li iiii® SiilWffilif iifflfi IffifillllilIJiliîlI! ţwminiimeH lihnii i acadeaua i DE ŞTIINŢE a îl ",1Ji "'"iii',' ,;fj Vin'"' POtlTlCE A REPUBUCIi «rrr;,1 i ; ' ,V h ,,, '! ....... ■■ iiluL:'|ij:L pliJill! ii ll(!ISS®iil liiiHI * j Sii”î:i 11 illill : 3 I î! 8i HISiilii 1: HiS I ,rii. Mi‘1-'fl'i' I" '.II UI 1 I I , , !I I 11 ‘ 1'11 d i> , I t lllilîSlliiiliii: IM ■ ■ IB! usâiâigiMPij v£Vi.'i.......â-a .... i, ,i 'mi! a1 ■, 11 ‘!i 1 ir IM- llllillifllllll ....ijaffifllillil lllliilllilIISili!! ....::MA '!....I.„„rU.. iiiliiiissiliiiSii! liifiîj i:!f,'!;îii:{i!i!i!;!i! ! H^i ! : i;î| nsBip1 iiisiii iiiliiiislisiiliSiii i 111,11,,,iii' n'i'iuii i, ii1' !;;;,iaiiii,ai £!"v„!'' ..... iKEiiaiiSi IHIIili! ia!j:i;|;|:p:i:ii:K!Ş!|i Bi Şiili! iSIffl B.ŢflRa ROMâHeflSCâ ni şEiltiiiliiilMiiiiliii;!;: ilipiiiSififfl:™ Sliil: gjj iiMilIliifilili'i: ...iii ll:!ll!alil!w B:îiil .!:1M ii îi ii ;;i jjj:i Mai r;M M;jM; Iiii 1 iiilji iliH i;i-i M i lllllililiiMiîliiMlji ^ Mii p Miji iii Mlfj $ liiMifilM; Iii iii .sociAtiSTE , 1' I1 ' i >| iii iffl«§jlfll«§tll!.*...;.. II ROMÂNIA i iii ....ijiiiiiiiii ! I.li! >1('I I. M, ■ lilftitlfllllllltijlj î'11 MilM , . . www.daCdromanica.ro i m i!H §1 j:î^"'1! i i flitiii Iiii ROMANI AE Ib cj § ŢARA ROMANEASCĂ VOL. XXV www.dacoromanica.ro H ISTORICA ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE Documenta romaniae HISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE acad. ŞTEFAN PASCU, ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, membru corespondent al Academiei, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, IOAN CAPROŞU, AUREL RĂDUŢIU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA www.dacoromanica.ro ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA" B.ŢaRa ROMâNească VOLVMVL XXV (1635 — 1636) VOLUM ÎNTOCMIT DE DAMASCHIN MIOC, MARIA BĂLAN, RUXANDRA CĂMĂRĂŞESCU, CORALIA FOTINO EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti, 1985 www.dacoromanica.ro EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII S O C I A L I S T E R O M  N I A R — 79717, Bucureşti, Calea Victoriei 125 www.dacoromanica.ro PREFAŢĂ Volumul de faţă, al XXV-lea al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROM ANIAE HISTORICA, cuprinde documentele interne ale Ţării Româneşti din anii 1635—1636. Multiple date de istorie economică, socială, politică şi instituţională vin să îmbogăţească cunoştinţele istoricului despre secolul al XVII-lea românesc, cu specială referire la anii începutului de domnie a lui Matei Basarab. Se poate constata o mai vie activitate economică, actele conţinînd variate ştiri despre agricultură, viticultură, creşterea vitelor, pescuit, ca şi despre producţia de mărfuri: meşteşuguri, negustori, prăvălii, preţuri, circulaţie monetară. Interesantă este, aşa cum reiese din acte, şi politica de oarecare echilibru pe care încă o mai încearcă domnul ţării în aceşti ani între clasele şi păturile sociale cu interese contrare şi contradictorii, cu unele încercări de ajutorare a celor mulţi, a moşnenilor, în lupta lor de supravieţuire, cu marii stăpînitori de moşii, boierii şi biserica. Unele documente aduc clarificări şi precizări în privinţa raporturilor politice şi economice ale Ţării Româneşti cu Poarta („schiptrul" ţării, încredinţat domnului de către „împărat"; cuantumul şi modul de livrare a haraciului). Destul de bogate în conţinut sînt şi desluşirile pe care le dau actele referitor la fiscalitate, oaste, justiţie, divan şi marea adunare de stări. Valoarea prezentului volum este indicată şi din faptul că din cele 435 de documente pe care le cuprinde, 361 (83%) sînt inedite. După forma în care ni s-au păstrat documentele, 429 sînt autentice, iar 6 sînt îndoidnice sau false. Din acele 429 documente autentice, 346 sînt originale (246 româneşti, 99 slave şi 1 grecesc), 59 sînt copii (54 româneşti, 3 slave şi 2 greceşti), 23 sînt traduceri mai vechi ale unor documente slave, precum şi un rezumat românesc. Se poate astfel constata că la origine, 70% din acte erau scrise în limba română, 29% în limba slavă şi 1% în limba greacă, limba română dovedindu-şi pătrunderea tot mai accentuată în redactarea actelor. în însăşi cancelaria domnească, atît de tradiţionalistă în privinţa limbii şi a regulilor diplomatice, aproximativ 46% din acte sînt scrise în limba română. în privinţa emitentului, 206 acte provin de la domn, 2 de lajudeţi şi pnrgari, 7 de la mitropoliţii Ţării Româneşti, 3 de la patriarhul Ierusalimului, 9 de la marii dregători (ban, vornic, logofăt, postelnic, armaş, agă), 6 de la tîrgoveţi, 3 de la slujitori, 8 de la preoţi şi călugări, 55 de la boieri şi boiernaşi, 129 de la moşneni şi 1 de la nişte turci. Cum se poate vedea, zapisele, în număr de 202, aproape egalează actele domneşti. .După materialul pe care au fost scrise cele 346 acte originale autentice, 289 sînt pe hîrtie şi numai 57 (16%) pe pergament. Cele 435 de documente au fost culese din următoarele fonduri: 268 de la Arhivele Statului din Bucureşti, 108 de la Biblioteca Academiei Republicii www.dacoromanica.ro V Socialiste România, în prezent la Arhivele Statului Bucureşti, 21 de la Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, 17 se dau după diferite publicaţii, ele neaflîniu-se în depozite publice, 3 de la Muzeul Olteniei din Craiova, cîte 2 de la Biblioteca Centrală de Stat, Arhivele Stalului Ploieşti, Muzeul judeţean Gorj, cîte unul de la Arhivele Statului Craiova, Arhivele Statului Iaşi, Muzeul militar central. Muzeul de istorie din Ploieşti, Institutul de istorie „Nicolae Iorga', Biserica Sf. Treime din Craiova şi o arhivă particulară. Ca şi la volumele anterioare, la baza acestuia stau în bună parte acte transcrise cu ani în urmă de un numeros colectiv (Vezi „Introducere" la colecţia „Documente privind istoria României", voi. I, p. 3—4). Precizăm însă că toate documentele au fost retranscrise conform noilor principii de editare a colecţiei „Documenta Romaniae Historica", iar transcrierea revizuită după originalele din arhive. La transcrierea şi traducerea documentelor greceşti am primit ajutorul lui Mihai Regleanu şi Tudor Teoteoi. Corectura volumului s-a făcut de asemenea după actele din arhive sau după fotocopii. www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Andreescu, Cîteva precizări Andreescu, Tutana Bălan şi Cernovodeanu, Doc. inedite Berechet, Album Berechet, Cojurătorii Bulat, Două acte domneşti Chiriţă, Doc. brîncovene Constantinescu, Corn. Brăneşti Creţeanu, Doc. Schit. Topolniţa Danielescu, Doc. Scitndu Dinculescu, Doc. ţărani Doc. Bucureşti Dumitrescu, Doc. istorice Ghibănescu, Surete Grecianu, Genealogiile Hasdeu, Arh. Ist. Ionaşcu, Doc. Morunglavu Ionaşcu, Doc. Oltenia Ionaşcu, M-rea Ciolanu Ionescu, Govora Ionescu, Drăgăeşti Ştefan Andreescu, Cîtiva precizăii dcsfre ctitoriile bucurestcne ale lui Ghicrma banul, in „Glasul bisericii", XXIII (196-1), nr. 5-6. Ştefan Andreescu, Contribuţii cu privire la trecutul m-rii Tutana, in „Mitropolia Olteniei", XVIII (1966), nr. 3—4. C. Bălan, şi P. Cernovodeanu, Documente inedite slavo-româtte din Ţara Românească din veacurile al XVI-lca şi al XVII-lea, in ,,Romano-slavica",XI(1965). Şt. Berechet, Album paleografie juridic. Iaşi, 1939. Şt. Berechet, Particularităţile cojurătcrilcr la români, după documente slave, in „Spicuitor in ogor vecin", III (1924). T. G. Bulat, Două acte domneşti, unul de la Matei Basarab, altul de la Constantin Brincoveanu, publicate de ~, in „Revista istorică", IX (1923). Ilie Chiriţă, Documente brîncovene şi oltene, transcrise de ~, in „Arhivele Olteniei", XVII (1938), ian. — apr. Ioan Constantinescu, Monografia comunei Brăneşti din judeţul Gorjiu, Tirgu Jiu, 1914. Radu Creţeanu, Documentele Schitului Topolniţa, in „Mitropolia Olteniei", XV (1963). C. Danielescu, Documente din comuna Scundu-Vilcea, comunicate de ~, în „Arhivele Olteniei”, XVIII (1939), iul. — dec. N. G. Dinculescu, Documente privitoare la starea ţirar nilor, in „Arhivele Olteniei", I (1922). Documente privind isteria oraşului Bucureşti, Bucureşti, 1960. Al. T. Dumitrescu, Documetite istorice, in „Revista pentru istorie, archeologiei şi filologie", X (1909). Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, VI, Iaşi, 1909. Ştefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilcr boiereşti, I —II, Bucureşti, 1913—1916. Petriceicu B., Hasdeu, Archiva Istorică a României, I, Bucureşti, 1865. I. Ionaşcu, Documentele moşiilcr schitului Şerbăneşti-Morunglavu din Vilei a in „Arhivele Olteniei", XVII (1938). I. Ionaşcu, Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, in „Arhivele Olteniei", XIV (1935). I. Ionaşcu, Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), Buzău, 1936. Gheorghe Ionescu, Mănăstirea Govora şi egumenia lui Meletie Macedoneanul, in „Buletinul monumentelor istorice", XL (1971), nr. 2, 4. G. T. Ionescu, în legătură cu Drăgăeşti-Ungureni din jud. Dîmboviţa, in „Revista istorică română", XVII (1947), fasc. I —II. VII www.dacoromanica.ro îndrumător j. Prahova Marian, Patru doc. Nandriş, Doc. Athos Oprescu, Stănceşti Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. Pleşia-Andree seu, M-rea Gruiul Potra, Ist. ţigani Potra, Doc. Bucureşti Potra, Tezaurul Rădulescu-Codin, Cîmpulung Răzeşu, Mitrop. Ignatie Sîrbul Sacerdoţeanu, Arhimandritul Vasile Tismâneanu Sacerdoţeanu, Documente Sacerdoţeanu, Moara m-rii Govora Sacerdoţeanu, Satul Eşciori Sacerdoţeanu, Tudor spudei Ştefulescu, Crasna Ştefulescu, Doc. sl. rom. Şteiulescu, Ist. Tg. Jiu Ştefulescu, Tismana Velichi, Nouă doc. îndrumător în Arhivele Statului judeţul Prahova, ed. II, Bucureşti, 1972. I. Marian, Patru documente, comunicate de , in „Arhivele Olteniei", XVI (1937), ian — iun. Gr. Nandriş, Documente româneşti in limba slavă de la mănăstirile Muntelui Athos, Bucureşti, 1936. Anton Oprescu, Hîrtii referitoare la moşia Stdnceşti (Prahova), în „Revista Istorică", X (1924). C. S. Nicolăescu-Plopşor, Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia", V (19-4-4). Dan Pleşia şi Ştefan Andreescu, M-rea Gruiul (Contribuţii documentare), în „Glasul bisericii", XXIV (1965), nr. 11-12. George Potra, Contribufiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939. George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594—1821), I, Bucureşti, 1961. George Potra, Tezaurul documentar al judeţului Dîmboviţa (1418—1800), Tîrgovişte, 1972. C. Rădulescu-Codin, Cîmpulungul Muscelului, Cîmpulung, 1925. Şerban Răzeşu (A. Sacerdoţeanu), Despre mitropolitul Ignatie Sîrbul, în „Biserica ortodoxă română", LXXVIII (1960). A. Sacerdoţeanu, Arhimandritul Vasile Tismăneanul şi mitropolitul Teodosie, în „Mitropolia Olteniei", XV (1963). A. Sacerdoţeanu, Documente de culturi românească veche, în „Mitropolia Olteniei", XVI (1964), nr. 5—6. A. Sacerdoţeanu, Moara de la Rîmnic a mănăstirii Govora, în „Mitropolia Olteniei", XV (1963), nr. 3—4. A. Sacerdoţeanu, Un act fals din 1636 privitor la satul Eşciori, în „Analele Universităţii — Bucureşti", XVI (1967). A. Sacerdoţeanu, Tudor spudei, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei, în „Mitropolia Olteniei", XXII (1970), nr. 7-8. Al. Ştefulescu, Schitul Crasna, Bucureşti, 1910. Al. Ştefulescu, Documente slavo-române relative la Gorj, 1406—1665, Tîrgu Jiu, 1908. Al. Ştefulescu, Istoria Tîrgu Jiului, ed. II, Tîrgu Jiu, 1906. Al. Ştefulescu, Mănăstirea Tismana, ed. III, Bucureşti, 1909. C. Velichi, Nouă documente slave inedite (1569 — 1636), în „Studii", XV (1962), nr. 4. VIII www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. 1635 (7143) ianuarie 1. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Govora nişte ţigani. 2. 1635 (7143) ianuarie 3. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Gnerghe spătarul şi lui Pătru postelnicul, fiii lui Ivaşco fost mare vornic, ocină la Băleni. jud. Dîmboviţa. 3. 1635 (7143) ianuarie 8. Dumitru Grecul din Slatina vinde jupînului Stamatie din Piteşti o livadă şi două selişti in sat. 4. 1635 (7143) ianuarie 8. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Marco şi lui Lorenţu vie şi moşie în Dealul Săsenilor. 5. 1635 (7143) ianuarie 10. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Govora să stăpinească o ocină la Frăsinet. cotropită de mănăstirea Cozia. 6. (1635) ianuarie 10. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte jupaniţei Mana şi fiicelor ei toată averea soţului ei. Vasilie spătarul. în urma unei judecăţi. 7. 1635 (7143) ianuarie 10. Bucureşti. Matei Basarab stabileşte ca satul Vaideei-Slobozia lui Ianache să dea dare cu ruptoare. 8. 1635 (7143) ianuarie 12. Constantin Cantacuzino marele postelnic dă voie episcopului Efrem al Buzăului să-şi caute o ţigancă a episcopiei în ţigănia doamnei Elina. 9. 1635 (7143) ianuarie 12. Pătraşco postelnicul şi fratele său Pană vînd un copil de ţigan lui Marco postelnicul. 10. 1635 (7143) ianuarie 12. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stanciu postelnicul din Piriiani şi fraţilor lui satul Polovragii de la Olteţ. jud. Gorj. în urma unei judecăţi. 11. 1635 (7143) ianuarie 13. Matei Basarab împuterniceşte pe Nedelco din Vereani să-şi întoarcă de la Radu Frijureanu sulgerul nişte oi şi porci, pe care acesta ii luase pe nedrept ca dijmă. 12. 1635 (7143) ianuarie 15. Jupineasa Anca şi fiul ei. Tudor. vind o ţigancă cu copil lui Iane paharnicul. 13. 1635 (7143) ianuarie 15. Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte pe Vasilie spătarul să-şi ţină nişte mori la Izvorani. pe apa Argeşului. 14. 1635 (7143) ianuarie 18. Toma vinde lui Lupu căpitanul ocină la Moceşti. 13. 1635 (7143) ianuarie 18. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Radu Dudescu logofătul ocină în Goleşti, jud. Muşcel şl Pădureţ. 16. 1635 (7143) ianuarie 20. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte jupaniţei Stana spătăreasa şi fratelui ei. Preda spătarul, satul Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ. 17. 1635 (7143) ianuarie 21. Bucureşti. Zapisul lui Chircă paharnicul de intocmire cu Dumitru marele pitar şi Dragomir marele armaş pentru stăpinirea unei ocine la Runcul, jud. Vîlcea. 18. 1635 (7143) ianuarie 21. Bucureşti. Zapisul lui Dumitru marele pitar şi Dragomir marele armaş de intocmire cu Chircă paharnicul pentru stăpinirea unei ocine la Runcul. jud. Vilcea. 19. 1635 (7143) ianuarie 26. Bucureşti. Răvaş de jurătorii satului Mihăileşti. jud. Teleorman. 20. 1635 (7143) ianuarie 28. Mitropolitul Grigorie împreună cu alţi şase boieri jurători judecă şi hotărăsc în pricina de moştenire dintre Calea şi Neacşa. fiicele lui Cernica vornicul. 21. 1635 (7143) ianuarie 31. Coman comisul şi fraţii lui vind lui Dumitru marele vistier un ţigan cu copilul său. 22. 1635 (7143) februarie. Matei Basarab intăreşte lui Erimia căpitanul şi sirbilor din steagul lui satul Gruianii. jud. Vlaşca. 23. 1635 (7143) februarie 1. Dima postelnicul şi surorile lui dăruiesc finului lor, Pirvul logofătul. moşie in Uliţa din oraşul Rîmnic. 24. 1635 (7143) februarie 3. Bucureşti. Matei Basarab iartă de rumânie pe Mihai Pribeagul, care i-a slujit cu credinţă in pribegie. IX www.dacoromanica.ro 25. 1635 (7143) februarie 5. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte jupaniţei Calea, fiica lui Cer-nica vornicul, moştenirea rămasă de la tatăl ei. deopotrivă cu sora sa Neacşa. aşa cum au intocmit jurătorii şi mitropolitul Grigorie. 26. 1635 (7143) februarie 15. Jupinul Panait cumpără ocină şi părţi de moară la Stănuleşti. 27. 1635 (7143) februarie 21. Matei Basarab porunceşte lui Cotorogea din Ciineşti să se Înfăţişeze degrabă la judecata domnească, in pricina pe care o are cu Işfan. 28. 1635 (7143) februarie 25. Bucureşti. Megiaşii din Dătcoi vind parte de moşie lui Sima al doilea logofăt. 29. 1635 (7143) martie. Lazăr logofătul vinde parte in Garuneni. jud. Vlaşca. unui vornic al doilea. 30. 1635 (7143) martie 2. Iova dă zestre fiicei sale Petriia moşie la Gioroc. 31. 1635 (7143) martie 3. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Drăgoi din Dobreşti doi vecini din Muşeteşti. jud. Argeş. 32. 1635 (7143) martie 10. Bucureşti. Matei Basarab Întăreşte jupanului Ivaşco marele vornic satul Trănşanii. jud. Ialomiţa, in urma unor judecăţi. 33. 1635 (7143) martie 10. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Sima al doilea logofăt ocină in Dătcoi. 34. 1635 (7143) martie 13. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Dumitru Filieşanul marele pitar ocină şi rumâni la Spinişorul de Sus. jud. Mehedinţi. 35. 1635 (7143) martie 13. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Petrea sulgerul satul Lazul din jud. Mehedinţi, in urma unei judecăţi cu rumânii din sat. 36. 1635 (7143) martie 15. Sima logofătul cumpără fălci de loc la Seciul Banei şi la Seceri. 37. 1635 (7143) martie 15. Maria vinde fălci de loc la Mlacă lui Sima al doilea logofăt. 38. 1635 (7143) martie 15. Tatomir şi soţia sa Goita dăruiesc mănăstirii Govora moşie la Vlădila. jud. Romanaţi. 39. 1635 (7143) martie 20. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Mărgineni mertic de sare de la Ocna Telega. 40. 1635 (7143) martie 29. Grigorie. mitropolitul Ţării Româneşti, dă carte Stanei spătăreasa şi lui Preda spătarul de moştenire a unor moşii ale lui Matei Basarab. aceştia fiindu-i domnului nepoţi de văr primar. 41. 1635 (7143) aprilie 1. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Cozia satul Studeniţa. ]ud. Romanaţi. in urma unor judecăţi cu rumânii din sat. 42. 1635 (7143) aprilie 2. Matei Basarab intăreşte răscumpărarea din rumânie a unor săteni şi a unei părţi din satul Vilceni. jud. Vlaşca. 43. 1635 (7143) aprilie 3. Matei Basarab împuterniceşte pe Efrem episcopul de Buzău să ia o ţigancă din ţigănia domnească de la Brincoveni. 44. 1635 (7143) aprilie 3. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Cotmeana vinăriciul domnesc de la Ciocăneşti. 45. 1635 (7143) aprilie 3. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte moşnenilor satul Turcineşti. in urma unei judecăţi. 46. 1635 (7143) aprilie 5. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Bolovan din Titeşti ocină la Cocoi. jud. Argeş. 47. 1635 (7143) aprilie 5. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte Bisericii lui Ghiorma banul un loc. in urma unei judecăţi. 48. 1635 (7143) aprilie 7. Bucureşti. 12 megiaşi jurători mărturisesc in pricina dintre satul Mihăileşti şi fiii lui Papa logofătul, anume Drăghici spătarul şi Fota postelnicul. 49. 1635 (7143) aprilie 10. Bucureşti. Datco Robul vinde ocină in Stănemirul de Jos lui Mitrea al doilea stolnic. 60. 1635 (7143) aprilie 10. Bucureşti. Popa Galiton dă mărturie pentru o prăvălie a mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti. 51. 1635 (7143) aprilie 10. Oprea din Pirscov înfrăţeşte pe fiii săi cu fiica şi ginerele pe moşia ce o avea. 52. 1635 (7143) aprilie 15. Răvaş de jurătorii mănăstirii Tismana şi ai lui Manea din Pădeni şi Radu din Racoţi. 53. 1635 (7143) aprilie 15. Teofil, episcopul Rimnicului. intăreşte pomana lui Radu portarul către mănăstirea Govora, un loc de casă. cu pivniţă şi grădină in Rimnic. 54. 1635 (7143) aprilie 15. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Condilă fost mare postelnic şi soţiei sale Stanca părţi in Cocorăşti şi Stoineşti. jud.. Prahova. în urma unei judecăţi. 55. 1635 (7143) aprilie 15. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Cozia balta Că belul şi toate bălţile şi girlele precum şi vamă de peşte, perpetui şi dijma de pe bălţile şi moşia mănăstirii. 56. 1635 (7143) aprilie 16. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Gherghe fost al doilea vistier ocină şi vecini in Jigorenii de Sus şi Jigorenii de Jos. jud. Vlaşca. X www.dacoromanica.ro 57. 1635 (7143) aprilie 20. CSrstian din Zătreni lasă doi ţigani ai săi mănăstirii Dintrunlemn. Ei, împreună cu un rumân, o vor sluji pe soţia sa pînă la moartea ei, iar apoi ţiganii vor rămîne ai mănăstirii, iar rumânul va ii liber. 58. 1635 (7143) aprilie 22, Bucureşti. Hriza, marele ban al Craiovei, dăruieşte lui Dumi ru, fiul logofătului Radu Dudescu, la naştere, ocină în Ciumernic. 59. 1635 (7143) aprilie 26. Şase megiaşi jurători mărturisesc in pricina dintre Oprea marele agă şi Manolache şifarul pentru o ocină şi un vad de moară. 60. 1635 (7143) aprilie 27. Megiaşii din Brăneşti mărturisesc că n-au cumpărat ocină de la Vasile Paindur marele stolnic. 61. 1635 (7143) aprilie 28, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Glavacioc salul Cernăteşti. 62. 1635 (714$) aprilie 29, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Drăghici postelnicul un rumân în Vîrleţi. 63. 1635 (7143) mai 3, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru, fratele lui Coman, o vie, ocină şi livezi în Dealul Sătenilor şi în Siliştea Yladei. 64. 1635 (7143) mai 3. Matei Basarab întăreşte lui Hrizea marele ban al Craiovei jumătate din satul Româneşti, jud. Dîmboviţa şi ocină în Berceşti. 65. 1635 (7143) mai 4. Matei Basarab întăreşte lui Petru şi Ghioca negustori satele Fometeşti, Runcu şi Tocsobeni, precum şi vii la Copăcel. 66. 1635 (7143) mai 4. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Viforîta bălţile de la Gurguiaţi şi Vărăşti, precum şi vama de la ele. 67. 1635 (7143) mai 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Mitrea sulgerul ocină în Mihăeşti, jud. Vîlcea. 68. 1635 (7143) mai 7. Hlebu şi alţii din Vaideei se vînd rumâni lui Ion al doilea armaş. 69. 1635 (7143) mai 8. Stanciu vătaful vinde lui Neguţ un laz în Vracniţa. 70. 1635 (7143) mai 9, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Favlache banul satul Iaros-lăveşti, jud. Vlaşca, ai cărui locuitori,, au fugit în altă ţară străină". 71. 1635 (7143) mai 10, Bucureşti. Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, întăreşte Elinei şi lui Ianiu spătarul dania de zestre făcută lor de Maria din Bucov, mama Elinei. 72. 1635 (7143) mai 15. Ivan, fiul lui Simion, vinde lui Iane ocină în Iaroslăveşti. 73. <1635y mai 15. Micşan vinde lui Radu călăraşul ocină la Băjăşti. 14. 1635 (7143) mai 15. Stanciul vinde ocină la Poienărei lui Ion logofătul. 75. 1635 (7143) mai 15, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Udrişte, fiul lui Oprea logofătul din Şirineasa, ocină fn Foleştii de Jos, în urma unei judecăţi. 76. 1635 (7143) mai 16. Megiaşii din Prodileşti mărturisesc că Rafail călugărul a cumpărat ocină la Udeni de la Adînca vătaful şi că jumătate din ocină a dat-o mănăstirii Dealul. 77. 1635 (7143) mai 18. Maria şi Stana dăruiesc mănăstirii Cozia moşie la Brezoi, în gura Lotrului. 78. 1635 (7143) mai 20. Matei Basarab întăreşte lui Ilie postelnicul şi fraţilor săi jumătate din satul Gropşani, jud. Romanaţi, in urma unor judecăţi. 79. 1635 (7143) mai 22. Calin şi fratele său Opriş vînd părţile lor de moşie din Mălaia mănăstirii Cozia. 80. 1635 (7143) mai 23, Brincoveni. Rafail călugărul şi fratele său Leul dăruiesc mănăsi-rii Brincoveni moşie în Robăneşti. 81. 1635 (7143) mai 24. Badea şi alţi judeci din Brătăşani închină mănăstirii Brincoveni o moşie. 82. 1635 (7143) mai 25, Brincoveni. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Topolniţa să ia dijma de pe moşiile Şevărluc, Ştelbiţ, Vlăsceni, Bucovăţ şi altele. 83. 1635 (7143) mai 27, Brincoveni. Răvaş de boieri tocmelnici pentru o moşie la Brăneşti. 84. 1635 (7143) mai 28, Brincoveni. Matei Basarab întăreşte lui Petre sulgerul ocină în satul Ostra, jud. Olt, în urma unei judecăţi. 85. 1635 (7143) mai 29, Brincoveni. Matei Basarab întăreşte eliberarea din rumânie a preotului Ştefan şi a fratelui său Şerbu din Tătuleşti. 86. 1635 (7143) mai 30. Anghelina şi Necşa vînd ocină în Băleni unchiului lor, Hodea. 87. 1635 (7143) iunie 9. Răvaş de boieri hotărnici pentru moşia Creaţa de Jos. 88. 1635 (7143) iunie 12, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radu al doilea vistier ocină în Dreşeşti, jud. Ialomiţa, precum şi un ţigan. 89. 1635 (7143) iunie 15, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Marco postelnicul ocină la Mihăeşti, jud. Muşcel, precum şi ţigani. 90. 1635 (7143) iunie 28. Ştefu vinde lui Giurgea din Odobeni două pogoane de vie. 91. 1635 (7143) iulie 1, Bucureşti. Paraschiva, fata lui Ianachi cizmarul, vinde lui Ghiorma clucerul un loc de casă în Bucureşti. 92. 1635 (7143) iulie 6. Costea, Drăgan şi Radu vînd lui Radu paharnicul din Brincoveni jumătate din satul Proroci. XI www.dacoromanica.ro 93. 1635 (7143) iulie 6. Maria şi fiul ei Ianachi vind Iui Gheorghe şi Petru ocină in Cin-deşti. 94. 1635 (7143) iulie 6, Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte pe Petru cupeţul şi fratele său Ghioca să-şi stringă rum&nii din Fometeşti, Runcu şi Tocsobeşti, de ori unde se vor afla fugiţi, făgăduindu-le uşurare de bir. 95. 1635 (7143) iulie 7. Hriza marele ban al Craiovei împuterniceşte pe oamenii mănăstirii Vierăşul să stringă dijma de pe toate moşiile mănăstirii. 96. 1635 (7143) iulie 8. Matei Basarab împuterniceşte pe Ivaşco marele vornic să ţină morile de la Ciorani, pe Ialomiţa. 97. 1635 (7143) iulie 15. Vasilie şi Albu, fiii lui Albu logofătul din Rativoeşti, vind lui Tudoran sulgerul moşie cu rumâni in Aninoasa. 98. 1635 (7143) iulie 15. Megiaşii din Verneşti se înfrăţesc cu Jipa, fiul lui Lorinţ, căruia ii dau a treia parte din moşia lor, primind in schimb 12 000 bani şi un butoi de vin. 99. 1635 (7143) iulie 20. Şase boieri jurători mărturisesc intr-o pricină pentru satul Mihă-eşti. 100. 1635 (7143) iulie 20, Bucureşti. Matei Basarab apără pe Mihai postelnicul din Bărbăteşti şi pe Călin Tabără de Nenciul vornicul din Măneşti pentru o datorie pe care acesta o aruncă asupra celor doi. 101. 1635 (7143) iulie 22. Şase boieri jurători, luaţi pe Tăvaşe domneşti, hotărăsc intr-o pricină de moşie la Brăneşti. 102. 1635 (7143) iulie 24. Cindea postelnicul zălogeşte două delniţe pentru 45 galbeni. 103. 1635 (7143) iulie 24. Mai mulţi boieri împart cu Cindea postelnicul 8 delniţe in Izvo-rani, jud. Muşcel. 104. 1635 (7143) iulie 27. Nenciu vornicul şi soţia lui, Neacşa, dăruiesc finului lor Sava la nuntă o ocină in Boldeşti. 105. 1635 (7143) iulie 29, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte Mitropoliei din Tirgovişte satul Lucianii pe Dîmboviţa, in urma unor judecăţi. 106. 1635 (7143) august 2. Jupinul Manole cumpără vie in Dealul Urlaţilor. 107. 1635 (7143) august 5, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Balica paharnicul satul Belov-ţii, cu rumânii. 108. 1635 (7143) august 11. Zlate vinde moşie la Belceşti fratelui său Ion. 109. 1635 (7143) august 14. Vasile, fiul lui Albu logofătul din Rătivoeşti, vinde lui Stroe logofătul un rumân din Ştefăneşti cu delniţa lui. 110. 1635 (7143) august 16, Bucureşti. Paraschiva roaba, fiica lui Paul din Stoiceştii de pe Mostişte, dăruieşte lui Ghiorma clucerul, fiul ei de suflet, ocină in Stoiceşti. 111. 1635 (7143) august 20. Zapis de vinzare a unui rumân către Ivan iuzbaşa, pentru că i a furat nişte rimători. 112. 1635 (7143) august 20. Vlad dărăbanţul vinde o parte de pădure lui Stanciu Roşcescu. 113. 1635 (7143) august 22, Bucureşti. Oprea postelnicul şi soţia sa Anca vind lui Gherghe paharnicul moşie şi rumâni in SărdăneştL 114. 1635 (7143) august 24. Matei Basarab intăreşte lui Vlad Glăvăiescu moşie in Şchei, in urma unei judecăţi. 115. 1635 (7143) august 28, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Tismana satul Tis-mana şi balta Bistreţului, in urma unor judecăţi. 116. 1635 (7143) august 29. Matei Basarab cheamă in ţară pe locuitorii unor sate ale mănăstirii Tismana, fugiţi de „bogate nevoi" in Ţara Turcească. 117. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Arbănaş vinde lui Postolache comisul ocină fn Glodeni. 118. <1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Pătru, fiul lui Drăghici, vinde jupanului Ivan Cortofleş din Piteşti o parte de selişle. 119. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Vlaicu vinde lui Neagoe locuri la Priseceni. 120. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Zirnă, Căzan şi Gonţia se înfrăţesc cu Muşat croitorul pe o ocină din Cindeşti. 121. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, intăreşte mănăstirii Stelea un vad de moară şi grădini. 122. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Matei Basarab intăreşte lui Barbu clucerul satele Scorila şi Zlasoma, jud. Mehedinţi. 123. (1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Mărgineni ocină şi rumâni in Căprioru, in urma unei judecăţi. 124. 1635 (7144) septembrie 3. Vasile şi fratele săuKeagoe vjnd lui Parepa postelnicul ocină in Şirina. 125. 1635 (7144) septembrie 4. Velica şi llina, fiicele lui Radu Piarsecă, îşi vind ocina din Văleni lui Sima al doilea logofăt. 126. 1635 (7144) septembrie 5. Matei Basarab întăreşte lui Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul, toate averile tatălui său, in urma unor judecăţi. XII www.dacoromanica.ro 127. 1635 (7144) septembrie 8. Stroe şi Pâtraşco vînd jupanului Dediu Bucureşteanul ocină în Dărmăneşti, jud. Prahova. 128. 1635 (7144) septembrie 8. Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, şi alţi boieri mărturisesc că Rada, soţia lui Staico Rudeanu paharnicul, este stăpînă peste satele şi moşiile soţului, care, căzut în nevoie, le vinduse pe ale ei de zestre. 129. 1635 (7144 ) septembrie 8. Matei Basarab împuterniceşte pe Maria, fosta soţie a lui Vasilie spătarul, să caute să stringă toate averile acestuia, ori pe unde se vor fi risipit, fie moşii, fie rumâni, fie ţigani. 130. 1635 (7144) septembrie 12. Matei Basarab întăreşte lui Dima călăraşul moşie in Liudeşti. 131. 1635 (7144) septembrie 13. Ianciu din Fleşti vinde jupanului Ghiorghie trei locuri în Samara. 132. 1635 (7144) septembrie 14. Opt megiaşi jurători mărturisesc pentru un deal de vie la Şerbăneşti, al popii Ianache din Moringlavi. 133. 1635 (7144) septembrie 14. Radul Buzescu fost mare ban al Craiovei recunoaşte stăpî-nirea popii Ianache din Moringlavi asupra unui deal de vie la Şerbăneşti. 134. 1635 (7144) septembrie 14. Turturea lasă soţiei sale Stanca o moşie la Sufleni, pină la moartea ei, după care va reveni rudelor de sînge. 135. 1635 (7144) septembrie 18, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte popii Stanciu din Bogă-teşti ocină la Izvorani şi doi copii de ţigani, ca urmare a unei înfrăţiri. 136. 1635 (7144) septembrie 29, Floci. Matei Basarab apără pe Turturea din Sufleni de orice supărări din partea nepotului său Necula. 137. 1635 (7144) septembrie 24. Pătraşco, fiul lui Cazan din Zălogi, mărturiseşte că tatăl său a dat moşia Zălogi lui Vlasie, fiindcă acesta l-a scăpat pe el de la spînzurătoare în Moldova, unde jefuise şi fusese prins. 138. 1635 (7144) septembrie 25. Radu Gălăgăie vinde lui adu logofătul din Ţigăneşti moşie la Lipereşti. 139. 1635 (7144) septembrie 30. Şase megiaşi hotărnicesc o moşie cumpărată de Vucina marele paharnic de la locuitorii din Gălăşeşti 140. 1635 (7144) octombrie 5. Baia din Cioceni vinde lui Costandin postelnicul o vie în Dealul Loloieştilor. 141. 1635 (7144) octombrie 6. Pătraşco vinde lui Stroe logofătul din Leurdeni ocină în Dărmăneşti, jud. Prahova. 142. 1635 (7144) octombrie 6. Stanciu Gealalăul vinde lui Constandin al doilea postelnic o vie in Dealul Loloieştilor. 143. 1635 (7144) octombrie- 7. Iacov logofătul zălogeşte lui Sima logofătul o ocină în Steanca, cu rumâni. 144. 1635 (7144) octombrie 9. Stoica paharnicul vinde lui Constandin al doilea postelnic mai multe pogoane de vie în Dealul Loloieştilor . 145. 1635 (7144) octombrie 20. Voicilă din Mogoşeşti vinde lui Bunea logofătul moşie în Grădiştea de Jos. 146. 1635 (7144) octombrie 23, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Mogcş logofătul dinPău-leşti ocină in Strîmbeni, jud. Prahova, în urma unor judecăţi. 147. 1635 (7144 ) octombrie 26. 12 boieri hotărnici stabilesc hotarul satului Bucov al lui Dumi-traşco, fost al doilea clucer. 148. 1635 (7144) octombrie 26. 12 boieri hotărnici stabilesc hotarele satului Cernăteşti, partea mănăstirii Glavacioc. 149. 1635 (7144 ) octombrie 27, Bucureşti. Manea, fiul lui Ursu din Motomeanul, se vinde rumân lui Hriza marele ban. 150. 1635 (7144 ) octombrie 29, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte popii Ianache din Moringlavi o vie in Dealul Şerbăneştilor, cotropită de Radu Buzescu, fost mare ban. 151. 1635 (7144) noiembrie 1. Matei Basarab întăreşte lui Dragomir şi fratelui său Buzea un vad de moară la Deduleşti, in urma unor judecăţi. 152. 1635 (7144) noiembrie 2. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Govora satul Ninăşeşti cu rumânii, in urma unei judecăţi. 153. 1635 (7144) noiembrie 2, Bucureşti, Mai mulţi boieri din familia Rudeanu recunosc că . . i Petru şi Ghioca, neguţători, au cumpărat jumătate din satul Fometeşti. 154. 1635 (7144) noiembrie 3. Neagoe postelnicul din Corbşori vinde lui Ion logofătul şi fratelui său Pătru nişte locuri de casă. 155. 1635 (7144) noiembrie 3. Neacşa, soţia lui Stoica paharnicul din Răzvad, vinde lui Iane cojocarul o pivniţă cu loc în Bucureşti. 156. 1635 (7144) noiembrie 3 , Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radu Piscotan ocină la Ibăneşti şi la Pulaş, jud. Olt. 157. 1635 (7144) noiembrie 5. Matei Basarab hotărăşte ca o pagubă avută de fraţii Iane paharnicul, Iserul şi Zaharia să fie suportată in mod egal de toţi. www.dacoromanica.ro XIII 138. 1635 (7144) noiembrie 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stan logofătul, soţiei sale Stanca şi lui Hrănită averile răposatei Maria Boldească, sate, vii şi ţigani. 139. 1635 (7144) noiembrie 6. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Necula logofătul jumă-, tate din satul Petreşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, ocină fără vecini, în urma unei judecăţi 160. 1635 (7144) noiembrie 9. Şase boieri jurători luaţi pe răvaşe domneşti, hotărăsc ca Vasi-lie spătar să ţină toate moşiile şi ţiganii lui Muşat vistierul, tatăl său. 161. (1635) noiembrie 10. Bade postelnicul vinde ocina sa din Băleni lui Ivaşco marele vornic. 162. 1635 (7144) noiembrie 10. Neagoe postelnicul din Corbşori împrumută bani de la jupî-neasa Marica, în anumite condiţii. 163. 1635 (7144) noiembrie 10, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Mitrea fost mare pitar şi soţiei sale Neacşa ocine cu rumâni fn Muşeteşti şi Năpîrteni, jud. Argeş. 164. 1635 (7144) noiembrie 15. Radu al doilea armaş şi soţia sa Maria vînd lui Sima vătaful o vie la Tîrgovişte. 163. 1635 (7144) noiembrie 16. Ivaşco marele vornic porunceşte la doi megiaşi tocmelnici din Bogaţi să împartă ocina altor megiaşi din acest sat. 166. 1635 (7144) noiembrie 22. Diman vinde lui Lupu marele căpitan ocină în Carcadulea, jud. Sac. 167. 1635 (7144) noiembrie 25. Jupîneasa Rada, soţia răposatului Staico paharnicul Rudeanu, dă lui Petru şi Ghioca neguţători jumătate din satul Fometeşti, jud. Vîlcea, pentru o datorie neplătită. 168. 1635 (7144) noiembrie 28. 12 boieri hotărnici alipesc ocina din Blejoi de Sus, jud. Prahova, cu cea din Blejoi de Jos, ale mănăstirii Mislea. 169. 1635 (7144) noiembrie 28, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Drăguşin postelnicul ocină şi vecini în satul Pădureţi, jud. Vîlcea. 170. 1635 (7144) noiembrie 29. Matei Basarab împuterniceşte pe Pîrvu din Drăgoeşti, jud. Gorj, să-şi stăpînească moşia din sat, pîrile ce i se aduc fiind neîntemeiate. 171. 1635 (7144) noiembrie 30. Petre sulgerul vinde lui Dima clucerul şi lui Balica paharnicul satul Lazul, jud. Mehedinţi, şi ocină cu rumâni în Gabrul. 172. 1635 (7144) noiembrie 30. Stan Piţig şi Băncilă vînd lui Oprea marele agă şi fiului său Leca postelnicul ocină în Bucu. 173. 1635 (7144) noiembrie 30, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Constantin marele postelnic un loc de casă în Bucureşti şi vii în Vispeşti. 174. 1635 (7144) noiembrie 30. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Topolniţa nişte ţigani. 173. 1635 (7144) decembrie 5. Megiaşii din Vărăşti, jud. Vlaşca, se vînd rumâni cu ocina lor lui Şerban logofătul. 176. 1635 (7144) decembrie 10. Tudoran vinde lui Dedu Bucureşteanu din Câlineşti ocină la Dărmăneşti, jud. Prahova. 177. 1635 (7144) decembrie 10, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Mărgineni toate satele cu rumânii, viile şi ţiganii pe care-i are. 178. 1635 (7144) decembrie 12, Bucureşti. Matei Basarab hotărăşte ca Dragomir din Fiani şi fiul său. Cristian, fost cioban la Andoca vătaful, să fie în pace de către acesta', fugit în Moldova. 179. 1635 (7144) decembrie 15. Vasilie şi soţia sa Giura vînd lui Radu postelnicul şi altora vie la Cîndeşti. 180. 1635 (7144) decembrie 16, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte Stancăi, fosta soţie a lui Preda spătarul din Albeşti, ocine în Albeşti, Domneşti şi Dobroţi, jud. Argeş. 181. 1635 (7144) decembrie 20, Bucureşti. Dumitraşco postelnicul vinde lui Matei Basarab moşie în Sărăţeni, jud. Ialomiţa. 182. 1635 (7144) decembrie 27, Bucureşti. Răvaş de jurători pentru satul Cîndeşti. 183. 1635 (7144) decembrie 30. Matei Basarab împuterniceşte pe Dumitru marele vistier să stăpînească satul Poeni, jud. Vlaşca, al lui Paraschiva logofătul pînă ce acesta îşi va plăti datoria. 184. (1636—1637) ianuarie 8. Matei Basarab scuteşte oamenii mănăstirii Menedic de toate dările. 183. 1636 (7144) ianuarie 8, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stroe fost mare stolnic şi lui Dumitru al doilea stolnic ocine, rumâni şi ţigani la Grădişte, Vîrîţi şi Stoineşti. 186. (1636) ianuarie 11. Preda Brîncoveanu marele spătar dăruieşte mănăstirii Vieroş ocina Ştiubeele. 187. 1636 (7144) ianuarie 14. Unchiaşul Dumitru, fiul lui Negre postelnicul din Mihăeşti, vinde lui Marco postelnicul o delniţâ. 188. 1636 (7144) ianuarie 14. Nenciul postelnicul şi Grama pitarul cu soţiile lor înfrăţesc pe Nedelco ceauşul pe ocina lor din Şerbăneşti. 189. 1636 (7144) ianuarie 14, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Toia iuzbaşa de roşii şi altora vii în Topliceni şi Putrida. XIV www.dacoromanica.ro 190. 1636 (7144) ianuarie ÎS. Petru postelnicul cu fraţii săi vind lui Radu al doilea postelnic un rumân. 191. 1636 (7144) ianuarie 15, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Iorga, fiul lui Ţangonie din Tirgu Jiu, ocine in Curtea şi Dăneşfi, jud. Gorj. 192. 1636 (7144) ianuarie 16. Stroe din Cislău vinde lui Yintilă vătaful ocină in Berciugov. 193. 1636 (7144) ianuarie 20. Judeţul Dragul şi pirgarii din Tirşor mărturisesc că Pădure paharnicul şi verii lui stăpinesc ocină in Dăduleşti. 194. 1636 (7144) ianuarie 20. Matei Basarab intăreşte lui Mihart clucerul satul Drâgoeni, in urma tonei judecăţi. 195. 1636 (7144) ianuarie 21, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte răscumpărarea din rumâ-nie a lui Lupul din Birceşti şi a fraţilor lui. 196. 1636 .(7144) ianuarie 22, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Radu Cotorogea ocină şi vie in Ciineşti, jud. Vilcea, in urma unor judecăţi. 197. 1636 (7144) ianuarie 23, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Bunea logofătul un sălaş de ţigani. 198. 1636 (7144) februarie 8. 12 megiaşi jurători mărturisesc pentru o ocină şi vie la Valea Teancului. 211. 1636 (7144) febtuarie 8. Matei Basarab intăreşte jupinesei Marica din Tătărani moşii, sate, rumâni şi ţigani, in urma unor judecăţi. 212. 1636 (7144) februarie 10, Bucureşti, Gherghe vistierul, Caridi şi Radu vornicul din Desa hotărnicesc lui Dumitraşco clucerul din Spineni moşie in Futeşti, jud. Ilfov. 213. 1636 (7144) februarie 18, Bucureşti. Stanciu Portărescu cu fiii săi vind lui Pirvu logofătul un vad de moară pe apa Rimnicului. 214. 1636 (7144) februarie 18, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Sfinta Troiţă satul Grecii, iar mănăstirii Tinganul satul Plătăreşti, in urma unor judecăţi. 215. 1636 (7144) februarie 20, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Dumitraşco clucerul din Spineni ocină in Futeşti, jud. Ilfov, in urma unei judecăţi. 216. 1636 (7144) februarie 23. Iuga vinde lui Ion logofătul locuri la Corşori. 217. 1636 (7144) februarie 25. Ionaşcul comisul şi rudele sale vind lui Dumitru Dudescu marele . vistier ocină la Săcuiani. 218. 1636 (7144) februarie 25. Stanciu şi Voico, fiii popii Ghinu din Bujurani, vind lui Teofil episcopul de Rimnic ocina lor din Uliţa şi un vad de moară. 219. 1636 (7144) februarie 29. Crăciun vinde lui Stoica logofăt livadă şi ocine la Bătieşti. 220. 1636 (7144) martie 2. Obrejie cumpără ocine in Şoimari de la Goran şi de la Stana. 221. 1636 (7144) martie 3. Pătru, fiul lui Stoica Robul, vinde jupinesei Dumitra din Cotrăceni, partea sa din vadul de moară de la Dătcoi. 222. ' 1636 (7144) martie 3, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Buzinca marele comis ocine la Mătieşti, jud. Buzău, vie in Dealul Zoreştilor, precum şi ţigani. 223. 1636 (7144) martie 8. Neagoe postelnicul dăruieşte ocină in Corşori fiilor săi Braţul şi Pătru, care s-au infrăţit. 224. 1636 (7144) martie 9. Matei Basarab scuteşte pe Grama din Răteşti de bir de roşii şi de toate dăjdiile de peste an. www.dacoromanica.ro XV 225. 1636 (7144) martie 10, Bucureşti. Oprea din Cornăţel şi Diţa din Gurbăneşti vind ocine lui Dumitru logofătul din Tîrgovişte. 226. 1636 (7144) martie 10. Răvaş de 12 boieri tocmelnici pentru o ocină la Muşăteşti. 227. 1636 (7144) martie 11. Matei Easarab împuterniceşte pe Preda spătarul să-şi ia nişte rumâni ai săi din Crăceni şi să-i ducă la Lichireşti, unde i-a apucat „legătura lu Mihail Vodă". 228. 1636 (7144) martie (înainte de ÎS). Trei boieri mărturisesc pentru ocina mănăstirii Plumbuita şi pentru cea a jupînesei Neacşa. 229. 1636 (7144) martie 15. Gurbana lasă popii Chirfoti partea ei din pivniţă, loc şi vie (la Tîrgovişte). 230. 1636 (7144) martie 15. Stana cu soţul ei, Drumea, vind lui Gherghe postelnicul din Mîr-zăneşti ocină la Duşeşti. 231. 1636 (7144) martie 15, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Plumbuita un loc lingă mănăstire. 232. 1636 (7144) martie 17. Dragomir din Şuiei vinde popii Stan o selişte şi un loc in Tite-şti. 233. 1636 (7144) martie 18, Bucureşti. Matei Easarab întăreşte lui Ghinea Coţi negustorul un copil de ţigan. 234. 1636 (7144) martie 20, Bucureşti. Răvaş de boieri judecători, care să cerceteze o pricină pentru satul Suharna. 235. 1636 (7144) martie 21, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Anania din Sibiceu şi altora a patra parte din satul Cindeşti, in urma unei judecăţi. 236. 1636 (7144) martie 22. Sas din Coteşti împreună cu fiica şi ginerele său vind lui Ghinea Turculescu un loc. 237. 1636 (7144) martie 23. Voico şi alţi megiaşi din Fintinele vind un vad de moară lui Hri-zea marele ban al Craiovei. 238. 1636 (7144) martie 23. Udrea şi soţia sa Sora vind lui Pirvu logofătul o pivniţă cu loc. 239. 1636 (7144) martie 24. Vlădaia şi Rada vind lui Lupul căpitanul din Lapos moşie în Cir- nitura. 240. 1636 (7144) martie 25. Paraschiva vinde ocină la Bărbuleţ popii Şărban şi altora. 241. 1636 (7144) martie 25. Tudoran sulgerul işi lasă toată averea fiilor săi Iane paharnicul. Badea paharnicul şi Pirvul. 242. 1636 (7144) martie 29. Detco şi Girbaci, fiii lui Girbaci căpitanul, vind lui Loizu clucerul o vie în Dealul Bucureştilor. 243. 1636 (7144) aprilie 1. Costea şi Drăgan vind lui Radul paharnicul jumătate din satul Prooroci, cu vii şi vaduri de moară. 244. 1636 (7144) aprilie 1, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru Dudescul marele vistier ocine la Săcuiani, jud. Ilfov, vie în Dealul Bîrzeştilor, precum şi ţigani. 245. 1636 (7144) aprilie 3, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Pătru şi fratelui său Gheoca, negustori, jumătate din satul Fometeşti, cu rumâni. 246. 1636 (7144) aprilie 6. 12 boieri cercetează o pricină pentru partea Hogească din Muşe-teşti. 247. 1636 (7144) aprilie 6, Bucureşti. Matei Easarab intăreşte lui Nan postelnicul din Bărbăteşti ocine în Măneşti, Bîrseşti şi Muşcel, în urma unor judecăţi. 248. 1636 (7144) aprilie 10. Iuzbaşii Chivul şi Stan din Tîrşor mărturisesc că au primit ocină la Deduleşti de la domnul ţării. 249. 1636 (7144) aprilie 10. Matei cu fratele său Drăgan vind lui Dumitru căpitanul ocină în Frăsinetul lui Boţocan. 250. 1636 (7144) aprilie 12, Bucureşti. Matei Easarab scuteşte de dări oraşul Cîmpulung. 251. 1636 (7144) aprilie 18. Bran şi alţii iartă de rumânie pe popa Stoica din Nămăeşti. 252. 1636 (7144) aprilie 19. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Tismana pe rumânul Laţco cu nepoţii săi şi împuterniceşte pe egumenul Tecdosie să-şi stringă rumânii fugiţi. 253. 1636 (7144) aprilie 20, Bucureşti. Matei Easarab scuteşte satul Glodul al mănăstirii Govora de toate dările şi slujbele. 254. 1636, aprilie 20. Teofan, patriarhul Ierusalimului, întăreşte scutirea de dări a satului Glodul al mănăstirii Govora. 255. 1636 (7144) aprilie 20, Bucureşti. Matei Basarab porunceşte sătenilor din Strehaia să se mute toţi la un loc în sat, să nu stea risipiţi. 256. 1636 (7144) aprilie 25. Şerban face schimb de ocină cu Nedelco, dînd in Pupezeni şi primind in Pisculeşti. 257. 1636 (7144) aprilie 25, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte jupinesei Maria şi fiicelor ei sate, moşii şi ţigani în urma unei judecăţi. 258. 1636 (7144) aprilie 25, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Viforita satul pur-guiaţii, jud. Ilfov, cu bălţile, in urma unor judecăţi. XVI www.dacoromanica.ro 259. 1636 (7144) aprilie 26. Radu şi alţii vind lui Lupu căpitanul părţile lor din ocina Gă-genească. 260. 1636 (7144) aprilie 27. Răvaş de şase boieri, care să cerceteze o pricină pentru un iaz la Băbeni. 261. 1636 (7144) aprilie 27, Bucureşti, Matei Basarab întăreşte lui Radul călăraşul ocină în Ciuliniţa, jud. Ialomiţa. 262. 1636 (7144) aprilie 27. Matei Basarab întăreşte lui Toader şi altor megiaşi ocină şi vii în Cepturi. 263. 1636 (7144) aprilie 28. Iuga vinde lui Ion logofătul şi fratelui său Pătru locuri în Corşori şi in Muşcel. 264. 1636 (7144) aprilie 29. Matei Basarab scuteşte de dări satul Muereasca, jud. Vilcea, al Episcopiei de Rimnic. 265. 1636 (7144) aprilie 30, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stănimir logofătul un rumân din Dobreşti, pe care aceasta îl dă intr-o datorie lui Tudor sulgerul din Ruda. 266. 1636 (7144) mai 1. Matei Basarab porunceşte lui Condilo postelnicul din Albeşti să vină la judecată cu Rudenii pentru banii bisericii din Săveni. 267. 1636 (7144) mai 3, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Mitrea, fost mare pitar, ocină şi vecini in Muşeteşti, jud. Argeş, şi în Ciocăneşti, jud. Ilfov, în urma unor judecăţi. 268. 1636 (7144) mai 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Cindea postelnicul din Bălo-teşti ocină in Izvorani, jud. Muşcel şi Pădureţ, precum şi ţigani. 269. 1636 (7144) mai 6, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Drăguşin al doilea postelnic satul Alimăneşti, jud. Olt. 270. 1636 (7144) mai 6, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stoica spătarul satul Dădeşti, jud. Teleorman, in urma unei judecăţi. 271. 1636 (7144) mai 7, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Dabela şi lui Ion Dan ocine, vii, locuri la Grivi, Curpenu şi Alexeni. 272. 1636 (7144) mai 7, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Ivan postelnicul ocine şi vii in Grădiştea şi Viriţi, jud. Olt. 273. 1636 (7144) mai 8. Stanciul al pircălabului Neacşul din Cimpulung vinde lui Nica din Cimpulung partea sa de moşie din Lăzăreşti. 274. 1636 (7144) mai 9. Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, porunceşte Măriei a lui Mal-coci sulgerul şi lui Nico din Crăpeni să jure pentru pricina dintre fraţii Malcoci şi Gheoca pentru moşia Cruşeţ. 275. 1636 (7144) mai 9, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte Muşei şi Neacşăi, fiicele Simei din Stănceşti, vii în^Găgeni şi Călugăreni şi un loc de casă în Tirgşor, în urma unei judecăţi. 276. 1636 (7144) mai 10. Sătenii din Muereasca, jud. Vilcea, se vind rumâni lui Matei Basarab, care ii dăruieşte Episcopiei de Rimnic. 277. 1636 (7144) mai 10. Preda clucerul din Ceplea face schimb de sate cu mănăstirea Tismana, dind jumătate din satul Moi şi primind jumătate din satul Năsip. 2.78. 1636 (7144) mai 10, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radu paharnicul ocine la Proroci, Ghizdavul, Dumbrăviţa şi Birza, precum şi ţigani. 279. 1636 (7144) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Lăudat din Beleţi ocine in Jupineni, Negomireşti, Lucăceşti, Coteneşti şi Văleni. 280. 1636 (7144) mai 14. Răvaş de şase jurători pentru un rumân din Borăscul. 281. 1636 (7144) mai 15, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru şi altora delniţe cu vecini în Izvorani, jud. Muşcel. 282. 1636 (7144) mai 17, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radul al doilea vistier sate, ocine, vii şi ţigani. 283. 1636 (7144) mai 18, Bucureşti. Satul Muereasca, jud. Vilcea, se vinde lui Preda marele spătar, care-1 dă Episcopiei de Rimnic în schimbul satului Hrastul. 284. 1636 (7144) mai 18. Oprea mare agă din Bucu şi alţii se împacă cu Partcnie călugărul şi cu nepoţii lui in pricina unor vii şi ocine din Dealul Verneştilor şi Valea Teancului. 285. 1636 (7144) mai 20. Vlad din Copăceni vinde lui Bunea logofătul vie în Grădiştea de Sus. 286. 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte Episcopiei de Rimnic satul Muereasca, să-i fie ca slobozie, scutindu-1 de dări. 287. 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Iver şi mănăstirii Sfinta Troiţă ocine in Glina, jud. Ilfov. 288. 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Sfînta Troiţă să-şi facă mori lingă morile domneşti în Bucureşti. 289. 1636 (7144.) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Sfinta Troiţă jumătate din satul Hodopeni, jud. Ilfov. 290. 1636 (7144) mai 27, Bucureşti. Erimia, egumenul mănăstirii Strimbul, face schimb de ţigani cu jupineasa Marica. www.dacoromanica.ro XVII 291. 1636 (7144) mai 28, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Oprea mare agă şi altora ocină şi vie In Verneşti, jud. Buzău, in urma unei judecăţi. 292. 1636 (7144) mai 29. Ion croitorul vinde lui Stoica neguţătorul din Buzău vie şi ocină in Dealul Săsenilor. 293. (1636) mai 30, Arbănaş din Chiojd şi alţii mărturisesc că Ventilă a vîndut partea lui de ocină lui Apostolache comisul. 294. 1636 (7144) iunie 1. Mai mulţi săteni din Găleşeşti, jud. Argeş, işi vînd ocina lor cu vad de moară lui Vucina marele paharnic. 293. 1636 (7144) iunie 1. Matei Basarab întăreşte lui Vucina marele paharnic ocină în Găleşeşti, jud. Argeş. 296. (1636) iunie 3. Jupan Nicola postelnicul porunceşte lui Radu pîrcălabul din Blatniţa să impartă nişte rumâni ai mănăstirii Govora. 297. 1636 (7144) iunie 5. Iovan mazilul cu soţia lui vînd lui Iane Dumitrescul postelnicul moşie în Drăgoeni. 298. 1636 (7144) iunie 5. Toderaşco al doilea portar vinde lui Chirca croitorul o casă cu pivniţă în Bucureşti. 299. 1636 (7144) iunie 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte jupaniţei Maria şi ginerelui ei„ Cirstea iuzbaşa, satul Curoteşti de Sus, jud. Vlaşca. 300. 1636 (7144) iunie 6, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte popii Stoica din Bâlţeşti vii la Susuiaci. 301. 1636 (7144) iunie 7. Vasilie spătarul mărturiseşte că la înfrăţirea cu popa Stanciu din Bogăteşti i-a dat acestuia o delniţă cu un rumân în Izvorani. 302. 1636 (7144) iunie 7, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stroe logofătul ocine şi vecini la Jegălia, Deveselul, Secăreşti, Pleaşovul, Groşătul şi Ştefăneşti. 303. 1636 (7144) iunie 10, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte jupînesei Dumitra şi fiului ei Ghioca iuzbaşa din Cotrăceni a patra parte din vadul de moară de la Dătcoi, în urma unei judecăţi. 304. 1636 (7144) iunie 11. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Babele un rumân din Ştefeni. 303. 1636 (7144) iunie 12, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Necula pîrcălabul şi soţiei lui, Florica, nişte ţigani, in urma unei judecăţi. 306. 1636 (7144) iunie 13. Matei Basarab porunceşte lui Miloş logofătul să readucă in satul Brăneşti 3 rumâni fugiţi. 307. J636 (7144) iunie 13. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Sfînta Troiţă dijma din satul Parapani. 308. J636 (7144) iunie 18, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radul şi celorlalţi moşneni satul Vlăduleştii, jud. Prahova. 309. 1636 (7144) iunie 19, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Pădure paharnicul şi altora jumătate din satul Deduleşti, lingă Tirgşor, jud. Prahova. 310. 1636 (7144) iunie 20. Negoiţă şi Manea vînd lui Lupul şi lui Pană moşie în Poiana, jud. Saac. 311. 1636 (7144) iunie 20. Vlad din Loloeşti vinde lui Iordache vornicul ocină în Dealul Cherbii. 312. 1636 (7144) iunie 20, Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte pe Balea să ţină o ocină la Star Chiojd, în urmă unei judecăţi. 313. 1636 (7144) iunie 20. Matei Basarab porunceşte lui Dumitru copilul din casa domnească să-şi caute un ţigan fugit. 3H. 1636 (7144) iunie 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stanciul vătaful din Preo-.teşti ocină in Fiani, jud. Ilfov, in urma unei judecăţi. 313. 1636 (7144) iunie 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Stoica logofătul părţi de ocină şi vie în Bătieşti, jud. Muşcel şi Pădureţ. 316. 1636 (7144) iunie 21, Bucureşti. Andrei spătarul Rudeanu dă lui Dumitraşco clucerul din Spineni satul Vîrbiţa in schimbul satului Futeştii de pe Mostiştea, jud. Ilfov. 317. 1636 (7144) iunie 21, Bucureşti. Dumitraşco clucerul din Spineni face schimb de sate cu Andrei spătarul, dind satul Futeştii de pe Mostiştea, jud. Ilfov, în schimbul satului Vîrbiţa. 318. 1636 (7144) iunie 23. Matei Basarab intăreşte lui Bunea logofătul moşie în Grădişte, în urma unei judecăţi. 319. 1636 (7144) iunie 23, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Ilie şi tatălui său, popa Şer-ban, ocină în Izvorani, jnd. Muşcel. 320. 1636 (7144) iunie 23, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Xenoh de la Athos satul Recica, siliştea Plopului şi bălţile Scheilor, Certogăi şi Părului, [precum şi dijma, din ele. XVIII www.dacoromanica.ro 321. 1636 (7144) iunie 25. Radu Robul cu fiul său vtnd lui Oprea marele agă ocină în Bucu. 322. 1636 (7144) iunie 26. Udrea postelnicul face schimb de ţigănci cu mănăstirea Tismana. 323. <1636> iunie 27. Jodul vinde lui Apostolache comisul ccină la Măstăneşti. 324. 1636 (7144) iunie 27. Jupineasa Maria şi Nica Răul din Căpreni mărturisesc pentru o moşie la Cruşeţi. 323. 1636 (7144) iunie 28, Bucureşti. Matei Basaiab întăreşte mănăstirii Mislea dijma de la stinile de pe muntele Sorica. 326. 1636 (7144) iunie 28. Matei Basarab împuterniceşte pe Paraschiva cupeţul să stăpinească satele Lazul şi Gabrovul, jud. Dolj. 321. 1636 (7144) iunie 29, Tirgovişte. Stanciul şoimarul din Tirgovişte vinde lui Hriza marele ban al Craiovei o vie. 328. 1636 (7144) iunie 29. Tudoran judeţul cu 12 pirgari din Tirgovişte intăresc lui Hriza marele ban al Craiovei vie in Dealul Tîrgoviştei. 329. 1636 (7144) iunie 30. Dragomir Turtă vinde lui Radul marele comis moşie la Măteşti. 330. 1636 (7144) iunie 30. Şase megiaşi, luaţi pe răvaşe domneşti, cercetează pricina dintre Duţe şi Ion Potecă. 331. 1636 (7144) iulie 2, Bucureşti. lanul spătarul cu soţia lui, Ilina, pun zălog a patra parte din satul Comarnic pentru o datorie ce o au la Dumitraşco clucerul din Filipeşti. 332. 1636 (7144) iulie 3, Bucureşti. Matei Easaiab întăreşte lui Gherghe, Elinei, Dobrei şi cu ceata lor ocină in Vemeşti, judeţul Buzău, în urma unei judecăţi. 333. 1636 (7144) iulie 8. Tatul Jambu vinde Ini Gherghe marele agă moşie la Drăghineşti, jud. Vlaşca. 334. 1636 (7144) iulie 8, Bucureşti. Matei Basaiab întăreşte lui Ghinea vameşul din Focşani ocină, vie şi casă la Cirlige, jud. Rimnicul Sărat, şi vad de moară la Goleşti. 333. 1636 (7144) iulie 11, Bucureşti. Preda postelnicul cu fraţii săi vind mănăstirii Arnota jumătate din satul Bogdăneşti, jud. Vilcea. 336. 1636 (7144) iulie 13, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Radu al doilea postelnic şi fraţilor lui satul Cacaleţii din Coastă şi moşii şi vii la Futeşti, Pătîrlage, Tega, Bădeni, Brăeşti şi altele. 337. 1636 (7144) iulie 17, Bucureşti. Matei Easaiab întăreşte lui Radul al doilea postelnic ocine şi vecini in satele Pătirlage şi Podbeleşti precum şi un sălaş de ţigani. 338. 1636 (7144) iulie 18. Radu Piscotan recunoaşte că Radu paharnicul şi-a răscumpărat de la el moşia de la Ibăneşti. 339. 1636 (7144) iulie 18. Radu Piscotan recunoaşte că Radu paharnicul şi-a răscumpărat de la el o moşie la Ibăneşti şi o vie de la Dragomir călăraşul. 340. 1636 (7144) iulie 19. Matei Basarab porunceşte lui Bogdan iuzbaşa şi altora să nu ia dijmă de la popa Dragul de pe moşia lui de la Frăsinet. 341. 1636 (7144) iulie 20. Boieri judecători cercetează pricina dintre mănăstirea Bucovăţ şi Gabroveni pentru Lacul Tomei. 342. 1636 (7144) iulie 25. Patriarhul Teofan intervine în pricina dintre Iordachi vornicul şi mănăstirrea Bistriţa pentru nişte ţigani. 343. 1636 (7144) iulie 27. Cinda şi alţii vind lui Ivan din Piteşti o livadă la Soceni. 344. 1636 (7144) iulie 27. Sarul şi alţii vind lui Stanciu şi lui Jipa postelnicul din Verneşti o roată şi jumătate de moară la Zoreşti. 345. 1636 (7144) iulie 28. Hriza marele ban al Craiovei judecă o pricină intre Stanciu din Bro-scari şi Stoica din Ştiubec pentru nişte bani. 346. 1636 (7144) iulie 29. Teofil, mitropolitul Ţării Româneşti, scrie unor boieri să judece pricina dintre mănăstirea Tismana şi Stoica din Şcmăneşti, pentru nişte rumâni. 347. 1636 (7144) iulie 31. Chisar paharnicul scrie satului Groşani să nu împresoare partea de sat dăruită de el m-rii Tismana. 348. 1636 (7144) august. Răvaş de şase boieri jurătcri. să cerceteze ce avere îi revine lui Radu, fiul vitreg al lui Dragomir postelnicul din Fărcăşeşti. 349. 1636 (7144) august 1. Coman şi fiii săi vind lui Neagul şi Antonie o vie la Negovani. 350. 1636 (7144) august 2. Mihăilă din Budeasa vinde lui Stan din OgTăzeni ocină in Goruneni. 351. 1636 (7144) august 2, Bucureşti. Matei Basaiab întăreşte lui Drăgoi şi Balea logofătul ocine la Star Chiojd şi vii în Dealul Scăianiior, jud. Sac. 352. 1636 (7144) august 4, Bucureşti. Matei Basaiab scuteşte mănăstirea Bradu de dijme şi şase oameni ai ei de toate dările şi slujbele. 353. 1636 august 5. Vasile se învoieşte cu jupin Dimitrie pentru nişte bani şi pentru satul Băcă-leşti. 354. 1636 (7144) august 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Bunea logofătul un sălaş de ţigani. 355. 1636 (7144) august 5, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Strimbul satul Murgeşti, jud. Gorj. www.dacoromanica.ro XIX 356. 1636 (7144) august 6, Bucureşti, Matei Basaj-ab întăreşte lui Bunea logofătul o vie in Dea. Iul Tirgoviştei, pe Valea Voievodului. 357. 1636 (7144) august 7. Matei Basarab împuterniceşte pe Ivaşco marele vornic să stăpi-nească o ocină la Tătărăi, jud. Dîmboviţa. 358. 1636 (7144) august 7. Matei Basarab întăreşte lui Oprea mare agă satul Detcoi, jud. Via-şea. 359. 1636 (7144) august 8, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Bunea logofătul ocine in Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca. 360. 1636 (7144) august 8. Matei Basarab împuterniceşte pe Nicola postelnicul din Stingăcea să stăpinească o ocină in satul Ohaba. 3G1. 1636 august 9. Teofan, patriarhul Ierusalimului, confirmă dania lui Matei Basarab de 1 000 de florini către mănăstirea Govora, pentru întreţinerea unor dascăli şi funcţionarea unei tipografii. 362. 1636 (7144) august 10. Matei Basarab ia satul Putineiul de la Gherghe căpitanul şi Gilcă iuzbaşa şi-l dă lui Stroe logofătul. 363. 1636 (7144) august 10, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Potoc satul Vlă-duţa, vii la Topoloveni, ocină la Celeiul, mori in Lungi precum şi ţigani. 364. 1636 (7144) august 11, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Vucina marele paharnic satul Brădăşeşti şi ocine in Curata şi Gălişeşti, case in Tirgovişte, precum şi ţigani. 365. 1636 (7144) august 19. Radu din Budeni vinde lui Bunea logofătul moşia sa din Grădişte. 366. 1636 (7144) august 20. Braţul cumpără de la Radu Moncescul partea lui de ocină. 367. 1636 (7144) august 26. Neca Izrum vinde lui Costandin ocine in Stănceşti. 368. 1636 (7144) august 29. Irina şi nepotul ei, Neagu, vind lui Necula ceauşul din Buzău ocină la Olteniş. 369. 1636 (7144) august 31, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte jupaniţei Calea nişte ţigani. 370. (1636 septembrie 1 — 1637 august 31), 7145. Dumitru Găgeanu vinde lui Marăş căpitanul din Ploieşti ocină la Băbeni. 371. (1636 septembrie 1 — 1637 august 31), 7145. Ion cu femeia lui, Stana, vind lui Mihai postelnicul ocină in siliştea Drăgăneştilor, jud. Vlaşca. 372. (1636 septembrie 1 — 1637 august 31), 7145. Oprea şi Radul vind un răzor de vie la Orica lui Pătru logofătul. 373. (Cea 1636 septembrie). Drăghici vinde lui Dedu Bucureşteanul un vad de moară la Dăr-măneşti. 374. 1636 (7145) (septembrie-decembrie). Matei Basarab intăreşte mănăstirii Slobozia vie in dealul Năenilor. jud. Saac şi 300 de bolovani de sare de la ocna de la Ghitioara. 375. (1636 septembrie — 1637 august) 2, 7145. Stroe din Rihov şi vărul său Radul vind lui Iorgache vornicul ocină la Cozleciu. 376. 1636 (7145) septembrie 3, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Vucina marele paharnic şi lui Pirvul logofătul satul Corbii, jud. Argeş. 377. 1636 (7145) septembrie 6, Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte pe orăşenii din Bncu-reşti să-şi stăpinească moşiile pe vechile hotare. 378. 1636 (7145) septembrie 9, Grozăveşti. Ilie şi alţii se împacă cu Sima al doilea logofăt in pricina ivită pentru o ocină la Păuşeşti. 379. 1636 (7145) septembrie 10. Dragomir cumpără de la Neacşul o ocină la Virbilov. 380. 1636 (7145) septembrie 10. Popa Stan cu fratele său Dumitru dau fiilor lor părţile lor de moşie din Belceşti. 381. 1636 (7145) septembrie 14, Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Laţco ocină la Ciucel, jud. Mehedinţi. 382. 1636 (7145) septembrie 20, Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Ivaşco marele vornic ocine in Băleni, jud. Dîmboviţa. 383. 1636 (7145) septembrie 26. Dionisia călugăriţa vinde mănăstirii Coziiani vie cu ocină in Dealul Săsenilor. 384. 1636 (7145) septembrie 30. Drăghici din Holeşti vinde lui Dedul Bucureşteanul ocină şi jumătate de roată de moară in Dărmăneşti. 385. 1636 (7145) septembrie 30. Obială şi Marco din firăniştari vind lui Bunea logofătul partea lor de moşie din Grădiştea de Jos. ' 386. 1636 (7145) octombrie 2. Dumitru Grecul vinde lui Stamatie ocină in Slătioare. 387. 1636 (7145) octombrie 2. Stan şi fratele său Stoica vind lui Panaiut vie şi ocină la Lipia. 388. 1636 (7145) octombrie 5. Drăghici logofătul cu nepoţii săi vind lui Hlizea marele ban al Craiovei ocină in Belciugatu. 389. 1636 (7145) octombrie 7. Gorun, fiifl lui Andreiu din Băbeni, vinde lui Andrei clucerul ocină in Mihăeşti. 390. 1636 (7145) octombrie 9. Mihalo vinde lui Oprea marele agă ocină in Popezeni. 391. 1636 (7145) octombrie 15. Curuia şi Dragul vind lui Buliga căpitanul moşie in Ergheviţa. XX www.dacoromanica.ro 392. 1636 (7145) octombrie 15. Manea şi Radul vind lui Tudor Mustaţă din Tirşor moşie la Ratina. 393. 1636 (7145) octombrie 18. Ilina şi fiica ei. Neacşa. vind lui Danciul o ţelină de vie la Băşi-neşti. 394. 1636 (7145) octombrie 19. Dumitru, fiul lui Negre postelnicul, dăruieşte lui Oancea logofătul o delniţă in Mihăeşti. 393. 1636 (7145) octombrie 20. Ionaşco comisul vinde lui Mibo luminărarul din Bucureşti un loc de prăvălie. 396. 1636 (7145) octombrie 20. Stana şi Caplea. fiicele lui Stanciu Eăiaşul. vind o ocină lui Danciu logofătul din Piriiani. 397. 1636 (7145) octombrie 21. Măciucă comisul cu soţia lui. Cirstina. vind lui Radu al doilea postelnic ocina lor din Muşcileni. 398. {1636 înainte de octombrie 21'). Stanciu vinde lui Dumitru marele pitar ccină la Crasna. jud. Gorj. 399. 1636 (7145) octombrie 21. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru Filieşanul marele pitar şi lui Stamatie fost mare agă ocine in Crasna. jud. Gorj şi in Jupineşti. 400. 1636 (7145) octombrie 24. Buică. fiica lui Radu Răchie. vinde lui Sima al doilea logofăt partea ei de vie şi cu toată moşia. 401. 1636 (7145) octombrie 25. Asan başa şi Ibrihaşim vind lui Vucina marele paharnic o moară. 402. 1636 (7145) octombrie 25. Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Govora să-şi facă moară in mijlocul piriului Erbăşie. 403. 1636 (7145) octombrie 25. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Sima al doilea logofăt un loc de moară. 404. 1636 (7145) octombrie 26. Jupiniţa Neacşa. fiica lui Dragul postelnicul din Tătuleşti. vinde lui Parepa postelnicul din Stănceşti a patra parte din Virliţi. cu vad de moară. 403. 1636 (7145) octombrie 28. Matei Basarab întăreşte lui Şteful ocine la Găneştii de Jos şi la Piteştii de Sus. jud. Ilfov, in urma unei judecăţi. 406. 1636 (7145) noiembrie 2. Bucureşti. Theofil. mitropolitul Ţării Româneşti şi mulţi dregători mărturisesc că Calotă marele clucer şi Marco logofătul nu sint vinovaţi de furtul unor bani din haraci. 407. 1636 (7145) noiembrie 5. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Sima al doilea logofăt ocine. vii. livadă in Mănăileşti şi Cilineşti. precum şi nişte ţigani. 408. 1636 (7145) noiembrie 6. Matei Basarab întăreşte lui Dumitru vornicul din Roşia nişte ţigani. 409. 1636 (7145) noiembrie 7. Bucureşti. Iane logofătul din Bîrseşti cu soţia sa Stanca vind lui Pătru. Mihai şi Grigorie moşii în Morînglavi. Iaşi şi Tomeşti. 410. 1636 (7145) noiembrie 10. Zaida vinde jupinesei Tcdosia din Orbeşti moşie în Meriş. 411. 1636 (7145) noiembrie 10. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte lui Ianiu ccină în Iaroslăveşti jud. Vîlcea. 412. 1636 (7145) noiembrie 10. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte mănăstirii Slobozia ocine la Fundeni, jud. Ialomiţa şi la Sărăţeni. 413. 1636 (7145) noiembrie 11. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Vucina marele paharnic Sfouă roţi de moară in oraşul Argeş. 414. 1636 (7145) noiembrie 13. Oprea din Păuşeşti şi sora sa. Velica. vind moşie la Pădureţ popii Lupu şi altora. 415. 1636 (7145) noiembrie 13. Stanciu. Ion şi Lupu promit să aducă lui Dumitru marele pitar toate cărţile de moşie ale Crasnei la ziua stabilită. 416. 1636 (7145) noiembrie 14. Corbii de Piatră. Oprea vinde lui Ion logofătul şi fratelui său grădină şi loc la Corşori. 417. 1636 (7145) noiembrie 19. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte lui Pătru. Mihai şi Grigorie moşii în Morînglavi. Iaşi. Tomeşti. Birlui şi Tirsei. 418. 1636 (7145) noiembrie 25. Bucureşti. Matei Easarab intăreşte lui Bunea logofătul ocină la Nucşoara, jud. Muşcel şi Pădureţ. 419. 1636 (7145) noiembrie 26. Matei Basarab împuterniceşte pe Stan şi pe fratele său. Şerbu. din Cirsteeneşti. jud. Muşcel şi Pădureţ, să-şi stăpinească moşia ce nu fusese vindută. ci pusă zălog. 420. 1636 (7145) noiembrie 28. Ion, fiul Radului din Fiani. se vinde rumân lui Bunea logofătul. 421. 1636 (7145) decembrie 2. Bucureşti. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Mislea să ia gorştina de pe ocina mănăstirii din Cornul şi din Breb. 422. 1636 (7145) decembrie 2. Matei Basarab împuterniceşte mănăstirea Mislea să ia vama de peşte de la balta Greaca. 423. 1636 (7145) decembrie 5. Bucureşti. Matei Basarab intăreşte mănăstirii Sfînta Troiţă rumâni în satul Critineşti. jud. Ilfov. 424. 1636 (7145) decembrie 6. Bucureşti. Matei Basarab întăreşte orăşenilor din Cimpulung moşia oraşului, fixîndu-i hotarele. XXI www.dacoromanica.ro 425. 1636 (7145) decembrie 8, Bucureşti. Matei Basarab fixează dările pe vii ce le au de dat orăşenii din Cimpulung. 426. 1636 (7145) decembrie 21. Preda spătarul pune zălog la Iarciul logofătul din Piriieni satele Vulpeni şi Grua pentru o datorie. 427. 1636 (7145) decembrie 21, Bucureşti. Matei Basarab face cunoscut că Radu logofătul, fiul lui Dumitru Dudescul fost mare vistier, nu mai este obligat faţă de datornicii tatălui său, pentru că s-a lepădat de el. 428. 1636 (7145) decembrie 28. Sora cu fiica ei, Vişa, vînd lui Ion logofătul locuri în satul Cîr-stineşti. 429. 1636 (7145) decembrie 30. Neagu, fiul lui Barbu, vinde lui Udrea postelnicul ocină in Lindiceşti. DOCUMENTE ÎNDOIELNICE ŞI FALSE A. 1635 (7143) august 12. Radu vornicul din Desa şi Radu comisul din Amărăşti cercetează o pricină pentru o moşie la Piscu. B. 1635 (7144) noiembrie 20. Stancul îşi lasă moşia din Pîrscov nepotului său Stan. C. 1636 (7144) martie 25. Stoica şi Iarca din Slănicul de Jos işi vînd delniţele lui Stoica Tăpşan pentru o datorie. D. 1636 (7144) mai 25. Nan vinde lui Radu şi lui Mircea ocină în siliştea Şaineştilor. E. 1636 (7144) iulie 20. Ivan logofătul din Piteşti vinde un vad de moară la Eşciori lui Mitrea stolnicul. F. 1636 (7145) octombrie 15. Stana şi fiii ei vind popii Stan ocină la Păcăleşti. www.dacoromanica.ro rEsumEs des documents 1. ltr janvier' 1635 (7143) Bucarest. Matei Basarab confirme au monastere de Govora des tziganes. 2. 3 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au spathaire Gherghe et au «postelnic » P5.tru, fils de Ivaşco, ancien grand « vornic » une terre â Băleni, district de Dîmboviţa. 3. 8 janvier 1635 (7143). Dumitru Grecul de Slatina vend au «joupan » Stamatie de Piteşti un verger et deux emplacements d’anciennes habitations dans le village. 4. 8 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme â Marco et â Lorenţu une vigne et un domaine k Dealul Săsenilor. 5. 10 janvier 1635 (7143). Matei Basarab accorde au monastâre de Govora la permission de poss^der une terre â Frăsinet, sur laquelle a empi£t£ le monastâre de Cozia. 6. 10 janvier (1635), Bucarest. Matei Basarab confirme ă la « joupanitza »Maria et ă ses fil-les tous Ies biens de son 6poux, le spathaire Vasilie, apres jugement. 7. 10 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab decide que le village de Vaideei-Slobozia de lanache payera l’impot global par tranches («rupta »). 8. 12 janvier 1635 (7143). Constantin Cantacuzăne, grand «postelnic* permet k l'eveque de Buzău, Ephrăme, de chercher une tzigane de l’^vech^ dans Ies familles de tziganes appa-rtenant k la princesse Elina. 9. 12 janvier 1635 (7143). Le «postelnic» Pătraşco et son frăre Pană vendentun enfant de tzigane au « postelnic » Marco. 10. 12 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au «postelnic» Stanciu de Pîrtiani et â ses frâres le village de Polovragii de Olteţ, district de Gorj, aprâs jugement. 11. 13 janvier 1635 (7143). Matei Basarab accorde k Nedelco de Vereani la permission de reprendre des moutons et des porcs au « sluger » Radu Frijureanu que ce dernier lui avait injustement pris comme dime. 12. 15 janvier 1635 (7143). La «joupanitza» Anca et son fils, Tudor, vendent une tzigane et son enfant k V âchanson Iane. 13. 15 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab accorde au spathaire Vasilie la permission d’exploiter des moulins k Izvorani, au bord de l’Argeş. 14. 18 janvier 1635 (7143). Tema vend au capitaine Lupu une terre k Moceşti. 15. 18 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au logothite Radu Dudescu une terre â Goleşti, district de Muşcel et Pădureţ. 16. 20 janvier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k la «joupanitza» Stana 6pouse de spathaire, et â son frfcre le spathaire Preda, le village de Goleşti, district de Muşcel et Pădureţ. 17. 21 janvier 1635 (7143), Bucarest. Convention de l’&hanson Chircă avec le grand pan-netier Dumitru et le grand pr6v6t Dragomir pour la possession d’une terre â Runcul, district de Vîlcea. 18. 21 janvier 1635 (7143), Bucarest. Convention du grand pannetier Dumitru et du grand pr6v6t Dragomir avec l’6chanson Chircă pour la possession d’une terre k Runcul, district de Vîlcea. 19. 26 janvier 1635 (7143), Bucarest. Acte d6signant Ies jureurs du village de Mihăileşti, district de Teleorman. 20. 28 janvier 1635 (7143). Le m6tropolite Grigorie et six boyards jureurs jugent et d&ident dans le proces d’h£ritage entre Calea et Neacşa, filles du « vornic » Ceraica. 21. 31 janvier 1635 (7143). L’dcuyer Coman et ses fr£res vendent au grand tr6sorier Dumitru, un tzigane et l’enfant de celui-ci. 22. fevrter 1635 (7143). Matei Basarab confirme au capitaine Erimia et aux Serbes de son unitd le village de Gru iani, district de Vlaşca. XXIII www.dacoromanica.ro 23. ler fivrier 1635 (7143). Le «postelnic» Dima et ses sceurs font don k leur filleul, le logothâte Pirvul, du domaine d’Uliţa de la viile de Rimnic. 24. 3 fivrier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab affranchit du servage Mihai Pribeagul, pour l’avoir fidâlement servi pendant son exil. 25. 5 fivrier 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k la «joupanitza » Calea, fille du « vornic * Cernica, l'hdritage 16gu6 par son pire, de mâme qu'ă la soeur de celle-ci, Neacşa, ainsi que l’ont decidă Ies jureurs et le mStropolite Grigorie. 26. 15 fivrier 1635 (7143). Le « joupan » Panait achâte une terre et des parts de moulin k Stănuleşti. 27. 21 fivrier 1635 (7143). Matei Basarab ordonne k Cotorogea de Ciineşti de se prdsenter sans d61ai pour jugement princier dans son procfes avec Işfan. 28. 25fivrier 1635 (7143), Bucarest. Les paysans libres de Dătcoi vendent une part de domaine au second logothfete Sima. 29. Marş 1635 (7143). Le logothâte Lazâr vend une part de Goruneni, district de Vlaşca, k un second « vornic ». 30. 2 marş 1635 (7143). Iova donne en dot k sa fille Petriia un domaine & Gioroc. 31. 3 marş 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k Drăgoi de Dobreşti deux serfs de Muşeteşti, district d' Argeş. 32. 10 marş 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme un «joupan» Ivaşco, grand « vornic », le vilage de Trănşanii, district de Ialomiţa, aprâs jugements. 33. 10 marş 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au second logothfete Sima une terre k Dătcoi. 34. 13 marş 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au grand pannetier Dumitru Filieşanul une terre et des serfs k Spinişorul de Sus, district de Mehedinţi. 35. 13 marş 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au «sluger» Petrea le village de Lazul, district de Mehedinţi, aprâs jugements avec les serfs du village. 36. 15 marş 1635 (7143). Le logothâte Sima achâte des terres (« fălci») k Seciul Banei et k Seceri. 37. 15 marş 1635 (7143). Maria vend des terres («fălci») k Mlacă au deuxteme logothfete Sima. 38. 15 marş 1635 (7143). Tatomir et son dpouse Goita font don au monastfere de Govora du domaine de Vlădila, district de Romanaţi. 39. 20 marş 1635 (7143). Matei Basarab confirme au monastâre de Mărgineni une redevance en sel k Ocna Telega. 40. 29 marş 1635 (7143). Le mdtropolite de Valachie, Grigore, delivre k Stana et au spat* haire Preda un acte d'h4ritage pour plusieurs domaines de Matei Basarab, ceux-ci dtant les petits-cousins du prince. 41. 14r avril 1635 (7143). Matei Basarab con firme au monastâre de Cozia le village de Stu-deniţa, district de Romanaţi, aprâs jugements avec les serfs du village. 42. 2 avril 1635 (7143). Matei Basarab confirme le rachat du servage de plusieurs villageois et d’une part du village de Vilceni, district de Vlaşca. 43. 3 avril 1635 (7143). Matei Basarab accorde k l'4vfique de Buzău, Ephrâme, la permission de prendre une tzigane ă Brincoveni, dans les familles de tziganes appartenant au prince. 44. 3 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au monastâre de Cotmeana la dime due au prince sur le vin de Ciocăneşti. 45. 3 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme aux paysans libres le village de Turcineşti, aprăs jugement. 46. 5 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k Bolovan de Titeşti une terre ă Cocoi, district d’Argeş. 47. 5 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme une terre ă l’Eglise du «ban» Ghiorma, aprâs jugement. 48. 7 avril 1635 (7143). 12 paysans libres jureurs rendent tdmoignage dans le procâs oppo-sant le village de Mihăileşti aux fils du logothâte Papa, ă savoir le spathaire Drăghici et le « postelnic » Fota. 49. 10 avril 1635 (7143), Bttcarest. Datco Robul vend une terre de Stănimirul de Josau second « stolnic » Mitrea. 50. 10 avril 1635 (7143), Bucarest. Le prfitre Caliton rend tdmoignage en ce qui concerne une boutique appartenant au monastâre Saint Jean de Bucarest. 51. 10 avril 1635 (7143). Oprea de Pirscov affrdrit ses fils avec sa fille et son gendre sur le domaine qu’il possddait. 52. 15 avril 1635 (7143). Acte ddsignant les jureurs du monastâre de Tismana, ainsi que de Manea de Pădeni et de Radu de Racoţi. 53. 15 avril 1635 (7143). L’dvâque de Rimnic, Thdophile, confirme la donation du portier Radu au monastâre de Govora, soit un emplacement de maison ă cave et jardin ă Rimnic. XXIV www.dacoromanica.ro 54. 15 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k Condilă, ancien grand « postelnic » et k son epouse Stanca des parts k Cocorăşti et Stoineşti, district de Prahova» aprâs jugement. 55. 15 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au monastăre de Cozia l'ătang de Că bel, tous ses ătangs et cours d'eau ainsi que la dime sur le poisson, Ies revenus et la dime sur Ies ătangs du domaine appartenant au monastăre. 56. 16 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k Gherghe, ancien second trăso-rier, une terre et des serfs k Jigorenii de Sus et Jigorenii de Jos, district de Vlaşca. 57. 20 avril 1635 (7143). Cirstian de Zătreni lăgue au monastăre Dintrunlemn deux tziganes. Ceux-ci et un serf serviront son ăpouse jusqu'â sa mort, aprăs quoi Ies tziganes appartien-dront au monastâre et le serf sera affianchi. 58. 22 avril 1635 (7143), Bucarest. Hriza, le grand «ban» de Craiova, fait don k Dumitru, fils du logothâte Radu Dudescu, lors de sa naissance, d'une terre k Ciumernic. 59. 26 avril 1635 (7143). Six paysans libres jureurs rendent tămoignage dans le procăs oppo-sant le grand « aga » Oprea et Manolache « şifarul » pour une terre et un guă k moulin. 60. 27 avril 1635 (7143). Les paysans libres de Brăneşti attestent qu’ils n'ont pas achetă une terre au grand «stolnic » Vasile Paindur. 61. 28 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au monastăre Glavacioc le village de Cernăteşti. 62. 29 avril 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au «postelnic» Drăghici un serf k Virleţi. 63. 3 mai 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k Dumitru, frâre de Coman, une vigne, une terre et des vergers â Dealul Sătenilor et â Siliştea Vladei. 64. 3 mai 1635 (7143). Matei Basarab confirme â Hrizea, grand « ban » de Craiova lamoitiâ du village de Româneşti, district de Dimboviţa et une terre â Berceşti. 65. 4 mai 1635 (7143). Matei Basarab confirme aux marchands Petru et Ghioca les villages de Fometeşti, Runcu et Tocsobeni, ainsi que des vignes â Copăcel. 66. 4 mai 1635 (7143). Matei Basarab confirme au monastăre de Viforîta les etangs de Gur-guiaţi et Vărăşti, ainsi que les droits de douane de ceux-ci. 67. 5 mat 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au «sulger» Mit rea une terre k Mihăeşti, district de Vilcea. 68. 7 mat 1635 (7143). Hlebu et autres de Vaideei se vendent comme serfs â Ion, second prăv6t. 69. 8 mai 1635 (7143). L'intendant Stanciu vend â Neguţ un ătang â Vracniţa. 70. 9 mat 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au «ban» Pavlache le village de Iaroslăveşti, district de Vlaşca, dont les habitants « se sont enfuis en pays ătranger ». 71. 10 mai 1635 (7143), Bucarest. Le mătropolite de Valachie, Grigorie, confirme â Elina et au spathaire Ianiu la donation qui leur a 6t6 faite sous forme de dot par Maria de Bucov, măre d’Elina. 72. 15 mai 1635 (7143). Ivan, fils de Simion, vend â Iane une terre â Iaroslăveşti. 73. 15 mai (1635). Micşan vend â Radu « călăraşul » une terre k Băjăşti. 74. 15 mai 1635 (7143). Stanciul vend au logoth&te Ion une terre â Poienărei. 75. 15 mai 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme â Udrişte, fils du logothâte Oprea de Şirineasa, une terre k Foleştii de Jos, aprăs jugement. 76. 16 mai 1635 (7143). Les paysans libres de Prodileşti rendent tămoignage que le moine Rafail a achetă une terre â Udeni â l'intendant Adinca (Andronie} et qu'il a fait don d'une moitiă de cette terre au monast&re de Dealul. 77. 18 mai 1635 (7143). Maria et Stana font don au monast&re de Cozia d'un domaine k Bre-zoi, aux bouches de la rivi&re de Lotru. 78. 20 mai 1635 (7143). Matei Basarab confirme au « postelnic » Ilie et â ses frăres une moitiă du village de Gropşani, district de Romanaţi, apr&s jugements. 79. 22 mai 1635 (7143). Calin et son fr&re Opriş vendent leurs parts du domaine de Mălaia au monast&re de Cozia. 80. 23 mai 1635 (7143), Brtncoveni. Le moine Rafail et son frăre Leul font don au monastâre de Brincoveni d’un domaine k Robăneşti. 81. 24 mat 1635 (7143). Badea et autres «judeci» de Brătăşani font don au monast&re de Brincoveni d’un domaine. 82. 25 mai 1635 (7143). Brtncoveni. Matei Basarab accorde au monastăre de Topolniţa la permission d’encaisser la dime des domaines de Şevărluc, Ştelbiţ, Vlăsceni, Bucovăţet autres. 83. 27 mat 1635 (7143), Brtncoveni. Acte dăsignant les boyards intermădiaires pour l’achat d'un domaine â Brăneşti. 84. 28 mai 1635 (7143), Brtncoveni. Matei Bâsarab confirme au «sluger» Petre une terre dans le village d’Ostra, district d’Olt, aprăs jugement. www.dacoromanica.ro XXV 85. 29 mai 1635 (7143), Brîncoveni. Matei Basarab confirme Taffranchissement du servage du prfitre Ştefan et de son frire Şerbu de T&tuleşti. 86. 30 mai 1635 (7143). Anghelina et Necşa vendent une terre â Băleni â leur oncle Hodea. 87. 9 juin 1635 (7143). Acte ddsignant Ies boyards arpenteurs qui 6tabliront Ies limites du domaine de Creaţa de Jos. 88. 12 juin 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme â Radu, second tr6sorier, une terre â Dreşeşti, district de Ialomiţa, ainsi qu’un tzigane. 89. 15 juin 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au « postelnic » Marco une terre k Mih&eşti, district de Muşcel, ainsi que des tziganes. 90. 28 juin 1635 (7143). Ştefu vend â Giurgea d'Odobeni deux arpents de vigne. 91. ler juilltt 1635 (7143), Bucarest. Paraschiva, fille de Ianachi le cordonnier vend au « clucer » Ghiorma un emplacement de maison â Bucarest. 92. 6 juillet 1635 (7143). Costea, Drăgan et Radu vendent k Radu l’&hanson de Brincoveni la moitid du village de Proroci. 93. 6 juillet 1635 (7143). Maria et son fils Ianachi vendent k Gheorghe et Petru une terre â Cîndeşti. 94. 6 juillet 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab accorde au marchand Petru et â son frire Ghioca la permission de ramener leurs serfs de Fometeşti, Runcu et Tocsobeşti, oii qu’ils se soient enfuis, en leur promettant l’all&gement d'impât. 95. 7 juilltt 1635 (7143). Hriza grand « ban » de Craiova autorise Ies gens du monastire de Vier&şul k percevoir la dime sur tous Ies domaines du monastire. 96. 8 juillet 1635 (7143). Matei Basarab accorde au grand «vornic» Ivaşco la permission d’exploiter Ies moulins de Ciorani, au bord de la Ialomiţa. 97. 15 juillet 1635 (7143). Vasilie et Albu, fils du logothăte Albu de Rativoeşti, vendent au « sluger » Tudoran un domaine avec serfs â Aninoasa. 98. 15 juillet 1635 (7143). Les paysans libres de Vemeşti s’affrgrissent avec Jipa, filsde Lorinţ, auquel ils donnent un tiers de leur domaine, recevant en 6change 12 000 «bani » et un tonneau de vin. 99. 20 juillet 1635 (7143). Six boyards jureurs rendent tdmoignage dans un procfcs concernant le village de Mih&eşti. 100. 20 juillet 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab ddfend le « postelnic» Mihai de Bărbăteşti et Călin Tabără contre le « vornic » Nenoiul de M&neşti pour une dette que ce dernier impute k ceux-ci. 101. 22 juillet 1635 (7143). Six boyards jureurs ddsignds par mandats princiers, se prononcent dans un procâs pour un domaine k Br&neşti. 102. 24 juillet 1635 (7143). Le « postelnic » Cindea donne en nantissement deux manses pour 45 ducats. 103. 24 juillet 1635 (7143). Plusieurs boyards partagent avec le« postelnic » Cindea 8 manses k Izvorani, district de Muşcel. 104. 27 juillet 1635 (7143). Le « vornic » Nenciu et son dpouse Neaoşa, font don â leur filleul Sa va, lors de sa noce, d’une terre k Boldeşti. 105. 29 juillet 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme â la Metropolie de Tîrgovişte le village de Lucianii sur la Dîmboviţa, apr&s jugements. 106. 2 aoiît 1635 (7143). Le «joupan » Manole achâte une vigne k Dealul Urlaţilor. 107. 5 aoiit 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme k l’6chanson Balica le village de Belovţii, avec les serfs. 108. 11 aoiit 1635 (7143). Zlate vend un domaine â Belceşti â son frâre Ion. 109. 14 aoiit 1635 (7143). Vasile, fils du logothâte Albu de Rătivoeşti vend au logothăte Stroe un serf de Ştefăneşti avec sa manşe. 110. 16 aout 1635 (7143), Bucarest. Paraschiva, fille de Paul de Stoiceşti sur la Mostişte, fait don au « clucer » Ghiorma, son fils adoptif, d’une terre k Stoiceşti. 111. 20 aoiit 1635 (7143). Acte pour la vente d’un serf â Ivan « iuzbaşa », le serf ayant vold des porcs k ce dernier. 112. 20 aoiit 1635 (7143). Vlad « dărăbanţul» vend une part de forfit â Stanciu 'Roşcescu. 113. 22 aoiit 1635 (7143), Bucarest. Le « postelnic » Oprea et son 6pouse Anca vendent k l’6chan-son Gherghe un domaine et des serfs â Sărd&neşti. 114. 24 aoiit 1635 (7143). Matei Basarab confirme k Vlad Glăvăiescu un domaine k Şchei, aprâs jugement. 115. 28 aoiit 1635 (7143), Bucarest. Matei Basarab confirme au monastâre de Tismana le village de Tismana et l’6tang de Bistreţ, aprâs jugements. 116. 29 aoiit 1635 (7143). Matei Basarab rappelle dans le pays les habitants de certains villa-ges du monastâre de Tismana, qui, se trouvant en « grande indigence », se sont enfuis dans l’Empire ottoman. 117. novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme k Radu Piscotan une terre k Ibăneşti et k Pulaş, district d’Olt. 157. 5novembre 1635 (7144). Matei Basarab decide qu'une perte subie par lesfferes Iane l’^chan-son, Iserul et Zaharia soit supporfee de manfere 6gale par tous. 158. 5 novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au logothăte Stan, k son epouse Stanca et k Hrănită Ies biens de la feue Maria Boldească — villages, vignes et tziganes. 159. 6 novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au logothăte Necula la moi-ti6 du village de Petreşti, district de Muşcel et Pădureţ, ainsi qu’une terre sans serfs, apfes jugement. 160. 9 novembre 1635 (7144). Six boyards jureurs d6sign6s par mandats princiers dăcident que le spathaire Vasilie ddtienne tous Ies domaines et Ies tziganes de son pere, le tfesorier Muşat. 161. 10 novembre (1635>. Le « postelnic » Bade vend sa terre de Băleni au grand « vornic » Ivaşco. 162. 10 novembre 1635 (7144). Le « postelnic » Neagoe de Corbşori emprunte une somme d’ar-gent k la « joupanitza » Marica, dans certaines conditions. 163. 10 novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â Mitrea, ancien grand pan-netier et â son 6pouse Neacşa des terres avec serfs k Muşeteşti et Năpîrteni, district d'Argeş. 164. 15 novembre 1635 (7144). Le second pfevât Radu et son ăpouse Maria vendent k l’inten-dant Sima une vigne k Tîrgovişte. 165. 16 novembre 1635 (7144). Le grand « vornic » Ivaşco ordonne k deux paysans libres inter-nfediaires de Bogaţi de partager la terre d’autres paysans libres du village. 166. 22 novembre 1635 (7144). Diman vend au grand capitaine Lupu une terre k Carcadulea, district de Sac. 167. 25novembre 1635 (7144). La «joupanitza * Rada, 6pouse du feu l’6chanson Staico Rudeanu, cide aux marchands Petru et Ghioca la moitfe du village de Fometeşti, district de Vîl-cea, pour une dette non pay6e. 168. 28 novembre 1635 (7144). 12 boyards arpenteurs attachent la terre de Blejoi de Sus, district de Prahova, k celle de Blejoi de Jos, appartenant au monasfere de Mislea. 169 28. novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au «postelnic» Drăguşin une terre et des serfs dans le village de Pădureţi, district de Vîlcea. 170. 29 novembre 1633 (7144). Matei Basarab confere k Pîrvu de Drăgoeşti, district de Gorj, le droit de possession sur son domaine, Ies accusations portăes contre lui ătant d6nu6es de fondement. 171. 30 novembre 1635 (7144). Le «sluger «Petre vend au « clucer » Dimaet âl’fechanson Balica» le village de Lazul, district de Mehedinţi et une terre avec serfs k Gabrul. 172. 30 novembre 1635 (7144). Stan Piţig et B&ncilă vendent au grand «aga » Oprea et k son fils le « postelnic » Leca une terre k Bucu. 173. 30 novembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au grand «postelnic» Constantin un emplacement de maison k Bucarest et des vignes ă Vispeşti. 174. 30 novembre 1635 (7144). Matei Basarab confirme des tziganes au monasfere de Topol-niţa. 175. 5 decembrie 1635 (7144). Les paysans libres de Vărăşti, district de Vlaşca, se vendent comme serfs, avec leur terre, au logoth&te Şerban. 176. 10 dicembre 1635 (7144). Tudoran vend k Dedu Bucureşteanu de Călineşti une terre ă. Dărmăneşti, district de Prahova. 177. 10 dicembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au monasfere de Mărgineni tous les villages avec les serfs, les vignes et les tziganes qu’il d6tient. XXVIII www.dacoromanica.ro 178. 12 dicetnbre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab decide que Dragomir de Fiani et son fils Cristian, ancien berger chez l’intendant Andoca, ne soient plus importun^s par celui-ci, qui s’est enfui en Moldavie. 179. 15 decembre 1635 (7144). Vasilie et son ăpouse Giura vendent au «postelnic» Radu et autres une vigne â Cindeşti. 180. 16 decembre 1635 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â Stanca, ancienne ăpouse du spathaire Preda d’Albeşti, des terres â Albeşti, Domireşti et Dobroţi, district d'Argeş. 181. 20 decembre 1635 (7144), Bucarest. Le «postelnic» Dumitraşco vend & Matei Basarab un domaine â Sârăţeni, district de Ialomiţa. 182. 27 decembre 1635 (7144), Bucarest. Acte dăsignant Ies jureurs pour le village de Cindeşti. 183. 30 dicetnbre 1635 (7144). Matei Basarab confere au grand tresorier Dumitru le droit de possession sur le village de Poeni, district de Vlaşca, appartenant au logotlfete Para schi va, jusqu’â ce que celui-ci payera sa dette. 184. 8 janvier (1636—1637). Matei Basarab exempte de tout impdt Ies gens du monasfere de Menedic. 185. 8 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme ă l’ancien grand « stolnic » Stroe et au second « stolnic » Dumitru des terres, des serfs et des tziganes â Grădişte, Viriţi et Stoineşti. 186. 11 janvier (1636). Le grand spathaire Preda Brincoveanu fait don au monasfere de Vie-roş de la terre de Ştiubeele. 187. 14 janvier 1636 (7144). Le vieillard Dumitru, fils du «postelnic» Negre de Mihăeşti, vend une manşe au « postelnic » Marco. 188. 14 janvier 1636 (7144). Le «postelnic» Nenciul et le pannetier Crama avec leurs &pou-ses affferissent le « ceauş » Nedelco sur leur terre de Şerbăneşti. 189. 14 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â Toia, « iuzbaşa • de « roşii », et â d’autres des vignes â Topliceni et â Putrida. 190. 15 janvier 1636 (7144). Le « postelnic» Petru et ses fferes vendent un serf au second « postelnic » Radu. 191. 15 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â Iorga, fils de Ţangonie de Tirgu-Jiu, des terres â Curtea et Dăneşti, district de Gorj. 192. 16 janvier 1636 (7144). Stroe de Cislău vend â l’intendant Vintilă une terre ă Berciugov. 193. 20 janvier 1636 (7144). Le maire Dragul et Ies ăchevins de Tirşor attestent que l’6chan-son Pădure et ses cousins possădent une terre â Dăduleşti. 194. 20 janvier 1636 (7144). Matei Basarab confirme au «clucer» Mihart le village de Dră-goeni, apfes jugement. 195. 21 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme le rachat du servage de Lupul de Birceşti et des fferes de celui-ci. 196. 22 janviir 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â Radu Cotorogea une terre et une vigne ă Olineşti, district de Vilcea, apfes jugements. 197. 23 janviir 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au logotlfete Bunea une familie de tziganes. 198. Janvier — 24 aout 1636 (7144). Matei Basarab confirme au monasfere de Strimbul des domaines et des tziganes â Fintinele et â Verneşti. 199. 25 janvier 1636 (7144). Matei Basarab accorde au capitaine Iancu la permission d’exploi-ter un guă â moulin au bord de Vădinău, â Cornu. 200. 26 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au «vornic» Preda de Ceplea et â la < joupanitza» Marga, la moitiă du village de Prigoria et la moitiă du village de Drăgoeşti, district de Gorj, avec serfs, tziganes, vignes et moulins. 201. 26 janvier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme â la «joupanitza» Stanca et â ses fferes le village de Mihăeşti, apfes jugement. 202. 26 janvier 1636 (7144), Bucarest. Lupaşco căde un terrain de vigne â Dealul Loloieştilor au second tfesorier Radu, en ăchange de brebis, que celui-ci offre au monasfere de Gruiu. 203. 30 janvier 1636 (7144). La «joupanitza » Anca et la « joupanitza » Grăjdana conviennent de dâtenir en commun le village de Dobrun. 204. 30 janvier 1636 (7144). Lupul de Bucşani et l’lfegounfene Leontie du monasfere de Grai vendent au second « postelnic » Costandin une terre â fofet â Loloeşti. 205. Fivrier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au « postelnic • Preda et au logotlfete Oncca des domaines â Lereşti et â Voineşti. 206. 5 Jivrier 1636 (7144). Dumitra vend au «vornic » Borcea une terre â Stroeşti. 207. 6 Jivrier 1636 (7144). Acte difsignant 12 boyards qui ătablissent Ies limites d’une terre â Cureşti. 208. 6 Jivrier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme le village de Jupineşti, district de Muşcel et Pădureţ, aux paysans libres du village, apfes jugements. 209. 8 Jivrier 1636 (7144). Le vieillard Toader vend au grand «vornic» Ivaşco une terre ă Tătărăi, district de Dimboviţa. www.dacoromanica.ro XXIX 210. 8 fivrier (1636). 12 paysans libres jureurs rendent tămoignage en ce qui concerne une terre et une vigne â Valea Teancului. 211. 8 fivrier 1636 (7144). Matei Basarab confirme â la « joupanitza *, Marica de Tătărani des domaines, des villages, des serfs et des tziganes, aprăs jugements. 212. 10 fivrier 1636 (7144), Bucarest. Le tr6sorier Gherghe, Caridi et le «vornic» Radu de Desa ătablissent Ies limites du domaine de Futeşti, district d’Ilfov, appartenant au « clucer » Dumitraşco de Spineni. 213. 18 fivrier 1636 (7144), Bucarest. Stanciu Portărescu et ses fils vendent au logothĂte Pirvu un gu6 â moulin au bord de Rimnic. 214. 18 fivrier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au monastĂre Sfinta Troiţă le village de Grecii, et au monastăre Tinganul le village de Plătăreşti, aprĂs jugements. 216. 20 fivrier 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au «clucer» Dumitraşco de Spineni une terre ă Futeşti, district d'Ilfov, aprăs jugement. 216. 23 fivrier 1636 (7144). Iuga vend au logothîte Ion des terres ă Corşori. 217. 25 fivrier 1636 (7144). L’ăcuyer Ionaşcul et ses parents vendent au grand tr6sorier Dumitru Dudescu une terre ă Săcuiani. 218. 25 fivrier 1636 (7144). Stanciu et Voico, fils du prâtre Ghinu de Bujurani vendent ă l’ăvâque de Rimnic, Thâophile, leur terre d’Uliţa et un guă ă moulin. 219. 20 fivrier 1636 (7144). Crăciun vend au logothăte Stoica un verger et une terre ă Bătie-şti. 220. 2 marş 1636 (7144). Obrejie achăte ă Goran et ă Stana des terres se trouvant ă Şoimari. 221. 3 marş 1636 (7144). Pătru, fils de Stoica Robul, vend ăla «joupanitza » Dumitra de Cotră-ceni, sa part du gu6 ă moulin de Dătcoi. 222. 3 marş 1636 (7144), Bucarest. Matei Basarab confirme au grand gcuyer Buzinca des terres ă Mătieşti, district de Buzău, une vigne ă Dealul Zoreştilor, ainsi que des tziganes. 223. 8 marş 1636 (7144). Le « postelnic » Neagoe fait don d'une terre ă Corşori ă ses fils Braţul et Pătru, qui se sont affr6r6s. 224. 9 marş 1636 (7144). Matei Basarab exempte Grama de Răteşti de l’impdt sur Ies «roşii» et des corvăes fix6es pour toute l'ann6e. 225. 10 marş 1636 (7144), Bucarest. Oprea de Cornăţel et Diţa de Gurbăneşti vendent des terres au logothăte Dumitru de Tirgovişte. 226. 10 marş 1636 (7144). Acte d6signant 12 boyards arpenteurs qui 6tabliront Ies limites d'un domaine ă Muşăteşti. 227. 11 marş 1636 (7144). Matei Basarab accorde au spathaire Preda la permission de d6pla-cer de Crăceni des serfs qui lui appartiennent et de Ies conduire ă Lichireşti, ou Ies a surpris la loi de Michel le Brave. 228. KHA H)f B'KH'fcTp'K 8 EeAHKA GOkH-K, MECO pdAÎ HE HMAA HH EAHA EfdHEHÎE HH WT KTv rOCflOAdpH, HH WT HHKTOJKE. H WT TOPAd 8 CAMO, WHH BCK EKIrt B'KH'fcTp'K B"K WKH"K dlJJE EHd ECT WT COrtd nOCfc-MIITEAH. Bo CHyjKE, ErAd ekict Hunt, b-k akhh rocnoACTBO a\h, a rocnoACTBO aw BHA'kiiiS CÎa\ E05KECTBHHA MOHACTHp ToBOpa WCTaAd CK CHfOTa H EE3 TaBaWHH, CKTBOpHJf rOC-nOACTBO MH MHAOCT"K CK H*klO, dLJIE H3B'kA0X' CÎH EKIUilHE pEMEHH raBdWHH WT EeAHKA Gl)KH-K H Adjf d\Jf naKH Ad EKITH CB'kT'kH MOHACTHp, KaKO EKICT H WT np'kîKAE Bp'fcME, Ad AP'K^KHT a\ CK EAd3*k MHpa WT HHII'k H A<> E*kKa H Ad EKITH POCnOACTBO MH B*KC-nOMHHdHÎE H HHOU*kM H5KE >KKK8i|JÎH BTj. TOH WEHTEA CK nHIlIHv H CK WCTpdE CB'fcT'fc-HJKH, EOJKECTBH’fcH MOHACTHp B"K STKp-K/KAfHÎE H HE WT KOrO HEnOKOA'fcEHMOM, IIO PE3M0 rocnoACTBO MH. H EljJEJKE H 3dKAHHaHIE HOAOJKHJf rOCIIOACTEO MII: Eli CA*kA HdC, KOrO H3EEPHT rocnoA"K Eon* ekith rocnoAdp'K ecoh Semah EaaxThckoh, hah wt cpKAÎiHdro nAOAd rocnoACTBO mh hah wt ckpoahhk hauih h wt no rp*kck haujh h wt HHonAAMEHHK, Toro rocnOAK EorK Ad haSmht ep8 h Ad kactaeht h Ad noMTET h Ad ckxpahht cîa\ KHHrd HdUJd KdKO ECT EKIUilHE pEMEHHO. A AIJIHAHJKE HE nOMHTET H HE CKJfPdHHT CÎ/A KHHTA, HO pd30pHT H nOnEpET, TOrO Ad ECT TP"KKAET H AHATEMA H A$8pHCAH WT THÎ CCfcTH WTU.H HJKE CK HhKÎE H Ad E8AET nOA KAETB8 AIATEpE TOCnOAK HAUJErO IcOyCA XpHCTd H Ad nOHHEAET CK lyAd H CK Epî/A CK E*kKH, AAAHH. Ce h ceeaîteaîh: naH Xpust eea eah Epaaebckîh h ndH Ieauiko bea aeophhk H ndH TAHrOpÎE BEA AOrO^ET H A^AlHTpS BEA BHCTIiap II MHJfAlO BEA CnATdp H EaCHAÎE BEA CTOAHHK H E83HHKA BEA KWMHC H ESlHHA BEA nEJfdpHHK H ROCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, rAHrOpÎM BEA AOrOijjET. www.dacoromanica.ro H CE 43, CtOHKJ Cn$AEH m’KpCdHOEHI, llHCdJf K*K CTOAH*kH rpdA E^K^PEIPH, TEHdpÎE "d -rw A^H*K H WT flAdMd A® HHH'k K’K rt^T x3pĂ\T, rttTd rOCflOAd ţ Iw ffldTEIO EWEKWAd, /WHAOCTÎK» EOJKÎIO rOCnOAHHTi. IlV ffldTEIO KOEEOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri zise Govora, unde este hramul preasfintei, curatei şi binecuvîntatei stă-pînei noastre de Dumnezeu născătoare şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Meletie Macedoneanul şi tuturor fraţilor întru Hristos care trăiesc în sfîntul lăcaşul acela, ca să-i fie sfintei mănăstiri nişte ţigani, numele lor: Preda cu sălaşul lui şi Pădurean cu sălaşul lui şi Fulga cu sălaşul lui şi Govo-reanu cu sălaşul lui şi Lepădat cu sălaşul lui şi Ciungul cu sălaşul lui şi cu toţi fiii lor, pentru că aceşti mai sus zişi ţigani au fost ai sfintei mănăstiri Govora de moştenire încă dinainte vreme. După aceea, cînd a fost într-o vreme de demult, iar unor cămăraşi de la Ocna Mare întîmplîndu-li-se lor de n-au avut tăietori de sare, au luat pe aceşti mai sus zişi ţigani în sila lor, ca să le fie lor drepţi, de i-a băgat pe ei înăuntru în Ocna Mare, pentru că n-au avut nici o apărare nici de către domni, nici de către nimeni. Şi de atunci încoace, ei au tot fost înnăuntru în ocnă, de au fost tăietori de sare. Iar după acestea, cînd a fost acuma, în zilele domniei mele, iar domnia mea văzînd această dumnezeiască mănăstire Govora, rămasă în sărăcie şi fără ţigani, domnia mea am făcut miluire cu ea de am scos pe aceşti mai sus zişi ţigani de la Ocna Mare şi i-am dat pe ei să fie iarăşi ai sfintei mănăstiri cum au fost şi dinainte vreme, să-i ţină pe ei cu bună pace de acum şi pînă în veac şi să fie domniei mele pomenire, iar călugărilor care trăiesc în acel lăcaş de hrană şi spre folosinţă, iar sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domhniei mele. Şi încă şi blestem am pus domnia mea: în urma noastră, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn a toată Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau din neamul nostru sau, după greşelile noastre, şi din alt neam, pe acela domnul Dumnezeu să-l înveţe şi să-l povăţuiască şi să cinstească şi să păzească această carte a noastră precum este mai sus scris. Iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi această carte, ci o va rupe şi o va călca, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi de la Nicheea şi să fie sub blestemul maicii domnului nostru Iisus Hristos şi să se odihnească cu Iuda şi cu Arie în veci, amin. Iată şi martorii: pan Hrizea mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu, Stoica spudei Şărbanovici, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, ianuarie l-a zi şi de la Adam pînă acum în anul 7143, anul domnului 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Matei voevod Arh. St. Buc., Mrea Govora, XXV/16. Orig., hîrtie (41 x 27,5), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1797; alte trad. ibidem, ms. 447, 1. 402 şi 463, f. 138v — 139. 2 www.dacoromanica.ro 2 1635 (7143) ianuarie 3, Bucureşti. ţ /KhAOCTÎEIO EOWÎEIO, Iw ffldTEIO BOEBOAd H l'OCnOAHH'K BTiCOH 3EMAE JîrrpOB-AdjfîHCKOE, bh8k KErtHKdro h np'fcAOEpdro, cTdpdro, noKOHHHOMS Iw EdcdpdEd boeboae. AdBdT rocnoACTBO mh cîe noEEA'fcHîE rocnoACTBd mh GOAtpHHS rocnoACTBd mh Tep-TEB endTdp H EpdTOM CH IpKTpOB nOCTEAHHK, CHHOBH nOHTEHHOMS npdEHTEAlO rOCnOA" ■CTBd MH WSndH ÎBdLUKO BEA AKOpHHK H CK HHJ[ CHHOBH, EAHlţEM Eoriv A<*CT, IdKOWE Ad M8 ECT WHHH8 8 CEAO 8 E'KA'fcHH, B"K cSACTBO ,A,'KM, dAE A*A «SndHH-U,EB GTdHKTvBTv, A'KlJJHpd îcdpOE EdHSA WT iîISUJHEA’fcHH, WT fipE3 BTvC CEAW 7-rO A^d, WT nOAlO, WT LU8Md, WT BOA H WT WHHLJJEHÎE H WT AHBE3H II WT CEAdAElJJE CEAWE, WT nOCE^Ati Kdpî EAHKd CE JfTHT H3EpdT WT nO ETiC JfOTdpOM. IIOHEKE CThO BHLUE pEHEHd WHHHOy WT E'KA'fcHH EHAE C8T 3d A'bAÎHS $ÎEpTvB AWrWijSET WT ©PELJJ4 H d w8nd-NHlţEB ErO GTdHKTiB, A^^Hpd IcdpOE EdH8A WT fflfcllJHEA'fcHH, EljJJHCE WT np'fe>KAE Bp'kME. d nOTOM, KTiAd ECT EHA Biv A^HH fÎAE^dHAPS BOEBOAd CHHTv PdA^Ad BOEBOAd, d nOHTEHHOM npdEHTEA rocnoACTBd MH »<8ndH XpflSd BEA BdH KpdAEdCKÎH, WH ECT EHA nOKSflHA CÎ/ft WHHH8 BHLUE pEHEHd, WCMdrO AErt> WT HdA IsdUJKO H WT HdA IIlvASpE, CHHOBH $ÎEp*KB AWrwifiET WT OpElJj}| H KfcndHH'JEB GTdHKTiH, A^UJ Pd IcdpOE EdH$A WT /H.SujHEA'fcHH, 3d 8rH pK dcnpH rOTOBH. H npOAdA^UJE WHH 3d A«>Epd BOA'fc HM, EE3 HE EAHd CEAOCTO. H ETiC AP^^'dA IO ECT CKC A^^PO MHpHO. d nOTOM, KTvA<> ECT EHA BTv A^HE TOCnOACTBd ALH, d MOHTEHHOM npdEHTEA TOC-flOACTBd MH >K$ndH XpH3d BEA EdH, d WH CdAl WT BOA'fc ErO AdpOBdA ECT nO TEprE cnd-Tdp H no n-kTpfc nOCTEAHHK, CHHOBH HCfcndH ÎBdLUKOB BEA A^OpHHK, CKC CÎIO AErt 3d WHHHOy WT E'KA'fcHH, BHLUE nHC, WCMdrO AE'l> HTO ECT HMdA 3d n8K8nEHÎE, pdAÎ AIOEOB-CTBO H pdAÎ EpdTdCTEd HTO ECT HMdA nOHTEHdrO npdEHTEA TOCnOACTEd MH »8ndH XpH3d BEA EdH CKC »8ndH ÎBdUJKO BEA AROpHHK, ELJJEWE WT np'feWAE BP'fcME, WT MAd-AOCTBÎE HM, AdHCE A® CKA<> Hd Bp'fcM'fc HM 3d CTdpOCTÎIO. Td>KE, BHA’fcK’K H »8ndH XpH3d BEA EdH WCAdEAEHÎA ErO 3d CTdpOCTÎIO, E’B3pHHOBdJf H nOMHCAHA'K ECT B"K cpdA~ ErO A<> CH CKTBOPHA nOM*fcH8 CKC WTpOKH »8ndH ÎBdUJKOE BEA AKC,PHHK. dH8 HJf ECT AdPOEdA HCfcndH XpH3d BEA EdH CKC CÎA AEA 3d WHHH8 WT E'KA'fcHH pdAÎ A^UJd ErO, IdKOKE A<> ECT EM8 B'fcHHOE B’KCnOMHHdH ÎE. H AdpOBdA W ECT »8ndH XpH3d EEA EdH, WH 3d HErOBO A®EP® BOAIO, EE3 HH EAHd CEAOCTO, CKC 83HdHÎE WTU.8 HdUJdM» dpjfÎH-MHTponOAHT KHp BA'KAÎKd TpHropÎE H CKC fcSHdHÎE BTvCfcM EOA’fcpHAL, BEAHU.H H MdAII h wt np*fcA rocnoACTBd mh, qkohce a<> hm ect a^AET H dHAPEIO ca8>kep. H nOCTdBHAE C8T >K8ndH XpH3d BEA EdH H 3dKAEHdHÎEKOrO HAOE'fcK'K WT CKpOA~ HHK ErO, AIOEO CHHHl HAH A^UIEpa, AIOEO BH8K HAH EpdTOHEA HAM 8HKO, AIOEO CECTpTv XOKET CE nOK8cH nOnEpET H pd30pET CÎA nOM'fcHO H MHAOEdHÎE, TOr A<> ECT TpEKAET H dHdTHMd H d$8pHCdH WT THJ CB'fcTH WT^H H>KE c8T BTv HeKÎE H A<> HMdT HKCTÎIO CKC K)Ad H CKC dpi A Hd EAHH M*fcCTO. Gsro pdAÎ, AdA*X ckm rocnoACTEO mh EOA'fcpoM rocnoACTBd mh TsprEB endTdp H n*KTpOB nOCTEAHHK, IdKOKE A<> c8t HM WHHH8 A^AÎH8 H E*K W)fdE, CHHOBOM H KH8-KOM H np’fcEHSlETOM H HE WT KOrOHCA© HEnOKOA’fcEHMO, nOpESMO TOCnOACTBd MH. www.dacoromanica.ro 3 GeJKE $E0 H CKEA'bTErtÎE IlOCTdEA'fcHAIl rOCnOACTKO AUT. >K»ndH XpH3d BEA EdH EpdAEBCKBIH H >K$ndH ÎKdLUKO BEA ABOPHHK H JKSlldH FrtHrOpÎE BEA AOrOijSET H JKSlldH ASMHTpSrt BEA BHCTHtap H JKSndH /VlH)fdK> KE(\ CndTdp H WSfldH EdCHAÎE BEA CT&AHHK H >K$ndH E$3HHKd BEA KOAItHC H >K$IldH E$MHHd BEA nE)fdpHHK H >K$ndH KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCIipdBHHK, TAHropiE BEA AOrO^ET. H HdnHCd^ A3, AEmvA<>T, E*k HdCTOAHH rpdA 8 E&K&pElJJH, A\ECkU,d PEHApÎE J AKHII H WT {TaAAHA A<»KE A® HHH*b,_B*K CErO IIHCdHÎE, TEMEHÎE A’feTOAfll BTv A^T x3Piwr< d WT p«>KAECTBO XpHCTOEO xaXrtÂ- f Iw /HdTEio bwebwaa, amm6ctîk> eokîio roenoAHHh. Iw /BLdTElO BWEBWAA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Gherghe spătarul şi fratelui său Pătru postelnicul, fiii cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în sat în Băleni, în judeţul Dîmboviţa, însă partea jupaniţei Stanca, fiica lui Isar banul din Muşceleni, a opta parte de peste tot satul, dîn cîmp, din pădure, din apă şi din curătură şi din livezi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că această ocină mai sus zisă de la Băleni a fost moştenire a lui Fiera logofătul din Orăşti şi a jupaniţei lui, Stanca, fiica lui Isir banul din Muşceleni, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza marele ban al Craiovei, el a cumpărat această ocină mai sus zisă, a opta parte, de la Ivaşco şi de la Pădure, fiii lui Fiera logofătul din Orăşti şi ai jupaniţei lui, Stanca, fiica lui Isar banul din Muşceleni, pentru 120 ughi, aspri gata. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor, fără nici o silă. Şi au tot stăpînit cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza marele ban, el singur, de bunăvoia lui, a dăruit pe Gherghe spătarul şi pe Pătru postelnicul, fiii jupanului Ivaşco marele vornic, cu această parte de ocină din Băleni, mai sus scrisă, a opta parte, pe care o avusese de cumpărătură, pentru iubirea şi pentru înfrăţirea pe care a avut-o cinstitul dregător al domniei mele jupan Hriza marele ban cu jupan Ivaşco marele vornic, încă de mai înainte vreme, din tinereţea lor, pînă acum, în vremea lor de bătrîneţe. Deci, văzînd şi jupan Hriza marele ban slăbiciunea sa de bătrîneţe, a rîvnit şi s-a gîndit în inima sa ca să facă pomană cu copiii jupanului Ivaşco marele vornic şi i-a dăruit jupan Hriza marele ban cu această parte de ocină din Băleni, pentru sufletul lui, ca să-i fie veşnică pbmenire. Şi a dăruit-o jupan Hriza marele ban, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea părintelui nostru, arhimitropolitul chir vlădica Grigorie, şi cu ştirea tuturor boierilor, mari şi mici şi dinaintea domniei jnele» ca să le fie dedină în veci. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de miluire de la mîna jupanului Hriza marele ban, cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: Gligorie marele logofăt şi Dumitru Dudescul marele vistier şi Mihai marele spătar şi Nedelco marele clucer şi Vasilie marele stolnic şi Buzinca marele stolnic1 şi Costandin marele postelnic şi Dragomir marele armaş şi Dumitru Filieşanul marele pitar şi Radul al doilea vistier şi Dumitraşco 4 www.dacoromanica.ro clucerul din Filipeşti şi din Răzvad, Socol clucerul şi Drăghici spătarul din Greci şi Bunea logofătul şi din Măneşti, Nenciul vornicul şi Mavrodin vornicul şi Dumitru vornicul şi din Brăteşti, Vasii postelnicul şi Dumitru logofătul din Mogoşoaia şi Radul logofăt Dudescul şi Şerban logofătul şi Andrei slugerul. Şi a pus jupan Hriza marele ban şi blestem: care om dintre rudele lui sau fiii, sau fiică, sau nepot, sau văr, sau unchi, sau soră se vor încerca să calce şi să rupă această pomană şi miluire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheea şi sa aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. De aceea, am dat domnia mea boierilor domniei mele Gherghe spătarul şi Pătru postelnicul, ca să le fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. • Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor în anul 7143 şi de la naşterea lui Hristos, 1634. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, nr. 27 206. Orig., perg. (35 x 51,5), pecete timbrată. Data de la facerea lumii nu corespunde cu data erei noastre; data exactă este cea dinţii (după divan), adică 7H3 =■= 1635. 1 Buzincă n-a fost mare stolnib niciodată. 3 1635 (7143) ianuarie 8. Scris-am eu Dumitru Grecul de la Slatină acesta al mieu zapis la mîna jupînului Stamatie ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vîndut o livade în 2 galbeni. Şi o am vîndut de bunăvoia mea, să-i fie moşie lui şi coconilor lui. Şi mărturii: Prăgan dîn Uda şi Badea dîn Mogoşoaia şi Necula logofăt ot Piteşti şi Stănislav cîrciumariul. Şt iar mi-au mai vîndut mai în urină siliştea unde i-au fost casa cu tot locul, cît au fost ţinutul casii. Şi iar mi-au mai vîndut t) selişte dîn sat, tot de bunăvoia lui. Şi păntru credinţa, am pus pecetea. Meseţa ghenarie dni 8, leat 7143 <1635>. Eu Dumitru Grecul vinzătoriu. Arbu St- Buc., Condica m-rii Trivalea, Jir. 477, fj 32. Copie. Altă copie, ibidem ms. Ş71, f. 12v. www.dacoromanica.ro 5 4 1635 (7143) ianuarie 8, Bucureşti, t Cu mila lui Dumnezeu, creştin Matei voevod şi domn a toată. Ţara Kumânească, nepotul marelui, răposatului Basaraba voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele acestui om anume Marco cu frate-său Lorenţu şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, din sat din Bărbuceşti, ot sud Buzău, cş. să le fie lor pogon 1 de vie şi cu jumătate de stînjen de moşie la cîmpu. Şi lungul moşiei de la Lacul cu Zălojii pînă în apa Buzăului, cît se va alege. Şi viia iaste în Dealul Săsenilor. Pentru că aceste moşii ce sînt mai sus zise au fost ale Oanei din Săseni de baştină. Apoi, cînd au fost în zilele lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă, el le-au vîndut Negoitei, rtioaşa lui Marco, cu ştirea tuturor megiiaşilor de prin prejurul locului, drept 2 000 de aspre gata. Şi am văziit domnia mea şi zapisid de la mîna Oanei de vînzare şi cu mărturii anume: popa Stan de la Săseni şi Dobrişan şi Trifan şi Dragomir şi yiad de la Ungureni şi Bădica şi Mihoc şi Stoica şi Albul şi Cîrstiian. Şi tot au ţinut cu pace. Iar după aceea, cînd au fost acum, în zilele domniei mele, iar Negoita au dăruit cu aceste moşii pe nepoţii ei Marco şi Lorenţu pentru pomeana. Iar alţii din rudele Negoitei să n-aibă treabă, nici frate, nici sora, nici alţi nepoţi, nici alt nimenea, cu aceste moşii ce sînt mai sus zise. Şi au dat Negoita şi zapisul acel de cumpărătoare la mîna lui Marco şi a lui Lorenţu. Şi au pus şi blestem: dne din radele ei s-ar ispiti să-i bîntuiască pentru aceste moşii şi ar sparge această pomeană, acela să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi ce au fost la Nicheia. Drept aceasta am dat domniia mea lui Marco şi lui Lorenţu, ca să fie aceste moşii ce sînt mai sus zise vecinice şi ohabnice, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi (de)1 cătră nimeni nemişcat, după zisa domniei mele. încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel ban al Craiovei, jupan Ivaşco vel vornic, jupan Grigorie vel logofăt, jupan Dumitra vel Vistier, jupan Mihai vel spatar, jupan Nedelco vel diucer, jupan Vasilie vel stolnic, jupan Buzinca vel comis, jupan Vucina vel paharnic, jupan Costan-din vel postelinc. Şi s-au scris în Bucureşti, ianuarie 8 dni, leat 7143 (1635). Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVII/3. Copie. Altă copie ibidem, ms. 172, 1. 423. 1 Omis. 5 1635 (7143) ianuarie 10. ţ dlHrtOCTÎE» GCOKÎEM, Iw ffi H'fecT, no pem rocno- ACTKd MH. H HcnpdBHHK, caM ptM rocnoAcjBd mh. IlHC rEHdplE f AbHH, rtfcT x3pAU\ îiv ffldTEH EWEBWAd, AAHAOCTTEK» EOÎKÎK> TOCnOAHHK. ÎlV MdTEIO BOEBOA Arh. St. Buc., M-rea Govora, XII 4. Orig., hîrtie (24,5 x 21), pecete aplicată. Copii ibidem, ms, 234, f. 229; 447, f. 238; 448, f. 667; 463, f. 54; Arh. St. Craiova, ms. 86, 1 5v - 6. 6 (1635) ianuarie 10, Bucureşti, t ffllIAOCTÎEIO KOKÎIO, ÎlV ftldTEIO BOEBOAd El TOCnOAHHk ETiCOH 3EAAAE JîrrpOK-AdJfWCKOE, KH8K BEAHKdrO H nptAOEpdrO, CTdpdrO, IlOKOHHHOAlS ÎlV SdCdpdBd EOEBOAd. AaKaT rocnoACTBo aah «Ie noBEA-tHîE rocnoACTBO aah jupînesei Măriei, fata jupînului Ivaşco vel dvomic, ce au fost jupîneasa lu Vasilie spătarul, feciorul lu Muşat vistierul şi cocoanelor ei, Neacşa şi Ioana şi Vilae, ca să ia şi să aibă a ţine toate bucatele lu Vasilie spătarul, sate, moşii, vii, rumâni, ţigani, ce vor fi bucatele lu Vasilie spătarul, toate să fie pre seama lor. Pentru că au aruncat Vasilie spătarul jupînesei lui Măriei prihană de au zis că iaste muiare rea şi neînţeleaptă, încă în zilele lu Leon voevoda, pre vreme cîndu era aici şi părintele Macarie ecxarhul de la Tîmova. Şi au umblat Vasilie spătarul cu mită şi la unii şi la alţii, pre unde au ştiut el şi o au lăsat şi i-au cheltuit toate zestrele ei, ce au avut de la tată-său Ivaşco vel dvomic. Şi se-au plînsu jupîneasa Mariia de direptate, cum nu iaste vinovată nimica de acea năpaste. Şi ş-au cerşut în zilele lui Leon voevoda jupîneasa Mariia legea ţerăi, ca să se direpteze şi să-şi scoaţă capul de în nevoe şi de într-acea năpaste mare. Iar Vasilie spătarul tot au umblat cu mită şi nu se-au putut apropiia jupîneasa Mariia a-şi luao lege. Deci în-tr-alt chip n-atf avut cum face, că ş-au fost făcut Vasilie spătarul o carte a lu Leon voevod şi o carte a vlădicilor şi a piscupilor şi a boiarilor cu înşelăciune, pre vreme cîndu se-au tîmplat de-au fost aici şi părintele Macarie exarhul de la Tîmova, omul lu Chirii patriiarhul de în Ţarigrad, zicîndu Vasilie spătarul cum se-au lăsat de bunăvoia lom. într-aceia, jupîneasa Mariia, fiindu într-atîta năpaste, nu se-au putut răbda. Deci, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar jupîneasa Mariia au trimis la părintele Chirii patriiarhul de în Ţarigrad şi se-au tîmplat de-au fost în Ţarigradu şi părintele Theofan patriarhul de la Ierusalim şi părintele Macarie exarhul de la Tîmova de-au făcut carte cu blăstem şi cu mare afu-resanie pre capul jupînesei Măriei cum de va fi fost vinovată, să fie blestemul şi afurisaniia pre capul jupînesei Măriei, iar de va fi fost direaptă, să fie blestemul şi afurisaniia pre capul celui ce o au năpăstuit. Şi au mărturisit şi părintele Macarie exarhul înnaintea patriiarhului Chirii şi a lui Theofan www.dacoromanica.ro 7 în Ţarigradu cum au năpăstuit Vasilie spătarul pre jupîneasa Mariia fără direptate. După ac6ia, jupîneasa Mariia, cîndu au fost în zioa de Bogoiavlenie, ia ş-au cerşut şi 16ge denaintea părinţilor, a vlădicilor şi a piscupi şi a egumeni şi a tot soborul şi a tuturor boiarilor pentru acea năpaste. într-aCăia, domnia mea am căutat şi am socotit împreună cu toţi părinţii vlădicii şi piscupii şi egumenii şi cu toţi boia^i)1 şi cu toată ţeara, cîţi au fost adunaţi la sobor în zioa de Bogoiavlenie, de am 1tarul 16ge 12 jupînese pre răvaşe domneşti, ca să jure cu sufletele lor pre sventa evanghelie înaintea părintelui nostru mitropolitul chir vlădica Grigorie cum nu iaste jupîneasa Mariia nimca vinovată de ac£le cuvente cu năpaste şi cu asupriciune. Deci jupîneasa Mariia au jurat şi se-au direptat denaintea domnii mele de în divan de acea năpaste. Şi au rămas Vasilie spătarul de lege şi de judecată de în divan şi de vină ca un om rău şi năpăstuitoriu. Şi l-au ajunsu pravila şi divanul să i se taelui Vasilie spătarul şi capul, necum să i se ia bucatele. Apoi au căzut toţi boiarii la domnia mea cu mare rugăciune de l-am ertat şi au dat domnia mea să-i ia jupîneasa Mariia şi cocoanele ei ce scriu mai-sus toate moşiile şi toate bucatele lui ce va avea, multe puţine, pre seama lor, cum scrie mai sus. Şi să aibă a luoa jupîneasa Mariia de la Vasilie spătarul şi cartea lui Leon voevod şi alte cărţi de la mîna lui, care cărţi au fost făcut mai denainte vrăme şi opreală să n-aibă, că aşa-m judecat domnia, mea. H HE WT KOrO>KAO HEflOKOAliEHMO, fl0pH3M0 rOCfJOACTKO MH. GeîKE SEC H CKEAETErtÎH ElOCTdKHJf rOCFlOACTBO MH: JKSridH XpH3d BEA EdH Kpd-AEECKÎH H >K»ndH IedUJKO BEA AKOpHHK H K$ndH FrtHrOpÎE BEA AWrWijSET H HtSlIdH A»" MHTp8 BEA BHCTHBp H HtSfldH MHJfdlOA BEA CndTdp H JKSndH HEAEAKO BEA KAlOHEp H xSfldH EdCHAÎE BEA CTOAHHK H E$3HHKd BEA KOMHC H K$HHHd BEA nEJfdpHHK H HtfndH KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H KCnpdBHHK, I\tHrOpÎE BEA AWrWtJiET. H HdnHCdjf d3, flEnrkA<* *T AOrO^ET, BTk HdCTOAHH rpdA ESKSpEyjH, M'bCEtţd rEHd-PÎE Ţ AIeHH H WT dA BOEBOAd, MHAOCTλ BOJKÎIO rOCnOAKHk. îw ffldTEK> BOEBOA 2 Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXIII/10. Orig, hîrtie, (42 x 28), pecete timbrata. Datat după divan. EDIŢII: Mag. ist. I, 206—209; Şteiulcscu, Tismatta, 50; Berechet, Cojurători, 42 — 46 (sub 1633). 1 Loc rupt. * „Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihaiul mare spătar şi jupan Nedelco mare cliucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi Buzinca-mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofăt, in scaunul cetăţii Bucureşti, luna ianuarie 10 zile şi de la Adam piuă actm la această scriere, cursul anilcr in anul 7141, anul demnului 1633. ţ* Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod” (m.p.> 8 www.dacoromanica.ro 7 1635 (7143) ianuarie 10, Bucureşti. f ffiHAOCTÎEIO SOKÎEIO, îw ffidTEK» BOEEOAEI H rOcnOAHHTi BCWH 3EMAH ©yrr-ppWBAdJfÎHCKWH, BH8K BEAHKdrO H nptAOEpdrO, n01HBllJWM8 îw EdCdpdBd BOEEOAI. XdEdT TOCnOACTBO A\H CÎE nOBEAtlIÎE rOCnOACTEd MH WBWA\ CEAW HdpHUdEMH Edll-AEEH, GAWE03M MHdKÎEB, H>KE ECT CBtTtH H EOWECTBHtH MOHdCTHp rOCIIOACTEd MH KOTOpd CKTBOPHY rOCnOACTBO A\H TdMO y CEAO H ECT nOKAOHEHd H IlOAPyHEHÎE CB'kT'kH, £0>KECTBHtH MOHdCTHp AOJfîdp, YPdA1 CBtTII dpjfîlICTpdTHrd /QHJfdHAd H PdEpÎHAd, HKO A<> ECT WT HHHt 8 nptA 8 MHpHO H CBOEOA WT A<>Ht 3d MtCEUt H WT K"KEAK> H WTCtHO H WT BOA H WT c8jfd WBUd H WT KOH H WT A\EA H WT BOCOK H WT KOHH 3d WAdK H WT WBUd 3d cyAWy H WT nOABOdAE H WT MKpTHK H WT pdEOT rOCflOACKH H WT AHM*K K WT BCt 0>KAEHÎIO, EAHUH cyT ApOEHH npE3 AtTE BL 3EMAH TOCflOACTEO MH, WT HHKOrOKE EdHTOBdHÎE Ad HE HMdT H TWMÎIO M HMdT A4BdTH CE pdCTP"ErWM K"E EAHH AtTESrH p, Hd CBtTH ,i,HMHTpÎM VrH H H Hd CKtTH PîwprÎH HHH 8ni 'îl.HHdOyKO HHMTWJKE. IIWHE>KE CdMTi rOCnOACTBO MH MHAOCp-EAlO CM d ycE npOCTHJf ECE CEAO EdHAEEH ---GA0E03ÎM A<> E8AE 8 A\HPHW BCtjf 0>KE cyT BKIUJUJE (IHCdHE, WT HHHt II AO BtKd, T"EKAE EptME, rdKO m ewaet rocnoACTBO mh noM'kH'K h pwaîteaem rocnoACTKd mh h MOHdcTH-pOEOA\ rocnoACTBO MH Eli nOMOl|l H WT OyTBpTi>KAEHÎE II ipiiHOpHSUHM >KE KWTOpÎH BUTII ...Ti E'EIBdTHAH Eli TOH CBtTÎH WETxITEA BTi nHlJITi H BTi WCTPdETi. Toro pa AH H BEI EOA'kpOM H BEI BCtAMv >KEEHHK0M HdUJHM KOTOPÎH B"E E>KE CAy>KEE JfWAHTH HHHt 1} nw CHJf A 83HdHÎE: ErAd BHAtTH CÎM KHHrd rOC-IIOACTKd MH, EH BCH A<> HMdTH WKAOHHTH CM WT CEAO EdHAEEH, HHKTO>KE WT HHJf A<> IIE npHKdCdTH CM H A<> HE EdHTOE BTl HH1TOMCE, d IIVKE WT BdC HEnOCAyUJdET WT CEM nOBEAEHÎE TOCnOACTBO MH H IIE EAdrOEOAHT AO^pOTd TOCIIOACTBO MH, TOrO StAO A^Kpt M BtcTTi HKO BEAHKd HpOCTE B’KCfipÎHMAET WT K"E TOCnOACTBO MH HKd ckue nostAtx rocnoACTBO mh h he wt Kwro a<* he e8aet-e nonnpdHd, npE3 nwstAt-hîm rocnoACTBO mh. Ce oyEO h KAtTBy noAO>KHX rocnoACTKO mh: btv cAtA rocnoACTBO mh, Koro H3KEfHT rOCnOATk Eoriv EHTH KHM3 B*E CÎM 3EMAH EAd'JJKOH HAII WT cpEAÎ'IHdrO nA<0>-Ad rOCnOACTEd MH HAH WT CKPWAHIIK HdlUH ftAH WT IIHOnAtMEHHK, Aa dUIE nOMETET H nOHOBHT H SKptflHT CÎM <8c>TpOEHÎE H KHHr8 TOCnOACTEO MH KdKO ECJ OHCdHO EEIUIUIE, Toro rocnoATv Eonv Ad noiTET h a<> CEypdHHT ETv rocnoACTKd [mii] Ero. d h>ke HEnoM-TET H HE OEII0EHT CÎM KHMrETd POCHOACTEO A\H HO pd3APtUJIIT H nOflMpHT, TOrO Ad ECT TP'EKA'ET H d$8pHCdH W EAdAÎKd Îyc8c XpHCTOC H WT THÎ CBtTH WTEUH H>KE E"E HhKÎE H Ai EyAET np'kEIIBdTEA CE îyAd II CE dpÎM H CE HHHMII HEStpHH îyAtH K-E BtKH, dMHH. Ge OyEO H CBEAÎTEAEH npHAOWIIJf TOCnOACTBO MH! ndH XpH3d BEA EdH KpdAEE-«KÎH II ndH ÎEdUJKO BEA AKWpHHK H ndH TAHropÎM BEA AWrW^ET H AVMHTPV BErt KHC-THrap I! /SlHJfdlO BEA Tdp H EdCHAÎE IîdMHAyp BEA CTOAHHK H ndH EySHHKd BEA KOMHC II ndH E-ESHHHd BEA nEydpHHK II ndH EwCTdHAHH BEA nOCTEAHHk. H HCnpdEHIIK, PaH-TOPÎE EEA AWrWlJlET. H d3, GTWHKd cnyAEH ni'EpBdHWKHM, nHCd)f B*E CTWAHH rpdAy HyK8pEl|JTCKÎ, MtcEUd TEHdpÎH 7-rW 1 AHH II WT dAdMd A® CErO n.dCdHÎE KTv AtT x3pMr, AtTd roc-JIOAHHM xdJfAE. f Iw ffldTEIO BOEBOAd, MIIAOCTÎIO EO'.KÎIO TOCnOAKH'E. Iw ffidTEIO BOEBOAd www.dacoromanica.ro 9 | Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui sat numit Vaideei, Slobozia lui Ianache, care este al sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri a domniei mele, pe care am făcut-o domnia mea acolo în sat şi este închinată şi sub stăpînirea sfintei, dumnezeeştii mănăstiri Dohiar, hramul sfinţilor arhistrategi Mihail şi Gavril, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de darea de lună şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de cal şi de miere şi de ceară şi de cai de olac şi de oaie de sulgiu şi de podvoade şi de mertic şi de lucru domnesc şi de fum şi de toate mîncăturile cîte sînt mărunte peste an în ţara domniei mele, de la nimeni să nu aibă bîntuială şi să aibă numai a da cu ruptoare într-un an 100 de ughi , la sfîntul Dumitru 50 ughi şi la sfîntul Gheorghe alţi 50 de ughi, alta însă nimic. Pentru că însumi domnia mea m-am milostivit şi am iertat tot satul Vaideei, Slobozia, să fie în pace de toate care sînt mai sus scrise, de acum şi pînă în veac, numai să dea aceşti mai sus scrişi bani şi să fie de ascultare şi de muncă mănăstirii domniei mele, cum au fost şi dinainte vreme, ca să fie domniei mele pomană şi părinţilor domniei mele şi mănăstirii domniei mele de ajutor şi de întărire şi călugărilor, care vor fi locuitori în acel sfînt lăcaş, de hrană şi de folosinţă. De aceea şi voi, boierilor şi voi, toate slugile noastre, care umblaţi la slujbe acum şi după aceasta, vă dau în ştire: cînd veţi vedea această carte a domniei mele, voi toţi să vă feriţi de satul Vaideei, pe nici unul din ei să nu-1 atingeţi şi să nu fie bîntuiţi întru nimic. Iar care dintre voi nu va asculta de această poruncă a domniei mele şi nu va cinsti bunătatea domniei mele, acela foarte bine să ştie că mare asprime va primi de la domnia mea, căci aşa am poruncit domnia mea şi de nimeni să nu fie stricată, peste porunca domniei mele. Iată şi blestem am pus domnia mea: în urma domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie cneaz al întregii Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această întocmire şi carte a domniei mele, cum este mai sus scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar care nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele, civa strica şi va rupe, acela să fie blestemat şi afurisit de vlădica Iisus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi, cei de la Nicheia şi să fie locuitori cu Iuda şi cu Aria şi cu alţi necredincioşi iudei în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Vasilie Paindur mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu, Stoica spudei Şerbanovici, am scris în oraşul de scaun Bucureşti, luna ianuarie, cea de-a 10 1 zi şi de la Adam pînă la această scriere în anul 7143, anul domnului 1635. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod După. Gr. Nandriş, Athos, 158—160. Orig., hîrtie (40 x 27,5), pecete timbrată: la m-rea Dohiariu de la Athos. Trad. la Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 517v—518. 1 La editor, greşit: JP, în loc de Î-PW. 10 www.dacoromanica.ro 8 1635 (7143) ianuarie 12. f Jupan Costandin vel postelnic scriem cartea noastră de credinţă la mina părintelui piscupului Efrem Buzăvschi, ca să se ştii cum ş-au bănuit sfinţia lui, zicînd că au avut episcupia o ţigancă în ţigăniia răposatei doamnei Elinei, plătită mai denaninte vreme. într-aceia, noi am socotit ca să nu ne fie păcat, ce am dat cartea noastră la mîna părintdui episcupului, cum unde va afla sfinţia lui o ţigancă den ţigănia doamnei Elinei, să aibă a luoară sfinţia lui o ţigancă, au fată, au ţigancă bătrină; una să nu ne fie păcat, alta şi pentru pomeana la sfînta episcupie. Aceasta am scris şi pentru credinţa, am pus şi peceatea şi iscala. KoaxavTTivoq1 vel postelnic Bibi. Acad., CXXVII/88. Orig., hirtie (31X 20). Copie la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 598v. EDIŢII. G. Potra, Ist. ţigani, 215. 1 „Costantin .. . 9 1635 (7143) ianuarie 12. f Scris-am eu Pătraşco postelnicul ot Cîrsteşti şi frate-meu Pană, feciorii lu Drăghici postelnicul ot Bărbăteşti, acesta al nostru zapis', ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Marco postelnicul de Mihăeşti, cum să se ştie că i-am vîndutu un copil de ţigan anume Stoica, feciorul lu Bogdan ţiganul şi a Stanii ţiganca, de a me bunăvoe, fără nici o silă, dereptu 3 500 de bani gata. Şi la tocmela noastră fost-au mulţi boeri mărturie, anume: Barbul postelnicul ot Măneşti i Mirce spătarul ot Prejva i Tanasie postelnicul ot Bărbăteşti i Stepan logofătul ot Ţigăneştii Şi am scris eu Pătraşcu ot Bucşani Eu Pătraşco ot Cîrsteşti Şi eu Barbul postelnicul ot Măneşti Eu Tanasii mărturie Eu Stepan logofăt, mărtorie \ IlHC MtCEU.4 TEHaplE RÎ AMtH, B'h rtlkT x3Prt'r- Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/18. Orig., hirtie (32 X 22), 4 peceţi aplicate. Copie ibidem ms. 478, f. 113— 113v. 1 Toate semnăturile sînt autografe. 10 1635 (7143) ianuarie 12, Bucureşti. f fflHrtOCTÎEK» E05KÎE, Iw flSaTEH EacapdEa KOEBOA H rOCnOAHH'h BCOH 3EMAH XrrppoKaaxîHCKÎH, eh8k BEAHKdro h cTaparo, nowEuiOMg Iw Eacapaca boeroaa. AdEdT rocnoACTBO mh cîe noBEatalE r«cn«ACTsa «h caSsem rocnoACTsa aiw CTaHMioa tlOCTEAHHK H Ch BP4TÎH EfO, AWrW$ET H KaAOTTk nOCTEAHHK WT IPhp'kiaHH www.dacoromanica.ro li- ti BpaT$HEA HM MapTHH WT IIOAOBpaVH, BH8KBI 4,AH>JIOA8h 3dM0Ht H CB CHHBI HM, eahu,hm EorB AapoKajf, qkoke Aa c8t hm ceao noAOEpdyîH wt GOateu, wt cSactbo ropJKÎW, BTiC CEAO, CB BCB JfOTApOM H Clv BCH BEHHHÎH H CB BBC JfOAOKOM WT nOAlO ii wt uj8m h wt boa h wt naaHEH wtii8cb8a<, baph eahka ce j^tiit H3EpaT wt jfOTap AO JfOTap, no cTapH X'c>'raPE H no EEA'krH, noiuiKt Toro ceao IIoAOEpayÎH bhujiije nHc bha ect 3a a^aînS h 3a np'kA^AÎ^HS wt Ha a^A^m hm ^ahmioa 3aM0Ha wt np’k^AE sptME. H B”bc aP’bwaa kahb4 h CBnptujE ce 3a ahu8 8 beahkîh ahbah npEA ffrtEgaHAPS BOEBOA CB CÎH BHUJUJE pEMEHH EOrttpH. H CHUH np'fcllJE IwH H ESH'fc, BH8U,ÎH MaH8jCBH, KaKO ect bha ii 8hkom hm AlaH8jfa chh*b cbtbopha wt âahmioa 3amoh4 H JfOAHA CB A4CK4HTE H CB AtlK, TEpE ECT B'BSHMAA CEAO WT p8«H WBOM EOAtpH, noiTO paA? HtcT bha KHHrH hm 3a ahu8 Ha ahkjh. IIOTOMKE, ErAa BBICT HHHI3, B*B ABHH rOCnOACTBA MH, A CA8SEM rOCnOACTBA MH BHUJIIJE nHc, WHH EHA^IJIE A^A^a HM npHTECHEHa H WEIAAHA H WT K*B IwH H WT k*b G8frb EE3 npasAS, whh npHHAET npEA rocnoACTBa aah 8 beahkîii ahbah, TEpE csnptmE CE 3a AHU8 CB Iwh H CB E8H*b H CHUE CE WAAOBAA GtAHMIOA nOCTEAHHK CB EfATÎH EM8 BltUJE nHC 8 AHBAH, K4KO H*bCT TAEA4A dAEâAHAP# BOEBOA npaBAO, aH8 ECT B'B3HM4A a’fcAÎHa HM, IIOAOBpaMÎH, EE3 fABOT H JfOAHA IwH H ESHt CBC AT^ÎK H CB A4CK4HIE h cb khhsbi a*b>kahbe. Tajke, k"b tom, rocnoACTBO mh rAEAajf ii c8aî no npABO ii no 34K0H, K8nHO>KE CB BCkMH MBCTHTÎMH npABHTEAH rOCnOACTBA MH. H BHA’tjf TOCnOA' CTBO MH JfpHCOBSA Paa8a8h BOEBOA, CHHA BEAHKArO EaAAA BOEBOA WT A'^AÎH'B HAA Toro CEAO IIOAOBpayÎH B*B A*bT x'SUCB H KHHra EaAHCAAB BOEBOA, CHH*B EaAHCAaBa BOEBOA WT np8]f H WT WCTAA K4K0 H*bCT BHA ffiaHOJfa H3 Kp*BB ^AHMIOA 3aA\0H*b, ah8 ect naAHSA chaoct h HanacTH, KorAa bbict TImehia a-Btom x3Ăr. Ta>ke, b-b tom, rocnoACTB» a\H rAEAajf h cSah^ no npasAO h no 3akoh eojkîio h npomiTAJC rocnoACTBO a\h khhpobe b-bc no pea8 & beahkîh c8aîahi|i8 h hcthhctbobax’ rocnoACTBO mh cb b*bc ahbahom kako ect bha -Toro ceao IIoAOBpavîH sa a^Aîhh caSsbim rocnoACTBa mii bhujuje nHc wt ha a^Aom hm Aahmioa 3aM0H-b, a fflaH8p HtcT HMAA HH EAHA Tp’fcBS, aH8 ECT X°AHA KH8u,BI Er«, IwH H ESH'fc, CB AACKAHÎE H CB KHHrH AtiJKAHBE. Ta5KE ECT WCTAA IwH H ESH^ WT 3AKOH H WT c8>KAEHΣ WT npEA rocnoACTBa mh wt ahbah h h3baaha H)f cbc 3aa ctpamot, kako no MHoro Tp*kB8 H P4E0T8 AA HE IIMAT. ă ALpEAHMCf H3feaAH/\ HtKOrAA HtKÎH KHHrH 3A npS^ H 3A WCTAA AA HE CE B’fepSET, HO AA CTOHT A*B>KAHBE. Gsro paAî, AAJf h rocnoACTBO mh ca8sem RocnoACTBa mh ehuiuje iihc, iako AA ECT HM CEAO IIOAOBpaMÎH BHUJUJE nHc 3A A’tAÎHB H BB WJfAB, IIM H CHHOBOM H BH8-KOA\ H nptBHSHETOM BB B’kKBI H HE WT KOrOIKAO HEnOTKKHOBEIIHO, AA HECT, npE3 SAnOB^A rocnoACTBa mh. 1EH. www.dacoromanica.ro 13 ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, XVI/4. Orig., hîrtie (42 x 28,5) pecete timbrată. Cu două trad. una din sec. XVIII, cealaltă din 1860. 1 Omis. 11 1635 (7143) ianuarie 13. t Mh/IOCTIEIO KÎEK>>, Iw iftdTEW EdCdpdEd EOEBOAÎ H rOCnOAHHK ,/^dBdT cîe nosE/vfeHîE rocnoACTK© mh m8t8 rocnoACTEd mho Nedelco ot Vereani, ca hie vol cu ac carte a domnii le şi cu sl domnii mâle anume... 1 portariul de să-şi întoarcă de la Radul slujerul Frijureanul 13 rîmători şi 8 oi, care bucate le-au luoat el dijmă d pre muntele Viianilor şi iaste l lui Nedelco, nu au fost al Radului. Şi au venit de se-au pîrît de faţă şi pî Radul slujerul cum au cumpărat acest muntoaşa de la Mihail călugărul dălugăreni, iar Mihail călugărul au în divan de au mărturisit s cu gura lui, cum n-are el treabă cu munte Moaşa, nici l-au vîndut nănuilea, iar Radul slujerul să ţie munţrii i-au vîndut el, iar Moaşa ia al lui Nedelco, alt nu are treabă Vasilie portariul carele au fost tri acolo. Iar Radul slujerul au foblat fără lucru şi fără ispravă. Inceia, domniia mea am judicu tot divanul şi am dat lui Nedelcă hie volnic sluga domniei mele ce sie mai sus, de să-şi întoarcă de la R rîmători şi 8 oi ce-au luoat dijmă şi n-au... Şi să hie în pace de acum de cătră el, că s-au pîrît de faţă <şi au rămas de le>ge. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. Hhako n amm, k , MH/tOCTÎK» E02KÎI0 TOCnOAIIHk. JÎMHlt CHMOH BTOpil rtOrOiJiET. Bibi. Acad., CXCVI/196. Orig., hîrtie (30 X 22), rupt, pecete inelară, aplicată. 1 loc alb. 12 1635 (7143) ianuarie 15. t Eu jupîneasa Anca şi al mieu ficior Tudor scris-am zapisul nostru la mîna lu Iane pehamicul cum să să ştie că i-am vîndut o ţigancă anume Voica dirept aspri 2 600. Iar cînd au fost preste vreme, Voica ţiganca au vut u copilaş anume Neagoe. Did ne-am tocmit cu Iane pehamicul de i l-am vîndut dirept aspri, de a nostră bună voe, cu ştirea fraţilor noştri. Şi la această tocmeală fost-au mulţi boeri: Arsenie pehamicul, Lăudat comisul, Badea postelnicul. Şi am scris eu, Tudor, cu mîna mea. IIhc dVfccElţd rEHdpÎE El AkHÎ A'bT x3p5if. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ, Rom., CCCLIII/13. Orig., hîrtie (12 x 20,5), pecete aplicată. 14 www.dacoromanica.ro 13 1635 (7143) ianuarie 15, Bucureşti. f MhaoctTek» eojkîio, Îw ffidTEio Bdcapjcd BOEBOAd h rocnoAHH'k. A<>KdT rocnoACTK» mh cîe nosEA'bHÎE rocnoACTKd mh cASr roenoACTBd mh EdCHAîE endTdp, chh'k 1 Muşat vistierul, ca să fie volnicii cu această carte a domnii măle să ţie morile de la Izvorani de în apa Argeşului, care mori le-au fost făcut Tudoran pitarul de Aninoasa pre ocina Izvoranilor. Pentru că această ocină fost-au hotărîtă de călugării de la Sveta Troiţă cu 12 boiari în zilele... 2. Apoi, după aceia, sculatu-se-au Muşat vistierul, tatăl lu Vasilie spătarul, de au rădicat 24 de boiari de au călcat al doilea rîndu tot hotarul Izvoranilor şi le-au ajunsu aceste mori ale lu Tudoran pitariul, carele sînt mai sus scrise, cu hotarul şi le-au luoat Muşat vistierul încă de în zilele lu Alexandru voevod Iliiaş. Şi tot le-au ţinut cu bună pace după cum iaste obiceiul hotarului pentru că şi lu Muşat vistierul încă i-au luoat alţii morile cu hotarul. Iar după aceia, cîndu au fost acuma, în zilele domnii mele, sculatu-se-au Tudoran pitarul de-au oprit pre Vasilie spătarul de la acele mori, feciorul lu Muşat vistierul. Deci Vasilie spătarul, dec-au văzut că-i opreşte morile Tudoran pitariul, venit-au de faţă înpreună cu Tudoran pitarul înaintea domnii mele în divan de se-au pîrît. într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lăge cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea lu Vasilie spătarul, feciorul lu Muşat vistierul, ca să-ş ţie aciale mori cum le-au ajunsu cu hotarul, după cum iaste legea şi obiceiul ţerăi şi de nimenilea opreală să n-aibă că se-au pîrît de faţă şi au rămas Tudoran de lege şi de judecată denaintea domnii mele de în divan. Deci mai mult val să n-aibă. HHdKO m HtcT, no peh roenoACTBd aw. H HCnpdBHHK, CdM PEM rOCnOACTBd MH. IIhc 8 E8k8pei|jh, AirbcEitd rEHdpîE fi Amn. b*h a*t x3pAtr3. t îw ffidTEIO BWEEWAd, AtHAOCTÎIO BOJKÎIO rOcnOAHHk. îw ffidTEIO EOEBOA Arh. St. Buc., M-rea Cîmpvdung, XLVI/6. Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată, cu legendă: Mactw ejkiv, Iw Mitir ioii«a inUR mkmmm Eiu^iu iia, H ren* Bmmmn. Copie ibidem, ms. 204, f. 374v—375. 1 „Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Vasilie spătarul, fiul lui. .. “. * Loc alb. 3 Scris în Bucureşti, luna ianuarie 15 zile în anul 7143 {1635). 14 1635 (7143) ianuarie 18. t Ade eu, Toma în Moceşti, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie la mîna jupînului Lupului căpitanul ot Lapoş, că să fie de mare credinţă la mîna dumnealui şe feciorilor dumnelui şe a nepoţilor dumnelui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, cumu se se ştie că i-amu vîndut eu Lupului căpitanului 70 de stînjini de ocină ot Moceştie i stînjinul cîte 6 costande, iată 1 eu Toma ot Moceşti fosto-i-am cupărat această ocină di la Stoica portarulu. Şe aceştie 70 de stîjini fostu-ei-amu eu vîndutu de bunăvoia me jiupunului Lupului căpitanului dă bunăvoe me, făr de nici o silă, cu ştiire tuturor fraţilor mei. www.dacoromanica.ro 15 Şe cîndu amu scris aqestu zapis al nostru fost-au mulţie oamini buni care ş-orii pune iscăliturile mai jos, ca să şe Yasilie Şuche ot tam şe Nica căpitanul ot Tîrgovişte. Eu Turna ot Moceşti şe petru cred şe degetulu. IIhc A\tCEU,d rHHdpÎE H~|, KT\ AET xjîpMT. Eu Prăda i Ylad i Yasili j Nica cupitanul. H IIdAV, WEdHE AEA H<8ndHHHEK Ht-KLUEH, MtHTEAHHlţd flOKOHHHOMS TEprEB EHK BEA AWrWifiEŢ, AtlUEpd flOKOHHHOAIlS MhIOB BHE BEA nOCTţAHHK, A^Ad EH BTiCd^, OT nOAlO H WT Ul8Md H OT BOA H OT CEAdAHIjJE CEAOB, OT nOCBSAÎ, BdpE EAHKd CE JfTET HBEpdTH'IVT nO BTiCOAt JfOTdpOAIl, nO CTdpE JfOTdpE H BEA-feSE. IlOHEHtE CÎK> BHUIE pEHEHHd WHHH8 WT TOAEtllT EH AH C8T IlOKSflHAd 3d nOKO-HHHdrO MhK> riOCTEAHHK WT EOA'kCKd, BdlJJd HtgndHHIţdB HtKUJEII AOPO^ET'fccd, WT HdA T8A0P AWrW^ET WT EA'hA'feHH H WT GTdHKO WT TOAEIIJH H CEC -BE4HHHr E1|JE>KE WT lipH AăHÎE nOKOHHHdrO flfi,H)fdHA BOEBOAd, TEpt ,W ECT AdA A>UJEpdAt CH H<8ndHHU,EB H'bKUJEH npEKIO. TdHCE, K1\Ad ECT BÎW CTvAd, Eli npH AhHÎE TOCflOACTEO AltH, d Ht8ndHHU,d Hfc-KUJd, WHd ECT npOCTHAH nO BTvCHJf BEHHHÎH WT ToAEtlJH Ad ECT 8 AtHpHH 3d BEHHHÎE pdAÎ A8uj8 EH H pdAÎ A&UE nOKOHHHOAIl8 POAÎTEAIO EH, MHIOB IIOCTEAHHK, d WHHHd WT IV AEljJH, HHBE, AdBdA W ECT EOA-fcpHH8 TOCfKtACTEd AţH PdA&tOB. AWrW$ET ACCESA pdAÎ A&US EH H d POAÎTEAÎHM EH, HKOHtE Ad ECT Ht8ndHHU.EE H^KUIEH nOAttHS, d PdAyAOB Awrw^ET Ad b8aet em8 h chhoeom Ero wHmcE a^Aîh^ e-k E-fcKEi. IIohejke w ect AdpOBdA H<8ndHHU,d HtKLUd WHd 3d HEHHd A®KpO BOA IO EE3 HH EAHd CHAOCT, CEC 83HdHÎE E'ECEM EOA'fcpOM rOCnOACTBd MH, KEAHU.H H AtdAH H WT npEA TOCnOACTBd AltH, nOMTO pdAÎ ect rAEAdA PdAyvt Awrw^ET no Ht8ndHHU,d HtKUid Hd cEdKdjc H8nKE SBC H CBEAETEAÎH nOCTUBA^EM rOCnOACTBO A\H: JKSfldH XpH3d BEA KdH KpdAEBCKÎH H KgridH IsdUJKO BE/ţ ABOpHHK H ttgfldH PAHrOplE BEA AWrW^ET H >K8fldH A^AUlTpS /\SAECK8a BEA BHCTHtap H ,}K8lldH ffiHJfdH BEA CndTdp H >K8ndH EdCHAÎE BEA CTOAHHK H >«8rMH E83HHKd BEA KOMHC H JKSfldH ESHHHd BEA flEJfdpHHK H WSfldH KoCTdH-AHH BEAHKÎH flOCTEAHHK. H HCIipdBHHK, TAHroplE BEA AWrwJjîET. H HdnHCdJf d3, AEnliA^T AWrW^ET, BTi HdCTOAHH TpdA E8K8pEl(lî, 8 MtcEUd TEHdpÎE HI A^HH, BTi A^HTi CB^TH dHT?HÎE EeaHKIH H WT flA^Md A«> HKHt TEMEHÎE A^TOM, BTi A^T x3pĂVT, A^Td rOCIlOAHHA xdJfAA- t Iw MdTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO BCOKÎH» rOCflOAHHK. Iw MdTEio boekoa f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Radul logofătul Dudescul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Goleşti, în judeţul Muşcel şi Pădureţi, însă partea jupaniţei Neacşa, soţia răposatului Gherghe fost mare logofăt, fiica răposatului Ianiu fost mare postelnic,- partea ei toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra salului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Pentru că această mai sus zisă ocină de la Goleşti a fost cumpărată de răposatul Ianiu postelnicul din Bolească, tatăl jupaniţei Neacşa logofeteasa, de la Tudor logofătul din Vlădeni şi de la Staico din Goleşti şi cu vecini, încă din zilele răposatului Mihail voievod, de a dat-o zestre fiicei sale jupaniţa Neacşa. Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupaniţa Neacşa, ea a iertat pe toţi vecinii din Goleşti, ca să fie în pace de vecinie pentru sufletul ei şi pentru sufletul răposatului părintelui ei, Ianiu postelnicul, iar ocina din Goleşti, ogoarele, le-a dat boierului domniei mele Radul logofătul Dudescul pentru sufletul ei şi al părinţilor ei, ca să-i fie jupaniţei Neacşa pomană, iar lui Radul logofătul să-i fie lui şi fiilor lui ocină dedină în veci. Pentru că a dăruit jupaniţa Neacşa, ea de a ei bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici şi dinaintea domniei mele, pentru că a căutat-o Radul logofătul pe jupaniţa Neacşa la orice nevoie a ei şi la bine şi la rău şi l-a făcut fiu de suflet. Iar după moartea ei, nimeni altul din rudele ei să nu aibă treabă cu ocina de la Goleşti, însă ocina fără vecini, ci să p stăpînească singur numai Radul logofătul. Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupaniţei Neacşa de miluire pe ocina de Ja Goleşti la mîna lui Radul logofătul, cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapiş, care au ştiut de această întocmire mai sus scrisă, anume: din Filipeşti, Dumitraşco clucerul şţ din Şinteşti, Radul logofătul şi din Cuştereni, Sava logofătul şi din Băleni, Gherghe spătarul şi din Boteni, Ivan spătarul şi Andronie vătaful şi din Boari, Mitrea stolnicul şi Şerban logofătul din Bilcireşti. Şi a pus jupaniţa Neacşa şi blestem: care om va încerca din rudele ei şi din sîngele ei să strice şi să calce această milă şi scrisoare şi întocmire, acela să fie blestemat şi afurisit de 318 şfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Radul logofătul Dudescul, ca să-i fie ocină în Goleştii, mai sus scris, dedină şi de ohabă www.dacoromanica.ro 17 fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, în luna ianuarie 18 zile, în ziua sfîntului Antonie cel Mare şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7143, anul domnului 1634. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod H IIdA8 RTiC CEAO Ck B'kC X®TdpOM U Ck REHHHÎH H Ck RTiC X^A^ROM IVT nOAlO H IVT IU8m H IVT BOA H Ck BOAÎHHIIH H Ck BHHOrpdAÎ H IVT CEAdAHlJJE CEA OR IVT nScB^A^, KdpE EAHKO CE XTHT H3EpdTH IVT 110 B'kC JfOTdpOM, WT JfOTdP AdWE A<> XOTdp, no CTdpH XOTdpH H EEA’fcrkl, BdHElKE TOrO CEAO ToAEllJÎH BH1U1UE nHC ECT HErORd CTdpd H npdRd IVMHH'k H 3d A^AHlS IVT Hd A^A^M HM ÎBdUIKO AKOpHHK. d nOTOM, K*kAd ECT EHA R"k AkHH nOKOHHHOM AIh^HER BOEROA, nO CM*kpTH iRdlUKO AKOPHHK, d WSndHHM ErO, HdHHd AKOpHHMdCd, WHd ECT EHAd B’k3HMdAd WT Hd ISHXH’fe BOEROA 5KHATH 3d HORII», HKO Ad HJf npOMEHHT B*k ^rrpp'kCKdd 3EMAH, Ad HX CkTROpHT 3KHATH 3d 3AdT0. IIoTOMÎKE, ÎKSndHHM îdHHd A^OpHHMdCd, WHd ECT EHA KEATORdA TEX HORI^H H BAEA H^ ECT, TEpE H"kCT HM’fcA WT TAE Ad «X AdCT, Ad nAd-THT. TdlKE, pdAÎ TEX HOBIţH, B*k3HMdA ECT ffi.HXH’fc BOEROA WT WT'kMECTRÎE c8np8-1KHHEIIER SilHHEB A^OpHHMdCd CEAd H dlţHrdHH. d nOTOM, ErAd EkICT B*k AăHE ddEgdHAP# BOEBOA iAÎdlU, no CkMp*kTH Kgfld-HMIER BaHHEE ABOpHHMdCd, c8ljl8 TOrO CEAO TOAEIJIÎH nO pdSAOrd HM Ck EAdS’fe MHp’fe, d >K8nd»llId GTdHd Cn'kT'kp’kcd H EpdT EA HpEAd cndTdp, WHH ECT HMdA np»X npEA dAE^dHApS BOEROA IaÎAUJ 8 AHKdH Ck Er$MEHd dTdHdCÎE WT CR’fcTdd TpOHlCk WT 3AE WT E8k8PEI{JH pdAH CEAO ToAEIjlÎH H Cknp’klUE CE 3d AHU.8. H CHI^H np’felUE KdAgrEpÎH WT CB’kTd TpOHlVk, BKO Ad R¥k3HMd£T CEAO ToaEIJIÎH pdAÎ CEAO ^OMHEIjlÎH MTO ECT EHA Add Hd CB’kTd TpOHII-k. B*k TOM, dAE|dHAp8 BOEBOA TAEAdET H C^AHA no 3dKOH&, B'kKSn’k Ck B*kCH EMS nOMTEHHÎH npdKHTEAH H EHA ECT CB’fcA’tTEACTBOBdAH MHOrH EOA*fepH CTdpH, KTOpÎH ECT 3Hd£T”k WT np» Td Ep'feME. H AO&PH HCTHHCTBORdAH dAE§dHAP8 BOEROA Ck B'kC AHBdHOM KdKO TOrO CEAO ToAEtlJÎH H’kCT'k EHA H&ndHHIlEK SAHHER ABOpHHMdCd 3d nptKK» WT Hd pOAITEAH EA, dH$ ECT EHA iBdlUKOR ABOpHHK WT A^A'HS H TEX HORIţH H"kCT EHA R-k3HMdA ÎK8ndHHU.d §AHHd AKOpHHMdCd AbKAE ECT EHA Ck M8îK EA llBdUJKO ABOPHHK R’kKSn’fe, dH$ ECT EHA KUlEd nO C'kMp'kTH iBdllIKOR ABOpHHK, d CEAO AoMHEIJJÎH, WH ECT EHA 3d A^AHlB CB’tTOMS MOHdCTHp# dprEluB. TdlKE, Add ECT ddE|dHAp8 BOEROA H3 AHKdH, BKO Ad AP’ă’b'HT >K8ndHHIId QTdHd cn’kT'kp’bCd 18 www.dacoromanica.ro H CK KpdT EA IIpEAd CfldTdp CEdO FodEI|IH CK KCK JfOTdpOM MHH)fH>KE WT CK'bTd TpOHlVh, WHH E'K3HdMET HOKU.H WT rfi,f HJf ECT dlHJfH'b BOEKOA HdH A<* K’KBHMdET AP^I* A'fcAfH* WT WT'KH'KCTKÎH >K8fldHHU,EK SdHHEB AKOPHHMdCd, TAE5KE JfOI|JET HdHTH. H CHIţE WCTdd Er^MEHd tfTdHdcfE WT 3dK0Hd H WT cSWA# WT ItpEA ddEădHAP# EOEKOA WT AHBdH, KdKO HdH MHOrO pdKOT'K A<* HE HMdT CK CEdO FodEI|IÎH. H WT TOrAd E*KC AP^" >Kdd >K$ndHHU,d G-TdHd Cfl'KT'Kp'bCd CEdO FodEI|IÎH CK MHpt. tf K"KAd ECT KHd CKAd, K”K A^HH rOCflOACTKd MH, d ErSrtVEHd Ko3Md WT Gfc'bTd TpOHU.'K CKOMHd H WH np~K pdAÎ CEdO FodEIJJÎH H fipÎHAET npEA TOCnOACTKd AH 8 BEdHKÎH C^AÎdHlIld, TEpE C’Knp’blUE CE dHU,S CK JKSfldHHUd CTdHd Cfl'KT'Kp'bCd H CK BpdT EA lIpEAd ClldTdp H ndKH np'bUJE 8 AHBdH CIKO Ad K’KSHMdET CEdO TodElllÎH H pEKd”K KdKO ECT KHd flOKSflHd flJ.HJfH'b BOEKOA CK TEJf n£H*b3KI BHU1U1E nHC WT Hd >K8ndHHU,d @dHHd AEOp-HHHdCd. E"K TOM, rOCnOACTBO MH E14IEJKE rdEAdJf H C&AHJf npdBAO H no 3dKOHS, KSflHO CK BCH npdBHTEdH TOCnOACTBd MH H MH03KI KOdtpH CTdpH B*KCTdHHdH CE C8T 8 AHBdH, TEpE ECT CK'bA'bTEdCTEOKddH CK A^UM HJf KdKO ECT T0I*0 CEdO FodEI|IÎH WT A'feAÎH# iBdUlKOK AEOPHHK TOr CTdp, A^A X8ndHHU,EK CTdHd Cfl'KT'Kp'bCd. H HCTHHC-TKOKdd H rOCnOACTBO MH CK B"KC AHBdHOM KdKO H*bCT HMdd JK8fldHHU,d SdHHd AK0P~ HHHdCd HHJKE EAHdd Tp-fecS CK CEdO FodEI|IÎH, nOHTO pdAÎ' H*bCT KKId EA WT fip'bKIO, HO ECT KHd iKdUlKOK AEOpHHK WT A*^AHH, TEpE A<K8fldHHU,ÎH CTd-HEH Cfl'KT'Kp'bCd, BKO Ad AP^HCHT CEdO FodEl|IÎH A^A^d A^AOM EA iBdUJKOB AEOPHHK CK A°SpO MHp, KdKO ECT KHd AP^HÎdd H WT np*b}KAE KP’bME. fllHHJfHWE WT Cb'bTd TpOHH”K, WHH ndKH WCTdd WT 3dK0Hd H WT Hp^A TOCnOACTKd MH WT AHBdH, KdKO HdH MHOrO pdKOT A,â HE HMdT CK CEdO FodEl|l!H, dH» A<> IMEAdET WT A^A^HH >K8fld-HHU.EB SdHHIH AKOpHHTbcd, TAEHCE JfOKET WKptTdd, A* K”K3HMdET pdA? TEJf HOKU.H, flOHE/KE KHA’fcy rOCnOACTBO MH H KHHr ddEgdHAP» BOEKOA IdHAUl WT np*K H 3d WCTdd, d’bTO x3pd3 H HHH KHHSKI CTdpE. EM pdAH, A'ljf H rOCnOACTBO MH CgfipgJKHHHIţEK CTdHEK Cn'KT'Kp'bcd H IIpEAEB endTdp, QKO A<1 c8T HM CEdO PodElJllH B*KC, CK K"KC JfOTdpOM H CK BCH KEHHHÎH 3d A'fcAÎHS H B*K WJfdK#, HM H CHUOBOM H BH$KOM H np’bKHSHETOM, K”K K*bKH. dl|IEdH>K£ H3BdAHd MHHJfKI WT CB-bTd TpOHU.'K H'feKÎH KHHPH H’bKOf’Ad HdA CEdO FodEI|l!l<, A<> HE CE EtpSET, ho aKHHHH. H he wt KoroKAO a<* k8aet noKOd*bKHMO, 3dflOKtAE>KE OyKO H CB'bA'fcTEdH nOCTdKHJf rOCflOACTKO MH.' ndH XpH3d BEd KdH Kpd-dEEETCKIH, ndH iBdUJKO BEd AEOpHHK, ndH FdHrOpÎE BEd dOrO^ET, ndH A»MHTp8 BEd KHCTHlap, ndH fflHJfdH BEd CndTdp, ndH HEAEdKO BEd KdlOHdp, ndH BdCHdÎE KEd CTOdHHK, ndH E83HHKd KEd KOMHC, ndH B^HHHd BEd nEJfdpHHK, ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK. H HCnpdBHHK, ndHd FdHrOpÎE BEd dWrW^ET. H d3, T8A<0P> enSAEH, HdMdBdX' H3 rpdA PEKUJE E8k8peI|1Î, MtCEU.d rEHSSdpÎE K AKHH H WT &AdMd AO HHHA B d-bT x3pMr. t îw ffîdTEIO BWEBWAÎ, MHdOCTÎIO KOHCllO TOCnOAHHK. Iw ffldTEIO BOEKOA <™.p. > f Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlaniei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basaraba voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stana spătăreasa şi fratelui său, Preda spătarul din Brîncoveni, nepoţii lui Ivaşco vornicul din Goleşti şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Goleştii, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu mori şi cu vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că acest sat Goleşti mai sus scris •este ocina lor veche şi dreaptă şi de moştenire de la bunicul lor Ivaşco vornicul. www.dacoromanica.ro 19 lax apoi, cînd a fost în zilele Răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivaşco vornicul, iar jupaniţa lui, Ilina vorniceasa, ea a luat de la Mihnea voievod 1 000 dş galbeni, în bani, ca să-i schimbe în Ţara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. După aceea, jupaniţa Ilina vorniceasa, ea a cheltuit acej bani şi i-a mîncat, încît n-a avut de unde să-i dea, să-i plătească. Deci, pentru acei bani, a luat Mihnea voievod din moştenirea jupaniţei Elina vorniceasa sate şi ţigani. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş după moartea jupaniţei Elina vorniceasa, fiind acel sat Goleştii pe seama lor cu bună pace, iar jupaniţa Stana spătăreasa şi fratele ei, Preda spătarul, ei au avut pîră înaintea lui Alexandru voievod Iliaş în divan cu egumenul Atanasie de la Sfînta Troiţă de aici din Bucureşti pentru satul Goleştii şi s-au pîrît de faţă„ Şi aşa pîrau călugării de la Sfînta Troiţă, ca să ia satul Goleştii pentru satul Domneştii, care fusese dat la Sfînta Troiţă. întru aceea. Alexandru voievod a cercetat şi a judecat după lege împreună cu toţi cinstiţii lui dregători şi au mărturisit mulţi boieri bătrîni, care ştiau de pe acea vreme. Şi bine a adeyerit Alexandru voievod cu tot divanul că acel sat Goleştii n-a fost al jupaniţei Elina vorniceasa de zestre de la părinţii ei, ci a fost al lui Ivaşco vornicul de moştenire şi acei bani nu i-a luat jupaniţa Elina vorniceasa, cît a fost împreună cu bărbatul ei, Ivaşco vornicul, ci i-a luat după moartea lui Ivaşco vornicul, iar satul Domneştii, el a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Argeşul. Deci, a dat Alexandru voievod din divan ca să stăpînească jupaniţa Stana spătăreasa şi cu fratele ei, Preda spătarul, satul Goleşti cu tot hotarul, iar călugării de la Sfînta Troiţă, ei să ia banii de unde i-a dat Mihnea voievod sau să ia alte dedine din moştenirea jupaniţei Elina vorniceasa, unde vor găsi. Şi astfel, a rămas egumenul Atanasie de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod din divan, ca mai mult treabă să nu aibă cu satul Goleştii. Şi de atunci a tot stăpînit jupaniţa Stana spătăreasa satul Goleştii cu pace. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă a sărit şi el cu pîră pentru satul Goleştii şi a venit înaintea domniei mele în mare judecată, de s-a pîrît de faţă cu jupaniţa Stana spătă-. reasa şi cu fratele ei, Preda spătarul şi iar pîrau în divan, ca să ia satul Goleştii şi au spus că îl cumpărase Mihnea voievod cu acei bani mai sus scrişi de la jupaniţa Elina vorniceasa. întru aceea, domnia mea încă am cercetat şi am judecat 1 dreptate şi după lege, împreună cu toţi dregătorii domniei mele şi mulţi boieri bătrîni s-au ridicat în divan de au mărturisit cu sufletele lor că acel sat Goleştii este de moştenire al lui Ivaşco vornicul cel bătrîn, bunicul jupaniţei Stana spătăreasa. Şi am adeverit şi domnia mea cu tot divanul că n-a avut jupaniţa Elina vorniceasa nici o treabă cu satul Goleştii, pentru că n-a fost al ei de zestre, ci a fost al lui IvaŞco vornicul de moştenire, de am dat şi domnia mea jupaniţei Stana spătăreasa, ca să stăpînească satul Goleştii, dedina bunicului ei, Ivaşco vornicul cu bună pace, cum au stăpînit şi de mai înainte vreme. 1 călugării de la Sfînta Troiţă, ei au rămas iarăşi de lege şi dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult treabă să nu aibă cu satul Goleştii, ci să cerceteze din dedinele jupaniţei Elina vorniceasa, unde vor găsi, să ia pentru acei bani, pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş de pîră şi de rămas, anul 7137 (1629> şi alte cărţi vechi. Pentru aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Stana spătăreasa şi lui Preda spătarul, ca să le fie satul Goleştii tot, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii de moştenire şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci. Iar dacă vor scoate călugării de la Sfînta Troiţă niscaiva cărţi vreodată pen- 20 www.dacoromanica.ro tru satul Goleştii, să nu se fcreadă, ci să stea mincinoase. Şi de nimeni să nu fie clintită, 1 porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tud 1 spudei, am scris în cetatea zisă Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7143 <1635>. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., XL/102. Orig., perg. (38 x 31), pecete timbrată. 1 Omis. 17 1635 (7143) inauarie 21, Bucureşti. t Adecă eu Chirca peharnicul împreună cu jupîneasa mea Despa de Runcu scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupî-nului Dumitru vel pitar şi la mîna jupînului Dragomir vel armaş, ca să se ştie Cum am făcut tocmeală toţi depreună de bunăvoia noastră ca să avem a ţină toată partea de ocină a lui Dobromir banul de la satul Runcul, de în judeţul Vîlcea, cu toţi rumânii şi cu tot venitul ce se va al£ge, să, ne hrănim eu Chirca peharnicul şi cu jupaneasa mea Despa pînă vom trăi noi amîndoi cu toată partea moşu-său lu Dobromir banul. Alt nimenilea treabă să n-aibă de în rudenia lui Dobromir banul, ce să ne hrănim noi cu bună pace. Iar după moartea noastră, amîndurora, să aibă a merge şi a cădea moşiia a lui Dobromir banul, iar pre mîna lu Dumitru vel pitar pre mîna jupînului Dragomir vel armaş, să cază iar la sînge; iar alt de în rudenia noastră nimenilea treabă să n-aibă pentru că aşa am făcut tocmeală noi toţi depreună de bunăvoe şi ne-am zapisuit unii la alalţi. Şi se-au făcut această tocmeală de bunăvoia noastră, cu ştirea tuturor boia-rijor mari şi mici şi denaintea şi domnu nostru Io Mateiu Basaraba voevod. Şi am pus şi blăstem: care se va ispiti den ruda noastră a călca şi a sparge această tocmeală ce am făcut sau a ne lepăda de în cuvîntu, acela să fie trăclet şi anathema şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit la un loc. Aceasta mărturisim, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai ade-rită credinţă, pusu-mi-am şi pecetea. H Hdnncdjif dS, ZlEniiAdT dwrw$ET, 8 ESkS’peijjh, mtcEiţd rEHdpîE ka A^hh, b AtT xSpwr1. Eu Chirca paharnic Lşpjădat logofăt 'O OfiyKpopXaxta? Tpr|yâpio?2. Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, CII/8. Orig., hîrtie (30 x 21), două peceţi aplicate. Cu o copie modernă. Altă copie la Bibi. Acad., ms. 2 083, f. 269. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Documente, 438. * * 1 „Şi am scris eu Lepădat logofăt, în Bucureşti, luna ianuarie 21 zile, în anul 7143" (1635>. * Grigorie al Ungrovlahiei. Semnături autografe. www.dacoromanica.ro 21 18 1635 (7143) ianuarie 21, Bucureşti^ f Adecă, eu jupan Dumitru vel pitar i jupan Dragomir vel armaş scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupî-nului Chircăi ţ>ehamicul, fratele jupîn6sei Simei stolniciasa, ca să se ştie cum să aibă a ţine toată partea de ocină a moşu nostru Dobromir banul de în sat de la Runcu, ot sudstvo Vîlcea, cu toţi rumânii şi cu tot venitul cît se va al6ge, să se hrănească Chirca peharnicul şi cu jupîneasa lui Despa, pînă voiu fi amîndoi vii şi cu suflet, să n-aibă de nimenilea opreală den ruda noastră. Iar după moartea lor amîndurora să aibă a veni şi a cădea moşiia moşu nostru Dobromir banul de în Runcu, iar pre mîna noastră la sînge, alt nimenilea treabă să n-aibă, că aşa am făcut tocmeală depreună de a noastră bunăvoie, cu ştirea a tuturor boiarilor, mari şi mici şi denaintea domnu nostru Io Mateiu Basaraba voevoda. Şi am pus şi blăstem: care se va ispiti den ruda noastră a călca şi a sparge această tocmeală ce am făcut sau a se lăpăda de cuvînt acela să fie [să fie] trăclet şi anatema şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti otţi ce sînt întru vă Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. _____H HdnHCdJf d3, AEfl'KAdT rtWrWijiET, 8 H$K$pEI|jH, AktCEU.d TEHdpÎE Kd AăHH, K x3pd»r 1. Dumitru vel pitar Dragomir vel amaş f *0 OuYKpoP^axîaq TpriYopioq2. Lepădat logofăt3. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XIV/1. Orig., hirtie (30 x 21,5), 3 peceţi mici, aplicate. Copii ibidem ms. 449,1. 305 şi 702, f. 397. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Documente 449—463. 1 „Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în Bucureşti, luna ianuarie 21 zile, în anul 7143“ < 1635). * „Grigorie al Ungrovlahiei". * Toate semnăturile sînt autografe. 19 1635 (7143) ianuarie 26, Bucureşti. f Zde cletovţii ai satului Mihăileştii ot sudstvo Telem, anume: ot Păhuleşti, Bălciu i Bala i ot Cumceşti, Manea i Neag i ot Truţeşti, Gherghe i ot Tristinic, Leca i ot Păhuleşti, Gherghina i ot Găuriciu, Calo-fir i ot Brînc6ni, Mihăilă i ot Blotori, Mirlia i ot Guziani, Poroschi i ot Grozeşti, Nedelco, să jure satul Mihăileşti cu aceşti megiiaşi de către feciorii Papii logofătul, Drăghici i Fota spătarul, cum cînd s-au vîndut rumâni Papei logofătul şi-au vîndut numai capetele, fără ocină şi fără feciori, unul derept ughi 13. Şi le-au lepădat banii cu sila pre la casele lor şi n-au mersu la Papa logofătul să ia banii de voia lor nici unul. Deci cum vor ade-văra aceşti megiiaşi cu sufletele lor. Şi zioa la Paşti, să jure aicea. 22 www.dacoromanica.ro H HCnpdKHHK, Hek8a BOKÎIO rOCflOAHHk. Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, XI/3. Orig., hîrtie (20 x 15), pecete aplicară in tuş roşu. 1 „Şi ispravnic, Necula mare portar". s „Şi am scris eu, Stoica spudei, în Bucureşti, ianuarie a 26-a zi, în anul 7143" {1635). 20 1635 (7143) ianuarie 28. t rparoplE np’bwcKELjjEHHOMU dpjfîEAtHTpononMT 3ea\ae Eaaujkoe înpreună cu 6 boiari, numele lor: jupan Oprea vel agă i Radul vornicul ot Desa i ot Filipeşti, Dumitraşco cliucerul i ot Comăţeni, Socol cliucerul i Braţul comisul i Nenciul dvomicul ot Măneşti, scris-am şi mărturisim cu această carte a noastră, ca să fie de credinţă la mîna jupînesei Calei, fata Cemicăi dvornicul, şi a fie-sa Marei, ca să se ştie cum am fost luaţi de jupîneasa Calea şi de soru-sa jupîneasa Neacşa a lui Ionaşco comisul, fetele Cern;căi vornicul, pre răvaşe domneşti denaintea domnu nostru, Io Matei Băsăraba voevod, den divan, ca să căutăm şi să le judecăm pentru toate moşiile, sate, rumâni, ţigani ale Cernicăi vornicul, ce-au rămas după moartea lui. într-aceia, noi ne-am strînstl toţi împreună la părintele vlădica, la sfînta Mitropolie, de-am şâzut şi le-am luoat sama pre amăruntul. Şi aşa-m judecat cum ce-au rămas după moartea Cemicăi vornicul mult, puţin, sate, rumâni, ţigani, să fie tot den doao, ca doao surori. Anume, satul Ghiti-oara cu tot venitul şi Săcuianii cu morile, cu viile, cu casele boereşti ale Cernicăi vornicul şi dentr-alte moşii, rumâni, ţigani, ce se vor afla după moartea Cern:căi vornicul ce i se va alege partea, tot den doao. Iar pentru rîndul zestrelor, cui ce au dat Cemica vornicul pînă au fost el viu, fetelor şi nepoatelor lui, noi aşa am judecat să hie dat, că au fost el voln;c cu bucatele lui a face ce-i va fi voia. Iar pentru 240 de galbeni ce zicea Ionaşco comisul că au cheltuit el pentru datoriile socru-său Cernicăi vornicul, noi am şăzut de am luat sama ce-au luat Ionaşco comisul în opt ani încheiaţi de la ocna Ghitioara. Am socotit ughi 250 luaţi de Ionaşco comisul ce am culcat tot jos, şi cei ce au luat de la ocnă şi cei ce zicea că au cheltuit. Iar pentru pace, judecat-am cum să pue jupîneasa Calea ughi 50 şi soru-sa Neacşa alţi 50, ca să nu mai fie pîră şi gîlceavă la mijlocul lor. Iar de să va scula Ionaşco comisul care cumva să jure cu boiari pentru cele 240 de galbeni ce zice că au chieltuit pentru socru-său Cenrca vornicul, să aibă a punere şi el cele 250 de galbeni ce au luat de la Ghitioara, atîta ani, pentru că aşa le-am ales lucrul şi le-am judecat cu sufletele noastre. Şi după ce am judecat, mers-au părintele vlădica de-au mărturisit cu noi înpreună înaintea domnu nostru, în divan, cum scrie şi mai sus. într-aceia şi domnu nostru cu tot \il încă au judecat şi au lăsat să hie această judecată şi ceastă tocmeală stătătoare în veci. Şi le-am făcut această carte a noastră de judecată la mîna jupînesei Călii şi a fie-sa Marii, cum le-am judecat şi cum le-am tocmit cu ale noastre suflete şi într-alt chip să nu fie. Şi pentru mai bună credinţă am pus şi peceţile şi iscăliturile mai jos, să se crează în tot locul. www.dacoromanica.ro 23 Uhc 8 SSkSpeiiiî, AitcEiţd rEHapîE kh a^hh, b atf x3pai\r. f'O OoyKpopXoxio? rpiiybpioq8. Oprea vel agă Eu Dumitraşco cliucer ot Hilipeşti Eu Radul vornic ot Desa Socol cliucer ot Comăţeni Nenciul dvornic 4. Bibi. Acad., L/4. Orig., hîrtie (43 x 28), şters, 3 peceţi aplicate. 1 Grigorie preasfinţitul arhimitropolit al Ţării Româneşti. . . * Loc rupt. * „Al Ungrovlahiei Grigorie". 4 Toate semnăturile sint autografe. 21 1635 (7143) ianuarie 31- f Adecă eu, Coman comisul şi cu fraţii mii, Andrei spătarul i Pătraşco postelnicul, feciorii agăi Neagului, scriem, şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Dumitru vel vistiiar, cum să se ştie că i-am vîndut noi dumnealui 1 ţigan anume Stoica potcova-riul şi cu 1 copil micu de ţîţă, anume Ivan 1, ce l-au făcut cu ţiganca jupanului Dumitru vel vistiiar, derept 5 000 de bani gata. Şi i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să-i fie dumnealui de moşie şi feciorilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui în veacu. Şi cînd se-au făcut această tocmeală fost-au mulţi boiari mărturii, anume: Bunea logofătul i Şerban logofătul şi jupînul Pătru neguţătorul şi Ivaşco postelnicul Mujescul. Şi pentru mai mare credinţa, pusu-ne-am şi peceţile nostre. IIhc IţlEljSdH AU>rW$ET WT EptTlDHH 2, M'feCEU.d TEHdpÎE Âd A^HH, B A^T x3pAtr. t Coman comis Bunea logofăt t Pătraşco postelnic AîtoaioXoq paprrjpctq8. t Ivaşcu Muj 4. EOHCÎEK», Îw ffidTEW KOEKOA H rOCflOAHH'h B*hC»H 3EMAH JSfi'-PptVKrtd)(ÎHCKOH, BHOyKh KEAHKdrO H nptAOEpdrO, n®HHBUWAH$ îu> EdCdpdSk BOEBOAd. ^dBdT rOCnOACTKO AltH CÎK> IlOBEA'feHÎE r0C(10ACTKd AltH BtpHOAIt CAOyTOy rOenOACTKd AHH 24 www.dacoromanica.ro OpcMÎM K’knHTdHOyA H Ck CkpBHMH, EAHIţH COyT nOA CKpHnkTpoy ErO H C*k CHHOBH HJf, eahuhîke Eork hpHnoycTHT, qkoxe m ect Hurk ceao rpoyAHÎH wt coyACTBO EAduiKd, BkC CEAO C-kC KCk JfOTdpOM H Ck BCk JfOAOKOM WT nOCBOyAÎ, BdpE EAHKd EHCT. . .pa ch, wt jf^Tapk A<**e a® X®Tapk, no cTapH jfOTapH h no baahsh, e>ke ce jfOTapHcaET Ck CEAO AkTIMHÎH H Ck fflHpiElJJÎH H Ck Tp03ElJJÎH. IlOHEJKE TOrO CEAO TpAiaHÎH BkJA ect ceao rocnoACKoy h noKoynEH wt noKOHHaro Miix’dHA boeboa. H wt TorAd..., BCk B*kC BkJA CEAO TOCnOACKOy. îl nOTOM, K*kAd ECT EklA Bk A^HH IIeWH BOEBOA, CHHk IflE^dH BOEBOA, d TOCnOAC-teo EMoy a<>a ect h noAdpoBdA no caoyrS rocnoACTBa EMoy ©pemîa K'knHTdHoya H Ck CkpBkIAÎH ErO Ck BCk CEAO rpOyd\HÎH pdAÎ npdBd H B'fcpHd CAOyKBd HTO ECT nOCAOy->KHA rocnoACTBa EMOy. H AdA ECT H POCnOACTBO EAÎOy BOA/ft Ad C'kBHpaET AIOAÎ WIOJKAH . . . KF3 H npOCTHA lljf ECT CEAO PpS/ftHÎE. . . H. . .H KHHrH flEWH BOEBOA, KT* rt-bT 3pA0. . . iEpHMÎA K’knHTdHOyrt H Ck CkpBHMH ErO , QKO Ad ECT Hy CEAO TpSAHÎH KCkHCkBEIHHÎH. . . A^AHHO. . ,H3d. . . WT BEMHHdHÎE. . . Ad CkBHpdET AIOAÎHUOJKAÎH. ■ . HdA cî/Ti...h...h 3a jfpa...nocAoyKHA rocnoACTBa mh ck cboeh wpojkîe. .. aomobe. . . MOJKE, YOKET BklTH Tp-feEOBE rOCflOACTEd A\H H X’°PEK- d WHH. . .H 3dK0H. . .H WBi;dM « EHHOM H 3d OySdHMCTBO I3JKAEHÎE KOAHKO c8t npE3 BCk 3EMAH. . . EdMTOBdHÎE Ad HE IIMdT, TklÎM Ad BOyAET 3d CAOy>KBOy H CdMO M JfOKET EkJTH. . . TpoyAd HMk. . .Hd rocnoACTBa mh. . . cdM rocnoACTBO mh Adjf h noMHAOBdjf h oyTBkp-AHY no MHAOBdHÎA H OycTpOEHÎA ÎIewHOB BOEBOA HdA CÎ/ft KHHTd TOCnOACTBd MH, KdKO ECT BHUJE nHC. CEro paAH, cp’kehmh, KOAhUH coyT noA cKpHnTpoy Ero, raKO Ad ect hme ceao rpSranîH ck bce jfOTdpoM h ck BCH BE1HHÎH H Ck BCk JfOAOKOM KE> HEnOKOA'k-bbjaîo, no rocnoACTBa MH. H E14JEHCE k SdKAKHdHlE nOCTdBHJf TOCnOACTBO MH'. nO W14JTiCTBÎ^ TOCnOACTBd MH, Koro hsbepht rocnoAk Eork ebith rocnoAdpk 3emaii EaaujKOH hah wt cpTiAHMHdro n,\OAd rocnoACTBa a\h hah wt ckpoahhk iidWHjf eiah wt hho nAlîMEHHKHjf hah wt HHE. . . AÎOAIOM BEI. . . KHE3H fioKIEMk, Ad dl|iE nOMTETE H nOHOBHTE H OyTBp’kAHTE cfQ KHHrd rocnoACTBa au», Toro rocnoAk Eork Ad.. .h c’kjfpdiuiT.. .sae T-feao Ero, a SsA’fc-UIHHJf B'kU'fcy, A^Uld Ero. ă ai»lEAH>KE HE nOMETETTi H HE nOHOBHT H HE STBp’kAHT’ CÎIO KHHra rocnoACTBa mii ... ,TOr Ad ect aHd0HA\a h a$oypncdH wt thî wtuh hjke coyT S*k HeKEH H Ad HMdT MdCTÎIO CkC H>Ad II CkC tlpIM Hd EA»0 MtcTO, dMHH. Cexe oyso h cbeahteaîe noAOHCHjf rocnoACTBO mh: «oynaH XpH3-k bea EdH KpdACBETCKkl H JKOyndH ÎEdIUKO BEA AKOPHHK H HCOyndH TpHrOpÎE BEA AOTOI^ET H HCOyndH AoyMIITpS BEA BHCTHiap H «OyndH. . .BEA CndTdp H XOyndH EdCHAÎE BEA CTOAHHK H >KOy-ndH E83HHKd BEA KOMHC II KOyndH EoyHHMd BEA nEJfdpHHK H KOyndH KocTdHTHHk BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TpHropÎE BEA AOI'OijlET. H HcnHcay a3... Mtcsua ijsEBpSapîE.. .b A-feT xipMr. f Iw ffidTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO B05KÎI0, TOCnOAHHk. Iw MdTEH BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlall’ei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioasei slugi a domniei mele Erimia căpitanul şi cu sîrbii, cîţi sînt sub steagul Iui, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Gruianii din judeţul Vlaşca, tot satul cu ‘tot hotarul şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît va fi... sa, din hotar pîiiă în hotar, pe vechile hotare şi pe semne, care s-au hotărnicit cu satul Lătoenii şi cu Mirceştii şi cu Gtozeştii. Pentru că acel sat Gruianii a fost sat domnesc şi cumpărat de răposatul Mihail voievod. Şi de atunci. a tot fost sat domnesc. www.dacoromanica.ro 25 Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, fiul lui Ştefan voievod, iar domnia lui a dat şi a dăruit pe sluga domniei lui Erimia căpitanul şi cu sîrbii lui, cu tot satul Gruianii pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce a slujit domniei lui. Şi i-a dat şi domnia lui voie să strîngă oameni străini... fără leafă. Şi le-a iertat satul Gruianii... şi... şi cărţile lui Leon voievod, în anul 7139... lui Ierimia căpitanul şi cu sîrbii lui, ca să-i fie satul Gruiani tot şi cu vecinii... dedină... şi de... de vecinie... să strîngă oameni străini... pe această... şi... şi pentru... a sluji domniei mele cu armele sale.. casele... poate, vor fi treburile domniei şi ale ţării... Iar ei... şi legea... şi oi şi vin şi de împrumută <şi de toate) mîncaturile cîte sînt peste toată ţara... bîntuială să nu aibă, numai să fie de slujbă şi însuşi vor fi... truda lui... la domnia mea... însămi domnia mea am dat şi am miluit şi am întărit miluirea şi întocmirea lui Leon voievod pe această carte a domniei mele, cum este mai sus scris. Pentru aceasta, (am dat şi domnia mea lui Erimie căpitanul şi cu) sîrbii, cîţi sînt sub steagul lui, ca să-i fie satul Gruianii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul is ca să-ţi faci fine Pîrvo logofete, cărţi domneşti pre acestua zapisu alu nostru. Dima f Stanca sora i Vilae. Anca. Neacşa. Marica. Vilae. Dragomir Rătivoescul Preda spătar Dolofan Ivaşco clucer Radul logofăt Drăghici spatar2. Arh. St. Buc., Ep. Rîirmic, XLVI/2. Orig., hîrtie (30 x 20,5), 9 peceţi aplicate. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Arhimandritul Vasile Tismăncanu, 554— 555. 1 Loc alb. în afară de numele surorilor, celelalte semnături sînt autografe. 24 1635 (7143) februarie 3, Bucureşti. t ffiHAOCTTEIO EOJKÎEK», Iw ffldTEIO EOEEOA H rOCflOAKHk RTkCOH BEM AH Xrr-PpOBAdŢÎHCKOE, Buşit EEAHKdrO H fip'fcAOEpdrO, F10K0HHH0M < Iw EdCd>pdCk EOEBOAE. ĂdEdT roenOACTKO MH CÎH nOEEA'kHÎE roenOACTEd MH CA8r8 rOCnOACTBd MH MHŢdH npHEtrSA, CHH-k A<>A8aOB WT EldtAElllH, WT cSACTBO &4A ÎKhA H CTvC CHHOBH EM8, EAHH,EM Eor-k A^CT, K3K01KE A<> K8AET WT HHH-b HdnpEA 8 AIUIPHO H CECEOAHO 3d EEMH-HdHÎE, WH H CHHOKH EM8 WT K'k TOCnOACTEd MH H WT K"k R'kCWX' dHEtJrEH TOCnOACTEd MNNWTK1 RTtCdJf nOpSAEHÎd TOCnOACTEd MH, 3d HHŢTO EdHTOEdHÎE A<> HE HMdT E"k E'bKU. IIOHEJKE TOr MkAOEEK'k fllHCŢdH EHUJE nHC>, WH ECT EHA EEMHH8 3d A’fcAHHS TOC-nOACTEO MH WT CEAO WT EliHAElJJH, ElfJHJKE WT A<>BH0E RptME. ă K"KA^ ChM EHA TOC-nOACTEO MH Eli npHEtrCTEO 8 ^rrppTlCKd 3FMAH, Hd XdLfdr, Hd P"K8a E’hpSdTWS www.dacoromanica.ro ffiHK/ThSiu, a rocnoACTKO avh TorAa ceav npocTHrt no Mn^an 3a kehhhahîe, no wh h no chhokh eav8 h no bh8i;h eav8 wt chhh, dAH t'kmîk) raasa ee3 whhhS, paAÎ npasa n K’bpnna caSjkeS mto ect iioca8>kha rocnoACTKO avh Ha EptAV/tv 3a hekoaio 8 npHCbrcTKO H WCTdEHAH HJKE ECT IKHIId ErO H CHHOKH ErO 3AE E"E 3EAMH, pdAÎ TOCnOACrKO AVH, TEpE ECT I10CA8?KHA rocnoACTKO AVH no MK»KAH 3EAVAH. H CTkTKOpHrt HJf CKAl TOCnOACTKO AIH h 3anuc Ha p8k8 Ero, KorAa c"kav npocTHA rocnoACTKO avh 8 npHE'brcTKO 8 Xau,ar8 CKC KEAHKOE KAETK8 H CEC AVHOSH KOA'tpH CKEA'kTEATH HAnHCAHH 8 3dnHC, nO HAVEI < ăcA >dH EHK KEA AKOPHHK H I\>prdH cndTdp H /^SAVHTpS $HAHtUdH K"EI1HTdH H fflHJfdH KAlOHdp H npliKSrt KHCTHIdp H EdpE8d IlEJfdpHHK H fflHJfdH nOCTEAHHK H ^SMHTpdlllKO nOCTEAHHK II IIpEAa nOCTEAHHK H IlVHdUlKO nOCTEAHHK H WT Xopd XdU,dr8rtOK, >K8ndH E*KpCdŢ MhKA-K8lll H CHH-K El*©, E-kpEdT MdTEIdUI H HttlldH Eluldlll H *IOKd ^8dUITp8. <ă> noTOAi, K*KAa ect eha cka*> k*k a^hih rocnoACTKd avh, dKO noAapOEdA ave ect rocnoAii Horii no rocnoACTKO avii cec rocnoACTKO h mecthtoavS uapio c*Ep cKpHn-Tpa APtKEijiE 3eavah ErtduiKO, 3AE K"E HdeTOA np’kA'tAOM rocnoACTKd avh, a rocnoA-CTKO AIH CEAI CETEOpHA Hd p8K8 AlHJfdlOB H KlliirS TOCnOACTBd AVII WT TOCnOACTKO, KO>KE A a ECT 8 AVHfHO H CKOEOAHO 3a BEHHIIdHÎE WT K*E rOCnOACTKd AVH H WT K"E kh8i;h rocnoACTKd a\h ii wt k*e K'EcdX' nop8ArHÎa rocnoACTBa avh, wh h, chhokh eav8 H KhSKOAV H np'bBHSMETOAV H HE WT KOrOÎK'AO IIEnOKOAEEHAVO, n0pH3AV0 rOCnOACTBd AVH. 6l|IH>KE 3dKAEHdHÎE nOCTdK/VfeEAV TOCnOACTBO AVH: nO WUIECTKIE TOCnOACTEd AVH, Koro II3EEPET rOCnOA*E Eor*E EHTEI TOCnOAap'E 3EAVAE ErtdUJKOE, HAH WT Cp'EAÎIHarO nAOAd rocnoACTKd avh iiah wt cepoaheikei iiduiEijf hah, no rptc/Rjf Hduiny, hah wt KHO I1AEAVEHHK, &A dl|IE nOMHTlIT H nOHOEliT H STEpliAHT CÎH KHHr8 TOCnOACTEd AVH 3a noAVHAOEdHîE, Tor rocnoAii fiorii Ad ra noHHTiiT h Ad ciijfpdHHT e"e rocnoACTE'b II B*E K8aEI|IH K’feU/tVJf, Asm: Ero. fll|JEAH>KE HE IlOIHTET II HE nOHOEHT H HE SKp'bnHT CÎH KHHr 3d nOAVHAOEdHÎE, dH8 nOnEpET H...H HCJfdKHT, TOrO rOCnOA"E Eor*E Ad rd 8KÎET 3AE T-tAO ErO E8AET Tp-EKAET H dHdTHAVd H d^sSpHCdH WT TîT CE’tTEJf’ WUtHX* H/KE c8T K*E HeKEH H Ad HAVdT MdCTÎIO CEC K)8Ad H cec flpTra,___________ Ge'AÎE CBEAETEAÎE nOCTdKA-feEAV: >K8ndH XpH3"t EEA KdH KpdAEECKH H ndH TAHrOpÎE BEA nOCTEAHHK1 H ^8MHTp8 BEA EHCTHIdp H MlIJfdH KAdV xMăjf- t Iw flldTEI© KWEEWAd, AVHAOCTÎIO EOHtîlO, rOCflOAHHE. îw flldTEI© KOEKOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mihai Pribeagul, fiul lui Dădui din Băileşti, din judeţul Dolj şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de vecinie, el şi fiii lui de către domnia mea şi de către toţi nepoţii domniei mele şi de către toată rudenia domniei mele, de nimeni bîntuială şi să nu aibă în veci. Pentru că acel om Mihai mai sus scris, el a fost vecin de moştenire al domniei mele din sat din Băileşti, încă de multă vreme. Iar cînd am fost domnia mea în pribegie în Ţara Ungurească, la Haţeg, la Rîul lui Bărbat Miclăuş, iar domnia mea am iertat atunci pe Mihai de vecinie, pe el şi pe fiii lui şi pe nepoţii lui de fii, însă numai capul fără ocină, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, pe care a slujit-o domniei mele la vreme de nevoie în pribegie şi a lăsat pe femeia lui şi pe fiii lui aici în ţară, pentru domnia mea, dea slujit domniei mele prin 28 www.dacoromanica.ro ţări străine. Şii-am făcut domnia mea şi zapis lamina lui, cîndam iertat domnia mea în pribegie la Haţeg cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Aslan fost mare vornic şi Gorgan spătarul şi Dumitru Filişan căpitanul şi Mihai clucerul şi Pîrvul vistierul şi Barbul paharnicul şi Mihai postelnicul şi Dumitraşco ipostelnicul şi Preda postelnicul şi Ionaşco postelnicul şi din ţara Haţegului, jupan Bărbat Miclăuş şi fiul lui, Bărbat Mateiaş şi jupan Bălaş şi Cioca Dumitru, apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti, aici în scaunul strămoşilor domniei mele, iar domnia mea am făcut la mîna lui Mihai şi cartea domniei mele din domnie, ca să fie în pace şi slobod de vecinie de către domnia mea şi de către nepoţii domniei mele şi de către toată rudenia domniei mele, el şi fiii lui şi nepoţii şi strănepoţii şi de către nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de miluire, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de miluire, ci o va călca şi EOJKIEK», Îw ffidTEH BCEROAd H rOCn«AHH*K BliCOH 3EMrtE JfrTppOB- ridjfHCKOE, rh8k cTdparo h np'bBridrdro, (iokohhhomS Îw Eacapaca eoeeoaî- AdRdT rOCflOACTBO MH c7h IlOBEri'bHÎE rOCUOACTEd MH JK8ndHHU.EE KdriEB, A’KIflHpd Hephhk-ke AEOPHHK H A’ăMJEPEjf EH MdpÎH, BHgKd HEpHHICKB AKOpHHK H CK CHHOBH HM, E/1HU.EJKE Eor-K AdPORd)[, raKOJKE a<> ect hm Bckjf A^A>he h behhhh h diţHrdHH Hephhk-kb arophhk B"KC Hd ABOd CKC CECTpdM Cd, JK8ndHHU,d HtKU/d IlVHdUJKOB KOMHC nO HME IVT rHTÎWdp'K, Urr R-hC X*A*K*M H WT C'KKSldHH H WT C8ACTR0 Ba}f CKC BOAEHHlţEjf H CKC BHHOrpdAÎ H CK KlvlJJORE BdlJJOM CH, ^EpHHKlvR AR^PHHK H WT BCk)f WTTiHECTBÎH ?EpHH- www.dacoromanica.ro 29 K"KH EOpHHK, MTO ECT EHA WCTdrt no CKMpTkT EM8, MHOrO MdrtO, BTkC Hd AKOd, BKOJKE AKE CECTpH. IIOHEJKE CÎH BHUIE pEMEHH WMHHE H A^A'HE HePHHK-KB ABOpHHK EHA ECT npH-TECHEHH H WEAPTkWdHH WT KT* 3ETOM CH IwHdUIKO KOMHC CKC >K8ndHHUd ErO HtKUId, A’KtlIEpd HePHHK*KE EOPHHK, CECTpd c8np8>KHHUEB KdrtEE no C’hMp’hTII HePHHKTiH AKOp-HHK. TdJKE HMdJf MHOrd np8jf H KdpdHÎE EAHHd C*K AP^rd pdA? WMHHE H A^A>"E EdipOM Cil, HePHHK'KH EOpHHK, nOMTO pdAÎ CHHH WT T'fcrtO ErO H^CT WCTdrt. d nOTOM, KTkAd EHCT H HKH'k, BT* A^HII TOCnOACTEO MH, d WHt ndKHJKE HMdJf np^Y 3d rtHU$ E*K MHOrd PEAOKE npEA rţenOACTEd MH $ EEAHKÎH AHBdH. E"K TOM, roc-nOACTBO MH CKA\ TrtEAd)f H cSAHJf nO npdBA$ H no 3dKOH, K$nHO CK BCHJfrtAH nOMTEHHAMI npdEIITErtllI rOcnOACTBd MH II Ad)( rOCnOACTBO AM! MEriO HEHX’ S GOrttpH WT AHBdH, no p'LEdUJE rocnoAcKH, no hme: w8ndH GOnp-fc bea dfK hwt faci, PiAYA kophhk h wt 4>HrtHnEUJH, ^SrtAHTpdUJKO KrtlOMdp H WT KopH'KU tHII, CoKOrt KrtlOMdp H WT &ElJjH, KpdT8rt KOMHC H WT ffi'MIEtJJH, ITbHMIOrt ABOpHHK E*K npEA MHCTH'bHUJOA\8 H nptWCKt-l|JEHHOA\8 dPX’TE MHTpOnOrtHT WTU8 HdUJErtA$ ErtdAÎU'b TpHroplE 3eMAE ErtdUJKOE, HKO/KE Ad TrtEAdET H A<> HCTEH, KdKO ECT WEP’kTdrt CK A^UJdMH HJf, CHUE Ad 8'rdK-rtMILUE pdAÎ BC'kX’ A^AIHE HEpiIHrt'KE EOpHHK CErtd H dUHrdIIH II BEMHHH, MTO EHTÎ WCTdrt no CKrtip'KTÎ Ero. Eli TOM, CÎH EHUJE pEMEIIII GOrttpH, WHH CKEHpdUJE CE KCHJf BT* K8nHO Hd WTU8 BrtdAÎKd, BTk CB'fcTd MHTpOnOrtÎE 3AE, 8 E8K8pEl(JH H ctAHrt TEPE ECT B'K3HMdrt pd3-AOrd d 8 B*KC pdSAHMHÎE H CHUE CSAHJf H 8TdK.V\llrt CKC A$WdMH HJf, KdKO MTO ECT WCTdrt no CKMpVTÎ HePHHK'KK AKOpHHK, MHOrO, MdrtO, BdpE MTO CE WEp'fcCTHJf Ad ECT AKOd, IdKOIKE ABE CECTpH. d pdAÎ PEA® npEKIOEE, KOM8 MTO ECT EHA Adrt HspHHKd EOpHHK BH8-KdM CH H A’biPEpEJf EM8, A®KrtE ECT EHA WH /KHB, CHUE c8AHrt TE)f GOrttpH Ad E8aT Adrt, nOMTO PdAÎ ECT EHA WH EOrtEH CK A^AÎHHE ErO Ad CKTEOpHT MTO EHTÎ KOrt"k ErO. d pdAÎ CM JKHrtTÎ, MTO ECT pEKrt'K IwHdUJKO KOMHC Kd<0 ECT KÎEATOBdrt pdAÎ TptEOBE H A^JK* HOEEHÎE TTkCTOM CH, HePHHK'KB ABOpHHK, WHH ECT B*K3HMdrt pdSAOrd IwHdUIKOB KOMHC, MTO ECT EHA B*K3HMdrt H WH Eli WCEM rOAÎHE WT HdA WKHd rHTÎWdp"K, CMOTPHA 8rH CH, B'KSHMdrt KCHJf WT IwHdUIKO KOMHC. Eli TOM, TtX S EOrt'bpH nOCTdKHA BCfcjf 8 ACA". H CÎH ÎKHrtTH MTO ECT EHA 83EA IwHdLUKO WT Hd WKH'K H TEJf 8rH, MTO fCT pEKrt'K IwHdUIKO KdKO ECT Bllrt KÎEATOBdrt nO TptGOEE ^EpHHK'KB EOpHHK, d pdAÎ CKMHpEHÎd STdKMHrt ŢEJf EO/VbpH, I3K0 Aa nOC-TdBHA »8ndHHUd Kdrtt 8rH H H CECTpdM Cd HtKUld AP^rH H JKHATÎ, Ad X HMdT MrtlSBO H np8jf B*K CPEA HM. d d!|IE(|lrtH>KE CE B'KCTdHHrt IwHdUIKO KOMHC, I3K03KE Ad SdKAET CKC EO/VbpH PdAÎ TEJf CM JKHATH, KOE ECT pEKrt'K KdKO ECT KEATOBdrt PdAÎ A#*-HOECHÎd T'KCTOM CH, HePHHK*KH ABOpHHK, Ad HMdTH nOCTdEHTH H WH TEJf CM 8rH MTO ECT EHA E'K3HA\drt WT Hd WKHd FîTÎWdp'K E'K TOAHKO /VfeTÎ, EE3 »8ndHHUd Ed/Vb, nOIIEKE CIIUE c8AH)f H STdKMHrt CÎH BHUIE pCMEHH S KOrttpH CKC A^UIdMH H)f. H EHA^Jf BOCnOA' CTEO MH H KHHrd WTU8 BrtdAÎU'b TpHrOpÎE E"K KSnHO CKC EO/Vbpil WT c8>KAEHÎE H 3d TdKMEIKEHÎE H CdM CE'tTH'b ErO WTU8 BrtdAÎKd CBEAÎTErtCTBOBdrt npEA TOCnOACTBd A\H 8 AHBdH K8nHO CKC TEJf UIECT EOrttpH WT c8>KAEHÎE H 3d TdKMEJKEHÎE, KdKO ECT BIIUJE nHC. Csro pdAÎ, Adjf h rocnoACTEO mh >K8ndHHUEE KdrtEE h a^Uiepex eh ffidpîH, DKOHJE Ad AP*B>KHT WT Bcb)[ A^AÎHHE Ed(|10M CH, HEpHHK'KB EOpHHK, B*KC Hd ABOdW CK CECTpdM Hd H'bKUJd, KdKO ECT BHUIE nHC, Ad c8t JJM 3d A^AÎHO H B*K WJfdE H CHHOBOM HBH8KOM II npiBHSMETOM H IIE WT KOrOKAO HEnOKO/VbEHMO, no 3dnOB'bAd rOcnOACTBd MH Ce>KE H CEEAÎTErtÎH nOCTdEHX' TOCnOACTEO MH: ndH XpH3d BEA BdH KpdrtEBCKH H ndH ÎEdUJKO BEA ABOpHHK H ndH TrtHrOpÎE BEA AWrWjjiET H ^8MHTp8 BEA EHCTÎQp H Mu^dH BEA endTdp H EdCHAÎE EEA CTOrtHHK H E83HHKd BEA KOMHC H E8MHHd BEA nEJfdpHHK H «8ndH EoCTdHAHH EEAHKÎH nOCTErtHHK. H lICnpdEHHK, >K8ndH TpHrOpÎE BEAHKÎH rtWrW-j|lET. 30 www.dacoromanica.ro H d3, AOrOiJiET, HdMEpTd KTi HdCTWrt rpdAV EBKSpElfJÎ, M'feCEU.d ijiEK- pSdpîE 1 AKHH H WT ^Ad-Wd Ad*E A« HHH-fe, R*K CEPO nHCdHÎE, TEMEHÎE rt’feTGM K*K A^T xprM3. t Iw iftdTEK» KWEKWAd, ittHrtOCTllO 60JKÎK* rOCOOAHHTk. ÎW ffldTEIO BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul bătrînului şi preabunului răposatului, Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea, fiica lui Cemica vornicul, şi fiicei ei, Maria, nepoata lui Cemica vornicul, şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie din toate dedinele şi vecinii şi ţiganii lui Cemica vornicul tot în două cu sora sa, jupaniţa Neacşa a lui Ionaşco comisul, anume: din Ghitioara, din tot venitul şi din Săcuiani şi din judeţul Ilfov cu morile şi cu viile şi cu casele tatălui lor, Cemica vornicul, şi din toată moştenirea lui Cemica vornicul ce a rămas după moartea lui, mult puţin, tot în două, ca două surori. Pentru că aceste mai sus spuse ocine şi dedlne ale lui Cemica vornicul au fost cotropite şi stăpînite de către ginerele său, Ionaşco comisul, cu jupaniţa lui, Nezcşa, fiica lui Cemica vornicul, sora jupaniţei Calea, după moartea lui Cemica vornicul. Apoi, au avut multă pîră şi ceartă una cu alta pentru ocinele şi dedinele tatălui lor, Cemica vornicul, pentru că fii din trupul lui n-au rămas. Iar după aceea, cînd a fost şi acum, în zilele domniei mele, ele iarăşi au avut pîră de faţă în multe rînduri înaintea domniei mele, în marele divan, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ele 6 boieri, din divan, pe răvaşe domneşti, anume: jupan Oprea mare agă şi din Desa, Radul vornicul şi din Filipeşti, Dumitraşco clucerul şi din Comăţeni, Socol clucerul şi din Ueşti, Braţul comisul şi din Măneşti, Nenciul vornicul înaintea preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit, părintele nostru vlădica Grigorie al Ţării Româneşti, ca să cerceteze şi să adeverească, cum vor afla cu sufletele lor, aşa să se întocmească pentru toate dedinele lui Cemica vornicul, sate şi ţigani şi vecini, ce au rămas după moartea lui. Intra aceea, aceşti boieri mai sus spuşi, ei s-au adunat toţi împreună la părintele vlădica, la sfînta Mitropolie, aici, în Bucureşti, şi au stat de au luat seama în toate felurile şi aşa au judecat şi întocmit cu sufletele lor ca, ce a rămas după moartea lui Cemica vornicul, mult, puţin, orice se va afla, să fie în două, ca două surori. Iar pentru rîndul zestrei, fiecăreia cît a dat Cemica vornicul nepoatei sale şi fiicelor lui, cît a fost el în viaţă, aşa au judecat acei boieri să fie dat, pentru că a fost el volnic să facă cu dedinele lui ce i-a fost voia lui. Iar pentru 240 galbeni, ce a spus Ionaşco comisul că a cheltuit pentru treburile şi datoria socrului său, Cernica vornicul, ei au luat seama lui Ionaşco comisul, ce a luat şi el în opt ani de la ocna Ghitioara, au socotit 250 ughi, luaţi toţi de Ionaşco comisul. Intra aceea, acei 6 boieri au pus tot jos: şi aceşti galbeni, pe care i-a luat Ionaşco de la ocnă şi acei ughi, ce a spus Ionaşco că a cheltuit pentru treburile lui Cemica vornicul, iar pentru împăcare au întocmit acei boieri ca să pună jupaniţa Calea 50 ughi şi sora sa, Neacşa, alţi 50 galbeni, să. 1 aibă ceartă şi pîră între ele. Iar dacă se va scula Ionaşco comisul, ca să jure cu boieri pentru acei 240 galbeni, pe care a spus că i-a cheltuit pentru datoria socrului său, Cernica vornicul, să pună şi el acei 250 ughi pe care i-a luat de la ocna din Ghitioara în atîţia ani, fără jupaniţa Calea, pentru că aşa au judecat www.dacoromanica.ro 31 şi au întocmit aceşti mai sus spuşi 6 boieri cu sufletele lorv Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui vlădica Grigorie împreună cu boierii, de judecată şi de întocmire, şi însuşi sfinţia sa părintele vlădica a mărturisit înaintea domniei mele în divan, împreună cu acei şase boieri, de la judecată şi de la întocmire, cum este scris mai sus. De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea şi fiicei ei, Maria, ca să stăpînească din toate dedinele tatălui său, Cemica vornicul, tot în două cu sora sa Neacşa, cum este scris mai sus, să le fie de moştenire şi de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni t neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Grigorie mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 5 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7143 <1635). ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., L/21. Orig., perg. (38 X 47), pecete timbrată. 1 Omis. 26 1635 (7143) februarie 15. ţ Să se ştie acesta zapis, ca să fie de mare credinţă, cum au cum giupînul Panaite ocină în sat în Stănuleşti de la Hurdează, stîjini 10 de ocină. Ş-au dat Panaite bani gata 600 în mîna lu Hurdează. Şi ocina de lungă de hotarul Moceştilor pînă în apa Buzăului, fără moră. Şi iar au cumpărat giupînul Panaite o jumătate de rotă de moră în Buzău, fără ocină, de la Negrită şi de la feciorii ei, anume Standul şi de la Vlad. Ş-au dat Panaite bani gata [i] Negritei 9 galbeni. Şi i^r au cumpărat giupînul Panaite de la Stan Băcan de Stănuleşti, de într-o rotă de moră a patra parte, dereptu 900 de bani. Şi iar au cumpărat giupînul Panaite de la Cîrstiian şi de la Radul Huiup de într-o rotă de moră iar a patra parte, dereptu 900 de bani. Deci aceşti omeni1 au vîndut de bunăvoia lor, cu ştirea tuturor megi-iaşilor şi de în sus şi de în jos. Ded mărturie şi aldămăşari: giupînul Armega i Manea i Staico i N6go-slav i Radul i Cîrstiian i Staico i Manea i Standul i Hurdează i Pătru diia-conul şi de Potoceni, Toder. IlHca\~ d3, hon Gtmh wt cha© Mhpmeijjî, AvkcEua tj^Spap îj a^hh, ck a^t x3păîF a. Arh. St. Buc., M-rea Bradu, XVIII/2. Orig., liîrtie (30 X 21), 3 peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 441, f. 9v şi 29 şi 459, f. 114. * 2 11 "CuVÎntul „omeni" scris între rinduri. 2 „Am scris eu, popa 5tan din satul Mirceşti, luna făurar 15 zile, în anul 7143" ^1635).» 32 www.dacoromanica.ro 27 1635 (7143) februrie 21. Milostiiu bojieiu Io Matei Basarabă voevod i gospodar. Pişem gospodstva mi ţie Cotorogio din Cîneşti. Dau în ştire domnia mea, în vreme ce vei vedea ceasta carte a domniei mele şi cu sluga domniei mele po ime:... > J, iar tu să cauţi să vii aici cît mai curînd, să stai de faţă cu Işfan înaintea .domnii mele pentru un pogon de vie, ce zice Işfan că. l-ai vîndut întîiu JLui, iar apoi te-ai sculat de l-ai vîndut şi boiarinului domnii mele Simei logofătul. Iar să nu vei vrea să vii de voie, să hie volnic Işfan cu sluga domniei* m£le ce scrie mai sus să te aducă fără voia ta şi de nimenea opreală Să* n-aibă. (21 februar 7143 = 1635). După T. G. Bulat, Două acte d mneşli, 48. 1 Loc alb. 28 1635(7143) februarie 25, Bucureşti. t Adecă noi, megiiaşii den satul Dătcoii, anume Stan şi Pătru, feciorul Stoicăi Robul şi Manea, feciorul Manii, şi Nica scris-am şi mărturisiih Cu acesta al nostru zapis să hie de mare credinţă la mîna jupînului Simei âl doilea logofăt, cum să se ştie că i-am vîndut partea noastră de moşie den Dătcoi, însă cît iaste decindea de Dîmboviţa, despre Grozăveşti, partea noastră toată cît se va alege den gîrla Midii pînă în matca Dîmboviţii, cu jumătate de apă şi cu vad de moară, derept bani gata zece mii. Şi i-o am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a vecinilor de pre înprejurul locului şi den sus şi den jos. Şi am luoat toţi banii gata în mîinile noastre. însă i-am vîndut moşie cît iaste mai sus scris, iar dencoace de Dîmboviţa despre silişte noastră şi despre vii, să nu aibă nici o treabă nici cu noi, nici cu feciorii noştri, nici cu acea parte de ocină. însă ne-am tocmit într-acest chip cum să-şi facă moară în vadul ce i-am vîndut, iar să nu va hi vad de moară cum vendem noi, de nu i se va suferi, să hie volnic dumnealui să-şi ia banii toţi de la noi şi noi să ne ţinem moşiia noastră. Şi s-au întîmplat la această tocmeală a noastră şi la aldămaş mulţi boiari mărturii: jupan Dumitru Dudescul vel vistier i sinu ego, Radul logofătul i jupan Calotă clucerul ot Popeşti i Ghioca iuzbaşa ot Cotrăc£ni i Ianiu comisul i Tatul cupeţu i popa Stoica i popa Drăgoiu i Dumitru croitorul i Paraschiva croitorul i Hrizea vatahul i Şteful logofătul i Sima vatahul za dărăbani i Dumitru i Udrişte logofătul ot cămară i Neagoe logofătul i braţ ego Pîrvul i Iova banul. Aceasta am scris şi mărturisim cu acesta al nostru zapis. Şi pentru credinţa ne-am pus toţi dogitele ca să se creaza. Ce 43, Gtohk4 cn$AEH, riHcax st rpaAy E8k8peijjh, AivkcEiţa $eee84pîe ke ahh, k T7\"k xăpiwr1. Eu Stan. Eu Pătru. Eu Manea. Eu Nica. Eu popa Drăgoiu. niAvT) KbpTiaoi; 2. www.dacoromanica.ro 33 Dumitru vel vistiar Eu Calotă clucer . * „Iani comis". 29 1635 (7143) martie. ... vtorii dvomic şi jupînâsei lui Tod mărturie, anume: Calotă clucer ot Popeşte şi frate-său Toader slugiiarul i Cîrstiian 1MH npdBHTEAÎH TOCnOACTBO MH H ChM AdA TOCnOACTBO MH IwHOB H GTOHK’hB, CHHOEH IElinEB 34KWH S AOSpH AIOA>E nO p*hB4UJE rOCnOACKÎH, H4 HME: WT E*hîKElliH, GTaH iU0K4H8A H WT KdpdKdA, A8A\HTp8 K’hA’hpdUiSA H WT ilE)fK-MEljJH, Morouj H WT EtdEUH, T8AOp H WT IţHr’hHEljiH, PdA\M, CHH’h EdAAOBHHOB H HtKUjŞA, laKO A<> 34KAET ChC A^UJdMH HJf K4K0 H"feCT BHA IIlHnd, WTU.8 IwHOE H GtOH-K*hB, BEMHH8 Ea4A8aOE POLLIKd WT CEAO ffl8iUHTEl|JÎ, HHÎKE 8$4THA HJf ECT CBE34HÎA MHJfdHA BOEBOAd T4M0 8 ffl8WETElJ]H, HHÎKE npOAdSdA CE ECT BEMHHH. TdîKE, KOrAd ECT BÎW Hd AhHh H H4 COpOK, 4 IwH H GTOHKd, CHHOEH HlHnEB, WHH HHK4K0ÎKE H’fcCT MOrA-h 3dKAtTH, 4H8 ECT WCT4A WT 34K0H H WT cSlKAEHÎE WT npEA TOCnOCTBd MH. H KHAt^OM TOCnOACTBO MH H WE4 p’hBdUJOBE TOCnOACKH 34 KAETOBUH H KHHr8 MErîd-UIOM 34 cSîKAEHlE Hd p8K Ap’hf’OIOK. A dljJEAHÎKE JfOKET H3B4A HTH HtKOrAd CÎH BEMHHH jHEKÎE KHHrE, ChTBOpHT E*h HHHO WBpd3, fi,A HE CE B"kp8ET, h8 ATwîKHHME Ad CTOHT. GEro pdAH, A4A»)f ChM rocnoACTBO mk AP'Kr0WK H ^n4HHu,EB Ero G$T4hîh, I4K0ÎKE A4 C8T HM CÎH BEMHHH, IwH H GTOHKd, A^A1h8 H B”h WjfdB, HHM, CHHOBOM H BH8-KOM H nptBH8MEA0M H HE WT KOfOÎKAE HEnOKOAtBHMO, nOpHSMO TOCnOACTBd MH. www.dacoromanica.ro 35 Ge>KE 8K0 H CBEAETEATE flOCTaEA'bEM TOCnOACTBO AHH: ttSndH Xpn3d BEA BAU KpaAEBCKH H MtfnAH ÎbAUJKO BEA ABOpHHK H KSlMH TAHrOplE BEA Awrw$ET H 'A&naH A8a\HTp8 A^AECKSA BEA BHCTÎHp H JK8IJAH fflHJfdIO BEA cndTdp H JKSJIAH Eachaîe bea CTOAHHK H KSlMH E83HHKA BEA K.OAIHC H KSlMH E,8mHHA BEA DOCTrAHHK 2 H KSflAH KOC-TAHAHH BEAHKfE IIOCTEAHHK. H HCnpABHHK, TAHropÎE BEA AOrOî|sET. H HanHcapM a3, fl.En’KA<*T AwrwefsET, b*k hactoahh rpaAV E8k8peijih, j Din mila Ini Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovl^hiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăgoi din Dobreşti şi soţiei lui, Eftana, fiica lui Voico, fiul lui Vladul Roşea din Brătiani, din judeţul Argeş, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, casă-i fie nişte vecini în sat la Muşeteşti, în judeţul Argeş, anume: Ion cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi, fiii lui Şipa, pentru că aceşti mai sus zişi vecini au fost de moştenire vecini ai lui Vladul Roşea din sat din Muşeteşti încă dinainte vreme şi i-a tot ţinut cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, iar fiii lui Şipa, Ion şi Stoica, ei au ridicat pîră şi au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele în marele divan cu Drăgoiu şi cu jupaniţa lui, Eftana. Şi aşa a pîrît Ion şi fratele său Stoica în divan că n-au fost ei vecini ai lui Vladul Roşea din Muşeteşti, nici de moştenire, nici de cumpărătură, nici i-a prins pe" ei legătura lui Mihail voievod acolo la Muşeteşti, nici nu s-au vîndut vecini lui Vladul Roşea. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Ion şi lui Stoica, fiii lui Şipa, lege 6 oameni buni pe răvaşe domneşti, anume: din Băjeşti, Stan Mocanul, şi din Caracal, Dumitru călăraşul, şi din Lehăceşti, Mogoş, şi din Beleţi, Tudor, şi din Ţigăneşti, Radul, fiul lui Bal-dovin, şi Neacşul, ca să jure cu sufletele lor că Şipa, tatăl lui Ion şi al lui Stoica, n-a fost vecinul lui Vlad Roşea din sat din Muşeteşti, nici nu l-a prins legătura lui Mihail voievod acolo la Muşeteşti, nici nu s-au vîndut vecini. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Ion şi Stoica, fiii lui Şipa, ei nicicum n-au putut să. jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi amîndouă răvaşele domneşti de j urători şi cartea megieşilor de judecată la mîna lui Drăgoiu. Iar dacă vreodată aceşti vecini vor scoate niscaiva cărţi făcute în alt chip, să nu se creadă, ci să stea mincinoase. De aceea, am dat domnia mea lui Drăgoiu şi jupaniţei lui, Eftana, ca să le fie aceşti vecini, Ion şi Stoica, dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor ,-şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitra Dudescul mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare postelnic 2 şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 3 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în. anul 7143 <1635). www.dacoromanica.ro t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 111/14. Orig., hirtie (42 x 28), pecete timbrată. Cu o trad. din 1904. 1 Omis. 2 în loc de paharnic. 32 1635 (7143) martie 10, Bucureşti. t fllHAOCTÎEIO EOKÎIO, îw AldTElO EOEEOAa H rOCnOAHH'E ETiCOH 3EMAH ppoBaa^îHCKOE, eh8k EEAHKaro h nptAOEpdro, cTaparo, noKOHHHaro Iw Eacapasa boe-BOA<>- A<«KaT rOCnOACTEO MH CÎE nOBEAEHÎE rOCnOACTEO A\H nOHTEHHOMS npaSHTEAK» rocnoACTEO mh acSnaH ÎEdutKo eeahkîh akophhk h cec chhoeh ch, eahuh hm Eoni aapo-KdX, OKOJKE A, ETiC CEAO CTiC ETiCOAt X’b'rapOM H CEC B'ECHX EE'IHH ÎH H CEC BTiC JOA^EOM WT nOAî H UIT EAAT H UIT CEAdAHLJJE CEAOE, UIT nOCBSAÎ, EapE EAHKA CE )fTET H3EpdTH UIT ETiC JfOTapOM, AAH AIA £Iae8aob, chhS IIhchk'bb wt H'ehhujoph B'Ecax, wT Maa8A ASHas 8 AA"Er a«PH 8 yoTa-p8a Maomhhueh, noHE>KE ect noKSnHA noHTEHHoM npasHTErtw rocnoACTEa mh wSnaH llKdUJKO BEA AKOPHHK UIT HaA dAE8A UIT H'EHHUJOPH AEAa ErO UIT Tp'EHUtaHH K'ECajf, CEC BEHHHÎH H CEC ETiC JfOAOKOM, 3a xî acnpH rOTOEH. H naK aa ect *c8ndH8 ÎEdutKOE bea akophhk uimhh8 h behhhh, uieahe aeaa fflSuta-tob EHCTîrap h A’b'ta «jeahm ch EachaTee cnaTap aeaa hm B'Ecax h 3a a^aIho h 3a noK8-flEHlE uit nOCBSAl H uit npE3 BTiC jfOTapOM, EAHKa CE JfTET H3EpaT, nOHEJKE CÎA WHHH8 H CEC BEHHHH WT Tp'EHUtaHH EH A O ECT 3a A^A^HO WSndHHIţEB CaMJjiHpEE, KHTEAHHlţa MSujaTOB EHCTîrap, Math EacHAÎEE cnaTap. H ehah c8t noKSiiHA h MSutdT ehctihp HbKOE AEAH 3a UI«)HH8 uit Tp'EHUtaHH H CEC BEMHHH UIT HaA PaAVA nOCTEAHHK H UIT EpaT ErO AaTKO nEJfapHHK H UIT CHHOEH MhKAESUIOE nOCTEAHHK, CHHH A<«tkoe kak»nap UIT HoTOM'bHH. H EIJJEJKE H UIT AP83H EOA'bpil KOTOJ1H HE c8t nHCdHH 3AE, E*E KHHra CÎE. d KorAa ect eha Han wt npEJKAE sp'kME, a eehhhîh uit Tp'EHUtaHH wt A^aa AH8lUaTOE EHCTîrap, EAHUH c8t EHA nOKSttHA CEC HOEIJH POTOEH H WT AEAa EdCHAÎEE cnaTap, chh*e MSuiaT EHCTîrap, koahu,h c8t hmaa wt haa MaTEpaM ch JK8naHHu,a GdM-jjiHpa, whh cKSnoEdA ce c8t wt HaA fflSwaT EHCTîrap h wt chh8 Ero, EacHAÎE cnaTap aa EEMHHÎE, AA ect nAKHJKE KHESH CEC WHHHE HM*E. fi noTOM, K*EAa ect eha hhh1j, e*e npH aehîe rocnoACTBo mh, aqjE noAapoEan me ect rocno^Ti Eoni no rocnoACTBo mh cec rocnoACTBo h «jecthtom napio cec CKPHnTpS AP'KJKaiJJEH 3 EMAH EaAUJKOE, Ha CTOA npEA’kA^M CH, a EEHHHÎH WT Tp'EHUtaHH, «aCA'kAHHUÎH CEAOE, WHH HE B'ECjfOT'fcA AA CkAHT Ha WT’EHECTBa HM, AA CH nAat|iaET XapamoA hecthtomS u,apio h mea uapcKa h aawee rocnoACTBo mh, h*e ect eehma, tepe meih8euje npE3 ^8naE h wcTasHA Hjf ect a^Ahhohe hm. E*e tom, rocnoACTBo mh CEM 8j|iaTHA no nOMTEHHOM npaEHTEA rocnoACTBo MH H<8naH HsaUJKO BEA AKOPHHK, TEPE c8t naaTHA B'Ecax- EHPOKE CEA'bHHM WT Tp'EHUtaHH H MEAa U,apcKa E*EC H3 K'Etpa tro, AOHAEJKE HanA*EHHA CE c8t 8rH TH, KorAa EHCT TEHEHÎE A'bTOM x3pME, notTO 3a EHp"EpÎE. d noTOM, K"EAa ECT EHA naKHKE BTi A*EHÎE TOCnOACTBO MH, K"E AtT x3pMr, AvbcEua aBroifcT1, hphaShhao ce c8t h tph AEUt8r8EHHE no whhha ceaoe Tp'EHUianÎH: eahh o’kAEn 8eha cec e toEaHH. Ta>KE c8t naaTHA wSnau Ieauiko eea akophhk tex tph AEUj8r8EHHE 3a nA'EHO H C'ETEOPHA ECT KEATOEaHÎE CEC C'EnîpHHJ.ÎH UtAEnaAOM Aokae ce c8t Hana'EHHA KEATOsaHîa, acnpHxîî. www.dacoromanica.ro 37 CEro paAÎ, A*A*X CK* rocnoACTKO mh iiohtehhomS npdKHTErtio rocnoACTK» MH [nOMTEHHOM» IipdKHTErtK. rOCnOACTKO Mh] KSlldH HsdUJKO KErt AKOpHHK, HKOKE Ai M$ ECT K’KC CErt© Tp-KHUJdHÎH CK KTi.COM fOTdpOM H CKC KEMHHÎH H CKC KtCOM Jf©A«" KOM WHHHS A'tAÎH» H K-K W)fdG CHHOKOM H KH$KOM H nptiKH$MET©M H HE WT KOrOHCA© HEnOKOrt"kBHMO, nopH3MO rOCnOACTKd MH. CeîKE $K© H CBEAETEAÎE nOCTdKrttErtV rOCnOACTKO MH’. KSlldll XpH3d KErt KdK KpdrtEKCKÎH H>K$ndH. . .2 KErt AKOpHHK H K$lldH TrtHropÎE KErt rtWrW$ET H KSlldH A#" rtrtHTpS A^AECKSrt KErt KHCTÎrap H K$lldH MHX'dIO KErt cndTdp H KSlldH EdCHrtÎE KErt CTOrt-HHK H KSlldH E$3HHKd KErt KOMHC H K$lldH KoCTdHAHH KErt IlOCTErtHHK. H HCIipdKHHK, TAHrOpÎE KErt rtwrwe|sET. H HdnHCdX d3> AElVKAdT rtOrO^ET, Klv HdCTOrtHH rpdAV EijKSpEUiH, M'fccElţA MdpTÎE I A^HH H WT fUdrt\d R-K rt’tiT x3pMr. t Iw ffidTEI© KWEKWAd, AVHrtOCTÎlO EOKllO rOCIlOAHHK. ÎW ffldTEIO KOEBOA t Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, batonului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Trănşanii din judeţul Ialomiţa, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din baltă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, însă toată partea lui Albul, fiul lui Pisică din Nănişori, din malul Dunării în lung pînă la hotarul Ialomiţei, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic de la Albul din Nănişori toată partea lui din Trănşani, cu vecinii şi cu tot venitul, pentru 10 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Ivaşco marele vornic ocină şi vecini, însă partea lui Muşat vistierul şi partea copilului său Vasilie spătarul, toată partea lor şi de moştenire şi de cumpărătură, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că această ocină şi cu vecinii din Trănşani a fost de moştenire a jupaniţei Samfirei, soţia lui Muşat vistierul, mama lui Vasilie spătarul. Şi a cumpărat şi Muşat vistierul nişte părţi de ocină din Trănşani şi cu vecini de la Radul postelnicul şi de la fratele său, Datco paharnicul şi de la fiii lui Miclăuş postelnicul, fiii lui Datco clucerul din Potoceni şi încă şi de la alţi boieri, care nu sînt scrişi aici, în cartea aceasta. Iar cînd a fost mai înainte vreme, vecinii din Trănşani din partea lui Muşat vistierul, pe cîţi îi cumpărase cu bani gata şi din partea lui Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul, cîţi a avut de la mama sa, jupaniţa Samfira, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Muşat vistierul şi de la fiul său, Vasilie spătarul, ca să fie iarăşi cnezi cu orinele lor. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu sceptrul stăpînirii Ţării Româneşti, pe scaunul strămoşilor mei, vecinii din Trănşani, moştenii satului, ei nu au voit să şeadă pe moştenire lor, să-şi plătească haraciul cinstitului împărat şi mierea împărătească şi dăjdiile domniei mele, ci au fugit, de au trecut peste Dunăre şi au părăsit dedinele lor. întru aceea, domnia mea am apucat pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic să plătească toate birurile sătenilor din Trănşani şi toată mierea, împărătească tot din casa lui, pînă ce s-au împlinit ughi 350, cînd a fost cursul anilor 7142, pentru că a ţinut Ivaşco marele vornic judeţul Ialomiţa de birărie. 38 www.dacoromanica.ro Iar apoi, cînd a fost iarăşi în zilele domniei mele, în anul 7143, luna august1 s-au întîmplat şi trei deşugubine pe ocina satului Trănşanii: un gelep omorît cu doi ciobani. Astfel a plătit jupan Ivaşco marele vornic acele trei deşugubine deplin şi au făcut cheltuială cu pîrîtorii pentru gelepi pînă ce au împlinit cheltuiala, 80 000 aspri. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, ca să-i fie tot satul Trănşanii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan... 2 mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescial mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 10 zile şi de la Adam în anul 7143 <1635). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod KE CÎE BklLUlUE pEHEHd WHHH'k II CkC EpOA WT BOAÎHHuŞ EklA ECT MErÎMIilOR WT A'kTKOH WT A’bAHH®, EtpEJKE WT np’kJK'AE Bp'lîME. ii nOTOAl, ErA4 EkICT IJHHM, Ek AkHkl T0C00ACTB0 MH, WHH CkTBOpHAH ECT CÎM A^AHHd HAd npOAdTEAHd. E'k T0AI\, KOA-kp rocnoACTBo mh Gham AoroiJsET, wh KSnnA ect cîm bhlulue micdHd WHHH'k h ck EPOA WT BOAÎHIUlS WT Hd BkCH AtErîrdLUÎH WT A'BTKOH nO HME, GTdH H IlkTpS, CHH'k GtOHKTiH PoeSA H ffidH'k, CHH'k ffldHÎH II HHKd 3d xf nAHE3H rOTOBH, WEdHE WHHHd EE3 EEHHHH. H BHA'fcX’ rOCnOACTBO MH II 3HÎE Hd pSKd ChMEB AOrOijsET H Ck MHOrH EOA'kpil H MErLftLUH CBEATTEATH, HMEHH lljfl ndH ^,8AI\HTp8 ASAECKSa BEA EHCTÎMp H Ck CHHH ErW PdAVrt AOrOiJiET H Kd.tOTTi KASHdp WT IIonEijiH h wt KoTp'ki'kHH, TîwKd io3EdLUd h Mhio komhc h TdT»A k'SnEu h non Gtohka H WT E$K$p£lJJH, non ^P'kroio H A&MHTpS KpOHTOp H IldpdCKHBd KpOHTOp H QIe^SA AOrO^ET H XpH3M BdTdJf H GHMd BdTdJf WT A'kp'kEdHH H A8ACTKO AH. Ce oyEO h ckeaîteaih npHAOîKHjf rocnoACTso ah! iiah XpH3"k kea eah Kpa-AEBCKÎH H naH IsaUIKO BEA ABOpHHK H flAH IVuiropTE KEA A«r«^ET H nAH A^MHTpS BEA KHCTîavp h naH fllHX’aio kea cmvTdp.. h naH EacHAÎE bea ctoahhk h naH K83HHKd bea koahc h naH E8mhha bea nejfdpHHK h Eoctahthh bea fiocteahhk. H HcnpaKHHK, TAHropTE BEA AOrO$ET. H A3, CtOHKA cn^AEH niEpEAHOKHM, nHCAJf KTv HACTOAHH AHKHO rpaAy K8k8-pEIjlCKH A*fcCEUa AapTIE Ţ-rW ABHH H WT EaAAA A« HHH'k TEMEHÎA KTv A^T x3pAIT, AtTa rocnoAa xăjfĂi. f Iw MaTEK» BWEKWAa, AHAOCTIK» EO>KÎIO rOCnOAHHE. Iw fflaTEK) koeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele pan Sima al doilea logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în satul Dătcoii, însă toată partea megiaşi-lor din Dătcoi şi cît este pe amîndouă cîmpurile de la Dîmboviţa, dinspre Grozăveşti, de la gîrla Midii pînă la matca Dîmboviţii, cu jumătate din apă şi cu vad de moară, de peste tot hotarul, din hotar în hotar, oricît se va alege. Pentru că această mai sus-zisă ocină şi cu vad de moară a fost a megiaşi-lor din Dătcoi de moştenire încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, ei au făcut această dedină a lor vînzătoare. întru aceasta, boierul domniei mele, Sima logofăt, el a cumpărat această mai sus-scrisă ocină şi cu vad de moară de la toţi megiaşii din Dătcoi, anume: Stan şi Patru, fiul lui Stoica Robul şi Manea, fiul lui Manea şi Nica pentru 10.000 bani gata, însă ocina fără vecini. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al acestor vecini la mîna lui Sima logofătul şi cu mulţi boieri şi megiaşi martori, numele lor: pan Dumitru Dudescul marele vistier şi cu fiul lui, Radul logofătul şi Calotă clucerul din Popeşti şi din Cotrăceni, Ghioca iuzbaşa şi Ianiu comisul şi Tatul negustorul şi popa Stoica din Bucureşti şi popa Drăgoiu şi Dumitru croitorul şi Paraschiva croitorul şi Şteful logofătul şi Hriza vătaful şi Sima vătaful de dărăbani şi Dumitru pîrcălabul şi Udrişte logofătul din Şerineasa şi din Fălcoi, Neagoe logofătul şi fratele lui, Pîrvul şi din Păuşeşti, Iova banul. Şi au vîndut aceşti megiaşi din Dătcoi ocina lor de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Sima al doilea logofăt, ca să-i fie lui această mai sus-zisă ocină din Dătcoi şi cu vad de moară, ocină, dedină şi de oahbă, fiilor şi nepoţilor şi nepoţilor şi de nimeni neclintit, înaintea spusei domniei melef Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar... 1 şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi Costantin mare postelnic. Şi ispravnic. Gligorie mare logofăt. Şi eu, Stoica spudei Şerbanovici, am scris în minunata cetate de scaun Bucureşti, luna martie a 10-a zi şi de la Adam pînă acum cursul, în anul 7143, anul domnului 1635. 40 www.dacoromanica.ro f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod rr-PpOKrtdX’ÎHCKOE, BH8K BErtHKdrO H liptAOEj!drO, CTdpdrO, n®K®HHHOrtA8 Iw EdCdpdB'K KOE-KOAd. AdKdT rOcnOACTKO rtAH CÎH nOKErttHÎE rOCnOACTKb rtAH n04TEHH®rtA8 npdKHTErtl© rocnoACTKO aah 5K8ndH ,4,8rtAHTp8 4>HrtHUJdH8rt bea rorrdpi® h ckc chhokh ch, eahu,e>ke Bonv AdP®Bdjf, rdKO>KE m d\8 ect wmhh8 h kehhhîh 8 cea® 8 Top GnHHHinop, wt cSactb® MeY, drtH AEd rOCnOAcTBO rtAH, n®rtOBHH8 3d CErtO, WT nod H WT UiSrtA H wt BOA H CKC BlvCHX’ KE4KHÎH H CKC BlvC JfOAOKWrtA H WT CEAdrtHLJJE CErtWK WT nOCKSAÎ, KdpE ErtHKd CE JfTHT H3EfdT WT npE3 BTvC X’O'TdpOitt, nO CTdpE )f®Tdp£h H EErttSH. IIoHEJKE CÎH BHLUE |.E4£HHd nOrtOKKHS 3d CErtO WT Top CnHHHUJWp EHrtH CO^T TOC-nOACTBO rtAH 3d A'fcAÎHS ELfJHWE WT nptWAE Bp-fertAE. d nOTOrtA, K*KAd ECT KHrt KTk AEHH ărtHădHAPS BOEBOAE HrtîtaUJ, KTv rttT x3(.d3, nO Kp-fertAE K*KAa CKrtA EHrt rOCn©A~ CTKO rtAH EOrttp BErt drl*, d rOCnOACTKO rtAH CdAA npOAdrt CKrtA ECT CÎH nOrtOKHH» 3rt CErtO WT Top CnHHHUJWp ClvC K’KCIIX’ BE4HHÎII KOrtHU,E CE JfOlJJET HdHTH 8 AEd TOCnOACTBO rtAH ClvC K'KCdJf WMHHd H CKC K*KC )f®AWrtA, WT JfOTdp A® JfOTdp, n©4HTEHHOrtA8 npdBHTErtIO rocnoACTKO rtAH >K8ndH ^8.AAHTp8 BErt n.dTdp, 4TO ECT BHrt TOrAa K’MlHTdH, 3d 8rH Ta dcnpjl TOTOEH, 3d A®EpO BOrtIO H CKC 83HdHld B’KC’fcrtA KO/VfepOrtA H CKC 83HdHÎd BpdTIHrtA TOCnOACTKO rtAH H d rtAErîiaUJOrtA, WT TOP H3A0rt, II WT Kp*KCTK rtAtCTOrtA. H CKrtA B'K3HrtAdrt TOCnOACTEO rtAH TOrAd E-KCHJIf HOKU.ÎH WT p8Kd HîSndH ,i,8rtAHTp8 BErt nHTdp, 4TO ECT BHrt TWrAd K'KnHTdH. H CÎH BHUJE PEMEHH dCnpH Adrt IO CKrtA TOC-IIOACTBO rtAH, ndK E’KCHJf nO CErtO E’KBHMIOrt, TEpE CKrtA nOKSnHrt ndK B*K rtAtCTO, A^AÎH8 pdAÎ A^AÎH^, H CKTBOpHrt HJf CKrtA TOCnOACTEO rtAH, WT KOrttpCTBO, H 3dllHC WT p8Kd rOCIlOACTBO rtAH B*K p8Kd XîSndH ^SrtAHTfOy BErt nHTdp, ipo ECT EHrt TOrAd K’KnHTdH H CKC rtAHOSH GOrttpH CKEA'tTErtÎH HdnHCdHII 8 3dnHC, lld HrtAE! X8ndH CTdrtAdTÎE BHB KE-rtdr*K H dlHX’dH KrtlOMdp H KOHAE BErt dprtAdUJ H WT E'Krt'fcHH, PdAyrt nOCTErtHHK H WT $dpKdlll, PdAVd nOCTErtHHK H WT Kp’KHEtflH, AP’^™1* nOCTErtHHK II WT HoiaHTi, Edp-E8A nOCTErtHHK H WT CnHH'fcHH, ^SrtAHTfdUIKO nOCTErtHHK H WT 4>8HA’fcHII, CTdHHIOrt rtoro^ET. ă nOTOitt, KTvAa ECT KHrt CKAa, B*K AEHÎII TOCnOACTKO rtAH, dKO nOAdpOBdrt rtAE ect rocnoAK Eoriv ckc rocnoACTBÎE h mecthtoaa u,dpio ckc cKpnnTpd aepweijjah 3EAArtH ErtdlUKOE, Hd CTWrt np^A^A^dt rocnoACTKO rtAH, d rocnoACTKO rtAH cktbo-PHXWrtA Hd p8Kd >K8ndH Â8rtAHTp8 BErt nilTdp H KHHrd TOCnOACTB© rtAH WT TOCnOACTKO Ad ECT EdA8 H CHHOBH ErtA8 A'bA'HS B*K B"feKKl. H ndK Aa ect noiTEHiiortAS npdKHTErtio rocnoACTKO aah >K8ndH A8.hhtp8 bea nilTdp WMHH8 II BE'IHHH 8 CErtO 8 P*KCHI1HUH WT c8ACTKO . . - d, WT nOrt H WT UlSrtA H WT BOA H WT no K"KC rtA^CTOrtl H WT nO KTkCAy yOTdpOKE, WT MHH A® ‘•HH H CKC KEMHHÎH H WT CEAdrtHl|JE CErtWK, WT nOCKSAÎ, BdpE ErtHKd CE JfTHT H3GpdT WT nO KTvCOrtA yOTd-fOrtA. II BE4HHÎH Aa CE 3HdET, KOTOpÎH CE c8T npOAdrt BE4HW ndH A^dAHTpOK BErt nHTdp CKC CHH®BII HJf H CKC K-KCkjf AErtOKE llrtA 3d W4HH8 WT P*KCHnHUH, n® HrtAEI HdH CKC www.dacoromanica.ro 41 HHOBH CH H C’hC 8?KA ETO 3a IVHHH8 3a xKjf acnpH TOTOEH H EAHa KOEHAa sa xî acnpH H KSpHHt ChC CHHOBH CH H C’hC 8>Kd ErO Sa IVHHH8 Sa xKy acnpH TOTOBH H HKdH ChC ch-HOBH CH H ChC HETIVBA 8>Ka 3A IVHHH8 3d xB)f acnpH TOTOEH H EAHa KOBHAd, U,tHO EH X acnpH TOTOBH H ^EpHAT ChC CHHOBH CH H ChC 8>Ka ETO SA IVHHH8 Sa xBy acnpH TOTOEH h Koaiah chc chhoeh ch h cec Saca Ero 3a ivHHHOy 3a x£y acnpH totoeh h GtaHhioa ChC CKHOBH CH H ChC 85KA ETO 3d IVMKH8 3d xB)f dcnpH rOTOBH H HeAEAKO ChC CHHOEH CH h chc Saca Ero 3a ivmkhS 3a xsy acnpH totobh h fcnaAaT Chc chhoeh ch h Chc 8jka Ero sa ivhhhS h Ibah Chc chhoeh ch h chc 8wa Ero 3a ivhhh8 3a Xsx acnpH totobh h E'hHU.a ChC CHHOEH CH H ChC 8>KA ErO SA IVHHH# SA xKy AcnpH H HhKOAPE ChC CHHOBH ch h Chc 8jka Ero 3a ivmhhS sa xbw acnpH totobh h EAHa KOEHAa sa xâ acnpH h Ctah, CHH*h A0KPEKI ChC CHHOEH CH H ChC 8>Ka Ero SA WMHH'h Sa xB)f acnpH TOTOEH H ffcpAAI chc chhoeh ch h chc 8jka eto 3a ivhhh8 3a xE)f acnpH h EAHa KOEHAa sa xâ acnpH H Ep*h-THA'h ChC CHHOBH CH H ChC 8>Ka ETO 3d IVMHH8 3d xKy acnpH H ÎWH CIOC CHHOEH CH H CIOC 8>ka eto sa ivhhh8 sa xhy acnpH totobh h ffiHyop*ia chc chhoeh ch ii Chc 8>ka eto sa ivhhh8 sa x£y acnpH totobh h TorSA chc chhoeh ch h c*hc 8>Ka Ero sa ivhhh8 sa xKy acnpH totobh h P’hA'hMHH’h chc chhoeh ch h chc 8>ka eto sa ivhhh8 sa x£y acnpH totoeh H ÂaH ChC CHHOBH CH H ChC 8JKA ETO 3a IVMHH8 3a xEJf dcnpH H XoAOp ChC CHHOKH CH h c*hc 8>Ka eto sa ivhhh8 sa x£y h A^aihtpS c-hc chhoeh ch h Chc 8>Ka eto 3a wmhh8 sa xBy acnpH h Paaocaab c*hc chhoeh ch h c-hc 8nea eto sa ivhhh8 sa x£y acnpH totoeh H fânp-fc ChC CHHOEH CH H C’hC 8>Ka ETO 3a IVHKHS 3a xKy acnpH TOTOEH H IţHUEta C*h« CHHOKH CH C’hC 8HCA ETO 3i IVHHH8 3d xBy acnpH TOTOEH H PdAyA C’kC CHHOEH CH H C’hC Saca eto sa wwna sa x£y acnpH totoeh h EaA'fc c-hc chhoeh ch h c-hc 8sca eto 3a ivhhha sa xEy acnpH totobh h IţSHAP'fc c*hc chhoeh ch h cec 8>Ka eto sa wmhh8 3a xb$ acnpu TOTOEH H GtOHKA ChC CHHOEH CH H C’hC 8)KA ETO Sa IVMHHS 3d xB)f dcnpH TOTOEH H PaAyA ToHUA C’hC CHHOEH CH H ChC 8>Ka [8HCa] 3a IVMKHA 3a xEJf acnpH TOTOBH H EAHa KpaBA sa y acnpH h EHUjdH chc chhoeh ch h cec Saca eto 3a ivhhh8 sa xtai acnpH h eaha KOEHAa 3a x2 acnpH h Toaaep C’hC chhoeh ch KE HdH IVT np’fejKAE BptrtAE. ă nOTOAl, K*hA<> ECT BHA E*h AhH?E EAEgaHA BOA*h, a HaCAtAHHUÎH CEAOK IVT P’hCHm-.U.H, KOAi:U,H c8t EHUlE pEMEHH, IVHH caAIH IVT EOA’k HAI [h] npOAdA^UJE CE EEHHHH ChC CHHOEH HJf H ChC WT’hM’hCTBÎE HJf nOMTEHHOAlS npa-KHTEA TOCnOACTBa AIH HCSnAH ,A,SaAHTp8 BEA nilTap, A<* ECT EAlS A^AÎHS BE3 HH EAHA CHAOCT H ChC 8SHAHÎE B*hCEAI BOAtpOAl H i AIETÎaUlOAl IVT IVKOAOHO AIECTOB H IVT npEA TOCnOACTEO AIH II C*hC SariHCE IVT P&K4AIH HJf 3A npOAAHÎE H C*hC AIHOSI1 EOA'fcpil CKE-AETEAÎH HdnHCdHH 8 SdnHC. Geto paAÎ, A<)A°X rocnoACTEO aih noHTCHHOAiS npasHTEA rocnoACTBa aih jKSnaH $haîeumh8a bea nHTap ivmhh8 h behhhh kotopih c8t to pea8 bhuje PEHEHH 8 CEA P*hCHnhU,H A'fcAÎHS H B-h WXaE*h CHHOEOAI H KH8K0AI H np’kBHSMEAOAl H HE IVT KOTOWAO HEnOKOAtEHAlO, nopHSAlO TOCnOACTEO AIH. Gesce 8eo h ckeaeteaîe nocTaEAtET rocnoACTEO aih: >K8naH Xpiisa eeahkîh BAH EpaAEECKÎH H >K8nAH IeAUIKO EEA AKOpHHK H >K8nAH TaHTOPTE KEA AIVTIV^ET H ÎKSnaH A^^HTpS BEA KHCTÎiap H >K8naH MHJfaiO BEA CIUTdp H W8nAH fiacHAÎE EEA CTOA-HHK H >K8ndH E83HHKA KEA KOAIHC H >K8naH E8HHHA KEA nEjfApHHK H >K8naH EOCTAHAHH EEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, TaHTOPIE BEAHKÎH AIVTIV$ET. H HanHeax as, AEn*hA<>T awtwi|>et, kti HacTOAHH rpaAy E8k8peijih, AitcEua AiapTÎE TJ A^HH H IVT ^A<>Aia AO HHH'fc, Eli AtT x3pAIT. f Iw MATEIO KlVEKIVAd, AIHAOCTÎIO KOHCÎIO TOCnOAHHh. Iw Mateio eoeeoa 42 www.dacoromanica.ro f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru Filişanul marele pitar şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Spinişoru de Sus, din judeţul Mehedinţi, însă partea domniei mele, jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Pentru că această jumătate de sat mai sus-spusă din Spinişorul de Sus a fost a domniei mele de dedină încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alixandru voievod Iliiaş, în anul 7137, pe vremea cînd am fost domnia mea boier, mare agă, iar domnia mea singur am vîndut această jumătate de sat din Spinişorul de Sus cu toţi vecinii cîţi se vor găsi în partea domniei mele, cu toată ocina şi cu tot venitul, din hotar în hotar, cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru marele pitar, care a fost atunci căpitan, pentru ughi 360 aspri gata, de bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi cu ştirea fraţilor domniei mele şi a megiaşilor din sus şi din jos şi dinpre-jurul locului. Şi am luat domnia mea atunci toţi banii din mîna jupanului Dumitru marele pitar, care a fost atunci căpitan. Şi acei sus-spuşi aspri i-am dat singur domnia mea, iar toţi pe satul Băbiciul, de l-am cumpărat iar în loc, dedină pentru dedină şi le-am făcut domnia mea, din boierie, şi zapis de la mîna domniei mele la mîna jupînului Dumitru marele pitar, care a fost atunci căpitan, şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Stamatie fost mare agă şi Mihai clucerul şi Conde marele armaş şi din Văleni, Radul postelnicul şi din Farcaşi, Radul postelnicul şi din Brăneşti, Drăghici postelnicul şi din Poiană, Barbul postelnicul şi din Spineni, Dumitraşco postelnicul şi din Fundeni, Standul logofătul. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti, pe scaunul strămoşilor domniei mele, iar domnia mea am făcut la mîna jupanului Dumitru marele pitar şi cartea domniei mele, din domnie, ca să-i fie lui şi fiilor lui dedină în veci. Şi iar să-i fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru marele pitar, ocină şi vecini în sat în Răsipiţi, din judeţul... \ din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot locul şi de peste toate hotarele, din cap în cap şi cu toţi vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, care s-au vîndut vecini panului Dumitru marele pitar, cu fiii lor şi cu toate părţile de ocină din Răsipiţi, anume: Nan cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2600 aspri gata şi o iapă de 1 000 aspri şi Curicea cu fiii lui şi cu funia lui de ocină, pentru 2 400 aspri gata şi Ivan cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 600 aspri gata şi o iapă, preţul ei 1 000 aspri gata şi Cernat cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Coman cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Standul cu fiii lui şi cu funia lui de ocină, pentru 2 600 aspri gata şi Nedelco cu fiii lui şi cu funia lui de odnă pentru 2 400 aspri gata şi Lepădat cu fiii lui şi cu funia lui de ocină şi Ivan cu fiii lui şi cu funia lui de odnă pentru 2 600 aspri gata şi Bănţa cu fiii lui şi cu funia lui de odnă pentru 2 400 aspri şi Nicoară cu fiii lui şi cu funia lui de odnă pentru 2 800 aspri gata şi o iapă de 1 000 aspri şi Stan, fiul lui Dobre, cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 600 aspri gata şi Avram cu fiii lui şi cu funia lui de odnă pentru 2 600 aspri şi o iapă de 1 000 aspri şi Brătilă cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 www.dacoromanica.ro 43 aspri şi Ipn cu fiii lui şi cu funiei lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Mihor-Cea cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Gogul cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Rădăcină cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Dan cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 600 aspri şi Hodor cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 şi Dumitru cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri şi Rado-slav cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Oprea cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Ţiţeia cu fiii lui, cu funia lui de ocină, pentru 2 400 aspri gata şi Radul cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Badea cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Ţundrea cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 500 aspri gata şi Stoica cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 600 aspri gata şi Radul Gonţea cu fiii lui şi cu funia de ocină pentru 5 600 aspri gata şi o vacă de 400 aspri şi Vişan cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 3 040 aspri şi o iapă de 1 000 aspri şi Toader şi fiii lui şi funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi o vacă de 400 aspri şi Neagoe cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri şi Stan cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri şi Barbul cu fiii lui şi cu funia lui de ocină pentru 2 400 aspri gata şi Mărin cu fiii lui şi cu zece stînjeni de ocină pentru două iepe foarte bune şi drept o vacă. Pentru că acel sat, Răsipiţi, mai sus spus, au fost toţi cnczi cu ocinile lor încă mai dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru vodă, iar moştenii satului din Răsipiţi, cîţi sînt mai sus-spuşi, ei singuri, de voia lor, [şi] s-au vîndut vecini cu fiii lor şi cu moştenirea lor cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru marele pitar, ca să-i tie dedină, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului şi cu zapise de la mîinile lor de vînzare şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru Filieşanul marele pitar ocinile şi vecinii, care sînt pe rînd mai sus-spuşi în satul Răsipiţi, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 13 zile şi de la Adam pînă acum în anul 7143 <1635). ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod , BCk CEAO CK BCk JfOTApOM H Ch BCH BEHHHÎH H CK BCk JfOAOKOM WT IIOAIO H WT UJ8M H WT BOA H WT CEA4AHIJJE CEAOB8, WT JfOTAp A® Jf®T nO CTApH JfOTApH H (10 BEA'brkl. H behhhîh eijjeike ap8 h IlkTpS h MdfHH h EapeSa h Gtohka h T8a«p8 H /18ii8a h Gtah h MdHt h Gtpoe h EapeSa h A8ii8a h Kp-kCT-fc h Heaeako h HtroE h ApkrHM Phka h Gteiiah H IIpOAAH H GtAH K-kAAHOB li PAAOCAAK, H AP<*r8rt H HtrSA H EAPESA PfAMEH H A<*H h ASiiSa H'^hhioaSh h Aa3Ap h Gtah h Gtah Koka h h Ehujah h Gtoiah Khka H GTAHHIOA $8ArA H Hp-kBSA H EAPESA H GkMHWH 3aATv H APtrHM H CE BCH CHHkl HM. Il0HE>KE Toro CEAO AA38A BHLLILLIE nuc, EhJCT KH/ftShJ WT nptlKAE BptME CE WHHHH HJf. IIOTOMIKE, ErAA BkICT B*k A^HH AAEgAHApS BOEBOA IaÎAUJ, BTOfArO KfATO, A WHH WT CBOHJf AOEpO KOAt npOA^AOWE Cb BEHHHH IlETpÎH CASîKEp CE CHHH HJf H CE WHIIHE HJf, EE3 HE EAHAA CHAWCT WT KTv HHKTOJKE, pAAÎ ijsAA 8rH TOTOBH. H BCk EHAH BEHHHH Ck EAASt MHp-k. ă. noTOM, ErA<) ehct hhhi3, b-e a^hh rocnoACTBA mh, a behhhîh bhujuje pehehh, WHH BTiCTAHHAH CE c8t CE npTv H nplHAET lip EA TOCnOACTBO MH 8 BEAHKÎH AKKAH, TEpE CknptUJE CE AHU8 Ck EOA-bpHH rOCIlOACTBA MH IlETp-b CA8>KEp. H CHlţH lip-bA BEHHHÎH 8 AHBAH, KAKO HtCT EHA A<*A IlETp'k CA8>KEp HM BCH HOBlţÎH BHUJE nHC WT nA*EH, AH8 Adrt CT HM HAH MAAO H CkTKOpHA HJf ECT CHAWCT. E-k TOM, rOdlOACTBO MH rAEA<*Jf H cSAHJf npABA, k8|1H0 Ck BCbMÎ nOHTEHHHMH lipABhTEAH rOCIlOACTBA MH. H EHA^Jf >*0C-nOACTBO MH H 3AI1HC8A HM HA P8k8 HeTPEH CA8>KEP WT npOAAHIE Ck MHOrH EOAtpH H K»nU,H H MErHAUJH CB^A^TEAH 8 3AI1HC H KHHrA tfAE^AHApS BOEBOA WT IIOK8IIEHÎE. H HCTHHCTEOKAJf TOCnOACTBO MH BCk AHBAHOM II 3HAJf T0CI10ACTB0 MH WT TAKME-JKEHÎA H WT npOAAHÎA WBOM BEHHHH WT AA3 H KAKO ECT EHA K*k3HMAA BCH n^HASkl rOTOBH 8 pSKH HJf TOrA EklTH Ero CEAO AA38A CkC BCH BEHHHÎH H Ck BCk JfOTApOM, KAKO ECT BHUIE I1HC H KAKO CE npOAH8 H E-k WJfAES EM8 H CHHOBOM H BH8K0M E-k B-bKkl H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOA-kEHMO no 3AnOBtA TOCnOACTBA MH [h HE WT KOrOÎKAO]. Ge>KE H CEtA-feTEAH IlOCTAEHJf TOCnOACTBO MH.* HCnp-kBO nAHA XpH3*b BEA SAH EpAAEBETCKÎH, nAHA ÎBAUJKO BEA AROpHHK, nAHA TAHrOpÎE BEA AOrO^SET, nAHA ^,8MÎTp8 BEA BHCTiiap. nAHA ffl.H)fAH BEA CnATAp, nAHA HeAEAKO BEA KAlOHAp, nAHA EACHAÎE BEA CTOAHHK, nAHA E83HHKA BEA KOMHC, nAHA E8HHHA BEA nE^ApHHK, nAHA KoCTAHTHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, nAHA TAHrOpÎE BEA AWrWjJiET. H A3, T8A«p8 enSAEH, HAMA3AJf E-k rpAA PEKUJE E8K8pElfJH, MtCEUA MApTÎE rî AKHH, WT K A-bT x3pMr. -j- îw Mateio eweewaa, mhaoctîio eoikîio, rocnoAHHk. îw ALateio boeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Maleiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui, răposatului Io Basaraba voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Petre slugerul şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Lazul, în judeţul Mehedinţi, tot satul şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi pe semne. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Standul şi Stoian şi Neagoe 1 şi Stelea şi Tudosie şi Tudor şi Pătru şi Marin şi Barbul şi Stoica şi Tudor şi Lupul şi Stan şi Manea şi Stroe şi Barbul şi Lupul şi Cîrstea şi Nedelco şi Neagoe şi Drăghici Riba şi Stepan şi Prodan şi Stan al lui Bălan şi Rado-slav şi Dragul şi Neagul şi Barbul al Gramei şi Dan şi Lupul al lui Nenciu şi Lazăr şi Stan şi Stan Coca şi Dima şi Vişan şi Stoian Chica şi Standul Fulga şi Pîrvul şi Barbul şi Simeon Zală şi Drăghici şi cu toţi fiii lor. Pentru că acel www.dacoromanica.ro 45 sat Lazul, mai sus scris, au fost cnezi dinainte vreme cu ocinele lor. Iar după aceea, cînd a fost in zilele lui Alexandru voievod Iliaş, a doua oară, iar ei, de a lor bunăvoie, s-au vîndut vecini lui Petre slugerul cu fiii lor şi cu ocinele lor, fără nici o silă din partea nimănui, pentru 534 ughi gata şi au tot fost vecini cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar vecinii mai sus zişi, ci s-au ridicat cu pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan dc s-au pîrît de faţă cu boierul domniei mele Petrea slugerul. Şi aşa au pîrît vecinij în divan că Petru slugerul nu le-a dat lor deplin toţi banii mai sus scrişi, ci le-a dat mai puţin şi le-a făcut silnicie. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat drept, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare la mîna lui Petre sluger cu mulţi boieri şi negustori şi megieşi martori în zapis şi cartea lui Alexandru voievod de cumpărătură. Şi am adeverit domnia mea cu tot divanul şi am ştiut domnia mea de întocmirea şi de vînzarea acelor vecini din Laz şi că atunci au luat toţi banii gata în mîinile lor. Şi astfel au rămas vecinii de lege din divan. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Petre slugerul, ca să-i fie satul Lazul, cu toţi vecinii şi cu tot hotarul, cum este mai sus scris şi că s-au vîndut dedină şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele [şi de nimeni]. Iată şi martori am pus domnia mea: mai întîi pan Hrizea mare ban al Craiovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vas'lie mare stolnic, pan Buzinca mare pomis, pan Vucina mare paharnic, pan Cos-tantin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tudor spudei, am scris în cetatea ce se zice Bucureşti, luna martie 13 zile şi de la Adam în anul 7143 (1635). f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XVIII/16. Orig. hirtie, (41,5 x 28,5) pecete aplicaţii timbrată. Cu o trad. din 1860. 1 h H’troi adăugat ulterior. 36 1635 (7143) martie 15. f Eu Despa, preuteasa pupei Stuică, scris-am al mieu zapis, să hie de crădinţă la mîna jupînului Simei [lug] lugufătului şi a jupînisie Mărie, cum să să ştie că am vîndut 2 falce de luc în Seciul Banei şi o-m vîndot derept bani 160, ca să-i hie dumnealui moşie. Şi eu Tudor păntru credin(ţa) am scris într-acest zapis să să [şi] ştie că am vîndut 1 (falce) 1 de luc în Seceri, derept bani 80. Şi eu Tudusie, feciurul Vladului Vucicăi am scris în acest, zapis păntru [s] credinţa ca să să ştie că am vîndut 1 falce de luc în Seciul Bănie şi o-m vîndut derăpt bani 80. Şi eu, Stanumir, am scris acest zapis ca să să ştie că am vîndot 1 falce de luc în Lazul Bucur şi o-m vîndot, derept bani 80. Şi eu Mărie, fata un-chieaşului Calin, am scris în cest zapis păntru credinţa să să ştie că am vîn(dut) 2 fălci de luc den vie în jus şi o-m vîndut, derăpt bani 160. 46 www.dacoromanica.ro Şi le-am vîndot nui tuţi de a nustră bunăvoia, să-i hie moşie. Şi martori: Ilie şi Domitru şi Franţa şi Standul pîrcălabul şi Radol Stoianescul. Şi am scris eu, Domitraşco. Pis martie 15 dni vă leat 7143 (1635). Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/28. Orig., hirtie (20,5 x 15). Copie, ibidem ms. 445, f. 134. 1 Omis. 37 1635 (7143) martie 15. ţ Eu Mariia, fămeia a Oprea, feciurul banului Standului, scris-am acesta al meu zapis să hie de credinţă la mîna jupînului Simei al doilea logofăt şi a jupînesi domnealui Mărie, cum să să ştie că am vîndut în Mlacă 3 fălci de luc şi în Spinetă 2 fălci. Şi am vîndot de a mea bunăvoia derept bani 400, să-i hie moşie domnealur şi cocondur. Şi mărturie, Ilie şi Domitru şi Stănilă şi Franţa. Păntru [s] credinţa am pus şi degetele. Şi am scris eu Domitraşco. Pis measeţa martie 15 dni v leat 7143 <1635). Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/27. Orig., hirtie (20,5 x H,5). 38 1635 (7143) martie 15. ţ Adecă eu, Tatomir, împreună cu soţiia mea Goi ta ot sdo ot Vlădila, ot sudstvo Rom, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna părintelui egumenului Meletie ot sviata monastir ot Govora şi a tot soborul al sfentei mănăstiri, ce scrii mai sus, cum să se ştie că după petrecirea părinţilor noştri şi în urma lor n-au rămas nimenile, fără numai cu fămda mea, ce le-au rămas moşie multă. Deci ajungîndu noi vr£me de bătrînăţi şi de slăbiciune, cugitat-am întru inema noastră de am scris pre părinţii noştri la sfîntul pomenicu fn sfînta mănăstire, ce iaste mai sus scrisă. Şi am dat de am ajutat la sfînta mănăstire moşie, însă să se ştie că iaste preste totliotariul şapte moşi. Deci den cei şapte moşi am dat sfentei mănăstiri dentru moş, a treia parte, cît se va alăge partea mea, den cîmpu şi de în pădure şi den apă şi de în siliştea satului, oarecît se va alege de preste tot hotarul, tot a treia parte dentr-acestu moş ce scrie mai sus, ca să fie sfentei mănăstiri de-ntărire şi dumnizăeştilor părinţi de hrană şi noo pomeană în vecie. Iar altă jumătate de într-această moşiie ce scrie mai sus, eu m-am tocmit cu părintele Meletie de o am vîndutu derept 2 iape cu mînzi şi un cal bun şi dereptu o vacă cu lapte. Şi am dat noi aceste moşii de bunăvoe a nostră la sfînta mănăstire ca să fie sfentei mănăstiri moşie în veacu. Şi la tocmeala noastră tîmplatu-se-au de au fost mulţi oameni buni şi bătrfni den satu den Vlădilă, anume: Danciul şi Stoian şi Aldea şi gineri-său Braţul. www.dacoromanica.ro 47 Şi am pus şi blăstem <în> 1 urma noastră; care se va ispit' de în ruda noastră a călca şi a sparge această tocmeală a nostră, acela să fie procletu şi anatema şi afurisit de 318 sveti otţieje sut vă Nechei şi să n-aibă unde a veni după moartea nostră. Aceasta mărturisim ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi degitile. IIhc MkCEU,d MdpTÎE e7 AMJH, B rt^T x3pMi'. Eu Tatomiru Arh. St. Buc., M-rea Govora, XII/5. Orig., hîrtie (30 x 21), Copii ibidem, ms. 234, f. 230—230v; 447, f. 238v; 448, f 7v-8; 463, L 34v- 55. şi Arh.st. Craiova, ms. 86, f. 6v-7. 1 Loc rupt. 39 1635 (7143) martie 20. f ffl.HrtOCTÎEIO EOOKÎEIO, Hw ÎKdTEIO EdCdpdSM BOEEOAKI H TOCnOAHHTi ETiCOH 3EMrtH XrrppOBdJfÎHCKOH. (\aKaT TOCnOACTEO A\H CÎM (lOBEA’kHÎE TOCnOACTEd MH CE’kT’kH EOJKECTKHtH MOHdCTHp HdpkllţdEMÎM ffl.’KpUHH’kHH, HAE>KE E T JfPdA\ CBIjTH dppHTTErt fflHJfdHA, H WTlţS AHKI8a non TdEpÎHrt H ECkM EÎKE W XpHCT"k EpdTH >KKB8LJJÎH Elicem8 CE’kT’K WEHTErt, I3K0 Aa ECT CE’kTMHE MOHdCTHp HdCTTv WT COrtd WT Hd WKHd HdpKI-HdET CM TErtETd, WT J EOrtOEdHH WT COrtd, d EOrtOEdH’h H WT COrtd AP®EHd H_WT rtOCnE, T-TW HdCTTi, rtIOEO ErtHKO H3EEPHT CM, nOHEOKE ClE BKIUJUJE pEHEHd COrtd, WT I EOrtOEdHH EAHH EOrtOEdH’K H WT COrtd APOBHd H WT rtOCnE, T-TW HdCTTv, ECT HdCTTv CE’kT’kH MOHdCTHp M.'hpUHH'kHÎH WT A'bAHHO, AdHHd H nOMHrtOBdHHd H nOKrtOHHrtd WT npOHÎH nOHHEUIÎH KHMSH EIJJE/KE WT np^HCAE Ep’kME. Torw pdAÎ H TOCnOACTEO MH EIJJE AaJf CE’kT’kH MOHdCTHp Ol'hpMHH'bHÎH I3K0 Aa AP'b^ET KdKO ECT EEIUIE nHCdHO, WEdME Aa CE 3HdE pdAH PEA8 COrtEE MOKTiHdlUHrtOp, KOrtHIţE )fOKET CEAMT H npH^pdHHIfld CM A^AKHd MOHdCTH-POB: KdKO dl|IE nOctMET EAHTv MOK’kHdlll Biv EAHd AHTi COrtd EOrtOEdHH, ?, 0 EOrtOEdHHT Ad nrtdTHT CM HM"K WT Hd CKHrtMpÎH KOTOpÎH JfOKET EUTH, d EAHTv EOrtOEdHlv, H5KE ECT MdCTTi MOHdCTHpOE Ad HE nrtdTHT HOK'KHdUIHrtOP HHKTOiKE, nOHEOKE IdKO TdKO EEICT ScTpOHrt TEX nOMEIEUlÎH AP^KHÎH KHMSH pdAÎ TOT EOrtOEdH WT COrtd MdCTTv MOHdCTHpOE KdKO nOHTO pdAÎ CEAET MOK'KHdlllÎH HdA A^AHHd MOHdCTHpOE H HHJKE pdEOTdET MOHdCTHpOE H HHÎKE KTv3HMdET HM AH HCM Ti, HHHCE HHMHCOXCE, Hlv npHJfpdHH CM ECK CEO-EOAHH CE AbGP't rt/VHpd HdA A^AHHd MOHdCTHpOES, 2 CMOTpHrt H JfCTpOHrt TE^ nOMHEUlîtl KHMSH Ad EUTH TOT EOrtOBdHTi nrtdTHT. fi fdA» COrtd AP^EHd H pdAH rtOCnE ndKH SCTpOHrt ECT TE£ KHESH KdKO nOHTO pdAÎ HdrtdST MOhdCTHfd H3HOpEHÎE Nd 8>KE H Hd KOH, H Hd KCM K3HOpEHÎE WXHEE, Aa ETi3HMdST WT CÎM, WT ECM, T-TW MdCTTk. fi-h. tom, rocnoACTEo mh ca\otphj( KSnHO ca ech mhcththaw npdSHTErtîn roc-nOACTEd MH H AdX II TOCnOACTEO AtH CK’fcT’kH MOHdCTHpOE MlvptlHH'bHÎH ESKO Ad AP^-JKET MdCTTv MOHdCTHpOE WT COrtd WT TErtETd, WT f EOrtOEdHH d EOrtOEdH H WT COrtd APOEHd H WT rtOCnE T-TW MdCTTv H HOK'KHdllilIrtOp Î-TW EOrtOEdHH Aa HE nrtdTHT HA\, HdA VCTpOEHÎE H HdA WEHM’klO MTO ECT CKTSOpHrt TEJ( KHESH H KdKO ECT APtOKdrt MOHdCTHp d H A° HHHM. Toro pdAH h rocnoACTEo mh ei|1£>ke noHOSHX h StsptxAHX cîm wctpoehîe khms-CTEd C"K CÎM KHHTd TOCnOACTEO MH, KdKO npEAKdpHELUE P’kX’h raK0 Aa ECT CE’kT’kH A\0-HdCTIip Biv Y’TEp’hTKAEHÎE H HHpH0pH3lldM>KE B*K WKp’KMrtEHÎE H WT PH3 H d TErt\ nOHHE-LUHA4 KHMSH H TOCnOACTEO A\H E’kHHOE ETvCnOMHHdH ÎE H HE WX KOTO HEnOKOrt’kEHMOM, nopE3MO TOCnOACTEO MH. H EL|JE>KE H 3dKrtHHdHÎE nOrtOHCrl^ TOCnOACTEO MH BTi Crt’kA HdC ’. dlpE KOTO H3EE-pilT TOCnOATv KOT’E BUTII KHMS 3fMrtH firtdliiKOE, EIJJE Aa nOHTET H Aa ^TePTvAHT 48 www.dacoromanica.ro CÎ/ft VCTpo'fNÎE H flOMHAOKAHÎA KHtSHM, KAKO ECT BBIUJE flHC, <1 H>Kf HEnOMTET HO p<130-pHT H nOnEpET, TOrii A<* ECT TpiiKrtET H KE Eli IIhkTH H A<> np'kBUBJET! C*h. IyA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Mărgineni, unde este hramul sfîntului arhanghel Mihail şi părintelui dichiul, popa Gavriil şi tuturor fraţilor întru Hristos, care trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri parte din sarea de la ocna numită Telega, din 10 bolovani de sare un bolovan şi din sarea măruntă şi din lospe a treia parte, oricît se va alege, pentru că această mai sus spusă •sare, din 10 bolovani un bolovan şi din sarea măruntă şi din lospe a treia parte, este partea sfintei mănăstiri Mărgineni de moştenire şi miluită şi închinată dq alţi răposaţi domni încă de mai înainte vreme. De aceea şi domnia mea încă am dat sfintei mănăstiri Mărgineni, ca să stăpînească cum este scris mai sus. însă să se ştie pentru rîndul sării ciocănaşjlor, cîţi vor şedea şi se vor hrănji pe dedina mănăstirii: dacă un ciocănaş va tăia într-o zi 10 bolovani de sare< 9 bolovani să li se plătească de schilerii care vor fi, iaţ- un bolovan, care este partea mănăstirii, să nu li se plătească ciocănaşilor nimic, pentru că astfel au întocmit acei răposaţi domni bătrîni, pentru acel bolovan de sare, partea mănăstirii, pentru că stau ciocănaşii pe dedina mănăstirii şi nici nu lucrează mănăstirii şi nici nu le ia dijmă, nici nimic, ci se hrănesc toţi slobozi cu bună pace pe dedina mănăstirii, (cum) 1 au socotit şi au întocmit acei domni răposaţi, să fie acel bolovan plătit, Iar pentru sarea măruntă şi pentru lospe, iarăşi au întocmit acei domni, ca pentru cheltuielile de care le are mănăstirea la funie şi la cal şi la toate cheltuielile ocnei, să ia din acestea, din toate, a treia parte. întru aceea, domnia mea am socotit, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Mărgineni ca să stăpînească partea mănăstirii, din sarea de la Telega din 10 bolovani un bolovan şi din sarea măruntă şi din lospe a treia parte şi ciocănaşilor să •nu le plătească al zecelea bolovan, după întocmirea şi după obiceiul pe care le-au făcut acei domni şi cum a stăpînit mănăstirea şi pînă acum. De aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit această întocmire a domniei, cu această carte a domniei mele, cum a fost spus mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi de îmbrăcăminte, iar acelor domni răposaţi şi domniei mele veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi încă şi blestem am pus domnia mea în urma noastră: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, să cinstească şi să întărească această întocmire şi miluire a domnilor cum este scris mai sus, iar care nu va cinsti, ci o va rupe şi o va călca, acela să fie de trei ori blestemat şi www.dacoromanica.ro 49 anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, cei din Nicheia şi să locuiască cu Iuda şi cu Arie, amin. Iată dat şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihai mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi Buzincamare comis şi Vucina mare paharnic şi Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica spudei Şerbanovici, martie 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7143 <1635>. ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., DCXXIII/42. Orig., hîrtie (42 x 27,5), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din sec. XVIII. Altă trad. la Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 21-22, cu data 7143 <1634-1635). 1 Omis. 40 1635 (7143) martie 29. TpuropiE, aahaoctîio ko>kîk> apjfî£nHcK8n h MHTponortHT k'kcoe semae âîrrppoR-aayîncKOE, h npoMHl. După cinstit hrisovul mării sale prealuminatul nostru domn Io Mateiu Basarab voevod, dat-am şi smerenia noastră această carte a smereniei noastre, ca să fie de bună credinţă şi întărire la măna nepoţilor mării sale, jupănesei Stanei spătăreasa şi a frăţîne-său Predei spătanil, feciorii jupănesii Măriei ot Brîncoveni, care au fost vară primare măriei sale domnului nostru, cum să se ştie că miluindu preamilostivul Dumnezeu pre măriia sa cu domnia a toată Ţara Românească, în cinstit scaunul strămăşilor mării sale, iar măria sa au socotit cu preaînţeleptul sfat al mării sale şi au tocmit pentru toate, moşiile şi satele mării sale şi pentru rumâni şi ţigani, care au avut măria sa de moşie, de la cinstiţi şi răposaţi moşi şi strămoşi ai mării sale. Şi au tocmit măriia sa ca să fie în urma mării sale şi să rămăe aşezământ bun, iar să nu fie vreun val sau vreo metocmire, pentru ale mării sale direpte ocini şi moşii, care scriu mai sus. Şi au socotit măriia sa cum că deaca de vreme ce mult milostivul Dumnezeu mării sale nu i-au dat cocon den trupul mării sale să aibă să moşte-neze moştenirea mării sale, nici altă rudenie mai aproape n-au avut măriia sa, să se tragă de sîngele mării sale fără decît pre jupîneasa Stana spătăreasa şi pe frăte-său, Preda spătarul, feciorii jupînesei Măriei, datu-le-au măriia sa cinstit hrisovul mării sale la mîna dumnealor, ca să le fie în urma mării sale toate satele, moşiile, rumânii şi ţiganii şi viile mării sale, care se trag de sînt ale mării sale de moşie de la cinstit şi răposat părintele mării sale, jupan Danciul vornic şi de la alţi cinstiţi şi răposaţi moşi şi strămoşi ai mării sale moşii ohabnice şi stătătoare şi în urma dumnealor, coconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac, iar mării sale şi răposaţilor părinţi ai mării sale să fie pomeana netrecătoare, pentru că şi măriia sa încă au avut multă socotinţă de dumnealor cît au fost pribeag în Ţara Ungurească, precum mărturiseşte şi măriia sa însuşi în hrisovul mării sale. Şi au întărit măriia sa hrisovul mării sale cu iscălitura şi pecetea mării sale. Şi au pus măriia sa şi mărturii vrednice de credinţă, pe toţi cinstiţii 50 www.dacoromanica.ro boierii divanului mării sale cărora le sînt puse numele mai jos în hrisovul mării sale. Şi au pus măriia sa şi mare blestem, ca în urma mării sale nimeni să nu îndrăznească a călca sau a strica această milă, care au făcut măriia sa, nepoţilor mării sale, ca să le fie moşii ohabnice şi stătătoare în veci. Drept aceia şi smerenia noastră încă am dat această carte a smerenii noastre de mîna noastră iscălită şi cu săbomiceasca pecete întărită, ca să fie de mărturie adevărată la mâna jupanesei Stanei spătăreasa şi a frăţine-său Preda spătarul pentru toate satele, moşiile, rumânii şi ţiganii mării sale domnu nostru, care se trag de sînt ale mării sale de la moşi, de la strămoşi, ca să fie ale lor şi ale feciorilor lor şi ale nepoţilor în veac precum însuşi măriia sa i-au miluit. Iar cine va îndrăzni şi se va ispiti a călca sau a strica această milă a mării sale, sau nu va băga de seamă de această mărturisire a smereniei noastre, unul ca acela să fie cu blestemul a 318 otţa, eje vă Nichei şi să fie proclet, afurisit şi anathema şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia la un loc, aşijderea să fie şi de smereniia noastră legat şi neertat şi în ceastă lume şi în ceia ce va să fie, amin. llHC M'kCEIţd MdpTÎE ice AhHH, K A^fcT x3pMÎ\ ‘O OîiyKpopXaxlag dpxtejclcncojtog Tpriyâpioq 2 Arh. Creţulescu, Bucureşti. Orig. hîrtie, pecete aplicată. 1 „Grigorie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a tcată ţara Ungrovlahiei, şi celelalte". * „Grigorie arhiepiscop al Ungrovlahiei". 41 1635 (7143) aprilie 1. t ffllHAOCTllO EOJKÎEIO, Iw ffldTEH EdCdpdB’fc KOEKOAÎ H rOCflOAHHk BTvCOH 3EAIAH JîrppOBrtdXlHCKÎH. AdBdT rOCflOACTBO A\H CÎE nOB’fcAEHÎE rOCnOACTEd MH CK'fcT'fcH H EOKECTBH’kH MOHdCTHp'fc rAdrOAEMdd Ko3ÎA, HA’fcJKE ECTk CB^TdA H 5KHB0- HdMdAHdd H HEpdSA'fcAHdd TpOHU,d H WTU.8 Hr8MEH8 ,A,TWHHCT$ H BC'fcM'k HHOKOAtS JKHBS-IJJHM B”k TOH WEkITEAk, 0KO Aa ECTk CBtTOMS MOHdCTHpS BkIUIE pEMEIId CEAO Gt8-AEHHlţd WT COyACTBO PoM'kHdlţlH BEC, Ck B'kCEM'k JfOTdpOM H Ck B*kCEM JfOAOKOM'h WT nOAh H WT UJOyM H WT BOA<> H WT CEAKE ECT JfOTdpHCdA WT EOEBOAÎ H no EEA'fcSH H B*kCH BE4HHH, no HM A CTdpOBH AEA^BH H^. GTdB'kp'k H ESa H TdT$A H GtAH dpHMIOA Ck CHHOBH HJfh H HHHM'k Ck CHHkl ErO HEpHdTh H ^pdrOMHp, CHHh (IpHMEE H ,A,C>Hd( CHH'k EdAhHOB Ck CHHOBH HJf H 0ypc8 Ck CHHkl ErO H XparoMHP Ch CHHOBH H)f II Ăd^KO Ck CHHOBH HJfh H AdE$A Ck CHHOBH ErO H GTOHKd Ck CHHkl ErO H EAHIţHlKE H3WEp’fclll£T CA TOrO CEAO BEMHHH, nOHEJKE TOrO CEAO ECT CTdpE H npdBd W4HHd H A^AHHd CB'feT’fcl-IIJOMS MOHdCTHpS, n0MHA0BdH4 WT nOKOHHHOH rOCnOWAE TSAOpd, AtdTH nOKOHHdTO MHJfdHAd BOEBOAd, HdpEMEHdWE no MHHUJECKH MOHdyTia 0EW$dHd. IIOHEJKE CkH BklUJE nHCdHHklH CEAO EkICT 3d A^AIhS KHA3H CBOEOAHTv. Ho TOM, WHH, W CBOHM A^EpO BOA A, npOAdJfS CA nOKOHHHOMS /OLHXdHAS BOEBOA'fc EljlEJKE KorAd EkicT rocnoACTBd Ero bea 4r*k h bea ctoahhk. ă rocnoACTBd Ero, whtv a^cttv TOrO CEAO GT8AEHHU,d M4TEPH CBOEH rOCnOJKAE T^A^PH, no MHHUJECKH MOHdJfld OEW^dHd, QKO Aa ECT EA TOrO CEAO BklUJE nHCdHHklH, A° CkMp'kTH EA, Aa Ck][PaHHT a 00 CkMp'kTH Ed, Aa ECT BOAHd AaTH K0M8 XOLJJET. ă ErAdJKE npHKASHH CA BpEMA TOC- www.dacoromanica.ro 51 riOAHHS fflH)fdHrt8 BOEBOA"b H3 KHAWECTBO HBhTH H CKOHHd CA B"B 3EMrtH OyrppOCKOH, MdTHKE Ero, KHArHHd ToyAOfa, WHa WCTa Kli cB"bT8M8 MOHdCTHpS K03II0, B*B3ATd Ha CEB*b MHHUJECKH OEpd3"B H npE HAUHOBd CEEE 0EWi|SdHd MOHdjfÎA H WEEIJJd CA JKHTH Eli CB'bT'bH MOHdCTHpH A° C'BMp'BTH (EA. Do CBMp*BTH>KE Ea, fi,i HMaT ElOrpEEaTH CA B"B CB'bT'bH H BErtHU,EH U.p’kKBH- H npHrtOÎKH CB"bTOM» MOHdCTHpS TOrO CErtO Gt8^ AEHHU,a BEC, CB B*BCEMH BEHHHÎH H C'B'ţ'BOpHrtd ECŢ H pgKOnHCdHÎE WT HEA CK MHOrHMH (BtAtTEaE/HH, 3anEHETAEH'B CBOHMH npBCTEHKI El WCTdKHrtd ECT CB^TOiM» /MOHdCTHpS H KHHrH W OTEHECTBO. H ndKKI HO TOM, npÎHAOCTd KHArHHa GTdHKd H KHArHHd jMopHHd, a^iiih ffiHjfaHaa BOEBOAd h CBTBopHuid tkia pgKonHcdHîş Ha Toro ce/\o bkiuje PEHEHHKJII, QKO A<* CTOHT Eli CB^Td MOHdCTHpd BTi BtKH HEnOKO/VbEHMO. HdnHCdUJA Bi\ cB’bT’bM noMAHHu.'b Mn)fdHrtd BOEBOAd h MOHa)[îa 0EW^aHa h rocnoAwa CTaHKa h rocno>KAa GMopHKd h bec pwa HjfB. H HE no MH'bS'bWE BpEMA, nOCTHEKE C'BiyVp'BT'B MOHdjlfîd 0EW. H BEC APVKHT CB'bTd MOHdCTHpd Toro CErtO CB MHpOM. ă npil ABHBI TOCnOAHHd AEWHd GTElJSdHOBHipd BOEBOAd, a BEHHHÎH WT Toro CErtO, WHH npOAdUJd CA HhKO/IH BKJCTÎdpg, nOHEEKE BKICT BErtMgWK CHrtEH. H PEKOlUd WHH QKO COyT KHASH, d HH COyT BEHHHH HHK0M8>KE. £*B TOA\, HHKOrtd EHCTIdp AdCTB HiWB ntHASH H npOAdAOUJd CA WHH BBITH Em8 BEHHHH CB BErtHKOlO ddCKdHÎIO. Ho TOM, KdrtS-TEPIH WT CB'bTd MOHdCTHpd BBIUJE nHCdHHd HEB’BCyOT’bUid WCTdBHTH TOrO CErtO Gt8-AEHHU,a, A'bAHHd CBtTOMS MOHdCTHp» nOrHEH»TH, H*B npÎHAOUJd Oy np8 CB HHKOrtdM BHCTÎdpOrtl H CB BEHHHÎH npEA AeWHOM B0EB0AOM B EErtHKÎEI AHBdH. H CHU.E np-b^S KdKO HE COyT BEHHHH CB'bTOMS MOHdCTHpS H KdKO HE npOAdUJd CA nOKOHHHOMS î&H]fdHrt8 BOEfiOAt H KdKO H*b COyT npHrtOEKEHH CB'bTOMS MOHdCTHpS WT nOKOHHOH MOHdjfÎH 0EW-iJsdHd, MdTH MH)fdHrtd BOEBOAd. £*B TOM, AeWH BOEBOAd, TOCnOACTBd ErO pdCAlOTpilT H C&AHT 3dKOHOM BOEKÎHM CB BCEMH npdBHTErtÎH rOCnOACTBS Ero H AdCTK HM*K 3d-KOH*B Bf AOEpH rtlOAÎE, KHASH, nHCdHÎEM rOCnOACKHM WT TOrO COyACTBO PoM"B-HdU.ÎHX’, QKO A<1 3dKrtET"B KdKO H"b COyT npOAdHH AlHydHrtS B0EB0AÎ H KdKO HE CbT*B BEHHHH CB'bTOMS MOHdCTHpS H KdKO HE COyT AdHH CB'bTOMg MOHdCTHpS WT nOKOHHHOH MOHdJfÎA 0EW$dHd H KdKO HE COyTB P A^AOKH Hy CTaBT^pTi, SoyQ, TdTSrt, KdKO WHH H30BPEI1JET A^WdMH CBOHMH. OhHHCE HCTHHCTBOBdllid H pdCMOTpHUlA H H3WEpE-TOUJdMH CB ACyUJaMH CBOHMH KdKO ECTK BEHHHH CB'bTOMg MOHdCTHpS H KdKO COyT npOAdHH MH)fdHrt8 BOEBOAÎ H KdKO AdHH COyT CB'bTOMS MOHdCTHpS WT nOKOHHOH MOHd-X’ÎH 0EWijsaHd, MdTH nOKOHHHOH ffiHjfdHrtS BOEKOA'b H AKE A<> BKITH BEHHHH CK^TOM» MOHdCTHpg, HTi ndKKI B'B3AKHr0liJA np8 npEA AeWHOM B0EB0AOM B BErtHfCKIH AHBdH. TtM>KE, AeWH BOEBOAÎ ndKKI C8AH npdKAOtO H 3dK0H0M BOHCÎHM H ndKKI A<>CT HM*K 3dK0H Bţ ACEPH rtlOAÎE WT COyACTBO PoM"BHdU,H, CB HHHMH nHCdHHMH rOCnOACTd MH < ! >, A<* KrtAT CA KdKO ECT BBIUJE nHCdHHO, KdKO HE EKIUJA npOAdHH AlHydHrtS BOE-BOA*b H KdKO HE c8t BEHHHH CB^TOM^ MOHdCTHpS. TtMXE TÎH Bf AOKPH rtlOAÎE HE B-KC-JfOTtllJd K/TKHHTH CA, H*B WCTdBHJUA BKITH BEHHHH CB^TOM» MOHdCTHpS, QKOÎKE H TÎH nEpBH KrtATOBU.H, nOHEHCE 3HdUJA KdKO COyT BEHHHH CB'bT'bH MOHdCTHpH, npHrtOJKEHH WT nOKOHHHOH MOHd^ÎH 0EWl|sdHH, MdTH AÎH)fdHrtd BOEBOAd. TorO pdAH H TOCnOAHHK AeWH BOEBOA HE B'BCJfOT'b E*K3ATH A^AHHd CB'bTOMS MOHdCTHpS H nOMAHd np-bH<-AHÎH KTÎTOPH, HO nOCrtd CBOErO CrtOy?KEBHHKd CB KHHrg TOCnOACTBS ErO H K*B3EM WT HHX nHCdHÎd (cHp-bH p-BBdUIE) 1 H KHHrS TOCnOACTBd ErO H A<>CTB CB'bTOMS MOHdCTHpS H CErtO CB BEHHHH A<> BKITH BEHHHH CB'bTOMg MOHdCTHpS B B'bKH HEnOKO/TbEHMO. Gsro pdAî, ErAd ErtdroKOrtH KorB a^th mh rocnoACTBO h cb ckhhtpo AP^~ >KdTH 3eMKE rOCFlOACTEO A\H pdCMOTpHJf H cSAHJf npdKAOK» BOHCÎK» CTi ECEA/VH npdKHTEAÎE rOdlOA^BA A\H H MX T©r© CEA© nptWAE KdpUJE 2 ptjfOM CBt-T©Al8 MOHdCTHpS Ko3ÎK>, ECT BEHHHH CKtTOiWS MOHdCTHpS Eli KtKfcJ HEnOKOrtt- khiWO. H nocrtdjf r©cn©ACTB© mh h caSim r©cn©ACTBa a/vh KHHroio r©cn©ACTBA mh h b’K-3A)f WT ,HHJf acnpH EWE BEICT A<>CT HM Ti HhKOAA BHCTÎlap pdA? EE1HHÎE H MX A IMKEI KEITH EEHHHH CKtTOM» MOHdCTHpS. H A&X rOCnOACTKO MH H KHHTd rOCnOACTBd MH CKtTOMS MCHdCTÎpS A<> ETi3METTi WT HHJf HMEAHBEHÎE 13/KE H3H8fHAd ECT CE^Td M©-HdCTHfd CE HHMH ETAd B’E3ABHr©UJA Ilp8 lip EA AeWH©M B©EB©A©M H lip EA r©Cll©ACTBd MH. H WCTd TOrO CEA© EKJLUE IIHCdHHKIH WT 3dKOHd H WT OCOyAHMJE WT lip EA r©Cll©ACTBd MH WT BEAHKÎH AHBdH. H BHA'fcjf rOCnOACTBO MH H JfpiJCOB&l AlHJfdHAS E©EE©A8 H JfPH-C©B$A PdA^rtt BOEBOA’k H KHHrd PdA^rtS BOEBOAd MH^Ht H KHÎTd ddEgdHAPS BOEBOAd IaÎBUJ H KHÎrd AeWHS BOEBOAd GTE$dH H B p-BBdLUE 3d KAATE8 H pSKOIlHCdHÎE M©Hd-< Jfîl© 0EW#3Ht, MdTH nOKOI'.HHdrO filHJfdHAd BOEBOAd, Eli p8u,t KddSrEpOM WT CE’kTdA MOHdcTHpt wt Eoaîd. CErO pdAH, Ad)f rOCnOACTEO MH CB'fcT'fcHllJ©M$ H E©>KECTB'kHlll©M8 AlOHdCTHpS K03ÎK> CEA© OT$AEHHU,d WT COI/'ACTEO PoM’EHdU.H EEC, CE BCEM JfOTdpOM H CE BCH BEHHHH, I3KO A<> ECT EEHHHI1 CEtTOMS MOHdCTHpS A'feAÎHS E*E B^KEI HEnOKO/VkBHMO. Ge oyeo h ce^a^teah nocTdBHJc rocnoACTEO mh: ndii XpH3d eeahkîii BdH Kpa-AEECKH H ndH IsdlilEO EEA AB©PHHK H ndH TAHropTE BEA AOrOjJiET H ndH A^MHTpS EEA EHCTÎiap H ndH /UH^dlO EEA CndTdp H ndH E$3HHKd EEA KOAUHC H ndH ESlHHd EEA IHJfdpHHK H ndH KoCTdHAHH EEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, ChAVOH BTOporO AWrw^ETd. H llHCdJf A, GTOHKd Cn^AEH IUhpCdHOEHH, Ad’kcEl^d dnpHAIE d-rw ABHH II WT ^AdMd A® HHH’k TEH2HÎA A’kTOM, E*E AAT x3pÂ\T, AATd rOCnOAHH’k xdJfAE. t Iw MdTEK» EWEEWAd, MHAOCTÎK» EO>KÎK> rOCnOAHHE. ÎW ffidTEK» BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toata Ţara Românească. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Cozia, unde este hramul sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţitei troiţe, şi părintelui egumen Dionisie şi tuturor călugărilor care trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus zise satul Studeniţa din judeţul Romanaţi tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, din hotar în hotar, pe vechile hotare şi pe hotarul care s-a hotărnicit de Mihail voievod şi pe semne şi toţi vecinii, anume bătrînii moşi ai lor: Stavăr şi Buia şi Tatul şi Stan Ariciul cu fiii lor şi Cincea cu fiul lui, Cemat şi Dragomir, fiul lui Arici şi Dona, fiul lui Bălan cu fiii lor şi Ursu cu fiii lui şi Dragomir cu fiii lui şi Laţco cu fiii lui şi Dabul cu fiii lui şi Stoina cu fiii lui şi cîţi se vor afla din acel sat vecini, pentru că acel sat este veche şi dreaptă ocină şi dedină preasfintei mănăstiri, miluită de răposata doamnă Tudora, mama răposatului Mihail voievod, numită în călugărie monahia Teofana. Pentru că acest mai sus scris sat au fost de moştenire cnezi, slobod. Apoi ei de a lor bunăvoie s-au vîndut răposatului Mihail voievod încă de cînd a fost domnia lui mare agă şi mare stolnic. Iar domnia lui, el a dat; acel sat Studeniţa mamei sale, doamna Tudora, în călugărie monahia Teofana, ca să fie al ei acel sat mai sus scris, să-l ţină pînă la moartea ei, iar după moartea ei să fie volnică a-1 da cui va voi. Iar cînd s-a întîmplat vremea domnului Mihail voievod de a ipşi din domnie şi s-a sfîrşit în Ţara Ungurească, mama lui, cneaghina Tudora, ea a rămas la sfînta mănăstire Cozia luîndu-şi chip de călugăriţă şi şi-a schimbat numele în monahia Teofana şi s-a făgăduit sâ trăiască la sfînta mănăstire pînă la moartea ei. Iar după moartea, ei, să aibă 53 www.dacoromanica.ro a se înmormînta în sfînta şi marea biserică. Şi â dăruit sfintei mănăstiri acel sat Studeniţa tot, cu toţi vecinii şi a făcut şi zapis de la ea cu mulţi martori, pecetluit cu inelele lor şi a lăsat sfintei mănăstiri şi cărţi de moştenire. Şi iarăşi, după aceea, au venit cneaghina Stanca şi cneaghina Florica, fiica lui Mihail voievod şi au făcut acel zapis pe acel sat mai sus zis, ba să rămînă sfintei mănăstiri în veci neclintit. Au scris în sfîntul pomelnic pe Mihail voievod şi pe monahia Teofana şi pe doamna Stanca şi pe doamna Florica şi tot neamul lor. Şi nu după multă vreme, a ajuns moartea pe monahia Teofana şi a murit la sfînta mănăstire Cozia şi a fost înmormîntată în sfînta şi marea biserică şi a rămas acel sat sfintei mănăstiri Cozia. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire acel sat cu pace. Iar în zilele domnului Leon Ştefanovici voievod, iar vecinii din acel sat, ei s-au vîndut lui Nicola vistierul, pentru că a fost boier puternic. Şi au spus ei că sînt cnezi şi nu sînt vecini nimănui. întru aceea, Nicola vistierul le-a dat lor bani şi s-au vîndut ei, cu mare înşelăciune, să-i fie vecini. Apoi călugării de la sfînta mănăstire mai sus scrisă nu au voit să lase acel sat Studeniţa, dedina sfintei mănăstiri, să se piardă, ci au venit în pîră cu Nicola vistierul şi cu vecinii înaintea lui Leon voievod în marele divan. Şi aşa pîrau că nu sînt vecini ai sfintei mănăstiri şi că nu s-au vîndut răposatului Mihail voievod şi că nu sînt dăruiţi sfintei mănăstiri de răposata monahie Teofana, mama lui Mihail voievod. întru aceea, Leon voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după legea lui Dumnezeu, cu toţi dregătorii domniei lui şi, cu scrisoare domnească, le-a dat lege 12 oameni buni cnezi, din acel judeţ Roma-naţi, ca să jure că nu s-au vîndut lui Mihail voievod şi că nu sînt vecini ai sfintei mănăstiri şi că nu sînt daţi sfintei mănăstiri de răposata monahia Teofana şi că nu sînt ai lor cei 3 moşi, Stavăr, Buia şi Tatul, cum vor afla ei cu sufletele lor. Iar ei au adeverit şi au cercetat şi au aflat cu sufletele lor că sînt vecini sfintei mănăstiri şi că s-au vîndut lui Mihail voievod şi că sînt daţi sfintei mănăstiri de răposata monahia Teofana, mama răposatului Mihail voievod; şi au dat acei oameni buni ca să fie vecini sfintei mănăstiri, cum au fost şi mai dinainte vreme. Şi n-au vrut să se jure. Iar ei iarăşi n-au vrut să se lase să fie vecini sfintei mănăstiri, ci iarăşi au ridicat pîră înaintea lui Leon voievod în marele divan. De aceea, Leon voievod iarăşi a judecat cu dreptate şi cu legea lui Dumnezeu şi iarăşi le-a dat lor lege 12 oameni buni din judeţul Romanaţi cu alte scrisori ale domniei sale, să jure cum este mai sus scris, că nu s-au vîndut lui Mihail voievod şi că nu sînt vecini ai sfintei mănăstiri. Astfel, acei 12 oameni buni n-au vrut să jure, ci au lăsat să fie vecini sfintei mănăstiri, ca şi acei jurători dintîi, pentru că ştiau că sînt venici ai sfintei mănăstiri, dăruiţi de răposata monahia Teofana, mama lui Mihail voievod. De aceea şi domnul Leon voievod n-a vrut să ia dedina sfintei mănăstiri şi pomana ctitorilor de mai înainte, ci a trimis pe slujitorul său cu cartea domniei lui şi a luat de la ei scrisorile (adică răvaşele) 1 şi cartea domniei lui şi a dat sfintei mănăstiri şi satul cu vecini să fie vecini sfintei mănăstiri în veci neclintit. De aceea, cînd a binevoit Dumnezeu să-mi dea domnia şi cu sceptrul să stăpînesc Ţara Românească şi am stat pe scaunul răposaţilor bunici al domniei mele, atunci au venit monahii de la sfînta mănăstire şi au spus înaintea noastră toate, pe rînd, cum este mai sus scris. De aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptatea lui Dumnezeu, cu toţi dregătoii domniei mele, şi am dat acel sat mai sus spus, înainte sfintei mănăstiri Cozia să fie vecini sfintei mănăstiri în veci neclintit. Şi am trimes domnia mea şi 54 www.dacoromanica.ro sluga domniei mele cu caţtea domniei mele şi am luat de la ei asprii ce le-a dat lor Nicola vistierul pentru vecinie şi i-am dat pe ei iarăşi să fie vecini sfintei mănăstiri. Şi am dat domnia mea şi cartea domniei mele sfintei mănăstiri, ca să ia de la ei cheltuiala pe care a cheltuit-o sfînta mănăstire cu ei cînd au ridicat pîră înaintea lui Leon voievod şi înaintea domniei mele. Şi a rămas acel sat mai sus scris de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din marele divan. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Mihail voievod şi hrisovul lui Radul voievod şi cartea lu i Radul voievod Mihnea şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş şi cartea lui Leon voievod Ştefan şi 2 răvaşe de jurămînt şi zapisul monahiei Teofana, mama răposatului Mihail voievod, la mîna călugărilor de la sfînta mănăstire de la Cozia. De aceea, am dat domnia mea preasfintei şi preadumnezeieştii mănăstiri Cozia tot satul Studeniţa, din judeţul Romanaţi, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, ca să fie vecini sfintei mănăstiri, dedină, în veci neclintit. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihai mare spătar şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Simon al doilea logofăt. Şi am scris eu, Stoica spudei Şărbanovici, luna aprilie în ziua întîia şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7143, anul domnului 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XXIV/11. Orig., perg. (35 x 49), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1844. Copie slavă ibidem ms. 712, f. 328— 329 şi trad. în ms. 209, f. 286— 288; 215, f. 303-305 şi 215 bis, f. 17- 19. 1 Paranteză şi în orig. a în Ioc de „«uliii". 42 1635 (7143) aprilie 2. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voevod şi domnu a toată Ţara Românească. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele lui Voico cu frate-său Ion şi cu toţi fraţii lor, din moşia de la Vîlceni, din judeţul Vlăşcii, anume Roman şi Mănăilă şi Tatomir şi cu frate-său Marin şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie cu pace şi slobozi de ru-mânie, aceştea şi cu feciorii lor şi cu doao funii de moşie din Vîlceni, de către Sima şi Stoica, feciorii izbaşii Damian din Bădineşti şi de către jupan Vina vel pehamic şi dă către feciorii lui şi de către rudeniile lor şi de către tot neamul lor, ca să nu-i mai stăpînească în veci. Dupe aceia, aceşti mai sus zişi oameni, Mănăilă şi cu alţii şi cu feciorii lui, încă au mai întorşii toată moşiia din Vîlceni, iar dupe aceia s-au datu Mănă-lă în zilele lui Mihai voevod şi moşiia Vîlcenii acei vînzători să fie rumâni dinprcună cu moşiia Vîlcenii. Apoi dupe aceia, [au datu Mănăilă] în zilele răposatului Şărban voevod dat-au şi au miluit pe izbaşa Damiian şi pe Sima şi pe Stoica cu moşiia Vîlcenii, ca să fie în veci pentru dreaptă slujbă, să-i fie lui în veci. Iar după aceia, au datu în zilele răposatului Radul voevod întîiul rînd. Iar izbaşa Damian au cugetat în gîndul lui pentru domnu, au ştersu partea lui. După aceia, aceşti oameni ce s-au zis mai sus, din Vîlceni, www.dacoromanica.ro 55 iar s-au răscumpărat cu 2 funii dă moşie de către el cu triizeci de galbeni gata şi cu zapis din mîna lui de răscumpărare cu mare jurămînt să fie oameni slobozi în lume. Iar dupe aceia, au daţii jalbă acuş, în zilele domniei mele, dupe moartea îzbaşii Damian, iar feciorii lui. Sima şi Stoica, aceştia li s-au pus în spinare ca să-i rumânească şi au adus spre dînşii şi pe V, jupîn Grigorie vel logofet. Şi s-au scris de Dumitru logofătul, leat 7143 <1635) meseţa aprilie, dni 2. B.C.S., CXVII/2. Trad. din sec. XVIII, pe alocuri confuză. 1 în loc de Batişte. 2 în loc de Bu zinca. 3 în loc de Costandin. 43 1635 (7143) aprilie 3. f flllMOCTÎEIO EO/KÎEK», Iw ffidTEH BliCTipdEd BOEBOAÎ H rOCnOAHlCE. rOCnOACTKO MH CÎH nOEEA'kHÎE rOcnOACTBd MH MECTHtEWOMS WTU.8 6$PEM EflHCKSll ElteTiKCKH1, casă hie volnic cu această carte a domnii mele ori unde va afla o ţigancă den ţigănia domnii mele de la Brîncoveni, să aibă a luoar6 o ţigancă fără de bărbat, pentru că o am dat domnia mea la sfînta episcupie pentru pomeana. 56 www.dacoromanica.ro Aşijderea şi voi globnicilor carii veţi fi, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iară voi încă să căutaţi să-i daţi o ţigancă fără de bărbat la epis-cupie, că o am dat domnia mea, însă den ţigancele domnii mele cele de moşiei Şi de cătră nimenilea să n-aibă opreală [să n-aibă], că aşa iaste învăţătura domnii mele; H HdKO a<* h^ct, no pem rocnoAcTBd mh. H HcnpdBHHK, CdM pEM rOcnOACTBd MH. IIhc MtcEUd anpHrtÎE r abhh, b ntT *3pMr. f Iw ffidTEH BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOWjlO rOcnOAHHk, Iw AldTEIO BOEBO^ Bibi. Acad., CXXIV/HO. Orig., hîrtie (31 X 21), pecete Inelară, aplicată. Copie la Arh. St, Buc., ms. 173, f. 598v-599. EDIŢII. G. Potra, Ist. ţigani, 217. 1 „... cinstitului părinte Efrem episcop al Buzăului . . . 44 1635 (7143) aprilie 3, Bucureşti. f fflHAOCTÎEIO BOWÎEIO, Îw MdfclEIO EdCdpdB-b BOEBOAkl H rOcnOAHHTi. ^dBdT TOcnOACTBO MH cIE nOBEAllHÎE rOcnOACTBd MH CB’IlT'feH» EOtKECTBHlîH MCOHdCTH>p1 riVdrodEMîH KwAăi'bHd, ha^me ectk XPaM np’kcB’kT'kH MHCT'feH h np-feEAdrocrtOBEHis BrtdAHHHU,E HdLUOlO EorOpOAHU,E H npHCHO A’fcK’k ftldplA H WTU# HrSiUEHS Pd$dH, HŢ>KE W XpHCT'k KpdTIH, >KHB8l(JÎH B"k TOM# CB’bTk WEHTErt, laKO Aa ECT CBtTtH MOHdCTHp BklUJUJE nHC ETiC BHHdpHM, EAHKO ECTk WT HdA WMHHd HOK'kHEL(JHAOp, H>KE ECTK CEAO CE’bTOM# AtOlldCTIip, EdpE OyEO ErtlIKO H3EEpHT CA BCAd MdCTk TOcnOACKd, OHE>KE CkIO BklUJUJE nHCdJTk BHHdpHM ECd MdCTk TOcnOACKd WT HdA WMHHd HoKkHEUJHdOp ECTK CE'bTOMS, EOÎKECTBHOMS MOHdCTHp KOAM'feHd, I3>KE ECT nOApSMEHÎE CB’bT’bH MOHdCTHp Ko3IEH, AdHHO H nOMHAOBdHO WT nOMHBUJOMg npt- A^A*» rocnoAcTEd mh Iw EdcdpdBd boeboa, chhb np^A^Eparo EndAd boeeoai h wt llpOMIH EAdrOMkCTHEÎH KH-bSH, EJKE EkICT B*k CrttA EM» rOcnOACTBHIO. II E*kC APăKdA Ck ACKpt MHp'fe. IIOTOM, ErAd EkICT HKH’b, E*k A^HH TOcnOACTEd MH, ErAd Eork BAdr0H3E0AHA E5KE AaPOBdA MA Ck KHASCTEd 3AE Bă ErtaŢIA 3dnddHECKÎH H MkCTHTOM U,dplO Ck CKpHn-TpS, wtu#>ke ErSMEHd Pd^dHAd, WHk npÎHAET npfcA rocnoAcTBd mh 8 beahkîh AHBdH H Bk npEA BCkMH MkCTHTHMH npdEHTEAIH TOCHOACTEd MH dl(JE nOKd3dA XpHCOKSd EdCd-pdK# BOEBOA, TOP WT nOMHAOEdHIE, BETŢS H fd3AdAH$ H nOMpdMEHHS CkTBOpEH KdKO ECT BHUJUJE nHC H Ck EEAHKOE K/fbTBS. E"k TOM, TOcnOACTBO MH CMOTpHŢ KtJnHO Ck BCfeMH MkCTHTHMH npdEHTEAIH TOcnOACTBd MH H CkC B"kC CkB'kTH HdUE H dBIH A<*X rOcnOACTCO MH CB’tT’bH, EO>KECTBEh1îH MOHdCTHp EoAM^HIH I3K0 Aa ECT BkC BHHdpHM, EAHKO ECT WT HdA WMHHd *IOKkHEl|JHAOp, ECd MdCT TOcnOACKd. H WBHOBHX TOcnOA' CTKO MH H 8TBp"kAHX TOr ŢpilCOB EdCdpdBOB BOEBOA Ck CkIO KHHrOE TOCnOACTBd MH, Ad AP"ăa
H naH E83hhka eea komhc eaha noAOBHHd wt noroH 3d EHHorpdA8, nad8A 3opElJJHAOM HivPTÎH dAH T1v EShIOMÎH, WT Hd GOdHHd, CHHlv fflHpHÎH 3lvHH , 3d W nttlE3H TOTOEH H Clv AAA'EMlvIlidpH 8 3dnHC. H ndKhi a<> ect naH EShhhktvh bea komhc aba behhnh epatej, HAirk hau AaH h Gto-HKd, CHHH IIpEAEB WT CEAO HsnTSpOdA H Clv CKHH HM. ÎH EEHHHH BHU1E nHC, ^dH H GTOHKd, BEICT EEHHHH WT A^AHHA IIpEAEH BAH8a WT 8pOA. TdJKE BHA ECT npO-AdA no AdH HbAHOE GTvPESaOB XdIJH ,A,OEpE WT IlEKOnOACKEI, 3d XBC . iî nOCAt ^AH, WH CE CKSnOEdA WT Klv IeAH GlvpE8A, AIJJE AaA ECT EM8 ntHE3H ElvCnET XEC H Blv3tA 3anHc8A WT p8ka Ero. ă nOTOAA, ETAd BEICT. HHHt, EE A^HH rOCnOACTEd MH, A ^dH, WH ndKEI npOAAA CA BEHHH8 >K8ndH E83HHK1vH BEA KOAtHC pdAÎ XA ntHE3H TOTOBH H Clv 3dnHC WT npOAd-hîe. ă no EpaT em8 Gtohka noKSnH >K<8na>H E83HHKA bea komhc wt ha T8a®cîe Aoro-i $ET H WT HA CHHlv ErO IIpEAd cnATdp, EH8k IIpEAÎH BAH WT HEnTSpOdA, 3A xfo ntHE3H rOTOBH n0nHCAHlE WT npOAAHÎE H C7v MHOrH BOAtpH CBtA^TEAÎE 8 3dnHC. H ndKEI Ad ECT >K8naH E83HHK1vH EEA KOMHC HtKOE A1ECT0 3AE Biv E<8K8pE>lliH . 8 Asopd em8, itoheîke noKSnH wt ha QlEijsdH K8nu,8 h wt ha matepa iro, HEAtat, wt E8k8pEL1JH, 3A X ntHE3H rOTOBH H Clv nOAnHCAHi'E AtTEAÎH. H naKEi noK8nH >K8naH E83hhka eea komhc eahhiv au,HraH no hme T8aopah, chhtv GtAH, WT HA IlTvTpS, CHHlv KhcAP WT 3A XS ntHE3H TOTOBH H Clv nOAnHCA-HÎE HA p8Kd >K8ndH E83HHKTvH EEA KOMHC H Clv CBtAtTEAÎH 8 3dnHC. H npOAdA^IUE WHH WT Clv 3AI1HCEAE HM WT npOAAHÎE, KAKO ECT BHUiE nHC. www.dacoromanica.ro 23» G, AM®X h rocnoACTEO mh fiohtehhomS npdRHTEA rocnoACTEd mh, %8lldH E83HHKd BEA KOMHC, BKO A* ECT EA\8 CÎE A^A'HE H BEHHHH H dll,HrdHH H BHHOrpdAH HU1E nHC, A^AÎH8 H R-R IVJfdK CHHOROM H EHSkOM H np"fcRH8HE H HE IVT XOrOXA® HEnOKOAtEHMOM Ad H-kCT. Ce h cb^a^teaIe nodoXHjf rocnoACTRo mh: ndH XpH3t rea eah KpdAERETCKlH, XSndH HBd JKSndH TAHropTE REA AOrOjjiET, 3<8ndH ^8MÎTp8 REA RHCTHBp, H(8ndH IIpEAd REA CndTdp, ndH HeAEAKO rea KAtOHdp, ndH HdCHAÎE REA CTOAHHK, ndH JÎSlHHd REA n, ndH KoCTdHTHH REA nOCTEAHHK. HCnpdRHHK, REA AWWjjET. H d3, T8A<>p8 cnSAEH, Mdâdjf R-R REC PEKUJE E8k8PE1|1H, M-feCEU,d MdpTÎE R"R "r-rw a^hu, wt ^AdMd a-Rt x3pma, a-Rt rocnoAHHd xd)fÂS. t îw ffidTEIO RWERWAd, MHAOCTIIO EOHCIIO rOCnOAHHIi. Iw ffidTEIO ROEROA f Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Buzinca marele comis şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină la Mătieşti, în judeţul Buzău, însă toată partea lui Pătru, din partea Pilească, a cumpărat jupan Buzinca marele •comis, însă de la Standul, fiul lui Micul din Dăduleşti, 13 stînjeni pentru 1 300 bani gata şi de la Standul, fiul lui Bărbăteiu, 6 stînjeni şi jumătate pentru 650 aspri şi de la Sora, fiica lui Radul Duţă <6 şi jumătate} stînjeni <650) bani şi cu zapis de vînzare, cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat jupan Buzinca marele comis ocină la Mătieşti <20> .stînjeni, dela vadul morii pînă în capul ocinei, cît se va alege de la Dragomir Turtă şi de la fiul lui, Matei . Iar apoi Dan s-a răscumpărat de la Ivan Sîrbul, căci i-a dat lui banii înapoi 2 200 şi şi-a luat zapisul •de la mîna lui. Şi după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Dan, el iarăşi s-a vîndut vecin jupanului Buzincă marele comis pentru 4 000 bani gata şi cu zapis de vînzare. Iar pe fratele lui, Stoica, l-a cumpărat jupan Buzinca marele comis de la Tudosie logofătul şi de la fiul lui, Preda spătarul, nepotul lui Preda banul din Cepturoaia, pentru 3 200 bani gata <şi cu) înscris de vînzare şi cu mulţi boieri martori în zapis. 240 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie jupanului Buzinca marele comis un loc aici în Bucureşti la curtea lui, pentru că l-a cumpărat de la Ştefan negustorul şi de la mama lui, Nedelea din Bucureşti, pentru 600 bani gata cu înscris <şi cu> martori. Şi iar a cumpărat jupan Buzinca marele comis un ţigan, anume Tudoran, fiul lui Stan, de la Pătru, fiul lui Chisar din (Muşcel), pentru 6 000 bani gata şi cu înscris la mîna jupanului Buzinca marele comis şi cu martori în zapis. Şi au vîndut ei paloş. Deci să aibă bună pace de cătră toţi ficiorii mii, să aibă a-şi face casă în şăzutul casii lu Vasilie. Şi la această tocmeală au fost mulţi boieri şi oameni buni: părintele dicheiul Iftimie ot Argeş i monah Chirii i Preda şi de în Corbi, Oncea pîrcă-labul. Şi pentru credinţa mi-em pus pecete. Şi am scris eu, Ion logofătul. IlHC AVbCEIfd MdpTÎE H AkHH, B rtljT x3pMA- Ion Vrabie logofătul ţi logofeţi. Şi cîndu vor da ala2 mîncătură, cîte sîntu preste an. Aşijderea şi voi, roşiilor de judeţul Rîmnicului şi alte slugi ale domnii mele, oricării dă ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, încă să căutaţi să aveţi a vă feri dă casa slugii domnii mele ce scrie mai sus, că cene să va ispiti a-1 învălui mare certare va avea dă cătră domnia mea. Hhako Ai H'kcT, no pst rocnoAcTBd ahh. H HCnpdKHHK,_CdM PEM TOCnOACTEd AHH. line MdpTÎE 0 A^HH, E A-kT x3pAHA- IlV ffidTEIO KWEKWAd, MHAOCTÎIO E0>KÎI0 TOCnOAHHh. Iw ffidTEIO EOEROA Bibi. Acad., CXXVI/23. Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), pecete inelară, aplicată. 1 Loc rupt. s Omis. 225 1636 (7144) martie 10, Bucureşti. f Adecă eu, Oprea ot Cornăţel, şină Staico şi cu toată fămeia mea şi cu Diţa ot Gurbăneşti cu toată fămeia noastră scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lui Dumitru logofătul ot Tîrgovişte, ca să se ştie cum i-am vîndut... siliştea Mălăieştilor, decinde de... cuprinde hotarul satului Sulimanul... eu Oprea sin Staico ot Cornăţel lui Dumitru logofătul ocină în lat stînjeni 200, stînjenul cîte 28 de bani, cin bani 5 600. Şi cînd am vîndut eu Diţa ot Gurbăneşti lu Dumitru logofătul doao sute... iar în lat, iar în lung lîngă ocina Oprei din Cornăţel, iar într-acel preţ de bani 5 600... noi de a noastră bunăvoie, fără •de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a vecinilor denprejur, însă numai ocina pămîntului, fără de rumâni. Şi la tocmeala noastră, timpleatu-s-au mulţi boiari şi oameni buni: întîi dumnealui căpitanul Răzvan şi jupînul... cămăraş i Cornea ot Cornăţel i sin ego, Iane i Dumitru Camarazache i şină ego... i Necula zet Iane şină Cornii i Antonie zet Neculii ot Cornăţel i ot Gurbăneşti, star Eftemie i Hiera i star Ursul (?) i star Ciurea i star Stoica sinovi... i Standul i Manea şi alţi mulţi oameni buni. Aceasta am scris ca să să crează şi să să ştie. IlHC A8KΣK>, Îw flădTEH EdCdpdSd EOEEOAd H rOCFlOAHHh.. ^dSdT rocnoACTEO mh cîio nosErtEHiio rocnoACTEd mh >K8ndH IIpEAd endTdp ca să hie volnic cu aceasta carte a domnii m61e şi cu sluga domnii m61e na ime... 1 ca să-şi ia ai lui rumâni den sat den Crăc6ni, anume Marin i Do-brin i Muşat i Mihăilă i Coman i iar Muşat i Bobolea, iar Mihăilă i Neacşul, iar Mihăilă i Stoian i Stan i Tudor i Duşman i Florea i Buzea... 1 şi cu toate bucatele lor, să-i âucă la urmă şi la moşiia lor la sat la Lichireşti, pentru că aceşti rumâni fost-au de moşie ai Dragului logofăt de Slătiiuoare şi i-au apucat legătura lu Mihail vodă în sat în Lichireşti. Iar după ac6ia, fostu-i-au dat Dragul logofăt zestre fie-sa Dospinei satul Lichireşti şi cţi www.dacoromanica.ro 243 toţi rumânii, ca să-i hie ei moşie. Şi i-au tot ţinut cu bună pace pînă în zilele lu Leon vodă. Iar cînd au fost în zilele lui Leon vodă, iar jupan Ivaşco vel dvornic, împreună cu Mujăşti de au tras pîră în divanul cel mare cu Vlahul logofăt, zicînd cum sîntu acei rumâni ai lor şi nu i-au apucat legătura lui Mihai Vodă în sat în Lichireşti, ci i-au apucat în sat în Crăc6ni. într-aceia Leon vodă au căutat şi au judecat înpreună cu tot divanul şi le-au dat 6 boiari pre răvaşă domneşti ca să caute şi să adevereze cu ale lor suflete unde i-au apucat legătura lui Mihail vodă. Deci acei boiari, ei au mersu în sat în Lichireşti înpreună cu Gherghe postelnicul, sinu Ivaşco dvornic şi cu Andrei slujerul, sinii Vladului logofătul, deci au strînsu bătrînii satului şi boiarii şi megiiaşi de pre înprejuri de sus şi den jos şi au adevărat cu mare credinţă şi cu jurămînt cum i-au apucat legătura lu Mihail vodă în sat în Lichireşti. Deci acei boiari i-au dat pre acei rumâni Vladului logofăt şi jupînăsei lui, Dospinei, ca să-i hie lor de moşie. Şi i-au tot ţînut cu bună pace pînă acum, în zilele domnii m£le. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii m£le, iar jupan Ivaşco vel dvornic, el s-6u sculat făr’ de ldge şi făr’ de judecată de au luat pre acei rumâni den sat den Lichireşti şi i-au dus în sat în Crăceni, iar jupan Preda spătarul şi cu jupîneasa lui, Dospina, ei nu s-au suferit, deci au venit de faţă înnaintea domnii mele înpreună cu jupan Ivaşco dvornicul. Deci domnie mea într-ac£ia am căutat şi am adevărat înnpreună cu tot diveanul şi am întrebat domniia mea şi pre acei boiari carii au fost luaţi pre răvaşă domneşti, anume: Socol cliucerul, Danciul logofătul ot Uscaţi. Deci au mărturisit cu sufletele lor cum au adevărat înpreună cu alaţi boiari şi megiiaşi cum i-au apucat legătura lu Mihail vodă în sat în Lichireşti; aşi jder ea l-am dat şi domnia mea Predei spatar şi jupînăsei lui, Dospinei, ca să ţie cu bună pace, iar jupînului lu Ivaşco dvornicul de-i va părea cu strîmbu să-şi ia 12 boiari să jure cum nu i-au apucat legătura lu Mihail vodă în sat în Lichireşti, cii i-au apucat în sat în Crăcâni. De-aciia să şi-i ia. Himko a<> irfccT, no pEi rocnoACTsa mh. H HcnpasniK caau pcq rocnoAcraa mh. IlHC MapTIE 2î A^HH, K /VkTx3pMA. t îlV fflaTEH BlVEBWAa, MHAOCTÎIO EOJKÎiO TOCnOAHHk. ÎlV ffiaTEIO koeboa Arh. St. Buc., G)l. prof. I. Ionaşcu, nr. 48, Orig., hîrtie (29 x 22), pecete aplicată.* 1 Loc alb. 228 1636 (7144) martie <înainte de 15>. ţ Să se ştie boiarii ce-au trimes domnu nostru Mateiu Băsăraba voe-voda, anume. Gligorie vel logofăt i Miho biv vel spătar i Iane portarul la sfînta mănăstire la Plumbuita, ca să socotească şi să strîîngă oameni bune şi megiiaşi de pre înprejurul locului, care-i ştiu şi mai denainte vreme, să aibă a mărturisi cu sufletele lor, cum vor şti ei, pre unde au ţinut sfînta mănăstire şi pre unde au ţinut jupîneasa Neacşa. Deci dumnealor boiarii, carii scrie mai sus, au strînsu megiiaşi, du pre înprejurul hotarălor şi de în sus şi de în jos, anume Teodosie călugărul ot Fund6ni, Eftemie ot tam i popa Stanciul de la besăreca domnească i Costea grămăticul i Şărban logo- 244 www.dacoromanica.ro fătul, feciorul lu Semăn, ot Dobroeşti, Radul [ot]... 1 ci au fostu slugă la tatăl jupanesii Neacşăi i Tatomir ot Anbeşti. Aceşti oameni buni au mărturisit denaintea acestora boiari, cum au ţinut sfînta mănăstire pînă în Vadul Ţiganului, iar mai sus au ţinut jupî-neasa Neacşa cu surorile ei. Aşa au mărturisit ei cu sufletele lor. IlHC M-kCEU,d ilAdpTÎE. .. 1 AHH, rt^T x3p«A. Gligorie vel logofăt Mrixog aitaiapig®. Iane pitarul3. Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, III/5. Orig., hîrtie (31 x 21,5), trei peceti aplicate. Copie ibidem. ms. 255, f. 19. Data, înainte de 15 martie cînd Matei voievod întăreşte această tocmeală. 1 Loc alb. * „Miho spătarul". * Toate semnăturile sînt autografe. 229 1636 (7144) martie 15. Scris-am eu, Gurbana, acest zapis al mieu la mîna popii lui Chirfoti cum am lăsat eu la moartea mea partea de pivniţă mea şi cu locul jumătate, cît să va alege şi partea de pivniţa mea şi partea de viia mea. Iar pînă va trăi bărbatul mieu, Cazacul, el să ţie, să să hrănească, iar deaca va muri el, să le ţie nepotu-mieu Sava. Iar deaca va muri nepotu-mieu Sava să le ţie popa Chirfoti, să mă pomenească şi pre mine şi pre părinţii miei. Iar cine dintru radile mele va strica această tocmeală ce am tocmit eu să fie anathima de 318 sfinţi ce sînt în Nicheia şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia într-un loc. Şi mărturii: popa Iane de mahala i jupîneasa Samfira i Vasilie postelnicul i popa Staico i Ana preoteasa şi alţi oameni buni cum aşa am lăsat eu cu sufletul mieu. Şi pentru credinţa am pus pecetea. Martie 15 dni, 7144 <1636>. Eu popa Iane. Jupîneasa Samfira. Vasile postelnicul. Eu popa Staico. Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţ. Rom., nr. 127, I. 399. Copie. EDIŢII. Potia, Tezaurul, 178—179. 230 1636 (7144) martie 15. f Adecă como să să ştie că am vîndut eu Stana, fata lu Bădilă, co soţul meu Dromea, partea de oci ot Duşeşti de în funile de moşie partea iai, cîtă să va afla şi cîmpu şi pădurea şi de şăzutul satuloi, de hotar pînă hotar şi peste tutu loculu ot Duşeşti. Şi am vîndut lu Gherghe postelnicul ot Mărăzănăştie ca să hie [lue] lui moşie feciurieluru şi năpoţilor lue şi stră-nepoţiloru. www.dacoromanica.ro 245 Şi cîndu am datu bănie au fust boiarii ot goro i ot dul i ot crăstu meastu. Şi au dat aspri gotuvi 750 de arginţii. Şi mărturie am posu: popa Petcu ot Duşeştie şi Manea Cot ot tam i Ion cruitorul ot tam i Stan Holu ot tam i Maniei ot tam i Dubrea ot tam, Ion postelnicul ot Fuişte i Pîrvul ot Şturăbani i Mîine postelnicul ot tam i Mihăilă ceauşul ot Mîrzăneşti i Martin ot Gabruvu, Radulu Zăbul ot Drănăştie i Mogoş vătahul ot Mîrzănişti. I aldemaşu 2 vedrâ 80 de bani. IIhc M-kcElţd MiPTÎE EÎ AHH, KTv rtET x3prtHĂ. Eu popa Petcu. Mănecul. Ionu. Stanahul. Dobri. Ionu potelnicul. Pravul. Mîine. Mihăilă. Martin. Radulu de a nostră credinţe tuţi degetele. Mogoşul. Dobrin. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CXLIV/5. Orig., hîrtie (31 X 21). Copie, ibidem, ms. 129, f. 245v. 231 1636 (7144) martie 15, Bucureşti. ţ Mhaoctîeio kohcîew, Îw MdTEio Edcdpdad BOEBOAd h rocnoAHN-K. AaKaT r©C- nOACTEOMH CÎK> nOBErttHÎE rOCnOACTBd iWH CBtT-kH, EOKECTENtH MOHdCTHp rrtdrOrtEMdrO Plumbuita de la podul Colintinii, hram sveti Ioan Preadetece şi egumenului popa Calinicu, ca să aibă a ţindrea sfînta mănăstire locul de lîngă mănăstire de în piatră în piatră cum au ţinut şi mai denainte vr6me, pînă în Vadul Ţiganului. Pentru cîndu au fost acum, în zilele domnii m61e, avut-au egumenul popa Calinic de la mănăstirea Plumbuita pîră cu jupîneasa Neacşa, fata ... 1 şi au venit înainte domnii mele la divan de "se-au pîrît de faţă şi aşa pîrîia jupîneasa Neacşa ca să ţie loc mai mult pîn-a stejar, ca să împresoare locul mănăstirii. într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege şi am ales domnia mea de am trimis de în divan pre cinstiţii deregătorii domnii mele, jupan Gligorie vel logofăt i jupan Miho biv vel spatar i jupan Ianiu biv vel portar, să meargă la mănăstirea Plumbuita să socotească şi să strîngă oameni buni şi megiiaşi de pre înprejurul locului carii au ştiut şi mai denainte vreme, să aibă a mărturisi cu sufletele lor cum vor şti, pre unde au ţinut sfînta mănăstire şi pre unde au ţinut jupîneasa Neacşa. Într-ac6ia, aceşti boiari carii scriu mai sus, ei au strîînsu megiiaşi de pre înprejurul hotarălor şi de sus şi de jos, anume: Theodosie călugărul şi Efthemie de Fund£ni şi de oraş de Bucureşti, popa Stanciul şi Costea gramaticul de la besereca domnească şi Şerban, feciorul lu Semăn şi de Dobroeşti, Radul ce au fost slugă la tatăl jupînesei Neacşei şi de în Ambeşti, Tatomir. Deci aceşti oameni buni, ei toţi aş-au mărturisit cu sufletele lor înaintea acestor 3 boiari ce scriu mai sus, cum au ţinut mănăstirea Plumbuita loc pînă în. 246 www.dacoromanica.ro Vadul Ţiganului, iar mai sus au ţinut jupîneasa Neacşa cu surorile ei. Deci aceşti 3 boiari, Gligorie vel logofet i Miho biv vel spatar i Ianiu biv vel portar, înpreună cu aceşti megiiaşi ce scriu mai sus, ei au pus hotar 4 pietri de moară de-au hotărît locul mănăstirii Plumbuita şi au pus semne de cătră jupîneasa Neacşa ca să 2 cu priciune unii de cătră alalţi. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor boiari de 3 mai sus. Derept aceia, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Plumbuita ca să-şi ţie locul cu bună ce, cum l-au ales şi l-au înpietrit aceşti boiari ce scriu mai sus, să fie sfintei mănăstiri ocină moşie cum au fost de veacu şi neclintit de nimenilea. Hhjko a* irfccT, no peme rocnOACTKo mh. H HCnpdBHHK, CAM pEME TOCnOACTKO MH. IlHC flEn-KAdT AWrWj|lET 8 ESKSpEljJÎ, AVkCEIţd MdpTlE i| A^HH H WT dAdMd E x3pMA4. ţ |w MdTEIO EWEEWAd, MHrtOCTÎK» EO>KÎK> rOCnOAHHk. îw ffldTEK) EOEEOA Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, III/4. Orig., hârtie (31 x 21,5), pecete timbrată.. Copie ibidem, ms. 255, f. 18v. 1 Loc alb. * „nu mai fie", după ms. 255, f. 18v. 3 „ce scriu mai sus de hotărăle de”, după ms. 255, f. 18v. 4 A scris Lepădat logofăt in Bucureşti, luna martie 15 zile şi de la Adam in anul 7144 <1636>. 232 1636 (7144) martie 17. j Scris-am eu, Dragomir din Şiuci şi cu jupîneasa mea, Stana, acesta al mieu zapis, cum să fie de mare credinţă la mîna popii lu Stan din Titeşti, cum să să ştie că i-am vîndut eu Dragomir cu jupîneasa mea, Stana, i-am dat silişte lu Negoiţă de în sat din Titeşti cu locuri de în cîmpu, cîte să vor afla ale acei delniţe ale lu Negoiţă, cîte să vor afla de pestre tot hotarul şi în cîmpu şi în pădure şi munte şi apă, cîte să vor afla ale acei delniţe [ale acei delniţe] ale lu Nigoiţă. Şi -i-am mai dat şi 1 loc de după Gruiu cum mi se va [afla] 1 2 veni de în livada boerească. Şi mi-eu dat bani 4 000 şi 1 cal, dereptu 1 200. Şi după această tocmeală să să ştie că ne-am înfrăţit să ne fim fraţi de acum pînă în veac şi să-mi pomenească părinţi şi socrii la pom6nic 2. Şi ce i-am vîndut să fie vîndut, iar să n-aibă a se mai mesteca vru loc de acele delniţe într-aceasta ce i-am dat, ce numai să ţie ce i-am dat. Şi mărturie încă a fost: de Titeşti, Ion Vîrvor şi Mărtin şi Bolovan şi Ion Başta şi popa Stanciul şi vătahul Coica de Căpăţineni şi den Clocotici, popa Stan şi frate-său, Stoica şi Dragomir de Bumbeşti şi nepotu-său, Stanciul şi de în Cocoi, Stanciul, de Boişora, Stanciul i popa Radul. Iar cine să va ispiti a sparge, de ruda noastră, acest zapis şi aceasta frăţie, să fie proclet şi afurisit de 318 otţă ije vă Nichei şi de vlădica Hristos. E-h /VkT x3pMÂ- HHC MtCEM MdpTÎE 3Î A^«H. Eu Dragomir Arh. St. Buc., A.N., CCLXXXVIII/40. Orig., hârtie (26 X 25). pecete aplicată. 1 - “ i' 1 Cuvînt şters. 2 în text „momâiâc“. www.dacoromanica.ro 247 233 1636 (7144) martie 18, Bucureşti. t ffiHrtocTÎEW Eojkîeio, îiv ffldTEH Eacapaca boeboa4 h rocnoAHHiv b-kcoh 3em/ih JîrrppoKaaxîHCKlH. ^aeaT rocnoACTBO au< cîe noBE/vfeHÎE rocnoACTea mh IVhîh Eou,h KSnEU, H CTv CHHH ErO, E/IHU.H EorTv Ak8-naHHua Ghm4 ctP0B4KH/\ Ha TpEEOB-b HM, QKO A<> ECT EM8 A'fcAlHS CT04TE/IH4 Biv BtKKI H Biv E/taSt MHpb4hîe Ha p8K4 Phhîh Eou,h K8nEU, K4KO ECT BHUJUJE nHC, B /TkT x3p4H H CTv K8ct8AÎH HM Biv 34mc. CEro paAH, aM^X- H rocnoACTBO mh TmiÎH Eou,h kSeieu,, bko a<* ect em8 civ AEU,a 34 U,Hr4H no HME IIlvTpS U,Hr4H8/l H5KE BHUJE mc IVT A^AHH8 EM8 H CHHOBOM H BH8KOM H np-kKHSMEAOM CT04TE4HE Biv BtKKI H HE IVT KOr05KAO HEJJOKVrtljEHMOM A4 HE ECT no pEMEHIA TOCnOACTBa MH. Ge oyjKE, h cB’kA’bTEalH noaonaia rocnoACTBO mh: h&imh XpH3t be/ihkîh e4h EpaaEBCKÎH H »8ll4H HBaUJKO BEa ABOPHHK H JK8fJ4H4 raHTOpÎE EE4HKÎH 40r0$ET H H&IMH ASrtlHTp» BE/IHKÎH BHCTÎAp H 2K8naH4 IIpEAd BE/IHKÎH CI14T4P H 5K8fl4H4 HeAE/IKO BE/IHKÎH K/iioiap h »8n4H E4ch/iîe be/ihkîh cto/ihhk h k8ii4H4 E83HHK4 be/ihkîh komhc h kSimh E8MHH4 KE/IHKÎH nEppHHK H 2K8naH4 EOCT4HTHH BE/IHKÎH JJPEACT4TE/I. H HCnp4BHHK, >K8n4H TaHropiE be/ihkîh nEpsîH c/ioboijo/iekeh. H 43, T$AOp cn^AEH, EpaT M4/IH <\8MHTp8 40r0$ET4 DaHOBHMa, M434£ Biv BEC H4UJ4 PEKUIE E8K8pEl|JH, M4pTÎE Hf-riV A^HH /itT rOCnOAHHt X4X/I3, fÎA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ghinea Coţi negustorul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie un copil de ţigan, anume Pătru ţiganul, şi cu fiii lui, cîţi va face, pentru că acest copil de ţigan, Pătru, el a fost al jupaniţei Sima stolniceasa şi al banului Radul Buzescul şi al lui Preda postelnicul de moştenire. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, jupaniţa Sima stolniceasa şi banul Radul Buzescul şi Preda postelnicul, ei toţi împreună au făgăduit şi au dăruit şi au dat acest copil de ţigan, Pătru, mai sus scris, lui Ghinea Coţi negustorul, de "bunăvoia lor, fără nici o silă, pentru multa slujbă pe care le-a slujit-o la treburile lor, ca să-i fie dedină statornică în veci şi în bună pace. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor de danie la mîna lui Ghinea Coţi negustorul, cum este mai sus scris, în anul 7138 şi cu custodiile lor în zapis. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Ghinea Coţi negustorul, ca sâ-i fie acest copil de ţigan, anume Pătru ţiganul, care este mai sus scris, de moştenire lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, statornic în veci şi de nimeni neclintit să nu fie, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori a pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina 248 www.dacoromanica.ro mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie primul mare logofăt. Şi eu, Tudor spudei, fratele cel mic al lui Dumitru logofătul am scris Sn cetatea noastră numită Bucureşti, martie 18 zile, anul domnului 1636, iar de la Adam, anul 7144. f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Bibi. Acad., CXXV/46. Orig. hîrtie (41,5x28), pecete timbrată.. 2 34 1636 (7144) martie 20, Bucureşti. f Zde bolearii judecători ai lu Pannă vtorii spatar, sinii Dumitraşco cliucerul ot Filipeşti, care ţine pre nepoata Mitrei dvomicul şi ai lu Pătraşco postelnicul, nepot Neagăi vorniceasa şi ai părintelui egumenului Melentie de la mănăstirea a lu Mihaiu voevod, po ime: jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofăt i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Costandin vel postelnic şi jupan Vasilachi vel stolnic, ca să caute şi să ade-vereze pentru satul Suhama, fost-au cumpărat de răposatul Mihaiu voevod pînă au fost Mitrea vornicul viu au făcut-au mănăstirii hrisov, să-l ţie, după ce i-au tăiat domnia lui capul Mitrei vornicul, însă cum vor afla cu sufletele lor pre direptate. Şi zioa la Paşti. IlHca AEn’KAJT rtwrwjjiET 8 BSitSpEipi, auptîe ic a^mh, k /fkT xăp«Ă f îw ffiaTEW BIVEBIVA4, MH/tOCTÎW EOÎKÎK» rOCflOAHHK. Bibi. Acad., CXL/99. Orig., hîrtie (19,5 x 14), pecete aplicată. 1 „A scris Lepădat logofătul în Bucureşti, martie 16 zile in anul 7144“ <1636>. 235 1636 (7144) martie 21, Bucureşti. t fflHrtOCTIEW EOXCÎEM, îw ffidTEH BdCdpdBd BOEBOA? H rOcnOAHHt. ^dBdT rOC-(ioactbo «h cîw noBEdtHÎE rocnoACTBd «h acestor oameni, anume: Ana- niia ot Săbiceău i Dragomir i Stan ot Pătîrlage, nepoţii Cornii ot Cîndeşti şi cu feciorii lor şi cu fraţii lor cu toţi cîţi vor avea, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele de să ţie toată partea de ocină a moşu-său, Cornii ot Cîndeşti, oarecîtă se va alăge partea lui despre tot hotarul, pentru că această ocină den Cîndeşti fost-au a lor de moşie despre moşu-său Cornea, despre tot satul Cîndeştii a patra parte şi de apă şi den uscat şi den şăzutul satului şi de preste tot hotarul. Şi tot o au ţinut cu bună pace. Iar după aceia, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea moşu-său, Cornii, se-au sculat Calen i Procicanul i Văsiiu den Cîndeşti, ei se-au sculat cu pîră, ca să ia şi să înpresoare această ocină a Cornii den Cîndeşti, fără de nici o treabă şi au venit înaintea domnii măle în divan de se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrîia nişte nepoţi ai acestor oameni ce scriu mai sus,. Calen i Procicanul i Văsiiu, cum n-au avut Cornea, moşul Ananii i Dragomir i Stan moşie în Cîndeşti denpreună cu moşii lor şi cum au fost luat şi megiiaşi în zilele Radului voevod şi nu le-au putut căuta lucrul. Deci într-acăia domniia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre 16ge înpreună cu toţi cistiţii dregătorii domnii măle. Şi am dat domnia mea Ananii şi lu Dragomir şi lu www.dacoromanica.ro 249 Stan lege 12 megiaşi pre răvaşe domneşti, anume: ot Cîrlomăneşti, Dobrin i Stan al Imaniţi i ot Săseni, Radul al Niţii i ot Băbeni, Stoian Ghindar i ot Plecicoi, Negrilă i anciul Robul i ot Pătîrlage, Lera lu Hîrsu i Dobrotă, ca să jure cum n-au fost trei moşi în sat în Cîndeşti, ce-au fost patru. Şi au mersu cu legea deplin la zi de au jurat la sfînta piscupie de la Buzău pre sfînta evanghelie naintea părintelui Efrim episcupul. Şi am văzut domnia mea amîndoao răvaşele domneşti şi cartea părintelui episcupului de jurămînt la mîna lor, cum scrie mai sus. Şi au fost la jurămînt acolo ispravnic sluga domnii mele Marin portarul. Derept aceia, am dat şi domnia mea Ananii şi lu Dragomir i Stan cu fraţii lor, ca să ţie partea moşu-său, Cornii, toată, a patra parte despre tot hotarul Cîndeştilor, ca să le fie lor moşie şi coconilor în veci, cum le-au fost şi mai denainte vreme, pentru au rămas acei oameni toţi de lege şi de judecată, cum mai multă treabă să n-aibă. Hhjko a<> H'bcT, n« ptM rocn«ACTK Bibi. Acad., CXCVI/74. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată. 1 „Şi ispravnic, Gligorie marele logofăt". * „A scris Dumitru logofătul în Bucureşti, martie 21 zile în anul 7144" <1636>. 236 1636 (7144) martie 22. | Adecă eu Sas de Coteşti şi cu ginere-mieu Tudor şi cu fii-mea Neacşa şi cu nepoto-mieu Luca, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna cuscru nostru Ghinei Turculescul şi la mîna frăţi-ne-său Mihnei, cum să să ştie că i-am vîndut locul de în dos, dereptu bani ga ughi 7. Şi l-am vîndut de bunăvoea noastră, să le fie lor de moşie şi ior şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi tuturor carii Dumne?ău va dărui de întru ei. Şi mărturii: Iane postelnic şi Neca Chefala şi jupanul Neca Caşul. Şi am scris eu Zahariia de în Măţău. De aceasta scriem şi mărturisim şi pentru credinţa pusu-ne-am peceţile şi iscăliturele. IIhC AVkCEIţd AVdpTÎE KE AhNH AET x3pMA- Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIV/12. Orig., hîrtie (31 X 22), 2 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 294. 237 1636 (7144) martie 23. f Adecă noi toţi megiiaşii din Fîntînele, anume Voico i Bălan i Tudoran i Lazăr i Drăgan i Stoica şi alalţi toţi cîţi sîntem fraţi pre acest vad de moarăj însă din stejariu pînă la un ulm, cum merg şi sămnele, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Hrizei velicăi ban 250 www.dacoromanica.ro Cralevschi, cum să să ştie că i-am vîndut acest vad de moară ce este mai sus scris, de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a înprejurenilor locului şi din sus şi din jos, însă za bani gata ughi 46 aspri gotovi, ca să fie dumnealui moşie şi coconilor moşie ohabnică cu zapisul nostru de vînzare. Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Mitrea postelnicul ot Dragomireşti i Gherghie cantaragiul ot Bucureşti i Tudor dvornic... ciori i Dan vătaf i Manea călăraşul ot Fîntînele şi alţi mulţi boiari cîţi nu i-am scris. Şi pentru credinţa pusune-am degetele. Şi am scris eu, Pană, sin Ivaşco logofăt din Piteşti. Scris la martie 23 zile, anul 7144 <1635). Voico. Bălan. Tudoran. Drăgan. Stoica. Lazăr. Gherghie cantaragiul. Bibi. Acad., F. LXXXI/99. Copie. 238 1636 (7144) martie 23. t Adecă eu Udrea şi eu jupîneasa Udrei, Sora şi cu feciorii noştri, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna Pîrvului logofătul cum să se ştie după ce au vîndut nepotu nostru, Tudor, pimniţa cu locul ei Mitrei postelnicul, vîndut-am şi noi partea noastră de loc cît au fost lîngă nepotu nostru, Pîrvului logofătul, fratele Mitrei postelnicul, derept ughi 10. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe cu ştirea tuturor vecinilor şi de în sus şi de în jos. Şi au fost la această tocmeală mărturie: părintele Vasilie egumenul de la svînta mănăstire de la Bistriţă şi părintele popa Manta şi Iane zaraful şi Lazăr, frate popei lu Anghel şi Sava postelnicul ot Tîrgovişte şi Dragul logofătul şi alţi mulţi, cari-şi vor pune peceţile şi iscăliturile. Şi am scris eu, Braţul grămăticul kti AirkcEivk aiuptîe kt a^hh, sesc Erohdiiacon Mihăilă Sava postelnicul ot Tîrgovişte 2 Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XXXIX/1. Orig., hîrtie (31 x 21,3), 4 peceţi aplicate* EDIŢII. Sacerdoţeanu, Arhimandritul Vasile Tismăneanu, 555—556. 1 Acelaşi scris cu al ermonahului Vasilie. * Semnături autografe. www.dacoromanica.ro 251 239 1636 (7144) martie 24. Zapisul Vlădaii i Rada, fetele Manii i Dimii i Toateri păntru moşie în Cîrnitură, scris la mîna Lupului căp ot Lapoşi, leat 7144 <1635>, martie 24. f Adecă eu Vlădae, fata Manii i Dima i Toader ot Lapoşi, dat-am acesta al nostru zapis ca să fie dă bună credinţă la mîna dumnealui Lupului căp ot Lapoşi, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui moşie în Cîrnitură, stînjeni 134, po bani 88. Şi am vîndut dă a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi din sus şi din jos, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veci. Şi cînd am vîndut această moşie, fost-au mulţi oameni buni mărturie. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus şi noi degetele mai jos ca să să crează. Eu Vlad. Eu Rada. Eu Dima. Eu Toader. Eu Marco ot Glaveş mart. Eu Radul Cazacu ot tam. Eu Standul ot... \ Eu Ghiorma ot tam. Eu Nan Boghean. Eu Boicul ot RăzturnatA Eu Marco mart ot Carcadiul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Tîrşor, nr. 718, f. 732v. Copie. 1 Loc alb in text. 240 1636 (7144) martie 25. f Scris-am eu, Paraschiva, feciorul lu Vlad Văcarea ot Bărbuleţ, acesta zapis al meu, cum să se ştie că am vîndut eu Paraschiva partea mea de ocină den Bărbuleţ, toată, de preste tot hotarul cîtu se va alege, de a mea bunăvoe popei lu Şărban şi Manei şi lu Neagoe, feciorii popei Standului ot Bărbuleţ dereptu 1 105 costande. Şi mărturie au fost: ot Bărbuleţ, ădat Roşea şi Guţilă şi Lepădat... an, feciorul lu N, feciorul Cîrstei lu Bărcan şi Dobrotă 1 şi au fostu şi Băilă şi Diicul gramaticul şi Manea fecioriul lu Dragotă şi Păd... şi Cornea şi Şerbu ot Gemenele, Cîrstea... t IlHC MtCEU,d MdpTÎE KE A^HE, B*h rttT x3pMA- Muzeul municipiului Bucureşti, nr. 35 822. Orig., hirtie (30 X 31), rupt. 1 Cuvintele „şi Dobrotă" adăugate între rînduri. 241 1636 (7144) martie 25. f Adecă jupan Tudoran sulgerul, scris-am acesta al meu zapis ca să fie de mar6 credinţă, cum să se ştie toate moşiile mele şi eu rumânii toţi şi dă moşii şi dă cumpărătoare şi toţi ţiganii meii şi dă moşie şi dă cumpărători toate bucatele meii, cîte amu şi hane şi ce să va găsi dă agonisitul meeu şi de la părinţii mei, să fie pri mîna feciorilor meei, anume: Iane pe harnicul i Badea pehamicul i Pîrvul. Şi în viiaţa mea şi după morte, alt neminea să n-aibă amestecătură nimic, nici în moşii, nici în rumâni, nici în ţigănie, 252 www.dacoromanica.ro nici în marhă, nici în haine, nici orice să va afla dă în agonisitul meeu, numai să fie pră mîna feciorilor mei care-s mai sus scrişi, să facă trei părţi, iar alt nemănea să n-aibă treabă, măcar pînă la un cap de aţă, tot pră mîna lor fie ; c-am lăsat eu, dă bunăvoia mea şi în viiaţa mea şi după morte mea ca să fie tot pre mîna lor. Şi am pus şi mărturii: jupîn Mateiu clucerul ot Coteşti i jupan Lăudat comisul, Arsenii clucerul ot Vlădeni i Barbul stolnicul i Standul logofătul ot Cîlceşti i Albul ot Lăîngeşti i Bulbosii ot Berăvoiaşti i Dragomir comisul i Văsiiu ot Rătevoiaşti i popa Radul ot Vlădeşti i popa Savul ot Coteşti şi încă mulţi omeni buni dă pră înprăjuru, care nu e-u scris aicea. IlHC AVbCEIţ4 «4PTÎE KE AKH'fe, E'h rtlîT x3AMp. berbeci mari 18, bilit 1 întîrţii 18, perit 7 mioră 33, perit 3 vătoi 4 vătue 6 ţapi mari 3 capră ster 3 capră cu lapte 10, perit 1 oii sterpe mari 13, lipsă pei 9 măînzări 85 melă 36 meei 50 iadă 5 iazi 6 la Oţelea, oi str 3 maînzară 1, melă 1 notin 1 notenă 1 la Codrea păcurarul, simbrii: oi măînză 4 mele 2 mei 2 notin 2 la Oprea păc notin 1 Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIV/10. Orig., hirtie (31,5 x 21,5), pecete inelară, aplicată. Copie ibidem, ms. 137, f. 31v—32. 242 1636 (7144) martie 29. t Adică eu, Dătco şi cu frate-miu Gîrbaci, feciurie lu Gîrbad căpitanul, scris-am şi mărturisim cu zapisul nostru să fie de mare credinţă la mîna jupînu-loe Loiz cliucer şi jupînăsii loe, Dobra, cum să să ştie că i-am vîndut viia de în Dealul Bucureştilor, 4 pogone, cum mărge de în pole pînă în vîrhu, derept 212 000 de bani gata. Şi i-am vîndut de bunăvoia nostră să-i fie moşie ohab-nică în vecie şi feciurilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi am luoat tot bani gata de la jupînul Loiz şi cu înştirea totorora vecinilor. Mărturie: părintele popa Bran şi jupînul Petrea sliujgiriul, sinu Aslan vornicul i jupan Dumitraşco cliucerul, fratele lu Mihai spătarul Coţofenul i Vădislav logofătul. Şi pentru credinţa, am pus şi pecăte. Acest am scris. 25? www.dacoromanica.ro Pis meseţa martie 29 dni v leat 7144 <1636>. Eu Datco Eu popa Bran ot mahala P6tre sulg6r Dumitraşco cliucer \ Bibi. Acad., DCXXIII/45. Orig., hirtie (31 X 21), 2 peceţi aplicate. Copie la Arh. St. Buc., ms. 255, f. 263. 1 Semnături autografe. 243 1636 (7144) aprilie 1. Adică eu Costea, ginerile lui Dumitru Bordii, şi eu, Drăgan, nepotul lui Dumitru Bordii din Prooroci, scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina Radului paharnicul ca să să ştie că i-am vîndut noi jumătate de sat din Prooroci, în judeţul Oltului şi din Olt şi din Romănaţi, toată partea lui Dumitru Bordii, cu tot venitul, din cîmpu, din pădure, din apă şi din dealul cu viile şi din siliştea satului şi cu vaduri de moară, de preste tot hotarul, cît să va alege şi cu ocina de la Ghizdavul şi de la Dumbrăviţă ce iaste deosebi din satul Proroci ce iaste a noastră, iar despre Dumitru Bor-dea. Pentru că am vîndut noi aceste moşii Radului paharnicul toate drept zece mii de bani gata, însă făr de o cedvîrte a mea a lui Drăgan, ce iaste a patra parte din ceastă jumătate de sat din Proroci cîtă să va alege. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boerilor dinprejur şi a megiiaşilor. Şi ne-au dat toţi banii gata în mîinile noastre ca să-i fie dumnealui de moşie şi coconilor în veci. Şi am pus şi mărturii: pan jupan Drăguşin vel portar i Diicul cuparu i Radul căpitanul din Fărcaş şi Stan clucerul din Balşi şi Pătru slujerul din Fălcoi şi Ghinea slujerul din Văleni şi Tudor comisul din Milcoiu i Staico ot Puturoasa i Iane păharnicul din Băbeni i Pătru păharnicul i Badea păharnicul ot Comani i Dumitru din Sfinţeşti i Radul i Crăciun i Manea i Stoica ot Gor Criva, Hodor i Şărbul i Standul păscarul i Filip judeţul ot Slatină cu pîr-garii. Aceasta am scris şi pentru credinţa ne-am pus degetile cu peceţi ce am avut, ca să să crează. Pis Tudor spudei ot oraş Bucureşti, measeţa aprilie 1, 7144 <1636>. Eu Costea. Diicul cupar. Eu Drăgan. Radul căpitan. Eu Pătru slujer. Aofeou K^ou^ap1. Staico păharnic. Ene păharnic. Pătru păharnic. Stan căpitan. Tudosie păharnic. Şi au fost şi Oprea din Cîrstieneşti şi Dragomir din Şuiei mărturie la acest zapis. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom,. CCCXXXVII/1 (nr. 4). Copie. 1 „Loiz clucer". 254 www.dacoromanica.ro 244 1636 (7144) aprilie 1, Bucureşti. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basaraba voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei m61e cinstitului boiariului domniei mele, jupan Dumitru Dudescul vel vistier şi cu feciorii lui, cîţi Difmnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Săcuiani, în judeţul Elh, însă partea lui Ionaşco comisul, stînjini 300, care iaste moşie aleasă şi hotărîtă despre megiaşii din sat, de la plopi pînă la cruce, oricît se va alege du preste tot hotarul, pentru că o au cumpărat jupan Dumitru Dudescul vel vistiiar, aceşti mai sus zişi 300 de stînjini de moşie de la Ionaşco comisul şi de la jupîneasa lui Neacşa şi de la feciorii lor, Cernica armaşul şi Paraschiva din Săcuiani, drept ughi 45, bani gata, stînjinul cîte bani 30. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor, fără de nici o silă, cu zapis de la mîna lor şi cu boiari mărturii, scrişi în zapis, anume: Bunea logofătul şi Dumitru logofătul şi din Bucureşti, popa Borcea eclisiiarhul şi Iane portariul şi din Văcăreşti, Nan logofătul şi din Săcuiani, Dobre armaşul şi fratele lui, Udrea şi Mateiu cliuciarul. Şi iar au cumpărat cinstitul boiariul domniei mele, jupan Dumitru vel vistiar moşie la Săcuianii megieşăşti, de la Stanciul şi de la frate-său Vişină şi de la Guţul din Stîlpeni, însă să se ştie din siliştea satului 80 de stînjeni şi din moşia Butiianul stînjini 300, cari să chiamă partea Vătăşească, drept 8 000 aspri gata, ce au fost a lor de baştină. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lor, cu mulţi boiari mărturii scrişi în zapis, anume: de la Topolovăni, Borcea logofătul şi Tudor stolnicul şi din Văcăreşti, Nan logofătul şi din Bobeşti, Pădure, feciorul Lăţei şi din Brătiiani, Ştefan logofătul. Şi au vîndut ei de bunăvoe cu ştirea tuturor megiiaşilor după înpre-jurul locului şi din naaintea domniei măle. Iar după ac6ia, cînd au fost mai pre urmă, iar Dobre armaşul, feciorul Oprii logofătul din Săcuiani, el au rădicat pîră pentru moşiia de la Săcuiani ce o au fost cumpărat boiariul domniei mele Radul logofătul Dudescul, feciorul lui Dumitru vel vistiar, de la Stanciul şi de la Vişină şi de la Guţul. Şi au venit înaintea domn'ei m61e la divanul cel mare, de s-au pîrît de faţă cu Radul logofătul. Şi aşa pîra Dobre armaşul, cum că el iaste moşnean din Săcuiani şi iaste mai volnic el a cumpăra această moşie decît boiariul domniei măle Radul logofătul Dudescul ca să-i lepede banii înapoi, iar Radul logofătul, el s-au plîns la divan cum cînd au fost cumpărat cinstitul boiariul domniei măle jupan Dumitru vel vistiar, tatăl Radului logofătul, moşie întîiu la Săcuiani, de la Stanciul călugărul Fundeanul, au mers Radul logofătul Dudescul în casa lui Dobre armaşul, la Săcuiani, de au întrebat pe Oprea logofătul şi pe fiiu-său Dobre armaşul şi pe toţi sătenii şi megieşii din sat şi toţi au fost atuncea bucuroşi ca să o cumpere. Şi această moşie, ia au fost tot dintr-un moş, iar acum nu să suferă. Apoi întru aceia, domniia mea singur am căutat şi am judecat după dreptate şi după 16ge, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele şi bine am adeverit domniia mea cum că cînd au cumpărat, au fost întrebat pre toţi megiiaşii din sat şi au fost cu voia tuturor şi cum că iaste această moşie tot dintr-un moş. Deci au rămas Dobre armaşul de lege şi de judecată dinaintea domniei m61e. Drept ac6ia, singur domniia mea am dat ca să ţie Radul logofătul moşiia ce o au cumpărat de la Stanciul şi de la Vişină şi de la Guţul, cu bună pace, iar Dobre armaşul să nu aibă nici o treabă, pentru că iaste moşiia dintr-un alt moş. www.dacoromanica.ro 255 Şi iar să fie cinstitului boiariului domniei mele, jupan Dumitru vel vistiar Dudescul un răzor de vie la dealul Bîrzeştilor, ce iaste alăturea cu viia lui Dumitru vistiarul, însă răzorul de la Gonţea, pentru că l-au cumpărat jupan Dumitru vistiarul de la Dragomir dorobanţul şi de la fămeia lui Manca din Bîrzeşti, drept 1 600 aspri gata. Şi iar au cumpărat Dumitru vel vistiar un sălaş de ţigani, anume Nan ţiganul şi cu ţiganca lui, anume Muşa şi cu feciorii lor, anume Bîra lăutariul şi Dumitru lăutarul şi Stoica şi Dragomir şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, de la Dragotă, feciorul lui Cazan din Băbeni, din judeţul Ialom, drept ughi 100 bani gata. Şi iar au cumpărat jupan Dumitru vel vistiar o ţigancă, anume Stana, ţiganca Bîrăi ţiganul, de la Dionisiia călugăriţa şi de la nepoţii ei, Dumitru postelnicul şi Stan de la Tătărăi, din judeţul Ialom. Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceşti ţigani, ei de a lor bunăvoie fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor dupe-nprejurul locului şi dinnaintea domniei m61e. Şi am văzut domniia mea şi zapise de vînzare cu mulţi boiari şi oameni buni mărturie, anume: din Bucureşti, popa Borcea eclisiiarhul şi Iane portariul şi din Bîrzeşti, Nan logofătul şi Negre şi Buica şi din Topo-lovâni, Borcea logofătul şi Tudor stolnicul şi din Orbească, Marco logofătul şi din Bilcireşti, Şărban logofătul şi din Nicşăşti, Stoica logofătul. Pentru ac6ia, am dat singur domniia mea jupanului Dumitru Dudescul vel vistiar, ca să-i fie lui moşiia şi viile şi ţiganii, stătători şi ohabnici, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea, pe: jupan Hrizea vel ban de la Craiova i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Preda vel spătar x jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vucina vel pehamic i jupan Cos-standin vel postelnic. Şi ispravnic, Grigorie vel logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în scaunul oraşului Bucureştii, în luna aprilie 1 dni, leat 7144 <1636>. Acest isvod s-au scris pe limba rumânească de pe uricul cel slovenesc de Lupp Dascăl slovenesc la Şcoala domnească din Bucureşti. Az Lupp dascăl slovenesc izpisah. Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, nr. 35 854. Trad. 245 1636 (7144) aprilie 3, Bucureşti. t Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodinu vseia zemli Ungrovlahiscoe. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru şi cu frate-său Gheocăi, neguţătorii şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, cum să le fie lor satul Fometeştii din judeţul Vîlcii, jumătate, din cîmpu, din pădure şi din apă şi cu rumânii, din siliştea satului şi de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, şi cu tot venitul cît se va alege. Şi încă şi rumânii să să ştie pre nume: Iancu i Stan i Hamza cu feciorii lor şi Anghel şi Turcul i Dan cu fiiu-său Stoica şi Vodă şi Vistion şi Iova şi Manciul cu frate-său Stănilă şi Danciul boariul şi Pîrvul şi Bîra i Lupul şi Barbul şi Zisul şi Finice cu frate-său Oprea şi Preda cu frate-său Lepădat şi Meniia şi Vladul şi Iuga şi Călin cu frate-său Lepădat şi din feciorii Diei 256 www.dacoromanica.ro şi Dan Şchiopul şi cu feciorii lor şi cu toate părţile lor de moştenire şi cu tot venitul. Pentru că acest sat Fometeştii au fost al lui Staico paharnicul Ru-deanul de moştenire încă de mai nainte vreme. Iar cînd au fost în zilile lui Leon vodă, iar Staico paharnicul, el au fost căzut la mare nevoe de cătră domnie. După aceia, Staico paharnicul cu nimica n-au putut să-şi plătească capul dintr-acea nevoe, numai ce au vîndut Staico paharnicul satul Frăţeştii şi au fost spus jupînesii lui naintea părinţilor ei. Şi au dat Staico paharnicul jupînesii lui pentru satul Frăţeştii, i-au dat satul Fometeştii cu zapis de la mîna jupînesii Radei. Şi tot au ţinut jupîneasa Rada satul Fometeştii cu pace. Apoi, după moartea lui Staico păhamicul, au căzut şi jupîneasa Rada în mare nevoe. După aceia jupîneasa Rada au luat bani de la Pătru şi de la Ghioca neguţătorii şi s-au plătit de acea nevoe. După aceasta, cînd cu fost la zi, jupîneasa Rada n-au avut bani să dea la neguţători, la Pătru şi la Ghioca, ci au dat satul Fometeştii cu rumânii şi cu tot venitul, care sîntu mai sus numiţi, pentru ughi 300 jeltiţi gotovi şi pentru multu bine ce i-au făcut ia, iar au mai dat ei ughi 400 \ fără dobîndă, într-un an şi jumătate. Şi am văzut domniia mea şi zapisul ei la mîna acelor neguţători, cum scrie mai sus şi cu mulţi boiari mărturie scrişi în zapis: pan Dumitru vel pitar, pan Dragomir vel armaş, Radul vel2 vistier, Simon vtori logofăt i Cemat vel portar i Stroe logofătul, Bunea logofătul, Ghinea slujerul ot Văleni i Udrea logofătul ot Rădăcineşti i Marco logofătul i Preda logofătul i proci. Şi au întrebat jupîneasa Rada pe toate rudeniile i pe Andrei slujerul i braţ ego Radul şi pă Vladul, sinu Vladului logofăt i pe Tudosie clucerul şi pă Mitrea slujerul şi Isar paharnicul i Chirca pahirnicul, deaca nu vor da aceşti bani acestor negustori. Iar ei nicicum n-au pohtit ca să dea ei bani acelor negustori, ci toţi s-au lepădat, precum am văzut şi domniia mea zapisul la mîna neguţătorilor cu multe mărturii, precum să n-aibă nici un lucru cu acel satu niciodată. Dreptu ac6ia şi domniia mea am dat lui Pătru şi Ghiocăi neguţătorilor şi am întărit cu această carte a domnii mele, cum să fie lor satul Fometeştii jumătate, moşie lor şi fiilor lor şi nepoţilor stătătoare, precum scrie mai sus, în veacu şi de către nimini neclătit. Drept aceia, am pus domniia mea şi mărturii: pan Hrizea vel ban, pan Ivaşco vel dvornic, pan Grigorie vel logofăt, pan Dumitru vel vistier, pan Preda vel spatar, pan Nedelco vel clucer, pan Vasile vel stolnic, pan Buzină vel comis, pan Vucina vel paharnic, pan Costandin vel postelnic. , pan Simon vtori slovpolojen. Şi eu, Tudor spudei, namazam vă ves recşe 3 Bucureşte measeţa aprilie 3, leat 7144 <1635). Io Matei voevod. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XXI/1. Copie; alte copii ibidem, ms. 449, f. 123v—1^4 şi 719, f. 254-255. 1 1 Textul „jeltiţi. .. ughi 400“ adaugat pe margine. * în loc de „vtori". * „namazam vă ves recşe" (am scris în oraşul zis). www.dacoromanica.ro 257 246 1636 (7144) aprilie 6. t Adecă noi, aceşti 12 boiare, carii am fost luaţi pre răvaşele domnu nostru Io Matei Băsăraba voevoda de jupînul Mitrea pitarul şi de Preda vornicul ot Balomireşti şi de Stan, carili caută partea Hogească ot Muşă-teşti, însă anume boiari pre nume: ot Albeşti, Condilă postelnicul, ot Cepari, Eftimie pitarul, ot Stoineşti, Pîrvul logofătul Dolofan, ot Argişi, Anghele i Bad 1 vornicul, ot Rădăcineşti, Udrea logofătul, ot Berindeşti, Oprea logofătul, ot Corb6ni, Neagoe logofătul, ot Bucşăneşti, Vucomir, ot Zăr-neşti, Stoica paharnicul i Vladul stolnicul, ot Brătiiani, Badea. Şi zicea Stan că acea parte nu iaste vîndută Mitrii pitarul de Preda vornicul, păntru că iaste a lor moşie miluită de Paşadiia pre moşu-său. Iar deca ne-am strîns aceşti 12 boiari, carii sîntem mai sus-screşi, noi am cerşut la Stan zapisul Paşadii de milă, care zicea că au miluit pre moşu-său; el n-au scos nici un zapis naintea noastră. Deci deca am văzut că nu ne aztă nici un zapis, noi am strînsu bîtrînii satului toţii şi alţii megiiaşi din prejurul locului de i-am <în>1trebat cum ştiu cu sufletele lor şi i-am întrebat care iaste partea Hogească şi delniţile boereşti. Deci bătrînii satului şi alţi megiiaşi ne-au arătat partea Hogească, acele sîntii delniţile boerăşti. Şi am văzut la Mitrea pitarul un zapis al Predei vornicul de vî1zare, care au fost vîndut Preda vornicul Muşăteşti cu partea Hogească, care să cheamă delniţile boereşti lu Vasilie spătarul ficiorul lu Muşat vistierul, ia(r)1 Mitrea pitarul au cu 1 2 derept ughi 480, în1ă cu toţi rumânii, însă cîţi, sînt în sat şi cîţi sînt fugiţi, ca să fie rumâni. în1ă cîndu amu căutat acest lucru, tînplatu-s-au şi părintele egumenul Grigorie de la sveată mănăstire ot Argeş i jupan Braţul comisul i Ivaşco clucerul, Thudosie clucerul ot Ruda i Standul judeţul ot Argeş. IlHC dnpHAÎE S AMIH, AET x3pA\A- Condilă postelnic. Eftimie pitariul. Dolofan. ’AyyeXsx3 4. 4 Opre. Negoe. Vucu. Stoica păharnic. Braţul comis. Ivaşco clucerul, Tudosie clucer. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/18. Orig. hîrtie (31,5 x 21,51), 14 peceţi aplicate. 1 Omis. * Loc rupt. * Anghelet. 4 Semnătură ilizibilă. 258 www.dacoromanica.ro 247 1636 (7144) aprilie 6, Bucureşti f ffiHAOCTÎEIO BOHfîlO, 1(0 ffldTEK» B0EB0A4 H rOCnOAHHTv BTvCOH 3EMAE «SrrppOB-AdjflECKOE, BH$K BEAHKdrW H nptAOBpdrW, CTdparCO nOKOHHHddrW 1(0 ElvCTvpdKd BOE-boa<1- AaKaT rocnoACTBO mh, cie noBEAtHÎE rocnoACTBd mh BOAtpHH# rocnoACTBd aih HdH nOCTEAHHK WT KTvPBTvTEIJIH H CTvC CHHOBH CH, EAHUEÎKE EorTv AdPOBdy, 1KO»E Ad ECT WT CTkAa Hd np^A oy MHPHHO O CBOBOAHO WT KTv PiAYA CASîKdp WT pE5K8ptHH h ivi’ Kiv wSndHMud Ero ffidpîra, 1OHEJKE HMdA np$x nptA KE CTvC PdAyA CAgJKdp WT $pE}K$ptHH H CTvC ÎKSnd-HHUd ErO ffidpÎA pdAÎ HtKÎH AEOH 3d WHHHTv A^AIM CH APar8A0B nopTdp WT fllTvHEIJJH, HETBpivTdrO AEOO H WT EpivCEIJJH HETBpivTdrO AE^O, AEO APdr8A0B nopTdp H WT ffl$HEA, HETBpTvTdrO AErtO HTO ECT npOAdA HdH nOCTEAHHK Ad nAdTHA nptKÎE 5K$nd-HEUEK @PHHEH, JKgndHHUEB APdr$AOB nopTdp, SdHEJKE TEJf CÎE BHUIE pEHEHÎE AEAH 3d WHHHTv BHAO ECT 3d A^AHHHO AP^AOK nopTdp WT HdHnptJKAE BptME. H BTvC AP’B}Kdrt CTvC AOBpO MHPHHO AO CTvMpivT ErO. ă KTvAd ECT BHA Hd CTvMpivTTv Ero, AP$rH CHHH HE WCTdA WT T'bAd ErO BE3 EAHd A’EWHpTv no HME EEAHKd. H WCTdA CIE A^AÎHE BHUJE nHC no P$K EH H BTvC AP'B’BAA ndKHJKE CTvC A®BpO MHpHHO A® CEMpivT$ EH. ă KTvAd ECT BHA Hd CTvMpivT EH, d CÎE BEUIE pEHEHÎE WHHHE ECT WCTdA, d JK$ndHHUd ©pHHd WHd ECT BTvSH-MdA TEX BEUIE p^X WHHHE, pdAÎ nptKÎ EH. TdJKE Biv TOM, HdH nOCTEAHHK H CTvC BpdT ErO XpHSdH H CTvC fflHyHd, WilH HMtA np$x np^A PdAyrt boeboa h ckc wSndHHud @pHHd. H civnptuJE ce 3d ahu$ nptA PdAyA BOEBOA- TdîKE, Biv TOM, rOCnOACTBO EM$ rAEAdA H C$AHA no npdBA$ H no 3dK0H H Ad' Aox rocnoACTBO m8 Hd CTptA hm a BOAtpH no pivBdUJ rocnoACKH, no hme: w$ndH HEpHHKd BHB BEA ABOpHHK H ndH TEWAOCÎE BHB BEA AOrO$ET H ndH /KHpOCAdB EHB BEA AOrO^ET H ndH ALHpOCAdB BHB BEA AOrOjjSET H ndH HHKd BHB BEA AOrOjjlET, QKOJKE Ad taeaaa no npdBA$- Eiv tom, cîe soAtpH bhuje mc h [cbc] k8hho>ke ckc wtu$ haui Kyp BATvAÎKd fl$Kd MHTponOAHTd St A O A^BpO rAEAdA H HCTHHCTBOBdA KdKO AOHECH %HHd nptKH Biv KTvIJJO MOyJK EH Ap4A0B nopTdp XM dCnpH TtyJCKÎH. TdîKE, BTv TOM, TEX BOAtpH BHUJE nHC, WHH H CHI^E TdKMHA CTvC A^UJE HM, HKOÎKE A4 AdcT HdH nOCTEAHHK H CTvC BpdT ErO XpH3d nOCTEAHHK H CTvC UjSpO Cd i&HyHd WSndHEIţEB &PHHEH 8rH C*. Siv TOM, HdH nOCTEAHHK H BpdT Ero XpH3dH H UjSpO Cd ffilct ndHEUEB @phheh nptKÎE eh ckc 8rn ”c, d AP^rH hobuh, SrH îT, hto ECT BHA WT CptAÎ WCTdA ECT nO p$K HdHOB nOCTEAHHK H CTv PpdT ErO XpH3dH H MhX~ HdB. H ETvC AP'BHCdA CTvC A06P0 MHpHO A* CEAd BTv A^HH TOCnOACTBd MH. d KTvAa ECT BHA, d PdAyA $pEH(PptH8A CTvC JKSndHJlţd ErO Mdpîld, WHH BTv3BHrHŞAH np$X nptA rocnoACTBd MH H CTvnptUJE CE 3d AHuS CTvC HdH nOCTEAHHK 8 BEAHKÎH AHBdH. H CHIţE nptUJE CE PK$ndHEUEB ©pHHEH. TdJKE BTv TOM, TOCnOACTBO MH rAEA<*A H C^AÎAIv nO npdBAS H no 34K0H K$nHOJKE CTvC BTvC AHBdHOB H A^A^X TOCnOACTBO MH HdHOB nOCTEAHHK IdKOJKe Aa ECT 8 MTpHO H CBOBOAHO WT Klv P4Ayrt CASîKdp H WT Klv JK$ndHHU4 Mdpîld pdAÎ CÎE A£AH 34 WHHHS BHUJE nHC. HaH Aa HMdTH A<*KdTH WT TEX ^ 4T0 ECT WCTdA 3d CpEAÎ Hd pSK HdHOB nOCTEAHHK, P&AVa CA^JKdp H JK$ndHHUEB Ero ffldpÎEB 8rH M, HAH HOBUH HAH A^A'HO, d AP$rH ®rH M A4 KHTH no p$K HdHOB nOCTEAHHK CTvC HETOM CH. ă EAHd AEA 3d WHHHTv HTO ECT BHA ^pdr^AOB nopTdp, WT HoiddHd, WHd ECT npOA4A AHvUJHpd Ero £e-AHKd, nOHTEHHdrO npdBHTEA ndH TAHropÎE BEA AOrOJ^ET Hd CTvMpTvT ErO Aa CE nOrpHBdA. www.dacoromanica.ro 259 1Ero paAî» AM*X cka rocnoAcTKO mh HdHOR iiocteahhk h ckc metom CH HK05KE M ECT «V AAHpHO H CKOAHÎH WT K"K PiA^A «fcpEJKSp'feHOK H WT K*k 5K$- ndHHiţd Ero Mapîia h wt Kt chhobh hm h wt Kt Ktcajf nop^AEHÎE hm a<> he HMaT HHJfTO BdAOBdHÎ Bt B'kKH. IcG^ejke oyKO h cbeahteah nocTaKHjf rocnoAcTeo mh: naH XpHât bea eah h nan IsauiKO bea aeophhk h nan raiiropiE bea Aoro^ET h nan ,A,8mhtp8 bea Bncmiap h naH IIpEAa bea naTap h nan EacaaaKH bea ctoahhk h naH E&HHKd bea komhc h nan E8««Hd be nEjfdpHHK h nan KocTdHTHH bea eiocteahhk. HcnpasNHK,...2. _____H nanHcax a3, Goaps AoroijsFr, 8 E$k8peijjh, MtcEiţd anpHAÎE s akhh, b AtT x3pMA- f îw ffldTEH BWERWAa, MHAOCTÎK» EOKÎft rOCnOAHHh.. Iw ffiaTtw boeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsaraba voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Nan postelnicul din Bărbăteşti şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de către Radul slugerul din Fre-jureni şi de către jupaniţa lui, Maria, pentru că a avut pîră înaintea cel a patra parte, pe care le-a vîndut Nan postelnicul să plătească zestrea jupaniţei Erina, jupaniţa lui Dragul portarul, pentru că aceste părţi de ocină mai sus-zise au fost de moştenire ale lui Dragul portarul de mai înainte vreme. Şi le-a tot stăpînit \ Radul Frejureanul cu jupaniţa lui, Maria, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele şi s-au pîrît de faţă cu Nan postelnicul în marele divan. Şi aşa pîrau Radul sulgerul şi cu jupaniţa lui, Maria, 260 www.dacoromanica.ro că nu au dat Nan postelnicul şi fratele lui, Hrizan postelnicul şi Mihna nici un ban la mîna Erinei. Intru aceea, Nan postelnicul, el a adus pe jupaniţa Neacşa, nora jupaniţei Erina, să mărturisească înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi înaintea a tot divanul, că a dat Nan postelnicul toţi banii deplin, 200 ughi, la mîna jupaniţei Erina. Deci întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu tot divanul şi am dat domnia mea lui Nan postelnicul, ca să fie în pace şi slobod de către Radul sulgerul şi de către jupaniţa Maria, pentru aceste părţi de ocină mai sus-scrise. însă din acei 80 ughi, ce au rămas la mijloc, la mîna lui Nan postelnicul, să aibă a da lui Radul sulgerul şi jupaniţei lui Maria, 40 ughi, sau bani sau dedină, iar ceilalţi 40 ughi să fie pe mîna lui Nan postelnicul cu ceata sa. Iar o parte de ocină, ce a fost a lui Dragul portarul din Poiana, a vîndut-o fiica lui, Velica, cinstitului dregător pan Gligorie mare logofăt, la moartea lui, ca să-l îngroape. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Nan postelnicul şi cu ceata sa, . f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod de vorîi ceti zapisele boiariloră, să ţie Dumitru căpitanul, că le-amu vîndutu noi de bunăvoe a nostră, nici de o silă. Şi cîn o-mu vîndutu noi, ne-amă întrăbatu cu totă ruda nostră şi cu toţi părtaşi de moşie. Şi o-mu vîndutu cu voia tuturora. Şi o-mu vîndutu pre bani gata 7 800 şi 2 vaci cu viţei. Şi la tocmală fost-a: Stanciulă stegarul ot Studiniţa şi Iacovu călăraşul şi Calotă şi Hrana călăraşul şi Staciul călăraşulă şi Stoica călăraşul şi mulţii megiiaşu ci nu suţa pusu-ne-amu şi degetele în locu de peceţi. ffl'fcCEIţd <4>IlpHrtÎE f, RTi AtT x3pMA- Eu Mateiu. Eu Drăganii. Hodorea călăraş. Hrana călăraş. Standul stegari. Iacovu călăraş. Calotă călăraş. Stoica călăraş. Arh. St. Bcc., Jl-rea Cozia, XX1V/12. Orig., hlrtie (32 x 21), 5 peceţi aplicate. Copii ibidem, ms. 215 bis, 1. 19v—20 şi 215, f. 306. 250 1636 (7144) aprilie 12, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarabă, voevcdă şi domnu a toată Ţara Românească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele oraşiului Cîmpulungului, lui Stan judeţulă cu 12 pîrgari şi preoţiloră şi tutu-roră orăşianiloră, de la mare pînă la mică, cîţi sînt moşteni ai oraşiului, şi fecioriloră loră, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie în pace de găleată şi de slujba domnească şi de vama pîrcălabiloru de oraşiu şi de vama de pită de la bîlciulă Sfîntului Ilie proroculă, ori ce vor vrea să vînză sau ce voră vrea să cumpere, măcar cală, măcar bou, măcar oae, măcar pături, măcar peşte, măcar orice, totă să n-aibă a lua de la dînşii vamă, cumă au fostă obiceiulă loră şi cumă au fost iertaţi şi din zilele aceloră blagocestivi bătrîni domni. Şi iarăşi, căruia dintre dînşii se va întîmpla moarte şi va rămîne nis-carva moşii după moartea lui, măcar casă, măcar locă la oraşiu, măcar vaduri de moară, măcar delniţe la cîmpă, măcar vii, măcar ce va fi, cu acelea nici ună amestecă sau treabă să n-aibă nici domnia mea, nici pîrcălabii de oraşiu, nici niminea din boiari, nici slugă boierească, nici măcar ună omă. Şi iarăşi să nu fie volnică nici boiariu, nici sluga domniei mele ca să ceară de la domnia mea niscareva locuri sau niscareva moşii de la aceşti orăşiani, măcar casă, măcar locă la oraşiu, măcar vadă de moară, măcar delniţă la cîmpă, măcar vie, măcar ce va fi, ci orăşianii să fie volnici să facă ce le va fi voia loră cu aceste moşii. Şi de va fi datoriu vreun orăşiană vreunui boiariu, măcar altui om de ţeară şi de se va întîmpla acelui om moarte şi-i va rămînea lui niscarva feciori, să nu rămîe moşia vînzătoare, şi de nu va putea birui ca să plătească acea datorie, iar datornicii să nu fie volnici a vinde casele loră, măcar vii, măcar locă într-altă parte, ci totă să vînză la orăşiani. 262 www.dacoromanica.ro Iar pentru rîndul judecăţii oraşiului, să n-aibă să se amestece să strice judecăţile loru nimenea, ci toată legea şi judecata loră stătătoare cumă au fostă mai dinainte vreme tocmeala loru, după obiceiul! celă bătrînă, din zilele acelor! bătrîni domni, care au fost mai dinainte de noi. Pentru că am văzut domnia mea multe chrisoave bătrîne şi vechi, făcute tot! pentru aşe-zămîntulă oraşiului: întîiă chrisovul! strămoşiului domniei mele, prealuminatului şi blagocestivului şi de Christos iubitoriu răposatului Io Radul! Negru voevod, leat 6800 şi chrisovulu lui Mihail voevod, leat 6900 şi chrisovulu Vladului vodă, leat 6947 şi chrisovulu lui Vădislavă voevod, leat 6960 şi încă multe chrisoave şi cărţile tuturor! domnilor!. Şi încă după acestea, cîndu bine au voită domnul! Dumnezeu de m-au dăruită cu domnia pre scaunul! moşilor! şi ală strămoşilor! domniei mele şi cinstitul! împărat! cu schiptrulă stăpînirii Ţărei Româneşti, am văzută domnia mea biserica strămoşiului domniei mele Io Radulă Negru voevod stricată şi dărăpănată. Deci, am gînditu, pentru Dumnezeu, ca să nu fie pomana strămoşălui domniei mele în deşertă şi iarăşi am ridicat-o pre dînsa domnia mea şi o am făcută ală doilea din temelie, ca să fie şi domniei mele şi părinţiloră domniei mele şi moşiloră pomenire în veci. Dreptă aceea, şi domnia mea încă am înoită şi am întărită acele chrisoave şi cărţi cu această carte a domniei mele şi am aşezată pre dînşii însumi domnia mea, ca să fie în pace toţi orăşianii şi de vama pîrcălabiloră de oraşiu şi de vama pităriei de la sborulă Sfîntului Ilie, ca să nu aibă voie să ia loru vamă nimic, orice vor! vrea să vînză sau ce vor! cumpăra la tîrgă, ci numai să ia de la alţi oameni de ţară, cumă au fost legea şi mai denainte vreme, după cumă scrie şi în piatra care o am pusă domnia mea de-asupra porţii bisericii, ca să fie moşia loru şi toate judecăţile loru şi toc-melele loră să fie stătătoare în veci şi de niminea să nu să clătească, după zisa domniei mele. încă şi jurămîntă am pusă domnia mea, după pristăvirea domniei mele, pre carele va alege domnulă Dumnezeu a fi domnă Ţărei Româneşti, au din fiii domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, din alte seminţii, să cinstească şi să înoiască şi să întărească cartea domniei mele, ca şi pre acela domnulu Dumnezeu să-lă cinstească pre elă şi să-lă întărească întru domnia lui şi în veacul viitoriu sufletul! luu Iar care nu va cinsti şi nu va înoi această carte a domniei mele, ci o va sfărîma şi o va strica, acela să fie procletă şi anatema şi afurisită de stăpînul Iisus Christos şi de 318 sfinţi părinţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un locă în veci, amin. Iată şi mărturii amu pusă domnia mea: pan Chrizea vel bană, pan Ivaşcu vel vomică şi jupană Grigorie vel logofetă şi jupani Damitru vel vistieriu Şi jupanu Preda vel spătariu şi jupanu Vasilie vel stolnică şi jupanu Buzinca vel comisă şi jupană Vucina vel paharnicu şi jupană Costandin . Şi ispravnicu, Grigorie vel logofetă. Şi am scrisă eu. Stoica logofetulă ală lui Şerbanu, în oraşiulă Bucureşti, aprilie 12, leat 7144, iar anii de la Christos, 1636. Djpâ Magazin istoric pentru Dada, V, p. 336—339. EDIŢII, Rădulescu-Codin, Cîmpulung, 132—134. www.dacoromanica.ro 263 251 1636 (7144) aprilie 18; ţ Et Hiwk wrrud h cHHd h catTdro A^jfd HEpaaAEdHO, dMHH. Scris-am eu Bran i Drăgoiu i Braţul i Standul, feciorul lu Bran i Şerban, feciorul Braţului, acesta a nostră carte, cum să fie la mîna Stoică popei ot Nămuiaşti, ca să fie în pace şi slobod de acum nainte şi de niminilea val să n-aibă. Pentru căce ne-u îostu noah. rumân de moşie şi cîndu am vîndut muşie de în Nemuiaşti de în sat, iar pre acestu om, anume Stoica popa, nu l-am vîndut, căce au fostu numai cu capul, ce l-am lăsat să fie slobod. Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnului nostru Mateiu voivod, noi l-am iartat să fie în pace de rumânie şi elu şi feciorii lui i nepoţii lui, cîţi Dumnezău i va dărui, pentru că l-am iartat noi, de a noastră bunăvoe. Şi cine se va scorni a sparge acesta a nostră tocmelă, să fie proclet şi afurisit de vlădica Hristos şi de 12 apostoli şi să fie la un loc cu Iiuda şi cu Arie. Şi mărturie încă am pus: de în sat de în Bogăteşti, popa Standul i Ruse Ivan i Vlaicul i de în Nemuiaşti, Oprea a lu Raico şi feciorii lu Standul i Radul şi de în Stoineşti, Lazar şi de în S|l]uslăneşti, Radul Jumăra i Bade i Neguţ. Acesta am scris. Pis measeţa aprilie 18 dnă’, vă leat 7144 <1636) Eu popa Standul. Bibi. Acad., MCLXXVI/10. Orig., hîrtie (30x21), 3 peceţi inelare, aplicate. 252 1636 (7144) aprilie 19. t fllH/\OCTÎEK> EOKIEIO, IlV ffidTEIO fi'KC'KpdEd R«EK«A<> H rOCflOAHHTv. ^dKdT rocnoACTKo mh cîio noKEA'bHîe rocnoAcTKd mh acestui om anume Laţco den Ceuri şi cu nepoţii lui, Stan şi Tudor, ca să hie de acum nainte în pace şi slobozi de rumânie de cătră Stoica den Şomăneşti, nepotul Stoichiţii ce au fost vistiiar mare, pentru că au venit acii înnaintea domnii mele părintele egumenul Teodosie înpreună cu Laţco, de au spus şi se-au jaluit, cum pre vr6me cîndu au fost Stoichiţa boiar mare, mers-au Laţco şi cufrate-său Dumitru, tatăl lu Stan şi al lu Tudor, în satul lu, căci i-au fostu mai cu uşor la bir şi i-au lucrat ca şi alalte lăturor. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Stoica se-au pus în spinarea lor ca să-i rumân6ască, şi fiindu rumâni sfenteii mănăstiri Tismdiii, de moşie, de strămoşie, încă mai denaintă vreme şi l-au apucat şi legătura lu Mihaiu voevoda în satu sfentdi mănăstirii Tismeneii, în Ceuri. Deci, într-aceia domnii mea am căutat şi am judecat înpreună cu toţi cistiţii deregătorii, domnii mele şi am dat domniie mea părintelui Teodosie de la Tismeana, ca să ţie pre Laţco, cu nepoţii lui, Stan şi Tudor, să-i hie rumâni de moşii, la sfînta mănăstire la Tismeana. Şi iar să hie volnic părintele egumenul Teodosie, de la sfînta mănăstire de la Tismeana, cu aceasta carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele anume ... 1 de să-şi strîngă şi alţi rumâni na ime den satu den Moi, anume Nan şi cîţi rumâni să vor afla fugiţi, pre toţi să hie volnic să-i ia cu toate bucatele lor, să-i ducă în sat în Moi, au să aru hie în sat domnescu, au boerescu au călugărescu, au la oraş, au la slobozie, tot să aibă a-i lua. Iar 264 www.dacoromanica.ro în care sat să vor afla dentr-acestea sate rumânii mănăstirii pitulaţi, sau nu vor vrea să-i dea hie volnic sluga domnii măle ce scrie mai sus să ia dentr-ac61a sat cîte 6 boi domneşti, iar care să va ispiti a face intr-alt chip sau a sări preste această carte a domniei măle, ac<§la om bine să ştie că mare certare va avea de cătră domnii mea, că aşa iaşte învăţătura domnii mele. Hhako aa h1Sct no pem rocnoACTKd mh. H HcnpdKHHK cdM pem rocnoACTKd MH. IlHC dnpHAlE eî A^HH, K*K rt-fcT x3pi»A. IlV ffldTEIO BIVEKIVAA, MHAOCTÎIO E05KÎIO rOCnOAHHk. IlV ffldTEIO BOEKOA Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/16. Orig., hîrtie (30,5X 21), pecete timbrată. Loc alb. 253 1636 (7144) aprilie 20, Bucureşti. t Biv XpHCTd Sora, KAaroKhpHu h B/taroMECTHEM h Xphcto aiokkikki h camk-AP’KHCdKHbJ, IlV (&ATEIO EaCdpdEd BOEKOA, EOJKÎIO MHAOCTÎIO H EOHCÎEM AAPOKAH?EM, IVKAAAAIOIJJOMH H rOCnOACTKSEyjOMfl KCOH 3EMAH 3AnrtAHEHCKÎH H Et|jE H 3AnAAHEHCKlEM «TpOHdM, fLtMAUlg H for’kpAlllS JfEpUET. ErtdronpOH3KOAH)( TOCnOACTKO MH CBOHM EAdThJM npOH3KOAEHÎMM H MHCTIHM H CKhTAÎH Cp*KAMM rOcnOACTBA MH, HKO npOC-rtdBHT cm npocaaBAKUiaro Mh Eora h ca c/iakoe E’kSHEiiiiiiaro mm ha nphcToah csh-TonoMHBUMM AhAOM rocnoACTKA mh. Ce A^POBajf h rocnoACTKO mh ceh kcm mhcthih m Baaro ivspasHH h nphnoMraHîu, hjke ha a KTichMH mhctih aapok hactoeijiîh, ckio JfPHCOB TOCnOACTKA MH CK’bT'bH, EOJKECTKHhH MOHACTHp, TAATOAEMH ToBOpA, HAh%E ECTK JfPdM MHCTHhH, nphCBhThH BAAAÎMEIţE HAUTK EoTOpOAHUK H npHCHO AhshH /ttapÎM H IVTU.8 ErSMEHA /QlEAETÎE /BaKÎAOHCKTH H KChM H5KE IV XpHCTh EpATÎH 5KHK8t El. TOE CKhTK IVEbJTEA, I3K0 AA ECT EA«H CEAO CKhThEK MOHACTHp nO HME I\lOA$A, H5KE ECTh EAH3 H IVKpkCTk MOHACTHp, IVT CkAA HA npEA 8 MHpHH H CKOEOAHH CKC AOMO^E HM H Ch KOMATOBE HM 3A AAH IVT MhCElţK H 3A IChEAS H 3A ChHO H 3A BOA H 3A C$)(a IVEl^A H 3A KOH H 3A MEA H 3A BOCOK H 3A MATAK H 3A AECMCTBOBAHÎE niEAAM H 3A TOp-IJJHHA IVKU.HM H CBKHHM H 3A BHHApHMH H 3A IVKEll 3A COyAW<8 H 3A MEpTHME H 3A nOA~ BOAAE H 3A KOHH 3A IVAAK H 3A EKHHllIOpÎH IVT CSACTKO H 3A HMCTKOKAHIE H 3A npo-MEHEHIM HOBU.HM H IVT BCM Crt8>KEEH H IAAEHÎE, EAHl^H cST npE3 AMTO, KTv 3EMAH TOC-flOACTBA MH, IVT HH< EnHCKOfl E$3KBCKÎH H Ch. KCH Er^AEHÎH UIT 3EA/1H rOCnOACTBd AH, I3K0 A<> ECT CB'fcTAEB AOHdCTHp ToBOpd CIA nOAHrtOBdHÎE, CTOATErtHd H 3d OyTBp'KWAEHÎE H MHpH0pH3lţHA 3d JIHIJJ'K H 3d UlCTpdfiS, d rOcnOACTHO AH H UITIţKJA rOCnOACTEd AH H A^A^M rOCnOACTBd AH (lOA'fcH'K BK B'feKH H HE WT Koro HEnoKOrttEHMO/w, nopE3AO rocnoACTBd ah. H EIJJE H KrtATBS IlOriOKHX' rOCnOACTKO ah: B"K CdtA HdC, dIJJE Koro H3EEPHT rocnoAii BorK ekith rocnOA^P^ 3ea/uj EddjfîHCKOH hah uit cp'KAfrHdro imoa* roc- nOACTBd AH HriH UIT CKpOAHKK HdUJE HdH (10 rptct HdUJE HriH UIT HHO ndEAEHHK, A<> dlJJE nOHTET H nOHOBHT H OyTBpKAHT CKK> JfPHCOB HdUJE HdA OyCTpOEHÎE, EHCE ECT BKJIUE, TOrO rocnoAK BorK eijje a<> nomtet h a<> cKjfpdHHT B"K rocnoACTBt Ero h d bk eSa^UJÎh B'fclţ'fc A^UJd Ero, d H>KE HE J10MTET H HE ©yTBpKAHT CIA AHdOBdHÎA rOCnOACTBd AH, H*K pd30pET H nOnEpET H HCJfdEHT, TOrO A<> ECT TpTiKdET H dHdTEAd H d$8pHCdH UIT TOC-nOAd HdUJErO lycScd XpHCTd H uit THÎ CB’kTKI UITIţKJ, E>KE B"K HhKÎE, H Ad ECT MdCTK Ero CK lyAd H CK dpÎA H CK HHH HEB'kpHÎH TyAEH, B*K BtKH B’kKOA, dAHH. Ge oyeo h cbeaîte/Wh noaoHCHX’ rocnoACTBo ah: kSimh XpH3*fc bea EdH h »$ndH ÎBdUJKO BEri ABOpHHK H KglldH TdHropÎE BEd dOrOifSET H- HC&ldH ,d,8AHTp8 BEd BHCTÎHp H >K$ndH IIpEAd BEd CndTdp H WSfldH'K BdCdddKE BEd CTOdHHK H >K$ndH B$3HHKd BEd KOAHC H >K$ndH ESHHHd BEd (lE^dpHHJO H KglldH EoCTdHAHH BEd nOCTEdHHK. H HCflpdBHHK, CdAK P’bjf rocnoACTBd ah. H HdnHCdJf d3"K, GTOHKd dOrO^ET OlKpSdHOEKMH, $ CTOdHH rpdA B$K$pEUJH,, AtcEUd dnpHdÎE K-rUI A^HKJ H uit d,ddMd A O HHHA B"K d*fcT x3pAA H WT pO>KAECTKO XpHCTOBO xdX^S. f ÎCO ffldTEK» BUlEBUIAd, AHdOCTÎIO EOHCÎIO TOCnOAHHK Iui AldTEio boeboa Arh. St. Buc., M-rea Govora XXV/18. Orig., perg. (48 x 37), pecete atîrnată, căzută. Cu o trad. din sec. al XVIII-lea. Copie slavă la Bibi. Acad., XI/263. EDIŢII. Facş. Ionesou, Govora, 27, fig. 6. 254 1636 aprilie 20. ţ 0EW$<1H, MH/tOCTÎW BOIKÎIO CB’kTOrO rpdAd ÎEpScd/tHMTiCKdriV ndTpHAPŢ H KC-bH IlddHCTHHÎH , OHpÎHCKÎH, dpdBIHCKÎH, WEOH nOrt îwpA2 boier, au vericine, acela să hie blăstemat de domnu nostru Isus Hristos şi afurisit ot 318 sveti otţi şi de smereniia nostră, aşijderea şi să lăcuias 2 Iuda şi cu Ariia la un loc şi să dobîndească bubele lui Ghiezi; şi ldmnele şi pietrile să putridească, iar trupul aceluia să nu se mai t 2, ce să stea întreg ca o tîmpînă în vecie. Iar danii lui Dumnezeu şi blagosloveniia smerenii nostrfe să hie cu toţi creştinii, amin! IIhc OHKd rtoroijsET, anpHdîE K-rw a^hk9, anno domino4 1636. ©eotpdvoţ £X£(p ©soC icaTpidpxtl? xfj? dfiaţ icdteog *IspouaaXf|p 5 'O O&yypopXaxias, rptyydpioţ6 f Theofil, episcop Rîmnic Arh. St. Buc., M-rea Govora, XXV/17. Orig., hîrtie (28 x 42). Copie ibidem, ms. 447, f. 57. 1 „Theofan, din mila lui Dumnezeu patriarhul sfintei cetăţi a Ierusalimului şi a toată Palestina, al Siriei, al Arabiei, pe amindouă malurile Iordanului, al Canei Galileii şi al sfîn-tului Sion şi al celorlalte". 2 Loc rupt; completările s-au făcut după ms.t447. 2 „A scris Stoica logofătul, aprilie a 20-a zi, anul domnului 1636". 4 Aşa în text. Cuvinte scrise cu litere latine. 5 „Theofan, din mila lui Dumnezeu, patriarh al sfintului oraş Ierusalim". • „Grigorie al Ungrovlahiei". 255 1636 (7144) aprilie 20, Bucureşti. + ffiHrtOCTÎK» ECOKÎIO, IlV ffidTEH EdCdpdK’h KOHKOAd H rOCflOAHH'h. UhUIEM rOC- eioactko mh voao sătenilor de în Strehaia. Cătră aceasta vă dau ştire că aicea au venit, de-au spus cătră domniia mea cum nu şedeţi toţi la un loc ca mai denainte vreme, ce şedeţi răsipiţi şi vă stricaţi 268 www.dacoromanica.ro bucatele unii la alai ti. Nu ştiu domniia mea în ce chip şi cu a cui învăţătură. De vreme ce veţi vedea ceastă carte a domniei mele, iar voi să vă mutaţi toţi la un loc, să şedeţi în sat, cum au fost obiceiul. Că să voiu mai înţelege domniia mea că n-aţi mersu în sat, bine să ştiţi că voiu trimite nişte armaşi, de pre toţi vă vor pune acolo. Aceasta vă dau în ştire domniia mea. Hhjko Aa hIjct, no pE*i rocnoACTKd ahh. H HCnpdKHHK, CdM pEM rocnoACTBA AHH. line AVbcElţd dnpHAÎE K AHH, B A"kT X3PMA • f îlV ffldTEH BWEBWAd, AMJA0CTÎI6 ECOKÎK» rOCflOAHHh. IlV ffldTEH BOEBOA Arh. St. Buc., M-rea Strehaia, XIV/4. Orig., hirtie (29,5 X 20), pecete mică, inelară, aplicată. Copii ibidem, ms. 714, f. 96 lv şi la Bibi. Acad., ms. 500, f. 5. EDIŢII. Chiriţă, Doc. brîncovene, 73. 256 1636 (7144) aprilie 25. t Eu Şerban, scris-am acesta al mieu zapis la mîna lu Nedelco, cum să să ştie că am schimbat nişte ocină de i-am datu de în Pupezeni stînjeni 20 de în parte lu Nedelco al Herăi de în cîmpu şi de în pădure şi cu vad de moară şi cu parte lui deîntr-o moară ce iaste gata şi eu Nedelco am dat lu Şerban ocină dem Pisculeşti, stînjeni 20, den parte lu Stan, sinu Stan vătaful şi de în cîmpu şi de în pădure şi cu vad de moară şi i-am dat după ocină şi o vacă şi ne-m tocmită de bunăvoia no 1 Pisculeşti şi Nedelco al Herăi şi Stroe de Pupezeni şi Stan, sinu. Standul vătaful şi Standul, sinu Badiul şi de în Bucu, Pătru şi toţi megiiaşii şi de sus şi de jos. IlHO AffcCEUd anpHAÎE KE AăHH, B AET yăfmĂ,. Eu Şărban. Nedelco. Stanciu. Mile. Drăgan. Stroe. Voicilă. Dragomir. Stanciul. Nan. Mane. Stan. Eu Pătru. Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, VIII/4 (nr. 1). Orig., hirtie (27 x 25), 8 peceţi inelare, aplicate. 1 Loc rupt. www.dacoromanica.ro 269 257 1636 (7144) aprilie 25, Bucureşti f fllHrtOCTÎEK» EO>KÎEK>, Iw /ftdTEH BdCdpdSd KOEEOAd H rOCnOAHHTi. ^dKdT rocnoACTBo ai\h cia dobeaahîa recneAcTBd ai\h jupîn£sii Măriei, fata deregă-toriului domnii mele pan Ivaşco vel dvornic şi cu cocoanele ei Neac-şa i Ioana i Vilae, ca să hie volnice cu această carte a domnii mele de să oprească şi să ţie toate satele şi moşiile şi ţiganii, cîte vor hi ale lui Vasilie spătarul de la mumă-sa şi cîte va hi ale lui de cumpărătoare. Pentru că au venit jupîneasa Mariia şi cu cocoanele ei înnaintea domnii mele de s-au plînsu şi au spus cum după judicata ce i-am judicat domnia mea cu Vasilie spătarul şi după judicata şi tocmeala ce au făcut boiarii cu părintele vlădica, acum se scoală Vasilie spătarul de vende satele şi moşiile şi ţiganii. într-aaceia domnia mea iar am judicat şi am dat jupînesii Măriei şi cocoanelor ei ca să hie volnice cu ceastă carte a domnii mele de să ţie toate satele şi moşiile şi ţiganii, cîte vor hi ale lui Vasilie spătarul de la mumă-sa şi cîte vor hi ale lui de cumpărătoare, cum i-am judicat domniia mea şi boiarii întîiu. Iar cine va hi cumpărat nescare moşii şi sate sau ţigani, acela să aibă a-şi luoare banii de la Vasilie spătarul unde şi i-au dat. Şi să n-aibă de acum nimenile nici o treabă şi de nimenile opreală să n-aibă. Hhjko m he ect.- H HenpdBHHK, CdM pEM rOCIlOACTKd iWH. llHC 8 BSKSpEljlH, dfipHAÎE KE A^HH, iVfeT x3pMA 1. t Iw ffldTEK» EWEBWAd, MHrtOCTÎK» EO>KIK> rOCflOAHHtv. U flldTEie KOEKOA Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LX/10. Orig., hîrtie (29 x 20), pecete inelară, aplicată 1 „S-a scris în Bucureşti, aprilie 25 zile, anul 7144“ <1636>. 258 1636 (7144) aprilie 25, Bucureşti. t iH.HAOCTÎEK> EO>KÎK>, îw MdTEH SdCdpdEd KOEKOAÎ H rOcnOAHHh. BCOH -3EAHAH JîrrppOKrtdJfÎHCKÎH. A<*KdT rOCnOACTBO MH CIE nOKErt’feHÎE rOCIlOACTKd AI\H CB'k-T-bH EOlKECTBH-bH MOHdCTHp rrtdrOAEAtÎH BH^OP^Td, JfpdAIV pOKAECTBO HorOpOAHUE H AlVeHdJfÎA dHTEAHHd CTdpHIJd. I3K0JKE A<> ECTTi CB’bT’bH AOHdCTHp CEAO r8pr8AHÎH WT fllOCTHljlE WT cSACTEe 6d)f C*h EAdTd H Că BTiC JfOTdpOM H C*K B*KC X^A^KOAIt, ne cTdpH yoTdpE h ne BEKE ECT HEreBd CTdpd H npdBd WHdH^ H CE’bT’bH AlteHdCTHp WT np*b)KAE Bp'bME. A noTOA, k'k ect sha Eli a^hh nexeHHdre PdASA bceeoa kti nEpBeE rec-noAcK» e*k A-bT x3pRr, a KdASrEpîH wt cB-bTdd TpeHuii, whh ect npimcHSAH EAdTd ■CErtOE r8pr8AU,HAOrtt H IhbHmertOB H rTiW>KdHHrtOM A^PH 8 MdTKd iQ.eCTHlllÎH BTi CHAeCT, pEKSljJd KdrtSrEpÎH KdKO JfOAHrtd ECT Că BÎ EOrt’bpH JfOTdpHHMH. A neTeAlt, KTiAd ECT EHA B*K AhHH TdEpiHA BOE!, d Kdrt8rEpHU,ErtE WT lÎHJfOp'hTd H H’bHMieA AKepHHK X MErÎMUIÎH WT HEHmeAEljlH H WT riiW>KdHH, WHH nAdKdUJE CE 3d KpHBeCT H Chnp'bUJE ce 3d ahu.8. TdîKE, BTi TOM TdEpTiiA BeEBeA TAEAdA h c8aha ne npdEA h ne 3dKeH H ne KHHTH KdrtSrEpertt, KdKO Ect EHAH HdnHCdHE. Td>KE !AH ECT KdA8rEpeAI\ WT 3dKeH, neMTe pdAî H-bcT haimah he eaeHk pdEeT 8 ErtdTd TSprSAUHAep. ă neTeAlt, ivea* fCT EHA Eli AăHH PdASrt BOEBOA, ETOpdre PEA§. d KdASrEpÎH WT OB'bTd TpeHU,Ti nd- 270 www.dacoromanica.ro KH?K: R13 fcrtH BrtdTd Hd3dA$ B'K CHrtOCT EE3 npHBOCT H pEKrt"K ECT KdKO ECT EHrt E"K3H-rtrtdrt Ertd1 Bl BOrt’fcpH JfOTdpHHMH H R"KC AP"B>Kdrt El» CHrtOCT. d nOTOM, ErÂd EK1CT HHH'fc, B'K A^H rocnoACTBd rtrtH, d KdrtSrEpWţErtE WT Eh^O-p"KTd H IPfcHMIOrt ABOPHHK H CK rtrtErÎAUJÎH WT HEHMIOrtEIjm H WT pKWÎKdHH, WHH E"E3-BHrdrtH np$x h aohjeah npEA rocnoACTBd l Er8rtrtEHd Eo3rtrtd WT Cs’fcTd TpOHU*K pdAÎ BrtdTd rSprS/ftlţHrtOrtrt H HlHM.OrtElJJHrtOrtrt H r*KW>KdHHrtOrtlV. H ChU,E CE nrtdKdrtH, KdKO ECT EHrt npHTECHSrt KdrtSrEpÎH WT GB'fcTdd. TpOHUTv BrtdTOBE HiV\ EMILIE IlHCdHE B'K CHrtOCT. B'K TOrtrt, POCnOACTKO rtrtH TrtEAdJf H C$AHX no npdEAS H no 3dK0H GOJKÎ/ft, CK BC'fcrtrtH nOHTCHxTErtÎH rocnoACTBd rtrtH. H ETK3Hrt\drt ECT KdrtSrEpHlţErtE WT EHJfOphTd H IPfcHHIOrt A^OpHHK H CErtO HEHHIOrt8lJJÎH H KdrtSrEpÎH WT E'KT'KrtSlO WT npEA TOCnOACTEd rtrtH, WT AHBdH, KA 3d BOrt’fcpH JfOTdp-HHHH HdA pTiEdlUE rOCnOACKH, Hrt/Vfc HM! QlE{|s8rt nOCTErtHHK WT EEpHrtEIJJH H WT TonOrtOB’fc-HH, T«AOp8 CT< OrtHHK H >* Eopn’fc rtWrWi|SET H WT G9>KOU'fcHH, EÎlHE CrtSîKEp H WT IIlK'fcH, Ildnd H WT Tor03-fcHH, IldpdCKHKd AB®f HHK H WT I[HCK8pE, X'lEpd rtOrOjjSET H WT AortrtO-TEIJJH, IlHKOrtd H WT P’KCHrtrtHhlţH, HHKOrtd TcWprtdECKSrt H WT GT’Krtn’fcHH, EdA'fc H WT /BLortVkHH, ApTirHMH H WT rEprHlţd, ftÎKKd H fl.En'KAdT rtOPOijSET H WT IHeHTEIJJH, .A^d-rOTTi H WT IIIortOrtrtOHEIJJH, HEKOrtd H WT X8pE3, PdA^rt H WT G8rtHrtrtdH8rt, HsdH H WT GdcSrt, HHKOrtd H WT ,A,pdrOrtrtHpElJJK, i&HTp’fc H WT HplASAd, HEKHjjsop nEJfdpHHK H WT Ep-k30E , drtGSrt KOA\HC H MdHOrtdKH UlE^dp H WT KopHTiUErt, ,A,«rtrtÎTp8 EdpdrtrtdSdKK H WT d>pTiCHHET, dnOCTOrt, HKO Ad PrtEAdET JfOTdpTirtE BrtdTOrtrt PSprS/ftUHrtOrtrt H HeHMIO rtELţJHrtOArt H T'KWWdHHrtOB KdKO JfOKET EKITH no nfdEOCT fii H3EpdHET ErtdTOBE WT K"K KdrtSrEpÎH WT GKATdd TpOHIVK. Td>KE, Bli TOrtrt TCJf KA 3d BOrt’fcpH WHH CKBpdUIE CE Tdrtrt Hd CErtO TSprS/ftUH H EHrt ECT H ABE BOrt’fcpH nO HrtrtE, ©np-fc rtOrOi|iET WT G"KK8-AHH H $p'Ki;Hrt'K BdTdX WT ©pEIJJH, WT TEJf KÎ BOrt'fcpH, KTOplH c8t EHrtH B*K3HrtrtdrtH KdrtSrEpÎH WT GB’fcTdd TpOEU'K. H EHrt ECT HrSrtrtEHd KoSrtrtd WT GB'fcTd TpOnUTi 3d rtHlţS. Td>KE, CÎH B BOrt'fcpH, WHH CHlţE CB'fcAETErtCTBOEdrtH npEA TE]f KA 3d BOrt'fcpH, H npEA HrSrtrtEHd Eo3Md CK A^UJdMH HJf, KdKO H'fcCT EHrtH nOCTdSHrtH X0TdPH> ECT EHrt npHTECHSrtH KdrtSrEplH WT GB'fcTdd TpOHl^K T'KMIO BrtdTOBE BE3 CS^, B*K CHrtOCT, AOpH $ rtldTKd ffioCTHlpÎH. E"k TOrtd, TEJ KA 3d BOrt'fcpH WHH CrtdOTpHrtH 8 B'KC pd3rtHM-HÎ/ft H TrtEAdrtH ECT H XPXCOdGErtE, E>KE ECT HrtddAH WHH, KHHrd PdA^rtd BOEBOA MTO ECT HrtVdrtH KdrtSrEplH WT GB'fcTd TpOHU.'K H TrtEAdrtH H BCfc XPHcodKEdE KdrtSrEpHUErtOrtA. H CHUE ECT Btirt HHCdrt KdKO HAE ECT jfOTdpgrt rSpr^AUHrtOrtd CK BrtdTd A°PH $ rtddTKd. IQoCTHlpÎH, KdKO ECT BHrt WT AdKHO Kp-fcdAE, WT A^AHH8. Td}KE, TEJ KA 3d BOrt-fcpU XTEX t BOrt'fcpH, WT TEX Bl BOrt'fcpH H CK GTdH Hotpd, MTO ECT BHrt MrtOB'fcK'K TOC-nOACKS H CK rtdHOrd fd3rt0r WT BOrt'fcpH H A°GpH rtlOAÎ H WT WKp"KCT rtd'fcCT H TrtEAdrtHI ECT KdKO ECT BHrt nO npdBOCTÎIO H nOCTdBHrtH X0T^ CB'fcT'fcH rtdOHdCTHp £»XOp'KTd B'K WKp'fcnrtEHÎE H WT miljlg KdrtfcrEpHUErtl, Kd,<0 ECT BHrt WT np'fc/KAE Bp'fcrtdE. ă KdrtSrEpÎH WT GB'fcTd TpOHU*K, WHH Ad HrtrtdT AP'KXCdTH BrtdTd EJKE ECT nO rtd’fcCTO BdpOUI KopH'KUErtSrt, KdKO ECT BHrt nOMHrtOBdrt WT HHH CTdpH POCnOAdpH. H BHA'fcKAO, HEnOKOrt'fcBHAXO Ad H'fcCT. Ge H CB'fcA'fcTErtÎH nOrtOJKHX TOCnOACTBO rtdH: ndH XpHS'fc BErt EdH EpdrtEBCKH H >K8ndH IsdUJKO BErt A^OpHHK H ndH TAHroplE BErt rtOr0$ET H ndH ^8rtdHTp8 BErt BHCTÎAp H ndH nPEAd BErt endTdp H ndHd HEAErtKO BErt KrtlOMdp H ndH EdCHrtÎE BErt CTOrtHHK H ndH. E83HHKd BErt KOrtdHC H ndH E8MHHd BErt nEXdpHHK H >K8ndH EoCTdHTHH BErt nOCTErtHHK. H HCnpdBHHK, BErt rtOrO^ET. www.dacoromanica.ro 271 H 43, T8a«P8 cn$AEH» KpdT A^HTpoy doroţsET, Md3djf K"K rect pekomîh E8K8pEiJJH, AVfcCElţd dfipHrtîE KE-rW A^HH H WT jfAdMd a® HHH'b TEHEHFA rt^TOdll, Eli i\-feT x3P"A. f îw ffldTEK) EWEKWAd, dUHrtOCTÎKJ EO>KÎK> rOCIlOAHHh.. Iw ffîdTEK) KOEKOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieşti mănăstiri, numită Vihorîta, hramul naşterea născătoarei de Dumnezeu şi monahiei Anghelina stariţa, ca să fie sfintei mănăstiri satul Gurguiaţii de la Mostişte, din judeţul Ilfov, cu bălţile şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, pe vechile hotare şi pe semne, din cîmp şi din baltă pînă la matca Mostiştei şi din vatra satului, de pretutindeni de peste tot hotarul; pentru că este a ei veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în prima domnie, în anul 7123, călugării de la Sfînta Troiţă, ei au cotropit bălţile satelor Gurguiaţii şi al lui Nenciul şi Găojanii pînă în matca Mostiştei, cu silă, spunînd călugării că au umblat cu 12 boieri hotărnici. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, călugăriţele de la Vihorîta şi Nenciul vornicul şi megiaşii din Nenciuleşti şi din Găojani, ei s-au plîns de nedreptate şi s-au pîrît de faţă. Astfel, întru aceasta, Gavriil voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi după cărţile călugărilor, cum au fost scrise. Apoi au rămas călugării de lege, pentru că n-au avut nici o treabă cu bălţile Gurguiaţilor. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Radul voievod, în al doilea rînd, călugării de la Sfînta Troiţă au luat iarăşi bălţile înapoi, cu sila, fără dreptate şi spuneau că au luat bălţile 1 12 bbieri hotărnici şi au tot stăpînit cu sila. Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, călugăriţele de la Vihorîta şi Nenciul vornicul şi cu megiaşii din Nenciuleşti şi din Găojani, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei, în divan, de s-au pîrît de 1 egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă, pentru bălţile Gurguiaţilor şi Nenciuleştilor şi Găoj anilor. Şi aşa s-au plîns că au cotropit călugării de la Sfînta Troiţă bălţile lor mai sus scrise, cu sila. întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi călugăriţele de la Vihorîta şi Nenciul vornicul şi satul Nenciuleştii şi călugării de la Cătălui au luat dinaintea domniei mele, din divan, 24 boieri hotărnici pe răvaşe domneşti, numele lor: Şteful postelnicul din Berileşti şi din Topoloveni, Tudor st 1 Borcea logofătul şi din Ojogeni, Iane slugerul şi din Şchei, Papa şi din Togozeni, Paraschiva vornicul şi din Piscure, Hiera logofătul şi din Lomoteşti Nicola şi din Răsim-niţi, Nicola Gheormescul şi din Stîlpeni, Badea şi din Momeni, Drăghici şi din Gherghiţa, Liica şi Lepădat logofătul şi din Şenteşti, Dragotă şi din Şolomoneşti, Necola şi din Hurez, Radul şi din Sulimanul, Ivan şi din Sasul, Nicola şi din Dragomireşti, Mitrea şi din Priiazda, Nechifor paharnicul şi din Brezoe, Albul comisul şi Manolache şifarul şi din Cornăţel, Dumitru Caramazachi şi din Frăsinet, Apostol, ca să cerceteze hotarele bălţilor Gur-guiaţilor şi Nenciuleştilor şi Găojanilor cum va fi după dreptate, să aleagă bălţile dinspre călugării de la Sfînta Troiţă. Apoi, întru aceasta, aceşti 24 boieri, ei s-au adunat acolo în satul Gurguiaţi şi au fost şi doi boieri, pe nume Oprea logofătul din Săcuiani şi Frăţilă vătaful din Oreşti, din cei 12 boieri, pe care îi luaseră călugării de la Sfînta Troiţă. Şi a fost egumenul Cozma 272 www.dacoromanica.ro de la Sfînta Troiţă de faţă. Apoi aceşti 2 boieri, ei aşa au mărturisit înaintea acelor 24 boieri şi înaintea egumenului Cozma cu sufletele lor, că n-au aşezat hotare, ci au cotropit cu sila călugării de la Sfînta Troiţă numai bălţile fără uscat, pînă în matca Mostiştei. întru aceasta, cei 24 boieri ei au socotit cu deamăruntul şi au cercetat şi hrisoavele, pe care le-au avut ei, cartea lui Radul voievod, pe care au avut-o călugării de la Sfînta Troiţă şi au cercetat şi toate hrisoavele călugăriţelor. Şi aşa a fost scris că merge hotarul Gurguia-ţilor cu bălţile pînă în matca Mostiştei cum a fost de mai înainte de vreme, de moştenire. Apoi acei 24 boieri şi acei 2 boieri, din cei 12 boieri şi cu Stan Poşta, care a fost om domnesc şi cu o mare seamă de boieri şi oameni şi din jurul locului au cercetat cum a fost pe dreptate şi au pus hotarul pe unde a fost matca Mostiştei cum a fost din veci, „Lapoşu, din Valea Sării pînă în Piatra Cislăului". Bibi. Acad. CCCCXL/66—67. Orig., hîrtie (31 X 22), 3 peceţi aplicate. Cu o copie -din 1902. Altă copie la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 319. 260 1636 (7144) aprilie 27. t Zde bolearii părintelui Vasilie den Bistriţa şi ai boiarilor den Slăvi-teşti, anume: Albul de Olăneşti i Mateiu ot Cacova i Radul căpitanul ot Măldăreşti i Goran logofătul i Iane ot Dos i Stroe postelnicul de Oteteliş, .să caute să adevereze pentru iazul de la Băbăni den Bistriţa, să vază fost-au iazul bătrîn din moşi de strămoşi, au făcutu-l-au mănăstirea Bistriţa mai de curînd cu cheltuiala mănăstirii. Deci de va fii bătrînă de demult să fii din doo cu boiari de Slăviteşti, iar să vor fii făcut mai dincoace cu cheltuiala mănăstirii, să aibă a întoarce jumătate de cheltuială. însă cît vor zice părinţii cu sufletele lor. Şi zioa pre Rusalii. Ispravnic, vistiiariul Dumitraşco. H CdM pEM rOcnOACTKd MH. _________ IlHC dîipHAÎE K3 AăHH, A-feT 3pAAA- f îlV /QdTEW BWEBWAd, MHrtOCTÎK» KOKÎtO rOCIlOAHHă. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, IV/2. Orig., hîrtie (15 x 21), pecete aplicată. Copii ibidem, ms. 192, f. 300v; 201, f. 158v—159; 713, f. 741—741v. 261 1636 (7144) aprilie 27, Bucureşti. f ffiHAOCTÎEK» EO>KÎEK>, Iw ffidTEK» BOEB«A<> « rOCIlOAHHh BtCWH 3EAAAE ©yr-ppOBrtdJfÎHCKOH, EH#K BEAHKdPO H fip'fcAOKpdrO, CTdpdPO, nOKOHHHOM Iw EdCdpdK BOEBOAd-XdBdT rOcnOACTKO AflH cTK> flOKErtlîHÎE rOCflOACTBO MH PdAyAOB KBAhpdlllgA wt *18ah-HHU.E, 3ET ^pdrOCAdBOB, WT cSA^TBO MAOM H CTvC CHHh BCM. EAHU.HÎKE Eom JV<1CT, 0KOKE A* ECT WMHH8 8 Hk>AHHHU.L, dAH A^ ffîHKUldHOB, *K CE5KEHH WMHH8 WT yOTdp A® )fOTdp H ChC BpVTOPpdAOy WT flOA KOdCTTi, nOHHJKE ECT IlOKSllHA PdAyA KBAhpdUlSA, 3ET ^pdPOCAdBOB, CIH BHUJE pEMEHH CEJKEHH 3d WMHH$ WT HdA fflHKUldH WT HlOAHHHUh 3d XB dcnpH rOTOBH, MhKUWH WH H ECT EKA IlOKSnHA î CE5KEHH WT HdA (rOKOA KAKiMdp, d AP#™ f CKKEHH 3d WMHH# (10K8I1HA HJf ECT WT HdA ®Hd, WT. . . 1. H BHAE CST dAAhMBUJdpH A^pH AK>AÎE, Hd HAirfc: WT ^OHMElţlH, AdH1$A KAlOMdp H WT HlOAHHEU, CTdH H GT'hHHMHp H A0KPH H EdA'k H CTpOH H (rTdHMSA XdA"ăp H (?TdH, 274 www.dacoromanica.ro CHH'K A8ll8AOB, H EoGOTt3H H non ^SiHHTpS H TdH ©EpOH-feH WT EdKHEK>, HtpHEKd H WT Kopd, IwH IţdU.'K. H ndK noK8nH/\ PdAVrt KKAKpdUjSA, 3et ApdrocddKOK, wt HdA AaTK0 wr ^Twah-HEIţK WT AP^M A°Ph 8 BOA. KOAHKO AP^KH iWfecTOM KSKEB 3d c” dcnpH TOTOKH. H EHA ECT dAMMKUJdpH, Hd HlWk: WT *Ik>AHHAU,K, GtAHHSA XdA^P H A8n$A H APdrOMHpOnpHHTHH8/tH GTdHHSA H MHJfd/lM'fe H EAdHK&t nkltfpdpSA H AaHl|8A KAlOHdp. H npoAaAouJE MHKiuaH h AaTKo> whh 3a iiEroKH AOKpo boa^ hm, ge3 heheah^ chaoct#, H CKC 83HdHÎE BkCfeM MEHilaUJOM WT WKpTlCTO Aţ'kcTOM H ChC 3dnilC WT pSKd HM. KHA'bX'OM rocnoACTEO aih h 3andcoB'fc. Gsro paAÎ, AăA*X ckM> rocnoAcTBO aih PaASawB ktiaTi/mwSa, 3ET AP^rocaa-BOB, HKOÎKE Aa M8 ECT WHHH8 A^A^HO H B W^dES CHHOA1 H BHSKOM H (îptEH^METOM H HE WT KOrOJKA# HEnOKOAtiEHMO, ll0pH3M0 rOcnOACTBd MH. GeîKE SEC» CBEA’feTfHrtfE flOCTABA'kHM rOCIlOACTBO MH: K8fldH XpH3d BEA GdH EpdAEBCKÎH H HtfndH HBdUJKO BEA BOpHHK H KSlldH TAHrOpÎH BEA AWrWjJiET (I >K$ndH A»MHTp8 BEA BHCTHIdp H HtffldH IIpEAd BEA cndTdp H HtflIdH HeAEAKO BEA KAlOHdp H H&fldH EdCHAEH BEA CTOAHHK H KSlldH E8*IHHd BEA nEJfdpHHK H JKSlldN E#3HHKd BEA KOMHC H K8fldH EocTdHAHH BEA IIOCTEAHHK. H HCIipdBHHK, pAHrOpiH BEA AWrWjjSET. H HanHcaf a3, GTdH cnSA'kw, bti hactoahh rpdAV 8 E8k8pehjh, M'kcEU.a anpH-AlE Ît3 ABHH , B A-kT x3pMA 2. t Iw ffldTEW BOEBOAd, MHAOcTÎW EO>KÎEW rOdlOAHHTk. Iw ffldTEK» BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul călăraşul din Ciuliniţa, ginerele lui Dragoslav, din judeţul Ialomiţa, şi cu toţi fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Ciuliniţa, însă partea lui Micşan, 20 de stînjeni de ocină din hotar pînă în hotar şi cu grădina de sub coastă, pentru că a cumpărat Radul călăraşul, ginerele lui Dragoslav, aceşti mai sus spuşi stînjeni de ocină de la Micşan din Ciulniţa, pentru 2 000 aspri gata, iar Micşan a cumpărat 10 stînjeni de la Socol clucerul, iar alţi 10 stînjeni de ocină i-a cumpărat de la Ona din... 1. Şi au fost aldămăşari, oameni buni, anume: din Doiceşti, Danciul clucerul şi din Ciuliniţa, Stan şi Stănimir şi Dobrea şi Badea şi Stroe şi Stanciul Hadîr şi Stan, fiul lui Lupul, şi Danciul Bobotează şi popa Dumitru şi Stan Obrocea şi din Cacaeiu *, Cerneca şi din Bora, Ion Ţaţă. Şi iar a cumpărat Radul călăraşul, ginerele lui Dragoslav, de la Datco din Ciuliniţa, de la drum pînă la apă, cît ţine locul casei, pentru 200 aspri gata. Şi au fost aldămăşari, anume: din Ciuliniţa, Stanciul Hadîr şi Lupul şi Dragomir Sprintenul şi Stanciul şi Mihalcea şi Vlaicul păcurarul şi Danciul clucerul. Şi au vîndut Micşan şi Datco, ei de bunăvoia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi cu zapis de la mîna lor. <Şi> am văzut domnia mea şi zapisele. De aceea, am, dat domnia mea lui Radul călăraşul, ginerele lui Dragoslav, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi www.dacoromanica.ro 275 jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Stan spudeiul, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 27 zile, în anul 71442 <1636). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod EOJKÎEK» Iw E<1C<1P<1G4 B0EB0A4 H rOCnOAHHTi. ^4B4T TOCnOACTBO mh cie noBErt’ktiîE rocnoAcTBd mh acestor omeni po ime Toader i Păcală i Radomir i Oprea călăraşul i Răca i Bunea ot Fîntînele, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele, că să ţie 12 stînjeni de ocină în Cepturi, de cîmpu, de pădure, de apă şi cu viile, cîte vor fi pre acea ocină, de preste tot hotarul, de hotar pîn în hotar. Pentru că această ocină fost-au de moşie a lu Avram logofătul şi a fie-său Nicăi. Deci, cîndu au fost în zilele Radul voevod, iar Avram logofătul el o seamă de ocină o vîndut, alta o schimbat acestor omeni ce scriu mai sus, de au dat aceşti omeni ce-s mai sus scrişi lu Avram moşie în Budureşti alţi bani pre această moşie ce scrie mai sus, de Cepturi. Deci tot o ţinut Toader i Păcală i Radomir i Oprea călăraşul i Rica i Bunea această moşie de Cepturi tot cu bună pace pîn acum în zilele domnii mele. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXVII/12. Orig., hîrtie, (30 X 21), pecete timbrată. Cu o copie ibidem, ms. 206, f. 531v—532. 276 www.dacoromanica.ro 263 1636 (7144) aprilie 28. t Eu Iuga ot Corşori scris-am acesta al meu zapis cum să fie la mina lui Ion logofătul şi a frăţini-său lu Pătra, cum să să ştie că e-mu văîndutu 4 locure de în ocina Corşorilor, însă locul de la hotaru de Orate şi trei de în muscelu ci să chemă Flămînda. Şi le-mu văîndut de a me bunăvoe, dereptu aspri 400, ci să aibă a le ţinere în bună pace de cătră tote rudeniile mele. Şi la acestă tocma a fostu mulţi megieşi mărturie: Iuga şi Barbul ot Cîrstăneşti şi Şerbu şi mulţi megieşi. Şi am scris eu popa Apostolii ot Corbiiu. Acesta am scris. IIhc Micuţa anpHAle kh a^hh b aet x3PmA-f Pentru crediînţa amu pus şi degetul. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/4. Orig., hîrtie (16 x 21). Copie ibidem, ms. 137, f. 278v. 264 1636 (7144) aprilie 29. f Cu mila lui Dumnezău, Io Matei Basarabă voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească. Dat-amu domniia mea această poruncă a domnii sale satului Muereasca ot sud Vîlcea ca să fie de acuma înnainte în pace şi slobozi de bir, de găleată cu fîn, de bou, de oae seacă, de cal, de miiare, de ceară şi de căşărie şi de cai de olac şi de toate dăjdile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara (domnii mele> V Pentru că i-am lăsat domniia mea, m-am milostivit de i-am ertatu pentru voia părintelui prea sfinţitului Theofil epis-copschii mitropolit Rî 1 lui ca să fie de acum înnainte sfintei mănăstiri slobozie, să fie 2 răpaos în zilele domnii mele să fie ajutoriu sfintei mănăstiri. Drept aceia cine să va ispiti (preste) 1 cartea domnii mele şi preste pomana domnii mele acela omu nu (v> 1 a plăti cu alta, ci cu capul va plăti. Aprilie 29 dni, leat 7144 (1636). Arh. St. Buc., Condica Ep. Rîmnic, nr. 707, f. 128v. Copie. 1 Loc rupt. * Omis. 265 1636 (7144) aprilie 30, Bucureşti. t /SHrtOCTÎEW E02KIEI0, Iw ffidTEIO BOEBOAd H rOCn©AHHTi BTiCOH 3EMAE &rppOB-AdJfHCKOH, BH$K KErtHKdrO H np-fcAOEpdrO, CdTdpdrO, nOKOHHHdrO Iw KdCdpdETi EOHKOAd. AaRaT rOcnOACTKO MH CÎW nOBErt'bHÎE rOCnOACTK® Gt'KHHMHP AWrWiJSET H CHHTi Ero PdAVA, WT A®PElhH, WT cSACTBO G3aT H cil HHJf CHHOBH, EAHHH5KE flOHEJKE TOT HrtOBEKS, PiA^A, BHUiE nHC, EHrtE cST BEMHHS GtIiHHMHP AWrW^ET, E1JJEJKE wt np'bJKAf Bp'bM'b. www.dacoromanica.ro 277 ă I10T0M, K-KAi ECT BHA CKAA, K*h A^HH TOcnOACTKO MH, A PaAVA, CHH’K ®H‘ KOAOB, WH ECT AhCH8a lipS^ H npHHAET TEpE 3dnptlUE ct 3A AHlţS CKC PdAVrt* CHH’K Gt’khhmhp rtwrw^ET, np^A rocnoACTB© mh 8 ahbah. H chhe nptwE Paa^a, chhk fllHKOAOB, WT ^OEpELpH, KdKO HE ECT BEHHH8 Gt-KHHMHPOB AWrW^ET HHHCE CE C8T lip©AAA Mhk8a, baijja PdAVrt> AA b8aet bh8 T8a©p©b (iocteahhk wt KSpthwoapa, b-k AKHH GhMHWH KOEKOA- Ta>KE, B-K TOM, TOCnOACTBO MH CKM rAEAAA H c8AE HO npdK H no 3AK0H H CKM AAA TOCnOACTKO MH PdA^AOB, CHH’K MhKOAOB, 3AjîOH F A^BpH AIOAÎE no p’KBdm rocnoACKH, ha hme: wt IIpHckK’K, Tepmek h wt E’KpmoMdpH, h8 Gt^-hhmhppob dwrw^ET, hhjke rd c8t CKSnoBdd Gt’khhmhp dwrw$ET wt HdA T8a«P n©c-TEAHHK P8a^h8a, KOrAd ECT CKSnOBdA npOHEH BEHHHH WT ,A,©BpEHJH. Td>KE, K’KA'l ECT BHA Hd A^HH H Hd COPOK, d PdA^rt, CHH’K MhKOAOB, d WH HE KdKO>KE HtCT MOrA*K SdKA’kTH, dH8 ECT WCTdA 8 3dK0H H WT CBOWAEHÎH. H CKM AAA TOCnOACTBO MH no PaA^A, CHHK MhKOAOB, WT AHBdH AA k8AET Ot’KHHMHPOB AWrwJjSET KEHHH8 KdKO ECT BHA WT np’feOKAE Bp’kM’k. ă noTOM, Gt’khhmhp rtwrwejîET, whh ect bha a8>kh8 T8a«P«b ca8>kap wt P8Ad HdIO WT np*k>KAE Bp-kM-k EAEH BEHHH8. Td>KE HJf ECT AAA HO TOr BEHHH8 PdAVrt KHWE nHC, Ai ECT BEHHH8 pdA> KEMHH8, d GT’KHHMHP AWrW^ET H CHHOBH Ero PdAVrt WHH Ad ECT 8 MHpHH WT CKAA Hdnp’kA WT K*K T8a©P K’Krt8(”Kp8rt PSa^HSA II WT K*K CHHOBH Ero, T8a$CÎE KrtlOHdP H KHpKd Crt8«dp H WT KK BKCdJf nopOAEHÎ ErO, 3d HHJfTO BdHTO-BdHÎE A<> HE HMdT. ii dIJJEAHKE X’OKET BH BHA CKTBOpHA HtKd KHHTd no Gt’KHHMHP AW-rW$ET, EUJEJKE AA p8ET AP^rO KpdTO HdA AP^rd c8>KAEHÎE, nOHE>KE ECT BHA. . . 3d ahh8 KorAd ce c8t cktbopha ck. . . . AAA^Jf * Gt-khhmhpob Awrw^ET h chhh Ero PdAOAOB, WHH H CHHOBH HM A<8>KAP> P8A"kH8A H HE WT KOrO»A8 HEnOKOA’kBHMO n0pH3M0 rOCnOACTBd MH. Gejke 8b8 cBEA"kTÎAEH nocTdBA’kHA\ rocnoACTBo mh: *8d XpH3d bea BdH KpdrtEBCKÎE H HBdUlKO BEA ABOpHHK H TAHropÎE BEA AWrW^ET H ^\8MHTp8 BEA BHC-THiap H UpEAd BEA CndTdp H HeAEAKO BEA KAlOHdp H EdCHAEH BEA CTOAHHK H E8HHHd BEA nEppHHK H E83HHKd BEA KOMHC H EoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHropÎE BEA AWrW^ET. E*K HdCTOAHH rpdA$ 8 E8k8pEI{JH, M-kCEU,d dnpHAlE F ABHH H WT ^AdMd TEHEHEE AtTOM B AtT x3pMA • f Iw ffldTEIO BWEBWA, MHAOCTÎIO EO/KÎIO rOCnOAHH*K. Iw MdTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănimir logofătul şi fiului său, Radul, din Dobreşti, din judeţul Olt şi cu fiii lor, cîţi 1 le va da, ca să le fie un vecin anume Radul, fiul lui Micul din Dobreşti, pentru că acest om mai sus scris, Radul, a fost vecin al lui Stănimir logofătul încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Radul, fiul lui Micul, el a ridicat pîră şi a venit de s-a pîrît de faţă cu Radul, fiul lui Stănimir logofătul, înaintea domniei mele în divan. Şi aşa pîra Radul, fiul lui Micul din Dobreşti, că nu este vecin al lui Stănimir logofătul, nici nu s-a vîndut Micul, tatăl lui Radul, să fie lui Tudor postelnicul din Curtişoara, în zilele lui Simion voievod. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Radul, fiul lui Micul, lege 3 oameni 278 www.dacoromanica.ro buni pe răvaşe domneşti, anume din Priseaca, Ghermec şi din Cîrciumari, Murgul şi din Bîrcă, Stroe, ca să jure Radul că nu s-a vîndut lui Stănimir logofătul, nici l-a răscumpărat Stănimir logofătul de la Tudor postelnicul Rudeanul, cînd a răscumpărat alţi vecini din Dobreşti. Deci, cînd a fost la zi şi la soroc, Radul, fiul lui Micul, el nicicum n-a putut să jure, ci a rămas de lege şi de judecată. Şi am dat domnia mea pe Radul, fiul lui Micul, din divan, să fie vecin lui Stănimir logofătul, cum a fost şi de mai înainte vreme. Iar apoi, Stănimir logofătul, el a fost dator lui Tudor sulgerul din Ruda, de mai înainte vreme, un vecin. Deci i l-a dat pe acest vecin, Radul, mai sus scris, ca să fie vecin pentru vecin, iar Stănimir logofătul şi fiul lui, Radul, ei să fie în pace de acum înainte de către Tudor călugărul Rudeanul şi de către fiii lui, Tudosie clucerul şi Chirca sulgerul şi de către toate rudele lui, de la nimeni tulburare să nu aibă. Iar dacă s-ar face vreo carte pentru Stănimir logofătul, încă să nu se creadă a doua oară, la altă judecată, pentru că a fost ... de faţă cînd s-a făcut cu ... Rudeanul şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi Ivaşco mare vornic şi Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Preda mare spătar şi Nedelco mare clucer şi Vasile mare stolnic şi Vucina mare paharnic şi Buzinca mare comis şi Costandin mare postelnic. Ispravnic, Gligorie mare logofăt. în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 30 zile şi de la Adam cursul anilor, în anul 7144 <1636). f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu, voevod WT TOrAd CdMO ETiC APTi^dd EOd’bpHH rocnoACTBO mh fllHTp'b nHTdp cîa ivhhh8 cec A°apo mhpho. ă nOTOM, K*EAd ECT EHd CEAd, Eli A^HÎE TOCnOACTEO d\H, d EAHH MBdOKEK'E, no HME CTdH, CHH*E ©npEE IVT EdpOUI WT dprEUl, WH ECT CKdpdd np8x pdAÎ AEd Xoyk-CK*E, 30EET CA EOd'bpCKd H npÎHAET npEA TOCnOACTEO MH 8 AEd AHKdHOEE TEpE CEnp'bUIE CE 3d dHU,8 CEC EOd'bpHH TOCnOACTEO MH fllHTp'b nHTdpiOd 8 EEdHKÎH AHEdH. H CHU.E npbujE CTdH, KdKO ect A'bd Xou'bcK'E HEroE 3d A’bAfoS, noMHdOEdd no aeaom cu Xoyb 3d IldiiJdAÎA dwrwiJsET, pdAÎ npdEd cd8»E8 Ero. H HBEdAHdH c8t CTdH 8 AHEdH H EAHH SdnHC d*E>KHHK ĂpOC8dWB nOCTEdHHK, 3ET IldUldAÎEB dWrW^ET, CETBOpHd 3d MHdOBdHIE no CEMpHiTH 5K8ndHHU.EE Ero PdAEE, A'EUJEpd. . . 2 HdA CÎIO AEd 3d WHHH8 XogdCKd BHUIE riHCdHd. H EHdH C8T CETEOpHd CTdH H KHHr TOCnOACTEO MH Ad ECT epo A'bAHHS. £*E TOM, EOd'bpHH rocnoACTBO MH fllHTp'b nHTdpiOd, dKO npH^dTHd ECT 3d BbCTÎIO, WH ECT npHUlEd npEA rocnoACTBO MH 8 AHEdH, TEPE CEnp'bUIE CE 3d dHll.8 CEC CTdH, CHH8 GdnpEE H EHd ECT H IIpEAd AKOpHHK nOAdA E'ECHJf, K8lMO. Td5KE, Eli TOM, rocnoACTBO mh cem rdEAdd h c8AHd, no npdEAb h no 3dK0H, cec b’echxmh hecth-THMH npdEHTEdlE TOCnOACTEO MH H AdA°X TOCnOACTEO MH MEHO HH^ Eî BOdbpH no piiEdUI TOCnOACKÎH, Hd HME.* WT fldEEIJIH, EoHAHdO nOCTEdHHK H WT HsndpH, 6i|STE-MÎE nHTdp H WT CtOEHEIIIH, IIpHiEbd ^OdO^dH dWrW^ET H WT dpUEUl, ffcrEdET K8nU,8 h EdA*b dwrw^ET h wt P'EA'emhheiiih, XAP*b cdbKEp h wt Hephhaei|ih, Onp'b dwrw- 4sET H S8KOMHP H WT EopE^HH, H'brOE dWrW$ET H WT ânipHEIIIH, CTOHKd nEJfdpHHK H £ddAbd CTOdHHK H WT Bp'ETÎaHH, £dA*b, I3K05KE Ad CErdEAdET H Ad HCTHHCTE8ET cec AbuidMH hx PdAÎ wHHHd wt flUSuiETEijjH, A'bdd Xou'bcK'E: EÎW ect npoAdd IIpEAd AEOPHHK rtlHTpEE BHE BEd nHTdp H CHHOBHM ErO CÎA AEd Xou'bcK'E HdH H*bCT W ECT EHd npoAdd ? H APtWdd W ECT CTdHd H PdA$d H CTdH, CHHOEH T B"E pSKd MHTpEB nHTdpiOd. Tem pdAî, A<>d cem rocnoACTBO mh nonTEHHOM8 EOdkpHHS rocnoACTBO mh 2K$ndH Mhtpeb 3, hkojke a<> ect em8 whhh8, a^AîhS h bti wjfdeS h a<» ECT 8 MHpHO WT HHH’k Hd lip EA WT K”E CHHOBH OnpEB dWrW$ET, CTdH H MHdt H PdA&l, flOHEWE EpE no np$X H>KE CE c8t CEnpEdH H WCTdllld WT 3dKOH BH8u,ÎH XoyEK BEIUIE pEHEHH CHHOBH GOnpEK WT BdpOUJ WT ăfOftUl, WHH CE c8t 8EOIO 3d BEHEHÎE. TdîKE ECT nOUIEd 0HT2H0M EOdkpHH TOCnOACTBO MH A&HTp'fc nHTdpiOd CEC BEdHKO MOdEHlE H CEC EOdkpH, Hd HME: WT ^EIldpH, ÎBdUJKO KdlOHdp H WT £pţ|EUI, BEd GdBd H GTdHHIOd c8AU,8 H CE MHOSH CTdpH BdpOUIdHH, TEpE HM ECT CETBOpHd 3dnHC WT p$Kd MHTPEB flHTdp, I3K01KE A<> HE H)f BEHEHSeUIE. TdKOWAE ECT CETBOpHd H BH8lJ,ÎH XoqEB, CTdH H MHrt-fc H PdA^d, WHH E1JJE1KE c8t CETBOpHd 3dnHC WT p$KdMH H)f B*E p$Kd MHTPEB flHTdp IOd CEC BEdHKOfO KdETKO H CEC CBEAETEdÎE 3d BEdHKd B'fcpS, KdKO WT CEA<* Hd npEA KTO JfOKET HdIO AHrH$ np8)f H’kKOI’Ad HdH )fOKET H3BdAHX AP^rE KHHrH HdH 3dnHCE «dA A'k'M XoU’bcK'E A<> HE CE 28EUJE, HHÎKE A<* CE npHljjdTHIUE B*E pd3dwr 3dHEÎKE C8T WCTddH BH8u,ÎH Xo^IEB, CHHOBH fflnpEB, WT 3dKWH WT npEA Bî EOdtpH BHUIE lIHCdHH « wt npkA rocnoACTBO mh. H nOCTdKHd ECT CTdH H MHdk H PdAVd H KdETBO: KTO JfOKET CKOHH np8jf AP#r KpdT HdH WT HHJf HdH WT CHHOBH HM HHÎKE WT CEpOAHHKdM ErO, TOr HEdOBEK'B A* ECT .d$8pHCdH WT THÎ CE'kTH WTIJH HJKE c8t B*E HeKEH. BHA’kjfOM TOCnOACTBO MH H 3dnHC KdKO ECT BHUJE I1HC. H ndK AdU,H, GOnpt H CtOBH, TEpE HJf ECT YCTdpHCdd H H32h1JET WMHHd WT K*E WTU.8 Er$MEHd A&EdEHTÎE WT CB^Td MOHdCTHp MH^dlOB BOEBOA, XPaM CE’kTH HHKOddE 3dWCEBH0. H KOA TEH3H BÎ EOd’kpH JfOTdpHHUH BHUJE pEMEHH EHdH ckT MHOSH A^pH dK>AÎE WT WKOdHOM MECTOM, no HMEt WT KopH'EUEd, EopHk H ALOHCH CkAU,k H A#MHTp$ EdpdMd3dKH H HEKkdd, WT HoKTi-HE1JJH, EoCTdHAHH lOSEdUJd H K'ECHX’ CTdpU,ÎH CEdWB WT HoK’EHEl{JH H WT EkpEIJJH H WT BnipniMiH. BHAkjfOM rocnoACTBO 3 H KHHrk WBEM EOd’kpH 3d BEdHKd CBEAE-TEdÎH KdKO ECT BHUJE nHC. Gsro p4A<> A4A0JC c"em rocnoACTBO mh noHTEHHOMk EOd’kpHHk rocnoACTBO mh IKkridH MHTpk EHB BEd nHTdp, I3K01KE A<* ECT WHHHk H BEHHHH 8 MkUlETEIJJH BTi CkACTBO dprEUJ H 8 CEdO 8 Hok*EHEJ4JH Blk C8ACTBO GdX’CK, ndKHJKE CEC BEHHHH, WHHH"E, A^AIHS H E*E WJfdE CHHOBOM H BH8KOM H npkBHSHETOM H HE WT KOrOJKAO HEnOKOd’kBHMO, nopH3MO rocnoACTBO mh. Ge>KE 8eO H CBEAETEdÎE nOCTdBd’kEM TOCnOACTBO MHI }K8ndH XpH3*k BEd Edil EpddEBCKÎH H >K8ndH IsdUJKO BEd AR4PHHK H H(8ndH TdHropÎE BEd dWrWJjiET H >K8ndH www.dacoromanica.ro 281 A$MHTp8 A8AECK8A BEA KHCTHiap H >K8n4H IIpEAA Ep'hHKOB'fcHSA BEA CIlATdp H JKŞflAH HeAEAKO EoTtHSA BEA KAtOHdp H >K8n4H EdCHAIE ILlIiHASp BEA CTOAHHK H E^BHHKd BEA KOAAHC H ESHHHd BEA nEJfdpHHK H fldH KoCTdHAHH BEA IIOCTEAHHK. H HCfipABHHK, TaH-TOpÎE BEA AWriV$ET. H d3, AEn*KAdT AWrW^ET, HdnHCdX Eli HdCTOAHH rpAAV ESKSpEiPH, AIltCElţA AlVdIO r AkHH H WT dAAA«d A<> HHH’k, TEHEHÎE A'fcTOAIl, B A'fcT X3PMA- f Iw MdTEIO BlVEBWAd, AUHAOCTÎIO KO>KÎK> TOCnOAHH'K. Iw MdTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Mitrea fost mare pitar şi jupaniţei lui, Neacşa, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Muşeteşti, în judeţul Argeş, însă partea Hogească, care se chiamă boierească, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă cu vecinii, anume: Băncilă cu fiii săi şi Vîlcul cu fiii săi şi cu fratele său, Duca, şi cu fratele său şi Dobrotă cu fiii săi şi cu alţi vecini, care vor fi fugiţi. Pentru că această ocină mai sus spusă, partea Hogească, numită boierească, a fost vîndută cu alte părţi de ocină din Muşeteşti de Preda vornicul din Balomireşti lui Vasile spătarul, fiul lui Muşat vistierul, în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în anul 7130 1, pentru 480 ughi aspri gata. Apoi, cînd a fost după aceea, Vasilie spătarul, el a vîndut această mai sus zisă ocină din Muşeteşti boierului domniei mele Mitrea pitarul, peste tot hotarul, iarăşi pentru acel preţ de 480 ughi aspri gata şi cu toţi vecinii, cîţi au fost în sat şi cîţi au fost fugiţi şi cu toată partea de ocină din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul. <Şi> de atunci încoace a tot ţinut boierul domniei mele Mitrea pitarul această ocină cu, bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar un om anume Stan, fiul lui Oprea din oraş din Argeş, el a ridicat pîră pentru partea Hogească, numită boierească şi a venit înaintea domniei mele în două divanuri, de s-a pîrît de faţă cu boierul domniei mele Mitrea pitarul, în marele divan. Şi aşa pîra Stan că partea Hogească este a lui de moştenire, fiind miluit bunicul său, Hogea, de Paşadia logofătul pentru slujba lui dreaptă. Şi a scos Stan în divan şi un zapis mincinos al lui Drosul postelnicul, ginerele lui Paşadia logofătul făcut de miluire, după moartea jupaniţei lui, JRada, fiica ...2 pentru această parte de ocină, Hogească, mai sus scrisă. Şi şi-a făcut Stan şi cartea domniei mele să-i fie lui dedină. întru aceea, boierul domniei mele Mitrea pitarul, dacă a prins de veste, el a venit înaintea domniei mele în divan de s-a pîrît de faţă cu Stan, fiul lui Oprea şi a fost şi Preda vornicul, alături de toţi, împreună. Apoi, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei 12 boieri pe răvaşe domneşti, anume: din Albeşti, Condilo postelnicul şi din Cepari, Eftimie pitarul şi din Stoeneşti, Pîrvul Dolofan logofătul şi din Argeş, Anghelet negustorul şi Badea logofătul şi din Rădăcineşti, Udrea sulgerul şi din Berindeşti, Oprea logofătul şi Vucomir şi din Corbeni, Neagoe logofătul şi din Zărneşti, Stoica paharnicul şi Vladul stolnicul şi din Bră-tiani, Badea, ca să cerceteze şi să adverească cu sufletele lor pentru ocina din Muşeteşti, partea Hogească: a vîndut Preda vornicul lui Mitrea fost mare pitar şi fiilor lui această parte Hogească sau n-a vîndut? Şi au stăpînit-o 282 www.dacoromanica.ro Stana şi Radul şi Stan, fiii lui Oprea, sau n-au stăpînit-o nici cum şi cine le-a dat-o şi cine le-a luat-o? Deci, întru aceea, aceşti 12 boieri mai sus spuşi, dacă s-au adunat la un loc, ei, ca nişte oameni buni, au întrebat pe bătrînii satului şi pe megiaşii din jurul locului, cum ştiu cu sufletele lor. Iar ei aşa au adeverit şi au mărturisit cu sufletele lor că n-a miluit Paşadia logofătul pe bunicul lui Stan cu partea Hogească, numită boierească, nici nu au avut fiii lui Oprea logofătul nici o treabă cu această ocină. Şi am văzut domnia mea amîndouă răvaşele domneşti şi zapisul...2 de vînzare şi cartea celor 12 boieri de judecată, cum este scris mai sus şi cu mulţi boieri şi oameni buni martori scrişi în carte, anume: părintele egumen Grigorie de la sfînta mănăstire Argeşul şi din Ueşti, Braţul fost mare comis şi din Cepari, Ivaşco clucerul şi din Curtişoară, Tudosie clucerul şi din oraş din Agreş, Stanciul judeţul. Şi a rămas Stan, fiul lui Oprea, de lege şi de judecată. Iar apoi, Stan nu s-a lăsat nici aşa, ci a venit şi a doua oară în divan, ci iarăşi a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi a ieşit din divan cu mare ruşine, că mai mult amestec şi treabă să nu aibă, în veci. Şi am luat domnia mea în divan şi cartea din mîna lui Stan, pe care o făcuse fără ispravă şi am dat-o în mîna lui Mitrea pitarul. Pentru aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Mitrea 3, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă şi să fie în pace, de acum înainte, de către fiii lui Oprea logofătul, Stan şi Milea şi Radul, pentru că după plra cu care s-au pîrît şi au rămas de lege nepoţii lui Hogea, mai sus-spuşi, fiii lui Oprea, din oraş din Argeş, ei s-au temut de vecinie. Deci au venit 3 cinstitul boier al domniei mele Mitrea pitarul cu mare rugă şi cu boierii, anume: din Cepari, Ivaşco clucerul şi din Argeş, Sava cel mare şi Stanciul judeţul şi cu mulţi orăşeni bătrîni, de le-a făcut zapis de la mîna lui Mitrea pitarul, ca să nu-i vecinească. De asemenea, au făcut şi nepoţii lui Hogea, Stan şi Milea şi Radul, ei încă au făcut zapis de la mîna lor la mîna lui Mitrea pitarul cu mare blestem şi cu mărturie de mare credinţă, ca de acum înainte, cine va mai ridica pîră vreodată sau va scoate alte cărţi sau zapise pe partea Hogească să nu se creadă, nici să se ia în seamă, pentru că şu rămas nepoţii lui Hogea, fiii lui Oprea, de lege dinaintea a 12 boieri, mai sus-scrişi, şi dinaintea domniei mele. Şi ş.u pus Stan şi Milea., şi Radul şi blestem: cine va ridica pîră a doua oară sau dintre ei sau dintre fiii lor sau din rudele lui, acel om să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia. <Şi> am văzut domnia 3 şi zapisul, cum este mai sus scris. Şi iarăşi să-i fie cinstitului boier al domniei mele jupan Mitrea pitarul ocină şi vecini în Ciocăneşti, însă a şasea parte de peste tot satul, un moş deplin, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, cît se va alege. Şi vecinii să se ştie, anume: Dragul cu fiii săi şi Macarie cu fiii lui şi Nedelco şi fratele său. Stoica şi cu fiii lor şi Orzea cu fiii lui şi Ursu cu fiii lui. Pentru că au fost 6 moşi în sat. Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Mitrea pitarul, el a luat dinaintea domniei mele 12 boieri hotărnici pe răvaşe domneşti, anume: din Uscaţi, Danciul logofătul şi din Săcuiani, Oprea şi din Oreşti, Frăţilă logofătul şi din Văcăreşti, Sava şi din Lumoteşti, Necula ceauşul şi Gherghe şi din Bîrzeşti, Nan şi din Rasa, Neicul vătaful şi din Săruleşti, Dobre logofătul şi din Pîrceşti, Neculcea şi din Văs<ăl>aţi, Oprea şi Stoian, de i-au hotărnicit şi i-au ales deosebit ocina dinspre egumenul Melentie de la sfînta mănăstire Mihai Voievod, hramul sfîntul Nicolae. Şi pe lîngă acei 12 boieri hotărnici mai sus-spuşi au fost mulţi oameni buni din jurul locului, anume: din Cornăţel, Comea şi Moisi judeţul şi Dumitru Cara- www.dacoromanica.ro 283 mazachi şi Necula, din Ciocăneşti, Costandin iuzbaşa şi toţi bătrînii satului din Ciocăneşti şi din Cureşti şi din Vărăşti. <Şi> am văzut domnia mea cartea de mare mărturie a acelor boieri, cum este scris mai sus. De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Mitrea fost mare pitar, ca să-i fie ocină şi vecini în Muşeteşti, în judeţul Argeş şi în sat în Ciocăneşti, în judeţul Ilfov, iarăşi cu vecini, ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda Brîncoveanul mare spătar şi jupan Nedelco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie Paindur mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 3 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7144 <1636>. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod noBEdEHîio rocnoACTKO mh c H IIdA8, driH WT AEA A8MHTPdUJK0K KdIOMdp H dHEnCEWM CH SdCHAÎE A«d A^HHt^E WT IIOdE H WT UlSMd H WT BOA H WT A*^d CKC BHHOrpdAÎE d BEMHH Hd flME HrtÎE CKC CHHOBH CH H WT CEA^dHIflE CEAWB WT nOCB8AH, BdpE ErtHKd CE JfTET H3EpdT WT HdA BllCOM jfOTdpoM. Hohejke ect bha noKSntid cd8r rocnoACTBd mh E*KHAd hocteahhk b*k KSirfe CKC BdpOUIdHIH WT IlHTEI|lH, Hd HME: H’kKUlSd H TSAOpdH H Sd)fdpîia H HHKOdpil H H’kKUlSd H ÎBdH H non flldpTHH H ChMIWH H EodH'kK H G(lHEdME Ad CE 3HdET, Ad HMdT AP'bWdTH CE BdpOUldHÎH WT IlHTEI|lH BHUIE pEMEHH S A^XHIţE, d Crt8r TOCnOACTBO MH EllHAd nOCTEAHHK Ad AP"h>KHT CdM A^d A^d>1 3d(IHC&t A8du,TPduJK0K KrtlOMdp 3d npOAdHÎE Hd p$K BdpOUIdHHAOM CKC MHOSH EO1 npOAdrtH c8t A^MHTpdUlKO KdIOMdp H BHSkOM CH SdCHAÎE EOrt'fcpOM, WHII 3d CBOHM A0KP° BOrtIO, CKC 83HdHÎA BliCEM EOrt'fc-POM H d MErîdUIOM WT WKOAHOM M*kCTOM. H ndK Ad ect cd8r rocnoACTBO mh E*khaeb hocteahhk h acSndHHitEB sro Eohickb S A^UIE 3d dUHrdHH Hd HME 1 GopiCh H PdAd IţHrdHKd H A$MHTp8 U,HrdH&\ H EoCTdHAd H 284 www.dacoromanica.ro IIvrpSH Eeahm, iiohejke ect iiokSiiha crt8r rocnoACTBo mh EtiHAA (iocteahhk h c8np85K-HHIţd Ero, EoHKd, CÎH BHU1E pEHEHH dlţHrdHH WT HdA UlSpiOM CH fidCHAÎE CfldTdp, CHHk ifiSlUdT KHCTlrap, 3d 8rH §E dCIipH rOTOKH, CkA<> BTi A^HÎE TOCnOACTKO MH, d fidCHAÎE CndTdp, WH ElflESKE c8T EHA tlOKSnlM CÎH dUHrdHH KHU1E llHCdHH WT HdA ffiHJfdK» CndTdp CkC 3d(lHC WT p8Kd Ero 3d np*kABpO BOAIO BE3 HH EAHd CHdOCT CkC 83HdHÎE KTiCkM MErTdUlOM WT WKp*kCTHHM M*bCTOM H WT npEA rOCnOACTBO MH. BHA’kjfOM rOCnOACTBO MH H AKd 3dnHCE WT p8Kd fidCHAÎEB CndTdp 3d npo-AdHÎE B-k p8K E~kHAEB nOCTEAHHK H Ck MHOSH EOiVbpH CBEAETEAÎH HdnHCdHH 8 3dnHCE Hd HME'. GHMd BTOpÎH AWrW$ET H GTpOE AWrW$ET, CHH*k ţfrÎEp’kB AWrW^ET H HdpdC-KHEd AWrW$ET H WT fip’kSOE, EeHTHAT». EdTd$ H WT TonOAOB’kHH, ®dHOAE KOMHC H WT P-kTElJJH, ÎKdUIKO H WT PtvTHBOEIJJH, ÂpdrOMHp K-kM-kpdUl H MH03H A*6pH AK>AÎE, EJKE HE C8T nHCdHH 3AE, Eli KHHrd CÎ/ft. GEro pdAî, AdA^X c'kM rocnoACTBo mh ca8ro rocnoACTBd mh Eiehaeb noc-TEAHHK H >K8ndHHU,EB ErO, EoHKTiK, I3K03KE Ad HM ECT WHHH8 H dU,HrdHH EHU1E pEHEHH, AtAÎHS H B"k W)fdS8 CHHOBOM H BH8KOM H np'bBHSHETOM H HE WT K0r05KE HEnOKOrtt-ehmo, nopH3Mo rocnoACTBo MH. Gejke 8eo h cbeaeteaîe nocTdBHjf rocnoACTBo mh: «8ndH XpH3d bea EdH Epa-AEBCKÎH H JKSfldH ÎEdUlKO BEA A^OpHHK H H<8ndH TAHrOplE BEA AWrW^ET H ÎKSfldH ^8-MHTP8 4,8AECK8a BEA BHCTÎiap H >K8ndH IIpEAd Ep'kHKOB'bHSA BEA CndTdp H JKSfldH HeAEAKO EoT’kHSA BEA KAlOHdpH H JKSfldH EdCHAÎE IldHHASp BEA CTOAHHK H HC8ndH B8-3HHKd BEA KOMHC H JKSfldH £8HEHd BEA flE)(dpHHK H »8ndH EoCTdHAHH BEAHKÎH nOCTEAHHK. H HCnpdEHHK, TAHroplE BEAHKÎH AWrW^ET. H HdnHCdjlf d3, AEn-kAdT AWrW^ET, B-k HdCTOAHH rpdA E8K8pEI|IH, M^CEUd MdIO 1 AEHH H WT EAdMd Ad>KE A® CEA*k, B’k CErO nHCdHÎE, TEK8l|idrO A'fcTOM BTk A'kT x3pMA, d WT B’knA’klJJEHÎE XpHCTOBO xd)fAŞ. t Iw ffidTEKJ BWEBWAd, MHAOCTÎIO BOJKÎtO TOCnOAHHk. Iw ffldTEK» BOEBOA . > f Din mila lui Dumnezeu, Io MateKvoievod, şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Cîndea postelnicul din Băloteşti, şi jupaniţei lui, Voica, şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Izvorani, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă din partea lui Dumitraşco clucerul şi a nepotului său, Vasilie, două delniţe din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi un vecin, anume Ilie cu fiii săi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele, Cîndea postelnicul, înpreună cu orăşanii din Piteşti, anume: Neacşul şi Tudoran şi Zaharia şi Nicoară şi Neacşul şi Ivan şi popa Martin şi Simion şi Colceac şi Spilea, 8 delniţe în Izvorani, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, şi cu acest vecin, de la Dumitraşco clucerul din Spineni şi de la nepotul lui, Vasilie, pentru 226 ughi aspri gata. însă să se ştie: să aibă a stăpînii orăşanii din Piteşti mai sus spuşi 6 delniţe, iar sluga domniei mele, Cîndea postelnicul, să stăpînească singur două delniţe şi pe acest vecin, Ilie, cum este scris mai sus. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de cumpărătură www.dacoromanica.ro 285 al orăşanilor din. Piteşti şi zapisul de vînzare al lui Dumitraşco clucerul la mîna orăşenilor cu mulţi boieri martori. Şi au vîndut Dumitraşco clucerul şi nepotul său, Vasilie, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor dimprejurul locului. Şi iar să fie slugii domniei mele/ Cîndea postelnicul şi jupaniţei lui, Voica, 6 suflete de ţigani, anume: Sorcă şi Rada ţiganca şi Dumitru ţiganul şi Costanda şi Pătru şi Velica, pentru că a cumpărat sluga domniei mele, Cîndea postelnicul şi soţia lui, Voica, aceşti mai sus zişi ţigani de la cumnatul său, Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul, pentru 65 ughi aspri gata, acum în zilele domniei mele, iar Vasilie spătarul, el încă a cumpărat pe aceşti ţigani mai sus scrişi de la Mihai spătarul Coţofeanul, cu zapis de vînzare de la mîna lui şi cu boieri martori scrişi în zapis. Şi iar să fie slugii domniei mele, Cîndea postelnicul, şi soţiei lui, Voica, un ţigan anume Drăgan, fiul lui Crăciun, pentru că l-a cumpărat Cîndea postelnicul de la cumnatul său, Vasilie spătarul, pentru 35 unghi aspri gata. Şi a vîndut Vasilie spătarul, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi două zapise de vînzare de la mîna lui Vasilie spătarul la mîna lui Cîndea postelnicul şi cu mulţi boieri martori , scrişi în zapis, anume: Sima al doilea logofăt şi Stroe logofătul, fiul lui Fiera logofătul şi Paraschiva logofătul şi din Brezoe, Vintilă vătaful şi din Topoîoveni, Manole comisul şi din Răteşti, Ivaşco şi din Rătivoeşti, Dragomir cămăraşul şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici, în această carte. De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, Cîndea postelnicul şi jupaniţei lui, Voica, ca să le fie ocina şi ţiganii mai sus-spuşi, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan tHriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda Brîncoveanul mare spătar şi jupan Nedelco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie Paindur mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucena m^re paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Si ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 5 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, ani curgători în anul 7144 şi de la întruparea lui Hristos 1636. f Io Mateiu Voievod, din mila lui Dumnezeu, domiţ. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XLVI/10. Orig., perg. (33,5 x 44), pecete timbrată. Cu două trad. una din sec. XVIII şi alta din 1844. Alte trad. ibidem, ms. 204, 1. 375v—376 şi 1 155, f. 7-8. 269 1636 (7144) mai 6, Bucureşti. f AlHdOCTIEIO E0>KÎEK>, Îw AldTEH EdCdpdEd KOEKOAÎ H rOCnOAHHTi KTvCOH 3EAMH OyrrppoK/tdjfîHCKOE. ÂdBdT rocnoACTBO mh cîio noBEd-kHÎE rocnoACTBO mh B-kpHHOM# E0d*fcpHH$ rOCnOACTBd MH ndH ÂP’hr$UJHH ETOpÎH nOCTEdHHK H VhC CHHOEH CH, EdHIţElKE Borh A'iPOBdJf, HK05KE A<1 ECT EM8 CEdO fîdTuWEHEl|JÎH WT CSACTEO ©dT, B"KC CEdO ChC BliC JfOTdpOM H ChC KCHJf KEHHHÎH H ChC EliC pA»K«M, WT nOd H WT Ul8dl H WT K«A H WT no E*hC JfOTdpOM, no CTdpH JfOTdpE H nO EEd-bSE. HohEÎKE Toro CEdO dd'KM'KHEtllÎH 286 www.dacoromanica.ro BHUJE fJHC, WHH ECT EHA B*KC AK>AÎH METÎdUJH. Td>KE, K*KA<> ECT BHA HHH*b, BTi A^HH rOCnOACTBd MH, no Bp*fcME HTO ECT BHA AP'BWdA EOA*bpHH TOCnOACTBd MH |\p'Kr8UJHH nOCTEAHHK cSACTBO ©AT, d CEAO fhlKM*kHE[{JÎH BHUJE pEHEHH I3K0>KE H*&KÎH AIOAÎH 3rtHJC H BE>KdAHHU,H WHH WCTdBHA ECT A^A'HE H K'KLjJOEE HM nSCTH H EETdA B*K HHO CTpdH# pdAÎ BHpSrt H pdAÎ APdJfMd MpCKd. TdîKE, WT KOTAd ECT BEKdA WHH, B*KC nAdTHA ECT EO/V&PHH rOCnOACTBd MH AP'kr'SUJHH BTOpÎH nOCTEAHHK A<»KEOBE HM, MEA<• H BC*fc EHpOBE HM B*K EAHH A*fcT, B*KC WT TOEOAKd EM8, K*KAd ECT EHA AP'BWHT CSACTBO ©AT AOHAEHCE HdnA*KHHA dcnpîll XA^B TOTOBH nO B*KC. H ndKHKE ECT nAdTHA H Hd EOA*fepHHH TOCnOACTBd MH nETp-k CASîKdp H I^H^ CASîKdp denpH XB B*KC pdAH CEAO dd'hM'KHELjJÎH. E*k tom, rocnoACTEo mh rAEAdjf h cSahj* no npdBAS h no 3dK0H KSnHO c*kc BCHJfMH MECTHTHMÎ npdEHTEAH TOCnOACTBd MH H CMOTfHJfOM TOCnOACTBO MH CKC B*KC AHEdHOM dljJE 8 BP'bME H'fe JfOT*fcA A<> npÎHAE Hd A^A'HE HM H Hd K’KlJJOB'fc HM H Hd EHp, H*H B*KC EETdA IdKOÎKE H*&KÎH AIOAÎH 3AH, TOCnOACTBO MH Adjf WT AHBdH BOA*fcpHHS TOC-nOACTBd MH APT^r8ujHH BTOpH nOCTEAHHK A<> BHTÎ BE1HHH C*KC CHHOBH HM H C*KC KCfcjlf A'fcAHHE HM nOHEÎKE CHU.E C'KTBOPHA TOCnOACTBO MH CBE3dHÎE H SCTpOEHÎE C*KC B*KC C*KB*fc-TOM TOCnOACTBd MH H C*KC BCHJf dpjfÎEpÎH H C*KC B*KC CKBOpOM, A<> ECT CTOdTEAHd BTi BtKH. @1{JEÎKE H 3dKAEHdHÎE nOCTdBHy TOMIOACTBO A\H nO WTUJECTBÎd TOCnOACTBd MH.-Koro H3BEPET TOCnOA*B EoT*k EHTÎ TOCnOAdp*K H BAdAdTEA 3emae Ertdjfîhckoe, HAH WT P0A K^A' Tp*KKAET H dHd-TEMd WT ÎHÎ WTU.H EÎKE c8T Eli HEKÎH H A<> HMdT HdCTÎIO C*KC H>Ad H CKC EpLft Hd EAHH MECTO H HE WT KOTOÎKA® HEnOKOAtEHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH. GeîKE H CEtAÎTEAÎE nOCTdBHJf TOCnOACTBO MH.* >K8ndH XpH3d BEAHKÎH EdH Epd-AEECKH H >K8ndH ÎBdUJKO BEAHKÎH ABOpHHK H HCSfJdH TaHTOPTe BEAHKÎH AWTW$ET H ÎKSndH A»MhTp8 A8AECK8a BEAHKÎH EHCTÎHp H ÎKSndH IIpEAd BEAHKÎH CndTdp H HCSJIdH HeA^AHO EoT*feH8A BEA KASMdpiO H HvSndH SdCKAÎH BEAHKÎH CTOAHHK H >K8ndH S83HHKd BEAHKÎH KOMHC H >K8ndH £8MHHd BEAHKÎH nEjfdpHHK H >K8ndH EoCTdHAHH BEAHKÎH nOCT*fcAHHK. H HCnpdBHHK, >K8ndH TaHTOPÎE BEAHKÎH AWTWjjSET. H d3, A8«HTp8 AWTW$ET, HdJJHCdJf B*K HdCTOAHH TpdAV* PEKOMÎH E8k8PEI{JH, MtCEUd Mdîd S AKHH H WT ^AdMd A<»KE A® HHH'b, B*K CETO nHCdHÎE, TEMEIJÎd AtTWM B*K A*bT x3pMA. t îw ffidTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO SOXÎfO TOCnOAHHK. Iw MdTEIO BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele pan Drăguşin al doilea postelnic şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Alămăneştii din judeţul Olt, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi pe semne. Pentru că acel sat, Alămăneştii, mai sus scris, ei au fost toţi oameni megiaşi. Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea în care a ţinut boierul domniei mele Drăguşin postelnicul judeţul Olt, iar satul Alămăneştii mai sus spuşi, ca nişte oameni răi şi fugari, ei şi-au lăsat dedinele şi casele lor pustii şi au fugit în altă ţară pentru birul şi pentru drahma împărătească. Deci, de cînd au fugit ei, a tot plătit boierul domniei mele Drăguşin al doilea postelnic dările lor, mierea şi toate birurile lor într-un an, tot din punga lui, cînd a ţinut judeţul Olt, pînă ce a împlinit 32 000 aspri gata peste tot. Şi iarăşi a plătit şi boierilor domniei mele Petrea sulgerul şi Ghinea sulgerul 2 000 aspri, tot pentru satul Alămăneştii. www.dacoromanica.ro 287 întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptat-1 şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am socoe tit domnia mea cu tot divanul de vreme ce n-au vrut să Vină la dedinele lor şi la casele lor şi la bir, ci au tot fugit ca nişte oameni răi, domnia mea am dat din divan boierului domniei meie Drăguşin al doilea postelnic, să-i fie vecini cu fiii lor şi cu toate dedinele lor, pentru că aşa a făcut domnia mea legătură şi întocmire cu tot sfatul domniei mele şi cu toţi arhiereii şi cu tot soborul, să fie statornică în veci. încă şi blestem am pus domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor Ţării Româneşti, sau din neamul domniei mele sau din alt neam, să cinstească şi să înnoiască şi să întărească această carte a domniei mele, după întocmirea ce este mai sus scrisă. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va călca şi va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de la 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori a pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligroie mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofătul, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 6 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, curgerea anilor în anul 7144 <1636>. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. t Io Mateiu voevod Bibi. Acad., LXXV/197. Orig., taîrtie (29 x 42), pecetea timbrată. 270 1636 (7144) mai 6, Bucureşti ţ AUhAOCTÎEIO KCOKÎEK», Iw /0LATEH EdVdpdBd EOEKOAkl H rOCIIOAHH'k KCOH 3EAAAH &rrppOKAdX'ÎHCKOH. AdBdT POCIIOACTEO MH CIA flOBEKAE BpAAIt. H ETiC ECT AP^atAA Ck A^pt AKHp'k. ă nOTOAt, tCkAA ECT BklA HHHA, BTk AMIki rOCIIOACTKA AtH, A ffiiApKO A0P0$ET H Ck JKHTAAHHIţA ErO PAAA, BH8KA CTOHK-kH CIIATAp, WHH CKOHHAH np$X> PEK$IJIE KAKO HAAAT H wSnAHHIţA PAAA HACT 8 CEAO A^AEIJIÎH H TopUEIIIÎH H TEK8HAHÎH H POUIÎH. H npH-UI-kA ECT BCH K8l1HO Ck CTOHKA CIIATAp, At|lE Cklip'fc Cfc 3A AHIţS npEA rOCIIOACTKA AAH 8 BEAHKÎH AHBAH. K*k TOAt, CTOHKA CIIATAp H3KAAHA ECT EAIHTi 3AIMC IipEA rOCIIOACTKA AtH WT HA C'kAtp'kT'k WTklţk ErO ASmhtP^ A^OpHHK, IIHCAH WT p$K XîEpiiH AOrO^ET H CkC BEAHKOE KAATBS, BKO A<> APtKET T'kHÎIO CHHTv ErO CTOHKA CIIATAp CÎH WHHHE 288 www.dacoromanica.ro H CB 8EHHHH, H>KE c8t BHIUE nHC. ă MdpKO rtOrO^ET H Ck >K8ndHHl|d ErO, PdAd, CHIţE np'kjfk npEA rocnoACTBd mh, KdKO ect cbtbopeh Toro 3diwc a<> AP^^ket GTOHKd cna-Tdp TTkMÎIO CEdO A^AEl^ÎH, d TopMEIIIÎH H TEKSM'tHÎH H PoUJÎHH HE C8T nHCdHH 8 3dflHC8d A^MHTpOK AKOpHHK H KdKO HE C8T C|A WMHHE ETiC B*k EAÎH*k JfOTdp, HTk C8T H3EpdHE IVT KTk WMHHd A’MEIJJHdOp. Eli tom, rocnoACTKO mh rdEAdj h c8ahx no npdBA8 h no 3dKon8 ck bcamh MECTHTHMÎ npdKHTEdlH TOCnOACTBd MH H A<>X rOCnOACTBO MH ME>KA8 HM Bî KOd’kpH HdA pikBdiiiE rocnoACKH, no hme; wt Et^-buh, Ctpoe ctoahhk h ^8mhtp8 ctoahhk H WT B*KpCEt|IH, Ep'KCT'k H U>T MlklIHMElJIH, PdAV*rt H BlkpJKOrÎE H WT K'kpMHH'tHH, KpTiCT-k rp-KK H WT MHJfkEHJH, GTdH Cd8>KEp H ĂîHK8d H WT Il8T8pOdCd, GTpOE H WT MorOUTkllIH, npEAd H WT KoMdHH, EdA*b n£)fdpHIIK ti WT X8pÎA, ^p-KrHMH BdTdJf, taKO A<1 TdEAdET H A<1 HCTHHCTB8ET pdAÎ TopMEUlÎH H pdAî TEKSM’bHÎH H pdAÎ Poujîh, c8t CÎE WMHHE B*K EAÎHTi X'OTdp CkC CEdO A^AEUIÎH HdH C8T H3EpdHE ? TdJKE, CÎH BJ KOddVpH JfOAHdH ECT Eli ECk WKpd3 H CHI^H HCTHHCTBOEddH CK HHJfHH A&UE, HKO CÎA WMHHE JfOTdpHCddH Ck Et|IE B"k AkHH GhMHWH BOEBOA H npHdEnHd H)f ECT BCA BTk EAÎ*kH X’OTdpS CK A^A^UIÎH H HE c8t H3EpdHHE EAÎHd WT KTk AP^rd. H ErAd CkTBOpHd ECT XîEpd dOrO$ET Tor 3dndC WT Hd CkMpVT A8MHTp8 AKOpHHK Kkld ECT CÎA WMHHE bca Ck£-A'HEHE B*k EAÎH’kJf OTdp Ck A^AEUIÎH H CkTBOpHd ECT B*kC EAHH HM* 3d CHdHIflE. H npH-liTkd ECT BCH CÎII Bjf EOdApH dIJIE CBEAHTEdCTBOBddH Ck A$WdMH H)f HpEA TOCnOACTBO MH, KdKO ECT BkIUlUlE nHC. B*k TOM, rocnoACTKO MH EI|IE A*X KOddV MdpKOB dOPO^SET H ndHHlJ,EB ErO PdAÎH, HKO A<> B*k3HMdET Ef EOdApH A<> 3dKdAT CkUl HHMH, KdKO C8T CÎE HME 3d WMHH'k Top-VEI1IÎH H TEK8MAHÎH H PoUIÎHH H3EpdHE BOH WT WMKHd A^AEt|IHdOp H KdKO HE WCTdBHdH A ECT A#MHTp8 AKOPHHK CKOErO CHH8 GtOHETiB CndTdp Ck A^A^tlIÎH K8nHO. E*k TOM, MdpKO dOrO$ET H Ck HtfndHHIţd ErO PdAd, HHJKE B*k EAHH WEpd3 HE MOrdTi npHijsdTHT CA WT 3dK0H, HKO Aa 3dKdAT, H*k WCTdd ECT WT 3dK0H H WT C8>KA£HÎE WT npEA rOC-nOACTBd MH, WT EEdHKOE AHBdH. H E1JJE H3EdAHd CdM MdpKO dOrO$ET CkC p8Kd ErO CÎA HM* WT WMHH'k WT KHHrS HMTk Td TOCnOACKd H WT 3dllHC8d KOdApOM CkC KHHO-Bdp, HKO nO MHOrO Tp*bE*k H MET’bjf A<> HE HMdT Ck CÎA BHIUE nHCdHE WMHHE B*k B*Kkl. H BHA*Jf rOCnOACTBO MH WEE AKE p-kEdUJE TOCnOACKkl Hd p8Kd GtOHETiE CndTdp. OEro pdAî, A<*A®X rocnoACTBO d/w Gtohetiii cndTdp, hko a<> £ct em8 ckio CEdo A'kAEUJ'H CTk ECk X0TaP H Ck JfCTdpSd TopMEtlJHdOp H TEK8M*kHHdOp H PoUJÎHdOp H Ck E*kC ]fOAOK, BdpE EdHKd H3EEpHT CA WMHH'k, A’bAHH'k H ETk WJfdKS CHHOEHM H EH8u,HM H np’fcBHSMETOM H HE WT KOrO HEnOT'kKHOEEHÎE TOCnOACTEd MH. Ge OV*BO H CEEAHTEdÎH nOdOJKHX’ TOCnOACTEO MII.' fldH XpH3*k EEd EdH H ndH iBdUJKO EEd AKOPHHK H ndH TdHrOpÎE BEd dOrOijSET H ndH ASlUHTp8 EEd EHCTHHp H ndH IIpEA* EEd CndTdp Bp'kHKOE’kHHH H ndH BdCHdÎE IldAHASp BEd CTOdHHK H ndH £83HHKd BEd KOMHC H ndH E8MHHd BEd nEJfdpHHK H ndH KoCTdHTHH mipKÎE npEACTdTEd. H HdmtCdX’ d3, GTOHKd dOrOt|SET IH'kpEdHOEHMH, B*k CTOdHH rpdAV* B8K8jViP'd, M*kCEL^d MdH s-rw AkHkl H WT fÎAdMd A® HHH'fe TOK d’kTO, B*k d*kT x3pMA, dHHO AOMHHH1 xdjfd3. ţ Iw MdTEIO EWEEWAd, MHdOCTÎIO EOHCÎIO TOCnOAHHk. Iw MdTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stoica spătarul, fiul lui Dumitru vornicul din Cepturile şi cu, fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Dădeştii din judeţul Teleorman, tot satul şi toţi vecinii şi cu tot hotarul Dădeştilor şi Gorgeştilor şi Tecucenilor şi Roşiilor, din cîmp şi din pdăure şi din apă şi din vatra satului şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul, din cap pînă în www.dacoromanica.ro 289 cap, oricît se va alege, pentru că acest mai sus zis sat Dădeştii, şi cu aceste nume de ocină, Gorgeştii şi Tecucenii şi Roşii, au fost de moştenire ale lui Stoica spătarul de la tatăl său Dumitru vornicul şi de la mama sa Calea, încă de mai înainte vreme. Şi a tot stăpînit cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Marco logofătul şi cu soţia lui, Rada, nepoata lui Stoica spătarul, ei au ridicat pîră spunînd că are şi jupaniţa Rada parte în satele Dădeştii şi Gorgeştii şi Tecucenii şi Roşii. Şi au venit toţi împreună cu Stoica spătarul de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele, în marele divan. întru aceasta, Stoica spătarul a scos un zapis înaintea domniei mele de la moartea tatălui său, Dumitru vornicul, scris de mîna lui Hiera logofătul şi cu mare blestem, ca să stăpînească numai fiul lui, Stoica spătarul, aceste ocine şi cu vecinii, care sînt scrise mai sus. Iar Marco logofătul şi cu jupaniţa lui, Rada, aşa au pîrît înaintea domniei mele că acest zapis a fost făcut să stăpînească Stoica spătarul numai satul Dădeştii, iar Gorgeştii şi Tecucenii şi Roşii nu sînt scrişi în zapisul lui Dumitru vornicul şi că nu sînt aceste ocine toate într-un hotar, ci sînt alese dinspre ocina Dâdeştilor. întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei 12 boieri pe răvaşe domneşti, anume: din Vîrîţi, Stroe stolnicul şi Dumitru stolnicul şi din Bîrseşti, Cîrstea şi din Măniceşti, Radul şi Vîrjoghie şi din Crăcineni, Cîrstea grecul şi din Mihăeşti, Stan slugerul şi Diicul şi din Puturoasa, Stroe şi din Mogoşăşti, Preda şi din Comani, Badea paharnicul şi din Huria, Drăghici vătaful, ca să cerceteze şi să adeverească pentru Gorgeştii şi pentru Tecucenii şi pentru Roşii, sînt aceste ocine într-un hotar cu satul Dădeştii sau sînt alese? Deci aceşti 12 boieri au umblat în tot chipul şi aşa au adeverit cu sufletele lor că aceste ocine s-au hotărnicit încă în zilele lui Simion voievod şi s-au lipit toate într-un hotar cu Dădeştii şi nu sînt alese una de cealaltă. Şi cînd a făcut Hiera logofătul acest zapis, de la moartea lui Dumitru vornicul, aceste ocine erau toate reunite într-un hotar cu Dădeştii şi au făcut toate un nume de silişte. Şi au venit toţi aceşti 12 boieri de au mărturisit cu sufletele lor înaintea domniei mele, cum este scris mai sus. întru aceasta, domnia mea încă am dat voie lui Marco logofătul şi jupaniţei lui, Rada, să ia 12 boieri, să jure cu ei că aceste nume de ocină, Gorgeştii şi Tecucenii şi Roşii, sînt alese afară de ocina Dâdeştilor şi că nu le-a lăsat Dumitru vornicul fiului său Stoica spătarul împreună cu Dădeştii. întru aceasta, Marco logofătul şi cu jupaniţa lui, Rada, n-au putut în nici un chip să se apuce de lege, ca să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, din marele divan. Şi încă a scos cu chinovar înşuşi Marco logofătul cu mîna lui aceste nume de ocină din cartea lor, cea domnească şi din zapisul boierilor, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă cu aceste mai sus-scrise ocine în veci. Şi am văzut domnia mea amîn-două răvaşele domneşti la mîna lui Stoica spătarul. De aceea, am dat domnia mea lui Stoica spătarul, ca să-i fie acest sat, Dădeştii, cu tot hotarul şi cu tot hotarul Gorgeştilor şi Tecucenilor şi Roşiilor şi cu tot venitul, oricît se va alege, ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Preda mare spătar din Brîncoveani şi pan Vasilie Paiandur mare stolnic şi pan Buzinca mare pomis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costantin întîiul postelnic. 290 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai a 6-a zi şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7144, anul domnului 1636. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Româneşti, CXXXIV/2. Orig., perg. (34,5 X 49)., pecete timbrată.. Cu o trad. din sec. XVIII; altă. trad. ibidem, ms. 129, f. 115—116. 1 Aşa in text. 27 1636 (7144) mai 7, Bucureşti. f Mh/ioctieio eowieio, Îw ffldTEM BOEBOAd h rocnoA4»1* B^coa 3emie Jîrr-PpWKddyÎHCKOH, BH8k BEdHKdTO H np’fcAOEpdTO, CTdpdTO, nOKOHHHWMy îw EdCKpdEd BOEBOAd. A«dT rOCnOACTKO MH Cit nOBE/VbHlE TOCnOACTBO MH A^BEdEE WT TpHEH, WT C8ACTB0 Top>KHrt H CKC CHHOKH CH, EdHU,H>K£ BorTi A4CT, 0KO>KE A<> d/\8 ECT EAHH M^CTO 3d BHHOrpdAV 8 KSpnEH, HdA GOspEJKÎE, Hd MHPElbS, nOHEJKE ECT nOKSndd toto M-fccTO 3d dosîE wt HdA A'k’™0 wt KSpnEH 3d xd acnpH totobh, b-k a^hh P&AV* KOEBOA, CHH’K Mh^HEB BOEBOAd. H BHdE c8t ddAKMKUldpH.’ IVT KSpnEH, fidpESd H GtKH-«nodE h AdHHiod H HtroE APdroAdHOE h ivt ddHKCkHd, nona GtKEHd fl,dKtAtB, d MECTO y IWKMyt, WpddEHO, KOA CEdO PpHBÎH, nOHEHCE Td ECT Add A^TK0 WT KSpnEH CECTpdM CH CTdHEB pdA? KpdTCTBd, Ad ECT EH A^AÎH8, d GTdHd, WHd ECT AdPdBddd nO EpdT CH AdTKO CKC EAHd PH38 HOEd ii cec acnpH c roTOEH. H EHdE c8t ce^a^th/i Te TorAd: wt Tphbh, flJdiawra h A^tko 4»8rdEB h HtroE. H ndK nOKSnHd AdBEdd WT HdA Ed"KK8d WT ddHă'fcHH d MECTO no KOA Jf0TaP 3i Pd acnpH TOTOBH H ddA’EMdUI 4 BEAPd A4d ECT. H EHd ECT CBEA’fcTÎdlE: WT FpHKH, AP4~ rOMHp H #HKd H A H H wt HdA 69npHiid, chhh Ed*KK8dWB WT EdEKS’fcHH d M’fcCTO WpddEHO KOA )fCTdp 3d dp dCnpH TOTOBH. H EHdH C8T CEEAETEdÎE: WT P8UH, EOTAdHS H WT ddES'fcHH, OTdH HdÎEB H CECTpd CH IIpEld. H ndK noKSnHd AaBEdd wt HdA Ma^pnitd wt Tphbh d m^cto WpddEHO Hd M8p-MHHltH 3d p denpH TOTOBH. H ndK npOMEHHd AaBEdd CEC CT’EHdd'h, CHH’K EnKdHOB WT TpHaH, TEpE ECT A4d C'TKHHd'K MtCTO 3d nHBHHUS A^BEdEB 8 TddS EHHOTpdA» 4 AdSEdd, WH ECT A<* > Ot'K-dlHd'KB TOTO M*bCTO WT M8pHHHI(H, Ad ECT MECTO pdAÎ ddECTO, âd A^BPO BOdIO. H EHii www.dacoromanica.ro 291 SCT CREA’fc’TEAÎE*. WT EBAdp'K, A*kTKO KdTdJf H WT K8pnEH, EdpE8A Tp03EB H WT TpHRH, ffldpKO H A8MHTPdllJK0 , Uj8pÎH Gt*EHHA*EB. H ndK nOKSnHrt ^dEEAd WT HdA XOAOAdH WT flAâ'fcHH d M*feCTO 8 drtES'bHH, Hd CdAH'fe IlKEdpiţ'EB, WT BOA A^P» 8 MAdK*E, 3d TM denpH rOTOBH. H SHAH C8T CRE-A'bTfrtlE: WT ărtEg^HH, GTdHMIOA Xc^ER H Gt'BHHA'R ffiOTOllJOR. H ndK £CT npOMEHHA ÂdEEAd CEC ,\dTKO Kp*EMIOH*fcAEK, TEpE EcT Adrt A^TK^ AdEErtEB MECTO 8 IldHCKipE, Hd PpHEH, d ^dEEAd, WH ECT AKHl|JE. ă nOTOM, AdTK0> WH ECT HfOAdA TOrO M*kcTO WT ddEg'bHH, MTO ECT BHA 34 npOMEHEHÎE, ndKHHCE ^dEEAEB, TEpE c8t nAdTHA ^dEEAd HO AdTK0 3d <"EA CEC EAHH BOA. H CEEA'feTErtÎE: A*kTKO BdTdJf WT EtAdpH H G9np*k fiădplEB H PdA8A ©npEK. H npOAdrt WHH 3d A®EpO BOAIO. H ndK ncK8nEA Iuh AdH EAHd EKHorpdA 8. .. 1 wt HdA A^TK6> chh*b G8ahu,*bk WT E SpnEH, 3d WEU.H M CEC drHH H CEC MECTO 3d nHBHHIţS. H ndK noKSnHA Îwh AdH wt HdA K*EHAd wt K8pnEH mecto 3d ropd, tepe ect CE TKCPHA KE.HOrpdA» 3d îo dcnfH TOTOEH. H ndK noKSnnrt Îwh A<>h wt HdA A^TK0 GSahivke eahh M*kcTO 8 Ad38pE 3d pTwv denpH TOTOBH. H ndK noKSnHA Îwh AdH eahh m^cto wpdAEHO 8 p*bkiu;h wt HdA TdTOMHp 3d CO denpH TOTOBH. H ndK noKSnnrt Îwh AdH wt HdA Aspira h wt H*ferd wt K8pnEH d mecto 3d BHHOrpdA 8 A8HKt 3d pK denpH TOTOBH. H ndK noKSnHA Îwh AdH EAHd ckaeijje 3d k8kio wt HdA Mdplia A8n8AOB, KonHAd, 3d T3 denpH TOTOBH. H ndK noKSnHA Îwh AdH EAHd chaeijje 3d k8kio wt HdA IUSiiiM'EH'bcE h wt HdA TdTOMHp WT E8pnEH 3d pM denpH TOTOBH. H ndK noKSnHA Îwh AdH wt HdA -. . 1 eahh mecto 3d co denpH totoeh. H ndK noKSnHA Îwh A<>h wt HdA DISuiM'EH'kcE eahh mecto 8 Mohpeae 3d p denpH TOTOBH. H npOAdAOUJE CÎH KHUIE pEMEHH HMEHHV / X ckm rocnoAC KO mh AdCEdEK H &wh AdH0K> bkoke Ad mo ECT WHHH8 A^AHHO H B*K WJfdE*k CHHOVtfM H BH8KOM H nptBH8METOM H HE WT KOTOKA* 2, nOpE3MO TOcnOACT'M MH. Ge>KE 8EO CBEA^TEAH nOCTdEA-iEM TOCnOACTBO MH*. JKSndH XpH3d BEAHKH EdH EpdAEBCKÎE H >K8ndH HBdUIKO BEA A* -flHHK H >K8lldH TAHTOpÎE BEA AWTW$ET H A8«HTp8 A8AECK8A BEA BHCTliap H npEAd BEm >tUTdp H HeAEAKO EOT*bH8A BEA KA8ldp H EdCHAÎE IIdHHA8p BEA CTOAHHK H E83HHK4 £EA KOMHC H E8HHHd BEA nEJfdpHHK H HC8ndH Koc-TdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdVrfHK, TaHTOPTE BEAHKÎH AWTWijSET. H HdlWCdX d3, TdHdCÎE n yMdTHK, 8 rpdA E8k8PEI|IH, M*bCEU,d MdIO 3 AEHH r WT dAdMd A« HHH*k TEMEHÎE A'XTOM B*E A*bT x3pMA. f ÎW ffldTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOJKÎIO TOCnOAHHE. ÎW ffldTEIO BOEEOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toata ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Basăraba voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dabela din Grivi, din judeţul Gorj şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i 292 www.dacoromanica.ro fie un loc de vie în Curpen, pe Obrejie, la cireş, pentru că a cumpărat Dabela acel loc de vie de la Deatco din Curpen pentru 1 000 aspri gata, în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Şi au fost aldămăşari: din Curpen, Barbul şi Stănciulea şi Danciul şi Neagoe al lui Dragodan şi din Alixeni, popa Stan. Şi iar a cumpărat Dabela ds la Perpslici din Ruşeşti un loc în luncă, arat, pentru 600 aspri gata. Şi iar să-i fie Stanei, femeia lui Dabela, un loc în pajişte, arat, lîngă satul Grivi, pentru că l-a dat Deatco din Curpen surorii sale Stanei pentru frăţie, să-i fie ei dedină, iar Stana, ea l-a dăruit pe fratele său Datco cu o haină nouă şi cu 200 aspri gata. Şi au fost martori atunci: din Grivi, Maiuoga şi Deatco al Fuglei şi Neagoe. Şi iar a cumpărat Dabela de la Vilcul din Alixeni un loc pe lîngă hotar pentru 130 aspri gata şi aldămaş a dat o vadră. Şi au fost martori: din Grivi, Dragomir şi Anca şi Dafina. Şi iar să-i fie lui Dabela un laz de fîn de la Trestie, pentru că a plătit Dabela pe Crăciun din Alixeni de miere împărătească cu 400 aspri. Şi a dat Crăciun acel laz, el de a lui bunăvoie şi a întrebat Crăciun pe toţi fraţii lui. Şi iar a cumpărat Dabela de la Crăciun un loc arat în vîrful dealului pentru un oboroc de grîu şi pentru 50 aspri gata. Şi au fost martori: din Alexeni, Die şi Standul, fiul lui Ilie, şi Dragotă al lui Patru şi din Grivi, Maiuoga şi Marco şi Neagoe, fiul lui Crăciun. Şi iar a cumpărat Dabela de la Stanciul al Gîrganei din Curpen un loc arat la hotar, pe Obrejie, pentru 4 oi cu miei, preţul lor 600 de aspri, de s-a plătit Stanciul al Gîrganei de miere la Iuorga al lui Ţangonie din Curte. Şi a întrebat toată rudenia lui. Şi au fost aldămaşari: Danciul al lui Aldea şi Vladul şi Stănciulea şi Andreica, fiul lui Nica din Curpen. Şi iar a cumpărat Dabda de la Deatco şi şi de la Opriţa, fiii lui Vîlcu din Alexeni, un loc arat lîngă hotar pentru 130 aspri gata. Şi au fost martori: din Rugi, Bogdan şi din Alexeni, Stan al lui Ilie şi sora sa Preia. Şi iar a cumpărat Dabela de la Măriţa din Grivi un loc arât la Mur-minţi pentru 100 aspri gata. Şi iar a schimbat Dabda cu Stănilă, fiul lui Bican din Grivi, de a dat Stănilă loc de pivniţă lui Dabda în capul viei, iar Dabda, el a dat lui Stănilă acel loc din Murminţi, ca să fie loc pentru loc, de bunăvoie. Şi au fost martori: din Vălari, Deatco vătaful şi din Curpen, Barbul al lui Grozea şi din Grivi, Marco şi Dumitraşco, cumnaţii lui Stănilă. Şi iar a cumpărat Dabda de la Hololan din Alexeni un loc în Alexeni, la salcia lui Bibarţ, din apă pînă în baltă, pentru 340 aspri gata. Şi au fost martori: din Alexeni, Stanciul al lui Hogea şi Stănilă al lui Mogoş. Şi iar a schimbat Dabela cu Datco al Crăciunelei, de a dat Deatco lui Dabda loc în Pajişte, la Grivi, iar Dabda, el a dat lui Deatco alt loc la Alexeni şi o capră cu lapte lui Stănilă din Ruşeşti, tot pentru acel loc din Pajişte. Iar apoi, Datco, el a vîndut acel loc din Alexeni, care a fost de schimb, iarăşi lui Dabda, de a plătit Dabela pe Datco de miere cu un bou. Şi martori: Deatco vătaful din Văluri şi Oprea al Măriei şi Radul al lui Oprea. Şi au vîndut ei de bunăvoie. Şi iar a cumpărat Ion Dan o vie în... 1 de la Deatco, fiul lui Suliţă •din Curpen, pentru 40 de oi cu miei şi cu loc de pivniţă. Şi iar a cumpărat Ion Dan de la Cînda din Curpen loc de munte, de a făcut vie, pentru 370 aspri gata. www.dacoromanica.ro 233 Şi iar a cumpărat Ion Dan de la Deatco al lui Suliţă un loc în lazuri pentru 140 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan un loc arat la răchiţi de la Tatomir pentru 270 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan de la Mana şi de la Neaga din Curpen un loc de vie în luncă pentru 120 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan o silişte de casă de la Maria a lui Lupul, copila, pentru 360 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan o silişte de casă de la Şuşmăneasa şi de la Tatomir din Curpen pentru 140 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan de la... 1 un loc pentru 270 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ion Dan de la Şuşmăneasa un loc în Mocirlă pentru 100 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus zişi, numiţi oameni ocinele lor, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis cu martori, anume: din Tîrgul Jiului, Dima judeţul şi din Curpen, Grozea şi fiii lui, Barbul şi Stânciulea, şi din Gri vi, Dabela şi din Alexeni, Pătru, şi din Vaideei, Giurgiu. De aceea, am dat domnia mea lui Dabela şi lui Ion al lui Dan, ca să le fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni 2, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru Du-descul mare vistier şi Preda mare spătar şi Nedelco Boteanul mare clucer şi Vasilie Paindur mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Tanasie gramaticul, în cetatea Bucureşti, luna mai 7 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul 7144 <1636>. ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, ţlomn. Io Mateiu voevod Muzeul judeţean Gorj, nr. 89. Orig., perg. (40 X 53), pecete timbrată, căzută. EDIŢII< Slav şi tiad. Ştefulescu, Doc. slavo-rotn., 468—474. 1 Loc alb. * Omis. 272 1636 (7144) mai 7, Bucureşti, Izvodul cărţii lui Matei voevod de moşîie ot Grădişte i Vîrîţi ci s-au scos dupre sîrbie. Cu mila lui Dumnezeu, creştin Matei Basarab voevod i domn a toată Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Ivan postelnicul şî jupînesei lui Ilinii, fata lui Dragomir spătariul ot Grădişte, şî cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocină în Grădişte şi în Vîrîţi, în judeţul Olt, însă din partea cumnatu-său lui Gherghe, sinu Dragomir spătarul, jumătate, du preste tot hotarul, den cîmpu şi din apă şi din pădure şi din vii şi din grădini şi din tot venitul, oare-cîtu să va alăge, pentru că această ci zice mai sus ocină din Grădişte şi din 294 www.dacoromanica.ro Vîrîţi au fostu de moşie lui Dragomir spătariul, socrul lui Ivan, tatăl lui Gherghe. Deci, cînd au fostu acum, în zilele domnii mele, iar Ivan postelnicul şi jupîneasa lui, Ilina, fata lui Dragomir spătarul, ei au avut pîră dinaintea domnii măle în. divan cu Stroe stolnicul şi cu fratile lui, Dumitru stolnicul ot Grădişte pentru aceste, ci să zic mai sus ocini din Grădişte şi din Vîrîţi, partea lui Dragomir spătarul. Şi aşa pîrîia ei, cum că au fost avut o cheltuială din zilele lui Alixandru voevod Iliiaş pentru nişte cărţi, ci au fostu dat feciorii Marăi călugăriţi în mîna unor pîrîşi, anume Cîrnul şi Socol, ca să scoaţă pre Stroe stolnicul şi pre Dumitru stolnicul din moşiile lor, zicînd ei cum că au fost cheltuit cu acea pîră ughi 100. într-aceia, domniia mea am căutat şi am judecat şi am dat domniia mea lui Stroe stolnicul şi lui Dumitru stolnicul, ca să ia această ce iaste mai sus-zisă ocină din Grădişte şi din Vîrîţi cu viile şi din tot hotarul partea lui Dragomir spătariul, socrul lui Ivan postelnicul, într-acăia, Ivan postelnicul şi cu jupîneasa lui, Ilina, ei nu s-au îndurat de moşiile lor, ca să le ia alţii, ei au venit dinaintea domnii mele în divan, cu soacră-sa Stoiana şi cu cumnatu-său Gherghe, zicînd cum că nu să îndură de moşîia socru-său. într-aceia, Stroe stolnicul şi Dumitru stolnicul, ei ş-au cerut banii, cheltuiala, dinaintea domnii m61e din divan şi au rămas partea lui Dragomir spătariul pre galbeni 35. Deci Gherghe şi cu mumă-sa, Stoiana, n-au putut să plătească partea lor de bani, ci au luat Ivan postelnicul şi jupîneasa lui Ilina, bani cu dobîndă, de au dat galbeni 35 în mîna lui Stroe stolnicul şi a lui Dumitru stolnicul dinaintea domnii mele din divan, fiind de faţă în divan Stoiana cu fiiu său, Gherghe, cînd au dat Ivan banii pre partea socru-său, lui Dragomir spătarul ot Grădişte şi din Vîrîţi. Şi au făcut Stroe stolnicul şi Dumitru stolnicul şi zapis de la mîna lor, cum că au răscumpărat Ivan postelnicul şi jupîneasa lui Hina această parte de ocină din divan, dinaintea domnii m61e. încă au avut Ivan cheltuială, pînă au scos această ocină, ci iaste mai sus zisă, din Grădişte şî din Vîrîţi ughi 10. Dreptu aceia, am dat domniia mea slugii domnii mele, Ivan postelnicul şi jupînesii lui, Ilinei, ca să li fie lor ocinile moşii stătătoare în veci, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănipoţilor. însă şî de-ar scoate Stroe stolnicul i Dumitru stolnicul vr-odată niscareva cărţi ori zapise, să nu să crează, ci să stea mincinoase. Şî iar să fie lui Ivan postelnicul şî jupîn6sei lui, Dinii, ocină în Grădişte şî în Vîrîţi, partea lui Drăghicî, fratele lui Dragomir spătarul, jumătate şî din vii şî din tot venitul şî du peste tot hotarul, pentru că au lăsat Drăghici la moartea lui jupîn6sei Ilinii şi lui Ivan postelnicul precum au mărturisit naintea domnii m61e, Mara călugăriţa. Iar Gherghe, feciorul Stoianii, să n-aibă nici o treabă. Şî de nimeni clintiţi să nu fie, peste zisa domnii m61e. Şî mărturii încă am pus domniia mea: jupan Hrizea vel ban, jupan Ivaşco vel vornic, pan Gligorie vel logofăt i Dumitru vel vistier i Preda spătar i Nedelco clucer i Vasilie stolnic i Buzinca comis i Vucina peharnic i Costan-din vel postelnic. Şî ispravnic, Sima vtori logofăt. Şî am scris eu, Damitru logofăt, în scaunul Bucureştilor, în luna lui mai 7 dni şî de la Adam pînă acuma iaste leatul 7144 <1636). Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XXIV/1. Tiad. cu o copie din 1872. www.dacoromanica.ro 295 273 1636 (7144) mai 8. t Scris-am eu, Standul al pîrcălabului Neacşul ot Cîmpulung şi cu jupîneasa mea, anume Doichiia, acesta al nostru zapis să fie la mîna jupî-nului Nicăi ot Cîmpulung, precum să să. ştie că ne-am vîndut partea noastră de moşie din Lăzăreşti, ce au fost de la moşul mieu şi de la părinţii miei, de la tată-mieu Lazar logofătul şi de la tatăl Radului dvornicul, ca să-i fie dumnealui moşie, lui şi coconiloru dumnealui în v£ci. Şi la tocmeala noastră au fost oameni mulţi buni martori, drept 5 000 aspri. Şi eu, pentru sufletul nostru şi pentru sufletul părinţilor noştri o am închinat de a noastră bunăvoe prea sfintei mănăstiri ot Vale. Şi pentru credinţa şi a mărturiei eu postelnicul Lazar ot Lăzăreşti, eu Mânui ot tam şi Cazan călugărul ot Mărgineni şi Gălbenuşul ot Muşcel, Standul Ocneanul i Manta Hărtescul i Matei ot Mihăeşti şi logofătul Standul ot Cîlceşti i logofătul Albul ot Lăngeşti. Luna lui mai în 8 zile, leat 7144 <1636). Arh. St. Buc., Condica m-rii Valea, nr. 478, f. 14. Copie. 274 1636 (7144) mai 9. t î&HrtOCTÎE» EOWÎEIO, nptwCKtlUCHHbJH Klfp IVlîrOpÎE MHTpOnOrtHT BtcSî 3EAME SddUlKOH L t Scris-am vlădicia mea cartea vlădiciei mele, ţie jupîneasa a lu Malcoci sulgerul şi ţie Nico Răule de Crăpenii. După acesta vă dau în ştere vlădicia mea că aicea au venit înaintea vlădiciei m61e Dumitraşco, feciurul Gheocăi den Cruşăţi, ţie s-au jăluit şi au spos cum că au scos Dima, feciurul lu Malcoci, o cart6 ca să ia jumătate de moşda den în Cruşeţi. Şi zice într-acea carte, cum că s-au înfrăţit Gheoca pr6 frate-său Malcoci pr6 acea moşeie, iar Malcoci au dat frăţine-său Gheocăi 10 000 de bani şi vă aflaţi şi voi de mărturisiţi şi ştiţi de acestă ştir6. Deci, daca ştiţi şi mărturisiţi cum s-a înfrăţit şi au ţinut Malcoci moşie cu frate-său în Cruşeţi, iară voi să fiţi blagosloviţi de vlădica Iisus Hristos şi ertaţi, iar de mărturisiţi cu suflatele voastre pre strîmbătate, cu făţărie sau cu mită sau a tîngui într-aaltu chip, iar voi să fiţi procleţi şi afurisiţi şi anathima de vlădica Iisus Hristos şi de 318 oteţă ije vă Nechei i să aibă partă cu Iuda şi cu Aria într-u 2 loc şi munţii şi hierul şi pietrile şi lemnele să să topescă şi să să răsipească, iar tr 2viţi cum scrie mai sus, iar de nu veţi fii judecat pre dereptate, iar voi să fiţi procleţi cum scrii mai sus, pentru că aşa iastă învăţătura vlădicie meii. Hhjko a^ h1jct, no pem rocnoACTKO mh. Hhc MtCEIţd AltdH, AhHU 0 K rttT x3pĂ\Ă. t Vlădică rpriYdpioq kîio, Iw ffldTEto Sacapasa koeboaa h rocnoAHHB. Aabat roc~ hoactko mh cîe noBEAEHîE rocnoAcTBO mh Muşii şi Neacşei, fetele Simei de în Stănceşti, sudstvo Prah(ova), ce sînt făcute cu jupîneasa lui Călină, ca să fie volnice cu această carte a domnii m61e de să-şi ţie viile mîini-sa Călinei de la Găgăni şi de la Călugărăni şi 1 loc de casă în Tîrgşor şi tot ce va fi, pentru că au fost vîndut Dumitru den Tîrgşor, bărbatul Icăline dentîiu, zestrele jupî-n6sei Călinei, muma Neacşei şi a Muşii, 3 chinteşe de grana şi 2 nemţii de grana cu vulpi şi un lănţişor de aur, derept 4000 de bani şi 4 linguri de argint şi 12 ace de argint poliite şi 1 ciarşah de taftă leşască şi o faţă de pilotă de atlaz şi 2 inâle de aur, de se-au plătit Dumitru de datoriile lui ce au fost dator. Şi au lăsat Dumitru la vremea lui de moarte, jupînăsei lui Căline acăste moşii toate ce scriu mai sus pentru zestrele ei ce i-au fost vîndut ca să-i fie moşie ei şi feciorilor, cu zapis de în mîna lu Dumitru cu mare blăstem şi cu multe mărturii scrise în zapis, anume: ot Tîrgşor, popa Neagul i Dumitru diiaconul i Neagul i Gherghe i ot Bălţaţi, Stoica şi iar de în Tîrgşor, Dragul feciorul lu Pesică. Şi sînt de atunce încoace 28 de ani, de în zilele lu Şerban voevod, de cînd au fost cursul anilor 7116. Iar după acăia, cîndu au fost acum, în zilele domnii m61e, după moartea jupînăsei Călinei, iar Dumitra şi cu bărbatul ei Ivan de în Tîrgşor, ei au rădicat pîră ca să ia aceaste moşii ce scriu mai sus de la Muşa şi de la Neacşa, fetele Simei făcute cu Călină. Deci au venit aici înaintea domnii măle la divan de se-au pîrît de faţă Dumitra şi Ivan cu Sima de Stănceşti, tatăl Muşei şi a Neacşei. într-aacăia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am văzut domnia mea şi am citit în divan şi zapisul a lu Dumitru de la moartea lui, cu blăstem şi cu mărturii ce scriu mai sus, cum singur au dat Dumitru jupînăsei lui Călinei aceaste moşii pentru zestrele ce i-au vîndut. Derept aceia, domnia mea încă am dat Muşei şi Neacşei, fătele Simei, ce au fost făcute cu Călină, ca să hie volnice să-şi ţie (moşii)1 le cu bună pace de cătră Dumitra şi de cătră bărbatul ei, Ivanj de nimenilea opreală sau bîntuială să n-a(ibă) 1 pentru aceaste moşii, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Dumitra şi bărbatul ei Ivan de 16ge şi de judecată denaintea domnii mele. Mai multă treabă să n-aibă. Hhako a 0 A^HH, nOHEAEAHHK, H WT &AAMA K"K A*fcT *3pMĂ 2. t Iw Mateio bwebwaa, mhaoctîk» bokîio rocnoAHHK. Iw fllATEIO EOEEOA Arh. St. Buc., M-rea Ghighiu, IV/3. Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete timbrată. 1 Loc rupt. * „S-a scris in Bucureşti, luna mai 9 zile, luni, şi de la Adam în anul 7144“ (1636). 276 1636 (7144) mai 10. f Adecă noi, tot satul Muereasca, ot sudstvp Vîlcea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, cum să se ştie c-am mersu noi toţi de în micu pînă în mare, de a noastră bunăvoe, fără de nici o sila Înaintea mării sale creştin domnu nostru Io Mateiu Băsăraba voevoda de ne-am vîndut de a www.dacoromanica.ro 297 nostră bunăvoej nenevoiţi de nemene, de am luoatu bani de la măria sa, însă ughi... 1 Şi ne-au scos măria sa şi birul şi ne-au dat măria sa să fim rumâni la sfînta mănăstire la episcupie de la Rîmnecu, la părintele Teofil, ca să fie mării sale pomeană în veacu neclătit. Şi noi încă deac-am văzut noi toţi că ne dă măria sa să fim rumâni la sfînta episcupie toţi am fost bucuroşi cu mic cu mare şi ne-am vîndut noi toţi cum scrie mai sus şi cu toţi feciorii noştri carii cîţi va avea şi cu toată moşiia noastră cît se va al6ge în satu în Muereasca, de hotar pînă în hotar. Şi să aibă măria sa domnu nostru a facere şi hristovu pre noi cum să fim rumâni în veacu la sfînta episcupie. Aceasta scriem şi mărturisim noi toţi cu acest zapis. Şi ispravnic au fostu la această tocmeală credinciosul şi cinstitul boia-renul mării sale domnu nostru jupan Dumitraşco vistiarul cîndu au fost ispravnicu la Ocna cea Mare. IIhc MECEU,d MdH f K x3pMA- Drăgoiu pîrcălab. Stoica al Dobrului. Vladul al Oprinii. Stan. Semanu. Vladul Roman. Răsipă. Dochin. Stoica Ţuia. Brănilă. Stanu. Jorzu. Dumitru. Sin. Arh. St. Buc., Ep. Rimnic, LVII/2. Orig., hirtie (30 X 21,5). 1 Loc alb. 277 1636 (7144) mai 10. f Adecă eu, Preda cliucerul din Ceplea, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă, în sfînta mănăstire în Tismana, unde iaste hramul uspenie bcgorodiţa, păntru că să ştie cu au avut sfînta mănăstire jumătate de sat din Moi, iar altă jumătate au fostu a lu Staico din Ohabă. Deci eu am cumpărat acea jumătate de sat din Moi de la feciorii lui Staico... 1 cu toţi rumânii şi cu toată moşiia din cîmpu, din pădure, din apă şi de preste tot hotarul, jumătate de sat, cît se va alege şi am făcut schimb cu sfînta mănăstire de am dat această jumătate de sat din Moi cu tot cum scrie mai sus şi mi-au dat mie sfînta mănăstire jumătate din sat din Năsip, ce-au fost a mănăstirei, că altă parte de Năsip au fost a mea de moşie. Datu-mi-au jumătate de sat, toată, cu toţi rumânii şi cu toată moşia din cîmp, din pădure, din apă şi de preste tot hotariul, Cît iaste partea mănăstirei jumătate de sat, ca să fie schimbă păntru schimbă, neclătit în v6ci. 298 www.dacoromanica.ro Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie: Udrişte-vornicul doamnei din Roşie, Frăţilă stolnicul din Rovinari, Dragomir, Dră-ghici din Fărcăşeşti, Oprea postelnicul din Rogojel şi alţi boiari mulţi cărei nu sînt scrişi. Şi am dat şi zapisul al feciorilor lui Staico la mănăstire cum să. fie moşie sfintei mănăstire toată partea de sat din Moi jumătate şi să-mi fie şi mie moşie jumătate din sat din Năsip în v6ce de nimenile clătit. Şi păntru credinţa pusu-mi-am şi pecetea şi iscălitura. ĂHC AlVdH 7, K AtT x3pMA- Eu Preda clucer o Arh. St. Buc., Mîtrop. Ţ. Rom. CCCXXXVII/1 (nr. 3). Copie. 279 1636 (7144) mai 13, Bucureşti. f Mn/10CTffK> EOÎKflO, Iw ffi4T£K> fiaCjpJEJ B0£K0A<* H rOCnOAHHl, AaEaT- rocnoACTKO mh cîw noKM'fcHîE rocnoACTeo mh Iu Lăudat, feciorul jupăn&ei Dobrei a lu Ivaşco de Beleţi, ot sudstvo Muş(cel) i Padu(reţ), ca să fie volnicu cu această carte a domnii m61e de să ţie toată partea de ocină a mîini-sa Dobrei, cit se va afla, însă să se ştie de în sat de în Jupîneni şi de în Negomireşti şi •den în Lucăceşti şi de în Coteneşti şi de în Văleni, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în munte şi de în şăzutul satelor, de pretundinilea şi de preste tot hotarul, oarecît se va al6ge, de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că aceaste ocine şi moşii ce scriu mai sus, fost-au de moşie ale Dobrii despre tată-său, Radul Cîrloban de Jupîn6ni, încă mai denainte vreme. Iar după aceia, cîndu au fost acuma, în zilele domnii mele, iar jupî-neasa Dobra, muma lu Lăudat, ia singură den voia ei au veniţ aici înaintea •domnii mele la divan, de au mărturisit cu sufletul ei, cum i-au fost Lăudat fecior bun, de o au cinstit şi o hrăneşte la bătrîneţele ei şi la vr£me de slăbiciune; alt nimenilea nu o au căutat. Şi i-au mai dat jupîneasa Dobra, fiiu-său, lu Lăudat şi rumâni vii anume: Negre şi Oana şi fraţii Oanei, cîţi se vor afla şi Stroe cu feciorii şi şi cîţi rumâni se vor mai afla pre aceste moşii, toţi i-au dat. Şi iar i-au mai dat şi partea Pîrvului... 1 unchiul jupîn^sei Dobrei şi partea unchiu-său lu Rădilă şi a unchiu-său Stoicăi, ce le-au fost cumpărat jupîneasa Dobra aceaste părţi de la unchii ei, ce scriu mai sus pre bucatele ei de zestre. Şi iar au mai dat jupîneasa Dobra fiiu-său lu Lăudat şi partea ei de fere-cături, anume: o boartă şi 1 ac şi o cruce ferecată şi cu, o păreche de cercei şi 1 copil de ţigan, anume Vlădilă ce se-au venit la înpărţeală. Această toate le-au dat jupîneasa Dobra numai fiiu-său, Iu Lăudat, iar Tatului, feciorul jupînesei Dobrei, fratele lu Lăudat, nu i-au dat nimica, căci 300 www.dacoromanica.ro nu i-au fost bun, nici o au socJre şi Frăcea «el mic şi de în Bogăteşti, popa Stanciul şi popa Micudă den Cîmpulungu şi de în Dragoslavele, Ianiu i Coman. Şi au pus jupuneasa Dobra şi blestem, cum care de în ruda ei, au fecior, au fată, au frate, au nepot, au văr, au unchiu -se va ispiti a călca şi a sparge aceasta a ei milă şi tocmeală să fie blăstemat şi afurisit de 318 obţi ije sut vă Nechei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia. Pentru că au dat Dobra aceasta moşii fiiu-său lu Lăudat, de a ei bună-voe, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor cu ştirea tuturor megiiaşilor şi opreală de nimenilea să n-aibă. Hhako a<> H’kcT, no pcq rocnoACTBo mh. H HcnpdBHHK, C4M pEM rOCnOACTBO MH. _____ IlHC 8 E$K$pEI{IH, M-fcCEU.4 M4H n ABHH, B*B A-kT x3pMA. t IlV &4TEI0 BIVEBIVA4, MHAOCTÎIO EOHCÎIO rOCnOAHHTi. Iw ffidTEIO BOEBOA* (Pe verso, sec. XVIII :> Această carte vechie şi nişte zapise de la Negreştii de Sus, care moşie iaste, fără ceialalţi veri de moşie, numai a mea. Arh. St. Buc., M-rea Cfmpulung, IX/5. Orig., hirtie (29 x 21), pecete timbrată. Cu o copie de la începutul seo. XIX. Altă copie ibidem ms. 204, f. 118v—119. 1 Loc rupt. 280 1636 (7144) mai 14. Zde cletovţii ai lu Pătru de Larga, po ime: ot Străhaia, Drumenţa i ot Turceani, Duliman i ot Strîmba, judeţul i ot Ciuturi, Drăgoiui ot Strimtele Severin i ot Slăvileşti, Roman să jure de cătră Mihaiu den Borăscul, cum nu iaste Pătru rumânu de în Borăscul de moşie, nici l-au apucat legătura lui Mihaiu voevod în Borăscul. însă cum vor afla cu sufletele lor şi zăoa la Sti. Petră. I ispravnic Cernica postelnicul. Şi să jure în scaun la Craiova. Pis Lepădat u Bucureşti, measeţa maiu 14 dni, leat 7144 1636. După N. Iorga, St. şi doc., VII, nr. 5, p. 5. 281 1636 (7144) mai 15, Bucureşti. t ffiHAOCTÎIO BOHCÎIO, Iu» ffidTEH BOEBOA E4C4P4B H 1'OCnOAHH'K B*KCOH 3EMAH, &rpOBA4X’ÎHCKOE. ^4B4T TOCHOACTEO MH CÎIO nOBEAEHIE TOCnOACTBA A\H CA83EM TOC-' noACTBd MH ^8MHTp8 nonEK Oabee h (Iaese TpEKOB U»T H8MEitm h ILihob MVCTEAHHK H Bp4T Ero dpCEHÎE U»T IIhTEI(IH H CKC CHHOBH HM, EAHU.EM Eor*K AdpOBAT HM, I3K0 A4 HM ECT UIMHH8 EO H3B0p4HH U»T C^ACTBO fflSlUMEA, KOA HhTE1{IH, 4AH U»CEM AEAHHI^E UIT lIOA H UIT UJ8M H UI+ BOA4 H WT AEA C"K EHH’kpHMHM H C*K AKE BEMHHH no HME H3M"B H CHHOBH ErUI H CHH8 To4AeP CK CHHOBH ErUI H U>T CEAAAH1|I4 CEAOB H Ch.t B"BC jfOAOKOM, UIT no BTkC JfOTApOM, WT )f0T4P A® X'0TaP0M> EAHKO H3BEPET CE, 4AH AEAHHI^HAE, A* www.dacoromanica.ro 301 «E 3H4E, no H44EI AEAHHl^dE H344EB H AEAHHM TodAEpOE H AEAHHIţ4 EpÎEB H EopBEWkA h a Mhhmeb nonEK h 4 TEurprEB GdnpEB h 4 GOnpHH EtuakS/aSh h 4 HhkBaeh. Uohe>ke no-K$nH ,â,8A4HTp$ H dAEgE H n4K H Ep4T EriV flpCEHIE TEJf H Ch AKE BEMHHH BHUIE 4WC4BIH B*kK$nE p4BHO WT H4 R4CÎAÎE, CHH*k H'br&lOB IVT TpEMH, BH$k 3<8ndHHU,H (lldpkH, C"kCTp4 MH)f4H Cn4T4p KoHO^'bHSrt H ^8MHTp4IHKO KAlOMEp IVT GllHHEHH, 34 XAX0 n'bHECH rOTOBH H ChC 34nHC IVT npOA4HlE IVT H4 EdCMÎE, BH8k >K8n4HHU,H ffidpÎEH H4 P$KH CH44 EOA'fepH H>KE BHUIE nHC H ChC CBE AHTEAÎE HCnHC4HÎE 8 34nHC, KOE AEKAE BpEAAE. H BHAEA TOCnOACTBO A4H H 34I1Hc8a EacIaIEB IVT npOAdHÎE H4 p8KH CHHTi EOA"kpH CkC CBEAÎTEAÎE AAHOPH EOA'fepH a8AÎE AokPh 8 34IIHC. H ErA4 HCnpOA4A EacÎAÎE CÎE AEAHHUE BHUIE nHC CHl*E c8 T4KA4HAH TEJf EOA'fepH l 4I|IE CE JfOKIOT 8i)S4TH, H*ferorA4 HEKH ■HAOBEKH B*h TEJf AEKA4, 34HEWE •CHl|E CE 8T4KA4HAH H npOA4A ECT EdCÎAÎE IVT CBOErO AOEPO BOA IO, BE3[a] HH EAH4 CHAOCT Ck 83H4HÎA BCEA4 EOA’kpOAl H 4 AIErîdUIOAl IVT TOP H3AOA H IVT IVKPECT A4ECTOAA H IVT 41PEA rOCnOACTBd A4H IVT A«B4H. Gsriv p4AH, A*A<>X H rocnoACTBo aah chaa ca83ea4 rocnoACTBd aih 4,8a4htp8 H EaESE H II4HO nOCTEAHHK H dpCEHÎE. ă K-kA<> AP'k’K'kT CÎ/ft Ae^HH1|E H Ck BEMHHH BHUIE IIHC4BCH K8llHO p4BHO, A<» ECT 4144 A’bAHH# H B"k IVJfdE, HAATi H CHHOBOA4 H BH8k044 H npEBH8MHTOA4 CT04ITEAH4 B*k BEKE H HH IVT KOrOWAO HEIIOKOAEBHAAOAA, nO pEMEHÎ/k TOCnOACTBd A4H, A<* HE ECT. Ge h cbeaîteae noAOHCk h rocnoACTBo aah: w8n4H XpH3-fe bea eah Epaaobckh ■H »<8n4H HB4UIKO BEA AKOpHHK H >K8fl4H FpHropÎE BEA AIVriV^ET H >K8fl4H A8rt*HTp8 .BHCTHlap H »<8n4H HpEA4 BEA Cn4T4p H >K8fl4H HeAEAKO BEA KAlOMEp H >K8fl4H ILurk 1 ■BEA CTOAHHK H »<8n4H E83HHK4 BEA KOA4HC H >K8fl4H E$MHH4 BEA nEJfdpHHK H >K8fl4H EOC-T4HAHH BEA niVCTEAHHK. H HCnpdBHHK, BEA AIVriV^ET. H 43, T8AOP_Cn8AEH, 44434^ B"k BEC PEKWk E8K8pEIJlH, 444H îf A^HH, IVT EA4444 .A© HHH’fe AlST x3p44A. f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor ■domniei mele, Dumitru, fiul popii Sava, şi Alexe al lui Grecu din Ciumeşti şi Pană postelnic şi fratele lui Arsenie din Piteşti şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină la Izvorani, din judeţul Muşcel, lingă Piteşti, însă opt delniţe din cîmp şi din pădure şi din apă şi din partea cu vinăriciu şi cu doi vecini, Izmă şi f ii lui şi fiul lui Toader cu fiii lui şi din vatra satului şi cu tot venitul de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar cît se va alege, însă delniţele să se ştie, anume: delniţa lui Izmă şi delniţa lui Toader şi delniţa lui Brie şi a lui Corvejăl şi a lui Mincea al popei şi a lui Gheorghe al lui Oprea şi a lui Oprea al lui Vîlcul şi a lui Necula, pentru că au cumpărat Dumitru şi Alexe şi deasemeni şi fratele lui, Arsenie, aceste delniţe, şi cu doi vecini mai sus scrişi împreună, la fel de la Vasilie, fiul lui Neagul din Greci, nepotul jupa-niţei Maria, sora lui Mihai spătar Coţofeanul şi al lui Dumitraşco clucer din Spineni, pentru 39 000 bani gata şi cu zapis de vînzare de la Vasilie, nepotul jupaniţei Măriei, la mina acestor boieri, care sînt mai sus scrişi şi cu martori scrişi în zapis. Care delniţe au fost ale lui Vasilie de moştenire de la bunica sa, jupaniţa Mara, încă de mai înainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi zapisul ■de vînzare al lui Vasilie la mîna acestor boieri cu martori mulţi boiri, oameni buni, în zapis. Şi cînd a vîndut Vasilie, aceste delniţe mai sus scrise aşa s-au tocmit astfel cu aceşti boieri, că dacă se vor apuca vreodată nişte oameni cu pîră pentru aceste delniţe, Vasile să poarte pîra şi nevoia, pentru că aşa s-au în- 302 www.dacoromanica.ro tocmit. Şi a vîndut Vasilie de bunăvoia lui, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaş lor dn sus, dn jos şi din prejurul locului şi dinaintea^ domniei mele în divan. De aceea, am dat şi domnia mea acestor slugi ale domniei mele, Dumitru şi Alexe şi Pană postelnic şi Arsenie. Iar cînd vor stăpîni aceste delniţe şi cu vecinii mai sus spuşi să le stă-pînească împreună deopotrivă, să le fie dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi stătătoare în veci şi de nimeni neclintit, după. spusa domniei mele. să nu fie. Iată şi martori am pus şi domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Grigorie mare logofăt şi jupan Dumitru vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco clucer şi jupan Pană 1 mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt. Şi eu, Tudor spudei, am scris în oraşul numit Bucureşti, mai 15 zile, de la Adam pînă acum, anul 7144 <1636>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 50v—51. Copie; altă copie ibidern, ms. 710, f. 657v (fragment). Trad. ibidem, ms. 349, f. 43—44; 479, f. 51—52; 482, f. 118— 121; 710, f. 647v-648. 1 Pană, greşit pentru Paindur. 282 1636 (7144) mai 17, Bucureşti. ţ Mhaoctîeio bowîeio, Îw fflaTtH Eacapasa koekoaî h rocnoAHH-K kcoh 3E4mh OyrrppoBdax’THcKOH. AdRdT rocnoAcTKo mh cîe noBEdliHÎE rocnoACTBd mh iiomtehomS eoatpHHS rocnoAeTKa au< JKSnaH PdA$d btoph BHCTHiap h ck chhh Ero, E/wu,n Horii AdpOBdET, 0KOÎKE Ad ECT Edl8 CEdO IIlK'bHH IVT IIoTOK, Eli CSACTBO ,A,1l'vl, ivKdHE Mdcrii JKHTEaHru,EK OTdHKiiB droaE ariiB HtrSdOB, A^UiEpa ^p’KrxM cnaTap, B'hCd H CK BliCH KEMHHÎH H CK B*kC JfOAOKOM, IVT noat H WT UJ8m H WT BOA H IVT CEAd-dH(|JE CEdOB, IVT no B*kC JfOT’dpOM. H BEMHHÎH, E(|1E Ad CE 3HdE, nO HME.‘ GOnp'b KopEtH CK CHHOBH CH H OTdHMIOd CTv CHHH ErO H CTdH CK CHHH ErO H E8Td CK CHHH ErO H fflHX’KHd’K CK CHHH Ero H IHEfES H MdHt H ndKH E8Td CK CHHH HM. H ndKH Ad HMdT AP"KJKdTH »(8ndH fdA&l BHCTHiap H A'tdHKU.d ^,P"li.rOK>K BliCd, IVT no BliC JfOTdpOM. IIoHEJKE Toro CEdO IIlK'kHH EK1CT 3d A^AHH lldHKU,EH OtdHKTiH drOdE, Add 3d tiptKIO-WT pOAHTEdH EH, AP1'1’'11 cndTdp WT npt}KAE Bp'fcME. ă noTOM, ErAd ect EHd HHH'b, oy akhh rocnoACTBd mh, no ckmp*kt ariiH HtrS-d8H, d >K8ndHHli,d OTdHKd KSllHO CK CHHH EH, EOMdH KOMHC H EhAPEH CndTdp H II Ti-TpaiUKO nOCTEdHHK H HHH CHHH, IVHH ECT EHd npOAdd PdA&lOK BHCTHiap CEdd MKOBE(|lTlfi IVT cSACTBO EddUJKd, HdCT-K HM CK B*KCH BEMHHÎH H CK K8KH H CK KOAÎHHlţ H CK KliC Packom paAî aSwhobehîa H-br8d8H ara, mto ect EHd a8>kho Ha c8au8 wt EpauiEB 3d CM JKHdTU,H rOTOBH. ă nOCd'b, B"KCTdHHd CE ECT EOdtpÎH IVT AePE(|IH CK np8)f H B’K3'bA CEdO MkOBEIUÎH WT Hd PdA^d BHCTHiap. Eli TOM, PdA^d BHCTHiap, WH npÎHAET npEA rocnoACTBd MH 8 BEd AHBdH 3d dHli.8 CK JK8ndHHU,d OtdHKd H CK CHHH EA, EoMdH KOMHC -H dHAPEH cndTdp H UniTpaUlKO nOCTEdHHK H A«CTK3dd ECT 3dKOHd H AHKdHSd, HKOJKE Ad B*K3HMdET PdA^d BHCTHiap A^AÎHk PdA« A'kAHH'K H BEMHHH PdAH BEMHHH ndKH WT A'fcAHHE H-krSdSH ara. H K-K3HMdd PdA&* bhcthcip m-feerii Htr8d8H ara wt Xod8- EEipH H WT CTpTiMEd CK KEMHHÎH CK BliC Jf^A^BOM, HKOJKE Ad ECT EM8 A'fcAHHS. TaJKE, a nocd-fe, naHHu,a OTdHKd ck chhh eh bhuje nHc, whh he wehh&\ ce ect 3d CÎE BHUJE nHCdHHE WMHHE, nOMTO pdAÎ ECT EHd KliHJH H npEEHKdHÎE HM TdM, HO BliCTd- www.dacoromanica.ro 303 MH/1 CE ECT BTvCH B’KKSn'k CK MHOrO MOAEHÎE Hd PdA$A BHCTHiap H CKTKOpHA ScTpO-EHÎE WT npEA rOCnOACTKd MH WT cSaHAHIJIE, dIJIE AAA ECT CEA niK'kHH WT IIOTOK, MdCT*K ndHMţE CTdHK*KH 3d np^KH H CK BEHHHÎH PdA$AOB BHCTHiap, d WgndHHlţd OTdHKd, WHd Ad HMdT AEpJKdTH T'kjf MdCTH WT XSaSBEJJJH BHQJE TOC, CK BTvC jfOAOKOM. H EIJIEJKE ECT Add PdA^d BHCTHIdp Sl'H ă, dIJIE HdnA'KHHA ECT $ni V H CK SdnHC WT ScTpOEHÎE «d P$KH PdA^dSH BHCTHiap H CK MHOHJ EOA'kpH CB^AETEAH Oy 3dfJHC. H ndKH Ad ECT PdA^dSH BHCTHIdp WMHH$ 8 AtA&tEIJlH, KTv C^ACTEO SAJfOB, WEdHE WT nO B"KCd WMHHd .VkaSaEIJIHAOM, WT nO BTvC JfOTdpOM TpH IdCTH, WT nO/IIO H WT Uj8M H WT BOAd H CK BEHHHÎH H CK B"KC yOACKOM, nOHE>KE nOK^nd PdA^d BHCTHIdp Cîd EHIlid DHCdHHd WHHH& WT Hd SdpE$A nOCTEAHHK WT ffi’KHEIJIH H WT Hd EpdT ErO IfidH, 3d X3Î n*fcHE3H rOTOBH. H ndKH Ad ECT PdA^/I^H BHCTHIdp H'kKOE EHHOrpdAÎ Oy A'fcASA ffi'KrSp'kHHAWM « CK WMHH# B"KCd MdCTTi T’Kp’Klţ’KB WT nO KTvC JfOTdpOM, WT nOAlO H WT UJ$M H WT BOAd H WT CEAddHIjlE CEAOBS E/IHKd H3EEpHT CA, WT Hd AptrHMH Xp*>M H WT Hd Spd-TÎH ErO CTpOE H II’KTpdUIKO H ItkHIOA 3d X|J ntHE3H TOTOBH H CB CE^A^TEdlH 8 •3dllHC. H ndKH Ad ECT PdA&l&l BHCTHIdp EAHd EHHOrpdA Oy A'fcA&t ffi'KrSp'kHHAOM H CK AHBE3HAE 8 rAdBd EHHOrpdA, WEdME EHHOrpdA HE AAWEOBE, nOHE>KE nOK$nH PdA$A BHCTHIdp WT Hd T4T&I H WT Hd EpdT ErO TdT&t, CHHH AP^AH WT fiOHBOAEIJIH, pdAH xEy n*fcHE3H rOTOBH. H ndKH nOK$m PdA$A BHCTHIdp EAHd EHHOrpdA KTv A'fcASA ffl’Kr^P'bHH/IOM HEAdJKHHH CK /IHBE3H 8 TddBd EHHOrpdA WT Hd PdA&l, EpdT TdT$AOB WT BOHKOAEI1IH, 3d xBy n*kHE3H rOTOEH H CK SdnHC WT npOAdHIE. H ndKH nOK$nH PdA$A BHCTHIdp EAH*K nOrOH WT BHHOrpdA H E CEJKEHH 3d WHHH'K 8 A^aSa MhPHEI|IH/IOM, WT Hd EdAOTIv H WT Hd CHHH ErO, IwH H d/IA^ 3d XB$ nt-HE3H rOTOEH. H ndKH nOKSnH PdA# A BHCTHiap EAHd nOAOBHH WT EHHOrpdA 8 A'fcd&t MHpHEIjlHAOM H CK HETHPH CEJKEHH 3d W4HH8 WT HdCTTl AP’Kr0T'^CK'K , WT Hd I^HHT'b WT MhPMEI|IH, 3d U n^HESH rOTOBH. H ndKH nOK^m PdA&l BHCTHIdp ndKH EAHd nOAO-bhh 3d noroH wt BHHOrpdA 8 a^aSa Mhpheiiihaom h hethph cejkehh 3d WHHH$, WT Hd EtlţOdE MOHdJf ÎA H WT Hd fflHJfdAdKH WT E*KHnH PdAyA BHCTHiap S CE>KEHH 3d WMHH'K 8 A^ASA Mhpheiijhaom KOA EHHOrpdAT PdA$A$H BHCTHiap, WT Hd CTdHH^A TdTOEE WT MHpMEipH, 3d fk nEHESH rOTOBH, KOE W1HHE HAE WT AdK$A CK K"KpAHyEAE A® IIpHnOp. H ndKH AA ECT EOA-fcp rOcnOACTBd MH PdA8a BHCTHiap H'kKOE AirkCTO EAOB 3d Kj- nOrOdHE WT BHHOrpdA $ A^aSa AoAOEIIJHAWM CK WK0A8A BHHOrpdA Im koahko ce AP *K>KE B”K WKOAHO WBEAI nOrOdHE WJ BHHOrpdA AA EKITH EHHOrpdAÎ EE3 BHHdpHM,nOHE>KE CIE EHUJE nHCdHHE AltcTH EKICT WT W>IHHd /lOAOEllJHAOM H EHA ECT AAHd WT SopH'k AOrO$ET WT SSKUJdHH H 3d >K$ndHHi;d ErO. , . 1 Hd CE'kTd AAOHdCTHp TpSlOA, JfPAM cBtTH dpydrrEAK Mhjc, dAH AEA MhTPEH, BH8k JK8ndHHl|EB ^pdrHEB E-KCd, WT nOAlO 304 www.dacoromanica.ro H WT Uj8M H WT B©AA H CE KpOAOKE 3a BOAUHHU H WT CEAdAHl|Jd CEA OK H WT tlOCK^A» aah eahka h3sepht ca wt no kt^c jforapo/w, wmhh8 ee3 eemhhh, noHEHCE wt npt>KAE BptME eeict npoAaa fflHTpt Paa8a8h khcthhp wt mactiv Ero wt noAOKHH 3a cea. wt K"et8h noaoBHHO. d noTOm, ErAa eeict k*e a^hh ^aesanapS boekoa Ia Taina, k-e atT x3paH, a fflnTp-b, wh ect eha a^>keh ,4,8mhtpoe8 bhcthhp A8Amk8a paAH HtKÎH U,HraHH MTO ECT EHA npOAaa H HtCT EHa EM8 CTOaTEaH. E*E, TOM, MHTp-b, wh HtcT HMaa ce mto A* naaTHT, h"e naK npoAaa ect ffiHTp-fe Paa8a8ii BHCTinap wt MapTTi Ero, aaH wt METBEpTaro am Aa AP^h^ht Paa&i khcthhp A&a Macru a fflHTp-fc Aa a^P’khi' EAHa am. H npoAaa ect wmiih8 Hcn*EpK8 n,tH 3a xh acnpH h cîe bhuie PEHehe A^a MacTH 3a XA acnpH mhh K8n acnpH xbxî, weaME Aa ce 3HaE KaKo ect npoAaa fflHTpt Paa8a8h bhcthhp, wt noaoBHH sa csao nET MacTH a fllHTp-fe Aa ap^kht s-ro-AM. d nOTOM, KTiAa ECT EHA B*E A^HH AeWH BOEKOA, a fflHTpt WT KtitSh, wh npo-ĂaĂ ect Paa8a8h bhcthhp h AP**ra mactti e>ke ect eha wcTaa em8 s-rw MacT paAH x5 ntHESH MHH KSnHO npE3 B*ECa MacT Mhtp'ih sa wmhhS WT EvtSh xXxî denpH H HtcT wcTaa MiitpTh hh EAHa naaMS sa wmkhS eti E*et8h, iiohejke npoAaa ect a b*eca KaKo ect bhuje fiHc. H naKH pokSph PaA^a bhcthhp wt Ha Gtaha, A^H^pa Gtahkok wt EvtSh wt MacT ea wt wMHHa CScA'EH'bcKd wt Â-rw AM TpH MacTH, wt noaio H WT uj8m h wt BOAa h wt no b*ec x0TaP 3i xft acnpH totobh. H naK noKSnn PaASA bhcthhp wt Ha XparoMi.pa, A^U^a AparoMHpcB, bh8ka Gtaheh wt Etit8h wt MacTTi ea wt C8ca*EHtcKa wt Â-rw am noaoBHH wt no ktic x^apoM, paAH xÂw acnpH totokh h ce aanHc wt npoAaHÎE. H naxH wmhh8 8 ffiHKiuaHH wt am E'KKdHOB wt E83*eei|jh, cejkehh îi, wt noAio-h wt uiSMa n wt BOAa h wt cEAaAHijjE ceaok h wt no k"ec x^tapom, pohejke noKSrrn PdASa khcthhp wt Ha AparoMHp wt HoK*EHapH sa xb acnpn totokii. H nax noKSnH PaA8a khcthhp eahh mea^a sa au,nraHH no iime: Paa8a chh-k 4,8mhtp8 unraH h ce auHraHKa Ero Ha hme Ahea, A^^pa GTaHKTiH UHraHKa h ce CHHH HM CTaHa H HEA"fcaKO H CaaMHa WT Ha ASMHTpaUJKO nOCTEAHHK, CHHTi CTaHMIOA aoro^ET ^Enapioa h wt Ha >K8naHKU,a Ero EanaA, A^HiEpa Khpha3 paAH xb^t acnpH roTOKH h ce aanHc wt npoAaHÎE h ce ck^a^teah 8 sanHc. H naKH Aa ect Paa8a khcthhp eaha u,HraHK8 no hme KocTaHAa unraHKa, noHEME cîa bhuie mtcaHd Eoctahaa UHraHKa ghaa ect wt a^Ahh >K8naHHU,EH Gtahîh cnvr’Kptca Topr'EHoaE, tajke, w ECT EHA K*E3HMAA EAHH aUHraH Paa8a8H BHCTHHP no IIME TaHt UHraH. d nOCAt K*EC-TAHHA CE ECT >K8naHHU,a CtAHEA BOpHHMtcd EhHTHA-EK AEOpHHK'E H CE CHHH EA, T8AO-cIe AOrOtjiET H HErOHU,*E nOCTEAHHK, pEKStpH KAKO ECT EOCTAHAA UHraHKa HM WT A’feAH»-Ta>KE W ECT nAdTHA PaA8A BHCTHHP HM CE KHa UHraHKS KAKO ECT 3AK0HA CEH 3EMAA. d nOTOM WKp-feTdA CA ECT EOCTAHAA UHrdHKd WT A^AHH XSnAHHUEH CtAHÎH cn*E-T-Ep-kca ropr-EHOAE. Ta>KE, B"E TOM, T8AOCÎE AOrO^ET H HEro!u*E nOCTEAHHK, WHH AaA. ECT »8naHHUEH CtAHIH CnET’EptCÎH EAHH AUHrAHKS no HME llapaCKHBa, A^UIEpa dHrE-ahhîh UHraHKa, ai|iE naaTHA no Eoctahaa UHraHKa, hkohce Aa ect Paa8a8h bhcthhp EocTaHAa unraHKa A'bAHH K"e mhp h ce 3arotc wt Sctpoehîe ha p8ka Ero. H npoAaAouiE cTh bhuie nHcaHH EOAtpH h aioaîh tex A^Ahh bhuie nHc wt cbohm. AOKpO KOA-fe EE3 HE EAHA CHAOCT CE 3HAHIA BCEM EOA^pOM H A MErÎAUlOM WT WKp*ECT HM H CE 3anHC8A HM HA p8KA PaA8A8H BHCTHBp. CEro paAH, AaA®X H rocnoACTBO mh EOAtp rocnoACTBa mh jkSpah Paa8a btoph BHCTHHP HKO Aa ECT EM8 A^AÎHE B*E WXaE H CHHOKOM H BH8KOM H nptKHSMEAOM KT». K^K CTOATEAHE H HE WT KOrO>KA« HEnOKOA’feKHMOM Aa H"feCT. Ce oy>KE h cKtAtTEAîH noAOHK8nAH HeA^AKO BEA KA8Map H >K8naH EaCHAlE BEA CTOAHHK H >K8naH E83HHKA KEA KOHIOUI H %8nAH E8MHHA KEA nEXApHHK*E H HîSndH EOC-TAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, >K8nAH TAHrOpÎE BEA AOrOijiET. www.dacoromanica.ro 305 H 43, T8,â,Op8 cn^AEH, AM34X, KpAT M4AH A8MHTp8 AOPOiJSET, AIMH Bf-rW A^HH KE xBpAIA. f îw MjTEIO KWEKWAA, MHAOCTÎK» KOKÎIO TOCnOAKHK. IlV MdTEK» BOEKOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Radul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie satul Şcheii de la Potoc, în judeţul Dîmboviţa, însă partea Stancăi agoae, soţia lui Neagul aga, fiica lui Drăghici spătarul, toată şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului de peste tot hotarul. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Oprea Corbei cu fiii săi şi Stanciul cu fiii lui şi Stan cu fiii lui şi Buta cu fiii lui şi Mihăilă cu fiii lui şi Şerbu şi Manea şi iarăşi Buta cu fiii lor. Şi iarăşi să stă-pînească jupan Radul vistierul şi delniţa lui Drăgoiu, toată, de peste tot hotarul. Pentru că acel sat Şcheii, a fost de moştenire al paniţei Stanca agoae, dat de zestre de părintele ei, Drăghici spătarul, de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Neagul aga, jupaniţa Stanca, împreună cu fiii ei, Coman comisul şi Andrei spătarul şi Pătraşco postelnicul şi alţi fii, ei au vîndut lui Radul vistierul satul Iacoveştii, din judeţul Vlaşca, partea lor cu toţi vecinii şi cu casele şi cu morile şi cu tot venitul, pentru datoria lui Neagul aga, ce a fost dator sudeţului din Braşov pentru 240 galbeni gata. Iar apoi, s-au sculat boierii din Lereşti cu pîră şi au luat satul Iacoveştii de la Radul vistierul. întru aceea, Radul vistierul, •el a venit înaintea domniei mele, în marele divan, de faţă cu jupaniţa Stanca şi cu fiii ei, Coman comisul şi Andrei spătarul şi Pătraşco postelnicul şi i-a ajuns legea şi divanul, ca să ia Radul vistierul dedină pentru dedină şi vecini pentru vecini, iarăşi din dedinele lui Neagul aga. Şi a luat Radul vistierul partea lui Neagul aga din Holubeşti şi din Strîmba cu vecinii şi cu tot venitul, ca să-i fie dedină. Astfel, după aceea, paniţa Stanca cu fiii ei mai sus scrişi, ei nu s-au Indurat de aceste ocine mai sus scrise, pentru că a fost casa şi locuinţa lor acolo, ci s-au sculat toţi împreună, cu multă rugăminte la Radul vistierul şi au făcut întocmire dinaintea domniei mele la judecată, de au dat satul Şcheii •de la Potoc, partea de zestre a paniţei Stanca, cu vecinii, lui Radul vistierul, iar jupaniţa Stanca, ea să stăpînească acele părţi din Hulubeşti mai sus scrise, cu tot venitul. Şi încă a mai dat Radul vistierul 60 -ughi de a împlinit 300 ughi şi cu zapis de întocmire la mîna lui Radul vistierul şi cu mulţi boieri martori în zapis. Şi iar să-i fie lui Radul vistierul ocină la Dăduleşti, în judeţul Ilfov, însă de peste toată ocina Dăduleştilor, de peste tot hotarul, trei părţi din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu tot venitul, pentru că a cumpărat Radul vistierul această ocină mai sus scrisă de la Barbul postelnicul •din Măneşti şi de la fratele lui, Ivan, pentru 17 000 bani gata. Şi iar să fie lui Radul vistierul nişte vii în dealul Măgurenilor şi cu ocina, ■toată partea lui Tărîţă, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, cît se va alege de la Drăghici Şchiopul şi de la fraţii lui, Stroe şi Pătraşco şi Neniul, pentru 8 000 bani gata şi cu martori în zapis. Şi iar să fie lui Radul vistierul o vie în dealul Măgurenilor şi cu livezile din capul viei, însă via nedajnică, pentru că a cumpărat Radul vistierul de la Tatul şi de la fratele lui Tatul, fiii lui Drăgan din Voivodeşti, pentru 2 400 bani gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul o vie în dealul Măgurenilor, 306 www.dacoromanica.ro nedajnică, cu livezi în capul viei, de la Radul, fratele lui Tatul din Voivo-deşti, pentru 2 400 bani gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Radul vistierul un pogon de vie şi 5 stînjeni de ccină în dealul Mirceştilor de la Balotă şi de la fiii lui. Ion şi Aldea, pentru 2500 bani gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul o jumătate de vie în dealul Mirceştilor şi cu patru stînjeni de ocină, din partea Drăgotească de la Ţintea din Mir-ceşti, pentru 900 bani gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul iarăşi o jumătate de pogon de vie în dealul Mirceştilor şi patru stînjeni de ocină de la Băţoae monahia şi de la Mihalache din Bănceşti pentru 900 bani gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul trei cesvîrţi de vie şi cu 5 stînjeni de ocină din partea Drăgotească, de la Dănilă din Drăgoteşti, pentru 1 400 bani Şi iar a cumpărat Radul vistierul trei cesvîrţi de vie şi cu trei stînjeni de ocină în dealul Drăgotescu de la Marin din Smedeşti şi de la Stanciul şi Rusin pentru 1 200 bani. Şi iar a cumpărat Radul vistierul 6 stînjeni de ocină în Dealul Mirceştilor, lîngă viile lui Radul vistierul, de la Stanciul al lui Tatoe din Mirceşti pentru 420 bani gata, care ocină merge de la Lacul cu Cîrligele pînă în Pripor. Şi iar să fie boierului domniei mele Radul vistierul nişte locuri sterpe de 23 de pogoane de vie în dealul Loloeştilor cu ocolul viilor cît se ţine împrejurul acestor pogoane de vie, să fie vie fără vinărici, pentru că aceste mai sus scrise locuri au fost din ocina Loloeştilor şi au fost date de Borcea logofătul din Bucşani şi jupaniţa lui... 1 la sfînta mănăstire Gruiul, hramul sfîntul arhanghel Mihail, pentru pomană. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Lupaşco, fiul lui Avram postelnicul, nepotul lui Borcea logofătul din Bucşani, împreună cu părintele egumen Leontie şi Nechifor şi Dionisie şi cu tot soborul sfintei mănăstiri, ei au socotit că fiind sfînta mănăstire săracă şi fără vite, au venit la boierul domniei mele, Radul vistierul de a făcut întocmire, de a dat acele locuri sterpe, pădure, ca să facă Radul vistierul vii. întru aceea şi Radul vistierul, el încă a dat la sfînta mănăstire, care este mai sus spusă, pentru acele locuri, 42 oi cu miei, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de întărire, iar lui Radul vistierul dedină în veci şi cu iscălitura de întocmire, cu boieri martori în zapis. Şi iar să fie boierului domniei mele Radul vistierul ocină în Cătun, în judeţul Dîmboviţa, însă partea lui Mitrea, nepotul jupaniţei Dragnea, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadurile de moară şi din vatra satului şi de pretutindeni, însă cît se va alege de peste tot hotarul, ocină fără vecini, pentru că de mai înainte vreme a vîndut Mitrea lui Radul vistierul din partea lui jumătate din jumătate de sat, din Cătun. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în anul 7138, iar Mitrea, el a fost dator lui Dumitru vistierul Dudescul pentru nişte ţigani, pe care i-a vîndut şi nu i-au fost statornici. întru aceea, Mitrea n-a avut cu ce să plătească, ci i-a vîndut Mitrea lui Radul vistierul din partea lui, însă din a patra parte să stăpînească Radul vistierul două părţi, iar Mitrea să stăpînească o parte. Şi a vîndut ocina dintîi cu preţ de 8 000 aspri şi aceste două părţi mai sus zise pentru 4 000 aspri, fac împreună 12 000 aspri. însă să se ştie că a vîndut Mitrea lui Radul vistierul din jumătate de sat cinci părţi, iar Mitrea să stăpî-neaseă a 6-a parte. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, Mitrea din Cătun, el a vîndut lui Radul vistierul şi cealaltă parte, care i-a rămas lui, a 6-a parte, pentru 2 000 bani, fac împreună peste tot, partea lui Mitrea de ocină din Cătun, 14 000 aspri şi nu i-a rămas lui Mitrea nici o palmă de ocină, pentru că www.dacoromanica.ro 307 a vîndut-o toată, cum este mai sus scris. Şi iar a cumpărat Radul vistierul de la Stana, fiica lui Staico din Cătun, din partea ei, din ocina Suslănească, din a 4-a parte, trei părţi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul pentru 8 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul de la Drago-mira, fiica lui Dragomir, nepoata Stanei din Cătun, din partea ei din Suslă-neasca, din a 4-a parte, jumătate, de peste tot hotarul, pentru 4 800 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iarăşi ocină la Micşani din partea lui Băcan din Buzăeşti 50 stînjeni, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Radul vistierul de la Dragomir din Ciocănari, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul vistierul un sălaş de ţigani, anume: Radul, fiul lui Dumitru ţiganul şi cu ţiganca lui, anume Anca, fiica Stancăi ţiganca, şi cu fiii lor, Stana şi Nedelco şi Slamna de la Dumitraşco postelnicul, fiul lui Standul logofătul Cepariul şi de la jupaniţa lui, Caplea, fiica lui Chiriaz, pentru 12 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu martori în zapis. Şi iar să fie lui Radul vistierul o ţigancă, anume Costanda ţiganca, pentru că această mai sus scrisă Costanda ţ’ganca a fost de moştenire a jupaniţei Stana spătă-reasa Gorgănoae; apoi, a luat un ţigan al lui Radul vistierul, anume Ganea ţiganul. Iar apoi, s-a sculat jupaniţa Stanca vorniceasa a lui Vintilă vornicul şi cu fiii ei, Tudosie logofătul şi Negoiţă postelnicul, spunînd că Costanda ţiganca este a lor de moştenire. Deci le-a plătit-o Radu vistierul cu altă ţigancă, cum este legea acestei ţări. Iar după aceea, s-a aflat Costanda ţiganca de moştenire a jupaniţei Stana spătăreasa Gorgănoae. Astfel, întru aceea, Tudosie logofătul şi Negoiţă postelnicul, ei au dat jupaniţei Stana spătăreasa o ţigancă, anume Paraschiva, fiica Anghelinei ţiganca, de a plătit pe Costanda ţiganca, ca să fie lui Radul vistierul Costanda ţiganca ţledină, în pace şi cu zapis de întocmire la mîna lui. Şi au vîndut aceşti boieri şi oameni mai sus scrişi acele dedine mai sus scrise de bunăvoia lor, fără nid o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşi-lor din jurul lor şi cu zapisele lor la mîna lui Radul vistierul. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Radul al doilea vistier, ca să-i fie dedine de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac statornice şi de nimeni neclintit să nu fie. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofătul, mai a 17-a zi, în oraşul Bucureşti, anul domnului 1636, de la Adam 7144. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., DXCII/200. Orig., perg. (42 x 59), pecete timbrată. Trad. la Arh. St. Buc., ms. 1 165, (. 9—11. 1 1 Loc alb. 308 www.dacoromanica.ro 283 1636 (7144) mai 18, Bucureşti. f Adecă noi tot satul Muereasca ot sudstvo Vîlcea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să hie de mare; credinţă la mina jupan Predei vel spatar ot Brîncoveni ca să se ştie- cînd au fost acum în zilele domnu nostru Io Mateiu Basaraba voevod, iar noi ne-am sculat de bună voia noastră fără de nici o silă de cătră nimenilea şi am mersu la dumnealui la spătarul Preda, de ne-am vîndut rumâni cu toţi feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, pre bani gata, derept 250 de galbeni; şi ne-au plătit dumnealui şi de bir den punga lui cu bani gata, cu 400 de galbeni. însă să se ştie că sînt 5 funi în sat în Muereasca preste tot hotarul. Şi să se ştie funile, anume şi cîte cîţi oameni sîntem într-o fune şi cine cîţi bani am luat. Întîiu funea ce să chiamă Ciocătănească şi cîţi oameni sîntem pre această fune, po ime: Stan Pungulescul, derept 900 de bani i Bogdan aspri 900 i Gligorie aspri 1000 i Iştfan, aspri 1 000 i Cazan aspri 900 gata. Şi funea Gîrloşască, po ime: Tudosie, aspri 1 000 i Brăilă, aspri 1 000 i Stepan văru-său, aspri 1 000 i Stoica 1 000 i Stan, braţ Stoicăi, aspri 1 000 i Semăn 1 000 i Sin, 900 aspri i Florea 900 i Stăniia 900 i Radu Cîrstii 900 i Iştfan cel mic, 900 aspri i Eftemie 900 i Preda săs sinu ego Dumitru, aspri 1 000 i Vladul Orbul i se-au plătit moşia aspri 400 i Mutul î se-au plătit moşia aspri 300. Şi funea Spânii po ime: Brănilă, aspri 900 i Stoica 900 i Matei 900 i Necula cu fraţii lui Vladul i Sîrbul i Ventilă, aspri 1 000 i Stoica Răsipă 900 i Radul Răsipă 900 i Dochiia, aspri 900 i Stoica Ţuia 900 i Vladul Oprinii 900 i Oprea 900 i Stan Velter 900 i Radul 900, i Voinea, fratele Lupului 900 şi feciorii popei Radului, Stoica i Stan 900. Şi funea Tulească, po ime: Diăgoi, aspri 1 000 i Jorzu 1 000 i Toma 900 i Stan 1 000 i Stoica Dobrul 1 000 i Brănilă 1 000 i Standul 900 i Vladul 1 000 i Stănilă 900 i Stoica lu Calen 1 000 i Vladul i Matei 1 000 i Stăniia al Bidiviului 900 i Standul, ginerele popei Oprii 900 i Semen Petecel, aspri 900 gata. Aceşti trei oameni Stăniia, Standul i Simen sînt den funea Leotească şi moşia popilor, za 1 200. Şi cînd am vrut să ne vendem ru. 2 Semnături autografe. 3 „Eu Iane mărturisesc". 284 1636 (7144) mai 18. f Adecă eu, jupînul Oprea vel agă den Bucu şi cu Gherghe Meiută şi Neagoe Meiută şi cu feciorii lor, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de credinţă întru noi, însă cu Partenie călugărul, nepotul lu Ivan Orbul şi al lu Larion şi cu nepoţii lor, anume Stoica i Vasilie, pentru pîra ce-am avut cu dinşii, pentru viile şi ocina den Dealul Verneştilor de la Valea Tancului, partea Bălculească, care au fost cumpărate de Ivan Orbul şi de fiiu-său Larion, că aceste vii şi ocine fost-au cumpărate de Mitrea vornicul de la Ivan şi de la Larion. Iar după aceia, Mitrea vornicul au fost vîndut aceste vii şi ocine părinţilor noştri, lu Neagoe şi Gherghe Meiuteştii, încă den zilele Mihnei voevod. Deci, cîndu au fost acmu, în zilele măriei sale, domnu nostru Mateiu voevod, avut-am multă pîră cu nepoţii lu Ivan Orbul care sînt mai sus scrişi, pînă ne-au ajunsu 16gea divanului, de am luat 12 boiari pre răvaşe domneşti, ca să ne caute de rîndul acestor ocine, cum vor afla cu dereptul şi să hotărască, ce va fi partea noastră de ocină. Deci, acei 12 boieri ne-au căutat cărţile de moşie şi ale lor şi ale noastre şi au socotit lucrul în toate chipurile şi nicicum n-au putut aceşti 12 boiari, nici să hotărască, nici să ne tocmească, pînă au 1 vrăme de ne-am tocmit noi înşine şi ne-am înpăcat cu Partenie călugărul şi cu nepoţii lu Larion, de bună (voia) 1 noastră: cîtă ocină şi vii se vor alege, partea Bălculească şi a Oprinei, să fim doi fraţi, jumătate de vii, cît se vor afla în deal şi jumătate de ocină, cît se va 1 în cîmpu, să ţie Partenie călugărul şi cu mănăstirea de la Adîncata şi cu nepoţii lu Larion. Iar altă jumătate de vii şi de ocină să ţinem noi, însă eu Oprea aga şi cu Meiuteştii. Iară ce vom avea, alte cumpărători, au noi au ei, să fie afară de aceaste ocine şi vii să (avem) 1 a ne le căuta deosebi. Aşa ne-am tocmit şi ne-am înpăcat de a noastră bunăvoe. Şi de va mai scoate călugărul nfscare cărţi pre aceaste ocine, să nu se crează şi noi aşijdere să vom mai afla alte cărţi să nu se crează. Aşa ne-am înpăcat cu ştirea acestor boiari, care am fost luat de la domnie şi cu ştirea a tut(ur)or megeiaşilor de pre înprejurul locului. Şi pentru mai mare credinţă, pus-am şi peceţile noastre. Aşa să să ştie. Hî A^HH , AtT x3pA»A. Oprea vel agă (m.p.) Theodor vtori dvornic (m.p.) Armega. Lefter. Sa va. Nastase. Anghel. Dragomir. www.dacoromanica.ro 311 Barbul iuzbaşa. Iano logofăt. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVI/15. Orig., hirtie (31 x 22), 13 peceti aplicate. Copie ibidem, ms. 171, f. 169. 1 Omis. 285 1636 (7144) mai 20. f Eu Vladul de Cupăcini, zapisul mieu la mîna Bunea logo-fetul, cum să se ştie că i-(a)mu vîn care-aumustu 1 cumpă-rato de la Badilă Surdul de în Grădiştea de Sus, cu trăi stînjăni de în gardul viilurul, nai, dereptu bani gata 700. Şi amu vîndut-o de bunâ-voia mea, ca să fie muş stă,fustu", * Probabil pentru „Vladul". 286 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. ţ ffiH/lOCTÎEIO EOKÎEIO, îw flldTEH EdCdpdEd BOEBOAÎ H rOCnOAHH'h BliCOH 3EM/1H OyrrppoE/idjfÎHCKîH . jAjdsdT rocnoACTEO mh cîe noBE/vkHÎE rocnoACTEd mh cE’kT’kH, EOJKECTBH’kH SnHCKSnÎH U>T P’hMHHK, )fpdA\ CE’kTdrO Epdp/fd H MSaOTBOPM HhKOAAE H MhCTH’kHUJO/Vl WTU.8 K\"P 0EU>$H/1 EflHCKOn Ph/VUMMECKH, I3K01KE A<* ECT CB’kT’kH EnHC-KOnÎH CE/10 ffl.SEp’kCKd U>T C^ACTEO E/ThM’k , ETiC CE/10 Ch ECH EEMHHÎH H CE BliC JfO- AOKOM, uit no/iio h uit uj8m h u>t EOAd h uit nocE^AH, u>t no etic jfOTdpo/vi uit jfOTdp AO JfOTdp, n0 CTdpE JfOTdpE H EE/fkrH. fl/lH A<* CE 3HdE KdKO C»T ? OyîKE Eli CE/10 ffi&p’kCKd, nO HMEHCnEpB» Oy5K* E5KE CE 30BE HoK'hT'hH’kCK’h H Ch EEMHHÎH E5KE c8T lyT T/l SîKd, HME HJf! CTdH Il8Hr8-aeckS/i, dcnpH îi h EorA4H, dcnpH ut h T/iHropiE, dcnpH ut h Hijj$dH, dcnpH xd h Kd3dH, denpH ii. H fldKH OyiKd F’hp/lOUJdCK'h H C*K EEMHHÎH, nO HME ;ToAOCÎE, dcnpH xd H Ep’h.H/l’K, dcnpH xd H EP4TOMEA ErO, CTdH, dcnpH xd H CTOHKd, dcnpH XA H EpdT ErO CTdH, denH xd H CEMdH, dcnpH xd H GhH 5 dcnpH H «D/lOp’k, dcnpH îi H Ct*KHÎA dcnpH ii H PdA&l KphCTÎH, dcnpH ii H HlJjţdH Tor Md/1 dcnpH â H 6$TEMÎE dcnpH ut H nPEAd Ch CHH$ Ero ^S/UHTpS, dcnpH xd h E/idA&i c/vknd n/idTH/i ect A^AHHd Ero dcnpH y h M8tS/i n/ldTH/1 ECT A^AHHd Ero dcnpH T. H ndKH SîKd CndHÎH H EEMHHÎH, nO HzUE: Ep’hHH/l’h dcnpH ii H CTOHKd ii H ffidTEH ii H HHKO/ld Ch EpdTÎH ErO E/ldA&l H Cl^ES/l H EHHTH/Th, dcnpH xd H CTOHKd P’hCHn'h, dcnpH ii H PdA&l P’hCHn’h, dcnpH ii H AokTE, dcnpH ii H CTOHKd dcnpH ui h E/idA^/i GOnpHHEB, dcnpH ii h GOnp’k dcnpH ii h CTdH S'kHTEp, dcnpH 312 www.dacoromanica.ro u. h PdA&i u h EoHtrb EpdT /lEnSAOK, acnpn u h chhh nonER Paa&ioe, Gtohka h Gtah, acnpH ut. H na«H S>ka TSaIck'k h ck bemhhîh, no hme: ^p-Kroio, acnpn xa h IfiopsS, acnpn xă h Toaiu, acnpn u n Ctah, acnpn xâ n Gtohka AoepSa xâ n Ep*khha'kxâ n GTdH-MIOA u H EaAAEA H Gt"KHÎA u H GTOHKA KdAHHOK X H EaAA&I H ffldTEH a. H ndKH Saca AEWT’bcKa n bemhhîh, no hme: Gtkhîa EhahbhEaob, acnpH îiH Ctahmioa 3ETnonEE COnpîn, acnpn ii n Gemen Uetemea, acnpn u[ n A^AHna cbeuiehhhkom, paAH xac n*bHE3H roTOBH. IIoHE>KE Toro CEAO /QSEp’bcKd EÎKE BHUIE nHC CK CÎH BEMHHÎH CK E*KCH BHUIE nHC, WHH ECT EHA ECH AIOAÎH KHASH H CK WMHHE HM WT A^AHHE 3d np^A^AlHS, EljlEJKE WT np-kJKAE Bp’kME. TdJKE, K*KAd ECT EHA HHH'k S AKHH rOCnOACTEO MH, A CEAO ffiSEp'fccKd H BEMHHÎH WHHJKE ECH WT CEOHM A°KP0 EOAt, EEB HH EAHd CHAOCT CK 0y3HdHÎd BCfcM EOAlpOM WT WKpTiCT MECTOM, npÎHAET npEA TOCnOACTBO MH 8 EEAHKÎH cSAHAHIJId H npEA BCAM CKE'kTOM rOCnOACTBd MH, AI|1E npOAdBdUIE CE BEMHHH CK CHHH HM CK ECH H CK BCfc A^AHHE HM, KAKO ECT no BHUIE nHC nOMTEHHOMS npAEHTEA TOCnOACTEd MH, JKSndHd IIpEAEE EEA cndTdp, pdAH CH HCHATHUH TOTOBH H nAdTHA HJf ECT HA ^ThkEa KSnap, HJKE ECT APtWdA cSACTEO Ea*KMÎH H 3A EHp CK y 2KHATMJH n*kHE3H POTOBH. H ErAd ECT X’OT'kA A<* npOAdEAET CA BEMHHH UpEAEE cnATdp, Hcnp*KEO CKTEOpHA ECT OycTpOEHÎE CHI^E, 0KO Ad AdCT"K HJf CBtTd Ef»ICK8nÎE WT P*KMHHK, Ad CKTEOpHA HJf ECT CA0E03IE H CEAO WT MHAOBdHÎE, KAKO ECT H CEAO E'KAHM'KHEIJIÎH CE'kTkH MOHdC-THp K03ÎA H CEAO KocTEI|IH CB’fcT'fcH MOHdCTHp EHCTpHU,d. TdJKE, E*K tom H IIpEAd CndTAP WH CKTEOPHA ScTpOEHÎE H npOMEHÎE CK WTU.8 0EW$HA EIWCKOn PHMHHMECKH, AI|IE A<*A ECT CEAO /HEEp'feCKd Hd CBtTd EllHCKSnÎE, A CB'fcTd llHCKSnÎE AdA ECT IIpEAÎH EEA cndTdp CEAO XpacTEA WT cEACTBO ÂOAKHA, WT HA Â$HdBd, BlvC, CK E*KC JfOTdp H CK EEHHHÎH H CK B*KC JfOAOKOM, CEAO pdAH CEAO, nOMTO pdAÎ ECT EHA EAHH CEAO AdAEKO WT CB’kTA EflHCKSnÎE H npE3 pSK H H"kcT HMAA CB'fcTd EnHCKSnÎE WT CEAO XpdCTEA HE EAHH nOA3E. H CKTEOpHA OycTpOEHÎE H npOMEHEHÎE WT npEA TOCnOACTEA MH WT CfcAH-AHljld H WT npEA BCAM nOMTEHHHM npdBHTEAÎH TOCnOACTBA AflH H CK BOA* BEMHHHM WT ffiEEpfccKd H CK OySHdHÎA ECfcM SOA'fcpOM WT WKp'KCT'K M*CTOM H CK SdnHCEA EEMHHOM WT npOAdH?E H CK MHOm WTU.H HrEMEHH, MHHJfH H CBEljJEHHlţH H EOAtpH CE*-AHTEaIH WT cEACTBO EaTiM*, npEnHCAHH B*K 3dnH, 0KO Ad ECT nOMTEHHOM npdBHTEA rocnoACTBd mh, wSndH IIpeaeb eea cndTdp, ceao XpactEa ck e*kc yoaokom, ck k-kc> X’OTdpOM H CK ECH BEMHHÎH H WMHHE, A^AhhE H B*K WJfdE'K EME H CHHOBOM E*K B’fcKH a cB’bT’bH EnncKEnÎH wt P*kmhhk Ad ect ceao MSEp’fccKd bhuje nHC a*AhhE h e*k Et- BEp>KAEHÎE B*K B'bKH B<'bKOM>1. Td>KE, BTk TOM TOCnOACTBO MH EljJE CMOTpHJf CK B*KC AHBdHOM TOCnOACTBd MH H CK BCAMH nOMTEHHHAIVH npdBHTEAÎH TOCnOACTBd MH, cEljJE CB'kTA EnHCKSnÎE SE3 A^AHHd H EE3 HM JfOAOK WT HHA CTpdHHA ,* npOCTHJf TOCnOACTBO MH CEAO A&SEp'bcKd BHUIE nHC 3d EHp H 3A WBUH H WT KOH H WT BOA H WT MEA H WT BOCOK H WT K'KEAd CK CEHO H 3d cEa^IO H WT KOHH 3A WAAK H 3d EAHÎH WT cEACTBO H WT K'KA'KpdUJÎH WT EEA GOkH’K H 3A BCA Ad>KBE, EAHU.E cET npE3 A’fcT B*K CEH 3EMAA TOCnOACTBA MH H HHIJJd EAHTOBAHÎE Ad HE HMdT, H’K Ad ECT CA0E03ÎE H CEAO WT AUlAMi , KdKO cST H EdAHM'K-HEljJÎH EOSÎH H EOCTEIPÎH EHCTpHU,ÎH , Ad ECT CB-kT-kH EnHCKEnÎH SA X'PdHE H B"K EKpt-nAEHÎE H SOWECTBÎHM MHHJfHM BTi WCTpdBE, TOCnOACTBA MH>KE H nOKOHHHM POAH-TEAÎEM TOCnOACTBA MH B'bMHOE B'KCnOMHHAHÎE. Ero pdA? h kaeteE noAOJKHX’ rocnoACTBo mh: k*k ca^a hac moaio eki ecam SAdrOMKCTHBÎH H Eoro B'fcHMAHH KHASH, H>KE EEAET KAAAdAll,H CEH SEMAA EAAyîA> Ad nOMTETH H Ad ETBEPAHTE CÎA nOMHAOEdHÎE H npOljJEHÎE H nOBHTE CÎA KHHPd TOCnOACTBA MH, KAKO ECT EH no EHUJUJE p^Y, QKOKE Ad HMATE H EKI npOllIEHÎE WT BCA AEP>KHTEA Eor"K H nOMOljlK WT np'feMHCTÎH ErO MATEp npHHO A^KH MdpÎA HA CTpdUI-H-feM cEA'b- E H>KE HE nOMTET, HHIKE ETBEPAHT CÎA HAUld nOMHAOEdHÎE H OycTpOEHÎE, «H>KE nOHOBHT CÎA KHHrd TOCnOACTBA MH, H*K PA3APAA A II nonEpHT A H E*K WEBEHÎE WCTABHT A, TOrO Ad BEAET Tp"KKAET H dHdTHMA H AlflEpHCAH WT TpHCTd H WCEMHA-AECbT CEtTH WTHH, E5KE B*K HeKÎH H Ad HMdT MACTTk CK K>Ad H C"K EpÎA Hd EAHH www.dacoromanica.ro 313 Mtcro H A<> eSAET EA/l8 CB^feTH HhkOAA MhpAHKEHCKÎH CEnEpHHK npEA rOCnOAA HdUJErO Îîc8cd XpHCTd Hi CTpdUJH'kM cSA't KT0p npHWECTBÎE, 4AAHH. H HE U»T K0r0>KAO HEI10-KOA'kEHMOM AKE H CE’bA'feTEAÎH nOA0JKH)f rOCnOACTKO Aiw: JKSfldH XpH3t BEA BdH Kpa-AEBCKIH H WSlMH IbAUIKO BEA AEOpHHK H WSlldH TAHrOplE BEA AOrO^ET H JKSfldH .i^AHHTp# BEA BHCTÎiap H wSnAH IIpEAA BEA CfldTdp H WSlldH HeA^ABO BEA KA$Mdp H K8l1dH SdCHAÎE BEA CT0AHHK H FldH E$3HHKd BEA K0AHHC H >K8[1dH ESqHHd BEA tlEJfdpHHK H JKSfldH KoC-TdHAHH BEA I10CTEAHHK. H HCFlpdKHHK, GliAlk0H ET0pH A0rOifiET. H d3*h, T8A0p8 enSAEH, EpdT AMA (AjSMHTpS A0r0ij5ET, A\d3dX (<>Y BEC pEKIUE E8k8- Peijih) 2 AUdH K-rw a^hh, A"kT rocnoAd xAXAS> ^AJ^aejke x3pMĂ. t Iu» MdTEK» BU»EBU»Ad, MHA0CTÎI0 E0>KÎI0 T0Cn0AHH'K. Iu» MdTEio B0EB0A f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea aceat poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii Episcopii de la Rîmnic, hramul sfîntului erarh şi făcător de minuni Nicolae şi preacinstitului părinte chir Theofil episcop de Rîmnic, ca să fie sfintei episcopii satul Muereasca din judeţul Vîlcea, tot satul cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne. însă să se ştie că sînt 5 funii în satul Muereasca, anume: mai întîi funia care se cheamă Ciocătănească şi cu vecinii care sînt din această funie, numele lor: Stan Pungulescul, aspri 900 şi Bogdan, aspri 900 şi Gligorie, aspri 900 şi Iştfan, aspri 1 000 şi Cazan, aspri 900. Şi iarăşi funia Gîrloşască şi cu vecinii anume: Todosie, aspri 1 000 Şi Brăilă, 1 000 aspri şi vărul său Stan, aspri 1 000 şi Stoica, asprii 1 000 şi fratele lui Stan, aspri 1 000 şi Semăn, aspri 1 000 şi Sin, 900 aspri şi Florea, aspri 900 şi Stăniia, aspri 900 şi Radul Cîrstii, aspri 900 şi Iştfan cel mic, aspri 900 şi Eftemie, aspri 900 şi Preda cu fiul lui, Dumitru, aspri 1 000 şi Vladul cel orb, a plătit dedina lui, aspri 400 şi Mutul, a plătit dedina lui, aspri 300. Şi iarăşi funia Spânii şi vecinii anume: Brănilă, aspri 900 şi Stoica, 900 şi Matei, 900 şi Nicola cu fraţii lui, Vladui şi Sîrbul şi Vintilă, aspri 1000 şi Stoica Răsipă, aspri 900 şi Radul Răsipă, aspri 900 şi Dochie, aspri 900 şi Stoica Ţuia, aspri 900 şi Vladul al Oprinei, aspri 900 şi Oprea, aspri 900 şi Stan Venter, aspri 900 şi Radul, 900 şi Voinea, fratele lui Lupul, aspri 900 şi fiii popei Radul, Stoica şi Stan, aspri 900. Şi iarăşi funia Tulească şi cu vecinii anume: Dragotă, aspri 1 000 şi Jorzu, aspri 1 000 şi Toma, aspri 900 şi Stan, aspri 1 000 şi Stoica Dobrul, 1 000 şi Brănilă, 1 000 şi Stanciul, 900 şi Vladul, 900 şi Stăniia, 900 şi Stoica al lui Calin, 1 000 şi Vladul şi Matei, 1 000. Şi iarăşi funia Leoteasca şi vecinii anume: Stăniia al lui Bidiviul, aspri 900 şi Stanciul, ginerele popei Oprea, aspri 900 şi Semen Petecel, aspri 900 şi dedina preoţilor pentru 1 200, bani gata. Pentru că acest sat Muereasca, care este mai sus scris, cu aceşti vecini, cu toţii, mai sus scrişi, ei au fost cu toţii oameni cnezi, cu ocinele lor de moşie, de strămoşie, încă dinainte vreme. Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar satul Muereasca şi vecinii, ei toţi de bunăvoia lor fără nici o silă cu ştirea tuturor boierilor din jurul locului, au venit înaintea domniei mele la marele scaun de judecată şi înaintea a întreg sfatul domniei mele de s-au vîndut Vecini cu fiii lor, cu toţii şi cu toate dedinele lor, cum este scris mai sus, cinstitului dregător al domniei mele, jupan Preda mare spătar, peţitru 250 de galbeni gata şi i-a plătit despre Diicul cuparul, care a ţinut judeţul Vîlcii, şi de bir, cu 400 de galbeni, bani gata. 314 www.dacoromanica.ro Şi cînd a vrut sâ se vîndă vecinii lui Preda spătarul, mai întîi a făcut întocmire aşa, ca să-i dea pe ei la sfînta episcopie de la Rîmnic, ca să-i facă slobozie şi sat de miluire, cum este şi satul Călimăneşti al sfintei mănăstiri Coziia şi satul Costeşti al sfintei mănăstiri Bistriţa. Astfel după aceea şi Preda spătarul el a făcut întocmire şi schimb cu părintele Theofil episcop de Rîmnic, de a dat satul Muereasca sfintei episcopii, iar sfînta episcopie a dat lui Preda mare spătar satul Hrastul din judeţul Dolj, de pe Dunăre, tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, sat pentru sat, pentru că a fost un sat departe de sfînta episcopie şi peste mînă şi sfînta episcopie nu a avut nici un folos de la satul Hrastul. Şi a făcut întocmire şi schimb d'nain-tea domniei mele de la scaunul de judecată şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi cu voia vecinilor din Muereasca şi cu ştirea tuturor boierilor din jurul locului şi cu zapisul de vînzare al vecin’lor şi cu mulţi părinţi egumeni, călugări şi preoţi şi boieri „martori din judeţul Vîlcea, scrişi în zapis, ca să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Preda mare spătaT, satul Hrastul cu tot venitul, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, ocină, ded'nă şi de ohabă, lui şi fiilor» in veci, iar sfintei episcopii de la Rîmnic să-i fie satul Muereasca mai sus scris, ded:nă şi de întărire în vecii v x. Astfel, întru aceasta, domnia mea încă am socotit cu tot divanul domniei mele şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, fiind sfînta episcopie fără ded:nă şi fără alt venit din altă parte, am iertat domnia mea satul Muereasca mai sus-scris de bir şi de oi şi de cal şi de bou şi de miere şi de ceară şi de găleată de fîn şi de sulgiu şi de cai de olac şi de ban’i de judeţ şi de călăraşii de la Ocna cea Mare şi de toate dajdiile, cîte sînt peste an în această ţară a domniei mele şi să nu aibă nici o turburare, ci să fie slobozie şi sat de milă, cum sînt şi Călimăneştii Coziei şi Ccsteştii Bistriţii, să fie sfintei episcopii de hrană şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări pentru întreţinere, domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele veşnică pomenire. Pentru aceasta şi blestem am pus domnia mea: pe urma noastră vă rog, pe toţi binecinstitorii şi încununaţi de Dumnezeu cnezi, care veţi fi stăpînitorii acestei Ţări Româneşti, să cinstiţi şi să întăriţi această miluire şi iertare şi să înnoiţi această carte a domniei mele, cum este scris mai sus, ca să aveţi şi voi iertare de la atotţiitorul Dumnezeu şi ajutorul preacuratei lui maice, pururea fecioară Maria la cumplita judecată. Iar cine nu cinsteşte, nici întăreşte această miluire şi întocmire a noastră, nici nu înnoieşte această carte a domniei mele, ci o va rupe şi o va călca şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de treisute şi optsprezeci sfinţi părinţi, cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc şi să-i fie lui sfîntul Nicolae de la Mira Lichiei pîrîş înaintea domnului nostru Iisus Hristos la cumplita judecată la a doua venire, Amin. Şi de nimeni neclintit să nu fie, peste spusa domniei mele. Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban de Craiova şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Simon al doilea logofăt. Şi eu Tudoru spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofătul, ama însemnat (în oraşul numit Bucureşti) 2, mai 20 zile, anul domnului 1636, iar al lui Adam 7144. www.dacoromanica.ro 315 Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LV1I/4, Orig., perg. (43 X 52), pecete tiitibrată. Cu o trad. din 1841. 1 Loc rupt. * Paranteza în text. 287 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. t fflllAOCTÎIO EOKÎIO, Iw /HdTEIO EOEEOAd H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMAH Jîrr-PpOKAdX’ÎHCKOE, BH8K BEAHKdrO H np’bEAdPdPO, nOKOHHHtjH EdCdpdBd KOESOAd. A4K4T rOCnOACTKO MH CÎE nOBEAEHÎE rOCnOACTBO MH «B’fcVPOMS MOHdCTHp 30BEM0M8 IsEpd WT CB'fcTd Topd, JfpdM ScnEHÎE BorOpOAHU,E, CB'fcT'fcH, EOKECTBH'bH MOHdCTHpS nOKOH-JJHOM8 PdAyAd BOEBOAd, PAdPOAEAtH XP4M CB'fcTd TpOHlfK, E>KE ECT H3AOA BdpOUjS BSKSpEiplH, ra>KE ECT METOJf CB’fcT'fcH MOHdCTHp IsEp H BTvEEM HHOKHM EAHU.E IKHBSlJJKIX’ E*K CB'feT'fcAIH WEHT'fcAH, KO>KE A4 ECT WBEM CeÎtKI MOHdCTHpH BHUJE PEHEHE WHHH*K 8 TAlIHd, Eli C8ACTBO @AX’, dAH AEA AîiaHOB BTiCdy H A EA fll’KHIKHHEK B'KCdX’ H AEA Ap*KrHHIOB AWPWjjlET B’KCdX' H AEA lldpdCKHEEH B'KCdX’, CHHTi flOn TSAOpHK’KK, WT FIOAE H WT UjSMd H WT BOA H WT EAdTO H CKC EEHHHÎH H IVT CEA4AHIJJE CEAOB, WT IIOCE^A* H WT nO B*KCOM yOTdpOM, EdpE EAHKd CE JfTET HSEpdT, WEdHE WHHHd KOAHKO ECT EHA X*Ti~ pHCdAd H HSEpdHHAd WT WTU.8 HdUJEMS dpjf ÎHAIHTpOnOAHT Kyp KAdAÎKd TpHrOpÎE nO Kp'fcME KOPAd EHCT CB'fcTHH'fc EPO Er8MEH8 Hd CB'fcTd TpOHU.'K CKC E| BOA*fcpH, K"K A^HÎE Pd-AVAd EOEEOAd, E*K Hd BTOpOE PEA, KTv A^T ^3pAd, WT K\ AP&H MEPÎdUJH WT TAHHd H WT K*K TSpTSp'fe nEJfdpHHK, OHEHCE CÎE A'fcAH 3d WHHH*K BHUJE pEHEHE, WHE C8T EHAH 3d A^AHH8 WEEAH3H AK>AÎE, H>KE C8T BHUJE IIHCdHH. TdHCE , KTvAd ECT EÎW K*K A^HÎE nOKOHHdPO fflHJfdHA BOEBOA WHH C8T npOAdAH CÎE A’fcrt 3d WJHHTv Mu^dlOK BOEBOA» WT HdA ETiCOM XOTdpOAd H CKC EEHHHÎH, dAH WT HdA AEA IldpdCKHKEK EEHHHH Hd HME KoMdH H A^pOTTv H H*fcr8A H ^AlHTpS CKC CHHOBH HX- ndK A4 CE 3HdET EEHHHÎH, ffidH'fc H BAdA^A H $"KT8a, HTO ECT EHA MEPÎdUJH. TdJKE, WHH EljlEHCE CE C8T npOAdAH EEHHHH AlHX’dIOK BOEBOA CKC CIIHOBH HAU II CKC B'KCdJf A"tAd HM 3d WHHHTv WT TAHHd nO dCnpH POTOBH. d nOTOM, ffiHX’dHA BOEBOA, POCnOACTBd EM8 CdM A44 H nOMHAOKdA nO dHPEAdKH nOpTdp CKC CÎE A^AM 3d WHHH*K WT I\\HHd H CKC BEHHHÎH KOTOpÎH C8T BHUJE pEHEHH pdAÎ npdKO CA8KE8 EPO, I3K0IKE A4 ECT EM8 3d A’kAîno. TdîKE, K*KA4 ECT EHA Eli A^HÎE PdAyAd BOEBOA, B*K npTiBOE PEA# 3d POCnOACTBO, no CKMP*KTH dHPEAdKEK nOpTdp, d »8ndHHU,d EPO CTdHd H CHHK EH TspPE, WHH C8T nOMHAOBdAH CKC nOAOBHHS 3d WHHH8 WT TAHHd nO CB’fcTd MOHdCTHp IfiEpd WT CB’fcTd Topd 1 no CB’fcTd MOHdCTHpS CB’fcTdd TpOKU,E, HTO ECT EHA nOKfcllHAd 3d nOKOHHHdPO MHJfdHA EOEEOAd, pdAÎ A^UJS dHPEAdKEB nOpTdp H P4AK nOM^Hd H)f H HdnHCdlUE CE fJMEHKIM B*K CB’kTOlO nOM’kHHK. d AP^Pd nOAOBHHO 3d WHHH*K WT AEA IldpdCKHKEK nOK8-HHA W ECT WTU.8 BAdAÎKd TdHPOpÎE, K*KA4 ECT EHA EPO^MEH Hd CB’bTdd XpOHU,^, WT «dA HfSndHHUd CTdHd dHPEAdKEB nOpTdp H WT CHHTv EH RpPE 3d 8PH a” dCnpH POTOBH, A4 E8AET CE’kT’kH MOHdCTHp A^AÎHO. OTOMIKE, H3EpdHHA ECT II £OT1 BHA’feX’ POCnOACTBO MH H KHHP8 Î0lH-JfdlOB BOEBOA 3d nOMHAOBdHÎE XKHHP8 nOKOHHHOMS PdAyAd BOEBOAd HCKdAEHd CKC p8Kd POCnOACTBO EM8 HdA CÎE AEAH 3d WHHH8, KdKO ECT BHUJE nHC, KTi AtT x3pAd. 316 www.dacoromanica.ro Geto paAî, rocnOACTBO mh eijiewş c-km noioEHjfOM h STBpiiAHJt h HdA cîi» KH»r8 TOCnOACTKO MH, KdKO ECT EHA H WT Iip'fcjKAE BpIjME AaA°X CkM rOCHOA-CTBO MH WBEAI&Hf A^d MOHdCTHpH E>KE c8t BHUJE IIHCdHE, I3K05KE Ad HM ECT WHHH8 H Biv SKp’fclMEHlE H A’bAÎIlS H WXdK8 H Biv nHI|l8 H HE WT KOrOJKAO HEnOTTvKHOHEHO, nopHSMo rocnoACTBo mh. GeîKE H CBEAETEdlE nOCTdSdtlOM r©CII©ACTB© MH.' >K8ndH XfH3d BEAHKHi EdH KpdrtEBCKÎH H 2K8iMH ledUIKO BEA AKOpHHK H }K8ndH TdKrOpÎE BEA AWrwjJiET H wSfldH A^MHTpS A^AECK^d BEA BHCTÎiap H H?8ndH lip EA A EpivHKOB'fcHSA BEA CIIATAp II HtSflAH HeAEAKO EoT’feHSd BEA KAtOMdp II 3K8I1AH EACHAHE IIaHA^P BEA CTOAHHK H JKSlMH E8-3HHKA BEA KOMHC H HCSltAH £8«H:HA BEA nEJfdpWiK H >K8nAH KoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBIMK, TAHropÎE BEA AWrWi|lET. H d3, AEn-hAdT Awrw^ET, HanHcaj Biv hactoahh rpaA E8k8pehih, MtcEU,a mah ÎT ABHH, Biv ABHIv CB'fcTdrO M81EHHKA TdAEAEa H WT dAdMd Biv A"bT x3pMA. f Iw ffidTEIO BWEEWAa, MHAOCTÎK» EO>KÎK> rOCnOAHHTv. Iw ffiATEK» BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Ivcr, de la sfîtnul Munte, hramul uspensia născătoarei de Dumnezeu, sfintei dumne-zeieştei mănăstiri a răposatului Radul voievod, numită hramul Sfîntă Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti, care este metoh sfintei mănăstiri Iver şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în sfîntul lăcaş, ca să-i fie acestei sfinte mănăstiri mai sus zise ocină în Glina, în judeţul Ilfov, însă partea lui Liian toată şi partea lui Mînjinşi toată şi partea lui Drăghici logofătul toată şi partea lui Paraschiva, fiul popei Tudorică, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi cu vecinii şi din vatra satului de pretutindeni şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, însă ocina cît a fost hotărnicită şi aleasă cu 12 boieri de părintele nostru arhimitropolit chir vlădică Grigorie, pe vremea cînd a fost sfinţia lui egumen la Sfînta Troiţă în zilele lui Radul voievod, în al doilea rînd, în anul 7131 dinspre ceilalţi megiaşi din Glina şi d:nspre Turturea paharnicul; pentru că aceste părţi de ocină mai sus spuse, ele au fost de moştenire ale acelor oameni, care sînt mai sus scrişi. Apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, ei au vîndut aceste părţi de ocină lui Mihai voievod, de peste tot hotarul şi cu vecinii, însă din partea lui Paraschiva, vecinii, anume: Coman şi Dobrotă şi NeaguL şi Dumitru cu fiii lor< <Şi> iarăşi, să se ştie vecinii: Manea şi Vladul şi Fătul, care au fost megiaşi. Apoi ei încă s-au vîndut vecini lui Mihai voievod ca fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Glina, pe aspri gata. Iar după aceea Mihail voievod, domnia lui singur a dat şi a miluit pe Anghelache portarul cu aceste părţi de ocină din Glina şi cu vecinii, cîţi sînt mai sus scrişi, pentru slujba lui dreaptă, ca să-i fie de moştenire. Apoi cînd a fost în zilele lui Radul voievod, în primul rînd de domnie, după moartea lui Anghelache portarul, iar jupaniţa lui, Stana şi fiul ei, Gherghe, ei au miluit cu jumătate de ocină din Glina, care fusese cumpărată de răposatul Mihail voievod, pe sfînta mănăstire Iver de la sfîntul Munte <şi> 1 pe sfînta mănăstire sfînta Troiţa, pentru sufletul lui Anghelache portarul şi pentru pomana lor. Şi li s-au scris numele în sfîntul pomelnic!. Iar cealaltă jumătate de ocină, din partea lui Paraschiva, a cumpărat-o părintele vlădica Grigorie, cînd a fost egumen la Sfînta Troiţă, de la jupaniţa Stana a lui Anghelache portarul şi de la fiul ei, Gherghe, pentru 30 ughr aspri gata, să fie sfintei mănăstiri dedină. După aceea, a ales şi a hotăr-* www.dacoromanica.ro 31T nicit părintele vlădica Grigorie, cînd a fost egumen, aceste părţi de ocină din Glina, cu venicii mai sus zişi şi au pus pietre şi semne dinspre ceilalţi megiaşi şi din sus şi din jos şi dinspre Turturea paharnicul. <Şi> 1 am văzut domnia mea şi cartea a lui Mihai voievod de miluire <şi> 1 cartea răposatului Radul voievod, iscălită cu nuna domniei lui pentru aceste părţi de ocină, cum este mai sus scris, în anul 7131. De aceea, domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai înainte vreme {şi> 1 am dat acestor două mănăstiri, care sînt scrise mai sus, ca Să le fie ocină şi de întărire şi dedină şi ohabă şi de hrană şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda Brîncoveanul mare spătar şi jupan Nedelco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie Paindur mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Gligorie mare logofăt. Şi eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile, în ziua sfîntului mucenic Galelei şi de la Adam în anul 7144, <1636). f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă IT/28. Orig., hirtie (32,5 x 22,5), pecete timbrată cu legenda: Macthw ejkw fw /Het.w <»». shSk roK9HHOM cacapact ■«(( rk ia4uiK4. Cu o trad. din 1783. Alte trad. ibidem ms. 256, 1. 518V—319 şi la Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, ms. 25 473, doc. 8. 1 Omis. 288 1636 (7144) mai 20, Bucureşti. t MhaoctTeio bokTeio, Iw ffldTEio BOEBOAd h rocnoAHHTi BhcoH 3emae «£rr-ppoKrtax'îHCKOE, bh8k BEdHKdro h npkAOKparo, cTaparo, mokohhhomS Iw Bacapaea boe- KOM- A<>BaT rOCnOACTKO MH CIH nOBE/TkHÎE rOCnOACTBO MH CKtTtH, BOWECTBH'kH MOHdcTHpio raarortEMaro GB’kTa TpoHUh, hibe ect h3aoa E8k8peI|jh h Bârfeau hhhokom ErtHU,H WHBEtlJfH Eh IVEHT’bdH TOE, HKOHtE A<> HMdT CBijTd MOHdCTHp ChTBOpHTH CE boaehhuh koa Tkjf AP^^E boaehhuh rocnoACKH, mto cSTlia EaE, 8 bpoaom npE3- boa<> WT HdA KSKHX1 nOKOHHHOM HekSaEB CaSîKEp EhC Eh EAH8 KpOA, nOHEJKE ChM Add rocnoACTB© mh h noMHdOBdxoM no cB-kTd MOHdCTHp GB-kTd TpoHUh bhuje p-k^ ckc noaoBHHO 3d bpoa HA'biKE c8t boaîhhuhx’ Tex rocnoACKîH a<> ch chTBopHT h KaaSrîpîH SOAEHHUH A<> B8aT 3d nOMO(|j H 3d FlHlJjS MOHdCTHPEB H Ad HE HMdET AP^r HH^TO TptiES ChC BOAHHHllE)f, HHHCE EOpHHK WT TSia, WT BdpOUl E8K8pEI|JH, HH5KE C8AU8 ChC Bî nph-rapH, HHJKE BdpOUldH, HH>KE Crt8r rOCnOACKd, BE3 ThHÎE KdrtSrEpÎH A<> HJf BhS'kTH Jf®-AOKOM, MTO JfOKET BHTE, A<> HMdT dimpHO 3d BhC •MOB'kKOM. H BHA'bjfOM rocnoACTBO MH H KHHrS ddESdHApS EOEBOA, CHHh PdAyd BOEBOA, 3d nOMHdOBdHÎE, Eli rttT x3păr. Gepo pdAÎ, AM®)f ChM rocnoACTBO mh h ckm noMHdOBdd h ChM noHOBHd h 8tp’kahX0M h rocnoACTBO mh no CB-bTd MOHacmp bhuje pemehh chc Toro bpoa TOCnOACKS, laKOJKE Ai ECT MOHdCTHpEB CB'bTd TpOHIVh 3d A^AHHO Eh B’kKHJC H HE WT KOrOXAS HEnOKOd'kBHMO, n0pH3M0 rOCnOACTBd MH. 318 www.dacoromanica.ro BlJIEKE H 34KAEH4HÎE nOCTABA'fcHAIt rOcnOACTBO A/IH, EIO WUJICTBÎIO rocnoAcrea AIW, Koro H3KEPET rOCnOA^ Korl KHTE rOCn<>A 41JJE nOMTET H JIOHOKHT H STBplAHT CÎH KHHrS rOCnOACTBd AltH 34 EIOMH- aobahîe, Tor rocn©Ai Eoni aa ra jiohtet h a<* cixpahht bi rocnoACK’k Er® h a Bl ESAEWEX’ K’bHEX’ A^UJa Ero. ă AIJIHAHKE HEflOHTHT H HE IIOHOBHT H HE SKp’fcflHT CÎH KHEr$ rocnoACTBA mh, ah8 w nonEpET h pdâpam h hcxaghth cih KHnrS rocnoACTBa aah HAA WCTpOEHÎE BHUJE nHCdH, TOr A<> ECT TplKAET H 4H4TEAA4 H AifiSpHCdH WT ThJ CK'tiTH IVTkUH E>KE e8Ţ Bl HeKEH H A<> HM4T 14CTHIO CKC IOa4 H CIC dplia H CIC HH’fcAAH HEB’fepHH Isaeh e>ke Bi3EnKUJE haa KpiB rocrK>A<* Bora h cnaca HdujEro ÎHcyca Xphcta H pEKlTI „B13AAH, B13AAH H pdCEJEHH Ero" H KplB ErO HdA HHJf H H4A HEA4 HJf, HK05KE ECT B8AET Bl B^KH, 4AAHHI. Oe>ke 8b8 cbea^tIaTe iic>ct4ba1vhm rocnoACTBd aah: wSndH XpH34 bea ban Kpa.iEBCKîH h kSiiah Hkauiko bea kophhk h wSnaH TaHroplE bea Awrw^ET h «Snan ,\8MHTp8 BEA BHCTÎiap H >K$n4H IIpEAd BEA Cn4T4p H »8ndH HeAEAKO BEA KAlOHdp H >K8n4N EaeÎAEH BEA CTOAHHK H E83HHK4 BEA KOAAHC H ESlHHd BEA nEJfApHHK H >K8n4H KOCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHrOplE BEA AWrW$ET. HcnKCdJf 43, Gt4H rp4M4THK, Bl H4CTOAHH rp4A 8 E8K8pEI(IH, AAtCEHA AA4IO 7< AKHH H WT Âa<>AA4 B A^T x3pMA. t îw /04TEK» BWEBWA<>, AAHAOCTÎIO ECOKÎIO rOCnOAHHl. Iw ®4TEK> BOEBOA > f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă, a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, numită Sfînta Troiţă care este din jos de Bucureşti si tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să aibă sfînta mănăstire să-şi facă mori lîngă celelalte mori domneşti, care sînt la Baie la vad, peste apă, de la casele răposatului Necula slugerul, tot într-un vad, pentru că am dat domnia mea şi am miluit pe sfînta mănăstire Sfînta Troiţă mai sus zisă, cu jumătate de vad, unde sînt acele mori domneşti, să-şi facă şi călugării mori, să fie de ajutor şi de hrană mănăstirii. Şi să nu aibă nimeni altul treabă cu morile, nici vornic de aici din oraşul Bucureşti, nici sudeţul cu 12 pîrgari, nici orăşan, nici slugă domnească, fără numai călugării să ia venitul, cît va fi, să aibă pace de tot omul. Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7133. De aceea, am dat domnia mea şi am miluit şi am înnoit şi am întărit şi domnia mea pe sfînta mănăstire, mai sus zisă, cu acest vad domnesc, ca să fie mănăstirii Sfînta Toriţă de moştenire în veci. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească' în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va rupe şi va strica această carte a domniei mele, pe întocmirea mai sus scrisă, acela £ă fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi Iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul www.dacoromanica.ro 319 tiostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-I şi răstigneşte-1" şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şî va fi în veci, amin. Iată dar şi martori punem domnia meat jupan Hriza mare ban al Craio-vei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorîe mare logofăt şi 'jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Am scris eu, Stan gramaticul, în cetatea de scaun, în Bucureşti luna mai 20 zile şi de la Adam în anul 7144 <1636>. | Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod E05KÎK», ^tw ffidTEIO KOEKOAd H rOCnOAHHTv ETiCOII 3EA\dE X8rr-ppoBdd)[ÎHCKOE, eh8k EEAHKdro h npkAOKpdro, CTdpora mokohhomS Iw SdcdpdEd roe-BOAd. ^,dBdT rocnoACTEO mh cîm noEE/vkHÎE rocnoACTKo mh KHK81|1BIX' KTv CK'kT’kdIVH WEET-kdH CEH, 0KOWE Ad ECT CEkTOMS MOHdCTKpH EIIUJE nriC WMHHTv 8 XoAO-lltHH KTi c8ACTK0 SaX<0K>, WEdHE A'k'ld H<8l1dHHlţEK EHddE, nOdOKHHO 3d CE/IO, WT ÎIO/UO H Urr Ul8Md H WT BOA H CEC REHHHÎH H WT C8jf H WT CEAddHIJJE CEdOE, WT nOC-e8AE, BdpE EdHKO CE JfTET H3KpdT WT npE3 ETvC JfOTdpOM, OHE5KE CÎK> nOdOKHHO 3d CEdO CEC EE4HHH EHLUE pEHEHd, EIW ECT 3d A’kAÎH# H<8ndHHlţER ElIddE WT pOAÎTEdÎH EH, WT AdBHO Bp'kME. d nOTOM, K*EAd ECT EHd HpH A^HIE ffill)(HEK KOEKOAd, Eli d^T X34E, d >K8ndHHU,d EHddE, WHd ECT A^dd H nOKdOHtldd CÎA (10d0EHH8 3d CEdO WT XoAOn'kHH BHUJE nHCdHd CK'kT'kH MOHdCTHp CK'feTd TpOHlţE, pdA" EAHH WTpOK WT TtdOM EH, Md HdlE MlIX’dK» tlOCTEdHIIK, MTO 8 ECT DOrpEEEH BTv CK'kTdd MOHdCTHpS Hd CK'kTdd TpOHU,-E II HdntlCOKdJf Eli CE’kTOlO JKp’ET'EKHHK, 0KOJKE A<* C8T HM nOAVkH# WT HHH'k AdJKE BTv K'feKH. d nOTOdd, K*EAd ECT EHd KTv AhHÎE PdKpÎHd KOEKOAd, KOrAd EHCT TE4EIIÎE A*kTOM « dtT X%)K3, no CEdlip'ETH JKSndHHlţEE fiHddE, H’feCT CE C8T HdUJEd AP^rO HHJfTO WT IIOPOAÎH8 }K8ndHHlţEK EHddE, KE3 TTvHÎIO JKSndHHIţd flldpîo ETiHtcd, A^U^d nOKOHHHOM# PdAVAOK KdIOMdp E83ECK8d, *ITO ECT EHd JKSndHHlţ8 (îHdKER KdTdpyîSd EHK KEd BdH. TdJKE B*E TOM TOrAd JKSndHHlţd Mdplld CEHkCd, WHd EIJ1EHÎE nOMElUJd'klOT pdAÎ nOM'feHd TEA\3H MpTvTKH H pdAÎ A^Uld pOAÎTEdÎHJf EH, dH8 ECT A<>dd H nOMHdOKddd nO CK'feTd ■MOHdCTHp JffdM CK'kTdd TpOHlVE CEC nOdOKKHk 3d CEdO WT XoAOn'kHH H CEC REMHHÎH •H5KE BHU1E nilC, KdKO ECT EÎW Addd H nOdIHdOBddd H WT MdlTEAHHlţd EHddE. 1KHA'kX TOCnOACTKO MH H KHHr8 WT p8Kd }K8ndHHU,EK Aidpi» E'EH'kCd pdAH nOM'feHd 1 KHHr8 PdKpÎHdOK BOEKOA pdA? MHdOKdHÎd CK'kT'kH MOHdCTHp, KdKO ECT BHUJE nHC, WT KOrAd •EHCT TEMEHÎd dtTOM X3(K3. Ero pdA» h rocnoACTBd diw eijje/Ke cem ooiiokh^om h 8Kp’km)foM h HdA «CI» KHHrS rocnoACTBd diw KdKO ECT EHd H WT np’kjKAE Bp'kME. <11^ AW^f TOCnOACTKO iWH CK'kTOMS MOHdCTHp )fpdM CK'kTdd TpOHlţli, QKOJKE A<> >9 ECT CÎIO nOdOKHHO 3d CEdO CEC BEMHHÎH K"E 8Kp'kndEHÎE H A^AÎh8 H KHv W^dE8, d E05KECTEHHM HOKH KTv nillj]8 U K"E 8CTpdE8 H HE WT KOrOHEJKE OyEO H CEEAETEitÎE nOCTdBrt'kEM rOCnOACTEO MH! }«8ndH XpH3d BEAHKÎH EdH KpdAEBCKÎH H JKSndH IbAUIEO BEA AKOpHHK H JKSfldH T/IHrOplE BEA AWrW^ET H XSndlf A^MHTp» A8AECK8a EEA BHCTÎHp H JKSfldH IIpEAd Ep'KHKOB'kHSA BEA Cn"KTdp H SKSnAH HeAEAKO EoTtHSA EEA KAlOMdp H WSfldH SdCHHAÎE IldHHASp BEA CTOAHHK H JKSlldH E&3HHKA EEA KOAftHC H JKSfldH E$MHHd EEA flEJfdpHHK H JKSfldH KoCTdHAHH EEA IIOCTEAHHK. H HCEipdB-HHK rAHrOpÎE BEA $ET. 05KE IO HdAHABdy, /lEn'KAdT AWrW^ET, B'k HdCTOAHH rpdA# E$K$pEt|lî, M’kcEU.A AUdlO K A^HH, METTOK, EK A^HTk CBtTdrO AllSMEHHKd OdAEAEd H WT ^Ad A« CEAt TEMEHÎE AtTOAV x3pAdA. t Iw ffidTEIO BIVEElVAd, «HAOCTÎIO EOJKÎIO TOCnOAHHK. llV ffldTEIO BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunulm bătrînului, răposatului Io-Bisarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei sfinte dumnezeieşti mănăstiri, numită hramul Sfînta Troiţă, care este jos d3 oraşul Bucureşti şi preacinstitului părinte egumen Thanasie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus scrisă ocină în Hodopeni, în judeţul Ilfov, însă partea jupaniţei Vilae„ jumătate de sat, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din uscat şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul; pentru că această jumătate de sat cu vecini, mai sus spusă, a fost de moştenire a jupaniţei Vilae de la părinţii ei, de demultă vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, în anul 7095, jupaniţa Vilae, ea a dat şi a închinat această jumătate de sat, din Hodopeni, mai sus scrisă, sfintei mănăstiri, Sfînta Troiţă, pentru un copil din trupul ei, anume Mihai postelnicul, care este înmormîntat în sfînta mănăstire, la Sfînta Troiţă şi s-a scris în sfîntul jertfelnic, ca să-i fie pomană de acum şi pînă în veci. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui GavriiI voievod, cînd a fost cursul anilor în anul 7127, după moartea jupaniţei Vilae, nu s-a aflat nimeni altul din neamul jupaniţei Vilae, fără numai jupaniţa Maria băneasa, fiica răposatului Radul clucerul Buzescul, care a fost jupaniţa lui Enache Catar-giul fost mare ban. Astfel întru aceasta, atunci jupaniţa Maria băneasa, ea încă s-a gîndit pentru pomana acelor morţi şi pentru sufletul părinţilor ei, ci a dat şi a m’luit sfînta mănăstire, hramul Sfînta Troiţă, cu această jumătate de sat din Hodopeni şi cu vecinii mai sus-scrişi, cum a fost dat şi miluit şi de jitelniţa Vilae. <Şi)x am văzut domnia mea şi cartea de la mîna jupaniţei Maria băneasa pentru pomană <şi> 1 cartea lui GavriiI voievod, pentru miluirea sfintei mănăstiri, cum este scris mai sus, cînd era cursul anilor 7127. De aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, cum a fost şi de mai înainte vreme. <Şi> 1 am dat domnia mea sfintei mănăstiri, hramul Sfînta Troiţă, ca să-i fie această jumătate de sat cu vecinii de întărire şi dedină şi de ohabă, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de întreţinere şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele_ Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan. Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda Brîncoveanul mare spătar şi jupan Nedelco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie Paindur mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Gligorie mare logofăt. www.dacoromanica.ro 321 Lepădat logofăt, care le-am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile, joi, în ziua sfîntului mucenic Thalelei şi de la Adam pînă acum, cursul anilor 7144 <1636). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, III/4. Orig^, hirtie (33 x 22,5), pecete timbrată Cu o trad. din 1792. 1 Omis. 290 1636 (7144) mai 27, Bucureşti. f Adecă eu, popa Erimiia, egumenu ot sviata monastir Strînbul, scris-am acesta al inieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînSsii Mariicăi, cum să să ştie că au schimbat cu jupîneasa Mariica cu un ţigan, anume Mihocu, cu feciorii lui, anume Neacşul i Ion, să hie la mîna jupînesii Mariica, ca să-i hie ei de moşie, feciorilor ei. Iar eu, jupîneasa Mariica, eu am dat pre Drago-mir ţiganul şi cu fii-său Radul i Tudosie i Badea. Iar pre Badea, feciorul Dragomir ţiganul, ilu iau eu, popa Eremiia egumenul, pentru feciorul Lupului. Iar ţiganca lu Dragomir să o plătească jupîneasa Mariica, pentru un fecior a Lupului ţiganului. Şi am schimbat noi de a nostră bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea a tutur boiarilor, anume: Tudor Unicul Cio-coroh i Lupul vel căpitan i ot Finţeşti, Vlaicul i ot Cătun, Ionaşco postelnicul i ot Toc... 1 năilă i ot Cernăteşti, Pa vel postelnicul i ot T<ă>tărani, Mihnea i Misail... 1 coiu, Bărcan. Şi mai păntru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţie şi iscăleturile. IlHCdJf 8 E8K8pEI|JÎ, 43 Gt4H rpdMdTHK, AVkcElţd AldIO KS AEHH, K A"kT x3pMA 2. Pavel postelnic. Ionaşco postelnic, sinii Miroslavu logofătu. Lupul vel căpitan. Vlaicul. Ermuna Erimie. Bibi. Acad., CXXIV/107. Orig. hîrtie j(30 X 21), 6 peceţi aplicate. EDIŢII. Potra, Ist. ţigani, 217-218, nr. 19. 1 Loc rupt. * „Am scris in Bucureşti, eu Stan gramaticul, luna mai 27 zile, în anul 7144" {1636^. 291 1636 ((7144) mai 28, Bucureşti. f ffiHAOCTÎEIO E05KÎEI0, Iw ffldTElO EdCApABTi BOEBOAKE fi,i M8 ECT WWH8 8 Eepheiijh Biv cSactbo E83<'k8>, aah ae* OnpHHEB, ealjjS Eaakwb, iioaobhhS wt E10 AIO H WT UlSMA H WT A^Sa CTiC BHHOrpdAÎE WT nO EdAt TdHKSAOg WT nOCBSAÎ, 322 www.dacoromanica.ro BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT nO BTiC JfOTdpOAA. IIOHEJKE CÎIO BHUiE pEHEHHd WHHH8 £HAd ECT nOKSllAEHd 3d GTdHHIOA dpAAdUi H 3d EpdTÎ ErO, H-fcrOE H TtfSrt, MeIOTEI|JÎH, 8HKKI OnpEK BEA dl"k, WT HdA MHTp*k BHB BEA AKOpHHK 3d xKxd dCFipH CpEBpEHH, WT IJPH A^HTE fflHJfHEB BOEBOA*», KOrAd EKICT TEMEHÎE A-kTOAH X3"*IH. & fflHTP’fc AKOpHHK WH EI|IE9KE c8T EHA EIOKSfJHA CÎdV WMHH8 WT HdA ©npHHd H WT CHHOBH ErO. A nOTOAA, K*KAd ECT BTW HHH’fc B*K AKHÎE rOCnOACTBO AAH, d nOMTEHHOAA KOA’fcpHH rocnoACTBd aah jk8iuh ©npt bea di”K h chhobh H’kroEB h TsprEB, ALeiowteijjîh, whh C8T HAAdAH np8jf npEA rOCnOACTBO AAH CKC HdpTEH IE AAOHdJf, KH8K ĂdpîWHOB EnHCKSnSA WT AdOHdCTHp’k d[H]A*KHKdTd, JfpdAA CB*kTH dpjfdITEA’K ĂlHJfdHA, pdAÎ WMHHd H pdAÎ J103ÎE WT A*bA8A IÎEpHEl|JHAOAA, AEA ©npHHEB, H5KE CE 30BET EdAKSA’kCK’K. H npÎHAET npEA rOCnOACTBO AAH 8 BEAHKÎH AHKdH, TEPE C’Knp’klUE CE 3d AHU.8 8 AKd, TPH AHKdHOBE. H CHU.E np’kUlE IldpTEHÎE AAOHdJf, KH3K ĂdpîWHOB EIIHCK8ll8A H IsdHOB Gd-fen, KdKO ECT £HA nOKSnHA SlOKOAA CH ĂdpîWHOB nHCKSllSA H EpdTdAA CH IsdH Gd^kn CÎIO WMHH8 H CKC KHHOrpdAÎE WT Â’fcAgA EEpHEI|IHA0p WT HdA CHHOBH OnPHHEK, Edl|ld EdAKWK, BTlCdJf A'kAd HAA. H H3BdAHA ECT IldpTEHÎE AAOHdJf 8 AHKdH KHHTd CTdpdrO AaE gdHAPS BOE-SOAd, CHHK fflHpMEB BOEBOAd, 34 EIOBSeIEHTE, d nOMTEHHOAA EOA’kpHH TOCnOACTBd AAH wSndH ©np’k bea drK h Meiowteiiiîh, whh ei|ie>ke c8t H3BdAHAH 8 AHKdH Kmrd MHjf-HEB BOEBOA 3d nOKSnEHÎE WT HdA ®HTp’k BHB BEA AKOpHHK, B*K A*kT A3MH, KdKO ECT £HA nOKSmiA GTdHMIOA MEIOWTECK8A CÎIO WVIH8 H A03ÎE BHUIE pEMEHd WT HdA MHTp*k AKOPHHK, B"KCdJf AfA ©npHHEB H d CHHOBH Alt ErO. Td>KE, B*K TOAA rOCnOACTBO AAH CKAA TAdAdA H C8AHA no npdBA H no 3dK0H, CKC B'KCHJfAAH MHCTHAAH npdBHTEA ÎH rOCnOACTBO AAH M A<*AOJf C"KAA rOCnOACTBO AAH AAEHO HKIJf KÎ KOA’kpH no P’KBdUJE TOCnOACKH, Hd haae: ApAAEIM H AeiJsTEP H GdBd H HdCTdCÎE H AlTEA-K H Apdrodiwp H PdA^A K-KnilTdH H Edp-£8a l03BdUJd H MhIO AOrO^ET H ţţlOPMIO H A8nUlE H npOA*k H HCnpdBHHK EOA’kpHH TOC-; nOACTBO AAH, T8AOP KTOpÎH AKOpHHK, BK05KE Ad CKrAEAdET H A<> HCTHHCTK8ET CKO A^Uid.UH HJf 3d pEACM WSEAA WHHHE, KdKO JfOKIOT EHTH CK npdBOCTÎIO H A<* JfOTdpHCdET TEX- WHHHE H BHHOrpdAÎE. E"K TOM, TEH3H EÎ EOA’kpH TAEAdAH ECT KHHrOKE 3d A^AÎHO M CAdOTpHAH ECT B-KC pd3AHMHÎH, I3KOIKE Ad WBP’kt|l8 KdKO JfCKET EHTH nO npdBA^i Ad HJf STdKAAHUIE. TdJKE, K"K TOAd TEJf CÎH Bî UOA’kpH BHUiE PEHEHH H EOA’kpHH TOCnOACTBO AAH, T8a*P BTOPÎH AKOPHHK, WHH KHA*kt|JE KdKO IIAd'kAH KHHTH TOCnOACKÎH H ALeIOTEI|JÎH M BH8u,ÎH ĂdpîWHOB B-KC HdA A*AO EdAKSA'kCK'K WT HdA OnpHHd, WHH HHKdKOHCE H’kcT MOrATi HHJKE Ad HJf STdKAAHUJE, HHJKE A<* HJf JfOTdpHCdET, dH8 npÎHAET BP’kddEHd Hd CKAAHpEHÎE, nOHEHCE ECT CBEAETEACTB8ET CTdpH AIOAÎE, KdA8rEpH, KdKO HAddAH ECT M.EIO7 TEIJJÎH WHHH8 H A03ÎE 8 EePHEIJJH. TdlKE, HJf ECT 8TdKAAHA H CE BOAHCdA WHH 3d AOKpO BOAIO H CKAAHpHUJE CE EAHd CKC AP^^H WT npEA WBEAA KÎ KOA'kpH, KdKO KOAHKO WHHH8 H A03ÎE CE JfOKET WEp*kCTHJf 8 A*^d H 8 nOAlO, HdA AEA GDnpHHEK EdAKSd'kCK'K Ad ECT EpdTH HdA AKOd ; Ad CE 3HdET, Ad AP^^HT nOAOBHHO 3d WHHH8 H WT BHHOrpdA H<8ndH Onp’k BEA dfK H MeIOTEIIJÎH , d AP^rS nOAOBHHS 3d WHHH8 H WT BHHOrpdA Ad AP^H haa ect whhh8 h BHHOrpdA, A ea K8ndH XpH3d beahkîh EdH EpdAEBCKÎH H H<8ndH ÎBdUJKO BEA AKOpHHK H HCSndH TAHropÎE BEA AWrwijlET H JK8- ndH A8aahtp8 bea bhctîihp h HcSnati IIpEA<* bea cndTdp h HcSndH Heaeako bea KAioidp www.dacoromanica.ro 323 H HCSrUH J&ACHAÎE BEA CTOAHHK M E83HHKA BEA KOMHC H E8MHHA BEA IlEppHHK H >K8nAH Eoctahahh bea necTEAHHK. H HcnpdBHHK, TAHrepiE beahkîh AorojfsET. J[ HAIlHCAJf A3, AEll'kA'lT AWrW^ET, Biv HACTOAHH rpAAV E8k8PEI|JH, AVfccElţA MAI© KH AkHH H WT CT^A^hTE AAHPA, WT dA<>MA, A<»l« A* CEA~fc, BTj. CErO ITHCAHÎE, TEMEHÎE AtTOM B'k AtT x3pMA, A WT pO^KAECTBA XpHCTOBO xAJfAS. f îw Matei© bwebwaa, mhaoctîi© eojkîi© rocnoAHH-h. ■ţ Iw Matek> boeboa f Din mila lui Dumnezeu^ Io Matei Basarabi voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul preabunului, bătrînului, răposatului Jo Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupan Oprea mare agă şi slugilor domniei mele, fiilor lui Neagoe şi ai lui Gherghe, Meiuteştii şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Verneşti, în judeţul Buzău, însă partea lui Oprina, tatăl lui Balco, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din dealul cu vii de pe Valea Teancului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că această ocină mai sus zisă a fost cumpărată de Standul armaşul şi de fraţii lui, Neagoe şi Gherghe, Meiuteştii, unchii lui Oprea marele agă, de la Mitrea fost mare vornic, pentru 21 000 aspri de argint, din zilele lui Mihnea voievod, cînd a fost cursul anilor 7098. Iar Mitrea vornicul el încă cumpărase această ocină de la Oprina şi de la fiii lui. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar cinstitul boier al domniei mele, jupan Oprea mare agă şi fiii lui Neagoe şi ai lui Gherghe, Meiuteştii, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Partenie monahul de la mănăstirea Adîncata, hramul sfîntului arhanghel Mihail, nepotul lui Larion episcopul pentru ocina şi pentru via din Dealul Verneştilor, partea lui Oprina, care se chiamă Balculească. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă, în două, trei divanuri. Şi aşa pîra Partenie monahul, nepotul lui Larion episcopul şi al lui Ivan Orbul, că au cumpărat unchiul său, Larion episcopul şi fratele său Ivan Orbul, această ocină şi cu viile din Dealul Verneştilor de la fiii lui Oprina, tatăl lui Balco, toată partea lor. Şi a scos Partenie monahul în divan cartea de cumpărătură a lui Alexandrii voievod cel Bătrîn, fiul lui Mircea voievod, iar cinstitul boier al domniei mele, jupan Oprea marele agă şi Meiuteştii, ei încă au scos în divan cartea lui Mihnea voievod de cumpărătură de la Mitrea fost mare vornic din anul 7098, că a cumpărat Standul Meiutescul această ocină şi via mai sus-zisă de Ia Mitrea vornicul, toată partea lui Oprina şi a fiilor lui. Deci, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea între ei 12 boieri pe răvaşe domneşti, anume: Armega şi Lefter şi Sa va şi Nastasie şi Anghel şi Drago-mir şi Radul căpitanul şi Barbul iuzbaşa şi Ianiu logofătul şi Giurgiu şi Lupşe :şî Prodea şi ispravnic boierul domniei mele Tudor al doilea vornic, ca să cerceteze! şi să adeverească cu sufletele lor de rîndul acestor ocine, cum va fi cu dreptate şi să hotărnicească aceste ocine şi vii. întru aceasta, aceşti 12 boieri au cercetat cărţile de moştenire şi au socotit toate cu amănuntul, casă afle cum va fi pe dreptate să-i întocmească. Deci întru aceasta, aceşti 12 boieri mai sus spuşi şi boierul domniei mele Tudor al doilea vornic, ei văzînd că au avut cărţi domneşti şi Meiuteştii şi nepoţii lui Larion tot peste partea Balculească de la Oprina, ei n-au putut nicicum să-i întocmească, nici să-i hotărnicească, d a venit vremea la împăcare, pentru că au mărturisit oamenii bătrîni, călugării, că au avut Meiuteştii ocină şi vie în Verneşti. Deci s-au întocmit şi s-au învoit ei de bunăvoie şi s-au împăcat unii cu alţii înaintea 324 www.dacoromanica.ro acestor 12 boieri, ca pe cită ocină şi vie se va găsi în deal şi în cîmp, pe partea Balculească a lui Oprina să fie fraţi, pe din două; să se ştie, să stăpînească jumătate de ocină şt din vie jupan Oprea mare agă şi Meiuteştii, iar cealaltă jumătate de ocină şi din vie să stăpînească Partenie monahul, nepotul lui Larion episcopul şi al lui Ivan Orbul, fratele lui Larion. Şi au făcut şi zapis unul altuia, să nu mai fie pîră între ei, iar celelalte cumpărături, cîte vor avea ei, toţi, acestea să fie deosebite. Iar cine dintre ei va scoate vreodată niscaiva cărţi de pîră, să nu se creadă, pentru că aşa s-a'u întocmit de bunăvoia lor dinaintea domniei mele şi dinaintea acestor 12 boieri. Şi am văzut domnia mea şi cartea boierilor de întocmire şi de împăcare, cum este scris mai sus De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Oprea mare agă şi fiilor Meiuteştilor, să le fie ocină şi vie, partea lui Oprina, jumătate de peste tot locul, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie măre stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu. Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 28 zile şi de la zidirea lumii, de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7144, iar de la naşterea lui Hristos, 1636. | Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod rat Stoica neguţătorul ot Buzău de la Ion croitorul 1 pogon i pol de vie şi cu uîn stînjăn i pol de ocină, de apa Buzăului pînă în Lacul cu Răchiţăle, anume în Dealul Săsănilor, dereptu 3 000 de bani gata. Şi au vîndut Ion de bunăvoe a lui şi cu ştirea tuturor fraţilor. Şi aldămăşari; Barbul Tatului i Dragoe i Costaîndăn i Stan Ţapul, Belcea i Negoe, Mihaiul Truhanăi, Nicoră, Nichăta i Dumitru, Radul, Stan lu Dumitru. IIhc nona M’kcnia Mdio K0 a^hh, kt* mai 30. ţ Scris-am Arbănaş ot Chiojdeni şi Dan ot Valea Boului şi Voinea ot Măstăneşti, zapisu nostru la mina comisului lu Apostolachî, să fie de mare credinţă pentru acestu om; anume Ventilă, căci a venit de ş-au vîndut parte de moşie. Deci comisul, căci n-au fostu nepotu-său răspopul, comisul n-au vrot să dea bani, ce ş-au căutat Ventelă chezaşu aceşti trei omeni, cum să . fie muşiia stătătore, fără nici o gîlcevă. Iară de va val, într-altu chip, să avem a da noi semă. Iar pentru credinţă ne-am pus degetele. Şi mărturie: Stan Potca vel1 şi Duca şi Costandin. IIhc Mtcoţa Mito, akhe â. IIhc non IIpcM 2- Arh. St. Buc., M-rea Slobozia, lui Enache, XIX/3. Orig., hîrtie (20,5 X 14). Datat dupi doc. nr. 117, cu v&leatul 7144. 1 Cel mare. * Am scris eu, popa Preda. 294 1636 (7144) iunie 1. f Adecă, noi satul Gălişăştii den judeţul Argeşului anume: Radul Toma i Neagoe i Aldea i Stan i Voina i Badea i Stoica i Oprea i Balea i Neag i Luca i Standul i pac Oprea i Ştefan şi cu alalţi săteni den Gălişăşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, să hie de mare credinţă la mina dumnealui jupînului Vucinii vel peharnic ca să hie dumnealui ocină în satul Gălişăşti Gor, însă 150 de stînjeni în latul ocinii şi în lungul vericîtă se va alege den cîmpu, den pădure, den apă, de preste tot hotanil, cu tot venitul den hotar pînă în hotar şi cu un vad de moară în apa Argeşului unde au fost moara lui Ivan postelnicul den Gălişăşti. Pentru că această ocină şi cu vad de moară ce scrie mai sus fost-au a noastră de moşie încă mai denainte vreme şi tot o am ţinut noi cu pace. Iar după aceia, cîndu au fost acum în zilele domnu nostru Io Matei Basaraba voevod, întîmplatu-se-au de se-au ucis un om den satul nostru pre moşiia noastră Gălişăştii. Într-ac6ia domnu nostru, deaca au auzit că se-au ucis acel om, trimis-au măriia sa armaşi dfe să ia deşugubină de la noi şi de la satele de pre înprejur, cum iaste obiceiul ţărîi, că hoţii nu i-au putut găsi nicăiri. Deci au venit şi partea noastră de deşugubină ughi 27. Deci noi nu am avut bani să dăm să ne plătim capetele, ce ne-am sculat de am vîndut această ocină a noastră 150 de stînjeeni şi cu un vad de moară dumnealui jupînului Vucinii vel peharnic derept 1 27 şi ne-au dat toţi banii gata în mîinele noastre şi noi i-am dat de ne-am plătit capetele de deşugubină. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe fără de nici o silă cu ştirea tuturor boiarilor cei mari şi a vecinilor den sus şi den jos şi de pre înprejurul locului, ca să hie dumnealui şi coconilor dumnealui de moşie stătătoare în vecie. Şi au fost mărturii toţi boiarii cei mari anume: pan Hrizea vel ban i pan Ivaşco vel dvomic i pan Gligorie vel logofăt i pan Nedelco vel cliucer i pan Costandin vel postelnic pan Buzinca vel comis şi toţi boiarii mari şi mici şi megiiaşi anume: ot Borleşti, Duşca i Stan i Pătru i ot Dobrogoste, Pătru i Opriş i Pravăţ i ot Fleşti, Vladul i Macarie i ot Ueşti, Mogoş i Marin i ot 326 www.dacoromanica.ro Cocul, Mehăilă i ot Groşi, Stoica i ot Păpuşari, Tatomir i Roman i ot Zărneşti. Oprea i ot Stroeşti, Stanciul şi alţi mulţi megiiaşi. Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-ne-am degetele ca să se crează. ____H nHCdjr <13, CTOHKd rtOr©$ET, 8 E8K&PEIJJH «-fcCEl^d »HlE d-rw A^Hk, B Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CLXIII/2. Orig. hirtie (31 x 21,5), 5 peceţi aplicate, 1 Loc rupt. * „Şi am scris eu, Stoica logofătul, în Bucureşti, luna iunie l-a zi, in anul 7144" <1636>. 3 Costantin Cantacuzino. 295 1636 (7144) iunie 1. t ffi.H EO>KÎEK>, Iw ffidTEH HdCdpdEd EOEBOA' H rOcnOAHHk. A.dBdT TOC-nOACTKO MH CÎE nOKE/TfeHÎE rOcnOACTEd MH (10HTEH0M npdEHTEd rOcnOACTBd MH jupan Vucina vel peharnic, ca să-i fie lui ocină în sat în Găleşeşti în judeţul Argeşului, însa'preste tot satul stînjeni 150 în latul ocinii, iar în lungu den hotar pînă în hotar şi cu-n vad de moară şi cu tot venitul ce să va alege. Pentru că aceasta ocină den Găleşeşti şi cu vadul de moară au fost de moşie a Găleşeştilor şi tot o au ţinut în pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, au căzut satul Găleşeştii la o deşugubină că se-au ucis un om pre aceasta ocină. Şi au venit toţi sătenii aici la domnia mea în divân de s-au plînsu de greutatea deşugubinei. într-aceia, domnia mea am judecat şi am dat cum cine va plăti moşiia Găleşeştelor de deşugubină, acela să ţie şi moşiia. Deci megiiaşii, ei s-au sculat toţi cîţi au fost de acolo şi cu alţii denprejur, de au vîndut ocina Găleşeştilor 150 de stînjeni jupînului Vucinii vel peharnic, derept ughi 30; şi aceşti bani i-au dat la acea deşugubină şi au făcut şi zapisul lor la Vucina peharnicul de vînzare, cum scrie mai sus. Iar acel vad de moară au fost al Găleşeştelor ce l-au înpresurat Ivan postelnicul den Găleşeşti de şi-au făcut moară acplo şi n-au avut treabă, iar domnia mea am dat să-i spargă jupan Vucina vel peharnicul, moara de pre vadul lui şi să-şi ţie' moşiia cu pace, să-i fie moşie în veac, iat Ivan postelnicul să-şi lămnele şi moara de acolo şi mai mult treabă să nu aibă. HHdKO A<> HtCT. H HCfipiBHHK, CdM pEM rOcnOACTEd MH. IlHC K>HÎE k- AhHk, B rttT x3pMA. www.dacoromanica.ro 327 ţ Iw ffldTEIO BWEBWAd, MIMOCTÎIO EOJKÎIO rOCriOAHHh.. Iw ffldTEK» KOEKOAd-> Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CLXIII/1, Orig., hirtie (29 X 20,5), petece aplicată. 296 <1636> iunie 3. t Jupan Nicola postelnicul, aceasta a mea carte ţie Radu ce eşti pră-călab la Blatniţa şi după aceia-ţi grăes, de vr6me ce veri vedea cartea meh, iar tu să cauţi neşte oameni buni să fie megiiaşi, să împărţi rumânii de în Cemeţu în dooa cu călugării de la sfînta mănăstire de la Govora iar Medvejdea şi Maloveţul să-i laşi în pace de tot, c-au fost miluiţi de Udrişte postelnicul de în Drăgoeşti. însă şi Beloteştii iar să-i înparţi şi Curăiaci în dooa, cum au fost miluiţi de boiarii cei bătrîni, ale cui au fost moşiile. Şi-am văzut şi cartea lu Udrişte postelnicul de miluitură ş-ale altor domni bătrîni c6-au fost mai denainte vreme. Deci, amu lăsat şi eu ca să-şi ţie călugării partea de jumătate de în Cemeţu şi de în Beloteşti, iar Medvăjdea să o laşi în pace şi Maloveţul. Iar Curăiacea, iar să înparţi rumânii în doo părţi. Mai mult sănu-i învălueşti, ce-i las în pace. Aceasta ţe-am grăit şi într-alt chip să nu faci preste zisa mea. IIhc d3, AlSlUdT dU>rW$ET, M-bCEIţd IOHÎE 7 A^HH1. Arh. St. Buc., M-rea Govora, XXVH/61. Orig., hirtie (29,5 x 21). Data după o însemnare de pe verso. 1 „Am scris eu, Mu şat logofătul, luna iunie 3 zile". 297 1636 (7144) iunie 3. f Scriis-am eu, Iovan mazilul şi soţu mieu Necşe şi fiiu mieu Ivaşco, acestu zapis al nostru, se fie la mîna postelnicului Iane Dumitrescul şi a coconilor dumnelui, păntru se se ştie că i-amu vîndut moşie nostră de la Drăgoenii, care am fostu cumpăratu de la cumnatu mieu Dănuţoiul şi- apă şi pădure şi în cîpu şi pr£ste totu hotarul pînă unde se va ţine d-acea moşie, dereptu 4 400 aspri, ca se-i fie moşie moştină şi ohabnică postelnicului Iane şi coconi-loru dumnelui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi cui va ţine de dumnelui în vecie vacului, păntru că i-am vîndutu de bunăvoia nostră şi dinainte omeni buni şi cu ştire tuturor fraţilor şi a moştenilor. Şi mărturii încă au fostu: vornicul Udrişte de Roşie, postelnicul Andreiu de Tîrgul Jiiul şi Lupul judeţul şi Datco logofătul şi Tîrziia i Chira Sirbuleţ i Gherghe al Banului şi judeţul Iane cu 12 pîrgari şi toţi orăşanii, mici şi mari. IIhc iohîe 7 ahh, x3pA\A- Eu Ivan şi soţul piieu Necşe şi fiiu meu, Ivaşco, păntru credinţa ne-m pus şi pecete. Bibi. Acad., LXXX/4. Orig., hirtie (29 x 22). EDIŢII. Ştefulescu, Ist. Tg. Jiu, 354. 328 www.dacoromanica.ro 298 1636 (7144) iunie 5. Cartea lui Toderaşco vtori portar, cu soţiia lui Mariia, cu care au vîndut unui Chirca croitoriul o casă cu pimniţa şi cu locul curţii, ce zice că iastş lingă Curtea Domnească despre poarta den sus în Bucureşti. Adecă eu Toderaşco al doilea vornic şi cu jupîneasa mea Mariia din Bucureşti, scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă la mina Chircăi croitoriul, ca să să ştie că i-am vîndut noi o casă cu pivniţa şi cu locul curţii cît este îngrădit lîngă Curtea Domnească, între Dumitru fuştaşul şi între Mariia pităreasa, despre poarta curţii din sus. Şi l-am vîndut noi drept şasă mie de bani, fără alaltă cheltuială, de bunăvoia noastră. Şi am luat toţi banii gata în mîinile noastre dinnaintea vecinilor, ca să-i fie lui moşie şi coconilor cu pace în veac. Care loc iaste aici în Bucureşti, de l-am cumpărat şi noi de la Limber şălariul. ŞL am pus şi mărturii anume: Marco comisu şi Mânui cupeţul şi Mihalco şălariul şi Dumitru logofătul şi Dumitru fuştaşul şi Grama logofătul şi Stan-ciul comisul şi Stan şălariul şi Iane croitoriul şi mulţi oameni, carii îş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adevărata credinţă mi-am pus şi eu pecetea şi iscălitura mai jos ca să să crează. Şi am scris eu,... \ logofătul în Bucureşti, în luna lui iunie 5, vă leat 7144 <1636). Eu Tuderaşco vtori dvomic. Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 443, f. 197v. Copie. 1 Indescifrabil. 299 1636 (7144) iunie 5, Bucureşti. f fflHAOCTÎEIO BOHCÎEIO, Iw fflaTEIO KOEBOAa H roenOAHH'h BTiCOH 3EMAH Jfrr-ppoK/iax'ÎHCKOE, khSk KE/iHKaro H np'fcAOEparo, cTaparo, fiokohhhomS Îw Bacapasa boe-e«a<>. A<>BaT rocnoACTBO mh cîio noBE/vbHÎEio rocnoACTea mh >K8nanHU,EB Alăptai, A”MilEpa «SnaHHlfES GTaHEH WT KSpVrELJJH H 3ET0M ch Ep*kcteb h >K8naHHU,EB Ero dHTErtHHEB H CTi HH)f CHHOBH, EAHU.EM Eor*K A^POSa^, 0KOJKE A<> HM ECT CErtO T«p K$pO-TELJJÎH WT CSACTBO Sdaili CEC JfOTapOM H ChC BEHHHÎH H CEC BTiC )fOAOKOM, WT noaio h wt uiSMa h wt boa h cec bpoa 3a boaehhu.8 h cec bemhhÎh, Ha hme: Ha Te CEC CHHOBH CH H I)lE$aH CEC CHHOBH CH H PaA^d CEC CHHOBH CH H ăâ3âp CEC CHHOBH CH H GdnpHUJ CEC CHHOBH CH H Htr CEC CHHOBH CH H IJlE^aH H fflHJfEH/TE H ToaAEp, CHHOBH [ch] Hhae/wcob MOHajf h Bora cec chhobh ch h naipHHa, chh*e Bor*EB cec chhobh CH H EhUMH CEC CHHOBH CH H OaHHa, CI1H-E EHW4H0B CEC CHHOBH CH H ITfeKLljSA CEC CHHOBH CH H GTaH, SpaT fflorEB CEC CHHOBH CH H PaA&l IlHUTOHSrt CEC CHHOBH CH, nO" HEJKE Toro CErtO Top K8pOTEL}JH EHAH C#T F10A0BHH0 3a CErtO 3a A'fcAÎHS >K8naHHU,EB fliapîEH, wt HaA MaTEpaM ch, HcSnauma GTaHa, a APSra noaoBHHO 3a cea bhao ect noKSnHa 3a GTaH aoro^SET, m8>k >khteahhu,eb Alăptai, wt HaA K8a<> h wt HIept^met wt KSpoTEijJH 3a xAîx^â acnpH totobh, eluejke wt npH aehîe noKOHHHOM8 ffiHpHa boeboa- H wt TorAa caMo e"ec AP'Ewaa wSnaHHua Alăptai ceao KSpoteljjîh ehlhe flHC CEC AOBpO MHpHO. ă noTOM, K"EAa ect bha eti aehh PaASa BOEEOAa no cemp^th GTaHOB awrw-^jet wt Gepelijh h no f'EMp'ETH E8aeh h IUhpemetob WT KSpOTELJJH, a PaA$a, CHH*E B-eaeoe wt HosaMH H >K8n4HHu,a Ero Ilp^sa, whh ET^ABirHET np8)f P<*AH noaoBHH a www.dacoromanica.ro 329 3a CEd IVT Top KSpivTEllJH, MTO ECT EHd nOKSnEHÎE. H nOUJEd ECT lip EA PdA&ld BOEBOAd, TEpE C-Knp-blUE CE 3d dHlţS CKC JK8ndHHU,d /Elap7ta H CKC CHH"K CH &APHl|iE. E"K TOM, PdA&i koekoa rocnoACTK» em8 c8A«d ect h AdKdd ect, raKOJKE Ad AP^^ht JKSndHHiţd IIpTiBd, dHEfltJid 3d CECTp-K JK8ndHHIţEB MdpÎEH, nOdOEHHO 3d CEdO IVT Top KSpTiTElJJH Hd ABOdlV CKC TETKdM CH, JKBndHHIţd ffldpî/ft. ă nOTOAlO K*KAd ECT BÎIV nOCdE nO CKM-P*KTH PdA^AOE, npHdSMHdO CE c8t TEpE EcT BTi3HMdd JK8ndHHIţd IIpHiBd AP^r m8>K, no ToaAEp BdTdjf ivt HonEipH. TdJKE nocdEjf, whh HtcT APtKdd Ta noaoBHHa 3a CEdO no p8Kd Hjf, dH8 ect npoAdd fflSuidTOE MOHdJf ivt K8poteljjh wf ,^0dHH KE3 3HdHÎM ^K8ndHHU,EB ffldpÎEH. fi Ti TOM, JKSndHHIţd ffldpÎA, IdKO npi1$dTHdd ECT 3d B^CTIIO WHd HEWBHH8dd CE c8t 3a IVT'kHECTBa EH, dH8 ECT nOUJEd JKSndlIHUd ffidpîia, ndKHJKE B"K Akhîe PdA^dd boeBoa, tepe cKnpEd ckc TodAEp BdTdjf, 3a dHi;8 npEA PdA^d boeeoa4 h A^cTHSaa ect 3aK0Ha h cSAEHîa, tepe c8t methSa JKSndHHiţd ffiapîra hoeuJh TodAEpoK BdTdjf IVT IIonEipH, xKxr 3d dCnpH, E"K 4,OMd SpdTOM CH, KddOTniK, HdA nOdOBHHO 3d CEdO IVT EoypOTEUJH H EL|IE?KE c8t Add JKSndHHUd ffldpîia TodAEpOE BdTdjf H EAHd AEd 3d WMHHHi IVT ^^p-klIJH, d TodAEp BdTdjf, IVH ECT Add TEJf HOBU.H BHLLlE pEMEHII B"K-CHJf, 8 pSKd /QSlildTOE MOHdJf. H Bni3HMddd ECT JKSndHHIţd ffidpîia CEdO Top K8piiTEipil H b-kc ra ect APii»K8ndHhu,d ffiapîM. H nouiEdH c8t npEA ădEgdHApS BOEBOAd tepe cKnp’biuE CE 3d dHU,S. fini TOM, âdEâdHAPS BOEBOA, rOCnOACTBS EM8 TdEAdd ECT H C^AHd nO npdE H no 3dKOH H AMOJf MEDO HHJf "2 EO/VbpH no pniBdUJE, Hd HME: T8AOP Cd8JKEp P$A^H8d H MhIO BHCTliap H ffilIJfddMd ABOpHHK H IVT XTEpiilJIH, PdA^d nOCTEdHIIK H CTdHKO ABOpHHK IVT IIonEljJH, I3KOJKE Ad CKIMEAdET II Ad HCTHHCTB8ET CKC A&UdMIt HJf: BHdd ECT nOBpdTHdd >K8ndHKU,d ffidpîia BTvCHJf HOBU.ÎH TodAEPOB HdH HH ? E*K TOM, CÎH BHLLlE pEMEHH EOd’fcpH, WHH c8t nOH^AHd nO M&ldHHIţd ffidpÎA, TEfE A^HECEdd nO. rtiSlLJdT MOHdJf 3d dHi;8, np^A HHM, TEpE cST B’KSB’kCTHd II CBEAETEdCTBOBdd Cddh CKC A^UJ^ ErO, KdKO ECT Kni3IIMdd BliCHJf HOBUÎII WT Hd H<8ndHIIUd Mdpîia, KdKO ECT BHUJE nHC. H BHA'tyOM TOCnOACTBO MH H KHIird BOd'kpOM 3d cSJKAEHÎE II KHHrd fldE-ădHAP» BOEBOAd, CHH8 PdAydd BOEBOAd, 3d WCTdd. H IVT TOrAd CdA\0 E'KCAP'K’Kdd >K8ndHHU,d MapîA ceao ESp-kteijiîh c<*kc mhphmvm. ă nOTOM, ICKAd ECT EHd HHH'k 1, B*K AKIIÎE TOCnOACTEO MH, d EOd^pHII TOCnOACTB» MH TodAEp ETOpÎH CdSHCEp H CHHll ETO TuA^d CndTdp H PdAd, AniipEpa 3<8ndHHHd np-KKd, WHH HEWCTdBd'tlOT CM Cl-HE, dH$ ndKHIKE B*K3ABHrCJf npEHIE pdAH nOdOBI.HO 3d CEd» wt Top fiSpoTEipH. H npîHAET npEA rocnoACTBO mii, 8 AHBdii, tepe cKnptdH ce c8t 3d AHH8 CKC M8ndHHlţd fflapîia H CKC 3ET0M CM, fip-KCT-b l03EdUJd H CKC Jh'SndHHHd ErO dHrEdHHd. H CI1UE np-blIJE T0dAEP CdS>KEp H CCHOBH ErO 8 AHBdH, KdKO H^CT EHA 3d dHi;8 KOrAd CE c8t EHd CKnpEd npEA ddESdHAP^ BOEBOAd H KdKO HEB1i3IIMdET WHH hii eah8 acnp8 wt p8Kd wSndilHiţEB MaplEH. d >K8ndHHi;d ffldpîM, WHd nddKddd ce c8t 8 AHBdH, KdKO p8T EHd Add EHiCHJf HOEU.ÎH TOdAEPOB Cd8)KEp H KdKO ECT EHd Add H EAHd AEd 3d WHHH8 WT CEdO ^-Kp-KIjlH, pdAÎ TdE nOdOBHH» 3d CEdO WT fiSpOTEipil. TdJKE, Eli TOM, rocnoACTBO MH CKM TdEAdd II c8AHd nO npdBA^ H no 3dK0H CKC BHiCHJfMH MKCTH-THMH npdBHTEdÎH TOCnOACTEO MH H CKM Add TOCnOACTEO MH TodAEpOE C/l8>KEP WT AHBdH 3dK0H, K| EOd’bpH Ad 3dKdMUlE, KdKO H^CT HJf ECT EHd Add EHiCHJf HOBUÎII EliC-nET H KdKO H-fcCT EÎW 3d dllU,8 npEA ddEgdHAP^ BOEBOA, KOrAd CKnpEHÎE; d TodAEP Cd8nKAEHÎE 3d dHlţ8, npEA JfdEâdHAPOB BOEBOA- H ElldH c8t HCnpdBHHK Hd KdETB8 Cd8r TOCnOACTKd MH, PdAyd BTOPÎH nOpTdp. TdJKE ECT WCTdd TodAEp Cd8JK£p H THA8d H ^30 www.dacoromanica.ro PiAA UIT 3AK0H H WT C8>KAEHÎS WT npEA rOCnOACTBd MH. H 83t)[0M rOCnOACTKO MM WT AHBdH WT p$Kd TodAEpOK H KHHfM PaA$M KOEKOAd, MTO ECT EHA C'KTBOpHA TodAEp HdA nOAOBHH# 3d CEAO ] A dl|IEAHKE JfOKET H3BAAHTÎ TodAEP Cd8>Kdp HtKOrAd ţrtKÎf KHHrH HAH BdflUCE, Aa »E CE B’fepSEUJE, EpE cSt WCTdA WT 3dKOH, KdKO nO EEKK> METljJfS Ad HE HMAT, HHKOAHKE. CEro pdAÎ AaA®X ckm rocnOACTEO a/ih >K8n3EdUId H KSndHHUEE ErO, flHrEAHHEB, A"MPEPd >KHTEAHHi;EB MdpÎEH, BKOÎKE ^d HM ECT CEAd Top KSpOTEIJJÎH c*KC BO.COM X^TdpOM fi COC BEMHHÎH H COC BOC X0A0KOM WMHhS, A'feAÎHS H KO WJfdE CUHOBOM H BHSkOM H IjptEllSHETOM H HE WT KOrOKA®-HEnOKOA'kEHMO, nopH3M© rocn©ACTBd MH. Geîke 8eo ceeaeteaîh nocTdEAtEM rocnOACTEO mh: xtfndH Xpr.3d bea EdH KpdAEECKIE H JK^fldH ÎEdUJKO BEA A^OpHKK H JKSndH TAHrOpTE BEA AWrW$ET H XdWdH ^SMHTpS BEA BHCTÎrap H >K$rdH EpEAJ BEA cndTdp H EeAEAKO BEA KAlOMdp H SdCHAdKE BEA CTOAHKK H Et:3I.HKd BEA KOMHC H EBMHHd BEA nEJfdpHHK H HCSndH EocTdHAHH BEA flOCTFAHt.lf. H HCnpdBKHK, TAKrOpÎE BEA AOrO^ET. H HdnHCdX d3 flEnOAdT AWrW^ET BO HdCTOAHH TpdAV E8K8pEl|JH MtcElţd IOHÎE E ABHH H WT dAAA\d A® HHHt1, BO AtT x3pMA- f îw /HdTEtt BWEEWAA, MHAOCTÎW KO>Kλ TOCnOAHHK. îw ffldTE» BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io-Basarab voievod. Dă domnii mea această poruncă a domniei mele jupa-niţei Maria, fiica jupaniţei Stana din Curăteşti şi ginerelui său, Cîrstea iuz-, başa şi jupaniţei lui, Anghelina şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Curoteştii de Sus, din judeţul VÎaşca, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vadul de moară şi vecinii, anume: Ilie cu fiii săi şi Ştefan cu fifi săi şi Radul cu fiii săi ş' Lazăr cu fiii săi şi Opriş cu fiii săi şi Neag cu fiii săi şi Ştefan şi Mihăilă şi Toader, fiii Ilxi Nidelco monahul şi Boga cu fiii săi şi Paştina, fiul lui Boga, cu fiii săi şi Vişan cu fiii săi şi Oancea, fiul lui Vişan cu fiii săi şi Neacşul cu fiii săi şi Stan, fratele! lui Moga cu fiii săi şi Radul JPiţiianul cu fiii săi, pentru că acest sat Curoteştii de Sus, jumătate de sat a fost de moştenire al jupaniţei Maria, de la mama ei, jupaniţa Stana, iar cealaltă jumătate de sat a fost cumpărată de Stan logofătul, bărbatul jupaniţei Maria, de la Buda şi de la, Şerămet din Curoteşti, pentru 14 560 aspri gata, încă din zilele răposatului Mihail voievod. Şi de atunci încoace a tot ţinut singură jupaniţa Maria satul Curoteştii, mai sus scris, cu bună pace. Iar după aceea cînd a fost în zilele lui Radul voievod, după moartea lui Stan logofătul din Sereşti şi după moartea lui Buda şi a lui Şiremet, din Curoteşti, Radul, fiul lui Bălboe din Novaci, şi jupaniţa lui, Pîrva, ei au ridicat pîră pentru jumătate de sat din Curăteştii de Sus, care a fost cumpărătură. Şi au venit înaintea lui Radul voievod, de s-au pîrît de faţă cu jupaniţa Maria şi cu fiul ei, Udrişte. întru aceea Radul voievod, domnia lui a judecat şi a dat ca să stăpînească jupaniţa Pîrva, nepoata de soră a jupaniţei Maria, jumătate de sat din Curăteştii de Sus, în două cu mătuşa ei, jupaniţa Maria. Iar apoi cînd a fost după moartea lui Radul, s-a întîmplat de a luat jupaniţa Pîrva alt bărbat, pe Toader vătaful din Popeşti. Apoi după aceea, ei n-an ţinut acea jumătate de sat pe mîna lor, ci au vîndut-o lui Muşat monahul din Curoteştii de Jos, fără ştirea jupaniţei Maria. întru aceea, jupaniţa Maria, dacă a prins de veste, ea nu s-a îndurat de moştenire ei, ci s-a dus jupaniţi Maria, tot în zilele lui Radul voievod, de s-a pîrît de faţă cu Toader vătaful www.dacoromanica.ro 331 înaintea lui Radul voievod şi a căpătat legea şi judecata, de a lepădat bani, jupani ţa Mana lui Toader vătaful din Popeşti, 12 000 aspri, în casa fratelui său, Calotă, pentru jumătate de sat din Curoteşti şi încă a dat jupaniţa Maria lui Toader vătaful şi o parte de ocină din Dărăşti, iar Toader vătaful, el a dat acei bani sus spuşi toţi, în mîna lui Muşat monahul. Şi a luat jupaniţa Maria satul Curăteştii de Sus şi l-a tot ţinut jupaniţa Maria cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, Toader vătaful, el a ridicat pîră ca să ia înapoi acea jumătate de sat de la jupaniţa Maria. Şi s-au dus înaintea lui Alexandru voievod de s-au pîrît de faţă. Intru aceea, Alexandru voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat între ei 6 boieri pe răvaşe, anume: Tudor slujerul Rudeanu şi Ianiu vistierul şi Mihalcea vornicul şi din Hiereşti, Radul postelnicul şi Staico vornicul din Popeşti, ca sa cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor: a întors jupaniţa Maria toţi banii lui Toader sau nu? întru aceea, aceşti boieri mai sus spuşi, ei au silit pe jupaniţa Maria de a adus pe Muşat monahul de faţă, înaintea lor, de a arătat şi a mărturisit singur cu sufletul lui, că a luat toţi banii de la jupaniţa Maria, cum este scris mai sus. Şi am văzut domnia mea şi cat tea de judecată a boierilor şi cartea de rămas a lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voie :od. Şi de atunci încoace a tot ■ţinut singură jupaniţa Maria satul Curăteştii cu pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele, Toader al doilea sluger şi fiul lui, Ghidul spătar şi Rada, fiica jupaniţei Pîrva, ei nu s-au lăsat aşa, ci au ridicat iarăşi pîră pentru jumătate de sat din Curăteştii de Sus. Şi au Venit înaintea domniei mele, în divan, de s-au pîrît de faţă cu jupaniţa Maria şi cu ginerele ei, Cîrstea iuzbaşa şi cu jupaniţa Anghelina. Şi aşa pîrau Toader slugerul şi cu fiii lui în divan, că n-a fost martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mai e vistier şi jupan Preda mare, spătar şi Nedelco marş clucer şi Vasilache mare stolnic şi Buzinca mare qomis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costaniin mare postelnic. Şi ispravnic, Qligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti luna iunie 5 zile şi de la Adam pînă acum în anul 7144 <1636>. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CXXI/1. Orig., perg. (33,5 X 45), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din a doua jumătate^a sec. XVIII. 1 HHH'fe (acum) scris deasupra rîndului. 300 1636 (7144) iunie 6, Bucureşti. f ffiHrtOCTÎEIO EOJKÎEIO, IlV ffldTEI© BOEBOAd H rOCnOAHH'K R"KCOH 3E/W/1E Xm-pP©B/td)fÎHCKOE, Bh8K BE/lHKdrO <1 np’fcAOGfdrO, CTdpdrO, nOKOHHHO/WS IlV EdCdfdBd ROE-E©Ad. AdEdT rocnOAcTEO BE/rfcHÎE rocnoAcTEO mh nonEB Gtohk"kh urr E'k/iiieijjh, urr cSacteo CdK h ckc chhobh ch, eahiiem Eor-K a^ct, bkojke a* m8 ecT EAHd EIÎHOrpdA 8 A’fe'lS/l HJKE CE 30BET GScSBIH, U>T r/ldB /103ÎEB H/IÎER, WT KdMEIt 8 ropHH, no p030p, aoph. . .pdcTpiir mectom h 8 aoahh, KdKO HA'feX8 KHHorpdAE hutt U1HP0K, no P030P, AOPH R"K TdE KdMEH, nOHEJKE ECT nOKSnt/l nOnd GTOHKd CÎK» BHHOrpdA EHUIE pEWEHd IVT HdA GTOHH, CHH"K rEp/WdHOE WT GtIiHKS/IEIIJI’, 3d XRWA -roTOBH. Ii npoAM ect 3d HEroBO Aospo so/tio, ckc 3dnHc urr pSKd ei*o 3d npoAdHîe H CKC MHOSH AOBPH rtlOAÎE CBEAETE/IÎH HdnHCdHH 8 3dnHC, Hd HME1 A1hK8/1 k KodA*h. H HerSU, H WT EpntHEIJJH, E/ldA H A0BPE H WT G'Kp'KlJJH, GTdHHIO/l H APdr9AU

ect non Gtohk-kh ae<> norodHE 3d /wfecTO cTEpnS Hd Rp-KjfS, 8 a^8a G8c8bih/iop, nOHEJKE ect noKSnH/i rfon GTOHKd cie ae<> norodHE eiiuie pehehe ivt HdA UlEpEdH IVT GScSBHH 3d \f dCnpH TOTOEH, CKC 3dnHC IVT p8Kd ErO H CKC CBEAETE/IÎH no hme: ivt Ent/uţEiiiH, Iivh h Teivaop h ivt GtkhkS/ieiuh, Mkk8/i ii H‘bKUi8/i, chhti TEp/UdHOB H HtrOE . ckm rocnoACTBO mh nonEB Gtohk*kh, hkojke a<> m8 ect CÎE BHHOrpdAÎE IVHI1H8, A^AHH8 H B*K IV^dB-K CHHOBOM H EH8KOM H nptBHSlEAO/U H HE IVT KOrOJKAO HEnOKOrttBHMO, n0pH3/l\0 TOCnOACTBd MH. www.dacoromanica.ro 333 Ge>KE 8kO H CKEAETErtÎH nOCTAKHjf TOCnOACTBO MH: Ok8|MH XpH>3d REA RAM EpdAERCKH H >K8ndH ÎKdUJKO REA AROpHHK H >K8ndH TAHropTE REA AOrO$ET » ÎKSlMH ,A,8MHTp8 Â&AECK8A REA RHCTÎiap H WSfldH IIpEAd REA cndTdp H WSfldH HeAEAKO bea «vAIOMdp H WSndH EdCHAÎE REA CTOAHHK H WSfldH REA KOMHC H WSfMH RS>4HHâ REA nEJfdpHHK H KSndH KocTdHAHH REA FIOCTEAHHK. H HcnpdRHHK, TAHrOpTE REA AWPWjjlET. H HdnHCdJf d3, AEn'KAdT AOPOijSET, RT* HdCTOAHH rpdA E8K8pEl|]H, AlfbcElţd tOHÎE S AfcHH H WT ^AdAţd A<»KE A® HHHt, , .TE4EHIE A'fcTOM R AtT x3pMA, AtTd rOCflOAHH^ ÎmcSc XpHCTOC xd)fAS. •ţ ÎW ffidTEW RWERWAd, A»HAOCTll« KO>kTK> TOcnOAHHk. IlV MdTEK» ROEROA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Basaraba voievod. Dă domnia gata. Şi a vîndut de a lui bunăvoie, cu zapis de vînzare de la mîna lui şi cp mulţi oameni buni martori scrişi în zapis, anpme: Micul şi Coadă şi Neguţ şi din Vrăneşti, Vlad şi Dobre şi din Sărăşti, Standul.... şi din Măti-•ceni, Negre şi din Hănzeşti, Stoian Imbrostă şi fiul lui Radul, şi din Bălţeşti, Dragomir şi Ioa şi Teodor şi Ganea şi... Costea şi din Stăiculeşti, Ivan şi fiul lui, Stoian. Şi iar să-i fie popii Stoica un răzor... în acel vîrf, de zestre, însă din via lui Radul pînă în grind, la potecă, pentru că l-a. cumpărat popa Stoica, acest răzor, loc*.', mai sus scris de la Gherman din Stăiculeşti pentru 120 aspri gata, cu zapis de la mîna lui şi cu martori scrişi în zapis, anume: din Stăiculeşti, Micul şi din Bălţeşti, Ion şi Teodor şi... *. Şi iar să-i fie popii Stoica două pogoane de loc sterp la vîrf, în dealul Susuiacilor, pentru că a cumpărat popa Stoica aceste două pogoane mai sus .zise de la Şerban din Susuiaci pentru 400 aspri gata, cu zapis de la mîna lui •şi cu martori anume: din Bălţeşti, Ion şi Teodor şi din Stăiculeşti, Micul şi Neacşul, fiul lui Gherman şi Neagoe... său Istratie şi din Vrăneşti, Oana şi ■din Podeni, Dragomir şi din Drăguşeşti, Şerban şi Barbul şi din Pătrăşcani, Dragomir şi Radul, nepotul lui Şerban şi din Răteşti, Ţudor al doilea vornic. Şi au fost atunci... lui Şerban de faţă la această vînzare, Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni viile lor, ei de alor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. 334 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti luna iunie 6 zile şi de la Adam pînă acum... cursul anilor în anul 7144, anul domnului Iisus Hristos 1636. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Ploeşti, Colecţia „Foi volante şi documente", nr. 326/1. Orig., perg. (30 x 39), ;rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. EDIŢIL Facs. îndrumător.. . j. Prahova, nr. 1, p. £39. A Loc alb. 301 1636 (7144) iunie 7. ţ Eu, Vasilie spătarul, şină Muşat vistiiarul, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna frăţine-mieu popa Standul ot Bogă-teşti, cum să să ştie că ne-am fost înfrăţit mai denainte vreme, ci i-am fost dat şi o delniţă de în Izvorani. Iar cîndQ au fost acum, eu i-am dat şi rumu-nul, anume Dumitru de Izvorani şi mi-au dat şi frate-mieu, popa, ughi 40, ca să-i fie lui de moşie. Că blăstem, încă am pus şi atunci şi acum iar am pus, ca să n-aibă de nimeni val. Şi pentru credinţa pus-am pecete şi iscălitura. Hhc M-bCEIŢd I0HÎE 3 A^HH, iVbT x3pMA- Eu Vasiliş spătarul După Berechet, Album, pl. I. 302 1636 (7144) iunie 7, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dat-am domnia mea aceast poruncă a domniei mele boeru-lui domniei mele, lui Stroe logofătul şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va d rui, ca să-i fie lui de ocină în satul Jigălia, din judeţul Romanaţi, însă partea jupînesei Drăganii şi feciorilor ei, Mitrea şi Drăghici, din cîmp şi pînă în pădure şi din apă şi din şezutul satului şi cu viile şi de peste tot hotarul, cît se va alege. Pentru că această mai sus zisă ocină din Jigălie a fost jupînesei Drăganei şi a feciorilor ei, Mitrea şi Drăghici, de moştenire de la părinţii ei. Iar după aceia, cînd fu acuma, în zilele domniei mele, Stroe logofătul a cumpărat-o de la jupîneasa Drăgana şi de la feciorii ei, Mitrea şi Drăghici, pentru ughi 85 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor de vînzare. Şi iar să-i fie boierului domniei mele, lui Stroe logofăt, ocină în Jigălie din cîmp şi din pădure şi din apă şi din şezutul satului şi cu viile şi de peste -tot hotarul, cît se va alege. Pentru că această ocină a fost a lui Ilie postelnicul din Gropşani şi a jupînesei lui... de zestre de la soacră-sa Drăgana. Iar după aceia, Ilie postelnicul şi jupîneasa lui... am vîndut-o lui Stroe logofătul pentru ughi 65 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui de vînzare. Şi iarăşi boierului domniei mele să-i fie lui Stroe logofăt ocină în satul Deveselul, judeţul Romanaţi, dar din partea cnezească stînjeni 300, din www.dacoromanica.ro 335 cîmp şi din pădure şi din şezutul satului şi de peste tot hotarul, cît se va alege. Pentru că a cumpârat-o Stroe logofătul de la Stoinea şi de la Stanciul şi de la Moş şi de la alţi moşneni ai satului pentru ughi 25 aspri gata şi cu za-pis de la mina lor de vînzare. Şi iar a cumpărat Stroe logofăt ocină şi vecini în satul Secăreştii din judeţul Olt, însă jumătate din sat, din cîmp şi din apă şi din şezutul satului şi cu vecinii şi cu viile şi de peste tot hotarul, cît se va alege de la jupîneasa Păuna şi de la feciorii ei, Pătru şi Preda şi Badea, feciorii Radului postelnicul din Secăreşti, nepoţii lui Gheorghie dvornicul, pentru ughi 100 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor de vînzare. Şi iar să-i fie boerului domniei mele lui Stroe logofătul nişte Vecini, anume: Luca cu feciorii săi şi Sima Nicoară cu feciorii săi şi Bran cu feciorii săi şi iar Luca cu feciorii săi şi Oprea cu feciorii săi şi Ianoş cu feciorii săi şi Staico cu frate-şău Radul şi cu feciorii lor. Pentru că aceşti mai sus zişi oameni au fost vecini ai Predii slujerul Floricoiul din satul Pleaşovul. Iar după aceia, cînd a fost în zilele lui Alexandru voevod, feciorul lui Radul voevod, atunci Preda slujerul a fost vîndut satul Laiovul Petrii slujerul, feciorul lui Aslan dvornicul şi cu vecinii mai sus-scrişi, anume în zapisul lui. Şi cînd a cumpărat Petre slujerul satul Laiovul, a mers acolo şi a căutat vecinii ce au fost scrişi în zapisul Predii slujer cel de vînzare şi atunci nu s-a împl'nit suma de vecini cîţi a fost, vîndută cu zapisul lui. întru aceia, Preda slujerul, dircă a văzut cum că nu se împlinesc vecinii cîţi a scris el în zapisul lui, s-a întocmit de a dat Petru slujerul pe aceşti oameni ce s-au scris mai sus din staul Pleşovul, să-i fie lui vecini pentru vecini. Şi i-a luat Petre slujerul din satul Pleşovul şi i-a adus la satul din Laiovul. Şi i-a tot ţinut pe ei Petre slujerul cu bună pace. Iar după aceia. Petre slujerul i-a vîndut pe aceşti vecini lui Stroe logofătul pentru ughi 85 aspri gata, ca să fie iarăşi la moştenirea lor în satul Pleşovul, unde au fost şi de mai nainte vreme şi cu zapis de la mîna lui de vînzare. Şi iar să-i fie boerului domniei mele lui Stroe logofătul ocină şi vecini în satul Groşătul, în jud. Muscel, dar toată partea lui Dragomir logofătul din Rativoeşti şi vecinii să se ştie aunme: Paca şi fiul lui şi Oprea Meca şi ■fiul lui şi fratele lui, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din şezutul satului ■şi din dealul cu viile şi de preste tot hotarul, cît se va alege, pentru că a cumpărat Stroe logofătul această ocină şi vecinii din Groşăt de la Dragomir logofătul pentru ughi 90 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui de vînzare. Iar să fie boerului domniei mele, lui Stroe logofătul, ocină şi vecini In satul Ştefăneştii, dar toată partea lui Muşat vistierul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu toţi vecinii şi cu via şi de preste tot hotarul, oricît se va alege. Pentru că această mai sus-zisă ocină •şi vecinii din satul Ştefăneştii a fost a lui Muşat vistierul de cumpărătoare 'incă de mai nainte vreme. Iar după aceia, cînd a fost acuma, în zilele domniei mele, după moartea lui Muşat vistierul au rămas multe datorii la turci şi la neguţători şi aceşti datornici au apucat pe Vasilie spătar, feciorul lui "Muşat vistierul ca să plătească el datoria tatălui său, a lui Muşat vistierul. Şi el în nici un chip n-avut ce face ci s-au sculat şi a vîndut această mai sus zisă ocină şi vecini din satul Ştefăneştii, toată partea lui Muşat vistierul "boerului domniei mele, lui Stroe logofătul, pentru ughi 656 bani gata de a dat şi a plătit datoria lui Muşat vistierul şi cu zapis de la mîna lui de vîn-.zare. Şi iar să-i fie boerului domniei mele lui Stroe logofătul ocină în satul Ştefăneştii, dar două delniţe şi jumătate şi un vecin anume Cîrstea, feciorul ♦Ciuţii şi cu feciorii lui, din cîmp şi din pădure şi din apă/ şi din şezutul sa- 336 www.dacoromanica.ro tului şi cu viile din brîul de jos şi de preste tot hotarul, pentru că a cumpărat Stroe logofătul aceste două delniţe şi jumătate şi cu viile şi cu vecinii de la Văsiiu şi de al Albul, feciorii Albului logofăt din Rătivoeşti, pentru ughi 80 aspri gata şi cu zapisul lor de vînzare. Şi s-au vîndut de aceşti mai sus zişi anume boieri ocinile lor şi vecinii şi viile şi ţiganii de a lor bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boerilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Drept aceea, am dat domnia mea boerului domniei mele lui Stroe logofătul, ca să-i fie lui aceste mai sus zise ocine şi vecinii şi ţiganii de ocină, do moştenire şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de către nimeni să nu se clătească, după zisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea: pan Hrizea velban şi pan. Ivaşco vel dvornic şi pan Gligorie vel logofăt şi pan Dumitru vel vistier şi Pan Preda vel spătar şi pan Vasilache vel stolnic şi pan Buzinca vel comis, şi pan Vucina vel paharnic şi pan Costandin vel postelnic. Şi isparvnic, Gligorie vel logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Sărbanovici, în scaunul de cetate Bucureşti, luna iunie a 7-a zi. Şi de la Adam pînă acum în anul 7144 şi în anii de la domnul 1636. ţ Io Matei voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod. După Marian, Patru doc., 94—96. 303 1636 (7144) iunie 10, Bucureşti. f fllHAOCTÎEW E0>KÎEW, Îw ffldTEH EdCdpdKd BOEBOAd H rOCflOAHH'k. AdKdT rocnoACTEo mh cîia noBE 2neasa Dimitra şi fiiu-său Ghioca iuzbaşa cum cîndu au cumpărat această parte de vad de (moară au cumpă) ^at cu voia lor şi cu ştirea lor şi cum www.dacoromanica.ro 337 acei bani i-au luat tot cu... 2 (Deci domnia) 2 mea am judicat cu tot divanul) 2 şi am dat jupînSsei Dimitrii şi (fiisu-său, Ghiocăi iuzbaşa) 2 de .. .2 şi să-şi fa 2 moară u 2 yadu şi să ţie bu bună pa(ce) cum au cumpărat <... mo)2şie stătătoare (pent)ru 2 că se-au pîrît de faţă cu Stan şi cu soţiile lui şi au rămas de lege şi de judecată denainte adomnii m61e den d;van ,ca să nu mai aibă treabă cu ce au cumpărat ei, numai să-şi ţie părţi(le) 3 lor, ce au rămas nevîndute, pentru că aşa am judecat domnia mea. Hh4ko a<* Ht ect. H HcnpasHHK, C4M rocnoACTBd mh. IIhC $ E$K$pEIJJH, K>HÎE LrW A^Hbl, K rt^T x3pM^. f I ffldTEK» KWEKWA4, M’IAOCTIIO EOJKÎIO rOCflOAHHk. îw iQdTEIO EOEKOA (Pe verso contemporan:) Cartea lui Matei vodă ce au avut Ghioca capitan pîră cu Pătru, pentru vadul morii. Arh, St. Buc., M-rea Cotroceni, 1/13. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată. Copie ibidem, ms. 692, f. 8v—9. 1 în loc de „vad“. 2 Loc rupt. * Omis. 304 1636 (7144) iunie 11. t /&HA0CTλ EOJKÎK», ÎW ffidTEH EdCdpdBd BOEBOA* H rOCFlOAHHk. ^dBdT rOC-iioactko «h ci» noK'brtEHîd rocnoACTKO mh, sfintei dumnezeiască mănăstire ce să cheamă Babele, care iaste hramul...1 şi părintelui ...1 egumenul, năs-tavnicul sfintei mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri un rumân, anume Balea şi cu feciorii lui cîţi Dumnezeu i va da, păntru că acest rumân iaste de moşie den Ştefani, şi tot l-au ţinut mănăstirea cu pace. Iar cînd au fostu acum, în zilele domniei mele, iar Chiriiac den Stoeneşti scornit-au pîră, zicînd cum iaste acest rumân de moşie den Stoeneşti. Şi au venit Chiriiac naintea domniei mele în divan de s-au pîrît de faţă cu egumenul. într-aceaia domnia mea am căudat şi am dat domnia mea 6 megiiaşi la mijlocul lor, ca să adevereze, iaste Balea den Ştefeni au den Stoeneşti. într -aceaia aceşti megiiaşi strînsu-s-au toţi anume: ot Letcă, Voico i ot Că-măneşti, Şerbu i ot Ograzeni, Oprea i ot Ciuhani, Pătru i ot Ghimpeni, Băcica i ot Stănislăveşti, Ancul şi au adevărat cum iaste de moşie den Ştefeni. Şi am văzut domnia mea şi zapisul megiiaşilor de judecată la (mîna) 2 egumenului. Derept aceaia, am dat domnia mea cartea domniei mele ca să fie volnic părintele a-şi ţine rumânul cu bună pace, de cătră nimenele opreală să n-aibă naintea cărţiei domniei mâle. Ehako a<* hect, no psw rocnoACTBO mh. HcnpdKHHK, CiM pEJf TOCnOACTBO iVIH. HhC K>HÎE af AhHH, B a1JT x3pMA- t îw Md0EK> EWEEWAÎ, MHrtOCTÎIO E0>KÎK> TOenOAHHk. 538 www.dacoromanica.ro Mm îw ffidTEIO BOEBOA ifi|HA GhMOH BTOpH AOrOf|sET3. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCLXVI/1. Orig., hîrtie (28,5 X 19,5), pecete tim, brată. Cu o copie ibidem. ms. 135, f. 296v. 1 Loc alb. a Omis. 3 A învăţat Simion al doilea logofăt. 305 1636 (7144) iunie 12, Bucureşti. ţ MhAOCTÎEK» BOWTEIO, Îw ALdTEIO BOEBOAd H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMAE ăîrppOB-AdjfÎHCKOE, BH8K BEAHKdrO H nptAOBpdTO, CTdpdrO, flOKOHHHOMS îw EdCdpdBd BOEBOA, ^dBdT rocnoACTBO mh cîk> noBEAtHîio rocnoACTBd mh EOAtpHHS rocnoACTBO mh HcK^AEB np’EK'EAdBSA H >K8ndHHU,E ErO, 3>rtOp ÎHKTiB, A^UI^d PdAyAWE KOMHC WT Kop/VE TElţJH H CEC CHHOBH CH EAHlţHWE HoPTi AdpOBdX, I3K05KE Ad <"8 ECT HtKOE dU,H-rdHH, Hd HME! n-EAVP6 UHPdHSA H CEC BpdTOM CH TpdHAd^Hp, CHHOBE MHlţdplbB IţHrdHSd H C*EC CHHORH HM. IIOHEWE CÎH BHUJE pEHEHH dlţHrdHH EHAH c8t 3d A^AHH8 PdA8A\fH KOMHC WT Kop/VETElţJH, EdlJjS >K8ndHHU,EB $AOpHK’EH, TTiCT Hek8AEB fip'EK’KAdESA, £L(JE>KE WT npt>KAE Bp'kME. d nOTOM, K'EAd ECT BIM CEA^, B-E AhHH POCnOACTBO MH, nO CEMp-ETS PdA&lOB KOMHC, d EOd’kpHH rOCnOACTBO MH HEKSrtd np’EK'EAdESA H H&ndHHIţd EPO $AOpHKd, A’ElfJEpd PâAYAWS KOMHC, IVHH C8T HMdAH np8)f npEA rocnoACTBO MH 8 A'*BdH CEC >K8ndHHlţd EpTiHASllJd, CECTpd A8n8AOB nEX’dpHHK WT JKnpOB H CEC H&ndHHlţd flHKd, KH8Kd >K8ndHHJ,EB EpTiH A^UJd, A'MIlHPd ĂSnSAOE nEX’dpHHK, pdAÎ OHHOBH ffiHIţdplOB u,HrdH8d. H npHUJAH c8t, tepe 3dnp-kuiE ce 3d ahu8 8 eeahkîh AHBdii n chhh np'kuiE w8nd-HHU,d EpTiHASllJd H dHEnCJdM CH flHKd, KdKO ECT EHA Add n© MlllţdplO IţHrdHSd HEK8Ad EdTdX Uj8p HekSAEE np’EK’EAdESd, A8n8AOB EHB BEA nEXdpHHK, pdAÎ EAHH KOH MTO ECT KHA WCTdA A8n8AOB nEXdpHHK Hd p8K HekSAEE BdTdX WT TAOrOBd, ELJ1H5KE WT npH A^HH GhMHWH BOEBOAd. E TOM, TOCnOACTBO MH CEM TAEA^A H c8AE nO npdK H no 3dK0H, CEC B'ECfcMH MECTHTHMH npOKHTEAH rocnoACTBd MH H CEM HCTHHCTBOBdA TOCnOACTBO MH KdKO TEX B'BCEX MTO ECT EHA a8>KEHOEEIIÎH H nAEHEHÎE H KpdAEHÎE H 5KdX©BdHÎE, KOAHIţE c8t ehae B'Eckx nonnpdET III'BpKdH BOEBOAd mh rw e8aet b*e hhmtoke. H cbea^-TEACTBOBdA ECT npEA TOCnOACTBd MH 8 AHBdH H GOnpt SddTEB, 3ET A8n8AOB nEXdpHHK, CdM CEC A^dJE ErO, KdKO ECT EHA ALniţdpiO U,HrdH8A H CHHOBH ErO IţHrdHH 3d AtAHH8 PdA8AOB KOMHC WT RopATiTElJIH, T*ECT HekSAEB np'EK'EAdESA; d A8n8A, T"ECT GOnpEB 3AdTEB H-kCT HMdA HH EAHd Tp-fesS. TdKE ECT WCTdA WSndHHlţd fipEHA^Uld H BHSKdM CH AHKd A'hlIIHpd A8n8AWK nEXdpHHK, WT 3dK0H H WT C8>KAEHÎE WT np^A TOCnOACTBd MH. Gsro pdAÎ, AdA0^ c"em rocnoACTBO mh Hek8aeb np'EK'EAdESAWB h >K8ndHHiţd cro, 4>AOpHKd, I3K0JKE A<> M8 ECT IpEA^PE IţHrdHSA H CEC EpdTOMH CH. . . 1 CHHOBH MHlţdpiO U,HrdH8A, A^AHH8 H B"E WXdBS, CHHOBOM H BH8KOM H np'kBHOMETOAt H HE WT KOrOWAS HEnOKOA'kBHMO, nopH3MO rocnoACTBd MH. Ge>ke 8e8 cbea^tIaIe nocTdBA-kHM rocnoACTBO mh^ >K8ndH XpHâd bea EdH KpdAEBCKlH H >K8ndH ÎEdUJKO BEA ABOpHHK H »8ndH J'AHrOpÎH BEA AWrWi|SET H »8ndH A8MHTP8 BEA EHCTÎiap H >K8ndH IIpEAd BEA 2 H >K8ndH HeAEAKO BEA KAlOMdp H >K8ndN SdCÎHAEH BEA CTOAHHK H E83HHKd BEA KOMHC H E8MHHd BEA nEXdpHHK H »8ndH EoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHroplE BEA AWrW^ET. H HdnHCdX, d3 GTdH rpdMdTHK, EK HdCTOAHH rpdAV 8 H8K8pElţlH, M^CEIţd tOHÎE Bî AhHH H WT ĂAdMd E-E AtT x3pMA. www.dacoromanica.ro 33^ t Iw ffidTEIO BOEKOAa, MHrtOCTÎIO KO)KÎK> rbCIIOAHHk. Iw fflaTEio b«ek«a f Din mila Iui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului Io Băsarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Necula pîrcălabul şi jupaniţei lui, Floricăi, fiica lui Radul comisul din Corlă-teşti, şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie nişte ţigani, anume: Pădure ţiganul şi fratele său. Trandafir, fiii lui Miţariu ţiganul şi cu fiii lor, pentru că aceşti mai sus scrişi ţigani au fost de moştenire ai lui Radul comisul din Corlăteşti, părintele jupaniţei Floricăi, socrul lui Necula pîrcălabul, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Radul comisul, iar boierul domniei mele Necula pîrcălabul şi jupaniţa lui, Florica, fiica lui Radul comisul, ei au avut pîră înaintea domniei mele în divan cu jupaniţa Brînduşa, sora lui Lupul paharnicul din Jirov şi cu jupaniţa Anca, nepoata jupaniţei Brînduşa, fiica lui Lupul paharnicul, pentru fiii lui Miţariu ţiganul. Şi au venit de s-au pîrît de faţă în divanul cel mare. Şi aşa au pîrît jupaniţa Brînduşa şi nepoata sa Anca că Necula vătaful, cumnaţii lui Necula pîrcălabul, a. dat pe Miţariu ţiganul lui Lupul fost mare paharnic pentru un cal, pe care îl lăsase Lupul paharnicul la mîna lui Necula vătaful din Glogova, încă din zilele lui Simion voievod. întru aceasta, domnia mea am pereetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că acelea toate care au fost datorii şi prădăciuni şi furtişaguri şi jarfuri, cîte au fost, toate le-a călcat Şărban voievod, ca să fie întru nimic. Şi au mărturisit înaintea domniei mele şi în divan şi Oprea al lui Zlate, ginerele lui Lupul paharnicul, singur cu sufletul său, că Miţariu ţiganul şi fiii luii au fost ţigani de moştenire ai lui Radul comisul din Corlăteşti, socrul lui Necula pîrcălabul. Iar Lupul, socrul lui Oprea al lui Zlate, nu a avut nici o treabă. Astfel a rămas jupaniţa Brînduşa şi nepoata sa Anca, fiica lui Lupu, paharnicul, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea lui Necula pîrcălabul şi jupaniţei Iul Florica, ca să-i fie Pădure ţiganul şi fratele său... 1 fiii lui Miţariu ţiganul, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare (spătar > 2 şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilei mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu. Stan gramaticul, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 12 zile şi de la Adam în anul 7144 <1636>. ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Institutul de istorie „N. Iorga". Copie slavă.. * * 1 Loc alb. * Omis. 340 www.dacoromanica.ro 306 1636 (7144) iunie 13» M lostiiu boijiu, Io Matei Basarab voevod i gospodină. Davat gospodstvp mi siiu povelenie gospodcstva mi sluga domnii mele Miloş logofătu ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele anume...1 de să ia 3 rumâni anume Stan, Stănislav i Standul, feciorii Răduţului ot Brăneşti, veri unde-i va găsi în ţara domnii m61e, au în sat boeresc, au în sat domnesc au călugărescu au la oraşă au la slobozie, veri unde-i va găsi, tot să-i ia şi să-i aducă cu toate bucatele lor şi să-i ducă la moşie în sat la Brăneşti. Şi de vor fi scrişi talere, să-i ia cu talere cu tot. Şi de niminea opreală sau bîntuiâlă să n-aibă naintea cărţii domnii m61e, pentru că acela bm mare certare va avea de către domniia mea. Şi însum am zis domnia mea. I ispravnic sam rece, gospodstva mi. Şi s-au scris în luna lui iunie 13, leat 7144 <1636>. Io Matei voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 79v. Copie. EDIŢII. Constantinescu, Cont. 'Brăneşti, 162. 1 Loc alb. 307 1636 (7144) iunie 13. ţ fflHAOCTÎEIO EC»KÎEK>, Iw flldTEH EdCdpdSd KOEKOA H rOcnOAHHh. AdKdT roc-noACTKO mh cîe noKErt-fcHÎE rocnoAeTKd mh cs'kT'kH, eojkectkkhh mohjcthpe ŢpJM Sviata Troiţa ca să fie volnice călugării cu această carte a domnii mele de să-şi Strîngă dijma a sfentei mănăstiri de la satul Parapanii. Cine va fi arat şi va cosi fînu pre ocina mănăstirii, veri fie turcu, veri călăraş, veri sîrb, veri ţăran, de la tot omul să ia dijmă a zecea, den zâce clăi o clae, den grîu, den orzu, den ovăsu, den meiu şi den fîn şi den tot venitul, ce hrană va fi pre ocina sfentei mănăstiri, de la tot omul să ia dijmă, cum au fost* legea şi obiceiul ţărăi, mai denainte Vreme şi de nimenilea opreală să n-aibă, naintea cărţii domnii mele. Că cine va opri dijma mănăstirii, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Şi aceasta carte a domnii mele să fie asupra tuturoru cărţilor. Derept aceaia şi tu, iuzbaşa Dumitraşco de călăraşi dş la Petroşani, în vrâtne ce vrei vedea această carte a domnii mele şi oamenii părintelui egumenul Thanasie de la Sviata Troiţă, iar tu încă să cauţi care om nu va vrea să-şi dea d;jma, să te scoli cu călăraşii să-i trageţi să-şi dea tot omul dijma, veri cine va fi, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hhjko a<> h1jct, no peh roenoACTBd mh. H HcnpdBNHK, CdM pEH TOcnOACTRd MH. IlHC M'beEU.d IOHÎE rf AhHE, K x3pMA. f Iw ALtTEIO KWEKIVA, MH/IOCTÎIO EC»KÎK> TOCnOAHHh.. Bibi. Acad., CCCX/25. Orig., hîrtie (32 X 23), pecete Inelară, aplicată. Copie la Arh-St. Buc., M-rea Radu Vodă, ms. 256, f. 703. www.dacoromanica.ro 341 308 1636 (7144) iunie 18, Bucureşti. ţ ffllHAOCTÎEIO EOJKÎEIO, Iui ffidTEH fidCdpdEd BOEBOAi H TOCnOAHHt BtCOH 3EMAH y'yrrppoBddX'ÎHCKOH. .^dedT rocnoACTBo mh cîa noBEAAHÎE rocnoACTBd mh ca8t£ rocnoACTEd mh PdAVrt. bh8k GTdHMiOAOB ASurdui, CHHt CTdp KopAdT uit fiatA8-AEl|JH, WT cSACTBO lîpdX’ H BCAM HdCAAAHH^HM CEAS H Ct CHHOBH ErO, EAHU.HM Bort A«1CT, HKO A<> ECT EM8 CEAO £AtA$iEL|jÎH CtC BtC XOTdp H Ct BCd WMHHd H Ct BtC X°A®K WT nOCB$A>> BdpE EAHKd H3EEpHT CA UIT fipE3 BtC X0TaP> WT X0T<1P A O X0T<1P- H X°T A®PH $ xoTdP^A IIIonaîH, Hd KdMEHE fitprdTEB; |ohe}ke cîa BhJUiUiE pEHEHd WMHHt SBIA ECT HETOB UIT A^A^hS H np'kA'^AHHS, EL|IH UIT npH A^Hkl npoMÎH cTdpH rocnoAipH. A nOTOM, KtAi ECT EBI/ţ St A^HKI nOKOHHdTO fllHJfiH BOEBOA, i TOCnOACTBÎA EM8 CdM npHTECHSd ECT no CtIO BBIIHE pEMEHt CEAO CtC M HdndCTOBE 3d EHpOBE IdJKE nOCTdBHA ECT TOrA<> Bt nAEL|JH HM, dl(JE g'K3'ka ECT BCA UIMHHE HM Bt CHAOCT H BEMHHHA H)[ EE3 BOAA HM. H UIT TOTAi 8 CdMO, BtC ECT SBIA UIHH BEMHHH TOCnOACKÎH Ct UIMHHE HM. A nOTOM, KtAi ECT EBM Bt A^HKI flAEgdHAPS BOEBOA HaÎAUJ, Bt nptBd TOC-nOACKd, d TE]f HdCAAAHHU,H CEAOB, UIHH nOUJtA BCH npEA TOCnOACTBÎH EM8 8 BEAHKÎH AHBdH dL|JE nAdKdA CA UIT BEAHKd npHTECHEHÎE H HEBOAA E5KE HMiA UIT Kt ÎH.HJfdH BOEBOA, KdKO npHTECHSd HJC H BEMHHHA HJf EE3 BOAA HMd, TtMÎE pdA> H'kKdA HdndCTE 3d EHpOBE I35KE nOCTdBHA 8 rpHK HMd. fit TOM, TOCnOACTBÎA ErO, fldEâdHAPS BOEBOAi. I3K0 BHA'brt CHU.E, TOAHKd rp^Jf*1 H CAt3H UIT Kt CÎH HdCA'feAHHU.H, d TOCn©ACTBA 8MH-AOCTHBHX’ CA dl|JE CEOEOAHA HJf, TEpE CE CKSnOEdA 3d BEMHHÎE UIT Kt TOCnOACTBÎA ErO CtC M KHATHU.H, KdKO CE CKSnOBdA H AP**™ CFAd TOCnOACKKJ UIT Hd PdAVA BOEBOA. KOTOpH SBIA ECT nOKSnEHH UIT nOKOHHdrO ffiHJfdH BOEBOA; TdK05KAE CEOEOAHA ECT II dAESdHAPS BOEBOA "O CtIO CEAO [dl|JE CBOEOAHd] dl|IE CKSnOBdd Ct 3d BEMHHÎE, KdK» ECT EKIA H UIT np^HCAE Bp'kME, UIT KopEHd HM. H A** ECT BCH CÎH nAHE3H 8 BHCTÎApÎA TOCnOACTBÎA EM8 H Btc ECT EBIA HlîKÎH MAOBtKH CBOBOAHH H KHASH. A nOTOM, KtAd ECT EKIA Bt A^HKI PdAV^ BOEBOA fflHJfHOBHM, Bt BTOpOE TOC-nOACKd , d TOCnOACTBÎA ErO HE UlCTdBHA ECT no CtIO CEAO HdA CKSnOBdHÎA drtEâdHAPS BOEBOA, Ht SijSdTHA HJf dLţJE CKSnOBdA Cfe H UIT Kt TOCnOACTBÎA ETO Bt BTOpd KpdT, ndK CB 3AdTHHU,H M, dl|JE A<>^ HJf ndK 8 BHCTÎEpÎA TOCnOACKd. H EHA’fcjf TOCnOACTBO MH H KHHT SdEâdHAP** BOEBOA HdÎAIli Hd p8K8 PdA>fAOB, CtTBOpEHd KdKO ECT BUUIE IMC, B'kTEd H pd3APdHd. TdHCE, Bt TOM, TOCnOACTBO MH EL|IE Adjf PdAV^B H HHHM Hd Cdt-AHHU.HM CEAOM H nOHOBH)f H SBptAHJf Td KHHTd tfdE3dHAP8 BOAt Ct CÎA KHHTd TOCnOACTEd MH, KdKO A ECT HHJfHE UIMHHE H BtC CEAO fiAtA$AEl|JÎH Ct Btc X°A°K> UlMHHt A'bAHHt H Bt UlJfdB CMHOBHM H BH8u,HM H np*kBH8METOM H HE UIT KOTUI HEnOKOA'kBHMOM, nopH3MO TOCnOACTBd MH. H EL|JE H 3dKAEHdHÎE nOAOHCHX’ TOCnOACTBO MH Bt CA^A HdC: dl|JE KOTO TOCnOAt. fiort A<>POB<>^ bkith rocnoAdpt Bt 3emah fiAduiKO hah uit cptAHMHdrui nAOAd roc-nOACTBd MH HAH UIT CtpOAHHK HdlliE HAH, nO Tp'bC'b HdlliE, HAH UIT HHO nA'bMEHHK^ EL|IE Ad nOMTET H A<> STBptAHT CÎA KHHT8 TOCnOACTBd MH, TOT TOCnOAK KOTK A<> nOMTEŢ ETO H A<> CtJfpdHHT Bt TOCnOACTBd ETO. A H5KE HE nOMTET H HE nOHOBHT H HE O^TEptAHT CÎA KHHT TOCnOACTBd MH, Ht pd30pET H nonEpET H nOCpdMET CÎA KHHT TOCnOACTBd MH, TOT A<> ECT TptKAET H dHdTEMd H d^8pHCdH UIT fHf CB'kTBIUlTtU.BI HJKE BtHHKEf H Ai HMdT MdCT CE I^Ai H Ct ^pÎA Bt EAHt MECTO, dMHH. Ge OlfEO H CBEAÎTEAÎE nOAOHCHX TOCnOACTBO mh: niH XpH3*k BEA EdH H ndH ÎBdUJKO BEA ABOPHHK H ndH TAHTOpÎE BEA AOTOljlET H ndH ^8MHTp8 BEA BHCTHHp H ndH IIpEAd. BEA CndTdp H ndH fidCHAÎE BEA CTOAHHK H ndH £83HHKd BEA KOMHC H ndH fiSMHHd BEA nE~ XdpHHK H ndH KoCTdHTHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHTOpÎE BEA AOTOljlET. 342 www.dacoromanica.ro H nHcajf 43, Gtohk4 aoro$ET IIKpk4horh4, b-k ctoahhiFh rpaA ESkSpehjh, M-kcEU.4 IOHÎH îtf-rw A^HH H WT âAd A<> HHH'k, KT* CErO I1HCMO, RTi /TfeT x3p«A, anno Domino 1 ,<4jf/ts. f Iw fflaTEK» BWEKWA, MHAOCTÎI© EOWÎW rOCnOAHHK. îw ffldTEK» KOEEOA ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şii domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Radul, nepotul lui Standul Lungaş, fiul lui Corlat cel bătrîn din Vlăduleşti, din judeţul Prahova şi cu toţi moştenii satului şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Vlăduleştii cu tot hotarul şi cu toată ocina şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar. Şi hotarul ocinei încă Să se ştie: în lat din hotarul Blejoilor pînă la Zemnici şi pînă în Poiana Lupului şi pînă în hotarul Stănilăi şi în lung, d:n apa Dîmbului pînă în hotarul Şoplii, la Pietrele Vărgate; pentru că această ocină mai sus zisă a fost a lui de moşie şi de strămoşie, încă din zilele altor domni bătrîni. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Mihai voievod, iar domnia lui singur a cotropit acest mai sus zis sat cu multe năpăşti de biruri pe care le-a pus atunci pe umerii lor, de le-a luat toate ocinile lor cu sila şi i-a vecinit fără voia lor. Şi de atunci încoace, au tot fost ei vecini domneşti cu ocinele lor. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în întîia domnie, iar acei moşteni ai satului, ei au venit toţi înaintea domniei lui în marele divan de s-au plîns de mare cotropire şi nevoie pe care le-au avut de la Mihai voievod, că i-a cotropit şi i-a vecinit, fără voia lor, numai pentru nişte năpăşti de biruri pe care le-a pus în spatele lor. întru aceea, domnia lui, Alexandru voievod, dacă a văzut aşa, atîta păcat şi lacrimi de la aceşti moşteni, iar domnia lui s-a nrlostivit de i-a slobozit de s-au răscumpărat de vecinie de la domnia lui cu 40 de galbeni, cum s-au răscumpărat şi alte sate domneşti de la Radul voievod, cîte au fost cumpărate de răposatul Mihai voievod; de asemenea a slobozit, şi Alexandru voievod pe acest sat de s-a răscumpăart de vecinie cbm a fost şi mai dinainte vreme, de la obîrşia lui. Şi a dat toţi aceşti bani în vistieria domniei lui şi au tot fost nişte oameni slobozi şi cnezi. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Radu voievod Mihnovici, în a doua domnie, iar domnia lui nu a lăsat acest sat pe răscumpărarea lui Alexandru voievod, ci i-a apucat de s-au răscumpărat şi de la domnia lui , a doua oară, tot cu 40 de galbeni, de i-au dat iarăşi în vistieria domnească. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş la mîna lui Radul, făcută cum este scris mai sus, veche şi ruptă. Deci, întru aceasta, domnia mea încă i-am dat lui Radul şi celorlalţi moşteni ai satului şi am înnoit şi am întărit acea carte a lui Alexandru vodă cu această carte a domniei mele ca să fie în pace şi slobozi şi să fie ocinele lor şi tot satul Vlăduleştii cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi încă şi blestem am pus domnia mea în urma noastră: pe cine va dărui domnul Dumnezeu să fie domn în Ţara Românească sau din rodul de inimă al domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească, şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei www.dacoromanica.ro 343 mele, ci va strica, şi va călca -şi va batjocori această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Preda mare spărar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie a 18-a zi şi de la Adam pînă la această scriere în anul 7144, anul domnului1 1636. ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., DCCXXXV/66. Orig., perg. (48,5 X 34), pecete timbrată, căzută. 1 Aşa în text. 309 1636 (7144) iun'e 19, Bucureşti. f fflHdecTÎEio bokîio, Iw AldTtie boeboa* h rocnoAKHt BtcoH semae %rr-PP0Bdd)fÎHCK0E, BH8k BEdHKdrO H lip'feEddrdrO, CTdfdrO, I10K0HHH0M8 IlV EdCdpdKd KOE-eoa<1- AdK<1T rocnoACTBO mh cîe noKEdEHÎE rocnoAcTBO aih caSshm rocnoAcTBO a;h II-KA^pE IlEJfdpHHK, ChHt TdT8rtOE flOCTErtHHK WT Ad38pH H ffiHJfdlOB H CTOHKtK H IIpEAEB, CHHt IIptBSdOB EpdT TdTSdOK H Ct HHJf CHHOBH, EdHIJlHM Eort n HnScTHT, l3K0>KEA, WEdME nOdOKl.HO 3d CEdO, H5KE ECT WMHHt HBEpdHd H JfOTdpHCddd WT Kt A'fertd rocnoACKd, mto cct kha noKSnHA ffît.x’dHd boeboa wt HdA HdcT'fe Toro cTdp WT nOdlO H WT Ul8ddd H WT BOA H CtC BEMHHH H WT CEA*AHip8 CEA CB WT flOCK8AH> BdpE EAHKd CE JfTET HBEpdTH WT np£3 BtCOM X’0TdP0/M> 3*«E>KE ECT HErOEd CTdfd H fipdKd wmhh8 A"kAÎH8 iiokSiifhîe 3d aea*m cd %8ndHiiud Kdfurk H 3d cECTfdM cd H’kKuid WT HdA EdpeSri 3d XH^JJ dcnpH cpCEpEHH rOTOKH, EI|1E5KE WT CTdpE AEHH WT A<>BHO. 1CHE>KE CEdO AEA8El|iÎH WT KOA TptrUJOp WH ECT EHd IIOdOBKHO 3d CEdO EOdtpOM WT Ad38pE, TdTSdOK H EfdTSM CH, IIptKSAOK BI1U1E pEMEHH, d AP^rd nOAOBKH8 3d CEdO WT ^EA8dEI|lH U'Hd ECT EHd HdCTEB TOrO CTdp WT. . . 2 FdUlS GhMEE EdTd)( HErOK 3d a^AîhS. Td>KE, KtAd ECT EHd Kt A^HÎE AlliptOK BOEBOA* WH H)f ECT EHd lip O A* A A’fc** Ero WT CEdO WT AEA8dEI|lî nOKOKHHOM MhX’dltd BOEBOA*. Td>KE flOCdEJf (llHJfd'IA BOE-KOAd TOCnOACTKS EM8 JfOTdpHCdA ECT Td nOdOEHHd 3d CEdO WT Kt AEdd SOd'kpHHHdt WT Ad38pE, TEpE C8T nOCTdKHd KdMfHH H EEd'krE, KdKO ECT WEHMdtOd. A nOTOdd, KtAd ECT EHd Kt AKHÎE nOKOHHHOM P*A#d BOEBOA*, 4 HEK8dd KHC-Tîtap H EpdTSdl CH, EdCHdÎE KHCTÎtap UHH ECT KtCnpOCHd Td A'fc** rOCflOACKH WT HdA PdA8d BOEBOA nOdOKHH 8 3d CEdO, TEpE HM W ECT A** A* W APt>KHT WHH pdAÎ CdSîKKA HM nfdBd. IIoTOM, HEK8dd BHCTÎEip H EdCHdÎE KHCTÎtap WHH h1SCT APtXAd TtMÎIO A"bdd rocnoACKd, dH8 ECT fipHTECHSd KOA Tdta H A’fc** EOA’bpHHHM WT A*38pE TEPE W ECŢ APtHCdd Bt CHdOCT HM, taKOJKE H’kKOE EOd'fcpH KEAHU.H H MOJKHHU.H. A nOTOM, KtAd ECT EHd CtAd, Kt AăHÎE TOCnOACTEO MH, d OtA^PE flEJfdpHHK H EpdTSMEAÎ EM8, MH^dH H GTOHKd H IIpEA* WT fl*38pE, WHH c8t npHUIEd lip EA rOC-nOACTBd MH 8 AHBdH, TEpE CE ECT JKddOKdd H flddKdd KdKO HM c8T fipHTECHSET HEK8dd KHCTÎlap H EdCHdÎE KHCTÎtap H AEdd HJ[ IlOdOEHHS 3d CEdO WT ^£A8dEl|JH BE3 fl8T H EE3 344 www.dacoromanica.ro npdBOCTÎE H nOKd3dK npEA rOcnOACTKd MH 8 AHBdH H KHHT8 i&HJfHEB BOEBOA, B rt-bT x3fl3 no WHHH4 WT ^EA^AEIJJH 3d npSjf H 3d WCTdA. E"K TOM TOCflOACTBO MH CKM rrtEAdrt h cSaha no npdBA h no sjkoh ckc B'kchx'Mh mkcththmh fipashtea îh rocnoAcTBO MH. H BHA'bjfOM TOCnOACTBO MH H npOMETdA H KHHT8 BdpOLUOAOB Tp'KTUJOpSA 3d BEAHKd CBEAEHÎE C"KC MHOSH AOBPH AIOAÎE, CTdpH BdpOLUdHH, HdmiCdHH HO HME K*K KHHT8 C8AU8 ckc eeT np*KrdpH wt Bdpom rocitOACTBd mh wt Tp’Krwop h Kp'KcT'b h HferSA, chh*k AlH^dlOB H ApdrSri H ffidHOAE H>KE c8T B'KCHJf Hd MEPBEHH HSBpdHd H CTdp «&-KT8A H Eord ttSnlţS H CTdp AabSa H Ia Te flEJfdpHHK H GT'KHHCAdB M-b8m8A, TEpE c8T CBEAETEACTBOBdA ETiCHX BdpOUJdHÎH CKC KHHTd HM npEA TOCHOACTEO MH CKC A$WdMH HJf, KdKO CÎA A^" AÎh8 A'fertd hm WT ^EA8aE1|1H, riOAOBHHS 3d CEAO, HHJKE CE C8T BHA npOAdA AlHJfdlOK SOEBOAd, HH>KE HekSaeB BHCTÎ/ftp, HH>KE ECT B*K3HMdA EOAtjpH WT Ad38pH WT HHKTO HH EAHH HOBIfS, dH$ ECT BHA H fcKOE WHHHS npHTECHSAd 3d H£K8Ad BHCTÎiap H 3d BpdTSM CH EdCHAÎE BHCTÎiap BE3 pdBOT, CHU.E T*KKMO B*K CHAOCT. H A^PO CKM HCTHHCTBOBdA H TOCnOACTBO MH CKC BliC AHBdHOM, KdKO ECT SOA'bpHM WT Ăd3$pE 3d A^A>h8 KE3 HH EAHd CM’blUEHÎE CKC HHJfTO. Geto pdAÎ, A<*A^Jf ckm rocnoAcTBO mh caSsem rocnoAcTBO mh n*KA$pER nEJfdpHHK, CHH'K TdTSAOB nOCTEAHHK H M8 ECT WHHH8 H BEHHHH 8 ^EA$AEl|lTH WT KOA Tp'KTUJOp IlOAO-KHH8 ai CEAO CKC B"KC ^OAOKOM H WT npE3 B*KCOM JfOTdpOM WHHH8 A^A>h8 Ad cîw AP*K>KHT CKC AOEpO A\HPH0 WHH H CHHOBOM H BH8K0M H np'bBHSHEAOM H HE WT KOrOJKAO HEnOT'KKHOBEHOM, nOpHSMO TOCnOACTBO 9. Ge>KE 8BO H CBEAETEAÎE riOCTdBA'bEM TOCnOACTBO mh: KSridH XpH3-b BEAHKÎH EdH KpdAEBCKÎH H >K8ndH ÎBdUJKO BEA ABOpHHK H >K8ndH TaHTOPTE BEA AWTW^ET H >K8ndH A$MHTp8 ^8AECK8a BEA BHCTÎHp H >K8ndH IIpEAd BEA endTdp H HeAEAKO BEA KAlOHdp H KSridH EdCHAÎE IldHASp BEA CTOAHHK H >K8ndH E83HHKd BEA KOMHC H E8HHHd BEA nEJfdp-HHK H KSridH K0CTdHAHH BEAHKÎH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHTOpÎE BEAHKÎH AWTW^ET. G>KE IO HdMdSdJf, d3 AEn*KA<)T AWTW^ET, B*K HdCTOAHH rpdAV E8K8pEIJJH, MtCElţd IOHÎE 0î AKHH, HEAEA-b, B*K A^HTi CB^TdrO dnOCTOAd IoyAU, BpdTd TOCnOAHHta H WT ^AdMd Ad>KE AC HHH'b, TEHEHÎE A'bTOM B*K CETO HHCdHÎE, K*K A'bT x3pMA, A'fcTd TOC-nOAHA xdJfAS. f Iw ffldTEIO BWEBWAd, MI1AOCTÎIO EOKÎIO TOCnOAKH'K. Iw /QdTEIO BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Pădure paharnicul, fiul lui Tatul postelnicul din Lazuri şi Mihai şi Stoica şi Preda, fiii lui Pîrvul, fratele lui Tatul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină şi vecini în sat în Deduleşti, de lîngă Tîrgşor, din judeţul Prahova, însă jumătate de sat, care este ocina aleasă şi hotărnicită dinspre partea domnească, pe care a cumpărat-o Mihai voievod de la Nastea cel bătrîn, din cîmp şi d'n pădure, şi din apă şi cu vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că este ocina lor veche şi dreaptă, dedină, cumpărată de bunica lor, jupaniţa Caplea şi de sora ei, Neacşa, de la Barbul, pentru 8 500 aspri de argint gata, încă din zilele vechi, de demult. Pentru că satul Deduleştii de lîngă Tîrgşor, jumătate de sat a fost al boierilor din Lazuri, Tatul şi fratele său, Pîrvul, mai sus spuşi, iar cealaltă jumătate de sat din Deduleşti a fost a lui Nastea cel bătrîn din... 2, tatăl lui Sima vătaful, a lui de moştenire. Apoi, cînd a fost în zilele lui Mihai voievod, el a vîndut partea lui din sat din Deduleşti răposatului Mihai voievod. Deci după aceea, Mihai voievod, www.dacoromanica.ro 345 domnia lui a hotărnicit acea jumătate de sat dinspre partea boierilor din Lazure, de a pus pietre şi semne, cum este obiceiul. Iar apoi, cînd a fost în z lele răposatului Radul voievod, iar Necula vistierul şi fratele său, Vasil e vjstieţul, ei au cerut acea parte domnească de la Radul voievod, jumătate de spt, de le-a dat-o s-o stăpînească ei pentru slujba lor dreaptă. După aceea, Necula vistierul şi Vasilie vistierul, ci n-au stăpînit numai partea domnească, ci au cotropit lîngă aqeea. şi partea boierilor d'n .Lazuri, de au Stăpînit-o cu sila, ca nişte boieri mari şi puternici. Iar apoi cînd a Iest acum, în zilele domniei mele, iar Pădure paharnicul şi verii lui, Mihai şi Stoici şi Preda d'n Lazuri, ei au venit înaintea domniei mele în divan, de s-au jeluit şi s-au plîns că le-au cotropit Necula v stierul şi Vasilie vistierul şi partea lor, jumătate de sat din Deduleşti, fă.ă ale şi fără dreptate. Şi au aiătat Înaintea domniei mele în divan şi cartea de pîjră şi de rămis a lui Mihnea voievod din anul 7087 pe ocina d'n Deduleşti. întru aceea, domnia mea i m cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi pm văzut demnia mea şi am citit şi cartea oraşului Tîigşcrul de mare mărturie, cu mulţi oameni tuni, orăşeni bătrîni, scrişi pe nume în. cartea sudeţului cu 12 pîrgari d n craşul domniei mele din Tîrgşoţ şi Cîistea şi Neagul, fiul lui Mihai şi Dragul şi Manele, care sînt toţi la roşii aleşi şi Fătul cţl bătrin şi Bcga negustoiul şi Albul cel bătrîn şi Il'e paharnicul şi Stămelav ceauşul, de au mărturisit toţi orăşenii cu cartea lor înaintea domniei mele, cu sufletele lor, că această dedină, partea lor d'n Deduleşti, jumătate de sat, n-a fost vîndută, nici lui M'hai voievod, nici lui Necula vistier, nici n-au luat boierii d'n Lazuri de la nimeni nici un ban, ci a fost o ocină cotropită de Necula vistierul şi de fratele său, Vasilie vistierul, fără treabă, aşa, numai cu sila,. Şi bine am adeverit şi domnia mea .cu tot divanul că este de moştenire a boierilor dn Lrzure, fără niciun amestec, ol nimeni. De aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele Pădure paharnicul, fiul lui Tatul postelnicul şi Mihai şi Stoica şi Preda, fiii lui Pîrvul din Lazure, ca să le fie ocină şi vecinii din Deduleşti, de lîngă Tîrgşor, jumătate de sat, cu tot venitul şi de peste tot hotarul, ocină, dedină să şi-o stăpînească cu bună pace, ei şi fiii şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neatins, după porunca domniei 3. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescu mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie Paindur mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Pe care am scris-o eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 19 zile, diuminecă, în ziua sîfntului apostol Iuda, fratele domnului şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, la această scriere, în anul 7144, anul domnului 1636. f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod . ţ Adică eu Negoiţâ 1 braţ Manea, sinovii monah Zaharif of Poiana, scris-am acest zapis al nostru acestor oameni...1 Lupului şi lui Pană pentru că au cumpărat al lor moşie partea dă un moş jumătate dă la noi, că au fost zălogită dă moşii lor la moşii noştri iar acum au plătit dă la noi că au fost tot cit au fost cu dreptul. Deci am dat zapisul nostru la mina lor, ca să-şi ţie a lor moşie cu bună pace şi ei şi feciori lor în veac. Şi nici să. mai aibă nevoe de noi, nici de feciori noştri, nici de rudeniia noastră. Arh. St. Buc., M-rea Mărgineni, VIII/2. (nr. 1) Copie. Altă copie ibidem ms. 454, f. 125v, după care s-a luat data. i Loc alb. 311 1636 (7144) iunie 20. t Adică Vlad, sinu lu Crăstiian ot Loloeşti, scriu şi mărturisescu acestu al noastru zapis cum să să şti că i-am vîndut vomecului Iordachi o jumătate de pogon din del Cherbi cu locul de supt însele diih rocnoAcrea iwh Balii ot StarChiojdca să hie volnic cu această carte a dumnii m61e de să ţie toată partea Ancăi, soacra Bunii, de ocină den Star Chiojd despre tot hotarul oarecît se va alege, pentru că. această parte de ocină ot Star Chiojd fost-o-au vîndut Bunea şi cu muiarea lui, Dobra, fata Ancăi, slugii domnii m£le Balii ot Star Chiojd za 950 de bani gata, acuma în zilele domnii mele. Şi tot au ţinut cu pace o jumătate de an- Iar cînd iaste acum se scoală Anca cu pîră. Ş-au venit den Ţara Ungurească că să lepede banii Balii şi au venit de faţă înaintea domnii mele în divan. Deci într-aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii m£le şi am dat domnia mea că deaca vreme ce şed într-altă ţară nu vor să-ş vie la moşie, domnia mea m-am milostivit de-am dat şi am miluit pre sluga domnii mele pre Balea logofătul, ca să ţie acea parte de ocină den Star Chiojd, ca să-i hie (ui de ie 1 şi www.dacoromanica.ro 347 ohabnică în Veci, iar ei de nu să vor <în>Mura de moşie să vie în(apoi)1 la moşie şi să...* să nu fie, că aşa ... * decât domnia mea. HHdKO H-kcT, no peh rocnoACTKO mh. H HCnpdBHHK, CdM PEH rOCflOACTBd MH, ______________ IIhc oy E8k8pei|jh, iohîe k a^hh, k a^t x3pMA. t Iw ffidTEIO KlVEKWAd, MHAOCTllO BO>KÎK> rOCflOAHH'k. IlV ffidTEIO KOEKOA Muzeul ţie istorie Ploieşti, nr. 1 409. Orig., hîrtie (27 x 22). pecete timbrată. 1 Loc rupt. 313 1636 (7144) iunie 20. ţ ffiHAOCTÎIO EOJKÎIO, IlV ffidTEH EdCdpdEd BOEBOAÎ H POCflOAHHk. POC- noACTBO mh cîio noBEAEHÎA rocnoACTBd mh ca8p8 POcnoACTBA mh Dumitru copilul din casa domniei mele, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele şi cu sluga domniei mele, po ime...1 să caute să-şi prinză un ţigan anume Pădure, care ţigan au fugit şi au furat şi un cal. Deci să-l caute, să-l prinză, veri să l-ar afla în ţigănie domnească, veri boer6ască, veri călugărească, tot să fie volnic cu cartea domniei mele a-1 lua cu tot ce va avea să-l ducă la casa lui. Derept aceaia şi voi, sătenilor, unde se va afla acest ţigan, au sat dom-nescu, au boerescu, veri călugărescu, încă să cătaţi să săriţi să prindeţi acest ţigan, să-l daţi în mîna slugii domniei mele. Iar să nu va găsi pre Pădure, să fie volnic sluga domniei m61e să apuce pre frate-său cum mai curînd, fără zăbavă şi de cătră nimenele opreală să n-aibă, naintea cărţii domniei melg. Hhako a* hIct. H HCnpdBHHK, CAM PE9 POCtlOACTBO MH. HHC lOHlE K ABHH, A-fcT x3pMA. t IlV ffidTEIO BIVEBIVAd, MHAOCTIIO EOWÎIO rOCflOAHHk. IlV ffidTEIO BOHBOA Bibi. Acad., CXCVI/197. Orig., hîrtie (28 x 19), pecete inelară, aplicată. 1 Loc alb. 314 1636 (7144) iunie 20, Bucureşti. t ffi-HAOCTÎEIO BOWlEIO, IlV ffidTEH fidCdpdEd BOEBOAd H POCflOAÎH'k KTkCOH 3EMAH ^rrppOBAdX’ÎHCKOE. ^dBdT POCtlOACTBO MH CÎIO nCKE/fkHÎH rocnoACTBd MH ca8p8 roc-nOACTBd MH CTdHHIOA BdTdJfSd IVT IIpElVTEUIH H CkC CHHOBH CH, EAHHE5KE EoP'k A*P<»-Bdjf, HKOWE A<> M8 ECT IVHHH8 8 4»îraHH, B'k C8ACTB0 Sa^OB, IVT AEA EOHKOB nOAOBHH 3d 8îKd, IVT nOAlO H IVT Ul8M H IVT BOA H IVT CEAdAHIJJE CEAOB H IVT flO B'kC JfOTdpOM BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdT, 10HE)KE ECT EHA flOKSflHA GTdHHIOA K’kTdJfSA CÎA BHLUE pEHEHd IV9HH8 IVT Hd EOHKO IVT $FldHH H IVT Hd WkHd ErO, EHLUd, 3d XB dCnpH POTOBH, HHH-b B'k AăHH rOCIIOACTBd MH H CkC 3driHC 3d fipOAdHÎE IVT p$Kd EOHKOK CkC MHOSH EOA'kpH H AOBpH AIOAÎH CEEAÎTEAH B'k 3dnHC. H K'kAd ECT JfOT'fcA EOHKO A<* npOAdH 348 www.dacoromanica.ro CÎ/ft WMHHTv, WH HdipivBO BTvClipALliAA FIO BCKX HOpSAEHÎA EPO H no KCHJf MEPÎALlJlH H CSCEAÎ WT WKpivCTS MECTOM H HHJfTO HtjCT CE WEptTirt A<> nOKSflHT, fd3Bt TTvMÎId ca8pa rocnoACTBd mh Gimhmioa bata^a. H b-bc ap^^aa civc a^bpo mhpho. ă nOTOM, KTvA<> EHCT npE3 HtKOAHKO BptME, ndKHME HHHt Siv A^HH TOCnOACTBd MH A EoHKO WH CKOMHrt npSjf pEK8lJJH KdKO HtCT EHA npOAdA WT A«»EpO KOrtt ErO, HH>K£ ECT EHA CTvTBOpHrt WH 3dnHC Hd p8K GtAHMIOA BATAJfA, HTv ECT EH A CTvTBOpHA CHAOCT. Td>KE npÎHAET npEA rocnoACTEd mh 8 beahkîh ahbah tepe CTvnptiUH cţ 3d ahu,8. Eiv tom, rocnoACTBO mh rivM taeaax h c8ahX no npABA$ h no SdKOH k8iiho ckc bch^mh noH H KOAtpH KOTOpÎH EHCT Hd 8CTpOEHÎd HM, HO HME.‘ ESATvCUU lOSEdUId H PdA$A dpMdUJ H T8AOpdH WT r?EprHU,d H npOMIH KdKO ECT EHA npOAdA EOHKO CÎA WMHHTv WT A^EpO BOA^fe Ero d WH BTvC npHijsdTHA ElvJfA. Ta>KE, Biv TOM, TOCnOACTBO MH A<*X EoHKOB H 3dK0H B? MEPÎALUH no P’KBdUI TOCnOACKH, Hd HME1 WT K8m8AAU,H, Hhctop H WT TTvHKIvEEIIJH, ffldHt H Ep-K3t H KpivMlOH H yV,pdMIOA H WT AoEpOU,?H, ®4>TEiW'H K>3EdUJd H EoHCAdB KTvATvpdUJ H WT rEprHU,d ESATvlALli (03EAUJA H T8AOpdH, TTvCT A**™0. H WT AoKPHUJTil|JH, ffldpAdpÎE H WT $ÎBHH, Xîspd H WT UpEWTElJJH, KpOHTOp8A, HKO>KE A<> 3dKAEA EoHKO CEC cTh BHUJE PEMEHH AIOATH KAETOBU.H, KdKO HljCT EHA npOAdA CÎd WMHHTv WT AOEPO BOAt EPO, HTv ECT CTvTBOpHA CHAOCT GtAHMMA BATAJfSA. Eli TOM, EOHKO, WH HtCT MOPATv A<• npHj|sdTHTÎ WT 3dK0H HHKdKOHCE, Hlv ECT WCTdA WT 3dK0H H WT c8>K-AEHÎE, HKOKE EAHH MtvAOKEKTv ATvKAB H AlvMAHB KdKO no MHOPO TpteS H METtjJf A<* HE HMdT Biv B'kK. XEPO pdAÎ, A<*X H POCnOACTBO MH GtAHMWA KATA)f8A HKOKE A* ECT EM8 CÎd BHUJE pEHEHd WMHHTv WT «frîiaHH, WMHH8 A^A^HO H Biv WJfdE EM8 H CHHOEOM H BH8K0M H nptKHSMETOM Biv KtK H HE WT KOPOMAO HEJlOKOAtEHM n0pH3M0 POCnOACTBd MH. *E>KE H CBEAÎTEAÎH nOCTdBHXOM rocnoACTBO mh: WSllAH XpH3d BEAHKÎH EdH KpdAEBCKÎH H >K8ndH TAHPOpÎE BEA AOrOjjSET H >K8flAH iBdUIKO BEA A^P»1* H *<8ndH A8MHTp8 BEA BHCTÎiap H UpEAd BEAHKÎH CRdTdp H HeAEAKO BEA KAtOMdp H EdCHAÎE BEA CTOAHHK H E83HHKd BEA KOMHC H E8MHHA BEA nEJfdpHHK H KoCTdHAHH BEAHKÎH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, BEA AWPW^ET. H d3, A^MHTpS AOPOjjjET, HAIMCAJf Biv HdCTOAHH PpdA E8K8pEt(JÎ, M'kCEU.d IOHÎE K AlvHH H WT fiA<*Md Ad^KE A® HHH'fc, Biv CEPO IMCdHÎE, TEMEHÎA AljTWM Biv A"fcT x3pMA- f Iw ffldTEK» BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOHCÎIO POCnOAHHh. Iw MdTEK» EOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Standul vătaful din Preoţeşti şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie odnă la Fiani în judeţul Ilfov, din partea lui Voico jumătate de funie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Standul vătaful această ocină mai sus spusă de la Voico din Fiani şi de la femeia lui, Vişa, pentru 2 000 aspri gata, acum în zilele domniei mele şi cu zapis de vînzare de la mîna lui Voico, cu mulţi boieri şi oameni buni martori în zapis. Şi cînd a vrut Voico să vîndă această ocină, el a întrebat mai întîi pe toate rudele lui şi pe toţi megiaşii şi vednii din jurul locului şi nu s-a aflat nimeni să cumpere în afară de sluga domniei mele Standul vătaful. Şi a tot stăpînit cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost peste dtăva vreme, iarăşi acum în zilele domniei mele, iar Voico, el a ridicat pîră, spunînd că n-a vîndut de bunăvoia lui, nici n-a făcut el zapis la mîna lui Standul vătaful, d i-a făcut silă. Astfel au www.dacoromanica.ro 349 venit înaintea domniei mele în marele divan, de -s-au pîrît de faţă. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate, şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit domnia jnea în divan zapisul lui Voico de vînzare şi au mărturisit înaintea domniei mele mulţi oameni buni şi boieri, care au fost la întocmirea lor, anume: Bulăiaş iuzbaşa |i Radul armaşul şi Tudoran din Gherghiţa şi alţii, că a vîndut Voico această ocină de bunăvoia lui, iar el tot a apucat bîha. Astfel, întru aceea, -domnia mea am dat lui Voico şi lege 12 megiaşi pe răvaş domnesc, anume: din Cuciulaţi, Nistor şi din Tîncăbeşti, Manea şi Bîrzeu şi Crăciun şi Dragiul şi din Dobroţi, Eftimie iuzbaşa şi Voislav călăraşul şi din Gherghiţa, Bulăiaş iuzbaşa şi Tudoran, socrul lui Datco şi din Dobrişăştij Mardarie şi din Fiani, Hiera şi din Preoţeşti, Radul croitorul, ca să jure Voico cu aceşti mai sus-spusi oameni jurători că n-a vîndut această ocină de bunăvoia lui, ci a făcut silă Standul vătaful. întru aceea Voico, el n-a putut nicicum să se apuce de lege, ci a rămas de lege şi de judecată, ca un om înşelător şi mincinos, ca mai multă treabă şi amestec să nu aibă în veac. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domnie} mele Stanciul vătaful, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină din Fiani ocină, dedină şi de ohabă, iui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veac şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Dumitru mare vistier şi Preda mare spătar şi Nedelco mare clucer şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic} şi Costandin mare postelnicf “Şi ispravnic, marele logofăt. Şi eu, Dumitru logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 20 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul aniloir an anul 7144 <1636). •ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod KECOKÎEKO1, îw fllaTEIO K0EK0A<> tl rOCflOAHHTv BTvCOH 3ECWAE &$IT-ppoKrtajfîHCKOE, kh8k KEAHKaro h nptAOKparo, cTaparo noHHHoyM$ îw Eacapasa B0EK0A4. A<*&*T COCnOACTKO A\H CÎE (lOBEiVkHÎE rOCflOACTKa CWH CA$r rOCIlOACT&l {^TOHK’EK AWrWiţET WT E'ETHEipH, WT CSACTK^ dl8Ul H IIaA<8pEU,> H CEC CHHOKH CH, EAHU,E>KE EofE AJPOKJJTi HK05KE A<» KE ECT noKSnHA ca$r rocnoAcvea mh Gtohka AwrwijsET hahh hhk wt Ha Ctah rpaaitaTHK wt ji,M )(0Tap ArkcTOK cec Kp*ECTa 3a m acnpH. H nan ect k$ima Gtohka AwrwijiET eaha ahkaae k*e O^cta ESpShhhaop, ab» AH’ehhk'ek, 3a p acnpH. H nan ect kSiiha Gtohka AWrWijlET EAHH HHK 8 EpHKKH’E KOA EAAT"E WT Ha GTaH, chh*e H[epe$, 3a îi acnpH. H naK ţcT noKSotA Gtohka awrwijiET eahh hhk Ha Hhpkehok wt koaîhhu,ek wt Ha GTaH 3a îi acnpH. H naK ect kSima Gtohm Awrw^ET eaha ahkaae k*e OycTa E$p8-qheaop noAA“t cec AEX ECT GtOHKIiB AWrWljsET EA«H HHE 8 rpOX'OTHUI, E>KE ECT KSnHA WT Hd. PdA$d KOHCOKdp, 3d H acnpH. H ndK nOKSnHd GTOHKd dWrW^ET EAHH HHE 8 rpOJfOTHUJ WT Hd PdAyA TSpTHMdH 3d ff dCnpH. H ndK ECT KSnHA GTOHKd AWrW$ET EAHH HHE KOA >338, A EA KtAHKtB H ffi-EAdEB, ETiCd^, KOAHKd ECT nO 038, WT Hd Htrd, A^W^pd. AVEAdEB H HdA CHHTi EH P^AYA> 3d PH dCnPH. H ndK ECT KSnHA GTOHKd AWrW^ET EAHH. HHE KOA AOd JfOTdp WT Hd Kp-EMSH 3d pn dCnpH. H ndK ECT KSnHA GTOHKd EAHH HHE 8 TpSio Eli GOep-euiîb OyptK-EE, siv ahh, wt Hd dă'EHH'k h wt Hd chhti Ero PdAyA> ETiC, H APSr HHE 8 Eddt K-EltJEE, KOAHKO ECT APtWAA fli'KHH'fe KTi rtHU,, ETiC, H AHEdA^ WT Hd HlHnOl^-Ed, A EA flă'EHH'feK, E-ECdJf. H ndK A E^ ffi.'EHHEK 3d MEJKAO 038, WT rop 3d BOAÎHHU,E, 3d ~3 X. H ndK ECT KSnHA GTOHKd EAHH HHE npt3 ptKS, B*E-AHU, H CEC EAHH OE'EdKOE CAdAKO WT Hd IwH E8pU,OK>A 3d. . . 2 dCnpH H E(ţJE>KE CE. AEHH III'EpBdH EOEEOAd, K"EAd ECT EHA AEW8r8EHHd TdETip MElJJEp. H ndK Ad ECT GtOHK-E AWrW^ET EAHd BHHOrpdAy 8 A’fei'Srt Ep-EHELJJEdWp EJKE ECT KSnHA WT Hd ESABOpt 3d xrW dCHPH TOTOBH H CEC WMHH'E 8 CEAO, WT A*A E*EpKd-HOE H JK8ndHHU.EE EohK'EB nOAOEHHd® A’kAHHIţ'E, nOHEJKE ECT nOKSnHA GTOHKd AWrWl|iET CFE A'feAHHU.'E E>KE KHUJE ptjf WT Hd CÎE A'kAHKU.'K EJKE EHUIE pty WT Hd E*EpKdH H Hd. >h-8XHHU,dB Ero, EoHKd H WT Hd CHHOBH EM8 HEKSAd H PdAyd 3d XET dCnpH TOTOEH, 0KOJKE A<* X EM8 BHHOrpdAy EE3 EHH'EpHMH. H npOAdA°X B*EPKdH H JKEHd ErO, EoHKd H CHHOBH EAI»8, HEKSAd H PdASA, 3d HErOE A^EpO EOAIO. GlIJEJKE c8T EHA TOrAd. CBtAHTEAH Hd HMt.‘ WT Ep*EHEltJH, non PdAYA H HErpt H HeKUISA H AaH. GEro pdAH A*A*X h rocnOACTBO mh cASr rocnoACTEd mii, Gtohk*e Awrw^ETH 0KOJKE Ad X EiV\8 CÎE WMKHE, EJKE EHUIE pt)f, H BHHOrpdAy E*E WydBS H CHHOBH CH H BH8K0M H nptEHOMETOM H HE WT HEKOrOJKAt HEnOKOAtGEA/VS, nOpH3AllS TOCnOACTEd AHH- GeJKE H CEtAÎTErtÎH nOCTdBdtEM TOCnOACTEO A/»HJK'SndH XpH3*fc BEAHKÎH EdH /KhACKÎH, >K8ndH HBdUJKO BEAHKÎH A^OpHHK, >K8ndH PilHrOpiE BEA AWrW$ET, >K8ndH, A8MHTp8 BEA BHCTÎmp, >K8ndH IIp^Ad BEA CndTdp, EdCdAdK’b, BEA CTWAHHK H E83HXKd. BEA KOAUHC H E8MHHd BEA nEJfdpHHK H JE’SndH KoCTdHAHH BEAHKÎH nOCTEAHHK. H HCnpdEHHK, TAHrOpÎE BEA AWrW^ET. HcnHCd d3, KdAEH CnSAÎIO Eli HdCTOAHH rpdAy 8 E8k8peujh e-e A\tcEU,d lOHIE K AEHH WT flAdMd A® HHHt TEMEHÎE AtTOAH, E*E A"feT x3pMA- f ÎW MdTEIO BWEEWAd, AWAOCTÎIO EOIKÎIO rOCnOAHH'E. f Din mila 1 fie lui Stoica logofătul un ogor în Grohotiş, pe care l-a cumpărat de la Radul cojocarul, pentru 90 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica logofătul un ogor, la Grohotiş, de la Radul Turtiman, pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica logofătul un ogor lîngă iaz, partea lui Bădică şi a lui Mălai, toată, cît este pe iaz, de la Neaga, fiica lui Mălai şi de la fiul ei, Radul, pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica logofătul un ogor, lîngă hotarul de jos de la Crăciun, pentru 180 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica un ogor în Gruiu, la Obîrşia lui Ureche, în faţă, de la Mîinea şi de la fiul lui, Radul, tot, şi alt ogor în Valea Casei, cît a stăpînit Mîinea în faţă, tot, şi livada de la Şipoţel, partea lui Măinea toată. Şi iar partea lui Mîinea dintre iazuri, din sus de moară, pentru 560 (aspri) x. Şi iar a cumpărat Stoica un ogor peste rîu, în faţă şi cu un măr dulce de la Ion Burţoiul, pentru... 2 aspri şi încă în zilele lui Şărban voievod, cînd a fost deşugubina lui Tabăr meşterul. Şi iar să fie lui Stoica logofătul o vie în dealul Vrăneştilor, pe care a cumpărat-o de la Bulborea, pentru 3800 aspri gata şi cu ocină în sat, din partea lui Bărcan şi a jupaniţei Voica, jumătate 3 delniţa pentru că a cumpărat Stoica logofătul această delniţă, care este mai sus spusă, de la Bărcan şi de la jupaniţa lui, Voica şi de la fiii lui, Necula şi Radul, cu 2300 aspri gata, ca să-i fie via fără vinărici. Şi au vîndut Bărcan şi femeia lui, Voica şi fiii lui, Necula şi Radul, de a lor bunăvoie. încă au fost atunci, martori, anume: din Vrăneşti, popa Radul şi Negrea şi Necşul şi Dan. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Stoica logofătul, ca să-i fie această ocină, care este mai sus zisă şi via de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Jiului, jupan Ivaşco mare vornic, jupan Gligorie mare logofăt, jupan Dumitru mare vistier, jupan Preda mare spătar, Vasalache mare stolnic şi Buz^n^ca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Am scris eu, Calen spudeiu, în cetatea de scaun, în Bucureşti, în luna iunie 20 zile, de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7144 <1636). f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/13. Orig., hîrtie (41 x 28), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1743. Altă trad. ibidem, ms. 130, f. 528v—529. 1 Omis. * Loc alb. 3 A fost scris întîi: (o), apoi corectat de aceeaşi mînâ „iioaoshim^ (jumătate). 316 1636 (7144) iunie 21, Bucureşti. f Adecă eu, Andrei spătarul, sinu Vladului logofătul Rudeanul, scris-am acesta al mieu zapis, ca să hie de bună credinţă la mîna lu Dumitraşco clucerul den Spineni, fratele lu Mihai spătarul, ca să se ştie, cîndu au fost acuma, în zilele domnu nostru Io Matei Basaraba voevod, noi am avut pîră amîndoi, înpreună şi cu fraţii miei, pentru satul Futeştii despre Mostişte de lîngă Cură-teşti, den judeţul Elh(ov), că aşa am zis noi că iaste al nostru de la părinţii noştri şi am mersu de faţă la divan. Deci Dumitraşco clucerul, el ş-au scos cărţile bătrîne pre Futeşti şi s-au aflat ai lui şi am rămas noi de 16ge den divan şi ş-au făcut şi cărţi de rămas. 352 www.dacoromanica.ro Iar apoi, Dumitraşco clucerul, el au făcut satul schimbător, pentru căci i-au fost departe de casă şi preste mînă: cine-i va da alt sat, să-i dea satul Futeştii. Deci eu, fiindu mai volnic într-acel sat, eu nu m-am îndurat de sat şi de moşie, ce am făcut tocmeală, de i-am dat eu satul Vîrbiţa jumătate, sudstvo... 1 cu tot venitul den cîmpu şi den pădure şi den apă cu vad de moară şi den vii şi cu rumânii şi den şederea satului şi despre tot hotarul cît se va alăge şi i-am mai dat şi ughi 120, iar Dumitraşco clucerul, el mi-au dat satul Futeştii, însă partea lui toată despre tot satul 2 părţi, cu tot venitul despre tot hotarul şi cu rumânii cîţi au fost de moşie şi cu hotarăle şi semnele satului, cum scrie în zapisul lui, carele l-au făcut la mîna mea, sat pentru sat şi rumâni pentru rumâni şi cu aceşti bani. Şi am făcut schimbu noi de a noastră bunăvoe, ca să-i fie şi lui de moşie şi mie cu pace în veacu. Şi mi-au dat şi cărţile cele bâtrîne de moşie şi de pîră la mîna mea. Iar de se va mai apuca cu pîră de acest satu Futeştii, să aibă a purta el pîra, că aşa ne-am tocmit. Şi au fost şi alţi boiari mărturie carii-ş vor pune mai jos peceţile şi is-cala lor. Aceasta am scris şi mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mea mai jos ca să să crează. Pis u Bucureşti, iunie a 21-a dni, văleat 7144 <1636). Andrei vtori clucer Xudor spudei , că zicea Andrei spătarul că iaste satul al lor de la părinţii lui. Deci am mersu de faţă la divan şi am scos cărţi bătrîne pre Futeştii şi au rămas Andrei spătarul de lege şi am făcut şi cărţi de rămas. Iar apoi, căci mi-au fost satul Futeştii departe de casă şi preste mînă, eu l-am făcut schimbător: cine-mi va da alt sat, să-i dau satul Futeştii. într-aceia, Andrei spătarul, fiind el mai volnic, nu s-au îndurat de moşie, ce ne-am tocmit de a noastră bunăvoe de i-am dat satul Futeştii, însă partea mea toată, despre tot satul 2 părţi, cu tot venitul şi den cîmpu, pădure, apă şi den baltă şi cu rumânii, cîţi au fost de moşie şi den şederea satului şi cu viile. Şi hotarăle satului, semnele, încă să se ştie: de cătră Curăteşti, den Mostişte pînă în Fîntîna Săracului şi pren Valea cu Perii, la deal, în Gorganul Stelii, de ci, în Lacul Stoii, pînă în drumul Icoanii, la Casa de Milă. Iar Andrei spătarul, el mi-au dat satul Vîrbiţa jumătate, cu rumânii şi cu tot venitul desjjre tot hotarul şi ughi 120, sat pentru sat şi rumâni pentru rumâni şi aceşti bani. Şi am făcut schimbu de a noastră bunăvoe ca să-i fie şi lui moşie şi mie cu pace în veac. Şi i-am dat şi cărţile cele bătrîne şi c61e de pîră la mîna lui. www.dacoromanica.ro 353 Iar de se va mai apuca cineva cînduva de acest satu -să port eu pîra, că aşa ne-am tocmit. Şi au fost şi alţi boiari mărturie, carii-ş vor pune mai jos peceţile şi îscala lor. Aceasta am scris şi mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mea, ca să să crează. Pis u Bucureşti, iunie 21 dni v leat 7144 <1636>. Eu Dumitraşco cliucer Tudor spudei Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXI/4. Orig., hîrtie (31x 28). pecete inelară., aplicată. Copie ibidem, ms. 128, f. 536v—537. EDIŢII, Sacerdoţeanu, Tudor spudei, 642 — 643. Foto ibidem, 648. 318 1636 (7144) iunie 23. f fl&HAOCTÎEtt BOHCÎEK» îd ffldTEH EdCdpdSd KOEKOA? II rocnOAHHTv KCOH 3EAHAH •XrrpoKAdŢîcKlH. A«>k HtCT. GEWE H CK'kA'tTEAÎE nOAOKHŢ rOCflOACTK© A/VHKSlhlH XpH3t KEA BdH Kpd-JtEBCKH H ndH IsdUJKO KEA ABOpHHK H HCSfldH TAHrOplE BEA AOrO$ET H WSfldH ,A,8AMITp8 BEA BHCTTQp H WfcfldH IIpEAd KEA CIldTdp H HCSfldH HEA'bAKO BEA KAlOAIdp H HCSfldH EdCHAÎE 854 www.dacoromanica.ro BEA CTOAHHK H HC8ndH E&JHHKd KEA KOAAHC H ndH ESHHHd KEA nEJfdpHHK H HfSndH KoCTdHTHH BEA HOCTEAHHK H HCnpdBHHK BEA AOrOifiET. H d3, T8Aop cnSAEH, A\d3djf 8 bect pekiue E8K8pEi|]H, A/rfccEiţa iohTe kt akhh H WT dA* Bibi. Acad., CLXXXI/88. Orig., hîrtie (42 x 29), pecete aplicată, căzută. 1 Loc alb. 1 „Iată martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic, jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Neddlco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, marele, logofăt. Şi eu, Tudor spudei, am însemnat în oraşul numit Bucureşti, luna iunie 23 zile şi de la Adam în anul 7144“ <1636>. 319 1636 (7144) iunei 23, Bucureşti. f Mhaoctîek» eo>kîek>, Iw ffldTEio boeboa* h rocnoAHH'K k-ecoa» 3eaaae Xrp-poBAAjflHCKOE bh8k eeahkato h np’feA^KP*™, rraparo, noKOHHNOAiS Iw fiacapasa boeboa*. A*k*t rocnoACTBO avh cieio noBEA-bHÎEio rocnoACTBO aah HaTeb chh-e non HTep- EdHOB vivT H30paHH WT CSACTBO ffl8lU H CEC CHHOBH CH, EAHIfH Eor*E A*POK*X’i raKOÎKE A* A\8 ECT W1HH8 8 H3B0paHH EAHd DOAOBHH8 3d A’fc'fHHU'E, dAH WT A**-HHlfd IwHOB B-KKapiOA W1HH8 BE3 BE1HHH WT IIOAIO H WT 1U8AA H WT BOA H WT A** H WT CEA**E11IH CEAOB WT n8C)(8AÎ, KdPH EAHKd CE X"reT H3EpdT WT nO B'ECOAft jfOTdpOAt , nOHElKE nOEpdTHAH CE C»T K)wprd, CHHTi (rTd)(ÎEB WT llHTEI|JH CEC IaHE, CHHTi non ni'hpEdHOB WT H3B0pdHH, TEpE ECT A*POKdA lOwprd nO EpdTOAl CH HaTE CEC cîra nOAOBHHS 3d A'fcdHHUS WT H3B0pdHH CTvC BTkC jfOAdKOAA, I3I0K05KE A* ECT Ero 3d A"bAîH8 ea\8 h chhobh hai. d Haîe, wh eiijhjke A*poBdA no H)wpra paAî spaTCTBa CEC â KOH AdEpii H CEO EAHd A^AdAdS 3d TpdHd EdrpEHd H CEC EAHd 3ErÎE 3d H"E-AP*Uh rpaHd h acnpH totobh xe;. 1 b*e3hae c8t wBd ake b*e est Ta up"ekb8 h nocTdBHAE c8t ptîiA’tjf Hd cb^toio EydHrEAFe h nptnoaca ca cec noiac np’bwcTÎE nOBpdTHUIH CE WHH 3d HHJfHOAA AdSp8 EOAIO H CEC 83HdHEtO B'ECkM AAErHdUIOAjt WT WKP’ECHEAA AflECTOAA H WT npEA rOCnOACTBO AAH. X BHA’tjfOM rocnoACTBO AAH H 3dnHC 3d EpdTCTBO Hd p8Kd HaTeb CEC BEAHKOE KAETEO H CEC AftHOSH A0KPH AIOAÎE CBEAETÎAÎE HdnHCdHH 8 3dnHC, Hd HAM: WT BdPOUI wt IIhteiiih, nona fflapTHH h H-^kuiSa h lOwpra hocteahhk h wt IJIh^'eheiiih, IsdH CKd8H8A H ^P*EHK8A H BETp-blO H WT H3B0pdHH, IwH CKd8H8A H ÂpdrOAAHp CKd8H8A h A^mhtpS h CTdH TpSuiicE h nona Qnpt. H nocTdBHAE c8t lOwpra h kaetb8: Koro jfOKET ce noK8cH nonspET h pd3opET H HCJfdSHT cîia Ero EpdTCTBS TOrO A* ECT TPEKAET H dHdTHAtd H d$8pHCdH WT ffif CB’fcTH WTElfH HJKE C8T BE HeKEH X ndK A* ECT nOnEB UI-fepEdHOK, Edl|j8 IaHEB, WHHH8 8 H3B0pdHH EAHd nOAOBHHS 3d A’bdHMlS CEC ICEAtHHÎE TdTOAOB , EpdT HETpHAddHOE, dAH AEA HopOIEB AROpHHK, HTO IO ECT EHA nOKSnHA ffl8llldT BHCTfiap HdIO WT np’bWAE Ep’bddE WT UOA H WT UlSdlt H WT BOA, WT HHH A* WH, WT nSCJfSAÎ, BdpE EAHKdJf CE JfTET H3EpdT. 1OHE}KE ECT nOKSnHA nond niHpEdH CÎI3 nOAOBHH8 3d A^*HHU8 BHUIE nHC -WT HdA EdCHAÎE cndTdp, CHHE ffl#UfdT KHCTÎI3P, 3d 8rH KE, dCnpH TOTOBH H CEC 3dnHC WT p8Kd Ero 3d npOAdHÎE, B”E A-bT x3pAld H CEC AftHOSH A^BpH AIOAÎE CBEAETÎAÎH www.dacoromanica.ro 355 HdflHCdHÎ Ero 8 SdnHC, H4 HME: WT KdpOlil WT IIhTEUJH, dHAPEtt c8AU8 h ^8MHTp8 non Gabee h non ffiapTHH h EaahkSa q-feSuj h I'HH'fe, chhtv (Hh^ek h CTdiJsîE, ei<8k Mhp»we h dpcEHÎE nocTEAHHK h T8a©P<>h h Îbah AwrwjjsET h wt A'BArSnoA'fe, CHHTv IldH’KK H WT IJlH<|niHEl|JH, IbAH CKd8H8A H IfiTp-felO H P^A K8l«8p H WT HâBOpAHH, IwH CK48h8A H GtAH H3M*K H AWOSH A^^PH AK>AE, H>KE HE c8T nHCdHH 3AE, B-K KHErd Cita. GEro PM<Î> A«i1X'0M c’km rocnoACTBO a\h Îaheb h eaijjom ch nonEB fflivp- B4HOB, taKOHCE A<> Af>8 ECT WHHH8 A^A'H8 H B*K WJfdB CHHOBOM II EHOKOAH H np-fcBHO-HETOM H HE WT KOrOÎKAS HEnOKOAtjEHMO nOpH3MO rOCnOACTBO A\H. Ge>KE 8e8 CBEAETHATE nOCTABA-fcHM rOCnOACTEO A\n: ÎKSndH XpH3d BEA E4H KpdAEBCKiE H >K»ndH HeAIUKO BEA A&OPHHK H >K8ndH IVlHrOpÎE BEA AWrWjjlET H WSndH A^mhtp» A^AEckSa bea BHCTîiap, HcSndH IIpeaa bea cimtap h HcSndH Heaeako bea KAlOHAp H HeSndH EacÎAHE II t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ilie, fiul popii Şerban din Izvorani, din judeţul Muşcel şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Izvorani, o jumătate de delniţă, însă din delniţa lui Ion văcariul, ocină fără vecini, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din deal şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că s-a înfrăţit Iorga, fiul lui Stahie din Piteşti, cu Ilie, fiul popii Şerban din Izvorani, de a dăruit Iorga pe fratele său Ilie cu această jumătate de delniţă din Izvorani, cu tot venitul, ca să fie a lui de moştenire, lui şi fiilor Iui. Iar Ilie, el încă a dăruit pe Iorga pentru frăţie cu un cal bun şi cu o dulamă de grana de purpură şi cu o pereche de nădragi grana şi aspri gata 2 000. <Şi> 1 au intrat amîndoi în sfînta biserică şi au pus mîinile pe sfînta evanghelie şi s-au încins cu brîul preacuratei şi s-au înfrăţit ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. <Şi> 1 am văzut domnia mea şi zapisul de înfrăţire la mîna lui Ilie cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în zapis, anume: din oraş din Piteşti, popa Martin şi Neacşul şi Iorga postelnicul şi din Ştefăneşti, Ivan scaunul şi Frîncul şi Petreaiul şi din Izvorani, Ion scaunul şi Dragomir scaunul şi Dumitru şi Stan Truşcă şi popa Oprea. Şi a pus Iorga şi blestem: cine va încerca să calce şi să rupă şi să strice această înfrăţire a lui, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 31Ş sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia. <Şi> 1 iar să-i fie popii Şerban, tatăl lui Ilie, ocină în Izvorani, o jumătate de delniţă cu pietrăria luj Tatol, fratele lui Petriman, însă din partea lui Norocea vornicul, pe care a cumpărat-o Muşat vistierul de mai înainte vreme de la Maria, nepoata lui Norocea vornicul, din cîmp şi din pădure şi din apă, din cap pînă în cap, de pretutindeni, oricît se va alege. Pentru că a cumpărat popa Şirban această jumătate de delniţă, mai sus scrisă, de la Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul, pentru 25 ughi aspri gata şi cu zapis de vîn-zare de la mîna lui, în anul 7141, şi cu mulţi oameni buni martori scrişi în Ş56 www.dacoromanica.ro zapisul Lui, anume: din oraş din Piteşti, Andrei sudeţul şi Dumitru al popii Sava şi popa Martin şi Vlaicul ceauşul şi Ghinea, fiul lui Mihai şi Stafie, nepotul lui Mihaiu şi Arsenie postelnicul şi Tudoran şi Ivan logofătul şi din Cîmpulung, Franţa, fiul lui Pană şi din Stefăneşti, Ivan scaunul şi Petreaiu şi Radul Cucur şi din Izvorani, Ion scaunul şi Stan Izmă şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici, în cartea aceasta. De aceea, am dat domnia mea lui Ilie şi tatălui său, popa Şărban, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan IvaşGo mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier, jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie Paiuîndur mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Am scris eu, Stan spudei, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 23 zile, marţi, în ziua sfintei mucenice Agripina şi de la Adam pînă la această scriere, cursul anilor în anul 7144, anul domnului, 1636. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XLVI/11. Orig. perg. (31,5 x 53), pecete timbrată. Cu o trad. din, 1844. Alte trad. ibidem, LXIII/13, ms. 204, f. 376v—377; 1 155, . 9—10 1 Omis. 320 1636 (7144) iunie 23, Bucureşti. t întru Hristos Dumnezeu, buncredinciosul şi blagocestivul şi iubi-toriul de Hristos, singur stăpînitori, Io Matei voevod, nepotul răposatului Basarab voevod, cu mila lui Dumnezeu şi de Dumnezeu dăruit a stăpîni cu domniia tot pămîntul Ţârii Rumâneşti, încă şi peste partea muntelui, din Almaş şi din Fagaraş. Bine am voit domniia mea cu a mea bunătate şi cu voinţa curatei şi luminatei inimii domnii mele, de m-am proslăvit în proslâvitul Dumnezeu, cu mărire înălţîndu-mă pre scaun sfînt şi cinstit al strămoşilor domnii mele. încă şi de aceasta aducîndu-mi aminte că mulţi pămînt6ni să află în sălaşul cel cerescu, după cum dumnezeiasca scriptură mărturiseşte; împreună să facem pînă sîntemu în lume. Pentru aceasta, am rîvnit, celor care de noi mai nainte au fost şi de pe pămînt în pace au trecut, aceasta şi noi văzîndu şi auzindu dorirea ce au avut către sfîntul şi dumnezeescul hram şi sălaşul sfîntului şi slăvitului, marelui mucenic al lui Hristos Gheorghie, care iaste în Sfîntul Munte al Athonului, ce să zice Xenoh şi cei carii mai naite de noi au fost blagocestivi domni, mai vîrtos şi bătrînii strămoşi au zidit şi au înfruseţatu, cît le-au fostu puterea, cu mîna întinsă au ajutat şi au întărit sfîntul locu, după prisosinţă au întărită pe călugări ce viiţuia acolo cu merticul ce le-au fostu datu, încă şi domnia mea am rîvnit a mă chema nou ctitor şi am ajutat domniia mea sfînta mănăstire ce să numeşte mai sus de tot anul cu mertic de bani 10 000 şi ■trimisului de la fraţi, osteneala, bani 1 000. Pentru aceasta însă, sfinţii părinţii, vă rog cu numele lui Dumnezeu şi a preasfintei sale maici, ca să scrieţi numele domniei mâle şi al strămoşilor www.dacoromanica.ro 357 domniei mele la sfintele taine şi purureapomenită sfînta proscomidie, întru care, cît vor fi zilele vieţii nostre, în toţi ani vom milui şi vom întări sfînta mănăstire ce să numeşte mai sus, cu acel zis mai sus merticii. Dup-ac&a, iar să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus satul R6cica şi cu săliştea Plopului în Jiiul de Jos, cu tot hotarul din cînpu, din pădure şi din apă şi cu toată balta cari iaste din apa Jiiului şi săliştea din ţărmurile gîrlei şi iar balta ce să chiiamă a Sch&ilor şi balta Certogăi şi balta Părului ce iaste pe moşiia sfintei mănăstiri şi cu vadul ce să zice Ciobanul, unde umblă podul, să ia călugării toată vama şi venitul podului. Aşijderea să ia şi din bălţile ce se numescu mai sus, din baltă pînă în Dunăre. Nimini treabă şi meteahnă să n-aibă, nici boiar, nici pîrcălabi, nici slugi, osebi, popi, călugării care vor posluşii sfintei mănăstiri ce să numeşte mai sus. Şi iar să fie ertaţi călugării de bir, de povoade, de oerit de oi, de stupi şi de porci şi de altele şi de maje şi de cal de olac şi de toate dăjdile cîte sîntu peste an... l. Şi să aibă a lua călugării dintr-aceste sate ce scriu mai sus dijma domnească şi boierească şi tot ce va fi venitul acestor sate ce scriu mai sus, pentru că aceste sate şi bălţi şi gîrle, ce scriu mai sus au fost date de prisosala sfintei mănăstirii, ce scrie mai sus, de jupan Barbul banul cel bătrîn şi de jupan Barbul banul cel tînăr şi de Şerban vornicul pentru sufletele lor şi ale părinţilor. Deci, cînd au fost acum, în zilele domnii mdle, iar părinţii purtători de haine ndgre au venit înnaintea domnii mdl în marele divan cu toate cărţile şi hrisoavele tuturor blagocestivilor domni care au fost mai nainte de noi, de au fostu miluit cu aceste sate şi bălţi şi gîrle ce scriu mai sus. Şi toate le-am văzut şi le-am şi cetit domniia mea, întîi hrisovul marelui, răposatului bătrînului, strămoşului domnii mdie, Io Basarab voevod, cu curgerea anilor 7023 şi hrisovul lui Vlad vodă, feciorul Vlăduţ vodă cu leat 7034 şi hrisovul Radului vodă, feciorul preabunului Radul vodă cu leat 7036 şi iar hrisovul lui Vlad vodă, feciorul lui Vlad vodă cu Jeat 7043 şi hrisovul Radului vodă Călugărul, care au murit la Rîmnicu, leat 7040 şi hrisovul lui Alixandru vodă, feciorul Mircii vodă, cu leat 7085 şi hrisovul Mihnei vodă, feciorul lui Alixandru vodă cu leat 7087, aşijderea i cartea lui 2 Ştefan vodă, feciorul lui Ioan vodă, cu leat 7100 şi cartea lui Alixandru, vodă, ficiorul lui Bogdan vodă, cu leat 7101 şi cartea lui Mihail vodă, ficioru lui Pătraşco vodă, cu leat 7103 şi cartea lui Simion vodă, cu leat 7110, deci şi hrisovul Radului Vodă Şerban, nepotul lui Basarab vodă, cu leat 7120 şi cartea lui Alixandru vodă Iliiaş şi cartea lui Gavriil vodă, feciorul lui Simeon vodă. Şi am văzut şi zapisul cel bătrîn al ctitorilor, jupan Barbul banul star i jupan Barbul banul cel tînăr şi Şerban vornicul, încă din zilele lui Vlad vodă, feciorul Vladu-lui vodă, v6che şi sparte şi întunecate. într-aceia, domniia mea mai vîrtos am întărit pomana şi am înnoit boiar8 şi hrisoavele cu acest hrisov al domnii m61e, pentru sufletul domnii mdle şi al părinţilor domnii m£le, ca să fie şi domnii m£le ctitorie şi vecinică pomenire şi sfintei mănăstire întărire şi călugărilor hrană în veacu. Pentru aceasta, după trecerea domnii mdie, pe numele lui Dumnezeu, vă rog pre toţi blagocestivi şi de Dumnezeu încununaţi domnii şi veţi fi din moştenirea nostră a stăpîni şi a ţinea cu steagul Ţara Muntenească, cei din neamul domnii m61i 4 nostru sau, după păcatele nostre, cei de altă siminţie, să aveţi a cinsti şi a întări milele celor mai sus zişi şi ertate sate şi să înnoiţi hrisovul domnii m61e, ca şi voi să aveţi ertăciune de la atotţiitoriul Dumnezeu şi să aveţi ajutor de la prea cinstita maica născătoare de Dumnezeu Ia straş- 358 www.dacoromanica.ro nica judecată. Iar care nu va cinsti şi va lepăda şi va ruşina sau va sparge, atunci proclet şi anathima de 318 sfinţi părinţi de la Nichiia şi să aibă parte cu Iiuda şi cu Aria la un loc şi să fie pîrîş la a doa venire a domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos şi sfîntul marele mucenic Gheorghie să-i fie potrivnic în veacu, aminu. Şi iată mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel ban al Craiovei i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Preda vel cliucer 5 i jupan Vasilie vel stolnicu i jupan Şerban vel comis® i Vucina vel peharnic i jupan... 1 Istratie7 postelnic, pana Si-mona vtori slovo poloji, vă pervi spudei Panovici8. Az Dumitru logofăt, Mîrza căpitan. S-au dat în Bucureşti, iunie 23 dni ot Hrista... şi de la Adam 7144 <1636>. Popa Anghilu pisavsi. Arh. St. Buc., M-rea Boaba şi Jitia, 1/2. Trad. din sec. XVIII. Data întăririlor domneşti nu corespunde totdeauna domnilor menţionaţi. 1 Loc alb. 2 Cuvintele „i dartea lui" scrise deasupra rîndului. 3 Aşa în text. 4 între cuvintele: „neamul" şi „nostru", s-a scris: „domniei mele". 3 în acest timp. Preda era mare spătar, clucer fiind Nedelco Boteanu. * în acest timp, comis era Buzinca. 7 în acest timp, postelnic era Constantin Cantacuzino. 8 Aceste cuvinte sînt probabil rezultatul unei confuzii a traducătorului. 321 1636 (7144) iunie 25. t Adecă eu Radul Robul şi cu fiiu miu Dobrotă ot Bucu scris -am acesta zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Oprii vel agă şi a fiiu-său Lecăii postelnicul, cum să să ştie că le-am vîndutu domnelor 15 stîn-jeni de ocină de în Bucu, derept bani aspri gata 750. Şi le-a o-m vîndutu de bunăvoia nostră fără nici o silă, însă de lungu de în apa Ialomniţii pînă în hotarul Cetăţen’lor, ca să le fie domnelor de moşie şi coconilor dumnelor de vecie uhabnică. Şi la această tocmeală fost-au mulţi omeni buni mărturie, anume: Stan iuzbaşa ot Mătăseşti i Colţea ot Doiceşti i Nedelco ot Bucui Leca Meiută ot Berileşti i Ionaşco Meiută i Stan, sinu vătafului Stan ot Pisculeşti i Vintilă, sinu Nedelcov i Drăgan ot Oraş ot Floci i Stan Piţig ot Bucu i Băncilă i Mircea i Raico, braţ Raduluv i ot Popezeni, Voinea i Nicula, sinu Muşatov ot tam i Neagul şi mulţi omeni buni care-şi vor pune iscăliturile mai jos. Şi pentru crădmţă ne-am pus degetele. ____H HdflHCdJf <13, CtPOGI flEJfdpHHK BpdTOKHM. IIlîC MtCElfd 10HÎE 6“ A^HH, KTi rt’k'T ^pAU.1 Eu Radul Robul. Eu Dobrotă. Stan iuzbaşa ot Mătăseşti . Leca Meiută . Colţea postelnic ot Doiceşti . Eu Stroia peharnic www.dacoromanica.ro 359 Raico Eu Stan, sinu Stan vătaful ot Pisculeşti . Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, IX/10. Orig., hixtie (30 x 21,5), 5 jeceţi inelare aplicate. Copie ibidem, ms. 692, 1. 198. 1 „Şi am scris eu, Stroia paharnicul Bratovici. Soris In luna iunie 25 zile in anul 7144" <1635). 322 1636 (7144) iunie 26. f Eu Udre postelnicul, feciorul Vladului postelnicul, scris-am acesta al mieu zapis la mina sfentei mănăstiri ot Tismana şi părintelui egumănul, chir Theodosie ca se le fie o ţigaîncă anume Staînca ţiganca, fata Ştefului ţiganul. Şi mi-au dat schimbu altă ţigaîncă anume Samfira, fata lui Căzan ţiganul, ce mii-au dat ţigaîncă pîîntru ţigaîncă. Mărturie d hovnicul Theofil proegumenul i Danciul logofătul ot Pîrîeni i Stoica postelnicul ot Şomoneşti i Nicola pehamicul ot Ogrum i Dragomir postelnicul ot Fărcăşeşti, Iane postelnicul ot Tîrgu i Frăţilă stolnicul ot Rovinari. IlHC d3 MhaIVUJ rtOrlitji'KT WT II-Kp-hS, AVkcEU,4 WHÎE KS AhHH, K'K iVbT SpAVA Proegumen Theofil. Danciul logofăt Pîrîianul . Frăţilă stolnic. Iane postelnic. Dragomir postelnic. Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/17. Orig., hîrtie (31 X 21,5), 5 peeeţî aplicate. Copie ibidem, ms, 329, f. 647 şi la Bibi. Acad. CCXCI/146. 1 „Am scris eu, Miloş logofătul din Pîrîu, luna iunie 26 zile, in anul 7144" <1636). 323 <1636) iunie 27. Scris-am eu, Jodul, zapisul mieu la mîna comisului Apostolache, cum să să ştie cum am vîndut partea mea de ocină de la Măstăneşti, cît am avut toată partea tătîne-mieu, a Aldei Gavril, din funiia Goţească, a patra parte şi la Bazăt, partea tătîne-mieu, ce să va alege, am dat şa-ahaia. Şi o am vîndut drept bani gata 500. Şi o am vîndut tot, peste tot hotarul, din cin pînă în cin, din cîmpu şi din apă şi în pădure şi păste tot hotarul. Şi aldămăşari oameni buni: Voinea şi Radul Şohahanolul şi Radul Tătarul. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetile. S-au scris în luna lui iunie 27 dni. Am scris eu, ierei popa Preda. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 415. Copie. Datat după. doc. din <1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. 360 www.dacoromanica.ro 324 1636 (7144) iunie 27. f Adecă eu, jupîneasa Mariia şi eu, (Ni)ca Răulu ot Căprăni, scris-am aceasta a nostră (sc)risoare, ca se fie de mare credinţe la mîna iu (D)umi-traşco, ficiorul Ghiocăi din Cruşeţe, cum să să ştie că au avută pîră Dumi-traşco cu văru său Dima, pentru moşiia din Cruşeţe, zicînd Dima cum au fostu cumpărat tată-său Malcoci denpreună cu frate-său Ghioca, tatăl lu Dumi-traşco, moşie în Cruşeţe. Dici ş-au fostu luatu 6 boiari pe răvaşe domneşti, ca să-i judece. Şi i-au judecat şi au aflatu că nu are Dima moşie în Cruşeţe. Dici el nici pe aceia nu s-au lăsaţii, ci au mersu de au (luatu) de la părintele (v)lădica carte [carte} de (blestem) şi de afurisanie asupra nostră, ca să mărăturisim şi noi precum vom şti cu sufletele noastre. Dici şi noi aşa ştim cum într-alte moşii au cumpărat fraţii toţi denpreună, iar în Cruşeţi noi ştim şi mărturisim cu sufletele noastre cum au [cum au] cumpărat numai Ghioca fără alalţi fraţi. Ci şi noi dămu cu sufletele noastre, să-şi ţie Dumitraşco moşiia din Cruşeţe cu pace. Şi am scris eu. Stoica diiacotiul, iunie, dni 27, vă leat 7144 (1636). Eu Mariia. E(u Ni)ca. Bibi. Acad., XLIII/16. Orig., hîrtie (29 x 22), rupt, 2 peceţi aplicatei. 325 1636 (7144) iunie 28, Bucureşti f A3.HAOCTiEIO KOHeiEK., îo illdTEIO KdCdpdBd BOEBOAd H rOcnOAHHTi. ^dKdT rOCnOACTKO MH CÎE nOBEA^HlE rOCnOACTBd MH CEM$ CB^TOMlJ MOHdCTHp 30BEM0M# fflHCAA, HAtlKE ECT CK*kTdd TpOHUE H HhCTH’fcHUIdTO WTlt# Er$MEHd SoCHM1 Ca să fie volnici călugării, ispravnicii mănăstirii, cu aceasta carte a domnii mele de să-şi ia dijma de pre la stîni, cine va ţin6 stîni pre ocina sfintei mănăstiri den în munte ce se ch6amă Sorica, cum au fost 16gea şi obiceiul mai denainte vr6me, în zilele altor domni, aşa să ia şi acuni. Orice om va avea stîni într-acest munte, de la toţi să ia dijmă şi de la boiarin, roş, călăraş, slugă domnească, oroşan, ţeran, neguţ(ător)o(ri> şcheau, tot să ia, şi de nimenil(ea) opreală să nu aibă (înn)ai(n)tea aceşt(ii c)ărţi a domnii mele, că cine h1ect, no peh rocnOACTKO mh. H HCnpdKHHK, CdM pEH TOCnOACTKO MH. llHCd dEnliA^T 8 E8k8PEI4JH, M-kCEUd IOHÎE KH AKHH, E A'kT x3pMa. f Io ÎHdTEIO BWEEWAd, MHAOCTIIO E0}KÎ(O TOCnOAHHK. Arh. St. Buc., M-rea. Mislea, II/5. Orig., hîrtie (31 x 21), rupt, pecete inelară, aplicată . Copie ibidem, ms. 466, f. 186v. 1 „... sfintei mănăstiri numite Mislea, unde este (hramul) sfinta troiţă şi cinstitului părinte egumen Zosim ... www.dacoromanica.ro 361 326 1636 (7144) iunie 28. Milostiiu bojiiu Io Matei Basarab voievod i gospodinu. Davat gospodstvo mi siiu poveleaniiu gospodstva mi jupînului Paras-chiva cupeţul, ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii m61e, de s^. ţie satul Lazul i Gabrovul, ot sud Dolj, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul. Pentru că aceste sate, Lazul i Gabrovul ce scrie mai sus, fost-au ale lui Petre slugerul, feciorul lui Aslan vornecul. Deci Petre slugerul le-au făcut vînzătoare. într-aceia, Dima clucerul şi Balica păharnicul s-au sculat de au luat bani de la Parascul neguţătoriul ughi 700, cu zi pînă la sveatî Petre şi cu zapis de la miinile lor. Şi au făcut tocmală atunci cu zapisul lor, ţum dă nu vor pute plăti bani, lasă să fie aceste 2 sate ale jupînului Parascul negus-toriul. Deci, cîndu au fost la zi, bani n-au avut sa-i plătească, ci au venit singur Dima cliucerul înnainte domnii mele, în divanu, de au mărturit cum n-au bani să plătească şi cum s-au fost cumpărată aceste sate cu bani jupînului Parascul negustoriul. Dreptu aceia şi domnia mea am judecat şi am dat lui Parasco negustoriul, ca să aibă a ţine aceste sate, Lazul i Gabr(ov>ul, să-i fiie moşie cu toţi rumâni şi cu tot venitul, cum că s-au cumpărat cu ale lui drepte bucate. Şi de către nimeni opreală să n-aibă. într-alt chip să nu fie. I ispravnic, sam reci gospodstva mi. Iunie 28 dni, leat 7144 <1636>. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianu, nr. 723, f. 510v—511. Copie ms. 723, 11 1018— 1019. EDIŢII. .Nicolăescu-Plopşor. Mon. j. Dolj. VIII, 167. 327 1636 (7144) iunei 29, Tîrgovişte. ţ Scris-am eu, Stanciul şoi ot Tîrgoveşte, acesta al mieu zapîs ca să fie de mare credinţă la mina jupan Hrizei vel ban Craleveschi, cum să Să ştie că âm vîndut dumnelui viia mea care mi-au fostu de moşie, dereptu ughi 110, însă viia de lată den Nica iuzbaşa pînă în diiaconul Tudor Muce, de lungă pîn în calea mănăstirei şi cu pometul şi cu tot locul, cîtă se va alege înprejurul şe în lungul acei vii. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştire a toată rudenie mea şi cu ştire tuturor veciniloru miei şi de în jos şie de în sus. Aşijdere şi dumnelui o-u cumpărat de a dumnelui bunăvoe şe au dat ai dumnelui direpţi bani gata ce scrie mai sus ca să fie dumnelui moşie ohabnecă în vecie. Şi la tocmela noastră, cîndu ne-m tocmit de bunăvoe, fost-au mulţi boiari şi preoţi şi bătrînii oraşului, na ime: părintili Varlam ot Dil, popa Tanasie clisiarul i popa Chirfote i popa Iane ot Sviata Petca, popa Ivan, Irimie diiaconul, popa Vlaicul Vlădicescul ot sveti Nicolae, popa Vasilie i popa Tatul, popa Dumitru i popa Ianachi, şină popa Atanasie i popa Isaru, Ţondră căpitan i Nica iuzbaşă i Dobre logofătul, Radu peharnicul, Nica neguţătorul i braţ ego Proca, Parasco neguţătorul, Iane iatro, Ianăş cupeţul, Eota velichi. Danciul star i şină ego Gherghe logofătul, Lazăr al Nedelei, Dragul postelnicul. Fota Malii, Ivănuş postelnicul i Gherghe postelnicul, Pîrvul gramaticul, Rădici, braţ Fotei, Vladul, şină Efrem logofătul şi alţi mulţi oameni buni şi bătrîni. 362 www.dacoromanica.ro Şi pentru credinţa l-am scris eu, popa Vasilie Drăncfescul şi mărturisescu, measeţa iunie 29» Petrov dni. Şi se-au scris acest zapis în casa lu Dumitraşco logofătul ot Tărgovişte v leat 7144 (1636). Eu Stanciul logofătul pentru credinţa am, pus şi pecete Popa Atanasie clesariul Fota star Az popa Vasilie Drăncescul 'O KaTîiyoopeooş BapXaap xou pouaTU,d H CHHd H CK^TdrO TpOHlVă EAHHOcSlfJHd H MEpdBA'fcrtHd,. diWHH. t Az Tudoran sudţu i 12 pîrgari ot Tîrgovişte seris-am acest a nostră. carte jupan Hrizei vel ban Cralevschi, cum să să ştie că au cumpărat o vie de la Stanciul Şoimarul de Tîrgovişte, însă viia în Feţe în Delul Tîrgoveştie, de lată de în Nica iuzbaşa pînă în diiaconul Tudor Muce şi cu pometul şi cu tot locul, cît se va al6ge înprejurul şe în lungul acei vii, dereptu ughi 110 bani gata. Şi au pheltuitu la aldămaş ughi... Şe o-m vîndut eu Stanciul de a mea bunăvoe şi cu ştire a toate rudeniile mele şi cu ştire tuturor vecinilor mie şi de în jos şi de în sus. Aşijdere şi dumne-lui o cumpărat de a dumnelui bunăvoe şi au dat ai dumnelui derepţi bani gata ce scriu mai sus ca să fie dumnelui moşie ohabnecă în vecie. Şi la tocmela dumnelui cîndu se-au tocmit de bunăvoe fost-au mulţi boiari şi preoţi şi bătrînii oraşului mărturie, na ime: părintile Varlam ot Del-popa Tanasoe clisiarul, popa Chirfote, popa Iane ot Sviata Petca, popa Ivan, diiacon Irimie ot Sveati Nicolae, popa Vasilie, popa Tatul, popa Dumitru, popa Ianache, sinu popa Tanasilie i Ţondră căpitanul, popa Vlaicul al Vlă-dicăi, Nica iuzbaşa, Dobre logofătul, Radul peharnicul, Nica neguţătorul i braţ ego Proca, Parasco neguţătorul, Dumitru neguţătorul, Iane iatro, Ianăş-cupeţul, Fota Velichi2, Danciul, otţă Gherghe logofătul, Dumitraşco logofătul, Lazăr al> Nedeloe, Dragul postelnicul, Fota Mali3, Ivănuş postelnicul, Gherghe postelnicul, Pîrvul grama, Rădici, braţ Fotei, Vladul, sinii Efrem logofătul, Eftemie şi alţi mulţi omeni buni şi bătrîni mărturie. Şi se-au dat bani în casa lu Dumitraşco logofătul. www.dacoromanica.ro 363 Şi pentru credinţă l-am scris eu, popa Vasilie Drăncescul şi mărtuii sescu. Pis measeţa iunie 29, Petrovi dnă, v leat 7144 <1636). Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XVI/19. Orig., hlrtie (31 x 21,5), pecete timbrată EDIŢII, Hasdeu, Arh. Ist., I, 15. 1 loc alb. * Cel mare. * Cel mic. 329 1636 (7144) iunie 30. f Scris-am eu Dragomir Turtă şi fiiu mieu Mateiu să să ştie cum că am vîndut dumnelui Radului vel comis stînjeni 20 din Măteşti, din vadul mori pînă în capul ocini, drep aceia, am Socotit cu fraţi lui şi din sus şi din jos, ca [să] să-i fie dumnelui moşie şi coconilor dumnelui, cîţi Dumnezeu va da. Şi mărturie: Ianache din Măteşti şi Gravril şi Dragomir de acolo şi Talpă de acolo şi Toader ot 1 şi Badea şi Barbul şi Mihaiu din Deduleşti şi Ionaşco i Vesiiu. Şi Dragomir ispravnic. Şi mărturie, Stoican. IIhC iWbCEUd I0HÎE rt AhHH, x3MpA. Eu Dragomir Turtă. Pecete; a lu Matei, a lu Gavril, a lu Ianache, a lu Dragomir, a lu "Barbului. Bibi. Acad., CLVIII/8. "Orig., hîrtife (16 x 21,5), pecete aplicată. Suspect. Hlrtie mai .nouă, filigran modern, scris de sec. XVIII. 1 Omis. 330 1636 (7144) iunie 30. Ţ Să se ştie cum au luat Ion Potecă şi Duţe 6 megiiaşi pe răvaşe domneşti, de să caute şi să adevereze cu ale lor suflete. Ş-au adevărat aceşti boiari •cum au fost ocina a lu Duţe ş-au [a] fost înpresurat Ion Potecă pe Duţe, ■ce-au rămas Ion Potecă de lege. Ş-au fost mulţi megiiaşi şi den sus şi den jos [şi den jos] şi denprejurul locului, anume: de în Căpăţineşti, Crăciun şi Stanul Vişii i ot Bănceşti, Nastasie, -den Stănuleşti, Neagoslavh, den Cîrlomăneşti, Stanul i Manete i ot Potoceni, Şteful şi Dragotă scaunul, den sat den Dediuleşti, Stoicanul, Neagoe, Moş, fratele lui Neagoe, Manea, Drăgan, Stan, feciorul lui Vlad, Stoica, ginerele lui Moş, Mihaiu, Dragomir Spînăiu, Neagoe Robul, de Săs6ni, Radul Niţii, •de Bănfeşti, Neagoe lui Bărzăc. Ş-au fost şi cu ştirea Radului căpitanului. Ş-am scris eu, popa Lupea den sat den Dediuleşti, D6tco roşuul. M6seţa iunie 30 dne, tecenie leat 7144 <1636>. Crăcin. Stan. 364 www.dacoromanica.ro Nastasie. ŞtefuL Stan. Neagoslav. Bibi. Acad., CXLVI/191. Orig., hîrtie (30 X 21), 6 peceţi aplicate. 331 1636 (7144) iulie 2, Bucureşti, Adică eu, lanul spatariul, înpreună cu jupîneasa mea Ilina, fata jupî-nesii Marii din Bucov, scriem şi mărturisim cu acest zapiS al nostni ca să fie-de mare credinţă la inîna -jupînului Dumitraşco clucerul din Filipeşti precuni să să ştie cînd au fost acum, în zilile domnului nostru Io Mateiu Basaraba voevod, iar îioi am căzut într-o nevoifee dă Mihaiu cluderul, ginerile Lupului paharnicul. Beci am întrebat şi am căzui la toate rudeniile noastre ca să. ne caute la această nevoie, iar ei nici unul n-au vr*ut să ne caute la nevoiiai noastră fără numai dă Dumitraşco clucerul, ne-am rugat dă ne-au dat ughi 70 de lei, în mîinile noastre şi noi am dat lui Mihaiu clucerul dă ne-au scuturat dă nevoiia noastră. Şi iar au mai dat Dumitraşco clucerul Marii, muma jupînesii Dinii spăt<ăreasa> ughi 30, pîn au fost dumneaei vie, ce fac piste tot ughi 100, Deci noi, pentru aceşti bani am pus la dumnealdr zălog satul Comarc,. însă a patra parte din. sat cu rumâni şi cu tot venitul. Şi ne-au fost zioa la Paşte ca să dăm bani şi să ne ţinem moşiia. Iar daca ne-au venit acum zioa noi n-am avut dă unde îi da banii, ci iar am căzut cu multă rugăminte la dumnealui dă ne-au mai mutat zioa pînă la sfeti Dimitrie, să avem a-i dâ la zi banii, fără de nici un cuvînt, iar de no-i vom da bani la zi să aibă a ne mai de dumnealui încă ughi 100 şi să ţie Comamic

ECTk CE'kT'kH MOHdCTHp Bk nOMOipii H Bk OyKp’kndEHIE d MHHŢHM, H>KE >K8BLT B*k TOM8 CB'kTk WEH~ TFAk, WT WKp'kMAEHlE H WT WCTfdEk, d TEŢ nOMklSUJEM KHASH H TOCnOACTBd MH H POAÎTEAHM rOcnOACTEd MH E’bMHOE K'kCnOMHHdHIE. H HE WT KOrO HEnOKOA’tEklA\OM, no pemeiihVh rocnoAcTEd mh. H EifJE H K/VfeTB» nOAO>KHX TOcnOACTBO MH: B*k CAAA HdC d E KOrO H3BEpHT J OCIIOAk Eork EklTH EAdAdTEAk HAH KHAS 3AE Bk EdAŢIE SeMAH HAH WT cpkAHMHdrO www.dacoromanica.ro 57 rmoABdHÎA TEX KAVfcSH, HO fd30pHT H flOflEpHT H Bk WEBEHÎE WCTdBHT, TOP Ad ECT TpEKAET I! dHd-0EMd H diJsSpHCdH WT THj CBtTH WTU.H E)KE B*k HhKÎH H Ad HMdT MdCTk Ck îyAd H Ck dpÎA II Ck HHtAIVH HEB’fepHH ÎOyAEH H Ad E8AeT CEIIEpHHKd npEA XpHCTd AIMTHpd, HdUld EorOpOAÎU,£ H Ad npHWKp’klflHT CTpSllH FÎE3ÎEE Bk B'fcKH B’feKOM, ddltHH. Ce oyco h ckeahteaîh iiphaoîkhx rocnoACTBO mh: jkSimh XpH3A bea EdH Kpa- AEKCKÎII H >K$ndH IsdllJKO BEA ABOpHHK H >K$ndH TAHropÎE BEAHKÎH AOPO^ET H %$nK$ndH fllHydio beahkFh cndTdp h k8iuh Eachaake BEA CTOAHHK H JKSlldH E$3HHKd BEA KOAIIHC H >K$ndH E^HHHd BEA nEydpHHK H HtSndH Kwc-TdHTHH BEA nOCTEAHHK. H HCIipdBHHK. . . 2. H d3, CTOHKd cn^AEH, IIHCdX BTv HdCTOA PpdA ESK$PEI(JCKTh, M'kcEU.d dlipHAÎE P-PW AkKkl H WT tfAdAUd AO HHHt TEqEHÎA A*kTOAH E AMT x3p«n', A'tTd POCIIOAHHE xdjfĂE. f Iw ffldTEIO BWEBWAd, AIWAOCTÎIO EOJKÎIO POCIlOAHHk. Iw MdTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii m<ănăsti>ri1 numite Codmeana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîn-tatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi părintelui egumen Rafail şi tuturor călugărilor, care sînt fraţi întru Hristos, locuitori în acel sfînt lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus scrise tot vinăriciul, cît este de pe ocina Ciocăneştilor, care este satul sfintei mănăstiri, oricît se va alege toată partea domnească, pentru că acest mai sus scris vină-rici, toată partea domnească de pe ocina Ciocăneştilor, este al sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Codmeana, care este sub stăpînirea sfîntei mănăstiri Cozia, dat şi miluit de răposatul străbmr'cul domniei mele Io Basaraba voievod, fiul prea bunului Vlad voievod, şi de alţi binecinstitori cnezi, care au fost în turna domniei lui. Şi a ţinut cu bună pace. Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd Dumnezeu a binevoit de m-a dăruit cu cnezia în Vlahia de dincoace de munţi şi cinstitul ţar cu sceptrul, atunci egumenul Rafail a venit înaintea domniei mele în marele divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele de a arătat hrisovul lui Basarab voievod cel de miluire, vechi şi rupt şi întunecat, făcut cum este mai sus scris şi cu mare blestem. întru aceasta, domnia mea am cercetat împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi cu tot sfatul nostru şi îndată am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Codmeana, ca să-i fie tot vinăriciul cît este de pe ocina Ciocăneştilor, toată partea domnească. Şi am înnoit şi am întărit acel hrisov al lui Basarab voievod cu această carte a domniei mele, ca să stăpînească mănăstirea Codmeana precum este mai sus scris şi ca să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi de întărire, iar călugărilor care trăiesc în acel sfînt lăcaş, de hrană şi de folosinţă, iar acelor cnezi răposaţi şi domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Şi încă şi blestem am pus domnia mea în urma noastră: dacă cel pe care îl va alege domnul Dumnezeu să fie stăpîn sau cnez aici în Ţara Românească sau din ruda de inimă a domniei mele sau din rudele noastre sau, după păca- 58 www.dacoromanica.ro tele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele pe întocmirea care este mai sus scrisă, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi să primească cinste şi cunună de la domnul Hristos cu, cei drepţi. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele şi miluire, ci acei cnezi o vor strica şi o vor nimici şi o vor lăsa în vţitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei şi să-i fie pîrîşă înaintea lui Hristos maica noastră de Dumnezeu născătoare şi să-l afle bubele lu Ghiezie în vecul veacului, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasi-lache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic.-.. 2t, Şi eu, Stoica spudei, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 5 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor 7143, anul domnului 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod ^m.p.) Arh. St. Buc., M-rea Cotmeana VIII/5. Orig., perg. (36 x 45), pecete, timbrată, stricată. Cu o trad. ibidem, ms. 357, f. 114— 115. 1 Loc şters. • Loc alb. 45 1635 (7143) aprilie 3, Bucureşti. t fflH/tOCTÎEIO EOJKÎEIO, Îw ffidTEH IldCdfdB'k BOEEOA H TOCnOAHH'k B’kCOH 3EAMH XrrppoKddX’ÎHCKÎH. AdBdT recnoACTO mh cTe noBEdtHÎE rocnoACTBo mh ceaob T8p- WHEI4JÎH WT cSACTKO TopiKHA H BCkM HdCrt’fcAHHUklM CErtOB H Ck CHHhl H)(, EAHIţH EM8 Eor-V A^TH, BKOÎKE A4 EKITH HM BCk CErtO T8pWHHEIjjTH Ck BCk JfOTdpOM H Ck BCk XOAOKOM WT ElOrtEO H UTT Uj8M H WT BOA H WT E10 BCk JfOTdpOM, WT JfOTdp A<* yOTdp, no CTdpH JfOTdpH H no SftVkShl, nOHEJKE ECT’k HM HEPOBd CTdfd H nfdBd WWHl H WT A'^AHH'k, EI]JH>KE WT EiptîKAE BpliME, WT npE AkHH HH’fcMH CTdpH rOCnOAdpH AP"kKHH. H BCk EHrt 8 GrtdSt MHp’fc Ck WWHHE HM H KHASkl. d nOTOM, ErA<* EklCT HHHA, B*k AkHH TOCnOACTBO MH, WTU8>I E EPSMEHd TeW-AocTe wt cB’bTd MOHdCTHp THCM'kHd, em8>ke E’tjf HM'fe em8 nona PdA^d wt Ctoao- KdHH, WH WEp’fcTdrt ECT"k H'kKÎH KHHI'H CTdpE WT CB*kTdd MOHdCTHp, EIJIEJKE WT Ck3-AdHÎA CEH 3EMAH H EHEI ECT"h IWCdH B*k TdA KHHrd H CEAO TSpHHHEIJJÎH H CKOMHKE WT npE AkHH HErpSrtOB BOEEOA, nOMTO pdAÎ WBp'kTdd ECTTw TE)( KHHITt CTdpH. ă CÎH BHUIUIE pEMEHH rtlOAÎH WT T8pMH-HEIJJH, WHH nddKdUIE CE WT KpHBOCTÎIO H H3EdAHrt ECT*k KHHTO CTdpH WT A'fcAÎHS, KHHrd CTdpdTW AdH BOEEOA Ck BEAHKdd KEIETBO, TEMEHÎA EHTH MHpHH H CKOEOAHH WT BEMEHÎE, WHH H CHHH HM H CK WHHHd HM WT K*K ErSMEHd WT CE'kTd MOHdCTHp THCiWfeHd H WT K*K KCH MHHJfH WT CKA4 Hdnp’feA, Kd ECT’K EHLULUE riHC H HE WT KOrOJKAd A<> HE ESaST WT K*K HHJfTO riOKOrt’feEHMO, npss sanoB’kA rocnoACTEd mh. Gewe o^eo h CB’bA’bf’1îH nocTdKHjf rocnoACTBO mh: naH Xpuaa bea b dH Kpa- AEBETCKÎH, ndH iBdWKO BEA AKOpHHK, ndH PrtHrOpÎE BEA rtWrW^ET, ndH A$MHTp$ BEA BHCTÎap, ndH fflHJfdH BEA CndTdp, ndH HEAErtKO BEA K/MOMdp, ndH IldHHASp BEA CTOAHHK, ndHd E«3HHKd KEd KOMHCj ndEId E$MHHd EEd nEJfdpHHK, ndH KoCTdHTHH BEA nOCTEdHHK. H HCnpdEHHK, ndHd TdHrOpTE BEd dwrw^ET. H as, TSa^p® cnSAEH, EpaT MddH ASmhtpS... l, HdMdSdjf 8 rpaAd pekuie ESkSpeujT, M'kcEu.a anpHdÎET-rw akhh h wt ĂAdMd A* NHHia, tehehmi a^tom, B aato xăpMT H WT BOriA’KlJjEHÎd CHHd xdJfAE. f îw ffldTELO BWEEWA, MHAOCTÎW EO>KÎK> rOCnOAHHB. îw MdTEK) BOEROA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Brsarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Turcineştii din judeţul Gorj şi tuturor moştenilor satului şi cu fiii lor, cîţi Dumnezei le va da, ca să le fie lor tot satul Turcineştii cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotELT, pe vechile hotare şi semne, pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi de moştenire încă dinainte vreme, din zilele altor vechi domni de demult. Şi au tot fost în bună pace cu ocinele lor şi cnezi. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele părintele egumen Teodosie de la sfînta mănăstire Tismana al cărui nume era popa Radul din Stolojani, el a aflat nişte cărţi vechi de la sfînta mănăstire, încă de la întemeierea acestei ţări şi a fost scris în acea carte şi satul Turcineştii şi a sărit cu pîră şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele în marele divan cu Standul şi cu Danciul din Turcineşti. Şi aşa pîra egumenul de la sfînta mănăstire Tismana că satul Turcineştii sînt vecini ai sfintei mănăstiri Tismana încă din zilele lui Negrul voievod, pentru că i-a aflat în acele cărţi vechi. Iar aceşti mai sus spuşi oameni din Turcineşti, ei s-au plîns de strîmbătate şi au scos cărţi vechi de moştenire: cartea bătrînului Dan voievod, cu mare blestem, cursul anilor 6939 şi cartea lui Şerban voievod de înnoire, anul 71,15. Astfel, întru aceasta, jdomnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul, că au fost toţi oamenii cnezi cu ocinele lor de multă vreme, iar sfînta mănăstire Tismana n-a avut nici o treabă. Astfel a rămas egumenul de la sfînta mănăstire de lege şi de judecată dinaintea a tot divanul domniei mele, ca mai mult treabă să nu aibă cu ei în veci. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea tuturor moştenilor satului Turcineştii mai sus spus, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi fiii lor şi cu ocina lor de către egumenul de la sfînta mănăstire Tismana şi de către toţi călugării, de acum înainte, cum este mai sus scris şi de nimeni neclintit peste porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan NedelcO mare clucer, pan Pain- 60 www.dacoromanica.ro dur mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan. Costantin mare postelnic. Şi ispravnic pan Gligorie mare logofăt. Şi eu Tudur spudei, fratele cel mic al lui Dumitru... 1 am scris în cetatea numită Bucureşti, luna aprilie a 3 zi şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7143 şi de la întruparea fiului 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XLII/2. Orig., perg. (38 x 49,5), pecete timbrată căzută. Cu o trad. din 1845. Alte trad. ibidem, ms. 329, f. 473; 336, f. 201—202 şi 711f f. 182. 1 Loc rupt. 46 1635 (7143) aprilie 5, Bucureşti. ţ flblAOCTÎEIO EOJKÎEIO, Iw ffidTEIO ROEROAd H TOCnOAHHk RkCOH 3EMAE &IT-ppoEAdX'îHCKOE, rh8k EEAHKdro h np’fcAOKparo, cTdparo, noKoiiHHdro Iw EdcapdKd roe-eoa<>> A<,K<,T rocnoACTBo mh cie iioeeaehîe tooioactro aut EoAOEaHOE wt TiiTeij.ii H CkC CHHOEH CH, EAHU,EM$ Eor"k lipHIlSCTHT, HKCÎKE A<> M8 ECT WMHH8 8 KOKOH, dAH AEA Ill'HOR BliCap, METBpTkTaPO ABA WT n©AIO H WT Ul8Md H WT R©A* H WT flAdHEH H WT CEAdAHlUE CEAOE, WT nOCE^AÎ, BApE EAHKd CE JfTET HSEpdTÎ WT |]0 EliCOM )fOTapOM, nOHEKE W ECT nOKSnHA EoAOEdH CIA WMHH8 BHU1E pEMCHd WT HdA IwH WT K©KOH, WT cSacteo dpyEm, 3a x3 acnpH totorh. npoAMcX WH 34 HEroK A^Epo roai© ees HH EAHA CHAOCT, CkC 3HAHÎd METÎdUlOM WT WKpkCTHHAt MECTOM. â. nOTOltt, IwH AHTH8a ECT ChlipEHÎE H npHUlEA ECT lipEA rOCflOACTBd MH 8 RKIUHÎH AHEAH TEpE Cknp’fclUE CE 3A AHlj8 CkC EoAORdll. H CIIIJE np'bllIE IWH, HKOÎKE A<> IlOEpdTHT AA SMErHHUJE H0BU.ÎH HA3AA WT flO WMHHA, MT© ECT EHA npOAAA< !> EoAORdHOR WT HdA IwH. E*k TOM rocnoACTEO MH CkM TAEA4A H C8AHA 110 npdEA H no 3aK0H, CkC E’kCHJfMH MkCTHTHMÎ npdKHTEAÎE TOCnOACTBO AflH H CkM A** TOCnOACTBO MH IwHOE 3dK0H  aioaîe a^eph MErîaujH no p’kRduiE rocnoACKH ha hme: wt Tpeeaeijjh, Gtahmioa IlpeS-T’bCEH H WT CriHMI, I^pTE H WT PaKOEHIJA, CdnpHUl Gtoer h wt E8me8eijjh, Ap^oiwhp 4>HTOp-b, A4 3AKAET Iu’H WT KoKOH KAKO ECT EHA 8TAKMHA WMHHA CkC EoAOEAH 3A xA ACnpK, H'fcCT W ECT 8TAKAIIHA 3A x3 dCnpH. TdîKE, K'kA'1 ECT EHA HA AHH*k H HA COpOK, A IwH HHKdKOKE H'fcCT MOTATr SdKA'fcTH, AH8 ECT WCTAA IwH WT 3AK0H II WT C8)KAE-HÎE WT npEA rOCnOACTEA MH, A EoAOEAH, WH A<> CH APtMHT WMHHA, KAKO H)f W ECT noKSntA. ă nOTOM, IwH , WH STdKAAHA CE C8T CkC EoAOEdH ETApdrO KPAT, TEpE H)f ECT nOAABAA IwHOK E1JIEJKE ACnpH xf AOHAE>KE HdflA'kH’fctOT CA TEJf CÎE x3 ACnpH, KAKO ECT KHUIE IWC. H EHA’bX’0M rocnoACTEO AUI H 3AIWC WT p8KA IwHOE KAKO H*kCT MOÎKET SdKA'fclUE H KAKO HJf ECT A** WEA p'kKAUlOKE TOCnOACKH HA p8KA EOAOEAHOE CkC MIIOSH AocpH aioaîe ceeaeteaTe, haiwcahh 8 3Aiwc, ha hme: wt Kokoii, Gtahmioa, chite Kaah- HOB H WT ThTEIJIH, nOn Ad3dp H ffl'kpTHH H G. . . 1. Hp*kMOIOA H MH03H AIOAÎE WT WKp"kCT MECTOM, DKOJKE A<> CH AP'ăJKHT WMHHA, KAKO W ECT nOKSlIHA WT HAA IwH H 3A HHJfTO SAnp'ţTEHÎE A<> HE IIMAT. Geto paaî, A*A<>X CkM rocnoACTEO mh Eoaobahoe, hkoike a<> ect em8 wmhh8, A^ATH» H E-k WJfAR H CHHOBOM H BH8KOM II np’bRHSMETOM H HE WT KOTOHCA© HEnOKOA’k-ehmo, nopHSMO rocnoACTBA mh. Ge)K£ 8EO H CBEAETEAÎH nOCTAEA’bEM rocnoACTEO Aiw: >K8ndH XpH3A REA EAH KpAAEECKÎH H >K8nAH IeAUIKO REA ABOpHHK H JKSndH TAHTOplE REA AOTOI^ET H HCSflAH 61 www.dacoromanica.ro ^SMHTpg BEA BHCTÎHP H HîSfldH * H WSfldH E83HHKd BEA KOMHC H WSridH ESqHHd BEA flEJfdpHHK H >K8fldH KoCTdHAHH BEA HOCTEAHHK. H HCIipdBHHK, TAHrOpiE BEA AOPOijsET. H^Haniicdjf d3, AEirHAdT Aoro^ET, et* hactpahTh rpaAV E8k8peijjh, AH’bcE^a anpHAîE 7 abhh m wt Aa BOEBOA f Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bolovan din Titeşti şi cu fiii săi, cîţi i-a lăsat Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Cocoi, însă partea lui Ion, toată, a patra parte din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Bolovan această ocină mai sus spusă de la Ion din Cocoi, din judeţul Argeş, pentru 7 000 aspri gata. <Şi> a vîndut el de bunăvoia lui fără nici o silă, cu ştirea megiaşilor din jurul locului. Iar apoi, Ion a ridicat pîră şi a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de s-a pîrît de faţă cu Bolovan. Şi aşa pîra Ion ca să întoarcă să lepede banii înapoi de pe ocina ce cumpărase Bolovan de la Ion. într-aceea domniia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am daţ domnia mea lui Ion lege 4 oameni buni megiaşi pe răvaşe domneşti anume: din Grebleşti, Standul Preutesei, şi din Spini, Gheorghe, şi din Racoviţa, Qpriş al lui Stoia, şi din Bumbueşti, Dragomir Fitorea, să jure Ion din Cocoi cum a tocmit odna cu Bolovan, pentru 4 000 aspri nu a tocmit-o pentru 7 000 aspri. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, Ion nicicum nu a putut să jure, ci a rămas Ion de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, iar Bolovan, el să-şi ţină ocina, cum a cumpărat-o. Iar apoi, Ion s-a tocmit cu Bolovan a doua oară, de i-a mai dat lui Ion încă 3 000 aspri pînă s-au împlinit âceşti 7 000 de aspri, cum este mai sus scris. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Ion, că n-a putut să jure şi că a dat amîndouă răvaşele domneşti la mîna lui Bolovan cu mulţi oame buni martori, scrişi în zapis, anume din Cocoi, Standul, fiul lui Călin, şi din Titeşti, popa Lazăr şi Mărtin şi S,.. \ Pîrdoiul şi mulţi oameni din jurul locului, ca să-şi ţină odna, cum a cumpărat-o de la Ion şi de nimeni să nu aibă oprire. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Bolovan, ca să-i fie odnă, dedină şi de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată. dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Arh. St. Buc., A.N. CCCXXXVIII/39. Orig., hîrtie, pecete timbrată. Cu o tiad. din 1905. 1 Loc rupt. * Anul erei noastre greşit. 47 1635 (7143) aprilie 5, Bucureşti. ţ /&HAOCTTEIO EOJKÎEIO, Iw ffidTEH EdCdpdB'b BOEBOAd H rOCnOAHlJTi ElvCOH SEMAH XrrppOBAdJfTHCKÎH. ,A,dKdT rOCnOACTBO AAH CIE nOBEA^HIE rocnoACTBd AAH CEt-TtH, KOJKECT’EBH'bH IţpEKBE rAdrOAEAAIH FîwpAAEB EdH$A, rfi,OKl ECT JfpdAA P«5K-AECTEO XpHCTOBO, I3JKE ECT’E AAETOJf H nOAPIfnEHIA Hd dpjf ÎHEnHCK$n IIorOirkHH $ 3eAAAH rpklkCKdd H WTU.S non TdEpiHA AAOHdJf, I3K0 Ad ECT CE^T^n UpEKBE EAHE AAECTO WT rop WT KTi CTTirHd, E>KE ECT EHA WT np-feJKAH Bp'bAAE A^Opd UPKKBEE H Ad £CT U.pEKKd AAHpHO WT KTi HEpHOpH3U,lvI WT CB'fcTdd AAOHdCTHp fflHjfdHA BOEEOA, nOHEJKE CIH EHU1U1E PElEHTi AAECTO EHA ECT’E AK0pd WT IţpEKBE, EipEJKE WT ErAd CE CETBOpHA CB’tTd UpEKBd H WrpdXtAEH CE CTOEOp, A^H H npHAOÎKHA CB'tT’tH UpEKBE WT PlWpAAd EdH. ă nOTOAA, ErAd EEICT BTi AhHH dAEgdHAP$ BOEEOA CTdpdrO, d rîwpAltd EdH, WH norHEIlSA WT CdEAE. IIo CA'bA'^^E EAA$ B'ECTdA CA ApdrOflAHp ABOpHHK, dipE ETiC-npOCIIA ECT’E Toro AAECTO WT Hd dAE3dHA1 BOEEOA H AdA ECT (m8. Bli TOAA, APd_ TWMHp , WH nOCbHHA CTOEOpTiH IţpEKBEB H CETBOpHA ECT npdEdAIH HdA AAECTO IţpEK-EEH. d HO CiWKpTH ^pdrOAtlip ABOpHHK, EbJCTdA Cfc CHHTi ErO, flhiTpS CIUTdp, dljJE npO-AdA ECT’E TEJf npEEEAlH nonEB ©BrÎEHÎE AAOHdJf, HHfE EEICT ErSAAEHd Hd [AAo] AAOHdCTHpd riwpAtEB CdH, raJKE ECT KOA BIIHOrpdAÎ, JfPdiVl CBIJTH HlIKOAdd, «ITO ECT HHHia AAETOJf Hd AAOHdCTHp ffilIJfdHAOB EOrEOA- H BCE EEIA HdA pd3A0rd HAI, IIOMTO pdAÎ H"tCT EH/ţ HAAdA KTO Ad TAEAdET WT PEAO CEA\S AAECTO H WT CB'feTdd U,pEKBd, BKO EHA ECT’E TO-AHKO Bp’bAAE n$CTd. (î noTOAt, ErAd eeict mwia ce a^hh rocnoACTEO a\h, d non TdEpinA wt Hd iţpEKBd riwpAtEB EdH EHIUIUE nHCdHd CE BCH K$Mţlt H CE BCd MdJfdAdWd, WHH npHUJEAH ECT'E ECH K$nHO npEA rocnoACTEd aah 8 beaiikîii AHBdH dipE CEnp,k cb ahu,8 h CKd3dAH npEA rocnoACTBd Atu ece no pea cfaao AVbcTO KdKo ECT’E bhujuje nHC, a Er&MEHd Meaehtîe CE BCH AANHJfH WHH H3BdAHAH ECT'E KHHrH WT nOK$nEHIE WT Hd IlETpS CndTdp4 TdHfE, EE TOM, rocnoACTEO AAH rAEAdJf H C^AHX no npdB H no 3dKOH K$nHO CE BCH AAH HHCTH-THAAI npdEHTEAIH TOcnOACTBd AAH H CAAOTpHJf TOCnOACTBO AAH, dipE nOCAd^ WT AHBdH no EAHE EOA'k, HH CkpHH Hd HAAE RprE BHCTÎiap EdpHAÎ, dipE nOUJEA ECT CE AAHOSH EOA'fepH H KSnUH H AOBpH HEAOB'kKII, CTdpH BdpOUJdHH, TEpE ECT'E rAEAdA H nOAKOndA H WEp'feTdA CTOEOdp’EAE TEX BETJfE, EHfE EEICT WT AP^HH. H npHA^MHA Cb dipE AAHAAO HAOJf CdAA rocnoACTEO AAH CE BCH EOA'kpH BEAHU.H H AAdAH H CE BCd ABOpd, nOHEA'kAHHK WT no IldCKd no CTTirHd KOA UPEKB$ H EHA^X rocnoACTEO AAH CE AAOH WHE CTEAnÎH CTOEOdpTiAOES nOCkHEHH II H3BdA»AHH WT HHB H CfcpOBdJf rOCnOACTBO AAH H HdH ndHE CE HCTHHCTEdJf dH$ AdX rocnoACTEO AAH CB'kT'kH UPEKBE rîwpAAEE EdH, BKO' Ad ECT EA TOrO AAECTO WT A’tAÎH’E H SKp-knAEHlE, KdKO ECT EHA H WT np'bHfA* BptiAAE. MHH^HHfE WT MH^dHA BOEEOA, WHH Ad ETi3HAAdET nAH'kSH HAA WT rA'k AdAH ECTE, 0KO WCTdAH WT 3dK0H H WT CgKAEHlE WT AHBdH. ă 4ipE E'ECTdHHA CE CEnpEHIE H'kKOrAd HAH Ad H3BdAHTH H-kKÎH KHHrH HAH 3dnHCE TE^ Ad HE CE B'fcpgET HTi Ad E$A^T BTi TEipH. H HE WT KOrOKAO HEnoKOA'kEHAAO npE3 sdnoB'kA rocnoACTBd aah. 6e>KE H CB'kA’feTEAH nOCTdBHX TOCnOACTEO aah: ndH XpH3d BEA EdH KpdAEHETCKÎH, ndH IcdUIKO BEA ABOpHHK, ndH TAHropÎE BEA AWrWijiET, ndH Â$AAÎTp8 BEA BHCTÎtap, www.dacoromanica.ro 63 ndH Mh^h rea cndTdp, ndH Heaeako rea kamia/J, emh Eaciiaîe rea ctoahhk, imh E8- SHHK4 REA KOAAHC, ndH E8>lHHd REA flEJfdpHHK, ndH EoCTdHTHH REA nOCTEAHHK. H HCfipdK-HHK, ndH TAHropÎE REA AUTlVljiET. H d3, T8A1 enSAEH, HdAAd3dJf 8 E8K8pEl|lT, AIltcElţd dnpHAÎE E A^HH, AtT X3P AIU\ t îw /QdTEtt EWERWAd, MHAOCTÎW KCOKllO TOCnOAHHR. IlV ffldTEW ROEROA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii biserici numite a Ghiormii banul, unde este hramul naşterii lui Hristos, care este metoh şi sub ascultarea arhiepiscopiei de Pogoniana, în Ţara Grecească şi părintelui popa Gavriil monahul, ca să-i fie sfintei biserici un loc din sus, dinspre uliţă, care a fost mai dinainte vreme curtea bisericii şii să fie biserica în pace de către călugării de la sfînta mănăstire a lui Mihail voievod, pentru că acest mai sus zis loc a fost curte de biserică încă de cînd s-a făcut sfînta biserică şi îngrădit cu gard, dat şi dăruit sfintei bisericii de Ghiorma banul. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod cel Bătrîn, iar Ghiorma banul el a pierit de sabie. Iar în urma lui, s-a ridicat Dragomir vornicul şi a cerut acel loc de la Alexandru voievod şi i l-a dat lui. întru aceea, Dragomir vornicul, el a tăiat gardul bisericii şi a făcut prăvălii pe locul bisericii. Iar după moartea lui Dragomir vornicul, s-a ridicat fiul său, Pătru spătarul, de a vîndut acele prăvălii popei Evghenie monahul, care a fost egumen la mănăstirea lui Ghiorma banul, care este lîngă via hramului Sfîntului Nicolae, care este acum metoh la mănăstirea lui Mihail voievod. Şi a tot fost pe seama lor, pentru că n-a fost cine să cerceteze de rîndul acelui loc şi al sfintei biserici, că a fost atîta vreme pustie. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar popa Gavriil de la biserica lui Ghiorma banul, mai sus scrisă, cu toţi negustorii şi cu toată mahalaua, ei au venit toţi împreună înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă şi au arătat înaintea domniei mele tot pentru rîndul acestui loc, cum este mai sus scris, iar egumenul Melentie cu toţi călugării, ei au scos cărţi de cumpărătură de la Pătru spătarul. Deci, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am socotit domnia mea de am trimis din divan pe un boier credincios, anume Gherghe vistierul Caridi, de a mers cu mulţi Îîoieri şi negustori şi oameni buni, bătrîni, orăşeni, de au cercetat şi au săpat şi au găsit gardurile acele vechi, care au fost de demult. Şi s-a întîmplat de am trecut pe acolo însumi domnia mea cu toţi boierii mari şi cu mici şi cu toată curtea, luni după Paşti, pe uliţă, lîngă biserică şi am văzut domnia mea cu -ochii mei stîlpii gardurilor tăiaţi şi scbşi din pămînt şi am crezut domnia mea şi mai mult am adeverit şi am dat domnia mea sfintei biserici a lui Ghiorma “banul, ca să-i fie ei acel loc de moştenire şi întărire, cum a fost şi mai dinainte vreme. Iar călugării de la mănăstirea lui Mihail voievod, ei să ia banii lor de mnde i-au dat, căci au rămas de lege şi de judecată din divan. Iar dacă vreodată se va ridica pîră sau să scoată niscaiva cărţi sau zapise, acelea să nu se creadă, ci să fie în deşert şi de nimeni neclintit, peste porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei, •pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, «pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, «4 www.dacoromanica.ro pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tud 1 spudei, am scris în Bucureşti, luna aprilie 5 zile, anul 7143 <1635) f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod m pre răvaşe domneşti, denaintea domnu nostru Io Matei Basarabea voevodu den divan ca să jurăm noi cu satul Mihai-leştii de cătră feciorii Papei logofătul cum cînd s-au vîndut satul Mihăileştii rumâni Papei logofătul, ş-au vîndut numai capetele lor fără de ocină şi fără de feciori, unul derept ughi 13; şi cum le-au lepădat banii cu sila pre la casele lor şi n-au mersu la Papa logofătul să ia banii de voia lor nici unul. Deci, într-aceaia noi ne-am strînsu toţi înpreună şi am venit toţi la divan cînd ne-au fost zioaa, dennaintea domnu nostru şi a tot sfatul şi ne-au întrebat sfatul: cum ştim noi de vînzarea acestui sat -şi cum vom putea ca să jurăm derept dinşii. Deci noi, eşit-am afară şi ne-am sfătuit 2 zile şi ne-au dat domnu nostru '‘spravnic den divan pre jupan Simon vtori logofăt. Deci într-aceaia noi am adevărat cu sufletele noastre, cum cînd s-au vîndut satul Mihăileştii s-au vîndut ei de a lor bunăvoe cu feciorii lor şi cu ocinele lor cum am văzut noi şi cărţile cele de cumpărătoare; şi încă şi-n cartea c6ia ce s-au scum-părat de la domnu nostru, încă scriia cum s-au scumpărat cu feciorii lor şi cu ocinile lor. Deci văzînd noi vînzarea lor cum scrie mai sus, n-am putut jura, ce am dat ceastă carte a noastră la mîna lui Drăghici spătarul şi la Fota postelnicul, cum să le fie satul Mihăileştii rumâni cu feciorii lor şi cu ocinele cum s-au vîndut. Şi am dat amîndoao răvaşele domneşti la mîinile lor, că aşa am adevărat cu ale noastre suflete. Şi cînd am făcut ceastă carte o am făcut dennaintl a lu pan Hlizea vel ban i pan Gligorie vel logofăt i pan Necula vel portar i Drăguşin vtori postelnic şi încă mulţi boiari cărei n-am scris aici. Şi pentru mai mare credinţă ne-am pus noi şi peceţile şi degetele noastre mai jcs ca să să crează. HhC E8k8pEI(IÎ, 4npH/\ÎE 3 AKHH, K /CkT *3pA/ir Gherghe. Iu Mihăilă Belciu. Bala. www.dacoromanica.ro 65 Manea. Neag. Leoa. Gherghina. Calofir. Mirlea. Poroschi. Nedelco. Si^iag Xoyo6£iTi52 Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, XI/4. Orig., hîrtie (31 X 21), trei peceţi inelare, aplicate. 1 „Scris în Bucureşti, aprilie 7 zile în anul 7143“ <( 1635}. * „Sima logoiăt". 49 1635 (^143) aprilie 10, Bucureşti. In. numele tatălui şi al fiului şi al sfîiţtului duh, amin. Adecă eu Datco Robul, feciorul Cornii, nepotul Neagului şi al Stanei şi al Muşii, strenepot lui Lai cel bătrîn den satul Stănimirul de Jos ce să chiamă Căcănău înpreună cu fămeia mea Tudora, scris-am şi mărtunsescu cu acesta al mieu zapis să hie de mare credinţă la mîna jupînului Mitrii al doilea stolnec, cum să se ştie rîndu au fost acum în zilile mării sale domnul nostru Io Mateiu Basarab voevod, iar noi ne-am sculat de i-am vîndut toată ocina şi moşiia noastră din Stănimirul dă Jos, însă stînjeni 320, din cîmp, din pădure, din şăzutul satului, din apă, cu tot yenitul de preste tot hotarul, din hotar pînă iar în hotar, vericît să va alege. Pentru că această moşie ce scrie mai sus fost-au a mea de la moşii şi stremoşii miei încă mai dinainte vreme. Iar acum eu cu fămeia mea Tudora la nevoia mea sculatu-ne-am de am vîndut toată moşiia noastră cum scrie mai sus jupînului Mitrii stolnecul drept 12 000 de bani gata şi drept un cal bun, preţul lui au fost 6 000 de bani. Şi am vîndut noi această măşie ce scrie mai sus de a noastră bunăvrere fără de nici o silă şi cu ştirea a mulţi boeri şi megiiaşi den sus şi din jos şi de pre înprejurul locului, ca să hie lui şi coconilor lui de moşie în vecie. Şi i-am dat şi cărţile de moşie toate în mîna lui. Şi am pus şi blestem cu legătură cum cine va avea din rudele noastre să întoarcă banii Mitrii stolnecul să nu poată, nici să aibă voe, pentru că la nevoia noastră nimeni nu s-au aflat sa ile caute, numai Mitrea stolnecul ne-au miluit şi ne-au hrănit şi ne-au socotit şi ne-au plătit de multe datorii şi nevoi. Iar cine din rudele noastre sau din alţii streini să vor ispiti a strica această tocmeală a noastră ca să întoarcă banii Mitrii stolnecul acela om blestemat de domnul nostru Istis Hristos să fie şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu ceilalţi evrei în vecie, adevărat. Şi s-au întîmplat la această tocmeală a noastră de au fost mărturii mulţi boeri, anume: jupan Mitrea biv vel pitar i pan Radul vtori vistier i pan Sima vtori logofăt i pan Ivan vel şufar i pan Costandin vel postelnic i Calotă vel clucer i Răzvan căpitan i Tudor dvomec i Vladul dvomec ot Drăngeşti i Stroe logofăt i Bunea logofăt i Şărban logofăt i Mircea spatar i 66 www.dacoromanica.ro Ivaşco clucer ot Cepari i Sa va logofăt sixi Ioancii logofăt şi alţi mulţi care nu sînt scrişi aici. Aceasta am scris şi mărturisesc. Şi pentru credinţă pusu-mi-am pecetea şi isclălitura mai jos ca să se ştie şi să se crează. Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanoviciu, în cetatea Bucureştii, luna aprilie 10 zile vă leat 7143, de la Hrstos 1635. Datco Robul. Mitrea pitar. Radul vistier. Sima logofăt. Ivan vel şufar. Sava logofăt. Datco 1 clucer. Stroe Fiera logofăt. Şărban logofăt. Bunea logofăt. Răzvan căpitan. Vladul vomec. Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 350. Copie. 1 Probabil greşit, în loc de Ivaşco. 50 1635 (7143) aprilie 10, Bucureşti. f Adecă eu, popa Galitonu ot Svqti Ioanu, să se ştie de o prăvălie ci avemu în tîrgulu de sus pe lingă beserica popii lu Plăcintă, pe den susu de Stamatie şi pe lîngă Străpodarulu, dală de pomană de titori ca să fie mănăstirii moşie, unde şade Dumitru stegariulu şi fămeia lui Stana. Şi chiriia lui cîte 2 ccs:ande, ca să fie de tămîie la sfînta rugă. în zile răposatului Mateiu voevod domniia, aicea în Bucureşti. Şi mărturie: popa Anghelu şi Manta diiaconulu şi Stanciulu Falafanta. Bhc $ S$K$pfijJH, M’bcfM anpuAîii 1 a^h k a1jt x3 aap 1. Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, XII/1. Orig., hîrtie (29,5 X 21), 2 peceţi aplicate. EDIŢII Potra, Doc. Bucureşti, 93—94. 1 „Scris în Bucureşti, luna aprilie 10 zile în anul 7143“ (1635). 51 1635 (7143) aprilie 10. f Scris-am eu. Oprea ot Pîrscov, acesta zapis al meu, să fie de mare credinţă la mîna ginere-meti Radu 1 i şi a fii-mea Radii, peîntru că me-u scuînpărat ei moşie de la logofătul Voico, de au dat 700 bani, că eu n-am fost în ţeară. Iar de vreme ce am venit de în ţeara Moldovei aici la moşie mea, în Pîiscov, să-mi ţiu moşie, iară 2re-meu Radul şi fie-mea Rada me-u cerkîk> rocnoAHHh. După Ghibănescu, Surete, VI, 20—21. 53 1635 (7143) aprilie 15. Milostiiu bojieiu, preaosveaştenomu arhiepiscop chir Teofil Ribni-ceschi1. ţ Scris-am episcopiia mea acest zapis al episcopii mele pentru să fie al sfintei mănăstiri al Govorii de mare credinţă, pentru că au venit Radul portariul şi cu jupîneasa lui, Apostola, şi iaste Radul portariul din oraş din Rîmnic, venit-au cu egumenul al sfintei mănăstiri al Govorii, anume Meletie, pentru că s-au scris Radul portariul şi cu jupîneasa lui, Apostola, la sfîntul pomânicu în sfînta mănăstire în Govora, unde să pomenesc ctitorii la sfîntul jertvenicii şi la sfînta proscomidie. Deaca s-au scris Radul portariul şi cu jupîneasa lui, Apostola, la sfîntul pomănicu ei încă au dat sfintei mănăstiri Govorii un loc de casă cu pimniţă cu grădină, cu tot, cît să al€ge pînă în uliţă. Şi iaste acestu locu ce scrie mai sus lîngă moara Govorii, la oraş la Rîmnicu. De aceasta scrie episcopiia mea. Pis măseţa aprilie 15 dni, leat 7143 <1635>8. 68 www.dacoromanica.ro t Teofil episcop Rimnic. Şi am pvs şi nomele8, eu Radul portariu, pentru pomană. Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 463, f. 137. Copie; alte copii idem, ms. 234, 1. 316 şi 447, f, 321. EDIŢII. Sacerdoţeanu, Moara m-rii Govora, 381. 1 „Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhiepiscop chir Teofil al Rîmnicului". * în ms. 447, text scris în româneşte. * în ms. 447: „mina". 54 1635 (7143) aprilie 15, Bucureşti. ţ ffiHAOCTÎEIO E01KÎEI0, Îw ffidTEH BOEBOAd H rOCnOAHHh BTvCOH <3EMAH >x Jîrr-PPOBAdjfHCKÎH, BH8K nOMHBUJOM îw EdCdpdB'b BOEBOAd. ÂdBdT rOCnOACTB© MH CÎE noBEA-kHîE rocnoACTBd mh hohtehhom8 npdBHTEA rocnoACTBd mh ndH EoHAHAd ehb BEA nOCTEAHHK H c8np8>KHHU,EB EM8 GTdHKTiB, A^lflEpd np*hB8A0B AWrW^ET PSa^SA H Ch CIIHhl HJf EAHU.E5KE EPOBdTH, BK© Ad CCT HJf WHHH8 8 EOKOp'hllIH H 8 Gt©H-HEHJH, E'h C8ACTB0 IIpd]f, WEdHE HdCT »8ndH PdA8A KdHSd E83ECK8A, CHH’h Pd-A8A0K KAWHdp E83ECK8A, BCd, WT nOAK> H WT IU8M H WT BOA H Ch BEHHHÎH H Ch BHHO-rpdAH H Ch EPOAOBE WT KOAÎHHlfh. . . 1 H WT CEAdAHI|IE CEAOB H Ch B'hC J(©AOK©M H WT nO B'hC JfOTdpOM. H BEMHHÎH ElfJEJKE Ad CE 3HdE BCH nO HME: $P'hHK8A Ch CHHH ErO H /fl’hH’hHA’h Ch BpdThl ErO H Ch CHHH H]f H ÂP'hrdH Ch CHHH ErW H GTOHKd Ch BpdTH EM8 H Ch CHHhl HŢ H H'brOMHp Ch BpdThl H Ch CHHH X ăurtA Ch BpdThl ErO H Ch CHHH HJf H PdA8A, CHH*h EdpB8A0B H EddA^A ffioifhH H AP'BrdH DlllfSA Ch BCH CHHH HJf H MHW Ch BpdT ErO, BH8Khl EAdA8AOK HEEA’kîKHHKSn, Ch CHHH IIM H fânp-t EopCOH H EAdA^A HEEA-k}KHHK8A Ch BpdT EM8 H Ch CHHH HJf, EAHIfH HJf HM8T H EAHIfH Eor*h AdTH HJf. IIOHEIKE CÎM BHUJUJE pEHEHHd WHHH"h WT EOKOp'hllIH H WT GtOHHELJIH BhICT WT A'fcAÎHO PdA8AOB EdH8A E83ECK8A WT np-fcHfAE Bp'kME. Ho TOM, trAd EHCTTv npE AhHH dAE3dHAP8 BOEBOA, CHHTv PdA8d BOEEWA, d C8np8HtHHIfd ffidpHKd B'hH'bCd, CECTpd PdASdOB EdHd E83ECK8A, WHd EhlA ECT"h nOCTdBHA CÎM BHUIUIE pEHEHd WHHHTi WT EoKO-P*hl|IH H WT GtOHHEI|IH 3dA0r Hd c8np83KHHIfd GTdHKd, A^H1^ IThpK8AOK AOrO^lET CSnpSîKHHLtd KoHAHAOB nOCTEAHHK, pdAÎ EAHd pdSAOr WT nMHESH H B'hC EIIA HdA pd3A0r CM A® HHH0. IIo TOMJKE, ErAd BhICT HHH'b, B*h A^HH TOCnOACTBO MH, no ChMp"hTH ffidpHK'hB B-hH-kCd, d BpdT EM PdA8A EdH8A E83ECK8A, WH ChTBOpHA ECT SCTpOEHÎE WT HErOB AOEPO BOA-b Ch c8np8>KHHttd GTdHKd, TEpE ECT BhlA npOAddA CÎM BHU1II1E PEHEHd W4HH*h WT EOKOp'hllIH H WT GtOHHEI|IH HdCT ErO BCd C8np8HtHHIfEB GTdHK'hB'h dl|IE ECT Add Y JKHATHHH WT nA*hH Ch 3dnHC WT p8K ErO WT npOAdHÎE Ch MHOSH EOA^pH CB’bA’bTEAhl. H B'hC AP*hHK8ndH PdA8A EdH8A E83ECK8A, WH ECT'h p-hKA*h KdKO ECTTv EhlA npOAdA T*hHÎIO CEAO EoKOpţl|IÎH pdAÎ 8rH \(> d «d© GtOHHEI|IÎH H'beT EHA npOAdA. E'h TOM, c8np8/KHHIfd GTdHKd, WHd npÎHAET npEA roc-DOACTBO MH 8 BEAHKÎH AHBdH 3d AHIf8 Ch PdA8A BdH8A H8SECK8a dljlE Chnptcb AHIfS ko ahi|,8. E'h tom, rocnoACTBO mh rAEAdjf h c8ahţ no npdBA* h no 3dK0H K8nHO Ch SebMH nOHTEHHHMH npdBHTEAH TOCnOACTKd MH H Adx TOCnOACTBO MH c8np8HtHHIfEB GTdHKTvB HKO Ad 3dKAEA nO CB*bTd EBdHrEAÎH, KdKO ECT K8nHA WEd A^^ CEAd pdAÎ 8rH V, KdKO ECT EhlA nOCTdBHA H SdAOr WT np-bîKAE BP'bME. H nOCTdBHŢ TOCnOACTBO MH www.dacoromanica.ro 69 HCfipdKHHK Hd KAETBO flO EOA'fcpHH rOCflOACTBd MH dpcEHÎE KdIOMdp. H CHU.E KAEA c8fip8>K-HHIţd CTdHKd 8 CE'kTdd UP'hK'kKd nO CB'fcTdd EKdHrEAÎE. H EUA ECT Bd AHU.8 H PdA^A EdHSd £83ECK8a TdM. TdJKE WCTdA ECT EdHd PdA$d £83ECK8a IVT BdKOH H WT c8>K-AEHÎE, HKO A<> AP^^HT c8np8>KHHU,d CTdHKd H KoKOP'MJJÎH H CtOHHE1|jT>I WT A^A^H» Eli E'kKhl, KdKO ECT BHUJIiJE I1HC. ă nocrtt, PdA^d EdH$d £83ECK8a, WH HE WCTdBd'kET CA HH5KE CHU.E dHS ECT IlOC-TdBHA A^HIv WT npEA TOCnOACTEd MH .WT AHKdH A® Hd CE'kTbl IldCI^’k, QKO A<* 8METH$ (1AHE3H Hd3dA H CTv (10AnHCdHÎE WT p$Kd ErO 0KO £A E'K3HMdd A^A^Hd ErO ndK Hd p8Kd Ero. TdJKE, ErAi EUCT Hd A^HK, WH H^CT Ma nlîHEBH, HK ECT WCTdA WT X^HTv H WT ScTpOEHd. CEro pdAÎ, A<*X H rocnoACTEO mh iiomtehhom EOA-fcpHHS rocnoAcTBd mh Koh- AHATv (10CTEAHHK H c8np8>KHKUEH EM8 CTdHK'kB HKO M ECT HM WMHHK 8 KoKOP'KIJJH H 8 CtOHHEIJJH MdCTTi JKSlldH PdA^d EdH$A £8beck8a BCd WT A^A^HHO H KTv wps'k HM H CHHOBOM H Bh8K0M H nptSH8HETOM Eli E’kKbl H HE WT KOrOJKA^ HEflOKOA'kEHMO Ad he e8a8t, npE3 3dnoE-kA rocnoAcTBd mh. Ge>KE H CE’kA^I'EdH nOCTdSHX rOCnOAeTK«> mh; ndH XpHB’k BEA EdH, JldH ÎEdUJKO BEA AKOPHHK, ndH TdHropÎE BEA AOrO^ET, ndH ^,8MHTp8 BEA BHCTTap, ndH fllHJfdH BEA endTdp, ndH HeAEAKO BEA KAMMdp, ndHd BdC^AÎE BEA CTOAHHK, ndH £83HHKd BEA KOMHC, ndH ESMHHd BEA IlEJfdpHHK, ndH KoCTdHTHH BEA JIOCTEAHHK. H HCIipdEHHK, ndH TAHropÎE BEA AWrWijSET. H d3, T8A$p8 cn8AEH, HdMdBdJf B*K rpdA £8k8PEI{IH, M-kcElţd dnpHAÎE îi, A^Td rocnoAHHM xdjfÂI, ^a^mae^ke xspMr. t Iw MdTEK> EWEBWAd, mhaoctIk» eookîm rocnoAHHU. îw ffldTEK» EOEEOA f Din mila lui Dumnezeu, I 1 Ungrovlahiei, nepotul răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Condila fost mare postelnic şi soţiei lui, Stanca, fiica lui Pîrvul logofăt Ru-deanul şi cu fiii lor, cîţi le va dărui Dumnezeu, ca să le fie lor ocină la Coco-răşti şi la Stoineşti, în judeţul Prahova, însă partea jupanului Radul banul Buzescul, fiul lui Radul clucerul Buzescul, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă, şi cu vecinii şi cu viile şi cu vadurile de moară... 1 şi din vatra satului şi cu tot venitul şi de pe tot hotarul. Şi vecinii încă să se ştie toţi anume: Frîncul cu fiii lui şi Mănăilă cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Drăgan cu fiii lui şi Stoica cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Neagomir cu fraţii lui şi cu fiii <şi> 1 Anghel cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Radul, fiul lui Barbul şi Vladul Moţăi şi Drăgan Piţul cu toţi fiii lor şi Ianiu cu fratele lui, nepoţii lui Vladul Nebleaj-nicul, cu fiii lor şi Oprea Borsoi şi Vladul Nebleajnicul cu fratele lui şi cu fiii lor, cîţi au ei şi cîţi le va da Dumnezeu. Pentru că această mai sus z'si ocină de la Cocorăştî şi de la Stoineşti a fost de moştenire a lui Radul banul Buzescul dinainte vreme. După aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fixai lui Radul voievod, iar jupaniţa Marica băneasa, sora lui Radul banul Buzescul, ea a lăsat această mai sus zisă ocină de la Cocorăşti şi de la Stoineşti zălog la jupaniţa Stanca, fiica lui Pîrvul logofătul, soţia lui Condilă postelnicul, pentru o seamă de bani şi a tot fost pe seama ei pînă acam, După aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea Maricăi băneasa, fratele ei Radul banul Buzescul el, de a lui bunăvoie, a făcut întocmire cu jupaniţa Stanca, de i-a vîndut această mai sus zisă ocină de la Cocorăşti şi de la Stoineşti partea lui toată jupaniţei Stanca de i-a dat iui deplin 400 galbeni cu zapis de vînzare de la mîna lui ţu mulţi boieri, martori. 70 www.dacoromanica.ro Şi a tot ţinut cu bună pace satui Cocorăşti şi Stoineşti toată partea banului Buzescul. După aceea, cînd a fost iarăşi acum în zilele domniei mele de cînd s-au unit Condilă postelnic cu jupaniţa Stanca, jupan Radul banul Buzescul el a spus că â vîndut numai satul Cocorăşti pentru 400 ughi, iar satul Stoineşti nu l-a vîndut. Intru aceea, jupaniţa Stanca, ea a venit înaintea domniei mele la marele divan de faţă cu Radul banul Buzescul de s-au pîrît faţă în faţă. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupaniţei Stancăi, ca să jure pe sfînta evanghelie că a cumpărat amîndouă satele pentru 400 ughi, cum le-a pus şi zălog mai dinainte vreme. Şi am pus domnia mea ispravnic la jurămînt pe boierul domniei mele Arsenie clucerul. Şi astfel a jurat jupaniţa Stanca în sfînta biserică pe sfînta evanghelie. Şi acolo, a fost de faţă şi Radul banul Buzescul. Astfel a rămas banul Radul Buzescul de lege şi de judecata ca să ţină jupaniţa Stanca şi Cocorăştii şi Stoineştii de moştenire în veci cum este mai sus scris. Iar după aceea. Radul banul Buzescul el nu s-a lăsat nici aşa, ci a pus zi înaintea domniei mele din divan ca pînă la sfintele Paşti să lepede banii înapoi şi cu iscălitură de la rqîna lui, ca să-şi ia dedina lui iarăşi în mîna lui. Astfel, cînd a fost la zi, el n-a dat banii, ci a rămas de zi şi de întocmire. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele, lui Condilă postelnicul şi soţiei lui, Stancăi, ca să le fie lor ocină la Cocorăşti şi la Stoineşti toată partea jupanului Radul banul Buzescul de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit să nu fie, peste porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Constantin mare postelnic. Şi ispravnic pan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tudoru Spudei, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 15, anul domnului 1635, iar de la Adam 7143. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod (m.p.) Arh. St. Buc., A.N., CXI/31. Orig., perg. (40 x 52,5), pecete timbrată. 1 Loc rupt. 55 1635 (7143) aprilie 15, Bucureşti. ţ ffllIAOCTÎElb EOKÎEIO, îw MdTEIO fiacapiR-R KOEKOAtJ H rOCIIOAHH'h. y\,aKiT rocnoACTKO mh cîe noKE/vbHlE rocnc>ACTR4 mh cR’fcT’fcH, BOKECTRtrkH MonacTHp raa-rortEME Ko3m\, jfpaai eh Cr^tj Tpohu.'R h wu,8 ErSMEHa A'WhhcIe1 ca să fie sfinţii mănăstire balta ce se chiiamă Căbelul, den Săpatul în jos pînă în gura Ialomniţii, cu toate bălţile şi iazerul, cu toate gîrlele şi cu toate iazurile, cîte es den Dunăre se dau pînă în grindu şi cu vama, den 10 peşti 1 p6şte şi den 10 bani 1 ban şi cu părpările den carăle cu peştele şi de la buţile cu vinul şi cu dijma den stupi şi den grădini şi den toată hrana cîtă să va< afla pre această moşie şi bălţi ale mănăstirii. Pentru că aceste bălţi şi cu vămi www.dacoromanica.ro 71 ce scriu mai sus iaste a sfinţii mănăstire ce scrie mai sus Coziia încă. mai denainte vreme, dată şi miluită într-aaceastă mănăstire de cei bătrîni răposaţi domni. Şi am văzut domniia mea şi hrisoavele Mircii voevod cel Bătrîn v leat 6900 şi hrisovul lui Dan voevod v leat 6900 2 şi hrisovul lui Vladu voevod v leat 6996 şi al fiiu-său Radul voevod v leat 7009 şi a lui Băsăraba voevod v leat 6983 şi al Radului voevod, feciorul Radului vodă, v leat 7047 şi cartea lui Pătru voevod, feciorul lui Mircii voevod. Şi de atunce încoace tot au ţinut mănăstirea aceste bălţi cu bună pace. Iar den zilele răposatului Şărban voevod încoace n-au mai ţinut, căci n-au avut cine căuta de aceaste bălţi, ce s-au înpresurat de stolnici şi au căzut pre seama domnească. Iar după acdia, cîndu au fost acum, în zilele domnii m£le, iar părintele egumenul Dionisie den Cozia au venit înnaintea domniei m£le în divan de au arătat toate hrisoavele ce scriu mai sus făcute pre aceste bălţi, întărite una pre alta cum scrie mai sus. într-aaceia, domnia mea am socotit cu toţi cinstiţii deregătorii domnii m£le şi am dat sf ntii mănăstiri Coziei ca să ţie aceste bălţi cu vama a z6cea den peşte şi cu părpăriile şi cu dijma cum iaste mai sus scris, cum au ţinut şi mai nainte vreme, moşie ohabnică de folos mănăstirii şi acelor răposaţi domni şi noao pomeană de vecie. Şi încă şi blăstem am adaos domnia mea: în urma noastiă cine va veni domnu să aibă a cinsti şi a întări hrisoavele şi pomeana domnilor şi ceastă carte a domnii mele, iar carele nu va cinsti n;ci va înnoi, ce va călca şi va sparge mila şi hrisoavele, acela să hie trăclet şi afurisit ot 318 sveti otţi eje vă Nichie şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria vă veac, amin. Himko a* he ect. HcnpdBHHK, cdM rocnoACTKo mh. ___ Hb E8k8peijjh, rnicdx d3, Ctohiîj cîiSaaeh, dnpHdÎE îT-rw ahu, k rrkT x3pwr 3. t lui ffldTEK» BUlEBUlAd, MHdOCTItO EOKltO TOCnOAI.HK. Iui ffldTEIO EOEBOA Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLIX/8. Orig., hîrtie (29,5 x 21,5), pecete timbrată. Copii ibidem, ms. 712, f. 532v-534 şi 209, f. 254-255. 1 „Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dimnezeieştii mănăstiri numite Cozia, hramul ei sfinta troiţă şi părintelui egumenului Dicnisie... “. * Cifrele zecilor şi unităţilor silit omise. * ”Din Bucureşti, am scris eu, Stoica spudei, aprilie a 15-a zi, in anul 7143“ ^ 1635^ 56 1635 (7143) aprilie 16, Bucureşti. f I&haoctTcio eokIcio, Iw ffldTEio eocboae h recnoAiH'h btiCoh 3EMi\h H>8rr-PP0Edd]fTHCK0E, BH8k EEAKBdrO H np'feACCpdrO, CTdfdTO, nOKOt.HHOMS Iui EdCdpdB’h BOESOAE. AdBdT rOCnOACTBO MH CÎH nOBM’fcHÎE TOCnOACTEd MH nOHTIHHOdllS BOlVfe- ke Horă AdCT, hkoke A<1 m8 ect uihhh8 h behi.hh 8 rVp /KtiroptHH h 8 ÎKhtopIhh, WT CSACTBO ErtdUlKd. H BEHHHH, Ad CE SHdET KCAHlţlt CE c8t npOAdrt flOHTEHHOMS EOrttpHHS rocnoACTEd mh K8ndH Tepte EHCTistap ck chhobh fm h ctic B'Kcdjf aerobe hm sa uihhh8 UIT Top HÎHrOptHH H WT &SA IKHTOptHH 3d AtAÎH8 H 3d nOKSnrHÎE BTi Akhh Aeuih EOEEOAE KTi CTv.0 CH-HOSH EM8, dH8ME KoCTdHAHH, 3d 8rH 3f dCfipH TOTOBH H ©fipt Ept3HKd CTiC CHHOBH EM8 AoEpE, 3d 8th Cî nod denpH TOTOBH H iH.8UldT, CHHTi AP'ărdHOB CTiC CHH*K ETO MdHt, 72 www.dacoromanica.ro 34 8rH sî noA aenpH roT©BH h Kp-kctîhh, epat AISujatok, sa $ph £f acnpx pctcrh H Ik4H, CHH’K EpaTOCHHOB CKC CHHOBH Ero H CKC JKHH4 EPO 34 W4HHS IVT Top JKh-roptHH, KOAHKO ECT HM4A, 34 8rH 3Î 4cnpH POTOKH H K8nEH, CHH'K IpKTpOK CKC TpH CHHOBH , 4H8ME II'KTpS H Gt4H H Ea4AVa. 34 8PH Âă POTOBH H FRhKIUAH, CHH'K EaCHAÎEK K'kaSp'kpSa, sa 8ph bî potokh h Ot4h, chh*k Ctohk'kb, sa 8ph 6 x KocTt, CHH'K Gta-HOB CKC TPH CHHOBH, H4 HME T4H4CÎE H GT4H H ISLiHt, 34 8PH KA H A$MHTp$, CHH'K Ctoeb, sa 8ph kî aenpH totoex. H n4K, A4 ECT nOHTEHHOM KOA'fcpHH TOCHOACTBa MH >k8|1AH TEprE KHCTÎHp W1HHS H BE1HHH WT Top H ,4,04 2KHP0ptHH. H EE4HHH, Aa ct 3H4ET KOTOpH CE c8T lip O A4 AH CKA4 B'K AKHH roCDOACTBA MH, H4 HME*. ffiAHt, CHH’K ApKrAHOR H CKC CHH'K Ero flLoţf-UJ4T, 34 8rx 3Î TOTOBH H I^A, CHH’K EaAER, 34 8PH Bî POTOBH H Elipa, CHH'K AP’Kra_ HOB, 34 $PH Kî 4cnpH POTOKH H ToTA, Ep4T E'Kp'KK H CKC CHH’K Ero 0T4H, 34 8PH Eî aenpH POTOBH H HtP, CHH'K GtOHHOK H CKC K CHHH, 4H8ME HtP H fflHKU14H, 34 8PH KS J10A aenpH POTOBH H Pa A VA, CHH'K Gt4HK8AOK CKC K CHHKI, AH8ME IlVH H CTAHKSA, 34 $PH Hî aenpH POTOKH H CKC K'KCHJf CHHOBH HM, EAHU.E5KE EoPTv AaCT. IIoHEJKE CÎH KHU1E pEHEHH HMEHHTE AIOATE, WHH C8T BHAH B'KCHJf KH'fcSH CKC WHHHE HM WT A^A^ 34 np*-AtAf. Ta>KE ce c8t npoA&t whh camh kehhhh rohtehhomS koa"Kphh8 pociioactba mh wSimh Teppe bhctTbp, sa hh^ho A^spo boaio, ke3 hh eaha chaoctîio ckc chhokh hm H CKC K'KC/ftJf A"tA HM 34 WMHH8 WT Top 2KHP0p*fcHH H WT ji,OA IKHPOptHH 34 A^A^* H 34 nOKSnEHÎE WT I10A H WT Uj8m H WT BOA H WT CEA4AHt(JE CEA OR WT IIOCKSaT, K4pE EAHK4 CE JfTHT H3Kp4T WT no B’KCOM JfOTApOM, 34 TOPO H^HO 34 AenpH H5KE ECT RHUIE nHC,’ BKOJKE Aa ECT EP© 34 A^AFhS B'K EtKKI. H RHA'fcjpM POCHOACTBO MH H 34nHC WT P&K4MH H)f 34 npOA4HÎE H CKC BOAtpH CKEAtTEAÎH H4PHC4HH 8 S4nHC, H4 HME'. >K8n4H HkAUJKO BEA ABOpHHK H 5K8lI4H I\\HP©-PÎE BEA AOrO^ET H Il4p4 BHB BEA flEJfapHHK H WT DonElfJH, KaAOTTv KAI0H4P H A&MHTP* AOPO^ET H IIlEpK4H AOPO$ET H TePPE AOPO$ET. Gepo paAÎ, AMojf CKM poenoACTBo mh iiohtehhomS koa-KphhS rocnoACTsa mh }K8n4H TePPE BHCTÎiap, K05KE Aa m8 ECT CÎH HMEHHTH AK>AÎE BEHHHHH, H5KE KHUJE nHC CKC B'KC/AX AEAOKE HM 34 WHHH8 A^AÎh8 H B'K Wf4E CHHOBOM H BH8K0M H nptK-HSHETOM H HE WT KOPOÎKE HEnOKOAEBHMO^ nopH3MO rOCnOACTB4 MH. Ge>KE CBEA'fcTEAÎH nOA4P4X> POCnOACTKO MH! »8n4H XpH34 BEA E4H KpAAOBCKÎH H n4H HkAUJKO BEA AKOPHHK H n4H TAHPOpÎE BEA AOrO$ET H 3EA BHCTÎBp H ÎHhx’ah bea cnaTap h Eachaîe bea ctoahhk h E83hhi;4 rea komhc h E8mhh4 bea nEX’ap* NHK H EoCT4HAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpARHHK, TAHropÎE REAHKÎH AOPOiJi'KT. H H4HEPT4X’ as, II'KprSa cnSA^H, ck noSHEHÎE Aer^aator aopoiJset XpÎHA CAOBOnOAOJKHHK B'K H4CT0AHH Pp4A S8K8pEI|lH, MtCEU4 4HpHA Sî A^HH « WT Aa4M4 A4HPK A® HKIH'b B'K CErO I1HC4HÎE, TEMEHÎE AtTOM B’K AtT X3PAHP, t Iw M4TEI0 RWEBWA4» A4HA0CTÎI0 E03KÎI0 POCnOAHHK. t Iw Mateio boekoa Vm.p^ t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului,* bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghe fost al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină şi vecini în Jigorenii de Sus şi în Jigorenii de Jos, din judeţul Vlaşca. Şi vecinii să se ştie cîţi s-au vîndut cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghe vistierul cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Jigorenii de Sus şi din Jigorenii de Jos de moştenire şi de cumpărătură, în zilele lui www.dacoromanica.ro 73 Leon voievod, în anul 7139, tot pe aspri gata, dar să se ştie vecinii anumei Duca, fiul lui Detco călugărul, cu doi fii, anume Radul şi Danciul, cu partea lor de ocină, pentru 31 ughi aspri gata şi Braica, fiul lui Muşat Tălpăşescul, cu fiul lui, anume Costandin, pentru 17 ughi aspri gata şi Oprea Brezica cu fiul său Dobre pentru 16 ughi şi jumătate aspri gata şi Muşat, fiul lui Drăgan, cu fiul lui, Manea, pentru 16 ughi şi jumătate aspri gata şi Cîrstian, fratele lui Muşat, pentru 12 ughi aspri gata şi Ivan, fiul lui Bratosin, cu fiii săi şi cu partea de ocină a femeii lui din Jigorenii de Sus, cât a avut, pentru 17 ughi aspri gata şi Cupen, fiul lui Pătru, cu trei fii, anume Pătru şi Stan şi Vladul, pentru 31 ughi gata şi Micşan, fiul lui Vasilie călugărul, pentru 12 ughi gata şi Stan, fiul lui Stoica, pentru 9 ughi şi Costea, fiul lui Stan, cu trei fii, anume Tanasie şi Stan şi Manea, pentru 24 ughi şi Dumitru, fiul lui Stoia, pentru 12 ughi aspri gata. Şi iarăşi să fie cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghe vistierul ocină şi vecini din Jigorenii de Sus şi de Jos. Şi vecinii să se ştie care s-au vîndut acum, în zilele domniei mele, anume: Manea, fiul dui Drăgan, şi cu fiul său Muşat, pentru 17 ughi gata şi Guţa, fiul lui Bale, pentru 12 ughi aspri gata şi Bîra, fiul lui Drăgan, pentru 12 ughi aspri gata şi Gota, fratele lui Bîra, şi cu fiul său Stan, pentru 15 ughi aspri gata şi Neag, fiul lui Stoian, şi Cu 2 fii, anume Neag şi Micşan, pentru 26 ughi şi jumătate aspri gata şi Ridul, fiul lui Stancul, cu 2 fii, anume Ioan şi Stancul, pentru 18 ughi aspri gata şi cu toţi fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da. Pentru că aceşti mai sus zişi numiţi oameni, ei au fost toţi cnezi cu ocinele lor din, moşi, din strămoşi. Deci, ei s:nguri s-au vîndut vecini cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghe vistierul, de a lor bunăvoie, fără nici o s lă, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Jigorenii de Sus şi din Jigorenii de Jos, de moştenire şi de cumpărătură, din cîmp şi din pădure şi d n apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru acel preţ de aspri care este mai sus scris, ca să-i fie lui de moştenire în veci. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîinile lor şi cu boieri martori scrişi în zapis, anume: jupan Ivaşco marele vornic şi jupan Gligorie marele logofăt şi Para fost mare paharnic şi din Popeşti, Calotă clucerul şi Dumitru logofătul şi Şerban logofătul şi Gherghe logofătul,. De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghe vistierul, ca să-i fie vecini aceşti oameni numiţi, care sînţ mai sus scrişi, cu toate părţile lor de ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am însemnat eu, Pîrvul spudei, cu învăţătura lui Lepădat logofăt <şi> Uriil logofăt, în cetatea de sţaun Bucureşti, luna aprilie 16 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7143 <1635). f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Mateiu voevod erg. (42 X 54), pecete timbrală. Cu o trad. din sec. XX. t4 www.dacoromanica.ro 57 1635 (7143) aprilie 20. f Adecă, eu, Cîfstiian ot Zătr6ni, seris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis că să fie de mare credinţă la sfîntâ mănăstiri Deunlemnu, unde iaste hramul al prea curatei mumei domnu nostru şi pururea fată Mărie, şi tuturor maicelor carele Vor fi lăcuitoare într-această sfîntă mănăstire, păntru că să ştie că la vrăme de moarte 4 mea, am lăsat eu cu sufletul mieu pre Calin şi fomâla lui ca să fie la svînta mănăstire Deunlemnu moşie în v£ch Şi aşa am lăsat eu la moartea mea cum acest ţigan şi cu fomăia lui pre lîngă soţiia mea Mariia să o hrănească Şi să 6 asculte de ce-i va fi trâaba şi să asculte şi de s:>ru-mea, monahiia Afimia. Aşijderea pînă cînd va fi soţ ia mea Mariia vie, iar de-aciia să fie ai mănăstirei, înse pînă va fi soţiia mea vie tot să lucreze mănăstirei la fieru. Şi să şază soţiia mea Maria şi soru-mea, monahie Afimia, la mănăstire, far de se va mărita soţiia friea Maria, seau de se va duce într-altă parte, să nu mai aibă tr6âbă cu aceşti ţigani. Iar se va şedea la mănăstire, cum scrie mai sus, să o asculte de toate, iar după moarte ^feî, nime să nu mai aibă treabă. Iar de va vrea cineva din rudele măle, veri cine va fi, să ia aceşti ţ:gani de la svînta mănăstire, să fie procleţi şi afurisiţi de Isus Hristos şi de 318 svătii otţi ije vă Nichei şi să le fie pîrîş la cea înfricoşată judecată unde nu iaste făţărie, maica prăcista să le fie pîrîşă. Ci nimănile să nu aibă amestecătură aceşti ţigani, păntru că i-am dat eu la moarte mea ca să fim scrişi la svîntul pomeanic. Aşijdirea şi de un rumân, ce-1 chiiamă Florea, încă să aibă a ascultare de soţiia mea, de Mariia, pînă la moartea ei. lai* deaciia să fie slobod. Şi mărturie: popa Grigorie i popa Bran i Nichifor i Standul, feciorul lui Bogdan ot Zetrăni şi Standul, feciorul Iicomcioaei ot tam i Standul, nepotu-său şi alţii mulţi cărei nu s:nt scrişi aici. IIhc wfccEiţa anpHA?E k k wt crba^hTa mhp8 *3pmt h jvkTj roc- nOAHHA K4JAE. ’ Eromonah igumen Vasilie ot B'striţă popa Grigorie. popa Bran Standul Bogdan. Nichifor. Standul. Pahomios 1 sveadeatelstvo *. Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XLIV/2. Orig., hîriie (32 x 21,5), şapte peceţi mici, aplicate, din care cea a egumenului Vasilie poartă legenda:" +Glw m*rkTk suuMCTMşh Euctjiuij,., ŞCfllHit". 1 Cuvînt „Pahomios" scris cu litere latine. * . .. „mărturisesc". 58 1635 (7143) aprilie 22, Bucureşti. ţ Adecă eu, jupan Hriza velichii ban Cralevschii, scris-am şi mărtu-r‘s?scu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mina acestui cocon, anume Dumitru, feciorul Radului logofătul Dudescul, ca, să-i fie ocină în www.dacoromanica.ro 75 Ciumemic, însă toată partea mea, cît am avut cumpărătoare de la Turturea pehamicul de Glina încă de în zilele răposatului Radul voevod a doaa domnie, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă de pretutindinilea cîtă se va alăge de preste tot hotarul, pentru că o am fost cumpărat eu pre ai miei "bani dlrepţi, za ughi 55 aspri gata. Şi o au vîndut Turturea păhanrcul de bunăvoia lui fără de nice o s lă. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarabă voevode, iar eu singuru de în voia mea dat-am şi am miluit cu toată partea mea de în Ciumemic pre Dumitru coconul la naşterea lui, nepot de fecior fratelui nostru jupan Dumitru Dudescul vel vistier pentru pomeana şi pentru sufletul mieu, ca să-i fie lui ocină de moşie în veacu, iar noao să ne fie pomeană. Şi cîndu am dăruit acecstă ocină de în Ciumemic, ci scrie mai sus, fost-au boiarii mărturie, anume: jupan Ivaşco vel dvomic i Gligorie Vel logofet i Nedelco Boteanul vel cliucer i Mihai Coţofeanul vel spătar i Vasilie Paendur vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel pehamic i Costandin vel postelnic i Radul vtori vjstiar i Stroe logofătul i Bunea logofătul i Dumitru logofătul i Şerban logofătul. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pis-am şi pecăte. H HdnHcdjf d3, derrhAdT AorojJstT, 8 E8k8pehjh, M’bccu.d dnpnrtîE kk akhh h wt K*K rttT xapMr t Eu Hrizea vel ban cu bunăvoia mea am miluit Ivaşco dvomic Gligorie vel logofet Mihaiu vel spătar Nedelco vel cliuciar Vucina vel pehamic Buzinca yel com's Vasilie Paindur vel stolnic Stroe Fiera logofăt Bunea Vîlcul logofăt Şerban logofăt 2 Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, nr. 35 855. Orig., hirtie (41,5 X 28), şapte peceţi aplicate. 1 „Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în Bucureşti, luna aprilie 22 zile şi de la Adam în anul 7143" <1635>. 1 Toate semnăturile sint autografe. 59 1635 (7143) aprilie 26. Adecă noi, ceşti 6 megiiaşi, anume: den Tărtăşeşti, Bucşe i Stanciul Ştirbăi i Cîrstea i ot Tătuleşti, Manea i Badea fuş[ş]taşi i ot Corbeşti, Ga-vril, scris-am acei slă carte a noastră, ca să fie de credinţă la mîna lui jupan Oprea vel agă, cum să sî ştie că ne-au luoat pan Oprea vel agă şi cu Manolache şifarul pre cartea domnul nostru Io Matei Basarabea voevodi den divan, ca să căutăm şi să alegem ocina den Şarlău şi vadul de moară partea Sorii, sora Radei, fata lui Caliu, de cătră Manolache şifarul, den apa Dîmboviţei, într-aceaia, noi ne-am adunat toţi la jupînul Mitrea bîv vel pitar, carele-l-au trimis domnu nostru ispravnic. 76 www.dacoromanica.ro Deci am luoat sama şi am ales partea Sorii den vad de moară ca să ţie jupan Oprea vel agă vadul de moară înpotriva morilor lui Manolache şifarul preste apă. Şi ocina să si ştie: în lat, den hotarul Malamei pînă în hotarul Vîlcului şi-n lungu, den calea den mijloc pînă la Rîioasa, toata partea Sorii. Iar pentru partea de ocină şi vad de moară a Zahariii, cară o au fost vîndut lui Manolachi şifarul, aşa am dat noi, cum să o ţie pan Oprea vel agă şi să dea el banii, căci că s-au căzut în partea dumnealui, aleasă de cătră Manolache şifarul, şi den sus şi den jos, den calea den mijloc pînă în stîlpul lui Vişan, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare şi coconilor în veac, pentru că aşa am adevărat şi am ştiut noi cu ale noastre suflete. într-aceaia şi dumnealor s-au înpăcat denaintea Mitrii pitarul ş-a noastră, cum mai mult gîlceavă să nu mai fie, nici să mai scornească pîră Manolache şifarul, nici cu cărţi, nici fără de cărţi, că au mărturisit el singur înnaintea noastră, cu al lui suflet cum n-au cumpărat această ocină, partea. Sorii. Şi s-au înpăcat de a lor bunăvoe, cum scrie mai sus. Iar cine va mai scorni pîră de acum înnainte-să aibă a dară la domnie ungi 300 că aşa s-au. tocmit. Şi au fost şi alţi megiiaşi la această tocmeală şi judecată, anume: Vintilă vataful ot Brâzoe i oţ Tărtăşeşti, Darul i Cernica i braţ emu Tuduru i ot Bîldăneşti, Lucaci i ot Dobruşeşti, Drăghici i Mihăilă. Şi ne-am pus şi dâ-getul, că inele n-am avut, ca să să crează. IIhc iwtcEM anpiMÎE, ks a^hh, Oana iuzbaşa Vas:lie Paindur vel stolnic, cum să să ştie cum amu loat în zilele domnului nostru Io Mateiu voivod noi toţi 12 boeri hotamid la mijlocul nostru de ne-am hotărît şi ne-a ales-toate cumpăi ătorile noastre cîte amu cumpărat den srt den Bucureşti de ocină, de am o dat spre Brăneşti. însă să si ştie-cum amu cumpărat den partea vomecului Ilie şî denîntr-a Neculii şî dentr-a jupînăsii Rusii şî dentr-a ju-pîn£s‘i Ilinii, iar cu partea jupînului Vasilie Paindor velichi stolnic, n-am www.dacoromanica.ro 77 cumpărat nimic noi Brăneştii, nici avem nici o treabă, nici den anaKECTBH’feH MOHdCTHp rrtdrodEMH Glăvăciog şi părintelui egumenului Ioanichie, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele, de să ţie satul Cernăteştii tot, cu tot hotarul, cu viile şi cu morile şi cu tot venitul cît se va al6ge, pentru că acest sat iaste al sfinţii mănăstire Glăvăciocul dat şi miluit de răposatul Vlad voevod Călugărul, cum am văzut domniia mea şi cărţile domnilor ce-au fost mai nainte: cartea Radului vodă, feciorul Radului vodă şi cartea Mihnii vodă, făcute pre acest sat ce scrie mai sus. într-aaceia şi domniia mea încă am dat şi am întărit cu ceastă tocmeală, ca să fie volnic părintele egumenul Ioanichie cu această carte a domnii măle de să ţie satul Cemăteşti cu rumânii, cu viile, cu morile, cu tot venitul cum l-au ţinut şi mai nainte şi de nimenilea opreală să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu să vie să stea de faţă. Hhjko a Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XVII/3. Orig. hîrtie (29,3 X 21), pecete aplicată. Copie tbidem, ms. 223, f. 72v. 62 1635 (7143) aprilie 29, Bucureşti. t flJ.HrtOCTÎEtO BOHCTlO, Iw ffldTEIO EdCdpdBHi BOEBOA H rOCflOAHH'K. TOC- noAcTBO mh cîh noBE/rfeHÎE rocnoAcTBd mh cdSrS rocnoACTBd mh, Iu Drăghici postelnicul, nepotul jupînâsei Neacşei de în Tătuleşti, ca să fie volnic cu ceâstă carte a domnii mâle de să-şi ţie un rumân, anume Stroe şi cu feciorii lui, de sat den Vîrleţi ot sudstvo... 1 pentru că a fost vîndut 78 www.dacoromanica.ro Ventila de Teişani, ot sudstvo Sac, partea lui toată de ocină den Vîrleţi şi cu 12 rumâni, cu zapis di în mîna lui şi cu multe mărturie. Iar dup-aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii ntele, iar Stroe den cei 12 rumâni, el au Tădicat pîră şi zicea cum n-au fost rumânu lu Ventilă, nici l-au vîndut lu Drăghici postelnicului, fca să scape de rumânie. Deci Ventilă, el an venit naintea domnii mele, de au mărturisit cum i-au fost rumân de moşie şi l-au vîndut lu Drăghici postelnicul cu zapis de în mîna lui de vînzare. Derept aceia, domnia mea am judecat şi am dat s’.ugii domnii mele, lu Drăghici postelnicul, ca să-i fie acestu rumânu Stroe şi cu feciorii lui, rumâni de 'moşie, lui şi coconilor lui, în vecie. Iar de va fi şi fugit, tot să şi-l ia de unde-1 va găsi, să-i fie rumân şi de irminilea opreală să n-aibă, că aşa am judecat domnia mea. Hhjkw a<* hIct, no pem rocnoACTBd mh. H HCnpdBHHK, CdM PEH rOCnOACTBd MH. IIhc b"E rpdAA 8 K8k8peijjh, MtcEU,d dnpHdîp K0 a«h bt, KÎK> rOCnOAHHE. Iw ffidTEIO BOEBOA d8r rocnoACTso mh A8MHTpOB, EpdT EoMdHOB (f CEC CHHOBH CH, EdHU,E>KE Eof”E AdCT, HKOHCE £,& M8 ECT EAHd BHHOrpdAÎE WT A'fcdSd G’ETfcHHdOp H CEC WMHH'h 8 nOdIO T HHBE H 8 CEdO G*ldHl|l’fc EddAEB Td CTdpd H HlrOE 1 dHEESH H>KE C8T nOA A^d H BHHdpHHIOd EddAEB WT A^d» nOHEJKE CÎE A^AÎHE EHdH C8T flOKSfldEHE 34 A8ddHTp8, SpdT EoMdHOB, WT HdA A8/wh_ TpS [’P'EMdTHK, EpdT ffiHJfdrtKOB, CHHhl npE3BHTEpEU,EB dpM'fcHK'EH WT BdpOlil TOCnOA~ CTBd MH WT Tp’ErOBHIJlE, 3d xE\|r dCnpH rOTOBH. H Add ECT ffiHJfddKOB dtnpH xiTpdA* CÎE A^AÎHE, H>KE CST BHUI EpEMEHE, HKOJKE Ad HM C8T, ddH TTvMÎE dHBE3HdE H BHHdpHKIOd, CEC ffiHJfddKO Hd ABOd. IIOTOM, EHd ECT nOUlEd H A^EpH dIOAÎE, BdpOUUHH WT BdpOUl WT TpV-rOBHipE, Hd HME: CTdp OTd H ITETpS CEAddpiOd H A,Pdr8d, CHHlk ffiHJfddKOB H I^prE EShEB H A8adHTp8 $dKIOWdE H WT G’ET'fcHH, EddHKSd H HEK8dd, TEpE c8t pd3AtdHAH BHHOrpdAV H H3EpdH'fcET, TEpE ECT nOCTdBd'fcET BHHOrpdAV A®BPd CEC 3dd, TEpE C8T nOTpEEHdH HTAE>KE ECT EHd BHHOrpdAV HdlO A^Bpd nOCTdBHdH ECT nC MddO, îldKH, HA'feJKE ECT EHd nO CddES, nOCTdBHd ECT nO MHOrd H Add ECT BOdIO ffiHJfddKOB TEpE c8 T llHKHHd HTAE>KE HJf ECT dIOEHT, BHHOrpdAV Td l!3rop Td nO A°Epd H nO MddO. H. A8MH-TpOB, BpdT EoMdHOB, Add HJf ECT d03ÎA Td WT H3A0rt HdlO CddES H HO MHOrd. H CHI^E CE c8T BOdHCddH H STdKMHrtH CE CST WHH, 3d HHJfHOM A^^pO BOdIO. H nOKSflHd ECT A8~ MHTpS, EpdT EoMdHOB, CÎE A^A^HE BHUIE pEMEHE CEC HOBU.H rOTOBH, EI|1E>KE WT npH ABHÎE nOKOHHHOM PdAyd BOEBOAd, CHHTk ffiHJfHEB BOEBOA- npOAdA^UIE A8MHTp8 rpdMdTHK, EpdT ffiHJfddKOB, CHHH flpM'fcHK’EB ndfldAÎA, CÎE A^A^HE A8mhtPob> BPdT EoMdHOB, CEC 83HdHÎA BfECEM MErîdUIOM H BOdlpOM WT CEdO WT G'ET'kHH, EpTiCTl H Gdnp-fe, CHHOBH EEHTHdli nOCTEdHHK. H BHA'feX'c,M rOCnOACTBO MH H KHHrS c8AH8 EEHTHdlkB CEC Bî np’ErdpH WT KdpOUJ WT Tp^rOSHljlE, 3d nOKSnEHÎE, Blk dtT x3pK3, CEC MHOSH CBtllJEHHUH H www.dacoromanica.ro 79 ■Aokph ak>aîe eapomarm ceeaeteaîh, Ha ham; non ^SmhtpS ivt kahpoc cBtTtH mhtp©-hoaIh h Kep4sote aîbkoh h Gtahko aî^koh h IlrHaT rpaAvaTHK h ivt> KpawivBa, A8aih-Tp8 h Iwh, ca8ra TAHroplEB koaihc. â. noTOiW, ca8ra rocnoAcrea aih A8ke ect bhuie nnc. Gtr© paAî, A&A<>X c*kah rocnoACTBo aih A8mhtP8. EPaT Komahob, bkojke M MS ECT CÎA BHHOrpaAX wt A’^8'1 G’KT’feHHAOP H CKcThHBE 8 E10AW H 8 CEAO CHAHIII’k Eaaaek Ta cTapa ivmhhS a^AIhS Ero h bhSkoah h nptBH8*iETOAii h he ivt KoroacAO heii©-■KOAÎiSHMO, nopHâaao rOCnOACTBA AflH. Gejke 8e© h ckeaeteaîe iioctabhx rocnoACTBo mh: kSimh Xpusa bea eah Kpa- 4EBCKÎH H JKSflAH IbAUIKO BEA AE0PHHK H TKSflAH TAHropTE BEA AlVriV^ET H HCSnAH A&MH* Tp8 A^AECKSa BEA BHCTHQp H HCSflAH /QhXAH BEA CnATAP H HCSfUH EaCHAÎE BEA CTOAHHK H SKSflAH E83HHKA BEA KOAUIC H HCSnAH fiSMHHA BEA IlEXapHHK H JKSflAH KoCTAHAHH BEA (IOCTEAHHK. H HCflpABHHK, r f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dumitru, fratele lui Coman, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dat, ca să-i fie o vie în Dealul Săteanilor şi cu ocină în cîmp 5 ogoare şi în situl Siliştea Vladei cea bătrînă şi nişte livezi care sînt sub deal şi vină-Ticiul Vladei din deal. Pentru că aceste dedine au fes cumpărate de Dumitru, fratele lui Coman, de la Dumitru gramaticul, fratele lui Mihalco, fiii preotesei Armeanca din oraşul domniei mele din Tîrgovişte, pentru 5 700 aspri gata. Şi a dat Mihalco aspri 2 000 pentru aceste dedine, care sînt mai sus spuse, ca să-i fie, însă numai livezile şi vinăriciul, cu Mihalco pe din două. Apoi, au venit şi oameni buni, orăşeni din oraş din Tîrgovişte, anume: Fota cel bătrîn şi Pătru şelariul şi Dragul, fiul lui Mihalco, şi Gherghe al lui Bunea şi Dumitru Fachiuole şi din Săteni, Vlaicul şi Necula, de au împărţit via şi nu ales, de au pus via bună cu cea rea, de au schimbat unde era vie mai bună au pus mai puţin» iar unde era mai slabă, am pus mai mult şi au dat pe voia lui Mihalco de i-au dat unde i-a plăcut, via cea din sus, cea bună şi mai puţină. Iar lui Dumitru, fratele lui Coman, i-au dat via cea din jos, mai .slabă şi mai multă. Şi aşa s-au învoit şi s-aii întocmit ei, de a lor bunăvoie. Şi a cumpărat Dumitru fratele lui Coman, aceste dedine mai sus zise cu bani .gata, încă din zilele ] ăposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. <Şi> a vîndut Dumitru gramaticul, fratele lui Mihalco, fiii Armeancăi preotesei, aceste dedine lui Dumitru, fratele lui Coman, cu ştirea tuturor megia-şilor şi a boierilor din sat din Săteni, Cîrstea şi Oprea, fiii lui Ventilă postelnicul. Şi am văzut domnia mea şi cartea judeţului Ventilă cu 12 pîrgari din oraş din Tîrgovişte, de cumpărătură, în anul 7127, cu mulţi preoţi şi oameni "buni orăşeni martori, anume: popa Dumitru din clirosul sfintei mitropolii ■şi Cherfote diaconul şi Staico diaconul şi Ignat gramaticul şi din Craiova, .Dumitru şi Ion, sluga lui Gligorie comisul. £0 www.dacoromanica.ro Iar apoi, sluga domniei mele Dumitru, el s-a întocmit cu fratele său. Coman, de şi-au împărţit moştenirea pe din două, de a luat Coman o prăvălie în oraş în Tîrgovişte, la drum, lîngă Proca gramaticul domnesc, iar Dumitru, fratele lui Coman, el a luat dedina din Săteni şi cu via din valea ....2 care este mai sus scrisă. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Dumitru, fratele lui Coman» ca să-i fie această vie din Dealul Săteanilor şi cu 5 ogoare în cîmp şi în satul Siliştea Vladei cea bătrînă, ocină, dedină, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea.*1 jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan. Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie-mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vurina mare pahamio-şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu. Lepădat, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 3> zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7143. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn, Io Mateiu voevo d prumut ughi 400 pentru nevoia Radei; şi iar au. mai luat bani pă miere de 200 dă cantare; şi au mai luat bani pe ceară de oca 700. Şi au avut tocmeală şi legătură cu zapisul lor, cum cei ughi 400 şă-i dea la sîntâ Măriia Mare, iar mierea şi ceara să dea la vremea lor în toamnă. Şi-au pus zălog satul Fometeştii şi Runcul şi Tocsobenii şi viile de la Copăcel. -îŞi au avut tocmeală, cum dă nu le vor da banii şi mierea şi ceara la vrâme, cum scrie mai sus, iar aceşti neguţători să aibă voe a le vinde şi a le judeciră, sau să le ţie ei. Deci mierea, 200 de cantare, ş-au dat-o toată, iar banii, ughi 400 şi ceara, oca 700, fac ughi 300, iar peste tot ughi 700, n-au dat de atuncea pînă acuma nici un ban. Şi am văzut domniia mea şi zapisul jupînesii Voicăi şi al fie-sa Radei la mîna acestor neguţători, Pătru i Ghioca, făcut cum scrie mai sus şi cartea lui Staieo pehamicul făcută pre aceste sate, lăsate la moartea lui jupînesii lui Radei pentru alte sate ale ei, ce le-au vîndut Staico pehamicul la nevoia lui, iar la mîna acestor neguţători. Intru aceia şi domniia mea am judecat cu tot divanul şi (am) dat lui Pătru şi Ghiocăi neguţătoriul, ca să ţie aceste sate, au să le vînză, au să să răscumpere rumânii, au să fie ale lor dă moşie în veci, să facă cu dînşii ce le va fi voia lor, cum scrie şi în, zapisul lor. Şi de nimenea oprăală să n-aibă. Aşîjderea şi voi, rumânilor, încă să căutaţi toţi să ascultaţi dă Pătru şi de Ghioca, neguţătorii şi de oamenii lor, că de acum sînteţi pre săama lor, iar de acele jupînâse să nu mai ascultaţi, nici de oamenii lpr, nici să mai aibă trăabă, că aşa iasţe învăţătura domnii m61e. Inaco da nest, po reci gospodstva mi. I ispravnic, saam reacoh gospodstvo mi. Pis measeţa mai 4 dni, leat 7143 <1635). Arh. St. Buc. Condica m-rii Hurez, nr. 719, f. 256—257. Copie; altă copie ibidem, ms. 449, f. 113v—114. 66 1635 (7143) mai 4. f MhAOCTÎEIO EO>KÎEK>, Iw ffldTEIO E'KC'KpdEd BOEBOA. \itUT rOCDOACTBO MH ClE nOKEd’kHÎE rOCnOACTKd dMJ CKlîT"kH EO>KECTBHdrO MOHdCTHp rddrOdEMH EHJfOp-MIJH,1 HA’feîKE ECT Jfpddd HKCHOE pO>KAECTBOd/l Eorop<>AHU,E Ca să fie volnice călugăriţe cu această carte a domnie mele să-şi ţie balta de la satele mănăstirii, de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti cu Stecleanul, şi 83 www.dacoromanica.ro cu vama şi cu tot venitul ce va fi partea sfintei mănăstiri şi să fie in pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi să n-aibă nimenilea a le amestecară într-acăste bălţi ale mănăstirii ce iaste mai sus scrisă. Şi cîndu se vor vinde alte bălţi iar cu partea mănăstirii de în baltă să n-aibă treabă, pentru că acăste sate cu bălţile au fostu date şi miluite la sfînta mănăstire de răposatul Alecxan-dru voevod ce bătrîn. Şi au văzut domnia mea şi cartea lui Mihaiu vo şi cartea lu Simion Voevod şi cartea Radul voefvoejvod, sinu Mihnei voevod şi cartea lu Alecxandru Iliiaş şi cartea lu Gavril voevod şi cartea lu Leon voevod de milă pentru pomeana acelui domnu bătrî. Derept aceia şi voi, stolnicelor şi voi, vameşilor, carii sînte<ţi>2 ispravnici preste bălţi înncă [înncă] să aveţi a vă feriră de bălţile mănăstirii ce sere mai sus, mai multu jalbă a do-oară să nu vie, că bine să ştiţi că veţi petrăce foarte o nevoe mare de Cătră domn mea. Hhjko a<> hIjct, no pem rocnoACTRd mh. H HCnpdBHHK, CdM pEM rOCnOACTBd MH. IlHC MdH A ABHH, K AtT 3. f Iw ffidTEIO BWEBWAd, MHdOCTÎIO E05KÎI0 rocnoAHHk. Iw ffidTEIO BOEBOA 2?Mlld RTOPH dwrWjjsET. Arh. St. Buc., M-rea Viforita, I 23. Orig., hîrtie (31,2 X 22,4), pecete aplicată. 1 ... mănăstiri numite Vihorăşti ... * Loc rupt. * Loc rupt. Data completată după Însemnarea de pe verso documentului. - 67 1635 (7143) mai 5, Bucureşti. ţ ffiHriOCTÎEIO EOKÎEIO, Iw ffidTEH EdCdpdBt BOEBOAU H l’OCnOAHH'k R'kCOH 3EM/UJ JîrrppOB/tdX'ÎHCKÎH. rOCnOACTEO MH CÎE nOEErttHlE TOCnOACTBd MH Crt8- r8 rocnoACTKd mh Mhtpeb crtSy-kp, chh'k Hip$dH ECT EM8 WMHH'k 8 ffiHJfkElJjH 8 C8ACTB0 E/TkMt, d/tH MdCT-k GtoAHOE, KpdT ffipMIOAOB, WT EAHd 8>Kd, nOrtOEHH WT nO/tlO H WT Uj8M H WT BOAd H Ck BEMHHÎH, ErtHKO HSEEpHT CA H WT CEAdriHIJJE CErtOR H WT no BCK JfOTd-POM, nOHEJKE CÎA BHUiUiE pEMEHd WMHH'k WT ffiHJfkElJJH EÎW ECT nOKOnH/t HlJlţdH rtwrw-l|SET, WTIVk ffidJTpEB C/tSlKEp, E1|1E WT np*k>KAE BptME, WT npE A^HH ffiHydHri BOEBOA. WT Hd BH8Kkl GTOAHOE, EpdT MpMIO WT ffiHJfkElJJH, BCk HdA nAHESH TOTOEH. H WT TOrAd BCk APIilKdd Ck A^EpO MHp. ă nOTOM, ErAd EkICT HHHt, E'k AhHH TOCnOACTEd MH, no C'kMp'kT HlJI$d» rtUirWjjSET, WTIţk MhTPEH CrtSytp, d Er8MEHd ffiErtEHTTE ffidKHAOHCKkl WT CB'kTd MOHdC-THp Tosopd, WH nOABHrd/t npTv pdAl CIA WMHH'k BHUJE nHC H H3BdA»d H'kKÎH KHHrkl, dl|ir PEK/Tk KdKO ECT CÎA WMHH'k MOHdCTHpEB ToBOpd, d ffiHTpt CrtSlKEp, WH HE HMdE HHl|ld. H npîHAET npEA rocnoACTBd mh 8 beahkîh ahbKEp. Tem pdAl, A&X H rocnoACTBO mh medo hhhx s EOrttpH HdA p’kRdiiJE rocnoACKhf HMEHH HJf : WT E^pcEipH, IIpEAd K/tlOMdp H WT GbrkHEllJH, TopdH rtOrO^ET H WT ffiHyk-E1J1H, IldyCÎE MOHdJfk H WT C/TkBHTEIllH, PdA&t AWrWljSET H WT ffi'kdA'M’ElJjH, PdAyd. 84 www.dacoromanica.ro K'RnHTdH H WT Op'K, ^pdrOMHp flOCTE/IHHK'K, HKO A<* rrtEAdET'R H A* HCTHHCTRSeT'R KdKO JfOlJIET WKp’kTdET C*R A^UJ» H)f. E'E TOM, CÎH RHIUIUE PEMEHH EOrtkpH, WHH CREpaiUE ce rch kSeiho npEA rfcHuioM8 h npt wcR-kiiiEHHOMS ivtu,8 Hduid, Kyp TEW^Hd CIWC-K»n Phehhmeckri , aifiE rdEAdST h cmotph/i no cTaps khh™ h HCTnncTEOEaET cr a^uie HJf. H HSEpdHHd TPH 8>KE BEAHKH E*K CErtO fflllX"KElilîll, Td)KE WT TEJf TPH 8>KE, WHHWE ECT Ad/VK, HKO Ad AP'K’KHT fflHTp’fc CA8WEP nOdOEHHO, ECd MdCT'K ehSkri.w Gtoahor, EpaT ApiioaoB cr kemhhîh h wt no bcr yaTapoM, cR’kTdWE MOHdcTHp Tosopa, anii Aa aP"e*ht AP^raa noaoRHHd wt 8>k8, MdCT'K ApqioawK, EpaT Gtoahor, WEdME, WT no BCR JfOTdpOM, KdKO ECT EKId APtWdd CE’fcTdd MOHdCTHp H WT Iip'kWAE BP'fcME a B'R JfOTdpS WT A®d, H>KE CE 30BE Xp'RC'kHH, Ad HE HMdT CR'kTdd MOHdCTHp ToBOpd HHHCE EAHd Tp'fcES, nOHEHCE CHUE ŞTdîCMHrt ECT CÎH EHUIUIE PEMEHH EO/VkpH H CRMHPHUIE CA WT npEA WTU.8 TsWlJuidd EI1HCK$n, KdKO HdH ndME MHOrO pdEOT Ad KE HMdET. H WCTdd ECT-R ErSiHEHd fflFdEHTÎE WT 3dK0H H WT C8»AEHÎE. H BHA’kY rocnoACTEo mh WEd AKd p'RRduiE rocnoACTEd mh h khw8 weem uiect EOd'kpH WT cSWAEHÎE Hd pSiyfc fflHTpEB Cd8>KEp, KdKO ECT EHUIUIE nHC. Gsro pdAÎ, Adjf h rocnoACTEo mh Cd8r8 rocnoACTEd mh Metpeh caSwEp, uko Ad ECT EM8 CÎA EHUIUIE pEMEHHd WMHH'R WT Mn)fREl(IH, nOdOEHHd WT 8>K8, MdCT'K Gt©A-HOB H a EhSKRIM Ero CR KEMHHÎH H CR BCR XOAOKOM WMHH'R A'kAFHk H E"R WJfdE, EM8 H CHHOEOM H RH8K0M H np’kEHkMEAOM, E'R E'kKRI H HE WT KOrO>KA© HEIIOKOrt'fcKHMOM, Ad he e8a$t npE3 noEEdkHîd rocnoACTEd mh. Ge oyeo h cE'kA'kTEdii nocTdBHjf rocnoACTEo mh: imh XpH3k rea EdH KpadEET-CKÎH, naH iEdUIKO EEd AKWPHHK, ndH TdHropÎE EEd dWrW^ET, ndH ,A,8MHTp8 EEd BHC-THiap, ndH MuydH EEd CndTdp, ndH HEAEdKO EEd KdIOMdp, ndH EdCHdÎE EEd CTOdHHK, ndH E$3HHKd EEd KOHIOUI, ndH ESHHHd EEd MdUIHHK'R, ndH KoCTdHTHH EEd npEACTdTEd. H HCnpdEHHK, IWopÎE EEd dWrW^ET. H d3, T#Aop8 cnSAEH, HdMd3dX"R E'R rpdAk Hduid pekuie E8k8pei|ih, M-kcEiţd MdH T-rW AHH H WT ^AdMd A© HHH’k, TEMEHIA dtTOM, E dtTO x3PMr, dtTd l'OCIIOAHH'k xdXrtE. t Iw ffldTEIO BWEBWAd, MHdOCTÎIO EOJKHO TOCnOAHHR. Iw MdTEIO EOEEOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Mitrea slugerul, fiul lui Iştfan logofătul din Mihăeşti, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în Mihăeşti, în judeţul Vîlcea, însă partea lui Stoian, fratele lui Iarciul, jumătate dintr-o funie, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, cît se va alege şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această mai sus spusă ocină din Mihăeşti a fost cumpărată de Iştfan logofătul, tatăl lui Mitrea slugerul, încă de mai înainte vreme, din zilele lui Mihail voievod, de la nepoţii lui Stoian, fratele lui Ilarciul din Mihăeşti, tot pe bani gata. Şi de atunci a tot ţinut cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Iştfan logofătul, tatăl lui Mitrea slugerul, iar egumenul Melentie Macedoneanul de la sfînta mănăstire Govora, el a ridicat pîră pentru această ocină mai sus scrisă şi a scos nişte cărţi, de a spus că este această ocină a mănăstirii Govora, iar Mitrea slugerul, el nu are nim'c. Şi a venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă. întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domniia mea şi cartea lui Mihail voievod de cumpărătură în anul 7102 şi cartea lui Ştefan voievod, iarăşi de cumpărătură şi de pîră şi de rămas în anul 7100, la mîna lui Mitrea slugerul. www.dacoromanica.ro 85 Pentru aceea, am dat şi domnia mea între ei 6 boieri pe răvaşe domneşti, numele lor: din Bîrseşti, Preda clucerul şi din Olăneşti, Goran logofătul şi din Mihăeşti, Paisie călugărul şi din Slăvxteşti, Radul logofătul şi din Măl-dăreşti, Radul căpitanul şi din Ohabă, Dragomir postelnicul, ca să cerceteze şi să adeverească cum vor afla cu/ sufletele Ion întru aceasta, aceşti mai sus zişi boieri, ei s-au adunat toţi laolaltă înaintea cinstitului şi preasfinţitului părintelui nostru, chir Teofil episcop de Rîmnic, de au cercetat şi au văzut cărţile vechi şi au adeverit cu sufletul lui. Şi au ales trei funii mari din satul Mihăeşti, deci din aceste trei funii, ei au dat ca să ţină Mitrea slugerul jumătate, toată partea nepoţilor lui Stoian, fratele lui Iarciul cu vecinii şi de peste tot hotarul, iar sfînta mănăstire Govora, încă să ţină cealaltă jumătate de funie, partea lui Iarciul, fratele lui Stoian, însă de peste tot hotarul, cum a ţinut sfînta mănăstire şi de'mai înainte vreme, iar în hotarul de jos, care se numeşte Hîrseani, să nu aibă sfînta mănăstire Govora nici o treabă, pentru că aşa au întocmit aceşti mai sus zişi boieri şi s-au împăcat dinaintea părintelui Teofil episcopul, ca mai ales mult treabă să nu aibă. Şi a rămas egumenul Melentie de lege şi de judecată. Şi am văzut domnia mea amîndouă răvaşele domniei mele şi cartea acestor şase boieri de judecată la mîinile lui Mitrea slugerul, cum este mai sus scris. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Mitrea slugerul, ca să-i fie această mai sus spusă ocină de la Mihăeşti, jumătate de funie, partea lui Stoian şi a nepoţilor lui cu vecinii şi cu tot venitul ocină, dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, în veci şi de către nimeni neclintit, să nu fie peste porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare ceaşnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tudor spudei, am scris în cetatea noastră numită Bucureşti, luna mai a 5-a zi şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7143, anul domnului 1635. f Io Mateiu voeivod, din mila lui ţiumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LVIII/6. Orig., perg. (46 x 31), pecete timbrată. Cu o trad. de la începutul sec. XX. Copie ibidem, ms. 178, f. 4—4v (cu mai 3). EDIŢII. Fasc. Sacerdoţeanu, Tudor spudei, 645. 68 1635 (7143) mai 7. f Eli HME WTU,d H CHHd H CB’tTdTO dMHH. Scris-am eu Hlebul şi Radul şi Negoe şi Marco şi iar Radul acesta al nostru zapis cum- se fie de mare credinţi la mîna lu Ion tvori armaş, cum ne-am vîndut dumniialui de bună voia noastre' cu toţi ficiorii noştri şi cu toată moşiia nostre din satu din Vaideţ, văr cîtă se va alege de preste totu hotarul, din hotar pînă în hotar şi di în cîmpu şi din pădure şi din şizutul satului şi di în apa şi din uscat şi de preste ape. Şi m-aiu daţi eu Avram cu ficiorii mii derept aspri ughi 100 şi eu Oprian cu ficiorii mii derept aspri gata 4 400 86 www.dacoromanica.ro Şi ne-am vîndut de bunăvoe a nostre fer de nici o silă. Şi ne-am vîndut în bani gata eu Hlebul cu feciorii mei na ime Lupul şi Patru şi Standul în aspri 4 000 gata; şi eu Radul cu fedorii mei na ime Preda şi Standul şi Ion şi am luat aspri gata 4 000; şi eu Vasilii cu feciorii mii de Şi peceţile. Pis meseţi mai 7 dne, vă leat "7143 <1635). Dragomir vel arămaş. Ghiuriţa căpitan. Crăciun căpitan. Crăciun armaş. Cîrste logofăt. Stănislav logofăt. Arh. St. Buc., M-rea Bistriţi, VIII/7. Orig., hîrtie (29 x 20,5), 6 peceţi mici, aplicate. Copii ibidem, ms. 192, f. 365; 201, f. 216 şi 713, f. 671. 1 Pasajul „şi m-am daţi . . . bani gata 4 400" e scris între rindruri, de altă mină. *• Pasajul „şi eu Vasilii. . . sspri 6000'', scris între rinduri. 3 Pasajul „ţi eu Stan ... aspri gata 3 000", scris între rînduri. 69 1635 (7143) mai 8. Să 1 ştie că am vîndut eu Standul vătafu lui Neguţ un laz den Vracniţa în jos, ce au fost dat zestre soru-mea Paraschivei, drept tiglii 12. Şi mărturii au fost; Pantazi ot Ţîţa şi Stănislav ot tam şl Stan al Duicăi. Şi ne-am pus şi dăgeteld. Şi am scris eu. Standul; s-au scris în luna lui mai 8 dni, leat 7143 <1635). Standul. Pantazi. Stănislav. Stan. Arh. St, Buc., Condica Mitrop. Ţ. Rom., nr. 127, i. 29. Copie. EDIŢII. Potia, Tezaurtiţ, 171. 1 Loc rupt, www.dacoromanica.ro 87 70 1635 (7143) mai 9, Bucureşti. ţ fllHAOCTTEW E05KÎEW, IlV ifidTEH EdCdpdKl; KOEKOAW H I’OCIIOAHH'K KCOH BEM AH XrrppOBAdXÎHCKÎH. ^dEdT rOCnOACTKO MH CÎE nOEEA'kHÎE rOCnOACTEd MH I10HTEHH0M& EOA’fcpHHS rOCnOACTEd MH ndH IldEAdKE EdH H CK CHHKI ErO, EAHUH E©I"K A<*P0EdET, BKO Ai ECT EM8 CEAO IîIpOCAOBEliJÎH WT CtÎACTBO SAdUJKd, BCK CEAO H CK ECH BEHHHKI H CK BCK JfOTdpOM H CK ECK X°AOKOM WT IIOAIO H IVT ropd II WT BOA H WT CEAdAHIjJE CEAOB, IVT X0TâP A® X0TdP> EdpE EAHKd H3EEPHT CA. IIOHEWE CEAO MpOCA'KBEIJJÎH EHUJE nHCdH EKIA ECT BCK AIOA?» KHASH, ElţJEJKE IVT np’kîKAE Bp'tîME. ă IlOTOM, trfi,A EKICT HHH'fc, B'K A^H TOCnOACTBd MH, d IVHH EEJKdAH B'K HHO CTpdHO TSîKAH H IVCTdBHA IVT'KMECTEd H)f nSCTd H fdBAPdA A0A HECTHTOM8 U,dpiO, BKO H'fcKÎH MKAOB'fe-KKI SAH H EE>KdAHHUH H HE A<* npÎHAET Hd WT'KHECTBÎd HHKdKOJKE, H*K BCK IIAdTHA HX ECT-K lldll lldBAdKE EdH BCfc A<*HH H A«»KEOKE HM WT npdBE EMS KOMdTE H CK I1AHESH IVT TOEOAKd ErO. Td>KE B TOM TOCnOACTBO MH CMOTpHX CK BCfcMH HECTHTHMÎ lipdBHTEAÎH TOCnOACTBO MH H A<*X rOCnOACTBO MH EOA'fcpHHS TOCnOACTEd MH OdBAdKE EdH, BKO A<* ECT EM8 CEAO MpOCA’KBEIJJÎH BEHHHH CK BCd A^A”'** HM, KdKO ECT BHU1E nHC H A<> HMdT CKEHfdTH ECH MEAOBllIlM IVT MpOCATiBElJIH HdA A^A'Hd HM H A<> EKITH EM8 BEHHHH H CHHOEOM H EH$KOM B'K BtUIhl H HE WT KOrOJKA® A<> HE E^A^T npE3 pEHEHIA rocnoACTEd mh. GeTO pdAl H no IVTUJECTBTiO rocnoACTEd MH CK HMtHHM EOKÎEM moaio bki BCfcM EOrOB'fcHHdHHM KHASKI E8a^UJHX B CA^A HdCK, A<> 8tP"KAET H nOHTET CÎA HdUJE ScTpOEHd H A<> nOHOEHTE CÎA HdUld KHHrd, KdKO ECT BHUIUIE nHC. KoEÎKE HE nOHTET cîd b'CTpOElId H HE nOHOBHT CÎA KHHrd rOCIlOACTKd MH, HK pd3APdA A H B’K WSBEHÎE (VCTdEHT A, Toro A<> E!$AÎ TpTiKAET H dlld6HMd WT rîîî CB^TH WTKU.H H5KE B'K HeKEH H A<* E»AET EM8 CEnEpHHK CB'kTH IudH Kp'KCTHTEA Hd CTpdUIH'fcM cŞA'tillJHM, BKO ECT H ESAET B'K E’fcKhl, dAMIH. Ce o^eo h ce1:aeteaîh nocTdBHX rocnoACTEo mii: ndH XpH3d bea EdH KpdAEBET-CKÎH, ndH IsdUJKO BEA ABOpHHK, ndHd TAHropÎE BEA AWrWjjiET, ndH ASMÎTpS BEA BHC-THBP, ndH /B.HXMd A© HlIHQ, TEHEHÎd AtTOM B AtlT x3pMT. ţ Iw ffldTEIO BWEEWAd, MHAOCTÎIO EOKÎIO I’OCIIOAHH'K. Iw ÎQdTEio boeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele pan Pavlache banul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie satul Iaroslăveştii, din judeţul Vlaşca, tot satul şi cu toţi vecinii şi cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, din hotar pînă în hotar, oricît se va alege. Pentru că satul Iaroslăveştii mai sus scris, au fost toţi oamenii cnezi, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, ei au fugit în altă ţară străină şi au lăsat moştenirea lor pustie şi au spart dările şi haraciul cinstitului împărat, ca nişte oameni Tăi şi fugari şi n-au vroit nicicum să vină la moştenirea lor, ci le-a tot plătit pan Pavlache banul toate dările şi dăjdiile lor din dreptele lui averi şi cu bani din punga lui. Deci, întru aceea, domnia mea am socotit cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea boierului domniei mele Pavlache banul, ca să-i fie satul Iaroslăveştii vecini cu toată dedina lor, cum este mai sus scris şi să 88 www.dacoromanica.ro adune toţi oamenii din Iaroslăveşti la dedina lor şi să-i fie lui vecini şi fiilor şi nepoţilor în veci şi altfel să nu fie, peste spusa domniei mele. De aceea, şi după trecerea domniei mele, în numele lui Dumnezeu vă rog pe toţi cnezii de Dumnezeu încununaţi care veţi fi în urma noastră, să întăriţi şi să cinstiţi întocmirea noastră şi să înnoiţi această carte a noastră, cum este mai sus scris. Cine nu va cinsti această întocmire şi nu va înnoi această carte a domniei mele, ci o va rupe şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi, cel de la Nichea şi să-i fie potrivnic sfîntul Ioan Botezătorul la înfricoşata judecată, cum este şi va fi în veci, amin. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Vasiie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, am spus însumi domnia mea. , Şi eu, Tudor spudei, am scris în oraşul Bucureşti, luna mai 9 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7143 <1635>. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Bibi. Acad., XCVI/17. Orig., hirtie (33 x 23), pecete timbrală, stricată. 71 1635 (7143) mai 10, Bucureşti. £KhA6CT?EI6 E0>KÎEK>, np’blVCK’btJJEHHbJH apJfÎHMHTpOflOAHT Kyp rpHrOpÎE BTvCOH 3emae E/Uujkoe. Scris-am vlădicia mea această carte a vlădicii m61e slugii domnu nostru Ianiu spătarul şi jupîn6sii lui, Elina, fata jupînesii Marii den Bucov, ca să hie în pace şi slobozi de acum nainte de cătră cumnatu-său Nedelco pehar-nicul şi de cătră jupîneasa lui, Frujina — iar fată jupînăsii Marii —, pentru o pîră şi gîlceavă ce—au avut ei în zilele lu Leon voevod şi acum în zilele domnu nostru Io Matei Băsăraba voevod pentru nişte zăstre, csire zăstre mai cerea Nedelco peharn’cul de la soacră-sa Mariia zicînd Nedelco pehar-nicul şi jupîneasa lui cum ţine cumnatu-său Ianiu spătarul zestre mai multe decît ei. Deci au luat 6 boiari mari la mijlocul lor den divan, po ime: jupan Hriza vel ban, ce-au fost atunce la Leon voevod vornic mare i Papa logofătul i Ivaşco vel dvomic i Gligorie vel logofăt i Vasilie stolnicul i Costan-din vel postelnic, ca să caute şi să-i tocmească cum vor afla cu sufletele lor. Într-ac6ia, aceşti 6 boiari, ei i-au tocmit cum să-i dea Nedelco vel pehamic soacră-sa, jupînesii Maria şi cumnatu-său Ianiu spătarul den partea ei den Mărgineni jumătate şi den ocină şi den rumâni tot jumătate şi dentr-alte moşii. Iar i-au tocmit ca să nu mai aibă pîră şi gîlceavă la mijlocul lor. Iar apoi, cînd au fost acum, iar în zilele domnu nostru, după tocmeală ce se-au tocmit, iară jupîneasa Mariia, fata lui Staico postelnicul, ia au venit în divan cruntă şi bătută de ginere-său Nedelco pehamicul şi de cătră fie-sa Frujina şi m-am tîmplat şi vlădicia mea în divan şi fraţii noştri, episcupii amîndoi, chir Teofil Rimniceschi i chir Efrim Buzăvschi. Şi aşa i-au judecat cu divanul, ca să-şi ţie moşiile toate, să le dea jupîneasa Mariia unde-i va fi voia ei. Iar după aceia, după moartea jupîneasa Marii, ia au lăsat toate mo- www.dacoromanica.ro 89 şiile fetei ei. Elinii şi ginere-său, lu Ianiu spătarul, mult puţin ce-au avut însă fără zestrele ce-au fost dat lu Ianiu spătarul şi jupînesii lui Elinii. Iar apoi şi după moartea jupînesii Marii, iar nu se-au lăsat, ci iar au rădicat pîră la divan. Intr-acâia, domnu nostru, iar au judecat şi au dat să aibă pace cum au lăsat şi jupîneasa Mariiâ la moartea ei. Şi am văzut vlădicia mea şi cartea domnu nostru de judecată şi zapisele jupînesii Marii la mîna jupînesii Elinii şi a lu Ianiu spătarul, de tocmeală, cum au lăsat ia cu limba ei. Derept aceia şi vlădicia mea încă am făcut această carte a vlădicii măle la mîna lor, ca să aibă pace, cum scrie şi mai sus. Iar cine se va ispiti' a face într-alt chip, preste acers'ă judecată, să hie trăclet şi anatima ot 318 otţi eje sut vă Nichii şi de cătră vlădicia mea încă să fie afurisit. Aceasta am scris vlădic'a mea. Hhjko 4a nter. linca A&wHT’Pt? aoroijsET btw KSkSpeijjh, AvfceEna .“ 8 Grigore al Ungrovlahiei. 72 1635 (7143) mai 15. f Adecă scris-am eu Ivan, ficiorul lu Simion din sat din Iarosloveşti, acest al mieu zapis la mîna jupînului lu Iane ot Iarosloveşti, ca să fie de mar£ credinţă, ca să să ştie cum i-am vîndut partea mea de ocină den sat de Iarosloveşti preste tot hotarul cît se va alege, dereptu 3 600 de bani gata. Insă partea mea, iar ceia parte o-m fost vîndut tată-mieu, Simion, lu Sarchiz ot Bojoreni. Şi o-m vîndut de bunăvoe a mea şi au cumpărat jupînul Ian£ iar de bunăvoe a lui, ca să-i fie luţ moşie şi feciorilor )ui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de nim£ bîntuială să n-aibă, că am vîndut de bunăvoe şi au cumpărat jupînul Ian£ iar de bunăvoe a lui şi de nainte a mulţi oameni buni ce au fost mărturie, cîţi sîntu mai jos scrişi. Iar eu Ivan să nu mai aibu nici o trebă nici feciorii miei, nici niminea. Aceasta am scris. Pis measeţa mai 15 dni, vă leat 7143 <1635). Insă pămîntul am vîndut f<ă>ră rumâni. Eu Iane am pus degetul. Eu Vlad sinii Anghel. Eu Tudoran martor. Eu Standul gram. Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LIII bis/10. Orig., hîrtie (15 x 21,5). Copie ibidem, ms. 707, f. 280, după care s-au lăcut completările. 90 www.dacoromanica.ro 73 <1635) mai 15. Eu Micşan scris-am zapisul mieu, cum să să ştie că am vîndut Radului călăraşul 20 de stînjăni de ocină: 10 din Băjăşti de la Oana, 10 de la Socol, drept 2 200 de bani gata, din hotar pînă în hotar şi cu grădina de supt coastă. Şi j-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu a tuturor fraţilor. Şi au fost la tocmeala noastră: Danciul clucerul de Doiceşti, Stan, Stă-nimir, Dobre, Bade, Stroe„ Standul Hadîr, Stau, feciorul Lupului, Danciul Bobotează, popa Dumitru de Ciuliniţă. Şi pentru credinţa me-am pus şi pecetea, mai 15. Danciul clucerul. Arii. St.- Buc., Condica m-rii Slobozia lui Ianache, nr. 314, f. 282. Copie. Anul după confirmarea din 1636 <7144) aprilie 27. 74 1635 (7143) mai 15. ţ Eu Standul şi cu a me fămee, anume Pree, fata lu Moş, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de crediînţă la mîna lui Ion logofătul şi cu alu fra-te-său, lu Pătru, cum să să ştie că e-mu vîîndut 3 locure, anume locul de în balte şi altul ci să tlîlnescu amîndoo în capete, de la rugi şi cu mărul şi altul de la viişoră, şi dereptu aspri 300. Şi o-mu vîîndu de a, me bunăvoe denainte tuturor megiaşilor de în Poinerei. Şi mărturie, anume: Băîncilă şi Bade şi Martin şi Radulu şi Băjan şi de în Cîrstăneşti, Iuga şi Barbul. Şi amu scris eu, popa Apostolii ot Corbi. Acesta amu scris. Pis mese ţa maiu 15 dni, vă let 7143 <1635). Pentru crediînţi jne-mu pus degetul. Bibi. Acad., MCDXC/1. Orig., hîrtie (13,3 x 21). 75 1635 (7143) mai 15. + ffilMOCTlM EOKTK», Iw ffldTE» E’KC'kpdSJ KOEKOAd H rOCflOAHHk.  tot hotarul de ocină ot Doi Foleşti din apa Bistri-ţăi ot sudstvo Vîlcea, care hotar l-au fost cumpărat Oprea logofătul, tatăl lu Udrişte, de la toţi sătenii şi să fie şî ei rumâni, încă în zîlele Radului vodă Şărban. Şi cînd l-au cumpărat preste tot hotarul şi cu toţi rumânii şi l-au hotărît despre toate hotarăle carele au fost înprejuru, despre Genunenii şi despre Gor Foleşti cu 24 de boiari bătrîni, cu multă cheltuială. Şi tot l-au ţinut Opfea logofătul cu buhă pace pînă au fost viu, şi ficiorii lui, după moartea lui, de atiincfca pînă acurri în zîlele dumni m61e. Iar cînd au fost acum, în zîl domni mâle, iar Ion, ficiorul Dragului ot GinhA nânii, chrele au slujît la dbmnăa mea pînă am fost boiar, apucatu-s-au şi au zîs că arer şi el o părticea di ocină acolea In Doi Foleşti, In Călugărul şi www.dacoromanica.ro 91 nu spunea rcă iaste hotărît ci zicea că iaste înpresurat. Iar domnea mea i-am zis să-şi facă o carte acolo la megiiaşi bătrînii împrejuru, cum vor şti ei. Iar dacă au venit sluga 1 domni m61e Udrişte cu cartea de hotărît a lu Şărban vodă cu 24 de boiari şi de atîta vrăme Ion, ficiorul Dragului de Ginun6nii, n-aii mai ţinut, domnea mea am căutat şi am judecat pre dip-tate şi pre legi, denpreună cu toţi cistiţi deregătorîi domni m61e şi am dat domnea mea slugi domni m61e Udrişte ca să-şi ţi moşîia cum iaste hotă-rîtă de atîta vr6me iar Ion ficiorul Dragului n-are nici o treabă cu ocina de la Foleşti, pîntru că iaste hotărîtă de atîtâ vr6me. Iar de-i va trebui ocină în Foleşti, să fie şi el rumânii. Iar de va mai scornii Ion vr-o pîră vr-odată, au în zîlele domni m61e, au altă dată sau va scoate niscare cărţi ale domni m61e, au ale altoru domni pîntru acea ocină, întru nimic să nu să crează, nici în samă să fie că naintea domni mele s-au prinsă că alte cărţi n-are. Ci să-şi ţi Udrişte ocina cum iaste hotărîtă şi cum o au ţinut pînă astăzi. Iar cine să va ispiti într-altu chip, mare certare va avea de cătră dumn6a mea, că au rămas Ion de lege. Hhj^o a<> H'kcT'K, no p-KH rocnoAcTBd mh. H HCnpdBHHK, CdM pEH rOCnOACTFd MH. IlHCd PdAV A'AK IVT BSkSPEHJH, dlCkcEUd M4H E*î A^HH, K /VkT x3pMr2. ■ţ IlV ffldTEIO BIVEBIVAd, MHrtOCTÎW EOJKÎIO TOCnOAHHb. Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/15. Orig., hirtie (29 x 20), pecete timbrată, aplicată. Copii ibidem, ms. -4-49, f. 219 şi 719, i. 160— 161. 1 în text „scuga". * „A scris Radu diiacul din Bucureşti, luna mai 15 zile, in anul 7143“ (1635}. 76 1635 (7143) mai 16. t Adecă noi megeiaşii de Prodeleşte, anume: Radul de Arşii i Cîrste i Dragilă i Simion i Vladul i Miroslav şi alalţi megiaşi, toţi carii au parte de ocină Ud6ne, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie la mîna lu Rafa-ilă călugărul cum să să ştie că au cupăratu jumătaate de ocenă de la Adînca 1 vătahulu, însă ocena de la Udene jumătaate. Şi au cupăratu acestă ocenă Rafailă călugărul încă în zilele lu Leon voevode, sinu oi Ştefan voevod, dereptu ughi 70. Deci pînă acum în zilele domno nostru oi < !> Mateiu Băsăraba* voevod tot au avut Rafailă călugărul pace pînă au dăruitu milosteviul Dumnezeu pr6 părintele Vărlamu igumen sfentei mănăstere Dealului, acum în zelile domno nostru Io Matei voevod. Deci, părintele igumenul apucat-au pr£ Rafailu călugărul pentru acestă ocenă o alegă de către noi. Deci Rafailti călugărul mers-au naite domno nostru d6 au luatu pre Radul portarul ot Stăneşti de ne-m hotărît cu Rafailu călugărul acestă ocenă în doao şi au luatu ceneş pr6 lîngă ocena lui. Şi acestă ocenă dat-au Rafailu călugărul sfintei mănăsteri Dealului pentru u fecioru al lui anume Crăste de l-au răscupărat de rumânie ca să fie în pace, el şi cu feciore cîţi va da Domnezeu şi pentru fiiu-său popa Chirfote şi după moarte popii să aibă feciori lui bună pace, feciori lu Rafailu călugărul. Şi la cestă tocmelă a noastră cîndu am hotărît acestă ocină fost-au: jupan Crăstiian vomecul ot Botine, ispravnecul scaunului Tîrgoveştii i Erciul 92 www.dacoromanica.ro vătahulu ot Răzvadu i Ventilă pehamicul ot Turşoru i Hrezan ot tîrg Iaşii, Costaden postelnicul ot Dobroţii i Mihăilă ot Gherganul i Hrizan ot Bulbuceni. Şi am scris noi aceşti megiiaşi carii sîntem noi mai sus-scrişi, carele se va scula de noi să mai văluiască pentru acestă ocenă ce scrie mai sus de noi, să fie afurisit de 318 oteţi şi să lăcuiască cu Iuuda la un locu. Şi la cestă tocmelă a nostră fost-au ş-alţi ome buni. Şi pentru credinţa pusu-ne-amu şi peceţile, amin. IIhc lY\tCEU,d £ţ AhHH B /VfcT x3pĂ\F. Radul. Crăstea. Dragiul. Simion. Vladul. Miroslav. Crăstiian vomecul ot Bot6ni. Iarciul vătahulu. Ventiilă. Costadin postelnic. Hrizan. Hrizan, s'nu Radul, ot Bulbucini. Mihăilă. Radul portarul. Arh. St. Buc., M-rea Dealu, XVI/1. Orig., hirtie (31,5 x 22), trei peceţi inelare, aplicate. Copie ibidem, ms. 217, f. 105. Alt& copie la Bibi. Acad., ms. 1447, f. 102. EDIŢII. Potra, Tezaurul, 171—173. 1 Probabil în loc de Andronie. 77 1635 (7143) mai 18. Adecă eu Mariia i Stana, fetele lui Ion (Un Brezoia dîn gura Lotrului, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire dîn Coziia, cum să fie toată partea tătîne-nostru lui Ion a sfintei mănăstiri dîn sat dîn Brăzoi dîn gura lotrului, toată siliştea dîn sat, şi dîn cîmpu, dîn pădure, dîn munte, dîn apă şi dăspre tot hotarul, cîtă să va alege partea tătîni-nostru, lui Ion. Pentru că această moşie ce scrie mai sus fost-au făgăduită încă dă cînd au fost viu tată-nostru Ion, cum să o dea sfintei mănăstiri Cozii. Deci, zapis n-au apucat să facă, că i s-au tîmplat moarte, dă l-au ucis viind dă la mănăstiri dîn Bistriţă, mergînd la Ocnă. Deci, s-au întîmplat la Ocnă popa Ştefan ermonah den sfînta mănăstire dîn Coziia de l-au slujit şi l-au îngropat. Drept aceia şi noi, ştiindu făgăduinţa tătîni-nostru, cum s-au făgăduit a da această ocină ce scrie mai sus sfintei mănăstiri, noi am făcut acest zapis al nostru la sfînta mănăstire să fie dă credinţă şi am dat toată partea de moşie a tătîne-nostru vericîtă să va afla în sat în Brezoe, cum scrie mai sus, să fie sfintei mănăstiri moşie ohabnică în veac de cătră nimenea nedătit. Şi ne-am scris şi moşii noştri în sfîntul pomănic, Oprea şi Manea şi unchiul nostru Neagoe şi pre "tatăl nostru Ion, cum să fie în veac pomdană, iar moşiia să fie a sfintei mănăstiri în veac, şi de cătră nimeni dîn rudele noastre sau de fieşte cine să n-aibă sfînta mănăstire val. www.dacoromanica.ro 93 Iar cine s-ar ispiti a sparge zapisul nostru să fie proclet şi anathema de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte şi lăcaş cu Iuda şi cu Ariia. Şi să aibă sfînta mănăstire a-şi face şi carte domnească pre' această moşie ce scrie mai sus. Şi la această tocmeală fost-am mulţi boiari şi oameni buni mărturie şi părinţi: Dionisie egumenul i Teofil proegumenul i Zahariia proegumenul şi popa Ştefan şi popa Ţalapion i Datco păhamicul ot Copăc6ni, Tudor logofătul ot Bojor6ni, Radul portarul ot Rîmnic, Stroe logofătul ot Stoeneşti, Dragomir ot tam, Oprican ot Dîngeşti şi popa Jipa ot Călimăneşti i popa Stoica, Opriş Miaucă i Zahariia şi alţi oameni buni, mulţi, care nu sînt Scrişi aici, au fost mărturie. Ci să fie acest zapis de mare credinţă la sfînta mănăstire. Aceasta scriem şi mărturisim. I am scris eu nevrednicul Pahomie ierodiiacon dă la sfînta mănăstire Bistriţa, m6seţa maia 18 dni în zioa praznicului, leat 7143 <,1635>. Eu Mariia. Eu Stana. Eu Stroe Dolofan. Eu Dionisie egumen Coziianul. Eu Tudo logofătul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 290—291. Copiei 78 1635 (7143) mai 20. f Mhaoctîeio eojkîeio, Îw MdTEH Eacapast BOEBOAd h rocnoAHHh b-bcoh 3eaaae O^rrppoKrtdjfîhckoh. ^dBdT rocnoACTBO aiw cîe noBEA'feHÎE rocnoACTBd mh caSseaa rocnoACTBa aah jeSeuh wt TponuiaHH AaiţKO h EaaaSa H Ch CHHH HAU EAHUH Eor'h A^ET'h, HKO A* ECT HAU CEAd rponUldHÎH WT CSACTHO PoAA nOAOBHHO WT CEA WT (10AI0 H WT 11(8 AA H WT BOA H Ch BHHOrpdAÎ H Ch BEMHHH M WT CEAdAHIJIE CEAOB H WT (10 ETiC JfOTdpOM. : CtOAK Ch EpdT EAA8 E'hAHKd, H Ch CHHH HAU H ^HHK8a Ch BfdTbJ EAA8 H Ch CHHhl HAA H naKig Gtoah ch EpaTH Ero h ch chhh hj’ h TpaAia ck EpaTlH Ero h ch chhh haa h Dapac? «HB Ch EP4TÎH Ero H Ch CHHH HAA H CTdHMlOA Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH CH H ApdrOAAHfl Ch BpdTIH Ero H Ch CHHOBH CH H PdA$A Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH CH H GTOHKd Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH CH H EoHKd C”h EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH CH H GT'hHHCAdB Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHH HAA H D’hpBSd Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHH HAA H (10(1 ^$AAHTp$ Ch BpdTÎ ErO H Ch CHHH HAA H E*h3dH Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH HAA H A8((8a Ch Bpd-TÎH Ero H Ch CHHOBH HAA H EAdA8A Ch EpdTÎH Ero H Ch HAA H . .. pHH Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH HAA H ndKH D’hpsSA Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHH H Ehk8a Ch EpdTÎH Ero H Ch CHHOBH HAA H GOrpt Ch EpdTÎH ero H Ch CHHOBH CH H PdA$A Ch EpdT Ero GTdHMIOA Ch CHHOBH H XdAA3d CHH*h PdA$A0B . DOHEJKE CÎH BHU1E pEMEHHH AIOAÎH WT TponUJdHH, (10A0-SHHO WT CEAO, EH AH CE C8T (ipOAdAH BEMHHH Ch BCH EpdTÎH HAA H Ch BCH CHHOBH HAA H fh SCd WT'hM'hCTBÎAV HAA, nOAOBHHO WT CEAO, WŢ JfOTdp A* X<,TaP DpEAEH EdH DpEAEH CIMTdp, EIJIH WT (ipH ^hHH KOKOHHHdrO ALh-JdHA BOEBOAd, H pCh EHA BEMHHH (10 Pd3AOrd HAA. ă (10T0AA, ErAd KhlCT HHH’fe, B’h AhHH TOCllOACTEd AAH, d >K8(ldH TeWAWCÎE AOr?- 4et k8iiho ch cHH-h Ero, DpEAd cndTdp, whh ect npoAdAH noAOBHHd sa ceao k>t Fpon- UJdHH H Ch BEMHHÎH H Ch BCh JfOAOKOAA CASShIAA rOCflOACTBd AAH, IaÎEBS (10CTEAHHK WT rponUldHH H EpdTÎH EAA8 AdUKO H EddA^A 3d 8rH CHE, acnpH rOTOBH, WHH WT.CB^ErO 94 www.dacoromanica.ro AOEPO BOd'fe, Ck 3dnHC WT p$KH HM WT npOAdHÎE C"k MHOSH EOd'fcpH CB'fcA'fcTEdE. <©Ed« Ai CE 3HdET KdKO Add fCTTk I1AHE3H Hd flOKSflEHTA TdE WHHH'k BHUlE nHC.‘ IdÎE ElOCTEdHHK nOdOBHHO WT n-ftHE3H, 4 EpdTÎH ETO AdlţKO H BddA$d WEd ^KE A^CTK AP**rd nOdOBHHO WT nd\HE3H. H KCR APTi>Kdd IdÎE nOCTEdHHK Ck EpdTH ErO nodo-BHHO WT CEdO WT PponilldHH Ctk Edd3’k MHp’k. d nOTOM, ErAd ECT EHd ECT npH A^HH rOCnOACTEd MH, npE3 WCEM*k M^CEl^t, d BEHHHÎH WT FponUldHH WHH 'ECT CKOHHd np8]|f H npÎHAET npEA rOCnOACTEd A\H TEpE np^UJE CE Sd dHIţS. H CHlţH np’fclUE H*kCT EHd npOAdd A^A^E W^dEHHt^E, HTk ECT BHd WCTdBHd 3dd0r AOHAE>KE ]fOl|JHT MOJKET CKSflOEdTH CE WHH H KdKO H)f EHd nOKSnHd HdÎE WT Hd DdH TeWAOCTE H WT Hd CHHTi ErO, HpEAd CndTdp Ck ddCKdHÎE. Td>KE, Bk TOM, npdBA H no 3dK0H EOWÎA H rk BCkM nOHTEHHHMÎ npdBtţTEdÎH TOCnOACTBd MH H nOCTdBHjf TOCnACTRO dflH BEMHtfOM wt rponuidHH A^Hk Hd bk3hecehTa rocnoAd Bord h cndcd HduiEro Icoycd XpHCTd, KdKO A* A B8AET> CÎH dK>AÎE -MHpHH H CBOEOAHH WT BEWHdHTE. Td>KE, K*kAd ECT BHd Hd A^Hk, d BEHHHÎH WHH HHKdKOJKE H'kCT'k MOARE Ad AdCTTv nA-HE3H HdSdA- Td>KE, B"k TOM Hd?E hOCTEdHHK, WH npHIUEd npEA TOCnOACTRd MH 8 REdHKÎH AHBdH. . . dlilE CKdSdd ECT WCTddH BEHHHÎH WT A^HTv H CddMJ BEHHHÎH CR’k-A’fcTEdCTEORddH npEA TOCnOACTBd dltH KdKO H'kcT MOrdTv \& nddTHT nAHE3H Hd A^Hk, dH$ ECT WCTdBHd WHH HdH np’kJKAE Rp’fcME. KE EEHHHHO WCTddH WT 3dK0H H WT cSWA'bHÎE TOC- noACTBd mh. Hd nocd'bA Teoaocîe doro^ET, wh eijie ckohha np8)f ck ddCKdHÎE HKO>KE AKE ECTTv WCTdd H WH WT 3dK0H H WT C8>KAEHÎE WT AHBdH QKO A<> ECT HdlERS nOCTEdHHK H EpdTÎH EM8 AdlţK» H . . .H Ck EHHOrpdA H CTk BCk JfOAOKOM WT A^A^hS H WJfdE CHHOBOM H RH8-KOM H rpbBHSHEAOM B"k B'bKkl H HE WT KOr©>KA® HEnOKOd’fcEHMOM, nO pEHEHfA r6c-nOACTBd MH. Ge>ke oyEo h cB’bA'bTEdTH nocTdBd’bEM : ndH X EpddEBTCKÎH, ndH IsdllJKO BEd ABOpHHK, ndH TdHropÎE REA dWrWijsET, ndH PdA$A HdCTSpEd BEd BHCTliap, ndH fflH£dH BEd CndTdp, ndH BdCHdlE BEd CTOdHHK, ndH E83HHKA BEd KOMHC, ndH B$HHHd BEd nEjfdpHHK, ndH KocTdHTHH BEd nOCTEdHHK. H HCnpdBHHK, ndH rdHropÎE » ... MtCEUd MdH K A^HH B A’fcT* *3pMr. f Iw MdTEIO EWEBWAd, MHdOCTÎIO BO>KÎtO TOCnOAHHk. Iw ALdTEIO BOEBOA f Din, mila lui Dumnezeu, Io Mateiu BaSEirabea voievod şi domn a toată "ţafa Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, jupan Ilie postelnicul din Gropşani, şi cu fraţii Săi, Laţco şi Vladul, şi cu fiii lor, 'cîţi Dumnezeu le va dărui) 'ca să le fie satul Gropşănii din judeţul Romanaţi, jumătate de sat, din cîmp şi 'din pădure şi din apă şi cu vii şi cu vecinii şi din' vatra satului şi de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie toţi, anume: Stoian cu fratele lui, Bădica şi cu fiii lor şi Diicul cu fraţii lui şi cu fiii lor şi iar Stoian cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Grama cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Paraschiv cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Standul cu fraţii lui şi cu fiii săi şi Dragomir cu fraţii lui şi cu fiii săi şi Radul cu fraţii lui şi cu fiii săi şi Stoica cu fraţii lui şi cu, fiii săi şi Coica cu fraţii lui şi cu fiii săi şi Stănislav cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Pîrvu! cu fraţii lui şi cu fiii lor şi popa Dumitru cu fraţii lui şi cu fiii lor şi 'Căzan cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Lupul cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Vladul cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Răncea cu fraţii lui şi cu fiii lor... iii cu fraţii www.dacoromanica.ro 95 lui şi cu fiii lor şi alt Pîrvul cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Bicul cu fraţii lui şi cu fiii lor şi Oprea cu fraţii lui şi cu fiii săi şi Radul cu fratele lui. Standul, cu fiii lor şi Hamza, fiul lui Radul cu fraţii lui şi cu fiii lor. Pentru că aceşti mai sus zişi oameni din Gropşani, jumătate din sat, s-au vîndut vedni cu toţi fraţii lor şi cu toţi fiii lor şi cu toată moştenirea lor, jumătate de sat, din hotar pînă în. hotar, lui Preda banul, socrul lui Teodosie logofăt, tatăl lui Preda spătarul, încă din zilele răposatului Mihail voievod. Şi au tot fost vedni pe seama lor. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupan Teodosie logofătul, împreună cu fiul lui, Preda spătarul, ei au vîndut jumătate de sat din Gropşani şi cu vecinii şi cu tot venitul slugilor domniei mele Ilie postelnicul din Gropşani şi fraţilor lui, Laţco şi Vladul, pentru 255 ughi, aspri gata, ei de bunăvoia lor, cu zapis de vînzare de la mîna lor şi cu mulţi boieri martori. însă să se ştie cum a dat banii la cumpărarea acelei ocine mai sus scrise: Ilie postelnic jumătate din bani şi fraţii lui, Laţco şi Vladul, amîndoi, au dat cealaltă jumătate din bani. Şi a tot ţinut Ilie postelnicul cu fraţii luL Laţco şi Vladul, jumătate de sat din Gropşani cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, după 8 luni, iar vecinii din Gropşani, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă. Şi aşa au pîrît vecinii că n-au vîndut dedine ohabn:ce, ci le-au lăsat zălog pînă ce vor putea răscumpăra ei şi că i-a cumpărat Uie de la pan Teodosie şi de Ia fiul lui. Preda spătarul, cu înşelăciune. Deci, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am pus domnia mea vecinilor din Gropşani zi la înălţarea domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să dea banii şi să fie în pace şi slobozi de vecinie. Deci, cînd a fost la zi, iar vecinii, ei nicicum n-au putut să dea banii înapoi. Deci, întru aceea Ilie postelnicul el a venit înaintea domniei mele la marele divan ... de a spus că au rămas vecinii de zi şi singuri vecinii au mărturisit înaintea domniei mele că n-au putut să plătească banii la zi, ci au rămas ei să fie vecinii lui Ilie postelnic, turn au fost şi mai dinainte vreme. Astfel vecinii au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Iar apoi Teodosie logofătul, el încă a ridicat pîră cu înşelăciune ca să întoarcă banii lui Ilie postelnicul... am adeverit cu tot divanul că a umblat Teodosie logofătul fără dreptate şi cu înşelăciune. Deci a rămas şi el de lege şi de judecată din divan, ca să-i fie lui Ilie postelnicul şi fraţilor lui, Laţco şi Vladul... şi cu via şi cu tot venitul de moştenire şi ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-> iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Radul Năsturel mare vistier l, pan Mihai mare spătar, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic pan Gligorie mare logofăt. ... luna. mai 20 zile, în anul 7143 <1635>. | Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XI/1. Orig. perg. (33 x 46), foarte şters şi rupt, pecete timbrată. Cu o trad. din 1839 după care s-au făcut unele completări. Altă tiad. incompletă în ms. 443, f. 31. _________________[ 1 în loc de fost mare vistier. 96 www.dacoromanica.ro 79 1635 (7143) mai 22. Scris-am eu Calin şi cu frate-mieu Opriş ot Mălaia acest al nostru zapis, să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire Coziia, cum să să ştie că ne-am vîndut partea noastră de moşie den sat den Mălaia şi o am ' vîndut dîn silişte şi dîn cîmpu şi dîn apă şi dîn pădure şi dîn munte şi de peste tot hotarul. Şi cîndu o am vîndut această moşie sfintei mănăstiri fost-au mărturie mulţi părinţi: părintele egumenul Dionisie şi proegumenul Theofil şi proegu-menul Zahariia şi popa Ştefan şi popa Sarapion şi alţi boiari mulţi: Datco păharnicul dă la Copăcăni, Tudor logofătul ot Bojorăni, Stroe logofătul ot Stoeneşti, Oprican ot Bengeşti, Pîrvul ot tam, Pătru braţ Andronie vătaful ot Dîngeşti, Dragomir şi Radul şină Badii logofătul. Şi am făcut acest zapis în titor a doao zi dă praznic şi pre acestu zapis al nostru să aibă a-şi faceră şi carte domnească, ca să fie moşia neclintită în veac. Şi am scris eu, Ivaşco logofătul ot Boişoară. Pis meseţa mai 22 dni, leat 7143 <1635>. Eu Tudor logofăt martur. Eu Datco păhamic martur. Eu Stroe logofăt martur. Eu Radul, sinu Badii logofăt, martur. Eu Dragomir ot Dîngeşti martur. Eu Pătru martur. Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 291. Copie. 80 1635 (7143) mai 23, Brîncoveni. f Adecă eu, Rafail, călugărul, înpreună cu frate-mieu, Leul, den sat den Robăneşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum să se ştie că am datu şi am închinat toată partea noastră de ocină den satu den Robăneşti şi cu un schitişor ce am avut acolo la Vlaşca \ datu-o-am la sfînta şi dumneziiasca mănăstire de la Brîncovăni, unde iaste hramul Uspenia bogo-rodiţe. Şi această ocină ce scrie mai sus datu-o-am de preste tot hotarul, den cîmpu şi de în pădure şi de în apă de pretutindenile oricîtu se va alege de în hotar pînă în hotar, de a noastră bunăvoe, fără de nice o silă, păntni sufletul părinţilor noştri şi păntru sufletele noastre, ca să fie sfentei mănăstiri de ajutoriu şi noao în veac pomăană. Şi am pus şi blăstem: carii deîntru feciorii noştri, au deîntru rudeniile nostre, au deîntr-alt neam se va ispiti veri cînd a sparge şi a strica această tocmăală a noastră care o am tocmit noi de bunăvoea noastră, fără de nici 0 silă, acela om să fie treclet şi afurisit de 318 otţi ce au fostu întru vă Nechii. Şi păntru mai mare credinţă pusu-ne-am de jos şi peceţile şi scrisoarea noastră. Şi am pus şi mărturii: întîiu pre preasvenţitul şi luminatul chir Grigorie arhieemitropolit şi preacinstitul părintele episcopul chir Theofil Rîbnice şi părintele Theodosie 2 egumenul ot Tismana şi părintele Deonisie Petră sul jefui ot www.dacoromanica.ro 97 făxdeşti i Stan vătahul ot Balşu şi alţi mulţi boiari carii nu sîntu scrişi ţn-tr-acestu zapis. H HcnHCiX 43, OI’KPEaH aUTlVijSfT WT EHrfHHpClJJH, MAI* KT A^HH 8 Ep'kHKOH'fcHH, b atT xapMr. 4 ţ 'O OfryicpopXaxtaţ TpiiYdpioţ * t Teofil episcop Rîmniceschim Dionisie igumenu. Cozii Ermonah Vasilie ot Bistriţa Pătre sulg6r Ghinea suljer Eu Stroe clucer Eu Pătru suljer Stan ot Balş# Arh. St. Buc., M-rea Brfncoveni, XI/4. Orig., hîrtie (29 x 20,5), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 718, f. 24v. 1 Cu vin tul „Vlaşca", scris intre rînduri. * Loc alb. Completat dup& actul din 24 mai 1635. * Loc rupt, completat după actul din 1635, mai 24. * Şi am scris eu, Şărban logofătul din Bilcireşti, maiu 23 zile, $n Brincovăni, in anul 7 li 3“ <1635). * „Grigorie al Ungrovlabiei". * Toate semnăturile sint autografe. 81 1635 (7143) mai 24. Adecă eu Badea şi Danciul şi cu toţi părtaşi carii sîntii judeci de în satul Brătăşanii, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum să să ştie că am dat şi amu închinat 40 de paşi de moşie, face o fune de locii, de în partea noastră a judecilor, datu-o-am la sfîntă şi dumnezeiască mănăstire de la Brîîncovdni unde iaste hramul Uspenie bogorodiţe. Şi această ocină ce scrie mai sus, datu-o-am de preste tot hotariul de în moşiia judecească, 40 de paşi în lungul hotariului, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă. Şi o am datu de a nostră bunăvoe fără de nici o silă pentru sufletele părinţilor noştri şi pentru sufletele noastre. Ca să fie sfintei mănăstiri de ajutoriu şi noao în veacu pomană. Şi am pus şi blăstemu: carii diîntru ficiorii noştri sau dintre rudeniile noastre sau de într-altu neamu se va ispiti veri cîndii a sparge şi a strica această tocmeală a noastră care o am tocmit noi de bunăvoea noastră, fer de nici o silă, acel om să fie treclet şi afurisiţii de 318 otţi ije vă Nichei. Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am de de joşii şi peceţile şi scrisoare noastră. Şi am pusă mărturie: întîi pre sfinţitul şi luminatul chir Grigorie arhi-•emitropolit şi preacinstitul episcopul părintele nostru chir Theofil Rimneceschi şi părintele egumenul Theodosie1 ot Tismana şi părintele egumenul Dionisie •ot Cozii2ntele egumenul Vasilie ot Bistriţa (şi) jupîn Preda spătarul ot Brinc(ovpni şi) 2 jupan Stroe logofătul ot Corbi i Stroe cliucerul ot Greci i Petru logofătul ot Fălcoiu i Pătru sulgerul ot Părdeşti i Stan vătahul •ot Balşe şi alţi mulţi bioari carii nu sîntu scrişi într-acestu zapis. H mcax d3ii, n«n Hadd wt Ep’h-tKOK'kHH. Buc mjh a^hh ka k*k atT x3pMr3. ţO ObYKpo^XaxlaQ rpîiydpioţ4 f Theofil episcop Rîmnicischim S8 www.dacoromanica.ro Dionisii îgumen Cozii Ermonahul Vasilie egumenul ot Bistriţa Pătre sulgăr Eu Stroe cluceţ Eu Pătru şulger Stan vatahul ot Balş 5 Arh. St. Buc., M-rea Brincoveni, XI/5. Orig., hîrtie (29,3 >< 21), şase peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 718, I. 13. 1 Cuvint scris ulterior cu altă mină. * Loc rupt. * „Şi am scris eu, popa Ivan din Brincoveni, S-a scris mai 24 zile in anul 7143" <1635) * „Grigorie al Ungrovlahiei". ‘ Toate semnăturile sint autografe. 82 1635 (7143) mai 25, Brincoveni. f iftH/IOCTÎEIO BOÎKÎEIO, Iw ALlTEH £404946% B0EB0A4 H rOCnOAHH'K. ,i,4K4T rocnoACTKO mh cîe nosEdtHîE r«cn«ACTB4 mh cb%t%h, eokectbh%h moh4cthp Ton04HHlt4, Jfp4M CE%T4rd 4p’ăŢ4HrE<14 H WTU# Er#MEH41 CA Să fie volnici călugării cil această carte a domnii m£le de să aibă a luoard dijmă de pre toată ocini sv6t6i mOnaStiri şi de la cîmpu şi den pădure Şi den apă şi de la tot omul, carele se va hrăni pre ocinaa mănăstirii, veri cu ce se vor hrăni, pre acea ocină, de la Şevărluc şi de la Ştelbiţ şi dd la Vlăşceani şi de la Bucoveţ şi cu Folefiia/ şi de la Gumanţi, au fie călăraş, au dărăbani, au roşii, au ţărani, au ce om va fi şi cine va avea stupi şi oi şi alte bucate pre ocina mănăstirii, tot să ia dijmă cum iaste obiceaiul, însă pînă nu vor întreba oamenii pra egumenul şi pre călugării carii vor fi •> pînă atunce să nu fie volnic nici un om a intrară în ocina mănăstirii, nici cu stupi, nici cu oi, nici cii alt dobitoc, nici să între în apă să. vînăze păşte„ nici să caute oamenii albinele den pădurile mănăstirii să le ia, nici nimic să nu aibă voe a face fără voia egumenului, ce tot omul să se ferească. Iar pre care bm vor prinde întrînd într-aceale ocine fără voia egumenului şi vor strica albinele 6au la apă, pre acel om să-i facă mare certare şi să fie de pradă, mai mult să nu mâi calce cartea domnii măle, că aaşa am dat domnia mea. Hh4K0 a<> h%ct, no pEi rocnoACTB4 mh. H HCnp4BHHK, C4M pEM rOCnOACTK4 MH. IlHC oy Ep’hHKOKtHH, M4H K£ A^HH, 4%T x3pMÎ\ * ţ Iw A3l4TEIO KWEKWAI, MH40CTÎI0 K05KÎI0 rOCnOAHHh. Iw M4TEHI0 EOEEOA ke Koriv aapobaet, hkojke aa M8 ECT WHHH8 8 ©CTpA, WT C8ACTB0 ©AT, WE4HE pT KOpAHH WT nOA H WT IU8M H WT BOA H CK BHHOrpAAV H WT CEA4AHIJJE CEAOB H WT nO B*KC JfOTApOMS, nOHEJKE CÎA BhlUJE pEHEHA WHHH"K WT ©CTpA EÎW ECT nOK8nEH4 IlETp'k £A8>KEp WT IIpEAd EEpEEAElJ, WT EpEitEipT, 34 ^T 4CnpH T0T0BH npH AhHH dAE34HAP$ BOEBOA, CHH’h nOKOHHH4rO P4AVKEp CIA BKIUJE pEHEHOy WHHHlv CK AOEpO AflHp'fci d nOTOM, K"kA4 ECT EKIA HHH’k, B'h A^HH TOCnOACTBO MH, 4 Ep'KCT’k TKOpÎH ApMAUJ, EpATOMEA SEpEEAEIJ, H E'KHAA H ,\8lOA WT IfeEHH'kHH, WHH BlvCTAHHA CA ECT c*k np8j( h npÎHAET npEA rocnoACTBo ah y beahkîh ahbah, 4141E chnp'kuiE ca 34 ahu.8 . H CHU.E np'kllJE WHH, K4KO H'kCT EhlA A4A H npOA4AH4 < BEpEEAEU,^ CÎA BhIUIUIE pEHEHA WHHHlv, 4H8 W ECT EhlA HpETECHSA. Elv TOM, rOCHOACTKO AH TAEAAJf H cSAHJf HO (1p4EAO H no 34K0H8, K8nHO CK BCHMÎ HHCTHTHM8 npABHTEAÎE rocnoACTBo AflH H A4Ţ TOCnOACTBO MH Kp’hCTEB 4pM4UJ C"KC MET ErO 34K0H B| EOA*kpH A4 34KAEA K4KO H'kCT EKIA npOA4A4 CÎA BKIUIE pEHEHA WHHHlv WT ©CTpA, HH>KE ECT BTv3HM4A HOBIJH, 4 WHH HHK4KOWE H'kCT MOrA*K A* 34KAEA, 4H8 ECT WCT4A WT 34K0H H WT c8>KAEHlA WT npEA TOCnOACTBO MH WT AHB4H, K4K0 H'kCT HM4A HH EAH4 Tp-fcES. d n0T0M8, K*KA4 ECT EKIA n4KKI HHHA, Biv A^HH TOCnOACTEO MH, 4 5KEH4 EEpEE-AEU,, H4 HME EHA4E H Ep'KCT'k 4pM4lll H CTOHH'k B4T4Jf, BpATOHEA EEpEEAElJ, H CK BH8-K4M C4 H'krA, WHH nAKKIHCE CE CKOHHA CKC np8jf H Chnp’kuiE .CA 34 AHU.8 H4 CEAO TOCnOA" CTBO MH H4 EplvHKOB'kHH H CHIJE np'fclUE WHH, K4KO H'kCT EKIA npOA4B4A SEpEEAEIJ, T4 WHHHlv, 4H8 W ECT npETECHSA IlETp'k CA8>KEp Elv CHAOCT. TaJKE, Biv TOM, TOCnOACTBO MH nAKKIHCE TAEA4X H C8AHŢ nO npABAO H nO 34K0H8 H HCTHHCTBOB4A TOCnOACTBO MH K4KO ECT EhlA nOK8nHA IlETp'k CA8>KEp T4 WHHHlv CK npABE K0M4TÎ ETO, K4K0 ECT BKIUIUIE nHC H CK HOBU.H TOTOBH, 4 Ep'KCT'k H CTOHH’k B4T4Ţ CK HCEH4 j^SlOAOK BKIUIE nHC, WHH A4 B-K3HM4ET A^AÎHO pAAÎ A^AÎHHO WT H4 JKEH4 SEpEEAEIJ,, 4 IlETp'k CA8>K£p, WH A4 APIvHCET AAAÎH4 CK EA4SE MHp*k, K4KO W ECT EKIA nOK8nHA CKC HOBIJH TOTOBH. H WCT4A4 5KEH4 SEpEEAEIJ, H Ep'KCT'k ApMAUJ H CTOHH'k B4T4Ţ H BUŞEA J^SlOAOK WT 34K0H H WT C8HCAEHÎE WT npEA TOCnOACTBO MH WT AHB4H, K4K0 nO MHOTO Tp'fcE® H MET’fcjfh A4 HE HM4T. 100 www.dacoromanica.ro Ccro pdAÎ. A*A<>X rocnoACTKo mh BOd’bpEHS rocnoACTBO mh IIetpeb caSmcep, QKOWE Ad ECT EM$ CÎA etJUJE pEMEHd WHHHt WT OcTpd, pr KOpdMH, 3d A*ATH0 H BTk WJfdE CHHOEHM H BHSkOM H npdEH8>IETOM# H HE WT KOrOJKA* HEnOKOd’feEHddS, nOpH3MO rOCfWACTEO MH. Ce yEO CBEAÎTEdÎE nOrtOJKHy rOCnOACTBO mh: ndH XpHSd BEA BdH, ndH IsdlUKO BEA ABOPHHK H ndH TdHrOpÎE BEA dOrO^ET, ndH A^MHTpS KM BHCTHHp, ndH MHJfdH EEd endTdp, ndH SdCHdÎE BEd CTOdHHK, ndH B83HHK4 BEd KOMHC, ndH fiSMHHd BEd nEJfdpHHK, ndH EoCTdHAHH BEd flOCTEAHHK. H HCfipdKHHK, ÎEdUJKO BEd AKOPNHK. H HdnilCdy d3, TîWKd Cn8A£H, Eli CEAO fip-BHKOBAHH, MtCEUd MdH KH AkHH, B A"kT x3pMT. Iw flîdTEtt BWEBWAd, MHdOCTlK» EOHEÎIO rOCnOAHHK. Iw ffldTEK» EOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele bioerului domniei mele Petrea slugerul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i ,fie ocină în Ostra, din judeţul Olt, însă 103 paşi şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această mai sus spusă ocină, de la Ostra, a fost cumpărată de Petrea slugerul de la Preda Cherbeleţ din Creţeşti pentru 3 000 aspri gata în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voeivod, înainte de tătari. Şi a tot stăpînit Petrea slugerul acestă mai sus zisă ocină, cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Cîrstea al doilea armaş, vărul lui Cherbeleţ şi Cînda şi Duiul din Izbiceni, ei s-au sculat cu pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau ei că n-a dat şi n-a vîndut {Cherbeleţ) 1 această ocină mai sus spusă, ci a fost cotropită. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am dat domnia mea lui Cîrstea armaşul cu ceata lui lege 12 boieri, să jure că n-a vîndut această ocină din Ostra mai sus spusă, nici n-a luat bani, iar ei nicicum n-au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domnieie mele în divan, că n-au avut nici o treabă* Iar apoi, cînd a fost iarăşi acum, în zilele domniei mele, femeia lui Cherbeleţ, anume Vilae, şi Cîrstea armaşul şi Stoinea vătaful, vărul lui Cherbeleţ, şi cu nepoata sa, Neaga, ei iarăşi au sărit cu pîră şi s-au pîrît de faţă, în satul domniei mele, în Brîncoveni şi aşa pîrau ei că n-a vîndut Cherbeleţ aceea ocină, ci a cotropit-o Petrea slugerul în silă. Deci, întru aceea, domnia mea iarăşi am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am adeverit domnia mea că a cumpărat Petrea slugerul acea oc:nă cu averile lui drepte, cum este scris mai sus şi cu bani gata, iar Cîrstea şi Stoinea vătaful, cu femeia lui Duiul mai sus scrisă, ei să ia dedină pentru dedină de la femeia lui Cherbeleţ, iar Petrea slugerul, el să stăpînească dedină cu bună pace, că a cumpărat-o cu bani gata. Şi a rămas femeia lui Cherbeleţ şi Cîrstea armaşul şi Stoinea vătaful şi nepoata lui Duiul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Petrea slugerul, ca să-i fie această mai sus spusă ocină din Ostra, 103 paşi, de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban, pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan www.dacoromanica.ro 101 Vucina mare paharnic, pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi am scris eu, Ghioca spudei> în satul Brîncoveni, luna mai 28 zile, în anul 7143 <1635>. Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., CXCII/68. Orig., hîrtie ţ41,5 X 28), pecete timbrată. Cu trad. din a doua jumătate a sec. XVIII. 1 Lipsă în orig. 85 1635 (7143) mai 29, Brîncoveni. f AShAOCTTcIO E05KÎEI0, Iw ffljTrW KOCBOA* H rOCnOAHH’K ETvCOH 3EMAE 5>rP~ PPOeaax’Thckoa, bh8k BEAHKdro h nfkACEraro, tTaparo, noKOhHHOiwS Iw Eacapaea BOEBOAa. AdEdT TOCnOACTBO MH CÎE nOKEdlvHÎE rOCnOACTBA MH WEOM CB'feljJEHHK8 hme Ero non IJlE^dH, chhtv non IJIe^ah h epat Ero BlEpeS wt TtvtSaeiiih h ckc chim HJf, EAHUEJKE Eoriv AdpOEdJf, BKOJKE Ad ECT 8 AtHpHH H CBOBOAHH WT BEHEHÎH WHH H CHHH H)f wt K’K »8na1ua Kiwu.Hd wt Eomahh h wt k'k chhh ea Eaa'K nEjfdpHHK h Gtpoe H ţliopa H WT K*K Bea nOpSAEHIE KM WT HliJfTO EAHTOEAHlE pAAÎ BEMHHEHÎE fi,i HE HMdT, H0HE>KE CÎE BIU1E ptMIHÎE AIOAÎE non IţlE$AH H EpAT ErO IJlEpEOy, WHH ECT EHA HivKÎH AIOAÎE CBOBOAHH Al|IE JfOAHA ECT WT CEAO Biv CEAO, BKOJKE H'feKÎH CB'bllJEHHUH. H BTvC EHA AWPHH H CBOEOAW- A nOTOM, KTvAa ECT EHA HHH’t, Biv AkHH TOCnOACTBA MH, A JK8I1AHHU4 ElvAHHA H CHHTv EA EaA’fc nEJfApHHK, WHH nOCTABHUlE CE Biv lIAEIJJIv HM A* TA BEHHH8ET H)f Biv ceaoctiv h npHAE np^A rocnoACTea mh oy beahkih ahbah h cEnptiuE ce 3a ahu.8 h tako tip-kuiE naHHu,a Eivakha h EaA'b nEjfapHHK, bko ect non IPe$ah h IIIepeS hm behhhh Wt Eomahh. Eiv tom, rocnoACTBo mh taeaax h c8AHjf no npaeA$ H no sakoh eojkîeio h a*X rocnoACTBo mh non IJIe$4h h QIepe8 sakoh a&4 MErlaum no p’kbauie rocnoACKH, no hme non Gtohka wt Eomahh h H)ra wt dAivMivHEi|jH, bkojke a<> sakaet IUepe8 tiv H)ra KAKO HE C8T BEHHHH BaAEE nEj^ApHHK. TdJKE, KTvAA ECT EHA HA AăHlv H HA COpOK, A niEpeoy, WH SAKAEA ClvC K)rd no CE'fcTA EBHHrEAÎE H CBEAETEACTEOBAA H non GTOHKA CTvC A8UIA Ero KA1 ECT BHUiE nHC. H EHA'tyfOM TOCnOACTBO MH H KHHrA HOnEB GTOHKIvB h a K)rivH ha p8k non IPe$ahob h IUspEd civc2 MHom aioaîe ceeaete[io]aîio HM* HX: wt dAlvMlvHEIlJH, GhhTv H AdH H HAHn H KpTvţTt: H WT EOMAHH, THA-fc H ErtA-A8a h AHivfc h wt Âptr'bHEiiJH, EpivHioH h EatvATvPTvS h Gtohka h H-kr8n H wt H8het, EaHIOA H WEA ABA pivBAUJE TOCnOACTEA MH. H WCTAA ECT JKSllAHHM ElvAHHA H CHH» eh EaA'fc nEjfapHHK wt 3akoh wt aebah. H aa bhth boaeh non IJÎE^dH h IIIepeS Bivatm EAHH KOH WT HA EaA'fc nEj^ApHHK, H>KE KOH BlvS'fcA ECT Ed^-fe nEJfdpHHK WT HAA IIlEpEOy Biv CHAOCT. G1 paaî aaaox cem rocnoACTBo mh nonEB IPe^ah h epat Ero, IIIepe8, BKOJKE Ad ECT 0Y MHPHO, CBOEOAHO WT ich ndHHLţd ElvAHHA H WT Klv CHHTv EA EdA* nEJfdpHHK WHH H CHHIvl HM H BH8kOM CH H np'fcBHSHETOM H HE WT KOrOOK^AO HEnOKOA’fc-JvHMO, nopHSMO TOCnOACTBA MH. Gejke oyEoy h ceeaîteaîe nocTABH rocnoACTBo mh: naH XpHS'fc bea eah Epai-AEBCKH H ndH IbAUIKO BEA ABOpHHK H ndH TAHropÎE BEA AOrO$ET H nAH ^8MHTp8 BEA. BHCTÎBp H ndH AlHJfAlO BEA CndTdp H ndH SdCHAÎE BEA CTOAHHK H ndH E83HHKd BEA KOAftHC H ndH ESHEHd BEA nEjfdpHHK H ndH EoCTdHTHH BEA nOCTEAHHK. E1npdBHH1 IIpivESA. AorotJiET. H nanHCd^, as CoapE Aoro^ET 8 EpTvHKorkHH, mah i t Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui preot, numele lui popa Ştefan, fiul popii Ştefan şi fratelui lui, Şerbu, din Tătuleşti şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor de către jupaniţa Călina din Comani şi de către fiii ei, Badea paharnicul şi Stroe şi Giura, şi de către toate rudele lor, de la nimeni să nu aibă tulburare pentru vecinie. Pentru că aceşti oameni mai sus spuşi, popa Ştefan şi fratele lui, Şerbu, ei au fost nişte oameni slobozi, de umblau din sat în sat, ca nişte preoţi. Şi au tot fost în pace şi slobozi. lat apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupaniţa Călina şi fiul ei, Badea paharnicul, ei s-au pus în spinarea lor, să-i vecinească cu sila şi au venit înaintea domniei mele, în marele divan şi s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau paniţa Călina şi Badea paharnicul că popa Ştefan şi Şerbu le sînt vecini din Comani. Intru aceea, am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi aih dat domnia mea popii Ştefan şi lui Şerbu lege doi megiaşi pe răvaşe domneşti, anume popa Stoica din Comani şi Iuga din Alămăneşti, ca să jure Şerbu cu Iuga că tiu sînt vecini ai lui Badea paharnicul. Deci, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Şerbu, el a jurat du Iuga pe sfînta evanghelie şi a mărturisit şi popa Stoica cu sufletul lui, cum este mai sus scris. Şi am văzut domnia mea şi cartea popii Stoica şi a lui Iuga la mîna popii Ştefan Şi a lui Şerbu, cu mulţi oameni martori, numele lor: din Alămăneşti, Sin şi Dan şi Filip şi Cîrstea şi din Comani, Tilea şi Vladul şi Liţea şi din Drăgăneşti, Crăciun şi Vlădărău şi Stoica şi Neagul şi din Nucet, Baciul şi âmîndouă răvaşele domniei mele. Şi jupaniţa Călina şi fiul ei. Badea paharnicul, au rămas de lege din divan. Şi să fie volnici popa Ştefan şi Şerbu să ia un cal de la Badea paharnicul, pe care cal l-au luat Badea paharnicul de la Şerbu cu sila. De aceea, am dat domnia mea popei Ştefan şi fratelui său Şerbu, ca să fie în pace, slobozi de către paniţa Călina şi de către fiul ei. Badea paharnicul, ei şi fiii lor şi nepoţii lor şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori a pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic'şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucena mare paharnic şi pan Constantin marş postelnic. Ispravnic Pîrvul logofăt. Şi am scris eu, Soare logofăt, în Brîncoveni, mai 29 zile, în anul 7143 <1635) t Io' Mateiu voievod, dih mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod lor lui, cîţi Dutnnezeu i va da. Şi la tocmela nostră au fost mulţi oameni buni, anume: Stancul ot Tomşani i Coman ot tam i Stoian feciurul lu Praveţ ot Titu şi Mirce şi încă mulţi oameni buni denprejuru locului. Şi am scrisu eu, Manole postelnicul ot Creţa. Pis meseţa maiu 30 dni. let 7143 <1635>. Arh. St. Buc., A. N., MMDCCLXII/7. Orig., hîrtie (20,5 x 20,5), 2 peceţi inelare, aplicate. 87 1635 (7143) iunie 9. f Zde boleari hotărnicii ai Cramei pitarul şi ai fraţilor lui şi ai săt6nilor ot Crpaţa de Jos şi de Sus şi de la Toma şi de la Şerbăneşti i ot Doi Copi-leşti, anume ot Văcăreşti, Ivan postelnicul, di în Ti tip, Stoica logofătul i ot Mogoşani, Stoica Boteanu i ot JMătăsari, Crăjeu i Neagoe i to Arşi, Radul i Dragiul i ot Jigorani, Ion i ot Costeşti, Stoica Popescu i ot Săveşti, Stan logofătul i Nedălco, să caute să hotărască Creaţa de Jos şi să derepteze hotarăle şi să lipească cumpărătorile, hotară lîngă hotară, cum e legea şi obiceiul şi Toma cu Creaţa de Sus, însă c(um veţi> afla cu sufletele voastre. IlHC M'kCEIţd I0HÎE 6 AhHH, s iVkT xspMr. f Iw i&dTEH BWEBWAd, EOWTlO MHitOCTÎIO rOCflOAHHk. JflHit BEit itWrW^ET. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XLVIII/3. Orig., hîrtie (20 X 15,5), pecete aplicată. 88 1635 (7143) iunie 12, Bucureşti. f (HimoctTek» eowTeio, Iw ffldTEio Eacapaca koeboaî h rocnoAHH’k RTkCOii 3EMAH ^rrppU’BddX'ÎHCKOH. AaBaT rOCnOACTHO MH CÎE (lOKEiVfcHÎE reenOACTKd MH nOM-TEHHOMg EOA'fcpEHg recnOACTKd MH ndH PdA^A BTOpH BHCTIAp H CTk CHHH ErO, EAHU.E Eork AdpOKdET, BKO a* fCT EM8 WMHHk «V CEAO ÂPEUIEI|JH ETk CyACTKO IflitOM , WEdME BCd MdCTTk f]dHHU,EB EdTpHHEB U»T POMHAHH H d «HHklM EA HKdH H IlTkTPdUIKO H CVpESA, HETBpTkrO MdCTTk U»T CEitO CTk BC*k X*TaP*M> WT nOitIO H WT UI$M H WT BOA H CTk BCH BEMEHÎH H WT 110 BCR JfOTdpOM, WT Jf^Tdp A* X0TaP» c1k BCK X°A$~ KOM H BEMHHÎH E14IE Ad CE SHdE, nO HME*. A8M8Tk Cţk CHHkl ErO H H^KUlSd H EdHKO, ClIHkl AOKpHUJdHOB H Ck CHHkl H)f H GOfip’fe PkSit Ck CHHkl ErO H’fcHMIOA Ck CHHkl HX H Ck HHH BEHEHH, E/tHU,H WEp’feET CA WT AuAÎHHO, ditH BE3 KpivCTA CTk BpdTÎH ErO HSKE c8T CK8ll0-Kd/tH, nOHEJKE CÎA BkIUlE pEMEHd WHHHk WT ÂpEUIEIJJH H Ck BEMHHÎH BkJit ECT ndHHU,EB EdTpH-HEB H d CHHklM EA WT A^AiHHO, EljlE WT fipE}KAE BpEM. d noTOM, ErA«J krict hhha, br AkHH rocnoAcTBd mh, d ndHHiţd EdTpHHd h cr CHHkl EA BklUJE IlHC, lipOA^A ECT CIA HdCTk WT WHHHk WT CEitO ^,pEUJEI{iH I10HTEHH0M KOifbpEH rocnoAcTBd MH lldHti PdA$AOB BHCTIaP 3d ^3 nAHESH TOTOBH, WHH WT CBOHX Aospo BOitA, EE3 HH EAHd CHitOCTk, Ck Oy3HilH?A BCAM EOifkpOM H d METÎAUJOM WT 104 www.dacoromanica.ro yKp'KCTK M^CTOM, IVT TOp H3A0/1 H IVT fipEA rOCnOACTBd MH. H El|IE K*kCnpaUMd ectk h no dB8a cdSwap, chhk /ELhtpeb nHTdp, ■iET Epar^aos komhc, hjke ectk imh-imhe Boa eh Aa KSriHT cTa ivhhhk, a ivh hhk4KO>ke h1sct jfOTArt a-* kSiwtk. H BHA’fejr rocnoACTBo mh h sariHcSa imhhueb Ejtphheb h a chhkim ea ivt npoAdHÎA Ha pSica PaA^aSn bhctTap, KaKo ect ekiuje nHc h ck mhosh Boa’fcpH h aioaTe aobph cbeaTteiiIe HanncaHH 8 sârme, hme Hjf: naH AP^roMHp km apMaiu h naH Apm’Bujhh btopomS noc-te4hhk h EaaoT*K KaioHap h ,A,8MTTpaiiJKo Kaionap ivt $HMjnEijJH h CoKoa Kaionap h Ctpoe aoroijsET h ESH’fc aoro^sET h ASmTtpS aoro^SET h IIlEpBaHK aoro$ET h nponîH. H naKK noKonHaK naH PaA^a btopomS bhctTap eahk raBdivH, no hme Mhk&i, IVT HaA AEKa, CHHK Ep’KCTEB nOCTEaHHK IVT EpVrSaElllH, 3a X nAHE3H totobh, hjke rasaivH bkm ect em8 ivt amaîhho ivt np'kAMAHHO h ck 3anHc ivt npoAaHls ivt pifca Ero CK MHOrKI KOa’kpH CBEA ÎTErtÎE. Csro paAÎ, A&A*X rocnoACTBo mh naH PaA^aos bhctîap, hko a<> ectemS cIa EKIUJE pEHEHa HdCTK IVT IVHHHK IVT ^pEUJEI|JH, HETBpKTdrO HdCT IVT CEaO H CKK> J'dKdlVH A^AHHO H EK UlpB CHHKIM EM» H BH8KOM H fipdBHSHETOM H HE IVT KOrOJKAO HEnOat- ekjm, no sanoB'bA rocnoACTBa mh. Ce h cbeaTte4Îe nocTaBH^f rocnoACTBo mh: naH XpHSa BEa bjh Ep&mbckIh, nan iBaujKO BEa akophhk, naH TaHroplE BEa aoro$ET, naH ^SmTtpS BEa bhcthhp, iuh AlHX’aio BEa cnaTap, naH EacHalE BEa ctoahhk, naH E83hhkhTe £f AKHH H IVT dA4Ma A® HHHA TEHEHÎA dliTOM B Muzeul de istorie al municipiului, Bucureşti, nr. 27 291. Orig., perg. (33,5 x 48,5), pecete timbrată. Cu o trad. din 1779. 89 1635 (7J43) iunie 15, Bucureşti. ţ ffiHAOCTÎEIO K05KÎEW, IlV ffidTEH EdCdpdK-fc B9EBOAKI H f'OCnOAHH'K KCOH 3EMAH XrrppoKddX'ÎHCKîH. AdBdT rocnoACTEo mh cîe noBE/vkHîE rocnoACTEd mh ca8f roc- nOACTBd MH (SdpKOBS nOCTEAHHK, SET ffidTElOŞ WT MllX'KEl|iH, WT CSACTBO iQ8UKHErt>, 0KO A<> ECT EM8 WHHH8 8 (HiiX'KEIjlH HdCTK HlIKOriKB MEIjlEp IVT ffill)("KElllH BCd, IVT nOrtlO H IVT Uj8M H WT BOA H WT CEAdAHlllE CEriOB IVT no BCK X^dlOM, ErtHKO HSBEpHT ca, noHEJKE noKSnti cd8r roenoACTBd mh ffidpKO nocTE/iHim cîd bhiue nHCdHHdd wwh'k IVT Hd HHKOrtd MEljlEp IVT ffiHX'KEllIH Sd ^d F1AHE3H TOTOKH H CK 3dnilC IVT p8Kd ErO IVT npOAdHÎE Hd pSKd /QdpKOBS nOCTEdHHK CK AtHOrKI dlOAÎH CB’fcA'fcTEAfE FlHCdHH 9 SdnHc, HMt hx, wt Mhx*keiijh, HtroE h P8cd H PdA&t nonEB. H ndK noKStTHd cd8r poenoACTBd mh ffidpKo hocteahhk EAH'Kj'dKdWH no HM'k $AOp*fc, CHH*K. . . 1 UHrdH IVT Hd IflKOB nOCTEAHHK IVT HEpHdA pdAÎ J nX H rocnoACTEo mh cd8r roenoACTBd mh MdpKos8 nocTEAHHK, BKO A<* ECT EM8 ClH UHrdHH H WMHH8 BHUiUiE p^X WT A^A^Ti H B*K WXdS8 EM8 H CHHO-BOM H BH8KOM H nptBHSHEAOdd B*K B'fcKhl. 106 www.dacoromanica.ro Ce o^eo h ca'kA'fcTEnîE noAoxaiX’ rocnoACTBo mh: nan Xphsa bea bah Kpaaeb-1 okÎh, naH Ibauiko bea akophhk, naH rAHropîE bea noro^ET, naH Ă8a\htp8 bea BHCTtap, naH fllHjfaH bea cnaTap, naH EachaIe IIaAHA$P kea ctoahhk, naH E83hhka bea komhc, naH EKmhha bea nEjfapHHK, naH KotTaHTHH bea jiocteahhk. H HcnpaBHHB, naH rAHropîs bea AOrO^iET. __ ____ H A3, T»A8p8 cnSAEH, «asax 8 ESkSpeijjh AirbcEiţa iohIe tf-rw A^Hu. AtT xSpMr, f Iw MaTEK> KWEKWA «HrtOCTÎK» EC»KÎK« rOCnOAHHK. Itv /Batem koekoa Arh. St. Buc., M-rea Valea, III/7. Orig., hirtie (41 x 28), pecete timbrat!. Cu doui trad. una de la mijlocul sec. XVIII şi alta din 1905. 1 Loc alb. www.dacoromanica.ro 10Ţ 90 1635 (7143) iunie 28. f Adecă eu, Şteful, scris-am acesta al meu zapis la mîna Giurgei de Odobeni, ca să fie de mare credinţe, cumu să 6e ştie că i-amu vîndut 2 pogoane şi 2 cervrăte, sijeni 2 * 1 de vie, însă ţelină, dereptu ughi 6 pol. Şi aceasta vie să se ştie c-au fustu de la Ionnasco feciorul a lu Mihnicioe, că l-amu pletitu eu Şteful de la ştrago 2 derept ughi 7. Şi o-mu vîndut eu Giurgei, ca să fie lui moşie, şi lui şi feciorilor lui. Iară să va ave Giurge fro nevoe, să vie în viele mele. Şi la tocmela nostre au fosto mulţi boiari, anume: jupînul Bade ot Zoreşti i Radul Nicăi şi Mirce, sinu Burlan şi Negomir portarul şi Sîrbul ot Potoceni. Şi am scrisu eu. Mane al Ghiurii. Pis m6seţa iuni, dni 28, vă let 7143 <1635>. Radul. Bade. Mane Arh, St. Buc., Ep. Buzău, XXX/1. Orig., hîrtie (32,5 X'20), 3 peceţi inelare, aplicate. Copie ibidem, ms. 172, i. 401. 1 Cuvintele „sijeni 2" sini adăugate ulterior, pe margine. a în loc de ştreangu. 91 1635 (7143) iulie 1, Bucureşti. f Adecă eu Paraschiva, fata lu Ianachi cezmariul şi a Măriei de Bucureşti, scris-am acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînu-lui Ghiormei cliucerul, cum să se ştie că i-am vîndut un loc de casă, ce iaste între Manea Grosul şi între Iane Buzatul, derept 1000 de bani gata, care loc fostu-l-au cumpărat părinţii mii de la Trifan pimnec6riul şi cu zapis de la mîna lui. Şi i-am dat şi zapisul la mîna domnielui. Şi l-am vîndut de a mea bunăvoe, cu ştirea vecenilor de sus şi de jos, ca să fii dumnealui moşie şi coconilor. Şi am pus şi boiari şi omeni buni mărturie, po ime: popa Dragul şi jupînul Proca neguţătoriul şi jupînul Leca spătarul şi jupînul Gherghe postelnicul i Manea Grosul, Iane Buzatul şi jupîneasa Ana şi Standul aprodul i Dragul logofătul. Şi pentru mai adeverită credinţe pusu-ne-a(m> şi peceţile. Şi am scris eu. Soare logofătul, u Bucureşti, măseţa iulie 1 dni, v leat 7143 <1635>. Ilpoicoţ KotCh «apxipag Asicaţ oicaxapiji; paprnpoo xa avtoOsv rîiopyii? papxijpo xo avoxev1. Paraschiva Manea Grosul Dragul iscal logofet 2 Un zapis de un loc de unde iaste puţul Bibi. Acad.» XCVI/18. Orig., hîrtie (31,5 22), cinci peceţi aplicate. 1 Proca Coţi martor. Leca spătar mărturisesc pentru cele de mai sus. Ghiorghie mărturisesc pentru cele de mai sus. 1 Semnături autografe. 108 www.dacoromanica.ro 92 1635 (7143) iulie 6. Adică eu Costea, ginerile lui Dumitru Bordea, şi eu Drăgan, nepotul lui Dumitru Bordea, şi eu Radu scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina dumnealui Radului peharnicul ot Brincoveni cum să să ştie că am vîndut dumnealui jumătate de sat din Proroci,, care iaste şi d'n Oltu şi din Romanaţi, şi cu ocina de la Ghizdavului şi de la Dumbrăviţă din cîmp şi d:n pădure şi din apă şi din dealul cu viile şi din vaduri de moară şi den şăzutul satului cu tot venitul, din hotar pînă în hotar, drept bani gata zece mii. Şi am luat toţi banii gata în mîinele noastre. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe fără de nici o silă cu ştirea tuturora boerilor dinprejurul locului. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: Diicul cupariul i ot Farcaş, Radul căpitanul i ot Balşi, Stan cliucerul i ot Fâlcoi, Pătru slujerul i ot Văleni Ghinea slujerul i ot Milcov, Tudor comisul i Staico peharnicul ot Puturoasa i ot Băbeni, Iane păhamicul i Pătru păhamicul i ot Comane, Badea peharnicul i ot Sfinţeşti, Dumitra i Radu i Crăciun i Manea i Stoica i ot Slatină, Filip judeţu şi din Criva de Sus, Odora î Şărbu i Standul i ot Cîrstiineşti, Oprea i ot Şuiei, Dragomir. Şi noi pentru credinţa ne-am pus mai jos peceţile şi numele ca să să crează. Pis measeţa iulie 6 dni, v leat 7143 <1635>. Eu Costea. Eu Dumitra. Eu Radul. Diicul cupariul mărturie. Radu capitan ot Farcaş. Tudor comis. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCCXXXVli/l (nr. 2). Copie. 93 1635 (7143) iulie 6, Adecă eu Mariia, fem&a lu Crăciun, şi feciorul meu Ianache, scris-am. zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mîna lu Gherghe şi a frăţini-său lu Pătru, cum să se ştie că i-am vîndut eu Mariia cu fiiu meu Enache di în orina mea de la Cîndeşti polovino, peste tot locul şi în apă şi în pădure şi cîmpii, de în hotar pînă în hotar, derept bani gata 2 400. Şi ne-au dat aceşti bani la vrăme de nevoe, pentru datoriia lu Crăciun. Şi iaste această moşie de în partea lu Ciolan. Şi i-o am vîdut eu, de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor de pre ocină, ca să-i fie lor moşie şi feciorilor lor în văci. Şi sîntu mărturie oameni buni, anume: Răzmiriţă ot Cîndeşti, i sini, popa Dobrin i Stan Bahamet ot tam i Nedelco, sinii Muşatul Bolei, Simion. stuparul i Vlad Caloian i Balotă ot tam i Braţul o tam. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi dăgetele. linca dHAPEK» A4CK4A. IIhC itttCEU.4 K>rtÎE A^HH S K rttT x3pMT. 1 Balotă. Braţul. Răzmir. Popa Dobrin. www.dacoromanica.ro 109 Stan. Nedelco. Simion. Vlad. Bibi. Acad., CXCVI/71. Orig., btrtie (13 X 13). Alt original cn conţinut aproape identic ibidem, CXCVI/70. EDIŢII. Ionaşcu. M-rea Ciolanu, 24, nr. 10. 1 „A scris Andrei dascălul. Scris luna iulie 6 zile, In anul 7143" (1633). 94 1635 (7143) iulie 6, Bucureşti. f Milostiiu bojiiu, Io Matei Basaraba voevod i gospodină. ţ)avat gos-podstvo misie poveleaniiu gospodstva mi jupînului Pătru cupeţul, săs bratie ego, Ghioca, ca să fie volnici ai lor oameni, cu această carte a domniei măle, de să strîngă pă toţi rumânii de la sat den Fometeşti şi den Runcu şi den Tocsobeşti, oricarii pă unde să vor afla fug'ţi şi răsipiţt în ţara domnii măle, ori în sat domnescu, veri în sat boirescu, au în călugărescu, au la slobozii, veri la tîrguri, toţi să-i stringă şi să-i ia, cu tot ce vor avea, să-i ducă la urmă şi la moşiia lor şi la bir şi de cătră nemenea oprăală să n-aibă. Pentru că aceste părţi de sate fost-au ale lui Staico pehamicul Rudeanul dă moşie şi date jupî-năsei lui, Radei, cu zapis de la mîna lui pentru alte moşîi ale ei de zăstre, ce i-au vîndut Staico pehamicul. Şi i-au dat acăste moşîi pentm moşie mai aproape. Deci, cînd au fost acum, în zilele domniei măle, după moartea bărbatului, Staico pehamicul, iar au căzut în nevoe. Ci într-alt chip n-au avut cum face, ci au pus acăste sate zălog cu zi la jupînul Petru cupeţul şi la frati-său Ghioca, pentm cîtâva seamă de bani, ughi 700. Deci, la zi banii n-au putut plăti, ci au rămas satele dennaintea domniei mele den divan pe săama acestor neguţători cu zapisele ei. Drept aceia, am dat şi domniia mea, ca să-şi strîngă şi rumînii la urmă şi să-şi dea datul şi găleţii^, cum iaste obiceiul. Şi iar să fie volnici aceşti neguţători ca să aibă a ţineră 2 rumâni den Fometeşti anume Firăl...1, carii i-au răscumpărat jupîneasa Rada pre ascunsu şi fiind satele pre sâama lor. Iar ei să-şi ceară banii la cine-i vor fi dat. Aşăjderea şi voi, rumânilor dentr-acăste sate, încă să căutaţi să vă strîn-geţi toţi la urmă, să lucraţi după cum vă vor da învăţătură. Iar domniia mea, pentru voia «acestor neguţători, voi slăbi dă bir şi veţi avea milă şi căutare. Iar carele nu să va întuma, apoi de mare certare va fi şi pradă. Şi de nimenea să nu să clătăască. I ispravnic, saam reci gospodstva mi. Pis Dumitra u Bucureşti, iulie 6 dni, 7143 <1635). Arh. St. Buc., Condica m-rii Hurez nr. 719. f. 233—236. Copie; altă copie ibidem, ms. 449, f. 414. 1 Loc alb. 110 www.dacoromanica.ro 95 1635 (7143) iulie 7. Jupan Hrizea vel ban Cralevschii. Dat-am aceasta carte a noastră egumenului Ioachim de la mănăstirea Vierăşului, ca să fie volnici oamenii lui cu aceasta carte a noastră dă să ia dijmă dă pîine dă pre toate moşiile sfintei mănăstiri pre unde va ave şi dă la roşu şî dă la mazili, dă la ţărani, dă la tot omul, tot să fie Volnic -să ia dijmă din toate a zecea, cum iaste obiceiul. Iar cine nu va vre [Iar cine mi va vrea] să de dijmă de voie, ci va opri dijma mănăstirii, acela om bine să ştie că voi să trimiţ un fecior al mieu să-l aducă legat, să-i de şî treapăd şî dijma şî-i voi face o certare foarte mare. Şî dă nimeni oprelă să n-aibă. Inaco de ne est. Iulie 7 dni, leat 7143 <1635). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, i. 213v. Copie. 96 1635 (7143) iulie 8. f MlIrtOCTÎEK» EOJKÎEIO, Iw ffidTEK» E'kC'hpdSd BOEBOAd H rOCnOAHHt. AdKdT POCnO- Actk» mh cîe nOBEAEHÎE rocnoACTKd mh cinstitului şi credincios deregătorului domniei mele jupan Ivaşco vel dvornic, ca să hie volnic cu această carte a domnii mele să aibă a ţin6r£ morile de la Ciorani, în apa Ialomiţei, care au fost ale lu Muşat vistierul. Pentru căci l-au dat pravila să înparţă Vasilie cu jupî-neasa Mariia şi cu fetele lui de în toate satele şi ţigani şi den tot venitul lui a cincea parte, iar Vasilie spătarul n-au vrut să se tocmească cu jupî-neasa Mariia, neci cu cocoanele lui, ce au fugit. Derept ac6ia, domnia mea am dat jupîn6sei Măriei şi coconelor ei ca să hie volnice cu această carte a domnie m£lfe să aibă a opri morile de la Ciorani şi toate satele şi ţigani cu tot venitul lu Vasilie spătarul, ca păntru să vie de faţă să să tocmească qu jupî-neasa Mariia şi cu cocoanele lui şi să hie volnice cu această carte a domnie m61e să ia altă carte a domnii mele care iaste la omul lu Vasilie. Şi de neminele opreală să n-aibă preste această carte a domnii mele, că ciner să va ispiti, acila om de mare certare va hi de cătră domnia mea. Hh ffidTEIO BWEKWAd, MHrtOCTÎIO pO>KÎK> rOCnOAHHK. Iw ffidTEK» BOEEOA Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXI/6. Orig., hirtie (32 x 20), pecete mică, aplicată. 97 1635 (7143) iulie 15. f Adecă eu Vasilie şi Albul, sinu Albului logofăt ot Rătevoeşti, scris-am acesta al nostru zapis cum să fie la mîna a jupan Tuduran slujerul, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de moşie şi cu rumânii de în Aninoasa. Şi rumânii pre nume; Z^hariia cu feciorii lui şi Stoian cu feciorii lui anume Barbul i Radul i Stoica şi Nenciul cu feciorii lui anume Oancea, Ivan i Stoian www.dacoromanica.ro 111 şi Standul cu feciorii lui, anume Radul i Adam i Ilcul şi cu toate doniţele cîte sîntu şi cu toate locurile şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul, cîtă se va alege. Şi am vîndut noi de a nostră bunăvoe şi cu ştirea tuturora oamenilor noştri, ca să-i fie dumnealui de moşie şi feciorilor dumnealui cîţi Dumnezău i-au dăruit, însă dereptu doosprăzăce mii de bani gata. Şi la această tocmeală a nostră tîmplatu-se-au mulţi oameni buni şi boiari, anume: Lăudat comisul i Arsenie paharnicul i Matei ducerul ot Co-teşti i Albul logofătul ot Lăngeşti şi Dragomir cămăraşul ot Rătevoeşti i Bolbose ot Berevoeşti i Stănilă ot tam i Matei ot Mihăeşti i Vlaicul logofătul ot Conţeşti i Standul ot Mihovăni şi alţi oameni mulţi cîţi n-am scris aicea i Preda postelnicul ot Lereşti i Oancea logofătul ot Stîlpăni. Şi am scris eu, Vasilie, cu mîna mea. Şi pentru credinţa pus-am şi peceţile noastre. IIhc TM H CHH4 H cK-kTăr© a#X4» 4(WHH- Noi megieşii de în Verneşti, care ne chemăm Cîrlomani, anume Voico al Martei i Trifa i Voico diaconul, feciorul popei Manei, i Neagul Baştac, feciorul Manei Boului, i Cîrstiian i Stan, feciorii lu Coman, i Voico, fecioru lu Grozav, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să se ştie cum ne-am înfrăţit de bunăvoe nostră pre sveaata evanghelie cu Jipa, feciorul lu Lorinţi, nepotul Dobromirei şi l-am dăruit la frăţie nostră pre frate nostru Jipa cu a treia parte de în totă moşie nostră de în Verneşti de în parte Cîrlomănească de în cap pînă în cap, de preste tot hotarul, să-i fie moşie şi lui şi feciorilor lui. Eră frate nostru Jipa ne-au dăruit pre noi, pre fraţi cu 12 mie de "bani şi cu o bute de vin. Şi după această frăţie am pus şi legare cu blăstem pre sveata evanghelie: care frate de întru noi se va lepăda să fie tridet i prodet de vlădica Hristos şi de 318 oteţi ce sîntu în [vă] Nechei, să fie cu Iuda i cu Arie. I mărturii au fost: Standul i ot Zoreşti, Badea i Manea i ot Puţintei, Lupşe i Vîlcul, feciorii lu Cemat i ot Odob&ii, Lefer i Giurgea. HctiHcay 43, epek> ţttpyŞ, dko a4 3H4e, 4mhh. IIhc M-fccEu* maîe e| am*1 * (A’fcT x3pĂîr *. Bibi. Acad., CXLVII/104. Orig., hîrtie (30 x 21). 1 „ Am scris eu, Ciurgiu ereiu, ca să se ştie, amin. Scris luna iulie 13 zilei In anul 7H3" <1635>. 112 www.dacoromanica.ro 99 1635 (7143) iulie 20. f Scris-am noi boiani al nostru răvaş carii am fost luoaţi de jupîneasa Elina, fata Măndeştilor şi Matei postelnicul den Mihăeşti, anume: Tuduran sulgiiariul şi Preda postelnicul den Lereşti şi Albul logofătul den Lăngeşti şi Vlaicul logofătul den Juguri şi Vlaicul logofătul den Conţeşti, den Qmpu-lungu Iane postelnicul, pentru ca să căutăm şi să adeverăm pentru “satul Mihăeştii: avut-au Măndeştii parte în sat în Mihăeşti au n-au avut şi chematu-se-au vreodată Mihăileşti au nu se-au chemat? Dreptu ac6ia noi, aceşti boiari, ne-am strînsu în zioa de sveti Ilie în oraş în Cîmpulungu şi am înblat ş-am întrebat şi am adevărat de mulţi oameni buni şi bătrîni denprejurul locului ş-am aflat în oraş, în Cîmpulungu, un omt bătrîn, Radul Ţuchii 1 de 100 de ai şi aşa au mărturisit înaintea noastră cum n-au pomenit, nici au auzit să ţie Măndeştii în Mihăeşti, nici s-au chemat Mihăeştii Mihăileşti, nici dinioră de în descălecata satului. Deci şi noi, aceşti 6 boiari, carii sîntem mai sus scrişi, aşa am adevărat cu ale noastre suflete, cum n-au ţinut Măndeştii în Mihăeşti nici dinioară, cum au mărturisit mulţi oameni buni şi bătrîni. Aceasta să să ştie. IIhC M'fceEU.d ISaIE K A^HH Kt A^T x3pMT. Preda postelnicul ot Lereşti Vlaicul Vlaicul ot Conţeşti Albulu Enea postelnicul ot Dîlgopol 2 Arh. St. Buc., M-rea Valea, III/8. Orig., hirtie (32,5 x 23), 6 peceţi aplicate. Copie bidem. ms. 478, f. 36v—37. 1 „Radul Ţuchii", scris deasupra rîndului. * Toate semnăturile sint autografe. 100 1635 (7143) iulie 20, Bucureşti. f (HlHAOCTÎEIO KOJKÎEIO, Iw MdTEH BtCtpdKd KOEKOAd H POCnOAHHIs.. A,dKdT reenoACTKO aah cîh noKEAtmE rocnoACTBd mh caSsem roenoACTKJ mh fflHŢdioK noe-teahhk ivt BtpKtTEiiiH h KdAEH TdKtpt1 ca să fie în pace şi slobozi de cătră vornicul Nenciul den Măneşti şi de cătră toţi oamenii lui, mai mult val să n-aibă, pentru că au avut multă pîră şi gîldavă ce au avut în cîteva rîndure în zilele lu Leon voevod. Şi aşa i-au pîrît Nănciul dvomicul că-i sînt datori nişte bani. într-aceia, Leon voevod i-au trimis la neguţători de i-au judecat şi le-au luat sama în tot chipul cu oameni domneşti: Cîrstiian dvomicul şi un postelnic al doilea şi au aflat pre Mihai i Calen nemic datori. Iar apoi Nenciul dvomicul nici cu ac6ia nu se-au lăsat, ce cînd au fost acuma, în zilele domnii mele, iar au tras Nănciul dvomicul pîră şi au venit în divan de se-au pîrît de faţă şi au băgat pre Mihai postelnicul şi pre Calen Tabără în lege de-au jurat cu 4 boiari şi se-au dreptat ca nişte oameni direpţi şi nemica vinovaţi. Iar apţi N6nciul dvomicul, el nici aşa nu se-au lăsat, ce iar au rădicat pîră şi au venit de se-au pîrît de faţă cu Mihai postelnicul i Calen Tabără îni divan. Şi iar pîrîia Nănciul vornicul că au jurat strîmbu. www.dacoromanica.ro 113 Inntr-ac&a domnia mea am căutat şi am judecat şi am dat Nlnciului vornicul l£ge 8 boiari pre răvaşe domneşti în cursul ailor 7142 ca să jure cum au dat lui Ahmet Ciliţ>i turcul ughi 43 pentru Mihai i Calen Tabără. Şi i-au fost zioa să jure la Bpgoiavlenie; ce p-au putuţ jura. Ce iar rădecat pîră şi s-au jnutaţ zioa al doilea rînd la sveti Hie prorbcu, ca să jure tot cu acei boi an. Deci cînd au fost şi la a dpao zi. iar n-au putut jura. Deci cînd au fost apoi au, mai rădicat pîră şi au cerşut 16ge a treia oară, ce iar n-au putut jura şi i-au fost zioa jar la sveti Ilie ca şi an; ce iar au rămas de l£ge şi a treia oară. Derept ac&a şi domnia mea am judecat pre dirept şi pre 16ge cu tot divanul şi am adeverat şi domnia mea cum iaste Nlnciul dvornictd om' rău şi pîrli şi nemica datori nu-i sînt, Ce am d^t domnia mea lu Mihai postelnicul f Calen Tabără ca să aibă pace şi răpaos de acu nainte -şi ei şi neguţătorii carii i-au judecat în zilele lu Leon voevod şi toţi oamenii lor mai mult val să n-aibă, că au rămas de trei ori de 16ge. Iar de va mai scorni pîră şi va mai scoate născare zapişe au de la jurătorii Iţii, au de la dinsul, să nu se crează ce să stea toate în deşărt, căci au tot rămas de l£ge ca un om ţău, ce să aibă pace. Iar de va mai şcomi pîră şi va mai m£rge la casele lor de astăzi nainte, să fie de pradă şi să aibă mare cerţare. Hh4ko a<* HtcT, no pem roc- H0ACTK4 AtH. H HcnpasHHK, cdM pEM roenOACTEd mh* IIhc A*VMîTp8 divrw^ET 8 £8k8pei|iî,2 ioaîe k a^hh, e KÎK>, TOCnOAHHk. Iw ffldTEio eoeeoa Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/4. Orig., hîrtie (30 x 21,5), pecete timbrată cu legenda: j-ZUACT» mu» Tw Maţii» ioci ih8k iiokohhom Eacajmev e»ie»a EaaU1k»i xspaii 1 „. .. slugilor domniei mele, lui Mihai postelnicul din B&rb&teşti şi Calen Tabără.. . * A scris Dumitru logofătul in Bucureşti, iulie 20 zile, in anul 7143 <1635). 101 1635 (7143) iulie 22. Scris-am noi bo:arii anume: Barbult duceriul ot Fratoştiţă i Dona vătafu ot Socoteni i Barbul ot Comişani 1 Bistreanul logofătul ot Goeşti i Dragomir ot Bibeşti i Dragomir ot Bălteni, cum să să. ştie că am fost luaţi pre răvaşă domneşti de Miloş şi cu ^Berivoi, ca să-i judecam pentru moşiia din Brăneşti de frăţie şi de cumpărătoare şi de toate cheltuelile cîte au făcut Miloş cînd au jurat pre această moşie din Brăneşti. Deci, noi am judecat pre lege şi pre dreptu cîtă cheltuială au făcut Miloş cînd au jurat de către Drăghici postelnicul, să ţie Miloş în Brăneştţ moşie să înparţă în doaoă cu Berivoe, pentru că au chieltuit Miloş multă cheltuială şi au şi cumpărat pre bani, că aşa i-am judecat şi i-am tocmit cu ale noastre suflete ca să aibă a înpărţi în doaoă moşiia lui Stan vătahului ot Brăneşti de preste tot hotarul ce să alege, a patra parte a lu Stan vătaful, că aşa am judecat şi am tocmit. Iar cine va mai scorni Ceartă, au Berivoi, au Miloş, să aibă gloabă la domnie galbini 100. Şi de nişte boi ce i-a luat Vladului încă să-l lase pre Miloş în pace că s-au socotit în chieltuială. Şi cînd am făcut această judecată au fost tnulţi megeiaşi: ot Şipot, Beleiu i Stănislav i Radu Druli i Henţe i Boleţu, ot Căpreni, Andreea i Stă-nilă i Dragotă. Şi am pus şi peceţi. 114 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, popa Nanu ot Ceplea, luna lui iulie 22, leat 7143 (1635>. Eu Barbul. Dona. Barbul. £u Bistrinul. Eu Dragomir. Eu Dragomir. Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 232, f. 79— 79v. Copie. Alte copii ibidem, ms. 233, f. 59 şi la Bibi. Acad., CDLXVII/72. EDIŢII. Constantinescu, Com. Brăneşti, 160—161. 102 1635 (7143) iulie 24. t Scris-am eu Cînda postelnicul acesta a mău zapisu la mina Neşcului şi la mina lu Toborşjiu şi Colcecu şi Zahăriia şi Necoră şi Ivanu şi popi Martinu, acesta a mău zapisu să f j de mari crădele. Şi amu scris eu, popa Mărtin. Mărturie Andreu judeţul, popa Opre i Encul. Pis iulie 24 dni vă leat 7143 <1635> Popa Mărtin 2 B'feHHO B’KCnOAAHHAHÎE. H nOUIEA TOPA4 HC8n4H AP'KrHH H OyAPHipE TIOCTAAHHIţH H APdr0MHP KEA AKOpHHK, TEpE C8T CBE A*kTEACTKO-B4AH WHH C4MH K4KO C8T IIOKAOHHAH CEAO ASHÎAHÎH 34 HH^HOM A»SpO BOAIO SHTH CB^T^H ffiHTponOAlH A'feAÎHOy, A4 K8AET H HHM POAÎTEAH HM BlHHO B*KCnOMHH4HÎE. H H4IM-C4Jf AP'Kf’K4 H OyAPHIjlE nOCTtAHHI^H H4 CK'kTOlO nOMtHHK K'K CKtT4 ALhTPOIIOATE K3 34 A^UJE H H4I1HC4X H no AP4POMHP KEA AKOPHHK, A4 ECT H WH CK HKIMM Ep4TH H4 TOPO CB^TOIO JKp'KT'KBHHK, p4AÎ AOKpO HTO HM CKTBOpHA H4 H8>KA4 HM. H EHA ECT TOPAKE B*K AKHH MhXHEB BOEBOA, K AtT X3ÎÎH, 4 WTU0 BA4AÎK4 OeP4$HM WT CB’fcT4 MHTponOAÎE, CBtTHHA EPO H CEAO ASHÎAHIh HM4AH ECT (îpHTHIO H MA-KK» npEA MhXHA BOEBOA- H CHHE I1A4K4A CE ECT CEAO A8HrMHTH 34 lipH-TECHEHTE, K4KO HX npHTECH$ET EOAtpH fi’KK'KpEItlHAOM, nO HME lI'KTp4UIKO CKC Ep4-TlOM fH, WHHH4 H XC>T<1PC,KE. fi-K TOM, ffiHXHA BOEBOA, POCnOACTB8 EM8 PAEA4A H C8AHA no np4B H no 34K0H, CKC B*KCHX HHCTHTHAW npdKHTEAlE POCnOACTBS em8 h noc-A4A /&HXHA BOEBOA WT AHK4H nO >K8n4H Ib4UIKO AKOpHHK, UlSp &APHIJJE nOCTEAHHK WT ffl’KpVHH'bHH, HTO ECT AP*K>K4A nO CECTpdM CH, 6AHH4, I3KOJKE A4 CKPAEA4ET H RHA'fcT* npHTECHSAH C»T WHHH4 ASmTaHHAWM HAH HKIX ? T4HfE, WTI48 BA’KA^A CEpd^HM CKEH-P4A ECT EOA'kpH H MEPÎAUIH WT WKpKCT*K WHHHEH, WT POp H3 A™ H X°A^H C8T 34 EAHOM8 PEAO CKC CKH KHUIE pEHEHH EOA'kpH 3C8n4H Hb4UIKO AP^PHHK H4A K’KCdX WHHHS H X®T4pE H H3H4HA0UIE X HCTHHCTBOB4UIE CK KHXHHM A^UIE, K4KO C^T EHAH npHTEC-H»AH WT II'KTpAUlKO CKC EpATltEM CH nO MHOPO WHHHEB A8HHI3HHAOM. TdJKE, IIOTOM, II'KTpdUJKO CKC EP4TÎI3M CH, EOA'kpH S'KK'KpEIIIHAOM, WHH EHA^X EpE X^KET lldAdTH 9 KEAHKOE CP4MOT4 H SCTpAUJHAH ECT 34 nA'kHCTB4, T45KE nOKAOHHAH ECT npEA WTU4 BA4AÎHEK MHTponOAHT OEp42jiHM H npEA X2 A4 CE 3H4ET.' WT HHpEUl WT H4 Â'KMEOSHIţA, K4MEH H n4K 8 POpA 8 WEp*k>KÎE K4MEH H WT TStf nSTEM A® Sa*KH4W4 S*KK4pHAOM H £a*KH4W4 ^^MEHIh H H4 JÎAM8AEU, H Ea’KH4W4’ Hp'kJKBEB H WT T8ia KoAHHKOM TSA^P A«PH 8 KoAHHKOB AaHC,K no... 2 CKC TEX 111 www.dacoromanica.ro EHlliE pEHEHH. . . 2 IOUJ WHH rAdAdlUE TEpE nOCTdBHIUE JfOTdpTi H EErttrE H KdMEHH nO CTdpE X0TdPE HÎKE c8t KHUJE nHCdHH. H E4JEJKE WCTdBHIUE WTU.8 BAKAÎKd Cepd^HM EHlliE MtCTO WT K-K CKEE, HKO>KE Ad ECT MHpHO MEÎKAO HJf B'K BtKH. H KHA^J rOC-nOACTBO MH KHHrd MhX’HEB BOEBOAa B AlST *3IIH no TdKMEWEHÎE, KdKO ECT EHlliE nHC H IVT TOrA<* CdMO E"KC APtWdA ECT CB'bTd MHTponOAÎE CEAO A8HÎa[hÎI0]hÎH CKC A°HP® MHpHO. d nOTOM, K-KAd ECT CHA CKAd, B'K A^HTH rOCnOACTEO AflH, d HtKOE p8AEHÎE EOAtpHHHAI IVT ffl'KPUHH'fcHH, no HME A^MHTpdUJKO KAlOHdp IVT $HAHnEIJJH H IUhE cnd-Tdp, 3ET HC8ndHHU.EE ffldpÎEH, A^UJEPd CTdHKOE nOCTEAHHK IVT ESKOE, dHE\|TEH &APH-IJJEK nOCTEAHHK, IVHH BTiSBHrHET np8jf PdA> CEAO AShIMHÎH CKC EAHH JfPHC0K EETJfS flAEgdHApS boeboae Tor cTdp, noHTo pdAÎ ect eha nncdH ivt AdBHO epame h ceao A8HÎAHÎH CKC MHOTE CEAd, HTO ECT HMdAH EOAtpÎH IVT ffi'KpUHH’feHH H npHllIEA ECT npEA rocnoACTBO mh 8 eeahkh aheah tepe CKnptinM ce 3d ahu.8 ckc ivtu.8 HdiuEM8 dpX’ÎHMHTponOAHT, EAdAÎKd FpHropÎE. H CHU.E nptUTK ,A,8MHTpdUJKO KAlOHdp H JflHE cndTdp, HKOHCE Ad E'K3HMdET H IVHH IVT CEAO A8HÎMHÎH nOAOBHHS, AEA A^A^M CH &APH-IfJEE, EpdT AP^rHHOE nOCTEAHHK, H p£KA"K ECT KdKO HtCT HJf ECT EHA nOKAOKHHA JÎAPHUJE nOCTEAHHK A’fcdd ErO CEtTtH fflHTponOAÎH, dH8 HJf ECT nOKAOHHA T'KHÎIO AP'KrH,J HOC-TEAHHK AEA Em8. B’K TOM, IVTU.8 HdlUEM, EAdAÎKd FpHropÎE, CBtTHHli ErO, H3BdAHA ECT 8 AHEdH KHHrd CTdpdrO, nOKOHHHOMS dAE(]dHAP8 EOEEOA, Td 3d nOMHAOBdHÎE, I3HCE EtUiE HdnHCdHd B’K KHHrd KdKO ECT AdA H nOKAOHHA ^p-KHIH H &APHUJE, flOCTEA-HHU.H IVT MKpUHHtHH, H ,A,pdrOMHp ABOpHHK, B"KC CEAO A8HÎMHÎH B’K CEtTd flllHTpO-nOAÎE H KHHrd AiHX’HEE EOEEOA CKTBOpEHd EAÎHd nO EAÎHO H STBp’KJKAdTH CKC BEAH-KOE KAETB8. TdHCE 8 TEM, TOCnOACTEO MH CKM TAEAdA H C8AHA nO npdB H nO 3dKOH, KSnHOHCE CKC E’KCHJf HHCTHTHMH npdEHTEAÎE TOCnOACTBO MH. H CKM A** TOCnOACTEO MII A8MHTpdllJKOB KAlOHdp H IîÎHEB cndTdp SdKOH Eî EOA’kpH, BKOHCE Ad SdKAET KdKO HtcT EHA nOKAOHHA IVEd AKE EpdTÎE, EOA'bpH IVT fflKpUHH’bHH, CEAO A8HÎEIHÎH CB’bT’tH ftlHTpOnOAÎH, dH8 ECT nOKAOHHA T’KHÎIO ^P"KrH1 nO pEHl rocnoACTBO mh. &I4JEHCE SdKAEHdHÎE nOAdrdX TOcnOACTEO MH: nO WI4JECTEÎE TOcnOACTEO MHr ErO HCE np0H3E0AH TOCnOAK SorK EKITH TOCnOAdp'K, AP^HCdTH CKpHHTpd 3EMAE E.AdUI-KOE, Ad dl|JE nOHTET H nOHOEHT H 8TKp"KAHT CÎH KHHrd TOcnOACTEO MH 3d MHAOBdHÎE' H Ad E8AET A^Uld ErO B'K K’ku.AJ 8 nOKOEHÎE, d dlIJEAHHCE X nOHTET H HE nOHOEHT H HE STEPTiATT CÎH KHHrd TOcnOACTEO MH 3d AIWAOEdHÎE, TOr Aa ECT TpTkKAEy H dHd~ TEMd H dl|s8pHCdH WT THÎ CE’tTH WTU.H HHCE c8t B’K HhKEH B’K B’bKH, dMHH^ . U8 www.dacoromanica.ro Ceske ceea^tmIh noiurdx’ rocnoACTKo mh: kSimh Xpnsa sca EaH h EeauiKo KEa ab^PHhk h TaHropiE KEa aoro^ET h ASahtpS ehctîhp h Mh^h bea enaTap h EacH-aTE KEa cToaHHK h fi$3HHKd sca komhc h ESwHd bea riEjfdpHHK h KocTaHTHH bea noc1-TEaHHK. H HCnpaKHHK, .. „ s. H HanHcax*.. 3 k*k rpaA E8k8pei|jh, MtcEiţd loaÎE K0 akhh h wt flAdMd a® HHH-k xăpMT. ţ Iui fflaTEto KwEBWAa, iWHrtocTîi© eowîem rocnoAHHK. Iui ffiaTEio boekoa . ţ Din mila Iui Dumnezeu, Io Matei “voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui sfînt şi dumnezeiesc sfînt locaş bisericii, celei mari, Mitropoliei din Tîrgovişte, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu, mînfuitorului nostru Iisus Hristos şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit chir vlădica Grigorie şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfînt ldc, ca să-i fie sfintei Mitropolii satul Lucianii de pe Dîmboviţa, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu morile şi cu tot venitul de pretutindeni, ori cit se va alege de peste tot hotarul pe vechile hotărî şi semne. Pentru că acest sat Lucianii, mai sus scris, a fost veche şi dreapta ocină de'moştenire a boierilor din Mărgineni încă dinainte vreme, din moşi strămoşi. Iar după aceea, cînd a fost în zilele bătrînului, răposatului Io Alexandru voievod, în anul 7079, iar boierii din Mărgineni, Drăghici şi Udrişte postelnici, ei au căzut în mare nevoie şi supărare şi în urgie. Astfel, atunci, jupan Dragomir fiind mare vornic pe lîngă Alexandrii' voievod, iar boierii din Mărgineni,'ei au făgăduit acel sat Lucianii lui Dragomir mare vornic, ca să le fie lor ajutor, să-i scoată din aceea nevoie. Iar după aceea, lui Dragoinir mare vornio nu i-a trebuit nimic de la ei. După aceea, boierii din Mărgineni, văzînd astfel* ei s-au dus singuri, jupan'Drăghici şi Udrişte, postelnicii din Mărgineni,’ înaintea răposatului, bătrînului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, împreună cu Dragomir vornicul, de -au închinat şi au dăruit şi au dat mai sus- zisul sat Lucianii de pe Dîmboviţa, de a lor bunăvoie, să-i fie sfintei Mitropolii de întărire şi de folosinţă, dumnezeieştilor călugări de hrană şi părinţilor lor să le 1 veşnică pomenire. Şi au venit atunci jupan Drăghici şi Udrişte postelnici şi Dragomir mare volnic, de au mărturisit ei singuri că au închinat satul Lucianii de bunăvoia lor ca să fie sfintei Mitropolii dedină, să le fie şi lor şi părinţilor lor veşnică pomenire. Şi au scris Drăghici şi Udrişte postelnici în sfîntul pomelnic la sfînta Mitropolie 27 de suflete şi a scris şi pe Dragomir mate vornic, ca să fie şi el .cu ei fraţi în acel sfînt jertfelnic, pentru binele ce le-a făcut la nevoia lor. Şi atunci a fost mitropolit vlădica Eftîmie. Şi a tot ţinut sfînta Mitropolie satul Lucianii cu bună pace. Şi a văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Alexandru voifevod în anul 7079. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, cînd a fost cursul anilor în anul 7086, iar domnia lui, Mihnea voievod, încă a înnoit şi a întărit cartea părintelui său, Alexandru voievod, făcută cu mare blestem, cum a'fost înainte vreme. 4 * Iar după aceea, cînd a fost iarăşi în zilele lui Mihnea voievod, în anul 7088 iar părintele vlădica Serafim de la sfînta Mitropolie, sfinţuţ. sa, şi satul Lucianii au avut ceartă şi gîlceavă înaintea lui Mihnea voievod. Şi astfel s-a plîns satul Lucianii de cotropire, că le-au cotropit boierii Văcăreşti, anume Păttaşco cu fraţii săi, ocina şi hotarele. La aceasta, Mihnea voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregă-4 www.dacoromanica.ro 119 tori aî domniei lui şi a trimis Mihnea voievod din divan pe jupan IvaşcO’ vornicul, cumnatul lui Udrişte postelnicul din Mărgineni, ce a ţinut pe sora lui, Elina, ca să cerceteze şi să vadă: au cotropit ocina Lucianilor sau nu ? Astfel* părintele vlădica Serafim a strîns boierii şi megieşii dimprejurul ocinei din sus şi din jos şi a umblat jupan Ivaşco vornicul la rind cu aceşti mai sus zişi boieri pe toată ocina şi hotarele şi au aflat şi au adeverit cu sufletele lor, că a fost cotropit de Pătraşco cu fraţii săi, mult din ocina Lupi anilor. Astfel, după aceea, Pătraşco cu fraţii săi, boierii Văcăreşti, ei văzîn * 1 va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de miluire a domniei mele acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia în veci, atnin. Iată martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban şi Ivaşco mare vornic şi Gligorie mare logofăt şi Dumitru vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costantin mare postelnic. Şi ispravnic... 8. Şi am scris.. .3 în cetatea Bucureşti, luna iulie 29 zile şi de la Adam pînă acum 7143 <1635). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod. (m.p.) Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXVII/6. Orig., perg. (52 X 41), pecete timbrată* Cu o trad. din 1850. EDIŢII. Trad. Potra, 'Tezaurul, 175-176. 1 Omis. * Doc xuptt 3 Loc alb. 106 1635 (7143) august 2. f Să se ştie cum au cu(m)părat jupînul1 Manol6 de la Gherghe Litu-lui 4 pogoane de vie în Delul Urlaţilor, ughi 14. Şi au vîndut Gher(ghe> de lui bunăvoe, cu ştire feciorilor, cu [cu] ştire tuturor megiiaşilor. Deci de acum nainte să fie moşie jupînului 1 lu Manole şi fedor[r]ilor. Şi mă(r)turii: popa Alde i popa Bodea, popa Şteful i popa Mihnea, jupan Liica i jupan Baico i Săbotin i jupan Năgrea şi au fostu Iancul căpitanul i Dumitraşco iuzbaşa i Radul logofătul i Necula iuzbaşa i Anghelachi Dumiutriil iuzbaşa i Neicură. H toc ragpHA*K AwrwţcT 2. IIhc M*bca]d agrScT £ AkHH> A*fc*r x3PMr • Bibi. Acad. CCCLXIX/257. Orig., hîrtie (30 x 21), 3 peceţi aplicate. Copie ibidem, CCCLXIX/258. 1 Cuvînt şters. 1 „Şi a scris Gavrilă logofătul. Scris luna august 2 zile, şi anul 7143" (1635). www.dacoromanica.ro 121 107 1635 (7143) august 5, Bucureşti. ţ ffiHAOCTlEIO EOJKÎEIO, Iw rtldTEH EdCdpdSt BOEBOAKI H TOCnOAHH*K B*KCOH 3EMAH. ^rrpposaax’îHCKÎH. Aabat rocnoAcTB© mh cîe noBEAtHlE rocnoAcTBa mh EOAtpm<8 rOCnOACTEA MH EaAHKIiB IlEXA^HHK, BH$K ^p'KrHHEB FlEJfapHHK IVT EpteTa h ck CHHK] Ero, EAHIţH Eor-K AAPOBAET, BK© M ECT Em8 CEA© EeAOBU,ÎH B-K C8ACT30 fflEXEAHHUH B-K riEHa rt.HnHHU.EB B*KC CEAO CK BCIIJf BEHIIHH H CKC B"KC JfOA^KOM WT nOAl© H WT UiSM H WT BOA H CK BIIHOrpaA H WT n© B*KC X’OTApOAt'K, WT JffcTap A® X'0T‘,P> n® CTApE X’*-TapE H no EEAtrKI II CK B*KCEM CTfAIIKI npE3 B*KC MtCTOM, EAHKA II3EEPIIT CM. IIOHEHCE cTh ceao Eeaobu,îh bkict noE^aTwa ect ii ekia ect aaa Aahmioa WT Daeuioh h PaAyA KaH CEAO IlEA©BU,HH ÂOEpOMlipOB, HJKE EKIB BEA CAH WT npt/KAE BtME. H B*KC ĂpT».>Kdrt ^OBPOMHP EdH H CHHK ErO MHJfKHAK nOCTEAHHK CEAO EeAOKU,ÎH B’K MHp. rt noTOM, ErAa ekict b*k akhki il/liijfheh boeboa, a rtlHX'KHA'K pocteahhk, chhk ^OEPOMHP KaH, WH nOEfaTHUIE CM CK AP’*1™*1 nEyapHHK, 8HKA EaAHK"KH nEXapHHK (laA cB-fcTH EBaHrErtlE, wt npEA wtku$ baaaîka GEpajfHM; aijje aaa AIiix'kha'k nocTEAHHK Ap"KrHMOE nEXapHHK CEA O EeAORU.Th CK B*KC JfOAOKOM, KaKO ECT BIIUJE n)IC, a nEjfapHHK, wh ect aapoeaa no rtliix'KHAE nocTEAHHK ck e stao AOEpo.apancKO, utHo Ero xBxracnpHh ck si aakth nocTas t$pcko h ck ea«a MaypaM cK8n i» noAa-POEAA H no ffillXIlt BOEBOA CK EAHTk. KOBOp H TpH EOAt ’H EEAHU.K1 CK TpH KOBOAP'K H 1)0 KdTajf Miix’kha’KB nocTEAHHK ck EAHa iJiEpEMM wt rpaHa ck nanpa3 wt x»îP ck ahchu,e h EAHa SErE sa nacMaun h iiîma ect cto beapo biiho, u,tH0 hm xb acnpH EE3 iţtHo koheb h ck 3anHc wt p8ka Ă1hx”kha'kk hocteaiihk, wt EpaTcTBO, Ha p8ka Ap^niHEB nEppHHK. H B*KC AP’EWAA ApT^rH*! nE;fapHHK CEAO EeAOBUÎH CK MHp. (I noTOM, ErAa ekict b-k akhki /Qh^heb boeboa, BToparo pea, no c’Kmp'kth rtlHX'KHA'K nOCTEAHHK, A PaAyA dpMdUJ E83ECK8A HMAA ECT np"K CK AP’K™4 nEJfAPHHK. H chu,e nptuiE PaAya apmauj, bko Aa bt^bpathuie Aapo Ap'ki’hheb nEjfapHHK Ha3aA h Aa b"K3muje ceao Eeaobu,Th. K’k tom, rtlH^Ht boeboa c8aha no saKOHa npasaa h CMOTPHA H BHAMA ECT KAKO HE ECT SAKOHA K"K3pKATHTH AAPKI AP"KrH4EK HEXAPHHK HA3AA, 3AHE5KE nOEpaTHUJE CM WHH WT CBOHjf AOEpO BOAM, HTv WC Ta A ECTK PaAyA apMaui wt 3akoh. H b*kc ap'khcaa Apt*™*1 nEjfapHHK CK MHP. IIotom, ErAa ekict no ckmp*kt AP’KrHM nEjfapHHK, a PaAyA apMaui, wh np»-techSa ect ceao Eeaobuîh H B-KC AP^^AA ECT CK CHAOCT, EE3 cSJKAEHÎE. rt noTOA\, ErAa ekict hkihm, b-k a^hu rocnoAcTBa mh, a EdAima nExapHHK, wh ckoiha np*K paA? ceao Eeaobu,Th h npÎHAET npEA rocnoAcTBa mh b*k bea aheah^ HA Ep'KHKOBtHH, aiJJE CKnpt Ct 3A AHU.8 CK PaAyA EAH, CHHK PaAyA APMAUI E83ECK8a. H TdKO CKA3AA EaAHKA nEXApHHK, KAKO npHTECHSA ECT PaAyA ApMAUi CEAO EeAOB^Ih 8 CHAOCT EM8, EE3 C8>KAEHÎE H EE3 HE EAHK pAEOT. H H3BaA»A ECT'K EaAHKA nEXAPHHK B*K AHEAH KHHr Mh^HEB BOEBOA WT np*K H WT WCTAA B*K AtT X3H3 H SanHcSA fflHţ'Ktl-A*KB nOCTEAHHK WT EpATCTBO CK AP"KrH4 nE^ApilHK CK BEAHKOE KAETB8, H5KE WT pOA «fî nOKScH pa3APaTH CÎM ScTpOEHa HM, Toro AA E8AET aHA6HA\A H a$8pHCAH WT TH? WTKU.K1 II2KE B-K HeKEH. E"K TOM, TOCnOACTBO MH rAEAaX H c8AIMÎ npABHTEAIE TOCnOACTBA MH H BHAtjf TOCnOACTBO MII KHHr AIlhxheh boeboa h 3armc8A Mhx'kha'kb nocTEAHHK Ha p8na EaAHK*KH nEjfapHHK, kako £ct BHlilE nHC, a PaAyA EaH, WH HtCT IIMAA HHHvE EAHA KHHr HAA CEAO EeAOBU,!h, HHHtE WT nOKSnEHÎE WT Ha AP’KrHM nExapHHK, HH5KE WT WCTAA. H nAKKl WCTAA H PaAyA EAH WT 3AKOH WT AHBAH, KAKO nO MHOrO pAEOT M HE HMAT. CEro paAÎ, AAX h rocnoAcTBo mh EoatpHHS rocnoAcTBA mh EaAHKivH nEţapraK, BKO AA ECT EM8 CEAO EeAOBUTH CK BEMHHH H CK B*KC X®A®K0M, AtAHH» H B*K W^AS, CHHOEOM H BH8K0M H nptBHSlEAOM BTi BtKH H HE WT KOrOHCAO HEnOKOAtEHMOM, flO pEHEHIM rocnoAcTBa AVII. 122 www.dacoromanica.ro Gejke h cE^A^TErtH noAO^KHx- rocnoACTB* mh: naH XpHBa bea bah, na» Ibauiko BEA AKOpHHK, naH TAHrOplH BEA AOrOijiET, flAH ^$MHTp$ BEA BHCTHQp, nAH fflHJfAHA BEA [bea] cnaTap, naH Eachaîe bea ctoahhk, naH E83khka bea komhc, naH EShhha bea nEjfap-HHK, naH KOCTAHTHH BEA nOCTEAHHK. HenpaBHHK. .. J. H a3.1 a® rpaMATHK b*k bec E$k$pei|jh, MtcEiţa aBrŞcj 1-rw a^hei h wt rk3AAHîA MHpa, wt Aaaau temehîa a^tom, . ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Balica paharnicul, nepotul lui Drăghici paharnicul din Breasta, şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie satul Belovţii, din judeţul Mehedinţi, în Gheena Lipniţei, tot satul, cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu via şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne şi cu toate părţile, peste tot locul, cît se va alege. Pentru că pe acest sat Belovţii s-au înfrăţit şi au dat Danciul din Pleşoi şi Radu banul satul Belovţii lui Dobromir, care a fost mare ban, de mai înainte vreme. Şi a tot stăpînit Dobromir banul şi fiul său, Mihăilă postelnicul, satul Belovţii în pace. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, iar Mihăilă postelnicul, fiul lui Dobromir banul, el s-a înfrăţit cu Drăghici paharnicul, unchiul lui Balica paharnicul, pe sfînta evanghelie, înaintea părintelui vlădica Sera-him, căci a dat Mihăilă postelnicul lui Drăghici paharnicul satul Belovţii cu tot venitul, cum este scris mai sus, iar Drăghici paharnicul, el a dăruit pe Mihăilă postelnicul cu arăpesc, foarte bun, preţul lui 12 000 aspri şi cu 17 coţi de postav turcesc şi cu o mahramă scumpă şi a dăruit şi pe Mihnea voievod cu un covor şi trei boieri mari cu trei covoare şi pe vătaful lui Mihăilă postelnicul cu o feregea de grana, cu ceapraz de fir, cu vulpi şi o pereche de pasmagi şi au băut o sută vedre de vin, preţul lor 2 000 aspri fără preţul calului cu zapis de înfrăţire de la mîna lui Mihăilă postelnicul la mfaia lui Drăghici paharnicul. Şi a tot stăpînit Drăghici paharnicul satul Belovţii cu pace. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, al doilea rînd, după moartea lui Mihăilă postelnicul, iar Radul armaşul Buzescul a avut pîră cu Drăghici paharnicul. Şi aşa pîra Radul armaşul, ca să întoarcă darurile lui Drăghici paharnicul înapoi şi să ia satul Belovţii. întru aceea, Mihnea voievod a judecat după legea dreaptă şi a cercetat şi a văzut că nu este lege să întoarcă darurile îui Drăghici paharnicul înapoi, pentru că s-au înfrăţit ei de bunăvoia lor, ci a rămas Radul armaşul de lege. Şi a tot stăpînit Drăghici paharnicul cu pace. Apoi, cînd a fost după moartea lui Drăghici paharnicul, iar Radul armaşul, el a cotropit satul Belovţii şi l-a tot stăpînit cu sila, fără judecată. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Balica paharnicul, el a ridicat pîră pentru satul Belovţii şi a venit înaintea domniei mele în marele divan, la Brîncoveni, de s-a pîrît de faţă cu Radul banul, fiul lui Radul armaşul Buzescul. Şi aşa a spus Balica paharnicul, că a cotropit Radul armaşul satul Belovţii cu sila, fără judecată şi fără nici o treabă. Şi a scos Balica paharnicul în divan cartea de pîră şi de rămas a lui Mihnea voievod în anul 7097 şi za-pisul lui Mihăilă postelnicul de înfrăţire cu Drăghici paharnicul, cu mare blestem, cine din neamul lor va încerca să strice această întocmire a lor, www.dacoromanica.ro 123 acela’să ifip anatema şi* afurisit, de.318 părinţi cei din. Nicheia. Jntru aceea, domnia mea am cercetat şi am judepaf după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea cartea lui^Mihnea voievod şi zapisul lui Mihăilă postelnicul la mîna lui Balica ' paharnicul, cum este mai sus scris, iar Radul banul, el n-a avut nici o carte pentru satul Belovţii şi nici de cumpărătură de la, Drăghici paharnicul, nici de rămas. Şi iar a rămas şi Radul banul de lege din divan, ca mai multă treabă să nu aibă. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Balica paharnicul, ca să-i fie satul Belovţii cu vecinii şi cu tot venitul, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie marfe logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihail mare spătar, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vudna mare pahărmc, pan Costantin mare postelnx. Ispravnx... * 1 Şi eu... \ 'gramatic în oraşul Bucureşti, luna august a 5-a zi şi de la facerea lumii, de la Adam cursul an:lor <în anul) 1 7143, anul domnului 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., XXIX/255. Orig., hîrtie (15,5 x 19), pecete inelară, aplicată. Copie ibidem, XXIX/29. 1 „Am scris eu, Stoica logofătul Şerbanovici, luna august a 14-a zi, în anul 7143" <1635). 110 1635 (7143) august 16, Bucureşti. f Adecă eu Paraschiva roaba, fata Paului den Stoiceştij de pre Mos-tişte, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de credinţă la mîna jupan Ghiormei cliucerul, ca să se ştie cum l-am luoat fecior de sufletu încă den Ţarigradu, căci că m-au căutat şi la bine şi la rău şi mi-au făcut atîta bine la nevoia mea. Deci într-ac6ia şi eu văzînd atîta socotinţă, l-am dăruit pre dumnealui cu o parte a mea de ocină den Stoiceşti cu toată partea mea den cîmpu, den tot venitul şi de preste tot hotarul, cît se va alege, ca să-i fie de moşie şi coconilor în veci şi noao încă să ne fie pomeană şi să aibă a mă milui cu ce va putea pînă Voiu fi vie. Şi am mersu în divan înaintea domnu nostru Io Matei voevod şi înaintea a tot divanul, de o am dat această ocină cu bunăvoe, fără de nici o silă. Şi am pus toţi boiarii mărturie şi toţi megiiaşii denprejur. Iar cine se va scula în urma noastră a face vreun val şi a sparge mila mea ce am tocmit eu cu voia mea, acela om să fie trăclet şi anatima ot 318 otţî eje sut vă Nichie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariie la un loc. Aceasta am scris ca să se ştie. IIhc AoyiMTTpS iUvrw$ET 8 KSkSpeijih, Micuţa aarScT Sf arhh r alT, x3pMr 1. Eu Paraschiva roaba am pus degetul să se crează. Arh. St. Buc., Â.N., CLXXVII/1. Orig., hîrtie (31x 21). 1 „A scris Dumitru logofătul in Bucureşti, luna august 16 zile, in anul 7143" <16 3.') www.dacoromanica.ro 125 111 1635 (7143) august 20. ... şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să hie de mare credinţă la mî... cu să se ştie că m-am vîndutu rumânu drept ughi lo de a mea bunăvoe... tru căci am furatu neşte rîmători ai lu Ivan iuzbaşa. Deci iuzbaşa Ivanu... eşte la mine de m-au legatu şi m-au băgatu şi în fiară şi am vrut... m-am suferitu să-i fiu lui rumânu iuzbaşăi Ivan ci m-am vîndu lu Ţalapi ... sus. Şi au luatu Ţalapi stolnicul banii cu camătă di mi-au dat... tră au fost mulţi oameni buni şi boiari mărturii, anume: Ivan iuzbaşa... ate-său popa Comanu şi frate-său Tatul şi Cîsteianu... i popa Dragomir ot Petreşti i Neguţu ot Cacaleţi i Stan... <Şi p>entru mai adeverită credinţă pusu-ne-am şi peceţile ca să se crează... . . . MtcEUd dKrOCTpS H AfcHE, KTi rttT x3p«ir. Arh. St. Buc., A. N., MMDCLXII/10. Orig., hîrtie, fragment, lipsindu-i o treime din stingă, cu o pecete aplicată. 112 1635 (7143) august 20. t Adecă eu Vladul dărăbanţul, cum să să ştie că i-am vîndut o falce şi jumătaate de pădure Standului Roşcescului pre bani 133, partea mea de supt Piscuri. Şi mărturii: Radul Nănăsă, Stoican Letsoă al lui Marcu ot Costeşti, Stan Dedoscul; cum să nu mai aibă nime treabă cu el de acum înainte. Pis meseţe avgust 20 dni, leat 7143 (1635). Şi ne-am pus şi degetile. Arh. St. Buc. M-rea Bistriţa, LXI/19. Copie. Altă copie ibidem ms. 193, f. 145. 113 1635 (7143) august 22, Bucureştii t Adecă eu Oprea postelnicul, feciorul Zlatei, înpreună cu jupîneasa mea Anca, fata Lupului pehamicul de Jirov, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna lu Gherghe peharnicul, feciorul Predei dvomicul de Ceplea, de mare credinţă, ca să se ştie cum am fost cumpărat noi 5 case de rumâni în sat Ia Sărdăneşti, cu toată moşia lor, cît au avut şi de la Dumitru, feciorul Predei de Brăneşti, toată partea lui, cît au avut în Sărdăneşti şi cu vii cu tot şi o vie den în parte Didileştilor, de la Dumi-treasă şi o vie de la Stan Şoşoiul. însă am cumpărat în zilele lu ^eon voevodT Iară după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basaraba voevod, iar eu Oprea postelnicul, al Zlatei şi cu jupîneasa mea Anca de Rogojel, am vîndut lu Gherghe peharnicul, feciorul Predei dvomicul de Ceplea, toată partea noastră de în Sărdăneşti, cum scrie mai sus, şi de în cîmpu şi de în pădure şi den apă şi cu vaduri de moară şi cu vie şi cu 5 case de rumâni, cu feciorii lor, cîţi se vor afla. Şi rumânii să se ştie anume: Cîrlig cu feciorii-ş şi cu delniţa lui şi Iva cu feciorii-ş şi cu d61niţa lui şi Dumitra, feciorul lu Berivoe, cu feciorii-ş şi cu delniţa lui şi Radul lu Bălan cu feciorii-ş şi cu delniţa lui şi Stoica, feciorul lu Hîrţu, cu feciorii-ş şi cu delniţa 126 www.dacoromanica.ro lui şi moşiia lu Dumitru, feciorul Predei de Brăneşti, toată, cît au avut în Sărdăneşti, cu vie cU tot şi o vie den partea Didileştilor de la Dumitreasă şi viia de la Stan Şuşoiul de Gîrbovi. Şi această moşie cu rumâni şi vie, cum scrii mai sus, toată o am vîndut lu Gherghe peharnicul ot Ceplăa, derept 20 400 aspri gata. Şi am vîndut de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de pre înpre-jurul locului, de sus şi de jos şi denaintea domnu nostru Io Matheiu voevod, Ca să-i fie lui moşie şi coconilor în vecie. însă aşa ne-au fost tocmeală, cum de nu va fi lu Gherghe peharnicul aceşti rumâni şi moşie şi vii stătătoare, să avem noi a purta pîra şi gîlceava, iară Gherghe peharnicul să-şi ţie moşiia şi rumânii, cum o am vîndut noi, sau să avem a-i da moşie pentru moşie şi rumâni pentru rumâni şi vie pentru vie. Şi am pus şi blăstem, cum care de ruda noastră se va apuca de pîră sau de gîlceavă cu Gherghe peharnicul, acela să fie proclet şi anatema şi afurisit de 318 sveati otţi ije sut vă Nechei. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Mihai vel spatar ot Coţofăni i Dumitru Fi1anu vel pitar i ot Pîrîiani, Staneiul postelnicul i ot Ogru 1, Ni^co^la peharnicul i ot Zătreni, Standul postelnicul i ot Stîngăcea, Necula postelnicul i Iane Dumitrescul i ot Pîrîu, Miloş logofătul i ot Bibeşti, Udrea postelnicul i ot Fărcăşeşti, Drăghid postelnicul i ot Smîrdeşteţu, Necola peharnicul i ot Hărgetoaia, Mihaiu peharnicul. Şi au fost şi Stan Şoşoiul de Gîrbovi. Aceasta am scris, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceţi. H HAflHCAJf <13, AEfTKA'IT AWrW^ET, 8 E$K$pEI|JH, M'fcCEllA ABrŞCT KB A^HH, CEHEOT, K A-kT x3pMr2. Eu Oprea Zlate Pana logofăt Eu Miloş ot Pîrîu Dumitru vel pitar Eu Ian 6 Dumitrescu Eu Drăghici Standul postelnic ot Zetreni Eu Standul postelnic ot Pirine Eu Nicola peharnic ot Ogrumi t Mihai peharnic Eu Nicola ot Stăgăcea3 Bibi. Acad., CXXV/84. Orig., hîrtie (42 x 28,5), 10 peceţi aplicate. 1 Loc rupt. 2 „Şi am scris eu, Lepădat logofătul, in anul 7143 <1635>. 2 Toate semnăturile sînt autografe. Bucureşti, luna august 22 zile, simbăta, in 114 1635 (7143) august 24. f ffiHAOCTIEK» BOITEI», Îw MaTEIO E'KC'KpAEA B0HB0A3 H rOCnOAHHk. ^AEAT rocnoACTBO aah cie robeaehîe rocnoACTEJ aw acestui rob, anume Vladul Glăvăescul, sinii Oprei logofătul din Pizduleşti, ca să fie volnic cu această carte a domnei măle, să aibă a-şi ţină partea Badei Cioroiul de moşie, în deal den Şchei, www.dacoromanica.ro 127 toată cîtă să va alege, den hotar pînă în hotar [pînă în hotar] şi cu viile den deal. Păntru că i s-au fost tîmplat Vladului, de au încăput în robie încă den zelele lu Simion voivod şi au robit 36 de ae. I JDumnezău i-au făcut cale de s-au scumpărat şi au venit la moşieia lui şi a tătîni-său. Aflatu-ş-au moşiia vîndută, carea scrie şi mai sus, toată, de Costanden de Pizdeleşti şi ş-au căutat de moşie. Venit-au în pîră cu Costanden de faţă înn(ain>tea domnie mele şi aşa pîrîia Costandin, cum n-are Vladul neci o treabă cu acea moşie, că iaste a lui. Într-ac6ia, domnia mea i-am judecat să-şi ia 4 megiiaşi la mijlocul lor, să-i judece pre dereptate, cum vor afla cu sufletele lor. Şi s-au vut dennaintea domnii mele, să au luat 4 megiiaşi pre răvaşăle domnie mele. Şi acei megiiaşi i-au judecat, să ţie Vladul partea Badei, iar Costanden să ţie partea Neagului ot Şchei. ŞL au rămas Coîtaniin di lege şi de judecată den divan, denaintea domnie mele. Dereptu aceia, domnia mea încă am dat Vladului robul, ca să hie volnic cu această carte a domnie mele să aibă a-şi ţinea moşiia lui, partea Badei, toată, den hotar pînă în hotar, să-i hie lui moşie ohabnică. Iar cene va hi cumpărat dentr-această parte a Badei, să ia bănie dş la. cene i-au dat şi moşiia să hie a Vladului. Şi de nimenelea clinteală să n-aibă preste această carte a domnii m61e. Hkako Ai h^ct, no pem rocn>AcreA avi. H HenpdKHHK , CAM pEM TOCnOACTEA MH. IIkc aet8ct ka A^hh, k a^t x3pmi\ ţ îw LHaTEK» BWEBWAA, MHAOCTÎK» KOÎKÎK» fOCnOAHHK. HcnpABHHK, BEA AKOPHHK. Bibi. Acad., CCCXCIX/30. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete mare, aplicată.. 115 1635 (7143) august 28, Bucureşti. t L0.HAOCTÎEK» EOKÎEIO, Iw MaTEH IlACApASA BOEEOAKI H rOCnOAHHh KCOH 3EMAH âîrrppOEAAJfÎHCKÎH. ,A,AKAT TOCnOACTEO MH c!e nOKEA'feHÎE rOCnOACTSa iWH CKtTtH, ECOKECTKHtH MOHACTHP TAATOAEMH THCM’fcHA, TAE1KE ECTK JfPdM nptCKkTtH, MHCTHAH H nptEAdrOCAOEEHHtH EAAt,HMHU,E HALUSH SOrOpOAHU,E H HHCTHOE EA ScnEHÎE H MHCTHtH-UJ0M8 WTU.8 Et8mîHA EpM0HA)(8 KlfP TewAWCÎE H ECA.W SJATÎAM EMUW >KAB8l{H E*K CB’fcT’fcM M^Crt CETO, HKO Ai ECT CE’bT’kH MOHACTrip BHUJE MC, CEAO rA4T0AEMÎH TliC-M^HA WT WSJE CTpAHHA p kKEI THCM’feHEB8, E'KC CEAO CK CKC JfOTApOM WT nO B'KCSA, nOHEHCE ECTK CTAp H npAES CEAO CE-feTOMS MOHACTHpS H WT A'&AÎHS, A<1H H nOMHAOBAH H npHAOHCEH 8 CBlSTA MOHACTHp EJKE EHLUE pEMEHHA WT HHKI CTApH H AP^KHH TOCnOAApH H>KE npt>KAE HAC EKIEUJE. E-K TOM, ErAA EKICT Eh. AKHH /0.'I)(H£e8 SOEEOA, i WU.8 Er8MEHA rpHTOplE H CK MHH)fH WT CB'fcTA MOHACTHp THCM’feHA, WHH ECT HMAA np8)f FlpEA TOCnOACTEA ErO CK KAASrEplH WT CE’bTA MOHACTHp EhCTPHHA. H TASO npfcA MEpH0pH3U,H WT EhCTPHUA , KAKO ECT CEAO THCM’feHA nOAOEHH CEOHM WT A'fcAÎHS, F10MHA03AH WT F10K0HHAT0 EaCA-pASt EOEEOA H WT EOA’fepÎH WT K.OAIOEEIJIA. TaIKE B*K TOM, ffiHJfH’fe EOEEOA, TOCnOACTEA ETO TAEAAA H c8AHA no npAKA H no 3AKOH CK E'KC AHEAHOM , KSnHO CK npfeWCEElJJEHHÎH WU.KI ApjfÎHpEH BAA\ÎU,t HtKH^Op H KlfP EnHCKOn SjlpEM PlEHHHECKH H Klfp EnHCKOn /I8KA E83EECKH. H EHA'krt H npOMHTAA i&HX’H’fe EOEEOA KIIH3A nOKOHH"feM CTApH TOCflOAApH KHHr8 ^AHA EOEEOA H i’H.'ipMEH EOEEOA GTdpjrQ H PAA8AA EOEEOA EA4TAT0, KAKO ECT AAA H npHAOHCHA BKC CEAO ThCAV^HA 8 BHtlJc PEMEH8 CE’feTA MOHACTHP'. H EI^JEÎKE EHA^A H npOMHTAA /KHX’H’k EOEEOA H KHHSA WT np8)f H WT WCTAA, KHHrS EeHTHA’K EOEEOA 128 www.dacoromanica.ro h PdA&ta koekoa KddSrtpd h IlkTpdhiKOK koekoa w Mhpheh koekoA iHci.hS CH II'KTpS KOEKOA, KdKO ECT EHA WCTdA KdAgrEpÎH WT IihCTpHU,d; WT 3d|COH WT IipEA CUM KHIIIE pEMEHH KHASkl. T*kM>KE OyEO CMOTpHA AiHJfH'k KOEKOA KdKO ECT CÎd CK'kTd MOHdCTHp THCM’kHd HdHndME CTdpd WT KCA MOHdCTHpH WT CEH 3EMAA H nOMHAOKdHd WT KCH CTdpH KHASH APtKHH E>KE KHIIIE nilC H A©KpO HCThHCTKOBdA AţHfH-fc KOEKOA KdKO ECT CEAO THCM'kHd KCk Ck KkC )fOTdpOA\ npdKd A^AIHS ck’tT’tll AtOHdCTHp W+ THCM’kHd', d KdA^TEplH WT IlHCTpHIţd H"fcCT HAlkdA HHÎKE EAHTv pdKOT, HO WCTdA ECT WT 3dK^H ti WT IipEA fllHJfHEH KOEKOA, KdKO ECT WCTdA H WT IipEA HHEAt CTdfH TOCnOAdpH WT np’tWAE KP'kME, KdKO ECT KHIIIE nHC. H KTkC AP*^>KdA CK’kTd AlOHdCTKp THCM'kHd TOrO CEAO K*k MHp. IIOTOAI, ErAd GkJCT IIKHA, Kk AKHH TOCnOACTKd AtH, d Er^AIEKd EdCHAÎE WT EHCTphIXd, WH CKOMHA np8y pdAÎ nOAOKHIIO WT CEAO THCM’kHd, pEK8(|IH KdKO ECT CK’kT'kH AlOHdCTIip EHCTfHU,d. AdH H nOMHAOKdH WT EdCdpdGd KOEKOA H Wt‘ KpdfoREI|IH H npîlIAET npEA TOCnOACTKd MH Ud CEAO Ep’kHKOK'fcHH, TEpE C'knp’t ck AKU.8 KO AHU.8 ErSAXEHd EdCHAÎE WT EHCTpKU,d Ch ErSAtEHd TEWAWCTE UT THCdk’kHd 8 KEAHKIH AHBdH. B'k TOAI, rocnoACTKO aih rAEAdjf H c8AH)f no npdKA# h no 3dK0H ck KckAiH noHTEiifiHM î npdKH-teaîe rocnoACTKd mh h npoMHTdjf rocnoACTKO mii h khhSa hm wt A’fcAîn# h wt npSjf H KHHrS ffiupEH KOEKOA WT WCTdA nO KdASrEpîll U'T EHCTpHU,d Hd p»Kd WTU.8 TEWAWCÎE ErSMEHd K A*kT *34H, KdKO ECT KHUIUIE nHC. TdîKE K*k TOM, rocnoACTKO A\H KHA'fcllIE K"k +IHy np8)f H KdpdHÎE , TOCnOACTKO MH/KE nOMHCA-kf K"k Cp'kAkU.d AtOd Eord pdAÎ dl|/E nOKSlIHf rocnoACTKO MH CEAO EdCH-AEEH WT Hd npdKHTEA TOCnOACTKd MH ndH ^pdrOMHp KEA dpMdlil, pdAÎ Y >KHATHU,H nA-HESH rOTOKH, dlflE Ad^ li npHAOKHJ' TOCnOACTKO MH K"k CK’kTd MOHdCTHp EHCTpiUid, Ad AP^’KHT KkC CEAO EdHAEEH, d CK'kTd AtOHdCTHp THCAfkHd A<» AP'KJKHT KTvC CEAO rAdrOAEMllI THCM’kHd H Ad KklTH KdASrEpkl H MOHdtTHpkl K"k MHp HHH WT Kk AP^H, KdKO HdHndME, MHOTO npSjf H KdpdHÎE K"k HHJ* A<» H"fcCT, HO A<» ECT CK’kT’kM AtOHdCTHpH KHIIIE nHC WT SKp’knAEHÎE, d TOCnOACTKd AtH H nOK01H"kM pOAÎTEAIE TOCnOACTRO MH, K’kMHOE K'kCnOMHHdHÎE, nOHElKE TdKO CkTKOpHJf TOCnOACTRO MII ScTpOEHÎfc KTv HH)f, KdKO KHIIIE p’ky. H ndKH Ad ECT CK'kT’kH MOHdCTHp THCM'kHd BAdTd EhCTPHUEiT8a8h, WT TonAHIVk A O Epk30 TpkAd, KHIIIE KoBd4EU,d, nOHEIKE X CTdpd H npdKd WMHHk CK'kT'kH AflOHdC-THP, nOMHAOBdHHd WT CHM KHASH KHIIIE nHC. (1 nOTOAt, HMdA ECT flp8]|f ErSMEHd TpH-TOpÎE WT THCM’kHd Ck 4EpH0pH3U,H WT EHpklII npEA MHX’H'k KOEKOA, pEKglJJH MEpHO-PH3U.H WT EHpklII, KdKO ECT BAdTO EkCTPHU,EA8a8h HHX’HOM WT A^A^S, lîOMHAOKdHÎE WT nOKOHHdrO PdA^A KOEKOA KdASrEpd. E*k TOM , AlHX’H'k KOEKOA StAO A06P0 C8AHA H WBp'kTdA ECT Ck K"kC AHKdHOM TOCnOACTKd ErO, KdKO ECT TipdBd MHAOKdHÎE Hd CK'kTd MOHdCTHp THCAfkHd, KdKO ECT RHIIIIIIE nHC, d HEpHOpH3U.H WT CK'kTd MOHdCTHp EHpklII, HHHT05KE H"kCT HAtdA R*k BAdTd EhCTPHU,EA8a8h CAfklUEHÎE, H*k WCTdA WHH WT 3dK0H WT npEA ffiHJfHEH KOEKOA H Ck KHHrd MHX’HEH KOEKOA WT WCTdA Hd CK'kTd MOHdCTHp THCM'kHd, ndKkl B A"kT X3>IH. TdKOlKAE H rocnoACTKO MH Ady H nOHOKHy KHHSA H STKp'kAHJf nOM'kHS Ck CÎA KHHrd rocnoACTKd MH, IdKO Ad ECT CK'kT'kH MOHdCTHp THCAfkHd E5KE 'RHIIIIIIE p-ky CEAO TAdrOAEMÎE THCM'kHd BkC H Ck KkC JfOTdpOM H BAdTd EhCTPHI|,EA8a8h BHIIIE nHC, A^AÎH8 H K-k W]fdE H Bk SKp'knAEHÎE HHOKklMlKE B'k nHl(l8, r'OCnOACTBd MH, flOM'kH'k^ H HE WT KOrOlKAO HEnOKOA'kBHMOM, nO PE4EHÎA TOCnOACTKd MH, B'k R'kKkl. Ce H CB’kA’fcTEAlE nOAOlKHJf rocnoACTKO A\h: ndH XpH3A BEA BdH EpdAEBCKÎH, HdH HEdIIIKO KEA A^OpHHK, ndH T^HropTE BEA AOTOlJlET, ndH A^AWTpS BEA BHCTHIdp, ndH AlHX’dH KEA endTdp, ndH HeAEAKO BEA KASMdp, ndH EdCHAÎE KEA CTOAHHK, ndH E83HHKd BEA KOAtHC, ndH ESMHHd BEA nEX’dpHHK, ndH KoCTdHTHH np*kBÎH npEACTdTEA. H HCnpdBHHK, KEA AOTOlJSET. H d3, T8AOp8 enSAEH, BpdT AtdAH A^dtÎTpS AOrO$ET, rt\d3dX' B'k BEC ESKSpElflH, At'kCEU.d dKrScT KH-rW AKHH H WT CkSAdHÎA MHfd WT fÎAdMd A© HHHA, TEMEHÎAt A^TOM, K A-kT x3pMr, A-kTd TOCnOAHHA xd^f- www.dacoromanica.ro 129 t Iw Mm» kwekwa<«, mhaoctîk» bojkîk» rocndAHHK.. ţ Iu» flldTEI© BOEBOA ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată. Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi cinstitei ei uspenii şi preacinstitului părintelui egumen ieromonah chir Teodosie şi tuturor fraţilor, cîţi trăiesc în acest sfînt loc, să-i fie sfintei mănăstiri mai sus scrise satul numit Tismana, de amîndouă părţile pîrîului Tismana, tot satul cu tot hotarul, de pretutindeni, pentru că este vechi şi drept sat al sfintei mănăstiri şi de moştenire, dat şi miluit şi dăruit sfintei mănăstiri, care este mai sus zisă, de către alţi bătrîni şi de demult domni care au fost înaintea noastră. întru aceea, cînd a fost în zilele lm Mihnea voievod, iar părintele egumen Grigorie şi cu călugării de la sfînta mănăstire Tismana, ei au avut pîră înaintea domniei lui cu călugării de la sfînta mănăstire Bistriţa. Şi aşa au pîrît călugării de la Bistriţa că satul Tismana este jumătate al lor de moştenire, miluit de răposatul Basarab voievod şi de boieri, de Craioveşti. Deci, întru aceea, Mihnea voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu tot divanul, împreună cu preasfinţiţii părinţi arhiereii vlădica Nichifor şi chir episcop Efrem de Rîmnic şi chir episcop Luca de Buzău. Şi a văzut şi a citit Mihnea voievod cărţile răposaţilor domni bătrîni: cartea lui Dan voievod şi a lui Mircea voievod cel Bătrîn şi a lui Radul voievod cel Bun cum au dat şi au dăruit tot satul Tismana mai sus zisei mănăstiri. Şi încă a văzut şi a citit Mihnea voievod şi cărţile de pîră şi de rămas: cartea lui Vintilă voievod şi a lui Radul voievod Călugărul şi a lui Pătraşcu voievod şi a lui Mircea voievod şi a fiului său, Petru voievod, cum au rămas călugării de la Bistriţa de lege dinaintea acestor mai sus zişi domni. Intru aceea însă, Mihnea voievod a socotit că această sfîntă mănăstire Tismana este mai veche decît toate mănăstirile din această ţară şi miluită de toţi bătrînii domni dinainte, care s-au scris mai sus şi bine a adeverit Mihnea voievod că tot satul Tismana şi cu tot hotarul este dreaptă dedină a sfintei mănăstiri de la Tismana, iar călugării de la Bistriţa nu au avut nici o treabă, ci au rămas de lege şi dinaintea lui Mihnea voievod, cum au rămas şi dinaintea altor bătrîni domni dinainte vreme, cum este mai sus scris. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire Tismana acel sat în pace. După aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar egumenul Vasilie de la Bistriţa, el a ridicat pîră pentru jumătate din satul Tismana, spunînd că este al sfintei mănăstiri Bistriţa, dat şi miluit de Basarab voievod şi de Craioveşti. Şi a venit înaintea domniei mele la satul Brîncoveni, de s-au pîrît faţă în faţă egumenul Vasilie de la Bistriţa cu egumenul Teodosie de la Tismana în marele divan. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am citit domnia mea şi cărţile lor de moştenire şi de pîră şi cartea lui Mihnea voievod de rămas a călugărilor de la Bistriţa la mîna părintelui Teodosie egumenul în anul 7098, cum este mai sus scris. Deci, întru aceea, domnia mea, văzînd între ei pîră şi ceartă, domnia mea m-am gîndit în inima mea, pentru Dumnezeu, de am cumpărat domnia mea satul Vaideei de la dregătorul domniei mele pan Dragomir marele armaş, pentru 400 galbeni bani gata, de l-am dat şi am dăruit domnia mea sfintei 13» www.dacoromanica.ro mănăstiri Bistriţa să ţină tot satul Vaideei, iar sfînta mănăstire Tismana să ţină tot satul numit Tismana şi să fie călugării şi mănăstirile în pace unii de către alţii, ca mai mult pîră şi ceartă între ei să nu fie, ci să-i fie sfintei mănăstiri mai sus scrise de întărire, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele veşnică pomenire, pentru că aşa am făcut domnia mea aşezare între ei, cum s-a zis mai sus. Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri Tismana balta Bistriţelului, de la Topliţa pînă la Brăzogîrla, mai sus de Covaceţa, pentru că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri, miluită de aceşti domni mai sus scrişi. Iar apoi, egumenul Grigorie de la Tismana a avut pîră cu călugării de la Virăş înaintea lui Mihnea voievod, spunînd călugării de la Virăş că balta Bistriţelului este a lor de moştenire, miluită de răposatul Radul voievod Călugărul, întru aceea, Mihnea voievod a judecat foarte bine şi a aflat cu tot divanul domniei lui că este dreaptă miluire la sfînta mănăstire Tismana, cum este mai sus scris, iar călugării de la sfînta mănăstire Virăş n-au avut nici un amestec la balta Bistriţelului, ci au rămas ei de lege dinaintea lui Mihnea voievod şi cu cartea lui Mihnea voievod de rămas la sfînta mănăstire Tismana, iarăşi în anul 7098. De asemenea, şi domnia mea am dat şi am înnoit cărţile şi am întărit pomana cu această carte a domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri Tismana, care este mai sus zisă, satul numit Tismana, tot şi cu tot hotarul şi balta Bistriţelului mai sus scrisă, dedină şi de ohabă şi de întărire, iar călugărilor de hrană, domniei mele, pomană. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele în veci. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craiovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin întîiul postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt. Şi eu, Tudor spudei, fratele mic al lui Dumitru logofătul, am scris în oraşul Bucureşti, luna august a 28-a zi şi de la facerea lumii, de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7143, anii domnului 1633. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., M-rea Tismana, 1/19. Orig., perg. (35 x 53), pecete timbrată. Cu trad. din 1844; alte trad. ibidem, ms. 329, f. 175—176 şi 335, f. 30— 32. EDIŢII. Ştefulescu, Tismana, 310—315. 116 1635 (7143) august 29. f /Hemoctiek. KOJKÎElb, Iw (KdTEH fidcdpdEd koekoa4 h rocrrtAHtrk. Hmuiet rocnoACTBO mh la voi satelor ale sfinţii mănăstiri Tismeana carii aţi fost fugiţi în Ţara Turcească de bogate nevoi ce aţi avut, anume Jidoştiţa i Bucina i Precrîstiea i Cliceveţul i Brtsniţa i Şuşiţa i Erhoviţa şi alte sate, toate ale mănăstirii. Dup-aciasta, vă dau în ştire domnia mea, în vrtme ce veţi vedea această tarte a domnii mele, iar voi să căutaţi să veniţi toţi carii de pre unde veţi fi www.dacoromanica.ro 131 răsipiţi la sat Jidoştiţa, să vă faceţi case şi să vă apucaţi de loc şi de hrană, iar de la domnia mea veţi avea milă şi căutare pentru, sfînta mănăstire. Şi să căutaţi să veniţi la domnia mea nişte oameni buni şi bătrîni să vă dau domnia mea învăţătură, mai mult să nu mai umblaţi aşa, că nici un bine nu veţi mai vedea, ce să vă aşezaţi la moşie. Aceasta v-am scris domnia mea. Hh rOCnOAHHh. îw ffldTEIO KOEKOA Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII 29. Orig., hirtie (29 X 20), pecete aplicată. Copie ibidem, ms. 329, f. 83. EDIŢII. Dinculescu, Doc. ţărani, 29—31. 117 <1635 septembrie 1 — 1636 august 31) 7144. Scris-am eu Arbănaş zapis la mîna jupînul lu Postolachî comisul, de mare [de] credinţă, să fie de fune Puiască dintru jumătate de moş a patra parte vîndut, în hotarulu Glodenelur, de apa Crîcovului, pînă în malul stînii şi de mal pînă apa Nucetului, tot Puiască. Şi iară au vîndut Arăbănaş, de apa Nucetului, pînă în malul stînii, de fune lu Drăgoiu, de într-o jumătate de moş, partea lui ce i se va alege, totă, jupînului lu Postolachî. Şi o a vîndut de bunăvoe lui, ughi 8, bani gata. Şi mărturie popa Toder şi Arbăna<ş> şi izbaşa Nedelco şi Stan Cîoj-denul şi Muşat. Pis popa Preda, leat 7144 <1635), ca să fie de mare crede un bou şi au cumpărat parte din funea Budeascâ, a-treia, drept bani gata ughi 2 pol. Şi mărturie au fost: Danciul şi Neagoe i Chiriţă i Voico ot tam i Pădure i Pătru i Chira i Badea. Şi am scris eu, Mihai, leat 7144 <1636). Eu Pătru vînzător. Arh. St. Buc., Condica m-rii Ţrivalea, nr. 477, f. 41v. Copie; altă copie, ibidem, ms. 371, 1.22v-23. 132 www.dacoromanica.ro 119 <1635 septembrie 1 — 1636 august 31> 7144. f Eu Vlaicul am scris al mieU zapis să. fie la mîna lu Negoe cum să se ştie că i-am vîndut 8 locure de la Priseceni pre bani gata ughi 11, să-i fie lui şi fecioriloru lui de moşie, că o-m dat de a me bunâvoe. Şi mărturie au fost: Udrişte, fratele Vlaicului i Dobrin i Negu i Drăgan i Radul al Bietei i Gherghi. Şi am scris eu, popa Stoica. Şi am pus degetul. Şi am băut vedre cîte 4... 1 în zile lu Mateiu voevod valet 7144. Muzeul Olteniei, doc. 52. Orig., hîrtie (16 x 22). 1 Loc alb. 120 <1635 septembrie 1 — 1636 august 31> 7144. f Să se ştie acesta zapis al lu Zîmă şi al frate-său, lu Căzan şi al nepotă-său Gonţie, pentru că au avut pîră pentru nişte ocină de la Cîndeşti, a moşă-său. Deci alalţi ai lor toţi au avut de ş-au dat părţile la cheltuiala aceia ocine, iar aceşti fraţi ce sîntu mai sus scrişi n-au avut putere să-şi dea părţile la chel-teiala acei ocine de în Cîndeşti. Deci după aceia şi-au întrebat toţi fraţii ce au avut pre acea ocină de la Cîndeşti. Deci n:ci unul de în fraţii lor n-au avut putere să dea partea acestor fraţi ce sîntu mii sus scrişi. Deci, după aceia, ei au înfrăţit pri Muşat croitorul să dea toată cheltuiala acestor fraţi, ce sîntu mai sus scrişi şi să fie 2 fraţi: Muşat 1 frate şi Zîmă şi Căzan şi Gonţea altu frate, pre partea lor de ocină de la Cîndeşti şi de apă şi de uscat şi de în pădure şi de în hotar pînă în hotar. Şi mărturie au fost fraţii lor de pre ocină, pre nume: Nan şi frate-său Ananiia şi frate-său popa Topcia i Drago mir cimpoitorul i Nichifor i Lera Onirica i Efrem i Stan Boneiul i Stan Ivul i Văsiiu i Iano i Stanciul Lerei i Lepădat i Lera lu Hîrs i Radul Băşceanul şi Ivan, feciorul Radu i Radul, feciorul lu Drăgulin ot Chiojdu ot Bîsca. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetele. Şi se-au scris în zileld lu Mateiu voeVod Băsărabă. ____ H Haqpvrajf d3, non UlEpBdH ivt ccav IIvrp'hrtayE, b-k n-bT x3p«A 1- Nan. Anania. Popa Topcia. Drago mir. Nichifor. Lera. Efrem. Stan. Stan Ivul. Văsiiu. Ianoi Bibi. Acad., CXCVT/75 a. Orig., hîrtie (14 x 21,5). Un al doilea original cu mici deosebiri. ibidem, CXCVI/75b. 1 „Şi am însemnat eu, popa Şerban, din satul Pătîrlage, în anul 7144. www.dacoromanica.ro f!33 121 <1635 septembrie 1 — 1636 august 31>, 7144. 'H xaTteivdiTig f|pfl>v rpiydpioţ pr|TpoJtoA,fjii(; OuyKpopXax'iaţ 8iâ xob rcapov-xo? yp&ppaioţ 8r|A,OJE0£vxr|(;, paKdpi pT|ipo7ioX.T|iT|(;, paxâpi fix°VTaS> ^ lepop£vo? fj XaiKOţ, dîiolo? epavei 8xio?. IIpd)iov pev SeiSco x6v vd ăxei âKeîvriv xf)v Ttavayiav 6jeo0 elvai el? x6 pova Oeâcpopcov icaxepeov xâv £v NiKaia Kai fj peplţ xou pexd xob icpoSdxou ’louSa Kai 6 Kl.pog xou pexd iov SidpoXov A£yco 8£ SksIvov 6jio0 8£v mdai elq aeadpa dxouxo x6 Zloşoma, ce s-au zis mai sus, iarăşi l-au cumpărat boeriul domnii mele Barbul clucera din Poiană de la jupan Theodosie logofătul i de la feciorul lui, Preda, nepotul Predii banul, acum, în zilele domnii mele drept 330 galbini gata. Şi au văzut domnia sa şi zapisul de vînzare la mîna Barbului clucera, cu mărturii. 7144 leatu. www.dacoromanica.ro 135 Această copie s-au scris de protopopu Radu ot Craiova. Hrisovul cel adevărat să află la boerii Poenari. Biblioteca „V. A. Urechia", ms. V/55, f. 173. Copie după trad. Documentul ne-a fost comunicat de Paul Păltânea. 1 La sfirşitul rindului, marginal, scris cu chinovar: „Este al 3-lea document al moşiilor Scorila şi Ascunsa". * Loc alb In text. * Nota lui Dionisie Eclesiarhul, scrisă cu chinovar. 4 La sfirşitul rindului, scris cu chinovar: „Zlaşoma". 6 La începutul rindului, scris cu chinovar: „semnele moşiei Zlaşomei". 123 <1635 septembrie 1 — 1636 august 31), 7144. Hrisovul răposatului Io Matei voevod de la leat 7144 <1635—1636). Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Băsăraba voevod i gospodină. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce sa cheamă Mărginenii, unde să prăznuiaşte hramul sfinţilor şi mai marelor voivozi Mihail şi Gavriil, şi părintelui nostru episcopu chir Parthe-nie, năstavnicul acestui lăcaş şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus ocină şi rumâni în Căpriorul, însă toată partea lui Stan logofătul du peste tot hotarul vericît să va alege, şi să fie în pace de cătră Vlaicul, nepotul jupîn£sii Vişii, pentru că această ocină şi rumânii dîn Căpriorul iaste a mănăstirii Mărginenii, dată şi miluită de Stan logofătul, bărbatul jupînesii Vişii. Şi tot au ţinut cu pace. Iar cînd au fost acum, în zilile domnii mele, iar Vlaicul au scornit pîră, zicînd că are şi el ocină în Căpriorul despre mătuşa sa Vişa. Şi au venit de s-au pîrît dă faţă înnaintea domnii m61e. Intr-ac6ia, domniia mea am judicat şi am dat la mijlocul lor 6 boiari anume: Ilie vornecul ot Comeşti i Cîrstiian vomecul i Tănasi păharnicul ot Bărbăteşti i Iane căpitanul i Drăghici i Oana ot Căpriorul, ca să adevereze cu sufletele lor, are Vlaicul ocină în Căpriorul despre jupîneasa Vişa, au nu are. Ded aceşti boiari au strînsu mulţi megiiaşi dupre înprejurul locului şi au adevărat foarte bine cum că n-are Vlaicul nici o ocină în Căprior, d au umblat pîrînd fără ispravă. Aşijderea şi nişte delniţe ce le-u fost vîndut Vlaicul după moartea jupînesii Vişii încă să fie ale mănăstirii, căci n-au avut treabă să le vînză. Iar cîte au vîndut jupîneasa Vişa pînă au fost ia vie, să fie vîndute. Şi am văzut domniia mea şi cartea acestor boiari la mîna părintelui Parthenie cum scrie mai sus. Drept ac£ia şi domniia mea încă am dat mănăstirii Mărginenii, ca să ţie această odnă şi rumîni dîn Căpriorul, cu bună pace, că au rămas Vlaicul de lege şi de judicată, ca să nu mai aibă treabă. I ispravnic, saam red gospodstva mi. Arh, St. Evc., Condica m-rii Mărgineni nr. 454, i. 87. Copie. 124 1635 (7144) septembrie 3. f Scr. Dapă, Dumitrescu, Doc. istorice, p. 327— 328. 126 1635 (7144) septembrie 5. t /SlHrtOCTÎtO KO>KllO, Iw ffldTEH EdCdpdKd BOEKOAd H TOCnOAHH'K. ^dKdT rOC-(10ACTB0 MH CIE (IORE/IEHÎE TOCnOACTEd MH BOAEpOM rOCn»AcTRd dUH SdCl/tÎE cndTdp, ciihk MGuidTOK EiicTHtapca să fie volnic cu această carte a domnii www.dacoromanica.ro 137 mele să-şi ţie moşiile ale tătîini-său, lu Muşat vistiiarul, cîte se vor alege veri vii, veri ţigani, veri rumâni, veri bucate, vâri ce se va alege din moşiile tătîini-său. Păntru c-au avut Vasilie spătarul pîră cu cinstit deregă-toriul dumnii mele jupan Ivaşco vel dvornic păntru fii-sa Mariia. Şi au venit Vasilie spătarul înpreună cu cinstit boiarinul dumnii mele jupan Ivaşco vel dvornic de au stătut de faţă în divanul dumnii m£le şi aşa pîrii Ivaşco vornicul cum să aibă parte fii-sa Mariia şi de moşiile lu Muşat vistiiarul. Iar dumnie mea am judecat înnpreună cu tot cinstitulu divanul domnii mele cum nu se cade să aibă parte din moşiile lu Muşat vistiiarul, numai să aibă părţi moşiile despre mumă-sa, jupîneasa Samfira, cît se va alege pînă acum nevîndute, vâri rumâni, vâri ţigani, vare ce moşii vor fi din partea mîini-sa, tot, să aibă a-npărţi, cum i-au judecat boiarii dumnii măle, iar cu altu să n-aibă treabă nimica boiarinul dumnii m£le jupan Ivaşco şi cu fii-sa Mariia şi cu coconele ei. Iar ce s-au vîndut pînă acum să fie vîndut, vare rumân, vare ţigan, vare vie, vare ce moşii vor fi vîndute, tot să n-aibă treabă. Şi această carte să calce toate cărţile, păntru că i-am judecat dumnie mea de cîteva ori. Iar boiarinul dumnii mele care iaste mai sus scris jupan Ivaşco vornicul, tot n-au vrut să se lase pre judecată. Deci dumnie mea am dat această carte a dumnie mele lu Vasilie spătarul să calce toate cărţile măle cîte le-am făcut pînă acum. HHdKO Aa hect, no pemehie rocnoAcrea aih. H HCnpdKHHK, CdAK pEM rOCnOACTKd AIH. IlHC M-fcCElţd CEnTEAIBpÎE E A^HH, dET x3pAHA-f îlV ffldTEH BWEEU>A<1, MHrtOCTHK» E*»KHK> rOcnOAHHh. îlV ffldTEK» KOEKOA Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XLVI/9. Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete inelară., aplicată. Copie ibidem, pis. 204, f. 377v—378. 1 „Bă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul," ... 127 1635 (7144) septembrie 8. f Adecă eu Stroe şi fratele lu Stroe, Pătraşco, scris-am şe mărturisim cu acesta zapis al nostru, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dedului Bucureştenul ot Călineşti, cum să să ştie c-am vîndut stînjăni de ocină 79 1 den sat den Dărmăneşti ot sud Prahova, dereptu aspri gata 7990 1 şi să abă şi vad de moră cît să va alege cu fraţi. Şe am vîndut den apa, den silişti, den cînpu, den pădure, de preste tot hotarul, den hotar pînă hotar, cît să va alege cu fraţi, ca să-i fie dumnilui moşie şi coconilor dumnialui. Şi o-m vîndut de a nostră bunăvoe, fără nice o silă. Şi la tocmală noastră, şi omeni buni mărturii: iuzbaşa Stan din Dărme-neşti, jupînul Miho din Bucureşti, Conda negoţitorul den Călinişti. Eu Cozma negoţitor de Comăneşti, eu amu scris acesta zapis. IIhc MECHlfh [Ah.HH] CEnTEKpÎE, A^™ H, Eh /UT x3pMA 2. Eu Stroe. Eu Pătraşco. [Eu Pătraşco.] 138 www.dacoromanica.ro Eu Dănilcea. Eu Stroe de rîndul inelului n-am avut, ce am pus degetele. Muzeul de istorie al municipiului Buc., nr. 13 730. Orig., hîrtie (32 X 21), 5 peceţi aplicate. 1 Cifră corectată. * Scris luna [zile] septembrie, zile 8, în anul 7144 (1635). 128 1635 (7144) septembrie 8. f Grigorie preosfeştenom arhiemitropolit Zemle Vlaşscoe i jupan Hrizea vel ban Cralevschii i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru Dudescul vel vistier i jupan Miho biv vel spatar i jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Tudosie biv vel logofăt i jupan Nedelco Boteanul vel cliucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Dumitru vel pitar i jupan Dragomir vel armaş i jupan Oprea vel agă i jupan Radul vtori vistier i Sima vtori logofăt i Radul vtori postelnic i Stroe logofăt i Bunea logofăt za vistierie şi alalţi boiari toţi mari şi mici, scriem cartea noastră a tuturor, ca să fie la mina jupînesii Radii, ce au fost jupîneasa lui Staico paharnicul Rudeanul, ca să să ştie cînd s-au înpreunat cu bărbatul ei, Staico pehamicul, avut-au jupîneasa Rada sate şi moşii şi rumâni şi ţigani şi vii şi de toate de zăstre de la părinţii ei. Deci, cînd au fost în zilele lui Leon voe-vod, iar Staico paharnicul, el au căzut într-o nevoe de cătră Leon voevod, zicînd că au rămas neşte bani domneşti de la Pătru vodă la tată-său Tudosie logofătul Rudeanul şi au avut mare nevoe şi strînsoare. Intru aceia, Staico paharnicul, daca au văzut aşa, într-alt chip n-au avut cum face ca să-şi scoaţă capul, ci fiind satele jupînesii Radei de zestre departe de casa lui, sculatu-se-au de le-au vîndut, şi i-au dat sate pentru sate şi rumâni pentru rumâni, că nu se-au îndurat de satele lui de lîngă casă să le vînză, ci au vîndut întîi satul Frăţeştii şi i-au dat satul Fometeştii şi i-au vîndut Creţuleştii şi i-au dat Sîmbureştii şi i-au vîndut viile de la Ceptu-rile şi i-au dat viile de la Copăcel şi ocina de la Cacaleţi fără rumâni. Şi i-au vîndut partea ei den Muşcel şi den Fîntîn61e şi den Roma şi den Tătărăi şi i-au dat Runcul cu rumânii, fără alte datorii ce au fost Staico paharnicul dator ei ughi 300 şi fără de alte bucate ce i-au fost vîndut Staico paharnicul. Şi i-au făcut şi zapis cu slova Iui şi cu pecetea lui şi cu blestem şi cu mulţi boiari mărturie scrişi în zapis, rudeniia lui. Şi tot au fost pre s6ama ei aceste sate cu pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domnului nostru Io Matei Basarab voevod, iar jupîneasa Rada, ia încă au căzut într-o nevoe. Deci n-au avut ce să facă ca să-şi scoaţă capul den nevoe, ci au făcut aceste sate vînzătoare. Şi au întrebat pre toate rudele bărbatului ei Staico paharnicul şi pe Andrei spătarul Rudeanul şi pre toţi nepoţii lui, cîţi au avut, ca să cumpere dentr-acăste sate şi moşie ce i-au dat ei, să-şi scoaţă capul şi ia dentr-acea nevoe. Iar ei n-au vrut să să apuce a cumpăra nu mai mult de un ban. într- aceia, jupîneasa Rada, dacă au văzut aşa, au făcut cum au putut şi s-au îndatorat pe la neguţători şi au pus acăste sate zălog la cine au aflat bani, de se-au plătit şi se-au mîntuit de acea nevoe. www.dacoromanica.ro 139 Drept aceia şi noi, încă văzînd zapisul lui Staico paharnicul lamînaei pre această tocmeală ce scrie mai sus, făcut u-i-am această carte a noastră, a tot sfatul, mari şi mici, ca să fie volnică această jupîneasă Radă, cu această carte ce scrie mai sus, a le ţinere şi a le vinde, să să plătească dă datorie şi a face ce-i va fi voia. Şi cine va cumpăra încă să fie cu pace şi moşie stătătoare în veci. Şi de cătră nimenea val sau opreală să n-aibă, că aşa am dat noi toţi. Şi într-alt chip să nu fie. Şi pentru credinţa întărit-am şi cu peceţile şi cu iscăliturile mai jos. Pis Dumitru logofăt u Bucureşti, septemvrie 8 dni, leat 7144 <1635>. Grigorie mitropolitul. Hrizea vel ban, Ivaşco dvomic. Grigorie vel logofăt. Radul vistieriul. Arh. St. Buc., Condica m-rii Hurez, 719, f. 272—273v. Copie, Altă copie ibidem, ms. 449, f. 112v— 113v. 129 1635 (7144) septembrie 8. f ffl.HrtOCTÎE» KOKÎEM, Iw ffidTEH KdCdpdEd K6EK6AÎ H rOCnOAHHTi. ^dEdT TOC-noACTBO rt/iH cTh noBErtlJHÎE rocnoACTBd mh KSruMUtEB Marii, fata jupan Ivaşco vel dvomic ce-au fost jupîneasa lu Vasilie spătarul, ca să fie volnică cu această carte a domnii mele înpreună cu coanele ei Neacşa i Vilae i Ioana, de să caute ce va afla bucate de ale lu Vasilie spătarul vîndute de dînsul, de cînda se-au înpărţit de jupîneasa lui Mariia veri rumâni, veri ţigani, au moşii, au bucate, mîncar ce se-aru fi vîndut, tot să fie volnice ale luoare la cine le va afla pre seama lor. Căci se-au sculat Vasilie spătarul de o au lăsat fără lege, fără judecată cu aceste cocoane. Şi aşa l-au ajunsu cu divanul şi cu pravila. Şi de cătră nimenilS opreală să n-aibă. Hhako a* h1ect, no pE4 rocnoACTKd mh. H HCnpdBHHK, CdM pE4 rOCnOACTEd MH. HhC CEnTEdltBpFE H ETk x3pi»A. ţ IlV ffldTEH KWEKWAd, AUMOCTÎIO E05Kλ TOCnOAHHk. Iw ffldTEIO BOEBOA Arh. St. Buc., "M-rei Ctmpulung, LX/8. Orig., hirtie (29 x 20), pecete inelară, aplicată. 130 1635 (7144) septembrie 12. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mathei Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească. Dat-au domnia lui, această poruncă a domniei lui slugii domniei lui Dimei călăraşul şi jupînăsei lui Vişăi ot Liudeşti şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie la Liudeşti, însă partea popei lui Drăgan toată şi partea preotesei lui Radei toată, din cîmpu şi din pădure şi din apa Colintinii, de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe semnele cele vechi pentru că nu fost de baştină a Dimei călăraşul şi a jupî-nesei lui Vişăi de la părinţii ei, popa Dragau şi preoteasa lui, dată de zestre. 140 www.dacoromanica.ro Iar au cumpărat sluga domniei lui Dima călăraşul, înpreună cil jupî-neasa lui Vişa, moşie la Li ude şti, însă partea Voicăi, fata popei Zîmă, toată, de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat sluga domniei lui Dima călăraşul şi jupîneasa lui Vişa drept 750 aspri gata. Iar au cumpărat sluga domniei lui Dima călăraşul moşie la Liudeşti, de la Rădan, însă partea unchiu-său, Stoicăi Borancea toată, oricîtă s-ar aldge din hotar pînă în hotar, drept 350 aspri gata. Iar au cumpărat sluga domniei lui Dima călăraşul şi cu jupîneasa dumnealui Vişa moşie la Liudeşti, însă partea lui Stan căpitanul toată, de preste tot hotarul 1 hotar pînă în hotar, pentru că o au cumpărat Dima călăraşul drept 700 1. Şi au fost mărturii ann 1 Creţuleşti, Stan logofătul şi din Cocani, Braţul şi Stan şi Novac din Bircii ş 1 re călăraş din Liudeşti şi din Bueşti, Stan şi fratele lui Dragomir şi din 1ana lui Bran, popa Duşman i procii. Meseţa septembrie 12 dni, 71-44 <1635>. Bibi. Acad., DCXXV/86. Ccpie din sec. XVIII. EDIŢII. Petra, Tezaurul, 176—177. 1 Loc rupt. 131 1635 (7144) septembrie 13, Scris-am eu Ianciul ot Fleşti acest al mieu zapis la mîna jupînului Ghiorghie, cum să să ştie că i-am vîndut 3 pămînturi de loc, funie dăplin la Samara, dîn fune Mănească, drept 700 de bani, însă un loc lîngă Răducel, la Luncă, de lungu, dîn pădure pînă în Cotmeana, al doilea loc la gura hăleş-teului, al treilea locu la moara Untei. Şi am vîndut de a mea bunăvoe moşie aleasă. Şi am întrebat pre toţi fraţii şi n-au cumpărat, d o am vîndut jupînului Ghiorghie ca să-i fie lui şi fiilor lui cîţi îi va da Dumnezeu şi nepoţilor şi strănepoţilor, ohabnică. Şi au fost mărturii, anume: jupan Alecse i pan Manea i Duminică al lui Colceac dîn Samara, uncheaşul Oprea i Răducel ot tam i Vladul Nărăcea ot tam şi alţi oameni buni mulţi. Pis Dumitru logofăt şi Oprişu, feciorul Relii, meseţa septemvrie 13 dni, anul 7144 <1635>. Eu Ianciul ot Fleşti vînzătoriu. Arh. St. Buc., Ccndica m-rii Tms.Ua, 477, f. 41.Ccpie; altă ccpie ibidcm, ies. 271, f. 12. 132 1635 (7144) septembrie 14. Adecă, noi, megiiaşii care ne-au strins popa Ianache din Morînglavi, pre nume am fost: Irimiia egumenul ot svînta mănăstire Căluiu, ce au fost de moşie din Stăneşti şi popa Manea din Strezeşti şi Maxim ieromonahul din sfînta mănăstire Stăneşti şi Stan Bălin din Chinteşti şi Pătru din Bărbăteşti şi Dragomir Robul din Doba şi Ivan Buciumeanul. www.dacoromanica.ro 141 Deci am căutat şi am adevărat cu banul Radul Buzescul pentru un deal de vie: iaste pre moşiia Stăneştilor au iaste pe moşiia Şărbăneştilor? Deci noi am umblat cu banul Radul Buzescul din hotar pînă în hotar, din piatră în piatră. Deci am văzut cu banul Radul Buzescul dinpreună că este dealul de vie pe moşiia Şărbăneştilor. Deci l-au slobozit să aibă bună pace popa Ionache şi feciorii lui, anume Pătraşco şi frate-său Giura şi i-au întors şi vinericiul îndărăt banul Radul Buzescul, pentru că i-au dat zestre jupî-neasa Buica din Şărbăneşti, soacra popei lui Ianache, moşie, însă din Şăr-băneşti o funie şi jumătate, preste tot hotarul. Şi au fost mulţi boerr dinprejurul locului, din sus şi din jos. Şi pentru credinţă am pus şi peceţile mai jos şi iscăliturile. Şi s-au scris în luna lui septemvrie, în 14 zile, în zilele lui Io Matei Basarab voevod, la leatul 7144 <1635>. Şi am scris eu, popa Teofil ieromonahu. Bibi. Acad., ms. 5722, i. 254. Copie. 133 1635 (7144) septembrie 14. Cărţile viei din dealul Boului, care iaste pe moşiia Şerbăneşti. Adecă eu, jupan Radul Buzescul, ce am fost mare ban în Craiova, scris-am cartea mea acestui popă, pre nume popa Ianache din Morînglavi, ginerile jupînesei Buicăi din Şărbăneşti, cum să fie în pace şi slobod dealul lui de vie din dealul Şărbăneştilor, că mi-au părut că iaste pre ocina mea în ţinutul Stăneştilor, iar eu am adevărat bine, cu mulţi oameni buni, că iaste pre ocina ce i-au dat soacră-sa, ce iaste mai sus scrisă. Ci i-am scris cartea mea, ca să fie în pace şi slobod de mine şi de către toţi oamenii miei, într-alt chip să nu fie. Pisahă meseţa septemvrie 14, văleat 7144 <1635>. Bibi. Acad., ms. 5 722, f. 258. Copie din 1813. EDIŢII. Ionaşcu, Doc. Morunglavu, 301. 134 1635 (7144) septembrie 14. f Eu, robul lui Dumnezeu, Turturea, scris-am cartea mea, să fie la mîna babei mdle Stancăi, cum să să ştie după carte ci am făcut cu preoţi şi cu oameni buni, m-am socotit de întru inima mea pentru să nu-mi fie păcat, am zis să fie ocinah părtea pre mîna babei pîn va fi vie, să se hrănească, iar după morte-i să fie la sînge. Iar apoi, m-am socotit c-am greşit c-am vîndut ale babei nişte ţigance, cînd m-au lovit răul, 3 ţigance, derept ughi 53, una lu Racotă, ughi 20, alta lu Dumitru Buluroiul, ughi 20, alta lu Gherghe spătarul, ughi 13, şi i-am vîndut 5 pogone de vie în dealul Orlaţilor, derept ughi 30, ci m-am socotit să nu mă blasteme pre urmă, ci am lăsat cîtă ocinăh se va aleg6 a mea la Sufleni, Stancăi, să o vînză, să se hrănească şi să mă pomenească şi să aibă pace de cătră frate-mi eu Badea şi de cătră nepoţii miei. Iar de vor eşi ei din tocmeala şi din cuvîntul mieu, să fie blestemaţi de Iisus Hristos şi de 12 apostoli şi de 318 sveţi ottţi. Aceast-am scris cu mare credinţă. 142 www.dacoromanica.ro IIhc ta, Eehtha-e Aoro^ET, 'MtcEita ceHtea/ikpîe Âî A^hh, bt* a^t gSpMA1. f Eu Turturea Bibi. Acad., MDLVI/17. Orig., hîrtie (15,5 x 20), pecete inelară. Copie la Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă., 256, 1. 497v—498. 1 „Am scris eu, Ventilă logofătul, luna septembrie 14 zile, în anul 7144“ <1635). 135 J.635 (7144) septembrie 18, Bucureşti. f MliAOCTÎEIO KO>KÎIO, Iw ffidTEIO BOEBOAd H rOCnOAKHTi BTiCOH 3EMAE XrrppOB-aa^Ihcboe, bhSk beahkato h np'feAOKparo cTaparo, hokohhhom8 Iw Eacapasa eoeeoaa. ^,aB4T rocnoACTEo aih cîe (iobeaehîe rocnoACTEo mh cem8 ceeijjehhk, Ha hme nona GVdHMIOA WT CEAO UIT EorETEIJIÎ, JVT C$ACTBO ffi8lll H IIaAV’ H CEC CHHOKH CH, EAHUE m8 Eor"E npHnSCTHT, BK02KE A* M8 ECT WMHH"E 8 H3B0P4HH, a AH A'tAHHHd ,A,8MIITpOB CMCE MhkSaOE B'ECdX, WT no A IO H WT 1H8M4 H WT BOAd H WT A^ASA CEC BHHOrpaAÎE H CEC BHHapHMlOA H CEC B"EC X^AOKOM WT nOCBSAÎ, KdpE EAHKd CE XTET HSepaT wt npE3 eticom x^TapoAt. H paK aa ect nonEB Gtahmioaob wt EorhTEipH EAHH MOMK8 3a ddHrdH no HME. . . 1 H EAHd A'MpEPd MdAd 3d dllHrdH, Hd HME. . ■ X, OHEJKE nOEpdTHA CE c8t EdCHAÎE cndTdp, CHHTi fflgllJdT BHCTHIdp ChC WTIţS nona CTdH-HIOA WT EorTiTEHJH CEAA K"E A^HlE rOCnOACTEd A4H, TEpE c8T BrhA,fc3HA WEdAKE ETi cB’kTd upiiKKS h np’knoacaujE cm cec noac np’kMHCTÎH. H A^poEdAH c8t EdCHAÎE cnaTap no nona CTdHHioA cec cîa a^ahmuS wt H3BopaHH bhoje nHc 11 cec cîh momiri 3a ddH-l’dHH H CEC EAHH HdUi 3d CpEBpO, BKOJKE A<1 ECT ErO 3d A^AÎhS H CHHOBIIM B'K B^KH, a wtr8 nona Gtahmioa paA> BpamtCTBa hm, wh eirejke c8t A^poEdA no EdCHAÎE cndTdp CEC 8rH M acnpH rOTOBH H CEC EAHH KOH A^pTi H AK'fe KpaBE CEC MAEKO H CEC ÎT 3d WBUH CEC arHH. H npoepdTHA CE c8t WHH 3d HHXHOM A^Kpd BOAIO BE3 HH EAHd CHAOCT, CEC 83HdHÎd MHOSH BOA'fcpH H A^KpH AIOAÎE WT WKp*ECTHHM MECTOM. H EHA'kxoM rocnoACTEo mh h 3annc8A wt p8Kd EacHAÎEB cnaTap 3a spaTCTBO, CETBOpEH c"EC EEAHKOK* KAETEOIO H CEC MHOSH AIOAÎE CBEAETEAÎE HdflHCdHH 8 3dnHC, Hd hme: WT ^d^ronOAlO, OTdH c8AH,8 H MhE nOCTEAHHK H IlaH-E np’EK’EAdE H HHKd EacK8a h ,A,8mhtp8 OTpEK'k h nona (HhkSa'e kahchbp h nona (Hhx'eha'e h nona TsprE h wt H3BopaHH nona OlEpcaH h EddHKSA h I'HH'fc h Gtobh, chhti ÂP’KrH4IOK H WT Dh-TEI41H, nona KoCT'fe H OTdH fl&OKdH H GTdHMIOA H WT âHHHOdCd, MhiO nEXdpHHK H WT fflorOUJdHH, ftldH’fe H JÎAP'fe r*EECK8A. H nOCTdEHAH c8t EdCHAÎE cndTdp H KAETB8: KTO CE X*KET 8METHHT Sd EpdTCTEO, HAH WT CEpOAHHKd HM CE X^KET nOKScHX nonEpET H pd30pHT H HCXdKHTH CÎIO HHM EpdT-CTBO H TdKMEHCEHÎE, TOr A<1 ECT TpTiKAET H dHdeEMd H d$OpECdH WT TH| WTIRI E5KE c8T E"E HekEH H A<> HMdT MdCT CEC ÎSAd H CEC dpÎM. CErO pdAÎ, rocnoACTEo MH EIJJEJKE CEM nOHOBHA H 8TEP"EAHA EpaTCTBÎa HM H HdA CÎE KHHr8 rocnoACTEo MH. H AM*X C”EM rocnoACTEo MH nona CTdHMIOAOB, BK05KE A<1 M8 ECT WMHH8 H dUHrdHH A'kAÎHS H B*E WX4CE CHHOBOM H BHSKOM H Opt-EHSMETOM H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOA’kEHMO, nopH3MO rocnoACTEo MH. GeJKE 8SO H CBEAETEAÎE nOCTdBA'fcEM TOCnOACTEd MH! JKSndH XpH3d BEA EdH KpdAEECKÎH H »8ndH IsaUlEO BEA AKOpHHK H »8ndH TAHropÎE BEA AWrWlJiET H HCSndH A8dllHTp8 A8AECK8a BEA BHCTHBP H %8ndH HeAEAKO BEA KAlOMdp H »8ndH EdCHAÎE BEA CTOAHHK H »8f1dH E83HHKd BEA KOMHC H »8ndH ESMHHd BEA nEXdpHHK H %8ndH KoCTdHAHH BEA IIOCTEAHHK. H HCnpdEHHK, TAHrOpÎE BEA AOrO^ET. H HdnHCdX 4B, AEn*EAAT AWrW^ET, B'K HdCTOAHH rpdAY ESKOypElUH, M’kcELţd CEHTEMEpÎE Hţ AEHH H WT dAdMd A<> K*E CErO nHCdHÎE, TEMEHÎE A^TOM B'K A^T x3pMA, AiiTa rocnoAHHA xaxAE. www.dacoromanica.ro 143 ţ Iw ffldTEIO BWEBWAd, MHrtOCTλ K»aCÎK> r»Cn»AHHK. Iiv ALiteio boeboa4 f Din mila Ini Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui preot, anume popa Standul din sat din Bogăteşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Izvorani, însă delniţa lui Dumitru, fiul lui Micul, toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi cu vinăridul şi cu tot venitul de peste tot, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi iarăşi să-i fie popii Standul din Bogăteşti, un copil de ţigan anume. J -1 şi o fată mică de ţigan anume.. -1 pentru că s-au înfrăţit Vasilie spătarul, fiul lui Muşat vistierul, cu părintele popa Standul din Bogăteşti, acum în zilele domniei mele, de au intrat amîndoi în sfînta biserică şi s-au încins cu brîul preacuratei. Şi a dăruit Vasilie spătarul pe popa Standul cu acea delniţă din Izvorani mai sus scrisă şi cu acei copii de ţigani şi cu o ceaşcă de argint, ca să-i fie lui şi fiilor de moştenire în veci, iar părintele popa Standul, pentru frăţia lor, el încă a dăruit pe Vasile spătarul cu 40 ughi aspri gata şi cu un cal bun şi două vad cu lapte şi cu 20 de oi cu miei. Şi s-au înfrăţit ei de bunăvoia lor, fără nici o silă, cu ştirea multor boieri şi oameni buni din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de înfrăţire de la mîna lui Vasile spătarul, făcut cu mare blestem şi cu mulţi oameni martori, scrişi în zapis, anume: din Cîmpulung, Stan judeţul şi Iane postelnicul şi Pană pîrcălabul şi Nica Cascul şi Dumitru Strechea şi popa Micudă clisiarul şi popa Mihăilă şi popa Gherghe şi din Izvorani, popa Şerban şi Vlaicul şi Ghinea şi Stoian, fiul lui Drăghici şi dift Piteşti, popa Costea şi Stan Mocanu şi Standul şi din Aninoasa, Ianiu paharnicul şi din Mogoşani, Manea şi Udrea Găescul. Şi au pus Vasilie'spătarul şi blestem: cine se va lepăda de frăţie sau va încerca dintre rudele lor să calce şi să strice şi să nimicească această înfrăţire a lor şi tocmeală, acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. De aceea, domţiia mea încă am înnoit şi am întărit înfrăţirea lor şi pe această parte a domniei mele. Şi am dat domnia mea popii Standul, ca să-i fie ocina şi ţiganii dedina şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domina mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stoliţic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. u Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 18 zile şi de la Adam pînă la această scriere, cursul anilor în anul 7144, anul domnului 1635, f Id Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu Voevod Bibi. Acad., DXCIV/11. Orig'., hlrtie (28 X 42). pe'.ete -tWbrată. 1 loc alb. 14^ www.dacoromanica.ro 136 1635 (7144) septembrie 20, Floci. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarâb voevod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Turturea ot Sufleni, ca să fie în pace şi slobod de acum înnainte de către nepotu-său Necula, feciorul lui Tudorache, frate-său şi să aibă pace şi fămeia lui Stanca în urma lui, mai mult val să n-aibă. Pentru că au venit Turturea înnaintea domnii mele la oraş la Floci de s-au jăluit şi au spus cum i-au fost Necula nepot de frate. Deci daca au venit Necula din robie, iar Turturea l-au luat. de l-au înbrăcat să-l ţie în casă, să-l hrănească la vreme de bătrîneţe, cum am văzut domniia mea şi cartea lui Alexandru voevod Iliiaş, leat 7137, pre această tocmeală. Iar apoi. Nechita, muma Neculii şi cu un frate al ei au vrut să ia pre Necula de la Turturea şi au vrut să-i scoaţă şi parte de la Turturea şi s-au pîrît de faţă înnaintea lui Alexandru voevod la divan. Şi l-au judecat: de va vrea să şază Necula la unchi-său, Turturea, să-l hrănească el, să-i dea bucate şi să-i fie fecior, iar de nu va vrea, să n-aibă treabă. Deci, cîndu au fost acum, în zilile domnii mele, iar ei au venit de s-au pîrît iarăşi de faţă şi iară pîrîia ca să ia bucate din casă. Iar într-aceia domniia mea am judecat şi am dat ca să aibă pace şi el şi fămeia lui în urmă, mai multu val să n-aibă, că iar au rămas Necola de lege şi a doa oră, mai mult treabă să nu aibă în casă că aşa este învăţătura domnii mele. într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi însumi am zisu domniia mea. Scris în Oraşul Floci, septemvrie 20 dni, leat 7144 <1635). Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, 256, f. 497. Copie. 137 1635 (7144) septembrie 24. t Eu Pătraşco, feciorul loi Căzan de Zălogi, scris-am şi mărturisăscu cu cest zapis al meu, cum m-am dus la Molduva de am jăcuit neşte haine aişi la Manea. Dici ne-ou prinsu şi au vrut să ne spînzuri; iar Vlasie s-au sculat de me-au plătit capul, iar Căzan tată-meu au dat moşiia de la Zălogi cît iaste partea tătine-meu toată. Şi au dat 15 ughi, iar cîndu î va da banii să hie volnic să-şi ia moşiia. Şi mărtorie iaste: Popa armaş i Radul armaş i Ursul ot Focşenii Pătru vătămanul i Toader i Nechifor ot Jilişte i Soltan ot Budeşti i Bădilă fratele armaşului şi Şteful ot Urecheşti. Şi păntr cr n pu şi pecea<ţ)ăle noastre să să ştie. E tuturoru fraţilor de moşie, deci să-i fie dumnelui moşie stătătoare ohabnică în văci, dumnealui şi cuconilor dumnealui, cîţ[ţ]i Dumnezeu va dărui. Şi cîndu amu făcut acestu zapisu, fost-au mulţi omeni buni mărturie, care-şi vor pune mai josu iscăliturile şi degetile. Şi pentru mai adeverită credinţă, mi-am pus degetul mai jos ca să crează. Şi amu scris eu, popa Ionaşco den Lipereşti. ffitcnţa cehtekphe akh'k ke, st rie. Il. Eu Drăghici logofătul. Eu Panait mărture. Eu Stoica Oglindescu. Mona Calivit. E Udrea mărturie. Eu Ianoş megiaşu mărturie. Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLII/12. Orig., hîrtie (29,5 x 21). 139 1635 (7144) septembrie 30* f Să să ştie că au luat Vucina vel pehamicul şi Găleşăştii s-au voit de a lor voe de au luat megiiaşi şi din prejurul locului şi din sus şi din jos, din Bor-leşti pri Duşca şi Palciul şi din Dobrogoste, Pătru i Badea, din Zărăneşti, Vladul i Oprea, din Păpuşari, Roman. Şi ispravnic au fostu Stoica pehamicul ot Zeraneşti, de i-am hotărît aceşti 6 megiiaşi o moşîie ce au cumpărat Vucina vel pehamicul cînd s-au făcut o şugubină pre aed loc şi au dat ughi 30 pre 160 de stînjeni şi pre un vad de mră care moră au fost înpre-surat Ivan de Găleşăşti, fratele lu Pană, Şi o-m luat noi aceşti 6 migiiaşi di o-m dat cu ale nostre suflete să o ţie pehamicul Vucina să-i fie lui moşîie şi feciorilor lui. Şi cine să va tagi de el. Şi am hotărît noi aşti 6 megiaşi şi i-am ales partea lu şi am pus pitri pre unde i s-au venitu moşîia lui. Iar cine va sparge şi cine va muta hotarăle pre unde le-am pus noi, să aibă globă 90 de iape, că aam adevîrat cu ale nostre suflete. IlHC iWteEUd CEflTEMKpÎE  AKHH, E*K rttT X3P«A- Duşca. Palciul. Pătru. Badea. Roman. Vladul. Oprea. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CLXţII/3. Orig.-, hîrtie (23,5 x 21,5). 146 www.dacoromanica.ro 140 1635 (7144) octombrie 5. t Adecă eu Baia ot Cioceni scres-am acesta al meu zapis ca să fii la mîna jupînuloi Costanden postălnicoloi i jupaţa Bâlaşa* 1, cum să se ştei că i-am vîndut 2 pogoni de vii în dealul Loloiştelor, derept bani 300. Şi le-am vîndut de a mea bunăvoi, ca să fii domneloi moşii. Şi martorii încă am pos: părintele egumen de la mănăstire de la Groiu şi Stoica păhamicul i Drăghici ot Chirba i Dunbravâ ot Crîngu i Sînbătă scaunul ot Crîngu. Deci aşa să să ştie. HhC WKTOMBpÎE E A^HH, , din cîmpu, den pădure, den apă, den silişte satului şi de preste tot hotarul oarecît se va alegA însă stînjini 40 în latul ocinii, iar în lungu, den matca Praovei, pînă în matca Prăoviţei, dirept bani gata 2 700. Şi o am vîndut de a nostră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să fie dumnelui şi coconilor dumnelui moşie în vec. însă i-am vîndut moşie fără rumâni. Şi mărturii încă au fost mulţi boeri, anume: Mogoş iuzbaşa, Vîlcul de Dărmăneşti, Dedul ot Călineşti Bucureştianul, Standul logofătul, Once pîrcă-labul ot Stoineşti. IlHC 43, non GT4HM8A OT EpkHEIJIH. IlHC OJfTOMBpÎE S A^Hk, KTk AET x3p,V. f 1 Semnături autografe. www.dacoromanica.ro 147 142 1635 (7144) octombrie 6. Fii-mea Nedelii. f Adecă eu Standul Gâlalăul scres-am acesta al meu zapis ca să fie la mîna jupînoloi i Costanden vtori postelnec i jupaţa Bălaşa jupîneasa dumnealui, cum să se ştii că i-am vîndut 1 pogon şi o cetvîrte de vii derept bani 400. Şi le-am vîndut de a mea bunăvoi, ca să fie dumnealoi moşie şi cuconilor dumnealui. Şi mărturii încă am pus: egumenul Leontie de la mănăstirea de la Gruiu i Stoica pehamicul ot Dragomireşti i Mircea scaunul ot Chirba i Drăghici roşul ot tam i Dumbravă roşul ot Crîngu i Sînbătă scaunul ot Crîngu. însă acestă vie ce i-am vîndut iaste în dealul Loloiştilor. IlHC WKTOMKpîe S A^HH AtT 3pMA. Eu Stoica pehamic Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVIII 4. Orig., hirtie (29 x 21). Copie ibideni, ms. 132, f. 82v. 143 1635 (7144) octombrie 7. f Adecă eu Iacov logofătul scris-am zapisul meu să fie de credinţă la mîna jupînului Sima logofătul, cum să se ştie că am pus zălog 500 de stînjeni de ocină de în Stânca şi cu rumâni ce se vor alege pînă la rojdestvo HristoVa cu baltă, cu cîmpu, să aibă a lua venitul tot ce va fi pînă-i voi da banii. însă o am pus zălog dereptu ughi 30, iar de la zi de no-i voi putea da banii, ce voru preţui neşte boiari buni, să-mi mai dea bani ce voru face şi să-şi ţie moşiia, iar eu pînă atunce să nu aibu trebă nici în baltă, nici de în peşte, nici de în nimic să iau. Şi la această tocmeală foast-au mulţi boiari carii vor pune peceţile mai jos şi iscălitorile. Şi pentru credinţa pus-am şi eu iscălitora. Pis measeţa ohtombrie 7 dni, leat 7144 <1635). Şi am scris eu sin^gu)1™, cu mîna mea. Iacovu logofăt iscal KocTavrnv KoTOKOuţivog2 vel postelnic.3 Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV 24. Orig., hirtie (31,3 x 21,3). 1 Loc rupt. 2 Constantin Cantacuzino 3 Ambele semnături, autografe. 144 1635 (7144) octombrie 9. f Adecă eu Stoica pehamicul scris-am acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costandin vtori postâlnic, ca să se ştii că i-am fost vîndut mai de nainte vrâme 15 pol pogone de vii, iar după âcâia i-am mai vîndut dumnealui încă doo i pol pogone di vii cu locul ’cît vor ţinea www.dacoromanica.ro viile dirept bani gata 1 700, costande 5. Şi le-am vîndut de a mea bunăvoi ca să fii dumnealui moşie. Mărtorii încă am pos: părintele egomenul de la mănăstire de la Gruiu, ot Crîngu Dunbravă roş ot Chirba, Drăghici roş i Sînbătă scaunul ot Crîngu, că să fii dumnealui moşie. _____ IlHC WKTOAtBpÎE e AliHlt, A^T x3p 1 Drăghici roşu. Sînbătă scaun. Petru scaun. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., L.VIII/5. Orig.f hîrtie (29 X 21), 2 peceţi aplicate. Copie ibidem ms. 132, f. 83. 1 Semnat cu litere latine. 145 1635 (7144) octombrie 20. f Scris-am eu Voicilă de Mugoşeşti, scris-am răvaşul miu, ca să fie la mîna Bunea logofătul, cum să se ştie că i-(a)mu vîndutu parte mea de muşăi de în Grădişte de Jusu, însă stîjăni 20 şi cu o răzură de vi de la Stă-jărea, direptu bani gata 500. Şi amu vîndutu această muşăi di bunăvoia mea. Şi mărtur6: popa Standul şi Şărbanu pîrcălabul, Micul, Titul şi on-chişul Nanu. JlHC MtCEIţd WJfTOAlKpÎE K A^HH, K A^T xi^iwÂ1 Bibi, Apad,, CCCXCIX/37. Orig. hîrtie (15 X 19,5). 1 „Scris )una octombrie 20 zile, în anul 7144". 146 1635 (7144) octombrie 23, Bucureşti. f MhAOCTIiO EOttCÎEK», Îw flidTEIO KOEKOA4 H rOCnOAHHTv B"KCOH 3EAHAH JflTppOK-Ad'jfÎHCKOE, BH8k KEAHKdTO, CTdpdro, IlOKOHHHdrO îw EdCdpdSd KOEKOAA. AdEdT rOcnOACTKO AAH CTe nOBEAEHlE rOCflOACTKd AAH CA8r rOCnOACTBO AlkH MorOUlOK AWrW BHUJE pEMEHd WMHH8 WT HdA EddA^A H .WT CTdHMWA H WT GTdHOMHp, CHH8 TodAEpOK WT CEAO WT GTp'kA/lE'fcHH 3d xd1' dcnpH roTOBH. GOsdME A<> ce 3HdET: wt GTp'KMEd 8 AA"hr A*PH EdAt Eope8awb h 8 UJHpOK CEXţEHH Hd nOAIO. SdHEHCE ECT BHA nOK8nHA fflorOUJ AOrO$ET CIA WHHHTv El|IE>KE WT np'fclKAE Bp'fcME, WT npH AhHÎH IlOKOHHHOAIlS DlEpEdHWB BOEBOA, nO RptlWE 3d TAdAHO H 3d HEBOAIO. ă nOTOAA, KHvA<> eCT BHA lldKHlKE B*K ABHÎE TOCnOACTBO EAIlS, 4 PdA$A H ^^AIOA, WHH B-K3ABHrO)C Ilp8)f lipEA HlEpEdH KOEBOA H IlOIUEA ECT TEpE CKnptlUE CE 3d AHU.8 www.dacoromanica.ro J49 ckc fflorom aopoj|set. H chu,e np’biiJE no fflorom aopoj|set, KdKO h^ct Hjf ect BTicnpd-UldET KOPAd ECT nOKSnHrt /Qoroilj AOrO^ET cîa wmhh8. TdîKE, b-k TOM, IIlEpBdH BOE-KOAd, rocnoAc^BO em8 taeaKE c8t BHUIE PEPEHH, WHH lldKHÎKE B’KCAKHPHET CKnp-bHÎE H nOUlEA ECT TEpE CKnp-kUlE CE 3d AHU.8 npEA PdA$dd BOEBOA- H CHU.E c8T cknpEA no Moroni Aoro^ET 8 ahkah, kako aa ect PocnoACTBO epo PdA$AOB H A^A^AOB 3dK0H lldKHÎKE Kj EOA'bpH, 0KO5KE fi,ă 3AKAET KdKO H"bCT IO ECT nHTdET fflorom AOPO^ET KTiAd ect BHA nOKSllHA, HHÎKE c8t BHAH WHH TOPAd 3AE B'K 3EMAE. TdîKE, B'K TOM, WHH H"tCT CE c8t MOÎKET SiJldTHTH WT 3dK0H HHÎKE B'K EAHH WEpd3, H"K ndKH ECT WCTdA WT 3dKOH H BTOpdPO KpdTO H WT npEA PdA^A BOEBOAd. H KHA'feX'OM rocnoAcTBO MH H npOHHTd)fOM H KHHP/K PdA^Ad BOEBOAH 3d np8)f H 3d WCTdA, KOrAd BHCT TEMEHÎE A'kTOM x3pÂ. H WT TOPAd CdMO K"KC BHA 8 MHpHO. a nOTOM, K*KAd ECT BHA CKAd, B'K AKHÎE POCnOACTEO MH, d PdA8A H A^A^A H >KEHd EPO, A0EPa> WT CEAO WT GTp-KMEfjHH, WHH lldKHÎKE ECT AHPH8a npEHÎE, KdKO ECT CKnp EA H 8 AKHÎE fipOHÎEM POCIlOAdpH H npHLUEA ECT riptA rocnoAcTBO MH, TEPE CKnp-bUlE CE 3d AHU.8 C-KC Moroui AOPO^ET 8 AHKdH. B'K TOM, rocnoAcTBO MH CKM TAEAdA H C8AHA no npdBA8 H no 3dK0H, KSllHOÎKE CK B’KCH’fMH MECTHTHMH npdBHTEAHMH TOCnOACTBd MH H CKM HCTHHCTBOBdA POCnOACTEO MH, KdKO ECT fOAHA CK npEHÎE H EE3 npdBOCTÎIO WT npH AKHÎE niEpEdH BOEBOA AO HHH'k, TEpE c8T no MHOPO WT ÎT POAHHE. TdîKE ndK ECT WCTdA A^A^d H ÎKEHd EPO, A<>BPa> WT 3dK0H H WT cSîKAEHÎE H WT npEA rocnoAcTBO MH H TpETdPO KpdTO. CErO pdAÎ, POCnOACTEO MH CKM nOHOBHA H StBP'KAHXOM khhpobe hhhhm roc-nOAdpKI 3d npSjf, KdKO ECT BHA H WT llpEÎKAE Bp-bME H AdA CKM rocnoAcTBO MH ffloroui AOrO^SET8, E3KOÎKE Aa EM ECT WHHH'K A^A'HS H B'K WX’dE'K CHHOBOM H BH8KOM H np*-BH8MEAOM H HE WT KOPOÎKAE HEnOKOA’bBHMO , nopH3MO rOCnOACTBd MH. CeîKE 8EO H CBEAHTEAÎE IlOCTdKHJf rocnoAcTBO MH: ÎKSndH XpH3d BEA EdH Kpd-AEBCKÎE H ÎK8ndH ÎBdLUKO BEA ABOpHHK H ÎK8ndH TAHropÎE BEA AWPW^ET H ÎKSndH A^d(UITp8 BEA BHCTÎEap H >K8ndH MHX'dIO BEA CndTdp H ÎK8ndH BdCHAÎE BEA CTOAHHK H ÎK8ndH B8-3HHKd BEA KOMHC H HîSndH BSMHHd BEA nEJfdpHHK H ÎKSndH KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, Tahpopîe BEA AWPW$ET. H HdnHcdX’ d3, AEn-KAdT aopo^et, b-k rpdA8 B8k8peiijh, MtcEU,d wyTQMspîe KT AKHH H WT aAdMd AdîKE A® CEA'k, B'K CErO nHCdHÎE, TEMEHÎE A'bTOM B'K A^T x3pMA, d WT pOÎKAECTBO XpHCTOBO, xdjfÂE. t Iw ffidTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOÎKÎIO POCnOAHHK. ÎW MdTEIO BOEBOA P>) t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mogoş logofătul din Păuleşti şi cu fiii, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină în sat în Strîmbeni, în judeţul Prahova, însă partea lui Vladul şi a fraţilor săi Standul şi Stanomir, fiii lui Toader, toată partea lor din cîmp şi din pădure şi din dealul cu vie şi din vatra satului, de pretutindeni oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Mogoş logofătul această mai sus zisă ocină de la Vladul şi de la Standul şi de Ia Stanomir, fiii luiToader din sat din Strîm- 150 www.dacoromanica.ro beni, pentru. 1 300 aspri gata. însă să se ştie: din Strîmba în lung pînă In Valea Corbului şi în lat, stînjeni în cîmp. Pentru că a cumpărat Mogoş logofătul această ocină încă dinainte vreme, din zilele răposatului Şerban voievod, pe vreme de foamete şi de nevoie. Iar apoi, cînd a fost iarăşi în zilele domniei lui, iar Radul şi Dediul, ei au ridicat pîră înaintea lui Şerban voievod şi au venit de s-au pîrît de faţă cu Mogoş logofătul. Şi aşa pîrau pe Mogoş logofătul că nu i-a întrebat cînd a cumpărat Mogoş logofătul această ocină. Deci, întru aceea, Şerban voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lui Radul şi lui Dediul lege 12 boieri, ca să jure că nu i-a întrebat. Iar Radul’şi Dediul, ei nicicum nu s-au putut apuca de lege, ci au rămas Radul şi Dediul de lege şi de judecată dinaintea lui Şerban voievod. Şi de atunci încoace au tot fost în pace, pentru că bîntuială n-au avut. Iar cînd a fost în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în primul rînd de domnie, iar Radul şi Dediul, care sînt mai sus zişi, ei iarăşi au ridicat pîră şi au venit de s-au pîrît de faţă înaintea lui Radul voievod. Şi aşa au pîrît pe Mogoş logofătul în divan, ca să-i întoarcă asprii îndărăt. întru aceea, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat domnia lui lege iarăşi 12 boieri lui Radul şi lui Dediul, ca să jure că nu i-a întrebat Mogoş logofătul cînd a cumpărat, nici au fost ei atunci aici în ţară. Deci, întru aceea, ei n-au putut să se apuce de lege în nici un chip, ci iarăşi au rămas de lege şi a doua oară şi dinaintea lui Radul voievod. Şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea lui Radul voievod de pîră şi de rămas, cînd a fost cursul anilor 7130. Şi de atunci încoace au tot fost în pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Radul şi Dediul şi soţia lui, Dobra, din sat din Strîmbeni, ei iarăşi au ridicat pîră, cum au pîrît şi în zilele altor domni şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă cu Mogoş logofătul în divan. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea că au umblat cu pîră şi fără dreptate din zilele lui Şerban voievod pînă acum, de sînt mai mult de 20 de ani. Deci iarăşi au rămas Dediul şi soţia lui, Dobra, de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele şi a treia oară. Pentru aceasta, domnia mea am înnoit şi am întărit cărţile acelor domni, de pîră, cum a fost şi dinainte vreme şi am dat domnia mea lui Mogoş logofătul, ca să-i fie lui ocină dedinăşi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al ^raiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logăfăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea Bucureşti, luna octombrie 23 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7144, iar de la naşterea lui Hristos, 1635. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matiiu voevod Arh. St. Iaşi, DCCXIII/2. Orig., hîrtie, pecete timbrată,, căzută. www.dacoromanica.ro 151 147 1635 (7144) octombrie 26. f Adecă noi 12 boiari hotărnici ai părintelui lonechie egumenul de la sfînta mănăstire Glăvăciogul şi ai lu Pavel postelnicul ot Cemăteşti cu ceata lui carii am fostu luaţi pre răvaşe domneşti, anume: ot Scăiani, Tudor i Neagul Căpăşescul i Mordan i ot Drăgăneşti, Radul Nebunul i Voicilă i Cîrs-tiian i ot Negovani, Radul lu Cîrstiian i Irimin i Dragul i ot Urlaţi, Standul Largului i Corcan i ot Băbeni, Boica scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Dumitraşco biv vtori diucer, cum să se ştie întîmplîndu-ni-se a hotărî satul Cemăteştii cu mănăstirea Glăvăciogul, luatu-ne-au şi dumnelui cliucerul Dumitraşco ca să căutăm hotarul Bucovului de cătră ocina Cemăteştilor. Într-ac6ia umblat-am şi am căutat înpreună cu părintele lonechie egumenul şi cu jupînul Dumitraşco cliucerul şi cu Pavel postelnicul şi cu toţi megiiaşii ot Cemăteşti şi s-au tîmplat şi Radul vtori armaş ot Stănceşti şi mulţi boeri şi megiiaşi bătrîni de înprejurul locului şi am adevărat hotarăle cele bătrîne înpietrite de veac. însă hotarul Bucovului de cătră satul Cemăteşti să se ştie: de în piatra de în marginea podgorii den jos pre Colnicul Lungu în fcus pînă la stăjariul înfierat de în răspîntii, de acolo merge dirept pînă în Lacul Stăjăretului; deci pre Calea Stăjăretului în direct pînă în Coasta Turcului, de acolea m6rge în dirept pînă cade în Bucoviel la moara ci s-au chiemat a Boicăi şătrariul. Aşa am căutat şi am adevărat cu sufletele noastre şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile. IlHC MtcEU,4 WJfTOMKpÎE KS A«H, WT K x3pMA- loanichie egumenul Radul Nebunul ot Drăgăneşti. Voicilă ot Drăgăneşti. Cîrstiian ot tam. Mordan ot Scăiani. Arh. St. Buc., A.N., CXIX/4—5. Orig., hirtie (31 X 21,5), 13 jpeceţi aplicate. 148 1635 (7144) octombrie 26. f Adecă noi 12 boiari hotamid ai părintelui lonechie, egumenul ot Glăvăciog şi ai lu Pavel postelnicul cu ceata lui, care am fostu luaţi pre răvaşe domneşti, anume: ot Scăiani, Tudor i Neagoe Căpuşăscul i Mordan i ot Drăgăneşti, Radul Nebunului i Voicilă i Cîrstiian i ot Negovani, Radul lu Cîrstiian i Irimin i Dragul i ot Urlaţi, Standul Largului i Corcan i ot Băbeni, Boica, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire Glăvăciogul, cum să să ştie că am ales şi am hotă-rît ocina sfintei mănăstiri, însă jumătate de sat de în Cemăteşti, de cătră ocina lu Pavel postelnicul cu ceata lui. Şi o am înpietrit de cătră ocina lor prin mijlocul odnei Cemăteştilor, însă hotarul de în mijloc, să să ştie: de în apa Teleajenului, de în capul Costiţelor, pre în mijlocul cîmpului, pînă în podul Ţorlofii; de acolea în sus, în derept, pînă în groapa Balăi în măr; de acolea, mărge în sus, în derept, pînă în slăme, în groapa lu Ţimirlon, la un stăjariu înfierat; de acolo, pogoară în jos în derept, pînă cade în hotarul Drăgăneştilor. Şi iar să să ştie, în lat pînă în hotarul Bucovului; însă hotarul de cătră Bucov să să ştie: de în piatra de 152 www.dacoromanica.ro în marginea podgorii, dea jos, în sus pre colnicul lungu pînă la stăjariul înfierat de în răspîntie; de acolea merge derept pînă [pînăj. în lacul stăjăretului,; de-ci, pre caleşt stăjăretului, în derept pînă în Coasta Turculuji; de acolea merge în derept pînă' cade în Bucoviel, la moara ci s-au chemat a Boicăi sâtrăriul. . Aceasta am, ales şi ani adevărat cu sufletele noastre pre semne bătrîne şi cu noi mulţi boiari şi megiiaşi bătrîni de înprejurul loculuj au fost cînd am hotarît această moşie ci-i mai sus-zisă. H H4IMC4f 43, AOrO^ET, ATkCEU4 WJfTOA/lKpÎE KS WT {IA4M4 E A*T x3p4*A. H HCnpaBHHK, ^,8A1HTP4UIK0 KAlOM-kp WT $HAHI1£I1JH l. Neagoe Căpuşă ot Scăieni. Tudor ot tam. Radul Cîrstiian ot Negovani. Irimin ot tam. Radul Nebunul ot Drăgăneşti. Voicilă ot Drăgăneşti. Dragul ot Negovani* Cîrstiian ot Drăgăneşti. Mordan ot Scăiani. Standul Largului ot Urlaţi. Corcan ot tam. Boica ot Băbeni. I ispravnic, Dumitraşco cliucer „Să se ştie de hotarul de la Teleajin pre drumul Ocnii de cîte funi au fostu de 36 şi funea de 20 de stînjini; aşijdirea şi de în piiatră, hotarul despre Bucov, pre suptu podgorie pînă în podul Ţorlofii, iară în sus, i latu cîte 80 de funi". Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XVI 1/4. Orig., hîrtie (31 k 22); 13 peceţi inelare, aplicate. Cu o copie din prima jumătate a sec. al XlX-lea. Copii ibidem, ms. 223, f. 73; altă copie la Bibi. Acad., CCCLXXXVII/26 şi 37. 1 „Şi am scris eu, Dumitru logofătul, luna octombrie 26 zile, de la Adam în anul 7144 <1635>v Şi ispravnici Dumitraşco cliucerul din Filipeşti'V 149 1635 (7144) octombrie 27, Bucureşti. f Adecă eu Manea, feciorul lu Ursu de în Motomeanul, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînu-lui Hrizei vel ban, ca să se ştie cum am fost om megiiaş cu ocină în satu la Motomeanul în judeţul Vlăşcei, de moşie, de stremoşie. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Basaraba voevod, iar eu singur Manea de voia mea, fără de nici o silă, m-am vîndut rumân jupînului Hrizei vel ban, cu toată moşia mea den Motomeanul, oricît va fi, derept ughi 14, bani gata. Şi m-am vândut de bunăvoe cu ştirea tururor megiiaşilor de pre înpre-jurul locului, ca sâ-i fiu rumân cu moşia mea ^i cu feciorii miei, moşie lui şi Coconiloru. www.dacoromanica.ro jL53 Şi la această tocmeală a noastră fost-a mărturie: popa Ivan şi de Br&zoe, Necula, feciorul Albului comisul şi Dan vatahul şi Dobre şi Tudoru şi Standul de Rumâneşti şi Calotă, feciorul lu Ventilă vatahul de Tătuleşti şi de Bărbăteşti, Tudoru, feciorul lu Nan postelnicul şi de Motomeanul, Nechita şi Stan, fratele pîrcălabului. Aceasta mărturisescu şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate. H HdnHCdjf d3, AErrkA Necula. Tudor. Dobre. Danu văta. Tudor. Calotă. Standul. Arh. St. Buc., A.N., CLXXVI/3. Orig., hîrtie (30 X 21), 8 peceţi aplicate, din care 3 cu legende turceşti. 1 „Şi am scris eu, Lepădat logofătul, in Bucureşti, luna octombrie 27 zile, in ziua sfîntului Nestor, în anul 7144“ < 1635). 150 1635 (7144) octombrie 29, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domnii a toată Ţara Rumâ-nească, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele popei Ianache din Morînglavi şi preotesii lui, Cherei, fata Buicăi, şi cu fedorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie lor oarecare vie în dealul Şărbăneştilor, ce au fost de zestre preotesii Cherii de la părinţii ei de mai nainte vreme, pentru că această mai sus zisă vie fost-au bătrână şi dreaptă moşie de la moşul ei, Giura cel mare, ci au fost rămas pe mîna Buicăi, fata Giurei celui mare, iar Buica, ia au fost dat fetei sale Cherei şi gineri-său popei Ianache zăstre. Şi tot au ţinut popa Ianache şi preoteasa lui cu bună pace pînă acum în zilele domnii m£le. Iar cînd iaste acum, în zilele domnii mele, iar cinstitul boeriul domnii m£le, jupan Radul ce au fost ban mare al Craiovei, el s-au fost pus în spinarea popei lui Ianache, ca să-i ia vinerici dintr-această mai sus scrisă vie, ce au fost dat Buica zestre f6tei sale Cherei şi gineri-său popei Ianache. Şi aşa zicea banul Radul Buzescul, cum că au fost această vie pe moşiia lui de la Stăneşti, iar nu pe moşiia Şărbăneştilor. Şi au luat boeriul domnii m61e ce e mai sus scris vinericiu dintr-această mai sus scrisă vie. Iar popa Ianache, deaca au văzut că au luat vinerici din moşiia lui, el n-au suferit a da vinerici din moşiia lui, mai sus scrisului boeriului domnii m61e, ci au adus popa Ianache mulţi boeri şi oameni buni, anume: Ieremiia egumenul de la sfînta mănăstire Căluiul, ce au fost de moşie din Stăneşti şi popa Manea din Strezeşti şi Maxim monahul de la sfînta mănăstire Stăneşti şi Stan Bălin din Chinteşti şi Pătru din Bărbăteşti şi Dragomir Robul din Doba şi cu mulţi boeri, carii nu sînt scrişi aici în cartea aceasta. într-acâia, aceşti boeri mai sus scrişi, foarte bine 154 www.dacoromanica.ro au căutat şi au adeverit, cum nu iaste această vie pe moşiia Stăneştii, ci au fost pe moşiia Şârbăneştilor. Apoi, într-ac&a, cinstitul boeriul domnii mele Radul banu Buzescul, deaca au văzut că iaste viia popeî lui Ianache pe moşiia Şârbăneştilor, el au făcut un răvaş la popa Manea din Strezeşti, de au întors tot vinericiul înapoi şi au mărturisit sîngur înnaintea tuturora mai sus zişilor boeri, cum mai mult amăstec să nu aibă cu această vie, pentnj că au fost dreaptă moşie >a popei Ianache de zestre. Şi am văzut domniia mea şi cărţi bătrîne pe această mai sus zisă moşie: cartea Vladului voevod, feciorul Vladului voevod, cu leatul 7040 şi cartea lui Mihai voevod, cu leatul 7104 şi cartea lui 1 voevod, cu leatul 7138. Şi am văzut domniia mea şi răvaşul boeriului domnii mele Radului banul Buzescul la mîna popei lui Ianache, cum i-au întors vinericiul înnapoi. Drept aceasta, am dată şi domniia mea, ca să fie viia ce e mai sus scrisă popei lui Ianachie în pace şi slobodă de către cinstitul boeriul domnii mele pan Radul Buzescul biv vel ban şi de către feciorii lui şi de către toate rudeniile lui şi de către niminea să nu să clătească, după porunca domnii mele. fată dar şi mărturii am pus domniia mea: pan Hrizea vel ban al Craiovei şi pan Ivaşco vel dvornic şi pan Grigorie vel logofăt şi pan Dumitru vel vistieriu şi pan Mihai vel spatar şi pan Vasilache vel stolnicu şi pan Buzinca vel comisu şi pan Vucina vel paharnic şi pan Costandin vel .postelnic. Şi ispravnic^ pan Qriporie vel logofăt. Şi am scris eu, Soare logofătul, în scaunul cetăţii Bucureştii, octomvrie 29 dne, văleat 714^ <1635). Io Matei Basarab voevod. Bibi. Acad.; ms. 5722, f. 259—260. Copie din 1813. EDIŢII, ţonaşcu, Doc. Morunglavu, 301. 1 Lpc ;alb. 151 1635 (7144) noiembrie 1. f MhAOCTÎEIO EOJKÎEK», IlV filaTEH EjfJfJCd B0EB©Aa H rOCnO^HH'K. AaKaT rocnoACTKO mh cie noBEA’bHîE rocnoACTBd aih ca8'ibim rocnoACTBd mh D domnia mea am dat ca să-şî fie Dragomir cu frate-său morile şi vadul în pace, cum scrie mai sus. Iar de va 'mai scoate Radul căpr tanul vreodată nescare cărţi să nu să crează, ce să stea mincinoase şi să fie de mare ruşine şi să-i spargă morile c sluga domnii mele po ime: ...1 pînă în pămînt că aşa am aflat şi am judecat domnia mea. Himko a<* he ect. H HcnpdBHHK, cam pem rocnoACTBd aiih. HhC HOEAItBpÎE a AEHK, AtT x3pAltA- f îw FKdTEIO BWEEWAd, AIIHAOCTÎIO BOJKÎIO rOCnOAHHE. Iw ffidTEIO EOEBOA Bibi. Acad., CXLVI/190. Orig., hîrtie (27,5 x 21), pecete timbrată. L--------------- 1 Loc alb. 152 1635 (7144) noiembrie 2. ţ fl&HAOCTÎEIO GOHOEIO, IlV ffidTEH EdCdpdSA EOEEOAU H rOcnOAUHTi ECOH 3EAItAH JîrrppoEAdjfîHCKOH. AdBdT rocnOACTBO mh cîa hobeaahîe rocnoACTBd mh cBtT'fcH, bokectbhoaa8 AitoHdCTHp8 radroaHAtH roBopa, HA'bJKE ect xpam ycnEHîA nptcKtT'fcH EoropoAHUE h wtu,8 Er&vtEHd Meaetie h Ectm h>ke w XpHCTt spâni, hko a<* ect cb^-T-feH AAOHdCTHp WMKHTi H BEMHHH 8 HhHHUTEIJIH, WSdME KOTOpd WMHHE H BEMHHH BEICT npoAan ca Mjhih aoroijsET, wt noa h wt uj8aa h wt boa h wt ceaaahijie ceaob h ce spoA sa boa'hhu.’k h wt npE3 b^ec jfOTdpTi. cIah h eemhhh a<* ce 3HaE, no ham: AaTK<> CEC CHHOEH CH H tfBpdAlt CK CHHOBH CH H PdAVKE WT np’blKAE BptAM. H E*EC ECT EEIA E*EC CEAO HhH’BWBIJJÎH BEMHHH CB’feT’feHB moHacTHp. ă nOTOAIt, ErAd EEIA B*E AEHH nOMHBUldrO III'EpEdHOB EOEBOA, CB'feTdJKE AltOHdCTHp TOBOpa WCTdHHA nSCTd H HHUia WT natHEHH H}KE HAItdA 3a 8rrpH H 3a At)fH H HE HAItdA KTOA\8 KTO emOTpHTE WT CBtTd AdOHdCTHp. TdJKE, CÎH BHLUE pEMEHH BEMHHH, EHA^UIH WHH I3K0 HE HAtdT KTO rAEAdTH WT HHJf, B’ECTdHHA CA dljJE pEKEI ECT KaKO C8T KHAStl H npOAdKdA CA flidHÎH AOrO^ET WT IlI'BpHHtct H CE WMHH'E WT CEAO HhH’EUJ'EIIIÎH SE3 3HAHÎA MOHdCTHpd H KAKO B'E3HMdA 11AHE3H dEÎH H3St?KEA npE3 A^HdB, BKO HtKÎH A-ECTHU.H. ă nOTOAd, MdHt AOrOijSET B'ECTdA CA dUIE npOAdA CFA WMHH'E H EEMHHH £aaa8a8h AoroiţET wt P8aa, naK be3 3hahîa AitOHacnipa h EadAya aoroiJiET noKAOHHA HJf ECT B*E AltOHdCTHp ErO WT QA'KAft'EIIAd. H BTiC ECT SHA npETECHEHA. d nOTOAIt, ErAd BEICT HHHt, BE AEHH rOChOACTBd AltH, d WTU.8 Er8AMHd fllEAETÎE WT CBtTA AltOHdCTHp TOBOpA B-ECTdHHA CA CE np8)f pdA? CÎA WMHH*E H BEMHHH E5KE BEIUJE nHC H npÎHAET CTi flHAPEIO CA8JKEP, CHH-E fiadA^AOB AOTOlJiET PSa^H, ai(lE CEnpE ct ahu,8 koahu.8 npEA rocnoACTBd aiih 8 beahkîh AHBdH. H KHA^jf rocnOACTBO AtH h ypH-COB8a EadAVAOB EOEBOA H YPHPOB8A CHH8 CH, PdA8AOE EOA*E H ECt 3dnHCEAE CEAtHEAIt, CETEOPEHE HdA E*EC CEAO HhH'EUJ'E1(1Th H CTi BOAÎHHU.E H CE B'EC Jf«Tdp. Eli TOAIl, rocnOACTBO aiih raEAdjf h c8AH)f no npasA8 h no 3dKOH ce sctatH mecththaiî npdBHTEAÎH rocnoACTBd MH H HCTHHCTBOBdJf rocnOACTBO AIIH StAO AOBP'fc. K<1K0 ECT B’EC CEAO» HhH’EUJ'KIJJÎH CB’feT’feEB AltOHdCTHp H CE CÎH BHI1JE pEMEHH BEMHHH H WMHH’E. H MX TOCnO- 156 www.dacoromanica.ro ACTE© MH rOBOpÎH, HK© A<> ECT ETiC CEA© HhH'KU1’K(|IÎH CK R"KC X0TdP^> 4 flHAPE» CA$>KEp A<> ME HMdT HH EAHA Tp’fcES, H*K A4 K'KSHMdET (1AHESH Er© WTHd ffidH'fe A©r©jjlET, MEC© pdAÎ ll>K$nHA 3A©. H dljlE H3BEAHT KHHTH Er© WT n©K$nEHlE, HAH KHHrH r©Cll©ACTBd AHH, H-tKOrAd, A4 HE CE E’kpSET, H*K A4 CT©ET rt'KHCHE, n©MT© pAAÎ WCTAA ECT WT 3dK©H H WT C8)KAEHÎE dHAPEIO CASîKEp WT fipEA r©CI)©ACTBd MH. T©r© pdAÎ, A<>A©X r©Cn©ACTB© AIH CR’fcT’fcEB A/VOHdCTHp, HK© Ad ect ea cîa EHUJE pEMEHd WMHH'k H EE1HHH K$[IH© CTi CKC CEA© HhH'MU'KIIIÎH H CK R’KC X<>Tdp8, WMHh8 WT A'fcAÎHS E*K K*bK HEnOKOA'kEHMA WT HHKT©. Ge oyEO h ceea Iţea fH noAOJKHX rocnoACTE© ahh: ndH Xph3îh bea cdH h imh Irauik© BEA AK©pHIIK H ndH TAHrOpÎE BEA AWrW$ET H ndH A$MHTp8 BEA BHCTÎnp H ndH MH^dl© BEA endTdp H ndH SdCHAlE BEA CTOAHHK H ndH E83HHKA BEA K©AHHC H ndH E8MHH4 BEA nEJdp-HHK H ndH K©CTdHTHH BEA nOCTEAHHK. H HCfipdEHHK, TAHrOpiE BEA A©r©j|sET. HcnHCdX d3*K, Gt©HKA AOrO^ET ni’KpEdHOBHM, HOEMBpÎE R A^HH H WT dAdAUd B’K A^T x3pMA- ţ Iw ffldTEK* E©EB©Ad, AIVHAOCTÎK* E05KÎK* r©Cfl©AHHh. Iw MdTEK» EOEE©A f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri zise Govora, unde este hramul uspenia preasfintei de Dumnezeu născătoarei, şi părintelui egumen Meletie şi tuturor fraţilor întru Hristos pentru ca să fie sfintei mănăstiri ocină şi vecini la Ninişăşti, însă odna şi vecinii care s-au vîndut lui Manea logofătul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vadul de moară şi de peste tot hotarul. însă şi vecinii să se ştie pe nume: Datco cu fiii săi şi Avram cu fiii săi şi Radul Spulber cu fiii săi şi Prodan cu fiii săi şi Opriş cu fiii săi şi Oprea cu fiii săi şi Ni-chifor cu fiii săi. Pentru că această mai sus zisă ocină şi vecinii din Ninăşeşti a fost a sfintei mănăstiri, Govora, însă împreună cu tot satul Ninăşeştii şi cu tot hotarul, daţi şi miluiţi la sfînta mănăstire Govora de răposatul Vlad voievod şi de copilul său, Radul voievod, încă dinainte vreme. Şi a tot fost tot satul Ninăşeşti vecini sfintei mănăstiri. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, sfînta mănăstire Govora a rămas pustie şi fără nimic de jaful ce l-a avut de la unguri şi de la lehi şi n-a avut pe cineva care să vadă de sfînta mănăstire. Astfel, aceşti mai sus zişi vecini, văzînd ei că nu are cine să cerceteze de ei, s-au ridicat de au spus că sînt cnezi şi s-au vîndut lui Manea logofătul din Şirineasa şi cu ocina din satul Ninăşeşti fără ştirea mănăstirii, şi cum au luat banii, îndată au fugit peste Dunăre ca nişte înşelători. Iar apoi, Manea logofătul s-a ridicat de a, vîndut această ocină şi vecini lui Vladul logofătul din Ruda iarăşi fără ştirea mănăstirii şi Vladul logofătul i-a închinat mănăstirii lui de 1? Flă-mînda. Şi a tot fost cotropită. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar părintele egumen Meletie, de la sfînta mănăstire Govora, s-a ridicat cu pîră pentru această ocină şi vecini, care s-au scris mai sus şi a venit cu Andreiu slujerul, fiul lui Vladul logofătul Rudeanu, de s-au pîrît faţă în faţă înaintea domniei mele în marele divan. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Vladul voievod şi hrisovul fiului său, Radul vodă şi toate zapisele sătenilor făcute pe tot satul Ninăşeştii şi cu morile şi cu tot hotarul. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am adeverit domnia mea foarte bine că tot satul Ninăşeştii www.dacoromanica.ro 157 c!ste al sfintei Mănăstiri şi cu aceşti mai sus zişi vecini şi ocină. Şi am dat domnia mea GoVorii, Ini logofătul Rudeanul i Tudosie cliucerul i Mitrea slujerul i Chirca slujerul Chisar şi alalţi Rudeni, toţi scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Patru i Ghioca neguţătorii, ca să le fie lor satul Fometeştii den judeţul,.. 1 jurpătate cu rumâni şi cu tot venitul, de preste tot hotarul, pentru că acest sat, el au fost de moşie al lu Staico pehamicul, fratele Vladului logofătul, bărbatul jupîndsii Radei. Deci Staico peharnxul pînă au fost viu, el au căzut într-o nevoe mare, pe alt n-au avut ce face să se plătească, ce au vîndut nişte sate den zestrele jupînesii lui Radei., Şi i-au dat pentru zestrele ei satul Fometeştii şi altele cu zapisul lui. Apoi, după moartea lui Staico peharnxul, căzut-au şi jupîneasa Rada într-o nevoe, ce au pus acest sat zălog la aceşti neguţători, de au luoat bani de ş-au plătit nevoia ei, deci cînd au fost la zi, ia bani n-au avut de unde da, ce au dat satul Fometeştii jumătate idprept ughi 300, cu tot venitul, cum scrie mai sus. într-acei£(, ne-au întrebat pre noi pre toţi ca sâ. le dăm bani) şi să ţinem satul, iar noi n-am, avut să le dăm nici un ban, ce le-am făcut acest zapis al nostru ca să le hie lor moşie stătătoare în veac, sau să-l ţie sau să-l vînză. Iar cine dentru noi se va scula altădată să le facă vreun Val, el sa nu aibă treabă nimica, ce să-i fie cuvente în deşert. Şi dînd am făcut noi această tocmeală au fost mulţi boiari mărturie, carii-şi vor pline mai jos peceţile. Şi pentru mai mare credinţă rie-am pus şi noi peceţile mai josj ca să să crează, line oy EBKgpcijJH, jM’fccnpi hcîmepîe F-riv akhh, /rfcT x3pîv\Ă 2- 158 www.dacoromanica.ro Andrei spatar Chisar peharnic ot Ruda Tudosie clucer Chirca suljer. Stroe logofăt mânu propria Urina o X,oyo0exT|<;s. Bunea Vîlcul logofăt mânu propria Dumitru vel pitar ... 4 logofăt. Leca postelnic, sin Oprei vel agă Ghinea suljer ot Văleni8 B.C.S., CXXX 1. Orig., hîrtie (30 X 21), 9 pe ceti aplicate. 1 Loc alb. * „Scris în Bucureşti, luna noiembrie a 3-a zi, anul 7H4" (1635). 3 „Sima logofăt". * Semnătură indescifrabilă. 6 Semnături autografe. 154 1635 (7144) noiembrie 3. f Eu faeagoe postelnicul ot Corbăşori şi ciţ ai mei fepiori scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă Ja mina lu Ion logofătul şi a frăţine-său lu Pătru cum să să ştie că i-am dat neşte lccuri de înprejurul paseţ cit iaste îngrădit; iar el, mi-au dat mie o iapa cu mîn^ul alăture^ şi 9 oi cu mi pi alăturea, pentru aceste Iepuri. Şi le-am vînădut eu de a mea bunăvpe înpreună cu toţi feciorii mei. Şi la această tocmeală au fost mulţi boiarj, anunţe: logofetul Albul pt, Lănă-geşti şi Ivan, feciorul lui Vucomir, Şi am scris eu, Nan logofetul, sinu Bolbosea ot Berevoeşti şi pentru credinăţa mi-am pus şi pecetea. IlHC M'kCEII.d HOEMBpÎE P A^HH, /ftT 3pMA- Eu Neagoe postelnicul. Ivan Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom.( XCVIII 5. Orig., hirtie (30 x 22), 3 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 137, f. 266v—267. 155 1635 (7144) noiembrie 3, t Adecă eu jupînesa Necşa, jupînesa a paharnicului Stoicăi ot Răzvadu, scris-am al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului IanP cojo-carul cumu să se ştie că i-amu vîndut pimniţa de în Bucureşti cu locul cîtu se va alege în lat şi în lungu, dereptu 7 300 de bani gata, ca să-i fie moşie şi dumneialoi şi ficiuriloş, cîţi Dumnezeu ei va dărui. Şi ne-mu tocmi tu de bunăvoea noastră cu ştire vecinilor de în sus şi de în jos, ca să-i fii moşie hoabnică, pentru că au trebat şi rudeli jupînesei Necşăi, ci niminile nu se-au ape cat a cunpăra. www.dacoromanica.ro 159 Deci jupînul Iane au cunpărat dinainte a mulţi preoţi şi oameni buni, na ime: popa Drăgoiu de la Biserica Grecilor şi popa Chirfote de în Tîrgovişte şi diiaconul Calotă şi meşterul Dumitru star şi Başte călăraşul şi jupînul Ion şi jupînul Dima săbiiariul şi jupînul Costantin Chiurcibaşa şi postelnicul Pătraşco, nepotul jupînesei Necşăi, şi mulţi oameni buni ce nu e-m scris. Şi am scris eu Stoica al Barbuloi cu voia lor. Pis meseţa noevrie 3 dni, let 7144 <1635>. Eu jupînesa Necşa. Pătru postelnic. Ni]KouXa1 Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXV/5. Orig., hîrtie (43 x 28), pecete inelară, aplicată Copie ibidem, ms. 691, f. 52. 1 Nicula. 156 1635 (7144) noiembrie <3>, Bucureşti. ţ ÎBhaoctTeio bowîeio, Iw fflaTEH Edcapas-fc koekoa'k h rocnoAHHk bcoh bemah ^rrppoE/tajcÎHCKÎH. A‘,K<,T rocnoACTK» mh cie nosE/vfcHîE rocnoACTBd mh cd8r roc- llOACTBd MH PdA8d IlHCKO1H CkC CHHH ErO, EdHll,H Eork A^P^BdET, laKO A<> ECT Em8 WHHHk oy Hs'kHEllllI, oy cSACTBO ©AT, WBdHE HdCTTi flldHÎH A'hP'hBdHIlSd BTiCd, WT nOd H WT LUSMd H IVT BOA H WT nO B'kC JfOTdpOM WT Oy>Kd TSAOpOB, TpETdPO HdCTk H WT CEAdAHllJd CEdOK H WT POCESaI, WT flO B'kC JfOTdpOM, nOHEKE ECT nOKSllHd PdA^rt IlHCKOTdH WT Hd /SdH'k ^'kP'kGdHU.S/l WT HG'hHEUIH 3d xdC dCnpH rOTOBH H Ch aanHc wt npoAdHîE h ch cK’kA'bTEAîE oy 3dnnc. H fldK flOKSflHd PdA^rt IlHCKOTdH WHHHk Oy Hs'hHEUIH WBdHE HdCTk J^SMKpdKTi. H d SpdTÎAM CH GTdHHIOd H IlkpBSd H GTdHKd, CHHH IIhpB8d8H, WT EAHd 8>Kd nOAO-BHHO WT nOrt H WT Ui8m H WT BOAd H WT A'^'t H WT CEAddHllId CEdOB H WT nO BkC JfOTd-POM WT Hd ^MSpaSlv H WT Hd SpdTIH ErO BHUIE HHC 3d xd)f dCnpH TOTOSH H Ck 3dllHC WT npOAdHÎE H Ck CB^A^TEATE oy 3dnHC. H ndK Ad ECT PdA&tOB IlHCKOTdH whhh8 oy HE'hHEllJH HdCTk APdCHEH, >KEHd EddAE, A^A>Hd EA 3d np-fcKE, nOHEKE ECT nOKSflHd PdASd IlHCKOTdH CIA WHHHk BHUIE MIC WT Hd APdrHd WT HB-hHEIllH, ABUIEpd IlhpKSdSH, 3d xdj( dCnpH rOTOBH H Ck SdnHC WT npOAdHÎE. H ndK nOKSflH PdA8d IlHCKOTdH WHHHk oy HckHEllJH WT HdCTk ToyAOpOB AOrO^ET EodHAkp nOdOBHHO WT 8>Kd WT nO B'kC JfOTdpOM WT Hd BH8u,ÎH. TSAOpOB dOrO^ET EodHAhp Hd HME: IBdH-fe H ndK flădH'fc WT HKkHEUJH 3d xÎX dCnpH rOTOBH H Ck 3dllHC WT npOAdHÎE. H ndK WT Hd IPfcrSd WT HKh-HEipH EAHd HdCT'h wt a^AîhS 3d X dcnpH rOTOBH. H ndK EAHd HdCT 3d whhhS oy HeTi-3HIJJH WT Hd H-krOE, CHHk T8A«p8 dOrO^ET Bd . . .1 II ndK EAHd HdCTk 3d WHHHk ? 8>KE h nod wt no E'hc’fc yoTdp8 sa xa2acnpH roTO. H ndK noKSnH PdASd IlHCKOTdH wt Hd IlkpBdHd, AhllIEPd ddAEH, WHHHk Oy IlB'kHEIllH nOdOBHHO WT*8>KE WT nO BkC JfOTdpOM 3d xdjf acnpH rOTOBH. H ndK ... 1 8 cîio wt Hkmieijjh h wt Hd ASMÎTpa, >KEHd AP^rOMHp T8pK8d, 3d ^ dcnpH rOTOBH, dljlE ECT Add BOCOK Hd CkMpkT M8>K EA AparoMHp 3d Toro U'bHO acnpH bhuie n.tc. H ndK wt Hd APar0MHP K'hd'hpdui WHHHk oy He^heiiiii hto ect eha 1 wt Hd EpdT'fc 3d *3 acnpH potobh « ckcsdroic WT npoAdHîE. â . IlHCKOTdH whhh8 oy Il8ddui, oy c8actbo G3at, EAHd $ddHE 3d MECTO WT nHEddpCTBO WT Hd flLdH-fc, CHH"k TyA*p8 HdHOB WT Ek3k-HEI1IH, 3d xdC dcnpH rOTOBH. H ndK WHHH8 8 Il8ddUl8 WT HdCTk ESHIOMdlii ABd HdCTH. . . 1 160 www.dacoromanica.ro H WT A'fc'l H IVT CEA'IAIIIJjd CEAOB H WT fipE3 ©AŢ, BdpE EAHKd HSEEpET C^V.UIT Hd E8h8-MdLU ţVT nSddUl 3d XK denpH rOTOBH H CB SdnHC WT npOAdHÎE., H ndK -WM*»!» oy n$Ad(ii WT EAHd 8>Kd (IOAOBHH WT 11© BBC JfOTdpOM H WT. , . 1 WŢ CEA^HIJJE OEAOŞ WŢ Hd \o-EpdHd H WT Hd CHHH EA PdA&l H BddA^dS WT IlSddUJ 3d jxdC dCnpH TOTOBH ii £K 3dl1HC WT npOAdHÎE. H npOAdAOUlE WT CBOHiU AOGpO B0> MX h rocnoACTBO a\h eaSr rocrioACTBd mh PdA8d.IlHc...1 EM$ CÎE 1 WHHHE BHU1E nHC A^A'HE EA»$ H CKHOBOM H BH8K0A\ H np-fcBH$HEA©M BK B'kKhl H HE WT K©I*©>KA© HEnOKOd^GHANOM A<> HlJCT. Ce h cB’bA'^TE/tÎH notTdBHj[- roen©ACTBo'mh: rida XpHSd bea buh, nad ÎBduiKO BEA AKOPHHK, ndH . . . ndH MHX’dH BEA CfMTdp, ndH EdCIlAIE BEA CTOAHHK, ndH EŞSHHKd BEA KOAIIHC, ndH ESWHd BEA nEppHHK, ndH KoCTdHAHH BEA 1J©CTEAHHK. H HCnpdBKHK, BEA A©P©i|SET. H d3, T\'A»p8 CnyAEH, A\d3d]f B*k BECT ESuSpEHJH, AH-fc«U,dlrt©EA\BpÎE. . . 1 B AtT x3pA»A- t Iw ft\dTEK> KWEBWAd, MHAOCTÎEK* EO^ÎEK» GOCnOAHHK. îw flldTEH koeeoa f Din mila lui Dumnezeu, Io MateiuBasarab voievodşi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Radul Pisco 1 cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu,’ ca să-i fie lui ocină la Ibăneşti în judeţul Olt, însă partea lui Manea dărăbanţul toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul din funia lui Tudor a treia parte şi din vatra satului şi de pretutindeni de peste tot hotarul, pentru că Radu Piscotan a cumpărat de la Manea dărăbanţul din Ibăneşti, pentru 1 200 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu martori în zapis. Şi iarăşi a cumpărat Radul Piscotan ocină la Ibăneşti, însă partea lui Dumbravă şi a fraţilor săi, Stanciul şi Pîrvu şi Stanca, fiii lui Pîrvul, jumătate dintr-o funie din cîmp şi din pădure şi din apă şi din deal şi din vatra satului şi de peste tot hotarul de la Dumbravă şi de la fraţii lui mai sus scrişi pentru 1 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu martori în zapis. Şi iarăşi să-i fie lui Radul Piscotan ccină la Ibăneşti partea Dragnei femeia lui Vlad, dedina ei de zestre, pentru că a cumpărat Radul Piscotan această ocină mai sus scrisă de la Dragna din Ibăneşti, fiica lui Pîrvul, pentru '1 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iarăşi a cumpărat Radul Piscotan ocină la Ibăneşti din partea lui Tudor logofătul Boandăr jumătate de funie de peste tot hotarul, de la nepoţii lui Tudor lcgofătul Boandăr anume: Manea şi iarăşi Manea din Ibăneşti, pentru 1 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar de la Neagul din Ibăneşti o parte de moştenire pentru 600 aspri gata. Şi iarăşi o parte de ocină la Ibăneşti de la Neagoe, fiul lui Tudor logofătul, pentru 1 Iui aceste ocine mai sus scrise dedine, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit să nu fie. lată ţi martori am pus domnia mea; pan Hriza mare ban, pan Ivaşco mare vornic, pan... *„ pan Mihai mare spătar, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucino mare paharnic, pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt. Şi eu, Tudor, am scris în oraşul Bucureşti, luna noiembrie <3 zile) \ în anul 7144 <1635). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Matei voevod HM ECT WHHHS H BEHJHH 8 CErtO 8 fiOAAEip f H 8 PhCTBpHdt^H H 8 AP'hf’^EiPH H 8 nEpîiaU,H H 8 CErtO IlECTpt H WT CErtO T’KTrtpSrt STO ECT BHrt npHME-HEHÎE ChC CErttHÎH IVT T’KT’hp'KH H 8 CErtO HoMtHÎH WHHH8 SE3 BEMHHH, KOrtHKO ECT WCT4rt HEnpOAdAEHd, H BHHOrpdAÎE no K8AE JfOKET KHTH, 4rtH A^ >K8ndHHU,EB dtdpÎH EoAAtcKd, >K8ndHHU,d TAHropTHB nOCTEAHHK, A^OBt EH B’hctjf WT nOCESAE H IVT HdA R’hCEJf JfOTrtpOBt, BdpE ErtHKd CE JfTHT H3BP4T IVT BKCfcjf CHrtHUIOB* 34 CErtO, ErtKe U.E5KE IIO BHUJE pEMEHE. H n4K A4 ECT CT4H0E rtOrO$ET H »8fl4HHU,EB ErO &T4HK’kB H XpdHHTEB B’KCrtJf 4U,HriiHÎH TETK4M CH >K8n4HHU,EB ĂLapîta EortA*fccK4, H4 HME‘. OT4HK8/1 UHrdHSrt CKC dll,Hr4K4M CH H ChC AEMM HJf H Kp'hHlOH UHfMHSrt H UpOAdH UHr4H8rt H TsprE UHra-hSa h B1epb8 u,HraH8a h Kau.dB’kHKa uuraHKa chc A*h ujhphm ch. Dohe>ke cIe bhuje pehehh IVMHHE H BHHOrpaAÎH H 4U,Hr4HH, HÎKE c8t BHUJE pEHEHE, EHrtH C8T B'KCfcjf 34 A^A^H ÎK8naHHU,EB AlapTH EoaAtCKa WT H4A pOAHTE/IE EH, EIJJEKE IVT A<*BHO Bp'fcME IVT npt AKHÎH npOHÎHM CT4PHM rOCnOAdpH . ă nOTOM, K-hAa ECT BHrt B*h A^HÎH nOKOHHHOMB PdAya B0EB0A4, b*k atT xăpă, a wSnaHHUEB Alăpta Eo/iA'fccKa npHKrtSiHUJE cfc eh cimv pTH, TEpE ECT SMpErt B*h p8K T$AOpOB rtOrOijlET WT Ert'KA'fcHH II CHHii WT T*fcrtOM ErO H'kcT WCT4rt H WCTdBHrt ECT >K8n4HHIl,4 ALapîia CÎE A^A^HE B'KCfcjf nO p8K4 BpdTHEA CH TBAOPOB b*k a^hTh rocnoAcTBO mh, no ckmp'kth >K8na-hhueb AlapîEH Eo/iA^cBa, a >K8naHHU,a Ct4hk4 h »8naHHua Mapîta, MaTEpa Xpa-TKHÎEB, 4HEm|rEJf HCHTEAHHI1,EB ÎQapÎEH EodA^CBd 34 cEcTp*h ECT BH/I WHE nOBOAEHE AP"haK8naH4U,EB IBapÎEH H A< W B*hnO-MHH4ET. K*h TOM, Tewaocîe MHHX npOHMEHOBd CE T»A0P /iwrw^îT, WH EHA^ipE H coyiplH MHHJf, HAOB'kK'h TTiMÎE ChC rrt4B, BE3 H4A« H HtcT HM4T HI EAH4 MECTTi WT P0AHH4, ErO H HHÎKE WraEA4HÎE WT HHJfTO H HH EAHO CMOTpEHÎE H4 BptkM£H4 ErO 34 WC44E/IEHÎE H 34 CTapOCTÎIO, KpOM’fc TTiMÎIO WT H4A CTaH AOrO^ET H WT >K8n4H4U4 GTaHKa BH8-K4M CH. Ta>KE B*h TOM, TEWAOCÎE M0H4Jf WH C4M WT BO/lt ErO npHUJ/14 EcT UpEA TOC-1 nOACTBO H npEA BO/l’fcpOM TEpE ECT A^l H WCTdKrttET CÎE A^A^HE B'hC'fcjf H 34n.i-c8a JKSnaHHUEK MapÎE Eo/iA^cBa Tor wt Ha ckmp'kth b*k p8KHjf Gt4hob aoroijsET H XSnaHHUEB GT4HK-KB, BKOJKE A<> W K"KCnOMHH4ET WHH K4K0 CE nOAOEHO. H CKTBO-pH/w c8t h Tewaocîe MOHajf 34iwc wt p8k em8 caM Hanncajf ckc p8k8 Ero ckc ke4H- www.dacoromanica.ro 163 KOE KAETB8 H CKC MHOSH EOA’fcplI CBEAETEAlE H4I1HC4HH 8 34I1HC: H4 HME: IIpEAA CndTdp, CHHTi Hhk-KK AWrW^ET H ^p-KrKH, CHHTi ILtllEE AwrW^ET H Gt4HHIOA BTOpH K4MHC H WT TonOAOBtHH, I»Ep»rfc H T8A®p8 CTOAHHK H WT A8AEL|JH, ^HM4 H WT KofCBd ^AP’fc W3B4UJ4 3d MEpBEHÎEH WT EopOR'fcHH, (10(1 IldpdCKHKd. H WCTdKrttET TewA«CÎe MOHdJC CÎE AtAÎHE B’liC’fcjf (10 p$Kd Gt4H0R rtOTOijsET H >K8n4HHU,ER ErO GT4HKT»B, KdKO ECT BHUJE nHC, d WHH A<> HM4T K"KC(10MEHHTH CE nO >K8n4HHU,4 Mdpîla H nO TEWAOcTE MO-H4Jf. H ELJJEÎKE ECT A<*A Gt4H AOrOiJSET BTi pSK TeWA®CÎEB M0H4£ A^d KOEHAE A®EPE CKC JKPEKU.H nOAAM H HOBU.II 8lH K$, I4K05KE ^d HE (10HM4T WT c"BAA HdfipEA HHJfTO Tptt;8, hhîke TewaocTe moh4£, hhhce bh8u,îh Ero hioke AP8rE P^aehîe. IIOcTdBHA ECT TeWAOCÎE A\KHJf H KAETBS." KdKO CE JfOKET IIOKSCHT nOnEpET (I Pd-30pHT H HC£4BHTH CÎE WCTpOEHÎE, TOr A<> ECT Tp"hKAET H 4H4TEM4 WT THÎ WTU.H E5KE C8T Eli Hekeh. (iEro pdAÎ h rocnoACTBO mh ckm aaa cA8r8 rocnoACTRd mh Gt4H©r rtorojjiET H >K8n4HHU,EE Ero Gt4HK"1iK H XpdHHTEB, HK05KE A<> HM ECT CÎE A^AIHE B’liC’fcjf »8(ld-HHU,EE MdplEB EortAtCKd, BHUJE IlHCdHE WHHH8 A^ATh8 H Eli WJfdK HHM H CHHOBHM II BH8K0M H nptBHSHETOM H HE WT KOrOJKA® HEIlOKOA’feBHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH, Et K-feKH. GeSKE H CBEAETEAIh nOCTdBHJf rocnoACTBO mh: W8J14H XpH3d BEA BdH KpdAEB-CKÎH H JKSndH ÎBdUJKO BEA AHOpHHK H K8(14H TAHrOpTE BEA AWrW$ET H A8mhtP8 BEA BHCTÎiap H MHJfdIO BEA CndTdp H EdCHAÎE BEA CTOAHHK H E83I HKd BEA KOMHC H E8KE A® HHH’k, BTi CErW (IHCdHÎE, TEMEHÎE A^TOM BTi A"fcT 3pMA, A"kT4 rOCnOAHHE x4JfAE. t Iw MdTElO BWEBWAd, MHAOCTllO BOJKÎIO rOCflOAHHK. Iw ffidTEK» EOEROA «n.p. > f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Stan logofătul şi jupaniţei lui Stanca şi lui Hrănită, fiul lui Iane postelnicul Blagodescul, nepoţii jupaniţei Maria Boldească şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină şi vecini în sat la Boldeşti şi în Răsturnaţi şi în Drăgueşti şi în Periaţi şi în satul Pestrea şi din satul Tătarul ce a fost schimb cu sătenii din Tătărăi şi în satul Cioceni, ocină fără vecini, cîtă a rămas ne-vîndută şi viile, pe unde vor fi, însă partea jupaniţei Maria Boldească, jupa-niţa lui Gligorie postelnicul, toate părţile ei de pretutindeni şi de peste toate hotarele, oricît se va alege de pe toate seliştele de sat, cîte s-au zis mai sus. Şi iar să-i fie lui Stan logofătul şi jupaniţei lui, Stanca, şi lui Hrănită toată ţigănia mătuşii lor, jupani ţa Maria Boldească, anume: Standul ţiganul cu ţiganca sa şi cu copiii lor şi Crăciun ţiganul şi Prodan ţiganul şi Gherghe ţiganul şi Şerbu ţiganul şi Caţaveica ţiganca cu fiicele sale. Pentru că aceste mai sus zise ocine şi vii şi ţigani care sînt mai sus zise au fost toate de moştenire ale jupaniţei Maria Boldească de la părinţii ei, încă de multă vreme, din zilele altor bătrîni domni. Iar apoi, cînd a fost în zilde răposatului Radul voievod, în anul 7130, iar jupaniţei Maria Boldească i s-a întîmplat moarte, de a murit în mîinile lui Tudor logofătul din Vlădeni. Şi fii din "trupul ei nu a lăsat. Şi jupaniţa Maria a lăsat aceste dedine toate pe mîna vărului său Tudor logofătul, ca să o pomenească şi să-i facă sărăcuste. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupaniţei Maria Boldească, iar jupaniţa Stanca şi jupaniţa Maria, mama lui Hrănită, nepoatele de soră ale jitelniţei Maria Boldească, ele au fost mai volnice să 164 www.dacoromanica.ro ţină aceste dedine mai sus zise ale mătuşii lor, jupaniţa Maria, şi să o pome nească. . întru aceea, Teodosie călugărul, se numise Tudor logofătul, el văzînd şi fiind călugăr, om numai cu cap, fără copii, n-a avut n'ci o cins:e din partea rudeniilor lui şi nici îngrijire de la nimeni şi nici o căutare în vremea lui de slăbiciune şi de bătrineţe, afară numai de la Stan logofătul şi de la jupaniţa Stanca, nepoata sa. Astfel, întru aceea, Teodosie monahul, el singur de voia lui a venit înaintea domniei şi înaintea boierilor, de a dat şi a lăsat aceste dedine toate şi zapisul jupaniţei Maria Boldească, cel de la moarte, în mîinile lui Stan logofătul şi ale jupaniţei Stanca, pentru ca să-l pomenească ei cum se cuvine. Şi Teodosie monahul a făcut şi zapis de Ia mîna lui, a, scris singur cu mîna lui cu mare blestem şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Preda spătarul, fiul lui Nica logofătul, şi Drăghici, fiul lui Papa logofătul, şi Standul al doilea comis şi din Topoloveni, Bercea şi Tudor stolnicul şi din Ludeşti, Dima şi din Cosoba, Udrea iuzbaşa de roşii şi din Voroveni, popa Paraschiva. Şi a lăsat Teodosie călugărul aceste dedine toate pe mîna lui Stan logofătul şi a jupaniţei lui, Stanca, cum este mai sus scris, iar ei să aibă a pomeni pe jupaniţa Maria şi pe Teodosie monahul. Şi încă a dat Stan logofătul în mîna lui Teodosie monahul două iepe bune cu mînji după ele şi bani 26 ughi, pentru ca de acum înainte nimeni să nu mai aibă treabă, nici Teodosie monahul, nici nepoţii lui, nici alte neamuri. Teodosie monahul a pus şi blestem: cine ar cuteza să calce şi să strice şi să nimicească această întocmire, acela să fie de 3 ori blestemat şi anatema de 318 părinţi, care sînt la Nicheia. De aceea şi domnia mea am dat slugii domniei mele, lui Stan logofătul şi jupaniţei lui, Stanca şi lui Hrănită, ca să le fie lor toate aceste dedine mai sus scrise ale jupaniţei Maria Boldească ocină, dedină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele,> în veci. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasile mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris Lepădat, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 5 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7144, anii domnului 1633. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., CCCIV/5. Orig., hîrtie (42 x 28), pecete timbrată. Cu o trad. din 1686. 159 1635 (7144) noiembrie 6, Bucureşti. f /0.HAOCTÎIO EOJKÎIO, Iu» /04TE» B0EB0A4 H rOCnOAHHTi B'KCOE 3EMAE &ITPPOB-•A4jfÎHCKOE, BHIOK flOKOHHdrO H CTdpdrO IlV EliCTip4S4 B0EB0A4. ^4B4T rOCIlOACTBO MH cî» noEE/UHÎE rocnoACTK4 mh c/t8r rocnoA<ÎTB4 mh HekSaeb autiv^et h ckc chhobh CH, EAHU,E>KE fiert A<*P0B4)[, QKOHCE Ai «8 ECT 8 A&8ul H Il4AV WHHH8 8 HfTPEUIH, WK4HE nCSAOKHH 34 CEA08 WT nOA H IVT BOA H WT IU8M H IVT CEA4AHIJJE CEAOK www.dacoromanica.ro 165 H C’kC SpOAÎ 3a KOAÎHHU.E H WT nO B’kC JfOT4pOM, KEpE EAHK4 CE JfTHT H3Ep4T B’kC nOAO-EHH, WE4ME T’kMÎIO WMHHS EE3 BEMHHH. IIOHEJKE CÎK> CEAOB IlETpElJJÎH EHA ECT nOKSnHA 34 nOKOHHHOM A8n»A rtwrwijsET H EIJJEJKE 3 H4Hnpt>KAE EptME, WT npH A^HH IIlEpEdH BOEBOA- fl nOTOM, nO CkMp’kT’k AoynSaoK autev^et, a ceht* Ero TEprE awtweJset, wh ect eha npoA4A eaha nOAOBHH 3a CEAOB, 4 AP^ra nOAOBHH WH4 ECT WCT4A4 HEnpOA«W4. Ta>KE, KTiA<* ECT EHA Eli A^HH AeUH BOEBOA, <> TEprE AWTWeJseT, WH EHA CBTBOpHA H CÎE nOAOBHH 34 CEAO npOA«M. Ta>KE, Kk TOM, CA8r TOCnOACTBa MH HeK$A4 AWTWeJsET, WH ECT EHA CkTBOpHA T4K-MEKEHÎE C’kC TEprE AWTWeJsET, TEpE K$nHA H CÎE nOAOBHH 34 CEAOB WT IlETpEIJJH Wt H4 TEprE AWTWEjSET 34 K Î 4CnpH TOTOBH, nOMTO p4AÎ ECT EHA CÎE nOAOBHH 34 CEAOB HM 34 A'fcAHHS. H npOA4A«V rEpr£ AWTWeJsET CÎE nOAOBHH 34 CEAOB 34 HErOB A«KpO EOAIO H CkC 83H4HÎE B*kCOM MErÎ4UJHM WT WKp’kCT’k M*fcCTOB H WT np^A TOCnOACTK4 MH. H BHA'feyOM TOCnOACTBO MH H 34nHC RprE AWTWeJsET 34 npOA4HTE H4 p$K HekSaeb AWTWEjSET, CkC MHOSH A°EpH AK>AÎE CBEAETEAÎE, H4 HME! WT P-kTEBOEl|JÎH, ^pdrOMHp AWTWEjSET H EdCHAÎE H AaE$A H WT EeAHLJH, PaAV^ nOCTEAHHK, WT T’kM’kWElJJH, IţlE$$A nOCTEAHHK H WT /WpElJJH, GOdHMt AWTWEjSET, nOHEJKE ECT EHA H BEMHHÎH H4A CÎE nOAOBHH 34 CEAOB, H4 HME EdHMIOA H C’kC CHHOBH ErO. T4>KE, BTk TOM, I^pTE AWrWl|>ET, WH ECT EHA CkTBOpHA IVT HCnp*kKO T4KMEKEHÎE CkC TEJf BEMHHH , LIKOJKE A<> CE CK$nOB4A 34 BEMHHÎE H C’kC TEJf nOAOBHH 34 CEAOB 34 p*3 34 JKHATÎ. Td>KE, KTiA<* ECT nOCAt, 4 WHH HHK4KOKE H"feCT MOrAH A<* CE A<>B4TH TOAHK4 HOKU.I EE3 KOAHKO TTiMÎIO A H pEKA*k K4KO CE CK$nOB4A WH H CkC WMHHS. A K*k TOM, TOCnOACTBO MH CkM rAEA4 H C$A> CkC nOMT* npdBHTEAÎE rOCnOACTBdMH HCkM HCTHHCTKSeT TOCnOACTBO MH K4KO CE CK$n4ET EdHME H CkC CHHOBH Ero T*kMIO iVHH [WHH] EE3 HHlpid 18 CkC TAEKE EM. H CBEAETEACTB8ET C4M I^pTE AWTWeJsET K<4>1KO ECT CE CKSnOBdA WHH EE3 HHI|J4 WMHH& 34 BEMHHÎE. TdJKE ECT WCTMIOA WT 34K0H H IVT c8>KAEHÎE np^A TOCnOACTB4 MH. fIl|JE ^1T H3E4AÎTH TEJf BEMHH8 HHKOrA4>KE HEKÎE 2 HAH 34nHCE. . . 1 JEPE ECT KHHP TEpE JfOKIOT pEKA*k K4KO ECT npOTHA TEprE AOrOijsET 34 BEMHHÎE nO TEJf BEMHHÎH C*kC WMHH8, 4 1HCE H KHHril A<» CE HE BEp$ET A4 ECT B*k * H 34 nA^H, nOHEHCE ECT CBC-AETEACTB8ET C4K8>1n4HHU,4 H’bKUja IVT BEAHKÎH AHBdH 1T’k TEprE AWriVijsET K4KO ECT H npOCTHA TEJf BEMHHH 34 BEMHHÎE MÎIO WHH CkC TAEBE EM BE3 HHl|Jd IVMHHS. H ndK A<* ECT 1A£B AOrOijSET EAHH BEMHH» H4 HME. . . 3. Cepo paAî, A<»A«X H rocnoACTBO mh HekcSaeb)1 aopo^et wmhhe B*k wyas CHHOBH H BHIOKOM H np^BH^METOM H Hf WT HEKOrOHCE HEnOA’tEHBM8, nO pEM TOC- noACTBa mh. CeHCE H CBEAETEAÎE nOCTABH^ TOCnOACTBO MH! K$n4H XpH3t BEA B4H KpdAEB-2KÎH H HC8n4H IB4UJKO BEAHKÎH AKOpHHK H H(8n4H rAHTOpÎE BEA AiVTiV^ET H A8AI\HTp8 BEAHKÎH BHCTÎQp H MH^aiO BEA Cn4T4p H E4CHA4KE BEA CTOAHHK H E$MltH4 BEA nEppHHK H ES3HHK4 BEA KOAItHC H HC8n4H KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHrOpÎE BEA CAOTOiJSET)1. H HCnHCdy CT4HK$A B*k H4CTOAHH rp4AV ESkŞPEMIÎ, MtCEU,4 HOEMBpÎE S A^HH, WT dAdM4 A« HHHt pEK8l|J4rO AtTOM, B*k A"feT x3pMA- f Iw fflaTEH BWEBWA4, MHAOCTÎIO BOHCÎIO TOCnOAHHk. Iw ffiaTEH boeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului şi bătrinqlui Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula 166 www.dacoromanica.ro logofătul şi cu fiii săi» cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie în Muşcel şi Pădureţ ocină la Petreşti, însă jumătate de sat din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi cu vaduri de moară şi de peste tot hotarul oricît se va alege tot jumătate, însă numai ocina, fără vecini. Pentru că acest sat Petreşti i a fost cumpărat de răposatul Lupul logofătul încă mai dinainte vreme, din zilele lui Şerban voievod. Iar după aceea, după moartea lui Lupul logofătul, fiul său Gherghe logofătul, el a vîndut o jumătate de sat, iar cealaltă jumătate, ea a rămas nevîndută. Astfel, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, Gherghe logofătul, el a făcut vînzătoare şi această jumătate de sat. Astfel, întru aceea, sluga domniei mele Necula logofătul, el a făcut întocmirea cu Gherghe logofătul de a cumpărat şi această jumătate de sat din Petreşti de la Gherghe logofătul, pentru 12 000 aspri gata, pentru că această jumătate de sat a fost a lui de moştenire. Şi Gherghe logofătul a vîndut această jumătate de sat de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al lui Gherghe logofătul la mîna lui Necula logofătul cu mulţi oameni buni martori, anume: din Rătevoeşti, Dragomir logofătul şi Vasilie şi Albul şi din Beliţi, Radul postelnicul, din Tămăşeşti, Şteful postelnicul şi din Lereşti, Oancea logofătul, pentru că au fost şi vecini pe această jumătate de Sat, anume: Banciul şi cu fiii lui. Astfel, întru aceea Gherghe logofătul, el a făcut de la început întocmire cu acei vecini, ca să se răscumpere de vecinie şi cu aceea jumătate de sat, pentru 160 de galbeni. Astfel, cînd a fost după aceea, iar ei nicicum n-au putut să dea atîţia bani, fără cît numai au dat 60 de galbeni de s-au răscumpărat de vecinie numai ei cu capetele lor fără nici o ocină. Iar cînd a fost după aceea, Banciul, el a ridicat pîră înaintea domniei mele cu Gherghe logofătul şi astfel pîra Banciu şi spunea că s-a răscumpărat el şi cu ocină. Iar într-aceea domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că s-a răscumpărat Bance şi cu fiii lui numai ei, cu capetele lor, fără nici o ocină. Şi a mărturisit însuşi Gherghe logofătul că s-au răscumpărat ei de vecinie fără nici o ocină. Astfel a rămas (Ban)1 ciul de lege şi de judecată înaintea domniei mele. Dacă acei vecini vor scoate vreodată nişte (cărţi) 2 sau zapise... 1 că este carte de vor zice... 1 că i-a iertat Gherghe logofătul de vecinie pe acei vecini cu ocină, iar (acele zapi) se şi cărţi să nu se creadă, să fie mincinoase... 1 şi ei de prădare, pentru că a mărturisit însăşi jupaniţa Neacşa în marele divan că la moartea lui Gherghe logofătul, a iertat pe acei vecini de vecinie numai pe ei cu capetele lor fără nici o ocină. Şi iarăşi să fie lui Necula logofătul (un vecin anume... > 3. De aceea, am dat şi domnia mea lui Necu(la) logofătul ocine de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de n:meni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi D jmitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilache mare stolnic şi Vucina mare paharnic şi Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare 1 (ogofăt) 2. Şi am scris Stancul în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 6 z!le, de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7144(1635). www.dacoromanica.ro 167 ■f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Mrea Rîncăciov, XIII/13. Orig., hîrtie (42 X 28), pecete aplicată, căzută. Cu o trad. din 1849. 1 Loc rupt. * Omis. * Loc răzuit. 160 1635 (7144) noiembrie 9. Noi boiarii: jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Para pehamic şi Barbul pehamicul i Gherghe vistierul i Calotă clucerul, scris-am ceasta carte a noastră ca să fie dă credinţă la mina lu Vasilie spătarul, feciorul lui Muşat vistierul, cum să să ştie că ne-au luat jupînul Ivaşco vel vornic şi cu fie-sa jupîneasa Mania ce-au fostu jupînăasa lui Vasilie spătarul şi cu cocoanele ei şi dă mumă-sa Dospina cu fie-sa Elinca, dănaintea domnu nostru Io Matei Basaraba voevod pre răvaşă domneşti ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru moşiile şi pentru datoriile lui Muşat vistierul. Ded noi aşa am judecat şi i-am tocmit dne va vrea să ţie moşiile şi ţiganii şi viile şi morile ale lui Muşat vistierul, acela să-i plătească şi datorie. Într-ac6ia, jupînul Ivaşco vel vornic şi fie-sa Mariia şi jupîneasa Dospina, deca au văzut că-i ajunge lâgea aşa, ei s-au sculat de au mersu în divanul domnu nostru dă s-au lepădat dănaintea măriei sale şi a tot divanul cum nici să aibă cu moşiile lui Muşat vistierul trăabă, nid să aibă treabă cu dato-riele lui. Derept aceia şi noi încă am dat cartea noastră Iui Vasilie spătarul, ca să aibă a ţină toate moşiile şi ţiganii şi viile şi morile tătîine-său, lui Muşat vistierul, cum scrie mai sus, şi să plătească el toată datoriia, iar alt nimeni trăabă să n-aibă dentr-aceşti boiari cu moşiile lui Muşat vistierul, pentru că s-au lepădat ei dă a lor bunăvoe denaintea domnu nostru dîn divan şi dinaintea noastră. Aceasta scriem şi mărturisim ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru credinţa pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile mai jos. IIhc HOEMKPÎE 6 AhNH, BTs. A’fcT x3pMÂ- Dumitraşco vistier * 1 Mihai vel spatar Para pehamic, mânu propria Gheorghe vistier 1 Barbul pehamic Calotă clucer 1 HpoMHTay PdA&t BTopn Aimv^ET * Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LX/9. Orig., hîrtie (29 X 20). 1 Semnat de aceeaşi mină. 1 ..A citit Radul al doilea logofăt". 168 www.dacoromanica.ro 161 <1635> noiembrie 10 ţ Adecă eu Badea postelnicul, feciorul Radului ce au fost cliucer mare de Băleni, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie de mare credinţă la mina văru-mieu jupan Ivaşco vel dvornic, ca să se ştie, cum i-am vîndut toată partea mea de ocină de în Băleni, ce au avut tată-mieu Radul cliucer, de moşie, a opta parte de preste tot satul, den în cîmpu şi den în pădure şi de în apă şi de în vad de moară şi den în şăzutul satului, de pretutin-denilea, oarecît se va alege de preste tot hotarul, de în hotar pî în hotar, însă ocină fără de rumâni. Şi iară am mai vîndut eu Badea postelnicul văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină în Băleni, de în partea unchiu nostru lu Ivan sulgeriul, însă de în a opta parte, ce au avut unchiu nostru Ivan slujerul, doao părţi: partea vară-mea Stanei şi a vară-mea Erinei, fetele unchiu nostru lu Ivan slujerul, de preste tot hotarul şi cu partea Vîlsănească ce mi se va veni, despre toate părţile pentru că această a opta parte, partea a unchiu nostru lu Ivan, înpărţitu-se-au în trei părţi, a trei surori. Deci, doao părţi le-am vîndut văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, că au fost cumpărate de mine, iar a treia parte, partea vară noastră Ancăi, au rămas nevîndută nimenuilea, că n-am avut nici o treabă. Şi i-am vîndut eu Badea, văru-mieu jupînului Ivaşco vel dvornic aceaste părţi de ocină ce scriu mai sus, derept aspri 24 000 gata, încă den în zilele lu Alexandru voevoda, feciorul răposatului Radul voevoda, de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului şi de sus şi de jos, ca să-i fie vărurmieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină moşie lui şi coconilor, în veci. Şi au fost la tocmeala noastră, fost-au mărturii boiarii divanului: jupan Hriza vel ban i Gligorie vel logofet i Dumitru vistier i Mihaiu vel spatar i Vasilie vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Costandin vel postelnic i Radul vtori vistier i Stroe logofet i Bunea logofet i... 1. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai K8nahhu.ee Ero, H'kKutEB h cec chhobh hţ, EAHHEAIt Borti npHnScTHT, I3K05KE A<* M8 ECT WMHH8 H BEHHHH 8 CEAO 8 (fiSUJETElfJH, Bt C8ACTB0 dpVEUl, A AH WT tlOAOBKHS 3A CEAO, nOAOBHHO, WT nOAlO H WT Ul8MA H WT BOA H WT IIAAHEH H WT WBOlfJÎIO H WT AHEE3H H CEC BEMHHÎH, HA HMEI GtAHMIOA CEC CHHOBH CH H MhkSA CEC CHHOBH CH H E8K8p CEC CHHOBH CH H fi-EpSlfE CEC CHHOBH CH H GSnpHUl CEC CHHOBH CH H HtrOE CEC CHHOBH CH H CoKOA CEC CHHOBH CH H CE B-ECtjf AtAHHUHAE HM H CEC A^^HHIţE BOA-bpCKIH, MTO X0KET KHTH « WT CEAdAHIJJE CEAOB, WT nOCBSAÎ, BApE EAHKA CE ŢTET H3EpAT, WT nO B*ECOM ŢOTApOM, nO CTApE ŢOTApE H EEA’kSE. BoHEIKE CIA EHUIE pEMEHA WHHH8 H BEMEHH WT 6&8UlETEIţJH ElW ECT nOK8nAEHA 3A COdHMd AWrWtJtET WT K8lfJEp-kHH H 3A CHAŢAM CH dAHBEpA, A"Mf tlAAIfJAET HOEU.ÎH T8pMHA0p HA AEHtw, WHH H*kcT HMAA HOBU.H A* H)f A ABAT, MTO C8T CETBOpHA WT A^AA HM 3A WMHH8 WT M8U1ETEI(JH IipOAAAEHA WT IlOAO-BHH8 3A CEAO, nOAOEHH8. TaîKE, AP^r HHŢTO H"kcT CE C8T WEp'kTAA A<* W nOKSflHT, KpOM*k TEMllO H5KE CE C8T WBp*kTAA BOA’kpHH TOCnOACTEO AUt JKSflAH fflHTp’k IIHTAp H >K8nAHHUA Ero, H-bKUlA, TEpE W ECT nOK8nHA WT HAA ©AHMA AOrOljiET H WT HAA CHA- 170 www.dacoromanica.ro Jf4M CH, tfAHEEp4, 34 8rH CH HOKI(H pOŢOKH, TEpE C8T I1A4THA 4CnpÎH TSpMHAOp. H np05 A4AOWE WHH 34 HHJfHOM A^EpO KOAIO EE3 HH EAHO CHAOCT, CEC 83H4HÎA B'EC'feM KOrt’k-POM H 4 MErldWOM WT WKpCTHHM ^VfcCTOM, C3k4ME A* & 3H4ET; A<> AP^^HT ffiHTp’k I1HT4P H WSndHHUd ErO H’feKlUd WT nOAOKHHS 34 CEAO, nOAOKHHS, WT AM4 HM H CEC BEMHHlH H3KE C8T BHUIE pEMEHH, 4 (x>4H AP"E>KHT ndKHHCE WT nOAOKHHS 34 CEAO, nOAOKHHS H WT KE1HHH H WT K*EC JfOAOKOM. H KHA'fcX'OM rOCnO^CTKO MH H 34I1HC 34 npOAdHÎE Eli A^T x3pĂŞ H CEC MHOSH EOA’bpH CBEAETEATE, HdnHCdHH 8 34tlHC, H4 HME: Ie4UJK0 AKOpHHK H TaHrOpÎE komhc h H’brSrt ara h EacHaîE ard h Heaeako nopTap h wt IIonEi^H, KaaoTTi apMaui H WT KpElţEIJJH, OT4HK0 ABOpHHK H Ildpd AWrWiJiET H WT G'EA'ETpSK, GTdHHIOA ABOp-HHK H WT d>CKdlţH, ÂdHHIOA rtWrW^E^ H Ep4T ErO, CnOpt H WT IIpTiHElllH, fflHTpt H wt Tp’EroBHi^E, EaaAya h wt Mt^hei^h, ffloroui nopTap. H naK a<> ect Eoa’bpHHS rocnoA?TKO mh Mhtpee nHTap h wSndHHiţEE Ero, H’kK-UJEE , WHHH8 H EEHHHH 8 CEAO 8 H'EnP'ET'bHH, KOA ffi8llJETEl|iH, KEHHHÎH, H4 HME'. IftrOE CEC EpdTOM CH ,A,dH H GtOHK4 CEC EP4T4M CH ^8MHTp8 H CEC CHHOKH HM H CEC HHJfHE A’bAHHIţE, WT nOAlO H WT U|8m M WT BOA p wt WEOipTlO H WT nOCE$A^i BapE EAHKd CE JfTET H3EP4T, KOAHKO c8t APT^dA K8KEBE HM TEpE CE c8t npHJfpdHHAH WHH, nOHEHCE ECT nOKtînHrt EOrt’kpHH rOCnOACTKO Mff fflHTpt flHTap H c8np8>KEHHU,d Ero H'kKUia CIH EHIHE PEHEHH EEHHHH H CEC A’fcrtHHU.E HM WT H4A IIpEAd ABOpHHK, CHH’E PdAyAOE nOCTEAHHK WT £dAOMHpEIJJH 34 8rH H, 4CnpH TOTOEH. H K*EA4 C8T E’ECX’OlfJET A,i npOAdET, a IIpEAa abophhk wh E’EcnpaujdA ect jio cectp4M ch daHKEpa, HcSndHHiţa GdEEE nHTap, JfOKET AH Ad nOKSnHT IlAH HEI ? fl WH4 c8ţ pEKA'E, K4K0 HE MOMCE KSllHTH. H EHA^OM rocnoACTEo mh h 3anHC wt p8k UpEyVEŞ abophhk 3a npoA4HÎE cec mhosh Eoa’fcTpH ceeaeteaîe, HdnHCdHH 8 3anHc, Ha hme: OaHH'k aoro^ET h wt Eephaeiijh, IţlE^sSa noc-TEAHHK H WT fip'ECElJJH, T8a®P CTOAHHK H WT K'EAA'EpSliMHH, ffîHJfdH H WT KpEU,8-rtEijjH, Gt4h aoro^ET h Aoh3h u Eopna aoro^ET. II naK a<> CCT Koa-bpHHS rocnoACTEo mh H<8naH fflHTpt nHTap h «SnaHHUEE Ero, H’kKUJEE, EAHH EEHHHH 8 CEaOi Ş M^UIETEI|JH, H4 HME ^dH K’En'EH'EH'E H CEC CHHOEH Ero no hme, Gt4hhk>4 h dasSa cec B’Ecajf A^HMi^a kSkioe hj h wt Ep*ETorpaA H WT noaio H WT WpddEHIE H WT 4HKE3H WT nOCE^AÎ, E4HK4 CE JfTET H3Ep4T. IIOHEXE ect noKSnHa Eoa’kpHH rocnoACTEo avh fflHTp’k nHTap h xSnaHHixa Ero, H’bKuia, Toro EEMHH’E H CEC' A’^dHHUd ErO H CEC E*EC fO^OHOM WT H4A PdAya H WT Ep4T ErO IIlEpE h wt ehSkom ch, GoapE, wt Top Ep’etIbhh sa 8nt ic, acnpH totoeh. H Binaua ect MHTp’k nHTap acnpH tSpckih ce aHjfES wt HaA KapayayH XacaH wt ^p-ECTop, EP4T ASMHTpaiUKOE EHCTÎBp. H EHA^fOM TOCnOACTEO MH H 34nHC 34 npOAdHIE WT P$K4 HM K'E a*bT x3pME H CEC MHOSH EOa'fepH CEEAETE4ÎE HdnHCdHH $ 3dnHC, Hd HME.' wt G*E4*etp8k, GTdHHioa abophhk H Aoh3h nocTEaHHK h wt KopE’fcHH, H*broE awrw- j|SET H WT Tp'ErOEHIIIE, GhM4 EdTdJf H WT ffi$IUETEI|JH, nOn £hUI4H H WT fi$KÎtK> rOCnOAHHIy. jfu/ AIjtek» eoeeoa t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şl jpreabun'ului, bătrinului, răposatului Io Basarâb voievod. Dă domnia mea această'poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Mitrea fosf mare pitar şi jupaniţei lui, Ntacşa, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le vş. lăsa, ca să le fie odnă şi vecini în sat laMuşe-teşti, în judeţul Argeş, însă din jumătate de sat, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din pomet şi din livezi şi cu vecinii anume : Standul cu fiii săi şi Micul cu fiii săi şi Bucur cu fiii săi şi Băruţă cu fiii săi şi Opriş cu fiii săi şi Neagoe cu fiii săi şi SoCol cu fiii săi şi cu toate delniţele lor şi cu delniţele boiereşti ce vor fi şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Pentru că această mai sus-zisă ocină şi vecini din Muşeteşti a fost cumpărată de Oancea logofătul din Cuştereni şi de nora sa, Alivera, fiica lui Radul postelnicul din Balomireşti, cu bani turceşti luaţi cu dobîndă, pe miere. Deci, cînd a fost să plătească banii turcilor la zi, ei n-au avut bani să le dea, ci au făcut vînzătoare din partea lor de ocină din Muşeteşti din jumătate de sat, jumătate. Deci altul nimeni nu s-a aflat să o cumpere, afară numai ce s-a aflat boierul domniei mele jupan Mitrea pitarul şi jupaniţa lui, Neacşa, de au cumpărat-o de la Oancea logofătul şi de la nora sa, Alivera, pentru 250 de ughi bani gata, de a plătit asprii turcilor. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor dimprejurul locului. însă să se ştie: să ţină Mitrea pitarul şi jupaniţa lui, Neacşa, din jumătate de sat, jumătate, din partea lor şi cu vecinii care sînt mai sus zişi, iar Oancea logofătul şi nora sa, Alivera, fii ca lui Radul postelnicul, ei să ţină iarăşi din jumătate de sat, jumătate şi din vecini şi din tot venitul. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare în anul 7137 şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis anume: Ivaşco vornicul şi Gligorie comisul şi Neagul aga şi Vasilie aga şi Nedelco portarul şi din Popeşti, Calotă armaşul, şi din Creţeşti, Staico vornicul şi Para logofătul şi, din Sălătruc, Stanciul vornicul şi din Uscaţi, Danciul logofătul şi fratele lui, Scorea şi din Pîrceşti, Mitrea şi din Tîrgovişte, Vladul şi din Măneşti, Mogoş portarul. Şi iarăşi să-i fie boierului domniei mele, lui Mitrea pitar şi jupaniţei lui, Neacşa, ocină şi vecini în sat la Năpîrteni, lîngă Muşeteşti, vecinii anume: Neagoe cu fratele său Dan şi Stoica cu fratele său Dumitru şi cu fiii lor şi cu delniţele lor din cîmp şi din pădure şi din apă şi din pomet şi de pretutindeni, oricît se va alege, cît au ţinut casele lor de s-au hrănit ei, pentru că boierul domniei mele Mitrea pitarul şi soţia lui, Neacşa, au cumpărat aceşti mai sus zişi vecini şi cu delniţele lor de la Preda vornicul, fiul lui Radul postelnicul din Balomireşti, pentru 50 de ugh\ aspri‘gata. Şi cînd au vrut să vîndă, iar Preda vornicul, el a întrebat pe sora sa, Alivera, jupaniţa lui Sava pitarul: vrea oare să cumpere sau nu? Iar ea a spus că nu poate cumpăra. Şi a văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Preda vornicul cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Oancea logofătul şi din Berileşti, Şteful postelnicul şi din Bîrseşti, Tudor stolnicul şi din Căldăruşani, Mihai şi din Creţu-leşti, Stan logofătul şi Loizi şi Borcea logofătul. Şi iarăşi să-i fie boierului doniniei rrtele jupan Mitrea pitarul şi jupaniţei lui, Neacşa, un vecin în sat la Muşeteşti, anume Dan Căpăţînă şi cu fiii lui, 172 www.dacoromanica.ro anume Standul şi Albul, cu toată delniţa caselor lor şi din grădină şi din rîmp şi din arătură şi din livezi, de pretutindeni cît se va alege, pentru că boierul domniei mele Mitrea pitarul şi soţia lui, Neacşa, au cumpărat pe acel vecin şi cu delniţa lui şi cu tot venitul de la Radul şi de la fratele lui, Şerb, şi de la nepotul său, Soare din Brătienii de Sus, pentru 20 ughi aspri gata. Şi a luat Mitrea pitarul aspri turceşti cu dobîndă de la Cara-Hagi Hasan din Dîrstor, fratele lui Dumitraşco vistierul. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mîna lor, în anul 7142 şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Sălătruc, Standul vornicul şi Loizi postelnicul şi din Corbeni, Neagoe logofătul şi din Tîrgovişte, Sima vătaful şi din Muşeteşti, popa Vişan şi din Buciumeni, Măciucă vătaful. Şi au vîndut aceşti mai sus zişi numiţi oameni ocinele şi vecinii lor de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor dinprejurul locului şi dinaintea dcmniei mele. De aceea, am dat domnia mea dnstitului boier al domniei mele jupan Mitrea pitarul şi jupaniţei lui, Neacşa, ca să le fie lor ocină şi vecini la Muşeteşti şi la Nâpîrteni dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la Adam în anul 7144 <1635>. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Ep. Argeş III/15. Orig., hîrtie (42,5 x 28), pecete timbrată. Trad. ibidem, III/16 şi ms. 168, f. 15 lv— 152v. 164 1635 (7144) noiembrie 15. f Adecă eu, Radul vtorie armaş şi cu jupînăa^a Mariia scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Semei vătahul, cum să se ştie că i-am vîndutu lui viia nostră de în Tîrgovişte cu levade, cu pometu şe cu tot locul cîtu am ţenut eu, derept ughi 30, bani gata. De ce, am socotit de am luat şe o vie de la Sima, care iaste în Căleneşti, lîngâ Dădui vătahul, vie pentru vie. Iar cîţi bani am socotit să-mi mai dea, mi-au datu cu vie cu tot, au umplut ughi 30. însă i-am vîndutu căce mi iaste omul mieu. Şe am vîndutu de a nostră bunăvoe, fără de nici o silă, să fie lui moşie stătătoare şe feciorelor lui şe nepoţelor lui şă strănepoţelor lui. Şe la tocmeala nostră au fostu mulţi boiare, anume: întîiu D[i]ragul scaunul ot Tîrgoveşte i Dedul vătahul de Căleneşti i Ghioca ot tam, Gherghe băiaşul i Sima poşcarul i Mihalco cel mare şălarul i Mihalco cel mic i păren-tele popa Manta i Tilea croitorul, vecinul lui popa Tatu. HcnHcajf Ap^octeh cnSAfro; mc Airkcnţa hoemkp?e a^hu |e, k /vfcT xspMÂ1- Cîndu i-am vîndut v 8, i-am vîndut şi casa, derept ughi 20 bani gata, cu loc cu tot şi iaste lîngă casa Fierăi logofătul8. www.dacoromanica.ro 173 Eu popa Manta Gherghe băiaşul PaSot) paprnpaţ4 Mihalco cel mare Dădui vătah Mihalco cel mic Tilea croitor. Nica căpitan 8 Bibi. Acad., XLin/9. Orig., hirtie- (31 x 22), 9 peceţi în tuş negru, aplicate. EDIŢII. Potra, Tezaurul, 177-178. 1 „Am scris Dragostin spudeiul; am scris luna noiembrie 15 zile, în anul 7144" (, 1635). * Loc rupt. 3 Pasajul: „Cindu i-am.. . Fierăi logotetuŢ’, scris ulterior. 4 „Radu martor". 4 Semnături autografe. 165 1635 (7144) noiembrie 16. Jupan Ivaşco vel dvomic scris-ank cartea noastră voao megiiaşilor, anume Goia şi Stoica din sat din Bogaţi. După aceia, vă dăm în ştire că aici înaintea noastră au venit popa Ivan >dă Beleţi cu Preda ot tam şi cu Rada ot tam şi cu Stoica ot tam de s-au pîrît de faţă înaintea noastră pentru nişte vii şi alte moşii ce au frăţeşte. Deci moi într-altu chip nu i-am putut judeca ci i-am dat să să voiască să ia doi megiiaşi la mijlocul lor să-i judece şi să-i tocmească, să le înparţă toată moşiia frăţeşte peste tot. Şi s-au voit dinnaintea noastră şi v-au luat pre voi tocmelnici. Deci să căutaţi, în vreme ce veţi vedea această carte a noastră, iar voi să aveţi a le trage toată ocina, să o înpărţiţi frăţeşte, întîi să trageţi să înpărţiţi pre patru fraţi, codru popii din Zătruca şi a lui Negoiţă de acolea şi codrul Bunului de la Scoruşi şi din Piscul Zatrii al Roşceştilor de lungu şi de lat, cît să va găsi viţă, viile usebit, loc sterp osebi pe patru fraţi. însă cum veţi afla cu sufletele voastre pre dreptate aşa să judecaţi şi să-i tocmiţi. Şi zioa la sveti Nicolae. Jnaco da nest, po reci naş. Pis noemvrie 16 dni, 7144 <1635). Arh. St. Buc.i Condica Mitrop. Ţ. Rom;; htj 1217, f. 368—368v. Copie. EDIŢII. Potra, Tezaurul, 178. 166 1635 (7144) noiembrie 22. ţ Adecă eu DIman ol £arcaduieaf ot sudstvcţ Sac,, scris-am acesta al mieu zapis, să fjPjdş piare credinţă Ip. ^min,a jupînului Lupului vel căpitan, cum să să ştie ca j-am vînduîj dumnelm cjnzşci de ştînjăni de ocină den sat den Carcadulea, .stînjânul cîte trei costanae, fac bani 1 500, de preş te tot hotarul, den hotat jpînâ în hotdrf toată parteaf fneîL cîtă se va alege. Şi o am vîndut eu fără de nici o silă, de h tnea'bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor denprejurul locului, ca să-i fie dumnealui InoŞîe şi coconilor şi strenepoţilor. 174 www.dacoromanica.ro Şi la tocmeala noastră fost-au oameni buni mărturii anume: ot Carca-dulea, Radul Lepşa i pac Radul, braţ ego i Marco pîrcălabul i Vladul i ot Răsturnaţi, Stan Popescul i ot Măiroşi, Stratonie i ot Bucureşti, Stan 1 punarul i ot Florieşti, popa Micul. Aceast-am scris, să fie de m Ve credinţă la mina j1 nului Lupului căpitanul şi a coconilor dumnealui. Şi păntru credinţa mi-am pus şi pecetea. ______Baca Miix'dAH'b itoroj|vhT wt ffi'hrSp'kHH, Avkciua hoemkpîe kk a^hh kk a^t x3pa»A 2. Popa Micul. Marco pîrcălabul. Arh. St. Buc., M-rea Cotrcceni, XLVIII/i. Orig., hîrtie (31 X 22), pecete inelară, aplicată. Copie ibidem, ms. 206, f. 647. 1 Loc rupt. 2 „A scris Mihalcea logofătul din Măgureni, luna noiembrie 22 zile in anul 7144" <1635). 167 1635 (7144) noiembrie 25. f Adecă eu, jupîneasa Rada, ce am fost jupîneasă a lui Staico paharnicul Rudeanul, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie dă mare credinţi la mina jupînului Pătru şi a Ghiocăi, neguţătorii, ca să să ştie cum pentru o datorie ce le-am fost eu datoare, ughi 300, datu-le-am satul Fometeştii din judeţul Vîlcii, jumătate dă sat, cu rumânii şi cu tot venitul despre tot hotarul vericît să va alăge, care sat au fost al bărbatului mieu de moşie. Deci, pînă au fost el viu, căzut-au într-o nevoe foarte mare, şi cu alt n-au avut cu ce plăti nevoia lui, ci s-au sculat de au vîndut neşte sate ale mele de zestre, de ş-au plătit capul. Deci, pentru acele sate ale mele dă zestre mi-au dat acest sat Fometeştii, pentru satul mieu Frăţeştii. -Apoi, după moartea lui Staico paharnicul, căzut-am şi eu într-o nevoe mare şi am luat bani de la aceşti neguţătorii de mi-am scos capul dentr-acea nevoe. Deci, cînd am fost la zi, eu banii nu l-am avut de unde le da, ci le-am dat acest sat Fometeştii, ce scrie mai sus, de bunăvoia mea, făr de nici o silă, pentru că mi-au făcut şi dumnealor bine lu acea nevoe, dă mi-au dat ughi 400, făr de nici o dobîndă, într-un an şi jumătate. Deci le-am dat Şi satul acesta pentru aceşti ughi 300, cu voia feciorilor miei, Preda postelnicul i Tudosie şi cu ştirea tuturor rudeniilor cum le scrie şi zapisul lor, ca. să le fie dă moşie în vecie, căci că au lăsat şi ei dobînda acestor ughi 400, ce au făcut într-un an şi jumătate. Şi au fost mulţi boiari mărturie, care îşi vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile lor. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-mi-am şi eu pecetea, ca să să ştie şi să să cr£ază. I az, Tudor spudei, mazah, measeţa noiemvrie 25 dni, leat 7144 <1635>. Eu jupîneasa Rada. Hrizea vel ban. Ivan dvornic. Preda postelnic, sin Staico paharnic- Tudosie, sin Staico paharnic. Gligorie vel logofăt. Nedelco vel clucer. Dumitru vel pitar. 175 www.dacoromanica.ro Bunea Vîl[i]cul logofăt mărturie, Stroe Florescu logofăt. Cemat vel portar. Dragomir vel armaş mărturie. Constandin Cantacuzino mărturie. Chesar postelnic ot Privalea mărturie. Ghinea slujer ot Văleni mărturie. Udrea ot Rădăcin6ni mărturie. Leca postelnic, şină Oprii vel agi mărturie. Arh. St. Buc., Condica m-rii Hurez, nr. 719, f. 271—272. Copie; altă copie ibidem, ms. -449, f. 112v. 168 1635 (7144) noiembrie 28. f O carte de hotărnicie de 12 boeri de ocina din Blajoi de Sus sud Prahova, să o facă tot una cu ocina din Blejoi de Jos. Noiemvrie 28 dni, leat 7144 <1635). Adică noi ceşti 12 boeri hotărnici, anume Radul Frejureanul biv vel sluger i Tudor vtori dvornic ot Răteşti i ot Scăeni, Mordan i Neagoe Căpuşă i Tudor cel bătrîn i Stan Prăjur i Stan Moldovean i Mircea ot Boldeşti i Vîlcul i Stoica Bold i Drăgşăr 1 i Mareş, care ne-au luoat jupan Radul vtori postelnic, fecior Mihalcii căpitan din Pătîrlage, pe răvaşe domneşti, denaintea domnului nostru Io Mateiu Basaraba voevod, ca să hotărim ocina ce au avut de zestre de la socrii-său N6agul din Negoieşti, care ocină au fost schimbat jupîn Radul vtori postelnic cu călugării de la Mislea; ocina din Blejoi de Sus să o lipim iar lingă ocina lui din Blejoi de Jos. Scris-am şi mărturisim cu această carte a nostră, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Radului vtori postelnic, cum să să ştie că am mersu toţi acolo la hotar şi am căutat cărţile tuturora şi am aflat peste tot hotarul stînjeni 80Q. De la Neagul socru Radului postelnic s-au aflat în cărţile lor stînjeni 350 şi la Mariia Bălţăţeanca stînjeni 270 şi la ceilalţi megiiaşi stînjeni 50 şi la Năstase ot Tîrguşor stînjeni 102 şi la Stanca Avrăpoae stînjeni 70. Deci noi am alăturat stînjeni 300 din Blejoi de Sus pe lîngă ocina din Blăjoi de Jos, ca să fie ocină lîngă ocină şi o am stîlpitu-o cu pietri în muche, din jos de moara Nastii o piatră, şi în siliştea Blăjoi de Susu, iar o piatră şi în marginea dumbrăvii, iar o piatră şi din marginea dumbrăvii în lăuntru, în pădure, lîngă un stejar, iar o piatră şi în stejar făcut cruce din stejar cu piatra, în dirept locului, prin pădure cît va coprinde în lat 300 de stînjeni, adică trei sute, pîn în apa Dîmbului, de ciia, pe apa Dîmbului în jos, pîn în hotarul Blejoilor de Jos, de adia pre hotar Blejoilor în jos pe hotar pînă în apa Teleajănului şi cu apa Teleajănului şi cu vad de moară şi cu pometul şi cu pădurea şi cu toate veniturile cîte au... 2 acei 350 de stînjeni, ca să aibă voe să-ş facă moară şi să lucreze cu apa cîtă am hotărît şi cu cîtă am înpietrit. Pentru că această ocină ce iaste mai sus scrisă, iaste de zestre a jupî-nesii Sofiicăi jupînSasa jupîn Radului vtori postelnic, fata Neagului ot Nego-eşti, ce au făcut schtmbu cu călugării de la Mislea, de au dat călugării de la Mislea ocina ce au fost avîndu de la Pătrălage Radului postelnic, iar Radul postelnic le-au dat această ocină din Blejoi de Susu care am hotărîtu noi, ocină pentru ocină, ca să le fie cu bună pace. Aşa am hotărîtu şi am aflat cu sufletele nostre. Şi pentru credinţa ne-am pus şi peceţile. 17fi www.dacoromanica.ro Radul* Frujenei3 biv vg( sluger Tudor ,vtori dvomic* Mordan ot Scăeni. Neagoe Căpuşă. Xudor cel bătrînu. Stan Prejur, Stan Moldovean. Mircea ot Boldeşti. Arh. St. Buc., Condica m-rii iMislea/ ar. *466, f. 159v^-160v. Copiei alte copii îbi-dem, ms. 465, i. 23v,-24 şi la Bibi. AcaKE KHK KEA CTOAHHK H UIT C'KA'KTpSK, CTdHHIOA BTOpH ABOpHHK H UIT CnOTEIJIH, AÎHK8d K»ndp H UIT ALhAKOK, TSa*P8 komhc h uit KSpTKUioap-K, T8a°cîe KAionap mu Ehapeii caSacap PSa^mSa H EupKd CA^Htap H UIT II'Kn'KAdpH, EnpKd nEJfdpHHK H UIT Hk'KHEIIJH, PdA^A nOCTEAHHK H UIT Ep'KTÎEIJJH, TEprE IlEH'fc H KCH EOA'fepH BEAHKKI HÎKE c8t KSctSAÎH HM Oy SdlWC. H KHA^X rOCnOACTKO MH H 3dllHc8A KEHHHOM WT npOAdHÎE Hd pSKd AP'BrSUIIIHOB nOCTEAHHK. 177 www.dacoromanica.ro H rUK 1 AJ ECT BOrt-kp rocnOACTKJ MH ^p’KrSllIHH (10CTEAHHK whhhS oy CEA» IlTiA^pEUH MdCT'K HB4HOB, EAHK4 H3EEpHT CA WT (10A H WT UiBM H WT BOA H WT BHHO-rpAAÎ H WT CEA4AHIJJE CEAOB H WT n» B’kC jfOT4pOM, (10HE2KE ECT nOKSnH ^p'KrSllWH nOCTEAHHK WT H4 HErOHU*k N WT IU TSA°P8, CHHH IIpEAÎH WT P’kCK'KAUH 34 8rH ST H P4A^ EAHH BOA, H5KE WMHITK KHA ECT ElOKgflHA H !IpEA4 WT H4 He4H H WT H4 P4A&t KOTOPOU* H CK 34nHC WT npOA4HIE H4 p8K4 AptrgllJHH BTOpH IIOCTEAHHK CK CB’bA’k* teaîh, no hme: ^Thk8a kBimp h wt A&hakok, T8a«p8 komhc h wt KSpthujoap'k, Tew-AOCÎH KAIOM4P H EnpK4 CA&3C4P H WT TopAOB4, T#A«P# AOrO^ET H WT RoM'KHHU.H, CTTkHHAWp AOrO^ET H WT Ep’KHKOB'fcH I, tf4Kp4M AOrO^ET. Gsro pa Ah A4JT rocooACTso mu soarbp rocnoACTB4 aih Ap^pSuihh nocTEANHK, IdKO A4 ECT EM# WOW)! H KEMHHH Of CEAO IltA^lU*, A^AÎH8 CT04TEAH4, EM$ H CHHO-KOM H BH&K0M H np'bBH^MEAOAIl , B"K B^KH H NE WT K0r03CA« HEnOKOA'kBHMOM A4 HE ECT. Ge h cbeaeteaTh noAOKHjf rocnoACTBo mh: n4H XpH3*k bea eah Kpaaebckîh, imh Ib4U1K0 bea AKOPHHK, n4H TAHrOpÎE BEA AOrOjJiET, n4H ^8a»TTP8 BEA BHCTÎI3P, n4H He-AEAKO BEA KAI0M4P, n4H E4CHAÎE BEA CTOAHHK, n4H E83HHK4 BEA KOMHC, n4H E8MHH4 BEA nEX’ApHHK, n4H K0CT4HAHH BEA HOCTEAHHK. H HC(ip4BHHK, n4H TAHropTE BEA AOrO^ET. H 43, T»AOP# Cn8A£H, M434Jf B*K BEC S8k8PE1|IH, M’kCEU.4 HOEMBPÎE KH A^XH, AtT x3pMA. t Iw ffiiTEIO BWEBWA4, MHAOCTllO KOHCllO TOCnOAHHK. Iw /Hateio boeboa f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Baâarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Drăguşin al doilea postelnic şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Pădureţii din judeţul Vîlcea, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din vatra satului şi cu tot venitul de peste tot hotarul, cît se va alege. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Lupul cu fiii lui şi Diicul cu fiii lui şi Stan cu fiii lui şi Oprea cu fiii lui şi Padeş cu fiii lui şi Standul cu fiii lui şi Radul Cotorogea cu fiii lui şi cu părţile lor de ocină. Pentru că aceşti vecini mai sus spuşi, ei au fost toţi oameni cnezi cu ocinele lor, încă de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domnid mele, vecinii au venit singuri la cinstitul boier al domniei mele, Drăguşin al doilea postelnic de s-au vîndut vecini, ei, cu fiii lor, şi cu toate părţile lor de ocină din Pădureţi, anume: Lupul cu fiul lui, Tudor şi cu fiii lor şi cu partea lui de ocină, pentru 4 000 aspri gata şi pentru un bou şi Diicul cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 2 000 aspri şi pentru un bou şi Stan cu fiii lui, Pătru şi Sasul şi cu fiii lor şi ru partea lui de ocină, pentru 6 000 aspri şi pentru un bou şi Oprea cu fiul lui, Stoica şi cu fiii lor şi cu partea lui de ocină, pentru 4 000 aspri gata şi pentru un bou şi Padeş cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 2 000 aspri gata şi pentru un bou şi Standul cu fiul lui, Ion şi cu fiii lor şi cu partea lui de ocină, pentru 4 000 bani gata şi pentru un bou şi Radul Cotorogea cu fiii lui şi cu partea lui de ocină, pentru 2 000 bani gata şi pentru un bou. Şi s-au vîndut ei vecini de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului lor şi dinaintea domnid mele din divan. Şi au luat toţi bani gata, în mîinile lor, ca să fie vecini cu zapisul lor de vînzare la mîna lui Drăguşin postelnicul şi cu martori în zapis, anume i pan Dumitru mare pitar şi pan Dragomir mare armaş şi din Brîncoveni, Preda spătarul, şi din Vîrîţi, Stroe care a fost mare stolnic, şi din Sâlătruc, Standul al doilea vornic, şi din Epoteşti, Diicul cuparul, şi din Milcov, Tudoru comisul, şi din Curtişoară Tudosie ducerul şi Andrei slugerul Rudeamll şi Chirca slugerul, şi din Păpă-lari, Chirca paharnicul, şi din Ibăneşti, Radul postelnicul, şi din Brătieşti, 178 www.dacoromanica.ro Gheorghe Pecea, şi toţi boieri mari, care sînt custodiile lor în zapis. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al vecinilor la mîna lui Drăguşin postelnicul. Şi iar să fie boierului domniei mele Drăguşin postelnicul ocină în satul Pădureţi, partea lui Ivan, cît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vii şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Drăguşin postelnicul de la Negoiţă şi de la Tudor, fiii lui Preda din Rîscîiaţi, pentru 16 ughi şi pentru un bou, care ocină a cumpărat-o şi Preda de la Ivan şi de la Radul Cotorogea şi cu zapis de vînzare la mîna lui Drăguşin al doilea postelnic, cu martori anume: Diicul cuparul şi din Milcov, Tudoru comisul, şi din Curtişoară, Teodosie clucerul şi Chirca slugerul, şi din Gordoba, Tudoru logofătul, şi din Comăniţi, Stănimir logofătul, şi din Brîncoveni, Avram logofătul. De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele Drăguşiii postelnicul, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Pădureţi, dedină stătătoare, lui şi fiilor şi (nepoţilor şi strănepoţilor, în veci şi de nimeni neclintit să nu fie. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craiovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan ,Nedelco mare clucer, pan Vasilîe mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic pan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tudoru spudei, am scris în oraşul Bucureşti, luna noiembrie 28 zile, anul 7144 <1635). f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod noK’fcdEHÎE rocnoACTKO mh cestui om anume Pîrvul ot Drăgo-eşti ot sudstvo Gorjiiu, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei m61e de să-şi ţie a lui moşie de în Drăgoeşti pentru că iaste a lui dereaptă şi Bătrînă de în moşi di în strămoşi şi o au tot ţinut cu bună pace. Iar cîndu au fost acum, în zilele domniei mele, iar Stoica, feciorul lui Drăghici de Şomoneşti, el să apucă de Pîrvul ca să-i iia această moşie zicîndu că are cărţi de la Simion voivoda şi zice c-au venit Pîrvul cu moldovenii de i-au luat cai şi bivoli. Deci pentru acele de atunce, el să apucă să-i iia moşiia, iar domniia mea am socotit înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniei mele în divan cum Pîrvul n-au fost nimic vinovat, nici au fost el pre acea vreme cu moldovenii, nici are Stoica de în Şomoneşti nici o treabă cu această ■ocină a Pîrvuliii. Dereptf aceia am dat" domniia mea ceastă carte a domniei inăîe Pîrvului ca să aibă a-ş ţin6r6 moşiia cum scrie mai sus. Iar Stoicăi de-i va părea Strîmbu, să vie cu cărţile să stea de faţă nainte domniei mele. HHdKO Ai irfccT, no peh rocnoACTKd mh. www.dacoromanica.ro 179 H HCiipdKHHK, CAM pEH rOCIlOACTRd MII. IlHC AltcElţd HOElWKpÎE K0 A^HH, K rttT 3pMA-f îw MaTEio KivEKivAa, MHrtocTîio Eottîio rocnoAHHK. îw ffidTEIO koekoa , cu rumânii toţi şi cu toată ocina, din hotar pînă în hotar, din cînpu şi din apă şi din pădure, cum scrie şi în cărţile domneşti, care am cumpărată noi mai dinnainte vreme. Şi parte mea de ocină din Gabrul şi cu toţi rumânii şi cu totă venitul cît să va alege, duprest£ tot hotarul. Şi am vîndut drept ughi 700 tot bani gata de a mea bunăvoie şi făr de nici o silă şi cu ştirea tuturora boiarilor şi a tuturor megişălor dinprejură, ca să le fie dumnelor moşîie stătătoare şi copiilor în veci. La această tocmeală a nostră au fost mulţi boeri, care vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile. Şi aşa am tocmită care dintre noi va vre să întoarcă, să de la domnie ughi 200. Şi mi-am pus şi eu pecete şi iscălitura, ca să să crează. Noemvrie 30 dni, 7144 <1635>. f Eu Pătru sluger. Mihai vel stolnic. Ivan vornic. Zaharia sluger. Dragomir. Radu postelnic. Ştefan logofăt. Socol clucer. Mihartă clucer. Tudor logofăt. Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianu, nr. 723, f. 511. Copie. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mcn.j. Dolj, VIII, 166. 172 1635 (7144) noiembrie 30. t Adecă eu Stan Pîţig i Băncilă ot Bucu Star scris-am acest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Oprei vel agă şi a fiiu-său Lecăi postelnicul, cum să se ştie că i-am vîndut ocină de în Bucul Bătrînu, însă stînjeni 40, derept bani gata ughi 12. Şi o am vîndută de a nostră bună-voe, ca să fie dumnelor moşie şi coconilor dumnelor cîţi Dumnezeu le va dărui. Şi au fostu la tocmeala nostră mărturie: Standul tvori vornic ot Varoş ot Floci i Stan iuzbaşa ot Mătăseşti i Nedelco ot Bucu i Drame ot Tătărăi i 180 www.dacoromanica.ro Stan, bratu ego ot tam, i Calotă postelnicul ot Tătuleşti, Standul vătahul ot Pisculeşti i Stan ot tam i Stingă i Iacov ot Berileşti. Şi a fost mulţi megiiaşi la tocmeala nostră. Şi păntru mai mare credinţă pusu-ne-amu peceţile. H HdnHcax' ds, GTpora nEjfdpHHK. IIhc dvkcEUd hoembpîe d a^hh, kti Eu Nedelco Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, IX/9. Orig., hîrtie (29,5 X 20,5), 4 peceţi inelare, aplicate. Copie ibidem, ms. 692, f. 198. 1 „Şi am scris eu, Stroia paharnicul. Scris luna noiembrie 30 zile, în anul 7144" < 1635). 173 1635 (7144) noiembrie 30, Bucureşti. f AlHdOCTÎEIO EOKÎEIO, îw ffidTEH EdCdpdBA BOEEOAKI H TOCnOAHH BCOH 3EMdH ^SrrppOBddJfÎHCKOH. ,A,dKdT rOCnOACTBO MH CÎA nOEEdAHÎE rOCnOACTBd MH nOHTE-HHOMS npdEHTEd TOCnOACTEd MH ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK H CK CHHKI ErO, EdHU,H Bor-h A<>pOKdET, I3KO A<> ECT EM8 EAHH M’kCTO WT A^Md 3AA, 8 BdpOUl TOCnOACTEd MH 8 ESkSpeijjh, koa Aomoee II-krSdOE driui h koa BOAd ^’kmkoehu.îh, eahko h3eepht CA, nOHEKE nOKSnHd npdBHTEd rOCnOACTBd MH ndH KoCTdHTHH EEd nOCTEdHHK CKIO BKIUJE nHCdHO M’kCTO WT &OMA WT Hd CdBd UJETpdpiOd 3d 8rH K nAHESH TOTOEH, E1|IH sii a^hki ddEgdHApS eoeeoaT HdÎAin. H BHA’kx rocnoACTBO mh h 3dnHc8d em8 Hd P8k8 KoCTdHTHH Brd nOCTEdHHK. H ndKH Ad ECT npdEHTEd TOCnOACTEd MH ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK s no-TOdHE 3d BHHOrpdA 8 A’b'lSd BHCnEI|iHdOp, BdpE EdHKd H3EEpHT CA, nOHEKE CIA 5 nO-TOdHE C8t ndH KoCTdHAHHOB BEd nOCTEdHHK WT A^AHH WT HdA H(8ndHHU.d ErO BdHHd, EIJJE WT npEHCAE Bp’kME. H ndKH Ad ECT npdEHTEd TOCnOACTEd MH ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK d nOTOH WT BHHOrpdA H EAHd HEAKP'KTE 8 A'kdSd BHCnEl|IHdOp, BdpE EdHKd HSEEpHT CA, nOHEJKE nOKSnHd WT Hd PdAXd, EpdT T'KpK’KH WT IlEpTAU,H, 3d 8rH 2 nOd dcnpH roTOBH. H BHA'kx rocnoACTBO dim h 3dnHc8d em8 Hd p8K8 ndH KoCTdHTHH BEd IlOCTEdHHK. * ndKH nOKSnHd npdEHTEd TOCnOACTEd MH ndH KoCTdHAHH BEd nOCTEdHHK 8 A'kdSd BHCnEIJJHdOp K nOTOdHE WT BHHOrpdA H EAHd HEAKP'KTE H EAHH CEHCEHIv WT WHHH WT X^Tdp8d C'KX'KTAHHdOp, A®P» 8 KdMEHd HHCd*K8d8H, WT Hd H'kHIOd WT P'KpSOBH. 3d dcnpH TOTOEH. H EHA^X TOCnOACTEO MH H SdnHCSd ETW Hd p8K8 ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK. H ndKH nOKSnHd npdEHTEd TOCnOACTEd dltH ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK 8 A^Sd BHCnEIJJHdOp T HEAKplUtH WT EHHOTpdAÎ WT Hd TdHdCTE HHOK H WT Hd SET ETO IldpdCKHKd, ddH BCd HdCT, HM 3d 8rH 1 nOd dCnpH TOTOEH. H KHA^X rocnoACTBO MH H 3dlWC8d HM Hd p8k8 ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK. H ndKH nOKSnHd KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK' EAHd HEAKP'KTE WT EHHOTpdAÎ 8 A^^d BnCnEl|JHdOp WT Hd BddA8d 3d. . 2 dcnpH TOTOEH H CK 3dnHC WT p8K ETO 3d npOAdHÎE. H ndKH nOKSnHd ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK EAHd HEAKP'KTE 3d EHHOTpdA 8 A’kdSd BHCnEl|JHdOp WT Hd XHdHndH, 3d. . . 2 dCnpH TOTOEH H CK 3dnHC WT pSK ETO WT npOAdHÎE. H ndKH nOKSnHd ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK T HEARpTUilI WT EHHOTpdAÎ 8 A’kdSd BlICnE-LţJHdOp, WT Hd IwHdUlKO, 3d. . . 2 dcnpH TOTOEH H CK 3dnHC WT pSK ETO 3d npOAdHÎE. H ndKH nOKSnHd ndH KoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK EAHd HEAKP'KTE H nOdOBHHO WT EHHOTpdA 8 A'bhSd BHCnEljJHdOp WT Hd GTdH XpdOlO, 3d. . . 2 dcnpH TOTOEH H CK 3dnHC WT pSK 181 www.dacoromanica.ro ero wt npo^dHÎE. 0 imkh noKSrm/ţ jiah Koctahthit be^ iiocteahhk b •jeabp'kiih wt bhho^ rpaA 8 A’fcrtSa fiHcnEifJHaop, wt ha Eats.a8k w[t]eame pa a* eaha ^eakp"kte cktbopha ECT npOA\EHEHÎE, ^i(JE A4A ECT IIAH KoCTAHTHH BEA nOCTEAHHK E/ThABK'hH HHd MEA-Bp’KTE BTk HHO A/Tfc.CTO, BOH8, d EAHji MEABpTiTE nOKSnHp W ECT WT fld JBa'BASK'K Ch. . . 2 denpH rOTOBH H C*K 3dnHC WT P»K Ero KdKO ECT BbJUJE flHC. H npOAdA ECT CÎH BbJIUIUE pEMEHH HMEHHTE AIOAÎ HHJfHOM A^A>H^ H BHHOrpdAT WT HH^HOM AOEPA BOAA, EE3 HH EAHd CHAOCT H Ch 83HAHÎA BC/ftAU MErLftWOM WT TOp H WT AM H WT WKpTiiCTK M'bCTOM H WT fipEA TOCnO^CTBd MH. Gsro pdAÎ, AM«Jf H rOCnOACTEO MH ndH KoCTdHTHH BEA nOCTEAHHK, HKO A xdXAE. f Jw ffldTEIţ pWEBWAd^ AWIAOCTÎIO EOWÎEIO TOCnOAHHIv. Iw ATdTEIO BOEEOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şi domn a toata ţara UngrovlaWei, Dă domnia mea această porunca a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Costantin marele postelnic şi cu fiii lui» CÎţi Dumnezeu îi va dărui, ca, să-i fie un loc de casă aici, în oraşul domniei mele, în Bucureşti, lîngă casele lui Neagul aga şi lîngă apa Dîmboviţei, cît se va alege, pentru ca a cumpărat dregătorul domniei mele pan Costantin marele postelnic acest loc de casă mai sus scris de la Sava şetrariul cu 20 ughi bani, gata, încă în zilele lui Alexandru voievod Iliaş. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui la mîna lui Costantin marele ^postelnic. Şi iar să fie dregătorului domniei mele pan Costantin marele postelnic 6 pogoane de vie în dealul Vispeştilor, oricît se va alege, pentru, jcă aceste 6 pogoane sînt ale lui pan Costantin mamele postelnic, de moştenire, de la jupa-niţa lui, Elina, încă de mai înainte vreme, Şi jar sa fie dregătorului domniei mele pan Costantin marele postelnic, un pogon de vie şi o cetvîrte în dealul Vispeştilor, oricît se va alege, pentru că a cumpărat de la Radul, fratele lui Tîrcă din Periaţi» pentru 6 ughj şi jumătate aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisyl lui la mîna panului Costantin marele postelnic. <Şi> 1 iar a cumpărat dregătorul domniei mele pan Costantin marele postelnic în dealul Vispeştilor 2 pogoane de vie şi o cetvîrtă şi un stînjen de ocină din hotarul Săhătenilor pînă în Piatra Cislăului, de la Neniul din Gîrbovi, pentru 2 400 aspri gata. Şi aip văzut domnia mea şi zapisul lui la mîna panului Costantin marele postelnic. Şi iar a cumpărat dregătorul domniei mele pan Costantin marele postelnic în dealul yispeştilor 3 cetvîrţi, de vie de la Janasie călugăruţ şi de la ginerele lui, Paraschiva, însă toată partea lui pentru 5 ughţ şi jumătate aspri gata. Şi ym văzut domnia mea şi zapisul lor la mîna panului Costantin marele postelnic, Şi iar a cumpărat pan Costantin marele postelnic o cetvîrte de vie în dealul Vispeştilor de la Vladul pentru. 1. 2 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat pan Costantin marele postelnic o cetvîrte de vie în dealul Vispeştilor de la Hilipan pentru,,. * aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat pan Costantin marele postelnic 3 cetvîrţi de vie în dealul yispeştilor de la Ionaşco 18? www.dacoromanica.ro pentru.. t 2 aspri gata şi cu za pis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat pan Costantin marele postelnic o cetvîrte şi jumătate de vie în dealul Vispeşti-lor de la Stan Urloiu pentru... 2 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui. Şi iar a cumpărat pan Costantin marele postelnic 2 cetvîrţi de vie în dealul Vispeştilor de la Vlăducă, însă pentru o cetvîrte a făcut Schimb, de a dat pan Costantin marele postelnic lui Vlăducă altă cetvîrte în alt loc, afară, iar o cetvîrte a cumpărat-o de la Vlăducă cu... 2 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui, cum este scris mai sus. Şi au vîndut aceşti mai sus spuşi, numiţi, oameni dedinele şi viile lor de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat domnia mea panului Costantin marele postelnic, ca să-i fie aceste mai sus. spuse vii, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare Vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin al doilea postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt* Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărbanovici, în cetatea Bucureşti, noiembrie a 30-a zi, în anul 7144, anul domnului 1635. f Io Mateiu voievod,, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod IoVan cu sălaşul lui i Avram du sălaşul lui i Imbre cu sălaŞul lui. Pentru că aceşti ţigani ce scrie mai sus fost-au ai sfinţii mănăstire Topolniţa de moşie, de strămoşie, daţi şi miluiţi de răposâţiî ctitori înncă mai denainte vreme. Jar după aceia, de la o seamă de vrăme, această sfîntă mănăstire au rămas săracă şi pustie şi fără călugării, ce a(i perit toate bucatele mănăstirii şi s-au răsipit aceşteai sfinte mănăstiri şi ţiganii şi tot ce au avut; şi au perit şi cărţile care au fost făcute pre aceşti ţigani. într-aaceia, domnia mea văzîndu că sînt aceşti ţigani ai fnănăstirii şi mărturisindu mulţi boiari înnaintea domnii mele că sînt aceşti ţigani ai mînă-stirii, dat-am şi am întărit cu această carte a domnii mele, ca să hie sfinţii id3 www.dacoromanica.ro mănăstirii aceşti ţigani cum iaste mai sus scris de moşie în vecie, pentru că aşa iaste învăţătura domnii m61e. Hhjko he ect. H HCnpKÎK> rOCflOAHHK. Iw ffldTEIO KOEKOA Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/30. Orig., hîrtie (30 X 21), pecete timbrată. Cop(e ibidem, ms. 330, i. 234. EDIŢII. Creţeanu, Doc. schit. Topolniţa, 449—464. 1 „. . . mănăstiri numite Topolniţa, hramul sfîntului arhanghel Mihail şi egumenului Theodor.,. 175 1635 (7144) decembrie 5. f Adecă noi, megiiaşii den sat de în Vărăşti, de pre Drînbovnic, den judeţul Vlăşcei, anume: Necula, feciorul Micului şi Radul, feciorul Oancei şi cu feciorii miei Radul i Stanciul i Neagu, fratele Radului, şi cu feciorul mieu Stoian şi Stoica, feciorul lu Dragomir, şi cu alţi feciori, cîţi ne va dărui Dumnezeu, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna lu Şărban logofătul şa a jupîniasei lui, Neagăi, cum să se ştie că am fost noi megiiaşi cu ocina noastră în sat. Deci noi am venit de ne-am vîndutu dumnealui să-i fim rumâni, noi şi feciorii noştri, în vecie. însă să se ştie cine cîţi bani au luat: eu Necula mai vîndut-am lu Şărban logofătul şi jupîneasei lui Neagăi şi ocina ce am avut cumpărătoare den sat de în Preajvă, care parte au fost a Badei şi a Darăi, feciorii Darăi, de jumătate de sat 2 părţi, den cîmpu şi de în pădure şi de în apa Drîmbov-nicului şi cu vaduri de moară, den hotar pînă în hotar, cît se va alege. Deci eu Necula, pentru mine şi pentru această ocină şi pentru toată partea mea den sat de Vărăşti, luat-am ughi 35. Şi eu Neagu cu feciorii miei şi cu toată partea mea den sat de în Vărăşti luat-am ughi 22. Şi eu Radul cu feciorii miei şi cu toată partea mea den sat den Vărăşti luat-am ughi 25. Şi eu Stoica cu feciorii miei, cîţi-m va da Dumnezeu, cu toată partea mea den sat den Vărăşti luat-am ughi 13. Şi am luat noi toţi aceşti bani gata de în mîna logofătului Şărban şi a jupînăsei Neagăi. Şi ne-am, vîndut de bunăvoea noastră şi noi şi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină den sat de Vărăşti, den cîmpu, de în pădure, de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar, de bunăvoea noastră, cum scrie mai sus, să-i fim rumâni în veacu. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari: jupan Para pehar-nicul i pan Gherghe visitierul i pan Gherghe aga i popa VasUie u Trăgovişte i Manulu cupeţu i Defta cupeţu şi alţi boiari mulţi, carii au iscălit şi au pus peceţile. Şi pentru credinţa ne-am pus degetele den jos. IIhc K-K ATkcEIţJ AEKE/MKpÎE 1 A^HH, B rttT X3p/UA. Nicula. Radulu. Neagul. Stoica. Mrfnot kov6jiou1 184 www.dacoromanica.ro recopyioi; Pri Para peharnic mânu propria Braţul gramatic pisah Arh. St. Buc., A.N., CXVI/31. Orig., hîrtie (41,7 x 28), 4 peceţi aplicate. 1 „Moisi iconom". * „Gheorghe vistier". 176 1635 (7144) decembrie 10. f Adecă eu Tudoran, sinu Dragomir Vrăjitorul, scris-amu şi mărturi-sescu cu acesta zapis al meu, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dedu-lui Bucureştenul ot Căleneşti, cum să se ştie că i-m vîndut stînjeni de ocină, 20, den sat den Dărmăneşti ot sud Prah, derept aspri gata 2 200, şi să aibă şi un 1 vad de moră cîtu să vă alege, cu fraţi. Şi am vîndut den apă, din silişte, den cînpu, den pădure de preste tot hotarul, din hotar pînă hotar, cît se va alege, cu fraţi, ca să-i fie dumnelui moşie hohabnică şi dumnelui şi coconilor dumnelui. Şi o-m vîndut de a me bunăvoe, fără neci o silă. Şi la tocmela nostră au fost şi oameni buni mărturii: din Dărmăneşti Stări Vîlcul, Stan iuzbaşa ot tam, Vasilie ot tam, Dănilce ot tam. Şi am scris eu Stanciul logofetul. Pis dechemvrie 10 dni v leat 7144 <1635). Eu Tudoran, inel n-am avut, ci am pus degetul. Stan iuzbaşa. Vîlcul. Vasilie. Muzeul de Istorie al municipiului Buc., nr. 13 726. Orig., hirtie (22 x 13,3), 3 peceţi aplicate, din care una are legendă in limba turcă. 1 în text „în". 177 1635 (7144) decembrie 10, Bucureşti. Ocolniţa pentru toate moşiile i viile mănăstirii, cu rumânii, de la leat 7... l. întru Hristos Dumnezeu, binecredincios, blagocestivul şi dă Hristos iub'toriu şi singur stăpînitoriu Io Matei Băsâraba voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind toată Ţara Rumânească, încă şi laturile plaiurilor Almaşului şi Făgăraşului povăţuitoriu. Bine am voit dumniia mea cu bunăvoinţa domnii m£le şi cu curată şi luminată inema domnii mele a proslăvi pe Dumnezeu cel ce m-au proslăvit pre mine şi cu mărire m-au înnălţat pre scaonul răposaţilor moşilor domnii mele. Iată am dăruit domniia mea acest cu tot cinstit şi bine închipuit hrisov al domnii mele sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să numeşte Mărginenii, unde iaste hramul sfinţilor arhistatizi făr de trupuri, Mihail şi Gavriil, şi părintelui episcopului Parteme care iaste năstavnec acestui sfînt lăcaş şi tuturor călugărilor cîţi petrec întru acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul Cricovenii, www.dacoromanica.ro 185 den judeţul Praovii, tot satul, cu toţi rumînii şi cu tot hotarul. Pentru câ acest sat Cricovenii, au fost al lui Drăghici şţ al lui Udrişte banul de la Mărgineni, bătrînă şi dreaptă moşie. Iar după aceia, au dat şi au închinat la această sfîntă mănăstire, pre cum am văzut domniia mea şi cartea lui Alexandru Vodă, feciorul Mircii vodă, leat 7082. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Bobocii tot şi cu toţi rumânii şi cu tot hotarul, pentru că acest sat au fost de baştină al lui Drăghici dvomecul şi al fraţilor săi. După aceia, l-au închinat la sfînta mănăstire şi am văzut şi hrisovul lui Alexandru vodă, feciorul Mircii vodă, leat 7079. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la satul Uliteştii şi cu toţi rumânii, însă toată partea Standului, feciorul lui Vintilă de la Cucleş, du preste tot hotarul, pentru ca au cumpărat această moşie şi rumânii părintele egumenul Spiridon şi cu fraţii de la mănăstire, de la Standul fedorul lui Vintilă, Şi am văzut domniia mea şi cartea Mihnii vodă, feciorul lui Alixandru vodă de cumpărătoare, leat 7098. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşii la sat, la Uleşti, însă un rumân cu delniţa Jui şi cu curătura şi cu pometul lui, pentru că acest rumân şi cu del-niţa lui, l-au fost cumpărat jupan Miroslav biv vel vistier de la Dumitru şi dă la Răduţa drept 1000 aspri, şi l-au închinat la sfînta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri la Uliteşti moşie den partea lui Tudoran, a treia parte şi cu un rumân, pentru că au cumpărat această moşie şi cu un rumân de la. Dumitru şi dă 2 Răduţa drept 3 000 aspri. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Stăneştii de la Prahova tot, cu toţi rumânii şi cu tot hotarul, pentru că l-au închinat şi l-au dăruit jupan Vintilă şi feciorii lui, Drăghici şi Radul, şi am văzut şi hrisovul lui Alixandru vodă, feciorul Mirdi vodă, leat 7079. Şi iar să fie sfinţii mănăstiri satul Băneştii jumătate cu rumânii şi cu tot venitul du peste tot hotarul, pentru că l-au dat jupîneasa Frusina de la Bucov şi l-au închinat. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie şi rumâni la satul Moronii, însă toată partea jupînesii Frasinii du preste tot hotarul, cît să va al6ge, pentru că am închinat această moşie şi rumâni de la Moreni jupîneasa Frusina. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la Măgur6ni, toată partea jupînesii Măriei, fata Buicăi postelnicul, şi cu rumânii, şi den dealul cu viile şi dispre tot hotarul cît să va alege, pentru că această moşie Morenii dă la Măgureni au fost dă baştină de la moşii jupînesii Marii de z6stre. Iar cînd au fost la moartea ei, ia au lăsat această moşie şi rumânii, toată partea ei la sfînta mănăstire, ca să fie ei pomenire. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Şărban. voevod, leat 7116. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la Cătun, însă toată partea Buicăi postelnicul de la Şoplea şi cu rumânii du peste tot hotarul, pentru că această moşie şi rumânii au dat şi au închinat Buica postelnicul la moartea lui, şi s-au îngropat şi el acolo. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Şărban voevod, leat 7116. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Telega tot cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu vama de sare de acolo, den zece bolovani de sare 1 bolovan, şi dîn sarea măruntă şi lospe a treia parte, oricît să va alege, pentru că acest sat Ţelega şi cu vama de sare au fost dă baştină a lui Drăghici dvomicul de la Mărgineni, apoi l-au închinat la sfînta mănăstire pentru căci iaste ctitor. Şi am văzut domniia mea şi cărţile altor domni bătrîni. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Telega şi cu Crăiţele, tot satul cu toţi rumânii şi cu tot hotarul, pentru că au închinat acest sat la sfînta mănăstire 186 www.dacoromanica.ro jupan Ddrişte banul şi Drăghici dvomecul. Şi am văzut domniia mea şi cartea Mihnii voevod, leat 7089 şi hrisovul lui Alixandru vodă feciorul Mircii vodă» leat 7079. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la Cucleş, a patra parte du preste tot hotarul şi dîin vaduri de moară, pentru că au închinat [pentru că au închinat] Drăghici şi Udrişte de Mărgineni la şfînta mănăstire. Şi am văzut domniia mea şi cărţi vechi ale lui Alexandru vodă» feciorul Mircii vodă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Spatniţa, tot satul, cu toţi rumânii şi cu tot h)tarul şi cu vaduri de moară, pentru că am dat şi au închinat acest Sat Frinţea. Şi am văzut domniia îriea şi cartea lui Alexandru vodă, feciorul Mircii vodă, leat 7085. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la Satul Vlădenii, însă toată partea 2 37. Şi iar să fie isfintei mănăstiri satul Secăriia tot şi cu un deal de vii şi la patra parte dîn Plopăni şi cu vad dă moară la Teleajăn, şi un metoh şi un vad de moară la Rîul Cumetrii, pentru că au închinat jupan Drăghici dvomecul încă den zilile lui Vlad vodă Călugărul. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Alexandra vodă, feciorul Mihnii vodă, leat 7079. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşiid care să cheamă Măgura Cioarii, toată, cu tot hotarul cît să va alăge, pentru că au închinat Albaş dă la Tîrşor şi cu fraţii lui dă moşie, cum scrie şi cartea Mihnii vodă, leat 7090. Şi iax1 să fie sfintei mănăstiri satul Zănoagat jumătate, partea Măndeşti^ lor toată, cît să va alege şi cu morile, pentru că au închinat jupîneasa Stana 8 de la Stănceşti. Şi am văzut şi doaă cărţi ale lui Alexandru vodă feciorul Mircii vodă, leat 7077. Şi far să fie sfintei mănăstiri satul Negovanii toi fcu toţi rumânii şi cu tot hotarul, şi iar moşie la Rotunda, cît să va alăge, pentru că au închinat jupan Drăghici dvornicul. Şi am văzut şi hrisovul lui Alixandru vodă Mircii şi ale altor domni bătrîni. Şf iar să fie sfintei mădăstiri moşie la Căpriorul sud Dîmboviţa şi cu rumînii, însă toată partea lui Stan logofătul de lş. Căpriorul, cîtăi are el şi cîtă au cumpărat înpreună cu jupîneasa lui Vişa du preste tot .hotarul, cît şă va alăge, pentru că au dat şi au miluit la sfînta mănăstire şi s-au îngropat şi el acolo. Şi am văzut şi zapisul lui Stan logofătul şi iar zapisul jupînăsii lui Vişii şi cartea Radului vodă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la satul Podbeleşti însă toată partea lui Staico logofătul şi a jupânăsii lui Frujinii de laBucov, cu tumânii şi du preste tot hotarul, pentru că au închinat Staico postelnicul şi jupîneasa lui Frujina. Şi am văzut şi cartea Mihnii vodă Alexandru, leat 7088. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Cornănii de la Coastă şi dîn apă, tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu moara cît să va alăge, pentru că au închinat Drăghici dvornicul. Şi, am văzut şi hrisovul lui Alexandru vodă Mircea şi încă 2 cărţi ale lui Alixandru vodă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie şi rumîni la satul Blagodeştii, jumătate dă sat cu toţi rumînii şi cu vad dă moară, du, preste tot hotariţl Hutru www.dacoromanica.ro *87 că. au închinat jupîneasa Colea şi feciorii ei, Drăghici postelnicul şi Udrişte postelnicul pentru sufletul lor, încă den zilile lui Moisi vodă. Şi am văzut şi hrisovul lui Alixandru vodă Mircea, leat 7079 şi încă multe cărţi. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Stîlp6nii partea Mandii şi a feciorilor ei, toată, cu rumînii şi cu balta Coşcovata şi du preste tot hotarul, pentru că au închinat jupîneasa Manda şi feciorii ei pentru sufletul jupînului Stă-nilă. Şi am văzut şi hrisovul lui Alixandru vodă Mircea şi Cartea lui Şârban vodă, leat 7118. Şi iar să fie sfintei mănăstiri moşie la dealul Bucşanilor, loc dă vie şi cu livide dîn josul vii şi făr de vinărid domnescu şi oricîţi rumîni dă la Bobod vor face vii preste dealul Bucşanilor ce iaste preste moşiia sfintd mănăstiri, iar vinăriciul domnescu şi boeresc tot să fie al sfintd mănăstiri, pentru că au dat jupîneasa Elina a Badii clucerul şi feciorii ei Dragomir şi Preda încă dîn zilele lui Pătraşco vodă. Şi iar să fie sfintd mănăstiri moşie la Grămăditele însă toată partea călugăriţii Marii cu rumînii şi preste tot hotarul, pentru că au închinat călugăriţa Mariia. Şi au văzut şi zapisul d şi cartea Mihnii vodă, leat 7098. Şi iar să fie sfintd mănăstiri satul Tătarul dă la dmpu, cu toţi rumînii şi cu tot hotarul, pentru că l-au închinat jupîneasa Frujina. Şi am văzut şi zapisul ei. Şi iar să fie mănăstirii moşie la satul Moşăştii de la Balta Albă, cu rumînii şi dîn baltă şi du. preste tot hotarul însă toată partea Mihalcii banul, pentru că au închinat Pătraşco postdnicul, feciorul Mihalcii banul, căci s-au îngropat el acolo la mănăstire şi muma lui băneasa. Şi am văzut domniia mea şi zapis-sul lor. Şi iar să fie sfintei mănăstiri 8 pogoane dă vie în dealul Păţii şi 5 suflete de ţigani, anume... \ pentru că au făcut părintde egumenul Partenie episcopul schimbu cu Radul vtoroi postelnic, de i-au dat lui moşiia şi rumînii de la Pod-beleşti, iar Radul postelnicul au dat mănăstirii aceste 8 pogoane de vie şi 5 suflete de ţigani, ca să fie moşie pentru moşie. Pentru aceia am dat [am dat] şi domniia mea ca să fie sfintei mănăstiri aceste mai sus scrise moşii şi rumâni stătătoare şi dă întărire. încă şi jurămînt am pus domniia mea în urma noastră pre care va alâge domnul Dumnezeu a fi domnu, încă să înnoiască acest hrisov, iar care îl va sparge, acela să fie proclet şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Necheia. Iată şi mărturii: jupan Hrişcă vd ban, i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Grigorie vd logofăt i jupan Dumitru vel vistier, i Mihai vd spatar i Vasilie vel stolnic i Buşinca vel comis i Vucina vel păharnic i Costandin postelnic Şi ispravnec Grigorie vel logofăt. Şi am scris eu. Stoica logofătul, fedorul lui Şărban la Bucureşti, 4. Arh. St. Buc., Mărgineni, ms. 454, f. 31—33. Copie. Cu două trad. în limba franceză, ibidem XIII/Hv 15. 1 * 3 4 1 Loc alb. 3 Omis. 3 „Stana" scris deasupra rîndului. 4 Data după traducerea franceză. 18d www.dacoromanica.ro 178 1635 (7144) decembrie 12, Bucureşti. f flllIAOCTÎEIO EOJKÎEK», IlV ffldTEH B'KC'KpdEd B0EB0A4 H 1'OCnOAHH'K. rocnoAcTKo mii cIk> noEEAtHÎH rocnoACTKA aiih acestui uncheaşu na ime Dragomir ot Fiiani şi cu fiiu-său Cîrstiian ce-au fost păcurariu Andocăi vatahul, ca să hie în pace şi slobozi de cătră Andoca vatahul şi de cătră oamenii lui şi de toate slugile domnii măle, mai multu val să n-aibă, pentru că Cîrstiian, feciorul lu Dragomir, fost-au păcurariu la o seamă de oi ale Andocăi vatahul. Deci cînd au fost la zi, la sveati Dimitrii, la vrăme simbrii, ş-au dat sama la jupîneasa Andocăi şi ş-au luat simbriia, apoi jupîneasa Andocăi n-au vrut să-şi ia oile, ce le-au trimis cu oile la tată-său Dragomir, căci au fost copilul bolna-vu. Iar la vrămea ernatecului, să le ducă la notreţ la Şchăi. Iar apoi, jupîneasa Andocăi se-au dus den ţară după bărbatu-şi în ţara Moldovei. Deci, deacaam înţeles domnia mea că au eşit Andoca cu totul den ţară, am trimis de au strînsu toate bucatele lui pre sama domnească. Intr-aceia şi uncheaşul Dragomir cu fiiu-său Cîrstian, deaca au înţeles den oiari, cînd ş-au dat sama la dinşii cum au eşit Andoca den ţara şi jupîneasa lui, ei se-au temut ca să n-aibă nevoe de cătră domnia mea ce se-au sculat într-acel ceas de au adus toate oile, 59, de le-au dat pre sama domnească, la sat la Odobeni. Şi au fost ispravnx, cînd le-au dat, jupan Cemat vel portar. Deci i-am făcut domnia mea această carte la mîna lui de credenţă şi i-am rumtu domnia mea den divan, să-i dea 2 oi pentru haine, pentru hrană şi pentru toată munca lui şi să le pască pînă în Crăciun. Deci mai multu val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii măle. Hhako a<> h^ct, no pem rocnoACTsa am. H HcnpdKHHK, CAA\ p£M T0Cn0ACTB4 AIIH. IIhc 8 £$K$PE[|1Î, AEKEMBpÎE iŢ A^HH B A'fcT X3,)AIIA 1-f IlV ffldTEH ElVEKWAd, MHAOCTÎIO EOKIIO rOcnOAHHk. Bibi. Acad., XX1/218. Orig’., hirtie (30 x 21), pecete aplicată. 1 „Scris în Bucureşti, decembrie 12 zile, în anul 7144" <1636). 179 1635 (7144) decembrie 15. t Adecă eu Vasilie şi cu fămeia mea Giura, fata lu Roman de în Cîîn-deşti, scris-am şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, să fie de mare credinţă la mîna jupan Radu postialnicului i Neagoe postelnicului i Gor-ghie spătarului i Moise postelnicului, sinu Mihalcei vonr'cului, cum să se ştie că le-amu vîîndut 1 pogon de vie în dealul Cîîndeştilor de în partea Calcei 1 230. Şi am vîîndut de bunăvoea nostră, cu ştirea a tuturor fraţilor de înprejurul locului. Şi mulţi megiiaşi mărturii, anume: Balotă ot Cîndeşti i Dragul i Drăgan i Mihaiu Grămadă ot tam i Radul i Stan ot Cîrlomăneşti. Pis Andreiu i Stan cojocarul i Bunea şi alţi mulţi boiari şi megiiaşi mărturisim. IIhc AvfccEiţA aekeaabpie i| a^hh, b*k A'fcT x3pA*A Eu Stan cojocar. Eu Stan Mocea. Eu Vasilie. Eu Bunea. www.dacoromanica.ro 189 Eu Drăgan. Eu Radu. Eu Giura Eu Balotă. Eu Dragul. Eu Mihaiu Grămadă. Bibi. Acad., CXCVT/72. Orig., Jiirtie (21,3 x 13,5). 1 „Scris in luna decembrie 15 zile, în anul 7144" <1635). 180 1635 (7144) decembrie 16, Bucureşti. f fflHAOCTÎEIO EOWÎEIO, Iw ffldTEH EdCdpdBd BOEBOAd H [’OCnOAHH'K BTiCOH 3EMAH ChfrrppoKndX’îHCKOE. AdBdT rocnoACTKO mh cîh noBEA'fcHÎE rocnoACTBd «H >«8ndHH-U.EB GTdHK'KH, A^^pd HTiPESaSH AOrO/fiET PSA’fcH&A, HÎKE BHCT HfSndHHlţ'K IIpEAEH endTdp WT flAEElJJH H CKC CHHOBH EH, EAHlţEffit Eorii A«ipOBdJ(, I3K0ÎKE A<> ECT EH WMHH8 BTv fldEEmî H Eli ,A,OMHpEUJH H ^OEpOlIH WT C8ACTBO ĂprElU, WEdME MdCT P’KA#KdH8-AOB CHH*K PdAVd BHCTÎiap, EpdT IIpEAEH CA8>KEp H QTpOE KAlOMdp WT TpEHH, B'KCdJf WT nOA H WT IU8m H WT BOA H WT EpOAOBE 3d BOAEHHU.E H CKC BEMHHÎH H WT CEA<1AHIJJE CEAWB H WT no BtC pTdpOM. H BEMHHÎH EIJJHXIe Aa CE SHdET nO HME.' GTdH-MIOA CKC EpdT OM CH EdA’fc H CKC CHHOBH HM (1 B&tnE CKC CHHOBH CH H PdTt MOpdp CKC CHHOBH CH H CHHOBH FKlUn'KpOdE CKC CHHOBH HM H PoMME CKC CHHOBH CH H ffidH’k CKC CHHOBH CH H GTOHKd CHH*K IHEpk CKC dHHOBH CH H EdSpÎDH CKC CHHOBH CH H npOMH SEMHHH, KOAHU.H CE WEp’fcTdA WT CllO CHAHIJIE KCHJf; nOHEJKE CÎH BHU1E pEMEHH WMHHE WT fÎAEEljJH H WT ^OMipELpI H WT ^OBpOll,H BHCT WT A^AIMO P’KA^KdHB/tSH, CHH"K PdAY* RHC-Tliap WT TpEHH. ă nOTOM, WH nOCTdBHA SlkdOr Hd PdASd rtWrW^ET HdCTBpE/t WT XîE-ptitlIH 3d T HCHATH WT HdIOnp’bHCAE BptvME H B*KC SHA no pdSAOlM EM8. IIOTOM K*KA<» BHCTJipE A^HH ddEgdHAP'K BOEBOA, CHH*k nOKOHHHdrO PdAYA BOEBOA KT, TEMEHÎd AtTOM xfpĂA. & HpEAd endTdp WT d/lEEIJJH, MTO ECT EH/t M8îK >KHTEAHHU,EH CTdHK'KB, WH MEH3EEPHUJE CE BKOWE A<> B’KA'kSHT AP$SH /tIOAÎE BTi CE/tO H BTi A^AÎHE HM, dH8 ECT SH/t B’K3HMd/t WT Hd TkCTOM C8, At^ESA AOrO^ET PSA^HISA, Edljid 5KHTEAHHU.EB GTdHK'KH, V-, 3d Td/tEpE. p*KC 3d(lHC WT p8Kd ErO, dl|JE ECT CK8nOBd/t CÎH BHI11E pEMEHH WMHHE WT d/tEEIlJÎ H WT ^OMÎpElliH H WT ^OEpOt^H, CKC BEMHHÎH H CKC BTkC JfOAOKOM H WT flO B-KC JfOTdpOM, WT Hd HdCT8pEA AWrW^ET, nOMTO pdAÎ ECT BHA WH nOBOAEH HHWEAH A,p8SH, BKOWE A<1 ECT EM8 A^AÎHO H EIICT HOBUÎH WT npilKIOBE Efo. H ndK A<1 ECT KHTEAHHIţEK GTdHK'KH WMHHTv KTi flABEIJiT H KT, ,\oEpOU,H, WEdME AiEA Td CTdpd, CKC BEMHHÎH H CKC B*KC JfOAOKOM H WT no BTkC JfOTdpOM, BdpE EAHKd ■CE JfTHT H<3>EpdT, nOHEJKE Cld BHIUE pEMEHd WMHH'K, MdCT Td CTdpd, EÎW ECT A<1A H H3-lEpdHHA IIpEAE endTdp H~r l^lirdHH AOKAE ECT WH >KHB, HtSndHHI^EB EM8 GTdHK'KH, nOMTO pdAÎ ECT EHA AK8ndHHU,d GTdHKd M8>K EH, IIpEAEH CndTdp, pi 5KHATÎ TOTOBH, nOdKHJKE HOBUHH EH WT npliKIOBE EH, DKOJKE A<> CE npH)(’pdHHUJE CE A«KAE ECT WHd ÎKHBTi H no CKMpTvTÎ Eh. H BHA’bX’ TOCnOACTEO MH 3dnHCEAE IIpEAEH endTdp Hd p8KH >K8ndHHU,EB GTdHK'KH, KdKO ECT WCTdBHA H STdKMHA CKC CBOEM8 D3HK, KdKCt ECT BHUIE I1HC, CKC SEAHKOE KAETBO. H BHA’fcjf TOCnOACTBO dlU) A 3dnHC KOPO BHCT B'KSHMdA IIpEAd CndTdp CÎH BHIUE nHCdHH TdAEpE WT Hd TTiCTOM C8j Ht^PESa AOrOl|tETjl TdAEp nO KOCrTdHAE, «KOÎKE A<> HE HMdT Tp*bE8 HHJfTOÎKE WT KpTiB EM8. H nOCTdBHJf IIpEAd endTdp H KAETBO: KOM8 WT CKpOAHHKH ErO CE JfOKET nOKSCHT pd3APdA cld 8CTpOE, TOrO A<> USA! Tp*KKAET H dHdTHMd WT TH| WTU.H EHCE C8T B*K SHKÎH H A* HMdT MdCTÎIO CKC H)a<> H CK flpî/ft. 190 www.dacoromanica.ro d 4(JJEjUUKE HE WEHH8A CE WTpOKH WSlMIMIţlH 'CTdHK’kK, MTO ECT KHA CkTKOpHA ckc IIpEAa cnaTap, hhjke ect H3BtpHA no amtepam ca KSnaHHiţa Gt4hk4 K-kcîio bhuie 0EMEHH A^AIHE, WHH A<> HMdTÎ A<»TH HOBltfH EH WT fip-fcKIO Hd3aA 8rH y, MTO ECT KHA AM wha h a<> APtWHT A^AÎhe KHUJE nHcaHH. d aijiaaHHcl iiphkaSmhiijh ce c’kmp’kt wtpokoai na np'fcA. A<> ect a^aihe, mto ect bha a<*a wha hoki^Th eh sa nptKK», Biic Ha pSica eh, noHEHCE ck np'fciUE ce 3a ahi;8 np^A rocnoACTKa aiui 8 keahkih ahbah ckc tt^ctam ca diapîta MOHayTia h ckc Otpoe kaiomap wt Tpemh h wctaa whh vvt sanou wt A^saH noMTO paAî bhct hoki^Th eh 3a nptKK». IT AocTESaa 3akoha, hkojke Aa raEAaET np'fc-KIOKE EH H WT A^AÎHE, MTO ECT BHA A<*A HOKUtH EH. Depo paAî A*X H rocnoACTKO mh K8n4HKiţEB GraHKTiH, A’BUupa EtipeSaSk aorO^ET, QKOJKE A<* ECT EH CÎH KHUJE JlHcaMH A^AÎHE WT dAEElJJÎ H WT ^OiHHpEtjlî II WT ĂoEpOlţî CKC EEMKHÎII H CKC KTiC JfOAOKOM H WT no KTiC JfOTdpOM WMHH8, A^AÎMHO H Eli WJfdG, EH H CHHOBOM H EH8KOM H np’fcBH8METOAfl Bk fetKH H HE WT KOrO/KA$ HEIIO-KoatGHMO, nopH3MO rocnoACTBd aut. Qejke h ceea Iţea îh nocTasHy rocnoACTKO mh: naH XpH3a bea EaH Kpaaebckh h JK8naH ÎBaujKO bea akophmk h H<8naH TaHropîE bea awrw^ET h jkSimh ^8'mhtp8 bea EHCTÎiap h jk8imh fflnjfaH bea cnaTap h EachaTe BEa cToaHHK h E83hhka bea koaahc h E8mhha BEa nEyapHHK h >ik8naH Koctahahh BEa noci*EaHHK. H HcnpaBioiK, kSimh TaH-roplE BEa awrw^ET. E Haa\a3ay ^8a»lTp8 awrw^ET bti nacToanu rpaAy E8k8peuih, aa’fccEiţa aekeai-BpÎE bî AkHH H WT dA^Mi A* HHH'fc TEMEHII3 AtTWM, KTi AtT x3p t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei,. Dă domnia1 mea această poruncă a ,domniei mele, jitel-niţei Stanca, fiica lui Pîrvul logofătul Rucleanul, care a fost jupaniţa lui Preda spătarul din Albeşti şi cu fiii ei, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Albeşti şi în Domţreşti şi Dobroţi, din judeţul Argeş, însp. partea lui Răducanul, fiul lui Radul vistierul, fratele lui Preda slugerul şi Stroe clucerul din Greci, toată, din cîipp şi din pădure şi din apă şi din vaduri de moară şi cu vecinii Şi din vatra satului şi de peste tot hotarul. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Standul cu fratele său badea şi cu fiii lor şi Vulpe cu îiii săi şi Ratea morar cu fiii săi şi fiii Găşpăroaei cu fiii lor şi Romce cu fiii săi şi Manea cu fiiii săi şi Stoica, fiul lui Şerb, cu fiii săi şi Gabrian cu fiii săi şi alţi vedni toţi cîţi se vor găsi pe această silişte, pentru că aceste mai sus spuse ocine din Albeşti şi din Domireşti şi din Dobroţi au fost dei moştenire ale lui Răducanul, fiul lui Radul vistierul din Gred. Iar după aceea, el le-a pus zălog la Radul logofătul Năsturel din Hierăşti, pentru 300 galbeni, de mai înainte vreme şi au tot fost; in seama lui. Apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru Voievod, fiul răposatului Radul voievod, în cursul anului 7134, Preda spătarul din Albeşti, cea a fost bărbatul jitelniţei Stanca, el nu s-a îndurat ca să intre alţi oameni în Sat şi în dedinele lor, ci a luat de la socrul sau. Pîrvul logofătul Rudeanul, tatăl jutelniţei Stanca, 400 de taleri cu zapis de la mîna lui, dg s-a Răscumpărat aceste mai sus spuse ocine din Albeşti şi din Domireşti şi din Diobroţi> cu Vednii şi ou tot venitul şi de peste- tot hotarul, de la Năsturel logofătul, pentru că el a fost mai volnic decît alţii, ca să-i fie dedină şi banii au fost din zestrea ei. Şi iar să-i fie jitelniţd Stanca ocină în Albeşti şi în Dobroţi, însă partea cea veche cu vecini şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că această mai sus spusă Ocină, partea cea veche, a dat-o şi a ales-o Preda Spătarul şi 3 ţigani, pînă ce era în viaţă, jupaniţei lui, Stanca, pentru m www.dacoromanica.ro că a dat jupaniţei Stanca bărbatului ei, Preda spătarul, 100 galbeni gata, iarăşi banii ei din zestrea ei, ca să se hrănească pînă ce va fi ea în viaţă şi după moartea ei. Şi am văzut domnia mea zapisele lui Preda spătarul la mîna jupaniţei Stanca, cum a lăsat şi a întocmit cu limba lui, cum este scris mai sus, cu mare blestem. Şi am văzut domnia mea şi zapisul cu care a luat Preda spătar aceşti mai sus scrişi taleri de la socrul său, Pîrvul, logofătul, talerul de cîte 13 costande, ca să nu aibă treabă nimeni din sîngele lui. Şi a pus Preda spătar şi blestem: cine dintre rudele lui va încerca să strice această întocmire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Iar dacă nu se vor îndura copiii jupaniţei Stanca, pe care i-a făcut cu Preda spătarul, [nici] să încredinţeze mamei lor jupaniţa Stanca, toate de-dinele mai sus zise, ei să dea banii ei din zestre înapoi, 400 ughi, pe care i-a dat ea şi să stăpînească dedinele mai sus scrise. Iar dacă se va întîmpla mai înainte moarte copiilor, să fie dedine, pe care ea a dat banii ei, de zestre, tot la mîna ei, pentru că s-a pîrît de faţă înaintea domn'ei mele în marele divan cu soacră-sa Maria monahia şi cu Stroe clucerul d n Greci şi au rămas ei de lege în divan, pentru că au fost banii ei de zestre. Şi au ajuns legea ca să caute zestrea ei şi din dedinele, pe care a dat banii ei. De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Stanca, fiica lui Pîrvul logofătul, ca să-i fie ei aceste mai sus scrise dedine din Albeşti şi d'n Domireşti şi din Dobroţi cu vecinii şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul ocină, decd'nă şi ohabă, ei şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de n'men; n clintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costand>'n mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt. Şi am scris Dumitru logofătul în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 16 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul 7144 <1635). t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Bibi. Acad., CIX/8. Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată. 181 1635 (7144) decembrie 20, Bucureşti. Adecă eu, jupan Dumitraşco postelnicul, feciorul răposatului Neculii vistierul, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna a prealuminatului şi a milostivului domnu nostru Io Mateiu Basaraba voevod, ca să se ştie că i-am vîndut toată moşiia a tătîne-mieu, Neculei vistierul, cît au avut de cumpărătoare în sat în Sărăţeni în judeţul Ialomiţei, cu tot hotarul şi cu un rumân anume Dobromir, cu feciorii lui şi cu tot venitul, din cîmpul şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară şi cu viia boerească şi din balta Sărăţenilor şi din şăzutul satului, de pretutin-dinea oricît să va alege, de preste tot hotarul, drept ughi 250, bani gata. Care ocină iaste aleasă şi hotărîtă de tată-mieu, Necula vistierul cu 12 boieri, din zilile lui Mateiu voevod, stînjeni 1 880. 192 www.dacoromanica.ro Şi o am vîndut eu Dumitraşco postelnicul această ocină din Sărăţeni, de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea a tuturor boierilor mari şi mici şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului, ca să fie domnului nostru, Io Mateiu voevod, ocină moşie în veci. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie toţi boierii divanului, anume: Hrizea vel ban, Ivaşco vel dvomec i Grigorie vel logofăt i Dumitraşco biv vel vistier i Dumitru Dudescul vel vistier i Mihaiu vel spatar i Nedelco vel clucer i Buzinca vel comis i Vasilie Paindur vel stolnic i Vucina vel paharnic i Costandin vel postelnic i Dumitru Filişan vel pitar i Dragomir vel armaş i Drăguşin vtori postelnic i Sima vtori logofăt i Radu vtori vistier i Stroe logofăt ot vistierie i Radul vtori postelnic i Gher-ghe vtori vistier i Danciul clucer Doicesul i Calotă clucer şi alţi mulţi boieri care ş-au pus mai jos peceţile şi iscăliturile cu mîna lor. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează şi pentru mai adevărată credinţă, pus-am pecetea şi iscălitura cu mîna mea. Şi am scrisu eu, Lepădat logofăt, în cetatea Bucureştii, luna dechemvrie 20 dni, zioa duminică, în zioa mucenicului Ignatie purtătoriul de Dumnezeu, leat 7144<1635>. Eu Dumitraşco postelnic, sinu Neculii vistier. t Ungrovlahias Grigorios 1. Hrizea vel ban. Ivaşco vornic. Grigorie vel logofăt. Dumitraşco vistier. Nedelco vel clucer. Buzinca vel comis. Costandin vel postelnic. Vucina vel paharnic. Cernat vel portar. Zahariia vel sluger. Iscălitură necunoscută. Drăguşin vtori postelnic. Gherghe vistier. Gheorghie. Ivaşco vel posteln’C. Dumitraşco clucer ot Filipeşti. Şărban logofăt ot Bilcireşti. Sa va logofăt. Iscălitură. Iscălitură. Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Ianache, nr. 314, f. 182. Copie. 1 în orig. semnătură grecească. 182 1635 (7144) decembrie 27, Bucureştii ţ Zde cletovţi ai Ananiei şi ai lu Dragomir şi ai lu Stan de Pătîr-lage, po ime: ot Cîrlomăneşti, Dobrin i Stan al Imaneţi i ot Săsăni, Radul al Niţii i ot Băb6ni, Stoian Ghindar i ot Plecicoiu, Negrilă i Radul cel 1'93- www.dacoromanica.ro mare I ot Policioiu, Oancea i ot Trestiia, Ylăduficea i ot Pîrscov, Ivan Standul Robul i ot Pătîrlage, Lera lu Hîrsu i Dobrotă, să jure cum n-au fostu 3 moşi îil sat în Cîndeşti de i-au chemat Calen şi Procicanul şi Văsiiu, ce au fostu patru moşi şi au ţinut şi Ananiia şi Dragomir şi Stan ocină în Cîndeşti den partea moşu-său Comei şi cum a fost şi Comea frate de ocină cii Calen şi cu Procican şi cu Văsiiu, însă cum vor afla cu sufitele lor. Şi zioa după Bobotează 3 săptămîni. H HCnpdBHHK, ^EpHdT EEd nopTdp *. ___ Ehc 8 E8k8peijih, MtcE^d aekemspîe iS ahh, b d-kT x3prt»A 2. ţ îw ffidTEio BWEBWAd, MHdocTÎio eowîio rocnoAHHB. Bibi. Acad., CXCVI/73. Orig., hîrtie (20 X 15), pecete mare, aplicată. l' „Şi ispravnic, Cemat marele portar". * „Scris în Bucureşti, luna decembrie ,27 zile, în anul 7144“' <1635). 383 1635 (7144) decembrie 30. t ffiHdOCTÎIO EOJKÎIO, îw ffldTEH E'h.C'h.pdBd BOEBOAd H rOCnOAHHTi. ^dBdT POC-flOACTKO mh cTe noB’fcdEHÎE rocnoACTKd mii iiohtehhom npdEHTEd rocnoACTHd mh jupan Dumitru vel vistier ca să fie volnic cu ceastă carte şi domnii mele de să oprească pre Paraschiva logofătul de la satul Poenii ot sud Vlaşca, să fie pre seama lui pînă va plăti banii Ruste neguţătorul, ce iaste dator. Iar să va plăti banii, să aibă a ţinere satul Poenii, cu toţi rumânii şi cu tot venitul, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hh h^ct, no pem rocnoACTBd mh. HcnpdBHHK, CdM PEM rOCnOACTBd MH. IlHC AEKEMBpÎE d AăHH, B 4-fcT xîp.V»A. t Iw ffidTEIO BWEBWAd MHdOCTÎIO EOKÎIO rOCIlOAHHE, Iw ffidTEIO BOEBOA Bibi. Acad. XLIII/11. Orig., bîrtie (30 X 20,5), pecete inelară, aplicată. 184 <1636—1637) ianuarie 8. f ffiHdOCTÎEIO EOHCÎEIO, Îw ffidTEH EdCdpdEd KOEBOAd H rOCnOAtiH’K BCOH 3EM H WT pdEOT rOcnOACTKS. . . 1 H WT KOHH 3d WddK H WT SrH MOdAOEEHHH H 3d COd H WT ECM I2>KAEHIh EdHKO cST npE3 dET Oy CEH 3EMdM 2 HHJfTO EdHTO-adHÎE A* HE HMdT, QoHEHtE npOCTlIJf TOCnOACTKO MH TIH MkdOB’kKH, KdKO ECT EHd npO-IflEHHH H WT HHH KH/ftSH H>KE lip’fcHfAE HdC EHEUITh, KdKO BHA'kjf TOCnOACTKO MH H KHHrS ■noKOHHdro PdA^dd eoeeoa h KHHrS chh8 Ero, ddE^dHApS koeeoa h KHHrS daEâdHApS BOEBOA HdÎMUI H KHHrS flEWH KOA'fc BCM WT tlpOl(lEHÎE H WT MHp, TOMÎIO Ad HMdT EklTH WT nOCdSUIdHÎM CB’kT’kH MOHdCTHp ECEJf JfOllIET EhITH 3d nOB’kA* WTUS HrSMEHd H pdEOTÎH CB’fcT’fcH MOHdCTHp H A* HMdT CIH MBdOB'kkH CTpdlKAdTH WT BSjfH H WT OyEH-> 3.94 www.dacoromanica.ro HU.H, Ai HE B'KHHAET Oy CK’blM MOHdCTHp, Ai ^EHH MHHJKJ H Ai CHTBdpdET IIHH hSJKA», flOHEJKE ECT £ÎA CB-feTd MOHdCTHp BT* EAHK iWfeCTO CH flEWdA H CH HSjKA'K H Hd KpdE 3EMAH H NE HMdE HHH AtOAÎH KOA CE^Td MOHdCTHp. < fi-K TOM, TOCnOACTBO MH EIJJEJKE OyTBp'HAHX’ H flOHOBHJf CÎA nOM^Hd A<> ECT KTv MHp WT BCA, HHÎKE BdHHH WT C$A Ai HE B'KHHAET BTi HHJf, 3dHE>KE C$T C.ÎH HMOKtKKl TSîKAÎH H WT 3EMAH, HO A<> ECT CB'feT'feH MOHdCTHp OyTBpTv>KAEHÎE, POcnOACTB» MHHfE nOM^HS B-K B'feKHI H HE WT KOrOHfA^ HEflOKOAlîEHMOM, no pEHEHÎA TOCnOACTEd MH. GeWE H no WUJECTBllO HdC, MOAIO Bdc, BCAM EAdrOHKCTHBH H EorK rocnoAdpH h>ke e$aet b-k ca^a HdUJd, Ai iiohtete h ai ov'tbp'kaete cîa noM-bHS H A<1 nOHOBHTE CÎA HdUjS KHHrS BdpH EHUJE p-fejf, A<> HMdETE H Bhl EAdrOA'feT H np01|iEHÎE WT BCEAP'KHfHTEA EoPTv. A H>KE HEflOHTET, HTv E*K W VdBHT H AP^ET CÎA HOM-bHS, Toro A<> ECT dHd0HMd H d^SpHCdH WT Triî WTU.HI. Ge>KE H CB’bA’bTEAlE flOAOÎKHJf rOCnOACTEO ndH XpH3 ndH HEdUJKO BEA A^OpHHK 8a BEA BHCTÎQP, ndH IIpEAd BEA cndTdp, ndH HeAEAKO BEA KAlOHdp, ndH EdCHAÎE BEA CTOAHHK ndH E$3HHKd BEA KOMHC, HHHd , JKSfldH TAHropTE BEA AOrO^SET. . . •M'kCEM TEHdpÎE H-rW A^HH. . . BTv A^T. . . t ÎW ffldTEIO BWEBWAd, MHAOCTÎIO E05KÎI0 TOCnOAHHK. Iw MdTEio EOEEOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Menedic, unde estd hramul sfîntului părintelui nostru Nicolae făcătorul de minuni, care este întemeiată şi făcută de răposatul Ventilă voievod şi părintelui egumen Neofit, ca să fie sfintei mănăstiri nişte oameni care sînt adunaţi acolo, lingă sfînta mănăstire, să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de fin şi de oaie seacă şi de miere şi de ceară şi de bir de cai şi de podvoade şi de conace Şi de munca domnească...1 şi de cai de olac şi de ughii moldovenilor şi de sare şi de toate mîn-căturile cîte sînt peste an în această ţară, 2 nimeni tulburate să nu aibă, pentru că am iertat domnia mea pe aceşti oameni, cum au fost iertaţi şi de alţi cnezi, care au fost înaintea noastră, precum am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod şi Cartea fiului Iui, Alexandru voievod, şi cartea lui Alexandru voievod IliiaŞ şi cartea lui Leon vodă, toâte de iertare şi de pace, numai să fie de ascultare sfintei mănăstiri, în toate ce vor fi învăţătură părintelui egumen şi muncile sfintei mănăstiri şi să aibă aceşti oameni a strâjui de hoţi şi de ucigaşi, să nu intre în sfînta mănăstire, să ucidă pe călugări şi să facă alte nevoi, pentru că această sfîntă tnănăstire este în-tr-un loc cu Supărare şi cu nevoie şi la marginea ţării şi nu are alţi oameni lîngă sfînta mănăstire. întru aceasta, domnia mea încii am întărit şi am înnoit această pomană, să fie în pace de toate, nici banii de judeţ să nu intre între ei, pentru că aceşti oameni sînt străini şi din alte ţări, ci să fie sfintei mănăstiri întărire, iar domniei mele pomenire în veci şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi după trecerea noastră, vă rog, pe toţi binecinstitorii şi de Dumnezeu încununaţi domni, care veţi fi în urma noastră, să cinstiţi şi'Să întăriţi această pomană şi să înnoiţi această carte luînd seama ca să aveţi şi voi binefacere şi iertare de la atotţiitorul Dumnezeu. Iar dacă nu va cinsti, ci va lăsa în uitare şi va rupe această pomană, acela să fie anathema şi afurisit de 318 părinţi. www.dacoromanica.ro 195 Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban de Craiova şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru Du-descul mare vistier, pan Preda mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis cina (mare paharnic Şi ispravnic), jupan Gligorie mare logofăt. .. .luna ianuarie 8 zile, în anul.... f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod ke>2 a* ect HM CIA BHLUE pEHEHd WMHHTi H BEHHHH H dU,HrdHH H BHHOrpdA'. WBdHE BCd HdCT, BpdT HM IlkTpdliJKO A<> ECT HM WMHH'k A'bAHH'K H Bk WJfdK CHHOBHM H BH8u,HM H nptBHSHETOAA. H HE WT KOrO HEnOKOA’feKHMOM», 110 pEHEH?H TOCnOACTBd AIH3. 196 www.dacoromanica.ro Ce oyeo h cbeahteaIh noAOJKHjf rocnoACTBO aih: naH XpH3A bea cah h nan IcauiKo BEA ABOpHHK H ndH T/IHrOplE BEA AWO$ET H ndH ,A,8AIHTp8 BEA KHCTÎ4P H ndH DpEA4 bea cnaTap n naH SacHAdKE bea ctoahhk h naH E$3HHKd bea koaihc ESmhha bea nE^apiiHK H [h] naH EOCT4HTHH BEA nOCTEAHHK. H HcnpAEHHK, BEA AWriV^ET H naH 4. H rncaj: aa, CTOHKa AoroijJET, 8 E8k8pei|jh, AutcEixa TEHapîE ti akhh h wt dAawa AO HHHA EB AtTO X3p/HA> a A^ra rocnoAHHA xajfĂs 5. Iw MaTEio BWHBivAa, aihaoctîio eohuio rocnoAHHB. Iw ffldTEio eoheoa Bibi. Acad., MCCXXXIII/9. Orig., hîrtie (42 X 28), pecete timbrată, căzută. 1 „Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele lui Stroe fost mare stolnic şi fratelui său Dumitru al doilea stolnic din Grădişte, judeţul Olt şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le-a lăsat. . . * Loc rupt. * „Pentru aceia am dat şi domnia mea lui Stroe şi lui Dumitru ca să le fie această mai sus-spusă ocină şi vecini şi aţigani şi viile, insă toa<ă partea fratelui lor Pălraşco, să le fie ocină dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele”. * „lată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Preda mare spătar şi pan Vasilache mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, marele logofăt”. * „Şi am scris eu, Stoica logofătul, în Bucureşti, luna ianuarie 8 zile şi de la Adam pînă acum In anul 7144, iar anul domnului 1636". 186 <1636) ianuarie 11. Eo HAI A WTlfd H CHH4 H CB’feTdrO ASjfd, 4AIHH. Ol OyBO 43 WT pEEHOCT B0JKECTB4 H fipHBCTOAl CE’feTdrO A^Xa> a3> P<*ROR BOJKÎH, IIpEA4 Ep'KHKOK’feH» BEAHKÎH CtldTdp, A4B4jf H AlTd H4 C^TOAI, BOKECTBEHOAI AlOHdCTHp MTO CA 308^ ElEpIsllJ, ypdAI CtJl'bTOH Fip'kMHCTÎH BOEEAEHÎE EorOpOAHU,E, EAH8 WHHH8 HdUjS, MTO CA 30B*bT IJItOS'fcEAEK, A4 ECT A4HÎE, Aa B^AET C^TOH AlOHdCTHp 34 OyTBEpJKAEHÎE H WTlfEAI 34 11HW8, 4 HaAI H WTlfEAI H4LUH H BCEAlS pOA$ HdllJEAlS, 34 B'feMHSlO F14AIAT. G9b4ME H JfOTdp A4 CE 3H4ET: IVT B0A4 E'BAAI'BIflOIOAOB H IVT EpSllTBi; ETiC HAET XipdKO Hd JfOAAI Hd EAHd Al^rSpEE Al4AH H IVT Al^rSpEB Aa>KE A® K4AIEH H IVT K4AIEH, Bis npEA A4>KE A® ATărSpEB H IVT Al^rSpEB AO AlTirSpEB H Bis nST, H IVT 1i8t B'B POpfc KOAA'b 1 CB IVMHHEB EOA'fcpCKH HtipAHTEB H BEC FIO nSTH Bis rop'fe, Aa>KE A° KSnEAA drap'bHCKOE h ivt ESmae drap'bHCKOE no nSTH B'B rop'fe, a<*>ke ao eaho AiisrSpEB AI4A1I H IVT Ain^rSpEB EO npEA, A4>KE AO U8r BeaFh, HHCE ECT IVCT4BAEH, K0AA1S 1 CB JfOTdpOAl IVMHHEB E'BAIOA'bcEB H nO TOH nST IVCT4EAEH, MTO CA 30BET JfOT'Bp'BAOB H A4JKE BO EAHO Ain^rSpEE H IVT Al^rSpEB cyOAHT Hd AOA'fc, npdBO B'B S'BrdcSAWE IVT 3EAI-IftjH H IVT 3Tir4c8A0B 3EAIHÎH, MTO CA 30EET E&1CEA0 KOAAlS 1 no AOA'fc AI'BrSpEB, haeîke ECTB K4AIEH IVT T8A8 BO npEA BEC IVCTdEAEHHTsH KOAA'fe 1 CBCB JfOAAIOAl nO A0AHH4 EAI A45KE AO TA4B0 TpOHHOK H A4CT B'B BOAH EbAAIBUSAWR H Aa>KE nO B0A4 B'B AOA’fe, B'B KpSUTBU, H A4>KE A4ET B'B BHpOrdB Aid AH. H SA^ CBCTdBAAET CA npEA^A IVMHHEB IJItOB-bEAEK. H ErAa AaX el» wmhhS cbcb p$K$nHC4HÎH ch cBtT'bH, bokectbehih aioh4cthp «JKE BHU1E pEMEHH BBlUJd. rEHdpîE âf abhh, x3pair. DpEAA Ep'BHKOB'bHS, BEKÎH CndTdp, KThTOpOB. www.dacoromanica.ro 197 îiţ numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Iată dar eu din iîvna lui Dumnezeu şi qu luminarea sfîntului duh, robul, lui Dumnezeu, Preda Brîncoveanu, marele spătar, am dat la sfînta, dumnezeiasca mănăstire ce să chiamă Vieroşul, hramul, sfintei, preacuratei văvedenii a născătoarei de, Dumneu, o ocină a noastră ce să chiamă Ştiubeiele, să fie danie, să fie sfintei mănăstiri de întărire şi părinţilor de hmaă, iar nouă şi părinţilor noştri şi a tot neamului nostru şpre veşnică pomenire. însă şi hotarul să se ştie: din apa Călmăţuiului şi din Cruşăţ, merge tot drept la deal la o măgură mică şi din măgură pînă în piatră şi din piatră înainte, pînă în măgură şi din măgură pînă în măgură şi în drum şi din drum în sus, alăturea cu moşia boierească Pîrlita şi tot pe drum în sus, pînă în Scăldătoarea Turcească şi din Scăldătoarea Turcească pe drum în sus, pînă într-o măgură mică şi din măgură înajnte, pînă în Drumul cel Mare, care este părăsit, alăturea cu hotarul moşiei Băduleasei şi pe acel drum părăsit, ce să chiamă al hotarului şi pînă într-o măgură şi dm măgură coboară la vale drept în zăgazul de pămînt şi din zăgazul de pămînt ce să chiamă Cup-selo, alături pe valea măgurei unde este o piatră, de aci înainte tot pe drumul părăsit, alături cu dealul, pe valea lui pînă în capul Troianului şi dă în apa Călmăţuiului şi pînă pe apă în jos, pînă în Cruşăţ şi pîna dă în vi-roaga mică. Şi aici se încheie hotarul moşiei Ştiubeielor. Şi încă am dat această moşie, am dat-o cu înscris de nună, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, care a fost mai sus zisă. Ianuarie 11 zile, 7143 <1635>. Preda Brîncoveanu marele spătar, ctitor. Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, i. 150. Copie. Cu două trad. ibidţn?, M-rea Vieroş, XVIII/1 şi ms. 349, f. 406. Datat după emitent. 1 în loc de „no.j.A'k" (alături). 187 1636 (7144) ianuarie 14. f Scris-am eu uncheşul Dumitru, feciurul lu Negre postelnicul de MihăeŞti, acesta al miu zapis, să fie de mare credinţă la mîna postelnicului Marco de Mihăeşti corn să să ştie că e-m vîndutul eu. Dumitru, postelnicului Marco o delniţi a Oprii Pînţul şi de în pădure şi.de în cîmpu Şi de în apă, de în ce se Va alege acie delniţe şi co ştire a fie-săil Negre, derepto bani 960. Şi o-m vîndut, eu. Dumitru şi co fie-miu Negre de bunăvoe noastră, dereptu aceşti bani ce sînt mai sos-scrişi. Şi păntru credinţa ne-m pus degetele, că inele n-am avut, iar eu Negre, mi-mu pus şi mîna. Şi mărturie. Marco comisul şi Mane neguţăturul şi Mane cel mic negu-ţăturul şi Sima neguţăturul şi Iurga neguţăturul, fratele jupanului Pană neguţăturul. Şi am scris eu. Avram şi mărturisesco. Şe eu. Negrea, fecioru lu Dumitru de Mihăeşte. Şi cu mîna me. ffi-bCEIţd rÎHdpÎE Aî AhHE, iVfcT X3PMA- rtidpyriog Ar||iou napxfjpTia1. 198 www.dacoromanica.ro ©eoSbcnoţ Ilanaţ papxopci) ei? xâ fivo0sv*. Mdvoţ £xs xâ dva>0sv8. Arh. St. Buc., M-rea Valea, 111/9. Orig., hîrtie (31 x 21,5). 1 „Gheorghe al lui Dima mărturisesc". * „Theodosie al lui Papa mărturisesc cele de mai sus". * „Manea al lui Ştefan mărturisesc cele de mai sus". 188 1636 (7144) ianuarie 14. f Scris-am eu, N6nciul postelnicul şi cu făm£ia mea, Dîmbrava şi eu, Grama pitarul şi cu jupîneasa mea, Vişa, acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina ceaşului Nedelco, fratele nostru, că să se ştie că ne-am înfrăţit de a noastră bunăvoe cu domniia-lui cu vrăre lui Dumnezeu şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi l-am dăruit pre fratele nostru, pre ceauşul Nedelco, cu partea noastră de ocină de la Şărbăneşti, însă o fune, parta totă de preste tot satul, de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi de în seleşte şi cu vadurile de mooră, ca săşi fie dumniilui moşîe şi cuconi-lor dumnilui cîţi Dumneezu i va da. Iar dumnialui n£-au dăruit pre noi cu un cal bun şi cu 2 000 aspri gata. Şi am pus şi blăstem: cine va sparge frăţie noastră de în fraţii noştri să fie blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 otţi ce sîntu în vă Nechei, să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia. Şi la aceasta frăţie a noastră au fost mulţi boiari, anume: Cernat vel portar i Andronie vătahul şi Necula bev vel portar ot Făcloi i Preda spătarul, sinu Nica logofătul i Cerchez vătahul za aprozi i Drăghici vătahul, sinu Badea ot Grădişte i Stoica logofătul ot Brătiiani şi Manolie postelnicul ot Creaţa i Mircea vtori armaş ot Vărăşti de Crîngu şi popa Bran ot Bucureşti i popa Stan ot Costeşti şi mulţi boiari. Şi am scris eu Mihalcea logofătul, sinu Dumitru neguţătoriul, în zilele lu Mateiu voevoda. Pis meseţa ghenarie dni 14, v leat 7144 <1636>. Şi pentru credinţa ne-am pus şi peceţile. Nicula biv vel portar Eu Stoica logofet Eu popa Bran. Preda Nica spătar Andronie vatah Manole, Mihalcea. Nânciul Grama pitar Dumitraşco clucer ot Eilipeşti. Eu popa Roman. Cernat vel portar. Drăghici vătahul. Brătian logofăt www.dacoromanica.ro 199 Eu popa Ivan. Eu Necula postelnic ot Cocorăşti. Şerban logofăt Mateiu postelnic ot Vaţa. Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XIII/2. Orig., hîrtie (30 X 21), 10 peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 204, f. 170v—171, cu data 7140. 1 „Theodosie vital". 189 1636 (7144) ianuarie 14, Bucureşti. f AIhaoctîeio boikîeio, Iui MaTEH EacapaEa eoeroaa h rocnoAHH'k bcoh 3eaivai< ^SrrppoKaajfîhckoh. AaKaT rocnoAcTKo avh cîa nosE/rkHîE rocnoACTBa mh cA8r8 rocnoACTBa mh Tohh losEAiua 3a mepeehîh ivt EiiAiţaiţH h ck chhh Ero, eahu,h Eor*k AaposaET, hko a<> ect ea\8 7 noroaHE 3a RHHorpaAE paeotahe h eahhti noroH irfcAEW H C'kC IVBOljJÎIO EAHKO HSBEpHT CA 8 A^Sa TonAHM'kHHAOp, nOHEJKE nOKSfMA ToA K>3G4llja uit Ha HEroHU.'K, ckh'k HEroHu.’k K’hfinTa1 3a xe acnpH TOTOKH H Ck 3amc 1 Ero sa npoAdHÎE h ck ckeaîteaîh. H kha^x rocnOACTEo aivh h KHHra 2 H'fcroEKki Ta sa A^ahhS Ha p8k8 Tohh losEama. H nan Aa ect Tohh io3Eauia wmi.h'k 8 Toiiahmahh, aAH Bea nacTK Bohhîh h PaAyaoB, chhu Tpek8aor, 1 eahka hamt h wt a1?Ahh8 h uit noK8n3iE, uit noAio h ivt iiiSaim h uit KOAa h uit ceaaahijie ceaoe 1 7 kpaee ck taaeu,h h 3a T boa h 3a k uiKa 3a bocok H 3a HOEU.H rOTOEH, 8rH R H C'kC 3anHC UIT p8« HAU UT npOAaHIE H Ck CBEAÎT2fH. H naK noKSnHA Toa io3rauia uiviHk 8 TonAH«rkHH T noroH 3a Bi'HorpaA 8 a^a h eaîhti A- p*k3op 8 KoacTa IIpSHHAop uit Ha M8uiaT uit P^a^heiiih 4, 3a $ acnpH totobh h ck sanHc uit p8k Ero 3a npoAaHîE. H naK noi 8.iha Toa io3Eauia uiiHHk 8 Il8TpHAa, a ah Bea MacT H^kuiSaSh uit npE3 R'kC X«Tap, EAHKA H3EEPHT CA UIT HA «frp'kU.HA'k 3A X AcnpH rOTORH H Ck 3ailHC UIT npoAaHÎE. H naK noKSnHA Toa io3Eauia uit boaîmhm uit TonAH’fciHH, aah sca hact Gtoahîh H a CHHHM EA, EoHHA H PaAVA, HAHKA H3EEPHT CA, UIT Ha GtOAIIA H UIT Ha CHHH EaBoHHA h PaAya aa r kpaee h 3a p” hoku,h h Ck same 3a npoAaHîE h ck cbeaîteaîh. H naK noKSnHA M8cTau,-k uit E'kAu.au.H 4 ?" MEAEp'ku.H 3a BHHorpaA 8 A^aSa A.BEK8AEI1IHA0P 4 UIT Ha ffl-kpKS H UIT Ha CHH'k Ero, KoAIUH, UIT B8K8AEIllli 3a T acnpH roTOEH h ck aannc uit p8k Ero 3a npoAAHÎE h ck beahkoe kaatb8 h ck AivHorH creahteaTi’. H naK noKSnHA Gtohka uit B'kAu.au.H 4 r noroaHE 3a BHHorpaA, aah B*k umpoT, UIT X0TaP AO X0Ta(,> a 811 A*"kr, EAHKA ECT 8rpaiKAEH, UIT Ha GtAH, CHH'k fflHpiÎH H UIT Ha CHHkl Ero, IuiHAUIKO H EaMIOA H luiH UIT K’kAHHEIJIH ECA EllHOrpaA HAIV 3A X4C 6 acnpH roTOEH h Ck 3anHc uit p8k HAivk uit npoAaHîE h ck MHom cbeaîteaîh. H naK noKSnHA Iuihauiko, 3et Eahob, a noroH h a" np'kWHH'k 3a BHHorpaA 8 A^aSA K'kAHHEUIH 4 UIT HA GtAH ţţtAOlOA UIT ^HA^HH, 3A H, AcnpH TOTOBH H Ck 3AI1HC UIT p8K Ero UIT npOAAHIE H Ck AAHOrH CREAHTEAÎH. H nAK nOKSlMA JuiHAUlKO, 3ET Eah8-a8h, af noroH sa BHHorpaA, hwe ect 8 aivewao BHHorpaAER K-kAVkp3aHOR h Ck a hepeuih 8 cpEA BHHOrpAAEE, UIT HA K’kA/Vkp3AH UIT IEhA^HH 3A U AcnpH TOTOBH H Ck 3A(1HC 3A npOAAHÎE H Ck CBEAÎTEAÎH. 200 www.dacoromanica.ro H npOAMOWE clH KHUIUIE pEHEHH HMEHHTH HAOBEKH HHJfHHM IVHHHE H A^AHHE WT HHJf-,10M AOKpA BOAA, BE3 HH EA»A CHAOCT H C*K 83dHÎA BCAM BOA’fcpOM H A MErÎAIllOM WT POpHlH H UIT AOAHÎH H UIT UICTpOP AlTkcTO H UIT lip EA POCIlOACTBd MH. Cepo pdAH, A4A*X H rocnoACTBOMH cA$r pocnoACTBo mh Tohh K53EduiîH, kako Ad ECT H ffiScTdlţTiB H GtOHK'KB H îlVHdlilKOB CÎA KHUIE pEMEHE WHHHE H BHHOrpdAÎ UIT A'fcAHHS H K-k WJfdS$ CHHOBHM H BH&ţHM H lip'fcBHSHETOM H HE UIT KOPO HEIlOKOA'fcEHMOM, nopESMO POCnOACTBd MH. Ce oyso cbeaeahteah npHrto>KHjf rocnoACTKo mh: ndH uphsm bea sah Kpd- AEBCKÎH H ndH ÎBdlUKO BEA ABOpHHK H ndH TAHPOplE X AOrO$ET H ndH A^MHTpg BEA BHCTÎHP H ndH IIpEAd BErt cndTdP Ep'KHKOB’kHHH H ndH SdCHAdKE BEA CTOAHHK H ndH B^SHHKd BEA KOHIOUI H ndH E$HHHd BEA HdUJHHK H ndH KoCTdHTHH IlkpB XTEAHHK. H HCnpdBHIIK, >KSndH TAHropÎE BEA AOPOlfiET. f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungro vlahi ei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Toia iuzbaşa de roşii din Bălţaţi şi cu fiii lui, dţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie 5 pogoane de vie lucrate şi un pogon ţelină şi cu pomet, cît se va alege în Dealul Toplicenilor, pentru că a cumpărat Toia iuzbaşa de la Negoiţă, fiul lui Negoiţă căpitan, pentru 5 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare 1cîtă are şi de moştenire şi de cumpărătură, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului <şi>x cu viile, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Toia iuzbaşa această odnă de la Voinea şi de la Radul, fiii Grecului x 2 vaci cu viţei şi pentru un bou şi pentru 2 oca de ceară şi pentru bani gata, 2 ughi şi cu zapis de la mîna lor, de vînzare şi cu martori. Şi iar a cumpărat Toia iuzbaşa odnă în Topliceni, 1 pogon de vie în deal şi un răzor în Coasta Prunilor, de la Muşat din Răduceşti4, pentru 500 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui, de vînzare. Şi iar a cumpărat Toia iuzbaşa ocină, în Putrida, însă toată partea lui Neacşu de peste tot hotarul, cît se va alege de la Frăţilă, pentru 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Toia iuzbaşa din moara de la Topliceni, însă toată partea Stoianei şi a fiilor ei, Voina şi Radul, cît se va alege, de la Stoiana şi de la fiii ei, Voinea şi Radul, pentru 2 vaci şi pentru 160 bani şi cu zapis de vînzare şi cu martori. Şi iar a cumpărat Mustaţă din Bălţaţi 4 3 cetvărţi de vie în Dealul Dbeculeştilor 4 de la Şărbu şi de la fiul lui, Coman, din Buculeşti, pentru 300 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui şi cu mare blestem şi cu mulţi martori. Şi iar a cumpărat Stoica din Bălţaţi 4 3 pogoane de vie, însă în lat, din hotar pînă în hotar, iar în lung, cît este îngrădit, de la Stan, fiul lui Mircea şi de la fiii lui, Ionaşco şi Baciul şi Ion din Călineşti, toată via lor, pentru 1 200 5 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lor şi cu mulţi martori. Şi iar a cumpărat Ionaşco, ginerile lui Ban, 1 pogon şi 1 prăjină de vie în dealul Călineşti de la Stan Gealoiul din Jideni, pentru 900 aspri gata şi www.dacoromanica.ro 201 cu zapis de vînzâre de la mîna lui şi cu mulţi martori. Şi iar a cumpărat lonaşeo, ginerii^ Banului 1 pogon de vie, care este între viile lui Cămărzait: şi cu 4 cireşi în mijlocul viei, de la Cămărzan din Jideni, pentru 900 aspri gata şi cil zapis de vînzare şi cu martori. Şi au vîndut aceşti mai sus zişi numiţi oameni ocinele şi dedinele lor, de «t lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megia-şilor din sus şi din jos şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugii domniei mele lui Toia iuzbaşaj ca să le fie şi lui Mustaţă şi lui Stoica şi lui lonaşeo aceste mai sus zise ocine şi vii de moştenire şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar (şi) martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare Vornic şi pan Gligorie (mare)1 logofăt şi pan. Dumitru mare vistier şi pan Preda Brîncoveanul mare spătar şi pan Vasilache mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare ceaşnic şi pan Costandin (mare pos)1telnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt. (Şi am scris eu)1 Stoica logofăt Şerbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 14 zile şi de la Adam pînă acum, la această scrisoare, acest an, în anul 7144, anul domnului 1636. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod (m.p.) Arh. St. Buc., M-rea Rîmnicu Sărat, 1/9. Orig., perg. (31,5 x 50), pecete (imLrail 1 Loc rupt. * în orig. „amir". * Omis. 4 Cuvînt scris cu altă cerneală pe un loc alb. * Pesajul l(H imK dokBiiha Ct«hka... sa >23“ (Şi iar a cumpărat Stoica ... pentru )200) şters cu o linie. ' Aşa in text. 190 1636 (7l44) ianuarie 15. t Adecă eu, Pătru postelnicul, de înpreună cu frate-jnieu, Gherghe şi cu fpate-mieu, Efrem, feciorii Iorgăi ot Pătîrlage, scris-am şl mărturesim. cu acesta al nostru zapis să fie dă mare credinţă la mîna jupan Radului vtori postelnic cum să să ştie că am vîndut dumenalui un rumân, pre nume Stccia cu feciorii lui, cîţi Dumneziu î va da. Care rumân au fost vîndutu noao încă mai dîniant^ vreme, dă a lui bunăvoi, fără da nici o silă. Aşîjdirea şi noi încă l-am vîndut dumnealui pentru nevoile noastre, să-i fie dumnealui moşie ohabnică. Şi am vîndutu noi dă a nostră bunăVofe, cu ştirea fraţilor şi a tuturor oamenilor noştri. Şi la această tocmeală a noastră fost-au boiari mărturiei ot Bădeni, Barbul iuzbaşa i ot Cislău, Dragul logofătul i ot Pătîrlage, Stan Brădiţeanul i Neciul ot tam i popa Simion ot tam i popa Şărban ot tam. Şi pentru oredinţa pusu-ne-am şi peceţile. Aceasta am scris. Pis ghenarie 15 dnă, v leat 7144 (1636). Pătru postelnic i Gherghe î Efrem. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, CIII/1. Orig., hirtie (15 X 20), 3 peceti aplicate. Copie ibi-dem, ms. 173, fi 46v>—47. 302 www.dacoromanica.ro 191 1636(7144) ianuarie 15, Bucureşti. t ffiHrtOCTÎEIO EokîEIO, îw ffidTEH EdCdpdBd KOEKOAÎ H rOCflOAHHTv BTvCOH bemah JfrrppoRddyîHCKOE. y^dEdT rocnoACTEO mh cîio noEE/rbHÎH rocnoACTBa mh c ECT EM8 WMHH8 Oy K8pTE WT Top 2KhA, WEdME RCdJf A*d MdHTftf, CHHTv GTdHHIOrtOB 3rTvH WT K8pTE, WT nOrtlO H WT Ih8m H WT ROA H WT CEAdrtHJJJE CE/IOK. H WT npE3 RTvC JfOTdpOM, ErtHKd H3EEPHT CE WT jfOTdp JfOTdO. flOHEJKE ECT flOKSflHA. Iwpra WT Hd ffidHTd, ChHTv GTdHMIOrtOE 3rivHH WT K8pTE 3d XÂW acnpH rOTOEH H CTvC sanHC wt npoAdHÎE Hd p$K IwprivH h cec ceeaîte/i ih nHcaTH 8 3dfiHc. H ndK noKSreta Iuţiră WHHHTv oy K8pTE Wt Hd GTOHKd EdrtKSrtOB, TpH A’^OHHU.E H nOdOElIHO, 3d xA acnpH roTOEH h cec 3anHC wt npoAdHÎE Hd p8Kd IwprivH, ckc cbeaîte/iih 8 sărate. H hdK noKSn ia Iwpra wmhhtv 8 K8pte wt Hd H-bxiud h wt Hd rtEnivAdTd, A’MWk E83IH H WT Hd ErtdASd, CHHTv PdAV^H WT K8pTE EAhA A’fcdHHtţS (3>KE CE 30EET A^-HHUd E8UJH/IOM WT HdCT ElvrtCdHOM, IdMCE ^'kdHHUd nOKSHHd W ECT H E»3t H PiAYA wt Hd K-R/icaH, noHEMCE noK8nH Iwpra 3d x7 acnpH roTOEH h ckc 3drotc wt npoAdHÎE Hd p8Kd IwprivH ii c-rc mhohi dK>AÎ Aogph ceeaîte/ih 8 3dnHC. H BTvcnpauia/i ect HtKiua. h AEmvAdTd U Ertd^ya no chhtv BtvdcdHOE hkohîe p,& AdcT wh hoeuJh no Td a^hhu-r, d WH H^C^ JfOT’krt HHKdKOJKE. H nai; noK8rotd Iwpra wmhhtv 8 ^tvheiijh, e" meaocth h no/toEHHo wt mecto tor Hd ^OBPOMHP WT <6pTvTEl]JH 3d CH dCnpH rOTOBH H CKC 3dnHC WT npOAdH?E Hd pSKd Iwpr'kH, CTvC CEEAÎTErtÎH 8 3dnHC. H BHA’fcjfOM rOCnOACTR® MH H SdnHCE/IE HM WT npoAdHÎE Hd p8Kd IwprivH. H CEEAÎTEdÎH no HME.‘ WT K8pTE, Mh-IvUJ AIHKOH H fflapKO nOCTE/IHHK H B/ldA&l H GTdHMIOri H WŢ Ţpivr ^Hrt, ^,HMd c8AU,8 H I[lE$8d H iBdUlKO H TEpril ^8MHTpECK8il H WT KSpTEUJOdpTv, ^dTKO H GTdH H A8n8d H npOHÎII dIOAÎH MHOSH KOTOpÎH HE c8t retCdHH 3AE BTv KHHrd CÎ13. H npOAdAOUJE CÎH AIOAÎ E>KE BHUJE nHC HHyHE WMHHE WT AOKPO BOrtt HM» RE3. Wt EAHd CHrtOCT H CTvC 83HdHÎd BCkM EO1TO}KA» HEnOKO/TbEHM, nopH3MO TOCnOACTRd MH. GpJKE H CEEAÎTEdÎH nOCTdEHJf rOCHOACTBO MH.* HdH XpH3d EE/1 EdH Kpd/IERCK» H >K8ndH IsdUJKO EEAHKÎH A^OpHHK H JKSndH IVlHropÎE EE/1HKÎH rtWrWjjiET H MC8ndH £8-MHTp8 ^,8AECK8d BEAHKÎH EHCTÎHp H ’HtSndH IIpEAd EE/1HKÎH cndTdp H >K8ndH HeAE/IKO-EoTtHSd KE/UtKÎH KdIOMdp H >K8ndH EdCH/IÎE EdldHASp EE/1HKÎH CTO/1HHK H >K8ndH E83HHKA RE/I KOMHC H >K8ndH E8MHHd EEdHKIH nEJfdpHHK H H(8ndH EoCTdHAHH EE/1HKÎH nOCT’k/IHHEh. H HCnpdBHHK, >K8ndH r^HroplE reAhkîh awrw^ET. H d3, ^8mhtp8 aoroijiET, HanHcaj’ Eiv HdCTo/iHH rpdAy K8k8pejjjî, MtcEua rEHd-piE îi A^HH H WT dAdMd AdHCE A® HHH*k Biv CErO miCdHtE TEMEHÎE dtTOM, Biv /TbT x3pMA, d WT POJKAECTEO XpHCTOEO xdjfdS. t Iw ffldTEK» EWEBWAd, MHdOCTIJO KOJKIIO rOCnOA»HE. ÎW ffldTEK» EOEBOA f Din, mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă al domniei mele slugii domniei mele, lui Iorga, fiul ltfi Ţangonie din Tîrgu-Jiu şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui/ ca să-i fie ocină în Curtea» din Gorj, însă toată partea lui Manta, fiul lui Standul Zgîia din Curte, din dmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, cît se alege, ţlin. hotar pînă în ho- www.dacoromanica.ro 203 tar, pentru că a cumpărat Iorga de la Manta, fiul lui Standul Zgîia din Curte, pentru 4800 aspri gata şi cu zapis de vînzare la mina lui Iorga şi cu martori scrişi în zapis. Şi iarăşi a cumpărat Iorga ocină în Curte de la Stoica al lui Balcul trei delniţe şi jumătate, pentru 4 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare la mina lui Iorga, cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat Iorga odnă, în Curte, de la Neacşa şi de la Lepădata, fiicele lui Buzea şi de la Vladul, fiul lui Radul din Curte o delniţă care se cheamă delniţa lui Buşilă, din partea lui Vîlsan, care delniţă au cumpărat-o şi Buzea şi Radul de la Vîlsan, pentru că a cumpărat Iorga pentru 1 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare la mina lui Iorga şi cu mulţi oameni buni martori în zapis. Şi au întrebat Neacşa şi Lepădata şi Vladul pe fiul lui Vîlsan, ca să dea el banii pe acea ddniţă, iar el n-a voit nicicum. Şi iar a cumpărat Iorga ocină în Dăneşti 2 capete şi jumătate de loc de la Dobromir din Frăţeşti pentru 250 aspri gata şi cu zapis de vînzare la mîna lui Iorga cu martori în zapis. Şi am văzut domnia mea şi zapisde lor do vînzare la mîna lui Iorga. Şi martori anume: din Curte, Ianăş diaconul şi Marco postdnicul şi Vladul şi Standul şi din Tîrgu Jiu, Dima judeţul şi Şteful şi Ivaşco şi Gherghi Dumitrescul şi din Curteşoara, Datco şi Stan şi Lupul şi alţi mulţi oameni care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi au vîndut aceşti oameni care sînt mai sus-scrişi ocin:le lor de bună-voia lor, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, a dat şi domnia mea slugii domniei mde lui Iorga, fiul lui Ţangonie, ca să-i fie aceste ocine mai sus-spuse de moştenire şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda mare spatar şi jupan Neddco Boteanul mare clucer şi jupan Vasilie Paiandur mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postdnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 15 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere curgerea anilor, în anul 7144, iar de la naşterea lui Hristos, 1636, ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., LXXXVI/21. Orig. perg. (36 x 54,3), pecetea timbrată. Cu o trad. din 1888. EDIŢII. Slav şi trad., Ştefulescu, Ist. Tg. Jiu, 350— 353. 192 1636 (7144) ianuarie 16. f Adecă eu, Stroe ot Ceslău i Dragul, nepotu-meu, scres-am acesta al nostru zapis la mîna jupînului Vintilă vătaful, ca să se şti că i-am vîndut doo sute de stînjini de ocină în sat în Berciugov, însă parte jupînesei Stanei, care au ţinut banul Drăguşin, în cîmpu şi în pădure şi în apă, preste tot hotarul, cît se va alege, însă am cumpărat stînîjenul cîte 3 costanîde. Şi am vîndut noi de a nostră bunăvoe, cu ştire tuturor megiiaşilor de în sus şi de în jos. 204 www.dacoromanica.ro La acesta a nostră tocmelă au fost mulţi boiari mărturie; Staico postel-n:cul ot Bucşani i Bade postelnicul ot tam i Pătraşco postelnicul ot tam i Mavrodin vornicul ot Măneşti i Barbul postelnicul ot tam i Tanasie postel-n:cul ot Bărbăteşti i Mihai postelnicul ot Lazuri. Hac <13, KpTkCŢE ^HVriV^JsfT IVT KOU.HBHU, . După N. Iorga, St. fi doe., V, 482. 194 1636 (7144) ianuarie 20. t ffilMOCTTEtt EOKIEIO IlV ffijTEH E'KC'kpjCk EOEBOAd H TOCnOAHH'K. A<>K4T rocnoACTKO mh cJek> iiokmehîeio rocnoACTso mi eoaipcm rocnoACTBO mi Mihartii diucerul ca se fie volnicii cu această carte a dumne mele de să o-prească şe să ţie satul Drăgoenie tot, cu tot hotarulu şe cu vieli, acestii satu, carele au fostu al Barbulue ot Drăgoeni, pentru un satii ce au fost vîndutu Barbulii ot Drăgoene, anume Ponorălulii lu Mihai vodă şe cu dînsulii trăabă n-au avuţii, pentru că acestii satii Ponorălulii fostu-l-au miluetii Mihai vodă. Lupului păhamicul. Iar acum, în zilele dumne mele, venit-au Dumitraşco clucerul ot Spinini, de s-au pîrîtu cu Mihartii clucerul Înaintea dumne mele de faţă în divan, şe au scos Dumitraşco clucerul cărţe de moşie cum că este al lorii de moşie pre satul Ponorălulii. Iar Mihartii clucerul, scos-au cartea lu Mihai vodă, www.dacoromanica.ro 205 cum au cumpăraţii Mihai vodă di la Barbul ot Drăgoeni şe n-au -fost avînd Barbulă nice o treabă a vende satul Ponorălul. Dereptă aceia, dumneia meă am socotită cu toţi censtiţi deregătorie dumnei mâle, şe am dată lu Mihartă clucerul ca să ţie satul Drăgoenie pentru satul Ponorălulă, şe de nimilea oprălă să n-aibă nainte cărţile dumnei m£le. Chako a<> hect, no peh rocno- ACTBd ME. ScnpdBHHK, CE pdM PEM rOCnOACTBd ME. IlHC PEHdpÎE K A^HH; K A^T x3pMA,X. t Iw ffldTEIO BWEBWA'K» MHAOCTÎIO EOJKÎIO rOCnOAHHK. Iw MdTEio boeboa Bibi. Acad, LXXX/3. Orig., hîrtie (30 X 21,3), pecete inelară, aplicată. 1 „Scris în ianuarie 20 zile, în anul 7144" < 1636). 195 1636 (7144) ianuarie 21, Bucureşti. f i&HAOCTÎEIO BOJKÎEIO, Iw ffldTEH EdCdpdBd BOEBOAl H rOCnOAHH*K B*KC0H 3EMAH &rrppwBAd]fîHCKOE. AdBdT rocnoACTBo mh cîh noBEA'bHÎH rocnoACTBd mh wbom maoeIî-ICK Hd HME A8n8A CKC BpdTldM CH CTdH H PdAV*d H IwH H BH8K0M CH ÎwH, CHH'K CTdHOB WT EhPMEIIJTH WT CSACTBO PwM H CKC CHHOBH HM, EAHU.EM EoCK A<>CT, HKO Ad ECT B”K MHp H SB0B0AHH IOT BEMHHdHÎE, WHH H CHHOBH HM, IOT ICK >K8ndH TEWAWCHE EHB BEA AWrWjjlET, 3ET IIpEAEB EdHSA H WT ICK CHH8 CH IIpEAd CndTdp, BH8K IIpEAEK EdHSA WT HEnTSpOdia H WT ICK CHHOBH H)f H WT ICK CBdKd nipSAEHÎd H)f, WT ICK'HHjfTO EdHTOBdHÎE pdAÎ BEMHHÎd A<> HE IltVHEJKE CÎH BHU1E pEMEHH AK>AÎ, A8n8A CK EpJlTÎd EM8, WHH ECT BHA BEMHHH IIpEA^H EdH$A WT CEAO EHpMEIjlÎH, IEI|1H>KE WT1 nptJKÂE EpIjME. ă nOTOM, ICKA<> ECT BHA HH’fe, Bik A<ăHH rocnoACTBd mh»1, d w8ndH Tewawcîe AWrWiJlET, KSnHO CKC CHH8 CH IIpEAd indTdjî, WHH AOMHCAHA K*K CpKAÎM HM Eord pdAÎ, DKWJKE A<> CKTBOpHA nOM'fcHS » npOCTHA no A8n8A 3d BEMHHÎE pdAÎ MHOrO KB8>1 MTC ECT BHA nOCA8>KHA H Hd AOBpo H Hd 3AWX no T8>KXEMAE H d"KC nOAKHPOM AOBpHM nOAKH3d CE Hd H8>KAd HM, AHO EpdTÎE A8n$AWB, CTdH H PdAyA H IwH H BHSKOM 1H'K CTdHWB, WHH ECT npOCTHA, TEPE CE 1M'bH8 whh h pwaîteaîh hm. H kha^om rocnoACTBo mh h SdirncEAE NMM WT npWllJEHIE H 3d 1 AK>AÎ CK BEAHKOE KAETjJlO H CK MH03U AOBpH AIOAÎE CB^A1CdHH 8 3dnHC WT EdAUTK, CTdH BdTdX’ H EpdT fPO lÎEHTHA'K H WT MtUIHEIIIH, IIpEAd nWCTEAHHK. H WT KhHTEIIIH, E-KAHH H EpdT Ero EpikHlOH H WT Alop'KHrAdKH, Alu^dlO AWrWljiET H Epd+Î Ero H"KTp8 H PAH. . -1 'KpESpEIJlî, EdpB8A H EpdT ErO H"KTp8 H WT ’ÎEnTSpOd WT M.i.1 d CTdH, HEdHKO CndJ Tdp H ALhAOUJ AWPWijiET, CHH'K .CKOpEH AOrO^ET WT JfcKdU.0 H ,Â,8MHTp8 AWrWljiET « npOMÎH, KOTOpÎH ECT BHA e8aÎ TpTiKAET H dHd<0ÎMd WT TfH WT^H E>KE C<8t>X BTi HhKÎH, Al BEA flOCT'kAHHK. H HCnpdKIlHK, ttSndH TAHrOpÎH BEA Aivrw^ET. H d3, A^rtlHTP^ dwrwiJiET, HdnHcdf eiv HdcTOAHH rpdAY E8k8pei|ih, dirbcEiţa rEHdpÎE Kd ABHH H IVT dA<*Md A<> HHH”k B 1ĂTÂ. f Iw ffidTEH BOEBOAd, MHAOCTÎEK» BOKÎEK» rOCflOAHHIv. IlV ffidTEH BOEBOAd ■f JDin mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Lupul cu fraţii săi, Stan şi Radul şi Ion şi nepotului său Ion, fiul lui Stan din, Birceşti, din judeţul Romanaţi, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor, de către jupan Ţeodosie fost mare logofăt, ginerele lui Preda baiţul şi de către fiul său, Preda spătarul, nepotul lui Preda banul din Cepturoaia şi, de către fiii lor şi de către toate rudele lor, de nimeni să nu (aibă) 1 tulburare pentru vecinie, în veci. Pentru că aceşti oameni mai sus-zişi. Lupul cu fraţii lui, ei au fost vecini ai lui Preda banul din satul Birceştii, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele 1 ce a slujit şi la bine şi la rău prin <ţări străine)1 şi cu fapte bune s-au străduit la nevoia lor, iar pe fraţii lui Lupul, Stan şi Radul şi Ion şi nepotul 1 pomană lor şi părinţilor lor. Şi am văzut domnia mea şi zapisele lor de iertare şi de răscumpărare la mîna ^acestor)1 oameni cu marc blestem şi cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis: din Balş, Stan vătaful şi fratele lui, Vintilă şi din Măineşti, freda postelnicul şi din Chinteşti Bălin şi fratele lui. Crăciun şi din Morînglavi, Mihai logofătul şi fraţii lui, Pătru şi Gli144, 1636. f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod 1OHE>KE CÎA EHUJE pEMEHd WMHH'h EHd ECT WT A'fcAHHS nonEK CTdHMIOdOK, T'hCT PdAydOK KoTOpOg'fe, EljJE WT npA%AE BpAME. d nOTOM, non CTdHMIOd WCTdSHd ECT BCd WMHHd ErO H Ch KHHOrpdAÎ WT K'hHHEIJJH SET EPO PdAV‘ A OK H AtWHpdM Cd, CTdHK’hH, nOMTO pdAÎ HHH A*h>liHpE 0>KE HMdd Bhld ECT BCfe nOCdPdHH H np’feKHCTBOBdHE, d no PdAyd KTidOJKHd Eh A^M EPO 3ET H Add ErO KCd WMHHd H Ch SKHOPpdAÎ Ai EM» 3d A^AÎnS H Ad ChMOTpHT no T’hCT’h EPO A^HAEÎKE JfOKET EhITH WH ?KHB H Ai nrtdTHT BCA A&>KHOKEHÎE EPO H nO C'hMp'hT EPO, Ai ™ KTvCnOMAHHT EPO, QKO>KE nOAOEdECT CA ChMp'hTKOM». H B*hC AP^^dd PdAyd CÎA WMHH'h Ch A^^pA MHpfe. d nOTOM, K’hA*) ECT Bhld Eh A^HH PdAyd BOEBOA, d AP^PE 3ETH nonEK CTdHMIOdOK no hme Gdnp'b h MhkS/i, uiSpH PdAydOE KoTopovfc, whh ch B'h3AKHrouih ca ch np8y, PEK8IJIH KdKO Ai APh>KHT H WHH WT WMHHd H WT EHHOPpdAl T'hCT» HM nonEB CTdH-MIOdOB. H nOUTh/t ECT TEpE CEnp'fc CA Ch PdAyd ECH 3d dHU.8 npEA PdAyd KOEEOA H WC-TddH ©npA H t0LHK»d WT 3dK0H WT npEA PdAyd EOEEOAE, KdKO Ad HE HMdT WHH HHMECOJKE Tp-fcE» K'h CÎH WMHH'h nonEB CTdHMIOdOK, H'h T'hKMO Ad AP'h^KHT KCd WMHHd EPO PdAyd KoTOpoyk KdKO EhICT WCTdKHd Ch A3HK EPO. H EHA^X TOCnOACTKO MH H KHHP» PdAyd KOEEOA K'h /V&T ^SpKd WT np8y H WT WCTdd KdKO ECT EHUIE nHC. H WT TOPAd 8 CdMO K*hC AP’K^Kdd PdAyd KoTOpOg'fe CÎA WMHH'h H Ch KHHOPpdA Ch AOKpA MHpA. d nOTOM, K"hAd ECT Bhld K'h A^HH ddEgdHAP» KOEEOA, CHHTv PdAyd ROEKOA, d PdAyd KoTopoyb npoAdd ect Kcd ivMHHd h ch BHHorpdAî, bwe c8t bhuie nHCdiw, EO/IAP» TOCnOACTEd MH ChMEH KTOpH dOPO$ET WT HEPOBd AOKp’fe BOdA. H B'hC AP'hWdd CHMd dOPO^ET CÎA WMHH'h Ch AOEpAMHp'fe. d nOTOM ,K"hAd ECT Ehld HHH'fe K'h A^HH POCnOACTBd MH, d PdA»d KoTOpOg'fe, •dljJE EPAd EHA’fed, HKO C8T KHHOPpdAÎ EM» pdEOTdHH WT CHMd /10r0$ET, HKO nOKpAME EUKE npOAdd Bhld ECT BCA n»CTH, WH nOMHCdHd KdKO JfOKET ChTKOpHTE d'hKdKCTBÎE, 13X0 Ad H3BEAHT nO CHMd dOPOjjlET WT CÎH BHHOPpdAÎ, H'h R'hCTdHHd Cfe dl|IE PddPOd* «*h TdHH» Ch UlSpOM Cd 6$P0CHHd HHOKHHd, A'kWHpd nonEK CTdHdlOd»H H Ch SET EPO, CTdH WT IIonElllH H Ch Hl|U|sdH, QKO Ad PEK'hT KdKO C8T KHHOPpdA T HM, ddH Ad PEK'hT Hljl$dH, KdKO npOAdd EM» KoTOpOg'fe 7 p*h30p WT BHHOPpdA, d CTdH AE jlEMET, KdKO Add ECT EM» T'hCT ErO PdAyd ÎT p'hSOdpE np’feKE, d AP^PE p*h30dpE Ad PEK'hT HHOKHHd, KdKO C»T EA H dl|JE WCTdH»T nO CHMd dOPO^ET Ad APtKHT WT CÎH KHHorpdAÎ C^P°CHHd HHOKHHd nodOBHHO h PdAyd KoTOpOg’fe h Ch set epo AP^P» no— AOBHHO H Hm^dH EAHH p'hSOp. H npHUJ'hd ECT ECH dl|IE C'hnp’fe CA 3d dHtl.» Ch CHMd doro$ET npEA rocnoACTBd mh h wcTddd Kdd»PEpHU,d h set KoTopogîH h Hig^dH 208 www.dacoromanica.ro no Ghmj /ioro$ET» bko a* B'k3hm4et hoeu,h Ero wt h4 Paa^a WT rAE ect bkia A4A K4ASrEpHlţ4 H CTk GT4H H CK HlIijjUH >2 AP~B>KHT KHHOrpJA?- TOM, GhM4 AOrOjjsET 8$4THA HO PdA^V*A S-bAO TKKpAO, HKO A» BK3A4ET EM8 HOBU.H 8 34 A-d nOTOM, <6ijlp >2OCHH4 HHOKHH4 JfOTAA [jfOTAA] HKO A<> npHAECTHT H no GhM4 AO- roj|&ET h no EoTopovb h no set Ero Gtah h 2, t*kmîio a<> apbkcht WH4 cTE KHHOrpdA B2 4CTBÎE EA BC4. d P*AYa KoTOpOyfc, 4IJIE ErA4 KHA'fcrt GIKO WCT4HET H EE3 BHHOrpAA? H BE3 HOBU.H H npHAKCTHA Ero HH0KHH4 H HEAP’feSîHT CA WT TA rA4rOA4HÎE H>KE rA4rOA4A np'KB'KEUJH, CKOMHA n4K np8)f H (IJHIUEA ECT BTOpÎE pEA, A1|IE C'Knp’k CA BCfj 34 AHIţS H TOrA4 B’KSB’KCTHA EoTOpOV^ C4M CK CBOE A3HK K4KO rA4rOA4A WHH BCH H K4KO EKIA HM T4KME>KEHÎE, HKO A* CKTBOpHT npH4-bl|IEHiE A<> H3BEAHT no GhM4 AOrO^ET WT CÎE A^A^E, T4>KE CT04AH I.HOKHH4 H GTAH, HlJI$4H WT 344 CTP4MOT4 H WT A-fcKHO WT npEA TOCnOACTB4 MH WT AHB4H. H HCTHHCTBOBAJf TOCnOACTBO MH St/IO A°BPA CK K*KC C'KK’kT K4KO HE HM4A HHKTO HH EAH4 Tp-fcES CK CÎE BHHOrpAAÎ, H”K BKICT BCA KoTOpOVÎH. H WCT4AH HHOKHH4 H 3ET P4AV40B H Hl|l$4H WT 34K0H WT npEA TOCHOACTB4 MH. ă nOTOM*K S$pOCHH4 HHOKHH4 H Gt4H H Hl|l$4H HH>KE T4KO HE WCT4BH Ck H*K H4K CKK'K3BHr01UK rfc ck np8jf h npHUi’KA ect bch tpethuJh npEA rocnoACTB4 mh. E*k tom, rocnoACTBo mh n4K c8ahx h a*X P<'AVaok KoTopoyÎH, hko a<> aP’B’kht a^AFha h EHHorpAAF TKCT Ero HOHEB GT4HMI040B BC4 H p*K30pSA WT H4 Hl|l$4H H p*K304pEAE WT H4 SET Ero CT4H CK A^Ept MHpk. H n4K WCT4AH HHOKHH4 H GT4H H Hl|l$4H WT 34K0H WT npEA TOCHOACTB4 MH BTOpÎH Kp4T. Gsro p4AÎ A4A0)f rocnoACTBo mh P4AVrt0K KoTopogFH a<> ect em8 a^Aî”® BTv WJf4B8 CHHOBHM, BH8u,HM, np’kBHSHETOM H HE WT KOrO HEnOKOA’kKHMO. Ge H CBEATTE4ÎH nOrtOKHJf rocnoACTBo mh: n4H XpH3M BEA E4H H n4H Ib4U1KO BEA ABOPHHK H n4H TAHropÎE BEA AOTOîjlET H n4H ^SMHTpS BEA BHCTÎtap H OpEA4 BEA Cn4T4p H S4CHA4KE BEA CTOAHHK H ES3HHK4 BEA KOMHC H ESWH4 BEA IlEJfapHHK H H4H K0CT4HTHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, TAHroplE BEA AOrOjjsET. _____H nHC4}f 43, GT0HK4 AOrOjjsET, 8 E8k8pE1|IH, M-kCEU.4 TEH4plE KB AKHH> B A"kT x3PiWA- t îw ffl4TEI0 B0WBWA4, MHAOCTÎIO EO>KÎIO TOCHOAHHK. ÎW /04TEH BOEBOA ci o treabă cu aceste vii, ci au fost toate ale lui Cotorogea. Şi a rămas călugăriţa şi ginerile lui Radul şi Iştfan de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, Eufrosina călugăriţa şl Stan şi Iştfan nici aşa nu s-au lăsat, ci iar s-au ridicat cu pîră şi au venit toţi, în al treilea rînd, înaintea domniei mele. întru aceasta, domnia mea am judecat iarăşi şi am dat lui Radul Cotorogea ca să stăpînească dedina şi viile socrului lui, popa Stanciul, toate şi răzorul de la Iştfan şi răzoarele de la ginerile lui, Stan, cu bună pace. Şi iarăşi au rămas de lege călugăriţa şi Stan şi Iştfan dinaintea domniei mele a doua oară. De aceea, am dat domnia mea lui Radul Cotorogea să-i fie dedină, de ohabă, fiilor, nepoţilor, strănepoţilor şi de rnmeni neclintit. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vormc şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi Preda mare spătar şi Vasilache mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. 210 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Stoica logofătul, în Bucureşti, luna ianuarie 22 zile, în anul.7144 <1636>. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/20. Orig.j hîrtie, pecete (42 x 28) timbrată. Cu o trad. din 1859. 1 Omis. * Loc rupt. 197 1636 (7144) ianuarie 23, Bucureşti. f ffiHAOCTÎEIO BOJKÎEIO, Îw ÎQaTEIţ E4C4P4G4 E0EB0A4 H rOCnOAHHk BICOH 3EMAH ^rrpcsaaxÎHCKlH. Aabat rocnoACTBO mh cîh noBEA’fcHÎH rocnoACTsa mh BOA'tepS roen^ACTBa mh EShîh AoroiJsET h ci chhh Ero, eahu,h Eon aapokaet, raKO aa ect em8 eahi HEatA rasawHH, no hme Casa uhimh h ci ckhh cro EoHHt h Ăahhioa H GT4H II HeAEAKO H CI CHHK1 HM, nOHEIKE ECT noKSnHA BOA-fcp rocnoAeTBa MH ESH-fe AOrO^SET CÎH BHUIUJE HHC4HHH U,Hr4HH WT Ha W8n4HHU,4 GhM4, 0>KE BK1CT EapBSAOBS nOCTEHHIIK WT rpiAHlJJE H WT Ha CHHH EA, BaA"fe H IIlTp4UJK0, 3a XK XŢ ntHE3H ro-TOBH H CI 3anHC WT npOAaHÎE WT pSKKI HM Ha p8K4 EShÎH AOrOlJiET CI MHOIU Boatpii eBtAtTEAiH HanHcaHH ei 3annc8a hm. Hmehh hm c8t cîh: Ilapa nEjfapHHK H Pifi,yA KTOpH BHCTIIiap H TEprÎE KapHAH BHCTHiap H KoeTaHAHH nOCTEAHHK H GTpOE AOrOjjSET H fliHJfAAH'fe AOrOifiET H EaA'fc nOCTEAHHK WT IKHA'fcHH H HHH MHOTM BOA'fcpH, AtIoaîh ackph. H npoAaAcujE naHHu,a Ghma ii chhh ea, EaA'fc h IIiTpauiKo cîn uhimhh KHUJUJE P'fejf WT CBOHJf A^BpO EOA'k EE3 HE EAHa CHAOT H Ch 83H4HÎ4 BCfcM pOAA HM H a BCtM EOAtpOM. E BiatA EaA'fc H IIlTpaUJKO BCH ntHE3ll rOTOBH Eli p&Vfc HM, aifjE naaTHA ect aSwhoeehîa eai|j8 hm, EapeSa nocTEAHHK. H BHA'fcy rocnoACTBO mh h 3anHc8a hm wt npoAaHÎE ha pSifk GOA-kiS rocnoACTBa MH E8HÎH AOrO$ET H c4k MHOIU BOA’fcpH CB’fcA'fcTEAÎH El nOAnHCdHÎE K4K0 ECT BHUIUJE nuc. Gsro paAH A&A^X H rocnoATKO mh BOA’fcpS rocnoACTsa mh E8hîh AoroiJsET taKO aa ect em8 cîh uHraHH ehuje mic wt a^AhhS em8 cToaTEAHÎia ei mhp h ch-HOEOM EMS H EH8kOM H nptSIlSHEAOM El BtKH H HE WT KOrOÎKAO HEnOKOA'fcEHMOM no pehehîa rocnoACTEa mh aa he ect, Ge oywE h cB-bA’kTEAÎE noAowHX rocnoACTBO mh: naHa Xpiot bea e4h Kpa-AEECKÎH, naH HeAUIKO BEAIIKÎH AKOPHHK, naH rAHropîE BEAHKÎH AOrO^SET, naH 4.8MHTP» keahkîh BiicTHiap, naH Epeaa beahkîh cnaTap, naH HeA^AHO BEAIIKÎH KAlOiap, naH Ea-CHAÎE BEAHKÎH CTOAHHK, nAH E83HHK4 BEAHKÎH KOMHC, naH E8HHH4 BEA nEJfapHHK, naH KoCTAHTHH BEAHKÎH nOCTtAHHK. H HenpdBHHK, W8n4H TAHrOpÎE BEAHKÎH CAOBOnOAOKEH. H a3, TSaopS cnSAEH, cpaTa maa Ahmhtpoe Aoro^ET IlaHOBHH, Ma3ay ei SEC CIH H>KE pEKLUE E8K8pEl|JH MtCEU,d rEHApÎE ~Kr-rW A^HKl, WT dAAM4 B AtT x3pma, A-feT rocnoAHHt xaXAS. f Iw fflaTEIO BWEBWAA, MHAOCTÎIO BOJKÎty rOCnOAHHK. Iw Mateio BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domna toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofătul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie un sălaş de gavaoni, anume: Sava ţiganul şi cu fiii lui, Voinea şi www.dacoromanica.ro 211 Danciul şi Ştefan şi Nedelco şi cu fiii lor, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Bunea logofătul pe aceşti ţigani mai sus scrişi de la jupaniţa Sima, care a fost a lui Barbul postelnicul din Grădişte, şi de la fiii ei, Badea şi Pă-traşco, pentru 12 000 bani gata şi cu zapis de vinzare de la mîinile lor, la mîna lui Bunea logofătul, cu mulţi boieri matori scrişi în zapisul lor. Numele lor sînt acestea: Para paharnicul şi Radul al doilea vistier şiGherghie Caridi vistierul şi Costandin postelnicul şi Stroe logofătul şi Mihalcea logofătul şi Badea postelnicul din Jideni şi mulţi alţi boieri oameni buni. Şi au vindut paniţa Sima şi fiii ei. Badea şi Pătraşco, pe aceşti ţigani mai sus zişi de bună-voia lor, fără nici o silă şi cu ştirea întregului lor neam şi a tuturor boierilor. Şi au luat Badea şi Pătraşco toţi banii gata în mîna lor, de au plătit datoria tatălui lor, Barbul postelnicul. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor de vînzare la mîna boierului domniei mele Bunea logofătul şi cu mulţi boieri martori cu iscălitura, după cum este mai sus scris. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Bunea logofătul, ca să-i fie aceşti ţigani mai sus scrişi de moştenire stătărori lui, în pace şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit să nu fie, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea marela ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Preda mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt. Şi eu, Tudor spudei, fratele cel mic al lui Dimitru logofătul Panovici, am scris aceasta în oraşul care este numit Bucureşti, luna ianuarie ziua a 23-a, de la Adam în anul 7144, anul domnului 1636. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Bibi. Acad., DXCIV/13. Orig., perg. (34 x 48), pecete timbrată.. 198 1636 (7144) august 2 ECT CBtTOMS MOHdCTHp WHHH'K 8 SePHE1|IH, fldK B*KCd fi,tA HC8ndHHU,TH dHÎH, BdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdT WT npE3 B'KC Jf0T ECT CBtTOMS MOHdCTHp T HEA^AÎ 3d dlUirdHH flO HME: OpEHCd Clv dltHrdHKd ErO H CK CHHOBH Ero H HdH UHrdH CK dU,HrdHKd Ero H CK CHHOBH Ero M CTdHAMIOA CK dll,HrdHKd Ero H CK CHHOBH Ero H K’KâdH CK dlUirdHKd Ero H CK CHHOBH Ero h A8n8d ck diuirdHKd Ero h ck chhobh Ero. OoHEHCE CÎE BHU1E nHCdHH WHHHE H dUHrdHH EKIAH C8T CTdpE H npdBE WMHHE H 3d AtAHHE HC8(1dHHU,EB AhÎH, A'ăMJHpd HC8ndHHU,EH MdpfEH OdOptCKd, E1|IE WT fipEJKAE BpAME. ă nOTOM, K'KA4 ECT EKIA Hd CKMpTiT EA, E(|JE HdH npEA, WT A^HKI IIlEpEdH'K BOEBOA, WHdJKE CdMd CK B3KIKd CBOEA OCTdBHAd CÎA BKIU1E pEMEHH WHHHE H dUHrdHH. 212 www.dacoromanica.ro Ad ECT BCA CK’tT’tEK MOHdCTHp HA'tWE ECT BKIA WT’KIECTBÎM A^AHM H npAA^AHM EA H POAHTEAHM EA. H IWpEBOUld CA H T’brtO d EA TdA 8 CB'tTd AOHdCTHp. H WT TOrAd 8 CdAO BTvC ECT APtWdA CIA CB'bTd AOHdCTHp dll W1HHE H BEHHHH H dlUirdHH CK AOKpd MHp-b. ă IlOTOM, K-KAd ECT BKIA HHH'k, KTv A^HK! rOCIlOACTBO AH, d WTU.8 Er$AEHd IepHAIA H BCAMÎ HHOKH WT CB'kTd AOHdCTHp GtP'KAeSa, WHH JfOAHA Ai WSKipdBET U,HrdHIH CB-bT-bEB AOHdCTHp H WEptTdA nO dSllSA dU,HrdH H no MHJfO, CHH-K Kp'fcCTIAH dUHrdH Hd EehTHA-K nOCTEAHHK, CHHTi IIpEAÎH CndTdp WT T’KT'KpdHH H Jf^TAA ECT Ai »X B'K3HAdTH. A EeHTHATv nOCTEAHHK, CHH’K IIpEAÎH CndTdp, WH CK B'KSBHrOllld CA C-K npEHÎE pdAH A8n8A U,HrdH8A, pEKSlJIE KdKO ECT HErOB WT nOKSnEHÎE WT HdA WTU.'K Ero lipeAi cndTdp. H npHWKA ect dipE c-Knp'b cb bch 3d ahu.8 npEA rocnOACTBd AH 8 BEAHKÎH AHBdH. Biv TOA, rOCIlOACTBO AH rAEAdjf H CHAdjf nO npdBO H no SdKOH, CK ECAAAH MHCTHTHAUI npdBHTEAÎH TOCnOACTBd AH H S^AO A^Epţ HCTHHCTBOBiJf POC-nOACTBO AH, KdKO ECT CKIO AU,HrdH, d8n8A, CB-bT-bEB AOHdCTHp OtP^AESA, Aii* H nOAAHAOBdH WT M8l7dHHll,d ffrld. H BKIA ECT M8ndHHU.EE îIhÎH WT A'tAHHS H WT np'bA'bAHHS. H BHAfcX’ roenoACTBO ah AHorE KHHrH rocnoACKKi KdKO ect bkiuje mc, d IlEHTHA'K HE HAdT HH EAHd TP'bS’K, HTv WCTd.t WT SdKOH H WT CSMAEHÎE WT npEA rocnOACTBd AIH H Ai BTi3HAdET HOBU.H ErO WT TA^ ECT Aii. MECO pdA> HE HAiT HH EA Hi Tp’bE'K. Gsro pdAÎ, AiA^X roenoACTBO ah CB'bT'bEB AOHdCTHp Gtp'kaeSa, hko Ai BlS3HAdET no Ă8n8A l|,HrdH CK il|,HrdHKd Ero H CK CKIHH EA8 H no fflHJfO UHrdH CK dUHrdHKd Ero H CK CKIHH Ero XB AOHdCTHp WT A^AÎh8, CTOdTEAHH, KdKO XMdA H WT npEMAE BP’bAE, Ai ECT B*K STBp’KMAEHÎE H HHOKHA BTv 1 BTv OCTpdBS H HE WT KOrO HEnOKOA*bEHAO * PH3A0 TOC-IlOACTKd AH. Ce oyEo h ceeaeteaIh noAOMHjf roenoACTBO ah: niH XpH3*b bea bah h ndH HBdUJKO BEA ABOPHHK H ndH TAHropÎE BEA AOPOljSET H ndH ^8AHTp8 BEA BHCTÎIdp H ndH JIpEAd BEA cndTdp H EdCHAdKE BEA CTOAHHK H E83HHKd BEA KOAHC H KSlHHd BEA nEJfdpHHK H KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, TAHrOpiE BEA AOrOljlET. H IIHCdX1 d3*K, CTOHKd AOrOiJiET III'KpKdHOKHM B"K rpdA hSKSpELJlH, A-feeEU,d r8CT KA A^HH, B A-kT x3pAA. t ÎW flldTEIO BWEBWAd, AHAOCTÎIO EOJKÎIO TOCnOAHHK. Iw ffldTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şi domn. Dă •domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Strîmbul, unde este hramul sfîntului ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei, şi părintelui egumen Ierimiia şi tuturor fraţilor întru Hristos, care trăiesc în acel sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în Fîntînele, toată partea jupaniţei Anei, oricît se va alege şi cu vecinii, cîţi vor fi. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Verneşti, iarăşi toată partea jupaniţei Anei, oricît se va alege de peste tot hotarul şi cu vecinii. Şi iar să fife sfintei mănăstiri 5 sălaşe de ţigani, pe nume: Freja cuţi-.ganca lui şi cu fiii lui şi Nan ţiganul cu ţiganca lui şi cu fiii lui şi Standul cu ţiganca lui şi cu fiii lui şi Cazan cu ţiganca lui şi cu fiii lui şi Lupul cu ţi-. ganca lui şi cu fiii lui. Pentru că aceste mai sus scrise ocine şi ţigani au fost vechi şi drepte odne şi de moştenire ale jupaniţei Anei, fiica jupaniţei Măriei Floreasca, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost la moartea ei, încă mai înainte, din zilele lui Şerban voievod, ea însăşi, cu limba sa, a lăsat aceste mai . sus zise ocine şi ţigani să fie toate sfintei mănăstiri, unde a fost moştenirea www.dacoromanica.ro 213 moşilor şi strămoşilor ei şi a părinţilor ei. Şi s-a înmormîntat şi trupul >ei acolo, în sfînta mănăstire. Şi de atunci încoace a tot âtăpînit această sfîntă mănăstire aceste ocine'şi vecini şi ţigani cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele; iar părintele egumen, Ierimiiâ şi toţi călugării de la sfînta mănăstire Strîmbul, ei au umblat să adune ţiganii sfintei mănăstiri şi au aflat’pe Lupul ţiganul şi pe Miho, fiul lui Cîrstian ţiganul, la Ventilă postelnicul, fiul lui Preda spătarul din Tătăranj* şi au vrut să-i ia» Iar Ventilă postelnicul, fiul lui Preda spătarul, el s-a ridicat cu pîră pentru Lupul ţiganul, spunînd că este al lui de cumpărătură de la tatăl lui, Preda spătarul. Şi au venit de s-au pîrît toţi de faţă .înaintea domniei mele în marele divan. Intru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi foarte bine am adeverit domnia mea că este acest ţigan, Lupul, al sfintei mănăstiri Strîmbul, dat şi miluit de jupaniţa Ana. Şi a fost al jupaniţei Anei de moşie şi de strămoşie. Şi am văzut domnia mea multe cărţi domrteşti cum este mai sus scris, iar Ventilă nu are nici o treabă,, ci a rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi să-şi ia banii lui de unde i-â dat, pentru că nu are nici o treabă. Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Strîmbul, ca Să ia pe Lupul ţiganul cu ţiganca lui şi cu fiii lui şi pe Miho ţiganul cu ţiganca lui şi cu fiii lui, . Arh. St. Buc., M-rea Ţigăneşti, IX/1. Copie. 200 1636 (7144) ianuarie 26, Bucureşti ţ î&HdOCTÎEIO EO>KÎEK>, Iw ffidTEK» BOEBOAd H rCCnOAHHTi B*hCOH 3EMdE JîrrpOKdd-ŢÎMCKOE, BH$K BEdHKdrO H npt AOEpdrO, CTdparO, nOKOHHHOMS îw EdCdpdBd BOEBOAd. AK8ndHHU,EB Ero MdprhH H ChC CHHOBH CH, EdHU,E HM Eon* A<>P0Bd]|f, QKOJKE Ad HM ECT CEdO IIpHrOpîdV WT C$ACTBO Top 2ÎHd, nOdOBHHO 3d CEdO WT n03B»AÎ H IVT HdA B”hCOM ŢOTdpOM H ChC BEMHHÎH nOdOBHHO H ChC BHHOrpdAÎE nOdOBHHO H ChC E’hC ŢOAOKOM BdpE EdHKd CE ŢTET H3EP4TH, ddH flHAPCXÎEB WT fldE'fcHH H CEdO ^pn^rOEllllH nOdOBHHO WT npE B*hCOM ŢOTdpOM, ChC BEMHHÎH H ChC d03ÎE nOdOBHHO H ChC B*hC JfOAOKOM WT nOCTB^AÎ, EdHKd CE ŢTET H3EpdTH. H WMIIHd HJKE ECT HâEpdHHdd H ŢOTdpHCddd WT HdA fldE'feHH H WT HdA E'hdHHK, HJKE CE 30BET HMEHEM TpEMÎH, nOdOBHHS H ChC EAHd KOdECd 3d BOAEHHU.8 ChC dlJHrdHÎH nOdOBHHO H WT BHHOrpdAÎE WT HErOEl|JH nOdOBHHO WT nPCBSAÎ, EdHKd CE ŢTET H3pdTÎ B"hC nOdO-EHHO. IlOHEKE CÎE BhlUJE pEMEHHE A^A>HE H dlţHrdHH H BEMHHH H d03ÎE H ChC KOdECd 3d BOAEHHU.8 BHdO ECT BTiCbjf npHTEJKddH H nOKSndEHE 3d iÎHAPOHÎE WT fldE'fcHH nO HErcBE npdBE KOMdTE KSnHO chc HtSndHHtţd Ero Mapra, eijjeke Haio wt np-fcKAE sp-fcME. TdJKE A'fe'ta KHTEdHHlţE flldpr'hH Aii W ECT A’hWEpdM Cd ffidp'hB, d AEi flHAPOHÎEB 3d A*fcAÎH8 H WMHHE EdHlţE cST BHOJE PEMEHE WCTddd ECT no p$K fÎHAPOHÎEB. Td>KE, K"hAKHOBEHÎd ErO, FIOKSaE C»T EHd a8>«h8. fldH Ai CE 3HdETi Hd >K8ndH MhK> K8nu,8, AP^WHH IcapOB K’hdt’hpdlliSd, denpH xBxî,ţ>3 H Hd H<8ndH (ÎTdHMIOd P83EP», BpdT IdÎEB K8nu,8, denpH x3xlc H Hd IIOTpSKSdE, BpdT IIpOK'hB, denpH xrp H Hd ©np'fe 3ddTEB WT PorOJKEd denpH xrtxRC. H B'h3HMdd ECT flHAPOHÎE B'hCHJf HOBU.ÎH TOTOBH WT HdA BOd'kpHHS rOCftOACTBO d/lH IIpEAd AKopHHK HdA CÎE WT’hM’hCTBÎH BH1IIE PEMEHE. H EljJEJKE ECT BHd Aii fllIAPOHÎE CÎE A'kAÎHH WT HCnp’hBO OnpEB BddTÎEB I3K0JKE Ai fd nddTHT WH 3d A8*HOBEHÎE FIOKSaE ŢOKET BHTH flHAPOHÎE A»»»», d noedEŢ, GOnpEB 3ddTÎH, OH H*bCT HMdd MOJKHÎE Ai nddTHUIE CÎE A^>KHOBEHÎH, dHHS CE cST O^METHSd WT npEA MHOSH BOdtpH, KdKO WH HE MOJKE nddTHTÎ CÎE A^>KHOBEHÎH. B-h TOM, dHAPCHÎE, WH BHA'bB CHUE, KdKO ECT K-h TOdHKd A8>KHOBEHÎE H HE MO->KddH nddTHTÎ ©np-k 3ddTEB A*>KHOBEHÎH Ero, nOTOMJKE, flHAPOHÎE, WH ECT npOAdd CÎE A’bAÎHE IIpEAEB ABOPWK 3d TOrO IVtHO 3d HOBU.H, H>KE ECT BHUJE nHC, TEpî CE www.dacoromanica.ro 215 C#T rwaTMT IlOB^A* ECT BHrt A**»™». H K'haHMM HJf I© ECT fET»3Hi«a B-Krfcjf $ plfcd IIpeaeb ak©P-HHK CKC WMHHE, CKC K*KC, KdK© KHQIE nHC. H KHA’fcjr0'" rocnoACTBo mh h sanHC wt npoAaHÎE wt pitea ^hapohTeb K'K pitea IIpEAEB AKOpHHK CKC MIIOSH GOA'kpH CKEAETEAÎH HdDHCdHH 8 3d(lHC, Ha HME.' WT K0U,0-jfrkHH, I&HX’dio bea cnaTap h U>t Oua îhujh, A8P akophiik h CoapE rpaanaTHK h mhosh BOa-kpH H5KE HE C$T S*HCdHH 3A* K'K KHHra CIE. Cei*© paAÎ, AM<>X c*km rocnoACTK© mh EOA’kpHH# rocnoACTBo mh IIpeaeb ASOPHHK H HCSnaHllllEB ErO Mapr'KH, EIKOHCE A<1 HM ECT CÎE BHUJE pEMEHE A^AIHE, WHHH$ H BEMHHH H dUHlMIIH H BHHOrpaAÎE H KOaECa 3a BOAEHHIţS, A^AÎHO H K'K WJfaB CHHOBOM h khSkom h np-kKH^METOM ii he wt Koro/KA«> hEnoKoa'kBHMO, nopH3M© r©cn©ACTK© MH. Cehce oyso h cKEAETEaîE nocTasa-kM rocnoACTBo aiw: jkBimh XpH3a BEa ab©p-hhk 2 h jkSimh HaauiKO BEa abophhk h TaHropîE BEa awrwiJsET 11 jkSiuh A1*" mhtp$ A8Aeck8a BEa ehctubt h hcSimh IIpEAa BEa cnaTap h jkSimh Heaeako BEa kai©-Map h jkSimh Eachaîe BEa cToaiiHK h jkSimh EtaHHKd BEa komhc h jkSiuh EShhha BEa nExapHHK h jkSimh K©ctahahh BEa nocTEaHHKa. H HcnpaKioiK, ranropîE BEa awrw^ET, H Hamcax ta, AfirKAdT Awrw^ET K'K HacToam rpaAV E8k8pei|ih m^ceiia TEHapHÎE KS AKHH H WT dAaMa AO HHH-k [a© HHH'k] K'K CEro nHCaHÎE TEMEHlE a-fcTOM K'K a-kT v3pMA, a WT B'Kna'KIJlEHiE XpHJfCTOKO xăjfas. f Iw ffidTEI© BWEBWAa, MHAOCTII© KOJKÎI© r©CI)©AÎHK. Iw MdTEI© BOEKOA HETamia wt Etipctg XoyoOsTiig HCKaa. t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată, ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Preda vornicul din Ceplea şi jupaniţei lui, Margăi, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie satul Prigoria din judeţul Gorj, jumătate de sat, de pretutindeni şi de peste tot hotarul şi cu vecinii jumătate şi cu vii jumătate şi cu tot venitul, oricît se va alege, însă partea lui Andronie din Albeni şi satul Drăgoeştii jumătate, de peste tot hotarul, cu vecini şi cu vie jumătate şi cu tot venitul de pretutindeni, cît se va alege. Şi ocina cît este aleasă şi hotărnicită dinspre Albeni şi dinspre Cîlnic, care se cheamă cu numele Grecii, jumătate, şi cu o roată de moară şi cu ţiganii jumătate şi din viile din Negoeşti jumătate, de pretutindeni, oricît se va alege, tot jumătate. Pentru că aceste mai sus spuse dedine şi ţigani şi vecini şi vii şi cu roţile de moară, au fost toate agonisite şi cumpărate de Andronie din Albeni pe averile lui drepte, împreună cu jupaniţa lui, Marga, încă de mai înainte vreme. Astfel partea soţiei lui Margăi, a dat-o fiicei sale Mara, iar partea lui Andronie de moştenire şi ocinile, cîte sînt mai sus spuse, au rămas la mîna lui Andronie. Deci, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Andronie din Albeni, el a vîndut aceste dedine boierului domniei mele, lui Preda vornicul, de bună-voia lui, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor din jurul locului şi a tuturor rudeniilor lui şi dinaintea domniei mele, pentru 65 060 aspri gata, de i-a plătit datoria lui, pe unde au fost dator. Insă să se ştie: jupanului Ianiu negustorul, tovarăşul lui Isar cămăraşul, 12 560 aspri, şi lui jupan Standul Ruzeriu, fratele lui Ilie negustorul, 17 200 aspri, şi lui Potruvule, fratele 216 www.dacoromanica.ro lui Proca, 3 100 aspri şi lui Oprea al lui Zlate d:n Rogojel 32 200 aspri. Şi a luat Andronie toţi banii gata de la boierul domniei mele, Preda vornicul, pe aceste moşii mai sus spuse, Şi încă a dat Andronie aceste dedine dintîi lui Oprea al lui Zlate, ca să plătească el datoria pe unde va fi fost Andronie dator. Iar apoi, Oprea al lui Zlate, el n-a putut să plătească aceste datorii, ci s-a lepădat dinaintea multor boieri că nu poate plăti aceste datorii. Intru acestea, Andronie, vă-zînd el aşa, că este în atîta datorie şi nu poate să plătească Oprea al lui Zlate datoria lui, apoi Andronie a vîndut aceste dedine lui Preda vornicul pentru acel preţ de bani, care este mai sus scris, de şi-a plătit pe unde a fost dator. Şi a luat Andronie toate zapisele de pe unde le-a avut, de le-a dat toate la mîna lui Preda vornicul cu ocine cu tot, cum este scris mai sus. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîna lui Andronie la mîna lui Preda vornicul, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: din Coţofeni, Mihai marele spărat şi din Filiaşi, Dumitru marele pitar şi din Cemaia, Iacov posteln'cul şi d'n Rovinari, Frăţilă stoln:cul şi din Ogrumi, Necula paharnicul şi din Fărcăşeşti, Dragomir postelnicul şi Drăghici postelnicul şi din Bibeşti, Udrea şi din Rogojina, Barbul şi din Răteşti, Tudor vornicul şi Soare gramaticul şi mulţi boieri care nu sînt mai 1 scrişi aici în această carte. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Preda vornicul şi jupaniţei lui, Marga, ca să le fie aceste mai sus spuse dedine, ocină şi vecini şi ţigani şi vii şi roţi de moară, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată deci şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare Vornic 8 şi jupan Ivaşco mare vornic şi Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi am scris eu, Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 26 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, curgerea anilor, în anul 7144, iar de la întruparea lui Hristos, 1636. f Io Mateiu voeievod, d:n mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod Citit de Sima al doilea logofăt; am iscălit. Bibi. Acad., CLXXXIV/14. Ori^., perg. (-17 x 34), rupt la îndoituri şi pătat de umezeală, pecete timbrată. 1 Omis. * Greşit, in loc de mare ban. 201 1636 (7144) ianuarie 26, Bucureşti. f Cu mila lui Dumnezeu, Iio Matei Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele jupîn6sii Stancăi şi fraţilor ei Oancea şi Negre şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeii le va da, ca să le fie lor satul Mihăeştii tot cu tot hotarul, pentru că iaste a lor hătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină. www.dacoromanica.ro 217 Iar după ac6ia, cîftd au fost fn zilele lui Pătru voevod, au avut’ pîră cu jupan Standul biv-vel ’cliucet* şi aşa pîră el cum că au avut un nepot al lui, anume Negre, a treia parte din satul Mihăeştii-ce s-au scris mai suş întru acăia, Pătru voevod au căutat şi au judecat după dreptate şi după lege. Şi au văzut Pătru voevod şi cartea Radului voevod şi o au cetit pre dînsa şi au văzut şi au adeverit cu tot divanul cum că nu au avut Negre nici o treabă cu satul Mihăeştii, ci au fost tot de baştină al jupînSsii Stancăi şi al fraţilor ei Oancea şi Negre, încă de la moaşa lor, jupîneasa Vişa. Apoi au rămas Standul cliucer de lege şi de judecată dinnaintea lui Petru voevod din divan. Şi am 'văzut domniia mea şi cartea lui Petru voevod de pîră şi de rămas cînd au fost leat 7076 cum iaste mai sus-scris. Pentru aceia am daf şi domniia mea jupînesii Stancăi şi fraţilor ei ce S-au scris mai sus ca să le fie lor satul Mihăeştii tot cu tot hotarul şi cu tot venitul oricît se va alege de baştină şi ohabn:c şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor în v£ci. Şi am înoit şi domnia mea şi atn întărit această carte a domniei mele şi de n menea să nu să clătească, după zisa dommei mde. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: pe jupan Hrizea vel1 ban i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Preda vel spatar i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vudna vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravn’c, vel logofătr Şi eu, Tudor, am şcris la Bucureşti, în luna lui ghenarie 26 dni, leat 7144 <1636>. Acest izvod s-au scris de Lupp dascălul slovenesc, la Şcoala Domnească din Bucureşti, la Sventi Savoa, leat 7253 . Az Lupp dascăl slovenesc izpisah. Arh, St. Buc., M-rea Valea, III/10. Trad. 202 1636 (7144) ianuarie 29, Bucureşti. f Adecă eu, Lupaşco, feciorul lui Avram postelnicul, nepotul Borcii logofătul den Bucşani, carele sînt ctitori la sfînta mănăstire de la Gruiu, care mănăstire iaste făcută de moşu meu, Borcea logofătul, uiide iaste hramul arhistratiga Mihaila, înpreună cu părintele egumenul Leontie, nastavriîcul sfintei mănăstiri şi cu părintele Nechifor i Deonisie şi cu alalţi posluşnici, carii au fost în sfînta mănăstire, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să hie de mare credinţă la mina' jupînului Radului al doilea vistiar, cum să se ştie că i-am dat şi i-am vîndut den partea de ocină de la Loloeşti, den dealul cu viile, însă loc sterpu, cu pădure, de 23 de pogoane de vie şi cti ocolul viilor, cît vor ţinea împrejurul acestor pogoane. Den care ocină a fost dată şi miluită de moşu meu Borcea logofătul la sfînta mănăstire ca să-şi ţme şi să-şi facă vii pre aceL loc cît scrie mai Sus, acele pogoane şi să hie lui şi coconilor; lui de moşie stătătoare în vecie. Iar dumnealui pentru acel loc sterpu, ce i-am dat să-şi facă acăle vii, dat-au la sfînta mănăstire dobitoc oi fătătoare tot cu miei; 42; şi le-am luoat acdste oi toate la sfînta mănăstire, ca să hie de hrană şi de- ajutoriu isfiintei mănăstiri.*. 218 www.dacoromanica.ro Derept aceia, am dat acest zapis al nostru la mîna dumnealui, ca să hie de mare credinţă şi să aibă a-şi face şi cărţi domneşti pre acel loc şi pre acele pogoane de vie ce sînt mai sus-scrise, ca să hie de moşie stătătoare. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, numele lor sînt acestea: Tudosie bîv vel logofăt i Para pehamic i ot Filipeşti, Dumitraşco cliucer i ot Cornăţeni, Socol cliucer i Costandin vtori postelnic i Stroe logofăt i Bunea logofăt i Şerban logofăt i Dumitru logofăt şi alţi mulţi boieri. Şi pentru credinţă pusu-ne-am toţi peceţile şi iscăliturile mai jos, ca să se ştie şi să se crează. H (lHCdJf 43, GTOHKd AWriV$ET DlEpEdHOEHM, 8 TpdA 8 ESuSpEIUH, WbcEU,d TEHdpÎE K0-ro A^HH, Eh. rt-feT x3p«A, d’tTd rOCIlOAHHdV x4)fĂ3 x. Lupul, sin Avram Eu ermonah Lionietie Monah Nichefor Popa Dionisie Theodosie biv vel logofet Para pehamic mânu propria Lepădat logofăt ot Ploeşti Socol cliucer Dumitraşcu cliucer Şărban logofăt Dumitru logofăt 2. peceţi Arh. St. Ploieşti, Col. foi volante şi documente, nr. 276. Orig., hîrtie (42 X 27,5) 10, aplicate. EDIŢII. Facs. îndrumător . . . j. Prahova, nr. 2, p. 240. 1 „Am scris eu, Stoica logofătul Şerbanovici, in cetatea Bucureşti, luna ianuarie 29 în anul 7144, anul domnului 1636". 8 Semnăturile sint autografe. 203 1636 (7144) ianuarie 30, Bucureşti. f Adecă eu jupîneasa Anca ce am fost jupîneasa lu Mihailă postelnicul ot Văleni şi eu jupînasa Grajdana, nora jupînesii Ancăi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă întru noi, cum să se ştie cînd au fost în zilele lu Leon vodă luat-am boiari pre răvaşe domneşti, anume: jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Gligorie vel logofet i Papa vornic i Aslan dvomic i jupan Buzinca vel comis ca să căute şi să ne aleagă toată amestecătura pentru sate Şi pentru ţigani şi pentru bucate. Într-ac6ia aceşti boiari, dumnealor cu ale lor suflete ales-au şi ne-au făcut şi zapise den mîna lor cum întîi să plătim toată datoria cui ce-au fost datoare casa şi să ne luom şi noi zestrele, cine ce au adus în casă toate şi să dăm zestrele fetelor lu Mihăilă postelnicul, căriia ce i se-au fost făgăduit şi nu i se-au dat. Derept aceia ne-au făcut şi noao parte a treia den cumpărători şi den sate şi den ţigani cum scrie la zapisul boiarilor. Iar de nu vom putea ajunge să plătim cu bucate, noi să avem a vende şi un sat den mijloc, să plătim toate şi datoria şi zestrele. Deci den bucate noi am plătit alalte datorii iar zestrele noastre ce-au fost bani ughi 350 ai jupînSsii Ancăi ughi 150 şi ai jupînesii Grajdanii ughi 200 şi Floricăi 3 inâle de aur şi un chinteş de postavu şi plapoma cu 2 perine de cofterie şi 1 telegar şi hamurile, www.dacoromanica.ro 219 noi n-am avut de unde le da, ci am dăl...1 satut Dobronul să-l vendem şi n-am putut să-i ajungem preţul, ce ne-am voit şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoe, de l-am înpărţit satul în doao să ţie jupîneasa Anca jumătate pentru cei ughi 150 şi pentru zestrele Floricăi şi jupîneasa Grajda altă jumătate şi să mai ţie şi 1 ţigan anume Tudoru şi o ţigancă anume Neacşa şi cu 2 fete şi 1 fecior; însă jupîneasa Anca să ţie jumătate de sat, cum scrie mai sus, pentru cei 150 ughi şi pentru zestrele Floricăi care scriu mai sus pre rînd. Şi să fie platnică jupîneasa Anca Floricăi cu toată zestrele. Aceasta am scris ca să se ştie şi pentru mai bună credinţă ne-am pus şi noi peceţile mai jos, ca să se crează. IlHC 8 K8k8PEIJJH, rEHapÎE  AkHH, K A’fcT x3pMA2- Hrizea vel ban Ivaşco dvornic Gligorie vel logofăt Nedelco vel clucer Costandin Cantacuzino Ştefan logofăt mânu propria Bunea Vlăcul logofăt mânu propria Sava logofăt Dumitru logofăt Muzeul Olteniei, doc. 54. Orig., hirtie dublă (30 x 21), 6 peceţi inelare în tuş. 1 Rupt. * „A scris Dumitru in Bucureşti, ianuarie 30 zile, în anul 7144“ (1636). 204 1636 (7144) ianuarie 30. t Adecă eu Lupul, sinu Avram postelnicul, vnuc Borcie logofătul ot Bucşani şi înpreună cu părintele Leonteia egumenul şi alalţi părinţi carii au fost la sviata mănăstiri ot Grui ce se cheamă hramul sviati arhanghel Mihail, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţi la mîna cinstit boiarinului jupan Costandin vtori postelnic, cum i-am vîndut loc cu pădură de 7 pogone ot Loloeşti1 de să-şi facă viia; însă numai loc cît vor ţine acelea şapte pogoane, mai multu nemic. Şi pră ce am dat acel loc, pră 20 de oi cu mie, ca să fie la sviata mănăstire, iar dumnelui să-i fie de moşîe acel loc şi coconilor dumnelui, cîţi dumnezeu i va dărui şi de neme altu val sau bîntuială să n-aibă, c-am vîndut nui de bunăvoe nastră. Acesta scriem şi mărturisim. IlHC M*kCEIţ4 rEHapÎE A AăHH, Biv A*fcT x3pMA- Lupul Eu egumenul Liontie Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., LVIII/6. Orig., hirtie (29,5 x 21,5), pecete aplicată Copie ibidem, ms. 132, f. 84v. EDIŢII. Pleşia — Andreescu, M-rea Gruiul, 1 146. 1 Cuvintele „ot Loloeşti", adăugate după cifra 7. 220 www.dacoromanica.ro 205 1636 (7144) februarie, Bucureşti. Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab voevod şi domn a totă Ţeara-Românească. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Preda postelnicu şi fratelui lui, Oncei logofăt ot Lireşti şi cu feciorii lor, cîţi le-au dăruit Dumnedzeu, ca să aibă voe de acum înainte să-şi apără moşiia lor ot Lireşti şi ot Voineşti despre toţi oamenii şi de toate silniciile de prin prejurul lor şi de toţi vecinii şi de alţi oameni streini şi de toţi oroşanii din oraşul domniei mele din Cîmpulung: să n-aibă voia nimenea din ei ca să intre în moşiile lor ce sînt mai sus scrise, nici în pădure să tae lemne, nici în cîmp să-şi pască vitele lor, nici în apă să vîneze peşti, nici nimica treabă să n-aibă pe moşia lor, pentru că sînt a lor bătrîne şi drepte moşii de mai nainte vreme. Apoi, cînd au fost în dzilele lui Leon voevod, Preda postelnicu şi Oncea logofăt, ei au fost cumpărat nişte vaduri de mori şi de pive în oraşul dompiei mele, în Cîmpulung, cari vaduri de mori şi de pive au fost de la moşu şi părinţii lor, încă de mai nainte vreme. Şi au făcut Preda postelnicu pe un vad şi moară şi-au ţinut cu buna pace. Apoi, cînd au fost în dzilele lui Leon vodă, un oroşan, anume Stan Focan, au fost sărit cu pîră dzicînd că este volnic el să cumpere pre aceste vaduri de mori. Şi s-au fost dus de s-au pîrît de faţă înaintea lui Leon voevod cu Preda [Preda] postelnicul. Şi au fost rămas Stan Focan din legea. Şi am vădzut domnia mea cartea lui Leon voevod în mîna lui Preda postelnicu de pîră şi de rămas. Şi au ţinut Preda postelnicu şi Oncea logofăt pre aceste vaduri de mori cu bună pace. Apoi, cînd au fost în dzilele domniei mele, Stan Focan şi Stan sudeţu şi cu o seamă de oroşeni iar s-au sculta cu pîră dzicînd precum că nu îngă-due oroşeni pre Preda postelnicu şi pre Oncea logofăt ca să ţie pre aceaste mori în oroş, ci ca să le întoarcă banii înapoi, şi să ţie ei pre aceste vaduri de mori. Şi au venit şi s-au pîrît toţi de faţă înaintea domniei mele în marele divan în doo rînduri şi aşa s-au plîns Preda postelnicu şi Oncea logofăt precum că toţi oroşenii s-au hrănit înpreună cu vitele lor în moşia lor în Lireşti şi în Voineşti. întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi după legea, cu toţi cinstiţii dreăgătorii domniei mele, şi am dat domnia mea precum de nu vor îngădui oroşenii pre aceşti boeri ca să ţie pre aceste vaduri de more în oraş, nici oroşenii să n-aibă voe să se hrănească în moşia lor, nici din pădure să tae lemne, nici în apă să vîneze peşte, nici în cîmp să pască vitele lor, nici la nimica să n-aibă treabă a se hrăni în moşia lor, ci de acum înainte, care om sau sătean sau oroşan, sau ce om va fi, îl va prinde în moşia lor tăind lemne sau vînînd peşti sau cu vitele păscînd iarba, pre acest om să aibă a-1 pedepsi şi a-1 globi după obiceiul pămîntului şi dupre cum au fost aşedzemîntul lor de mai naintd vremii, pentru că s-au pîrît de faţa şi aşa am aşedzat şi domnia mea cu tot svatul. De aceia, am dat domnia mea lui Preda postelnicul şi Oncei logofăt, ca să aibă a-şi apăra moşia lor despre toţi oamenii, precum mai sus este scris, şi să fie acest aşedzemînt în veci şi de nimeni neclătiţi, după dzisa domniei mele. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: pan Hriza vel ban i pan Ivaşco vel dvornic i Grigorie vel logofăt i Dumitru vel vistier i Preda vel spătar i Vasilache vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel paharnic i Costandin vel postelnic. I ispravnic, Grigorie vel logofăt. www.dacoromanica.ro 221 Şi-am scris eu, Stoica logofăt Şerbanovici, în oraşul Bucureşti, în luna lui februar 1 dzile şi de la Adam ani 7144, iar de la Domnul anu 1636. Io Matei voevod, cu mila lui Dumnedzeu, domn. S-au tălmăcit dupre originalul slovenesc pre rumânie, din cuvent în cuvent, de mine Vasile Stancovici. 1833 iulie 30, Bucuresci. Bibi. Acad., DCXXXIX/317. Copie din 1899; altă copie la Arh. St. Buc., Doc. munteneşti, LXXII/1, cu unele mici deosebiri. 1 Loc alb. 206 1636 (7144) februarie 5. ţ Adecă eu, Dumitru, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie la mîna Borcei vornicul, cum să se ştie că i-am vîndut ocină în Stroeşti însă stînjeni 13, însă cu voia tuturoru megiiaşilor den sat şi cu a lui bunăvoe, nici de o silă, ca să-i fie Borcei vornicului moşie şi ohabă şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui. Şi au fostu şi mărturii oameni buni: Radu Scafă şi Danciul şi Ivan şi Cireaşă i Gândul, Standul den Topoloveni, Neacşul portarul i Badea. Şi păntru credenţa, pusu-mi [i]-am şi pecetea. DhC MtCEUd iJlîSpdp KTk /fkT X3p/VlA . Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureştl, IV/13. Orig., hîrtie (24,5x21,5), pecete aplicată. 207 1636 (7144) februarie 6. f Zde boleari hotărnici ai Mitrei pitarul şi ai lu Ionaşco comisul, anume: den Uscaţi, Danciul logofătul i ot Văsilaţi, Oprea i Stoian i ot Văcăreşti, Nan logofătul Leavotă i ot Secuiani, Oprea logofătul i ot Rasa, Neicul i ot Ureşti, Frăţilă i ot Lumoteşti, Necula i Gherghe şi den Săruleşti, Dobre logofătul, den Pîrceşti, Neculcea, să caute aceşti boiari şi să hotărască ocina de la Cureşti, cum va fi cu direptul şi cu rămânii să-i daţi cui să va cădea, pre-npărţeală. Şi să căutaţi de ocina popei lu Dobrotă şi Cîrstei precupeţul, să o daţi la mănăstire la Glavaciog, la părintele Ioanichie. şi să căutaţi păntru rumânii aceştii ocine, ce rumâni vor fi avut popa Dobrotă şi Cîrstea precupeţul, aceia să să dea la mănăstire. însă cum le va scrie şi cărţile, şi voi veţi socoti. Cum veţi devăra cu ale voastre suflete, aşa să fie. Şi zioa în săptămîna harţilor. Ispravnic, sluga domniei m61e anume...1. Pis fevruarie 6 zile, leat 7144 <1636>. ţ IlV ffidTEM KWEBlVAd, MHrtOCTÎW E0>KÎK> rOCnOA^HNE. Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXXXIX/5. Orig., hîrtie (21 x 14), pecete mijlocie, aplicată in tuş roşu. 1 Loc alb. 222 www.dacoromanica.ro 208 1636 (7144) februarie 3, Bucureşti. t MhAOCTÎEK» EOWÎEIO, îwffldTEH EdCdpdEd EOEEOAÎ H rOCnOAHHTi KtiCOH 3EM/AH JîrrpOBpAdX’ÎHCKOE. ,A,AKAT rOCnOACTBO MH CÎK> nOBEAtHÎE rOCnOACTBd MH CEA OK 2K8-n'BHElJJÎH WT no PtK8 TocnO>KAEB UIT C8ACTBO ffi8UJ H ILlA<8pEU,> H HACAtA3HU,EB CEAOB HA HMEI KpTiCTÎlaH H EoHKO H flspAM H EAAA8A II Ti A 04 E H IIlEpBAH CEC HETOM CH H ffidNt H GtAHHIOA H PdAyA MdpHd H EoHHHA'E H Ea4AVa H AHhkSA H MhAOUJ H EaHHHHA'E H IQePBAH CEC EpAT CH H Kp'ECT'k H PAAVrt PokSa H EpAT$A H BoHCHA'E h EaaaTawp h non EaaaVa h cec epatîam ch h cec chhobh hm eahu,e>ke Horii aact, I2K0JKE AA ECT HM CEAO iK&TEHElJJÎH ETiC, CEC B*EC X’OTApOM H CEC B*EC X’°AOKOM, UIT nOA H UIT UJ8M H uit BOA H UIT nAAHEH H UIT nOCBSAÎ, SAPE EAHKA CE JfTHT H3BPAT, UIT X’OI’Ap A® X’0TdP n0 CTApE JfOTApE H nO EEAtSH HTO C8T APtWAAH UIT HAIOnptXCAE BptME: UIT fiAA* (ArM&'UIK E*E TAABE UIHHHEB H3AOA H HO 8 IIoiAHA n-EpSAOB no rp*EAA T*EMnEH H nO 8 ffl*EAHH 8 ropHH A^PH 8 IIpHCkK'E 8 IIHCK8A IIa8aOB H no MATKA Iţ'EHK'EH AOPH 8 f*r.AB I'A'EM'kEAOp H no MATKA HoycEH 8 rop AOPH 8 A®A013 H AA E8AET 8 MHPNO H CEOEOAHH UIT BEHHHÎE UIT K*E JXSnAN IbAUJKO BEA ABOPHHK H UIT KTi Bae8a CEC KpATÎE ErO UIT PVTEUJH H UIT K*E E*EHAA nOCTEAHHK CEC EpATÎH ErO, CHHOBH IbAUJKO nOCTEAHHK UIT EliAOTEUJH H UIT K*E KoCTAHAHH H APA^SA, CHHH ,ArPAr8A0B uit Gatitîoape h uit k"e Mateh UIT MlHH ECT KHA BCEHJf KHESH CEC UIHHHE HM UIT A^A? 3A nptAtAH, EL|JE>KE UIT npE A^HH nOKOHHHArO, CTApATO AEAOjM rocnoACTBA mh Eacapaba boeboa, KorAA khct tehehîa a1jt x3k. ă nOTOM, K*EAA ECT EHA npE3 H'kKOAHKO Bp'kME, A CEAO IKSn’EHEIJJÎH, UIHH ECT nAAAA UIT EOAtpHH B EOAtpHH A0NAE>KE C8T nAAAET H B*E pSKEJf UIBEM BOAtpH BHUJE pEHEHH, I3K0JKE EAHH CEAO npETECHSA H UIAP*E>KAH UIT BOA'kpH BE3 npABOCTÎIO. ă nOTOM, KtAA ECT EHA npE A^HH nOKOHHATO PdAyA BOEBOA. A HACA'kAHHU.E CE-AOB UIT lK8n*EHEllJÎ KOTOpÎH c8t no PEAO BHUJE PEHEHI1 nO HME, UIHH HMAA npSjf npEA nOKOHHATO Paa8a BOEBOA 8 BEAHKÎH AHKAH CEC ApAr8A nOCTEAHHK UIT GaTiTÎUIAPE H CEC EoptJA AOrOjjSET UIT IlETpEllJH H CEC IbAUJKO nOCTEAHHK UIT EliAOTEUJH H CEC MaTEIO UIT "EELpiH H CEC ®8>KA IVT P*ETEl(JH H CEC ErSMEHA UIT EÎEpTlUJ H CEnptlUE CE 3A AHU.8 PAA? CEAO }K8n*EHEl|JÎH H H3BAAHAH C8T CÎH BHUJE HMEHHTH AIOAÎE npEA noKOHHAro PaaVa boeboa h khht8 nOKOHHHOM8 aeaom rocnoACTBA mh Eacapaba BOA*E HAA B*BC CEAO 2l8miHElJJÎH KAKO ECT HErOSA CTApA H npABA U'HHUS H 34 A'k'i AÎHO. Ta>ke, b*e tom, PaaVa boeboa rocnoACTBA em8 taeaa^ h c8ahj[ no npABA$ H no 3AKOH H AAA ECT rocnoACTBA ErO MEDO HHJf S" A\ErÎAUJH AP^PH AIOAÎE WT UIKpTiCT MECTOA\ I3K0>KE AA TAEAAET H AA HCTEHCTB8ET CEC A&3AMH HJf PAAÎ CEAO IKSnTi-HElJjm: AP"E>K4A ECT AfAr8 nOCTEAHHK H EopHA AUTUI^ET H IbAUJKO nOCTEAHHK H MaTEIO H M8/K4 H ErSMEHA UIT ElEpliUJ TOrO CEAO IKSn’EHElJJÎH CE npABOCTÎIO hah npETECHSA ECT H H'kCT HMAA H» EAHH pABOT? E*E TOM, CÎH BHUJE PEHEHH BOA'kpH, UIHH HH KAKOHCE Ht C8T MOTATi STATUTE UIT A\ErÎAUJII, nOHTO PAAÎ ECT EHA^A KAKO TA ECT AP’BWAA TOrO CEAO 2f8miHEllJÎH CEC KpHBOCTÎIO H CEC npETECHEHÎE H AOUJAH c8t UIHH CAMH TEpE C8T CEEA ÎTEACTBOBAAH npEA nOKOKHHATO PdAyA BOEBOA KAKO ECT AP*E>KAA EE3 pABOT. H BHA*k]|f TOCnOACTBO MH H KHHT8 nOKOHHATO CTApATO AEAOM rocnoACTBA MH SACApAEni BOEBOA uit A'kAÎHO CEAOB 2K8n'EHEllJÎH TEHEHÎA A*kT X3K H KHHrS noKOHHAro PaAV^ BOEBOA uit nptjf H 3A UICTAA KAKO ECT KHA H3BAAHA rocnoACTBA EM8 CEAO ^nHiHEipiH CEC KHHABAp UIT BC'kX’ KHHTOBE HM B*E TEHEHÎA A*kTOA\ x3pAA H KHHT4 CHH8 CH ^AE^AHAPni BOEBOA B"E A*kT x3pAB H KHHTA dAEâAHAP*E BOEBOA IaÎIAUJ B*E A*kT x3pA3. H UIT TOrAA B*EC BHA CEAO ^SSn'EHEllJÎH 8 MHPNO. Ta>KE, A nOTOM, K*EAA ECT BHA HHH*k, B*E A^HH rOCnOACTBA MH, A CEAO 218-n'EHEipiÎH, UIHH nAKHHCE H'kCT MOrATi A4 CE SnOKOHT UIT K*E CHHH UIBEM BOA'kpH BHUJE www.dacoromanica.ro 223 PEMEHH, dH» ECT fipÎHAE fipEA rOCflOACTBd MH Oy BEAHKÎH AHBdH dljiE C'Knp'fcllJE CE 34 AHU$ C'KC KgfldH IsdUlKO BE/t AKOpHHK H C'KC drtE8/t WT P-KTEl|JÎH H C'KC KliHAd flOCTErtHHK, CHHTi. IsdUlKO nOCTEAHHK WT E'KAOTEljiH H CK EoCTdHAHH H 4,Pdr8'' CHHH 4rPdr8''c’K WT CWKTÎWdpE H CK flldpKO FIOCTEAHHK 3ET ffldTEIO WT MHJfKElJJH H C’KC ErSMEH WT EîEp’KlllS. H CHU.E np-felllE WHH KdKO C8T BEHHHH HM WT A^AHHO. E*K TOM, rOCflOACTBO MH rAEAdJf H C^AHJf no fipdBAS H no 34K0H K8f1HO CK BCH^MH nOHTEHHMH fipdBHTErtÎH rOCnOACTBd MH H HCTEHCTBOBdX’ rOCnOACTKO-MH CKC K1i.C AHBdHOM BEAMd AOEPO KdKO H'beT HMdrt CÎH BHU1E pEHEHH KOrt'fcpH HH EAHH pdBOT C’KC TOrO CE/tO IKSn’KHElJji'H h d noed'b, MX roenoACTBO mh wbem EO/rfepH <3d> xkoh k? ECuvfcpH wt AHBdH a<> 3dKdEd npE3 WHH H npE3 KHHrOBE HM BHUIE pEHEHH. G3hH HHKdKO/KE H'bCT MOrATi Ad CE npH^dTHUlE CE WT 34K0H dH8 CE 8METH8rt WHH WT AHBdH H CHU.E WCTdrtH KCHJf WT SdKOH H WT CSKAEHÎE 1 WT AHBdH, nOHTO pdAÎ H^CT HMdrt CK CEAO 2K8rrKHEljiÎH HH EAHd Tp’fesS. &ErO pdAH, MX1 roenoACTBO MH CEdOB 2K8rTKHEljiÎH H HdCd'feA HHU.HX-CEdOB BHUIE pEHEHH, IddKOKE M C8T HM CEdO 2K8rTKHElji?H CKC B”KC X0TdP°Mi WHHHg A'fcAHHO H B”K XM H BHSKOM H npfiBHHHETOM H HE WT KOrOJKAE HEnOKOd'feEHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH. &EOKE 8EO C> 1B'feAÎTEdHE nOCTdBdEJf TOCnOACTBO MH: JKSndH XpH3d EEd EdH HpddEBCKH H ndH TeWAOCIE BHB BEd AWrWJjSET H ndH TdHrOp?E BEd dWrw4>ET XTp8 BEd BHCTHiap H ndH nPEAd BEd CndTdp H H(8ndH fidCHdÎE BEd CTOdHHK H JKSfldH E83HHK4 BEd KOMHC H HîSndH ESHHHd BEd nEJfdpHHK H HîSndH EoCTdHAHH BEd nOCTEdHHK. H HCnpdBHHK TdHrOpÎE BEd dWrW^ET. H d3, A8MHTp8 dWrW^jSET, HdMd3dJf BTi HdCTOdHH TpdA E8K8pEI|IH, M^CEIţd $EBp8dpfE S AKHH H WT ^AdMd A<>HÎE M HHH'fe, B*K CErO nHCdHIE, TEHEHÎd dtTOM B'K dtT x3pMA. t Iw ffidTEIO BWEBWAd, MHdOCTÎIO E05KÎK» TOCnOAHHK . Iw ffldTEIO BOEBOA t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Jupîneştii de pe Rîul Doamnei, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, şi moştenilor satului, anume: Clrstian şi Voico şi Avram şi Vladul Băloae şi Şerban cu ceata lor şi Manea şi Stanciul şi Radul Mareea şi Voicilă şi Vladul şi Micul şi Miloş şi Băncilă şi Şerban cu fratele său şi Cîrstea şi Radul Robul şi Braţul şi Voicilă şi Vladimir şi popa Vladul şi cu fraţii lor şi cu fiii lor, dţi le va da Dumnezeu, ca să le fie satul Jupîneştii tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de pretutindeni, oricît se va alege, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi pe semne, pe care le-au stăpînit de mai înainte vreme: de la Valea lui Dădui în capul ocinei din jos şi prin Poiana Părului, pe gîrla Tîmpei şi pe la Mălin în sus pînă la Prisacă, în Piscul lui Paul şi pe matca Ţăncăi pînă la capătul gîlmelor şi pe matca Nusei în sus, pînă în Dodoş. Şi să fie în pace şi slobozi de vecinie de către jupan Ivaşco marele vornic şi de către Albul cu fraţii lui din Răteşti şi de către Cîndea postelnicul cu fraţii lui, fiii lui Ivaşco postelnicul din Băloteşti şi de către Constandin şi Dragul, fiii lui Dragul din Slătioare, şi de către Matei din Mihăeşti şi de către egumenul de la Virăş şi de către toate rudele lor, de către nimeni tulburare să nu aibă, pentru că acest sat, Jupîneştii, mai sus scrisf ei au fost toţi cnezi cu ocinele lor din moşi-strămoşi, încă din zilele răpo- 224 www.dacoromanica.ro satului, bătrînului strămoş al domniei mele, Basarab voievod, cînd a fost cursul anilor 7020. Iar apoi, cînd a fost peste cîtăva vreme, iar satul Jupîneştii, ei au căzut din boier în boier, pînă ce au căzut şi în mîinile acestor boieri mai sus spuşi, ca un sat cotropit şi stăpînit de boieri fără dreptate. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar moştenii satului din Jupîneşti, care sînt scrişi mai sus pe rînd pe nume, ei au avut pîră înaintea răposatului Radul voievod în marele divan cu Dragul postelnicul din Slătioare şi cu Borcea logofătul din Petreşti şi cu Ivaşco postelnicul din Băloteşti şi cu Matei din Mihăeşti şi cu Muja din Răteşti şi cu egumenul de la Vierăş. Şi s-au pîrît de faţă pentru satul Jupîneşti şi au scos aceşti mai sus numiţi oameni înaintea răposatului Radul voievod şi cartea răposatului strămoş al domniei mele, Basarab vodă, pentru tot satul Jupîneştii, că este ocina lor veche şi dreaptă şi de moştenire. Deci întru aceea, Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi le-a dat domnia lui între ei 6 megiaşi, oameni buni din jurul locului, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor pentru satul Jupîneşti: au stăpînit Dragul postelnicul şi Borcea logofătul şi Ivaşco postelnicul şi Matei şi Muja şi egumenul de la Vierăş acest sat Jupîneştii cu dreptate sau l-au cotropit şi nu au nici o treabă? întru aceea, aceşti boieri mai sus zişi, ei nicicum n-au putut să se apuce de megiaşi, pentru că au văzut că au stăpînit acest sat, Jupîneştii, cu strîmbătate şi cu cotropire şi au venit ei singuri de au mărturisit înaintea răposatului Radul voievod că l-au stăpînit fără treabă. Şi am văzut domnia mea şi cărţile de moştenire ale răposatului, bătrînului strămoş al domniei mele, Basarab voievod, ale satului Jupîneşti, cursul anilor 7020 şi cartea răposatului Radul voievod de pîră şi de rămas, că a scos domnia lui satul Jupîneştii cu chinovar din toate cărţile, în cursul anilor 7131, şi cartea fiului său, Alexandru voievod, în anul 7132, şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş, în anul 7137. Şi de atunci a tot fost satul Jupîneştii în pace. Deci, după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar satul Jupîneştii, ei iarăşi nu s-au putut linişti de către fiii acestor boieri mai sus spuşi, ci au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă cu jupan Ivaşco marele vornic şi cu Albul din Răteşti şi cu Cînda postelnicul, fiul lui Ivaşco postelnicul din Băloteşti şi cu Costandin şi Dragul, fiii lui Dragul din Slătioare şi cu Marco postelnicul, ginerele lui Matei din Mihăeşti şi cu egumenul de la Vierăş. Şi aşa pîrau ei că sînt vecinii lor de moştenire. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul foarte bine că n-au avut aceşti boieri mai sus spuşi nici o treabă cu acest sat, Jupîneştii. Iar apoi, am dat domnia mea acelor boieri lege 12 boieri din divan să jure peste ei şi peste cărţile lor mai sus spuse. Ei nicicum n-au putut să se apuce de lege, ci s-au lepădat ei din divan şi astfel au rămas toţi de lege şi de judecată ( dinaintea domniei mele) 1 din divan, pentru că n-au avut nici o treabă cu satul Jupîneştii. De aceea, am dat domnia mea satului Jupîneştii şi moştenilor satului, mai sus spuşi, ca să le fie satul Jupîneştii, cu tot hotarul, ocină dedină şi de (ohabă, lor şi fiilor şi) 1 nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată (dar) 1 martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cvaiovei şi pan Teodosie fost mare logofăt şi pan Gligorie mare logofăt (şi pan Dumitru *> mare vistier şi pan Preda mare spătar şi jupan Vasilie mare www.dacoromanica.ro 225 stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu, Dumitru logofătul, am scris în cetatea Bucureşti, luna februarie 6 zile, de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7144 <1636). t lo Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Matei voevod , scris-am şi mărturisescu cu acest al mieu zapis cum să se ştie că am vîndut jupînului Ivaşco vel dvomic o sută de stînjăni de ocină, den sat den Tătărăi, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor lui în veac. însă o am vîndut această moşie, derept 3600 aspri gata, de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor denprejurul locului. Şi au fostu la tocmeala noastră mărturii, anume boiari: aga Niţa, Ga vrii spataiul i Pană postelnicul, sinu Dumitraşco cliucerul ot Filipeşti i Necula cupariul i Pădure paharnicul ot Lazure i Radul clucerul i Neacşul armaşul ot Fîntînă. H HdriHCdy d3, KTOpH KrtlOHEp, Mtceu,. 210 <1636) februarie 8. f Preamilostive şi luminate doamne, să fie măria ta sănătos. Dăm ştire măriei tale pentru porunca şi cartea măriei tale, care ne-ai trimes măria ta cu sluga măriei tale Radul portarul la noi, la 12 megeiaşi, care am fost luaţi de Meiuteşti şi Partenie călugărul, nepotul lu Larion, ca să ne strîngem la svînta episcopie, nainte părintelui Efrem episcopul înpreună cu cei 24 de megeiaşi ce-au fost luaţi de Gherghe, nepotul lu Balco şi cu toţi roşiii şi preoţii şi călăraşii, ca să căutăm şi să adeverăm de rîndul acelor ocine şi vii den Valea Tancului cum au dat cei 12 megeiaşi şi cei 24 de megeiaşi, cum au jurat să facem ştire măriei tale cu scrisoare. 226 www.dacoromanica.ro Deci, milostive doamne, după porunca măriei tale, strînsu-ne-am toţi la svînta episcopie, naintea părintelui şi noi cei 12 megeiaşi care am fost luaţi de aga Oprea şi de Meiuteşti şi Partenie călugărul ca să le hotărîm ocina şi viile. N-am putut afla nici într-u chip cum să fie avut Meiuteştii şi aga nici o treabă într-acea ocină şi nici am hotărît, nici i-am dat nimic, nici agăi, nici Meiuteştilor, fără cît se-au aflat că au avut Meiuteştii neşte vii şi le ţin ei şi acmu. După aceasta, se-au sculat Partenie călugărul de se-au înfrăţit cu aga. Noi nu ştim pre ce se-au înfrăţit şi pre ocine, că Partenie călugărul n-are nici o treabă cu ocina lu Larion şi cu viile, că ocina lu Larion şi viile sîntu moşii dereapte şi n-au Meiuteştii nici o treabă, ce noi numai sîntem mărturii de frăţia lor, cum se-au înfrăţit şi am făcut şi zapisele noastre de mărturie: un zapis la mîna agăi, altul la mîna călugărului. Aceasta mărturisim cu sufletele noastre. Aşijderea şi cei 24 de boiari jurători au mărturisit naintea părintelui şi naintea noastră şi naintea slugii dumnetale ce-i mai sus scrise, cum au jurat că ş-au fost cumpărat Gherghe, nepotul lui Balco, viile de la Măiuteşti. Aceasta dăm ştire măriei tale. Dumnezeu să mulţească zilele domniei tale. Fevruarie 8 dni. Robii măriei tale, 12 megeiaşi, mărturisim. Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXX/11, Orig., hîrtie (31 x 21), 10 peceţi. Datat ca anterior actului din 1636 mai 18. 211 1636 (7144) februarie 8. f Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voevod şi domnu a toată Ţara Românească. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele, jupînesii Maricăi, care au fost jupîneasa Predii postelnicul de la Tătărani şi cu feciorii ei, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ei toată partea mătuşii-sii, jupînesii Mitroae dvorniceasa, din toate moşiele ei şi dan sate şi din rumâni şi din ţigani şi din toate oricîte să va alege, toată partea ei. Pentru că au fost dat şi au lăsat jupîneasa Mitroae dvorniceasa, toată partea ei şi din sate şi din ţigani, nepotu-său Predii stolnicul, tatăl Predii postelnicul de la Tătărani, bărbatul jupînesii Maricăi, la vremea ei de moarte şi tot au ţinut cu bună pace. După ac6ia, cînd au fost în zilele lui Gavriil voevod şi în zilele lui Alexandru vodă Iliaş, într-al doilea rînd, iar Preda postelnicul de la Tătărani, bărbatul jupînesii Maricăi ce iaste mai sus-zisă, el a avut multă pîră şi gîlceavă cu mătuşi-sa, jupîneasa Neaga, muma lui Gherghe lui Părtoacă din Schei, pentru aceste moşii şi ţigani ai jupînesii Mitroai dvorniceasa ce au lăsat ea şi nepotu-său, Predii stolnicul, tatăl Predii postelnicul de la Tătărani, la moartea ei. Şi s-au pîrît de faţă în divan şi au rămas mătuşi-sa, jupîneasa Neaga de lege şi de judecată ca să ţie cum i-au fost întocmit şi i-au lăsat mătuşi-sa, jupîneasa Mitroae dvorniceasa, de mai-nainte vreme, cu gura ei, cum am văzut domniia mea cărţi şi zapise de întocmire la mînile lor. Şi de atuncea tot au fost în pace. Deci, după aceia, cînd au fost acum, în zilele domnii m61e, după moartea Predii postelnicul de la Tătărani şi după moartea mătuşi-sii jupînesii Neagăi, iar fie-său Gherghe al lu Părtoacă, el iarăşi au scornit pîră pentru aceste mai sus zise moşii şi ţigani ai Mitroaei dvornicesii, ce au fost lăsat ea, cu limba ei, la moartea ei, nepotu-său, Predii stolnicul. Şi au venit înnaintea www.dacoromanica.ro 227 domnii mele în marele divan de s-au pîrît de faţă cu jupîneasa Manca şi cu fie-său Vintilă, feciorul Predii postelnicul de la Tătărani. Şi aşa pîra Gherghe, feciorul lui Părtoacă şi al Neagăi, înaintea dmonii mele în divan, ca să ia dintru aceste mai sus zise moşii şi ţigani ai jupînesii Mitroae dvor-niceasa. întru ac6ia domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele, şi am dat domniia mea ca să ţie jupîneasa Marica şi cu feciorul ei toată partea mătuşi-sii, jupînesii Mitroae dvomiceasa, şi din sate şi din rumîni şi din ţigani, cum au fost ţinut şi dinnainte vreme. Iar Gherghe, feciorul lui Părtoacă şi al Neagăi, el iarăşi să ţie ce i-au fost lăsat mătuşii-sa, jupîneasa Mitroae. Şi au rămas Gherghe de lege şi de judecată dinnaintea domnii mele, den divan pentru căci au umblat fără dreptate şi fără treabă, cum mai mult treabă şi amestec să nu aibă, ci să fie jupînesii Maricăi şi feciorului ei ce s-au zis mai sus, de baştină şi ohabnice, feciorilor şi nepoţilor şi strene-poţilor şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Hrizea vel ban al Cra-iovei i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Preda vel spatar i jupan Dumitru vel vistier i jupan Nedelco vel cliucer i Vasilie vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina 1 i jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic Simon vtori logofăt. Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în scaunul cetăţii... 1 luna fevruarie 8 dni, vă leat 7144 <1636). Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 173, i. 238—239. Copie. 1 Loc alb. 212 1636 (7144) februarie 10, Bucureşti f Adecă noi, ceşti doi boiari, anume Gherghie vistierul Caridi i Radul dvornicul ot Desa, scris-am şi mărturisim cu aceasta a noastră carte, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Dumitraşco cliucerul ot Spin6ni, sinu ju-paniţii Marăi, nepotul jupînesii Neacşii, sora lui Şerban banul şi Diicului cliucerul, ca să se ştie cum ne-au luoat denaintea domnu nostru Io Mateiu Băsăraba voevod, den divan, de-am mersu la sat la Futeşti de pre Mostişte den judeţul Elh, ca să căutăm hotărăle cele bătrîne şi să-i alegem partea cum scriia şi în cartea Mihnei voevod, sinii Alexandru vodă, vă leat 7087. Într-ac6ia, noi, deaca am mersu acolo la sat, am umblat şi am căutat pre unde au fost hotărăle şi semnele satului şi am ales partea lu Dumi-treşco cliucerul, însă despre tot satul Futeştii doao părţi, den cîmpu, den pădure, den baltă, den şăzutul satului şi cu rumânii cîţi au fost de moşie şi cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul. Şi hotărăle satului, semnele, încă să se ştie: de cătră Curăteştii, den Mostişte pînă în Fîntîna Săracului şi pren Valea cu Perii la deal, în Gorganul Stelii, de 2. Bibi. Acad., XLIII/12. Orig., hîrtie (41 X 28,5), pecete aplicată. Cu o copie din 1827. 1 „A scris Dumitru logofătul, în Bucureşti, februarie 10 zile în anul 7144 <1636>". * „Gherghe vistier". 213 1636 (7144) februarie 18, Bucureşti. ţ Adecă eu Sta ca să se ştie că am avut noi un vadu de moară în apa Rîmni-cului den jos de besăreca a lu Sveti Ghiorghie şi cu locul cît se va al6ge, care vad de moară l-au cumpărat moşul nostru Oprea portariul de la Mircea voevod şi tot l-am ţinut noi cu pace. Iar cînd au fost acum în zilele domnului nostru Io Matei voevod, ajunsu-ne-au pre noi vrdme de lipsă; deci am mersu noi singuri de bunăvoe a noastră la dumnealui Pîrvul logofătul de i-au vîndut acesta vad de moară ce scrie mai sus pentru 9 galbeni, de a noastră bunăvoe cu ştirea tuturora vecinilor şi a judeţului şi a tot oraşului Rîmnicului. Şi am venit noi singuri de am mărturisit şi înnaintăa mării sale domnului nostru Matei voevod cum am vîndut acest vad de moară Pîrvului logofătul cum scrie mai sus. Şi am dat şi cărţile cele de cumpărătoare în mîna Pîrvului logofătul denaintea domnului nostru şi denaintea a tot divanul, ca să-i hie lui şi coconilor moşie stătătoare cu pace în v6ciî. Şi lîngă această tocmeală a noastră la cest zapis fost-au mulţi boiari mari şi mici mărturie carii-ş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, lor. Aceasta am scris ca să se ştie şi să se crează şi încă pentru mai adeverită credinţă ne-am pus şi noi peciţile şi iscăliturile noastre mai jos. Şi să-şi facă şi carte domnească preste cest zapis al nostru. Hhako Ad heect. IIhc oy E$k$pei)ih M'kcEu.a $EBp$dpîE Pţ-rw a^hki, a1jt x3pMA x. Eu Standul, pentru inel am pus degetul. Eu Oprea, feciorul StaTT-PpOEAdX’IHCKOE, BH8k BE/IHKdTO H np'feAOEpdTO, CTdpdTO, nOKOHHHO/W8 îw EdCdpdBd BOE-E0A<1. AdKdT TOCnOACTEO /WH CÎK> nOEE/VfeHÎE TOCnOACTEO /WH CE’feT’lîH, EOKECTBH’feH /WOHdCTHp 30BE/WdT0 Xfd/W GB’feTdd TpOhU,E, H>KE ECT H3AO/I BdpOIU E8K8pEI{IH H WTU,8 ET8/WEHd OdHdCIE H EliCfe/W WHOKO/W, E/IHU.H %HB8|JJHX Eli WEHT’fedH TOE, HKO/KE A* MS ECT CB’feTO/WS /WOHdCTHp EKUIE nHC CEdO FpEMÎH, EJKE ECT H3A«>d BdpOUJ ESKSpELJIÎH K/IH3 KOA CB’feTd /WOHdCTHp WT H3A0/I, EliC CE/l© CKC BliCO/W X0TdP0m H CliC BEMHHÎH H CKC B©A£' HHU.EX H CKC EliC XOA^KO/W WT nOCBSAÎ, KdpE EdHKd CE JfTET H3EpdT. IIoHE/KE CE/IO FpEMÎH BH/IH C8T CE’feTO/WS /WOHdCTHp T/ldTO/IE/WdTO TlvHrdHSd, Xfd/W CTpETEHÎE XpHCTOEO. Td>KE rd ECT EH/I npO/WEHH/l /WOHdCTHpd TllHrdHSd CE/IO FpEMÎH CKC nOKOHHHdrO %8ndH ÎEdUJKO EHElllEX KE/I ABOpHHK EIJJEJKE Eli A^HÎE nOKOHHHO/W, CTdpdrO ădEgdHApS KOEKOA, TEpE C8T Add ÎBdUIKO AKOpHKK CE/IO Ild'KT'KpEIJjÎH pdA> CE/IO FpEMIH. ă nOTO/W, K-EAd ECT EH/I Eli A^HIE CTdpdrO d/IEgdHApS EOEEOAd, WTU.8 Mh^HEE EOEEOAd, Eli /VfeT X3TI, d WglldH ÎEdUJKO SKBBE/I ABOpHHK, WH ECT npOAd/l CKIO CE/IO FpEMlH FIOKOHHHO/W Â/IEgdHAPOE EOEEOA 3d x | dCnpH TOTOEH CpEEpiiHH. IIOTO/W , (f/IE- 3dHAp8 boeeoa, rocnoACTBO Ero Add ect Toro ce/io Tpemîh ehuje p^fex h npH/io>KH/i H IIOCTdEH/l Eli CE’feTd /WOHdCTHp TOCnOACTBS E/W8 GB’feTdd TpOHU,E, I3K0?KE Ad ECT CEt-T’feH /WOHdCTHp H CB’feTO/WS XPdrtv8 WMHH8, A’kAHHS. H EHA’bX0/vv rOCnOACTEO /WH H XPHcobS/i Mhxheb eoeeoa no Toro ceao Fpemih, tek8ijjh/w d'feTo/w *3nfi. H wt TOTAd Cd/WO B1iCAP1i>Bd/l GB’feTdd TpOHU,K CE/IO FpEMÎH CKC A«EpO/WHpHO. d nOTO/W, K*KAd ECT EK/I Eli FipH AEHÎE fl/IEgdHApS EOEEOAd, CKHTi Î/IÎI3UJ EOEEOAd, Eli Hd BTOpOE pEA$ 3d TOCnOACTEO, 3AE Eli 3e/W/IE SddUJKOE, d WTU.8 HdUJE/W dpXÎE-/WHTpOnO/IHT K^p E/ldAÎKd F/IHTOpÎE, MTO ECT EH/I TOTAd ET8/WEH Hd GE*feTdd TpOHU,E, WH ECT H/Wd/I np8x npEA fl/IEgdHAfS EOEEOA H/lî/ftUJ, 8 EE/IHKIH A^BdH, CKC M'KMIOK'K K/IIOMCp H CKC >K8ndHHU,d ETO. . . 1, dHEni|fd EKCdpOB BHBUIEX BE/I AKOpHHK, CKC Kdd8-TEpÎE WT CE’feTd /WOHdCTHp T’KHTdHS/l pdAÎ CE/IO FpEMÎH. H nOUIE/l ECT TEpE C'Knp’feUIE CE 3d /IHU.8 npEA EdEgdHAp8 EOEEOAd H/Iliaui. H CHU.E CKnpE/l M'KMIOK'K K/IIOMEp TOTAd 8 AHEdH, HKOÎKE Ad KTi3H/WdET CE/IO n/HiTlipEIJIÎH WT CE’feTd /WOHdCTHp TliHrdH8/l. H GJEHUJE M'KMIOK'K K/IIOMEp 8 AHEdH EAHd KHHTd MHXdlOE EOEEOAd pdAH CE/IO H/niTli-pEIjlÎH, KdKO ECT BH/t nOK8nH/l folCdp AKOpHHK CE/IO Ud'KT'KpEIJIÎH WT HdA TSAOpdH nOC-TE/IHHK, CHHTl ÎEdUIKOE AKOpHHK. ă Kd/l8TEpÎH WT TliHrdH8/l, WHH ECT CKnpE/IH 8 AHEdH, QKOHCE Ad 83H/WdET CE/IO FpEMÎH WT GE’feTdd TpOHU.'K. Bti TO/W, B/IESdHApS EOEEOAd H/iîiaui, rocnoACTEd e/w8 ect r/iEAd/i h c8ah/i no npdE h no 3dK0H h EHA’feX h npoMHTdx XPHCOB8/I MlIXHEE EOEEOAd H AP^TE CTdpE XPHCOEdE HdA CE/IO FpEMÎH H A^EpE C8T HCTHH^ CTBOBd/t TOCnOACTEO E/W8 CKC EliC AHEdH8/l KdKO ECT EH/I npO/WfeHHd /WOHdCTHp’fe T*KH-TdH8/l CE/IO FpEMÎH CKC HCSndH ÎEdUJKO EHE EE/I AKOPHHK, TEpE c8t Add ÎEdUJKO AKOPHHK CE/IO U/l'KT'KpEIJJÎH pdA> CE/IO FpEMÎH. H BH/IH C8T TOTAd 8 CE/IO II/l'KT'KpEllJÎ /W 3d BEMHHH H A^d KO/IECd 3d EOAEHHU.8 8 EOAd ^'EddBOKHUEK, d8 CE/IO FpEMÎH H’feXCTEH/I HH>KE BEHHHH, HHJKE EOA£HHU,H, d nO HX C8T BH/I npO/WEHH/l ÎEdUJKO AKOpHHK CKC /WOHdCTHpd T-KHTdH8d, WH CKTBOpH/l BOA£HHIUJ no WMHHd CE/IOE FpEMÎH H BH/I ECT TOTAd TliHÎiO EAHH EEMItH-K 8 CE/IO FpEMÎH. ă nOTO/W, ÎEdUJKO AKOPHHK, WH ECT npOAd/l CE/IO FpEMÎH nOKOHHHOZW8 jf/IESdHAPOE EOEEOAd, BdIJId MhXHEB EOEEOAd, EliC no dCnpH TOTOBH, 3d x3 dCnpH CpEBpEHH, KdKO ECT EHUJE nHC. TdHCE ECT WCTd/l M'KMIOK'K K/IIOMKp H Kd/l8TEpÎH WT TliHrdH8/l WT 3dK0H H WT C8HK‘,rt GB-fcTd Tpohlvk ceao TpemÎh ckc a0KP0K8ndH Koctahahh bea iiocteah ik h KdASrEplH wr cs'fcTd mohacthp TTvHTdHSA, WHH B'KSABHTHET np8j( H fipHLUAH C8T npEA rOCnOACTBO ahh oy beahkTh AHBAH, TEpE CMip-fcllJE CE SA AHL|8 CKC Er8AHEHA ©dHdCÎE Wf CBliTa TpOJILI.'K. H CHU.E np'fclUE KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK, KAKO C8T EHA CEAO IlA'KT'KpEl{JÎH HETOB 3A A^A'HO WT HAA T"KCTAAH CH, TOCnOWAd ©AHH A, WT pOAÎTEAÎH EH H I38HUJE 8 AHBAH H EAHd KHHTA MhX’HEB BOEBOAj I3K0>KE A<> BTiSHAHdET CEAO IlA'KT'KpElIlÎH WT CB’fcTd AHOHACTHp T*KH-TAH8a. d KaASrEp ÎH H Er8AHEH wt T-KHTdH$A. . . 1 WHH np'fclUE 8 AHBAH A* BTiSHAIlAET CEAO TpEHÎH WT GB'fcTd TpOIIU/K H A<* PA30pET npOJf AHEHEHÎE SA HS 3A TOAMHH. E"K TOA/l, TOC-nOACTBO AHH CKAH TAEAAX’ H C8AHA no npABA^ H no 3AK0H CKC B'KCHX’AAH HHCTHTHAHH npABHTEAÎH TOCnOACTBO AHH. H CHU.E ECT AOCTHSAA 3AK0HA H CSWAEHÎE H AHBAH O A», 0KOÎKE AA 83HAHdET KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK CEAO llA'KTKpEt|IÎH WT AHOHdCTHpd T'KHrAHSA , A KAASTEPIH WT T-KHTAHSA A<* BTkSHAAAET CEAO TpEtlTH WT Gb^TA TpOHlVK. d ET8AHEH OdHdCÎE WT GB'fcTd TpOHU,-K, WH AA HCnpOCHT dCnpH xâ WT HA CKpOAHHKEJf W8ndH IsAUJKOB EHB BEA A^OpHHK, WT HA nOHTEHHOAH npABHTEA TOCnOACTBO AHH, W8ndH lIpEAA Ep'KHKOB’kHSA BEA CndTdp H WT GTpOE AOTOiflET WT BHCTÎEpÎE, HAH A<* AACT AHOHdCTH-pEB GB’fcTd TpOHU.'K HOBU.ÎH xl}, HAH AACT AP^TO CEAO pAAÎ CEAO rpEHÎH, KOTO ECT BHA npOAdA ÎBAUJKO A^OPHHK nOKOHHHOAH, CTApATO dAE 3AHAPOB BOEBOAA 3A x1î acnpH epE-epEHH. d nOTOAIl, IIpEAA BEA CnATAp H GTpOE AOTOiflET, WHH EljJEWE C8T H3BAAHAH 8 AHBAH KHHTH A^BpE H npdBE KAKO ECT EHA npOAHEHEH AHOHdCTHpd T'KHrAHSA CEAO TpEHÎH CKC iBdUJKO ABOPHHK, TEpE ECT AAA A^OpHHKSA IbAUIKO AHOHACTHp ÎH T"KHTAH8A CEAO Ha’KT’KPEIJJÎH pdAÎ CEAO rpEMÎH, A W8ndH EoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK, WH H-fcCT HAH A A CKC CEAO IIa'KT'KPEIIiTH HH EAHA Tp-bE8, AH8 ECT WCTAA EoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK WT 3AK0H H WT C8>KAEHÎE WT npEA TOCnOACTBO AHH. Geto paaî AAACJf c-kah rocnoACTBo ahh cb^toauS aivkhacthp GB'fcTd TpoHiir, lAKOWE AA CH AP*B>KHT ndKH>KE CEAO FpEIÎH, KAKO ECT EHA npOAHEHHA SA IbAUIKO A^OpHHK WT npE>KAE Bp'fcME H nOK8nHA 3A dAE^AHApS BOEBOAA, KAKO ECT KHUIE nHC, A AHOHACTHpA T*KHTAH8a AA AP^HKE H CBEAETEAÎE nOCTASA'bEAH TOCnOACTBO AHH: >K8ndH XpH3d BEA BAH EpA-AEBCKlH H >K8ndH ÎBAUJKO bea AHOpHHf H >K$ndH TAHropÎE BEA AWTW^ET H >K8nAH ^8-AHHTpS BEA BHCTliap H >K8nAH IIpEAA BEA CndTdp H EaCHAÎE BEA CTOAHHK H E83HHKA BEA KOAHHC H E8|JEHA BEA nEJfApHHK H >K8nAH KoCTdHAHH BEA nOCTEAH IK. H HCnpd^HHK, TaH-TOpÎE BEA AOTO^ET. (?K»KE HAAHA3AX’ AS, d.En'KAAT AOTO^ET, B*K HACTOAHH TpdAV E8K8pEl{jT, AH'fcCEU.d f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului, Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită hramul Sfînta Troiţă, care este din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Thanasie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus scrise satul Grecii, care este din jos de oraşul Bucureşti, aproape, lîngă sfînta mănăstire de din jos, tot satul cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu morile şi cu tot venitul de pretu- www.dacoromanica.ro 231 tindeni, oricît se va alege. Pentru că satul Grecii a fost al sfintei mănăstiri numită Tînganul, hramul întîmpinarea lui Hristos. Apoi a schimbat mănăstirea Tînganul satul Grecii cu răposatul jupan Ivaşco fost mare vornic, încă în zilele răposatului bătrînului Alexandru voievod, de a dat Ivaşco vornicul satul Plătăreştii pentru satul Grecii. Iar apoi, cînd a fost în zilele bătrînului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, în anul 7080, jupan Ivaşco fost mare vornic el a vîndut acest sat, Grecii, răposatului Alexandru voievod pentru 60 000 de aspri gata de argint. După aceea Alexandru voievod domnia lui a dat acest sat, Grecii, mai sus spus, şi l-a dăruit şi l-a aşezat la sfînta mănăstire a domniei lui, Sfînta Troiţă, ca să fie sfintei mănăstiri şi sfîntului hram ocină, dedină. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Mihnea voievod pe acel sat, Grecii, ani curgători 7088. Şi de atunci încoace a tot ţinut Sfînta Troiţă satul Grecii cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, în al doilea rînd de domnie, aici în Ţara Românească, părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Gligorie, care era atunci egumen la Sfînta Troiţă, el a avut pîră înaintea lui Alexandru voievod Iliaş, în marele divan, cu Măciucă clucerul şi cu jupaniţa lui ...1 nepoata lui Chisar fost mare vornic, cu călugării de la sfînta mănăstire Tînganul pentru satul Grecii. Şi s-a dus de s-a pîrît de faţă înaintea lui Alexandru voievod Iliaş. Şi aşa pîra Măciucă clucerul atunci în divan, ca să ia satul Plătăreştii de la sfînta mănăstire Tînganul. Şi a scos Măciucă clucerul în divan o carte a lui Mihai voievod pentru satul Plătăreştii, că a cumpărat Chisar vornicul satul Plătăreştii dela Tudoran postelnicul, fiul lui Ivaşco vornicul. Iar călugării de la Tînganul ei s-au pîrît în divan, ca să ia satul Grecii de la Sfînta Troiţă. întru aceea, Alexandru voievod Iliaş, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a văzut şi a citit hrisovul lui Mihnea voievod şi alte hrisoave vechi pe satul Grecii şi bine a adeverit domnia lui cu tot divanul că a schimbat mănăstirea Tînganul satul Grecii, cu jupan Ivaşco fost mare vornic, de a dat Ivaşco vornicul satul Plătăreşti pentru satul Grecii. Şi au fost atunci în satul Plătăreştii 40 de vecini şi două roate de moară în apa Dîmboviţei, iar în satul Grecii n-au fost nici vecini, nici mori. Iar după ce au schimbat Ivaşco vornicul cu mănăstirea Tînganul, el a făcut mori pe ocina satului Grecii şi a fost atunci numai un vecin în satul Greci. Iar după aceea Ivaşco vornicul, el a vîndut satul Grecii răposatului Alexandru voievod, tatăl lui Mihnea voievod, tot pe aspri gata, pentru 60 000 aspri de argint, cum este mai sus scris. Astfel au rămas Măciucă clucerul şi călugării de la Tînganul de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod Iliaş. Şi a luat domnia lui în divan cartea lui Mihai voievod din mîna lui Măciucă, de a dat-o Alexandru voievod călugărilor de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, iar călugării de la mănăstirea Tînganul ei să ţină satul Plătăreştii, iar călugării de la Sfînta Troiţă să ţină satul Grecii, cum l-au ţinut pînă acum, de sînt 56 ani. Şi Măciucă clucerul şi călugării de la Tînganul mai mult să nu aibă amestec cu satul Grecii, în veci. Şi am văzut domnia mea şi cartea de pîră şi de rămas a lui Alexandru voievod Iliaş la mîna călugărilor de la Sfînta Troiţă, din anul 7136. Şi de atunci încoace a tot ţinut Sfînta Troiţă satul Grecii cu bună pace. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Costandin marele postelnic şi călugării de la sfînta mănăstire Tînganul, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu egumenul Thanasie de la Sfînta Troiţă. Şi aşa pîra Costandin marele postelnic, că satul Plătăreşti 232 www.dacoromanica.ro este al lui de moştenire de la soacra sa, doamna Elina, de la părinţii ei şi a arătat în divan şi o carte a lui Mihnea voievod, ca să ia satul Plătăreştii de la sfînta mănăstire Tînganul. Iar călugării şi egumenul de la Tînganul ... *, ei pîrau în divan să ia satul Grecii de la Sfînta Troiţă şi să strice schimbul de 56 ani. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi aşa a ajuns legea şi judecata şi divanul, ca să ia Costandin marele postelnic satul Plătăreştii de la mănăstirea Tînganul, iar călugării de la Tînganul să ia satul Grecii de la Sfînta Troiţă. Iar egumenul Thanasie de la Sfînta Troiţă, el să ceară 60 000 aspri de la rudele jupanului Ivaşco fost mare vornic, de la cinstitul dregător al domniei mele, jupan Preda Brîncoveanul marele spătar şi de la Stroe logofătul de vistierie; sau să dea mănăstirii Sfînta Troiţă bani 60.000, sau să dea alt sat pentru satul Grecii, pe care l-a vîndut Ivaşco vornicul răposatului bătrînului Alexandru voievod pentru 60 000 aspri de argint. Iar apoi, Preda marele spătar şi Stroe logofătul, ei încă au scos în divan cărţi bune şi drepte că a schimbat mănăstirea Tînganul, satul Grecii cu Ivaşco vornicul, de a dat vornicul Ivaşco mănăstirii Tînganul satul Plătăreştii, pentru satul Grecii, iar jupan Costandin marele postelnic, el n-a avut nici o treabă cu satul Plătăreşti, ci a rămas Costandin marele postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, ca să-şi stăpînească iarăşi satul Grecii, cum a fost schimbat de Ivaşco vornicul de mai înainte vreme şicumpărat de Alexandru voievod, cum este mai sus scris, iar mănăstirea Tînganul să stăpînească satul Plătăreştii, pentru că n-am vrut domnia mea să se strice acel schimb de atîta vreme, de 60 ani, ci să fie sfintei mănăstiri, hramul Sfînta Troiţă satul Grecii, ocină, dedină şi de ohabă, în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Preda mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucena mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Gligorie mare logofăt. Şi am scris-o eu. Lepădat logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti luna februarie 18 zile, în ziua sfîntului Leontie papa Romei şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7144, iar de la naşterea lui Hristos 1636. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă XLIII/8. Orig., perg. (35 X 32), pecete aplicată. Cu o trad. din sec. XVIII. Alte trad. ibidem, ms. f. 87—88 şi la Bibi. Acad., ms. 4 985, i. 72— 74. 1 Loc alb. 215 1636 (7144) februarie 20, Bucureşti; t ffijMOCTTEIO EOVKÎEIO, Îw ffidTEH Edcdpdsd ROEKOAÎ H rOcnOAHITH BCOH 3EMAH KrrppOBAdyÎHCKÎH. AdKdT rOCnOACTRO MH CÎE l10KE, WEdME WT (10(3 BTiC CEdO AKE MdCTH, WT IlOdlO H WT U|8m H WT BddT H WT BOA H WT CEAddHIJJE CEdOB H C"K BEMHHÎH K CTi BHHOrpdAÎ H CK BTiC X«A0K0KE B’K fldKSd GtOEE, A<>PH 8 Ap8d/l8d HKOd-HEH, Hd E*KI{Jd 3d MHd*K, nOHEJKE ECT EHd CTdpd H npdBd WMHH8 H WT A^A7h8 H np^KÎIO WT Hd AeA<1M Cd, KSrTdHKlţd H'kKUid, A<>Hd WT EpdTIH EA IDEpEdH EdHSd H WT ÂÎHK8d KdlOldp, EljJE>KE WT llp'kWAE Bp’kME. ă iiotom, ErAd ekict npE akhh Mhx’heh boeboa, d ndHHiţd H'kKUid h CK cECTpdM Ed\, Mdpd, MdTH ,Â,8MHTpdUlKOB KdlOHdp, WH"k HMdd ECT npSjf CK GTOHKd EHB BEd nOCTEdHHK H TdKO llp’kd GTOHKd nOCTEdHHK KdKO ECT EHd nOKSlWd EddA8d EdHSd nOdOBHHO WT CEdO 4>8TEIJIÎH WT TEX HdCTH. Td>KE, B’K TOM, HtfndHHIţd Kdndt WT IlEpHIU H CE BH8K EA T8AOp8 H >KSndHHU,d MdpÎA H MSllld, WH*k CddUH estA^TEdCTBOBddH npEA Mhx’heh boeboa, KdKO H"kcT EHd nonSnHd EddASd EdHSd wt tex MdcTKi HHtiid, H"K WCTdd ECT GTOHKd nOCTEdHHK WT 3dK0H . H WT TOrAd BTiC APtWdd CK MHp. HoTOM, dSlHd Ck ECT CTiMpTiT WBEdH JKHTEdNHIţE, TdîKE ECT EKId B'Kd'k3Hd T8AOCÎE dOrO$ET H n-KpBSd dOrO^SET PSA'bHIH, dljJE ECT EHd nOKSnHd EAHd MdCTTk 3d WMHH'K B’K CEdO B’K 4>STEIJIH H npE[c]TECHSd H CÎE BHUIE nHCdHE MdCTKI HfSlIdHHIţEB Md-p*KH, MdTEfd ,Â,8MHTpdUlKOK KdlOHdp, dl|lE ECT AP^KM BE3 HE EAH*K pdEOT. ă noTOM, ErAd ekict HKH'k, b'k a^hh rocnoACTBd mh, d EOd'kp rocnoACTBd mh 1A18d\HTpdliiKO KdlOHdp, WH ECT WEp'kTdd KHHSA ErO WT A'bAHHS, OEdME KHHrd MhXHÎH EOEEOAd, CHH*K HdEgdHAPS BOEBOA HdA CEdO <&8tEU|FH WT MocTHIJIE WT A'fcAHHS H WT np$X H WT WCTdd, B’K d*kT *3113 H HHE KHHrH CTdpE. H npÎHAET npEA rOCnOACTBO MH Oy BEdHKH AHBdH dipiE C'Knp'klJIE CE 3d dHIţS CK SÎHAPEH CdS>KEp H PdA^d H EddASd, CHHH EddA^dSH doro^ET P8A^H8d, khSu,ki TewAocîeeS doro^ET PSA'kHSd, pdAÎ CEdO <1>8-TEipjÎH. B'K TOM rOCnOACTKO MH TdEAdX H c8a«X HO npdEA H n0 3dK0H, K»nHO C'KBCfcMH nOMTEHHHMH npdBHTEdÎH TOCnOACTBd MH H HCTHHCTBOBdX TOCnOACTKO MH CTi BTiC AHBdH, KdKO ECT CTdpd H npdBd WMHH8 H A^A^S ^MlTpdUlKOB KdSHdp WT Hd AEA<>M ErO, >K8ndHHU,d H'kKUid H WT Hd MdTEpd Eri, Mdpd, KdKO ECT BHUIE nHC. Td>KE WCTddH ECT CHHH PSA’kHSdSH WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBO MH WT AHKdH. H npîUlEd TdM Hd CEdO $8TElJlTH H EOd’kpH no HME, rEprÎE BHCTÎiap H PdASd ApHHK WT AEcd> dl||E ECT rdEAdd CTdpE X^TdpE H EEd’krH CEdOK 4>8TEUIÎH , KdKO ECT BHUIE nHC, I3K0 A<> ECT 4,8MHTpd1d8Mdp A^A^S H B'K WXdE EM8 H CHHOBOM H BHSKOM H np'kBHSHEAOM CTOdTEdHd B'K B'kK. Ge H CB'kAETEdÎH nOdO>KHX X XpH3d BEd BdH HpddEBCKÎH, ndH HsdUlKO BEd ABOpHHK, ndH PdHrOpÎE BEd dOrO$ET, ndH 4,8MHTp8 BEd BHCTÎiap, ndH npEAd BEd endTdp, ndH EdCHdÎE BEd CT1, ndH E83HHKd BEd KOMHC, ndH E8HHHd BEd nEXdpHHK, ndH EoCTdHTHH BEd nOCTEdHHK. H HCnpdBHHK, TdliroplE BEd dOrO^ET. H d3, T$A8p8 cn$AEH Md3dX, B'K BEC ESKSpEipiH, ^SEEpSdplE K-TW 2, B dETO x3pMA. f Iw MdTEIO EWEBWAd, MHdOCTÎIO EO>KÎIO rOCnOAHH’K. jw MdTEIO BOEBOA f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basaraba voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea ceasta poruncă a domniei mele boierului domniei mele Dumitraşco clucerul din Spineni, fiul jupaniţei Marăi, nepotul jupaniţei Neacşei, sora lui Şerban banul şi a lui Diicul clucerul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în sat, în Futeştii de pe Mostişte, în judeţul Ilfov, însă de peste tot satul două părţi din cîmp şi din pădure şi din baltă şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii şi cu viile Şi cu tot venitul de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi pe semne. Şi semnele satului încă să se ştie: dinspre Curăteşti de la Mostişte, pînă la Fîntîna Săracului 234 www.dacoromanica.ro şi pe Valea cu Peri, la deal, la Gorganul Stelei, apoi la Lacul lui Stoe, pînă în drumul Icoanei, la Casa de Milă, pentru că i-a fost lui veche şi dreaptă ocină şi de moştenire şi zestre de la bunica sa, jupaniţa Neacşa, dată de fraţii ei, Şerban banul şi Diicul clucerul, încă de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihnea voievod, jupaniţa Neaşca şi cu sora ei, Mara, mama lui Dumitraşco clucerul, ele au avut pîră cu Stoica fost mare postelnic. Şi astfel pîra Stoica postelnicul, că a cumpărat Vladul banul jumătate din satul Futeştii, din acele părţi. Apoi întru aceasta, jupaniţa Caplea din Periş şi cu nepotul ei, Tudor şi jupaniţa Maria şi Muşa, el singure au mărturisit înaintea lui Mihnea voievod, că n-a cumpărat Vladul banul din aceste părţi nimic, ci a rămas Stoica postelnicul de lege. Şi de atunci a tot stăpînit cu pace. După aceea, s-a întîmplat moartea acelor jupaniţe. Apoi au intrat Tudo-sie logofătul şi Pîrvul logofătul Rudenii, de au cumpărat o parte de ocină în sat, în Futeşti şi au cotropit şi aceste părţi mai sus-scrise, ale jupaniţei Marăi, mama lui Dumitraşco clucerul şi le-au stăpînit fără nici o treabă. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele, Dumitraşco clucerul, el a aflat cartea lui de moştenire, însă cartea lui Mihnea voievod, fiul lui Alexandru voievod, pentru satul Futeştii de la Mostiş-tea, de moştenire şi de pîră şi de rămas, din anul 7087 şi alte cărţi vechi. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă pentru satul Futeştii cu Andrei slugerul şi Radul şi Vladul, fiii lui Vladul logofăt Rudeanul, nepoţii lui Teodosie, logofăt Rudeanul. întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul, că este veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Dumitraşco clucerul de la bunica sa, jupaniţa Neacşa şi de la mama lui, Mara, cum este scris mai sus. Astfel au rămas fiii Rudeanului de lege dinaintea domniei mele, în divan. Şi au venit acolo, în satul Futeştii şi boierii, anume: Gherghie vistierul şi Radul vornicul din Desa, de au cercetat vechile hotare şi semne ale satului Futeştii, cum este scris mai sus, ca să-i fie lui Dumitraşco clucerul dedină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor, stătătoare în veac. Iată şi martori am pus 1 Hriza mare ban al Craiovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Preda mare spătar, pan Vasilie mare st 1J pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt. Şi eu Tudor spudei am scris în oraşul Bucureşti, februarie a 20-a 2, anul 7M4 <1636). ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XXXI/3. Orig., hirtie (41 X 28), pecete timbrată. Cu o trad., din 1864. Altă trad. ibidem, ms. 128, f. 536. EDIŢII. Foto. Sacerdoţeanu, Tudcr Spudei, 647. * * 1 Loc rupt. * Omis. www.dacoromanica.ro 235 216 1636 (7144) februarie 23. t Scris-am eu, Iuga ot Corşori, acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lui Ion logofătul şi a frate-său, lu Pătru, cum să să ştie că e-mu văîndut trei locure dereptu 600 de bani, însă locurele anume: livade de la Făîntînele, altul de în Frunte Graiului Mare, altul de la Troene. Şi le-m văîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor setenilor. Şi la această tocmelă a fostu mulţi omeni buni: ot Corşori, Gorun şi Vlaicul Ungurul, ot Cîrstăneşti, Barbul şi Iuga, ot Corbi, Pătru vătahul. Şi amu scris eu, popa Apostol, aceasta scrisoare. IlHC M'kCEU.d $EVrpdplE KT Ah.HH rtET x3pMA. Pătru vătaful. Pentru crediînţa amu pus degetul. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCVIII/1. Orig., hîrtie (15,5x 21,5). Copie ibidem, ms. 137, f. 263. 217 1636 (7144) februarie 25. f Adecă eu, Ionaşcu comisul, înpreună cu jupîneasa mea Neacşa şi cu fiiu-mieu Cernica armaşul i Paraschiva scris-am al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul vel vistier, cum să se ştie că i-am vîndut dumnealui partea nostră de ocină de la Săcuiani, care iaste aleasă despre megiaşi, de la plopi pînă la crace, însă stînjeni 300 şi stînjenul cîte 30 de bani fac ughi 45. Şi o am vîndut noi de a nostră bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi megiaşilor casă-i fie dumnealui de moşie de strămoşie în veac şi cuconilor dumnealui. Şi mărturii fost-au mulţi boiari şi megiaşi, anume: Bunea logofătul i Dumitra logofătul i popa Borcea clisiariul i Nan logofătul ot Văcăreşti i Dobre armaşul de Săcuiani i braţ ego, Udrea. Aceasta scriem şi mărturisim cu zapisul nostru şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile nostre. Şi am scris eu. Ştefan logofătul ot Brătiiani, measeţa fevruarie 25 dni vî let 7144 <1636). Ionaşco comisul. Eu Cernica armaş. Eu Mateiu cliucar mânu propria Popa Borce clisiiar Dumitra logofet, mărturie. Muzeul de istorie al municipiului Bucureşti, nr. 35 856. Orig., hîrtie (30 X 22), 3 peceţi inelare. 218 1636 (7144) februarie 25. f Eu Standul şi Voico, feciorii popei lu Ghinuot Bujurani, dat-am zapisul nostru, să fie de mare credinţă la mîna dnstitului părintele chir Theofil episcopii Rimniceschi, ca să să ştie că am vîndut de bunăvoia nostră totă partea nostră de ocină în sat ce să chiamă Uliţa, den sus de oraş, cu vadul de moră, unde ne-au fost mora şi cu totă partea nostră de ocină, însă a 236 www.dacoromanica.ro treia parte den sat, den cîmpu, den pădure, de în sălişte, de în apă şi despre tot hatarul. Preţuit-am preste tot, dereptu 8 000 de bani şi un bou şi după. acest preţ să aibă sfinţiia lui a scrie pre tatăl nostru, popa Ghinu la sfîntul pomenic, că aşa ne-am tocmit cu sfinţiia sa. Şi ne-u dat sfinţiia sa toţi bani cîţi scriu mai sus. Şi noi am dat zapisul nostru la sfinţiia sa ca şă fie ace moşîe, ce-am vîndut la sfînta episcopie în vecie. Mărturii s-au tîmplat la tocmeala nostră: Radul logofătul ot Slăviteşti, Dragomir postelnicul ot Ohaba, Danciul postelnicul ot Măldăreşti, Vladul logofătul, cumnatu nostru, popa Ghinu, văru nostru i Laţco neguţătorul. Eu Standul Laţco. Danciul postelnic. Goran logofăt. Eu Dragomir postelnic de în Ohabă, mărturie i, pînă în apa Cîrcinovului toată, codru deplin, derept 600. Arh. St. Buc., Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/12. Orig., hirtie (28 x 21). Copie ibidem, ms. 130, f. 528. 220 1636 (7144) martie 2. t Să să ştie că au cumpărat Obrejie ocină în Şoimari1 de la Gorăn den partea lu Goran, den funea lui a patra parte, pentru că această ocină i-au fostu şe lui de cumpărătoare de la Goran, deci Gorăn o au vîndutu lu www.dacoromanica.ro 237 Obrejie. Deci să aibă a ţinea den funea lu Goran a patra parte şe în cîmpu şe în pădure şe în apă şe în sat şe preste tot hotarul, pentru că o au cumpărat Obrejie, dereptu 1080 de bani ga ca [să] să-i fie lui moşie şe feciorilor lui cîţi Dumnezeu îi va da, pentru că o au vîndutu Gorăn, el de a lui bunăvoe şe cu ştirea toturoru fraţilor, ca [să] să-i fie lui de moşie şe stătătoare lu Obrejie. Şi iar au cumpărat Obrejie ocină de la Stana, fata lu Gorăn cel bătrîn, den funea Ciutrei a treia parte. Pentru că această ocină o au fostu cumpărat Gorăn cel bătrîn de la Ciutrea, a treia parte den funea lui. Deci Stana o au vîndutu lu Obrejie a treia parte şe în cîmpu, den pădure şe den apă şe în sat şe preste tot hotarul, pentru că o au vîndut Stana, fata lui Gorăn cel bătrîn, brejie de a ei bunăv ştirea toturor fraţilor, dereptu 400 de bani gata, ca să fie lui moşie şe stătătoare şe feciorilor lui. Şe pentru credinţa pus-am şe mărturie, anume: popa Standul şe Stan, sinu Stănislav şe Lupul şe Voico şe Mirean, sinu Stan şe Odor şe Dumitru şe Neagul, sinii Gorăn şe Cîrstea şe Micul, sinu Vlaicul şe Oprea, sinii Voico. UeCd Gt mea toată ce se va aldge despre fraţii miei, a patra pa, în) să cît va fi venitul morii, derept 2 600 de bani. <Şi am vîndut) eu de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor mi hi vad de moară, să se hrănească cu pace, ei şi feciorii lor, în veac. Şi am pus şi mărturie: jupan Sima vtori logofăt i jupan Calotă vel i Muşat iuzbaşa şi Goşescul i Niţă iuzbaşa i Cîrs i Hriza vam şi alţii. Şi mi-am pus şi eu pecetea mea crea. IlHC MdpTÎE r A^HH, d-fcT X3p/WA. Eu Calotă vel sulgeriu . AdBdT rocnoACTBO mh cie noEEAtHîE rocnoACTBd mh ijomte-HHOM8 dSHTEA TOCnOACTBd MH }K8ndH E83HHKd BEA KOMHC H Clv CHHH Ero, EAOEAET, raKO Aa ECT EM8 W*IHH8 Biv ffllvTHEtJjH, oy cSACTBO E83Tv8, dAH HACTlv IIlvTpOE ETvCd WT HACTlv IlHA'fccKTv, KE n>OK8nH 3{8ndH E83HHKa BEA KOMHC, a AH WT Ha GTdHHIOA, CHHlv AIhkSaOB WT A'hA^AEllJH, CE5KEHH Tf 3a xdT n H WT Ha GTdHHIOA, CHHlv ETvPETvTtlO CE5KEHH S nOA, 3d jf. acnpH H WT HA G*Pd, AiiiliEpa PaA^AOE ^ShivE, cejkehhntHE3H h ce 3annc wt npoAaHîE civ cBtAtTEAi'H oy 3anHc. H naKKi noKSrm >K8naH E83HHKa eea komhc whhh8 oy ffliv-T< îEL|Jî K CE>KEHH>, WT EpOA^A EOAEHHU.EH A® r..dS WHHHEE, Ei.HKO H3EEPHT CA, WT ha ^ParoAAHp TSpTiv h wt Ha chhtv Ero fflaTExi n1vHE3H totoeh, c-k 3amc wt npOAdHlE H Clv EOA*kpH CEtA^TEAlH, nHCdHH Elv 3anHC. H naKfcj, a<* ect >K8naH E83HHKivH eea komhc wha8a 3opeijjhaom eahtv noroHiv wt EHHorpaAS h c-k eahtv cekeh8 3a whhh8, noHEJKE noKSnn wt ha fLtEd, AivipEpa 4>cteh wt 3opeljjh, 3a xbt i)ahe3h totoek. H ndKhi noKSntt >K8ndH E83hhka EEA KOMHC nOAOEhHO WT nOrCH 3d EHKE CE 3>OEE 3opEIJJÎH HivPTÎH, T1vM<ÎIO> b8h8MÎII WT Hd II^Tt H WT HA Ep