"!!»        :;!-;*;(îş;h«{:ş?|î
^pSjUHip ii/WW
ÂCAomm
DE ŞTHNJI
POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                                             il               1 l?fM Hi {/ .Hlfc .»/!,«»« li.                                               ‘ fi
llllllllllllljlil
i.i.v ''ii ■ . ..j!,1
      ,      pi if
      ‘i 'V' ‘ , 1 Sifjf '* ,r,,‘ !‘ i I ,11‘i V ' , . «,«
    ,ArAi/'v"' , ,'i,
        •i . u . i; i'. •        .

Ifjliliiiililliii
EDITURA
ACADIHIiî
REPUBUCIt
SOCIALISTE;
ROMÂNIA
                 ■pliîiiillilill vowMini xxiv
                          ni
llliliS
llililiiiaiiiili b
                                                       1111
                             WHfHKkm

ipllllfp!
liiiijiiiiiiiilltil;
www.dacoromanica.ro

                                         ROMANIAE
        Ib
                                               o
        o TARA ROMANEASCA
                                            VOL. XXIV
www.dacoromanica.ro
                     H ISTORICA
        ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE
      Documenta
        romaniae
        H ISTORICA
                          COMITETUL DE REDACŢIE
                  MI HAI BERZA, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL, ŞTEFAN PASCU şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU
editura academiei republicii socialiste românia
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA“
          B.ŢaRa ROMâNeascâ
              VOLUMUL XXIV
                                   (1633-1634)
                                VOLUM ÎNTOCMIT
                                       DE
             DAMASCHIN MIOC, SAŞA CARACAŞ şi CONSTANTIN BĂLAN
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                                   Bucureşti 1974
www.dacoromanica.ro
               PREFAŢĂ
      Prezentul volum, cel de-al XXIV-lea al seriei B din marele corpus de interes naţional „Documenta Romaniae Historica", cuprinde actele interne ale Ţării Româneşti din anii 1633—1634.
      Prin documentele din volumul de faţă investigaţia istorică se îmbogăţeşte cu referinţe preţioase despre multiple aspecte din trecutul poporului român la începutul celei de-a doua treimi a secolului al XVII-lea. Cu totul deosebite sînt actele care oglindesc politica internă a lui Matei Basarab în faza de început a domniei, de consolidare a puterii sale, cînd domnul mai căuta încă sprijin şi la alte forţe sociale deăt marea boierime-, unele cuprind date despre slujitori ieşiţi din mijlocul ţărănimii, chiar şi al celei dependente, partizani ai noului domn, altele, despre măsurile drastice luate de el împotriva boierilor care, în domniile anterioare, s-au înscris pe poziţia de adversari personali ai săi. Numeroase documente refleăă frămîntările politice din domniile lui Mihai Viteazul, Radu Şerban, Radu Mihnea şi Leon Tomşa, cu demente şi precizări noi faţă de alte surse. Contradicţiile neantagoniste din sinul clasei stăpînitoare, ca şi ciocnirile violente dintre aceasta şi ţărănime îşi găsesc de asemenea expresia în numeroase pagini ale volumului. Documentele mai conţin informaţii despre regimul fiscal şi domanial, despre comerţ, monedă, preţuri, despre organizarea oraşelor, regimul supuşilor otomani în Ţara Românească ş.a.
      După forma în care ni s-au păstrat cele 422 de documente autentice din volum, 332 sînt originale (225 româneşti, 104 slave şi 3 greceşti), 76 sînt copii mai vechi (74 româneşti şi 2 slave), 11 documente se dau după alte publicaţii (9 româneşti şi 2 slave), precum şi 3 rezumate. La sfîrşitul volumului se reproduce şi un document fals, românesc. După cum se poate constata, procesul
                                                                                                      V
www.dacoromanica.ro
de consolidare a scrisului românesc continuă, actele de limbă română fiind de două ori mai numeroase decU cele de limbă slavă.
      Ţinînd seama de emitent, documentele se repartizează astfel: 232 Sint emise din cancelaria domnească, 171 sint zapise, 5 acte sint de la înalţi prelaţi ai bisericii, 3 de la marii dregători (din care unul de la marele ban), 2 sint emise de judeţ şi pîrgari, iar 9 sint mărturii ale unor jurători. Numărul mai ridicat al actelor domneşti faţă de cele particulare se explică prin domnie nouă, cea a lui Matei Basarab.
      După materialul pe care au fost scrise cele 332 de acte originale, 73 sint pe pergament şi 259 pe furtie. După cum se vede, spre deosebire de cancelaria moldovenească, unde pergamentul e pe cale de dispariţie, cancelaria Ţării Româneşti încă U mai foloseşte.
      Documentele au fost culese din următoarele fonduri: 286 de la Arhivele Statului din Bucureşti, 109 de la Biblioteca Academiei, 10 de la Muzeul Municipal Bucureşti şi cile unul de la Biblioteca Centrală de Stat, Arhivele Statului din Craiova, Arhivele Statului din Rîmnicu-Vîlcea, Muzeul Gor-jului, Biblioteca „V. A. Urechiau din Galaţi şi Institutul de istorie din Chi-şinău (U.R.S.S.). Cum s-a mai spus, 11 acte se dau după alte publicaţii.
      Ca şi la volumele anterioare, la baza acestui volum stau în bună parte acte transcrise anterior de un numeros coleăiv (Vezi „Introducere“ la colecţia „Documente privind istoria României''', voi. I, p. 3—4). Toate documentele însă, atit cele româneşti, cit şi cele slave şi greceşti, au fost retranscrise şi cola-ţionate după originalele din arhive, dat fiind noile principii de editare ale colecţiei „Documenta Romaniae Historica". Corectura s-a făcut de asemenea după textul original din arhive.
      Volumul începe cu bibliografia şi rezumatele documentelor în limbile română şi franceză, iar în anexă, ca de obicei, se dau o listă a expresiilor şi cuvintelor slave frecvent întîlnite în actele româneşti, îndeosebi în cele de cancelarie, o listă a documentelor anterior greşit datate şi 20 de fotocopii ale unor documente, pentru ilustrarea grafiei.
www.dacoromanica.ro
           PRESCURTĂRI-BIBLIOGRAFIE
Andreescu. Doc. inedit.
Bălaşa, Un hrisov.
Bălăşel, Hris. Bogdăneşti.
Bulat, Doc. ist. Olteniei.
Bulat, Acte domneşti.
Chiriţă, Doc. brincov. şi olt. Creţeanu, Doc. Schit. Topolniţa. Cristescu, Arnota.
Dinculescu, Doc. ţărani.
Filitti, Arhiva Cantacuzino. Filitti, Despre vechiul drept. Filitti, Cercetări şi documente. Filitti, Citeva documente.
- Andreescu, Ştefan, în jurul unui document inedit de la Matei Basarab, în „Studii'', Revistă de istorie, XXVI (1973), nr. 4.
= Bălaşa, Pr. D., Un hrisov inedit din anul 1633, în „Mitropolia Olteniei", IX (1957), nr. 3—4.
= Bălăşel, Pr. T., Hrisoave domneşti şi alte feluri de documente, tn copie sau regeşte, cu privire la satul Bogdăneştii judeţul Vllcea, în „Arhivele Olteniei", XIX (1940), nr. 107-112.
= Bulat, T. G., Contribuţiuni documentare la istoria Olteniei, secolul XVI, XVII şi XVIII, Rîmnicul Vîlcea, 1925.
= Bulat, T. G., Acte domneşti şi vlădiceşti privitoare la Vlădeşti-Vtlcea (1614—1646), în „Revista istorică", XII (1926), nr. 1-3.
= Chiriţă, Ilie, Documente brtncovene şi oltene, în „Arhivele Olteniei", XVII (1938), nr. 95 — 96.
= Creţeanu, Radu, Documentele Schitului Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei", XV (1963), nr. 3—6.
= Cristescu, D., Sfinta mănăstire Arnota, R. Vîlcea, 1937.
= Dinculescu, N. G., Documente privitoare la starea ţăranilor, în „Arhivele Olteniei", I (1922), nr. 5.
= Filitti, Ioan, C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucureşti, 1919.
= Filitti, Ion, C., Despre vechiul drept penal român, Bucureşti, 1928.
= Filitti, Ioan, C., Cercetări şi documente privitoare la istoria Principatelor Române, Bucureşti, 1935.
= Filitti, Ioan, C., Cîteva documente (ca urmare la „Cercetări şi documente", 1935), Bucureşti, 1936.
VII
www.dacoromanica.ro
Ghibănescu, Surete.
Ghibănescu, Codrescu.
Grecianu, Grecii.
Ionaşcu, Bis. şi doc. din Olt.
Ionaşcu, Ştiri asupra m-rii Ciolanu.
Ionaşcu, Radu Popescu. Ionescu, Govora. Ionescu-Muscel, Doc. Domneşti.
Iorga, Doc. urlăţene.
Iorga, Condica m-rii Bucovăţ.
Miletid-Agura.
Mohov, Doc. rom.
Moisil, Carte de mărturie.
Nandriş, Athos.
Nicolaescu, Cartea lui Matei Basarab.
Nicolaescu, Radu Vodă.
Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj.
Părnuţă, Două documente.
= Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade (Documente slavo-române), VI, Iaşi, 1909.
= Ghibănescu, Gh., Documente, în „Teodor Codrescu”, Iaşi, V (1935).
= Grecianu, Ştefan, D., Istoricul unei bătrlne moşii boereşti, Grecii, Bucureşti, 1910.
= Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934.
= Ionaşcu, I., Ştiri nouă asupra mănăstirii Ciolanu (Buzău), cu 42 documente, Buzău, 1936.
= Ionaşcu, Ion, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, în „Revista istorică română", XV (1945), fasc. I.
= Ionescu, Gheorghe, Mănăstirea Govora şi egumenia lui Meletie Macedoneanul (I) şi (II) în „Buletinul monumentelor istorice", XL (1971), nr. 2 şi nr. 4.
= Ionescu-Muscel, Petre, Documente despre istoria veche şi nouă a comunei Domneşti, în „Revista istorică a comunei Domneşti jud. Muscel", I—II (1941), nr. 2-4.
= Iorga, N., Documente urlăţene, în „Buletinul Comisiei istorice a României", V (1926).
= Iorga, N., Condica mănăstirii Coşuna Bucovăţul. Anexa II, în „Anal. Acad. Rom.“, Mem. Secţ. Ist., Seria a IlI-a, tom. XVI (1934—1935).
= Miletiă, L. şi D. Agura, flaxo-poMbitum-b u nrkxiiama cAaeHHCKa nucMeHOcmb, în „Sbornic", Sofia, IX (1893).
= Mohov, N. A., Documente medievale româneşti din arhivele sovietice, în „Studii", Revistă de istorie, XII (1959), nr. 3.
= Moisil, Const., Carte de mărturie din 1634 pentru confirmarea proprietăţilor clucerului Barbu Poenaru, în „Revista arhivelor", II (1926), nr. 3.
= Nandriş, Gr., Documente româneşti tn limba slavă de la mănăstirile Muntelui Athos, Bucureşti, 1936.
= Nicolaescu, Prof. St., Cartea lui Matei Basarab voievod ..., în „Arhivele Olteniei", XIII (1934), nr. 74—76.
= Nicolaescu, St., Documente cu privire la istoricul minăstirii Radul Vodă din Bucureşti, în „Bucureşti”, III (1937), nr. 1-2.
= Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia", VIII (1944).
= Părnuţă, Gh., Două documente inedite de la Matei Basarab, în „Revista arhivelor", (serie nouă), II (1959), nr. 2.
VIII
www.dacoromanica.ro
Perianu, Un negustor brăilean.
Potra, Ist. ţigani.
Potra, Doc. Bucureşti.
Potra, Tezaurul.
Sacerdoţeanu, Moara m-rii Govora.
Sacerdoţeanu, Noi documente.
Ştefulescu, Polovragii. Ştefulescu, Doc. sl. rom.
Ştefulescu, Crasna.
Tanoviceanu, Doc. importante.
Tocilescu, Doc. inedite.
Vasilescu, Doc. j. Dîmboviţa.
= Perianu, Radu, I., Un negustor brăilean prieten cu Matei Basarab, în „Revista istorică română', XVI (1946), fasc. 4.
= Potra, George, Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti, 1939.
= Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti ("1594—1821,1, [Bucureşti, 1961].
= Potra, George, Tezaurul documentar al judeţului Dîmboviţa (1418—1800), Muzeul judeţean Dîmboviţa. Tîrgovişte, 1972.
= Sacerdoţeanu, A., Moara de la Rlmnic a mlnăstirii Govora, în „Mitropolia Olteniei', XV (1963), nr. 3-4.
= Sacerdoţeanu, A., Noi documente de cultură românească veche, în „Glasul bisericii", XXVI (1967), 1-2.
= Ştefulescu, Al., Polovragii, Tîrgu-Jiului, 1906.
= Ştefulescu, Alexandru, Documente slavo-române relative la Gorj [1406—1665,), Tîrgu-Jiului, 1908.
= Ştefulescu, Alexandru, Schitul Crasna, Bucureşti, 1910.
= Tanoviceanu, I., Documente importante, în „Rev. p. ist, arh. şi fii-, XIV (1913).
= Tocilescu, Gr. G., Documente inedite privitoare la istoria română, în „Rev. p. ist., arh. şi fii.", I (1882), fasc. I.
= Vasilescu, Alex. C., Documente din judeţul Dîmboviţa, în „Revista istorică", XI (1925), nr. 7—9.
IX
www.dacoromanica.ro
                               www.dacoromanica.ro
                   REZUMATELE DOCUMENTELOR
       1.       1633 (1741) ianuarie 5. Mai mulţi megieşi din: Chiojd, Drajna, Stăneşti şi Nucet se vînd rumâni < lui Hrizea fost mare vornic>.
       2.       1633 (7141) ianuarie 10, Căpreni. Stan Geangiu vinde popii Dumitru din Negovani un loc la Bălteni.
       3.       1633 (7141) ianuarie 12. Vlaicu şi tatăl său vînd lui Neagoe din Cîrligaţi opt locuri în Prisăceni.
       4.       1633 (7141) ianuarie 19, Bucureşti. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Iancu căpitan, pentru credincioasă slujbă, ocina şi rumânii de la Micşuneşti, jud. Ilfov, ale lui Necula vistier, care se ridicase împotriva domnului.
       5.       <După 1633> ianuarie 25. Tatul, fiul lui Oprea, vinde lui Mihnea ocină la Trănşani.
       6.       1633 (7141) februarie 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ianiu neguţătorul viile din dealul Sătenilor, în urma unor judecăţi.
       7.       1633 (7141) februarie 20. Gherghe, fiul unchiaşului Soare, vinde căpitanului Dumbravă o moşie la Ţigăneşti.
       8.       1633 (7141) februarie 24. Udrea din Brăneşti, fiul lui Bran, vinde popii Stanciul şi Gherghinei ocini în Brăneşti.
       9.       1633 (7141) februarie 26. Radul olăcarul vinde lui Lazăr din Bărăşti ocină în Gudărăşti.
      10.      1633 (7141) martie 9. Opriş, fiul lui Şărboiu, cumpără mai multe fălci de loc la Voinigeşti.
      11.      1633 (7141) martie 10. Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, vinde unor moşneni jumătate de sat din Păşcani cumpărată mai înainte tot de la ei.
      12.      1633 (7141) martie 13. Matei Basarab voievod scuteşte satul Spanţov de unele slujbe şi dări, după voia jupînului Hozun Mustafa (Cu fotocopie în anexă, pl. I).
      13.      1633 (7141) martie 15. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul m-rii Bistriţa, să ia nişte rumâni din Cacaleţi şi să-i ducă la moşia lor din Şăoaş.
      14.      1633 (7141) martie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Dealu scutirea de vinăriciul domnesc de pe dealul Şolomon.
XI
www.dacoromanica.ro
     15.      1633 (7141) martie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea de rumânie a lui Grozea cu fiii lui şi a altor locuitori din Bîrcoveni, de la Barbu, fiul lui Dulce postelnic.
     16.      1633 (7141) <după martie 15 — august 31 >. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cîrnul ocină la Tega şi 10 pogoane de vie la Jugureni, jud. Saac.
     17.      1633 (7141) martie 16, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana un mertic anual de 800 bolovani de sare de la Ocnele Mari.
     18.      1633 (7141) martie 18, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu postelnic din Pîrîieni ocină în satul Băeşti, jud. Vîlcea.
     19.      1633 (7141) martie 21, B u c u r e şt i. Matei Basarab voievod întăreşte lui Preda vornic din Ceplea, jud. Gorj, ocină cu rumâni la Stîngăceaua şi ţigani.
     20.      1633 (7141) martie 23, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica stegar un pîrlog de vie în satul Bîrca, jud. Dolj.
     21.      1633 (7141) martie 23, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica şi fiilor săi o moşie la Dîlga, jud. Dolj.
     22.      < I n a i n t e de 1633 martie 26>. Matei Basarab voievod hotărăşte ca maicile de la m-rea Viforîta să ia dijmă de pe ocinile mănăstirii de la Gurguiaţi şi Vărăşti.
     28.      1633(7141) martie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte vameşilor de la Cornăţel şi Ciocăneşti să nu mai ia vamă de la bălţile din Gurguiaţi şi Vărăşti ale m-rii Viforîta.
     24. 1633 (7141) martie 26. Răvaş de jurători pentru o ocină la Glina.
     25.      1633 (7141) martie 26. Matei Basarab voievod porunceşte rumânilor din Paraipani să-şi îndeplinească toate obligaţiile faţă de m-rea Radu Vodă.
     26.      1633 (7141) martie 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a colibaşilor de lingă m-rea Plumbuita, de la Colentina, ca să fie de posluşanie mănăstirii (Cu fotocopie în anexă, pl. II).
     27.      1633 (7141) martie 28. Matei Basarab voievod acordă scutire de dări rumânilor care au fugit din satul Şovîrligu, al m-rii Topolniţa, dacă se vor întoarce înnapoi (Cu fotocopie în anexă, pl. III).
     28.      1633 (7141) martie 30. Matei Basarab voievod porunceşte stolnicilor şi vameşilor de la Cornăţel să lase în pace satul Chiseletul, al m-rii Radu Vodă.
     29.      1633 (7141) aprilie 3. Cîrstian, fiul lui Micu Flamii din Glaveş şi Marco vînd lui Lupu căpitan din Lapoş ocine în Cîrnitură.
     80.      1633 (7141) aprilie 3. Stănciucul din Lipia vinde lui Ivan din Piteşti un loc în hotarul Samarei.
     81.      <1633 a p r i 1 i e — d e c e m b r i e> 4, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ion Cortofleş din Piteşti ocină la Izvorani.
     82.      1633 (7141) aprilie 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte diaconului Stanciul ocine în Bogăteşti şi vii în dealul Izvoranilor.
     88.      1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti. Andrei spătar, fiul lui Vlad Rudea-nu logofăt, recunoaşte în urma unor judecăţi, că Drăguşin al doilea postelnic este mai volnic să cumpere ocine în Deleni, jud. Olt, primind să i se întoarcă banii.
     84.      1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă nişte rumâni din Critineşti, jud. Ilfov.
     85.      1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă ocină la Glina, jud. Ilfov.
     86.      1633 (7141) aprilie 11, Bucureşti. Necula şi fratele său Radu vînd lui Sima logofăt moşie la Păuşeşti.
XII
www.dacoromanica.ro
     87.      <După 1633> aprilie 20. Balotă şi Dobre vînd lui Costandin, fiul lui Cîr-stea grecul, ocină la Trănşani.
     88.      1633 (7141) aprilie 25. Stamatie paharnic adeverează că rumânii din Bîlta s-au răscumpărat cu moşia lor.
     89.      1633 (7141) aprilie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte cămăraşilor de la Ocnele Mari să dea m-rii Tismana merticul ce i se cuvine, de 800 bolovani de sare (Cu fotocopie !n anexă, pl. IV).
     40.      1633 (7141) aprilie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Stelea din Bucureşti, sediu al mitropoliei, ocină cu rumâni la Prisăceni, jud. Vlaşca.
     41.      1633 (7141) aprilie 29, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş satul Flămînzeşti, jud. Argeş, scutindu-1 de dări şi slujbe.
     42.      1633 (7141) aprilie 30. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul m-rii Bistriţa să ia o ţigancă cu copila ei de la Andrei Rudeanu spătar.
     48.      1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Costeşti, jud. Yîlcea, cu rumâni, scutindu-1 de dări şi slujbe.
     44.      1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cotmeana satul Călugăreni de la Neajlov, în urma unei judecăţi.
     45.      1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia satul Călimăneşti, jud. Yîlcea, scutindu-1 de dări şi slujbe.
     46.      1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă din Bucureşti satul Paraipani, cu rumâni.
     47. 1633 (7141) mai. Popa Mîrsca vinde lui Rateu ocina din Mirăul.
     48. 1633 (7141) mai,   Bucureşti. Răvaş de jurători daţi satului Văcăreşti,
jud. Olt, să jure dacă s-au vîndut de bunăvoie sau silit lui Tudosie logofăt.
     49.      1633 (7141) mai 1. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Ivan şi Oprea din Ylădeşti, jud. Vîlcea, să ia înapoi o iapă cu doi mînji de la duvalmu m-rii Cozia.
     50.      1633 (7141) mai 3, Bucureşti. Chirano vinde lui Marin Mustas ocină la Draghieşti.
     51. 1633 (7141) mai 3. Matei Basarab voievod porunceşte unei slugi domneşti
să ia trei cărţi de moşie de la Epuraş din Buzău şi să le dea episcopului Efrem al Buzăului.
     52. 1633 (7141) mai     4, Bucureşti. Matei Basarab voievod dăruieşte Epis-
copiei de Buzău 300 bolovani de sare anual, de la ocna Ghitioara.
     53.      1633 (7141) mai 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări a dîrvarilor m-rii Mislea, din satul Sineşti, jud. Prahova.
     54.      <1633> mai 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani, doi vecini din Româneşti şi aceluiaşi şi popii Muşat, ocină în Morteni, jud. Vlaşca.
     55.      1633 (7141) mai 6. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Cozia să stăpînească nişte rumâni din Săvestreni, care fugiseră în satele lui Teodosie logofăt.
     56.      1633 (7141) mai 6, Bucureşti. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Drăghici logofăt şi lui Ianiu postelnic din Pleşoi satul Stejarul, jud. Mehedinţi.
     57.      1633 (7141) mai 6, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Slătioare a patra parte din satul Stolniceni, dăruit de Ecaterina, doamna lui Alexandru Mircea voievod, ctitora mănăstirii.
     58.      1633 (7141) mai 8. Matei Basarab voievod întăreşte stăpînirea Episcopiei RSmnicului peste nişte vii de la Drăgăşani, în urma unei judecăţi cu Andrei spătar.
XIII
www.dacoromanica.ro
     59.      1633 (7141) mai 9, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana satul Tîntava, jud. Ilfov, cu rumâni, după judecata cu jupaniţa Elina, care avea satul de la Radu Şerban.
     60.      1633 (7141) mai 12. Matei Basarab voievod porunceşte ca Pătru şi copiii lui, ţigani ai m-rii Clocociov, să fie lăsaţi în pace de Giura şi de Desan din Slatina.
     61.      1633 (7141) mai 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Avram ş.a. ocine în Cătunul de Jos, Lupoaia, Burbi ş.a.
     62.      <Cca. 1633 mai 13— 1637>. Neagul, Ion, Radul Giurca ş.a. megiaşi din Slăviteşti vînd moşiile lor din Ostra lui Petre sluger.
     68.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Petre sluger ocină la Ostra, jud. Olt (Cu fotocopie în anexă, pl. V).
     64.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Petre sluger jumătate din satul Hăreşti, jud. Ilfov, cu rumâni.
     65.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte popii Gherghe din Sura, vii şi ocine la Cojmăneşti şi Slăvileşti.
     66.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Rîncăciov din jud. Muşeel şi Pădureţ, satul Neculeşti, jud. Vlaşca.
     67.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte dania făcută de părinţii săi jupaniţei Ivana la Studina Arvăteştilor şi îi întoarce partea luată de Preda spătar.
     68.      1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica şi surorii sale Ana, fiii lui Drăghici din Şomăneşti, nişte rumâni din Brădiceni şi Cîlnic.
     69.      1633 (7141) mai 14. Dobrin şi fiii săi se vînd rumâni cu ocina lor din Păuşe-şti lui Sima al doilea logofăt.
     70.      1633 (7141) mai 14. Jipa, fratele popii Stoica, vinde lui Sima al doilea logofăt o parte de silişte la Păuşeşti.
     71.      1633 (7141) mai 14. Luca, fiul lui Diicu, vinde lui Sima al doilea logofăt o parte de silişte la Păuşeşti.
     72.      1633 (7141) mai 14. Popa Mîrţîco din Mirău vinde lui Ratco postelnic din Cornet şi fraţilor săi ocini în Pădioari şi în Padina Stoeneştilor.
     73.      1633 (7141) mai 15, Bucureşti. Dobra, fiica lui Stoica şi alţii, vînd lui Tudosie mare spătar şi fiului său Preda postelnic ocină în satul Roşul cu trei rumâni.
     74.      1633 (7141) mai 15. Roxanda, fiica lui Preda, vinde lui Sima al doilea logofăt, partea ei de ocină din Cîrstieneşti.
     75.      1633 (7141) mai 15. Tudor logofăt din Bujorani vinde lui Iane paharnic o ţigancă.
     76.      1633 (7141) mai 16. Pădure paharnic, Nedelco postelnic ş.a. vînd lui Ior-gache vornic partea lor din satul Vîrleţi.
     77.      1633 (7141) mai 16, Bucureşti. Preda postelnic din Măneşti vinde lui Gligorie mare vistier şi soţiei lui, Cherana, moşie în Poiana, cu rumâni.
     78.      <1633> mai 16. Preda spătar lasă soţiei lui, Stanca, satele cu rumâni, moşiile, ţiganii şi alte averi ale sale.
     79.      1633 (7141) mai 17. Călin şi Udrea din Lăceni vînd lui Bunea logofăt partea lor de ocină din Lăceni.
     80.      1633 (7141) mai 17. Crăciun armaş vinde lui Bunea logofăt partea lui de ocină din Lăceni.
XIV
www.dacoromanica.ro
      81.      1633 (7141) mai 18. Vasilie spătar, fiul lui Muşat vistier, vinde popii Oprea din Piteşti, o delniţă la Izvorani, jud. Muşcel (Cu fotocopie în anexă, pl. VI).
      82.      1633 (7141) mai 18. Matei Basarab voievod întăreşte lui Barbu fost mare paharnic satele Ştubeiul şi Vîlcomul.
      88. 1633 (7141) mai 19. Matei Basarab voievod scuteşte de dări m-rea de la Gura Motrului.
      84.      1633 (7141) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea logofăt ocină cu rumâni la Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
      85.      1633 (7141) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Strîmbul pe Neagul rumânul şi fratele său, fiii lui Oancea din Prodileşti, care se răscum-păraseră de la egumenul Mardarie fără voia ctitorilor.
      86.      1633 (7141) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrişte din Şirineasa ocină în Foleştii de Jos.
      87.      1633 (7141) mai 28. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu vătaf de pos-telnicei satul Albuleşti, cu rumâni.
      88.      1633 (7141) iunie, Bucureşti. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Stanciu postelnic din Pade să stăpînească nişte rumâni din Corbi, jud. Vlaşca.
      89.      1633 (7141) <i u n i e> 4. Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, scrie celor 24 boieri, luaţi de Chisar paharnic în pricina cu satul Dobriceni, să jure drept.
      90.      1633 (7141) iunie 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Bărbuia şi Negoiţă, fiii lui Ştefan logofăt, nişte rumâni din Văleni, jud. Romanaţi.
      91.      1633 (7141) iunie 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Parepa postelnic scutirea de vinărici a viei sale din Dealul Tîrgoviştei.
      92.      1633 (7141) iunie 12. Dispod, nepotul popii Stan, şi fiul său Cîrstian vînd lui Stan postelnic ocină la Mătăseşti (Cu fotocopie în anexă, pl. VII).
      98.      1633 (7141) iunie 12. Mihai mare stolnic, Dumitru mare pitar, Stamate mare agă ş.a. boieri tocmelnici adeverează că ocinile din satul Fundeni, vîndute de Standul logofăt, aparţin lui Miho spătar.
      94.      1633 (7141) <iunie> 13. Tudoran pitar şi fiii săi dăruiesc m-rii Cotmeana satul Mogoşeşti, pe care-1 cotropiseră călugării de la m-rea Tutana.
      95.      1633 (7141) iunie 13. Voica Mircioaia din Grozeşti vinde lui Bunea logofăt partea ei de ocină din Lăceni.
      96.      1633 (7141) iunie 14. Vlad Petec vinde lui Stîngă o selişte de casă şi un loc <la Cîmpina>.
      97.      1633 (7141) iunie 14, Bucureşti. Matei Basarab voievod eliberează din rumânie, în urma unei judecăţi, nişte oameni din Ueşti şi Bărbuleşti, veciniţi cu sila de Hrizea vornic.
      98.      1633(7141) iunie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Turcineşti al m-rii de la Topolov, jud. Argeş.
      99.      1633 (7141) iunie 16. Episcopul Efrem al Buzăului hirotoniseşte pe popa Lăudat la Pîrscov, jud. Buzău.
      100.      1633 (7141) iunie 16, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru al doilea vistier ocină la Bîrzeşti, jud. Ilfov.
      101.      1633 (7141) iunie 16, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte lui Ursu căpitan de la Buzău să înapoieze lui Dumitru vistier morile şi viile de la Scurteşti.
      102.      1633 (7141) iunie 19, Bucureşti. Crăciun Papalea şi fiii săi Dumitru şi Vîlcul din Cîrsteneşti se răscumpără de rumânie de la Dumitru Dudescu vistier şi Radu Dudescu logofăt.
XV
www.dacoromanica.ro
     103.      1633 (7141) iunie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu vistier stăpînirea asupra lui Crăciun Papalea, confiscînd pe seama domniei boii cu care acesta încercase să se răscumpere din rumânie.
     104.      1633 (7141) iunie 20. Matei Basarab voievod judecă pricina dintre fiii lui Vlad Rudeanu logofăt pentru satul Cîrciumari, cumpărat de tatăl lor, hotărînd să fie fraţi deopotrivă.
     105. 1633 (7141) iunie  21,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod întăreşte
lui Oprea şi Ivan ocini şi vii, la Ylădeşti, jud. Vîlcea.
     106.      1633 (7141) iunie 23. Mănăilă, fiul lui Neagu din Lotru, închină părţile lui de moşie din Brezoi şi Yăsălat m-rii Cozia.
     107.      1633 (7141) iunie 25, Bucureşti. Grăjdana, jupîneasa lui Leca spătar, eliberează din rumânie pe sătenii din Cerbureni, jud. Argeş.
     108.      <Ante 1633 iunie 26>. Nan şi Buda cu fiii lor vînd lui Badea şi lui Cîrstea negustori din Brăila, ocină în laşul.
     109. 1633 (7141) iunie  26,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod întăreşte
prietenului său Badea negustorul din Brăila ocini în laşul, jud. Brăila.
     110. 1633 (7141) iunie  28,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod întăreşte
m-rii Bistriţa vinăriciul domnesc de la Ocnele Mari (Cu fotocopie în anexă, pl. VIII).
     111.      1633 (7141) iulie 1. Stanca Gogoiasa şi cu fiica ei Marena vînd lui Bunea logofăt ocină în Lăceni.
     112.      1633 (7141) iulie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia ocină la Brezoi.
     113. 1633 (7141) iulie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod eliberează după judecată pe sătenii rumâniţi din Dobricenii Măglaşi, jud. Vîlcea, ne scoşi de la maglă de Chisar Rudeanu paharnic.
     114.      1633 (7141) iulie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Giurcă clucer din Medvejde şi altora o ţigancă.
     115.      1633 (7141) iulie 5. Răvaş de şase boieri luaţi de m-rea Cozia şi de Drago-mir mare armaş pentru alegerea hotarelor dintre Siliştioara şi Vişina.
     116. 1633 (7141) iulie 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul domnesc de la Văleni, din Dealul Piteştilor.
     117.      1633 (7141) iulie 6, Bucureşti. Matei Basarab voievod încuviinţează eliberarea din rumânie a sătenilor din satul Polovinele, jud. Romanaţi, pe care-1 luase de la Necula vistierul şi îl dăruise pentru dreaptă slujbă lui Radu iuzbaşa din Tîrgşor.
     118.      1633 (7141) iulie 8. Radu din Sălătruc se învoieşte cu Radu din Şuiei pentru zestrea fiicei sale.
     119.      1633 (7141) <după iulie 8>. Radu, cu fiii săi, dă fiicei sale Sora o del-niţă şi un loc de arătură la Sălătruc.
     120.      <A n t e 1633 iulie 11 >. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cotmeana satul Mogoşeşti, jud. Muşcel, cu rumâni, în urma unor judecăţi.
     121.      1633 (7141) iulie 11. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Cotmeana să strîngă rumânii fugiţi din satul Mogoşeşti, de la gura Argeşelului, ce a fost dăruit mănăstirii de Tudoran pitar.
     122.      1633 (7141) iulie 12. Radu Buzescu mare ban al Craiovei împuterniceşte m-rea Topolniţa să ia dijma din satele Vlăşceni, Stîlbiţa şi Bucovăţ.
     123.      1633 (7141) iulie 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vaideei jumătate din satul Cetăţele, jud. Ialomiţa.
XVI
www.dacoromanica.ro
      124.     1633 (7141) iulie 15. Vlad al doilea armaş dă lui Hrizea fost mare vornic un ţigan în schimbul unui rumân, Radu din Prundeni, văr al lui Vlad.
      125.     1633 (7141) iulie 17. Rada, nepoata lui Baciul din Cîrlomăneşti, vinde lui Mihalcea căpitan din Pătîrlage ocină în Cîndeşti.
      126.     1633 (7141) iulie 21. Bobe din Negoeşti vinde fiilor lui Cîrstea din Tîrgşor ocina Sărasca.
      127.      1633 (7141) iulie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a sătenilor din Dobricenii Măglaşi, jud. Vîlcea, pedepsind pe Chisar paharnic care încerca să-i rumânească.
      128.      1633 (7141) iulie 27, Bucureşti Matei Basarab voievod întăreşte lui Ivan paharnic trei rumâni, în urma unor judecăţi.
      129.      1633 (7141) iulie 29, Bucureşti. Matei Basarab voievod scuteşte pe Vasile armaş din Stroeşti, jud. Gorj, de dări, pentru că l-a slujit în „ţări străine'.
      180.      1633 (7141) august 1. Matei Basarab voievod porunceşte bănişorilor din jud. Ilfov să nu mai prade pe rumânii din satul Chiselet al m-rii Radu Vodă.
      181.      1633 (7141) august 2. Neagomir judeţul şi Pană din Craiova vînd lui Iona-şco postelnic ocină în Bulzeşti.
      182.     1633 (7141) august 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Snagov satul Dobruşeşti, jud. Ilfov, scutindu-1 de dări şi slujbe.
      188.     1633 (7141) august 5, Bucureşti, Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Sfînta Troiţă, de lîngă Pîrvuleşti, vii în dealul Tîrgoviştei, scutindu-le de vinăriciul domnesc.
      134. 1633 (7141) august 8. Nistor vinde lui Andronie postelnic moşie la Boteni
      185.      1633 (7141) august 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudosie mare spătar şi fiului său Preda postelnic ocină în Roşiul, jud. Ilfov.
      136.      1633 (7141) august 10, Bucureşti. Stoica dărăbanţul şi fiii lui vînd lui Dumitru Dudescu vistier şi lui Radu logofăt ocină în Dudeşti.
      187.      1633 (7141) august 13, Bucureşti. Negoiţă postelnic dă lui Vădis-lav din Belcin părţi din satele Fîntîna, jud. Mehedinţi, şi din Salcea cu rumâni, primind în schimb ocină în satul Corbi, jud. Vlaşca.
      188.      1633 (7141) august 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod eliberează din rumânie satul Văcăreşti, jud. Olt, după mai multe judecăţi ale locuitorilor cu boierii Rudeni.
      189.     1633 (7141) august 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Mislea să-şi strîngă rumânii fugiţi din satul Cobia.
      140.     1633 (7141) august 27. Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă postelnic doi rumâni din Corbi, luaţi în urma unui schimb, de la Vădislav postelnic.
      141.      <Ante 1633 august 31> 7141. Stanciul, fiul popii Ghinu din Bujorani, dă popii Pătru din Rîmnic un codru de loc la Gîlmee, pe care tatăl său îl pusese mai înainte zălog.
      142.      <1633 septembrie 1 — 1634 august 31> 7142. Cartea jurătorilor în pricina dintre m-rea Mărgineni cu nepoţii lui Teofil călugărul pentru ocini din Vîrleţi, Vlădeni, vii şi ţigani.
      148.     <1633 septembrie 1 — 1634 august 31> 7142. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Mărgineni să ia dijma de pe ocinele de la Grămăditele şi Căpriorul.
      144. <1633 septembre 1 — 1634 august 31>              7142. Matei Basarab
voievod întăreşte m-rii Mărgineni ocine în Vîrleţi, Vlădeni vii şi ţigani.
XVII
www.dacoromanica.ro
     145.    1633 (7142) septembrie. Stana Roaba dă ocină din partea Tebească nepoatei sale Negrită.
     146.    1633 (7142) septembrie 8. Băcilă se vinde rumân cu toată partea sa de moşie de la Drăgăneşti lui Mihai postelnic din Roata.
     147.    <1633> septembrie 8. Tudosie spătar şi fiul său Preda postelnic vînd lui Gherghe logofăt satul Vîlcăneşti, jud. Ilfov.
     148.    1633 (7142) septembrie 10, Vădeni. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş şi egumenului Gligorie jumătate din vama de la Ocna Mică.
     149.    1633 (7142) septembrie 10, Galaţi. Matei Basarab voievod scuteşte satul Călimăneşti al m-rii Cozia de unele dări şi slujbe.
     150.    1633 (7142) septembrie 11, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Rusul, lui Stan, Toader şi Negoit, care au fost rumâni ai doamnei Stanca, răscumpărarea de la Mihai postelnic din Sărata.
     151.    1633 (7142) septembrie 14. Neagoe din Corşori vinde jupînesei Maria o delniţă în Stăneşti.
     152.    1633 (7142) septembrie 15. Vlad, fiul popii Stoilă, vinde lui Bunea logofăt ocină în Lăceni.
     168.    <1633> septembrie 18, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gligorie mare vistier şi jupaniţei lui, Cherana, ocină cu rumâni în satul Poiana, jud. Dîmboviţa (Cu fotocopie în anexă, pl. IX).
     154.    1633 (7142) septembrie 26. Teodosie călugăr cu preoteasa Anca şi fiii lor vînd lui Hrizea fost mare vornic o parte de vad de moară şi case în Fundeni.
     155.    1633 (7142) octombrie 3. Dionisie egumenul şi călugării de la Cozia se învoiesc cu rumânii din satul Studeniţa, al mănăstirii, să-şi respecte obligaţiile unii faţă de alţii şi să nu se mai pîrască.
     156.    1633 (7142) octombrie 9. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul Zosim de la m-rea Mislea să ia vamă de peşte şi bani de la balta Greaca, jud. Vlaşca.
     157. 1633 (7142) octombrie 10. Tănase vinde lui Mihai vie la Cîmpulung.
     158. 1633 (7142) octombrie 17. Arbănaş vinde lui Radu Răducii ocină la Bărăşti.
     159.    1633 (7142) octombrie 25. Yasile spătar vinde lui Alexe din Piteşti, o parte dintr-o vie părăsită la <Izvorani>.
     160.    1633 (7142) noiembrie 1. Pavel postelnic dă mărturie m-rii Snagov că a primit în schimbul ţigăncii lui Tătrade, Rada, o copilă de ţigan.
     161.    1633 (7142) noiembrie 14. Matei Basarab voievod reînoieşte dreptul m-rii Molomoc de a avea o slobozie din jos de oraşul Buzău.
     162.    1633 (7142) noiembrie 15. Ivaşco vornic lasă zestre fiicei sale Vlădaia, parte din Răteşti, ţigani, vite, stupi ş.a.
     168. 1633 (7142) noiembrie 17, Bucureşti.    Matei Basarab voievod
împuterniceşte pe Gherghe* fost al doilea vistier să readucă în rumânie pe sătenii din Jigo-rani, care se judeciseră trecind la călăraşi şi dărăbanţi.
     164.    1633 (7142) noiembrie 17. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Tudoran sluger să ia un sălaş de ţigani de la Yasile spătar.
     165. 1633 (7142) noiembrie 21, Bucureşti.   Matei Basarab voievod
întăreşte lui Gherghie fost al doilea vistier şi soţiei lui, Sofica, satul Vîlcăneşti pe Mostişte, jud. Ilfov, cumpărat de la Preda postelnic.
     166.    1633 (7142) noiembrie 22, Brîncoveni. Sfeia şi fiul ei Crăciun vînd lui Radu postelnic partea lor de ocină din Birza de Jos.
XVIII
www.dacoromanica.ro
     167. 1633 (7142) noiembrie    24, Bucureşti.      Matei Basarab  voievod
întăreşte lui Voia sutaş de roşii din Răşciori, jud. Ialomiţa, ocini în Căzăneştii de Jos şi Căzăneştii de Sus.
     168.      1633 (7142) noiembrie 26. Moga şi fiul său Ion din Brăneşti, jud. Dîmboviţa, se vînd rumâni lui Bunea logofăt (Cu fotocopie în anexă, pl. X).
     169. 1633 (7142) noiembrie    27, Bucureşti.      Matei Basarab  voievod
dăruieşte iuzbaşilor Chivul şi Stan seliştea Deduleştilor de lîngă Tîrgşor.
     170. 1633 (7142) noiembrie    29, Bucureşti.      Matei Basarab  voievod
întăreşte lui Radu, fiul lui Radu Praja, ocini la Bălţaţi, Măgureni şi Poeni.
     171. 1633 (7142) decembrie    10,  Bucureşti.     Matei Basarab  voievod
întăreşte m-rii Viforîta bălţile de la Ourguiaţi şi Vărăşti cu Sticleanul.
     172.      1633 (7142) decembrie 11. Stan şi Bulea, fiul lui Bulea din Fundeni, vînd lui Necula, nepotul lui Radu postelnic din Potoceni, şapte pogoane de vie în dealul Zoreştilor.
     173.      1633 (7142) decembrie 14. Radu, fiul lui Voicilă dăruieşte lui Tudor vornic şi jupînesei sale, Sava, moşie în Păcăleşti şi Păcureni, primind în schimb uneai.
     174.      1633 (7142) decembrie 15, Bucureşti. Avram şi fiii săi se vînd rumâni cu toată partea lor de moşie din Vaideei, lui Dragomir mare armaş.
     175.      1633 (7142) decembrie 19. Preda vornic vinde lui Mitrea pitar şi jupînesei sale Neacşa mai mulţi rumâni din Năpîrteni, cu delniţele lor.
     176.      1633 (7142) decembrie 23. Stanca vinde popii Vancea o livadă la Piscul Runcului.
     177. 1633 (7142) decembrie    28. Matei Basarab voievod voiniceşte satul
Rucăr să se răscumpere de rumânie de la fiicele domniţei Florica.
     178. 1633 (7142) decembrie    29,  Bucureşti.      Matei Basarab voievod
întăreşte lui Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui, Sofica, ocină cu rumâni la Jigo-rani, jud. Vlaşca.
     179. 1633 (7142) decembrie    31,  Bucureşti.      Matei Basarab voievod
întăreşte lui Iordache vornic din Glăvăneşti ocine în Berteşti, Brebu, Dobroteni, Vîrleţi, vii, locuri de case, vecini şi ţigani.
     180.      1634 (7142) <ianuarie — august>. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dan Botuşariul şi fratelui său Dumitru moşie în Budureşti.
     181.      1634 (7142) ianuarie 2. Radul cu soţia şi fiii săi vînd lui Gligorie mare vistier ocina lor cu rumâni şi vii din Săteni (Cu fotocopie în anexă, pl. XI).
     182.      1634 (7142) ianuarie 4, Bucureşti. Matei Basarab voievod închină m-rea Brădet metoh la m-rea Argeş, cu toate moşiile, rumânii şi ţiganii.
     183.      1634 (7142) ianuarie 6, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte egumenului Meletie Machidoneanul, tipograful, şi călugărilor de la m-rea Govora satul Govora scutit de dări şi slujbe.
     184.      1634 (7142) ianuarie 10. Stoica paharnic, fiul lui Vîlcul din Dragomireşti, vinde lui Costandin postelnic cinci pogoane de vie în dealul Loloeştilor.
     185.      1634 (7142) ianuarie 11. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş jumătate din vama domnească de la ocna din Tîrgovişte.
     186.      1634 (7142) ianuarie 11. Matei Basarab voievod Întăreşte m-rii Govora părţi în satul Nănişeşti, în urma unei judecăţi.
     187.      1634 (7142) <i a n u a r i e — a p r i 1 i e> 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Gligorie mare vistier şi soţiei sale Cherana ocină în Săteni, jud. Dîmboviţa.
XIX
www.dacoromanica.ro
     1S8.     1634 (7142) ianuarie 13. Oprea dăruieşte părintelui Filotei o jumătate de moşie din Seaca, iar cealaltă jumătate o lasă fiului său.
     189.     1634 (7142) ianuarie 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod redă m-rii Bistriţa: Balta Albă, girla Celeiul şi partea domnească de vinărici de la Ocnele Mari.
     190.     1634 (7142) ianuarie 14, Bucureşti. Lazăr logofăt, călugăr din Goruneni, jud. Vlaşca, vinde lui Calciul mare portar şi jupînesei sale Vasilia partea lui de ocină.
     191. 1634 (7142) ianuarie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ianiu logofăt din Odobeni moşie la Deduleşti, cu vii şi moară, în urma unei judecăţi.
     192.     1634 (7142) ianuarie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Lefter din Odobeni stăpînirea asupra unei părţi de ocină din Deduleşti.
     193.     1634 (7142) ianuarie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Ionaşco vătaf de aprozi din Vardeniţa satul Izvorul Alb, jud. Mehedinţi.
     194.     1634 (7142) ianuarie 21, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dima negustorul vii şi ocine în dealul Săsenilor, jud. Buzău.
     195.    1634 (7142) ianuarie 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte popii Costea din Piteşti moşie la Izvorani jud. Muşcel şi Pădureţ.
     196.     1634 (7142) ianuarie 22, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Yieroş ocină cu rumâni în satul Dobruşa, jud. Vîlcea.
     197.     1634 (7142) ianuarie 29. Matei Basarab voievod porunceşte să fie aduşi la divan mai mulţi săteni şi boieri din Polovragi, ca să se judece cu boierii din Pîrîieni, pentru satul Polovragi.
     198.     1634 (7142) ianuarie 30. Ştefu postelnic din Tămăşeşti şi jupîneasa lui Neacşa, vînd lui Ion Vrabie moşia lor din Cîrsteianeşti.
     199.     1634(7142) februarie 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă nişte ţigani, foşti ai lui Iane banul, dăruiţi de fiul său Apostol, care se turcise luînd numele de Curt Salam ceauş.
     200.     1634 (7142) februarie 15. Pătraşco din Bucşani şi jupîneasa lui, Maria, vînd lui Tudoran, fost mare sluger, un ţigan, care era fugit în Ţara Turcească.
     201.     1634 (7142) februarie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier ocini cu rumâni în Măneştii de Sus, jud. Dîmboviţa, şi în Cătun.
     202.     1634 (7142) februarie 19. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Radu Vodă şi pe egumenul Cozma să spargă zăgazul lui Ionaşco comis ca să poată trece apa la morile de la Glina.
     208.     1634 (7142) februarie 23. Drăghici logofăt vinde lui Neagu, Gherghe şi Antonie ocina lui din Popeşti (Cu fotocopie în anexă, pl. XII).
     204. 1634 (7142) februarie 23, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Dobre căpitan din Buneşti ocină la Pepeneşti, jud. Rîmnicu Sărat.
     206.     1634 (7142) februarie 24, Bucureşti. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Drăghici spătar şi Fota postelnic să-şi stăpînească rumânii din satul Cioceni, care încercaseră să se judecească.
     206. 1634 (7142) februarie 25. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Stanciu postelnic şi pe fraţii săi din Pîrîieni să-şi strîngă rumânii din Polovragi, care au fugit în alte sate.
XX
www.dacoromanica.ro
     207.      1634 (7142) februarie 25, Bucureşti. Matei Basarab voievod Întăreşte lui Stanciu postelnic, fraţilor lui şi vărului său, nepoţii lui Danciu Zamona, satul Polovragi, jud. Gorj, cu rumâni.
     208.      1634 (7142) februarie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod eliberează din rumânie pe sătenii din Vlădila, jud. Romanaţi.
     209.      1634 (7142) < m a r t i e 1>, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ilie postelnic ocine în Săcuieni, jud. Dîmboviţa.
     210.      1634 (7142) martie 3, Bucureşti. Ianiu, fiul lui Cornea din Comăţel, se învoieşte cu Gherghe fost al doilea vistier să stăpînească cîte o jumătate din satul Futeşti, jud. Ilfov.
     211.      1634 (7142) martie 3, Tîrgovişte. Stoica Boteanul şi alţii dau vărului lor Stoian o delniţă din Jugur în schimbul alteia din Mogoşani.
     212.      1634 (7142) martie 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Izvoranu, jud. Buzău, scutirea de unele dări.
     218.      1634 (7142) < m a r t i e 8>. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Mărgineni să ia dijmă de pe ocina de la Tătarul de Cîmpie şi de la Măgurele.
     214.      1634 (7142) martie 9. Pătraşco din Bucşani vinde lui Iane paharnic o copilă de ţigan.
     215.      1634 (7142) martie 11, Stroeşti. Dîrjilă şi alţi megiaşi vînd lui Udrea postelnic ocină la Stroeşti.
     216.      1634 (7142) martie 11. Tănasie paharnic din Bărbăteşti şi fiii lui vînd lui Vinlilă vătaf ocină la Berciugov.
     217.      1634 (7142) martie 11, Bucureşti. Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu logofăt din Desa partea cu rumâni din satul Găureni, jud. Dolj, care ajunsese pe seama domniei.
     218.      1634 (7142) martie 12. Stoica logofăt lasă nepotului său Gherghe agă moşia lui din Drăghineşti, jud. Vlaşca.
     219.      1634 (7142) < m a r t i e> 14. Radu Mînie vinde lui Ivan din Piteşti un loc Ia Gura Zlapiei.
     220.      <Ante 1634 martie 17>. Nistor, la moartea lui, lasă fiicei sale Maria jumătate din moşia sa de la Buneşti.
     221.      1634 (7142) martie 17. Vlad şi Troiţă, fiii popii Stroe, vînd Cherei şi soţului ei, Stănislav, o vie la Buneşti.
     222.      1634 (7142) martie 18, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte vameşilor de la vadul Nicopolului şi de la Zimnicea să nu mai împiedice m-rea Radu Vodă să-şi ia vama de peşte de la gîrla din satul Paraipani.
     228.      1634 (7142) martie 20. Negre din Joseni, vinde lui Radu postelnic vie în dealul Cîndeştilor.
     224.      1634 (7142) martie 26. Gherghe, Elina şi Dobra vînd lui Jipa postelnic ocină la Verneşti.
     225.      1634 (7142) martie 31. Iane zaraful din Bucureşti vinde lui Radu Dudescu logofăt ocină în Cojeşti jud. Ilfov.
     226.      1634 (7142) aprilie 2. Marco şi Rada îşi vînd părţile lor de ocină din Car-cadulea lui Lupul căpitan.
     227.      1634 (7142) aprilie 2. Sofica şi fiul ei Furdui vînd lui Miho fost mare spătar ocina lor din Fundeni.
     228.      1634 (7142) aprilie 10. Stanciul, fiul popii Mînea vinde lui Stamatie din Piteşti o parte de ocină din Slătioara.
XXI
www.dacoromanica.ro
      229.      1634 aprilie 10. Voicu başa vinde lui Miho al lui Geaimi o prăvălie <în Bucureşti).
      280.      1634 (7142) aprilie 10. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Mărgineni satul Moşeştii Pistruiului, jud. Rîmnicu Sărat.
      281.      1634 (7142) aprilie 11. Vlad al Manii Drujoiul vinde lui Lupu căpitan partea lui de ocină din Carcadulea, jud. Saac.
      282.      1634 (7142) aprilie 11. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana satul Turcenii, jud. Gorj, cu rumâni.
      288. 1634 (7142) aprilie 12. Preda clucer din Bîrseşti vinde lui Danciul logofăt din Pîrîieni ocine cu rumâni în Baia-
      284.      1634 (7142) aprilie 13. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Gri-gorie egumenul m-rii Argeş să strîngă rumânii mănăstirii, de oriunde îi va afla.
      285.      1634 (7142) aprilie 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier ocină cu rumâni în satul Cetăţeni, jud. Muşcel şi Pădureţ.
      286.      1634 (7142) aprilie 15. Pădure mărturiseşte că Braşov s-a răscumpărat din rumânie cu delniţa lui.
      287.      1634 (7142) aprilie < 16), Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa rumânii din satul Şăoşul, jud. Vîlcea, in urma judecăţii cu pîrgarii de la Ocnele Mari.
      288.      1634 (7142) aprilie 19, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreş te m-rilor Tutana şi Cotmeana cîte o jumătate din satul Mogoşeştii, pe Argeşel, cu rumâni, în urma unor judecăţi.
      289.      1634 (7142) aprilie 20. Dragomir Gîrjă din Trestieni vinde lui Sava postelnic din Negoeşti moşie în Trestieni, jud. Săcuieni.
      240.      1634 (7142) aprilie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Iane neguţătorul ocini cu rumâni în Tătărani, jud. Dîmboviţa, şi în Căpriorul.
      241.      1634 (7142) aprilie 20. Matei Basarab voievod scuteşte pe Mihăilă pîr-călabul de la Poenari, jud. Argeş, rumân al m-rii Vieroş, de dări şi slujbe.
      242.      1634 (7142) aprilie 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan, popii Teodosie şi lui Ivănuş ocine şi vii la Bîşcenii de Jos, jud. Saac.
      243.      1634 (7142) aprilie 21. Radu şi Trăistrăe din Pătîrlage vînd popii Mihai un pogon de vie paragină <la Zoreşti).
      244.      1634 (7142) aprilie 23, Bucureşti. Vasilie egumen de la m-rea Ani-noasa se învoieşte cu Dragul logofăt şi unchiul său, Stroe, să stăpînească o ocină de la Cislău, pe din două, în urma unei judecăţi.
      245.      1634 (7142) aprilie 25. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vieroş trei rumâni din Mărăcineni, jud. Muşcel, în urma unei judecăţi.
      246.      1634 (7142) aprilie 26, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vieroş un rumân din Poenari, în urma unei judecăţi.
      247.      1634 (7142) aprilie 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragul logofăt şi unchiului său Stroe ocină la Cislău, jud. Saac ş.a., vii şi ţigani.
      248.      1634 (7142) aprilie 28. Matei Basarab voievod întăreşte stăpînirea megia-şilor din Gureni, jud. Gorj, asupra satului, în urma judecăţii cu Miloş logofăt.
      249.      1634 (7142) aprilie 29, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte jupînesii Maria, fiica lui Stoica logofăt din Fărcaş, moşie în Bărcăneşti, cu rumâni şi ţigani.
XXII
www.dacoromanica.ro
      250.      1634 (7142) mai 1, Bucureşti. Jupîneasa Stanca cu fiii săi Coman comis, Andrei spătar, Pătraşco şi Mihai vînd lui Gherghie fost al doilea vistier, o vie fn Dealul Tîrgoviştei, cu livezi şi pomet (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII).
      251.      1634 (7142) mai 1, Bucureşti. Nedelco mare clucer, Vasile mare stolnic, popa Borcea clisiarh ş.a. dau mărturie pentru cele stabilite de Gherghe logofăt la moartea sa, privind împărţirea averii lui şi eliberarea rumânilor din Măgureni, jud. Prahova.
      252. 1634 (7142) mai 5. Matei Basarab voievod întăreşte posluşnicilor m-rii Rîncăciov, din satul Cîrstianeşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, scutirea de dări şi slujbe.
      253.      < 1634—1635> mai 5, Bucureşti. Matei Basarab voievod Întăreşte lui Tudor al doilea vornic, întors din pribegie, ocini în Răteşti, jud Saac, în Slăveşti, cu mori de meliţat ş.a., după pricinile avute cu Beldie Kelemen şi oamenii lui.
      254.      1634 (7142) mai 6. Gîrbu şi fratele său Gheorghe vînd lui Lupu căpitan ocină în Glaveş, jud. Săcuieni.
      255.      < 1634) mai 6. Brata şi Flama vînd lui Lupul căpitan toată partea lor de ocină din Glaveş, jud. Saac.
      256. 1634 (7142) mai 6. Monahul Sofronie dăruieşte schitului Răteşti ocină la Gomoeşti şi două pogoane de vie în Muşcel.
      257.      1634 (7142) mai 6, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte în urma unei judecăţi jupînesei Marga averea lăsată de soţul ei Lazăr paharnic.
      258.      1634 (7142) mai 7. Matei Basarab voievod voiniceşte pe Neofit, egumenul de la m-rea Menedic, să-şi ia înapoi stiharul de la popa Toma.
      259.      1634 (7142) mai 7. Matei Basarab voievod întăreşte lui Socol din Văleni o ocină In urma unei judecăţi.
      260.     1634 (7142) m a i 9. Răvaş domnesc de şase boieri hotărnici pentru moşia Gîndeni.
      261.      1634 (7142) mai 10, Bucureşti. Radu Năsturel fost mare logofăt, Gligorie mare logofăt, Teodosie fost mare logofăt ş.a. boieri judecă pricina dintre m-rea Bistriţa şi Buzinca mare comis pentru moşia Gîndeni, jud. Romanaţi.
      262.      1634 (7142) mai 10, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Pîrvu Dolofan logofăt din Stoeneşti ocine la Berislăveşti, jud. Argeş, ţigani ş.a.
      263.      < 1634 mai — 1635 decembrie) 10, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Necula pîrcălabul din Glogova, jud. Mehedinţi, vii în dealul Cîlceşti-lor şi al Racoţilor, precum şi nişte ţigani.
      264.      1634 (7142) mai 11. Ion, fiul lui Bodea, vinde lui Stanciu din Verneşti ocină în Săruleşti.
      265.      1634 (7142) mai 11. Vintilă din Bucu dă zestre fiicei sale Tudora ocină în Pupezeni şi în Bucu.
      266.      1634 (7142) mai 11. Matei Basarab voievod porunceşte roşilor din Buzău şi Rîmnic, chezăşii lui Pardos din Răduleşti, să vîndă moşiile, viile şi morile acestuia.
      267.      1634 (7142) mai 12, Bucureşti. Nedelco fost mare paharnic şi jupa-niţa lui, Frujina, vînd lui Iordache vornic loc cu pivniţă în Tîrgul de Sus.
      268.      1634 (7142) mai 12. Tudoran vinde cumnatului său Mânu şi lui Dragomir ocină în Lăzâreşti.
      269.      < 1634) mai 13, < C î m p u 1 u n g). Judeţul, pîrgarii, preoţii şi bătrînii din oraşul Cîmpulung scriu lui Matei Basarab voievod să judece pricina dintre <Pribeag> Şimon din Ţara Ungurească şi m-rea Brădet, pentru nişte ţigani.
XXIII
www.dacoromanica.ro
     270.     1634 (7142) mai 13. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Andrei al doilea sluger să ţină o vie la Copăcel.
     271.     1634 (7142) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Gîndeni, jud. Romanaţi, cu rumâni, în urma unei judecăţi.
     272.     1634 (7142) mai 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Stan al doilea vornic din Greci şi jupaniţei lui, Anca, doi rumâni.
     273.     1634 (7142) mai 18, T î r g o v i ş t e. Pribeag Şimon vinde lui Tudoran sluger o ţigancă.
     274.     1634 (7142) mai 20, Bucureşti. Dumitru judeţul şi 12 pîrgari întăresc Iui Stanciu vătaf şi jupînesei Iui, Mania, două locuri cu case în Bucureşti.
     275.     1634 (7142) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte jupînesei Anca satul Podrujani, jud. Dolj ş.a. sate cu rumâni şi ţigani cumpărate de soţul e Mihăilă postelnic şi fiul său Radu, în urma judecăţii cu nora ei Grăjdana şi nepoata sa Preda.
     276.     1634 (7142) mai 20, Bucureşti. Matei Basarab voievod (întăreşte eliberarea din rumânie a Iui Stan al doilea comis, a Iui Ţamblac şi a altor rude ale lor din Băileşti, jud. Dolj, pentru că au slujit domnului şi în pribegie.
     277.     1634 (7142) mai 22. Miho, fratele lui Chircă, vinde Iui Sima al doilea logofăt două fălci de loc la Păuşeşti.
     278.     1634 (7142) mai 22, Bucureşti. Radul armaş pune zălog la episcopul Efrem de Buzău un copil de ţigan, în locul unei ţigănci pe care i-o datora (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV).
     279. 1634 (7142) mai 25.        Dragoslav vinde popii Ivan un codru din Frumuşălu.
     280. 1634 (7142) mai 25,            Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui
Datco Robul moşie la Stănimirul de Jos, în urma unei judecăţi.
     281. 1634 (7142) mai 25,            Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui
Oancea din Scovîrdeni, jud. Ilfov, o ocină la Stănimirul de Jos, în urma unei judecăţi.
     282. 1634 (7142) mai 28.      Braţul logofăt vinde lui Neniul vornic, sol din Ţara
Moldovei, doi ţigani fugiţi în ţigănia domnească din Moldova.
     283.     1634 (7142) mai, 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod scuteşte m-rea Motru de unele dări.
     284.     1634 (7142) mai 30. Jupaniţa Vina, soţia lui Toma comis, Iasă moştenire fiului lor Mihai satul Vîltureni.
     285.     1634 (7142) mai 31. Despina şi soţul ei Dumitraşco vînd Iui Radu postelnic şi fraţilor lui ocină Ia Cîndeşti (Cu fotocopie în anexă, pl. XV).
     286.     1634 (7142) mai 31, Tîrgovişte. Pribeag Şimon din Săvestreni, din ţinutul Făgăraş, vinde Iui Tudoran sluger din Vlădeşti un sălaş de ţigani.
     287.     1634 (7142) mai 31. Episcopul Efrem al Buzăului cercetează pricina dintre Dragomir şi Buzea din Răteşti cu Radu căpitan din Deduleşti, pentru nişte mori.
     288.     1634 (7142) iunie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Iui Radu Dudescu logofăt ocine Ia Săcuiani şi Cojeşti jud. Ilfov şi un sălaş de ţigani.
     289.     1634 (7142) iunie 5. Hrizu vinde lui Ghinea din Turburea o moşie la Mnacile.
     290.     1634 (7142) iunie 5. Mircea vinde lui Ghinea din Turburea o moşie la Mnacile.
     291.     1634 (7142) iunie 5. Oprişea Zgăba vinde lui Ghinea din Turburea două locuri la Coasta lui Mihaiu şi la Mnacile.
XXIV
www.dacoromanica.ro
      292. 1634 (7142)   iunie  6, Bucureşti.     Matei   Basarab  voievod întăreşte
jupaniţei Stanca, fiica lui Oprea logofăt din Rătivoeşti şi fiilor ei, ocini la Negreni, Bă-deşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, la Brătiani jud. Argeş ş.a.
      293.      1634 (7142) iunie 7. Stroe postelnic din Greci, Radu postelnic din Farcaş şi alţi boieri hotărnicesc ocina m-rii Cozia de la Frăsinet, de aceea a lui Pîrvu din Comanca.
      294. 1634 (7142)   iunie  8, Bucureşti.      Matei  Basarab  voievod întăreşte
jupînesei Neacşa logofeteasa nişte ţigani, în urma unei judecăţi.
      295.      1634 (7142) iunie 11, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte Bisericii Domneşti din Bucureşti locul Bisericii doamnei Stana, distrusă de Sinan paşa.
      296. 1634 (7142)   iunie  11, Bucureşti.     Matei  Basarab  voievod întăreşte
m-rii Radu Vodă nişte rumâni din Critineşti, jud. Ilfov, care fugiseră peste Dunăre.
      297.      1634 (7142) iunie 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul Zosim şi pe călugării m-rii Mislea să-şi strîngă rumânii fugiţi din satul Pisculeşti.
      298.      1634 (714< 2» iunie 13, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea din rumânie a moşnenilor din Oteşani, jud. Vîlcea, care încercaseră în mai multe rînduri să se elibereze.
      299. 1634 (7142)   iunie  18, Bucureşti.     Matei  Basarab  voievod face răs-
punzători pe rumânii şi megiaşii din Critineşti, jud. Ilfov, pentru rămînerea lui Neacşul în sat, ca rumân al m-rii Radu Vodă, întru cît acesta încercase să se judecească.
      800.      1634 (7142) iunie 20. Călugării de la m-rea Ciolanu, împreună cu ctitorii ei, vînd lui Radu al doilea postelnic şi fraţilor săi o parte de ocină la Cîndeşti, pentru ca mănăstirea să-şi facă mori.
      801.      1634 (7142) iunie 20. Teodosie ieromonahul înfrăţeşte pe Miho fost mare spătar pe o biserică făcută de el în pădure la Grădişte.
      802.      1634 (7142) iunie 20. O parte a sătenilor din Vărăşti se obligă să plătească pentru tot satul, datoria făcută la Gherghe vistier, pentru plata dării mierei.
      808. 1634 (7142) iunie 20. Vasilie monah şi fratele său Mihail vînd mai multor boieri vie şi moşie în Cîndeşti.
      804.      1634 (7142) iunie 23. Stoica este silit de domnie să întoarcă banii pentru o parte de moară din Deduleşti vîndută lui Radu căpitan şi să o revîndă lui Buzea din Ră-teşti, care era mai volnic să cumpere.
      805.      1634 (7142) iunie 23. Văsiiu, fiul lui Oprică din Creaţa, vinde lui Para paharnic ocină în Şerbăneşti jud. Dîmboviţa.
      806.      1634 (7142) iunie 24. Paisie şi fiul său Anghel din Mihăeşti dau popii Ere-mia ocină şi vii la Şerbăneşti, ca să plătească datoria către Iova.
      307.      1634 (7142) iunie 24. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora satele Medvejdea, Malovăţul, jumătate din Cerneţi, Băloteşti şi Curiacea şi şase sălaşe de ţigani, dăruite de Udrişte din Drăgoeşti.
      308.      1634 (7142) iunie 24, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu din Cegani, jud. Ialomiţa, şi nepotului său, răscumpărarea din rumânie de Ia Stoica paharnic din Dragomireşti, jud. Ilfov.
      309.      1634 (7142) iunie 24, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudor comis din Izvor ocini cu rumâni la Băldeşti, jud. Olt, Silişteni, Ciutureşti, Ghimpaţi, precum şi o vie la Călineşti în Dealul Piteştilor.
      810.      1634 (7142) iunie 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bucovăţ viile şi vinăriciul domnesc de la Smîrdeşteţi, Pleşoi, Radovan, Bucovăţ şi Şitoaia.
XXV
www.dacoromanica.ro
      811.      1634 (7142) iunie 28, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora satul Nănişeşti, jud. Argeş, cu rumâni, socotind neîntemeiată stăpînirea Rudenilor.
      812.      1634 (7142) iunie 29. Răzvan căpitan dă mărturie egumenului Vasilie pentru un ţigan al m-rii Bistriţa.
      818.      1634 (7142) iunie 29. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Bucovăţ să ia dijma de pe ocina ei de la Povaru, jud. Dolj.
      814.      1634 (7142) iulie 1, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte birarilor să nu ia galbenul de fum şi birul moldovenesc de la oamenii Episcopiei din Buzău şi din Găvăneşti.
      815.      1634 (7142) iulie 2. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Duca legă-narul să ia o copilă de ţigan de la Tatul logofăt şi alta din ţigănia domnească de la Cîm-pulung.
      816.      1634 (7142) iulie 6. Matei Basarab voievod porunceşte pîrcălabului din Crătuneşti să mute toate ariile megiaşilor şi rumânilor lîngă sat, pentru ca toţi locuitorii să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de călătorii care sînt în trecere pe acolo.
      817.      1634 (7142) iulie 6. Matei Basarab voievod întăreşte lui Vlasie, fiul lui Oprea, ocină în Călineşti, jud. Argeş, în urma unei judecăţi.
      818.      1634 (7142) iulie 8. Stroe postelnic din Greci, Chirca paharnic din Păpă-lari, Stroe postelnic din Tomeni şi alţi boieri hotărnici aleg părţile de ocină ale m-rii Brîn-coveni şi ale megiaşilor din Svinteşti < în satul Potlogi).
      819.      1634 (7142) iulie 10, Bucureşti. Petre sluger şi Matei postelnic schimbă cu Jipa din Verneşti nişte ţigănci.
      820. 1634 (7142) iulie 10. Radul portar dă m-rii Govora un loc de grădină.
      821.      1634 (7142) iulie 10. Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei reînnoieşte şi înzestrează m-rea Stelea din Bucureşti, metohul m-rii Ivir de la Athos.
      822.      163< 4> (714<2>) < i u 1 i e> 10, Bucureşti. Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei repară şi reînchină, împreună cu episcopii şi egumenii, m-rea Stelea din Bucureşti la m-rea Ivir de la Athos.
      828.      1634 < iulie) 10, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Ivir de la Athos, ca metoh, m-rea Stelea, cu ocinile şi prăvăliile din Bucureşti, refăcute de mitropolitul Grigorie.
      824.      1634 (7142) iulie 11. Stan, fiul lui Costea din Brăneşti, cu fiul său Vlad, se vînd rumâni lui Bunea logofăt.
      825. 1634 (7142) iulie                     11, Bucureşti.     Matei  Basarab voievod întăreşte
jupînesei Maria şi fiului ei Ivan un vad de moară la Eşciori, pe apa Argeşului, în urma
unei judecăţi cu m-rea Tutana.
      326. 1634 (7142) iulie                     11, Bucureşti.     Matei  Basarab voievod întăreşte
lui Stan şi Badea, nepoţii lui Nechita vătaf, ocină la Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, în urma unei judecăţi cu Staico unchiul lor.
      827.      1634 (7142) iulie 15. Ionaşco logofăt cu soţia lui, Tudora, şi Nan cu soţia sa Stanca vînd popii Vancea ocina lor din Bogdăneşti.
      828. 1634 (7142) iulie                     15, Drăgoeşti.     Sima stolniceasa mărturiseşte că
Udrişte < postelnic din Drăgoeşti) a dăruit m-rii Govora satul Medvejdea, jumătate din Cerneţi, Băloteşti şi Curiacea şi şase sălaşe de ţigani.
      829. < 1634 după iulie 15). Sima stolniceasa mărturiseşte că Udrişte postelnic din Drăgoeşti a dăruit m-rii Govora nişte sate şi şase sălaşe de ţigani.
XXVI
www.dacoromanica.ro
     880.       1634 (7142) iulie 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod Întăreşte lui Dumitraşco şi Ionaşco postelnici, fiii lui Stanciu logofăt din Cepari, satele Băneştii şi Ohneştii, jud. Argeş, cu rumâni, în urma judecăţii cu Marica din Albeşti.
     881.       1634 (7142) iulie 16. Juplneasa Stanca din Voila şi fiul ei Mânui vînd m-rii Argeş un ţigan.
     832.       1634 (7142) iulie 18, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Spahiul ciohodar şi fratelui său o vie la Vîlsăneşti.
     833.       1634 (7142) iulie 20, Bucureşti. Mitropolitul, episcopii şi şase boieri de divan hotărăsc în pricina dintre Dumitraşco şi Ivaşco fiii lui Stanciul logofăt din Cepari, cu Maria din Albeşti.
     834.       1634 (7142) iulie 21. Mihalcea, fiul lui Stoian, cu fraţii săi vînd lui Brătianu ocină în Mierlari, jud. Ialomiţa.
     835.  1634 (7142)  iulie  25,     Bucureşti.  Matei  Basarab voievod întăreşte
                                                      m-rii Brîncoveni ocină în satul Potlogi, jud. Romanaţi.
     836.  1634 (7142)  iulie  25,     Bucureşti.  Matei  Basarab voievod întăreşte
lui Radul, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani, trei rumâni din Româneşti, în urma unor judecăţi cu fraţii săi vitregi.
     837.       1634 (7142) iulie 25. Matei Basarab voievod reînoieşte scutirea de dări şi obligaţii a satului Rucăr pentru a fi de paza muntelui, a vămii, a găzdui soli ş.a.
     838.  1634 (7142)  iulie  26,     Bucureşti.  Matei  Basarab voievod întăreşte
satului Dragoslavele, jud. Muşcel şi Pădureţ, scutirea de dări şi slujbe pentru că păzeşte scala şi plaiul din drumul Braşovului.
     839.       1634 (7142) iulie 28. Magdalina călugăriţa, fiica lui Mihalcea banul din Cocorăşti, dăruieşte m-rii Viforîta două sălaşe de ţigani.
     840.  1634 (7142)  iulie  30,     Bucureşti.  Matei  Basarab voievod întăreşte
lui Radu al doilea vistier ocini cu rumâni la Cocorăşti şi Stoeneştii de Jos, cumpărate de la Marica călugăriţa.
     841.       1634 (7142) iulie 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod porunceşte dijmarilor din judeţele Dolj şi Mehedinţi să nu ia dări din stupii, rîmătorii şi viile m-rii Tismana.
     842.  1634 (7142)  iulie  30,     Bucureşti.  Matei  Basarab voievod întăreşte
                                       m-rii Tismana satul Turcenii, jud. Gorj, cu rumâni, dania lui Pîrvu banul.
     843.       1634 (7142) august 1, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări a rumânilor m-rii Plumbuita, care se află lîngă mănăstire.
     844.       1634 (7142) august 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Ivaşco mare vornic, după înţelegerea acestuia cu jupaniţa Stanca, ocini cu rumâni la Ojogeni, Slătioarele de Jos şi Măraţi.
     845.       1634 (7142) august 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod reîntăreşte, în urma unei judecăţi, lui Sima al doilea logofăt moşii în Cîineşti şi Mănăileşti, cumpărate de la Radu Cotorogea.
     846.       1634 (7142) august 5. Vasile spătar vinde lui Radu Dudescu logofăt ocină în Stăneşti.
     847.       1634 (7142) august 5. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier jumătate de sat din Cocorăşti, jud. Prahova, cu rumâni şi ocină la Stoeneştii de Jos, cumpărate de la Marica călugăriţa.
     848.       1634 (7142) august 6. Voica, fiica lui Radu vistier, dăruieşte m-rii Căluiu moşie fără rumâni, în Broşteni.
                                                             xxvir
www.dacoromanica.ro
     849.     1634 (7142) august 7. Belciu, fiul lui Colţea din Horezu, vinde jupînului Vesii şi fiului său Grade 230 de stînjeni.
     850.     1634 (7142) august 7. Ghiorma din Glaveş vinde lui Lupul căpitan din Lapoş ocină în Cîrnitură.
     851.     1634 (7142) august 10, Bucureşti. Hrizea mare ban, Ivaşco mare vornic, Radu Buzescu fost mare ban ş.a. dregători dau mărturie în divan pentru satele lui Barbu clucer din Poiana, a cărui hrisoave au ars cînd i s-a jefuit casa.
     852.     1634 (7142) august 12, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte popii Neniţă din Fundeni, ocină la Găujani, jud. Rîmnicu Sărat şi Brăila, ce fusese vîn-dută pentru o duşegubină.
     853.     1634 (7142) august 15, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte stăpînirea lui Barbu clucer din Poiana, a cărui hrisoave fuseseră arse de jefuitori, peste satele Almajul, Scorila, jud. Mehedinţi ş.a. moşii şi ţigani.
     854.     1643 (7142) august 15. Matei Basarab voievod întăreşte <m-rii Sf. Ecate-rina> moşii la Jugureni şi Dragomireşti.
     355. 1634 (7142) august 19. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Iacov postelnic din Cernaia să ia nişte ţigani de la boierii din Mihăeşti, ca să nu să spargă sălaşul.
     856.     1634 (7142) august 20. Stanciu din Sărdăneşti vinde nepotului său Bade moşie în Gîrbovi.
     857.     1634 (7142) august 25. Sava din Văcăreşti schimbă o ţigancă cu Neacşu ceauş dîndu-i şi 5 ughi.
     858.     1634 (7142) august 26. Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu şi Gostea ocină cu rumâni în Şuiei, în urma unei judecăţi cu mama lor vitregă.
     859.     1634 (7142) august 30, Bucureşti. David din Vîlcăneşti şi Gîrstea dau mărturie lui Ilie postelnic din Gropşani pentru ocina şi rumânii din Ciumeşti vîndute de vărul lor Stroe postelnic din Braloştiţa.
     860.     1634 (7142) august 30, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier nişte ţigani (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI).
     861. <1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Anton, fiul lui Cernea stolnic dăruieşte ocine de la Topliceni cu vad de moară şi vie m-rii < Deduleşti> de la Gura Babei.
     362.     <1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Cernica şi fratele său Beliu vînd lui Radu şi Milea din Vaideel moşie în Năvîrteşti.
     363.     <1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Udrea din Băneşti vinde lui Panga din Călineşti ocină în Brăneşti, jud. Prahova.
     364. <1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Ilie vornic din Cor-neşti, Cîrstian vornic, Tănase paharnic ş.a. boieri tocmelnici mărturisesc că Vlaicu nu a avut ocină la Căpriorul.
     365.     < An te 1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Neacşa soţia lui Gherghe fost mare logofăt vinde lui Panga şi lui Comino neguţători din Călineşti, jumătate de sat din Brăneşti, jud. Prahova, şi ţigani.
     366.     < 1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Matei Basarab voievod întăreşte lui Panga şi Comino neguţători din Călineşti jumătate de sat din Brăneşti, jud. Prahova.
     367.     <1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul al doilea vistier ocină cu rumâni şi cu două vaduri de moară la Iacoveşti, jud. Vlaşca.
XXVIII
www.dacoromanica.ro
     868.    < 1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143. Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt ocină cu rumâni în satul Futeşti, jud. Ialomiţa.
     869.     1634 (7143) septembrie 3. Jupîneasa Păuna şi fiii săi vînd lui Preda vornic jumătate din moşia Moii de la Jiu.
     870.     1634(7143) septembrie 5, Bucureşti. Alexe, fratele lui Conda fost mare comis, eliberează din rumânie cîţiva săteni din Torsura de Jos.
     871.     1634 (7143) septembrie 5. Popa Lupu din Negoeşti cumpără mai multe locuri la Fîntînele, Cornet, Cincu ş.a.
     872. 1634(7143)   septembrie 5, Bucureşti.    Matei Basarab voievod
întăreşte lui Stanciu, fiul lui Dragotă, moşie în Crasna, jud. Gorj, vîndută de surorile sale în absenţa lui.
     878.     1634 (7143) septembrie 6. Matei Basarab voievod porunceşte dijmari-lor din jud. Muşcel să nu mai supere m-rea Vieroş cu dijmăritul, vinăriciul şi gorştina.
     874. 1634(7143)   septembrie 6, Bucureşti.    Matei Basarab voievod
întăreşte lui Radu al doilea postelnic şi fraţilor lui ocini la Cîndeşti şi la Cacaleţii din Coastă.
     875. 1634(7143)   septembrie 6, Bucureşti.    Matei Basarab voievod
iartă de rumânie pe Stoica, pe Moş ceauşul de mazili ş.a. locuitori din Băileşti, jud. Dolj, fără ocină.
     876.     <1634 după septembrie 6 — 1635 august 31> 7143. Manea şi Preda vînd lui Radu al doilea postelnic moşie la Cacaleţi.
     877.    1634 (7143) septembrie 8. Vintilă logofăt vinde lui Oprea mare agă şi lui Leca postelnic un sălaş de ţigani.
     878.    < 1634 septembrie — 1635 august) 8, 7143. Mavrodin vornic şi 12 boieri aleg ocina lui Grama pitar şi a altora la Creaţa de Sus şi Cătunul Tomei.
     879.     1634 (7143) septembrie 9. Matei Basarab voievod porunceşte la patru boieri să cerceteze pricina dintre Stanciu logofăt din Cîlceşti şi Matei, pentru o livadă din Mihăeşti.
     880.    1634 (7143) septembrie 11. Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Duca legănarul să ia o copilă de ţigan de la Tatul logofăt.
     881.     1634 (7143) septembrie 12, Bucureşti. Hrizea mare ban al Craiovei dăruieşte lui Gherghe spătar şi lui Petru postelnic ocini la Băleni.
     882.     1634 (7143) septembrie 14, Bucureşti. Matei Basarab voievod închină m-rea Slobozia lui Ianache cu satele Vaideei şi Cetăţele, ocine ş.a. m-rii Dohiaru de la Athos, luate pe seama domniei de la Ianache postelnic, care şi el le închinase mănăstirii.
     888.     1634 (7143) septembrie 18. Ivan cumpără de la Pascul fiul Bîrăi, moşie la Samara, în Gura Frăsinelului.
     884.     1634 (7143) septembrie 20. Matei Basarab voievod scuteşte satul Căli-măneşti al m-rii Cozia de unele dări şi slujbe.
     885.     1634 (7143) septembrie 27. Teodosie fost mare logofăt şi fiul său Preda postelnic vînd lui Ilie postelnic şi fraţilor lui, jumătate din satul Gropşani, cu rumâni.
     886.     1634 (7143) octombrie 1. Vasile spătar pune zălog la Tudoran pitar doi rumâni cu delniţele lor din Izvorani, pentru o datorie.
     887.     1634 (7143) octombrie 3, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin mare postelnic satele Gurguiaţi, Căscioarele, Cetăţelele ş.a. şi 25 sălaşe de ţigani.
XXIX
www.dacoromanica.ro
     888.    1634 (7143) octombrie 15. Curuia şi fiii săi Balica şi Nicola vînd lui Buliga căpitan moşie în Ergheviţa (Cu fotocopie în anexă, pl. XVII).
     889.    1634 (7143) octombrie 17. Radu, fiul lui Vîlcu Ciotei, vinde lui Sima al doilea logofăt moşie în Cîineşti. (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII).
     890.    1634 (7143) octombrie 20. Teodosie fost mare logofăt şi fiul său Preda postelnic vînd lui Gheoca neguţător satul Smîrdeşteţul, jud. Jiul de Jos, cu rumâni.
     891.    1634 (7143) octombrie 20. Stoica Rîbea vinde lui Stan călăraş la Rîm-nic, fiul lui Stan Vîlculescu, vie şi ţelină la Jideni.
     392.    < 1634 după octombrie 20 — 1635 august 31> 7143. Stoica Rîmbe dăruieşte lui Urse moşia sa de la Jideni.
     393.    < 1634 după octombrie 20 — 1635 decembrie>, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Căluiu satul Băjeniile, jud. Dolj, cu rumâni, ocine la Piscu şi o silişte în satul Broşteni.
     394.    < A n t e 1634 octombrie 22>. Dragomir şi Maria vînd lui Stepan partea lor de ocină din Pucheni.
     395.    1634 (7143) octombrie 22, Bucureşti. Răvaş de jurători ai lui Stephan şi Vlaicu pentru alegerea ocinii din Pucheni.
     396.    1634 (7143) octombrie 22. Stan, fiul lui Drăghici, dăruieşte lui Ghiorma clucer moşie la Stoiceştii de pe Mostişte.
     397. 1634 (7143) octombrie  23, Bucureşti.   Matei Basarab voievod
întăreşte m-rii Argeş satul Domneşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, cu rumâni, în urma unei judecăţi cu m-rea Radu Vodă.
     398. 1634 (7143) octombrie  23, Bucureşti.   Matei Basarab voievod
întăreşte m-rii Govora, daniile lui Udrişte postelnic în Cerneţi, Băloteşti, Curiaci ş.a. în urma judecăţii cu Teodosie spătarul şi Radu Buzescu banul.
     899. 1634 (7143) octombrie 24. Mihnea din Mirceşti vinde fiilor lui Mihalcea vornic vie şi loc.
     400. 1634 (7143) octombrie  31, Bucureşti.   Matei Basarab voievod
întăreşte lui Bunea logofăt de vistierie case cu pivniţă şi grădini în Tîrgovişte, în urma judecăţii cu cumnaţii săi, fiii lui Paraschiva fost mare logofăt.
     401.    1634 (7143) noiembrie 1, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte hotărîrea Măriei, fiica lui Staico din Bucov, în urma judecăţii cu ginerele ei Nedelco armaş, ca tot ce nu a dat de zestre Frujinei să stăpînească ea şi apoi să lase celeilalte fiice, Elina.
     402.    < 1634> noiembrie 2, Bucureşti. Maria fiica lui Staico postelnic din Bucov, lasă moştenire averile ei lui Ianiu spătar şi fiicei sale Elina.
     403.    1634 (7143) noiembrie 7, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Şandru şi Cîrstea din Poiana Mărului < ţinutul Braşov> Muntele Luţele.
     404.    < 1634> noiembrie 10. Cartea jurătorilor lui Stepan şi Vlaicul pentru o ocină la Pucheni.
     405.    < 1634—1635> noiembrie 10, Bucureşti. Badea postelnic vinde vărului său Ivaşco mare vornic ocine în Băleni.
     406.    <1634> noiembrie 18. Preda vornic face schimb cu m-rea Tismana dînd jumătate din satul Moii, cu rumâni, pentru jumătate din satul Nisip.
     407.    1634 (7143) noiembrie 21, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte jupaniţei Neacşa ocină cu rumâni în Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, hotărînd că tatăl ei Ianiu mare postelnic din Bolească a fost mai volnic să cumpere decît Oancea vornic.
XXX
www.dacoromanica.ro
     408.      1634 (7143) noiembrie 25, Bucureşti. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin al doilea postelnic ocină cu rumâni cumpărată In satul Văleni, jud. Muşcel şi Pădureţ. (Cu fotocopie in anexă, pl. XIX).
     409.      1634 (7143) noiembrie 26. Radu Mocanul ceauş şi Stana vtnd lui Costandin al doilea postelnic, vie in dealul Loloeştilor.
     410.      1634 decembrie 8, Bucureşti. Iane comis vinde lui Hrizea mare ban jumătate din satul Rumâneşti.
     411.      1634 (7143) octombrie 8, Bucureşti. Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Radu Vodă să strice morile lui Turturea paharnic, Paraschiva meşter ş.a. megiaşi din Glina, care înecau morile mănăstirii.
     412.      1634 (7143) decembrie 10, Bucureşti. Răvaş de 12 jurători pentru o moşie la Prisăceni (Cu fotocopie în anexă, pl. XX).
     418.      1634 (7143) decembrie 11. Stepan şi fraţii săi vînd lui Dorobanţu şi fratelui său Matei ocină în <Pucheni>.
     414.      1634 (7143) decembrie 12, Bucureşti. Neacşa, jupîneasa lui Gher-ghe fost mare logofăt înfiiază şi-i dăruieşte lui Radu Dudescu logofăt ocina ei din Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, iertînd pe toţi rumânii de rumânie.
     415. 1634 (7143)    decembrie 16,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod
întăreşte lui Nenciul vornic şi jupînesei lui, Neacşa o ocină la Nenciuleşti, jud. Ilfov, şi jumătate din baltă.
     416. 1634 (7143)    decembrie 16,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod
întăreşte scutirea de dări a unor vieri din Cîrciumari ai m-rii Snagov, numai să lucreze viile mănăstirii.
     417. 1634 (7143)    decembrie 18,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod
întăreşte lui Udrea logofăt şi jupînesei lui, Caplea, doi rumâni din Rădăcineşti.
     418. 1634 (7143)    decembrie 19,     Bucureşti. Matei  Basarab voievod
întăreşte lui Nenciul vornic, megiaşilor din Nenciuleşti, jud. Ilfov, şi m-rilor Cătălui şi Viforîta bălţile lor de pe apa Mostiştei, în urma unei judecăţi.
     419.      1634 (7143) decembrie 20. Jupîneasa Catrina din Rumceni şi fiii ei vînd lui Radu vistier ocina lor cu rumâni din Andreşeşti.
     420.      1634 (7143) decembrie 20. Negoslav din Dălbăneşti cu fiii lui se vînd rumâni lui Hrizea mare vornic.
     421.      1634 (7143) decembrie 20. Toader din Dălbăneşti se vinde rumân cu ocina sa lui Hrizea mare vornic.
     422.      1634 (7143) decembrie 25. Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin mare postelnic ocină cu rumâni în Sărata, jud. Buzău, cumpărată de la jupaniţa Maria din Bucov.
                                   DOCUMENTE FALSE
     I.     1633 (7141) aprilie 9. Stroe din Priboeni vinde lui Radu Gorun din Ţigăneşti, locuri în Gura Sămăilei. ş.a.
XXXI
www.dacoromanica.ro
                     RESUMES DES DOGUMENTS
     I.       5 janvier 1633 (7141). Plusieurs paysaiis de Drajna, de Stăneşti et de Nucet se vendent comme serfs < â l’ancien grand vornic Hrizea), quelques uns sans leur terre mais avec leurs femmes.
     2.10        janvier 1633 (7141), Căpreni. Stan Geangiu vend un terrain ara-ble au prătre Dumitru de Negovani.
     8.       12 janvier 1633 (7141). Vlaicul et son păre, le moine de Prisăceni, vendent 8 emplacements â Neagoe de Cîrligaţi.
     4.       19 janvier 1633 (7141), Bucarest. Le voivode Matei Basarab fait don au capitaine Iancu, pour fidăles Services et faits d’armes, de la terre de Micşuneşti, confisquăe â l’ancien tresorier Necula, qui avait combattu le prince.
     5.       25 janvier <â partir de 1633>. Tatul, fils du pâtre Oprea de Trăn-şani, vend â Mihnea, fils de Ghezdavu une terre dăfinie comme „part pour deux hommes”.
     6.       8 fevrier 1633 (7141), Bucarest. Le voivode Matei Basarab confirme, apres jugement, au marchand Ianiu une vigne dans le vignoble de Săteni, achetăe â un debiteur du second vornic Nenciu, qui voulait faire annuler la vente â son profit.
     7.       20 fă vri er 1633 (7141). Gherghe, fils du păre Soare vend au capitaine Dumbravă une terre „un sixieme de corde” — â Ţigăneşti.
     8.       24 f ăvrier 1633 (7141). Udrea, fils de Bran, vend â sa cousine Gherghina et au prâtre Stanciul dix arpents de terre â Brăneşti.
     9.       26 f 6 v r i e r 1633 (7141). Le messager (olăcarJ Radul vend â Lazăr de Bărăşti une terre ă Gudăreşti.
     10.       9 marş 1633 (7141). Paraschiva de Rlmnicu Vîlcea, Stoica al Coandei et d’autres vendent des terrains â Opriş, fils de Şărboiul.
     II.       10 marş 1633 (7141). Le postelnic Ionaşco, fils du logothăte Miroslav, revend aux moşneni (paysans libres) de Păşcani la terre que sa măre leur avait achetăe.
     12.       13 marş 1633 (7141). Le Voîăvode Matei Basarab exempte le village de Span-ţov de certaines contributions et corvăes â la demande de Hozun Mustafa (Photocopie en annexe, pl. I).
XXXII
www.dacoromanica.ro
      13.      15 marş 1633 (7141). Le voîăvode Matei Basarab confăre, aprăs jugement, au monastăre de Bistriţa le droit de reprendre ses serfs de Şăoaş emmenes abusivement par le logothăte Teodosie Rudeanu ă Cacaleţi.
      14.      15 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab accorde au monastăre de Dealu Ies revenus princiers des vignobles de Solomon appartenant au monastăre, ainsi que ceux de toute vigne plantăe aprăs dăfrichage.
      15.      15 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme l’affranchissement de plusieurs serfs de Bîrcoveni, qui se sont rachetăs, du temps du prince Lăon, de chez Barbu, fils du postelnic Dulce.
      16.      <Du 15 m ars — 31 a o Cl t 1633> 7141. Le voîăvode Matei Basarab-confirme au monastăre de Cirnu d’anciennes donations faites â Tega et dans Ies vignobles de Jugu-reni, par le grand logothăte Lupu.
      17. 16 marş 1633     (7141),                          Bucarest.  Le voîăvode Matei  Basarab confirme
au monastăre de Tismana la donation princiăre de sel ă prendre aux salines de Ocna Mare.
      18.      18 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode confirme au postelnic Standul de Pîrîiani l’achat d’une terre en laniăre (funie) avec vigne, verger, etc. â Băeşti, ainsi que celui d’une familie de tziganes.
      19.      21 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au vornic Preda de Ceplea des achats ainsi que ses biens hărăditaires de Stîngăceaua et des tziganes. Oprian de Negoeşti est răduit au servage sans son lot.
      20. 23 marş 1633     (7141),                          Bucarest.  Le voîăvode Matei  Basarab confirme
au                        porte-drapeau (stegar) Stoica l’achat d’une  vigne en friche â Bîrca du district
de Dolj.
      21.      23 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme ă Stoica le legs, fait aprăs adoption, par l’aga Suţu, de sa terre de Dîlga.
      22.      <Avant le 26 marş 1633>. Le voîăvode Matei Basarab confere, aprăs jugement, aux nonnes de Viforîta, le droit de prălever la dîme sur leure biens de Gurguiaţi et de Vărăşti.
      23.      26 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab enjoint aux vameşi (collecteurs) de Comăţel et de Ciocăneşti de ne plus prălever de dîmes des marais de Gurguiaţi et de Vărăşti, car le monastăre Viforîta en est exemptă.
      24.      26 marş 1633 (7141). Billet prin cier designant Ies cojureurs du monastăre Radu Vodă et de Stoiana Roaba (l’esclave), au sujet d’un terrain â Glina.
      25.      26 marş 1633 (7141). Le voîăvode Matei Basarab enjoint aux serfs du monastăre Radu Vodă, du village de Paraipani, qui s’etaient engagăs aux armăes, d’avoir â remplir leurs obligations envers le monastăre, le prince n’acceptant pas â son service Ies serfs d’un monastăre.
      26.      28 marş 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab exempte de contributions et de corvăes Ies colibaşi habitant prăs du monastăre Plumbuita de Colen-tina, afin qu’ils ne soient qu’au service du monastăre. (Photocopie en annexe, pl. II).
      27.      28 marş 1633 (7141). Le voîăvode Matei Basarab exemple de contributions et corvăes tous Ies serfs du monastăre Topolniţa, enfuis â l’ătranger, s’ils răintăgrent le village de Şovîrligu, et se remettent au service du monastăre. (Photocopie en annexe, pl. III).
      28.      30 marş 1633 (7141). Le voîăvode Matei Basarab interdit aux collecteurs et aux stolnici (intendants) de Comăţel de pănătrer au village de Chiselet, qu’il remet sous la juridiction du monastăre Radu Vodă, auquel il incombe de nommer un pircălab.
      29.      3 a vrii 1633 (7141). Cîrstian, fils de Micul Flamii de Glaveş ainsi que Marco vendent des terrains de Cîrnitura au capitaine Lupul de Lapoş.
3 — Documente-România — c. 1359
XXXIII
www.dacoromanica.ro
      80.       3 a vrii 1633 (7141). Stănciucul du village de Lipia vend â maître (jupln) Ivan de Piteşti un terrain k Samara.
      81.       4 <a vrii — decembre 1633>, Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confirme k Ivan Cortofleş l’achat d’un lot (delniţă), sans serfs, k Izvorani.
      82.       8 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confirme au diacre Stanciul l’achat de plusieurs terrains k Bogăteşti et dans le vignoble d’Izvorani.
      88.10        a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le spathaire Andră, fils de feu le grand logothkte Vlad Rudeanul, reconnalt aprks jugement, que le second postelnic Drăguşin est plus en droit que lui d’acqukrir Ies terres qu’il avait achetâes k Deleni, et consent k âtre rembursk.
      84. 10 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au monastkre Radu Vodă, aprks jugement, trois serfs de Critineşti.
      85.10        a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confirme au monastkre Radu Vodă une terre a Glina, district d’Ilfov, aprks jugement, avec la fille de MSnjina, Stoiana Roaba (l’esclave).
      86.       11 a v r i 1 1633 (7141), Bucarest. Necula et son frfcre Radu vendent au logothkte Sima la part de terre non dklimitke qu’ils ont k Păuşeşti.
      87.       20 a v r i 1 < a p r k s 1633>. Balotă et Dobre vendent k Costantin, fils du grec Cîrstea, une terre k Trănşani d’une ktendue comme «la part d’un homme ».
      88.       25 a vrii 1633 (7141). Le paharnic (kchanson) Stamatie reconnalt avoir regu la somme de 93 ughi pour l’affranchissment du village de Bîlta.
      89.       26 avri 1 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab mande aux cămăraşi (intendants des salines) de Ocna Mare de remettre au monastkre de Tismana Ies 800 blocs de sel qui lui sont alloues. (Photocopie en annexe, pl. IV).
      40.       26 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme la moitik du village de Prisăceni au monastkre de Stelea, devenu par Ies soins du mktro-polite Grigore sikge de la Mitropolie a Bucarest.
      41.       29 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab exempte de contributions et de corvkes le village de Flămînzeşti afin qu’il soit au service du monastkre d’Argeş.
      42.       30 a vrii 1633 (7141). Le voîkvode Matei Basarab confere au monastkre de Bistriţa le droit de reprendre des tziganes, qui se trouvent chez le spathaire Andrei Rudea nul, ou d’en obtenir d’autres en kchange.
      48. 30 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au monastkre de Bistriţa le village de Costeşti, du district de Vîlcea, en l’exemptant de toutes Ies contributions et corvkes.
      44.       30 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme, aprks jugement, au monastkre de Codmeana le village de Călugăreni sur le Neajlov avec ses serfs.
      45.       30 a vrii 1633 (7141), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au monastkre de Cozia le village de Călimăneşti en l’exemptant de contributions, afin qu il soit au service du monastkre et entretienne la grande route.
      46.       30 avri 1 1633 (7141), Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confere au monastkre Radu Vodă le droit de retenir en servage tous Ies habitants de son village de Paraipani, hormis ceux qui s’y sont ktablis aprfcs le « servage de la gfebe t kdictk par Michel le Brave.
      47.  mai 1633 (7141). Le prâtre Mîrsca vend a Rateu sa terre de Mirăul.
XXXIV
www.dacoromanica.ro
      48.       1-er m a i 1633 (7141), Bucarest. Billet princier ătablissant Ies cojureurs requis par le village de Văcăreşti, du district d’Olt, afin de jurer s’il s’est asservi au logo-thăte Tudosie, de son plein gri ou contraint.
      49.       1-er mai 1633 (7141). Le voîevode Matei Basarab confăre â Ivan et â Oprea du village de Vlădeşti, district de Vîlcea, le droit de prendre dans le haras du monastăre de Cozia, des chevaux, en âchange des leurs, que le monastăre a vait câdâs sans aucun droit.
      50. 3 mai 1633 (7141), Bucarest. Chirano vend â Marin Mustas une terre â Draghieşti, qui avait appartenu ă la nonne Mărie.
      51.       3 mai 1633 (7141). Le voîâvode Matei Basarab enjoint â Epuraş de Buzău de remettre trois actes de possession, restăs chez lui, aprăs la perte de son procăs avec l’ar-chevechâ de Buzău au sujet des biens laissăs par le moine Larion.
      52.       4 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab accorde â l’ăvâchâ de Buzău une rente annuelle de 300 blocs de sel, ă recevoir des salines de Ghitioara.
      53. 5 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab exempte de contributions et de corvâes Ies dirvari (hommes de charge) du village de Sineşti afin d’âtre uniquement au service du monastăre.
      54.       5 mai <1633>, Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme ă Radu, fils du logothăte Dumitru de Piscani, l’achat de deux serfs de Româneşti, sans terre, ainsi qu’un terrain, achetă de compagnie avec le pretre Muşat, â Morteni, district de Vlaşca.
      55.       6 mai 1633 (7141). Le voîâvode Matei Basarab confăre au monastăre de Cozia le droit de reprendre ses serfs, enfuis, malgră l’opposition du spathaire Andrei Rudeanul, chez lequel ils se trouvaient.
      56.       6 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab fait don, avec l’assentiment de son conseil, du village princier Stejarul, district de Mehedinţi, au postelnic Ianiu de Pleşoi et au logothăte Drăghici pour Services rendus en pays âtrangers.
      57.       6 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab rend, aprăs jugement, au monastăre de Slătioare le don fait jadis par la princesse Catrine, âpouse du voîevode Alexandre II Mircea l’Ancien, au village de Stolniceni.
      58.       8 mai 1633 (7141). Le voîâvode Matei Basarab confirme â l’âvechâ de Rîm-nic, aprăs litige avec le spathaire Andrei, des vignes dans le vignoble de Drăgăşani.
      59.       9 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab rend au mo-nasture de Tismana le village Tlntava, district d’Ilfov, ancien don du stolnic Sîrbul, que le voîăvode Radu Şerban avait donnâ, en mâconnaissant ce don, â dame Elina, măre du postelnic Constantin < son fils>.
      60.       12 mai 1633 (7141). Le voîevode Matei Basarab dâfend â Giura, neveu du logothăte Neaniu de Muţi et â Desan de Slatina de răclamer Ies enfants et la femme du tzigane Patru, que celui-ci avait achetăe avant la naissance des enfants.
      61.       12 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme â Avram, â sa femme Roxa et â ses frăres, des biens hârităs et achetăs â: Cătunu, Bîrîiac, Burbi, Groşi et Şovama.
      62.        < V e r s le 13 m a i 1633, avant 1638>. Neagul et d’autres megiaşi (pay-sans libres) de Slăviteşti vendent au sidger Petrea des terres, qu’ils avaient achetâes â Ostra.
      68.13         mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au sulger Petrea l’achat d’une terre â Ostra, aprăs litige avec Ies parents du vendeur, le dâfunt Preda Cherbeleţ. (Photocopie en ennexe, pl. V).
XXXV
www.dacoromanica.ro
      64.13  mai    1633 (7141),   Bucarest.  Le  vo'ievode Matei Basarab confirme au
sulger Petrea la moitiâ du village de Hăreşti, aprfes litige avec Ies serfs, qui revendiquaient leur liberte, obtenue par duperie, du voiăvode Gavril Movilă.
      66. 13    mai 1633 (7141),   Bucarest.  Le  voîâvode Matei Basarab  confirme au
pretre Gherghe de   Sura des vignes et des terrains achetăs â Cojmăneşti et Slăvileşti.
      66. 13    mai 1633 (7141),   Bucarest.  Le  voiăvode Matei Basarab  confirme au
monastăre de Rîncăciov du district Muşcel et Pădureţ le village Neculeşti du district de Vlaşca.
      67.      13 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voiâvode Matei Basarab confirme la donation faite par ses parents ă dame Ivana de Vlăduleni, sa filleule, â Studina Arvă-teştilor et la remet dans ses droits, aprfes litige avec le spathaire Preda.
      68.13       mai 1633 (7141), Bucarest. Le voiăvode Matei Basarab confirme â Stoica et ă sa soeur Ana, enfants de Drăghici de Şomăneşti, des terres et des serfs qu’ils ont asservis â Brădiceni et Clinic.
      69.      14 mai 1633 (7141). Dobrin et ses fils de Păuşeşti s’asservissent, avec leur terre, au second logothfete Sima.
      70.      14 mai 1633 (7141). Jipa, frăre du prâtre Stoica, vend au second logothăte Sima un emplacement de maison â Păuşeşti.
      71.      14 mai 1633 (7141). Luca, fils de Diicu, vend au second logothăte Sima un emplacement â Păuşeşti.
      72.      14 mai 1633 (7141). Le prâtre Mîrţico de Mirăul vend au postelnic Ratco de Cornet ses terres de Pădioari et de Padina Stoeneştilor.
      73.15 mai 1633 (7141), Bucarest. Dame Dobra, avec ses fils et ses neveux, vend la part lui revenant de son pfere Stoica de Roşu, avec serfs, au grand spathaire Tudosie.
      74. 15 mai 1633 (7141). Roxanda, fille de Preda, vend la part qui lui revient d’une lanifere de terrain (funie) â Cîrstieneşti au second logothfete Sima.
      76.      15 mai 1633 (7141). Le logothăte Tudor de Bujorani vend une tzigane, Voica au paharnic (âchanson) Iane, lui râservant le droit d’achat pour le fils de la tzigane.
      76.      16 mai 1633 (7141). Le paharnic (ăchanson) Pădure, Ies postelnici Nedelco et Mihai, ainsi que Stoica et Preda vendent au vornic Iorgache leur part de terre â Vîrleţii.
      77.      16 mai 1633 (7141), Bucarest. Le postelnic Preda de Măneşti, fils du postelnic Badea de Bucşani, vend au grand trăsorier Gligore, ainsi qu’ â sa femme Cherana un terrain en lainifere (funie) â Poiana.
      78.      16 m a i < 1633). Le spathaire Preda d’Albeşti lfegue ă sa femme Stanca Ies villages rachetâs avec son argent â elle et prăcise ce qui lui revient en cas de dâcfes de leurs enfants.
      79.      17 mai 1633 (7141). Călin et Udrea vendent au logothăte Bunea leurs parts de terre de Floceasca â Lăceni.
      80.      17 mai 1633 (7141). L’armaş Crăciun vend au logothăte Bunea sa part de terre de Floceasca â Lăceni.
      81.      18 m a i 1633 (7141). Le spathaire Vasile, fils du vistier (trăsorier) Muşat, vend au prâtre Oprea de Piteşti un lot â Izvorani. (Photocopie en annexe, pl. VI).
      82.      18 m a i 1633 (7141). Le voiăvode Matei Basarab rend ă l’ancien grand paharnic (âchanson) Barbul Ies villages Vîlcomul et Ştubeiul, dont le grand comis Conda, âpoux de sa cousine, en avait fait don au monastăre Jitiianu, malgră que sa femme ne lui en eClt laissâ que l’usufruit.
      83.      19 mai 1633 (7141). Le voiăvode Matei Basarab exempte le monastăre de Gura Motrului d’amendes, de corvâes et de contributions y compris de chevaux de poşte.
XXXVI
www.dacoromanica.ro
      84.       20 mai 1633 (7141), Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confirme au logothfete Bunea une terre avec serfs ă Grădiştea de Jos, du district de Vlaşca, apfes litige d’asservissement.
      85.       20 m a i 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab, â la demande des descendents des fondateurs du monasfere Strîmbul, remet en ătat de servage, Ies fils d’Oprea de Prodileşti, qui s’âtaient affranchis avec l’unique accord de l’hâgounfene.
      86.       20 mai 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme â Udrişte de Şirineasa un terrain achefe par son pâre â Foleştii de Jos, apfes contestation de la vente, faite par le gendre du vendeur.
      87.       28 mai 1633 (7141). Le vo'iăvode Matei Basarab fait don au chef (vătaf) des postelnicei Radul du village d’Albuleşti en fixant Ies redevances des serfs.
      88.       J u i n 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confere au postelnic Stanciul de Pade le droit de conserver ses serfs de Corbi, district de Vlaşca, que son neveu Hamza avait affranchis â son insu.
      89.       4 <juin> 1633 (7141). Le mătropolite Gfegoire de Valachie, exhorte Ies 24 boyards cojureurs, requis par le paharnic (âchanson) Chirca Rudeanul en litige avec le village de Dobriceni, de jurer sans duplicitâ, sous peine d’anath&me.
      90.       5 j u in 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme aux fils du logothâte Ştefan de Văleni, deux serfs, apfes litige de servage.
      91.       5 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab exempte de la redevance princiare Ies vignes du vignoble de Tîrgovişte, appartenant au postelnic Parepa.
      92.       12 j uin 1633 (7141). Dispod, neveu du prâtre Stan, et son fils Clrstian ven-dent au postelnic Stan leur terre de Mătăseşti. (Photocopie en annexe, pl. VII).
      98. 12 juin 1633 (7141). Six boyards cojureurs, dăsignăs par le voîăvode, dăci-dent au sujet de l’âtendue d’une terre vendue par le logottfete Stanciul et Ies siens â l’an-cien grand spathaire Miho.
      94.       13 <juin> 1633 (7141). Apfes avoir repris, par jugement, au monasfere de Tutana le village Mogoşeşti, le pitar Tudoran ratifie la donation faite par ses ancâtres au monasfere de Codmeana.
      95.       13 juin 1633 (7141). Voica Mircioi de Grozeşti vend au logothăte Bunea toute sa part de terre de Lăceni ă Floceasca.
      96.       14 juin 1633 (7141). Vlad Petec vend â Stingă, fils d’Armenili, un emplace-ment de maison avec un terrain dăfrichă, labourable et un pfe <â Cîmpina>.
      97.       14 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab, tenant compte du jugement des cojureurs, rend la liberfe â Stanciul de Ueşti, â Cazan et â Stan de Bărbuleşti, asservis abusivement par le grand vornic Hrizea sur sa terre de Bucşani.
      98.       15 j u i n 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au monasfere <Flămînda> du Topolov Ies franchises accordees depuis sa fondation, pour le village de Turcineşti.
      99.       16 juin 1633 (7141). L’archevâque Efrem ordonne prâtre Lăudat en le nom-mant â Pîrscov, au district de Buzău.
      100.       16 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme, apfes jugement, au second vistier (tfesorier) Dumitru Dudescu Ies achats faits â Bîrzeşti, district d’Ilfov.
      101.       16 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab fetracte la donation faite au capitaine Ursu de Buzău, le dâdommage et lui intime de rendre au
                                                                                                    XXXVII
www.dacoromanica.ro
second vistier (trfeorier) Dumitru Dudescu Ies vignes et le moulin de Scurteşti, objets du don.
      102.      19 juin 1633 (7141), Bucarest. Crăciun Papalea et ses fils quoique ayant obtenu 12 cojureurs afin de prouver qu’ils sont des paysans libres, prâfărent, vu Ies dăpenses, s’accorder avec le vistier Dumitru Dudescu pour leur affranchissement.
      103.      20 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voi'âvode Matei Basarab confirme au trăsorier Dumitru Dudescu le serf Crăciun Papalea, qui avait induit le Conseil en erreur en prâtendant etre paysan libre, ce pour quoi il lui înflige une amende etle fait corriger.
      104.      20 juin 1633 (7141). Le vo'iâvode Matei Basarab confirme le jugement rendu par le mâtropolite, Ies âvâques et Ies boyards qu’il avait dâsignâs pour râgler le litige oppo-sant entre eux Ies fils du grand logothăte Vlad Rudeanu au sujet du village Cîrcimari.
      105. 21 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voiâvode Matei Basarab confirme â Oprea et â son beau-păre Ivan, marchand de Vlădeşti, des terrains, des vignes et des vergers achetâs ă Coasta Turburei et autres.
      106.      23 juin 1633 (7141). Mănăilă, fils de Neagul de Lotru, fait don de ses terres de Brâzoi et de Văsălat au monastăre de Cozia.
      107.      25 juin 1633 (7141), Bucarest. Grăjdana, veuve du grand spathaire Leca, affranchit le village de Cerbureni, dont son mari lui en avait laissâ la juissance.
      108.      (Avânt le 26 juin 1633>. Nan, son frăre Buda, et toute sa maison ven-dent leurs terres de laşul â Badea et ă Cîrstea, marchands de Brăila.
      109. 26 juin 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme â «son ami» le marchand Badea de Brăila des terres achetees â laşul, dans le district de Brăila.
      110.      28 juin 1633 (7141), B u c a r e s t. Le voîâvode Matei Basarab accorde au monastăre de Bistriţa la redevance sur le vin du vignoble d’Ocna Mare. (Photocopie en annexe, pl. VIII).
      111.      1-er j u i 11 e t 1633 (7141). Stanca Gogoiasa et sa fille Marena vendent une terre sans serfs, â Lăceni, au logothăte Bunea.
      112.      3 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voivode Matei Basarab confirme au monastfere de Cozia la donation faite par Mănăilă â Brâzoi et sur le Văsălat.
      118. 3 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab rend justice aux paysans de Dobricenii Măglaşi, qui avaient âtâ asservis par Chirca comis et Chisar paharnic Rudeanul, sans que ceux-ci eussent râspectâ Ies obligations prises.
      114. 3 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au clucer Giurca de Medvejde et â Lupul de Zăgaia la tzigane Anca, aprăs litige avec Necula de Glogova.
      115.      5 juillet 1633 (7141). Billet princier âtablissant 6 boyards pour dâlimi-ter Ies villages de Siliştioara et de Vişina, litige opposant le monastăre de Cozia au grand «urmaş (prâvdt) Drago mir.
      116.5       juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab accorde au monastăre de Tutana la redevance princiare sur le vin â Văleni, vignoble de Piteşti.
      117.6       juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voiâvode Matei Basarab affranchit le village de Polovinele, du district de Romanaţi, qu’il avait confisquâ au grand vistier (trâsorier) Necula et dont il en avait fait don, par la suite, au capitaine Radu de Tîrgşor.
      118. 8 juillet 1633 (7141), Bucarest. Radul de Sălătruc s’entend avec son futur gendre, Radul de Şuiei, au sujet de la dot qu’il â constitue, ă sa fille.
XXXVIII
www.dacoromanica.ro
      118. <Apr6s le 8 j u i 11 e t> 1633 (7141). Radu dote sa fille Sora d’un lot (del-niţă) et d’un terrain en âtendue de «six jours de labour» â Sălătruc; son fils, Şerbu paharnic (âchanson), contresigne.
      120.       < Avânt le 11 j u i 11 e t> 1633. Le voîâvode Matei Basarab confirme, aprâs litige, au monastfere de Codmeana, soumis â celui de Cozia, le village de Mogoşeşti, don des ancâtres de Tudoran pitar.
      121.       11 juillet 1633 (7141). Le vo'iâvode Matei Basarab conffcre au monastfcre de Codmeana le droit de recouvrer Ies serfs disperses du village de Mogoşeşti, village que Tudoran pitar, descendant des fondateurs, avait repris, par jugement, au monastfcre de Tutana.
      122.        12 juillet 1633 (7141). Le grand ban de Craiova, Radu Buzescul, autorise le monastfere de Topolniţa â prâlever Ies redevances des terres de Vlăşceni, Stîlbiţa et Bucovăţul, don de ses parents, en s’obligeant â s’employer en cas de litige.
      123.        12 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au monastfere de Vaideei la moitiâ du village de Cetăţele, que le grand postelnic (chambellan) Constantin Cantacuzino rend au monastfere auquel elle avait ete donnâe, au-paravant, par son fondateur, le postelnic Enache Caragea.
      124.       15 juillet 1633 (7141). Le second armaş Vladul, rachete du servage son cousin, Radul de Prundeni en le remplaşant par un tzigane.
      125.        17 juillet 1633 (7141). Rada, petite fille de Baciul, vend au capitaine Mihalcea de Pătîrlage une terre â Cîndeşti.
      126.        21 juillet 1633 (7141). Bobe, ainsi que d’autres de Negoeşti, vendent aux fils de Cîrstea de Tîrgşor plusieurs terrains â Sărasca.
      127.        26 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab rend la liberte aux paysans de Dobricenii Măglaşi, injustement asservis par le paharnic Chi-sar de Ruda, qui n’avait pas respecta l’obligation prise de Ies faire exempter de la magia (transports des blocs de sel). Pour avoir essaye de se soustraire â la justice princiare, le boyard est emprisonnă et châtiA
      128.        27 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voivode Matei Basarab confirme au paharnic (ăchanson) Ivan fils du pitar Dftgomir trois serfs, aprfes litige de servage.
      129.        29 juillet 1633 (7141), Bucarest. Le voKvode Matei Basarab exem-pte de contributions Varmaş Vasilie de Stroeşti, du district de Gorj, pour Services rendus en pays ătrangers.
      180.        1-er a o O t 1633 (7141). Le vottvode Matei Basarab dăfend aux bănişori du district d’Ilfov de pSnătrer dans le village Chiseletu, appartenant au monastfere Radu Vodă, et d’en percevoir Ies amendes.
      181. 2 a o O t 1633 (7141). L’ăchevin de Craiova, Neagomir et le vieux Pană vendent au postelnic Ionaşco de Cornet un terrain en laniăre (funie), sans serfs, â Bulzeşti.
      132. 5 a o O t 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au monastăre de Snagov le village de Dobruşeşti, en l’exemptant de toute contribution et corvăe.
      138.        5 a o 6 1 1633 (7141), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au monastăre de La Sainte TrinitS prăs Pîrvuleşti, une vigne exempte de redevances prin-ciferes dans le vignoble de Tirgovişte, ancien don du grand vornic Cîrstea et de sa femme Mărie.
      184. 8 a o 0 t 1633 (7141). Le păre Nistor vend au postelnic Andronie un terrain en lanifere (funie) â Boteni.
XXXIX
www.dacoromanica.ro
     135.      8 a o <1 1 1633 (7141), Bu care st. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme au grand spathaire Tudosie et â son fils, le postelnic Preda, un sixiâme du village Roşiul, achetâ aux descendants de Stoica de Roşiul.
     136.      10 a o 0 t 1633 (7141), Bucarest. Le dărăbanţ (soldat pâdestre) Stoica, frâre du prâtre Oprea, vend au vistier (trâsorier) Dumitru Dudescul toute sa part de terre de Dudeşti en prâcisant qu’il ne s’asservit pas et qu’il reste exempt de la taille.
     137.  13 aoflt  1633  (7141),    Bucarest. Le  postelnic Negoiţă, fils du grand
vornic Vintilă, câde â Vădislav de Belcin ses terres de Salcea et de Fîntîna du district de Mehedinţi et reţoit en âchange une terre ă Corbi district de Vlaşca.
     138.13   aoflt  1633 (7141),     Bucarest. Le voi'âvode Matei Basarab rend jus-
tice au village de Văcăreşti, du district de l’Olt, qui avait âtâ assujetti abusivement par la familie du grand logothâte Tudosie Rudeanul, et l’âlibâre.
     139. 15  aoflt  1633 (7141),     Bucarest. Le vo'iâvode   Matei Basarab confâre
au monastâre de Mislea le droit de ramener ses serfs enfuis du village de Cobia.
     140. 27  aoflt  1633 (7141),     Bucarest. Le  vo'iâvode Matei Basarab autorise
le postelnic Negoiţă, qui ă obtenu par suite d’un âchange une part dans le village de Corbi, de râcupârer deux serfs qui se trouvent ă Brînceni.
     141.      <A vânt le 31 aoOt 1633> 7141. Standul, fils du prâtre Ghin de Bujo-rani, câde au prâtre Pătru de Rîmnic un terrain â Gîlmee, que son pâre avait mis en gage.
     142.       <l-er septembre 1633) — 31 aoOt 1634> 7142. Les six cojureurs mâdi-ateurs, designâs par le prince, jugent le differand entre le monastâre de Mărgineni et les heritiers naturels du moine Theophil, qui avait fait des dons dans les villages de Vîrleţi, de Vlădeni et autres, dâpassant sa fortune personelle.
     143.      <l-er septembre 1633 — 31 aoOt 1634> 7142. Levo'iâvode Matei Basarab autorise le monastâre de Mărgineni ă prâlever des redevances de quiconque laboure ses terres de Grămăditele et de Căpriorul, anciens dons de la nonne Mărie et de Stan de Căpriorul.
     144.       <l-er septembre 1633 — 31 aoftt 1634> 7142. Le voîâvode Matei Basarab confirme au monastâre de Mărgineni des terres ă Vîrleţi et â Vlădeni, ainsi que des vignes et des tziganes, qui lui sont revenus, aprâs partage, fait par les cojureurs, avec les hâritiers du moine Theophil (Tudor de Vlădeni).
     145.       Septembre 1633 (7142). Stana Roaba (l’Esclave), laisse ă sa nifece Negrită sa part de la terre de Tebeasca, afin qu’elle pourvoie aux offices et charitâs usuels, aprâs sa mort.
     146.      8 septembre 1633 (7142). Băcilă s’asservit sans sa familie et seulement avec sa part de Drăgăneşti, au postelnic Mihai de Roata.
     147.       8 septembre < 1633>. Le spathaire Tudosie et son fils, le postelnic Preda, vendent le village de Vîlcăneşti sur Mostişte au logothâte Gherghe < Caridi>.
     148.      10 septembre 1633 (7142), V ă d e n i. Le voievode Matei Basarab confirme au monastâre d’Argeş la moitiâ des revenus princiers sur les salines d’Ocna Mică, râservant l’autre moitiâ au monastâre de Dealul.
     149.10        septembre 1633 (7142), Galaţi. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme les exemptions accordâes au village de Călimăneşti appartenant au monastâre de Cozia.
     150.      11 septembre 1633 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme, aprâs litige, avec Negoiţă postelnic de Sărata, l’affranchissement de Rusul et de ses frâres, anciens serfs de la princesse Stanca, et leur laisse toute libertâ d’instalation.
XL
www.dacoromanica.ro
      151.      14 septembre 1633 (7142). Messire Neagoe de Corşori vend â dame Maria le lot (delniţă) de Manea Pitpalac & Stăneşti.
      152.      15 se-ptembre 1633 (7142). Ylad, fils du pretre Stoilă de Lăceni, vend toute sa part au logothâte Bunea.
      153.18 septembre <1633>, Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au grand vistier (trâsorier) Gligore et ă son âpouse Cherana une terre avec serfs â Poiana, achetâe aux fils de Chiajna de Măneşti. (Photocopie en annexe, pl. IX).
      154.      26 septembre 1633 (7142). Le moine Theodosie, ses fils et son ancienne âpouse, Anca, vendent â l’ancien grand vornic Hrizea leur maison de Fundeni ainsi que leur part d’un moulin.
      155.      3 octobre 1633 (7142). Entente, sous serment, aprfes litige, entre le mona-stăre de Cozia et ses serfs de Studeniţa de respecter leurs obligations râciproques et de ne plus avoir recours â la justice.
      156.      9 octobre 1633 (7142). Le voîâvode Matei Basarab conffere au monas-tere de Mislea le droit de prâlever la dîme sur le poisson et „le sou“ de sa terre de Greaca, du district de Vlaşca.
      157. 10 octobre 1633 (7142). Tănase vend â Mihai une vigne â Clmpulung.
      158. 17 octobre 1633 (7142). Arbănaş et son frăre Şerban vendent â Radul Răducii et â son frfere Milea des terrains â Bărăşti.
      159.      25 octobre 1633 (7142). Le spathaire Vasile vend & Alexe de Piteşti sa part d’une vigne en friche â <Izvorani>.
      160.      1-er novembre 1633 (7142). Le postelnic Pavel accuse râception envers le monastfere de Snagov d’une tzigane acceptâe en ăchange de sa tzigane Rada, qui avait epousâ un tzigane du monastfere.
      161.      14 novembre 1633 (7142). Le voîâvode Matei Basarab confirme au mona-stfere Molomoc le droit d’avoir une colonie franche prfes de ses moulins de Buzău.
      162.      15 novembre 1633 (7142). Le vornic Ivaşco de Răteşti constitue, au moment de sa mort, la dot de sa fille Ylădaia.
      163.      17 novembre 1633 (7142). Le voîâvode Matei Basarab confirme au se-cond vistier Gherghe et â sa femme, Sofica, le village de Jigorani, qu’il avait auparavant autorisâ â s’affranchir en tant que dărăbanţi (soldats â pied) et călăraşi (soldats a cheval), mais avait âtâ â nouveau asservi.
      164.      17 novembre 1633 (7142). Le voîâvode Matei Basarab autorise le sulger Tudoran & prendre sur Ies tziganes du spathaire Vasile une familie âgale â celle qu’il lui avait vendue, sans la lui livrer, Ies tziganes se trouvant en Transylvanie.
      165.      21 novembre 1633 (7142). Le voîâvode Matei Basarab confirme au second vistier (trâsorier) Gherghe et â sa femme Sofica le village Vîlcăneşti sur Mostişte, district d’Ilfov, achetâ au grand spathaire Tudosie et â son fils, Preda postelnic.
      166.      22 novembre 1633 (7142), Brîncoveni. Sfeia et son fils Crăciun vendent au postelnic Radul leur part de terre â Bîrza de Jos.
      167. 24 novembre 1633 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au sutaş (capitaine) Voia de Răsciori, district de Ialomiţa, des terres achetâes & Căzăneştii de Sus (Haut) et (Bas) Căzăneştii de Jos.
      168.      26 novembre 1633 (7142). Moga et son fils Ion s’asservissent au logo-thfete Bunea Grădişteanu avec leurs lots de Brăneşti, du district de Dîmboviţa. (Photocopie en annexe, pl. X).
      169.      27 novembre 1633 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab fait don du village de Deduleşti prfes Tîrgşor, aux iuzbaşi (capitaines) Chivul et Stan.
XLI
www.dacoromanica.ro
      170.       29 novembre 1633 (7142), Bucarest. Le voi'âvode Matei Basarab confirme, aprfes jugement, â Radu, fils de Radu Praja, la moitiă des terres de Bălţaţi, Măgureni et Poeni ayant appartenu â son frfere Drăghici, l’autre moitiâ 6tant h6rit£e par son autre frfere Dragoslav.
      171. 10 decembre 1633 (7142), Bucarest. Le voi'evode Matei Basarab mande au stolnici et aux vameşi (collecteurs) de ne pas toucher aux revenus et â la dîme sur le poisson provenant de la pârtie des ătangs de Gurguiaţi, de Vărăşti et du Sticleanul qui appartenaient au monastfere de nonnes de Viforîta.
      172.       11 dâcembre 1633 (7142). Stan et Bulea du village de Fundeni vendent â Necula, ncveu du postelnic Radul de Potoceni, des vignes dans la vignoble de Zoreşti.
      173.       14 decembre 1633 (7142). Radul, fils de Voicilă, offre au vornic Tudor de Răteşti et â sa femme Sava, toute sa terre de Păcureni et une terre en lanifere (funie) avec moulin â Păcăleşti et reşoit en ăchange un cheval.
      174. 15 decembre 1633 (7142), Bucarest. Avram et ses fils s’asservis-sent au grand armaş Dragomir, avec leur terre de Vaideei.
      175.       19 dâcembre 1633 (7142). Le vornic Preda, fils du postelnic Radu de Balo-mireşti, vend au pitar Mitrea et â sa femme Neacşa de Muşeteşti, quatre serfs avec leurs lots (delniţe) de Năptrteni prfes Muşeteşti.
      176.       23 dâcembre 1633 (7142). Stanca vend au prătre Vancea un verger â Piscul Runcului pour satisfaire aux dâpenses occasionnăes par le dăcăs de son frăre Albul.
      177.       28 decembre 1633 (7142). Le voîăvode Matei Basarab autorise le village de Rucăr â se racheter de chez Ies petites fii Ies de Michel le Brave, Elina et Buica, leur affranchissement antărieur n’âtant pas valable.
      178. 29 decembre 1633 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au second trăsorier Gherghe et â sa femme Sofica des serfs â Jigorani, qui avaient espără pouvoir s’affranchir en servant aux armăes.
      179. 31 decembre 1633 (7142), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab confirme au vornic Iordache de Glăvăneşti < de Cozlegi> des terres achetăes â Berteşti, Brebu, Dobroteni et autres, ainsi que des tziganes et des maisons â Bucarest et â Tîrgovişte.
      180.       <J anvier-aoftt) 1634 (7142). Le voîăvode Matei Basarab confirme â Dan Botuşariul et â son frfere Dumitru une terre achetâe â Budureşti.
      181.       2 j a n v i e r 1634 (7142). Radul, sa femme et ses enfants vendent au tră-sorier genăral (mare vistier), Gligore, leur terre avec serfs et des vignes â Săteni. (Photo-copie en annexe, pl. XI).
      182.       4 j a n v i e r 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab met le monastăre de Brădet sous l’obâdience de celui d’Argeş, en le faisant metoh.
      183.       6 j a n v i e r 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab, assistă par le sobor — grande assemblâe — de tous Ies hauts prălats, des hăgumănes et des boyards, nomme â vie hâgumăne du monastfere de Govora, Meletie Macedoneanul (Le typographe) et exempte de toute contribution et corvăe le village de Govora ainsi que Ies serfs d’autres villages el Ies lăturaşi qu’il y a instalăs.
      184.       10 janvrier 1634 (7142). Le paharnic (ăchanson) Stoica, fils de Vilcul de Dragomireşti, vend au postelnic Constantin cinq pogoane (arpents) de vigne dans le vignoble de Loloeşti.
      185.       11 j an vier 1634 (7142). Le voîăvode Matei Basarab confirme au monas-tăre d’Argeş la moitiă des revenus princiers sur la saline d’Ocna de Tîrgovişte.
XLII
www.dacoromanica.ro
      186.        11 j an vier 1634 (7142). Le voîfevode Matei Basarab conifere au monas-tfere de Govora, aprfes jugement, le droit de reprendre le village de Nănăşeşti, pris contre son grfe, en echange â celui de Buneşti, par l’ancien grand logothfete Vlad Rudeanul.
      187.12 <janvier — avril> 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab confirme en trfesorier gfenferal (mare vistier) Gligorie et â sa femme Cherana plu-sieurs lots (delniţe) â Săteni, district de Dîmboviţa, achetfes â Vişa et â son fils.
      188.        13 j an vier 1634 (7142). Oprea de Seaca dispose de la moitie de son bien en faveur de la Patriarchie de < Jferusalem>, par l’entremise de l’intendant pretre Filotei, afin d’assurer ses vieux jours et ses requiem; l’autre moitife revient ă son fils.
      189.        13 j an vier 1634 (7142), Bucarest. Le voîfevode Matei Basarab confirme ă nouveau Ies anciennes donations faites au monastfere de Bistriţa: Ies fetangs de Balta Albă et de Celeiul et Ies revenus princiers du vignoble d’Ocna Mare, que Ies prin-ces de souche fetrangfere n’avaient plus respectfees.
      190.14          j an vier 1634 (7142), Bucarest. Le moine et logothfete Lazăr de Goruneni vend au grand portier (portar) Calciul et â sa femme Yasilie sa part de Goru-neni, du district de Ylaşca.
      191.15          j an vier 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab, confirme, aprfes jugement, au logothfete Ianiu d’Odobeni une terre â Deduleşti, ayant vigne et moulin, qui lui avait fetfe donnfee par l’ancien < grand> vornic Cîretea.
      192.15          j an vier 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab confirme â Lefter d’Odobeni une part de terre â Deduleşti.
      193. 20 janvier 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab fait don du village Izvorul Alb, au chef des couriera (vătaf de aprozi), Ionaşco de Yardeniţa, pour Services rendus â la guerre.
      194.21 janvier 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab confirme au nfegociant Dima une vigne et un terrain â Săseni, achetfes â Dragul et â son frfere le moine Calivit, du temps du voifevode Leon.
      195.        22 janvier 1634 (7142), Bucarest. Le voîfevode Matei Basarab confirme au prfetre Costea de Piteşti un lot de terre (delniţă) sans serfs ă Izvorani, achetfe â Despa, veuve du vistier Muşat et â ses enfants.
      196.        22 janvier 1634 (7142), Bucarest. Le voîfevode Matei Basarab confirme au monastfere Yieroş, aprfes litige avec l’ancien grand ban, Radul Buzescul, une part du village de Dobruşa, ancienne donation du postelnic Danciul.
      197.        29 janvier 1634 (7142). Le voîfevode Matei Basarab oblige des gens de Polovragi, opposants des boyards de Pîrîiani, â se rendre au conseil princier.
      198.        30 janvier 1634 (7142). Le postelnic Şteful de Tămăşeşti et sa femme Neaoşa vendent â Ion Yrabie leur terre de Cîreteianeşti y compris un serf avec son lot (delniţă) et ses achats.
      199.        12 ffevrier 1633 (7142), Bucarest. Le voîfevode Matei Basarab confirme au monastfere Radu Yodă des tziganes don d’Apostol du temps ou il fetait le ceauş Curt Salam et, en tant que renfegat, n’avait pas le droit d’avoir de biens au pays.
      200.        15 ffevrier 1634 (7142). Pătraşco de Bucşani et son fepouse Maria vendent â l’ancien grand sulger Tudoran un tzigane enfui en Turquie; la vente fetant conditionnee par le retour du tzigane avant la moisson.
      201.15          ffevrier 1634 (7142), Bucarest. Le voifevode Matei Basarab confirme au second vistier (trfesorier) Radu <Cocorăscul> des terres avec serfs ă Măneştii de Sus et ă Cătun, district de Dîmboviţa.
                                                                          XLIII
www.dacoromanica.ro
      202.      19 f ăvrier 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab autorise, aprăs juge-ment, le monastăre Radu Vodă â dătruire le barrage âtabli par le comis Ionaşco en amont des moulins du monastâre, â Glina.
      203.      23 făvrier 1634 (7142). Le logothăte Drăghici vend au postelnic Neagul, et â ses frăres Gherghe et Antonie < le future vo'iăvode> sa part de terre â Popeşti (Pho-tocopie en annexe, pl. XII).
      204. 23 făvrier 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au capitaine Dobre de Buneşti des terres achetăes â Pepeneşti et Coroteni.
      205.      24 f ă v r i e r 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab autorise le spathaire Drăghici et le postelnic Fota â reprendre en servage Ies serfs de Cioceni, bien dotai de leur meră Elina, que le prince avait aliănăs, croyant qu’ils appartenaient â leur pâre le < rebel> logothâte Papa. Les paysans perdent leurs frais d’affranchissement.
      206.      25 făvrier 1634 (7142). Le voi'ăvode Matei Basarab confăre â Stanciu postelnic de Pîrîiani et â ses frâres le droit de răcupărer les serfs de Polovragi enfuis dans d’au-tres villages et mande aux gardes-frontiăre de les empâcher de passer la montagne.
      207. 25 făvrier 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au postelnic Stanciul de Pîrîiani et â ses frăres, ainsi qu’â son cousin Martin le vil-lage de Polovragi, aprâs litige avec Ion et Bunea, qui s’âtaient rendus maîtres du village en soutenant abusivement avoir le meme ancâtre, Zamona.
      208.      26 făvrier 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iăvode Matei Basarab permet au village de Vlădila, qui avait 6te asservi par le tresorier Necula, de s’affranchir et garde le prix du rachat, pour se dedommager des prăjudices que lui avait causăs Necula avant son avănement.
      209.      <l-er mars> 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab confirme au postelnic Ilie des achats faits â Săcuiani, district de Dîmboviţa, sous le răgne d’Ale-xandre l’Enfant.
      210.      3 m a rs 1634 (7142), Bucarest. Ianiu de Cornăţel, ayant achetă le village de Futeştii sur Mostişte, sans tenir compte du droit de preemption du second trăsorier Gherghe, s’entend â l’amiable et lui en câde la moitiă.
      211.      3 marş 1634 (7142), Tîrgovişte. Stoica Boteanul de Mogoşani et ses frâres ăchangent avec Stoian et Alexandru, un lot de Jugur pour un autre â Mogoşani.
      212.      8 marş 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab confirme au monastâre d’Izvoranu, fondation de l’ancien mătropolite Luca, ses privilâges, en tant que monastâre princier.
      213.      <8 mars> 1634 (7142). Le voi'ăvode Matei Basarab confirme au monastăre de Mărgineni d’anciennes donations â Tătarul et â Măgurele, et menace ceux qui oseraient retenir les dîmes au monastăre.
      214.      9 marş 1634 (7142). Pătraşco de Bucşani vend au paharnic (echanson) Iane une tzigane.
      215.      11 marş 1634 (7142), Stroeşti. Dîrjilă, Groza et d’autres paysans libres de Stroeşti vendent au postelnic Udrea la part de Drăgan pour lequel ils sont poursuivis.
      216.      11 marş 1634 (7142). Le paharnic Tănasie de Bărbăteşti et ses fils vendent au vătaf Vintilă une terre â Berciugov.
      217.      11 marş 1634 (7142) .Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab fait don au logothăte Radul de Desa, du village de Găureni, district de Dolj, qui jadis avait appartenu â son oncle Băluţă.
      218.      12 marş 1634 (7142). Le logothâte Stoica laisse â sa mort â son neveu l’aga Gherghe, unde terre â Drăghineşti du district de Vlaşca.
XLIV
www.dacoromanica.ro
      219.       14 <m a r s> 1634 (7142). Radul Mfnie vend â Ivan de la viile de Piteşti un terrain â Gura Zlapiei.
      220.       (Avânt le 17 marş 1634>. Nistor laisse â sa fille, Măriia la moitiâ de sa terre de Buneşti, ainsi qu’une vigne.
      221.       17 marş 1634 (7142). La fille du prâtre Dumitru de Sevestreni, Chera et son mari Stănislav rachâtent une vigne â Buneşti, qui avait appartenu â leur pâre.
      222.       18 marş 1634 (7142), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab mande aux collecteurs du guâ de Nicopole et de Zimnicea, qui ont aehetâ le fermage des âtangs, de respecter celui de Paraipani appartenant au monastâre Radu Vodă et qui n’a pas âtâ compris dans le bail.
      223.       20 marş 1634 (7142). Negre du village de Joseni vend au postelnic Radul <Cfndescul> une vigne dans le vignoble de Cîndeşti.
      224.       26 marş 1634 (7142). Gherghe, Elina et Dobra vendent au postelnic Jipa la part de leur oncle Balco â Yerneşti.
      225.       31 marş 1634 (7142). Iane le changeur de Bucarest vend au logothâte Radul Dudescul une terre â Cojeşti, district d’Ilfov, qu’il avait achetâe â Coman de Cojeşti.
      226.       2 a vrii 1634 (7142). Marco et Rada vendent leurs parts de Carcadulea au capitaine Lupul.
      227.       2 a v r i 1 1634 (7142). Sofica et son fils Furdui vendent â l’ancien grand spathaire Miho toute leur terre de Fundeni.
      228.       10 a vrii 1634 (7142). Stanciul, fils du prâtre Mînea, vend â Stamate de Piteşti sa part - un tiers - d’un terrain en laniâre (funie) â Slătioară.
      229.       10 a v r i 1 1634 (7142). Yoicu başa vend â Miho, fils de Geaimi, un magasin> â Bucarest», auprâs de celui du logothâte Para.
      230.       10 a vrii 1634 (7142). Le vo'iâvode Matei Basarab confâre au monastâre de Mărgineni le droit de prâlever Ies dâs et Ies redevances de sa terre de Moşeştii Pistruiului, district de Slam Rîmnic, don du grand ban Mihalcea.
      231.       11 a v r i 1 1634 (7142). Yladul, fils de Manea Drujoiul, vend au capitaine Lupul toute sa terre de Carcadulea, du district de Săcuieni.
      232.       11 a vrii 1634 (7142). Le vo’iâvode Matei Basarab enjoint aux paysans de Turceni d’obeir au monastâre de Tismana, auquel le village, serfs compris, avait âtâ fait don, jadis, par le grand ban Pîrvul Craiovescul.
      233.       12 a vrii 1634 (7142). Le clucer Preda de Bîrseşti vend au logothâte Danciul de Pîrîiani plusieurs terrains en laniâre (funii) â Baia de Fier, serfs compris.
      234. 13 a v r i 1 1634 (7142). Le vo’iâvode Matei Basarab confâre au monastâre d’Argeş, secondâ par’un officier princier, le droit de ramener ses serfs enfuis.
      235.       13 a v r i 1 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme au second trâsorier Radu un quart du village de Cetăţeni, district de Muşcel et Pădureţ, achetâ avec serfs.
      236.       15 a vrii 1634 (7142). Pădure âlibâre du servage Braşov avec son lot <de Bărbuleţu).
      237.        <16> a vrii 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab dâfend, aprâs jugement, aux cămăraşi (directeurs des salines) d’Ocna Mare d’employer aux tra-vaux des mines Ies serfs de Şăoaşu, qui dâpendent uniquement du monastâre de Bistriţa et n’ont pas â obâir aux âchevins de la viile.
      238.       19 a vrii 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab reconnaît, aprâs jugement, au monastâre de Tutana, la possession de la moitiâ du village de Mogo-
                                                                                                             XLV
www.dacoromanica.ro
şeşti, l’autre moitiă revehant au monastfere de Codmeana, qui a vait des pretentions sur tout le village.
      239.       20 a v r i 1 1634 (7142). Dragomir Gîrjă de Trestiiani vend au postelnic Sava de Negoeşti un „moş" (un „ancienf‘, une part d’un village ) â Trestiianii de la Cîmp, district de Săcuieni.
      240.       20 avri 1 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au marchand Ianiu plusieurs terres, serfs compris, achetăes ă Tătărani et â Căpriorul, district de Dîmboviţa.
      241.       20 avri 1 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab exempte des obligations, incombant aux plăieşi (montagnards, gardes-frontiăre), le pîrcSlab Mihăilă du village de Poenari, serf du monastăre de Vîeroş.
      242.       20 avri 1 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme a Stan, au pretre Teodosie et a son frfere Ivănuş, des terrains et des vignes, hărităs et ache-tăs â Bîşcenii de Jos et â Finţeşti.
      243.       21 a v r i 1 1634 (7142). Radu et Trăistrăe du village de Pătîrlage vendent au pretre Mihai un pogon (arpent) de vigne en friche <â Zoreşti).
      244.       23 a v r i 1 1634 (7142), Bucarest. Le monastăre d’Aninoasa et le logothfete Dragul de Cislău tombent d’accord, par suite des exhortations des cojureurs, pour la possession d’une terre â Cislău.
      245.       25 a v r i 1 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab juge en faveur du monastăre de Vieroş le litige de servage soulevă par trois serfs de Mărăcineni.
      246.       25 avril 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme, aprfes jugement avec cojureurs, au monastăre de Vieroş plusieurs serfs, qui contestaient s’etre trouvâs â Poenari lors du „servage de la glfebe“ âdictâ par Michel le Brave.
      247.       28 avril 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au logothfete Dragul et â son oncle Stroe la possession, en commun avec le monastăre d’Aninoasa, du village de Cislău, district de Săcueni ainsi que des tziganes et des vignes â Proşca et â Albeşti.
      248.       28 avril 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab confirme l’âtat de paysans libres â tout le village de Gureni, aprfes litige avec le logothfete Miloş qui soutenait qUe son oncle le trâsorier gânâral (mare vistier) Stoica Ies avait asservis.
      249.       29 avril 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme â Maria, fille du logothfete Stoica de Fărcaş, des serfs de Bărcăneşti, aprfes litige de servage ainsi que des tziganes.
      250.       1-er m a i 1634 (7142), Bucarest. Stanca, veuve de l’aga Neagul et ses fils, le comis Coman, le spathaire Andrei, Pătraşco et Mihai vendent â l'ancien second tre-sorier Gherghe une vigne avec maison, verger et caves dans le vignoble de Tîrgovişte. (Photocopie en annexe, pl. XIII).
      251.       1-er m a i 1634 (7142), Bucarest. Le grand clucer Nedelco, le grand stolnic Vasilie, le prâtre Borcea et d’autres boyards tâmoignent des derniăres volontâs du logo-thfete Gherghe au sujet du partage de sa fortune et de l’affranchissement des serfs de Măgureni.
      252.       5 m a i 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab exempte de contributions et de corvâes certains des gens de Cîrstianeşti du monastfere de Rîncăciov, afin de pourvoir aux besoins du monastfere.
      253.       5 mai <1634—1635), Bucarest. Le voievode Matei Basarab confirme au second vornic Tudor de Răteşti des terres ă Răteşti, Slăveşti et autres, aprfes litige avec
XLVI
www.dacoromanica.ro
Ies hongrois Daţău Laslo, Harco Martin et Doboş Frânţi, recommand^s par le prince de Transylvanie.
      254.       6 m a i 1634 (7142). Gîrbu et son frfere, Gherghe vendent au capitaine Lupu la moitie du village de Glaveş, district de Săcuieni.
      255.      6 mai <1634>. Brata et Flama vendent au capitaine Lupul, toute leurpartde Glaveş, au district de Săcuieni.
      256.       6 mai 1634 (7142). Le moine Sofronie de Gomoeşti fait offrande au prieură de Răteşti d’un lopin de terre â Gomoşeti et de deux arpents (pogoane) de vigne â Muşcel.
      257.       6 m a i 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme â dame Marga des vignes, des tziganes et d’autres biens, laissăs par son mari le paharnic Lazăr apr&s litige avec son beau-frăre.
      258.       7 m a i 1634 (7142). Le voîăvode Matei Basarab autorise Neofit, hăgumăne du monastăre de Menedic, de reprendre le stihar (sorte d’aube) pris par le prStre Toma.
      259.       7 m a i 1634 (7142). Le voiăvode Matei Basarab confirme â Socol de Văleni une terre, un moş (un ancien) achetăe â Voica; litige de prăemption avec Ies cousins de Voica, Vocea et Oprea.
      260.       9 m a i 1634 (7142). Billet princier nommant six grands boyards cojureurs, accordăs au monastăre de Bistriţa et au grand comis Buzinca en litige pour le village de Gindeni.
      261.       10 mai 1634 (7142), Bucarest. Six grands boyards nommăs par le voîă-Aode jugent et rendent au monastăre de Bistriţa le village de Gindeni, detenu par Ies des-cendeants de Drăguşin ban et de Mitrea grand vornic.
      262.       10 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au logothfete Pîrvul Dolofan de Stoeneşti plusieurs terrains achetăs â Berislăveşti et Stoe-neşti ainsi que des tziganes et tranche le litige qu’il avait au sujet d’un terrain obtenu par affrerissement.
      263.       10 (mai 1634 — dâcembre 1635>, Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au ptrcălab Necula de Glogova des vignes â Cilceşti et â Racoţi et des tziganes, aprâs litige avec Lupul Subţirele.
      264.       11 m a i 1634 (7142). Ion fils de Bodea, vend â Stanciul de Verneşti un terrain â Săruleşti.
      265. 11 m a i 1634 (7142). Vintilă de Bucu dote sa fille Tudora â Pupezeni et â Bucu.
      266. 11 mai 1634 (7142). Le voiăvode Matei Basarab mande aux garants de Pardos de Răduleşti de vendre ses biens jusqb’â concurrence de la somme empruntăe au marchand Jipa.
      267.       12 mai 1634 (7142), Bucarest. Nedelco, ancien grand paharnic (ăchan-son) et sa femme Frujina de Bucov vendent au vornic Iordache un terrain avec cave dans le Tîrgul de Sus (Haut bourg) de Bucarest.
      268.       12 mai 1634 (7142). Tudoran vend â son beau-frâre Mânu et â Dragomer Ies parts de Stoen, du prâtre Oprea et autres â Lăzăreşti.
      269.       13 mai <1634, C! m p u 1 u n g>. Le bourgmestre, Ies echevins, Ies prâ-tres et Ies anciens de la viile de Cîmpulung demandent au voîăvode de juger le litige oppo-sant <Pribeag> Şimon de Transylvanie au monastâre de Brădet, au sujet de tziganes.
      270.       13 mai 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab autorise le second sulger Andrei â racheter une vigne de Copăcel, vendue â son insu par Chisar paharnic Rudeanul â Micul.
XLVII
www.dacoromanica.ro
     271.       13 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab rend, aprfes jugement et tămoignage des cojureurs, au monastăre de Bistriţa, le village de Gîndeni, qui avait ătă pris abusivement par Drăguşin ban et le grand vornic Mitrea.
     272.      15 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au second vornic Stan et â son ăpouse Anca, fille du grand logothăte Tudosie, deux serfs, qui faisaient pârtie de sa dot et ne lui avaient pas 6t6 remis.
     273.      18 mai 1634 (7142), Tîrgovişte. Pribeag Şimon < de Transylvanie> vend au sulger Tudoran une tzigane.
     274.      20 mai 1634 (7142), Bucarest. Le bourgmestre Dumitru et Ies ăchevins de Bucarest confirment au vătaf Stanciul et â sa femme Mania l’achat de deux terrains avec maisons, sis prfes le monastăre Sărindar.
     275.      20 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confere â Anca, veuve du postelnic Mihail de Văleni, aprfes litige avec sa bru Grăjdana, le droit de disposer de sa dot et du tiers des biens acquis aprăs son mariage, soit par son mari, soit par son fils dăcădă Radu.
     276.      20 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab affranchit du servage ses fidâles serfs: le second comis Stan, son frăre Ţamblac, ainsi que leurs pro-ches de Băileşti en recompense de Services rendus en exil.
     277.      22 mai 1634 (7142). Miho, frâre de Chircă de Păuşeşti, vend au logothăte Sima deux fălci de terre ă Crînguri.
     278.      22 mai 1634 (7142). L’armaş Radu met en gage un garşon tzigane en place d’une tzigane qu’il reconnait devoir ă l’âvechă de Buzău. (Photocopie en annexe, pl. XIV).
     279.      25 mai 1634 (7142). Dragoslav vend au pretre Ivan un codru de terrain â Frumuşălu.
     280.      25 mai 1634 (7142), Bucarest. Le vofevode Matei Basarab confirme ă Datco Robul la part qui lui revient ă Stănimirul de Jos, aprfes jugements - ă cojureurs-răpătăs sous trois princes.
     281.      25 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab confirme ă Oanceade Scovîrdeni sa part ă Stănimirul de Jos et maintient le jugement des 12 cojureurs, corroboră par 24 en sauvegardant la part qui revient aux parents pris par Ies turcs en servage.
     282.      28 mai 1634 (7142). Le logothete Braţul vend au vornic Neniul, messager moldave, deux tziganes enfuis en Moldavie parmis Ies tziganes princiers.
     283.      28 mai 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab exempte de plusieurs redevances le monastăre de Motru.
     284.      30 m a i 1634 (7142). Vina, veuve du comis Toma lăgue â leur fils Mihai le village de Vîltureni, en prăcisant que Ies serfs n’ont rien ă revendiquer.
     285.       31 mai 1634 (7142). Dame Despina et son âpoux Dumitraşco vendent aux postelnici Radu, Gherghe, Negoiţă et â leur frfere Moise une terre ă Cîndeşti, se râservant un emplacement pour moulin. (Photocopie en annexe, pl. XV).
     286.      31 m a i 1634 (7142), Tîrgovişte. Pribeag Şimon de Sevestreni, â Făgăraş vend au sulger Tudoran de Vlădeşti une familie de tziganes.
     287.      31 mai 1634 (7142). L’ăveque Efrem de Buzău juge - â la demande du prince - le litige opposant Dragomir et Buzea de Răteşti au capitaine Radu de Dălbăneşti dont Ies moulins, ătablis en amont, font inonder celui de Buzea.
     288.      3 j u i n 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au logothăte Radul Dudescul, fils du trăsorier principal Dumitru, des terres achetăes ă Săcuiani et Cojeşti, du district d’Ilfov, ainsi qu’une familie de tziganes musiciens.
XLVIII
www.dacoromanica.ro
      289.  5  j ui n 1634 (7142). Hrizul vend ă Ghinea de Turburea une terre ă Mnacile.
      290.  5  j ui n 1634 (7142). Mircea vend ă Ghinea de Turburea une terre ă Mnacile,
      291.  5 j u i n 1634 (7142). Oprişea Zgăba vend â Ghinea de Turburea deux empla-
cements ă Coasta lui Mihaiu et ă Mnacile.
      292.       6 juin 1634 (7142), Bucarest. Le voivode Matei Basarab confirme & Stanca, fille du logothfete Oprea de Rătivoeşti et â ses fils, ses biens dotaux de Bădeştii et Ies terres achetees par elle et son mari, Dima le grec, a Brătiianii de Sus et Negreni.
      293.       7 juin 1634 (7142). Quatre boyards dălimitent en assemblant, la part que Mihai de Comanca avait en indivision avec le monastfere de Cozia ă Frăsinet.
      294.       8 juin 1634 (7142), Bucarest. Le vo'ievode Matei Basarab confirme â Neacşa, veuve du grand logothfete Gherghe, des tziganes, aprfes litige avec Vladul, qui n’ose plus soutenir sa requete.
      296.       11 juin 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab confirme ă l’ăglise princifere (Biserica Domnească) l’Annonciation le terrain oti s’ătait ălevăe l’ăglise des princesses Stana et Maria, dătruite pendant l’occupation de Sinan paşa.
      296.       11 juin 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iăvode Matei Basarab confirme, aprfes jugement, au monastfere Radu Vodă des serfs de Critineşti, qui avaient essayă â maintes reprises de s’affranchir en affirmant avoir 6t6 pris en esclavage par Ies turcs.
      297.       12 juin 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iăvode Matei Basarab autorise le monastfere de Mislea ă ramener Ies serfs de Pisculeşti, qui avaient «dăguerpi *, fussent-ils meme ătablis dans des colonies franches ou dans des villes, â condition qu’ils se fus-sent enfuis aprfes l’ădit du «servage de la glfebe ».
      298.       13 juin 1634 (714< 2», Bucarest. Le vo'iăvode Matei Basarab confirme, aprfes jugement, l’ătat de paysans libres au villages d’Oteşani, district de Vilcea, abusivement assujetti par Oprea logothăte de Şirineasa pour preţ de blă.
      299.       18 juin 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab impose au village de Cretineşti, tant aux paysans libres, qu’aux serfs du monastfere Radu Vodă la garde de Neacşu, quiâătă châtiă etmis ăl’amende pour avoir essayă par desmenson-ges de s’affranchir.
      300.       20 j u i n 1634 (7142). Le monastfere de Ciolanu, d’accord avec Ies descendants des fondateurs, vend aux boyards de Cîndeşti sa terre du meme village en se răservant l’emplacement năcessaire â un moulin, qu’il fait construire du produit de la vente.
      801.       20 juin 1634 (7142). Le moine Teodosie affrfere le spathaire Miho, afin d’as-surer l’entretien d’une ăglise qu’il a ălevăe dans la foret de Grădiştea.
      802.       20 juin 1634 (7142). Engagement pris par plusieurs villageois de Vărăşti de rembourser â terme toute la somme avancăe par le trăsorier Gherghie ă tout le village, pour la dime du miel.
      808. 20 juin 1634 (7142). Le moine Vasilie et son frfere Mihail vendent ă Radul postelnic < Cîndescul> et ă ses frferes une vigne et un terrain â Cîndeşti.
      804.       23 juin 1634 (7142). Stoica est obligă par jugement â rembourser l’argent de la vente faite au capitaine Radu de Fureşti, a l’insu de Buzea de Răteşti, qui a droit de prăemption, et de vendre â ce dernier la part de moulin de Deduleşti, objet de la vente.
      805.       23 juin 1634 (7142). Văsiu, fils d’Oprică de Creaţa vend au paharnic (ăchan-son) Para le tiers d’une funie (terrain en lanifere) â Şerbăneşti, district de Dimboviţa.
      806.       24 juin 1634 (7142). Paisie et son fils Anghel de Mihăeşti cădent la part qu’ils avaient dans la lanifere (funie) de Preda ă Şerbăneşti au pretre Eremia, avec obli-gation pour l’acquăreur d’acquitter une dette envers Iova.
4 — Documente-Rominia — c. 1)39 -
XLIX
www.dacoromanica.ro
      807.       24 j u i n 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab rend, aprfes jugement, au monast&re de Govora Ies village de Cerneţi, Medvejdea, Băloteşti, Curiacea et Malovăţul ainsi que des tziganes, anciens dons du postelnic Udrişte de Drăgoeşti, que Ies Buzescu avaient accaparăs.
      808.       24 j u i n 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab, confirme & Radu de Cegani l’affranchissement obtenu, sans terre, de chez le paharnic (âchanson) Stoica, fils du clucer Vîlcul de Dragomireşti.
      309. 24 juin 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au comis Tudor d’Izvor des terres achetâes â Băldeşti, une vigne â Călineşti, ainsi que des asservissements obtenus â Silişteni, Ciutureşti et Ghimpaţi.
      810. 28 juin 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab exempte de la dîme sur le vin, du perper et du poclon (cadeau) Ies vignes du monastfere Coşuna de: Bucovăţ, Smîrdeşteţi, Pleşoi, Radovan et Şitoaia.
      811. 28 juin 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab restitue au monastere de Govora — en annulant vente et âchange — le village de Nănăşeşti, qui âtait entrd dans le domaine des boyards Rudeanu.
      812.       29 juin 1634 (7142). Le capitaine Răzvan reconnaît que le tzigane Radu Guza ainsi que Ies fils issus d’une union avec une de ses tziganes, appartiennent au monastic de Bistriţa.
      313. 29 juin 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab donne pleins pouvoirs au monastfere de Bucovăţ de prălever ses dîmes du village de Povarul, du district de Dolj.
      814. 1-e r j u i 11 e t 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab mande aux birari (collecteurs de la taille) de ne pas demander le galben de fum (ducat pris par chaumifere) et le bir moldovenesc (taille moldave) aux gens de l’âvâchâ de Buzău, sis prfes l’âvechâ, ainsi qu’â ceux de Găvăneşti.
      315. 2 j u i 11 e t 1634 (7142). Le voiăvode Matei Basarab autorise, aprfes jugement, Duca legănarul (le carrossier) â reprendre deux enfants tziganes, qui se trouvent l’un chez le logothfete Tatul, l’autre parmis Ies tziganes princiers de Cîmpulung.
      816. 6 j u i 11 e t 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab ordonne au village de Crătuneşti de faire dămănager toutes Ies aires, tant celles des paysans libres, que celles des serfs, prfes le village, afin que tous supportent pareillement Ies charges leurs incombant envers Ies voyageurs.
      317. 6 j u i 11 e t 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab remet dans ses droits â Călineşti, Vlasie, fils d’Oprea, aprăs contestation des vendeurs.
      818.       8 j u i 11 e t 1634 (7142). Six boyards arpenteurs jugent des parts qui revien-nent au monastăre de Brîncoveni et aux paysans libres de Svinteşti â Potlogi, et Ies dâli-mitent.
      819.       10 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le sulger Petre, le postelnic Matei et Jipa de Verneşti ăchangent des tziganes afin de ne pas dissoudre Ies familles tziganes, par respect pour la «loi du pays ».
      820.       10 juillet 1634 (7142). Le monast&re de Govora reţoit un terrain donnâ au prâtre Duca par le portar Radu.
      821.       10 juillet 1634 (7142). Le mâtropolite Grigore remet â neuf le monastăre Stelea, soumis au monastăre Ivir du Mont Athos, et le dote de tziganes, de boutiques, de caves < pour la vente du vin>, d’une vigne et autres.
      822.       10 < j u i 11 e t> 163< 4>, Bucarest. Le mătropolite Grigore, Ies âvâ-ques, Ies hăgumfenes, ainsi que tout le sobor (assemblâe ăcclesiastique) Teconnaissent que
L
www.dacoromanica.ro
le monastăre du spathaire Stelea, restaurâ par Ies soins du mâtropolite, est soumis au mo-nasture Ivir du Mont Athos.
      828. 10 <juillet> 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au monastăre Ivir, du mont Athos, la soumission du monastfere Stelea de Bucarest, faite par son fondateur, le spathaire Stelea et par le mătropolite Grigore, aprâs răs-tauration du monastâre, qui avait âtâ dâtruit par Ies turcs.
      824. 11 j u i 11 e t 1634 (7142). Stan, fils de Costea du village de Brăneşti et son fils Vlad, s’assujâttissent au logoth&te Bunea.
      826.       11 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme â dame Mariia, veuve du grec Iane de Piteşti et â son fils Ivan, un emplacement de moulin â Eşciori sur 1’Argeş, apr&s litige avec le monastfere de Tutana.
      826. 11 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab confirme â Badea, fils de Zlata et du postelnic Mîinea et & Stan, fils de Neaga, leurs terres de Goleşti, aprâs litige avec leur oncle Staico.
      827.       15 juillet 1634 (7142). Le logothfete Ionaşco, sa femme Tudora et d’au-res vendent au prâtre Vancea leur terre de Bogdăneşti.
      828. 15 juillet 1634       (7142), Drăgoeşti. Sima, < veuve du grand stolnic
Stroe>, rend tâmoignage au sujet des villages et des tziganes laissâs par le postelnic Udriş-te de Drăgoeşti au monastfere de Govora.
      829.       <Aprăs le 15 juillet 1634. Sima «stolniceasa» tâmoigne â nouveau au sujet de la donation faite par Udrişte de Drăgoeşti au monastăre de Govora.
      830.       15 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iâvode Matei Basarab rend aux fils de Stanciu Cepariu Ies villages d’Ohneşti et de Băneşti, district d’Argeş, que Marica d’Albeşti avait obtenus par suite de dăclarations mensongăres.
      881. 16 juillet 1634 (7142). Dame Stanca de Voila, en Transylvanie, et son fils Mânui vendent un tzigane au monastăre d’Argeş.
      832. 18 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le vo'iăvode Matei Basarab confirme au cehodar (cordonnier) Spahiul et â ses frăres une vigne â Vîlsănaşti dătenue injus-iement par la paharnic (âchanson) Stănciucul.
      838. 20 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le mâtropolite, Ies ăveques et six grands dignitaires jugent le litige opposant Ies fils de logothfete Stanciul Cepariul, Dumitraşco et Ivaşco, â Maria d’Albeşti, fille de l’ancien grand ban Mihalcea.
      834.       21 juillet 1634 (7142). Mihalcea et ses frferes vendent â Brătianu 20 arpents de terre â Mierlari, district de Ialomiţa.
      835. 25 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme â son monastăre de Brîncoveni la dâlimitation 6tăblie par Ies boyards arpenteurs â Potlogi.
      836. 25 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme â Radul, fils du logothăte Dumitru de Piscani, aprfes litige avec ses frăres utărins, trois serfs et un tiers de la terre de Româneşti, laissăe par sa măre en compensation des biens dilapidâs par son beau-păre, Badea de Româneşti.
      887. 25 juillet 1634 (7142). Le voîâvode Matei Basarab exempte des contri-butions et corvâes habituelles le village de Rucăr et lui accorde une contribution fixe an-nuelle, afin qu’il puisse satisfaire aux obligations qui lui incombent de par sa position â la frontiere du pays.
      838. 26 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab exempte le village de Dragoslavele, sis â la frontiere, sur la grande route de Braşov, des contribu-tions habituelles et lui laisse en charge la garde de la douane et des montagnes.
                                                                            LI
www.dacoromanica.ro
      339.       28 juillet 1634 (7142). La nonne Magdalina, fille du grand ban Mihalcea de Cocorăşti, fait don au monastkre de Viforîta, oh elle k pris le voile, de deux familles de tziganes.
      340.       30 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au second tresorier Radu Ies terres de Cocorăşti et de Stoeneştii de Jos achetkes k la nonne Marica <Magdalina> et lui confkre le droit de ramener Ies serfs enfuis.
      841.       30 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab mande aux dijmari (collecteurs) des districts de Gorj et de Mehedinţi d’avoir a respecter Ies exemp-tions accordkes au monastkre de Tismana pour plusieurs villages.
      842.       30 juillet 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au monastkre de Tismana le village de Turceni, ancienne donation du ban Pîrvul
< II Craiovescul).
      343.       1-e r a o 0 t 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme Ies exemptions accordees par Ies princes prkckdents au monastkre de Colentina
< Plumbuita) pour Ies serfs qui se trouvent aux alentours du monastkre.
      844.       3 aoOt 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au grand vornic Ivaşco Ies donations faites par Stanca, fille de Borcea de Slătioare, a Ojo-geni, Slătioarele de Jos et Măraţi, par suite d’une entente survenue entre eux.
      845.       3 a o kt 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confkre, aprks jugement, au logothete Sima, le droit de garder Ies vignes achetkes a Radu Cotoro-gea k Cîineşti et Mănăileşti.
      346. 5 a o k t 1634 (7142). Le spathaire Vasile vend au logothkte Radu Dudescul une part dklimitke a Stăneşti.
      847.       5 a o kt 1634 (7142). Le voîkvode Matei Basarab confirme au second trk-sorier Radu, la moitik du village de Cocorăşti, et une terre a Stoeneştii de Jos, achetkes a la nonne Marica; ainsi que des tziganes.
      848.       6 a o O t 1634 (7142). Voica, fille du tresorier Radu <de Cepturoaia), fait don du village de Broşteni, sans serfs, au monastkre de Căluiu ou elle demande a ktre enterrke.
      849.       7 a o O t 1634 (7142). Belciu, fils de Colţea de Horezu vend une terre a maitre Vosi et k son fils Grade.
      850.       7 a o 0 t 1634 (7142). Ghiorma de Glaveş vend au capitaine Lupul de Lapoş un terrain k Cîrnitură.
      851.10        aokt 1634 (7142), Bucarest. Les grands dignitaires tkmoignent pour Ies possessions du clucer Barbu de Poiana dans les villages de: Almăj, Scorila, Măilat, Plrîu et autres; ses titres de proprietk ayant ktk dktruits lorsque les brigands ont pili6 sa maison et tuk sa femme.
      352. 12 a o 0 t 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au prktre Neniţă de Fundeni le village de Găujani du district de Rimnicul Sărat et del Brăila, qui a ktk abandonnk par les paysans libres, par suite d’une forte duşegubină (amende pour meurtre) fixke, que le pretre Neniţă a acquittke.
      353. 15 a o 0 t 1634 (7142), Bucarest. Le voîkvode Matei Basarab confirme au clucer Barbu de Poiana les villages de Poiana, Almajul, ainsi que d’autres terres et des tziganes, ses anciens biens, dont les actes ont pâri lorsque sa maison k ktk pillee par les brigands.
      854. 15 a o 0 t 1634 (7142). Le voîkvode Matei Basarab confirme au monastkre
<  Sainte Cathrine) des terre a Jugureni et Dragomireşti.
LII
www.dacoromanica.ro
      355. 19 aoflt 1634 (7142). Le voi'ăvode Matei Basarab donne le droit au postelnic Iacov de Cernaia d’acheter une tzigane, appartenant aux boyards de Mihăeşti, ăpou-săe par l’un des tziganes du postelnic.
      856.      20 aoflt 1634 (7142). Standul de Sărdăneşti vend â son neveu, Badea, la part d’Ivana de Gîrbovi qu’il avait rachătăe au paharnic (ăchanson) Gherghe.
      857.      25 a o fit 1634 (7142). Sava de Văcăreşti fait ăchange de tziganes avec le ceauş Neacşu pour respecter l’unită du foyer.
      858.      26 a o fl t 1634 (7142). Le voi'ăvode Matei Basarab confirme le partage fait par l’hăgumăne Grigore et le oornic Stanciul de Sălătruc, nommăs afin de trancher le litige opposant Stanciu et Gostea, fils de Radu de Şuiei, â leur marâtre Iana.
      350.      30 a o 0 t 1634 (7142). David de Vîlcăneşti et son cousin, Cîrstea d’Izbiceni reconnaissent avoir reşu la somme que devait â leur cousin dăcădă, le postelnic Stroe de Braloştiţa, le postelnic Ilie de Gropşani pour l’achat d’une terre â Ciumeşti.
      £60. 30 a o 0 t 1634 (7142), Bucarest. Le voi'ăvode Matei Basarab confirme au second trăsorier Radu < Cocorăscul> des tziganes achetăs aux neveux du hatman Balica. (Photocopie en annexe, pl. XVI).
      861. <l-er septembre 1634 — 31 a o fit 1635> 7143. Anton, fils du stolnic Cernea, fait don au monastăre de Gura Babei < Deduleşti) de ses biens de Topliceni.
      362.      < 1-er septembre 1634 — 31 a o fit 1635> 7143. Cernica et son frăre Beliu vendent â Radul et Milea de Vaideel la moitiă d’un « ancien » (moş) â Năvîrteşti.
      363.      <l-er septembre 1634 — 31 a o fit 1635> 7143. Udrea de Brăneşti vend â maître Panga de Călineşti un terrain â Brăneşti district de Prahova.
      864.      <l-er septembre 1634 — 31 a o fit 1635> 7143. Six boyards cojureurs annulent Ies ventes faites par Vlaicul, neveu de Vişa, â Căpriorul en faveur du monastăre de Mărgineni.
      865.      < A v a n t le 1-er septembre 1634 — 31 a o fl t 1635> 7143. Neacşa, veuve du grand logothăte Gherhe de Măgureni, vend la moitiă du village de Băneşti — sans serfs — aux marchands Panga et Comino de Călineşti, aprăs avoir fait ăvaluer et retirer sa dot des biens de son mari.
      366. < 1-er septembre 1634 — 31 a o fl t 1635> 7143. Le voîâvode Matei Basarab confirme aux marchands Panga et Comino la moitiă du village de Brăneşti, sans serfs, achetăe â la veuve du grand logothăte Gherghe.
      367. < 1-er septembre 1634 — 31 a o fl t 1635> 7143. Le voîâvode Matei Basarab confirme au second trâsorier Radul Cocorăscul une terre avec serfs et emplace-ment de moulin â Iacoveşti, district de Vlaşca, achetăe â la veuve de Vaga Neagul.
      868. < 1-er septembre 1634 — 31 a o fl t 1635> 7143, Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au second logothăte Sima, aprăs litige l’opposant aux frăres Paraschiva vornic, le comis Constantin, l'armaş Dragul et Neagul, une terre â Futeşti district de Ialomiţa.
      369.      3 septembre 1634 (7143). Păuna et ses fils vendent au vornic Preda de Ceplea la moitiă de leur terre de Moii sur le Jiu, avec serfs.
      370.      5 septembre 1634 (7143), Bucarest. Alexe, frfere de feu le grand comis Conda, affranchit du servage trois familles de Torsura de Jos.
      371.      5 septembre 1634 (7143). Achats de terrains faits par le pretre Lupul de Negoeşti â Fintinele, Cincu, Cornet et autres.
      372.      5 septembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab remet dans ses droits, aprăs jugement, Stanciu, fils de Dragotă, dont l’hâritage paternei, une terre â Crasna, avait âtâ vendue par ses soeurs en son absence.
                                                                                     LIII
www.dacoromanica.ro
     878. 6 septembre 1634 (7143). Le voîâvode Matei Basarab ordonne aux col* lecteurs (dijmari) du district de Muşcel de ne plus importuner le monastâre de Vieroş, dont il ne leur ă pas câdâ Ies redevances.
     874.     6 septembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab, confirme au second postelnic Radul < Cîndescul) et â ses frâres des terres achetâes ă Cîn-deşti et ă Cacaleţii din Coasta.
     875.     6 septembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab libâre, sans terre, le ceauş (capitaine) de mazili Moş et d’autres serfs de sa terre de Bâileşti.
     876.     <Aprâs le 6 septembre 1634 — 31 a o A t — 1635> 7143. Manea et Preda vendent au second postelnic Radul Cindescul une terre â Cacaleţi.
     877.     8 septembre 1634 (7143). Le logothâte Vintilă vend au grand aga Oprea et au postelnic Leca une familie de tziganes, achetâe au postelnic Dumitraşco de Moldavie.
     878.     8 <septembre 1634 — a o A t 1635> 7143. Douze boyards requis par le pitar Grama, Ies postelnici Nenciul et Manole, ainsi que par le prâtre Stan, et dâsignâs par le prince dâlimitent et assemblent Ies terres de Creaţa et de Cătunul Tomei.
     879.     9 septembre 1634 (7143). Billet princier nommant quatre boyards coju-reurs pour dâcider du litige opposant Standul de Cîlceşti â Matei de Mihăeşti au sujet d’un verger ă Mihăeşti.
     880.     11 septembre 1634 (7143). Le voîâvode Matei Basarab autorise, aprâs jugement, le carossier Duca â reprendre une tzigane, retenue sans titre par le logothâte Tatul.
     881.     12 septembre 1634 (7143), Bucarest. Le grand ban Hrizea fait don au spathaire Gherghe et au postelnic Pătru, fils de son vieil ami le grand vornic Ivaşco, d’un huitiâme du village de Băleni.
     882.     14 septembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab soumet et dâdie au monastăre Dohiiaru du Mont Athos, le monastâre âlevâ par lui ă Slobozia, ainsi que tous Ies biens — confisquâs — qu’avait, autre fois, vouâs le postelnic Ianache < premier fondateur).
     888. 18 septembre 1634 (7143). Pascul, fils de Biră, vendâmaître Ivan un terrain en laniâre (funie) & Samara, situâ â l’embouchure du Frăsinel.
     884.     20 septembre 1634 (7143). Le voîâvode Matei Basarab mande aux col* lecteurs du miel et aux autres officiers de respecter le village de Călimăneşti appartenant au monastâre de Cozia, car il est exemptâ de tout Office et se trouve sous la juridiction de l’hâgoumâne.
     885.     27 septembre 1634 (7143). Le grand logothâte Theodosie et son fils Preda vendent au postelnic Ilie et ă ses frâres la moitiâ du village de Gropşani avec serfs, qui avaient âtâ asservis par le grand ban Preda.
     886.     1-er o c t o b r e 1634 (7143). Le spathaire Vasile gage deux serfs avec leurs lots (delniţe) d’Izvorani au pitar Tudoran pour une dette contractâe par son pâre, le trâ-sorier Muşat.
     887.     3 octobre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab confirme au grand postelnic Constantin < Cantacuzâne> six villages et vingt-cinq familles tziganes, aprâs litige l’opposant au logothâte Oancea, qui prâtendait que le beau-pâre du postelnic, le prince Radu Şerban, lui en avait fait don en exil.
     888.     15 octobre 1634 (7143). Curuia et ses fils, Balica et Nicola, vendent au capitaine Buliga leur part de terre d’Ergheviţa. (Photocopie en annexe, pl. XVII).
LIV
www.dacoromanica.ro
      889.       17 octobre 1634 (7143). Radul, fils de Vîlcul Ciotei, vend toute sa part de Ctineşti au second logothkte Sima, en spăciafiant qu’il ne s’est pas asservi. (Photocopie en annexe, pl. XVIII).
      890.      20 octobre 1634 (7143). L’ancien grand logothăte Teodosie et son fils Preda vendent au marchand Gheoca le village de Smtrdeşteţul, district du Bas-Jiu < Dolj>, que le grand ban Preda avait asservi.
      891.       20 octobre 1634 (7143). Stoica Rîbea vend un arpent (pogon) de vigne et une vigne en friche & Jideni au călăraş (soldat montă) de Rîmnic, Stan, fils du călăraş Stan Vîlculescul.
      892.      < A p r k s le 20 octobre 1634—31 aoQt 1635) 7143. Stoica Rîbea laisse sa terre de Jideni k Ursea, qui se charge de son enterrement.
      898. < Apr fes le 20 octobre 1634 — d ă c e m b r e 1635>, Bucarest. Le volăvode Matei Basarab confirme au monastkre de Căluiu des terres dans Ies villages de Piscu, Piscu lui Călin, Băjenite et Broşteni, achetăes et offertes par Ies Buzescu.
      894.      <Avant le 22 octobre 1634>. Maria, fille de Die et petite-fille de Gher-ghe de Puchiani, vend â Stepan une funie (terrain en lanieră) k Puchieni et, de concert avec sa tante Gherghina, encore une demi funie.
      895. 22 octobre 1634         (7143), Bucarest. Billet princier nommant
                        quatre paysans libres pour dălimiter et arpenter Ies parts de Stepan et de Vlaicu k Pucheni.
      896.      22 octobre 1634 (7143). Stan, fils de Drăghici, fait don au clucer Gheorma de sa terre de Stoiceşti sur Mostişte, avec le consentement de tous ses parents.
      897. 23 octobre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au monastkre d'Argeş le village de Domneşti, aprte litige l’opposant au monastkre Radu Vodă.
      898. 23 octobre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme et rend au monastkre de Govora Ies villages et Ies tziganes, donnăs par le postelnic Udrişte de Drăgoeşti, que Ies Buzescu avaient acea parte.
      899.      24 octobre 1634 (7143). Mihnea de Mirceşti vend aux fils du vornic Mihalcea < Ies C!ndescul> une vigne sur pied, avec un terrain en friche.
      400.      31 octobre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au logothkte de la trăsorerie, Bunea, une maison k Ttrgovişte avec cave et jardin, achetăe a son beau-frkre le sulger Irimiia, aprte litige avec son autre beau-frkre, Mihalcea.
      401.      1-er novembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode, le mătropo-lite, Ies ăveques et le conseil princier jugent le litige opposant Maria de Bucov k sa fille Frujina et k son gendre le grand armaş Nedelco, qu’elle dăshărite en faveur de son autre fille Elina.
      402.      2 novembre <1634>. Bucarest. Maria de Bucov, fille de feu le grand postelnic Staico, teste en faveur de sa fille Elina, ăpouse du spathaire Ianiu, aprte litige pour la dot de sa fille Frujina, qu’elle dăshărite.
      408.       7 novembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîevode Matei Basarab confirme k Şandru et k Clrstea de Poiana Mărului en Transylvanie, la montagne Luţele achetăe â Maria de Gemenele et k son gendre le postelnic Andrei.
      404.      10 novembre < 1634>. Quatre cojureurs — paysans libres — răconcilent Stepan et Vlaicul, en dălimitant Ies terrains en lanikre (funii) qu’ils posskdent k Pucheni.
      405.      10 novembre < 1634—1635>, Bucarest. Le postelnic Badea vend k son cousin, le grand vornic Ivaşco, des terres sans serfs k Băleni.
                                                             LV
www.dacoromanica.ro
      406.      18 novembre <1634>. Le vornic Preda < de Ceplea> cfcde au monastăre de Tismana la moitiă du village de Moii, qu’il avait achetee, et recoit en retour la part qu’avait le monastfere dans son village de Năsip.
      407.      21 novembre 1634 (7143), B u c a r e s t. Le vo'iâvode Matei Basarab confirme ă Neacşa fille de feu le grand postelnic Ianiu de Bolească, sa terre dotale de Goleşti, aprăs litige avec Barbu de Câlceşti.
      408.      25 novembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme au second postelnic Constantin <par la suite vo!6vode> une terre et des serfs â Văleni, achetăs au spathaire Preda, fils du grand logothăte Necula. (Photocopie en annexe pl. XIX).
      409.      26 novembre 1634 (7143). Le ceauş (capitaine) Radul Mocanul et sa femme Stana vendent au second postelnic Costantin deux arpents (pogoane) de vigne sur Ies co-teaux de Loloeşti.
      410.      8 dăcembre 1634. Le comis Iane vend au grand ban Hrizea, la moitiă du village de Rumâneşti.
      411.      8 octobre 1634 (7143), Bucarest. Le voîâvode Matei Basarab auto rise le monastăre Radu Vodă â detruire Ies moulins du paharnic (âchanson) Turturea du maître Paraschiva et d’autre voisins des Glina qui faisaient submerger ceux du mo nastăre.
      412.      10 dăcembre 1634 (7143), Bucarest. Billet princier nommant 12 cojureurs requis par le mătropolite, en litige avec le spathaire Preda pour une terre â Pri-săceni, donnăe par le vornic Gherghe Psoma au monastăre de Stelea. (Photocopie en annexe, pl. XX).
      418. 11 dăcembre 1634 (7143). Stepan et ses frferes Danciul et Sibiiu de Pu-chiani vendent leur part de Flntină — une demi-corde — â Dorobanţul et â son frăre Mateiu.
      414.12 dâcembre 1634 (7143), Bucarest. Neacşa, fille du grand postelnic Ianiu et veuve du grand logothfete Gherghe, adopte le logothăte Radu Dudescu et lui lăgue sa terre de Goleşti aprfes en avoir affranchi Ies serfs.
      415. 16     dăcembre   1634  (7143), Bucarest.     Le  voîevode  Matei Basarab
confirme au vornic Nenciul un sixiăme du village de Nenciuleşti et la moitiă de l’ătang, qui lui est accordde en dâdommogement des frais qu’il a supportăs tout seul, dans Ies li-tiges opposant tout le village au monastăre Radu Vodă et au logothăte Oancea.
      416. 16     dăcembre   1634  (7143), Bucarest.     Le   voMvode  Matei Basarab
exempte de contributions et de corvăes 4 vignerons de Cîrcimari, dăpendant du monastăre de Snagov, afin qu’ils n’aient ă travailler que Ies vignes du monastăre.
      417. 18     dăcembre   1634  (7143), Bucarest.     Le voi'ăvode  Matei Basarab
confirme au logothăte Udrea et â sa femme Caplea deux serfs de Rădăcineşti, que lui avait gagăs son frfere Leca.
      418.      19 dăcembre 1634 (7143), Bucarest. Le voîăvode Matei Basarab confirme, selon Ies dâlimitations ătablies par 24 boyards, au vornic Nenciul et aux paysans libres de Nenciuleşti Ies ătangs de Nenciuleşti et aux monastferes de Viforîta et de Cătălui ceux de Găujani et de Gurguiaţi, qui tous avaient ătă accaparăs par le monastăre Radu Vodă.
      419.      20 dâcembre 1634 (7143). Dame Catrina de Rumceni et ses fils vendent leur terre d’Andreşeşti au trâsorier Radu, en respectant Ies droits de prâemption.
      420.      20 dăcembre 1634 (7143). Negoslav et ses fils s’asservissent, avec toute leur part de Dălbăneşti, au grand vornic Hrizea.
LVI
www.dacoromanica.ro
      421.       20 dâcembre 1634 (7143). Tudor du village de Dălbăneşti s’asservit au grand vornic Hrizea avec toute sa part de terre.
      422.       25 dâcembre 1634 (7143). Le voîâvode Matei Bas arab contirme au grand postelnic Constantin une terre avec serfs ă Sărata, au district de Buzău, achetâe â Maria de Bucov.
                                    DOCUMENT FAUX
     I. 9 a v r i 1 1633 (7141). Stroe de Priboiani vend ă Radu Gorun de Ţigăneşti trois terrains: â Gura Sămăilei, â Crucea Coman et â Gura Văii Popii.
                                                                           LVII
www.dacoromanica.ro
           DOCUMENTE 16 3 3
www.dacoromanica.ro
1
1633 (7141) ianuarie 5.
               Mai mulţi megieşi din Chiojd, Drajna, Stăneşti şi Nucet se vind rumâni <lui Hrizea fost mare vornic').
      f Să se ştie rumânii dumnitale, anume... 1 Oană, cum se-au vîndut de bunăvoe, cu baba lui, Dobra şi cu un fecioru, Albu i Radulu cu casele lui cu tot şi cu grădinile şi cu parte lui de ocină, cită se va alege, în bani gata ughi 27. De în Chiojdu, Radulu cu feciorul lui, Dumitru şi altul Radulu, însă să se ştie că se-au vîndut fără ocină, in bani gata ughi 16. Să se ştie că se-au vîndut Stanciul de în Stăneşti cu baba lui, Stanca şi cu feciorii lui, anume Ursu şi Bălan, însă fără ocină, dereptu ughi 16. Şi iar din în Drajna, Mirean se-a vîndut, casa lui şi cu moşie lui, însă în bani gata ughi 16. Şi eră de în Drajna, Oance cu moşie lui şi cu casa lui se-a vîndut dereptu ughi 15. Şi eră se-au vîndut Vlad de Nucet, de lingă Turbure, cu moşie lui şi cu vie lui şi cu tot pometul lui, dereptu ughi 22. Şi eră şi-au vîndut Aldea casa de în Drajna cu grajdurele cu locul şi cu grădinele înprejuru, derept ughi 5 1/2.
      Aceşti toţi se-au vîndut de bunăvoe şi denainte Stanciului stolnic i Stănilă căpitan şi Coadă vătah şi Dan vătah şi Ianachi şi Pătru vătah şi Mihăilă vel pârcălab, Banciul iuzbaşa i Andreiaş iuzbaşa i popa Balomir şi Nede ceuşul şi Stroe mortascop<?> şi Oprea, feciorul căpitanului. Acest zapis să fie de credinţă.
Pis meseţa ghenarie dni 5, vă leat 7141 <1633>.
                 Stănilă căpitan. Mihăilă pîrcălab. Coadă vătaf.
Stanciul stolnic. Pătru vistiar.
Banciul iuzbaşă. Dan vătah. Andreiaş iuzbaşa. Ianachi.
Pis az popa Albul.
           Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 288. Copie.
        1 Loc rupt.
3
www.dacoromanica.ro
2
1633 (7141) ianuarie 10, Găpreni.
           Stan Geangiu vinde popii Dumitru din Negovani un loc la Băl-teni.
      Adecă eu Stan Geangiu ot Bălteni scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina popei lui Dumitru ot Negovani, cum să să ştie că i-am vîndut un loc arătoriu In hotarul Băltenilor, însă anume în Crucea lui Calotă şi dă cu un cap în Gilort, pre bani gata 140. Şi nu i l-am vîndut de vre o nevoe, ci de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor miei şi a megiaşilor din sat, cum să-i fie lui moşie ohamnică şi feciorilor lui.
      Şi clnd l-am vîndut fost-am în Căpreni, în casa popei Yladului. Mărturie: din Căpreni, Dragul şi frate-său Lupan, de în Căneşti, Mircea şi alţi mulţi, ce nu sînt scrişi aicea. Şi pentru credinţă pusu-mi-am mai jos şi pecetea.
      Gbenarie 10, leat 7141 <1633).
      Stanu.
      Şi am scris eu popa Vladul.
        Arh. St. Buc., Condica m-rii Mot.ru nr. 252, f. 95.
        Copie: alte copii ibidem, ms. 253, f. 40 şi la Bibi. Acad., CMLXVII/44.
                                     3
1633 (7141) ianuarie 12.
            Vlaicu şi tatăl său vînd lui Neagoe din Cirligaţi opt locuri în Prisăceni.
      t Adecă eu Vlaicul, înpreună cu tată-mieu, călugărul, ot Prisăceni, scriem şi mărturesim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mina lui Neagoe ot Cîrlegaţi, cum să să ştie că i-am vîndut moşie în clmpul Presăcenelor 8 locure, anume de la mene, de <la> Vlaicul, 6 locure şi de la mene, de la tatăl Vlaicului, 2, fac de toate 8 locore; şi le-amu vîndut pre bani gata pre ughi 11, di ne-au dat în minele noastre.
      Şi o amu vîndut di a noastră bunăvoe făr de neci o silă, cu ştirea tuturor fraţilor noştre, ca să-i fie lui moşie stătătoare şi ficiorilor lui. Şi o am vîndut în zelele dumnealui domno nostru, Io Matheiu vodă.
      Şi mărturie iaste: Udrişte, fratele Vlaicului i Dobrin i Neag ot Prisă-cene i Drăgan ot tam i Radul ot tam i Gherghe ot Cirligaţi şi popa Stoica. Şi i-am pus degitul.
4
www.dacoromanica.ro
       IlHC MtCfl^a PEHapH ff A*HH, Kt A*T xipĂîa.
       Eu popa Stoica.
          Bibi. Acad., CXCV/22.
          Orig., hîrtie (31,5 X 19).
          EDIŢII. Ghibănescu, Codrescu, p. 85.
                                   4
1633 (7141) ianuarie 19, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod dăruieşte lui Iancu căpitan, pentru credincioasă slujbă, ocina şi rumânii de la Micşuneşti, jud. Ilfov, ale lui Necula vistier, care se ridicase împotriva domnului.
       t /HhaoctYeio eojkYeio, Iw flJaTEio KOEKOAa h rocno,a,HHK kkcoh 3emae &rrppo-KaajfVHCKOJ, khjjk KEAH<aro h np^Aosparo, CTaparo, noKOHHHO/Hg Iw EtctpaK aotaoAa. fai&AT rocnoACTBO aih cYe noKE/vfeHYE pocnoACTKa /HH casp rocnoACTaa aih Mhksa
KUIHTaHSA H CKC CHHOEH CH, EAHIţEAI EoPt A<*CT, KKOÎKE A4 ECT WMHHS H KEMHHH 8 CEAO 8 AIhKIIIEHEIJJH, WT COyTCTKO @AX<OK>, WT nOrtIO H WT Uloy/H8 H WT BOA H CtC KEMHHH H WT CE4,artHlJJE CErtOK H WT n©CKSAY, KapH ErtHKajf CE JfTHT HSSpaT, H wt no Ktc yoTapO/H.
       HoHEJKE cYe KHUIE pEMEHa WMHH8 H KEMHHH WT AÎHKlUaHHllJH KHrtO ECT 3a nOKSnE-
hYe Heksaek khctYhp eijjeîke wt np*>KA* KptME. fl KtAa ect kha CEAa, Kt a*»hYh pocnoACTaa aeh, a HEKsaa khctYhp, wh KtCTaHSA ce cst haa aptjf pocnoACTKa aih H X°P£K CtC KOHCKa H CtC TKTa?H H CKC AEOAAOKtHH, TEpE ECT A»<UW Ct nAEHEHYl H CKC nopOKAEHYE, I3KOJKE EAHH HEnpYaTEA CoytpH POCnOACTKa AIH H X°P|K- fi"11 TO<AI> CA8Pa pocnoACTKa aih M<h>k8a KtnHTaHSA, wh ct noAKHPOAE ACKpo noAKHsa ca h Kt hhmtojke HEipa ykina apta epo npoaYMYH paAY pomioactka aeh. Ta>KE ctM a<*a h eioaihaoiua no ca8p pocnoACTKa aih Mhksa KtnHTaH8A ctc kkc*x AEai sa wmhh8 h ctc kemhhYh wt iBHKinfHEtpH, koahko ect AP'*5*'** HEK8Aa khctYqp, paAY npana h k*p-
HA CA8HCBO MTO ECT nOCA8>KHA POCnOACTKd AIH, 0KO5KE A<* ECT IAI8 3a A^AYH8, HOHE-
jke ect npYTY*aA Mhk8a KtnHTaH8A cYi a^aYhs ctc npaKa CA08JKKoy h ctc KptK npOAHMYio, a Heksaa khctYihp, wh ect hspskha A'bAYHa epo ctc 3aa xht<a>*hctko WT Kt POCnOACTKO AIH, EaHKO MX ECT H noCTJKHA H PAAKA EPO.
       Geto paAY AM«X ctAi pocnoACTKO aih ca8p pocnoACTKa mh Hhksaok Ktrom-H8A, 0KO2KE fij AI8 ECT WMHHH H KEMHHH 8 fllHKHlEHElJlH KtCAX A<A HEK8AEK KHCtYhP, KOAHKO ECT APIPK^, A^AYhS H Kt WXaK CHHOKOA1 H KH8KOAI H liptKH8METOM H HE WT KO-<po»kao HEnoKOAtKHAio, nopHSAio pocnoACTKa AIH.
       Bijiehce h saKAEHaHYE noCTaKHX pocnoACTKO aih: no wtiukctkYio pocnoACTKa
AIH, KOPO H3KEPHT POCnOAK EoPt KHTH TOCnOAapt EaAUIKOE 3EAIAE HAH WT CptAEM-
uaro nAOAa pocnoACTKa aih hah wt ctpoAHHK hah, no pp-kcEX hiiu, hah wt HHonAt-AlEHHK, A<l <a>1|IE nOMTET H nOHOKHT H 8TKptAH cYe KHHK <!> PocnoACTKa AEH, TOPO pocnoAt Sort a<* ca noMTET, a Kt ksaeijje K’bn’b ASwa epo. fl aipEaHJKi he iiomtet h he eiohokh h he STKptAHT cYe khhp pocnoACTKa mh, aHoy nonspET h pasopHT, TOPO A<* «CT TptKAET H aiUTEAU H a$8PHCaH WT THŢ CKfcTKI WTI^K, fXt Co^T Kt HEkYE H A<* < H >AUT MaCTYH CKC IsA4 H CtC flpYA HI EAHH AltCTO-
5
www.dacoromanica.ro
       ©EJKE oyEO H CKiAtTEAYH nOCTJKHX rOCnOACTKO MH: JKŞIldH Ib<iiuko BEA AKOpHHK H KgllAH ripn BEA AlVNVjjuT H XgllJH BiAYA HdCTgplA BEA BHCtTaP H JKgrHH TiwaocVi BEA CniTJp H JKg[MH GtPOE bea CTOAHHK H JKgndH HhKA BEA KOMHC H 2KŞIMH EjpBgA BEA nEppHHK H JKgn.H KdCTJHAHH BEA flOCTEAHHK- H HCfipdBHHK, JKglMH TEprE BEA AW-rW^ET-
       H HinHCAJf A3-K, Godpl rpAAUTHK, KT». CTOA np£Ay g EgKgpEI|JH, AVkCEIţE rEH'pÎE A^HH H IVT flA<IAfl A'OKE A® HHH'k, Eli A^T x3p.VM.
       Îîw flÎATElO BIVE&IVAJ, AIHAOCtTiO KOJKTw rOCnOAHHK.
        IV dliTEie KOEKOA <m.p.>
       ■)• Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Iancul căpitanul şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecinii în sat la Micşeneşti, din judeţul Ilfov, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi din vatra satului şi de peste tot, oricît se va alege • şi de peste tot hotarul.
       Pentru că această ocină mai sus-zisă şi vecini de la Micşăneşti au fost de cumpărătură a lui Nicula vistier, încă de mai înainte vreme. Iar cind a fost acum în zilele domniei mele, Necula vistier, el s-au sculat asupra domniei mele şi a ţării cu oaste şi cu tătari şi cu moldoveni, de au venit cu jaf şi cu robire fiind ca un duşman al domniei mele şi al ţării. Intru aceea, sluga domniei mele, Iancul căpitanul, el s-a ridicat cu rîvnă bună necruţînd întru nimic vărsarea sîngelui său pentru domnia mea. Deci am dat şi am miluit pe sluga domniei mele Iancul căpitanul cu toate părţile de ocină şi cu vecinii din Micşeneşti, cît a stăpînit şi Necula vistier, pentru slujba dreaptă şi credincioasă cu care a slujit domniei mele, ca să-i fie de moştenire pentru că a dobîndit Iancul căpitanul această dedină cu slujbă dreaptă şi cu vărsare de sînge. Iar Necula vistier, el a pierdut dedina lui cu rea hitlenie faţă de domnia mea încît şi-a pus şi capul.
       De aceea, am dat domnia mea slugii domniei mele, Iancul căpitanul, ca să-i fie ocină şi vecinii la Micşeneşti, toată partea lui Necula vistier, cît a stăpînit el, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele, sau din rude sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivqşco, mare vornic şi jupan Gherghie mare logofăt şi jupan Radul Năsturel mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Stroe mare stolnic şi jupan Nica mare comis şi jupan Barbul mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gherghe mare logofăt.
6
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Soare grămătic, in cetatea de scaun in Bucureşti, luna ianuarie 19 zile şi de la Adam plnă acum, în anul 7141 <1633). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voievod <m.p.>
         Bibi. Acad., DCCXXXV/48.
         Orig., perg. (31,5 x 45), pecete timbrată.
         Copii slave la Arh. St. Buc., ms., 731, f. 702—703 şi ms. 1233, f. 289—291.
                                   5
<După 1633 > ianuarie 25.
                                          Tatul, fiul lui Oprea, vinde lui Mihnea ocină la Trănşani.
       f Adecă eu Tatul, feciorul Oprei păcurarului ot Trănşani, cumusă să ştie acesta al meu zapisu, că amu vîndut ocenă parte de 2 omeni, Mihnei, feciorul Ghezdavului, dereptu ughi 6, de a mea bunăvoe şi cu voe tuturu megeeşilor de în sat de în Trănşani. Să-i fie lui acestă ocenă neclăt<it)ă şi feciorelor.
       Şe aldămăşeru fost-amu: eu popa Vlad ot tam şi Mitrea ot tam i Radul Momăcescul ot tam, Stan Băjenescul ot tam, Negrilă ot tam, Necula Botu-şarul ot tam i ot Ciuliniţă, Stănimir.
       IIhc dWcfiţa rtHjp kc AhH'fc, aii A^Ht fllaT-bio kohkoa-
       Şi păntru credinţa, pune-mă şi pe<ce>ţelea.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, IX/65.
         Orig., hîrtie (20,5 X 16).
         Copie ibidem, ms. 256, f. 442.
         Datat după martori şi in domnia lui Matei Basarab.
                                      6
1633 (7141) februarie 8, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Ianiu neguţătorul viile din dealul Sătenilor, in urma unor judecăţi.
                         t fllH/iocTUw ko>kTsk>, Iw /Hmio koikoa4 h roenoAHH'K kt^coh simac £rrppo-RAiX'HCKOf KHgK RlrtHKdro H fiptErtararO, CTIparO, flOKOHHHJM, Iw B'KC’kpaKl KOfROAa.
       rocn»Ac,rKo mh cTf noKfafHi'f rocnoACTKo <uh Hhwk Kgmtş1, nptEHBaiT ş....2 3 h rac chhobh faHU,f>Kf Bora npHnşeTHT, ca să fie de acum înnainte el şi feciorii lui în pace şi slobodă de cătră Nenciul vtorii dvornic ot Măneşti şi de cătră toţi oamenii lui, de nimenilea val sau bintuială să n-aibă, pentru o pîră ce au avut înnaintea lui Leon voevodă şi înnaintea domnii mele la divan, pentru neşte vii ce au fost cumpărat Iane
       1 ... lui Ianiu neguţătorul
       1 Loc alb.
3 — Documente România — c. 13 59
7
www.dacoromanica.ro
neguţătoriul in dealul Sătenilor de la Calin Tabără postelnic, de sat de Săteni, cu bani gata şi cu zapis de la mina lui şi cu mărturii. Iară Nenciu dvornicul el au fost avut o datorie la Calin postelnic. Deci au vrut Nenciul dvor-nicul ca să ia viile de la Ianiu neguţătoriul pentru acea datorie a lui, in silă şi fără direptate. Deci au venit Ianiu neguţătoriul înnaintea domniei măle la divan, de faţă cu Nenciul vornic şi cu Calin postelnic.
       Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, depreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea lu Ianiu neguţătoriul ca să-şi ţie viia cum o au cumpărat. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Leon voevod la mina lu Iane neguţătoriul, de pîră şi de rămas, vă leat 7139.
       Iară Nenciul dvornic de va avea vreo datorie, să-şi caute la Calin, iar cu Ianiu neguţătoriul să n-aibă nici o treabă, pentru că au rămas Nenciul dvornicul de lege denaintea domnii mele.
       Derept aceia, domnia mea am dat lui Ianiu neguţătoriul ca să fie în pace şi slobod el şi feciorii)1 lui de cătră Nenciul dvornicul şi de cătră toată ruda lui, mai mult val să n-aibă.
       GttKf ŞBO H CKJ4,fTfrtVH nOCTdRHJf rOCI10AcTRO MH: KgfldH iKdUJKO KM A&OPHHK H KgfldH <rt>1prt R<f>1d               H KgfldH PdA$d KM KHCTYtap H KgfldH TfW-
AocYj rm c<ndTdp h »$>1ndH Gtpoî km ctoahhk h JKgruH j{HKd rm ko/Mhc h jkşji h EdpRŞil KM nfJfdpHHK H MgfldH KoCTdHAHH KMHKYH IWCTMhYK. H HCnpdKHHK Tipri KM doro^fT.
       H HjnHCdjc d3, dfmiAdT doro^fT, r-k HdCTOdHH rpdAy Eşkşphiih, itrfccciii $* *-RpŞdpYf ii ASHH H WT          A® HHH-k T(M(hY( dtTOM, K"h <vfeT x3p/Hd2.
       ÎIw AUtim KivfRWAd, aumoctYm kojkTio rocnoAHHk. w /HdTfto RivfKWA <na.p.>
          Bibi. Acad., DGGXCI/3
          Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad. şi patru fotocopii, ibidem.
                                       7
1633 (7141) februarie 20.
            Gherghe, fiul unchiaşului Soare, vinde căpitanului Dumbravă o moşie la Ţigăneşti.
      Să să ştie că am vîndut eu Gherghe, feciorul unchiaşului Soare, moşiia de la Ţigăneşti, căpitanului Dumbravă, 'dintr-o jumătate de funie a treia
        1 Loc rupt.
        * Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare dvornic şi jupan <Ghe>rghe mare <logo>fet şi jupan Radul mare vistiiar şi jupan Teodosie mare s<pa-tar şi ju>pan Stroe mare stolnic şi jupan Nica mare comis şi jupan Barbul mare peharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gherghe mare logofet.
        Şi am scris eu, Lepădat logofăt, in oraşul de scaun Bucureşti, luna februarie 8 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
8
www.dacoromanica.ro
parte şi din pometu şi din livezi şi din cimpu şi din toate laturile să ia căpitan Dumbravă, de nimenea opreală să n-aibă. Că o am vîndutu de bună-voia mea, că am sărăcitu, dreptu ughi 5, să n-aibă nimenea nici o treabă, nici fraţii miei, nici nimenea trebă să n-aibă cu căpitanul Dumbravă. Că cu jurămîntu am vîndut să fie vîndută pînă la amină, să fie de moşie coconilor lui şi pină va fi căpitanul Dumbravă tot să stea stăplnitoriu de moşie ce au cumpărat.
      Mărturii: postelnicul Ivan din Văcăreşti, Cînda iuzbaşa martor.
      Fevruarie 20 dni, leat 7141 <1633).
      Ceauş Grade martor.
      Tudori gelep martor.
      Dima gelep martor.
      Voico dorobanţul martor.
      Moja din Voineşti martor.
      Barbul din Voineşti martor.
         Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127, f. 55.
         Copie.
                                       8
1633 (7141) februarie 24.
            Udrea din Brâneşti, fiul lui Bran, vinde popii Standul şi Gherghinei ocini in Brâneşti.
      t Să se şti că me-u vîndot Ud<r)e.
      f Scris-am eu Udrea de Brâneşti, feciorul lo Bran, al mieu zapis corn să se ştie că am vîndot popei Stanciuli şe nepotă-mea Gherghină, fata văro-miu Radului ot Brâneşti, e-mu vîndot în Brâneşti 10 stînjeni de ocină în lat, eră în longo, de în apa Prahovei priste tot în longo pînă în <a>pa Proviţi. Şe în crîngu o livade, anome livade Ghigoiuloi, cită să va adeveri, pre bani gata 700 tocma.
      Şe mărtorii: Vlad loi Baloi şe Radul Rădîmbă şi Dubrotă cel roşu, toţi di Stoianeşti.
      IIhc A\tceiţa $<KpgapTe kX Akhhi Kt AtT xspma.
          Bibi. Acad., XLII/72.
          Orig., hîrtie (19,5 x 10,5).
                                       9
1633 (7141) februarie 26.
            Radul olăcarul vinde lui Lazâr din Bârăşti ocină în Gudărâşti.
      Adecă eu Radul olăcariul scris-am acesta al nostru zapis cum să să ştie că am vîndut lu Lazar de în Bârăşti toată partea mea de ocină de în Gu* dărăşti, care parte am fost cumpărat eu de la Negrilă şi Abohilcăi, însă par-
                                                                                                     9
www.dacoromanica.ro
tea lor toată, oricită se va ale<ge> de în cimpu şi de în apă şi de în pădure şi de în siliştia satului, oricît se va alege de preste tot hotarul, cu vii, cu tot, şi de în apă, ales o roată de moară, derept 2 boi buni şi derept 3 mascuri graşi. Şi o am vîndut de bunăvoia mea şi de nime silit, ca să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor lui, ori cîţi Dumnezeu i va dărui.
      Iar după moartea mea, sau eu pînă voiu fi viu, care om se va ispiti a strica sau a întoarce sau fie cine de în rudenia mea, veri feciori, veri fată, veri nepot, veri strenepot, acela om el să fie treclet i proclet de vlădica Hris-tos <şi>* de 318 oteţî ije vă Nichei, <pen)1tru căci că i-o am vîndut eu de bunăvoia mea.
      Şi cîndu i-o am vîndut fost-au mulţi boiari şi oameni buni de pre in-prejurul locului, de în sus şi de în jos, mărturie: Dediul postelnic i Margine logofăt i Toia logofăt i Neagul lu Frăţilă i Stafie ot Bărăşti i Anghel ot tam i Marin i Radul i Manea al Haidăului i Tudor i Stan Peneş i Stănislav, ot Pîcleni, Radomir i Ivan i Stoica i Tetiul i Pădure i Oancea.
      Iar pentru mai mare credinţă, pusu-mi-am degetul.
      IlHC A\-feeEU,d $C&pgdpYe KS AhHh, rttT x3p/t!d-
            Radul olăcariul.                      Stoica.
            Radomir.                              Pădure.
            Ivan.                                 Oancea.
          Bibi. Acad., CXCVIII/92.
          Orig., hîrtie (32,5 X 20,5).
                                   10
1633 (7141) martie 9.
           Opriş, fiul lui Şârboiu, cumpără mai multe fălci de loc la Voini-geşti.
      Să să ştie cum am cumpărat Opriş, feciorul Şărboiului din Voinigeşti: deci au cumpărat de la Paraschiva, fata lui Negomir o falce de loc, drept aspri 900. Şi iar au cumpărat Opriş de la Stoica al Coandei iar o falce de loc, aspri 120. Şi iar au cumpărat Opriş de la Stanciul Sebiştanul doao fălci de loc, drept o bute de 110 vedre şi o putină de 8 de vedre.
      Şi iaste mărturie Stanciul Sebiştan şi Mitrea al Vancei şi Niia şi feciorii Niei, Stanciul Niei şi Tudor, feciorul Standului Şărboiul şi Stanciul al Vişenesei şi Vasilie al jupinului Procăi şi Paraschiva şi Mariia şi Paraschiva Bulicăi şi Vlădae Sebiştenoae şi Mariia Mitrei.
      Şi au fost aceştea ce sint sorişi aicea toţi la aldămaş în casa Mitrei al Vancei.
       1 Loc rupt.
10
www.dacoromanica.ro
      Eu Nicola încă am fost la mărturie, că eu am scris cartea. Şi s-au scris această carte in luna lui martie din 9 dni, 40 mucenici.
      Iar de să va ispiti cineva preste această carte, să fie proclet şi anathima de 318 ije vă Nichei.
      Vă leat 7141 <1633).
      Şi pre aldămaş au cheltuit Opriş vedre de vin 4.
      Şi iar au vîndut Paraschiva în Feţe, în Codru de Sus, partea Paras-chivei, fata lui Năgomir; deci o au dat drept 10 vedre de vin şi au preţuit vinul drept 140.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 721, f. 851.
         Copie.
                                      11
1633 (7141) martie 10.
            Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, vinde unor moşneni jumătate de sat din Păşcani cumpărată mai înainte tot de la ei.
      <Adecă eu Ionaşco) postelnic, feciorul lu Miroslav logofet, încredinţez cu zapisul mieu, ca) să hie de <bună credinţă) la mina Micului şi a fră-ţine-său, lu Gavrilă, ca să să ştie cîn<d au fost acum, în zilele mării sale domnului) nostru Io Mateiu Basarab voevoda, iar Micul cu frat<e său) Ga<vri)lă, ei au răscumpărat de la mine a lor moşie, jumătate <de sat) den Păşcani de preste tot hotarul, derept ughi 80 bani, gata pen<tru că au) fost de moşie a lor mai dinainte vreme. Şi cîndu au murit mai<că-mea>, Sofroniia, au lăsat cu blestem, cîndu voiu vrea să vînzu această ocină, <să nu o vînzu la alţii, ci) să o vînzu iar la moşneni, de unde o au fost cumpărat maică mea cu ze<stri)le ei de la părinţii ei. Deci eu am socotit ca să aiiubu pomeană, ci
0  am vîndut iar la moşneni, ca să fie cuvîntul maică mea deplin.
      Şi s-au <întîmplat de au) fost la tocmeala noastră mărturii, anume: Iordache vornicul den Cozleciu i Iane spatar ot Bucovu i ot Vărăşti, Sinjorzu
1  Neico i ot Găciulaţi, Neaoşul i Stan i ot Strămătureşti1, Stan i ot Fiani popa Lepădat.
      Aceasta mărturisescu, ca să să ştie şi să se crează. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am şi pecetea.
      <IlHe> Mtcuţa /HdpTYe Ţ AbHH> kt» a^t xsp/Md.
      f Eu Ionaşco postelnic <m.p.>
         Bibi. Acad., CLXXXIII/58.
         Orig., hîrtie (19 x 20,5), rupt; cu o pecete.
         Cu o copie din 1825, după care s-au făcut completările.
        1 îndreptat peste cuvîntul „Trăisturi", scris iniţial.
11
www.dacoromanica.ro
12
1633 (7141) martie 13.
             Matei Basarab voievod scuteşte satul Spanţov de unele slujbe şi dări, după voia jupinului Hozun Mustaţa.
       fllHAOCTYflO EMKYfIO, Îw AtdTfH E'CJPJB KOIBOA H POCIK>AHHTk.           POCnOA-
ctko MH cYt noBiAtHYi rocnoAcrad iHH satului Spanţov, ca să fie în pace şi slobozii de lucru domnescu, de podvoade, de mertice, de cai de olac, de cătră nime val seu bîntuială să n-aibă pentru aceste, că i-am ertat domnia mea pentru voia priiatinului domnii mele, jupînului Hozun Mustafa, numai să aibă a lucrure la zăgas, clndu va fi de lucru, iar de alalte de toate să fie In pace cum scrie mai sus, că cine să va ispiti a-i învălui mare certare va avea de cătră domnia mea. Hhjc» a** HtcT.
       H HCfipd&HHK, CdM pm rOCIlOACTKd mh.
       IIhc auptYi iy AhHH, AtT xSPAU.
       ÎIw dldTfK B»(K»AJ> awa&ctYio eojkYio POCn»^HHK.
        W ffldTf» K»HB»A <m p >
          Bibi. Acad., XX/29.
          Orig., hîrtie (18 x 17,5), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., Condica m-rii Snagov, nr. 458, f. 29 v.
                                             ÎS
1633 (7141) martie 15.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul m-rii Bistriţa, să ia nişte rumâni din Cacaleţi şi să-i ducă la moşia lor din Şăoaş.
      t zHhaoctYiio eojkYi», Iw AIatih ETwChpdK KoiKOAd h rocnoAHH'K. ÂdKdT po-
CnOACTKO MH cYf nOKlA’buYH POCIlOACTKd <HH CK’kT'kH EOJKICTKhYh MOHdCTHp 30KIMIVM8
Ehctpcm, XPdAi ScnfuYf EoropoAiiU h wtus (peauh EdCHAYi* 1, ca să bie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele po ime.. 2 de să ia pre nişte rumâni ai sfintei mănăstiri, anume Cîrstea şi cu alalţi rumâni cu toţi de în sat den Cacaleţi, să-i ducă la moşia lor la Şăoaş, cu tot ce vor avea.
      Pentru că a<ce)şte rumâni ai sfintei mănăstiri fost-au înpresuraţi de Teodosie logofet Rudeanul, în zilele lui Simion voevod, fiind Rudânii puternici, şi i-au luoat de i-au dus la Cacaleţi. Deci, cînd au fost acum, in zilele domnii mele, iar părintele Vasilie egumen au venit de se-au pîrît de faţă cu Staico peharnic Rudeanul. Deci, intr-aceia, domnia mea am judecat şi
        1        ... mănăstiri numită Bistriţa, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen Vasilie...
        1 Loc alb.
12
www.dacoromanica.ro
am adevărat că sînt rumânii mănăstirii de moşii; ce i-am dat iar la sfînta mănăstire să hii de treaba şi de posluşania sfintei mănăstiri, cum au fost daţi şi de moşii domnii mâle, răposaţii ctitorii. Şi de nimânile opreală să n-aibă, innaintea cărţii domniii mele. Hhako a<* uter, no pem pocnoACTRa AtH.
       H HcnpasHHK cam pem pocnoACTRa mh.
       IlHC /HAPtYE fy AKHH, R'h rttT «SpAU.
       Îlw IHateh kwekwaa, /HhaoctYi© koîkYio rocnoAHHK. w YHateio roekoa <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXII/149.
           Orig., hîrtie (30,5 X 21), pecete mică aplicată.
           Copie ibidem, ms. 192, f. 265.
                                     14
1633 (7141) martie 15, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Dealu scutirea de vinăriciul domnesc de pe dealul Şolomon.
       t flllHAOCTYEIO KOJKYEIO, Iw AJatEIO KOCKOAa H rOCnOAHHTk RTkCOH 3EMAE Xrrppo-KAJJfYHCKOE KH>V"K nOKOHHHOMŞ Iw E'hC'hPAKIS KOfKOAa. j^ARAT POCnOACTKO /HH CY» nORt-AtnYE rocnoACTRO /HH CRtTOAig, EO>KfCTRH-kH /HOHacTHp paapoaE/wapo /V,tA, hpaejke (ct jfpa/w CRtTaro Epapjţa h MWAOTRopiţi Hhkoaae /Hhphahkeckh h hhcthIih-
UI0A1S WTlţg EPofMEHgA ApJfHMAHApYT ÎpHITHE1, Coyi|lYH HACTAKHhlKg CR’k’PtH WEHTt-AH CEH H B*hCtH HHHOKOM WKIJIE5KHTEAEM R'h CKtTOMg MOHACTHpg, HKOJKE A<*              KT
CRtTO /HOHACTHpg A,tA8A KkltlJE nHC A^AA POCnOACKA SA RHHApHM R-hCAJf, KOAHKO RH-HApHM JfOKET KHTH no MECTO H no WMHHA MOHACTHpYH /\tA$A UIT HA IIIOAO/HWH, KOTOpH AIOAYE JfOKWT KOnATH C KC MOTHKA H X0l4,8'r nOCtMIO A'UK CT»C CEKHpA RX POpa IţtAA, TEpE JfOKET MHHHTH RHHOPpAAY (IO WMHHA AHOHJTHpYH A, ta SA, AIOKO CIAO TAOAtHYH AIOKO APSI'W MEAOKElţH, RXC A<* K#AET 3A KHHApHMH 8 /HHpHO, 3A HHJfTO BAHTORAhTI M «E HAUT, nOHEJKE C"hM ŞiWHAOCTHRHJfO/H CIO POCnOACTRO MH, TEpE CXM npOCTHA no CRtTA /HOHACTHP ^,tASA SA RHHApHM A*/» POCnOACKA UIT no MECTO MOHA-CTHpER A,tA$A, PAAPOAE/HAPO IIIOAO/HWH i KA<0 ICT KHA npOCTHA H UIT HHHhl POCOOAAphl RHHApHHIOA POTOR, A^ POCnOACKA WT R'h HHHE AtAgpE WT HA nOAPOpÎE, TJKOJKAE ChM npOCTHJfOM H POCnOACTKO «H H nO/HHAORAJfO/H nO CRtTA MOHACgHp ^tARH ChC RHHi-pHMIOA, A^CTOAhYA POCnOACKA, PIAY nOMtHi H pAAH nOMOipk CKtTtH «OHACTHp A»** AgA KHIUE pEMEHA, OK05KE A<* ECT CRETOMg /HOHACTHP R'h Y’KP’tlMfHTf H                    <*
K03KECTRHKIH HHOKO/H 3A JfpAHHipE H R'h gCTpAKg. A POCnOACTKO /HH H nOMhlRIUHJf pOAH-TEaYEAI POCnOACTKO MH A<* Kt RtMHOE R-hCnOMHHAHTE H HE WT K0P03KA0 HEnOKOAtKH-/Ho, nopHSAio rocnoACTRO /HH.
       H RHAtp/W POCnOACKKO /HH H KHHPA flEWH ROEKOA 3A npOIflEHTE H 3A MHAORAhYE ChC AOCTOAhYh POCnOACKA 3A RHHAPHM, BAKO ECT KHA nO/HHAOKAA no CRtTA MOHACTHp A,tA8A, KOPAA KHCT TEMEhYE AtTO/H R'h AtT x3pAA J TAK05KA* ChA\ nO/HHAORAJfOAA H POCnOACTRO AAH, KJKO ECT RHUJE nHC.
                  1 Cuvintele: „ipxhauhapIt în/aTm”, scrise cu altă cerneală şi de o altă mină.
ÎS
www.dacoromanica.ro
       (îipfJKf H SAKAH.HYf riOCTAKAÎÎf/H POCnOACTKO : no WUITiCTkYiO POCnOACTBO mw, kopo HSEfptT rocnoA1* fiorii ehth rocnoAApii Sjmah fi/vujKof hah wt cp'KA'hU-H-irO flAOAA POCnOACTKdd AIH HAH WT ChpOAHHK HdUJHJf HAH, fl> pptctjf HJUJHJf, HAH WT HH<HOnAtAUH>1HK, &A dl|Jf ElOMTfT H riOHOZHT H UtKP’KAHT cYf KHHP rOCElOACTBO A' H, topo rocn»A*H fiorii aa m nouTfT h a1 c’kx'pahht K>h rocnoACTst <fro, a aii eş-A>1fi4JHjf Rtnijf. asuw fro. fi AipfAHHtf h( nouTtT h hî iiohokht h h( ştkptiAHt cY» KHHPjJ POCnOACTKO AIH, 4HŞ nO<ntp>1{T H pd30pfT H HcXaKHT cYf KHHP rOCflOACTKO AW, TOPO A<* fCT TpiiKAfT H AHATfMA H A$gpfC4H WT THY CKtTH WTlţH, f}Kf C#T KTi
Hckch h a<* haiat mactY» c-bc Î$aa h chc ÂpYa.
       GfWf $SO H CKfAfTfAYf riOCTAKAtfM POCnOACTBO /HH: HtŞrMH IkAUIKO KfA Ak°P* HHK H }KŞnAH Pa\\{A KfA AlVPlVijsfT H KgllJH TAHropYf KfA KHCTYiap H JKtJtl.H T^A^cYf KfA CEIATjP H HtflMH fllHX'AlO KoiţO$tHgA KfA CTOAHHK H JKŞnAH fi$3HHKi KfA KOAWC H JKjjn'H figMHHl KfA nfX>PpHH< H KgnAH l.OCTJHAHH KfA nOCTfAHHK. H HCnpjKHHC, PAAVA KfA AWrW^fT.
       H h nHCAjf as, dfniiAAT Aoro$fT, kti hactoa ppJAV EsKtJpfuiH, Avkcfiţa A»a,)TYf fjf A'iHH H WT flA MJ AA>Kf A® HHHfc TfMEHYf AtTOi«, KTi AÎÎT xSpMt.
       {Iw AÎATflO KWfKWAA, MHAOCTYw KOJKTk» POCnOAHHTi.
        w flLmio KofKOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeeştii mănăstiri numită Dealul, unde este hramul sfîntului erarh şi făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei şi preacinstitului părinte egumen arhimandritul Ignatie 2, care este nastav-nicul sfîntului lăcaşului acestuia şi tuturor călugărilor trăitori în obşte în sfînta mănăstire, ca să-i fie sfintei mănăstiri Dealul mai sus-scrisă părţile domneşti de vinărici, toate, oricît vinărici, va fi pe locul şi pe ocina de la Şolomon a mănăstirii Dealul, cîţi oameni vor săpa cu sapa şi vor tăia stejarul cu toporul în pădurea întreagă ca să facă vie pe ocina mănăstirii Dealul sau satul Glodeni sau alţi oameni, tot să fie în pace de vinărici, de la nimeni să nu aibă tulburare, pentru că m-am milostivit domnia mea, de am iertat sfînta mănăstire Dealul de vinărici, partea domnească de pe locul mănăstirii Dealul, numit Şolomon; cum a fost iertat şi de alţi domni vinăriciul gata, partea domnească de la alte dealuri din podgorie, de asemenea am iertat şi domnia mea şi am miluit sfînta mănăstire Dealul cu vinăriciul, partea ce se cuvine domnească, pentru pomana şi pentru ajutorul sfintei mănăstiri Dealul mai sus-zisă, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi de hrană, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Leon voievod de iertare şi de miluire cu venitul domnesc din vinărici, cum a miluit sfînta mănăstire Dealul, cînd a fost cursul anilor, în anul 7140; de asemenea am miluit şi domnia mea, cum este mai sus-scris.
       1 Loc rupt.
       2 Cuvintele: „arhimandritul Ignatie”, scrise cu altă cerneală şi de o altă mînă.
14
www.dacoromanica.ro
       încă şi blestem punem domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din <alt neam)1, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia <lui iar în)1 veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va strica şi va nimici această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai Coţofanul mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 15 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>.
          Arh. St. Buc., M-rea Dealu, XXII/10.
          Orig., hîrtie (41 x 28), pecete aplicată căzută.
          Cu o trad. din 1907; altă trad. ibidem, ms. 462, f. 34.
                                     15
1633 (7141) martie 15, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea de rumânie a lui Grozea cu fiii lui şi a altor locuitori din Bîrcoveni, de la Barbu, fiul lui Dulce postelnic.
       f /HhaoctYio eojkYio, !w OR. Tf» KOfKOA H POcno,i,HHt stcof SfMAf iîrrppw-<KAd)(>YHCKOf, KH0K0 lIOKOfHO/H, CTdpO Iw EtCt~dEt K0f.i0,i,. fri’AT P0Cn0,i,CTK0 ctio noKfAfH<Yio> rocno,\,CTKd aih rposm h cec chhokh f/H h flspdM h ct»c chhokh
CM H A,PT»rdH H Ct CHHOKH HM H filHP0<H H OW CHHOKH fM H HfpfKSAS H EpdT fM H CtC CHHOKH H/H H fllHpMfc H EpiT f/H KaMV11 h C1rf CHHOKH H/H H A‘3tp CTiC EpdT f/H H CtC CHHOKH HM H ©TdH H EpdT f/H H CI» CHHOKH f/H Rdpf f/lHKJ Eort AdpOBdd taKOJKf 4,d f fCT 8 /HHpHO H CaOBOAHH 3J BfMfHYtO H CtC K'KCtjf CHHOKH H/H WT KT» fijp<Eg/t>, CHH'h /^gAMfAOE (lOCT.AHHK H WT Kt EpdT fM H WT Kt CHHOKH HM H wt Kt Rtc-b)f nopş\fHYf hm.
       IIo< HfJKf > cYlO KHUlf pfMfHO A»4,Y, WHH fCT EHA KfMfHH /^AHfAOK IlOCTfAHHK WT HdHnt>K4,f Bp-bMf. TdWf, Ktd,d fCT EHA <Kt AhH>H îw flfWH KOfKOA, d WHH CP f CKg-nOKd/1 3d BfMfHYlO WT Hd EdpK!>A, CHHO /V,SA1fA0K nOCTfAHHK WT EtP<K0>K-fcHH, CtC BdHH POTOKH, IvEiMf fi,A Cf 3HdfT H CtC f,i,H0 8}Kf 3d WHHHt WT Hd EtpKOK’kHH,
        1 Loc rupt.
15
www.dacoromanica.ro
     EJKE ECT <E>HA A^A** Gt'KHHCAAB tt'T iioa H WT UJOM H WT ROA<* h wt CEA^AEipE CEAOR H CKC KHHSrplAV. AH    WT I1<0> ET»C JfOTjpOAJ, WT TA'R A®PH                             8 rAAR,
RAJH EAHKJ CE JfTHT H3BpJT K0AH<0 Jp>KHT EH A AfA 3<l WMHHTi  A<fA®M>    HiH                              GtAHH-
CA R WT IU E'RpKOB’fcHH, WBAME A1 CE   3HAET KdAHKO fCT EHA   A<*A CYlO BHUiE                             REHHHH
hj < WMHHf > hm KikC sa eah> rAJR no   Ây 8rH, mhhh K(j(iHO grH pjy. H coeojka^a Edp-
r8a CHHO   /\gAHEAOE n<OCTEAHHK> n<0>  cYlO RHUJE                         nHC      REHHHH T(pf CE ECT EHA CK8nO-
KJrt 3<3 > RIMEhYE WT KT» WH WT CROEAJ  A‘>KP< 0 >K°A< W                            BE3 H >H EAHO CHAOCtE H C'KC
83HAhYE EpdTÎE tM H CKC... C'KC ... H C'KC 83HJHYE <K'KC'fcM MErHiaUlOM WT rop> H WT A®A H WT <WKpT»CT MECTOMEM .. . WT KEMH<H>ANHE H HE WT <KOrOH«A^ Hf* noKCivkEHAio nopHSAto rocnoACTRd mh>.
       <H> CKEA'feTEitTE, HJ HME : WT K'KPM<EHH>> fllHXAlO H WT Ae8<A> . .. IWH H Eapb8a h EpikTJH h < Hfcro'fE hhokk > h wt /\oa Koujoa-fcHH, non ^8MHTP8 h COnpt y Hcnac h EaaaVa h Arpam h wt Poe-kheiiih, cIIpEAJ H Gtah, chhk E-rulh^'k h Ah-
APEH, EtfJEJKE MHOSH EOiVkpH H AK>A'f A0KPH CREAtTEAE, IJKE HE C8T nHC 3AE. H TARO
pEs< a*k ect cam*k> Eapesa wt npfcA rocnoACTKJ ajh tepe joxet ehth h AP8ra khe-
rd CKTROpHA H nHC. . . A TOrj KHErJ AA « HE Ktp8ET Hi AP8IM KptME H frA EHTH Eaps8a 3A re ah nAEHTE.. . <roc>noACKH.
       GEro pdAÎj AAAfiX H rocnoACTKo    mh wrem                           sh amaY ejke khuie nHC Aa ehtY
8  MHpHH  3A KEMEhYe WT KT» EjpEgrt <H> WT  <K*K> CHHORH EM HI WT EpATYE EM 8                             RI3KH.
       Gejke CREA’bTEAE nocTJBA’kw rocnoACTRO mh: HtfnAH Îejuiko rEahkh akcphhk <h Ht8ndH> Paava rea AWrw^ET H HtfndH TAHropH rea rhcthhp h EUh^ak» rea ctoa-
HHK H E8WHHA REA nEJfApHHK H B83EHKA REA KOA1HC H >K8n IH <KoCr >AHAHH REA HOCTEA-HHK. H HCnp.RHHK, JKgnAH PjAVrt REA AWPWJjiET.                                    __
       H nnc /V,paroMHp AwroijsET r*k hactoa 8 rPMy EgKgpEiiiH, M-kcEiţA aejptYe sy H WT AAdMd A» hT 'fe TEMEhY» AtTO RT» A^T x3pAU.
       t Iw /Hjtew rwerwaa, iWHaoctYw eojkYio rocnoAHHTi.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului, bătrînului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Grozea şi cu fiii lui şi lui Avram şi cu fiii lui şi lui Drăgan şi cu fiii lui şi lui Mir<on şi> cu fiii lui şi lui Cerecul şi fratele lui, Măra<n> şi cu fiii lor şi lui Mircea şi fratele lui Vladul şi cu fiii lor şi lui Lazăr cu fratele lui şi cu fiii lor şi lui Stan şi fratelui său şi cu fiii lor oricîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie şi cu toţi fiii lor, de către Barbul, fiul lui Dulcele postelnic şi de către fratele lui şi de către fiii lui şi de către toate rudele lor.
       Pentru că aceşti oameni mai sus-spuşi, ei au fost vecini ai lui Dulcele postelnic de mai înainte vreme. Apoi, cînd a fost <în zilele) lui Io Leon voievod, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Barbul, fiul lui Dulcele postelnic din Bircoveni, cu bani gata, însă să se ştie şi cu o funie de ocină de la Bîrcoveni, funia care a fost a bunicului lor, Stănislav, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu via, însă de peste tot hotarul din cap pînă în cap, însă oricît se va alege, cît va fi partea de ocină a bunicului lor Stănislav din Bîrcoveni, însă să se ştie cît au dat aceşti vecini de mai sus pe <ocinele> lor pentru un cap, cîte 11 ughi, fac împreună 111 ughi.
       Şi i-a slobozit Barbul, fiul lui Dulcele postelnic pe aceşti mai sus-scrişi vecini, de s-au răscumpărat de vecinie de la el de bună voie <fără> nici
16
www.dacoromanica.ro
o  silă şi cu ştirea fraţilor lui şi cu ... cu ... lui şi cu ştirea <tuturor megia-şilor din sus) şi din jos şi din jurul locului... de vecinie şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
       <Şi> martori anume: din Cîrce<ni>, Mihai şi din Leul. . . Ion şi Barbul şi Brătan şi <Neagoie călugăr) şi din Coşovenii de Jos, popa Dumitru şi Oprea şi Ispas şi Vladul şi Avram şi din Robăneşti, <Preda şi Stan fiul lui Băţi)lă şi Andrei, încă mulţi boieri şi oameni buni martori, care nu slnt scrişi aici. Şi astfel a spus <însuşi> Barbul dinaintea domniei mele, de va fi şi altă carte făcută şi scrisă ... iar acea carte să nu se creadă în altă vreme şi să fie Barbul de mare pradă . . . domneşti.
       De aceia, am dat şi domnia mea acestor oameni, care sînt scrişi mai sus, să fie în pace de vecinie de către Barbul <şi> de fiii lui şi de fraţii lui, în veci.
       Iată martori pune domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligori mare vistier şi Mihai mare stolnic şi Vucina mare paharnic şi Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
       Şi a scris Dragomir logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 15 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633).
       f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muz. de ist. Buc,, nr. 13094.
          Orig., hîrtie (39,5 x 27), deteriorat şi rupt, pecete timbrată.
          Trad. la Muz. Olteniei, Craiova, nr. 51, din 1779, după care s-au făcut completările.
                                     16
1633 (7141) < după martie 15 —august 31).
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Ctrnul ocină la Tega şi 10 pogoane de vie la Jugureni, jud. Saac.
      f Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domnu a tot pămîntul Ţării Rumâneşti, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnizieştii mănăstiri Cîrnul, unde iaste hramul sfîntului arhanghel Mihail şi părintelui egumenului...1 şi tuturor călugărilor, cîţi vor lăcui într-acea mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri, care iaste zisă mai sus, ocină în Tega, în judeţul Saac, însă partea lui Dragomir vătaf şi a frăţine-său Andreiu toată, din cimp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului, dupretutindenea, ori cît să va alege.
      Pentru că o au fost cumpărat jupan Lupul, care au fost logofăt mare şi feciorul lui, Gherghie spătar, de la Preda spatar şi de la feciorul lui, Dragomir vătaf de la Cislău şi de la toţi fraţii lui, drept 7000 aspri gata. Si semnele hotariului să să ştie: den apa Buzăului, prin izvorul Tegăi în sus pînă în casa Ţig<ul)ei şi den tuia în sus pînă în Seciul Iugăi şi pînă
      1 Loc alb.
17
www.dacoromanica.ro
în Curmătura cea Mică şi în sus pîn în sleme şi pen sleme în jos, pînă în vîrful Ulmetului şi den tuia în jos, pe valea Trestiei, pînă în Ţeful Fugeştilor şi pe valea Cîrnului şi pe marginea pădurii, pînă în puţul Fugeştilor şi pen piscu în jos, pînă în apa Buzăului, încă au fost cumpărat Lupul logofăt şi feciorul lui, Gherghie spătar. Iar după aceia, cînd au fost în zilele lui Şărban voevod, iar jupan Lupul logofăt şi feciorul lui, Gherghie spătar, el au dat şi au miluit cu această ocină ce iaste zisă mai sus, din Tega, pentru sufletul lui şi pentru sufletele părinţilor lui, pe sfînta mănăstire ce să cheamă Cîrnul, ca să le fie lor pomană, iar dumnezeeştilor călugări să le fie de hrană şi întregire.
      Si iar să fie ocină sfintei mănăstiri Cîrnul, hramul lui sveti arhanghel Mihail, în sat în Jugurâni, în podgorie, în judeţul Saac şi cu 10 pogoane de vie, pentru că o au fost cumpărat jupan Lupul logofăt şi feciorul lui, Gherghie spătar de la Spiridon feciorul <lui> Stan logofăt de la Rotâni, drept 7000 aspri gata şi drept o dulamă <de> postav grana, preţul ei aspri gata 1000. Pen bătrînele semne să să ştie: din capul Comorii din Mlacă pînă în Piiatra Cislăului de preste tot cît să va alege, din cîmp, din pădure şi din dealul cu viile.
      Şi au vîndut aceşti oameni, care sînt zişi mai sus, ale lor ocine şi vii, ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi dinnaintea domniei mele. Şi au avut şi cărţile lui Şărban vodă de cumpărare pintru aceste ocine ce sînt zise mai sus, ci au fost ars într-o casă. Şi am văzut domniia mea şi cărţile arse de foc şi sparte. Pentru aceasta, singur domniia mea am înnoit şi am întărit în cartea domniei mele peste aceste ocine. Şi am dat singur domniia mea sfintei mănăstiri Cîrnul, care iaste zisă mai sus, ca să-i fie ei ocina şi viile moştenitoare şi stătătoare şi de cătră nimenea neclătite, peste zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Grigorie vel vistier i jupan Theodosie vel spatar i jupan Mihai vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel vel logofăt.
      Leat 7141 <1633).
         Arh. St. Buc., M-rea Căldăruşani, LII/4.
         Copie; alte copii ibidem, LII/2,3 şi la Bibi. Acad, CMLXXII/194.
         Lunile după divan.
                                     17
1633 (7141) martie 16, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana un mertic anual de 800 bolovani de sare de la Ocnele Mari.
       f /HHrtOCTft» KOÎKYJ», Iw dl<mH KOCKOAd H rOCnOAHH-h KT»C0H St/Hrtt £rrppo-K^XÎHCKOC, EHŞK KfrtHKdrO H np’feAOBpdrO, I10K0HHH0M$ Îw K'hCdpjE K0CB0A- AdKdT ro-cnoACTio mh cTw nose^emc rocnoACTKd iwh ck^to/HS, GOJKfCTKHiH AtoaacTHp soscam*
18
www.dacoromanica.ro
ro THCM-kiu, ha*îK( (ct xpmv BcmhYe np'kMHCTYc baaahmHhe HiuiYc EoropoAHUf npHCH* Ats-kH R\ijiu H IVTH8 (P8AVEH4 A^hYHA H BtC'kAV HHJKOAV, EAHU.E JKH.tSUJH BTi WEH-TfeAH TO(, I4K0JKE A4 KT CK'fcT'kH AVOH4CTHP BHILIE nHC WT AOcT04HYa T»CnOACK4 34
coa no w sa s;8uiu,H wt coa no AfcT wt hi Eeah<o (xIkh-k k>a Pthwhhk, ko( coa
GHA4 (CT A^H4 H n,HAO>KHAl 8 CBtT4 /HOH4CTHP THCAVkHJ 34 nOKOHHH4rO P4A\'A KOE-BOA, TOPO CT4,). H BHA’bXOM POCnOACTBO AVH H KHHP4 CT-P4PO P4A\M>A KOCBOA 34 AVHAOK4HT(, KOP 1,4 KHCT TiM(HY( A’bTOM x3 T-
       Gtro P4aY h rocnoACTBO /MH eljjh chav am h noH>BHXO/M avhaok hTa h noAvk-H4 WKOAV POCnOAap’b CEC cYa KHUJE PEMEH4 COA, uf 34 EOA-kOKAHH, K4K0 (CT EHA WT np’kKţe Bp-kAiE, a4 kt CK-kT-kH mohacthp b-b wKptnAEHTc h cokectbhh/M hhokjav sa nHI4J8 H Kt WCTP4E, 4 TOCnOACTAS AVH H (10K»HHHAV KTHTOpH, B’kMHOE KTkCnOA\HH4rtTE.
       6l4JHJKf H S4KA(H4hYE nOCTABH^OM POCnOACTBO AVH: no WTElUECTAÎE POCnOACTKA /MH, kopo H3sfpfT rocnoAt Bor ghth rocnoAJpt h ba4 i,4AU,8 atcoH scame Eaaujkoe hah wt ctiAHMHAro nA»Aa PocnoACTsa avh hah wt ckpoahhk haujhx, hah no rptc.x
HJIUHX, HAH WT HHO (1AEAVEHHK, A4 4UJE nOMTET H STKpt^HT H nOHOBHT C'l'lO AVHAOK4-hie h noAitHB K4KO ect BHiuE nHc, topo rocnoAk Bort Aa ra noMTET h ctxpaHHT Kt rocnoACTEt (ro h 4 St g$aYi4JHX Kdvkx» a»w4 (ro Bt Snoxo.HiV. il aujEahke he nOMTET H HE SKptnHT, 4Hg nOnCpCT, HCX4GHT H Bt WGKEhYE WCT4BHT, TOPO Aa CCT TptKAET H 4H40T/M4 H 4$gPHC4H WT THŢ WTlţH, EÎKE CgT Kt HhkYH H Aa HAV4T M4-
ctYio ctc IOAa h ctc flpY* Ha (A«h /M(cto. H he wt kopojkao HEnoKOA-kKHAvo, nopH-
3AVO POCnOACTKI /MH.
       Gejke şe8 h cbeaYteaYe nocTaBHXOAi rocnoACTKo avh: JKgruH Îbaujkj kea A&op-hhk H JKSnaH PaAV4 Hactspea bea awpw$(t h jkSiuh TewaocTe bea cnaTap h jksiiah iîlHXaw bea ctoahhk h ftgn.'H B$3Hhk4 kea koavhc h wjnaH Esmhha kea ni\‘ap hk h jKgnaH Koctahahh keahkYh nocTEAHHK- H HcnpjKHHK, c&M pcn p>ci*>actko /Mh.
       H 43 /\,oV,a'Ytp8 AorocjvET, Hanncaxo/M Bt h ctoa rpaAoV PEKoavh ESkSphjiT av*-Cfu,4 AVapTYE st A^HH H WT Ha4iU4 A® HHHfc, Kt C(PO nHCAHl'f, TEMEhYE AtTW/H, Kt A-kT XSPAV4.
       ţ Iw BHateio KowEKWAa, avhaoctTio eojkTio rocnoAHHt.
       iw EHatho KofKOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, unde este hramul uspenia preacuratei stăpînei noastre născătoarea de Dumnezeu, pururea fecioara Maria şi părintelui egumen Daniil şi tuturor călugărilor ciţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrisă din partea domnească de sare, cîte 800 de bolovani de sare pe an de la Ocna Mare de lingă Rîmnic, care sare a fost dată şi dăruită sfintei mănăstiri Tismana de răposatul Radul voievod cel Bătrîn. Şi am văzut domnia mea şi cartea bătrînului Radul voievod de miluire, cînd a fost cursul anilor 7011.
       Pentru aceasta şi domnia mea încă am dat şi am înnoit miluirea şi pomana acelui domn cu această sare mai sus-zisă 800 de bolovani, cum a fost mai înainte vreme, să fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele şi răposaţilor ctitori veşnică pomenire.
19
www.dacoromanica.ro
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpin a toată Ţara Românească sau'din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi înnoi această miluire şi pomană, cum este mai sus-scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui, în pace. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va nimici şi va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. Şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Gostandin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi zisa domniei mele.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun zisă Bucureşti, luna martie 16 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      •j- Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCII/24.
         Orig., hîrtie (42,5 X 28,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; copii ibidem, mss. 320, f. 129 şi 711.
         f. 289 bis.
                                     18
1633 (7141) martie 18, Bucureşti.
              Matei Basarăb voievod întăreşte lui Stanciu postelnic din Piriieni, ocină in satul Băeşti, jud. Vilcea.
       t AIhaoctYiio Eo*Yfio, Iw flldT.h» K0I80A4 H rocnoAHHk kkcoi 3fAU( £rrppo-KddJfTHCKOf KH«yK RfAHKdrO H np'tAOBpdrO, 110K0HHH0A18 H CTdpdrO Iw EiiCkpdCk KOlKO-
A<>- A/KAT rocnoACTKO aih cYh noRM-feM’l’H rocnoACTRd aih CAoyr rocnoACTRd aih
GtJHMIOAŞH nWCTfAHHK WT II'kpMaHH, WT CgACTKO Top ÎKhA, l3K0*f A** *8 KT WMH-H8 OY C1AO OY B’kfipH, WT CoVACTRO BrtTiM'k, WH nOAOBHHD 34 oy*8. nOHfJKI w ICT IIOKOIIHA Gt4H*H04 (lOCTtAHHK cYh UHU» p.itiu wmhh», iioaokhhs 34 8*8, WT H1A A.8-AlHTp8 H WT H4A Kp4TH frO, IlkTp8 H dJdpKO, CHHkl PliAW WT EhflflH, 34 xPC 4CIlpH POTOBH, WT (104 H WT UI8M H WT KOA H CkC AM 3J KP°A 31 K0aVhHH8 H CkC RHHOrp4A4 H CkC IlfpHROAlO H CkC 4HRI3H H WT CfAAilHipf C(40K H WT nOCJfOAY, K4p( <4HK4 Ct )(THT H3Kp4T WT 110 KkCO JfOTdpOAl, 4AH TXlflî WMHH8 Kf3 RfMHHH. H K*A^ (CT nOKSnHA GT4HMI04 nOCT 4HHK CYA Rkllllf pCIfdH WMHHk OH'k K*kCnp4UIJ4 no KkC()( nOpOA*-hYh npOA44HklHJ( H no BTiCH llpHMJCHHHH, K04HHH HAUrt WMHH8 R'kKSn't H HHKT0*f Hf H3R04HT CA A<* "OK8nH4.
20
www.dacoromanica.ro
       H BkMH CgT CB(^iT(AH HA TJ<K>A'UKIhYa H-Mli, 110 «Alt: WT HopT<l(lH, 'MOHAX’ d/ÎHCJHA H WT IIlhpEkHUJIH, ILlHcYf MOH X H IVT UlkUlMOpH, flrrM» H <1 iJJAAT H HO'I KoCT.H.V,HH WT PoUIÎH H dgll&t            WT QEkpUlY/h H fijjM’fe H EAAdH IVT PkAI*
       H naK noKsnHa Gt hmioa iioctmhhk (ahh mia^a sj HHr hh, «a hmi Qa>p-b iţHrJH h CkC fAHH chhti tro no HAU dgngA H CkC iahi A'^fP1» H1 hm*.. .l, wt iua Xa/H3J WT IlaA* h ivt hia EpaT iro, Gtahhioa, 3J x2 acnpH totokh h 3a IAHH koh Aospk.
       H BHAH C8T CKIaYtMYI Ha TAKAUJKIhYI HiW, no HAU: WT S’kTp’feHH, GTdWIIOA IIOCTMHHK H WT KopHfTj ÎWHJUJKO IIOCTMHHK H EaHKSA H WT iHjAkll|JH, lIpfA<> H WT GnHHtHH, ,A,S‘MHTpaiiJKO noCTMHHK H Gksa H A^ASa naSui h wt KmptHH, Gt Ala H WT PorOWHH!, EdpBgA H WT JIoMlIJH, AP<>r H ‘WH03H A5BPH AIOAYH, f>Kf Hf C#T nHCdHH sac Kk KHHra cYm.
       H npoAaAojf whh 3a ceoh/H aoepokoa», bi3 miAHd chaoct h CkC oy3<H4>HIA Bkct/H BpaTi'/ftiH h a BO/vbpoM wt rop H3 a*a h wt WKp^CTa mictoai H wt npfcA rocnoACTKa aih. H bma^X®1" rocnoACTKO mh h s. nwcc sa npoA^Yc wt pskh hai h
CkC EOatpH CECAYtCaYH, KdKO ICT BHUIC nHC.
       Gcro pjaY AjA°X ceai h rocnoAcTso aih caoyr rocnoACTsa aih GTdHMiOA noCTMHHK raKowc a<« ^8 cct cYm ehuic pmtHd wmhhov h Toro MM-feA? 3a hhivhh sa AfcAH H Ek WJfdBlk HM H CHHOEOAI H BHoVKOM H npfcKHjJMITOAl H HC WT KOrOJKAO Hl-noKoatEHM, nopcs/Ho rocnoACTKd aih.
       Ginii o^bo H cecaYtmYc noCT.BatC/H rocno^CTEO aih: «o^h IsauiKo km Abophhk h *8n h PdAiM HdCTgpM km awrwijsfT h kşimh TaHropYf km khctYhp h Kgnan TyAocY* em cnaTap h wgnan dflHX'dio em ctoahhk h EgSHHKd km koauic h scanau E8-MHna em nc^apHHK h Koctahahh em noCTMHHK. H HcnpjKHHK, hcşimh Pa a Va em awrw^CT.
       H HJAta30At as, ToVAop rpdAMTHK, Kk iuctoa rpdAY Eskovpchjh, ATfccnţd amptYi jjy AkHki h wt CkSAdHYd A»Hpa a<i*c a® ccro nncanfa, wt IIaaau TiMinYa A’bTO/Wk^ K'k AtT x3pAld.
       Îjfw dlaTfio ewcewa^i mhaoctYio eohcYio rocnoAHHk.
        W ilîdTflO KOCEOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului şi bătrînului Io Băsărabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stanciul postelnic din Pîrîiani, din judeţul Gorj, ca să-i fie ocină in sat în Băeşti din judeţul Vilcea, însă jumătate de funie, pentru că a cumpărat-o Stanciul postelnic această mai sus-zisă ocină, jumătate de funie, de la Dumitru şi de la fraţii lui, Pătru şi Marco, fiii Rădei din Băeşti, pentru 3.200 aspri gata, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu parte din vadul de moară şi cu vie şi cu grădină şi cu livezi şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, însă numai ocină fără vecini. Şi cînd a cumpărat Stanciul postelnic această mai sus-zisă ocină, el a întrebat pe toate rudele vînzătorilor şi pe toţi părtaşii cîţi au avut ocină împreună şi nimeni nu s-a învoit să cumpere.
       Şi au fost martori la întocmirea lor anume: din Ciorteşti, monahul Misail şi din Şărbăneşti, Paisie monah şi din Şăşciori, Anghel şi Lăudat şi
1 Loc alb.
21
www.dacoromanica.ro
popa Costandin din Roşii şi Lupul Jardei din Obîrşia şi Vucea şi Bălan din Rădineşti.
      Şi iar a cumpărat Stanciul postelnic un sălaş de ţigani, anume Florea ţiganul şi cu un fiu al lui anume Lupul, şi cu o fiică, anume ...1 de la Hamza din Pade şi de la fratele lui, Stanciul, pentru 6 000 aspri gata şi pentru un cal bun. Şi au fost martori la tocmeala lor, anume: din Zătreni, Stanciul postelnic şi din Cornet, Ionaşco postelnic şi Vlaicul şi din Mălăeşţi, Preda şi din Spineni, Dumitraşco postelnic şi Săva şi Dedul ceauş şi din Căpreni, Stama şi din Rogojina, Barbul şi din Popeşti, Drag şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în cartea aceasta. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie fără nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a boierilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapise de vînzare de la mina lor şi cu boieri martori, cum este mai sus-scris.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Stanciul postelnic, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină şi acel sălaş de ţigani de moştenire şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Tudor gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 18 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., XXXI/130.                               „
         Orig., perg. (36 X 52), pecete timbrată, cu legenda: f MactI» «kT», Iw Ma «io iocr<»a>, bhSk n»K»HH»Ai Energii r»(r»a h rcnAHh Kaaiuko <3«aiah> (t_Din mila lui Dumnezeu, lo Mateiu voievod, nepot răposatului Basarab voievod şi domn al <Ţării> Româneşti).
                                     19
1633 (7141) martie 21, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Preda vornic din Ceplea, jud. Gorj, ocină cu rumâni la Stingâceaua şi ţigani.
      t dlHAJCTi'e» BojKifio, iw dldTfio kjekja' h rocno,4,HH'k‘. k’woh SfMAî £rrppo-KddX'fHCKOt, KHJjK R«AH<dr9 H nptAOKpirO, CTdp ro, n0K0HHH0<H8 iw B'kC'kpdS'k KOEKOA1. Xi&AT rocno,4,CTRJ a\h cY» noKiA-teHYe rocnoACTKd <wh EOA-tepHiis rocnoAc,rsd mh Hpt-AfK AKOpMHK WT HtrMt, wt cgACTio Top JKha, h rac chh>kh, eahuijke Borii A'P®-KJ, rdKOJKE AP Mg fCT WUHHg H K.MHHH 3 GT'hHnvMtJW 3 fa,OC H 3 ©Tdpj GTTiHriv-u-kaw, dAH AfP dlHXJWK IţHHHTkptH8A R'hCdJf, WT nOA» H WT UJ8A\ H WT K«»A H CT»C
      1 Loc alb.
22
www.dacoromanica.ro
kEmhh'ih h\ hme: QnjHHi c-rc chhokh ch h Gt h Kînrrh ckc chhokh ch h Îwh ckc CHHOKH CH   H  IiipBgA  ChC CHHOKH CH H ligngA    CIvC CHHOKH CH H P4A\'A B’feTPHUH     CTwC
CHHOKH CH   H  P IAVrt  C"KC CHHOKH CH H fiAJBgA ChC      CHHOKH CH H CSnp'fc FopOUJE    ChC
CH OKH CH   H   n;OMÎH  KEMHHH, KOAHUE C h X'0KfT  H4HTH  WT TE)f CI» CH/IH{JH KHUIE   pEME-
Hl'E H IVT  C-h\ rtH41f CEAO, WT flOCKg ^H, K4){   EAHK4 CE JfTHT H3G ) T WT npE3       KTiC
JfOTipOAE IVT pTdl A° X’0T<ltJ- &At AA CE 3H4ET: WT GT-hHPVffcWA WT AoC WT nP*3 R-hCOM X'OTApOAE HfTdp-hT.ro         J WT Gt.IPA GT'hHP'h'ffc, WCM4PO tfA, nOHEJKE ECT
noKjnHA KOrt-kpHH rocnoxcT.a mh Ilpf v» kophhk cYe khiije pehehh a*ah 3i whhhj) h c-hc kemhhih WT ©T'hHP’h'-l'kW i WT ^OC H WT ©TApj OT’hHP'hM'k WT HAA ®H)f IO KAlOHAp H WT Gp4T EPO, A8AEHTP41IKO noCTtrtHHK, CHHOKH fipi \ER Kit 10*14 1 WT IţHHIţ^tHH, KH$HH AlHJfAIOR IţHHUtptHOK, 31 xA aCfipH POTOKH, KTw A**hVe EÎEWH KOEKO " A H CTkC 34nHC WT pSKAW HM, CTkC MHOSH KOAtpH CKEAETEaYh HJflHC.IIlţ S SAnHC. H npO \.4AH CgT WHH 34 HHJfHO A^KPOXOA».
       H R4< A' ICT GOAt ?HH8 POCnOXCTKi MH IIpEAEi AKOpHHK WHHH8 H OfHHHH 3 ©T'hHPVlfctVA WT /\,OC HETKphTAPO Afi» H WT ©TJPO Or hHPVPfc IIKHJKf H(TKP"hT4PO AEA WGAME HEP0K4 A*A 3J WHHH$ WT nOAlO H WT 1110,M H WT KOy\ H CTvC KEI.EhYh H ChC RTiC PAVKOM H WT CfA'fcrtHlJie CEAOS, WT nOCK8AH> SApH EAHKO CE X"THT H3B3AT WT no &"hCOAE JfOT’pOM, WT X'°T 'P A® X’0T P> 34HEJKE ECT HEPOK4 CTJpA H np-KA WHHHg h a^AHhb, eejjsoke wt npkîKAE Kp’kAEE, wt npH a**hYh npOMEHM CT'PH pocnoAPi»,
       H niK A' ÎCT BJAkpEHJ POCnOACTXA mh UpEAEK ASI>PHH< EAHH-h KE‘IHH-h WT tlEPOElJJH, HA HAEE UniHlAH, CTiC CHHOKH Epo, nOHEJKE Ch CgT npOAAA WH CAM EEMH-H'h IIpEAEK AB-°PHH:î> 34 nll’OK ACbPok KOAO, ChC CHHOKH ErO, SE3 WMHHg, 34 x.l ACnpH POTOKH H C-hC 3 nHC WT pgK I EPO H ChC CREaTtE<aYh> HinHC hY» S 3in C.
       H n K nOKgnHA IIpEAl AKOPHHK ŞAHII AIXHr. H, KA HME ©TOHXJ, CHHTw IXHPiHgA, WT H'A AIP',‘^H^ noCTEAHHK WT SpiiHElIlH, 34 xPC ACnpH POTOKH H C-hC 34-
nnc wt pgh’A epo. H nAK noKgnHA Jîpeaf A^oPhhk ea«a hhp Hrh, hi haee G9np-fe, wt
HA A P'AV/'> CH,rh ®Hja WT ^ABtHH, 34 x4$ ACnpf POTOKH H C-hC 331HC ChC CKEA^* T<aYh. H nAK A4 ECT GOAtpHHS POCnOACTKA A\H DpEAI A^OPHH > JSjtA HHP4HME WT HH-p-hHIA JKgnAHHUEi ,4,0 jYEK KHCTYE.jkC!, >KgnAHHlX4 &TOHK hK KHCtYHP, HA HAEE G0A0MY4 IţHPAHKJ OnpHlX'hS HHPJHgA, ChC A'WIP') *H» H! H‘»E. . .X nOHEJKE ECT KHA npOAAA Aotfta KHCTHEpt<CJ> HtKOE HHP.iHIE IIpEAEK AK«PHH,; 8 ^EnAt, HI HAEE HtKdll HH-PHKA H C-hC Atipup* fH ©TJHI, KO A^Hl'ri Iw...1 KOEKOA, H4 KpkMf HJ...2 HtCT HMJA HH EAHI TptGg npOA IKATH CE. fl no ChnpikT JKgnAHHUAî AokYEK KHCtYe-ptCA, 4 HpfA4 Ak°Phhk> wh fCT S^ITHA no KHiKOAl CH EUhaOUI AlVPWijsET, KHgK SA SPAT GtOHKTiK KHCtYBP, TEpE HJf ECT A'*' npOMEHEHfE APS^E KIXHP-.HHE, no GjAOAEl'A HHPKHiJ CTiC A’^ylp'l *H> A* ICT’ HYpJH'IE PA \Y HHPAHHE H ChC 3!nHC WT PgK I EPO H ChC ckeaetEaYh H HHCAHE 8 3AnHC.
       H nAK noignHrt BOAkpHH pocnoACTKJ aeh IIpeaa ako/.hhk eahh mecto si wpaae-hYe g ceao g '{•bnA-b wt hia ©tah-hoa IIepchaok wt TfenAfe, 3J p K.cnpH potokh,
nOHE?KE HAU A GtAHHIOA TlîHÎ'lO TOPO MECTO ^•fenA'fe, AP8PA A'^AHHg HE HAEH ChC 34nHC WT pgKI EPO,
       H npOAA XOX’ cYE KHJJf pEHEHIE HHX'HE W'IHHE H KE'IHHH H Jl^HP HH, WHH 31 HHpOAt AOlpOSOA», ChC 83HIHYE KTiC !M GOAbpOiH H A iHEpY.HUOM WT POP H3 ,\iA, WTKP'hCT'h AEtCTO H WT npkA POCnOACTKA AEh.
       ©Epo PAAY AJA^X1 c'fc,M VOCnOACTKO AEH KOAtpHng POCnOACTKI AEH /IpE \EK AROp-PHHK, raKOJKE A<l AE8 ECT WHHHg H KEHHHH H AIXHPAHH A^AHHg H BT» WX'AG CHHOKOAE H
          1 Loc alb. a Text ilizibil.
6 — Documente România — c. 1359
23
www.dacoromanica.ro
RHgK6<M> H np-feKHSMITOA\ H Hf WT KdrOKA® HII10K0A1» BHAItd, (ldpH3<Wd 1'OCftOA'
CTU A»H.                                                            y
       Giîki C.V'KO H criaYtmYh nocT4aH)( n>cnc>ACTRO mh: *8n.,H IsauiKo km akophhk H XgIMH PaA\A H-KCT8PM KM AWrWi|»T H ÎK^IUH TAMPOpTl KM BHCtYGIP H *8(1 iH TsAOcYf KM CIMT.ip H *8WH OlHXAlO km CTOAHHK H *8n:H E83HHK4 KM KOIWHC H *8n4H E81HH1 KM nlXapHHK H *8naH KoCTJHAHH KM nOCTfeilHliK. H HenpJKHHK, JKŞn-N PdAya H’MT8PM km «wpw^t.
       H H (1HC4X 43, Go4pj PP4A14THK, Eli HJCTOil rpdAV 8 E8K8P«£H. 'H-kCIlţ ( M4PTÎI
iTi ai»hh h wt Aa^J A^** A® Hfcirk TmiHYi /vbTOAl, k A-fcT *3pau.
       Iîw /H<mio kw(kwa^> «haoctY» bojkYio rocnoAHHl4-
        W /IlATflO KOtKOA <ni.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele Preda vornic din Ceplea din judeţul Gorj şi cu fiii, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în Stîngăceaua din Dos şi în Stîngăceaua Veche, însă partea lui Mihai Ţînţăreanul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, anume: Opriţa cu fiii săi şi Stan Capotă cu fiii săi şi Ion cu fiii săi şi Barbul cu fiii săi şi Lupul cu fiii săi şi Radul Vetreş cu fiii săi şi Radul cu fiii săi şi Barbul cu fiii săi şi Oprea Gogoaşă cu fiii săi şi alţi vecini cîţi se vor afla din aceste silişti mai sus-zise şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul din hotar în hotar. Insă să se ştie: din Stîngăceaua din Dos de peste tot hotarul a patra parte iar din Stîngăcea Veche a opta parte, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Preda vornic aceste mai sus-zise părţi de ocină şi cu vecinii din Stîngăceaua din Dos şi din Stîngăcea Veche de la Mihai clucer şi de la fratele lui Dumitraşco postelnic, fiii lui Preda clucer din Ţînţăreni, nepoţii lui Mihai Ţînţăreanu pentru 30 000 aspri gata în zilele lui Leon voievod şi cu zapis de la mina lor şi cu mulţi boieri, martori scrişi în zapis. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie.                                                         . .
       Şi iar să-i fie boierului domniei mele, Preda vornic, ocină şi vecini la Stîngăceaua din Dos a patra parte şi din Stîngăcea Veche iarăşi a patra parte, însă partea lui de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi cu tot venitul şi din vatra satului de pretutindeni oricît se va alege de peste tot hotarul din hotar în hotar, pentru că este a lui veche şi dreaptă ocină şi dedină încă mai dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni.                                     _                       .           .
       Şi iar să-i fie boierului domniei mele, Preda vornic, un vecin din Negoeşti anume Oprian cu fiii lui, pentru că s-a vîndut el singur vecin lui Preda vornic de a lui bunăvoie cu fiii lui, fără ocină, pentru 1000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui şi cu martori scrişi în zapis.
       Şi iar a cumpărat Preda vornic un ţigan, anume Stoica, fiul lui Dane ţiganul de la Drăghici postelnic din Brăneşti pentru 3 200 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui. Şi iar a cumpărat Preda vornic o ţigancă, anume Oprea, de la Radul, fiul lui Iane din Albeni, pentru 1 500 aspri gata şi cu zapis cu martori. Şi iară să fie boierului aomniei mele Preda vornic două ţigănci din ţigănia jupîniţei Dochia vistiereasa, jupaniţa lui Stoica vistier,
24
www.dacoromanica.ro
anume Solomia ţiganca lui Opriţă ţiganul şi cu fiica ei anume... 1 *pentru că a vindut Dochia vistiereasa nişte ţigănci lui Preda vornic la Ceplea, anume: Neacşa ţiganca şi cu fiica ei Stana in zilele lui Io ...1 voievod pe vreme ... 2 şi n-a avut nici o treabă să se vindă. Iar după moartea jupaniţei Dochia vistiereasa, Preda vornic el a apucat pe nepotul ei Miloş logofăt, nepot de frate al lui Stoica vistier, de i-a dat schimb alte ţigănci, pe Salomia ţiganca cu fiica ei, să fie ţigănci pentru ţigănci şi cu zapis de la mina lui şi cu martori scrişi in zapis.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Preda vornic un loc de arătură în sat la Ceplea de la Stanciul al lui Persilă din Ceplea pentru 100 aspri gata pentru că a avut Stanciul numai acel loc la Ceplea, altă dedină n-a avut, şi cu zapis de la mina lui.
      Şi au vindut aceşti mai sus-zişi oameni, ocinele lor şi vecinii şi ţiganii, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor şi a megieşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele Preda vornic ca să-i fie ocina şi vecinii şi ţiganii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, in cetatea de scaun în Bucureşti, luna martie 21 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, in anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., LXXI/213,
         Orig., perg. (31 x 47), pecete timbrată, căzută.
                                   20
1633 (7141) martie 23, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica stegar un pîrlog de vie în salul Bîrca, jud. Dolj.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a tot pămîntul Ţării Rumâneşti, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Stoicăi stegariul din satul Bîrca ot sud Dolj şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un prilog de vie din satul Bîrca, cu tot locul lui, pentru că l-au cumpărat sluga domnii mele Stoica stegariul de la Stana,
          1 Loc alb.
          2 Text ilizibil.
25
www.dacoromanica.ro
înuerea lui Rădoe şi de la feciorul lui, Danciu ot Bîrca acest prilog de vie, drept ughi 12 aspri gata şi cu zapis de la mina lui de vînzare şi cu mulţi boeri şi oameni buni mărturie, anume: Radu dvornicu şi Vladu şi Badiul şi Yoinea şi Marga, Cîrstiian, Stanciul, Cucui şi Dobrea, Voia şi Voico şi Sava şi Drăghici mazîlul şi Hrana mazîlul cel bătrîn şi alţi oameni mulţi şi buni, carii nu sînt scrişi într-această carte, pentru că au vîndut de a lor bunăvoe şi cu ştirea a tot neamului lor şi cu a tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinprejurul locului şi înnaintea domnii mele.
      Drept aceasta, am dat şi domniia mea, ca să-i fie acest mai-sus numit prilog de vie, de moştenire şi ohabnic lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de niminea să nu să clătească, după porunca domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Radu vel ban al Craiovei şi jupan Ivaşco vel vornic şi jupan Radu vel logofăt şi jupan Gligorie vel <vistier> 1 şi jupan Theodosie vel spatar şi jupan Mihaiu vel stolnic şi jupan Vucina vel <paharnic>1 şi jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Neagul logofăt, în cetatea Bucureşti, martie 23, leat 7141 <1633).
      Io Matei voevod.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Sadova, nr. 295, f. 60 v — 61.
         Copie.
                                  21
1633 (7141) martie 23, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lai Stoica şi fiilor săi o moşie la DU ga, jud. Dolj.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepot preabunului, răposat Io Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşie la Dîlga, din judeţu Dolji, o făşie de vie şi cu casa şi din toate locurile şi cu toate părţile ale lui Aga din Dîlga, ori cît se vor alege, mult şi puţin.
       Pentru că această mai sus zisă moşie a fost de moştenire a lui Aga din Dîlga. Iar cînd a fost în zilele lui Alecsandru Iliaş voevod, la leat 7137, iar Aga, el a luat pe Stoica şi l-au făcut fiu de suflet, pentru multa îngrijire şi căutare ce au avut de la Stoica. Şi în vreme de răsboiu, la Hotin şi la Daşova, s-au dus Stoica în locul lui Aga Suţu, fiind Aga bătrîn şi neputincios. într-aceia, Aga, văzînd atîta căutare şi îngrijire de la Stoica, a făcut pe Stoica fiu de suflet şi a dăruit această mai sus numită sfoară de moşie din Dîlga cu via şi cu casa şi de peste tot locul şi cu toate părţile să fie la mina lui, încă fiind Aga în viaţă, cu limba lui.
1 Loc alb.
26
www.dacoromanica.ro
       Şi au făcut Aga şi înscris dela mina lui de miluire pentru această mai sus numită moşie şi pentru părţile lui, cu mare blestem, ca oricarele din rudele lui, de va fi chiar frate sau nepot sau văr, nimeni treabă şi amestec să n-aibă, pentru că a lăsat Aga cu limba lui. Iar care om din rudeniile lui se va amesteca în pomana lui, să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi dela Nichea.
       Şi am văzut domnia mea şi înscrisul -de la mina Agăi pentru această moşie, precum este mai sus-scris, cu mulţi oameni buni mărturii iscăliţi în zapis, anume: din Dîlga, Prodea şi Stoica şi Tihul şi mulţi oameni buni dinprejurul locului.
       Drept aceia, am dat şi domnia mea lui Stoica ca să-i fie această moşie şi părţile şi casa de moştenire ohabnice, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strene-poţilor şi de nimenea neclintite, după porunca domniei mele.
       Iată mărturii am pos domnia mea: jupan Radul marele ban al Cra-iovei, jupan Ivaşco marele dvornic, jupan Radul marele logofăt şi Grigorie marele vistier şi Teodor 1 marele spatar... 2 şi Buzinca marele comis şi Vucina marele paharnic şi Costandin marele postelnic. Şi ispravnic, Radul marele logofăt.
       Şi am scris eu, Tudor grama<tic> în Bucureşti, martie 23, leat 7141 <1633).
       Io Matei Voevod.
       S-a tîlmăcit întocmai după hrisovul slavonesc din condica mănăstirei Zlatari de mine, adică Zaharia Nenovici.
       1850 Fevruar 7, Bucureşti.
          Arh. St. Buc., M-rea Zlătari, IX/3.
          Traducere: o copie, ibidem, ms. 725, f. 155—156.
          EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. J. Dolj, p. 158—159.
                                    22
< înainte de 1633 martie 26).
             Matei Basarab voievod hotărăşte ca maicile de la m-rea Viforîta să ia dijmă de pe ocinile mănăstirii de la Gurguiaţi şi Vărăşti.
       t IHhaoctTuo kojkVoo, îio flldTfV E^cap cit          h rocnoAHHik. faeiT
rocnoACTRo «mh cTio noRS/vfciiYw rocnoAcrsa /HH maicilor de la sfînta mănăstire Viforîta, ca să fii volnic al lor om cu această carte a dumnii mele de să abă a-şi ţinerâ şi a dijmui de pre ocina mănăstirii ce să chia-mă Gurguiaţii şi Vărăştii de la tot omu, veri fie roş au călăraş au doroban au spătărei au postelnicii au di la boiari mari au viri de la cine, tot să fii volnic omul mănăstirii, carii va fi pus ispravnic, a-şi luoa dijma şi din cîmpu şi de apă şi de pretutindenilea şi din balta Şticleanului şi den
        1 în loc de Theodosie.
        2 Loc alb.
27
www.dacoromanica.ro
alte bălţi să aibă a-şi luo zeciuiala cum iaste adetul şi cum au luoat şi plnă acum, pri unde clntă cărţile cele bătrîne tot să fie volnice a-şi luoa, de nimelea opreală să n-aibă.
       Aşăjderea şi ţie Simo şi ţie Dragomire şi ţie Paraschivo şi ţie Băduţă, încă să căutaţi, den vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele să aveţi a vă feri de moşiia mănăstirii ce scrie mai sus, mai mult să nu-mi mai vie maicile cu jalbă la dumniia mea, ce să-şi ia tot ce-i face zeciuiala şi adetul, pintru căci ş-au adus şi cărţile de moşie şi li-am cetit în devan şi am dat şi am judecat înpreună cu toţi cinstiţi diregătorii dumnii măle, să aibă a-şi ţine, cum scrii şi cărţile cele bătrîne, pretutindenilea, mai mult cu jalbă la dumnia mea să nu mai vie.
       Iar cene va călca această carte a dumnii mele, bine să ştie că mare certare va avea de cătră dumnia mea. Hhjk» a<* hict.
       H HCnpJKHHK, C4A\ plM rOCn«A<T4J iHH.
       t |w dlÎJTfH BtvfstvA<i> /MHaoctY» kojkYio rocnoAHHh.
       Iw dăJTfio KOfeoA <m P->
          Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/26.
          Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete mică, aplicată.
          Datat ca anterior documentului din 1633 martie 26. în care este amintită întărirea domnească, a bălţilor m-rii Viforîta.
                                    23
1633 (7141) martie 26, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod porunceşte vameşilor de la Cornăţel şi Ciocăneşti să nu mai ia vamă de la bălţile din Gurguiaţi şi Vărăşti ale m-rii Viforîta.
      t IUhaoctYîw kojkYho, Îw /Hitih H'KC'kpjK rojkoa h rocnoAHHiv. IIhuU/MŞ rocnoA-ctko /mh voao vameşilor de la Cornăţel şi de la Ciocăneşti. După aceasta vă dau ştire domnie mea păntru că aicea înnaintea domnii mele venit-au călugăriţele de la svînta mănăstire ce se chiamă Vihorîta, hramul sveti Ghior-ghie, de se-au jeluit şi au spus cum le-aţi luat balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, dă le-aţi vămuit-o.
      Derept aceia, în vreme ce veţi vede ceastă carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să lăsaţi balta sventei mănăstire foarte în bună pace de vamă, nimic să nu vă ispitiţi a mai lua o vamă de la bălţile sventei mănăstiri, păntru că domnia mea nu v-am dat învăţătură să luaoţi voi vamă de într-aceste bălţi, că au fostu ertate de alţi domni bătrîni. într-aceia, domnia mea încă le-am făcut cartea domnii mele ca să fie in pace, iar voi aţi călcatu cartea domnii mele şi în samă n-aţi vrut să o băgaţi. Deci acum să căutaţi foarte în pace să lăsaţi bălţile sventei mănăstiri ce zice mai sus, nimica altu val să nu faceţi, că bine să ştiţ că de voi mai înţelege domnia mea, cum faci altu val preste ceastă carte a domnii măle, apoi mare urgie veţi petrece
28
www.dacoromanica.ro
de cătră domnie mele, păntru că aşa iaste învăţătura domnii mele. Să vă ia trapăd ughi 1. Hhjko «-fecT no pfM rocno-\cTKd aîh.
       H HCnpdKHHK, CdM pfM rocnc»AcTai flAH.
       IlHC $ IlŞKgpEipH, MapTÎf KS AkHH> K rt-bT x3pMd.
       Îî'iv dlLiTfH BivCKWAd, mhaoctYcio ko>kT£h> rocnoAHHk.
        IV tfldTEIO KOEKOA <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/21.
           Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete mică aplicată.
                                  24
1633 (7141) martie 26.
            Răvaş de jurători pentru o ocină la Glina.
      Zde meghiaşii tocmelnici ai sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă şi ai Stoianii Roaba, po ime: ot Glina, Vladul i Mezea i ot Bobeşti, Dumitru i ot Văcăreşti, Nan i ot Săcuiani, Oprea logofăt i ot Stîlpeni, Stanciul, ca să caute şi să aleagă cîtu-i partea de ocină a Mînjînii ot Glina şi să adevereze vîndută iaste lu Mihai voevod, au nu iaste vîndută şi cine o au vîndut, cum vor afla cu sufletele lor.
      Ispravnicu Dobre vtori portar.
      IlHC A$AIHTpg rtOro4«T, MipTÎf KS A^HH, BTk rttT xipĂîd1.
      t îw /Hateh KWEKWAd. /HhaoctY» ko>kTh> rocnoAHHk.
      Zioa, dumeneca ce vine.
         Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, 11/24.
         Orig., hîrtie, (19,5 x 15), pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 256, f. 316 v.
                                   25
1633 (7141) martie 26.
            Matei Basarăb voievod porunceşte rumânilor din Paraipani să-şi îndeplinească toate obligaţiile faţă de m-rea Radu Vodă.
      f /HhaoctYeki KOJKVeio, îw flldTfH BdcapjK BOfKOAd H rocnoAHHii- IIhujet rocnoA-ctbo mh voao rumânilor sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, de la Parapani. Cătră aceasta vă dau în ştire domniia mea că aicea au spus părintele egumenul cum nici ascultaţi de călugări să lucraţi la ce o vor da învăţătură, nici veţi să araţi, cum au fost obiceiul, nici nemica, ce unii vă faceţi călăraşi, alţii dărăbanţi,
         1 A scris Dumitru logofet, martie 26 zile, în anul 7141 <1633>.
29
www.dacoromanica.ro
alţii vă semeţiţi, şi nemic ce iaste lucrul sfintei mănăstiri nu veţi să lucraţi, ce numai umblaţi în voia voastră. Dar cu ce semeţii vă ţineţi? Crez, voi ştiţi că domnii mele nu-m trebuescu rumânii sfintei mănăstiri slujitori, nici nemic.
       Deci, în vreme ci veţi vedea aceaslă carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să ascultaţi de călugări de toate ce o va da învăţătură, să araţi şi să lucraţi la tot lucrul, cum iaste obiceaiul şi legea rumânilor, că domniia mea nu voiu să fac rumânii şi pomeana ctitorilor slujitori.
       Iar carele nu va asculta de aceasta carte a domnii mele acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Hhjko ,\a ntecT, no pen rocnoACTKA am.
       H HCnpiEHHK, CAiU pEM rocn>ACT&i AAH.
       IlHC /HapTfe KS AkHH, K AfcT x3pivu-
       t îw A/Lteh KiveRWAd, /HhaoctTio eojkTio rocnoAHH i.
       Dumitru logofăt.
          Bibi. Acad., CCCX/23.
          Orig., hîrtie (30 x 20,5), pecete mică, aplicată.
          Copii la Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, VII1/4 şi în ms. 256, f. 40G V.-407.
                                   26
1633 (7141) martie 28, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări şi slujbe a coli-başilor de lingă m-rea Plumbuita, de la Colentina, ca să fie de posluşanie mănăstirii.-
      t /HhaoctYm bojkTeio, îw A/Iateio roekoaa h rocnoAHHi», ehsk noKomiHiro
iw BTiCTiUE ROEEOAJ. A1*:AT rOCnOACTKO MH CÎ’f nOEfAfHIE POCnOACTRO AHH coli-başilor carii sîntu lăcuitori lîngă sfînta mănăstire Plumbuita de la Colin-tina, hram sveti Ioan Predetice, ca să fie în pace şi slobozi de lucru dom-nescu şi de lucru boerescu şi de podvoade şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste anu şi de toate slugile domnii mele, carii de ce slujbe vor fi aici în judeţul Elh<ov>, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am lăsat şi i-am ertat, ca să fie în pace în zilele domnii mele, cum au fost ertaţi şi de alalţi domni, căci iaste o mănăstire săracă şi fiindu lîngă drum şi alte moşii n-are, ce i-am lăsat domniâ mea să fie numai de ajutoriu şi de posluşaniia sfintei mănăstiri. Şi am văzut domnia mea şi cărţi domneşti de ertăciune. Derepţ aceia, nimenilea să nu se ispitească a învălui bucatele mănăstirii şi colibaşii, ce să aibă bună pace, că cine-i va bîntui, acela om mare certare va avea despre domnia mea.
      Şi această carte a domnii mele să fie asupra tuturor cărţilor la mîna lor, de pace şi de răpaos. Hhako a,a h^ct, no pen rocnoAcrn mh.
30
www.dacoromanica.ro
       H HCnpiEHHK, CAM p(M rOCnO^CT^I /HH.
       IlHC $ EgKgpflJIH, AVkCflţJ AljpTl'f KH AKHH, K iVfcT x3pĂM.
       t Iw tfÎATfio kwIkiva* *. /HhaoctT» eokYio rocnoAHHĂ. îw Matem KOfKOA <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-roa Plumbuita, IIT/3.
           Orig., hîrtie (30 x 21,5), pecete mică, aplicată.
                                  27
1633 (7141) martie 28.
             Matei Basarab voievod acordă scutire de dări rumânilor care au fugit din satul Şovirligu, al m-rii Topolniţa, dacă se vor întoarce înnapoi.
      f AAhaoctYcio eoîkTio, îw dlaTtH E’hC'tyMK BOfKOAi f rocnotHHik. IIhuiht rocnoA-
ctko Mt voao sătenelor de în sat de în Şovrîlighiu, carie aţi fost rumâne ai sfintei mănăstire Polniţa *, hram svetii arhanghelu Mihael, şi v-aţi fost răsîpitu unie pre în Ţara Ungurească, alţie pre în Ţara Turcească.
      După aceia, vă dau în ştire domnie mea păntru că amu înţăles domnie mea de neşte călugăre sîrăbi, carie au venet de în Ţara Turcească încă mai denaente vreme, de au mersu la acea sfîntă mănăstire Polneţa 1, de s-au apucat de mănăstire pustie să o dreagă.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnie mele, venit-au aicea înaentea domnie mele, de s-au jăluet aceşti călugăre păntru satul Şovîr[î]ligul cumu au fost de moşie al mănăstirei şi se-au răsîpit.
      Drept aceia, domnie mea amu socotit păntru această sfîntă mănăstere, ca să nu rămîe pustie, deci v-amu er[ă]tat domnie mea de bir şi de găleată, de fîn, de bou, de oe sacă, de cal, de miere, de ceară şi de oi de sulgiu şi de tote mîncăturele, cîte sîntu preste anu în ţara domnie mele. . . 2.
      Deci, de vreme ci veţi vedea această carte a domnie mele iară voe să căutaţi carie pre unde veţi fi fugiţi, au în Ţara Turcească, au în Ţara Ungurească, să vă veneţi toţi la urmă şi la moşie, la săliştea voastră, să vă apucaţi de loc şi de hrană şi să fiţi pre lingă sfîntă mănăstire, să nu fie fără de omeni, iar de cătră domnie mea veţi avea pace de tote, cum scrie mai sus. Drept aceia şi voi, tote slugile domnie mele, care de ce slujbă veţi umbla în judeţul Meh<edinţi> şi tu, căpitane de dorobanţe de la Severen, încă să căutaţi să-i lăsaţi in pace, nemic să nu umblaţi învăluindu-i, neci voe, banelor de judeţ. Cum am văzut domnie mea şi cartea lu Alexandru voevoda, sinu
       1  în loc de Topolniţa.
       * Loc şters en cerneală.
31
www.dacoromanica.ro
Iliiaş voivoda şi a lu Leon vodă, sinti Ştefan voivoda, de ertăciune, aşij-derea şi domnie mea încă v-am er[ă]tat să fiţi de ajutoriul sfintei mănăstire. Iar cine o va bintue preste cartea domnie mele, mare certare va avea acel om de cătră domnie mea. Hiu:<o ai HfccT, no piu rocnoAciva <mh.
       H HcnpdiHHK, cjm pf«i rocnoACT^-4 iwh.
       IIhc IIpfAi, Mtcfiţa m?Tit kh a1»»*, k AfcT xipixu1.
       | îw AUtCM KWCBWA4, AUMOCtT» BOKYK rOCnOAHHB. îw YHiTfw kocsoa <m.p.)
           Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/2'8.
           Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete mică, aplicată.
           Copie ibidem, ms. 330, f. 207 (datată: 7148).
                                 28
1633 (7141) martie 30.
            Matei Basarab voievod porunceşte stolnicilor şi vameşilor de la Cornâţel să lase in pace satul Chiselei ul, al m-rii Radu Vodă.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domnu, nepot răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domiia mea această poruncă a domnii mele satului Cheseleţul şi cu balta lor, carele este al sfintei mănăstiri de la Sflnta Troiţă, ca să fie în pace şi slobozi de acum înnainte ei şi girla lor de către stolneci şi de către vameşii de la Cornăţel, nimeni să n-aibă treabă a să amestecare în judecata satului, nici să vîneze gîrla, ci să aibă treabă egumenul cu gîrla şi cu ptrcălabul carele va pune el, să aibă a judecară şi a globiră, cum au fost şi mai denainte vreme.
      Drept aceia şi voi, stolnicilor şi voi, vameşilor de la Cornăţel, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi şi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi satul Chisăleţul şi cu gîrla lor, nimeni de nimic să nu să ispitească a Intra în sat sau în judecată sau în glrlă a vînare, că acela om carele să va ispiti preste cartea domnii mele a întră în satul sfintei mănăstiri, acela om foarte va avea o certare mare.
      Şi această carte a domnii mele nici o carte să nu o calce, că aşa este învăţătura domnii mele. Intr-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi însumi am zis domniia mea.
      Scris martie 30 zile, vă leat 7141 <1633).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256, f. 388.
          Copie.
       1 A scris Preda, luna martie 28 zile, In anul 7141 <1633>,
32
www.dacoromanica.ro
29
    1633 (7141) aprilie 3.
               Cîrstian, fiul lui Micu Flamii din Glaveş şi Marco vînd lui Lupu căpitan din Lapoş ocine în Cîrnitură.
         Zapisul lui Cirstiian, fecior Micului păntru partea lui din moşie, din Cirnitură, la mina Lupului căpitan, leat 7141 <1633> aprilie 3.
         t Adecă eu Cirstiian, fecior Micului Flamii ot Glaveş, scris-am zapisul mieu la mina dumnealui jupinului Lupului căpitan ot Lapoş, precum să să ştie că i-am vînd ut partea mea dă ocină den Cîrnitură stinjini 160 şi drept ughi 61 şi doi boi, drept ughi 11.
         Iar au mai vindut Marco din Glaveş partea lui dă ocină den Cirnitură stinjini 170, drept ughi 65 şi un cal inşălat, drept ughi 10 pol. Şi o am vin-dut-o dă a noastră bunăvoe, făr dă nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor miei dă moşie şi den sus şi den jos.
         Şi cind am vindut fost-au mulţi oameni buni aldămăşari, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare in văci şi coconilor şi nepoţilor ciţi Dumnezeu ii va dărui. Pentru credinţa ne-am pus iscăliturile mai jos, ca să să crează.
         Eu Marco.
         Eu Cirstiian.
         Eu Dumitru căpitan ot Glaveş martor.
         Eu Gheorghe ot tam martor.
         Eu Vlad ot Carcadula martor.
         Eu Bocul ot Răsturnaţi martor.
             Arh. St. Buc., Condica în-rii Tîrşor, nr. 718, f. 733.
             Copie.
                                     30
    1633 (7141) aprilie 3.
               Stănciucul din Lipia vinde lui Ivan din Piteşti un loc în hotarul Samarei.
         Eu Stănciucul ot Lipiia scris-am acesta al meu zapis, ca să hie dă mare credinţă la mina jupinului Ivan ot Pitişti, cum să să ştie că i-am vindutu un loc de in hotarul Sămarăi. Şi au fostu a mea foarte, cumpărată.
■ Şi iaste locul intre Răduiusă, pre lingă plriu şi iaste de apă pină in pădure. I i l-am vindut dereptu bani 150 gata.
         Şi mărturie: Oprea ot Sămarah i Dragomir i Pădure ot Izvorul, Darea i Vladul ot tam. Pentru credinţa pus-am degitul.
33
www.dacoromanica.ro
       I7nc .npH.lVf 7 A^HH, AfcT x.SpAli.
       Eu SLanciucul.
           Arh. St. Buc., M-rea Trivalca, IV/4. Orig., hîrtie (33,5 X 20,5).
           Copii ibidem mss. 371, f. 22 şi 477, f. 40.
                                          31
< 1633 aprilie — decembrie) 4, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Ion Cortofleş din Piteşti ocină la Izvorani.
       YHhaoctTio kojkYio, Iw ALtiH eoeboa h rocnoAHHK e-ecoh 3eaiae ^rposAdj^H-cK»f, bhSk KErtHKarw h npEAOspdrw, CTapdrw, noKOHH.ro Iw Bac.,pag aoicoA- /ţasaT rocnoACTKO a\h cYio noB«AE >ii‘fe rocnoACTBd mh Îoh KopTo^d'buu'h wt IIht((|ih h
C-KC CHHOEH CH, EAHIţHHCfc fior*K A‘CT, HKOJKf A'* AlS KT WMHHS 8 HaKOpdHH EAHi AfAHHIţS, MTO (CT GD-HMfE Ep’mECKSA DKOJKE           KT WMHHS WT nOA H WT IUŞM
H wt eoa h wt A'fc'th cm KHH’EpHM; cY» frw a<* kt 8 aehpho no a^A^j erw, WT no BTiC JfOTApOiH Kdpf EAHKd Ct )f<THT> HSEfMT, nOHEJKE (CT nOKSnHA HkAH cYi EH!!» pEMEHd A'fcAHHItŞ WT H3n0pdHH WT HiA EdCHAYf CniTJp, CHH» flSSll/dTOB bhctYhp, 3J *0oy acnpH roTOEH, a ah a^hhivi kes bemhhh. H npoAMOJf BachaYe A^uHiţ# whh 3j Hfros AoapoaoAio, be3 [aJkheahi chaoct h c-kc 83hahT( Btc-feA» EOA-fepoAl h a Ripo-llJdHHM H A MErYdllJOiM WT rop H3 A®rt H WT WKp-MT AtECTO.
       H BHA'bpAt rocnoACTKO aih h sdnHc wt pSna BacYaTe cndTjp 3j npoA<iHY( Hi p$Ki HbAHOS, CTiC A1H03H A^BpH AlOAYf H BdpOUJiHY CBEaYt(aY( HdnHCdHH, BHAAH TOTA^ hS SctpoehYe frw, Hi hau: Koamh komhc, chhe HtrSAOB ara h wt riumiiH, IkTpS H WT KoTCtjlH, G.fC H WT BdpOllJ IlHTEHiH, llHAPEH H GTdljsYAV <h>* Hesoap-h h Gh-auoh h non Onpt h non ddapTHH h wt Poros, Ea<ia8a Awrw4>fr h mho3h a®eph AiOAYf ■
       Gfro paAY, AM®Jf H rocnoACTEO a\h Hb.h, cHHii HopTO^Atun», raKOKE a<>
(CT cYA BHUJC pfMfHl A'AHHIţ'h Si A^A^# H Eli WXdK HAI H CHHOEOAt H BHSKOAI H n.J-fcBHSHHTOM H HE WT KOrOWAO HfnOKOAEBHAlO, nopHSAW rOCnOACTSd AIH.
       Gkke CB(AfTfAYl>^ nocTdBHXOiM rocnoACTEO AiH: KSndH PaA8rt E83£C!îSa bea E H KpaiOECKYH H JKSniH h'UlKO KfA ABOPHHK H 3îSlMH PdA$A BEA AWrOfjjET H TpH* ropYf bea bhctYqp h xiSn-iH ©ewaocYe eea nfxa.m.K1 2 h ES3HHKd bea koaihc h Bsmhhj BEA nEX- PHHK H JKSndH KoCT. HAHHT» CEA nWCTSAHHK. H HCnpaKHHK, JKjjnaH Pi AS A BEA AWrWijSfT.
       H A3, A,SAIHTpS AWrWj(S(T, HdA'dddX B-h HJCTOAHH rpdA 8 BgKSpEipH, nHC AVfe-cfi;a rfnapY a A^hh, AtT x3pH3.
       Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab
        1 Omis.
        2 Aşa în text; In loc dc cim ap.
34
www.dacoromanica.ro
voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ion 1 Cortoflea-şă din Piteşti şi cu fiii săi, cîţ.i Dumnezeu ii va da, ca sâ-i fie ocină In Izvo-rani o delniţă, care este a lui Oancea Brăgescul, ca să-i fie ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vinărici, acosta să-i fie tn pace pe de-dina lui, de peste tot hotarul oricît se va alege pentru că a cumpărat Ivan această mai sus-zisă delniţă din Izvorani, de la Vasilie spătar, fiul luiMuşat vistier, pentru 9401) de aspri gata, însă delniţa fără vecini. Şi a vîndutVasile delniţa, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a orăşenilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Vasilie spătar, la mina lui Ivan, cu mulţi oameni buni şi orăşeni martori, sorişi, cure au fost atunci la întocmirea lui, anume: Coman comis, fiul lui Neagul aga şi din Găneşti, Pătru şi din Coteşti, Sas şi din oraşul Piteşti, Andrei şi Stafie <i> Necoară şi Simeon şi popa Oprea şi popa Martin şi din Rogoz, Vladul logofăt şi mulţi oameni buni.
      De aceea, am dat. şi domnia mea lui Ivan, fiul lui Cartofleaşă, ca să-i fie această mai sus-zisă delniţă de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată <martori)2 am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Grigorie mare vistier şi jupan Teodosie mare paharnic 3 şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logoft, am scris in cetatea de scaun în Bucureşti, scris în luna ianuarie 4 zile, anul 7157 <1649).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 53.
         Copie şi o trad.; altă copie ibidcm, ms. 710, f 655, cu o liad. (datate: 1647); alte lraduc«ri ibidem, II bis/G şi mss. 349, f. 45 v„ 46 v. — 47 şi 482, f. 122 V. — 124. Văleatul greşit; datat după divan.
                                  32
1633 (7141) aprilie 8, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte diaconului Standul ocine în Bo-găteşti şi vii în Dealul Izvoranilor.
       t fllHrtOCTi'K» eojkTw, Îw                    h rocfiOAHHii. KiiC0f 3(<mc iîrrppo-
KiMXÎHCKOC, [cHHTv KfrtHîJrO H nptAOSpdro] KHWX nOKOHHHOMS îlV E’hC'tyMB K0CK&A-
AdBdT rocnoACTao ,mh c'f» nosMEHfc rocnoACTH mh GTdHuwrtoa aYbkoh wt Bor'h-
Tfipi H CTvC CHHOKH, fitHlţEKE Bort A^^X «K^Kf A4 (CT                      8 CfitO 8 Bo-
       1 Mai jos: Ivan.
       a Omis.
       3 Aşa în text; în loc de: spătar.
35
www.dacoromanica.ro
rvrii|iY, wkami wt a*a Îrahok Eohok1 a®* a^arhi^, <aah>4 5 a^amu^a T'KAnauiOK H A'b-'HHHa jfuHfK K'EC'fejf, WT nOA H WT BOA H wt uiSa», wt c8)f H WT CfAMHIflI CIAOK H WT flAJHHH H WT no K'HC pT4)0<M Kdpf iAHKJ CI X™T HSEpaT, nOHIÎKI ICT
noKSnHA Gtahmioa A’fraKOH <cY« wmhhi ihci c#>2t khuiî pimihh wt Ha Ikah wt Eopvpî-i|M, sa x33 acnpH potokh. Taxi k*k toai fsaH wh ict k-ishaua x*X acnpY potokh; xjy- acnpY wh ict wctakha Gtjhiioaos aYakoh rikoîki a4 nHcgfUiH poahtiaYi im# h K*kci nopoAfHYiK iro Ha cs'kToi noarbHHK.
       H eha^xoa» r»cnoACTKO aih h sanHC Îkahok sa npoAAHfi na pSk Gtjhmioaor A^ra-koh c-kc aihosh A©Kpu a»aTi ckia*tmYi, ua hau wt Bor-kTiijiY, P#c8a h Gtahmioa H spaT PscSaok, /^p-kpoio h wt Hha»iui|ih, ffînpt h wt Gtoihiuih, dasap H flaAt h Hirpi iUiKpiui h wt GScA*kHfi|iH, PaAV"a h EaA*.
       H naK ict noKgnHA Gthiioa aYukoh iaho avkcTOK sa kskio wt npis eaai wt »a /IlHKOAHiţ'fc, sit PaAVa0® wt PSk'kp#. sa xîc acnpY potokh h sa wKa sa eocok...4
       H kha^xo/H poem?actko aih h s nnc YUhkoahi^S ha pS:c Gt hiioaob aYukoh sa npoAAHYf c*kc aihosh a°kPH aioaY* ckia*tiaYi na haii: wt Gtoihiiiih, dasap H Gtah H WT GSCA-hHIU/H, Pa AVA H WT H%AVUI|lY, (rTAHMIOA H Onp’b PaHKOK H WT EoPVPII|IH, Îkah h GDnp-b H Gtahmioa.
       H naK aa kt Gtahmioaok aYiakoh hikoi KHHorpaAY 8 a^asa IssopaHHAOp, nont-Ki ict noKgnHA Gtjhhioa a^koh cYio KHHorpa \Y, ijki khuiî pimihh, wt Ha AiaTHpa EajhkSaok, 3i xAxY acnpY potokh.
       <H> kha^xoai pocnoACTKO aih h 3anHc sa AiaTHpa EajhkSaok sa npoAaHYi hi
pt$K GtJHHIOAOK AYr<K?H, CHTKOpHAA ClkC KlAHKOI KAlTljlS H C-KC AKH03H A«KpH AlOAYf
cbiaitiaYi wt ^AiiPonoaf: non YBhx’kha'k h Koauh h EdA* HanYKH H dlHxaio Gac h dîapTHH wt BpauioKCKOAi ppaAV H ^ah-k n^utu e h Gtahko csa^S.
       H n k ict noKgnna Gtahmioa aYiakoh k nopoani sa bhhoppjaV 8 A^asa Isko-
piHHaop wt iu Durii, chh*k dlHXaio wt 8 Baai, sa----------6 acnpYn potokh, iiiiihci k%
AhHH flAiSjHAPS BOIKOA, CHHlk IrtYaUJ BOIBOA/K.
       H npoAaA«X cTt haiihYtYi a»aYi cYio whhhi h khhoppaaY, OKI cSt khuiî pmi-
HHAt, WT CKOIA18 AOSpO BOAlO H CHC 83HaHlt BTvCOX AIEpYaUlHA» WT WKp'KCT'K AltCTOK, wt pop H3 a°a h wt np^A PocnoACTKd aih.
       Gipo paAY, aaa°X h rocnoACTKo mh GTaHiiOAOK aYukoh taKOH<{ a4 ai8 ict cYio
WHHHI H KHHOPpaAY, i?KI CST KHUIÎ piKHH K*K wyai; CHHOKH H KHIOKOAI H np’bKHOMlTOAl H Hi WT HfKOPOK! HinOKOA’bBHBAlO, nOpH3AtO POCIlOACT&d AIH.
       Gihu h ckia<tiaYi nocTdKHXoAt pocnoACTKO aih: HiSnau PaAV4 B$sick$a kIah-kYh B!H BpaiiBCKH H MSndH Ykiuiko kiahkYh a®«P«hk h KgnaH PaAVA HacTSpiA riahkYh awpwi|ut h JKgniH TaYpopYi kiahkYh khctYup h »$naH ©iwaocYi kiahkih cnaTap h >K|jnaH dlHxaio kiahkYh ctoahhk h ESshhki kiahkYh koaihc h BSmhhi kiahkYh nixar-HHK h H<gn h Koctjhahh kiahkYh iioctiahhk. H HcnpasHHK, PaAVA Hkctopia kiah-kTh aopoî|ut.
       H Hcnncax <>s, CtjhkSa Awrw^iT, Aitciua anpYAYf h Abhh, wt                    /,o
HHirk TiK&Jl.TO, Kli AtT xSpAIA, K"K PpaAV B8K8pl4rH.
       t Iw /Hatiio kwiswaa, aihaoctY» bo>kYio pocnoAHHi.
        1 Cuvînt scris ulterior, cu altă cerneală.
        * Loc rupt.
        3 In orig. s-a scris greşit. .,<T"
        4 Loc alb.
        5 Cifra este răzuită.
36
www.dacoromanica.ro
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Maleiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, [fiul marelui şi preabunului] nepotul răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul diacon din Bogăteşti şi cu fiii, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină in sat în Bogăteşti, însă din partea lui Ivan Boţoc 1 două delniţe, <însă> 2 del-niţa lui Tălpaş şi delniţa lui Ivan întregi, din cîmp şi din apă şi din pădure, din uscat şi din vatra satului şi din munte şi de peste tot hotarul oricît se va alege, pentru că a cumpărat Stanciul diacon (aceste ocine care sînt> 2 mai sus-zise de la Ivan din Bogăteşti, pentru 7 0003 * aspri gata. Astfel întru aceea, Ivan a luat 5 600 aspri gata; 1 400 aspri i-a lăsat Stanciul diacon ca să fie scrişi părinţii lui şi toate rudele lui în sfîntul pomelnic.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al lui Ivan la mina lui Stanciul diacon cu mulţi oameni buni mărturii, anume: din Bogăteşti, Rusul şi Stanciul şi fratele Rusului, Drăgoiu şi din Nimăieşti, Oprea şi din Stoeneşti, Lazăr şi Aldea şi Negre Macreş şi din Suslăneşti, Radul şi Badea.
       Şi iar a cumpărat Stanciul diacon un loc de casă de peste vale de la Micodiţă, ginerele lui Radul din Rucăr, pentru 1200 aspri gata şi pentru ...* ocale de ceară.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare al lui Micodiţă la mina lui Stanciul diacon, cu mulţi oameni buni martori, anume: din Stoeneşti, Lazăr şi Stan şi din Suslăneşti, Radul şi din Nămăeşti, Stanciul şi Oprea al lui Raico şi din Bogăteşti, Ivan şi Oprea şi Stanciul.
       Şi iar să-i fie lui Stanciul diacon nişte vii în dealul Izvoranilor, pentru că a cumpărat Stanciul diacon aceste vii, care sînt mai sus-zise, de la mama lui Vlaicul, pentru 14000 aspri gata.
       Şi a văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mama lui Vlaicul la mina lui Stanciul diacon, făcut cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori din Gîmpulung: popa Mihăilă şi Coman şi Badea Paţichi şi Mihaiu Sas şi Martin din cetatea Braşovului şi Pană pîrcălab şi Staico judeţul.
       Şi iar a cumpărat Stanciul diacon două pogoane de vie în dealul Izvoranilor de la Ghinea, fiul lui Mihai din Vale, pentru ...5 aspri gata, încă din zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod.
       Şi au vîndut aceşti numiţi oameni aceste ocine şi vii, care sînt mai sus-zise, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stanciul diacon, ca să-i fie aceste ocine şi vii care sînt mai sus-zise de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
        1 Cuvînt scris ulterior, cu altă cerneală.
        * Loc rupt.
        3 în orig. s-a scris greşit: „6000“.
        1 Loc alb.
        5 Cifra este răzuită.
37
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, S tancul logofăt, luna aprilie 8 zile, de la Adarn pînă acum curgători, în anul 7141, în oraşul Bucureşti.
      ţ Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Bibi. Acad., MDCXXIX/2.
        Orig., perg. (36,5 X 46), peccle timbrală.
                                  33
1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti.
           Andrei spătar, fiul lui Vlad Rudeanu logofăt, recunoaşte in urma unei judecăţi, că Drăguşin al doilea postelnic este mai volnic să cumpere ocine in Deleni, jud. Olt, primind să i se întoarcă banii.
      f Adecă eu Andreiu spatar, feciorul Vladului logofătul Rudeanul, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina lu Drăguşin vtorii postelnic, cum să se ştie cum am fost cumpărat satul Delenii ot sudstvo Olt, însă rumânii, anume: Tudosie cu toată ocina lui şi Sin cu toată ocina lui şi Benea cu toată ocina lui şi Mîinea cu toată ocina lui şi Sin cel mic şi Tatul cu ocina lor, cu toată, şi Beicea cu toată ocina lui şi Dobroslavu cu toată ocina lui şi Ion cu toată ocina lui şi cu feciorii lor, cîţi vor avea, pentru că acest sat Delenii l-am fost cumpărat în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş. Deci într-acest satu fost-au Drăguşin postelnic avîndu moşie a lui moşneană, încă mai denainte vreme. Şi cîndu am cumpărat eu acest satu, Delenii, eu n-am întrebat pre Drăguşin postelnic: cum-pura-va el acest sat, au nu-1 va cumpăra?
      Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu voevod, întrebatu-ne-am la divan şi aşa ne-au dat legea şi divanul, cum iaste mai volnic Drăguşin postelnic să-şi cumpere moşiia lui, căce iaste el de moşie de acolea. Deci aşa m-au ajunsu legea şi judecata, ca să-mi lepede banii. Deci într-aceia, eu încă deac-am văzut că mă ajunge legea şi divanul cu di-reptatea, eu m-am voit cu Drăguşin postelnic de mi-au dat toţi banii îndărăt, cîţi am dat eu pre aceşti rumâni ce sînt mai sus-scrişi, 170 de galbeni. Şi i-am dat lu Drăguşin postelnic să-i fie lui rumânii moşie, că aşa m-au ajunsu legea ţerăi. Şi i-am dat şi zapisul de cumpărătoare, ce am cumpărat şi toate cărţile, ca să-i fie dumnealui moşie în vecie.
      Şi am pus şi blăstem: cine se va ispiti a sparge această tocmeală, care ne-am tocmit, veri cine den rudenia mea, acela om să fie proclet şi anatema de 318 sveati otţi, eje sut vă Nechei, amin.
      Şi la această tocmeală <a no x>astră, fost-au mulţi boiari mărturie cîndu ne-am <t> 1ocmit şi mi-au dat banii îndărăt, anume: jupan Ivaşco vel dvornec i Hrizea biv vel dvornec i Gligorie vel vistier i Gherghe biv vel logofăt i Radul Naslur<el v> 1 el logofăt i Preda spatar, sinu Nicăv[v] biv
        1 Loc rupt.
38
www.dacoromanica.ro
vel logofăt i ot Stăneşti, Tanasie peharnic i Stan ot Balşe i Dumitraşco vistier i Dudescul vistier i Calotă cliucer i Mihalcea căpitan i Para biv vel peharnic i Stroe logofăt sinu Fierăv logofăt i Bunea logofăt i Drăghici spatar i aga Oprea i Şerban logofăt şi alţi mulţi boiari.
       Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-mi-am şi peceatea, cu iscălitura mea, ca să se ştie şi să se crează.
       H HdnHCjy as <lEm»AdT awrw^fT, 8 E8k8pemjh, AvfcCMţd anpHai'i Ţ A^hh, kt*
AtT xSpAld1.
       Andrei spatar Ivaşco vel vornic Radu vel logofet Gligorie vel vistier Hrizea dvornic Mixoq orcatapri2 Dragomir vel armaş Oprea vel agă Radul Năsturel iscal Mihai vel stolnic Preda Nica spatar
          Bibi. Acad., LXXV/193.
          Ong., hîrtie (36 X 25), 21 peceţi aplicate.
Buzinca vel comis Vocina vel peharnic Barbul biv vel peharnic Dumitru vistier
Stroe Fiera logofăt m<anu> p<ropria> Para peharnic mânu propria Eu Calotă clucer Mihalce căpitan Drăghici spatar
Bunea logofăt m<anu> p<rop>ria3 Dumitru vel pitar Fileiaşi<anu>4
                                 34
1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă nişte rumâni din Critineşti, jud. Ilfoo.
       t YHhAOCtYE» EOJKÎEK», îw dldTEH KOEKOA* H POCnOAHHTi K'KCOH 3E/HAE ^PPppO-KrtJxi’HCKOf, kh8k KfAHKdro H nptAOKpiro, CTdparo Iur E-rcvue KOEKOAd- A,lUT ro" CnOACTiO /HH cYE nOKEAfHfE rOCnOACTdd AIH CKtîTO.WŞ, EOJKECTKHTH /HOHdCTHp SOKf-
/Haro GR-bTd i TpoHi^’K ivt sa* Ripoai E8x8pEi|iY h wtH8 epsauh Ko3Md h KtctAt
HHOKO/M, EAHIţH }KHs8ipHX K'h WEHT'kAH TOE, IdKOTKE A<* tCT CrfeTOAtS AtOH CTHp BHUIE pEMEHd IfkKOE KfMHHH 8 CEAOR AtOHJCTHpEK 8 KpHTHHEIJJH, WT c8ACTBO 6rtX<OS>. 110 HME HtKUI8A H PdAH TdT8A CKC CHHOKH HA\.
       Hohetke cYe bhuie pmiH» ceao KpethheiiiYh h c-rc bemhhYh bhuie nuc eha ect
Sd A'fcAYHHO CTJpJrO EdpE8A>K EdH8A H II'RPkSAOE AKOpHHK, dH8 IM ECT EHA npC»A<*d nOKOHHHO/H EdCdpdE BOEKOA, Sd xK dCnpH POTOKH TEpE ECT EHA CEAO POCnOACT«8.
       1 Şi am scris eu, Lepădat logofet, în Bucureşti, luna aprilie 10 zile, in anul 7141 <1633).
        * Miho spătar.
       3 Semnătură diferită de aceea obişnuită a lui Bunea logofăt.
       4 Toate semnăturile sînt autografe.
7 — Documente România — c. 1399                                                      39
www.dacoromanica.ro
       fl nOTOAl, IlTkpTkKgA AEOpHHK, WH IMKHKf ICT A^CTISdA CTkC np BJ H BtpHl Ca8-JKE# TOPAd WT K’k PiAyA BOIBOA, CHHTk nptAOEpdrO PâAYA BOIBOA H BHit ICT ClAO WJfJK HAI.
       fl noTOM, Paaya boiboa XpdEp.ro k'kctahha ci ict npi ict noKgnHA ciao KpiTHHfljlÎH CTkC EIMHhYH, njKHÎKI IVT HdA IItiPBSa AKOpHHK, 3J xA dttipH POTOBH. TdJKI BTk TOAI, PdA8a BOIBOA CTkC ClAO 1 plTHHlLjiYH BHA ICT nOAlHAOBdA nO HtKOI d pocncACTB# ia\8 bpatT, no haii JKSndH KpTkCTt bhctYhp h /HTkHKdH cn«Tdp, Ad c8t
HAI 3d AtA’fHO H BTk WJfAB HAI H CHHOBOAI. H CHU.I C8T WCTjBHAH cYl LHUH plMIHH EOAtpH: Bdpl KOAl8 IVT KHX CTkA»MHA Ct nptîKAI CTkAipTkT, A TOPO ClAO Ad »tCT npTkAAAHHK, dH# AA WCTdBHUJHAl, HAH CHHOBOAI HAH A'MJHP*- TdîKt IVT C'l'H BHUJI nHCJHH EOAtpH, BpdT'f PaA\AI BOIBOAY, WT HHX HHMTOJKI HI WCTAA ICT, pd3fit TTkMNO AKl Atlfllpl PaA\AA BOIBOA» AHIlfrl WBlAI EOAtpH, KpTkCTt BHCTÎnp H iM'BHKdH CndT p BHUJI nHC. TdJKI WCTdBHA C8t HJ CTkAlpVT HAI Ai C8t hai cYl BHUJI pmiHO ClAO Kpi-THHILJiTH H CTkC BIHHHYH 3d A^AThO H BTk WXdE.
       fl nOC/lt, IVT TIX k" ATJI^fP* PAAVAd BOIBOA T’hKAlO H3EpdHHA Ct ICT JKHTIA" HHU,d (îAHHd ÎBdllIKOB AKOpHHK, BHjJKd KpTkCTlB BHCTYrdp H fl/lTkHKdHOB CndTdp; TdJKI ICT WCTdA TOPO ClAO l' pITHHtlJjYH AA B8AY IH 3d At AYHHO IVT HJA A*A®Al CH KpTkCTt EHCTYldp H AilTkHKdH cn.Tdp.                           »
       fl nOTOAl, KgndHHIţd 6aHH4, IVHd ICT BHA npOAdA cYl BHUJI pmiH» ClAO KplTH-HIlJlYH BTkC ClAO CTkC BTkC XOT-PO/H H CTkC BTkCHX BIMHhYH CBtTtH EO>K{CTBHiH AlOHd-CTHp GstTdd TpOHIţTk, 3d xîî dCnpH POTOBH, IVHd 3d HIHHd ACEpOEOAlO, BI3 HH IA»J CHAOCT H HCnHCdA CI ICT BTk CE t TOI nOAltAHHK. H IVT TOPAd B’hC AP1»* A CBtTd A10HdCTHp8 ClAO KpITHHIIJjYH H ChC BTkCHX BIMHhYh CTkC ACEpO AIHpHO.
       fl nOTOAl, KTkAd ICT BHA npi A^HH TdBpYHA BOIBOA, A HtKIU8A, BIMHH8a IVT KplTHHHflH, IVH AHPH8A np8X nPfA TdKpYHA BOIBOA CTkC IPiAIIH TpHPOpYl, KOI ICT HHH’k /HHTponOAHT, H CTknptUJI C| 3d AHU.8 8 AHEdH. BTk TOAI, TdBpYHA BOIBOA, roc-noACTid IAI8 PAtAAX H c#ahX no n?dBA8 H no 3jkoh8, K8nno c^c ktvCHXAIH mkcth-TH/HY npdBHTlAH POCnOACTBd IAI8 H HCTIHCTBOJdA POCOOACTld I/H8 CTkC BTkC AHBJHOAI, K. KO ICT H'kKUJSA BVHHH8 AlOHiCTHplH. H BHA ICT CBlAYTlACTBOBdA TOPAA 8 AHBdH H HIK8AJ CA8ÎKIP, KdKO ICT BHA HtlCUJgA B(MHh8 AIOH;CTHplB IVT Kp{TYHII|JH WT TOAHKd BptAII, Kd'IO ICT BHUJI nHC. TdKf ICT BHA WCTdA HtKIU8d BlMHH$A WT 3dKOH H IVT C8>KAIHYf IVT npiA TdBpYHA BOIBOA WT AHBdH, AA BHtY BIMHH8 CE’kTkH /HO-HdCTHp8, KdKO ICT BHA H IVT nptJKA* BptAII. H BTkC AP^dA CBtTdd AlOHdCTHp nO HtUJK8A BIMHH8A CTkC ACBpO AIHPHO H no AP^SH BfHHHH WT KplTHHlIjJH.
       fl nOTOAl, KTkAd ICT BHA HHH'fc, BTk AKHH POCnOACTBO AlH, d H’kKUJSA KIMHHSa H
PdAya h TatSa ehuji nuc, ivhh n. khîki BTkSBHr/A np8x H npYHAY npiA pocnoACTBd
AlH 8 AHBdH, Tipl ICT CTknptUJI CI 3d AHl^S CTkC lp8AHHd KOSMJ. H CHlţl nptUJH WHH KdKO HtCT BHA BIMHhYH CBtTtH AlOHdCTHp. TdJKI, BTk TOAIl H POCnOACTBO AIIH Cil» paiaaX h c8ahx no npdEA8, CTkC BTkCHXAiH mbcththaih npdsHTiAi pocnoACTBd aih h BHAtXOiH POCnOACTBO AlH H KHHP nOKOHHHdPO YHHXHIB BOIBOA 3J nOK8niHYl CBtTtH AlOHdCTHp GatTd TpOHUTk nO BTkC ClAO KplTHHII|jYH H no B'hCHX BIMHhYH, KOPAd BHCT TlMIHYd AtTOAI x3MS H KHHP TdBpYHA BOlBOAd 3d np8X H 3J WCTdA, TlMIHYd dtTOAl xSpK3. H cbitYtiactbobm npiA pocnoACTBd aih 8 AHBdH aihosh aceph aioaYh CTdpH WT WKOAHOAl AltCTO, KdKO C8t BlMHHH AlOHdCTHplB WT nptJKA* BptAII WT CIA WT KpHTYHllJJH. H HCTIHCTBOBdJ H POCHOACTKO AIH CTkC BTkC AHBdHOM KdKO C8T B14HHH AlOHdCTHpYH. H AdA ChtU POCnOACTBO AlH H SdKOH Ad 3dKAlA KdKO HtCT BHA BlMHHH AlOHdCTHplH H KdKO HtCT S^dTHA CBl3duYd AlHXdlOB BOlBOAd 8 CIA 8 KpHTHHIIjJH, d WHH HHKdKOJKf HtCT AlOPATk Ad 8^dTHUJI CI WT SdKOH, dH8 ICT WCTdA HtKUJ8A H
40
www.dacoromanica.ro
9aA\'A h TanJrt UIT 34koh h wt c#>ka«hYi h wt np*A rocnoACTga a\h uit aheah,
A* KT flJKHJK* KfMHHH CBtTfcH <H0H4CTHp G*fcT4 TpOHlţ-fc CKC CHHOBH/tt, IUKO KT eha wt Han» (ip-fettAi Kp-kMf.
       Giro paA'f. A4A«X c-km h rocnoACTso mh, taKOJKi aa kt ci'h khum pimihh bi-■IHHH HfcKUJtSA H PaAVrt h TaTgrt C'bC chhokh HAI H APSSH bimhhh wt Kphthhhiih sa AtA'lHO H K’K WX4E H gTKp’fcJKAtHTH H KTHT«pOiM nOAVkHg H Hi WT KOrOJKAO HfflOKOA'k-
KH/M, nopH3/HO rocnoACTaa aih.
       H cbiaYtiai: hcşimh PaAVrt EsaiCKŞA bia bjh KpaAfscKH h JKgnaH feauiKo bia Akophhk H JK$n h PaAVA HacTSpiA bia AWrw$tT H JkUiijh rAHroplH kia bhctYqp h kSimh TiwaocTh bia ci^ta; H ?k6ii h AIhxah bia ctoahhk h jhSiuh Eşshhka bia ko-/Hhc h jkSiuh ES'ihha bia nfxapHHK h JKgnaH Koctahahh eiahkYh nocTiAHHK. H Hcnpa-bhhk, kşimh Paava HacTSpiA bia awrw^fT.
       H HAHtpTA as, ^8/HHTp8 AOrOlJilT, AlCbCllţa 4lipHAYl 7 AhHH 8 EgKgptlllH H WT âAa<u> A.a>Ki A« hhhîj TfHfHÎa a^toa», sik A-kT xSpati.
       Îîw dlaTfio BWfBWAa, mhaoctTw kojkYio rocnoAHHK. w dllaTfie boiboa <m.p. >
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, numită Sfânta Troiţă de aici din oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Cozma şi tuturor călugărilor cîţi trăesc în locaşul acela ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-zise nişte vecini In satul mănăstirii în Critineşti, din judeţul Elfov, anume: Neacşul şi Radul şi Tatul cu fiii lor.
       Pentru că acest mai sus-zis sat Cretineştii şi cu vecinii mai sus-scrişi au fost de moştenire ai bătrinului Barbul banul şi al lui Pîrvul vornic, însă l-au vîndut răposatului Basarab voievod, pentru 20 000 aspri gata, de a fost sat domnesc.
       Iar după aceea, Pîrvul vornic, el iarăşi l-a cîştigat cu dreaptă şi credincioasă slujbă atunci, de la Radul voievod, fiul preabunului Radul voievod şi satul a fost ohabă lui.
       Iar după aceea, Radul voievod cel Viteaz s-a sculat de a cumpărat satul Cretineştii cu vecinii, iarăşi de la Pîrvul vornic, pentru 30 000 aspri gata. Astfel, întru aceea, Radul voievod a miluit cu satul Cretineştii pe nişte fraţi ai domniei lui, anume jupan Cîrstea vistier şi Măican spătar să le fie lor de moştenire şi de ohabă, lor şi fiilor. Şi astfel au lăsat aceşti mai sus-zişi boieri: oricăruia dintre ei i se va întîmpla mai înainte moarte, iar acel sat să nu fie prădalnic, ci să fie celor rămaşi sau fiilor sau fiicelor. Astfel, din aceşti mai sus-scrişi boieri, fraţii lui Radu voievod, din ei n-a rămas nimeni în afară numai de două fiice ale lui Radul voievod, nepoatele acestor boieri, Cîrstea vistier şi Maican spătar, mai sus-scrişi. Astfel au lăsat la moartea lor să le fie lor acest mai sus-zis sat Cretineştii şi cu vecinii de moştenire şi de ohabă.
       Iar apoi, din acele 2 fiice ale lui Radul voievod s-a ales numai Elina soţia lui Ivaşco vornic, nepoata lui Cîrste vistier şi a lui Măican spătar; astfel a rămas acel sat Cretineştii să-i fie ei de moştenire de la bunicii ei Cîrstea vistier şi Măican spătar. Iar după aceea, jupaniţa Elina, ea a vîndut acest mai sus-zis sat Cretineşti, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii sfintei,
                                                                                                          41
www.dacoromanica.ro
dumnezeieştii mănăstiri Sfînta Troiţă, pentru 50 000 aspri gata, ea de a ei bunăvoie, fără nici o silă, şi s-a scris la sfîntul pomelnic. Şi de atunci a tot stăpînit sflnta mănăstire satul Cretineştii şi cu toţi vecinii cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Gavril voievod, Neacşul, vecinul din Cretineşti, el a ridicat pîră înaintea lui Gavril voievod cu egumenul Ghigorie, care este acum mitropolit şi s-au pîrît de faţă în divan. La aceasta, Gavril voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi a adeverit domnia lui cu tot divanul că Neacşul este vecin al mănăstirii. Şi au mărturisit atunci Ia divan şi Necula slujer că Neacşul a fost vecin al mănăstirii, din Cretineşti, de atîta vreme cum este mai sus-scris. Astfel a rămas Neacşul vecinul de lege şi de judecată dinaintea lui Gavril voievod din divan ca să-i fie vecin sfintei mănăstiri cum a fost şi de mai înainte vreme. Şi a tot stăpînit sfînta mănăstire pe Neacşul vecinul cu bună pace şi pe alţi vecini din Cretineşti. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Neacşul vecinul şi Radul şi Tatul mai sus-scrişi, ei iarăşi au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele la divan de s-au pîrît de faţă cu egumenul Cozma. Şi aşa pîrau ei că n-au fost vecinii sfintei mănăstiri. Astfel, întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea de cumpărătură a răposatului Mihnea voievod sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă pe tot satul Cretineştii şi pe toţi vecinii, cînd a fost cursul anilor 7096 şi cartea lui Gavril voievod de pîră şi de rămas, cursul anilor 7127. Şi au mărturisit înaintea domniei mele în divan mulţi oameni buni, bătrîni din jurul locului că sînt vecini ai mănăstirii de mai înainte vreme, din sat din Cretineşti. Şi a adeverit şi domnia mea cu tot divanul că sînt vecini ai mănăstirii. Şi am dat domnia mea şi lege să jure că n-au fost vecini ai mănăstirii şi că nu l-a prins legătura lui MUiai voievod în sat la Cretineşti, iar ei nici cum n-au putut să se apuce de lege, ci au rămas Neacşul şi Radui şi Tatul de lege şi de judecată şi dinaintea domniei mele din divan, să fie iarăşi vecini sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă cu fiii lor, cum au fost şi dinainte vreme.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie aceşti mai sus-zişi vecini Neacşul şi Radul şi Tatul cu fiii lor şi alţi vecini din Critineşti de moştenire şi de ohabă şi întărire şi ctitorilor pomană şi de nimeni neclintit, după poruncă domniei mele.
      Şi martori: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în Bucureşti luna aprilie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633).
      ■(■ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., CLVI/3,
         Orig., hîrtie (43 X 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. incompletă din a doua jumătate a sec. XVIII; altă trad. la Arh.
         St. Buc., ms. 256, f. 335 v. —336.
42
www.dacoromanica.ro
35
1633 (7141) aprilie 10, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă ocină la Glina, jud. Ilfov.
       t IHhaoctTi» eojkYiio, Îuf illdTiH ROiROAd h rocnoAHHik r-rcoh sima/ &ppppo-EddJtYHCKOf, KHb'K BldHKdPO H CTdpdPO, nOKOHHIIOM8 Iw EdCipdE ROiROAd. A,dEdT POCnOA" CTRO MH cYf n»Kfit-kHYf POCnOACTKd MH CR-kT-kH, EOJKICTdHl'l MOHICTHp SORI/HdPO
jfpdM GK-feTd TpoHiţik h uftiw H’8meh KoSMd h RikCtM hhokom r-r WEHT'kdH toi, IdKOWI \A ICT CRlTOMS AdOHdCTHp RH iii plMlHI UFMHH8 8 FdHHd, R-R C8AcTKO Gd)(<OK>, UF dMI A*d lUlkHJKIHYH RTkCdJf, UFT no IO H UFT UI8d»d H UFT ROA H ClkC ROAYHHIţlX' H UFT RHHOrpJAV H UFT CtAddM|ll CldOS H UFT IIBCrSA?» Kdpl IdHKI CI JfTHT HSEpdT H UFT no RlkC JfOTdpOM.
       IIOHOKI cYl RHUIE plMIHd UFMHH8 UFT FdHHd, AIA HI’RHJKIhYh, EHdd ICT nOK$MHd 3d nOKOHHHO/HS illHJfdHA ROlROA UFT HIA T8A®PA H UFT HJA A^IPAM Cd EoEd, RHtJKd iffl’RHni’RHYH, RikC no HORiţH roTORH. fi noTO/H fflHXdHd roiroa, rocnoACTRd IM# eh/i ict no<MHdoedd cikC cYj rhuii pmwd ufmhhs no flHPiddKH nopTJp pm? K-kpnj h npdRd cd8>KE8. fl nocivb, BHrEdd<cH nopTdp, ufh ict eha aaa h npHdowHd cYd rhuii pimihj UFMHHS, aia /IIlkH}KIHYH UFT FdHHd, $ CR-kTd MOHdCTHp GRtTd TpOHIţlk, pdAY no-/H-kHd H pjaY a^ui8 n0K0HHH0M8 HlHX'dHd roiroa H PdAY A8UI8 ipo, AA ict CEfcTfcH MOHICTHp R-R SKptndlHYl. H RlkC AjST^Ad CR’kTd MOHdCTHpl cY/R RHUII plMlHd UFMHH8 ClkC A^npo MHpHO.
       fi nOTOM, KlkAd ICT EHA HHHt, BTk AhHH POCnOACTRd /HH, d GTOMHd PdEd, Alkljllpd /UlkHJKIHYH, UFHJ ICT A^hS/I np8)f Pf*AT cYa EHUII plHIHi UFMHHC.V h npYHAY npiA rocnoACTRd mh 8 rIahkYh ahk<îh, Ţipi cuiptuu ci Sd dHiţs c-rc ir8MiHi KoâMd. H CHIţl nptUIE GTOMHd PdEd npiA POCnOACTRd MH, KdKO HtCT EHd npOAddHd cYd RHUII plMlHd UFMHH8, AIA Ell|JO/H CH /QlkHIKHHYH. Rlk TOM, POCnOACTBO /HH ClkM PdtAdJf H c8ahx no npdEA8 H no sikoho, K8nHo c-rc r-rch^mh hicththmh npiBHTidH pocnoACTRd mh h Add ClkM POCnOACTRO/HH /HEPIO HH S MIPYdUJH no p .RdUJI POCnOACKH, no HMI: UFT FdHHd, firtiAoyA H /HlSfc H UFT EoEII|JH, A8MHTP8 H UFT RlkKlkpil|IH, HdH H WT GlkKgiaHH, Onpk /UVPUF^STkT H UFT GTluintHH, GTJHHIOd, IdKOJKI AA PAIAAIT H AA HCTIHCTB8IT: EHdd ICT npOAAAd cYd RHUII plHIHi WHHH8 nOKOHHdPO illHX-dHrt ROIROAA HdH HH? TdWI R-R TOM CYl RHUII plHIHH AMPYdlUH, WHH ICT PdlAddH H UFEplTddH ClkC A8Uld/HH HJf, K 1KO ICT EHdd npOAddHd cYd RHUII plHIHi WHHHg /Hu^dlOB ROlROA 110 HORI^H POTORH Sd T8A°P! H SA AIAJHPAM CI, EoEI, BHSKJ AllkHKHHYH, KdKO RHA'kXO/H POCnOACTBO mh h KHHPd noKOHHiPo PdAyd roIroaa, Rik dtT x3pdd. H npYHAY cYh RHUII plHIHH MlrYd-U1H H npiA POCnOACTRd /HH, Ţipi ICT CREAYTldCTROKddH ClkC A8Ui:MH HX, KdKO ICT RHUII nHC. H EHdd ICT 3d dHI^8 8 AHRAH8 H GTOtdHI PdEd H KH8KdM Cd, fioEdTJJKI ict UFCTdd uft SdKOH H uft cs*aihYi uft npiA pocnoACTRd mh, kiko no MHOPO Tpk-E$ H MIT-bjfS ClkC UFMHhS AA HI HMdT.
       Gipo piaY, aaa^X cikM pocnoACTdo mi CR-kToMs, eo^ictrhYh mohjcthp xpam GR-kTd TpOHU’R, I3KOJKI Al ICT cYd RHUII nHCdHI UFMHH8 Sd A^AYhHO H R’R UFTRP'RJK-AIhYH H HI uft KOPO* \0 HinOKOd-kEHM, nopHSMO PocnoACTRd MH.
       Geike h CRiAYTidH nocTjRHX’O/U pocnoACTRO mh : >K8ndH PjaYa r(a Bdu KpddiR-CKH E83ICK8d H «gniH IrIUIKO Rl/t AKCPHHK H W8niH PdA^d HdCTSPId Rid dUFPUFlJSlT
                                                                                                                43
www.dacoromanica.ro
h xSn h TAHropTH km khctYqp h >K8n<iH TiwAocYt km cimim.i h jkSii h AIhxak km
CTOAHHK H E$3HHKJ KM KOAtHC H BiiMHtU KM l1f)fApHHK H JKgllAH KoCTJHAHH KM I10C-tmhhk. H HciipaeHHK, KgiMH PaAVrt HacrgpM km aoro^UT.
      H a3 H At:3ax, A8'MHTP8 awrwijsiT, k-k hictoa rpaAV E8k8pii|ih, Avfcciua . npu-aY( Y ai>hh h wt Aa^am Aaftf A* «HHfc k-k ctro micim temehYc A-kTOAt, k-k A-kT x3pAU.
      Îiw AIatcm KWEKWAa, aihaoctYw kojkYw rocno,\HHi». w AIatem ko(ko.\ <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mă' năstiri numită hramul Sfinta Troiţă şi părintelui egumen Cozma, şi tuturor călugărilor din acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă ocină la Glina, în judeţul Elfov, însă partea lui Mînjenea toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu morile şi din vie şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege şi de peste tot hotarul.
      Pentru că aceasta ocină mai sus-zisă din Glina, partea lui Mînjenea a fost cumpărată de răposatul Mihail voievod de la Tudora şi de la fiica sa Boba, nepoata lui Mînjenea tot pe bani gata. Iar după aceia, Mihail voievod, domnia lui el a miluit cu această ocină mai sus-zisă pe Anghelachi portarul pentru slujbă dreaptă şi credincioasă. Iar apoi, Anghelachi portar el a dat şi a dăruit această mai sus-zisă ocină, partea lui Mînjenea din Glina, la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă, pentru pomana şi pentru sufletul răposatului Mihail voievod şi pentru sufletul lui, să fie sfintei mănăstiri de întărire. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire această ocină mai sus-zisă cu bună pace.
      Iar după aceia, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stoiana Roaba, fiica lui Mînjenea, ea a ridicat pîră pentru această ocină mai sus-zisa şi a venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-a pîrît de faţă cu egumenul Cozma. Şi aşa pîra Stoiana Roaba înaintea domniei meîe, că nu a vîndut această mai sus-zisă ocină partea tatălui lui, Mînjenea. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea între ei 6 megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din Glina, Vladul şi Mezea şi din Bobeşti, Dumitru şi din Văcăreşti, Nan şi din Săcuiani, Oprea logofăt şi din Stîlpeni, Stanciul, ca să cerceteze şi să adeverească: a fost vîndută ocină mai sus-zisă răposatului Mihail voievod sau nu ?. Astfel întru aceasta, aceşti mai sus-zişi megiiaşii, ei au cercetat şi au aflat cu sufletele lor că această ocină mai sus-zisă a fost vîndută lui Mihai voievod pe bani gata de Tudora şi de fiica sa, Boba, nepoata lui Mînjenea, cum am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod, în anul 7131. Şi au venit aceşti megiaşi mai sus-zişi şi înaintea domniei mele, de au mărturisit cu sufletele lor, cum este scris mai sus. Şi au fost de faţă în divan şi Stoiana Roaba şi nepoata ei Boba; astfel au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult treabă şi amestec cu ocina să nu aibă.
      Pentru aceea, am dat şi domnia mea sfintei dumnezeieştii mănăstiri, hramul Sfînta Troiţă, ca să-i fie această ocină mai sus-scrisă de moştenire şi de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
44
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/25.
          Orig., perg. (34,5 x 53), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la începutul sec. XIX; alte traduceri, ibidem, ms. 256, f. 316 v.
          — 317 şi la Muz. de Ist. Buc. nr. 25473.
                                           36
1633 (7141) aprilie 11, Bucureşti.
            Necula şi fratele său Radu vină lui Sima logofăt moşie la Pâu-şeşti.
      | Adecă eu Necula şi cu frate-mieu Radul scris-amu acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mina jupînului Simei logofăt, cum să se ştie că am luat de la dumnealui bani gata ughi doisprăzecii pre moşia noastră ot Păuşeşti, care împărţim cu Radul Doiucoiul în doao, den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat cu livezi şi den şăzutul satului şi de preste tot hotarul, cit se va alege partea noastră toată. Şi aşa ne iaste tocmeala: toată moşia noastră cit se va alege de la părinţii noştri şi a unchiu nostru, insă moşia noastră den Valea lu Dobre nu o am vîndut.
      Şi ne iaste tocmeala: de va fi moşie mai multă de aceşti bani ce scrie mai sus, logofătul Sima să ne mai dea bani cîtu-i va fi preţul, iar de va fi de preţul acestor bani, să-i fie dumnealui moşia stătătoare, iar să va fi moşie mai puţină, să se socotească.
      Şi la tocmeala noastră fos-au Stroi logofătul şi Sava diiac şi Ianăş neguţător şi Marco cesnicar, Dumitru logofăt Boldici.
      Şi am scris eu, Bunea logofăt, vă Bucureşti, aprilie 11, leat 7141 <1633>.
      Mărturii:
      Stroe Fiera logofăt, m<anu> p<ropria>
      Sava diiac, mânu propria
      Paraschiva logofăt1
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/22.
          Orig[., hîrtie (15 x 20).
          Copie ibidem, ms. 445, f. 133.
       1 Semnăturile sînt autografe.
45
www.dacoromanica.ro
37
După 1633) aprilie 20.
              Balotă şi Dobre vină lui Costandin, fiul lui Cirstea grecul, ocină la Trănşani.
       t B'k AhHlk flfldTdhî K0HK0A-
       Scris-am eu Balotă şi Dobre frate-meu ot selo Trăşani, feciorii Pascu-lui, acesta al nostru [a] zapis, cum să să ştie că am vînd’ut <parte> 1 de un omu lu Costanden, feciorul Cîrstei grecului, de a nostra bunăvoe, dereptu ughi 2 gotovi şi denainte tuturor megiiaşilor ot Trăşani.
       Mărturie: popa Vlad, Mitrea, Stan Negurescul, Crăciun, Albul Ursului, Radul lu Şer<ban> x.
       Vă leat 7139 <1631. Pis măseţa aprier 20 dni.
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, IX/4.
           Orig., hîrtie (29 X 20).
           Copie ibidem, ms. 256, f. 440 v.
           Datat după martori, în domnia lui Matei Basarab şi după actul din acelaşi an
           ianuarie 25.
                                            38
1633 (7141) aprilie 25.
             Stamatie paharnic adevereazâ că rumânii din Bllta s-au răscumpărat cu moşia lor.
       f Dat-am această carte a mea la mina acestoru omeni din Bîlta, precum să să ştie că fiindu a lorii moşiia Bîlta şi întîmplîndu-se la vreme loru de lipsă, s-au foştii daţii şi ei la noi rumâni cu tot hotarul Bîlţii.
       Deci acum, văzîndu ei că alte sate s-au răscumpărat, s-au sculat şi ei de ne-au dat bani şi i-am primit, însă de la Nicola roşul cu tot neamul lui şi cu partea a lui de moşie i Dragomirii Dragomirescul cu tot neamul lui şi partea lui de moşie i Dragodan Vîlcul cu tot neamul lui şi cu partea de moşie i Ion Pleşa cu tot neamul lui şi cu partea lui de moşie. De la aceştea patru moşi, răscumpărîndu-se ei şi cu tot hotarul Bîlta şi munte loru, însă cu ughi noaozăci şi trei, să aibă a stăpîni ei, copii, nipoţi, strenipoţi, cîţi Dumnezeu le va dă[dă]rui în veci, despre tot neamul mieu să aibă pace, că s-au răscumpărat cu tot hotarul Bîlţii.
       Pentru aceasta, le-am dat această carte la mina loru, ca să aibă bună pace, ca să fie slobozii de acum înnainte.
       Aceasta <scrie> Stamatie păharnic, aprilie 25 dni, leat 7141 <1633).
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XCIX/2.
          Copie din sec. XIX; altă copie la Bibi. Acad., XC/30, cu data 11 aprilie.
          EDIŢII. Ghibănescu, Surete, p. 19.
       1 Loc rupt.
46
www.dacoromanica.ro
39
1633 (7141) aprilie 26, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod porunceşte cămăraşilor de la Ocnele Mari să dea m-rii Tismana merticul ce i se cuvine, de 800 bolovani de sare.
       t fljHAOCTYUO ROMII!®, JlV YHdTMO BOtKOAA H rOCnOAHHTi, BHŞK nOKOHHHOAtâ \w
BiiCivpdKiv bocroaa. IIhuijt rocnoACTKO mh voao cămăraşilor de la Ocna cea Mare. După aceia, vă grăescu domnia mea pentru rîndul sfintei mănăstiri Tismeana, hram uspenie Bogorodiţe, pentru că au avut mertic de sare, 800 de bolovani, de în zilele răposatului Radului voevod, de cîndu au fost cursul anilor 7011. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui de milă, înntărită cu mare blăstem şi cartea lu Şerban voevod.
       Derept aceia, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să daţi merticul sfintei mănăstiri, aceşti bolovani de sare ce scriu mai sus, pentru că am miluit şi domnia mea pre sfînta mănăstire, cum au fost miluită şi de alalţi domni mai denainte vreme. Deci alt val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hhako \a afecT, no pfu rocnoACTRi aih.
       H HenpdKHHS, CAM PEMC POCnOACTRd MH.
       IIhc 8 BSKSpnjjH, Avkceu,d dnpHAYe ks a^hh, r a^t x3 am.
       Îîiv fllaTfio KivfRiv^d, mhaoctYk» eohîYio rocnoAHirk.
        IV dldTflO [ffldTflO] KOCROA <m.p.>
          Bibi. Arad., CXXXIII/40.
          Orig., hîrtie (29 X 21), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 329, f. 129 v.
                                  40
1633 (7141) aprilie 26, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Stelea din Bucureşti, sediu al mitropoliei, ocină cu români la Prisăceni, jud. Vlaşca.
                             t fllHAOCTYftO GOJKYIIO, IlV AildTlH B’GC'Kp-Kd EOtKOAd H roCnOAHH-K. fafRAT ro-
cnoACTKO mh cY( noR(A-kHYf rocnoACTRd mh CKtTkH bokcctehYh Mitropolii ce se-au chiemat Stelea, hram uspenie Bogorodiţe şi cinstitului şi prealuminatului, părintelui nostru chir vlădica Grigorie, ca să fie sfintei Mitropolii de aicea de în Bucureşti, ce scrie mai sus, ocină şi rumâni în sat în Priseceni, ot sudstvo Vlaşca, jumătate de sat, înnsă partea lu Gherghe Psoma, oare cît se va alege: cîmpu, pădure, apă, de preste tot hotarul oare cît va fi.
                        Pentru că această ocină den Prisiceni fost-au a lu Gherghi Psoma. Deci, cîndu au fost în zilele răposatului Mihail voevod, el au fost dat şi o
                                                                                                        47
www.dacoromanica.ro
au Închinat la sfînta mănăstire Stelea, care iaste Mitropolie, pentru sufletul lui şi a părinţilor lui, unde-i sînt şi oasele lui îngrupate.
       Deci, de multe răutăţi ce se-au tîmplat în urma lui Mihai voevod, de-au stătut mănăstirea tot pustie, ce n-au avut cine căuta de moşiile mănăstirii, cit şi mănăstirea înncă se-au stricat şi se-au pustiit, de cînd Sinan Paşa.
       Iar după aceia, cînd au fost în zilele lui AlecxandrO voevod Iliiaş, iar părintele nostru vlădica Grigorie, sfinţia lui se-au îndemnat cu osteneală de o au dres şi o au făcut scaun de vlădicie, deaca se-au mutat domniia aicea în Bucureşti. Deci, într-aceia, sfinţia lui au căutat de toate moşiile mănăstirii, ce-au căutat şi de această moşie, ce scrie mai sus, de o au descoperit de cătră cine au fost înpresurată.
       Derept aceia şi domnia mea înncă am dat ca să hie mănăstirii întărire şi de ajutor de moşie, cum scrie mai sus. HuaKo a,a HfcCT, no pm rocnoACTRa Aut.
       H HcnpasHHx, ca.w peM rocnoACTsa 'HH.
       IIhc oy fiSKgprpH Mtcfiţa anpHaVE ks akhh, b AfcT *3pĂTI.
       t îw dflaTdo bwebwaa, aihaoctYio bojkYio pochoahha.
       IW         BOfKOA <m.p.>
       Dumitru logofăt.
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXIX/2.
          Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 691; alte copii idem, Mitrop. Ţării Rom., CCC/1 (nr. 3)
          şi la Bibi. Acad., XI/20 şi ms. 4985, f. 42.
          EDIŢII. Extras dezvoltat. Nicolaescu, Rndu-Vodă, p. 44—45.
                                       41
1633 (7141) aprilie 29, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş satul Flămînzeşti, jud. Argeş, scutindu-l de dări şi slujbe.
      t fi'h. Xphctj Bora, KAtroK’kpHi’H h BAaroMfCTHsYH h XphctoaiobhbYh h ca/Ho-APkWasHYH, îw dlaTfio boeboa i, KH»yx beahkjpo h nptAosparo, CTaparo, noxoHHHOAtg îw BkCkpaEk KOfKOAa, bowYe» aihaoctYeio, eojkYew AapoRaHYEAt, wea lAaEipoA/iH h ro-cnoACTBoynpoMH b-kcoh seaiae OyrrppoBAaxYHCKoi, eipeuce sanAaHEHCKHM ctpjhhjaj HAtAJiuk h «Darapaui x’fPUfr, SAaronpoHSBOAkix rocnoACTso aih ckohai ea^pki npoHSEO-AEhYEM UHCTHAt H CBfcTAklAI Cp-hAtEAlk POCnOACTBA AtH, I3KO npOCAABHTYH npOCAABAk-uiaro [ro] AtE Bora h ck caaboa BikâHEiuaro Alt ha nptcTOA* CB’kTonoMHBWfjf poah-teaio rocnoACTBa aih. Gejke AapoBay h rocnoACTao AtH ckh BkcbiHCTHYH h ea.:pow-bpjshYh h nptnouTaHYH, ewe haa Bkc-bAtH mhctYh a<*pob HacTpoEipkjy, cYe jfpHcosgA rocnoACTsa aih CBfcT’bH, BoatECTEH-bH amhacthp PAaroAfAtaro flpvEiu hae>ke ect IfpaAt oycntHYE BoropoAHiţE h u..CTHtHUioMoy WTkiyg epo^mehi TpHPopYc h BkctM hhokoai, EAHItE >KHKOipH)C Bk WBHTfcAH TOE, (3K0JKE A<* ECT CEAO 4>AkAlkH3EipYH WT CgACTBO flprEIU CB’bTOAtg AtOHdCTHptJ, E5KE ECT BHUJE pEUEHI, g MHpHO H CBOBOAHO Si BHp WT AttCEIţg H SJ KkBAlO H 3 1 CEHO H Sa BOA H 31 KOH H 3A CoVJfa WBI^g H 3a AtEA H 3a bocok H sa Ssjeaictro h 31 AHWAtg nuEAaAt h sa roptpHHg WKitdM h cbh oai h sa
48
www.dacoromanica.ro
p
Xfi
C*
Q-
CD
O
O
•-s
o
3
CD
o’
CD
h
o
o
CD
Q
(O
      t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hris-tos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Mateiu voievod, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Un-grovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi cinstitului părinte egumen Grigorie şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să le fie satul Flămînzeştii din judeţul Argeş sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, în pace şi slobod de birul de lună şi de găleată şi de fin şi de bou şi de cal şi de oaie seacă şi de miere şi de ceară şi de împrumut şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de vinărici şi de oaie de sulgiu şi de cai de olac şi de căşărie şi de lucru domnesc şi de banii de judeţ şi de mertice şi de podvoade şi de toate slujbele şi dăjdiile şi mîncăturile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimeni tulburare să nu aibă, pentru că m-am milostivit şi am iertat domnia mea satul Flămînzeştii, cum a fost iertat şi de alţi domni bătrîni şi de răposatul bunic al domniei mele, Io Băsărab voievod; de asemeni am iertat şi domnia mea, pentru că această sfîntă mănăstire Argeşul a fost făcută şi zidită din temelia ei de răposatul bunic al domniei mele, Io Băsărab voievod.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat pe domnia mea cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti pe scaunul răposatului străbunic al domniei mele, Io Băsărab voievod, iar domnia mea, văzînd această sfîntă mănăstire ca fiind o mănăstire cotropită şi uitată de miluirea altor domni, am iertat domnia mea pe acel sat Flămînzeştii, care au fost al mănăstirii Argeşul de toate slujbele şi dăjdiile, cîte sînt spuse mai sus, să fie în pace în zilele vieţii domniei mele, numai să fie de ascultare şi de hrană sfintei mănăstiri mai sus-scrise, să nu intre nimeni la ei, nici o mîncătură, afară numai cît va fi pe seama sfintei mănăstiri acel sat Flămînzeştii, cu tot venitul, ca să fie sfintei mănăstiri Argeşul de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar răposaţilor strămoşi ai domniei mele şi părinţilor domniei mele şi domniei mele să fie veşnică pomenire <şi> de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui. Iar care om va călca şi va nimici şi va risipi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l
50
www.dacoromanica.ro
calce şi să-l risipească, aici trupul lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buze mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic... 1
       Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna aprilie 29 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>. t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
         ■ Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 46 (m-rea Argeş).
          Orig., perg. (45 X 39), pecete mare, atîrnată.
          Cu o trad. diu 1915; alte traduceri ibidem, 11/18 şi LXX1X/7.
                                   42
1633 (7141) aprilie 30.
              Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul m-rii Bistriţa să ia o ţigancă cu copila ei de la Andrei Rudeanu spătar.
       t AAhaoctYcm bokTeio, Iiv ffldTfH EikC'hpds'h K0fK0A<* h rocnoAHH'K- A/KaT rocnoACTao mh cYjio noKf<vfeHfe rocnoACTKd a\h sfinţii mănăstire Bistriţa, părintelui egumenului, ca să fie volnic cu cartea dumnei măle şi cu sluga dumnei mele anume... 1 dă să-şi ia o ţegancă de la Andreiu spătarul Ru-deanul şi de logofeteasa Rudeanului, anume ţeganca...1 a Standului ţiganului, bucătarul şi o copilă a ţegancie, pentru <că> acea ţegancă este a mănăstirii de moşie, ce o-u luat acel ţegan de o-u ţenut, iar aceşti boiari ei n-au nici o treabă cu aceste ţegance, ce să fii volnic părintele igumenul să-şi ia aceste ţegance să le ducă la mănăstire, că sîntu ale mănăstirii de moşii şi de nimenili opreală să n-aibă, nai<n>tea cărţii dumnei mele, iar dă le va părea rău, să dea ţegance pentru ţigance. Hhjko a<* h^ct, no pm rocnoACTKd A\e.
       HcnpasHHK, cjai pm rocnoACT&i <«Yl.
       JTHC AltCflţd tinpHAY! a A’iH'h K*h AfcT xspĂTi.
       t Iw fllaTM kivekivaa, awaoctYio bokYio rocnoAHHh.
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXV/430.
           Orig., hîrtie (29 x 20), pecete mică aplicată.
           Copii ibidem, ms. 194, f. 388 v şi 713, f. 716.
        1 Loc alb.
51
www.dacoromanica.ro
43
1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Cosleşti, jud. Vîlcea, cu rumâni, scutindu-l de dări şi slujbe.
       f /WHAOCTi'fw eojkYiio, îw MiTfH BOfşoAd H POcnoAHHiv Eicon atMAl £>*ppppo-BA.IfYHCKOf, KH$K BfAHKdPO H IipfcAOKfdPO CTdpdPO îw EdCdpdB BOfKOAd. ^dKdT POCnOACTKO AIH cYf nOKM'kHYf POCnOACTBd A\H CKk ikH, BOJKfCTBHIH /MOHJCTHP 30BfAI0AI8 EhCTPHI^ K, HAfJKf fCT        nptCKtTtH H HHCTfcH, liptEAdrOCAORf rfd BAdAHHHlţH HilUd EOPOPO-
AHHf H npHCHOA^KH ffldpTH H HkCTHOf fH SCIUHl'f H WTIţ8 fPO^AIfHd EdCHAl'f H KTvCljAI BpiTfdAI, fAHlfH JKHB8WHAI Klv WBHT’krtH TOf, IdKOJKf A<1 ^8 fCT CR’kT’kH AlOHdCTHp BHUJf pfMfH I CfAO KoCTfipfH Klv C8ACTKO fÎAlvH'k, KlvC CfAO ClvC KlvC JfOTjpOM H ClvC KlvCHJf BEMHhYH H ClvC KlvC A«PA«K»* WT nOAH H WT UJ8/H H WT BOA H WT AOSYlO H WT flAJHEH H WT CfAdAHIJJf CfAOK, WT 110 KlvC JfOTJpOA», 110 CTdpH               H no
Bf<Af >SH.
       IIOHfJKf ICT CfAO KoCTfiplH BHUJf I1HC BHA fCT HdHnptJKAf Kpt/Hf KH(3H. TdJKf BHA fCT I10KŞI1HA I10K0HHH0/HŞ /HhX'IHA KOfBOAd WT HJA KTvCHX AlfpYdUjYH WT CfAO, WBdHf A*1 cf SHdfT, Hd HAlfWT H1A              ClvC HfTOAl fPO H EoHKŞA ClvC HfTOAl
fPO H EdpBŞA ClvC MfT fPO H Iloild ClvC HfTOAl fPO H GOlipt AlOdUlfB ClvC HfTOAl fPO, 3d xĂixB denpH POTOKH. H npOAdACtllf Cf WHH KfHHHH 3d WT CKOHJf A^EPOKOAIO I10K0H-HH0A18 iBu^dlO BOfBOA) KpOAlk HHfAHd CHAOCT WT Klv POCIlOACTKd fAlg H nOKAOHHUlf Cf WHH CdiMH KfHHHH Biv KfcKH.
       fl IlOTOM, iBHXdHA BOfBOA, POCnOACTBd fPO fCT A<*A H lipHAOJKHA 8 TOPO CfAO KoCTflţlYH BHUJf I1HC KlvCHJf 8 CBfTd AlOHICTHpS fiHCTpflfd BHUJf ptX» PM? ASUJd fPO H d POAYtIAH POCJlOACTdd f/«8> HKOJKf AA lcT CKtTOAIS AlOHdCTHp Klv WKP'bnAfHl'f, d rOCIJOACTKi fA18 KfHHOf KlvCnO/HHHdHlf H HHOKOA1 Klv I1HI{18- GOBdMf KlvAd fCT EHA &iA jUujfdH BOfBOA HOKIfYH no TOPO CfAO K0CTfl|HH, BHA fCT TOPAd Hd HSAfSfHfA fPO WT SfAlAf H BtUJf Biv A1HOPJ TfCHOTd H nfHdA WT Klv KTvCkjf CTpdHf H BAUAfHl'f CT'kJKdHff CnfH38- H H3KJAHA HJf fCT TOPA lUMt, JipH Tdf BpfcAlf, 3d BHP H SJ KTvBAlO H 3d POPipHHO H 3d nMfAd H 3d CKHHO H WT KOHH 3d WAd< H 3J BOA H 3d AlfA H 3J CkHO H 3d C8Jf<* WKIţJ H 3d RlvCtf ldJKAfHYf fAHlţH X$AfT npf3 A'kTO 8 3fddAf, 3d KTvCtX BHTH npOipTfHH lipf AHYH JKHKOTO POCnOAcTBd f/H8 H HJ BTvCHf ErfdPOHkCTHKYH POCnO-AdpH, A^HAfJKf CTOHT CsfcTd AlOHdCTHp. GHlff WCTdKHf TOPA* nOKOHHlH YHHfdHA KO-fKOA CEC KfAHKOf KAfTKO, no WTUJfCTRYf POCnOACTBd AI8, nOMTO pdAY npOAdBdfT Cf CfAO KoCTfipfH KfHHHH POCnOACKH, d POCnOACTBd AI8 nOKd3dA fCT cYf /HHAOBdHHYf.
       H KHA^fOAV POCnOACTKO /UH H KHHPH CTdpH WT HdA AP8SH POCnOAdpH H KHHPd flAfgdHApOK BOfBOA ÎAfAUJ Klv nivpBOf pfA, KOPAd BHCT Tf'lfHfj AtTOAl K AtT x3pKf H ndK XPHC0K8A OAfgdHAPOK BOfBOA ÎaYhUJ, Klv HI BTOpOf pfA KOPAd BHCT TfMfnYd A'kTO Al x3pĂ3. TdJKf W CTvAl nOHOKHXOAl POCnOACTKO A\H HdA cYf KHHPH POCnOACTKd AIH H pdAY CBfTd AlOHdCTHp fiHCTpflfd BHUJf pff, npOCTHA POCnOACTKO A\H CfAO 1 OC-TfiplH A<< fCT 0^ AlHpHO H npOipfH 3J BHp H 3d ctHO H 3d C8X8 WKlf8 H 3d KOH H SJ kojJ H 31 AlfA H 3d BHHdpHHH H 3d BOCOK H 3d 83'fAlCTdO H 3d pdBOT POCnOACK8 H Sd BJhYH WT C8ACTB0 H 3d KlvUJlvpl'f H WT KOHH 3d WA K H 3d AlfpTHHf H 3d nOABOIA* H 3d WBlfH 3J CA85K H 3J WnivHlvHdJJH H 3J CKdKf A^^BOKf H TfPOTH, fAHIff C8T npf3 A-kT Klv SfAlAf POCnOACTKd MH, 3d BTvCkX A* K8AY npomfHH npf AkHH H Klv
52
www.dacoromanica.ro
JKHKOT'fc pocnoACTK‘i AW kak$ eYw (ct npcip(HH h HAH np"k}KAf Rp’kiwt, 8 A^HYt np®_ MÎf/« rocnoA^PH. a®ha*îk( Jf®KfT ctoht cstTA /«oh'.cthp, n©HOK( (ct ncrp(BAA n©Ko-Hwuro }K$nAH n-hpEtjA bahşa, wth$ nptA’fcA®^ PocnoACTRO a\h Iw Eaca^ab eojroa
Tgia R-h CRtTA AlOHdCTHp EhCTP*^, I3*t (CT EHAJ ChTRCpHAA WT KTi POCnOACTRA (MŞ, KAKO EHA’fcjf POCnOACTRO MH H JfpHCORRf CTApH 3A n©MHAOKAHHY( H 3A npOlJITtHTf ChC RfrtHKOf KA(T(|W, K ,KO (CT RHUJ( nHC.
        G(p® paaY h PocnoACTR© mh eliihîke ctuH npocTHjfCM h wctjrhx®m c(a© Koc-
T(l|lYH Ai kt oy MHpHO 3A RliCtjf BHUJ(p(M(HH AAÎKA(, KAKO (CT KHUI( I1HC, PJAÎ Tp’feEŞ AtOHACTHpg , taK»Kf Ai KT (ÎOMOIJJ H Eli Wi<p'bnA(Hl( H 31 |]OCA$UMHl( H RTiC-nO.WHHlH'l'f POCnOACTRJ A(H, H H( IVT KOPOÎKAO HWOKOA'feBHAl, fl0pH3<H0 POCElOACTaA MH.
               H 3.'KA(HAHT( flOCTA HJf POCflOACTBO AWFIO WTUUCTeY( POCFIOACTRA A\H, KOPO H3E(p(T POCnOATi EoPTi BHTf POCnOAApii H rAAAAAlţŞ RaAUJKO( 3(AtA( HAH CV>-ATiMH PO flAOAA POCflOACTBA MH HAH WT ChpOAHK HJUJH HAH, FIO Pp’bC(Jf HJUJHJf, HAH WT HHO nA(M(HHKj Ai A4K flOMT(T H FlOHORHT H fcK/fefJHT CY» KHHPŞ POCFIOACTRA (MH H AA gKP’briHT CeIsTJ AVOHACTHP H Ai WCTARHT TOPO C(AO I3K0JKF 3A( R'RMHHEHO (CT, Ad HMiTH B(MHO( RTiCnOAFHH hY( H AA KT BAAF fiOPOpOAHUA fllAPÎA nOAlOipHHIţA Eli CTpA-UJHtAl CSA'fcUlHAl, AMHH. fl Aip(AH}K( H( flOMT(T H H( FIOHOKHT H H( WTRP' TiAHT CY» KHHPŞ P0CF10ACT3A A\H SI MHAOR hY( H 3A npOip(HY(, H'h pASAP'bUJHT MH-AOEAHYa POCFIOACTBA A H, TCP® fii (CT TpTiKAET H AHTHAFA H A^SŞpHCAH WT THY WTIţH (}K( CŞT Eli HhkY( H AA HMAT M. CTYlO ChC IOoAA H ChC {IpY/ft H ChC HHhHMH H(R'fep-HH loyAYf» (ÎK( R'hS'EnHUH H1A Kp'hB POCflOAA EoPA H CF1ACA HAUHPO HcgCA XpHCTA H p(K1iT: ,,B1i3A\H, BTi3AIH, p„'Cn(HH (PC>” H KpiiE (PO HJA HJf H HIA H(AA HJf, iaKC*( (CT H BgAfT Eli KtKH, AA1HH.
        G(ÎK( oyBO H CK(aYt(aYH nOCTAEHJfOM POCnOAcTRO A\H: JKgn H PAAyA K(AHKfH BAH KpjA(RC»CW EtJ3(CK)JA H JKgnAH ÎeAUJKC EEAHkYh AKOpHHK H HîgnAH PaA$A HACT8p(A E(AHKYH AWPO^(T H JKgridH TaHPOPTH E(AHKYh EHCTfiap. H JKSnaH 0(WAC>cl( eeahkYh CnAT'P H JKgflAH (Hh\'AH E(A CTOAHHK H JKgn H E83HHK.I E(A KOAtHC H JK$I1 H Eg'IHHA B(A ENJfAPHHK H >K^nAH K CC TA HAH H E(A flOCT(AHHK. H HCnpAKHHK, JKgnJH PaA\'A HaCt8‘ p(A R(A AWPWi|s(T.
        H A3, ÂgAWTpă AOPOi|s(T, nHCAJfOM Eli HACTOA PpAAV EgK8p(l|lY, AVbCM^A AlipHAK iT H WT (l 1,AAI I AAJK( A® HHHt, Eli C(PO I1HCJHTA T(‘I(hYA A’bTOM, R’h A-feTO x3pA(A, A WT ErhriATiltl(HT( XpHCTOKO, xAJfAP.
        J îw /Dat(k> ew(ewaa, aihaoctY» boîkYio pocnoAHHii.
        Iw YHatho eo(ec>a <m.p.>
        t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul preasfintei şi curatei, preabinecu-vîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor fraţilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise satul Costeştii în judeţul Vilcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie şi din munte şi din vatra satului, de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi pe semne.
        Pentru că satul Costeşti mai sus-scris mai dinainte vreme sau fost cnezi. Astfel l-a cumpărat răposatul Mihail voievod de la toţi megiaşii din sat, însă să se ştie, anume: de la Miclea cu ceata lui şi Voicul cu ceata lui
                                                                                                               53
www.dacoromanica.ro
şi Barbul cu ceata lui şi Popa cu ceata lui şi Oprea al moaşei cu ceata lui, pentru 42000 aspri gata. Şi s-au vîndut ei vecini de a lor bunăvoie răposatului Mihai voievod, fără nici o silă de la domnia lui şi s-au închinat ei singuri vecini în veci.
      Iar după aceea, Mihail voievod, domnia lui a dat şi a dăruit acel sat Costeştii mai sus-scris, tot, sfintei mănăstiri Bistriţa mai sus-zise, pentru sufletul lui şi al părinţilor domniei lui, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar domniei lui veşnică pomenire şi călugărilor de hrană. Insă cind a dat Mihail voievod banii pe acel sat, Costeştii, a fost atunci la ieşirea lui din ţară şi era în multă strîmtoare şi amărăciune din toate părţile şi micşorarea agonisitei banilor. Şi i-a scos atunci, la acea vreme, de bir şi de găleată şi de gorştină şi de albine şi de porci şi de cai de olac şi de bou şi de miere şi de fin şi de oaie seacă şi de toate mîncăturile cîte umblă peste an în ţară, de toate să fie iertaţi in zilele vieţii domniei lui şi la toţi binecinstiţii domni, pînă ce va sta sfinta mănăstire. Aşa a lăsat atunci răposatul Mihail voievod cu mare blestem, după plecarea domniei lui pentru că s-a vîndut satul Costeştii vecini domneşti, iar domnia lui a arătat această miluire.
      Şi am văzut domnia mea şi cărţile vechi de la alţi domni şi cartea lui Alexandru voievod Iliiaş în primul rînd, cînd a fost cursul anilor în anul 7125 şi iar hrisovul lui Alexandru voievod Iliiaş, în al doilea rînd, cînd a fost cursul anilor 7137. Astfel am înnoit-o domnia mea pe această carte a domniei mele şi pentru sfinta mănăstire Bistriţa mai sus-zisă, am iertat domnia mea satul Costeştii, să fie în pace şi iertat de bir şi de găleată şi de fin şi de oaie seacă şi de cal şi de bou şi de miere şi de vinărici şi de ceară şi de împrumut şi de lucru domnesc şi de banii de judeţ şi de căşărie şi de cai de olac şi de mertice şi de podvoade şi de oi de sulgiu şi de opăcinaşi şi de toate dajdiile şi greutăţile, cîte sint peste an în ţara domniei mele, de toate să fie iertaţi în zilele şi în viaţa domniei mele, cum au fost iertaţi şi mai înainte vreme, în zilele altor domni, cit va sta sfinta mănăstire, pentru că este îngropat răposatul jupan Pîrvul banul, tatăl strămoşului domniei mele, Io Basarab voievod acolo în sfinta mănăstire Bistriţa, care a fost făcută de domnia lui, cum am văzut domnia mea şi hrisoavele vechi de miluire şi de iertare cu mare blestem, cum este scris mai sus.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am iertat şi am lăsat satul Costeştii să fie în pace de toate dările mai sus-zise, cum este scris mai sus, pentru treaba mănăstirii, ca să fie ajutor şi de întărire şi de ascultare şi pomenire a domniei mele. Şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele şi va întări sfinta mănăstire şi va lăsa acel sat, cum este făcut aici, să aibă veşnică pomenire şi să vă fie vouă ajutătoare născătoarea de Dumnezeu Maria la cumplita judecată, amin. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele de miluire şi de iertare, ci va rupe miluirea domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi care sint la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat, asupra sîngelui domnului Dum-
54
www.dacoromanica.ro
nezeu şi mintuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-11' şi singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul Năsturel mare logofăt.
       Şi eu, Dumitru logofăt, am scris In cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 30 şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la întruparea lui Hristos, 1633.
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, 1/20.
          Orig., perg. (37 X 56,5), pecete timbrala.
          Cu o trad. de la sfirsitul sec. al XVllI-lea; alte traduceri ibidem mss. 192, f. 148-149, 201, f. 30-31, 713, f. 628 V.-630 v. şi la Arh. St. R. Vilcea, ms. 72, nr. 16.
                                             44
1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cotmeana satul Călugăreni de la Neajlov, în urma unei judecăţi.
       | /Hhaoctî(k EowYfio, Îw              ROtaoAd h rocnoAHH-h k-kcch Sf/HAl Xrrppo-
                          KiUJfi'HCKOf, KHOyx BfAHKdPO H nptA®KPdrO, CTdp.'PO, flOKOHHHOMg îw EdCdpjB KOfBOAd-rocnoACTKo /MH cTio nosfivbH'u pociioactro AtH CR-feTfcH, eoîkktrhYh mohj-CTHp SOKf/HdPO KoAA\-fcH<l, HAOKf KT )(pdM CsfeTOf, MHCTHOf EAAPORfiptHYt flp-feMHCTYf
EAJAHMHUi Hiiux EoropoAHUE, npHCHOAtEYc /MapYia, koi /Mohacthp kt r-r iioapSmYh CKtTOM» AAOHdCTHP HdpHU,AfAlldrO KosY/fc, JfPdM CKtT<J TpOHU'h H fp/HOHJX H BpjTYW-Affl KHsSlJJH K-K CK^Tt/U WBHTfAYf lAKOKf A<> KT CRtTfH /HOHÎCTHP ClAO K'RASr'R-ptHYH WT HfclKAOK RT»C, CT»C RT»C JfOTApO/H H C^C RT»C A®X®A®K H CT»C R'hCHXjHHH-
                          hYh h wt noK’hc^AŞ. wt j(®Tdp A® iwk 8 j^otap, no ctjph j^otaph h no EM’kSH, noHfJKl topo ceao K-Msr-hp-tHTH khuu nac wh kt bha ctapa h iipaba wmhhs h sa np^AtAluo
CK’kT’feH MOH CTHP RHUIî PCMEH1. H B"hC API^KJA CR^TA /HOH.CTHp TOPO CfAO ChC Rl-
mhhYh cec A®upo iUHpho a® A^hYh Paay<i ROfROAd, chhtl /Hhxhch ROfBOAd.
       (l WT T8f, ThAd kt BHA TOPA<l, d fAHH EOiVbpHH FAACTfAfH, HAtt fPO IIaHTi BHCTYap WH B’hSH/HJA TOPO CfAO K TutSP'hp'kHYH RHUlf pf<Mf>H WT H1A CR-tTJ AlOHA-CTHP 8 KptnOCTVt CROfPO, nOMTO PAAY EHA fAHH BOA’kpHH EAiCTfAf H H AHTHHTH WH KAA8PfpO/H WT CRtTA AlOHACTHp HfKOf CEOT. H CHUf pfKO IlAHHO RHCtYIAP KdKO CgT BHAH 8CTP0HTH CH WH ChC KAA8PfpYH WT CRtTA /MOHdCTHp 3d A®6P0E0AI« fM, Tfpf ICT AAA®X fp® T®p® CM0 K'hrtSP'hP’feHYH. Td>KI, WT TOPAd A® CMA, KW noTP'kllHT KdA8P(pYH SA TOPO CfAO RHUJf nHC.
8 — Documente România — c. 1359                                                         55
www.dacoromanica.ro
       ă noTO/M x-baa ict bha npf a*-hh I\ibpYha ROfROA, a xaaspfpYH wt cs-kTa ak>-HacTHp khui( nHc, whh c»t npHuifAH npiA rocnoACTKa fAt8 8 BfAHxYf ahs<:h, Tfpf ct ict bha jkaaobaa h CKJ3aa paAY IlaH* ehctYqp, xaxo c8t bha 83H/ttafT topo ciao CK-bTkH AltOHACTHp 3a A^AYhHO H AUTHHtY fCT T-BmYiO HfcXOf CXOT. fiii TO/H, ro-cnoACTsa fA\8, raspYHa ROfROA PAfAax h c8ah)( no npaRA# h no 34kch, cec b-ec ah-BaHO/H r cnoACTBS MiS h eha^a rocnoACTRg im8 xaxo (ct bha b-b3H/H4a topo ciao IlaH-h bhctYhp Kfs hh iah^ TpksS h bcs npasocTYf wt CB-bTa AtonacTHp h hhjk( xa-aşrfpYH boahhhh HtCT c8t Aa pacHnaan hah Aa npoAafT ctaa h a^aIm catTfH /HOH> cthp; ahş cmotpha rocnoACTsa f/«8 3 xgnHO cec iiokohhhoaiS xaaAYHt fl8xa AWTpo-noAHT h c-bc b’bchx’n .cththaiY npaBHTeaH rocnoACTsa f/H» paAÎ topo ckot, f>xf bha a<*a II aha BHCTYrap 8 CR-kTa /Uohacthp, Aa fCT paAY a8uj8 fpo h nncaTH xaAgrfpYH [xaaş-PfpOAt] WT   CBtTJ AtOHiCTHp H/H'k (1*0  H pOAYTfAH fPO 8 CBtTOf npOCKO/HHAYf.      Ă C-BC
CfAO H CEC   A'feAYHJ CBtTtH /HOH-ICTHp  HH fAHi TpfcBd H MfrtX' Aa Hf HAMT,       H$   Ai
wCTaHfT Toro CfAO K’BASr'BP’kHYH n;x Ha cstTA mohacthp, xaxo cjjt bha amcX h noAtHAOBaA Toro CfAO 8 cs-kTJ atohicthp wt kthtopYh kotopYh CBSHAaX H k’ksbhpox’ CB-kTa AtonacTHp wt tiauaYh. H r-ec apVKaa xaaSpfpYH c-bc a«kpoathpho ctAO.
       (I nOTOAt, K-BAa fCT BHA HHHt, BTv A^HH POCnOACTBA A»H, fPAa /HHA:CTHEH Cf H MHCTHTOA» IţApiO HJA POCnOACTRA /HH, Tfpf Af8                C-BC POCnOACTBg H C-BC
CKHnTpy, AP^^aBHVf Sf/HAf fiAJIIJXOf, HA CTOA nOKOHHHHMH A^A^At H IiptA^'" PO-cnoACTso mh, a xaaSrfpYH <wt> cs-kTa mohacthp BHUif nnc, whh naxHKf npHUJfAH np-kA rocnoACTsa /hh, Tfpf ct JxaAOBaa h cxa3aa 8 aheah 3a Toro ctao, xixo H-kCT /H8 casujiA  3a xaagpfpH hj Tpksa h hj    noCAginaiiYA mohacthp, ah8 fCT xoaha     bo  ch-
AOCT HA» H   C-BC ATkJX H CEC AtHOPH CAOBfCH, Bf3 paBOT. fi Ti TOM, POCtlOACTRO        /HH
PAfAaJf h c8ah)C no npasAO H no 3axoH, xSnHO c-bc ap^YfpfH h c-bc r-bch^h mhcth-tH/hY npaBHTfAiH pocnoACTKa ath h BHA’kX’ rocnoACTso ath ctaph x’PHcoasf h xhhph sfTBH wt haa R-BCHjf POcnoAapH wt aarho ap-k/Uf no topo CfAO K-BAţjPTip-kHYH BHuif nnc, kjko fCT bha 3a a^aYho, 3a nptAtAYHO cskTOA»8 a\ohacthp 1 OAaituYH. Sh8 AaAOJf H rocnoACTBO ath CB-kTkH, bokktbhYh AitouacTHp, raxo>xf Aa fCT topo ctao K-BAgp-BpkHY WT Ht>KAOB 3a A'bAYHO H B-B WpB, HHOKOAX R-B nHI|l8 H B-B WCTPJE8. a KTHTOPOAI Aa fCT BfMHOf R’BCnO/UHHaHYf H Hf WT KOPOJKAO HfnOXOAtBHMO, nOpHSAlO rocnoACTsa a»h.
       (rfKf H CRfAYTfAH nOCTJRHX'OA» POCnOACT. O AltH : >X8naH PaAya E83fCKgA BfAH-KYH Bau KpaAfRCXH H »8n H IbAUIKO KfAHXYH A^OpHHKS H >X8nAH PaAVA HaCT8pfA Bf ih-kYh AwrwfjifT h >x8naH TAHropYf RfAHxYH EHCTi'iap h 3<8naH TfWAOcYf BfA cnaTap h jxSnan dlH^aH sfA ctoahhk h «8naH Bsshhxi BfA xoaihc h JxgnaH fisHHHa BfA nf^ap* HHK H Kgnau KoCTaHAHH BfA nOCTfAHHX. H HCnpJBHHX, 3<8naH PaAVa BfA AWPWfjlfT.
       H as, A,oy/wHTp8 Aoro^fT, HanHcax b-b hactoa rpiAV 30BfAiuro fiSxspfinH, APk-ctiţa anpHAYf_A a^hh h wt flAa^a Aa^f A« HHHt, b-b ctro nHCauYf, TfMfuYa AtTO<u, B*B AtT xSpAlta-
       t Iw /HaTfio BWtBWAa, awaoctYio bojxYio rocnoAHHB.
       fw dlaTfio ROfROA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domniamea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numite Codmeana, unde este hramul sfintei, curatei blagoveştenii a precuratei stăpinei noastre de Dumnezeu născătoare, puru-
56
www.dacoromanica.ro
rea fecioară Maria, care mănăstire este sub stăpînirea sfintei mănăstiri numită Cozia, hramul sfinta troiţă şi eromonabului şi fraţilor trăitori in sfintul lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul Călugărenii de la Neajlov tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi vecinii şi de pretutindeni, din hotar pină iar în hotar, pe vechile hotare şi pe semne, pentru că acel sat Călugărenii, mai sus-scris, a fost ocină veche şi dreaptă şi de strămoşie sfintei mănăstiri mai sus-zisă. Şi a tot ţinut sfinta mănăstire acel sat cu vecini cu bună pace pină in zilele lui Radul voievod fiul lui Mihnea voievod.
      Iar de aici, cind a fost atunci, un boier vlastelin, numele lui Pană vistier, a luat acel sat Călugărenii, mai sus-zis, de la sfinta mănăstire în puterea lui, pentru că era un boier vlastelin şi a aruncat el călugărilor de la sfinta mănăstire nişte vite. Şi aşa spunea Pană vistier cum s-a întocmit el cu călugării de la sfinta mănăstire de bunăvoia lor, de i-au dat acel sat Călugărenii. Astfel, de atunci pină acum, au tot răbdat călugării pentru acel sat mai sus-scris.
      Iar după aceea, cind a fost in zilele lui Gavriil voievod, călugării de la sfinta mănăstire mai sus-scrisă au venit înaintea domniei lui în marele divan de s-au plins şi au spus pentru Pană vistier că a luat acel sat al sfintei mănăstiri de moştenire şi a aruncat numai nişte vite. Intru aceasta, domnia lui, Gavriil voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege cu tot divanul domniei lui şi a văzut domnia lui că Pană vistier a luat acel sat fără nici o trabă şi fără dreptate de la sfinta mănăstire şi nici călugării n-au fost volnici să risipească sau să vîndă satele şi dedinele sfintei mănăstiri; ci domnia lui a cercetat împreună cu răposatul vlădica Luca mitropolitul şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui pentru acele vite, pe cari le-a dat Pană vistier sfintei mănăstiri să fie pentru sufletul lui şi să scrie călugării de la sfinta mănăstire numele lui şi al părinţilor lui la sfinta proscomidie. Iar cu satul şi cu dedina sfintei mănăstiri să nu aibă nici o treabă şi amestec, ci să ră-mîie acel sat Călugărenii iarăşi sfintei mănăstiri cum a fost dat şi miluit acel sat sfintei mănăstiri de ctitorii cari au zidit şi au ridicat sfinta mănăstire din temelie. Şi au tot ţinut călugării cu bună pace satul.
      Iar după aceea, cind a fost acum, în zilele domniei mele, cind s-a milostivit şi cinstitul împărat de domnia mea, de m-a dăruit cu domnia şi cu schip-trul stăpînirii Ţării Româneşti pe scaunul răposaţilor moşi şi strămoşi ai domniei mele, călugării de la sfinta mănăstire mai sus-scrisă iarăşi au venit Înaintea domniei mele de s-au jăluit şi au spus în divan despre acel sat că n-a ascultat de călugări la treaba şi la posluşania mănăstirii, ci a umblat in puterea lor şi cu minciună şi cu multe vorbe fără treabă. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, împreună cu arhiereii şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea vechile hrisoave şi cărţi vechi de la toţi domnii de multă vreme pe acel sat Călugărenii mai sus-scris, că a fost de moşie, de strămoşie al sfintei mănăstiri Codmeana. Ci am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, ca să-i fie acel sat Călugărenii de la Neajlov de moştenire şi de ohabă, iar călugărilor de hrană şi de folosinţă, iar ctitorilor să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt
                                                                                                 57
www.dacoromanica.ro
şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna aprilie 30 zile şi de la Adam plnă acum la această scriere cursul anilor, in anul 7141 <1633).
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Cotmeana, X/l.
         Orig., perg. (35,5 x 57), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1847; alte traduceri, ibidem, ms. 357, f. 63 v- 65 şi ms. 359,
         f. 92 v- 93.
                                            45
1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia salul Călimăneşti, jud. Vîlcea, scutindu-l de dări şi slujbe.
       t d/lHilOCTl'flO K0>KTfK>, Kw /HaTEH K0tK»A<l H rOCnOAHHTv BICOH 3EAME &rrppo-K/WjfVHCKOf, khşk beahiupo H nptAOBparo, CTaparo, eiokohhhoaus ]fw EacapaB ko{koa<!-/1,abat rocnoACTK» aih cî'w nosEAtHYH rocnoAf™ aih cet-rtH, bojkectbhTh aioh>
CTHp SOBEAttMg Ko3Ya, HA(>K( ECT           CBtTKIA H JKHBCHJM/MHUA H HEpa3AEAEHYA
TpOHLţA H WTLţS EPgAtEHi YEpMCHJX y\YWHHCYE H BpdrYiadt >KHK8ipHM Bl CBtTtH WBH-’rfertH TOE, I3KC5KE A<1 Al8 (CT CEAS KlAHAtlHElflYH WT C8ACTB0 lÎAmt, HTS ECT EAHS WT CBtTA /HOH'CTHp, 3a EHp g AtHpH» H CE0B»An^ H sa KIEAtt H sa CEH» H sa B»A H Si KOH H sa C«X8 WBLţS H Si /MEA H Si B0C0K H Si CaSJK H 3d AHJKAIA IIHEAOAI
h sa repipYni wbima\ h cbhhoai h sa BHnapHu h sj gsaEAtCTBO h sa kuhipYe h sa
CTELţYE H sa KOHH Si WA K H WT EipiKlAiBYH WT HIA Pl/MHHK H 3d BAHIH WT C8ACTKO h sa Bictf AMKRORt H tepptY, koahko cşt npES AtT bi seaiae recnoACTad aih, sa HHipa baht02'hYe a<* he haut, eiohe>ke cim 8aihaocthbhxom ce rocnoACTBa mh, TEpE CIAI npOCTHA IIP CEA» KlAHAIlHEt|lYH BHU1E nHC sa BIC-bX, npE AhYh H Bl JKHBO-*rk rocnoAcTBa aih, k ko ect npoipEHH h wt nptHCAE BptAU, wt npE a^hh npoufEAi CTapH rocnoAapH. K/KO eha^x^/M rocnoACTKO aih h khhpobe apssh pocnoAapH, ejke ect bha np-bA Nic : XPHC®K8A noKOHH.ro PaAVd R$fK»A> chhb O/Ihxheh boeboa h KHHra flrtEăaHAPii boeboa îaYtau] h KHHra TaBpYHA boeboa h KHHra flAEgdHAP'h boeboa» chhi
PdAVA BOEBOA H KHHPd flEWH BOEBOAd, Kl AtT xSpAH CITBOpEHH H 8TKpi3<AEHH ClC beahkoc KaEt^o, sa AtHpHO h sa npoipEHYE, topob cea» KiahauheijjTh bhuie pemehS; Td-KOJKAE H POCIIOACTKO AIH EI|JHAI ŞAIHAOCTHgHX®AI H C>YTBPI>KAHX®AE CYe AlHAOBdHYE H nOAIOEJlH ClC cYlO KHHPg POCnOACTBA AUi, A/l KT CEtTtX AlOHiCTHp Sa XP^H» H sa TptBS H sa n0A30 H M HOCa8>KHA CEAtuYH CBtTtH AtOH'CTHp CAgJKEd HAI, A<* HdfipdBHA IlgT IlOKg-AY Xok(t KHtY SAa, KdKO ECT HAI IA WBHMAK» H WT AJKHO BptAlt H HHXTO A<i SE CAltET Ai BlAtSHA Bl TCP» CEA» BHUlf nHCdH, KiAHAI'IHEI(|Yh, nOHEJKE ECT HSBaAHX»At POCnOACTBO aih ne KiahaiiheipYh h wt na KaTacTHX wt bhctYhpYu pecnoACTBd aih. H naK hhxto
58
www.dacoromanica.ro
Ad HI HMdT TptjB Ad CgJKAdlT'h 110 IVHH K'k HHHJfTOJKI, EI3 T'KhT» KOI ICT BHTT CTOiTIA HJCTdBHHK COEOp&tOB Cljl'kT'kH MOHJCTHp, A* H/HJT CgîKAdTH CH, KOI 110 A^AOM iro, d AP^r HHJfTO Ad HI C/HbUJJIT K-K HHMTOJKI. IIoHOKI BHAt]f KHHrH P0CI10ACKH 31 MHAOKdHYl, K1K0 ICT KHUJI nHC, POCflOACTBd /HH II|1H ICT p'KBHHJfOM Ad HdpHUdl/H HOBH K0HTOP CKtTO/HŞ AWHdCTHp KoS'l'HH H 110H0KHX0/H KHHrOP.I no TdKMIJKIHTl KdKO ICT KHUJI nHC.
       6l|J{}KI H 31KAIHJHY| flOCTdBHXO/H POCnOACTKO MH : no WTUHCTkTiO POCnOACTRd MH, KO/HŞ KlkpSUHT POCnOA’k Bop'k BHTH KTi CAfcA HdC BddAdTtd H rOCflOAdpTk K*hCOH SlMAI BddUlKOl HAH 3d Cp'hAVJHJrO flAOAd POCnOACTdd /HH HAH WT CTipOAHHK HJUIHJC HAH, no rpkCIX HIWhX, HAH WT HHO IlAtMiHHK, /HOAIOM BH C-K HMIHH/H BokYIM, Ad dljll flOHTlT H Ad nOHOBHT H OyKptnHT cTlO KHHPg POCnOACTRd MH 3d MHAH» H 31 npOl|HHYl, TOPO POCnOA^v fiOPTi Ad Pd I10HTIT H Ad CTkXPdHHT Biv POCnOACTSM IPO, H d B-h B8AH4JHX BMU/fc A^Uld IPO. fl dlJllAH'KH HI noiTlT H HI nOHOBHT H Hl Oy’TBP'Bi.HT cYl KHHr POCnOACTBd /HH, dHŞ nonlpiT H HCJfdBHT H IVEBIhYI IVCT1BHT, TOPO Ad B8aT TpiiKAlT H dHJTH/ttl H dţSpHCJH WT THŢ WTlţH, IJKI C8T Bli HHKYH H Ad HM1T HdCTYlO ClvC lO^Ad H ChC flpY/ft H CV hhhmh HiBkpHYH IoyAtH, OKI B’K3'UiHUii hia kp-rb rocnoAd Bora H CndCd h;ujipo Ieşea XpHCTd H piKTkT: „B13/HHX, E-K3/HHX, pdCnlHH lro“, H KpivB Iro HdA HH£ H HdA HdAd HX H Ad ICT C-UllpHHK ClvC CBITH îwdH KtpCTHTtA, Biv AhHH CTpdUJHdPO Cl$Ad, d/HHH.
       Gijki o\*eo h cbiahtiaYh nocTdBHXoM rocnoA^TEO mh: kşiuh PdAVrt E83Ick$a BlAHKYl BJH KpdAlBCKH H JKSfldH iBdUJKO BIAHkYh AKOPHH^ H JKŞfldH PdAVd HdCTŞptA biahkYh AwrwijsiT h KgndH TAHropYH biahkYh bhctYhp h jkŞiijh 0iwa®cYi biahkYi cndTdp H KgiidH iHHXdio KoiţoijvbHSA biahkYh ctoahhc h jkSiuh B$3HHKd kia komhc h KgndH Bşhhhj biahkYh nijfapHHK h >K8naH Koctahahh biahkYh nocrlAHHK. H Hcnpa-bhhx, îKŞnaH PdAVrt kia AoroiJsiT.
       H d3, /y,«VAlYTp8 AWrW/fcfT, HjnHCdjf BT* H1CT0A PpdA\f EŞKŞplIllY, AltCI^d dnpHAYi 7 a<>hh h wt ^Ad/Hi Ad>Ki a® HHH'k b’b clro nHCdHfi, tiiihYi a^tom, b*k AtT x3pŞd, d WT P0H<AICTB0 XpHCTOBd, xdjfAP.
       t îw /MdTIIO BOlKWAd, MHdOCTYlO EOJKYiO POCnOAHHTk.
       Iw iHdTlIO BOIBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Ba-sarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Cozia, unde este hramul sfintei şi începătoarei de viaţă şi nedespărţitei Troiţe şi părintelui egumen ieromonah Dionisie şi fraţilor, care trăiesc în acel sfînt lăcaş, ca să-i fie satul Călimăneştii din judeţul Vîlcea, care este aproape de sfinta mănăstire, în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fîn şi de bou şi de cal şi de oaie seacă şi de miere şi de ceară şi de sulgiu şi de dijma stupilor şi de gorştina oilor şi a porcilor şi de vinărici şi de împrumut şi de căşărie şi de steţie şi de cai de olac şi de pîrcălabii de la Rîmnic şi de banii de judeţ şi de toate dăjdiile şi greutăţile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, de nimic turburare să nu aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de am iertat satul Călimăneştii mai sus-scris, de toate, în zilele şi în viaţa domniei mele, cum a fost iertat şi dinainte vreme, din zilele altor bătrîni domni. Că am văzut domnia mea şi cărţile altor domni, ce au fost înaintea noastră: hrisovul răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod şi cartea lui Alexandru voievod Iliiaş şi cartea lui Gavriil
                                                                                                               59
www.dacoromanica.ro
voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod şi cartea lui Leon voievod, în anul 7138, făcute şi întărite cu mare blestem, de pace şi de iertare, ale acelui sat Călimăneştii, mai sus-zis; de asemenea şi domnia mea încă m-am milostivit şi am întărit cu această carte a domniei mele această miluire şi ajutor, să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de trebuinţă şi de folos şi să slujească sătenii sfintei mănăstiri slujba lor, să dreagă drumurile pe unde vor fi rele, cum a avut obicei şi din vremea de demult şi nimeni să nu îndrăznească să intre în acel sat mai sus-scris Călimăneştii, pentru că am scos domnia mea Călimăneştii şi din catastihul de vistierie al domniei mele. Şi iar nimeni să nu aibă treabă să-i judece pe ei pentru nimic, fără numai cine va fi naslav-nic al soborului sfintei mănăstiri să aibă a-i judeca pe fiecare după faptele lui, iar altcineva nimeni să nu se amestece cu nimic. Pentru că am văzut cărţile domneşti de miluire, cum este scris mai sus, domnia mea încă am rîvnit să mă numesc nou cititor al sfintei mănăstiri Cozia şi am înnoit cărţile pe întocmirea care este scrisă mai sus.
      Încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie în urma noastră şi domn a toată Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre sau din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de milă şi de iertare, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele ci va călca şi va nimici şi va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, cari au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru, Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să fie pîrîş cu sfîntul Ioan Botezătorul în ziua cumplitei judecăţi, amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihaiu Coţofeanul mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti luna aprilie 30 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLIX/7.
         Orig., perg. (32 X 55), pecete timbrată.
         Cu o trad. de la începutul sec. XIX.
         Copie ibidem, ms. 712, f. 262—263; trad. ms. 209, f. 34.
60
www.dacoromanica.ro
46
1633 (7141) aprilie 30, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă din Bucureşti satul Paraipani, cu rumâni.
       t Mh<v>ctY{k> bojkYeio, Iw fliaiiH Eacapasj boekoa<i h rocnoAHHik. XiKiT po_ choactko AtH cYio noKfrt'kHlfH rocnoACTKd <uh ca-k-ro/Hg iiOJKfCTK-feHHO/MS moh;cthp ao-K(>uaro X(id,u Ga-k-ra Tpowvk Y wriţS (rs/Miat1 Cozma şi altor călugări de la sfîntaa mănăstire, ca să fie volnici cu această carte a domnii mele, de să ţie satul Parapanii ot sudstvo... 2, tot satul cu tot venitul şi cu toţi rumânii şi cu tot hotarul oarecit se va alege, den cîmpu, den pădure, den apă, de pre-tutindinile, oarecît se va alege, pentru că acest satu Parapanii, ce scrie mai sus, fost-au dat şi adaos la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă de răposatul Alec-xandru voevod şi de fiiu său Mihnea voevod şi de nepotu-său Radul voe-vod şi de alţi domni. Şi tot l-au ţinut sfînta monastire cu bună pace.
       Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar satul Parapanii, ei au rădicat pîră ş-au venit de se-au pîrît de faţă înnaintea domnii mele cu egumenul Cozma. Şi aşa pirîia rumânii cum n-au fost rumâni mănăstirii, de milă mănăstirii, daţi de aceşti domni ce scriu mai sus, ce sînt nişte oameni venetici şi-i împresoară in silă. Iar domnia mea am judecat şi am dat şi am adevărat domnia mea cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi au mărturisit tot divanul înnaintea domnii mele cum sînt rumâni mănăstirii şi cum i-a apucat şi legătura lui Mihaiu voevod acolo în sat. Deci, am dat domnia mea: care rumânu <Î>1 va fi apucat şi legătura lu Mihaiu voevod, să fie rumânu mănăstirii, iar carii vor fi mai dencoaci, ei să fie în pace de rumânie şi să-şi dea birul acolea în sat.
       Pentru că se-au pîrît de faţă şi au rămas rumânii de lege şi de judecată de înnaintea domnii mele den divan, să fie rumâni cum au fost, măcar să vor fi scrişi la călăraşi, măcar la ce slujbe vor fi, tot să-i ia şi de nimânile opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domniei mâle. Hiuko a<i ntcr, no pfM rocnoACTBd mh.
       H HCnpdBHHK, CiM p(M rOCflOACTBd AtH.
       IThc oy ESkSpiiiih, anpHdYe 7 a*»hh, k% j\tT xapixu.
       t îw dfljTftO KWEKWA^I MHftOCTYlO GOJKYiO rOCnOAHHh.
       Iw dfldTdo koeboa <m.p.>
          Bibi. Acad., DCXXXIV/90.
          Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete mică aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 256, f. 702 v -703.
        1 ... mănăstiri numite hramul Sfînta Troiţă şi părintelui egumen ...
        2 Loc alb.
61
www.dacoromanica.ro
47
1633 (7141) mai.
             Popa Mîrsca vinde lui Rateu ocina din Mirăul.
       f Adecă eu, popa Mîrsca din Mirăul, al meu zapisu să fii de mare cre-denţă la mina lo Rateu şi fraţelur loi, cum să se ştii că am vîndut a me parte de ocină de la Mirăul de în matca Cîlniştii pîn în Vale lu Ion, dereptu 1000 de aspri torceşti. Şi am vîndut de bonăvoia me.
       Şi la tocmala nostră au fostu mulţe aomeni bone mărturii, anome: Neguţ şi frate-săo Radul ot Glupavi şi Chiriiacu postelnic de Dăsăgari şi frate-său, Fătul şi Boga.
       IlHC         Ml©1, K'h /vkT xSpitTî.
       Eu Mîrsca.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXII/8.
          Orig., hîrlie (26 x 20).
          Copie ibidom ms. 135, f. 348.
                                           48
1633 (7141) mai, Bucureşti.
             Răvaş de jurători daţi satului Văcăreşti, jud. Olt, să jure dacă s-au vîndut de bunăvoie sau silit lui Tudosic logofăt.
       f Zde cletovţi ai satului Văcăreştei ot sudstvo Olt, na ime: ot Lăleşti, Groza i Coman ot Buteştei i Radul Crivinariul i ot Cep[u]turari, Manea i ot Dejăştii, Stan, den Crivină, Cîrţău, i ot Spinene, Turce i ot Călugării, Dîr-jan i ot Creţel, Nistur i ot Stoiceni, Andreiu i ot Vitomireşti, Voicu i ot De-jăşti, Pascul, să jure cum n-au luatu satul Văcăreştei bani de la Todosie logofăt şi nu s-au vîndut de bunăvoe lor, ci le-au făcut silă Todosii logofăt. Insă cum voru afla cu sufletele lor. Şi zio la Venerea mare.
       Ispravnic, Stan vtorii portariu.
       IlHC 8 EşKgpHjJH, iMtCfU,*) Mi».. -2 AhHH, /ffeT xipiwi.
       f îw flfldTfH kivckiva^. ivumoctTw sojkY» rocnoAHHk.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXXXVI/10.
          Orig., hîrtie (21 X 15), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 172, f. 134 (datată: mai 30).
       1 Vezi şi documentul din 1633 mai 14.
       2 Loc alb.
G2
www.dacoromanica.ro
49
1633 (7141) mai 1.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Ivan şi Oprea din Vlădeşti, jud. Vîlcea, să ia înapoi o iapă cu doi mînji de la duvalmu m-rii Cozia.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voievod <i> gospodin. Davat gos-podstva mi siiu poveleanie gospodstva mi acestui om, anume Ivan i Oprea ot Vlădeşti, ot sud Vîlcea, ca să fie volnici cu aceasta carte a domnii meale de a pune pre duvalmu staroste (?) mănăstirii Cozii să-şi întoarcă de la el 1 iapă cu doi cîrlani, pentru că au venit aceşti oameni ce scrie mai sus de s-au jăluit cum au mersu Sima logofătul de le-au luat aceaste capete de cai den stava mănăstirii. Deci, domnia mea dau acestor omeni ce scrie mai sus să-şi întoarcă caii de la tine duvalmu carele eşti al mănăstirii. Şi de niminea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meale, pentru că aşa e învăţătura domnii meale că şi Sima logofăt încă au mărturisit în divan înaintea domnii meale cum au dat duvalmu aceşti cai prin mîna lui.
      Deci să fie volnic să-şi întoarcă caii de la tine.
      De-ţi va părea strîmbu, să vii de faţă.
      Mai 1, vă leat 7141 <1633).
      Pecete mică, neagră.
         După Bulat, Acte domneşti, p. 20—21.
                                          50
1633 (7141) mai 3, Bucureşti.
             Chirano vinde lui Marin Mustos ocină la Draghieşti.
      Adecă eu, Chirano, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna     jupînului Marin   Mustas cum să să ştie că        i-am vîndut
toată ocina Micăi    călugăriţei de in sat  de in Draghieşti, de în   apă şi de în
cîmpu şi de in pădure şi de în siliştea satului şi de preste tot hotarul, ori cită se va alege,    însă stlnjini 40. Şi  i-o am vîndut de bună       voia mea şi
de nime silit, ca să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor lui şi i-o am dat derept
2500 aspri, ca să-i fie de moşie.
      Şi au fost mulţi boiari mărturie, roşii: Lazar ot Bărăşti i Stafie ot tam i Mircioga i Ion i Stan ot Bărăşti i Manea i Tudor i Stănislav i Neagul i Iane i Dobre capitan i Anghel capitan i Chira capitan i Bărcan i Alexe i Radul ot Gîrbovi i Coroiu i Murgea i Sava, Radul Trohanei i Ban i Tatul.
      Aceasta am scris, iar pentru mai mare credinţa, pusu-mi-am numele şi pecetea.
      IIhc Tora AvriviJuT 8 A**« damvT, k k rpM BşKSpfipH, mjh F <vfeT «spitM1.
       1 A scris Toia logofăt în casa lui Laiotă, în oraşul Bucureşti, mai 3 zile, anul 7141 <1633>.
63
www.dacoromanica.ro
      Pecete n-am avut, ci mi-am pus degetul, eu Chirano.
      Teje Dobrea logofăt
      Kopag KajtETavog paprripo tavoGev1
      Radulu
      AAAeJjiog paptoipou2
      lane
      Bărcan
      Ghiura
      Lazar 3.
         Bibi. Centrală de Stat, D. 13. P.V/9.
         Orig., hîrtie (31,5 x 22), patru peceţi aplicate.
         Copie la Bibi. Acad., MCDLXXXVIIl/36.
                                            51
1633 (7141) mai 3.
             Matei Basarab voievod porunceşte unei slugi domneşti să ia trei cărţi de moşie de la Epuraş din Buzău şi să le dea episcopului Efrem al Buzăului.
       t /MhasctYi» eo>kYi», Fw AILtih Eacapas sofae^a h rocnoAMirk. /^asav ro-cnoAcrao mh cYi noKfrttHTe rocnoACTaa aih CA#r rocnoActra /HH aa hau. .. 4, ca să hie volnic cu această carte a domnii mele să ia 3 cărţi de moşie de la Epu-raş de Buzău, însă cărţile care au fost de moşie ale lu Arion călugărul, să aibă a le dar6 la mîna părintelui episcupului Efrem de Buzău.
       Pentru că au spus părintele episcupulu înnainte domnii mele cum au fost avut plră mai nainte vreme, în zilele lu Alexandru voevod, sinu Radulov voevod cu Pătru Epuraş pentru o vie şi pentru o moşie ale lu Arion călugărul, care moşie au fost dată de Larion monah la sfînta mănăstire ce se zice Adîncata, ce iaste metoh sfintei episcupii de Buzău şi au fost rămas Epuraş de lege şi i-au luoat 9 cărţi ce-au fost la dinsul, iar 3 cărţi au rămas nedate, de le ţine la dinsul de atunce pînă acum. Deci să hie volnic sluga domnii mele ce scrii mai sus, să le ia şi acele 3 cărţi de la mîna lui şi de nimă-nilea opreală să n-aibă, ca să poată hi sfintei mănăstiri de moşie, în văci, cu pace bună şi să-i ia şi trepăd. Hiuko wkcT no pm rocnoACTRa mh.
       H HcnpjRHHK, ca<tt pm rocnoACraa mh.
       flJaYa ? a^hh, r a^t xSpdii.
       }' tw dla-rfio kwikwm, aihaoctYw eokTio rocnoAHHh. w fflaTfie R«fK«A <m.p.>
          Bibi. Acad., CXXIX/14.
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicata.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 172, f. 165 v.
       1 Chira căpitan mărturisesc cele de mai sus.
       * Alexie martor.
       3 Toate semnăturile sînt autografe.
       4 Loc alb.
64
www.dacoromanica.ro
52
1633 (7141) mai 4, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod dăruieşte Episcopiei de Buzău 300 bolovani de sare anual de la ocna Ghitioara.
       t 6rtUU,H AHAOCTHRH BHBUTE H EAkIlţE pEKHOCTY» HAkT 110 pd33ATi H ITKCHJf TUUdXUKH CtllIdlOT H CEH CnOAOBAfclOT Ct CkRpkllldET AC’KpOA’bTlAiH, Hf HHdKO, TTvMTiO EOHtflOAk HdCTdRAtEAH CklJ CkBpkUUlOTk KtpHkljf CklHgnOAOJKEHYE H HdCAtAÎf IţdpCTRYd, H>KE IjrOTOBdHHO 1CT WT HdMJAd TRdpkl CR’bTWM'k, QK02KE dnOCTOATi ITdBEAk BknkIET: „EAHU,kl A8X*Mk ROWYfAk BOAkT Cfc, cYH CkT CklHORE EoJKYe”. Glro pdA« BkCtKk yOT-kH ASUil CROE CndCTH, AdkKEHk *CT pIRHORdTH AHAOCTHKklM H TdK05KAf H CEBE CHM'k CnOAWRklTH, I3K0>K1 PAdPOAETk H flldOTEH EydHPEAHCT ‘. „EiUJKfHkl «H-AOCTHBklH, I3K0 TklH nOAHAORdHYH R3AEt”. IIptA TdUfcAk RW RpdTd IţdpCTKYd HEBEC-HdPO Hi SJTBAp'klOU.'k Hk ndME pdASEIJJE CA, WTRpkSdIOT CA CAdRO EKE MkCTYlO np^A EoPOAk, I3K0 CklHkl nOAO>KHHU,H CkipH K"k WBHT’brtH HIBEChYh, Bk R'kKkl RbKd REHMdRd-WT CA H Rb,.U,klAH HETAtHHkIAH.
       GepO pJAkl H d3k, Bk XpHCTd EorJ, EAdPORtpHklH H EAdPOMkCTHRklH H XpHC-TOAIOBHRklH H CdAOAP'kKdEHYH Iw flldTEIO ROEROAd, AHAOCTfEIO BOKYEIO H KOJKYiO np0H3B0AfHYiMk pocnoAdpk bkcoh 3EAae &rrppoEAdxYHciiKkiH, bh$k noMHRUidro h cTdpjro îw EdCdpdB J BOEBOAk, nopEEHOEdX rocnoACTRO ah np-bWAE xac BkiEiuHX BopoR-bHMdH-HklAk POCnOAdpEAk, AapOBaBUJklX H STKp’kAHKUlklAk CB-bTdd BOJK.CTkRHdd HlHCKBnYl E$3kRCKWA$, HAi>KE 1CT XPdlHk MkCTHOE OfCnEHYd nptCKtTtH BAiAHHHU,kJX HdUJHX EoropoAHU,!, npHCHo AfKW EHdpYd h 4kCTirbHiiiwA8 h np-bwcsEi|iEHHWA8 wtiw iuiiieau; inHCKgnk 6$pEAk E)J3kRCKkl H SkCtAk HHiVKWAk EAkIlţH JKklB$l|IHX R*k WEHTbAH TOI, raSOJKf Ad 1CT CBtTtH inHCKjnYH no RkCHX rttTd T BOAWRdHH CWA WT HdA WKHd rHTHwapa.
       IloHEH» RHA’bXWAk rocnoACTRO AH CHA CB'bTJA mHCKgnTl E33*k8A WCTdAd 3d Rkcbx H nAEHiHA H SdndAAEHd WT nOPdHkl TATApH 3 RkCHX A'kTkl H AP8C XWAWK WT Bk HHi CTpdHO HE HAdT Ad ECT 3d XPdHO dH8 ECT npHAOKHXOAk POCHOACTRO «H 3 CR’kTJ EnHCKgnYf cYd BHIUE pEMEHd COA, no A^T T BOAOR IHH WT I’HTYWJp'k, A<* ECT Cdb-TtH EnHCKgnYf R-k 3TApk>KAEHYf H 3J no«OI|lk, d EOHCECTBHHHtWk HHOKOATk Rk nHt|13 H Bk WCTPdB3, d rocnoACTRO AH H nOMHRUlHX AiACAlk H np’bA’bAWATk H pOAHTEAYEA*k rOCnOACTAd AH A<> iCT nOAtH3 Rk B-bKkl.
       6mf>Kf H SdKAEH'HYE noCTdRAtEAţk POCnOACTKO AH: HO WTUlkCTBYlO POCnOACTBd AH, KIVA3 Ekp3MHT POCnOAk Eork BklTH POCnOAdpk Rk CA^A HdC H RAdAdTEA 3EAIAE EAdUKOE HAkl WT CkpAHMHdPO nAOAd POCnOACTKd AH HAH WT CkpOAHHK HJUlklX HAH, no rpECEX HdUJHX, HAH WT HHOnAEAtHklKk, AOAIOA Rkl Ck HAEHHA'k EOHfYlAk, Ad Hd3MHT rocnoAk Eor*k noKpmHTE h noHORHTki h Ad homtet cYe xp^corsa rocnoACTRO ah sj AHAHdro h HdHndnE noKptnHT CR-brbH EnHCK$nYE c-kc cYe bhuie pemehj coa, Ad
ECT BpdTHdAk Rk nHlU3, TOP POCnOAk EoP$ Ad Pd nOMTET H Ad CkXPdHET Bk POC* nOACTR-b EPO, d Rk B3AE14JHX Rblvkx A8UJ3 EPO Rk 3 nWKOEHYE. H dlflEAklHCE HE nWMTET H HE nWHOBHT H HE SKpbnHT CYH XPHC0B3A POCnOACTKd AH 3d AHAHO, KdfO ECT BklUlE nHC, dH3 HO* nEpET H HCXdBklT H pJŞQpET H Bk WEkIREHYE WCTdRHT, TWP Ad B3Akl TpkKAET H dHd-6klAd H d$3pHCdH WT THT WTU,kl CBtTkl, HJKH C3T Rk HklKklH H Ad HiWdT MdCTklIO CkC K>Ad H CkC flpYd H Ck HHkl HEBtpHkl Î3AfH, E}KE RkSknHUlH HdA KpkR POCnOAd
                                                                                                           65
www.dacoromanica.ro
Bora H cinci minfro Hcsca X|JHCt<i h pj<kt:,,kK3<hhx, &k3MMX h picnfHH fro” h kpkk fro Ha4, hhx h Ha,a, mea<i hj(k h esa^t cEnEpHMKR cstTbi Iwjh KphCTWrMK kk stua,
4AIHHK.
       Geîke 8bo h cbeauteaTe nwcTaKaţf^h rocnoACTE® aeh: JKgfuH Paa\[a E$sec-kşa keahkuh EiH KpaafscKKi H kşimh'k leaiuxo reahkuh abophhk h JKynaHi» PaA^a e£-ah<uh awpwijsrT HacTjjpfa h jkşimhti rawropw beahkue rhct'Ibp h jeşemitk TewaocTe rea cnaTap h JKgnjHh Eş3Hhk<i bea ko.mhc h JKŞndH Alnxaw bea ctwahhk h JKgniHK
fiŞMHHl BEA nEXapHHK H JKgfldHh KoCTJHTHH BEA IIWCTEAHHX- H HCfipdKHUK, CI AIR pEMK
rocnoAcrsi aih.
      H HaMEpTJX a3K, Tsawp rpaAEvrHK, kpat AUak AgiUUTpg awpw^et, bk hic-toahTh rpiAd HiuiE, pexoiwrih EgKgpl-iJbi ArkcEi^a [Afkceu,a] auw a A^hu h wt ck3-AKHÎa MHpi Ad>K{ AW CEri nWCJHfa\, WT ÎÎAdAU TEMEHYd aIsTAI/HIv, K'h A^Th x3pM.', a WT pOÎKA*c’I’dO XpHCTOKl, xîjfĂF.
       Îîw fH<mw BWEKWAa, awaoctT» eoîkTki rocnoAHHK. w YH<mw roekoa <m.p.>
      t Gîţi sint milostivi şi cîţi au rîvnă după înţelepciune şi toţi care se străduiesc şi tind să se învrednicească a săvîrşi fapte bune, nu altfel, ci numai învăţaţi de duhul lui Dumnezeu săvîrşesc acestea; se învrednicesc de credincioasă înfiere şi moştenire a împărăţiei, care este gătită de la începutul facerii lumii, precum Pavel apostolul strigă: „Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu.'1 Pentru aceasta, oricine voieşte să-şi mîntuiască sufletul, este dator să aibă rîvna celor milostivi şi de asemenea să se învrednicească de acestea, precum a spus şi Mathei evanghelistul: „Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui". înaintea acestora porţile împărăţiei cerurilor nu se închid, ci mai vîrtos să bucură, deşchizîn-du-li-se cu mărire şi cinste înaintea lui Dumnezeu, fiind puşi ca nişte fii în lăcaşurile cerurilor, în vecii vecilor să încununează şi cu cununi nepieritoare.
      Pentru aceasta şi eu, în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi bine-cinstititorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului şi bătrînului Io Basarab voievod, rîvnit-am domniia mea celor ce au fost mai nainte de noi de Dumnezeu încoronaţi domni, de au dăruit şi au întărit sfînta şi dumnezeiasca episcopie a Buzăului, unde este hramul cinstita uspenie a preasfintei stăpînei noastre, născătoarei de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi preacinstitului şi preasfinţitului părinte al nostru episcop Efrem al Buzăului şi tuturor călugărilor cîţi vieţuesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei episcopii pe fiecare an 300 bolovani de sare de la ocna Ghitioara.
      Pentru că am văzut domniia mea această sfîntă episcopie Buzăul cu totul părăsită şi robită şi arsă de păgînii de tătari, în toţi anii şi alt venit dintr-altă parte nu are ce să-i fie de hrană, ci am dat domniia mea la sfînta episcopie această mai sus-zisă sare, pe an 300 bolovani de la Ghitioară, să fie sfintei episcopii de întărire şi de ajutor, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de înbrăcăminte, iar domniei mele şi răposaţilor moşi şi strămoşi ai domniei mele şi părinţilor domniei mele să le fie pomană în veci.
66
www.dacoromanica.ro
      încă şi blestem punem domniia mea: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn în urma noastră şi stăpin al Ţării Româneşti, sau din ruda de inimă a domnii mele sau, din neamul nostru sau, după păcatele noastre, sau dintr-alt neam, îl rugăm, cu numele lui Dumnezeu, ca să-l înveţe domnul Dumnezeu să întărească şi să înnoiască şi să cinstească acest hrisov al domnii mele de milă şi mai ales să întărească sfintei episcopii aciastă mai sus-zisă sare să fie fraţilor de hrană, atuncea domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnie, iar în veacurile viitoare sufletul lui în linişte. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări acest hrisov al domnii mele de milă, cum este mai sus-scris, ci va călca şi va sparge şi va strica şi va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, şi răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra fiilor lor şi să-i fie pîrîş sfîntul Ioan Botezătorul, în veci, amin.
      Iată dar şi mărturii punem domniia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt Năsturel şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Şi am însemnat eu, Tudor gramatic, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, în cetatea de scaun a noastră numită Bucureşti, luna mai 4 zile şi de Ia facerea lumii, de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., XCIV/105.
         Orig., perg. (56 X 35,5), pecete atîrnatu, smulsă.
         Cu o trad, ibidem CXXVI/190; altă trad. la Arh. St. Buc., ms. 171, f. 93.
         EDIŢII. Slav. Miletid - Agura, p. 372.
                                            53
1633 (7141) mai 5, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări a dîrvarilor m-rii Mislea, din satul Sineşti, jud. Prahova.
      Milostiiu bojiiu Io Mateiu voevod i gospodină, vnuc pocoinago Io Basarab voevod. Davat gospodstvo mi siiu poveleaniiu gospodtsva mi dîrvarilor ai sfintei mănăstiri ce să chiamă Mislea, hram sfînta troiţă, ca să fie în pace şi slobozi de bir, de găleată de fîn, de oae seacă, de bou, de cal, de miiare, de ceară, de cai dă olac, de banii de judeţu, să nu le calce satele, şi de pod-voade şi de mertice şi de toate slujbele şi mîncăturile cite sînt preste anu
                                                                                                    67
www.dacoromanica.ro
in ţara domnii mele, de nimica val sau bintuială să n-aibă, nici de protopop, nici de lucru domnescu, nici boerescu, nici de nimic, ci de toate să aibă bună pace şi răpaos în zilele vieţii domnii mele, pentru că i-am ertat domnia mea să fie numai de lucru şi de posluşania sfintei mănăstiri. Că am văzut domnia mea şi cărţile altor domni: cartea răposatului Radului vodă şi cartea fii-său lui Alixandru vodă şi cartea lui Alixandru voevod Iliiaş şi cartea lui Leon voevod, văleat 7138 de pace şi de ertăciune la mina lor, cum scrie mai sus; aşijderea i-am ertat şi domnia mea.
      Drept aceia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii mele, veri care cu ce slujbă veţi umbla în judeţul Prahovei, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi să vă feriţi şi foarte în pace să-i lăsaţi pre aceşti dîrvari ai mănăstirii, ce scrie mai sus, de nimica să nu-i învăluiţi, că i-am ertat domnia mea să fie numai de treaba şi de posluşania sfintei mănăstiri ce iaste mai sus-zisă. Iar cine să va ispiti preste cartea domnii mele, acela om mare certare va avea dă către domnia mea. Inaco da neast, po reci gospodstva mi.
      I  ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Pis u Bucureşti, mai 5 dni, leat 7141 <1633>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 59.
          Copie; altă copie ibidem, ms. 466, f. 71 v.
                                  54
<1633) mai 5, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani, doi vecini din Româneşti şi aceluiaşi şi popii Muşat, ocină în Morteni, jud. Vlaşca.
       t fllHAOCT’fttt bo>kuic, Kw dldTfie soiBOAd h rocnoAHHK b-kcoh 3Emae Jîrrppo-KiUxVHCKOf, bh8k stdHKdro H nptAOBparo noKOHHHdro îw E’kc'kpjk’k boeboa- AdBdT rocrroACTSo mh cTe riOBEAErfE rocnoACTEd mh PdA8A»B, CHH’K A8/HHt<poe AwrwţlT WT IlHCKdHH H CKC CHHOSH CH>, EAHUE/M Bort npHflSCTHT, HKOKE A<* /«8 ECt EAHH BEHHH8 no H/HE Ep’KTHrt’K, CHH’K VwHOB WT PoA\%HEt|jY, nOHEJKE ECT noKgnHd PdAyA TOE BEUHH8 KHUJE nHC WT HdA BP-iTO/H CH ndCTSp»8, no H/UE IldpdCKHKd, CHH’K EdAEK n<...ddH cd/uo c-kc rddKd>, bes wmhh-k, Sd xî? dcnpu totoeh. H niKH noKSnHd Pa-A8rt, CHH’K /1,8<HHTP0S rtWrWiţET WT IlHCKdHH, EAHH BEMHH8 Hd H/HE PdAVA, BP‘,T [spdT] Ep’KTHA'KB, CHHOSH ÎWHOB, ndK WT Hd \ EpdTdiM CH IldpjCKHBd, dAH...
       H npoAdd ect wh 3d A®spJBOdio, Kpo/U-fe hheahj chaoct, c-kc sannc wt p8ke hm h ckc mhope cbeahteaTh HinHCdHf 8 3dnnc, no hme: wt Bdpoui Tp-arosHipE, nona HtrOE H WT PW/UWHEtpH, PdAŞA, H PdAOCddl H.... WT CBtîTd AÎHTponOdTl H flrtE-SdHAPH, Cdgra wtu8 BA’KA’fK’KS h nona BddHKgA wt Tp-kpobhuie.
       H ndKH a<i ect PdA&iOK, CHH’K ^,8/UHTpoB awpw^et wt IlHCKdHH h nona AÎ8-UidTOB, CHH’K GH/HnYETpOB, W4HH8 8 dlopTtHH WT CSACTBO EitdUIKd----------------1 KpElţ8B
         1 Pasajul: „h nona..■ MAiiiwa", Încercuit cu cerneală.
68
www.dacoromanica.ro
                         g'heaY, WT n^AW H WT U1#AU H WT BOAA H WT CfA<UHI|l« CIAOK, WT IIOCK^Af, BApf (AH^A CI JfTHT HSKpiTf IVT 110 IThCOiU JfOT POAI, llOH(}Kf ICT flOKSlIHA PjAVa C"KC
KfMTOMfA CH flOllA illSUliT cY» IVMHH» KHUII pfMfHl WT HJA /^OKPHUI'H............ 3A xAC
ACfipH rOTOKH1.
                         H kha^xoa» rocnoACTKO mh h saiihc wt p»kj iro si npoAAHft, c-kc a\hosh AOEPH AlOAft CBfA^TlAfl H4I1HCAHH 8 SAIIHC, HA HAU: WT EaAOAlHpfIjJH, GtJHMIOA, SPAT
IlHTApiOAOK H WT P-kCITMaHH, Gt^HMATi BpVKHT<Op»A--------------> /i.p/POT'K, BHgK /V,OEpH-
UliHOB H AlHJSH AlOAft. fîKf Hf CŞT nHC HH SAC Eli KHHIM Cl'lO.
                                H npoAAAoiuc cYh ehujc pchchh hauhhtY aioa'i'c hhxhc wmhhc h a^A'ihc h b(>ihhh,
WHH SA CBOHAI AOSPOBOAIO H ChC gSH hYC BtC-bAl AUPY UJJ»M WT TOp HS TOp2 3 H <WT WKp-KCT iWbCTOM> H WT npCA TOCnOACTBA MH.
                                Giro paaY AM^X c-kai rocnoACTco aih Paa\'aob h non Algui .tob, iakojki aj
C»T HM ECHHHH H WMHH8 A^A^HHS H B*h WXAE8 CHHOBOAt H EHgKOM H fip'tKHSMfTOiU H Hi WT KOrOHCi H(flOKOA‘fcEHAtO, IlOpHSMO POCnOACTKO MH.
       GiSCi 8E0 H CBCACTCaYC nOCTJ<BHX rOCIIOACTAO A\H> : PaAV^ fi^SCCKSA kcahkYh E_’H KpAAiECKYH H 5K8I1AH le.UKO BiA AKOPHH.t H JKSlTH PaA8a HACTOpfA BfA AWPWi|«T H JKgnAH TAHropYc bca bhctYiap h JK8n h TbaocT* bca ciiatap h sk^iiah YHhXaio bca CTOAHHK H JK8I1AH EgSHHKA BlA KOMHC H H<8nAH IÎ8MHHA BiA niXApHHK <H JKgnjH f OC-TAHAHH BCA> nOCTiAHHK. H HCIipABHHK, PaA8A BCAHKYh AWrW^CT.
                                H HinHCAX as, Afn’hAAT Awrw^CT b"b hactoahh rpAAV E8K8pnpH, AVkciu,a mah
T A^HH, A WT îL\AMi AAÎKC A« HHH"k TfKgtJIHM aIîTOM B*h AtT xSpAt<A>.
       Îîw Al ATI 10 bwcbwaa, mhaoctYio < eojkYio rocnoAHHh>. w AIatcio bocboa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul, fiul lui Dumitru <logofăt din Piscani şi cu fiii săi>, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un vecin pe nume Brătilă, fiul lui Ion din Româneşti, pentru că a cumpărat Radul pe acel vecin mai sus scris de la fratele său vitreg, pe nume Para-schiva, fiul lui Badea p<. . . însă numai cu capul), fără ocină, pentru 2000 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Radul, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani, un vecin anume Radul, fratele lui Brătilă, fiii lui Ion, tot de la fratele său Paraschiva, însă .. .
      Şi a vîndut el de bunăvoie, fără de nici o silă, cu zapis de la mîinile lui şi cu mulţi martori scrişi în zapis, anume: din oraşul Tîrgovişte, popa Neagoe şi din Romoneşti, Radul şi Radoslav şi.. . de la sfînta Mitropolie şi Alexandri, sluga părintelui vlădicăi şi popa Vlaicul din Tîrgovişte.
      Şi iar să-i fie lui Radul, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani şi popii Muşat, fiul lui Simpietru, ocină în Morteni, din judeţul Vlaşca...1 al lui Creţul, toată, din cimp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, ori cit se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat
        1 Pasajul: „at xîc... r«r«iH", la fel.
        a în loc de: „***“.
        3 Pasajul: „şi popii ... Vlaşca”, Încercuit cu cerneală.
69
www.dacoromanica.ro
Radul cu vărul său, popa Muşat, această ocină mai sus zisă de la Dobri-şan . . . pentru 1200 aspri gata1.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Balomireşti, Stanciul, fratele Pitarului şi din Răscăiaţi, Stănilă Vrăjit<oriul> . . . Dragotă, nepotul lui Do-brişan şi mulţi oameni, care nu sînt scrişi aici, în această carte.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi pe nume oameni ocinele lor şi dedinele şi vecinii, ei de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din sus 2 şi <din jurul locului) şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Radul şi popii Muşat ca să le fie vecinii şi ocina dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus <domnia mea): Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic <şi jupan Costandin) mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 5 zile, iar de la Adam pînă acum, ani curgători în anul 714<1> <1633>.
      t Io Mateiu voievod, din mila <lui Dumnezeu, domn).
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., CCCVIII/64.
         Orig., perş. (41 x 24), deteriorat, pecete timbrată, căzută.
         Lipseşte cura unităţilor de la văleat, documentul fiind rupt.
         Datat după divan.
                                  55
1633 (7141) mai 6.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Cozia să stăplnească nişte rumâni din Săvestreni, care fugiseră in satele lui Teodosie logofăt.
      t ÎHhaoctTiio EOK'ftie, Iw AfldTfH E'bChpjE KOfKOAa h rocnoAHmi. fciKiT rocnoA-Ct40 a\h cY» noBfA-kHYH rocnoACTKa aw sfinţii mănăstiri Cozia şi părintelui egumenul, ca să fie volnic cu această carte a domnii mâle de să ţie nişte rumâni ai mănăstirii den sat den Săvăstreni, na ime Pătru i braţ ego Ion i Dumitru, feciorii Sevestreanului, pentru că aşa au spus părintelui egumenul înnaintea domnii mele cum au fost Vladul Seves-treanul şi cu frate-său Opris Răţica, amîndoi rumâni mănăstirii Cozia de moşie den Sevestreni. Iar cei rumâni ce scriu mai sus, ei au fost asupriţi de dăjdi şi de nevoi multe, ce se-au răsipit pren satele boiereşti şi au mersu şi în satele lu Teodosie logofăt. Iar cînd au vrut să-şi meargă
        1 Pasajul: „pentru 1 200 ... gata”, la fel.
        2 In loc de: jos.
70
www.dacoromanica.ro
la moşiile lor, iar ei i-au oprit în sila lor, fără de nici o treabă, ca nişte boiari silnici şi i-au fost asuprit cu dăjdile.
       Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar egumenul, el au mersu să-şi ia acei rumâni ce scriu mai sus şi încă şi alţi rumâni, anume Opriş Mărcioiul şi pre Stan, iar Andreiu spătar nepotul lu Teodosie logofăt, iar el n-au vrut si-i ia. Deci l-au sorocit părintele egumenul să vie de faţă şi au venit. Iar cînd au fost să stea de faţă, el n-au vrut să vie. într-aceia, domnia mea am judecat şi am dat sfinţii mănăstiri Cozia şi egumenului ca să fie volnic să-şi ţie aceşti rumâni cu bună pace, pentru că şi sînt ai mănăstirii de moşie den satul mănăstirii, den Sevestreni, iar Andreiu spatar, el n-au avut nici o treabă cu dinşii. Ce am dat domnia mea să-şi ţie rumânii, cum scrie mai sus, iar de cătră Andreiu spatar şi de cătră toată ruda lui să aibă bună pace, că aşa am dat domnia mea, că cine va mai învălui, mare certare va avea. Hhjko a<* hict, no pn rocnoACTsa aih.
       H HCnpjKHHK, CJ/M p(M rOCnoACTKP /MH.
       IlHC /MJH S AhHH, K /VkT X3p/Ma. ţ îv dS/iTfH KOfKOAa, /MhaoctYio bojkYio rocnoAHHk. îw dlATIIO KOfKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVIII/11.
          Orig., hîrlie (30 X 21), pecete mică aplicată.
          Copie ibidcm, ms. 712, f. 425.
          EDIŢII. Dinculescu, Doc. ţărani, p. 31.
                                  56
1633 (7141) mai 6, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod dăruieşte lui Drăghici logofăt şi lui Ianiu postelnic din Pleşoi satul Stejarul, jud. Mehedinţi.
       t fllH/lOCT'l'tlO BOÎKl'flO, îu- fllzlTIH KOfKOA H POCflOAHHTi KTvCOH 3f/MAf OţTrppO-Krt/Jjf'fHCKi'H, khşk np-kAosparo, CTararo, noKOHnnoAig Iu> EacapaB KOfKOAa. A,aeat rocno-ACtko /MH cYio noKt/vbH'fH rocnoACTsa /mh RtpnH/MY cag3fA\ rocnoACT^a /MH ^p-hrHM AWrW$fT H HhIO flOCTfAHHK WT HafUJOH H CM CHHOEH H/M frtHII,H>KI Eork A/CT, I2K0->Kf A* /Mg 1CT CfAO GTKKApiOA Biv CgACTKO <Hf)(<fAHHU.H>, RTkC CfrtO CM EM pT‘l" PO/M H CM KMH)( KfMHHYH H CM KM )f0A0K0M, no CTjpH X^Taphl H no KfA'k3H.
       IIoHOKf kt Toro cfao GTfJK-piOA KHUif rmc bha fCT ctao rocnoACKg, noxgnHA 3a noKOHHaro IwfllHxaHA KofEOAM Tawf, no c^up-vr noKOHHaro dln^aHa KOfKOAa, a cfao Gthkipioa wctaa njK cfao rocnoACKg. fi noToai, noKOHHaro Iw PaAVA koiboatv, rocnoACTsa f/Hg bha fCT no/MHaoaaa no Hanii bhctYihp cm cYf ciao Gnacapioa. fi no c-k/Mp-hT IIjhok RHCTYiap, wc Ta a cfao GTfiKapiOA n-KHJKf cfao rocnoACKg.
       H aipe noAapoKjA A\t fCT rocnoA'fc fiorii h MKCTHTO/Hg itapio cm rocnoA-ctkYi g 3f/HA< Baaujxof, ni ctoa a*A®<w h nptAtAO/» rocnoACTKa /mh, rocnoACTso aihno-/MHAOKAA no KtpHH/MT CAg3fM POCnOACTaa /MH ApMH'l A0r0$fT H Mnio nOCTfAHHK wt IIahuoh cm topo cfao GnatapioA paAÎ npaKa H Ktpm CAgKEg, mto «ct bha nocag->kha rocnoACTM /MH h X®PfK np-kKof pfA 8 IţapnrpaA h no TgJKAf CTpannH H 9
9 — Documente Rominia — c. 1359                                                         71
www.dacoromanica.ro
(VGp-kTM cc cct K04, rocnoACTKd mh Nd bpah, cic xpiiE npodHds$. E'h tom, rocnoA-
CTSO A\H CMOTpHJfWM CliC E'hCHX’ MHCTHTHMH IlpdBHTfAH r0Cn04,CTK,l AIH H IlOMHAOEdA no BfcpHHMY CA$3(M POCflOACTEA MH Ap-hrHM AOrO^fT H MhIO nOCTtAHHK CEC Toro C<AO GTCJKdpiOA, LKOJKC A* CgT HM 3d              H Eli WJVIE HM H CHHOBOM H KHŞ-
kom H npttEHSMCTOM H hc wt KoroJKA® HfnoxortliEHMo, no 3dnoE-bAd rocnoACTEd mh.
       6i{jch<c h sdtACHinYc nocTdBHjf rocnoACTEO mh: no wujtiCtbYj rocnoACTEd mh «oro H3KCp(T rocnoA^ Bori» ghtY rocnoAd.i-E H eaja^tia 3(ma( Ea'ujkoc hah wt cpTvAÎMHdro nAOAJ rocnoACTEd mh hah wt chpoAHHKH h iuhx’ hah, no rptctjf HdWHy,
HAH WT HHOnACM-bHHK, MOAIOM EH CTi HMJHHMTi BOJKYfMTi 4,d H Ig'IHT rOCnOA"h Eor'h Ad di|if nonTCT H noHOEHT H «TspiiAHT c'fio MHAOEdH'fc H noMtH$ rocnojCTKd MH, Toro rocnoAiw Eor'h a<i ra noMTCT H Ad C'hypdHHT s'h rocnoACTst cro h a^ BSAÎ kt* <Et>i^tx’ASuid cro B'h gnoKofHic. (I /HifrtHîKe hc noMTCT h hc noHOEHT, dHg noncpCT H HCJfdGHT, Toro A'1 *CT TPTkKACT H d^SPHCdH WT TH’f CBCTH WTJţH, H>KC CgT Eli HhkYH H AJ HiWdT MdCT’flO CEC H),i,d H ChC EpYd HI cahh MCCTO h BSAfr CCnCpHHK CBCTH îwdH Kp'hCTHTCA, BTi BtKH, dMHH-
       Gc>kc o^go h cbcahtcai'c nocTdBAtCT rocnoACTEO mh: jKgndH Pjaya Es3Ccksa
ECAHKTH BdH KpjACECTCKH H ?K$fldH IsdlUXO ECA Ab0PhH< H MglMH PdAV't HdCTSpCA ECA
Awrw^CT h >KsnaH TaHropTc bca EHCTYrap h mSimh Esshhka eca komhc h JKgrdH Tcwawchc eca cndTdp h JKgridH dÎHX’JK» eca ctoahhx h jkşii/h E$mh>u eca nc^dpHHx h
WgfldH KoCTJHTHH ECA nOCTCAHHK. H HCnpdEHHK, JKŞI1 H PdAVd BCA AOrO^CT.
       H HJMCpTdX' d3, T$A°P rpdAUTHK, Eli rpdAd Hdiua EgKSpeiJjY, MtCCl^d MJH S A*'hh H WT EAdA\d AJJKt A° HHH-b TCMCHYd AtTOM'h, E'h AtTO xSpMJ.
       Îlw iHdTCIO BWCBWAi MHAOCTYlO BO>KYiO rOCnOAHHK.
        W ffldTCK> EOCEOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul preabunului, bătrînului, răposatului Io fiasarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credincioaselor slugi ale domniei mele Drăghici logofăt şi Ianiu postelnic din Pleşoi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Stejarul, în judeţul Mehedinţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, pe vechile hotare şi pe semne.
       Pentru că acel sat Stejarul, scris mai sus, a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Io Mihail voievod. Astfel, după moartea răposatului Mihail voievod, satul Stejariul a rămas iar sat domnesc. Iar după aceea, răposatul Io Radu voievod, domnia lui a miluit pe Pană vistier cu acest sat Stejariul. Iar după moartea lui Pană vistier satul Stejariul a rămas iarăşi sat domnesc.
       Iar dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia în Ţara Românească pe scaunul bunicilor şi străbunicilor domniei mele, domnia mea am miluit pe credincioasele slugi ale domniei mele Drăghici logofăt şi Ianiu postelnic din Pleşoi cu acel sat Stejariul pentru dreaptă şi credincioasă slujbă pe care au slujit-o domniei mele şi ţării în primul rînd la Ţarigrad şi prin ţări străine şi s-au aflat lîngă domnia mea la luptă cu sînge vărsat. Intru aceea, domnia mea am socotit cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am miluit pe credincioasele slugi ale domniei mele Drăghici logofăt şi Ianiu postelnic cu acel sat Stejariul, ca să le fie de moştenire şi
72
www.dacoromanica.ro
de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpin al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele, sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rugăm cu numele lui Dumnezeu să-l înveţe domnul Dumnezeu dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această miluire şi pomană a domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi să fie în veacuri sufletul lui, în pace. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi ci va călca şi va strica acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi să-i fie potrivnic sfîntul Ioan Botezătorul în veci, amin.
      Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu Tudor gramatic în cetatea noastră Bucureşti, luna mai 6 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XCVIII/2.
         Orig., liirlie (36 X 25), pecete timbrată.
         Cu o trad. din sec. XVIII; altă traducere la Bibi. Acad., CMLXXV/435.
                                   57
1633 (7111) mai 6, Bucureşti.
               Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Slătioare a patra parte din satul Stolniceni, dăruit de Ecaterina, doamna lui Alexandru Mircea voievod, ctitora mănăstirii.
        t fllHrtOCTÎEtt BONETE», îiv /MdTEIO KOfBOAd H TOCnO^HHK KTiCOH 3EAME Ol,TrppO-BrtdX'î'fHCKOf, KHSK KtrtHKire H np-bA»KpdrO, flOKOHHHOMS îw E-KCdpdE BOEBOA1** ApHUT
rocnoACTEO aih ci'w noB’fcdEHiw rocneAc'r'*‘i mu CB’kT’kH, eojkectkhh mohjcthpe raa-rOrtfAIH (xrt'hTfH'te'lf. HAfJKf ECT JfpdAt CBETH HfKŞrtdE /MHpHAHKEHCKH H WBEA13H KWOKŞE-
Ut e/tHUH JKTvBUpi'e bti wkhtea» toe, bkoke a<> dig fer ceao Gtoahhm hYe, metepti-Taro a*"», wt nou h wt roaT h wt ui8/H h wt cEa<msuje cEaoE h c-b epoa# sa
ROAHHHUj H CKC B-hCH BEMHhYE H CKC ETiC A^A^OM H WT IIOCR$Af, KdpE ErtHKd CE JfTHT H3BpdT WT flO ETiC X®T‘IP®A'> WT X®T<*P A® X0T‘‘P> <no>1 CTap» X0T‘I<P>1 H KErttrH.
1 Omis.
73
www.dacoromanica.ro
       <n>1 2OHt*t cYt CEAO. METiptTAPO A*AP WTGTOAHHMtHH, BHAO CŞT POCnOJKAf Katephhek sa noKSnrHÎt, rocno}KA4 iiokohhhoa\S Îw flafgaHAP» koekoa4 Toro ctjp. Tajke, Kt vi ect bha ctTKopHA tej( moeiacthp, a rocnos<A4 Katephha, whj ect kha A<*a h noMHaoeaa no cket4 awhacthpe ctc cYio eke khuje pty GtoahhmahYh, ukojke A4 mS ect h B'bmioE KtcnoaiuwaHÎE, a hhokshek sa SKptnAEnYE, sa nmiig. H Rtc APtHC'A CKETa MOHACTHpE CYE METAptTAPO <A*aO>1 sa CEAO WT GTOAHHMtHH ctc AOBpo aiHpHo wt TorAa A° A*»HH Ghmhwh boeeoaa.
       fl nOTOM, IIptKgA aWPWjjlET, WH ECT CtTKOpHA npOMEHEHl'E CtC CKtTd MOHd-CTHpE, TEpE ECT KtSHMdA CEaO GTOAHtMtHHH WT HJ CKtTa MOHdCTHpE H A4A ECT cstTtn MoxjCTHpH cEao E$hEijjTh, a fa fro, AfAHHO paAY a^AHh». H npoMHHHA cgT 3a HH^HOM AOBpOBOalO.
       H roto/H, fiajAV^ awpweJset, wh ce KtCTdHHA Kt a^hh Aewh boekoa, TEpE ect
KtSH/H'A CEAO BoyHElfiYH WT Ha CKtTa MOHdCTHp, KOTOfH ECT BHA npOA\HHEHlE CtC GTOaHHMtHYH. TdJKE ECT WCTaa CKtTa MOHdCTHpH KE3 A^AHHE, HHJKE ect APtWdA EgHEIJlH HHJKE GTOAHHMtHE.
       iI KtAa ect BHa ctA<i. a aijjf noAapoKaa me ect rocnoAt Eopt h miicthtom napt ctc poc no ac tkY ta h ctc CKHnTopom APtJKdKHi'H 3emae Ea<uukoe hi m!»cthto/H CToa pocnoACTaa a\h, a Ttjf K'AgrEpHtţE, whh ect AowfaH nptA PocnoACTKO a\h g AHKdH, tepe ce scaaoBaa H nadKda h CKasaa nptA rocnoACTaa M» kako ect wctaa mo-h .cthpe BE3 ceaob H BES A'fcAHHE. A noTO/H, pocnoACTSo mw ctAd taEA4a h no npas H no 34K0H H CSAHJfOM Ctc KtCHJfMH MkCTHTH/HH npjKHTEaYlO POCnOACTKd MW H CtC WT^S H4UIH/H8 AVHTpOnOAHT KHP KAtljKd TpHPOpYE H CtC WTU.S HIWE/HO Kyp TEW^A EnHCKSn PtaiHHME<c>KH. H CKEAHTEacTaosaa caM Tew$ha KaaSptpSa, Epar IlptpKSaoK awpweJht, KaKO ect BHa cEaos GToaHHMtHYn cstTtH /Hohxthp, noatHaoKaa wt ro-CnOJKAd KdTEpHHJ.
       <H>1 A4A°)f PocnoACTKO am CEao GToaHHMtnYH METKptTapo A*ao CKtTtH mo-hicthp, raKOHCE Aa A\g ect sa AtaYho, KaKO ect BHa hm hih wt nptKAf KptaiE h he wt koposcao HEnoKoatbhmo, nopH3Mo pocnoACTsa mh.
       Gejke oyso h creahtEaYh nocTaKHXoat pocnoACTKO mh : scSnau PaAya Es3eck8a KEa Bau KpaaEKCKH h swmh Îk<iiijko nea abophhk h îkSiuh PaAya bea awpw$et h KgnaH TaHPopYE KEa khctYiap h scSnau TewaocYe KEa cnaTap h scanau EHnjfaio KEa CTOaHHK H JK#H4H E#3HhKd KEa komhc H kSimh Esmhhi KEa nEjfapHHK h KgnaH Koctjh-AHH KEa nocTEamrc. H HcnpaKHHK, GHMa ktopY awpwjJiet.
       H Hanncax as, Goaps ppaatiTHK, Kt na CToa ppaAy °V EoyKoyp*ijiH, aitcEiţa aUH S ABHH H WT ^AaMl AafKH A® HHHt, Kt CEPO nHCaHYE, TEMEhYE atTOM, Kt atT xSPMa, a wt poscaectko Xphctoko, xiyaa1.
       t. lw ASaTEio KWEKWAa, amaocTYio eojkYio pocnoAHHk. îw AlaTEio koekoa <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numită Slăteneci, unde este hramul sfîntului Neculae din Mira Lichii şi acestor călugăriţe care trăesc în acel lăcaş, ca să le fie satul Stol-niceanii, a patra parte, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din vatra
       1 Omis.
       2 Anul erei noastre este greşit.
74
www.dacoromanica.ro
satului şi cu vad de moară şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, de pretutindeni oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechiul hotar şi semne.
      Pentru că acest sat, a patra parte din Stolniceni, a fost de cumpărătură al doamnei Caterina, doamna răposatului Io Alexandru voievod cel bătrîn. Astfel cînd a făcut acea mănăstire, doamna Caterina a dat şi a miluit pe sfînta mănăstire cu acest mai sus-zis Stolniceani, ca să-i fie veşnică pomenire, iar călugăriţelor de întărire, de hrană. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire această a patra <parte>1 de sat din Stolniceani cu bună pace de atunci pînă în zilele lui Simion voievod.
      Iar după aceea, Pîrvul logofăt, el a făcut schimb cu sfînta mănăstire, de a luat satul Stolniceanii de la sfînta mănăstire şi a dat sfintei mănăstiri satul Buneştii, partea lui, dedină pentru dedină. Şi au schimbat de a lor bunăvoe.
      Iar după aceia, Vladul logofăt, el s-a sculat în zilele lui Leon voievod, de a luat satul Buneştii de la sfînta mănăstire, care a fost schimb cu Stolniceanii. Astfel a rămas sfînta mănăstire fără dedină, că n-a ţinut nici Buneştii, nici Stolniceanii.
      Iar cînd a fost acum, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia şi cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti la cinstitul scaun al domniei mele, acele călugăriţe, ele au venit înaintea domniei mele în divan de s-au jeluit şi au plîns şi au spus înaintea domniei mele că a rămas mănăstirea fără sat şi fără dedine. Iar după aceea, domnia mea am cercetat şi după dreptate şi după lege şi am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi cu părintele nostru mitropolit chir vlădica Grigorie şi cu părintele nostru chir Teofil episcop de Rîmnic. Şi a mărturisit singur Teofil călugărul, fratele lui Pîrvul logofăt, că a fost satul Stolniceanii al sfintei mănăstiri, miluit de doamna Caterina.
      <Şi)1 am dat domnia mea satul Stolniceani a patra parte, sfintei mănăstiri, ca să-i fie de moştenire, cum le-a fost de mai înainte vreme şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 6 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 16312.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LXXXII/4.
         Orig., perg. (32,5 X 51), pecete timbrată.
         Cu o trad. din sec. XVIII.
         EDIŢII. Trad. Bulat, Doc. ist. Olteniei, p. 82 — 83.
       1 Omis.
       2 Anul erei noastre este greşit.
75
www.dacoromanica.ro
58
1633 (7141) mai 8.
             Matei Basarab voievod întăreşte stăpinirea Episcopiei Rîmnicului peste nişte vii de la Drăgăşani, in urma unei judecăţi cu Andrei spătar.
       t fllHAOCTYie eoîkYio, Iw AUtcio EikCikp e*k roekoa<i h rocnoAHin». £l,arat ro-cnoACTso a\h cTk> nosEAfuYt rocnoACTKd a\h mhchkhuiiuviS h np'fcwcs'fciimiHOAtg wtus dpxHinncKon Kyp @ew$ha P^aihImcceh1. ca să fie volnică cu această carte a du-mni mele de să ţie nişte pogoane de vie, carele au fost judeceştii, însă ale lu Stan Călcîi 7 pogoane şi ale Giurei 4 şi de la Vladul 3 şi de la Pătru 4.
       Păntru că aceste pogoane de vie ci-s mai sus-zise fost-au judeceştii. Iar cîndu au fost în zîlele lu Leon voevod, iar acei judeci s-au sculat de au vîndut acele vii, fără ştirea părintelui, lu Andrei spatar Rudeanul, drept 6 000 de bani. Iar după aceia, părintele episcopul, decă au prinsă de veste că le-au vîndut acei oamenii lu Andrei spatar Rudeanul, 8-au mărturisită şi au zis lu Andrei spatar să nu lucreze acele vii, că nu-i volnecă a intra el să cumpere. Iar Andrei spatar n-au ascultat, ci au lucrat acele vii ce au fost în satul părintelui în Drăgăşanii, iar lu Andrei spatar nu i s-au căzut să între să cumpere în satul părintelui, că iaste mai volnică părintele cine ce ocină au vii vor avea acolea să dea părintele bani şi să ţie, iar alt nime să nu fie volnică.
       Deci cînd au fost acum, în zîlele dumni-mele, s-au sorocit cu Andrei spatar şi au venit de faţă înnaintea dumni mele. într-aceia, dumnea mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege denpreună cu toţi cinstiţii deregătorii dumni-mele şi am dat cum să fie volnică părintele ipiscopul a da aceste 6000 de bani lu Andrei spatar înapoi păntru acele vii şi să fie ale sfintei ipiscupii cum iaste şi altă moşie ohabnică, păntru căci Andrei spatar n-au avut nici o treabă a întră să cumpere, pentru că s-au pîrît de faţă părintele ipiscopul cu Andrei spatar şi cu acei judeci vînzători. Şi au rămas Andrei spatar şi acei judeci, care au vîndut, de lăge şi de judecată denaintea dumni-mele den divan, cum să lepede părintele banii lu Andrei şi să fie viile ale ipiscupii de moşîi în vacă, păntru că n-au avut nime nici o treabă să cumpere în satele şi în moşiile sfintei ipiscupii, Că aşa iaste învăţătura dumnii mele. HtuKo a<* «tcr, no p(M rocnoACTRd a\h. .
       H cj/tt p(M rocnoAcrcd mh.
       IThC /UdIO ÎT AkHH, Eli AtT x3p/Hd.
       t Kw flfimio BU’tBU’Ad, aihaoctYio eojkYw ro>.noAHHk.
       iw dimie BotsoA <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LXVII/20.
          Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 707, f. 233—234.
      1 ... arhiepiscop chir Theofil al Rîmnicului...
76
www.dacoromanica.ro
59
1633 (7141) mai 9, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana satul Tîntava, jud. Ilfov, cu rumâni, după judecata cu jupaniţa Elina, care avea satul de la Radu Şerban.
       f (Hh AOCtT(IO EOJKfflO, Iw At<mx> KOCKOAd H rOCflOAHHTw BTkCOH 31/Hrtf ^rrppOKAAX’VHCKOf, BHgK KfAHKdPO H nptAOEpdrO, nOKOHHHOMS |w IlTkCTkPAKA BO(BOA4. ^ABAT POCnOACTKO AIH CT( IlOKCAtHYf POCnOACTKA MH CKtTtH, BOKfCTBHtH AIOH4C-THpf rA4rOA(AIH THCAltHA, HA^KC (CT JfpAAI MhCTHOf 8CMhY( EoPOpOAHIţl H WTlţS (r8AI(H4 ©fWAOCYf, OKf (CT HTkCTABHHK BTk CBtTA AlOHACTHp H BTkCtAI HHHOKOAI, (AHIJtl KHB8l|IHX> BTk WEHTAAH T0(, HKO>K( A<> (CT CBtTOAlS AlOHACTHpiO THCAltHA BHIU( nHC C(AO TTkHTABA WT C8A®TB0 GAJfOB, BTkC C(AO H CTkC BTkCOAl £0T4P0AI H CTkC B’hCHJf BMHhYh H CKC B*KC XWAOKOM U»T nOAlO H WT lUO^AI H WT BOA H CTkC BTkCH B(mYhYh H WT ChAAAHlIK C(AOB, WT n8CB8AY, BApH (AHKA Ct JfTHT HSEpAT WT no BTkCOAl JfOTApOAl, WT Jf°TAp A<«Kf A® PTAP, no CT4p( )(0T4p( H B(A(SY( AP^KhYh.
       IIohOKI TOPO C(AO TTkHTABA KHUi( pt)( EHAO (CT BTkC AlOAYl KH(3H 34 A^AThO, CTkC WMHH( HAI. fl nOTOAl, KTkAA (CT EklA BTk A^hYh nOKOHHHOAlS (Hh^HA BO(BOA4, 4 C(AO TTkHTABA H BTkCHJf HJCAt AHHIţYH C(AWB, WHH npOAAIOT CA BIUHhYH GpTkKgAOB BHBUKjC g(A CTOAHHK, EpAT non GtAHOB WT ^(pHlIţS, WT C8ACTR0 ASfJf(AHHlJtH, CTkC BTkCdJf W1HH4 HA», WT JfOTAp A® pTAP, 34 x(TY 4CnpH POTOBH, JVHHJf 34 HHJfHOAl A®* BPOBOAI®, E(S HH(AH4 CHAOCTYlO, KOrOA4 EHCT TIHIhYa AtTOAl x3PA-
       il IIOTOA», KTkA4 (CT EHA fj4KH>K( BTk A^hY( flÎHJfdHA BO(BOA(, no BptA»( MTO (CT EHA YHhX'AI® BO(BOA 8 B4POUI 8 repPHl^’K, T0PA4, no T4( BptAI(, npHASMHAO C( C8T GpTkB8AOB CTOAHHK CTkA»pTkTH H A4A (CT TOrO C(AO TTkHTABA GpTdîS A CTOAHHK, WH C4A», CTkC 8CT4 (PO, A4 (CT W CBtTA AlOHACTHp THCAltHA, P4AY A8U14 (PO, nOH(>K( IO (CT EHA ASpKHHK WTU8 4P£YhAI4HAPHT GlpPl'l, H»( EHA H4CT4BHHK CgtTtH AIOH4CTHP THCAltHA. H K0A»K4(T H WAH(CHA IO (CT TtAOAl H KOCT(Jf (PO WT EApOUI WT HpPHI^Tk C4A» WTIţ8 4p]fY(A»4HAPHT G(pPY(, T(p( P4 (CT nOPp(E4A BTkHtTpTk 8 CBtTA AlOHACTHp THCAltHA, K4KO (CT EHA WCTABHA GpTkESA CTOAHHK CTkC H3HK (PO H HAnHCOBAUK CA WH BTk CgtTOlO nOAltAHHK H KTkCAJf nop8A(HY4 Hjf- H A*A (CT GpTkEO^A CTOAHHK H KH(PH nOKOHHHOA»8 (Hh^AIOB KO(BOA, 1TO (CT HA»4A WH 34 nOKgMHYl H4A C(AO TTkHTABA, H4 P8k apx’Yhaahaphta G(prY(, hactabhhkoa» cstTOAiS aiohacthp Thcai^ha. H wctabhah C8T GpTkS8A CTOAHHK CKC B(AHKO( KAfTBO A4 B8AH C(AO TTkHTABA CBtTtH AlOHACTHp AfcAYH8. H WT TOPA4 BTkC APIkHCAA (CT CBtTA AlOHACTHp C(AO TTkHTABA CTkC A®BP® AIHPHO.
       flKO npHA8HHAO Ct CgT T(p( (CT nOUKA (HhX'AHA EO(BOA( KpA<A> 8 ăPA^CRO» 3(AIA( TOPAA, HiA TA( BptAK, BTk3(A (CT fllHJfAHA BO(BOA( no WTIţH 4p)fY(AI4HAPHT G(prT( WT 3A( WT THCAltHA, T(p( TA (CT nOCTABHA (nHCK8n BTk CBtTA (nHCK8nY( rAAPOA(iHArO (M8KAHH, BTk &rpppTkCK4 3fMAţii no wujTkCTBYie noKOHHhoa\ (I/Ih^aha bo(boa(, ako hactoaa (ct Paasa eo(boa niTkPEAH EHTH TOCnOAAPTk lÎAAWKOl 3(AIA(, BTk CAtA AlHJfAHA BO(BOAA, A Pa-A8A BO(BOAA niTkPEAH BK3HAIAA (CT C(AO TTkHTASA U»T HA CBtTA AlOHlCTHp TncAitHA, T(pY( noAiHAOBAA no >KSniHHi^A 6ahha, A'HMKPA non Koctahahhob wt
                                                                                                                77
www.dacoromanica.ro
sApoui EgKgpfi|iH, KSnAHHiţA Hkro(K Awriv^UT wt TpEroBHi|i(, ckc c(ao Tehtaba, IlOHBKf IffcCT EHA KH(VA GpEEt?AJK CTOAHHK SA nOKgll(Hl'( 8 CK'bTd AtOHACTHp, H# (CT bYw HA WTlţg (nHCK&lgA GfprVf 8 AfcUJKO( 3(AtA(, H(GK( 3HA(T HIePEAH BO(BOA KAKO ICT C(AO TEHT..KA CR^TOAtg AtOHACTHp THCAVkHA, nOKgnHA 3A GpEE»A CTOAHHK H fi, A CKfcTJ mohjcthp, ah» io (ct aihht rocnoAci Kf (ro iaKo>K( (ct cfAo rocnoACKg, nOKSnHA 3A fllHJfAHA EO(EOA> nOHTO PA^Y H"kCT EHA KH(rf ASh^AHA B0(B0AA 3J nOK&KHTf g CE’kTA AtOHACTHp, MTO (CT HAtAA GpEKSA CtOAHHKSA HAA C£AO TeHTA?A.
       Ta>K( , wt npT aehYh IIIepeah ko(eoa(, kec sapeîkaa (ct xgnAHHiţA 6ah ha c(aoTeh-taka Efs hhcaha npAEocTVio, A® npY abhY( flAtâ'HAP# rohoa. chhe HaYiaujok bo(boa-
(l KlvVA (CT EHA BE A^HH TOCnOACTKO (Alg, A (rgAUHgA IWCH^ H C1>C KECH KAAgr(plH WT CE-bTA AtOHACTHp THCAVkHA WHH (CT nOUHAH Itp-feA Aai3aHAP8 EO(EOA 8 KtAI.KH AHBAH, T(p( CEIIp'kUlA CA 3A AHI^S CEC KgflAHHIţA 0AHHA. H CK’fcAY’rMCTROBAA (CT AtH03H EOA'fepHHH TOrAA KAKO C(AO TEHTABA CB'kT'kH AtOHACTHp THCAVkHA H WCTAA
(ct KAA8r(pYH no KgnAHHtţA 6ahha wt sakoh h wt c6jka(hY( wt np-kA Aa(3ahap8 KO(EOA H KE3HAVA (CT AtOHACTHp THCAVkHA no C(AO TEHTABA WT pgKA %8nAHHIţ(B 6ahh(h cec npAKO cg»A(HY(.
       fl K-EAA (CT EHA RE A^HH nOKOHHHOAt PaAVa KO(EOA, A JK&lAHHlţA 6aHHA nA-KH>K( (CT JfOAHA CEC AACKAhY( H BESHAtAA (CT C(AOE T"EHTARA WT CRkTA AtOHACTHp THCAVkHA E(3 npAEOCTYlO, n0HOK( (p( H'kCT EHA KH(rA dSHJfAHAA EO(EOA 3A( RE 3(-AtA( HHJKt WTlţ» G(prY( AH» (CT EHA A<*A(KO, 9 AkUJKO( 3(AtA(.
       Tajk( a noTOAl, keaa (ct bha HHHk1, be npY a^hYh rocnoACTEOAt (At8, a WTtţS G(prY( (nHCKSnSA, wh (ct Aouka wt A-kuiKO( 3(AtA( nAKHHtf 3A( ke 3(AtA( EaAUJKA H CTOAA (CT EHTH CEC BOAk nOKOHHHOAl PaAV* EO(EOA H CEC EOA'k rOCnOA' CTBO (Ato^ flAKHJKI HACTAEHHK RE CE'kTA AtOHACTHp EHUJ( nHC, KAKO (CT EHA WT nptttAt BptAt(.
       A wth» (nHCKSnSA G(prY(, wh (ct npHUJlA npkA fLugAHAP# bo(boa> 8 e(ahkh
AHBAH, T(p( CEnptUJA CA 3A AHIţ8 CEC K&lAHHIţA 6AHHA H CEC At8>K (H HtrO( AW-rW$(T H CEC CHH# CH KoctAHAHH nOCT(AHHK, pAAY C(AA Tehtaba. H CHlţH nptUH WH$ BECHX 8 AHBAH KAKO C(AO TEHTABA H’kCT EHA nOK&lHA 3A GpEB$A CTOAHHK no H(rOBH npAEH ACnpH, MTO (CT EHA C(AO POcnOACK# nOK&lHA no HOBIţH TOCnOACKYH WT noKOHHHAro ASh^aha bo(boae> raKOJKt a<*   AP^ht     whh  c(ao aaohacthph THCAVkHA   be
CHAOCTH H CE KpHBOCTYlO. H H3BAAHAH       C$T 9 AHBAH   H (AHA KH(PH nOKOHHHOAtg   Pa-
A8aa bo(boaa ha a c(ao Tehtaba h          haiihcah   be  kh(ph kako (ct bha c(ao   ro-
cnoACKS, noK&iHA 3A noKOHHHAro AIh^aha bo(boa        no  AcnpH rocnoACKYH, H’kCT   bha
nOKgnHA 3A GpEBEA CTOAHHK, HH3<( npOAAIOT CA (PO B(MHhYh. (I BE TOAt, WTL^S (nHCKSnSA G(prY(, HACTAKHHKOAt CRkTOAtS AtOHACTHp THCAttHA, WH npOIABHA (CT 8 B(AHKYH AYkAH KHfrA noKOHHHAro AHh^AHA BO(BOA) HCnHCAHA CEC P$KA rOCnOACTBO (At8 WT H3 A°A, MTO (CT HA\AA GpEE^A CTOAHHK 3A nOKSn(HY( HAA C(AO TEHTABA, HAnHCAHH BECHX HACAtAHHI^YH C(AOB no HAU H X0T<1P0B( C(AOB, nOK$A fCT B(A(SHX> Tajk( be TOAt, rocnoACBTO Atg CEAt2 ta(aaX h c»aY no npABA$ h no 3akwh, K8nH0?K( CEC BECHXAtH nOHHT(HHHAtH npABHT(AYH TOCnOACTBA AtH3 H A^Bp( HCTHHCTBORAJfOAt rOCnOACTBO AtH3 3A p(A® WKO/H C(A8 H (HJHJKI CB’kAYT(ACTBOBAA BEC(^ EOAkpHHH 8 npkA rocnoACTBA AtH3 8 ahbah, kako (ct bha c(ao Tehtaba CB’kT’kH aiohacthp THCAt-kHA, AAA 3A noKOHHHAro OpEE^A CTOAHHK 8 CE’kTA AtOHACTHp THCAVkHA, HA^JKI
          1 în loc de: i«rA“-
         2  în loc de: ier.
         3  în loc de: «a»8.
78
www.dacoromanica.ro
rtfJKHT KOCTHJf tPO, dH8 fCT EHA fAHH CfAO npHTfCHSA Y WBAP'KKdH 3d >K8ndHHlţd (ŞaHHd Bfs npasocTYf; h8 ckm1 hcthhctbob<ia rocnoACTRo mh2 kako HbcT kha ceao rocnoACK# HHKorAawf, hhjkc wEpbTdHT ca ccao T-RHTdEd HanHcaH 8 KaTacTHjfSa /HHX'awK KofsoA» HrAOKf fCT eha cfaa rocnoACKYH 3a noKgnfHYt, eha sa a^A^h8 CKtTOMS MonacTHp THCMbHd, a<*a 3a Gp*KE8a ctoahhk paAY A^iua fro. Ta>Kt fCT wcTda >K8naHHna 6ahh4 h m8>k fH Hbrof awrw+fT h chhti ch Koct4hahh nocTfa-hhk wt saKOH h wT c8KAfHYf wt np-bA rocnoACTKf (m8 wt AHsaH, KdKO npf RfKW whh M'bTkx’8 a<i «f hmat ckc cfao TiiHTasa k-k R-bKH. H Ssax'OM h KHHroRb npo-4H rocnoA^P^ h nto kt HMda >K8naNHiţa SaHHd h m8>k fH Hbrof awrwe|sfT h chhti ch KocTaHAHH nwcTMHHK Ha cfao TiiHTasa, Tfpf w ckm a<m rocnoACTRo cm8 flaf-SaHApS sofKOA k-k p8kkix KaaSpfpoM wt THCMbHd.
       fl KTiA<J fCT eha CTkA<», k*k a^h rocnoACTRd mh, a KsndHHiţfR fllapYfR3 h ckc a\8>k fH Hbrof awrwfjsfT h chh-k ch KocTdHAHH, KSnHOKf ckc KdaSrfpH, whh kt npHUJ'Ka np-bA rocnoACTRd mh h chhh npbiuA ca sa ahh8. H wcTda fCT wt SdKOH h wt c8>KAfHYf npbA rocnoACTRd mh Hbrof awrwejsfT h KSndHHiţa fro fHa-pYfK3 H chh'k ch KocTdHAHH h Aaa fCT rocnoACTKo mh cfao TiiHTasa na p8ko Kdas-rfpwat, a<> fer MonacTHpS a^AÎnS, a KdAŞrfpwM k*k nmtiS, a kthtopwm noMbhti Rbn-ho B’KcnoMHHaHYf. H Ssax’oAi rocnoACTKo mh r’kchx KHHroRf; a attifaHKf pKHT HSsa-Aht >K8naHHna (ŞaHHd HbnYf khith HbKorAa naA ceao TiiHTaRd, Ad Hf ck RbpSfT.
       Gfro paAY, AM^Jf c"rm rocnoACTRo mh CRbToMg BOHîfCTRNbH MonacTHp Th-CMbHa, raKOJKf Ad Mg fCT cfao T’KHTdRd ckc r-kc X’oi’apo/H h ckc b-kchx’ RfHHHYn h ckc r’kc xoaokwa\ whhho a^A^o H RTk wjfdB H Hf wt KoroKAO HfnoKoabEHM, no-pfSMO rocnoACTRo mh.
       Gf}Kf 8eo h CR-bAYTfaf nocTaRabfm*k rocnoACTRa mh : >K8naH PaA^A Es3-kck8a RfAHKH Ban KpaafECKYH H >K8naH HRaiuKO Rea akophhk h >K8naH PaA&t HaCTSpfa RfaHKH awrw^fT h >K8naH 1'aYropYf RfaHKH rhctYqp h >K8naH ©fwAocYe RfaHKH cnaTap h 5K8naH AlH^aH RfaHKH ctoahhk H >K8naH E83HH.<a RfaHKH komhc h kSimh Ermhhi RfaHKH nf^ap-hhk H H<8naH KocTaHAHH RfaHKYH nocTfaHHK- H HcnpaRHHK, >KoynaH GHMa rtopYh awrwejifT.
       H Hanncax as, Go pe rpaauTHK, r-k HacToa rpaA^ 8 E8K8pfi|iH, M-bcfiţa aiUH e AKhh wt flAaata Aas{f a® «HHb r*k cfroai nHcanYf TfHfnYf abTOM, R"k abTO xspMa, a wt poJKAfCTso Xphctoro, xăjfa4.
       Îîw /HaTfio swfRWAa, MnaocTYio eoscYio pociioahhk. w fHaTfio RwfRWAa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tismana, unde este hramul cinstitei uspenii a născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Theodosie, care este nastavnic In sfînta mănăstire şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc in acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri Tismana, mai sus scrisă, satul Tîntava din judeţul Elhov, tot satul şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu toţi vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oriclt se
        1 In loc de: «r.
        2 în loc de: im».
        3 Peste acest cuvînt s-a scris cu altă cerneală: 6ahh4.
        4 Lipseşte cifra unităţilor.
79
www.dacoromanica.ro
va alege de peste tot hotarul, din hotar pină în hotar, pe vechile hotare şi semne de demult.
      Pentru că acel sat Tîntava, mai sus-zis au fost toţi oamenii cnezi de moştenire cu ocinele lor. Iar după aceea cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar satul Tîntava şi toţi moştenii satului, ei s-au vîndut vecini lui Sîrbul fost mare stolnic, fratele popii Stan din Cerneţu, din judeţul Mehedinţi, cu toată ocina lor, din hotar în hotar, pentru 15 000 aspri gata, ei de a lor bunăvoie fără nici o silă, cînd a fost cursul anilor 7104.
      Iar apoi, cînd a fost iarăşi în zilele lui Mihail voievod, pe vremea cînd a fost Mihai voievod în oraş în Gherghiţa, atunci, pe acea vreme, i s-a întîmplat moarte lui Sîrbul stolnic şi a dat Sîrbul stolnic el singur, cu gura lui, acel sat Tîntava să fie la sfînta mănăstire Tismana, pentru sufletul lui, pentru că i-a fost duhovnic părintele arhimandrit Serghie, care a fost nas-tavnic al sfintei mănăstiri Tismana. Şi l-a împărtăşit şi i-au adus trupul şi oasele lui din oraş din Gherghiţa, însuşi părintele arhimandrit Serghie de l-a înmormîntat înlăuntru în sfînta mănăstire Tismana, cum a lăsat Sîrbul stolnic cu limba lui şi s-a scris el în sfîntul pomelnic şi toată rudenia lui. Şi a dat Sîrbul stolnic şi cărţile răposatului Mihai voievod, pe care le-a avut el de cumpărătură pe satul Tîntava, la mîna arhimandritului Serghie, nas-tavnicul sfintei mănăstiri Tismana. Şi a lăsat Sîrbul stolnic cu mare blestem să fie satul Tîntava dedina sfintei mănăstiri. Şi de atunci a tot ţinut sfînta mănăstire satul Tîntava cu bună pace.
      Dacă s-a întîmplat de a trecut Mihail voievod de aici crai în ţara Ardealului, atunci, pe aceea vreme, a luat Mihail voievod pe părintele arhimandrit Serghie de aici de la Tismana de l-a pus episcop in sfînta episcopie numită Muncaci în Ţara Ungurească. Iar după trecerea răposatului Mihail voievod cînd a stat Radu voievod Şerban domn în Ţara Românească, în urma lui Mihail voievod, iar Radul voievod Şerban a luat satul Tîntava de la sfînta mănăstire Tismana de a miluit pe jupaniţa Elina, fiica popii Cos-tandin din oraşul Bucureşti, jupaniţa lui Neagoe logofăt din Tîrgovişte, cu satul Tîntava, pentru că nu a fost cartea de cumpărătură a lui Sîrbul stolnic la sfînta mănăstire, ci a fost la părintele episcop Serghie în Ţara Leşească, nici n-a ştiut Şerban voievod că satul Tîntava este al sfintei mănăstiri Tismana, cumpărat de Sîrbul stolnic şi dat la sfînta mănăstire, ci a crezut domnia lui că este sat domnesc, cumpărat de Mihail voievod, pentru că n-au fost cărţile lui Mihail voievod, de cumpărătură, la sfînta mănăstire, pe care le-a avut Sîrbul stolnic pe satul Tîntava.
      Astfel, din zilele lui Şerban voievod, a tot ţinut jupaniţa Elina satul Tîntava, fără nici o dreptate, pînă în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod. Iar cînd a fost în zilele domniei lui, egumenul Iosif şi cu toţi călugării de la sfînta mănăstire Tismana, ei au venit înaintea lui Alexandru voievod în marele divan de s-au plrît de faţă cu jupaniţa Elina. Şi au mărturisit atunci mulţi boieri că satul Tîntava este al sfintei mănăstiri Tismana şi au rămas călugării pe jupaniţa Elina de lege şi de judecată dinaintea lui Alexandru voievod şi a luat sfînta mănăstire Tismana satul Tîntava de la mîna jupaniţei Elina cu dreaptă judecată.
      Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar jupaniţa Elina iarăşi a venit cu minciună şi a luat satul Tîntava de la sfînta mănăstire
80
www.dacoromanica.ro
Tismana fără dreptate, pentru că n-a fost cartea lui Mihail voievod aici în ţară, nici părintele Serghie, ci a fost departe, în Ţara Leşească.
      Astfel apoi, cînd a fost atunci în zilele domniei lui, părintele Serghie, episcopul, a venit din Ţara Leşească iar aici în Ţara Românească şi a stat să fie, cu voia răposatului Radul voievod şi cu voia domniei lui, iarăşi nastavnic la sfînta mănăstire mai sus-scrisă cum a fost mai dinainte vreme. Iar părintele episcop Serghie a venit înaintea lui Alexandru voievod, în marele divan de s-a pîrît de faţă cu jupaniţa Elina şi cu bărbatul ei Neagoe logofăt şi cu fiul lor Costandin postelnic pentru satul Tîntava. Şi aşa pîrau ei toţi în divan că satul Tîntava n-a fost cumpărat de Sîrbul stolnic pe aspri lui drepţi ci a fost sat domnesc, cumpărat pe bani domneşti de răposatul Mihail voievod, ca să stăpînească ei satul mănăstirii Tismana cu sila şi cu strîmbătatea. Şi au scos în divan şi o carte a răposatului Radul voievod pe satul Tîntava şi a fost scris în carte că a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail voievod pe aspri domneşti, nu a fost cumpărat de Sîrbul stolnic, nici i s-au vîndut lui vecini. Iar întru aceia, părintele episcopul Serghie, nastavnicul sfintei mănăstiri Tismana, el a arătat în marele divan cartea răposatului Mihail voievod scrisă de din jos cu mina domniei lui, pe care a avut-o Sîrbul stolnic de cumpărătură pe satul Tîntava, scrişi toţi moştenii satului pe nume şi hotarele satului pe unde erau semnele. Astfel domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi bine a adeverit domnia lui de rîndul acestui sat şi încă au mărturisit toţi boierii înaintea domniei lui în divan că a fost satul Tîntava al sfintei mănăstiri Tismana dat de răposatul Sîrbul stolnic la sfînta mănăstire Tismana, unde zac oasele lui, ci a fost un sat cotropit şi ţinut de jupaniţa Elina fără dreptate; ci a adeverit domnia lui că nu a fost sat domnesc niciodată, nici nu se găseşte satul Tîntava scris în catastihul lui Mihai voievod unde erau satele domneşti de cumpărătură, ci a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Tismana, dat de Sîrbul stolnic pentru sufletul lui. Astfel a rămas jupaniţa Elina şi bărbatul ei Neagoe logofăt şi fiul ei, Costandin postelnic, de lege şi de judecată dinaintea domniei lui din divan, ca mai mult ei să nu aibă amestec cu satul Tîntava în veci. Şi a luat şi cărţile altor domni pe care le-a avut jupaniţa Elina şi soţul ei Neagoe logofăt şi fiul ei Costandin postelnic pe satul Tîntava de le-a dat domnia lui, Alexandru voievod, în mîinile călugărilor de la Tismana.
      Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Maria1 şi cu soţul ei Neagoe logofăt şi fiul ei Costandin, împreună cu călugării, ei au venit înaintea domniei mele şi astfel s-au pîrît de faţă. Şi au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele Neagoe logofăt şi jupaniţa lui Maria1 şi fiul ei Costandin şi am dat domnia mea satul Tîntava la mîna călugărilor să fie de-dină mănăstirii iar călugărilor de hrană, iar cititorilor pomană şi veşnică pomenire. Şi am luat domnia mea toate cărţile; iar dacă va scoate jupaniţa Elina niscaiva cărţi cîndva pe satul Tîntava să nu se creadă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Tismana ca să-i fie satul Tîntava cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot
        1 Deasupra, scris cu altă cerneală: Elina.
81
www.dacoromanica.ro
venitul ocină dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul, mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 9 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 163... *.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., DCCXC/15.
         Orig., perg. (48 x 67,5), pecete timbrată.
         EDIŢII. Trad. Filitti, Cîteva documente, p. 5 — 6.
                                          60
1633 (7141) mai 12.
            Matei Basarab voievod porunceşte ca Pătru şi copiii lui, ţigani ai m-rii Clocociov, să fie lăsaţi in pace de Giura şi de Desan din Slatina.
      f ÎRhaoctYio koîkYio, Îw AIjteh rohkoaa h rocn«AHH"K, khSk noKOHHO/Mş Iw E-hc-hpjK kohkoaj. A.4B4T rocnoACTRJ /HH c'f» noRfAEiiTw rocnoACTRJ aih acistor ţigani anume Pătru cu ficiorii lui şi cu fetele lui, ci sînt ţigani aii svin-tii mănăstiri di la Clocociov, ca să fii în bună pace de acum nainte de către Giura, nepotul lu Neaniu din Moţi şi de către Desan din Slatina, păntru că aceşti ţigani sînt de moşîi aii sventii mănăstiri de la Clocociov.
      Ci au fost loat acestu ţigan, Pătru, o ţigancă a lu Neaniu logofăt din Muţi. Şi au vinit Mihăelă, ficiorul lu Neaniu logofăt la mănăstire de au plătit călugării acea ţigancă încă în zilele lu Mihaii voevoda, pînă nu au fost făcut acea ţigancă nici un ficior cu acest ţigan, de i-aau dat Pătru ţiganul o iapă şi bani 500. Şi au mărturisit şi părintele Theofil Rudeanul în divan naintea dumnii mele, cum au plătit acest ţigan Pătru acea ţigancă lu Mi-hăilă, ficior<ul>2 lu Neaniu logofăt pînă nu au fost fă<cut> 2 nici un ficior acea ţinancă.
      Derept aceia, (am)2 dat dumniiia mea lu Pătru ^iga^ul această carte a dumnii mele să <aibă a fi în>2 pace de către Giura şi de <cătră De>2 san şi de către toţi <o>2 amenii d<omneşti>2 val sau bîntuială să nua<ibă pest>2 e cartea domnii mele, că cine <se va ispi>2ti a-1 învălui şi a-1 bînt<ui
        1 Lipseşte cifra unităţilor.
        2 Loc rupt.
82
www.dacoromanica.ro
ver> 1 pre el, ver feciorii lui, ver fetele lui, bine sa ştie că mare certa<re va av)xea de către dumnii mea. HtcbKo a* «akcT, no pm rocnoACTsa aeh. <HcnpasHHK> caaM pem rocnoACTBa aih.
       1thc auY Kţ a^hh, A-kT *3pMd. t (w dlaTEH bwekwaa, aehaoctYw eoki'io rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., M-rea Clocociov, XI/4.
          Orig., hirtie (31 X 21,5), pecete mică aplicată.
                                                 61
1633 (7141) mai 12, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Avram ş.a. ocine în Cătunul de Jos, Lupoaia, Burbi ş.a.
       f JUhaoctYeio eokYek, Îw dilaTEio boeboaa h rocnoAHH-h etcoH 3emae £rrppo-baaxYhckYh bhovk BEAHxaro h CTaparo h nptEAararo, noKOHwioAts Iw E’KC’KpaB boe-boaa. A,aBaT rocnoACTBo a«h cY» noBEAkHYn rocnoACTBa a«h wboatk MAos'kK’K na ha» flBpaat h c-kc EpaTYaAi Ero ivt E’KP’KiaK, bhşk GTaumoAOB Egsna wt Eaae, WT C3ACTBO AlEX<EAHHllH>, H CKC CHHOBH HAI, EAHI1HKE Eor-K <AaCT>X, BKOHCE A<1 HM WMHHg 3 K-KTgH H3 faOA WT A*a 3a WMHHa EliAEOpHAOp, TpETaPO A*a 3a WMHH8 WT nOAiO H WT U1ŞAI H WT BOA H WT no BTiCOAt JfOTapOM, BapE EAHKa CE )(THT H3EpaT, nOHEKE ECT nOKgnHA PaAVA ** CH,nk ©««HM-k WT H'kAAHO-aa wt HaA EapEgA, chh-k ÂparoEB h wt HaA KoKopoaE h wt HaA Gtohm CDEYaA-K cYa bhuiE pEMEna wmhh$, 3a *Â acnpH totobh. H naK noKsnHA PaAVA h chh*k Ero fflaHMa wt HaA Gtohm COeYaA'K wt a*a Ero 3a wmhh8 uto ce sobe /k.p’KrgA-bcK'K AEBETaro a*a 3a wmhh8 wt iioa h wt ui8m h wt boa h wt no e-kc jfoTapoai, BapE EAHKa CE JfTHT HSEpaT, 3A _________1 POTOBH. H naK nOKgnHA PaAVA H CHH"K Ero
Cdauua wt HaA HBpaai EA»a chahiiie $ cea 8 K-ktsh, sa m acnpn totobh.
       H naK noKgnn PaAVA H chh-e Ero COaun-k wt uaA Aatko wt Asnoata Btcax AfA EM8 3A WMHH8 WT Âsnoaia WT noA H WT BOA H WT UllfM H WT ho b-kc xo-TapoAi, aapE EAHKa ce )(tht HSEpaT, sa xbt acnpn potobh.
       H naK noKŞnHA PaAVA h chhti Ero Gdauna wt HaA Ba’bkSa wt raoroBa wt AEA EMg sa WMHH8 WT Ha dă’KH’KCTHpE nOAOBHHg WT nOA H WT UI8M H WT BOA H WT no B-hC JfOTapOM, BapE EAHKa CE JfTHT HSEpaT, 3a <>cnpH POTOBH.
       H naK noKgnHA PaAVA H chh’b ©<>HMa wt HaA KsptvHk wt K-bt8h noao-bhh wt EAHa BoAfHHna, sa t acnpn totobh.
       H naK aa «ct wuhhI ăspaMOB ckc EpaTYraM Ero 8 EgpBH METBp’KTaro A*a B'KEH'kCK'K WT noA H WT UlSM H WT BOA H WT CEAAAHltlE CEAWB H WT no B’KC JfO-TapoMTk, nouEJKE ect cYa wmhh8 CTapa h npasa wmhhS flepaM wt uaA AfA®* CH GTaumoA E8sita bhuie nuc.
1 Loc rupt.
83
www.dacoromanica.ro
OJ'EOIUEmOJODEp'MMM
*8
                                                               •qp oot ţ
                          •bhhVouooj oijMCoa oijxoovhvv ‘pVoaima orixpţy itij 4.
                   •PWdgx OXŞ.V 3.3 ‘WOXŞ.V PJHlhlX FWfVy xm 'pjhfohu ojio oV ijk -pV p(Jhw pjtHPVs’ta xm h HHaV Aa oipw phioq.iv ‘Hrtndsasg Hj.ivoaid VpdJ Hj.Hv0j.3rH [ph] a.a ‘xi^mjmv fidxHWfiV hvpw xpda ‘aHxrivFdj doVSj ‘sp wpe3.wph jj
                        -xi$mjmv via vAVpj hpurjk ‘nhhs; duoH jj -aHKVixoou via hhxhpxooj hi-urjk H HHHdPjflU Via IHHhSg HPURJK H 3HW0a Via PHHHSgg HFUSJK H 3HHV0X3 Via OPjfHHf
hpufia< H dpxpuo via ijooVmij. hpurjk h dajxoHa via ij^dojHvj hpu8>k h xi$mjmv via vid&L3PH vAVfj hpurjk h XHHdoaV via oampaj hpusjk h Hasxiaivpdg HPa via vsaoJESg vAVfj hpu8>k :mv oaxoVouooj vviqvapxoou ijvixiViao h 038 ih<iq
                                                 hiv PaxoVouooJ JtoVqaouPS ou ‘pjHia -OH3a.xouiH oV>xojoa xm 3H h woxihgHaq.du h woa8ua h woaoHHO H wh apJ(m a.a h 8h -jl,Vq.V pe HtrHHjVoa pe laoVoda h isoxoiw iHihid imHa Hp wh pV ia<oaei ‘oji wpjix -Pda 33.3 h oji ph3.jk 33.3 aowpday hw oaxoVouooj h w3.o woVpV HVPd ojiq
                             •Haq.a 3.a SHHhm <x3i> wh pV iwoaei ‘woxoiw xo3.dam Xrtl H VOV EH doj Xm WOITlP I.JirV Wq.33.3 PJHPHEfi 33.3 ‘X30VH3 PHVl 1H E13 ‘OlVOSOda -eV rvHoao pe hhm ‘ohu imHa iHHhm hj.o hVoiv HHihid nima hj.3 JtoVpVodu jj
                             WH SHjVqV PE fiHHhm X31 15K1HOU ‘|VOdPXOj( 33.B OU Xm ViV OJPX3.daXlh 3H3.d3.g 8 RHHhm OJI WPJ,XPda 33.3 *ţ" " ' X31 PV HFU (J
                                          ‘Haoxoj Hduop jd pe ‘H8X3.g xm q.v83.jn.g VPH Xm 3HU HTlHa PhHPPft) H3 WOltlPa VHU030U X31 1MUHOU ‘HRX3.J[ 8 EPV HHVl ‘aOW -pday PH3.a< 'aigaoj xsi fV apu jj ‘hhoxoj Hduop şjfp* pe ‘h8x3.ji xm oji viV J(p33.a rs'niaa.dg xm apaojj Vph xm 8hrx3.j£ 8 8HHhm ivpday wps vHuSaou apu [{
‘Hs woViV Vph xm h oji HvixHVod Vph xm aigaoj Haţdu pe xoi ijkihou ‘shHHiV 'Oa pe Vodă 33.3 h VpdJOHjja 33.3 h Voa xm H pw^m xm h vou xm JPda.33^ «3 woViV viV 33.a ‘PHdpaoyj 8 3.HHhm aowpday ph3.sk ‘aigaoj j oi pV apu jj
                                                                                                     ‘Haoxoj
Hdusp £ PE ‘Hmodj xm shhbovou oji viV xm q.hupg Vph xm Hmodj 8 8»Hhm oji wpjixpda 33.3 ivpday vHusaou apu jj ‘Haoxoj Hduop A pe ‘Hmodj xm mJi viV Jfpoa.a Vftaa.vg Vph xm Hmodj » SHHhm oji wpjxpda 33.3 wpday vhushou apu f{
                                                                                        ‘HX33.VX HHH33 E PE
‘vsugy oji xpda viV J(P33.a an3.d3.g 8 3.HHhm vuuSaou hHJ3.dy WP3 apu fj *ptiam a^ pe cwodPXoJ( 33a ou Vph xm an3.d3.g xm oji viV J(p33.a pvsaig Vph xm 3.api3.d -3.g 8 3.HHhm heiox0 h ivpday ihpa ‘hHJ3.dV vnusaou apu h ’wh woViV Vph xm H 3.WH HvixHVod Vph xm 8HHhm rapdu h pdpxo xsi ijkihou ‘vvodpxojf 33.3 ou xm viV ojpx3.daxih aei3.d3.g 8 gHHhm oji wpjxpda 33.3 aoivpday xsi pV apu H
                                                                                  ‘Haoxoj Hduop jd pe ‘ipaod
>og Vph xm 3.vndig 8 iVpehv phVi       hHJ3.dy VHuSaou  apg ‘Haoxoj Hduop £ pe  ‘3.h
•HXPV0 8 oji viV xm ipsodog Vph        xm   iVpehv phVi  hHJPdy vhu8hou apu j{
‘Haoxoj Hduop x pe ‘hpV Vph xm Had8g         8 epv hhVi hHJPdy vhu8hou apu h
‘Haoxoj Hduop x pe ‘Had8g xm 8dx3.Q    Vph   xm hHJ3.dy  ho wortipa Vph xm lyuugaou pe
xoi laciHou ‘Hadsg 8 )Vq.aHv phVi oji wpijxpda 33.3 aowpday xoi pV apu ţj
              •wodpxojf 33.a ou xm h gtiHHiVoa pe Vodă 33.3 h aovio iihHvpVio xm H Voa xm h rvsm xm H vou xm xvdaEH xuxjf 13 phhvi idpa ‘J(po3.a piis^g aovoih -hpx0 Ho woViV viV ‘ivpg s 8HHhm oji wpjxpda 33.3 aojvpday xoi pV apu ţ|
      f Din mila lui Dumnezeu, lo Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om anume Avram, nepotul lui Stanciul Buzeia din Vale, din judeţul Mehedinţi şi cu fraţii lui din Bîrîiac şi cu fiii lor cîţi Dumnezeu <le va da> 1, ca să le fie ocină la Cătunul de Jos, din partea de ocină a Bîlborilor, a treia parte de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Radul şi fiul lui, Oancea din Nădanova de la Barbul, fiul lui Dragoe şi de la Cocoroae şi de la Stoica Obială această ocină mai sus-zisă, pentru 4 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul şi fiul lui, Oancea, de la Stoica Obială din partea lui de ocină ce se cheamă Dră-gulească, a noua parte de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege pentru... 1 gata. Şi iar a cumpărat Radul şi fiul lui, Oancea, de la Avram o selişte în sat în Cătun, pentru 90 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Radul şi fiul lui, Oancea, de la Datco, din Lupoaia, toată partea lui de ocină din Lupoaia din cîmp, din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru 2 300 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Radul şi fiul lui, Oancea, de la Vîlcul din Glogova din partea lui de ocină de la Mănăstire, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru 4 000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat şi fiul lui Oancea, de la Curăiac din Cătun jumătate dintr-o moară, pentru 300 aspri gata.
      Şi iar să-i fie ocină lui Avram cu fraţii lui, în Burbi, a patra parte Văe-nească din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această ocină este veche şi dreaptă ocină a lui Avram de la bunicul său, Stanciul Buzeia, mai sus-scris.
      Şi iar să-i fie lui Avram cu fraţii lui, ocină în Vale, partea bunicului lor Stanciul Buzeia, toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vătra satului şi cu vad de moară şi de peste tot hotarul.
      Şi iar să-i fie lui Avram cu fraţii lui o livadă în Burbi, pentru că îi este de cumpărătură de la tatăl său, Drăghici, de la Pătru din Burbi, pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Drăghici un laz în Burbi de la Dan, pentru 300 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Drăghici o livadă de la Corobae din partea lui în Slatină, pentru 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Drăghici o livadă în Berila de la Corobae, pentru 100 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Avram cu fraţii lui ocină în Bîrîiac, a patra parte de peste tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină de la părinţii lor şi de la bunicii lor. Şi iar a cumpărat Drăghici, tatăl lui Avram şi Stoian ocină în Bîrîiac de la Necula, toată partea lui din Bîrîiac, de peste tot hotarul pentru 20 oi. Şi iar a cumpărat Drăghici singur ocină în Bîrîiac, toată partea fratelui lui, Lupul, pentru 7 porci graşi.
      Şi iar a cumpărat Avram cu fraţii lui ocină în Groşi dela Vîlcul, toată partea lui din Groşi, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Avram cu fraţii lui ocină în Groşi de la Capcea, din partea lui, jumătate din Groşi, pentru 200 aspri gata.
1 Loc rupt.
85
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să fie Rocsei, femeia lui Avram, ocină în Şovarna, toată partea bunicului ei, Tăvărag, din cimp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi cu vad de moară, pentru că îi este Rocsei de zestre de la părinţii ei şi de la bunicii ei.
      Şi iar a cumpărat singur Avram ocină la Cătun, de la Novac din Vră-beţi toată partea lui din Cătun, pentru 1500 aspri gata. Şi iar să-i fie Rocsei, femeia lui Avram, un laz în Cătun, pentru că l-a cumpărat tatăl ei, Oancea, mai sus scris, de la Băcăulea din Cătun, pentru 100 aspri gata.
      Şi iar să-i fie...1 cu fraţii lui ocină în Bîrîiac a patra parte de peste tot hotarul, pentru că este ocina lor de moştenire.
      Şi au vîndut aceşti mai sus zişi oameni aceste ocine mai sus-scrise, ei de a lor bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi dimprejurul locului, ca să le fie lor ocină în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Avram cu femeia lui şi cu fraţii lui, ca să le fie aceste mai sus zise locuri şi vaduri de moară de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi străneţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Tudor grămătic, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 12 zile dşi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CXXXIV/16.
         Orig., perg. (39,5 x 53), pecete timbrată.
                                    62
< Cea. 1633 mai 13 —1637).
           Neagul, Ion, Radul Giurca ş.a. megiaşi din Stăvileşti vind moşiile lor din Ostra lui Petre sluger.
      f Adecă noi megiiaşii ot Slăviteşti, anume: Negul, Ion i Radul Giurca i Dan , sinu Toader i Brata, jena Stoei Gamotei scris-am să mărturisim cu aceasta alu nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina lu Petrei slujer cum să să ştii că am vîndut eu Negul moşeia me de la Ostra ce amu avut cumpărătore, dereptu bani 1000. Şe eu Ion cum am vîndut moşea me de la Ostra ce am avut cumpărătore dereptu bani 500. Şe eu Radul Giurca cum am vîndut moşei me de la Ostra ce am avut cumpărătore, dereptu bani 500.
1 Loc alb.
86
www.dacoromanica.ro
Şi eu Dan cum amu vîndut moşeia me de la Ostra ce am avut cumpărătore, dereptu bani 500. Şi eu Brata, jena Stoii Gamotei, cum am vîndut moşei me de la Ostra ce am avut de cumpărătore, dereptu bani 500.
      Şe am vîndut aceşte megeiaşi ce sîntem mai sus-zişi de a nostră bună-voe, făr nici o silă, denainte a mulţi boiari de înprejurulu locolui, însă anume: popa Iane, egumenul de la mănăstire de la Flocoşani i Vrăjoghi i Radul ot Măniceşte, Iorga, nepotul spătar Miho.
Şe eu popa Radu am scris
I Alde ot Slăviteşte
Negul
Ion
Radu
Dan
Brata
f Ila<7ta> Tiavri x<o>y 1 OXoko-arţav pap<xu>po1 nan<a> 2 Eu Vrăjug.
Radul3
Slăvite<şti>.
                                                                                    Bibi. Acad., CXCV111/140.
                                                                                       Orig., hîrliu (29,5 x 21).
           Datat în jurul perioadei 1633 mai 13 citid i se întăreşte lui Petre slujer partea lui Cherbeleţ ş.a. şi înainte de 1638 iulie 22 cînd Petru slujer vinde tot satul.
                                   63
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Petre sluger ocină la Ostra, jud. Olt.
       f /lÎHAOCTi'fK) EO>Ki'{(0, jflV ă\AT{H KOIROAA H POCnOAHHTi KTkCOH 3IAMI iTpP-PPORAdXHHCKOE, RH8k RfAHKarO H CTdpdrO, nOKOHHHOAig Iw EacapAE ROlKOAA. XiRiT rocnoACTRO aih cYh noR<iA>1sHYH pocnoACTRa aih Eon’tepHH» rocnoACTRa aih IIitpir CASykp H CTkC CHHORH CH, fAHUfStl EoPTk A^PORA^, ^ROIHI A<* <"8 fCT W9HH8 8 GDcTpj wt cgACTRO GDat pr nauiH wt noA h wt ui8Aia h wt roa h ctk RHHorpaAY H WT CIAâiVHipf CEAOR H WT no RTvC £OTapOAt, nOHIJKI fCT CYa RHUII pfMIHa WMHHg WT ©C-Tpa eYw kt noKSneud nfTpfc cASwap wt hm IIpfA<* Kipeiaiu wt KpuţnjJH, sa xF acnpH potorh, npi a^hh flAfâaHAPii roiroa, cHHiinoKOHHHOAi PaAYA roiroa, npfcA ti-
                       Tdpo/U. H R*KC APTvJKdA IIlTp-fe C&UjfcplOA c'fH RHU1I pfMIHâ WUHHTv CTiC A®^pO AIHPHHO.
                        fl nOTOM, KlvAa ICT EHA HHtfk, Eli A^HH TOCnOACTRd AIH, A Kp'hCT'fc RTOp'ÎH apiVldUl, EpjTUfA KfpEIAIlţ, H K'fcHAd H ^,8IOA WT H3EHTfeHH, WHH RTkCTJHHA Ci CgT
chc npsy h npYHAÎ nptA rocnoACTRa aih 8 reahkYh ahbah, Ţipi cimpoiul ci sa ahi^}. H CHitH nptuii whh, kako h£ct eha aaa h npoAaa cYa rhuii pihiha wuhh8, aH8 w kt eha npiTKHSn. R-h toai rocnoACTRO aih pasa^oai h csahjC no npaRA# h no sahoh, K8nHO CKC RICH^AIH 9KCTHTHAIH npARHTlAH POCnOACTRA AlH H A<*A CHAI rOCnOACTRO AIH Kp-KCTfR ApAIAUl CTvC Ml TOAI trO 3AKOH RY BOAtpH, A<* 3AKAIA KAKO HfcCT
                        eha npoAaaa cYa rhuje pcncua wmhh8 wt GDcTpa, hh>ki ict BTkSH/Haa hori^h.
       1 Lectură nesigură.
       2 Popa Iane cel <de la mănăstirea) Flocoşani mărturisesc, preot.
       3 Semnăturile sînt autografe.
10 — Documente România — c. 1339                                                      87
www.dacoromanica.ro
il whh hhmkohu H’bcT /Hopatw a<* SdKAM, 4h# ict wctm wt sjkoh h wT c8jka*hYi mit np-fcA rocnoACTBa <hh wt ahk<ih, kjko H-kcT hama hh iAua Tp-beS.
       Giro paAY         cvh rocnoACTKO <hh EOA*bpHH8 rocnoACTBd <hh IlfTpfK ca8-
>Kap, HKOJKf Aa Mg (ct cYa bhiue pemeha whhh8 wt fâcTpa, pr nauiH sa a^aYhho h
KTi wyaE H/H H CHHOKO/H H BHgKOAl H np'kBHSHETOM H H( WT KOPOJKA® HtlIOKOA'feEH/H,
nopHS/HO pocnoACTBa mh-
       Gijke h creaYteaYh nocTasH^o/H pocnoACTBO aah: wgridH PdAYA E83Ick8A be-ahkVh eaH KpaAfscKH H wsnau Îb4iiiko rea akophhk h jksiuh PdAYA HacTSpiA rea awpw^t H >K8naH TahpopYh rea rhctYqp h «8nau TewaocYe bea cnaTap h iHHjfaw rea ctoahhk h >K8naH Eş3HHKd rea koaihc h wsiuh EyMHHa rea nEjfapuHK h >K8ndH Koct4hahh bea nocTfrtHHK. H HcnpasHHK, >K8naH PaAyA KlA awpwjJset.
       H as, A,8>uHTp8 rtoro^T, uaMaaax R'h uacTOA ppaAV E8K8PEI|iY, avbctiţa AuYa pT AkHH H wt ilAa<Ha a<»ke a® nHH-k k-k cep© (ihcjhYe TCMfuTa aIctom, r-r AtT
xSpĂiă, A WT pOKAKTBa XpHCTOKd, xjjfĂP.
       Îîw fflaTfie BwfswAa, aihaoctYi© gojkYi© pociioahhk. w fflaTfK» roeboa <m p >
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Petrea sluger şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ostra din judeţul Olt 103 paşi din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această ocină mai sus-zisă de la Ostra a cumpărat-o Petrea sluger de la Preda Cherbeleţ din Creţeşti pentru 3000 aspri gata în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, înainte de tătari. Şi a tot stăpînit Petrea slugerul această ocină mai sus-zisă cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Cîrstea al doilea armaş, vărul lui Cherbeleţ şi Cînda şi Duiul din Izbiceni, ei s-au sculat cu piră şi au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrau ei că nu au dat şi nu au vîndut această ocină mai sus-zisă, ci a cotropit-o. Intr-u aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Cîrstea armaş cu ceata lui lege 12 boieri, să jure că nu au vîndut această ocină mai sus-zisă de la Ostra, nici nu au luat bani. Iar ei nicidecum nu au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, că nu au avut nici o treabă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Petrea sluger, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă de la Ostra, 103 paşi, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
88
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141; iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      | Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CXCII/40.
         Orig., hîrtie (44 x 29), pecete timbrată.
                                   64
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte Lui Petre sluger jumătate din satul Hăreşti, jud. Ilfov, cu rumâni.
       f dlHrtocTiiK» eowYiio, iw jMatih sofsoAA h rocnoAHHK bkcoh 3£iwai Oyrr-
PpOBAdjfYHCKOf, BH»K BfAHKAPO H CTAPAPO, nOKOHHHOM# Iw EACAPABA BOfBOAA. J^ABAT rocnoACTBO mh cTh noBfAfcHYH rocnoACTBA mh BOA'fcpHHg rocnoACTBA mh nrrpfB CASyfep h ckc chhobh ch, fAHgf>Kf Eor-K a<>PobaX, raKo>Kf a<> MS (ct ccao X-kphiiYh wt CSACTBO 6aX<0B>, (10A0BHH0 CA CfAO, WT nOA» H WT IHgM H WT BOA H WT BAAT H WT CiAAAHipf CfAOB H WT nSCB^AH H WT nO BTkC X^APOM, no CTAPH X0T‘1PH H 1,0 Bf* A’bSH, KOf CfAO fCT X°TAPHA CKC XpH3A AKOPHHK npf A^HH flAfăAHAPK KOfBOA IaYMUI, BK HA BTOpOf pfA, CKC B| BOA’fepH. H BfHHHYH fipHJKf A<* Cf 3HAfT, no HMf: COfipHW CKC CHHOBH CH H MUŞAMA CKC CHHOBH CH H PaAVA CKC CHHOBH CH H AP‘»’OMHp CKC CHHOBH H II-KTpS CKC CHHOBH CH H AP’M’HH CKC CHHOBH CH H IbAH CKC CHHOBH CH H
Paav* PicnonSA ckc chhobh ch h Gtmah ckc chhobh ch h ©AHHt ckc chhobh CH H EaAHKA ckc CHHOBH ch H HhKOAPK CKC CHHOBH CH H npOHIH BfHHHH, KOAHKO Cf WBP’kTAA.
       IIoHfKf fCT Toro CfAO XKpfipYH BHUJf nHC BHAH fCT BKC A»AYf KHfSH CKC WHHHf HM fipHKf WT npfcKAf Kp-kMf. fl nOTOAt, KKAA fCT BHA npf A^HH nOKOHHHAPO ilÎHXAHA BOfBOA) <1 CTH BHUJf PfHfHH AlOAYf, WHf npOAAA®UJf Cf BfHHHH iHu^AHA BOfBOA no HOBIţH rOTOBH, Tfpf fCT BHA BfHHHH POCnOACKH. ă nOTOA», nOKOHHHAPO tflHXAHA BOfBOA, rocnoACTBA fAUS bha fCT a<*a h noAWAOBAA ckc cfAO XKpfipYH no BhtohYi rpAMA PAAY fAHA nAfHfHYf HTO fCT BHA nA’bHHA Bf3 HH fAHA BHHOBfH. TiJKf A nOCAt, HCTfHCTBOBAA POCnOACTBA fM# KAKO fCT BHA YÎHTOHYf TpAMA HfAOBfKK npAB <H> BHA fCT nOMHAOBAA CKC CfAO XKpfipYH PAAY nAtHfHYf frO, HKOJKf A<> fCT 3A A^AYHHO H BK WXABS. H BKC APtHUA CKC AOEP°MHpHO HA BKCHX POCnOAApH CKC KHHPH SA MHAHO.
       il nOTOM, KKAA fCT BHA npf AKHH TaBPYhA BOfBOA, A cYf BHUJf pfHfHH BfHHHH WHH BKCTAHHAH Cf C»T, Tfpf Cf fCT BHA CK&IOBAA 3A BfHfHYf HAA TaBPYHA BOfBOA CKC HOBIţH H pfKAK KAKO C»T BfHHHH TOCnOACKH- d flOCAt, TaBPYhA BOfBOA, POCTOA-CTBA f<H8, AKO BHA’kA KAKO fCT BHA X°AHA BfHHHIH CKC AACKAHYf, tAKOJKf A<< 8TfKAfT 3A BfHfHYf, rOCnOACTBA fM8 nAKHJKf fCT AâA BfHHHYH HA A^fpfX dHTOHYfB TpAiUA, AA fCT BfHHHH, A HOBIţYH BK3HMAA TabpYhA BOfBOA PAAY AACKAHYq, nOHTO PAAY fCT XOAHA CKC AK>K H HOCHA AHBAHOM 3A MfTfîK. TaJKÎ BK TOM, A'MMP'X dHTOHYf TpAMA, KKAA fCT BHA BKC npf A^HH TaBPYHA BOfBOA, <* WHt 3A MHOPO AHTO8 H
                                                                                                           89
www.dacoromanica.ro
HI80AW EHA (CT np©A‘1'' Tero CEAO X^pElJlYH, nOAOKHHO, IlET|)EK CAŞHtEp, 3A Y ^HA-tT POTOKH H AAA H KHHrOEl 3A MHAOBAHTE. H BliC APtKAA IlETp-b CAgJKEp CEAO Xli-pEtflYH CTkC AO^PO AIHpHO.
       fl noTOAt, k*kaa ect kha HHirk, k*k a<»hh rocnoACTKA aih, a bemhhYh wt ceao Xlkp(l|lYH KHUJf I1HC, WHH IIAKHJKE fCT CKOMHA llp$X « npYHAY np*A rOCflOACTKO MH 8 keahkYh ahkah Ttpt cuip-kuiE ce 3j ahu# ChC IIsTp-b CASJKEp. H chi^e nptuiE KEMHhYh
KAKO ECT KEMHHH rOCn®ACKH H CKgnOBAA CE C8T WT HAA TakpYhA KOEKOA ChC HOBIţH.
R*h toai, rocnoACTKO a\h taea^X h cSahX no npAsAS h no sakoh , KSnno ckc k-k-chxaih mhcththmh npABHTEAH rocnoACTKi mh h fipomhtaxom rocnoACTso mh h KHHrn rocnoACKH wt naa K'hCHX rocnoA^pn 3A mhaho h 3a noKSnEHYE h hctehctaokaa roc-
nOACTKO MH ChC K*hC AHKiHOM, KAKO H-faCT HMAA TOCnOA^pii Tp-fcES A<* CK$n©KAA A’bAYHA BOA’kpOMj AH# ECT WCTAA BEMHhYh wt SAKOH H WT C8>«A*hYE WT np^A roc-nOACTKA MH, Ai tCT KEMHHH, KAKO ECT KHA H WT np-b>KAE Kp-fcMf.
       ©Ero paaY, A^Aom h rocnoACTKO mh KOA’bpS rocnoACTKA mh II'hTpoE caSjkep,
lAKOHfE A<• *8 ECT nOAOKHHO SA CEAO X*hpEI|lYH H ChC EEMHHYH KHUIE nHC 3A A^A^HNO H E*h WXAK HM H CHHOEOM H EH8KOM H flp’feKHS'IfTOM H Hf WT KOrOJKAO HfflOKOA-k-EHMO, nopHSiHO TOCnOACTEA MH.
       Gejke o\*eo h ceeaYteaYh roctaehxom rocnoACTBO mh : wşnAH Paava Eş3Eck8a
BEA EAH KpAAEBCKH H >K8nAH IbAUIKO BEA AKOpHHK H JKSfTAH PaAVa kM AOrOifSET H >K8-nAH TAHrOpfE BEA BHCTYrap H TeWAOCYE BEA CnATAp H ffiHXAH KEA CTOAHHK H EşSHHKA BEA KOMHC H IÎ8MHHA KEA FlEXApHHK H >K8n H KoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, >K8nAH PaAVa KEA AWrW^ET.
       H A3, /^OYMHTPS AOrOEjSET, HAMEPŢMX K"h HACTOA rpAAV BŞKŞpElJjY, Mtcfl^A maYa rY MHH H wt Aa^i kt* a^t x3pMA.
       Îiw EHateio bwebwaa, mhaoctYi© eo>kYio rocnoAHH-h. w AIateio boekoa <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrinului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele lui Petre slugerul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit ca să-i fie satul Hăreştii, din judeţul Ilfov, jumătate de sat din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi din vatra satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi pe semne, care sat s-a hotărnicit cu Hriza vornicul în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş în al doilea rînd <de domnie) cu 12 boieri. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Opriş cu fiii săi şi Neculcea cu fiii săi şi Radul cu fiii săi şi Dragomir cu fiii şi Pătru cu fiii săi şi Drăghici cu fiii săi şi Ivan cu fiii săi şi Radul Răspopul cu fiii săi şi Stepan cu fiii săi şi Oancea cu fiii săi şi Balica cu fiii săi şi Nicoară cu fiii săi şi alţi vecini cîţi se vor afla.
       Pentru că acel sat Hăreştii mai sus-scris au fost toţi oameni cnezi cu ocinele lor încă dinainte vreme. Iar după aceea cînd a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar aceşti oameni mai sus-zişi s-au vîndut vecini lui Mihail voievod pe bani gata de au fost vecini domneşti. Iar apoi răposatul Mihail voievod, domnia lui a dat şi a miluit cu satul Hăreştii pe Antonie Grama pentru o pradă ce l-au fost prădat fără nici o vină. Astfel după aceea, a adeverit domnia lui că Antonie Grama a fost om drept <şi> l-a miluit cu satul Hăreştii pentru prada lui, ca să-i fie de moştenire şi de ohabă. Şi a tot ţinut cu bună pace la toţi domnii cu cărţi de milă.
90
www.dacoromanica.ro
      Iar după aceea, cind a fost în zilele lui Gavriil voievod, aceşti vecini mai sus-zişi s-au sculat de s-au răscumpărat de vecinie, de la Gavriil voievod cu bani şi au spus că sînt vecini domneşti. Iar apoi, Gavriil voievod, domnia lui, dacă a văzut că au umblat vecinii cu înşelăciune, ca să scape de vecinie, domnia lui iarăşi a dat vecinii fiicelor lui Antonie Grama, ca să fie vecini, iar banii i-a luat Gavriil voievod pentru înşelăciune, pentru că a umblat cu minciună şi a purtat de val divanul. Astfel întru aceia fiicele lui Antonie Grama, cînd a fost tot în zilele lui Gavriil voievod, iar ele de multă lipsă şi nevoie au vîndut acel sat Hăreştii jumătate lui Petre sluger, pentru 400 galbeni gata şi au dat şi cărţile de miluire. Şi a tot ţinut Petrea sluger satul Hărăştii cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar vecinii din satul Hăreştii mai sus-scris, ei iarăşi au sărit cu pîră şi au venit înaintea domniei mele la marele divan de s-au pîrît de faţă cu Petrea sluger. Şi aşa pîrau vecinii că sînt vecini domneşti şi s-au răscumpărat de la Gavriil voievod cu bani. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am citit domnia mea şi cărţile domneşti de la toţi domnii de milă şi de cumpărătură şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că n-a avut domnul treabă să răscumpere dedina boierilor ; ci au rămas vecinii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, să fie vecini, cum au fost şi dinainte vreme.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea boierului domniei mele lui Pătru sluger, ca să-i fie jumătate din satul Hăreştii şi cu vecinii mai sus-scrişi de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi Teodosie mare spătar şi Mihai mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Adam, în anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, VI/5.
         Orig., hîrtie .(43,5 x 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1806; altă trad. ibidem, ms. 692, f. 147 v- 148.
                                   65
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte popii Gherghe din Sura, vii şi ocine la Cojmăneşti şi Slâvileşti.
       t AIhaoctYcio kojkYew, îw dftdTCH koikoA4 h rocnoAHH'k KtcoH 3(/Mae ifrrppo-KiUX’lHCKOE, Kh8K KEAHKaro H CT4P4P0, IIOKOHHHOMS îlV EaCapaK K0CK0A4. AJK4T ro-
cnoACTKO mh cY» noKfAtHYH rocnoACTKa mh noma npria wt C8pa h ckc cuhokh
                                                                                                           91
www.dacoromanica.ro
CH, (AHlţttKf fiorK npfngCTHT, laKOWI A<l «8 KT IAHA KHIIOrpMV 8 Ro'JM'KHIipY, 8 ^•brtSrt K8KIR, CTiC tlfpHKOAH H CKC tlHMHHHH H CTiC npHAOr, Kdpt lAHKd CI JfTHT HSBpdT, nOHIJKI IV ICT tlOKStlHA (1011 TiprH eYd KHUlf piUlHd KHHOrpdAV WT HdA OutUi H IVT HdA RHSKOM CH d8ll8A IVT KonM'KHILpH, 3d xdt|f dCnpH POTOKH H C’KC SdiiHC Sd npoA<>HYf, ckc criaYtiah HdiiHCdHH 8 SdnHc. H ndK noKSnHA non I'iprH iAHd BHHOrpdAV 8 ^tASA K-KIIIIB H CTiC nipHBOAH a®P« 8 a"Ram h wt a®c H IVT AHU8 H CKC npHAOr IVT HdA Agn8A IVT Ko‘JM'KHIL|lY, Sd xîp dCnpH rOTOKH H CKC 3<H1HC Sd npoA^HVi, c*kc ckiaYtiaYh.
       H ndK noKgnHA non Tipn wmhh8 8 GakkhaIlph wt a*a T8a»P»k noAORHHO, wt A^A^Hd IISnia-bcK'K Â*r® micto wt noA, wt uium, wt boa h wt cpoA 3<* R®AH-HHU8 H WT CIAdAHl|lf CIAOB H WT nO B*KC X®T<ip®M WT HdA T8A®P, BH8K fioHCHATk
wt Ga-kkhaiujh, sd xî dcnpH roTOBH h ckc Sdnuc Sd npoAdHYf, c-kc cbiahtiaYh1. H ndK <noK8nHA>2 non Tipru wmhh8 8 KoMM-RhiipY a*a A®EPfK CTdpd r-rcax' wt no B’KC JfOTdpOM WT HdA CTdpd A,OBpd WT KSM/H'KHIipY, Sd \jf dCnpH POTORH H CKC CRl-aYtiaYi. H npoAM®)T c^h bhuii pihihh ak>aI* hh^hi rhhoppaaY h wuhhi whh sa HHjf-
HOM A®EP®E®AK>, BIS HH fA><d CHAOCT H CKC USHAHYi RKCkM MfrYdUIOM WT rop H3 AOA H WTKP’KCT MICTOM.
       Giro pd^Y, AM®)T c,km rocnoA®TRO dui noniR TipriR laKowi A<* m8 ict cYh
BHUII PIHIHH AOSIO H WHHHi Sd A^A^HHO H R-R WJfdB HM H CHHOROM H RH8KO/H H np'kKH8<JITOM H HI WT KOCOÎKA® H(nO<KO>AtBHMO, nopH3MO rOCnOA®TRd A\H.
       Gijki h CRiAfcTiAYH nocTdRHjfoM rocnoACTRO mh: jk8imh PdAVA E8sick8a Rid
BdH KpdAIRCKH H XtflldH ÎBdUIKO BIA AE®P«HK H JK8ndH Pd^^A RIA AWrWljilT H TaH* ropYi ria RHCTYiap h Tiwa®cYi ria cndTdp h AIhxaio ria ctoahhk h E8shhka ria KO/HHC H E8MMHd RIA MJfdpHHK H JKUlldH KoCTdHAHH RIA nOCTIAHHK. H HCnpdRHHK,
k8imh PdAVA ria Aoro^iT.
       H HdMd3d]f d3, ^OVAdYTp«V AOrO^IT, R'K HdCTOA PpdAV E8K8pll|lY, MtCIIţd Mdld rţ ARHH H WT ilAdMd A® HHH"fe T(HIHYd ntTOM, R’K A-fcT xSpMd. ţ Kw dSdTIIO RWIRWAd, a\haoctYk> goîkYk» rOCnOAHH-K.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Gherghe din Sura şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va lăsa ca să-i fie o vie la Cocimăneşti, In Dealul Casei, cu grădină şi cu pivniţe şi cu pîrlog, oricît se va alege, pentru că a cumpărat popa Gherghe această vie mai sus-zisă de la Ianăşi şi de la nepotul său Lupul din Cocimăneşti, pentru 1700 aspri gata şi cu zapisde vînzare, cu martori scrişi în zapis. Şi iar a cumpărat popa Gherghe o vie în Dealul Casei şi cu grădină pînă în dîlmă şi din dos şi din faţă şi cu pîrlog, de la Lupul din Cocimăneşti, pentru 1100 aspri gata şi cu zapis de vînzare cu martori. Şi iarăşi a cumpărat popa Gherghe ocină la Slăvileşti, din partea lui Tudor jumătate, din dedina Pupezească al 4-lea loc din cîmp, din pădure, din apă şi din vadul de moară şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, de la Tudor, nepotul lui Voisilă din Slăvileşti, pentru 1000 aspri gata şi cu zapis de vîn-
        1        Partea din document ce începe cu „bkoxu a,* m8 cer <&h4 tHHorpiAV“‘ şi pînă la „... ci<aht«a!h” este ştearsă şi încercuită cu cerneală.
        2 Omis.
92
www.dacoromanica.ro
zare, cu martori1. Şi iarăşi <a cumpărat) * * popa Gherghe ocină în Cocimă-neşti toată partea Dobrei cea bătrînă de peste tot hotarul de la Dobra cea bătrină din Gocimăneşti, pentru 700 aspri gata şi cu martori. Şi au vlndut aceşti oameni mai sus-zişi viile şi ocinele lor de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea popii Gherghe, ca să-i fie aceste mai sus-zise vii şi ocine de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, aupă porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gligo-rie mare vistier şi Teodosie mare spătar şi Mihaiu mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt, in cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Ad'am pînă acum mersul anilor, în anul 7141 <1633).
      •ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XXXII/2.
         Orig., perg. (25 X 33), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1845; altă trad. ibidem, ms. 336, f. 33 v- 34.
                                  66
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Rîncăciov din jud. Muşcel şi Pădureţ satul Neculeşti, jud. Vlaşca.
       t /HhaoctY# swkT», Îw dSdTtw BOfBOAA h rocneAHHTi k'kcoi sfMAf ifrrppoo-BAAjfYHCKOf, bhSk BfAHKdro h np-kA^spAro noKOHHiuro Iw E’kc'Kpab bojboaa. rocnoACTBO mh <cYf> dOBfA-kHYe pociioactba mh CB-kT-kH, BOtKfCTBH’kH mohacthp sa hokhhh rAAronfAtAro P'kHKVtoB, wt csactbo /Hşui<m(a> h IIaav<P*U>>                ict
XPAiU B1v3HtCtHYf rOCOOAA Bord H CDACA HAUlfrO îcSCd XpHCTA H B'hC’kM H0K0M K0-AHt^f >KHBft|JHX B'K CB’kT’kAI WEHTHAf TOIf, HKOKf \â KT CBkTkH <M0H>ACTHP fttf EHI1J( pfMfHA CfAOS HfK$AflJJH B^Ck^, WT C^ACTBO EAAUI<Kd>, HJKf nO BOAA Ka’KA* HHI^fB, IVT (10A H WT UIŞm H WT BOA H C’KC BfMHHYH H B’K CfcAAAHIJJf CfAOB H C’KC B"KC X*A»K»M WT nŞCB»AH, BdpYH HAHKA Cl X™T HSBpAT WT HO Bfh<C )(®TApOM>, WT X®T<JP AAÎKf A» P™P-
       IIoh(>k( TOro ccaoŞ H(kŞa(i|ih BHuif nuc, wh (CT EH a cfAO rocnoACKS, nOKgnHA WT (10K0H<H0At$. . . . K0Ad> WT HdACA-kAHHttYH CfAOB. H WT TOPAJ CA AHO B*KC BHA cfAO rocnoACK».
       fi HOTO/H, K'hAA fCT BHA <CKAA>, B'K A*»WH rOCnOACTBA MH, Al|lf DOAApOBAA MH fCH fiorii <H> MICTHTOM UApB C'kC CKpHdTpS AP’uKHl|lf 3fAtAf fiAAUlKOf HA CTOA
       1       Partea din document ce începe cu „ca să-i fie o vie” şi pînă Ia „martori” este ştearsă şi încercuită cu cerneală.
       * Omis.
93
www.dacoromanica.ro
noMH<BWHjtl> np’kA'bAO/tt rocnoA^TBa mh, a rocnoACTBO a\h sha^s ce (ct cb^ta mohacthp taxtf fCT cec3a<* *mh ivchobaha wt n<OK©HHa>ro, CTaparo H np-kA^eparo PaAVA bocboaH) chh-e HaaAV bmeoa*, cSujTh wechpothaa h Bf3 wmhhc h Bf3 [hh «Aha] hh fA«H a®PAwk wt hhpahke, a rocnoACTK© a\h cemotphbom KgnHOJKf cec BECHMH MECTHTHMH npABHTfAtt rOCnOACTBa MH < Tf pf CE/H> A'*'' H nOMHAOBAA no CB-kTa mohacthp P-ehk-ehob 3a hokhh( BHiuf ptjf cec b ec cfAO HfKgAfiyjH, cec B"EC JfOTapOM H CEC BTiC PA®<K0>M, laKOJKf <A<* fCT> CBtTOMS /HOHACTHP CfAO Hf-KgAfipH CEC B*EC p™pOM H CEC BfHHHYH H CEC B*EC X’°A^<KO>M IVMHHTi, A^AHH8 <HHOKHHOM> 3a nHL|jS, A rOCnOACTBS MH Aa fCT B-kMHO BBCnOMHHAHYf H Hf WT Koro-?KAf HfnoKO/vkEHMO, nopH3MO rocnoACTKa mh.
       6i4iH?Kf 3aKAHHaHYf: no ivui-ectbYc rocnoACTBa mh, xoro H3BfpfT rocnoAE Eo-r-E ehth rocnoAAP'E 3(mam KaauiKOf hah wt cp-EA^naro nAOAa rocnoACTBa mh
< HAH WT CE>pOANHK HAUlTi HAH, no rptC^Jf HA UI Ti, HAH WT HHOnAfMfHHX, A<* AlfiC noMHTHT H [hj] nonOBHT H SKpfcnHT cYh KHîrH rocnoACTBa mh, <TOro> rocnoA"E Eo-r-E A<* ro nOMHTHT H A<* CEJfpanHT BT» POCnOACTEt fro. fl aiţJfAHMf H( nOMHTHT H Hf noHOBHT <h Hf $Kp>fnHT KHfrH rocnoACTBa a\h, ahS nonfpHT H pa3opHT, Toro Aa fCT TpiiKAfT H A^gpHCAH TH| WTHIţE HKf C$T B"E HHKfH H Aa H/VAT <MACTYf CEC
I8A<>>> h cec flpYia h c-e hhhmh HfBtpuYH Hsa'H f?Kf KE3TinHiiif <haa pociioa<* Eora H cnaca HAUJfro legea Xphcta h pw-et: „b-e3AIH, B"e3mh>, pacnfHH fro“ h kp*eb fro haa Hf AA Hjf, ICT H ESAfT K-E BtKH, AMHH.
       GfJKf < gBO H > CK'bA'bTfAH nOCTAKA'bT POCnOACTBO MHJKSflAH PaASA Eg3fCKgA BfA EAH KpAAfBCK'hJ H JKgnAH <IbAU1KO BfA AKC>P>HHK H JKgnAH PaAVA BfA AWrw^fT H JKgnaH TAHropYf BfA BHcrYiap h xgnan E83Hhka sfA komhc h JtegnaH T8AO<cYf BfA cnaTjp> H JKgnan Ejjhhha BfA ntx’apHHK h %8naH Koctahahh BfA nocTfAHHK. H hc-npasHHK, xiSnan PaaSa BfA Aoro^fT1.
       H HanHcajf a3, rt-EmiAdT Awrwj|sfT, bt» hactoa rpaA& E8Kgpfi|iH M-fecfiţa mah ry AhHH, H wt CE3AdHYf MHpa,WT flAa/Ma a<uk( A® cYf nHCAHYf TfKgifjaro A'bTOM, B*E A-feT x3pMĂ.
       ÎilV d/lATfH BlVfBWAd MHAOCtY» EOXYIO POCnOAHH*E.
        iv AlaTfio BOfBOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea <această>2 poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de călugăriţe numită Rîncăciov din judeţul Muşcel şi Pădureţ, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi tuturor călugăriţelor cîte trăiesc în acel sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zisă satul Neculeştii tot, din judeţul Vlaşca, care este pe apa Clădniţei, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi în vatra satului şi cu tot venitul de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar.
       Pentru că acel sat la Neculeşti mai sus-scris a fost sat domnesc, cumpărat de răposatul... vodă de la moştenii satului. Şi de atunci a tot fost sat domnesc.
       Iar după aceea, cînd a fost <acum>, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit Dumnezeu şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româ-
       1 Din divan lipseşte stolnicul.
       * Omis.
94
www.dacoromanica.ro
neşti în scaunul răposaţilor strămoşi ai domniei mele, iar domnia mea văzind că sfînta mănăstire, care este din temelie zidită de răposatul, bătrinul şi preabunul Radul voievod, fiul lui Vlad voievod, este sărăcită şi fără ocine şi fără nici un venit de nicăieri, iar domnia mea am socotit împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, de am dat şi am miluit pe sfînta mănăstire de călugăriţe Rîncăciov, mai sus-zisă, cu tot satul Neculeştii cu tot hotarul şi cu tot venitul, ca <să fie) sfintei mănăstiri satul Neculeştii cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu tot venitul ocină dedină, <iar călugăriţelor) de hrană, iar domniei mele şi părintelui domniei mele să fie veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele <sau din) rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, <pe acela) domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-i păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări cărţile domniei mele, ci va călca şi va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi ce sint în Nicheia şi să aibă <parte cu Iuda şi) cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra domnului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“, şi sîngele lui asupra copiilor lor, este şi va fi în veci, amin.
      Iată <dar şi) martori pune domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan <Ivaşco mare) vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Tudosie <mare spătar) şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt1.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la zidirea lumii de la Adam pînă la această scriere, cursul anilor, în anul 7141 <1633).
      f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., Schitu Nămăeşti, 11/10.
         Orig., perg. (47 X 33), rupt, pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1845.
                                             67
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte dania făcută de părinţii săi ju-paniţei Ivana la Studina Arvăteştilor şi îi întoarce partea luată de Preda spătar.
       ţ /HhaoctVoo EOJKÎfie, îw fflldTEio koekoaa h rocnoAHirh, kh8k noKOHimaro, îw E'KC'hpdB ko(koa- Ajkjt rocnoACTRo a\h cYf noKnvkiiTc rocnoACTKd ai\h CAgr rocn«ACTK<* Stanciului şi jupînesei Iui Ivanei, fina domnii mâle, de Vlăduleni, ca să fie
       1 Din divan lipseşte stolnicul.
95
www.dacoromanica.ro
volnici cu această carte a domnii măle, de să aibă a-şi ţine ocina de Ia Stu-dina a Arvăteştilor, cită se va alege de preste tot locul, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în şăzutul satului, de pretutindinilea şi cu tot venitul de preste tot hotarul. Pentru că această ocină de în Studina Arvăteştilor fost-au dată şi miluită de domnia mea şi de părinţii domnii mele Danciul dvornic i jupaniţa ego, Stanca de în Brîncoveni, de am miluit pre finu-mieu Alecxe şi pre fină-noastră Ivana şi pre Stan, nepotul Vîlcului, cu această ocină ce scrie mai sus, pentru slujba lor direaptă ce ne-au slujit.
      Şi o au ţinut Alexe i Stan această ocină cu bună pace pînă în zilele lu Simion voievod, amîndoi depreună, cum le-au fost miluitură. Iar la Simion voievod, căzut-au pre Alexe şi pre Stan împrumută 80 de galbeni. Deci Alexe au avut de ş-au plătit împrumuta, partea lui, 40 de galbeni, iar Stan, nepot Vîlcului, el n-au avut bani să-şi plătească împrumuta, partea lui, 40 de galbeni, ce au căzut cu rugăciune la Alecxe de ş-au pus partea lui de moşie de la Studina Arvăteştilor zălog la Alecxe pînă-i va da Stan banii. Iar de atunce încoace Stan banii lu Alecxe nu i-au mai dat, nici jupînesei lui, Ivanei.
      Iar cîndu au fost în zilele lu Leon voievod, după moarte lu Alecxe şi a lu Stan, iar o fată a lu Stan se-au sculat cu pîră asupra Ivanei pentru partea a tătîini-său, lu Stan şi au mersu de se-au pîrît de Kaţă)1 înnaintea Papei logofătul. Deci fata lu Stan, ia n-au avut carte de miluitură cum au avut Ivana, ce au avut o carte veche a părinţilor domnie mele pre ocina de la Studina. Iar Papa biv vel logofăt au fost luoat acea carte veche de la fata lu Stan de o au dat ginere-său Predei spatar, ca să ţie el ocina de la Studina înpreună cu Ivana, partea lu Stan.
      Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar fină-mea Ivana au avut pîră cu Preda spatar pentru partea lu Stan, jumătate de moşie şi au venit de se-au pîrît de faţă. Intr-aceia, domnia mea am judecat şi am dat Stanciului şi jupînesei Ivanei ca să-şi ţie ocina de la Studina a Arvăteştilor şi partea ei ce au avut miluitură şi partea lu Stan ce o au plătit cu 40 de galbeni, să-i fie moşie lor şi feciorilor şi să fie în pace de cătră Preda spatar, nici o treabă să n-aibă. Şi au rămas de lege că o am dat domnia mea cum au fost dată şi de părinţii domnii mele. Hhjko a<* Kfecr, no pin rocnoAcnu <MH.
      H HCnpjKHHK CJM plH rOCHOACTKd MH.
      IIhc $ ESKSpfipH, /Htcfiţ4 mm ry AhHH> 8 AtT xipău.
      f îw dimie ko(koaa> mhaoctTio kojkT» rocnoAHH-h.
      jfw dimie sotKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., "M-rea Brîncoveni XIV/5.
          Orig., hlrtie (30 x 21,5), pecete mică, aplicată.
1 Loc rupt.
96
www.dacoromanica.ro
68
1633 (7141) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stoica şi surorii sale Ana, fiii lui Drâghici din Şomâneşti, nişte rumâni din Brâdiceni şi Clinic.
       t fflHAOCTYf» bokTik, Îw AlaTiH KOfKOAd h rocnoAHHB b’bcoh SfMAf Xrr-PPOBAdJfYHCKOf, BH^K BfAHKJrO H CTdpdrO nOKOHHHOMy Iw EdCdpdB BOfEOAd. ^dBdT rOC-noACTBo mh eYw nosfA'fcHYH rocnoACTBd mh CAoyr rocnoACTBd mh Gtohk'bk h cbc-Tpd/H ca flHHd, CHHH Ap-KrHMH WT UIOM’BHflJJH H CBC CHHOBH CH, fAHIţHKf Eor"B Ad-pOBdJf QKOJKf Ad MS fCT HfcKOf BfHHHH g EpBAYntHH, BTk CgACTBO Top>KHA, no H/H* I APdrOTt CBC CHHOBH fro H CBC Aid fro 3a WHHHg WT EpBAYHfeHH H d’BSAdT CBC
chhobh fro h cbc a<a fro sa whhhs h /Mhkabsiuh cbc chhobh fro h c’bc am «ro sa
WHHHg H /HhX'BHA’B CBC CHHOBH CH H CBC A^A^Hd fro H KpBHlOH CBC CHHOBH CH H
cbc A^Aftwa fro.
       IIoHfHCf cYh BHUif PfHfHH AlOAYf WHH fCT EHA KHfSH CBC WHHHf HM. fl nOTOM, KlvAd fCT EHA npf ABHH dfWH BOfKOA) E atT x3pM, d WHH npOAdAOUif Cf BfHHHH caSrg rocnoACTsa mh Gtohkbb, chhb ApBnmB, c’bc chhobh hm h cbc BBcfcjf amob* HiV\ 3a WHHHS WT nOA H WT WgM H WT BOA H CBC BHHOrpdAY H WT CfAdAHMJf Cf-
awb h wt no b'bc jfoTdpoM, sa xŢ acnpn roTosH.
       H naK Ad fCT CAyr rocnoACTBd mh GtohktiB a BfHHHg no HMf KocYqh wt Kbahhk ckc chhobh fro h cbc BBCdjf A^A^na fro, noHfJKf fCT npoAdAoiut ct wh Ef-HHH8, Sd xB denpH.
       H npOAdAOUif Cf WHH BfHHHH CBC chhobh HM H CBC BBCtjf A^AYhH HM, WHH Sd HHJfHHOM AOGPOKOAIO, EfS HH fAHd CHAWCT H CBC 83HdHYd BBCfcM MfrYdUlOM WT rop HS AOA H WT WKP’BCT MfCTOAV. H B*B3HMdA B’BC HOBIţH TOTOBH WT pSKd GtOHK’BE no TAdB HM H no CHHOBH HM H no A^AYHH HM Ad fCT BfHHHH EB E'fcKH. H EHA^X0^
rocnoACTBo a\h h sdnnc wt pSkh hm sa npOAdHYf Ha pgxa Gtohkbh cbc eoa-^ph h Aobph AiOAYf CBfAYTfAH, no HMf: wt UloM’BHfijiH, nona /^p-Broio h flpKd h Gt'B-HHAB, WT EpBAHH-bHH, flpKd H WT 4>BpKBUlBMlH, JVpŢJ"BHH noCTfAHHK H Apdro/MHP H wt II-bp-bS, ĂIhaoiuh h wt Kbahhk, tydMd h Egsa Iwioba.
       Gfro paAY, AdA°X cbm rocnoACTBo mh CAgr rocnoAcrsa mh Gtohk’bb, laxowf Ad MS fCT cYh BHUif pfMfHH BfHHHH C’BC CHHOBH HAt H CBC WHHHf HM Sd A*AYHHO H K"B WXdEB HM H CHHOBOM H BHSKOM Y np'kBHSHfTWiW H Hf WT KOrOJKAO HfnOKOAtEHM, nopHSMo rocnoACTBd a\h.
       GfîKf H CBfAYTfAYH nOCTdBHX rocnoACTBo A\H : JKSndH PdAVrt EySfCKgA BfA EdH KpdAfBCKH H «SndH ÎKaUIKO BfA AK0PHHK H JKSfldH PdAyA «A AWrWfjlfT H TAHropYf BfA BHCTYfp H TfWAOCYf BfA endTdp H fflHXdIO BfA CTWAHHK H Es3HHKd BfA KWMHC H ESHHHd BfA nfJfdpHHK H ÎKOyndH KoCTdHAHH BfA noCTfAHHK. H HCnpdSHHK, JKgndH PdAyA BfA AWrW^jSfT.
       H a3, ^o^mYtpS AorojfcfT, HdHfpTdjfOM b*b HdCTOA rpdAy ESKSpfipY, MfcCflţd A\dYd rY ARHH H WT flAdMd AO HhlHt, B AtT x3Pi\\d.
       ţ Iw AlaTfio swfBWAd, mhaoctYio kojkYio rocnoAHHB.
       Iw dflaTfio BofBOA <m.p.>
97
www.dacoromanica.ro
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stoica şi cu sora sa Ana, fiii lui Drăghici din Şomăneşti şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie nişte vecini în Brădiceni, în judeţul Gorj, anume: Dragotă cu fiii lui şi cu partea lui de ocină din Brădiceni şi Lăudat cu fiii lui şi cu partea lui de ocină şi Miclăuş cu fiii lui şi cu partea lui de ocină şi Mihăilă cu fiii săi şi cu dedina lui şi Crăciun cu fiii săi şi cu dedina lui.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni au fost cnezi cu ocinele lor. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, în anul 7140, iar ei s-au vîndut vecini slugii domniei mele Stoica, fiul lui Drăghici, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru 10 000 aspri gata.
      Şi iar să fie slugi domniei mele Stoica 1 vecin, anume Cosiian din Cîl-nic cu fiii lui şi cu toată dedina lui, pentru că s-a vîndut el vecin pentru 2000 aspri.
      Şi s-au vîndut ei vecini cu fiii lor şi cu toate dedinele lor, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi au luat bani gata de la mina lui Stoica pe capul lor şi pe fiii lor şi pe dedinele lor, ca să fie vecini în veci.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mîinile lor la mîna lui Stoica cu boieri şi cu oameni buni martori, anume: din Şomăneşti, popa Drăgoi şi Arca şi Stănilă, din Brădiceni, Arca şi din Fărcăşăşti, Drăghici postelnic şi Dragomir şi din Pîrîu, Miloş şi din Cîlnic, Grama şi Buza Ioiuva.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Stoica, ca să-i fie aceşti vecini cu fiii lor şi cu ocinele lor de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi Teodosie mare spătar şi Mihaiu mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7141 <1633).
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Muz. Gorjului, Tg. Jiu, nr. 88
         Orig., perg. (24 X 41,5), pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl. rom., p. 460—463.
98
www.dacoromanica.ro
69
1633 (7141) mai 14.
            Dobrin şi fiii săi se vînd rumâni cu ocina lor din Păuşeşti lui Sima al doilea logofăt.
      t Adecă eu Dobrin, feciorul lu Radului şi cu feciorii miei, anume Iane i Preda i Dumitru din satu din Păuşăşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupan Simei vtori logofet, cum să să ştie că m-am vîndut eu d-a me bunăvoe, fără de nici o silă, ca să fiu logofătului şi coconilor dumnealui, eu şi feciorii miei, ci sînt mai sus scrişi şi cu toată partea mea di ocină din în satul din Păuşăşti, din hotar pînă în hotar, cîtu să va alege, cu toată, m-am vîndut dumnealui logofătului, să-i fiu rumân cu feciorii miei şi cu ocina mea, cu bună pace, pînă în vecie pentru că nu m-au nevoit dumnealui, ci de bunăvoe am vinit la dumnealui de am luatu bani gata 5 600 şi m-am vîndut. Şi am făcut acest zapis, ca să fie di mare credinţă.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţii boiari şi oameni buni, anume: ot Măldăreşti, Radul căpitanul i ot Păuşăşti, popa Zahariia i Tudor Grecul şi cu ficiorii lui i Stănislav ot tam şi încă alţii migiiaşi mulţii de sat, ci nu i-am scris aicea, iar să vor mărturisi şi să vor scrie mai din josul zapisului. Dirept aceasta, am făcut acest zapis, să fie de mare credinţă, cum scrie mai sus.
      IlHC 43, Hc4K AWrW^fT, A\tc(lţ4 M4H ÂY> * AtT „ăfMM1.
      Eu popa Zaharia
      Eu Radu căpitan
      Iău Dobrin neavînd pecete me-amu pus degetul.
      Luca star
      Stănilă Orzea ot Păuşăşti 2
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/42.
         Orig., hîrtie (16 X 21,5).
         Copie ibidem, ms. 445, f. 133 v- 134.
                                  70
1633 (7141) mai 14.
            Jipa, fratele popii Stoica, vinde lui Sima al doilea logofăt o parte de silişte la Păuşeşti.
      t Adecă eu Jipa, fratele popei Stoicăi din Păuşăşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupan Simei
       1 Am scris eu, Isac logofet, luna mai 14, în anul 7141 <1633>.
       2        Toate semnăturile sînt autografe, afară de aceea a lui Dobrin, care a fost semnat de Luca.
99
www.dacoromanica.ro
vtori logofet, cum sa să ştie că am vîndut dumnealui partea mea de silişte toată, cită am avut din jos de beserică pină in casa popei Stoicăi, derept bani gata 360, ca să fie dumnealui logofătului moşie ohabnică cu bună pace, dumnealui şi coconilor dumnealui, păntru că i-am vîndut dumnealui aciastă ocină care scrie mai sus, de bunăvoe a noastră şi cu ştirea a tuturor oamenilor noştri.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţii boiari şi oameni buni, anume: din Măldăreşti, Radul căpitanul şi din în satu din Păuşăşti, popa Zahariia i Tudor Grecul cu ficiorii lui i Stănilă ot tam şi încă alţii mulţi megiiaşi din satu, carii nu i-am scris într-acest zapis al nostru, iar să vor scrie şi vor mărturisi mai din josul zapisului.
      Aceasta am scris şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă.                                              _____
      IlHC dS, HcdK            AVkCflţa A\dH ÂV AKHH, K AtT xSpAtd1.
      Eu popa Zahariia
      K.i.o. te Xa Okvo papxipaq2
      Stănilă Orzea ot Păuşeşti
      Radul căpitan
      NiKoXaoi; Moctkou papnpaq3
      Luca star
      t rtiopytiS Apaicoi; papTip[xrip]ai;4
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlcmn, V/24.
         Orig., hîrtie (16 X 21,5).
         Copie ibidein, ins. 445, f. 133 v.
                                      71
1633 (7141) mai 11.
            Luca, fiul lui Diicu, vinde lui Sima al doilea logofăt o parte de silişte la Păuşeşti.
      | Adică eu Luca, f<eciorul>5 Diicului din Păuşeşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al miei zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupan Simci vtori logofăt<cum să> 5 să ştie că am vîndut dumnealui din silişte de lingă vale, din <cas>a 5 lu Andonie purcariul în jos, pînă unde să fîrşaşte siliştea, dirept bani gata 200, ca s<ă-i fie) 5 dumnealui logofătului moşie ohamnică cu bună pace, dumnealui şi coconilor dumnealui, <find>5 că i-am vîndut dumnealui de bunăvoe noastră şi cu ştirea a tuturor oamenilor noştri.
      Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi boeri i oameni buni anume: din Măldăreşti, Radul căpitanul şii...5 din Păuşăşti, popa Zaharia i Tudor Gre-
       1 Am scris eu, Isac logofet, luna mai 14 zile, în anul 7141 <1633>.
       * C ... de la Ocnă martor.
       3 Nicolae Moscu martor.
       4 t Gheorghe Draco martor. Toate semnăturile sînt autografe.
       5 Loc rupt.
100
www.dacoromanica.ro
cui şi cu feciorii lui i Stănilă ot tam şi cu mulţi megiiaşi din satu, carii nu i-ain scris într-acestu zapis al nostru, iar să vor scrie şi să vor mărturisi mai din josul zapisului. Derept aceasta, am făcut acest zapis ca să fie de mare credinţă.
       IIhc 43 Hc4k itwrwţtT, .utcnţa mah ÂT Akhh, k k aKt xiplîu1.
       Eu popa Zahariia
       Stănilă Orzea ot Păuşăşti
       In loc de pecete me-amu pus degetul... 2
       Eu Radu căpitan
       Luca star3
          Arh. St. Buc., M-rea Dinlrunluinn, V/23.
          Orig., liîrtie (14 X 21), rupi.
          Copie ibidcin, ms. 445, I. 133.
                                   72
1633 (7141) mai 14.
            Popa Mirţico din Mirau vinde lui Ralco postelnic din Cornel şi fraţilor săi ocini in Pădioari şi in Padina Sloencştilor.
      t Adică eu popa Mîrţîco ot Mirăul dat-am zapisul mieu la mina postelnicului Ratco ot Cornet şi a fraţilor lui, precum să să ştie că i-am vîndut toată partea mea di ocină din Pădioari şi din muchi<a> Padinii Stoeneştilor, derept aspri 5000 bani gata, din Valea lui Ion, pînă peste drumul Necopoii, in lac, lungul şi latul pînă în Dăsăgari şi pînă în hotarul Vlaşun, din sus,ce să va afla, partea mea.
      Şi am vîndut-o cu ştirie tuturor moşnenilor şi a omenilor mii şi din sus şi din jos, ca să-i fie dumnealui ocini stătătoare şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu îi va da. Şi am vîndut de a mea bunăvoe. Şi cîndu am făcut acest zapis au fost toţi vecinii i moşnenii, cari să vor iscăli mai jos, ca să să crează.
      IIhc amh ÂY akhh4. A-feT xipMĂ. f Eu Chiriiac ot Dăsăgari mărturie, f Az popa Mîrţîco. f Eu Simina ot Dăsăgari mărturie, f Eu Niguţ.
      Braţ ego, Radul ot Glubavi, mărturie.
         Arh. St. Buc., Milrop. Ţării Rom., CXXII/7.
         Orig., hirtie (30 X 20,5).
         Copie ibidem, ms. 135, f. 348.
       1 Am scris eu, Isac logofet, luna mai 14 zile, în anul 7141 <1633).
       3 Loc rupt.
       3 Toate semnăturile sînt autografe.
       * Vezi şi documentul din 1633 mai.
101
www.dacoromanica.ro
73
1633 (7141) mai 15, Bucureşti.
            Dobra, fiica lui Stoica şi alţii, vind lui Tudosie mare spătar şi fiului său Preda postelnic ocină in salul Roşul cu trei rumâni.
      •f Adecă noi, eu jupîneasa Dobra, fata Stoicăi de Roşiul, jupineasa lu Stan de Sămara şi eu Bărcan cu fraţii miei, popa Pătru i Hriza i Stan, feciorii jupînesei Fostirii, fata Stoicăi de Roşiul, jupîneasa lu Curt armaşul de Vrăneşti şi eu Ianiu, feciorul lu Pătru, văr primare lu Bărcan armaşul şi popei lu Pătru şi Hrizei şi lu Stan, feciorii lu Curt armaşul, făcuţi cu jupîneasa Fostira, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mina jupînului Tudosie vel spatar şi a fiiu-său, Predei postelnic, ca să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră de ocină den sat de în Roşiul, a şasea parte de în cîmpu, de în pădure, de în apă şi cu vad de moară şi cu loc de vii şi cu 3 rumâni, anume Stan şi Tudor, feciorii Iu Cos-tandin, şi Dragomir, feciorul...1 şi de înn şezutul satului, de pretutindinilea şi de preste tot hotarul cît se va alege, pentru că o am vîndut noi această ocină de a noastră bunăvoe jupînului Tudosie vel spatar şi fiiu-său Predei spatar2, derept ughi 40 bani gata, ca să le fie moşie lor şi coconilor. Şi o am vîndut cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a boiarilor de pre înnprejurul locului.
      Şi au fost la tocmeala noastră boiari mărturie, anume: de Popeşti, Calotă cliucer şi frate-său Toader dvornicul şi de Uscaţi, Danciul logofăt şi frate-său Scorea şi de Bucureşti, Gîrbaci căpitan i Stan iuzbaşa, feciorul lu Gherghe logofăt i ot Săcuiani, Dobre iuzbaşa şi alţi mulţi boiari.
      Aceasta am scris, să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-ne-am şi peceţile.
      IlHC 43, d(n'K44T 4lVrW$fT, 8 BgKSpILJlH, MtCUţd M4H ÎT A^HH, Kt AtT x3p/fid3.
      Eu popa Petru <m.p.>                   Iane, sinu Petru.
      Eu Bărcan.                             Danciul logofăt <m.p.>
      Eu Dobra.                              Stan iuzbaşa <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea St. Ioan Bucureşti, III/6.
         Orig., hirlie (29,5 X 21), şase peceti aplicate.
         Copii la Bibi. Acad., MLXXXV/68 şi MCD/34.
                                            74
1633 (7141) mai 15.
             Roxanda, fiica lui Preda, vinde lui Sima al doilea logofăt, partea ei de ocină din Cirstieneşti.
       f Adică eu Roxanda, fata Pred ii ot Crăstiineşti, scriu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupan Simii vtori logofet, să să ştie
        1 Loc alb.
        * în loc de postelnic.
       3  Am scris eu Lepădat logofet, în Bucureşti, luna mai 15 zile, în anul 7141 <1633>.
102
www.dacoromanica.ro
că am vlndut partea mea de ocină din Crăstiineşti toată dumnealui logofătului, ca să-i fie dumnealui moşie obabnică, derept bani gata 250. Păntru că au fostu o fune de ocină, ci s-au Inpărţit pre optu fraţi. Dintr-acii optu fraţi fost-au bărbatul miiu. Deci de pre partea mea iaste moşiia de la părinţii miei, ci o-m vîndut cum scrii mai sus, fără de moşiia fraţilor miei, că partea mea să înparte cu 4 fraţi, să vine mie ocină a cincea parte. Acea ocină am vîndut eu, cum scrie mai sus, fără de nici o silă, de a mea bunăvoe.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: ot Măldăreşti, Radul căpitanul i ot Păuşăşti, popa Zahariia i Tudoru Grecul şi cu ficiorii lui i Stănislav ot tam. Derept aceasta am făcut acest zapis păntru credinţa.
      IIhc 43, Hcjk AlvriV^lT, mm, ty A^HH; rttT xâpĂU1.
      In loc dă pecete, me-amu pus degetul, eu Ruxanda.
      Şi pentru credinţă, au pus mina:
      Eu popa Zahariia Luca star
      Eu Radul căpitanul2 Stănilă Orzea ot Păuşişti.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/25.
          Orig., hîrtie (15 x 21,5).
          Copie ibidem, ms. 445, f. 134.
                                             75
1633 (7141) mai 15.
                                   Tudor logofăt din Bujorani vinde lui Iane paharnic o ţigancă.
      t Eu Tudor logofăt ot Bujorani scris-am zapisul mieu la mîna lui Iane peharnic, cum să să ştie că i-am vlndut o ţigan<că> anume Voica. Şi au fost aciastă ţigancă dată de tata Dragomir Dolofanul mamei Ancăi derept aspri 2600. Şi o-m vîndut de a me bunăvoe şi cu ştirea tuturor oamenilor miei; şi au fost şi cu ştirea nenei Plrvului Dolofan, ca să-i fie lui moşie.
      Şi la această tocmeală fost-au mulţi oameni buni şi boeri, anume: popa Ghin i comis Lăudat, Arsenie peharnic i Stepan postelnic i Tudoran logofăt i Chisar postelnic, Ghiorma pitar ot Rîmnic.
                       Şi păntru credinţa scris-am eu Tudor cu mina mea. Iar un copil al ţigncei, anume Neagoe, eu nu l-am vlndut, ci s-aibu a-1 luare cînd voi vrea.
      Pis meseţa mai 15 dni, leat 7141 <1633>.
      Eu Tudor <m.p.>
      i  Barbul stolnic.
      Iar să se ştie că am tocmit şi acest copil, anume Negoe, dirept aspri 2400. Dici mi-au dat 400 aspri acum, iar zece ughi să mi-i dea la sfetonosna. Iar copilul să fie al dumnealui. Şi am scris au Tudor logofăt cu mîna mea.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/8.
          Orig., hîrtie (31 x 22), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 137, f. 385.
       1 Am scris eu, Isac logofet, mai 15 zile, anul 7141 <1633>.
       2 Semnăturile sînt autografe.
11 — Documente România — c. 1339
103
www.dacoromanica.ro
76
1633 (7141) mai 16.
            Pădure paharnic, Nedelco postelnic ş. a. vini lui Iorgache vornic, partea lor din satul Virleţi.
      f Scris-am eu Pădure peharnic i Nedilco postelnic i Mihai postelnic i Stoica i Prida al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Iorgachi vornic, cum să se ştie cum ne-mft vîndut parte nostră de în sat de In Vîrliţi, toată parti nostră de în cîmpu, de apă, de în pădure şi de preste tot hotarul, pentru ughi 14. Şi am vîndut noi de a nostră bunăvoe.
      Şi mărturie: vornicul... 1, Tudor[or]u vornicul ot Răteşti i Bade postelnic ot Bucşani.
      IlHC /VTkCflţd <H4H, AHHH Sy, KTi AtT xSpĂU-
      Eu Gherghe postelnic ot <Ne>1goiaşte <m.p.>
      Theodor vornic ot Răteşti <m.p.>
      Eu Pădure peharnic.
      Eu Mihai.
      Eu Nedelco.
      Eu Stoica.
      I  Preda.
         Arh. St. Buc., A.N., LXXX/3.
         Orig., hîrtie (33 x 22), şapte peceţi aplicate.
         Cu o copie la Bibi. Acad., DVIII/54, datată 1633 mai 15.
                                     77
1633 (7141) mai 16, Bucureşti.
             Preda postelnic din Măneşti vinde lui Gligorie mare vistier şi soţiei lui Cherana, moşie in Poiana, cu rumâni.
       f Adecă eu Preda postelnic ot Măneşti, feciorul Badii postelnic dă Bucşani, scris-am acesta al mieu zapis să fie dă credinţă la mina jupînului Gligorii vel vistier i jupaniţa ego Cherana, ca să să ştie că am avut eu jumătate de fune şi cu 3 rumâni în sat în Poiana însă rumânii, anume: Badea i Florea i Drăgoi şi tot i-am ţinut cu pace. Iar cînd au fost acum în zilele domnu nostru creştin Mateiu Băsărab vodă, iar eu m-am tocmit cu jupînul Gligorii vel vistier şi cu jupîneasa Chirana dă i-am vîndut această moşie toată şi cu acişti 3 rumâni şi cu toţi ficiorii lor cîţi le va da Dumnezeu şi cu tot venitul şi cu toată moşiia dă în cîmpu, dă în păduri dă în apă, de preste tot hotarul, cit să va afla, dă în hotar iar pîn în hotarul, derept 22 000 de aspre gata. Şi am luoat toţi banii dăplin.
       1 Loc rupt.
104
www.dacoromanica.ro
      Şi am vîndut această moşii şi rumâni de bunăvoia mea cu ştirea părintelui mieu, Badii postelnic şi a unchiu-mieu Staico postelnic şi cu ştirea a tuturor rudeniilor noastri. Şi am vîndut această moşii să fie dumnealor dă moşii, iar dă va sta ciniva a întoarce această moşii să aibu a dare dumnealui jupînului Gligorii vistier ocină pentru ocină şi rumân derept rumân.
      Mărturii jupan Ivaşco vel vornic i jupan Radul vel logofet i jupan Tudosii vel spatar i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Buzinca vel comis jupan Costandin vel postelnic i jupan Radul vtorii vistier i Ilie vornic, Mavro-din vornic, Barbul postelnic ot Măneşti. Aciasta-am scris să să crează.
      IJhc riprt AwrwjsiT 8 Etospiipn, strkctiţa mm sj akhh, b atT xspâti1.
      Radul vtorii vistiar
      Theodosie vel spatar
      Ilie vornic2
      Bunea logofet3
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom.; CCCXX/4.
         Orig., hîrtie (30 x 21), două peceţi aplicate.
         Pe verso-ul documentului văleatul a fost indicat greşit: „7151”.
                                78
<1633) mai 16.
            Preia spătar lasă soţiei lui, Stanca, satele cu rumâni, moşiile,
            ţiganii şi alte averi ale sale.
      ţ Scris-am eu Preda spătariul aceasta a mea scriptură cum să să ştie la mîna jupînesăi mele Stancăi, ca să aibă a ţine ei toate moşiile mele, satele şi bucatele şi să crească coconii, nime den rudele mele să n-a[a]ibă a o bîntui, ci să aibă a ţine tot ia şi rumâni şi ţigani şi bucatele şi să aibă slugile a o asculta. Iar de se va tîmpla moarte coconilor, încă moşiile ce am cumpărat amîndoi, cu acelea nime cu iale treabă să n-aibă numai fără cîndu să vor voi cu ia, să le răscumpere cu bani, că au fost banii ei; însă moşiia de la Năsturel şi partea den Cocorăşti. Şi am mai dat 100 de galbini pre partea cea bătrînă den Albeşti şi den Dobroţi. Iar de să va mărita, să aibă a înpărţi bucatele cu coconii. Intr-aceste doao părţi să aibă a face 3: cu una să vînză, să plătească datoriia, iar de nu va ajunge, să-şi mai vînză. Insă datoriia să să ştie: la jupînul Cîrstea cel bătrîn, 140 galbini şi să aibă a dare zălogele de aur ce-s la el; şi la jupînul Stamati cel naltă , 120 oca ceară şi să aibă a dare un raftu şi o năstrapă de argintu; şi la jupînul Rustea, 20 de galbini şi să aibă a dare o părâche de brăţări de aur şi 2 păhare înbucate şi un inel de aură; şi la Curtu-başa, 25 de cîntare de miere; şi la Thudor, 25 galbini; şi la jupînul Chera, 12 galbini; şi la Para, 300 bani, să dea 2 inele de aură;
                 1 A scris Gherghi logofet în Bucureşti, luna mai 16 zile, în anul 7141 <1633>.
       8 Toate semnăturile sînt autografe.
       3 Semnătură diferită de cea obişnuită a lui Bunea logofăt.
105
www.dacoromanica.ro
şi la Badea de Tomeşti, 100 oca ceară. Şi am fost lu Anghelet 20 galbini şi ne-am plătit de tot şi zapisul nu l-am luat; şi la Şerban croitoriu, 300 şi la soţiia Dehtei, 100. Şi de nu vor putea însăma datoriia pre bucate să vînză satele de preste Jeiu 1. Şi am ales şi jupînesei mele o parte de sat de Albeşti şi de Dobroţi, partea cea bătrînă şi 2 sălaşi de ţigani, anume: Micul şi Stan şi Văsiiu 2 să fie, pînă va fi vie, pre mina ei; iar de nu vor fi coconi... 3. Aceste moşii le-am dat jupînesei mele, să-i fie să o hrănească. Iar cine va sparge tocmeala mea, ci-i las eu, să fie proclet.
       HcnHCdjf as 8eo nona AHairk frAa Hcnos-kAa as rp-fcg (ro. Ehc Avfecfiţa aUHa st a^hh4 *.
       Preda spătar ot Albeşti.
          Bibi. Acad. CXVI/114.
          Orig-, hîrtie (32,5 x 20).
          Datat pe baza informaţiilor din documentele de la 1634 iulie 28 şi 1635 aprilie
          15, cînd soţia lui, Stanca, este recăsătorită.
                                    79
1633 (7141) mai 17.
             Călin şi Udrea din Lăceni vind lui Bunea logofăt partea lor de ocină din Lăceni.
       f Scris-am eu Călin, sinu Stan i Udrea de în sat ot Lăceni acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina Bunii logofătul, cum să să ştie că am vîndutu toată partea noastră de ocină cită am avut în sat în Lăceni, însă de în ocina care se chiamă Flocească, dispre tot hotarul de în cîm<p> şi de în pădure şi de apă şi de şizutul satului , dereptu bani gata 800. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe fără de nici o silă, ca să fie dumnii lui moşie în veacu neclătită.
       Şi cînd am vîndutu fost-au şi mărturie: Drăghici vătahul de aprozi ot Huriia, Stanciul logofăt ot Pisculeşti i Trifa slujer ot Orbească i Stan aprod, sinu Mihaiu iuzbaşa i Dade 6 ot Tătărăi, stare 8 i Crăciun ot Lăceni armaş.
       Şi am scris eu Peia. Aceasta am scris şi mărtirisim cu al nostru zapis. Pis meseţa mai 17 dni, văset bo7 vă leat 7141 <1633).
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/5.
          Orig., hîrtie (31,5 x 22,5).
          Copie ibidem, ms. 129, f. 51.
       1 Urmează cîteva cuvinte, care au fost şterse: „şi de nu se va ală<ge>”.
       * Cuvintele: „şi Văsiiu” sînt scrise deasupra rîndului.
       3 Urmează două cuvinte neciteţe, şterse cu cerneală.
       4        Am scris eu dar, popa Manea, cînd am spovedit eu păcatele lui. Scris, luna mai 16 zile.
       * Iniţial s-a scris: „Date” şi s-a corectat.
       * Bătrînul (cf. doc. nr. 80).
       7 Toţi însă.
106
www.dacoromanica.ro
80
1633 (7141) mai 17.
            Crăciun armaş vinde lui Bunea logofăt partea lui de ocină din Lăceni.
      f Adecă eu Crăciun armaşul scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mina Bunii logofătul, cum să se ştie că i-am vîndutu dumnii lui toată partea mea de ocină cită am avut eu în satu în Lăceni, însă care ocină se cheamă de ocina Flocească, tot, priste tot hotarul, de în cîmp şi de în apă şi de în pădure şi de în şăzutul satului, derept aspri gata bani optu sute, să fie dumnii lui moşie şi coconilor dumnii lui în veacu neclătit[ti], pentru că au fostu a mea moşie direaptă şi bătrînă ocină. Şi am vîndutu dumnii lui de a mea bunăvoi, fără de nici o silă; încă multu am rugat pre dumnialui pînă au datu aceşti bani.
      Şi au fost şi mărturie: Drăghici vătahul ot Huriia, Stanciul logofăt ot Pisculeşti, Trifa slujer ot Orbească, Stan aprod, sin Mihaiu iuzbaşa, unchea-şul Dade ot Tătărîe şi alţii mulţi, carii n-am scris aicea.
      Şi am scris eu Peia logofăt, vă meseţa mai, 17 dni, vă leat 7141 <1633>. Insă pămîntul fără rumâni.
      Udrea mărturisescu cu al mieu suflit.
      Eu Crăciun armaş Drăghici vătah Stanciul Trifa slujer 1
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/6.
         Orig., hirtie (30,5 X 21,5), patru peceţi aplicate.
         Cu o copie din sec. XIX; altă copie ibidem, ms. 129, I. 51.
                                               81
1633 (7141) mai 18.
             Vasilie spătar, fiul lui Muşat vistier, vinde popii Oprea din Piteşti o delniţă la Izvorani, jud. Muşcel.
      t Adică eu Yasiilie spatar, sinu Muşat vistier, scris-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna popei Oprei ot Piteştii, cum să să ştie că i-am vîndutu o dâlniţâ din sat din Izvoranii, din judeţul Muş<cel>, însă partea lu Balotă toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vinereciul din deal şi din săliştea satului şi de preste tot hotariul. Şi o am vîndut popei Oprei această delniţă ci-<i> mai sus-scrisă, însă dereptu bani gata ughi 87.
1 Ultimele patru semnături sînt autografe.
107
www.dacoromanica.ro
      Şi i-o am vîndut această moşii de a mea bunăvoi, să-i fii moşii [stătătoare în vâcii, iui şi ficiorilor lui, cîţi Dumnezeu-i va da, pentru că am socotit să fie şi păntru pomana părinţilor mei, ce seri mai sus, Muşat vistier şi mu-mă-mea, Samfira şi păntru mene, Vasilie spatar şi jupîneasa mea Ancuţa.
      Şi la această tocmală a noastră fost-au oamini buni pre nume: Coman comis i Pătru ot Găneşti i Sas ot Coteştii i popa Costea ot Piteştii i popa Martin ot tam i Andreiu sudeţ i Stafii i Necoară i Tudoran i Spilea i Ivul i Simion. Şi păntru adivărata credinţă, pusu-mie-am şi pecetea mai jos.
      Şi am scris eu Pătru ot Găneşti. Pis meseţa maiiu 18 dni, v leat 7141 <1633).
      Eu Vasilie spatar <m.p.>
         Arh. St. Buc. M-rea Cîmpulung, XLVI/5.
         Orig., hîrtie (31 x 22), pecete aplicată.
         Copii ibidem, mss. 204, f. 374, 709, f. 510 şi 1155, f. 4 (n. 3).
                                         82
1633 (7141) mai 18.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Barbu fost mare paharnic satele Ştubeiul şi Vîlcomul.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei vodă i gospodinu, vnuc pocoinego Io Băsarab voievod. Davat gospodstvo mi siiu poveleniu gospodstva mi boiarului domnii mele Barbul biv vel paharnic, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să-şi ţie ale lui sate Ştubeiul tot şi Vîlcomul tot, preste totu hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul satului, pentru că această sată fost-au dă strămoşie ale boiariului domnii mele, ce iaste mai sus scris.
      Ci au fost avut o vară primare, dă o chiema Mariia din Obedin, de au ţinut Coanda marele comisu. Deci s-au prinsu moarte jupînesii Marii de au murit, iar Coanda comisul, el au zis cum că i-au dat jupîneasa lui, Mariia, Ştubeiul, ca să-l ţie Coanda comisul, însă de va fi viu, parte ei.
      Deci s-au prinsu moarte şi Condii vel comis. Deci cîndu au murit, el au dat satul Ştubeiul mănăstirii Jităianul dreptu sufletul lui şi n-au avuţii treabă cu aceste sate, ci n-au dat moşiile lui la mănăstire, ci au dat parte ei de moşie de sat din Ştubei, însă jumătate de sat.
      Drept aceia, au venit fratele Condii armaşului şi cu călugării de la mănăstire de la Jătiian şi cu Barbul biv vel paharnic, de s-au pîrît de faţă înainte domnii mele în divan pentru aceste sate ce sîntu mai sus zis. Drepţii aceia, am judecaţii domnia mea şi am daţii ca să le ţie Barbul biv vel paharnic Ştubeiul i Vîlcomul. Pentru că aceste sate, Vîlcomul1, fost-au jumătate al Barbului paharnic, iar jumătate au fost al Vladului den Arceşti, fratele jupînesii Marii; ce l-au fost cumpărat Preda sluger încă în zilile lui Şăr-
1 Cuvînt scris între rînduri.
108
www.dacoromanica.ro
ban vodă, drept 7 000 de aspri gata. Şi [şi] am văzut domnia mea şi cărţile răposatului Şărban vodă in divan.
       Drept aceia, am dat domnia mea ca să ţie aceste moşii i ţigani Pătru cu feciorii lui şi cu alţi ţigani ci să vor afla de moşie, despre Arceşti, să le ţie Barbul biv vel paharnic, pentru că au rămas Iane căpitan, fratele Condii şi călugării de lege dennainte domnii m61e. Drept aceia, am dat domniia mea ca să ţie aceste moşii şi ţigani, lui şi feciorilor lui. Inaco da nest, <po reci)1 gospodstva mi.
       Mai 18 dni, 7141 <1633).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Jitianul, nr. 723, f. 476—477.
          Copie.
          EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj., p. 159—160.
                                             83
                                                                             1633 (7141) mai 19.
                                 Matei Basarab voievod scuteşte de dări m-rea de la Gura Motrului.
      Milostiiu Bojiiu, Io Matei Basarab voevodu i gospodină. Davat gos-podstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfintei mănăstiri ce să chiamă Prepodobna de la Gura Motrului, ca să fie în pace şi slobode bucatele mănăstirii <de> către toate slugile domnii mele, veri de gloabe, veri de cai de olac. Şi să n-aibă treabă a învălui bucatele sfintei mănăstiri nici banul din Craiova, pentru că m-am milostivit domnia mea de o am ertat să n-aibă treabă [să n-aibă treabă] niminea a învălui bucatele mănăstirii.
      Drept aceia şi noi, toate slugile domnii mele, carii din ce slujbă veţi umbla într-acel judeţi, sau ale banului din Craiova, în vreme ce-ţi vedea această carte a domnii mele, iar voi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi această, sfîntă mănăstire şi bucatele ei. Iar care om va învălui ceva la mănăstire acela om mare certare va avea de către domnia mea, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Inaco da nest, po reci gospodstva mi.
      Luna lui mai 19, leat 7141 <1633).
      Io Mateiu voevodu.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, f. 46 v.
         Copie.
1 Omis.
109
www.dacoromanica.ro
84
1633 (7141) mai 20, Bucureşti.
             Matei Basarab voivod întăreşte lui Bunea logofăt ocină cu rumâni la Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca.
       | fljHAOCTYflO EOÎKYfIO, Iw fllATfH EOfBOAA H rOCnOAHHTk BTkCOH 3fMAf Jîrrppo-BAAJfYHCKOf BH8K BfAHKArO H npfcAOEpArO, CTApArO, nOKOHHHOMS Iw BACApAB EOfBOAA. ATAŞAT rocnoACTAO a\h cYio noBfAbHi'f rocnoACTsA mh EOA'fcpHHS rocnoACTRA aih EShîb AwrwijsfT H CTkC CHHOBH CH, (AHtţCKC EorTk A<*POKAX, HKOÎKf fi,A Mg KT WHHHg H BfHHHH 8 CfAO /^OA TpikAYlIlC, HIT C»VACTEO EutAIUKA, KOAHKO fCT EHA AP*UKM ^gMHTpg AKOPHHK 3-bMlţ-b WT nOAK H WT UlgM H WT BOA H WT a8hK*E H CEC BHHOrpAAY H WT CfAAAHI|lf CfAOB H WT nSCBSAY, BApf fAHKA Cf JfTHT HSEpAT H WT flO BTK JfOTApOM. H BCMHhYH AA Cf SHAfT BliCHX no HMf: JS,pjTM\Hp BHHOrpAAAp CEC CHHOBH fro H BaTiCSA H CEC CHHOBH KO H EPAT fro, HfTHKA, CEC CHHOBH fro H GcKJAt, EpAT EuTECgAOB, CEC CHHOBH fPO H TAT8A, EpAT EuTEOgAOB, CEC CHHOBH CH H ,A,0Spf K’ET’EPAM’E CEC CHHOBH
fro H ApAroMHp KfpAHHf cec chhobh fro h Htrof Ev/fan cec chhobh fro h AoEpf ahactop cec chhobh fro HfiAK H-brof EliAflAH CEC CHHOBH fro.
       lIoHf}Kf cYh BHUlf pfHfHH EfHHHH H A^AYhHO WT ,A,0A rp’EAHljJf EIW fCT nOKgnHA ^OyAIHTpg AKOPHHK npf AbHH nOKOHHHOMg /HHXAHA BOfBOA- TAÎKf, A^KAf fCT WH >KHK, CEC A^UJ^> EHA KT pfKATi taKOJBf A A npOCTHA no cYf RHlUipfHfHH EfHHHH, WEAHf no cemp-etY fro. fl A«KA-b fCT bhth wh îkhb, whh a4 haiat taîaatY h npHJfPAHHTH. fl A nOTOAl, AOCTfSAA IO fCT EpbMf 3A HfMOKfHYf H EOAA'E, KOAHKO fCT B’ESHMAA Borg H BH^tHYf WHH fro 8 CfAHM AtTH. TA>Kf CgljJH WH 8 TOAHKA E0A'k3H'E H Hf-BOAIO H RTkC rAfAAA CHHE CH BgH-k AOPOljMT SAKgnHO CEC AIATfpAAt CA YHapYM H CAlO-TPHA H gEA'kHHA,IAKO/KI no fAHH CAAEg H CTAp. £*E TOM H /(8AIHTP8 A*0PHHK, KHAtlJlf TOAHKA A\HA8 H rAfAAHYf WT KTk CHH# CH BgH-b AOroţfT, A BfHHHYH HfCMOTPHHA HHI|IA, npOAAA B8h(B AOrOijlfT 3A....1 ACnpH rOTOBH, M fCT 3A A^AYhHO.
       fl nOTOM, RfHHHYn B'ECTAHHA Cf CgT CEC npfHYf B’EKgnHO CEC ^8A\HTp8 AK0P* HHK npf A^HH flfWH BOfBOA HA AHBAH. PfKA*E KfHHHY nOHTO pAAY fCT npOAAA EgHfB AOrO^fT H H-kCT npOCTHA KAKO Cf fCT EHA WEbljlAA. fiii TOM, ^OyAIHTpg AKOpHHK CAM CRfAYTfACTRORAA CEC gCTA fro KAKO H’kCT npOCTHA, nOHTO pifij H"fcCT RHA^A HH fA»A TAfAAHYf WT K”E WHH HA HfBOA'k fro, AHg fCT npOAAA EgHfB AWrW$fT SA cYh BHUlf pfHfuYH ACnpH. H EHA fCT H nO/HHAOBAA CEC HHy, lAKOKf Ai KT A^AYhHO CTOATfAHA. H B*EC AP^^AA E8Hb AOrO^fT BfHHHH CEC AOEPO AUipHO.
       fl noTOM, k*eaa Kt eha HHirb, e*e AkHH rocnoACTRA aih, no cemp’etY A8-AtHTpoB AKOpHHK, a RfHHHYn wt flfiA rpT^Yilif, whh nAKHHtf noATrAA npSy h npYHAY np-bA rocnoACTBA aih 3 BfAHKYn ahk<1h> Tfpf cuip-buif ct sa AH148 cec BoyH-b aw-rwijsfT. H CHtţf np-buif BfHHHYn kako H-fccT ct kt eha npoAAA 4,8a\htpob akophhk, HWKf fCT EHA BfHHHH fro, Ah8 KT EHA npOAAA T*EHYiO fAHA A^ SA A^AYhHO. TAJKf B*E TOM, TOCnOACTBO MH CEM TAfAAX H CgAHy no npABAS H no SAKOH3, KgnHO CEC B*ECHXmH nOHTfHHHAIH npABHTfAYH rOCnOAcTBA AIH H A<*A CEM TOCnOACTBO MH BfHH-HOA\ BHUlf nHC SAKOH, Bf MfrYAUlH no pEBAUlf rOCnOACKH, ILKOHIf A<) SAKAfA KAKO H-bCT Cf EHA npoAAA BfHHHH, HHKf fCT EHA BfHHHH /(SAIITpOK AKOPHHK BE ÎKHBOT fro.
1 Loc alb.
110
www.dacoromanica.ro
Tdftf, KTkAd (CT KHA Hd AI»HK, WHH (CT npYHAY CKC 3dK0Hd T(p( (CT 3dKA(T. Td>KI, BTi TOM, ESN'k AOPO+fT, WH EHA^* KdKO tCTT SdKAfA KpHKO, KTiSHMAA WT IiptA POCnOACTKd MH WT AHKdH SdKOH Iip(3 SdKOH, KA 3d KO/VfepH no p-hKdUIf POCnOACKH, KdKO (CT WBHMdIO Jf®pfK. H ChBHpdA SdKOHd SdflAlkHO KA KOA’fepH Hd A^HIi. H npYHAY nptA POCnOACTKd MH 8 BfAHKYH AHKdH C-KC SdKOH. H H3KdAHA E8Ht AWPWj|s(T 8 AHKdH KHHTOKI ^SMHTpS AKOpHHK 3d nOKtnfHYf WT fllHJfdtt KOCKOA H KHHPORt IUhp-BdH ROfROA H SdflHCgA A,8^HTpOK AR®PHHK HTO (CT KHA ChTROpHA ESH(K AOTO^fT WT nptA AHKdHOAOR 3d npOAdHff H 3d MHA8 H KHHP MKCTH'bHIUO WJJ H d B-hCHCKfcTxfeH-UI»M8 TfW$dH ndTpmapjf 6p8CdAHA\CKdrO H KHHP WTlţS HdlilfMS KtfP TpHPOpYH MHTpO-IIOAHT EAdlllKOf 3(MA( H d WTU.8 CflHCKSfl 0fWi(SHA PhEHHmYckH H WTU.3 (flHCKgn 6$PHM E83-KKCKH ChC K(AHtd d$8pHCdHY( H KA'bTBf-                      ___
       H npHUlfA Egu'k AOPO^fT T(p( fCT 3dKA(A CKC cYh KHUI(p(M(HH KA 3d EOAtpH no cYh BfMHHH KHUlfflHC, KdKO CgT KfHHHH CTxC A^A^HHf HM. H KHA (CT HCIipdBHHK Hd KA-bT^O nOHT(HHOM8 KOA*bpHH8 POCnOACTKd MH SK8lldH KdAMIOA K(A nOpTdp. TdJKf ICT WCTdA KCMHhYH WT 3dKOH H WT C8>KA*nYf WT np^A POCnOACTKd MH WT AHKdH. H nocAdA PocnoACTKO a\h Ttpt tCT iiA-buHA no Tf^ kt MtpYduiH kactok^h, 83 koaokh WT HdA (AHHOPO no S KOAOKH, KdKO (CT 3dKOHd           nOMTO pdAÎ 3dKA(A KpHK.
       G(ro pdAY, AM*JT ciiM rocnoACTKO mh KOA'fepHn rocnoACTKd mh E$h(k awpw-4UT, HKOJK( Ad m8 (CT WHHHg H RWHNH WT                rP’Mdttf KHU1( nHC, C-KC K-KC
JfOAOKOM WT no RTkC JfOTdpOA\ 3d A'bAYHHO H KTk WJfdE HM H CHHOKOM H KHgKOM H nptKH8M(TOM H H( WT KOPOJKAO HfnOKOAtEHM, nOpH3MO POCnOACTKd A\H.
       G(îK( oyco H c«aYt(aYh nocTdKHjfoM pocnoACTKo mh: Kgndu PdAYA E83(ck»a B(AHkY( KdH KpdAfRCKH H JKgfldH fedUHO B(AHKYH AKOBHHK H KSlldH PdAVA HdCT8p(A k(ahkYh Awrw$(T H rpHPopY( k(a bHctYqp h T(waocY( b(a cndTdp h YDHjfdH b(a ctoahhk H E$3HHKd K(A KOMHC H EgMHHd K(A n()fdpHHK H >K8ndH KoCTdHAHH KlA nOCT(AHHK. H HcnpdKHHK, JKgnaH PdAVA k(a Aoro$(T.
       H d3, ^ovmYtps AorojjstT, nnc kk HdCTOA rpdAV EgK8p(i|JH, Mtceu,d MdYd k AKHH H WT flAdMd AdH<( AC HHH'fc KT, CfrO nHCd»Y( T(M(nYd AtTOM, Blk AtTO xSpMd H d WT pOJKA*CTRO XpHCTOKO, xdJfAi'.
       ţ Iw (BdT(i« KwfRwAd, mhaoctY» eoh<Yi« rocnoAHHK.
       Iw /HdTfto ro(koa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofăt şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini la satul Grădiştea de Jos din judeţul Vlaşca cît a stăpînit Dumitru vornic Zemţea, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din luncă şi cu vii şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege şi de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie toţi pe nume: Dragomir viierul cu fiii lui şi Vîlsul şi cu fiii lui şi fratele lui, Petica cu fiii lui şi Socolea, fratele lui Vîlsul, cu fiii lui şi Tatul, fratele lui Vîlsul, cu fiii săi şi Dobre Cătăramă cu fiii lui şi Dragomir Cherance cu fiii lui şi Neagoe Bădian cu fiii lui şi Dobre meşter cu fiii lui şi iar Neagoe Bădian cu fiii lui.
       Pentru că aceşti vecini mai sus-zişi şi dedine din Grădiştea de Jos le-a cumpărat Dumitru vornic în zilele răposatului Mihail voievod. Astfel, cît a fost el în viaţă, cu suflet, a spus ca să ierte pe aceşti vecini, mai sus-zişi, însă după moartea lui. Iar cît va fi el în viaţă ei să-l îngrijască
                                                                                                       III
www.dacoromanica.ro
şi să-l hrănească. Şi iar după aceea, l-a ajuns vreme de neputinţă şi boală, cit i-a luat Dumnezeu şi vederea     ochilor lui în şapte ani. Astfel fiind    el în
atîta boală şi nevoie şi l-a          tot căutat fiul său Bunea logofăt, împreună
cu mama sa Maria şi l-au îngrijit şi l-au îmbrăcat ca pe un slab şi bătrîn. Intru aceea, şi Dumitru vornic, văzînd atîta milă şi căutare de la fiul său Bunea logofăt, iar vecinii neîngrijind cu nimic, a vîndut lui Bunea logofăt pentru...1 aspri gata, să-i fie de moştenire.
       Iar apoi, vecinii s-au sculat cu pîră împreună cu Dumitru vornic, în zilele lui Leon voievod, la divan. Au spus vecinii că i-a vîndut lui Bunea logofăt şi nu i-a iertat cum le-a făgăduit. Intru aceea, Dumitru vornic singur a mărturisit cu gura lui că nu i-a iertat, fiindcă nu a văzut nici o îngrijire de la ei la nevoia lui, ci i-a vîndut lui        Bunea logofăt pentru aceşti   aspri
mai sus-zişi. Şi i-a şi miluit         cu ei ca să-i fie dedină statornică. Şi a tot
stăpînit Bunea logofăt vecinii cu bună pace.
       Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Dumitru vornic, vecinii din Grădiştea de Jos ei iarăşi au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare, de s-au pîrît de faţă cu Bunea logofăt. Şi aşa pîrau vecinii că nu s-au vîndut lui Dumitru vornic, nici nu au fost vecini ai lui, ci au vîndut numai o parte de moştenire. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea vecinilor mai sus-scrişi lege, 12 megiaşi pe răvaşe domneşti, ca să jure că nu s-au vîndut vecini, nici n-au fost vecini ai lui Dumitru vornic în viaţa lui. Astfel, cînd a fost la zi, ei au venit cu legea de au jurat. Astfel, întru aceea, Bunea logofăt ei văzînd că au jurat strîmb, a luat dinaintea domniei mele din divan lege peste lege 24 de boieri pe răvaşe domneşti, cum este obiceiul ţării. Şi a strîns legea deplin, 24 boieri, la zi. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan cu legea. Şi a scos Bunea logofăt în divan cărţile lui Dumitru vornic de cumpărătură, de la Mihaiu voievod şi cărţile lui Şerban voievod şi zapisul de vînzare şi de milă al lui Dumitru vornic, pe care l-a făcut lui Bunea logofăt dinaintea divanului şi cartea preacinstitului şi a tot luminatului Teofan patriarhul de Erusalim şi cartea părintelui nostru chir Grigorie mitropolit al Ţării Româneşti şi a părintelui episcop Teofil de Rîmnic şi a părintelui episcop Efrim de Buzău, cu mare afurisenie şi blesteme.
       Şi a venit Bunea logofăt de a jurat cu aceşti 24 de boieri mai sus-zişi peste aceşti vecini mai sus-scrişi, că sînt vecini cu dedinele lor. Şi a fost ipravnic la jurămînt cinstitul boier al domniei mele jupan Calciul mare portar. Astfel, au rămas vecinii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi am trimis domnia mea de au prădat pe acei 12 megiaşi jurători, le-a luat boii, de la fiecare cîte 6 boi, cum este legea ţârii, pentru că au jurat strîmb.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele, Bunea logofăt, ca să-i fie ocina şi vecinii mai sus scrişi de la Grădeştii de Jos cu tot venitul de peste tot hotarul, de moştenire şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
1 Loc alb.
112
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi Grigorie mare vistier şi Teodosie mare spătar şi Mihai mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CCCXCIX/35.
         Orig., perg. (41,5 x 51), pecete timbrată.
                                  85
1633 (7141) mai 20, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Strîmbul pe Neagul rumânul şi fratele său, fiii lui Oancea din Prodileşti, care se răscumpâraserâ de la egumenul Mardarie fără voia ctitorilor.
       t dlHAOCTlt» sottYfio, Iw /HaTfH ROfEOAa h recnoAHHTv r-kcoh SfAlAf £rr-ppoBAax’lHCKOf, eh8k KfAHKaro h CTaparo, noKOHHHOAiS Îw KacapaE ROfROAa. AaKaT rocnoACTKO a\h cYf noEfA-fcHYf roenoACTRa mh CKtTOAi8, eoh«ctkhYai AiOHacrHp 30-RCAiarO GtPKAIKSA, HAf>Kf fCT XQAM CEtTH HfKOAaf, BKOKf M fCT CR-fcTOAlS, AIO-HaCTHP fAHH EfMHHS, FIO HAU HtrSA H CKC EpaT frO. . .1, CHHH GOaHMfK IVT MpoaY-AfipY H CKC CHHOBH HAI, nOHfttf CYh RHUlfpfMfHH KfHHHH H-fcrgA CKC EpaT frO EHA fCT sa a^aYhho cstT-fcH A\oHacTHp GtP'kmeSa aaah 3a kthtopYh AiOHacraptR paAY noACkna.
       fi nOTOAl, K-KA<1 fCT EHA flpf A<»HH HaC^AHAP’K KOfKOA) CHHTk nOKOHHHOAl# Pd-AVa KOfKOA) a H-kr$A ckc EpaT fro RHUJf nuc, whh ct CKŞnosaA 3a RfMHHYf ivt HaA iDapAApYf frŞAMH, Ef3 <3>uaHYa kthtopoai.
       d hotoai, ifKAa (ct eha HYH-fe, e*k a^hh rocnoACTKa AtH, a kthtopYh CR-fc-TOAlS AlOHaCTHp, >KŞnaH KoCTaHAHH RfA nOCTfAllHK, 3fT riOKOHH'kH rOCnOJKAfK Gah-HfK, rocnoiKAa (iokohhhoaiS IIIepEaH rocroa h EOA-fcpHH rocnoACTKa aih Gokoa rtopYh KAlOMap WT RopH'KU.tHH, WHH fCT WEplîTaA KaKO Cf fCT EHA CKlJnOKAA 3d KfHHHYf wt HaA Toro irSAifH fllapA'ipYf. Tawt cf fCT SţaTHA kthtopYh AiOHacTHpfR RHUif nHcaHH wt HtrgA h no EpaT fro, noMTO paAY ct CKgnoKaA 3a RfHHHYf Ef<3> 3HanYa hai. H npYHAY npfA rocnoACTKa aih 3 kiahkYh AHsan, Ttpt cmp-fcuif cf sa ahu,#. H cHi^f nptujf HtrSA RfHHHgA KaKO ct CKSnoKaA wt iQapAapYf frSAUH h ckc cYh HOEtţH eha fCT nOKgnHA HtKOf 0HHH& AlOHaCTHpfB. Ta>Kf K"K TOAI, TOCnOACTEO AIH C-KM PAfAAX H cSahx no npaRA^ H no sakoh h ntCT BtpoEaA rocnoACTRo aih no HtrŞA rihhhşa am? fCT nocAaA rocnoACTRo aih Ttpf rcT npYHAY iHapAapYf tr&ufH np-fcA rocnoACTRa
1 Loc alb.
113
www.dacoromanica.ro
aih, Ti fit kt K'wcnpiiudrt rocnoACTEO /HH 3a piA Toro pacoT. Tajki caait fllapAApYi (ri}MH ckiaYtiactkobaa cec Scta *r» np-kA rocn»ACTKa /HH, kako no ainoro H'kcT b’eshaiaa sa xS acnpH wt H-kr&t H wt spaT iro, EI3 shahYa kthtopoai, h KiaTOBaa no Tp'kEOKi iro, a Bik CE-kTa /Hohacthp H’kcT KiaTosaa hhki /Hhopo hhjki auao. H KiiAa ict CKfATTiaCTaosaa /HapAApYl ir8A«H cTh caobich 8 AHKaH eha ict 8 ahkah8 H M’KCTH’kHUJOMS nptWCKfclJIIHO/HS WTUg Ha/H(Ul8 Kyp TpHropÎH AWTpOnOrtHT H WTUg ©iw+ha inHc<c8n Ph/Uhh'iickh h wtu,8 6$PHAt mhckSii Ess-eeceh. H HCTHHCTKOEaa h rocnoACTso aih cec b-ech^aih mecthth/HH npasHTfaYH rocnoACTso aiH KaKO H’kcT eo-aioH ErSMfHa Aa CKgn>EAA eihhhYh h A^AYiwa cKkTO/HS aiohacthp E(3 3HaHÎa kthto-poM. Ta>Kl ict wctaa HfcrSn biuhhsa wt 3aK0H h wt csjkaihYi WTnpkA rocnoACTEa aih wt ahbah, Aa ict biwhhs c-ec kpat iro...1 h c-ec chhoeh ha» CB’kTkH AioHacnip Gtp*eaib8a, KaKO ict Aaa kthtopYh wt npkJKAi Bpt/Hi, Aa ict CE’kT’kH AiOHacnip sa ypaHO H B*E gTEp-EKAlHYi, A KTHTOpOAl E’kHH>1 BlkCnOAItHHaHYt H HI WT KOrOJKAO HinoKoakEHAt, nopH3A\o rocnoACTea A\H-
       Gijki h cbiaYtiai nocTasHp/H rocnoACTEO a\h: JKgnaH Paava Eg3iCKgA bia eah KpaaiECKH H JKSnaH Ibauiko eiahkYh abophhk h >K8naH Paava Hact8pia bia aw-rw^iT h >K8naH TAHropYH eiahkYh ehctYhp h MgnaH TiwaocYi eiahkYh cna<Tap h >K8na>2H fllHjfaio eiahkYi ctoahhkş h >K8naH Eg3HHKa eiahkYh <koaihc>2 h KgnaH Eg-mhha eiahkYh niyapHHK h »«$naH Koc>2tahahhs eiahkYh nocT-kAHHK. H HcnpasHHK, JKgnaH PaAya HacTgpiA eiahkYh AwrwijsiT.
       H a3, ^g/HHTpg Awrw^siT, HanHcayoai b*e hactoa rpaAV E8k$piihY Avkciiţa /Haio k* aehh h wt flAaMa Aa>Ki ac HHHk b’E ciro nHcaHYa timIhYa a^tom, e AkTO xspata-
       t !w YHaTiio ewiewaa, aahaoctYio kojkYio rocnoAHHK.
       Iw YHaTiio eoiboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Strîmbul, unde este hramul sfîntul Nicolae, ca să fie sfintei mănăstiri un vecin, anume Neagul şi cu fratele său . . . *, fiii lui Oancea din Prodileşti şi cu fiii lor, pentru că aceşti vecini mai sus-zişi, Neagul cu fratele lui, au fost de moştenire ai sfintei mănăstiri Strîmbul, daţi de ctitorii mănăstirii pentru pomană.
       Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, Neagul cu fratele lui mai sus-scris, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Mardarie egumen fără ştirea ctitorilor.
       Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, ctitorii sfintei mănăstiri, jupan Costandin mare postelnic, ginerele răposatei doamne Elina, doamna răposatului Şerban voievod şi boierul domniei mele Socol al doilea clucer din Cornăţeni, ei au aflat că s-au răscumpărat de vecinie de la acel egumen Mardarie. Astfel s-au apucat ctitorii mănăstirii mai sus-scrişi de Neagul şi de fratele lui, fiindcă s-au răscumpărat de vecinie fără ştirea lor. Şi au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa
        1 Loc alb.
        2 Loc rupt.
114
www.dacoromanica.ro
pîra Neagul vecinul că s-a răscumpărat de la Mardarie egumen şi cu aceşti bani a cumpărat nişte ocină mănăstirii.
      Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi nu am crezut domnia mea pe Neagul vecinul, ci am trimis. domnia mea de a venit Mardarie egumen înaintea domniei mele, de l-am întrebat domnia mea de rîndul acelei trebi. Astfel însuşi Mardarie egumen a mărturisit cu gura lui înaintea domniei mele, că mai mult de 6000 aspri nu a luat de la Neagul şi de la fratele lui, fără ştirea ctitorilor, şi a cheltuit pe treburile lui, iar la sfînta mănăstire nu a cheltuit, nici mult nici puţin. Iar cînd a mărturisit Mardarie egumen aceste cuvinte în divan au fost în divan şi preacinstitul şi preasfinţitul părinte al nostru chir Grigorie mitropolit şi părintele Teofil episcop de Rîmnic şi părintele Efrem episcop de Buzău. Şi am adeverit şi domnia mea cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele că n-a fost volnic egumenul să răscumpere vecinii şi dedina sfintei mănăstiri fără ştirea ctitorilor. Astfel a rămas Neagul vecinul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan să fie vecin cu fratele lui...1 şi cu fiii lor sfintei mănăstire Strîmbul, cum au dat ctitorii de mai nainte vreme, să fie sfintei mănăstiri de hrană şi de întărire, iar ctitorilor veşnică pomenire-şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare-logofăt şi jupan Ghgorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare <comis>* * şi jupan Vucina mare paharnic şi j<upan Cos>*tandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Raduli Năsturel mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în. anul 7141 <1633).
      ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad. CCCLXVI/122.
         Orig., hîrtie (43 x 29), pecete timbrată.
                                  86
1633 (7141) mai 20, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrişte din Şirineasa ocină în Foleştii de Jos.
       t fflHrtocTY» kojkYio, îw flSdTf» ROHBOAd h rocnoAHHT. ktvCoh seamYh Ovrpo-KAdXYCKWt, KH$K tlOKOYHHdrO EtCh?dS BOHKOAd. A,dKdT rOCtlOACTBd <HH cYlO-noBErtiHYf rocnoACTKd am caşp rocnoACTEd mh &aphuk, chwk GonptH divriv-
        1 Loc alb.
        * Loc rupt.
115.
www.dacoromanica.ro
4&fT WT IU-hPHHtCd, WT C»A fiAT^fc, H ChC CHHOBH EM, HAHlţ-BA* Bor» AACT, BKO-«I AA «8 ECT K'hCA A‘A 3A IVWHX'h, KOAHKOE JfOKET <HMAT> flŞKA, WT JfOTApŞA fkfiA $0AEI|1H, WT KOAA EYCTPIUH, AAE H WT K©A KHHOrpAAV WT ^OpoGE» AtOHAJf H WT sp^ KHHOrpdAH, K'hCAX AfA Er©, BApE HAHKA Ch XTfT H3KpATx.
       Păntru că acea mai sus-<scrisă> parte de ocină ot Doi Foleşte fost-au a Radul Răchie, socrul Lucăi. Iar după moartea socru său, Radul Răchii, în zilele Radului vodă, în domniia dentii, iar Luca, ginerele Răchie şi cu muiarea lui, anum ... 1 2 fata Răchii, o au vîndut Oprei logofăt, tatăl lu Udrişte, derepth 1 bou bun, preţ 950 şi derept 1 rîmători gras, preţ 260, acea parte de ocină, cită au avut Radul Răchiia şi de în hotar şi de lingă vii şi den vlrful vii cită va fii, de să va înpreuna cu ocina den Vălenii.
       Şi o au vîndut Luca şi muiarea lui, fata Răchie, Oprei logofăt de a lor bunăvoe, de nime săliţi, cu ştirea tuturor megiiaşălor şi fraţilor de ocină den sus şi den jos şi denprejurul locului. Şi tot o-u ţinut Oprea logofăt pînă au fost viu şi ficiorii lui cu bună pace.
       Iar cîndu au fost în zîlele lu Leon vodă, iar Luca, el să apuca şi zicea că nu o au vîndut acea ocină Oprei logofăt, nici au luoatu nimică. Iar megiiaşî, carii au fost atuncea la tocmeala lor, cînd o au vîndut Luca acea moşie: Manea logofăt ot Şerineasa şi banul Pîrvul i Duca ot Rlmnic, ei toţi s-au sculat de au scos pre Luca mincinos, cum au vîndut toată ocina, cită au avut, Oprei logofăt, însă tocmeala le-au fost falcea cîte 70 aspri, cum amă văzut dumnea mea şi cartea acelor megiiaşi, scrişi toţi pre nume: ot Păuşăşti, popa Stoica i Gligori i Iane i Vladul Răspopul i <Bălaci> 3 4 i Stănil i Radul, i Barbul i Gherghii i Stănilă al Orzăi i David i Dumbravă i Radul şi alţi mulţi ci nu scriia pre nume.
       Şi au venit Luca atuncea şi la divan să să pîrască cu Udrişte ficior Oprei logofăt păntru acea ocină. Iar apoi, Luca n-au cutezat să meargă la devan, ci au fugit şi au zis că nu-i trebui a să pîrî.
       Deci, văzînd şi dumnea mea cartea acelor megiiaşi care le-au fost la tocmeală, am făcut această carte a dumni mele slugi dumni mele lu Udrişte logofăt ca să-i fi lui ocină şi moşii ohabnică în vac, cum o au cumpărat tată-său Oprea logofăt, lui şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strenepoţilor, de nime neclintit şi nelegănat preste zîsa dumni mele.
       Ge>KE CKEAETEaYE (lOCTABAtHAA rOCflOACTKO A\H: JKŞflAH PaASA EŞS'hCKŞA BCAHKTH E4H KpAAfKCKH H JKtJflAH ÎbAUISO KfA AKOPHHK H JKSflAH PifiJSA K(A AOrO^fT H JKSflAH
TparopT bca KHCTirap h OcwAocYf1 kia cihtap h           kia ctoahhk h Eşs'khka kea
KOAVHC H EŞMHHA KEA IIEX’APHHK H KoCTAHAHH BEA HOCTEAHHK. H <HCnpAKHHK >, PaASA KEA AOrO^fV.
       1        ... lui Udrişte, fiul lui Oprea logofăt din Şărineasa, din judeţul Vîlcea şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dat, ca să-i fie toată partea de ocină, cit a avut Luca, în hotarul Foleştilor de Jos, din apa Bistriţei, însă şi de lîngă via lui Dorothei monah şi din vîrful viei, toată partea lui, ori cît se va alege.
       2 Loc alb.
       8 Loc rupt, completat după copie.
       4 Cuvînt îndreptat.
116
www.dacoromanica.ro
       IThC PaAŞA rpA.WATHK K-h HACTOA EgKgpEipH, iHAÎ iT Al»11*1. WT EAaMa A* HHHtS T(K$i|iaro, k A*kT xipiuă1.
       t Iw eHate» kwerwaa, mhaoctT» eojkV» rocnoAHHk.
       Iw AJate» roeroa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XVIII/14.
          Orig., hîrtie (29 X 20,5), pecete timbrată.
          Cu o copie din 1727; Copii ibidem, mss. 449, f. 217 v. — 218 v., 719, f. 165—166 (datată: mai 23).
                                   87
1633 (7141) mai 28.
             Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu vătaf de postelnicei satul Albuleşti, cu rumâni,
       t IHhaoctT» eokYh», Iw AIateh EtccpaK eoeroaa h rocnoAHHV AaKaT nocnoA* ctro aah cT» noREAEitf» rocnoACTRO aih CAgra rocnoACTKa ahh PaaVa RvrAjf sa nocTfAHH-meh2 pentru că m-am milostivită dumne-me de 1-aam miluit cu satul Alboleştii, cu toţi rumânii. Şi am datu dumne-me şi pre Pătru să-i fie rumânu cu alai aţi rumâne. Decii i-aam dat slugii dumne-mele Radul vătah să le iaa dat di în 20 de oii, de in 10 stupi, <1 stup) şi de în 10 rîmători, 1 rîmători, de în 10 vedre de vin <1 vadră şi din 10 clăi de fîn> 1 clăi. Că i-aam datu dumne me <dintr-acelea din to>ati şi să aibă a asculta de omul <slugii domnii mele) ci-i mai sus scris şi să iaa dat şi de la Pătru. <Iar care) om nu va asculta, să le facă şi certare. Şi de nime opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Şi au rămas Pătru să dea lu Nedelco ughi 70 napoi3. Hhako aa hect, no psu rocnoACTRA i«h.
       rf HCnpARHHK, CA/H pfu POCnOACTKA iMH.
       IlHC AVfcCElţA iHAH KH A^HH, R AtT xSpAtA.
       t Iw /Mate» rwerwaa, aehaoctY» eoîkY» rocnoAHHk.
       Iw IBate» roeroaa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Strehaia, VIII/1.
          Orig., hîrtie (29 X 21), rupt, pecete mică aplicată.
          Copii, ibidem, mss. 326, f. 34 v şi 714, f. 902, după care s-au făcut completările; altă copie la Bibi. Acad., ms 500, f. 60.
          EDIŢII. Chiriţă, Doc. brlncoo. şi olt., p. 71 — 72.
        1 Iată martori punem domnia mea: jupan Radul Buzăscul mare ban al Craiovei şi jupan IvaşcO mare vornic şi jupan Radul mare logofiţj şi jupan Grigori mare vistier şi Theodosie mare spătar şi Minai mare stolnic şi Buzînca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi <ispravnic>, Radul mare logofăt.
        A scris Radul grămătic în scaunul Bucureşti mai 20 zile, de la Adam pînă acum curgători, în anul 7141 <1633).
        * .. .-slugii domniei mele Radul vătaf de postelnicei.
        3 Frază scrisă ulterior, între rînduri.
117
www.dacoromanica.ro
88
1633 (7141) iunie, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Stanciu postelnic din Pade să stăpînească nişte rumâni din Corbi, jud. Vlaşca.
      t AShaoctYuo BO>Ki'fK>, îw /HdTtH Eacapas BOEBOAd H rocnoAHH-fc. A^t rc>* *
cnoACTKO <uh cYk> noBwfcHif rocnoAcTKd <hh KCxvfcpHng rocnoACTKd mh Standul postelnic ot Pade, ca să fie volnic cu această carte a domnii mâle, de să ţie nişte rumâni den sat den Corbi ot sudstvo Vlaş<ca), pentru că aceşti rumâni fost-au ai lui de moşie. Deci la vreme de-npărţeală, căzut-au în parte nepoţilor lui, Hamza i Stanciul.
      Deci, cînd au fost în zilele lu Alecxandru voevod Iliiaş, a doao domnie, iar nepoţii lui, Hamza i Stanciul, ei au făcut aceşti rumâni vînzători. Deci Stanciul postelnic nu se-au îndurat de moşia lor să o lase să încape pre mîna altor striini, ce i-au cumpărat de la nepoţii lui, ce scriu mai sus, derept 100 de galbeni de aur, săi hie moşie iar la mîna lui. Şi i-au tot ţinut cu bună pace.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Hamza, nepot-său, el se-au sculat, fără ştirea unchiu-său Stanciul, de-au răscumpărat rumânii. Şi rumânii încă nu l-au întrebat, ce au umblat cu înşălăciune pină au prinsu veste <den> Hr-alţii. Derept aceia şi domnia mea încă am judecat pre dire<ptate şi pre le> 1ge şi am dat Stanci<ului postelnic> *, ca să ţie rumânii cu bună-pace, căci i-au cumpărat, iar ei să-şi ia banii la cine şi i-au dat, alt val să n-aibă. Hudico fi,i hIcct, no pm rocnoAcTKd <MH.
      H HCnpaKHHK, Cd/U plM TOCnOACTKd MH-Oy EgKgpflIIH, M-fcCftţd IOHYi . . .2 AMH, a AfeT xSpMd-ţ îw dldTlH KWiKWAd, MHAOCtYiO KOxYlO rOCnOAHHlu Iw iHdTfIO KOiKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., A.N. XXX/7.
          Orig., hlrtie (30,5 x 21,5), pecete mică aplicată.
                                  89
1633 (7141) <iunie) 4.
            Grigorie, mitropolitul Ţării Româneşti, scrie celor 24 boieri, luaţi de Chisar paharnic în pricina cu satul Dobriceni, să jure drept.
        t AIhaoctYio kokYio, np-kwcK(i|ifHKiH dpX’H/HHTponoAHT Kyp TpYropYf kkcoh 3i-
AMH fiAdUIKOi1.
        1 Loc rupt.
        * Loc alb.
        *        Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhlmitropolit chir Grigorie a toată Ţara Românească.
118
www.dacoromanica.ro
       Scris-am vlădicia mea cartea vlădicia mele acestui sat, anume Dobri-cănii, păntru că au venit de s-au jăluit şi au spus înaintea domnii nostru şi înaintea vlădicia mele, cum au avut tocmeală cu Chirca comisul să-i scoţă de maglă şi să-i fie rumâni şi le-au dat şi arvună. Iară de nu-i va putea scote de maglă, să-şi ia arvuna îndărătu, iară ei să-şi păzească magia, cum au fostu de vac. Deci au mărturisit cu 8 omeni buni înainte domnu nostru Mateiu vodă, cum s-au tocmitu aşa cum scrii mai sus şi cum au ştiutu ei de acea tocmeală, cu sufletele lor.
       Deci, după mărturie aceasta, iară au jurat cu 12 omeni buni, iară acum păharnecul Chesaru, feciorul Chircăi comisul, el să scoală şi ia pre dumneavostră boiari 24, ca să juraţi. Deci, în vreme ce veţi vedea cartea vlădicia mele, aceştii boeri 24, carii veţi să juraţi, de veţi jura cu sufletele vostre, cu dereptu, să fiţi blagosloviţi de vlădica [Hr] Iisus Hristos şi de 318 de oteţi şi de vlădicia mea, iară de veţi vrea să făţăriţi ceva, măcarii cît capul părului, ca să vă fie bine nimai pre ceastă lume şi în voe vostră, iară voi să fiţi procleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 de oteţi şi de vlădicia mea şi să aveţi parte cu Iuda şi cu Arie într-un loc şi să nu să topească suflete vostre şi trupurile în pămînt. Hh4Ko m H-fccri», no pm KAhAHiTa mh.
       IIhc /trbcfiţa hBaVc a A**hh, k <vkT x3p/tta.
       t BaaAlKa rpiydpioq1.
          Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/1.
          Orig., hirtie (29 x 20), pecete aplicată căzută.
          După conţinut actul nu poate fi din iulie; cf. doc. din 3 iulie 1633; actul este
          probabil, din iunie.
                                  90
                                                                            1633 (7141) iunie 5, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Bărbuia şi Negoiţâ, fiii lui Ştdfan logofăt, nişte rumâni din Văleni, jud. Romanaţi.
       f /HhaoctYmo eokYoo, jfw fllaTiH bojboaa h rocnoAHirK Eivcot st/HAi Jfrrppo-ba4xYhckoi, bnşk KfAHKdro h np-feAOKparo, CTaparo, noKOHHHaro iw E'HC'Hpas bo<eoa> ^asaT rocnoACTKO «h c(t noK'kafHYf recnoACTBo «h cagSH/tt rocnoACTaa mh E’np-<K8ra h spaT iro, HrroH>2iVK} chhh IţTn^aHOK autiv^it wt fiTvA-bHH, wt cSactko
                        PoM<4H4lţH> H CHC CHHOBH, {AHIţfKf EorK A4CT, I2K0JKJ A<1 AtS fCT H’kK<VH>2 B{-
<mh>2hTh s ciao 8 fi-KA-kHM no hau GTanmoA h EaAt3, chnii EnuiaiiOB h ckc ch-hobY ha».
                        IlOHOKf cTl BHUlf plMIHH HAUNHTH AlOAYi, WNH fCT BHA fa At:AHH8 Iţlf^aHOB A0r0${T WT E'KA'kHH, fipHJKf WT H4I0 np-fejKA* * BptlAU. ă nOTO/H, KTvAa tCT BHA ctvAa,
        1 Vlădică Grigorie.
        * Loc rupt.
       * Cuvintele „h Em*"”, şterse, cu altă cerneală.
12 — Documente România ■— c. 1359                                                         1 19
www.dacoromanica.ro
ke AbHH rocnoACTKJ aih, a Gtahhioa h KMt1 2, ceihei Ehivanob, whh KE3BHrox np$x h npHUiM (ct np'tA r«cnoACTK<i aih Tfpf CEnp’fcuiiK cf sa ahh8 cec Eepe8ia h epat (ro, HfrOHiţE, ceihei Iţlf^AHOK Aoro4^T wt fiEA'feHH. H chh8 np-buiAl whh 8 AHkah, KAKO irfeCT EHA KfMHHH SA A'bA'l'HS I|If$AHOK AOrO^T WT EEAfcHH, HH5Kf tlpOAM9* UI* Cf KfMHHfHi HHJKf C«VT KESHMAA HOKIţH, HHJKI           » fCT CKfSAHYf <11HX A HA A
KOfKOAf 8 R-KA-bHH. Ee TOAI, POCIIOACTKO AIH CEAI IMfAAA H CgAHX "O llpAKS H 110 3AK0H8, K8llH0JKf CKC KECHJfAIH MHCTHTfAIH npAKHTIAH POCII© ACTKA AIH H AOEpf HCT* HHCTKOKAA POCnOACTKO AIH CEC KEC AHKAHOM, KAKO fCT EHA KfMHHYH 3A A^A^hS IJIf-^SAH AOPO^IT, AH8 fCT X°AHA KfMHnYf CEC AACKAHYf, I3K0JKI A<> WTHCKAfT 3A KfMfHYf-H CA Al POCnOACTKO AIH, C1|JH7KE CEAI K-bCT KAKO fCT EHA KIMHhYH WT B’EA’bHYH, fipHKf
wt nptJKA* Ep-kAHf, wt AtAH sa nptAtAH, HOHfftf fCT eha ciao BEA-bHH eahs nOAAf CEC CfAO BpAHKOK-bHH. TA>Kf CCT <OCTAAH>X GtAHMIOA H EAAt, ceihei Bhuiahob H WT 3AK0H, WT CgJKAfHYf tip-feA P0CI10ACTKA AIH.
       Gfro paaY, aaa®X ceai rocn»ACTEO mh caşSHAI rocnoACTKA AIH KepeSik h EPAT fro, HfPOHIţEK, CEIHH IţIf$AHOK AOPO$fT, I3K0JKI fi,A AI8 fCT CYf EHUlf pfMfHH EfMHHYH, GtAHMIOA H EAAt2, ceihei Bhuiahok cec CHHOEH HAU A^AVh8 h ke wxae CEIHOKOAI H KH8K0M H tiptKHSqfTOAl H Hf WT KOPOJKf KfflOKOA'bEHM, IlOpHSAjlO POC-nOACTKA AIH.
       GfJKf 0\'E0 H CBtAYTfAH nOCTABAtfM POCIlOACTdO AIH*. >K8nAH PaAVa B83fc-k8A EfA EAH KpAAOECkYH H 1KŞI1AH IeAUIKO KlA AKOpHHK H JKJJIIAH PAAYA HECT8pfA KFA aopo^it h JKSnAH TAHropYf kia khctYbp h >k8iiah T8aocYi rea ciiatap h jkSiiah /Hh-XAH EfA CTOAHHK H JKglIAH BSmHHA EfA nf^ApUHE H JKSnAH E83HHKA EfA KOAIHC H JKgllAH KoCtAHAHH EfA IIOCTf AHHK • H HCnpARHHK, PAA8A HECTgpfA EfA AWPW^fT.
       H KAnHCAX A3, Dpee8a rpAAiATHK, ke hactoahY rpAAy E8K8pfgH, AltCflţA (OHl'f T AEHH Y WT fi\AAAA AA>Kf A9 HHH-b TfMfHYf AtTOAl, KE AtT xSpAIA.
       f Iw /HATf/O RWfEWAA, AIHAOCTYlO EOIKYi© TOCnOAHHE.
       Iw /Hatfio boiboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Băr<buia şi fratelui lui, Negoi)ţă 3, fiii lui Ştefan logofăt din Văleni, din judeţul Romanaţi şi cu fiii, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie nişte vecini în sat în Văleni, anume: Stanciul şi Badea4, fiii lui Vişan şi cu fiii lor.
       Pentru că aceşti oameni mai sus-zişi şi numiţi au fost de moştenire ai lui Ştefan logofăt din Văleni, încă de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stanciul şi Badea4, fiii lui Vişan, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă cu Bărbuia şi cu fratele lui, Negoiţă, fiii lui Ştefan logofăt din Văleni. Şi aşa pîrau ei în divan că n-au fost vecini de moştenire ai lui Ştefan logofăt din Văleni, nici nu s-au vîndut vecini, nici nu au luat bani, nici nu i-au apucat legătura lui Mihai voievod în Văleni. Intru aceea, domnia
       1 Omis.
       * Cuvintele „h        şterse, cu altă cerneală.
       * Loc rupt.
       4 Cuvintele „i Badea” şterse, cu altă cerneală.
120
www.dacoromanica.ro
mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am adeverit domnia mea cu tot divanul, că au fost vecini de moştenire ai lui Ştefan logofăt, ci au umblat vecinii cu înşelăciune ca să scape de vecinie. Şi însuşi domnia mea încă am ştiut că au fost vecini din Văleni, încă de mai înainte vreme, din moşi din strămoşi, pentru că satul Văleni era aproape de satul Brîncoveni. Astfel Stanciul şi Badea, fiii lui Vişan <au rămas)1 de lege şi de judecată înaintea domniei mele.
      Pentru aceea, am dat domnia mea slugilor domniei mele Bărbuia şi fratelui lui, Negoiţă, fiii lui Ştefan logofăt, ca să le fie aceşti vecini mai sus-zişi, Stanciul şi Badea fiii lui Vişan cu fiii lor dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Graiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Gostandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 5 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLIX/10.
         Orig., hîrtie, (35,5 X 25), pecete căzută.
         Cu o trad. din 1867; altă trad. ibidem, ms. 171, f. 471.
                                    91
1633 (7141) iunie 5, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Parepa postelnic scutirea de vinărici a viei sale din Dealul Tîrgoviştei.
       t flÎHAOCTYl» EOXtfl», îw rtWtH KOfKOA‘1 H rOCnOAHfTk KTvCOH simai &rrppo-baa^YhckYh, kh8k KfAHKdro h cTAparo, noKOHfuro Iw Eacapae ko(koa<>> A,akat ro-cnoACTK© mh cYk> noKfAfcHYH rocnoAcrsd mh soA’fcpHH# rocnoACTKd mh ILipfniK no-
CTIAHHK H CKC CHHOKH CH, EAHllH»! Eor’fc A^pOKilJC, HKOJKf ji,â ICT 8 MHpHO H CKO-EOAHO 3i BHHdpHMH KOAHKO KHHO MUMA WT EHHOrpAAH IPO WT ^tA TptrORHlllIH,
3a HHjfTo eahtobahYi a<> Hf haut, noHfJKf (ct npocTHjfoM rocnoAcrao MH, KAKO ier BHA npOCTHA 3 MHPHO 3A SH.MpHMH H Eli A^HH AP$SEM rocnOA^PG TAKOJKA* fipo-CTHJfOM rOCnOACTKO MH ICT 3 MHpHO 34 EHHAPHMH, K4KO ICT BHU1I nHC. IIoHfJKf EHAlijfOM rocnoAcreo aih h KHHroEi fipomYhm roenoA^pn, khhta noKOHHAro
1 Omis.
121
www.dacoromanica.ro
KOfKOA, Kt AtT „SpAA H KHHI*A CHH» CH flAfgdHAP# KOfKOA, Klk AtT *3pAf H KHHPA flfWH KOfKOA Kt A-bT x3pA», 3A IipOI|JfHYf.
       TfAi paah h rocnoACTKo ai\h fiiifwl Chat noHOKHjf h stkp'kahx khhi*oki no TAKAMKfHYa KAKO fCT KHlUf nHC, nOMTO           fCT flOCASjKHA HA KTiCHJf POCflOAapH CtC
K’bpHA H npAKA CASJKKS no MI03KAH SfAAAf, Klk TptCOKf X°P(K'
       Hecio paaY h kh, KHHapHiapoAit wt TpTkPOKHipYH, 8 KpbAU twf X0KtT Ssphth cTa KHHra rocnoACTKa ai\h, a kh fuiHJKf a* rAfAdTH Kfaaita a* Skaohh H ©y aihph© Aa wcTdKHTH no Ilapcna nocTfahhk, kako npocTHA rocnoACTKo ai\h, nHi|ia KanTOKanVf Aa Hf HAAAT, KAKO fCT KHlUf pbjf, KOAHKO KHHO CTvTKOpHA WT KHHOrpdAY fro.
       6l4Jf?Kf H SAKAHHAHYf nOCTdKHJf POCIIOACTK© AdH • no WTIUTkCTRYl© POCnOACTKA AAH, KOAdS KtpSMHT TOCnOAt Eorik KHTH Klk CA*bA HAC KAAAATfA H TOCnOA^pt 3f-MAt fiAAUJKOf HAH WT CpT^^HAP© nAOAA rOCflOACTKA MH HAH WT CtpOAHHK HAIUHX’ hah, no ppbcbjf naujf, hah wt hm nAfavbHHK, a* haSmht rocnoAt Eort a* ra noHoBHT h SKpbnHT cTio khhta rocnoACTKa ai\h aa npoiiifnîf, Toro rocnoAt Eor-h AA ra noMTfT H Ai ck^pahht r-k rocnoACTK-b fro, a k-k k8a*Ujhx> Ktivby, A^uia fro. fl aipfAH>Kf Hf noMTfT h nt nonoKHT ah8 nontpfT h hcjcakht h pasopHT, Toro Ai E8AH TpikKAfT H AHATHAtA H A$&PHCAH WT T]fH CKfTH WTIţH f5Kf C8T Klk HHKÎf H Ai HAddT MACtYiO ClkC IOaA H CTkC flpYa H CKC HHHAItH HfK’bpnH I$AM> HJKf KTkSuiHUJf haa KptB rocnoAa Eora h cnaca nauifro IfcSca Xphcta h pinvr: „BtsaiH, Bik3AdH H pacnfHH fro" h kp-kb fro haa HHjf h haa «aa Hjf k-k KbKH, aaihh.
       Gfwf oyKo h CBfAHTfAYf nocTAKHjf rocnoACTKo ai\h: atânan PiAYA b(a bah KpaAfBfTCKYH fiSSfCKSA H WtSndH IkAIUKO KfA AKOpHHK H JKSfldH PiAYA KfA AWPW^fT h >KSnaH TAHropYf KfA KfCTYiap h jkSiuh TfwAocYf KfA cnaTap h KgnaH Eşshhka KfA KOAAHC H JKSfldH YHH^dlO KfA CTOAHHK H JKSfldH E8MHHA KfA MppHHK H KgflAH Ko-CTdHTHH KfA nOCTfAHHK. H HCnpAKHHK, JKSfldH PiAYA KfA AOrO$fT.
       H HAAfasoAf as, T»a®P ppaaiathk, k-k rpaA'b naui fi8K8pfi|iH, AVbcfiţa tonYf 7 AKhh h wt cik3A^HYa AdHpa A^f A© cfro nHcanYa, wt Haaaia TfMfnYa A-bTOait, k-k AbTO xSpAfa H WT P05KAKTK0 XpHCTOKA, xÂjfĂr.
       Î iw dfldTfto KwfKWAd, aihaoctYio bojkYio rocnoAHHh. w fQaTfio KOfKOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Parepa postelnic şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să fie în pace şi slobod de vinărici, cît vin a făcut din via lui din Dealul Tîrgoviştei, de nimeni să nu aibă tulburare, pentru că l-am iertat domnia mea, cum a fost iertat şi în pace de vinărici şi în zilele altor domni; de asemeni l-am iertat domnia mea să fie în pace de vinărici cum este scris mai sus. Pentru că am văzut domnia mea şi cărţile de iertare ale altor domni, cartea răposatului Radul voievod în anul 7131 şi cartea fiului său Alexandru voievod în anul 7135 şi cartea lui Leon voievod în anul 7140.
       Pentru aceasta şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit cărţile după întocmire, cum este mai sus-scris, deoarece a slujit pe toţi domnii cu slujbă dreaptă şi credincioasă prin ţări străine în treburile ţării.
       De aceea şi voi, vinăricerilor din Dealul Tîrgoviştei, în vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă plecaţi şi să lăsaţi în pace pe Parepa postelnic, cum l-a iertat domnia
122
www.dacoromanica.ro
mea, nici o tulburare să nu aibă, cum este mai sus-zis, cit vin a făcut din via lui.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie în urma noastră stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, să-l înveţe domnul Dumnezeu să înoiască şi să întărească această carte a domniei mele de iertare, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, ci va călca şi va strica şi va nimici, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor în veci, amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Tudor gramatic, in cetatea noastră Bucureşti, luna iunie 5 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam cursul anilor, în anul 7141 şi de la naşterea lui Hristos, 1633.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
      <Pe verso :> Cartea să fie viile dă în Dealul Tirgoviştei, de pe Valea Saşilor, în pace de vinărici, care scrie pe numele Parepei postelnic.
         Arh. St. Buc., A. N. CXI/25.
         Orig., perg. (33 X 44,5), pecetea timbrată.
         Cu o trad. din 1914.
                                 92
1633 (7141) iunie 12.
           Dispod, nepotul popii Stan, şi fiul său Cîrstian vînd lui Stan postelnic ocină la Mătăseşti.
      t Eu Dispod, nepotul popii lu Stan şi feciorul mieu Cîrstien, de în sat den Mătăseşti, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum să se ştie c-am vîndut lu Stan postelnic den Mătăseşti ocinnah nostră toată cite se va alâge, însă 40 de stinjeni, stînjănul cite 70 de bani. Şi mi-au dat pentru bani 2 boi, derept bani 2100.
      Şi i-am vîndut noi de bunăvoe nostră de preste toată ocinnah de in apă şi de în pădure şi de in cimpu şi de în apa Sărăţii şi cu rumâni ce se
                                                                                             123
www.dacoromanica.ro
vor alăge şi cu ştirea tuturor megieşilor de sus şi de jos, ca să. fie lui moşie In vecie neclătinat.
       Şi a fost la această tocmeală mărturie şi aldămăşari, anume: Stanciul i Sin i popa Stanciul i Stoe, şină Sin i Stanciul, şină Standului. Derept acăe, am făcut zapisul nostru, să-i fie la mina lui Stan postelnic de mare credinţă.
       IlHC <13, fitHTHA'K AWPW^MT, AVbCflţd »hY| £ţ A^H, B’h AtT xSPiUi1.
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXXV/8.
          Orig., hîrtie (29 X 21), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 692, f. 214 v.
                                   93
1633 (7141) iunie 12.
            Mihai mare stolnic, Dumitru mare pitar, Stamate mare agă ş.a. boieri tocmelnici adevereazâ că ocinile din satul Fundeni, vîndute de Stanciul logofăt, aparţin lui Miho spătar.
      t Adecă noi boierii cărei ne-au luat Miho spătar şi cu Stanciul logofăt, călugăr şi cu jupîneasa lui, Anghelina şi feciorii Iui, anume Gherghe i Udrea den Fundeni, anume: jupan Mihaiu vel stolnic i jupan Dumitru vel pitar i jupan Stamate aga i jupan Braţul biv vel comis i jupan Tudoran sulger i jupan Cîrstian vornic, ne-au luat den divan pre răvaşe domneşti, dennaintea domnu nostru, Io Mathei Băsărab voevoda, ca să căutăm şi să adevărăm cu ale nostre sufletele de ocina Fundenilor, vîndutu-au Stanciul logofătul şi cu jupîneasa lui şi cu feciorii lui, cărei sînt mai sus scrişi, vîndut-au tot, den hotarul Dobroeştilor pînă In hotarul Albeştilor au n-au vindut. Deci noi am judecat cum (am) aflat cu sufleteli nostre şi am întrebat ş-alţi megiiaşi carii sînt fraţi pre ocină şi sînt den Fundeni. Deci aşa-u spus şi ei cum au vindut Stanciul logofăt totă ocina lui den Fundeni, den hotarul Dobroeştilor pînă la hotarul Anbeştilor şi cu Grădiştea şi nu i-au mai rămas Stanciului logofătul nici ocină în Fundeni, fără numai ce va avea ocină în hotarul Anbeştilor, aceia să ţie, iar în hotarul Fundenilor să nu mai aibă treabă nici a trage pîră Stanciul logofătul, nici feciorii lui, nici jupîneasa lui, nici nimenea den ruda lui, păntru că ş-au vindut totă ocina cită au avut el acolea în Fundeni, den hotarul Dobroeştilor pînă în hotarul Anbeştilor cu Grădiştea.
      Aşa am aflat şi aşa mărturisim cu sufleteli nostre şi am dat să ţie jupan Miho spatar totă ocina cită scrie mai sus şi cu tot hotarul, să-i fie moşie ohabnică şi feciorilor lui şi oricine să va trage den ruda lui tot să aibă a ţină ocina care scrie mai sus. Şi am şi luat şi răvăşeli cele domneşti
        1 Am scris eu, Ventilă logofet, luna iunie 12 zile, tn anul 7141 <1633>.
124
www.dacoromanica.ro
den mina Stanciului logofăt şi a feciorilor lui de lâ-am dat jupînului Miho spatar. Aceasta mărturisim cu sufleteli nostre.
      Hhc Mtcfna khYc âf a^hh A-fcT xipîfid. f Crăstiian clucer, f Mihai vel stolnic, f Dumitru vel pitar, f Tudoran suljer. f Braţul comis.
      <Pe verso :> Cartea boerilor că au ales partea de moşie în Fundeni lui Miho biv vel spatar.
         Bibi. Acad., CXLVII/27.
         Orig., hîrtie (30 x 21), şase peceţi aplicate.
                                  94
1633 (7141) < iunie) 13.
           Tudoran pitar şi fiii săi dăruiesc m-rii Cotmeana satul Mogo-şeşti, pe care-l cotropiseră călugării de la m-rea Tutana.
      Vă ime otţa i şina i svetago duha, aminti. Vă dni blagocestivomu i Hristuliubivomu i gospodină naşe Io Matei voevod.
      Eu robul lui Dumnezeu, Tudoran pitariul, dinpreună cu feciorii miei, anume Ianachie paharnicul i Badea logofăt i Pîrvul logofăt pîn jălanie jă-luit-am cătră sfînta şi dumnezăiasca mănăstire Codmeana, hram blago-veşteniei Bogorodiţe, care iaste supt ascultarea sfintei mănăstiri Coziia şi am cugetat de a mea bunăvoe şi am dat sfintei mănăstiri Codmenii satul Mogoşăştii din gura Argeşului, tot satul şi cu tot venitul şi cu tot hotarul din cîmp, din pădure, din apă, de preste tot hotarul şi cu toţi rumâni, cîţi sînt dintr-acest sat cum l-au fost dat moşii noştri, Staicul logofăt i Dobrişan dvornic i Tudoran stolnic i Vlaicul. Aşijderea l-am dat şi noi şi mărturisim în zapisul nostru cum, cînd au fost acum, în zilele domnului nostru creştinul Iu Matei voevod, găsit-am acest sat înpresurat de călugării de la Sfînta Troiţă din Bucureşti şi de mănăstirea Tutana şi duşi rumânii din Mogoşăşti toţi la Tutana, de au rămas mănăstirea Codmeana fără de rumâni. Deci noi n-am suferit să fim făr de pomană, ci am venit cu părintele igumeiiul de la Coziia şi cu igumenul de la Sfînta Troiţă înnaintea domnului nostru de am stătut de faţă de ne-am pîrît pentru satul Mogoşăşti şi au citit şi cărţile cele bătrîne ale mele înnaintea domnului nostru şi am rămas pre igumen, dinnaintea domnului nostru şi au rămas satul Mogoşăşti iar pre seama mea cum au fost de moşie încă mai denainte vreme, cînd au fost cursul anilor leat' 7034. Iar într-aceia, eu am socotit ca să nu-mi stric pomana moşilor miei şi strămoşilor miei, carii scriu mai sus de la sfînta mănăstire din Codmeana, ci m-am scris şi eu la sfîntul pomelnic la Coziia
                                                                                           125
www.dacoromanica.ro
şi la Codmeana, unde sint şi moşii sorişi şi am dat satul Mogoşăşti sfintei mănăstiri Codmeana, iar mănăstirea Tutana să nu aibă nici o treabă cu acest sat cu Mogoşăştii, că eu mărturisescu cu acest zapis al mieu, cum că n-am dat la Tutana nimic dintr-acest sat, nici moşii miei, ci au dat sfintei mănăstiri Codmeni acest sat ce scrie mai sus, ca să fie moşie ohabnică în veci. Iar cine va strica această pomană a noastră şi această întărire de la sfînta mănăstire Codmeana, ori din ruda noastră, ori alţi streini, să fie proclet şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
      Şi mărturie: jupan Radul Năsturel vel logofăt i Buzinca vel comis i Preda spătariul ot Brîncoveni i Preda, şină Buzincă i Parascheva slugeri i Udrişte logofăt, şină Radu Năsturel i Udrea logofăt i Andrei spatar Ru-deanul i Pîrvul Dolofan i Lepădat logofăt. Şi pentru credinţă pusu-ne-am şi peceţile, amin.
      Pis meseţa iulie 13, leat 7141 <1633).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana nr. 357, f. 67v-68.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 359, f. 75—76.
         După conţinut luna este iunie (cf. actul din 11 iulie 1633).
                                95
1633 (7141) iunie 13.
             Voica Mircioaia din Grozeşti vinde lui Bunea logofăt partea ei de ocină din Lâceni.
      f Scris-amu eu Voica Mircioi ot Grozeşti zapisul miu, ca să fie de mare credenţă la mina Bunei logofătul, cum să se ştie ca am vîndut toată partea mea de ocenă cit am avutu de în sat de Lătcene, însă de ocena care se cheamă Flocească, de preste tot hotarul de in cîmpu şi de in pădure şe de apă şe de în şezutul satului, dereptu bane gata 800. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoi, fără nece o silă, ca să fie dumnealui moşei in veci neclătetă.
      Şi cîndu amu vîndut fost-a şe mărtorii, unchişul Comană ot Lătcene şi Cînda ot tam şi Cernat ot tam şi Cozma pîrcălabul şi Stanciul, braţ Peia logofet şe Staico, şină Trifa sluger şi toţi sătenei de Lătce<ni> l, carii no să scriu. Şi pentru credenţă mi-am pus şi păcetea.
      Şi am scris eu Dobrinu. Pis meseţa iunie 13 dni, leat 7141 <1633).
      Eu Mircioi.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/7.
         Orig., hîrtie (30,5 X 20), patru peceţi aplicate.
         Cu o copie din sec. XIX; altă copie ibidem, ms. 129, f. 51 v.
1 Omis.
126
www.dacoromanica.ro
96
1633 (7141) iunie 14.
                                  Vlad Petec vinde lui Stingă o selişte de casă şi un loc <la Cîmpinay.
                      t Scris-am eu Vlad Petec, nepotul Icîăe, nepot de fecior, al meu zapis, cum să se ştie că am vindut o jilişti de casă ci-m avut şi cu loc cit iastă
{)înă în calea cu iarba, alăturea cu al Furghilă şi o curetură de la vîrfu, oc de aratură şi de fîn Stîngăi, feciorulu Oncie Armenili, deriptu 600 de bani, denaaite cistor oameni buni, anume: Mănăilă ot Cîmpina şi frate-său Dragomir şi Stanciul Florălii şi Neagoe Corneanul şi Ghiorghie croitor den Săcele şi Stan, frateli lu Stănilă şi Stan lu Guriţă. Acişte toţi aldămăşari a fostu.
      iHtCilţd lOHYl AT AbHH, A-kT xipMd.
         Arh. St. Buc., M-rea Mislea, II/4.
         Orig., hîrtie (11 X 20).
                                            97
1633 (7141) iunie 14, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod eliberează din rumânie, in urma unei judecăţi, nişte oameni din Ueşti şi Bărbuleşti, veciniţi cu sila de Hrizea vornic.
       ţ iHhaoctYiio eoxYiio, Îw flJdTfH koieoa<i h rocnoAHHt Ktcon simai iîrrppo-baaxYhckYh, eh8k BiAHKaro h rraparo, noKOHHdro îw EacapdKd BOiROAd. Aa8<IT roc-iioactbo mh cYio nosfA'fcHYH rocnoACTBd mh wbim3h aioaYh Ha hmi CTdHKŞA ctc ch-HOKH irO WT &H4JH H Kd3dH CtC EpdTYn IrO H GTdH CtC BpaTYH IrO H CtC CHHOEH HM, IAHllHXl Bort A<*ctj 0KO5KI fi,i CgT Oţ'MHpHH H CEOKOAHH 3d BIHIhYI H WHH H CHHOEH HM WT Kt KglldH XpY3d A&OPHHK H WT Kt 3fT0M CH A^MHTpdlllKO BHC-TYDP H WT Kt CHHOEH HM H WT Kt CBdKd IlOpSAlHYd HM, 3d HHJfTO BdHTOEdHYl pdAY KfitHYd AJ Hi HMdT.
       IIOHOKi CYH EHlllf piMlHH AIOAY, GTdHKgA WT &II4JH, WH iCT EHA MirYdUl 3d A*AHH0, d KtSaH H CtC GTdH Ctc BpaTYH HM, WHH ICT WT EtpsSAIIllH 3d A'fe-aYho stc MirYauiH ctc whhhi hm, ciiikkc wt npfc>KA* sptMi. H Etc eha g mhpho. fi nOTOM KtAd ICT EHA lipi A^HH SlAigdHAPB BOiBOA ÎAHtaUl, d XpH3d ABOpHHK Ctîl+IH TOrAd EfA A8«PHHK, WH Ci IlOCTdBHA Kt llAfl|Jfc WKIM AIOAY, I3K0JKI A<! r<> KiHHHŞiT St CHAOCT ctc MOKiHYd Ir O. H MHOrd HiEOAlO CtTEOPHA H piKAt KdKO ICT EHA Kl-MHHH HMt WT EŞKUldHH H KdKO Slj&dTHA CKISdHYd AlH^dlOK BOIEOA TdMO. H KiHHHHA CtC CHAO, Bi3 SdKOH H EiS CgXAiHYi.
                        fl I10T0M, KtA<> ICT EHA HHH'k, Kt A^HH rOCnOACTKd MH, d CYh BHIUi piHIHH AIOAYH KHAtOV8 TOAHKd npHTiCHiHYi nO IMdEt HM WT Kt <XpH>13d A&0PHHK, WHH
       1 Loc rupt.
127
www.dacoromanica.ro
npHuifA np-kA rocnoACTKd aih 8 biahkYh AHR4h, rfpf kt cuip-kuiH cf Si AHiţS c*rc
XpHSJ AKOpHHK. H CHtţl IIA4K4UJH Cf CYh AlOATH, K4KO HtCT EHA KfHHHH, HHJKf gjjMTHA CKfSAHYd /Uh^HA BOfROAd a ESKUJ4HH, HHJKf HAUA HH fAH4 HfROAlO Si KfHfHYf WT
k-r HH]f. Eli tc>a» rocnoACTKO aih ctkai rAfAdjfS h csahjc no npjKAo H no sakoh, KifnHOJKf CKC K'KCHX'MH MKCTHTHAIH npjKHTfAH rOCnOACTKJ AIH H A<<A CTkAI rocnoA-ctko aih sjkoh kt AifrHJUiH no p-RBduif rocnoACKH, no HA(f: wt Eskumhh, QIhpeSa
H WT E’KpBtUflIlY, dlHpOCA4KS H MK flÎHpOCAdK KpOHTOp H H-fcKUlSA H WT YH’KpUJ'K, HfAfAKO H iB'KHHHA'K H EOHKO, WT KoApHJKTkl|lH, KoApt H fânpt H WT MpOCAO-Kfl|IH, IIdp4CKHK4 T WT &f(|IH, flldH-k H WT 4>AOpfl|lH, KHpTOn. TdJKf, R-RA4 *CT BHA im AkH'K H H4 C0p0K, whh npVHAf np-kA rocnoACTKo aih 8 AHR4H ckc S4KOH4 34-nA*KHO, Tfpf (CT S4KAfA K4KO HtCT EHA KfHHHH, K4KO HtCT g$4THA CKfSdHYd fflHp-IOR BOfROA 8 E8KUJ4HH. TdJKf fCT WCT4A XpHSd A^OpHHK H SfT frO, ^8AIHTp4UlKO KHC-tToP, WT S4KOH H WT C8JKAfHYf WT np^A TOCnOACTK4 AIH WT AHB4H; H A<*AH WE4 p-KR4Ulf Hi pSKH HAI. (I 4l|lfAHJKf H3K4AHA H"kKOrA4 HtKYH KHHrH HAH S-MHCf, A4 Hf Cf BtpSfT H A4 CTOHT A*KJKAHRf.
       Gtro p4AV AM»)T c-rai h rocnoACTKo aih wriai3h aioaY h Gt4hk$aor h Kd-S4H H Gt4H KHUff I1HC4HH, QKOJKf A4 CliT ŞMHpHH H CKOKOAHH 34 KfHfHYf WHH H CHHORH HAI H KpiTÎi HAI WT K*K XpH34 AK<>PHHK H WT K-K /k,SAIHTp4UIKO RHCtYbP, SfT frO H WT K-K CHHORH HAI H WT K"K CK4K4 nopSAfHVi HAI <WT>1HHX'TO E4HTOR4HTf P4AY Rf1fHÎ4 A4 Hf HAI4T R-R KkKH H Hf WT KOrOJKAO HfnOT-KKHOKfHH, no SinOR^Ai rocnoACTR4 aih-
       GfJKf OVEO H CRfAHTfATf nOCT4SAtfAI POCnOACTRO aih: JKSndH PiAV'A Et)3fc-<K8A>1 R«AHkTH EdH KpdAfRCKTH H JKSndH Ir4UJKO RfA ABOpHHK H JKSndK PdAVrt HdC-TgpfA RfA AOPO$fT H JKSndH TAHPOpYf RfA BHCtY&P H JK&ldH TfWAOCYf RfA Cn4T4p H JKSndH fHH]f4IO RfA CTOAHHK H JKSndH E83HHK4 RfA KOAIHC H JKtindH E8HHH4 RfA nf^dpHHK H JKSndH K0CT4HTHH RfA nOCTtAHHK. H HCnpdSHHK, JK8II4H PdAVrt K(A AOro4sfT.
       H iS, T«A®P rp4AI4THK, Ep4T AI4A /\,8A\YTp8 AOPO$fT, H dAI 4 34 Al R-R PP4A4 H4UJ pfKO/HIH ESKSpapY, Alkcft^d »hY| ÂY ABHH H WT CKSA4HY4 AIHpd A4JKI AC Cfro nHC4HY4 WT YlAiAti TfMfHYd AkTOAl, R-R AkT x3pAI4.
       t lw llIdTfH RWfRWAi, AIHAOCTYlO EOJKTiO POCnOAHHR.
       Î-V fHdTIKJ KOfKOA <m.p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Stancul din Ueşti cu fiii lui şi Cazan cu fraţii lui şi Stan cu fraţii lui şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie şi ei şi fiii lor de către jupan Hriza vornic şi de către ginerele său Dumitraşco vistier şi de către fiii lor şi de către toate rudele lor, de la nimeni turburare să nu aibă pentru vecinie.
      Pentru că aceşti oameni mai sus-zişi Stancul din Ueşti, el a fost megiaş de moştenire, iar Căzan şi cu Stan cu fraţii lor, ei sînt din Băr-buleşti de moştenire, toţi megiaşi cu ocinele lor, încă dinainte vreme. Şi au tot fost în pace. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod
        1 Loc rupt.
128
www.dacoromanica.ro
Iliiaşi, Hriza vornic, fiind atunci mare vornic, el s-a pus in spinarea acestor oameni, ca să-i vecinească cu sila cu puterea lui. Şi le-a făcut multă nevoie şi a spus că au fost vecinii lui din Bucşani şi că i-a apucat legătura lui Mihaiu voievod acolo. Şi i-a vecinit cu sila, fără lege şi fără judecată.
      Iar după aceea, cind a fost acum, în zilele domniei mele, aceşti oameni mai sus-zişi văzînd atîta cotropire pe capul lor de către <Hri> 1za vornic, ei au venit Înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu Hriza vornic. Şi aşa s-au plîns aceşti oameni, că n-au fost vecini, nici nu i-a apucat legătura lui Mihail voievod în Bucşani, nici n-au avut nici o-nevoie de vecinie de către ei.
      Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lege 12 megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din Bucşani, Ştirbul şi din Bărbuleşti, Miroslav şi iar Miroslav croitor şi Neacşul şi din Mîrşa, Nedelco şi Măniilă şi Voico, din Codrişeşti, Codrea şi Oprea şi din Iarosloveşti, Paraschiva şi din Ueşti, Manea şi din Floreşti, Chirtop. Astfel,, cind a fost la zi şi la soroc, ei au venit înaintea domniei mele în divan cu lege deplină, d.e au jurat că n-au fost vecini, că nu i-a apucat legătura lui Mibail voievod în Bucşani. Astfel a rămas Hriza vornic şi ginerele lui, Dumi-raşco vistier, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan;, şi-au dat amîndouă răvaşele la mîinile lor. Iar dacă vor scoate cîndva niscaiva cărţi sau zapise, să nu se creadă şi să rămînă mincinoase.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus-scrişi,. lui Stancul şi Cazan şi Stan, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie, ei şi. fiii lor şi fraţii lor, de către Hriza vornic şi de către Dumitraşco vistier, ginerele lui şi de către fiii lor şi de către orice rudă a lor, <de la> 1 nimeni tulburare pentru vecinie să nu aibă, în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzes<cul> 1 mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul NăstureL mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Tudor gramatic, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am. scris în cetatea noastră numită Bucureşti, luna iunie 14 zile şi de la zidirea lumii pînă la această scriere, de la Adam, cursul anilor, în anul 7141 <1633).-
      ţ Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., CV/40.
         Orig. perg. (47 x 39), pecete timbrată, căzută.
        1 Loc rupt.
129*
www.dacoromanica.ro
98
1633 (7141) iunie 15, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod, întăreşte scutirea de dări şi slujbe a satului Turcineşti al m-rii de la Topolov, jud. Argeş.
       f AIhaoctYiio bomYcio, Yw AldTtH Edcapis KOfsoAd h rocno^.HH'K. ,A,dîdT ro-cnoACTao /HH cY( nosMtHYf rocnoACTKd mh cstTO/HS kojkictkhYh ahohicthp sosJ/Hd-ro wt TonoAOi, ha*>k( cct jo^/H csfcTdro dnocTOAd IlfTpd h IldKAd h wtu,8 (rg/HfH non /MM^HCtAfK* 1, ca să fie sfintei mănăstiri satul Turcineştii den Topolov, ot sud-stvo Argeş, în pace şi slobod de biru, de oae seacă, de cal, de bou şi de găleata cu fin, de miare cu ceară, de dijmă de stupi, de gorştina de oi, de porci, de vină-rici şi de toate slujbele şi mincăturile cîte sînt preste an în ţara domnii mele de nemica val să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea, cum au fost în pace şi ertaţi încă dentii, de cînd se-au făcut şi se-au zidit această sfintă mănăstire ce scrie mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri întărire, iar domnii mâle pomeană şi dumnezeeştilor călugări de hrană. Cum au fost întărit răposatul Radul voevod şi Alecxandru voevod Iliiaş şi Gavriil voevod, într-acela chip şi domnia mea, pentru sfînta mănăstire şi pentru pomeana celor domni, încă am întărit şi am înnoit cărţile preste toate, cu această carte a domnii mele de milă şi de ertăciune, cum scrie mai sus.
       Derept aceia şi voi, birari şi voi, dijmari, gorştenari. vinăriceri, oiari, găletari, finari şi toate slugile domnii mele, oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, încă să căutaţi foarte în pace să lăsaţi satul Turcineştii de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui, mare certare va avea.
       Aşijderea am pus domnia mea şi blăstem: în urma noastră, pre care-le va dărui domnul Dumnezeu a fi domnu şi biruitor, încă-1 rog să aibă a întări mi<Ia>2 şi această carte a domnii măle pre tocmeală, cum scrie mai sus, iar cine va călca mi<la>2 şi pomeana domnilor şi a d<omn>2ii mele, să hie trăclet şi anatima ot 318 otţi eje sut vă Nichii şi să hie pîrlş cu sveti Petru i Pavel şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Htuxo a<* jrfccT, no p(M rocnoACTKd /HH.
       H HCnpdKHHK, CAM p(M rOCnOACTKd /HH.
       IIhc A8/HYtps Aoro$fT oy EgxBpdjiH, iohYh îy amh, st a^t- xipĂĂa2.
       t fw ALm» kw(kwa<i, /HHaoctYio bohcYio rocnoAHHk.
       t fur AUtho kohkoa <m.p.>
          Bibi. Acad., XC/32.
          Orig., hîrtie (33 X 23,5), pecete timbrată.
       1 ... mănăstiri numită de la Topolov, unde este hramul sfinţilor apostoli Petru
şi Pavel şi părintelui egumen popa Melfisedec______
       1 Loc rupt.
                      * A scris Dumitru logofăt în Bucureşti, iunie 15 zile, în anul 7141 <1633>.
130
www.dacoromanica.ro
99
1633 (7141) iunie 16.
             Episcopul Efrem al Buzăului hirotoniseşte pe popa Lăudat la Pîrscov, jud. Buzău.
       ţ AIhaoc’i Yk EojkTio np-kwcK-ki|i(HHdro dpxHEnHCKoirk Kyp 6$pfM ESs-kKC kom8
       f GYd CKCTJKAfHYa k-kv>Xwm KAdroro k'b<m>hhhom8 cem8 np-b3KHTfpt ha hme non AkSAdT, hko wt heaoctohhu hauih p*kKoio cnoAOEA'kUJd ca np-bsRHTfpcR-b CA8}KE'kH Rk np-kAP<!38Arff, HAiJKf npHASMHT CA. R-k STKP'kJKAEHYl, CYd CVTKOpHXWM, H-k no WEHMdfAl HdllIfM R-kWEpdSHXW/H H Ck CkKtTWAl H CBOfIO pTkKOlO non[n]nHCg(M H nonnHCAKUK h ck^a^athacsa np-bA (nHCKjjncTKd mh h a#Xwau,hk f/tt8 non AI aut h
K’kAAXWM («8 AVtCTO WT CIA IlkpCKOK, WT C^ACTBO £#31x8.
       IThC MtCflţd (OHVf ST A^HH, A-bT xăpĂtd.
       f GmipihYi (nncK8n S^piM-k E»38kckY <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhiepiscop chir Efrem al Buzăului.
       t Am dat această întocmire celui statornic întru cele bune, preotului anume popa Lăudat, ca din mina noastră nevrednică să se învrednicească de slujba preoţească, după înţelegerea dinainte, unde s-ar întîmpla. Am făcut aceasta pentru întărire, însă după obiceiul nostru, am alcătuit şi cu sfatul şi am iscălit cu mina noastră. Şi iscălind, a mărturisit înaintea episcopiei noastre şi duhovnicul lui, popa Manea.
       Şi i-am dat lui loc în satul Pîrscov, din judeţul Buzău.
       Scris în luna iunie 16 zile, anul 7141 <1633>.
       f Smeritul episcop Efrem de Buzău <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLVIII/14.
          Orig., hîrtie (27,5 X 21), pecete aplicată, căzută.
          Trad. ibidem, ms. 172, f. 18.
                                           100
1633 (7141) iunie 16, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitru al doilea vistier ocină la Bîrzeşti, jud. Ilfov.
       f dÎHAoCTYne sokYiio, Iw dldTfio koiboaa h rocnoAHHTi K’kcoi siaiai Oţrrppo-kaaxYhckoe, bh8k BiAHKdrw H np-bAosparw, CTdpdro, iiokohhhoaiş Iw E'hC’kpdB boibo-Ad. A^dT rocnoACTKO aih cYh nos-bAim’i rocnoACTRd mh noMTfHHOMS soAtpHHS ro-CnOACTKd MH K8ndH A8MHTP8 ETOpYH KHCTHiap H CkC CHHOEH HM, IAHHIJKI EorTi AdCT, BKOKI A d      tCT WHHHg g Erkp3(l|]H, WT CSACTKO 6a<X0R>, dAH AfA HlrpiR,
CHMTi EdHIOACR, R-kCdX, WT nOA H WT U8M Y WT ROA H WT KHHOPpdA^i WT n8CB8-
                                                                                                      131
www.dacoromanica.ro
AH) Kjpi CAHKd C{ JfTHT H3BpHT WT JfOTjp HjHOK AWPOi|5f’r,               CtJKtHH.. -1 H WT
XOTdp&t GjMKHHYh, Cf>K(HH N. H n<JK \i tCT ^ŞMHTpOX KHCTHTjp W4HHŞ 8 EtkPSClJlH, <MH A* *rt ElHTH/VfcS Klvcax, H 3a A^AHhS H 3a nOKOnfH'l'f, COKfHH...1 WT no KTvCOM yoTapo/H, faHKa c( xtht HSspaT, noHt>Kf tCT noKSnna noMHT(HHOMy KoatpHH pocnoA-CTsa mh >KSnaH 4,Smhtp8 khcthqp cYh bhuk pwhhh wmhh8 wt Na Hirpi, chht* EamoaoK, a*h tro K'hcajf 3a wmhh.j8 h c-kc KHHOPpaAv h wt HaA E(HTHAk h wt chhti tpo, Eamoa h EamY’h, A*h hm Kivcay aa wmhhhS c-kc khhopphw, sa.-^acnpH POTOKH, KTv A’kHH fltW.I KOfSOAf) KT» AtT x3pA0. H KlvC AP'kJKdA AV^HTPŞ KHCTHiap cTt WMHHH8 CTvC ACKPOAVHPHOM.                                                     ^
       fI nOTO)«, K1iA<» tCT BHA CVM, KT» A^hh PJCnOACTKa MH, Mtcfl^a »hT( Ţ AKHK, KTv rttT x3PMi, a H(pp(, CHHk EhMKAOB H CHHTi E(HTHATv, Ha HM( EhMWA h EamîTa> ivhh tCT ahph8a np8y nptA pocnoACTRa mh h npHuiM (ct T(p( cvipfciuA ct 3a AHlţiJ CTvC /V.8MHTP8 KHCTHiap. H CHlţH np'kUl’B WHH KaKO HM c8T npHTfCH8rt WTVM-«TKYHM H M(THHA HX tCT HOBIţH CTkC CHAOCTH fPO. Elv TOM, POCnOACTSO MH CkM ph(A<m h cSaha h no npas h no saKox, ci»c ktiCHmh wkcththmh npaKHTMio pocnoACTRo mh H CTvM A<lrt rOCnOACTKO MH HtrpCB, CHHTvE h8aob H CHHK EHHTHATvK SaKOH ff MfPTralUH no pivKaiuE rocnoACKH, raKO>Kf ah shkmt cm A8UiaM hx> kjko H-fecT hx cgT npoAAa wmhhh HM WT EipSdJJH CM BHHOPpaAV 3a AOBpOBOAt HM, HHŞ HM C8t CTvTBOPHA CHAOCTTv H B'kSHMHA HX tCT WHHHC HM. Ek TOM, H(Pp(, CHHTv EaMIOAOB H EhMWA h Eahasa, CHHkl EEHTHATvK, WHH HHKHKOK( H’feCT C( CgT npH$HTHIil( WT 3aK0H AH 3HKMT, HHŞ tCT WCTHA WT SaKOH H WT C8»A*hY( WT nptA POCnOACTSO MH.
       Gipo paAT, aha«X c-hM rocnoACT&o mh hohtehhomS BoatpHH$ pocnoACTBa mh HtgnaH ^SMHTp!} KHCTHiap, I3K0>KE A<* M8 (CT WHHHH8 A^AHH8 g E-bpSIIJJH H KHHO-rpaAV H Bh WX<15 CHHOBOM H EHgKOM H nptKHgMlTOM H Hf WT KOPO>K( HfnOKOrt'fcBHM, nopH3MO POCnOACTSO MH.
      Ghk( o\'bo h cstAtT(aT( nocTasa ^(M*k pocnoACTRo mh: H(8naH PaAVrt Ess(-CKga b(h EaH KpaaokckTh h >K8n h HaauiKo s(a akophhk h Hcuniu PaAV^ HtCTSpfa «(hh:<Th awpw^et h >K8naN rWiropTe bmhkih khcthhpio h >K8naH 08AocT( k(ahkYh cn-k-tjph h >K8naH Mhxhh k(h ctoahhk h ncsnau E8MHua k(h nfxnpHHK h îKSnaH E83HHKa sta komhc h x<snaH KocTa iahh k(ahkYh nocT^auHK. H ncnpaKHHK, PaAya HikCT8p(a B(HHkYH HWPO^IT.
       H HanHcax IIivPksa ppjmhthk, k-k uacToa rpaAV 8 E$K5pfi|iH, iohT( 5ţ a^hh h wt Eahmi ah>k( a° HHH'k, K'k cfro nHcauYi <tim(hYk>2 a'bTOM, aIst xapMa, a-kra rocnoAHui, xjjfăp.
       t îw iHHTfIO KWlKWAa, aahaoctYio bohcYio POCnOAHUK.
       Iw fflaTfio kockoa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrlnului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinsti* tului boier al domniei mele jupan Dumitru al doilea vistier şi cu fiii lui, •cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Bîrzeşti, din judeţul Ilfov, însă partea lui Negre, fiul lui Baciul toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vie, de pretutindeni, oricît se va alege din hotarul lui Nan logofăt,
        1 Loc alb.
       * Omis.
132
www.dacoromanica.ro
însă stînjeni... 1 şi din hotarul Slavinii, stînjeni 8. Şi iar să-i fie lui Dumitru vistier ocină în Bîrzeşti, însă partea lui Ventilă toată şi de moştenire şi de cumpărătură, stînjeni... 1 de peste tot hotarul, cît se va alege, pentru că a cumpărat cinstitul boier al domniei mele jupan Dumitru vistier această mai sus-zisă ocină de la Negre, fiul lui Baciul, partea lui toată de ocină şi cu vie şi de la Ventilă şi de la fiii lui, Baciul şi Vladul, partea lor, toată de ocină, cu vie, pentru ... 1 aspri gata, în zilele lui Leon voievod, în anul 7139. Şi a tot stăpînit Dumitru vistier această ocină cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, luna iunie 10 zile, în anul 7141 iar Negre, fiul lui Baciul şi fiii lui Ventilă, anume Baciul şi Vladul, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele şi au venit de s-au pîrît de faţă cu Dumitru vistier. Şi aşa pîrau ei că le-a cotropit moştenirea şi le-a lepădat banii cu sila lui. Intru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat şi după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Negre, fiul lui Baciul şi fiilor lui Vintilă lege, 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, ca să jure cu sufletele lor, că n-au vîndut de bunăvoia lor ocina lor cu vie din Bîrzeşti, ci le-a făcut silă şi le-a luat ocinele. Intru aceia, Negre, fiul lui Baciul şi Baciul şi Vladul, fiii lui Ventilă, ei nicidecum nu s-au apucat de lege să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele jupan Dumitru vistier, ca să-i fie ocină dedină în Bîrzeşti şi vie şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Thudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, iunie 16 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere <cursul> 2 anilor, anul 7141, anul domnului, 1633.
      ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Muz. de Ist. Buc., nr. 35.853.
         Orig., hîrtie (42,5 X 22,5), pecete timbrată.
                                                 101
1633 (7141) iunie 16, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod porunceşte lui Ursu căpitan de la Buzău să înapoieze lui Dumitru vistier morile şi viile de la Scurteşti.
      t AUhasctTeio kojkTew, Îw ADteh koekoa^ h rocn»AHHi» bhşk noKCHHwro Iiv BtvCV^bti KOtKOAd. IlHinvr r©cn©ACTKO aih K'kpHOM crtSrS rocnoAcrca aih Ursu *
      1 Loc alb.
      * Omis.
153.
www.dacoromanica.ro
căpitanul de la Buzău. După aceia-ţi dau în ştire domnia mea, pentru că te-am fostu miluit domnia mea cu morile şi cu viilâ ale lu Dumitru vistiiariul de la Scurteşti. Acum domnia mea m-am milostivit domnia mea, de i-am dat moşiile iar la mina lui, iar tu ai venit de te-ai plînsu, cum ai avut cheltuială la un zăgas de moară şi-l opreşti de la moşiile lui.
       Dereptu aceia, în vreme ci vei vedea cartea a domnii mele, iar tu să cauţi să-i dai moşiile, să fie pre mina lui şi să-l laşi în pace, iar pentru rîndul cheltuialei ce ai cheltuit, voi vă veţi socoti cum va fi cu direptul, de ţi să va înturna cheltuiala, iar pentru căce te lipseşti de moşiile lui, iar domnia mea ţ-am trimes 5 coţi de postav grana. Dici altu val să nu mai aibă nimica, pentru că l-am miluit cu moşiile lui, că-1 tremeţ domnia mea la Ţarigradu, în slujba domnii mele şi a ţărăi.
       Aceasta-ţi ţ-am scris. Hhako a4 Hrkcr, no peq rocnoACTW mh.
       HcnpdKHHK, câM pfq rocnoAcTBd mh.           _____
       IIhc s EgKgpuiJH, k>hTe ST AhHH, b-k a1?t x3p<vu.
       h’ fllâTfK) KlVfBIVAA, jUHAOCtYiO EOJK'flO rOCnOAHHh.
       iw ALmio bohboa <m.p.>
       <Pe verso:) Scurteşti, sud. Buzău.
          Bibi. Acad., XLII/12.
          Orig., hîrtie (31 x 21), pecete mică aplicată.
          Cu o copie din a doua jumătate a sec. eu XVIII-lea.
          EDIŢII. Grecianu, Grecii, p. 46.
                                  102
1633 (7141) iunie 19, Bucureşti.
            Crăciun Papalea şi fiii săi Dumitru şi Vilcul din Cîrsteneşti se răscumpără de rumânie de la Dumitru Dudescu vistier şi Radu Dudescu logofăt.
      t Scris-am eu Crăciun Papalea cu feciorii mie, Dumitru şi Vîlcul de Cîrsteneşti, acesta al nostru zapisu, să fie de mare credinţă la mina jupî-nului Dumitru Dudescul vistier şi a fii-său Radul logofătul de Dudeşti, ca să se ştie, cîndu au fostu acuma, în zilele dumnu nostru Io Mateiu Băsărab voivod, iar Dumitru Dudescul vistier ne se-au pusu în spinare, ca să ne rumânească, zicîndu cum i sîntemu rumâni de în Cîrsteneşti de pre nişte ocină ce au avut cumpărătoare de la jupîneasa Chejna, jupîneasa Cernicăi dvomicul.
      Deci am mersu de ne-m pîrît de faţă nainte domnu nostru Io Mateiu voivod, de ne-am plînsu cum n-am fostu rumânu nimenuilea. Deci dumnu nostru ne-au dat legea ţării, 12 megiiaşi, să jurămu cum n-are Dumitru vistier cu noi nici o treabă. Deci noi ne-am socotitu cît vom cheltui cu jurăturii, căzut-am cu rugăciune la Dumitru vistier de ne-am tocmit şi ne-au slobozit de rumânie şi i-am dat 2 boi şi jumătate de pîinea de estimpu, cît am avut, şi ne-au ertat.
134
www.dacoromanica.ro
       Şi am făcut tocmeala de bunăvoia nostră, denaintea a mulţi boiari şi oameni buni mărturie, anume: jupan Sima vtori logofătu i Oprea vel agă i Lupul căpitanul i Costea grămăticul i popa Borcea clisăriul i Coman vătahul dărăbanţul şi de Cîrstineşti, Stan logofăt, feciurul lu Sperodon şi Mihnea şi de Gruzăveşti, Ion şi de Clanţa, Enachie. Acesta mărturisim să se şti şi să se grează. Şi pentru credinţa pus-am şi pecete.
       IIhc 8 BSKSpeijJH,           khYh 6Y a* *vnh, k <vbT xspdu.
       Sfpog X.oYoflârng1.
       Oprea vel agă Lupul căpetan2
           Arh. St. Buc., Cotroceni, XC/12.
           Orig., hîrtie (27 x 21), şase peceţi aplicate.
           Copie ibidem, ms. 692, f. 44.
                                   103
1633 (7141) iunie 20, Bucureşti.
             Matei Basarăb voievod întăreşte lui Dumitru Dudescu vistier stă-pînirea asupra lui Crăciun Papalea, confiscînd pe seama domniei boii cu care acesta încercase să se răscumpere din rumânie.
       t iHHAOCTYew so>i<Yfio, îw AldTiY aoisoAd h rocnoAHH'K, rhşk iiokohhhwai8 Îw B'k.C’KpdK BOfKOAd. /VjdRdT rOCnOACTRO <UH cYH nOR’bAfHYf rOCnoACTRd A1H lIOlTfHHOM# EOAtfHHŞ rocnoACTRd a\h jupan Dumitru Dudescul vistier, ca să-i fie un rumâ-nu în sat la Cîrstieneşti, anume Crăciun Papalea şi cu feciorii lui, Dumitru şi Vîlcul, de în Cîrstieneşti de la Colintina.
       Păntru că acestu om, Crăciun Papalea, ce scrie mai sus, fost-au rumânu Cernicăi vornicului. Deci, cîndu au fostu în zilele lu Alexandru voevoda, feciorul Radului voevodie, după moartea Cernicăi vornicului, iar boiarinul domnii mele Dumitru vistier, el au cumpărat toată partea Cernicăi vornicului de la jupîneasa lui, Cheajna vorniceasa şi de la fetele lui, cu rumâni cu tot de în Cîrstieneşti. Şi tot i-au ţinut cu bună pace.
       Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii mâle, iar Crăciun Papalea, el au scornit pîră şi au venit de s-au pîrît de faţă înnaintea domniîi mele în divan cu boiarinul domnii mele Dumitru vistier. Şi aşa pîrîia Crăciun Papalea cum n-au fostu rumân Cernicăi vornic, nici lu Dumitru vistier, nici are nimenelea treabă cu dinsul.
       într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre leige, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea lu Crăciun Papalea leige 12 meghiiaşi, să jure cum nu l-au cumpărat Dumitru vistier, nici iaste rumân lu Dumitru vistier. Iar el nici cum nu s-au putut apuca de leige să jure, ce au căzut cu rugăciune la boiarinul domnie mâle
       1 Sima logofăt.
       * Semnăturile sînt autografe.
13 — Documente România — c. 1339
www.dacoromanica.ro
Dumitru vistier de să se răscumpere de rumânie şi se-au tocmit de i-au dat 2 boi şi pline de în cîmpu, cită va avea, jumătate, ca să-l slobozească, să fie un om în pace.
       Dereptu aceia, domnia mea văzindu că îmblă rumânul cu minciuni şi poartă divanul de val, iar domnia mea am luoat boii rumânului pre seama domnii mele şi am dat pre Crăciun Papalea să fie iar rumân lu Dumitru vistier, cum au fostu şi mai denainte vreme. Şi au rămas Crăciun Papalea de leige şi de judecată denaintea domnii mele.
       Dereptu aceia, domnia mea am dat cinstitului boiarinului domnii mele, lu Dumitru vistier, ca să-i fie acest rumân, Crăciun Papalea şi cu feciorii lui de moşie în veac.
       După aceia, iar nu se-au ţinut Crăciun de leige, ci iar au scornit piră, de au căzut cîndu am eşit domnia mea la căutare, de am căutat dărăbanţii la Grozăveştii de Jos, lîngă murile sfintei Savei, dinpreună cu Radul, feciorul lu Dumitru vistier, ca să scape. Şi zicîndu Crăciun cum nu au dat nici un bou lu Dumitru vistier, nici au făcut tocmeală, iar Radul logofăt au scos zapisul de la mîna lu Crăciun cu mulţi boiari mărturie şi cu peceţile lor în zapis, cum au făcut tocmeală, de au fostu dat rumânul acei 2 boi şi pîine, ca să scape din rumânie, na ime: Oprea vel agă, Lupul căpitanul i Borcea cliseariul, Costea grămăticul şi au mărturisit şi ei toţi naintea dumnii mele şi am văzut domnia mea şi zapis de faţă de la m)na lui. Deci domnia mea am dat boiarinului domnii mele, lu Dumitru vistier să-i fie rumân Crăciun Papalea cu feciorii lui şi de nimenelea opreală să n-aibă, preste cartea a domnii mele. Hhjko Htc-r, no pm rocn»ACT24 m. H HcnpdKHHK,
tm ptM roenoAeT&i <hh.                                                         ____
       IIhc AintMT AoroţtT g BjKSpfip.i,              icnYt 7 asih, k <vkT x3 pam1
       t Iw          BVfKVAi, MUiocrT» k>kîk» ro:n>AHi'h-
       t îw ffia-rtio bohkoa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XC/13.
          Orig., hîrtie (29 X 19,5), pecete mică. aplicată.
          Copie ibidem, ms. 692, f. 44.
                                  104
1633 (7141) iunie 20.
            Matei Basarab voievod judecă pricina dintre fiii lui Vlad Rudeanu logofăt pentru satul Circiumari, cumpărat de tatăl lor, hotărînd să fie fraţi deopotrivă.
      t /HihtocTYfio Ko-Ki'fjo, îiv l\AăTta Ba:apas kmk»a<i h rocnoAHHv         ro-
enoAcrso mh eT» noKEA-kH'm rocnoAcvsa /Hh feciorilor Vladului logofăt Rudeanul, anume Radul i Vladul, ca să hie volnici cu această carte a domnii mele de să aibă a înpărţire cu frate-său, Andreiu spatar, banii satului Crăcimariul, 1
                                  1 A scris lepădat logofet, în Bucureşti, luna iunie 20 zile, în anul 7141 <1633>.
136
www.dacoromanica.ro
ughi 8001, să facă trei părţi pre trei fraţi, pentru că au avut pîră înnain-tea domnii mele în divan de faţă şi zicea Andrei spatar cum au fost dat pre acest sat Crăcimariul, ughi 400, înnainte şi tată-său Vladul logofăt, iar ughi 400.
       Deci într-aceia, domnia mea am judecat şi le-am dat la mijlocul lor pre cinstitul şi prealuminatul părintele nostru vlădica Grigorie mitropolitul i piscup Partenie şi pre unchiu-său părintele Teofil Rudeanul şi doi boiari mari, anume jupan Gligorie vel vistier i jupan Nedelco vel cliucer, ca să caute şi să adevereze fost-au dat Andrei spatar vreun ban au ba. Deci într-aceia aceşti arhierei şi boiari, ei au aflat cu sufletele lor cum n-au fost dat Andrei spatar nici un ban pre satul Crăcimariul, ce au fost dat tot Vladul logofăt. Şi au pus şi mărturii: unchiu-său Teofil şi văru-său Mitrea şi alţi mulţi boiari şi aşa au mărturisit şi înnaintea domnii mele, cum scrie mai sus şi-nnaintea acestor arhierei şi boiari.
       Iar apoi Andrei spatar au zis cum i-au fost dat socru-său Dumitraşco vistier zestre ughi 200, încă mai denainte de cînd i-au luoat fata. Iar aceşti arhierei şi boiari au judecat cum să jure Dumitraşco vistier la vlădica, cum i-au fost dat acei bani zestre şi cum i-au fost dat pre satul Crăcimariul. De va jura, să-şi ia Andrei spatar ughi 200 înainte ... 2 iar pe cei ughi 600 să facă trei părţi, pre fraţi. Iar Dumitraşco vistier n-au vrut să jure, ci-au rămas satul Cîrciumarii cumpăraţi tot de Vladul logofăt, pre banii lui. Ce au judecat acei boiari să înparţă acele 800 de galbeni în trei părţi, să fie trei fraţi, cum au lăsat şi părintele lor Vladul logofăt. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor arhierei, de judecată, cum scrie mai sus.
       Derept aceia am dat şi domnia mea să înparţă banii frăţeşte cum zice mai sus. Hhjko A4 Hfecr, no piM rocnoACTK4 <hh.
       H HcnpjBHHK, pm rocn©ACTK4 MH.
       IlHC Jtt-kcciţd (OHYr K ASHH, K rtfcT KSPM4.
       t îw dÎ4TfH KWfBlVAJ, (HHAOCtYk» EOJKYiO POCnOAHHh.
       t !w MdTEK BOHROA <m.p.>
       <Pe verso:) Carte de rămas pre A<n)dreiu pentru Cîrciumari.
          Bibi. Acad., XLII/73.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată, căzută.
          Cu o copie din sec. XIX.
                                            103
1633 (7141) iunie 21, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Oprea şi Ivan ocini şi vii, la Vlădeşti, jud. Vtlcea.
       f AÎHrtOCTYfK» EOHtYtlO, Iw fllaTfK» BOfKOAd H rOCnOAHHTi RTiCOf 3CMAA &ITPP0-RAdJfYHCKOt, khSk KfAHKjr» H nptAOBpjrO, CTjparO, nOKOHHHMS tw E'KC’KpdE K0fK0A<* *-
AasaT rocnoACTSO a\h cYh noRfAfnYi rocnoACTKd a\h GOnpia h Îb4hor wt KA'hAfipH,
        1 Cifra este rectificată.
        * Loc rupt.
137
www.dacoromanica.ro
WT C8ACTK0 Ea-KMH H CK HHJf CHHOBH f/WqfM fiorii A<JCT, QKOJKf A4 «8 (CT IA»M BHHOrpdA® WT Ea1vA(1|1H WT no BdAf, CKC AHBkA* H CKC WBOIJlYlO H CKC A®Md H C'hC KOACTA, nOHKKf W Kt FlOKSnHA G3npfc H IbAH CT( BHHOrpdAy> *** tCT KHUJf nHC5 WT HdA fflHTp-b H WT CHHObY frO WT BdpOUJ WT PlvAHHHK, SA îjf dCnpH rOTOBH. H BHA
kt aokpYh a»aYi cB-kA(T(AYf, na ham wt Ka-kaujih, PdAyA Acro^TiTBA H Hhctop H IlfTpHMdH h /^8mhtp$ h Hhapoo h Ka-kcah h PdAyA h llnriA h H-kr h dim»AAT h M)ra H Ibah, chhtv A8kivb.
       H nAK noKSnHA fânp-k h Îbah (ahh m-kcro 8 Koacta TspEgpfB wt haa Ahma H wt haa IIpYA wt EaivA^h, sa pfi acnpH roTOBH. H eha kt CBfAfrfAYf ha ham: A,8mHtp8 h Y18ka h ffi-hpHH h II'ktpS. H nAK noKSnHA (x)npk iahh Af-kCTO 8 Koacta TgpsSPSHB WT HAA GtOHKA IIhPH(B,CA TK acnpH rOTOKH. H EHA fCT AAA’KAH'K-iuaph: Hhctop h YHatho h Ka-kcah h Gttvhhcaab h Gtohka h non T'khhcaab1 h A8ka. H nAK noKgnHA GDnpk (ahh wkCTO 8 KoahhkSa Xah'kujwb wt haa T'khhcaab1 H wt c'KpoAHHiţfx fro, sa tă acnpH roTOBH. H bha (ct CBfAfTfAYf non T'KHHCAAB1 H Abka. H nAK noKgnHA ©npt (aha jJsaAHf sa Af-kcTO 8 Koahhksa XahtvHjob wt haa PdAyA, bpat Hhctopob, sa tY acnpH totobh. H eha kt cbia^tiaYi: A,8AiHTpg h flnrfA h Gtohka h ©np-k h PdAyA K8nu».
       H nAK nOKOnHA G3npt H WT HAA IltTpHKA (AHH «tCTO nOAA-k CKC AVkCTOAt nonfB Gtakob, sa {T acnpH totobh.
       H nAK noKSnHA Hbah K8niţs H sfTOAf ch GOnpt wt haa A8KA aYhkohSa wt P'KMHHK (AHH AVfcCTO 8 ILVKAHtlH, 3A p§ ACnpH rOTOBH. H BHA KT TOrAd AAA'K"
M'KUiapH, ha ham: wt Ka-kaiiph, PdAyA AoroijsfT h PdAyA K8niţs h bhSkoah ch GhaiYwh.
       H nan noKSnHA A8ka h Îbah (ahh AvkCTO 8 Koacta TgpKgpfB wt haa Gtoh-ka h wt haa AIhx'kha'k, sa yK acnpH roTOBH. H ehah c8t CKfa*tiaY( : ©npt k*ka8-r'KpSA H Hhctop h Bopna.
       H nAK noKgnHA Hbah h 3(toah ch ©npt (ahh Aitcro 8 Koahhk8a Xah-kuiok, noAA’b C"KC AHtCTOAH Gt'KHHCAAB EfpHBOfCKgA, WT haa A8k4 H WT kpat fro, IIp'kbSa, wt Ka-ka^h, sa că acnpH roTOBH. H eha kt cbia*t(aYi : non Gt'KHHCAAB h Hapac-khba h Ea-kcah h Ema^a h ©npt.
       H npoAMOWA cYh Btuif pfqfHYf hamhhth aioaYi hh^hh a*ah sa whhh'k ehum
pfMfHHH WHHJf SA HH^HOM A°BpO KOAH, C"KC gSHAHYf EltCtAll AMrYUUlOiH WT POP H3 AOA, WT WKp'KCT'K M-fcCTO, WT np^A TOCnOACTBO AHH.
       Gfro paaY A*A0X cluH rocnoACTKO aih C3np(B h (bahob bkoîki Ai m$ fer
WMHH( H BHHOrpAAH WT 8 Ka-KA^HH CKC AHB-fcA* H C"KC WBO((iYH A^AHUB H B’K WJfAK CHHOBO/H H BH8KOA1 H np'bKHSMlTOAl H Hf WT KOrOHM HfnOKOAfEHAU nopHSA/io POCnOA* CTBA AHH.
       GlH» Oţ-EO H CKfA’kTfAYl nOCTABA’kliH TOCnOAtTBO AAH »8nAH PdA8A E83ICK8A BfA EAH KpAAOBCKYH H ÎKSnAH HbAUIKO BfA AKOpHHK H ÎKSnAH PdAyA BfA AOrO^fT H 2K8IIAH TAHrOpYf BfA BHCTYiap H Ht^nAH 08AOCYf BfA CnATAp H >K8nAH dlH£dH BfA CTOAHHK H >KgnAH fiSMHHA BfA HAUIHHK H «8nAH E8SHHKA BfA KOA1HC H >K8nAH Ko-CTAHAHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK PdAyA BfA AOPOjjMT-
       H HAHfpTA AS, II'KPKBA rpAAHATHK, Biv HACTOA rpdA» 8 ESKBpfljlH, AVkCflţi lOHYf KĂ AkHH H WT Ha<1AHA A'JJH’K a® HHH-k B'K Cfro llHCdHYf TfHfnYf A-kTOAl, A-kT xSpAtd, A WT pO>KAfCTBA XpHCTOBA, xĂjfrtr.
       f îw dlaeiio swfBWAd, awaoctYio eojkY» rocnoAHHiv.
        1 Aşa In text.
138
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răsposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi lui Ivan din Vlădeşti, din judeţul Vîlcea şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie o vie la Vlădeşti de pe vale, cu livadă şi cu pomet şi cu casă şi cu coasta, pentru că au cumpărat Oprea şi Ivan această vie, care este mai sus-scrisă, de la Mitrea şi de la fiii lui, din oraş din Rîmnic, pentru 700 aspri gata. Şi au fost oameni buni martori, anume: din Vlădeşti, Radul logofătul şi Nistor şi Petriman şi Dumitru şi Andrei şi Vîlsan şi Radul şi Angbel şi Neag şi Lepădat şi Iuga şi Ivan, fiul lui Luca.
      Şi iar au cumpărat Oprea şi Ivan un loc la Coasta Turburei de la Anghel şi de la Pria din Vlădeşti, pentru 108 aspri gata. Şi au fost martori anume: Dumitru şi Luca şi Mărin şi Pătru. Şi iar a cumpărat Oprea un loc la Coasta Turburii de la Stoica Pirţea, pentru 320 aspri gata. Şi au fost aldămăşari: Nistor şi Mateiu şi Vîlsan şi Stănislav şi Stoica şi popa Tănislav şi Luca.
      Şi iar a cumpărat Oprea un loc la Colnicul lui Hanăş de la Tănislav şi de la rudele lui, pentru 330 aspri gata. Şi au fost martori: popa Tănislav şi Luca. Şi iar a cumpărat Oprea o falce de loc la Colnicul lui Hanăş de la Radul, fratele Iui Nistor, pentru 310 aspri gata. Şi au fost martori: Dumitru şi Anghel şi Stoica şi Oprea şi Radul neguţătorul.
      Şi iar a cumpărat Oprea şi de la Petrica un loc alături cu locul popii Stan, pentru 100 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Ivan neguţătorul şi ginerele său Oprea de la Duca diaconul din Rîmnic un loc la Vlădeşti, pentru 160 aspri gata. Şi au fost atunci aldămăşari, anume: din Vlădeşti Radul logofăt şi Radul neguţătorul şi nepotul său Simion.
      Şi iar a cumpărat Luca şi Ivan un loc la Coasta Turburei de la Stoica şi de la Mihăilă pentru 420 aspri gata. Şi au fost martori: Oprea călugărul şi Nistor şi Borcea.
      Şi iar au cumpărat Ivan şi ginerele său Oprea un loc la Colnicul lui Hanăş, alături cu locul lui Stănislav Berivoescul, de la Duca şi de la fratele lui, Pîrvul din Vlădeşti, pentru 230 aspri gata. Şi au fost martori: popa Stă-, nislav şi Paraschiva şi Vîlsan şi Vladul şi Oprea.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni părţile lor de ocină mai sus-zise, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului, dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Oprea şi lui Ivan, ca să le fie ocinile şi viile din Vlădeşti, cu livezi şi cu pomet, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
139
www.dacoromanica.ro
      Şi am Însemnat eu, Pirvul gramatic, in cetatea de scaun in Bucureşti, luna iunie 21 zile şi de la Adam pină acum la această scriere cursul anilor, anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voevod, din mila Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Rîmnicu — Vîlcea, XI/1.
         Orig., perg. (35 x 44,5), pecete timbrată.
         EDIŢII- Trad. Bălaşa, Un hrisov, p. 221—222. Extras dezvoltat. Bulat, Acte domneşti, p. 21—22.
                                            106
1633 (7141) iunie 23.
            Mănăilă, fiul lui Neagu din Lotru, închină părţile lui de moşie din Brezoi şi Văsălat m-rii Cozia.
      In zilele blagocestivului şi de Dumnezeu iubitoriu Io Matei voivod şi domnu. Vă ime oţa i şina i svetago duha, amin.
      Scris-am eu robul lui Dumnezeu, Mănilă din sat din Brezoi, feciorul lui Neagul din Lotru, cum să să ştie că am închinat partea de moşia mea din sat din Brezoiu toată, de preste tot hotarul şi din Văsălat, cit să va alege partea mea, toată, dîn cîmpu, din pădure, din apă, din uscat, din munte. Şi am scris la pomănic 4 nume: Neguş, Dobra, Mănilă, Stana.
      Şi o am dat dă a mea bunăvoe sfintei mănăstiri Cozii în zioa de sfîntul praznic, a doao zi, lunil, in al treilea ceas din zi. [Şi mărturie]. Şi pre zapisul mieu să facă şi carte domnească.
      Şi-au fost la această tocmeală <şi mărturie): egumenul Vasilie dă la Bistriţa i egumenul dă la Sadova i Nica i Stănislav i Ianei Androne şi au fost părintele egumen Dionisie eromonah de la Coziia şi duhovnicul Teofil, moşul Zahariia, Gheorghie duhovnicul şi popa Jipa ot Călimăneşti şi popa Stoica i popa Gostea i Opriş i Şărbu i Preda i Zahariia i Vladul Jorsu i Dumitru i Stănilă, toţi au fost la această tocmeală.
      Iar cine va sparge această tocmeală a noastră să fie afurisit şi pro-cleţit de Iisus Hristos şi de 318 otiţi şi să să judece cu Iuda şi cu Ariia, măcar fecior sau nepot sau fie ce rudă, de să va afla să spargă această [această] tocmeală a lui Mănilă şi a noastră a tuturor.
      Pis meseţa iunie 23 dni, leat 7141 <1633).
      Eu Mănilă.
      Nica martur.
      Eu Vasilie eromonah egumen ot Bistriţă.
      Eu Stănislav martur.
       1 Sărbătoarea hramului a căzut în anul 1633 la data de 10 iunie.
140
www.dacoromanica.ro
     Egumenul dă la Sadova.
     Andronie martur.
     Iane martur.
        Arh. St. Buc., Condica M-rii Cozia, nr. 712, f. 289 v. 290. Copie.
                                           107
1633 (7141) iunie 25, Bucureşti.
            Grăjdana, juptneasa lui Leca spătar, eliberează din rumânie pe sătenii din Cerbureni, jud. Argeş.
      t Adecă eu jupîneasa Grajdana spătăreasa, jupîneasa a răposatului Lecăi spatar ot Leurdeni, scris-am acesta al mieu zapis, săhie de mare credinţă la mîna tuturor sătenilor ot Cerbureni, ot sudstvo Argeş, cum să să ştie că ne-au fost rumâni mai denainte vreme. Iar cînd au fost acum, In zilele domnu nostru Io Matei voevod, vnuc pocoinago Io Basarab voevod, am cugetat întru inema mea pentru Dumnezeu şi pentru sufletul răposatului Lecăi spatar şi pentru sufletul mieu, de i-am slobozit, de a mea bună-voe, de se-au scumpărat de rumânie, derept ughi 100, ca să hie In pace de rumânie ei şi feciorii lor şi nepoţii lor şi strenepoţii lor şi cu toate moşiile lor den Cerburâni, de preste tot hotarul de cătră mine şi de cătră nepoţii miei şi de cătră nepoţii Lecăi spatar şi de cătră toată ruda lui, de nimenili bîntuială să n-aibă în veac. Pentru că acest sat Cerburenii fostu mi i-au <lă>1-sat Leca spatar, ca să mă hrănească pînă la moartea mea, iar după moartea mea să hie ertaţi de rumânie.
      Iar cînd au fost acum, eu m-am tocmit cu ei de bunăvoe, de mi-au dat aceşti bani carii scriu mai sus, şi i-am ertat, să hie In pace de rumânie, <c)1um iaste mai sus scris, pentru că am pus şi blăstem: carele se va ispiti a sparge această pomeană a noastră să hie trăclet şi afurisit ot 318 otîţi eje sut vă Nechie.
      Că am pus şi mărturie, anume: jupan Mitrea pitar i Mavrodin vornic ot Măneşti i Andrei dvornic ot Şaineşti i Toader dvornic ot Popeşti i Badea logofăt ot Argeş i, părintele egumen Grigorie ot sveata monastir Argeş i jupan Defta i Pătru i Ghioca neguţătorii i Dumitru sluga noastră.
      Aceasta am scris şi pentru credinţa mi-am pus şi pecâtea mea mai jos.
      IThc oy EgKgpujjir, /H-fecci^d khTj ki a^hh, K <VfeT x3pS2.
      Eu jupîneasa Grajdana                    Eu Mavroden vornic
      Mitre pitar                              Toaderu vornic
      Andreiu vornic                           Badea logofăt2
         Bibi. Acad. CXXXIII/3.
         Orig., hîrtie (33 x 23), şase peceţi aplicate.
         O  fotocopie, ibidem, Fotografii, XXXIII/116. * *
       1 Loc rupt.
       * Toate semnăturile sînt autografe.
141
www.dacoromanica.ro
108
< înainte de 1633 innie 26>.
             Nan şi Buda cu fiii lor vînd lui Badea şi lui Cîrstea negustori din Brăila ocină în laşul.
       t Eu mărturisescu eu Nan, fratele Budei şi eu şi cu Buda cu ficiorii mei, Mihăilă şi cu Fătul, er fecior al mieu şi cu fămee me Iona şi cu tooată casa me şi cu totă podrujie me, cum am vindut parte de ocină de la Esul, Badei şi Cîrstei neguţătorii de Brăila, parte deriptu 5 ughi.
       Şi mărturie este într-acest zapis Gherghe croitor şi Chiriţă cupeţ şi Opre croitor şi Mahaiu Cuciuc şi Vlad croitor şi Simion, că să li fie lor ocina neclătinat, feciorilor şi nepoţilor şi strănăpoţilor, c-am vîndut de bună voia nostră. Şi mărturisim noi cu aceşti boeri cu toţi cum este aşa.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVIII/2.
          Orig., hîrtie (14,5 x 20,5), pecete inelară, aplicată.
          Copie ibidem, ms. 173, f. 505; alte copii la Bibi. Acad., CXXVI/31.
          Datat ca anterior actului din 1633 iunie 26.
                                            109
1633 (7141) iunie 26, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte prietenului său Badea negustorul din Brăila ocini în laşul, jud. Brăila.
       t flÎHrtocTVew EoJK'few, îw dl-mw RofK»A<i h rocnoAHHi» rvoh Sf/HAf 5>rrppo-RAdJfYHCKOf, RH3K RfAHKdrO H npt:A»KpdrO, CTdpdre, nOKOHHHOM# îw EvhpdETk KOfRO-Ai- AdKdT rocnoACTKo a\h cY» nosMfHYf rocnoACTR» mh npHraTfAW rocnoACTRo «h >K8ndH
EdAfK K8nn8 WT EpdHAT» H CV CHHOKrf CH, fAHIţfftf fior-K A<>P0Rd^, QKOJKf Ad MS tCT WHHHlk SMcSd, WT CSACTRO fipdHAd dAH AM GtOHKTiR XHrttHSrt RVdJf, WT nOAO H WT nOCKSAY, Rdpf fAHKd Cf JfTfT H3EpdTH WT rAdR A» rAdR, n» CTdpf JfOTdpf H EfdtSI n tCT noKSnHd EdA"b K3nn3 cYa wmhhş wt HdA Gtohm <bHA-feH3A h wt chhorh tro wt Mc3a, Sd xd acnpH roTORH. H ndK noKSnHA EdAfe Kgnn3 whhht» 3 0c3a wt HdA (rTOHKd rtdOWrt AM fro RVd)f WT nOCRŞA*. MHKd Cf JfTfT HSEpdTH, Sd xd dCnpH roTORH. H ndK n»K3nA EdA* wt Ep-hMAi» wt HdA f^c-fe wt 0c3a am fA\3 RVdjf, fA'iKd cf jfTHT HSRpdTY, Sd xd dcnpH totorh. H ndK noKSnHA HtşndH EdAt K3nn8 whhh3 3 Mc3a wt HdA HdH, EpdT E3am h wt chhorh fro, /KHjp»HA’k h <^1iT3a, AfAO HM RVdJf WT no RV A\-feCT0M fAHKd Cf JfTfT HSEpd l’Y, Sd xj dcnpH TOTORH H CV SdnHC WT p3KdMH H)( H CV CRfAfeTMYH, n» HMf: WT EpUiAlk, Tfprf KpOHTOp h Khphivk Kşnn3 h Gdnp-fe KpoHTop»A H iHn^dic K3hi»k h IlAdA h GhmYwh h wt
JîpAfllIH, ©TdH K'hTdlf.
       H ndK A<> fCT >K3ndH EdA« wt Eptoiati whhh3 3 0c3a, wEdHf AM» non ApdrHlK MT» fCT EH A HAIdA WH Sd nOKŞnfHYf WT JKŞndHHHd YUHJfHd H WT JKSndHHIţd
142
www.dacoromanica.ro
dldpYHXi KVA8rVpHHA, A’EWP* fflHXMqfK EAHgA, AAH AfA Ul8p8AI CH EaAHKJJAOK H $HAHI10B H BaAIE, EPATYh IMIMAYtB GopfH, BVCAJf WMHHA IAHKA CI JfTHT HSEpAT WT HAA np«MYH EpATH 3A WMHH8 WT flp!3 BVCOA1 JfOTApOM, WT JfOTAp A* JfOTAp.
       H JfCTApOBl H KIA-kSI WMHHIB WT 0C8A H(II?KI CI 3HAIT WT npi3 BVCAJf WHHHA l>KI ICT EH IUI I1HCAHA BV CYa KHHr: WT /HYfSg, 110 AP8A»8A EpVHAiK, A«P«
8 T«prAH8A OyTSpYH h wt T»ia, wt JÎTgp'k, no xotapsa QpA(i(iHAOp, A«PH 8 JTop-TAH8A /^p'KT’kHMlE H WT T$A^< WT ToprAMSA ^p’KT’kHMtK, H»AAA CV KoMVHIIllYH A«ph 8 AP8A18A TvtapSaob, aeYi no ap8m, AOpH 8 ropi*AH8A Gik$ h nAK no ap8m AopH 8 Mhka Giihhh h a«PH 8 Kaamioa h wt T8ra, wt Kaamioa, a«P« 8 Top. ah» Aat H A*PH 8 JfOTApSA 63ACK, A«PH 8 AP8iH#A EpVHAlB H WT TgA&Kf AOpH nAK 8 KaAMO. IlOHfTKf ICT nOK^nHA EaA^ WT Bp4HAt cYa W1HHV WT HAA A*urHt» KH8K 3A CHH noniH APArHIB WT 6SAA> SA xij ACnpH rOTOKH. H npOAAAOUJI cYh khuii pmiHH HAIIHHtY AlOAYf HHJfHI A'bAH SA WHHHS WT CIAO WT McgA, WHH SA HH^HOAJ A*EP* KOrt» H CVC 83HAHYI kvcmi AtirYAuioAt wt rop hs a*a h wt wkpvcthhai AVbcTOAi h wt npiA roc-IIOACTAO AtH.
       H EH AH CgT TOrAA HA WCTpOlHYl HAI MHOSH A^EpH a»AY* CKlA^TIAYl, HA HMII
wt EosYiaHH, Ctahmioa batajc h wt AhiiYa, Kaaa h wt Tpvr wt E$3v8, AP^ro-AiHp, chhv non Iwhok h wt ASvpvtHirkHH, kia Gaba H GaBA EtHrYgA H WT Hc8a, EApKgA H WT COpAlipH, G3np-t TIAI8A, EpAT GtAHOB EATAJf H AIHOSH A»AYl KOTOpYH HI C$T nHCAHH 3AI EV BHHrA CYl.
       Ciro paaY> am^X £vm rocnoACTso aih npYoTiAio rocnoACTBA mh jk8iiah Ea-
ACB WT EpVHAV, HKOJKI A<> «8 ICT WMHH8 A^AYh8 H BV WpB CVIHOBOAI H BHŞKOAI h np’fcBHgmAOAi h hi wt Koro>KAO HinoKOA'kBHAii, nopHSAio rocnoACTso mh.
       Gijki oyso h cbiaiti\Yi nocTARA'kioAl rocnoACTso aih: JKSiuh PaaVa B8sick8a bia bah KpaaibckYh h >K8nJH Ieauiko bia ak°Phhk h KgnAH PjaYa Hact8pia bia aw-ro$ET h >K8njH TAHropYi kia bhctYhp h >K81iah TşaocYi bia cnaTAp h jkjjiiah AIhx’aio bia
CTOAHHK H JK8I1AH E83HNKI BIA KOAIHC H JKSlliH RsWHi BIA MJfApHHK H 2K8I1AH KOCTAH-AHH BIAHkYH (10CTIAHHS. H HCnpAEHHK, PjAYA HaCTgplA eiahkYh AWrW^IT.
       H HjnHCAX' as, AmvAAT Awrw^iT, ev hjctoa rpAAV PAaroAiMH E8K8PH(ih, Ai-kcii^A iouYi ies akhh h wt IIaaaia a« HHH'feuiH'ba, wt cvsAanYA AiHpA Aawi ev Ciro nHCAHYl, TIKglilOiWg A-kTOM EV A-kT ţSp/HÂ, A WT pOttAICTEA XpHCTOEO, xAJfAr.
       f Iw fllaeiio BWiEWAa» aihaoctYio bohcYio rocnoAHHV.
       Iw ASatiio boiboa <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungorovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrlnului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele prietenului domniei mele jupan Badea negustorul din Brăila şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină In laşul, din judeţul Brăila, însă partea lui Stoica Hileanul toată, din cîmp şi de pretutindeni, oricît se va alege din cap pînă în cap, pe vechile hotare şi semne, pentru că a cumpărat Badea negustorul această ocină de la laşul de la Stoica Fileanul şi de la fiul său, pentru 1000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Badea negustorul ocină în laşul de la Stoica Gheloiul partea lui toată, de pretutindeni, oricît se va alege, pentru 1000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Badea din Brăila de la Rusea din laşul partea lui toată, cit se va alege, pentru 1000 aspri gata.
       Şi iar a cumpărat jupan Badea negustorul ocină în laşul de la Nan, fratele lui Budea şi de la fiii lui, Mihăilă şi Fătul, partea lor toată, de peste
                                                                                                           !43
www.dacoromanica.ro
tot locul, cît se va alege, pentru 1000 aspri gata, şi cu zapis de la mîinile lor şi cu martori, anume: din Brăila, Gherghe croitor şi Chiriţă negustor şi Oprea croitorul şi Mihaiu Cuciuc şi Vlad şi Simion şi din Urleşti, Stan vătah.
      Şi iar să-i fie jupanului Badea din Brăila ocină în laşul, însă partea popei Dragnea, ce au avut ei de cumpărătură de la jupaniţa Mihna şi de la jupaniţa Mariica călugăriţa, fiicele lui Mihalcea banul, însă partea cumnaţilor săi, Vlaicul şi Filip şi Balea, fraţii preotesei Sora, toată ocina, cît se va alege de la alţi fraţi de ocină de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar.
      Şi hotarele şi semnele ocinei din laşul încă să se ştie de peste toată ocina, care este mai sus-scrisă, în această carte: de la Miezu pe drumul Brăilei pînă în Gorganul Uturii şi de aici, de la Utură, pe hotarul Orleştilor, pînă în Gorganul lui Drăghici şi de aici, de la Gorganul lui Drăghici, alături de Comă-neşti, pînă în drumul Tătarului, apoi pe drum pînă în Gorganul Sec şi iar pe drum pînă în Ianca Spinii şi pînă în Calciul şi de aici, de la Calciul, pînă în Gorganul Lat şi pînă în hotarul Ezdei, pînă în drumul Brăilei şi de aici iar pînă în Calcio. Pentru că a cumpărat Badea din Brăila această ocină de la Dragnea, nepotul de fiu al popei Dragnea din Ezda, pentru 1500 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni părţile lor de ocină din sat din laşul, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi au fost atunci la întocmirea lor mulţi oameni buni martori, anume: din Boziiani, Stanciul vătaf şi din Lipiia, Vlad şi din tîrg din Buzău, Dra-gomir, fiul popei Ion şi din Mărăcineni, Sava cel mare şi Sava Benghiul şi din laşul, Barbul şi din Orleşti, Oprea Ghemul, fratele lui Stan vătaf şi mulţi oameni care nu sînt scrişi aici în această carte.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea prietenului domniei mele jupan Badea din Brăila, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iunie 26 zile, şi de la Adam pînă acum, de la zidirea lumii pînă la această scriere, cursul anilor, in anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voevod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LVIII/4.
         Orig., perg. (33,5 x 53), pecete timbrată.
         Copie ibidem, LVII 1/5 şi în ms. 173, f. 504; altă copie la Bibi. Acad., CXXVI/29.
         EDIŢII. Trad. şi facs. Perianu, Un negustor brăilean, p. 348—349.
144
www.dacoromanica.ro
110
1633 (7141) iunie 28, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa vinăriciul domnesc de la Ocnele Mari.
       t dJHAOCTYJ» eojkYoo, Îw dLmH Eicipas EOfKOA<i h rocnoAHHii. Xi&iT cocnoA-CTKO AtH CYf nOBfA'thYH rOCnOACTK<l MH CKtTOMŞ BOÎKrCTEHYH A\0H4CTHP 30KtAUr0 Ehctphu.a,         şcnfhYc EoropoAHu,e h wtu,8 crg/HEH EjchaYe1 ca să fie sfintei
mănăstiri vinăriciul de la Ocna cea Mare partea domnească toată, cită se va alege, den Licura plnă In Valea Băii şi în sus la branişte pre vale despre hotarul Vlădeştilor, pentru că acest vinărici partea domnească de la Ocna cea Mare fost-au dat şi miluit In sfînta mănăstire Bistriţa de răposaţii moşii şi stremoşii domnii mele şi de alţi domni creştini şi întărit cu hrisoave pentru pomeana, iar de la o seamă de vreme încoaci, l-au în-presurat cei domni striini şi au călcat mila şi pomeana domnilor.
       Derept aceia, dăruind milostivul Dumnezău pre domnia mea cu dom-niia la moşiia moşilor domnii mele, iar domnia mea văzind sfînta mănăstire rămasă den toate şi scăzută, m-am milostivit de o am miluit cu acest vinărici pre unde citescu hotarăle, ca să fie sfintei mănăstiri întărire şi de hrană, iar domnii mele şi răposaţilor ctitori pomeană în veci.
       Derept aceia şi voi, vinăricărilor, carii veţi hi în judeţul Vîlcea înn vreme ci veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi înncă să căutaţi foarte în pace să aveţi a lăsa acest vinărici, partea domnească, cum scrie mai sus. Iar cine se va ispiti a face într-alt chip, mare certare va avea de cătră domniia mea. Hhako a<* hIjct, no pci rocnoACTKA /HH.
       H HCnpAENHK, CA/H ptM POCnOACTKA /HH.
       IlHC j\,8mYTP8 AWPWiJilT 8 E8K8pfl|lH, M-fcCCIţA lOHYf KH AhHHi K A-fcT xipMA2.
       }’ Iw AHatiio KWfswAA, /HHaoctY» eojkYio rocnoAHHK.
       W dlJTtlO BOEBOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXIII/284.
          Orig., hîrtie (31,5 x 19,5), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 192, f. 29 v- 30 şi 713, f. 835.
                                  111
1633 (7141) iulie 1.
             Stanca Gogoiasa şi cu fiica ei Marena vînd lui Bunea logofăt ocină în Lăceni.
       f Scris-am eu Stanca Gogoiasa şe cu fie-mea Marena ot Lătcâne, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare cridenţă la mina Bunei logofătul, cum să
      1       ... mănăstiri numită Bistriţa, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Vasilie.
      2 A scris Dumitru logofet în Bucureşti, luna iunie 28 zile, în anul 7141 <1633>.
145
www.dacoromanica.ro
se ştie ca-am vîndutu toată partea noastră de ocenă, cită amu avut în sat in Lătcene, insă de ocina care se chiamă Flocească, de priste tot hotarul, de în cîmpu şe de în pădure şe de apă şe de în şezutul satului, deriptu bane gata 800. Şi am vîndut de a noastră bunăvoii, fără de nece o silă, ca să fie dumnelui moşeii în veacu neclătet.
       Şe cîndu am vîndut fust-au şe mărturii: Crăciunu armaş ot Lătcene şe Radul stegarul ot Mîrzăneşti şe Stanciul Trăţescul şi alte mărtorei multe -de în sat.
       Şe am scris eu Dobrin. Aceasta scrim şi mărturisim cu al nostru zapis. Şi fără rumâni. Pis meseţa iulie 1 dni, v leat 7141 <1633>.
       Şi Carage.                              Eu  Stanca.
       Eu Stanciul   Truţesicul.               Eu  Radul stegaru.
       Eu Caragi.                              Eu  Crăciun armaş.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/8.
          Orig., hîrtie (30 x 21), trei peceţi aplicate.
          Cu o copie din sec. XIX; altă copie ibidem, ms. 129, f. 51 v.
                                   112
1633 (7141) iulie 3, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cozia ocină la Brezai.
       f (HhaoctTk» romYmo, Iw flldTHo ro(roa h rocnoAHH'h rkcoh 3(ma( Oyrrpo-KitajfYcKoH, khSk BfaHKdro H nptAosparo, noKOHnaro Iw fi'RC'RpaEd bockoa* AaKaT roc~ flOACTKO MH cYf nOSfatHYl POCnOACTKd /HH CRtTOAtg H EOX((CTB(HHd MOHaCTHP» HapH-IţdEMdrO K03Ya, HA(*£ (CT Jfpa.W np(CBATKIA JKHSOHdMdAKHKIA HfCOaYauYA H Hipaa-AfAbJMU/ft TpOHIta H IVTttS (PSaUH ĂHWHHcYf H g'KCkiU KpaTYa/H, HK( JKHRgipiH B1k WEHT(A H>K( BHUlf PCMEH, BKW Aa «T CRtTOAlS AlOHdCTHpi KoSYa WMHH'K S C(A0 g Bpi30H, aaH a*a dYivHHaik^, chh-k HtrSui wt fip(30H B'Rcax, wt no aikcc xcrapSA h WT ptK-k R-hC-hA T»B, KOAHSO C( JfTHT HSEpdT WT nOAlO H WT Ulg/U H WT K®A X WT CSX H WT nAAHHH H WT nOCR#<AH>, sapH (AHK1 C( X™T HSSpdTH A*A AI’KHHA’hS R’KC.lJfj n»HC?Kf (CT nOUTKA dă'RHHA’K KTk CRATdA A\OHdCTHp( 0>K( KHU1( nHC, T(p( (CT nOKAOHHA A<A (P0 34 WMHH’K HK( EHUK nHC CBtTOMg E05K(CT4(Hd MOH.’CTripd
KosYa, piah A8wa (po h a poaht(a (po. H nHcjA (ct hi ckktSw jkkpt'ksh'kik a X.UA: H(P3U1 H A°EPJ H dl'KHHA’K H GTJHd, la^KO Aa (CT (M nO/HtH H(A0K0H*MAd K*K R'kKH.
       H bh A,txc>iV\ rocnoACTao mh h 3:nHC#A YH'khha'kk Hi pfc'K wtiRJ (pSauhj A?w~ H(cT( H a K*KC C-KEOP WT CKtTJ A10HdCTHp( Ko3Ya, CKTSOpHA CliC K(AHK0( KAITK» H C'KC MHOPH HHHOKH H CKAI|1(HKIKH H AK>AH A^PH CK(A(T(AH, nO HAK: (PgAMHd KjCH-
aYa wt Ehctphivk h (p&wiha.. .* wt CaAosa h Hhka h (îT’KHHCAdK h Mh»o h Hh-APohY( h (pgAKHa AYwhhcY( wt KosYa h aSxokhhxSa 0(w$ha h cr[p]ap 3axapY( Gh-HdPOPCKi h A8pBHHKgA T(wppY( H noni 2Knna wt K’kahm’kh(i|ith h non Gtjhka h non TocTk h GOnpHui h HItiPeSa h 3jyapY( h ILuaSa 2Kop3WB H A#A'HTP8 Gt’Khhmob
H npOMYf MfAOKtKH CBtAtT(AY(, HK( Ht C»T nHCJHH 3At.
1 Loc alb.
146
www.dacoromanica.ro
       H nOCT-BHA (CT CAM ^'kHHA'k1 KAlTKg KAKO, 110 TpAT ErO, KOI MfAOKtK IVT Ck-POAHHK iro         Cl nOKSCHTH PASAPATH HAH HCXABHTH cTl IA|8 nOAAHYl H IIOAltH'k
HIKI ICT KHUII nHC Toro mAOetK-k \A ICT Tp-kKAfT H AijsSpHCAH WT TH]f CK’kTH IVTIţH HHCE CST K’k HhKIH K'k KtKH. H I10KA0HHA ICT dl’kHHA'k cYl KHUII PEMlHTi WMHHTi CERTAM AlOHACTHpl KoSYfll nOHIAiAHHK, KTOpAPO Af»k IVT no npASHHK CRtTA TpOHIţl, K'k HA TpiTAPO YAC IVT AfH'k, IVHH SA IVHOV A°KpOKOAI«, EIS HH EA«A CHAOCT H CkC SHAhYI B'kCiAI HHCKHAI H A^pHM A»A« IVT TOp HS ACA H WT Kp-kCTO AltCTO H IVT nplA rocnoACTKJ aih.
       Glro PA^H, AM°X CkM POCnOACTKO A\H CKfcTOAIg, EOJKECTKEHAA AIOHACTHP Ko-sYa H irSAIlHA AHIVHHCYi H KTiCEAI C'kEOpOAl, I2K0HCE A^ (CT CstTk/A AIOHACTHP CYl KHUII piMiH'k IVMHH-k IVT EptSOI H IVT ptK E-kCkAaTOK, A* *A ffl'kHHA'kK KlvCA, l>KE KHUII nHC, K'k SKptnAiHYi A EOKICTKEHkl HHCKH K'k (1HLJJ8 H K'k IVCTpABfi, A /H'kHHA'kE B’kCnOAlHHAHYi K'k KtKH H HI IVT KOPOIKI HinOKOAtBHMO, (10 SAIIOKtA POCnOACTKA AIH-
       GlIKE 0\'B0 H CBtAtTlAYl nOCTAKAtlAI roCnOACTBO AIH : KgllAH Paasa kIahkYh EAH Kp :aEBCKH, HtffMH HkAUIKO KlA A^opHHK H KgllAH PaA^A KlA AOrOlJiET H JKgllJH TpH-ropYi BEA BHCTYiap H KgllAH ©ElVAOCfl KEA CnATAp H EUhXAH REA CTOAHEK H JKglIAH-KgMHHA KlA nEXAPHHK H KgllAH KoCTAHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCfipAKHKK, PdAgA KlA aopoe|s(t.
       H HAMEPTAX AS, PaA£<1, K'k rpAA EgK8pil|IH, AttCilţA IOaYE F A**HH H IVT ÎLfifiMA AA?KE AC Clro (IHCAaYE, K'k AtT XSPAIA IVT Ck3AAHYA, H IVT POJKAICTKO XpHCTOKO^
^jfĂr.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara, Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului, Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Cozia, unde este hramul prea sfînta de viaţă începătoare, nedesfăcutei şi nedespărţitei troiţe şi părintelui egumen Dionisie şi tuturor fraţilor, care trăiesc în locaşul ce s-a spus mai sus, ca să-i fie sfintei mănăstiri Cozia ocină în sat în Brezoi, însă partea lui Mănilă, fiul lui Neguş din Brezoi, toată, de peste tot hotarul şi din rîul Văsălatului, cît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi din munte şi de pretutindeni, oricît se va alege partea lui Mănilă, toată, pentru că s-a dus Mănilă la sfînta mănăstire, care este mai sus-scrisă, de şi-a închinat partea sa de ocină, care s-a scris mai sus, sfintei dumnezeieştii mănăstiri Cozia, pentru sufletul lui şi al părinţilor lui.
      Şi a scris la sfîntul jertfelnic patru nume: Neguş şi Dobra şi Mănilă şi Stana, ca să le fie nesfîrşită pomenire în veci.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Mănilă la mina părintelui egumen Dionisie şi a întregului sobor de la sfînta mănăstire Cozia făcut cu mare blestem şi cu mulţi călugări şi preoţi şi oameni buni martori, anume; egumenul Vasilie de la Bistriţa şi egumenul... 8 de la Sadova şi Nica şi Stănislav şi Ianiu şi Andronie şi egumenul Dionisie de la Cozia şi duhovnicul Teofil şi Zaharia cel bătrîn de la Snagov şi duhovnicul Gheorghie şi popa Jipa din Călimăneşti şi popa Stoica şi popa Gostea şi Opriş şi Şărbul şi Zaharia şi
        1 în loc de: AA\hhai.
        * Loc alb.
147"
www.dacoromanica.ro
Vladul al lui Jorzu şi Dumitru al lui Stanciu şi alţi oameni martori, care nu sînt scrişi aici.
      Şi a pus însuşi Dănilă1 blestem ca pe urma lui, care om din neamul lui va încerca să rupă sau să strice această danie şi pomană, care s-a scris mai sus, acel om să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, în veci. Şi a închinat Mănilă această ocină mai sus-zisă sfintei mănăstiri Cozia, luni, a doua zi după praznicul sfintei troiţe, în ceasul al treilea din zi, el de bunăvoia lui, fără de nici o Bilă şi cu ştirea tuturor călugărilor şi a oamenilor buni din sus, din jos şi din prejurul locului şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Cozia şi egumenului Dionisie şi întregului sobor, ca să-i fie sfintei mănăstiri această ocină mai sus-zisă din Brezoi şi din rîul Văsălatului, toată partea lui Mănilă, care s-a scris mai sus, de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar lui Mănilă pomenire în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul, mare ban al Craiovei, jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Grigorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi Mihai mare stolnic şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Radul, în cetatea Bucureşti, luna iulie 3 zile şi de la Adam pînă la această scriere, în anul 7141 de la zidire şi de la naşterea lui Hristos, 1633.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 362. Copie.
                                 113
1633 (7141) iulie 3, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod eliberează după judecată pe sătenii rumâ-niţi din Dobricenii Măglaşi, jud. Vilcea, nescoşi de la maglă de Chisar Rudeanu paharnic.
       t /HhaoctYw kwkTho, îiv AS<m'io r»ekoa< h rocnCAHH'h socoti at/tui &rrppo-
KiUXfHCKOI, KHŞK KfAHKArO H npfcA°Sp4rC>, n»K>HHHOMg, CTApjrO !w E-hChpjCh KOCKOA4.
A«k4t rocnoACT^o mh c'fw nosf/vbHTio rocnoAcrao <hh wmmsh aioaB wt ciao wt AoapnibH'fH dSuMditiH, wt cş\ctro fLvhqb, hi H<tlt Gtah ChC chuokh ch h ffînpHUi ChC CHHOSH CH H KhUŞA CliC KpATÎiaM CH H rp034K ChC CHHOSH CH H Gt1iHHCA4k8 ChC CHHOKH CH H «fcp’hUHA'h GKTiHTtf ChC CHHOKH CH H fâfipfc IICpYaTjA ChC CHHOKH CH H ToAM ChC CHHOKH CH H @TOHK4 H JKHTfc H dşflgA H TSaIA H ©T4H H
ChC chhokh hx h ChC npoq'fi epath si wqqHg, hto x#«t hai^ah h cti hhx chhokh, «AHitfAi fiorii npnnşcTHT, raxoîw a1 cşt hm whhh3 3 ciao g A0EPHq^HfH ÂI'W'aaiiih,
       1 în Ioc de „Mănilă”.
148
www.dacoromanica.ro
4AH iHkMYlO HHJfHf       SA WMHHg WT nOAtO H WT U18M4 H WT BOA H CTkC KHHOrpaA'i*
H WT C«AA \Hl(ll CEA>K, WT n0CB8AY> Kip( EAHK4 Cf JfTET H3EP4TH WT nO KTiCOM X*~ T4pOM, no CT4.1E yOTJPt H EErtbSf. H fi,i KT WT CTv^l H4npEA <np01|l(HH>13a BEMEhYE WT K'fc KHCJp ntppHHK PsA^hSa, CHHlk KHpKTkB KOAIHC, WT C(AO WT Pg^d H WT KTk CHH>KH EPO H WT KTk C34K4Jf CTkpOAHHlţEM fro, Si HHJfTO E:HT0B4hYe fi,d HE HAUT, HHKE WHH, HH)KE CHHOBH HM.
       IIoheke ceao /^ospHMfcHYH ehah c$t ktvC aioaYc khesh ctc wmhhe hm, ci|j»kc wt npfeWAE sptME, wt npn A1»^* npoqYtM ctaph pocnoAipH. ă noTOM, k-kaa Kt SHA Eli A^hYE nOKOHHHOMS /HH)(dHA BOEBOA, KTk AtT xiîpr, CYH BHUIE pEMEHH HMEHHTH AlOAYt WT A.OEpHM’kHYH EQ-hrAdUIH, WHH CE C$T SHA ST4KMHA CTkC KHpKA KOMHC, WTU8
Khmpob neydpHH<, 34 a®eP® KOAfc hm, tepe c$t bii3Hmja apKSHTk wt Khpka komhc, 8PH p” H AA «X <H>3B4AHT H WT H4 M4rAE WT £EAHK4 G3kHE, H nOTOAl AA EHTH IMS BEMHHH CTkC CHHOBH HM H ChC WMHHTk ChC KTkC. <T>4>KE KTkAA ECT EHA nOCAEJf, 4 KhPKI KOMHC, WH HkCT HX ECT H3B4AHT WT M4PAE, 4H8 APTk>KAA H£ ECT BEMHhYH, T'kMY» CHU.E KTk CHAOCT, P4AY T4 4PB8h8.
       H noTOM, KTkAA ECT EHA CTkAA, KTk A**hYe TOCnOACTKO MH, nO CMpTkTH RhPKTiB KOMHC, 4 CYH CEAkHH WT CEAO WT A*EPH'<’kHYH flJTkPAAUlH, KOTOpYH C8t no pEA8 BH-111E PEMEHH, ©T4H H QnpHUl H KhU8a H Tp034K H 6t*KHHCA4B8 H 4’pTkIţHA'h GKTkH-TbE H fânpfc IIepYatSa h Toma CTkC metom Hjf, whh ect ahph8a npirfE H npHUiEA ECT TEpE CTknptlllE CE 34 AHlţ8 npEA POCnOACTKO MH CTkC KHe4p MJfapHHK PgAtHgA, CHHTk KHPKIkB KOMHC. H CHlţE npfclllE WHH 3 AHK4H K4KO HM C8t EHA gCTpOEHYd AA H3S4AHT WT M4PAE H HtCT HJf ECT H3K4AHA. T4JKE KTk TOM, TOCnOACTKO MH CTkM paeaaa h csAHjf no np4KA8 H no sakoh, ctiC KTkCHjfMH mecththmh npAKHTEAYH rocnoA-CTKO A\H H A*A*X CTkM POCnOACTKO A\H CEAOK /^OEpHH’kHYH 34T0H kY MEpYAIUH no pTkBdlllt rOCnOAC<H, H4 HME: WT fipTk3EI|lH, lipsita H WT /^OEpHM’kHH, GeMAH h Es-ASpTk H PdAVA H WT PTkMElIlH, &APHIJIE KTkTAJf H WT K4KOB4, ,\SMHTp8 H Ra4AVa H Wt PfcMfe, foMHTPS H IlTkTpS H WT ©T0EHEI|1H, PdfitfA H WT &PU14HH, EaPS8a H WT PTkMElIlH, HtrSA, B<0>KE AA 34K1ET K4K0 HtCT HM C8t EHA TAKMEKEhYa TTkMYlO no HOBU.H AA CE npOAAET BEMHHH, H$ AA HJf 3B4AHU1E H WT H4 AV4PAE. Ta>KE, KTkAA ECT EHA H4 AbHTk H H4 COpOK, 4 ClrttH'fH WT ^OEpHH'kHHj E>KE CgT BHUIE pEMEHH, WHH
HcnpTkTO cbeaetEact40K4\H ect npteA rocnoACTBd mh 8 a^sah c-hc mhosh AO-PH AIOAYE H4 HME: wt GtOEHEI|1H, Gt4HM10A JfAUY8A H P4AVrt H E8A*5pii H WT A,OEPHMt-HH, P4AVrt H GEM4H H <ltmkV,4T H WT K4K0S4, /k,8MHTP8 H WT ©8nTA«c, non GtJHMIOA, K4K0 IO ECT AP^AA KHp:<4 KOMHC BEMHHH TTkMYlO p4AÎ TJI3 ApsSHTk. H HOMTO ECT C1EAETEACT40K4A WHH ECT H 34<AEA H4 IA'hP’<B8 no CBET4 E^<4P>PEaYE. H EHAH C8T H4 KAETiS HCnpdlHHK EOA’kpHH K4AM 10A BEA nopT4p H 34<AEA ECT ChC CYh
kY mspYbuih bhuii pemehh. il noTOM, Khcap nEyapHHK, wh hh>ks chiae hJct ce cst
WCT4SHA, 4H3 ECT BTk3HM4A WT npEA POCnOACTKO MH 34K0H npE3 34K0H, KA 34 EOA’k-PH, no pTkBAUlE POCnOACKYH, HKO>KE AA 34KAET KhC41 nEJfAPHHK P4AY CEAO XoEpHM'kHYH AlTkPA4UlH, K4<0 HtCT CE CST EHA T4<A\HA CEAO /^OBpHMtHYH CTkC E41J10M CH KHpK4 KOMHP AA HJf H3S4AHTH WT H4 MAPAE H K4K0 H^CT HM ECT AAA TTkMYE 4PB3H4, 8pH p", 4HS HM C8T AAA HOBUYH BTkCHJC H K4K0 CI ECT npOAAA BEMHHH TTkMYlO nO H02IAH. H A^H'h H4 CiETH anOCTOA'h IIETP8 H II4KA8. TdîKE, KTkAA ECT EHA H4 COpOK, 4 KhC4P ntfapHHK HHK4K0JKE HtCT MOPA'h CTkEHPATH 34K0H EPO AA 3„'KAET, 4H8 ECT
wctJa Khcap nifapHHx wt 34Koh h wt c8>kaehYe wt npEA POCnOACTKO mh.
1 Omis.
149
www.dacoromanica.ro
                        CfPO pdAT, AMOJC CuH POCnO^CTEO MH WBEAI Ah»AT( WT /^OEpHM-kHH, ©taiwb QnpHUi h Khi;sa h rposas h Gt^hhcajeok h 4-puţHAikE G«T»HTtE h OnpEs HfpTia-ht8a h Toaies h Gtohka h JKHT-fc h dgngA h Gtjh h TgAfA h PaaVa Ea** H c’kC
CbIHOEH HX> BKMKE fi,A ECT 8 AIHpHH H CEOSOAHH WT K*k KHCAp nE^PHHK WHH H CU* HOBH HAI pAAY BEMEhYa H Aa CgT HAI WMHH8 A^AYHO H E*h W)(<»R CHHOBOAI H SHŞKOAI H nptEHSMfTOAl H HE WT HHKorOKE HHIOKOA'feCHAI, I10PH3AI0 POCnOACTlO AIH.
       ClJKE gEO H CBEAETEaYE nOCTAPA-feNAI POCnOACTKO AIH: JKŞEIAH P*AYA E83ICKSA BfA EJH RpAAIBCKYh H K8|MH IbAUIKO BEA A^OPHHK H JK8II4H PaAVa ILCTgpEA BEA AW-pweJset h h&iiah rAHPopYi rea bhctYbp h jksimh TbaccYe bea CIIATAp H jk8imh YHh^»
BEA CTOAHHK H JKgllAH EgSHHKA BEA KOAIHC H JKgllAH figMHHA BEA IIE^ApHHK H K8II4H KOCT3HAHH BEAHKYh nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, PaAVA HACT8PEA BEA AOPOjjiET-
                              H HAfiHcajf as, e1eitba4t aopoeJiet, si hactoa ppaav EskspeiiiY, ArbcEiţA i»aYe
7 A^HH H WT ÎIaAAAA AO HHHfc B"k CEr» IIHCAHYEi TEMEhYE AtTOAl, 8% A-bT XSPAM, A pdJKAECTSO XpHCTOEO xa^rtp.
       ÎIw EÎlaeEio bwebwaa, aihaoctY» eokYio poceioahhk. w EH«m» boeboa <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului, bătrinului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni din sat din Dobricenii Măglaşi, din judeţul Vîlcea, anume: Stan cu fiii săi şi Opriş cu fiii săi şi Chiţul cu fraţii săi şi Grozav cu fiii săi şi Stănis-lav cu fiii săi şi Frăţilă Scintee cu fiii săi şi Oprea Periiatul cu fiii săi şi Toma cu fiii săi şi Stoica şi Jitea şi Lupul şi Tulel şi Stan şi Radul Balea cu fiii lor şi cu alţi fraţi de ocină pe care-i vor avea şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în sat în Dobricenii Măglaşi, însă numai părţile lor de ocină din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Şi să fie de acum înainte <iertaţi)1 de vecinie de către Chisar paharnicul Rudeanul, fiul lui Chirca comis din sat din Ruda şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, de la nimeni turburare să nu aibă, nici ei, nici fiii lor.
       Pentru că satul Dobriceni au fost toţi oameni cnezi cu ocinele lor, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrîni. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihail voevod în anul 7103, aceşti mai sus-zişi numiţi oameni din Dobricenii Măglaşi, ei s-au întocmit cu Chirca comis, tatăl lui Chisar paharnic, de bunăvoia lor, de au luat arvună de la Chirca comis, ughi 100 şi să-i scoată şi de la magie de la Ocna Mare, iar după aceea să-i fie lui vecini cu fiii lor şi cu ocină cu tot. Astfel cînd a fost după aceea, Chirca comis nu i-a scos de la magie, ci i-a ţinut vecini numai aşa cu sila, pentru această arvună.
       Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Chirca comis aceşti săteni din sat din Dobricenii Măglaşi, cari sînt spuşi pe rînd mai sus: Stan şi Opriş şi Chiţul şi Grozav şi Stănislav şi Frăţilă Scîn-tee şi Oprea Periiatul şi Toma cu ceata lor, ei au ridicat pîră şi au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele cu Chisar paharnic Rudeanul, fiul
1 Omis.
150
www.dacoromanica.ro
  lui Chirca comis. Şi aşa pîrau ei în divan cum le-a fost întocmirea să-i scoată de la magie şi nu i-au scos. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea satului Dobricenii lege 12 megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din Bîrzeşti, Plrvul şi din Dobriceni, Semăn şi Budură şi Radul şi din Rămeşti, Udrişte vătaf şi din Cacova, Dumitru şi Vladul şi din Răcea, Dumitru şi Pătru şi din Stoeneşti, Radul şi din Urşani, Barbul şi din Rămeşti, Neagul, ca să jure că nu le-a fost întocmirea să se vîndă vecini numai pe bani, ci să-i scoată şi de la magie. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar sătenii din Dobriceni ce sînt zişi mai sus, ei mai întîi au mărturisit înaintea domniei mele la divan cu mulţi oameni buni, anume: din Stoeneşti, Stanciul hagiul şi Radul şi Budură şi din Dobriceni, Radul şi Semăn şi Lepădat şi din Cacova, Dumitru şi din Suptdos, popa Stanciul că i-a ţinut Chirca comis vecini numai pentru acea arvună. Şi după ce au mărturisit ei au jurat la biserică pe sfînta evanghelie. Şi au fost ispravnic la jurămînt boierul Calciul mare portar şi au jurat cu acei 12 megiaşi mai sus-zişi.
        Iar apoi Chisar paharnic nici aşa nu s-a lăsat, ci a luat dinaintea domniei mele lege peste lege, 24 boieri, pe răvaşe domneşti, ca să jure Chisar paharnic pentru satul Dobricenii Măglaşi că nu s-a tocmit satul Dobricenii cu tatăl său Chirca comis ca să-i scoată de la magie şi că nu le-a dat numai arvuna, ughi 100, ci le-a dat banii toţi şi că s-au vîndut vecini numai pe bani. Şi ziua la sfîntul apostol Petru şi Pavel. Astfel, cînd a fost la soroc, Chisar paharnic nici cum nu a putut să-şi adune legea să jure, ci a rămas Chisar paharnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
        Pentru aceasta, am dat domniea mea acestor oameni din Dobriceni, lui Stan şi Opriş şi Chiţul şi Grozav şi Stănislav şi Frăţilă Scînteie şi Oprea Periatul şi Toma şi Stoica şi Jitea şi Lupul şi Stan şi Tulel şi Radul Balea şi cu fiii lor, ca să fie în pace şi slobozi de către Chisar paharnic, ei şi fiii lor pentru vecinie şi să le fie lor ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
        Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
        Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7141, iar naşterea lui Hristos, 1633.
        f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Io Mateiu voevod <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Arnota, 1/3.
           Orig., perg. (44 X 51), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1804; alte traduceri ibidem, ms. 195, f. 5—6 şi ms. 1452 de la
           Bibi. Acad., f. 53—54.
           EDIŢII. Trad. Crisfescu, Arnota, p. 116—120. 14
   14 — Documente România — c. 1)59
151
www.dacoromanica.ro
114
1633 (7141) iulie 3, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Giurcă clucer din Medvejde şi altora o ţigancă.
                              t AIhaoctYiio bojkYiio, Iw /HdTiio boiboai H rocnoAHHii rt»c©h 3IAMH &rrppo<
                       BrtJJfÎHCKOI, BNS:< RfA IKdr© H npfcA®8P4'’®> nOKOHNHdr©, CTdpjPO îw E-fcCfcp. K-l» BOIBOA4.
fee.iT rocnoAcrso aah cYio noBiAtHYi rocnoACTBo aah EOAtpHHH pocnoACTR© aah ywpKiiK KtiONap wt AlfAst»Af H AsnSAOK wt Barata, khrk JKSnaHHUiK JHapHHiH,
   EpdTO/H CH PdAYAWB WT @PI”bBHUli, WT C8A®TBO YHl}f<IAHKHH> H CE HHJf CHNOBH, lAHIţi AA8 EoPl A4P®84X> BKOMf A4 Al8 fCT *AH^ dtţHIMHKS, n© HAU fltUti, A’hf'P4 GoplH UHPdKKd H CEC A^t|l(P(X flwCTkB, I AH Iţi X®KfT HAAfcAH.
       IloHIlKI G©pd UHrdHKd BHUJf KHC EHAH CgT flOKSriHAd 31 XRndHHUd flSdpHNJ h sa EpaT ih PaA»a ivt NdA JKHTiANHiţa lUa/a h wt chhobh ih, Dpoaah nocriAUHK h (A,8AAHTpaui'<© nocTfiWHK ivt GnHH'kHH, sa xa” acnpH roTOBH, ii|ii-jki huo ivt npt>«A* BpbMi, cec sanHc wt pitea ilpoAaHOB iioctmhhk, chhti jKsniHHUis Alap-EH, sa npoA-mYi, 8 psta PdASAOR nocTiAHHK wt GprbcHU-E, KaK> ict eha npoAiA no Gopi uhp.hki aa4th Ahicer UHrairtJ bhuji iihc h cec CBiAtTiAYn huiHcaHH 8 3 nHc, iu ham: wt GprtKHU-h, Îwh h HikUai h Toaa*P h wt Ehctphu-e, noni Dp-eksa h Hkkoaujm h Ib-eheiuj h YHafKj. ti noTO/H, cetaopha ict JKsrdHHiţd fllapa h chnobh ih, IIpoAdH h A8/HHtP4UIK® nocTiAHHtţH npH» AAiHfHYl C-EC JKHTlAHHUa YBjpHHl H CEC EpdTOAA CH PlAVA 34 A®8P EOA’fe HAI, Tfpf ICT
AaA >K8n hhia î flJapa h cec chnobh ih IIpoAdN h AiSaihtpiuik© «an nhuik flJapHNtR h E.'dTOM ch PiaVaor no fluKi UHraHKJ, A^t^P4 GoplH iţHraHKd, hîki ict bhuji pmiHHd, a JKSflJHHUd YH'piNl H EpdTOAA CH PjAVrt» WNH         lCT A44 5K8ndHHHlE iHap-EH H
CHNOBOAl EH APS'’4 UHrdHCE no HAM. PUH flNîd HHPJKK , A'Pf4 GoplB, IZKOKI A4 ICT UHrdHK8 paAY UHPJHK8- H npOAMHHA ICT WNH 3J NHJfHOM A®8?®8®’1® H CliC 83" HdHYd ETiCIAl AMrYlUJOAA WT WXp'ECTHHAl AAICTOAA.
       (I K'E^i ict eha HHtrb, npH a8"Y* rocnoACTao am, no cemp-eth JKSnaHHUiR dJa-
pHHIH H d EpdTOAA CH PjAYa«> A BOAfcpHH POCnOACTR© AAH ţllOfKd KAtOMdp H flSflSA, aNim|riH mSnaHHt^lB YDapHHiH h PdASAWR, wnh cst HAAdA npşjf npiA rocnoACTsa aah 8 AHsaH pa\Y Ahki unraHKi H piaY AT»1i*P*Jf M C1»C HiKSAd wt raoro?a h npHUUA ict Ţipi cEnptuu ci ga ahuS 8 biahkYh ahbjh. H chui npbuii HmjAd, k:ko ict eha cYi bhuji pmiNi auHr.N'ii t”ecto/« ch ..-1     sa a^AÎnS.  B'h toai rocnoACTao   am  c-e/H
taia'8 h csahx®'" no npjBA$ h no sa'iOH, cec k-ech^aih mectHthaah np ehtiaYh roc-noACTKO aah. H BHAtxoAA rocnoACTdo aih h 3'nHc wt p8<a IIpoa'hok nocTiANHK sa npoAdNYi no Gopi tţHrdHKi H 3inHc si    npoAMHiHYi no  Ansi UHraiKd c-ec ^-hiuipix w.
       H EHAH C8T H 4,8AAHTpaUJ<0 nOCTJAHHÎ, EpaT     IIpOA^H>R nOCTlAHHK,  CHHH  H«8*
naHHUER fflap-EH, si ahus npiA rocnoACTRo aih]s AHKdH h CBiAiTiACTOsdA ict KaKo ict EHA cYl t'UHrdHM! HHJfHI 31 A^AY»^ d HlKSAd WT TASPOi4 HfcCT HAAdT NH IA"4 TpbBS CEC Gopa (ţHI’-JK I. TdîKI            ICT WCTdA  HlKS*a WT SdKOH H WT        CS-
1 Loc alb.
152
www.dacoromanica.ro
wachYi wt npiA rocnoACTKO mh, icko no kikio MtTtX8 APSr hhxto cec cYi
diţHr Hil A* Hi HivaT.
       Gir» paAY AM®X ci^u rocnoACTzo mh eoatpHHS rocnoACTKo mh yiopRis k*-loiiip wt dJiAKkJKA* h ilSnyaoK wt 3-ktjh, ehsiiYh MgndHHiţiK dlapHHfK, ukowi a<> c»T hm âma i^HraHKa ctc Ai^tpiX fH A^aYhS h ei WX-E chhoeom h khskom h np-fc-
KHgMfAOM H Hi WT KdrOKA® HtnOKOiVfcSHMO, IlOpHSMO rOCnOAcTZ4 MH.
       Goki 8eo h CiiA'fcTiaYi n*CTdK/vfcCM rocn«>AcTzo mh : k&mh PaAya ESsiCKgd kiah-k'i'h bjh Kp ai ckYh h jkSiuh IsauiK» Kia akophhk h JKSn.'H PaAya HacTEpia kmhkYh aorojjsiT H wgiidH TaHropYi Eia khctYdp h >K8n h TgA*cYi Kia ciut p h jkşiih fflH-X k> i.oiţo^kH;'a Kia ctoahhk h >K8n 'H EgsHHKd Kia komhc h wsiuh flgiHHa Kia ntXJp-hhk h jkşiuh KocTaiAHH KiaHxYH nocTfaHHK. H HcnpasHHK, PaAya Kia aoro^iT.
       H Hanucax as, dinii j,:t Awrwţrr, k*k HacToa rpaAy, figKgptiiiH, M-bcnţi toaYf r" a^hh h wt IlAdMi a® HHHk tiiihYi a-feroM, k*k atT *spMi, a-feTJ rocnoAHH-fc, xJXdr.
       ţ Iw flîdTiio KWiKWAd, mhasctY» eojkYio rocnoAHHK.
       Iw /Hanţe KOiROA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului, bătrînului, Io Băsărabă voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Giurca clucer din Medvejde şi lui Lupul din Zăgaia, nepotul jupaniţei Marina, şi fratelui ei Radul din Ergheviţă din judeţul Mehedinţi, şi cu fiii lor, ciţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie o ţigancă anume, Anca, fiica Sorei ţiganca şi cu fiicele Ancăi, cîte va avea.
       Pentru că Sora ţiganca mai sus-scrisă a fost cumpărată de jupaniţa Marina şi de fratele ei Radul, de la jitelniţa Mara şi de la fiii ei Prodan postelnic şi Dumitraşco postelnic din Spineni, pentru 1000 aspri gata, încă de mai nainte vreme, cu zapis de vînzare de la mîna lui Prodan postelnic, fiul jupaniţei Mara, la mîna lui Radul postelnic din Ergheviţă, că a vîndut pe Sora ţiganca, mama Ancăi ţiganca, mai sus-scrisă, şi cu martori scrişi în zapis anume: din Ergheviţă, Ion şi Necula şi Toader şi din Bistriţa, popa Pîrvul şi Nicomici şi Ivănîş şi Marco.
       Iar apoi a făcut schimb jupaniţa Mara şi fiii ei, Prodan şi Dumitraşco postelnici, cu jitelniţa Marina şi cu fratele ei, Radul, de bunăvoia lor, de a dat jupaniţa Mara şi cu fiii ei, Prodan şi Dumitraşco, jupaniţei Marina şi fratelui ei, Radul, pe Anca ţiganca, fiica Sorei ţiganca, care e mai sus-zisă, iar jupaniţa Marina şi fratele ei, Radul, ei au dat jupaniţei Mara şi fiilor ei altă ţigancă, anume 1... pentru Anca ţiganca, fiica Sorei, ca să fie ţigancă pentru ţigancă. Şi au schimbat ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor me-giaşilor din jurul locului.
       Iar cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea jupaniţei Marina şi a fratelui ei, Radul, boierul domniei mele Giurca clucer şi Lupul, nepoţii jupaniţei Marina şi ai lui Radul, ei au avut pîră înaintea domniei mele în divan, pentru Anca ţiganca şi pentru fiicele ei, cu Necula din Glo-gova, şi au venit de s-au pîrît de faţă în marele divan. Şi aşa pîra Necula că
1 Loc alb.
153
www.dacoromanica.ro
aceste ţigance mai sus-spuse au fost de moştenire ale socrului său ... dintru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare, de la mina lui Prodan postelnic pentru Sora ţiganca şi zapis de schimb pentru Anca ţiganca cu fiicele ei. Şi a fost şi Dumitraşco postelnic, fratele lui Prodan postelnic, fiii jupaniţii Mara de faţă înaintea domniei mele în divan şi au mărturisit că au fost aceste ţigance ale lor de moştenire, iar Necula din Glogova nu a avut nici o treabă cu Sora ţiganca. Astfel a rămas Necula de lege şi de judecată dinaintea domniei mele ca mai mult amestec altcineva nimeni cu aceste ţigance să nu aibă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Giurca clucer din Medvejde şi lui Lupul din Zăgaia, nepoţii jupaniţii Marina, ca să le fie Anca ţiganca cu fiicele ei dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihaiu Coţofeanul mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 3 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141, anul domnului, 1633.
      ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voievod <m.p.>
         Bibi. Acad., CXXXIV/78.
         Orig., perg. (40 X 56,5), pecete timbrată.
                                          115
1633 (7141) iulie 5.
            Răvaş de şase boieri luaţi de m-rea Cozia şi de Dragomir mare armaş pentru alegerea hotarelor dintre Siliştioara şi Vişina.
       Răvaşul domnului Matei vodă dă 6 boiari să adevereze hotarul Vişinii.
       Zdea boiarii Cozii <şi ai lui> Dragomir vel armaş anume: Radul postelnic ot Farcaş i Pătru ot Fălcoiu i Stan ot Balş i Ghiuriţa căpitan i Duiuli Bălan, ca să cautaţi şi să adevăraţi cu sufletele voastre pentru hotarul dintre Siliştoară şi dintre Vişina-, să caută dîn Măgura Radului pînă în Măgura lui Burduh 8 şi pînă în Gropşoară, să caute şi să adeverăze pre unde va afla * *
       1 Loc alb.
       * „Zde” om. 209.
       * jfn ms. 209: Borduj.
154
www.dacoromanica.ro
hotarul. Ci cum veţi afla cu sufletele voastre, aşa să tocmiţi. Iar carele nu va căuta cu dreptate, ci va făţări1, să fie proclet şi afurisit dă vlădica Hristos şi de 318 sfinţi părinţi dă la Nicheia. Şi zioa la usecnovenie sorocu2 3.
      Pis iulie 5 dni, leat 7141 <1633>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 529.
          Copie-, altă copie ibidem, ms. 209, f. 102.
                                           116
1688 (7141) iulie 5, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tutana vinăriciul domnesc de la Văleni, din Dealul Piteştilor.
       ţ flÎHAOCTYlIO EOJKYIIO, Iw iHjTIH KOiKOAA H rOCnOAHHTk ETiCOH SIAtAf Jîrrppo-baixYhckYh khşk kiahkapo h cTaparo noKOHHaro fw Eacapaa koikoaa. Aarat rocnoA-ctao aih cY» nosiAtHYH rocnoACT&a aih CKtTOAlB, EoiKicT-aKHO Al$ aiohacthp sokIaioaiS Tştaha, HAtacf kt jfpaM’H ca-feTJro flTAHacYi atohckato h WTiţS irgAUHa Ko3aia h K-actAi HHOKOAI’h iAHIţH >KHSgl|IHX K*K WEHTkAH TOI, BK05KI fi,i ICT CKtTtH, BOJKICT-KHtH MOHACTHp f>KI ICT KHUII piHiHA BHHapHMIOA, WEAMI A*A POCnOACKA, MTO ICT HAA UTMHHA CKtTOAIS MOHACTHp IVT Hi B'M'kHH, no A^AŞA IlHTll|lYAop, KTkC BHHapHMtOA, IAHKO CI X"THt
HsapaT aoctoahYa rocnoACKa, wt a*cit atAPl <AHi kaaP'k a ah s-actx A*aa rocnoA-CKi si KHHapHM, noHtwi cam aaa h noAtHAoaaA rocnoACTKo aih no CKtTA aiohacthp TStahi c-ac Toro KHHapHMH aoctoahYa rocnoACKa, ijki ict bhiui nncaH, kako ict eha AiA H nOAlHAOKAA H WT nOKOHHarO Pi&tfA SOlEOA H WT CHHŞ CH flAlKSaHAPS KOIKOA H WT IlAeâaHAPS KOIKOA ÎAHaill H WT AlWH KOIKOA-
       H eha^xoai rocnoACTKo aih h xphcokşa noKoHHHOAltJ PaAVA koikoa, a-a A-bT..
H XPHCOKŞA CHHŞ CH flAlKâaHApS KOIKOA H KHHra âAlKâaHAPS KOIKOA ÎAHiaill K-h AtT xSpAS H KHHra dlWH KOIKOA, KT* AtT xSpAH, 3a nOAlHAOSiHYl, C'KTKOpiHl ChC KIAH-KOi KAITAO. TiKOÎKA* C-K/M nOAlHAOKAA H rOCnOACTKO AIH no CKtTa AlOHACTHp T8Ta-HA C-hC KHHapHMIOA AfA rOCnOACTKil, KAKO ICT BHA H WT nptJKAI KptAII, QKOJKI AA
e8ah rocnoACTKo aih h poaYtiaYi rocnoACTKi aih Kt mhoi K-acnoAiHHiHYt, a cstTtH AlOHACTHp TŞTAHA A4 » *CT ŞTBpVKAlHYl H K-a nHlflH, A E05KICTKHHAI"a HHOKOAI KTk wcTpas.
       Giro paaY h rocnoACTKo aih liţiiHd c-aai noHOKHXoAl h ştkp-kahxoai h haa cY»
KHHrS rOCnOACTKA AIH, laKOKI AA kt cYl AIHAOKaHYl AAHCI A° k-h KtKH H Hi WT KO-
ro>KAo HinoT-KKHOKiHYi, no sanoKtAAXH rocnoACTKA aih.
       6i|ikki h sakahhahYi nocTAKHX rocnoACTKo aih: no wutkctkYio rocnoACTKA aih, Koro H3SipiT rocnoAii Bor-a ehth kaaaatia s-a cAtA hac h rocnoAap-a Biaiai Kaaiukoi hah wt cp-aAlHHaro noAOAa rocnoACTEa aih hah wt c-apoAHHK hauihx hah, no rptctx hauihx, hah WT «HonAtAiiHHK, aa haSmht rocnoA"a Bor-a aa aifii noMTlT H
        1 în ms. 209: ci va face vreo făţărie.
        * „Sorocu” om. 209.
        3 Loc alb.
155
www.dacoromanica.ro
noHosHT h «V'tkP’KAHt cYw khht9 pociioactba aih, Toro rocnoA'* Eop'h a<* ri no«i* TIT H Ai etk)f(MHHT K*K rOCnOACTB* fro H J E-K E^AMllHX KtlţtX) ASUM fro. fl AJIEAHlKf Hf I10MTIT H Hf SKP’kflHT H Hf EIOHOEHT cYl© KHHrg roCflOACTBa A*H, topo po-cnoA'fc Bor-k Ai hi noMTff h he cti^het kt* 1 ocnoACTBfc fro, i Hf k*k e8a*4ihx st-U.’kX, A&WA CO. â KOI HAOK'kK'h Cf XOKfT flOMpiT H (W30pfT H paCEIlET H HCJfaBHT cYi© khhpS rocnoACTKa a\h, Toro Ai k8aI tp^kait H 4H4THM4 h 4$$PHc<ih wt taY CK’kTH WTlţH, E>KE C#T KTk HfKYf H A<! HAUT H.CTYi© CKC H>A<1 H ChC flpYa H CKC hhhaiY HfK’kpHH ÎSAfH, ejke ETk3TkfiHUJE HaA Kp’ws rocnoAa Bora h cnaca hjujipo îcyca XpHCTa H pfKTkT: „RTi3AW, KTi3A1H H paCflfHH EPo“, H KP’BB Ero HaA HHJfH HaA 41 Ai HJfH, taKOJKf fCT H B8Afr KTw EtKH, 4AAHH. H E»A*T CfnfpHHK CsfeTH îlV4H i P'hCTHTEA.
       Gejki oyBo h csfAtTfaYf nocTaKHjf rocnoACTEO aih: kSiiah PaaY’'' B»3Eck8a aţa EaH RpaatKfTCKYH h ?K8n<iH ÎEauiKo bea akophhk h jkSeuh PiAY* km Awrwjfur h JKgnaH TaHropYf bea ehctYbp h jkSiuh TewaocYe bea cnaTap h kSimh rtlH^a» kea CTOAHHK H JKgfL’H B83HMC4 BEA KOAtHC H 2KSIT4H fifcHHHi BEA nEJfapHHK H WSlMH KoC-TAHTHH BEAHKÎH (10CT1SAHHK8. H HCnpd&HHK, JKisIUH PaA^A BEA AWriV^lT.
       H as, T»a«P ppaataTHK, EpaT auah                  AorojJifT HAAU3ap'H bTi rpaA
Hawa EşKgpiipH, Aiteii^a ioaYe T a^hh h wt âAAMA A® HHirk temehYa a^to/H, b-k A-tT x3pA\d.
       t îw eHateio bivcriva<>> aahaoctYw soekYio rocnoAHHh.
       îw AHateio eoeeoa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită Tutana, unde este hramul sfîntului Atanasie Atonitul şi părintelui egumen Cozma şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei dumnezeieştii mănăstiri care este mai sus-zisă vinăriciul, insă partea domnească care este pe ocina sfintei mănăstiri de la Văleni, pe Dealul Piteştilor, tot vinăriciul, oricît se va alege venitul domnesc, din zece vedre o vadră, însă toate părţile domneşti de vinărici, pentru că am dat şi am miluit domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu acest vinărici, venitul domnesc, ce este mai sus-scris, cum a fost dat şi miluit şi de răposatul Radul voievod şi de fiul său, Alexandru voievod şi de Alexandru voievod Iliaş şi de Leon voievod.
       Şi am văzut domnia mea şi hrisovul răposatului Radul voievod din anul...1 şi hrisovul fiului său Alexandru voievod şi cartea lui Alexandru voievod Iliaş, în anul 7136, şi cartea lui Leon voievod, în anul 7138, de miluire, făcute cu mare blestem. De asemenea am miluit şi domnia mea sfînta mănăstire Tutana cu vinăriciul, partea domnească, cum a fost şi mai înainte vreme, ca să fie domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire, iar sfintei mănăstiri Tutana să-i fie întărire şi de hrană, iar dumnezeieştilor călugări de folosinţă.
       De aceea şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit şi pe această carte a domniei mele, ca să fie această miluire pînă în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
1 Loc alb.
156
www.dacoromanica.ro
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor In urma noastră şi domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau după păcatele noastre, sau din alt neam, să-l Înveţe domnul Dumnezeu să cinstească şi să înnoiască şi să Întărească această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui nici în vecaurile viitoare sufletului lui. Iar care om va călca şi va strica şi va risipi şi va pierde această carte a domniei mele, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sunt în Nicheia. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, ce au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin. Şi-i va fi pîriş, sfîntul Ioan Botezătorul.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Tudor gramatic, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea noastră Bucureşti, luna iulie 5 zile şi de la Adam pînă acum, cursul anilor în anul, 7141 <1633>.         ,
      t Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)>
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XÎX/7.
         Orig., hirtie (36 x 25), pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. din 1900.
                                            117
1633 (7141) iulie 6, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod încuviinţează eliberarea din rumânie a sătenilor din satul Polovinele, jud. Romanaţi, pe care-l luase de la JVecula vistierul şi il dăruise pentru dreaptă slujbă lui Radu iuzbaşa din Tirgşor.
       t HÎHAOCtTIIO EOJKÎflO, Iw ASdTtM BOfEOA1 H rOCnO^HHTk KlkCOi              â>rrppo-
KrtdJfÎHCKOf, BHtfK KfAHKirO H np-k^Kp I rO, CTdp TO, [lOKOHHHOrtAg îlV E'hC’fcpdS BOfEOA-rocnoACTEO mh cit noK-kAfHYf rocnoACTsa a<h <oiao IIcasehikac wt cSactbo PoA*<a-
HIIIH> H HiCA'fcAHHlţH CfAOK, Kd HMffltrgA H CIT CHHOEH frO, SpfiUYa H Tfprf H CTk HHX CHH>SH H IHhaXO EpAT HfcrgAOK CTkC CHHOEH irO1 H PdAYA> S(T H'krSAWK, CKC
       1 Pasajul: „HtrSA h... chh«ih <r«” a fost şters cu roşu.
157
www.dacoromanica.ro
CHHOKH CH H ETkrOf ChC CHHOKH CH no HMf flHrfA H IldHKI H flÎHJfHfe H Ch HHJf CH-horh1 h AsnSa c’hc cHH’h fro, Gtohki h chc chhokh fro h Roia c-hc chhokh fro h GtJHMIOA C’hc CHHOKH CH H fi-ferSa C-hC CHH»KH CH, GtCHKI H X©A»P H Ch HHJf chhokh h Boifk c'hc chhokh fro, Kocr-k h ÎKHTb H c’h hhk chhokh h ĂgngA c’hc chhokh iro, Gara h TauacYf H c’hc chhokh H)f h Poma.j c hc CHH’h fro, /ra h c’hc chhokh tro h T8ao? c’hc chhokh ch, no HMf IHiTfio H PaAya H c,h HH)f chhokh, fAHu,fM fiorii npn-ngCTHT, QKOJKf 4,d M$ fCT CKOHM CfAO IIOAORHHHAf KHUIC nHC KTiC CfAO ChC KTiC )fO-TapOM H C’hc KTiC JfOAOKOM WT nOAlO H IVT UlgMA H WT KOA H WT CfAa.tHl|lf CfAWR, wt nocK»AT, Rapc faHKi cf jfTfT hsepjth wt no Kiic xotjpom, no CTapf jfOTapf H EfA-kSf, 4,a CCT SMHpHH H CK0K04.HH 3A KfMfHYf, WHH H CHHOKH HM H ChC K’hC'fe A^ORf
hm sa ivMHHg wt K*h ca8r rocnoACTKO mh PaAya »3K Uia wt Tp-hruiop h wt kti chhokh tro h wt K’h K’hcajf nopsAtuYa fro, si hh^to EAHTOsMf ai Hf hmat rti k^kh.
       IIoHfJKf Toro CfAO IIOAOSHHf \f KHUlf nHC EHAH C8T KTiC AIOJ,Yf KHfSH ChC WMHHf hm wt A'teAT si nptA^A^, fi|H*f wt npfciKAf KpfcMf, wt npH                 npoMYfM ct ph
rOCnOAiphl. fl nOTOM, K’hl.a fCT EHA K’h AKnYf HafâlHAPS KOfROA, CHH’h nOKOHHHOM IaYauis KofROAa, K’h Ha KTopot pfA ai rocnoACTKO, KorAa bhct TfMfHYf a^tot xspas, a HacA-fcAHHiţYH ctAos wt IIoAOKHHf, kotopY'h c8t no pfA# KHUlf pfMfHH, whh npoAa-AOUlf CA KfMHHH ChC CHHOKH HM H ChC WMHHOKf HM WT IIoAOKHHf Hf.<8AfK, f>Kf EHK K"h AKHHf nOXOHHHOM PaAya KOfROA KfA RHCTYiapiO, no acnpH rOTOKH, WHH 3a HHJf-HOM AOKPOKOAIO.
       n noTOM, KiiAi fCT eha HHH’b, Kii npH A^HYf rocnoACTKO mh, fAMa noAapoBaa M-fe fCT rocnoAii fiorii, no tom h mhcthtom u,ipio no rocnoACTKa mh c’hc rocnoACTKYat H ev CKpnn-TP» AP^fUlfH 3fAAAf IxAAUlKOf, Ha CTOA nOHhlKLUHJf np^AfA^M rocnoACTKO MH g EgKgpftlIH, a HekSaa KHCTYrap, wh fCT npHUifA c-hc Paţya koikoa, CHH’h flafâaHAPOR RofKOAa ÎaY-QUI WT SEMAf ÂSOAAIKCKOIO ChC KOHCK», ChC MOAAOK&HH H ChC T’hTApH, npOTHKJ}
rocnoACTKO mh h jfopfK, QKMKf Ai hskaaht no rocnoACTKO mh wt ctoa. fiii tom, ca8r rocnoACTKO mh PaAya ioseiuia ch noAKHroM ackphm noAKnsa ci h c-hc npaca ca8>ke8 koa rocnoACTKO mh h K’h HHMTOJKf HfiiifA’buia Kp-hK hsaYath paAY rocnoA* ctko mh. Tanct 8 tom, rocnoACTKO mh, kha1?k toahkj K'kpa h npaKa ca$>Kăa, a rocnoACTKO mh chM a^ H noMHAOK ia no ca8r rocnoACTKa mh Paava losEauia chc CfAO IIOAOKHHfAf KHUlf nHC H ChC KliC Jf®AOXOM, pAAY npAKA H KfcpHA CA8HCE8, MTO fCT nOCASHÎHA rocnoACTKa MH H ChC Kp-hKO npOAHTYf, BKOHCf A<i *CT fM8 A^AYH8 h K-h wyaE. H accthsaah c8t h npHTfJKAAH CAsra rocnoACTKO mh PaAya losEauia to-ro CfAO IIOAOKHHfAf KHUlf nHC ChC npiKA CA82KEA, a HlKjAa KHCtYQP WH HJ fCT 3a-rHH8A A’feA^HCKf WT K*h TOCnOACTBO MH ChC SAa XHTA-kHCTaO. H ChTKOpHA IO ChM rocnoACTKO mh Paţ^AOR lossauia h KHHr 3a noMHAOKanYf c’hc euahkoio KAftas-
       ă noTOM, K-hAa fCT eha nocaiy. ca8ra rocnoACTKO mh PaAya losEiuia, wh kha^k KAKO fCT fAHH CfAO A<>afKO npfS OaT H npfs P8K H Hf MOHÎf Al cf npHJfpaHHT ChC Hfro, a PaAya losEauia, wh fCT ciitkopha TaKMfJKfHYf c-hc cfao IIOAOKHHfAf s i 8rH ph, Tfpf H)f fCT CKOEOAHA 3a KfMfHYf C’hc KOA-fc frO H C-hC 83HaHYA rocnoACTKO MH WT AHKaH, QKOJKf Aa K$AfT H’bKOf HfAOKflţH CKOEOAHH ChC WMHHf HM 8 MHpHH Sa KfMHHaHYf, C'hc 83Ha* HYf K*hCkM BOAtpOM H d MfrYaUlOM WT rop H3 A ca H WT WKp-hCT MfCTOM H WT npfA rocnoACTKO mh, okoxi Aa fCT MfrYaun h KHfSH c-hc wmhhî hm nano fCT eha h wt np-fencAf Kp-bMf, ai h‘ hmjt hhjto Tp-fesS h Mfrb^ cuh hhmh, HH»f wt aioaYi HfKSAfK KHCTYrap, HHHCf WT MfAOKflţYH PaAyAOK lOSEAUia. H nOTOM, nOMHAOKajfOAX rocnoACTKO mh no ca8r rocnoACTKO mh PaAya losEauia wt cYh Khiuif pfMfHH acnpH,
       1 Pasajul: „ Htroi... hhx chh«ih“ a fost şters cu roşu.
158
www.dacoromanica.ro
CTiC M Si «HATH, pAAY               IPO, H CTitt $S|A P0CI10ACTK4 MH p 31 }KHATH H
C-K/H flpOCTHA TOCnOACTKO MH ClAWK IIOAOKHHtAt 8rH T-
       Gipo piaT» A<* *A«X cltM pociioactko /MH ciaok IIoaokhhiai h R'wfeM Hica-bA* HHtţHM ClAOK, Htr^AOS H dlHAKOK H PlAV^0®) 3,T HtPSAOK H Htroia H Aşiisaok H fiOlK H GtAHMIOAOK H HtrSAOK H fioiţiK H AşflSAOR H P0M4H0K H T^AOpOK. rzKO* }KI A<* C8T HM CIAO IIOAOZHHfAf RHUIi nHC CVC IV X0T,!P0M H C'fcC KVC X«A«KW/H WMHH$ A’bAÎHS H Kl IVXIG ChlHOROM H RHSKOM H (IpfcKHSMITOM H HI WT KOrOJKAO
HfnoKOA-bEH/H, nopHSAto pociioactko mh.
       6i|if»i h sakahhjhYi nocTjRHX pociioactko mh: no wui-ECTRYio rocnoACTRO mh kopo HS&fpfT rocnoA^ Bor-K ehth [rocnoAi» Serv ehth] pocnoA<*P 3imah Baa-uikoi hah wt c'KpA'kMHJro nA»Aa POcnoACTKA mh haH wt crpoahhka hiuihx hah, no rpfcctx hiuihx» MaH wt hhho nA’kMfHHK, a<* ai|ic homtit h noHOKHT h stkp'kaht cYio KHHr rocnoACTRO mh sa CKgnoKJHYt» topo rocnoA'k Bom Aa ra noiTiT h Aa c-^xpa-hht k-r rocnoACTRk ipo h r-r EoyAWHX ctitijf, A8iua iro. fl jiihahjki hi novriT h hi noHOsHT h hi SKptnHT cYl khhph rocnoACTRO mh, ih8 W nompIT H plSOpHT H HCJfAEHT, TOPO Aa ICT npOKAtT H 4H40IAU H A^OpICAH WT THY CRITH WTtţH OKI C$T R-R Hi.<ih H Aa HMJT mactYio CV î»Aa H C-KC âpYa,
       GlJKI »EO H CKIAITIaYH nOCŢARAtlM POCnOACTRl MH : 5K»niH PaA$a B83ICKŞA riahkYh eih KpiaisckYh h HcSniH Irauiko eiahkYh akophhk h HC^niH PaAVa Hactspia riahkYh Awro^iT h wgnaH TAHropYl ria khctYqp h %8nJH TSaocYi ria cniTip h KgniH dlHxaio eia ctoahhk h xgniH B8shhka ria komhc h %8njH BShhhi riahkYh nixapHHK h >k8iuh Koctahahh riahkYh nocTbAHHK. H HcnpiEHHK, PiAVA Hictspia riahkYh aopo^it.
       H Hanncax as» Ahihat awpw^sit, Kt hactoaiYh rpaAV B^RSpiifiH» Mtcnţa ioaYi s a^hh h wt ctSAanYi AiHpa, wt IIa<im4 a® hhh* tiiihYi atTOM» Kt a*t xSpMă, A-bTi rocnoAHHi xkjfAP.
       Îîw cHiTf» KWiKwAa» mhaoctY» eojkY» rocnoAHHt.
        W fflATIIO BOIROA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Polovinele din judeţul Romanaţi şi moştenilor satului, anume: Neagul şi cu fiii lui, Eremia şi Gherghe şi cu fiii lor şi Milco, fratele lui Neagul, cu fiii lui1 şi Radul, ginerele lui Neagul, cu fiii săi şi Neagoe cu fiii săi, anume An-ghel şi Paica şi Mihnea şi cu fiii lor 2 şi Lupul cu fiul lui, Stoica şi cu fiii lui şi Voia cu fiii lui şi Stanciul cu fiii săi şi Neagul cu fiii săi, Stoica şi Hodor şi cu fiii lor şi Boţea cu fiii lui, Costea şi Jitea şi cu fiii lor şi Lupul cu fiii lui, Sava şi Tanasie şi cu fiii lor şi Roman cu fiul lui, Iva şi cu fiii lui şi Tudor cu fiii săi, anume Mateiu şi Radul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul lor Polovinele mai sus-scris tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne, să fie In pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină de către sluga domniei mele Radul iuzbaşa din Tîrgşor şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, de către nimeni să nu aibă tulburare în veci.
       1 Pasajul: „Neagul şi ... fiii lui” a fost şters cu roşu.
        * Pasajul: „Neagoe ... cu fiii lor” a fost şters cu roşu.
159
www.dacoromanica.ro
      Pentru că acel sat Polovinele mai sus-scris au fost toţi oameni cnezi cu ocinile lor din moşi din strămoşi, încă dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni. Iar apoi, clnd a fost In zilele lui Alexandru voievod, fiul răposatului Iliaşi voievod, în al doilea rînd de domnie, cînd a fost cursul anilor 7136, iar moştenii satului din Polovine, cîţi sînt pe rînd mai sus-zişi ei s-au vîndut vecini cu fiii lor cu ocinele lor din Polovine lui' Necula, care a fost mare vistier în zilele răposatului Radul voievod, pe aspri gata, ei de a lor bunăvoie.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Cînd m-a dăruit domnul Dumnezeu, iar apoi şi cinstitul împărat pe domnia mea cu domnia şi cu schiptru stăpînirii Ţării Româneşti la scaunul răposaţilor strămoşi ai domniei mele în Bucureşti, iar Necula vistier, el a venit cu Radul voievod, fiul lui Alexandru voievod Iliiaş, din ţara Moldovei cu oaste cu moldoveni şi cu tătari, împotriva domniei mele şi a ţării, ca să scoată pe domnia mea din soaun. Intru aceea sluga domniei mele, Radul iuzbaşa s-a ridicat cu bun îndemn şi cu slujbă dreaptă pe lîngă domnia mea şi întru nimic necruţînd să-şi verse sîngele pentru domnia mea. Astfel întru aceea domnia mea, văzînd atîta credinţă şi slujbă dreaptă, iar domnia mea am dat şi am miluit pe sluga domniei mele Radul iuzbaşa cu satul Polovinele mai sus-scris şi cu tot venitul, pentru dreapta şi credincioasa slujbă pe care a slujit-o domniei mele şi cu sînge vărsat, ca să-i fie dedină şi de ohabă. Şi a dobîndit şi a agonisit sluga domniei mele Radul iuzbaşa acel sat Polovinele mai sus-scris cu dreaptă slujbă, iar Necula vistier el şi-a pierdut dedinele cu rea hiclenie faţă de domnia mea. Şi am făcut domnia mea lui Radul iuzbaşa şi carte de miluire cu mare blestem.
      Iar după aceia, cînd a fost mai tîrziu, sluga domniei mele, Radul iuzbaşa, el văzînd că este un sat departe peste Olt şi peste mină şi nu se poate hrăni cu el, iar Radul iuzbaşa, el a făcut întocmire cu satul Polovinele, pentru ughi 150, de i-a slobozit de vecinie cu voia lui şi cu ştirea domniei mele din divan, ca să fie nişte oameni slobozi cu ocinele lor şi în pace de vecinie, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele, ca să fie megiaşi şi cnezi cu ocinele lor, cum au fost şi dinainte vreme, să nu aibă nimeni treabă şi amestec cu ei, nici din oamenii lui Necula vistier, nici din oamenii lui Radul iuzbaşa. Iar după aceea, am miluit domnia mea pe sluga domniei mele, Radul iuzbaşa din aceşti aspri mai sus-zişi, cu 40 galbeni, pentru slujba lui. Şi am luat domnia mea 100 de galbeni şi am iertat domnia mea satului Polovinele ughi 10.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea satului Polovinele şi tuturor moştenitor satului, lui Neagul şi lui Milco şi lui Radul, ginerele lui Neagul şi lui Neagoe şi lui Lupul şi lui Voia şi lui Stanciul şi lui Neagul şi lui Boţea şi lui Lupul şi lui Roman şi lui Tudor, ca să le fie satul Polovinele mai sus-scris cu tot hotarul şi cu tot venitul, ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de cumpărătură a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l
160
www.dacoromanica.ro
păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici, acela să fie blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
    • Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Graiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 6 zile de la zidirea lumii, de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141, anii domnului, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XII/1.
         Orig., perg. (39 x 55), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1860.
                                           118
1633 (7141) iulie 8.
            Radu din Sălătruc se învoieşte cu Radu din Şuiei pentru zestrea fiicei sale.
      Cu vrere lu Dumnezău, să ajute.
      t Adecă eu Radul ot Sălătruc scres-am acesta al miu zapis cum să să ştie că mi-am tocmitu cocoană cu Radul, feciorul Eşuecoe ot Şueci; deci să să ştie de rîndul zestrelor de în ce m-am îndurat, am făgăduit să dau coconii meii anume: o delneţe de casă în satu, cu cît va avea loc în cîmpu de cosă şi arătură, însă anume delniţa lu Adăman 1; şi de în dobitoc dau un bou şi o vacă şi 5 oi şi 3 rîmători. Aşa m-am tocmitu de a noastră bunăvoe.
      Şi la tocmeala nostră fost-au: Dima, coconul jupînului Eftemie pita-riul şi Stroe cu frate-său Hrestodor şi Pîrvul de în Şuiei, popa Leontii şi Ră-ducanul ot tam.
      Şi am scris eu Şărbul păharnicul cu mina mea, de în puterea mea ajut pre soru-mea cu 4 oi, să i le dau. Pis meseţa iulie 8 dni, vă leat 7141 <1633>.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom, CLVII/30. Orig., hîrtie (26,5 X 20,5), două peceţi aplicate.
1 Cuvînt corectat.
161
www.dacoromanica.ro
119
1633 (7141) < după iulie 8>.
            Radu, cu fiii săi, dă fiicei sale Sora o delniţă şi un loc de arătură la Sălătruc.
      t Scris-am eu Radul şi fie-meu Şerbu şi Radul şi Bunea acesta alu meu zapis la mina fie-mea Sorei şi a ginire-mu Radul, cum să să ştie că i-amu datu delniţa lu Ademan, cu totu şezutul şi cu tote moşiea şi de în chenpu şi de în munte şi di în pădure şi priste totu hotarulu, chite se va alăge, feră nici un cuvintu, să fie date; şi pentru cinci oi să-e dau moşie la Plopul şi de în sus, pene în Lacul Mare, aretură de şase zile.
      Şi mărturi am pusu: Datco şi Novaşcu şi Dragomir şi Radul de Cîra-teneşti şi popa Lepa şi Stroe şi Pirvul şi Hristoduro de în Seletruc. Şi pe-întru credinţa pusu-m-a şi pecete.
      Vă let 7141 <1633>. f Radul <m.p.>
      Eu Şerbu paharnic <m.p.>
      <Pe verso :> Sălătruc.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/29.
          Orig., hirtie (23 x 22), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 133, f. 15 v.
          Datat după documentul precedent.
                                            120
<Ante 1633 iulie 11).
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Cotmeana satul Mogo-şeşti, jud. Muşcel, cu rumâni, în urma unor judecăţi.
      ţ Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul bătrînului, răposatului, Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce să numeşte Cod-meana, unde este hramul preasfintei şi preablagoslovitei stăpînei noastre născătoarei de Dumnezeu şi pururea fecioarei Măriei şi cinstitei ei bunei-vestiri, cară este zidită de bătrînul Mircea voevod cel Mare, cară este supusă sfintei începătoarei de viaţă şi nedespărţitei troiţă, sfintei mănăstiri Coziei şi părintelui igumenului şi tuturor călugărilor carii lăcuesc într-acest sfint lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri ce este mai sus-scrisă satul Mogoşăşti de pre rlul Argeşului, din judeţul Muşcelului, preste tot şi cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din săliştea satului şi cu toţi rumânii cîţi să vor afla în Mogoşăşti.
162
www.dacoromanica.ro
      Pentru că acel sat Mogoşeşti iaste dreaptă moşie a sfintei mănăstiri Codmenii dăruită şi alăturată la sfînta mănăstire de răposatul Stoico1 * logofăt încă din zilele lui Basarab voevod fiiul lui Basarab voevod, la cursul anilor 7026. Şi tot au ţinut Codmeana acel sat cu bună pace pînă în zilele Radului voevod, fiiul Radului voevod, cînd era cursul anilor 7034. Iar Vlaico dvornic, feciorul Cigăi cu feciorii lui şi cu feciorii lui Dragomir, feciorul Vlaicului, anume Tudor, au fost venit înnaintea Radului voevod şi aşa zicea precum că au luat acel sat Mogoşăşti, tot satul, Staico logofăt, cu puterea lui, ca un boer puternic şi au fost luat acel sat Mogoşăşti de la Cega tatăl Vlaicului şi de la Vlaico şi de la Dragomir şi la fost dat la Codmeana. Iar lui Cegă şi Vlaicului şi Albului Negru le-au fost dat pentru acel sat Mogoşăşti, la Ruşii de Vede a treia parte. Şi lor nu le-au fost Ruşii în pace, ci au avut multe pricini şi multe pîr[ţ]i.
      Şi iarăşi au mai avut judecată înaintea Vladului voevod cel Tînăr, Vlaicul al lui Cegă şi Dragomir, feciorii Vlaicului şi s-au judecat şi au fost moştenirea lor cea de baştină satul Mogoşăşti şi au fost avut judecată şi cu călugării ce sînt mai sus-scrişi. Pentru aceia, Vladul voevod, domniia lui au judecat după dreptate şi după lege şi au fost dat Vlaicului şi fratelui8 lui, Dragomir, lor moştenire satul Mogoşăşti tot, iar călugărilor au dat partea Staicului de la Ruşii de Vede.
      Iar după aceia, cînd au fost în zilele lui Basarab voevod, iar călugării de Ia Codmeana s-au strîmtorat pre Vlaicul şi pre Dragomir şi au fost luat satul Mogoşăşti, iar jupîneasa Hrusana au fost luat partea lui Staico de la Ruşi, pentru că era mai tare şi mai puternică, iar Vlaicul şi Dragomir au fost rămas făr de nici un sat. Şi aşa au fost pînă cînd au dăruit domnul Dumnezeu stăpî-nirea Ţării Rumâneşti3 iar jupan Vlaicul dvornic şi feciorii lui Dragomir, Tudoran şi Dobre, ei au avut judecată cu călugării de la Codmeana şi au cerut a lor moştenire, satul Mogoşăşti, care este dreaptă moşie. Şi au scos şi cărţile lui Vladul voevod cel Tînăr şi au văzut domniia mea şi aşa au cercetat şi au judecat după dreptate şi după lege şi au dat domniia mea ca să le fie satul Mogoşăşti al Vlaicului dvornic şi cu feciorii lui Dragomir, iar călugării să ţie satul cel de la Ruşi dupre cum au fost dat Staico logofăt, a treia parte, pentru că au fost avut Staico logofăt la Ruşi moştenire, iar cu satul Mogoşăştii să nu aibă nici o treabă, pentru că este bătrînă şi dreaptă ocină a Vlaicului dvornic şi a feciorilor lui Dragomir, Tudoran şi Dobre. Şi aşa au fost dat dmniia lui ca să fie lor moşie ohabnică.
      Şi iar s-au mai judecat călugării de la Codmeana cu Radu de la grajdul domnesc, în zilele Mircii voevod, feciorul Radului voevod, la leat 70274 şi aşa au fost Radul precum că nu au fost schimbat cu Albul Negru cu acel sat ce scrie mai sus şi precum că nu au fost dat Staico logofăt a lui parte de la Ruşi, ci este acel sat domnescu. Şi pentru aceia, Mircea voevod au cerce-
       1 In loc de: Staico.
       * în loc de: văru lui.
       * Un pasaj omis la copiat.
       4 Aşa în text.
163
www.dacoromanica.ro
tat şi au judecat după dreptate şi după lege şi au dat lege igumenului Do-rothei de la Codmeana şi călugărilor 12 boeri ca să jure precum că acel sat iaste...1
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana nr. 357, f. 68 v- 69 v.
          Copie.
          Altă copie ibidem, ms. 359, f. 36—37.
          Datat ca anterior documentului din 1633 iulie 11.
                                              121
1633 (7141) iulie 11.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Cotmeana să strîngă rumânii fugiţi din satul Mogoşeşti, de la gura Argeşelului, ce a fost dăruit mănăstirii de Tudoran pitar.
       t dflHrtoCT'feio kojkYho, îiv dlaTtH Eacapas boekoa4 h rocnoAHxv ^asaT rocn«A~
CT80 /HH cTh n» EatHl'e rOCnOACTEa /HH CB-kT-kH EOJKCCT'hKH’kH /HOHdCTHp KOA^tHa HPAf)KI
ect JTP'M KaaroEfipEH'fE EoropoAHU,t2 care iaste supt ascultarea sfinţii mănăstiri Cozia, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele na ime...3 de să-ş strîngă pre toţi rumânii ai sfinţii mănăstiri den sat den Mogoşăşti, den gura Argeşălului, ot sudstvo...3, ori unde-i va afla fugiţi şi răsipiţi aicea în ţeara domnii mele, au în sat domnescu, au în sat bo-erescu, au călugărescu, au la slobozie, au la tîrgure veri unde-i vor afla, tot să-i ia cu tot ce vor avea, să-i ducă la urmă şi la siliştea a lor.
       Pentru că acest sat iaste al mănăstirii de moşie, dat de Staico logofăt încă den zilele lu Basarab voevod, şină Basarabă voevod, cogda bist tecenia leatom vă leat 7026, iar den zilele Radului voevod l-au împresurat Tutana în sila lor. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Tudoran pitarul, el au venit înnaintea domnii mele în divan de au zis cum iaste acest sat Mo-goşăştie al lui de la moşii lui şi au arătat şi cărţi de moşie pre acest sat şi se-au adevărat cum iaste acest sat al dumnealui.
       Deci, intr-aceaia, Tudoran pitarul, el au cugetat pentru pomeana şi au lăsat să fie satul iar unde au fost, la Codmeana, şi încă au dat şi cărţile cele de moşie egumenului ot Codmeana denaintea domnii mele den divan şi să aibă a-1 scrie părinţii călugări şi pre el şi pre cine va vrea el la sfîntul po-menic, şi la Cozia şi la Codmeana, unde îi sînt şi moşii scrişi, iar mănăstirea
       1 Copia documentului neterminată.
       1        ... mănăstiri Codmeana unde este hramul blagoveştenia născătoarei de Dumnezeu.
       3 Loc alb.
164
www.dacoromanica.ro
Tutana să n-aibă nici o treabă cu acest sat, cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Iar cine va opri rumânii, mare certare va avea. Hhako as HfecT, no pm rocnoACTKA mh.
       H HcnpasHHK, dM pm rocnoACTga mh.
       IIhc Auciiţa ioaTi af. k AtT x3p.v\a.
       Îlfw (S&iTtH KWiKivAa, mhaoctT» ecokYio rocnoAHHK. w dlaTtie KOfKOA <m.p.>
       £«iha TSAopan riHrap1.
           Arh. St. Buc., M-rea Gozia, L/5. .
           Orig., hîrtie (31 X 22), pecete aplicată.
           Copii ibidem, mss. 357, f. 67 şi 359, f. 74 v.75.
122
1633 (7141) iulie 12.
              Radu Buzescu mare ban al Craiovei împuterniceşte m-rea Topol-niţa să ia dijma din satele Vlâşceni, Stilbiţa şi Bucovăţ.
       t Jupan Radul Buzescul velichi ban Craloveschiiu, scris-am cartea nostră părintelui egumănul de la svînta mănăstire de la Topolniţa, ce iaste hramul sveti arhanghel Mibăil, ca să fie volnec cu carte nostră să ia dijmă de la Vlăşcene şi de la Stilbiţa şi Bucovăţul, ce sîntă moşie mănăstiriei ohabnice, date de părenţie noştre.
       Dâci, să fie volnicu părintele, ce iaste mai sus scris, să ia dejma de la tot omul. Iar cui va părea strînbu, să vie de faţă naintea dom<nu> nostru, că noi avem cărţi de moşie pe acele moşie ce sîntQ mai sus-scrise. Deci şi părintele să n-aibă de nime oprele, ce să-şi ţie moşiile cum le-au ţinut şi mai denainte vreme. Aceast-am scris şi într-alt chip să nu fie.
       IIhc itifccfita ioaTe Âf A^Hiv, e*k ast xăpĂM.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCII/25.
          Orig., hîrtie, (29,5 X 20), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 330, f. 206, cu data 7140 iulie 14.
          EDIŢII: Creţeanu, Doc. schit. Topolniţa, p. 451.
                                   123
1633 (7141) iulie 12, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vaideei jumătate din satul Cetăţele, jud. Ialomiţa.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voevod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei, dumnezeeştii mănăstiri
      1 A învăţat Tudoran pitar.
165
www.dacoromanica.ro
ce să cheamă Vaideei, hramul arhanghelului Mihail şi Gavriil, făcută de Ena-che postelnicul şi iaste metoh la Sfetagora, la mănăstirea Dohiariul şi părintelui egumenului Climii, ca să fie sfintei mănăstiri satul Cetăţelile ot sud Ialomiţă, jumătate de sat şi cu toţi rumânii şi de preste tot hotarul cit să va alege, jumătate de sat.
      Pentru că această jumătate de sat din Cetăţele fost-au al lui Ianache postelnic de cumpărătoare încă mai nainte vreme, iar după moartea lui Ianache postelnic căzut-au această jumătate de sat a fi pre seama mănăstirii. Şi o au dat singur Ianache postelnic să fie la mănăstire pentru pomana. Şi tot l-au ţinut mănăstirea.
      Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii mâle, iar domnia mea am dat această jumătate de sat cinstitului dregătoriului domnii mele, jupan Costandin vel postelnic, ca să fie pre mîna lui, iar alte moşii, cîte au rămas, tot le-am dat să fie iar la mănăstire. Deci într-aceia boiarinul domnii mele, Costandin postelnic, n-au vrut să ţie această moşie ca să sărăcească mănăstirea şi să se pustiiască, ci şi-au adus aminte pentru păcatul şi s-au milostivit de au dat această jumătate de sat din Cetăţele şi cu rumânii iar sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, să fie de ajutor, cum au fost dat şi miluit şi de Ianache postelnic, aşijderea o au dat şi el de bunăvoia lui.
      Drept aceia şi domniia mea încă am dat sfintei mănăstiri Vaideei şi părintelui egumenului Climi ca să fie volnec cu această carte a domnii mâle de să ţie jumătate de sat din Cetăţele, cu rumânii şi cu tot venitul ce va fi de pre acea moşie şi să lucreze cu rumânii ce va trebui prejur de mănăstire şi de ce le va da poruncă. Iar care rumân nu va asculta dă igumen să fie volnic să-l bată şi să-l mie la lucru şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. într-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi însumi am zis domniia mea.
      S-au scris în Bucureşti, iulie 12 dni, leat 7141 <1633>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Ianache, nr. 314, f. 159.
         Copie.
                                 124
633 (7141) iulie 15.
           Vlad al doilea armaş dă lui Hrizea fost mare vornic un ţigan în schimbul unui rumân, Radu din Prundeni, vâr al lui Vlad.
      t Scris-am eu Vladul vtori1 armaş acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizai biv vel dvornic, cum să se ştie că ne-am tocmit de a nostră bunăvoe, de i-am dat 1 ţigan pre nume Vintilă, pentru vărî-mieu Radul de în Prundeni, feciorul părintelui lu Mitrofan, de l-am scos de în rumânie de la domnia lui, de i-am dat cap pentru cap. Şi n<e>-am tocmit noi amîndoi de a noastră bunăvoe.
1 în orig. „T" (= 2).
166
www.dacoromanica.ro
       Şi la tocmeala noastru tîmplatu-8-au mulţi boiari po ime: jupan Ivaşco vel dvomic, jupan Radul vel logofăt, jupan Costandin vel postelnic şi alţi mulţi boiari, carii, nu sîntu scrişi aicea într-aceastu zapis.
       Şi pentru adeverită credinţă pus-am şi peceţile. Aceasta amu scris ca să crează.
       IThc lOitVf tV     K iVfcT
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLVII/2.
          Orig., hirtie (29,5 X 20,7), pecete aplicată.
                                 125
1633 (7141) iulie 17.
            Rada, nepoata lui Baciul din Cirlomâneşti, vinde lui Mihalcea căpitan din Pătirlage ocină în Cindeşti.
      Adecă eu Rada, nepoata Baciului de Cirlomâneşti, scriu şi mărturi-sescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mina jupinului Mihalcei căpitanul de Pătirlage, cum să să ştie că i-am vindut ocină in Cîn-deşti, partea lu Negruţ toată, oricit se va alege, de in cimpu şi de in pădure şi de in siliştea satului. Şi i-o am vindut de bunăvoia mea şi cu ştirea tuturor fraţilor miei şi a megiiaşilor de în sus şi de în jos, derept 1500 de aspri gata, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui.
      Şi cînd am vindut această ocină, fost-au mulţi boiari şi oameni buni aldămăşari mărturie, anume: popa Radul ot Cirlomâneşti i Dobrin ot tam i Drăgoiu ot Chiojdu i Toia iuzbaşa ot Bălţaţi de în judeţul Rimnicului i Mustaţă ot Băbeni i Ion ot Frăsinet i Stan sinu Grecul ot Obidiţi i Neagul ot Cir-steneşti i Negoiţă ot Răduceşti. Iar pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile şi numele.
      IIhc M-kcnţa YşaTj st AKHk, a-feT xspău.
      Eu Dobrin ot Cirlomâneşti.
      Eu Rada, fata Oprei, nepoata Baciului.
      Popa Radulu.
      Toia iuzbaşa.
      Mustaţă.
      Ionu.
      Negul.
         Bibi. Acad., CXCVI/65.
         Orig., hirtie (21,5 X 15,5), şase peceţi aplicate. 13
13 Documente România — c. 1359
167
www.dacoromanica.ro
126
1633 (7141) iulie 21.
            Bobe din Negoeşti vinde fiilor lui Cirstea din Tirgşor ocina Sâ-rasca.
      t Adecă să se ştie cu<m>1 a<m>1 vînd<ut>l,e<u>1, Bobe o<t>1 Nego-eşte, ocina Sărasca feciorilor Cîrstii ot Tîrşor stînjini 268 dereptu 3450 de bani. Şi am vîndut eu, Bobe, de a mea de bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor; şi am vîndut cum meară dealungul, de în peatră pînă <în>2 fur-citurile zăvoiului.
      Şi mărturii mulţi oameni, anume: Radu ot Blăgeşti i Coste i popa Stan ot Păcăleşti i Dimiian şi Tatul ot Sărăşti.
      Şi am scris eu popa Dima ot Tîrşor, meseţa iiulie, dni 21, 7141 <1633).
      <Urmează scris de altă persoană:) t Să să ştie cum am vîndut, eu Stanul Oncei din Negoiaşti, stînjini de ocină 24 din hotar pînă în hotar.
      Şi iar am vîndut eu, Radul lui Bălan, stînjini de ocină 15 din hotar pînă în hotar ca să fie lor de moşie şi feciorilor lor, cît le va da Dumnezeu. Şi am vîndut de a nostră bunăvoia făr dă nici o silă şi cu ştirea tot<or)or megiiaşilor din sus şi din jos; şi mărturii.
      Eu Stan al Oncei pentru credinţa am pus degetul.
          Arh. St. Buc., A.N., XC/5.
          Orig., hîrtie (31,5 x 19,5).
                                            127
1633 (7141) iulie 26, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a sătenilor din Dobricenii Măglaşi, jud. Vîlcea, pedepsind pe Chisar paharnic care încerca să-i rumânească.
      f iHHrtoCTYfw BOHtTcie, îw dl atei» r»er»aa h rocn»AHHt Rtc»H 3E<hae JTrrpp»-RAA]fYHCK»E, RHŞK RtAHKdr» H np-fcA»EpAr», CTApArO, ll»X»HHH»M# Iw BtCApAE KOfECA' A<IEdT r»cn»ACTR» <hh cYh noREAtAiE rocnoACTRA mh ceaor A»KpH<rfcHYH dltrAAUiH wt coy-ACTRO RATvMt, lAKOKE A<* * *CT »y AiHpHH H CR»EOAHKI SA EEMHIiYH WT Kt K«CAp [)E)fApHHK, CHHt XHpKtR K»MHC WT PsA<< H WT Kt CHH»RH ErO H WT Kt RtCAJf nOpC^ AEHYl Er», SA HHJfT» EAHTORAHH A<* HE HAItAT Rt K'kKKI-
      IIOHEJKE TOPO CEA» A^pHM-fcHYH KHUJE nHC EHA ECT RtC AK»AfE KHESH, CtC WMHHE HM, ElflHHCE WT lip-fclKAE Kp'fcME, WT npH A^hYE EIpOMfEM rOCn»AApKI. d ll»T«M, KtAA ICT EHA CtA<i, Kt AKI.H rOCFIOACTRA A\H, A CEA» /^»EpHHtHYH iDtPAAUlH, H>KE ECT
       1 Loc rupt.
       * Omis.
168
www.dacoromanica.ro
KHUlf (1HC, WH CCT HMAA npCHYl CEC KHCAP nCJfApHHK, CHHE KhPKEB KOMHC WT P*YA <•! H npHUJAA CCT TfpH CEnptllJA CC 3A AHH$ nptA POCnOACTBA MH 8 BlAHKH AHBAH. H CHIţC CI C^'T nAAKAA CfAO /t,OBpHMtHYH KAKO HM COyT BHA gCTpOlHYA CEC JÎHpKA KOMHC, EAIllTS KHCApOB MJfApHHK WT P»A<», CIJIHÎKC WT npH A^Hhl nOKOHHHOMg dlHJfAHA KOC-K»A<> Ai HJf H3BAAHT WT HA MAIMC WT 1ÎCAHKA GOkHE. H HtCT HJf CCT H3BAAH, <*H$
hm ict bha a<*a temhYio apb8he 8rH pic*1. H wt topa<i camo, wt npH abhYh AIh-
JfAHA BOCBOA<> BEC APEWAA KCMHHH TEMYlO Ti APB&HE. TaîKC KE TOM, rOCnOACTBO MH CEH PACA^ H CO^AHJf FIO npAB H no 3AK0H, CEC KECHMH MHCTHTHMH npABHTCAYf rocnoACTBJ mh h a<*a cem rocnoACTBO MH ccao AoBpHMtnYH 3AKOH, kY MlrYiauiH, no pebaujc rocnoACKKi raxoKC Ai sakaCt ccao AoBPHMtHi'H kako HtCT hm coyT bhah takmckcchYa temYio no hobi^h, a<• ce npoAACT kcmhhh, ah$ Ai h3kaaht Khpka komhc
H WT MAPAl WT 1ÎCAHKA lx>KHE. TaJKC, KE4.A ICT BHA HA A^HE HA COpOK, i CCAO A®* EpHM'bnYH, wh cct npEBbi CBCA'bTMCTBOBJA nptA POCnOACTBA MH 8 ahbah CEC MHOSH AOSPH AIOAYC, Hi HMi: WT GtOCHC1|1H, ©TAHMIOA X^YSa H PMVa h I*8A8PE h wt ĂospHHtHH, Gcmah h Ameaat h wt Kakoba, ASmhtpS h wt G8iit8a®c, non Gtah-
MIOA, KAKO IO CCT AP^JA KwpKd KOMHC nO CCAO ^OEpHMtHYH KCMHHH TEMYlO pAAY TAC
apbShe, 8rH pice,1 mto cct bha beshmaa wt Khpka komhc ke abhh cUh^aha boc* boa*. fl noTOM, ccao AoBpHMtnYH, wh no hjpkc cct cBCAtTCACTBOBAA nptA POcnoA*
CTBA MH, WHH CO^T H 3AKACAH HA IţEpKBS no CKtTA CgAHPCAIC, KAKO CCT H nO BHU1A I1HC. H WCTAA CCT KHCAp nfjfApHHK WT 3AK0H H WT CSJKACHYC WT nptA POOIOA-CTBA MH.
       II nOTOM KHCAP nejfAPHHK WH HHKC CHIţC HtCT CC COYT WCTABHA, AH# CCT BE-3HMAA 3AK0H npi3 SJKOH, KA SA BOAtpH, nO PEBAU1A POCnOACKEI WT nptA POCnOA* CTKA MH, I3K0JKC Ai SAKACT KHCAp nCJfAplHK PAAY CCAO ^OBpHMtHYH dlEPAAUlH, KAKO HtCT CC COyT BHA TAKMHA CCAO ĂoBpHMtHYH CEC BAI|10M CH KHpKA KOMHC Ai H3BA-AHT WT HA MAPAl H KAKO HtCT HM CCT AH TEMYlO APB8HE TAHC #PH pKC1, AH$ CCT AAA BECH]f HOBlţH H KAKO CC COţ'T npOAAAH CCAO /^OEpHMtHYH KCMHHH TEMYlO no HOBIţH. TaWC, KE^A CCT bha HA ABHE HA COPOK, A KHCAP nljfApHHK WH HHKAKOHCC HtCT MO* TAE CEBHPATH 3AKOH CrO Ai SAKACT, AH$ CCT WCTAA KHCAp nCX’ApHHX WT 3AKOH H
wt co\'jkachYc. H cem nocAAjc rocnoACTBO mh wt ahbah no caSpa PocnoACTKA mh ^,8mhtp8 AnpoA, cec KHHrA rocnoACTBA mh, bkokc Ai Smcthha tah 8ph pkc1 Khca-pos nCJfApHHK, MTO CCT BHA A<M BAUIOM CH KHPKA KOMHC ApB^HE CCAOK ^OBpHMtHYH, KE ABHbl dlHJCAHA BOCBOAC, WT nptA WTIţg 0CW$HA PhMHHMCCKYC H WT nptA BOAt-Phh8 rocnoACTBA mh »SnAH rcprYc bhbuja kca Aoro$CT, Koro cct ncnpABHHK h ke-MEPAUJ HA filAHKA GOkHE. H WAHCCHA CCT CCAO /^OBpHMtHYH TAMO HA WKHE M SA AIOAY WT KPECTE MtCTOM, Ţipi C$T CBCAtTCACTKOKAA np^A HHM KAKO HAI O^T BHA TAKMCHtCHYA CEC KhPKJ KOMHC Ai H3KAAHT CrO WT HA MATAC H HkCT H3EAAHA CCT, AH8 IO CCT APEHCAA KCMHHH KE CHAOCT, TEMYlO pAAY TiX APB$HE, SrH pKC1. H HC BECpIflCT KHCAp nCJfApHHK Ai CH KE3HMACT ACnpH KECnCT, AH8 CCT EOKAA. H npHUJEA cct Khcap ncjfApHHK nAK nptA rocnoACTiA mh $ npSy cec ccao ^obphmKhYh HCTpCTAPO KpAT, TCpH CEnpEUJA CC SA AHIţ$. &E TOM, TOCnOACTBO MH CEH PAIAŢA h csahX’ no npAs h no sakoh, cec beceimh mhcththmh niABHTCAYc rocnoACTBA mh h KHAtyOA\ rocnoACTBO MH H npOMHTAjfOM 8 AHBAH KHHPA WTIţ8 HA1UCM8 ©IWiJlHA enH-CXOnSA WT PhMHHK H KHHr BOAtpHH rocnoACTBA MH rcprYc AorojjsiT wt Bcahki G9khe,
1 Cifrele: îl, sînt scrise ulterior.
169
www.dacoromanica.ro
KAKO ICT CBlA^TIACTiORAA np-feA HHM TAAiO HA RfAHKA ©KH’k <C'hC>1 TOAH IO A* *S. H i\»AT KAKO ICT BHA CIAO ^OBpHMtHYH npHTICHlîAH H tlMHHHTH WT KhPKA KOMHC TtKMO P4AY TAI Aps8H’k H KAKO HAI ICT 6HA 8CTP0IhYa A<» H3KAAHT WT HA AIAPA’k H HfeCT HJC HSKAAHA. H 3A KHHP POCnOACTKA AIH HbCT CAgUI/A, AH8 ICT A«<THSAA nO KYcjp
nlXA;HH< SAKOHA H C8H<AIHHA H AHKAHOAI, Tlpl H)f ICT___KtSHMAA KHCAp ni^ApHHK WT
HA CIAO A©KPHqbH^H K'hCHX ACIipH HA3AA> ApKSl.A, »PH piti2 3AnA*kHO WT np^A POCnOA" CTBA AIH.
       H 83'kXWM POCnOACTKO AIH WT KmcAP IIIJfApHHK RTkCAX KHHPOBl im8, KOAHI^I C8T HHBAAHA 8 AHKAH, H<0>KI A<> HI nOHAfeT HH IAHO TptE8 ClkC CIAO ÂOBpHMtHYH.
fl noMTO irbCT ca8uiaa 3a kmhp pocnoACTBA ath, ah» ict ckomha no ca»p pociioa-
CTKJ AIH, ASMHTp» AnpOASA H Hi R'BcXOT'feA A<> c« R"fc3HMAIT KHCAP MXAPHHK <*pe8HA BtCMT, KAKO ICT IHA SJnOS'fcA POCnOACTBA MH POCnOACTaO MH C-kAI nOEYtaA no KHC.'P nlXApHHK 8 AHKAH Ki AIA AIHOPO, Tip* » CkAI ,\AA T 3A IlAAHIţf H OM H3SAAHA POCnOACTBO MH no KHCAP MXAPHHK WT AHKAH C-hC KiAHKA CTPAAIOT'B h ctoaah c8t H 3A PAOAEA H SATRAptlM POCnOACTKO MH nO KHCAp nlXApHHK 8 TIMHHH8- H CkTKO-PHXOM POCnOACTKO MH CIAOK A0EPHq^HYH H KHHP np(S KHHP SA tCT I.CTKO. H WCTAA ICT KHCAp nlXApHHK WT SAKOH H WT OSMANI WT np^A POCnOACTJA MH. fl AI|HAHH<i
Xokit hsbaahth Khcap nlXApHHK H'kKOPAA h^kYi khhph no ciao A®Gfh^^hYh, A* HI
rfc K’fepo^fT-
       GlPO PAAY, AM«X CIlM POCnOACTKO AlH CIAO A0EPH(J'bHYt fflTkPAAUlH, LKOHCI A<1 ICT 8 MHpHH H CKOEOAHH SA EIHIHYI WT ) HCAp nlXApHHK H WT KT» CHHOKH HM H WT K’MaX CkpOAHHK HA\, 3A HHXTO BAhTOR. HH WT CWA* HAnptA A<> Hi HMAT, HI A<> ICT KHISH CkC WMHHi HM, KAKO (CT BHA WT npb>KA* Bp-feAII H Hfc WT KOr05KI HHIOKO' AlBHM, nOpHSMO POCnOACTAA AIH.
       Gin» O^BO H CKlAtTlAYl nOCTAKA'biM POCnOACTKO MH: ÎKgnAH PAAY > E83ICK$A BiA BAH KpJAOBCKYH H XlgnAH HkAUIKO BIA A^CpHHK H JKgn H PAAY* KlA AOPOţlT H >K8nAH TaHPOpYI KlA KHCTYiap 8 >K»nAH T8ACcY[ KlA CnATAp H }K8nAH dlHX-’H BiA CTOA-HHK H KgnAH E83HHKA KlA KOA4HC A >K8nAH KgtJHHA KlA nlXApHHK H JKgnAH KOCTAHAHH KlA nOCTlAHHK. H HCnp’KHK, PAAO^A H'hCTŞplA BIA AOPO$IT.
       H HAnHCiX <13, n-KpK8A PpAMATHK, KTk H CTOA rpAAV 8 E8K8PHPH, MtCIIţA IOaYI KS A^HH H WT dAAMI A<I,K’B A» HHH'fa, K*K CIPO nHCJHYt, TIMIHYl AtTOAl, AtT KSPAIA, A WT POH<AiCTKA XpHCTOKA, K’h A^T x^Ar.
       Iw iH.TIIO KWIBWAA, AIHAOCTYlO BOHfYlO POCnoAHH-k.
       iw fllATIIO KOIKOA <m.p.>
       ■f Din mila Iui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Bă-sarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Do-bricenii Măglaşi din judeţul Vilcea, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Chisar paharnic, fiul lui Chircă comis din Ruda şi de către fiii lui şi de către toate rudele lui, să nu aibă tulburare în veci de nimeni.
       Pentru că acest sat, Dobricenii mai sus-scris au fost toţi oameni cnezi, cu ocinele lor, încă dinainte vreme, din zilele altor domni. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar satul Dobricenii Măglaşi, care este mai sus-scris, el a avut piră cu Chisar paharnic, fiul lui Chircă comis din
        1 Loc rupt.
        * Cifrele: Sî, sint scrise ulterior.
170
www.dacoromanica.ro
Ruda; ş-au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele în marele divan. Şi aşa s-a plîns satul Dobriceni că le-a fost întocmirea cu Chirca comis, tatăl lui Chisar paharnic din Ruda, încă din zilele răposatului Mihail voievod, ca să-i scoată de la magie, de la Ocna Mare. Şi nu i-a scos, ci le-a dat numai arvună, 125 1 de ughi. Şi de atunci încoace, din zilele lui Mihail voievod, au tot ţinut vecinii numai acea arvună. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea satului Dobricenii lege, 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, ca să jure satul Dobricenii că nu le-a fost întocmirea numai pe bani, să se vîndă vecini, ci să-i scoată Chirca comis şi de la magie de la Ocna Mare. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar satul Dobricenii, au mărturisit întîi înaintea domniei mele în divan cu mulţi oameni buni, anume: din Stoeneşti, Stanciul hagiul şi Radul şi Budură şi din Dobriceni, Semăn şi Lepădat şi din Cacova, Dumitru şi din Suptdos, popa Stanciul, că i-a ţinut Chirca comis pe satul Dobricenii vecini, numai pentru acea arvună, de 125 1 ughi, pe care i-au luat de la Chirca comis în zilele lui Mihail voievod. Iar apoi, satul Dobricenii. după acestea a mărturisit înaintea domnii mele şi au jurat ei la biserică pe sfînta evanghelie, cum este scris şi mai sus. Şi a rămas Chisar paharnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      Iar apoi, Chisar paharnic nici aşa nu s-a lăsat, ci a luat lege peste lege, 24 de boieri, pe răvaşe domneşti, dinaintea domniei mele, ca să jure Chisar paharnic pentru satul Dobricenii Măglaşi, că nu s-a întocmit satul Dobricenii cu tatăl său Chirca comis să-i scoată de la magie şi că nu le-a dat numai arvună, acei 125 1 de ughi, ci le-a dat toţi banii şi că s-a vîndut satul Dobriceni vecini numai pe bani. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Chisar paharnic el nicicum n-a putut să-şi adune legea să jure, ci a rămas Chisar paharnic de lege şi de judecată. Şi am trimis domnia mea în divan pe sluga domniei mele, pe Dumitru aprod, cu cartea domniei mele, ca să lepede acei 1251 de ughi lui Chisar paharnic, pe care i-a dat arvună tatăl său Chirca comis satului Dobricenii, în zilele lui Mihail voievod, dinaintea părintelui Theofil de Rîmnic şi dinaintea boierului domniei mele jupan Gherghie fost mare logofăt, care este ispravnic şi cămăraş la Ocna Mare. Şi a dus satul Dobricenii acolo la Ocnă 40 de oameni din jurul locului, de au mărturisit înaintea lor că le-a fost întocmirea cu Chirca comis, să-i scoată de la magie şi nu i-a scos, ci i-a ţinut vecini cu sila numai pentru această arvună, 125 1 de ughi. Şi nu a vrut Chisar paharnic să ia asprii înapoi, ci a fugit. Şi a venit Chisar paharnic din nou înaintea domniei mele în pîră cu satul Dobricenii, a treia oară, de s-au pîrît de faţă. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dren-tate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit tn divan cartea părintelui nostru, Theofil episcopul de Rîmnic şi cartea boierului domniei mele Gherghie logofăt de la Ocna Mare, c ă au mărturisit înaintea lor, acolo la Ocna Mare, <cu> 8 atîţia oameni buni că a fost satul Dobricenii cotropiţi şi veciniţi de Chirca comis numai pentru acea arvună şi că le-a fost întocmirea să-i scoată de la maglă şi nu i-a scos. *
        1 Cifrele: 25, sînt scrise ulterior.
        * Loc rupt.
171
www.dacoromanica.ro
Şi de cartea domniei mele n-a ascultat, ci l-a ajuns pe Chisar paharnic legea şi judecata şi divanul de a luat Chisar paharnic de la satul Dobricenii toţi aspri înapoi, arvuna 125 1 de ughi deplin, dinaintea domniei mele.
      Şi am luat domnia mea de la Chisar paharnic toate cărţile, lui cite au scos In divan, ca să nu aibă nici o treabă cu satul Dobricenii. Şi pentru că n-a ascultat de cartea domniei mele, ci a sărit la sluga domniei mele Dumitru aprodul şi nu a voit să-şi ia Chisar paharnic arvuna Înapoi, cum a fost porunca domniei mele, iar domnia mea am bătut pe Chisar paharnic în divan foarte mult, de i-am dat 300 de toiege şi am scos domnia mea pe Chisar paharnic din divan cu mare ruşine şi a stat şi de gloabă şi am Închis domnia mea pe Chisar paharnic în temniţă. Şi am făcut domnia mea satului Dobricenii şi carte peste cartea de rămas. Şi a rămas Chisar paharnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi dacă va scoate Chisar paharnic vreodată nişte cărţi pe satul Dobricenii, să nu se creadă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea satul Dobricenii Măglaşi, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Chisar paharnic şi de către fiii lui şi de toate rudele lui, de la nimeni tulburare să nu aibă de acum înainte, ci să fie cnezi cu ocinele lor, cum au fost dinainte vreme şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Plrvul gramatic, In cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 26 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, în anul 1633.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
      <Pe verso: sec. XVII) Cărţile Dobricenilor, ale Mărineştilor, ale lor şi ale Rudenilor, carele le-au luat cu judecată de la ei <urmează alt scris sec. XVIII) şi satului nu le sînt de nici o treabă.
         Arh. St. Buc., M-rea Arnota 1/4.
         Orig., perg. (38 x 52,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1804; altă trad. ibdiem, ms. 195, f. 6 v- 8.
                                           128
1633 (7141) iulie 27, Bucureşti.
              Matei Basarăb voievod întăreşte lui Ivan paharnic trei rumâni., în urma unor judecăţi.
       t d/lHAOCTYno sowYfio, îw ffldTCK KoiKo^d h rocnoAHHt eiiCOH siAiAf Jfrrpp»
KAdJfTHCK/H, KHoyK BMHKdrO H CTdpdrO H npfcAOBpdrO, nOKOHHHOAIg IlV fidCdpdB sofa»
       1 Cifrele: 25, sint scrise ulterior.
172
www.dacoromanica.ro
Ai. faiidT rocnoAcTKO mh cYio noKfAtH’iH rocnoACTKd mh CA>yp rocnoACTKd mh Ikj nfJfdpHHK, CHHT»          riHTdp WT ETiJKHJIH H CEC CHHOKH CH, fAHIţBKf SOPT* Adp®‘
Kdjf, HKOîKf Ad «O tCT T,H KfMHHH, hd HMf: ©TOHCd H GTTkHHMHp H EdCHdYf, CHHO-BH PdAVrt ndHAPfi H CEC CHHOKH HM, flOHfftf CYH RHUlf pfMfHH KfMHHH EHAH Cf CŞT npOAdAH KfMHHH ^pdrOMHp nHTdp, EdIJI jfsdH nfppHH; flflfJKf WT nptîKAf KptMf, WT npf ahYh noKOHHdro IIIfpsdH KOfKOA'E. H k"ec aP’E*dA cec a0K.]0 mhpho.
      fl nOTOA\, K'EAd fCT EHd npf AEHH noKOHHdro PdAyd KOfKOA'E, d BfMHHYH, WHH Cf B'ECTdHHAH CEC npitf H pfKA"E Kd!0 H'kCT AdA ^pdrOA\Hp nHTdp HHJKf fA«H HOiUS no WHH, HH>Kf npOAdACUlf Cf KfMHHH. H CEnptUIH Cf 3d AHIţg $ AHKdH. El, TOM, Pd-AyA KOfKOA'E, pocnoACTdd fMjj PdfAdX H csahX no npdKAO H no 3dK >h h kha^a rocnoACTKd fM# KrIHrd fll-ElEAH KOfSOA Sd nOKgnfuYf H HCTHHCT-iOKdA H TOCnOACTKO fug KdKO npOAdAOUlH Cf KfMHHH. Td>Kf, fCT WCTdrtH BfMHHYH WT nptA PdAV'A KOfKOA'E WT SdKOH WT AHKdH. H K-EC EHA KfMHHH CEC A*EP° MHpHO.
      fl nOTOM, K'EAd fCT EHd npf AbHH flfWH KOfKOA'E, d cYf RHUlf pfMfHH KfMHHH, WHH ndKHJKf R'ESRHrdAH CEC np^Jf H CEnptlUf Cf Sd AMU». H A^A t.fWH KOfKOA'E SdKOH A<»Kf A» TPH KpdTH H KTkC H'kCT MOPATv Ad 3dKAfA, dH$ fCT nd< WCTJA KfMHuYH WT SdKOH H WT CgKAfHYf WT nptA flfWH KOfKOA'E. H K"EC EHAH KfMHHH CEC /MHpHO.
      fl nOTOM, K'EAd fCT EHA HHHt, KT, A^HH rOCnOACTKd MH, d BfMHHYH RHUlf pfMfHH ndK noABHrdd np8y h CEnptuif cf sd ahus cec iBdH nfjfdpHHK nptA rocnoACTKd MH 8 AHKdH. H CHlţf nptuif BfMHHYH KdKO fCT EHA SdKAfA npf A*»HH AfWH KOfKOA'E. H AOHfCHA H KAfTOBlO’H nptA POCnOACTKd MH $ AH3dH H CKfA'kTfACTSOBdA H WHH Kd’CO H’kCT SdKAfA dH# T-EmYiO CCT CKfA'kTfACTRORdAH KdKO H'kCT K*ESHMAA HOKIţYH. TdJKf K-E TOM, TOCnOACTKO MH TAfAdX H CJJAHJf no npdKAO H no 3dKOH, CEC BlkCHX MH MECTHTHMH npdBHTfAH rOCnOACTRd MH H KHAt^OM POCnOACTdO MH KHHPd nOXOHHdPO nifpEdH KOfKOA'E Sd nOKgnfHYf H KHHPd PdAyA KOfKOA Sd Hpgjf H 3d WCTdA H KHHPd AfWH ROfROA, ndK Sd npsx H Sd WCTdA. H ndK CEM AdA POCnOACTKO MH 3dK0H, Td WT HCnp"EKOA\ tdKOJKf Ad SdKAfA. A WHH HHKdKOKf HtCT AtOPATk Ad SdKAfA, dHg fCT WCTdA WT SdKOH H WT CgJKAfHYf WT nptA POCnOACTKd A’H WT AHKdH. H K*E3HMdA TOCnOACTKO A\H R’ECtjf KHHrOKf ATiJKAHRf WT P8KH HM, Ad fCT KfMHHH, KdKO fCT EHA WT nptKAf KptMf.
      Gfro pdAY AdAOAt c-em h rocnoACTso mh ca«p rocnoACTKd mh Ikah nfjfdpHHK, CHH'E ^pdPOMHp nHTdp, laKOXf Ad fCT cYH TfH KfMHHH, CHHOKH PdAOyA IldHAPfK RHUlf nHC, WHH H CHHOKH HAI KfMHHH 3d A^AYh» H K"E WJfdE HM H CHHOKOM H KHJJKOAl H np-kKHSMfTOM H Hf WT KOPOJKA® HfnOT'EKHOKfuYf, no 3dnOKfAd)f POCnOACTKd MH.
      GfJKf oyEO H CKfAHTfAYf nOCTdSAtfM TOCnOACTKO MH.’ JKSPd I Pd^yA E33fCK3A RfA EdH Kp'AfKCKYH H KgndH IfKdUIKO KfA AE0PHHK H HCSndH PdAyA HdCTSPfA KfA AO-POjJsfT H SCSndH TAHropYf KfAHK'lH KHCTYiap H 3<3ndH TfWAOCYf BfAHKYH CndTJP H SCSndH AlH^dlO KfAI-KYH CTOAHHK H SCSndH ES3HHKd BfAHKYH KOMHC H JKgniH EtJMHHd KfAHKYH nfXdpHHK H SCSnd.1 KoCTdHTHH KfAHKYH nOCT.AHHX. H HCnpJKHHX, HC^ndH PdAyd KfA AWPWffSfT.
      H d3, T8AOP8 Cn^Af^dl, EpdT MdA ^SMHTpS AOPO^SfT, HdMd3d)fOM K"E PpdA HJUId pfKOMYH ESKgpfipY, MtCfl^d lOA'l'f K3 A^HH H WT {iAdMd Ad>Kf A« HHHt TfMfHTd AtTOM-E, K*E AtT x3pMd.
      f îw fHdTfIO KWfKWAd, MHAOCTYlO EOHCYlO POCnOAHH-E.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrinului şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii
                                                                                                      173
www.dacoromanica.ro
domniei mele, Ivan paharnic, fiul lui Dragomir pitar din Băjeşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie trei vecini, anume: Stoica şi Stănimir şi Vasilie, fiii lui Radul al lui Pandrea şi cu fiii lor, pentru că aceşti vecini mai sus-zişi ei s-au vîndut vecini lui Dragomir pitar, tatăl lui Ivan paharnic, încă dinainte vreme, din zilele răposatului Şerban voievod. Şi a tot ţinut cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar vecinii, ei s-au sculat cu pîră şi au spus că n-a dat Dragomir pitar nici un ban pe ei, nici nu s-au vîndut vecini. Şi s-au pîrît de faţă în divan. Intru aceea, Radul voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a văzut domnia lui cartea lui Şărban voievod de cumpărătură şi a adeverit şi domnia lui că s-au vîndut vecini. Astfel, au rămas vecinii dinaintea lui Radul voievod de lege din divan. Şi au tot fost vecini cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, iar aceşti vecini mai sus-zişi ei iarăşi s-au ridicat cu pîră şi s-au pîrît de faţă. Şi a dat Leon voievod lege pînă la trei ori şi tot n-au putut să jure, ci iarăşi au rămas de lege şi de judecată dinaintea lui Leon voievod. Şi au tot fost vecini cu pace.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, vecinii mai sus-zişi iarăşi au ridicat pîră şi s-au pîrît de faţă cu Ivan paharnic înaintea domniei mele în divan. Şi aşa pîrau vecinii că au jurat în zielele lui Leon voievod. Şi au adus şi j urătorii înaintea domniei mele în divan şi au mărturisit şi ei că n-au jurat, ci numai au mărturisit că nu au luat banii. Astfel întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am văzut domnia mea cartea răposatului Şerban voievod de cumpărătură şi cartea lui Radul voievod de pîră şi de rămas şi cartea lui Leon voievod iar de pîră şi de rămas. Şi iar am dat domnia mea lege, cea de la început, ca să jure. Iar ei nici decum nu au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi am luat domnia mea toate cărţile mincinoase din mîinile lor, să fie vecini cum au fost dinainte vreme.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Ivan paharnic, fiul lui Dragomir pitar, ca să-i fie aceşti trei vecini, fiii lui Radu al lui Pandrea mai sus-scris, ei şi fiii lor, vecini de moştenire şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu, Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris In cetatea noastră numită Bucureşti, luna iulie 27 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arii. St. Buc., A.N., XCIV/3.
         Orig., perg. (32,5 x 48), pecete timbrată.
         Copie şi trad., ibidem, ms. 1233, f. 291—294 (datată: iulie 26).
174
www.dacoromanica.ro
129
1633 (7141) iulie 29, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod scuteşte pe Vasile armaş din Stroeşti, jud.
             Gorj, de dări, pentru că l-a slujit in „ţări străine“.
       ţ ^BhaoctTik sojkYiio îui AHatm Bacapas rojroaY h rocnoAHHk. ^abat roc-noAcrso mh cYh noatAthYH rocnoACT&J mh caSi*8 rocnoACT&i aih Vasilie armaşul den Stroeşti den judeţul G^r)1 Jil, ca să hie de acum nainte casa şi toate bucatele lui, ce va avea, în pace şi slobod de bir, de găleată cu fin, de bou, de oae seacă, de cal, de miare cu ceară de dijmă de sKupi)1, de gorştină de oi şi de porci, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de oae de sulg<iu)1, de bănişori de judeţ şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii mele, de nemic val sau bîntuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domniia mea de l-am ertat căci au slujit domnii mele pre într-aalte ţără streine tot cu dereptate şi unde au fost păsul şi nevoia domnii mele şi l-am pus domnia mea să hie armaş, să slujească domnii mele, pre casa lui. Şi iaste scris în catastih în vistieria domnii mele şi l-am ertat domnia mea să nu dea bir nici cu armaşii, ce numai să slujească la armaşi în zilele domnii mele.
       Derept aceia şi voi, birarilor şi voi, sătenilor şi voi, toate slugile domnii mele cari de ce slujbe veţi umbla la acest judeţ, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de casa şi de bucatele slugii domnii mele Vasilie armaş, că cine se va ispiti <pe>*s-te ceastă carte a domnii mele a-1 învălui, acela om bine să ştie că va avea dă<căt>1ră domnia mea foarte o s<upăra>re mare. Că aşa iaste învăţătura domnii mele. Htuxo a<> h^ct, no pm rocnoACTXJ aih.
       H Hcnp khhk cjai pm rocnoACT&a MH.
       liHC g Et>KSpH|JH, ioaY* X0 AXHH, K A^T x3pM4.
       J Iv fllaTfH kwcbwa*. aihaoctYio koîkYio rocnoAHHk.
       Iw dSjTtio Koi&oA <m.p.>
          Bibi. Acad., CLXXXV/55.
          Orig., hîrtie (31 x 21), pecete aplicată.
          EDIŢII. Chiriţă, Doc. brincov. şi olt., p. 72.
                                            130
1633 (7141) august 1.
             Matei Basarab voievod porunceşte bănişorilor din jud. Ilfov să nu mai prade pe rumânii din satul Chiselei al m-rii Radu Vodă.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voevod şi domnu. Scris-am domniia mea vooă bănişorilor carii umblaţi la judeţul Elfovului. Către acea-
       1 Loc rupt.
175
www.dacoromanica.ro
sta vă dau in ştire domniia mea pentrucă aicea au spus înnaintea părintele Cosma, egumen dela Sfînta Troiţă, cum intraţi in satul sfintei mănăstiri Sfinta Troiţă în Chisăleţ, de prădaţi rumânii şi faceţi obiceiu care n-au fost nici odată acolo în sat, nici aveţi treabă, nici învăţătură de la domniia mea să învăluiţi satul mănăstirii.
      Drept aceia, in vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să vă vegheaţi de satul mănăstirii Chiseleţul, mai multu jalbă la domniia mea să nu mai vie, că apoi mare certare veţi avea de către domniia mea. Intr-alt chip să nu fie, după zisa domniia mele. Şi însumi am zis domniia mea.
      Scris august 1 dni, leat 7141 <1633).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 388.
         Copie.
                                             131
1633 (7141) august 2.
            Neagomir judeţul şi Pană din Craiova vind lui lonaşco postelnic ocină in Bulzeşti.
      Zapisul lui Neagomir judeţul de vinzare ot Gaia.
      Adecă eu Neagomir judeţul i Pană cel bătrin ot Craiova scris-am acest al nostru zapis, ca să fie la mîna lui lonaşco postelnic <i> jup[p]an<iţa> Stanca ot Cornet, cum să să ştie că i-am vîndut o funie de ocină ot Bulzeşti, anume funiia Bîrsească, însă ocină fără rumânii, încă în zilile Radului voivod, in domniia dentîi, drept bani 1900. Şi o am rînduit de a noastră bunăvoe, cu ştirea a mulţi boeri buni şi megeaşi bătrîni denprejurul locului, anume : Du-mitraşco postelnic ot Spini şi Irimiia logofăt ot Băbeni şi Calotă şi Giura postelnic ot Bulzeşti i Chera ot Hănăseşti i Istre logofăt ot Goeşti i Drăghici logofăt ot Drăgan şi Stroe postelnic ot Oteteliş i Crăciun logofăt ot Tetoi, ot Uricheşti, Tocher i Barbul, ot Vulpeni, Anton, Marco şi Ilie şi mulţi megeaşi denprejurul locului. Şi pentru credinţa, pusune-am şi peceţile.
      Şi am scris eu, Drăghici logofăt, în casa lui Antonie, avgust 2 dni, leat 7141 <1633).
      Ot Craiova, Negomir judeţ.
      Eu Pană ot Craiova.
      Irimiia logofăt.
      Eu Drăghici logofăt.
      Antonie.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Sadova, nr. 715, f. 1021.
         Copie.
176
www.dacoromanica.ro
132
1633 (7141) august 5, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Snagov satul DobruşeştL
             jud. Ilfov, scutindu-l de dări şi slujbe.
      t EoîKfCTkRHklH EOPO IVTlţk, /V,dBHAk, A#X0/M CBlîTklM Bk KHHSk \|rd/t/HOCTbli raaroAfT'k: „6aho npocny wt rocnoAd, toh B-kSijijis f>Kf jkhthaih r-k aomoY ro-CnOAHH R"kCA AkHH >KHBOTd AVOfPO, SpATHMH KpdCOTA rOCnOAHHA H norkl|JdTH IţpKO-
B'k CRtTAA fro“. 3a* oVKa3«VA raKCTkBHiv HMtTH jMOEOR-k Kiv roenoAoy Eoroy. H. ndKH Tk>KA* A>aBHA^ ptMC: „HsBOdHjf npHAvfcTdTH ca E*k AoaioV Bora Moiro nam, HHKfAH ÎKHTH MH B'k CfA^X rptUlNklMH^"* H fldKkl : „roCNOAH, Brk3a»EHX EAdrOA-fe-nTc         TROfro h MtcTO B-kcfASHYa CAdBki TROfAw.
      Toro paAH h as, EAdroB-kpHkiH h EAdroHfCTHRkJH H Xphctoaiosheijh H caMO-APk>KdKHkiH rocnoAHH'k, îw dlaTfio KofKOAa, BHgK-k BMHKaro h np-fcAOEparo h cta-paro, noKOHHaro îw EacapaE sofsoAd, M<HAOR>dHYfM EOJKfCTBHkiM h eojkYim npoHSBO-aihYim CKynTpo AP'fcKWS'UH R’kCOM sfMAH OyrrppoaAdKYfcKof, KfAanîf R'UKAfA'bxcM k*k. B'kCtM HklCTHklM H EO>KfCTkBHklM IţpKBdM (10 EOJKfCTBBHOMS H npopOMfCKOAWV CAO-bS: „Hmhu WEpasoa\ JKtaatT-k fafH-k Ha hctohhhkbi boahua, CHiţ» JKtaaiT-k ASUia Moa k T(Et Eoscf". TtMKf oyso cf a pibhoctYa sa paftAHrafM-k no ptmHHOMS Aa' KHA»: „3dRHCTk a<«m>$ TBotro Ck H’bcT ma >KaaocTYA >K{ «yiosRHX ca no rocno-AH Eost“. H HSB’kHoV’Tp’k cpAiţa A\ofro stao B'kSAiOEHX, HdHnaifJKf B'k cR-fcTOM# H EOÎKfCTkRHOMiJ MOHdCTHpS 30BfM0M$ GHtrOBk, B’k HfMftf npOCAdRAACT CA EOttf-CT’kBHOf H JKHBOTBOpAL(JOf HMA CBtTklA H HtHBOHdHdAHklA TpOHlţf H R-kCt^ CB’kT’UX fro, B'k MfCT'k H B'k nOXBdAA HMfHH nptCBtTkJA BAdAHHHlţf HdUIA EoropOAHIţf H npHCHO AtBH fflapYH H HHCTHOf (A BTiBfAfHYf H HHCTHtHUJOMg WTlţoy fr$MfHd Hma-tY(, COţ'IJIg HdCTdBHHKS B’k CB’tîT’kH OEHTbAH C(H H B’kC’feM HHOKIVM lVEI|lf «HTIAfM B’k CBtTOM MOHdCTHpS, IdKOHtf Aa fCT CfAO CBtTOPO MOHdCTHpd 30RIM0M8 \OKf»i-
uihiiYh ivt coVActbo 6ax<ob> mhphiv h npoi|i(HO sa ehp h sa KkEaa h sa c-bHO w sa co^Xa CBi^a h 3a rocnoACKHH kohe h sa m(a h sa koh sa waaK h sa paROT-k rocnoACKkix H sa EdHH ivt co^Actbo h sa A'RP'kr^hh h sa ivn-kiHHdiiiH h sa K'kC’kx Ad>KAOBI H D>KAEhYaX CAHKd CO^Tk npf3 dtTO B'k SI/HAH rOCnOACTRd MH, nOHtJKf CdM rocnoAcso mh o^mhaocthbhx ca, bua^biiih cBtTaro iHOHacTHpa B'k na-feHiHYt h B-k ocKk-AIhYI colilia IVT HHoVAOV* H WEHHipaHHd paAH HHOR-kpnklX A3klKk. TaJKI CTuWOTpHXOM-k rocnoACTBO mh, Ko^nHU'Ha c-k B’kctavH noMTfHHHMH npaBHTfaYc rocnoACTsa aih h npocTH Xom rocnoACTBO/VH cYh bhuic piwhhoi ciao Aa (CTk mhpho h ceoeoaho sa s-kc-kx faHKa co^Tk Bkiuiuu nKCdHHaa, t-khYio Aa eaaatti ohh sa nocaguiaHYa h sa caovscEki cstTaro MOHJCTHpd H Aa nOHt$>KAaiOT B'k B'kCtX'k TpiEdX MOHdCTHpCKdX H Aa EoV’AOV’T’k TOTO-BH B'k t>Kt XCUHT'k EklTH SdnOR'fcA'k HaCTOdTCAA H frSMlHd CR-kTkld OEHTfAH CfA H Aa fCTk CBtTOiUS MOHdCTHpS Sd nOTP^EO^ H HHOKOM H<HB$I41HM B'k MM Sd nOMOUlk, a rocnoACTBO^ a\h h noiHBUiHM poahtmem rocnoACTBa aih b^hnoi BkcnoMHHdHYf. IIohoki BHA'kXCM rocnoACTBO avh xphccbSa raBpYHAOB YHorYaa bccboa KorAa fer R-kicT TfHfnYa a-bToai xspKS h APSrYf XPHcoaRf H KHHrH ivt na RkcHX rocnoAapH sa npouifnYf H o^'TKp'kjKAfHH fAHHa no tAHnof ck bwhkoi kaitbo; rtM paAH h rocnoA-
CTRd MH, fUIHKf CkM nOHOBHXOM Ck CYf XPHCOB&l rOCnOACTRd MH no TdKMfJKIHYf, KdKO fCT RHUTk nHCk.
      Gtro paAY h no ivtuiictbYio rocnoACTBa mh, moahm ca R-kckM EaaromcTH-RHM h EaaroR-kHHaHHHM rocnoAdpfM B'k cat a nac eoxaoViphm hah ai|if EAAfTk ivt
                                                                                                         177
www.dacoromanica.ro
cpTkAHHaro iiaoa<* rocnoACTBd mh hah wt crpoahhk haiuh^ hah, wt rptjf haiuhx,
HAH WT HHO IlAfMf HAH H>Kf 41*11 K*A*TTi CK\'[lTpO ApT*>K4RfHR &A41UK0H BfMAH CR HMfHfM EOttYfM, MOAHM ERI, MOAHTRhl pAAH npfcCRtTKIA EorOpOAHIţf )(p4AM ctr0 A4 nOHTlTI H A4 OVTKplwAHTI cYtt AWAOCTHHW H A4 nOHOBHTl CYf JfpYCOKO^AK TO-CnOACTKA MH H R4CR POCnOA^ Eoriw A<* nOITlTk H CTkJfpAHHTK IPO R’R POCnOACTIpk fPO, 4 KTk BAAA'fllM KtlVfc ASII!* fPO H A<* •^'ASHHT'K O A'CHOf CT04hV|. fl H»f Hf IIOHOKHT H Hf OţTRpkAHTR cYf npHAo[AO]WfHYf, HHJKf IIOHORHT CYf JfpHCORoyAk TO~ CnOACTR4 MH, H-R p4CApOYUIHTlw » nOflfpfT’k H P4SR4AHT-R CYf OyCTpOfHl'f H (10Cp4-MHTTv cYf XPHCORoVA rOCI10ACTR4 MH, TOPO rOCHOA-* EopTk A<* Hf IlOMTfT H fi,â Hf CR-JfpAHHT’R fPO R-R rOCnOACTRt fPO, HH R*R ESA#H«A\ Rtlţt A^UIX fPO H A<* EOyA*T-R fMg CR-bT44 EoropOAHI*4 CMDOCT41 HHI*4 H A<* fCT l’P’RKAfT H 4$tp(C4H UT THŢ WT-RIţH, HJKf R-R HhKIH, QKCOKf H B'RAfT'R R*R RtKkl, 4MHH.
      GfJKf H CKlcAfTfAYf HOCT4KHX- POCIIOACTRO MH: Koyil4H P4A#A EgSfCKgA RfAH-KYH E4H Kp4AfRCKÎH H JKOţ’IMH îs4UJK0 RfA AKOpHHK H 5KO\'|)4H P4A#A R-RCToypfAk Kf-AHKYH AOrO^fT H 5Koyil4H 1 AHPOpYf RfA RHCTHI3P H Koyil4H GfWAOCYf RfA CIUT4p H 5KOy(14H 1HhX4» RfA CTOAHHK H JKoyil4H Bg3HHK4 RfA KOMHC H KOyiMH E8HHH4 RfA 111-PPHHK H }K»yn4H KOCT HTHH RfA DOCTfAHHK. H HCnpJRHHK, C4M pfH P0CI10ACTR4 MH-
      H /3, ToyAOP» CnoVAfWM, Ep4T M A A.S^YtPoV’ AOrOljSfT, H4M4S4M R-R Pp4A» pfKOMYff EoyKSpf(|lH, MtCllţl dRPoyCT A^HH T H WT flA<IM4 A<!** A® HRIH’fc TfHfHY4 AtTWM, R-R AtT xIpMJ.
      ţ jfw dl4TOO RWfRWAij MHAOCtY» EOJKTw POCnoAHHTk.
      ItV lH4TfW ROfROA <m.p.>
      t Dumnezeiescul părinte al lui Dumnezeu, David, prin duhul sfînt în cartea psalmilor spune: „Una am cerut de la domnul aceasta o voiu căuta, să trăiesc în casa domnului în tote zilele vieţii mele, să văd frumuseţea domnului şi să cercetez biserica lui sfîntă“. Aici arată pe faţă să avem dragoste către domnul Dumnezeu. Şi iarăşi acelaşi David spune: „Am vrut mai bine să mă mut în casa Dumnezeului meu, decît să trăiesc în lăcaşurile păcătoşilor". Şi iarăşi: „Doamne am iubit strălucirea casei tale şi locul aşezării slavei tale". I
      De aceea şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şideHristos iubitorul şi singur stăpînitorul domn, Io Mateiu voievod, nepotul marelui şiprea-bunului, şi bătrînului răposatului Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, cu voia lui Dumnezeu, ţinînd schiptrul a toată ţara Ungrovlahiei, am dorit cu rîvnă către toate cinstitele şi dumnezeieştile biserici, după cu-vîntul dumnezeiesc şi proorocesc: „In ce chip doreşte cerbul spre izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu spre tine, Dumnezeule". Intru aceia dar, aprin-zîndu-mă de această rîvnă, după spusa lui David: „Zavistia casei tale m-a cuprins de jale, sînt rănit după domnul Dumnezeu". Şi dinăuntrul inimii mele am iubit foarte, mai ales sfînta şi dumnezeiasca mănăstire numită Snagov, unde se preaslăveşte dumnezeiescul şi făcătorul de viaţă nume al sfintei şi începătoarei de viaţă troiţă şi a tuturor sfinţilor, în cinstea şi în lauda numelui preasfintei stăpînirei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstita ei văvidenie şi preacinstitului părinte egumen Ignatie, fiind nastavnic în acest sfînt lăcaş şi tuturor călugărilor, care trăiesc în viaţă de obşte in sfînta mănăstire, ca să fie satul sfintei mănăstiri, numit Dobruşeştii, din judeţul Elhov, in pace şi iertat de bir şi de găleată şi de fin şi de oaie seacă şi de cal domnesc şi de miere şi de cal de olac şi de
178
www.dacoromanica.ro
lucru domnesc şi de banii de judeţ şi de dărăbani şi de opăcinaşi şi de toate dăjdiile şi mîncăturile cîte sint peste an în ţara domniei mele, pentru că însumi domnia mea m-am milostivit văzînd sfînta mănăstire prădată şi fiind în lipsă, în neputinţă şi sărăcită de limbile necredincioase. Astfel domnia mea am socotit, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am ertat domnia mea acest sat mai sus-spus, să fie în pace şi slobod de toate cîte sînt mai sus-scrise, numai să fie ei de ascultare şi de slujbă sifintei mănăstiri şi să aibă grije la toate treburile mănăstirii şi să fie gata la cele ce vor fi poruncile nastavnicului şi egumenului acestui sfînt lăcaş şi să fie sfintei mănăstiri de trebuinţă şi călugărilor ce trăiesc în ea de ajutor, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele, veşnică pomenire. Pentru că am văzut domnia mea hrisovul lui Gavriil Moghila voievod, cînd a fost cursul anilor 7127 şi alte hrisoave şi cărţi de iertare şi întărire de la toţi domnii, una după alta, cu mare blestem; pentru aceea şi domnia mea încă am înnoit cu acest hrisov al domniei mele după întocmire, cum este mai sus-scris.
      De aceea şi după trecerea domniei mele, mă rog tuturor bineinstitorilor şi bineîncununaţilor domni, care vor fi după noi, sau dacă vor fi din rodul inimei domniei mele, sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre din alt neam, dacă vor ţine scbiptrul Ţării Româneşti, în numele lui Dumnezeu vă rugăm pentru milostenia preasfintei născătoare de Dumnezeu, să cinstiţi acest hram şi să întăriţi această miluire şi să Înnoiţi acest hrisov al domniei mele, şi pe voi, domnul Dumnezeu să vă cinstească şi să vă păzească in domnia voastră, iar în veacurile viitoare, sufletul vostru şi să vă învredniciţi de şederea de-a dreapta. Iar dacă nu va înnoi şi nu va întări această danie, nici nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci va strica şi va călca şi va răsturna această întocmire, şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui şi nici în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie lui potrivnică sfînta născătoare de Dumnezeu şi să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 părinţi, cei de la Nicheia, cum va fi în veci, amin.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Şi eu, Tudoru spudei, fratele mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea numită Bucureşti, luna august 5 zile şi de la Adam plnă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633>.
      f Io Mateiu voievod din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 47 (M-rea Snagov, IV/6).
         Orig., perg. (53 x 37), pecete mijlocie atimată.
         Cu o trad. din 1843; alte traduceri ibidem In mss. 353, f. 50—52 şi 354, f. 17—18.
                                                                                                  179
www.dacoromanica.ro
133
1633 (7141) august 6, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Sfinta Troiţă, de lingă Pir-vuleşti, vii in Dealul Tirgoviştei, scutindu-le de vinâriciul domnesc.
       t AIhaoctYio GOJKTfto, îw fllATfio BOfBOAA h rocnoAHH'h ktiCoh 3fMAf Xgrrppo-«AAjfYncKot, bhj^k BiiiH<iro h nptAospjriv ctjpapo, noKOHHHOM» îw E’hChpjBA KOfsoAi. A4" BAT rOCnOACTBO MH el'H nOBfAtuYf rOCnOACTBJ MH CBtTtH, GOJKfCTKHKIH M0HACT3P OJKf CCT KAH3 KW A CfAO II'hpKSrtf LpH, HAf«f fCT XPJM CBtTJA TpOHIfh H WThlţg fPgAMH Pa$ HA, liKOJKf A<i fCT H HtKl'H BHHOPPAA 8 A^ÂgA TpTirOKHLpfK AXHpHf H CBOEOAHf SA jKHhti rocnoACKS.
       3aHHJK£ cYf BHUIC PCMCHC BHHOrpAAY EHaH C$T nCKŞnAfHf WT nOKOHHHAPW Kp"HCTfB .AKCPHHK H WT KgnAHHIţfB fPO, iHipi'ra, BTw ASHH PdAV‘' KOtKOAA WT HJA HfKgAA JKgHPtTgA WT Tp'W’OBHipj, BCS WMHH’h, SA ^ ACFipH POTOBH. d nOTOM, PiAYA B0*‘ »KOAi ChM AAA H nOMHAOKAJfWM nO Kp-hCTt AKOPHHK H no KgnAHHIţf fpo, ÂIapY(B, ChC MtCTO, KOAHKO AP^^HT cYf A03Yf, A* C8T Ttjf KHUJf pfUfHH A03Yf ChC WMHHf <Hf>AAJKHH4f H Gf3 BHHV>HU. R BliC AP'HKAA fCT KpTwCTt AKOPHHK CYH KHHOrpAA,Y MHpHH H CKOGOAHH 3A KHH'hpH'J.
       <fl> n» MpTkTBlf Kp-hCTfG AKOpHH<, KgnAHHIţA iHAjYfB, W.IA fCT A<*A H nOMHAO-•BAA no CStTA AAOHACTHp, f>Kf fCT WT WHH Ch3AlHJ, pfKOMA CBtT<f TpOHlţTk, ChC Ttjf KHUJf pfMfHH BHHOrpAA; SA A$UJf pOAHTfAf.tt H)f H 31 A8UJ.IM HJf, Ad CC B'hCnOAAfHgfT K-b CBtTOf JKpTiTKHHK H A* fCT CBtTtH AAOHACTHp BTw $KptnAfHYf, HHOK<HH>OA\ SA JiptnHTJHYf, A HJfWf B'bMHO B'hCnOMHHAHl'f. H K-hC AP'HKAA fCT CBtTA iWOHACTHp cYf KHUJf pfMfHH BHHOrpAA CHC A^BpO MH,)H3 3J EHH'hpHM H CBOBOAHf, AA*f A« AHHH IV BpYHA BOfBOAA.
       d KlkAA fCT GHA TOPA1, npHUJfA fCT KAAgPfpHlţf H CTA.UIţf npfA TabpYha EOf-BOAA H npOCHA fCT WT TOCnOACTAS fM$, OKOMf A> HiWAT H WT rOCnOACTBg f.H8, .MHAgBIIjYH, npOIflfuYf Sj KHirhpHM no CYH KHUJf pf'JfHf KHHOrpJAY QKOJKf fCT HM IA H wt nptKţf BHBUJf rocnoAipu. Tajki TaapYha bocboaa, rocnoACTA» fA\g mhaocth-BHJfOM Cf H nOMHAOBAA fCT H npOCTHA fCT cYh BH’Jif pfJfHH KHHOPpAA 3A KHH'hlHM.
       H KHAtjfOM POCnOACTBO MH H n.JHMHTAJfOM H KHHP'b TaBPHA BOfBOAA H KHHPTi i>AAV’rt KOfKOAH 3A noMHAOBAHYf H npo'jJfuYf, c-hc BfAHKOf kaItas B*h pptAf. . ^ff no HfM SAf POCnOA'PH, KOPO yOKIT piSţpATH H nonHpATH cYa nOMHASBAUYH CBtTtH A\0-hacthp, wh aa fCT HfnpoififH wt Bopa. H nAKH, kopo jfOKfT noMHAOBATH, A<< fCT no-/HHAOBJH K-h POCnOACTBO fro WT POCnOAA EOPA. TA.KOJKAf H POCnOACTBO MH TAlO MH* AOKAHYf WT Bopa, A Hf KAfTKO^, CIKOXf pfHf POCnOAT»„GOJKJKHHhJ A\HAOCTHBf, OK O ThJH nOMHAOAAHH G8AfT“.
       GfPO PAaY [a] TJKOJKAf HAHnJHf AAA*X H POCnOACTBO MH H STBP’hAHJfOM H JIOHOKHJfOM cYh noMHAOBAHYf H KHHPTi TABpHA BOfBOAH, AtT xŞpK2 H KHHP’h PjAVA BOfBOAH, AtT x3pK0 H KHHPTv dAf^AHAPS BOfBOA ÎaYQUJ, AtT xSpA,2 OKOJKf AA KT ■CBtTtH MOH.CTHPH CYf KHUJf pfUfHf KHHOPpiAÎ ChC MtCTO H ChC WMHH8 H HfA^HH-
        1 Loc rupt
        3 Bata inexactă, lipseşte cifra unităţilor.
.180
www.dacoromanica.ro
                        f } Al)l H H CKOCOAHH 34 RHHTipHM rOCnOACK»y H Ht WT KOPOJKE HEllOKOAEBH.W, nopHSMO
rocnoACTKi mh.
                        H no wiikctrTio rocnoACTRa mh, kopo RtpS4HT rocnoA"* Bop'h ehtu pocno-A’P’h 3emae Ra4Uiko( hah wt cp'KAHVHaro nAOAa rocnoACTRj mh hah wt crpoahhk
H WE HAH no rptCA H.IUE HAH WT NHdllAEMEHHK, A<< ‘ip* nOMHTHT H nOHORHT H STRP'R-AHT CT» /VHAOR4HÎE, TOPO rOCIlOA'E Borii AA CA nOMHTHT H Al CTtfpjlHHT R'K POCnOA-CTRt (ro. fl tipfAH>Kf HfnOMHTHT H HE nOHORHT H HE gKptnHT cTh MHAORiHlfH, dH{J jfOKtT nontptT h pasopiT, topo Ai ect HCnpoipCH wt poenoAA Bopj H aa ect TP'R-KAtT H 4H4TEAU H 4i|s8pHCJH WT THy CRtTKI WTl^Tk HXCE C»]fT RTi HHKEH.
       GE)KE UEO CRtAtTfA'l'f nOCTJRAttM POCnOACTRO MH: xcSnaH PjaV'a EşseckSa REA GJH KpaAORCKTH H HCUnJH HrAUIKO REA AROPHHK H XCSllIH PjA\'A REA AOPO^tT H TAHPOpff RfA RHCTTiap H TSAOCVf REA Cn^Tjp H dflaX' H REA CTOAHHK H ESSHHK4 REA KOMHC H R$4HH4 REA nE^apHHK H KOCT4HAHH REA nOCTEAHHK. H HCnp’.RHHK, PdAV'A REA AOPO^ET-
       H HjnHcax as, IKpeSa ppjmithk, r-r hjctoahh rpaAV Bşkspiiijh, MtcEiţa ^•RpyCT T AhHH H WT flAAAU AAHCE A® AKHH, R"k CEPO nHraHÎE TE4EhVE AtT, Eli AtT XSPM4-
       t ÎW ffliTEIO rwerwaa, mhaoctT» GOJKI'Ki POCnOAHHTv.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este aproape de satul Pîrvuleşti, unde este hramul sfînta troiţă şi părintelui egumen Rafail, ca să-i fie nişte vii în Dealul Tir-goviştii în pace şi slobode de vinul domnesc.
       Pentru că aceste vii mai sus-zise au fost cumpărate de răposatul Cîrstea vornicul şi de jupaniţa lui, Maria, in zilele lui Radul voievod de la Necula Jungheatul din Tîrgovişte, fără ocină pentru 10 000 aspri. Iar după aceea însuşi Radul voeievod a dat şi a miluit pe Cîrstea vornicul şi pe jupaniţa lui, Maria, cu locul cît ţin aceste vii, ca să fie acele vii mai sus-zise cu ocine dajnice şi fără vinărici. Şi a tot ţinut Cîrstea vornicul aceste vii în pace şi slobode de vinărici.
       <Iar> după moartea lui Cîrstea vornicul, jupaniţa Maria ea a dat şi a miluit sfînta mînăstire care este zidită de ei, numită Sfînta Troiţă, cu acele vii mai sus-zise, pentru sufletul părinţilor lor şi pentru sufletele lor, să se pomenească în sfîntul jărtfelnic şi să fie sfintei mănăstiiri de întărire, călugăriţelor de folosinţă, iar lor veşnică pomenire. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire aceste vii mai sus-zise cu bună pace de vinărici şi slobode pînă în zilele lui Gavril voievod.
       Şi cînd a fost, atunci, au venit călugăriţele şi stareţele înaintea lui Gavril voievod şi au cerut de la domnia lui să aibă şi de la domnia lui miluire, iertarea de vinărici pe aceste mai sus-spuse vii, cum au avut şi de la domnii de mai înainte. Astfel Gavriil voievod, domnia lui s-a milostivit şi a miluit şi a iertat aceste vii mai sus-zise de vinărici.
       Şi am văzut domnia mea şi am citit cartea lui Gavril voievod şi cartea lui Radul voievod de miluire şi de iertare cu mare blestem, ca cei ce vor veni aci după ei domni, cine va rupe şi va călca această miluire a sfintei mănăstiri, el să nu fie iertat de Dumnezeu. Şi iar cine va milui, să fie miluit în domnia lui de domnul Dumnezeu. De asemeni şi domnia mea doresc miluire de
                                                                                                         181
www.dacoromanica.ro
la Dumnezeu şi nu blestem, cum a spus domnul: „Fericiţi cei milostivi căci şi aceştia vor fi miluiţi11.
      Pentru aceasta, deasemenea mai ales am dat şi domnia mea şi am întărit şi am înnoit această miluire şi cartea lui Gavriil voievod în anul 7120* 1 şi cartea lui Radul voievod din anul 7129 şi cartea lui Alexandru voievod Iliaşi din anul 71301, ca să fie sfintei mănăstiri viile mai sus-zise cu loc şi cu ocină şi nedajnice în pace şi slobode de vinărici domnesc şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iar după plecarea domniei mele, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această miluire, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această miluire ci va călca şi va strica, acela să fie neiertat de domnul Dumnezeu şi să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radu Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi Tudosie mare spătar şi Mihai mare stolnic şi Bu-zinca mare comis şi Vucina mare paharnic, şi Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pirvul grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august, 5 zile, şi de la Adam pînă azi la această scriere, cursul anilor anul 7141 <1633).
      t lo Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., M-rea Sărindar, VII/2.
         Orig., hîrtie (36 x 25), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1904.
                                  134
1633 (7141) august 8.
                       Nistor vinde lui Andronie postelnic moşie la Boteni.
      t Adecă eu Năstor oncheşul <ot> 2 Boteni, dat-am zapisul meu la mîna lui Andronie postelnicul ot Boteni, cum să ştie că i-a<m>2 vîndut parte me dă moşie totă dă Boteni, însă funi una şi jumătat d<ăr>2ăptu aspri 3500 gata, păntru findu cuparatu dumnelui mai nainte dă la a<l>2ţi moşteni dă Boteni. Ce o vî<n>2dutu şi eu acesta parte dă moşie dă Boteni cei Mari şi cei Mici, dă amîndou siliştile dă păste apă şi de cî<m>2pu şi dă pădure şi dă păste t<ot> 3 hotarul, ca să fie lui moşie stătătoare în vacu şi lui şi fecio-
       1 Data inexactă, lipseşte cifra unităţilor.
       1 Omis.
       * Loc rupt.
182
www.dacoromanica.ro
rilur şi strănepoţilor)1 lui, cîţi Dumnezeu îi va da. A<m>2 vi<n)1dut« d<ă>* a me bonă voi, cu ştire tutor fraţilor şi de sus şi jos.
      Şi cî<n)2du să făcut acestu zapisu a fostu mu<l)ţi măgieşi mărturier cară s-o iscăli mai jos, anumă că se crăză.
      Hhc /Hfecfiţa asrŞcT, a^hh h, b A-kT xspMa.
Eu Nistur vî<n)2zătur.     Eu Scroră ot tam.     
Eu Oprea ot Bateni.        Eu Papa Tatul ot tam. 
Eu A<n)2drăoiu ot Ştefani. Eu Braţul.            
Radul ot...1               Eu Ispas.             
Bibi. Acad., CCXCIX/139.                         
Orig., hirtie (24 x 20).                         
                                          135
1633 (7141) august 8, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudosie mare spătar şi fiului său Preda postelnic ocină în Roşiul, jud. Ilfov.
       f eQhaoctYeio eowYeio, îw dSaTfio boekoaa h rocnoAHH'R btiCoh seauie &rrppoRAA-X’Yhckoi, bh$k BiAHKaro h nptAOEparo, cTaparo, iiokohhhomS Îw Eacapas koekoam rocnoACTBO cYf noBEAkHYE rocnoACTBa mh noMTfHHOMS npasHTfA pociioactha mh JKgnaH TewaocYe bea cnaTap h chhş ch IIpEAER (ioctiahhk h c-rc chhobh hm, eah-iţEKE fiorii A<>poR<J)f, hrojke a* cSt hm wmhhS 8 PouiYSa, wt cSactro 6ax<ok>, uiectapo a*a wt noA h wt uj8m h wt boa h crc spoA sa roahhhh8 h ckc mecto sa BHH»rpaA H c-kc tph remhhh no hme: GTaa h TsaoPS» chhobh KocTanAHH h Apapomhp, chh-r...3 h wt cea<iahi(ie ceaor h wt nocsgAY, B.'pf EAHKa cs jprHT
HSEpaT WT no B'KC JfOTapOA\, nOHEKE tCT nOKSnHA nOMTEHHOM npaBHTfA rOCnOACTBA mh >K8naH TfWAocYf bea cnaTap h chh-k epo, IIpEAa hocteahuk, cYa biuie pemeha wmhhS wt PouiYSa wt haa JKHTEAHHiţa A»BPa> A^tup* Gtohk-kr, KgnaHHiţa Gtahob wt G'hMapa h wt haa EtiPkah h wt haa bpatYh epo, non nvrpS h Xpusa h
GtAH, CHHH WHTEAHHlţlE $0CTHpHH, AtlfHpa GTOHITKR WT PoUlgA, KgnaHHIţa KtSpTOB apMaUl WT Ep'KHdjlH H WT HaA MhIO, CHH-K Il'KTpOB, KpATMEA E’KpKaHOB apMaiU H H nonEB Il'KTpOB H XpHSEB H GtAHOB, CHHH KgpTOR H a JKgnaHHIţER «PoCTHpYH, \fA
hm B'Kcajf uiscTaro A*'' wt PcuiSa, cic bemhhYh h wt no b'kc jfoTapoM h wt b'kc
X0ACK0A\, KAKO ECT BHllil nHC, Sâ M 2KHATH, B'KC HOBIţH rOTORH, XÎT ACnpH. H npo-AaAcy whh BTiCHjf cYa bhuie pemeha wmhhS wt PouiYSa, whh sa hh^hom a^P^koaio, BES HH EAHa CHAOCT H CKC 83HAHYE K*KCtM MErYaUDM H a EOAtpOM WT rop H3 AOA H WT WapTiCT MECTOM H WT npEA POCnOACTBa MH. H KHA"kyOM rocnoACTKO MH' h sannc sa npoA<)HYE wt p8kh hm, c-kc mhosh A°spH moaYe h EOAtpH cbeaYteaYh Ha-nncaHH ş sannc, no hme: wt DonEipH, Kaaot'k btopYh KAiouap h EpaT Ero, ToaAEp BTOpYH ABOPHHK H WT &CKaiţH, /k^UmiOA AOPO+ET H EpaT EPO, Gcopt AOPO+ET H WT
E8k8pei(ih, GTaH losBauia h wt G*kk8Bhh, AoeP* wsEauia h AEn'KAAT aopo$et h
MHOSH EOA'kpH.
       1 Loc rupt.
       2 Omis.
       3 Loc alb.
16 — Documente România — c. 1359
183
www.dacoromanica.ro
       Gfro pmY> A*A*X c-km rocnoACTRo mh iiomtihhoauî npARHTtA rocnoACTRo mh
-KHUJf MC, QKOMI A* MR ICT CYl KHUlI piHIHJ WHHH8 SA AtAÎHHO H K’R WJfilK HAI H CHHOKOAI H RHSKOM H np-fcRHSMHTOM H HI WT KOPOJKAO HHIOKOAlîKHAl©, IIOpHSAlO
rocnoACTKJ mh.
       Ghki h cksaYtiai nocTdKHX’oM rocnoACTRo mh: msiijh PaaVa E83Ick8a ria
SJH KpjAlKCKH H MglIJH ÎrAUIKO KIA AKOPHHK H WŞIIAH PjAV1' KfA AWPtW|HT H JK8-.IMH TAHropYl RIA enJTjp1 H HCRIIAH fflHJfO EHR KIA CnJTJp H XCSflAH 4HhJ(AI0> KIA CTOA-HHK H KSfIJH figSHHKJ KIA KOMHC H ESMHHA RIA MXApHHK H WSflAH KoCTAHAHH RIA inOCTCAHHK. H HtnpjRHHK, HCRIIAH PaAVa RfA AWrW^lT-
       H J3, ^MHTpS AOroţlT, HdnHCAJf K*h HJCT»A rpJA BSKSpfifjH, AJ-feCIM ARrUCT ÎT AKHH H WT (lAiMi A® HHH-k TIMIhYa AfeTOM, Kt A"tT *3pÂ|J.
       J* Iiv ittiTfK rwcrwA^, a haoctYio eojkYk i’ociioahh'r. w iBatii© roikoa <m p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Tedosie mare spătar şi fiului său Preda postelnic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie ocină in Roşiul, din judeţul Ilfov, a şasea parte din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vad •de moară şi cu loc de vie şi cu trei vecini anume: Stan şi Tudor, fiii lui Cos-tandin şi Dragomir, fiul... 2 şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Teodosie mare spătar şi fiul lui, Preda postelnic, această ocină mai sus-zisă din Roşiul de la jitelniţa Dobra, fiica lui Stoica, jupa-niţa lui Stan din Sămara şi de la Bărcan şi de la fraţii lui, şi popa Pătru şi Hriza şi Stan, fiii jitelniţei Fostira, fiica lui Stoica din Roşul, jupaniţa lui >Curt armaş din Vrăneşti şi de la Ianiu, fiul lui Pătru, vărul lui Bărcan armaş -şi al popii Pătru şi al lui Hrizea şi al lui Stan, fiii lui Curt şi ai jupaniţei Fostira, partea lor toată, a şasea parte din Roşul, cu vecinii şi de peste tot hotarul şi din tot venitul, cum este mai sus-scris, pentru 40 galbeni, tot bani .gata 8000 aspri. Şi au vîndut ei toţi această ocină mai sus-zisă din Roşiul, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a boierilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vinzare de la mîinile lor cu mulţi oameni buni şi boieri martori scrişi in zapis, anume: din Popeşti, Calotă al doilea clucer şi fratele lui, Toader al doilea vornic şi din Uscaţi, Danciul logofăt şi fratele lui, Scorea logofăt şi din Bucureşti, Stan iuzbaşa şi din Săcuiani, Dobre iuz-başa şi Lepădat logofăt şi mulţi boieri.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele mai sus-scris, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă, de moştenire şi de •ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan
1 Aşa în text, în loc de: vistier.
* Loc alb.
184
www.dacoromanica.ro
Gligorie mare spătar 1 şi jupan Miho fost mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, jupanul Radul mare logofăt.
       Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 8 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7141 <1633). •ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod. <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan, Bucureşti, III/7.
          Orig., perg. (29 x 48), pecete timbrată.
          Cu o trad. din prima jum. a sec. XVIII; alte traduceri la Bibi. Acad., MLXXXV/15
          şi MCD/35.
                                  136
1633 (7141) august 10, Bucureşti.
            Stoica dărăbanţul şi fiii lui vină lui Dumitru Dudescu vistier şi lui Radu logofăt ocină in Dudeşti.
      t Adecă eu Stoica dărăbanţul, feciorul Ducăi, frate popei Oprei den Dudeşti, depreună cu feciorii miei, Stoian şi Rada i Oprea, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina jupînului Dumitru Dudescul vistier şi a fiiu-său, Radului logofet, ca să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră de ocină de în sat den Dudeşti, de în cîmpu şi de în pădure şi den apă şi cu vad de moară şi cu vie în seliştea satului, de preste tot hotarul cît se va alege, de în apa Colentinei pînă în Dîmboviţă. Pentru că această ocină ce scrie mai sus fost-au a noastră de moşie încă mai denainte vreme. Iar după aceea, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Băsă-xabă voevoda, iar eu Stoica cu feciorii miei vîndut-am toată partea noastră de ocină de în Dudeşti jupînului Dumitru vistier şi fiiu-său Radului logofăt, derept ughi 40 bani gata. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să le fie moşie lor şi coconilor în veci şi cu ştirea a mulţi oameni buni de pre înprejurul locului.
      Insă am vîndut numai pămîntul, iar cu noi nimenilea treabă să n-aibă nici de rumânie, nici sătenii pentru bir, căce se-au fost scos partea noastră de bir şi sînt slujitoriu bătrîn, vechiu. Şi se-au socotit scosul birului în vîn-zarea ocinei şi în preţul banilor.
      Şi au fost la tocmeala noastră mărturii anume: de în Bucureşti, popa Borcea clisiiariul şi fiiu-său Dumitru diiaconul şi popa Ivan şi fiiu-său Voico şi popa Dragul şi Stanciul diiaconul şi Costea grămăticul de la Besereca domnească şi Căciulat iuzbaşa şi de Bîrzeşti, Nan logofet şi fiiu-său Micul şi de Săcuiani, Dobre iuzbaşa şi de în Bucureşti, Moş ceauşul şi Stanciul iuzbaşa şi de în Dudeşti, Nan pîrcălabul i Barbul i Şerban i ot Văcăreşti, Dragomir.
      Aceasta mărturisim, să se ştie. Şi pentru mai adeverită credinţă, pus-am şi peceţi.
         1 Aşa în text, în loc de; vistier.
185
www.dacoromanica.ro
       H HdnHCJX» * *3 Am-hAJT Awrw4>fT, 8 EsKgpiipii M-fecm* aKrycT T AhHM> K>k a±t xspMj1.
            Popa Borce clisiarb <m.p.>             Dobre logofăt
            t Popa Ivan                            Coste gramatic2
            t Stanciul diiacon                     t Popa Paraschiva.
          Bibi. Acad., XLII/74.
          Orig., hîrtie (28,5 x 20,5), cinci peceţi aplicate.
                                  137
1633 (7141) august 13, Bucureşti.
             Negoiţă postelnic dă lui Vădislav din Belcin părţi din satele Fin-tîna, jud. Mehedinţi fi din Salcea, cu rumâni, primind in schimb ocină în satul Corbi, jud. Vlaşca.
       Adecă eu Negoiţă, postelnic, feciorul răposatului Vintilă dvornicul, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina nenii Vădislav ot Belcin, cum să să ştie că am făcut schimb noi amîndoi de i-am dat eu partea mea de sat din Fîntîna, ot sud Mehedinţi, de preste tot satul a opta parte şi cu toţi rumânii, cîţi să vor afla. Şi iar i-am dat partea mea din Salce a patra parte şi cu toţi rumânii cîţi să vor afla. Iar nenea Vădislav, el mi-au dat partea lui din sat din Corbi ot sud Vlaşca, a patra parte şi cu toţi rumânii cîţi să vor alege, şi din cîmp şi din pădure şi cu vad de moară şi de preste tot hotarul cit să va afla. Şi să să potrivească rumâni cu rumâni, iar la carele vor fi rumâni mai mulţi, să aibă a întoarce unul la altul.
       Şi am făcut schimb de a noastră bunăvoie fără nici o silă, dinaintea a mulţi boiari mari anume: jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Radul Năsturel vel logofăt i jupan Hriza biv vel dvornic i jupan Gligorie vel vistier i jupan Teodosie vel spatar i jupan Miho biv vel spatar i jupan Radul vtori vistier i Para logofăt i Stanciul postelnic ot Pade i sinu ego Mitrea i Hamza postelnic ot Tîrgul Gilort i Muja ot Răteşti şi ceelalţi mulţi boiari, carii-şi vor pune mai jos peceţile lor. Aceasta am scris şi mi-am pus şi pecetea mea mai jos.
       S-au scris în Bucureşti. Pis Dumitru logofăt, luna avgost 13 zile, leat 7141 <1633>.
       Eu Neagoe postelnic.
       Theodosie vel spatar.
       Paraschiva logofăt.
       Radul vtori vistieriu.
       Mitrea postelnic.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru nr. 252, f. 149.
          Copie; altă copie, ibidem, ms. 253, f. 80 v.
          EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Afon. j. Dolj, p. 161—162.
       1       Şi am scris eu, Lepădat logofet, în Bucureşti luna august 10 zile, în anul 714f <1633>.
       * Semnăturile par a fi autografe,
186
www.dacoromanica.ro
138
1633 (7141) august 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod, eliberează din rumănie satul Văcăreşti, jud. Olt, după mai multe judecaţi ale locuitorilor cu boierii Rudeni.
       f iHhaoctCiio eokYiio, îw Matiio boiboaa h rocnoAHHt KtcoH simaa Xrrppo-kaaXYhckoi, BHgK kiahkapo H nptEAOKpAPO, ctapapo, noKOHHHOMjj îw BtctpA* * boikoa-faifiiT rocnoACTKO mh cYh noKiAtrHYi rocnoACTBA mh ciaok fi-kKtpiuJYH wt co^Actko QaT H HACAtAHHIţHAI CIAOK, HA H/H!: GtAH BOAITA H CtC CHHOKH HAI H BaeSA CtC CHHOBH HAI H AgKA CtC CHHOKH HM, iAHIţlKI EoPt A^CT, BXOJKI A<* AIS ICT WMHH» a BtKtpiUJH, A AH HHXHH A*AH SA WMHH», BV CiAO CtC KtCOM X®T‘,P°'M H CtC «V XOAOKOAI WT nOA H WT UJSAI H WT BOA H CtAAAHIJJi CiAOB, WT nOCK$AH, KApi iahka ci Xtht hsepat wt no BtcoM xo^pom, wt X9TiP Aaîkt». ao x®tap, no CTApf X®T<*PI H KlA'bSH. H A<l ICT S AIHpHH H CKOBOAHH SA KIMIhYH WHHJf H CHHOKH HAI WT Kt BHAPUO Cfl'KTApiOA H WT Kt EpAT IPO, BaAA^A H PaAVA, CHHOKH BaAAYA AOPO$IT PSA'bHSA H WT Kt CHHOBH GtAHKO niXApHHK, IIpiA^ H TSAOcYl H wt Kt BtCAJC nopSAiHYl HAI, SA HHJfTO BAHTOBATH A<* HI HAIAT Bt K'feKH.
       IloHISKI CIAO BtKtpi!|jYH BHAH CSt BtC A IO AH KHISH CtC WHHHI HAI flJJHKi WT np’fcKAi KptîMi, wt npH ahhh nponu ctapiai rocnoAApu. (I noTOAi, KtA* ict bha Bt akhh Chaihwh boikoa, * TsaocYi AoroţiT PSa^hSa h chhh iro, Baaa^a aopo+it,
WHH, GIXOKf HtEKOi EOAtEPH MOHCHHIţH C8l|lYH, WHH npHTICHgAH ICT flO CiAO fit-Ktpil|lYH, <Tlpi>1 IO ICT EIHHHHA BIS KOAfc HAI H SMITHHA HAI ICT HOBIţYH CtC CH-AOCTYlO, ACnpH *K?f, Ţipi Ci CgT BHAH BIHHHH.
       Bko npHiuiA ict noKOHHOAlj DltpsAH BoiEOAi rocnoA<>pt 3iaiai Baaujkoi, a ciao BtKtpiluYH, WHH ICT nOUJiAH nptEA nitpBAH BOIKOA 8 AHKAH, Ţipi DAAKAA Cf C$T SA KPHBOCTYlO H SA npfTICHfHYf, KAKO IO ICT npHTICHgA B b. CHAOCTK HAI H SAIlTHHA HM ICT HOBIţH LlS KOAtE HM. Bt TOM, OltpBAH BOIKOA; POCnOACTKS IMS IO TAlAAA ICT H CSAHA no npAB H no SAKOH, CtC KtCHXMH nOHTIHHHMH npAKHTlAYl rocnOACTBA AIH2 H nOCAJA ICT WT AHKAH no XUltM *IfpHHKA EHK KlA A^OPHHK KSnHO CtC CIA^hYI WT BtKtpil|iH Ţipi ICT MITHgA KtCHX HOKIţH HCSnAHHIţlK ^OBpYu, KHTlAHHIţA T»AO-cYIE EHK KlA AWPW+IT, KOAHIţH CgT EHAH A<*AH, AcnpH *SXY POTOKH. fl T»AOCYl AO-po+it, wh TorA<> ict bha npHKtr 8 3imaa THwaaaeckoi. Bko npHUJAH cjjt T»ao-cYi Aoro^siT wt npHE’krYi, st akhh flltpEAH boikoai, wh nAK ict kihhhha no ciao BtKtpiuiYH st chaoctY fro, bis hobi^h. H wt TorA<) camo kkc tipaha ict np»x ctc TsaocYi AoroţiT PSa^hSa h chhh iro, BaaaoVa Aoro+iT, ha BtcHX rocnoAApu.
       fl nOTOM, KtAA ICT BHA CtAA, Bt A^HH POCnOACTKA AIH, A CIAO BtKtpll|lYH, whh cSt npHuiMA nptEA rocnoACTBA mh 8 kiahkh ahkah, Ţipi nAAKAiui ci Sa npH-THCHIHYl, KAKO 10 ICT BHA BfHHHHA BIS HOKIţH. H CHHH np'fetUA SA AHIţg CtC flHAPiH CnATAp H ctc SPATH IPO, BaAA>^ H PaAO^A, CHHt BAAAOVA AOPO$IT PSAtHSA H H ctc CHHOBH GtAHKO niXApHHK, IIpiAA H TSAOcYf. TAJKt Kt TOM, POCnOACTBO MH CtM PAfAAA H CSAHA no npASA» H no 3AK0HS Ctc BtCHXMH mCTHAIH npAKHTlAÎI P0-
        1 Loc rupt.
        * Aşa în text.
187
www.dacoromanica.ro
CnoACTBd MH H CKM AdA P0C110ACTR0 MH CIA© E'KK'Kpll|lVH S4K0H KŢ MfrViaUlH, n«
p-kKami rocnoACKH, Hd hmi: wt Ailaiiiih, Tpoat h wt E8thi.'h, Koamh h wt l ph-
EHHl, PdAVA H WT ^«ITSpdpH, ffldHt H WT A’kJKHpH, GtJH H WT KpHRHH'k, Eo-PAdH KpUV*8 H WT GnHtrkMH, Tspqt H wt K'kASP'kpH, /^P'kHIdH H WT KpflţH, HhCTOP H WT GTOHMtHH, flHAPl». WT RHTOAIHpll|IH, RoHKW H WT CIA© WT A.IJKI-l|IH, ILiCJ<8a. H CIIIKKC, EI3 CÎH EHUJI piMIHH RY AMPYdllJH, CRIAHTIACTR©RAA nplA PO" CnOACTKO A»H AIHOSH AOKpH AI©aY| Ad 3AKAIT CIAO E'kK'kpil(lYH KdKO H"kCT RlSHAIAA HORIţH WT HAA T8A®cYl AOPO^IT SA A^Kpd tOA'k HA», HH5KI IfkCT CI C8T npOA^AH KlMHHH, AH8 CVPROPHA A'H ICT CHAOCT. Td}KI, K"KAd ICT Hd AHTi, Hd COpOK, d CI/.O E'kVkpfl|lYH WHH C8T SdKAldH KdKO ICT BHA H"kKOI AlOAYl lipHTlCHSAH CH- Td>KI WCTdA flHAP*H ClIdTdp C-kC KpdTH IPO, EAdA^A H PdAYA, WT SdKOH H WT Cf5KA*HYl WT np-kA POCnoACTRd AIH, KdKO ICT no BtKH AHTtXS Ad HI HAIdT. H KHA ICT H HCnpd-BHHK Hd KAIT$8 CAgPd POCnoACTEd A»H ©TdH RTOpYH nopTdp.
       Gipo pdAY, AdAc>X c-kA» pocnoACTRO a»h ciao Enut-kpiiiiYH, hkoîki Ad *ct 8 AIHpHH H CROKOAHH 3d RmHHYi WT Kt fiHAPfH CndTdp H WT Kt RpdTH IPO, EAdAYA H PdAY<»H WTKtCHHOBH GTdHKO niXdpHHK, IlpiAd H TgAOCYl H WT Kt RtCdX H0P8A<_ HYl HAI. H Ad ICT HAI RtC CIAO fitKtpllJlYH CtC KtC XO'TdpOA» WMHH8, AtAHHB H Rt WXdR CHHOROA» H RH8K0M H np*RH$MITOA» H Hi WT KOrOJKO HMOKOAt EHA», nopH3AIO
rocnoACTsd aih-
       GiîKI 8EO H CRtAtTlAYl nOCTdRAtlA» POCnOACTRO A»H • KglldH PdA\rA E83ICK8A RIA EdH KpdAORCKYH H JKStldH IfidUIKO RiA AROpKHK H JKSfldH PdA^A HtCTgpIrt RlA AO-PO$(T H H<8ndH TAHPOpYi RIA EHCTYiap H JKglldH T8A°CY| RiA endTdp H JKSlldH <Hh-XdH RiA CTOAHHK H KglldH E83HHKd RiA KOA»HC H JKbfldH EgMHHd RiA niXdpHHK H JKg-ndH KoCTdHAHH RiA nOCTiAHHK. H HCnpdRHHK, PdA^A HtCT8piA RiA AOPO^IT.
       H HdnHCdX d3,. . -1 Rt HdCTOA PpJAV 8 ESKBpitpH, AttCKţd dRPgCT Pf ARHH Y WT flAdMd Ad>«t A® HHH’k Rt CIPO tlHCdHYl TIMIhYI A'kTOM, A^T xSpAtd, d WT pO-KAfCTRd XpHCTORd, AtT xIXAP.
       t !w dldTfl© RWIRWAd, AIHAOCTYlO EOJKYi© POCnOAHHt.
       îw AldTfK» ROIROA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Vă-căreştii din judeţul Olt şi moştenitor satului, anume Stan Colţul şi cu fiii lui şi Albul cu fiii lui şi Luca cu fiii lui, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Văcăreşti, însă părţile lor de ocină, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne. Şi să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi fiii lor de către Andrei spătarul şi de către fraţii lui, Vladul şi Radul, fiii lui Vladul logofăt Ru-deanul şi de către fiii lui Staico paharnic, Preda şi Tudosie şi de către toate rudele lor, de nimeni să nu aibă tulburare în veci.
       Pentru că satul Văcăreştii au fost toţi oameni cnezi cu ocinele lor, încă dinainte vreme din zilele altor domni bătrîni. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Simion voievod, iar Tudosie logofăt Rudeanul şi fiul lui, Vladul
1 Loc alb.
188
www.dacoromanica.ro
logofăt, ei fiind nişte boieri puternici, ei au cotropit satul Văcăreştii, <de> 1 i-au vecinit fără voia lor şi le-au lepădat banii cu sila, 12 000 aspri, de au fost vecini.
      Dacă a venit răposatul Şărban voievod domn al Ţării Româneşti, iar satul Văcăreştii ei au venit înaintea lui Şărban voievod la divan, de s-au plîns de strîmbătate şi de cotropire, cum i-a cotropit cu sila şi le-a lepădat banii fără voia lor. Intru aceasta, Şărban voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele 2 şi a trimis de la divan pe jupan Gernica fost mare vornic împreună cu sătenii din Văcăreşti de au lepădat toţi banii jupaniţei Dobra, soţia lui Tudosie fost mare logofăt, cîţi au dat, aspri 16 000 gata. Iar Tudosie logofăt, el atunci era pribeag în ţara Moldovei. Dacă a venit Tudosie logofăt din pribegie, în zilele lui Şărban voievod, el iarăşi a vecinit satul Văcăreştii, în sila lui, fără bani. Şi de atunci încoace a tot tras pîră cuTudosie logofăt Rudeanul şi cu fiul lui, Vladul logofăt, la toţi domnii.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar satul Văcăreştii ei au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au plîns de cotropire că i-au vecinit fără bani. Şi aşa pîrau de faţă cu Andrei spătarul şi cu fraţii lui, Vladu şi Radul, fiii lui Vladul logofăt Rudeanul, şi cu fiii lui Staico paharnic, Preda şi Tudosie. Astfel, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea satului Văcăreştii lege 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, anume: din Lăleşti, Grozea şi din Buteşti, Coman şi din Crivina, Radul şi din Cepturari, Manea şi din Dăjeşti, Stan şi din Crivina, Bogdan Cîrţău şi din Spineni, Turcea şi din Călugări, Dîrjan şi din Creţi, Nistor şi din Stoiceni, Andrei, din Vitomireşti, Voico şi din sat din Dejeşti, Pascul. Şi încă fără aceşti 12 megiaşi mai sus-zişi au mărturisit înaintea domniei mele mulţi oameni buni, să jure satul Văcăreştii că n-a luat banii de la Tudosie logofăt de bunăvoia lor, nici nu s-au vîndut vecini, ci le-a făcut silă.
      Astfel, cînd a fost la zi de soroc, iar satul Văcăreştii ei au jurat că au fost nişte oameni cotropiţi. Astfel au rămas Andrei spătar cu fraţii săi, Vladul şi Radul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă. Şi a fost şi ispravnic la jurămînt sluga domniei mele Stan al doilea portar.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea satului Văcăreştii, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Andrei spătar şi de către fraţii lui, Vladul şi Radul şi de către fiii lui Staico paharnic, Preda şi Tudosie şi de către toate rudele lor şi să le fie tot satul Văcăreştii cu tot hotarul ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare * *
        1 Loc rupt.
        * Aşa în text.
189
www.dacoromanica.ro
logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare pa* harnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu... 1in cetatea de scaun în Bucureşti, luna august 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7141, iar de la naşterea lui Hristos, anul 1633.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LXXXVI/11.
         Orig., perg. (37 X 51).
         Cu o trad. din 1852.
         Copie ibidem, ms. 172, f. 556—557.
                                            139
1633 (7141) august 15, Bucureşti.
            Matei Basarăb voievod împuterniceşte m-rea Mislea să-şi strîngă rumânii fugiţi din satul Cobia.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodinu. Davat gospodst-vo mi sie povelenie gospodstva mi sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Mislea şi părintelui egumenului Zosim, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele anume... *, de să strîngă rumânii mănăstirii de la satul Cobiia oriunde-i vor afla fugiţi şi răsi-piţi aici în ţara domnii mele, au în sat domnescu au în sat boerescu au în sat călugărescu au la oraşu au la slobozii, pre toţi să-i ia de să-i ducă cu tot ce vor avea, să şază la moşiia lor, să-ş plătească birul şi toate dăjdiile şi să fie de posluşaniia sfintei mănăstiri.
      Şi să fie volnici călugării să-şi ia datul şi găleţile dă pre la rumâni den toate bucatele ce vor avea, cum au fost lege şi obiceiul mai dennainte vreme şi de niminea opreală să n-aibă. Că cine nu va lăsa rumânii sau îi va opri, bine să ştie că de mare pradă va fi, şi să vor lua den satul acela cîte 6 boi domneşti şi certare va avea dă către domnia mea, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Inaco da neast, po reci gospodstva mi.
      Pis Lepădat u Bucureşti, avgust 15 dni, leat 7141 <1633).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 75 v—76.
         Copie.
         EDIŢII, Potra, Tezaurul, p. 164 — 165.
1 Loc alb.
190
www.dacoromanica.ro
140
1633 (7141) august 27.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Negoiţă postelnic doi rumâni din Corbi luaţi, in urma unui schimb, de la Vădislav postelnic.
       f MhaoctITuo soatffio, Iw iH<mio E<tc<tp<tsj koiboaj h rocnoAHH-v AdBdT r»cnoAcrso cYh noKMfcHYH rocnoACTRj ma KOrtfcpHHS rocnoACTKd mh Negoiţă postelnic, sinu Ventilă dvornic, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele na ime ...1, de să ia pre Paponea rumânul cu frate său Neculcea şi cu feciorii lor şi cu tot ce vor avea, să-i ducă den Brînceni Ia sat Ia Corbi, pentru că aceşti rumâni sint de în Corbi, den partea Iu Vădislav postelnic. Deci au făcut schimbu cu Negoiţă postelnic de i-au dat partea Iui den Corbi cu rumânii, iar Negoiţă postelnic i-au dat lui într-altă parte, ocină pentru ocină şi rumânu pentru rumânu. Deci să fie volnic să ia pre aceşti rumâni din Brincâni să-i ducă la moşia lor in Corbi, să hie rumâni cum au fost şi mai dinnainte vreme şi de nimenilea opreală să n-aibă. Iar cine-i va opri preste această carte a domnii mele, să ia dentr-acel sat cite 6 boi domneşti. Hhako A<* * h^ct no pm rocnoACTiu mh.
       H HCnpd&HHK, Cd/H plM POCnOACTKAMH.
       IIhc jsrgCT ks A^HH, a <vfcT xSpMd.
       ÎKw flldTiH KWiBWAd, mhaoctTw bojkTw roenoAHH-K.
        IV ffldTll© K0IK0A <m.p.>
          Arh. St. Buc., A.N., CXVT/28.
          Orig., hirtie (29,5 x 21), pecete aplicată.
                                    141
<Ante 1633 august 31) 7141.
            Standul, fiul popii Ghinu din Bujorani, dă popii Patru din Rîm-nic un codru de loc la Gîlmee, pe care tatăl său îl pusese mai înainte zălog.
      t Scris-am eu Stanciul, ficiorul popei lu Ghinu dîn Bojorani, acesta al meu zapis dă mară credinţă să fiie la mina popei lu Pătru dă Rlmnic, cum să să ştie că au fostu pus tată-meu popa Ghin o codru dă locu zălog la popa Pătru, dereptu aspri 3 000 2, încă în zilelă lu Lionu vodă. După ace, ş-au cirşut popa Pătru bani la Stanciul, ficiorul popei. Derăptu ace, Stanciul n-au avut bani să-i tornu; dărăptu ace, e-au mai pos popa Pătru iară zi încă ai 3 pînă ş-au întrepat Stanciul omeni carii au ahăvut rudenie dă pre pă-
        1 Loc alb.
        * Peste *r (3 000) s-a pus un XT (adică 7 000).
191
www.dacoromanica.ro
riinţi, ci au <a>vut, ci no s-au aflatu niminilă dă In rudele mele să-i torne bani. Ci dac-am văzut nevoe, e-mu datu acel codru dă loc derăptu acei bani ce scrie mai sus, ca să-i fii lui moşie direaptă şi ficiorilor lui.
       Şi aceştii bani ce au fostu dat popa pre cestă moşiie au fostu luaţi pre
ceară.
       Şi cindu amu făcut acestă tocmală au fostu omeni buni şi preoţe anume: popa Ifrem i popa Stănislav ot Vlădeşti i pitarul Gorma i Stoica postelnic, Mihăilă pircălabul, Panaitu croitorulu i Mitrea măcelarul i Pana.
       H I1HC 43, Ofipt AlVriV^UT, B"h A-fcTTv *SpM4.2
       t Pantru cridinţa mi-mu pus mina.
       <Pe verso, contemporan): Să se ştie ce au fost asuprit la vinerici. Intii la popa Ifrem 8 vedre, t La popa Pătru 2 2 vedre au fost asuprit. Şi Dan 4 vedre, t Şi la Dragolea 4 vedre. Şi Dumitru 8 vedre. Şi pircălabul Mihai 10. Şi Gherghi 4 vedre, f Şi Ivan Olariul iar 4. t Şi Costea 2. Şi Dumitru 2. Aceştea sîntu rumânii părintelui episc<o>pului.
       <Pe verso celei de a doua file): Zapisul popei lui Petru pentru locul Gîlmee, de la Radul Levcaduş, ce-i zicem Răboace.
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XL/2.
          Orig., hirtie (21 x 15,5).
          Datat după informaţiile din cuprinsul actului, considerînd că văleatul este bun.
                                      142
<1633 septembrie 1 —1634 august 31) 7142.
            Cartea jurătorilor tn pricina dintre m-rea Mărgineni cu nepoţii lui Teofil călugărul pentru ocini din Vtrleţi, Vlădeni, vii şi ţigani.
      Jupin Ilie vornic i jupîn Mavrodin vornic i jupîn Dumitru vornic i Barbul postelnic i Măciucă clucer i Stoica postelnic, scris-am cartea noastră, ca să fie la mina sfintei mănăstiri şi a părintelui Parthenie episcopul, cum să să ştie că au avut pîră cu nepoţele lui Theofil călugărul, Dragna i Gherghina i Cătălină i nepoţii lui, Tatul i Radul, naintea domnului nostru Matei voevod, pentru partea lui Theofil călugărul. Deci aşa pîrîia nepoatele şi nepoţii, ce sînt mai sus scrişi, cum că au vîndut moşie şi ţigani şi rumâni şi scule şi haine.
      Deci de la măriia sa vodă nu le-au putut rumpe judecata, ci ne-au dat pă noi, pă aceşti boiari ce sîntem mai sus-scrişi, ca să-i tocmim şi să-i aşezăm cum vom afla cu dreptate. Deci ne-am sculat de am mersu la sfînta mănăstire de la Mărgineni şi ne-am împreunat cu părintele Parthenie şi am strînsu toţi călugării şi megiiaşii după-nprejuru locului, de am socotit pentru acea moşie, care era pîra lor, de am dat Tatului i Radului moşie părintelui Parthe-
        1 Şi am scris eu, Oprea logofăt, în anul 7141 <1633>. 8 Corectat apoi în 7.
192
www.dacoromanica.ro
nie pentru satul Vîrleţii ughi 40, şi am dat fetelor Boilii pentru doi rumâni ce au fost vîndut Theofil călugărul şi pentru nişte mărgăritare, ughi 34 pol. Şi le-am dat ţigani trei, anume: Chirca ţiganul cu fii-său Voico şi Andronie ţiganul.
      Şi le-am dat din sat din Vlădeni la sfinta mănăstire toată partea lui Theofil călugărul că pînă să va alege despre tot hotarul. Şi am dat la sfinta mănăstire: Dragul ţiganul şi Istratie ţiganul i Piticul ţiganul i Rada ţiganca.
      Şi am dat la mănăstire pogoane de vie 2 şi cîte pogoane vor fii părăsite, să ţie mănăstirea jumătate, iar cîte pogoane va fi cumpărat Theofil mai pe urmă, să n-aibă treabă nepoatele şi nepoţii, iar din stupi şi dîn dobitoc ce să va afla, să n-aibă nepoţii şi nepoatele nici o treabă.
      Şi am tocmit şi i-am judecat cu sufletele noastre.
      Leat 7142.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 68 —68v.
         Copie; altă copie ibid., V/2, Cu data mai 21.
                                      143
<1633 septembrie 1 —1634 august 31) 7142.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Mărgineni să ia dijma de pe ocinele de la Grămăditele şi Căpriorul.
      Cartea răposatului Io Matei Basarab voevod, de la leat 7142.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodină. Davat gos-podstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri Mărginenii, unde să prăznuiaşte hramul arhistratig Mihail şi Gavriil şi părintelui Parthenie episcopul şi năstavnicul sfinţii mănăstiri, ca să fie volnici călugării cu aceasta carte a domnii mele de să ia dijmă dă la tot omul a zecea, cine ce va avea arătură, pîine sau alte bucate, pre ocina de la Grămăditele, care ocină iaste dată şi închinată la sfinta mănăstire la Mărgineni de monahia Mariia, pentru pomana şi pentru sufletul ei şi al părinţilor, cum am văzut domniia mea şi cărţile Mihnii voevod de moşie de la leat 7095 şi zapis dă mina ei, cu mare blestem.
      Aşijderea să fie volnic să ia dijma dă la toţi oamenii dă la ocina dă la Căpriorul, oricine va fi arat acolo, pentru că această ocină dă la Căpriorul iaste dată şi închinată la sfinta mănăstire de la Mărginenii de Stan logofăt dăn Căpriorul, încă mai denainte vreme, de pomană pentru sufletu-şi, cum am văzut domniia mea şi zapis dă la mina lui, cu mare blestem, dă la leat 7116 şi cartea Radului voevod, de pîră şi dă rămas cu Tudor şi cu frate-său Dragomir dăn Vlădeni, leat 7131.
      Drept acea, i-am dat şi domniia mea sfinţii mănăstiri ca să-şi ia dijma de preste aceaste ocină de la tot omul, cum scrie mai sus. Iar cine va sări
                                                                                                 193
www.dacoromanica.ro
is% oprească dijma, de mare gloabă va fi şi dă pradă. Inaco da nest, po re* •cenie goqpodstva mi. I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 206 v — 207. iCopie.
                                     144
<1633 septembrie 1 —1634 august 31> 7142.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Mărgineni ocine în Vîrleţi, Vlâdeni, vii şi ţigani.
      .Hrisovul răposatului Matei voevod, de Ia leat 7142.
      ■Cu imiila iui Dumnezeu, Io Matei voevod, domnu stăpinitoriu a toată 'Ţara Rumânească. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfinţii mănăstiri Mărginenei, ca să fie sfinţii mănăstiri satul Vîrliţii, tot satul .cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul dupetetindinea, oricît să va alege.; şi iar ocină in satul Vlădenii, Insă toată partea lui Theofil călugărul du peste tot hotaru şi cu tot venitul, oricit să va alege şi iar nişte ţigani anume Piticul i Rada ţiganii şi iar 4 răzoare de vie lucrate şi cu altă vie părăsită, toate clte aint din moşiia lui Theofil călugărul. Şi iar alte vii cîte sînt de cumpărătoare lui Theofil călugăr în dealul Bălţaţilor şi cu tot venitul, oricît să va alege.
      Pentru <că acea ocină şi ţigani şi vii ce s-au zis mai sus fost-au ale lu Theofil călugărul ce s-au zis mai sus şi dă moşie şi dă cumpărătoare, încă mai denainte vreme. Pentru că, cînd au tost acum, în zilele domnii mele, lui Theofil .călugărul i s-au întîmplat moarte la sfînta mănăstire Mărginenii. Iar după .aoeăa, nepoatele lui Theofil călugărul, anume Dragna i Gherghina i Cătălină -şi nepoţii lui, Tatul şi Radul armaş, ei s-au rădicat cu pîră pentru partea de bucate şi dă bani a unchiu-său Theofil călugărul. Şi au venit în-naintea domnii mele în divanul cel mare, înpreună cu episcopul Parthenie .de s-au ipîrît faţă cătră faţă. Intru aceia, domniia mea am dat la mijlocul lor 6 hodari pr.e răvaşe domneşti, anume: Ilie vornic i Mavrodin vornic i Dumitru vornic i Barbul postelnic i Măciucă clucer i Stoica postelnic, ca să judice şi să-i .caute cum va fi mai cu dreptate şi cum vor afla cu sufletele lor. Intru aceia, aceşti boiari s-au adunat toţi înpreună la sfînta mănăstire Mărgineni şi au Snpărţit toate ocinile şi ţiganii şi viile şi au dat Tatului şi Radului armaş pentru satul Vîrliţi ughi 40 şi au dat fiii-sii Bolii, nepoata lui Theofil călugărul, pentru doi rumâni care au fost vîndut [lui] Theofil călugărul şi pentru nişte mărgăritare ughi 34 pol. Şi iar să fie lor ţiganii, anume Chirca şi .cu feciorii lui, anume Voico i Andronache ţiganii.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri Mărginenii ocină în satul Vlădenii, toată partea lui Theofil călugărul cit să va afla du peste tot hotarul. Şi iar să fie sfintei mănăstiri 2 ţigani anume Piticul i Rada ţiganii. Şi iar, toate viile cîte
194
www.dacoromanica.ro
8Înt de cumpărătoare lui Theofil călugărul şi iar den 4 răzoare de vie, care-sînt lucrate şi din moşiia lui Theofil călugărul 2 răzoare şi dîn celelalte viii părăsite de moşie jumătate, iar 2 răzoare lucrate şi cu jumătate din cele-părăsite, să ţie nepoţii şi nepoatele lui Theofil călugărul. Insă să să ştie: dîn cele doao răzoare dă vie, ce s-au zis mai sus, lucrate şi cu jumătate-dîn părăsişte, s-au tocmit părintele egumenul Partenie cu nepoţii i cu nepoatele lui Theofil călugărul ca să le dea lor bani şi să fie sfintei mănăstiri toate viile lui Theofil călugărul, cîte sînt dă moşie şi de cumpărătoare şit lucrate şi părăsite şi ce să va mai afla: stupi, dobitoace sau bani au orice,, să fie toatele sfintei mănăstiri, iar nepoţii şi nepoatele lui Theofil călugăr să n-aibă nici o treabă.
      Aşa au făcut aceşti boiari ce s-au zis mai sus tocmeală. Şi am văzut domniia mea şi cartea acestor boiari ce s-au zis mai sus de tocmeală şi amîn-doao răvaşele domneşti la mina părintelui egumenului Parthenie, scrise cum» iaste scris mai sus.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 66 v — 67 V.
         Copie după trad.
                                  145
1633 (7141) septembrie.
                                  Stana Roaba dă ocină din partea Tebească nepoatei sale Negrită-
      f Adecă eu Stana Roba scris-am zapislu meu la mîna nepotă-mea Negriţi acest zapis, ca să aibă a ţinea a mea parte de moşie, însă stăjeni 100 de-în partea Tebească şi de nime opreală să n-aibă, pentru că i-o-m dateupină ce am fost eu cu suflet, că alt neam n-am avut mai aproape; ce o-m dat eu să-m hie mie pomană pre urmă. Iar cene se va mai scula după mortea mea să facă într-alt chip, să hie treclet şi proclet, anatema, blăstămat <de>1 318-otţă ije vă Nechii.
      Şi am pus şi mărturii, ot varoş Floci Pătru p<o>2rtar i Hrăniţi i Dumitru i Mihul i Gorun şi jupînul An[g]ghelu i Enuşcul.
____IlHC as, fifHTMK AOPOţfT WT Kdpoui             1JHC Mtctl^d CHlTfRpi, R-fc /itT
x3p<HK3.
      Noi mărturii ne-am pus peceţile, iscăl[l]<i>t<uri>le mai jos.
         Bibi. Acad., MDCLVIII/12.
         Orig., hîrtie (25,5 X 21,5).
         In partea de sfîrşit a documentului se află o însemnare din 1715, privind aceeaşi
         moşie.
       1 Omis.
       2 Loc rupt.
       8 Am scris eu, Ventelă logofet din Oraşul Floci, am scris luna septemvre, în anuli 7142 <1633).
195-
www.dacoromanica.ro
146
1633 (7142) septembrie 8.
             Băcilă se vinde rumân cu toată partea sa de moşie de la Drăgă-neşti lui Mihai postelnic din Roata.
       t Scris-am eu Băcilă acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mina jupinului Mihai postelnic ot Roata, cum să să ştie că m-am vindut de a mea bunăvoe rumân, numai eu, capul mieu, şi cu toată partea mea de moşie din Drăgăneşti, derept bani gata 6000, ca să-i fiu dumnealui rumân stătător şi coconilor dumnealui.
       Şi cînd m-am vindut, fost-au mulţi boeri mărturii, anume: Mihart cliucer şi Nistor logofăt. Şi cînd s-au făcut acesta zapis, s-au făcut în casa lu Marin vătaf şi cu feciorii lui. Mărturii şi Vlaicul ot Novaci, feciorul un-cheaşului Stoicăi portar.
       IlHC AVkcnţJ CfflTfMSpVE H AhHH, itkT xSpitÎK1.
       Eu Nistor logofăt
       Mihart cliucer mărturie
       Eu Vlaicul
       Eu Leca 2
          Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XXVII/1.
          Orig., hîrtie (22,5 x 16), pecete aplicată.
                                   147
< 1633) septembrie 8.
           Tudosie spătar şi fiul său Preda postelnic vind lui Gherghe logofăt satul Vilcăneşti, jud. Ilfov.
      Izvodul zapisului Frăsinetului care în silă ni l-au luat Dudescul.
      Vă ime otţa i şina i sveatago du ha, amin.
      Adecă eu Tudosie spătar, feciorul lui Vintilă vornic şi cu fi-mieu Preda postelnic, scris-am acesta al nostru zapis la mîna jupinului Gherghe logofăt, cum să se ştie că am vîndut noi dumnealui satul Vîlcăneştii din Mostişte, din judeţul Ilfov, tot satul şi cu tot hotarul, şi din cîmpu şi din pădure şi din apă şi de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, şi cu toţi rumânii, oricîţi să vor afla, care sînt scrişi în foae, pentru că l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, făr de nici un cuvînt şi făr de nici o silă, pentru * *
       1 Rînd scris cu altă cerneală.
       * Toate semnăturile sînt autografe.
J96
www.dacoromanica.ro
trebile noastre, pre bani gata, dirept ughi 420 \ ca să-i fie lui moşie, stră-moşie şi feciorilor lui, ciţi Dumnezeu ii va da.
      Şi pentru mai mare credinţa, pusu-ne-am şi peceţile şi mîinile. Şi la această tocmeală a noastră, cînd am făcut această tocmeală fost-au mulţi boeri care sînt scrişi mai jos pe nume: Ivaşco vornic, Gligorie comisu, Neagul vel agă, Pavlachi comis, Bunea logofăt, Dumitru logofăt, jupînul Iane ot Cornăţel şi mulţi boeri, care ne-am scris 1 2. Aceasta am scris şi mărturisim cu zapisul nostru.
      Meseţa septemvrie 8 dni, leat 7139 <1630>.
         Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 128, f. 549 v — 550.
         Copie.
         Datat după conţinutul hrisovului de întărire din 21 nov. 1633.
                                   148
1633 (7142) septembrie 10, Yădeni.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş şi egumenului Gligorie jumătate din vama de la Ocna Mică.
      t /MHrtocTÎfw eowYeio, îiy flldTEw boeeoaY h rocno,i,Hich b-ecoh seaiuih Xrrppo-BAdXYKCKdA, BH>yK nOMHKUJO/HtS jflV fidCdpdB BOEKOaY. AdKdT rOCElOACTKO AEH cY» no-BfdtHYH rOCnOACTKd AEH CBtTtH, BOKECTBtH MOHdCTHpS HdPHlţdEMO.Mg IVT flpVEIll, HAOKf (CT XP<*dt EiptCBtTEIA, MHCTEIA H Iipt BddrOCAOBEHYA BAdAYHHIţE HdlEJEA Bo-ropoAHiţ: h npHCrio A'bBEi /HapTA h MHCTHdro ca ^cmuTa h ivTiţS ErSAtEHd raiHropTc H B'ECAAl HHdKOAE, H>KE nptEKlKlIT BTk TOH CRtTC IVBHTEAH, I3KOKE Ad AEC ECT CBE~ TCAtg MOHdCTHpS BdAtd IVT flflddd ©KHTk flOAOBHHO, Bdp( EriHKd CE X^HT HSBpdT IVT Aid reenOACKd, flSHEJKE cYE BHUIE pEMEHd BdME, RECd MdCT rOCflJACKd, BEIAd ECT CBt-T0AE8 MOHICTHpS IVT flprEUJ AdHI H (10/HHAOBdHI IVT nOKOHHdHV A^A® rCCflOACTKO AEH IlV E CjpdS KOElOA, IdKOJKE Ad (CT rOCnOACTal A CdOEAES nCAVkH'K B'K BAKEI. H IVT TOrAd, BEC ECT AP^^ d CYA CBtTd MOH CTHp BECI BdAtd A^HEdOKE A&CTHJKE BP’k/HE dlţlE nptCTJKHUJE CA CHpEM COBEpUIHUId CA, IVHEI Bd TOMHCTHKKI H AEHAOCTHkH rocnoAdPEi h H.Mduii rdcnoACTBSJdTH miokah rocnoAdPEi ivt hhhei CTpdHE. TdWE teih rocn»A(PH mwjkaei, ivhh nonpjuidd cTe beiuie pemehi nodttHS rocnAdpoM h k-e-3 Ama ivt cstTdriv AtJHdCTHpi flpynij bec a sama, tipE ect eeia Hda, paadjra rocnoACK .
      fă IlOTOAt, K’Ed.l ECT BEld B’E A^HEl SrtEgdHApS BOlR» A-> îdYAUld, B”E flp’EROE pEA$
ivt rocnoACTsY i  (riv, (rAd reict temehYa         AtT*va» x3p ...3, a ivTiţS AlHpEgA, Hac-
TdSHHK IVT CRtTdMg AEOHdCTHPd IVT A/td, 0>K* ECT BdHS Kdpom Tp-ETOSHIJlt H CEC B*ECt AEH HHJ:<E1, IVHE1 HCfipoCHUJd IVT (IdESdHAPŞ KOEKOA CYA BHmE pEMEH t EdAfE- Biv TO.tt, fldEg HAPS E0(B»A TdrAd ECT Add H            IlOAtHdOZdA CBtTd I AlOHJCTHpd ^tdSA CE
BECI EdAEJ, MdCT  r0Cn»ACKd. H BTvC ECTE EEId HdA pd3AlVI\J CBtTOAEg AEOHdCTHp /V,tA$A.
        1 în hrisovul din 1633 nov. 21 apar: 220 ughi.
                                  a Nu toate dregătoriile martorilor corespund anilor 1633 sau cu data din copie,
1630.
        3 Loc alb.
197
www.dacoromanica.ro
        Do CHJC naKkl KTiAd fCT EklA Kli A^HH flAlfijHAPB EOfKOA IaYaUI, RTOpOf pfA8 wt rocnoACTafa frw, kopaa cuct twi hYj a^tom xsp .. -1, WTiţgwf fpgMfHA flflfafHTYf, HÎKf E’felllf TOPAd HACTAKHklK B'kCE’fcTO AlOHACTHp flpgfllJgA, WHk WEptTAA fCTk fAH4 KHHPd EjcapjEos eo(eoA) c-ETEopou no cYf ehuji pfHfHd BdAi'k, EVii hact rocnoACKd. Ta»! bbha kt fPgAlfHk /HfAfHTYf KHHPA EdCApdGOB EOfKOA E-k npHTOP’fc Cf Alg EHUlf PCMCH8 KHAS8 fljfgdH-AP'Eeoieoa- B-e to/M, rocnoACTaS fAlg, (PAd eha^a KHHPd Ejcapasf EOfKOA, noAiHAOKdHYl
KJKO fCT Ekllllf pfHfHO, POCnOACTSY* fPW HtCT BTkCJfOTtd Ad pdSA’tpfT H Ad pdCTdHT noAlfc-Hd KHASkIAI HjCApAEOE EOfKOA, H’k CkTKOpHA fCTk gCTpOfHYf H Add fCTTi CKtTOAlg AIOMAC-THpS flpgnuSa Ad AP^HT WT cYA Ekllllf pfHfHg BdAi’k nOAOBHHO2, fAHKd Cf JfOKfT H3EpdT, a CEtTd aiohjcthpa /ţ/bagA Ad ap^ht APSra noaoBHHO3 sa kjaiti, bko Ad Hf EgAfT E’kCYl WEf AKf EOÎKfCTKHkl AlOHACTHpf PH^Bg H KdpdHYl, HO Ad fCTk AIHp POCnOAd Hd-UliPO îcgCd XpHCTd AlfKAO HHAIA. K 83B’fc]fOA< POCnOACTEO AIH H KHHPJ îw EdCdpdE SOfBOA, CkTBOpfHd WT nOAlHAOSdHYf Ck ECd EAAIJ, x3Kf, H KHHPd îw âafJŞdHAP8 EOfKOA ÎaYAUJ, C-kTBOpfHd 3a gCTpOfHYt, KJKO fCT Bkllllf nHC, Eli AtT *3p . . -1
        GfPO PJaY H POCnOACTEO AIH fl(Jf}Kf CkAI nOHOBHpAI H OţTTE’kAHXOdt KHHPkl H
no/HHaoKJHY/îi h nodPfcHa teiai pocnoAdpoAl Ha eYio khhk8 <!> pocnoACTEd aih h <c-kM>4
AAA CE’feTO/HB EOÎKfCTAHOAlg AlOHdCTHpd flpgflllgA, KdKO Ad AP^HT nOAOEHHO2 WT BdAlk WT AJdad ©KHk H CEfcTd AAOHJCTHpd /^feAgA Ad APt^T n/K nOAOEHHO2 WT BdAtd, EKOKf Ad Kt CK-kTO/Hg AtOHdCTHpdAt flpPflllgA E-k gTKp-kKA'HYf, 4 EOÎKfCTBkIAI HHOKOAI E-k nOAIOlţlk H B*k nHipS H E-k WCTpdEg, d POCnOACTKd AIH H nOHHKUlfAI PO-AYTfAf/H POCnOACTEO AIH K’fcHHOf RTiCnOAlHHdHif H Hf WT KOPJKAO HfnOKOA’fcEklAIOAl nO-Pf3/H> POCnOACTEO AIH.
        H fipfîKf H 3dKAHHdHYf nOCTdSdtfAl POCnOACTEO AIH nOUIkCTKVA POCnOACTKd AIH, TOPO H3EfpfT POCnOAE Eork EklTH POCnOAdP’k H EAAAdTfA C-k CKpHnTpS AP^^^^H 3f<ttAf EaAUI-KOf HAH WT Cp-kA^HAPO nAOAd POCnOACTEO A\H HAH WT CkpOAHHK HAUIHX HAH, no Pptct HA-Ulf, HAH WT HHHO nA’fc/HCHHf, Ad dl|lf nOHTiT H OţTTBPAtT H CkypdHHT H Ad nOHOEHT CYf KHHPd POCnOACTJd MH, no TJKAUWYf, KJKO fCT Ekllllf nHC, TOPO POCnOAE EoPk Ad Pd nOMTfT H Ad step^aht h Ad C’kjfPdHHT E-k rocnoACT&fc fpo, h d E'k EgAS^fc K-kig-kx A»md fPO. fl atgfAHJKf Hf nOHTfT H Hf nOHOEHT H Hf STE’kAHT CI A Hlllld KHHPd, dH8 pdSOpfT H nonfpiT H nopgUIHT H SCTpd.WOTHT, TOPO Ad fCT TP^CafT H dHdet/Hd, H d^SPHCdH WT THY CE’fcTH WTHH f*f K"k HfKYf H Ad HAIdT HdCT-k e’k îgAd H C^k flpYA H Ck HHHHMH HfstpHf Y\'AfH, f/Kf B’kS’knHIUd HdA KpkB POCnOAd EoPd H cndCA HlUlfPO (cgCd XpHCTd H pfKTkT! „ElkS/HHJC, ETiSAlHJf H pdenfHYf fPw”, KpkE fPW HdA «HJf H HdA HA* AO/H HX H fCT H E8A*T E’k EtKkl, A/HHH.
        6f>Kf o\'EO H CRfAYAfaYf nocTAsa’bfai rnciiOACTBO aih : OKgnaH Ieauiko eCa akophhk h IKgnAH PaAV'A EfA AOPO$fT H >K8nJH FaHPOpYf BfA EHCTYiap H JKgnAH OfWAOcYf BfA cnaTjp h nan Alnjcaio EfA ctoahhk h nan Esshhka EfA koaihc h Eshhha eia ntx'apHHK H KgnAH KoCTAHAHH EfA nOCTfAHHK. H HCnpjEHHK, GhAIA ETOpl'f AOPOfjlfT.
        H Hanncax asik, Gtohka cngA'H, 8 cfaa g EtiA^hh, ha kpaa, fPAd ha^X"11 ha par, Altefna ctnTfAiBpYf 7 a^hh h wt flAdMA a® hhha, tihinYa a-bTOAi xspÂÎB, At-ta pocnoAHHt xajfap.
        t îw /UlATflO EWfJWAdj MHAOCTYlO EOJKYiO POCnOAHHk.
        îw AlaTfio EOfKOA <m.p.>
        1  Loc alb.
        2  Cuvint scris pe un Ioc lăsat iniţial alb.
        3  Cuvintele „ApSn nojoiHHo”, Ia fel.
        * Loc rupt.
198
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numită de la Argeş unde este hramul preasfintei curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Gligorie şi tuturor călugărilor cari trăiesc în acel sfînt lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri vama de la Ocna Mică, jumătate, oricît se va alege din partea domnească, pentru că această vamă mai sus-zisă, toată partea domnească a fost a sfintei mănăstiri din Argeş, dată şi miluită de răposatul moş al domniei mele, Io Basarab voievod, ca să fie domniei sale pomană în veci. Şi de atunci a tot ţinut această sfîntă mănăstire toată vama, pînă a venit vremea de au murit, adică s-au săvîrşit acei binecinstitori şi milostivi domni şi au început să domneacă domni străini din alte ţări.
      Astfel aceşti domni străini ei au cerut această pomană mai sus-zisă a domnilor şi au luat de la sfînta mănăstire Argeş toată vama, cit era pe seama domnească.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în primul rînd din domnia lui, cînd a fost cursul anilor 7100 ..-1, iar părintele Matei al Mirelor nastavnic al sfintei mănăstiri Dealul, care este aproape de oraşul Tîrgovişte şi cu toţi călugării, ei au cerut de la Alexandru voievod această vamă mai sus-zisă. Intru aceasta Alexandru voievod atunci a dat şi a miluit sfînta mănăstire Dealul cu toată vama, partea domnească. Şi a tot fost pe seama sfintei mănăstiri Dealul.
      După aceea iarăşi cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş, în al doilea rînd din domnia lui, cînd a fost cursul anilor anul 7100...1 şi părintele egumen Melentie, care era atunci nastavnic în sfînta mănăstire Argeşul, el a găsit o carte a lui Basarab voievod, făcută pentru această vamă mai sus-zisă, toată partea domnească. Astfel egumenul Melentie a arătat cartea lui Basarab voievod în pretoriul acestui cneaz mai sus-zis Alexandru voievod. Intru aceea domnia lui, cînd a văzut cartea de miluire a lui Basarab voievod, cum s-a zis mai sus, domnia lui n-a voit să rupă şi să risipească pomana cneazului Basarab voievod. Şi a făcut aşezămînt şi a dat sfintei mănăstiri Argeşul să stăpînească din această vamă mai sus-zisă jumătate2, cît se va alege, iar sfînta mănăstire Dealul să ţie cealaltă jumătate3 de vamă ca să nu fie între aceste două dumnezeieşti mănăstiri supărare şi ceartă, ci să fie pacea domnului Iisus Hristos între ele. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Basarab voievod făcută de miluire cu toată această vamă <din anul) 7025 şi cartea lui Io Alexandru voievod Iliaş făcută pentru întocmire, cum este scris mai sus, în anul 71001.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit cărţile şi miluirea şi pomana acelor domni pe această carte a domniei mele şi (am)4 dat sfintei dumnezeieştii mănăstiri Argeşul ca să stăpînească jumătate2 din vama de la Ocna Mică, şi sfînta mănstire Dealul să stăpînească iar jumătate2
        1 Loc alb.
        * Cuvînt scris pe un loc lăsat iniţial alb.
        3 Cuvintele „cealaltă jumătate”, la fel.
        4 Loc rupt.
17 — Documente România — c. 1359
199
www.dacoromanica.ro
din vamă, ca să fie sfintei mănăstiri Argeşul de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de ajutor şi de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele, veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele
      Încă şi blestem punem domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor cu sceptrul stăpînirii Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi această carte a domniei mele după întocmire cum •este scris mai sus, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l apere în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar «dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a noastră, ci va rupe şi va călca şi va nimici şi va batjocori, acela să fie de trei ori bles temat, anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîrtgelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi este şi va fi in veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi pan Mihai mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica spudei, în sat la yădeni la margine cînd am mers la război, luna septembrie 10 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor 7142, anii domnului 1633.
      t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Matei voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XL1I/3.
         Orig., perg. (44,5 x 34), pecete timorată.
         Cu o trad. de la începutul sec. XIX.
                                  149
1633 (7142) septembrie 10, Galaţi.
            Matei Basarab voievod scuteşte satul Câlimâneşti al m-rii Cozia de unele dări şi slujbe.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodinu. Davat gos-podstvo mi sii povelenii gospodstva mi satului Călimăneştii Coziei, hramul sfintei troiţe, ca să fie în pace şi slobozi de dijmă de stupi şi de gorştina de oi şi de vinerici şi de porci şi de toate slujbele, pentru că i-am ertat domniia mea cum au fost în pace şi ertat de la toţi domnii mai denainte vreme. Aşij-derea şi domniia mea încă i-am ertat pre tocmeală ce au avut şi la alţi domni-
200
www.dacoromanica.ro
       Aşijderea şi voi, dijmari, gorştinari, vinericeri ot Vîlcea, în vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi In pace să-i lăsaţi, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui preste această carte a domniei mele, acela om mare certare va avia. Şi de-i vei fiţi tras, să le daţi tot înnapoi, că aceste slobozii voi ştiţi bine că nu vă li-am vîndut la vînzarea dijmăriei. Deci, mai mult să nu-i mai învăluiţi, că aşa iaste învăţătura domniei mele. Inaco da nest, po rizmu <gospodstva mi>.
       I <ispravnic>, sam reci gospodstva mi.
       Pis prez Siria<t> la Galaţi, septemvrie 10, v leat 7142 <1633>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, î. 42.
          Copie.
                                           150
1633 (7142) septembrie 11, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Rusul, lui Stan, Toader şi Negoit, care au fost rumâni ai doamnei Stanca, răscumpărarea de la Mihai postelnic din Sărata.
       t YHHAOCtYIIO EOJK'mO, îw YH4TIIO EOIBOA4 H rOdlOAHH-k BtCOH 3lMA» E.ajuj-KOl, BHO^ICk BIAHK4PO H nptAOB^TO, nOKOHHHJrO |w EiCipiETi EOfBOAY. h'KAT roc-noACTKO, mh cYio nostrttHi'j pociioactsa MH weim a»ah no hmi PşcSa wt...1 h c-bc ep-tYimti : Gtah h Toja*P h Hipoht h ckc ceihoeh hm, iahuijki Eor'k aaPokja,
liKJJKI Ai ICT'k WT HHHia N mptA OV MHPHO H CKOBOAHkl WNH H CklHOikl HM 34 BIMHnYI WT K’h YUHX4IO nOCTfeAHkl'^’k WT G"kp4T.I H WT K-k CHHOKkl IMS H K-k BC.TO IPO, 3J HHX’TO B4HTOE4hY| A4 NC HM4T P-IaY BIMHnYI B’k SfcKH.
       IIoHCKf cYH bHIUI piHlHkl A»AH WHkl ICT'k SHA BIHHHH r0Cn02KA<K GtJHKTiS, KHATHHi nCK0HNN4r0 d/ÎHX'dHA'h EOIEOaY- TtMJKI, no CTuUp-kTS4 POCnOÎKAfB GT4HK-KB WCT4ACH cYh pmiNH NJnptA AK>AH EklTH BlMHNH YIIH^IO nOCTiAHHK WT G"kp4T<I. H B'hCHX' AP^>K4rt YHhX IO IIWCTIAHHK BMHHkl.
       fl nOTO/U, K"kA' ICT’k RHA K"k A^HU f/OKOHHH4rO rOCIlOAHHS P4A0^4 iHHX'Hfe E0IB0A4, 4 fllH^IO nOCTiAHHK, WHTi HCnpOCH nAHiSH WT N4 cYl KklIUI plHfHkl A»AH taKO Ai CKSntîT CI Si EIHHhYI WT HlPO. fi"k TOM, COTBOpkl dlH)f4IO nOCTMNHK oyCTpOfHYf c-h cYh BkIUif piHiHH AICAHMY H A<*A0LU4 IMS KKlUIUikl PIhIhYa AlOAU YBH-)f4HA$ SPH pT, 4CnpH POTOEkl, B*k PgKJ IMS. H WT T0PA4 BklUI4 pjSCHniNH Eli HHkl CTpJHKl.
       fl nOTOMTk, KOPA4 ICT'k EHA'k HHHfc, E'k A^HH POCnOACTEO MH, 4 YHHJfiHrt'k nOCTtAMKSA E'k3'h-l,KH>Ke CA N4 cYa 410AH 13KO Ai nopJBOTHT H)fk CfB'k CHAOI H BI3 np4BAH. H npYHAomi wbo ahhho N4 c»yA nptA rocnoACTKO mh h nptuji ca; h chi^i PA4P0A1 YHH)( IO nOCTiAHHK I3KO HI K^IT WT HHJf ECH nAHlStC. E"k TOM POCnOACTEO MH p 3 CAVOTpHJfk H cSAHJf 3.K0HH0 H np4E(AHO, KoynHOJKI Ck KCIMH nOITlHHHMH npi-BHTlAH rOCnOA£TB4 MH H A<*A ICMT. POCnOACTEO A\H YHHX<1HA8 S BOA'kpH 110 p-kBiUJI
         1 Loc şters.
201
www.dacoromanica.ro
roCnOACKH, HA HAU! A>P‘sr®<WHP8 K^ymu.'h WT PoMOEUJH H WT EkAtHH, EoHHt H wt AeWTEIJJH, Il*kTP8 H WT EkAtHH, ©T0HK1 AK&PHHKgAoy H WT flîSumeA’k, GtOHKAH H WT $HHIIEIJ1H, KaaHHTi, BK© M 31KAEIUYm AIhXAHA nOCTtAHHKgA Clk CHMH BkJUIIllE pEHEH-HkJMH EOAtpH KAKO HtCT ST^HAUA!» gPH pK HCflA’kH'k WT P$KŞ PtCgAOS H WT GTAH'k H WT ToA AEp H WT HEPOHT. fl nOTOMli, K>PA4 BHA ECTTi HA A'*»'* 3A CSpOK, A flSHXA*» IlOCTtAHHKgAoy, WH HE MOP&yTTi 3AKAE HHKAK02KE. H EH< At >X©M POCnOACTKO MH H P'kRAUiEAE pocnoACKH WBt A^t hj pSiyb cYe khuie peheuh ak>aY h p'kBAUioyA cYh BOAtpH EKE BklIUliE nHC, Tfpf tCTTk CBEAETEACTBSET HHJfHfKO A^UU KAK© A^Ali CYE RklUJE pE-hehh ai©ah ech AcnpH SAiiAkiH©, şph pk 8 pşut AShxahaob n©CTfAHHK.
       H BkICT TOPAJ K©PA4 tCTT» AAATi CÎH BklIUE pEHEHkl AI©AH RCE AdlfH POTOBH şjnrthHO ©y pgi^t /HhxahaS n©CTEAHHK©yA, no hme: wt GiifAPA, A,p. pocthh’k h ÎWAHAIUK© H KoCT<JHAHHTi H WT dfoyUlHEA’k, EpATOyA H PAA,yA TfTKTiB H WT EliAt-tHH, dlHXH'b H HtPOE H <WT> TOiMOfltlH, dâkp3t H fi$Ht HHOK H EAAHKA H ElA-cYaYe h npoMH heaobekh mh©ph a»kph, ehîe nt cjjt iihcahh sa* kt» cYa khhpa. H wc-
TAATi iHHJfdH IIOCTEAHHK WT 3AK0H H WT CoyîKAfHYt WT nptA POCnOACTRO A\H ©y BEAHKH AHB<JH, K4K© no MHOP© TptBk A<* HE HMAT CYh BklUUJE pEHEHkl AI©AH Eli EtKH, Hli AJ ECT’E ROAEKH CYH BklIUE pEHEHH HtKOE AI©aY CB©B©AHkl H A<* CEAEUJH PAt BRIC TEI HM R©At, SA HHJfTO BAHTOBAhYE A<* h* HMAT [AA HE HMAt] pAA» BEHYhYE Eh EtKH.
       (rEPO PJAH, AM«X C"kM POCnOACTRO MH WBEM*k AK>AH ! P$C©yA©R H BpJTYE EMŞ, Gtah’e h T©AAfp8 h Hepoht, bkojke a<i ectt» oy mhpho h csoboahei sa rehhhYe
WT Kk /HHX^H nOCTEitHHK, WHH H CHEOR’k1 HM H EHoyKWiM H np'kKHJJMEAWM H HE WT KOPOHCE HEnOKOAABklMli, nopE3MO POCn©ACT3<l MH.
       GeJKE oyBO H CREAETErtH nOCTJKHXOM POCnOACTiO MHJKSnjffk P<IA8A KiHli
h n<tHii HKamK© BEit ak9Phhkti h njHk PiAyA bea rtwrwijsET h nau PaHPopYe bea BHCTi'rap h naHii ©ewawcYe bea cniTa.i h dlHxaio bea ctoahhk h E<$3hhka bea koaehc H JKSnjHTi E^HHHd nEXApHHK H HîoynaHli KwCTJHtYhIi nOCTEAHHK. H HCnpJEHHK, PiAYA BEA AWPW$ET.
       H HiHEpTAX A3, PaA8a CnyAEH, Eli CTOA AHKtUPO PpAA 30KEA>AP0 SoyKypEI|JH, A\tCEI^a CEnTEBpYa îy-PW A<«HA H WT âA<iMa A<**E A» «HHt TEMEhYa AtTOM-k, Eli A-fcT WT CE3AAHYE MHpS *3pMR< A WT EOnAlOIIENYA XpHCTOEA, x.IXAP.
       + Iw EHaTElO EWEBWAA, MHAOCTYEIO BOÎkYEIO POCnOAHHk.
       fw dSATEIO ROEBOAA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată Ţara Românească, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni pe nume Rusul din ...2 şi cu fraţii Stan şi Toader şi Negoit şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie de acum înainte în pace şi slobozi ei şi fiii lor de vecinie de către Mibaiu postelnic din Sărata şi de către fiii lui şi de către toţi ai lui, de la nimeni turburare să nu aibă pentru vecinie, în veci.
       Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni ei au fost vecini ai doamnei Stanca, cneaghina răposatului Mibail voievod. Astfel după moartea doamnei Stanca au rămas aceşti înainte zişi oameni să fie vecini lui Mihaiu postelnic din Sărata. Şi i-a tot ţinut Mibaiu postelnic vecini.
        1 In loc de: „chhobuu. * Text ilizibil.
202
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, cînd a fost în zilele domnului Radul Mihnea voievod, iar Mihaiu postelnic a cerut bani de la aceşti mai sus zişi oameni ca să se răscumpere din vecinie de la el. Intru aceea, Mihaiu postelnic a făcut întocmire cu aceşti mai sus-zişi oameni şi i-au dat lui Mihail aceşti mai sus-zişi oameni 120 ughi aspri gata în mina lui. Şi de atunci s-au fost risipit prin alte părţi.
      Iar apoi, cind a fost acum, în zilele domniei mele, iar Mihail postelnicul s-a ridicat asupra acestor oameni ca să-i robească din nou în sila lui şi fără dreptate. Şi au venit dar de faţă la judecată înaintea domniei mele şi s-au pirît; şi aşa a spus Mihaiu postelnic că n-a luat de la ei toţi banii. Intru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după lege şi după dreptate, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Mihail 6 boieri pe răvaşe domneşti, anume: Dragomir negustorul din Go-moeşti şi din Bădeni, Voinea şi din Leoteşti, Pătru şi din Bădeni, Stoica vornicul şi din Muşcel, Stoican şi din Finţeşti, Calin, ca să jure Mihail postelnicul cu aceşti mai sus zişi boieri că n-au luat 120 ughi deplin din mîinile lui Rusul şi de la Stan şi de la Toader şi de la Negoit. Iar apoi, cînd a fost la zi şi la soroc, iar Mihaiu postelnicul n-a putut să jure nici cum. Şi am văzut domnia mea şi răvaşele domneşti amîndouă la mîinile acestor mai sus-zişi oameni şi răvaşul acestor boieri care sînt mai sus scrişi, de au mărturisit cu sufletele lor că au dat aceşti mai sus-zişi oameni toţi asprii deplin, 120 de ughi, în mîinile lui Mihail postelnic.
      Şi au fost atunci cînd au dat aceşti mai sus-zişi oameni toţi asprii gata deplin în mîinile lui Mihail postelnicul, pe nume: din Sărata, Dragostin şi Ionaşco şi Costandin şi din Muşcel, Braţul şi Radul al Mătuşei şi din Bădeni, Mihnea şi Neagoe şi din Gomoeşti, Mîrzea şi Bunea călugărul şi Balica şi Vasilie şi alţi mulţi oameni buni care nu sînt scrişi aici în această carte. Şi a rămas Mihai postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele în divanul cel mare ca mai mult treabă să nu aibă cu aceşti mai sus zişi oameni în veci, ci să fie volnici aceşti mai sus-zişi ca nişte oameni slobozi şi să stea pe unde le va fi voia, de la nimeni tulburare să nu aibă pentru vecinie în veci.
      Pentru aceea, am dat domnia mea acestor oameni: Rusul şi fraţii lui, Stan şi Toader şi Negoit, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către Mihai postelnic, ei şi fiii lor şi nepoţii şi strănepoţii şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Gligorie mare vistier şi pan Theodosie mare spătar şi Mihaiu mare stolnic şi Buzinca mare comis şi jupan Vucina paharnic şi jupan Costandin postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Radul spudei, în minunata cetate de scaun numită Bucureşti, în luna septembrie 11 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor în anul de la zidirea lumii 7142, iar de la întruparea lui Hristos 1633.
      ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N. CVII/1.
         Orig., perg. (36 X 51), pecete timbrată, căzută.
203
www.dacoromanica.ro
151
1633 (7142) septembrie 14.
                                   Neagoe din Corşori vinde jupinesei Mara o delniţd in Stăneşti.
      t Adecă eu jupînul Neagoe ot Corşori scris-am acesta al mieu zapis, cum să fie la mina jupinesei Măriei, că e-m vîndut eu de in sat de în Stăneşti o delniţă, să fie ei de moşie stătătoare, de a mea bunăvoe, dereptu 2200 bani gata, şi anume moşie Manei Pîtpălac, partea lui ce va fi toată şi de în sat şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în uscat şi de în munte.
      Şi mărturie este: ot Corbi Cameniţi, anume popa Neagoe, ot Mihăeşti, Mateiu postelnic, ot Argheşu, Ene, ot Găneşti, logofăt Pătru şi frate-său Albul.
      IIhc nona 3>piuţHAik, <ukcliţa cfnTfMspYi Xi A^hh, ivfeT xipMl1.
      Jupan Neagoe.
      Pătru.
      Albul.
          Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, VIII/27.
          Orig., hîrtie (32 x 22), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 204, f. 105.
                                           152
1633 (7142) septembrie 15.
                                   Vlad, fiul popii Stoilă, vinde lui Bunea logofăt ocină in Lăceni.
      t Eu Vladul, feciorul popei lo Stoilă de în Lăcene, scres-am acesta al meu zapis corn să fii de mari credenţă la mina logofătoloi Bonei, corn să se ştie că am vîndot partea a mea de ocenă de la Lăcene co tot hotarol şe de în cînpu şe de în apă şe de în seleştea satoloi şe de în tot hotarol, cit iaste părte ce o amu. Şe am vîndot de a mea bunăvoi, fără neci o selă şe fără de neci o nevoi, deript bani gata 800.
      Şe mărtorie este: Costanden postelnicol e Şărban logofăt e Oancea lo-gofătol e Trefa slogerol, Şărban pîrcălabol. Aceşte toţi martorii.
      Pis meseţa septemvrie 15 dni, leat 7142 <1633>. Şe am scres eu Roseca
deiac.
      Costandin vtori postelnic
      Şărban logofăt2
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXXXI/9.
          Orig., hîrtie (30 x 21), două peceţi aplicate.
          Cu o copie din sec. XIX; altă copie ibidem, ms. 29, t. 51 — 52. * *
       1 A scris popa Frăţilă, luna septembrie 14 zile, anul 7142 <1633).
      * Semnăturile sînt autografe.
204
www.dacoromanica.ro
153
< 1633) septembrie 18, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Gligorie mare vistier şi jupaniţei lui, Cherana, ocină cu rumâni In satul Poiana, jud. Dîmboviţa.
       t IHhaoctYeio eowYeio, Kw (Harcie boEroaa h rocnoAHH-K r-rcoh 3Emae &8i*-
rppOBAdX'fHCKOH, KH>yK BEAHK4P0 H npiA«Ep4rO, CTjpdrO, nOKOHHH»M8 Kw E'KCKPAGA ROCROAA. /V,AK4T rOCnOACTSO MH cYH noetrtfH'ft rocnOACTKd MH nOHTEHHOM npABHTEAlO roenoACTsa mh Hoynan FahpopYe km rhctYsp h >K>ynAHHU,EB ero hcpancH h ckc chhobh CH, CAHU.EM8 EOPR A4P0B4X, taKOJKI A^ A(8 «CT WHHhI H RCJHHH 8 CEAO 8 IIotaHR, Kk CoyACTBO ,&,/KM<hOBHlţ4>, iAH AM IIpEAEB nOCTEAHHiH EEATHA.B, CHHKI JK8nAHHU,CB KYHKHAH WT fflkHEl|IH, AM hm WT lIoiaH'h WT npt3 B-KC CEAO S-PO AM WT noAio h wt ui»yM h wt bwa, cv behhhh, ha hau: EaA’k crc chhobh ch h ‘iMop'fe
CKC CHHOBH CH H /^P’KPOIO CkC CHHOBH CH, CKC BhC X®AOKOM H WT ChAAAHIJJE CEAOB, WT nOCBoyAH, KApt EAHK4 C( XTHT H3EP4T WT no BkCOM X®T4pOM.
       IlOHOKE CYA BHUlf pEMEHA WHHHg H CKC BEMHhYh EHAO fCT IIpEAEB nOCTlAHHK 3A
AtAYHS eijihwc wt npfcJKAE Bp-feMA wt haa matepam ch, KgnaHHiţEB KYaWha.
(I nOTOA\, KKAA (CT EHA Ck\A, BK A^HH TOCnOACTBA /HH, A nOMHTEHHAPO npABHTlAlO roenOACTBA MH >Kj$nAH TAHropYE BEA BHCTYlap H JKgnAHHU,EK KEPAHA WHH (CT nOKgnHA cYa WMHHg H CKC BEHHHYH, KAKO (CT BHUIE nHC, WT HA IIpEAA nOCTEAKHK H WT KPAT (ro, Echtha-k wt AIkh(I|ih, chhk Eaaeb hocteahhk wt EoyKuiaHH, sa Jî£r Acnpn rOTOBH. H npOAABAAH C»yT WHH SA CROH/H AOKP°BOAIO H CKC oySHAHYC EAIflO/H CH Eaaeb iiocteahh< h cbc 8shahYe K'KcteM'K nopsA*»!** hm IIpeaeb hocteahhk.
       H kha^X^1" rocnoACTKO mh h sannc wt poyKA IIpeaeb hocteahhk h wt
EPAT Ero, fiEHTHAi. CKC MHOSH EOAtepH CBEA^TEaVE HAIIHCAHH 8 SAflHC, HI HME • jKgnAH Hkauuko bea abophhk h Paav'a be.i awpweJmt h TsaocYe kea cnATAp h Heaeako BEA KAIOHAP H EoySHHKA BEA KO/HHC H KoCTAHAHH EEA nOCTEAHHK H PaţyA KTOpÎH EHCTHtap H E8nt AWrW$ET H ÎaYC ABOPHHK H H'kHHEOA ABOpHHK H YHaBPOAHH ABOPHHK H BaPEo^A nOCTEAHHK WT (HkHEipH H WT Tp’KPORHMIC, TEPpYE AOPOEjiCT.
       H CHU.E HM CoyT EHA WCTpOEHYa TEpE XOKET CTOAX8 BKSBpATH CC B*KCn(T CYA A^A^HS HtKOrAA, 4 IIpEAA nOCTEAHHK WH a A HMA AAKuTH CA nOMTEHHOM npAAHTEAE» rocnoACTBA mh wgnaH FahpopYe rea RHcrYiap, hjke rhuie nnc, wmhhe paaY wmhhe h REMHHH PAAY ECHHHH.
       Ccro paaY, AM«X CklU rocnoACTBO mh eiomktEhhom atpHHOM EOAtpHHS roc-noACTBA mh wgnaH FahpopYe bea rhctYqp h wgnaHHiţCR Ero Kepaheh, bkowe aa coyT
HM WHHH8, A^A^HS H BK WXAE CHHOROM H KH8KOM H npfcKHOyMETOM H HE WT KO-pojke HfnoxoAEBHMo, nopHSMo rocnoACTBA mh.
       GeîKC oyEO H CREA'kTEAYE H.'CTASAACM rOCEIOACTBO MH*. KgnAH Pd\\fA REA EAH KpAAWBCKYH H JKSnAH HrAUIKO KEA ABOPHHK H >K8n4H Pi\\fA BEA AOrO+lT...1 H K8nAH TSaocYe rea cnATAp h JKSnan AIhxah bea ctoahkik h ?KgnAH Esshhka kca komhc h >K8niH II8MHH4 BEA nEXAPHHK H >K8nAH KoCTAHAHH REA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, PAAyA BEA AOPOEjsCT.
        1 Loc alb.
205
www.dacoromanica.ro
       H HjnHCjjf js, II'kpK>V'A rpa-waTHC, r-k hactoa rpdAV «V B&K©VPf4,H> Attcuţa cfnTfMKpYf Hy a^nx h wt flAA.wd a<*** aw HHH'k, K’k etro nHCJHYt, TfMfHYf A-kTo.vi, /VkT xSp/HS1, AtTJ POCnOAHHA, xAJfAK2.
       Îîw imn KwfswAA mhaoctY» kokYio rocnoAHHk.
        W iIlATn« KO(KOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Gligorie mare vistier şi jupaniţei lui, Cberana şi cu fiii lui, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină şi vecini în sat în Poiana, în judeţul Dîmboviţa, însă partea lui Preda postelnic şi a lui Ventilă, fiii jupaniţei Cbiajna din Măneşti, partea lor din Poiana, de peste tot satul, a 6-a parte, din cîmp şi din pădure şi din apă, cu vecinii, anume: Badea cu fiii săi şi Florea cu fiii săi şi Drăgoiu cu fiii săi cu tot venitul şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
       Pentru că această ocină mai sus-zisă şi cu vecinii a fost a lui Preda postelnic de moştenire încă dinainte vreme, de la mama sa, jupaniţa Chiajna. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Gligorie mare vistier şi jupaniţa Cherana au cumpărat această ocină şi cu vecinii, cum este mai sus-scris, de la Preda postelnic şi de la fratele lui, Ventilă din Măneşti^ fiii lui Badea postelnic din Bucşani, pentru 22 000 aspri gata. Şi au vîndut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tatălui lor Badea postelnic şi cu ştirea tuturor rudelor lui Preda postelnic.
       Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lui Preda postelnic şi de la fratele lui, Ventilă, cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Ivaşco mare vornic şi Radul mare logofăt şi Tudosie mare spătar şi Nedelco mare clucer şi Buzinca mare comis şi Costandin mare postelnic şi Radul al doilea vistier şi Bunea logofăt şi Ilie vornic şi Nenciul vornic şi Mavrodin vornic şi Barbul postelnic din Măneşti şi din Tirgovişte, Gherghie logofăt.
       Şi astfel a fost întocmirea lor, că de va voi să ceară înapoi această ocină vreodată, Preda postelnic să-i dea cinstitului dregător al domniei mele jupan Gligorie, mare vistier, care este mai sus-scris ocine pentru ocine şi vecini pentru vecini.
       De aceea, am dat domnia mea cinstitului, credinciosului boier al domniei mele jupan Gligorie mare vistier şi jupaniţei lui Cherana, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt ...a şi jupan Tudosie mare spătar, jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
         1 Cifrele anilor au fost scrise ulterior, cu altă cerneală.
         ! Loc alb.
206
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 18 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, anul 71461, anul domnului 16321.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., A.N., LXXXVIII/3.
         Orig., perg. (35,5 x 45), pecete timbrată.
         Datat după prezenţa In divan a lui Radu Buzescu mare ban al Craiovei.
                                            154
1633 (7141) septembrie 26.
            Teodosie călugăr cu preoteasa Anca şi fiii lor vind lui Hrizea fost mare vornic o parte de vad de moară şi case in Fundeni.
      f Adecă eu Teodosie călugărul şi cu preoteasa, care au fost a mea, anume Anca, şî cu feciorii miei, anume Gherghe şi Dumitru şî cu alalţi feciori cîţi sînt, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizei biv vel dvornic, cum să să ştie că am vîndut dumnealui la Fundeni den vadul morii a patra parte, partea noastră, derept ughi 5. Şî iar am mai vîndut eu Theodosie călugărul şl preoteasa Anca şi feciorii noştri, Gherghe şi Dumitru şî alalţi, casele noastre den Fundeni cu locul în şăzutul satului şî cu grădini cu pometele, cît iaste. îngrădişul înprejurul casei, derept ughi zece. Iar dentr-altă ocină n-am vîndut nemic. Iar ce-am vindut, carele sînt mai sus scrise, le-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor noştri şî a megiaşilor de pren prejur.
      Şî la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturii: jupînul Ghinea neguţătoriul şî jupînul Ghinea Mustachi şî <ju>pînul Stanciul Ro-zeriu şî jupînul Isar Scutarah i Dragul postelnic i Vîlsul ot Dobroeşti i Tatomir ot tam i Vlad Gură ot tam.
      Sî am scris eu, Manolie logofăt, meseţa septemvrie 26 dni, leat 7141 <1633).
      Eu Teodie gălugăr2.
      Eu Gherghe, feciorul lu Tudosie călugăr.
      f *Eyoi> o» ryiţvoi; o Koxţr]? papxiţpo eiţ za avoGev yrţypapevo koî Pavo kcu xt|V pouXd poo3
      t ryiîvoţ ryrţpouyyT] papxTţpo ia avoS-ev4 f Hoapiţ ryiovpaţ papxipo5 t EixjxdOioţ Poux^speiţ papxrţpaţ6
         Bibi. Acad., CXLVII/28.
         Orig., hîrtie (32,5 X 20), patru peceţi aplicate.
       1 Cifrele anilor slnt scrise ulterior cu altă cerneală.
       2  în loc de „Teodosie călugăr”.
       3 Eu Ghinea Coţi mărturisesc la cele de mai sus scrise şi pun şi pecetea mea.
       4 Ghinea Ghirunghi mărturisesc cele de mai sus.
       * Isar Ghiorm'a mărturisesc.
       • Eustatie Ruţeris martor (Semnăturile greceşti sînt autografe).
207
www.dacoromanica.ro
155
1633 (7142) octombrie 3.
            Dionisie egumenul şi călugării de la Cozia se invoiesc cu rumânii din satul Studeniţa, al mănăstirii, să-şi respecte obligaţiile unii faţă de alţii şi să nu se mai pirască.
      t Eu robul sveteai troiţă, Dionisie egumenul Coziei, de inpreună cu tot săborul şi noi rumânii Sveteai Troiţă ot Studiniţă, satul tot, anume: Stan Ariciul, Cincea, Cernat, Dona, Neicul, Laţco şi alţii toţi, scris-am al nostru zapis ş-am făcut şi jurămlntu, cum să să ştie c-am avut multă pîră cu svinta mănăstire şi mănăstirea cu noi, ş-am rămas de lege să fim rumâni mănăstiriei. Ş-au cheltuit mănăstirea pentru noi şa-m rămas să-i Intorcem cheltuiala, iar pentru aceaia am făcut şi jurămîntu în svetaa beserecă in Co-ziia, carele va mai scorni pîră, ori mănăstirea, ori noi, sau ne vom lepăda să nu fim rumâni mănăstiriei, sau nu vom asculta de mănăstire, sau nu vom întorce cheltuiala cu pace; aşişdirea şi noi, toţi călugării de în mănăstire de le vom ţine pizmă şi nu vom căta de ei, cîndu le va fi nevoe, ori de bir, ori<de>* 1 alte nevoi, noi să fim legaţi şi suptu jurămîntQ şi afurisiţi de 318 oteţi ije vă Nechei carii vor mai scorni pîră peste aceasta.
      Şi mărturie încă am pus: Vladul de Perpari, Dragomir, feciorul popei Vişan ot Mileşti, Dragosin, sinu izbaşa Mihaiu ot Gherghiţă. Ş-au fostu şi slugile marelui logofăt Năsturel, Barbul ot Zvorca. Şi pentru credinţa am pus şi degetele. Ş-am făcut 2 răvaşe, unul la mănăstire, altul la noi. Şi pentru credinţa am pus şi degetele 2.              ____
      dltCUţl IVKTO.UKpft A’iHH K1k AtT x3p.UK.
      Theofil Rudean <m.p.>
      Star Serapion.
      Popa Ştefan.
          Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLVII/20.
          Orig., hîrtie (30 X 21), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 209 f. 291 v.
                                            156
1633 (7142) octombrie 9.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul Zosim de la m-rea Mislea să ia vamă de peşte şi bani de la balta Greaca, jud. Vlaşca.
      t Cartea răposatului lui Matei Basarab voevod pentru vama de peşte de la satul Greaca ot sud Vlaşca, ce au făcut milă mănăstirii Mislii să ia din 10 peşti un peşte şi din 10 bani un ban.
      1 Loc rupt.
      1 Pasajul „Ş-am făcut ... degetele1*, scris cu altă cerneală.
208
www.dacoromanica.ro
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodinu. Davat gos-podstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi părintelui Zosim, egumenului dă la sfînta mănăstire Mislea, unde iaste hramul sfînta troiţă, ca să fie volnici, călugării cu aceasta carte a domnii mele să-şi ia vama de peşte de la toate năvoadele cîte vor vîna peşte pre ocina sfinţii mănăstiri de la Greaca, tot să aibă a-şi lua vama de in 10 peşti un peşte şi de in 10 bani un ban, precum au fost luat şi mai dennainte vreme.
      Pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Alixandru voevod Iliiaş-de în domnia dentîi , vă leat 7125 şi cartea răposatului Radul voevod, vă. leat 7129 şi cartea fii-său, lui Alixandru voevod, vă leat 7134 şi iar cartea lui Alixandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod, vă leat 7136, pre tocmeală cum scrie mai sus, şi cartea lui Leon voevod, vă leat 7139. Intr-aceia şi domnia mea încă am dat şi am înoit cărţile pentru vama mănăstirii şi pra această carte a domnii mele, ca să-şi ia mănăstirea vama cum au fost de-veacu.
      Drept aceia şi voi, toţi nevodarii, care veţi vîna peşte pre ocina mănăstirii Mislea, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să aveţi toţi a vă dare vama la oamenii sfinţii mănăstiri, cum scrie mai susr mai mult val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Că apoi, de va mai veni egumenul să să plîngă de voi, mare certare veţi avea. Şi această carte a domnii mele să calce toate cărţile.
      I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Octomvrie 9 dni, leat 7142 <1633>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 47 v. — 48.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 466, f. 29.
                                            157
1633 (7142) octombrie 10.
            Tănase vinde lui Mihai vie la Cîmpulung.
      t Scris-am eu Tănasie acesta zapisul al miu, cum să se ştie că am vîndut lu Mihaiu jumătate dă vie în Dîlgopole, pînă vîrfu, aspri 3000 mie.
      Şî mărăturie: Ion, Stoica Hrisan, Lazar, Cîrîstian şi Borce Rusulu şi popa Radul şi diiaconul Stanciul şi Ghine şi Dragomir şi Ciochină Aim şi eu Spilea.
      Meseţa oftuvrei 10 zili, vă leat 7142 <1633>.
         Arh. St. Buc., Ep. Argeş, VII/2.
         Orig., hîrtie (14 X 22,5).
209
www.dacoromanica.ro
158
1633 (7142) octombrie 17.
                                               Arbănaş vinde lui Radu Răducii ocină la Bărăşti.
      Adec<ă> eu Arbănaş dat-amu zapisul mieu la mina Radului Răducii, cum să să ştie că i-am vîndutu ocină în Bereşti, stînjini 30, stlnjănul cu banii gata 66. Şi iar să să ştie că au cumpărată Radul cu frate-său Milea de la Şăr-ban, fratele lui Arbănaşiu şi de la nepotă-său Tatul, stînjini 60, stlnjinul cîte bani gata 66, ca să le fii lor ocină stătătoare In veci şi coconilor şi nepoţilor şi strenepoţi, cîţi Dumnezeu le va dărui. însă <să> aibă a ţineria din apa Cricovului, pînă în Cumpenele sălcilor. Şi am luatu noi aceşti bani, ce scrie mai sus toţi gata în mlinile noastri. Şi o am vlndutu de a noastră bonăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie.
      Şi cîndu am făcut acestu zapis, fost-au mulţi omenii mărturie, care-i vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adăvărată cridinţă, pusu-ne-am mai jos şi degetele, ca să crează.
      IlHC M'fcCElţd WKTOdtBpYE 31 AkHH, A"kT xIp.WK.
      Az Arbănaş.
      Eu Şărban.
      Eu Negul Bîrbol ot Vaideel mărturisescu.
      Az Tatul.
      Az Oprea al Iu Calin mărturie.
      Eu Radul Draghii mărturie.
         Arh. St. Buc., M-rea Slobozia lui Enache, XVI/2.
         Orig., hîrtie (30,5 x 20,5).
         Copie ibidem, ms. 314, f. 433.
                                   159
1633 (7142) octombrie 25.
            Vasile spătar vinde lui Alexe din Piteşti, o parte dintr-o vie părăsită la <Izvoraniy.
      f Eu Vasilie spatar, feciorul lu Muşat vistier, scris-am al mieu zapis să fie la mîna jupînului Alexe den Piteşti, cum să să ştie că i-am vîndut o parte a mea de vie părăsită1, ce iaste înpreună cu Tudoran pitar, care vie iaste pre lîngă jupînul Alexe logofăt2, de sus de viia lu Ghiorghie. Şi această vie au fost a unui rumân al nostru anume... 3.
                             Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe dereptu bani gata 1540 * *, să-i fie moşie.
      1 Cuvîntul „părăsită” este scris deasupra rindului.
      * Cuvîntul „logofăt” este scris ulterior, cu altă cerneală.
      8 Loc alb, în care s-a scris apoi „şi”,
       * Cifra este contrafăcută; cifra miilor şi semnul, scrise ulterior.
210
www.dacoromanica.ro
      Mărturie: Za<ha>riia den [den] Piteşti şi jupinul Manta den Hirteşti1 IThc as, Hbah iiwrw4»T a* UYthiih, Avbcnţd wjfTOMBpYi iu, aIst x§pmb2.
      Eu Vasilie spătar.
      Zaxapiia rr)Ovr| păpitipag3 <m.p.>
      <în partea inferioară a actului a fost scrisă Însemnarea:) „Şi pentru această vie ce scrii mai sus mi-au dat Tudoran peharnic bani, ughi 7 pol4. Pis az Tanasie logofăt cu mina mea, mai li dni, leat 7174“ <1666).
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIX/7.
         Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 137, f. 358 v.
                                  160
1633 (7142) noiembrie 1.
             Pavel postelnic dă mărturie m-rii Snagov că a primit in schimbul ţigăncii lui Tătrade, Rada, o copilă de ţigan.
      t Adecă eu Pavel p ostelnic scris-am al meu zapis să fii de mare credinţă la sfinta mănăstire de Sneguv, cum să să ştie că se-au plătit ţigaînca lu Tătrade pre Rada ţii[î]gaînca, la mina mea, cu o copilă de ţigan, anome... 5 Dece, de astăzi nainte să nu mai aibă mănăstirie val de mine şi de tot ne-mul meu să fie in pace, că se-au plătit acestu sălaşu ce e mai sus-zis.
      Şi mărturii: sulgerul Radul ot Frijureni i jupan Iane ot Stăceşti i Ma-nole. Acista amu scris.
      IThc HOHMtspYf 7, bk aIjt xIpmb.
      t Pavel postelnic.
          Bibi. Acad., XX/110.
          Orig., hîrtie (21,5 X 16), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 458, f 87.
                                     161
1633 (7142) noiembrie 14.
            Matei Basarab voievod reînoieşte dreptul m-rii Molomoc de a avea o slobozie din jos de oraşul Buzău.
      t dÎHAOCTYfw gokYiw, iw Matih EdCdpdB K0IK0A4 h rocnoAHHt. A<i84T rocnoA-
CTKO A1H cYlO nOKfA’kHlH rOcnOACTKd Aţe CB'kTOAl EOKfCThBHOM dtOHdCTHp SOBCMOM /Bo-
       1  Iniţial s-a scris „Şîrteşti”, iar apoi s-a corectat prima literă.
       2  Am scris eu, Ivan logofet de Piteşti, luna octomvrie 25, leat 7142 <1633>.
       3  Zaharia Ghioni martor.
       4  Cifra corectată; iniţial a fost 3.
       5  Loc alb.
211
www.dacoromanica.ro
-rtO/HOK1 şi părintelui egumen Daniil, ca să hie volnic cu această carte a domnii mele de să-ş facă slobozie pre ocina mănăstirii, la mori, den jos de Buzău, «care mori sînt ale sfinţii mănăstiri, in apa Buzăului, să aib-a strîngere oameni streini, fără dajde, moldoveni, sîrbi, greci şi arbănaşi şi oameni de astă ţeră, carii vor fi fără dajde ori carii vor pohti a veni, să lăcuiască pre aceasta ocină de la mori, să se apuce de loc şi de hrană. Iar de la domnia mea vor avea pace şi ertăciune de cal, de bou, de găleată cu fin, de miare cu ceară, de bir moldovenescu, de bir de lună, de înprumută, de cai de olac, de podvoade, de mertice de lucru domnescu şi de cătră judeţul den Buzău cu 12 pirgari şi de cătră toţi oroşanii şi de cătră tot omul şi de toate mincăturile cite vor fi preste an în ţeara domnii mele, nimic val să n-aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am ertat ca să să poată strînge, să hie de aret pre jup «de aceste mori ale sfinţii mănăstiri ca să nu să pustiiască.
       Şi cum au <fost>2 ertaţi şi în zilele altor domni aşijderea şi domnia mea i-am ertat cum scrie mai sus, nimic bîn<tuială> 2 să n-aibă ce numai să hie de ajutor la mori şi la treaba mănăstirii cum au fost mai denain<te vreme > 2, iar domnii mele să hie pomenă in veci.
       Aşijderea şi voi birarilor şi voi <o>roşanilor... 2 şi voi călăraşi şi dără-banţi şi <toa>2te slugi ale domnii mele carii veţi umbla în judeţ<u Buză>2-ului în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi foarte în pace să aveţi a lăsare pre aceşti... 2 de oameni de toate cum scrie mai sus. Că •de-i va mai învălui cineva de ceva şi preste această carte a domnii mele, «cu capul va plăti, nu cu alta, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hudico ,A<» frfccT, no ptn roenoACTKd mh.
       H HcnpdBHHK, cdM pin rocnoACTKJ mh.
       IIhc Mtcfiţd HOfMKpTi AT AkHH> K rt-kT x3p<HK. t îw dildTfH KivfKWAd, mhaoctY» kokTio rocnoAYHk. lv /HdTtio BOfKOA <m.p.>
       Tuduru <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Sărindar, IV/5.
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată.
                                    162
1633 (7142) noiembrie 15.
            Ivaşco vornic lasă zeste fiicei sale Vlădaia, parte în Răteşti, ţigani, vite, stupi ş.a.
       Elv MMf WTIţd H CHHd H CKlTdrO Atyf<*> <*MHH.
       f Scris-amu eu Ivaşco vornecul acesta al miu zapis, <cum să>® fie de binare credinţă, ca să fie la mina coconii mele Vlădai, că dau eu zestre <a>nume
        1 ... mănăstirii numită Molomoc ... * iLoc rupt.
■.212
www.dacoromanica.ro
Radul Golaş ţiganul cu frate-su Lepădatu i o copilă dă ţigan, anume Irina nep<oata>... 1 copilă a Radii ţigancei, anume Muşa şi Stana şi şasezeci dă matce d<e stup>i1 şi optu boi şi şase iape şi şase cai şi patruzici dă oi şi şase vace şi zece rîmătore şi partea mea dă Răteşte, cită se va alegi totă, a treia, peste totu hotarul şi de în vii ce amu alesu mie, dau fiia-me Vlădai a patra parte, fără parte fecioriloru, ce amu alesu, şi o căruţă cu <ha)1murele. Acestea amu scrisu la vreme dă petrecaniia mea.
       Şi mărturie: Muja postelnic ot Răteşti, Tatulu logofăt ot Pătroe i Opre, fratele Mujă i Opre şi Iuordanu ot Budeştine.
       Şi amu scrisu eu Antonie. Pis meseţa noiembrie 15 dne, let 7142 <1633).
       Şi cene sint aice dă audu acestă învăţătură a mea şi nu va mărturesi, să fie blestematu şi afuresit dă 318 oteţi ce sîntu întru va Nachei. Pis.
       t Ivaş<co vornic)1                     Opre
       Muja                                   Iordan
       Tatul log<ofăt>1                       Opre3
       t -2
          Arh. St. Buc., M-rea Căscioarele, IV/1.
          Orig., hirtie (21,5 x 31), pecete aplicată.
                                          163
1633 (7142) noiembrie 17, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Gherghe fost al doilea vistier să readucă in rumânie pe sătenii din Jigorani, care se judeciseră trecind la călăraşi şi dărăbanţi.
       t AJhAOCTYJIO EOWYlO, Îw JJdTtlO KOfKOAA H TOCIMAHH& KTkCOl 3C/HAA ^ŞTTppO-KAdXYHCKOf, BHO^K BfAHKdTO H np-fcAOBpATO, CTdpdTO, nOKOHHHOAlS îw EdCdpdS ROlKOAd. /k,dKdT TOCnOACTKO MH CY» nOR-fcAfHYf rOCnOACTEO MH nOMTfHHO/Hg, KtpHOAlŞ EOA'tpHH rocnoACTKO mh SKSnaH reprYf khkiui KTopYH KHCTiap h KSndHHiţf (ro, Go^sYhk'kk H CEC CHHOKH HAI, (AHIţfJKf EoTTk A ACT, HKOJKI AA M8 (CT WMHH»y H ECMhYH oy CfAO oy IKHTOP’kHH, WT C»yACTKO KAdUI<Kd>, WT IIOA H WT UloyM H WT BOA H
wt ceaaahuk cfAOB, WT nocK>yAY, eapH fiiHKa ci xtht HSEpaT wt no kecom XOTapoM. H kImhhYh a4 c-k SHafT, no HMt: ft&KA, chhe Aatkor Atonax H cec chhobh ch h BpaHKA, CHHTk ffloyiudTOB T-KAn-KurKCKOB h c-kc chhobh ch H GOnp-fe H YHSWdT, CHHH ApTklMHOK H CTkC CHHOKH CH H KpTkCTYdH, EpaT AlgUldTOK H CEC CHHOBH CH <H> HsdH, CHHTk EpdTOCHHOa H CTwC CHHOKH CH H KoyMH, CHHE IlETPOK H CEC CHHOKH CH H iUHKIUdH, CHHTk BTkCYHWK AtOHdX H CTkC CHHOKH CH H KoCTt, ,CHHTk GTdHOK H CTkC CHHOKH CH H ^oyAtHTpoy, CHHTk GtO(K H CEC CHHOBH CH H GtAH, CHHTk GTOHKTkK H CTkC CHHOKH CH.
       IIoHUKf CYH BHUJfpfMCHYf, HAtfHHTH A»AYf EHAH CoyT KHfSH CTkC WMHHl HM fljJHHCC WT np-fcjKAt KptMI. fi nOTOAt, KTkAa (CT EHA BTk AKHH fllWH KOfKOAL A WHH
        1 Loc rupt.
        3 Loc rupt; începutul unei semnături greceşti.
        3 Semnături autografe; Oprea şi Iordan scrise de aceeaşi mină.
213
www.dacoromanica.ro
npoAMouiA ct smHHH dohtihhomS BOA'kpHH rocnoACTKo mh JKoynaH riprYt bhbiih
BTOpTH KHCTTiap H JKSlldHHUI IPO, (yO^'HKTiK, CT»C CHHOKH HM, CTiC KkCtjf AfrtOKt HM 3d WMHH8 IVT IKHPOptHH, 3d 8PH PHP, dClipH POTOBH, 3d HHJfHO A«KpCi ROrt», EI3 HH fAHd CHrtOCTY», C-hC oy3HdHYf BkCtrtt rtMPYldlIIOrt\8 WT WKpkCTk MtCTOM H CTiC sanHc wt poy-KdM hx h cec mhosh BOrttpH CRiA’fcTtrtYi.
       fl nOTO,M, KkA4 JCT BHrt CkA<l, *1» A*HH POCIIOACTRO A\H, 00 BptMA KTiAd cktt npHUifa npiRYf re pociioactro wt hkcthtoms iMixmit fleica nauia wt Hiko-not, TopAa cYh bhuii pihihYh eihhhYh wt JKHropfcHH, whh HdnHcoBdiiiA ct rechx K’ka’hpauiH h AbpkBdHi^H noA CKpHnTpS Al'kp3dKoyA H naaKauiA whh topa<> np-feA rocnoACTBo <mh KdKo ct coyT npoAaa 3a HfROrtio. IIoTOrtt dlkpsdKoyrt eismoaha ci CoyT 8 rocnoACTBo MH KdKO A<* yrtUTHHrt BIHHHYH HOKI^YH nOHTfHHOMy BOrttpHHS POC-noACTBo MH riprYt bhbiui btopYh bhctYhp Ha3aA H chiac coyT piktiA rihhhYh KdKo
C hTBOPHrt H]( CHrtOCT. TdîKI Bk TOM, POCnOACTBO rt\H pdAY BOrtfc lII-kp3dK08rt d POCnOACTBO rt\H C-kM PJKOX r«ppY« BHCtYHP, KKOJKf M HX R'k3HMdlT HORUYh Hd3dA wt bimhhYh.
       TdJKii a noTOM, eihhhYh wt ifÎHroypfcHH whh coyT a<*a iA»d pd3rtor 3d hobi^Yh, a hocai BOKdA (ct h pacHOdHT ca, Ttpi pa3Apaa ict khpşa H aua itapcKd. Ek TOrt\, POCnOACTBO MH CkMOTpHXOAV K8nH0>Kf C-kC EkCHrt\H MkCTH<TH>MH npdBH-TlrtYf rocnoACTBo MH H CBIAtTlrtCTEORdA (CT B-kCHX BO/VfcpH 8 AHKdH lipl/KI H Htp-BIHH WT C8ACTB0, KOrtHtţH CoyT BHrtH TOPAd Hd i'CTpOfHYl HM, KdKO CI CoyT npOAdrt WHH BIHHHYH 3d HHXHO A«BpOROrtlO, BI3 HH lAHd CHrtOCT. TdJKf B*k TO/H, POCnOACTBO MH CkM C8AHXom no npdB H no 3dK0H <H> C-k/H A-W POCnOACTBO rt\H nOHTIHHOM BoatpHH pocnoACTao a\h >K8naH TtprYi bhctYqp, hkojki a<• 8/Mthhah tix hobi(H HTO ICT BHrt AMTHgrt BIHHHYH FippYf RHCTl'iap H Ad ICT BIMHhYH 3d A^AHH8 CkC B-kCdX A«A HM, KdKO CI CoyT 6Hrt npOAdd.
       Giro paAY, AM«X POCnOACTBO rt\H noMTiHHOM BOrt’kpHH rocnoACTBo mh JKŞndH TippYl BHBUII KTOpVf BHCTYiap H 2K8ndHHIţt IPO CojjsYHK-kB, QKOJKI M /Hg ICT cYl WHHHl H BIHHHYH WT }KHroyptHH, H>Kf BHUII nHC, A^ATH8 h BT» WXdB CHHOBOM H EHSKOM H np’kBHgHITOM H Hl WT KOPO>Kf H(nOKOdlBHd\, nopH3/HO POCnOACTBO MH.
       Gi>k i oyBO h cEiA’bTiAYi nocTdBdtiiW rocnoACTBo mh JKgnaH: PdASa E83Ick8a Birt EdH KpdrtWBCKYH H >K8ndH HBdUIKO Birt AKOpHHK H HtSndH PdA#rt H'kCTgPfA Birt rtWPO^iT h >K8naH TrtHropYi bha bhctYqp h ?K8ndH T8A0C'f« kia cnaTdp h >K8ndH AIh-XdH Birt CTOrtHHK H >K8ndH B83HHKd Birt KOrt\HC H HCSndH E8MHHd Birt niXdpHHK H >K8ndH KoCTdHAHH Birt nOCTlrtHHK. H HCnpdBHHK, PdAgrt Birt rtOPOlJsiT.
       H HdnHCdX d3, IIpkEgrt PpdMdTHK, ET, Hd CTOrt PpdA» Oy EoyKoypHOH, MtCIIţd HOf/HBpYl 3y AkHH H WT âABMd A<»i<{ A* HbJH-k Bk CIPO nHCdHYl A'fcTO/H, Bk rttT xiprtTB, d WT pOJKAlCTRd XpHCTOBd, rttT xdXrtP.
       t Iw AldTlIO BWIBWAd, rt\HrtOCTf» bo>kY» POCnOAHHk. îw lUdTIIO KOlEOAd, <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului, credinciosului boier al domniei mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui, Sofiica, şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să Ie fie ocină şi vecini în sat la Jigoreni, din judeţul Vlaşca, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de preste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume: Duca, fiul lui Datco monahul şi cu
214
www.dacoromanica.ro
fiii săi şi Braica, fiul lui Muşat Tălpăşescu şi cu fiii săi şi Oprea şi Muşat, fiii lui Drăgan şi cu fiii lor şi Cîrstian, fratele lui Muşat şi cu fiii săi <şi> Ivan, fiul lui Bratosin, şi cu fiii săi şi Cupen, fiul lui Pătru şi cu fiii săi şi Micşan, fiul lui Văsiiu monahul şi cu fiii săi şi Costea, fiul lui Stan şi cu fiii săi şi Dumitru, fiul lui Stoia şi cu fiii săi şi Stan, fiul lui Stoica şi cu fiii săi.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi numiţi oameni au fost cnezi cu ocinile lor, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, ei s-au vîndut vecini cinstitului boier al domniei mele jupan Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui, Sofiica, cu fiii lor, cu toate părţile lor de ocină din Jigoreni, pentru 193 ughi, aspri gata, de a lor bună voie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi cu zapis de la mîinile lor şi cu mulţi boieri martori.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, pe vremea cînd am venit domnia mea întîi în domnie de la cinstitul Mehmet Abăza paşa de la Necopoe, atunci aceşti mai sus-zişi vecini din Jigoreni toţi s-au scris călăraşi şi dărăbanţi sub schiptrul lui Mîrzacul şi s-au plîns ei atunci înaintea domniei mele că s-au vîndut de nevoie. Apoi Mîrzacul s-a rugat la domnia mea să lepede vecinii banii cinstitului boier al domniei mele Gherghie fost al doilea vistier, înapoi, şi aşa au spus vecinii că le-a făcut silă. Astfel întru aceea, domnia mea pentru voia lui Mîrzacul, domnia mea i-am spus lui Gherghie vistier ca să-şi ia banii înapoi de la vecini.
      Astfel, apoi, vecinii din Jigoreni, ei au dat o seamă de bani, iar apoi au fugit şi s-au risipit de au spart birul şi mierea împărătească. Intru aceea, domnia mea am cercetat împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi au mărturisit toţi boierii în divan încă şi roşii de judeţ, cîţi au fost atunci la întocmirea lor, că s-au vîndut ei vecini de a lor bunăvoie, fără nici o silă. Astfel, întru aceea, domnia mea am judecat după dreptate şi după lege <şi> am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghie vistier, ca să lepede acei bani pe care i-au lepădat vecinii lui Gherghie vistier şi să-i fie vecinii de moştenire cu toate părţile lor, cum s-au vîndut.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui, Sofiica, ca să le fie aceste ocine şi vecinii din Jigureni, care sînt mai sus-zise, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna noiembrie 17 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristea, anul 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Institutul de istorie „N. Iorga”.
         Fotocopie după orig., perg. (39 X 53), cu pecete timbrată deteriorată, aflat în arhiva Muzeului istoric de stat din Chişinău, nr. 67.827, fond 450, colecţia Barsov, 1762.
         EDIŢII. Slav şi trad. Mohov, Doc. rom., p. 155—158. 18
18 — Documente România — c. 1359                                            91 e
www.dacoromanica.ro
164
1633 (7142) noiembrie 17.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Tudoran sluger să ia un sălaş de ţigani de la Vasile spătar.
       f YHhaoctYio koîkYio1, îw iHdTEto E-acapas BocsoAa h rocno^HHi». AaKaT roc-noACTKo aih cYio noKtAîHYi rocnoACTKa aih boiarinului dumnie mele Tudoran sulger, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei mele să ia un sălaş de ţigani de la Vasiliia spătar, însă ţiganul cu ţiganca şi cu un fecior şi cu o fată, păntru că au fost vîndut Vasiliia spătar boiarinului dumnie mele ci scriia mai sus un şălaş de ţigani cu un fecior şi cu o fată, direptu bani gata 6 000. însă acestu sălaş de ţigani fost-au în Ţera Ungurească. Dici la tocmelă, prinsu-s-au Vasiliia spătar cumu-i va aduce dîn Ţera Ungurească pînă la sîntă Măriie Mică. Iar să nu-i va aduce pînă la zi, să aibă a dare banii Innapoi. Iar cîndu au fost la zi, nici au putut aduce ţiganii, nici au dat banii. Dereptu acea, dumnie me am dat boiarinului dumnie mele Tudoran sulger ca să-şi ia un sălaş de ţigani dă la Văsiliia spătar. Iar lui dă-i va părea strîmbu, să viia de faţă naintea dumnii mele. Hhjko Aa hect no pn rocnoACTKa a\h.
       H HcnpdRtHK cam rocnoACTRd Am.
       IlHC AVfeCIU,d HOHfAIRpYi sf AkHH, AlT x3pAiE.
       t IlV AldTfIO KOIROA, kojkYio MHAOCTHI» rOCriOAHHh.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/12.
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 137, f. 384 v.
                                       165
1633 (7142) noiembrie 21, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Gherghie fost al doilea vistier şi soţiei lui, Sofica, satul Vîlcăneşti pe Mostişte, jud. Ilfov, cumpărat de la Preda postelnic.
       f AIhaoctYiio boxYio, Iw AI ar no boeboaa h rocnoAHHT» ktvcoh seaiaa Oyr-rppoKAaxVHCKof, rh8k siAHKaro h np-kA®Kpdro, cTaparo, iiokohhhoai8 Kw Enicapasa KofsoAd. Aabat rocnoACTKO AtH cYh noatA-bult rocnoACTKO a\h noMTlHHOAiS, stp-NO/M8 EOA'fepHHS rocnoACTKO MH JKSnaH TiprYl SHBlUi KTOpYn KHCtYqP H JKHTlAhHIţa iro Go^YhktvR h ct»c chhokh hai, (ahu,ih<( Eon» aact, qkowe Aa ict ceaok
EAhKVKtpYH WT no AlOCTHIJIf, UIT COVACTKO 6aJOK, PAdrOAlAlarO \oa2 $ptCHhET, * *
         1 Cuvînt scris ulterior, deasupra rindului.
         * Cuvînt scris ulterior, intre rînduri.
216
www.dacoromanica.ro
H>Kf CTk X«TapHCaillA CTkC CfAO 4»8TJl|lYH, RTkC «A» H CV RTkC pTApOM H CTkC R'RCHJf KNHHlfH H CKC K’KC X°A^KOM H WT 110A H WT (UoyM H WT ROA H WT C'kAAAMJJf
ciaor, WT iiocr8aY, WPH *ahka ci xtHt hsepat WT jfOTap A<»** A* x*rap, no CTapf Xc>TaP( H ElAtSH H C-KC B'kCHJf RfMHHfH, KOAHIţH Cf X0K<T «AHT Sa A^ATuS
hm «Yh wmhh8.
       lIoHfXf CfAO EATkKTkHfl|lYH EHAH CoyT KHfSH H CTkC WqHHf HAI, WT HAHnpfc-*A* RP'fe'HA- *1 nOTOAl, KTkA<l fCT EHA RTk A>>Hhl fflHJfAHA ROfKOA», A CfAO fiATkKTk-HfltlYH, WHH npOAAAdUA Cf RfMHHH IIpfA'K BHK RfA EAH, TTkCT T8AOCYfR RfA CIlATAp.
       fl nOTOM, KTkAA fCT KHA CkAa> K"* AhHH POCriOACTBO MH: no CTkAtpTkTW Ilpf-AtR RAH, A IlOMTfHHOM BOAtpHH TOCIIOACTRO MH JKSllAH TfprYf EHRUlf RTOpYH RHCtYhP H CSlIpSXMHIM fro, CoţYHKTkB, WHH ICT (lOKgllHA CfAO BATkKTkHflflYH CTkC RTkCHX Rf-MHHYf H CTkC RTkC JfOAOKOM WT HAA flOMTfHOM8 OpARHTfAlO POCIieACTRO AlH JKSnAH TSAOCYfR RfA CnATAp H WT HAA CHHU, lIpfAA nOCTfAHHK, RHSK SA A’bWP'i DpfAfR EAH, SA SPH CK ACItpH POTORH.
       H npoAAA«X whh sa hh^hoai a*bporoaio, EfS hhiaha chaoct h cec sanHC wt pgKA HAI H CV MHOSH EOAtpH CBf A^TfATf, HAI1HCAHH 8 SAIIHC; HA HMf • HRAUIKO AROPHHK H TAHPOpYf KOAIHC H H^PSA APA H IlARAAKf KOAIHC H E8Ht A«PO$fT H A8<HHTp8 AOPOC^IT H WT KopH’RlţfA, 0)f H AIHOSH EOA'kpH CRf A^TfilYl, HJKf Hf CO\'T nHCAHH SAf RTk KHfPA CYH.
       GfPO PAAY, AAA®X            POCnOACTRO MH nOMTfKHOAlS ROAfcpHHS POCnOACTRO
AlH XSflAH TfppYf EHRUIH RTOpÎH KHCTYap H eSnp&KHHHA fPO, Go^YHKTkS, QKOÎKI AA AI8 fCT CfAO RATkKTkHflflYH WT no iHoCTHljllH H CTkC RTkCHJ RIMHhYH H CTkC RTkC X*~ AOKOAI WHHHS, A^A<h8 H RTk WXAE CklHOROAl H RhSKOM H npfcKHSUfTOAl H Hf WT KOPOHCA» HinOKOAtEHMO, (ÎOPHSAIO POCnOACTRO MH.
       Cf oyso h cRfAtTfAYf nocTARAtfM PocnoACTRO mh: «tnau Paa8a E8S(CKoyA RfA RAH KpAAORCKYH H HCSlIAH ÎrAUIKO RfA AKdPHHK H K8flAH PAA8A RfA AOPO^fT H JKSnAH TaHPOPYH RfA RHCTYHP H JKSnAH TSAOCYf RfA CIlATAp H JKSnAH Mh^AH RfA CTOAHHK H JKtSflAH EgSHHKA RfA KOAIHC H JKSnAH RgMHHA RfA llfJfapHHK H JKSnAH tOCTAH-AHH RfA nOCTfAHHK. H HCnpARHHK, PAA&I HTkCT8pfA RfA AOPO^fT.
       H HAnHCAJC A3, npTkROVA PpaAiaTHK, RTk HACTOA PpAAy ESKOypilJlH, MtCflţA HOfMRpYf ICÂ AbHH H WT &AAMA A45** A® HHHfc RTk CfPO nHCAHYf TfHfHYf A^TOM, RTk AfcT xSpAIR, A WT pOJKA*CTRA XpHCTORA, A^T xAJfAr1.
       t fw fHATflO RWfRWAA, AIHAOCtYIO EOJKY» POCIIOAHHh.
       îw flîdTf» ROfKOA <ni.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsă-rab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului, credinciosului boier al domniei mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier şi soţiei lui, Sofiica şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu ca să le fie satul Vîlcă-neştii de pe Mostişte din judeţul Ilfov, numit Frăsinetul de Jos 2 care s-a hotărnicit cu satul Futeştii, tot satul şi cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din clmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, din hotar în hotar, pe vechile hotare şi semne şi cu toţi vecinii, cîţi se vor afla de moştenire pe această ocină.
       1 Cifra 7 (3), corectată în 7 (4).
       2 Cuvintele: „de Jos”, scrise ulterior între rînduri.
217
www.dacoromanica.ro
      Pentru că satul Vilcăneştii au fost cnezi şi cu ocinele lor de mai înainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Mihail voievod, satul Vîlcă-neştii, ei s-au vîndut vecini lui Preda fost mare ban, socrul lui Tudosie mare spătar.
      Iar după aceea, cînd a fost acuma, în zilele domniei mele, după moartea lui Preda ban, cinstitul boier al domniei mele jupan Gherghie fost al doilea vistier şi soţia lui, Sofiica, ei au cumpărat satul Vilcăneştii cu toţi vecinii şi cu tot venitul de la cinstitul dregător al domniei mele jupan Tudosie mare spătar şi de la fiul, Preda postelnic, nepotul de fiică al lui Preda ban, pentru ughi 220, aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu zapis de la mina lor şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Ivaşco vornic şi Gligorie comis şi Neagul aga şi Pavlache comis şi Bunea logofăt şi Dumitru logofăt şi din Cornăţel, Iane şi mulţi boieri martori, care nu sînt scrişi aici în această carte.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier şi soţiei lui, Sofiica, ca să le fie satul Vilcăneştii de pe Mostişte şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvu gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 21 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, anul 1633 \
      t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Matei voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom. XXXII/5.
         Orig., perg. (37 X 52), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1853; alte traduceri ibidem, ms. 128, f. 550 v- 551 şi la Bibi. Acad.
         MCCXXXIV/24.
                                    166
1633 (7142) noiembrie 22, Brîncoveni.
           Sfeia şi fiul ei Crăciun vînd lui Radu postelnic partea lor de ocină din Bîrza de Jos.
      t Adecă eu Sfeia şi feciorul mieu Crăciun ot Doi Bîrza scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Radului postelnic, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină, de cumpărătoare 1
       1 Cifra 3, corectată in 4.
218
www.dacoromanica.ro
ot Doi Bîrza toată de preste tot hotarul, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă, de preste tot hotarul, de în hotar, pînă în hotar, derept 1400 de bani.
       Şi mărturie: Drăguşin al doilea postelnic i Stanciul banul ot Vlăduleni i Avram logofăt i Matiiu ot Brîncoveni i Mirea ot Braneţi.
       Şi pîntru credinţa ne-am pus şi degetele. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă.
       IlHC 43 CtTwHHWHP AWrwţiT, 8 CIAO Ep’KHKOK'kHH, 8 AVkcn^a HOiiHKpYi KK AKHH, A*T xSpMR1.
       Sfeia.
       Crăciun.
       Jupan Drăguşin v<tori> postelnic.
       Stanciul ban.
       Avram logofăt.
       Mirea.
       Barbul.
       Mărturie i Barbul ot Braneţi 2.
          Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XXX/2.
          Orig., hîrtie (16 x 22), cinci peceţi aplicate.
                                           167
1633 (7142) noiembrie 24, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Voia, sutaş de roşii din Răşciori, jud. Ialomiţa, ocini în Căzăneştii de Jos şi Căzăneştii de Sus.
       t /HhaoctYew kojkYew, Iw eHate» roeroaY h pociioahh'r^ rtkcoe 3Emae £rrppo-RAd^YHCKOC, RH8K REAHK4PW H nptAOKpdrW, nOKOHHHOM Iw [îw] BdCdpdS ROIKOAY. AdKdT rocnoACTKo mh cYh noREAtiHYt rocnoACTRO aih cA8r rocnoACTRa a\h Bohh COT.IHKBA 34 MEpREHH WT P’MimpH, WT C8ACTRO MaOM<HM> H C*k CUHHMH ErW, fAHU,E Eor-k A4POR4TH IMS. I4KO A<» B8a8t8 EAl8 WMHHTi 8 /^OA K-kSTkHEUlH, WK4ME ÎT 34 CfiKHHH, WT         M4TK4 QAOMHHIţYH A® 8 n8T4     34 MYE38 H WT  tlOAA H     WT AtC4
H WT KOA4 H WT          CtAfiPH)f Rlk CEAt H WT KpOA      MAUHH4PW, WT  [10 R'kC JfOA®K®dl,
EAHKO Ct JfOiptT H3BP4T, IlOHttKE K8nH CA8P4 rOCIlOACTRO MH fioM COTHUK8 cYE KhlIUE pEMEHH CEJKEHH 34 WUHHTk WT H4 K«Al^t WT K-K3TkHEipH3, 34 x p 4CnpH TOTORH. H RHAfcjfoM rocnoACTR® mh h 34iihc wt          p8K4    epw 34 npoAaHYE  h cv mh&ph cre-
AYtEAYh H4IIHC4HH            8 34nHC, HMEHH HMV  WT    dJliHEipH, MhSA  H WT     iQoAVfeHH,
ApTkPHU H WT flAKEipH, P4A»A H WT B’lkpK'kHEipH, KA4A8A H WT GnVrfcHH ©T4H*/fOA.
       1        Am scris eu, Stănimir logofet, în satul Brîncoveni, în luna noiemvrie 22 zile, anul 7142 <1633>.
       2 Rînd scris pe margine.
        3        Pasajul: „„mm a* «SaStS . .. Kwivfc wt Ki3v«i|jh“ a fost şters cu o linie roşie şi s-a scris: „Această moşie a rămas pre seama Dimei slujer denaintea Radului vodă ot divan”.
219
www.dacoromanica.ro
        H ii4K noKSnH cayra pociioactro /HH Boa tos-saiua wmhhtv 8 Top L'EShiiijh, wsaMt cijkihh o», wt M4TK4 BIaoa\hhuYh a© 8 ii8ta sa AtYt38, WT IlOAA H WT Atca H WT KOAY H wt CtAWUJf R'E CIA* H WT EP©A$ MAHHH4PW H WT R’ECE X®T<JP®A'> <AHK(> Ct JfOUlIT H3EpaT, WT H4 G-E/H60THH4, AM4><P®B4 JîptKYH WT Top K'RS’EHHllH, 34 x’r acnpH roTOBH h cec sanHc wt pyita ih h ct criaYtiaYh hhk iioaiiahSt kkiwuji.
                         H naK k8iih cAyra rocnoACTKo /HH Boa I03E4W4 wmhh'e 8 Top KtsttrtUiY, wB4Mt caKfHH a, WT /HaTKa MaoaihhhYh a© 8 nyT4 34 A\Yt3$ H WT IlOAA H WT Atca h wt b©aY h wt cfcAiiW b-e cia* h wt ep©a AtAtiHHarw h wt no Btc jfoTapoAt, fAHKa « x®K,T hsbpath, wt ha (?t4H4, A'EUHP-J 3a4tYh wt r©p Ktst-3a *4$” acnpH roTOEH H cec 3anHC wt pyK4 iH wt npoA^HYf H cec cr<aY-tiaYh naiCEnw Etamni iio/Hahbt. H npoA4A®w< cYe BEiiuf pimihh hamhhtc ajoaYi
HHXHf C4JKtHH 34 WMHH8, WHH 34 HHXHO A©3P0K0At, Et3 HH (AH4 CHA4 HAH E0A3H4 H C-E KtCkMH 83H4HYA AuryaiuoAt WT rop H WT H3 A®A h wt WCTporO AUCT© H wt npfA rocnoACTKo /HH.
        G<i>ro P4aY, am®JC rocnoACTKo /HH CA8Kai4JfA*8 rocnoACTBa a\h Eojh co-THHK8a, I3KMM A<* BBA8T8 JM8 cYf BflUf pîHÎHTU CfHitHH 34 WHHH8, wmhh-e, A^AYh8 H R'E wyaE CHHOBO.Vt H KHgKOM H nptKHyHfTO.W H Hf WT KOPOJKA® HHIOKgA'fcSHMO, nopisAis rocnoACTBO AtH-
        Tor o paaY h cb(aTt(aY( noAOKHXOM rocnoACTKo aih: naH Ikaiuko bia akophhk h naa PaAya bsa Aoro^JT h naH TAHropYj bca khctYhp h naH 0tWA©cYf ria cnaTap h naH A1hx<h® b(a ctoahhk h nan Esshhka bja kohioujb h naH E&uhha riahkYh mauj-hhk h naH Koctanahh rca nocTMHHK. H i.'cnpaBHHK, PaAya A©r©{|»T.
        H Hanncay as, Ctohka rpaaiaTHx, 8 ctoa ahkho rpaAy E8k8p*uiY, A/rbciiţa HOC/HePYa KĂ“ AEIHH H WT              A4H<e A® HHHt, E A*T xSp.WE, A*T4 P0CI10AHH4,
xăjfĂF.
        t îw fflaTfto EofEOAa, awaoctYio eoskYio rocnoAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io [Io] Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Voia sutaşul de roşii din Răşciori, din judeţul Ialomiţa şi cu fiii lui, clţi Dumnezeu ii va dărui, ca să-i fie ocină in Căzăneştii de Jos, însă 50 de stînjeni, din matca Ialomiţei pînă în Drumul de Miezu, şi din cimp şi din pădure şi din apă şi din vetrele de sat şi din vadul de moară, de peste tot venitul cit se va alege, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Voia sutaşul aceşti mai sus-zişi stînjeni de ocină de la Colţea din Căzăneştii1, pentru 3 000 aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mina lui de vînzare şi cu mulţi martori scrişi în zapis, numele lor: din Măneşti, lanul şi din Momeni, Drăghici şi din Albeşti, Radul şi din Bărcăneşti, Vladul şi din Spăteni, Stanciul.
       Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Voia iuzbaşa ocină în Căzăneştii de Sus, însă 75 stînjeni, din matca Ialomiţei pînă în Drumul de Miezu, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vetrele din sat şi din vadul de moară şi de peste tot hotarul oricît se va alege, de la Sîmbotina, fiica lui Ureche din
       1 Pasajul: „ca să-i fie .. . Colţea din Căzăneştl” a fost şters scriindu-se pe deasupra cu chinovar: „Această moşie a rămas pre seama Dimei slujer denaintea Radului vodă ot divan”.
220
www.dacoromanica.ro
Căzăneştii de Sus, pentru 3000 aspri gata şi cu zapis de la mina ei şi cu martorii care i-am pomenit mai sus.
      Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Voia iuzbaşa ocină in Căzăneştii de Sus, însă 30 stînjeni, din matca Ialomiţei pînă în Drumul de Miezu şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vetrele din sat şi din vadul de moară şi de peste tot hotarul oricît se va alege, de la Stana, fiica lui Zlate din Căzăneştii de Sus, pentru 1500 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina ei şi cu martorii care de asemenea i-am pomenit mai sus. Şi au vindut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni stînjenii lor de ocină de a lor bunăvoie, fără de nici o silă sau teamă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele, Voia sutaşul, ca să-i fie aceşti mai sus-zişi stînjeni de ocină, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      De aceea şi martori am pus domnia mea: pan Ivaşco mare vornic şi pan Radul mare logofăt şi pan Gligorie mare vistier şi pan Theodosie mare spătar şi pan Mihaiu mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica gramatic, în minunata cetate de scaun Bucureşti, luna noiembrie 24 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7142, anul Domnului 1633.
      j" Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., A.N., CCXCIII/10.
         Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete timbrată.
                                  168
                                                                        1633 (7142) noiembrie 26.
            Moga şi fiul său Ion din Brăneşti, jud. Dîmboviţa, se vind rumâni lui Bunea logofăt.
      t Scris-am eu Moga cu feciorul mieu, anume Ion, de în sat de în Brăneşti, de în judeţul Dîmboviţii, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina Bunii logofătul, cum să se ştie c-am venit noi de a noastră bu-năvoe, fără de nici o silă, de ne-am vîndu[n]tu dumnielui să-i fim rumâni de moşie, eu Moga cu fiiu mieu Ion, ce scrie mai sus şi cu cîţi feciori vom face de acum înnainte şi cu toată moşiia noastră cit se va alege de în cîm<p>, de în pădure, de în şăzutul satului co pomete şi cu delniţile noastre cîte se vor alege. Păntru că nui am fost megiiaşi, iar acum, în zeleledomnu nostru, Io Mateiu vodă, venit-am de bunăvoia noastră de ne-am vîndut dumnielui, insă derept bani gata 5.400, să fim dumnie lui rumâni de moşie şi coconilor dumnie lui, în veacu neclătiţi şi să aibă a-şi facere dumnialui şi carte domnească pre noi. Aceasta mărturisim cu al nostru zapis.
                      Şi mărturie jupan Calotă vtori cliuceriu i Tatul logofăt i Dumitru logofăt i Pătraşco cămăraş. Şi am scris eu Peia logofăt. Şi am văzut noi toţi
                                                                                                221
www.dacoromanica.ro
cu ochii noştri clndu au dat Bunea logofăt banii în mîna Mogăi. Aceasta am Bcris. Pis noimvrie 26 dni, leat 7142 <1633).
        Eu Calotă clucer Az Marco logofăt Pătraşco cliucer Costandin vtori postelnic Tatul logofăt Danovic
Ghirghi logofăt Şerban logofăt Danciul de Uscaţi Dumitru logofăt1
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XLV/5. Orig., hîrtie (30 x 21,5), patru peceţi aplicate. Copii ibidem, mss. 127, î. 199 şi 134, f. 360 v. EDIŢII. Potra, Tezaurul, p. 166—167.
                                    169
1633 (7142) noiembrie 27, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod dăruieşte iuzbaşilor Chivul şi Stan seliştea Deduleştilor de lingă Tîrgşor.
      „Matei voevod lui Chivul iuzbaş i Stan iuzbaş ot sud Prahova de lingă Tîrgşorul, că le-a dăruit siliştea Deduleştilor de lîngă Tîrgşor cu toţi rumânii, pentru că acest sat, a fost domnesc mai înainte vreme, iar acum domnul s-a milostivit «pentru pomana domniei mele>>.
      Divan: Radu Buzescu vel ban, Ivaşco (Băleanu) vel vornic, Radu Năsturel vel logofăt, Grigorie vel vistier, Teodosie (Rudeanu)2 vel spătar, Mihail vel stolnic, Buzinca vel comis, Vucina vel paharnic, Costantin (Cantacuzino) vel postelnic.
      Scrie Dumitru logofăt în Bucureşti “.
         După Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 212—213.
         Rezumat după orig. slav, htrtie, cu o trad. rom. veche.
                                  170
1633 (7142) noiembrie 29, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu, fiul lui Radu Praja, ocini la Bălţaţi, Măgureni şi Poeni.
       t fflHAOCTVf» EoHtff», îiv fHdTf» KofK®A<> h rocnoAUH’h R’hcoH 3tAMf Jîrrp-poRAaxYHCKot. rh8k RfAHKar© h (iptA^Bpar©, no4H<K>maro (w EtcRpaR roeroaa. 4,asaT rocnoACTK» a* *h cY* nosiAtiwYi rocnoACTRa a*h PaAV'AOR, chhti PaAyAOR
npaJKOR H C-KC CHH0BH CH, tAHlţttKI EW”R A^pOSaX, HKOJKf Aa At8 tCT WMHH8 8 B’KA-
u,au,H h 8 ffli'Krsp’bHH h $ IIoehh h wt BiiAU,au,H, aAf wt a*a spaT tro, Apt-
        1 Toate semnăturile sînt autografe.
                                * Teodosie mare spătar nu este Rudeanul, ci Teodosie Corbeanul din Cepturoaia.
222
www.dacoromanica.ro
CU'EOIUBUIOJODEp'MMM
                                                                                        SSZ
                                                                                                               •ţdru oo'j 8
                                                                                                                   •sjuio ţ
                                                                                   <,d,xu> Voaioa oiixpţy aij •aHHVouooj OMH<ca oij.xocvmv ‘pVAiaiAia otixpţy aij 4
                                                                                                  •pivds* xq.v 3.a
‘WOXŞ.V ipihlX i.l.HPOHU 0J|3 'La ÎJ.HHH OV HKPV PIVPVp XAI H HH3V 051 ‘lJ[dalVIOH PhlO -q.w ‘HrhidAoaAog te AVrdJ voxo ph a.a ‘anxpivpdj idpoş ‘sp pxdihPT<H H»
                                                                                    'xi$aijaiv via vAVpj hpusjk
‘HHHaPdUOH JJ *HHHV|X30U VIS HHVHPX30JJ HPUfiJK H HHHdPjfiU Via PHlhgaj HPUJţSK H OHWOH Via PHHHSSg HPUjfoK H aHHV0X3 Via OIPjfHQ; HPUSHi H dPXPUO Via ipoVAIIJQ hpussk h dap-oHa via ijdojuvj hpuSsk h xis|?aijaiv via vAVpj hpuSjk h HHHdoaV via oampa| hpusjk ;hiv oaxoVouooj Jfuapxoou Hpix^viao h oaAo ijkit<0>
                                                                                        •hiv paxoVouooj owsHdon
‘owHaq-voaouiH oVh<ojoh xai ih h ivoj.ihSHaq.du ‘woa8<sHa> ‘ivoaoHHo spJ[ai a.a h SHj[Vq.V Hhphva.g voy xai h hhiou xai h HHq.d&ja.ţp xai h 8<Hh>phv3.g 8 8HHhAi 8<xoi> gw pV iSKoaa ‘aovAVpj hiv oaxoVouooj iva.3 XoVpV jţ.Vpd ojit<q>
                      *3h8<u imn>a xoi oapa ‘ipiodxoAi ps T<d>ovHmpjJHV v8mP3.d h hhoVouocj impaa.d h hw oaxoVouooj ivoJ[q.VHa jj -PaV a.a q.uga3.a ohu im na iHHhAi ip apvoojpdV H9 ivoxpda oa.o h vAVpj J.H5KT<a.dV r>V ia<oaei ‘hw oaxoVouooj ivm.3 JfoVrY •ihHJ'LdV H3 ivoaflHa 8* • -a ai ijHpaoxvia 8<xai> h vHa xoi oapa ‘wx .ţdaAi xiaoJf 3.0 oaHvoa ‘hhpjh^p xai h HHHhia xai h itiHHiVoa xm h jiVpdJOHHa xai H 9HU WIHH IHHhAI ip 8<XAI> 3PV30JPdV 0J| XPd3 33.3 ‘laV P3AI q.U8a3.a hHJ3.dY ivh xpda viV xai xHJK'LdV pV ‘aiJKPdn aovAVpj HaoHH3 *apv30JpdV J-Pda ‘aovAVpj J(oVpV h HwpmsV 3M.3 ‘Hoaps ou h apdu ou vhVAoo hhai ‘3hu iniHa HiJippiw 8<Hp wo>x ‘HwpmSV 33.3 whphs ohph ‘Hoapg ou h SVspdu ou xipVivjio pV ‘HPdoVsjL ‘HrtlIHHVLJJ XAI apu H hHJ'LdV ‘H^lP^V'Lg XAI H HHVPJJ ‘x<HH>q.dA0j3.Jp XAI H VOlOhHPXQ H dpoj h Pdoag hpivoji HrtiiHHv'Ljj xai :ivvh ph ‘HaoVouooj impaM.d 8<ou> hiupjijiiv s Hoaps hw oaxoVouooj J[oVpV h hw paxoVouooj Hjvixnapdu HWixnxsHh HWHO'ta 3M.3 H Hoaps OU H 3PdU OU W0XhVA«3 H WOApVIVJ HIV 08X3V0U30J WOX 3.8 I5KPX •aovAVpj H3 woam Vpsph ippaoxvia 8<xopV p>V idix ‘hHJM.dY ho woafiHa iiupx -orti ji ’vivaps pV ‘Voaioa oipJ[hjp Vidu xji Hoaps VHsa.a xoi oxh ‘oAa.va xiVoa pV xiSHHaiH X3i hai ‘vAVpj ‘ho ivojmi ‘ivox 3.g J(şx ‘H^iaoH Hj.aq.H vp8<aoxvia> vna X3i oapa ‘vAVpj ho ivohm ou hHJ3.dV ho ivoa.iHH vpaoxopuPH vna xoi oapa io impapvu itiHo [h] vSVpj ‘oji xpda jj ’Hduop xix ps ‘U od x« ‘aohHJ3.dV 8hho ‘hHJ3.dV ho ivoasHa ou waouoao xoi idix ‘Hpq.du ps ‘ho ivortipa Vph xai ihhhai Hjaq.H pdaoY phhh{ vpVodu xoi oapa arvoojpdY imq.du iViho jj ‘Hiv paxoVouooj Vq.du Jfodu SJHss3.a xoi hai ‘apvoojpdV p ‘sohHJ3.dY HXM.dwa.3 ou ‘hw paxoVou -ooj hhm.V 'ta ‘pVm.0 VHa xoi pVa.a ‘woxou u Ta{Pd|i vgVrj ho wortira Vph xai aohHj -3.dY IJlH|U«aOU PS H OHJ),Vq.V PS <X0|> VH3 H^lP^lVLg voY **•<" H HHIOU XAI H HHq.d -RJ'LJP Vph xai h H^ip^iv'Lg Vph xai Shhhai ipihid imna ip xoi i*iHoţ<jj>
                                                                                               *HJq.via H M.dPXoX
idpxo ou ‘drxoJf oV dpxojf xai xpdasn xhxJ{ io phhvi Hdpa ‘woaoVoJf o3.a oh.o h i^iHHiVoa ps Vodă 33.3 h 3vh3.J(hjp ‘oji xpda h vShhpuj iwh ph ‘h;.hpjh^ip 33.3 h
                         HpHhia 03.0 H aOVT<IO> |rtlHVPV3.0 H V03 X.H H W0II1 XAI H VOU XAI ‘OHHaOVOU ‘hHJ
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul, fiul lui Radul Praja şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Bălţaţi şi la Măgureni şi la Poeni şi la Bălţaţii de Jos, însă din partea fratelui său Dră-ghici, jumătate, din cimp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu vecinii şi cu ţiganii anume Mancul şi fratele lui, Mihăilă şi cu vad de moară şi cu tot venitul, oricît se va alege din hotar pînă în hotar pe vechile hotare şi semne.
       Pentru că aceste mai sus-zise ocine de la Bălţaţi şi de la Măgureni şi de la Poeni şi de la Bălţaţii de Jos au fost de moştenire şi de cumpărătură ale lui Drăghici de la tatăl său, Radul Praja. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Drăghici, Dragoslav, el a ridicat plră Înaintea domniei mele. Şi astfel pira Dragoslav că a vîndut femeia Dobra nişte ocine de zestre de la tatăl său, de a răscumpărat din robie pe nepotul său Drăghici, fiul lui Drăghici pentru 5.300 aspri. Iar fratele lui, Radul [şi] aşa s-a plîns că a năpăstuit nepotul său Drăghici pe unchiul său, Radul, că a <cheltuit>1 nişte aspri 6 600. Intru aceia, unchiul său Radul, el n-a suferit să fie hoţ ci a luat lege dinaintea lui Mihai voievod să jure. Şi a rămas nepotul său Drăghici <ca să dea)1 cheltuiala înapoi unchiului său Radul. Astfel întru aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lege 6 megiaşi pe răvaşe domneşti, anume: din Călineşti, Coman Zbora şi Isar şi Stanciul şi din Măgureni, Călin şi din Bălţaţi, Drăghici şi iarăşi din Călineşti, Tudoran, ca să cerceteze după dreptate şi după lege, cum ştiu cu sufletele lor. Intru aceia, <aceşti>1 megiaşi mai sus-scrişi ei au judecat după dreptate şi după lege cu sufletele lor şi au dat lui Radul, fratele lui Drăghici şi lui Dragoslav, fiii lui Radul Praja să stăpînească din partea fratelui lor, Drăghici, împreună amîndoi, cu fratele lui Dragoslav <din)1 aceste mai sus-scrise ocine şi din vii şi din mori şi din vecini şi din ţigani, cîţi se vor afla, cum a fost şi <din>1 cheltuială...1 nepotului său Drăghici. Am dat domnia mea ca să stăpînească Radul şi cu fratele său Dragoslav aceste ocine mai sus-scrise împreună în doi. Şi am văzut domnia mea şi răvaşele domneşti şi răvaşul megiaşilor de întocmire cum este mai sus-scris.
       De aceea, am dat domnia mea lui Radul ca să-i fie ocină la Bălţaţi şi la Măgureni şi la Poeni şi Bălţaţii de Jos, dedină şi de ohabă fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Teodosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Gvucena2 mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
       1 Loc rupt.
       2 In loc de: Vucina.
224
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Soare gramatic, în cetatea de scaun in Bucureşti, luna noiembrie 29 zile şi de la Adam pină acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7141 <1632>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      | Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., CCCXCIX/68.
         Orig., perg. (32 X 50), pecete timbrată.
         Cu o trad.
         Datat după divan; văleatnl este greşit.
                                          171
1633 (7142) decembrie 10, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Viforîta bălţile de la Gurguiaţi şi Vârâşti cu Sticleanul.
       f /HhaoctYuo kojkYiio, Iw flld-riH Bacapac boiboaY h rocnoAHHV              roc-
noACTBo mh cTh noBfă-kHYf rocnoACTBd <mh catT-kn BoatfCTBirkH rilOHdCTHp rnaro-
       BHXop'kipH, HAiatf ict jfpaat mhcthhoi po>ka*ctbo EoropoAHU,!1, ca să fie
volnice călugăriţele cu ceastă carte a domnii mele de să ţie balta de la satele mănăstirii de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti cu Sticlenul şi cu vama de peşte şi cu tot venitul ce va fi partea sfinţii mănăstire şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi, să n-aibă nimenilea voe a se amestecare într-aceste bălţi ale mănăstirii, ce iaste mai sus-scris. Şi cîndu voiu vende domnia mea alte bălţi, iar cu partea mănăstirii den baltă să nu hie vindută, nici să n-aibă treabă, pentru că aceste sate cu bălţile au fost date şi miluite la sfînta mănăstire de răposatul Alexandru voievod cel bătrin, ca să-i fie po-meană în vecie.
       Şi am văzut şi cărţile altor răposaţi bătrîni domni, ce au fost mai nain-tea noastră, pre aceaste sate ce sînt mai sus-zise. Aşijderea şi domnia mea încă m-am milostivit de am dat şi am miluit pre această sfîntă mănăstire cu bălţile Gurguiaţii şi Vărăştii şi cu Sticlenul şi cu vama de peşte şi cu tot venitul, cum au fost date şi miluite mai de nainte vreme de cei răposaţi domni.
       Derept aceia şi voi, stolnicilor şi voi, vameşilor, încă să căutaţi să lăsaţi în pace balta ce va fi partea mănăstirii, nimic să nu vă amestecaţi...2 ce să lăsaţi să ia călugăriţele vama de peşte şi de la tot venitul, pentru că le-am miluit domnia mea cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Himko A4 H'bcT, no piq rocnoACTBo <mh.
       H HcnpaBHHK, cam pfM rocnoACTBo <mh.                        _
       IlHC GtOHKJ 8 EgK8pfl|lTH, AtKiMBpYl 7 AbHH, & Mt x3(MUi3
       f Iw dfldTfH BlVtBWAd, MHAOCTYlO EOftYlO rOCnOAHHlk.
       t îw flldTiio BofKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Viforîta, 1/22.
          Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete mică aplicată.
       1       ... mănăstiri ce să chiamă Vihorăşti, unde este hramul curatei naşteri a născătoarei de Dumnezeu ...
       2 Loc rupt.
       3 A scris Stoica în Bucureşti, decembrie 10 zile, în anul 7142 <1633>.
225
www.dacoromanica.ro
172
3633 (7142) decembrie 11.
            Stan şi Butea, fiul lui Butea din Fundeni, vînd lui Necula, nepotul lui Radu postelnic din Potoceni, şapte pogoane de vie in Dealul Zoreştilor.
       t Adecă eu Stan şi cu Bulea, sinu ego Bulei ot Fundeni, scris-amu .acesta al nostru zapis ca să fii de mare credinţă, pentru să se ştii că amu vîndut-o noi Neculei, nepotului postelnic Radului ot Potoceni, vîndutu-i-am '.7 pogoane de vie făcătoare în Delu Zoreştilor, dereptu ughi 60. Şi cîndu amu vîndutu eu Stan i Bulea aceste vii întrebatu-ne-amu omenei noştri şi din sus şi din jos şi dinu toate părţile ,icu ştire tuturoru fraţiloru dat-am aceste vii Necolei pe bani gata, ca să fii lui moşii în veci şi lui şi feciorilor lui şi ne* ,poţilor şi strenepoţilor loru moşie în veci neclătită.
       Şi cîndu se-u conpăratu aceste vii fost-au molţi omeni buni, anume: .Şteful i sinu ego Şteful ot Potoceni, Vetrea ot tamu, Negre ot tamu i Gher-ghe , ginerele postelnicului Radul, Mane-al Ghiurei ot Zoreşti Nedelco i brati • ego Datcu, fraţii Necolei şi Drăgoiu ot tam.
       Şi am scris eu, popa Stanu ot Lipiia, ca să se ştii şi să se crează. Pis .meseţa dechemvrie, dne 11, leat 7142 <1633>.
       Eu Stanu i Bulea ot Fondeni.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXVIII/3.
          Orig., hîrtie (31 x 21).
          Copie ibidem, ms. 172, f. 478.
                                    173
1633 (7142) decembrie 14.
             Radu, fiul lui Voicilă, dăruieşte lui Tudor vornic şi jupînesei sale, Sava, moşie in Păcăleşti şi Păcureni, primind in schimb un cal.
       t Eu Radul, feciorul lu Voicilă, [Voicilă], feciorul Standului de în Pă--cureni, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupî-([pî]nului Tudor vornicul şi a jupînesie Savei, pentru c-am avut o parte de - ocină în Păcăleşti şi în Păcureni, cu apă, cu moară faptă. Şi acestă parte de ocină iaste de în cin pînă în cin, peste tot hotarul. Deci eu am dăruit pre jupînul Tudor eu acestă parte ocină, iar vornicul ne-au dăruit pre noi cu u<n> căi. ’Breptu aceia, să fie dumnelui de moşie şi neclătit, pentru că ne-am tocmit de bunăvoia nostră, fără nici de o silă. Insă în Păcăleşti o funie de rocină cu apă <cu>1 tot, iar în Păcureni, cîtă parte se va alege peste tot.
        1 Loc «rupt
:226
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturii: den în Ceraşu, Berilă i Stoica roşu i Oana; de în Matiţă,. Rade; den Drăguşăşti, uncheşul Rate; de în Păcăleşti, Ştefan meşterul şi fiiu-său Radul şi Bădica cu fiiu-său Stroe şi Dimiian şi Stoica Lungul şi Crăciun Carabiţă şi Duţul, sluga vornicului celui mare şi Stoica Pribegulu.
      Şi am scris eu, Ilie de în Răteşti. Pis meseţa dichemvrie 14 dni, vă-leat 7142 <1634).
      Pentru credinţa pus-a m şi degetul meu. Radul lu Voicilă i Berilă şi Ilie şi Stoica, Oana.
         Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XLI/5.
         Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), patru peceţi aplicate.
         Copie ibidem, mss. 173, f. 201 v şi 366, f. 20.
                                      174
1633 (7142) decembrie 15, Bucureşti.
            Avram şi fiii săi se vină rumâni cu toată partea lor de moşie dinr Vaideei lui Dragomir mare armaş.
      t Adecă eu Avram şi cu feciorie miei, anume Pătru şi Barbul i Gher-ghie, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina ju-pînului Dragomir vel armaş, cum să să ştie că ne-am vindut noi de a noastră bunăvoe, fără de neci o selă şi cu cu feciorie noştri, cîţi Dumnezeu ne va dărui, ca să fim dumnealui rumâne de moşii şi feciorelor dumnealui şi nepoţilor dumnealue. Şi ne-am vîndut de bună voe, drept ughi 100 şi cu moşii nostră, cită să va alege den sat de Vaideei, însă partea noastră.
      Şi mărturii încă au fostu mulţi boiare de divan anume: jupan RaduL Buzăscul ije biv vel ban1 i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Radul vel logofăt i jupan Hriza biv vel dvornic i jupan Gligorii vel vistier i jupan Miho-biv vel spătar i jupan Theodosie vel spătar i jupan Nedelco vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Mihai vel stolnic i jupan Dumitru vel' pitar i Drăguşin vtori postelnic i Preda spătar ot Brincoveni i Vaselie postelnic ot Brătici i Radul dvornic ot Desa i Pătraşco căpitan i popa Nanov ot Amărăşti. Aceşti boere toţi au fost cînd m-am vîndut eu şi cu feciorie miei, cum scrie mai sus. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile.
____IÎHC WT EşK$P(I(1H, 43       itWrW^fT, MfcCHţd AHKfdtSpYf *y AhlHH, K 4-fcT
x3PA\S2.
         Şi uncheşul Bran ot Măreţe.            Ivaşco dvornic
         Eu Pătru, sinu Avram                   Radul vel logofăt
         ...3                                   Hrizea dvornic
        1 Radu Buzescu apare mare ban şi la sfîrşitul anului 1633.
        2        Am scris la Bucureşti, eu Preda logofet, luna decembrie 15 zile, în anul 7142: <1633>.
        3        Semnătură indescifrabilă; în legenda peceţii de deasupra semnăturii se mai citeşte: Rado ...
227
www.dacoromanica.ro
Mtixo? (uraiapii;1 2 Gligorie vel vistier KodtavTiv KaxaKOO^ivoq8 Nedelco vel clucer Buzinca vel comis Dumitru vel pitar Eu Vasilie postelnic Drăguşîn vtori postelnic
Mihai vel stolnic Preda spătar mărturie Preda şină Tatul pehamic Preda spătar Radul vornic ot Desa Gheorghe pitar Bunea Vîlcul logofăt3 .
           Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, VIII/6.
           Orig., hîrtie (30 x 21), 16 peceţi aplicate.
           Copii ibidem, mss. 192, f. 364 v-365, 201, f. 215 v—216 şi 713, f. 786.
                                   175
1633 (7142) decembrie 19.
            Preda vornic vinde lui Mitrea pitar şi jupinesei sale Neacşa mai mulţi rumâni din Năpirteni, cu delniţele lor.
      f Adecă eu Preda vornecul, feciorul Radului postelnic ot Balomireşti, scris-am acesta al mieu zapis, cum să să ştie că i-am vindut de în Năpirteni, cod4 Muşăteşti, pre Neagoe cu frate-său Dan şi pre Stoica cu frate-său Dumitru, cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui şi cu ale lor delneţe şi pomete şi cu ale lor ţenute, cîte oblăduescu ei, de se hrănescu ale lor case, cum le-au fost hrana pre acel pămînt, jupan Metrei pitar şi jupîneasa lui, Neacşa, şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, să-i le fie lor moşie şi rumâni.
      Şi cîndu am vîndutu eu Preda vornec aceşti oameni cu delneţele lor şi cu pometele lor, cît se va alege preste tot venetul acelor delneţe, fost-au şi soru-mea, Alivera, jupîneasa Savei pitar şi o am întrebat de va putea ia să cumpere; ia au zes că nu poate. Deci deca n-au putut ia să cumpere, l-am întrebat pre vecinul carele iaste alăture cu acea moşie, jupan Metre pitar i jupaneţa ego, Neacşa ot Muşăteşti. Deci ei se-au aflat de i-au cumpărat aceşti oamene, cum scrie mai sus, derept zece mie bani gata.
      Şi am vîndut eu Preda vornecul de a mea bunăvoe, ca să fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţelor lor şi strenepoţelor lor în vecie, să n-aibă neme-nele treabă de rudeniele noastre, pentru că am vîndut eu, Preda vornecul, această moşie cu rumânii, cum scrie mai sus, de me-am scumpărat nevoile mele.
      Şi cînd am vîndut eu, Preda vornecul, această moşie cu rumânii, cum scrie mai sus, fost-au mulţi boiari mărturie, na ime: jupan Oancea logofăt
       1 Miho spătar.
       2 Costantin Catacuzino.
       * Toate semnăturile sînt autografe in afară de prima.
       4 Lingă (slavonul; k»a)-
228
www.dacoromanica.ro
ot Cuştereni i jupan Şteful postelnic ot Bereleşti i jupan Tudor stolnic ot Bîrseşti i jupan Mehaiu ot Căldoroşani i Stan logofăt ot Creţuleşti i Loizie şe mulţi boiari.
       Uhc a, Eopq-fe rpdMdTHK, <Htcc(ţ<i AtKtAtKpTf auhh, k*k atr xSp.HK1.
       Eu Preda dvornic Aorj^o? KaraXaţ paprfipaţ2 3
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, III/13.
          Orig., Iiirtie (31 x 21,5), pecete aplicată.
                                  176
1633 (7142) decembrie 23.
                                          Stanca vinde popii Vancea o livadă la Piscul Rumului.
      Scris-am eu. Stanca, acest al meu zapis, cu să să ştie că am vindut o livade din Piscul Runcului părintelui popei Vancei, drept aspri 620, gata şi de cîte 3 sărăcuste şi jumătate. Şi aceşti bani ce am luat eu Stanca, toţi i-am cheltuit la moartea frăţini-mieu, Albului. Şi i-am vîndut ca să-i fie moştenire lui şi feciorilor lui şi i-am făcut şi zapis la mina lui.
      Şi iaste mărturie: Vancea şi Stanciul şi Ghin şi Bogdan şi Matei şi Anca.
      Şi am cheltuit adălmaş 15 costande pă vin şi pă bucate.
      Pis meseţa dechembrie 23 zile, leat 7142 <1634>*.
         După Bălăşel, Hris. Bogdăneşti, p. 118—119.
                                   177
1633 (7142) decembrie 28.
             Matei Basarab voievod voiniceşte satul Rucăr să se răscumpere de rumânie de la fiicele domniţei Florica.
       t tHHrtoCT'O/O Boxtffio, iv dldrcH Bacşiş boebca<i h r»cnc>AHHTi. IIhuiit roc-noAcrsd mh voao tuturor rucărenilor de la plaiu, cătră aceasta vă dau In ştire domnia mea pentru că am fost trimis domnia mea o carte a domnii mele de v-au sorocit ca să veniţi aicea să staţi de faţă cu stăpînii voştri, cu jupan Dumitru vel pitar şi cu Pătru slujer. Deci o seamă dentru voi i-aţi ales de i-aţi trimis aicea la curte.
                        Intr-aceia domnia mea am făcut mare divan cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele, înpreună cu părintele vlădica, şi am socotit domnia mea cu
                  1 Am scris eu, Borcea gramatic, luna decembrie 19 zile, în anul 7142 <1633>.
       3 Loizo Catala mărturie. Semnăturile sînt autografe.
       3 în loc de 1633.
229
www.dacoromanica.ro
tot divanul şi am judecat domnia mea cum să vă răscumpăraţi de la boiari, căci cele răscumpărători ce v-aţi fost răscumpărat de la striini întru nemica nu vă iaste. Ce am făcut tocmeală dennaintea a tot divanul ca să daţi acum la fetele Floricăi, la Elina şi la Buica ughi 1.200 şi să aveţi pace şi răpaos cu toţi feciorii voştri, în veci. Deci în vreme ci veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi cîţi veţi fi cu case pre pămîntul Floricăi şi cîţi aţi dat şi găleata Floricăi toţi să daţi acum la această răscumpărătoare şi păstor şi tot omul. Că de acum, de la răscumpărătoarea aceasta nu veţi mai avea nici o nevoe, că se-au făcut această legătură dennaintea a tot divanul, iar carele nu va da acum banii cum i-or cislui alalţi săteni, să fie volnic pîrcălabul al tragere şi a-i luare bucatele. Şi mai multu gîlceavă asupra domnii mele să nu vie.
      Iar cine se va mai ispiti den sîngele răposatului Mihaiu voievod a mai trage pîră să-şi caute la aceste jupînese, fetele Floricăi, iar cu rucărenii nemic treabă să n-aibă.
      Că aşa am judecat domnia mea şi v-am dat domnia mea şi ispravnic pre cinstit dregătoriul domnii mele jupan Nedelcovel cliucer. Aceasta v-am scris domnia mea. Hhako m H-tcT, no pm rocnoACTBd auj-H HenpjKHHK, CAAIk pfM POCnOACTBd /HH.
      IlHC AfKfA\Kpî'f KH AMHH, K iVfcT x3p/HB. t jfw illJTJH BWEBivA, /HHaoctT» eok/io pocnoAHHh. îw /HdTfH BOfBOA <m.p.>
         După Părnuţă, Două documente, p. 236.
         Fotografie după original.
         EDIŢII. Ibidem, p. 291.
                                         178
1633 (7142) decembrie 29, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui, Sofica, ocină cu rumâni la Jigorani, jud. Vlaşca.
       f /BHAocTTdo eojkTeio, îw /n<mio boikioA'* h rocnoAHHTi R-kcof 3E/HAA Xr-rppOBAd]fTHCKO(, KHSK BEAHKdPO H np-fcAOBpdrO, CTMpdPO, nOXOHHHO/HS fw E'kCkpdB B01B0Ai- f^iRiT TOCnOACTBO A\H C'fH nOBCA-fcHfc POCnoACTBO AUf nOMTfHH0A\8, B-kpHOAtŞ EOA-fcpoAt rocnoACTBo am iKSn^H reprff ehb btopTh bhctTqp h KgndHHiţE fro Go^T-
HK-kH H CkC CHHOBHAt, fAHU,E>Kf EoCk A^CT, BKOÎKf A<* «8 fCT WMHH8 H BWHhVh oy CtAO 8 2KHP0p<lHH, WT CoVACTRO RAjUlIKd WT POP X®™p H WT A®* X0T,,P> WT nOA H WT UIŞ/H H IVT BOA H WT CkAdAHIJIf CfAOB WT nŞCEgAL Bdpf filHKd Cf XTHT H3rpdT WT f)0 BTvCOAl X®T^P0.H. H BtMHHTH A<» CH 3H,»T, KOTOpTH Cf C8T npOA<»A KfMHHH nOMTtH-HOAtŞ EOAtpHH POCnOACTEd A\H TiprEB BHCTYrap H KgndHHIţt (PO GofjrfHK'kB. CkC CHHOBH HAI H CkC RTiCfcX AfAOBf HAI 3d WMHH8, 3<f A^A^HO H 3i flOKSriEHH, Hi HAU: AgKd, CHH*k /k,tTK0R KAAgPfp CkC A^* CHHTi, no HAU PiA^A H /k,<JHMIOA H CkC A*a fro 3d IVMHH8, 3i gPH Ad H EpdHKd, CHH*k dlŞUIdTOB T'kAn'kUJfCKSA H CkC CHfTk
230
www.dacoromanica.ro
fro, Koctahahh, sa 8rH si h GOnpt EpfSHKa c-kc chhh fro, ^oepi, sa 8rH SI noA h YBsuiat, chhtv Apt^hok C’kc chhh fro, dlaiit, sa $rH sy noa h KpivCTYaH, KpaT MSuiatob, sa jjrH iy h Hbah, CHH’k Epatochhob, c-kc chhh fro h ckc a** khhab fro, Ha HMf...* 1 koahko ict HAiaA g JKnroptHH, sa 8rH sy h K$mh, CHH’k n-KTpWB, C-kC AKf CHHOBH, Ha HMf IIlvTPl} H GtAH, Sa 8rH Kr H dlHKIUAH, CHHTv EtvCYib KaAsrtpSA, sa srH ^y h Gtah, CHH’k Gtohkoe, sa 8rH e h Korrt, chhtv GtAHOB CIvC Tpkf CHHOBH» no HMf T-HacYf H CT4H H iflaH-k, sa SrH KĂ H As-mhtps, chh'k Gtoib, sa 8rH îy.
       ll0Hf}Kf cYh BHUlf pfMfHH HMfHHTf AlOAYf WT JKHroptHH BHAH CgT BTvCH KHfSH CkC WMHHf HM, fl|JH}Kf WT nptWAf BptMf. fl nOTOM, K"kA4 fCT BHA E’k AKIHH flfWH BOfBOAf» Biv AtT xSpM, WHH CaMH, WT BOAf HM, nOUlfA fCT Ha nOMTfHHOM8 KOAtpHH rocnoACTBa mh Tfprf bhctYqp, Tfpf ct c8t npoA4Af BfMHHH sa hhxhom aobpoboaio, CTvC CHHOBH HAI H CTvC KTvCtX AfAOBf HM Sa WMHHg WT XftiroptHH, Sa A^ATHS H sa noKSnfHYf, cfs hh iaha chaoct, sa Tcro iţtHO sa acnpH BHuif nuc, c-kC SsHaHYf BTvCtM BOAtpOM BfAHIţH H MAAH, a MlrYiaUlOM WT WKpTvCTTv MtCTOM. H BTvSHMaA fCT BTvCH HOBI^H rOTOBH Biv p$KH HM, I2K0JKI A<> fCT BfMHHH Biv BtKH H CTvC SanHC WT p$K HM sa npOAdHH.
       (I noTOM, KTvAa ict Biv Abhh rocnoA'CTBO mh no BptAiA ktvA4 civM bha Ha ilBiisa nauia oy HfKonof, a BfMHHYH wt IKHroptHH, wbh HanucaTH ca K'kA’kpaujH, a APSrH AitP'KBaHiţio noA c«pHnTp8 dl’kpsaKSAOB. H npHUifA c-kc rocnoACTBo mh WBAf Biv Ha CTOA. I7o TOMJKTv, BfMHHH WT JKHrOptHH BHUlf pfMfHH, WHH HSMOAHA Cf cst nonfB HruaTlf h fll’kpsaKSAOB, Tfpf cSt rAaroAfTiv rocnoACTBa mh, qkohh Aa hx CBOEOJKAa fMg       wt  Ha KOAtpHH rocnoACTBa mh Tfprt bhctqpioa sa bimhhYh.
Biv TOM, rocnoACTBo       MH  HtCT CTvM    HMaA KaKO MHHHT paAY BOAf nonfB HrHaTYf H
a AYivpsaKSAOB, ah8 cbm pfKAiv rocnoACTBo mh Tfprf bhctYhqp a a ch BivSHMafT HOBIţH HaSaA- H nOUJfA ICT BfMHHYH Tfpf fCT MfTHgA fAHa paSAOr sa HOBIţH BfS BfAf fro Tfprt BHCTHYap s Kiupa fro, a AP8SH hobi^h HtCT HMaA A* «x A4Ct btvChx, aH8 fCT nocTaBHA TeprfB bkcthhp abh’k bis boai fro, AoHAfstf Ha CBtTki Hhkoaai Biv A-kT xSpM , QKOJKf A4 HX A4BAT BfMHHYH TfprfB BHCTHOp BTvCHX HOBIţH H AA ch BivSHMafT sanucsA wt Ha P8X fro, mto ict HMaA sa npoA4HH. H cktbophx^m rocnoACTao mh h KHHr8. IIotomjkiv, rocnoACTBo mh civM pfKaiv KaKO A4 Hf2 b"k-SHMafT BfMHHH HOBl^H      WT  Ha AP^H, HHJKf A<> cTi npOA4fT Biv AP^r8 CTpaHS. (I 4-
IflfAHWf X°KfT BTvSfTH    WT  Ha AP8r8,  KTO X0KfT> HAH X0KtT P43SM-fcTH TfprfB BHC*
TYtap, A4 B8AfT BOAfH A4 A4B4T HOKlţYH BfMHHYH BIvCnfT, MTO fCT MfTHgA H A4 fCT IMS BfMHHH, KaKO Cf C8t BHAH npOA4AH.
       (I nOTOM, BfMHHH WT 2KurOptHH HtCT HMAA HOBlţH BTvCHX, 4HS fCT K'kSHMAA HosiţH wt Ha KOAtpHH rocnoACTBo mh Ilapa nfxapHHK, a wbh wt hhx. whh c»t nOUlfA Tfpf CI fCT npOA4A Ha dlHX4H nOCTfAHHK WT PoaTTv. <1 noTOM, Tfprf BHC-tYhp, ako fCT paso^MtA H wbcitha, wh fCT raaroAiTiv rocnoACTBo mh Tfpf a«* HfCHA hx fCT TfprfB bhctYop no BfMHHH sa AHiţg nptA rocnoACTBo A\H 8 AHBAH h nptA KlvCtM BOAtpOM. H CTvM pfKATv rOCnOACTBO MH 8 AHBAH BfMHHHM, KAKO CTvM XOTtA rocnoACTBo A\H A4 CTvTIOPHT CTvUl HHM noMtH’k, T’KmYiO A4 Hf B’kSHMAfT BfMHHH HOBIţH WT HA AP8SH, HH»f A4 Clv npOAAAH fCT Biv HHA CTpAHS. fl Biv TOM, rocnoACTBo MH AKO BHAtXOA\ C-kC BTvC AHBAHOM KAKO fCT X°AHA BfMHHH CIvC AM-KAHYf, a KOAtpHH rOCnOACTBO MH WH fCT A^CTHSAA no BfMHHH CIvC SAKOH H CTvC
        1 Loc alb.
        1 Cuvintele: „a* m” sînt scrise deasupra rîndului.
19 — Documente România — c. 1359
231
www.dacoromanica.ro
CgKAtHft, A4 (CT ndKKI Kf'IHHH, K4K0 Cf CgT EHrt Rp«A<* *A WT HdHRp'fcKAf Kpt/Hf, 34 HHjfHOiH A^sposoAto, a<*a k ciuH rocnoACTKo mh wt ah&ah \i (ct kimhhYh TcprfK KHCTYrap, k4ko ct cSt npoAdrt. H a<ik44 Tipris bhctYqp k% pSkh kimhhhm Tfjf IWKUH, MTO (CT KHrt AMTHHrt, KTkCHJf H434A WT RpfcA rOCn®ACTi£4 MH H WT Rp^A KOrttpHM^ POînoACTKO MH, KfAHU,H H M4rtH. H CliTBOpHrt KIMHHYH KTOPYh 34RHC 34 RP«A<>HH, 34 KfrtHK4 K’kpg, H4 p$K Tipr(K KHCTYiap H ChC A\HOSH KOrttpH CKlAtTfrtYf H4RHC4HH 8 34nHC. H BHA^X0M rOCflOACTKO MH WE4 A** 34RHC0KA H T0I*0 WT HCRIiPKS H Toro 34 noertM H4 pSK r«pr(K KHCTYrap 34 npOA4HH. fi 4lflfrtHKf X^KfT HSK4AHTH HiKOrAA H(kT( KHHPH, A<* Hf CK KtpgfT.
       Giro paaY MA*X ckm rjenoACTKo mh romtihhom, K-tpHOM sort-bpHH» rocnoA-
CTK4 MH >K8R4H rtpreK KHCTYrap H KSnrtHHUC (r« GojjtfHK’kK QKMKf A<» M8 (CT WMHUg H KfMHHYH 8 CfrtO JKHrOptHH H>KI KHUlf nHC A^AYhS H RTl WJfdEg CHH>KOrt\ H KhSKOM H np-kKitalTOM H HI WT KdrOKA® HfROKOA'fcSHMO, ROpHSMO r«Cn»ACTK4 rt\H.
       GlHCf Oţ-EO H CBIA^TIaYH noCTAKA’fclM rOCROACTKO MH: JKSR4H PrtAV'A Eg3ICKgrt Kfrt E4H KprtrtOKCKYH1 H X$R4lt Hr4UIKO K(rt AKOpHHK H K#R4H PdAoyrt Kfrt AWPWţfT H ft$R4H rrtHropYl Kfrt KHCTYrap H HC8R4H T»AOCY( Kfrt CR4T4P H JK8R4H dSHJf4H Kfrt CTCrtHHK H E$SHHK4 Kfrt KdMHC H &SHHH4 Kfrt Rf)f4pHHK H K«CT4HAHH Kfrt ROCT.rtHHK. H HCRpKHHK, PaAVrt HiiCTSpfrt Kfrt rtoro4s(T-
       H H4RHC4X <13, lI'KpKtSrt rp4M4THK, Kt H4CTOA rp4A ESKgpfRlH. M-feCIH4 A<~ KfBpVf K0 H WT Aa<IM4 A<t«« Ad HHH'b, Kt ClrO RHC4hY(, TfMfHYf iVfcTAMy Kt <VfeT xSpMK 4 WT P«>KA*CTK4 XpHCTOBA x^ĂT.
       f ?W fildTfW KOfKWAd; MHAOCTYw EOH(YiO rOCROAHHk.
       îw YHatik BWfROA <m.p.>
       j" Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului, credinciosului boier al domniei mele jupan Gherghie fost al doilea vistier şi jupaniţei lui Sofiica şi cu fiii, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină şi vecini în sat în Jigorani, din judeţul Vlaşca, din hotarul de sus şi din hotarul de jos, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, care s-au vîndut vecini cinstitului boier al domniei mele, Gherghe vistier şi jupaniţei lui Sofiica, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină, de moştenire şi de cumpărătură, anume: Duca, fiul lui Detco călugărul cu doi fii, anume Radul şi Danciul şi cu partea lui de ocină, pentru 31 ughi şi Braica, fiul lui Muşat Tălpăşescul şi cu fiul lui, Costandin, pentru 17 ughi şi Oprea Brezica cu fiul lui, Dobre, pentru 16 ughi şi jumătate şi Muşat, fiul lui Drăgan, cu fiul lui, Manea, pentru 16 ughi şi jumătate şi Cîrstian, fratele lui Muşat, pentru 12 ughi şi Ivan, fiul lui Bratosin, cu fiii ş lui şi cu partea femeii lui, anume... 2, cît a avut în Jigoreani, pentru 17 ughi şi Cupen, fiul lui Pătru, cu doi fii, anume Pătru şi Stan, pentru 23 ughi, şi Micşan fiul lui Văsie călugărul, pentru 12 ughi şi Stan, fiul lui Stoica, pentru 9 ughi şi Costea, fiul lui Stan, cu trei fii, anume: Tanasie şi Stan şi Manea, pentru 24 ughi şi Dumitru, fiul lui Stoe, pentru 12 ughi.
       1 La 15 decembrie 1633 Radu Buzescu apare: fost mare ban.
       * Loc alb.
232
www.dacoromanica.ro
      Pentru că aceşti mai sus-zişi, numiţi oameni din Jigoreni au fost toţi cnezi cu ocinele lor, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, în anul 7140, ei singuri, de voia lor, s-au dus la cinstitul boier al domniei mele Gherghe vistier, de s-au vîndut vecini de bunăvoia lor, cu fiii lor şi cu toate părţile lor de ocină din Jigoreani, de moştenire şi de cumpărătură, fără nici o silă, pentru acel preţ de aspri mai sus-scris, cu ştirea tuturor boierilor mari şi mici şi a megiaşilor din jurul locului. Şi au luat toţi bani gata, în mlinile lor, ca să fie vecini în veci şi cu zapis de vîn-zare de la mina lor.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele domniei mele, pe vremea cînd am fost la Abaza paşa, la Necopoe, vecinii din Jigoreani, unii s-au înscris călăraşi, iar alţii dărăbanţi, sub schiptrul lui Mîrzacul. Şi a venit cu domnia mea aici, la scaun. Apoi, vecinii din Jigoreani mai sus-zişi, ei s-au rugat de popa Ignatie şi de Mîrzacul, de au vorbit domniei mele ca să-i slobod de vecinie de la boierul domniei mele Gherghe vistierul. Intru aceasta, domnia mea n-am avut cum să fac pentru voia popii Ignatie şi a lui Mîrzacul, ci am spus domnia mea lui Gherghe vistier să ia banii înapoi. Şi s-au dus vecinii la casa lui de i-au lepădat o seamă de bani, fără voia lui Gherghe vistier, iar ceilalţi bani n-au avut să-i dea pe toţi, ci i-au pus zi lui Gherghe vistier, fără voia lui, pînă la sfîntul Nicolae, în anul 7140, ca să-i dea vecinii toţi banii lui Gherghe vistier şi să-şi ia zapisul de vînzare de la mina lui, pe care l-a avut. Şi am făcut domnia mea şi carte. După aceea, domnia mea am spus ca să nu1 ia vecinii bani de la alţii, nici să se vîndă în altă parte. Iar dacă vor lua de la altul, oricine ar fi, sau va afla Gherghe vistier, să fie volnic să dea vecinilor banii înapoi, pe care i-au lepădat, şi să-i fie lui vecini, după cum s-au vîndut.
      Iar după aceea, vecinii din Jigoreani n-au avut toţi banii, ci au luat banii de la boierul domniei mele Para paharnic, iar unii dintre ei, s-au dus de s-au vîndut lui Mihai postelnic din Roata. Iar după aceea, Gherghe vistier, dacă a înţeles şi a aflat, el a vorbit domniei mele de i-a adus Gherghe vistier pe vecini de faţă, înaintea domniei mele în divan şi înaintea tuturor boierilor. Şi am spus domnia mea vecinilor în divan, cum am vrut să fac domnia mea pomană cu ei, numai să nu ia vecinii bani de la alţi, nici să se vîndă în altă parte. Iar întru aceasta, dacă am văzut domnia mea cu tot divanul că au umblat vecinii cu înşelăciune, iar boierul domniei mele a dobîndit pe vecini cu lege şi cu judecată, să-i fie iar vecini, cum se vînduseră de mai înainte vreme, de bunăvoia lor, i-am dat domnia mea din divan să fie vecini lui Gherghe vistier, cum s-au vîndut. Şi a dat Gherghe vistier în mîinile vecinilor acei bani, pe care i-au lepădat, toţi înapoi, dinaintea domniei mele şi dinaintea boierilor domniei mele, mari şi mici. Şi au făcut vecinii al doilea zapis de vînzare la mina lui Gherghe vistier, de mare credinţă şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. Şi am văzut domnia mea amîndouă zapisele de vînzare, şi cel de la început şi acesta din urmă la mina lui Gherghe vistier. Iar dacă vor scoate cîndva niscaiva cărţi, să nu se creadă.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului credinciosului boier al domniei mele jupan Gherghe vistier şi jupaniţei lui Sofiica, să le fie ocină şi vecini
       1 Cuvintele „să nu” sînt scrise deasupra rîndului.
233
www.dacoromanica.ro
în sat în Jigoreani, care sînt scrişi mai sus, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei1 şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Tudosie mare spătar şi jupan Mihai mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Radul Năsturel mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decemvrie 29 şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N. CXVI/29.
         Orig., perg. (40 X 57), pecete timbrată.
         Cu o trad.
                                        179
1633 (7142) decembrie 31, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Iordache vornic din Glăvă-neşti ocine In Berteşti, Brebu, Dobroteni, Virleţi, vii, locuri de case, vecini şi ţigani.
       t ÎIÎHAOCTUW EOJKYIIO, Îw fHdTEH KOCKOAd H POCIlOAHHTv KT»COH 3CM<AC J£rr>2-PPOKAdXYHCKOH, BH>yK KCAHKdPO H np-fcAOEpdrO H CTdpdPO, I10K0HHH0MS îw EdCdpdTd bockoA- AdKdT rocnoACTKO AtH cYio noeCAtHYH rocnoACTBd AtH EOAfcpoAi rocnoAcrsa MH îwpAAKH AKOpHHK WT TA^’UIfltlH h CHC CHHOBH CH CAHlţHÎKC Boriv AdpOKdJf, H-kojkc a<> a» <ct wmhht» oy ccao oy Ecptcuih, aah w* *t npcs k-kc ccao MCTKpkTaro
A«A H>2 AKAAKfT KgKC 3d KCMHHH, ACA >K8ndHHltCB /HdpYCK, AtiPCpa GtJHKO IIOC-TCAHHK WT B8KOK H d Atl|ICpCK CH 6aHHCH, BTvCdX, WT nWA H WT insa! H WT KOA H WT BAdT H WT CCAdAHI|IC CCAWK H WT 110 KlvC £OTdpOM, UOHOKC CYd KHUIC pCMCHd WMHHt WT EcpTCI|IH BHAd CCT 3d A^ATh» WRCA\ JKHTCAHHIţC.
       f| iiqtom, KikAd cct eha npc a^hh Acwh kockoa, a H&ndHHiţa fMapYn H a^~
ItICpd CH @AHHd, Wirk CCT ndAH^A KTi CANA A8KHOKChYC Hd X’dVHTlOAdA'k H HJ XdyH-fHSCd H Hd GoAdK-flATk ECH, 3d 8rH CAI- H EHA CCT KYCSdUI EOAtpOM
rocnoACTKd avh îwpAdKH akophhk. Taxe, ktiAA cct na A^h'k, a cYc khuic pcmchh >kh-
TCAHHIţC H-feCT MOPA*k M nAdTHA Td A#>KHOKChYC, dH8 W CCT I1AATHA ÎwpAdKH KOpHHK CTvC CM JKHATH. fit, TOM, KSndHHIţd flldpYia H ChC A’^Wd CH (îAHHd, WH-fc CCT AAA îwpAdKHK KOPHHK CYd A CA 3d WMHHTk KHUIC nHC WT EcpTCI|IH MCT[T]KpVTdrO ACA, BdKOWC AA avo CCT 3d A^ATh# R-fcKH. R RHA’kX^AV POCnoACTEO MII H SdUHC 3d TdKAVCJKCHfC, CKC MHOSH EOA'kpH CK’fcA'bTCAH, HdnHCdHH Oy SdlIHC.
       H ndK Ad CCT ÎwpAdKH A^OpHHK WMHH8 8 BpCE, C»A IIpaXOKa, WT ACA IWHiUI-KOK nOCTCAHHK, CHHTv ĂSupOCAdR AOPO^CT, WT E"hCtX ACAOBC KOAHKO HMdA WH, IJOAO-
       1 La 15 decembrie 1633 Radu Buzescu apare: fost mare ban.
       * Loc şters.
234
www.dacoromanica.ro
KHHO, IVT nOA H WT IU$M H IVT BOA H WT IIAAHCH H IVT AM SA KOACHHIţS nOAOBHHO
h ivt no &tc xcrapoM h c-kc cahh bcmhh# no         hmc /HHjf'KHA’k, c-kc chhokh cro, no-
HftKC CCT nOKpATHIUC CC   IwHAIUKO nOCTCAHHK CkC IwpAAKH                                  KOpHHK H A4POKAA ÎWHAUI*
KO nOCTCAHHK CKC cYa      RHUIC pCHCHHAA WMHH8     IVT                             EpCK8     nOAOKHHO IVT AM CPO H
CkC TOTO KCMHH8 BHIUC     nHC, A IlVpAAKH KOpHHK,  WH                            CLfJHXC CCT AApOKArt nO IlVHAUJKO
nOCTCAHHK C-hC        n/MIUK* SA TpAHA H CkC grH KC H CkC 3A(1HC SA EpATCTKO HA
pgKA îwpAAKH KOpHHK CTiC KCAHKOC KACTSO H C-kC AtHOSH AOBpH AIOAYH CK-fcAYTMYC.
       H naK noKsnHA Îwpa«h bophhk cahh bcmhhS ha hau Gtah Touisa ivt Epcs H C-kC CHH-k cro GtOHKA H CkC CAHH AUCTO 3A KliipH H C-kC nOKOnCHIA IVT HAA JBoHKA TgAOpfK, MCTApTiTAPO AM IVT npC3 K’kC AUCTOAI, BApC CAHKA CC X™"** «3* bpat, noHUKi npoAAA^nic cc kcmhhî 3a HCroB AOKpOKonio, paaY xr* acnpH totobh, CkC 3AnHC 3A npOAAHYC.
       H naK A4 CCT IwpAAKH ASOpHHK CAHH KCMHH8 HA HAU AparOT*k, KpAT nifpKAH IVT KYCpBA H CkC CHHOBH CrO HtrgA H IIICpBAH H ^pirOTli H HfcrOC H CkC CHHOBH H V\ H CkC AM CPO 3A WMHH8 IVT nOA, IVT Ul8<H, WT BOA H uit AfcA CkC KHHOPpAAS H UIT CCAAAHtflC CCAOB H IVT nO RM X^TApOM, nOHIJKC npOA4A*UJt CC RCMHH8 3A HCPOB AOEpOBOAlO pAAY ACnpH XÂ rOTOBH H CkC 3AnHC 3A npoAAHYc.
       H naK noKonHA Iwpaakh bophhk cahh kcmhhs, ha haic /^paroTi», CHH-k JUcp-
SAHOR, RH8K ^pAPOT’kK IVT KYCpBA H CkC CHHOBH CH H CkC AM CPO 3A IVMHHJ} IVT
noA, ivt uj8ai, ivt boa h ivt A"feA cm KHHorpaAS h uit ccAAAHtfic ccaob, ivt no rm xcrapoAt, noHCJKC npoAAAOiuc ce u>h kcmhhS, paaY «jf acnpH totosh h CkC 3aiihc 3A npoAAHYc.
       H nAK A4 CCT îuipA<iKH BOpHHK CAHH KCMHH8, HA HiUC GtOHKA, CHH*k GtAHOB AlOTpOKAH UIT IIoCOBCt(IH H CkC CHHOKH CH H CkC AM CPO 3A WMHH8 UIT IIoCOECl(JH, IVT nOA, UIT IU8AI H IVT BOA H UIT EpOA SA BOAYHHI^S H UIT CCAAAHllIC CCAOB H CkC IVMHHA JKCHCR CPO HtKIUCR UIT IIoCOECI|IH, WMHH8 SA nptKIO WT HAA tH ^TUIH-A*k, WT opKA CCAHlfTkHHAOK, WT npCS KM MCCTOAt, WT MHH A*PH UIT 1HH, nOHCJKC npoAAA^mc cc kcmhhb sa acnpH potokh h CkC SAnHC sa npoAAHYc.
       H naK noKonHA Hwpaakh bophhk cahh kcmhh$ ha haic HctpatYc, cHirk flAV-
AIAHOB H dlApYCB WT IlHCK8ACI|IH H CkC CHHOKH CH, nOHCJKC npOA4A°UIC CC BIMHHR SA xajf ACnpH POTOKH H CkC SAnHC SA npOAAHYC H CkC CK-feA’fcl’CAYC.
       H nAK Ad f£T îwpAAKH ROpHHK CAHH BCMHH8 nO HMC IwHAUlKO ’ţCpKYCSjJA WT /^HMHrAHH H CkC RH8K CPO, ţlspA WT JKHAfcHH, nOHOKC npOAAAOUJC CC BCMHHH SA CBOHM A»-P®KOAK>, A AH IwHAIUKO pAAY 8PH 3 A ţlgpA 8PH e H CkC 3AnHC SA npoAAHYc.
       H naK A<« cer Iwpaakh bophhk wmhh8 oy A^pot^hh, kt» coVActko Gak, aah WT AM RoHMHA-kK, CHH-k &pCOB, CCJKCHH S, WT nOA, WT lUgAt H WT BOA H WT CCA H WT A-bA H WT no B-kC XOTApOM, nOHCJKC CCT nOKOnHA IwpAAKH BOPKHK CIH CCJKCHH SA WMHII8 RHUIC nHC WT HAA EoHMHA-k WT AoEpOTfcHH, 34 x*X ACnpH POTOKH.
H naK noKonHA Iwpaakh akophhk abc ccjkchh sa wmhh8 wt A£,KP°T'bHH wt haa HcnaH h wt spat cro, Aah, wt no b-rc x^TapoAt, sa \jr acnpH potokh. H naK
CAHH CC?KCH8 SA WMHH8 WT A0KP°'rtHH WT °0A H WT nO BTvC X^ApOM WT HAA T8A8p8 wt AospoT-kHH, sa th acnpH potokh. H naK noKonHA Iwpaakh bophhk tph CIJKCHH SA WMHH8 oV A0BP0T'bHH WT nWA H WT UJ8M H WT BOA H WT A*A CkC RHHOrpAAV H UIT no B-kC AUCTOAt WT HAA AaH CKA8H8A WT A0EP0T'bHH 3A xÂp AC-npH potokh h CkC sanHc sa npoAAHYc. H naK a*< cokchh sa wmhh8 oy A0KPc,T'tHH WT HIA HcnAH, BpAT AaH CKA8H wt A^KP^TfeHH, sa îjr acnpH potokh.
235
www.dacoromanica.ro
       H naK noKonHA Iwpaakh kophhk wmhhS 8 EaAt Eaaot’kk noAOKHH, a*a Gta-HOK, CHN’K EoHK'KB, A'UtKPA EoHHIK WT TpICTHtaHH, KapH IAHKA CI yTHT H3EPAT Aia ipo noAOKHH, wt haa Gtah, chn^ Eohk’kkk wt Tpicthqnh, sa «ap acnpH potokh h C’kc sanHC sa npoAAHYi.
       H naK noKonHA Iwpaakh kophhk wt haa Kp’KCTfc Aoro^iT1 wt JSMŞArfeHH oy EaA-fc Eaaot’kb ak< nopoaui sa KHHorpaAoy bis bsm&wh, paaY acnpH ”xa.
       H naK Aa ict lwpAaKH kophhk iahh amcto sa iAHa nHaACTKa oy Hhtphmiai h c'kc iahh kimhh» Ha ham PaAyA EoiţaH h c'kc chhokh ch, noHiwi nospaTHuii ci lw-
HaUlKO nOCTIAHHK, CHN'K fflHpOCAAK AOPO^IT, C’KC IwPAAKH A^OpHHK H AAPOKAA nO îwp-AaKH KOphHK C’KC TOrO AIICTO H C’KC TOrO KiMHHg KHUII nHC, A IwpAJKH BOpHHK, WH ict AapoeaA no Iwhauiko nocTiAHHK ckc iaha nAauiKO sa rpaua H c-kh2 hokuh po-tokh x'a h ckc sanHC sa epatctko.
       H naK noKonHA Iwpaakh kaphhk wmhhS oy E’KpAiiţH, a«a fl’KAypfB niyapHHK h Hiaiakok nocTiAHHK h IHhxah nocTiAHHK h Gtohka h lipida, a*a hai e’kcax wt noA h wt uiSai h wt boa h wt no k*kc xoTapoAt, sa xkw acnpH potokh h ckc sanHC sa npoAauYi.
       H nas noKonHA Iwpaakh kophhk hT noroaHi sa KHHorpaAy eis eSmSaih oy A^‘
AgA dSoA'KH’KipHAOK, a AH BHHOrpaAY WT HaA 3>pS>Ka, \A H/HAT K’KSH/HATH KHH’KpHW wt no bic a^A^ho, <noHi>K{ noKonHA>3w ict wt HaA ffiaHfc, kh$k AiSash wt Hho-tii|jh, sa x£y acnpH potokh h c’kc sanHC sa npoAauYi h ckc cstA^TiAYi 8 sanHC.
       <H n>4as noKonHA Iwpaakh arophhk iahh AUckTO sa noroH sa KHHorpaAy wt HaA flAA'b wt Hipokahh, mto ict eha wt Ha rpos-fe, sa t acnpH potokh.
       H naK Aa ict Iwpaakh kophhk wmhhs oy C’Kpapio, AfA IJIi^ck’k, sapi iahka
CI X™T HSBpaT WT no K’KC /HICTOAI, nOHKKI W ICT nOKOnHA WT HaA CdaHMa, CHN’K IJIi^saok <h wt HaA>4 Toata, CHN’K Ai’KHAaTOK wt G’Kpapio, sa w acnpH potokh h C’KC sanHC sa npoAAHYi.
       H naK noKonHA Iwpaakh kophhk iahh aiicto sa k8kio h ckc k’kiiioki oy ka-poui oy E8k8pii|ih oy Aiaxaaawa nonis Hhpiaok ha pop nasap wt HaA &PrY< katax sa nocTiAHHMiH, sit Alap-KK, sa *îy acnpH potokh h ckc sanHC.
       H naK noKonHA Iwpaakh kophhk iahh aiicto sa k-ki(i oy sapoui «y Tp'KPOBH-l|ll, C’KC nHAlHHIţa sa KAAMH, HI*At)KI ICT EHA K’KtpOK’k AIhpocaakok AOPOlJlITj WT haa Iwhauiko nocTiAHHK, CHN’K /Hhpocaak aopo^it, sa *s$ acnpH potokh H ckc sanHC sa npoAauYi h ckc ckia^tiah oy sanuc.
       H naK noKonHA Iwpaakh kophhk iahh iţHraH ha haii Eihtha*k iţHraH,^CHH’K UI’KpEAH IţHrAH, WT HAA IwHAIUKO nOCTIAHHK, CHN’K AShPOCAAE AOPOl|MT, SA *AC AC-npH roTOKH h ckc SanHC sa npoAAHYi. H naK wt haa IwHauiKO nocTiAHHK iama /HO/UK’k sa iţHraH, ha ham Gaakh’k iţHraHKa, A^ipa Eihtha’kk iţHraH, sa xaijr acnpH potokh. H naK wt HaA Iwhauiko nocTiAHHK, CHN’K AIhpocaak aopoi|mt, iaha MHrAHK’K HA HAM /l,06pa ItHPAHKA, A’Kipipa PlJllK IţHraH H CKC AtUMPA (H HA HAM..3, sa „a$ AcnpH potokh h c’kc sanHC ckc ckiaYtiah. H naK noKonHA Iwpaakh kophhk IAHH IţHraH HA HAM Gdnp-k, CHN’K KaAMIOAOB HHPAH, WT HAA EaPBSA nocTiAHHK WT IIhtiiijh, sa acnpH totokh.
        1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
        a în loc de „cic”.
        3 Text şters.
        * Loc rupt.
236
www.dacoromanica.ro
       I npoAMouit cYh bhihi pmfHH a»aYh hh^m ivmhhc h kImhhh h uuranH h bh-
HOrpAAÎ BHIHI nHC, WHH SA HHJfHOAl AOEPOBOAM, EfS HIIAH4 CHAOCT, CKC O^SHAhYA CklC-bM EOA'kpOM H 4 AMrHAlUOAt WT TOP H3 \<>A H WT WKpikCT AAfCTOAl H WT
np-bA rocnoACTBA aih.
       Gir* paaY, A*A<>X c-kai h rocndACTBO aih BOA-bpHuS rocnoACTBA a\h Iwpaakh AKOPHHK, laKOKf AA ICT cYl A^A^Hf H BfHHHH H IţHrAHH BIUII p-kjf 34 A^AYhS H RTk W)(4E HAI M CHriOBOAl H Bh8k8M H npIlBHtJMfTOAl H HI WT KOrMKAO HlnOT’KKHOKtHft, no SAnoR-bAA rocnoACTso aih.
       Goki o^eo h CBfeA'bTfAH nocTARHy rocnoACTBo aih: kSiiah P4AVa BSseckSa
Bl A B4H HpAAfKfTvKYH1 H ftSllAH IbAUIKO BIA AKOPHHK H KgllAH P4AVa HiCTjîpiA KfA AITV^T H >KSn4H TAHropYl BIA BHCTYap H ftSllAH ©IWAOcYl BIA Cn4T4P H JKSllAH fllH£4IO BIA CTOAHHK H K8|14H EgSHlKA BIA KOAIHC H KjllAH E8mHH4 RfA llf£4PHHK H 5KŞII4H K0CT4HAHH BIA nOCTIAHHK. H HCI1P4BHHK, ftSllAH P4AVa KfA AOrOj|lfT.
       H 43 T*ASP Cn$AfH H4AI434AI E-K TP4AV HAUI B8K8pfl|IH, A|-bCfU4 AfKfAlBpYf A4 ARHH H WT HA4.U4 AA>Kf HHH'b TIMIaYa A’bTOATK) B*K AbT xSpAlK.
       t Iw AIatIH BlVfBWAA, AIHAOCTYlO EOEKYiO rOCIlOAHHH.
       îv iSiiTM BOfBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului şi bătrinului, răposatului Io Ba-sarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Iordachi vornic din Glăvăneşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină in sat în Berteşti însă de peste tot satul a patra parte şi douăzeci case de vecini, partea jupaniţei Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov şi a fiicei sale Elina, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din baltă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că această mai-sus zisă ocină din Berteşti a fost de moştenire a acestor jitelniţe.
       Iar apoi, cind a fost în zilele lui Leon voievod, jupaniţa Maria şi fiica ei Elina au căzut într-o datorie la Hagi-Ghiulal şi la Hagi-Musa şi la Solac-Ală bei, pentru 240 ughi. Şi a fost chezaş boierul domniei mele Iordachi vornic. Deci, cînd a fost la zi aceste mai sus-zise jupaniţe n-au putut să plătească acea datorie, ci a plătit-o Iordachi vornic cu 240 galbeni. Intru aceea jupaniţa Maria şi cu fiica ei Elina, ele au dat lui Iordachi vornic această parte de ocină mai sus-scrisă din Berteşti a patra parte ca să-i fie de moştenire în veci. Şi am văzut domnia mea şi zapis de tocmeală, cu mulţi boieri scrişi în zapis.
       Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic ocină în Breb, judeţul Prahova din partea lui Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt jumătate din toate părţile cit are el, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi din partea de moară jumătate şi de peste tot hotarul şi cu un vecin pe nume Mihăilă, cu fiii lui, pentru că s-a înfrăţit Ionaşco postelnic cu Iordachi vornic şi a dăruit Ionaşco postelnic cu această mai sus-zisă ocină din Brebu jumătate din partea lui şi cu acel vecin mai sus-scris, iar Iordachi vornic, el încă a dăruit pe Ionaşco postelnic cu o plaşcă de grana şi cu 25 ughi şi cu zapis de frăţie la mina lui Iordachi vornic cu mare blestem şi cu mulţi oameni buni martori. 1
       1 La 15 decembrie 1633 Radu Buzescu apare: fost mare ban.
237
www.dacoromanica.ro
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un vecin, anume Stan Goşul din Breb fi cu fiul lui Stoica şi cu un loc de casă şi cu cumpărătura de la Voica a Tu-dorei, a patra parte de peste tot locul, oricît se va alege pentru că s-a vîndut vecin de a lui bunăvoie, pentru 3 000 aspri gata, cu zapis de vînzare.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic un vecin anume Dragotă, fratele lui Şerban din Chierba şi cu fiii lui: Neagul şi Şerban şi Dragotă şi Neagoe şi cu fiii lor şi cu partea lui de ocină din cîmp, din pădure, din apă şi din dealul cu vie şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut vecin de a lui bunăvoie, pentru 4 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un vecin anume Dragotă, fiul lui Şerban , nepotul lui Dragotă din Chierba şi cu fiii săi şi cu partea lui de ocină, din cîmp, din pădure, din apă şi din dealul cu vie şi din vatra satului, de peste tot hotarul, pentru că s-a vîndut el vecin pentru 7 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic un vecin anume Stoica fiul lui Stan Motrocan din Posobeşti şi cu fiii săi şi cu partea lui de ocină din Posobeşti, din cîmp, din pădure şi din apă şi din vadul de moară şi din vatra satului şi cp ocina soţiei sale Neacşa din Posobeşti, ocină de zestre de la tatăl ei Stă-nilă, din funia Seliştenilor, de peste tot locul din cap pînă în cap, pentru că s-a vîndut vecin pentru 3 000 aspri gata şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un vecin anume Istratie, fiul lui Alăman şi al Măriei din Pisculeşti şi cu fiii săi, pentru că s-a vîndut vecin pentru 1 600 aspri şi cu zapis de vînzare şi cu martori.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic un vecin pe nume Ionaşco Cerchiezul din Dimiiani şi cu nepotul lui, Giura din Jideni, pentru că s-au vîndut vecini de bunăvoie, însă Ionaşco pentru 7 ughi, iar Giura, 9 ughi şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic ocină în Dobroteni, în judeţul Sac, însă din partea lui Voicilă, fiul lui Ursu, 6 stînjeni, din cîmp, din pădure şi din apă şi din sat şi din deal şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Iordachi vornic aceşti stînjeni de ocină mai sus-scrişi de la Voicilă din Dobroteni, pentru 2 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat Iordachi vornic 2 stînjeni de ocină din Dobroteni de la Ispan şi de la fratele lui, Dan, de peste tot hotarul, pentru 700 aspri gata. Şi iar un stînjen de ocină din Dobroteni din cîmp şi de peste tot hotarul de la Tudor din Dobroteni, pentru 350 aspri gata. Şi iar a cumpărat Iordachi vornic 3 stînjeni de ocină în Dobroteni din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vie şi de peste tot locul de la Dan scaunul din Dobroteni, pentru 1 100 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar 2 stînjeni de ocină în Dobroteni de la Ispan, fratele lui Dan scaunul din Dobroteni, pentru 700 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic ocină în Valea lui Balotă jumătate, partea lui Stan, fiul Voicăi, fiica lui Voinea din Trestiiani, oricît se va alege partea lui jumătate, de la Stan, fiul Voicăi din Trestiiani, pentru 1100 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Iordachi vornic de la Cîrstea logofăt1 din Buciumeni, în Valea lui Balotă 2 pogoane de vie fără buciumi, pentru 1 000 aspri.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic un loc de stupină în Pitricele şi cu un vecin anume Radul Boţan şi cu fiii săi, pentru că s-a înfrăţit Ionaşco pos-
      1 Cuvint scris deasupra rîndului.
238
www.dacoromanica.ro
telnic, fiul lui Miroslav logofăt, cu Iordachi vornic şi l-a dăruit pe Iordachi vornic cu acel loc şi cu acel vecin mai sus-scris, iar Iordachi vornic l-a dăruit pe Ionaşco postelnic cu o plaşcă de grana şi cu 1 000 bani gata şi cu zapis de frăţie.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic ocină în Vlrleţi, partea lui Pădure paharnic şi a lui Nedelco postelnic şi a lui Mihai postelnic şi a lui Stoica şi a lui Preda, toate părţile lor din clmp din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru 2 800 aspri gata şi cu’ zapis de vlnzare.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic 8 pogoane de vie fără buciumi în Dealul Modăneştilor, însă via de al Fruja, să aibă a lua vinărici de peste toată dedina, <pentru că a cumpărat) 1 de la Manea, nepotul Leului din Inoteşti, pentru 2 400 aspri gata şi cu zapis de vlnzare şi cu martori in zapis.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un loc de un pogon de vie de la Aldea din Negovani, care a fost de la Grozea, pentru 300 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Iordachi vornic ocină în Sărariu, partea Ştefească, oriclt se va alege de peste tot locul, pentru că a cumpărat-o de la Oancea, fiul lui Şteful <şi de la) 1 Toma, fiul lui Măilat din Sărariu, pentru 800 aspri gata şi cu zapis de vînzare.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un loc de casă şi cu case în oraş în Bucureşti, în mahalaua popii Anghel mai sus de pazar de la Serghie vătaf de postelnicei, ginerele Marăi, pentru 5 400 aspri gata şi cu zapis.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un loc de casă în oraş în Tîrgovişte, cu pivniţă de piatră, unde au fost casele lui Miroslav logofăt, de la Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, pentru 7 500 aspri gata şi cu zapis de vlnzare şi cu martori în zapis.
      Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un ţigan, anume Ventilă ţiganul, fiul lui Şerban ţiganul, de la Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, pentru 4 200 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar de la Ionaşco postelnic o copilă de ţigan, anume Slavna ţiganca, fiica lui Ventilă ţiganul, pentru 1 700 aspri gata. Şi iar dela Ionaşco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, o ţigancă, anume Dobra ţiganca, fiica lui Rîpa ţiganul şi cu fiicele ei anume... 2, pentru 4 500 aspri gata şi cu zapis cu martori. Şi iar a cumpărat Iordachi vornic un ţigan anume Oprea, fiul lui Calciu ţiganul, de la Barbul postelnic din Piteşti, pentru 4 000 aspri gata.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni ocinele lor şi vecinii şi ţiganii şi viile mai sus-scrise, ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Iordachi vornic, ca să-i fie aceste dedine şi vecini şi ţigani mai sus-zişi de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Radul Buzescul mare ban al Craiovei 3 şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Radul Năsturel mare
        1 Text şters.
        2 Loc alb.
       3 La 15 decembrie 1633 Radu Buzescu apare fost mare ban.
239
www.dacoromanica.ro
logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Theodosie mare spătar şi jupan Mihaiu mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Radul mare logofăt.
      Şi eu Tudor spudei am scris în cetatea noastră Bucureşti, luna decembrie 31 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7142 <1633>.
      f Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCIII/2.
         Orig., perg. (37 X 51), pecete timbrată.
240
www.dacoromanica.ro
                     16 3 4
                                 180
1634 (7142) < ianuarie-august).
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Dan Botuşariul şi fratelui' său Dumitru moşie in Budureşti.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domn a toată Ţara Ru-mânească şi nepot marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului lo Basa-rabă voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele lui Dan-Botuşariul şi cu frate-său Dumitru, ca să le fie lor moşie în Budureşti, însă 15 stînjeni de moşie, din cîmpu şi din apă şi din pădure şi din dealul cu viile-şi du preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Dan Botuşariul şi frate-său Dumitru de la Ilie postelnic şi de la jupîneasa lui Duspina, drept 400 asprii gata. Şi iar au cumpărat Dan jumătate de stînjen în Budureşti de la Stanciub şi de la Stan, feciorii lui Şărbu din Măneşti, drept 200 aspri gata.
      Şi au fost cumpărat aciastă mai sus zisă moşie încă din zilile Radului; voevod. Şi au avut şi cartea Radului voevod ci au arsu cu casa. Apoi au mărturisit oameni buni înaintea domniei mele, anume: Avram logofăt şi Neagoe Ciorînga şi Pîrciul şi Gherghina şi Dragul Fătuiucului.
      Drept aceia şi domniia mea am dat lui Dan şi lui Dumitru, ca să le fie-lor această mai sus-zisă moşie de moştenire şi ohabnică lor şi feciorilor lor şi. nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de către nimenea să nu să clătească, după. sisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea...1 mare ban al Craiovei i jupani ...1 vel dvornic i jupan ...1 vel logofăt ... 1 i jupan Mih ... <vel spatar)...1 comis i Vasilie <vel stolnic) i Pătraşco gramatic... *, pînă acum curgerea anilor, vă leat 7142 <1634).
      ţ Acest izvod s-au tălmăcit după cartea domnească cea sîrbească, de Costandin dascălul slovene sc la şcoala slovenească la sveti Gheorghie cel Vechiu, u Bucureşti, iar unde au fost cartea ruptă am lăsat loc.
      ţ Az Costandin dascăl slovenesc izpisah, avgust 1791.
         Arh. St. Buc., A.N., LXXI/1.
         Traducere.
         Datat după divan, în special după Vasile mare stolnic.
      1 Loc alb.
241
www.dacoromanica.ro
181
1634 (7142) ianuarie 2.
            Radul cu soţia şi fiii săi vind lui Gligorie mare vistier ocina lor cu rumâni şi vii din Săteni.
       t Adecă eu Radul ot Săteni şi cu fămeia mea, Vişa şi feciorie mei, Petreman i Niaicul1, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum să să ştie că am vîndut partea noastră de ocină den sat den Săteni, toată, den clmpu şi den pădure şi den apă şi den siliştea satului, 7 delniţe cu pomii şi cu livezile den deal şi cu 4 rumâni vii, insă anume Radul Rimbaciul cu feciorii lui şi Oprea Burtilă cu feciorul lui, anume Stănislav, şi Aldea cu feciorii lui şi Oprea, feciorul Radului Gherghinoae, şi cu viile den deal, ju-pînului Gligorie vel vistier, derept o sută şi treizeci şi cinci de galbeni, ca să-i fie dumnealui moşie şi feciorilor domnealui.
       Şi am vîndut noi aceste moşii şi vii şi rumâni, ce scriu mai sus, de a noastră bunăvoe şi cu ştirea a tuturor fraţilor de ocină.
       Şi păntru credinţa am pus şi pecetea şi numele nostru mai jos, ca să să ştie. Şi mărturie sînt aceşti boiari toţi, care scriu numele lor mai jos şi-şi pun peceţile.
       H nac 43, A,par«MHp AoroijuT wt PvrHKOfipH, /U-kcaţa rmapTi "k a^hh, A-feT x3p/MB2.
       Eu Radul <m.p.)
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXV/10.
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 127, f. 180 şi 134, f. 36 v.
          EDIŢII. Potra, Tezaurul, p. 167—168.
                                   182
1634 (7142) ianuarie 4, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod închină m-rea Brâdet metoh la m-rea Argeş, cu toate moşiile, rumânii şi ţiganii.
       t iHhaoctT» eokTeio, Îw dlaTfw E'kctpasik KoeEOAa h rocnoAHH-h. A,4E4T rOCllOACTBO MH C'l'W nOKfAttm rOCIlOACTSO AM, CB^TO/HS SOKECTKHtH /HOH4CTHP 30-Kf.MOMg flprcui, HAtKi fCT )fP4M WCTHOf Scimtff BorOpOAHltf H MKCTHtHUllVAI WTi;8 fPŞAUHa TpHrOpYi3 Co^ipTH HaCT4KHHK8 CBtTtH IVEHTtAH CiH H K-KCtM HH- * *
        1 Pasajul „Şi feciorie ... i Niaicul” scris deasupra rîndului.
        * Şi am scris eu, Dragomir logofăt din Rătivoesti, luna ianuarie 2 zile, anul 7142 <1634>.
        8 Cuvînt scris ulterior.
242
www.dacoromanica.ro
noko/M                 r-r cfkTOMS AtOHacTHpg1 ca să fie sfîntâ mănăstire ce
se cheamă Brădetul, hram văznesenie gospoda Boga i spasa naşego Isusa Hrista, metoh şi suptu mina a sfintei mănăstiri Argeşul, ce iaste mai sus-scrisă, cu toate satele şi cu toate moşiile şi cu toţi rumânii şi cu toţi ţiganii şi cu morile şi cu viile şi cu toate bucatele şi cu tot dobitocul şi cu ferecăturile şi cu odăjdiile ale sfintei mănăstiri şi cu tot venitul, oare cît se va alege, mult, puţin, nimenilea treabă să naibă, fără numai sfînta mănăstire Argeşul. Pentru că am dat domnia mea această mănăstire Brădetul, să fie metoh sfintei mănăstiri Argeşul, cu toate moşiile, cum scrie mai sus şi de nimenilea opreală să naibă.
       Derept aceia şi voi, călugărilor şi voi, posluşnicilor şi rumânilor şi ţiganilor, cîţi veţi fi ai mănăstirii Brădetul, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii mele şi părintele egumenul Grigorie de in sfînta mănăstire Argeşul, iar voi să căutaţi să aveţi a asculta de dînsul de toate ce vă v-ar da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi p<e s>2eama mănăstirii Argeşul. Iară carele nu va asculta să-i să facă certare, cum iaste obiceiul. Hnako Ai M-kcT, no pw rocnoACTBO .unii Hcnpi&'-tHK, CiAt pm roenoACTKi am.
       line dcnikAiT 8 EŞKgpiipH, M-kctiţi rfnapTf a AMM, r-r A-kT xspAiK3.
       Îlw dI<mio KiofRioAi> aihaoîtYio koxcTio rocnoAHHR.
        W flliTUO KOKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, IY/3.
          Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 168, f. 187v şi 708, f. 346.
                                   183
1634 (7142) ianuarie 6, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte egumenului Meletie Machidontunul, tipograful, şi călugărilor de la m-rea Govora satul Govora scutit de dări şi slujbe.
      t Cîţi s-au făcut milostivi şi cîţi au avut dorinţă şi pricepere şi toţi cei ce s-au nevoit ca să facă bunătăţi şi nu cu altceva, fără numai cu duhul cel dumnezeesc, au fostu îndreptaţi. Şi aceştea s-au învrednicit a să chiema credincioşii fii ai punerii şi moşteni împărăţiei, ceia ce iaste gătită de la începutul facerii luminei, precum şi apostolul zice: „Cîţi să poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştea sînt fii lui Dumnezeu". Pentru aceia, tot carele va să-şi mîntuiască sufletul său, datori iaste să urmeze celor milostivi şi cu aceasta
       1 . . . mănăstiri numită Argeş, unde este hramul cinstitei adormiri a născătoarei de Dumnezeu şi cinstitului părinte egumen Grigorie fiind năstavnic sfîntului lăcaşului acestuia şi tuturor călugărilor trăitori împreună în sfînta mănăstire ...
       * Loc rupt.
       3 A scris Lepădat în Bucureşti, luna ianuarie 4 zile, în anul 7142 <1634>.
243
www.dacoromanica.ro
■ţi singur pre sine să să învrednicească precum zice Mathei evanghelistul: „Ferice de cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi, căci cînd vor alerga la porţile tnpărăţiei ceriului să nu li se încue, ci mai vîrtos cu bucurie să li să deşchiză şi cu mărire şi cu cinste ceia ce iaste înaintea lui Dumnezeu ca nişte fii ai punerii, fiind în lăcaşurile cereşti lăcuitori în vecii vecilor,încununîndu-se cu nestricăcioase şi neputrede cununi“.
       Pentru aceia şi eu, cel întru Hristos Dumnezeu buncredincios şi bla-gocestivul şi de Hristos iubitoriul, Io Mathei voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu dumnezeiasca voinţă, domnu a toată Ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului şi bătrînului Io Basarab voevod, cu dorinţă am urmat celoru
• ce au fostu mai nainte de noi, de Dumnezeu încoronaţi domni, carii au dăruit şi au întărit dumnezeeştile mănăstiri, aşijderea am iubit şi domnia mea şi am avut dorinţă cătră dumnezeeştile mănăstiri, iar mai vîrtos cătră sfînta şi dumnezeiasca mănăstire ce să chiamă Govora, preste apa ce să chiamă Oltul, unde iaste hramul Adormirei preasfintei şi preacuratei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoarei şi pururea fecioarei Măriei şi a părintelui igumen Meletie Machidoneanul tipograful şi a tuturor celor întru Hristos fraţi, lă-cuitorii aceştii sfinte mănăstiri, pentru ca să fie sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri un sat care iaste aproape de mănăstire, pre vale mai jos, şi numele satului Govora, pre numele sfintei mănăstiri, ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de miiare cu ceară şi de dijme şi de fin şi de bou şi de cal domnesc şi
■ de oae seacă şi de zeciuiala şi de oerit şi dijmărit de stupi şi de rîmători şi
• de vinerici şi de magie şi chieltuiala ocnelor şi de împrumutări şi de cai de
■ olac şi de podvoade şi de toate mîncăturile cîte sint preste an în ţara domniei mele şi niminea să nu aibă nici o amestecătură cu dînşii.
       Pentru că această sfîntă şi dumnezeiască mănăstire Govora, au fostu ■zidită de strămoşii şi moşii noştri. După aceasta, au ajuns vreme de au sărăcit şi toate satele i s-au spart şi s-au răsipit printr-alte părţi şi prin alte ţări,
• de mai nainte vreme.
       Iar după aceia, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, cînd întru tot bunul Dumnezeu bine au voit şi mila sa asupra mea au vărsat şi cinstitul împărat care m-au dăruit cu stăpînirea Ţărîi Rumâneşti, iar domniia mea văzînd pre acest preacuvios bărbat şi vrednic, Meletie Machidoneanul, i-am dat lui această sfîntă mănăstire, care scrie mai sus, ca să fie nastavnic, păzi-toriu şi oclrmuitoriu sfintei mănăstiri. După aceasta, acest preacuvios părinte Meletie Machidoneanul, cu multă osteneală s-au nevoit şi au adunat cîţiva
• oameni, rumâni, carii au fost fugiţi din satele sfintei mănăstiri, însă din sat din Glod şi din Bîrseşti şi din Ivăneşti şi din Mihăeşti şi din Năneşti şi din Stoiceni şi alţi oameni lăturaşi dintr-alte părţi şi cîţi au vrut să fie într-acest
: sat, iar să fie în pace ca şi rumânii sfintei mănăstiri cîţi sînt adunaţi în satele .-sfintei mănăstiri, de toate cele ce sînt zise mai sus.
       Pentru că această socotinţă sau tocmeală o am făcut domniia mea, în zioa de bogoiavlenie, înnaintea a tot soborul şi arhiepiscopului nostru chiriu
• chir Grigorie mitropolitul şi a lui Theofil episcopul Rîmnicului şi Efrem episcopul Buzăului şi alţi episcopi şi a tuturor egumenilor de pre la toate mănăstirile, din hotarăle ţărîi noastre şi înnaintea tuturor cinstiţilor boiari ai domnii mele. Şi domniia mea am aşezat aşa şi am dăruit acestui cuvios bărbat vrednic, Meletie Machidoneanul, ca să fie igumen într-această sfîntă mănăstire Go-
 244
www.dacoromanica.ro
vora pîn la moartea lui şi acest sat, Govora, ce iaste pre numele sfintei mănăstiri, să fie In pace şi slobozi de toate cîte scriu mai sus, în veci, ca să fie sfintei mănăstiri de folosinţă şi de ajutori şi cuvioşilor călugări dă îmbrăcăminte şi de hrană, iar domnii mele şi părinţilor domnii mele şi strămoşilor şi moşilor noştri, vecinică pomenire şi de cătră nimini să nu aibă nici o bîntuială, că aşa iaste porunca domnii mele.
      încă şi blestem am pus domniia mea: după moartea domnii mele, pre carele va alege întru tot bunul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti sau din rudeniia neamului domnii mele, sau din neamul nostru sau, pentru păcatele noastre, vor fi dintr-alte neamuri, vă rog pre voi cu numele domnului Dumnezeu şi mîntuitoriul nostru Isus Hristos ca să cinstiţi şi să înnoiţi şi să întăriţi acest hrisov al domnii mele şi pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească întru domniia lui, iar în viaţa ceia ce va să fie, să-i odihnească sufletul lui. Iar carele nu-1 va cinsti, nici îl va înnoi, nici îl va întări acest hrisov al domnii mele, ci-1 va sparge şi-l va călca şi pre acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l sfărâme şi să-l ruşineze, aici în trupul lui, iar în veacul ce va să fie, sufletul lui, să aibă parte cu Iuda şi cu afurisitul Ariia, să fie la un loc cu ceialalţi necredincioşi jidovi şi să-i fie pîrîşi preacurata şi preablagoslovita stăpîna noastră născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Mariia, la înfricoşatul şi nefăţarnicul judeţ, unde nu iaste făţărie în veci, amin.
      încă şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornicu i jupan Grigorie vel vistier i jupan Theodosie vel logofăt i Mihai vel spatar i Buzenca vel comis i Vucina vel păharnic i jupan Costan-din vel postelnic. însumi domniia mea am zis.
      Şi am scris eu, Radul spudei, în cetatea scaunului Bucureştilor, în luna lui ghenuarie 6 dni, de la Adam leatul 7142, anii domnului, 1634.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 463, f. 118 v — 120.
         Copie după trad.: alte copii ibidem, ms. 234, f. 4—6 şi la Bibi. Acad., LXXIII/233.
                                  184
1634 (7142) ianuarie 10.
           Stoica păharnic, fiul lui Vîlcul din Dragomireşti, vinde lui Cos-tandin postelnic cinci pogoane de vie In dealul Loloeştilor.
      t Adecă eu Stoica păharnic, feciorol Vîlcoloi ot Dragomereşti, scres-am acesta al meu zapes corn să se ştie şe să fie de mare credenţă la mina jopînolui Costanden postelnec, că i-am vîndot 5 pogone de vie de în dealol Loloeştelor, derept bane gata 3500, însă viele de în jos despre dealol Ino-teştelor. Şe i-am dăruet loc de casă în polele vielor de sos. Şe i-am vîndot eu aceste vie de a mea bonăvoi com să-i fie de moşie.
245
www.dacoromanica.ro
       Şe mărturie încă am pos: Metrea, unche-meu ot Dragomereşti, şe Ra-tea vătahol, cazda mea, însă mai ales românaşei mei de în sat de în Loloeşti, anome: Stan, feciorol Negroloi e Dragomer, feciorol Cotavei. IIoMtaHk rv
RfKH, a/MHH.                              _____
       IIhc Arbcciţa rwapYf Ţ a^hh, AtT xspMR.
         Ianciul logofăt               Bunea logofăt     m<anu> p<ropr>ia 1
         Eu Stoica peharnic            Francesco2
         Eu Tudorol stolnic            Trifa slujer3
         Oancea logofăt
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LVIII/1.
         Orig., hirtie (32 X 22,5), şase peceţi aplicate.
         Copie ibidem', ms. 132, f. 82.
                                   185
1634 (7142) ianuarie 11.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş jumătate din vama domnească de la ocna din Tirgovişte.
       f YHhaoctYcio eowYiio, îw AHatm EkCkpas RofKOAa f rocnoAHhik. A,aRaT roc-noACTKO AMt cYf noR(A(HY( rocnoACTRo aw părentelui Gligorie egumen de la sfînta mănăstire Argeş, unde iaste hram uspenie Bogorodiţe, ca să fie vol-nec cu această carte a dumne mele de să ţie jumătate de vama domnească de la ocnă de la Tirgovişte, ce se va alegi de car, vama domnească, tot să înparţă în doa cu mănăstire ot Deal. Şi de neminea opreală să n-aibă, nain-tea cărţie dumne mele. Hhako a* H-kcT, no pm rocnoACTRj aih.
       HcnpaRHHK, caAt pm rocnoACTRa aiih-
       IIhc rHHapYf âţ a^hh, k A-kT xăpĂil.
       ÎIiv illaTfH RivtRWA^i aihaoctYi© eojkYio rocnoAHhk. iv dlaTfie roiroa <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX ter/6.
          Orig., hirtie (30,5 X 20,5), pecete aplicată.
                                   186
1634 (7142) ianuarie 11.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora părţi in satul Năni-şeşti, in urma unei judecăţi.
       f AlHAocTlfie EOttYfie, Iw dlaTiH E’kc-kpas RotROAa f rocnoAHHk. rocnoACTRo aih cYt noRfAfnYf rocnoACTRa a»h părintelui Melente egumen de la
       1 Semnătură diferită de aceea obişnuită a lui Bunea logofăt.
       2 Semnează cu alfabet latin.
       3 Semnături autografe.
246
www.dacoromanica.ro
sflnta [e] mănăstiri Govora, unde iaste hram uspenie preacesti Bogorodiţe ca să fie volnic cu această carte a domnie mele de să-şi ţii satul Nănăşăştii cu tot venitul şi cu tot hotarul, cu morile, păntru că acestu sat ce iaste mai sus-scris fost-au al sfentei mănăstiri Govora de începutul mănăstirei, miluit de Radu vodă, sinu Vlad voevoda.
       Iar după aceia, cînd au fostu în zilele lu Leon vodă, sinu Ştefan voevod, sculatu-s-au jupan Vladul vel logofăt de au făcut schimbu cu părenţli de la Govora, de au luat acestu sat şi au da<t> mănăstirei satul Buneşti. Insă acei părenţi au făcut schimbul de silă, căci i s-au putut acelui boiaren.
       Iar decă m-au dăruit milostivul Dumnezeu domnu Ţării Rumâneşti, venet-au părentele Melentie egumenul de la Govora de au spus cum le-au luat acel satu Vladul vel logofăt în silă lui. într-aceia şi părentele Melentie stătut-au de faţă împreună cu Andrei spătar i Chirca spătar, sinu jupan Vladul vel logofăt. Deci dumne mea amu judecat pre lege dreaptă şi prepravili, cu toţi cinstiţii dregătorie dumne mele, ca să fie acestu satu Nănăşăştie iar ai sfentei mănăstiri, cum i-au închinat acei domne bătrini, şi să-şi ia Andrei spătar i Chirca spătar satul Buneşti, iar cu satul Năneşăştie nemic treabă să n-aibă, numai să aibă a ţine den noo părţi de ocină jumătate dentr-o parte, iar 8 părţi şi jumătate să le ţie mănăstirea.
       Intr-aceia şi voi, boiarelor, carie veţi să hotărîţi pre com<isul> Lăudat ot Vlădeni să căutaţi de vrime ce veţi vedea această carte a dumne mele, iar dumneavoastră să hotăriţi şi ocina sfentei mănăstirii şi să alegeţi acea parte de iluşi. Hhjko a<> h1jct, no pw rocnoACTBd mh.
       HcnpdKHHK, cd/H pin rocnoACTBd mh
       IlHC, PHHdpYf dŢ AhHH, K AtT xăp/HB.
       f îw UldTfH KWfKWAd, aumoctYio bokYio rOCnOAHHh.
       JW /UdTfW KOiBOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, VII/11.
          Orig., hîrtie (31 x 22), pecete mică, aplicată.
          Copii ibidem, mss. 234, f. 138, 447, f. 166v — 167 şi 463, f. 152.
          EDIŢII. Facs. Ionescu, Govora, 4, p. 40.
                                         187
1634 (7142) < ianuarie-aprilie) 12, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Gligorie mare vistier şi soţiei sale Cherana ocină în Săteni, jud. Dîmboviţa.
       t AIh/ioctYsio, kojkYho, Kw AldTtH soisoAd H rocnoAHHt eticoh 3MMH OvrrppoKddX'YHCKYH, bhSk Bf/iHKdro, noMHBUidro îw Edcdpdad KOCKOAd. \iRar rocnoA-ctbo iHH cYf noKMtHVf rocnoACTBd mh noMTlHHO/Mg npdBHTi/i rocnoACTBd <MH ndH TaHropIf bm ehctYqp h cjnpSKHHiţfE iro KipdHd h ck chhh h/M,                   Eor-K
H/MŞT A<*P^BdTH, QKO Ad BklTH H<U WMHHTi 8 CMO 8 G'KT’feHH, H3 rop BdpOUI TplirOKHipi, WT C8ACTBO A’kiHBOBHIţd, (VBdMl IdCT EHUUH >KfHd PdASdgH, BCd, WT nod H WT UlSAId H WT BOAd H WT C(AdAHI|l( CMOB H CTkC A^dUd H CkC nH<UHHItd H 20
20 — Documente România — c. 1359                                                247
www.dacoromanica.ro
CIAHM A’k'WHUf Ck KCH WBOipYH H WT CtAi H WT A’fcAHHHI H CkC AHSf3HAf H CV BHHOrpJAH WT A* *A H CkC AK-fe WHHUHHH HJA fflOTkABf no BkAKdHJ TJ RfAHKJ H
ckc mcthph bcmhhh no hmC Pmsa PkMSJHioA ckc chhh cais h Giînpfc EgprHAk
CkC CHHH CMS GTkHHCAJBS H CkC CHHH HM H fblA* CkC CHHkl Cro H <x)npt CHHk PjASaok TcprHHOc, ckc chhh cms h ckc BCk joA^om wt no Bik ^otapom, sdpc
CAHKd CC JfTHT HSBpAT MdCT CH BCA, nOHCHÎC CCT HOKOnHA nOMKTCHHOMS fipdKHTCA TOC-noACTKd MH niH rAHropYc bia bhctYbp h JKSndHH^d cro KcpdHd BHCTYHptcd cfd BHLUUJC pCMCHdd WMHHk WT GkTfcHH WT HA fiHIHd, HtfHA PdAS^OR WT GkTkHH H WT HdA CHHH CH, IICTpHMdH, 3d PAC «HATHI^H TOTOBH.
       H npOAAAOUJC WHH WT CROHtt AOEpOBOAt, Bf3 HHCAHd CHAOCTk, CkC S3HdHYd RCtM KOAtpOM H d C8CCAOM WT TOP H3 A®A H WT WKpkCTk AICCTOA\, H WT liptA
rocnoACTBd mh. H RHA'kjf rocnoACTRO mh h saiihc wt npoAdnYc wt pSkh Bhuiih HdA PSKdd ndH rAHropYc BCA khctYbp, CkC AIHOSH BOA'kpH ACnpH AIOAYH CR'kA'kTCAH 8 Sdnnc, hhcc bh:t HdA ScrpocuYd hm, Hd hmc: wt ĂlkHfl|iH, /Hakpoahh akophhk H WT KoftCtţlH, HtKUlSA H WT CkTtHH, Qnpt H KpdT CrO, KpkCT* H WT Tpk~ rORH(|IC, 0H» rpCK BTp© H wt PkTHROfl|IH, APdrOAlHp K’kM’kpdUI.
       Gcro pdAY A*X H rocnoACTRO mh noHTCHHdro npdBHTCA rocnoACTBd a\h ndH rAHropYc bcahkYh bhctYbp h cşnpşjKHHitfH cms, KcpdHYH, bko Ad bhth hai cYa bh-
UIUIC pCHCHdd WMHHk S GkTfcHH, HS TOp l'p’krOBHlflC, CkC BCHHhYH H CkC BHHOTpdAH H CkC AtAHHt^H H CkC RkCk JfOAOKOM MdCTh EHUjYH H d CHHH CA, IICTpHMdH H...1 SCd, CHHOBOM H BHSKOM H npkBHS^CTOAl H HC WT KOrOKAO HinOKOA’bBHAlS, no 3dnOBtA rocnoACTBd MH, Rk B-kKH.
       GlHCC SBO H CB-kAtTCAH nOCTdBH^ rocnoACTRO mh: ndH XpH3d bcahkYh BdH Hpd-acbcckYh h ndH îsdiHKo bca abophhkS h ndH AsaihtpS bhctYbp h ndH TcwaocYc bc-ahkh AwrwţcT h ndH ZQHX'dH bcahkYh cndTdp h ndH Hcacako bcahkYh kaShap» h ndH fidCHAYc bcahkYh ctoahhk h ndH ESshhka bcahkYh koaihc h ndH Eshhhj bcahkYh HdUIHHK H ndH KoCTdHTHH BCAHKYH nOCTfcAHHK. H HCnpdRHHK, TCWACCYC BCA AWrW+CT.
       H d3 TSASP^ CnSACH, BpdT AldA A,8MHTp8 AOrO^CT, HdMd3d^ R*k HdCTOAHYH rpdA pCKOAlYH EsKSPCtflH, M-kCCt^d HOCAIBpYC Bf A^HH H WT flAdAld AC HHHB TCMCHYd A-kTOM, Rk AtT x3pMB2, AkTO rOCnOAHHd, xd)fAA •
       f Iw YHdTCIO KWfKWAd, AtHAOCTYlO ECOKYi© rOCnOAHHk.
       f.v ASdTCio kockoa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Gligorie mare vistier şi soţiei Iui, Cherana, şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie ocină, în sat în Săteni, din susul oraşului Tîrgovişte, din judeţul Dîmboviţa, însă partea Vişei, femeia lui Radul, toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi cu casa şi cu pivniţa şi şapte del* niţe cu toate pometele şi din sat şi din delniţe şi cu livezile şi cu viile din deal şi cu două curături pe Motîlve pe Vîlcana cea Mare şi cu patru vecini anume: Radul Rîmbaciul cu fiii lui şi Oprea Burtilă cu fiul lui, Stănislav, şi cu fiii lor şi Aldea cu fiul lui şi Oprea, fiul lui Radul Gherghinoae, cu fiii lui
       1 Loc alb.
       * Cifra T (2) îndreptată în 7 (3).
248
www.dacoromanica.ro
şi cu tot venitul de pe tot hotarul, oricît se va alege partea ei toată, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, pan Gligorie mare vistier şi jupaniţa lui, Gherana vistiereasa, această mai sus zisă ocină din Săteni de la Vişa, femeia lui Radul din Săteni şi de la fiul ei, Petriman, pentru 135 galbeni gata.
       Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boierilor şi a vecinilor, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut dmnia mea şi zapisul de vînzare de la mîinile Vişei lamina panului Gligorie mare vistier cu mulţi boieri, oameni buni, martori în zapis, care au fost la întocmirea lor, anume: din Măneşti, Mavrodin vornic şi din Cojăşti, Neaoşul şi din Săteni, Oprea şi fratele lui, Cîrstea şi din Tîrgovişte, Ianiu grecul doctorul şi din Rătivoeşti, Dragomir cămăraş.
       Pentru aceasta am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, pan Gligorie mare vistier şi soţiei lui, Cherana, ca să le fie lor această mai sus-zisă ocină din Săteni, din sus de Tîrgovişte, cu vecinii şi cu viile şi cu delniţele şi cu tot venitul, partea Vişei şi a fiului ei, Petriman şi ...1 toată fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele în veci.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Dumitru vistier şi pan Teodosie mare logofăt şi pan Mihai mare spătar şi pan Nedelco mare clucer şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare ceaşnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Teodosie mare logofăt.
       Şi eu Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna noiembrie 12 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7142 2, anul domnului 1634.
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom. XXXV/9.
          Orig., perg. (33,5 x 50), pecete timbrată.
          Cu o trad.; alte traduceri, ibidem, mss. 127, f. 179 şi 134, f. 36.
          Lunile, după divan.
          EDIŢII. Potra, Tezaurul, p. 165—166 (datat 1633 nov. 12).
                                          188
1634 (7142) ianuarie 13.
            Oprea dăruieşte părintelui Filotei o jumătate de moşie din Seaca, iar cealaltă jumătate o lasă fiului său.
      Scris-am eu Oprea din Seaca zapisul mieu la mina părintelui Filoteiu, la mina ispravnicului părintelui patriarhului, ca să fie de mare credinţă la mina sfinţii lui pentru ca să ştie că i-am închinat partea mea de moşie *
        1 Loc alb.
        * Cifra doi îndreptată în trei.
249
www.dacoromanica.ro
din Seaca, dintr-o fune, jumătate, iar altă jumătate o am lăsat feciorului mieu. Şi o am închinat eu de a mea bunăvoe, pentru să fie de pomană şi să aibu şi eu milă de părintele Filoteiu. Şi în urma sfinţii lui, cine va fi ispravnic părintelui patriiarhului încă tot să aibu milă şi căutare, pentru căci am închinat eu această parte de moşie din Seaca pentru pomenirea sufletului mieu.
       Iar cine va strica această tocmeală a mea, să fie blestemat de 318 svetih otiţi eje vă Nichei.
       Şi mărturie Necula vătaf ot Vîrîţi şi... 1 logofăt ot Şăgarcea şi Cîrstea vătaf ot Drănic şi popa... 1 ot Şăgarcea.
       Ghenarie 13 dni, 7142 <1634).
       Şi pentru credinţa am pus şi pecetea.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Şegarcea, nr. 725, f. 149 v.
          Copie.
                                  189
1634 (7142) ianuarie 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod redă m-rii Bistriţa: Balta Albă, girla Ce-leiul şi partea domnească de vinărici de la Ocnele Mari.
       ţ RtCI CB’kTO/Ug LOKtCTBHOAlg noCA-hAS*1*!* nHCJHÎf ptKUlg: „AIhaocth JfWipS d HI >KptTBA“. H I14KH „EIkIV AtHAOCTHHAAIH Wlţ-fclJMfT CA rptCH,,. H RdKH: „BaJ-2KIHH /HHAOCTHBH, I3K0 TH ROMHAOBdHH Eo^AIT," QKOJKI H RpopOHCCEd AtlXOHdCH IJJtHHd ŞCTd PAdPOAITt:     ,,fiAd?KI MAJKk AtHAŞIH BtC AUHt HdCAdHCAdET CA POCnOAOKH".
GYa         wt ko>kictkhapw rhc^hTa Sbiaibuih h RdKH CAHUiajfwAt npopomcKdd paa-
poAiipa ASjfU’M CBtTHAv :„CYa o]/-eo cahujhti iţapYf h pd3$AvkHTi, habhkhati cşaYi
KOHlţHAt SIMHHAt, BtHttUIHTt AP^^tH AtHOJKICTBd H rptA»4JIH CI W HdpOA’b B3HK, I3KIV A<IHHd BhlCT WT rOCROA4 AP’UK'IBd BdA\ H CHAd WT BHUlHtrW“, pd* SŞAVkEUlf 0\fEW BKIV BCd Bt pŞKdJf Eo>KYh c8t H IAHKIV pipIT KOM02KAO WT HdC nOAdBdfT. HO O^BW EAdKIHH H TptEAdtKIHt H>KI EorlVAdHHOI EAdPOCTBO HAH BOPdTCTBO AOEp-k pdCTdHdiT H A^AdlT Bt TdHHA fioPOBtpg MIhY IA1Ş TdAdHT, EKO O^CAHUIHT EAdPH H CAdAKH WH PAdC pdAOBdHYA! „EddPH H B’fepHI pdBI, BtHHAI Bt pdAOCT POC-nOAd CKOlrlV". GYA CAhIUIdBUII, nOAOBdIT Hd/U BtHHAI dTH WT 3AfWHHJf> BKO AtdAO BpiAIIHHd npOXWAHd CŞT, I3K0 H PAdrOAITt.’ „EtCdKd CAdBd A« BptMIHHd ICT“. IIo-AOSdUlttKE <H> Hd/H nopiBHOBdTH npiKHI/H BAdPlvmCTHBYH/U H CB’feTdrivnOMHBUIHAt POC-nOAdpO/MTk, EKI SfAtHA AOEpfc oyCTpOHBUIHX CYA AOBpt np'knpOBOATKlKHJf CH/UH SIAt-HHMH HIEICHdd npHIVEpiTOUII EAdPdd H CHJf HdCA’bAOEdUII d 31/fHd SfAWHAV WCTdEHUII.
       Gl O^KO H d3, Bt JpHCTd EOPd BAdPlVB’fepHHYH H EA<!Plvm»CTHE.YH H XpHCTŞ-AIOEHbYh H CdAtAP’kJKdEHÎH IlV flldTIH EOCBOA) EO>KYnO AtHAOCTHdO H EOKYEAt A<*PO-BdHYl IVEAdAdlOipO/UH H POCnOA^TEStipOAUt EOCOH SI/UAH 0\PPppOBAdJfYHCKOH, HH8K Bl-AHKdPW H nptAOBpariV, nOHHBUIOMŞ îlV EdCdPdB B0IB0AB1, WIAdHYl Bt5KA*'VfeX Kt BCtîH EO>KICTKfrbH MOHdCTHpi, HdHndHI Kt CK’bT^H H BOKICTBHdA MOHiCTHpA PAdPOAl-
        1 Loc alb.
250
www.dacoromanica.ro
AMA EHCTpHIţA, HAtXtf (CT XP<*‘W oyCn(HY( nptCKtTtH H nptMKCTHtH H nptEAArOCAO-KfHHAA KAAAYmHHE HA 111(10 EorOpOAHIţdO H npHCHWA"kKEI dÎApYA H WT^S (rgMtH# Ej-CHaY( H BCfcAI OKI IV XpHCT* EpATYH >KHKS4iYh CB'kTAE WEHTfAE C(H, QKW AA *CŢ CKtrfeH EO>K(CTdH'kH MOHACTHp KHHApHMIOA IVT E(AHKA GilKHTk, WEAM( BCA MACTk rOC-IIOACKA, KOAHKIV WEp<kTA(T CA. Oţ'EO B(A(rH BHHOrpJA^X A<> CI SHAi: WT KAAAHHHIţa KaTap-kH 8 TopHa ilHKgpa wt npH »ma nptAAAh P-emhhkSaSh no A^a-E 8 rop npH xaA nptAAAk Ă-ea(iiihaop h no aoahhj ..-1 8 a«ak, a» KAAAHHHita Eehh h a® AP8<h8a boahhihik, ivt ropHH IţpkKKf TocnoACKo.
       H naK Aa (ct cs’kTkH, EOHCKTBX’kH AioxacTHp Ehctphha E(ao Eaata H ce bc( rp'EAMf. GOsaMf a<> >-( 3nai e(A(rx EAaTo: wt nptAAAk ^kESAtxxAop a® npfc-AAATw WT xaA TkBOlKAHEpOA H WT <R>p-EX8 TkA«n(H no 8 pTApSA BHHCrpAAEiX H 8 Kp-kX ASamhhS, rA'k ict eeia nocTARHA ^opoeno ap^k, ee oycTa 1 8uia\hH(R h 8 KpHKA&A Octatok h xa rpkAa E83.ahfa ve h na oycTa Ahahhhksaob, np(3 A8h<,î11 h na noAio, wt Teama a® (UkrSpa Eo8a8h h wt YHkrSpa Eo8a8 na AlArSpa <x)hh h na j^uikpaTMi, Ha EeuiekShi h wt HaA n8TkK-k<... Eh>?ctphhYh.
       H nax a a (ct CK'kT’bn mohacthp Ehctphha rkpaa 'iHAtioAWK ce eca rp-EA(A(, KOTOpa A (ct EkiA cotbopha aaAt* rocnoACTRO ah fiapE8A sah8a CO AHOrW Tp<8A H ck AMoro K(ATOKanY( h Aa b’E3Hmat( est ta mohacthp cY( eaata h co Rrfc>3 rp-EAiAl h co nea BaAia rocnoAcna, weami TpiTarw a*ae h wt rama koa(cob( Tp(Taro a*a h wt npiMkp( TpiTarw a*a. IIohoki ceh bhhaphm koahkw (ct macte rocnoACsa wt £(ahka Okhti h ce Eaata E(ao h ce bca rpkA(A( h co rp*EAa Th-A’kiOAOE c-e Bck rp*EA(A( h co rama rocnoAc*a, Tp(Tarw macte, eeict AaHHi h no-amaorahhi b-e cBtTaa mohacthp fiHCTpHiţa (l|i(>k( wt np^ftA* bpaau wt npicTAR-A'kuiHX A a ah h npaAaAH hauihx H wt nponVH EAaronkCTHBYH h XphctsaioeYh XPHctYahh khash, (>k( eeict np’kftA* «ac h mioki oyTBpvKAfHA co XPH_ coasi WHEIAHk KHASH, I3KW M (CT TOCnOACTsYa HM B’kCnOMHHanY( H nOKOH B-k E8-
A8l(i(( B’ki^’k A8“*a hxe. H bc( apekaa co^ta a\oha:thp EHckpHiţa c-eh bhhaphm
H cY( EAATOBI CO BAaSt AlHp'fe.
       <fl> wt (ahhaxu pasAora wt Rp-kMi cfeMo, *rAa rp'kAfT tYh khaSh mioîkah norAoifia: cYa macte khasctbo wt BHHapHM wt E(aHKA GDkhe h Eaata Efaa <co>2 rpkAa ’iHAtiOAOB h co Bcfe rp-EA(A( wt ko cBtTa MOHacTHp EHCTpHi^a h nonHpa£8 H p 3A(paX8 XPHC°aB(Af h noAlHAobahTa h BocnoMHnanY( wn^x EAarwn(CTHKYH khash H B'k HHMT01K( H(K’EMAHt( BOCnOMHHanY( THX KHASH, HO BCt pACTpHT A H HH3 nOCTABA-fcAE.
       TifM>K(, (rAa KC(EAarYH Eork eaarwh3koaha"e h mhaoct'e cbo( ha MH'fe oy-1|1(APH C( H MECTH8 Hap'k AapORAX A\A CO KHA5K(CTBA H CO CKHnTp8 APT^a^K 3A~ nAAH(H:KYa KaaxYa bo CTOAHt a^Awai h npaAaAwAi haui(x> oyso mei kha^x ceh CB^TA-E WEHT(Ak ((5K( EEIUl(p'fcX)4 WCTARHCTA W BC( CBO( CH H CK8A®CTHa WT WTEMECtkY( (A H MTO EEICT npHAO>K(H( B'k CB’fcTA AlOHACTHp WT THX KAArWMECTHBYH KHASH pACTAHT A H COKPSQIHT A mO}KAYH KHASH H WTnSCTHUlA CS’fcTA AtOHACTHpA B'k TE1|TE.
       Torv pAAH H A3 BECnOA\AH8X npHAOKHJ WT nOUHAOBAHYa H WT.CpknA(HYA aaa®^"^ h npaAAAOM hauihx h co B'E3<A(A<kHY( b’eikahaax (cHp’fcMk)4 ko cYa cstra h eojkictbha
        1 Loc alb.
        4 Loc rupt.
       4  Loc rupt; textul a fost completat după traducere.
       4 Parantezele sint ale diacului.
251
www.dacoromanica.ro
/UOHACTHPA EHCTpHIţa /UkJ MX aKlv Ai ICT CBtTtH BOXtiCTBHtH AtOHJCTHp (bUUI-UIMAMAt)1 BHH pHHIOA IVT EfAHKA (xlKH'K, WBAHI BCA HACTk POCnOACKA, KOAHKW WB-ptTAIT CA npH BIAlPH BHHOPpAAHX l>KI BHUlUlipmiT H EaATA ElAA CO BCt rp-KAlAf H PpkAA *lHAAIOAOK CO BCt rpikAlAf [H rpKAA 'ÎHAAIOAOBTU flAKH CO BCt PpiiAIAl] H CO EAMA KHASCTBA, WEAUf IVT BCA TpiTAPW HACTk, KAKO ICT BUUlUliptX. H *\T-BP*KAHX nO/HHAWBAAYA H nO/UtHA T(Jf XPHCtYAHH KHASH CO cYl XPHCOB HAUIIX BKW Ai ICT CBtTtH EOJKICTBHAA MOHJCTHp EHCTpHIţA BTk O^TEpUHAlHYl H BO nOiMOip-k nptnOAOBHHM HpkHOpH3lţlAA}KI IJKI KHBBIIiYH B*K CIH CBtTAK Wt HTIA’k BO (10AS8 H BO nHIjl-K H B"k WCTpAS'k, A POCnOACTBA AH H POAHTIAI/U H A4A®<M H (ipAAM^A HAUIIX B'bHHOf BOCnOAHHAHff H Hf WT KOPOWAO AA HI B^AIT HOKOAtEHIH’k, no piHIH-HOf HAUIIX, HO cYA CTPOIhYa HAUIA Ai B^AIT CTOATIAHA B"k BtKH, A<* nptAK<*pHTHl H CHOAOBHTHI W AICHOl XpHCTA, npABIAHArW C^aY, CTATH SPAIIII AP^r AP^’TA BICI-AIhYi AHIţl B*K I^APCTBO HIEICHOf B"k BtKH AAHHlk.
      dijiOKi h kaatb» nocTABHX rocnoACTBo ah : no wtiukctbYio hauiix, koaS bti hapomht rocnoAH EorK ekith khaSt, hah baaaatia'k bcoh 3iaai RaaxYhckaa, hah wt cp'kAHMHArw nAWA^ hauiix, hah wt copwa«h< hauihx hah no pptcA hauiix hah wt hhhw
nAtAAHHHK, AIOAIO EU CO HAAHHATk EO>KY[A Ai Al|l( nOllTHT H nOHWBHT H O^TBptAHT cYf hauiix XPHcob, Torw ro:noAk Eork aa noMiTHT hx h Ai coxpahht hx h oyicptnHT hx bo irw KHASCTBA, A B"k ESAtjHIfl Btlţl A8U1A Irw. fl AI|IIAHHU HI nOMITHT H Hl nOHOBHT H HI CO-XPAHHT cYl XPHCOK HAUIIX, ho WTIAIAAT H PASOPIT nOAHAOBAHYA WHHA BAAPWMkCTHBYH KHA-SH HAH HAUIA AHAW noAlAH'k, ta>KI oyKptnHX K"k CkH CBtT/.k wBHTIAk BUU1U1I ptX,
TOrw rocnoAk Eork Ai hi noMiTHT h >h coxpahht h hi oyxpAnHT bo khash^ctba irw, a hi ebashih stiţtx A^uia irw h no topo rocnoA*» Eor'k Ai nonipHT h co-
KPgUIHT H nOCTPAAHT IPW H Ai B$AIT EYtH 3Al TlAW IPW H M ICT SAKAAHlH WT TH? CBtTH WTHH I5KI CŞT B*k HikYh H Ai HAAT MACT CO H>AA H CO npOKAlTO/H flpYA H CO HHHHAH HIBtpHH fyAIH, HX>KI BOSOnHBUII HAA KpOB'k POCnOAA EoPA H CnACA HAUIAPW IcyCA XpHCTA H piK-kT:“ B03AH, BOSAtH, pACniHI Irw”, KpOBk IPW HAA HHX H HAA HIAA HX H ICT H E8AIT BTi BtKH HIACKOHM’bHO. H OVEO M B8AIT CinlpHHKA npAHHCTAA H npAEAAPWCAOBIHHAA BAAAHHHI^A HAUIA EoPOpOAHIţA H npHCHW A^BH fl/lA-
pYa nptA Xphcta Bora h cnaca Hauiirw ha ctpauiha h HiAHiţi/WfepHa c$aa, HAt>Ki
AH^IAApYl H’bCT, BO BtKH, AAIHH^.
      Giîki oy-Bo h cbiahtiaYh nocTABHX’k rocnoACTBo /Hh: iK^naH XpHSa biahkYh BAH*k CTOAHA RpAAIBCKOMg H >K8flAH IbAUIKW BIAHKH ABCPHHK*k H JKSnAHk ©IWA«cYl np’kBOI CAOBOnOAWIKHHK H JK^nAHTi TAHrwpYi BIAHKH CKpOBHUIHHK*k H JKgnAHK <HhXAIO BIA*k WPOIKYAHOCHAI H HOjnAH’k fiACHAAKI BIAk CtOAHHK H >KiflAHTi E83HHKA BIA KO-HlOUIk H JK^flAH'k EgHHHA BIAHKYH MAUIHHK H fKSflAH'k KoCTAHAHH BIAHKYH nptACTATIA. H HCnpABHHK'k, GHMA BTOpYl AOTOljllT.
      H HAflHCAX'k A3, GtOHKA 111’kpEAHOBHHA CUHk, BO CTOAHA rpAAA EBKOţ'pl-141CKH, /Htcii^a phhhoabpYa py pw abhh h wt Aaama aah<i a<> «HHt bo cipw nH-CAHYl, TIHIhYa AtTOAl, x3pA1B, A WT pOÎKAlCTKA XpHCTOBA xAXAA • t Iw AIatiio bwibwaa, awaoctYio bojkYio rocnoAHH'k.
      Iw iHatiio boiboaa <m.p.>
      t Urmînd atotsfînta dumnezeiasca scriptură, care spune: „Milă voesc, ci nu jertfă11. Şi iarăşi că: „Cu milostenii se curăţă păcatele11. Şi iarăşi: „Fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui“, precum zice şi gura proorocului de 1
       1 Parantezele sînt ale diacului.
252
www.dacoromanica.ro
duh insuflată: „Fericit bărbatul care miluind toată ziua, se va îndulci de dom-nul“. Acestea dar ştiindu-le din dumnezeiasca scriptură şi iarăşi am auzit pe prooroc grăind prin duhul sfînt: „Acestea dar auziţi, împăraţi şi înţelegeţi pătrundeţi-vă judeţi ai marginilor pămîntului, luaţi aminte voi, care stăpî-niţi mulţimile şi vă mîndriţi cu limbile popoarelor, că v-a fost dată de la Dumnezeu stăpînirea şi puterea de la cel de sus“, înţelegînd dar că toate sînt In mîna lui Dumnezeu şi cît voeşte dă fiecăruia dintre noi. Că fericit şi de trei ori fericit cel care foloseşte bine bunătatea sau bogăţia date de Dumnezeu şi împarte în taină talantul încredinţat lui de Dumnezeu, ca să audă acel bun şi dulce glas de bucurie: „Robule bun şi credincios, intră în bucuria domnului tău“.
      Acestea auzindu-le, ni se cuvine să luăm aminte de cele de aici, că în puţină vreme sînt trecătoare, cum spune: „Orice slavă pînă la o vreme este“. Ni se cade <şi> nouă să rîvnim binecinstitorilor şi sfîntrăposaţilor domni de mai înainte care cele pămînteşti bine le-au întocmit, acestea bine cîrmuin-du-le, prin acestea pămînteşti au dobîndit bunurile cereşti şi acestea le-au urmat, iar cele pămînteşti le-au lăsat pămîntenilor.
      Iată dar şi eu în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Matei voievod, din mila Iui Dumnezeu şi cu darul Iui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod, am ridicat dorinţă către toate dumnezeieştile mănăstiri, mai ales către sfînta şi dumnezeiasca mănăstire numită Bistriţa, unde este hramul uspenia prea-sfintei şi preacinstitei şi preabinecuvîntatei stăpîne a noastră, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor fraţilor întru Hristos, care trăesc în acest luminat lăcaş, ca să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri vinăriciul de la Ocna Mare, însă toată partea domnească cît se află. însă să se ştie semnele viilor: de la fîntîna Catarăi în Licura de Sus de peste hotarele Rîmnicului, pe deal în sus peste hotarele Lădeştilor şi pe valea... 1 în jos, pînă Ia Fîntîna Băii şi în drumul morii din susul Bisericii Domneşti.
      Şi iar să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Bistriţa, Balta Albă şi cu toate gîrlele. însă să se ştie semnele bălţii: de la hotarele Dăbulenilor pînă la hotarul de peste Găvojdiibrod şi din vîrful Tîmpei pe hotarul viilor şi la vlrful Maminii, unde a pus Dorotei stîlp Ia gura Cuşmiţei şi la grindul Osta-tului şi la gîrla Buzianilor şi la gura Lidinicului peste Dunăre şi la cîmp de la Tîmpa pînă la Măgura Boului şi de la Măgura Boului la Măgura lui Onea şi la înşiratele Ia Băşîcuţe şi de Ia drum In <... Bi)2striţii.
      Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri Bistriţa gîrla Cileiului cu toate gîrlele, pe care a făcut-o bunicul domniei mele, Barbul banul, cu multă tr<udă şi mare cheltuială. Şi să ia sfînta mănăstire această baltă)3 cu toate gîrlele şi cu toată vama domnească, însă a treia parte şi din vama carelor a treia parte şi din părpăre a treia parte. Pentru că acest vinărici, cît este partea domnească de la Ocna Mare şi cu Balta Albă şi cu toate gîrlele şi cu vama dom-
       1  Loc alb.
        2 Loc rupt.
       3  Loc rupt; textul a fost completat după traducere.
253
www.dacoromanica.ro
nească, a treia parte, au fost date şi miluite la sfînta mănăstire Bistriţa încă de mai Înainte vreme de răposaţii moşi şi strămoşi ai noştri şi de alţi domni binecinstitori şi de Hristos iubitori creştini, care au fost Înaintea noastră şi încă Întărite cu hrisoavele acelor domni, ca să fie domniei lor pomenire şi odihnă a sufletelor lor în veacul viitor. Şi a tot stăpînit sfînta mănăstire Bistriţa acest vinărici şi aceste bălţi cu bună pace.
       Iar de la o seamă de vreme încoace, cînd au venit acei domni străini, au înghiţit de la sfînta mănăstire Bistriţa această parte domnească de vinărici de la Ocna Mare şi Balta Albă <cu>* * gîrlele Cileiului şi cu toate gîrlele şi au călcat şi au rupt hrisoavele şi miluirea şi pomenirea acelor binecinstitori domni, neluînd în seamă întru nimic pomenirea acelor domni ci toate le-au stricat şi le-au pus jos.
       De aceea, cînd atotbunul Dumnezeu a binevoit şi cu mila sa asupra mea s-a îndurat şi cinstitul împărat m-a dăruit cu domnia şi cu schiptrul stăpînirii Vlahiei transalpine în scaunul moşilor şi strămoşilor noştri, noi am văzut, dar, acest luminat lăcaş, (care este mai sus-zis)2 pustiit de toate ale lui şi lipsit de moştenirea lui şi ce a fost dăruit la sfînta mănăstire de acei binecinstitori domni au stricat şi au sfărîmat domnii străini şi au pustiit sfînta mănăstire de rîvnă.
       De aceea şi eu mi-am amintit de miluirea şi întărirea moşilor şi strămoşilor noştri şi cu dorire am dorit, adică, către această sfîntă şi dumnezeiască mănăstire Bistriţa, noi am dat ca să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri (mai sus pomenite)2 vinăriciul de la Ocna Mre, însă toată partea domnească, cît se află între semnele viilor, care sînt mai sus-spuse şi Balta Albă cu toate gîrlele şi gîrla Cileiului cu toate gîrlele [şi gîrla Cileiului iarăşi cu toate gîrlele] şi cu vama domnească însă din toate a treia parte, cum este mai sus-scris. Şi am întărit miluirea şi pomana acelor domni creştini cu acest hrisov al nostru ca să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Bistriţa de întărire şi de ajutor preacuvioşilor călugări care vieţuiesc în acest sfînt lăcaş de folos şi de hrană şi de întreţinere, iar domniei mele şi părinţilor şi moşilor şi strămoşilor noştri veşnică pomenire şi de nimeni să nu fie clintit, după spusa noastră, ci această întocmire a noastră să fie statornică în veci, să ne păzească şi să ne învrednicească să stăm de-a dreapta lui Hristos, dreptul judecător, privindu-ne unul pe altul cu feţe vesele în împărăţia cerească, în veci, amin.
       încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea noastră, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn sau stăpînitor a toată Ţara Românească sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al nostru, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui, iar în veacul viitor, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va păzi acest hrisov al nostru, ci va lua şi va strica miluirea acelor binecinstitori domni sau mila noastră <şi> pomenirea pe care am întărit-o în acest luminat lăcaş mai sus-spus, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui, iar în veacul viitor sufletul lui, pe acela
       1 Loc rupt.
       * Parantezele sînt ale diacului.
254
www.dacoromanica.ro
domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l strice şi să-l ruşineze şi să fie ucis aici,, trupul lui şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nicheia şi să} aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1 , ia-1, răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veacul nesfîrşit şi să-i fie potrivnică preacurata şi binecuvîntata stăpîna şi născătoarea noastră de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria înaintea lui Hristos Dumnezeu şi mîntuitorul nostru la cumplita şi nepărtinitoarea judecată unde nu este părtinire în veci, amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al scaunului Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie întîiul logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Sima al doilea logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica, fiul lui Şerbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 13 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      f Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., Peceţi, 48 (M-rea Bistriţa LXII/184).
          Orig., perg. (47 x 52), pecete atîrnată.
          Cu o trad. din 1795; alte traduceri, ibidem mss. 192, f. 30—31 v şi 713,
          f., 623 v — 626 v.
                                  190
1634 (7142) ianuarie 14, Bucureşti.
           Lazăr logofăt, călugăr din Goruneni, jud. Vlaşca, vinde lui Calciul mare portar şi jupînesei sale Vasilia partea lui de ocină.
      Adecă eu Lazăr logofăt, călugărul de Goruneni, ot sudstvo Vlaşca, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupanului Calciul vel portar şi jupînesei lui, Vasilie, cum se ştie că am vîndut eu toată partea mea de ocină din Goruneni, din cîmp şi din pădure şi din în apă şi cu vaduri de moară şi din şăzutul satului, despre tot hotarul oarecît se va alege, pre unde au fost hotarăle cele bătrîne încă mai denainte vreme jupînului Calciul vel portar şi jupînesei lui, Vasilii, dereptu ughi 15 bani gata, de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor mele şi a me-giiaşilor de pren prejurul locului, ca să fie jupînului Calciului vel portar şi jupînesei lui moşie, lui şi coconilor lor în vecie.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Calotă cliucer ot Popeşti şi frate său Toader dvornic i ot Boteni, Cîrstiian cliucer i ot Epureşti, Necula peharnic i Bunea logofăt de Orbească i ot Şai-neşti, Andrei dvornic i ot Ştefoae, Chiriiac i ot Dărăşti, Leundariu i Radul
                                                                                              255
www.dacoromanica.ro
armaşul i ot Cîmpşor, Radul logofăt i ot Căptăreşti, Moga logofăt i ot Stoe-neşti, Chiriiac postelnic şi alţi mulţi boiari.
      Aceasta mărturisescu ca să <să ştie şi)1 să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă <mi-am pus numele)1 şi pecetea.
  ____IIhc AintA<iT AorojţiT 8 EgK&pmiH, Avfcana rnupTi Ât A“hh, k AtT
xSP/Hkz.
Eu Lazar logofăt, călugărul Eu Calotă clucer Preda Nica spatar Ilie vornic Eu Cirstiian cliucer Andreiu vornic
Şerban logofăt Eu Radul armaş NucoAaoţ TtaxapviKoq3 Eu Chiereiaco ot Stoeneşti Chiriiac 4
          Bibi. Acad., DCCXXXV/52.
          Orig., hîrtie (28 x 28), nouă peceţi aplicate. EDIŢII. Iorga, Doc. urlăţetie, p. 188.
                                    191
1634 (7142) ianuarie 15, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui laniu logofăt din Odobeni moşie la Deduleşti, cu vii şi moară, în urma unei judecăţi.
      ţ iHhaoctToo EOJKl'f», ?w ffkirtH EacapaK aofRo^a h rocnoAHHK. ^asat roc-no^CTBo a\h cTh nosiAtalf rocnoACTKa /Hh CAoyrS rocnoAcru /MH laniu logofăt ot Odobeni, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să-şi ţie a lui moşie den Dăduleşti cu moara şi cu viile, insă partea Ancăi, fata Para-schivei toată, cită se va alege despre tot hotarul, cum au fost vîndut mai de-nainte vreme şi cumu-i scriu şi cărţile de moşie care are de la alţi domni. Şi să fie în pace de cătră Cirstiian şi de cătră toţi fraţii lui de in Grabicina.
      Pentru că aceas<tă>1 ocină den Dăduleşti ce sc<rie m)1ai sus fost-au cumpărat de Cîrstea dvornic mai denainte vreme de la Anca, fata Paras-chivei şi au fost miluit Cîrstea dvornic pre laniu logofăt cu aceasta ocină. Şi tot o au ţinut laniu logofăt cu bună pace. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii mele sculat-se-au Cirstiian şi cu toţ fraţii lui den Grabicina cu pîră şi cu nişte cărţi vechi de la alţi domni asupra vînzătorilor Ancăi, fata Para-schivei şi a Manei şi a lu Costandin, feciorul popei lu Cîrstian, ziclnd că sînt aceste ocine ale lor de moşie şi i-au scos den vii, den moară şi den toate moşiile lor, di<peste tot. Iar)1 Anca şi cu Manea şi cu Costandin, iar au venit cu Cirstiian şi cu fraţii lui d<e faţă)1 înnaintea domnii mele şi aşa-u jăluit
       1 Loc rupt.
       3  A scris Lepădat logofăt in Bucureşti, luna ianuarie 14 zile, în anul 7142 <1634). 3 Nicola paharnic.
       * Toate semnăturile sînt autografe.
2£6
www.dacoromanica.ro
cum i-au asuprit aceşti oameni făr de lucru, de Ke-au)1 luoat moşiile mai mult de cum le-au /ost partea. Deci intr-aceia, domnia mea am căutat <şi am ju)xdecat pre dirept şi pre lege şi <am>1 dat domnia mea la mijlocul lor 12 megiaşi <pe răvaşe domneşti)1 ca să le caute d<e r)1rind... 1 ocine a le...1 luoat...1 ale Ancăi şi ale Manei şi ale lu Gostandin. Deci intr-aceia, ceşti 12 megi<iaşi)1, ei au căutat şi au socotit pre dreptate şi aşa-u aflat cum au fost toţi fraţi dentr... 1 şi această moşie ce scrie mai sus au fost ale Ancăi şi ale Manei şi ale lu Gostandin... 1, Grabicianilor. Aşa le-au aflat aceşti 12 megiiaşi, cum să ţie despre toată ocina a patra parte, cum au fost tocmită şi de 24 de boiari den zilele Mihnei vodă şi de 6 boiari den zilele lu Alexandru vodă Iliiaş. Şi am văzut domnia mea amîndoao răvaşele domneşti şi cartea megiaşilor de mărturie, cum au aflat cu sufletele lor, că sînt moşiile direpte ale Ancăi, ale Manei ale lu Costandin. Şi au rămas Cîrstian şi cu toţi fraţii lui den Gra-bicina de lege şi de judecată denaintea domnii mele den divan. Şi au eşit cu mare ruşine, ca nişte oameni răi şi li se-au luoat toate cărţile de la mina lor.
       Derept aceia, am dat şi domnia mea lu Ianiu logofăt ca să-şi ţie a lui ocină cu bună pace, cum au ţinut şi mai denainte vreme, mai mult val să n-aibă. Hh<ik0 Ai h1jct, no pm rocnoACTsd aih.
       H HcnpaRHHK, cm pm rocnoACTKd mh.
       IIhc Asa^tpjp1 8 ESKSptipH, r<iH>1dpTi ly A^hh, r A-feT x3p«K2.
       ţ !w dSdTdo KWiKWAd, a\haoctYio bojkYio rocnoAHHK.
       îiv YHdTfio eoîkoa <m.p.>
          Bibi. Acad., CXLVI/181.
          Orig., hîrtie (21,5 x 30,5), pecete timbrată.
                                  192
1634 (7142) ianuarie 15, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Lefter din Odobeni stâpinirea asupra unei părţi de ocină din Deduleşti.
       t iltHAOCTÎtlO E05KYtIO, îw /LîdTfH EdCdpdR R0CR0A4 H rOCnOAHHI.         POC-
noACTBo akh cY<t no>R<t>A-kHYH rocnoACTBd a\h ca$p rocnoACTsa a\h Lefter ot Odobeni, ca să fie volnic cu această carte a domnii me<le> de să-şi ţie a lui parte de ocină de la Dăduleşti, însă 10 stînjăni de ocină de preste tot hotarul şi o roată de moară întreagă den partea popei lu Cîrs<ti)ian, care ocină o au fost cumpărat de la Costandin şi de la Lorinţi, feciorii popei lu Cîr<stii)an, încă mai denainte vreme şi tot <o> au ţinut cu bună pace.
       Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, sculatu-se-au C<î>rstiian cu fraţii lui, Grabicenii, cu pîră, zicind că sînt aceste mo<şii) ale lor şi i-au scos den toată moşiia lor. Iar după aceia, Costandin şi cu Anca şi cu... ei iar * *
       1 Loc rupt.
       * A scris Dumi<tru> în Bucureşti, ianuarie 15 zile, în anul 7142 <1634>.
257
www.dacoromanica.ro
  au venit cu C<î>rstiian şi cu <fraţii> lui <de>n Grabicina de faţă înnaintea domnii <mele> de-au jăluit cumu-i asuprescu aceştii oameni de<n> Grabicina ... Iu o moşi<ia> ... <dir>eptate ... vrut să ... cit le-au ... lor. Deci înt... Iu Costandin ... Muş ... pre ... domneşti ... să să caute de rîndu şi de dreptate fo<st-au aces>te ocine mai denainte vreme ale Grabiceanilor cum le-au luat ei, au n-au fost şi, fost-au Costandin şi Anca şi Manea fr<a>ţi cu dînşii pre aceste moşii, au n-au fost şi ... carele cum au ţinut parte într-aceste ocine cum vor hi ţinut mai denainte vreme <aşa să> ţie şi acum. Deci, acei megiiaşi <a>u căutat şi au socotit pre dreptate <şi au af>lat cu ale lor suflete cum dentr-această ocină au ţinut singur popa Cîrstian jumătate despre tot hotarul, iar dentr-altă jumătate, au ţinut Ianiu logofăt a treia parte, iar Grabiceanii toţi au ţinut a patra parte. Iar altă ocină cită va mai prisosi, <să> ţie Manea cu fraţii lui şi cum au fost tocmit şi de 24 de boiari în zilele Mihnii vodă şi de 6 boiari In zilele lu Alexandru vodă Iliiaş. Şi am văzut domnia mea şi <amîn>doao răvaşele domneşti şi cartea acestor 12 megiaşi de mărturie la mina <lu Costa>ndin şi a Manei şi a An<căi>. Deci au rămas Grabiceanii de lege şi de jud<ecată> de în divan dennainte domnii <m>ele şi au ~eşit c<u m>are ruşine den divan şi s-au luoat toate cărţile de <la mîna> lor.
        Derept aceia, am dat şi domnia mea lu Lefter, <c>a să-şi ţie moşia cu bună <p>ace c<um> scrie mai sus, mai mult val să n-aibă. Hhjko a<* <Hfccr,
*110 pfM> rOCIlOACTKd AIH.
        H HcnpdKHHK, mai p*M rocnoACTBd AM.                      ____.
        IIhc ^8mT<tps> 8 BSKŞpfifiH, riHdpYi ff a^hh, k a^t xs'paik. îw ffidTIIO SWlKWAd, aihaoctYio gojkTw rOCnoAHHh.
         W IBLiTtH KOfKOA <m.p.>
           Bibi. Acad., CXLVI/180.
           Orig., hîrtie (29,5 x 20), deteriorat, pecete timbrată.
                                            193
  1634 (7142) ianuarie 20, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod dăruieşte lui Ionaşco vătaf de aprozi din Vardeniţa satul Izvorul Alb, jud. Mehedinţi.
        t AÎHAOCtYIIO, EOJKflIO, Î.V ALtIIO KOlBOAd H rOCnOAHHTv KlvCOH BfMAH 5>şr-rposAdjflfHCKot, bhSk KfAHKdro h (îpbAocpdro, CTdpdro, noKOHHHjrw fw fi-hc-hpdE kockoa<i. ĂdBdT rOCnOACTBO AIH CÎH nOB(AhHY( rOCnOACTBO AIH KtpHHOAlS EOrttpHHfcj rOCnOACTBO AtH JKSfldH IwHdUIKO BdTdJf 3d dllp03H WT CIAO WT HdPAtHHIţt H C*hC CHH9BH IM#, |AH-HIJKI fiorii A<)POKd]|f, BK05KI A4 «8 ICT CfAO filAH Hssop, WT C8ACTKO B'kC CIAO «TvC KICOAI X0T<,P0M « C"KC B'hCHJf KIMHhYH H CEC BIvC pAOKW/M WT nOAlO H W.T UIOţ’M H WT BOA H CEC SHHOrpdAV H WT ClAdAHIJJf CfAOB, WT nOCBŞAL Bdpf tAHKd Ct XTHT HSBpdT WT no BliCOA» JfOTdpOAl, WT X«T<IP A*** A° JfOTdp, flO.CTdpf JfOTdpt H BtA'bSH, MTO KT SEIA AP^BHhlX’.
        IIoHIJKt TOTO CfAO filAH Hssop BHUII nHC EH AH CŞT rOCnOACTBO AIH 3d A^AIh», tl|MUKt W.T np^tKAf «P^AII. fi IIOTOAfl, K"EA<I ICT EHA ChA4, Bli auiYh roCflOACTKO
.258
www.dacoromanica.ro
mh. aico noAdpoEdd Mt Kt rocnoA^ Eop-k no rocnoAcrso mh (V pocii©actbYa tui mkcthtom» iţapio c-kc CKpHnTpt) ap^’K^Yh 3fiHAf fidduiKOl, Hd ctoa np-kA’tA®» roc-noACTKo mh, a rocnoACTBo mh c-kM a<*a h (iomhaobaa no EoatpHHS rocnoACTso MH îwHAUJKO KdTdX 3a anp03H, CKC Ciao EfAH H3K0P, f?Kf BHUlf nHC, C-kC K-kC JfO-TapoM h ev KTiCHjf bpihhYh h c-kc B-kc x^A^kom, pdAY npdBd h Ktpna caSîkejj, uto fCT (IOCA8HCHA rOCnOACTKO MH H CkC Kp-kKO npOAHQA, BKOtKf A* M8 fCT fM8 WMHHS A^aTh» H K*k WJfdS CHHOEOAt H BHăKOM H fip'bHHS'ffTOM H Hf WT KOrOtKAO HtnOT'k-KHOKtHHO, nopH3MO POCnOACTBO MH.
       <?l|MUKf 3dKAfHdHYf flOCTABA'fefM TOCnOACTKO MH:     no WUTkCTBYtO POCnOACTEO-
MH, KOPO H3EIPHT rOCnOA*k Eork £HTkl TOCnOAapk RfAAAf JiAdUlKOt HAH WT Cp-kAYM-naro naoAa rocnoACTBO mh hah wt ckpoahhk HduiHjf hah, no rp'bcM HduiHjf, hah WT HHOnAfMtHIK, Ad dl(l( nOMTHT H nOHOKHT H oywp’bnHT cYh KHfPH TOCnOACTKO MH Si nOMHAOBAHH, KAKO ICT BHUlf nHC, TOPO POCnOA*k EoPTk A<* fd nOMTHT H \d~ •kXpdHHT B-k rocnoACTB-b fpo H B-k sSahiihx b*hax A^uia fpo. fl aififAHMf hi no><-THT H H* I10H0BHT H Hf SKP’briHT cYh KHfP POCnOACTBO MH, dU8 W nonfpfT H pd-SOpfT <H> HCXdEHT, TOrO Ad ICT Tp'kKAfT H dHdTHAtd H d^SSpHCdH WT T]fH CBfc-Tkl WTHH, fttf C8T B’k HHJfKfH H Aa HMdT MdCTYlO CkC M)gAd H CW flpY* H Ck HMHMH HfB-bpHNH ISAf».
       GfXI O^BO H CBfAtTIAYf nOCTdBAtfM TOCnOACTBO MH: »8ndH XpH3d BfA. EdH KpaAWBCKOM H >K8ndH HBdUlKO BfA ABOPHHK H JKSfldH T8AOcYf BfA AOPO$fT H JByndH rAHropYf BfA BHCTYnp H >K8naH AlH^dH BfA CndTdp1 H JKSfldH EdCHAdKf BfA CTOAHHK H >K8lMH ESSHHKd BfA KOMHC H KgndH E8MHHd BfA MdUIHHK H AtflMH KoC-TdHAHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBNHK, T8AOcYf BfA AOrO$fT.
       H HdMfpTd d3, n-kPB8A rpdMdTHK, B*k HdCTOA rpdAV 8 E8K8pfl|lH, AltCfl^l Pf-HapYf K- ABHH H WT HAdMd AdtKf AO HHH’fc B*k CfrO (IHCdflYf TfMfHYf AtTOAt, B-k. AtT X3PMB, a WT pOtKA(CTBd XpHCTOBd, xdjfÂF .
       Î' îw flJdTf» BWfBWAd, MHAOCTYlO EOJBÎIO POCnOAHHk.
       W lUdTflO BOfBOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele crecdinciosului boier al domniei mele jupanului Ionaşco vătaf de aprozi din sat din Var-deniţă şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie satul Izvorul Alb din judeţul Mehedinţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cimp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, care au fost de mult.
       Pentru că acel sat Izvorul Alb mai sus-scris a fost al domniei mele de-moştenire, încă de mai înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei biele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti la scaunul strămoşilor domniei mele, domnia mea am dat şi am miluit pe boierul domniei, mele Ionaşco vătaf de aprozi cu satul Izvorul Alb, care e mai sus-scris, cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul pentru dreapta şi credincioasa
        1 S-a scris mai întîi: ctoahhk, apoi s-a corectat.
259-
www.dacoromanica.ro
slujbă cu care a slujit domniei mele şi cu vărsare de sînge, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de milă a domniei mele cum este mai sus scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica <şi>* 1 o va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar2 şi jupan Vasilache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
      Şi am însemnat eu Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., XLII/77.
         Orig., perg. (34,5 X 44,5), pecete timbrată.
         Data erei noastre este inexactă.
                                            194
1634 (7142) ianuarie 21, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Dima negustorul vii şi ocine în dealul Săsenilor, jud. Buzău.
       ţ ÎBhaoctTiio eotkYoo, îiv dJa-rno ko«©a<» h rocnoAHHt stcot 3I<ha« &rrp-pORAdX’YHCKOK», KH$K KIAHKdrO H np-fcAOEpdr©, CTdpdrO, nOKOHHHOMt? îw E'kC'kpdB BO-iE«Ad. \MdT rocnoACTKO mh cYh noKiA-fcHYi rocnoACTKO mh Ahamk «SniţS, s(t
yiH/MHTpHIţfK IVT KdpOUI POCIIOACTKO MH WT               H CtC CHHOKH, IAHIţftKf Eor'k
AdCT, I3K07KI A<< m* ict nfT norodul 3d KHHorpdAV 9                   6*kc^hhaom, k-k
C8ACTKO E»^3<’K8> H C-KC TPH CC7KIHH 3d IVMHHS WT PiUK A° PAdS, WT KOAd Eş-3-kŞAOB A^PH $ fldKtÎA C-KC P'KKHl^fAC H CtC CAHH pOSWP 3 nOA» H 3 CfAO 3 G"K-C-fcHH, M-kCTO sa k3k>o.
       1 Omis.
       1 S-a scris mai întli „stolnic” apoi s-a corectat.
260
www.dacoromanica.ro
                                IloHfJKf cTi ehuic pfifHH 7 noroaHf sa KHHorpaAV h c'kc cTh tph cijkihh sa
WHHHg EHAH C>VT Sa             ii 4AHB/IT0K MOHdJf H EpdTO/H CH ApargaoB WT C’kC'tHH,
                         fipHJKf WT np-kjKAf Kp-k/Hf. fl (ÎOTOM, K’kAa fCT BHA E"h A^xîf flfWH KOfKOAd, K
afeT xsp/H, a 4,Hi«a Kgim», 3fT /V,SiHHtphhjk wt sapoiu wt <I>aohh, wh fCT iiokS-îiha cYf n(T noroaHf sa b morpdAY h c-kc tph cttKfHH sa whhh8 wt ima KaaHRHT h wt HaA chhti fro, . oauh h wt HaA spaT fro, ^parga. wt GTrffcHH, wt chhobh fro, 3a gPH rf acnpii POTOBH.
       H np«A4A«njM whh sa hh^hom aokpoboak» h c-kc gSHdHYf Etc-bai cgcfAHM WT pop HS Aoa, WT WKp'hCT'h AVfcCTOM H WT npfcA POCnOACTBO MH. H EH AH COţfT Ha gCTpOfHYf HV\ MHOSH AOEpH AK^tl aAA’KM’hlliapH, Ha H<m: WT O'KC'kHH, /V.4H H Aptroio, CAHTi Gt^IIHATiS H PdAy H              H HHKOdpii H GdEd K'kAgP’hP&A H CHHTi
fro, IwHauiKo h ilSnEa Epara loseauia h Kocthh h GOnp-b wt RtpHfipH h <wt> K-Kpao/H'kHfiiiH, EaAHKa h jkhha fro PaAa, SfTO/H ch T$a®P h PaAy 1'paMa h
CTOHKd E&ldT WT figS'Kg H (10(1 rflHJfaH, WT fU'Kp'KHHH'bHH, GdEd flBpd/HOE H Apa-ro/HHp fHoTpoM-b h Gasa EfHpYoyA h fHHjfdH KauiOTik h KocTaHAHH ff-hpiţdKf h Asnurb, chh-k HfpnaTOR akophhk h PdAya Ghahe h HfKSaa EoTomaHos h fHap, SfT ^.Paro/HHPOE NfEgH-kAA H /HHOSH AOEPH AIOAV, HXf Hf vgT IIHCaHH SAf B'K KHfra cTh.
                         Gfro paAY, AMOX ce<h rocnoACTEO AM AH,HfK KgniţS, raKOKf a* a\8 «ct Tfy nfT noroaHf sa BHHorpaAY h cih cokiwi sa whhhS, wKf c8t khim prifH?H, wmhhS
H A^AftlS H Eli W^dK CHHOEOiU H BhSKOAI H np'kEHpMfTOAf H HH WT K0PC5KA0 Hf-nOT'KKHOBfHHO, nopHSMO POCnOACTEO A\H.
       Gfftf oyso h CEfA'kTfaYf nocTasa-bf-u rocnoACTEO am: scSnaH A'pHSa Efa sau KpaaoBCKOM h scSnaH HEauiKO Efa akophhk h scSnau TSaocYi Efa aorojjuT h mSimh TaHropYf Rfa ehctYiep h /KgnaH /Hh^ah Efa cridTap h KgnaH EaenaaKf Efa ctoahhk h >«8naa ESsHHKa Efa koauhc h KSnaH KgMHHd Eta «tauiHHK h KgnaH Eoctahahm Efa nocTfAHHK. H HcnpasHHK, ToyAocYf Efa aoro$fT-
       H HanfpTa as, ITepesa rpaaiaTHK, btv HacToa rpaA\' oy E^KSpfyiH, airbcnţa riHapYf Ka a^hh h wt flAaa\a A'Wf ao HH>rk, e-k ctro nncanYf Tf fwi'f a-bTO.u, atT x3paiB.
       ÎIw AlaTfio EwtEwAa, mhaoctYio kojkYio rocnoAHH-K. w YHaTfio EotEOA <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsăraba voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dima negustorul, ginerele Dimitriţei din oraşul domniei mele din Floci şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie cinci pogoane de vie în Dealul Săsenilor, în judeţul Buzău şi cu trei stînjeni de ocină din cap în cap, din apa Buzăului pînă în Lacul cu Răchiţele şi cu un răzor în cîmp şi loc de casă în sat în Săseni.
      Pentru că aceste 5 pogoane de vie mai sus-zise şi cu aceşti trei stînjeni de ocină au fost de moştenire ale lui Calivit monah şi ale fratelui său Dragul din Săseni, încă dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, în anul 7140, iar Dima negustorul, ginerele Dimitriţei din oraş din Floci, el a cumpărat aceste cinci pogoane de vie şi cu trei stînjeni de ocină de la Calivit monah şi de la fiul lui, Coman şi de la fratele lui, Dragul din Săseni, de la fiii lui, pentru 80 ughi, aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie şi cu şti-
                                                                                               261
www.dacoromanica.ro
rea tuturor vecinilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi au fost la întocmirea lor mulţi oameni buni aldămăşari, anume: din Săseni, Dan şi Drăgoi, fiul lui Stănilă şi Radul şi Iane şi Nicoară şi Sava călugărul şi fiul lui, Ionaşco, şi Lupul Braga iuzbaşa şi Costin şi Oprea din Verneşti şi <din> Cîrlomăneşti, Balica şi soţia lui, Rada, <şi> ginerele lor Tudor şi Radul Grama şi Stoica Bulat din Buzău şi popa Mihai, din Mără-cineni, Sava al lui Avram şi Dragomir Motrocea şi Sava Benghiul şi Mihai Caşotă şi Costandin Pîrţachi şi Lupşor, fiul lui Cernat vornic şi Radul al lui Sima şi Necula al lui Botoşan şi Miho, ginerele lui Dragomir Nebunelea şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în această carte.
      Pentru aceea am dat domnia mea lui Dima negustorul ca să-i fie acele cinci pogoane de vie şi aceşti stînjeni de ocină care sînt mai sus-zişi, ocină şi dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic Tudosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun in Bucureşti, luna ianuarie 21 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, anul 7142 <1634>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., MDLXXXVI/4.
         Orig., perg. (35 x 46), pecete timbrală, ruptă.
                                   195
1634 (7142) ianuarie 22, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte popii Costea din Piteşti moşie la Izvor ani, jud. Muşcel şi Pădureţ.
       t /HHAOCtTIO EOJKÎ'W, iw R&iTtK KOfKOA H rOCnOAHHTi BTiCOH 3fAMM 0\Tp-PWBAAXYCKKJH, KHSK KfAHKArO H fiptAOBpdrO, nOKOHHHArO îw EaCApABA B0EB0A4. A<*~ BAT rOCnOACTBO AHI c'l'w riOBtA’feHlfl rOCnOACTBA A\H CIA\8 cţflllEHHhlK HAM nona KocTt ivt sapouj rocnoACTBa mw wt IIhteiph, ck chhobh fro, iahuixm Eoni A<ipoBa, BKOXtf AA MO fCT WMHH8 oţ* C(Ah H3B0PAHH, WT CSACTBO fIlSUKMIA> H OaAO^<PUt>, A AH (AHA A^AHHLth KpiiMSHOB WT H3B0PAHH, WT nOA H WT UJgM H WT BOA H ChC BHHhpHMOAt WT A^A8 HSBOpAHHAOB H WT CfA^AHipf CfAOB, WT nSCBSAf» BApf (AHKA Cf XTHT H3BPAT WT no BTiC X^TApOAt, AAH T*MTlO WMHH8 BfS RfMHHH, KOA WMHH8 fCT EhlA noKSnHA dlsUIAT BHCTHfp, WTLfK EaCHAY|B8 CnATAp, WT HAA JKSnAHHLtA Gtaha >K8naHH TopraHos cnaTap npt>KAf apfMf.
262
www.dacoromanica.ro
      IIohkki ict noKSnHA nona KocT-k cYa khiui pimihha AkAHHiţa wt haa >K8n4-HHiţa /\,icnHH4 iHşujatok khctYhp h wt haa chhokh ih EacYaYi cnjTap h wt haa Atiliipa ih fioHKHiţj Hirkia a^hki rocnoACTRA mh, sa *s acnpH totobh.
      H KHA'bx rocnoACTKJ mh h sanHc sa npoA'WYi Ha pgKA noniR1 Koctikş ck AIHOSI. A^spu AKAtl CKIA^TIaYh HAnHCAHH 0^ 3JI1HC, HA HAIfAtSMHTPS noniR Ga-BIH H HhKOAP'K H GtA$Y| H flHAPIH M<8A^»A H OHO K'kAA'KpApg H GnHAk A,JAlYlK H EaiSh KonnţH h flpci Yf nocTfAHHK h nona dH-RpTHH h Heah AwrwţiT H Hbah UopTO^Afiu h Bkok. H npoAMouu whh sa ckohm A^Epo boa», bis hh eaha chaoct H CTk oySHAHYtM KliC-kAI EOA-kpOM H MlrYAUlOM WT r©p HS fifiA H WT WEAOJKhYH
AvfecTk h wt np-kA rocn«ACTKil ^h.
      Gir o pJAY> AM^X h rocnoACTKO ,uh noniR KorrbR wt IIhtiijih, QKOHtf A<* ESA*T cYa KHIUI plHEHHA H nHCAHHA Af^HHIţb C"K K^ck/U pAWKOM SA A^AHH8 H K'K W^AE fro H CHHOKOA\ H RHgKOAt H npkAEHSlHTO/H K'K BfcKH, H HH WT KOrOJKA® H>~
noT'KKHOKEHYi, no sanoK-bAa rocnoACTKA mh.
      Gbki o^ro ckiaitiaYh iioctakhx rocnoACTKO mh: HtSnaH XpHSk bia eah Kpa-
AIKCKhl H H<$nAH IkAUIKO KIA AEOpHHK H JKSlUH 0IOA«cYl EfA AWrW$IT H HtSnAH TpHropYf EfA khctYqp h JKşna.H iIIh^ah kia cnATap h wgnaH Eachaaki bia ctoahhk-k H EgSHHKA BIA KO/HHC H ESlHHA BIA MJfApHHK H HCSnAH KoHCTAHTHH BIA nOCTlAHHK. H HcnpaBHHK, OiwaocYi BIA AWrW^SIT.
      H as, EpaTjA Awrw^iT, npinHcax oy rpaA# EşkSpiijjh, At-kciiţa riHJpYi kk
AKHH, K'K AtT xăpĂÎK.
      <f Iw AIatih bwikwaa>2, aihaoctYw rojkYio rocnoAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui preot cu numele popa Costea din oraşul domniei mele din Piteşti, cu fiii lui cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină in satul Izvorani, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă o delniţă a lui Crăciun din Izvorani, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vinăriciul din dealul Izvoranilor şi din vatra satului, de pretutindeni, oricit se va alege de peste tot hotarul, însă numai ocină fără vecini, ocină pe care a cumpărat-o Muşat vistier, tatăl lui Vasilie spătar, de la jupaniţa Stana a jupanului Gorgan spătar mai dinainte vreme.
      Pentru că a cumpărat popa Costea această mai sus-zisă delniţă de la jupaniţa Despina a lui Muşat vistier şi de la fiul ei Vasilie spătar şi de la fiica ei Voichiţa în zilele domniei mele, pentru 6 000 aspri gata.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mina popii Costea cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: Dumitru al popii Sava şi Nicoară şi Stafie şi Andrei judeţul şi Iano căldărarul şi Spilea al lui Damie şi Alexe negustor şi Arsenie postelnic şi popa Mărtin şi Ivan logofăt şi Ivan Cortofleş şi Iacov. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără de nici o silă, şi cu ştirea tuturor boierilor şi megiaşilor, din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea popii Costea din Piteşti, ca să-i fie această mai sus-zisă şi scrisă delniţă cu tot venitul de moştenire şi de ohabă
         1 In orig: noBfs.
         2         Textul a fost întregit de noi. 21 — Documente România — c. 1339
263
www.dacoromanica.ro
lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar martori am pus domnia mea jupan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Theodosie mare logofăt şi jupan Grigorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilache mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Constantin mare postelnic. Şi ispravnic, Theodosie mare logofăt.
      Şi eu, Braţul logofăt, am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 22 zile, în anul 7142 <1634).
      <f Io Matei voievod) l, din mila lui Dumnezeu, domn,
         După Tocilescu, Doc. inedite, p. 183—185.
                                  196
1634 (7142) ianuarie 22, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vieroş ocină cu rumâni în satul Dobruşa, jud. Vîlcea,
       t E/ÎHAOCtYiO BOttYlO, iw AldTCH ROtBOA H rOCnOAHHTi BtCOH 3CMAA &rpORAd-X<Yhckoc>, bhşk BfAHKdro h npcAOBpdro, CTdpdro, noKOHHdro Iw EdCdpdB boiboa-JţdBdT roenOACTBO MH cY|0 nOBCACHYlO rOCnOACTBd MH CR'kT'kH H BOKCCTBtCHYH mo-HdCTHp rAdrOACMH BYcp-kUl, HAW« CCTk XPdAMk R’kSCACHYC EoropOAHlM H WTH8 crg-mchSa non Akhm h btiCCM hhokom, cahiiokc khrciiih b'k wehtCah toc, qkowc a<>
Mg CCT CBtTtH MOHdCTHpH BHU1C PCX WMHHg H BCMHHH <g> CCAO AoEpgUld, BTw CSA* CTBO lÎAtiHd, dAH A*A /l,dHM8AOB nWCTCAHHK WT IIonEipH, WT nOA H WT UlgM H WT BOA H CkC BCMHHH H WT A*A CkC EHHCTpdAH H CkC BH IdpHM BOA'kpHCKOAt H WT CkAdAHipH CCAOB, WT nOCB$AC, Bdpf CAHKd CC XTtT H3BpdT WT 110 BOCOM X0TaP0M> no CTdp-b XOTdpC H BCAC3H.
       ÎIOHCJKC CYH KHU1C pCMCHd WMHHd BHAd CCT 3d A^AHlS A.<"*m8aOK nWCTCAHHK <wt Honci|iH. cificiKC wt npioKAC BpcAvte, wt npc auhh nponHHM CTdpcM rocnoA<ipH. il nOTOM, KlkAd CCT BHA BTk A^HH IIOKOHHdrO, CTdpdrO Iw flACgdHAPg BOCKOA, CHHTw dÎHpMt BOCBOA, AtT *3nC, d ĂdHMIOA nWCTCAHHK WT IIonCl|lH, WH CdMlk nOUIlkA CCT npCA rOCnOACTBoy C.Wg, TCPC AAA* H npHAOKHUJC CY* BHUJC PCMCHd WMHHd CK-bTkH H BOKCCTBChYH MOHdCTHp EYcp'kUJ PdAH A#U1C POAHTCaYC Mg H PdAH A^UIC cm8 ehth CHM BCMHOC BOCnOMHHdllYl. H ClţlttKC KACTO^hH nOCTdfiCA CCT A,dHM8A nWCTCAHHK WT npCA YÎACgdHAPS BOCBOA H WT npCA B"kCCM npdBHTCAYCM BOA"kpOAd^rOCnOACTB8 cac8: Koro XOKCT pd3APdT CYC CM8 TTiKAXCWChYiO A<> WT TPCKACT WT THy CB'bTHH WTHH h?kc B-k HYkch. H wt TorA<> cdAio B'hCAP'BJKdA CB-bTdd MOHdCTHp BYcpcui CYC BHUIC PCMCHO WMHHO H BCMHHH WT /^OBpgUld, AC* A,dHM8A0B nWCTCAHHK, CkC ACBŞOMHpHO.
       fl nOTOM, K'kA4 WT BHA CkAd, R"k A^HH TOCnOACTBd MH, a WTU.8 CrgMCHd îwdKHM WT CB*kTd MOHdCTHp filCpiiU], WH CCT HMdA npgX nP*A TOCnOACTRd MH pdAY WMHHg H BCMHHH WT A,0Bp8llJd, CkC PdA^A E83CCK8A BHBWk BCA BdH KpdAOBCKH
        1 Textul a fost întregit de noi.
264
www.dacoromanica.ro
H npHUJ'M fCT Ţipi CKnpilUA Ci 34 AHIţg 8 AHB4H. <H> CHI^i npilU4 Pâfl,$A EgSiCXSA K4K0 iCT EHA CkTROpHA E4UJT0AI CH P4A8A KA^Mip fi83fCK8A lipHAliHiHYi CtC WTlţS fr8MiHg G4R4 WT CRtT4A AI0H4CTHP, RYfpkUJ, Ţipi iCT A<*A APSr A^AHhS,' H HH <AH4 XHHPS 34 npOAliHiHYi 8 AHK4H HiCT H3R4AHA. R’k TiM, POCIIOACTRO AIH C-kflll rAiA^X H cSahx no npas h no saxon, ckc ekciaih hkcththaih npaBHTiAYi pooioa-CTK4 AAH H BHA<XOM POCnOACTBO AIH H npOHHT4X H KHHP noK0HH4P0 Ra4A BOIBOA» CHHlt P4A8A4 BOiBOA, K*k A’kT X3AM, H4A WHHHŞ WT /^OEpgllJa H KHHP fllHpHt BOiBOA, CHA EaJA BOiBOA, AtT X3HA H KHHP CT4p4P0 flAi§4HAPS BOiBOA, CHHTi iHHp>jt
BoisoA, A’kT xănF h khhp IHhxaha roiboa» R’fcc no whhha wt /^oEpSuia na a*aa
^4HM8A nWCTfAHHK H A®KPH C8T H HCTHHCTBOB4A POCnOACTBO AIH H C"kC B*k3 AHB4-HOM, K4KO HiCT HAI4A P4A8A figSiCKŞA HH *AH<* TpiEg CkC A*A CBkTkH AIOH4CTHp. Tawi WCT4A P4A8A Eş3iCK8 WT 34K0H H WT C8>KAIHYf WT npfA POCnOACTSa AIH. H cikTKopHA cgT Paa8a E83ICk8a h sanHC wt p8x iaiş no npsx na p8X K4A8ripOAI WT EYip-kUJ, K4KO no KiAYlO AliTiXS H P4EOT A<* Hi HAI4T CKC WHHH4 AIOH4CTHpiK.
       GiPO paAY, A<*A®X C4AI POCnOACTBO AIH CakTkH H BOK’kCTRiHYH MOH4CTHP RYip’kiu KHUJi nnc, taxofti a<* ms ict wmhhS h          wt A,oEp8iua, a*a A,4hh8aob
nwCTiAHHK, AkAHH8 H R-k WX4E H Hi WT KOPOtti HinOKOAiBHAlO, nopHSMO POCnOACTR4 AIH.
       Gi>xi 8bo h CRiAYTiAYt noCTaxAiiAi pocnoACTEO aih: JKgnaH Jfpnsk siA eah KpaAORCKOAt H >K8n4H luUJKO RiA AKOPHHK H K8H4H T8AOCi RiA AWPW$tT H K8naH TpYropYt RiA rhctYbp h >x$naH AIhxah RiA cnaTap h >x8naH EacHAaxi ria ctoahhk H E83HHK4 RfA KOAIHC H R8HHH4 RiA M4U1HHX H >Kgn4H KoCTAHAHH RiA nWCTiAHKK. H HCnp4RHHK, T^AOCi RiA AWPW^iT.
       H H4MipT4X 43, n*kPR8A PP4AI4THK, R*k H4 CTOA Pp4A 8 E8K8pil|IH, AVkCi(ţ4 riHapii xă ahhh h wt Ha<*ai a® HHHk, R-k ctro nHcaHYi, tihihYi aitoai, AtT xipaiR, a wt pon<AiCTR4 Xphctora, xaxaa.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Vierăş, unde este hramul vovidenia născătoarei de Dumnezeu, şi părintelui egumen popa Achim şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc In acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-zise ocină şi vecini <ln) satul Dobruşa, In judeţul Vîlcea, Insă partea lui Danciul postelnic din Popeşti, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecini şi din dealul cu vii şi cu vinăriciul boieresc şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne.
       Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Danciul postelnic din Popeşti, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bă-trîni. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului, bătrînului Io Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, anul 7085, Danciul postelnic din Popeşti el singur a venit înaintea domniei lui de a dat şi a dăruit această ocină mai sus-zisă sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Vierăş pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui să le fie veşnică pomenire. încă şi blestem a pus Danciul postelnic dinaintea lui Alexandru voievod şi dinaintea tuturor boierilor dregători ai domniei lui: cine va strica această întocmire a lui, să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi cei din Nicheia. Şi de atunci încoace a tot stăpînit sfînta mănăstire Vierăş această ocină şi vecini mai sus-zişi din Dobruşa, partea lui Danciul postelnic, cu bună pace.
265
www.dacoromanica.ro
       Iar apoi, cind a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Ioachim, de la sfinta mănăstire Vierăş, el a avut piră înaintea domniei mele pentru ocina şi vecinii din Dobruşa cu Radul Buzescul fost mare ban al Cra-iovei şi au venit de s-au pîrît de faţă în divan. <Şi> aşa pîra Radul Buzescul, că a făcut schimb tatăl său Radul clucer Buzescul cu părintele egumen Sava de la sfînta mănăstire Vierăş, de a dat altă dedină; şi nici o carte de schimb n-a scos în divan. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea răposatului Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7041, pe ocina de la Dobruşa şi cartea lui Mircea voievod, fiul lui Vlad voievod, anul 7054 şi cartea bătrînului Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, anul 7058 şi cartea lui Mihail voievod tot pe ocina de la Dobruşa pe partea lui Danciul postelnic şi bine am adeverit domnia mea şi cu tot divanul că n-a avut Radul Buzescul nici o treabă cu partea sfintei mănăstiri. Astfel a rămas Radul Buzescul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele . Şi a făcut Radul Buzescul şi zapis de la mina lui după piră, la mina călugărilor de la Vierăş, ca mai mult amestec şi treabă să nu aibă cu ocina mănăstirii.
       De aceea, am dat domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Vierăş, mai sus-scrise, ca să fie ocina şi vecinii de la Dobruşa, partea lui Danciul postelnic, dedină şi de ohabă şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudose mare logofăt şi jupan Gri-gorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilache mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudose mare logofăt.
       Şi am însemnat eu, PSrvul gramatic, In cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 22 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor, anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
                                                     Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 809.
                               Copie: cu o trad. ibidem, f. 809 v. — 810; altă copie ibidem, ms. 479, f. 177 v. — 178 v., cu o trad. f. 178 v. — 179; altă trad. şi în ms. 349, f. 396—398 v.
                                  197
1634 (7142) ianuarie 29.
            Matei Basarab voievod porunceşte să fie aduşi la divan mai mulţi săteni şi boieri din Polovragi, ca să se judece cu boierii din Pîrîieni, pentru satul Polovragi.
                      t <Mh/wctYiw eojkYî», Îw iMan» EtrhpjB koIkoa* h rocnoAHirH. AasdT rocnoACTao mh cY* noKCAtHYi rocnoAcrao mh BOA-kpHnS rocnoACTao aih Ha hm*....1
        1 Loc alb.
266
www.dacoromanica.ro
ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să aducă pre Ilea şi pre Dan a lu Staico şi pre Dragotă şi pre Stanciul i Negulese şi cu boiarii lor, na ime Bunea şi Ion de Polovragi aici, înnaintea domnii mele, să stea de faţă cu slugile domnii mele Stanciul postelnic i Danciul logofăt i Martin ot Pîrî-iani, pentru o pîră ce au avut pentru satul Polovragii, că i-au sorocit şi de faţă n-au venit. Apoi au mersu şi 1 aprod al domnii mele să-i aducă de faţă şi iar n-au vrut să vie de faţă.
       Deci au venit slugile domnii mele ce scriu mai sus aici înaintea domnii mele şi a doa oară de s-au plînsu cum nu vor să vie la divan să stea de faţă. Dereptu aceia, domnia mea am judecat şi am dat ca să fie volnic boiarinul domnii mele ci scrie mai sus, de să aducă pre aceşti oameni, pre toţi din Polovragi, cum mai curîndu aici la domnia mea, cu cărţi cu tot, să stea de faţă şi să le ia şi treapăd.
       Dereptu aceia şi voi, vătaşilor de plăiaşi şi voao satelor de pren prejuru, în vreme ci veţi vedea ceastă carte a domnii mele şi boiarinul domnii mele ce iaste mai sus-scris, iar voi încă să căutaţi să săriţi să-i prindeţi, să-i daţi la mîna boiarinului domnii mele, să nu-i pitulaţi, că apoi de mare pradă veţi fi şi mare certare veţi avea de cătră domnia mea [1], pentru că aşa iaste învăţătura domnii mele. Himko a<* irfccT, no pfM rocnoACTso mh.
       H HcnpasHHK, căm pm rocnoACTsa mh.
       IIhc rfHapYi Re aehh, e-k a-kr xsp/HK.
       Îjfw fllaTlio KWfKWAa, aiiiaoctYio eojkY» rocnoAHHk. w flSdTlw sofKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, 1/3.
          Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete mică, aplicată.
          EDIŢII. Ştefulescu, Polovragii, p. 33—34.
                                  198
1634 (7142) ianuarie 30.
            iŞtefu postelnic din Tâmâşeştişi jupineasa lui, Neacşa, vind lui Ion Vrabie moşia lor din Cirsteianeşti.
      t Adecă eu Şteful postelnic den Tămăşăşti şi cu jupînesa miea Necşa, scris-am al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ion Vrabiia, cum i-am vîndut eu muşîia în sat în Cirsteianeşti, însă parte mea toată cît să va alege de preste tot hotar şi den cî<m)p şi den pădure şi de apă şi den şăzutulu satului, însă şăzutulu casei şi delniţa Tatului şi cumpărătoare ce va mai fi avîndu Tatulu. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoia, ca să fie lu Ion şî frăţini-său, lu Pătru, moşie ohabnică.
      Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari, însă anume. Şi o am vîndut derept ughi 27.
      Şi mărturie, Manole comis şi Iane păharnic şi Stanciul den Mihoveni şi Oprea den Budeşteni şi Predea postelnic den Lereşti, sinii Tudoran şi Drăgoiu, Evan, sinii Vucomir.
267
www.dacoromanica.ro
Şi am scris eu, Necula logofăt den Dărmăneşti. Pis meseţa ghenari
1634 (7142) februarie 12, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Radu Vodă nişte ţigani, foşti ai lui Iane banul, dăruiţi de fiul său Apostol, care s-e turcise luînd numele de Curt Salam ceauş.
       f (HhAOCtTeIO SOKYEIO, îw AlJTftO K0(B0A<1 H rOCnOAHHTk K"KCOH 3EMAH £tSP-rpposAaxYHCKOE, eh8k beahk ap o h np-kAoepapo, CTapapo, noKOHuuapo îw E-hChpaBa boeboaa. A<iK‘iT rocnoACTso aih cYh noREAkHYE pocnoACTEi a\h cs-kT-fcH, eojkectbhki AtOHacTHP paapoaeaiih Ga-kTa TpoHifk wt H3 A0a sapoui ESKSpnjiH h wths epSmeha KOSAtA H E-KC-kM HHOKOM EAHIţE KHe8||JHX WBHTEAH TOH, MTO ECT nOKAOHHA A1ETOX aa GafeTa Topa, ua beahka dasp-h 30aEM0Al8 HsEpa, hkojke A* kt CB-brkH mohac-THp GBtTaa TpoHifa noAORHHS wt aiţHpauYE Mhek ehb bea eah, aah a* c-k shaet iIHpahYh no hmi: A8>uhtp8 HHpanSA, chh-k GtahmioaobhYa h c-kc au,HrdHKdA\ ch, no ham Gtahka h Hirpi h Gtohka h EaAt H EaaaSa h Paaya h r-BAt, cpaT AS'Hhtps h c-kc auHraHKaAt ch h PaAyA h ASsuiat h Ghmmoae Kfpaua c-kc av-i|MpH eh A8/MHTPa H Ahka h Gtah iţHrauSA h c-kc aiţHraHKaM ch Otahka h A®* AtHTpS h c-kc ai^HraHKaM ch GSnpHiua h E-kcYh iţHpauSA H c-kc aiţHPAHKaM ch Gtaha h APSrY h aiţHPAHH, koahi^e ce j^oket HAHWEp-kcTH wt hhp-khYa Mhe eah8a topo ctap, b-kc noAOBHHS a* Kt CK-fcT-fcH MOHacTHp Gs-kTa TpoHiţ-k, a aP8pa noaobhh8 3a auHP-KHYE a* kt Ha Gs-fcTH RwppYE wt ESkSpeiiih.
       IIOHfJKE cYh EHU1E pEMEHHA AlţHPAHH EH AH C8T sa A^AYhS Mher EauSA, wti*8 flnocTOAOB wt kpeiiiehYe, a no haee t8pck8, 1 8pT Gaaam >rk8ui. A noTOM, k-kaa ECT EHA R-k A^HKI AEWH EOEEOAH, A flnOCTWA, CHHTw Mh(E EaH8A, WH ECT nOUlEA
np-kA rocnoACTBS ems, Ţipi hx R-KcnpocHA bkoke aa hx paeaaet hhp-khYh bamiom ch Mher sauSA h wsp-kTAA hx pacHnaAH h behcaah no 8 iţHP-KHYia BOA-kpcKHH. H H3-aesYa ect flnocTOA K8pT8 GaAaAi vksui ua ahkah, hkoke a* hx K-kstTH a^H-pahYh. E-k tom, Aewh boeboae, rocnoACTKS em$ caiotpha ect c-kc k-kc aheahom h Aocthsaa ect saKoua h csîkaihYe, kako aa he haeat flnocTOA K8pT Gaaam >rk8ui HWKE EAHA Tp-ksS C-KC AIIHPAhYa Eai|10M CH MhEB BaH8A, nOMTO PAaY ECT H3AE3HA WT SAKOHa E-KH. TaXCE B-K TOM, flnOCTWA WH H-kCT AlOPATk WCTARHTH KAKO AA ECT POAHTEAH EMO^ EE3 nOAVkHS, AH8 ECT AAA WT al^HP-UlYA BJipOAt CH MhIE EaH8A,
      1 Manole comis.
30 dni, vă leat 7142 <1634>.
      MavoXiţ KQiuaoţ1 <m.p>. t Şteful postelnic. Stanciul.
         Opre <m.p.> t Ivan <m.p.> f Radu Gelalău.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CVIII/2. Orig., hîrtie (31 x 22), trei peceţi aplicate. Copie ibidem ms. 137, f. 72 v., f.d.
                                  199
268
www.dacoromanica.ro
PMY aSuiS im8, noAOKHH# H4 GKtT44 TpoHUTk, 4 AP8P4 noAOBHH8 sa 4iţHrikHTf u* GstTH riwppYt, qkoki a a ict Mhik B4h8a noMtH», 4 cBtrkM moh4cthp a*AÎh8 H 41^41^ H4nHC4HHH R'hC no HAU H 8 KHHPH H 8 SAlHCf, EIKOHd A A Ch 3H AtT MOH4CTHpOKI KTO KOTOpYH HHP4HH XoKIT APT^^TH.
                       IloHDKI Ipl HI nOAOEAIT CA A A AP^HT K»pT G.1A4M qt8lll IţHr'hHYia E4l|JOM CH 0HI EAH84 HAH A4 npOA4K4TH K'h HHA CTP4HHO, nOHTO p4AY C81(jYh ffrlOCTOA
                       Kspt Gaaam qtsui tsphhh HAOKt K'h, hsaisha wt sakoha xphctYahckaa k-k ap#p4 34K0H H AA AP'UKHT A^AYHI 3A* 8^ SIMAl, 4H8 ICT AAA flnOCTOA KgpT GdA4At
qt8w ivrRqHCTBA E4i|ioM ch Mhik E4HoyA wt nptA Aiwh koikoa* wt ahkah, a a
ICT 34 nOMtHS, A   AP^PH HHJfTO WT     ChpOAHHK IPO HHJfTO TptE8 A A HI HM4T.
       H BHAtjfoM   rocnoACTso a\h h       aannc wt psk flnocTOAOB K»pt8 Gaaam qt8u»
H KHHrg fllWH BOfBOAf) K'h AtT xSpM, H4A CYh BHUJt plqiHHH 4lţHr4HH, ChC MHOSH EOAtpH CBIAtTMYf H4nHClHH 8 34nHC, K4KO ICT A AA H nOKAOHHA CYh 4HHP4HYH CSt-TtH MOH4CTHp JfPAM GhtT44 TpOHiyh, p4AÎ nOMtHS.
       fl nOTOM,   K-RA4 ICT BHA ChAA, K'h A^HH rOCnOACTK4 A\H, A flnOCTOA, CHNIl
Mh(K    E4H»yA, WH  ICT nOA\HCAHA K'h CpTiAUd irO fl4KH>Kf WT 34K0H4 JfPHCTYl4HCK4 H
Kp'hCTHTH CA H flpHUJIA ICT nptA POCnOACTB4 MH 8 AHB..H, TIpl II4K WCT4SHA IţH-r4HYH WT CBtT4 MOH4CTHp p4AY A8UI8 E4l|10M CH MhIK E4H8A, WH 34 HHJfHO A»KpO-EOAIO, ChC 83H4HYI KTiCtM EOAtpOM KtAHIţH H M4AH.
       GlPO P4AY, AAA*X CT^W POCnOACTBO MH CKtTtH, EOJKfCTKHtH MOH4CTHP GBtT44 TpOHIţ-h, I2K0HÎI A A M8 ICT CYH 4U,Hr4HH AtA^H» H K'h W)(4E H K'h 8Kpt-FIAIhYI H HI WT KOrO>KAO HM0K0AIEHA\0, nOpHSMO TOCnOACTB4 MH.
       @i|it)Kt 34KAIH4hYi nocT4sAtiM rocnoACTso mh: no wujictbYi rocnoACTB4 mh, Koro HSBipiT rocnoAt Eor'h ekith rocnoAAp'h Simai Kaauikoi hah wt cp*RAYqH4r» nAOA4 POCnOACTB4 MH HAH WT ChpOAHHK H4UIH£ HAH, nO PptCAJf H4UJHJf, HAH WT HHO-nAlMlHHK) A4 4tpl nOHHTHT H nOHOBHT H gTSp'hAHT CYh KHHroV POCnOACTK4 MH 34 nOMHAO-B4AYI, TOPO POCnOATi E0P"h AA P4 nOHHTHT H A a ChXPAHHT K'h POCnOACTKt IPO H 4 K'h ESAftPHX KtU.AX' ASUJI IPO. fl dlpIAHKt HI nOHHTHT H HI nOHOBHT H HI 8T* Kp-hAHT CYh KHHry TOCnOACTB4 MH, 4H8 nonlplT H P430PIT H HCpBHT, TOPO AA ICT TpliKAiT H 4H4THA\4,   4<^8pHC4H WT THl CBtThl WTI^hl HHtl C8t K'h HHJfKIH H AA
HA\4T H4CTÎH ChC K)8AA H ChC (IpYA H4 IAHH A\tCTO.
       Gl>KI oyEO H CKIAtTlAYl nOCT4KAt!M rocnoACTso mh: >K8n4H XpH34 KIA E4H Kp4AOBCKYh H }K8nJH Hk4UIKO KIA ABOpHHK H >K8n4H T8AOcYl KIA AOPO^IT H >K8n4H TAHrOpYl BlA BHCTYp H >K8n4H ASh^aY KIA Cn4T4p H E4CHA4KI KIA CTOAHHK h Es-3HHK4 BlA KOMHC H E8qHH4 KIA H4UIHHK H KOCT4HAHH KIA nOCTIAHHK. H HCnpABHHK, T8AOCYI BlA AOrO^IT.
       H H4HIPT4 43, IIp'hKBA Pp4M4THK, K'h H4CT0A Pp4A E8K8P«|1H, Mt«H4 +IK-pSlpYl B? A^HH H WT flA4M4 AA>KI AO HHHt K'h ClrO nHC4HÎf TWIHYl AtroM, AtT . X3PMR.
       Î jfw iQatiio KWIKWA4, a^haoctY» rojkYio rOCnOAHHh w YHatiio koIkoa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Sfinta Troiţă de din jos de oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Cozma şi tuturor călugărilor clţi trăesc în lăcaşul acela,
                                                                                           269
www.dacoromanica.ro
care este închimat metoh la sfîntul Munte, la marea lavră numită Ivir, ca să fie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă jumătate din ţigănia lui Iane fost mare ban. Insă să se ştie ţiganii anume: Dumitru ţiganul, fiul Stanciuloaiei şi cu ţiganca sa, anume Stanca şi Negre şi Stoica şi Badea şi Vladul şi Radul şi Gidea, fratele lui Dumitru şi cu ţiganca sa şi Radul şi Muşat şi Simcioaie Cherana cu fiicele ei, Dumitra şi Anca şi Stan ţiganul şi cu ţiganca sa Stanca şi Dumitru şi cu ţiganca sa Oprişa şi Văsii ţiganul şi cu ţiganca sa Stana şi alţi ţigani, cîţi se vor mai afla din ţigănia lui Iane banul cel bătrîn, tot jumătate să fie sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă, iar cealaltă jumătate de ţigănie să fie la Sfîntul Gheorghe din Bucureşti.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi ţigani au fost de moştenire ai lui Iane banul, tatăl lui Apostol din botez, iar pe nume turcesc Curt Salam ceauş.
      Iar după aceasta, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, Apostol, fiul lui Iane banul, el a mers înaintea domniei lui de a cerut ca să-i caute ţigănia tatălui sau Iane banul şi i-a aflat risipiţi şi fugiţi la ţigăniile boiereşti. Şi a eşit Apostol Curt Salam ceauş la divan ca să-şi ia ţiganii. Intru aceea, Leon voievod, domnia lui a cercetat cu tot divanul şi a ajuns legea şi judecata ca să nu aibă Apostol Curt Salam ceauş nici o treabă cu ţigănia tatălui său, Iane banul, pentru că a eşit din lege afară. Astfel întru aceea, Apostol n-a putut să lase să fie părintele său fără pomană, ci a dat din ţigănia tatălui său Iane banul, pentru sufletul lui jumătate la Sfînta Troiţă, iar cealaltă jumătate din ţigănia la Sfîntul Gheorghe, ca să fie lui Iane banul pomană, iar sfintelor mănăstiri dedină. Şi ţiganii scrişi toţi pe nume şi în cărţi şi în zapise, ca să se ştie mănăstirile care pe care ţigani îi vor stăpîni.
      Căci nu se cuvine să stăpînească Curt Salam ceauş ţigănia tatălui său Iane banul sau să o vîndă în altă parte, pentru că fiind Apostol Curt Salam ceauş om turcit, ieşit din legea creştinească în altă lege şi <nici> să stăpînească dedine aici în ţară, ci a dat Apostol Curt Salam ceauş, moştenirea tatălui său Iane banul dinaintea lui Leon voievod din divan, să fie de pomană, iar nimeni altul din rudenia lui să nu aibă nici o treabă.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Apostol Curtu Salam ceauş şi cartea lui Leon voievod din anul 7140 pe aceşti mai sus-zişi ţigani cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, că a dat şi închinat pe aceşti ţigani sfintei mănăstiri hramul Sfintei Troiţe pentru pomană.
      Iar după aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele Apostol, fiul lui Iane banul s-a gîndit in inima lui şi s-a botezat iar în legea creştinească şi a venit în faţa domniei mele în divan, de a lăsat iar ţiganii la sfînta mănăstire pentru sufletul tatălui său Iane banul, el de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor mari şi mici.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei dumnezeieştii mănăstiri Sfînta Troiţă să-i fie aceşti ţigani dedină şi de ohabă şi de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi
270
www.dacoromanica.ro
şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi Yasilache mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare ceaşnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 12 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, anul 7142 <1634).
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXXIX/12.
         Orig., hîrtie (44 x 29,5), pecete timbrată.
                                      200
1634 (7142) februarie 15.
            Pătraşco din Bucşani şi jupineasa lui, Maria, vînd lui Tudoran fost mare sluger un ţigan, care era fugit in Ţara Turcească.
      f Scris-am eu Pătraşco ot Bucşani şi jupînesa-m Mărie acesta al meu zapis, la mîna părintelui nostru jupan Tudoran biv slujer vel, acesta răvaş să fie la mîna dumnelui păntru un ţigan ce avem fugit în Ţara Turcească, anume Radul. Dece l-am vîndutu dumnelui de a nostră bunăvoe; pînă la secerat, de va veni de în Ţara Turcească, că este fugit, er de nu va <ve>ni, să-i aibu a dare ţigan păntru ţigan, er dă nu, să abu a dare banii îndărăt, ughi 22.
      Şi mărturii fără nici un cuvîntu, anume: pis popa Arfenie şi căpitanul Dumitru ot Tîrgovişte şi Petrica călăraş şi Stănislav călăraş.
      IIhc dtt'CUM ţtKpSspit îy a^h-k, k*k A-feT, xăpail.
      Eu Pătraşco am vindut <m.p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/9.
         Orig., hîrtie (23,5 x 16,5), pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 137, f. 384 v — 385.
                                       201
1634 (7142) februarie 15, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier ocini cu rumâni în Măneştii de Sus, jud. Dîmboviţa, şi în Cătun.
      ţ îHhaoctVho boxcYek, Iv îHatiw koikoaa h rocnoAHHii k-hcoh 3(<bai &Srrp-pOBAAX'fHCKOH, KHSK KfAHKArO H nptAOKpjrO H CTApsrO, IIOKOHHHArO îw B'k.C'k.pSK KOlKOAi. Â4B4T rocnoACTB5 /HH eYl noslA'bHYf rocnoACTRA a\h 5k8iiah Paava ktopYh khctYop
                                                                                                     271
www.dacoromanica.ro
WT         lUtHIlJIH H JKgnAHHIţH frO...1 H CtC CHHOKH CH, fAHIţfftf Bort A<*CT,
DKOÎKI Aa AH8 ICT WHHH8 H KfMTHH a CfAO 8 r«p dItHfl|IH, Kt OJACTRO BOKHlţA, AAH A*A AptrOIOR, CHHt IltTpOK WT <• tAKOH, A (A frO KtCAX WT HWA H WT UJOţ’AI H WT BOA H CtC KIMHHYH, HA HAIIf fânpt CtC CHHOBH CH H ©TOHKA CtC CHHOKH CH H CHHt GKtSHAUJOR H CtC npOMÎH KfHHHH, (AHIţf Cf X0KIT HAHT HAA A<A
fro h ctc epoA sa boahhhi^h h wt ctAAAHijjf ciaob, wt rockSaY, sapi iahka cf
JfTHT HSKpAT WT no K'KCOAt JfOTApOAl, nOHBKf fCT nOKSflHA EOAtpOM rOCnOACTKA Att PaAVA BTOpYH KHCTYiap CYa KHUlf pfHfHHA WHHH* CtC KmHHYH WT HAA A,pt-rO/O, CHHt IltTpOK WT 4>tAKOH, SA grH, P, ACnpH TOTORH, Kt A^HH flfWH ROf-KOAf, KOrAA KkICT TfHfHYf A-kTWAt xSpM. H ltpOAAA«X Apvoio WH SA Hfro A«SpO-ROAIO H CtC SSHAHTk RtrfcM BOA^pOM H A AtfrYiaUlO/H WT WKptCTt M'kCTOAl H
ctc SshahYio R'KC'kAi bpatYhax fro sa whhh8; h KtcnpaiuafT no Rtcfy bpatY fro BKOftf nOKJjnHT cYa WHHH8. H flJJHKf CRfA'kTfACTKOKAA Cf CgT AptrOlO H HA AHRAH nptA AfWH RofROAf- Tajkî hii^to Hf KtcxoT-fcA a a noKgnHT, EfS TtnYio Paavaor KHCTHlap. H KHA'feX*^ rOCnOACTKO A\H H SanHC WT P$K ^ptrOIOK sa npOAAHH HA pSK PaAV'AOK KHCTYiap, CtC AIIHOhH KOA'fepH CKfA^TIaYI HAnHCAHH g SAnHC, HA HAIf: Oahha AoroiJsfT h H-^hmioa akophhk h HwpraKf akophhk h Ilapfna nocTfAHHK h Tfprt nOCTlAHHK WT HfrOfl|IH H CtAJKO AKOpHHK H ,A,8UIKA HfrSlţtTOplOA H Mutul H HtTp8 AOrOfjlfT, BAI|I /I,ptrOIOK.
       H naK aa fCT BOA*kpoA\ rocnoACTRA aih Paava rtopYh bhcthhp wmhh$ 8 KtTOyH, AAH A*A AlHTpfR, RH8K JKSndHHlţt ApdrHfH, KtCAX, WT npfS KtC CfAO nO« AORHH8 SA CfAO, WT nOA H WT UI>yAI H WT BOA H CtC GpOA SA KOAHHHIţH, WT CV AAAHIflf CfAWR, KApf fAHKA Cf £THT HSRpAT WT no RtCOAl XOTApOAl, nOHBKf fCT nOKgnHA BOAtpOA\ rocnoACTRA A\H PaAVAOK KTOpYH RHCTYiap cYa KHUlf PfHfHHA WH.lHt IVT HAA AHuTpt WT KtTOţrH, KHgK HCSndHHIţf ^pArHfH, SA grH...1 AcnpH ro-TORH. <H> npOAAKAAH C8T WHH SA HfrO A®KpOKOAIO, CtC 8SHAHYf KtCtAd MfrYdUIOM WT rop HS A«rt' WT WKptCTt MfcCTOAI. H KHA^^OM rOCnOACTKO MH H SanHC WT p8K AÎHTpfK SA npOAAHH, CtC MHOSH A^BpH AlOAYf H CKfAtTfAYf HAnHCAHH 8 SdnHC, ha hau: wt XoAfi|JH, non Gtah h GKptAfT rpfKgA h iHatih PtiMhhhahSa h Gtoh h AoBpoTt H wt Ohhta, Gdnpt GnHiţtS h wt ffltHfiiJH, non IIapackheA h wt Df-Phuj, flIapKo h wt Tptruiop, Hrah kojkokapioa.
       Gfro paaY, AAA^X ctM rocnoACTKO mh BOAtpoAl rocnoACTRA mh Paa^a KTOpYH RHCTl'iap H HC^nAHHl^A frO... 1 lAKOJKf M At8 fCT WHHH8 H EmHHYH WT Top flţtHfL|JH H 8 CfAO WT KtT8H A^AYH8 H Kt WJfAK CHHOKOAl H RH8KOM H nptKHg* HfTOM H Hf WT KOrOHCA* HfnOKOAfBHAIO, n0pH3M0 rOCnOACTKA AH.
       GfJKf oyBO H CKfA^TfAÎf nOCTARAtfAt TOCnOACTRO AIH.' HC8I1AH XpHSA KfA EAH KpaaokckYh h HCjnaH Îraujko k:a asophhk h >K8nAH T8A«cYf KfA AorofJifT h >KSna:i TAHropYf KfA rhctYiap h Hcsnan AIh^ah KfA cnaTap h scsnAH EacHAAKf KfA ctoahhk h SC^nAH B8SHHKA KfA KOAIH: H JKgnAH fiSHHHA KfA nfXApHHK H HCoynAH KoCTAHAHH KfA nocTfAHHK. H HCnpARHHK TsA^cYf KfA AOrO$fT.
       H NAHfpTA AS, IltpRoyA TpAMATHK, Kt HACTOA rpAAV * E8Koypfl|iH, AltCfl^A ^IK;8apYf fy A^HU H WT EaAAIA A<PKt AW HHHt TfHfHYf AtT, Rt A-fcT xSpMK, A WT pOHCAfCTRA XpHCTORA, AtT xA^Ar.
       t ]fw iHatuo KwfKivAA, aihaoctYio bojkYio rocnoAHHt.
       îw flÎATflO ROfKOAA <m.p.>
        1 Loc alb.
272
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului şi bătrînului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Radul al doilea vistier din Măneştii de Jos şi jupaniţei lui...1 şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină şi vecini în sat la Măneştii de Sus, în judeţul Dîmboviţa, însă partea lui Drăgoiu, fiul lui Pătru din Fălcoi, partea lui toată din cimp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii, anume Oprea cu fiii săi şi Stoica cu fiii săi şi fiul Iui, Scăunaş şi cu ceilalţi vecini, cîţi se vor găsi pe partea lui şi cu vad de moară şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît. se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele-Radul al doilea vistier această ocină mai sus-zisă, cu vecini, de la Drăgoi, fiul lui Pătru din Fălcoi, pentru ughi 100 aspri gata, în zilele lui Leon voievod, cînd a fost cursul anilor 7140. Şi a vindut Drăgoi, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din jurul locului şi cu ştirea tuturor fraţilor lui de ocină; şi a întrebat pe toţi fraţii lui ca să cumpere această ocină. Şi încă au mărturisit Drăgoi şi la divan înaintea lui Leon voievod. Astfel nimeni nu a voit să cumpere, în afară numai de Radul vistier. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Drăgoi la mina lui Radul vistier, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, anume: Oancea logofăt şi Nen-ciul vornic şi Iordache vornic şi Parepa postelnic şi Gherghe postelnic din Negoeşti şi Staico vornic şi Duşca neguţătorul şi Ianăşi şi Pătru logofăt, tatăl lui Drăgoiu.
      Şi iar să fie boierului domniei mele Radul al doilea vistier ocină la Cătun, însă partea lui Mitrea, nepotul jupaniţei Dragna, toată, de peste tot satul1 jumătate de sat, dîn cimp şi din pădure şi din apă şi cu vad de moară, din vatra satului, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Radul al doilea vistier această ocină mai sus-zisă de la Mitrea din Cătun, nepotul jupaniţei Dragna, pentru ughi...1 aspri gata. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos, din jurul locului.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare de la mina lui Mitrea cu mulţi oameni buni şi martori scrişi în zapis, anume: din Holeşti, popa Stan şi Scărlet Grecul şi Matei Rîmniceanul şi Stoie şi Dobrotă şi din Finta, Oprea Spiţău şi din Măneşti, popa Paraschiva şi din Periş, Marco şi din Tîrgşor, Ivan cojocarul.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Radul al doilea vistier şi jupaniţei lui...1 ca să-i fie ocina şi vecinii din Măneştii de Sus şi din sat de la Cătun, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
        1 Loc alb.
273
www.dacoromanica.ro
       Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 15 zile, şi de la Adam pînă acum cursul anilor, in anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, anul 1633.
       f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., A.N. CXI/23.
          Orig., hirtie (41 x 27,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1913.
          Data erei noastre este greşită.
                                 202
1634 (7142) februarie 19.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Radu Vodă şi pe egumenul Cozma să spargă zăgazul lui lonaşco comis ca să poată trece apa la morile de la Glina.
       t /HhaoctTw bojkYem, lw dldTtw koekoaa h rocnoAHHiv, kh8k np'kAOKpar» h riOKOHHHdrO jfw filkClkPaBa gOlKOAA CKJTfcf H EOJKtCTRHfcl iUOHaCTHp HA»Ki ICT Jfpa/H
Gst-ra TpoHiva 8 aapoui rocnoACTsa <uh 8 E8k8peuih hs aoa1 ca să fie volnic părintele egumenul Cozma şi cu călugării de la sfînta mănăstire de să spargă zăgasul lu lonaşco comis, cel nou ce au făcut el în gura iazului celui vechiu al sventei mănăstiri, de la Glina. Păntru că au venit părintele egumenul Cozma de au jăluit înnaintea domnii mele cum i-au astupat lonaşco comis iazul sventei mănăstiri, de nu i-au fost mergînd apă la morile lor şi la alţi boiari şi mai denainte vreme cînd au fost în zilele răposatului lu Şerban voevoda, iar Cernica vornicul el au purtat 6 boiari pre răvaşe domneşti. Deci aceşti boiari, deca au fost mersu acolo, ei aşa au fost judecat şi au ales, cum să facă Cernica vornicul zăgasul jumătate, să cumpănească apa, cum jumătate de apă să meargă la morile Cernicăi vornic iar jumătate de apă să meargă la morile sventei mănăstiri şi la alte mori. Deci, de atunce pînă acum tot au avut călugării pace de cătră lonaşco comis.
       Iar cînd au fost acum, in zilele domnii mele, iar lonaşco comis, el au mersu de au făcut zăgasul deplin. Deci părintele egumenul şi cu alalţi megiiaşi, ei au rădicat pîră naintea domnii mele. Intr-aceia, domnia mea datu-le-am pre boiarenul domnii mele Cîrstiian clucer de să meargă acolo la acel iaz să vază şi să adevereze cum iaste lucrul. Deci după ce au mersu acolo, el înncă au adeverit şi au ales cum au ales şi ceialalţi boiari dentîi, cum să facă zăgasul jumătate, să cumpănească apa, să meargă jumătate pre iazul cel vechiu al sventei mănăstiri, jumătate să meargă la morile lu lonaşco comis şi un zăgas nou ce au făcut lonaşco comis să fie egumenul volnic a-1 spargere şi de nimea
       1... mănăstiri unde este hramul Sfinta Troiţă în oraşul domniei mele în Bucureşti, din jos...
274
www.dacoromanica.ro
opreala să n-aibă, că au rămas Ionaşco comis de lege şi de judecată denaintea domnii mele. Hhako a* «tcT, no pw rocnoAcTK^ aih.
       H HCnpjEHHK, CAM ptM POCnOACTKA MH.
       IlHC, jjlfSP&ipYf ei A^HH, AtT xâpME. t Iw AHatcm awiKWAA, mhaoctY» eoskYk rocnoAHHK.
       îw AHatmo kohkoa <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/26.
           Orig., hîrtie (31,5 X 20), pecete aplicată.
           Copie ibidem, ms. 256, f. 317 v — 318.
                                  203
1634 (7142) februarie 23.
            Drâghici logofăt vinde lui Neagu, Gherghe şi Antonie ocina lui din Popeşti.
      j* Să se ştie acesta zapis al meu, cum am vîndut eu Drăghici logofătul al mea parte de ocină de in sat de în Popeşti, insă partea mea toată, oricîtă să va alege de în cîmpu şi de in pădure şi de vadure de moară şi în poeni şi moşie şi cumpărătoare ce am avut eu preste tot hotarul. Şi o am vîndut jupî-nului Negului şi jupînului Gherghi i jupinului Antonii, să le fie de moşie, derept ughi 5000 gata.
      Şi o am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea megiiaşilor de înprejurul locului, anume: popa Fătul i jupan Sima ot Tîrşor i jupan Nastea ot Negoeşti i Dumitru logofătul i Vladul diiaconul i Pătraşco i Albul.
      IIhc MtcnţA $fgp8<ipYf kt Ashh, kt* AtT xăpMB.
      Şi am scris eu cu Drăghici logofătul cu mina mea.
      Eu popa Fătul <m.p.>
         Bibi., Acad. CCCX/24.
         Orig., hirtie (31,5 X 22), două peceţi aplicate.
                                       204
1634 (7142) februarie 23, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Dobre căpitan din Buneşti ocină la Pepeneşti, jud. Bîmnicu Sărat.
      f AIhaoctYiw eokYmo, Yw ASatih bockoa h rccnoAHtrh kicoh siaiah £rrp-POkaaxYhckYh, bh8k sfAHKAro h fiptAesparo, iiokohhhom8 Îw Eacapae eoieoaa. Aaeat rocnoACTso mh cYw noEMtxYH rocnoAcTBA mh cA#r rocncAcTBA a*h A«Epi k-e-iihtah ivt BShuph m c-h chhokh ch, f ahi^hki Eoni aaporaj, oko Aa ict wmhhS
                                                                                                  275
www.dacoromanica.ro
+Y HlnfHftjlri, K-k C8ACTK0 GaAM PHM<HHK>, AAH WT A«A IIpHMK'kH Aoro+IT 8*1 S M WT HJA rripAUH, CHH-k rr*pMJH, IAHA 8*A WT nOA H WT Ulj$.M H WT BOA H WT no K-kC X»TAP0M, BApl IAHKA CI XTlT HSBpAT, I10HIJKI ICT nOKOIMA CAŞP rOCflOACTKA MH           K’MIHTAH cYa KHUJI ptHIHi WHHH8 WT HAA *8llAHHIţA lipit SA H ^WT HAA
CHH-k IH fllHXAAHA H WT HAA HlpMAH, iKH'k HipMAH WT IIfnfHfl|lY, 3A *RW ACfipH totokh h c-kC sjnHC 3A (ipoaahYi h ct»c cgt;A*TiAYH no HMi: HipHAT AOrO+IT H IIHrIA AOrOijSlT H WT AABII4IH, rp-kK H GTTkHr-k H 'lOKHH'k nOCTlAHHK H nonA ToHIVk.
       H nAK (lOKOnHiA CAŞr POCnOACTBA MH ^lEPI1 K'kfIHTAH IAHA 8*A SA MkCTO CkC (1'kpAyHH'k SA KHHOPPAA 8 ropA, Ţipi ICT CVTBOPHA fi,OKpi K’klIHTAH C^e MTtKA iro BHporpAAV» noKgnHA wt haa Gtahhioa Bostl wt K8p8TbHH, 3A xi\r AcnpH ro-TOBH H CkC AAA'kAlAUJ, RHHO BkAPI X» H CV 3AI1HC 3A npOAAHYt- H AAA’kM’kUJApYH,
no hmi: WT rp’kEOKH, II8»a h PaaVa h IUipeah h Paaya Pae h Bamv* h wt KopoTfeHH, Gapsa h rpoSAB» H rAHropYi H GpikSgA H GHMHWH h MHOSH aoeph amaYh, hîki hi cşt nHCAHH 3Al kt» cYa khhp rocnoACTaA mh. H npoAAA®X whh 3a
CSOHM AOEPCBOA», EI3 HI IAHA CHAOCT H CkC 83AHAHYA BltCtlM MlrHAUJOM WT Top H3 a®a h wt WKp*kCT mictom h wt npfcA rocnoACTBA mh. H EHA'feX rocnoACTBo AIH H 3AI1HC 3A npOAAHl'l HA p8KA CA8r rOCnOACTSA AIH A0BPf K'knHTAH.
       Gir o paaY, AAX h rocnoACTBo mh ca8p rocnoACTBA mh A,oEpi K’knHTAH, bko JVA ICT cYa BHUJt I1HCAHHAA WHHH8 H BHHOrpAAV 34 A^AYh8 H BTk WXAB IrO H CHHOKH CH H RHŞKOM H npkRH8HITOM R*k RkKH H Hi WT KOrO*AO HMOT’kKHORIHYl, no 3A-
nos-kA rocnoACTBA mh.
       Giîki oyEo h cb^aitiaYi nocTABHX rocnoACTK® mh: *8nAH XpH3A bia eah KpaaieitckYh h *jjnAH Îeauiko bia abcPhhk h >KSnAH TiwaocYi BIA AOrO+IT H 5KŞ-iiah TAHropYi bia bhctYiap h *5iiah AIhxaio bia ciiatap h *8iiah Bachaakh bia xtoahhk h *8nAH Hiaiako bia kaiohap h *8iiah B8hhha bia iuxaphhk h k8iiah E8-
3HHKA BIA KOMHC H K8I1AH KoîT HTHH BIA I13CTIAHHK. H HCnpABHHK, *8llAH TlW-
.A»cTi bia AOro^iT.
       H HcnHCAX as, T*5A°p8 cn8AiH, epat maah ^smYtp8 Aoro^iT, s*k rpAA B8-K8pll|lY, MtCilţA 4liKp8ApYi KT AkHH H WT flAAMA, B"k AkT xSjflMB. f îw AIatih bwibwaa, mhaoctYm eo*Y», rocnoAHHk.
                     t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-•grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Dobre •căpitan din Buneşti, şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină 2a Pepeneşti în judeţul Rîmnicul Sărat, însă din partea lui Pricică logofăt •6 funii şi de la Ghierman, fiul lui Ghierman, o funie, din cîmp şi din pădure •şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat ■sluga domniei mele Dobre căpitan, această ocină mai sus-zisă de la jupaniţa Pîrva şi de la fiul ei, Mihalcea şi de la Ghierman, fiul lui Ghierman din Pepeneşti, pentru 2800 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu martori, anume: Cernat logofăt şi Anghel logofăt şi din Albeşti, Gîrb şi Stingă şi Ciochină postelnic şi popa Goiţă.
         1 Aşa ia text.
276
www.dacoromanica.ro
      Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Debre1 căpitan o funie de Ioc cu paragină de vie, pădure, de a făcut Dobre căpitan vie cu osteneala lui, cumpărată de la Stanciul Bobeae din Curuteni, pentru 1400 aspri gata şi cu aldămaş, 4 vedre de vin şi cu zapis de vînzare. Şi aldămăşarii, anume: din Gîrbovi, Puiul şi Radul şi Şerban şi Radul Robul şi Vladul şi din Coro-teni, Sarul şi Grozavu şi Gligorie şi Sîrbul şi Simion şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în această carte a domniei mele. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mina slugii domniei mele, Dobre căpitan.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Dobre căpitan, ca să-i fie această ocină mai sus-scrisă şi vie, de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor săi şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilachi mare stolnic şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Tudoru spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, în cetatea Bucureşti, luna februarie 23 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634>.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., DCXXIII/37.
         Orig., hîrtie (38 x 28), pecete timbrată.
                                       205
1634 (7142) februarie 24, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod voiniceşte pe Drăgkici spătar şi Fota postelnic să-şi stăpinească rumânii din satul Cioceni, care incercaseră să se judecească.
       t ÎHmtccTYde eoadeto, îw flJdTCis KOfROA*» h rocnoAHHt, bhSk noKOHHHO/H» îw E'fcCfcpdsd         A<1b‘1t r0cn0ACTB0 aih cYio negeiihY» rociwACTBd mu kmK-
pic/H rocnoACTEd mh Drăghici spatar şi Fotei postelnic, feciorii Papei logofe-tul, ca să fie volnici cu aceasta carte a domnii mele de să ţie ai lor rumâni den sat de în Cioceni, cu feciorii lor şi cu toate bucatele lor, care rumâni au fostu de moşie ai jupînesei Elinii logofeteasei, muma lu Drăghici spătarul şi a Fotei postelnicul, daţi zestre de părinţii ei încă mai denainte vreme.
       Iar după aceia, cindu au fostu acum, în zilele dumnii mele, după război şi după moartea Papei logofătul, iar domnia mea am dat şi am miluit pre
        1 Aşa în text.
277
www.dacoromanica.ro
nişte iuzbaşi de călăraşi den tirgu de în Buzău cu aceşti rumâni den în Cio-ceni ce-au fostu ai Papei logofătul de zestre, ca să să hrănească cu dînşii. Iar apoi, ei n-au ţinut să hie rumâni, ce i-au judecit. Iar acum s-au plînsu naintea domniei mele Drăghici spatar şi Fota postelnic cum n-au fostu rumâni ai tătîne-său Papei logofătul, ce au fostu ai mîne-sa de zestre. Intr-a ceia, domnia mea m-am milostivit de i-am dat să hie iar rumâni jupînesei Elinii, cum au fostu ai ei de moşie mai denainte vreme , aşa să hie şi de acum nainte şi de nimelea opreală să n-aibă.
       Şi să fie volnici Drăghiciu spătarul i Fota postelnicul cu aceasta carte a domnii mele să ia şi cărţile rumânilor de la mina lor, care au fostu făcut de la domnia mea de scumpărătore, ca să fie judeci, pentru că am fostu dat domnia mea acelor iuzbaşi, să le fie miluitură, să se hrănească numai cu dînşii, nu le-am dat domnia mea să-i judecească. Deci, să aibă a-şi ţinea rumânii de în Cioceni cu bună pace, să le fie lor moşie în veci.
       Dereptu aceia şi voi, rumânilor încă să căutaţi să aveţi <a> asculta de boiarii domnii mele ce scrie mai sus de toate ce o vor da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi iar pre seama lor, cum aţi fostu şi mai denainte vreme. Hh4K« a<* * H-bcr, no p»q rocnoACTKJ <mh.
       H HcnpjRHHK, C4M piu rocnoACTEd iMH.
       Dhc g EtfKgpnjJH, /tvkcfiv! tjsEKpgapYi kă A*»hh, ktv <vkT xspMK.
          Ia ÎISjTfio KvvfKWA<i, /hhjoctYio bokYio rocnoAHHk.
        W dSjTlIO ROfKOA<i <m.p.>
          După Grecianu, Grecii, p. 45.
          Facsimil după original.
                                206
1634 (7142) februarie 26.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Stanciu postelnic şi pe fraţii săi din Pîrîieni să-şi strîngă rumânii din Polovragi, care au fugit în alte sate.
       ţ dlHiWCTÎfto kokYho, Iw fHdTfH Eacapan KofKOAd H roenoAHH’k. 4.aKaT rocnoACTso <hh cYh noswkHYH rocnoACTRd aih cngsMi rocnoAcrsa mh Ctahmioa noc-teahhk ckc kpjtYh (ro wt II'kp'kiaHH1 ca să hie volnici cu această carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele po ime... de să-şi strîngă pre toţ rumânii lor den Polovragi, carii pre unde-i vor afla fugiţi şi răsipiţi în ţara domnii mele ori în sat domnescu, veri în sat boerescu, veri în călugărescu, au la slobozii măncar la tîrgure, veri Intr-alt judeţ, tot să hie volnici să şi-i strîngă şi să-i ia cu tot ce vor avea, să-i ducă la urmă şi la a lor moşie.
       Aşijderea şi voi, vătaşilor de plăiaşi de la Vîlcea, anume Rîncul i Udreşte i Idul şi la alţi plăiaşi şi voi, vătaşilor de plăiaşi de la Gorjil, anume Pătru
       1 ... lui Stanciu] postelnic cu fraţii lui din Pîrîiani...
       * Loc alb.
278
www.dacoromanica.ro
al popei şi la alţi vătaşi, în vreme ci veţi vedea aceasta carte a domnii mele, iar voi toţi sa căutaţi să nu care cumva să treacă nu mai mult 1 rumânu den Polovragi în ceia parte, că prentr-aal cui plai vor treci, nu alt veţi plăti, ce numai cu capul. Iar cine le va opri rumânii, să ia 6 boi domneşti dentr-acela sat. Himko a<i H-feCT, no pEM rocnoACTBd /HH.
       H HCnpdKHHK, CdM p(M POCnOACTRd /HH.
       DhC $ERpSdpYE Kt ASHH, R AtT * *3pMR. f Kw didTEM BVIBWA4, AIHAOCtYiO EOKYiO POCnOAHHR.
          Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, XV/20.
          Orig., hirtie (30 x 21), pecete mică, aplicată.
                                          207
1634 (7142) februarie 25, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu postelnic, fraţilor lui şi vărului său, nepoţii lui Danciu Zamona, satul Polovragi, jud. Gorj, cu rumâni.
       t eHhaoctYeio bowYeio, Îw iHdTEH boeboa'H h rocnoAHHiv r-rcoh semae £p-
rppOBAdX’YHCKYH, BHfcK EEAHKdPO H nptBAdPdPO, nOKOHHHO/HS îwd<H> EdCdpdB ROEROAd. /i,4BdT rocnoACTBo /HH cYe noBEAtnYH rocnoACTBd mh ca$3EM rocnoACTBd mh ©TdHMIOA nOCTfAHHK H Ck EpdTÎH (PW, /i,dHMWA AWPW$ET H KdAOT'h nOCTEAHHK WT IIlipiiraHH Y BpdTMEA HM AldPTAH WT IIOAORpdljH, BUSI^YH ^dHMtOA 3dM0Ht H CKC CHHORH HM, EAHlţHKf EoPTi A^P^d^, 0KO2KE A<* C8T HM CEAO IIoAOKpdvYH WT ©ATEI*, WT C^ACTBO Top 2KHA, R-KC CIAO CRC R"RC JfOTdpOM H CRC B'RCHJf REMHhYH H CRC R-RC Xoaokom wt noA h wt iu8m H wt roa H rec nAdH c r-kc1 rop2 H WT nocRgAY, RdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdT WT JfOTdp A*K( A* Jf«Tdp, no CTdpH JfOTdPH H II* EEA'kSH.
       IIoheke ect topo ceao IIoaorp/mYh rhuie nHC KHA ECT 3d AtAYHiS H 3d npt-AtAHHS WT HdA AfA^M CH AdHMIOA 3dMOHt WT HdlOnptftAt BptAlE. H R-KC AP^dA Ck ACEPO MHPHO.
       ă nOTOM, K-RA/i ECT EHA npE A^HH fldEKâdHAPS ROEROA ÎaYDUJ, R’k Hd RTOpOE, pfA, d IwH H E8Ht, RHSlţYH ÎUdHOJf "RR, WHH Ck RTaCTdHHA Ck np8]f H H3R3AHA Hd AHSdH EAHd KHHP ÎUHpHER ROEROA A'RKAHRd H CknptlUE CE 3d AHlţS g REAHKYH AHRdH nptA flAEâdHAPS ROEROA C-h. CYH RHUlI PEMEHH EOAtpH. H CHtţH nptlUE IwH H EgHt, RHglţYH flţdHOJf-RR, KdKO ECT EHA H gHKOM CH ffldHOJfd CHH k CRTROpHA WT /l.dH'iWA 3dM0Ht. H PAHA CR AdCKdHYE H CRC ARHCRI, Ttpt ECT R"k3HMdA CEAO WT PgKd WREM EOAtpH, nOHTO pdAY MtCT EHA KHHPORt HM Sd A'bAYHO 3d AHIţg Hd AHRdH.
       a nOTOM, ICRAd ECT EHA HHHt, R’k A<>HH POCHOACTEd MH, d CAgSEM’k POC-nOACTRd MH RHUIE nHC, WHH EHAtlJIH AtAYHd HM npHTECHEHd H WEAP'RHCdHd WT K’k Îwh H wt k-r E8Ht, rhSi^Yh dJdHojfRB, EE3 npdRAti, whh npHHAY nptA PocnoACTRd MH g REAHKYH A’lKdH TEPE CknptlUE CE 3d AHl^g CRC IWH H CRC EgHt. H CHIţf CE HCd-
        1 „c e-vc” s-a adăugat ulterior.
        * „rop” s-a scris ulterior peste un text răzuit.
22 — Documente România — c. 1359
279
www.dacoromanica.ro
40KAA GtAHMWA IIOCTfAIIHK CkC SPAtYh trO SHUlf HHC 8 AHRJH, KAKO H* *CT IM(AAA
OacSahapS EO(K«A no npdKAo, ah8 (ct k’kshaiaa a^aYha hai IIoaok0avYh h X^AHA
iwH H fi8frfc CKC ATkîKH H CTw AACKAhY( H CV KHHrH ATiîKAHKI. Td>Kf K*K TOM,
rocnoACTKO mh c-ww taca^x h c8a«X no npARA» h no sakoh, kSiiho c-k k*kchxmh mhcththaih npjsHTfAYH rocnoACTKd mh h eha^X01" rocnoACTKO aih xPHCozSa PaaoVa «oiboa, chh'K RlAHKdro Eaaaa ko(koa, 3a A^A^nS HAA Toro CCAO IIOAOBpAI|lYH, KTk ^vkT xSlţoB h KHHrd Eaahcaaea EOCROA, CHHTi EaAHCAAKA KOCKOA, 3A np»X H 3A WCTAA, KAKO hYSCT EHA /DdH8XA WT KP'kK ^AHIIOA 3AAI0HA, AH8 (CT I1AAH8A CHAOCT
H hahacth, KorAA ehct tihihYa aIjtoai x3Ăr. Tajki Rii tom h tochoacteo aih pai a ax h C8AHX no npdKAo h no sakoh koîkYio h iipohhtaxoai rocnoACTKO aih khh-rost (V no p*A 8 riahkYh ahrah h hct<hhct>eorax rocnoACTKO aih c-kc ktvC ah-RAHOM KAKO (CT EHA TOrO C(AO OoAORPAvYh 3A A^AIM# CAŞSIM TOCnOA^TEA AIH «HUI( mc WT HAA A(AOM CH /\AHHOA 3AM0Ht, A ÎHah8X<* wkcT HAIAA HHJKI (AHA -Tp-kETi, ah8 (CT XoAHA khSi^Yh (ro, Îwh H ESirfc, ckc aackahY( H CK KHHrH A-KJKAHKI. TaJKI (CT WCTAA îwH H E$wk WT 3JK0H H WT c8?ka(hY( wt nptîA rocnoACTKA AIH WT AHKAH H H3RAAHA CK 3AA CTpAAIOT, KAKO no MHOrO TptES H M-feTfeX AA m HAIAT. il Al|KAHJK( HSKAAHA H’feKOAA HtKYH KHHrH 3A np8X H 3A WCTAA, A<> H( Ct «tp8(T, AH8 A<1 CTOHT A-UKAHK(.
       Giro paaY AM»X h rocnoACTKO aih ca83(m rocnoACTKA aih bhui( nnc, qko a A (CT HAI C(AO IIoAORpAgYH KHUH HHC 3A A^AYhS H K"K WXAE HM H CHHOBOAt H ’KHSKOAI H np’fcRHSKTOAl KT» B’feKH, H H( WT KOTOJKAO HHIOTTiKHOKIhYH, HO 3AnOR’feAA TOCnOACT&A MH.
       G»K( 8eo h CRtA(T(AfH nocTARHX rocnoACTio aih: K8IIAH XpHSA R(A BAH KpAAfRfCKYH H JKgllAH IrAUIKO E(A AKOpHHK H JK8HAH TlVAOCTl R(A AOrOijSIT H JKSflAH TAHrOpYH ElA RHCT'frap H dlHXAlO R(A CHAT Ap H RaCHAAKH R(A CTOAHHK H JKSflAH Ht-A(AKO ElA KAlOHAp H E8SHHKA R(A KOMHC H ESUHHA B(A MXAPHHK H KoCTAHTHH R(A doct(ahhk. H HcnpAiHHK, TiwaocYh R(A AOrOljlIT.
       H HAMIPTA AS. T8AOP Cn8A(H, ipAT MAAH A.8MHTP8 AOrOljHT, Kt E8K8p(l|)H, M-feCH^A 4^(Kp8dpY( Kl AkHH *< WT 0AAMA A<«K( A® HHH-fe TI>KIhY| A-feTO>Alt, Kt AtT xSpAlB H WT P05KA(CTS0 XpHCTOEO, »AXAA-
       Î!w /Katiio rwikwaa, mhaoctYio eohchio rocnoAHHt.
        W dlATIIO ROIBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro--vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Ioa<n> Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Stan-•ciul postelnic şi cu fraţii lui, Danciul logofăt şi Calotă postelnic din Pîrîiani ■şi vărului lor Martin din Polovragi, nepoţii lui Danciul Zamonea şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie satul Polovragii de la Olteţ, din judeţul Gorj, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, din ■cîmp şi din pădure şi din apă şi tot plaiul cu tot1 muntele, de pretutindeni ■oricît se va alege din hotar pînă în hotar, după hotarele vechi şi după semne.
       Pentru că acel sat Polovragii mai sus-scris a fost de moştenire şi de strâmoşie de la bunicul lor Danciul Zamonea de mai înainte vreme. Şi au tot stăpînit cu bună pace.
       1 „Cu tot” s-a adăugat ulterior.
       * S-a scris ulterior peste un loc răzuit.
250
www.dacoromanica.ro
       Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş, în al doilea rlnd, iar Ion şi Bunea, nepoţii lui Manohă ei s-au ridicat cu pîră şi au scos la divan o carte mincinoasă a lui Mircea voievod şi s-au pîrît de faţă în marele divan înaintea lui Alexandru voievod cu aceşti mai sus-spuşi boieri. Şi aşa pîrau Ion şi Bunea, nepoţii lui Manohă, că a fost şi unchiul lor Manoha fiu făcut de Danciul Zamonea. Şi a umblat cu înşelăciune şi cu minciună de au luat satul de la mîna acestor boieri, pentru că n-au fost cărţile lor de moştenire de faţă la divan.
       Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar slugile domniei mele mai sus-scrise, văzînd ei dedina lor cotropită şi stăpînită fără dreptate de Ion şi de Bunea, nepoţii lui Manoha, ei au venit înaintea domniei mele în marele divan de s-au pîrît de faţă cu Ion şi cu Bunea. Şi aşa s-a jeluit Stanciul postelnic cu fraţii lui mai sus-scrişi în divan, că n-a cercetat Alexandru voievod după dreptate, ci a luat dedina lor Polovragii şi au umblat Ion şi Bunea cu minciuni şi cu înşelăciune şi cu cărţi mincinoase. Astfel, întru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege împreună eu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea hrisovul lui Radul voievod, fiul marelui Vlad voievod, de moştenire pe acel sat Polovragii din anul 6972 şi cartea lui Vladislav voievod, fiul lui Vla-dislav voievod, de pîră şi de rămas, că n-a fost Manoha din sîngele lui Danciul Zamona, ci a căzut silă şi năpastă cînd a fost cursul anilor 7033. Astfel, întru aceia şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi am citit domnia mea cărţile tot pe rînd în marele divan şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că a fost acel sat Polovragii de moştenire slugilor domniei mele mai sus-scrise de la bunicul lor Danciul Zamo-nea, iar Manoha nu a avut nici o treabă, ci au umblat nepoţii lui, Ion şi Bunea, cu înşelăciune şi cu cărţi mincinoase. Astfel, au rămas Ion şi Bunea de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan şi i-am scos din divan cu mare ruşine, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă. Iar dacă vor scoate vreodată nişte cărţi de pîră şi de rămas să nu se creadă, ci să rămînă mincinoase.
       De aceea, am dat şi domniea mea slugilor domniei mele mai sus-scrise, ca să le fie satul Polovragii mai sus-scris de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor in veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Gligorîe mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilachi mare stolnic şi jupan Nedelcu mare clucer şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Cos-tantin mare postelnic. Şi ispravnic, Teodosie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, în Bucureşti, luna februarie 25 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7142 şi de la naşterea lui Hristos, 1634.
       f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Polovragi, 1/4.
          Orig., perg. (32 X 47,5), pecete timbrată.
          Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1858.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Polovragii, p. 34—39.
281
www.dacoromanica.ro
208
1634 (7142) februarie 26, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod eliberează din rumânie pe sătenii din Vlâdila,
             jud. Bomanaţi.
       t AJhaoctYho eojkYio, îw AldTiio soiKOAd h rocnoAHHK bkcoh s(AIah Xrrp-pOEWdJfYHCKOI, feH8K K(AHKdPO H nptA<»KPdPO, CTdpdPO, nOKOHHHdrO Iw EKCKPdBS KO-iKOAd. AaK<1T rocnoACTKO aih cY( noE(A-kiiY( rocnoACTBa aih wbeaish ak>aY( wt cm l»T EdKAHAd, WT C8AcTKO PoAldHdlţH, HA HAIC AdHMKJA CKC CHHH (ro H GtOHH CKC CKIHOBH CH H BdA'k CKC CHHH (rO H PdAV*d H flAA'b CKC CHHOBH (ro H TdTO-AIHp H nprl H 4(P<>rOA1Hp H GtOHKA H AhP(A CKC bpatYh (Al sa wmhh8 h ckc ch-HOBH HX, (AHlţl AlS EoPK AdCT, QKOJKE A<1 AI8 (CT WMHH8 g EAKAHAd, WBdMt HH^Ht A-feAH sa WMHHK WT nOAlO H WT C(AdAHI|l( C(AOB, WT nOCEgA*) Rapf (AHKd C( XT(T HsspaT wt no bkcoai x^TapoAi, no CTdpf xoTdpi h E(Atr(. H x°Tdp8A c(awk a* cf shait: wt AHrSpa irpco^AOB a«PH g A"bk h wt t8a8K< A°pn 8 ASirgpa ckc Raaiuna h a«PH 8 PktShaa h wt t8A8W( a«P« 8 flÎKPgpd Ehuke h a°P« $ AHk-r8pa IIhck8awk h wt Tgra $ Atna BoAOKYwap( h a°PH 8 ESmioai, g n8Ta Gt8-
AHHfE H A*PH 8 $AOKOUJHIţd EK KdAMHd KaAY8AOK, A®PH 8 flJKPgpd AdAfB.
       IIoHfTKf C(AO EAKAYAd BHUK nHC EHAH C8t BKC MAOBtlţH KHESH CKC WMHHf hai uaio wt np-ks(A( sp-kAU, npEJKE wt npH abhY( nponYHAi CTApH rocnoAapH APto-HK>X> O nOTOAII, KKAa (CT EHA BK A*hY( A(WH BOlBOAd, CHHA qi(4>aHOK BO(EOA, A H(k8aa ehctYihp, wh (ct WEHHi|iaA K*Ki|ia rocnoACTBa aih h noK8nHA (Ct a\h«t{ c(Ad npis GDat. H t(X ceaa bhao ict noK8nA(H( bkc no hoki^Yh rocnoACTBa mm h ckc K0AldT( H3 K'Klfia rOCflOACTKd AIH, KdKO SHdlO BKCdX EOAfcpCTBS, B(AHIţH H AldAH H
B-Kcax X°Pa- H AlHora h8»a<i h nA(H(HT( ckc HAidA rocnoAcreo aih wt H(K8Ad bhc-TYiap pdAY 3dEHCTYlO, KOAHKO BK HHHO WEpaa H^CT CKAI HAlfcA KdKO MHHH, dHg ckai npHB’krcTBOBdA rocnoACTBo aih bk &8rrpKCKd 3(aia( h H3AI3HA ckai rocnoA-CTBO AIH H WT X°P8 K-KH, pdAY SAOEd H(K8AEB EHCTYfHP H WCTdEHCAlO POCnOACTBO AIH KKI|JOB( H CEAd H A^AThOBE H BKCt KOAIdTEX, T(p( C8t flOrKlEHET.
       fi noTOAi, K-KAd (ct bYw cka<>> bk a^hYe rocnoACTBa aih, (PAd noAdpoBdA aia (ct pocnoAii Eopk no pocnoACTso aih ckc pochoactbYa h micthtoai iţapio
CKC CKpHnTpS APtWHIfKH SeAIAH SAdUIKOE, Hd CTOA npiA^AOAl rOCflOACTBd AH, A
rocnoACTBo aih ovaihaocthbhxoai cYio, ript ckai kmsctbobaa no ceao EAKAYAd, koahhh C8t EHA npOAdAH BEMHHH HEKSAEB BHCTYiap, pdAY ndr8Ed rocnoACTBa AIH, A<> (CT ndKHJKE AKrYdUIH CKC WMHHE HAI H 8AIHPHO 3d BEMHhTE. H BK3HAIdA CKAI TOCnOACTBO AIH WT HdA CEAtHTH WT EA’KAl’Ad, KOTOpYH CJJT BHUK p(M(HH, grH...1, pd/V,Y KOAId-T(B( rocnoACTBo aih npdB(, narSed mto ckai haiaA rocnoACTBo aih wt HiKSAd bhc-TYiap, KdKO 3Hd( BKCHX EOA’fcpYH WT AldAH A^ EEAHKH H BKCdX X°P<*' TOAI, rocnoACTBo aih cktkophxoai wb(aish aiephujh wt EakaYaa h KHHra rocnoACTBo AIH 3d HCK8nOBdHY(, CKC B(AHK0|O KAETBO, A<> <CT H'feKOE AIOAY( CBOBOAHH H SAlHpHH Sd BEMHHdHY(, PdAY KOAtdT( POCnOACTBd AIH npdK( MTO AIH C8t EHA 83EA H(K8Ad bhctYbp, bkoak Ad e8a«t h rocnoACTBa aih noAitH».
        1 Loc alb.
2S2
www.dacoromanica.ro
                               G(ro pa^Y, A*A<>X ciiM rocnoACTB» aih A<*h(<ioaok h Gtohhok h Eaaik H
fiAA(&8 CTwC CHHOBH HM H PaAV’AOB H TjTOMHpOB H GtOHKJE H fiHPlAOB CkC MITOM HX H CTkC BltCHX KPJtT< HAI 34 WMHHTi WT fiAT»AHAJ, OKI C8T KHUlf pflIHH, 0KOJKI
                         Aa c8t hai wmhh8 a^aYh8 h r-k w^as h <8mhp>1hh sa kimhhYc whh h chhokh hai
                                                  H np-kKH8M(AYl <H>M...1 M H HI WT KOrOJKA» HflWKOA'fcKHAIO.
       Syjtxt h sakahhahYi nocTA3AfcfM pociioactko mh : no wurhCTsYio rocnoACTKi aih, Koro HSEipiT rocnoA'H fiorii...1 Air Hauif ehti kaiaatca h rocnoAapt simah fiAauiKoi hah wt cp-KAYMHaro nAOAa rocnoACTBo mh hah wt ckpoahhka iuiuhx hah, no rp-fccfjf hau/hX’ hah wt HHHonAMMfHHK, Aa ai|i( noMHTfT h iiohokht h SKp-k-nHT ctio KHHr rocnoACTBo aih, topo rocnoAii Borh Aa ra iiomtit h Aa c'hjfpaHHT K-K rocnoACTd-k (ro h a si e8AH|iux R«vfcX A^uia (ro. fi ai|ifAH>K( hi iiohtit H hi nOHOKHT H Hf STKpiiAHT C|l KHHPJ TOCnOACTKO AIH 3J CCSllOKdHYl, jh8 W nompiT H pa3opiT h HcjfaKHT h 3a wbschYc wct4kht, topo Aa ict TpiiKAfT H anaTiMa h a-rjsopican wt thy certei wti^h mt c8t kt» Hikih h Aa haiit «mctY» ctc ÎSAa H CliC fipYla HI (AHH AIICTO H CTiC HHHHMH HfstpnYH Î8A*H, OKI Kli3linHUJ( HJA KpiiE roenoAa Sora h cn ci nauiiro Icyca XpHCTa h p(Kvr: „k'ksaihXj kIiSAIhx» paenfHH fro" H kp*kb (ro HaA hbix h h4A H(Aa HX *ct h e8a*t Eli R-kKH, aMHH.
       Goki 8bo h ckait(aY( nocTaiHX rocnoACTBo mh: kşimh XpH3i kiahkYh Ea» KpaAfKCKi'H h SKSnan laauiKo kiahkYh akophhk h jksihh T(wa<oc>Y( b(a aopo$(t h kSimh TAHropYi eia khctYap h wşnaH AIhx^m kia ctoahhk»2 h JKgnaH fiacHAYi b(a CTOAHHK H >K8naH fi8SHHKa E(A KOMHC H 2K8I14H &8HHH4 E(A flfyapHHK H >K8ndH KoCTaHAHH ElAHKYH flOCTtAHHK. H HenpaEHHK ...3
       H HanHcax as, AintiA^T Awrwiji(T, e*k hactoahh rpiAV fi8K8pri(iH, Mtcnţa rjs(KP8apY( ks akhh h mt fiAaMa a° HHH-kiUHdro, a»*** st c(ro nHcanYc tmihYa AtTOM, Kt AtT X3PAÎK, 4 WT pO>KA*CTKd XpHCTOBO, x4XAA>
       j îw (HaTMO BwiswAa, mhaoctYio lojkYio rocnoAHHt.
       Iw AIaT(io kwikoa <m.p.>
       •j" Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni din sat din Vlădila, din judeţul Romanaţi, anume: Danciul cu fiii lui şi Stoian cu fiii săi şi Badea cu fiii lui şi Radul şi Aldea cu fiii lui şi Tato-mir şi Gberghe şi Dragomir şi Stoica şi Anghel cu fraţii lui de ocină şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Vlădila, însă părţile lor de ocină din cîmp şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare şi semne. Şi hotarul satului să se ştie: din Măgura Ursului pină la stejar şi de acolo la Măgura cu Piatra şi pînă la Rătunda şi de acolo pînă la Măgura Vişei şi pînă la Măgura Piscului şi de acolo la stejarul Polovioarei, pînă la Bucium la drumul Studinei şi pînă la Flocoşiţa în Piatra Cadiului pînă la Măgura lui Dalea.
       Pentru că satul Vlădila mai sus-scris au fost toţi oameni cnezi cu oci-nele lor mai denainte vreme, încă din zilele altor domni bătrîni, de demult. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, fiul lui Ştefan voievod, Necula
        1 Loc rupt.
        * în loc de spătar.
        3 Loc alb.
283
www.dacoromanica.ro
  Vistier a nimicit casa domniei mele şi a cumpărat multe sate peste Olt. Şi acele sate au fost cumpărate tot pe banii domniei mele şi cu averi din casa domniei mele cum ştie toată boierimea, mari şi mici, şi toată ţara. Şi multă nevoie şi jefuire am avut domnia mea de la Necula vistier pentru zavistie, încît în alt chip nu am avut cum să fac, ci am pribegit domnia mea în Ţara Ungurească şi am ieşit domnia mea şi afară din ţară pentru răutatea lui Necula vistier şi am lăsat domnia mea casele şi satele şi dedinele şi toate averile, de s-au pierdut.
        Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd m-a dăruit domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti pe scaunul strămoşilor domniei mele, domnia mea m-am milostivit de am făcut cnezi satul Vlădila, cîţi s-au vîndut vecini lui Necula vistier, pentru paguba domniei mele, să fie iarăşi megiaşi cu ocinele lor şi în pace de vecinie. Şi am luat domnia mea de la sătenii din Vlădila, care sînt mai sus-zişi...1 ughi, pentru averile domniei mele drepte, paguba ce am avut-o domnia mea de la Necula vistier, cum ştiu toţi boierii, de la mic la mare, şi toată ţara. Intr-aceea, domnia mea am făcut acestor megiaşi din Vlădila şi cartea domniei mele de răscumpărare cu mare blestem să fie nişte oameni slobozi şi în pace de vecinie, pentru averile domniei mele drepte, pe care mi le-a luat Necula vistier, ca să fie şi domniei mele pomană.
        De aceea, am dat domnia mea lui Danciul şi lui Stoian şi lui Badea şi lui Aldea cu fiii lor şi lui Radu şi lui Tatomir şi lui Stoica şi lui Anghel cu ceata lor şi cu toţi fraţii lor de ocină din Vlădila, care sînt mai sus-zişi, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă şi în pace de vecinie, ei şi fiii lor şi strănepoţii lor... 2 şi de nimeni neclintit.
        Încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu... 2 nostru să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iară dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele de răscumpărare, ci o va călca şi o va strica şi o va pierde şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt în Nichea, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor este şi va fi in veci, amin.
        Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihaiu mare stolnic3 şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic...2.
         1 Loc alb.
         * Loc rupt.
         3  în loc de: spătar.
284
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, in cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 26 zile şi de la Adam pină acum, pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc-, M-rea Brîncoveni, XI1/2.
         Orig-, hîrtie (41,5 x 27), pecete timbrală.
         G't o trad. din 1860.
                                          209
1634 (7142) < martie 1>, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Ilie postelnic, ocine în Săcu-ieni, jud. Dîmboviţa.
       f iHhaoctTiio bojkTiio, Îv /Hatiio roikoaa h rocnoAHHii KikCOH simai Hrrp-
POBAAXYhCKOI, KH8K KIAH'CArO H np-kAOBpjrO, CT-ipArO, nOKOHHHOMS Iv fi-hChpiKi BO-ikoaa. ^abat rocnoACTso mh cYi noKfAtHTi rocnoACTBA mh cao\|T rocnoACTBA AM ÎaHIKH nOCT(AHH< WT GlkKSHHH, WT C$/t,CTRO /\'hM<EO&HUtâ>, H C-fcC CHHOBH CM, (AHltfJKf Eorik &iCT, BK03KI AA A\0 (CT WMHH# 9 CtKStaHH, AAf IAHH MICTO SA KgKio IIon'hu.fCKOB, wt Bp-KTorpaAV noniB PaaVaob A°PH oy RP'KTorpaAy KoynKOB H WT SAAtgA WT HJA KAAA*HHHA A*P<             n#TA, nOHIHCI IO tCT SHA flOKOlIHA IaHI
nOCTlAHHK WT HAA EAAAoyA H WT HAA JKHHA *rO, GtAHKA, 3J JfH1 ACIipH POTOBH H ckc sanHC wt p$K iro ha pSK ÎaYi roctiahhk, ctc criaitiaYh hahhcahh oy samic, HA HAU: WT G’KKSBHHi GtAHK$A nOCTIAHKK H PaAlfA nOCTfAHHK H GTAH nOCTlAHHK H KAAOTTk H GTfnAH AOrOijSIT.
       <H> nax noKonHA ÎaYi roctiahhk wmhhti oy C’kksqhh, aaC iahh micto sa
KtfclO H CTkC MICTOBI WT nOA H CTvC KpVTOrpAAY, BApi IAHKA CI JfTHT HSSpJT WT no B’BC X«TApOM, <n>0HlMI 10 ICT EHA nOKOnHA IaYI nOCTlAHHK WT HAA HtrOfK Bl-AHKtRH, SA xT ACnpH POTORH H ChC 3A(1HC WT pgK |r0 HA ptÎK CA>yr POCnOACTBj MH IahIK nOCTlAHHK CKC CBIAITIaYh HAflHCAHH oy SanHC, H] HAM' ApirSUIHN KATA^ H GtAHHIOA TSACPIB H GtOHKA KphMIOMApiOA H PaA^A /^p-RniHICKlSA H E8HK H
PaaVa aYokohsa h Gtah GniutâA h /^gMHTpoy h aihosh aceph aioaYe hjki hi c8t nncAHH sai Kii KHHra.
       H npOAAA^X HAlIHHTl AlOAlf WHH SA HHXHOAI ACBpOKOAlO, BIS HHIAHH CHAOCTk cYl BHUII piMIHHO WMHHh H RP’HTOPpAA H AUCTOKl SA K8KIO, KTi A^HH fLugAHAPS KOI* BOA; CHH1 PAA^AA KOIKOA, CKC oyâHAHYl KTiCt/H MlrYlAUlOM WT TOp HS A*A» WT WKpikCTlk MICTO, WT npiA POCnOACTKA MH.
       Giro paaL AAAdX c^a\ rocnoACTso am CAoyr rocnoACTBA mh Îahik nocriA-HHK, laxoftl A<* fCT HM WMHHli H AUCTOKl SA KSKIO H Bp’BTOPpAA A^AHHO H Bli WXAEA CHHOBOM H KHgKOM H np’bRHSMlTOM H HI WT K0<T0>}KAC HinOKOA'bBHMO» nO-PH3M0 rocnoACTBA MH.
        1 Ultima cifră corectată.
285
www.dacoromanica.ro
Gntct «veo H criaYitiaYh iioctmrhx rocnoACTRo aut. >K»yn4H XpH3a kia eah Kpa-aieckh H >K>ynaH Ibaiuk» ria akophhk h kşimh Tcwa»cY( ria AvrwţfT h JKgnaH pAHropTi eia rhctYqp h kSimh ffllHXaio rIa cnaTap h kBimh Rjcjaakh ria ctoahhs M JKSnAH E$3T»HKA EIA KOAtHC h k&mh fiSmiu eia nixapHHK H JKSnaH Kcctahahh sia noCT/AHiK. H HcnpaRHHK, KânaN TiwaocYi eia Awriv$tT.
      H HanHcax 43fc, Goapi Awrw^iT, rt> hactoa rpaA» oy ESKSpnpH, /trkciiţa 4«p8apYi K0 AhHH h wt YlAaAia, et* A-kT xspăÎR.
      f Iw flldrin EiviRivAa9 aihaoctYio soxfno rocnoANHi.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara, Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Ilie postelnic din Săcuiani, din judeţul Dîmboviţa şi cu fii săi «îţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Săcuiani, însă un loc de casă al lui Popăţescu, din grădina popii Radul pînă în grădina lui Buiac şi din ulmul -de la fîntînă, pînă în drum, pentru că a cumpărat Ilie postelnic de la Vladul şi de la soţia lui, Stanca, pentru 6501 aspri gata şi cu zapis de la mina lui, Ja mina lui Ilie postelnic, cu martori scrişi in zapis, anume: din Săcuiani, Stancul postelnic şi Radul postelnic şi Stan postelnic şi Calotă şi Stepan logofăt.
      <Şi> iar a cumpărat Ilie postelnic ocină în Săcuiani, insă un loc de casă şi cu locuri din cîmp şi cu grădini, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Ilie postelnic de la Neagoie al Velicăi pentru 5000 aspri gata şi cu zapis de la mina lui la mina slugii domniei mele Ilie postelnic, cu martori scrişi în zapis, anume: Drăguşin vătaf şi Stanciul al Tudorei şi Stoica cîrciumarul şi Radul Drăgănescul şi Buiac şi Radul diaconul şi Stan Spinul şi Dumitru şi mulţi oameni buni, care nu sînt scrişi aici în carte.
      Şi au vîndut numiţii oameni, ei de a lor bunăvoe, fără nici o silă, această mai sus-zisă ocină şi grădini şi locuri de casă în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos, din jurul locului şi dinnaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugii domniei mele Ilie postelnic, ca să-i fie ocina şi locurile de casă şi grădina dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Yasalachi mare stolnic şi jupan Buzînca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Gostandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 29 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634).
      t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLXX1II/29.
          Orig., perg. (30 x 42), pecete timbrată.
          Traduceri ibidem mss. 127, f. 141 v—142 şi 134, f. 129 v. Anul 1634 nu este
          bisect; probabil diacul din neatenţie a scris această dată In loc de 1 martie.
        1 Cifra 50 a fost corectată.
286
www.dacoromanica.ro
210
1634 (7142) martie 3, Bucureşti.
            Ianiu, fiul lui Cornea din Cornăţel, se învoieşte cu Gherghe fost al doilea vistier să stăpînească dte o jumătate din satul Futeşti, jud. Ilfov.
      t Adecă eu Ianiu, feciorul Cornei de Cornăţel, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Gherghe biv vtorii vistier, ca să se ştie cum am fost cumpărat eu Ianiu satul Futeştii de pre Mostişte, ot sudstvo Elhov, de la jupineasa Despina, jupîneasa Vladului logofăt Ru-deanul şi de la feciorii ei, anume Radul i Vladul, derept 180 de galbeni, în zilele lu Leon voevod. Deci după aceia, căzutu-mi-au asupră Gherghe vistier, ca să-mi ia satul de la mina mea, căci au avut şi altă moşie acolea alaturea. Deci noi ne-am voit de a noastră bunăvoe ca să ne fie satul den doao, cu rumânii şi cu doao mori şi cu tot venitul.
      Şi mi-au înturnat Gherghe vistier în mina mea den banii ce am dat eu pre sat jumătate de bani, 90 de galbeni, iar pentru 1 rumânu, ce am judecit eu Ianiu, anume Sîrbul cu feciorii lui, luoat-au Gherghe vistier rumân pentru rumân pre Cîrstiian cu fiiu-său Cîrstiian, iar alalţi rumâni i-am înpărţit în doao şi se-au prinsu lu Gherghe vistier în partea lui rumâni, pre nume: Muşat cu fiiu-său Badea i Stanciul i Balotă şi feciorul Badei, anume ... \ pentru că aşa ne-am tocmit. Iar de vom avea noi vre-o pîră de cătră cineva, să fim amîndoi cum ne-am voit.
      Şi mărturie au fost la tocmeala noastră boiari anume: Para biv vel peharnic i Mitrea pitar i Radul logofăt i Bunea logofăt i Dumitru logofăt i Sava logofăt i ot Cornăţel, Dumitru Carmaza i Alecxe.
      Aceasta scriu şi mărturisescu cu acest zapis. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate.
      IThc            iiivrwţrr figKgpeijiH, «tonţa MdprYf r              g-g
xsp«&.1 2
      f Eu Eno ot Corneţel me-amu pus şi mina.
      ’Ey6 Nuc6\ao<;, yapPpâg toO Havr), pap0r]pco3 <m.p.>
      Radul logofet ot Popeşti.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XXXII/4.
         Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 128, f. 550.
       1 Loc alb.
       2 A scris Lepădat logofăt în Bucureşti, luna martie 3 zile, în anul 7142 <1634>.
       3 Eu Nicolae, ginerele lui Iani, mărturisesc.
                                                                                                                 287
www.dacoromanica.ro
211
1634 (7142) martie 3, Tîrgovişte.
            Stoica Boteanul şi alţii dau vărului lor Stoian o delniţâ din Jugur tn schimbul alteia din Mogoşani.
       Scris-am eu Stoica Botenul i Radul i Dicul i Manea ot Mogoşani acest al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina văru nostru Stoian, i Alexandru, cu fraţii mei, carii sînt mai sus-scrişi, cum am făcut schinbătore, de a nostră bunăvoe pre ale nostre moşie, de am dat a nostră moşie de în sat de Jugur, să fie pre mina văru nostro Stoian, să-i fie lui moşie, lui şi coconilor lui, cit se va afla, însă delniţa Burdei, den sat şi den cîmpu şi de în pădure, den hotar <în>1 hotar, cu pometul, cu tot ce sa va afla. Iar a lui moşie den sat de Mogoşani, a lu Stoian parte, cît se va afla, să fie pre sema nostră şi a coconiloro noştri şi a nepoţilor noştri, ca să ne fie moşie ve[n]şnică, însă delniţa lu Mihăilă Burdei de Jugur.
       Şi cînd se-u făcut acest zapis, întimplatu-se-u de au fost mulţi boiari anome: Stoica logofăt ot Titu i Vădislav logofăt ot Pruduleşti i Vlaicul logofăt ot Jugur i Costandin ot tam.
       Şi cînd se-u făcut, în casa lu Stan Călmăţuiu, în Tîrgovişte.
       Iar cine se va lepăda de acestă tocmelă, să fie afurisit şi treclet de 318 oteţi, eje vă Nechie şi să lăcuiască cu Iuda la un loc.
       Şi am scris eu, Radul logofăt ot Creţa. Pis meseţa martie 3 dni, vă leat 7142 <1634).
       Eu Stoica Bottenul.
       Stoica logofăt.
       Eu "Vlaicul <m.p.)
       Costandin postelnic.
          Bibi. Acad., CCCVII/88.
          Orig., hîrtie (26,5 X 21), patru peceţi aplicate.
                                           212
1634 (7142) martie 8, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Izvoranu, jud. Buzău, scutirea de unele dări.
       | fl&HACCTYno Ecatffio, Iw         Eacapas roi&oaa h rocnoAHH'k- Aasati* *$c-
ncACTsa AUt cTh nosfA'kHÎH rocnoACTaa aih cstTO/HS, kojkictkhYh MOuaeTHp acsfAtaro HskopahYh wt cSactko Eş3<-hj}>, xpah cstcT» Hekoaac h wth# fr&Hftu AahYha*
       1 Omis.
       * ... Izvoranii din judeţul Buz<ău>, hramul sfîntului Nicolae şi părintelui egumen Daniil...
288
www.dacoromanica.ro
care au fost făcută den temelie de răposatul părintele vlădica Luca, ca să hie în pace şi slobod de dijmă de stupi, de gorştina de ni, de vinărici şi de rî-mători, de cai de olac şi de cătră toate slugile domnii mele, de nimemlea val sau bîntuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de o am ertat cum au fost în pace şi ertată şi de alţi domni, de răposatul Radul voevod şi de fiiu său Alecxandru voevod şi de Gavril voevod şi de Alecxandră voevod Iliiaş şi de Leon voevod, cum am văzut domnia mea şi cărţi de răpaos de la toţi domnii ce scriu mai sus.
       Intr-acela chip şi domnia mea încă o am ertat şi i-am întărit cărţile cu această carte a domnii mele pre tocmeala cum scrie mai sus. Căci, după prestavleniia răposatului părintelui vlădicăi Lucăi rămas-au a fi această sfîntă mănăstire domnească, ca şi alalte mănăstiri domneşti şi o am lăsat să aibă pace cum şi alalte mănăstiri domneşti, de toate, cum scrii mai sus.
       Derept aceia şi voi, oiarilor şi voi, dijmarilor şi voi, toate slugile domnii mele oricarii de ce slujbe veţi umbla intr-acest judeţ, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi foarte în pace să lăsaţi sfînta mănăstire, nemic să n-aibă val. Iar cine o va învălui, mare certare va avea de cătră domnia mea. Hhjko H-fccr, no pot rocnoACTK4 mh. H HcnpasHHK, cjm pm rocnoAcroa mh.                               _
       Uhc AoV'UHtps 8 EskSphjih, /«april ÎT a<*hh, k a-kr xspau1. t Iwv AUtih kivikwa<i» mhaoctVi© kojkTio rOCnOAHM-k.
       Iiv dlaTiio eoiboa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, V/8.
          Orig., hîrtie (31 x 22,5), pecete mică, aplicată.
                                          213
1634 (7142) < martie 8>.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Mărgineni să ia dijmă de pe ocina de la Tătarul de Ctmpie şi de la Măgurele.
      Cartea răposatului Io Matei Basarab voevod de la leat 7142.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodină. Davat gos-podstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri ce să cheamă Mărgineni, hramul sfîntului arhannghel Mihail şi părintelui Parthenie egumenul aceştii sfinte mănăstiri Mărgineni, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii mele să ia dijma după ocina Tătarului din Cîmpu, du peste tot hotarul, dă la tot omul cine va avea pîine arată sau alte bucate pe această ocină a sfinţii mănăstiri. Pentru că acest sat Tătarul dă la Cîmpu, ce scrie mai sus, fustu-l-au dat şi l-a închinat jupîneasa Frujina la sfînta mănăstire Mărginenii pentru pomeana şi pentru sufletul ei, încă mai
       1 A scris Dumitru în Bucureşti, martie 8 zile, în anul 7142 <1634>.
289
www.dacoromanica.ro
•dinainte vrăme, cum am văzut domniia mea şi zapisul ei, cu mare blestem.
       Aşijderea să ia dijmă dă la satul Măgurelile de la tot omul cum scrie •mai sus, pentru că această parte iar o au dat şi o au închinat la sfînta mănăstire Mărginenii, Mariia la moartea ei, de pomeană, cu zapis dă la mina ei, -cu mare blestem. Iar altă parte din Cernăteşti o au lăsat bărbatului ei, Ne-♦culii, şi alte multe bucate.
       Drept aceia, am dat şi domniia mea sfinţii mănăstiri, ca să ia dijmă •dă la tot omul de la aceaste ocine ce scrie mai sus. Iar cine va opri dijma mănăstirii, bine să ştie că va fi de mare pradă şi gloabă. Ispravnic saam rece ^gospodstva mi.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni nr. 454, f. 218 v — 219.
          Copie; altă copie idem, M-rea Mărgineni, XI/11 (nr. 12, datată: martie 8).
                                  214
                                                                                     1163.4 (7142) martie 9.
                                     Pătraşco din Bucşani vinde lui Iane paharnic o copilă de ţigan.
        | Eu Pătraşco ot Bucşani scris-am acesta al meu zapis la mina cinstit îfratelui meu jupînului Iane peharnic, cum să se ştie că i-am vîndut o copilă •de ţigan, anume Anca, fata Radei ţiganca, dereptu 2 800 de bani gata. Şi <o-m vîndut de a me bunăvoe, fără nici o silă.
        Şi mărturie au fostu: Staico postelnic ot Bucşani şi frate-său Bade postelnic ot tam i Bărcan ot tam i Lăudat comis ot Vlădeni i popa Arfenie •ot Tîrgovişte.
        11hc         Aup-rTf e A^hh, s-a atr xSqmr.
           Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/10.
           Orig., hlrtie (31,5 x 23), pecete aplicată.
           Copie libidem, ins. 137, f. 385 v.
                                  215
                                                                        1634 (7142) martie 11, Stroeşti.
                                   iMijjilă şi alţi megiaşi vind lui Udrea postelnic ocină la Stroeşti.
       t Adecă moi megiiaşii ot Stroeşti, anume; Dîrjilă i Grozea i Cireaşă ii Costea ,i Stanoiul ii Mirul i Dobre i Dumitru i Ivan i Dobromir i Danciul i Radul, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mina Udrei postelnic, ca să se ştie cum am vîndut noi toţi partea lu IDrăgan de, ocină,.,30.de stînjăni den Stroeşti, stînjănul cîte 5 potronici. Care
.290
www.dacoromanica.ro
ocină o am vîndut pentru o nevoe ce-au căzut Drăgan pentru nişte banii ai Hagi Ghiulal turcul, ce i-au fost luat de la un hoţ. Şi am căzut noi sătenii», den Stroeşti in nevoe pentru Drăgan. Ce să fie dumnealui, Udrei postelnic moşie ohabnică, iar de nu-i va fi stătătoare, să-i dăm noi moşie pentru moşie.-Aceasta am scris, intr-alt chip să nu fii.
                              IIhc A&uhtpS Awrw^iT 8 cia 8 Ctp<xi|ih, iU-kefiţj AUpT'fc ây a^hh, &
                                                                                                A*T X3PAU1
t Drăjul.
Eu Grozea. Eu Costea. Eu Ceraş<ă> Eu Stanciul. Eu Mirul.
Eu D<o>[r]bre. Eu Dum<i>tru. Eu Ivan.
Eu Dobromir. Eu Danciul.
Eu Radul.
           Arh. St. Buc., M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, IV/12. Orig., hîrtie (31 x 22).
                                  216
1634 (7142) martie 11.
             Tănasie paharnic din Bărbăteşti şi fiii lui vină lui Vintilă vătaf ocină la Berciugov.
       t Adecă eu Tanasie peharnic şi cu feciorii mii, anume Pătru i Ştefan i Mihaiu, dă în sat dă în Bărbăteşti scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de credinţă la mina jupînului Ventilă vătah2 şi a feciorilor dumnealui, ca să să ştie că am vîndut noi dumnealui ocină în sat în Berciugov, dă în partea juplnesii Stanii băneasa a banului Drăguşin ban jumătate, dă în cîmpu şi de în pădure, de în hotar pină iar in hotar, de preste tot cît să va afla şi cu rumânii ce se vor afla într-această parte de ocină, însă stînjăni 500, stînjănul cîte 20 de bani, fac bani 10 000. Iar dă să vor mai afla stînjăni de ocină mai mulţi, iar să-i plătească ca şi ceialalţi, însă dă se vor afla rumâni pre această ocină de moşie, să aibă a-i ţinere, iar dă nu se vor afla rumâni, eu să aib pace-de cătră Vintilă vătah2.
       Şi am vîndut această ocină ce scrie mai sus eu şi cu feciorii mii, dă a noastră bunăvoe, fără dă nici o silă şi cu ştirea tuturor rudeniilor noastre şi a fraţilor noştri dă ocină, ca să-i fie de moşie lui şi coconilor dumnealui în vece.
       Şi mărturii carii-ş vor pune iscăliturile şi peceţile mai jos.
       IIhc Tipri Aoro$(*r, mjptYe ây a<*hh, AtT xspiuK3.
       Eu Tanasie paharnic, cu feciorii mei mărturisăsc să să creză
       Eu Crîste logofăt ot Coţăiani mărturisesc^
        1 A scris Dumitru logofăt în sat în Stroeşti, luna martie 11 zile, în anul 7142 <1634>-
        2 „Vătah”, corectat în „iuzbaş”.
        3 A scris Gherghe logofet, martie 11 zile, anul 7142 <1634>.
291
www.dacoromanica.ro
       Eu Duca gramatic
       Gherghi logofăt1
       <însemnare ulterioară:) Dentr-acestu zapis, ales-am să ţie Pătraşco vătaf cu rudeniile lui stînjeni 250 şi feciorii Zorii, Hira şi Gîrstiian i Cîrstea, stînjeni 250, pentru că au jurat ei cu mina pre vanghelie că au ţinut tot aşa şi au avut şi zapis ce le-u perit cînd au venit tătarii de la Beciu.
       <Altă însemnare, pe verso.) Au scăzut 12 boiari la hotărnicie stînjini 250 şi au rămas buni stînjini 250.
       <Altă însemnare, tot pe verso:) Berciugovul. Zapisul vărului Mihalaşco Brezoianu şi a frăţini-său Muşat, tot dintr-acesta zapis să trage; aşijderea şi zapisul vară-mii Ilincăi tot dîntr-acest zapis să trage.
          Muz. de ist. Buc., nr. 28.606.
          Orig., hirlie (29,5 x 21), trei peceţi aplicate.
                                            217
1634 (7142) martie 11, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod dăruieşte lui Radu logofăt din Desa partea cu rumâni din satul Găureni, jud. Dolj, care ajunsese pe seama domniei.
        f /HhaoctTeio bokTeio, Iw /Hatiio koEkoaa h rocnoAHH-K k-kcoh semae £rrp-
pOAAAffHCKOE, BHjK KEAHKATO H nptAOSpjr», CTApArO, nOKOHHHOAl îw EjCjpjB'K koekoaa. /\aiat rocnoACTRo aih cit noRf<vkHTf rocnoACTKO <hh boa1ephh$ rocnoACTKO AIH           AVrWljStT WT fad H CTkC CHH0KH E<HS, EAHUEJKE BoCK A<*P0B<*X’
Ai MS tCT WMHHS H KlMHHH 8 CEAO 0\f rikSp’fcHH. R’K C8ACTAO ,4,OA 2KHA, I10A0KHH9 3j CEAO, WT nOAlO H WT Ul&Wt H WT BOA H WT A^AllA CKC A03Yf H WT BpOA 3.1 KOAHHHlt» H Ch EEMHHYH H WT CEAIAHipE CEAOK, WT n0CK$A‘> KJpC EAHKA Ct JfTHT H3BpAT WT no EtCOM JfOTAPO.W. H REMHHYh A' CE 3HJET flO H.ttf: t pTkMIOM KgKgtaTSA C-hC CHHOKH CH H GtJH H BAPB8A H GtOHKA /V,)irOWK C-KC CHHTi Ero, Gt H H HtrOE ElA'A^B ChC CHHOKH Ero H IIpTkKlÎA, CHH'K /IlHAHHER H CkC APSSH REMHHH, KOAHUH ŢfOKIOT HAHT 1<IA CY» flOAOKHHS SA CEAO WT r’hSP’bHH. H JfOTApSA CEAOK A^ CE 3HJET: WT KOAA JKYlOAOR A8PH 8 ffl-krspa ^lOTiH, HA*>KE ce JfOTAPHC-EUIE c-kc ceao Etnica h noAA-fc H3 rop Aopn 8 xotapSa Tp-kh*krYh h hs aoa aoph $                      BEHTHA’kK,
KOE APVKHT TAI AP8CA nOAOKHHO 3J CEAO WT T'fcgp’fcHH.
        IIOHfJKE CEAO r-KSptHfH, RhC CEAO, BHAH C8T 3a A^ATh» BliASUER WT r-hSpt-HH, ŞKOiM CH PaASAOR AWrW^ET WT                 Ta>KE nOAORHHS WT T’kSP'bHH BHAH C$T
JiOA'A K-kAŞltl H'.IO nptJKA* RptAlE BPATMEA CH EaPBSAOR nEJfApHHK, CHHl /HHjţMEK
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
292
www.dacoromanica.ro
eahSa1 ivt X&iish. fl tab APSrj noAOBHHg 3a ciao wt r’Kgp'kHH eh ah cst npoAM E'hAsui noKOHHHOM AlH^aHA boikoa « cec kimhhYh.
       fl nOTOAl, no CTkMpTwTH iHHJfdlOK BOIKOA. a CYM nOAOKHHO 3i CIAO WT rikSpt-HH BKIllII nHC, H C’KC BIMHHYh JfOAHA ICT MHAOBJHYI IVT EOA'kpHH 8 EOAtpHH. fl KTk-Aa ICT EHA R-K AUHYl nOKOHHHOM PaaY* KOIKOA, chite iHh^hik EOIKOA bhao (CT iioaihaokja c’kc cYa noAosHiio 3a ciao ivt r’Kgp’kHH, aia PocnoACKj, no EdCHAYt RHCTYrap. H ivt Toi*Aa ca/Ho k-ec kha cYio noAOKHH sa ciao no pa3Aora rocnoACKa.
       fl noTOM, KikAJ ict eha cEAi» b’k <akhYi>2 rocnoACTBa mh, aipi no Aapo-B’a Mt ict rocnoA’K Eork h mecthtom iţapio c’kc rocnoACTRO h c-kc CKpHnTpş ApEiKHifiiH Si.wah EAaui.;oe Ha c<toa>2 np^AiAOM rocnoACTBo mh, a rocnoACTsa aih c-km Aaa h no/HHAosaA no EOA’kpHH rocnoACTao am PjaVa aivpiviJsit ivt Aica c*c cYio noAOBHH sa ciao <ivt r-K8pkHH>2 h c’kc bihhhYh l>KI CŞT BHUIi nHc paAY npaBa H B-kpHa caSweS mto ict nocAbjKHA rocnoACTBa aih h YopiB Ha IţapHrpaAV h 8 b’kc AitcTOAi <...no>2AOEaiT, ckoki ict eha naKHiKi hipobj npasa a^aYhs ivt hja $hkom
CH E’KAŞUi, QKOIKI AJ ICT A^AYh<8 H B’K IV>J(J<E>2 CHHOBOM H BHgKOAt H np^BH^MI-TOM H HI IVT KOrOKAO HMOKOA’kEHAI, nOpHSMO POCnOACTKA MH.
       6ipH>Kl saKA<HHaHYf>2 nocTasA-kiAi rocnoACTBo mh: no ivuiictbYio rocnoACTBi mh, Koro HSBfpfT pocnoA"K Eot-k bkith rocnoAap’K 3imai Baujkoi hah wt cp<’KAHMHiPO>2 nAOAa rocnoACTBa mh hah ivt c-kpoahhk hauih^ hah, no rp-kcAţ
HdUJHJf, HAH IVT HHO nAI/HIHHK, Aa <!HH nOMHTHT H <n>2 OHOBHT H tJTBp’KAHT CYH khhp PocnoACTsa mh sa noMHAOKJHVi, topo ro(noA*K Eop*k Aa ra nouHTHT h Aa CKjfA HHT B’K POCnOACTB-k IPO H i B’K EŞAUJJH RAUVkX ASWHd IPO. fl <’l||{AH}Kf HI nO-mhtht h HI noHOBHT h HI ŞKpfcnHT cYh khhp rocnoACTBa a\h, ah» nonipiT H pa3optT h hcxasht, topo pocnoA’K Eop-k Aa p-> SbYit, sai t*aom ipo, Aa ict tpkkait h
AHiTH/Ha H ’$gpHC H IVT THţ. CBtTH WThlţhl, HJKt CŞT B*K Hh^KIH, H \i HMAT MJ-ctYio c-kc K)Ai h c’kc flpY* Ha fahh ATkcTO, hhci B’KS’KnHUii HiA Kp*KB rocnoA*. Bora, cn ca hjui po Icyca XpHCTa h pikkt: „b-ksmh, b-ksaih h pacnim ipo", kp*kb HaA HHjf
H HIA MIAa HJf H ICT E8AI1' K*K K*KH, d.wYlTK.
       Gijki oyEo h cbia^tiaYi nocTABAtlAi pocnoACTBo aih: hcsiuh XpHsa bia e-h KpaAOBCKYH h KgnaH Hb.’uiko bia ak®P*<hk h KgnaH TraocYi bia aopo^it h HCSnaH TAHPOpYl BIA BHCtYq.3 H tflHJfJH BIA CnlTip H fiaCHAAKI BIA CTOAHHK H E|}3HHKa BIA komhc h RgMHHd bia nijfapHHK h KocTaHAHH RiA nocTiAHHK. H HcnpasHHK, Tsa^cYi BIA AOPOljSIT.
       H HimpTJ a3, Am-KAaT aopo^it, b*k nctoa ppaAV HSkspiiiih. Mtcii^a au;tYi aţ AUHH || IVT ^AaAII Aa>KI A® HHHk B’K CtPO nHcaHYl, k"k AtT x3pMB.
       t îw /UaTiio EiviEivAa, aihaoctYio boikYio rocnoAHHh.
       /iv AIatiio koikoa
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Radul logofăt din Desa şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Găureni, în judeţul Dolj, jumătate de sat, din
        1 Cuvîntul „uhW a fost adăugat ulterior.
        2 Loc rupt.
293
www.dacoromanica.ro
cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vad de moară şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Şi vecinii să se ştie, anume: Crăciun Cucuiatul cu fiii săi şi Stan şi Barbul şi Stoica al lui Drăgoiu cu fiul lui, Stan şi Neagoe al lui Vladul cu fiii lui şi Pîrvul, fiul Milinei şi cu alţi vecini, cîţi se vor găsi pe această jumătate de sat din Găureni. Şi hotarul satului să se ştie: din apa Jiului pînă la Măgura Ciutei, unde se hotărniceşte cu satul Bîrca şi de-a lungul din sus pînă la hotarul Tîrnăvii şi din jos pînă în hotarul lui Vintilă, care stăpîneşte cealaltă jumătate de sat din Găureni.
      Pentru că satul Găurenii, tot satul, a fost de moştenire al lui Băluţă din Găureni, unchiul lui Radul logofăt din Desa. Astfel jumătate din Găureni a vîndut-o Băluţă mai dinainte vreme vărului său Barbul paharnic, fiul lui Mihnea banul1 din Hurezi, iar cealaltă jumătate de sat din Găureni a vîndut-o Băluţă răposatului Mihail voievod şi cu vecinii.
      Iar apoi, după moartea lui Mihai voievod, această jumătate de sat din Găureni mai sus-scrisă şi cu vecinii a umblat milă din boier în boier. Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, a miluit cu această jumătate de sat din Găureni, partea domnească, pe Vasile vistier. Şi de atunci încoace a tot fost această jumătate de sat pe seama domnească.
      Iar apoi, cînd a fost acum, <în zilele)2 domniei mele, dacă m-a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia şi cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti pe scaunul străbunicilor domniei mele, domnia mea am dat şi am miluit pe boierul domniei mele Radul logofăt din Desa cu această jumătate de sat <din Găureni)2 şi cu vecinii, care sînt mai sus-scrişi, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce a slujit domniei mele şi ţării la Ţarigrad şi în tot locul... 2 se cuvine, că a fost tot a lui dreaptă dedină de la unchiul său Băluţă, ca să-i fie dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul <inimii>2 domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, sau din alt neam dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de milă, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci va călca şi va nimici şi va strica, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu trupul să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“, sîngele <lui> asupra lor şi asupra copiilor lor şi este <şi> va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilache mare stolnic şi Bu-
        1 Cuvîntul „banul” a fost adăugat ulterior.
        2 Loc rupt.
294
www.dacoromanica.ro
zinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costardin mare postelnic. Şi ispravnic Tudosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, In cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 11 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, în anul 7142 <1634). t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
          Bibi. Acad., XLII/78.
          Orig., hirtie (40 X 26,5), pecete timbrată.
                                          218
1634 (7142) martie 12.
            Stoica logofăt lasă nepotului său Gherghe agă moşia lui din Dră-ghineşti, jud. Vlaşca.
      Eu Stoica logofăt dat-am această scrisoare a mea la mina nepotă-mieu agăi Gherghe, ca să aibă a stăpîni toată partea mea de moşie de la Dră-ghineşti, ot sud. Vlaşca, dupe apa Drîmbovnecului, din cîmp, din pădure, din siliştea satului, care moşie o am rămasă de la părinţii miei de moştenire. Că eu ca un om, viindu-mi vremea bătrîneţelor şi cunoscîndu-mi apropierea sfîrşitului, i-am dat-o pentru pomana şi pentru sufletul mieu, ca să fie danie de vreme că-mi este şi nepot, ca să şi mă pomenească cîte odată pe la biserici, pentru că altă rudă de mai aproape decît pă dumnealui nu am avut, ci numai pe dumnealui l-am avut, ca pre un fecior.
      însă această moşie este drept ughi 25, toată partea mea, deci să aibă a stăpîni această parte a mea de moşie cu bună pace de cătră toţi. Pentru că eu la apropierea sfîrşitului mieu o am dăruit-o dumnealui, ca să-i fie ohab-nică moşie, să o stăpînească în veacu şi dumnealui şi coconii dumnealui. Şi pentru adevărată credinţă ne-am iscălit mai jos, ca să să crează.
      Martie 12, leat 7142 <1634>.
      Eu Stoica logofăt.
      Eu popa Ion, martur.
      Eu Stanciul ot Gratie, martur.
      Eu Mateiu ot Flămînda, martur.
      Eu Dumitraşco ot Drăghineşti, martur.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 655.
         Copie.
23 — Documente Rom linia — c. 1339
295
www.dacoromanica.ro
219
1634 (7142) ( martie) 14.
                                         Radu Mînie vinde lui Ivan din Piteşti un loc la Gura Zlapiei.
       Eu Radul Mlnie, zapisul meu cum să să ştie că am vîndut jupînului Ivan ot Petişti altu loc de la Gura Zlapiei, de a me bunăvoe, dereptu bani gata 330, să-i hie lui moşie şi ficiorilor lui.
       Şi mărturie anume: Danciul i Priş i Zirnă i Andonie i Opre. Pentru cridinţa, pus-am degetul.
       I7HC, AY AkHH, iVfcT xSp/HB
       Eu Radul.
           Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, IV/3.
           Orig., hîrtie (34 X 20,5).
           Copie ibidem, mss. 371, f. 22 şi 477, f. 40 v.
           Data de lună după copia, din ms. 477, loc. cit.
                                          220
<Ante 1634 martie 17).
            Nistor, la moartea lui, lasă fiicei sale Maria jumătate din moşia sa de la Buneşti.
       t Să să ştie: eu Nistor, la mortea lui, jumătate de ocină a lui di In Buneşti slobodnică, după aceia jumă<ta>te de în ocina Stoicăi şi viia Stoicăi jumătate iar a lu Nistor; iar Nistor au lăsat la moartea lui toată moşiia partea lui şi o a dat fiiă-sa *Măriei. Şi am cumpărat un bou de pre vin şi l-am dat iar fie-sa Măriei şi Măriia să n-aibă neci o băîntuălă de Stanciul şi de nepotu-său Mihăilă. Aşa au lăsat Nistor la <moa>rtea lui.
                       Mărturie Pîrvul ban ot Mihăeşti, popa Oprea i Vasilie i popa Stroe, Ivan i Anghelu[i] fecior lu Pîrvul ban i Stăncilă Staitu ot Bîrseşti, Stan.
       Iar la moaortea mea, cine va sparge răvaşul meu să fie blestemat de 318 otţi ije vă Nichei şi să să judece cu Iuda şi cu Aria, amin.
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, XIV/5.
          Orig., hîrtie (39 x 17).
          Datat după Pîrvul ban, care în doc. de la 17 martie (nr. 221) apare citat sub
          numele: Paisie călugărul.
296
www.dacoromanica.ro
221
1634 (7142) martie 17.
             Vlad şi Troiţă, fiii popii Stroe, vînd Cherei şi soţului ei, Stănislav, o vie la Buneşti.
       Scris-am noi feciorii popei lu Stroe, Yladul i Troiţa, acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mina lu Stănislav şi a soţii lui Cherei, cum să să ştie că au fost1 cumpărat tată nostru popa Stroe o vie de la Lăpădat Haidul de la Buneşti, iar acea vie au fost de moşie a popei lu Dumitru de Săvăstreni. Deci feciorii popei lu Stroe, ei o au făcut vinzătoare acea vie, iar fata popei lu Dumitru, Chera şi cu soţie, cu Stănislav, iar ei s-au sculat de au răscumpărat ei acea vie de la feciorii popei lu Stroe, păntru că au fostă a lor de moşie. Şi au dat bani gata in mina feciorilor popei Stroe, Stănislav şi Chera, bani gata 1600 aspri, păntru ca să le fie lor moşie şi lor şi fecioriloru.
       Şi mărturie a fost cîndă am cumpărat această vie: Mitrea sulgeriul de Mihăeşti şi Paisie călugăriul şi Onofrie călugărul şi Vasilie, Anghiel postelnic şi popa Alixandru. Aceşt călugării şi megiiaşi toţi au fost de Mihăeşti; şi de în Bîrseşti, Ioan călugărul i popa Gligorie şi Prada2 cliucer, Ivaşco ot Ză-treni. Şi au fostu mulţi megiiaşi.
       IIhC AVkCflM /HipTYf Sţ AhHH, R'K ilfcT x3pME-
       Eu mărturie, Mitrea sulgeriul.
       Eu Udriştie, ficior popei Stoicăi.
       Eu popa Gligore.
       Eu Anghiel postelnic <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, XVII/3.
          Orig., hîrtie (31 x 21), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, mss. 234, f. 298, 447, f. 381 v — 382 şi 463, f. 124.
                                                    222
1634 (7142) martie 18, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod porunceşte vameşilor de la vadul Nicopo-lului şi de la Zimnicea să nu mai împiedice m-rea Radu Vodă să-şi ia vama de peşte de la gîrla din satul Paraipani.
       t Milostiiu bojiiu, Io Mateiu Băsărab voevod i gospodină. Pişet voao vameşilor de în Vad de la Nicopoe şi de la Zemnice. Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea că v-am fost mai scris domnia mea încă doao cărţi, fără această carte, pentru o gîrlă ce are mănăstirea Svetaia Troiţă la satul mănăstirii, la Paraipani, ca să nu vă amestecaţi nimenea, iar voi de cărţile domniei mele n-aţi ascultat, nici în seamă le-aţi băgat, ci vă amestecaţi în satele şi în moşiile mănăstirii. Dar cu ce capete şi cu ce semeţie nu ascultaţi voi de porunca
       1 Cuvînt scris deasupra rindului.
       2 Aşa în text.
297
www.dacoromanica.ro
domniei mele? Şi această vamă de peşte den girlă, ce iaste pre ocina mănăstirii de la satul Paraipanii, fost-au a mănăstirii dată şi miluită de răpoosatul Radul voevod şe de fiiul său, Alexandru voevod şi de Alexandru voevod Uiiaş şi de Leon voevod. Aşa văzind domniia mea şi cărţi domneşti de miluitură, miluit-am şi domnia mea, ca să n-aibă nimenea treabă cu gîrla şi cu vama de peşte, nici cu partea domnească, nici cu partea boerească, nici au fost in vînzarea vadurilor, nici la cumpărătoare. Şi au mărturisit în divan şi bo-iarinul domniei mele Radul biv vel logofăt, cum iaste vama călugărească, n-au avut vameşii treabă cu vama mănăstirii de peşte, iar voi tot nu vă puteţi... 1 vă amestecaţi unde treabă nu aveţi.
      Dreptu aceia, <în vreme)1 ce veţi vedea cartea domniei mele ...x carte iar voi să căutaţi mai mult val să nu faceţi, nici...1 călugării să jeluiască, că apoi ..-1 că într-acel ceas voiu...1 să fie asupra tuturor cărţilor...1 de peşte, partea domnească şi partea boerească, cu bună pace, că o am dat (domnia mea cum au fost dat)1 şi de la alţi domni. Aceasta vă grăescu. Inaco da nest, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, sam (reci gospodstva mi) *.
      <Pis)x u Bucureşti, meseţa martie 18 dni, vă leat 7142 (1634).
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XLVIII/7, f. 1.
          Copie.
                                          223
1634 (7142) martie 20.
                                  Negre din Joseni vinde lui Radu postelnic vie tn dealul Cîndeştilor.
       t Adecă eu, Negre ot Joseni, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al meu să fie de mare credinţă la mina postelnicului Radului sin Mihalcev, să se ştie cum i-am vindutu 4 pogoane de vie în dealul Cîndeştilor, însă den partea Ciolănescă şi cu 2 stfnjeni de ocină dereptu ughi 20 2. Şi am vîndutu de bunăvoe a me şi cu ştire tuturor fraţilor şe dennainte a mulţi megiiaşi, anume: popa Nenul i Vlad pîrcălabul din Cîndeşti, Răzmiriţă i Lupul, Gligorie i Tudor, sin Muşat Bolei. Acieştiea toţi au fostu aldămăşari. Şi Negrilă, sin Lupul ot Cîndeşti i Mircea, sin Pascul ot Joseni i Coman, sin Vlad ot Godeni, aceştea toţi.
       IIhc M'kciu.i amptY( ic mhh. A-fex xSpĂui.
       Prentru credinţa pusu-ne-amu degitele.
       Pis...3 Stan logofăt.
       Negre.
       Mirce.
          Bibi. Acad., LXXI/156.
          Orig., hîrtie (15 x 20,5).
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 459, f. 96.
       1 Loc alb.
       * „Ughi 20” este scris deasupra rîndului.
       3 Criptogramă: w+mO.
298
www.dacoromanica.ro
224
1634 (7142) martie 26.
             Gherghe, Elina şi Dobra vină lui Jipa postelnic ocină la Verneşti.
       f Adecă eu Ghierghie şi Elina şi Dobra, nepoţii lu Balco ot Verneşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mina Jipei postelnic ot Verneşti, cum să se ştie că i-am vlndut 12 stinjeni de ocină în sat în Verneşti din partea unchiu nostro lu Balco, însă din cap pînă-<n> cap, de peste tot hotarul, din matca Buzăului plnă în Lacul cu Zălojiile şi cu vii în deală, cîte vor veni1 pre aceşti stinjeni de ocină, pentru că i-am vîndut aceşti stinjeni de ocină ce-s mai sus-scrişi de a nostră bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiiaşilor şi din sus şi din jos, din prejurul locului, za 24 de galbini gata, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.
       Şi mărturii a fost şi aldămăşari, pre nume, oamini buni: ot Verneşti, popa Jipa i popa Ghierghie i Dragomir Sorescul i jupan Stanciul i Dragomir al diiaconului i Avram i Ianolie i Stan al Lupei i Dragomir Ţămbuşca i Isacu, şină Barbului ot Buzău i Jipa, şină Dragomir Sorescul i Mihai, zet Caramalui i Radul Samfiroiului şi mulţi oameni buni ce nu sîntu scrişi aicea. Şi pentru credinţa ne-am pus peceţile şi degetele. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele nostre, amin.
       IlHC 43, Kp'hMIOH, M-kellţ4 M4PtT| KS, K AtT xipMS2.
               f   Gherghie.              Popa Gherghi.
               f    Elena.                Isacu.
               f    Dobra.                Dragomir.
               Popa Jipa.                 Stanciul.
          Bibi. Acad., CXLVII/102.
          Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), şase peceţi aplicate.
                                           225
1634 (7142) martie 31.
             Jane zaraful din Bucureşti vinde lui Radu Dudescu logofăt ocină In Cojeşti, jud. Ilfov.
       Adică eu Iane zareful ot Bucureşti scris-am aceasta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupinului Radului logofăt, feciorul vistiarului Dumitru Dudescul, ca să se ştie cum am fost cumpărat eu Ianiu o fune de ocină în sat la Cojeşti, în judeţul Elfov, de la Coman de Cojeşti, de in hotar
        1 Întîi a fost scris „fi” şi apoi s-a corectat.
        a Am scris eu, Crăciun, luna martie 26, în anul 7142 <1634>.
299
www.dacoromanica.ro
pînă în hotar, derept ughi 12, încă din zilele lui Alecsandru voevod, feciorul Radului, cînd era cursul anilor 7134.
      Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Matei voevod, iar eu Iane vîndut-am această ocină, o fune de ocină, şi în cîmp şi in pădure şi în apă, de preste tot hotarul şi de preste tot locul, în sat la Cojeşti, jupînului Radului logofătul Dudescul, derept ughi...1 bani gata, de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea a tuturor megieaşilor de pre înprejurul locului, ca să-i fi moşie lui şi coconilor în vecie. Şi am dat şi zapisul meu cela ce am avut eu de cumpărătoare.
      Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oameni buni mărturie, anume: de Bucureşti, popa Borcea clisiarul şi Ianiu portariul şi de Dudeşti, popa Pa-raschiva şi de Săcuiani, Dobre armaşu şi frate său, Udrea, feciori Oprei logofăt şi de Tîrgovişte, Vişan şi Stoica logofăt.
      Aceasta mărturisim cu cest zapis, ca să se ştie şi să să crează. Şi pentru mai adevărată credinţă, pus-am şi peceate.
      I napisah az (şi am scris eu) 2 Lepădat logofăt ot Bucureşti, mesiţa martie 31, dni (zile)2 leat 7142 <1634>.
      Pentru credinţa am pus şi mina.
         Bibi. Acad., CDLXXXIII/4.
         Copie din sec. XIX.
                                          226
1634 (7142) aprilie 2.
            Marco şi Rada îşi vînd părţile lor de ocină din Carcadulea lui Lupul căpitan.
      t Adecă eu, Marco ot Carcadulea, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina Lupului căpitanului, cum să se ştie că i-am vîndut partea mea de ocină, cită se va alege ot Carcadulea toată, den cen pînă în cen, den cînpu şi den apă şi den şăzutul satului, însă preste tot hotarul, dereptu ughi 15, bani gata.
      Şi eu Rada, fata Mîinei ot Carcadulea, me-m vîndut partea mea ot Carcadulea toată, cîtă se va alege den cînpu, den apă, den şăzutul satului, insă preste tot hotarul, o am vîndut Lupului căpitanului, dereptu un cal bun şi o vacă cu lapte şi bani 200.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari anume: Iordache vornecul ot Cozlăci, Tudor vornecul ot Răteşti, Iancul căpitanul ot Gherghiţa, Stă-nilă iuzbaşa ot Văleni, Sava iuzbaşa ot Bucureşti, Dumitru Laiuotă ot Cătun, Stoica Dulău ot Năiani. Şi o am vîndut cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi a vecenelor şi den sus şi den jos şi ca să fie dumnelui de moşie şi coconelor dum- * *
        1 Loc alb.
        * Aşa în text.
300
www.dacoromanica.ro
nealui, clţi Dumnezeu-i va dărui. Şi pentru credinţa ne-am pus şi degetele, ca să se creză.
       IIhc M-bcn^t anpHAYc i- ah* *. s a^t xspĂiE.
         Marco.                             Stănilă iuzbaşa.
         Rada.                              Sava iuzbaşa.
         Iordache dvornic.                  Dumitru.
         Tudor vornic.                      Stoica.
         Iancul căpitan.
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XLVIII/1.
          Orig., hîrtie (32 x 22), şapte peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 206, f. 646.
                                            227
1634 (7142) aprilie 2.
            Sofica şi fiul ei Furdui vtnd lui Miho fost mare spătar ocina lor din Fundeni.
       f Adecă eu Sofiica şe cu feciorul mieu, Furduiu, scriem şe mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina dumnealui ju-pînului Miho biv vel spătariu, cum să se ştie că am vîndut totâ partea nostră de ocină den Fundeni şi cu vadu de moră den jos, care ocină Inparţu cu vară-mea, Anca, den doao, den hotaru pînă în hotaru, oricît se va alege şi den apă şi den uscat, dereptu patru mie şi doao sute de bani gata, că o am vîndut noi de bună voia nostră, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică şi dumnealui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu-i va dărui.
       Şi mărturii sîntu: logofătul Eftemie şi Dobre, feciorul lu Dîrjan şi Drago mir paharnicul şi Tudosie călugărul ot Fundeni şi Duminecă.
       Şi am scris eu, Iorga logofătul, ca să se ştie. Pis aprilie 2 dni, vă leat 7142 <1634).
       Eftemie
       Duminecă ot Lipiia Dragomir păharnic1 recopyio? Xo,yo0eTT)sa <m.p.>
          Bibi. Acad., CXLVII/30.
          Orig., hîrtie (31,5 x 22), cinci peceţi aplicate.
        1 Semnăturile par a îi autografe.
        * Gheorghe logofătul.
301
www.dacoromanica.ro
228
1634 (7142) aprilie 10.
             Standul, fiul popii Minea, vinde lui Stamatie din Piteşti o parte de odnă din Slătioara.
       t Eu Stanciul, feciorul popei Minei, scris-am zapisul să fie la mina ju-pinului Stamatie ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vindut o parte de ocină den sat de în Slătioară, însă partea mea toată, care au fostu de la Radul logofăt dentr-o fune a treia parte, cită se va alege şi den cîmpu şi den apă şi den pădure şi de şăzutul satului şi vii cîte se vor afla şi tot cîtu se va alege, de hotar pînă hotar.
       Şi o-m vîn<du)tu eu de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi megiiaşilor, den sus şi den jos, ca să fie lui moşie ohabnică şi lui şi feciorilor lui. Şi o-m vindut dereptu bani gata 2000.
       Şi la tocmeala nostră au fostu mulţi omeni buni, anume: Ivan, feciorul unchiaşului Dumitru, Dragomir logofăt, Necula, Iorga al popei Crăciun şi Măican, cumnatu-mieu.
       IIhc H&ih aoro^iT wt IhmijiH, dvkcfpj anpHATi ţ a^hh, aIct xăpSi1
       Şi pentru credinţa am pus şi pecetea* *.
       Coman postelnic.
       Dumitru.
       <Pe verso): De Slătioare, de la Costandin, şină Ducăi ceauşul, leat. 7142 <1634).
          Arh. St. Buc., M-rea Trivalea, III/l.
          Orig., hîrtie (31,5 X 22,5), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 371, f. 12 v şi 477, f. 31.
                                                  229
1634 aprilie 10.
             Voicu başa vinde lui Miho al lui Geaimi o prăvălie <in Bucureşti>.
       f 'OpoX.OYtb evtb 6 pooucoq xo rcoq £7touX.T|aa xt)V npopoX.f|<v> pou 07100 ijve oipâ axTjv EKX.T|oia xt|v onlav 7tpoPoX.X.f| f|ve 7tX.T|aia)v xou nâpou X.oyco0£xt| Kat xrjv Ejiot)X.rioa xou nâvou xou Mijxou xou TţaEipov p£ f|8i&)v pou 0£X.r|pa, 81a q>X.opf\a ît)' f|Y0uv Sekq okxco.
                   1 A scris Ivan logofet din Piteşti, în luna aprilie 10 zile, anul 7142 <1634>.
       * „Şi pecetea”, scris peste cuvîntul „degetul”.
302
www.dacoromanica.ro
       Kai Kav<e>vag va pf|v ext| va xeev Siaaiaii, p^xe drcd iteSid pou, |xt|xe Kav<e>-vag dXtDg oirj xrjv BnouXrica KaxepicpoaOev xov a^rioitlaxtov papxfipcov xov peXrâv-xov unoypdxyai eig a<j<pdXr|av, ev fexi a^XB', ev pT|voi arcpr|Xf|oo î'.
       Kai Sypaya eyd» 6 Ilavog xou narea Aipixpr| pe f|5iov 0eXr|pa xou pjiatng P6t|kou Kai papxripâ-
       f Zouicavog ’I<j<a>pr| pdpxTjpri fjg xd avo0Ev Ildvog riiavrig (?)
       Ei)axa0T| Poux^epig papxuptb f Ziicag Acbvou papxxpo eig xavo0Ev j Nuca*; Tridvou Apayou papxupag t MavOcog Kpaaa papxripag | ZxaOoio Mixo papxipffl <xd> avo0Ev f MriXfiag ryriov papxripag f Hcapig Aovou papxipo xa avo0Ev j ryr|6ppag Iaaprig papxripag j Mavog Mou£aKT|i; papxripo xa avo0Ev f fldvog riaXapaprig papxriptb xdvvoOsv f Zipog ryriov papxipag
      f Mărturisesc eu Voicu că am vîndut prăvălia mea care este lingă biserică, care prăvălie este aproape de aceea a lui Para logofătul; şi am vin-dut-o jupînului Miho al lui Geaimi, de a mea bunăvoie, cu 18 galbeni, adică optsprezece.
      Şi nimeni să nu aibă a-1 supăra, nici dintre copiii mei, nici nimeni altul, pentru că am vîndut-o în faţa a martori de încredere, care vor iscăli mai jos pentru adeverire, în anul 1634, în luna aprilie 10.
      Şi am scris eu Pană al popii Dimitrie, cu voia başei Voicu şi mărturisesc, f Jupan Isar martor la cele de mai sus Pană Pianis (?)
      Eustatie Ruceri mărturisesc
      t Jipa Dona mărturisesc cele de mai sus
      t Nica Iane Dragu martor
      f Manta Crasa martor
      ţ Stati Miho mărturisesc cele de mai sus
      t Milea Ghion martor
      t Isar Dona mărturisesc cele de mai sus
      t Ghiorma Isar martor
      f Manea Muzache mărturisesc cele de mai sus
      t Pană Palamari mărturisesc cele de mai sus
      t Sima Ghion martor 1
         Arh. St. Buc., M-rea Bradu, VI/1.
         Orig., hîrtie (31 X 21).
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
303
www.dacoromanica.ro
230
1634 (7142) aprilie 10.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Mărgineni satul Moşeştii Pistruiului, jud. Rîmnicu Sărat.
      Cartea răposatului Matei Basarab voevod, leat 7142.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodină. Davat gospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri Mărginenii, hramul sfinţilor Îngeri Mihail şi Gavriil şi părintelui egumenului Parthenie episcop şi tuturor călugărilor, ciţi să vor afla lăcuitori la această sfintă mănăstire, ca să fie sfinţii mănăstiri satul Moşăştii Pistruiului ot sud Slam Rîmnic, tot satul cu tot hotarul, din cîmpu, pădure, apă şi din baltă şi dupătutindinilea, den hotar pînă In hotar.
      Pentru că acest sat Moşăştii, ce scrie mai sus, fost-au cumpărat deMi-balcea banul de la Manea şi dă la Pistruiul şi dă la Cişleaci şi dă la Nedelco şi dă la Vladul şi dă la Stan şi dă la Manea şi dă la Bran şi dă la Fuga, drept 12 000 aspri gata, pe vreme dă nevoe şi dă foamete, în zilile lui Mihail voevod. Iar după aceia, Mihalcea banul el au dat şi au închinat acest sat Moşăştii Pistruiului tot lâ sfînta mănăstire Mărginenii, unde-i zac şi oasele, ca să-i fie de pomeana lui şi părinţilor şi mănăstirii dă hrană şi dă întărire. Şi am văzut domniia mea şi cartea lui Mihail voevod de cumpărătoare.
      Drept acâia, am dat şi domniiia mea ca să-i fie dă moşie şi să fie volnic egumenul să ia datul şi găleţile dă la rumâni1 2 şi dijma cine va fi arat pă acea moşie şi din tot venitul a zăcea, cum au fost lâgea şi obiceiul, şi dă nimini opreală să n-aibă. Iar cine va sări preste această carte a domniei mele, mare certare va avea. Inaco da nest, po receniem gospodstva mi.
      Aprilie 10 a.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454 f. 223.
         Copie; altă copie ibidem, XI/9.
                                            231
1634 (7142) aprilie 11.
            Vlad al Manii Drujoiul vinde lui Lupu căpitan partea lui de ocină din Carcadulea, jud. Saac.
      f Adică eu Vladul al Manii Drujoiul den Garcadula, ot sudstvo Sac, Fcris-am acesta al mieu zapis, ca să hie de mare credinţă la mina a jupînu-lui Lupul căpitanul, cum să se ştie că i-am vîndut dumnealui toată par-
       1 După copia XI/9; In condică: Rîmnic.
       2 Data de lună şi zi după copia XI/9.
304
www.dacoromanica.ro
tea mea de ocină den Carcadula, toată cită se va alege de preste tot hotarul, den hotar pină in hotar cu tot venitul den cimpu şi den apă şi den siliştea satului, cită se va alege, derept 1100 de bani gata. Şi o am vindut eu de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a. vecinilor şi den sus şi den jos, ca să-i hie jupînului Lupului căpitan de moşie* lui şi coconilor in vecu.
       Şi cind am vindut această ocină au fost mulţi boiari mărturie, anume: jupan Oprea vel agă i Ghieorghie ot Brăneşti i Cazacul ot Boldeşti i Marco ot Carcadula i Stanul popei ot Răsturnaţi i Radul Lepşa ot Buzău i Radul i Cirstea ot Leoteşti i Mirze şi mulţi oameni cari-iş vor pune mai jos peceţile. Şi pentru credinţa mi-am pus degetul, că inel n-am avut. Hiuko a* irkCT.
       JIhc M-kcfiţd dnpH/tYc ây A^hh, & <vkT *3pA\K.
       t Eu Vladul al Manii D<r>ojoiul.
          Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XLVIII/2.
          Orig., hîrtie (29 x 21).
          Copie ibidem ms. 206, f. 646 v.
                                           232
1634 (7142) aprilie 11.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana satul Turceniir jud. Gorj, cu rumâni.
       ţ dÎHdOCT'litt KttKftie. îw HtdTflO K’kC’kpdE KOfBOAa H rOCIlOAHHIi. AdKdT r0* cnoACTKO mh cYf nosMtHYf rocnoACTsa <hh CK-kThH, eok(ctho/M8 MoudCTHpa r<uro-AfMH THCiutHd, XQ4M np’kCE’krkH. iKCTH-kH H np-kEAiroCiiOKfH-kH k/UA^hui rduioto BoropoAHU,* H npHCHo a^bYh dSapYa h mhctho* m gcniyHYt1 ca să fie satul sfintei mănăstiri, satul Turcenii, ot sudstvo Gorjil cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul şi cu morile, pentru că acestu satu Turcenii fost-au dat şi miluit de Pirvul banul sfintei mănăstiri Tismeana, încă de în zilele răposatului lu Vlad voevod, feciorul lu Vlad voevod, cînd au fost cursul ailor 7039. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Vlad voevod, feciorul Radului voevod, pre tot satul Turcenii, văleat 7042.
       Dereptu aceia, domnia mea încă am dat şi am miluit sfînta mănăstire Tismeana cu satul Turcenii, ca să hie de moşie cum au fostu miluit şi de alţi domni. Şi am noit dumnia mea şi cărţile altor domni pre ceastă carte a domnii mele.
       Derept aceia şi voi, rumânilor de în Turcâni, în vreme ce veţi vedea aceasta carte a domnii mele şi oamenii părintelui Theodosie egumenul de la sfînta mănăstire de la Tismeana, iar voi să căutaţi să ascultaţi de ce o va da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama mănăstirii, cum
       1 ... mănăstiri numită Tismeana, hramul preasfintei, cinstitei şi preabinecuvîn-tatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi curatei ei adormiri...
305
www.dacoromanica.ro
aţi fostu daţi şi de alţi domni, că aşa e Învăţătura domnii mele. Hhjko A* MteT, no pm rocnoA^T^d mh.
       H HcnpdKHHK, cdM pil roenoACTKd mh. __
       IIhc Mtcnţd dnpHAÎi dţ a^hh, k A-kr xipiwi. t îw dl^Tiio swfKWAA, mhaoctYio bokYio rOCnOAHHk. iw dildTi» koikoa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XL/8.
          Orig., hlrtie (31,5 x 22), pecete mică, aplicată.
          Copii ibidem, mss. 329, f. 539 v — 540 şi 336, f. 171 v — 173.
233
1634 (7142) aprilie 12.
             Preda din Bîrseşti vinde lui Danciul logofăt din Pirîieni ocine cu rumâni in Baia.
       t Gu Preda ot Bîrseşti am scris acesta al meu zapis la mina Danciului logofetul ot Piriiani, cum să să ştie că i-am vlndut eu ocină în Bae, Insă di în funea Birsească jumătate, însă partea mea de preste tot hotarul Băi. Şi iar am vlndut di In funea unchiu nostru Badii, insă trei părţi şi au rămas o parte nevindută, însă iară de preste tot hotarul Băi. Şi iar i-am vîndut ocină In Bae di în funea lu Pătru Tecuci jumătate de preste tot hotarul, însă eu o-m fostu cumpărat eu de la fiiu-său Radul.
       Şi pre aceste părţi să se ştie şi rumâni, pre nume: Dumitru, feciorul lui Negoilă şi Sin şi Dragomir şi alţi rumâni, cîţi vor fi pre ceste funi, toţi,pîntru, că i-am vîndut dirept bani patrusprăzeci mie de bani gata. Şi am vîndut <cu> ştirea tuturor fraţilor, ca să fie moşie ohabnică.
       Şi mărturie au fostu: Stanciul logofăt ot Pîrîiani, Nicula păharnic ot Ogrumi şi Ghioca ocnariul i Seva i Dediul ciauş şi Barbul de Rogojina. Udrea ot Bibeşti i Stanciul ot Zetreani.
       Aceasta am scris. Pis meseţa aprilie 12 dni, vă leat 7142 <1634>.
       Eu Preda clucer <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XIX/6.
          Orig., hlrtie (31 x 22,5).
          Copie ibidem, ms. 449, f. 181 v.
                                           234
1634 (7142) aprilie 13.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Grigorie egumenul m-rii Argeş să siringă rumânii mănăstiriide oriunde ii va afla.
       t fllHAoeTTM kojkY», Îw ffimH EieipiB kockoa h rocnoAHH-k. \akat rocnoA-ctso mh cYio noslAfHYio rocnoACTad mh părintelui Grigorie, care iaste egumen la sfîntaa monastire de la Argeşu, ca să fie volnecu cu aceasta carte a
<306
www.dacoromanica.ro
dumnie mele şi cu sluga dumnie mele, anume...1 de să-şi siringă rumânii aceştie sfinte mănăstiri,- care scrie mai sus, carie pre unde-1 vor afla, ori în sat domnescu, ori boerescu, ori la oraş, ori la slobozie, ori unde-i vor afla, să fie volnicu cu cartea dumnie mele să-i ducă la urma lor, care pre unde va fi lăcuit, şi de niminilea opreală să n-aibă, că aşa iaste Învăţătura dumnie mele. Hhako a a hict, no pm rocnoAcrca am.
       H HcnpssHHK, cam pm pocnoACTKi am.
       Dhc Mtrcm,a anpHAYf a^hYi rf, R ait xVtTT. t Kw ASatih kwikwaa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHK.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, 11/19.
          Orig., hîrtie (31 x 21), pecete mică, aplicată.
                                            235
1634 (7142) aprilie 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod îotăreşle lui Radu al doilea vistier ocină cu rumâni in satul Cetăţeni, jud. Muşcel şi Pădureţ.
       t AShaoctYiio eojkYiio, Îw dlaTiio koikoaa h rocnoAHH-k cbcoh siaiai Xgrrppo-kaaxYhckoi, kh8k kiahkapw h nptAOEpapw, CTAparw, noKOHHHapw Kw E-kCkpaB koi-koa<*. /^Abat rocnoACTKo aih cYh noKtA-feHYt rocnoACTKO aih K-fepHHOAUS EOA-tpHH8 roc-noACTKO mh >K8naH PaAoyA &topYh bhctYrp h cec chhokh ipo, lAHiţiAtg Eor-k Aaposajf, bkoki a<> <«8 kt wmhuş h kimhhh s ciao 8 'IfTktvfcHH, a■k cSactko dl8ui-<MIA> H lIaAţ'<p(U,H>, aAH WT AM GtAHKOK nOCTIAHHK, WT nOAOKHH# Hi CIAO IIOAOKHH8 WT np!3 K'kC CIAO «MTRp’kTAPO AM, WT nOA» H WT UI8AIA H WT KOAa H CkC BIMH-HYH H WT nAAHIH H WT C'h.AAAHIJII CIAOK, WT nOCK$Af> B<,pi MHKa CI J(THT M3BpAT wt no K'kCOtH xoTapoAt, no CTapi jfoTApi <h> eia£ph. H kimhhh m ci shait no HAM: ©TOHKA CkC CHHOKH IPO, Hi HAM EaAAO^A, 8SKIHHA» H IUlpEAH H ^OEpHH H Ck Hkljf CHHOKH, lAHUiMg EoP'k A<*CT H ©TAH, EpAT HAHOR, CkC CHHORH CH H HIlpEg c-kc chhobh iro, Kp-kCTYraH h ^oephh h H-fcpoi h Kp-kcrk ckc cHH-k iro, Tipri h cw chite iro, EocYiokw h cec chhobh, iahu,iais Eon» a<*ct h TSaopah ckc chhobh iro, A$A4HTP8 H flÎHpMA'k H £pC©y CkC CklH’k IPO, HA HAII...1 H CkC npOHYH CHHOBH HTO JfOKIT CkTKOPH H fioHKO, EpAT cîpCOK, CkC CHITE IPO HA HAM •. -1 H Gi-
p8A c-kC iahh nacTŞpCKŞ, no ham .. -1 ht© ict naKHKi wt k-e iahh rimhh GtaYkok nOCTIAHHK H Ck Hhl£ CHHObYH tAHUIAIS Eofk A<*CT.
       IlOHOKi cYm EHUII plMIHHA WHHHg WT MlT’klfkHH H CkC KIMHHYH I5KI c8t KHUII ptHIHH EHAH C$T 3A A^A^H» ©TAHKOR nOCTIAHHK WT pOAYTlAH IM©y, ll|W>KI WT npt>KA> RpfeMI, WT npH A^HfH npOMYHAt CTAplAt POCnOA<«pW APtaHEIf.
       fi nOTOAt, K*kd,A ICT BHA HHIfk, R'k A<>HH rOCnOACTKA AIH A nOMTlHHAP© EOAlCpHH POCnOACTKA MH HtSnAH PAAoyA BTOpYH KHCTYlAp, WH ICT nOKgnHA WHHH8 8 HlT'k-UfteHH H CkC RIHHHH H C’kC K'kC JfWAOKWM WT HAA ©TAH'IOK nOCTIAHHK H WT CHHTi
ipo, Hhka wt Eşkihahh, wbahi a<* ci shait wt am ipo: wt noawsHHo sa ciao,
1 Loc alb.
307
www.dacoromanica.ro
JIOAtRHH», K4K0 ICT BHUIi I1HC, 34 8rH CK HOBIţH rOXOBH. H flpOAM^X Gx4HK© IWC-TIAHHK H CHN’k Ir®, HHK4> CYl KHU1I pl>4IHH4 WHHHg H SIMHNH WT HlX'UVfcHH, WHH 34 HHţHW/tf A0KP0S94I0, EI3 HH <AH4 CHAOCxYlO H CTvC 83H4hYA EpJXOAi CH fi 4A» (WC-TIANHK H 4 E1vC4M ll»p8AiNYlAI IrO- H IIJIHttl CI C8x CEIAfcTIACXB^A GX4YK0 nOC-
xiahhk H nptA rocnoA«TKo «h 3 ahk<|h, kako x°KiT A<* np»A<>iT cYa bhuii pwnu
WHHHŞ H SIMHHH P4aY AHITC4 H p4AÎ A$>KH0BIhY4. TâXif, AP^r HHJfXO NfcCX Cl C8x 8-$4xha A<> noKSnHx cYm whhhş, kis x'kmYw P4a»Va khcxYap. H np»A<>K4AH eşx GxaYKO noexIAHHK H CHNTv Ir®, HHK4, CTvC 83H4hY| B’KC’kAI BOA’kpOAl r0Cfl0AcT80 AiH, BIAHlţH H AtdAHH H 4 AHrYHUIOM Wx TOp, H3 4,0A H WX WKpTvCTNH/H AVfcCXO/H H WX
uptA r,ocn»AcxB4 mh. H BHA’feX®^ rocnoACTKo ma h 34nHc 34 np»A<utt wx p8« Gx4Yk»B noexIAHHK H 4 MfA$ CH HhK*KB C-KC MHOSH BOA’kpH cria^xiaYh H4I1HC4HH 8 34nHC, KOXOpYH C8x BHA H4 WCxpMNY4 HM, H4 HMI: %8ll4H XpH34 «M E4H H HB4UIK0 BfA ABOpHHK H PdAO^A EHB BfA AOrM^IX HlvCXgplA H T8-A,ocYi bia Aoro^ix h TAHropYi bia bhcxYhp h Hia^ako bia kaiohip fioxtNŞA h ivx KopHIIJIH, HaYi AKOpHHK H ÂpTvrHH CfldXdp H $0X4 HOCXIAHHK, CIvIHH IldnlR AOPOljSIX H WX fi8KUI4HH, fllkXpaUlKO nOCXIAHHK H WX EpiSOI, filNXHATv K4X4Jf H WX flllvHII|lH, E4pS8A IIOCXIAHHK H A1H0SH EOA’kpH, IJKI Hi C8x IIHC4HH 3A* Biv KHfT4 cYH.
       Giro paAY, AM^X c-km rocnoACxso mh B’fcpHHWMtS coA’fcpHHg rocnoACXKa mh jk8ii4h8 P4a8aob bxopYh ehcxYqp, ibkojki a<> «8 icx whhh8 h bimhhYh 8 ciao 3
RlX’WVfcHH, 4AH WX AM Gx4HK0B nOCXIAHHK, WX nOAOBHH8 34 CIAO, I10A0BHH8,
MiTEpivxaro am a^aYh8 h b’k wyaK cuhobom h bhskoai h np-bBH8nxoM h hi wx
KOrOJKAO HlnOX'KKHOBIHHO, n0pH3M0 TOCnOACXBO MH.
       Gijki o^eo h CRfAfcTMYi nocxaEA-biM rocnoACXKO mh: jkSiiah XpH34 bia bah KpaaobckYh h >K8n4H HBauiKO bia akophhk h k8(14h TSaocYi BIA Aorojjiix H JK8I14H TAHropYi bm BHCxYiap h ksimh Mhx’aY bia cnaxap h KgnaH RachaYi bia cxoahhk h tt8ll4H E83HHK4 BIA KOMHC H K5i14H £3qHH4 BIA 14UIHHK H JK8ll4H KoCX4HAHH BIA nocxiAHHK. H HcnpdBHHK. TSaocYi bia AWPW^IX.
       H HdHipxax’wM, IIivpE^A rpaMaxHK, civc noopiHYi flimvAdx aopo^ix, r-k h4 cxoahh rpaAV 9 fi8K8pii|iH, Ai-bcii^a anpHAYi ry A^hh h wx Ha4M4 a<*k< A» HHH~b, ■Biv Ciro llHCdNYl XIMIhYI A-kXWM, Biv Atx y3pMB, 4 WX P05KAMXB4 XpHCXOB4, x4]fAA-Iw AI4XIIO EWIEWA4, MHAOCxYllO EOHCYilO POCnOAHHIv.
       Ifw YHaTiio boiboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele jupan Radul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Cetăţeni, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă din partea lui Staico postelnic, din jumătate de sat jumătate, de peste tot satul a patra parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din munte şi din vatra satului, de pretutindeni oricît se va alege de peste tot hotarul, pe vechile hotare <şi> semne. Şi vecinii să se ştie, anume: Stoica cu fiii lui, anume, Vladul căsătorit şi Şerban şi Dobrin şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da şi Stan, fratele lui Nan, cu fiii săi şi Şerbu cu fiii lui, Cîrstian şi Dobrin şi Neagoe şi Cîrstea cu fiul lui, Gherghe şi cu fiul lui.
1 Loc alb.
308
www.dacoromanica.ro
Bosiioc şi cu fiii, cîţi Dumnezeu le va da şi Tudoran cu fiii lui, Dumitru şi Mihăilă şi Ursu cu fiul lui, anume...1 şi cu alţi fii pe care-i va face şi Voicu, fratele lui Ursu, cu fiul lui anume... 1 şi Sarul cu un fiu vitreg care este iarăşi de la un vecin al lui Staico postelnic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da.
      Pentru că această mai sus-spusă ocină din Cetăţeni şi cu vecinii care sînt mai sus-zişi au fost de moştenire ai lui Staico postelnic de la părinţii lui, încă de mai înainte vreme, din zilele altor vechi domni bătrîni.
      Iar după aceia, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar cinstitul boier al domniei mele jupan Radul al doilea vistier, el a cumpărat ocină în Cetăţeni şi cu vecini şi cu tot venitul, de la Staico postelnic şi de la fiul lui, Nica din Bucşani, însă să se ştie din partea lui, din jumătate de sat, jumătate, cum este mai sus-scris, pentru 220 ughi, bani gata. Şi a vîndut Staico postelnic şi fiul lui, Nica, această mai sus-spusă ocină şi vecinii din Cetăţeni, ei de a lor bunăvoe, fără nici o silă, şi cu ştirea fratelui său, Badea postelnic şi a tuturor rudelor lui. Şi încă a mărturisit Staico postelnic şi înaintea domniei mele în divan că vrea să vîndă această mai sus-zisă ocină şi vecini pentru lipsă şi pentru datorie. Astfel, nimeni altul nu s-a apucat să cumpere această ocină, fără numai Radul vistier. Şi au vîndut Staico postelnic şi fiul lui, Nica, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare de la mina lui Staico postelnic şi a fiului său Nica, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, care au fost la întocmirea lor, anume: jupan Hriza mare ban şi Ivaşco mare vornic şi Radul Năsturel fost mare logofăt şi Tudosie mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi Nedelco Boteanul mare clucer şi din Corneşti, Ilie vornic şi Drăghici spătar şi Fota postelnic, fiii lui Papa logofăt şi din Bucşani, Pătraşcu postelnic şi din Brezoe, Vintilă vătaf şi din Măneşti, Barbul postelnic şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici în această carte. Pentru aceasta am dat domnia mea credinciosului boier al domniei mele jupan Radul al doilea vistier, ca să-i fie ocina şi vecinii în sat în Cetăţeni, dar din partea lui Staico postelnic, din jumătate de sat jumătate, a patra parte dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
      Şi am însemnat Pîrvul gramatic, cu învăţătura lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      | Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., CXI/26.
         Orig., perg. (37 X 52), pecete timbrată.
         Cu o trad. din sec. XX.
1 Loc alb.
309
www.dacoromanica.ro
236
1634 (7142) aprilie 15.
             Pădure mărturiseşte că Braşov s-a răscumpărat din rumânie cu delniţa lui.
       Copii întocmai scoasă după sineturile moşnenilor Ţîrghişeşti, satul Riu, judeţul Dîmboviţa.
       Scris-am eu Pădure al mieu zapis acestui om, anume Braşovu, cum să se ştie că să au cumpărat de la mine de rumunie, cu toată delniţa lor de presto tot. Şi l-am cumpărat eu de a mea bunăvoe drept 7 500 de aspri. Deci să fie în pace de către mine şi de cătră toate rudele mele şi el şi feciorii lui.
       Şi mărturie: den sat din Bărbuleţ, Dobrotă, Radul i Borde, de în Pu-cheni, Cirste lui Frăţilă.
       Am scris, luna aprilie zioa 15, vă leat 7142.
          După Vasilescu, Doc. j. Dîmboviţa, p. 224.
          EDIŢII. Potra, Tezaurul, p. 168.
                                                      237
1634 (7142) aprilie <16), Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa rumânii din satul Şâoaşul, jud. Vîlcea, în urma judecăţii cu pîrgarii de la Ocnele Mari.
       t fllHAoCTYuo bokYiio, Iw dilaTfH BotBOA'b H rocnoAHHTi K’hcoH simah Jîrrp-poKrtdjfYHCKYH, bh£K KMHKdro h nptEAararo, noxoHHHOMS Iw EacapaB boiboa- AdK<1T rocnoACTKo <hh cYio noKirttHYH rocnoACTsa mh CB-krfeH, eowictrhYh AtoHacTHp 3o-b*<uoa\8 EhirrpHiţa, xpaai ScwhYi EoropoAHUi h wteuS tr&uiHa EacHaYn h K’hckAI
HHOKOM IAHU.I            BTi WBHTtrtH TOI, laKOWI Ai ICT ElWHYH CKtTfeH MOHJCTHp
WT Ha A CIAO niSaiUSA, WT C8ACTKO fiAVffe, 8 <UHPHO H CEOBOAHO WT HHH-fc Ha npiA wt K*k b'Khx Ka/wapaiirKiH wt Eiahka CDkh-k sa k'bc pasoT wkhik mto ict
B’klTH, A<> HI H/WAT EaHTOKahYH WT Kli HHgTO HHMT05KI.-
       <II>OHf>Ki topo ciao IUSauiŞA bhuii nuc bha ict cb*t*h avohacthp sa A"t~ aYh8 wt Hatonpt>KAi sp-kAti. fl wt lAuaa pasaora sa ap-k/wi oyvaAio, wt npi AVihh Gu/Miwh <RoiROAa>1, a whh ci ict bha pacHiMA, Ţipi ict kujhaSt hhYh ha EiAHKa fflKHt, a apssh b*k ciaoei Tşa«cYi Pşa^hşa. fl K'kM'kpauiYH wt EiAHica GdKH-k, WHH ICT BHA KlkSHAMA BIHHhYH MOHaCTHpiB, Ţipi ICT TlrAHA HIBOAIO C’k WKHApYH.
1 Omis.
310
www.dacoromanica.ro
       fi nOTO/H, K-KAJ ICT BHA HHH’fe, R'h A^H flOCIlOACTRA AiH, 4 WTH# fP8/HIH4 E4chaY( wt CRfcT44 mohacthp Ehctphha, wh npHHAY npiA rocnoACTBJ MH » Kf-AHKYH AHK4N, Trpf (CT CMiptlUf Cf 34 AHIţg ChC nptrApYH UT fifAHK4 GOKH'K P4AY CfAO ni84Ul8A. E-K TOA\, TOCnOACTBO MH PAIA4X H C8AHX no np.BAO H no 34K0H BOWYlO, RTiKgn-k ChC K'KC'kMH MkCTHTHA^H lipABHTfAYH POdlOACTEA MH H A*X •’OCnOA" CTKO MH EfMHHOM, HKO A<> KT 8 MHpHO 34 BT.C P4BOT WKHfB, K<!KO no MHOPO TP'kES H MfTtX A4 H’bCT HM4A R'h BtKTO, 4H8 A<* CfAHT H4 A'bAYl'A HM, K4KO BHCT H WT np-kJKAf Ep’kM’b, HKO A4 ICT CR’kT’kH MOH4CTHP 34 nOAtOljl H POTOBH 34 B'BCilX K1k DKf XotU(T B'klTH 34nOKtA H4CT04TJAI0 CBtT^H MOH4CTHP EHUlf pfcX» 4 POCnOACTSO MH H nOHHBUIH POAYtîaYH POCnOACTB4 MH H A*A«^H POCI10ACTR4 MH E-bMHOH B-kCnOMHH4HTl. H WCT4A np’hPâpYH WT EfA GSkhTi WT 34K0H H WT CŞJKAf* hYi wt nptA rocnoACTB4 mh wt ahb4h, K4KO iio mhopo P4eot chc whh a<* hi HM4T H Hf WT KOPOHCAO HMOT'hKHOKf hY4, no 34(10BtA POCnOACTB4 MH.
       6lţlH>Kf H 34KAIH4HYI I10CT4BHX POCnOACTBO MH! KOPO H3Sfp(T POCnOATv Eop-k EHTH POCnOA4P'h H BA4CTIAIH 3IMAI £pppoKA4J(YHCKYH, Eli CAtA H4UI4, HAH WT CKpoAHHK H4Ulf HAH WT HHOnAfAfbHHK, MOAHM EH, Ch HM’kHHM BOHCYlM, A4 4l|ll HOMhTlT H A4 STKpliAHT H A<* nOHOEHT cYa KHHP POCnOACTE4 MH, K4KO (CT BHUJl nHC, topo rocnoA^ fiorii a<• r4 no«rrfT h a<• ckxpahht K1k rocnoACTRO ipo h A4 e8A»T A^lUf (PO R'h 8 nOKOlHYl. il 4l|IHAH>Kf Hf nOMTIT H hi IIOIIOBHT CY4 KHHPS POCnOACTE4 MH H Hf ŞTBP'hAHT cY4 SCTPOIhYI, 4HfcS nonfpiT H HCX4BHT cY4 khhp POCnOACTE4 MH H P43E4AHT CÎ4 8CTP0HlY4, TOPO A<> KT TpivKAfT H A^SpYCAH WT THţ CE-bTH WTU.H, HÎKI C$T E-K HhkYH HA<* HM4T M4CtYh ChC H>A4 H ChC flpY4 H4 fAHHO MfCTO H A 4 E8A*5t CE-bTH jfwH [Iw4H] KpTkCTHTlA CfnfpHHK H4 CTp4UI»rbM C^AHUIHM, QKOJKf H E8A8T Eli BfcKH, 4MHH.
       GfWf OV^BO H CEtAfTfAYH nOCT4BHX PCCnOACTKO MH: n4H XPH34 BfA E4H Kp4-AfBfTCKYH H n4H Ie4U1KO Bl A A^OpHHK H n4H TfWAU’CYf BfA AOPo4(T H TAHPOpYf BfA BHCtYQP H fQHX4H BfA Cn4T4p H E83HHK4 BfA KOAWC H E4CHA4KH BfA CTOAHHK H E8MHH4 BfA nfX4pHHK H KOCT4HAHH EfA nOCTfAHHK. H HCnp4BHHK, 2K8I14H TfWA«cYl BfA AOPOf|lfT.
       H 43, T$AOPS CnSAIH, H4M434M g E8Kgpil|IH, AVbC(lţ4 4npHAYf <§Y>1 A^NH H WT &A4M4, B AtT XSPMK.
       f îw fD4TflO RWIBWA4, MHAOCTYlO EOJKYiO PCCnOAHH'h.
       Iw âl4TflO EOfBOA <m.p->
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mă-năstiri numite Bistriţa, hramul uspeniei născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor călugărilor cîţi trăiesc în lăcaşul acela, ca să fie vecinii sfintei mănăstiri din satul Şuaşul, din judeţul Vilcea, în pace şi slobozi de acum înainte de către toţi cămăraşii de la Ocna Mare de toată munca ocnei care va fi, să nu aibă tulburare de la nimeni nimic.
       Pentru că acel sat Şuaşul mai sus-scris a fost al sfintei mănăstiri de moştenire de mai înainte vreme. Iar de la o seamă de vreme încoace, din zilele
        1 Loc rupt.
24 — Documente România — c. 1399
311
www.dacoromanica.ro
lui Simeon <voievod>* 1, iar ei s-au risipit, de au intrat unii la Ocna Mare, iar alţii în satele lui Tudosie Rudeanul. Iar cămăraşii de la Ocna Mare au luat vecinii mănăstirii, de au tras nevoia cu ocnarii.
       Iar după aceasta, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar părintele egumen Vasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa, el a venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-a pîrît de faţă cu pîrgarii de la Ocna Mare pentru satul Şuaşul. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea vecinilor ca să fie în pace de toată munca ocnei, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă în veci, ci să stea la dedina lor, cum a fost şi dinainte vreme, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi gata la toate la ce va fi porunca cîrmuitorului sfintei mănăstiri mai sus-zise, iar domniei mele şi răposaţilor părinţi ai domniei mele şi bunicilor domniei mele veşnică pomenire. Şi au rămas pîrgarii de la Ocna Mare de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, ca mai mult treabă cu ei să nu aibă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi vlastelin al ţării Ungrovlahiei în urma noastră sau din neamul nostru sau din alt neam, vă rog în numele lui Dumnezeu, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi această carte a domniei mele, cum este mai sus-scris, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi să fie sufletul lui în pace. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele şi nu va întări această întocmire, ci va călca şi va strica această carte a domniei mele şi va răsturna această întocmire, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi să fie sfîntul Ion [Ioan] Botezătorul potrivnic la înfricoşata judecată, cum şi va fi în veci amin.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Teodosie mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi Mihai mare spătar şi Buzinca mare comis şi Vasilachi mare stolnic şi Vucina mare paharnic şi Constantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt.
       Şi eu, Tudoru spudei, scriu în Bucureşti luna aprilie <16>2 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634).
       Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. f Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXVI/512.
          Orig., hîrtie (44 x 29), pecete aplicată.
          Cu o trad. din 1795; alte traduceri, ibidem, mss. 192, f. 266 şi 713, f. 793v—
          796.
          Data zilei după o însemnare tergală şi după traducere.
       1 Omis.
       1 Loc rupt.
312
www.dacoromanica.ro
238
1634 (7142) aprilie 19, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rilor Tutana şi Cotmeana cîte o jumătate din satul Mogoşeştii, pe Argeşel, cu rumâni, în urma unor judecăţi.
       ţ iHhaoctYi» eojkYiio, Iw iHd-rno koikoaa h rocnoAHHt KtcoH simai &8rrppo-kaaxYhckoi, khjjk kiahkapo h np-kAOEparo, CTaparo, hokohhhwmjj iw fitctpAEA ko-fsoAa. Aakat rocnoACTKo mh cYh noKtA-kHYi rocnoACTRA aui CR-kTOMS EoiKiCTKH'kH mohacthp sokimom8 T8taha, ha^mi ict XPja» CKtTaro fleaHacYi atohckYh h Ktrk/H
SpATYiHM HHOKOM, iAHIţi ?KHK8l|lYH Kt WEHTfAi TOI, QJKI ICT MITOJf H Kt nOAPS^YH CKtTtH MOHACTHP XPAAI GR-fcTAA TpOHIţt H3 A*A KApOUIWK BgKgpilllH, QKOIKI AA ICT CKtTOMg MOHACTHP TSTdHA, KHUlf pfMIHHA, CIAO l’florowiipYH WT no âpgfUIIA nOAO* KHH8, WT nOAlO H WT IU8M H WT KOAa H CtC KfMHHYH H WT CtAAAHI|lf CIAOK, WT nocKt$AY sapi iahka ci xtht hskpath wt no etcoM pTapoait. fl APSra noAOKHH8 wt cia wt /DorouiniiTH khuii nHC aa w aP'UKHt CKtTd aiohacthp Roam^ha, XPAM SAaroBniMHYf EoropoAHiţi.
       IIohiiki Toro ciao dloroiunjiYH khuii nuc ehah c8t sa a^aYhS Gtohr-bk ao-roijsiT h AaeSawk HirpKA, ah8 ra ict eha aaa whh CK’kT-kAiH aiohacthph khuii pi-iihhi paAY A^uia.uH hx, iiiihki wt nptJKA» apta» wt npH akhYh CTaparo noKOHHHOMŞ RaAAS BOIKOAH, WTlţg RAaAV KOIKOAH, WT KOrAA EHCT TiUIHYl AtTOM xSHf. H KH-
A’fcXoAi rocnoACTKo mh h KHHr KaaaSaa koikoah sa mhaokahYi haa Toro ciao dJo-rOUKLJlYH, CtTKOpiHa CtC KIAHKOI KAlTROţ" H KaKO ICT EHA HOCHA il|IH7Ki H npOţ’X’ Gtohka AoroijiiT ctc /HiAiA’kHSA, jh8 naKHJKi ict naAHSa haa paSAora CK-kTfcH aio-HacTHp TStaha h KoAAVkHa, kako ict khuii (ihcjho. H kha^xoai rocnoACTKo aui h KHHr nOKOHHHOMS PaA^A BOIKOAH, CHHt iHH^Ht KOIKOAH, Kt AtT xSpKj, CtTKOpHAA HAA KHHra nOKOHHHO/M RAAA8AA KOIKOAH, KAKO ICT EHA H WT nptlKAI KpfcMM. H WT TOrAA CAMO KtC APtHţAA WEA A&I, TStaha H KoAMtHd, CIAO iHorouiiifiYH HA ASOA ctc AOEPO AftHPHO.
       fl nOTOM, Kt A A ICT EHA HHH’k, npH A^hYh rOCnOACTKA A\H, a WTlţS irSMIHA Pa^jsAHA WT KoAAVfcHA, WH KtSKHPHIT npiHYi IipiA TOCnOACTBA AIH CtC WTl*8 Ir8* AUHA KoSMA wt GatTA TpOHlţt H npHUIIA ICT Ţipi CtnptUIA CA sa AHIţ8 8 Kl-ahkYh ahbah. H chi^h nptuu irsMiHga wt KoAAfkHa kako ict ciao AIorouiii|iYH TtqYlO CK’kTOAlS MOHACTHP Roam^ha. H hskaaha ICT 8 AHKAH H IAHA KHHra nOKO-HHH0M8 fitetpaE KOIKOAH,' HI KtCXOl|HT AJ HSKAAHT KHHrOKI RAAA8AA KOIKOAH TlX CTApH KOTOpi E’klUi HAflHCdHO AA AP’EWHT RoAAffcHA H T8TaHa HA AKOA MOHACTHpORI.
fi wti*8 irsAtiua Kosma wt Gatraa TpoHiţt wh ihjhjki c8t hskaaha 8 ahkah iaha KHHra noKOHHHoa\8 Paasaa koikoah, ctTKopHAA no CTapi KHHrH noKOHHHOM Raa-A»AA KOIKOAH, KOrAA EHCT TimHYl A’kTOM X3HY KAKO ICT H no KHUII nHC.
      1 Tajki st tom, rocnoACTKo mh ctM raiAAA h cSahx no npaK h no sakoh, KSnHO»! ctc WT1V8 HAUIIM8 ApXYHMHTponOAHT Kyp KAAAYkA TpHropYi H ctc KtCHXMH 4KCTHTHMH npAKHTiAYH rOCnOACTKA MH H CtM AAA rOCnOACTKO AIH WT AHKAH î EO-A’kpH, ha hmi H<8naH Paa8a ehk bia Aoroi|uT h x(8naH YHhxo ehk kia cnaTap, hko-2KI AA H CtTAIAAlT KHHrOKI, KAKO X«K,T KHTH nO npAKOCTYlO H HHMTOJKI KPHROCtY» AA HI E8AIT. Td*l Kt TOM, TiX CYh £ EOA'kpH KHUII piMIHHH, WHH CAIOTPHAH KtC
                                                                                                           313
www.dacoromanica.ro
PA3AHMHUH H AOBPH HCTHHCTBOBAAH H WBptCTAAH CtC A8WAMH HX> KAKO KT GHA APtKAA CIAO âlorOIMIjlYH IVEA MOHaCTHpORI, TStAHA H KoAA'tHa. H HIIHftf C8T CRIAtTlACTKOKAAH nptA rOCflOACTKO A\H 8 AHKAH H WTlţ8 HJUIIM8 ApyYHMHTpOnOAHT
KVP raaaYka rpHropYi h wtu,8 criHCKSnSA Giw$ha wt PtAMHKS h ipsauha non Ka-chaYi wt Ehctphu,h, kako Rtc APtftAA CB-kTa MouacTHp T8taha h KoAAvkua ciao AHopoiijiiiitYh Ha A^oa. Tawi kt wctaa Pa$aha ir8A<iHa wt KoAMtHA h @iw$ha ir<8AMHa>1 wt KosYta wt sakoh h wt c^waihYi wt np*kA rocnoACTRo aah, a* APtîKHT ciao ASopouiiiiiYh 8 A^a, kako kt eha APtftaA wt np'fcJKA* spicMi. II at|j-IAHKI JfOKIT HSRAAHT KAA8ripH WT KoAACkHA HtKYH KHHPH TOCflOACTRO AIH HAH saiiHCf, CTiTRopiHHH A’MKHHMf haa ciAo AIorou.fi|iYH sanatHo, t(% KHHrl H sârmei Aa hi ct R-bpsiT, at>8 trhYio a<* e8ait ctTRopiHl haa iioaokhhS, kako kt eha wt CTApH A^HH, WT npt>KA* RptMA.
       Glro paAY, AM^X         rOCnOACTBO MH CR^TfeH EOJKICTRH'feH AtOHaCTHP Tstaha,
■aromi Aa Ai8 kt noAORHH8 sa ciao fl\oroiiiii|iH ctc eihhhYh h cec Rtc xoawkoa* whhh8, a^aYh8 h Kt wjfas h Hi wt kopojkao HinoTtKHOKiHHOAUj nopHSAto rocnoA-
CTRA AIH.
       OijitKt saKAfHjHYf nocTARA-kiAi rocnoACTRo ath: no wuiktkYio rocnoAcraa am, Koro hsbipht rocnoAt Bort ehth pocnoAapt Biaiai Baauikoe hah wt cptAimapo nnoAa rocnoACTRo mh hah wt ctpoAHHK hauihx hah, no rptcAjf hauiihx’, hah wt HHonAfAtiHHK, Aa aL|.( hohhtht h noHORHT h 8*rRPtAHT cYh khhp rocnoACTRa aih sa noAtHAORanVi, topo pocnoAt Bort Aa pa noMTiT h Aa ctypaHHT Rt rocnoACTR-k ipo h a Kt E8ASt|H Rtiţ^x A8uia iro. fl aipiAHMi hi hohhtht h hi ftcpkrHT h hi noHosHT cYh khhp pocnoACTRa am, ah8 nompiT h pasopiT h HCjfaBHT, topo rocnoAt Bort Aa pa 8bYit sai T-kAOAt ipo, Aa ict TptKAlT h ahatIMa h a^opHcan wt thy cstTHX WTiţH H}Ki c8t Rt Hhkih h a<> HAiaT mactYio ctc IO a a H ctc flpY* Ha iahh AltCTO,2 hjki RtstnHun HaA KptB rocnoAa Bora, cnaca nauiapo Hc8ca Xphcta H piKtT: „Et3AMH, Rt3AM H P'CniHH IPo”, <KptK IP0>3 HaA HHX H HaA *«A4 HX H ICT <H> ESAIT Bt BtKKI, AAtHHt.
       GiJKt o^to h CRlAtTiAYn nocTARAklAt rocnoACTRo aih: MSam Xpnsa rIa ga» HpaAOKCKYn h >K8naH Hraujko bia akophhk h M8naH TsaocYi kia aopo^it h ttSnau TahpopYi ria BHCTVtap h >K8naH /Hh^ah ria cnaTap h M8nan BachaYi ria ctoakhk h JKSnaH ES>MHa ElA HAUJHHK H 5K8nAH E8SHHKA RIA KOAMC H M8nAH KoCTAHAHH BIAHkYH nOCTkAHHK. H HCnpARHHK, 5K8ndH TsaocYi ElA AOPO^lT.
       H HiMipTAXOAl as, IItpB8A rpAAtATHK, Ct ROS^IHYI AtntAAT AOPO^IT, Bt hactoa ppaAV 8 SţKsptijiH Attciua anpHAYi §Y Aehh h wt Aaaau Aa>Kt a» H«ut Kt C(PO nHCAHHI TIHIHYI AtTOAl, xSpAIS, A’bTA POCnOAHHl xăjfĂÂ.
       ţ Iw ASatiio rwirwaa, amaoctYio bojkYio rocnoAHHt.
       iw ASatiio koieoa <m.p.>
       t L»in mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrlnului, răposatului Io Bă-sărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei dumnezeieştii mănăstiri numite Tutana, unde este hramul sfîntului Athanasie de la Atos şi tuturor fraţilor călugări care trăiesc în acel lăcaş, care este metoh
       1 Loc rupt.
       2 S-au omis cuvintele:      cie hhh HiiipHH »a(h“.
       3 Omis.
314
www.dacoromanica.ro
şi sub stăpînirea sfintei mănăstiri cu hramul Sfînta Troiţă, din jos de oraşul Bucureşti, ca să-i fie sfintei mănăstiri Tutana, mai sus-zisă, satul Mogo-şeştii de pe Argeşel jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vecinii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Iar cealaltă jumătate din satul mai sus-scris, Mogoşeştii, să o stăpînească sfînta mănăstire Codmeana, hramul blagoveştenia născătoarei de Dumnezeu.
      Pentru că acel sat mai sus-scris, Mogoşeştii, au fost de moştenire al lui Stoica logofăt şi al lui Albul Negrul, ci l-au dat ei sfintelor mănăstiri mai sus-zise, pentru sufletele lor, încă de mai înainte vreme, din zilele răposatului Ylad voievod cel bătrîn, tatăl lui Vlad voievod, de cînd a fost cursul anilor 7018. Şi am văzut domnia mea şi cartea de miluire a lui Vladul voievod pe acest sat Mogoşeştii, făcută cu mare blestem şi că a purtat încă şi pîră Stoica logofăt cu Medeleanul, însă iarăşi a căzut pe seama sfintelor mănăstiri Tutana şi Codmeana, cum este scris mai sus. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, în anul 7129, făcută pe cartea răposatului Vladul voievod, cum fusese şi mai dinainte vreme. Şi de atunci încoace au tot stăpînit amîndouă, Tutana şi Codmeana satul Mogo-şeşti, pe din două, cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum în zilele domniei mele, părintele egumen Rafail de la Codmeana, a ridicat pîră înaintea domniei mele cu părintele egumen Cozma de la Sfînta Troiţă şi au venit de s-au pîrît de faţă în marele divan. Şi astfel pira părintele de la Codmeana că satul Mogoşeşti este numai al mănăstirii Codmeana şi a scos în divan şi o carte a răposatului Băsărab voievod; <şi> nu a vrut să scoată cărţile lui Vladul voievod cele vechi, în care era scris să stăpînească mănăstirile Codmeana şi Tutana pe din două. Iar părintele egumen Cozma de la Sfînta Troiţă, el încă a scos în divan o carte a răposatului Radul voievod, făcută pe vechile cărţi ale răpcsatului Vladul voievod, cînd a fost cursul anilor 7018, cum este mai sus-scris. Astfel întru aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu părintele nostru, arhimitropolit chir vlădica Gligorie şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea doi boieri din divan, 2 boieri anume jupan Radul fost mare logofăt şi jupan Miho fost mare spătar ca să cerceteze cărţile, cum vor fi după dreptate şi să nu fie nici o strîmbă-tate. Apoi, întru aceea, aceşti 2 boieri mai sus-zişi, ei au cercetat totul cu de-amănuntul şi bine au adeverit şi au găsit cu sufletele lor, că satul Mogoşeşti l-au stăpînit amîndouă mănăstirile Tutana şi Codmeana. Şi încă a mărturisit înaintea domniei mele în divan şi părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Grigorie şi părintele episcopul Theofil de Rimnic şi egumenul popa Vasile de la Bistriţa, că au tot stăpînit sfintele mănăstiri Tutana şi Codmeana satul Mogoşeşti pe din două. Astfel, Rafail egumenul de la Codmeana şi Theofil egumenul de la Cozia au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca să stăpînească satul Mogoşăşti pe din două, cum îl stăpîniseră şi mai dinainte vreme. Iar dacă vor scoate călugării de la Codmeana nişte cărţi ale domniei mele sau zapise făcute mincinoase asupra satului Mogoşeşti deplin, să nu se creadă acele cărţi şi zapise, ci numai să fie făcute pe o jumătate, cum a fost din zilele de demult, de mai înainte vreme.
315
www.dacoromanica.ro
       De aceea, am dat domnia mea sfintei dumnezeieştii mănăstiri Tutana, ca să-i fie jumătate din satul Mogoşeştii cu vecinii şi cu tot venitul, ocină, dedină şi de ohabă. Şi de nimeni neatinse, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte de miluire a domniei mele pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va rupe şi o va strica pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aci cu trupul lui <şi>1 să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc2, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Isus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“, <sîngele lui)1 asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Gligorie mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Tudosie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Pîrvul grămătic, cu învăţătura lui Lepădat, logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 19 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere, cursul anilor 7142, anul domnului, 1634. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.)
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XIX ter/5.
          Orig., hîrtie (43,5 X 29), pecete timbrată.
          Cu o trad.
                                  239
1634 (7142) aprilie 20.
            Dragomir Girjă din Trestieni vinde lui Sava postelnic din Negoeşti moşie In Trestieni, jud. Săcuieni.
       f Adecă eu, Drogomir Gîrjă ot Trăisteni scris-am zapisul meu ca să fie de bună credenţă la mina dumnealui Savei postelnecul ot Negoeşti, sinu jupan Nastei ot tam, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui moşie în moşiia Trestii anilor de la Cîmpu de la Ratena, den jos de Inoteşti. Pentru că această moşie au fost a mea de la părenţii mei. Deci, cînd au fost întru zilele lui Mateiu vodă, mie lipsindu-mi şi tribuindu-mi bani, am vîndut dumnealui Savei * *
       1 Omis.
       * S-au omis cuvintele „şi cu acei necredincioşi iudei”.
316
www.dacoromanica.ro
postelnicul, această moşie ce e mai sus-zisă, partea de un moş. Şi o am vîndut drept bani gata ugbi 18. Şi această moşie iaste în judeţul Săcuianilor. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor vecinilor denprejur şi den sus şi den jos, pentru ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veci şi veciorilor şi nepoţilor dumnealui, cîţi Dumnezeu li va dărui.
      Şi cînd s-au făcut acesta zapis, fost-au mulţi boiari şi megiiaşi denprejur care îşi vor pune iscăliturile mai jos, ca să să crează, anume: Iordache vornecul ot Cozleci i Negre ot Trestiiani i Dîrjan ot Negovani i Mihaiu Ghiu-leşi ot Ploeşti i Gherghe braţ ego ot tam i Tudor Bolduma ot Trestiiani i Crăciun ot Negovani. Şi pentru mai adevărata credenţă, pusu-ne-am şi de-getile mai jos, ca să să crează.
      Şi am scris eu, popa Radul ot Ploeşti, cu învăţătura lui Dragomir Gîrjă. Pis aprilie dne 20, let 7142 <1634>.
      t Iordache vornicul ot Cozleciu, martor <m.p.>
      f Eu Dragomir Cîrjă ot Trestiiani.
      j Eu Negre martor ot Trestiiani, martor.
      t Eu Dîrjan martor.
      t Eu Mihaiu Ghiuleş martor.
      f Tudor Bolduma martor.
      f Eu Crăciun martor.
      t Ţocu ot Negovani martor <m.p.>
      f Eu Gherghe Ghiuleş martor.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LX/4.
          Orig., hîrtie (30,5 X 21).
          Copie ibidem, mss 130, f. 215 v. şi 132, f. 35 v.
                                  240
1634 (7142) aprilie 20, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Iane neguţătorul ocini cu rumâni in Tătârani, jud. Dîmboviţa, şi în Căpriorul.
       t AShaoctYiio ecokYek, îw AIjtmo BoreoAd h rocnoAHHt b-rcoh siahai &rrppo-KAdXYHCKOI, BHgK KIAHKdrO H nptAOKpdrO, CTjpjrO, HOKOHHHOM8 îw EliCTkPdS EOfEOAd. ^,dsdT rocnoACTKO mh cYh noKfAtHYi rocnoACTKO mh Hhiok KSnitS H cbc chhokh, iakhbki Eor-k ajct hkohci a<* a\8 ict wmhhş 8 T'KT'kpdHH, k-k cSactbo Ammeo-KHiţa, a ah a^ IIpiA** K-kCdX, wt noA h wt uj8m h wt boa h cec ak< bmhhYh
HA HAU: GtOQH C-hC CHHOKH <H> AlnTkAAT H CEC CHHOKH frw H WT CEAdAHipi CIAOK, WT nOCK^Al, Kdpt fAHKd Ct JfTHT HSspdTH WT nO K1i.COM JfOTdpWM, I10HI-jKf ict noKSnHA IHhi K8mţ8 wt HdA IIpiAd, 3d 8rH n dcnpa totokh h c-ec sjiihc WT P8KI iro H CEC CKIA’feTlAYH HdllHCdHH 8 SdllHC Hd HAU: WT GK’kTd IIlTKd, 11011 HKdH H KşpTg H Htrof, CHHIk TdTOMHpOK H i0HJfdH H (rTOHKd H WT Ad38pf, EOHHt H wt TikproKHi|if, SphmYh AYhkoh8a h Ads-kp, chh-e Hiaiaik.
317
www.dacoromanica.ro
       H naK noKSnHA whhh8 h ciao 8 TkTkpaHH, a ah am fllHjraioK, cHHk IlkpBSA wt flasSpi, K-Kcax sapi iahka ci jfTMT hsspath h ckc a« kihhhh Ha hai# H*poi
C-kC CHHORH CH H EkpKkTfclO CkC CHHOKH IPO H CkC KpATOAl CH.
       H naK ckc AMa iHHjfaws sa whhh8 wt KknpYwpSA, koahko ci ^tht H3spa-th, noHi>Kl ict am fllH^aH #ahhom8 bihhhS» Ha HMi Kp-kCTt, hto ra ict cKşnoBAA sa bimhhYi h paAÎ iahh aitcTo, mto ict bha am iMnyaH non YIhpiaob s ciao 8 T’kT’kpaHHj ckc sanHC wt p8ki ipo sa npoA^HH h ckc aihosh a»aTm cKiAbTiAfH HanHcaHH 8 sanHC, Ha haii: non Heah H GpiAiYta aYhkohSa h Kspts h CTap TsA«P nOCTfAHHK H HlK8Aa mjfapHHK WT TkpPOBHHII.
       H naK noKSnHA Bl iio K8nn8 wMHHk 8 TkTkpaHH, aAH wt am Gtohr-kk noAo-BHA8 h WP K-knpîwp8A naK am GtohktiK, tAHKa ci j^tht hsspat wt noAio h wt uişau h wt boa, wt nocBSAÎ, sapi iAHKa ci j^tht HSspaT wt no BkcoAl JfOTApOAl, dAH WMHHŞ BIS EiHHHH, nOHIJKf ICT noKSmiA BJhi K8niţ8 CYI BHIlli plMIHA WMHHŞ WT HdA GtOHKA, CHHk OkpKJJA WT AdSjpl, Sa 8PH Kl dCnpH POTOKH h c*kc sanHC wt p8Ka ipo sa npoAAHH, CkC aihosh awaYh cbia<tiaYh HanHcaHH 8 sannc, Ha hmi: wt TkppoBHUH, non Hbah h non Eaahkşa wt Gb*ta IIiTKa h GTap AaHMioA H IIpksSA ppaaaaTHK h PaA8A tşhjpioa h Gtah, chh-k Gtohr-bb.
       H npoAaAojf IIpiAa h AIhXah h GTOHKa cYh amh 3a whhhş whh sa hh^hoai Aobpoboaio, eI3 hh iaha chaoctYio h c-kc RSHaHYa B-kCAAa spdTYt hai H a ahpYquiom wt pop hs a0A» wt wKp-kCTb AibCTO h wt npbA POcnoACTBa AIH.
       Giro paAY MA*X ck.w rocnoACTEO aih BIhio& K8im8, okojki aa ai8 ict cYh
BHIlli piHIHH WMHHj A^AYhS H Ek WJfAE CHHOBOAI H BHŞKOAI H np'tBHSMITOAl H HI WT kopo;i<ao HlnoT kkhobihho, nopHSAto rocnoA^TRO AIH.
       Goki oyso h cKiA'bTiAYH nocTasAbiAi rocnoACTso, aih: K8ndH XpH3a bia sah KpaaobckYh h KjndH Ikaujko bia abop.ihk h ftgnaH T»a®c^ em aopo^it h KgnaH
/UhX’aH BIA CndTap H fiaCHAYl BIA CTOAHHK H fiSSHHKd BIA KOAIHC H E8HHHA BIA MdWHHK H KoCTAHAHH BIAHKYH nOCTlAHHK. H HCnpaBHHK, TsAOCYl BIA AOroţtT.
       H Hanncax as, ITepeşa rpaAtaTHK, ckc nogMiHYt flinkAAT aopo^it, Rk ha-ctoa ppaA8 8 B8K8PH|iY, Aikciiţa anp iaYi îT a*»hh h wt flAMta Aajki ao HHHt, Ek cipo nHcaufi, TiKgiţiaro A-bT»At, AbT xSpAiK, a wt posiAicrRa Xphctoba xaXAA-
       + iv /Hatiio bwibwaa, aihaoctYiio bojkYiio rocnoAHHk.
       îw dlaTIIO BOIBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ianiu negustorul, şi cu fiii, ciţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui ocină în Tătă-rani, în judeţul Dîmboviţa, însă partea lui Preda toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu doi vecini anume Stoian cu fiii <şi> Lepădat şi cu fiii lui, şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de pe tot hotarul, pentru că a cumpărat Iane negustorul de la Preda, pentru ughi 80 aspri gata şi cu zapis de la mina lui şi cu martori scrişi în zapis, anume: de la sfînta Pa-raschiva, popa Ivan şi Curtu şi Neagoe, fiul lui Tatomir şi Mihai şi Stoica şi din Lazure, Voinea şi din Tîrgovişte, Eremiia diaconul şi Lazăr, fiul lui Ne-delea.
       Şi iar a cumpărat ocină în sat în Tătărani, însă partea lui Mihaiu, fiul lui Pîrvul din Lazure, toată, oricît se va alege şi cu doi vecini anume Neagoe cu fiii săi şi Bărbăteiu cu fiii lui şi cu fratele său.
318
www.dacoromanica.ro
      Şi iarăşi cu partea lui Mihai de ocină din Căpriorul, cit se va alege, pentru că a dat Mihai unui vecin anume Cîrstea, care s-a răscumpărat din vecinie şi pentru un loc, pe care l-a dat Mihai popii Anghel în sat în Tătă-rani, cu zapis de vînzare de la mina lui şi cu mulţi oameni martori scrişi în zapis, anume: popa Ivan şi Eremia diaconul şi Curtu şi Tudor cel bătrîn postelnic şi Necula paharnic din Tîrgovişte.
      Şi iar a cumpărat Ianiul negustorul ocină în Tătărani, însă din partea lui Stoica jumătate şi din Căpriorul iar partea lui Stoica cît se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă, de pretutindeni, oricît se va alege, de pe tot hotarul, însă ocina fără vecini, pentru că a cumpărat Iane negustorul această mai sus-spusă ocină de la Stoica, fiul lui Pîrvul din Lazure, pentru ughi 25, aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mina lui, cu mulţi oameni martori scrişi în zapis, anume: din Tîrgovişte, popa Ivan şi popa Vlaicul de la sfînta Paraschiva şi Danciul cel bătrîn şi Pîrvul gramatic şi Radul tunariul şi Stan, fiul lui Stoica.
      Şi au vîndut Preda şi Mihai şi Stoica aceste părţi de ocină ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă, cu ştirea tuturor fraţilor lor şi a megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Ianiu negustorul ca să-i fie această mai sus-spusă ocină, dedină, şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată deci şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi jupan Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare ceaşnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, cu învăţătura lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie 20 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N. CXI/29.
         Orig., perg. (35,5 X 44), pecete timbrată.
         Copie ibidem, CXI/8.
                                  241
1634 (7142) aprilie 20.
            Matei Basarab voievod scuteşte pe Mihăilă pircălabulde la Poenari, jud. Argeş, rumân al m-rii Vieroş, de dări şi slujbe.
      Milostiiu bojieiu Io Matei Băsarab voevod i gospodină. Davat gos-podstvo mi sie povelenie gospodstva mi lui Mihăilă pîrcălabul de la Poenari, ot sudstvo Argeş, ce iaste rumîn sfinţii mănăstiri Vierăş, ca să fie în pace şi slobod de plăeşii şi de şindrilă şi de suliţe şi de toate dăjdiile şi mîncăturile cîte sînt peste an în ţara domniei mele, numai să-şi aibă a-şi da biru cum
                                                                                                 319
www.dacoromanica.ro
va fi scris pre catastih în visteriia domniei mele, că l-am ertat domniia mea, numai să fie de posluşanie sfinţii mănăstiri. Drept aceia, am dat.
      Şi voi, toate slugile domniei mele, care veţi umbla în slujbă, In vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi foarte să vă feriţi şi în bună pace să-l lăsaţi de toate, cum scrie mai sus, că unul ca acela mare certare va avea de către domniia mea. Inaco da neast, po receiu gospodstva mi.
      I ispravnic sam rece gospodstva mi.
      Pis meseţa aprilie 20 dni, leat 7142 <1634).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 169 v.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 713 v — 714.
                                 242
1634 (7142) aprilie 20, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan, popii Teodosie şi lui Ivănuş ocine şi vii la Bîşcenii de Jos, jud. Saac.
       f (HhaoctYoo kowYcio, îw <0<mK> kojkoa h rocnoAHH-K k’kcoh SfMAf Oyrrp-
pOKAdJflfHCKOf, BHoyK KfAHKJrO H Hp'feAOKpai’O, flOKOHHHOM îw fi-RC^a; EOlBOAa. Ajejt rocnoACTso mh cYi noBi/vkHTr rocnoACTBa mh wbom meaobek'k ua ham Gtjh, CHHTi ^,pjrtJAOB WT E’kUJM’feHH, WT CoyACTBO CjK H CKC CHHOBH CH, (AHlţ(?K( Eorh AdCT, HKO>K( A4 MO KT WMHH’k 8 A0A E’kUJTfeHH «T AM Gfpa^HAt AlOHajf BltCd^, Bjpf (AHKJ C( XTHT HSEpJT WT no BTiC JfOTApoM, WT X0T<,P A® X0T<,P [A® JfOTA-poAt], nOH(?K( W (CT BHA nOKOflHA cY( BHI1K p(M(HO WMHHg Gt^H WT HJA IOKOAI CH G'Kpj^HM MOHJX) K'h A^H Ea(3JHAP8 BOEBOA, CHH’k HaHQUIH BOfKOA, 3J W ACIipH rOTOBH H CKC 3JnHC WT P$KH HAVk HJ PyK BH&KOAI CH GtJH, ChC Tchc] CBfAfTfAH hjiihcjhh 8 sanHC, aa ham: nona G<T0HKa...> aAya wt E-Rum-kwi h Gtohka dl'hpyfH'feHSA H <r>fprHHa H P-RAHA-K H IL\acY( H GTaH H H-fcrSA P-RAaHOB H GTaTÎf h HacTacYf, chhh Gtohk-kk dî'kpuHH-kHSA H TeivaocY aYqkoh h AparSA H HtrOiUHp... H'broAtHpoE h AP^roAinp rpaAiaTHK h H^rSA AP’M’ok»
       H naK noKonHA Gtjh, CHH’k Ap^Baob, r noroanf sa iţ-kAHHg h iioaokhho sa CttKHH sa WMHHg, nOHfJKf (CT BHA (IOKOIIHA GTAH» WT MA fllgUiaT WT E-klUHHdtlH, aa SrH "h h noAosHHO acnpn potobh h c-kc sanHC wt p#k (ro ua p»K GTauos, c-kc cbeahtiah HanHcauH oy sanHC, ua hmC nona GTOHKa H nona d-kSAaT h nona JJ(-aoptş h wt fi'KuiHHEtpH, PaAV'A A*m(h H A8A,HTP°V h EAaAyA, CHH’k non(B EaA-AyAOB h wt TKuropaHH, IIitko h Tipri h GSAMATPoy h Grâu, chh-k GnHp-kAOH
AWPWijMT.
       H naK A<> (ct QtjhS, CHH’k AP4r8Ao&, wmhh-k 8 \oa E’KiuH'kHH noAOBHuo sa WMHHO, nOHOKf cY( BHUK pmEHO WMHH8 8 A0A E’KUJTkHH BHAO C8T 3a A'hAHHO APA" p8aob, Eaui... ob, wt uaA POA(t(ai hai. (I AP'H’Sa, wh, (ct npiKHSA no cecTpaM ch (B8uia, c-kc cY( noAOBHuo sa wmhhş, iakohm a<i AP^^Ht chh-k (ro GTau noAOBHuo sa wmhhS, a bhSkoai ch GTaH AH'ksoioa, chh-k YBşuuh naK noAOBHuo wt uaA cY(
nOAOBHHO H C-KC SanHC H CKC CB(AHT(AH Ha HAU*. AP^rOAkHp ^AOPOIOA H GTaH
320
www.dacoromanica.ro
AI'kPVfHtNSA h PtiA4h h fltaop-b flşHroMf h nona HtrSA h AparoMHp h imk AparoMHp» H RrtacYf, CHHTi A,parO/HHpOB.
       H imk a* fer noniK TfWAocYf h spa-r fro, Îb'khbui, ar* noroaHf sa rhho-rpaAY h ckc Mfcro sa kSkio h ckc (Ahh ckjkih sa wmhh8, noHfKf to fer eha no-k8iiha non TfWAocYf h epaT fro, Îk-khijiuh, wt HaA Kjahh IIhck P8e8a wt $HHiţfi|iH, sa... acnpH totokh.  <H> naK     Aa fCT notUB TfWAocYf h  EpaT fro, Îk'k-
h8uih, "1 noroaHf sa BHHorpaAf h cec ar* cfJKfHH sa wmhh'k h cec     Mtcro sa   k^ki*
hs A°a wEpaiţoB BHHorpaA h       cec ar*  HHKf, ia hmi 8... to, fAHH  hhk 8 rop iioa,
MTO fCT CK SOKfT 8 ItpHAO^f,     flO BHUlf   KAJA^HiyK, J AP^rS HHK8 A®a> nOA   BHHO-
rpaAV> <noHt>Kf fCT noKSttHA wt Ep>4TMfAoM ch KptCTHiaH h wt haa ILjckSa, chh'kkh RoHH-br Pob8a, sa xi~ acnpH roTOBH.
       H naK noKonHA TfwA«cYf nona h cec nanaAYf fro, Gtaha, wmhh'k wt HaA.
AfcAOM CH ^hhka TpfTaro AfA.......... CTapf wt Tahs h wt GapSa h wt...1 h wt
K'KAHHfifiH h wt noKSnfHYf Tpf<Tdro> a*a wt nocKoyAH, sa jfacnpH roTOBH, taKOftf Aa nocraBHA Ha CK-bTOH jkp'ktk'khhk, wh h poAfHYf fro, aa tcr s-kmiof B’KcnoMH-HaHYf H CKC SanHC H CKC CKf AYTf AH Ha H/Hf: WT /^OA E'KUlM'kHH, /^p*KrOH H WT... Hp H AparoMHp h HaH h wt lîfpHfifiH, non ţliopyf h wt... i|ih, II’KTpauiKo h Khcjp H' Tfprf... HfA^A-k H WT $HHIVKI{IH, KaAHH H AoEPOT'K [h ^OEpOTIi], CHH'K KaAHH H... H GtOHKA iBHpMfK H EoHHtr H YQ’KHH'fe H dîapM'K H... HKtHglliH H HtrOf If Z^OEPHH H PaAVA H KoCTaHAHH H AtHOSH A^piO AIOAH, HKf Hf C8t nHCaHH SAf B'K cYf KHHra.
       H npOAMOJfO HMfHHTH <AIOAf fSKf > BHUlf I1HC, WHH Sa HHJfHOM A^BpOSOAlO cYf WMHHf, Ef3 HHfAHa chaoct h ckc 83HaHYf KiictAt AtfrYauioAt wt rop, HS A®A> WT Kp’KCT'K «fCTO h wt npfA rocnoACTKa mh. H KHAtyoM rocnoAcrao mh sanHC wt P8k hai... non TfWAocYf h epaT fro, Hb'khSuih, no cYf WMHHf H KHHorpaAY.
       Gfro paAÎ. AAA»JC c'km rocnoACTKO mh GTaHos h non TfWAocYf h epaT fro, Hb’khbuih, wmhh8 h BHHorpaAf A^A^ho h k*k wpE chhokom h khSkom <h np-feKH8M>f-tom h Hf wt KorotKA® HfnoKOA-kEHMO, nopH3A\o rocnoACTKa MH.
       <G>f>«f oyEo h csfAYTfAf nocTasH rocnoACTBo mh: scsimh Xpus-fc Kfa sau KpaafBCKH h >k8iuh Hkauiko ma aR0Phhk h ksimh TfWAocYf KfA A<wrw$fT h Tah* rop>Yf KfA khctYibp h %8imh dlHyaio KfA cnaTap h scgnaH SacaaaKH KfA ctoahhk a %8naH ESshhkj KfA komhc h jkSimh E8NfHa KfA HtyapHHK h scSnau Roctahahu KfA nocTfAHHK. H HcnpasHHK, scgnaH TfWAocYf KfA Awrw^fT.
       H Hanucax as... AwrwijsfT, k-k HacTOA 8 rpaAf oy EyK8pfi|iH, M-kctiţa anpt-AYf K AKtH H WT flAa.ua A<t5Kf A® HHHt TfMfHYf A-kTOM, K*K A-kT xSpMK.
       ţ Ijv fllaTfH KWfKWAa, mhaoctYio eoscYio rocnoAHHK.
       Iw fllaTfio KOfKOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om anume Stan, fiul lui Dragul din Bîşceni, din judeţul Sac, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie ocină în Bîşcenii de Jos din partea lui Serafim monahul, toată oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar în hotar, pentru că a cumpărat această mai sus-zisă ocină Stan de la unchiul său Serafim monahul, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Iliaş voievod, pentru 800 aspri
        1 Loc alb.
321
www.dacoromanica.ro
•gata şi icu zapis de la mîinile lui la mina nepotului său Stan, cu martori sorişi an zapis, anume: popa S<toica> ... adul din Băşceni şi Stoica Mărgeneanul şi •Gherghina şi Rădilă şi Vlasie şi Stan şi Neagul al lui Rădan şi Statie şi Nas-tasie, fiii lui Stoica Mărgineanul şi Teodosie diacon şi Dragul şi Neagomir ... .al lui Neagomir şi Dragomir gramatic şi Neagul al lui Drăgoi.
      Şi iar a cumpărat Stan, fiul lui Dragul, 3 pogoane de ţelină şi jumătate •de stînjen de ocină, pentru că a cumpărat Stan de la Muşat din Băşineşti, jjentru <8 aighi şi jumătate aspri gata şi cu zapis de la mina lui la mina lui 'Stan, ‘Cu martori scrişi în zapis, anume: popa Stoica şi popa Lăudat şi popa Gelortu şi din Băşineşti, Radul Dumei şi Dumitru şi Vladul, fiul popii Vladul •şi din Jigorani, Petco şi Gherghe şi Sumedru şi Stan, fiul lui Spiridon logofăt.
      'Şi iar să-i fie lui Stan, fiul lui Dragul, ocină în Bişcenii de Jos jumătate <de ocină, pentru că această mai sus-zisă ocină din Bişcenii de Jos a fost de moştenire a 'lui Dragul, tatăl... de la părinţii lui. Iar Dragul, el a înzestrat jpe sora sa Muşa, cu această jumătate de ocină, ca să ţină fiul său Stan jumătate de ocină, iar nepotul său Stan Măzoiul, fiul Muşei, iar jumătate de pe .aoeastă jumătate şi cu zapis şi cu martori, anume: Dragomir Floroiul şi Stan Mărgineanul şi Rădan şi Florea Lungoci şi popa Neagul şi Dragomir :şi iar Dragomir şi Vlasie, fiul lui Dragomir.
      Şi dar să-i fie popii Teodosie şi fratelui lui, Ivănuş, două pogoane de •vie şi cu loc de casă şi cu un stînjen de ocină, pentru că a cumpărat popa Teodosie şi fratele lui, Ivănuş, de la Calin Pisc Robul din Finţeşti, pentru ... .aspri gata. Şi iar să fie popii Teodosie şi fratelui lui, Ivănuş, 2 pogoane de vie şi cu doi stânjeni de ocină şi cu loc de casă din josul obraţului viei şi cu două ‘Ogoare, anume în ..., un ogor în cîmpul de sus care se chiamă la Pîrloage, mai sus (de fântână, iar alt loc în jos, sub vie, <pentru că au cumpărat de la> mepotul lor Cdrstian şi de la Pascul, fiii lui Voineag Robul, pentru 2000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat popa Teodosie şi cu preoteasa lui Stana ocină de la moşul său Sinea a treia parte ... vechi de la Gliz şi de la Sarul şi de la ...1 şi <de la Călineşti şi din cumpărătură a treia parte de pretutindeni, pentru 600 •aspri gata, ca să-i pună la sfîntul jertfelnic, pe el şi rudele lui, să fie veşnică pomenire şi cu zapis şi cu martori, anume: din Bişcenii de Jos, Drăgoi şi •din... fi Dragomir şi Nan şi din Verneşti, popa Giurge şi din ... şti, Pătraşco şi Chisar şi .Gherghe... Nedelea şi din Finţeşti, Calin şi Dobrotă, fiul lui Calin :şi... şi Stoica al lui Mircea şi Voineag şi Mîinea şi Marmă şi... Ivănişi şi Neagoe şi Dobrin şi Radul şi Costandin şi mulţi oameni buni care nu sînt scrişi aici în această carte.
      Şi au vîndut numiţii oameni care sînt mai sus scrişi aceste ocine de a Jor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi am văzut domnia mea zapis >de la mlinile lor „ popii Teodosie şi fratelui lui Ivănuş, pe aceste ocine şi vii.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Stan şi popii Teodosie şi fratelui Jui Ivănuş ocină şi vii dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi •de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
        1 ILoc alh.
.322
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Teodosie mare logofăt şi Gligorie* mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasalachi mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Teodosie mare logofăt.
      Şi am scris eu... logofăt in cetatea de scaun în Bucureşti, luna aprilie: 20 zile şi de la Adam pină acum cursul anilor, în anul 7142 <1634>. t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., A.N., XXXIV/41.
         Orig., perg. (33 x 49), deteriorat, pecete timbrată, căzută.
                                 243
1634 (7142) aprilie 21.
            Radu şi Trăistrăe din Pătîrlage vînd popii Mihai un pogon de oier paragină (la Zoreşti>.
       t Eu Radul i Trăistrăe de Pătîrlage scris-am zapisul miu să fie la mina popei lu Mihaiu, cum să se ştie că i-am vîndut un pogon de vie păragenăr pădure; şi di în capul pogonului în jos, pînă în drumul gardului, la margene. Şi locul a fost de la Muşatu.
       Şi l-am vîndut dereptu 6 ughi bani gata şi cu şterea tuturor megeiaşi-<lor>, anume: popa Stoica i Dragomir i Tatul i Oncea i Neculcea, Ionaşco-i Neagul i Stan i Nechifor i Voico i Colţea i Sarul Burlian.
       Şi am scris eu Dragomir. Pis meseţa aprilie 21 dni, vă leat 7142 <1634>..
       Radul.
       Dragomir.
       Popa Stoica.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXX/3.
          Orig., hirtie (31 x 21,5), două peceţi aplicate. Pe aceeaşi foaie cu zapisul dim
          1639 (7147) martie 10.
          Copie ibidem, ms. 172, f. 458 v.
                                244
1634 (7142) aprilie 23, Bucureşti.
            Vasilie egumen de la m-rea Aninoasa se inooieşte cu Dragul logofăt şi unchiul său, Stroe, să stăpînească o ocină de la Cislău pe din două, în urma unei judecăţi.
      Adecă eu părintele egumenul Vasilie de la sfînta mănăstire ce se cheamă. Aninoasa, hram uspenie Bogorodiţe, depreună cu tot soborul, scris-am acesta zapis să fie de mare credinţă la mîna Dragului logofăt şi a unchiu-său lu Stroe
                                                                                              323
www.dacoromanica.ro
•de Cislău, ca să se ştie că am avut piră unii cu alalţi pentru neşte ocină de la Ceslău, părţile jupînesei Stanei şi ale surori-sa Măriei, mătuşele Dragului logofăt şi ale lu Stroe. Că noi călugării am zis la divan, cum am cumpărat noi călugării aceaste părţi de ocină de în Cislău de la jupineasa Stana şi de la Mariia, In zilele Radului voevod, iară Dragul logofăt şi Stroe au zis cum că i-au fost miluit mătuşele lor, Stana i Mariia, cu aceaste părţi de ocină den Cislău. Şi au scos şi neşte cărţi ale Mihnei voevoda de miluitură.
       Deci am mersu înnaintea domnu nostru Io Mateiu Băsărab voevod de ne-am pîrît de faţă. într-aceia, domnu nostru ne-au dat la mijloc 6 boiari pre răvaşe domneşti, anume: de Odobeni, Ianiu logofăt i Giurgea i ot Bădeni, Barbul iuzbaşa i ot Hinţeşti, Vlaicul i Calin ceauşul i ot Măgură, Neagul logofăt, ca să caute aceşti boiari şi să adevereze cu sufletele lor, fost-au acea-stă ocină vîndută mănăstirii, au n-au fost, şi cine den cine iaste şi cum au ţinut moşii cei bătrini.
       Deci noi apoi ne-am voit şi ne-am înpăcat unii cu alalţi denaintea a cinstitului deregătoriul domnu nostru, jupînului Tudosie vel logofet şi de înnaintea acestor 6 boiari, de a noastră bunăvoe, cum să ţinem ocina toţi înpreună, frăţeşte, den doao, cum au ţinut moşii cei bătrîni ocina de la Cislău, pînă în hotarul Poenilor, în apa Bîşcei, la morile de în cale. Şi după ce ne-am înpăcat, dat-au Dragul logofăt cu unchiu-său Stroe sfintei mănăstiri Ani-noasa, înnainte pre 1 rumân, anume Vipere, cu feciorii lui, pentru pomena, iar ocina să o ţinem tot de în doao, că aşa ne-am tocmit de bunăvoe, ca să nu mai fie pîră între noi.
       Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, na ime: Danciul cliucer Doicescul i Iuordachi vornicul i Tudor dvornicul i ot Uscaţi, Scorea logofăt i Iane spatar i Grama postelnic ot Cepture i Preda, sinu Stanov banul i ot Ploeşti, Stoica călăraş.
       Şi am pus şi blăstăm: carii de în noi va mai rădica pîră, acela să hie anatema cu Iuda şi cu Ariia şi blestemat de 318 sveti otţi ije sut vă Nechei. Aceasta am scris să se ştie şi să se crează şi pentru adeverită credinţă pus-am şi peceate.
       H HdnHCdjf ds, Afn-kA^T AoroţtT, 8 GVKŞpnpY, Mfcctiţd dnpHA ier amh, k-k AkWk CKITH r«WprYl, K-k A-fcT xSpMK1.
       Smerenie ieu Vasilie egumenul de în sfînta monastiri Aninosa <m.p.)
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, XXXIV/9.
          Orig., hîrtie {31 x 21,5), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 173, f. 28.
       1 Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în Bucureşti, luna aprilie 23 zile, în ziua de sfîn-tul Gheorghie, în anul 7142 <1634>.
324
www.dacoromanica.ro
245
1634 (7142) aprilie 25.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vieroş trei rumâni din Mă-răcineni, jud. Muşcel, in urma unei judecăţi.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei voevod i gospodină, vnuc pocoinomu Io Bă-sarab voevod. Davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi svetei i bojestvenei monastir glagolemago Vierăş, hram vovedenie Bogorodiţe i otţu egumena Ioachim, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus nişte rumâni în sat în Mărăcineni ot sudstvo Muşcel şi Pad<ureţ>, pre nume Stan Lungul, feciorul Costii şi Ion, feciorul lui Mihăilă şi Vasilie, pentru că aceşti rumâni fost-au ai mănăstirii de moşie încă mai denainte vreme, încă din zilele Mihnii vodă. Şi de atuncea încoace, tot i-au ţinut mănăstirea rumâni cu bună pace.
      Iar după aceia, cînd au fost acum, în zilele domniei mele, iar rumânii din Mărăcineni, care sînt mai sus-scrişi, ei au ridicat pîră şi au venit de se-au pîrît de faţă aicea înaintea domniei mele, în divan, cu părintele egumenul Ioachim. Şi aşa pîriia rumânii cum n-au fost rumâni mănăstirii de moşie, nici i-au apucat legătura lui Mihai voevod. Intr-aceia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domniia mea lege, să jure Stan Lungul, şi lui Ion şi lui Vasilie. Deci cînd au fost la zi şi la soroc, ei n-au putut să jure, ci au rămas de lege dennainte domniei mele.
      Drept aceia, am dat domniia mea sfinţii mănăstiri Vierăşul ca să-i fie rumâni de moşie, cum i-au fost şi mai denainte vreme. Şi nimenea opreală să n-aibă, ci să fie rumâni mănăstirii. Inaco da neast, po reci gospodstva mi.
      I sam rece gospodstva mi.
      Pis meseţa aprilie 25 dni, leat 7142 <1634).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 142.
          Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 791.
                                  246
1634 (7142) aprilie 26, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Vieroş un rumân din Poenari, in urma unei judecăţi.
      Milostiiu bojieiu, Io Matei voevod i gospodină vnuc pocoinago Io Bă-sarab voevod. Davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi svetei i bojestvnei monastir <g!agolemago Vierăş, hram văvedenie Bogorodiţe i oţu egumena Ioachim, ca să fie sfintei mănăstiri) un rumân din Poenari, anume Crint, cu feciori lui, Mihăilă şi Pavel şi Crîntea şi Calin, pentru că aceşti rumâni fost-au de moşie a sfintei mănăstiri Vierăşul încă mai dă mai denainte
                                                                                                325
www.dacoromanica.ro
vreme, din zilele altor domni bătrini, din zilele Mihnei voevod sinii Alexandru voevod. Şi de atuncea încoace, tot au fost rumâni sfintei mănăstiri cu bună pace.
      Iar după aceia, clnd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Crintâ, el iar au rădicat piră cu feciorii lui şi au venit de s-au plrlt de faţă cu egumenul Ioachim de la sfinta mănăstire Vierăşul. Şi aşa plrîia Crintea cu feciorii lui Snnaintea domniei mele cum nu slnt rumâni sfintei mănăstiri de moşie din Poenari, nici i-au apucat legătura lui Mihail vodă. Şi au scos rumânii nişte cărţi mincinoase şi le-am luat domniia mea. Pentru că am căutat domniia mea şi am judecat pre dreptate şi pre lege cu cinstiţii dregători domniei mele şi am dat domniia mea Crintii cu feciorii lui lege, ca să jure 12 megiiaşi pre răvaşă domneşti, anume: Vladul ot Dumireşti i Stoican i Albul i Dragomir i ot Berendeşti, Cîrstea i ot Corbeni, Oprea i ot Poenari, Vîlcul1 i Şărb i Blrcă i ot Miceşti, Stanciul i ot Mihoveni2, i Maxim ot Poenari i Albul3 ot To'cso-beni4, ca să jure Crintea cu feciorii lui cum nu iaste rumân sfinţii mănăstiri Vierăşul, nici l-au apucat legătura lui Mihai voevod. Deci, clnd au fost la zi şi la soroc, iar Crintea cu feciorii lui, el n-au putut să jure nici cum, ci au rămas de lege şi de judecată dinnaintea domnii mele.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea pre Crintea cu feciorii lui ce sint mai sus scrişi, ca să fie rumânii sfinţii mănăstiri Vierăşul, cumQ au fost mai denainte vreme şi să fie moşie sfintei mănăstiri şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domniei mele. Inaco da neast po reci gospodstva mi. I ispravnic sam reci gospodstva mi.
     • Pis u Bucureşti, meseţa aprilie 26 dni, leat 7142 <1634>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 141 v — 142.
         Copie; altă copie ibidem, ms 710, f. 790 v — 791, după care s-au făcut unele completări.
                                 247
1634 (7142) aprilie 28, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Dragul logofăt şi unchiului său Stroe ocină la Cislău, jud. Saac ş.a., vii si ţigani.
       f iMhaoctYiio eojkYiio, îw Alame ROfKOAa h rocnoAHH-h <"hcoH sf/MAf Jfgrrppo-KAAXYHCKOf, BHgK KIAHK4PO H np'kAOGpdf’O, CTdpdrO, IIOKOHHIIOAIIg îw E'kC'fcpdE BOfROA-». AasdT rocnoACTBo aih cYh noRfA-kHYf rocnoACTBo ai»h cajjsha» rocnoACTBo aui Xfii-rgAes Aoro$(T H Shkoai ch Gtpoik u>t Hhca-kş H C-K HHX CHHOBH, 1AHU1AN Eor'h AAPOKAX, BKOttf A4 Mg fCT unjHHg H BfMHHH g CfAO g HHCAtg, Rt CgACTKO GdK, AAH IlOAORHHg 34 CfAO, A<^ A^A0A\ CH EAAHKOţ'AOR BHCTYBp RlkC4X WT (10A H WT
       1 In ms. 710: Vlaicul.
       a în ms. 710: „i Bîrcă ot Miceşti i Stanciul ot Mihoveni”.
       3 In ms. 710: Barbul.
       * în ms. 710: Tocsobeşti.
326
www.dacoromanica.ro
UI>yM H WT BOAd H WT R(HHHH H WT CTkA<lAHI|l( CIAOR WHOCRgAG Kdp( (AHKd CI JfTHT HSEpdT WT (10 RTkCOM X^TapOM, WT WHHHd %CA’hgA0K A$PH 8 X0T‘*P8i' ^Of-HHAOP, 8 KOAd ETkUlHIB, Hd KOAfHHI^fţ WT ngTd MOHdCTHptR rAdPOAlMdrO flHHHOdCd, jfpd/M gcn(uY( EoropoAHi^c. fl APSra noaoRHHS sa ciao wt ^hcat^ a* w apvcht cR-k-Td MOHdCTHp flHHHOdCd, A™ KAdHKgAWR KAlOHdp, RTkCdX, CTkC RIHHHYH H C"KC K*KC ^0-
Aokjmii, saiiOKi fCT Hfrosd CTapa h npasa whhhs h sa A^A^hB wt a^A^ 3d npt-A[a]^AH> Hlftifti HdH wt np-fcjKA* Kp’kaiA, wt npH akhYh nponY(M CTapfM rocnoAdpu AP'feKHKIJf*
        fl nOTOM, K*KA<) ‘CT KHlt CTkAd, R*k AkHH rOCnOACTRO MH, d KdAgPIpYH WT CBtTd AlOHdCTHp flHHHOdCd, WHH RTkSRHrHIT (ip8)f nptA POCnOACTRO MH pdAY HtKOI AfdH 3d WHHd8 WT 'iHCA'Kg, pdA^ A™ JK8ndHHlţ(R GTdHIH H pdA^ A** CfCTPdM CH ĂldpYfR, A'MUPfK RddHKoyAOB RHCTYldp, TITKfJf ^parSdOB aoro^iT H Gtpoib. H npHuiia (ct nptA rocnoACTBo mh g riahkYh ahkah, Tip( CTuiptuiA ci sa AHiţg c*kc Âparga aoroijMT h c-kc Gtpoi wt HncATag. H chi;( npfcuii irSaund AIhkoahm
H EdCHdYl WT CBtTd MOHdCTHp flHHHOdCd, KdKO (CT HM"fed CR-fcTd MOHdCTHp fluHHOd-
ca noKSnaoiHW wt HdA woynaHHHd GTaua h wt c(CTpa (h, KgndHHiţd dlapYA, tit-k( ^.parSaoB aoroijsiT h Gtpoir, giko;k( a<* AP’UKHt KaaBripH no mhopo. fl ^parS-AOR AOPO$IT H GtPO(B, WHH CoyT HSBdAHd g AHKdH KHHT( dlHXHf BO(BOAd 3d nOMHAORd.iYl WT HdA T(TK( HM BHU1( p(H(HHI HdA A*M>K( HM Sd WHHHg WT HHCATkS. Ta>K( B'B tom, rocnoACTBo mh c-mi paiaaa h c8ahx no npas h no saKOH, c-kc r*k-CH^MKI HkCTATHMH npdKHTMfH TOCnoACTBO AH H CTkM A<W POCnOACTRO MH WT AH" BdH MIP» HHJf S EOdtpH, no pTkRdUII rOCnOACKhl, Hd HMC WT fi'HA'fcHH, EdpK8A lOSEdlild H WT GdAOE'kHH, ţlOpvfc H Hh( AOPO$(T H WT XHHIţ(l|IH, EddHKoyA H KddHH MdSui h wt (H^rSp-k, H-fcpgA Aoro4»T, bkojki a<> c-kra(Ad(T h a<> hcthh-ctr8iiiih c-kc A#WdM Hjf: ehah c8t cYm whhh-k wt HncATkS npoA^wa MOHdCTHpls flHHHOdCd HdH HfcCT EHd H KOrO WT KTO (CT KdKO APtHC<M T(X CTdpH A^AH* fi'K-TOM, Kdd8r(pYH WT CB-bTdd MOHdCTHp flHHHOdCd H ^pdTgA ACrO(|S(T H GTpO( WT 'YhCATiS, WHH C( CgT CTvMHpHd 3d HHJfHOM A^KpOROAlO WT nptA POCnOACTRO A\H WT AHRdH H WT nptA nOHT(HHOMg npdRHTlAlO POCnOACTRO mh HtSndH T$A«cY( R(A aw-PW$(T, KOPO ier KeHTOp CR-kTtH A\OHdCTHp flHHHOdCd, KdKO A<* AP'KHCHT C(AO Hh~ Cd'RSd RtChlJf SdKSnHO EpdT'hCTRd, KdKO (CT AP'uKJit T(^ A^A« CTdpH WHHHd WT Inedit a^PH 8 xoTapSa IIo(Ht*Awp, g roaa E^uimih, Ha roa<hhi;(X wt nSTd. H no WCTPO(hY(, MTO Ct CgT CRMHpHA,                (CT ^pdPSd AOPO^CT H 8HK0M CH GTpof
CR-feTOM» AiOHd-THp flHHHOdCd HdnptA (A«H R(MHH, Hd HA\( SHn(p(, CKC CHHOBH CH, pdAY nOMbHd, d WHHHd A<i W AP*KH<HT RlvC Hd AKOd, nOH(JK( CHI^( STdKMHUlA Ct WHH Sd HHXHOM AOKPOROAIO H CTvC 3dnHC( (AHH Hd AP^P, C"KC E(AHKO( KAITRS, HKOJK( Ad H( nOHMdT np(HY( Rlv HRIX- H nOCTdRHA (CT H KA(TR8 CTkC SdnHC WT pgKdM HX, CTkC MHOSH EOA-fcpH CRlA"bTMY( HdnHCdHH 8 SdnHC.
        H (ldK A<* (CT JV,pdP8A0R AOPO(|S(T WHHHg oy IIpOHKTk WT Il0AP«pY(, dAH WT A(A ETkPEgjVikCKTk S-PO A(^> <> (AHH0M8 A^Aj no HM( H(p8ui0d'k, WT nod H WT Ul>yM H WT A*A CTkC RHHOPpaAV H WT CTkA<!MH41( C(AOR, WT nOCRgAY, Rdp( (AHKd CI XTHT HSEpdT WT no RTkCOM X0T<1P0<M> nOH(HC( (CT nOKSllHA ^pdPSA AOPO(|S(T cYm WHHHg WT HdA HdH, RHoyK H(PoyUIOA(R WT 4>pTkCHH(T, 3d xPH dCnpH POTORH, R'R ARhh flAHâdHAPS ro(roah HdYiaui h CTkC sanHc wt pg; (po sa npoAdHH, CTkC mhopi cR(A,feT(AY( HdnHCdHH 8 sanHc. H ndK noKSnHA ^parSa aopo(|s(t whhh^ 8 OpoHKTk, dAH WT AfA ETkPE8atCKTk (AHd nOAOR<HH8 3>d A^A» H(POH(ţ(R WT S A'bAY, wt nOAlO H WT UlgM H WT ROA H WT A'fc* CTkC AOSYH H wt CTkA4AHI4J( C(AOR H WT Hp(3 ETkC XCTdpOM, WT HdA ffldpKO, WT HdA CHdX<IM CH /k,8MHTpd, A’I^HP') H(POH"
25 — Documente România — c. 1359                                                          397
www.dacoromanica.ro
IţtB WT ^p’KCHHfT, 34 xApAA AcnpH POTOBH H CKC SAnHC WT P8K (PO 34 npOAAHHhI, ChC MHOSH EOAtpH CKIA’feTfAÎH, HAnHCAHH 3 SAnHC. <H> nAK nOKJjnHA AtP^^A AOrOijilT W1HH8 OY HpOMK-K WT AM B’KpESA'kCK'K (AHA nOAOKHH» 34 A^AHHS» nAKHJKI WT S
A-fcAH, WT no k*kco/U Xcpapoaa, wt haa_ĂP<IP0/MHP h wt h<|A kpat (ro AptvtSahh,
RH8lţH GHAAYwhOR WT <J>pTkCHH(T, SA xAT ACnpH POTOKH.
       H nAK A4 (CT /^pArdAOK aoto^it UIMHHS 8 nionAt, WT AtA 8HKO/H CH ©TP0(B nOAOKHHS, WT nOAlO H WT U|8/H H WT BOA H WT EPOA[a]«K( SA BOAYhHI^H H WT qpf3 K-KC            KOTOPA WMHi»8 KHAA (CT 3A A^AThO np-feA^A^ CH KoAA’KB
AKOPHHK, nOHOKI IO (CT nOKgnHA APJr8A AOPO$(T cTa WMHH8 WT HAA 8HKO/H CH
GtPO(k wt 4hca-k8, sa xsui AcnpH totobh, kt» abhh Aa(3ahaP8 bo(boa Haihiu, c-kc
SAnHC WT p8K (PO 3A npOAAHH, B A-kT xgpAS H CTkC MHOSH EOA'fepH CKIA’fcTMÎH, HA“ nHCAHH s SAnHC.
       H nAK noK8nHA £pap8a aopo^It wmhh# 8 flAKdjiH wt Kphkob wt haa Shkoaa CH GtPOI, am (PO R-KCAX WT nOAlO H WT U|8AA H WT BOA H WT nO KTvCOAl JfOTA-POM, 3A ţ AcnpH POTOEH, CTvC SAnHC WT P»K (PO 3A npOAAHH-
       H [h] nan noKgnHA Apap8a aoto^it wmhh8 wt (HSuihia, aah am 8hkoaa ch GtPO(K KTiCAX WT nOAlO H WT UloyAA H WT BOA H WT no B’fcCOAA X®TApOM, WT HAA &TP0( 34 x? ACnpH POTOEH.
       H nAK noKgnHA Apap8a aopoi|«t (AHh noroH sa bhhoppaay 8 A'ki'SA Upomk-kh WT AM H(r8lU0A(B WT HAA AaS’HP WT IIpOMK’K, 3A *4 ACnpH TOTOBH. <H> nAK no-KgnHA AP^P^ AOPOijSIT (AHH nOPOH 3A BHHOPpAAV WT IIpOMK’K, AAH nOTOHSA WT HAA mkP8A WT UJ(C C*KC (AHH P030P 8 P0PH(, 8 nAAfH’K, KOA K"hl41A K-KAHH-feC(B AIOHA-XTia Tp(TAPO p030p H 8 AOAHH nOAlO AP8P P030P WT HAA BoHH-kP WT XHHIţ(l{IH, 3A X~Ă AcnpH POTOBH, B*K AHHH PiA\'A BO(BOAH, CHH'K iMH^Hk BO(BOAH.
       H nAK noKgnHA Apapsa aopoi|s(t (aha hhpahkti ha haa( Îwaha, A'bwcpa Hhk-kb UHPAH8A, WT HAA PaAYA H WT AP^AAHp H WT Kli3AN, CMHKI fflliHKAHOK WT Pli-T(l|IH, WT C8ACTB0 B83Tv8 3A ui ACfipH POTOBH, CKC 3AnHC WT p#K (PO. H nAK nOKUnHA AP^PSA AOPO+(T (AHA HHPAHKTv A'E(AA, HA HM( K'EAHH’k WT HAA CB'kTA MOHACTHP flHHHOACA, nOHOK( (CT nAATHA AP^A AOPOijHT no CB*TA MOHACTHp SA
koh pocnoACKS, c-kc b-kcajc k(atobahY( (po 8ph ia, Biv ahhh Aa(3ahaP8 bo(boah HaYbiu
H C-KC SAnHC WT p»K ^YlA/HAHAH BHS TOPAA Birt KOAAHC, 3A CK(A"feT(ACTRO.
       H npoAAA^X CIH *hiui P<hihh hamhhth aioaY(, whh sa hhxhom acbpoboaio, ckc
83HAhY( B*KCAA\ AKrYlAUJOM WT WKP’KCTTk MkCTOA\, WT POP H3 A«A, WT npfcA PO-CnOACTAO AAH-
       G(ro paaY, aaa^X c*k.u rocnoACTBO aah caSshm rocnoACTSo aih AP-;p8aok A0P04s£T H 8HKOAI CH &TpO(, IAKO>K( A4 AA8 (CT cY( WMHH( H AlţHPAIPM HJK( EHUI( nHC A"kAYH» H KTv WXAE CHHOBOAl H KHRKOAA H np-kKHSM(TOAA H H( WT KOT05KAO H(no-KOA(EHA), nopH3/HO TOCnOACTBO AAH.
       G(H<( oy-EO H CB(A'kT(AY( nOCTABA-k((H rocnoACTBO AAH: »8nAH XpHSA B(A EAH KpjaobckYh h Hbaiuko b(a abophhk h T#accYi b(a aopo^(t h TAHropY( b(a bh-ctYqp h (Bhxah bia oiatap h BachaYi k(a ctoahhk h B^shhka k(a koaahc h £8hhha B(A niXAPHHK H KoCTAHAHH BIA nOCTIAHHK. H HCnpABHHK, TsA°cY( B(A AOPOl|i(T.
       H HAnHCAX (lln'WA.AT AOPOi|S(T B*K H'CTOA TpAAV B8K8p(l|IH, AVkCd^A AnpHAYl KH A*>HH H WT flAAAAA AAHCK AW HHHk B*H C(PO nHCAuYl T(M(hY| A-fcTOAA, Blw AkT x3pAAK, A-kTA TOCnOAHl x^AA-
       t îw /Hatiio bw(bwaa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHi.
       Iw /HatMO bo(boa <m.p >
328
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsă-rab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Dragul logofăt şi unchiului său Stroe din Cislău şi cu fiii lor, clţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie ocină şi vecini în sat in Cislău, în judeţul Sac, însă jumătate de sat, partea bunicului lor Vlaicul vistier, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul, din ocina Cislăului pînă în hotarul Poenilor în apa Bîşcei la morile din drumul mănăstirii numită Aninoasa, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu. Iar cealaltă jumătate de sat din Cislău să o stăpînească sfînta mănăstire Aninoasa, partea lui Vlaicul clucer toată, cu vecinii şi cu tot venitul, pentru că este a ei veche şi dreaptă ocină şi de moştenire din moşi strămoşi, încă de mai nainte vreme din zilele altor domni bătrîni, de demult.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, călugării de la sfînta mănăstire Aninoasa, ei au ridicat piră înaintea domniei mele pentru nişte părţi de ocină din Cislău, pentru partea jupaniţii Stana şi pentru partea surorii ei Maria, fiicele lui Vlaicul vistier, mătuşile lui Dragul logofăt şi ale lui Stroe. Şi au venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de s-au pirît de faţă cu Dragul logofăt şi cu Stroe din Cislău. Şi aşa pîrau egumenul Mico-dim şi Vasilie de la sfînta mănăstire Aninoasa că a avut sfînta mănăstire Aninoasa cumpărătură de la jupaniţa Stana şi de la sora ei, jupaniţa Maria, mătuşele lui Dragul logofăt şi ale lui Stroe, ca să stăpînească călugării mai mult. Iar Dragul logofăt şi Stroe ei au scos în divan cărţile lui Mihnea voievod de milă de la mătuşile lor mai sus-zise, pentru părţile lor de ocină de la Cislău. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele. Şi am dat domnia mea din divan între ei 6 boieri, pe răvaşe domneşti, anume: din Bădeni, Barbul iuzbaşa şi din Odobeni, Giurgea şi Iane logofăt şi din Hinţeşti, Vlaicul şi Călin ceauş şi din Măgura, Neagul logofăt ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor: a fost vîndută această ocină din Cislău mănăstirii Aninoasa sau nu a fost şi cine de la cine este, cum au stăpînit acei moşi bătrîni. Intru aceea, călugării de la sfînta mănăstire Aninoasa şi Dragul logofăt şi Stroe din Cislău ei s-au împăcat de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele din divan şi dinaintea cinstitului dregător al domniei mele jupan Tudosie mare logofăt, care este ctitor al sfintei mănăstiri Aninoasa, ca să stăpînească satul Cislăul toţi împreună, frăţeşte, cum au stăpînit acei moşi bătrîni ocina din Cislău pînă în hotarul Poenilor în apa Bîşcei la morile din drum. Iar după întocmirea cu care s-au împăcat au dat Dragul logofăt şi unchiul său Stroe sfintei mănăstiri Aninoasa înainte un vecin, anume Vipere cu fiii săi pentru pomană, iar ocina să o stăpînească tot in două, pentru că aşa s-au tocmit ei de a lor bunăvoie şi cu zapise unul la altul cu mare blestem, ca să nu mai aibă piră între ei. Şi au pus şi blestem cu zapis de la mina lor cu mulţi boieri martori scrişi în zapis.
      Şi iar să fie lui Dragul logofăt ocină în Procică din Podgorie, însă din partea Bărbulească a şasea parte a unui moş, anume Neguşolea, din cîmp şi din pădure şi din dealul cu vie şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Dragul logofăt această
                                                                                             329
www.dacoromanica.ro
ocină de la Nan, nepotul lui Neguşolea din Frăsinet, pentru 3050 aspri gata, in zilele lui Alexandru voievod Uiaş şi cu zapis de vînzare de la mina lui cu mulţi martori scrişi In zapis. Şi iar a cumpărat Dragul logofăt ocină în Pro-cică însă din partea Bărbulească o jumătate din moşul lui Negoiţă din 6 moşi, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vii şi din vatra satului şi de peste tot hotarul de la Marco, de la nora sa Dumitra, fiica lui Negoiţă din Frăsinet, pentru 1140 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui de vînzare cu mulţi boieri martori scrişi în zapis. <Şi> iar a cumpărat Dragul logofăt ocină în Procică din partea Bărbulească o jumătate de dedină iarăşi din 6 moşi, de peste tot hotarul de la Drago mir şi de la fratele lui, Drăgulin, nepoţii lui Simion din Frăsinet, pentru 1300 aspri gata.
      Şi iar să fie lui Dragul logofăt ocină la Şoplea din partea unchiului său Stroe, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vadurile de moară şi de peste tot hotarul, care ocină a fost de moştenire a strămoşului său Coadă vornic, pentru că a cumpărat Dragul logofăt această ocină de la unchiul său Stroe din Cislău, pentru 6800 aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş cu zapis de la mîna lui de vînzare, în anul 7137 şi cu mulţi boieri martori, scrişi in zapis.
      Şi iar a cumpărat Dragul logofăt ocină în Albeştii de la Cricov de la unchiul său Stroe, toată partea lui din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru 900 aspri gata, cu zapis de vînzare de la mîna lui.
      Şi iar a cumpărat Dragul logofăt ocină din Muşcel, însă partea unchiului său Stroe toată din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, de la Stroe, pentru 3000 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Dragul logofăt un pogon de vie în dealul Procicăi din partea lui Neguşolea de la Lazăr din Procică pentru 1000 aspri gata. <Şi> iar a cumpărat Dragul logofăt un pogon de vie de la Procică, însă pogonul de la părul din şes cu un răzor în sus în padină, lingă casa Călinesii monahia, al treilea răzor şi în cîmpul de jos alt răzor de la Voineag din Hinţeşti, pentru 1000 aspri gata, în zilele lui Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod.
      Şi iar a cumpărat Dragul logofăt o ţigancă anume Ioana, fiica lui Nica ţiganul de la Radul şi de la Dragomir şi de la Căzan, fiii lui Măican din Ră-teşti, din judeţul Buzău, pentru 2000 aspri gata, cu zapis de la mîna lui. Şi iar a cumpărat Dragul logofăt o ţigancă grasă, anume Călina, de la sfînta mănăstire Aninoasa, pentru că a plătit Dragul logofăt sfînta mănăstire de calul domnesc, cu toată cheltuiala lui, 25 ughi, în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş şi cu zapis de mărturie de la mîna lui Diamandi fost atunci mare comis.
      Şi au vîndut aceşti numiţi oameni mai sus-zişi, ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului, din sus şi din jos, dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea slugilor domniei mele Dragul logofăt şi unchiului său Stroe, ca să le fie aceste ocine şi ţigănci, care sînt mai sus-scrise, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi Ivaşco mare vornic şi Tudosie mare logofăt şi Gligorie mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina
330
www.dacoromanica.ro
mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Tudosie mare logofăt.
      Şi a scris Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 28 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, anul domnului, 1634.
      t lo Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CI/51.
         Orig., perg. (36 X 44,5), pecete timbrată.
         Cu o copie şi o trad. la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 307—310.
                                  248
1634 ( 7142) aprilie 28.
            Matei Basarab voievod întăreşte stăpinirea megiaşilor din Gureni, jud. Gorj, asupra satului, in urma judecăţii cu Miloş logofăt.
       Izvodul cărţii lui Matei vodă Basarab.
       Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui satului Gurenii, ot sud Gorjii şi moştenilor satului, anume: Bălin cu feciorii şi cu nepoţii lui i Costandin i Dumitru cu cetaşi lor şi cu ficiori i Coica cu cetaşi lui şi cu ficiori i popa Dumitru cu ficiori şi Manilă cu cetaşi şi cu fraţii de moşie şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor satul Gurenii, tot satul cu tot hotarul şi cu tot venitul din cîmp, din pădure, din apă şi din şedirile satului şi di peste tot, ori cît s-ari alege, din hotar pînă în hotar, pă hotarul vechiu şi pe semne: din Crivina lui Pardos pe Bistriciora, în sus pînă în Piscul Cîmpşorului, de acolea pe hotar pînă în Mărul Purcariului şi iar pe hotar în sus, pe hotarul vechiu şi pe semne, pînă în vîrful Sturilor şi pe yîrhu pînă la Fîntîna lui loanăş şi pe Padina Mare pînă in vîrfu şi de acolea pe vîrfu la deal pînă în Grohoz şi pe hotar pînă în Prislopul Darului şi plaiul la deal pînă în Alba şi pe Bistriţa Osii la deal... 1 şi pînă în Fîntîna lui Ionici şi pe plai în jos, pînă în Cornete... 1 şi pînă vîrful colnicelor şi pe Valea Plaiului în jos şi pe suptu coastă în jos pînă în Piatra Nanciului şi Bistriţa în jos, pînă în Crivina lui Pardos. Şi să fii în pace satul Gurenii de acum înnainte, pentru că iaste a lor veche şi direptă moşii di moştinire încă dinainte vreme, din zilele altor domni bătrîni.
       Iar dup-aceia, cîndu au fost în zilele răpăosatului Şerban vodă şi satul Gurenii, ce s-au zis mai sus, el au fost căzut datori Stoicăi ce au fost vel vistiier, ughi 50. Deci, după aceia, cîndu au făcu Stoica vistier sfînta mănăstire Strîmba, iar satul Gurenii, ei au făcu Stoicăi vistier 50 000 di şindrile pintru acei ughi 50 şi deci au fost ca nişte oameni plătiţi. Iar cîndu au fost în zilele lui Ali-xandru vodă Iliiaş, după moartea Stoicăi vistier, iar domniia lui au apucat
1 Loc alb.
331
www.dacoromanica.ro
pe satul Gurenii pintru datoriia Stoicăi vistier, de au dat ughi 200 şi s-au plătit satul Gurenii de toată datoriia Stoicăi vistier. Şi di atunci pin-acum tot au fost în pace.
      Iar cînd au fost acum, in zilele domnii mele, iar Miloş logofătul din Gurăni, nepot de frate Stoicăi vistier, el au căzut în spinare satului Gurănii, zicîndu că nu s-au plătit de acea datorie a unchiu-său Stoicăi vel vistier. Dici au venit Miloşi logofăt înnaintea domnii lui in divanul cela mare de s-au pîrîtu de faţă cu satul Gurenii de multă strîmbătate. Şi aşa să plîngea satul Gurenii în divan cum că sînt plătiţi de acea datorie. Deci într-aceia, domniia lui au căutat şi au judecat pe direptate şi pe lege dumnezeiiască, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii lui şi au dat domniia lui satului Gureni lege 12 megiiaşi pe răvăşăle domnescu, anume: din Peştişani, Dumitru, sinu Nanul i Bogdăneci şi din Brădăceni, Groza i Arvat i Drăghici Rojan i din Stolo-jani, Mihăilă i Borcă i Sarul i din Teleşti, Mihăilă i din Drăgoeşti, Crăciun şi Arca i din Gurenii, Bălin, ca să jure satul Gurenii cum că n-au fost ei rumâni Stoicăi vistier, vînduţi, ci au fost datori nişte bani şi s-au plătit cu şindrila ce s-au zis mai sus. Deci, cînd au fost la zi şi la sorocu, iar satul Gurenii ei au jurat în scaun în Craiova cu toată legea deplin. Şi au fost Miloş logofăt de faţă cîndu au jurat satul Gurenii cu acei 12 migieşi ce s-au zis mai sus. Şi s-au adevărat cum că s-au plătit satul Gurenii di tot, de Stoica vistier şi sînt tot omini megieşi cu muşiili lor din moşi din strămoşi, n-au fost rumâni nimărui. Şi au văzut domniia lui amîndoao răvăşăle domneşti de jurămînt la mîna satului Gurenii şi cartea slugii domnii lui, Danciul logofăt, ce au fost ispravnicu în scaunul Craiovii, cum au jurat. Deci’ au [rămas Miloş logofăt de legi şi de judicată dinainte domnii lui, cum mai multă trabă şi lucru să n-aibă Miloşi logofăt cu satul Gureni nice cîndu, ce megiiaşi şi moşteni satului lor di cătră dînsul...* 1
      Pentru aceia au dat şi domniia lui satului Gureni, tuturoru megiiaşilor...1 satului Gurăni pentru tot rîndul aceştii cărţii... 1 satului Gureni cu tot hotarul şi cu tot venitul şi de cătră nimini niclătit, pişti porunca domnii lui.
      Iată şi mărturii au pus domniia lui: jupan Hriza vel ban al Craiovii, Ivaşco vel vornicu, Tudosii vel logofăt, Grigorii vel vistier, Mihai vel <spă-tar)1, Buzinca vel comis, Vucina vel păharnic i Costandin vel postelnic. I <ispravnic>2, Tudosie vel logofăt.
      Şi au scris, Pîrvul logofătul cel micu, cu porunca lui Lăpădat vel logofăt... 1 luna lui aprilie 28 dni, de la zidirea lumii i pînă la Adam cursul anilor 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      Iar la linbă românească s-au scos acum, la iulie 30 dni let 7257 <1749> de popa Pîrvul Radovici.
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/27.
         Traducere; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 384—385.
       1 Loc alb.
       1 Omis.
332
www.dacoromanica.ro
249
1634 (7142) aprilie 29, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte jupinesii Maria, fiica lui Stoica
            logofăt din Fărcaş, moşie în Bărcăneşti, cu rumâni şi ţigani.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Matei Basarab voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răpoosatului Io Basarab voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui, jupinesii Măriei, fata Stoicăi logofătul ot Fărcaşi, din sud...1 şi feciorilor ei, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie ei moşie în sat în Bărcăneşti şi cu rumâni, partea lui Vişan şi a frăţine-său Radului, toată, du preste tot hotarul, din sus şi din jos. Insă să să ştie rumânii, anume: Voico şi Stăncilă şi frate-său Stoica şi Berbece şi Manea cu frate-său Vişan. Pentru că au fost cumpărat jupîneasa Ilina, muma jupînesii Măriei, această mai sus-zisă moşie şi rumâni de la Vişan şi de la frate-său Radul din Bărcăneşti, drept 10 000 de aspri gata, în zilele lui Şerban voevod, leat 7115 şi cu zapis de la mina lor, de vînzare, şi cu mulţi boiari mărturii scnşi în zapis. Şi de atuncea încoace tot au ţinut jupîneasa Ilina acea moşie şi rumâni cu bună pace.
      Apoi, cînd au fost acum, în zilele domniei lui, iar Stăncilă cu frate-său Stoica din Bărcăneşti, ei au ridicat pîră înnaintea domniei lui şi au venit la divanul cel mare de s-au pîrît de faţă cu Radul postelnic feciorul jupîneBii Ilinii, fratele jupînesii Măriei. Şi aşa pîra ei la divan, aceşti mai sus-zişi rumâni, cum că nu i-au vîndut pre dînşii Vişan şi cu frate-său Radul, cînd au vlndut pre alţi rumâni din sat din Bărcăneşti.
      Drept acâia, domniia lui au căutat şi au judecat dupe dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţi boiarii domniei lui şi au dat domniia lui acelor mai sus-zişi rumâni lege trei megiiaşi, oameni buni, pe răvaşele domniei lui, anume: din Chiciu, Drăghici şi din Alămăneşti, Duia şi Bratie ca să jure cum că nu i-au vîndut Vişan şi frate-său Radul rumâni jupinesii Ilinii. Apoi, cînd au fost la zi şi la soroc, iar Voico şi Stăncilă şi cu frate-său Stoica şi Berbece şi Manea cu frate-său Vişan, ei nici cum nu au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată dinnaintea domniei lui. Şi au văzut domniia lui amîndoao răvaşăle domneşti la mina Radului postelnic, fratele jupînesii Măriei. După aceia, i-au dat domniia lui jupînesii Măriei, ca să-i fie ei rumâni de baştină şi ohabnici.
      Şi iar să aibă jupîneasa Mariia, fata Stoicăi logofătul, un ţigan, anume Stan, feciorul lui Jitiian, nepotul lui Pădure ţiganul, pentru că l-au cumpărat jupîneasa Mariia de la Pătru logofătul, feciorul Balii din Fălcoiu, drept 2550 aspri gata şi cu zapis de la mîna lor de vînzare, cu mulţi boiari mărturii, scrişi în zapis. Şi iar au cumpărat jupîneasa Mariia, fata Stoicăi logofătul, sora Radului postelnic, un sălaş de ţigani, 6 suflete, anume Radul Custură cu ţiganca lui, anume Drăgana, cu trei feciori şi cu o fată, de la Barbul din Grădişte, drept 14 000 aspri gata şi cu zapis de la mîna lui şi cu mulţi oameni buni mărturii, scrişi în zapis. Şi iară să aibă jupîneasa Mariia o ţigancă, anume, Neacşa fata Pelii
1 Loc alb.
333
www.dacoromanica.ro
-ţiganul, pentru că au făcut domniia lui schimb cu Stoica din Fărcaşi in zilele Radului voevod, în domnia dintîiu, leat 7120, de au dat domniia lui Stoicăi logofătul pe Neacşa ţiganca, fata Pelii ţiganul, iar Stoica logofătul, el au dat domniei lui pe Anca ţiganca după Radul ţiganul. Şi iar să aibă jupîneasa Ma-riia o ţigancă, anume Stana, fata Iuvei ţiganul, pentru că au făcut domniia lui schimbu cu Stoica logofătul, de au dat domniia lui Stoicăi logofătul pe Stana ţiganca, iar Stoica logofătul, el încă au dat domniei lui pe fata Radului, cu zapis de la mina domniei lui şi cu boiari mărturii scrişi în zapis, anume: de la Fălcoiu, Pătru logofătul şi din Balşe, Stan şi din Popînzeleşti, Stroe. Şi iar au cumpărat jupîneasa Mariia un ţigan anume Tatomir, de la Badea şi de la soru-sa Buica, feciorii lui Lomotă ot Fălcoiu, drept 3 000 de aspri gata şi cu zapis de la mina lor de vînzare şi mulţi oameni buni scrişi în zapis.
       Şi au vîndut aceşti boiari carii sînt scrişi mai sus, aceste moşii şi ţigani ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiiaşilor dinprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei lui.
       Drept aceia, au dat domniia lui jupînesii Măriei, fata Stoicăi logofătul ot Fărcaş, ca să-i fie ei aceste moşii şi ţigani de baştină şi ohabnice şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei lui.
       Iată dar şi mărturii au pus domniia lui pe: jupan Hrizea vel ban Cra-iovescul i jupan Ivaşco vel dvornic i Tudosie vel logofăt i Gligorie vel vistier i Mihai vel spatar i Vasilie vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Costandin vel postelnic. Ispravnic, Tudosie vel logofăt.
       Şi au scris Pîrvul logofătul în scaunul Bucureştilor, meseţa aprilie 29 dni Jeat 7142 <1634>.
          Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, IX/1.
          Traducere din sec. XVIII.
                                 250
1634 (7142) mai 1, Bucureşti.
             Jupîneasa Stanca cu fiii săi, Coman comis, Andrei spătar, Pătraşco şi Mihai, vînd lui Gherghie fost al doilea vistier o vie în Dealul Tîrgoviştei, cu livezi şi pomet.
       t Adecă eu jupîneasa Stanca ce am fostu jupîneasă agăi Neagului, înpreună cu feciorii miei, Coman comis şi Andreiu spatar i Pătraşco i Mihai, zcris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Gherghie bivşe vtorii vistiiariu şi a jupînesei lui, Sofiicăi, ca să se ştie cum le-am vîndut o vie în Dealul Tîrgoviştii, în gura Văii Saşilor în feaţe, ce iaste între via Mitrei, fratele Pîrvului logofăt şi între... \ cu livezi şi cu pomet şi cu pimniţa şi cu case în deal la vie.
1 Loc alb.
534
www.dacoromanica.ro
       Pentru că această vie, ci scrie mai sus, fost-au cumpărată de aga Nea-gul, în zilele lu Alexandru voevod, sinii Radul voevod, de la popa Tanasie, feciorul pope Goicei clisiariul de în Tîrgovişte.
       Iară după aceia, cîndu au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Băsărabă voevod, iară eu jupîneasa Stanca, ce am fostu jupîneasă Neagului aga, şi noi feciorii lui, carii sentem mai sus-scrişi, vîndut-am ceastă vie jupî-nului Gherghie vistier za ughi 150 bani gata.
       Şi o am vîndut noi de bunăvoia noastră, fără de nice o silă, pentru da-toriia tătîni-nostru, agăi Neagului, ca să fie lui de moşie şi coconilor în vecie.
       Şi au fostu la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, na ime: jupan Para biv vel peharnic i jupan Radul logofăt i jupan Dumitru logofăt ot vistierie i Pîrvul logofăt, fratele Mitrei, ot Tîrgovişte, Necula peharnic i popa Tanasie i Nica căpitan. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate, ca să se ştie şi să se crează.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt. Pis u Bucureşti meseţa mai 1 dni, vă leat 7142 <1634).
       f Coman comis amu pus cu mina mea f Andreiu spătar scris-am cu mina mea f Pătraşco postelnic scris-am cu mîna mea f Radul logofet ot Popeşti f Eu Vasilie spătar 1
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LV bis/4.
          Orig., hîrtie (41,5 X 29), patru peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 165, f. 5.
          EDIŢII: Potra, Tezaurul, p. 168.
                                         251
1634 (7142) mai 1, Bucureşti.
             Neddco mare clucer, Vasile mare stolnic, popa Borcea clisiarh ş.a. dau mărturie pentru cele stabilite de Gherghe logofăt la moartea sa, privind împărţirea averii lui şi eliberarea rumânilor din Măgu-reni, jud. Prahova.
       t Adecă noi boiarii: jupan Nedelco vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic i popa Borcea clisiiariul i Ianiu portariul şi jupîneasa Mariia vistiereasa a Dudescului şi Nenciul dvornic i Radul logofăt Dudescul, scris-am aceasta a noastră carte, ca să fie de mare credinţă şi de mărturie, ca să se ştie cum ne-au chemat frate nostru, Gherghe logofătul, la vremea lui de moarte. Deci văzîndu noi cum i se apropie vreme de moarte şi a se petrece de pre această lume, făcutu-ş-au tocmeală casei lui de tot lucrul, cum va fi după moartea lui. Deci aşa-u zis cu gura lui înnaintea noastră Gherghe logofătul, cum moşiile lui toate şi dobitoc şi bucate şi rumâni şi ţigani, mult puţin ce va fi, să fie tot pre mîna jupînesei lui, Neacşei.
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
335
www.dacoromanica.ro
       Iar pentru rumânii lui de în sat den Măgureni, pre nume Albuş cu feciorii lui şi Radul Boncă cu feciorii lui şi Toader cu feciorii lui şi Stoian cu feciorii lui şi Chiţiboiu cu feciorii-ş şi Cîrstiian Mutul cu feciorii lui şi Romce cu feciorii lui şi Stan Pomană cu feciorii lui şi Dan, feciorul Albului, cu feciorii lui şi Vasilie cu feciorii lui şi Stroe cu feciorii lui şi Vladul cu feciorii lui şi Cocîrle cu feciorii-ş şi Oprea cu frate-său Stan cu şi feciorii lor şi Dragomir cu feciorii lui şi Vladul Brînzeiu cu feciorii lui i Vladul Văcariul cu feciorii-ş şi Stan Ţigulea cu feciorii lui şi Petrişor cu feciorii-ş şi...* 1 cu feciorii lui, i-au ertat Gherghe logofăt de rumânie pre toţi de innaintea noastră, singur cu gura lui, însă i-au ertat numai capetele lor şi cu feciorii lor, fără ocină, nimica.
       Iară ocina cită au avut în Măgureni o au lăsat să fie la beserică, unde se-au îngrupat şi el şi părinţii lui şi fraţii lui acolea în sat la Măgureni.
       Iară rumânii de la Măgureni, ei să aibă a hrăni pre jupîneasa Neacşa pînă va fie ia vie, iară după moartea ei, iar să fie ertaţi de rumânie.
       Derept acâia şi noi, ceşti boiari, ce sîntem mai sus-scrişi, pre cuvîntul lu Gherghe logofăt, cum au grăit cătră noi la vreme lui de moarte, singur cu gura lui, aşa mărturisim şi noi cu sufletele noastre.
       Şi am făcut ceastă carte a noastră să fie de mărturie la mina rumânilor den Măgureni ot sudstvo Prahova, să fie în pace de rumânie, cum i-au ertat singur Gherghe logofăt de cătră toată ruda lui, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă. Pentru că noi, aceşti boiari ce sîntem mai sus scrişi, cum am auzit şi cum au grăit Gherghe logofăt cătră noi cu gura lui la ceasul de moarte să fie rumânii lui ertaţi şi neşte oameni slobozi, aşa mărturisim şi noi cu sufletele noastre. Şi pentru adeverită credinţă pusune-am peceţile şi iscăliturile. Iară care om den în ruda lu Gherghe logofătul se va ispiti a călca şi a sparge şi a strica această pomeană, acela să hie blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveati otţi ije sut vă Nechei şi să aibă a da seama innaintea lu Dumnezeu.
       IIhc AmiiAdT s EgKSpdjiH, dvkcnţa Mm 7 a^h'k h wt Aamm. k*k a*kt xSpmk2.
           Bibi. Acad., LXII/79.
           Orig., hîrtie (41,5 x 28).
                                 252
1634 (7142) mai 5.
             Matei Basarăb voievod întăreşte posluşnicilor m-rii Rincâciov, din satul Cîrstianeşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, scutirea de dări şi slujbe.
       t ÎHhaoctT» eojkîi, fw AldTfH B'M’KpdE KofsoAd f rocnoAHHV r«cnoACTKo mi cY» nos-kAtufno rccnoAcrsa Ml acestor oameni ai sventei monastire de la Rîncăciog, anume: Radul cu feciorii-ş şi Micul cu fecio-
        1 Loc alb.
                                 1 A scris Lepădat tn Bucureşti, luna mai 1 zi şi de la Adam, in anul 7142 <1634).
336
www.dacoromanica.ro
rii-ş şi Badiul cu feciorii-ş şi Stanciul cu feciorii-ş, şi Nestor şfi Daina cu feciorii-ş den sat den Cîrsteeneşti ot sudstvo Muş<cel> i Pădureţi), ca să le fie casele şi toate bucatele lor ce vor avea în pace* şi slobode de acum înnaente, de bir, de găleată cu fin, de mere cu ceara, de oia seacă, de birul calului şi al boulue, de podvoade, de mertece,. de conace, de cae de olacu, de cătră samnecii de judeţ, de dejmă de stupi, de gorştenă de oi şe de porci, de vinărici, aşijderea de toate dăjdile şi mîncă-turile, cîte vor fi preste an în ţeara domnie mele de nemica val sau bîntuială să n-aebe, neci să le să tragă bucatele lor, pentru alţii, ce s-aebe bună pace, în zilele şi în viiaţa domnie mele, pentru că m-am milostivit domniia mea de-i-aam ertat, cum au fost ertaţi şe de alţi domni bătrîni şe mai denaente vremi.
       Şi am văzut domniia mea şi carte răposatului Io Şărban voevod şi. carte răposatului Io Radu voevoda şi a fiiu-său Alexandru voevoda şi carte lu Leon voevoda la mina lor, de pace şe de răpoaos. Aşejderea i-am ertat şi domniia mea, numai cit să fie de paza şe de posluşaniia şe de lucrul sventei mo-nastiri, de toate deci <cîte tre>1 bue la mănăstire, să dea ajut<oriu. A>1-şejderea şi voi, birarilor, şi voi, <cele>x la<lte slugi ale d>1omnie mele, oricare-cu ce <slujbe veţi um>xbla într-acest judeţ, să căutaţi, în vreme ce v<eţi ve>dea această carte a domnie mele, iar voi să căutaţi şi foarte să vă feriţi-de casele şe de bu<ca)xtele acestor oameni ce sînt mai sus-scrişi, de toate,, cum iaste învăţătura domnie mele.
       Şi am pus domniia mea şi blăstem: cene va dărue Domnul Dumnezeu, în urma domnie mele a fire domnu şi biruetoriu Ţărîe Rumâneşti, încă-1 rog cu numele lu Dumnezeu să aebe a noere şi a întărire mila şi pomena domnie mele pre tocmeala cum scrie mai sus. Iar carele o va călca şi o va sparge, să fie proclet şi anatema şe afureset de 318 otţi, eje sud vă Niechei.
       Derept aceia şi voi, sătenilor de în sat de în Cîrsteeneşti şi voi să daţi bună pace acestor oameni, carie sînt mai sus-scrişi de la sveta mănăstire ot Rîncăciog, de nemica val sau băntuială să nu le faceţi oamenie de la sveta monastire: să vor muri, lor să fie morţi, iar să vor mulţi la ^veta monastire, acolo să se mulţescă, neci să bîntuiască mănăstire pre voi, neci să bîntuiţi voi pre sveta mănăstire. Iar să vor veni jalbă de la sveta mănăstire pentru voe, bine să şteţi că mare certare veţi avea de cătră domniia mea. Himko A4 hict, no pin rocnoACTM mi,
       H HcnpaeHHK, caM pm rocnoAcrgd au.
       IlHC /tvfccftţa iHdIO T AhHH, R JVfcT xip/HB.
       f îw dJdTOO KWIEWA4, mhaoctYio koîkTio rOCnOAHHh.
       Iw dSdTiio BoiROA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Rîncăciov, XIII/10.
          Orig., hîrtie (32 x 21), pecete aplicată, căzută.
1 Loc rupt.
337
www.dacoromanica.ro
253
<1634—1635) mai 5, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudor al doilea vornic, întors din pribegie, ocini în Râteşti, jud. Saac, în Slăveşti, cu mori de meliţat ş.a., după pricinile avute cu Beldie Kelemen şi oamenii lui.
       f /HhaoctYio eojkYio, Îw ASdTiio KOiKOAd h rocnoAHH'K k-kcoh siaiah &8rrppo-KddxYHCKof, kh8k KfAHKaro h np-kAOEparo, cTdparo i)okohhhomS Îw Etcipas Roi6©Ad. AdKdT rocnoACTKO mh cYl noRiA-kHYi rocnoACTKd mh EOA"kpHH8 rocnoACTKO am T8-AOpOK KTOpYH AKOPHHK WT PlkTtl|IH, WT CgACTKO GdK H CTkC CHHOKH CH, iAHlţDKi Bocr a<*ct, okojki Aa <H8 bt wmhh# $ P-KTtijiH, dAH hitok A*a wt npis k-kc ciao s-ro A*a, ivt no<.io h wt ui8m h uit boa h uit spoAo&f 3a KOAfHHiţS h uit ah-KI3H KOCdHi H WT WKOt|lYlO CK MpHKOAlO H U’T BHHOrpaAY H WT CIAdAHI|li CMOS, WT nocKSAY, Rapt IAHKd ci xtht HSEpdT wt no k-kcoai x°Tapuu, wt x®TaP Aa** Ao XOTap.
       H naK Aa ict EOA-kpHHg rocnoACTKd mh TgA°P°s btopYh akophhk koa X0Ta* pgA P-KTfi|iHAop wmhkS...1 wt npfs r-kc x®TdpoAi s-ro a** h ckc iA«a koaihhu.8 3 60Ad X0BH3HK, HJKI ICT EHBUlf ROAHHHIţd A\fA-fcl(ia. H WT X®TdpgA HtAHHHAOR nd-KHJKI S-rO, IAHKd CI XTHT HSEpdT. H WT X®Tdp8A IIa'KTHHIhiHAOM TpfTdrO A*d WT nOA H WT UJ>yVH H WT KOA H WT BPOA 3d BOAHiIHU,H H WT KHHOrpdAY H WT MpH-KOAIO H UIT AHKISH KOCdHH H WT nOCRgAl» Kdpl IAHKd Ci XTHT HSEpdT.
       H ndK Aa iCT BOAtpHHg rocnoACTKO mh T8Aopos ktopYh a&®P«hk uihhh» 3 Ga’hkiiiih rop. hi x®Tdp, KllC X0TaP°iH sanA-KHO, wt nocR8AY, Kdpi IAHKd ci XTHT
H3KpdT H CTv K0AH HU.8 MtAtl|ld H CKC ,A,TkKpdKd GAdBSA’KB, H>KI C"K 30RI X0TaP^a K8pMdT8AOR, WT TAdK A® rddR, il|IH?KI H CTkC HHHl A^A^i, dAH WT X°TdP8d ■ ■ -1 TpiTaro am wt nocR$Al> sapi IAHKd ci xtht HSBpaT h CTkC AHiţa Ahhk-kk, wt raa-Kd a° rAdKd h ckc iUdAH E'ka'^xh, rAdroAiAidro w4HHd PdA>uiwB, 4to ict BHA no-KOynAlHHKI UIT HdA HBdH IISHK'KK H WT A'upfpd PdAfUlOB, Hd HAM E’KAdia, CKC CIC-Tpd(H CH H CKC BH .OrpdAY WT iH'KCT'KH|[|lH H CKC AffcCTOM.
       H ndK WHHHd WT CIAO WT ClkpBtHH, dAH A*a IIpdXOBlHtCK'K, Kdpi IAHKd Ci XTHT HSEpdT H WT KHHOrpdAY H CTkC HHKi WpdAtHVl 8 nOA» H WT Ulg/Hd H WT KOAd H WT BHHdpHHH H WT no KlkCOM X®TdpOM H CKC BlkC X®A®KOM IAHKd Ci XTHT H3-KpdT, SdHIKI CgT HirOKI CTdpl H npdKI WHHHl H a^A^i wt A^A* sa npfcA'fcAY iipHJKi wt npH a^hYh nponYiM cTdpiAl rocnoAdpu aP^shkix, wt npH a^hh noKon-HHdro, CTdparo EAdAY soisoAd, KorAa bhct tihihYi a^tom xSiţMi. H wt TorAd cd/Ho KTkCAP'KJKdA ict a^aK» nptA^AY H wthh TSaopok asophhk cYh khuii pimihhki wmhhI H X0TaP'K C^C A®SP0 AIHpHO Hd R'KCHX rOCnOAdpKJ H 3d HHXTO EdHTOBdHYi Ad HfeCT HMdA.
       (I nOTOAl, KTkAd ICT BHA K'K A^HH FdKpTHATk KOIKOA’K) KTk A"fcT x3pK3, d EOA'fc-pHH rocnoACTKO aah T8a®P®s abophhk wt P'KTtijiH npHdSvHT iţ-k IMS npHKirdHYl KSnHO CKC rdKpHHA KOIKOA'K B tlpA^ACROlO 3IMAH.
       II no Tpar TdKpYHA koikoa< crodA ict ehtki PdAVA koikoai, ckih-k illHXirk ro-dKOAf, rocnoAdpik 3imak> fiaduiKoio. H ehah c8t H.utA PdAYrt koikoatw iahh npY-
       1 Loc alb.
^38
www.dacoromanica.ro
BTfA 8rfp, no hm( EfAAf KfAfAifH. TajKf, no tom, hm^a (ct E(aa( I ia(M(h ckB'k-KfcnafHYf cv Paava koiboa 3a< k*k 3(maio b*kc hactoa ppaAY TtprosHiiif. Taraf E(AA( KfAfMfH CHIM fCT pfKAt npfA Pâfi,\[Ai KOCBOA» KdKOlO fCT EHA T»A»P ABOp-HHK A^ÎKKO H’kKOf HOSI^H, AIHOSH H H-feKOf. . .* H pfKA"k ICT fifAAf KfAfMfH KAKO ICT nOK< nHA WMHHJ WT PlkT>l|IH WT HAA TfpPf CnATAp, CHH*k dSngAOK AOrOjJsfT WT flAfgtHH, 3d 8rH C H CkC cTl WHHHf H JfO'l'dP’k, H>Kf C$T BHUlf plHfHHkl, IO A pTdpOM P’kTlipHAOM. Taraf, WT npH a^hTh TaBpHYA boieoa^ sv eha Tsa®P abophhk npHEtrS 8 flPA^-CKOIO 3IMAIO, K"k MIOJK1.H SfMAH H cTh BHUlf ptHfxHf A^A^Hl CkM EHCT npHTICH8AH.
       Tarat, KikAa (ct eha np(A Aiwh bocoah, bv a*t xspAH, a Tsaop abophhk, wh TorAa npnuifA (ct wt npHK'krcTc.o ndKHrai 3A( bv simaio Ha WT-kHHCTaYa iro. fl ca8pob( E(aa< Kia(m(h whh cst npnuifA no Tpap mco paaY npfuYf we(m3h ciaa
H JfOTApTk, HJKf C»T BHUlf plMIHH H AOHfCHA (CT H KHHP WT KpaiO WT flpAtACKOlO 3 f Al AH C-kC BfAHKa npfHYf pdAY 'Pdf WHHHf. fl TSAOP AKOpHHK WH BKOHIf YfAHHTi HkAOBtK’k CHpOMdK H Hf MOJKHHJf B*k HHMTOJKf HA npfHYf HtCT HMdA MTO HHHHkl, TTiHYiO HTO (CT PrtfAAA C’kC WHYiO H H*feCT HAIdA Hf fAHd CSraAfHYl npfA AfWH BOfBOA'k, Ah8 ndK ICT CkTBOpHA 8PPHHH, CrtSrf EfAAfB KfAfMfH, KHHP npf3 KHHP HAA WT’kHHCTBYt TSA®P ABOPHHK, 1*1 C8T BHUlf pfHfHHf.
       fl nOTOAl, KTkAA fCT EHA CTiA<l, K-k AkHH POCnOACTBd AIH, EV AtT xSpÎH, A T$A°P ABOPHHK, WH BHA'fcBUlf WTVIHCTkYa fPO npHTfCHSAH WT HHO KfpU,f CTpdHHfH, nouifA ict TsAop abophhk h npfA BfAHHHCTBYa tro (HijffMfT {Teasa nauia npf3 ^,8-HAB, 8 P8UIH, Tfpf nAAKdUIM Cf KAKO HJf fCT B*k3HMdA EfAAf KfAfMfH cYH WHHHf H JfOTAp-k Bk CHAOCT, EfS HpABOCTYlO H EI3 C8?KAfHYf H Hf HAltjf'S HH fAHH pdEOT. Bv
tom, flE-kSd nauia nocAJA ict khhp ha pocnoACTBO mh, raKoraf aa c’kPAtAdfT hm
POCnOACTBO A\H KAKO EHTkl no npAE H no 3AK0H EOHlYlO H A<* HCTHHCTB8IOT K*k HTO WEPA3 fCT EHA npHT(CH8AH EfAA* KfAfMfH cYlO CfAf H WHHHf H ^OTAp-k. Td>KI B*k TOAI, T8AOP ABOPHHK, WH fCT npH30BHA no SrpHHHH HA AHBAH, Tfpf CknptUIA Cf 3A ahu,8 np-kA pocnoACTBO mh 8 biahkYh ahbah. H chhh np-buiM SrpHHiru kako ict nOKSnHA cYh BHUlf pfHIHH WHHHH H XOTAP"k WT HAA T8AOP ABOPHHK H WT HAA TfpPf CnATAp. H H3BdAHUIf SppHHH H KHHPH 8 AHBAH, KHHP PAAVAA BOfBOAf H KHHP flAf-gAHAPS BOfBOA’k HaYbUI H KIHPH flfWH BOA*k HAA CYH WHHHf BHUlf pfHfHHH, A TSAOp ABOPHHK H Tfprf endTAp, WHH B’kCnpOCHUlf SAnHCOBf CkTBOpfHf WT p8Kd HAI, HKOJKf AA H)( H3BAAHT 8 AHBAH, A WHH, 8rpHHH, H"fcCT HAI A A WT PAf H3BAAH HH fAHH SAnHC. H 8 TfM, PocnoACTBO AIH CkM PAfAAA H CSAHJfOM no npdB H no 3AK0H, CVC B'kCHJfMH HkCTHTHMH npABHTfAYf POCnOACTBO MH H CkAI HCTHHCTBOBAA POCnOACTBO MH CkC K*kC AHlAHOAl, KAKO HtCT EHA A^>KHH T8AOP ABOPHHK H Tfprf CnATAp EfAAfB KfAfMfH HH fAHH HOBIţS. TA>Kf fCT WCTAA ^1041,8 ĂaCAO H npOlYH 8PPHHH WT 3AK0H H WT
c8>KA(HYf wt npfA pocnoACTBO mh.
       ă nOTOM, nAKHHCf fCT npHUlfA H AP^PH SrpHHH 8 npfHYf, HA HAIf XapKO (Uap-TOH H ToEOUI $p-kHU,H, nAKHHIf CT,C KHHPH WT PdKOIţK'kl TlOpPIO KpAAH, nOnHCAH CkC PHtBA. Ta>Kf nAK npHUlfA T8A0P ABOPHHK H TpfTAPO KPAT Tfpf CUiptUIA Cf 3A
ahh8 npfA pocnoACTBO mh 8 ahbah. Tajk( ev tom, pocnoACTBO mh ckAi pa(aaa h csAHJf no npABAS h no 3akoh h CkAI am pocnoACTBO aih rfppfB cnaTap h TSaopob ABOPHHK 3AK0H BY BOA'fcpH A<* 3AKAtUJf WHH KAKO HtCT EHA A^HH EfAAfB KfAf-
AifH hh (ahh acnpS. il Xapko (Haptoh h Toaiboui8 ^p'kHU.H, whh h( bvcxoiikt a<*
A ACT 3AK0HA ^OpfB, AH8 fCT C*kKPHA KHHPOBt WT AP8sh POCnOAApkl H nOEHPAA nO 1 2
        1  Loc alb.
        2 Aşa în text.
339
www.dacoromanica.ro
•Tpar 8 flpAfcACKO» 3iAiA». H wcTdA 8PPHHH wt 34K0H h wt c8}«a«hYi wt npfcA •rocnoACTRo mh wt ahbah, noHUKi H^kCT ci c8t wKp’kTidH asjkhh, hh>ki Tipri cna-
Tdp, HH5KI T»A«P AK«PHHK HH IAHH dCnpS- fl 4HJIAHJKI JfOKIT H3K4AHT SPPHHH Hfc-KOPAJ HIkYh KHHPH HdA CÎH A’feAHH», WT PdAS^d BOA*k HAH WT Hd flAlgdHAP’k BOA"* HaYbIU HAH WT AiWH BOfBOA'h, Ad Hi Ch                dH8 A’KJKHHHI Ad CTOHT.
       Giro pdAV, aaa»^ ciiM rocnoACTBO a\h BOAfcpHH» rocnoACTBO mh T8aopok
«TOPYh AKOPHHK, I3K0JKI A<* Al8 ICT CYh WHHHi, H5KI C8t BHIUI (IHCdHHKl, A^AYhS H K-fc wjfdB CHHOBOA\ H BHSK0A\ H npfcBH8mTOA\ H Hf WT KOKOKA* HWOT'kKHORIHHO, J10PH3A\0 rOCnOACTKO AtH-
       GlJKI oyBO H CBIAtTMYH nOCTdBA-fciM rOCnOACTBO AiH: JKSndH XpH3d BIA BdH KpdAOBCKYH H 5K8[MH iBdlUKO BIA AKOPHHK H WSlMH TAHropYl BiAHKYH AOPOi|slT H wşimh ^8dtHTp8 A8AICk8a bia bhctYdp h kSimh AlHjfdH bia cndTdp h fidCHAYi bia CTOAHHK H E83HHKd BIA KOAiHC H fi»MHHd BIA tlIJfdpHH'* H >K8ndH KoCTdNAHH BIAHKYh nocTfAHHK. H HcnpdBHHK, kSimh rV.HropYi biahkYh Aoro^rr.
       H HdMfpTdJfOA\ d3, IHpBtfA rpdAidTHK, CM n^MtHYl Afn-KAdT AOPOj|slT, B*k NdCTOA rpdAV *Y BgK8pil{IH, A\tCfU,d MdH T A^HH H WT flAdAtd AJH{i A® HHHfc, B’k CirO nHCdHlf) TIMIhYI AfcTOM, B> AfcT...1, AtTd rOCnOAHHl, xd]fAr.
       Îjfw flidTI» BWiBWAd A\HAOCtYw KOJKYiO rOCnOAHHTi.
        W iHdTIIO BOIBOA <m.p.)
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Tudor al doilea vornic din Răteşti, din judeţul Sac, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Răteşti, însă partea lui de peste tot satul a şasea parte, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vaduri de moară şi din livezi de cosit şi din pomete cu grădini şi din vii şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar.
       Şi iar să fie boierului domniei mele Tudor al doilea vornic lingă hotarul Răteştilor ocină... 1 de peste tot hotarul a şasea parte şi cu o moară în apa Hovizei, care a fost moară de meliţat. Şi din hotarul Pelinilor iarăşi a şasea, ■cit se va alege. Şi din hotarul Plăticeştilor a treia parte din cîmp şi din pădure ■şi din apă şi din vaduri de moară şi din vie şi din grădini şi din livezi de cosit •şi de pretutindeni, oricît se va alege.
       Şi iar să fie boierului domniei mele Tudor al doilea vornic ocină în Slăveşti hotarul de sus, tot hotarul deplin, de pretutindeni, oricît se va alege şi •cu moară de meliţat şi cu Dumbrava lui Slavul, care se chiamă hotarul Curmatului, din cap în cap, încă şi cu alte dedine, însă din hotarul... 1 a treia parte de pretutindeni, oricît se va alege şi cu Faţa Liicăi, din cap în cap şi cu Vădenii Mici, numită ocina lui Radeş, pe care le-a cumpărat de la Ivan Puică şi de la fiica lui Radeş, anume Bălaia, cu sora ei şi cu viile de la Măstăneşti •şi cu locul.
       Şi iarăşi ocina din sat din Sîrbeni, însă partea Prahovenească, oricît se va alege şi din vii şi cu ogoare de arătură în cîmp şi din pădure şi din apă
1 Loc alb.
-340
www.dacoromanica.ro
şi din vinărici şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul cit se va alege, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine şi dedine de la moşi de la strămoşi încă din zilele altor domni bătrîni, de demult, din zilele răposatului Vladu voievod cel Bătrtn, cînd a fost cursul anilor 6945. Şi de atunci încoace au tot ţinut moşii, strămoşii şi părinţii lui Tudor vornic aceste mai sus-zise ocine şi hotare cu bună pace la toţi domnii şi de la nimeni turburare să nu aibă.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Gavriil voievod, în anul 7127 boierului domniei mele Tudor vornic din Răteşti i s-a întîmplat pribegie împreună cu Gavriil voievod în ţara Ardealului.
      Iar în urma lui Gavriil voievod a stat să fie domn în Ţara Românească Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod. Şi a avut Radul voievod un prieten ungur, pe nume Belde Kelemen. Astfel după aceea, a avut Belde Kelemen întîlnire cu Radu voievod aici în ţară în cetatea de scaun Tîrgovişte. Astfel Belde Kelemen aşa a spus înaintea lui Radul voievod că îi este dator Tudor vornic nişte bani, mulţi şi nişte...1 şi a spus Belde Kelemen că a cumpărat ocina de la Răteşti de la Gherghe spătar, fiul lui Lupul logofăt din Alexeni, pentru 200 de ughi şi cu aceste ocine şi hotare, care sînt mai sus-zise, lîngă hotarul Răteştilor. Astfel, din zilele lui Gavriil voievod a tot fost Tudor vornic pribeag în ţara Ardealului, în ţări străine şi aceste mai sus-zise dedine au fost cotropite.
      Astfel, cînd a fost înaintea lui Leon voievod, în anul 7138, Tudor vornic atunci a venit din pribegie iarăşi aici în ţară la moştenirea lui. Iar slugile lui Belde Kelemen au venit pe urmă pentru pîra acestor sate şi hotare, care sînt mai sus-zise şi au adus şi carte de la craiul din ţara Ardealului cu mare pîră pentru acele ocine. Iar Tudor vornic, ca un om sărac şi fără putere întru nimic n-a avut ce face la pîră fără numai ce a privit cu ochii şi n-a avut nici o judecată înaintea lui Leon voievod, ci iarăşi au făcut ungurii, slugile lui Belde Kelemen, carte peste cărţi pe moştenirile lui Tudor vornic care sînt mai sus-scrise.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, în anul 7140, Tudor vornic, văzlnd moştenirile lui cotropite de străini de altă credinţă, a venit Tudor vornic şi înaintea înălţimii sale Mehemet Abaza paşa peste Dunăre, la Ruşi, de s-a plîns că i-a luat Belde Kelemen aceste ocine şi hotare cu sila, fără dreptate şi fără judecată şi n-a avut nici o treabă. Intru aceea, Abaza paşa a trimis carte la domnia mea ca să cerceteze domnia mea cum va fi cu dreptate şi pe legea lui Dumnezeu şi să adeveresc în ce chip a cotropit Belde Kelemen aceste sate şi ocine şi hotare. Astfel întru aceea, Tudor vornic a chemat pe unguri la divan de s-a pîrît de faţă înaintea domniei mele în marele divan. Şi aşa pîrau ungurii că au cumpărat aceste mai sus-zise ocine şi hotare de la Tudor vornic şi de la Gherghe spătar. Şi au scos ungurii şi cărţi în divan, cartea lui Radu voievod şi cartea lui Alexandru voievod Iliiaş şi cărţile lui Leon voievod pe aceste ocine mai sus-zise, iar Tudor vornic şi Gherghe spătar, ei au cerut zapise făcute de mina lor, ca să le scoată în divan, iar ei, ungurii, n-au avut de unde scoate nici un zapis. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că n-au
1 Loc alb.
341
www.dacoromanica.ro
fost datori Tudor vornic şi Gherghe spătar lui Belde Kelemen nici un ban. Astfel au rămas Dăţău Laslo şi ceilalţi unguri de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      Iar apoi, iar au venit şi alţi unguri in piră, anume Harco Marton şi Toboş Frenţi, iarăşi cu cărţi de la Racoţi Ghiurghiu craiul, scrise cu minie. Astfel, iarăşi a venit Tudor vornic şi a treia oară de s-a pîrît de faţă dinaintea domniei mele in divan. Deci intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Gherghe spătar şi lui Tudor vornic lege 12 boieri să jure ei că n-au fost datori nici un ban lui Belde Kelemen. Iar Harco Marton şi Gomboş1 Frenţi, ei n-au vrut să dea legea ţării, ci au ascuns cărţile de la ceilalţi domni şi au fugit pe urmă in ţara Ardealului. Şi au rămas ungurii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan pentru că nu s-au aflat datori nici Gherghe spătar nici Tudor vornic nici un aspru. Iar dacă vor scoate ungurii cindva niscaiva cărţi pe aceste dedine de la Radul vodă sau de la Alexandru vodă Iliiaş sau de la Leon voievod, să nu să creadă, ci să stea mincinoase.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Tudor al doilea vornic, ca să-i fie aceste ocine, care sînt mai sus-scrise, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Yucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, cu învăţătura lui Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 5 zile şi de la Adam pină acum la această scriere, cursul anilor, în anul... 2, anul domnului, 1633.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., CXI/24.
         Orig., perg. (40 x 57), pecete timbrată.
         Cu o traducere din 1913.
         Datat după divan, mai ales după Gligorie mare logofăt; anul erei noastre este
         inexact.
                                           254
1634 (7142) mai 6.
            Gîrbu şi fratele său Gheorghe vină lui Lupu căpitan ocină In Glaveş, jud. Săcuieni.
       t Adică eu Grebul şi cu fratele mieu Ghiorghe din Glaveş scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mina jupinului Lupul căpitan,
      1 Aşa în text.
       2 Loc alb.
342
www.dacoromanica.ro
cum să să ştie că i-am vîndut noi dumnealui toată partea noastră dă ocină din Glaveş, în judeţul Săcuianilor, dîn clmpu, dîn apă şi du peste tot hotarul, dîntr-această ocină partea noastră toată. Şi o am vîndut drept 6000 dă aspri gata. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor vecinilor şi a megiiaşilor şi dîn sus şi dîn jos, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor în veci.
      Şi am pus şi mărturie, care au fost la această tocmeală a noastră, anume: Iordache vornec i Lepădat logofăt i Iane spătar ot Bucov i Necula postelnic ot Fălcoiu i Barbul iuzbaşa ot Bădeni i Calin ot Finţeşti i Dumitru ot Cătun i Stoica croitor ot Năiani i Marco ot Carcadula i Martin iuzbaşa i Stoica iuzbaşa i Lepădat ceauş i Borcea iuzbaşa şi mulţi boiari, care nu i-am scris.
      Şi o am vîndut noi dîn hotarul Glaveşului jumătate. Şi ne-am pus şi noi peceţile mai jos, ca să să crează.
      Mai 6 dni, leat 7142 <1634>.
      Eu Gîrbul, eu Ghiorghe, vînzători.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 189v — 190.
          Copie.
                                         255
<1634> mai 6.
            Brata şi Flama vînd lui Lupul căpitan toată partea lor de ocină din Glaveş, jud. Saac.
      Adică eu Brata i Flama scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupan Lupul căpitan cum să să ştie că i-am vîndut noi dumnealui toată partea noastră dă ocină dăn Glavăş ot sud Sac, dăn cămpu, dăn apă şi du peste tot hotarul dăntr-aceasta ocină, partea noastră toată. Şi o am vîndut, drept 6 000 de aspri gata. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoe fără nici o silă cu ştirea tuturor veneticilor şi a megiiaşilor dăn sus şi dăn jos, ca să fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui cîţi Dumnezeu le va da în veac.
      Şi am pus şi mărturii oameni buni care au fost la această tocmeală a noastră: Iordache dvornic i Lepădat logofăt i Iane spătar ot Bucov i Necula postelnic ot Fălcoi i Barbul iuzbaşa ot Bădeni i Calin ot Finţeşti i Dumitru ot Cătun i Stoica croitor ot Năiani i Marco ot Car<c>adula i Martin iuzbaşa i Stoica iuzbaşa i Lepădat ceauş i Borcea iuzbaşa i mulţi boiari care nu sînt scrişi. Şi o am vîndut noi de in tot hotarul Glaveşelui jumătate. Şi ne-am pus şi peceţile mai jos ca să să crează.
      Mai 6 zile leat 7151.
      Eu Biata.
      Eu Flama, vânzători.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni nr. 454, f. 190.
         Copie.
         Vâleatul greşit; datat după zapisul precedent scris, evident în aceeaşi zi, şi
         după Lupul căpitan, care era vornic la „leat 7151”.
26 — Documente România —- c. 1359
www.dacoromanica.ro
256
1634 (7142) mai 6.
              Monahul Sofronie dăruieşte schitului Roteşti ocină la Gomoeşti şi două pogoane de vie în Muşcel.
      f Adecă eu monah Sofronie de Gomoeşti, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la hramul sfintei Troiţă de la Răteşti, cum să se ştie că am dat pentru pomeana şi pentru sufletul mieu 20 de stinjeni de ocină de la Gomoeşti şi 2 pogoane de vie de la Muşcel, ca să fie pomeană la hramul sfintei Troiţă de la Răteşti. Iar cine va întoarce preste cuvîntul mieu, ori cine va rămîna pre urma mea, să fie treclet şi proclet şi afurisit de 318 oteţi ije vă Nichei.
      Şi mărturii au fost mulţi oameni buni şi bătrîni, preoţi şi boiari, na ime: ot Yerneşti, popa Jipa şi Dragomir Sorescul şi Dragomir al diiaconului şi Avram şi din Buzău, diiaconul Pătru şi din Brăila, Ivan cumnatu Stârnii cupeţul.                               ____
      /HfeefLU M4H S A^HH, K’h AttT xSPMK.
             Popa Jipa                        Dragomir     al diiaconului
             Dragomir Sorescul                Diiaconul    Pătru
             Monah Sofronie                   Avram * 1
      IIhc PaAVA wt Tojf<»HHa.
          Arh. St. Buc., Schitul Răteşti, II/4.
          Orig., hîrtie (31 x 20), trei peceţi aplicate.
                                 257
1634 (7142) mai 6, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte în urma unei judecăţi, jupînesei Marga averea lăsată de soţul ei Lazăr paharnic.
       f AIhaoctYîo soatfio fw dlaTfto koCsoaJ h rocnoAHH'h <k>'kcivh 3(<ua( &Srrppur-BA4JfTHCKWl, KHSK KfAHKAPO H np-kA06P4rO, CT4P4PO, noKOHHH4rO fw E'kCtp4E K0IK0A4.
A4K4T rocnoACTKO avh cT» nosfAbaYl rocnoACTKo mh jupînesei Marga, ce au fostu jupîneasă lu Lazăr păharnicul, ca să aibă a ţinerea toate bucatele ale bărbatului ei, Lazăr păharnicul: dobitoc, cai, boi, vaci, stupi, ţigani, ferecături şi strînsoarea casei lui, să fie toate pre mîna jupînesei lui, Margăi, pentru că au lăsat singuru Lazăr păharnicul la moartea lui să-l pomenească şi să-l grijască cum se cade, pentru că se-au luoat amîndoi de în tinereţe şi au lăcuit amîndoi pînă la vreme de bătrîneţe şi au avut multă
       1 Toate semnăturile slnt autografe.
       1 A scris Radul din Tohani.
344
www.dacoromanica.ro
socotinţă şi au murit în mîna ei. Deci, pentru aceia au dat Lazăr păharnicul aceste bucate ce scriu mai sus, căci n-au fostu de la părinţii lui, ce au fostu cîştigate de ei de amîndoi, de în tinereţele lor pînă la bătrîneţe şi pînă la pris-tăvirea lui.
      Iar pentru rîndul unor vii de la Tîrgşor, ce au fost cumpărate de Lazar peharnic cu jupîneasa lui, Marga, dat-au Lazăr peharnic la moartea lui jupînesei lui, Margăi, viia de lîngă casă, cu căşcioara, iar o vie de la Ianiu lă-sat-au Lazăr peharnic să o vînză jupîneasa lui, Marga, să-l pomenească.
      Iar pentru o ţigancă a lui, anume Tudora, cu un copil al ei, lăsat-au Lazăr peharnic jupînesei lui, Margăi, iar după moartea ei să fie ertaţi.
      Iar casele lui de în Tîrgşor, cu locul şi cu pimniţa, care au fostu cumpărat Lazăr peharnic mai denainte vreme, lăsatu-le-au Lazăr peharnic fră-ţini-său lu Ilie. Iar casele cu locul de la Ţiţeştii, lăsatu-le-au Lazăr peharnic nepotu-său, le Gherghe. Iar pre un rumân de la Ţiţeşti, anume Stăniia, ertatu-l-au Lazăr peharnic pentru sufletul lui.
      Iar o năstrapă de argintu datu-o-au Lazăr peharnic pentru pomeana la mănăstirea de la Molomoc, să facă o cădelniţă, iar altă năstrapă, ca şi ceia, datu-o-au frăţini-său, lu Ilie. Iar alte toate le-au lăsat să fie pre mîna jupi-nesei lui, Margăi.
      Iar pentru 2 sălaşe de ţigani, anume Stan, feciorul Slăvuleţului cu ţiganca lui Viţa şi cu feciorii lor, ce l-au fost cumpărat Lazăr peharnic pre zestrele jupînesei lui, Margăi, de la1 Dumitru logofăt de Stoiceni în zilele lu Şerban voevod, iar Dumitru logofăt l-au fost cumpărat de la Barbul postelnic, iar pre Oţelea ţiganul cu ţiganca lui, Sora şi cu feciorii lor ce au fost al Radului postelnic Slăviceanul, datu-l-au Radul postelnic lu Lazăr peharnic, pentru 2000 de aspri ce-au fost datoriu de în zilele lu Mihai voevod; şi au fost scos Lazăr peharnic pre aceşti ţigani cu [sjmultă pîră, în zilele Radului voevodi, de cătră Ventilă biv vel cliucer şi de cătră Nenciul postelnic şi de. cătră jupînesa lui, Neacşa.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea Radului voevodi pre aceşti ţigani, vă leat 7122 şi zapisul al lu Lazăr peharnic, făcut de la moartea lui cu mare afurisanie şi cu mulţi boiari mărturie scrişi in zapis, mărturisindu Lazăr peharnic la moartea lui cum au fost lăsat aceste bucate şi moşii toate, cum scrie mai sus, jupînesei lui, Margăi, pentru un sat al ei de zestre, anume Dră-găşanii, ot sudstvo Tele<or>m<an>, ce i l-au vîndut Lazăr peharnic, za ughi 150. Şi frate-său Ilie nimica treabă să n-aibă, pentru căce se-au fost despărţiţ fraţii amîndoi de multă vreme.
      Iar după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, după moartea lui Lazăr peharnic, iar frate-său Ilie, el n-au vrut să lase pre tocmeala frăţini-său, ce au rădicat pîră şi au venit de se-au pîrît de faţă înaintea domnii mele cu cumnată-sa, jupîneasa Marga. Şi aşa pîrîia Iliie, fratele lu Lazăr peharnic cum să împarţe toate bucatele şi moşii şi ţigani şi tot ce să va <afla>2. Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege cu toţ cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea jupînesei Margăi, ca să-şi ţie toate cum i-au lăsat bărbatul ei, Lazăr peharnic. Iar cine să va
        1 „De la” scris deasupra riadului.
        2 Loc rupt.
345
www.dacoromanica.ro
afla numai de in Oţelea ţiganul şi di în ţiganca lui, au fecior, au fată, să aibă a inpărţi Ilie cu cumnată-sa Marga în doao; iar cu feciorii lu Stan ţiganul, nimica treabă să n-aibă, căci au fost cumpărat de pre zestrele jupînesei Margăi.
       Şi au mărturisit înnaintea domnii mele şi cinstitul deregătoriul domnii mele jupan Ivaşco vel dvornic cum se-au fost tocmit Lazăr peharnic cu fra-te-său Ilie denaintea lui, cum cine să va afla de în Oţelea ţiganul, oricînd să aibă a înpărţi în doao şi cum i-au fost dat Şerban voevod jupînesei Margăi,. ughi 150 zestre, cîndu o au măritat după Lazăr peharnic. Iar apoi, jupîneasa Marga, ia nu se-au îndurat nici de Ilie, ci l-au miluit cu o fată de ţiganu, cu o soră a Pîrvului ţiganului, feciorul lu Stan. Iar cu alte ce sînt mai sus-scrise, să le ţie toate jupîneasa Marga cum i le-au lăsat şi de niminilea opreală să n-aibă, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Ilie de lege şi de judecată denainte domnii mele.
       Dereptu aceia, domnia mea am dat jupînesei Margăi, ca să fie în pace de cătră cumnatu-său Ilie, să-şi ţie tot ce i-au lăsat să fie moşie şi feciorilor în veci.
       GfHffc O^RO H CRIA'bTIrtVf nOCTARA'bfM rOCIIOACTRO AtH: JKSflAH XpHSA KfA K4H
KpaaokckYh h wSnan Hkauiko KfA arophhk h kSiuh TAHropIf RfA AoroijsfT h kSimh Â$AfHTp$ ÂSAfCKgA RfA KHCTYiap H dlHX’AH KfA CflATAP H IiACHAYf KfA CTOAHHK H B83HHK4 RfA KOMHC H Rş>JHH4 RfA nf}f4pHHK H KoCTAHAHH RfA A0M8CTp«HTfA. H HC-lip4BHHK, WgflAH rAHrOpYf KfA AOrO^fT.
       H H44fpT4X,OA» 43, IKpR8A rp4/H4THK, Rt H4CTOA rp4A# E#K#pfl|JH, dltCflţA M4H S A<>hYH H WT &A,AMA AA3TK AW HHHt R-R CfrO flHCAHYf TfMfHYf AtTOM, RTv AtT XSPMS, AtT rOCnOAHHf X4JCAA1.
       ÎIw f04Tfw EWfEivAA, a/ihaoctYi© sojkYio rocnoAHtni.
        IV dSATflO ROfROA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Valea, XVIII/17.
          Orig., hîrlie (41,5 x 29), pecete timbrată.
                                 258
1634 (7142) mai 7.
             Matei Basarab voievod voiniceşte pe Neofit, egumenul de la m-rea■ Menedic, să-şi ia înapoi stiharul de la popa Toma.
       dlHAOCTYflO ROJKY», Iw ilîdTfH E'hC'kpAB ROfROAA H rOCnOAHMTi ^4E4T rocnoA-cteo /HH cYie neKfAfHYie rocnoACTRA ahh părintelui egumenului Neofitie de la sfîn-ta mănăstire de la Menedic, pentru că s-au jeluitu că ia-au luată de la Chilii un popă, anume Toma, un stihare. Deci să fii volnică a-1 apuca cu această carte a dumni-mele să de stihariul, că acel stihari au fost de la deregă-
       1 Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi< jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare-vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Plrvuî gramatic în oraşul de scaun Bucureşti luna mai 6 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor în anul 7142, anul domnului 1634.
346
www.dacoromanica.ro
toriul dumni mele Ivaşco vel vornicul; deci ei tras pire. Deci ei să-l apuce să plătească stihariul. Iar de nu-1 va da, să fie volnic a lu<a> om domne-scu să-l iaa stihariul de |la popa, iar lui dă-i va părea strlnbO, să vie de faţă, că aşa este învăţetura dumni-mele. 6hakw a a hict, no pm rocnoACTsa mh. H HcnpasHHK, cam pm rocnoACTsa mh-IIhc A\bcnta a\ah sashh, ks AbT xsp/HB. f Iw AlaTfH kw(bwa4, mhaoctY» eokYio rocnoAYHk.
          Bibi. Acad., CXXIV/180.
          Orig., hîrtie (29,5 X 20), pecete mică, aplicată.
          Copie ibidem, ms. 3699, f. 19; altă copie la Arh. St. Buc., ms. 172, f. 293 v.
                                  259
1634 (7142) mai 7.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Socol din Văleni o ocină în urma unei judecăţi.
       f AIhaoctYio eokYio, îw YHaTtH BivCiipaEa ko£koa4 h rocnoAHH-K. &arat roc-ijoactko a\h cY* nostAiHYf rocnoAC-rea a\h Iu Socol den Văleni, ca să fie volnic cu ceastă carte a domnii mele să-şi ţii nişte ocină dă un moş1; au cumpărat de la Voica, fata Oprei. Pentru că această ocină o au făcut Voica vînzătoa-re în zilele răposatului Radului vodă, pentru ce i-au fost nevoe. Şî ş-au întrebat toate rudele şî fraţii de pre ocină şî n-au vrut să o cumpere nimenilea, ce o au cumpărat Socol. Şî tot o au ţinut cu pace de atunce pînă acum.
       Iar cindu au fost acum, in zilele domnii mele, sculatu-se-au Voicea şî Oprea, verii Voicăi, de au rădicat pîră naintea domnii mele ş-au venit de faţă. Şî aşa pîriia Voicea şî Oprea cum cînd au cumpărat acea ocină nu i-au întrebat, ce sînt ei mai volnici să întoarcă banii. Şî au venit şî vînzătoriul de faţă nai<ntea d>2 omnii mele de au mărturisit cum i-au întrebat şî n-au vrut să cumpere. Derept aceia, au rămas Voicea şî Oprea de lege şî de judecată denaintea domnii mele.
       Şi am dat domniia mea lu Socol ca să-şi ţie ocina cum o au ţinut şî pînă acum, şi de nime opreală să n-aibă naintea cărţii domnii mele. Hhjko A4 H-fecT, no pin rocnoACTsa mh-
       H HcnpasHHK, cam pci rocnoAC-rsa mh.
       IIhc /H-bcuţa mah s a^hh, A-bT xspmk.
       t Iw AItiio kwckwa4, mhaoctY» eohcYio rocnoAHHk ;
       &«IHA Af'HHTpg KTOpYH ABOPHHK.3
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CXLII/2.
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, CXLVII/25.
        1 „Dă un moş", scris de o altă mină şi cu altă cerneală.
        * Loc rupt.
        3 A învăţat Dumitru al doilea vornic.
347
www.dacoromanica.ro
260
1634 (7142) mai 9.
             Răvaş domnesc de şase boieri hotărnici pentru moşia Gindeni.
       t Zde bolearom ai boiarinului dumnii mele jupan Buzincăi vel comis şi ai părintelui Vasîlie egumenul ot Bistriţa, anume: Radul logofăt Năsturel i Gligorie vel logofăt i Nedelco vel clucer i Tudosîi logofăt i Dumitraşco vistier i Radul vornic ot Desa, să caută şi să adevereze păntru satul Gîndenii, deci cum vor adevăra aceşti mai sus-zîşi boiari şi cum vor afla cu ale lor suflete, aşa să-i tocmească. HcnpjKHHK, cam pci rocnoACTRd «h.
       IlHC MAU e AbHH, K A'kT xăp/HR.
       f îw iHdTtto BwtKWAJ, mhaoctY» gojkTw rocn«AHHh.
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXI/3.
          Orig., hîrtie (20,5 X 15), pecete mare aplicată.
          Copii ibidem mss. 194, f. 137 şi 202, f. 133.
                                  261
1634 (7142) mai 10, Bucureşti.
            Radu Năsturel fost mare logofăt, Gligorie mare logofăt, Teodosie fost mare logofăt ş.a. boieri judecă pricina dintre m-rea Bistriţa şi Buzinca mare comis pentru moşia Gindeni, jud. Romanaţi.
      f Adecă noi 6 boiari: jupan Radul Năsturel biv vel logofăt i jupan Gligorii vel logofăt i jupan Teodosie biv vel logofăt i jupan Neldeco vel cliucer i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i ot Desa dvornic Radul, scris-am cartea noastră ca să fie de credinţă la sfînta mănăstire Bistreţa, hram uspenie Bo-gorodiţe şi a părintelui egumenului Vasilie şi a tuturor călugărilor, carii vor fi lăcuitori într-acel sfînt loc, ca să se ştie cum au avut părintele Vasilie egumen mare pîră înnaintea domnu nostru Io Mateiu Basarab voevod în divan cu jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca a lu Mihail postelnic de în Văleni şi cu ginere-său, Ghinea postelnic pentru satul Gîndenii den judeţul Rom<anaţi>, care sat au fost cumpărat de răposatul Barbul banul Craiuvescul şi cu fraţii lui Pîrvul dvornic i Danciul armaş i Radul postelnic, ctitorii mănăstirii, de la moşul lu Drăguşin banul şi al lu Dumitru dvornic, în zilele Vladului voevod bătrînul, derept 15 000 de aspri gata. Şi l-au dat şi l-au închinat în sfînta mănăstire Bistreţa împreună cu alte sate şi moşii, pentru pomena, unde le zac şi oasele lor şi au întărit cu hrisoave şi cu cărţi de milă. Şi l-au tot ţinut sfînta mănăstire cu bună pace.
      Iar de la o seamă de vreme încoaci, după moartea ctitorilor ce scriu mai sus, iar Drăguşin banul şi Dumitru dvornic, ei au fost luoat satul Gîn-
348
www.dacoromanica.ro
denii de la mănăstire în puterea lor şi au fost pus la sfînta mănăstire o cădelniţă de argint, derept 3 000 de aspri. Şi au fost satul Gîndenii tot pre seama nepotu-său, lu Mihăilă postelnic den Văleni, după moartea lor, fără lege, fără judecată. Şi au fost pus ei atunce şi un egumen al lor în mănăstire, anume Mitrofan şi au tăiat cărţile şi hrisoavele mănăstirii fără divan, fără judecată, în sfînta mănăstire şi le-au stricat şi au făcut cum au vrut, în silă, ca nişte oameni puternici, căci n-au avut cine căuta de mănăstire şi de moşiile mă-năstiriii.
      După aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Matei voevod, iar părintele Vasilie egumenul văzînd moşia mănăstirii Bistreţa şi pomena ctitorilor ce scriu mai sus înpresurată şi cuprinsă fără dreptate şi fără de cale de alţii venit-au înnaintea domnu nostru în divan de se-au pîrît de faţă cu jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca a lu Mihăilă postelnic de în Văleni şi cu Ghinea pentru satul Gîndenii. Şi au scos părintele Vasilie egumen în divan toate hrisoavele mănăstirii: întîiu hrisovul lu Vladul voevod vă leat 7002 şi hrisovul Mihnei voevod cel bătrîn vă leat 7017 şi hrisovul lu Basarab voevod vă leat 7028, tot întărite unul pre altul pre satul Gîndenii, şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul Mircei voevod, nepotul Mihnei vodă, de pîră şi de rămas cu Drăguşin ban şi cu Mitrea dvomic vă leat 7077. Iar jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca i Ghinea postelnic ei aşa pîrîia cum l-au fost cumpărat acest sat Gîndenii de la jupîneasa Velica pentru 3 000 de aspri şi cum au pus acea cădelniţă în mănăstire pentru sat şi au scos şi ei un hrisov al Mihnei voevod în divan.
      într-aceia, domnu nostru tăzînd atîta hrisoave şi cărţi bătrîne, măria sa n-au vrut să înntre în blăstem şi într-această pîră veche, ce ne-au dat pre noi, 6 boiari, de în divan pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm şi să socotim tot lucrul pre amăruntul. Şi încă au făcut şi părintele vlădica Grigorii mitropolitul cartea sfinţii sale de afurisanie la noi, cum să-i judecăm pre dreptate şi pre lege dumnezeiască şi fără de făţărie nemic.
      într-aceia, noi ne-am strînsu-ne toţi înpreună înnaintea domnu nostru în divan şi a tot sfatul, marii şi mici şi am luoat sama în tot chipul şi am văzut hrisovul lui Mihăilă postelnic scris fără dreptate şi fără de cale. Şi au mărturisit toţi boiarii mari şi mici cu mare, glas cum au fost moşiia mănăstirii direaptă şi cum o au ţinut fără lucru, în silă. Deci şi noi înncă n-am vrut să luom acel blăstem şi acea afurisanie asupră, ce am dat satul Gîndenii mănăstirii cu rumânii şi cu tot venitul ce se va alege, cum au fost de veac. Şi au rămas jupan Buzinca vel comis i jupaniţa Anca de lege i Ghinea postelnic dennaintea domnu nostru şi a noastră şi a tot divanul. Şi am scos satul Gîndenii şi dentr-acel hrisov al lor cu chinavar, ca mai mult treabă să n-aibă. Şi înncă au dat părintele Vasilie egumen denaintea domnu nostru şi a noastră şi acea cădelniţă în mina jupînesei Ancăi, ca să n-aibă treabă nemic cu satul ce să hii mănăstirii de moşie şi întărire şi ctitorilor pomenă.
      Şi am mai întrebat pre jupîneasa Anca ca să mai scoată cărţi la divan, iar ia se-au prinsu cum de va mai avea vreo carte la mîna ei au de cumpărătoare au de moşie au de pîră, să hie de gloabă şi de mare ruşine.
      Derept aceia şi noi încă am făcut această carte a noastră de judecată cum am aflat cu sufletele noastre. Şi punem şi blăstem şi procleţenie: cine va face într-alt chip preste această judecată a noastră, să hie anatima şi
                                                                                                 349
www.dacoromanica.ro
proclet de 318 oteţi şi să-i stea plrîş la infricatul judeţ uspenia Bogorodiţe şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Inaco da nest. Şi pentru credinţa ne-am pus şi peceţili şi iscala noastră mai jos.
       IIhc /V,oV*whtP* 8 Eoaaorhm 8 fi8:<spnjiY, Aitcnta AtaYa Y A^hh, k a^t xSpMR.1 Gligorie vel logofăt                       Dumitraşco vistiiar
            Thiodosie logofăt                     Radul vornic ot Desa
            Nedelco vel clucer                    Udrişte Năsturel vtori logofăt 2
              Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXI/4.
              Orig., hîrtie (44 X 20), cinci peceţi aplicate.
              Copii ibidem, mss. 194, f. 137 v — 138, 200, f. 4—5 şi 202, f. 133—135 v.
                                262
1634 (7142) mai 10, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Plrvu Dolofan logofăt din Stoeneşti ocine la Berislăveşti, jud, Argeş, ţigani ş.a.
       t IHhaoctYiio eojkTiio, i» Mirt» roiroaa h pocnoAHH-k k-kcoh 3Iaiai £ppppo-k axThckoi, kh8k CTaparo, iiokohhhom8 Îw Sacapa a roiroaa. ^aiat rocnoA®TRo mu cYio nosMtHYH rocnoACTsa mh caşp rocnoACTsa a\h Op-^Sa nwrw^iT ^OAOiJsdH WT GtOIHUJIH H ChC CHHORH CH, IAHIţfKI EorTk A4P®K4X\* QKO?Kf A4 d*8 KT W HH8 8 EtpHCA’KsnpH, ivt c8actro flp<jiui, wea>u wt am Otahor Xpiuit; a4 3MaiT: A4 AP^ht np-RESa aord’jsfT rhhoppaaY' XpviiR wt rp8<OA Paeor h AP8ra A^m AYho Xp-K'«i K-Kcaje sape iahka ci xTHT HSEpaT wt no rtwC x'OTapoAi, pasRt ttvmYio a*4 mto kt eha hsepahh a GTdH Xptirfc rh8kom c8 ^,8/HHTpos, auctori wt naA HR'wrfecik h RHnorpaA4 wt fip^Toani. IIohijki cYa rhuii pehiha whhh8 wt EfpHCAlkBfipH EYw ICT a44 GTaH XpiiHt IIpikRŞAOK AOPOlJlIT R*k JKHROT IPO, npi
ARhh flrwH roiroa> Tfpl ct ter nospaTHA wsaARfj noHTO paAY GTaH XpiM-k chhh wt TfeaoAi ipo wh hi hau a, ah» kt wctarha IIp-kSŞAOE aopo^it paAY noAvkua h de 3anwc wt p8Ka ero. H rtk AP^>KaA IIp'hRSA awrwţiT c-w a®kpo aihpho.
       II flOTOAt, KTkA4 KT EHA HHHtî, Bl A^HH POCnOACTSA AM, no C'kAUp-hTY Xp-K-HiE, a ÎWH dOAIR WT EfpHCAtSElJlH, WH CI E’h3RHrAA CHkC np8j( pAAY cYd RHUII pIHIHA KHHorpdAy. H C'Wip'kuji ci sa ah 148 8 ahk<u npiA pocnoACTSa am c-kc IIp'rrşa
AWPWijilT. H CHU,I optim jfwH dOAIR KAKO ECT EHA TAJf BHHOPpAAy HA\ 3J A^A^HHO,
ah8 w ict eha noK8nHA Xpiork wt haa shkoa\ ch, npi a^hh eIIh^hir roiroa h ict WH nOROAIH A4 AP^^HT Tdt RHHOPpaAV H A4 8MITHŞA HOKUjH Hd3dA IIpikRSAOE AO-po^sit. fi-k toai, pocnoACTSO a\h c-hM PniAajf h csAHJf n® npaRAS h no sakoh h RHA'fejf POCnOACTR® AM H 3anHC WT p8< GtAHOR Xp'hHlR sa EpATCTRO H sa nOKA»-HIhY| Ha p8KJ np-hESAOK AWPW.|SIT. H HCTHCTRORAA POCnOACTRO AM CkC R'kC AH" BAHOB, KAKO HI nOA®EaiT CI WT TOAHKA Ept.ttl, A4 8MITH8A HORU/lH HASAA» «ins ICT WCTAA ÎWH doAlR WT 3AK0H H WT CS>KAiHY!, KAKO nO AIHOPO TptES H AttTbjfS A4
                               1 A scris Dumitru Boldovici în Bucureşti, luna mai 10 zile, în anul 7142 <1634>
       8 Toate semnăturile sînt autografe.
350
www.dacoromanica.ro
Hf HMdT, JX8 Ai fCT A'fcAYHft KTw W)(dB IIp-KB8A0S AOrO+fT KtK CYd BHUlf pf*«fHd BHHOrpdAV» C^C AOKpO AlHpHO.
       H ndK Ai *CT CASP rOCnOACTKd A\H npKKSAOa AWlV^fT fAHd KHHOrpdAV 8 EfpHCA-KKflJIH, 8 JfOTdpgA EfpHCA"KîfHlYAOM, 8 fidAtt PdESAOB, H ClwC fAHH MfCTO 8 BpTiJf BHIOrpdA8 H CKC AlfCTO Hd nHfAdpCTSd WT HJA ffl'hrSp'K, Kdpf fAHKd C| JfTHT H3EpdT, nOHHKf fCT (lOKgllHA Hp'BBgA AWr-VjjsiT cYd BHUJf pfHfHd KHHOrpdAV H A'tC" TOBf WT HdA fiAdAV^ H WT HdA JK’Ufd fro, A98llJd,                  ©TdHMWAOB UVHAfK H
WT H1A CHHOBH HM WT ElpHCAlKBCl(lH, Sd *7 dCnpH rOTOKH H C-KC SdllHC 3d npO-AduYf, C-KC CkIAYtIaYH HdlIHCdHH 8 SdnHC.
       H ndK noKSnHA caÎp rocnoACTKd mh IIp-kkSa aoi-o^mt a*a OnpmuoK, chitk GpTvEOR WT EfpHCAlvKH|lY, K'KCdJfj CKC KHHOrpdAV H WT n0rt H WT UJS‘H H WT BOA<l H WT no KTiC pTdpO/H WT HdA ©npHUJ WT EfpHCA-KKflJjY, 3d xi dCnpH ro-tobh h c-kc sdnHc 3d npoAdHYf.
       H ndK noKgnHA np-KsSA Awrw+fT wt HdA EpTta h wt hja JKT»Hd fro, Emna
H WT HdA 3*TOM C8 ©TdH WT GtOHHHJIY b" AUCTOBf, d AUCTO 8 IIoAtH, d AP^rO AUCTO 8 K'Hp68HdpH, 3d T dcnpH rOTOBH, CHC SdnHC 3d npoA^Yf. H HdKHJKf nOKSnHA IIp-KB8A AOrO^fT WT HJA IIpl^SA, CHHTk nonfK Kp'KHlOH WT GtOHHHJIT, fAHH MfCTO 8 Ilo/HH, Sd (T dcnpH roTOKH, c-kc SdnHc 3d npoAdHYf. H ndK fAHH amcto Hd Iţp-KKB-K WT HdA A8/HHTPS> CHHlk EhUHB, 3d pH dcnpH rOTOBH.
       H ndK fAHH EpOA Sd BOAÎHHlţg 8 EfpHCATvKfliiY nOKSnHA IO fCT npTvKSA AO~ TOiJSfT WT HdA ©TOHKd H WT HdA AtP1‘r0W H WT H<*A Htrd, A'WjJfP‘1 Xp'KCOK WT EfpHCA'BSfHiY, Sd TH dcnpH rOTORH H C-KC SdnHC 3d npOAdHVl.
       H ndK ncKinHA npKsSA AoroijsfT fAHH diţHrdH no HA\f nvrp8, c-kc chhokh fro, HfK8Ad H n-KTpS h CrAdK, wt HdA AH<AU>1 nHT‘*P WT E»rA™f4lY, pdAY xS dcnpH roTOKH, c-kc SdnHc sd npoAdHYf. H ndK noK8nHA np-KRgA Aoro^sfT no H-fcKUid IţHrdHKd...1 IţYrdHOK H C-KC A'KIflfpd fro, GTdHKd WT HdA îcdK nOCTfAHHK, CHHTk npfAfG KAlOHdp WT Ep-KCfHlY...1 dcnpH POTOBH H C-KC SdnHC Sd npoAdHYf C-KC CKfAtTfAYf.
       H npOAdA^X WHH Sd HH£HOM A^XPOBOAIO, BfS HH fAHd CHAOCT H CKC gSHdHYf R-KCbAI EOAtpO/H H d A\frYdUIOM WT rop, HS A®A H WT WKp-KCT MfCTOAI. H <BHA’b]f rOCnOACTKO A\H H 3dnHCf>X Sd npoAdHYf Hd p8Kd np-KBSAOK AOrO^fT <C-KC MHOSH AOGpH AlOAYf CB-kAtTfAYf EOA-kpH H>1 HfpKfHH, HdnHCdHH $ SdnHCf no HAU.
       Gfro pdAY, AiA*X H rocnoACTBO AIH CAgr rocnoACTKd <hh IIp-kb8aob AorofjifT, QKOOKf Ai M8 fCT Sd A^AThO H Bit W^dE HAI H CHHOBOAI <H BH8K0M>1 H nplCRHS-MfTOAl h Hf wt KoroJKAo HfnoKOA^EHM, nopHSMo rocnoACTKd AIH.
       GfJKf H CBfAYTfAYH nOCTdBHX’ rocnoACTBO MH: 0K8ndH XpHSd BfA EdH KpdAfB-CKH H JKSndH IsdUIKO BfA A^OPUH^ H JK^ndH TAHropYf BfA AOrOiJlfT H /HHJfdH BfA <CndTdp>1 H A8MHTP8 BfA BHCTYap H EdCHAYf BfA CTOAHHK H E8SHHKd BfA KOAIHC H E8HHHd BfA MX’dpHHK H OKSndH KoCTdHAHH BfA nOCTfAHHK. H HCnpdBHHK, 0K8ndH TAHropYf BfA AOrOijsfT.
       H d3, A&MHTP8 AOrOfflfT, HdnHCdX K-K HdCTOA rpdAV E8K8pfl|lH, M-kCflţd AldIO 7 AKHH H WT ^AdMd B AiCT xSpĂÎB.
       f Iw /QdTfio EwfBWAd, mhaoctYio kojkY» rocnoAHHK.
       Iw MdTfIO BOfBOA <m.p.>
1 Loc rupt.
351
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Pîrvul logofăt Dolofan din Stoeneşti şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Berislăveşti, din judeţul Argeş, însă din partea lui Stan Hrănea; să se ştie: să. stăpînească Pîrvul logofăt via lui Hrănea de la Gruiul Robului şi cealaltă dedină a lui Hrănea, toată oricît se va alege de peste tot hotarul, în afară numai de partea ce a ales-o Stan Hrănea nepotului său Dumitru, locuri de la Ivă-neasa şi via de la Yîrtoape. Pentru că această ocină mai sus-zisă din Berislăveşti a dat-o Stan Hrănea lui Pîrvul logofăt în viaţa lui, în zilele lui Leon voievod, de s-au înfrăţit amîndoi, pentru că Stan Hrănea fii din trupul lui el n-a avut, ci a lăsat lui Pîrvul logofăt pentru pomană şi cu zapis de la mîna lui. Şi a tot stăpînit Pîrvul logofăt cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Hrănea, Ion al Lolei din Berislăveşti, el s-a ridicat cu pîră pentru această vie mai sus-zisă. Şi s-au pîrît de faţă în divan înaintea domniei mele cu Pîrvul logofăt. Şi aşa pîra Ion al Lolei că a fost acea vie a lui de moştenire, însă a cumpărat-o Hrănea de la unchiul său în zilele lui Mihnea voievod şi este el mai volnic să stăpînească acea vie şi să lepede banii înapoi lui Pîrvul logofăt. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lui Stan Hrănea de frăţie şi de închinare, la mîna lui Pîrvul logofăt. Şi am adeverit domnia mea, cu tot divanul că nu se cuvine să lepede banii înapoi după atîta vreme, ci a rămas Ion al Lolei de lege şi de judecată, ca mai mult treabă şi amestec să nu aibă, ci să fie dedină de ohabă lui Pîrvul logofăt în veac această vie mai sus-zisă, cu bună pace.
      Şi iar să fie slugii domniei mele Pîrvul logofăt o vie la Berislăveşti, în hotarul Berislăveştilor, în Valea Robului, şi cu un loc în vîrful viei şi cu loc la stupina de la Măgură, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Pîrvul logofăt această vie mai sus-zisă şi locurile de la Vladul şi de la femeia lui, Muşa, fiica lui Stanciul al lui Piilea, şi de la fiii lor, din Berislăveşti, pentru 1000 aspri gata şi cu zapis de vînzare cu martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Pîrvul logofăt partea lui Opriş, fiul lui Sîrbul din Berislăveşti, toată cu vie, şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, de la Opriş din Berislăveşti, pentru 1000 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Pîrvul logofăt de la Bria şi de la femeia lui, Vişa, şi de la ginerele lor Stan din Stoineşti 2 locuri, un loc la Pomi, iar celălalt loc la Cărbunari, pentru 300 aspri gata, cu zapis de vînzare. Şi iarăşi a cumpărat Pîrvul logofăt de la Pîrvul, fiul popii Crăciun din Stoineşti, un loc la Pomi, pentru 100 aspri gata, cu zapis de vînzare. Şi iar un loc la Biserică de la Dumitru, fiul Vişei, pentru 150 aspri gata.
      Şi iar un vad de moară la Berislăveşti l-a cumpărat Pîrvul logofăt de la Stoica şi de la Drăgoi şi de la Neaga, fiica lui Hîrs din Berislăveşti, pentru 350 aspri gata şi cu zapis de vînzare.
352
www.dacoromanica.ro
       Şi iar a cumpărat Pîrvul logofăt un ţigan, anume Pătru cu fiii lui, Ne-cula şi Pătru şi Slav, de la D^ma)1 pitar din Bogdăneşti, pentru 6000 aspri gata, cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Pîrvul logofăt pe Neacşa ţiganca lui... 1 ţiganul şi cu fiica lui, Stanca, de la Isac postelnic, fiul lui Preda clucer din Bîrseşti...1 aspri gata şi cu zapis de vînzare, cu martori.
       Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi (am văzut domnia mea şi zapis)1 de vînzare la mina lui Pîrvul logoftăt <cu mulţi oameni buni martori boieri şi)1 roşii scrişi in zapise anume.
       Pentru aceasta, am dat şi domniea mea slugii domniei mele, Pîrvul logofăt, ca să-i fie de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor <şi nepoţilor)1 şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare banal Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Mihai mare ^spătar)1 şi Dumitru mare vistier şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
       Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 10 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634).
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.)
          Bibi. Acad., CXXXIV/10.
          Orig., perg. (34 x 47), pecete timbrată, căzută.
                                         263
< 1634 mai —1635 decembrie) 10, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Necula pîrcâlabul din Glogo-va, jud. Mehedinţi, vii în dealul Cîlceştilor şi al Racoţilor, precum şi nişte ţigani.
       f AIhaoctYho bojkYc», îw fllaTl» boikoaa h rocnoAHHTi k-kcoh simah £>ppp-poKAAjffHcKof, bhSk KfAHKAro h np-fcAoKpapo, cxaparo, iiokohhhoa\8 Îw Eacapas boi-koaa. A,4Bar rocnoACTKo a\h cVf noaCAtuiYf pociioactbo mh BOA-fcpHHS pociioactro AIH HCKgAfK np-KKTiAaE U>T TAOrOBa, IVT CgACTBO d3f)f<!AHHItH> H CV CHKOKH CH, EAHIţHAt fior-K npHnSCTHT, HKOIKf Ai A\Ş fCT (AHA BHHOPpaAV 8 A1CA8A Ka’BMUPH-AOM, B*K cSACTKO Top IKhA, CKC AVfeCTOA* WT nOA AOSYt, (AHKa Cf JfTtT HSBpar, noHcacc iv ict noKSnHA BOA-kpHn pociioactro <hh HHKOAa np-hK-RAAEgA cYa BHHorpaAV' wT naA GraameA EopAiiHKS h wt aciua iro wt Ka’kmcijjh, sa «r acnpa potokh. H naK noKSnHA HncgAa np-hK'KAaBgA eah$ posop sa ao3Yi wt >ma ©np-fc, chh-b Ts-AepaHOB wt KATk'ifLjjH, 3a T acnpa potokh, hhc* ict naKHHCi iioaaa ckc KHHorpaAYf.
1 Loc rupt.
353.
www.dacoromanica.ro
•wt haa Ctahuioa bhuic nne. H naK noKgnHA HcKgAa np'KK'KAAGliA cahh mccto .sa ao3Yc wt hja Îwh fi»yAOE wt KA'KqcifiH, sa c* acnpH potobh.
        ffl naK a<> cct soAtpHHg rocnoACTEO mh Hckoacb np'KK'KAAE caha bhhoppaa g AtASA PaKOlţHAOp, HTO fCT BHA TCTKAM CH fiHriiB HoAtHA, nOHCKC W CCT WC-•tabha Bhpa Ha ckmpvth ch bhBkoai, Hhkoacr np'KK’KAAEgA, sa np^oEpaTMCA, WEAHC BHHOrpaA CKC AltCTOM A«PH 8 BAAC H CKC A<A CH sa WMHHTi WT IIOAtHH iR-hcax, wt noesgAY, iahka cc jctct HSBpaT wt npcs btkC x«TapoAt, paAÎ aihopa mhaho ,h .pacaahYc hto cct haiaa a«haokc cct eYw WHa hchba. H Ha BptMC ch .sa CKAlp'K.TH H CKTROpHA K CCT BHgKOM CH Hck8aA np'KK'KAABSA BltCkX nOAltHOBC (H, KaKO CC CgT nOAOEaCT HhAOBtKOAIg AlpATEg H C14JOKC B'KCnOAVkHSAH Ct>T H WCCM .AgtlIC, HKC (CT H/HAA MpVrBH. H CKC SailHC WT pgKA CH, CKC BCAHKOIO KACTBS H CKC MHOSH A*6PH A*>aY CBCAtTCAYC, nOHOKC 0\'A\CTHHA CA C$T fiHra WT AP^PC 1P8ACHÎH CAHIţC CgT SMtA, QKOJKC Aa HC HACAT AP^PO HH^TO TptEg CKC HCHHa A*A sa WMHHTi BHUIC nHC, KpOMt T'KmYk» RHgKOAl CH HHKOAA np uK'KAAESa, cpc CHIţC CCT wctakha finrA cama, ckc HCHHa qshk h ckc shahYc MCrYauioM wt wkoaho amctoai.
        H naK fl,i cct soAtpHHg rocnoACTBo mh Hhkoacb np-KK'KAAESA caha chahmic 8 •GHAHIflt rpCSAOB, CAHKa CC ^TCT H3EpaT, nOHCKC IO CCT nOKgnHA flCKOAa np'KK'KAAEgA wt haa cUapra, bhSka sa A'UfUpS Hhkoap-kr wt raorosa, sa t acnpH totobh.
        H naK a<> cct HckSacb np'KK'KAasSA cahh aiţHrau, Ha haic EHAiţg h ckc chh8 cro YIack$c, sahc^kc top aiţnraH bhuic nnc, wh cct eha sa AtAYio ĂsAiHTpauiKOB KAlOICp WT enHH-kHH,‘ T<UKC C8t CKTEOpHA npOACCHCHÎC CKC H(KtiAa np'KK'KAAElÎA, Tfpc .cgT aaa ASmhtpauiko KAioqap Hckoacb npiMCKAAEgA no EHA148 iţnraHgA, Aa cct cro .AtAYug, a KOA-kpHH .pocnoACTRo ahh Hcksaa np'KK'KAAEgA, wh cipcftc AaA AgAiHTpatii-kob KAioqap caha .aiţttraHKg ha hmc n-KTpana h cahh koh A^pii h caha koehaa, Aa iCct A^aTh# paaY a^aThS. H npoMCHHAH cct whh sa cbohai aokporoaio h ckc sannc wt pgKa cpo h jCk aihosh a»kph aioaYc cbca^tcaTc.
        H naKH>KC Aa cct Hckoacb np'KKiutaEgA caha ai(HraHK8, ua h.\\C HuKa, iţHraHKa Ehai^Se HţHraHita h ckc A*u4iHpc ch, ha haic ^,okYa h lista. EFohchcc fluna iţnpaHKa, A'Kilccpa GopYH iiţHraHKa h a Tobch i^Hran^A eh ah c8t noK^nACHC si PaaSa koa\hc, tTKCToAl Hckoacb np'KK'KAAE^A, wti^S KSnaHHiţCB cro, ^aopYhk-kb, wt haa nacTgpKOM
"CH HlKSAA H fiCHTHA-K, SA "A ACflpH POTORH, CljJOKC WT npH AHHYf nOKOHHHOAlS niCpBAH BOCBOAA. H WT TOPAA CAAIO B'KC APVKAA CCT EOAtpHH POCnOACTBO MH HckSAA np’KK’KAABSA CYC aiţHPAHqC CKC AOBpOAl AlHpHO. H nOTOAl, K-KAA CCT BHA ckaa, k*k npH a^hYc rocnoACTBo mh, a dtintJA GSni^HpHAC, bh!3k lUapHHCB CTOAHHqaca wr Hnu’aia, wh B'KSABHrox np»x paAT cYc ai^HraHMC bhuic pchchc h npHuiAH cgT Tfpc CKnptuic cc sa AHiţg npCA rocnoACTBo aih ckc HckSaa np'KK'K-aaeSa. H chl^c np'kuic llgnSA GgnifHpHAC oy bcahkYh ahkah, kako cct Hhka hhpahka HCrOBA npHMCHCHYC WT JIAA HCgnAHHIfA AlapA WT GnHHtHH, a EOAtpHH PocnoACTBO MH HHKOAA np!KK'KAAB8A, WHA nAAKAUJC CC H CKASOBaiUC npCA POCnOACTBO MH H QBKIUJC g AHBAH KHHra nOKOHHHOM HICpBAH BOCBOA H KHHPA HACgaHAPOB BOCBOAA, chh8 PaAyAa bocboa, kako cSt noKgnACHC wt tiiCtom ch PaaSa komhc wt Tpo-^'KBCIflH. Ta>KC R-K TOM, TOCnOACTBO MH C^M TACAAA H C^AHA no npABAg H no SAKOHg, KgnHO CKC B'KCWXMH qKCTHTHMH npABHTCAYC TOCnOACTEO MH H CKAI HCTHH* CTBOBAA .PocnoACTBO MH C*KC B'KC AHBAHOAI, KAKO HtCT HAIAA ASn^A GgniţHpHAC HHCAHA MCTtyg H HH>KC CAHH pABOT CKC cYC BHUIC pCHCHC AlţUraHUC- TaSCC CCT WCTAA UlSnlÎA GgniţHpHAC wt sakon h wt c&kachYc wt npCA rocnoACTBo aih, kako no
SCKIO TptE.8 ,AA HC .HAIAT HUKOAH5KI-
354
www.dacoromanica.ro
       H npoAMow* cYh BHuif pfMfHH hm'hhth ak>aT« HHjfNf EHHorpAAYf u fAHA ch<-AHI|1( 8 OHAHUl-k rpfgAOB H llpHAtfHfHYf SA AlţHrAHH H nptAdHYf SA AlţHFAHMf, WHH SJ HH^HOAI A^pOEOA-k H C*hC SSHAHYf ClkCfAI AlfrYAUJOAl WT TOp H3 A^A H WT WKp’Wr-HHM AtfCTOAl H WT npfA rOCIIOACTEO AIH.
       Gfro paaY) AM«X cvh rocnoACTBd aih EOA-bpHHg rocnoACTeo aih Hhkoacb nplkK'hAJESA. QKO>Kf A<> M8 (CT cYf BHHOrpAAYf H AtţHrAHH H AlţHrAHMf BHUlf pfNfHf' WMHHf A'bAYHO H BTi WJfAS CHHOSOAI H BHŞKOAI H np*EH$MfTOAt H Hf WT K«r«KA« HfnoKOA'bsHA\, nopHSAto rocnoACTBo aih.
       (îfîKf »EO H CEfAfTfaY( noCTABHX rOCnOACTBO aih: 2KŞI1AH XpHSA EfA EAH< KpaaceckYh h xcSndH Ieauiko eca akophhk h jkşiiah TAHropYf eca AoroijsfT h kşiiah /^AiHTpS /\,3a*ck^a EfA ehctYqp h jkSiiah fUn^aiOA EfA cnaTap h x&iiah RachaYp EfA CTOAHHK H K&IAH E8SHHKA EfA KOAIHC H JK&IAH KSMHHA EfA nf£ApHHK H JKfcSlldH KoCTAHAHH BfAHKYH nOCTkAHHK. H HCnpdBHHK, TAHrOpYf BfAHKYH AWrWjjjfT.
       H Hanncax a3, AfrrkA^T Awrw$fT, btv AXEHarw rpaAV pfKOAtYf E&K8pfi|iH, AitcfiţA...1 T AKhh h wt C'hSA'MYf <HHpa a^îk* ao ctA-fc ktv cfro nncaHYf, TfKŞiparo-AtTOM, ETk A-bT xSpM...1, A WT pOÎKAfCTKO \pHCTOBA, xijfĂ...1. t Kw fUdTfKJ BWfBWAa, AIHAOCtY» EO>kT» rOCnOAHHh. îw fUdTfK- sofBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Ba-sarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Necula pîrcălab din Glogova, din judeţul Mehedinţi, şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie o vie în dealul Cîlceştilor, în judeţul Gorj, un loc sub vie cît se va alege, pentru că a cumpărat-o boierul domniei mele Nicola pîrcălabul această vie de la Stanciul Bordîncu şi de la soţia lui din Cîlceşti, pentru 3000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula pîrcălabul un răzor de vie de la Oprea, fiul lui Tudoran din Cîlceşti, pentru 200 aspri gata, care este iarăşi alături de via de la Stanciul mai sus-scris. Şi iar a cumpărat Necula pîrcălabul un loc de vie de la Ion al lui Boul din Cîlceşti, pentru 200 aspri gata.
       Şi iar să fie boierului domniei mele Necola pîrcălab o vie în dealul Raco-ţilor, care a fost a mătuşii sale Viga Podeana, pentru că a lăsat-o Viga la moartea ei nepotului ei de văr primar, lui Nicola pîrcălabul, însă vie cu loc pînă în vale şi cu partea ei de ocină din Podeni, toată, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru multă milă şi căutare pe care a avut-o-cită vreme a fost ea vie. Şi la vremea ei de moarte i-a şi făcut nepotul său Necula pîrcălabul toate pomenile ei, cum se cuvine omului mort şi încă i-a pomenit şi opt suflete, pe care i-a avut morţi. Şi cu zapis de la mina ei, cu mare-blestem şi cu mulţi oameni buni martori, pentru că s-a lepădat Viga de alte rudenii pe care le-a avut, ca să nu aibă nimeni nici o treabă cu partea ei de-ocină mai sus-scrisă, în afară numai de nepotul său Nicola pîrcălabul, căci aşa a lăsat Viga însăşi, cu limba ei şi cu ştirea megiaşilor din jurul locului.
       Şi iar să fie boierului domniei mele Nicola pîrcălabul o silişte In Siliştea Greului, cît se va alege, pentru că a cumpărat Necola pîrcălabul de la Marga, nepoata de fiică a lui Nicoară din Glogova, pentru 300 aspri gata..
1 Loc alb.
355-
www.dacoromanica.ro
       Şi iar să-i fie lui Necula pîrcălabul un ţigan anume Bilţu şi cu fiul lui, Alecse, pentru că acel ţigan mai sus-scris a fost de moştenire al lui Dumitraşco clucer din Spineni; deci a făcut schimb cu Necula pîrcălabul, de a dat Dumitraşco clucer lui Necola pîrcălabul pe Bilţu ţiganul ca să-i fie dedină, iar boierul domniei mele Necula pîrcălabul, el încă a dat lui Dumitraşco clucer o ţigancă anume Pătrana şi un cal bun şi o iapă, să fie dedină pentru dedină. Şi au schimbat ei de a lor bunăvoie şi cu zapis de la mina lor şi cu mulţi oameni buni martori.
       Şi iar să-i fie lui Necula pîrcălabul o ţigancă, anume Anca, ţiganca lui Bilţu ţiganul şi cu fiicele ei, anume Dochia şi Puia. Pentru că Anca ţiganca fiica Sorei ţiganca şi a lui Tova ţiganul, a fost cumpărată de Radul comis, socrul lui Necola pîrcălabul, tatăl jupaniţei lui, Florica, de la fiii săi vitregi Necula şi Ventilă, pentru 4000 aspri gata, încă din zilele răposatului Şerban voievod. Şi de atunci încoace a tot ţinut boierul domniei mele Necula pîrcălabul aceste ţigănci cu bună pace. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Lupul Subţirile, nepotul Marinei stolniceasa din Zăgaia, a ridicat pîră pentru aceste ţigănci mai sus-zise şi a venit de s-a pîrît de faţă înaintea domniei mele cu Necula pîrcălabul. Şi aşa pîra Lupul Subţirile în marele divan că Anca ţiganca este a lui de schimb de la jupaniţa Mara din Spineni, iar boierul domniei mele Nicola pîrcălabul s-a plins şi a spus înaintea domniei mele şi a arătat în divan cartea răposatului Şerban voievod şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, că au fost cumpărate de socrul său, Radul comis din Grozăveşti. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că n-a avut Lupul Subţirile nici un amestec şi nici o treabă cu aceste mai sus-zise ţigănci. Deci a rămas Lupul Subţirile de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult treabă să nu aibă niciodată.
       Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi, numiţi oameni viile lor şi o silişte în Siliştea Greului şi schimb de ţigani şi dăruire de ţigănci, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Nicola pîrcălabul ca să-i fie aceste vii şi ţigani şi ţigănci mai sus-scrise ocine, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihaiul mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în minunata cetate numită Bucureşti, luna...1 10 zile şi de la zidirea lumii pină acum, la această scriere, cursul anilor în anul 7140...1, iar de la naşterea lui Hristos 1630 ...1
1 Loc alb.
356
www.dacoromanica.ro
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., MDCXIII/10.
         Orig., perg. (38 x 56,5), pecete timbrată.
         Documentul a fost spart în divan.
         Datat după divan.
                                  264
1634 (7142) mai 11.
            Ion, fiul lui Bodea, vinde lui Stanciu din Verneşti ocină în Săru-leşti.
      t Adecă eu Ion, sinii Bodev ot Săruleşti, <scriu şi mărtu)1risescu cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupinului <St>1an-ciului ot Verneşti, cum să se ştie că i-am vîndut partea mea de ocină din sat de în Săruleşti toată, cît se va al<ege>, de în hotar pînă în hotar şi de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi de în sileştea satului şi de preste tot, de pre unde va fi de în ocina Săruleştilor, za 12 000 dă bani gata.
      Şi am vîndut această ocină ce-i mai sus-scrisă de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor de în sus şi de în jos, ca să fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor.
      Şi mărturii: Radul Gavrii ot Săruleşti i ot Cocani, Stanciul Potir-niche i Drăghici al Băndroiului <i>1 popa Radul ot Cirlomăneşti i ot Răteşti, Dragomir postelnic, sinu Buzei <i ot)1 Verneşti, Marin, sinu Dragomir Pa-ciogăi şi iar de Săruleşti, Fătul lu Şogirgău...1 iar de Verneşti, Jipa postelnicul i Avram i popa Gherghe.              ____
      IlHC /n-kcflţd MdH dî AhHH, RTi AttT x3fMÎI.
      <iyon den Săruleşti.
          Arh. St. Buc., Ep. Buzău, LIII/4.
          Orig., hîrtie (30 x 20,5), patru peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 172, f. 379; altă copie la Bibi. Acad. MDCXLIV, f. 75.
                                   265
1634 (7142) mai 11.
           Vintilâ din Bucu dă zestre fiicei sale Tudora ocină în Pupezeni şi în Bucu.
      ■f Adecă eu Ventilă den Bucu făcut-am zapisul miu, ca să fie de cre-denţă la mîna fie-mea Tudorie, cum să să ştie că i-am dat acestă ocină,
1 Loc rupt.
337
www.dacoromanica.ro
                         care-i scrie aicea într-acestu zapis, ocina din Pupezeni, stinjini 20 şi i-am mai dat şi din Bucu stinjini 10. Şi acestă moşie i-am dat fie-mia Tudorii zestre, ca să-i fie ei moşie stătătoare în veacu şi feciorilor ei, cîţi Dumnezeu îi va da, Şi la tocmeala noastră fost-au Voicilă din Cosimbeşti şi Pătru din Bucu. Şi pentru credenţa, pusu-me-m şi eu pecetea şi numele mai jos ca să creză.
         I7HC MAH AhHH If, AfT xSfUtK.
         t Eu Ventilă, t Pătru.
            Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, VIII/4. f. 2.
            Orig., hîrtie (28 x 21), o pecete aplicată.
            Copie ibidem, ms. 692, f. 170 v— 171.
                                   266
  1634 (7142) mai 11.
               Matei Basarab voievod porunceşte roşiilor din Buzău şi Rimnic, chezăşii lui Pardos din Răduleşti, să vândă moşiile, viile şi morile acestuia.
        t dSH/tocTfno bokYcio, Îw dilaTfio BofBOAa h rocnoAHfTk. P^akat rocnoACTao mh cfie nosf/vbHlfie rocnoACTBa <hh slugilor domniei mele roşiilor de Buzău şi de Rimnic, carii au fost chezaşi de Pardos şi slugii domniei mele, anume...1 ca să fie volnici cu această carte a domniei mele de să vînză toate bucatele lui Pardos şi vii şi mori şi alte moşii toate, pînă va • umplea preţ de 150 ughi, pre cari bani au intrat chezaşi aceşti roşii de cătră Jipa neguţătoriul pentru o nevoe ce-au avut Pardos în zilele lu Leon voevod, cum scrie şi zapisul lui. Aşijdere nişte roşii carii au intrat chezaşi păntru Pardos şi au jurat cum n-au intrat chezaşi şi le sîntu peceţile de faţă în zapis, acela jurămîntu să nu să ţie în samă. Şi această carte să calce toate cărţile cîte am făcut domniia mea lui Pardos şi de nimenea opreală să n-aibă, înnaintea aceştii cărţi a domniei mele. Hhako a,a H-ferr, no pfu rocnoACTBJ mh.
        H HCnpjSHHK, CAM pfu rOCnOACTKA MH.
        IlHC M<lY Jy AhHH, iVtîT X3PMK.
        îw ffljTfio KWfBwA<*, mhaoctY» eokTio rOCnOAHHK.
        îw dlATflO KOfKOA <m.p.>
        ... Cir stea
        <Pe verso:> Pentru Pardos ot Răduleşti.
            Bibi Acad., CXLVII/210.
            Orig., hîrtie (29,5 x 21), pecete mică, aplicată.
1 Loc alb.
358
www.dacoromanica.ro
267
1634 (7142) mai 12, Bucureşti.
            Nedelco fost mare paharnic şi jupaniţa lui, Frujina, vind, lui Ior-dache vornic loc cu pivniţă In Tîrgul de Sus.
      f Scris-am eu Nedelco biv vel peharnic şi jupînesa mea Frujina ot Bucov acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mina lu Iurdache vornicul, cum să să ştie că i-am vîndut parte mea de loc şi de pivniţă, a treia parte, la Tîrgul de Sus, ce am fost cumpărat acest loc de la Gherghe vătaf de postelnicei, văriul lu Ilie vornicul, de am vîndut eu acest loc ci-i mai sus-zis de a mea bună voia, fără nici o silă, dereptu patru mii de aspri gata.
      Şi la tocmela nostră, fost-au mulţi boiari anume: Ilie vornicul i jupî-nul Costandin ot Vaidele i Radul biv vel sluger i Lupul căpitanul i Gherghe postelnic ot Negoeşti i Lazar peharnic i Tudor Bolduma ot Buciumeni i Oprea călăraşu ot Băbeni.
      Şi am scris acest zapis eu Neagoe peharnic Miiutescul, în casa Stoicăi Păcală dorobanul ot Bucureşti.
      IlHC AVfcCfM AUW BV AhHH, K /VfcT xSp<HB.
      Nedelco biv vel păharnecu
      Lupul căpitanul
      Ilie vornic
      Eu Gherghe postelnic ot Negoieştie
      Neagoi peharnic mărturie
      Şi eu Ianachi postelnic ot Fenţeşti mărturisescu
      Lazaru peharnic
      KoCTTavirivoq pa<pTripoq>3
      <Pe verso:) Let 7208 <1700) avgust 12. Am luoat de la Rada vătă-şoaia vinu. De pe vin, tl. 3,30, lei 1 (talere trei 30, lei unu). Tudori căpitan.
      Leat 7209 <1700) septemvrie 3, pac dă la Rada de pre vin tl. 6 (şase). Dat şi la cheriia buţilor pre 2 buţi, vedre 129, vadră po bani 3, cin. cup. cheriia bani 390. Septemvrie 3 pre dat vadră dă taleri 1.
         Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII/6.
         Orig., hirtie (31,5 x 21,5), opt peceţi aplicate.
                                           268
1634 (7142) mai 12.
           Tudoran vinde cumnatului său Mânu şi lui Dragomir ocină In Lăzăreşti.
      t Scris-am eu Tuduran al meu zapis la mî<na> cumnatului Manului şe Dragomer1 2, cum să se ştii că e-m vîndut eu ocena den Lăzăreşti, partea
       1 Costantin martor. Toate semnăturile sînt autografe.
      2 „şe Dragomer” scris deasupra rîndului.
27 — Documente România — c. 1339
www.dacoromanica.ro
Iu Stoen şe partea popei Cirsteae şe partea al Dobre şe partea lu Stan şe partea popei Oprea, dereptu aspri 2 000 gata. Şe e-m vîndut eu de a mea bună-voe.
       Şe mărturie: popa Lazar, popa Sava, popa Stănilă, popa Stoeca ot Goleşti, Stanciul Mehovenul, Căzan călugăr... eş, David ot Ţeţeşti, Albul Stăn... ul Mercea ot...<I>van păhamecul ot Băjăşti... ul Mateiu... ot Mihă-eşti, Stan Mocanul ot Băjăştii... ot Ţeţeşti.
       IlHC MtCflţd M4H KÎ Ahlifr, AfV xSpiUK.
           Arh. St. Buc., M-rea Valea, X/10.
           Orig., hîrtie {30 x 21), rupt.
                                          269
< 1634) mai 13, < Cîmpulung).
            Judeţul, pirgarii, preoţii şi bâtrinii din oraşul Cimpulung scriu lui Matei Basarab voievod să judece pricina dintre <Pribeag> Şimon din Ţara Ungurească şi m-rea Brădet pentru nişte ţigani.
       t Preamilostive doamne, să fii dumnita sănătos, în ai mulţi şi buni, să moşteneşti în ţara măriei tale.
       Dăm în ştire măriei tale noi robii şi lutul de suptă cinstitele picioarele măriei tale, din oraşul măriei tale din Cîmpulungă, judeţul şi pirgarii şi preoţii şi bătrînii oroşani, cum au venit înnainte noastră la scaunul măriei tale egumenul din Brădet pentru neşte ţigani, un ţigan şi o ţigancă, cum au fost cumpăraţi la mănăstire din zilele Radului vodă, den domnie dintîiu, de la jupîneasa Famie, nora vornicului Ivaşco şi au fost tocmit 3000 aspri. Şi pentru acei bani i-au dat den mănăstire 3 cai de s-aau plătit, şi au rămas ţiganii în mănăstire.
       Şi au mărturisit Slănicul de Jos, anume Stoica Tăpţan şi cu alalţi megiiaşi, cum au fost la ace tocmelă şi au fost ot Corbii de Pietrîţ şi toţi dinprejurile mănăstiriei şi toţi au fost şi au mărturisit dennainte noastră cum sîntu acei ţigani cumpăraţi şi sînt ai mănăstirii.
       Iară cîndu iasti acum, să scoală un nepot al ei den Ţara Ungurească, anume Şimon, să ia acei ţigani. Şi i-au luat cu doi armaşi, iară egumenul şi noi oroşanii i-am oprit acice în oraş şi le-m pus zi să vie de faţa înnaintea măriei tale, iară mărie ta-i vei judeca cum te va năstăvi milostivul Dumnezeu.
       Aceasta dăm în ştire măriei tale. Dumnezeu să te veselească şi să te zilească în ai mulţi şi buni, amin.
       IIhC M-kcElţd AUH rŢ AbHH.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX quator/115.
          Orig., hirlie (31 x 21,5), pecete aplicată.
          Datat pe baza documentului din 1634 (7142) mai 31.
          EDIŢII. Potra, Ist. ţigani, p. 214.
360
www.dacoromanica.ro
270
1634 (7142) mai 13.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Andrei al doilea sluger să ţină o vie la Copăcel.
       t IHhaoctYiio romYiio, Kw IHatih Eacapae roiroaa h rocnoAHHi.            roc-
doactro mh cYh nosiAtHYH rocnoACTRd aih koaIsphhş rocnoACTKJ aih Andrei vtori1 slujer ca să fie volnicu cu această carte a domnii mele de să ţie viia Micului den Copăcel. Care vie au fost dat Chisar peharnic Rudeanul Micului, pentru ughi 10. Aşijderea şi tu, Micule, înn vreme ce vei vedea această carte a domnii măle, iar tu să cauţi să-ţi iai banii, ughi 10, ce ai fost dat lu Chisar peharnic pre acea vie, pentru că n-ai avut tu treabă a înntrare în moşiile boereşti neînntrebat, că nu se dau moşiile pentru frăţiia.
       Şi au venit Chisar peharnic cu Andrei slujer de au mărturisit cum n-au luoat acei ughi lo pre moşie, ce i-au luoat înnprumutu. Deci domnia mea am dat lu Andrei slujer ca să-i lapede banii şi să ţie viia, că iaste el mai volnic cu acea moşie', că iaste a lui şi Inncă n-au fost nici cu ştirea lui. Şi să-l oprească de la vie pre Micul, mai mult treabă să n-aibă, că aşa am dat învăţătura domnii mele. Hhako \a trfccr, no pm rocnoACTRA aih.
       H HCflpARHHK, CAM pm rocnoACTRA AIH.
       JThc mah rY, R a1st xspĂ».
       t Iw AIatih BiviRivAA, mhaoctY» kojkYk» rocnoAHHk.
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, LIX/18.
          Orig., hîrtie (30 x 20), pecete mică, aplicată.
          EDIŢII. Sacerdoţeanu, Noi documente, p. 106.
                                  271
1634 (7142) mai 13, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Gîndeni, jud. Romanaţi, cu rumâni, în urma unei judecăţi.
       t dlHAocTYno eojkYiw, Iiv AIatiw Eacapar roiroaa h rocnoAHHi R’kCOH siaiah ^rrppoBAAyYHCKoi. Aarat rocnoACTRO mh cYh noRtAtHYH rocnoACTRO mh CRfe-toaiS rojkictrhYh mohacthp soafMAro Ehctphha, jfPAAi ofcninYl EoropoAHm h wth«
IrSAlIHA RacYaYI H K-kctM HHOKOM lAHlţH >KHB8141HX KTw WBHTtrtH TOI, HKOJKI A<> ICT CRtTOAUJ MOHACTHP SHIUI nHC CIAO PkHAfcHYH R’k CH^CTit PoMAHAlţH, R’kC ClAO CkC R’kC JfOTApOM H CTkC B’kCHJf eIMHhYH H CkC R’kC PA0K0<H H WT no R’kC JfOTApOM, WT JfOTAp A<*Kf A« JfOTAp, nO CTApH X0T<IPH H 00 KlA'kSH, nOHI>KI Toro ClAO r-kHAtHYH BHUJf flHCAHO WH ICT BHA 3A A^AYhHO CBtTtH MO-
         1 In orig. „T” (=2).
361
www.dacoromanica.ro
HdCTHp BHCTPHIţd, A*A H npHAOIKHA 8 CBtTd AlOHdCTHp Sd nOKOHHOM A*A®<" POC-nOACTKd MH HdpB8l EdH8A KpdIOBfCKgA CkC BpdTYdM CH IIp-KKSA AKOPHHK H ^dHMIOA dpMdUI H PdAV'' IIOCTfAHHK, KTHTOpYH CBtTtH MOHdCTHp. CKC AP^PH AtAYHf, PaAY nOM-k'Hd H pdAY ASUJ-l^H HJf H TAC AfîKdUlf KOCtY HM H «TBphAHX C-kC YPHCOdBf H CkC KHHPf Sd AIHAOBdHYf. J of CfAO EH I fCT nOKgnHA H nOKOHHH AtA POC-nOACTBd AIH WT Hd AfAOM ApkPSUIHH BdHgl ,\8,V\HTP8 ABOpHHK, Et|lH>KC WT npf AKHYf CTdpdro &AdAVA BofBOAY, 3d             dcnpH potorh. H b-kc AP'kM'iA CBtTd
AlOHdCTHp CfAO rkHAtHYH CKC AOEPO MHPHO.
       fi nOTO/H, WT fAHd pdSAOPd 3d KptA\f gBdMO, no CkA\p-kTY KTHTOpOM BHUlf nHC, d ^pdrSUiHH SdHtta H <4,#A'HTp8>1 ABOPHHK, WHH fCT EHA Brk3HMdA TOPO CfAO rkHAtHlfH BHUlf nHC WT HdA CB-fcTd MOHdCTHpg fiHCTpfl^d B*k CHAOCT H 8 A\0>KHYd HM H CkTBOpHA Hd CBtTd MOHdCTHp fAHd KdAtriHHU,d Sd CpfKpO, pdA? xp" dCnpH. H R*kC EHA CfAO TkHA'fcHYH nO CkMpkTY HM nO PdSAOPd RH8KOM CH iMHX’kHA’k nOC-TfAHHK WT fi-kAtHH, Ef3 SdKOH H Ef3 CSîKAIhYI H B*k CHAOCT. H IIOCTdBHAH WHH HA CBtTd MOHdCTHp EHCTpfltd fAHH fP8AUH HM, Hd HAU ilÎHTpOlJldH H nOCtHHA XPH_ COdBfAf CBtTtH MOHdCTHp EHCTpiU,d, <Ef3>1 AHBdH H EE3 C8>KAIhT|, RTk CBtTd AlOHdCTHp.
       Td>Kf, KtAd fCT EH A HHHt, R-k A^HH POCnOACTRd AIH, d WTU.8 fPSMfH BdCHdYf WT CBtTd MOHdCTHp EHCTpfltd, <dKO BHAtA WHH>1Hd H AlHA»EdHYd KTHTOpOM BHUlf nuc npHTfCHfHd h WEAP'UKdHd Ef3 npdEAg h Ef3 pdEOTO’, npYuAH npfA rocnoA-CTBd MH 8 BIAHkYH AHBdH, Tfpf CMiptUlf Cf 3d AHI^g CkC nOHTIHHOM (îpdEHTIA POC-nOACTBd MH KSlldH ESSHHKd BfA KOMHC H CkC KSndHHIţd fll.Kd AlHX'kHA'kE IIOCTfAHHK WT B'kAtHH H CkC THHt IIOCTfAHHK, 3ItYh 5K8lldHHU,fK IIhETiH H /HHJfkHA'kK nOC-TfAHHK. H HSBdAHA BdcYdYf fP8AUHd 8 Ahkah R-kCtX XPHCOiKiAi MOHdCTHpfBH H KhH-POBf 3d MHAOBdHYf CTdpHAI KTHTOpOM H fipOHHTdJf POCnOACTBO AtH R*kC no pf A8 rf HC-THHCTBOBdA rOCnOACTBd MH CkC E’kC AHRdHOAt KdKO fCT AtAYHHd npdBd CBtTtH AlOHdCTHp BHUlfpfHfHd, 3d AtHAOBdHYf, d IKSndH EgSHHKd BfA KOMHC H CkC H'glldHHIţd flHKd H C"kC THHt IIOCTfAHHK, 3tT CH, WHH CrKllf npt>1Ulf 8 AHBdH KdKO fCT EH A IIOKSnHA TOrO CfAO PTkHAtHfH WT HdA HfSndHHI^d EfAHKd, 3d XF dcnpH POTORH. H HSBdAHA H WHH fAHH XPHC0K YUH^HfR BOfBOA, nHCdH KdKO fCT EHA IlOKSllHA CfAO r*kHAtHYH WT HdA >K8ndHHi;d fifAHKd. H HHI4IA WHd TptES H MfTtjfS CkC CfAO Plw «AtHYH HtCT HAtdA, dHg fCT EHA CKt-TOM8 AlOHdCTHp 3d A'bAYHO, nOMHAORdA WT KOrAd Cf CkTBOpHA CBtTd AlOHdCTHp WT TfAlfAYd fH, WT CTdpYH KTHTOpH, KdKO BHAtpAI POCnOACTEO MH XPHCOb8a CT> pdPO Ea4AVa KOfSOA» K AtT x3b H XPHCOBSA AlHXHfB BOfBOA TOPO CTdP, B AtT >33| H XPhcok8a BACdpdEd BOfBOAY, K AtT X3KH, 8TBp*k}KAfHH B*kC no CfAO r*kH-AtnYH H KHHPd flAfgdHAPS BOfBOA, CHHTk AjHpIfH BOfBOAd, BH8K YMhXHIH BOfBOA, 31 np»X H Sd WCTdA CkC ^p-kPSUIHH EdH H CkC fllHTpt AR0PHHK, KOPAd EHCT TfHfHYd AtTOAl x30S. H WCTdA }K8ndH8 figSHHKd BfA KOAIHC H }K3ndHHU,d flHKd fflHX’kHA'kK IIOCTfAHHK H THHt IIOCTfAHHK WT SdKOH H WT CgJKAfHYf WT liptA POCnOACTBd MH WT AHBdH.
       fi-k TOAI, WHH Hf WCTdBAtlT Cf HHIKf CHI^f, dHg fCT B'kSHMdA S EOAtpH WT AHBdH no P’kBdUlf POCIIOACKH, no HAU: JKSndH PdAVA EHB BfA AOPOlJUT HdCTgpfA H MCgndH TAHPOpYf BfA AWPW4sfT H KSndH TfWAOCYf EHB BfA AOPO^fT H 5K8ndH HfAtAKO BfA KAlOHdp H MgndH /^gMHTpdUlKO EHB BfA BHCTYop H WT fod, PdA®A ABOPHHK,
1 Text pătat, ilizibil.
362
www.dacoromanica.ro
taKOttf A<> PAfAAfT H aa hctihctkSit Kic pasoT no piAh H no npdBA#. H ctTBopHA M MkCTtrkHUIOM H np'kwCK'kl|lfHHOM WTlţtJ HdUUfMt? dPXYHiWHTponOAHT KVP rPHPopr< KtCOH 3fAtiti ErtAUlKOf KHHPd <CK'kTklH'k frO1 SA A^SPHCAHYC HA cYf BHUlf pfMfHH KOA'kpH, QKOIKf   AA rAfAAfT 110  11 PAS H  110 3AK0H KOJKff. TdJKf Bt TOM, CYH  BHUlf
I1HCAHH KOA'kpH,  WHH CtEHPAUlf   Cf lipfA  rOCnOACTAO MH S AHBAH H npfA KtCHXMH
«HtCTHTHMH npAKHTfAYH rOHlOACTRA MH KfAHKYH H MAAHJ H npOHHTAX XPhCOKSA /HHXtHAtR nOCTfAHHK, (1HCAH BfS     npdîAS  H EI3 SAKOH. H CBfAYtCACTOBAA npiA    TOC-
nOACTBA MH $      bcahkYh ahbah, kiahu'i'h  h MAAH, BfAH TAAC, CtC A81HAMH HX,    kako
(CT BHA A’kAYHHA MOHACTHpYH EHCTpn^A npABA H KAKO W fCT BHA AP^JKAA Kt CHAOCT H BfS lipAB. H (lAKHJKf fCT WCTAA JKSndH E83HHKA BfA KOAIHC H ftSHAHHIţA AhKA H THHk IlOCTfAHHK WT SAKOH H WT CSjKAfHÎI WT npfA rOCnOACTBO MH WT AHBAH. H H3BAAHA TOCnOACTBO MH CfAO r-BHAkHTH CtC KHHABApg WT TOTO XPHCOB H AAA WTIţg frgMfH RacTAlf TA KAAfAHHIţt Kt pSlţk >K8ndHHU,fK flHKtH AlHX'KHA'KB noc-TfAHHK TOrAA WT npfA POCnOACTBA MH H WT npkA KtCHXMH nOHTfHHMH npABH-TfAÎH rocnoACTBA MH WT AHBAH, KAKO no MHOPO TpkKg H MfTkX CtC CfAO PltHA'kHYH AA Hf HMAT Kt KkKS, AHg AA fCT CBkTkH MOHACTHp Bt A^A^HO H EH WTBpkJK-AfHYf H HHOKOM Bt nHipg H Bt WCTpABg, A nOKOHHHM KTHTOpYH CTApYH KfHHOf KtC-flOMHHAHYf, KAKO fCT BHA H WT HAIOnpkft f BpkMf. H BtCnpdUJAXOM POCnOACTRO MH H BtCH EOAkpYH WT AHBAH no KgnAHHIţA flHKA IAKO>Kf AA H3RAAHT KHHPH HA AHSAH, A WHA npH^ATf Cf WT npfA TOCnOACTIA MH KAKO Hf HMAT HH fAHA KHHPA, HHJKf 3 A np^X) HHJKf 3 A nOKgnfHYf. fl AipfAHJKf A A H3BAAHT HEKOTAA HfKÎH KHHrH, A A Hf Cf BkpgfT, AHg AA CTOHT AVKAHtf H AA E$A'f H SA PAOABt H SA KEAHKOf CTPAMOT.
       Gfro paaY, aaa®X ctM rocnoACTso mh cskTkH mohacthp Ehctphiu, taKOJKf
AA fCT CfAO TtHA'kHYH 3A A^A^HO H SA nOMOlfl H rOOlOACT. O MH H nOKOHHH kth-TOPOM H A*A«A\ rocno ACTBA MH 3A nOMkHg Bt K'kKH H Hf WT KOrOJKA® HHlOKOAt-bhmo, nopHSMo rocnoACTRA mh.
       6>|lf}Ki H SAKAfHAHYf nOCTAKHXOM POCnOACTRO MH: no WUlfCTiYf rocnoACTzo MH, Koro H3KfpHT POCnOAt Eort EHTH rOCnOAApt H EAAAAAI^B fiAAUlKOf 3fMAf Kt CA-kA HAC, MOAHM CtC HMfHfM KOJKYfM H CtC gCMHYf EoPOpOAHIţf, tAKOKf AA STRptAHT H AA nOHOSHT cYf KHHr POCnOACTRO MH, TOPO POCnOAh Eort AA pa nOMTfT H AA CtXPAHHT Bt POCnOACTBk fro. ă AlflfAH?Kf Hf nOHTfT H Hf WTKptAHT. AHg nonfpfT H PA3BAAHT, TOrO AA K8aY TptKAfT H AHATHMA WT THf WTlţH H AA HMAT MACTYiO CtC H>AA H CtC flpYlA H AA KtlA'f CUlfpHHKg gCnfHYd EoropOAHIţf HA «TpAUinkM c8ae>|ihm, amhh.
       GfJKt O^BO H CBfAYTfÂYH nOCTABHX POCnOACTRO MH '. JKtJnAH XfHSA BfA EAH KpAlfRCKH H JKtJndH IbAUIKO BfA ABOPHHC H JKtJndH TAHropYH BfA rtOPO^fT H JKtJndH A»MHTp8 BfA BHCTYiap H JKSnAH YDHXAH Bf/t Cn iTdp H KACHAYf BfA CTOAHHK H E$-SHHKA Bf 1 KOMHC H RgMHHA BfA nfXApHHK H JKtJnAH KOCTAHAHH Bf nOCTfAHHK. H HCnpAKHHK, HCSnAH TAHPOpYf BfA AWPW^fT.
       H A3, A,8>UHTp8 Aoroi^fT, haiihcax Bt hactoa rpaAY EjKBpiifiY, MtcnţA maYa rY A<tHH h wt flAAMA AAHff Ao HHHk, B» cfr» nHCA»Yf Tf'fHfY i aIjt>M, Bt rtkT x3pMB, AkTA rOCnOAHk, xiXAA-
       f jfw dlATflO KWfBWAA, mhaoctYio eoh^Yio POCnOAHHt. îw flSaTfio BOfBOA <m.p.>
       1 Text pătat, ilizibil.
363
www.dacoromanica.ro
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Bistriţa, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Vasilie şi tuturor călugărilor cîţi vieţuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Gîndenii din judeţul Romanaţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, şi cu tot venitul şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi pe semne, pentru că acel sat Gîndenii mai sus-scris a fost de moştenire al sfintei mănăstiri Bistriţa, dat şi întărit la sfînta mănăstire de răposatul moş al domniei mele Barbul banul Craiovescul cu fraţii săi Pîrvul vornic şi Danciul armaş şi Radul postelnic, ctitorii sfintei mănăstiri, cu celelalte dedine, pentru pomană şi pentru sufletele lor şi unde zac oasele lor şi întărit cu hrisoave şi cu cărţi de miluire. Care sat a fost cumpărat şi de răposatul moş al domniei mele de la moşii lui, Drăguşin hanul şi Dumitru vornic, încă din zilele. bătrînului Vladul voievod, pentru 15 000 aspri gata. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire satul Gîndenii cu bună pace.
       Iar apoi, de o seamă de vreme încoace, după moartea ctitorilor mai sus-scrişi, Drăguşin banul şi <Dumitru>1 vornic au luat acel sat Gîndenii mai sus-scris de la sfînta mănăstire Bistriţa în sila şi puterea lor şi au făcut la mănăstire o cădelniţă de argint, pentru 3 000 aspri. Şi a tot fost satul Gîndenii, după moartea lor, pe seama nepotului său Mihăilă postelnic din Văleni fără lege şi fără judecată şi în silă. Şi au pus ei la sfînta mănăstire Bistriţa un egumen al lor, anume Mitrofan şi au tăiat hrisoavele sfintei mănăstiri Bistriţa, <fără>1 divan şi fără judecată, la sfînta mănăstire.
       Astfel, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Vasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa, <dacă a văzut)1 ocina şi miluirea ctitorilor mai sus-scrişi cotropită şi ţinută fără dreptate şi fără treabă, a venit înaintea domniei mele în divanul cel mare de s-a pîrît de faţă cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Buzinca mare comis şi cu jupaniţa Anca a lui Mihăilă postelnic din Văleni şi cu Ghinea postelnic, ginerele jupaniţei Anca şi al lui Mihăilă postelnic. Şi a scos Vasilie egumen în divan toate hrisoavele mănăstirii şi cărţile de miluire ale bătrînilor ctitori şi le-am citit domnia mea toate pe rînd şi am adeverit domnia mea cu tot divanul că este dedină dreaptă a sfintei mănăstiri mai sus-zise de miluire. Iar jupan Buzinca mare comis şi cu jupaniţa Anca şi cu Ghinea postelnic, ginerele său, ei aşa pîrau în divan că au cumpărat acel sat Gîndenii de la jupaniţa Velica, pentru 3000 aspri gata. Şi au scos şi ei un hrisov al lui Mihnea voievod scris că a cumpărat satul Gîndenii de la jupaniţa Velica. Şi nici o treabă sau amestec cu satul Gîndenii nu a avut ea, ci a fost al sfintei mănăstiri de moştenire, miluit de cînd s-a făcut sfînta mănăstire din temelia ei de ctitorii bătrîni, cum am văzut domniea mea hrisovul bătrînului Vladul voievod, în anul 7002 şi hrisovul lui Mihnea voievod cel bătrîn, în anul 7017 şi hrisovul lui Basarab voievod, în anul 7028, întărite tot pe satul Gîndenii, şi cartea lui Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod de pîră şi de rămas cu Drăguşin ban şi cu Mitrea vornic, cînd a fost cursul anilor 7077. Şi a rămas
1 Text pătat, ilizibil.
364
www.dacoromanica.ro
jupan Buzinca mare comis şi jupaniţa Anca a lui Mihăilă postelnic şi Gtunea postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan.
      întru aceea, ei nu s-au lăsat nici aşa, ci au luat 6 boieri din divan pe răvaşe domneşti, anume: jupan Radul fost mare logofăt Năsturel şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Teodosie fost mare logofăt şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Dumitraşco fost mare vistier şi din Desa, Radul vornic, ca să cerceteze şi să adeverească toată treaba pe rînd şi după dreptate. Şi a făcut şi preacinstitul şi preasfinţitul părintele nostru arhimitropolit chir Grigorie a toată Ţara Românească cartea <sfinţiei sale)1 de afurisenie asupra acestor mai sus-zişi boieri ca să cerceteze după dreptate şi după legea lui Dumnezeu. Astfel întru aceea, aceşti boieri mai sus-scrişi s-au adunat înaintea domniei mele în divan şi înaintea tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei mele mari şi mici; şi am citit hrisovul lui Mihăilă postelnic scris fără dreptate şi fără lege. Şi au mărturisit înaintea domniei mele în divanul cel mare mari şi mici, cu mare glas cu sufletele lor, că a fost dedina dreaptă a mănăstirii Bistriţa şi că a ţinut-o în silă şi fără dreptate. Şi iarăşi au rămas jupan Buzinca mare comis şi jupaniţa Anca şi Ghinea postelnic de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan. Şi am scos domnia mea satul Gîndenii cu chi-novar din acel hrisov şi a dat părintele egumen Vasilie acea cădelniţă în mîi-nile jupaniţei Anca a lui Mihăilă postelnic atunci dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele din divan, ca mai mult treabă şi amestec cu satul Gîndenii să nu aibă în veac, ci să fie sfintei mănăstiri de moştenire şi de întărire şi călugărilor de hrană şi de folosinţă, iar răposaţilor, bătrînilor ctitori veşnică pomenire, cum a fost şi de mai înainte vreme. Şi am întrebat domnia mea şi toţi boierii din divan, pe jupaniţa Anca ca să scoată cărţi la divan, iar ea s-a prins dinaintea domniei mele, că nu are nici o carte nici de pîră nici de cumpărare. Iar dacă va scoate cîndva nişte cărţi să nu se creadă, ci să stea mincinoase şi să fie şi de gloabă şi de mare ruşine.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Bistriţa ca să-i fie satul Gîndenii de moştenire şi de ajutor, iar domniei mele şi răposaţilor ctitori şi moşi ai domniei mele de pomană în veci şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpîn al Ţării Româneşti în urma noastră îl rugăm în numele lui Dumnezeu şi cu uspenia născătoarei de Dumnezeu ca să întărească şi să înnoiască această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va strica, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de 318 părinţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să-i fie potrivnică uspenia născătoarei de Dumnezeu la înfricoşata judecată, amin.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
1 Text pătat, ilizibil.
36.5
www.dacoromanica.ro
       Şi eu, Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 13 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, anul domnului, 1634.
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, XXI/5.
          Orig., perg. (36 X 48), pecete timbrată.
          Cu două traduceri din 1844 şi din prima jumătate a sec. XIX; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 138 v - 140, 200, f. 6-8 şi f. 23-26, 202, f. 135 v - 138 şi 713, f. 851 — 852.
                                 272
1634 (7142) mai 15, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan al doilea vornic din Greci şi jupaniţei lui, Anca, doi rumâni.
       t IHhaoctTiio eokYe», Iw IHateh boeboaa h PocnoAHrK bicoh semae Xrrppo-
BAdJfYHCKOE, KHŞK CTdpdPO, nOKOHHHOMg fw EdCdPdE BOfKOAA. A^KAT POCIIOACTKO AIH
cYh noBfAtHi'H rocnoACTKd mh EOAtpHHg rocnoACTBA mh Gtjh btopi'h a&oPhhk wt Tpem h JKSnaHHiţfK epo, flmoiH, A’kUiopa TBaocYeb awpwiJset h c-kc chhobh hai eah-iţESKE Bort A^poKdX, iakojke aa ai8 ect a** kemhhh no hme iSlHjftHA'k H dJHKAt,
C-KC CHHOEH HAI.
       ilOHOKE cTE KHUJE pEMEHH BEMHHH, YHhX'KHA'K H dlHKAt, EHAO ECT 3d AfcAYHHO wt $oaei|ih h wt GAvrYwapE, wt cSactbo fiA'KM’k. TaftE, k-kaa ect eha npE a^he tlAEKgdHAP'h KOEKOA IaYHUJ, KTi np-fcBOE pEA> A TSAOCYE AOPOtjSET, TTvCT GTdHOB A&»P-HHK, WH ECT AAA CEAO «^OAIIJIYH H GAITYvdpEAE CKC BEMHhYH nptKIO A'UlItPAAft Ci IYhKTiH, KgndHHlţd GTdHOB AKOPHHK, H CTkC KTkC JfOAOKOAI. ă cYH BEMHHH, <0H)fKHATi H dlHKA-b, WHI ECT EHA H3At3HA WT $0AE1|1H BTk AP^PO CEAO T8AOCYE AOPOljsET, 8 BorATkHEipY. TdîKE, ECT A4A AP8SH BEMHHH, HA HAIE Gt-^HKSIVK C-hC CHHOBH CH pmY dUHjfV'IA'K H tflHKdt, BEHHHH PAAH BEMHHH. H BTiC APtKAA GtaH ABOpHHK H SKSnAHHIţA EPO HHKA CTiC AOBpOAlHpHO.
       il nOTOAl, KTiAA ECT EHA npE A^HH AEWH BOA*ki A JKgndH PdAţ'A B4H8a Eg3EC-k8a, WH CE B-K3BHPAA CTvC npSjf PAAY cYH BHUIE pEMEHH BEMHHH, TEpE ECT EHA pEKATi KAKO ECT EHA GTMtHKSlVK BEMHHg HAI, CTvC CHHORH EPO, 3A A'bAYHO H BTiSHAtAA WT
p$Kd Gtahob abophhk.
       iI nOTOAt, K"KAA ect EHA HHH’k, BK A^HH POCnOACTBA AIH, A GTAH AR*PHHK, wh npYHAY npEA PocnoţcTBd AH g beahkYh ahkahS, tepe cuiptuiE ce sa ah48 c-kc flHAPEW cnATAP P8 \tn8A H CKC BPAtYaAI EPO pAAY cYH BHUIE pEMEHH BEMHHH 34 nptKIO. fi-K TOM, POCnOA^TBO AtA CKM PAEAdJf H CgAHJf no npdB H no 3AKOH, C-KC BlkCHX MkCTHTHAtH npdlHTEAH POCnOACTEd AIH H A<*Jf POCnOACTKO AIH EOAtpHHS POCnOACTBd MH GTdHOB BTOpYH ABOpHHK H JKSnAHHlţEB EPO HhKTiH, HKOHtE AA C$T HAI cYH EHUIH PEMEHH BEMHHH, fM H^HAMi H tflHKAt, nptKIO IE HM, CKC AOEpo MHpHO HKOJKE H AP#SH BEMHHH KOTOpYH ECT EHA 3A At AHH IO WT TEJf CEAOBE. H WCTAA llHAPUO CnATAP CKC
366
www.dacoromanica.ro
BP4tTh fro WT 34K0H H WT CgKAfHYf, K4K0 nO /UHOrO Tffcs A<* Hf H/H4T CKC cYH BHUJf pfqfHH BfMHHH, 4HŞ fl,i fCT &T4HOB A&OPHHK H KSlMHHIţHHfK fro flHKkH 34 A^AYhhO H KTi W]f4K HAI H CHHOBOAt H BHŞKOM H lip’kBHSMfTOAl H Hl WT KOrOJKA® HfllOKOA’k-SH/HO) nopHSMo rocnoACTB4 aih.
       GfJKf H CBIAfcTMH nOCTd HT rOCnOACTBO AIH : KSI14H XpH34 BfA E4H Kp4-AfKCKH H »Sl14H IbAUIK» BfA AKOpHHK H 2KBI14H TAHropYH BfA AOrO^fT H /^ŞMHTPS BfA BHCTYiap H dflHJf4tt BfA CI14T4P H &4CHAYf BfA CTOAHHK H E$3HHK4 BfA KOMHC H K8MHH4 BfA nfX’ApHHK H KgIMH K0CT4HAHH BfA IIOCTfAHHK. H HCnpdKHHK, K8I14H TaH* ropYf BfA AoroijsfT.
       H 43, AoyAAHTpS AOroţfT, H4IIHC4X’ Klv H4CTOA Pp4AV ESKSpfl|lH, A|-bcflţ4 AI4H fY AKHH H WT HA4AI4, Kt A"feT x3pMK
       + Iw dl4Tfi9 KWIBWA4, aihaoctY» ko^kYio rocnoAHHk.
       îw iH4Tfio Kof -oa <ni.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan al doilea vornic din Greci şi jupaniţei lui, Anca, fiica lui Tudosie logofăt şi cu fiii lor, cîţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie doi vecini anume Mihăilă şi Miclea cu fiii lor.
       Pentru că aceşti vecini mai sus-zişi, Mihăilă şi Miclea, au fost de moştenire din Foleşti şi din Slătioare, din judeţul Vîlcea. Astfel, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliaş în primul rînd, Tudosie logofăt, socrul lui Stan vornic, el a dat satul Foleştii şi Slătioarele cu vecinii şi cu tot venitul zestre fiicei sale Anca jupaniţa lui Stan vornic. Iar aceşti vecini Mihăilă şi Miclea ieşiseră din Foleşti în alt sat al lui Tudosie logofăt la Bogdăneşti. Astfel el a dat alţi vecini, anume Stăicuţă cu fiii săi, pentru Mihăilă şi Miclea, vecini pentru vecini. Şi au tot stăpînit Stan vornic şi jupaniţa lui, Anca, cu bună pace.
       Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, jupan Radul banul Bu-zescul s-a ridicat cu pîră pentru aceşti vecini mai sus-zişi, de a spus că Stăicuţă şi cu fiii lui i-au fost lui vecini de moştenire şi l-a luat de la mina lui Stan vornic.
       Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Stan vornic a venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă cu Andreiu spătar Rudeanul şi cu fraţii lui pentru aceşti vecini de zestre mai sus-zişi. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea boierului domniei mele Stan al doilea vornic şi jupaniţei lui, Anca, ca să le fie aceşti vecini mai sus-zişi, Mihăilă şi Miclea, zestrele lor, cu bună pace, ca şi alţi vecini, care le-au fost de moştenire din acele sate. Şi Andrei spătar cu fraţii lui au rămas de lege şi de judecată, ca să nu aibă mai mult treabă cu aceşti vecini mai sus-zişi, ci să fie lui Stan vornic şi jupaniţei lui, Ancăi, de dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori a pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Graiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis
                                                                                                           367
www.dacoromanica.ro
şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
       Şi eu, Dumitru logofăt, am scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 15 zile şi de la Adam, in anul 7142 <1634).
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Bistriţa, LXV/1.
          Orig., hîrtie (43 x 29), pecete timbrală.
                           Traduceri ibidem în mss. 192, f. 327, 201, f. 200 şi 713, f. 844.
                                  273
1634 (7142) mai 18, Tirgovişte.
                             Pribeag Şimon vinde lui Tudoran sluger o ţigancă.
       t Scris-aam eu Prebeg Şiumun acesta al miu zapis, să fie la mina slugerului Todoran, cum să să ştie căi-amvînduto ţigancă, anume Bucura ţiganca, dereptu 161 galbeni, pentru că au fost acea ţigancă de moşie a nostră. Şi am vîndut de bunăvoia mea. Iar alt ce se va trage de în ruda mea şi de în po-drujăia mea nime să n-aibă trebă a vălui pre slugeriul Todoran pentru Bucura ţiganca, că o am vîndut eu de bunăvoia mea.
       Şi atunce cîndu am luoat aceştii 161 galbeni de la slugăriul Todoran au fost ş-alţii omeni bunii: popa Arfeniie, Dumitru căpitan i Iane căpitan i Lemberiu, cuscru lu Ilie vornicul şi alţii omeni buni, cum i-am vîntut acea ţigancă să-i fie dumnielui de moşie.
       IIhc wt TptroBHiiiH, dVfccfiţa dtaHa hy amh, k-k <vfer xsp<ttK.
       Eu Dumitru căpitan.
       Ilie iuzbaşa.
       Eu Dumitru gramatic sinu Tudor tunar.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CCCLIII/11.
          Orig., hîrtie (30,5 X 21,5), două peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 137, f. 385.
                                 274
1634 (7142) mai 20, Bucureşti.
            Dumitru judeţul şi 12 pîrgari întăresc lui Stanciu vătaf şi jupî-nesei lui, Mania, două locuri cu case in Bucureşti.
      f Ispisah az, Dumitru judeţul, cu 12 pîrgari den oraş den Bucureşti aceasta a nostru carte acestui boiarin, anume Stanciul vătahului, jupînesii
      1 A fost scrisă întîi numai cifra 6, apoi s-a adăugat şi cifra 10.
368
www.dacoromanica.ro
lui, Manie şi cuconiilor lor, Preda şi Dumitrache şi cu ai lor feciorii, ciţî Domnezeu le va da, ca să le fie dooa locuri de casă cu case cu tot, aicea in oraş în Bucureşti, cari locuri sintu lingă mănăstirea Sarindariul, lingă uliţă, de în jos de mănăstire, alaturea cu podul, de în sus, între Dumitru zlătariul. Botuşariul şi de în jos, lingă Iorgachii, ce au fostu vătah de postelnicei la Alexandru voivod Iliiaş. Pentru că aceste locuri de casă fost-au unul al <lui>-Costandin cel mare zlătariul, cumpărătoare de la Oprea zlătariul Boldu, de in zilele lu Şerban voevod, iar altu locu fost-au al <lui> Costandin cel mic, zlătariul, despre mătuşi-sa Stana, încă mai dinainte vreme.
       Iar dup-aceia, cindu au fost acuma, în zilele domnu nostru Io Mateiu voivod Băsărabă, iar Costandin cel mare, de zlătari, şi Costandin cel mic, zlătariul ei, au vindut aceste locuri de case cu casa cu tot Stanciului vătahuL a lu Tudosie logofătul şi jupinesii lui, Manii, deript 4 000 de bani gata. Şi au vîndutu ei de a lor bunăvoi, fără de nici o silă şi cu ştirea a tuturor vecinilor den mahala, de in sus şi de în jus şi denaintea noastră. Şi am văzut şu zapis de la <mîna) lu Costandin cel mare şi de la mina lu Costandin cel mic, de vînzare, cu mulţi oamenii buni mărturii scrişi in zapis.
       Dereptu aceia, dat-am această carte a nostru la mina Stanciului vă-tahul, ca să fie aceste locuri de case moşii lui şi jupinesii lui şi coconilor lui» şi nepoţilor şi strenipoţilor neclintit vă vechi, amin.
       Şi mărturii am pus bătrînii oraşilui, anume: popa Borcea cliseruldom-nescu i popa Ivan i Stanciul diiacunul i Costea gramaticul de la Beserica Domnească i popa Drăgoiu i popa Manta i Stanciul logofăt i părintele Efthemii egumenul şi frate-său, popa Roşiul de la mănăstirea Sarindariul şi Dumitru logofăt sinu, Pană postelnic ot Bărbăteşti i Costandin zlătarul i Stan vătahul de zlătari şi Lepădat ceauşu şi Defta neguţătoriul.
       H HdnHCdX' <13, AnrhA'iT Awrw4»T, 8 rpMoy 8 EşKgpupH, Mtciiţs amh k
AhHH H IVT ilA<iM<l, B rttT xSPMK1.
          Art. St. Buc., M-rea Câmpulung, LXIII/12.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată, cu legenda: „Pecet<ea> Bucureştilor”,
                                 275
1634 (7142) mai 20, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte jupinesei Anca satul PodrujaniT jud. Dolj ş.a. sate cu rumâni şi ţigani cumpărate de soţul ei Mihăilă postelnic şi fiul său Radu, in urma judecăţii cu nora ei Grăjdana şi nepoata sa Preda.
      t dÎHrtoCTVno ecokYi», îw dI<rriH E<IC<IP<IK koikoa*! h rocnoAHH’k. rocnoACT&o <Mh cYk> no&(<vkHÎH pcciioactba <hh jupinesei Ancăi, care au fost-jupîneasa lu Mihăilă p ostelnic de în Văleni, ca să-i fie ei satul Podrujanii
       1 Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în oraşul Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634>.
360
www.dacoromanica.ro
den judeţul Dol-Jil, tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul şi ţiganii, anume: Badea cu toţi feciorii lui şi Bobocea ţiganul cu toţi feciorii lui şi Moţea cu toţi feciorii lui, pentru că acest sat şi ţigani ce scriu mai sus sînt ale ei de zestre de la părinţi. Deci, să şi le ţie cu bună pace.
       Aşijderea să fie volnică jupîneasa Anca să ţie de în toate satele cîte au cumpărat înpreună cu soţul ei Mihăilă postelnic în viiaţa lor, den toate a treia parte şi den sate şi den ţigani.
       Şi iar să aibă a ţinere jupîneasa Anca den toate cumpărătorile ce-au cumpărat fiiu său Radul după moartea tătîine-său şi den sate şi den ţigani, tot a treia parte. Şi să fie volnică a face ce-i va fi voia şi cu zestrele ei de la părinţi şi cu toate părţile de cumpărătoare ce i se-au venit, a treia parte şi de la soţ şi de la fiiu.
       Pentru că au venit jupîneasa Anca înaintea domnii mele în divan de se-au pîrît de faţă cu noru-sa, jupîneasa Grajdana şi cu nepoată-sa Preda. Şi au spus jupîneasa Anca cum au avut pîră şi în zilele lu Leon vodă şi le-au fost dat boiari de cei mari, den divan, de le-au ales tot lucrul pre dreptate şi au ales jupînesei <An>1căi den toate cumpărător<ile>...1 zestrele...1 cu părţile de cumpăr<ătură, să aibă) 1 a face ce-i va fi voia, cum am văzut domnia mea şi cartea boiarilor de judecată.
       Derept aceia şi domnia mea încă am judecat şi a m dat jupînesei Ancăi ca să fie volnică să ţie şi să facă ce-i va fi voia, cum scrie mai sus şi de nime-nilea opreală să n-aibă. Hh<iko a<* Hfcrr, no ptM rocnoAcTK<» aih.
       H HcnpaaHHK, caM pfM rocnoACTKa mh.
       JlHC g Bjj'KiptlJJH, M4H iT AhHH) R AfcT *3pMB.
       + în» dljTfft KWtKlVA MHAOCtT» KOÎKTiO rOCnOAHHTv.
       îv AIjtcio KOCKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., A.N. XCVII/1.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată.
                                 276
1634 (7142) mai 20, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte eliberarea din rumânie a lui Stan al doilea comis, a lui Ţamblac şi a altor rude ale lor din Băileşti, jud. Dolj, pentru că au slujit domnului şi în pribegie.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi do mn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stan vtori comis şi fratelui său, lui Ţamblac şi cu fiii lor şi cu nepoţii, Simion şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să fie de aci înainte în
        1 Loc rupt.
370
www.dacoromanica.ro
pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor, de către toată rudenia domniei mele, de nimeni bîntuială să n-aibă, în veci.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni din Băileşti, din judeţul Dolj, au fost toţi slugi ale domniei mele din tinereţe pînă la vremea de bătrlneţe. Şi întîmplatu-s-a domniei mele şi pribegie şi ei tot au fost la domnie şi la bine şi la rău, de au slujit domniei mele, tot cu dreptate. Şi încă le-am fost făcut domnia mea şi zapis de la mina domniei mele de iertare, cu mulţi boieri mărturii scrişi în zapis, anume: Gorjan 1 spătarul şi Mihai Coţofeanul şi Dumitru Filieşanul şi Mihart de Şitoaia, pe vremea cînd am fost domnia mea în pribegie la Haţeg, pe Rîul Bărbat Micleuş 2. Iar după aceea cînd fu acuma în zilele domniei mele, cit mă dărui domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu sceptru, ţiind Ţara Românească pe scaunul moşului domniei mele, şi domnia mea m-am milostivit cu aceasta de i-am iertat domnia mea de vecinie pe slugile domiei mele, pe Stan comisul şi pe fratele său Ţamblac cu fiii lor şi cu nepoţii lui Simion, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce au slujit domniei mele şi cu bună nevoinţă ce s-au nevoit în tot locul, şi cînd am fost domnia mea în boerie şi la domnie.
      Drept aceea domnia <mea>3 le-am făcut lor această carte a domniei mele la mina lor de iertare şi le-am dat-o domnia mea slugilor domniei mele lui Stan vtori comis şi fratelui său Ţamblac şi nepotului său, lui Simion, ca să fie în pace şi slobozi de vecinie de către domnia mea şi de către toate rudele domniei mele, ei şi fiii lor şi nepoţii lor şi strănepoţii lor, de nimeni bîntuială să n-aibă, în veci, şi de nimeni să nu se clintească, după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem aşează domnia mea, după petrecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn Ţării Româneşti să-l cinstească şi să-l păzească întru do mnia lui, iar în viaţa ce va să fie, sufletul lui. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi prăpădi şi întru uitare o va lăsa, unul ca acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de cei 318 sfinţi părinţi ce sînt la Niceia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi şi iudei, cari au răstignit pe sîngele lor pe domnul Dumnezeu şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au zis: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1 pre el" şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor cadă, pre cum este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi mărturii aşează domnia mea: jupan Hriza vel ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco vel dvornic şi jupan Gligorie vel logofăt şi jupan Dumitru Dudescul vel vistier şi jupan Mihai vel spătar şi jupan... vel stolnic 4 şi jupan Buzinca vel comis şi jupan Vucina vel paharnic şi jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, însu- mi am zis domnia mea.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în scaun la cetate Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam şi pînă acum la aceasta scriere, de la zidirea lumii in cursul anului 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
       1 în loc de: Gorgan.
       2 în loc de: la Rîul Bărbat, la Micleuş.
       3 Omis.
       * în această vreme, mare stolnic era Vasilie Paindur.
371
www.dacoromanica.ro
       ■f Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod.
          După trad. lui Nicolaescu, Cartea lui Matei Basarab, p. 352 — 353. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 163—165.
                                  277
MU (7142) mai 22.
             Miho, fratele lui Chircă, vinde lui Sima al doilea logofăt două fălci de loc la Păuşeşti.
       •ff Adecă eu Miho, fratele Chircăi, den sat den Păuşăşti, mărturisescu <cu acest zapis al mieu, să hie de credinţă la mina jupînului Simei vtori logofet, cum să se ştie că am vlndut dumnealui doao fălci de loc, una in Cringuri, alta în virhul viei cei de jos, derept 160 de bani.
       Şi am vîndut eu de a mea bunăvoe, cu ştirea fratelui mieu şi a rudeniilor şşi a vecinilor den sus şi den jos.
       Şi 8-au intimplat de au fost mărturii: cumnatu mieu Dumitru i ot Stoi-neşti, Oprea şi frate-mieu Chirca şi Hrizea vataf i ot Şărineasa, Udrişte logofăt i Soare logofăt şi alţi mulţi. Aceasta am scris şi mărturisescu ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru credenţa mi-am pus şi degetul, că pecete n-am avut.
       H           a, Gtohk4 ciWAtH, mm KR-rw AhHH, a AtT KâpiUH* 1 anno
«domino12, 1634.
       Eu Oprea.
       Eu Hrâza vătahul <m.p.>
       Eu Mihul.
       Jiu Chirca, braţ.
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, V/26.
          >0rig., hîrtie (15 x 21), două peceţi aplicate.
          iCopie ibidera, ms. 445, f. 134.
                                   278
'1634 (7142') mal 22, Bucureşti.
             Radul armaş pune zălog la episcopul Efrem de Buzău un copil de tţigan,în locul unei ţigănci pe care i-o datora.
       f Adecă eu Radul armaş scris-am acesta al mieu zapis, ca să hie de mare ■credinţă Ja miîna părintelui piscupul Efrem de la sfînta episcupie de la Buzău, •cum să să ştie că-i sînt dator cu 1 ţigancă. Şi păntru acea ţigancă i-am pus
        1 Şi am scris >eu, Stoica spudei, mai a 22-a zi, în anul 7142.
        1 Aşa iln itext
.372
www.dacoromanica.ro
zălog 1 copil de ţigan, anume Ionaşco, ce să fie la mina svinţiei lui, pînă i voiu găsi acea ţigancă ce-au fost a svenţiei lui. Iar de nu-i voiu putea găsi ţiganca, să aib a-i dare ţigancă păntru ţigancă şi să-mi iau ţiganu de la părintele sau să-i plătescu ţiganca, cum mă voiu putea ajunge cu părintele. Iar de nu voiu putea, să-i fie ţiganul stătător.
      Şi păntru credinţa mi-am pus şi pecetea. Insă am şi eu zapis de la mina părintelui la mina mea, cum i-am pus acel copil zălog pînă-i voiu găsi ţiganca.
A- Cf SHJHT.
      I7hc $ EgKSpUlIH, A\4H KBAkHC, K A*T x3pA\K.
      Eu Radul armaş <m.p.>
          Bibi. Acad., CXXIV/120.
          Orig., hîrtie (19,5 x 16,5).
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 598.
                                  279
1634 (7142) mai 25.
            Dragoslav vinde popii Ivan un codru din Frumuşălu.
      Scris-am eu Dragoslav acestu [acest] zapis al mieu ca să fie [e] de credinţă la mina popii lui Ivan, cum să să ştie că i-am vîndut codru den Frumu-şălul toată partea lui din apa Frumuşălul şi pînă în apa Glîmbocelului, iar partea nepoţilor, feciorii Caliii nu o au vîndut. Şi am dat în preţul banilor drept 220 de bani.
      Şi mărturie iaste: den Beleţi, Pătru Bonceiu şi Stoica şi Lăudat şi Tatul Hanul şi din Bogaţi, Ion lui Giurgiu şi muiarea lui, Fruma, şi Radul Badii.
      Pis meseţa mai 25 dni, 7142 <1634>.
      Şi am pus şi degetele ca să fie credinţă.
         Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţării Rom., nr. 127, f. 368.
         Copie.
                                280
1634 (7142) mai 25, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Datco Robul moşie la Stă-nimirul de Jos, în urma unei judecăţi.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, nepot marelui şi preabunului, răposatului Io Băsărab voevod. Datam domnia mea această poruncă a domniei mele lui Datco Robul, feciorul Coicăi de la Stănimirul de Jos, şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui,
                                                                                                  373
www.dacoromanica.ro
ca să-i fie lui moşie la Stănimiru de Jos, însă partea Stanii toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din silişea satului, de pretutindenea, oricît să va alege de preste tot hotarul, din hotar pînă-n hotar , pre hotarele ceale bătrîne şi seamne, pentru că au fost de moştenire a lui Datco Rob de la...1 Stana, de la moşi de la strămoşi.
      După aceia, cînd au fost in zilele lui Alexandru voevod Iliaşi, iar Deatco Robul, el au avut multă piră înaintea domniei lui cu Oancea şi s-au pîrît de faţă. Şi în zilele lui Leon voevod iarăşi au ridicat pîră pentru această mai sus-zisă moşie, ca să ţie toţi părţi de moşie în Stănimiru de Jos, Oancea. Intru aceea, Datco Robul nu s-au suferit ca să ţie toţi moşia, ci au luat leage 12 me-giiaşi pe răvaşe domneşti dinaintea lui Leon voevod, ca să jure cum că nu are Oancea nici o treabă cu această moşie ce s-au scris mai sus. Apoi, aceşti megieşi jurători nu au putut să jure, ci au căutat după dreptate şi după leage şi au dat să ţie Oancea partea Neagului, feciorul lui Lai, toată, de moşie, du preste tot. Iar un moş, anume. . -1 să ţie Deatco Rob, iar altă moşie 2, anume Muşa, muma lui Stan Zgurlea, iar să fie moşie pustie pînă-i vor veni rudeniile lor din robie ; măcar cînd vor veni oameni din rudenia lor, ei să aibă a-i ţinea această moşie, partea Muşei.
      Apoi, întru aceea, Oancea iarăşi au rădicat pîră înaintea lui Leon voevod, de au luat leage 24 megieşi pe răvaşe domneşti, pentru ca să jure. întru aceea, acei 24 de megieşi nu au putut să jure, ci s-au sculat şi au umblat pe urma acelor 12 megieşi...1 au dat acei 12 megieşi aşa.
      Apoi, cînd au fost acum, în zilele domniei meale, <iar Oancea şi Datco Robul, ei au rădicat pîră înaintea domniei mele; şi s-au pîrît de faţă Oancea cu Datco Robul pentru această mai sus scrisă parte de)8 moşii. Apoi, întru aceea, domnia mea am adus însumi jurătorii în divan, <de au mărturisit şi>3 am adeverit cum că au dat partea Neagului, feciorul lui Lai, Oancei, iar partea <lui Stan)8 de moşie, ei o au dat <lui Datco Robul, iar)3 partea de moşie a Muşei, ei o au lăsat pustie, să fie moşie pustie.
      întru aceaia şi <ei s-au împăcat)3 înaintea domniei mele şi înaintea tuturor boiarilor divanului mici şi mari. Şi au făcut şi zapise la mina lor cu mare blestem: care dintru dînşii va rădica pîră şi va scoate niscareva cărţi sau răvaşe domneşti sau <zapise, să-i fie rea urgie şi) 8 să aibă a da la domnie gloabă ughi 100, după cum scriu zapisele lor.
      Drept aceea şi domnia mea însumi am dat lui Datco Robul ca să-i fie lui moşie de moştenire şi ohabnică feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Hrizea vel ban al Craiovei i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Vasilachi vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vucina vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic. I <ispravnic> Gligorie vel logofăt.
       1 Loc alb Sn text.
       3 în loc de: alt moş; cf. doc. 281.
       3 Loc alb Sn text, completat după doc. original cu aceeaşi dată şi Sn aceeaşi ches-
tiune.
374
www.dacoromanica.ro
       Şi am sc/is eu, Soare logofăt, in scaunul cetăţii in Bucureşti, luna mai 25, de la Adam vă leat 7142 (1634).
       Acest izvod s-au tălmăcit după uricul sîrbesc de Costandin dascălul slovenesc la şcoala slovenească la Sf. Gheorghie cel Vechiu, în Bucureşti. Iar unde au fost uricul rupt şi ştersu am lăsat loc şi aicea în isvod. f Az Costandin dascălul slovenesc ispisah 1793.
          Arh. St. Buc., ms 1233, f. 313.
          Copie modernă după traducere veche, prezentată de un Iocuito> din Mălureni, jud. Argeş.
                                   281
1634 (7142) mai 25, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Oancea din Scovirdeni, jud. Ilfov, o ocină la Stănimirul de Jos, in urma unei judecăţi.
       f fHHAOCTYflO BOftYflO, îw 10 ATI» BOfBOA H POCnOAHHTi BTkCOH SfAlAf &rrp-pOBAA)fYHCKOf, BHO^K BfAHKAPO H nptAOBpATO, CTApAPO, nOKOHHHOAl Iw E'hC'hpAE BOf-boaa. A-iKdT rocnoACTBo aih cYf noBtAtHYt rocnoACTBA aih wboai MAOBtK'h na ham ©AH«JA WT <G>KOEp'hA'feHH, WT CgACTBO 6a)(<0B>, H ChC CHHOBH CH, fAHIţfftf EOPO AApORAJf, QKOîKf A<* «O KT WNHH8 3 J^9A GT'hHH<MH>1p AAf A** H-fcPO\‘AOE B'hCAJf WT nOA H WT UJOAI H WT BOA H WT Cf AAAHipf CfAOB, WT nOCKJJAY, RApf fAHKA Cf JfTHT H3EPAT WT no BliC )(OTApOAI, WT JfOTAp A® X°T-P, no CTApf JfOTAp'K H BfA-krH, <n>OHf>Ki io îct eha noKSn.iA H-fero^A, kaijjoai ©ahmie, wt HAHnp-feXAf BptAU, BTk ARHH /IlHpKB BOfBOA-
       (l nOTOM, K'KAA ICT EHA RTi AkHH flAfgAHAPB BOfBOA ÎaHI3U1, A ©AHWk, WH fCT HATfeaH AIHHPH <!> npBX’ nptA POCn©ACTBA fA\y ChC ^ATKO PoEŞA, CHHTk KopHfB, BH3k nonfB IlgHK'li H Chnptlllf Cf 3A AHItB. H Eli A<*MI dfWH BOfBOA, (IAK BTi3BH-PHŞA np3X PMY cYf BHUlf piMIHTi WMHHŞ H CHIţf np-felllf /k/kTKO PAE KAKO Hf HAVfeA HH fAHA Tp'kES ©AH*rk ChC cYf WMHHg. £1l TOA\, fltWH BOfBOA PAfAAA H CgAHA no npABAS H no 3AK0H H AAA POCnOACTBO fA\Ş 3AK0H Rjf AlfPHQUlH no piaBAUlf POCnOACKH A^T* KOK, QKOXf Ai 3AKAfA KAM Hf HAVfeA ©AH*rfe TptE# ChC CYf WMHHjJ BHUlf nHC. K*h TOAI, cYf AUPH/ftluYH KAfTOBlţY Hf AI02KHT AA 3AKAIAJ PAfAAA no npAE H no 3AK0H H AAA9X HKOJKf A<> APVKHT ©AHM-fe A*A H-ferŞAOB, CHH*h daAOB, B'hCAJf, 3A WMHHtS, WT no BTUT, A fAHH AfAY, ha HAM GtAHA, A'R^HPA dAAOB, WHA A<> AP^HT ^tTKO Par, a APSr A^Af, ha HAtf iQguiA, aiath Gtahob 3roypAfB, wha aa e3a*t fAHA wmhhB nŞCTA, AOHAfHtf npHAfT p»A*HYf hai wt posYf. fl kopaa npHAfT HfcKYH MAORtlVk WT PSAfHYf HAI, WHH AA HAIAT AA AP^HTH CYf WHHH3, A*A riSoyUJfB. TA5KI B-h TOAI, ©AHMt nAKHHff AHPH3A npfHl'f npfA dfWH SOfBOAA, Tfpf E*h3fA 3AK0H KA AMrYcmJH no piiBAUlf POCnOACKhl, DKOHtf AA 3AKA-kUJf. TaHM K-h TOAI, Tf^ i«A AlfpYaUJH Hf AlOHtHT AA 3AKAtUJf, HTi njKHHtf fCT JfOAHA no CAtA WBfAI RfAlf-rYQUJH,' KAKO fCT AAA CYA RY AUpYbUJH, TAKO fCT AAA H cYf KA AlfpYraUJH. * 28
       1 Omis.
28 — Documente România — c. 1359
375
www.dacoromanica.ro
      Ta>Kf, K’hA'i Kt bha c-raa, R-k a^hh pocnoACTKa /m, i COaHMt h ^atko Pas, whh tCT r'KSrhphSah npsy np»A rocnoACTKi mh H c-knptuji ct sa ahh» GSaHMt CTjC ^atko Pas paAV cTt A«ao sa wMHH-k khuih ohc. Ta5K( kt» tom, rocnoACTRO
MH AOHrCHA C-kM KAfTORHY         AHK4H K’kCH, Ţipi (CT CRt AtTIACTRSlT K4KO ICT
A4A AfA HtrSAOK, cHtrk Aaaor, ©ah mir, a AM GtaHtK sa wmhhtw, whh AaA /k,*-tkob Pas, a *A«a am sa w*/HH-k AISuicb, whh wctakha aa kşa*t (aho wmhhS ngCTa. B-k to/H h whh o^ahhpha c-k ict np(A rocnoACTsa a\h h npiA R-kCHAiH
SOAtpH AHKAHSAOR, Al a AH H BfAHIţH, H CkTKOPHUK H SanHCf Ha p»K HM C*k BfAHKOf KAlTSO I KO( K-k3KHrH8A HPUJf WT HHJf H H3EAAHT HfcKlfH KHHPH HAH piiRAIlIf POC-noACKH hah 3anHC(, aa k>vA8 sai wprî'i h a a hmat AAkatT Ha pocnoACTsVi PAoas k 8PH p", k;ko (ct nncaA Ha sanHCiAi hm.
      <Gxro paAÎ, aaaoJC c<K/H pochoactao mh ©ahmir, OKOJKf aa (ct wmhhS
AtAlCHO H R-k WJfAB CHHOEOM H RHSKOAI H nptRhSM(TOAI H Hf WT KOPOÎKAO HlnOKOAt-
shmo, nopHS.MO pocnoACTsa aih.
      <G>iîki oy-RO h cr(aVt(aY( nocTARHjf pocnoACTso mh: mSimh XpH3t kia caH Hp-AfRCKH H KSnaH IsaUlKO RfA AKOPHHK H JKŞnAH TAHropTi RfA AWPWijjIT H KglMH AşawtpS r(a EHCT'frap h KgnaH AIhx’ax» RiA cnaTap H KttlAH fiacaAAKH RfA ctoahhk h ftgnan Rs3Hhk4 e(a komhc h wşnaH Bşhhha r(a ikx’aphhk h HtfaaH Koctahahh r(a nocTfAHHK. H HcnpaRHHK, >K»naH I’AHropTi r(a awpw^it-
      H Hanncajf as, Goapi Awrw^fT, R-k hactoa rpaAV oV B8K$p«|iH, Avbcfita AiaH
K( A*»HH H WT flAAMa, R-k A^T x3p/Hi.
      ţ jfw /HaTfIO RWfRWAA, MHAOCtT» ROJKTIO POCnOAHHk.
      Iw ALtIIO ROfKOA <m.p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsă-rab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Oancea din <S>covîrdeni, din judeţul Ilfov şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie ocină la Stăni<mi>1rul de Jos, însă toată partea lui Neagul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne, pentru că a cumpărat-o Neagul, tatăl lui Oancea de mai înainte vreme, în zilele lui Mircea voievod.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş, Oancea a avut multe pîri înaintea domniei lui cu Datco Robul, fiul lui Cornea, nepotul popii Puică şi s-au pîrît de faţă. Şi în zilele lui Leon voievod iarăşi a ridicat pîră pentru această mai sus-spusă ocină şi aşa pîra Deatco Robul că n-a avut Oancea nici o treabă cu această ocină. întru aceea, Leon voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat domnia lui lege 12 megiaşi pe răvaşe domneşti lui Deatco, ca să jure că n-a avut Oancea treabă cu această ocină mai sus-scrisă. Intru aceea aceşti megiaşi jurători n-au putut să jure; a cercetat după dreptate şi după lege şi a dat să stăpînească Oancea toată partea de ocină a lui Neagul, fiul lui Lai, de peste tot, iar un moş, anume Stana, fiica lui Lai, s-o stăpînească Deatco Robul, iar alt moş, anume Muşa,
       1 Omis.
376
www.dacoromanica.ro
mama lui Stan al lui Zgurlea, ea să fie o ocină pustie, pînă ce vor veni rudele lor din robie. Iar cînd vor veni nişte oameni din rudele lor, ei să stăpînească aceâstă ocină, partea Muşei. Astfel, intru aceea, Oancea a ridicat iarăşi pîră Înaintea lui Leon voievod, de a luat lege 24 megiaşi, pe răvaşe domneşti, ca să jure. Apoi, întru aceea, acei 24 megiaşi n-au putut să jure, ci au umblat iarăşi pe urma acelor 12 megiaşi; cum au dat aceşti 12 megiaşi, aşa au dat şi aceşti 24 megiaşi.
      Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Oancea şi Datco Robul, ei au ridicat pîră înaintea domniei mele şi s-au pîrît de faţă Oancea cu Datco Robul pentru această parte de ocină, mai sus-scrisă. Astfel, întru aceea, domnia mea am adus pe toţi jurătorii în divan, de au mărturisit că au dat lui Oancea, partea lui Neagul, fiul lui Lai, iar partea de ocină a Stanei, ei au dat-o lui Deatco Robul, iar o parte de ocină a Muşei, ei au lăsat să fie ocină pustie. Intru aceia şi ei s-au împăcat înaintea domniei mele şi înaintea tuturor boierilor divanului, mari şi mici. Şi au făcut şi zapise la mina lor cu mare blestem: care dintre ei va ridica pîră şi va scoate niscaiva cărţi sau răvaşe domneşti sau zapise, să fie rea urgie şi să dea la domnie gloabă 100 ughi, cum este scris în zapisele lor.
      De aceea, am dat domnia mea lui Oancea, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hrizea mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasalachi mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Soare logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna mai 25 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CLXXXII/2.
         Orig., perg. (29 x 46), pecete timbrată.
         Trad. la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 339, cu data 1637 mai 22.
                                 282
1634 (7142) mai 28.
            Braţul logofăt vinde lui Neniul vornic, sol din ţara Moldovei, doi ţigani fugiţi în ţigânia domnească din Moldova.
      t Adecă eu Braţul logofăt, sinQ Voico logofătul ot Ragul, scris-am acesta al mieu zapis, cum să să ştie că m-am tocmit de a mea bunăvoe cu Neniul vornicul solul ce au venit de la ţara Moldovei, de ia-m vîndut doi
                                                                                                377
www.dacoromanica.ro
ţigani, amîndoi fraţi, anume Sinea cu ţiganca lui şi Simion şi muma lor...1 derept doi cai şi cinci coţi de postav. Insă aceşti ţigani ce scrie mai sus sîntu fugiţi la Moldova în ţigănia domnească.
      Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Ivaşco vel dvornic i Bălan vtori vornic i Gherghe vtori vornic i Dumitru vtori vornic i Nenciul vornic i Ghiorma clucer i Radul vătah za postelnicei şi alţi boiari mulţi, carii nu sînt scrişi aici.
      IIhc M-feciiţd MdH kTT ashh, K iVkT xspMK.
      Az Braţul logofăt
      t Şi păntru cridinţa am iscălit eu cu mina mea, să se ştie.
      Ivaşco dvornic Bălan vornic Gherghie vornic Dumitru vornic2
      <Pe fila a doua a actului): f Stoica Rîlea ţiganul, tatăl Sincăi şi a lu Simion Şi am văzut domnie-mea şi uricile Braţului de moşie pri aceşti ţîganie»
         Bibi. Acad., LXXXIX/135.
         Orig., hirtie (30,5 x 20), patru peceţi aplicate.
         EDIŢII. Potra, Ist. ţigani, p. 213—214.
                                 283
1634 (7142) mai 28, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod scuteşte m-rea Motru de unele dări.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei voevod i gospodarii, vnuc pocoinego Io Basarab voevod. Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi sveteaî bojestvneai monastiri ot [sveata] Motru edeje est svetî hram Prapodoabna Parascheva, ca să fie în pace de gorştină de oi şi de dijmă de stupi şi de gor-ştină de porci şi de cai de olac şi de bani de judeţ şi de toate slugile domniei mele şi boereşti, oricarii de ce slujbe veţi umbla în judeţul Mehedinţilor. Deci, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi foarte să. vă feriţi de bucatele sfintei mănăstiri, că m-am milostivit domnia mea de o-am ertat de aceste de toate carii scriu mai susu, cum amu văzut domnia mea şi cartea răposatului Radului voevod tot de milă şi de erătăciune, cînd. au fost cursul anilor 7129, ca să fie în bună pace în zilele şi în viiaţa domnii mele şi să fie domnii mele pomană. I niteo da ne smeet pocosit bantovanie, pread sii cnigu. Ina<co> da nest, po reci gospodstva mi.
       1 Loc alb.
       * Semnăturile sînt autografe.
378
www.dacoromanica.ro
      I ispravnic, sam rece gospodstvo mi.
      S-au scris în Bucureşti, luna lui mai 28, leat 7142 <1634>. Io Mateiu voevodfl.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Motru, nr. 252, t. 47.
          Copie.
                                 284
1634 (7142) mai 30.
             Jupaniţa Vina, soţia lui Toma comis, lasă moştenire fiului lor Mihai satul Viltureni.
       ■ţ" Scris-am eu, jupaniţa Vina, jupînesa Tomei comis, la morte mie acesta al mieu zapis, cum să se ştie c-am lăsat eu la morte me satul V[l]il-turenii iiiu mieu, lu Mihaiu, ca să-i fie lui rumâni, şi lui şi feciorilor lui, păntru că e-m dat eu la morte me cum e-u dat şi soţie me, jupînul Toma comis, la morte lui. Aşijădirea i-am lăsat şi eu pre cuvîntul dumnelui şi pre învăţătură, după morte dumnelui, ca să fie acest sat cu rumânii moşiia feciorului nostru lu Mihaiu în vecie. Iar să vor scotă ei rumânii vr-o carte sau vru un zapis să nu se crează.
       Iar cine să va ispiti a sparce acestu al mieu zapis pre urma me, el să n-aibă unde-i merge sufletul.
       Şi la morte me mulţi boiari au fost şi megiiaşi de în prejmă locului, anume: Vintilă comis ot Băloteşti, Leca ot Băneşti, Albul peharnicot Ruteşti, Stoica Boteanul ot Mogoşani, Coman comis, Bogdan logofăt ot Potălogi, Gherăghe ot Băneşti, popa Voico ot Potlogi, Baico postelnic ot Pătroiat Anghel postelnic ot Chiţeşti.
       IIhc as, TaTga AorojjstT wt Il-vrpoia, Mtcnţa amm a a'ihh, Kt AfeT xspou1
       Bugdan logofăt.
       Baico postelnic.
       Deînchiul2.
       Albul.
       Tatul logofăt3 <m.p.>
       Paraschiva ot Dobreşti4.
          Bibi. Acad., CXL/98.
          Orig., hîrtie (30 x 21,5), cinci peceţi aplicate.
                                1 Am scris eu, Tatul logofăt din Pătroaia, luna mai 30 zile, în anul 7142 <1634>.
       * Neinteligibil.
       3        Semnăturile a doua, a patra şi a cincea sînt scrise de aceeaşi mină, probabil de Tatul logofăt.
       4 Semnăturile întîia, a treia şi a şasea sînt scrise de aceeaşi mînă.
379
www.dacoromanica.ro
285
1634 (7142) mai 31.
            Despina şi soţul ei Dumitraşco vind lui Radu postelnic şi fraţilor lui ocină la Cindeşti.
      t Adică eu, jupîneasa Despina şi soţul mieu, Dumitraşco, scris-am za-pisul nostru să fie la mina jupinului Radului postelnic i Negoiţă postelnic i Gherghe postelnic i Moisi, cum să să ştie că i-am vindut partea noastră de ocină de la Cindeşti, insă partea lu Gherghe, feciorul Anei, nepot lu Ciolan, jumătate de ocină cit se va alege partea lui de preste tot hotarul, de in cimpu, de in pădure, însă fără vad de moară. Şi să aibă moara ocol inprejur, cit arunci cu săcurea L Şi i-o am vindut de a noastră voe, dereptu 5 000 [mie] de bani gata, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de in sus şi de in jos.
      Şi mărturii: Radul Lepşa de Buzău i Pătru, feciorul Iuorgăi de Pă-tirlage i Lepădat neguţătorul i pîrcăla[la]bii de Buzău, Stan i Simion i Radul, şină Roman iuzbaşa i Nedelco ot Potoceani i Gheorghe, şină Răgebu i Gherghe banul de judeţ. Aceştea toţi au fost mărturie cindu am cumpărat această ocină. Aşa să să ştie.                                ____
      IIhc non AIhx<ih wt B83'ks, amh Âi A*>hh, <vkT xspĂil1 2.
      Jupineasa Despina.
      Dumitraşco.
      Popa Mihai <m.p.>
      Lepădat.
      Stan pircălabul.
         Bibi. Acad., CXCVI/66.
         Orig., hîrtie (31 X 20), cinci peceţi aplicate.
         EDIŢII. Ionaşcu, Ştiri asupra m-rii Ciolanu, p. 21—22.
                                 286
1634 (7142) mai 31, Tirgovişte.
             Pribeag Şimon din Săvestreni, din ţinutul Făgăraş, vinde lui Tu-doran sluger din Vlădeşti un sălaş de ţigani.
      ţ Scris-aam eu Pribeg Şimon de in ţenutul Făgăraşiului ot selo Săvăs-treni acesta zapis al mieu cum să se ştie că am vindut eu u<n> sălaş de ţigani, anume Stan ţiganul şi cu ţigaînca lui, anume şi copil3, slugeriului Todoran ot selo Vlădeştii, derept 50 de galbeni, bani gata, să-i fie dumnelui de moşie.
       1 Urmau cuvintele: „iar altă ocină”, şterse ulterior cu cerneală.
       * A scris popa Mihai din Buzău, mai 31 zile, anul 7142 <1634>.
       3        Cuvintele: „şi copil” au fost scrise ulterior, cu altă cerneală, pe un loc lăsat iniţial alb, pentru a se scrie numele ţigăncii.
380
www.dacoromanica.ro
Şi i-am vîndut aceşti ţiganii ce sint mai sus-scrişi de a mea bunăvoia, că i-am scos cu judecată dereaptă denaintea dom<nu) nostru, lu Mateiu voevod, iar altceneva de ruda mea sau de in podrujiia mea saau de feciorii mii, să n-aibă nimă a vălui pre slugeriul Todoran pentru Stan ţiganul şi pentru ţiganca lui, anume... \ că i-am vîntut eu de a mea bunăvoia mea. Şi aceştii ţiganii să se ia de la mănăstirea de în Brădet, să-i ducă la casa dumnelui, lu Todoran slugir, pentru că aceşti bani ce se-au dat, 50 de galbeni, i-au luoat dumnelui cu camătă.
       Şi cînd am făcut eu acest z<ap)1 2is la mina slugeriului T<o)d<o)2ran au fost mulţii omeni buni: popa Tanasie cli<s>iarful i popa Iane i popa Cher-fote i popa Ivan ot Sviata Petca şi oameni bunii de în oraş [de in oraş] de in Tîrgoviştii, Stan vătaful de grădinari cel domnescu, Udrea logofătul i Voico logofăt i Dima cupeţ şi mulţii omenii buni ce nu sint scrişi.
       Şi am scris acest zapis ot gradu Tîrgoviştii. Meseţa mai 31, vă leat 7142 <1634).
       t NuccoXacog jtpaypaTEOTiji; paptopŞ ta âvco&ev3 f fTpoicax; 7rpaypaTEorfj<; paptupâ to dvcoOev4 5 f Şi eu popa Atanasie clesiarhă am pus pecete me f Şi eu popa Chirfote mărturisescu 6.
          Bibi. Acad., XX/89.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), nouă peceţi aplicate. Una din peceţi este a oraşului
          Tirgovişte şi are legenda: Gvtcoph ci cIh ik<uthhk n ai>hh burortpiuro Iw Hi’troi iokoa
          (S-a făcut acest tipar de pecete în zilele binecredinciosului Io Neagoe voevod).
          Copie la Arh. St. Buc., mS. 458, f. 86. (datată: 1624 mai $1).
          EDIŢII. Potra, Ist. ţigani, p. 214—215.
                                         287
1634 (7142) mai 31.
             Episcopul Efrem al Buzăului cercetează pricina dintre Dragomir şi Buzea din Râteşti cu Radu căpitan din Deduleşti, pentru nişte mori.
       fliHAOCTTie eojkY», np’kwCKiifjiHHdro jpxHfPHCKtlnk Kyp         Egs-bKCKOAtg6.
t Scris episcupia mea <aceas>ta carte a episcopiei măle cestor 2 fraţi, anume Dragomir i Buzea de Răteşti, cum să să ştie că au venit cu cinBtita cartea domnu nostru, Iu Mateiu voevod, domnia lui, la smerenie noastră ca să socotim de nişte mori ale Radului căpitanul de la Dăduleşti str<înglnd
       1 Loc alb.
       * Loc rupt.
       3 Nicolae negustor mărturisesc cele de mai sus.
       4 Proca negustor mărturisesc cele de mai sus.
       5 Semnăturile sint autografe.
       8 . . . arhiepiscop chir Efrem al Buzăului.
381
www.dacoromanica.ro
bo>iari megiiaşi, oameni, preoţi de inprejurul locului. Şi am mersu ep<iscopia m>ea înpreună cu toţi cu aceşti boiari şi preoţi şi cu meşteri cărei sînt... pre acea glrlă dă le-am căutat de rîndu şi foarte pre amăruntu le-am luat seama ce au... pus Radul căpitanul morile în capul ocinei de în sus, ce au înnecat vadul cestor feciori care sînt mai sus-scrişi. Dici am mersu cu <bo)iari, cu preoţi, cu meşteri de le-am pus semne un<de...> a pogori Radul căpitan mor<ile... ş)i am pus semnu unde-şi va... am tocmit... Dragomir i Buzea... şi meşteri gata... începe a lucra să-şi mute Radul căpitan <mo>r<il>e.
      Aşa le-am aflat judec<ata c>u boiarii, anume; Cernat vornicul de Pu-ţin<e>i i Dumitru Buluroiul de in Macsin, i Toia iuzbaşa de Bălţaţi i Marco Curalici i Mihai Carşote de Dăduleşti, St<oi>canul meşterul i Vlad i popa Lupea i Neagoe i Ion Potecă i Moşul i Stance i Manea i Dragomir i Mihaiu Ungurul i Neofit egumenul ot Menedic i popa Mihai ş-alţi mulţi oameni buni. Aşa să să ştie. Hhjko m hIect, npcs nosfA'fcHYf fnHCKSncTRZ mh.
      De Odobeni, Lefter i Sava Benghiul ot Mărăcineni.
      IlHC M4H ĂI AtHH, K-K AtT * *3pMB.
      Episcup Efrem Buzăvschii <m.p.>
         Bibi. Acad., CXLVI/182.
         Orig., hîrtie (30 x 21), foarte deteriorat, pecete timbrată, căzută.
                                 288
1634 (7142) iunie 3, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu Dudescu logofăt ocine la Săcuiani şi Cojeşti, jud. Ilfov şi un sălaş de ţigani.
       f fllHAocTYfio BOKYfie, îw AlaTfH sofSOAa h rocnoAHH-k b-kcoh simah £Srrp-Poka4xYhckYh, bh8k sfAHKaro h nptAOKparo, (iokohhhoa\8 Kw Bacapaa bo(boa4. ^aaat rocn©ACTKo mh cYh nosfA’kHYn rocnoACTEa mh Eo.vkpHH rocnoACTEa mh PaAţvi AOroţfT 4,8AfCK8A, CHHTi, tK8f?4H /\,8MHTp8 BfA BHCTYiap h ckc CHH08H iro KAHIţHJKf
IMS Borv»1 AapoBay, raKoxa a<» *ct im$ wmhhS s 6’kkşqhh, wt cşactko 6a£<ob>,
WEAMf KTkCa A*a XYlp-hK GOl^fA-b, «HK Gt4IHIOAOK AOrO^KT WT OSHAtHH, WT (10A H WT U|8M H wt BOA, WE4ABf J(0T4p0Bt, B4pH fAHK4 Cf JfTHT H3Ep4T. flAH A<> CI sh4Ht: wt jfOTapioA cfAaaHipHB ciawb cikihh sa wmhhş h ckc bp©a sa boaYhhi48 H WT JfOTapfiA WMHHfB ’llOM’kpHHKgAOE COKfHH W CfiT'k2 WT (IOCEBaY H WT (10 B'kC
yoTapoM, noHfHtf (ct noKSnHA EOAtpHH rocnoACTEa mh PaAVrt Aoro^iT cYa ehuii
pfHfHHaa WMHH8 WT N4A GtpajfHM M0N4Jf, H>KI St HMfc (ro CT4NMIOA AOro4»T, CHH^K TYiprYiB a vrwt|MT wt t&gHAkHH, khSk XYfp'hK ©nfAt, sa A^ kohh, ifkH hm x* acnpH h sa xa acnpH totobh h eA*«a iwaiuK» 3a tftfA^xAPHUi sa ^ăc acnpH, ciAa g-k Abhh rocnoACTEa mh h cbc 3anH0 wt pfiffc (Mg 3a npoA<>HYf, rac mnosh BOA-bpH CB’kA'kTfAYH HanHcaHH 8 3 arme.
       1 Text şters, pătat de umezeală.
       * Cuvintele „w c«tV’ au fost adăugate pe un loc alb.
382
www.dacoromanica.ro
       H nAK noKSnHA EOAtpHH rocnoACTBA aih Paava AoroijsiT A8A*ck8a wmhh-k jj KoJKHPH, WT C8ACTKO @AX<OB>, A AH A*A fflApVlK, A^fPA HtrSAOB BATAX, K oy^KH SA WMHHg, KOI WHHH8 BHAA KT WT HAA A*A®^ CH GtIiHHAIHP WT KoKttflH. WT nOA H WT UI$AI H WT BOA H WT no BTKOAI JfOTApOAl, EApt IAHKA CI JfTHT H3KPAT, noHiHîi ict (iokSiiha Paava aopojJsit cYa bhuii pmiHA wmhh$ WT HAA fl5<*pYa, ATvUHPA HtrSAOB i TvTAX, BHgK GtIiHH.WHP WT KoJKIIJIH, WT KOA AP™1^ 3i «A ACnpH rOTOAH H CTK 3AI1HC WT P8KA IH 3A npOAAHYt H CTiC CBtAtTIAYH 8 SAI1HC. H Î1AK a<i ict EOAtpHHS rocnoACTBA aih Paa^a aopojJsit wmhh8 8 Kojkiijih am Koaiahob WT Kokil(ih iaha 8jka WT X°T’JP A*»*» A® X«tap, nOHIJKI w ICT noKSnHA PaAVa AOPOjJSiT WT HAA 0NIO 3Apij|s8A WT fi8K8ptt(IH 3A TpH KOHH H 34 S^H Bf H niC SAflHC WT P8H* iro 34 npOAAHTl H CTiC CBtAtTlAH 8 SAnHC; KOI WMHHJj eYw ICT noKSnHA Mh8 3APHJ|s8A WT HAA KoAIAH WT KojKHJIH npl AKHH flAlKgAHAP^ BOI-BOA, CHHTi PAAVA BOIBOA, B AtT x3pÂĂ. H BHA*X POCnOACTKO AIH H 3.T1HCSA Ko-AIAHOK HA PaAVa AOro^SIT1.
       H flAK noKSnHA EOrfcpHH POCnOACTKA AIH PaAVa AOPOJ|sIT IAHH MIA-kA 3A IţH-PAHH, HA HAM TaT^A A.ITiSTApiOA H CTiC I^HPAIIKJAI CA /J,8AIHTpA H CTiC CHHOBH HAI
                        Gtah bYwpapioa h c-iiC at^P** hai no hau...2 wt haa ASh^apts kaiohjp wt IIIh-
TOAH, 3A SH JKHATH, BTiC HOBU.H POTOBH H CTK SAnHC WT pSKH IPO 34 npOA’HYl CTiC AIHOSH BOA’kpH CBtAtTIAYH HAnHCAHH 8 SAnHC.
       H npOAAAOUH cYh BHUII ptMIHH AIOAYH HHJfHI A^AYhI BHUII nHCAHHH, WHH 3A CBOHAI AOKPOBOAIO, BI3 HH IA«A CHAOCT H CbC gSHAHYA BTiCtAI BOAtpOAl H A All-PHAUIOA1 WT POP H3 A«a H WT U'KP’kCT AIICTOAI. H SHA^X POCnOACTKO AIH H 3AnHCi 3A npoAAHYi wt cYh aioaYh ha psut Paa^aob Aoro^iT no cYh a^aThi bhuii nuc.
       Giro paaY, aax h roenoACTBo aih BOAtpHH'3 rocnoACTBA aih Paava aop>4«t, cHATi jKSnAH Ă,3'MHTP8 bia bhctYhp /1,8aick8a, HK05KI aa ict IAI8 cYh BHUII nH-C4HHI A^AYuI H MIA-kAY 3A PABAWHH H BpOA SA BOAYHHIţ8 BHUII ptjf 34 A^ATh8 H BTi WpE IA18 H CHHOBOAI H BHgKOAt H nptBHjMITOAl H HI WT KOPOHCAO HMOT'KKHO-bihYi, no 3 Anost A rocnoACTBA aih.
                              GiKI OVKO H CBtAtTlAH nOCTAKHX POCnOACTKO AIH’. JK8nAH XpH3A BIjIHKYH BAN
KpaaibitckYh h JKSnAH Ibauiko bia abophhk8 h JKgnAH TAHropYi biahkYh aopo^sit h JKSniH iHhjcah biahkYh cnATAp h iK8nAH Hiaiako biahkTh kaiomap h JKgnAH EachaakYi
BIA CTOAHHK8 H >Kgn4H H83HHKA BIAHKYH KOAIHC H »8nAH R8MHHA BIAHKYH nlXApHHK» h JKgnAH Kohctahthh biahkYh nocTiAHHK. H HcnpABHHK, >K8nAH TAHropYi biahkYh AOrOlfsiT.
       H 43, TgAOPS Cn8AIH, BPAT AIAA A,^AlYTP8 AOPO^SIT, HAMIPTAX B*h HACTOA-
hYh rpAAV PIkoaiYh SskSpiuiY, A\tciu,4 iohYa tph akhh h wt cksaahYa aihpa aajki AO Clro nHCAHYA WT Aa<IAIA TIMIhYA AtTOAITi, Eli AtTO xipAÎk H WT POJKAICTBO XpHCTOBO, xÂjfĂA.
       f fw iHatdo kwibwaa, aihaoctYio kojkYio rocnoAHHh.
       Kw ARatiio boiboa <m.p.>.
          1           Pasajul „whhhi 8 KoîK(1|ih... P^aYa Aoro^iT” a fost tăiat cu chinovar şi s-a scris deasupra: „Glw wmhhS wt KomqiH hsmaxihx a3, %aPhi|ii Ht.ctSpiaT A«r«^iT, i\ AHiAHt Iw AAatOia
(«IIOA’KI, Ik AtTO IpTa sa H((rOJK< KHHTA CTl« <CT; AAA IC r WMHHS cTk> nP/AXH A’klIllpH CIOIH.
          2  Loc alb.
383
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Radul logofăt Dudescul, fiul jupanului Dumitru mare vistier şi cu fiii lui* <cîţi i-a dăruit) 1 Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Săcuiani, din judeţul Ilfov, Insă toată partea lui Hiera Oţelea, unchiul lui Stanciul logofăt din Fundeni, din cimp şi din pădure şi din apă, amîndouă hotarele, oriclt se va alege. însă să se ştie: din hotarul vetrii satului 50 stînjeni de ocină şi cu vad de moară şi din hotarul ocinii Ciumernicului o sută2 stînjeni de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Radul logofăt această ocină mai sus-zisă de la Serafim monah, a cărui nume era Stanciul logofăt, fiul lui Ghierghie logofăt din Fundeni, nepotul lui Hiera Oţelea, pentru doi cai, preţul lor 5 000 aspri şi pentru 1 000 aspri gata şi cu o manta de feleandriş de 1 200 aspri, acum în zilele domniei mele şi cu zapis de la mina lui de vîn-zare, cu mulţi boieri martori scrişi în zapis.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Radul logofăt Dudescul ocină în Cojeşti, din judeţul Ilfov, însă partea Măriei, fiica lui Neagul vătaf, 2 funii de ocină, care ocină a fost de la bunicul său Stănimir din Cojeşti, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Radul logofăt această ocină mai sus-zisă de la Maria, fiica lui Neagul vătaf, nepotul lui Stănimir din Cojeşti, de lingă Drăceşti, pentru 4 000 aspri gata şi cu zapis de la mîna ei de vînzare şi cu martori în zapis. Şi iar să fie boierului domniei mele Radul logofăt ocină la Cojeşti partea lui Coman din Cojeşti, o funie, din hotar pînă în hotar, pentru că a cumpărat-o Radul logofăt de la Ianiu zaraful din Bucureşti, pentru trei cai şi pentru 12 ughi şi cu zapis de la mîinile lui de vînzare şi cu martori în zapis, care ocină o cumpărase Ianiu zaraful de la Coman din Cojeşti, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7134. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Coman la Radul logofăt3.
      Şi iar a cumpărat boierul domniei mele Radul logofăt un sălaş de ţigani, anume Tatul alăutarul şi cu ţiganca sa Dumitra şi cu fiul lor, Stan vio-rarul şi cu fiicele lor, anume...4 de la Mihart clucer din Şitoaia, pentru 68 galbeni, toţi bani gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui cu mulţi boieri martori scrişi în zapis.
      Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-zişi dedinele lor mai sus-scrise, ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapise de vînzare de la aceşti oameni la mîinile lui Radul logofăt pe aceste dedine mai sus-scrise.
      Pentru aceata, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Radul logofăt, fiul jupanului Dumitru mare vistier Dudescul, ca să-i fie aceste dedine
       1 Text şters, pătat de umezeală.
       * Cuvintele „o sută” au fost adăugate pe un loc alb.
       3        Pasajul „ocină la Cojeşti... Radul logofăt” a fost tăiat cu chinovar şi s-a scris deasupra: „această ocină din Cojeşti am şters-o eu Udişte Năsturel al doilea logofăt, în divanul lui Io Matei voievod, anul 7161 <1653), deoarece cartea aceasta este a lui; <iar> ocina aceasta a dat-o zestre fiicei sale”.
       * Loc alb.
384
www.dacoromanica.ro
şi sălaşe de găvaoni mai sus-scrise şi vad de moară mai sus-zis de moştenire şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domniea mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilachie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi eu, Tudoru spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iunie trei zile şi de la zidirea lumii, de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voievod
          Bibi. Acad., XLII/81.
          Orig., perg. (33 x 47,5), pecete timbrată, căzută.
                                  289
1634 (7142) iunie 5.
             Hrizu vinde lui Ghinea din Turburea o moşie la Mnacile.
       | Eu Hrizul, zapisul meu la mina dumnelui jupînului Ghinei ot Turburea să fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut în Mnacele pre bani gata 120, să-i fie moşie stătătore in ve<a>c.
       Şi mărturie: Cîrste al Danciului i Mibăilă i Oprea Boldescul i Dumitru popei i Vişan i Stanciul Gangaliul i Vladul Mohoit i Nicula al popei şi Ispas Şerbu de Poenari. Pentru credinţa am pus degetele mai jos, să să crează.
       IlHC KSHVl T AfcHH, AIT xăpÎHK.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/31.
          Orig., hîrtie (26,5 x 20,5), scris pe aceeaşi filă cu alte două documente, din aceeaşi dată, privind satul Turburea.
                                 290
1634 (7142) iunie 5.
            Mircea vinde lui Ghinea din Turburea o moşie la Mnacile.
      t Eu Mircea, scris-am zapisul meu la mina jupînului Ghinei ot Turbure, să-i fi de bună credinţă, cum să să ştie.că i-am vîndut în Mnacele de bunăvoe a mea pre bani 120, să-i fie dumnelui moşie stătătore în ve<a>c.
                                                                                           385
www.dacoromanica.ro
       Şi mărturie carii sîntu scrişi, din sus. Şi ne-m să «crează.                  _____
       iluc tOltit r AkHH, AIT xSPMK
       Eu Mircea.                        Eu   Stanciul
       Eu Cîrste.                        Eu   Vladu.
       Eu Mihăil.                        Eu   Nicula.
       Eu Oprea.                         Eu   Ispas.
       Eu Dumitru.                       Eu   Şerbul.
       Eu Vişan.
pus degetele mai jos să
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/31.
          Qrig., hîrtie (26,5 x 20,5), scris pe aceeaşi filă cu alte două documente din .aceeaşi dată, privind satul Turburea.
                                   291
1634 (7142) iunie 5.
            Oprişea Zgâba vinde lui Ghinea din Turburea două locuri la Coasta iui Mihaiu şi la Mnacile.
      |Adecă eu Oprişa Zgăba scris-am zapisul meu să fie de bună credinţă la mina jupînului Ghinei ot Turbure, cum să să ştiie că i-am vîndut 2 lucure, .anumi: Go<a>sta lu Mihaiu, pre bani gata 120 şi in Mnaca, pre bani 70, să ifie moşie stătătore în ve<a>c.
      Şi mărturie: Drăghici ot Berindeşti i Cîrste al Danciului ot tam, Oprea Boldescul ot tam i Cîrste Vljga ot Turburea. Pentru cridinţa am pus degetele jnai jos să să orează. __________
      IIhc ttuYt 7 amu, Air x3pm^.
      Eu Oprişa.
      Eu Drăghici.
      Eu Cârste.
      Eu Danciul.
      Eu Oprea.
      Eu Cîrste Vljga.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLVII/31.
          Orig., hîrtie (26,5 x 20,5), scris pe aceeaşi filă cu alte două documente, din aceeaşi dată. privind satul Turburea.
                                      292
1634 (7142)) iunie 6, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte jupaniţei Stanca, fiica lui Oprea logofăt din Rătivoeşti şi fiilor ei, ocină la Negreni, Bădeşti, jud. Muşcă şî Pădureţ, la Brătiani, jud. Argeş ş.a.
       f /Hhaoc.tYiio GfiftYiio, Ii» /HdTfH KofgoAd H rocnoAum». KikCOH scmac Xrrpo-BAdjfYHCKOi, gagic CTdparo m npfcAospdro, noKOHHHdMg Iw Eacapas soisoAd. AasdT j*ocnoAC.TB0 .aw jcYh nosidluiYu rocnoACTBa <hh KgndHHiţK OrdHK-kB, AW Ci nprc
386
www.dacoromanica.ro
AWPW(|UT WT PKTHBOII|IH, MTO ICT EHA JKgndHHltd /VpiAUH PpiKgA WT Top Ep’KTYldH» H CKC CHHOBH (H HhIO H MglUdT H EdCHAYl H C"KC CHHOBH HAI, CAHIţlWf Eop"K fi,iCT laKOttl fi,i Alg (CT WMHHg g lllPptHH, BTk CgACTBO fllgUI<H|A> H UdAV^PdU, WKdMI AfA CtAHOB H GdnpiB g>KH ¥, WT nOA H WT UlgAt H WT BOA H WT CfAAAHI|lf CIAOB H WT ngCB8AT Bap( IAHKa Cf JfTHT HSEpdT WT no B'kC XOTdpOAl, nOHfJKf (CT EHA. iiokBiiha ^haiu rp(KgA, AI8» KSnanHitiB GTdHK-KH, cYa BHUiipiMiHd wmhh8, a*( 8>kh, wt HdA (HapYia, >KivHa Gtahob h wt HdA &npt, EpdTMiA GTdHOB wt Hirptmi, sa xiţ acnpH potobh, npf a^hh llAigdHAP'K boiboa IaYhuj. H BHAtX pooioactbo-
AIH H KHHP flAlgdHAP’K BO(BOA HdA cYd BHIUipiMIHd WMHHg B AtT xSpKI, KOf WMHHg EHAd (CT WKEdt AWAY( Sd A^AYhHO, dHg W (CT EHA CKgnOBdA WT HdA «gndHHUd. 4,OEpa ÂgAIHTpOB WT llHCKdHH H WT HdA CHHTi IH, PdAVA, nOMTO pdAY (CT EHA CYH BHUKpiMIHH AlOAYl paEH. H KHAtXOAl TOCnOACTBO MH H SdnHC Sd npoAdHYf CKC AtHOS» EOAtpH MlpslHH H AOEpH AlOAYi CK(AYt(AYH. H ndK Ad (CT 2K8ndHHl|(B GTdHK-KH H CHHOBH (H BHUI( nHC WMHHg 8 HlPptHH A*A GTdKMIOAOK P'KHrOCgA, (AHd gKd 3dnATkHO, Bdp( (AHKd C( XTHT HSEpdT WT no B"KC JfOTdpOAl, nOHOKI W (CT EHA IIOKSllHA AHAld ppiKgA WT HdA GtOQH H WT HdA ApdrOAlHp, BH814YH GTdHMIOA P"KHPOCgA WT H(-
rpthH, sa.. acnpH roTOBH, npi abhh flAlKgdHAP'B boiboa» chh"k PaAVA boiboa, b A’kT „spAK, h ckc sannc wt p8kh iro sa npoAdHYf, c-kc EOAtpH cb(AHt(aYh.
       H ndK A<> (CT JKgndHHHfB GTdHKTiH CKCCHHOBH (H BHIUipfMIHH IAHH EpoA Sd BOAH-HHI48 Hd llHCKdHH, 8 BOAd AoAPOnOAlO H CKC AUCTO npiA BOAfhHUTH, KOAHKO (CT EHA HSEpdHHA GtPOI, CHHK HC8(ldHHI^(B iHdpYH, nOHOKI (CT (10K8nHA AH/Hd rP(K TOPO EpoA Sd KOAHHHI^g BHUJ( nHC WT HdA KSndHHIţd iHdpYia H WT HdA CHHOBH (H' GtPO( H II'KTpdUJKO H IIp(Ad, np( ABHH YlA(SdHAPh BOIBOA, CHHTk PdA^A BOIBOA, B AtT xSpAK, Sd xA dCnpH POTOBH H CV SdnHC Sd npOAdHYl CKC EOAtpH CBIAYtIaYH.
       H ndK (CT EHA nOKgnHA A«A\d PpKK WMHHg 8 Top Bp-KTfQHH, WT CgACTBO flpgilUr AIA APdro'HHP°B> CHH1V lÎKCYlOK AWPWi|ilT wt PTkTHBOIl|IH, B’KCdX', WEdM( E(S Bl MICTOKI MTO CgT WT HdA PdAgATi It-..1 2 WT nOA H WT Illg/H H WT BOA H WT C(-AdAHI|l( CIAOB H WT no B"KC XOTdpOM H C"KC KIOJIOKI g CIAO H CKC IAHH BIMHHg no HAM PdA^A IIoCdAlk H CKC CHH8 (PO, ÎBdH, WT HdA APar0MMP> CMMlk B'KCYlO AO-PO<JUT WT P’KTHROHIIH, Sd xTl dCnpH POTOKH, npl ABHH rtlWH BOIBOAd B AtT x3pAI. H ndK AIA HAKgAOK, CHH*K GtTvHYIB, KH8K APdPOMHpOB WT PktHBO(I||Y, BCdX, (AHKd C( XTHT HSEpdT WT no K"HC XOTdpOM, WMHHg E(3 BIMHHH H CKC ACAtOK( g CIAO, no-HOKI (CT EHA nOKgnHA /^HMd PpiKgA WT HdA flAEgA, CHH’K Gt*KhYH WT P’KTHKOIIIIH,. sd x(^i acnpH potobh h ckc SdnHC sd npoAduYi h ckc mhosh EOAtpH cbiaYtiaYh. H ndK Ad (CT KgndHHIţ(B GTdHKTOI H C-KC CHhOBH (H BHUK nHC WMHHg g Top fip-K* tYqHH, B'KCdX A<A EdljJOAV Cg &np(B AWPWij: IT WT P’KTHKOIIIIH WT no KTkC XOTdpOAl H CKC (AHH BIMHH, no HAU AIHK8A H CKC CHHOBH (PO, nOHIJKI (CT AdA Edl|IOAI cg
Gdnpt Aoro^iT sa nptKio Hd EpdK ih h ckc sannc sa nptKYio wt pgKd iro.
       H ndK Ad (CT KSndHHIţlK GTdHK*KH H CHHOBH IH WMHHg g B’KAOPYH WT IIo^ APOpYl, WT CgACTBO d98UI<M(A> H IIdAV<P‘H>» AK( AtAHHHI WT nOA H WT UJgAI H WT BOA H CKC BHHdpHKIOA WT A^A H WT no B*KC X°TdpOAI H WT CIAdAHI|K CIAOB H WT nOCB8AY, Bdp( (AHKd C( XTHT HSEpdTH, nOHIHU (CT nOKgnHA >KgndHHI|d GtdHKd H CKC CHHOBH (H WT HdA AldTipdAA Cd ĂSdpYld H WT HdA BpdTYH (H B’KCYlO H' Ba-kk8a h GYa\Îwh h BAEgA, Sd xsy acnpH potobh h ckc sannc sa npoAdHYi. H
         1  Text şters.
         2  Text ilizibil.
387
www.dacoromanica.ro
(UK IlOKgnHA 0T4HK4 WT H4A M4Tlp4M C4 ffldpTia H WT H4A KpdTVH (H RHUJI nHC fAHd 4lţHr4HK'k, H4 HMt III(pB4H4, 34 xrjjf 4CnpH rOTJBH H CkC 34nHC 34 npOA<»HYl CkC EOrt'kpH ckjaTtmTh.                                                                   __
       H n4K M fCT JK8n4HHH«B Gt4HKTiH WMHH» 8 Top Bp<'kTVlaHH>1, WE4MI M 34 8KH no r HOBlţH SJK4, flOHIJKI ICT IlOKSnHrt WT H4A P4A\'A T-kTS4:CK8rt, 34 c* 4cnpH roTOKH H CkC sanHc 34 npoA4HYi H c-kc CBfcAYTlrtYH.
       H npoA4A«X WHH 34 hhxhom A®Epo ko/mo bis mi iah<* chaoct h ckc $3h4hY4
K-KC-kM /HfrYdUJOM H 4 EOrtfcpOM WT TOp H3 A04 H WT WKp"kCT MICTOrtt. H EHA^X0** rocnoACTBo mh h 34ijhc 34 npoA4HYf H4 psk wgrMHHiţiB Gt. hktiH h a chhobh ih EH IUI pfMIHH.
                         Gfro paAY, AMOX h rocnoACTBo au jkSiuhhuib GT4HKkH h chhobh ih Mhio h iUgUMT H BacYaYi, chhobh Ahmib rpiKgrt, kikojki Aa cşt hm cYh bhiuipcmihi whhhi 34 Ak-
AYhhO H B"k WX4E HAI H CHHOBOAI H BH^KO/H H JipkBHŞHlTOrtl H llf WT KOrOJKAO Hf-noKoakEHAio, nopHSMo rocnoACTBa mh.
      Gijki h cbiaYtmYh nocT4BHX rocnoACTBo aw : tfgiUH Xpnsa bia BdH Kpaaibckh h 5KtI14H ÎB4UJK0 Birt ASOpHHK H WgllrtH TAHrOpYH Birt rtWrwţlT H JKgnaH A,SAICK8rt Birt bhctYop H YUHX4H Birt cn4T4p h BacYrtYi km ctoahhk h E83hhk4 Birt komhc h £3-mhh/ Rirt mxapHHK h wsimh Koct4hahh Birt nocTkrtHHK. H HcnpaBHHK, jkSimh TrtHropYi Birt rtWrW^IT.
      H Hanncax as, /\,3aihtpS Bo/iaIm» rt.vrwijsiT, K’k HacTOrt rp4AV BSKSpiMiY, <iik-CFlţa lOHYl S AkHH H WT flA<IAt4 A4?KI A® HHHk B*k ClrO nHC4HYl TIHlHYa rtkTOMi B"k rtkT xSprtlB H 4 WT pO>KAICTB4 XpHCTOBO, x4XrtA-
       + Iw YH.4TIIO BWIBWA4, rttHrtOCTYlO EOJKYiO TOCnOAHHk.
       !v 1U4TI10 boiboa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul bătrinului şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stanca, fiica lui Oprea logofăt din Rătivoeşti, care a fost jupaniţa lui Dima grecul din Bră-tianii de Sus şi cu fiii ei, Ianiu şi Muşat şi Yasilie şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Negreni, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, Insă partea lui Stan şi a lui Oprea, 2 funii, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Dima grecul, bărbatul jupaniţei Stanca, această ocină mai sus-zisă, două funii, de la Maria, femeia lui Stan, şi de la Oprea, vărul lui Stan din Negreni, pentru 5 500 aspri gata, în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Alexandru voievod pe această ocină mai sus-zisă din anul 7125, care ocină a fost de moştenire a acestor oameni, însă au răscumpărat-o de la jupaniţa Dobra a lui Dumitru din Pis-cani şi de la fiul ei Radul, pentru că au fost robi aceşti oameni mai sus-zişi. Şi am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare cu mulţi boieri, roşii şi oameni buni, martori. Şi iar să fie jupaniţei Stanca şi fiilor ei mai sus-scrişi ocină la Negreni partea lui Stanciul Rîngosul, o funie deplin, oricît se va alege, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o Dima grecul de la Stoian şi de
        1 Loc rupt.
388
www.dacoromanica.ro
la Dragomir, nepoţii lui Stanciul Rîngosul din Negreni, pentru ... 5001 2 aspri gata, in zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7132 şi cu zapis de vînzare de la mina lor cu boieri martori.
      Şi iar să fie jupaniţei Stanca cu fiii ei mai sus-spuşi un vad de moară la Piscani, în apa Câmpulungului şi cu loc în faţa morii, cît a ales Stroe, fiul jupaniţeii Maria, pentru că a cumpărat Dima grecul acel vad de moară mai sus-scris de la jupaniţa Maria şi de la fiii ei, Stroe şi Pătraşco şi Preda, în zilele lui Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod, în anul 7132, pentru 4000 aspri gata şi cu zapis de vînzare cu boieri martori.
      Şi iar a cumpărat Dima grecul ocină la Brătianii de Sus, din judeţul Argeş, partea lui Dragomir, fiul lui Văsiiu logofăt din Rătivoeşti, toată, însă fără 12 locuri, ce sînt de la Radul Ţ...1 din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul şi cu case în sat şi cu un vecin, anume Radul Posadă şi cu fiul lui, Ivan, de la Dragomir, fiul lui Văsiiu logofăt din Rătivoieşti, pentru 8 000 aspri gata, în zilele lui Leon voievod, în anul 7140. Şi iar partea lui Albul, fiul lui Stănia, nepotul lui Dragomir din Rătivoeşti, toată, cît se va alege de peste tot hotarul, ocină fără vecini şi cu case în sat, pentru că a cumpărat Dima grecul de la Albul, fiul lui Stănia din Rătivoeşti, pentru 5 500 aspri gata şi cu zapis de vînzare şi cu mulţi boieri martori. Şi iar să fie jupaniţei Stanca şi cu fiii ei mai sus-scrişi ocină la Brătianii de Sus, toată partea tatălui său Oprea logofăt din Rătivoeşti de peste tot hotarul şi cu un vecin, anume Micul şi cu fiii lui, pentru că i-a dat-o tatăl ei Oprea logofăt de zestre la nunta ei şi cu zapis de zestre de la mîna lui.
      Şi iar să fie jupaniţei Stanca şi fiilor ei ocină la Bădeştii din Podgorie, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, două delniţe, dîn cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vinăriciul din deal şi de peste tot hotarul şi din vatra satului şi de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că a cumpărat jupaniţa Stanca şi cu fiii ei de la mama sa Maria şi de la fraţii ei Văsiu şi Vîlcul şi Simion şi Albul, pentru 6400 aspri gata şi cu zapis de vînzare. Şi iar a cumpărat Stanca de la mama sa Maria şi de la fraţii ei mai sus-scrişi o ţigancă, anume Şerbana, pentru 3 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare cu boieri martori.
      Şi iar să fie jupaniţii Stanca ocină la <Brătianii> 8 de Sus, însă 40 de funii cîte 5 bani funia, pentru că le-a cumpărat de la Radul Tătulescul, pentru 200 aspri gata şi cu zapis de vînzare cu martori.
      Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor me-giaşilor şi a boierilor din sus, din jos şi din jurul locului. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare la mîna jupaniţii Stanca şi a fiilor ei mai sus-spuşi.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Stanca şi fiilor ei, Ianiu şi Muşat şi Vasilie, fiii lui Dima grecul, ca să le fie aceste ocine mai sus-zise de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dudescul mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis
        1 Text şters.
        2 Loc rupt.
389
www.dacoromanica.ro
şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitru Boldiciu logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 6 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., LXXXVII/59.
         Orig., perg. (37 X 50), pecete timbrată, stricată.
                                  293
1634 (7142) iunie 7.
           Stroe postelnic din Greci, Radu postelnic din Farcaş şi alţi boieri hotărnicesc ocina m-rii Cozia de la Frăsinet de aceea a lui Pirvu din Cornanca.
      t Eu Stroe postelnic de Greci şi Radul postelnic de Fărcaş şi Stoichiţa de Studina şi banul Stanciul de Vlăduleni scris-am a noastră carte la mina părintelui Theofil iermonah egumen ot sveata monastir glagolemi Cozia, ije est hram sveatomu i jivonacelnomu troiţă, ca să fie de credinţă părintelui şi sfintei mănăstiri, pentru ocina Frăsinetului, cum ne-au luat părintele egumenul cu Pîrvul, feciorul lu Matei de Cornanca, denaintea domnu nostru bunului creştin Io Mathei voevod, ca să-i tocmim pre moşiia Frăsinetului, Insă partea lu Matei cît va avea, preste tot hotarul, preste pîrîu şi de în sus şi de în jos, ca să o alegem.
      Deci amu socotit cu alţi megiiaşi, carii au fost depreună cu noi şi amu adăvărat, însă moşiia lui şi decindea de rîu, şi deîncoci de rîu şi den sus şi den jos, preste tot hotarul şi de în selişte şi de în cîînpu, amu ales stînjinî în lat 456 şi în lungul ocinei stînjinî 1020. Deci pentru acea ocină ce am ales dă preste tot locul ce au avut aicea la Frăsinet, socotit-am că au avut Pîrvul şi altă ocină ce s-au chemat Comăneasa. Deci noi amu ales de am dat ocină de a mănăstiriei, den capul ocinei lui, ce să chiiamă Comăneasa, însă cu voia lui, a Pîrvului de în Cornanca, şi încă ocină de a mănăstiriei am dat stînjinî 456. Şi merge locul ce am dat den Comăneasa pînă în locul Zaharie, însă stînjinî 275, şi încă n-au ajunsu să-i umplem Pîrvului ocină pentru ocină. Deci încă i-am dat de în hotarul Vlădilei, de la Copaci, însă stînjinî 204. Deci am tocmit de am dat de în Copaciul Vlădilei pînă în Măgura Ursului şi pre cale în jos, pînă unde am pus hotarul. Şi singur elu au pohftit această tocmeală, să-i dăm moşie pentru moşie, şi i-am dat tot ce i-au fost cu dereptul.
      Şi am pus şi mărturii: părintele egumenul iermonah Vasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa şi logofetul Mihai de Morînglavi şi popa Matei de Cornanca şi alţii, carii au fost mulţi la această tocmeală.
390
www.dacoromanica.ro
       IIhC AVfcCHţd »hY|, A^HH S , BTv rttT x$PM&.
       Eu Stroe postelnic
       Eu Radul postelnic
       Eu Stoichiţa
       Vasilie egumenul Bistriţii
       Pîrvul
       Stanciul
       Popa Mathei1.
          Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XXIV/10.
          Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), cinci peceţi aplicate.
          Copii ibidem, mss. 712, f. 522 (datată: iulie 7) şi 215, f. 302—303.
                                 294
1634 (7X42) iunie 8, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte jupînesei Neacşa logofeteasa nişte ţigani, în urma unei judecăţi.
      f iHHAOCTYfio KOJKi'ew, Kw iBaTtio sofsoAd h rocnoAH’rK, rh$k rioKOHHiuro Iw Bi5.ci5.pdK BOEBOAd. 4,dKdT rocnoACTBO a\h cY» noBEAEHYc rocnoACTKd AdH jupînesii Neacşii logofeteasa, ce au fostu jupîneasă lu Gherghe biv vel logofăt, ca să fie volnecă cu aceasta carte a domnii mele de să aibă a ţinere nişte ţigani, anume Văsiiu ţiganul cu feciorii-şi, anume Neajul i Stan şi cu feciorii lor, pentru că aceşti ţigani, ce scrie mai sus, fost-au cumpăraţi de Lupul logofăt, socrul jupînesii Neacşii de la Oprea Glăvăe de Alixeni, încă de în zilele lu Mihaiu voevoda.
      Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii mele, după mortea lu Gherghe logofăt, feciorul Lupului logofăt, iar un nepot al Oprii Glăvăe, anume Vladul, iar el au rădicat pîră pentru aceşti ţigani ce scriu mai sus; şi au zis Vladul cum nu i-au fostu cumpărat Lupul logofăt cu bani gata, ci i-au luat în sila lui. Deci jupîneasa Neacşa l-au sorocit ca să vie să se pîrască de faţă . Şi au venit pînă aicea la scaun, apoi de faţă n-au vrut să vie, naintea domnii mele la divan, ce au fugit de la judecată. într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre lege, de înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi bine am adevărat domnia mea, cum n-au avut Vladul nici o treabă, că au fostu cumpăraţi de Lupul logofăt, ce au rămas Vladul de lege şi de judecată denaintea domnii mele.
      Dereptu aceia, domnia mea am dat jupînesii Neacşii, ca să-i hie aceşti ţigani ce scriu mai sus moşie şi ohabnici şi de nimelea oprită să nu fie, preste zisa domnii mele. Hhaxo a<* h*ct, no ptn crocnoACTRd a\h>.
      H HCfipdBHHK CdAt plM rOCflOACTBd AtH.
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
29 — Documente România — c. 1359
391
www.dacoromanica.ro
       HhC g EgKgpflJJH, /H-kCfl^a NHlf» "h A^HH, S AfcT xSpMS.
       Îlw Jian» eivfBivA^i /HHAoctV» EWKlf» roenoA^HK. w Jlarno KOfKOA <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, LII/1.
           Orig., hîrtie (29 x 20,5), pecete timbrată.
           Copie ibidem, ms. 207, f. 170.
                                 295
1634 (7142) iunie 11, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte Bisericii Domneşti din Bucureşti locul Bisericii doamnei Stana, distrusă de Sinan paşa.
      Cu mila lui Dumnezeu, Ion Matei voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, nepotul marelui şi preabunului şi bătrînului, răposatului Ion Basarab voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei bese-ricii domniei mele, cei dumnezeeşti, care iaste in oraşul domniei măle, la Bucureşti, în curte, hramul Bunei Vestiri a născătoarei de Dumnezeu şi preoţilor şi diaconilor şi tuturor cîţi sînt slujitori sfintei beserici, ca să fie sfintei beserici a domniei mele, care iaste din oraşul cel mai sus-scris, locul Beseri-cii doamniei Stanii, fata răposatului Ion Mircea voevod, care au fost jupî-neasă lui Ivan Norocea biv vel logofăt şi a doamnei Măriei, cu toate locurile câle după înprejur, oricîte să vor alege şi cu locu de prăvălie de la uliţă în lungu şi în lat. Insă să se ştie: din locul Neagului, nepotul popi Braţului, pînă la Podul răspîntiei, in dreptul Standului logofăt şi pînă la ziditura curţii.
      Pentru <că>1 acest locu de biserică al doamnei Stanei şi al Manei şi cu locul de prăvălie au fost locu domnescu. Apoi, în zilele lui Sinan paşii, pre acea beserică a doamnei Stanei şi a Măriei o au stricat pînă în temelie şi au rămas numai pămînt pustiiu. Şi tot aşa au rămas şi au stătut locul acela pustiiu de atuncea pînă în zilele lui Alexandru voevod Iliiaş, întru a doao domnie a lui, în pămîntul acesta.
      Deci atuncea, domniia sa, Alexandru Iliiaş voevod, cel mai sus-zis, au fost socotit cu toţi cinstiţii boerii domniei sale cum că această mai sus-zisă Beserică Domnească din curtea aceasta, a oraşului acestuia, alt cîştig şi venit de nicăirea nu are. Drept aceia, au dat şi au miluit pre sfînta beserică cea domnească cu locul acesta ce s-au zis mai sus, ce au fost al Besericii doamnei Stanei şi a Măriei. Şi au dăruit şi au închinat, ca să fie acea beserică me-toh Besericii Domneşti din curte, cu tot locul de prăvălii după înprejur, precum scrie mai sus.
      Iar după aceia, cînd au fost în zilele domniei mele, iar preoţii de la sfînta beserică a domniei mele, ei au avut pîră înnaintea a tot divanul cel mare cu o fămee, anume Neaga, cu care au fost şăzut cu casa ei pe locul Besericii doamnei Stanei şi a Măriei, ce s-au numit mai sus. Şi au venit de s-au pîrît înnaintea domniei mâle. Şi aşa pîra Neaga cum că o au fost miluit Leon
      1 Omis.
392
www.dacoromanica.ro
voevod cu acel Iqcu, unde au fost pasa ei» Şi au spos Neaga şi nişte cărţi mici, cu inel» Iar popa Borcea eclisiarh şi alţi preoţi şi diaconi de le şfînta beseţică a domniei mele, ei au scos cartea lui Alexandru voevod şi partea lui I»eon voevod de milă, cu mare blestem» Apoi am căutat domniia mea şi am judecat», după dreptate şi după lege,! înpreuuă cu toţi -cinstiţii boerii domniei mele şi am adeverit domniia mea cu tot divanul cum că nu ara nimic treabă mijlocul besericii. Şi au rămas Neaga de lege şi da judecată dinnaintea domniei mele şi am luat şi cărţile ei, cum de acum să nu aibă nici un fel de treabă cu jocul besericii.                                                   i
       Pentru» aceia şi domniia mea, văzlnd cărţile lui Alexandru Uiiaş voevod şi a lui Leon voevod pentru această milă şi dăruire a sfintei beseripi, întărite cu blestem, am dăruit şi domniia mea şi iun miluit pre sfînţa beşerică a domniei mele cu tot Jocul ce s-au scris mai sus, ca să fie sfintei beserici moşie ohşb-nică şi dumnezeeştilor preoţi şi diaconi spre brană şi /chiverniseală, iar domt-niei mele, vecinipă pomenire. Şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
       încă şi blestem am pus domniia mea: după petrecerea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, au din neamul domniei melş sau, după păcatele noastre, diq alt neam, de va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele de milă, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru domniia lui şi în veacul viitorîu, şufletuj lui. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi, nici va întări această carte a domniei mele de milă, ci o va călca şi o va strica, acela să fie proclet şi anathema de tatăl şi de fiiul şi de sfîntul duhu, troiţa cea de o fiinţă, şi de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să doblndească partea Iudii şi Ariei, şi cu dînşii să să sălăş-luiască la un locu.
       Iată dar şi mărturii am pus domniia. mea: pe jupan Hrizea vel ban de la Craiova i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistiar i jupan Miahi vel spatar i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Yucina vel paharnic i jupan Costandin postelnic. Şi ispravnic, jupan Grigorie vel logofăt.
       Şi am scris eu, Braţul logofăt, în scaunul oraşului Bucureşti» S-au scris In luna lui iunie 11 dni, 7142 <1634>.
          Bibi. Acad., ms. 403, f. 19 v — 20 v.
          Copie din 1762, după traducere.
          EDIŢII. Potra, Doc. Bucureşti, p. 92-I-93.
                                 296
1634 (7142) iunie 11, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod, întăreşte m-rii Radu Vodă nişte rumâni din Critineşti, jud. Ilfov, care fugiseră peste Dunăre.
       f dlHitOCTlf EOKYfIO, Iw dSdTlH EOfKOAY H POCFIOAHHTl KtCOH SfAMH &8rrpp0-
km£YhckYH) eh^k KMHKaro n nptKAdrjro, (iokohhhomS îiv EdCdpasd koir«aY. Aizav rocnoACTRO «H cYt nogfA-kHYf rocnoACTKd <hh CR-fcT-fcH, EoaueTSHirbH MOHdCTHpa
                                                                                                       393
www.dacoromanica.ro
30BfMAr0 XP<*M GKtTda TpOH^-K WT BApOUl EgK8p«|JY H WTlţS frSMfHA Ko3M<j h BCkM HHOKOM WBlfJfKHTfAHM B'K CK'kTOM MOHACTHpS, HKOJKf A<* fCT CK’bl'kH MO-HaCTHP HtKOH KlMHhH Oy CfAO 8 J pfTHHHJJH, BT, CyACTBO t?AX<OB>, nO HMf.- YHaHt CKC CHHOBH CH H fldSAP, BPAT ffidHfB, CKC CHHOBH fM8 H /^OEpOTTi CKC CHHOBH CH
H Hcnae ckc chhokh ch h Gtohh ckc chhokh ch h T8a«PS c-kc chhokh ch h Eahioa
CKC CHHOBH CH H nAK TSAOP# CKC CHHOBH CH H EoEf CKC CHHOBH CH, nOHfMf cYh BHIUlUf pfHfHH BfHHHH BKIAH CyT BfHHHH 3A A'kA^S CB’bT’bH MOHACTHP GB’bTAA TpOHIVK WT HA|0 nptJKAf BptAIC.
       fl nOTOA\, WT KOTAd fCT EHA 3AOHfCTKYH SAf OV 3fMAH CfH H nopABAfflYf, A WHH AiHHSA ^SeASA B'K AP^T CTPAHHO. Td>Kf, K'KAA EKICT B*h CA^A HlfpBAH KOf-boa, no Bp-bAtf k'kaa ict npHiutA PaAyA boiboa B'k npiiKOf pfA rocnoAHH-K k-k 3fMAH CfH, A CYH BHUlf pfHfHH BfHHHH CKlîTfcH MOHACTHP WT KpHTHHflflH, WHH ICT BHA H3A-b3HA np«A PdAyA BOfBOA HA ft&HdK. H pfKATi KAKO C»T pdEH. E*K TOM, Paa\'a BOfBOA, rocnoACTBA fro B’bpoBAA no bcmhhYh h cktkopha hm KHHrH no cao-B(CH HM 3A nopOEACHYf H 3A CKMHpfHYf. ii nOTOM, cYh BHUlf pfHfHH BfHHHH, WHH E'KSKPATHlUf Cf 3Af B'k SfMrtH, HA A^A^HA HM, 8 KpfTHHfl(lY, Tfpf fCT EHA BfHHHH CB-fcTtH MOHACTHP, A<»KHHH CkC AP8SH CfAtHH, B'K AEHYH PaAVa EOfBOA H A C«H8 CH, flAfgdKAPS BOfBOA- H TOrAA HHJKf fAHA KHHTA HtCT H3BAAHA.
       (I nOTOM, K'KAA EhICT npf A^HH flAfâAHAPS BOfBOA HaHGUI, A CYH BHUlf pf-HfHH BfHH.IH, WHH npHUlfA HA AHBdH Ef3 3HAHYM KAASrfpOAA, Tfpf fCT nOKOKHA KHH~ TOBf HM 3A BfHHHA.lYf CKC AACKAHYf. H CkTKOpHA H flAfKâdHAPS BOfBOA KEHrH.
       fl noTOM, k'kaa ekict npf a^hYh Aiwh koieoa, a wtu,8 frgAifHA HtahacVi wt GstTAA TpOHH”K, WH npH30KHA nO BfHHHYH HA / HBAH, nOHTO PAAf BHA'kiPf KAKO fCT XOAHA CKC AACKAHYf. H CB'kAfTfACTBOBAA AWOSH AC’EpH AK>AYH H AifrHAIUH 8 AHBdH CKC ASUiAMY Hy, KAKO CST BfHHHH MOHACTHpYH H KAKO H"fcCT EHA pdEH, AH» fCT EfrAAH H X°AHA CKC KHHrH A-KJKAHRf. Td>Kf fCT WCTAA BfHHHYH WT 3AK0H H WT C8KA$ WT nptA AfWH B05B0A- H STiStn flfWH EOfBOA H KHHrOBf HM, Tfpf fCT A<1A B'K pSKH KAASrfpOM. H B-KC BHA BfHHHH CB’bT’kH MOHACTHP GBtTAA TpOHUTi CKC AC^PO MHPHO.
       fl nOTOA\, K'KAA EKICT HHH’b, B'K ABHYH rOCIlOACTKA A\H, A BfHHHYH flAKHJKf fCT XOAHA CKC KHHrH A-K>KAHBf H CKC AACKAHYf H npHHAIT nptA rOCnO lCTBO A1H CKC frSAMHA E03MA, Tfpf C’Knp’kUlf Cf 3A AHU.S. B'K TOA\, rOCnOACTBO MH rAfAAX H csAHX no npaB h no 3akoh, KSnno>Kf ckc BcbMH hkcththmh npABHTfAH rocnoACTBA
A\H H HCTHHCTB02AA rOCnOACTBO MH CKC B-KC AHBAHOAt, KAKO fCT EKICT BfHHHH CBt-TtH MOHACTHP SA A^AYhS WT KpfTHHflflH H KAKO fCT XOAHA CKC AACKAHYf. H BHA’kX rocnoACTBO MH H KHHr AfwH boiboa sa wctaa, b ntT ><3pM, h AP^rH KHHrH roc-nOACKH HAA cYh nHCAHHYH BfHHHH. Td>Kf riAKHJKf fCT WCTAA BfHHHYH WT SAKOH H WT CSWAfHYf WT nptA rocnoACTBO A\H WT AHBdH, A<l ICT naKHHff BfHHHH CB-kTbH MOHACTHP, KAKO fCT EHA H WT np-biKAf BP’bMf. H B LSt^OAi rOCnOACTEO A\H H KHHrOBf WT P8KAWH HX, Tfpf CKA1 AAA rOCnOACTEO AIH B'K pSKA KoSMA frSMfH, A* ICT CKtTtH MOHACTHP BfHHHYH SA nOMOI(Jh H KTHTOPHM B’bHHOf E'KCnOMHHAHYf. fl ALfJf-AH>Kf hsba \ht BfHHHYH H’bKoraa H’bKYn KHHrH wt haa APSrH rocnoAdpH 3A nopaSAf-Hlf, A WHf A* Hf Cf B’bpSfT H A* CTOHT A*KlKAHBf H SA CTpAMOT H Hf WT KOrOJKAC HfnOKOA-bEHMO, nopfSMOR rocnoACTBA A\H.
       Gfro paaY oyso h CBkAtTfAH nocTAKHX rocnoACTBO aih: scsnan Xpnsa sfA BAH KpAAfBfCKYH H JK^riAH ÎbAUJKO BfA ABOpHHK H JKgriAH TAHrOpYf BCA AOrO$fT H JKgriAH /V,8.VHTP8 RfA BHCTYlap H >K8n IH YUhXAH BfA CndTJp H JKSnAH HfAlAKO BfA
394
www.dacoromanica.ro
KAioiap h kSimh fiacHaVi bca ctoahhk h JKşnaH Esshhka bea komhc h JKşnaH E$mhhj k(a nix’apHHK H kSimh KocTaHTHH bea iiocteahhk. H HcnpasHHK, xSimh TauropTi bea AoroijstT.
       H as, TsASPS cngACH, epat Maa /^SmTtpS Aoro^fT, hamepta b-k rpaAV P(* koaiYh ESkspeiiiY, M-kccu,) whî'h ay ^bhh h wt YIaama Aa>K( a® HHHfe b cEro nHcauYa TIKglJiarO A'bTOMj B A-bT X3PA\B, A-fcTO PîCnOAH’b XAX’AA-
       Îîw YQjtek bwebivaa, aeYhaoctY» eojkY» rocnoAHHh,
        W YHaTEIO BOfKOA <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite hramul Sfînta Troiţă, din oraşul Bucureşti şi părintelui egumen Cozma şi tuturor călugărilor trăitori în obşte în sfînta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri nişte vecini în sat în Cretineşti, în judeţul Ilfov anume: Manea cu fiii săi şi Lazăr, fratele lui Manea, cu fiii lui şi Dobrotă cu fiii săi şi Ispas cu fiii săi şi Stoian cu fiii săi şi Tudoru cu fiii săi şi Baciul cu fiii săi şi iar Tudor cu fiii săi şi Bobe cu fiii săi. Pentru că aceşti vecini mai sus-zişi au fost vecini de moştenire ai sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă de mai înainte vreme.
    Iar apoi, de clnd au fost răutăţi şi robire aici în ţara aceasta, ei au trecut Dunărea in cealaltă parte. Apoi, cînd a fost în urma lui Şerban voievod, pe vremea clnd a venit Radul voievod domn în primul rînd în ţara aceasta, aceşti vecini mai sus-zişi de la Cretineşti ai sfintei mănăstiri, ei au eşit înaintea lui Radul voievod la Dunăre şi au spus că sînt robi. Intru aceea, Radul voievod, domnia lui i-a crezut pe vecini şi le-a făcut cărţi de robire şi de împăcare după cuvintele lor. Iar după aceea, aceşti vecini mai sus-zişi ei s-au întors aici în ţară la dedina lor, la Cretineşti, de au fost vecini dajnici ai sfintei mănăstiri, cu alţi săteni, în zilele lui Radul voievod şi ale fiului său Alexandru voievod. Şi atunci n-au scos nici o carte.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Alexandru voievod Iliiaş, aceşti vecini mai sus-zişi, ei au venit la divan fără ştirea călugărilor de au înnoit cărţile lor de vecinie, cu înşelăciune. Şi Ie-a făcut cărţi şi Alexandru voievod.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, părintele egumen Ata-nasie de la Sfînta Troiţă a chemat pe vecini la divan, pentru că a văzut că au umblat cu înşelăciune. Şi au mărturisit mulţi oameni buni şi megiaşi în divan, cu sufletele lor, că sînt vecini ai mănăstirii şi că nu au fost robi, ci au fugit şi au umblat cu cărţi mincinoase. Astfel au rămas vecinii de lege şi de judecată dinaintea lui Leon voievod. Şi le-a luat Leon voievod şi cărţile, de le-a dat în mina călugărilor. Şi au tot fost vecini sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, vecinii iar au umblat cu cărţi mincinoase şi cu înşelăciune şi au venit înaintea domniei mele cu egumenul Cozma, de s-au pîrît de faţă. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea cu tot divanul, că au fost ve-
                                                                                                     395
www.dacoromanica.ro
eini ei sfintei mănăstiri de moştenire din Cretineşti şi Că au umblat cu înşe-lăciune. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Leon voievod, de rămas, 4n anul 7140 şi alte cărţi domneşti pe aceşti scrişi vecini. Astfel iar au rămas vecinii de lege şi de judecată dinaintea domniei mele din divan, să fid iarăşi vecini sfintei mănăstiri cum au fost 'şi dinainte vreme.) Şi am luat domnia mea şi cărţile de la mlinile lor de le-am dat domnia mea in mina egumenului Cozma să fie vecini de ajutor sfintei mănăstiri şi ctitorilor veşnică pâmenire. Iar dacă vor scoate vecinii clndva niscaiva căiţi de robie de la alţi domni, ele să nu se creadă ci să stea mincinoase şi de ruşine, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      lată dar şi martori am puş domniia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihai mare şpătar şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mure comis şi jupan Vuoina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăti
      Şi eu, Ţudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea numită Bucureşti, luna iunie 11 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, ţn anul 7142, anul domnului, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din milă lui Pumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., dLVI/4.
         Orig., hirtie (42 X 29), pecete aplicată, căzută.
         Cu o tradi din a doua jumătate a sec. XVIII, altă trad. la Arh. St. Buc.,
         ms. 256, I. 337 V t 338.
                                 297
1634 (7142) iunie 12, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe egumenul Zosim şi pe călugării m-rii Mislea să-şi strîngă rumânii fugiţi din satul Pis-culeşti.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei basarab voevod i goâpodinu. Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Mislea, hramul sfinta troiţă şi părintelui egumenului Zosim, ca să fie volnici călugării 6u această carte a domnii măle de să strîngă rumânii ai sfintei mănăstiri Mislea, de la bătui Pisculeştii, oriunde-i vor află fugiţj şi răsipiţi in ţara domnii'măle, au în bat domnescu au în sat boerescu au în sat călugărescu au la slobozii au la oraş, pre toţi să-i ia, cu toate bucatele lor, să-i ducă la urmă şi la moşiile lor la sat la Pisculeşti, cîţi rumâni Vor fi de moşie şi vor fi apucat legătura lui Mihai voevod, de nimenilea opreală să n-aibă. Că cine-i va ascunde, bine <să ştie)1 că să va lua den satul acela
       1 Omis.
396
www.dacoromanica.ro
6  boi domneşti, că aşa iaste Învăţătura domnii mâle. Inaco <da> neast, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Pis u Bucureşti, iunie 12 dni, leat 7142 <1634).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 465, f. 76.
          Copie; altă copie ibidem, ms. 466, f. 146 v.
                                298
1634 (714< 2» iunie 13, Bucureşti.
           Matei Basarab voievod întăreşte răscumpărarea din românie a moşnenilor din Oteşani, jud. Vîlcea, care încercaseră în mai multe rînduri să se elibereze.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod a tot pămîntul Ţării Rumâ-neşti, nepot marelui şi preabunului, bătrânului, răposat Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle satului Oteşanilor din judeţul Vîlcii şi tuturor moştenilor dintr-acest sat şi feciorilor lor cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie ei în pace şi slobozi de rumânie de către Stroe şi de către Preda şi de către Udrişte logofăt, feciorii Oprei logofăt din Şiri-neasa şi de către feciorii lor şi de către tot neamul lor, nici un făli de bîntuială să n-aibă despre dînşii.
      Pentru că acest sat Oteşani ce scrie mai sus au fost toţi oameni judeci cu moşiia lor mai denainte vrâme, de la moşi de la strămoşi. Iar cînd au fost în zilele răposatului Şerban vodă, iar Oprea logofăt, el au fost înpresurat acest sat Oteşani, cum că-i sînt rumâni, făr de cale şi făr de dreptate, în puterea lui, zicînd că i-au împrumutat de nişte grîu, din zilele acestui Şărban voevod, pre toţi aceşti săteni Oteşani, năpăstuindu-i.
      Iar cînd au fost în zilele răposatului Radului vodă, feciorul Mihnei vodă, la leat 7123, iar satul Oteşani, ei au rădicat pîră şi au venit înaintea Radului vodă în marele divan, pîrîndu-se faţă cu Oprea logofăt. Şi aşa să plîngea aceşti săteni din Oteşani, cum că i-au înpresurat în zilele acelui domnii; Oprea logofăt au fost ţinut acest sat Oteşani făr de bani şi n-au avut nici o treabă cu acest sat Oteşani. Intru aceia, Radul vodă cu toţi boiarii lui au fost aflat cum că au ţinut Oprea logofăt satul Oteşani, iar domniia lui au fost luat acest sat Oteşani de la Oprea logofăt cu zapis domnesc şi întru aceia au făcut Radul vodă moştenilor din Oteşani răscumpărare şi să fie slobozi de către Radul vodă de rumânie, cu moşiia lor, drept aspri 80 000 şi pentru 140 de hîrdaie de grîu, ce au fost satul Oteşani chizaş la Berbul căpitan Vineţiianul de la Ugreni, în zilele lui Şărban vodă, pentru satul Cermegeştii i Măciuca i Pădişoi i Barbagerea i Brăcoi din judeţul Vîlcii. Pentru că au fost fugit cu merticul lor, însoţiţi fiind cu satul acestor boiari şi nu ş-au fost dat partea lor, iar Bărbuia Vineţiianul căpitan cu toţ oamenii lui au apucat pe Oteşani, făr de yoe, pentru acele mertice a acelor sate ce scrie mai sus. După aceia,
                                                                                           397
www.dacoromanica.ro
satul Oteşani, văzînd acea nevoe ce au căzut asupra capetilor lor, a acestor înprejureni fraţi, n-au mai avut ce mai face, ci au plătit satul Oteşani pe aceste sate ce scriu mai sus, pentru partea lor şi au dat acest sat Oteşani 80 000 de aspri în mîinile Radului vodă. Pentru aceasta, Radul vodă au slobozit acest sat Oteşani, să fie iar slobozi şi cnezi, cum au fost, cu toată moşiia lor, precum au fost întîi, să fie şi de acum înainte.
      Iar cînd a fost în zilele lui Alixandru vodă, feciorul lui Iliiaş vodă, iar feciorii Oprei logofăt, Stroe şi Preda şi Udrişte, iar ei au rădicat pîră cu sătenii din Oteşani şi aşa pîrîia, cum că nu s-au răscumpărat ei de rumânie de către tatăl lor Oprea logofăt, nici de la nimini. Pentru aceasta, moştenii din Oteşani, ei văzînd că nu pot să se odihnească de către feciorii Oprei logofăt, ei au făcut tocmeală între dînşii şi au dat în mîinile lor aspri gata 50 000, pe cum şi mai nainte au fost dat în mîinile părintelui lor Oprea logofăt, 40 000 şi au făcut aşăzare cu mulţi oameni buni mărturie, anume: din Dăeşti, popa Nicula şi Lazăr şi din Popeşti, Lupul şi din Ciorăşti, Stan şi Stoica şi Lupul şi Roman şi Ţigan şi din Şirineasa, Badiiul şi Bucşă. Şi tot au avut acest sat bună pace.
      Iar cînd a fost în zilele lui Alixandru vodă, feciorul Radului vodă, iar feciorii Oprei logofăt, iar ei iar au rădicat pîră cu satul Oteşani şi aşa pîrîia înaintea lui Alixandru vodă cum că n-au dat satu Oteşani bani deplin. întru acăia, Alixandru vodă au căutat şi au judecat pre dreptate şi pre lege şi au văzut domniia lui şi cartea tată-său Radul, vodă pentru răscumpărare în doao rinduri; întîi de la mîna Radului vodă, drept aspri 80 000 şi drept 140 de hîrdae de grîu, precum zice mai sus şi au dat şi în mîinile Oprei logofăt, aspri 40 000 şi au dat şi în mîinile feciorilor Oprei logofăt aspri 50000. Şi am văzut domniia mea şi cartea Radului vodă de la leat 7123 şi cartea lui Gavril vodă şi cartea lui Alixandru vodă, feciorul Radului vodă, leat 7135, de pîră şi de rămas, ca să fie în pace de rumânie.
      Iar acum, cînd au fost în zilele domnii lui, iară Stroe şi Preda şi Udrişte, feciorii Oprei logofăt, ei iar au rădicat pîră şi au venit înaintea domniei mele' în marele divan, pîrîndu-se cu sătenii din Oteşani. Şi aşa pîrîia cum că n-au fost acei bani deplin şi au rămas Stroe şi Preda şi Udrişte de lege şi de judecată înnaintea domnii mele în divan.
      Şi într-aceasta, au fost făcut satul Oteşani şi altă carte iscălită şi am dat-o domnia mea în mîna Pîrvului logofăt din casa domnii mele şi trimi-ţindu-se ei cu alte trebi, au pierdut-o. Pentru aceia, am zis să caute şi să scoaţă acea carte, sau alt cine îi va fi furat cum îl vom crede, iar el au zis că au dat la mîna sătenilor din Oteşani. Şi pentru aceasta, Pîrvul logofăt au mărturisit înnaintea domniei mele în marele divan, cum că a pierdut-o. Pentru aceia, am făcut domnia mea altă carte, pentru cartea care s-au pierdut.
      Şi iar în ştiinţă să fie, cum au cumpărat Goleştii, ocină în satul Oteşani de la moştenii din sat, drept preţ 24 000 aspri.
      Pentru aceasta, am dat domniia mea acestui sat Oteşani tuturor moş-tenilor din sat, ca să fie în pace şi slobozi şi toţi feciorii lor de rumânie de către Stroe şi Oprea şi Udrişte, feciorii Oprei logofăt din Şirineasa, mai multă
398
www.dacoromanica.ro
bîntuială să nu aibă în veci, ci să fie iar criaji1 ca mai nainte vreme. Şi de nimine neclătit, după zisa domnii mele.
      Şi la aceasta şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel ban ot Craiova i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Yasălie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Vucina vel paharnic i jupan Costandin vel postelnic. I <ispravnic>, Gligori vel logofăt.
      I napisah az... 2, în scaunul Bucureştilor, meseţa iunie 13 dni, leat 71433, anii domnului 1634.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Hurez, nr. 449, f. 231 — 232.
         Copie.
                                  299
1634 (7142) iunie 18, Bucureşti.
            Matei Basarăb voievod face răspunzători pe rumânii şi megiaşii din Critineşti, jud. Ilfov, pentru râminerea lui Neaoşul in sat ca rumân al m-rii Radu Vodă, întru cit acesta încercase să se judecească.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domnu, nepot răpoosatului Io Basarab voevod. Scris-am domniia mea vooă tuturor sătenilor den sat din Critineşti, ot sud. Ilfov şi rumâni călugăreşti şi megiiaşi. După aceia, vă grăescu domniia mea pentru rîndul Neaoşului cu feciorii lui, rumâni mănăstirii Sfînta Troiţă, de aciia din sat, că au rădicat pîră înnaintea domnii mele de s-au pîrît înnaintea domnii mele de faţă cu părintele egumenul Cosma de la Sfînta Troiţă, că pîra ca să scape de rumânie, să fie judec. Deci i-am dat domniia mea lege să jure cu 6 megiiaşi cum n-au fost rumâni mănăstirii, ce n-au putut jura.
      Apoi el au căzut la călugări cu rugăciune ca să dea bani să se răscumpere şi au dat 40 de galbeni. Apoi domniia mea am adevărat că au umblat cu înşălăciune, ci am luat domniia mea banii pre seama domnii mele şi pre Neaoşul l-am dat să fie iară rumân mănăstirii, cum au fost.
      Drept aceia, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iar voi să căutaţi, şi rumâni şi megiiaşi, să nu cumva să-l lăsaţi să fugă Neaoşul din sat, ci să-l păziţi foarte bine şi cu grijă, că l-am dat domniia mea să fie rumân mănăstirii cum au fost şi i-am dat 100 de toege. Iar de va fugi care cumva de aciia din sat, bine să ştiţi că de mare pradă veţi fi şi rea răotate veţi păţi de către domniia mea.
       1 în loc de: cnăji.
       2 Lipseşte numele diacului.
       3 Ultima cifră a văleatului este greşită. Data corectă este aceea a erei noastre.
                                                                                                                   399
www.dacoromanica.ro
      Aciasta vă dau ştire. Intr-alt chip să nu fie, după zisa domnii mele. Şi Însumi am zis domniia mea.
      Scris în Bucureşti, lima iunie 18 zile, leat 7142 <1634>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 337.
          Copie.
                                 300
1634 (7142) iunie 20.
            Călugării de la m-rea Ciolanu, împreună cu ăitorii ei, vînd lui Radu al doilea postelnic şi fraţilor săi o parte de ocină la Cîndeşti, pentru ca mănăstirea să-şi facă mori.
      f Adecă noi, călugărie de la mănăstiri de la Ciolan, anome eromonah Eremie egumenul i Averchie monah i Paisie ermonah i Mateiu monah şi noi, carie sîntem titori svintie mănăstiri, anome: popa Jipa i Ghinea ot Buzău i Dragomir Sorescul i Dragomir al Diiaconului scriem şi mărturisimu cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina juplnului Radului vtorii postelnic i Negoe postelnic i Gherghe i Moise, cum să se ştie că am făcut tocmelă cu aceşti boiari, carie sint mai sus-scrişi, cu ocina care au avut svinta mănăstire Ciolanul in sat in Cîndeşti, însă din parte lu Calin a triia parte, de pespre tot hotarul, pentru că această ocină au fost dat de Calivit călugărul svintie mănăstiri. Iară au ajonsu vreme de nevoe şi de sărăcie svinta mănăstire şi călugărie nu au avut cu ce se hrăni. Ce ne-au fost a face morile, ca să ne hrănim şi putere nu am avut să le facem. Văzîndu noe că nu se va pute ţine mănăstire şi nu se put hrăni, carie sîntem la mănăstire, cu titorie dinpreună, alesu-ne-m vadul de moară cu cît se va îngrădi înprejur, ca şi alalte vaduri. Iar alaltă ocină că iaste mai sus-scriş, vîndutu-am toată acestora boiarie carie sint mai sus-scrişi deriptu 4000 de bani şi cu aceştea bani am ridicat şi am lucrat morile, de iaste de hrană svîntei mănăstiri. Şi acestă ocină am vîndut de a nostră bunăvoe, cu ştire tutoral fraţilora. Insă dintr-acestă, numai ce am oprit acest vad de moară, care scrie mai sus, iar alaltă ocină, cît se va afla2, toată să fie pre sema acestori boiari de pespre tot hotarul, din cap pină în cap, din parte lu Calin a trie parte.
      Şi mulţi boiari au fost mărturie, anome: Vasilie Gură că[g]lugărul i braţ ego, Mibail i Dumitra Buloroiul i Sava Avramov i Sava i Jipa ot Ver-neşti i Giurgiu, Iano logofet i Lefter ot Hodăbeni i Lupul căpitan ot Cîndeşti, Răzmiriţă i Balotă i Lupul i Braţul i Tudor i Negrilă, cum am vîndut noi de a nostră bună voe.
      IIhc dlapşHHf      Avhcciţd k>nY( 7c a**hh, vat vr xspĂîi1.
      f Eu Dragomir Sorescul f Lupul căpitan
       1 A scris Margine diac, luna iunie 20 zile, în anul 7142 <1634). * Cuvînt scris deasupra rîndului.
400
www.dacoromanica.ro
      Dragomir al Dieconului Averchie t Paisie f Eu Jipa 1
          Bibi. Acad., CXCVI/67.
          Orig., hîrtie (30 x 21), cinci peceţi aplicate.
          EDIŢII. Ionaşcu, Ştiri asupra m-rii Ciolanu, p. 22—23.
                                            SOI
1634 (7142) iunie 20.
            Teodosie ieromonahul înfrăţeşte pe Miho fost mare spătar pe o biserică făcută de el în pădure la Grădişte.
      ţ Scres-am eu irmonah Tiodosie acesta al mieu zapis, ca să hie de mare credenţă la mina jupan Miho biv vel spatar, cum să se ştie că am eşitu afară de in satu, întru o pădure ce să chemă Grădişte, de-m tăiat pădure şe am scos buciemie tut eu co mina mea, singuro şi am făcut beserecă şi chilie şi am făcut viia şi am pus pomii, de toţi pomii. Iar cîndu iaste acom, la vremea de bătrî-neţe, eu am slăbit şi am înbătrănet şe m-am spăret şe [şe] de mooartă, că-mi va rămînie b£serechia şi munchea ce-am muncet pustie. Deci am Înfrăţit pre jupan Miho biv vel spatar cum să hie pre mina dumneaeluie, să fim 2 fraţi pre ceste ce sîntu mai sus-screse, însă oprescu puţenel loc de In sus de In vie, în poala vie, alature cu vie, păn-în gotuiu. Iar de acum nai<n>te, să hie pre mina dumneaelui, şe să hie greja dumneaeluie. Ş-e cu voia-i preotesie mele, Ancăi, ce-m avut mai denai<n)te vreme, şe cu voe feciurilor mie.
      Insă să se ştie cit ţene beserechia de în valie pînă în valie cu pumi şi cu vie şi cu tut locul. Iar deîntr-altă muşie, nemieca. Iar după mooartea-mi, partea me iar să hie pre mina dumneailuie. Iar dumnelui să aibă a mă mi-luie şe a mă greji şi la mooarte mea iar să mă grejască dumneaeluie.
      Iar cela ce va sparce aceasta tucmelă a nooastră, ori de nemul nustru, ori de altu nemu strein, să hie proclet şi afureset de vlădica Hristos şi 31& otiţi ije vă Nechie.
      Şi mărturie: Eftemie logofăt ot Fundeni i Dragomir postelnic ot Broş-tienie, Stan vătah, Andreiu.
      Am scres eu Eftemie. Pis meseţa iunie 20 dni, vă leat 7142 <1634).
      Eu ermonah Teodosie <m.p.)
         Bibi. Acad., CXLVII/31.
         Orig., hîrtie (32,5 X 22).
       1 Semnăturile sînt autografe; Averchie şi Paisie scrise de aceeaşi mînă.
401
www.dacoromanica.ro
302
.1634 (7142) iunie 20.
            O parte a sătenilor din Vărăşti se obligă să plătească pentru tot satul datoria făcută la Gherghe vistier, pentru plata dării mierei.
      t Adecă noi sătenii den Vărăşti, anume Chiriiac i Draghiia i Cazan i Toma i Sinu i Oprea al Chiranei i uncheaşul Stan i Cîrstea i Voico, scris-am acesta -al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupanului Gheorghie vistier, cum să să ştie că-i sîntem datori noi dumnealui ughi 34; că am fost de toţi banii 49 pol de galbeni. Deci noi ne-am rugat dumnealui şi ne-au ertat ughi 5 pol şi să-i secerăm o bucată de grîu, ce iaste lingă pivniţă. Iar cei 34 de galbeni ce-s mai sus-scrişi, să avem a-i da pînă după Simt-Ilie o săptămînă, toţi banii cîţi sîntem dumnealui. Iar să nu vom da pînă la zi toţi banii şi să va trimete dumnealui cineva cu treapădu, să fie treapădul de la noi, că noi am intrat chezaşi pentru cei mai săraci, de bunăvoia nostră, ca de nu se vor plăti ei pînă tunce, noi să avem a-i plăti den casele nostre, pentru că ne-au fost plătit de miiare dumnealui încă în zilele lu Leon vodă. Iar acum, ne-au părut cu strîmbu, ce am mersu înnaintea domnu nostru, lu Mateiu voevod, de faţă de ne-am pîrît. Deci dumnealui ne-au rămas, ca să plătim banii dumnealui toţi cîţi au dat pentru noi. Deci dumnealui au minat om domnescu şi ne-au luat bucatele, iar noi am venit la dumnealui de ne-am rugat de ne-au dat bucatele şi am făcut acestu zapis la mina dumnealui, cum să-i dăm toţi banii dumnealui, cîţi sîntem datori, la zi, fără nici un cuvîntu.
      Şi mărturie: jupan Gherghie ce au fost agă mare şi jupan Oncea logofăt. Şi am scris eu, Bătrînul. Şi pentru credinţa peceţi n-am avut, ce ne-am pus degetele ca să se crează acestu zapis.
      Hhc jKkettţd KHfc K AhHH, K /VfcT *3P/HS.
      Voico.
      Uncheaşul Stan.
      Chiriiac. t Draghiia. t Cazan, t Toma. t Sinu. t Oprea, f Cîrstea.
      Gherghie aga <m.p.>
         Bibi. Acad., CLXXX/153.
         Orig., hîrtie (28,5 x 20,5).
         EDIŢII. Ionaşcu, Radu Popescu, p. 28—29.
402
www.dacoromanica.ro
303
1634 (7142) iunie 20.
            Vasilie monah şi fratele său Mihail vind mai multor boieri vie şC moşie in Cindeşti.
      f Eu Vasilie monah şi frate mieu Mihail scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna juplnului Radul vtori postelnic i Neagoe i Gherghie i Moisi, cum i-am vîndut 3 pogoane de vie şi cu 1 stînjen de ocină den cap pînă în cap, den ocina Cîndeştilor, den partea Calcei,. nepotul lu Ciolan, derept 3 000 de bani.
      Păntru că aceste vii şi moşie, fost-au cumpărate de mătuşe noastră Boba, însă mai denainte vreme, în zilele lu Mihai vodă de la Calcea, nepot lu Ciolan, derept 1400 de aspri turceşti. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Matei vodă, noi le-am vîndut jupînului Radul vtori postelnic şi fraţilor dumnealui, care sînt mai sus scrişi, cu ştirea toturor fraţilor şi megiia-şilor den sus şi den jos şi den prejurul locului, ca să le fie moşie dumnealor şi feciorilor dumnealor.
      Şi mărturii au fost: Buluroiul ot Macxin, ot Mărăcineni, Sava vel i Sava i Radul Simei, ot Hodobeni, Iano logofăt i Giurgiu i Lefter, ot Verneşti,. Jipa i Dragomir i pac Dragomir i Vlad Hîrlău. Aceasta scriem şi mărturisim.
      IIhc Arbccua i«nTt ÎT a>»hh, s A-bT xSpĂîs.
      Popa Vasilie.
      Monah Mihail.
      Eu Dragomir Sorescul <m.p.>
      Dragomir al Dieconului <m.p.>
         Bibi. Acad-, CXCVI/68.
         Orig., hîrtie (29 x 21).
         EDIŢII. Ionaşcu, Ştiri asupra m-rii Ciolanu, p. 23—24.
                                 304
1634 (7142) iunie 23.
            Stoica este silit de domnie să întoarcă banii pentru o parte de moară din Deduleşti, vindutâ lui Radu căpitan şi să o revindă lui Buzea din Râteşti, care era mai volnic să cumpere.
      Adecă eu Stoica, fecior Motrocii ot Deduleşti, scriu şî mărturisescu ou acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna Buzii de Răteşti, cum să să <şt>ie că mi-amu vîndut parte de moară la Deduleşti şi cu parte de <oci>nă, cită să va alege peste tot hotarul, din în apa Buzău<lui> pînă în Bahnă, că această moşie o am vîndut-a-ma înnainte... me fără ştire Buzii ot
                                                                                              403
www.dacoromanica.ro
Răteşti. Iar Buzea, deca au aflat că o ati v<lnd>ut Radului căpitan ot Fureşti, derept 1600 1 de bani. Deci Buzea, văzlndu că iastă mai volnic el să o cumpere decit Radul căpitan, iar Buzea s-au sculat, ci m-au sorocit pe mine şi pe Radul căpitan înnaiintea lui Mateiu vodă cînd au fost cu tabăra în Gura Cîlnăului. Ci am stătut de faţă înnaintea divanului cu Buzea şi cu Radu căpitan, ci am rămas de lă<ge> eu <St>oica şi cu Radu căpitan ca să aibă Buzea a lepăda bani Stoicăi, <feci>orul Motrocei ot Deduleşti, fără de voia lui, păntru c-au rămas St<oica ş>i cu Radul căpitan de lege şi de judecată dinaintea a t<ot divanul). Iar eu Stoica, feciorul Mot<rocei> ot Deduleşti daca am rămas <de le)ge, eu am luoatu banii de la Buzea ot Răteşti, fără de voe-m de... lepădat Radului căpitan pentru că mi-au <p>us domnul şi un portar domnesc, pre ime Pătru portar ot Bălişoara şi am făcut zapis la mina Buzii ot Răteşti, ca să aibă a-şi ţinea moşie de la Deduleşti şi-n partea de moară 2 din în apa Buzăului <p>în în Bahnă, din partea Poenerească.
      Şi cîndu am făcut această tocmeală şi... şi acest omG domnescu şi mulţi oameni buni şi boiari pre nume de Măr<ărcin>eani, Mihaiu Carşotie, din Deduleşti, Neagoe cel bătrîn şi d<in Be>ceani, Pascul şi din Răteşti, Jipa logofăt i Voico ot tam şi Dragomir, feciorul lui Măican ot tam i Lupul, sinu Negul logofăt ot Măgură. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile.
      IIhc Avbcini mhVc kt a^hh, /vfer xspĂtl. IIhc nona G9h<8^>3pTi wt ficM-feHH4.
         Bibi. Acad., CXLVI/189.
         Orig., hîtrie (31 X 21), deteriorat, şapte peceţi aplicate
                                305
1634 (7142) iunie 23.
             Văsiiu, fiul lui Oprică din Creaţa, vinde lui Para paharnic ocină in Şerbăneşti, jud. Dîmboviţa.
       ■ţ Adecă eu Văsiiu, feciorol Oprică ot Creţa, scris-am acesta al mi zapisu, să fi de mare credenţă la mina jupînului Parăi peharnic, cum să se şti că amu vîndut parte me de ocenă de în sat de Şerbăneşti, de în judeţul Dînbuviţe. Insă sîntu în sat în Şerbăneşti 4 fune de preste tut hotarul, şe i-amu vîndut de întru fune a tre parte de preste tut hotarul şi apa şi de în pădure şi In cîmpu şi de în sileşti satului. Şi i-amu vîndutu de a me bonăvoi şi cu ştire tuturoro fraţilur de ocenă, direptu 1400 de bani gata ca să fie dum-nelui muşii şi ficerelur domnelui.
       1 Cifra 1600 este corectată, fusese întîi: 1060.
       * Pasajul „şi-n partea de moară" adăugat pe margine.
       3 Omis.
       * A scris popa On<uf>rie din Beceani.
404
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturie: Bugdanu postelnic ot Detcui i popa Milea Ylădemiru i Şerban i Stuica, Man, P&tru pîrc&labul, tuţe ot Creţuleşti şi satulu tuţe Cre-<ţu>leşte.
      Şi am scrisu iu, Ivaşcu postelnic ot Răteşte, măseţa iunie 23 den, vi leatulu 7142 <1634>.
      Ivaşcu postelnic Eu Văsiiu Eu popa Milea
      Eu Bogdan, sini Badea păharnic 1
          Art. St. Buc., M-rea Cîmpulung, XIII/4.
          Orig., htrtie, (32 x 20,5), trei peceţi aplicate.
          Copii ibidem, ms. 204, f. 171 v.
                                306
1634 (7142) iunie 24.
            Paisie şi fiul său Anghel din Mihăeşti dau popii Eremia ocină şi vii la Şerbăneşti, ca să plătească datoria către Iova.
      t Scris-am eu moşul Paisie cu fiiu meu Anghelii ot Mihăeşti acest ai nostru zapis, cum să fie de mare credinţe la mîna părintelui Eremiei, însă de în parte lu Anghelii, fiiu meu, de Şerbăneşti, din funea Predei ot Şerbăneşti jumătate şi cu viile, iară părintele Erimiia să aibă a plătiră datoriia Predei de Şerbăneşti, ce-au fost datori Iovei, bani 1 600. Să aibă părintele Eremiia a plăti aceşti bani fără nici un <cu>2vîntu, că ne-am tocmit de a nos-tră bunăvoe.
      Şi la tocmala nostră fost-au mărturie: Melentie călugărul şi Răduiul şi Dragomir şi Ivan şi Ghinea şi Tudoru logofăt şi Barbul şi i-au pus mărturie, însă moşul Paisie cu fiiu său An[n]ghelii. Şi păntru credinţa ne-am pus şi noi mărturiile peceţilia.
      flltceiţd iohTc ka, kti a(t xspiui.
      Melentie.
      Răduiul.
      Dragomir.
      Ivan.
      Ghinea.
      Barbul.
         Bibi. Acad., CCCLXXII/130.
         Orig., hîrtie (30,5 X 21), şase peceţi aplicate.
         Copie ibidem, ms. 5722, f- 38 v. * *
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
       * Loc rupt.
405
www.dacoromanica.ro
307
1634 (7142) iunie 24.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora satele Medvejdea, Malovăţul, jumătate din Cerneţi, Băloteşti şi Curiacea şi şase sălaşe de ţigani, dăruite de Udrişte din Drăgoeşti.
       f IHhAOCtYJIO COLTUC, fur lUdTfH E'hC'hpdS ROtBOAd H rocnoAHHik. (i,A«.rv rocnoACTBO mh cYe iiokcachYc rocnoACTRd mh părintelui Melente egumen ot Govora, ca să fie volnic cu această carte a domnie mele să ţîe satul sfentei mănăstire, anume Cerneţul jumătate şi Medvejdea cu tot ho-tariul şi Băloteştie jumătate şi din Cureiacea jumătate de sat şi să ţîe 6 sălaşi de ţigane, păntru că aceste sate ce scrie mai sus şi ţigani fost-au date şi miluite sfentei mănăstire Govorei de Udreşte postelnic ot Drăgoeşti, cum amu văzut domnie mea şi cartea răposatului Mihnei voevod, ca să ţîe sfînta mănăstire aceste sate ci scrie mai sus. Şi iar să fie volnic cu aciastă carte a domnie mele de să ţîe satul Maloveţul cu tot hotarul cum scrie mai sus.
       Păntru că aceste sate fostu-le-au înpresurat jupînul Radul clucer Bu-zăscul mai denainte vreme, iar cînd au fostu acum, în zilele domne mele, venit-au părintele Melente în divan înaintea domne mele cu zapisul ju<pî>-nului Udreşti postelnic şi cu zapisul Radului logofăt i braţ ego Vladul comis, scriind cum au dat aceste sate de au miluet această sfîntăe mănăstire. Şi amu văzut domni mea şi cartea Mihnei vodă şi cartea lu Alexandru voivod, cum să ţîe sfentae mănăstire aceste sate. Drept aceia domni mea încă amu dat aceste sate să le ţîi sfîntae mănăstire Govora, cu tot venitul.
       Deci văzînd boiarenul domni mele Radul ije biv vel ban i jupan Theo-dosie ije biv vel logofet cum să vor lua aceste sate de la ei, să fie ale mă-năsterei cum au fost in veac, ei s-au prinsu că au cărţi şi au pus zi de în divan denaintea dumni mele, să-şi aducă cărţi pînă la sveti Ilie, iar să nu le vor aduce, să-şi ţîe părintele Melente egumen ot Govora toate satele, cum scrie mai sus, cu tot venitul şi să fii rămaşi de lege şi de judecată. Hhako a<* H-fecr, no ptM rocnoACTKd mh.
       fi HCnpdiHHK, CAM ptM TCCnOACTSi A1H.
       IIhc iohYî kĂ A^hh, e AfcT *3pS\i. f jfiv iRaren KWfKWAd, mhaoctY» sokYio rocnoAHHh. tw YHdTtio boekoa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, XIII/6.
          Orig., hîrtie (31 x 21), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 234, f. 241 şi 447, f. 257 v - 258 şi 463, f. 77 v.
          EDIŢII. Facs. Ionescu, Govora, 4, p. 41, fig. 16.
406
www.dacoromanica.ro
308
1634 (7142) iunie 24, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu din Cegani, jud. Ialomiţa, şi nepotului său, răscumpărarea din rumânie de la Stoica paharnic din Dragomireşti, jud. Ilfov.
       t /HhAOCtYEIO BOKTEie, Îw /UdTEIC BOEBOAa H rOCnOAHHTi BTiCOH SE/HAE eSgr-rpoKddX'YHCKORi, bh8k beahkapo h nptAOBpdro, CTdpdro, noKOHHHO/Hg Iiv fitrHpdB BOEBOAA. ^ABAT POCnOACTBO AA» CYtt nOBEAth’l'E rOCnOACTKd AA» PdAVrtwK wt rdHH WT CgACTBO 0rt<O>/H<Hlţd>, H ChC CHHOBH CH, EAHLţE/H EoPTi AacT> I3KOJKE Ad ECT 8 AEHpHH H CKOBOAHO, WH H CHHOBH Ero, Sd BEMHhYE WT KTi GTOHKA nE-JfApHHK, CHNTt BATiKSAWK KAlOHdp WT A,paPO/HHpEl(IH, WT CgACTBO 6aX'<OR> H WT KTi CHHOBH EPO H KTi B'kCtX’ nOpSAEHYia EPO 3d HHJfTO BdHTOBdHYE Aa HE H/HdT.
       iÎ0HE>KE TOPO HAOBtKTi PdAyA, BHUIE nHC, WHH ECT BHA BlHHH GtOHKTiR nEJfAp-HHK WT CEAO WT ’lEPdHH1, EipHîKE WT npkJKAE BP'bA\E, WT POAHTEAE EPO. fl nOTOAl K1iA<t ECT BHA CTkAa> Kli Av NH POCnOACTBO A\H, d GTOHKd ElEX’dpHHK, WH ECT fipo:THA
no Pa,a,yA 3d behYhYe; h hckBhobia ce c8t wt k"k wh, 3d dcnpH *7 potobh.
       H ndK Aa ce shaet KaKo ect npocTHA GTOHKa nEjfapHHK h no PaAya, bhsk dA PdA^ASH2 3d BEHHHYE THPE CE CgT CKgnOBdA WT KTi HEPO Sd xdjf dCnpH TOTOSH, dAH TTiHSlO PAAkE HA\. H npOCTHA HJf ECT GTOHKd nEJfApHHK WH 3d HHPOBd A®KPa BOAEO, BE3 HH EAHd CEAOCTHIO H CKC 8SHAhYE BTtCt/H A\ErYiailJOA\ WT POP, H3 Aoa H WT WKphCTtS AlkCTOAl H WT np^A POCnOACTBd A1H H ChC SdnHC WT P8Kd EPO 3d npOUlEHfE H 3d CKSnOBdllYE, C kC A\HOSH A^^pH AIOAYE CBEA^TEaYE, HdnHCdHH 8 3dnHC, Hd HAEE: WT BgpA8UldHH, non GTOHKd....3 H ^8a\EHEK*K H HehHI^Sa H WT HEPdHH, non ^S/HHTpS KoMOAETi H ngia H HEPOHT H B-BAHATv H dUSprSA H AAdpHH H Ea'KKAH h A,okpotti h EacYaYe h wt GTEHKd, EptCTHiaH H non YHouig.
       Gepo pdAV A*A<>X cii/H rocnoACTBO a\h PdAyawB h bh$ko/U ch PdAS^wB4,
I3K02KE Aa ECT $ AEHpHH H CBOEOAHH WHH H CHHOKY H/M 3d BEMHHYE Wt KTv GTOHKa nEjlfapHHK H KTi CHHOBH EPO H Kli BTvCt/H nopSAEHYld EPO, 3d HHJfTO EdHTOBaHYE Aa HE HA\dT H HE WT KOPOJKA® HEllOKOAEBHA\g, nopE3/HO POCnOACTBO /MH.
       Ge>ke gso CB'kA'bTEAio nocTdxn-kH/H rocnoACTBO aeh: JKgnan XpH3d bea bah KpaaobckYe h >KsnaH Hbauiko bea abophhk h JKgndH TpHropYE bea awpw^et n
AtHTpg AfciAECKS bea BHCTfrap H EHh^AIO BEA CndTdp H EACYaYB BEA CTOAHHK H Eg-3HHKA BEA KO/HHC H EgMHHd BEA nEJfApHHK H KoCTdHAHH BEA nOCTEAHHK. H HCnpASHHK,
TahpopYe bea awpw^et.
       H HdnHCd)( a3, ^/HHTpAUlKO Ppd/HdTHK, B*h HdCTOA PpdAV 8 B8K8PE1JIH, AVk-cEiţa iohYe kă A^hh h wt flAA/ua aa>ke a° HHH'k, r-k cepo nHCdHiE, temehYe n-feTOAt, K"h AtT x3p/U i.
       ţ îvv YBdTEIO KWEBWAa, AAHAOCTEIO EO?kYIO POCnOAHHTv.
       U SlATtK BOEBOA <m.p.>
        1 „HerdHH" scris cu altă cerneală.
        2 „ia Paa8a8h“ adăugat cu altă cerneală.
        3  Loc alb.
        4 „PaaSaw*“ adăugat cu altă cerneală.
30 — Documente România — c. 1359
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsă-rab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul din Cegani, din judeţul Ialomiţa şi fiilor, lui cîţi îi va da Dumnezeu, ca să fie în pace şi slobod de vecinie, el şi fiii lui, de către Stoica paharnic, fiul lui Vîlcul clucer din Dragomireşti, din judeţul Elhov şi de -către fiii lui şi de către toată rudenia lui, de nimeni să nu aibă tulburare.
      Pentru că acel om Radul, mai sus-scris, el a fost vecin al lui Stoica paharnic din sat din Cegani1 *, încă dinainte vreme, de la părintele lui. Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar Stoica paharnic, el a iertat de vecinie pe Radul; şi s-a răscumpărat de către el cu 5 000 aspri gata.
      Şi iar să se ştie că a iertat Stoica paharnic de vecinie şi pe Radul, nepot al Radului8, de s-a răscumpărat de către el cu 1600 aspri gata, însă numai cu capul lui. Şi i-a iertat Stoica paharnic, el de a lui bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele şi cu zapis de la mîna lui de iertare şi de răscumpărare, cu mulţi oameni buni martori, scrişi în zapis, anume: din Burduşani, popa Stoica... 3 şi Dumenecă şi Neniţul şi din Cegani, popa Dumitru Cocioabă şi Puia şi Negoit şi Bădilă şi Murgul şi Marin şi Vîlcan şi Dobrotă şi Vasilie şi din Stenca, Cîrstiian şi popa Moşul.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Radul şi nepotului său Radul4 ca să fie în pace şi slobozi de vecinie ei şi fiii lor de către Stoica paharnic şi de către fiii lui şi de către toată rudenia lui, de nimeni să nu aibă tulburare şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Grigorie mare logofăt şi Dumitru Dudescu mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasile mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Dumitraşco grămătic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 24 zile şi de la Adam pînă acum, pînă la această scriere cursul anilor, în anul 7142 <1634>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., MDCXXX/6.
         Orig., perg. (25 x 41), pecete timbrată, stricată.
         Cu o trad. ibidem MDCLVIII/30.
       1 „Cegani" adăugat cu altă cerneală.
       * „Al Radului" adăugat cu altă cerneală.
        3  Loc alb.
       4  „Radul" adăugat cu altă cerneală.
408
www.dacoromanica.ro
309
1634 (7142) iunie 24, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Tudor comis din Izvor ocini cu rumâni la Boldeşti, jud. Olt, Silişteni, Ciutureşti, Ghimpaţi, precum şi o vie la Câlineşti, în Dealul Piteştilor.
       t flSHAOCTYEIO KOJK'feW, IlV /UdTEH BOEEOAd H rOCnOAHHlv BTvCOH 3EMAH £rr-PpOEAdXYHCKYH, BHgK BEAHKdrO, flOKOHHHOAIg îw EdCdpdG BOEEOAd. /V,dBdT rOCnOACTBO AIH c'l'f nOBEAtHYH TOCnOACTEd MH EOAtpEHg rOCnOACTKd A\H TgAOP8 KOAIHC IVT H3BOp H ClvC CHHOBH EA\g EAHIţHKE Eoriv AaPOBd HAIdT, laKOKE Aa tCT MW WMHHTv g ElvA-AfipH, B'h C8ACTBO (x>AT WEdME F'-rO MdCT JJlOpEB, EHgK HtHIO AOrOj|iET U>T dAglţH BCd, KOE WMHHTv    W (CT EK1CT A<*A nptKIO  A^A^                         Cd rttdprlvB    WT nOA H U>T AECd H
UIT BOA H ClvC   TPH EEMHHH no HA\f ,A,dpd  H ClvC                        CHHH EAUg H  KpivCTk ClvC CHHH Ero
H KpivMlOH ClvC   CHHH ErO H WT CEAdAHIjJE  CEAOB,                        WT 110 BTvC JfOTdpOAl, nOHEJKE ECt
HOKOI1HA EOAtpHH rOCnOACTBd /HH TgA«P8     KOAIHC Ci a SHUIE pEHEHHdA WMHHTv WT ElvA-
AEIjlH WT HdA (Iicpd, EHgK HtHIO AOTOjjlET WT ASSlţH, 3d xExfY’ dCnpH TOTOKH, npE AhHH AeWH EOEEOA, K A-kT x3pA9 H ClvC 3dllHC 3d npoAdHÎE WT p8Kd ErO H ClvC MHOSH EOA’kpH CE-kAtTEAH HdflHCdHH Biv 3dnHC.
       H ndK a<• fCT EOA’kpHHS rocnoACTEd aih TgA«P8 koauhc eahh bemhhs no hme
GtOQH ClvC CHHS CH, JÎOCTt WT GHAHlJltHH H ClvC A*A *A\$ 3d WMHHlv, nOHEJKE ECT npoAdA^uiE ce wh kemhhs sd HEroE a°gP° boaio, PMY ? dcnpH roTOEH. H ndK Aa ECT EAlS AB‘ EEMHHH, no HAI! A»8Kd H /HHJfdH, CHHlv TdEdKgAOE WT *llOT8pEl|JH H ClvC CHHOEH HAI, nOHEKE ECT npOAdBdUIE CE EEMHHH WHH TgAOpOE KOAIHC, EAHH no xT dCnpH, mhh sivKgnt Zs acnpH h civc 3dnHC Sd npoAdrfE. H ndc a<* *ct Tsa°P°k komhc eahh BEMHH8 no HME EMhXTvHATv WT THMndUH H ClvC CHHOKH CH H ClvC WMHHd ErO, nOHEKE ect npoAdsduiE ce wh bemhhS, pdAT «ry dcnpH h cec 3dnnc wt pgKd EAig sd npoAd-
hTE, E A-kT xSpAH.
       H ndK Aa fCT TsaoP8 koaihc HtKOH ehHorpdAY Riv Atrasa IIhteujhaom, Hd
R'kAHHEIjlH, KOAHKO ECT H Aid A WH WT HJ 8HKOAI Cg /HhX'O, ECA BHHOrpdAHAI, nOHEJKH ECT noKgnHA wt HdA rVEpr'fE, EHgK /Hhx’o rpEK wt Arl''w’onoA> 3d dcnpH potobH H ClvC 3dnHC WT pgKd ErO 3d npOAdHTE, B AtT x3pAH H ClvC MHOSH AgA^H CEtAfTEAH 8 3dnHC.                                                            1
       H ndK noKonHA TgA«p8 koaihc eahh diţHrdH, no hme Gtah EtHKiv wt HdA AEKd /Beiotiv, pdAÎ xrp dcnpH totoeh, koh U,HrdHH eha ect noKgnHA H /lEKd flllEIOTTv WT HdA RttllEHUd H ClvC 3dnHC Sd npOAdHÎE, E AtT x3pAH H ClvC CBkAfTEAYH 8 3<U1HC, H ndK noKgnHA Tsa«P8 komhc eahh aioaikS 3d u,HrdH, no ha\E Gtpoe, CHHg^nivpEg-AOE UHrdH, WT HdA ĂtPdrOAlHp, 3ET Ar^AldCKHH A40Hd)f WT IIIgHMH, 3d xd$ dCnpH roTOEH h ClvC 3dnHC wt p8ivk Ero 3d npoAdHTE, e AtT x3pAS. H nd< noKgnHA T8A«P8 KOAIHC EAHd MOMKlv 3d U,HrdH, nO HAIE 3oHK1v, A^^PA KpivMlOHEK J^HrdHKd WT HdA IkAH H WT HdA >K8ndHHUd Ero, ArSAIHTpd WT ^HAHHUJH, pdA^ xdW dCnpH H ClvC 3dnHC 3d npOAdHfE WT P8KH HM E AtT x3pAS.
       H npoAdAcuu ce whh sd ceohai ackpo eoaio, ee3 hh EAHd chaoct.
       ©Ero pdAÎ AaX H rocnoACTBO aih EOAtpH»8 rocnoACTEd aih T8a®p8 komhc, IdKOHfE Aa fCT EAI8 CYh EHUIE pEM HHE WMHHE H BHHOrpdAH H EEMHHH H dU,HrdHH 3d A^'
                                                                                                       409
www.dacoromanica.ro
ATh8 H KTk WJfAK CHHOKOM H KHgKOAt H np-kKH^MtTO/H H Hf WT KOrCOKA* HfnOKOAtBH/H,
nope.S/Hos rocn<>ACTK‘> aih.
       Gf>Kf ovbo h CK-kAtTtAH nocTdsHX1 rocnoACTKO ami: msiiah XpH3d bîa Bdx KpdAfKfTCKTH H >KSfldH ÎkAUIKO KfA AKOpHHK H KglldH FAHrOpYt KfA AOrOijifT H A8' AtYTpS KfA KHCtTQP H MHXdH KfA CndTdp H HfAfAKO KfA KAMMdp H fidCHAÎf KfA CTOAHHK H EgSHHKA KIA KO/HHC H ESMHHd KfA nfXdpHHK H K$fldH KoCTdHTHH KfA flOC-TfAHHK. H HCnpdKHHK, WSndH TAHrOpTf KfA AOrO^T.
       H d3, TSA®P8 CngACH, CpdT AIVAA A8^HTp8 AOrO&fT, Hd/Ud3d/U BTv rp<»A pfKO/HÎH EtJKtJpfltlY, AVkCflţd »HYf KĂ AhHH H WT flAdAtd, K A^T x3pA1K.
       t Iw YHdTfio KivfsivAd; a\haoctYw bo>kYw rocnoAHHh.
       Iw YHdTfio KOfKOA <m.p.>
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Tudor comis din Izvor şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Băldeşti, în judeţul Olt, însă a treia parte, a lui Giura, nepotul lui Neniu logofăt din Muţi, toată, care ocină a fost dată zestre bunicei sale Marga, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu trei vecini, anume Dara şi cu fiii lui şi Cîrstea cu fiii lui şi Crăciun cu fiii lui şi din vatra satului, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Tudor comis această ocină mai sus-zisă din Băldeşti de la Giura, nepotul lui Neniu logofăt din Muţi, pentru 12 400 aspri gata, în zilele lui Leon voievod, în anul 7139 şi cu zapis de vînzare de la mina lui şi cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis.
       Şi iar să fie boierului domniei mele Tudor comis un vecin, anume Stoian cu fiul său, Costea din Silişteni şi cu partea lui de ocină, pentru că s-a vîndut el vecin de a lui bunăvoie, pentru 3 000 aspri gata. Şi iar să-i fie doi vecini, anume Duca şi Mihai, fiul lui Tabacul din Ciutureşti şi cu fiii lor, pentru că s-au vîndut vecini ei lui Tudor comis, unul pentru 3 000 aspri, fac împreună 6 000 aspri şi cu zapis de vînzare. Şi iar să fie lui Tudor comis un vecin anume Mihăilă din Ghimpaţi şi cu fiii săi şi cu ocina lui, pentru că s-a vîndut el vecin, pentru 3 400 aspri şi cu zapis de vînzare de la mina lui, în anul 7138.
       Şi iar să fie lui Tudor comis nişte vii în Dealul Piteştilor, la Călineşti, cît a avut el de la unchiul său Miho, toate viile, pentru că a cumpărat de la Ghierghie, nepotul lui Miho grecul din Cîmpulung, pentru 3 600 aspri gata şi cu zapis de vînzare de la mîna lui, în anul 7138 şi cu mulţi oameni martori în zapis.
       Şi iar a cumpărat Tudor comis un ţigan, anume Stan Beică de la Leca Meiută, pentru 3 100 aspri gata, care ţigan îl cumpărase şi Leca Meiută de la Ciupenţa şi cu zapis de vînzare, în anul 7138 şi cu martori în zapis. Şi iar a cumpărat Tudor comis un copil de ţigan, anume Stroe, fiul lui Pîrvul ţigan, de la Dragcmir, ginerele lui Damaschin monahul din Şuiei, pentru 1 500 aspri gata şi cu zapis de la mîinile lui de vînzare, în anul 7136. Şi iar a cumpărat Tudor comis o copilă de ţigan, anume Zoica, fiica Crăciunei ţiganca, de la Ivan şi de la jupaniţa lui, Dumitra din Filiaşi pentru 1 800 aspri şi cu zapis de vînzare de la mîna lor, în anul 7136. Şi au vîndut ei de a lor bunăvoie, fără nici o silă.
410
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele Tudor comis, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi vii şi vecini şi ţigani de moştenire şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Nedelco mare clucer şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi eu, Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea numită Bucureşti, luna iunie 24 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634).
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., L/10.
         Orig., hirtie (44 x 29), pecete timbrată.
                                         S10
1634 (7142) iunie 28, Bucureşti.
           f Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Bucovăţ viile şi vinăriciul [domnesc de la Srrârdeşteţi, Pleşoi, Radovan, Bucovăţ şi Şitoaia.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mathei voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, nepotul marelui, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri ce să zice de la Goşuna, unde iaste hramul sfîntului ierarh şi făcătoriului de minuni Nicolae al Miralichii şi ieromonaşilor şi fraţilor celor ce vieţuesc întru sfîntul lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri oarecare vii de la Smîrdeşteţi, a patra parte şi de la satul Pleşoi şi de la Radovan şi de la Bucovăţ şi de la Şitoaia, toate viile de la aceste sate, ce s-au zis mai sus, sfintei mănăstiri. Şi să fie în pace şi slobozi pentru vinericiu ce să zice partea domnească şi pentru păr-por şi pentru poclon, nimic să nu dea la domnie, ci numai călugării să ia vine-riciul de la rumâni. Pentru că m-am milostivit domniia mea de le-am ertat acest vinericiu, partea domnească, dintr-aceste sate, ce mai sus s-au zis, a fi ertat în zilele şi în viiaţa domnii mele şi încă şi în zilele altor blagocestivi şi creştini domni, carii vor fi după petrecerea noastră, să fie ertaţi de acest vinericiu, ce s-au zis mai sus, ca să fie acest vinericiu, ce s-au zis mai sus, puţin dar, de hrană şi întărire şi de ajutoriu sfintei mănăstiri pentru greşa-lele noastre, precum au fost ertaţi şi de mai nainte de alţi domni bătrîni, carii au fost mai nainte de noi, ca să fie domnii mele vecinică pomenire.
      Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatului Radului voevod, feciorul Mihnei voevod şi cartea lui Alexandru voevod şi cartea lui Gavriil Moghila voevod şi a altora domni, făcute tot pentru ertarea acestui vinerici, cu mare
                                                                                                    411
www.dacoromanica.ro
blestem. Pentru aceia am rlvnit domniia mea a mă numi ctitor nou acestui hram al sfintei mănăstiri ce s-au zis mai sus.
      Drept aceia şi domniia mea am înoit şi am întărit cărţile şi această miluire, cu această carte a domnii mele pe aşezămîntul precum iaste mai sus-scris. Şi am dat domniia mea sfintei mănăstiri ce-i mai sus-scrise, ca să-i fie acest vinericiu, ce este mai sus-zis, ertat în veci, iar domnii mele şi răposaţilor părinţilor domnii mele, vecinică pomenire, cum şi celoralalţi domni bătrîni, carii au fost mai nainte de noi.
      Pentru aceasta şi după petreceria domnii mele, pre carele bine va voi Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, sau din rodul inimii domnii mele sau din rudeniia nostră sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, vă rog, cu numele lui Dumnezeu şi cu a prea sfintei lui maici şi cu ajutoriul ierarhului Nicolae, să cinstiţi şi să întăriţi această mai sus-zisă miluire şi să înnoiţi această carte a domnii mele, ca pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domniia lui şi să-l învrednicească stării ceii di-a dreapta cu sfinţii drepţi şi să-i fie sfîntul Nicolae într-ajutoriu la înfricoşata judecată. Iar carele nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi cartea aceasta a domnii mele şi această miluire a sfintei mănăstiri, mai sus-zise, ci va lăsa-o la uitare, pre acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească în domniia lui, ci să-i uciză aici trupul lui şi să fie de trei ori blestemat şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia într-un loc şi să-i fie lui pîrîşi la înfricoşata judecată a lui Hristos la a doao venire singur sfîntul şi făcătoriul de minuni Nicolae al Miralichiei şi iaste şi va fi în veci, amin.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: pan Hriza vel ban al Craiovei şi pan Ivaşco vel dvornic şi pan Gligorie vel logofăt şi pan Dumitru vel vistie-riu şi pan Mihai vel spatar şi pan Nedelco vel cluceriu şi pan Vasilache vel stolnic şi pan Buzinca vel comis şi pan Vucina vel paharnic şi pan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, pan Grigorie vel logofăt.
      Şi eu, Tudor spudei, fratele lui Dumitru, cel mic am scris în scaunul cetăţii ce să numeşte Bucureştii, în luna lui iunie în 28 de zile şi de la zidirea lumii pînă acum curgerea anilor, văleat 7142 şi anul domnului, 1634.
      Io Matei Basarab voevod.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 443, f. 16 v. — 17 v.
         Copie; altă copie, ibidem, ms. 722, f. 433 v. — 435 v.
         EDIŢII. Iorga, Condica m-rii Bucopăţul, p. 87—88.
                                            311
1634 (7142) iunie 28, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora satul Nănişeşti, jud. Argeş, cu rumâni, socotind neîntemeiată stăpînirea Rudenilor.
      t /HhAOCtYi» EOJK'l'fK», îw iUdTfH BOfEOAEl H rOCn*AHHIi BTiCOH SiAMH JfrT-PPobaaxYhckYh, kh8k EfAHKaro h np-kEAararo, iiokohhhoaiS Iw Eacapas BOfKOAa. ^akat rocnoACTBO mh cYf noEfA-kHYf rocnoACTBa aah cBfcTkH, eo>k(ctkh1îh mohacthp haph-
412
www.dacoromanica.ro
HdtT ca roKopa, rAfJKi fer XP&M ycniHif EoropoAHUf H wth8 frSAifHA fflfAfTYf IHaKHAOHCKYh H (ipOMYHM HHOKhlAl, KTOpYH nptSHBAfH 8 CfH CBtTA A10HACTHP( laKOWf Ai KT CRtTtH /HOHACTHP CfAO H’hHHUl’hlJJYH WT CSACTKO HpiJfUJ, npH BOAt HTO (CT 8 8CTA TonOAOESA^H, R-KC C(AO H ChC BCH EfHHHlH H ChC BOAYhHU,! H IVT (10 ECh JfOTApOA/V, WT ^OTAp A° X0T<1P 110 CTApH JfOTApH H EfAtrH H C’hC ETiC JfOAOKOAl Edpf fAHKA C( XO^tT HSEfpHT, llOHOKf ChH EHU1( pfHtH<0> CfAO H’hHHIil'hlJIH H Cli EO-AYhH1(( EhICT CRtTOAiy /HOHACTHP TOBOpA, nOKtWHA WT nOHHRUIAPO KHAS EulAAyA EOfEOA H WT CHHh fPO, PiAYA SOfEOA H AâA 8 C(H CfE-fcTA /HOHACTHP PAAY A^UIA HX H nOHfJKf EhICT ChTBOpHA cYH BHUJf pfHfHH KH'fcSH CfH CEtTA AlOHACTHp WT WCHOBAhYA (H. H B-hC APT»>KAA CEtTA /HOHACTHP TOBOPA CfAO H’hH(UI'ht|lHH C’hC EAASt /HHpt, AOHAfJKf A0CTHrhA 8 CHPOTCTSO H Hf Kt H/HAA K0/H8 PAfAATf pAAÎ WHHHf /HOHAC-
THpcKO/H#, ho npHTKHSA act a^AYh( koa*pYh $ chaoct h/H h ck a-ukhYh. Topa<»
IhICT 83fA H dlAHt AOPOlflfT (AHA MACT WT CfAO HhHHUIhl|jYH Ch AhKAECTEYf H ItpOAAA d/lAHt AOPO$fT TA HACTTi WT CfAO H’hHHUI'hl{lYH EAAA8A8 AOPO$tT PgAtHSA. IIo CHX> IAKO B'hA'fcâHA EaAAVA AOrO^fT 8 cYlO CfAO, WH WEIAA H (ipHTfCHJJA ETvC CfAO HhHH-UlhlflYH, CRtTtHJKf, EOWKTSHt AlOHACTHp TOEOpA WCTAA Kf3 AtAYHf, lIOHfJKf Hf EhICT H/HAA KThITOpH 83ptTH WT cYa CBtTA /HOHACTHp.
       IIOTO/HJKf, KTiAA EhICT CfAt B*h A^Hhl POCnOACTRA /HH, fPAA POCnOAT» EoPTi EAAP0H3E0AH H A<*P«BAA Alt Ch KHAJKfCTRO H HhCTHTg 4 Ap A ChC CKHIlTpS 3Af Eh SAiiAAHfHCKYf EaaxYa, 8 ctoa a^Aom h nptAtAO/H POCriOACTRA AIH, WTUSjKf ĂifAf-
tY( fryAifHA wh npHHA< nptA rocnoACTBA m 8 b(ahk¥h c8a¥ahi|18 h ch KiiHSt h
XPHCOAEf nOHHBUJHM CTApH POCnOAApH H CUiptUITi CA AHIţf/H Kh AHIţg Ch flllAP<H CnATAp, CHH'h KAAA8A8 AOPO$fT. H CHU,f nptUJf EhAP'H CI1ATAP, KAKO (CT EHA K$I1HA WThiyh fAl», fiAAAyA AOPO$fT, CTHO CfAO (}Kf BHUl[ui]f (1HCAH8 WT /HAHt AWPW^fT. HhYHH» EOAtpH CBtAtTfACTEOEAAH 8 AHBAH KAKO Hf fCT EUA nOK8nHA fllAHt AOPO$fT, HHJKf fCT EhlA A<«A riAHtShl HAA UACTIi WT H^HHIUliIliH, HTO fCT EhlA lipOAAA WH EaAAVA AOPO^fT, HO fCT A<iA AlOHACTHpYH ToEOpYH HHA WHHHh 8 YHHXTkflJJH, BCd MACT frw, BApf HTO CA H3EfpHT piA'f (Ya HACTTv WT HhHHUl-hI|IH- TOPO pAAY, POC-noACTBO /HH sptx h c8ahx no npAEA8 h no 3akoh eoîkYa, KSnno h ckc WT148 hauu Kyp eaaaYka TpHPopYf h ch bch wecthth eaaaaai^h poctoacteo aih h A<i\' PocnoA-
CTBO A\H KAKO Aă APhJKHT CBtTJ AAOHACTHp CfAO H'hHHUl'hI|lYH RhC CfAO H ChC ECH BfMHHYH H Ch BCh X^TApO/H H ChC EOAHHHIţf H Ch ECh X®AOKO/H, KAKO EhICT A^ H nOAUHAOEAA WT TfX [n]EHEUlH KHASH ft|lf}Kf WT nptJKA* EptAlf> A âHAPfH CnATAp A A 83AptT At|lf OyEO EhICT A<>^ WThl^h fPW EAAAyA AOPO$fT nAHfSH HAH BApf gSO HTO Ai Blk3AltT WH nAHfSH WT PA* AA HAH WHHHA WT dlHXhflffH, HTO fCT EhlA AVaH(E8 AOPO$fT, ElkCA HACTTk fPO. 6lk CYlO BHUlUlf nHCAHA CfAO Ai Hf H/HAT HhAPIH cmiTAp HH (AHA TpfEA HAH C/HtUlfnYf, HO Ai APT^KHT A CEtTA AtOHACTHpA T0E0pA> KAKO fCT EhlA A-IA WT TfX KHASH CTAPH H KAKO BHAtX POCnOACTEO AIH H npOMHTAX XPHCOAEf H KHHSt Tf/H CTApf KHASH.
       Gfpo paah, a<>X h pochoacteo /Hh cKtTtn /Hohacthp Toeopa, raKOJKf aj lCT Cl'lO CfAO H-hHHUIfI|lYH 3A A^A^H8 H E-h WXAE Ch KCf/U X<>TApO/H, HKOJKf CBtAtTfA-CB8fT XPHCOAEf WhYH CTAPHA1 POCnOAApH, KAKO fCT BHUlUlf ptX H Hf WT KOPOJKA® HfnOKOAtEH/H, no 3 Anost A POCnOACTEA MH, Blk EtKhl.
       Gfro paaY h cstAtTfAH nocTABHX rocnoACTEo aih: w8nAH Xphsa b(a eah KpAAfEfTCKYu H nAH KbAUIKO BfA AHOpHHK H nAH TAHPOpYf BfA AOPOljsfT H nAH Tp8 BfA BHCTYiap H nAH YHhXAIO BfA CnATAp H nAH HfAfAKO BfA KAlOHAp H nAH EaCHaY>
                                                                                                             413
www.dacoromanica.ro
R(A CTOrtHHK H f1dH ESâHHKd BlA KO/HHC H fldH EgMHHd Kfrt nCXdPHHK H (MH KoCTdHTHH KCA nOCTfAHHK. H HCfipdKIIHK, TiUlropTC BEA AWttV$ET.
       fls T8AOP8 cn$AfH, spdT ama A$Ai>rrpS AoroijUT, HdKEpTdA» k*k hjctoahTh rpdAV PfKOMYH E8K8ptl|JH, AttCElţd lOHfS KH AbHH H WT <TA<IAM, KTk AtT x3PMK.
       ţ IlV <HdT£(0 RWCKWAd, /HHAOCtYW EOJKliO POCnOAHH’K.
       Iw MiTito KOfKOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Govora, unde este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Meletie Macedoneanul şi celorlalţi călugări care trăiesc în această sfîntă mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri satul Nănişăştii din judeţul Argeş, pe apa care este la gura Topolovului, tot satul cu toţi vecinii şi cu moară şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pe vechile hotare şi semne şi cu tot venitul, oricît se va alege, pentru că acest sat mai sus-scris Nănişăşti şi cu moară a fost al sfintei mănăstiri Govora, cumpărat de răposatul cneaz Vladul voievod şi de fiul lui, Radul voievod şi dat la această sfîntă mănăstire pentru sufletul lor şi pentru că aceşti cnezi mai sus-zişi au făcut această sfîntă mănăstire din temelia ei. Şi a tot ţinut sfînta mănăstire Govora satul Năneşăştii cu bună pace, pînă a ajuns la sărăcie şi nu a avut cine să îngrijească de ocinele mănăstirii, ci au cotropit boierii toate dedinele cu sila şi cu înşelăciune. Atunci, a luat şi Manea logofăt o parte din satul Nănişăştii cu înşelăciune şi a vîndut Manea logofăt acea parte din satul Nănişăştii lui Vladul logofăt Rudeanul. După acestea, dacă a intrat Vladul logofăt în acest sat, el a luat şi a cotropit tot satul Nănişăştii, iar sfînta, dumnezeiasca mănăstire a rămas fără dedine, pentru că nu a avut ctitori să vadă de această sfîntă mănăstire.
       Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd domnul Dumnezeu a binevoit şi m-a dăruit cu cnezia şi cinstitul împărat cu schiptrul aici în Vlahia transalpină, în scaunul moşilor şi strămoşilor domniei mele, părintele egumen Meletie el a venit înaintea domniei mele la marele divan şi cu cărţile şi hrisoavele răposaţilor domni bătrîni şi s-au pîrît faţă în faţă cu Andrei spătar, fiul lui Vladul logofăt. Şi aşa pîra Andrei spătar că a cumpărat tatăl lui, Vladul logofăt, acest sat care e mai sus-scris de la Manea logofăt. Iar alţi boieri au mărturisit în divan că nu a cumpărat Manea logofăt, nici nu a dat bani pe partea de la Nănişăşti pe care o vînduse el lui Vladul logofăt, ci a dat mănăstirii Govora altă ocină la Mihăeşti, toată partea lui, oricît se va alege, pentru această parte de la Nănişăşti. De aceea, domnia mea am văzut şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună şi cu părintele nostru chir vlădica Gligorie şi cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am dat domnia mea ca să stăpînească sfînta mănăstire satul Nănişăştii, tot satul şi cu toţi vecinii şi cu tot hotarul şi cu mori şi cu tot venitul, cum a fost dat şi miluit de acei foşti cnezi încă de mai nainte vreme, iar Andrei spătar să-şi caute dacă a dat tatăl lui, Vladul logofăt, bani sau orice, să-şi ia el banii de unde i-a dat sau ocina de la Mihăeşti, care a fost a lui Manea logofăt, toată partea lui. Cu acest sat mai sus-scris să nu aibă Andrei spătar nici o treabă
414
www.dacoromanica.ro
sau amestec, ci să stăpînească sfînta mănăstire Govora cum a fost dat de acei cnezi bătrîni şi cum am văzut domnia mea şi am citit hrisoavele şi cărţile acelor cnezi bătrîni.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Govora ca să fie acest sat Nănişăştii de moştenire şi de ohabă cu tot hotarul, cum mărturisesc hrisoavele acestor domni bătrîni, cum este mai sus-scris şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele, în veci.
      Pentru aceasta şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Nedelco mare clucer şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Eu Tudor spudei, fratele mai mic al lui Dumitru logofăt, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iunie 28 zile şi de la Adam, în anul 7142 <1634).
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., M-rea Govora, VII/12.
         Orig., hirtie (43 x 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 139—140 (datată: iunie
         25), 447, f. 167-168, 463, f. 148-149 şi la Mitrop. Ţării Rom., CCCXXX/16.
                                            312
1634 (7142) iunie 29.
            Răzvan căpitan dă mărturie egumenului Vasilie pentru un ţigan al m-rii Bistriţa.
      t Scris-am Răzvan căpitan acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna iacumenului Vasiilie de la sfinţea mănăstirea de la Bistriţa de un ţigan, anume Radul Guze şi cu feciorii lui, de ţine o ţigancă a nostră. Dereptu aceie, am făcut zapisul nostru cum să se ştie că ţiganul iaste ţigan al mănăstirii dereptu şi cu feciorii lui şi n-am eu nici o trebă cu dînsul, că ial iaste ţigan al mănăstirii, iar ţiganca iaste a nostră. Şi ţiganul să aibă a-şi da dajdea, cîndu i va veni.
      Şi acestu zapis l-am făcut denaintea dumnelui domnu nostru Mateiu vodă şi Preda spatar şi Gligorie vistier i spatar Tudosie 1 şi Barbul clucer din Poiana.
      Pis meseţa la sveti Petre, vă leat 7142 <1634>.
         Arh. St. Buc-, M-rea Bistriţa, LXVI/556.
         Orig., hîrtie (21 X 14,5), pecete aplicată.
         Copie ibidem, ms. 194, f. 389.
       1 Dregătoriile boierilor Gligorie şi Tudosie nu corespund cu data.
415
www.dacoromanica.ro
313
1634 (7142) iunie 29.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Bucovăţ să ia dijma de pe ocina ei de la Povaru, jud. Dolj.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voievod i gospodinii. Davatgospodstvo mi siiu poveleniiu gospodstva mi sfinţii şi dumnezeştii mănăstiri Bucovăţul, unde iaste hramul sfîntului şi de minuni făcătoru Nicolaie al Mirlichii şi părintelui egumenul ...1 ca să fie volnici cu această carte a domnii măle dă să aibă a luare dijmă du pre ocina mănăstirii de la Povaru ot sud Dolj, care iaste ocină a mănăstirii, jumătate du preste tot hotarul, cită să va alege, cum scrie în cartea lui Şărban voievod, cum am văzutu şi domnia mea acee carte.
      Drept aceia, să aibă a-şi luare toată dijma din toate bucatele cîte vor fi pre ocina mănăstirii şi nimeni să nu să cutiezi a-i opri, nici călugării de la...1 nici nimenile, că cine îi va învălui, mai mare certare dă acel om nu va lua altul. Că aşa iaste învăţătura domnii mele, să-şi ia dijma cum au luat mai denainte vreme. Şi aşa poruncimQ, domnia mea.
      I ispravnic, sam reci gospodstva mi.
      Iunie 29 dni, leat 7142 <1634>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 722, f. 395.
         Copie.
         EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. p. 165.
                                 314
1634 (7142) iulie 1, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod porunceşte birarilor să nu ia galbenul de fum şi birul moldovenesc de la oamenii Episcopiei din Buzău şi din Găvăneşti.
      t dÎHAocTVew bo;kuk>, liv       Eacapas kockoA'I h rocno^Hirh. IlHUifr roc-
iioactbo mh voao birarilor, carii umblaţi de galbeni de fum, aciia în tîrg la Buzău şi voao carii sînteţi de birul moldovenescu. După aceia vă grăescu domnia mea pentru că aici înnaintea domnii mele venit-au părintele episcupul Efrem de au jeluit şi au spus cum umblaţi de învăluiţi oamenii ai sfintei piscupii, carii sîntu ertaţi de domniia mea şi de cărţile domnii mele nu ascultaţi. Derept aceia, în vreme ce veţi vedea această carte a domnii mele, iară voi să căutaţi să lăsaţi toţi oamenii de la episcupie de birul de fum. Aşijderea şi oamenii ai
        1 Loc alb.
416
www.dacoromanica.ro
sfintei episcupii de la Găvăneşti, cîţi vor fi, încă să-i lăsaţi foarte în pace-de birul moldovenescu şi de fum1 nimica să nu-i învăluiţi, ales care va fi moldovean, voi de la acela să luoaţi bir moldovenescu, iar alalţi oameni, bună pace să le daţi, că i-am lăsat domnia mea şi i-am ertat, să fie toţi în pace, că cine se va ispiti a face într-alt chip, să strice mila domnii mele, acela om, mare urgie va păţi de la domnia mea. Şi această carte a domnii mele să calce toate cărţile, că aşa iaste învăţătura domnii mele.
HHdKo a4 hIîct, no p(M rocnoACTRd aah.
       H HcnpdKHHK, cdiU pfM rocnoACTBd aih.
       IThc S ESk8pci|ih, AVfccfita ioaITi 7 a^h-k, k AtT x3pAU. îiv itldTflO BWfKWAd, AUlAOCTifiO BOJKTio rOCnOAHHK.
       Iw /KIatcio BotKOA <m.p.>
          Bibi. Acad., CXXIV/150.
          Orig., hîrtie (29,5 x 20,5), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 171, f. 28.
                                 315
1634 (7142) iulie 2.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Duca legănatul să ia o copilă de ţigan de la Totul logofăt şi alta din ţigănia domnească de la Cimpulung.
      f AIhaoctTeio bojkTe, Îw dlarno Ekci>p<ib boeboa h rocnoAHHB. ^aBar roc-noACTBo a\h cYt noBfAtH'ff rocnoACTBa a\h cast rocnoACTBd a\h Ducăi legănarul ca să fie volnic cu acesta carte a domnii mele şi cu sluga domnii mele na ime...2 de să-şi ia o copilă de ţigan de la Tatul logofătul, căci iaste a lui, iar Tatul logofăt n-are nici o treabă cu dînsa. Că au venit Duca legănarul nainte domnii mele de au jăluit şi au spus că iaste făcută den în ţiganii lui şi n-are Tatul logofăt nici o treabă cu dînsa, că nici iaste ţinaul 3 al lui, nici ţiganca.
      Şi iar să fie volnic sluga domnii mele ci scrii mai sus să ia altă copilă, de ţigan den ţigănie domnescă den în Cîmpulongu, ci iaste soru cu copilei de ţigan de la Tatul logofăt şi de nimenile opreală să n-aibă, preste acesta carte a domnii mele, că aşa am judecat domnea mea că să cadu să fie acele copile de [de] ţigan slugii domnii mele Ducăi legănarul. Iar ce om să va ispiti preste acesta a domnii mele a face într-altu chipu, acela om mare certare va avea de cătră domnea mea. Hhako a & h1jct, no ptM < rocnoACTBd /HH>.4
        1 Cuvintele „şi de fum”, scrise deasupra rîndului.
        2 Loc alb.
        3 Aşa în text.
       * Loc rupt.
417
www.dacoromanica.ro
       H Hcnpa&HHK, cdM peo roen>ACTKd a\h.
       IIhc ioaYj "a akhh, Atr xspMs.
       t Iw dldTHO KWfKWAd, MHAOCtY(IC KOJKYm POCnOAHHk.
          Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXII/6.
          Orig., hlrtie (30 x 22), pecete aplicată.
                                 316
1634 (7142) iulie 6.
             Matei Basarab voievod porunceşte pircălabului din Crătuneşti să mute toate ariile megiaşilor şi rumânilor lingă sat, pentru ca toţi locuitorii să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de călătorii care sint in trecere pe acolo.
       t fllHAOCTTfW EOJKÎfW, Iw flldTCIO H-kCkpdK ROfSOA <H> rOCnOAHH'k. ,\dSdT rocnoACTso mh cYio nostASHYf pocnoACTEd a\h voa, satul Grătuneştii, să căutaţi că aicea naintea domnie mele venet-au o parte de sat, megiiaşi şi rumânii sfintei mănăstiri ce-i hramul Sfînta Troiţă de s-au jăluit şi au spus naintea domnie mele, cum trag numai o parte de sat nevoe de turci şi de slujitori şi alţi călători, pentru că ariile unora săteni suntu acolea lingă sat înprejur, ce aduc la călători pai şi ce trebueşte, iar alţi săteni le sîntu ariile la cîmpu departe, ce trag nevoi numai cei de le sintu ariile la sat, iar ceilalţi nu aduc pai.
       Derept aceia, tu, părinte, care eşti pircălabu acolo la sat, să cauţi să mergi cu dînşii să-şi mute ariile la sat, unde sînt şi alte arii, care nu va muta ariia la sat, să-i iai 6 boi globă şă să-i aprinzi ariia cu foc şă să-l legi, să-l tremeţi la domniia mea. Pentru că iaste un sat tot de drum, să tragă toţi nevoe, şi în alt chip să nu fii. Himko a<> wkcT, no p« rocnoACTKd mh.
       H HcnpdRHHK, CdAt pto rocnoACTKd mh.
       IIhc /trkcnţd waTi s a^hh, a^t *3pair.
       Iw ffldTCH KWtKWAd, mhaoctYio eojkY» rOCnOAHHk.
          Bibi. Acad., CLV/180.
          Orig., hirtie (29 X 20), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 256, f. 336 v — 337 (datată: iunie 10).
                                 317
1634 (7142) iulie 6.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Vlasie, fiul lui Oprea, ocină în Călineşti, jud. Argeş, în urma unei judecăţi.
       t dlHAocTYfio kojkYoo, îur IQdTM fidtdPdE KOfsoAd h rocnoAHHk. ^dRdT roc-tiOACTso mh cY( nosEA-kHYe rocnoACTKd mh acestui om, anume Vlasie, feciorul Oprii den Călineşti, ot sudstvo Arghiş, ca să hie volnic cu această carte a
418
www.dacoromanica.ro
domnii mele, de să ţie toată ocina ce au cumpărat tată-său Oprea de la Ion den Boişoară şi de la Neaga den Călineşti şi de la alalţi de la toţi şi de la Vladul den Călineşti, şi să-i oprească de pre ocină. Pentru că au venit Vlasie înnaintea domnii mele în divan de se-au jăluit şi au arătat cartea lu Ştefan voevod, văleat 7100, de cumpărătoare. Şi tot au ţinut cu pace.
       Iar cînd au fostu acum, iar aceşti vînzători, ei zicu că n-au vîndut ocina, ce au făcut cartea cu hiclenie şi l-au prădat Neaga de l-au închinat 300 de bani şi-l învăluescu să-l scoaţă de pre ocină. Şi au mărturisit mulţi oameni denprejur cum o au cumpărat ocina aceia Oprea tot cu bani gata. într-acăia, domnia mea am dat lu Vlasie să-şi ţie moşiia cît scrie într-acea carte tot cu pace şi să hie în pace de cătră acei oameni şi să-i oprească de pre ocină şi să-şi întoarcă Vlasie prada de la Neaga, că n-au avut treabă de l-au prădat. Iar cui va trebui ocina, să-i întoarcă banii, să-şi ţie ocina cît au vîndut sau să jure cu 12 megiiaşi, să spargă cartea. Iar alt val să nu mai aibă, că cine-1 va mai învălui, cu capul va plăti.
       Şi să-şi întoarcă Vlasie 1 bou de la Oancea, că i l-au luoat Oancea de la Vlasie pentru datoriia lu Irimilă, bărbatul Mircăi, muiarea lu Vlasie. Şi Irimilă, el au fugit. Deci să-şi întoarcă boul cum mai curînd. Şi să hie turnător sluga domnii mele po ime Ivaşco. Şi de nimenile opreală să n-aibă. HHdKfr Ad Hfcrr, no ptq rocnoACTKd aih.
       H HCnpdBHHK, CdA\ pfM rOCnOACTKd A\H.
       IIhC WAl'e S AbHH, rttT x3pA\K.
       f 1W dldTfH BWtBWA'b /MhaoctT» kojkT» rocnoAHHii.
          Muz. de ist. Buc., col. Severeanu, nr. 13.134.
          Orig., hîrtie (21,5 X 31), pecete aplicată.
          Copie la Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 314.
                                318
1634 (7142) iulie 8.
           Stroe postelnic din Greci, Chirca paharnic din Păpălari, Stroe postelnic din Tomeni şi alţi boieri hotărnici aleg părţile de ocină ale m-rii Brîncoveni şi ale megiaşilor din Svinteşti <în satul Potlogi),
      t Adică scris-am noi boiarii, carii am fost hotărnici părintelui egumenului Dorothei1 de la Brîncoveni ş-ai satului cu megiiaşii de în Svinteşti însă anume: Stroe postelnic de în Greci i Chirca peharnic ot Păpălari i Stroe postelnic ot Tomeni i Pătru logofăt ot Fălcoi i Preda ot Roşiiani, iar în locul lu Ivan postelnic ot Vlăduleni fost-au Staico ot Puturoasa, iar ispravnicul de la domnie fost-au Stanciul vornicul. Deci amu căutat ş-am adeveratu cu megiia<şi> buni de înprejurul locului şi le-am căutat şi cărţile şi le-am făţişat, însă cu mare jurămîntfi, am pus şi blăstem, carele nu va scoate toate
        1 Nume corectat.
419
www.dacoromanica.ro
cîrţile la aceasta vreme, apoi să nu se crează nici la divan; ce-am aflaţii 2 cărţi preste alalte cărţi. Deci cartea boiarilor de Tomeni cetit-au să ţie 3 jpărţi, iar cartea megiiaşilor cetit-au să ţie a 4 parte.
       Deci noi am căutat şi am măsurat de preste tot: întîi despre Ipoteşti, in lungii de apa Oltului pînă în hotarul Păpălarilor <făc>1ut-au funi 69 şi din sus, alăturea cu hotarul Păpălarilor, funi 102. Dintr-aceste 102 funii, •dat-am mănăs<tir>ii 59 de funi ş-au rămas lor megiiaşilor 43 de funi, însă funea de 15 stinjăni. Şi de în hotarul Crivii în marginea de sus pînă în Olt 39 de funi şi despre Olt, pre în capul hotarului fost-au 76 de funi. Deci de în-tr-aceste 76 de funi dat-am mănăstiriii 49 de funi ş-au rămas megiiaşilor 27 de funi. Deci am socotit megiiaşilor, căci le-au fost hotarul mai scurt, de le-am -dat 39 de funi, ca să să potrivească ocina una cu alta.
       Şi i-am hotărîtu noi cu voia părintelui şi cu a tuturor megiiaşilor şi se-au voit cu părintele şi se-au înpăcat denaintea noastră, ca să nu se mai pî-rască unul cu altul.
       Ş-am scris eu, Tudor logofăt, measeţa iulie 8 dni, vă leat 7142 <1634>.
       Stanciul vornic
       Eu Stroe postelnic
       Chirca peharnic
       Eu Stroe postelnic
       Eu Pătru logofăt
       Eu Preda postelnic 2
          Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, 1/3.
          Orig., hîrtie (30 x 20), şase peceţi aplicate.
                                 319
1634 (7142) iulie 10, Bucureşti.
             Petre sluger şi Matei postelnic schimbă cu Jipa din Verneşti nişte ţigănci.
       f Adecă eu Petrea slujer înpreună cu jupîneasa mea Elina şi eu Mateiu postelnic înpreună cu jupîneasa mea Buica, fetele Predei slujer, scriem za-pisul nostru de credinţă la mîna Jipei de Verneşti, ca să se ştie cum am avut noi doao ţigance, anume Stanca şi Neacşa, fie-sa, la sfînta episcupie de la Buzău, iar episcupia au avut doao ţigance la Jipa. Deci ne-am sculat cu bu-năvoia noastră, tuturora, de-am făcut schimbu cu Jipa postelnic, de ne-au dat pentru Stanca ţiganca pre altă ţigancă, anume Muşa3, care ţigancă au fostu partea mea, lu Matei postelnic, cu jupîneasa mea Buica. Iar ceialalta ţigancă, anume Neacşa, ce scrii mai sus, au căzut în partea noastră, Petrei slujer şi jupînesei mele Elinei. Deci m-am tocmit cu Jipa postelnic de i-o am vîndut, derept 18 galbeni gata şi am luoat schimbu. Şi am vindut de hu-
        1 Loc rupt.
        * Toate semnăturile sînt autografe.
        3 „Muşa”, scris ulterior, de altă mină, pe loc alb.
420
www.dacoromanica.ro
năvoia noastră, fără de nici o silă, ca să nu să spargă sălaşul, cum iaste legea ţărăi.
      Şi mărturii am pus boiari, anume: ot Bezdina, Dima cliucer şi cu fra-te-său Ianiu ot Dos i Lupul căpitan al lu Braga şi alţi roşii, boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţile. Şi pentru credinţa ne-am pus şi noi peceţile.
      IlHC Aey/HHTpg AWrwţtT 1} EgK8pEI|lH, K>aYe T AhHH, KTk AtT xSPAW-1
      Petre sulger <m.p.>
      Eu Dima clucer.
      ruw|g dicco t6 repoaXopâaTT| pap-rig2 <m.p.>
          Bibi. Acad., GXLVII/103.
          Orig., hîrtie (32 x 21,5), două peceti aplicate.
                                 320
1634 (7142) iulie 10.
            Radul portar dă m-rii Govora un loc de grădină.
      Casele la Rîmnic şi la Ocnă.
      Adecă eu Radul portariul, să să ştie că am luat un cal de la sfînta mănăstire Govora pentru un loc de grădină, ce am fost dat eu popei Ducăi, ci să aib a-i da banii şi să fie locul la sfînta mănăstire dat, că iaste mai volnică sfînta mănăstire. Aceasta am scris.
      Şi au fost şi cinstitul boeri Tanasie păharnicul şi Mitrea sulgeriul ot Mihăeşti, cînd am dat acest loc de lîngă moară.
      Şi s-au scris în luna lui iulie 10 dni, leat 7142 <1634).
      Eu Radul portariul.
      Tănasie paharnic martor.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 447, f. 321.
          Copie; altă copie ibidem, ms. 234, f. 316.
          EDIŢII. Sacerdoţeanu, Moara m-rii Govora, p. 381.
                                  321
1634 (7142) iulie 10.
            Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei reînnoieşte şi înzestrează m-rea Stelea din Bucureşti, metohul m-rii Ivir de la Athos.
      t'H Tcmeivâ trigfipSv ypd(p<ei> to napov Î8i6 xeiP0V YPOW1 da(pa-Xeiav d\)/ei>8fj 6ttoiov 5la Xappdvvi om:og saTovtag lyfo vd âvaiceviaco tr|v £k-icA,r|aiav toB paKaphri toB Ste^ia, â8d5 eîg t6 MTiouKoupecrcTi, f| âjcoia elvai
                    1 A scris Dumitru logofăt în Bucureşti, iulie 10 zile, în anul 7142 <1634>.
        * Ianiu din Iaroslăveşti martor.
421
www.dacoromanica.ro
jtpoar|X(opevr|Pov1îv xcov ’ipfjpcov, eiq to 'Ayiov 'Opoq Kai £xl;r| £yrâ âp^eTtovxag xrjv 5iep0appevr|v Jtp6 Kaipou Qei(p ^fjXto Kei voopevog âyKeviaaa fjyiaaa auxtf|v Kai pe âyiaiq elKovau; âaxoX.iaa, KailoKinaoa a&xfjv, 5iă va priv Xăvouvxai xă pvripoariva xdiv Kxtix6ptov.|
      Kai dvaKeviaa auxiiv, &q âva>0ev eljcapev (pxtiăvovxag dcnixia Kai KeXia pe Jtipvî|x^eq Kai itkXa Kai napapiKpov dpjteXiov, 5iă vă e&piaKexai vâpa eîq xriv âKKXr|aiav.
      Kai £x£i ăyopacra ărco xov urcăvov PăxouXav xov Mrtoi^ecncooXou eva ca^ăox KaxCtlPe^ouq xă ăvopaxa auxrâv xoiauxa 6 SvSpaq Păxxoq f| yuvfi Exăva, xo jcai-5iov Touxopoq f| Kopri Bănea Kai exi^i ăyopaaa auxouq 5iă cpXoupia xrâv ăpi0pov vr|' Kai xoug ârcpocjfitaoca eiq xo fivtoQev povacxfipiov xou Xxe^ia, 5iă vă £xa> xo pvripoauvov pou Sioxiq âyrâ aăxă xa ficrcpa xă eî^a ărco xov kojuov pou Kai pe xo ercixpaxikiov pou xă âcppovxica ăno xoig xpurciavouţ.
      El 5e Kai PouXr|0ei Kaviq vă 7tipă£r|, ii va ărcoijevcbaei auxoug, ărco xo povi-6piov aăxo fix^psv xov ăcpcopecpevov Kai acuyxciipsxov rcapă îcaxpăq Kai inou Kai ăyiou 7cveupaxoq âv xrâ vî3v aicim Kai ev xrâ peXovxi Kai pexa 0ăvaxou ăXrixoq O5xtoq 5e ypăcptopev Kai â7uopevcopev £v ăyico 7cveupaxi, ăpfiv.
      ’Ev prjvi ’îouM.ico î', ârci Sxoug PoriSpopouvxoq CppP'-
      f'O OfcyKpoP^axiaq, rprjyopiog <m.p.>
      | Smerenia noastră cu mina mea scrie această carte spre siguranţă nemincinoasă, care cuprinde aşa: sculîndu-mă eu să reînoesc biserica răposatului Stelea, de aici din Bucureşti, care este închinată la mănăstirea Ivirilor, la Sfîntul Munte şi aşa văzînd-o eu distrusă de vreme, fiind mişcat de rivnă dumnezeiască, am înnoit-o şi am sfinţit-o şi am împodobit-o cu sfinte icoane şi am acoperit-o ca să nu piară pomenirea ctitorilor.
      Şi am reînoit-o, cum am spus mai sus, ridicînd case şi chilii cu pivniţe şi altele şi cu o vie micuţă, ca să se găsească izvor la biserică.
      Şi am cumpărat de la banul Radul Buzescul un sălaş de ţigani, numele lor <fiind> acestea: bărbatul Radu şi femeia Stana, copilul Tudor, fata Voica, şi aşa i-am cumpărat cu galbeni 58 la număr, şi i-am dat la mănăstirea de mai sus a lui Stelea pentru pomenirea mea, pentru că eu am avut aceşti bani, i-am făcut din truda mea şi cu epitrahilul meu i-am dobîndit de la creştini.
      Iar dacă ar voi cineva să răpească sau să înstrăineze de la această mănăstire, să fie blestemat şi neiertat de tatăl şi de fiul şi de sfîntul duh, în veacul de acum şi în cel viitor şi după moarte, nedeslegat. Astfel scriem şi facem cunoscut întru duhul sfînt, amin.
      In luna iulie 10, în anul curgător 7142 <1634>.
      Grigorie al Ungrovlahiei <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă XXXIX/13.
         Orig., hîrtie (28 x 20,5), pecete aplicată, căzută.
422
www.dacoromanica.ro
822
163<4> (714<2>) < iulie) 10, Bucureşti.
            Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei repară şi rânchină, împreună cu episcopii şi egumenii, m-rea Stelea din Bucureşti la m-rea Ivir de la Athos.
      f Chir Grigorie mitropolitul a toată Ţea<ra> Rumânească i otţu arhie-piscup chir Theofil Ribnicescîi i otţu episcup chir Efrem Buzevscii i otţu Theo-dosie egumen ot sveata monastir Tismeana i otţu egumen Vasilie ot Bistriţă i otţu egumen Dionisie ot Coziia i egumenul Grigorie ot Argeş i egumenul Varlaam ot Deal i egumenul Ionachii ot Glăvăciog i egumenul Ignatie ot Sveata Troiţă şi cu toţi egumenii di în toate mănăstirile şi cu tot săborul, dat-am cartea noastră sfintei şi dumnezeeşti mănăstiri ci să chiamă Ivera de la Svetaagora, unde iaste hramul uspenie Bogorodiţă şi tuturor călu<gă>rilor cîţi vor lăcui intr-acel sfîntu loc, ca să-i fie sfinţi mănăstire ci să chiamă Stelea de aici de oraş de Bucureşti, ce iaste hramu iară uspenie Bogodoriţe, metoh şi supt mina mănăstirii Ivera cu locul şi cu toate moşiile şi prăvăliile de aici den Bucureşti, ce au fost cumpărat Stelea spătariul, să fie la Sveta-gora, la mănăstirea Ivera.
      Pentru cîndu au cumpărat Stelea spatar loc să facă mănăstire, trimis-au intiiu Stelea spătariul la mănăstirea de la Ivera să trimiţă de acolo om de folos, că va să facă mănăstire şi să fie călugări ispravnici. Deci au venit de la Svetagora popa Averchie Ghiurgiu şi Gavriil diiaconul şi cu soţiile lor, de au fost aici pînă se-au făcut mănăstirea Stelea de în temelie.
      Şi au cumpărat Stelea spătariul sfintei mănăstiri ocină şi moşii şi prăvălii şi au închinat Stelea spătariul a lui mănăstire la sfinta mănăstire Ivera, cu tot ce au fost, pentru sufletul lui şi al[ţi] părinţilor lui, încă de în zilele răposatului Mihnei voevode.
      Iară după aceia, cîndu au fost în zilele răposatului Mihai voevode, deac-au venit Senan Paşa cu mulţime de turci aici în Ţeara Rumânească de au robit şi au stricat ţeara şi au arsu toate beserecile şi mănăstirile de în toată ţeara şi au arsu şi mănăstirea Stelea, metohul sfintei mănăstiri Ivera. Şi de cîndu Sinan Paşa încoace, tot au stătut mănăstirea Stelea pustie 30 de ani, pînă în zilele lui Leon voevode. Deci, deaca m-am vlădicitu eu vlădica Grigorie, carele am fost de postrig născut de acolo de la Ivera, vă-zindu vlădiciia mea această sfintă mănăstire a Stelei spătariul pustie şi stricată şi arsă, fiindu numai zidul şi sulgerie domnească, nevoit-au părintele nostru mitropolitul vlădica Grigorie cu milostenie de pre la neguţători şi de pre la creştini şi cu osteneală şi cu învăţătură, cu ce au dat domnul Dumnezeu, şi de la sfînta mitropolie nu se-au cheltuit de acolo nici un ban, nici au lucrat cu rumânii sfintei mitropolii, fără numai cu milostenia de la neguţători şi de la creştini şi cu patrahirul, de au făcut mănăstirea Stelea, cum
îl — Documente Românit — c. 1359                                             49o
www.dacoromanica.ro
au fost şi diîntîiu. Şi au făcut case şi pimniţe şi mori şi grădini1 cu vie. Şi iară se-au dat la mina călugărilor de la Ivera, cum au fost dată metoh la Sve-tagora de Stelea spatar în zilile Mihnei voevode, pentru sufletul lui, ca să-i fie de pomeană.
      Aşijderea şi Leon voevode şi domnu nostru creştin Mateiu Basarabă voevod încă au dat să fie metoh, cum au fost direasă şi de părintele nostru vlădică Grigorie această sfîntă mănăstire Stelea cu milostenie de pre la neguţători şi de pre la creştini. Şi se-au dat iarăşi pre mina călugărilor de la Ivera, cum scrie mai sus, ca să nu se pustiiască nici pomeana ctitorilor.
      Iar după moartea a părintelui nostru vlădică Grigorie, în ce zile de domnu va hi alt vlădică în urma sfinţii lui, niminilea treabă să n-aibă cu mănăstirea Stelei de aici de în Bucureşti, ci iaste închinată metoh la Ivera, nici domnu, nici vlădică, nici boiarin, nici cu mănăstirea, nici cu moşiile ce au fost cumpărate de Stelea spatar, fără numai să fie pre mîna călugărilor de la Ivera cum au fost obeştuit2 şi închinată di în zilile Mihnei voevode. Pentru că şi domnu nostru creştin Mateiu voevode şi toţi boiarii ţării, de la mic pînă la mare, cum au o mănăstire pustie şi stricată de atîta vreme, ce o au dires părintele nostru vlădica Grigorie, cu cheltuiala de la creştini, cine cu ce se-au îndurat, cum scrie şi mai sus. Şi am văzut şi cartea lu Leon voevode vă leat 7138 şi cartea domnu nostru, Io Mateiu voevode, vă leat 7140.
      Derept aceia, dat-am şi noi toţi părinţii, cîţi sîntem mai sus-scrişi, sfintei mănăstiri Ivera, ca să fie metoh şi supt mîna mănăstirea Stelea, hram us-penie Bogorodiţe, cu toate moşiile şi cu tot venitul, de moşie şi întărire şi călugărilor de hrană şi neclintit de niminilea.
      Şi am pus şi blestem şi afurisanie: cine nu va cinsti, nici va înnoi, nici va întări cărţile domnilor şi cartea smerenii noastre, ce o va călca şi o va sparge, acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti otţî ije sut vă Nichei. Aşijderea să hie afurisit şi de noi toţi vă veacî veacom, amin.
      Dhc oy EoyKSptMJH, avbcfiţa. . .3 7 a^hhhwt flA<wu kt* xSpai..., A-Wa rocnoAHHA xaxa ...3
      f ’O OuyKpoptaxxiaq, rpiyopiog4 Theofil episcup Rimniceschi Episcup Efrem Buzevschi5
          Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XXIII/8.
          Orig., hîrtie (41,5 X 28).
          Copie ibidem, ms. 256, f. 108—109.
          Cifra unităţilor a fost omisă din văleat. Datat după documentul anterior, cu aceeaşi dată de zi şi cu un conţinut asemănător.
          EDIŢII. Extras dezvoltat, Nicolaescu, Radu-Vodă, p. 49—50.
       1 Cuvintele „şi mori şi grădini” şterse cu roşu în original şi scris: HaraaAHX aa <£aphi|k btoph Aoroiţir un- ahiaha iUareta cocBoah; A"tT xipÂîs. (Am şters eu Udrişte al doilea logofăt din divanul lui Matheiu voievod, anul 7146).
       * Făgăduit.
       3 Loc alb.
       * Al Ungrovlahiei, Grigorie.
       5 Semnăturile sînt autografe.
424
www.dacoromanica.ro
323
1634 < iulie) 10, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Ivir de la Athos, ca metoh, m-rea Stelea cu ocinile şi prăvăliile din Bucureşti, refăcute de mitropolitul Grigorie.
       t illHAOCTTfie bohcYio, Iw ALmio KocBOAd h rocnoAHH-k b-kcoh scmah iîrrppo-
BAdXYHCKOC, BHJJK BCAHKdrO H nptAOEPdPO, CTdpdPO, nOKOHHHO/Hg iw EdCdpdSd KOIKOA'J-^JSdT rOCnOACTBO AHH CEtTOMS EOÎKECTRHtH MOHdCTHpg WT GstTdd Topd 30BCA\0A*8 ÎKtpj, HTAf>Kf CCT XPAA» MHCTHOE gCMHYc EoropOAHItC H BTiCtA» HHHOKOM, CAHlţOKC KHB8IJIH B-K WEHTtAH TOC, faKOHCC Ad A»8 CCT CBtTd MOHdCTHp rddrOAC/HdrO
GTCAt wt sac wt Kdpouj wt EgKgpcijiH, naKHJKf XPaa»8a oycnCHfc BoropoAYuc, a\ctoX8
H B'k nOAP9V4’ft C^kC ACtCTOM H CTiC B"kCtX A^AYhCBC H Iip^BdAVHAl WT SA* WT EgKSpCIJIH MTO ICT EHA nOKgnHA GTCAt eYb 1 enjTdp Hd GstTdd ropj, Hd CBtTd AftOHXTHp Isfpd.
       KorAd ICT nOKgnHA GTCAt CndTdp AltCTO A<* C-kTKOpHT AlOHdCTHpC, flOCAdA ICT GTCAt enjTdp HCnp*kBO Hd CBtTd AAOHdCTHpf ÎBCpd WT GB'kTd JTopd, fi,i nOCHAdCT MAOB-kK-K 3d nOASg WT TdMO, EpC X®KfT A<l *»HHdCT M0H.CTHP8 H fi,i K»A*T KdAgrCpH HCnpdBHHMH. Td>KC CCT lipHIUCA WT GfitTd Topd non flBCpKYC Tiep^Y H TdBpHA £(a-K0H8A H CkC AP8KHHH HA\, Ţipe CCT BHA SAC A0HACKC CC CST CkTBOpHA AXOHdCTHpd GTCAt WT TCAUaYC. H nOKgnHAH C#T GTCAt CndTdp CBtTtH MOH.CTHp WMHHE H A’t" AYhC H npdRTiAYH H nOKAOHHA W CCT GTCAt CndTdp HCrOB MOHJCTHp A\CTOX« Hd CBtTd AWHdCTHp ÎRCpj CTiC KliC MTO CCT BHA, pJA^ A8uJd *r®> Cl^OKl WT npH AhH’0 nOKO-HHH0/H8 iw CBHXHt KOCKOAd.
       ă IlOTOMi KTvAd CCT EHA B”k A^C AlHXdHA EOCBOAd, CAAtd CC e npHUICA GCHdH lldUid CkC AtHOHCdHUIC Si TgpHH SAC Bt SCAIAC fiddllIKOC, TCpC CCT flOpOEHA X®PA H HCXdEHA CCT H CkJKHJKCT BTkCtX UpivKEC H AlOHdCTHpOBC WT B-kCdX X°Pd H CTOKHJKCT H CBtTd MOHdCTHP GtCACB, MCTOX8A CBtTtH AlOHdCTHp ÎBCpd. H WT KOPAd Ghh*)H ndUld, B-kC CTOdA CCT ngCTd Â" POAHHH, AAHCC A° A^hYC flCWH BOCKOAd.
       TdJKC, I3K0 CC C8t BAdAYHHCTBgCT WTU8 HdUlCAlŞ Kyp BAdAYKd rpHPOpYC, KOPO CCT EHA 3d nOCTpHP pOJKACH WT TdA»0 WT ÎBCpd, BklAtlJIC CBtTHHt CPO cYa CBtTd AftOHdCTHpg GtCACB CndTdp nSCTd, HCXdEHAd H CkHCHHCCHJ H Coy*l(lYH CgAVCpYE, nOHSAHA CCT WTI48 dpxYCMHTponOAHT BAdAYKd TpHropYC CKC A'HAOCTChYC WT no Hd KgniţH H WT no HJ XPHCTfdHHH, CTvC TpgAHO H CTvC nOgMCHYC, CkC MTO CCT A^A POCHOAIk BjPIl H WT HdA CBtTd AlHTponOAYC HtCT CC CgT KCATOBdA WT TdM HH CAHH HOBIţS, HHHCC C8T piEOTdCT CTiC BCMHHYH CBtTtH /HHTponOAYH, KpOACt TTvMYIO CTvC AIHAOCTHhYC WT HiA KSniţH H WT HdA XPHCTHHHH> TCpC CCT CTvTBOpHA /HOHdCTHpt GTCAt KdKO CCT EHA H WT HCnp-KBO. H CTiTKOpHAH CgT KgKC H nHKHHI^C H BOACHHIţC. <H> ndKHHCf AdldA CC CgT Hd P8UtX KdAgPCpOAl WT ÎBCpd, KdKO CCT EHA A^AHd METOX Hd GstTd Topd wt GTCAt cndTdp, B'k akhYc AIhxhcb bockoa<>, paaY A8Uid cro, hkohcc aa cct C/H8 Sd noMtHg.
       H BHAtXO'H TOCnOACTBO <HH H KHHPd dCWH BOC BOA B-k AtT xSpA . . -1 KdKO CCT EH A HJnpdBHA Sd WTI48 HdUICA«8 dpXYCAIHTpOnOAHT Ky*p BAdAYKd TpHropY cYa CBtTd ACOHdCTHp GTCAt B BHU1C nHC, CkC /HHAOCTHHYc WT K8niţH H WT XPHCT^QHHKJ <H> AdBdA CA CgT ndKHHtC no pgKd KdASPCpoAC WT CBtTd AOHdCTHp HsCpd. TdKOJKACP* W
        1 Loc alb, lăsat pentru cifra unităţilor.
                                                                                                                     42 5
www.dacoromanica.ro
cik/M AM H pomioactbo aih, KdKo cşt eha A<* *B<iAd h wt np-feJKAf BpkAii, bkoki a<> h( cf wngCTksdiT hhjkj noAikHd kthtopoai.
       ă no cMtp'BTH ivti^s nauifAiS K/tdA^Kd TpHropYf, k*k uto a*hh sd rocnoAap'K
JfOKtT BHTH APSf BAdAYVK KTk CAkA CK’kTHH’k (PO, A<> Hf HAidT HHJfTO TptBŞ CKC CYA MOHdCTHpf Gt(A(B WT SA< WT EgKgpHJJH, MTO (CT AMTOX Hd CBkTOMŞ AtOHdC* THp Isfpd, HHJKJ rOCnoAAP'K, HHJKf BAdAYK'K, HHU BOAkpHH, HHJKf CKC AtOHdCTHPd, HHJKf CKC WT'KfHCTaYfX HTO (CT BHA nOKgnAfHf WT GTfAk CtldTdp, KOPO fCT BHA C'KTBO" PHA WH MOH CTHpd WT TfAlfAYf, Bf3 T'MY» A<> BŞA^T no PŞK KdASrfpOAl WT CK’kTd AIO” HdCTHp Isipd, KdKO CŞT BHA WBflJJdAd H nOKAOHHAd WT npH Ak«Yf flJ<H>X<HfK KOf^SOAA. <n>OHKKf H TOCnOACTBO AIH CdAI CKfA’bTJACTsS H K’kCHX npjlKHTfAYH POCnOACTBd MH WT BfAHlţH A® AldAH H B'KCHX EOAtpYH X°P(K «dKO (CT BHA (A«d AlOHdCTHp nŞCTd H HCXdEHAd WT TOAHKd BpIlAlf, dH$ W (CT HdnpdKHA WT T(AI(aY( WT!*)} BAdAYKd TpH* ropY( /HHTponoAHT^A cec k(atokahY( wt no Hd KŞniţH h wt xphctYahhki, koaiojka#
CKC HTO C( CŞT WBHH&l.
       G(ro paAY» AM®X rocnoACTBO aih cs-kT-kH AioHdCTHp ÎBfpa bhuk nuc wt Gs-kTd Topa, taKOJKf a<* a\8 (Ct aktox h b*k noAPŞtff CR-kTd AiouacTHp Gtia*, XpaAi o^cothYc EoropoAHiM, ckc B*Kckx wt-km(ctkY( h ckc b-kc x®A®koai sa A'kAYHŞ
H B’K ŞKptnAfHVf H BOJKfCTBHHAI HHHOKOAI B-K nHl|l$ H Hf WT KOPOJKAO H(nOKCA'kBHAIO; nopH3.wo rocnoACTBd aih.
       6i|i(>K( h 3 KAHHdHYio nocTdBA,k(Ai rocnoACTKO aih no WUPKCTbYiO rOCnOACTRd AIH, KOPO H3B(p(T POCnOA’B fior’K BHTH rOCnOA<*p'K B(A1AH SAdlUKO( HAH wt cp-KA***-Hdro nAOAd rocnoACTBd aih hah wt CKipoAuHKd HduiHX hah, no rptcix Hdu/f, hah wt HHOnA’kAUHHK, fl,i dipf nOHTfT H nOHOBHT H ŞKpknHT CYlO KHHP POCnOACTBd AIH, TOPO rocnoA^ Eop-k aa ca no*)T(T h aa ct^xp* hht b*k rocnoACTBA rro h a ki BSAfipuX Bkl^(X ASUM (PO. fl dlJJfAHJKf H( nOMTIT H H( nOHOBHT H H( gTRP’KAHT CY( KHHP POCnOACTBd AIH, AHg W nonipiT H pd30pHT H HCXdBHT, TCPO AA (CT TP"KKA(T H dHdGfAIA H d$op(CdH WT THY CBkTH WTl^H HJKf CŞT B-K H(K(H H Aa HAIdT MdCTYlO CKC Î$AA H CKC flpYn Hd (AHH AKCTO H CK HHHWAIH HIBkpnYH I$A<H, «Kf R'K3'KnHUJ( HdA Kp-KBŞ rocnoAd Eopj H
cn ca Hdiufro IcSca Xpucra h p(k*kt: „b'ksaih, b-ksaihx” h kp*kk (ro HdA hhx h
HdA KAA HX, I3K0>K( (CT H BgA^T B’K BkKKJ, dAlHH.
       G(>K( «lO h cs(a<t(aY( nocTdBAk(Ai rocnoACTao aih: H<8ndH Xpusa eiahkYh BdH KpdAlBCKYH H KgndH IsaUlKO KfA AKOPHHK H KgndH TAHPOpYf E(A AWPWfjl(T H JKSndH A^aihtps A,bakk8a <b(a BHCTYrap>2 h JKgndH fflHxa» b(a cndTdp h >K$naH EdCHAYi BlA CTOAHHK H JKgnjH fi$3HHKd K(A KOAIHC H JK^ndH figMHHd KfA MXdpcHK H JKgndH KoCTdHAHH B(AHkYH nOCTlAHHK- H HCnpdBHHKg, . . .3
       H HdnHcax d3, flfn-KAAT awpw^kt, bkj hactoahh ppaAV E$Ko^p(i|iY, Aikcfi^a . . .3,
7 AHHH H WT ăAdAld A® HHirk, RTw C(PO nHCdllYt, WT CK3AAHYO AIHpd, T(K841dPO A-kTOAl, RTk AtT xSpAI . . .4, AtTd POCnOAHHA, x^XAA-
       {' Iw iHdT(IO BW(BWAA, AIHAOCTYlO EOJKflO POCnOAHHK.
        W ffldTfK» ROfKOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io
        * Loc rupt.
        * Omis.
        8 Loc alb.
        4 Loc alb, lăsat pentru cifra unităţilor.
426
www.dacoromanica.ro
Basarab voievod. Dă domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Sfîn-tul Munte, numită Iver, unde este hramul cinstita uspenie a născătoarei de Dumnezeu şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel locaş, ca să-i fiesfînta mănăstire numită Stelea de aici din oraş, din Bucureşti, iarăşi hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, metoh şi sub stăpînire cu locul şi cu toate dedinile şi prăvăliile de aici din Bucureşti, pe care le-a cumpărat Stelea fost al doilea spătar, la Sfîntul Munte, la sfinta mănăstire Iver.
      Cînd a cumpărat Stelea spătar loc să facă mănăstire, a trimis Stelea spătar mai întîi la sfînta mănăstire Iver de la Sfîntul Munte, ca să trimită om de folos de acolo, căci vrea să facă mănăstire şi să fie călugării ispravnici. Astfel, au venit de la Sfîntul Munte popa Averchie Ghiurgi şi Gavriil diaconul şi cu tovarăşii lor, de au fost aici pînă ce a fost făcută mănăstirea Stelea din temelie. Şi a cumpărat Stelea spătar sfintei mănăstiri ocine şi dedine şi prăvălii şi a închinat Stelea spătar mănăstirea sa la sfînta mănăstire Iver cu tot ce a fost, pentru sufletul lui, încă din zilele răposatului Io Mihnea voievod.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Mihail voievod, cînd a venit Sinan Paşa cu mulţime de turci aici în Ţara Românească de a robit ţara şi a spart-o şi a ars toate bisericile şi mănăstirile din toată ţara şi a ars şi sfînta mănăstire a lui Stelea, metohul sfintei mănăstiri Iver. Şi de cînd cu Sinan Paşa, a tot stat pustie 30 ani, pînă în zilele lui Leon voievod.
      Astfel, cînd s-a vlădicit părintele nostru chir vlădica Grigorie, care a fost de postrig născut de acolo, de la Iver, văzînd sfinţia lui această sfîntă mănăstire a lui Stelea spătar pustie, ruinată şi arsă şi fiind sulgerie, s-a nevoit părintele arhimitropolit vlădica Grigorie cu milostenie de pe la negustori şi de pe la creştini, cu trudă şi cu învăţătură, cu ce a dat domnul Dumnezeu; şi de la sfînta mitropolie nu s-a cheltuit de acolo niciun ban, nici nu s-a lucrat cu vecinii sfintei mitropolii, în afară numai de milostenia de la negustori şi de la creştini, de a făcut mănăstirea Stelea, cum a fost şi dinţii. Şi au făcut case şi pivniţe şi mori. <Şi> iarăşi au fost date la mîinile călugărilor de la Iver, cum a fost dat metoh la Sfîntul Munte, de Stelea spătar, în zilele lui Mihnea voievod, pentru sufletul lui, ca să-i fie lui de pomană.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Leon voievod din anul 713...1 că a fost făcută această sfîntă mănăstire a lui Stelea, mai sus-scrisă de părintele nostru arhimitropolit chir vlădica Grigorie cu milostenie de la negustori şi de la creştini <şi că) a dat-o iarăşi la mina călugărilor de la sfinta mănăstire Iver. De asemeni am dat-o şi domnia mea, cum a fost dată şi dinainte vreme, ca să nu se pustiiască nici pomana ctitorului.
      Iar după moartea părintelui nostru vlădica Grigorie, in ce zile ale altui domn va fi alt vlădică în urma sfinţiei lui, să nu aibă nimeni treabă cu această mănăstire a lui Stelea de aici din Bucureşti, care este metoh la sfînta mănăstire Iver, nici domn, nici vlădică, nici boier, nici cu mănăstirea, nici cu moşiile, care au fost cumpărate de Stelea spătar, care a făcut mănăstirea din temelie, fără numai să fie pe mîna călugărilor de la sfînta mănăstire Iver, cum a fost făgăduită şi închinată din zilele lui Mih<nea voi>2evod. Pentru că şi domnia mea însumi mărturisesc şi toţi dregătorii domniei mele de la mari *
        1 Loc alb lăsat pentru cifra unităţilor.
        * Loc rupt.
427
www.dacoromanica.ro
la mici şi toţi boierii ţării, că a fost o mănăstire pustie şi ruinată de atîta vreme, ci a fost făcută din temelie de părintele vlădica Grigorie mitropolitul, cu cheltuială de pe la negustori şi de pe la creştini, fiecare cu ce s-a îndurat.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Iver mai sus-scrisă de la Sfîntul Munte ca să-i fie metoh şi sub stăpînire sfînta mănăstire Stelea, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, cu toate averile şi cu tot venitul de moştenire şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.                                          (
      Încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele, sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va nimici acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „Ia-1, ia-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul <mare vistier)1 şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Yucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic... 2
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna...2 10 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere de la facerea lumii cursul anilor, în anul 714... 3 anul domnului, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XXIII/9.
         Orig., hîrtie (44 x 29), pecete aplicată.
         Cu o trad. din 1903.
         Datat după divan şi după documentele anterioare.
                                324
1634 (7142) iulie 11.
            Stan, fiul lui Costea din Brăneşti, cu fiul său Vlad se vind rumâni lui Bunea logofăt.
      | Adecă eu Stan, feciorul Costei ot Brăneşti şi cu feciorul mieu Vladul, acesta al mieu zapis să fie de credinţă la mina Bunei logofătul, cum să se ştie că eu am fost megiiaş, cu moşia mea în Brăneşti. Iar cînd au fost acum, în
        1 Omis.
        2 Loc alb.
        3 Loc alb, lăsat pentru cifra unităţilor.
428
www.dacoromanica.ro
zilele domnu nostru, Io Matei Băsăraba voivod, eu am venit de bunăvoia mea, fără de nici o silă de m-am vîndut Bunei logofet înpreună cu feciorul mieu şi cu moşiia mea să-i fiu rumân, derept bani gata cinci mie şi doo sute Şi la această tocmeală a nostră fost-au Costandin vtori postelnic ot Dobreni şi Mihalcea logofet şi Şărban logofet şi Trifa suljer şi Matei cliuceriul şi Arsenie peharnic şi Radul, feciorul Albului comis ot Brezoi.
       Şi am scris eu, Dumitru logofet, measeţa iulie 11 dni, leat 7142 <1634>. f Matiiu cliucer m<anu> pr<opr)ia Costandin vtori postelnic Mihalcea logofăt 1 2
       <Pe verso): Zapisul lu Stan rumânul ot Vilcana.
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XLV/4.
          Orig., hirtie (29,5 x 20).
          Copii ibidem, mss. 127, f. 199 şi 134, f. 360 v — 361.
          EDIŢII. Potra, Tezaurul, p. 169-170.
                                 325
1634 (7142) iulie 11, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte jupînesei Maria şi fiului ei Ivan un vad de moară la Eşciori, pe apa Argeşului, în urma unei judecăţi cu m-rea Tutana.
      ţ eHhaoctTeio eojkTek», îw eH<itek» KOfKOAd h rocno^Huii, EHgK nOKOHHIUnV îw EacjpjE EOEEO^a.          rocnoA^TBO aui c'i'h noBEAtme rocnoACTK® mh aceştii
jupînâse, anume Mariia, jupîneasa lu Iane grecul ot Piteşti şi fiiu-său, lu Ivan, feciorul lu Iane grecul, ca să fie volnici cu această carte a domnii mâle de să-şi ţie 1 vad de moară de la satul Eşciorii, de în apa Argeşului.
      Pentru că acest vad de moară fost-au cumpărat de Iane grecul înncă în zilile lu Mihai voevodu de la megiiaşii di în Eşciori, derept ughi...3
      Iar cîndu au fost în zilile Radului voevodu, iar călugării de la mănăstirea de în Tutana, ei au făcut 1 moară mai de în de sus de vadul lu Iane grecul, pre ocina Eşciorilor. Apoi, au căzut satul Eşciorii rumâni Mitrei stolnicul, cu moşie cu tot. Deci au apucat Mitrea stolnicul pre călugări în zilele lu Leon voevodu, de i-au întrebat ce treabă au avut ei de au făcut moara pre moşiia lui şi i-au tras înnaintea divanului. Iar călugării într-alt chip n-au avut cum face, ci au zis că iaste acel vad de moară al lui Iane, dăruit mănăstirii de Vîrjoghe sulgeriul.
       1 Cuvintele: „şi doo sute” scrise deasupra rîndului.
       2 Semnăturile sînt autografe.
       * Loc alb.
429
www.dacoromanica.ro
       Iar cîndu au fost acum, înn zilele domnii mele, iar jupîneasa lu Iane grecul şi cu fiiu-său Ivan au aflat cum au schimbat călugării de la Tutana vadul lor de moară cu Mitrea stolnicul. Deci au apucat pre călugării de la Tutana şi pre eg<umenul Co>1zma de la Sfînta Troiţă de au stă<tut de f>1aţă naintea domnii mele înn divan şi au spus jupîneasa lu Iane grecul şi fiiu-său Ivan cum acel vad de moară a lor bătrină şi direaptă moşie, nici vîndută, nici dăruită la mănăstire, nici de Iane grecul, nici de jupîneasa lui, Mariia, nici de feciorul lui, Ivan.
       Dereptu aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre lege, înnpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea jupinesei Măriei şi fiiu-său, lu Ivan, lege de au jurat la sfînta mitropolie naintea părintelui vlădicăi Grigorie şi denaintea egumenului Cozmei ot Sfînta Troiţă şi denaintea popei Borcei clisiar, cum n-au fostu vîndut, nici dăruit de niminilea, nici mănăstirii, nici lu Vîrjoghe, nici au avut nici o amestecătură cu niminilea acel vad de moară. Di înntr-aceia, domnia mea am dat jupîneesi Măriei şi fiiu-său, lu Ivan, ca să-şi ţie acel vad de moară, ce scrie mai sus, cu bună pace, niminilea treabă sau metehu să n-aibă, că aşa iaste înnvăţătura domnii mele. Hhako a* ntCT, no pf<t po«ioactrj mh.
       H HcnpdRHHK, cam ph pooioactro mh.
       IIhC 8 BgKgpfipH, IOaTJ Âf AhHH, RTv AtT x3pMi. t Kw dlaTtio kwJrwaa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHk. îw /Batjio kojroa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu-Vodă, XIX bis/6.
          Orig., hîrtie (31 X 22), pecete timbrată.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 612 v — 613.
          EDIŢII. Facs. Andreescu, Doc. inedit, pl. după p. 800.
                                 326
1634 (7142) iulie 11, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stan şi Badea, nepoţii lui Nechita vătaf, ocină la Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, în urma unei judecăţi cu Staico unchiul lor.
       t AIhaoctTjw eojkYcio, Îw AIatCio roJkoaa h rocnoAHH’t e'kcoh siaaai 3frr-PPOkaaxYhckoc, RHoyK KfiiHKar» h np-kA^paro, CTaparo, noKoHHHOMg Kw Bacapac roi-ROAa- Aarat <rocnoACTRO mh cYh»1 noRCA-kHYf rocnoACTRA mh YH'khhjr nocTtAHHK h xcşnjHfiţfs iro 3aatYh h fitr-KK, ciCTpa 3aatjr, A’utupf Hckhtcr ratajc h c*kc CHHOEH HM, (AHIţftKf Eoi”k npHnSCTHT, BKOJKf Aa C$T HM WMHH8 8 roalIJIH, WT C$A* ctro /B8ui<m(a> h HAAy<P«4>> weami a*a wgnaHfiţfK dJapYfK R’fccay, wt noAio h
WT UlgM H WT BOA H WT C8jf H C’KC RfMHHH H WT CCAAAHl|Jf CJAOR, WT nOCRgAY,
sape fAHKa cc jfTHT HsepaT wt no r*kc jfoTapoM. H kjmhhYh tipiwi Aa « shaht no hmc : ^paroAMip C"RC chhokh ch h YH Rujat c-kc chhokh ch h KopHHMt c*kc chhorh ch
       1 Loc rupt.
430
www.dacoromanica.ro
H HhKHTJ CkC CHHOKH CH H I'glţHA’k CkC CHHOKH CH nOHIJKI fCT nOKfMlHA HHKHTd K'KTJX’SA, T’kCT AS*kHHIK nOCTIAHHK, BJ1|I BAATiB H HtrMK cYtd WMHH# C-kC KI1HHH (3KK KHUII pljf WT H4A 5K#ndHHIV» ffldpYa WT E-kHfl|lH, Sd kBJ ACnpl POTOKH 34 CplKpO, (i|iC9KC WT np'kKAi RpfcMi, wt npH a^hYi noKomuro, CTdpdro îv flAigJHAP# Roi^oAd no Bp’kMi ickAJ *ct eha Hikhtj kjtax’ npHKir npis nAdHiH, 8 rpdA EpduioacKOM#, CkC GoKOA KOpHHKgA. fi AH A* ct SHdHT: cYH KI1HH KopHHMt CkC CHHOKH frO, OKI KHUII I1HC, A<1 K8A*T TkHYlO iH’kHHIK nOCTIAHHK H KBndHflţfK irO 3a4TIK, d ClCTPdM ch H-kra, AtWtpJ Hikhtik batjx’, whj \& hi haijt AiiTbx’S h pakot ckc KophHi-k, noiTo pjaY ict hocha AH’kHH-fe nocTtAHHK MHora npiHYi npiA noKOHHHjro PaaSa boi-KOAA CkC UI#pYlOM CH GtJHKO WT rOAilflH, EpdT 3AdTfK H HfcrkK H A^HADKI H3-BAAHA ICT no KopMHTk, I5KI KHUII nHC, WT K’k GtIHKO, J flJ'kHH’b nOCTIAHHK, WH ICT KfATOKdA dCnpH xjT. H npOAdAof KgndHHtţd iHdpYld cYld OMHHoy CKC RIMHHH IAHKO ICT KHUII pljf, WHd 34 IH A^POBOAi H CkC gSHdHYl K’kCdM MlrldUIOM WT TWp H3 AOA, WT WKp*kCTO MICTOR.
       H KHAH C8T TOPAd no Td0 KptMl MHOSH EOAtpYH CBIAITIAH H dAA’kM’kUldpH, KkAd ci coyT noKonHA cYa wurnioy.
       H IlflHIKi CJJT nOCTdKHA KgHdHHUd iUdpHia H KAITK$, KdKO wt CkpOAHHKA IH \i hY HAIdT HHJfTO K*k3KpdTHTH CI H gMlTHHTH CI dCnpYH HlKHTIK K'kTdX’oyA HdSdA, noiTo pjaY ict eha h JKBniHHiţd ffldpHia 8 hikoio h 8 npHKigYi npis nAdHiH, 8 EpduioK. H TOrAd A® C-kAd B-kC SAP^dA ict lH’kHHt nOCTIAHHK cYta WIHHoy BHUII nHC CkC AOBPO MHPHO.
       fl nOTOM, K*kAI ICT EHA K’k A^HH nOKOHHHOM8 PdAVA KOIKOAd, d ffl’kHIfk nOCTIAHHK ckA^HHA, c-k c»yT im8 mhoim nAtHiHYi sd HiK'kpnYH XrrppH, iiiihwi h m8K H K’kSHMdA IO ICT K’kC’fe KOMdTf H H.UdHYl H K’kSIA ICT H KHHri, 1TO ICT HMdA, 3d
AtAYHo. H wahicha ict dl-uw-k nOCTIAHHK aihosh EOA’bpYH ckiaitiaYh npiA rocnoA-CTBoy im8, dAH no hmi : wt niTpiiUH, Eopq-fc Awrw+iT h wt H-knp-kTtHH, GTdH dpaadui
H WT B-kHILtJH, EdA'b» Ţipi Co^T CKIAlTIACTBOKdA npiA PdAV^d BOfBOAd CkC HHJfHI A&UJi 8 AHK4H, KdKO ICT HMdA ZS'kHHt nOCTIAHHK KHHrH HdA cYl A'bAYHi KHUII pfMIHH, dH8 ICT SdrHHgA K*kAd C»yT B’kA'fcSHA EdT'kp TdEOp KpdIO, CkC £lTppHYH 3AI KTk SfAIAf. H BHAbX’OM TOCnOACTKO MH H KHHr nOKOHHHOM PdA#A ROIROAd}_CHH'k fflHJfHI KOiBOAd, HdA cYl KHUII piMIHH WMHHi, KOrAd EKICT TIMIHYh AtTOAl x3pKr.H WT TOrAd CdMO K*kc AP"k>K ia 3AdTd h Htra, A^npi Hikhtik nocTlAHHK, cYo wmhh8 ckc a0KP° MHPHO I.
     fi nOTOM, K’k V ICT EHA CkA^J K"k A^HI TOCnOACTKd AiH, no C'kMp’kT ^H’kHHIK nocTlAHHK, a GTdHKo, cHH’k Hikhtib wt ToAfi|iH, wh ict noAHrdA np8^ nptA rocnoACTKd MH PdAY cYl KHUII piMIHd WMHH8 WT TOAILIIH H A»UIAH Co^T Ţipi CUIptUlI <C!> Sd AHI^O^ CkC KH8KOM ch GTdH, CHH’k Btr-kS H CkC EdAt, CHITk 3AdTlR l. H CHU.I nptuil ©TdHKO, 8hkom GTdHOK, npiA rocnoACTKd mh oy A>*&dH, KdKO irkCT bha cYq wqHHoy wt ToAILIIH Adrtd nplKIO H'br’kK H 3AdTiS, <CI>CTpHX’ GTdHKOE, Sd BdlllOM CH HlKHTd KdTdJf H 34 AUTHpdM CH /H^uid. Td*l K’k TOM, TOCnOACTKO AIH CkM PAIA^X ” CtJAHA no npdK H no SdKOH, CkC K'kCHJfAlH nOITlHHMH npdEHTIAYH rocnoACTKd MH h ckM rocnoACTKO mh GTdHKOK, 8hkom GTdHOK h EdAK sdKOH Bf MirHiuiH no P’kKdUII TOCnOACKYH, Hd HMi: wt AhMIIIM, fi’kpK’k H WT ^AHTd, GTOHKd fiA’kA’Uoy H WT ToAILIIH, IIoyA'b H H-kTpoy H WT E’kAfJAIIIIH, PdAVA ffloroui H CTdp B'kAHA’k H AparOMHp H WT E’k[H]>K'kl|IH, IwH, CHH’k ToMIB H GTdH H PdAyA H WT 2K$-
        1 Nume scris peste un text răzuit.
431
www.dacoromanica.ro
nivHfHJH, Bohko h wt ă(%muw, Hfri'iţo^, A<J 3<iKAfT Gtahko kako HtCT gria a<w<J CYd GHUJf pfMfHd WMHH8 H RfMHHH 3A lipfKYlO CfCTpAAt CH IJ-ferkR H 3rtdTfB 3d EdlfJOM CH HfKHTA, HHttf 3d MATfpdAt CH MgUJd. TdJKf, CKTiAA fCT EHA Hd>x A^HTi H HA COPOK, d GtAHKO, IVH HfKdKOJKf HfcCT MOrAl SdKrtfT, AH8 fCT WCTAA GtAHKO WT 3dK0H H WT Cg>KAfnTe WT IipîA rOCnOACTKd A\H, KdKO flO R-feKW fi,i Hf HMAT MITt^OV-
       Gfro pdAV, a<JA«X C'hm rocnoACTBo mh /QiiHhek nocTf ahhk h KgnAHHiţfR fro, 3i\dTÎfR H CCCTPAM CH Btr-KR, A^Hpf HfKHTfK RATAJf, laKOJKf fi,â MoY *CT WMHHOf AtA^HoV H WJfAK CHHOBOM H KHSKOM H npt&H8M(TO/H H Hf WT KOrOJKAO HfnOKOrtt-
eh\\8, noptSMo rocnoACTBd mh.
       Gwtf 8go CRiAfTfrtYH nocTdRHjf rocnoACTBo mh: ksiiah XpH3d RfA gah Kpd-AIECKYH H XtfndH IsdUIKO RfA A&0PHHK H KgfldH TAHropYH KfA AWPWijsfT H KglldH /V,8MHTp8 ^SACCKSA KfA KHCT'fiap H K8IUH iHHX<HO KfA endTdp H JKSflAH EACHaYH KfA CTOAHHK H JK8I1JH EgSHHKA KM KOMHC H lîgHHHA KfA pfJfAPHHK H JKSllAH KoCTdHAHH KfAHKYH nOCTfAHHK. H HCIlpARHHK, TAHrOpYH RfA AWrW^fT-
       H HdllHCdX A 3 Ti, HdAOTTw1 2, B-h HdCTOA TpdA 8 E8K8pfl|lH, AVfcCHţA IOaYh dY A^H H WT flAAMA AO HHH'kj RTw CfPO IIHCdHYH TfMfHfH A*bTOM, BTv A"feT x3pMK, A^TA rOC-noAHA xdjfAA-
       ţ Iw AlATflO BWfRWAA) mhaoctY» eojkYo rocnoAHHR.
       IW flldTf» ROfKOA <m.p.>
       j* Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Basarab voievod. Dă<domnia mea această)3 poruncă a domniei mele lui Mîinea postelnic şi jupaniţei lui, Zlata şi Neagăi, sora Zlatei, fiicele lui Nechita vătaf şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Goleşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă partea jupaniţei Maria, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vecini şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege, de peste tot hotarul. Şi vecinii încă să se ştie, anume: Dragomir cu fiii săi şi Muşat cu fiii săi şi Cornicea cu fiii săi şi Nichita cu fiii săi şi Guţilă cu fiii săi, pentru că Nichita vătaf, socrul lui Mîinea postelnic, tatăl Zlatei şi al Neagăi a cumpărat această ocină cu vecini, care este mai-sus spusă, de la jupaniţa Maria din Băneşti, pentru 12 000 aspri gata de argint, încă dinainte vreme, din zilele răposatului, bătrinului Io Alexandru voievod, pe vremea cînd Nichita vătaf a fost pribeag peste munte în cetatea Braşovului cu Socol vornicul. Insă să se ştie: acest vecin, Cornicea cu fiii lui, care e mai sus-scris, să fie numai al lui Mîinea postelnic şi al jupaniţei lui, Zlata, iar sora ei, Neaga, fiica lui Nechita vătaf, să nu aibă amestec şi treabă cu Cornicea pentru că Mîinea postelnic a purtat multă pîră înaintea răposatului Radul voievod cu cumnatul său Staico din Goleşti, fratele Zlatei şi al Neagăi, pînă a scos de la Staico pe Cornicea, care e mai sus-scris, iar Mîinea postelnic, el a cheltuit 2000 aspri.
       Şi a vîndut jupaniţa Maria această ocină cu vecini, cît e mai sus-zis, ea de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus, din jos, din jurul locului.
         1 Text ilizibil.
         2 Nume scris ulterior, cu altă cerneală.
         ? Loc rupt.
432
www.dacoromanica.ro
      Şi au fost atunci pe acea vreme mulţi boieri martori şi aldămăşari, cînd s-a cumpărat această ocină.
      Şi încă a pus jupaniţa Maria şi blestem, ca nimeni din rudele ei să nu întoarcă şi să lepede asprii lui Nechita vătaful îndărăt, pentru că a fost şi jupaniţa Maria în nevoie şi în pribegie peste munte la Braşov.
      Şi de atunci pînă acum a tot stăpînit Mîinea postelnic această ocină mai sus-scrisă cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, lui Mîinea postelnic i s-a întîmplat multă pradă de la necredincioşii unguri, încă şi caznă şi i-au luat toate bucatele şi averea şi i-au luat şi cărţile de moştenire, pe care le-a avut. Şi a adus Mîinea postelnic mulţi boieri martori înaintea domniei lui, însă, anume: din Petreşti, Borcea logofăt şi din Năpîrteni, Stan armaş şi din Băneşti, Badea, de au mărturisit cu sufletele lor înaintea lui Radul voievod în divan că a avut Mîinea postelnic cărţi pe aceste dedine mai sus-zise, dar au pierit cînd a intrat Batăr Gabor craiul cu ungurii, aici în ţară. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod, fiul lui Mih-nea voievod, pe aceste ocine mai sus-zise, cînd a fost cursul anilor 7123.
      Şi de atunci încoace, au tot stăpînit Zlata şi Neaga, fiicele lui Nechita postelnic, această ocină cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Mîinea postelnic, Staico, fiul lui Nechita din Goleşti, el a ridicat pîră înaintea domniei mele pentru această ocină mai sus-zisă din Goleşti şi a venit de s-a pîrît de faţă cu nepoţii săi Stan, fiul Neagăi şi cu Badea, fiul Zlatei1. Şi aşa pîra Staico, unchiul lui Stan, înaintea domniei mele în divan, că n-a fost această ocină din Goleşti dată zestre Neagăi şi Zlatei, surorile lui Staico, de tatăl său Nechita vătaf şi de mama sa, Muşa. Astfel întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Staico, unchiul lui Stan şi al lui Badea, lege 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, anume: din Miceşti, Bîrcă şi din Uliţa, Stoica Vlădău şi din Goleşti Pudea şi Pătru şi din Băluleşti, Radul Mogoş şi Bălilă cel bătrîn şi Dragomir şi din Băjăşti, Ion, fiul lui Toma, şi Stan şi Radul şi din Jupîneşti, Voico şi din Lehceşti, Neguţu, să jure Staico că nu a fost dată această ocină mai sus-zisă şi vecinii de zestre surorilor sale Neaga şi Zlata de tatăl său Nechita, nici de mama sa, Muşa. Astfel, <cînd a fost la>2 zi şi la soroc, Staico el nicicum nu a putut să jure, ci a rămas Staico de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Mîinea postelnic şi jupaniţei luir Zlata şi surorii sale Neaga, fiicele lui Nechita vătaf, ca să le fie ocină, dedină şi ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
      Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stol-
         1 Nume scris peste un text răzuit.
         a Text ilizibil.
433
www.dacoromanica.ro
nic şi jupan Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu Calotă * *, In cetatea de scaun In Bucureşti, luna iulie 11 zile şi de la Adam pînă acum, la această scriere cursul anilor, în anul 7142, anul domnului, 1634.
      ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CCCVIII/65.
         Orig., perg. (33 X 47), pecete timbrată, căzută.
                                 327
1634 (7142) iulie 15.
            Ionaşco logofăt cu soţia lui, Tudora, şi Nan cu soţia sa Stanca vînd popii Vancea ocina lor din Bogdăneşti.
      Scris-am eu Ionaşco logofăt şi muerea lui, Tudora, şi Nan cu muerea Iui, Stanca, fata lui Tudor Bojdariu, acest al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna popei Vancei, cum să să ştie că i-am vîndut ocina din Bogdăneşti toată, peste tot hotarul, în cîmp şi din pădure şi din apă, cită să va afla, de peste tot locul, de a noastră bunăvoe. Şi ne-au dat popa Vancea ughi 28.
      Şi mărturii este Stoica vătaful şi diaconul Ghin şi Matei logofăt şi Bate şi Moja din Bogdăneşti şi popa Ananie de la Olteni 2.
      Pis meseţa iulie 15, leat 7142 <1634).
      Şi am dat adălmaş vedre 3, de vin.
         După Bălăşel, Hris. Bogdăneşti, p. 118.
                                 328
1634 (7142) iulie 15, Drăgoeşti.
             Sima stolniceasa mărturiseşte că Udrişte <postelnic din Drăgoeşti) a dăruit m-rii Govora satul Medvejdea, jumătate din Cerneţi, Bălo-teşti şi Curiacea şi şase sălaşe de ţigani.
       t fiii HMI WTlţ4 H CHHd H CK-fcTOrO            TpOHlţa CRtlM fAHHOCgipHO».
Ci asii pasa baiaIkh moipo Îhcşca Xphct4 tpohmickh noKAOHHHiţa. Sima stolniceasa, scris-am acest al mieu zapis sfintei mănăstire ot Govora, cum
       1 Nume scris ulterior cu altă cerneală.
       * Un document cu un conţinut asemănător a mai fost publicat tot de Bălăşel, sub data 1632 (7140) iulie 7 (cf. D.R.H., XXIII, nr. 399).
434
www.dacoromanica.ro
să să ştie c-au dat nenea Udrişte, la moartea lui, neşte sate1, anume; Cerneţul, jumătate preste tot hotarul şi Medvejdea cu tot hotarul şi satul Băloteştii, jumătate, preste tot hotarul jumătate şi Guriiacea, jumătate, presta tot hotarul şi 6 sălaşe de ţigani, anume: Radoe cu feciorii lui 1 Slav cu feciorii lui i Voico cu feciorii lui i Pătru cu feciorii lui i Vitan cu feciorii lui i Bodoran cu feciorii lui, c-au fost direpte şi de moşie ale dumnelui. Dici" le-au dat la moartea dumnelui sfintei mănăstere de la Govora şi aceaste sate şi ţigani ce scrie mai sus şi s-au îngropat dumnelui şi jupîneasa dumnelui şi o cocoană, a dumnelui la sfînta mănăstire. Ş-au ţinut sfînta mănăstire acele sate pînă la o vreme. Deciia le-au oprit cliuciar Radul Buzescul.
       Dici au venit în zilele lu Matiu voevod1 Melentie egumenul de la Govora de s-au pîrît cu Tudosie logofăt şi cu banul Radul Buzescul c-au fost perit zapesul nenei, lu Udrişte postelnic. Dici den boerii cei bătrîni am rămas-numai eu, ci m-au întrebat domnu nostru Mateiu voevod şi toţi boerii divanului, ci-am mărturisit eu cu sufletul mieu cum am ştiut că aceale sate şi ţigani sint date sfintei mănăstire ot Govora de nenea Udrişte la moarte-lui. Ci păntru acel zapes al nenei, lu Udrişte, ce-au perit, am făcut eu acesta să fie în vecie în sfînta mănăstire, că eu aşa mărturisescu <cu> sufletul mieu.
       II'C iHkCtlţd WrtTf tf, RTk A(T x3pMK. IlHCdJf d3, IIOIM GTOHKd, $ ApTirOlipH2.
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, XIII/8.
          Orig., hîrtie (29 x 21), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss. 234, f. 242—243 (datată: iunie 15), 447, f. 258 şi 463, f. 80.
          EDIŢII. Ionaşcu, Bis. şi doc. din Olt, p. 180.; Facs. Ionescu, Govora, 4, p. 41r
          fig. 18.
                                 329
<1634 după iulie 15).
            Sima stolniceasa mărturiseşte că Udrişte postelnic din Drăgoeşti a dăruit m-rii Govora nişte sate şi şase sălaşe de ţigani.
        f GstTrtOMS H KfAf B'kSMOKHHO/Ug HWE Ck KHUJf StlUţiM AdpOEdHHOMg, M0-IM$ H APLOMB H np-kMHAOCTHBOMg rOCnOAHHk, iw dldTfie BOHBOAd H rOCnOAHHk K’kCfH SfMAH â>rpOBrtd)fTHCKOf, MHOrO HHCKOf nOKAOMHTf FipHHOCHM rOCnOACTBg TH pd& H KdA H3 noA hojkTio rocnoACTKg th h no CH)f BfAd (ct3. Alta dau ştere, prea milostive doamne, măriei tale, c-ai fost trimis măria tale la mine pentru rîndul sfintei mănăstire de la Govora păntru neşte sate ce-au dat nenea Udrişte la morte lui şi 6 sălaşe de ţigani. Dici ai zis măria ta cum
        1 Cuvînt scris ulterior, deasupra rîndului.
        2 Am scris eu, popa Stoica, la Drăgoeşti.
        3        Luminatului şi preaputernicului care este dăruit cu înaltă coroană, iubitului şi preamilostivului meu domn, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, mult plecată închinăciune aducem domniei tale, rob şi pămînt de sub picioarele domniei tale şi după aceasta ştiut este.
435
www.dacoromanica.ro
voi şti eu, cu <su>fletul mieu, aşa să spui măriei tale. Ci eu mărturisescu cu sufletul mieu că cum iaste scris în carte Mihnei voevod aşa ştiu şi eu şi mărturisescu cu sufletul meu că sint date acele sate şi acei ţigani de nenea Udrişte la mortea lui, ci le-au ţinut sflnta mănăstire orecîtăva vreme, iară de la o vreme le-au oprit boiarii de la sflnta mănăstire. Dici măria ta vei tocmi cum te va năstăvi Dumnezeu, că eu aşa ştiu şi mărturisescu cu sufletul mieu. H rocnoAK fiorii Te eccCaht st MHorH rttTH, dMHH.
       Eu roba măriei tale Sima stolniceasa.
       <Pe verso:) Zapisul stolnicesei pentru Cerneţul, de mărturie.
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, XIII/7.
          Orig., hîrtie (32 X 19,5).
          Copii ibidem, mss. 234, f. 241 v — 242, 447, f. 258 v — 259 şi 463, f. 85.
          Datat după documentul din 15 iulie 1634.
                                  330
1634 (7142) iulie 15, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Dumitraşco şi Ionaşco postelnici, fiii lui Stanciu logofăt din Cepuri, satele Băneştii şi Ohneştii, jud. Argeş, cu rumâni, în urma judecăţii cu Marica din Albeşti.
       t fllHACCTleiO EOttYlIO, Îw dldTCH KOeKOATd.H rOCnOAHHIk BTiCOH 3 IM AH &rrppo-KA4)fTHCKYH, BHŞK BCAHKdrO H CTdpdrO, nOKOHHHO.U jftv EdCdpdE EOlEOAd. ^dKdT roc-noACTK® mh cYe noEiAtHTe rocnoACTBd mh casshm rocnoACTRd mh ĂsMHTpauiKo
nOCTlAHHK H ÎBdUJKO FIOCTlrtH HK, CHHH GTdHMIOAOK AOPO^eT WT ’îtndpiO H CKC CHHOBH
hm, eAHiţHKe EorK AaP°RaX> hkojki A<* euth hm ciao E-KHeijjYH h GdpeipYH wt csactb® dprHui, Ataose hm sc-k wt no eck pTdpoM, wt x^Tdp a°PH 8 X0TaP «oahko eCT E-KICT npOAdBdA WTlfK HM GTdHMIOA AOrO^fT «SndHHIteB dSdpHK'KH WT flAECI|jY H CHH8 CH nPIA(E CndTdp.
       IIoHefte cYh KHimue pencHH ciaorc ehah cşt hm sa a^aYhş wt npt>KAe sp-kAte. fl noTOM, K%Aa kkict npe a<»hh noKOHHHaro PdAyA koieoAj Rit «a RTOpoe ptA sa rocnoACTKo, a KsnaHHiţd dăapHKa, WHdd ecT eha skYih AR* avomki sa iţHraH, Tepe cct ŞMpea wt P8KH ca. R-k tom PdAya Roceoa» rocnoACTEd cai8 nocAdA Tepe ecT A®«e-CHA no ffldpHKd Hd AHRdH H CTOdA Sd nOPHEdHYf pdAÎ MpTkTBi TC]f MOMKC Sd IţHrdH. H nadTHA dOapHKd h A^niRPRRHHd smatiho, h etic ctoaa PdAyA R^fR^A Aa ctitropha dldpHK'KB MpliTEg. TdJKC ETi TOM iUdpHKd, d'fO KHA’kX Ta SAOMiCTSYe, WHd CCT npkA no GTdHMioA aoro^eT BenapiOA 8 SdBHcrYio na PdAyA koceoAj Tepe ecT eha peKA*E KdKO CjJT Hd WH grH 3 Sd SAdT POCnOHCAIR IBLiprHTtH, MdTCpd TaKpHA EOIEOAj laKOHtf Aa CKŞnORdCT rAdE8 (A WT KTk PdAVrt ROCROA •
       R% toa\ PdAyA RoesoA nocAiH cko;o no Tora eca apMuii Tepe ecT a^hccha no (rTdHMIOA AOPOiJseT CEl3dH; H K-bAdrdA PdAVa ROCROA 8 TCMHHIVK H nOCTdKHA ET» TKeA’ksH H TeraHA MHora hceoaio h TfroT no caoecch ca. H npoAdRdA cYh ehui( pe-mne ccaobi iiiapHicKB sa biamsa hceoaio, Tepe cct naaTHA tix jkhath 8ph xi$ HKndCTC
CKC ECt KCATOEdHYA. H HHI|Jd EHHORIH HtCT BhlCT.
436
www.dacoromanica.ro
       H no tom, KikAa etuct HHH'k, k*k a^hh rocnoACTKa mh, a /^$mht paui ko noc-TfAHHK H Isaui<0 nOCTMHHK WHH EHAtlJlf TOAHK4 KPHKOCtYiO UIT Kt JKgnaHHIţa dlapYA h «axo kt Aaa Tiy jkhath no caoRfcn ca, npYHAf np-kA rocnoACTKa mh $ kiahkYh AHBiH, Tfpf ctnp-kuif 3a ahh». H CHiţH ct naaKaa YQapHKa Kano H-kcT eha np-ka ivnaa no Gtahhioa aoro^fT na Paava EofsoA, hhjm bt rosopHa Tfjf caosfcH. H ftpHJKf fCT EHa Eik3HMaa h a^pHcanYf npf a<»hh flafKgauAPS eoceoa Hahaiii KaKo H-kCT EHa np-ka HHipa.
       fit tom, rocnoACTEO a\h nocaajf K-kpnoM ca8r rocnoACTsa mh, Gtah cagJKfp, ctc KHHr wtiw HauKMy saaAYKa TpHropYt sa aţspHcaHYf Ha Tora apMaui, HKOjKf Aa cKtAfTfacTfi^fT KaKo yoi(i8 suaa ctc asuii fro. TaJKf Tora apMaui wh cE-kAfTfa-ceSfT tjmo nptA wtiw saaAYKi, Ha flpnaST K»h h np-kA mhosh a®kph aioaYh h KgmţH ctc a$uii fro h ctc KatTso oho kt naAHga Gt4h>iioa aorojJsfT $ Hfsoaio no UTa dlapHKtH. H nocaaa h khhph sa CK-kAfTfacTEO na rocnoACTEO mh ctc a\ko-sh KgmţH cE-kAfTfaH.
       TaJKf st tom rocnoACTEO mh rafAajf h cSahx no npaEAS h no sakoh, KSnHOJKf ctc EtrkMH h&cththmY npaEHTfaH rocnoACT&a mh h Aajf rocnoACTEO mh h uiict soa'kpH EfauiţH wt AHsaH no ptBaui rocnoACKH, Ha HMf: JKgnau Xpusa Efa E4H h jK^naH Ik4Ujko Efa aeophhk h JKgnaH TaHropYf Efa aorojJstT h JKgnaH Asmhtp# Efa bhctYbp h JK$naH HfAfaso Efa K<a>1io>ifp h JKSnaH EacnaYf sta CToaHHK, oko Aa hc-THHCTEgfT 3a TOrO BflJJ KfaMa ACEpO. TaJKf Et TOM cYH EHUlUlf plMfHH EoakpH whh ctBHpaiuf cf BtK$n-k np-kA HhCTH-kHUioM wTiţs HauifMS saaAYKa TpHropYf h wTiţg TfivjjsHa tnHCKgng Phmhhmkkh h wtiu? 64spfM tmicKSns ES3tBCKH h hcthh-CTE084A cYH EHlUUJf pfMfHH EoakpH CtC A^UiaMH Hy KAKO fCT EHa AM Gtahhioa ao-roijsfT tix JKHaTH H TfraHa ToaHKa Hfsoaio H CEfSanYf stc paAY »CTa dlapHKtH H wsptTaa w kt sa a a h atJKaHsa. TaJKf fCT wcTaa wt 34<oh h wt cSJKAfHVf wt nptA rocnoACTsa mh h wt nptA tix s EoakpH h am tix Eoa-kpH a^aTm naKHJKf Ha pgiţt cassha\ rocnoACTsa mh EHuiuif ptjf, kako kt eha h wt np-kJKAf sp-kMf h Aa naaTHa fHapHKa h hobi^Yh ech koahko fCT eha noKaoHHa wua no Gtahhioa aorojJstT H4A Acspo npaBOCTYio. H BHA’kjf rocnoACTsa a\h h khhta wti^b HauifM» KaaAÎKa TpYropYf AMTponoaHT$a h wsk p-Kaaiie rocnoACKH h KHHrH wBfM uifCT Eoa-kpH sa CBjKAfHYf Btc Ha pSlţk A,$MHTpailJKO nOCTfAHHK.
       Gfro paAH, Aajf h rocnoACTsa mh casshm rocnoACTEa mh EHuiuif p-kjf, laKOJKf Aa ewth hm cfao EtHfi4jYH H GOjfHfHiTH c-kc eimhhYh h ctc EctM paokom wt no ECt X^OTapOM HM sa A'bAYHS H Bt WJfaE hm H CHHOEOM H BHSKOM H np-kEH8MfTOA\ H Hf wt KoroJKAo HfnoKoakEHM, nopfSMo rocnoACTsa a\h.
       Gijki o\*eo H CEkAfTfaYH nocTaEHX rocnoACTEO mh: jk&mh Xpusa Efa eah KpaafBfcxYH h JK^naH ÎEauiKO Efa aeophhk h JKgnaH TauropYf Efa aorojJsfT h ^smYtps Efa BHCTYiap H ÂlH^aH Efa cnaTap h EacnaaKH Efa ctoahhk h E^shhka Efa komhc h Eshhhj Efa nfxapHHK h KocTaHTHH sta nocTfaHHK. H HcnpaEHHK JKSnaH TaHropYf Eta aoroijsfT.
       H as, T8ASP8 cngAfH, HaausaM 8 fiSKSptijiH, M-kctiţa ioaYf fî a^hh, e-k akT xspME.
       Îtw dflaTfio EWfEWAa, mhaoctYio eojkYio rocnoAHHh. w dlaTfio BOfEOA <m.p.>
        1 Loc rupt.
437
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului, Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Dumi-traşco postelnic şi Ivaşco postelnic, fiii lui Stanciul logofăt din Cepariu şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie satul Băneştii şi Ohneştii din judeţul Argeş, toate părţile lor de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, cit a vîndut tatăl lor, Stanciul logofăt, jupaniţei Marica din Albeşti şi fiului său Preda spătar.
      Pentru că aceste mai sus-zise sate au fost ale lor de moştenire mai dinainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în al doilea rînd de domnie, jupaniţa Marica a ucis doi copii de ţigan, de au murit de mîinile ei. Intru aceea Radul voievod, domnia lui a trimis de au adus pe Marica la divan şi a stat să piară pentru moartea acelor copii de ţigan. Şi a plătit Marica şi deşugubina deplină şi tot a stat Radul voievod să facă Mari-căi moarte. Astfel întru aceea Marica, dacă a văzut acea răutate, ea a pîrît pe Stanciul logofăt Cepariul în zavistie la Radul voievod, de a spus că sînt la el 1 000 de ughi de aur ai doamnei Marghita, mama lui Gavril voievod, ca să-şi răscumpere capul de către Radul voievod.
      Intru aceea, Radul voievod a trimis repede pe Goga mare armaş de a adus pe Stanciul logofăt legat; şi l-a băgat Radul voievod în temniţă şi l-a pus în fiare şi a tras multă nevoie şi greutate după vorbele ei. Şi a vîndut aceste mai sus-zise sate Maricăi de mare nevoie de a plătit acei galbeni, ughi 1500, năpastă, cu toată cheltuiala. Şi n-a fost vinovat întru nimic.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Dumitraşco postelnic şi Ivaşco postelnic, văzînd atîta strîmbătate de către jupaniţa Mana şi că au dat acei galbeni pe vorbele ei, au venit înaintea domniei mele în marele divan, de s-au pîrît de faţă. Şi aşa s-a plîns Marica că n-a pîrît ea pe Stanciul logofăt la Radul voievod, nici a vorbit acele vorbe. Şi încă a luat şi afurisanie în zilele lui Alexandru voievod Iliaş că n-a pîrît nimic.
      Intru aceea, domnia mea am trimis pe credincioasa slugă a domniei mele Stan sluger cu cartea de afurisanie a părintelui nostru vlădica Grigorie la Goga armaş, ca să mărturisească cum va şti cu sufletul lui. Astfel Goga armaş a mărturisit acolo înaintea părintelui vlădica, la Arnaut-Chioi şi înaintea multor oameni buni şi negustori, cu sufletul lui şi cu blestem, că a căzut Stanciul logofăt în nevoie după gura Maricăi. Şi a trimis şi cărţi de mărturie la domnia mea cu mulţi negustori martori.
      Deci întru aceea domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea şi şase boieri mari din divan pe răvaşe domneşti, anume: jupan Hriza mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Nedelco mare clucer şi jupan Vasilie mare stolnic, ca să adevereze de acea întîmplare foarte bine. Astfel întru aceea, aceşti mai sus-zişi boieri s-au adunat împreună înaintea preacinstitului părintelui nostru vlădica Grigorie şi a părintelui Teofil episcopul Rîmnicului şi a părintelui Efrem episcopul Buzăului şi au adeverit aceşti mai sus-zişi boieri cu sufletele lor că a dat Stanciul logofăt acei galbeni şi a tras atîta nevoie şi legătură tot pentru gura Maricăi şi au aflat-o rea şi mincinoasă. Astfel a
438
www.dacoromanica.ro
rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi a celor şase boieri şi au daţ acei boieri dedina iarăşi la mîinile slugilor domniei mele mai sus-zise, cum a fost şi mai dinainte vreme şi să plătească Marica toţi banii cu cît l-a dăruit1 pe Stanciul logofăt, pe bună dreptate. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui nostru vlădica Gligorie mitropolitul şi amindouă răvaşele domneşti şi cărţile de judecată ale acestor şase boieri tot la mîinile lui Dumi-traşco postelnic.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele mai sus-spuse, ca să le fie satul Băneştii şi Obneştii cu vecinii şi cu tot venitul de peste tot hotarul de moştenire şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craio-vei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilachi mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi eu, Tuduru spudei, am scris în Bucureşti, luna iulie 15 zile, în anul 7142 <1634>.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLXXIX/1.
         Orig., hirtie (44 X 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1900.
         EDIŢII. Trad. Filitti, Despre vechiul drept, p. 8—9. Idem, Cercetări şi documente,
         p. 20-21.
                                     331
1634 (7142) iulie 16.
            Juptneasa Stanca din Voila şi fiul ei Mânui vind m-rii Argeş un ţigan.
      t Adecă eu jupîneasa Stanca şi cu al mieu fecior, Mânui, însă jupî-neasa Radului ot Voila, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna părintelui, eguminului Grigorie, năstavnicul sfinţii mănăstiri Argişul, pintru să să ştii că ne-am tocmit de a nostră bunăvoe cu un ţigan anume Stoica, pentru că acest ţigan fost-au de moşie al boiarinului mieu, anume Radul. Deci s-au tîmplat de au luat o ţigancă a sfinţii mănăstiri Argişul. Deci noi am socotit de cît vom despărţi sălaşul, mai bine să luom nişte bani. Deci ne-am tocmit derept 15 galbeni, ţiganul cu 2 copii.
      Derept acee, am socotit pentru sfenta mănăstire şi să ne pue la sfîntul pomenicu, de i-am lăsat patru galbeni, şi ne-au dat 11 galbeni. Derept acăe,
       1 In Ioc de: năpăstuit.
52 — Documente Românie — c. 1339
439
www.dacoromanica.ro
e l-am dat, ca să fie sfinţii mănăstiri moşie şi să n-aibă a căutare nici nepot, nici văr primare, nici o rudă pentru că au fost acest ţigan al nostru de moşie. Iar să va fugi ţiganul la mini în ţara nostră, au să aibu a dea ţiganul, au să aibu a deare 15 galbeni.
       Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari de în ţara nostră anume: Radul Şipanul ot Viştea şi de în Recea, Reciianîşu i Radul Banei ot Breaza i Mânu Deluţa i Vucomir ot Bucşăneşti i Zaharie ot Măţău.
       Şi am scris eu, Ion Vrabie logofăt, aceasta am scris. Pis meseţa iulie 16 dni, v leat 7142 <1634>.
       Jupîneasa Stanca ot Voila i Mânui.
       Radul Şipanul.
       Pătru banul.
       Ion Vrabie logofăt <m.p.>
       Şolomon pircălabul.
       Negoe postelnic ot Corşori.
       Popa Apostolii ot Corbi.
       <Pe fila a Il-a, pe faţă:) IIoMtHH rocno^H pasa eokYi kSimh Neagoe şi jupaniţa...1 i jupan Radul Şpanul ot Doi Viştea i jupaniţa ego Anca <i sinu >x ego Radul i Bobinca. GYh no/HtwHK.
       IIoMtHH rocnoAH pasa eokTio Radul al Dulei ot Voila i jupaniţa ego Stanca i să ceadom ego Man i Oprea i Radul i Dobra, Măriia, Stana, Oprea radi edin ţiganiu, Stoica cu 2 feciori; să să ştie că acest ţigan ce-i mai sus-scris, anume Stoica, l-au dat aceşti boiari ce sîntii mai sus-scrişi la pomenic. L-am luoat de la jupîneasa Stanca, jupîneasa jupunului Radul al Dulei ot Voila şi de la coconul ei Man, l-am cumpărat, dereptii 11 ughi şi l-am pus la pomenic cu jupîneasa lui şi cu coconii ce au avut, să fie pomeniţi în veci.
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, LXIX quator/12.
          Orig., hîrtie (31 X 20,5), trei peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 708, f. 378 v — 379.
                                 332
1634 (7142) iulie 18, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Spahiul ciohodar şi fratelui său o vie la Vîlsăneşti.
       t Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Basarab voevod. Dat-<am d)2omniia mea această poruncă a domniei mele, credincioaselor slugilor
        1 Loc rupt.
        * Loc alb.
440
www.dacoromanica.ro
domniei mele.. -1 Spahiul ce<hod>1arul, feciorii jupînâsii Datcăi, nepoţi Badii postelnic ot Vîlsăneşti şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie o vie ce iaste pe moşiia Vîlsăneştilor şi cu locul viei, cit iaste îngrădită şi cît s-ar alege, pentru că această mai sus-zisă vie, care iaste pre moşiia Vîlsăneştilor, a fost a unor oameni ce au fost rumâni ai jupînâsii Datcăi şi cu moşiia lor de baştină, încă de mai denainte vreme.
       După aceia, cînd au fost în zilile lui Şărban voevod, iar Stănciucul paharnic, el au înpresurat această vie şi cu moşiia Vîlsăneştilor în sila lui, de cătră jupîneasa Datca, muma a .. -1 şi a Spahiului ciohodar, pentru căci au fost rămas săracă şi copiii ei mici şi n-au avut cine să caute de moşiile lor.
       După aceia, cînd au fost acum, în zilile domnii mele cînd domnul Dumnezeu bine au voit de m-au dăruit cu domniia aici în ţara domniei mele şi cinstitul împărat cu schiptrul .. -1 Spahiul ciohodar, ei au venit înnaintea domniei mele la marele divan, de s-au plîns şi au spus de această mai sus-zisă vie ce iaste pe moşiia Vîlsăneştilor, cum iaste înpresurată de Stănciucul paharnic în sila lui, făr de dreptate şi n-au avut nici o treabă. Şi au mărturisit înnaintea domniei mele tot divanul cum iaste această moşie de la părinţii lor de moştenire şi iaste înpresurată şi cuprinsă de Stănciucul paharnic şi el nu are nici o treabă. Deci domnia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele şi am adeverit cu tot divanul, cum iaste a lor moşiia de baştină şi înpresurată făr de dreptate.
       Drept aceia, am dat domniia mea credincioşilor slugilor domnii mele..1 şi frăţine-său Spahiul ciohodar ca să le fie lor viia de pe moşiia lor de la Vîlsăneşti şi cu locul viii, cît iaste îngrădit, să o ţie cu bună pace, cum au fost a lor de baştină şi de mai denainte vreme. Şi să le fie moşie ohabnică şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
       încă şi blestem punem domniia mea: pre cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn în urma noastră au din fiii domniei mele au din neamul nostru au, după păcatele noastre au din alt neam, de va cinsti şi va înnoi această carte a domniei mele, cum s-au scris mai sus, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru domniia lui. Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele, acela să fie proclet şi anathema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de Ia Nichea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia, în veci, amin.
       Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Hrizea vel ban al Craio-vei i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofăt i pan Dumitru Du-descul vel vistier i pan Mihai vel cliucer i pan Vasilachi vel stolnic i pan Bu-zinca vel comis i pan Vucina vel paharnic i pan Costandin vel postelnic. Ispravnic, pan Grigorie vel logofăt.
1 Loc alb.
441
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Stoica logofăt Şărban, in oraşul Bucureşti, iulie 18 dni, leat 7142 <1634).
      f Floru ierei dascal slovenesc izpisah.
         Bibi. Acad., DLXXXVIII/1.
         Copie după traducere.
                                         8 33
1634 (7142) iulie 20, Bucureşti.
            Mitropolitul, episcopii şi şase boieri de divan hotărăsc în pricina dintre Dumitraşco şi Ivaşco fiii lui Standul logofăt din Cepari, cu Maria din Albeşti.
       t rpHropÎH nptlVCKEMJEHHO/Hg apxYHMHTptflOAHT 3fMA( fiiUUlKOE H WTIţg 6(iv$ha iriHcxong Phmhhmeckh h wth#           inHCKŞn E83TiRCkY 1 şi noi 6 boiari,
anume: jupan Hriza vel ban, jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofet i jupan Dumitru Dudescul vel vistiiar i jupan Nedelco Boteanul vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic, scris-am cartea noastră de credinţă la mina lu Dumitraşco şi Ivaşco, feciorii Stanciului logofăt Cepariul, ca să se ştie cum ne-au luoat dennaintea domnu nostru Io Matei Basarab voevod, den divan, pre răvaşe domneşti, ca să căutăm şi să-i judecăm pen-tru o pradă ce l-au fost prădat Radul voevod pre Stanciul logofăt, tatăl acestor boiari, de i-au luoat o mie şi cinci sute de galbeni, pre gura Maricăi de Albeşti.
       Deci ne-am strînsu toţ înpreună la sfînta mitropolie de aicea den Bucureşti, de le-am luoat seama în tot chipul şi aşa am adevărat cum jupîneasa Marica, cînd au fost în zilele Radului voevod, a doao domnie, ia au fost ucis doi copii de ţigan, de-au murit den mîna ei. Intr-aceia, Radul vodă, domnia lui, au fost trimis de o au adus şi au stătut de pierzare pentru moartea acelor copii de ţigan. Şi au plătit deşugubina domnească deplin şi tot au stătut Radul voevod să o piarză. Intr-aceia Marica văzînd aşa că va peri, pîrît-au pre Stanciul logofăt Cepariul cu un răvaş în taină, de-au zis că sînt la dinsul o mie de galbeni de auru ai doamnei Marghitei, muma lu Gavriil vodă, şi alte scule, ca să-şi scoaţă capul ei de în pierzare. Intr-aceia, Radul voevod, fiind un domnu năprasnic, trimis-au de grabă pre Goga, ce au fost armaş mare, la Stanciul logofăt Cepariul, de l-au legat şi l-au băgat în obăde şi l-au adus de l-au închis în temniţă şi în sangir şi atîta urgie au tras, cît au stătut şi de pierzare pre gura Maricăi. Deci, văzînd atîta răutate şi păs asupra lui n-au mai avut ce să mai facă, ce se-au sculat de ş-au băgat capul la turci şi pre unde au putut afla tot galbeni de aur cu camătă şi ş-au vîndut satul Ohneştii şi Băneştii den Argeş Maricăi şi alte moşii într-astă parte, de ş-au scos capul cu o mie şi cinci sute de galbeni, cu alte chieltuiale şi camătă, pre bună dreptate, nefiind vinovat nemica. 1
       1 f Grigorie preasfinţitul arhimitropolit al Ţării Româneşti şi părintele Theofil episcopul Rîmnicului şi părintele Efrem episcopul Buzăului...
442
www.dacoromanica.ro
      Dup-aceia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Basa-rab voevod, deaca l-au dăruit Dumnezău în ţară şi în scaun, iar feciorii Standului logofăt Cepariul, Dumitraşco şi Ivaşco postelnic văzînd cum au tras tatăl lor atîta nevoe şi li se-au sărăcit casa pre gura Maricăi, nefiind vinovat nemic, venit-au înnaintea domnu nostru în divanul cel mare şi înnaintea a tot sfatul de se-au întrebat şi se-au pîrît de faţă cu Marica. într-aceia şi ea încă se-au plînsu de dreptate, cum nu iaste vinovată cu acea pîră, nici au grăit nimic. Şi încă au mai fost luoat ea şi afurisanie, în zilele lu Alecxandrii voevod Iliiaş, cum iaste direaptă.
      Deci într-aceia, măria sa domnu nostru, văzînd aşa, au ales den divan un boiarin de credinţă, anume Stan al doilea sulger, de l-au trimis cu jură-mînt şi cu cartea părintelui vlădicăi nostru Grigorie, de afurisanie, la Goga armaş, la Arnăut-Chiiu, ca să mărturisească cum va şti cu sufletul lui. Deci Goga armaş, deaca au văzut acea legătură tare, se-au sculat înnaintea vlădicăi de acolo şi înnaintea a mulţi boiari şi neguţători, mărturisindu cu sufletul lui şi cu mare blăstem cum au căzut Stanciul logofăt în nevoe la Radul voevod, pre gura Maricăi, şi cum l-au trimis de olac de l-au adus în obedetot prentru pîra ei. Şi i-au arătat singur Radul vodă răvaşul Maricăi de pîră. Şi au trimis Goga armaş şi o carte de mărturiseală aicea la domnu nostru, cu mulţi neguţători mărturii tot cu peceţile lor.
      într-aceia, domnu nostru nici aşa n-au vrut să lase, ca să nu fie păcat, ce ne-au [a] dat şi au ales pre noi şase boiari den divan pre răvaşe domneşti şi ne-au trimis înnaintea părintelui vlădicăi şi a episcopilor la sfinta mitropolie, ca să le căutăm lucrul şi mai bine şi pentru pradă şi pentru sate, vîndutu-i le-au cînd l-au prădat Radul vodă, au mai nainte de pradă?
      Deci ne-am strînsu toţi înpreună naintea părintelui şi a episcupilor şi am luoat sama în tot chipul pre amăruntul şi am aflat pre Marica rea şi mincinoasă şi pre gura ei au tras Stanciul logofăt acea nevoe şi pentru pradă ş-au vîndut aceste sate ei şi alte moşii şi bucate şi tot. Deci au rămas Marica de lăge şi platnică den divan, denaintea domnu nostru şi a noastră. Şi am dat moşia iar la mina ceăstor boiari cum au fost şi mai denainte vreme. Şi să le plătească toată paguba pîn la un ban, însă ce se vor îndura ei să o mai iarte.
      Şi le-am dat răvaşele amîndoao la mina lor şi le-am făcut şi noi această carte a noastră, de judecată, cum am aflat cu sufletele noastre. Iar de va mai scoate Marica vreodată nescare zapise sau nescare cărţi de pîră, să nu se crează ce să fie de mare scandelă, căci că o am aflat muiare rea. Ce să aibă pace aceşti boiari, într-alt chip să nu fie.
      Hhc            EomImio awrwfriT, oy ESKgpciiiH M-kcnţa ioaY( k Mhh h wt
           HHHt B iVfcT xSPMB1. t 'O Oi>YKpo(&axia<; rptiYopioq2.
      Hrizea vel ban Ivaşco dvornic Gligorie vel logofet * *
       1 A scris Dumitru Boldiciu logofăt, în Bucureşti, în luna iulie 20 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7142 <1634>.
       * Al Ungrovlahiei, Grigorie.
443
www.dacoromanica.ro
      Dumitru vel vistiiar Vasile Paindur vel stolnic 1
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., CLXXIX/2.
         Orig., hirtie (45 x 29,5), cinci peceţi aplicate.
         După documentul din 15 iulie 1634 ar reieşi că acest act este anterior.
                                334
1C34 (7142) iulie 21.
            Mihalcea, fiul lui Stoian, cu fraţii săi vînd lui Brătianu ocină în Mierlari, jud. Ialomiţa.
      Ţ Adică Mihalce, sin Stoian, dinpreună cu fraţii mei, despre un anume Manea i Tudor şi cu verii mei, cari se vor iscăli mai jos, dat-am zapisul nostru de mare credinţă la mina lui Brătianu, precum să se ştie că i-am vîndut stîn-jeni 20 din Merlari, ot sud Ialomiţa, ca să-i fie dumnealui stătător, lui şi feciorilor lui şi tot neamul lui, cît Dumnezeu îi va dărui. Şi cînd s-au făcut acest zapis, îost-au mulţi boeri buni, cari se vor iscăli mai jos şi or pune degetele, ca să se crează.
      Mesiţa iulie, dni 21, leat 7142 <1634>.
         Eu Mogoş, braţ Stoen, martor.
         Eu Mihalcea, sin Stoen, vînzător.
      | Eu Bunae moşnean, martor.
      | Eu Stoica, sin Mogoş, martor.
      | Eu Călin martor.
         Eu Barbul, zet Barbul, martor.
      t Eu Bărcan, sin Dragomir, martor.
         Eu Radul, sin Moşu, martor.
         Eu Manea, sin Stoian.
      •' Eu Tudor, braţ Mihalcei.
         Eu Toder martor, sin Mogoş.
      t Şi am scris eu, Radul, sin popa lui Todor, cu zisa dumnealor.
         Arh. St. Buc., ms. 1233, f. 315.
         Copie.
                                 335
1634 (7142) iulie 26, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Brîncoveni ocină în satul Potlogi, jud. Romanaţi.
       f AIhiioctTcio kojkYeio, Îw dlaeito RotsoAa h rocnoAHH-k k-hcoh semai Xrrppo-K/iax’ÎHCKOA, KH>yK KfaHKaro h nphAOEparo, cTaparo, iiokohhiiomS Iw Eacapae koekoa<*-AasaT rocnoACTKO mh cTi nosE/vfctiYE rocnoAcTKa mh, ck^tomb, KOJKfCTRH'kH MOHac-
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
444
www.dacoromanica.ro
THpj r«Cn«ACTKO AtH, SOBIMATO Ep'kHKOK'bHYH, HrAOKI (CT JflMM gcniuYi EoropoAHiţf H WTIţS IrgAMHA ^.OpOT-ka H BtCfeM HHOKOM lAHlţH JKHKSUIWX' B'k WEHTlîAH TOI1,
ca să fie sfinţii mănăstiri ce scrie mai sus, ocină in sat la Potlogi, in judeţul Rom<anaţi>, innsă trei părţi, iar megiiaşii de în Sventeşti să ţie a patra parte.
      Innsă să se ştie: den apa Oltului pînă în hotarul Păpălarilor, făcut-au funi 69 şi în sus alăturea cu hotarul Păpălarilor, făcut-au funi 102; deci dentr-aceste 102 de funi rămas-au să ţie mănăstirea 59 de funi şi au rămas megiia-şilor den Sventeşti să ţie 43 de funi. Innsă să se ştie că au fostu funea de 15 stînjeni. Şi den hotarul Grivei, în marginea de sus pînă în Oltu 39 de funi şi despre Oltu, pre în capul hotarului, fost-au 76 de funi. Deci dentr-aceste 76 de funi rămas-au să ţie sfînta mănăstire 49 de funi şi megiiaşilor 27 de funi, pentru căce că le-au fostu hotarul mai scurtu. Deci se-au ales megiiaşilor 39 de funi, ca să se potrivească ocina una ca alalta. Pentru că această ocină, carie iaste mai sus-scrisă, fost-au amestecată cu ocina Sventeştilor. Şi au fost ocina mănăstirii trei părţi şi a megiiaşilor a patra parte.
      Deci cîndu au fostu acum, în zilele domnii mele, iar călugării de la mănăstirea domnii mele de la Brîncoveni, luoat-au denaintea domnii mele 6 boiari hotărnici, anume: ot Greci, Stroe postelnic i ot Păpălari, Chirca pe-harnic i ot Tomeni, Stroe postelnic i ot Fălcoiu, Pătru logofăt i ot Roşiiani, Preda i ot Puturoasa, Staico. Şi au fost ispravnic de la domnia mea Stanciul dvornic.
      Deci au umblat toţi dep<reu)nă 2 de au căutat ocina cu megiiaşii den Sventeşti şi cu oameni buni de prenprejurul locului şi ...2 * c<ăr)2ţile tuturor şi le-au făţişat cu ma<re ju)2rămîntu. Deci au aflat doao cărţi preste alte... .*
irilor de Tomeni ceste.........<mă)2năstirea trei părţi, <iar>2 megiaşii <din
Sventeşti)2 a patra parte, pentru că aşa au arătat şi au adevărat aceşti & boiari cu sufletele lor. Şi au ales ocina şi o au funit, cum au fostu pre derep-taate, cu voia megiiaşilor ca să se ştie cine cită ocină va să ţie. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 6 boiari pre tocmeală cum scrie mai sus.
      Glro paAY AM*X CKA' rocnoAcrao aih CB-fcTkH mohacthph rocnoAcTBO AUt
WT Ep'kHKOstHH, BHUII (]HC, BKOJKI Mg (CT WMHH8, A^A’I’H*5. H Bt 8Kp-fcllAEHYf H B'h WJ^E H HI WT KOrOJKAO HlIlOKOA'kBHMO, IlOpHSMO rOCnOAcTK<J MH-
      Gijki «yso h cb(A(t(aY nocTABA-kHM rocnoAcvBO mh : kSiiah Xpusa bia kah Kpaaib-
CKYl H KgllAH VbAUIKO B(A ABCPHHK H JKS(1AH TAHropYH BlA AWIHVjţlT H ÎKŞnAH MHTPŞ ^gAfCKŞA BlA EHCtYBP H 2KŞIMH dÎHpiO BlA CIlATAp H ttgllA» EaCHAAKI BIA CTOAHHK H 2KŞF14H EşSHHKA BlA KOAIHC H }KŞI1AH EşHHHA BIA nippHHK H HtgnAH KoC-TAHAHH BIA nOCTiAHHK. H HCnpABHHK, TAHropYi BlA A«r«$IT3.
        1        ... mănăstiri a domniei mele numite Brîncoveni, unde este hramul adormirea născătoarei de Dumnezeu şi părintelui egumen Dorotei şi tuturor călugărilor care trăiesc în acel lăcaş...
        2 Loc rupt.
        3        Pentru aceia am dat domnia mea sfintei mănăstiri a domniei mele de la Brînco-veni, sus-scrisă, ca să-i fie ocină, dedină şi de întărire şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
                           Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Oligorii mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vis-
tier şi jupan Mihaiu mare spatar şi jupan Yasilache mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Oligorie mare logofăt.
445
www.dacoromanica.ro
       H HAMIC4 43 . . -1 B'K HACTOA PpAA $ BgKgpElJJH, MfeCEIţA IOaYE Kf A^Hl H »T flAAMA A« HHlfk TEMEhYE A^TOM, B’K a1îT xSpMB.
       ÎIw EHatIIO KWIKWA4j mhaoctYio eokYio rOCnOAHHK.
        W /BatEIO BOEBOA <m.p.>
           Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, 1/4.
           Orig., hîrtie (44 x 29), pecete timbrată.
                                 336
1634 (7142) iulie 25, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul, fiul lui Dumitru logofăt din Piscani, trei rumâni din Româneşti, în urma unor judecăţi cu fraţii săi vitregi.
       f /HhaoctYio eokYeio, jfw AIateio koekoaa h rocnoAHH-K ck-kcoh 3Emah> &rrppo* * kaaxYhckoe, kh$k ctapare, noKOHHHOMS <îw Bt,ctiPak> koekoaY. ^akat rocnoACTKO mh cYe noEiAtHYi rocnoACTKA a\h <Paavaok, chh-k> A,$mhtpok awpw^et WT Hhc-
K4HH H CKC CHHOKH, EAHIţEKE Eor"K A ACT, HKOJKE Ai HM ECT TpH KElHHH WT CEAO WT POM'KHEipH, B’K C8ACTKO Al8UI«JEA> H IIiAY<P1^’ "A HM( EpTiTHATi> CTiC CHHOKH
tro h cbc AfA iro 3a w>jhh$. .. H eHsuiat ckc chhokh ch h ckc <aea iro sa wmh-
Hg.....> AparoMHp Gttihhmh;ick8a h hh Gtahmioa2 h Htrot h BaA'fe ckc chho-
KHM H CKC AM HM Si W>JHH8 WT IIOAIO H WT rOpAJf H WT BOA H WT CEAAAHWE CEAOK H WT nOCKSAf, BApf IAHK4 CE JfTET HSEpAT WT nO K"KC JfOTApOAV. H AA ECT PaAVA 8 AIHPHO H CKOKOAHO WT HHHlE HAIIp'kA H WH H CHHOKH EPO WT Klk. . . . AeKA
h IlapacKHKa, chhh Eaacb wt Poavkheijjh h wt k-k chhokh hm h wt k-k ckaka no* PSAChYa hm, no MHoro MfTtX’ AA he ha\at ckc Paava-
       IIOHEKE cYE KHUIE pEMEHH BEHHHH WT PoMTkHEipH EHAH CgT SA A^AYhHO BaAEK, WT^S AEK*KH H IlapaCKHBEH WT npt>KAE Kp-kME, WT CEAO WT P0M1U<E1|JH. fi nOTOM, K"KAA ECT EHA npH A^HH nOKOHHArO IUepbah BOEKOA, no CKMPT»tY A&WHTPOK AWPW-ijlET WT IIHCK4HH, EAip PaAVaWK, A BAAt WT P0M*KHE11JH, WH ECT EHA B'KSHMAA
no JKSnAHita Aoepa .... ckc a^AThe h ckc komatY h xaahhh h wkokahh flfim-
TPOK AWrWiJSET, TEpE W ECT K'KAAPAET K*K KU4I ErO, AA ECT KHTEAHHlţA. H EHA ECT
Paa^a TorAa maa. H cktkopha KSnaHHiţa /(ospa no Aeka h no IIapackhba ckc BaAt. Taîke k-k tom, Eaa*, wh ect npn^ATHA npo \ath wt a*AHhE h wt komatY h hocha X'aahhh /^Smhtpwk awpw/Jset h pacnnaA r'kc.
       fl nOTOM, K-K^A ECT EHA npE A^HH AEWH KOEKOA, nO CKMP'KtY BaA*K, WT^S nacTSpKg Paavawk, h no ckmptitY HtSnaHHiţEK ^oepek, matepa Paavawk, a epatYh tro, Âeka h IIapackhka, whh Htcr ce H3kephuie no takmejkehYa hto ect eha Stak-
MHA M4TEP4M CA /i,OKPA, Ah8 ECT nOAHPAA np8)(, I3K0JKE AA H3K4AHT nO EpATOM CS
Paava wt ceao wt Pom'kheujh. H c-uip-feuiE ce sa ahus. Et^ tom, Aewh koekoa, rocnoACTKA emS paeaax h csah* no npaKAS h no sakoh h aa)( hhthph EOAtpH no
       1 Loc alb.
       * Cuvintele „h hh GrdHHWA", şterse cu cerneală.
446
www.dacoromanica.ro
p-hKdiiM rocnoACKYH, taKOJKf aa Stakmha KdKO ict bhtY no npABA8 ..., aa B8aT tPh EpdTY no ciao h no bimhhh.
       TdJKf d nOTOM, K-hAd (CT BHA HHHb, Eli A^HH TOCnOACTKd MH, d AlKd H fldp CKHKd, WHH HI WCTdKAfcHT CI HHWI CHlţl, dH8 ndKHJKI CKOMHA np8)[ H nptlUl Cf 3d AHlţ8 H nplA rOCnOACTEd MH 8 AHBdH. B-h TOM, TOCnOACTBO MH TAlAdX H C8AHX H AdA ndKHJKf MHTHPH BOA'bpH nO pliBdlUI rOCnOACKH, <d WHH> ndKHJKf (CT STdKAUlA KdKO (CT EHA 8TdKMHA H T(Jf A BOA'bpH WT HCnpTkBO.
       fi nOTOM, AlKA H BdpdCKHEd, WHH HHJKI nO TAJf TAKMOKIhYI Hf WCTdBA'blT CI, Am8 (CT CTOdA 8 npkX’ Hd AHBdH, ndKHWI Sd AHlţ8 CBC EpdTOM C8 PdAVA- H E'ESHAIdA fllKd H IJdpdCKHEd BY <BOA'bpH> MlrYldllIH nO p’BBdlUI POCnOACKYH, T(p( (CT 3dKA(A KdKO HtCT EHA QJKAHA EdIJJOM C8 EdA^ HHlJJd WT KOA\dTOB( /\8MHTpOK AW-rW^lT, HHJKI JfdAHHH, HHJKf CK8AHIJJH, HHÎKI A^A^HI, HHJKI (CT HMdA EpdTOM CH PdAV'A HHIAHd TptsS BTi Tor CIA PoMOHIIJJY. TdîKI BTi TOM H PdAVA, dKO <(CT BHA'bA TOAHKd> KpHBOCTYlO WT KTi EpdTYH (rO BHUI( nHC, npYHAH np(A TOCnOACTKd MH 8 E(AHKYH AHBdH CEC CAlkBH, TlpI CI nAdKdA Sd KpHBOCTYlO H CUlptUlf CI Sd ahi^8 cec (I(Kd h C-BC BdpdCKHEd, EpdTYH iro, h K*B3HMdA PdAVA wt np(A rocnoA-
CTBd A1H WT AHBdH SdKOH npIS SdKOH, KA Sd <BOAtpH>, nO P’BBdllM rOCnOACKH, Hd HA\C WT KdpdKdA, ^8MHTpdUIKO H BaE8a,. CHHTv £IaE8aOK H WT ^P'BM'BHIIIIH, H(K8Ad H wt KopuiopH, Htroe Awrw$!T h wt E(phboii|jh, Gt-bhha h wt /V^-BronoA, Bouut H AJdHTd H WT <E’B>HTB>pH, îfidH nfJfdpHHK H WT AlpHJJH, BplAd nOCTlAHHK H WT KoHlţlIJJH, GTdHMIOA . . . . H WT GSCA-EHIIJJH, PdAVA 2K8MTiPd H ROHKO H fllSllIdT H WT GtOHH(L|JH, A.'S 'P H WT ^dEHAHIfJH, GTdH . . . . H AJSCTHATi H WT /^OEplipH, Ap rolo H WT T-BM-BUKIIJH, QI($8a nOCTlAHHK H Kp-BCTt H ASdHt H WT r*BII|M, BdE(A H WT ElAHlţH, PdAVA nOCTlAHHK H WT PoMliHlipH, PdAVrt H ^8Kd A(r~BHd,3K>A. TdHCt, K*BAd (CT EHA Hd A^HTi H Hd COpOK, d PdAVrt» WH CBEHpdA SdKOHd Sdn<A’BHO, K\ Sd> BOA'bpH 8 EdpOUI AAT^COnOA, E-B A^HK Sd CEtTH IaY( npOOpOK8, HrAlWI (CT EHA nOCTdEHA COpOK. H EHA (CT HCnpdEHHK Hd SdKA(HdHY( CA8r TOCnOACTKd A\H . . . . H KA^TH CI e*bc no p(A, cec pSn’b no cs’bTd (vdrr(AYH, Hd CB'bTd i^p'bkb’b non GHMd wt /^ati-r<OnOA>, KdKO Ct (CT EHA ia}KAHA Tljf KOMdŢY BTiC-bX KTi K-BlIJd EdAIH, WTI*8 (IfK-BE H IldpdCKHKfK. Hcnp’BEO EI^HAIdA C8T .... PM Sd 8rH .... H (AHd B03<HAHHIţd> Sd ehho, BIAPA H 83(a wt HdA 8rH H wt .. ..8rH^.. .. 8m Y H AP#r( KOMdTY H JfdAHHH A\HOTH H . . . . KlATOEdHf Eli AO‘W, JKHATH }f rOTOKH. TdJKf, WT HÎHATH .... Sd BOA'bpH, ndK PdAVAOK, CHH'B ^AWTPOB AWTW^IT 8rH pK H WC-TdEHA .... E-B K-BlfJ 8rH CH, AA C8T HWAIHH K*E AOAI. fi pdAY cYh KHUI( p(M(HH JKHATH, pk, AOCTOdHYd PdAVAWE, AA\OJf BOA'bpH .... BfMHHH WT POxU-BH(l|IH, CBC CHHOEH HM H CTiC AlAOEl HM, Sd WMHH8 AA C8T Iro Sd A^ATHO. H AOCTHSdA (CT PdA$A> no (ÎIKd H no BdpdCKHEd CBC KA Sd BOA'bpH H CBC SdKOHd- H WCTdAH fl(KI H BdpdCKHEd WT SdKOH H WT C8îKAIhY( WT np(A TOCnOACTKd A\H <H WT nplA B’BCH^MH MBCTHTHMH npdBHTIdYH TOCnOACTKd A\H> .... AP^TH npfhYH H A"BJK. fl TOC-nOACTKO MH HSBdAHpM WT AHBdH CEC SAd^ CTpd<AIOT H B’B3t>JfOA\ p*BBdUI( H SdnHCI WT p8KdA\H H^, T(p( CBM pdSAPAA TOCnOACTBO MH H AAA 8 p8K PdAVAOK, KdKO nO MHOrO TptES H MIT’bjf AA HI HMAT CBC PdAVA- H nOCAdA CBM Hd Tl^ eY AilrYiauiH, mto ict ka^th ci kpheo, Tipl ict KTi3HAidA .. .. s boaokh rocno ICKH. H KHA'by rocnoACTEO MH WBd piiBdlUI rOCnOACKH H KHHr WEIAISH <KA> Sd BOA'bpH, WT SdKAlHdHYl, Hd p8Kd PdAVAOB. <B dKO ]fTHT HMdAH> BdpdCKHEd H d(Kd HtKOrAA Ap8r np8y h ap^si caokich h a-bjk, <d whh aa b8ait> Sd nAtHCTso h Sd CTpdMOT nOMTO pdAY WCTdA WT TOAHKH plAOKl WT SdKOHd.
447
www.dacoromanica.ro
      Gcro p4Alf AM* *X H rocnoACTKo mh Paavawk h cHH-h A8m<htp«k awpw^it> ... BHUI( pfMIHH KfMHHH WT PoM'kHilpH, Ep'kTHA'fc CKC CHHOKH CH H iUSUIAT CTvC CHHOKH CH .... 1 H-bPOI H EaA'fe» CHHOKH AparOMHp GTUIHAlHpfCKSA, C-KC CHHOKH HM, CV
KTiC-bx acaokc hm sa w«jhh8 sa a^aYhho h ki w^asi chhokom <h khSkom h npfc-KHSHOTOM H H( WT KOrOJKAO HinOKOA-kEHMO, nOpHSMO rocnoACTKo MH.
      Gf»<( H cmaYtmYh nocTAKHX rocnoACTKo mh: wgnaH XpHsa kca bah Kpa-
AfKCKH H HCSflAH IkAUIKO KfA AKOpHHK H 3K8II4H TAHrOpTl KfA AWrW$fT H JKAJIAH ASaahtp# A,8a<ck8a KfA KHcrYiap h /Dh^aio kia cnaTap h HfAfAKO EoT-kHSA kia KAlOHAp H EaCHAYf KfA CTOAHHK H ESSHHKA KfA KOMHC H ESMHHA KfA IHXApHHK H HCSnAH KOCTAHAHH KfA nOCTfAHHK. H HCnpAKHHK, SCSnAH TAHrOpYf KfA AwrwjjifT.
      H AS, /k,8MHTpS EoAAYmIO AOro4lfT, npHflHCAT Klk HdCTOA rpAA8 E8K$pfl|lY, Mtcfi^a waYf icf akhh h wt Aaama AAHCf a® hhh1i, k*k cfro nncaHYa, TfHfHYa A-k* TOM, Kli A-fcT xSpAAK.
      Îfw dlaTfio RWfKWAA, mhaoctYio bohcYio rocnoAHHt.
       W ffldTflO KOfKOA <m.p.>
      •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn <a toată ţara> Ungrovlahiei, nepotul bătrînului, răposatului <Io Băsărab> voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele <lui Radul, fiul> lui Dumitru logofăt din Piscani şi cu fiii, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie trei vecini din sat din Româneşti, în judeţul Muşcel şi Pădureţ, (anume Brătilă> cu fiii lui şi cu partea lui de ocină. şi Muşat cu fiii săi şi cu (partea lui de ocină) ... Dragomir Stănimirescul şi alt Stanciul2 şi Neagoe şi Badea cu fiii şi cu partea lor de ocină, din cîmp şi din munte şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni oricît Be va alege de peste tot hotarul. Şi să fie Radul în pace şi slobod de acum înainte şi el şi fiii lui de către... Leca şi Paraschiva, fiii lui Badea din Româneşti şi de către fiii lor şi de către orice rudă a lor, mai mult amestec să nu aibă cu Radul.
      Pentru că aceşti vecini mai sus-zişi din Româneşti au fost de moştenire ai lui Badea, tatăl lui Leca şi al lui Paraschiva dinainte vreme, din sat din Româneşti. Iar apoi, cînd a fost în zilele răposatului Şerban voievod, după moartea lui Dumitru logofăt din Piscani, tatăl lui Radul, Badea din Româneşti a luat pe jupaniţa Dobra..........cu dedine şi cu averi şi cu haine şi cu
ferecături ale lui Dumitru logofăt, de a aşezat-o în casa lui, ca să-i fie soţie. Şi a fost atunci Radul mic. Şi a făcut jupaniţa Dobra pe Leca şi pe Paraschiva cu Badea. Astfel întru aceasta, Badea s-a apucat să vîndă din moşteniri şi din averi şi a purtat hainele lui Dumitru logofăt şi a risipit tot.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, după moartea lui Badea, tatăl vitreg al lui Radul, şi după moartea jupaniţei Dobra, mama lui Radul, iar fraţii lui, Leca şi Paraschiva ei nu s-au lăsat pe întocmirea pe care a făcut-o mama lor Dobra, ci au ridicat pîră, ca să scoată pe fratele lor Radul din sat din Româneşti. Şi s-au pîrît de faţă. Intru aceea, Leon voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat patru boieri pre răvaşe domneşti, ca să-i întocmească cum va fi după dreptate..., să fie trei fraţi pe sat şi pe vecini.
       1 Şters cu cerneală un nume ce nu se poate citi.
       * Cuvintele „şi alt Stanciul", şterse cu cerneală.
448
www.dacoromanica.ro
      Astfel după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Leca şi Paraschiva nu s-au lăsat nici aşa ci iarăşi au sărit cu pîră şi s-au pîrît de faţă şi înaintea domniei mele în divan. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat şi le-am dat iarăşi patru boieri pe răvaşe domneşti, <iar ei> iarăşi au întocmit cum au fost întocmit şi cei 4 boieri dintîi.
      Iar apoi, Leca şi Paraschiva nici pe acea întocmire nu s-au lăsat, ci au stat in pîră la divan iarăşi de faţă cu fratele lor Radul. Şi au luat Leca şi Paraschiva 12 <boieri> megiaşi pe răvaşe domneşti, de au jurat că n-a mîncat tatăl lor Badea nimic din averile lui Dumitru logofăt nici haine, nici sculeT nici dedine, nici n-a avut fratele lor Radul nici o treabă în acel sat Româneşti. Astfel întru aceea şi Radul, dacă <a văzut atîta) strîmbătate de la fraţii lui mai sus-scrişi a venit înaintea domniei mele în divan cu lacrimi, de s-a plîns de strîmbătate şi s-a pîrît de faţă cu Leca şi cu Paraschiva, fraţii luiT şi a luat Radul dinaintea domniei mele din divan lege peste lege, 24 de <boieri> pe răvaşe domneşti anume: din Caracal, Dumitraşco şi Albul, fiul lui Albul şi din Dărmăneşti, Necula şi din Corşori, Neagoe logofăt şi din Berivoeşti, Stănilă şi din Cîmpulung, Voinea şi Manta şi din <Bă)jăşti, Ivan paharnic şi din Lereşti, Preda postelnic şi din Conţeşti, Stanciul... şi din Suslă-neşti, Radul Jumăra şi Voico şi Muşat şi din Stoeneşti, Lazar şi din Davideşti, Stan ... şi Mustilă şi din Dobreşti, Drăgoiu şi din Tămăşeşti, Şteful postelnic şi Cîrstea şi Manea şi din Găeşti, Pavel şi din Beliţi, Radul postelnic şi din Româneşti, Radul şi Duca legănariul. Astfel, cînd a fost la zi şi la soroc, Radul a adunat legea deplin, <24 de) boieri în oraşul Cîmpulung, în ziua de sfîntul Ilie proorocul cînd i-a fost pus soroc. Şi a fost ispravnic la jurămînt sluga domniei mele ... Şi s-au jurat toţi pe rînd, cu mîinile pe sfînta evanghelie la sfînta Biserică a popii Sima din Cîmpulung, că s-au mîncat toate-acele averi în casa lui Badea, tatăl lui Leca şi al lui Paraschiva. Mai întîi
au luat.. .  140 de ughi........ şi un butoi de vin de 100 de vedre. Şi au
luat de la......ughi şi de la........ughi........ughi 10 şi alte averi şi haine
multe şi....... cheltuite în casă, 400 galbeni gata. Astfel din.......galbeni
......de boieri, iar lui Radul, fiul lui Dumitru logofăt 120 ughi şi au rămas
......în casă 250 de ughi, ca să fie mîncaţi în casă. Iar pentru aceşti mai
sus-zişi galbeni, 120, averea lui Radul, au dat boierii.......vecinii din Ro-
mâneşti, cu fiii lor şi cu partea lor de ocină, să-i fie lui de moştenire. <Şi i-a ajuns Radul) pe Leca şi pe Paraschiva cu 24 de boieri şi cu legea. Şi au rămas Leca şi Paraschiva de lege şi de judecată dinaintea domniei mele <şi dinaintea
tuturor cinstiţilor dregătorilor domniei mele)........ alte pîri şi minciuni.
Iar domnia mea i-am scos din divan cu rea ruşine şi am luat răvaşele şi za-pisele de la mîinile lor, de le-am rupt domnia mea şi le-am dat în mîinile lui. Radul, ca mai mult treabă şi amestec cu Radul să nu aibă. Şi am trimis la
acei 12 megiaşi, care s-au jurat strîmb, de le-am luat........6 boi domneşti.
Şi am văzut domnia mea amîndouă răvaşele domneşti şi cartea acestor <24> de-boieri, de jurămînt la mina lui Radtil. <Iar dacă vor avea) Paraschiva şi Leca cîndva altă pîră şi alte vorbe şi minciuni, <iar ei să fie) de pradă şi de ruşine,, pentru că au rămas în atîtea rînduri de lege.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul, fiul lui Dum<itru logofăt)... mai sus-zişi vecini din Româneşti, Brătilă cu fiii săi şi Muşat cu fiii
                                                                                                 44»
www.dacoromanica.ro
■săi......1 Neagoe şi Badea, fiii lui Dragomir Stănimirescu cu fiii lor şi cu
■toate părţile lor de ocină, de moştenire şi de ohabă fiilor <şi nepoţilor şi strănepoţilor) şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei ■şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Nedelco Boteanul mare clucer şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic ■şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Gligorie mare logofăt.
      Şi eu, Dumitru Boldiciu logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 25 zile şi de la Adam plnă acum, la această scriere, cursul anilor, In anul 7142 <1634).
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CCCVIII/63.
      . Orig., perg. (37 X 46), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
                                 337
1631 (7142) iulie 25.
            Matei Basarab voievod reînnoieşte scutirea de dări şi obligaţii a satului Rucâr pentru a fi de paza muntelui, a vămii, a găzdui soliş.a.
       Din graţia lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată Ţara Românească, nepotul bătrînului <şi> răposatului Io Basarab voevod. Dă domnia mea această poruncă a domnii mele satului ce să chiamă Rucărul, care este la marginea ţării domnii mele, ca să fie în pace şi liberi (scutiţi) de bir şi de găleată şi de fin şi de miere şi de ciară şi de cal şi de dijmă şi de rimători şi de căşerie şi de cal domnesc şi de bani de judeţ şi de vameşii de Dragoslavele şi de tote dăjdiile şi mîncăturile cîte sunt (es) peste an în ţara domnii mele, pentru că am ertat (scutit) domnia mea satul Rucărul de tote dăjdiile ca să fie liberi (ertaţi), numai să aibă a da domnii mele plocon pe fiecare an 20 000 de bani, însă să dea jumătate de bani, 10 000, la sîntul Gheorghe, iar ceilalţi 10 000 la sîntul Dimitrie, în visteria domniei mele.
       Pentru că i-am ertat (scutit) domnia mea cum au fost ertaţi (scutiţi) de către răposatul Radul voevod şi de către fiul său, Alexandru voevod şi de către alţi domni. Pentru cari aceşti binecredincioşi domni au considerat oum că acest sus-zis sat, Rucărul, fiind la marginea ţării domnii mele, portă munca şi nevoia şi marea grije pentru trebile şi slujbele (însărcinările) domniei mele şi au făcut multe găzduiri (iviuoro cii(hsok4hY() pentru soli, cînd trec din Ţara Ungurească aici în ţara domnii mele şi din ţara domnii mele în Ţara Ungurească, păzind muntele şi marginea ţărei şi vama domnească, încă şi multă muncă şi sarcini suportă pentru trecători. Pentru care, cuge-tînd domnia mea, am ertat (scutit) satul Rucăr de tote ce-s sus-scrise, numai
       1 Şters cu cerneală un nume, ce nu se poate citi.
450
www.dacoromanica.ro
să aibă a da darea pomenitului plocon pe fiecare an pe deplin şi neschimbat în vistieria domnii mele unul ca toţi şi toţi ca unul, ca să fie liberi. Insă şi ei să păzească muntele şi vama domnescă cu socotinţă şi cugetare meditată şi să poarte grijea trebilor şi slujbelor domniei mele şi să asculte de tot ce va fi trebile solului şi a tuturor trecătorilor şi celelalte tote ce va spune domnia mea să observe şi să păzească prea bine şi cu lucru să se nevoiască şi să fie gata în ce va fi spusele domniei mele. Iată dar aşa vă povăţueşte (învaţă) domnia mea, ca să fie acâstă întocmire statornică, pentru că am văzut domnia mea hrisovul răposatului Radul voevod şi alte hrisoave domneşti pe care domnia mea le-am Înnoit şi întărit cu acestă carte a domniei mele-pre acăstă întocmire cum s-au zis mai sus şi de către nimeni neclătită, după porunca (zisa) domniei mele.
      încă şi jurămînt am pus domnia mea după săvîrşirea domniei mele pe' care domnul Dumnezeu va binevoi a fi stăpinitor şi va ţine sceptrul Ţării Româneşti sau din pîntecele domniei mele sau din rudenia nostră sau, după păcatele nostre din altă seminţie, să aibă a miliu şi cinsti şi înnoi această carte a domnii mele şi a întări această întocmire sus-zisă, domnul Dumnezeu şi preacinstita lui maică să-l cinstească şi hrănească-1 întru domnia lui şi în veacul viitor sufletul lui. Iar care nu va cinsti şi înnoi această carte a domniei mele şi o va rupe şi ruina şi ruşina aceasta întocmire, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi hrănească şi întru domnia lui să-l spargă de acum pină în veac trupul lui, iar în veacul viitor sufletul lui şi să fie trăclet (de trei ori afurisit) şi afurisit de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte la un loc cu Iuda în veci, amin.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea: jupîn Hriza marele ban al Craiovei, jupîn Ivaşco marele dvornic, jupîn Ghgore mare logofăt, jupîn Dumitru Dudescul mare vistier, jupîn Mihaiu mare spătar, jupîn Vasilie mare stolnic, jupîn Buzinca mare comis, jupîn Vucina mare peharnic, jupîn Cos-tandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligore mare logofăt.
      A scris Stoica gramatic Şerbanovici, la 25 zile ale lunei iulie şi de la Adam pînă acuma, anii 7142 <1634).
         Bibi. Acad., DCXXXIX/316.
         Traducere din 1921.
         EDIŢII. Trad. şi facs. Părnuţă, Două documente, p. 290—292.
                                 338
1634 (7142) iulie 26, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte satului Dragoslavele, jud. Muşceî şi Pădureţ, scutirea de dări şi slujbe pentru că păzeşte scala şi plaiul din drumul Braşovului.
                       f <HhaoctY(k» eojkTiio, Îw dldTfio kockoA'I h recnoAHH'h kivCoh scaiah jfrrppo-KAd^ÎHCKOf, kh8k KtAHKdro H np-kAOBpdro, CTdpdre, {)okohhhom$ Îw EdCdpdei k«(k«A^> rocnoACTKO /HH cft noafAttifr rocnoACTao <hh ccawk Apdroc<uKC<tc wt c*A~
                                                                                                      451
www.dacoromanica.ro
<tko AIo^uj<m(a> h naAV<P^>> urAEHîE ect ckaaa 3oremom8 ^parocAAREAE kaiom
JfOpfK, BKOJKE A<> «T WT HHH'fe HAnpEA OV AUlpHO H CROEOAHH SA KTkEAlO H 3a CfHO
u 3a koa H 3a c8j(a waiţS h 3a mea h 3a kocok h 3a koh rocnoACK# h sa wnv-HHHAUIH H 3J KTkllITkpYE H 3a im(AH [H 3a wn-KMHHaUlH] H 3a RAHYh WT C&ACTKO H 3a ropi|iHH8 sa WKiţH H sa crhhh h 3a crake caSjkeose h aaîkke h gdkaihYe, eahi;e C8T npf3 AtTO RTk 3EAWE r0tf10ACTRA MH, 3A HHJfTO EaHTORaHYE AA HE HMAT, TTkKMO Al HMAT nAATHTH CE EHP lipAR 8 RHCTYEpYia r0C(10ACTRA MH RTk EAHA (WfcCf-H8 no 0 «HATH, HH>KE AJ CI WCKTkAfcRAET, HHKE npHAArAET CA WT cYH 0 5KHATH, IlOHEiKE CHlţE CTkM WCTaRHA rOMlOACTRO A\H H 8TAKMHA HX CTkM 0^ RHCTYEpYA POC-noACTRO a\h, kako ect eha h wt npb>KAf RpfcME, r-k npH akhYe noKOHHHaro PaaVaa ROEROAA, CHHTk AlHXHER ROEROAA, nOTTO pAAY C$T oy APSAI H CEAO 3A KpjtOlJJE, TEpE na3HT CKAAA H nAAtOA, I35KE ECT RTk ngT EpAUlORCKOAl». H RHA’feyOM rOCnOACTRO MH
u xphcobSa PaAVAA roeroaa fflHX'H’b 3a npoifJEHYs haa cYio 8ctpoehYe, taxo ect rhuie
J1HC, WT KOrAA RHCT TEMEhYE A’feTOM xipĂĂ, CTkTROpHA CTkC REAHKOIO KAETROIO.
       Tem pa^Y h rh, r-kch hpakhteaYh rocnoACTRa mh h RTkCfc caoysH rocno ackki
H EOA’fepCKkl, KOTOpYH JfOKET X®A«TH AIOKO RTk MTO CAgKES R-h CEPO CSACTRO RHUIE pEMEHO, a RH El|jE}KE REAMA AA eH KApSETH WT CEAO A,pArOCAAREAE, HrA’kiKE WT CKAAA ii KAIOMA ppER H 0\* AIHpilO AA HJf WCTARHTH SA RTkCtX» KAKO ECT RHUIE nHCAHO nOHEJKE HX ECT CTkM WCTARHA H rOCI10 ACTRA A\H AA ECT npOI|IEHH, TVlYlO AA AACT AAH npARO, KAKO C8t EHA H RTk A^hYE PAAVAA KOEROAA H HE WT KOrOXAO HEnO-KOA’fcBHMO, nopH3MO rOCnOACTRA A\H.
       6i|ie>ke h 3akahhahYe noAOWHXOM rocnoACTRa mh: no wui*kctrYio rocnoACTRa mh, Koro H3BEpET rocnoA'R Eork ehth raaAatea h rocnoAapTk 3emah Baauikoe r-k ca^a hac hah wt cpikAHHHaro nAOAa rocnoACTRa mh hah wt ckpoahhka hauihx
MaH, no rpfcCEX HAUIHX, HAH WT HH HOnAllAMHHK, A A AI|1E nOMTET H nOHORHT H 8Kpt-nHT cYe khht rocnoACTRa mh 3a mhahoe h npoiyEHYE,         Toro rocnoATk    Eorik aa pa
noMTET H aa c-hXPAHHT r^ rocnoACTRM Ero, a arw bSahihuX                   A#wa epo. fl
AHJEAHJKE HE IIOTTET H HE nOHORHT H HE BTRpTkAHT cYlO KHHP POCnOACTRO MH, TOPO rocnoATk Eorik aa he pa noMTET h ai he CTkXPAHHT RTk rocnoACTRfc Ero, a he RTk E8AEi|iikix RfciţEX A&WA Ero. â kto x^ket nompET h paăopET h hcxaeht cYa khhto rocno 5CTRO MH, TOrO AA 1CT TpTkKAET H AHA*; EMA H AljiOpECaH WT THY CR’kTH WTl^H iOKE CO\'T TTk HEKEH H aa HMAT MACtYiO CTkC jf8AA H CTkC ăpYA H CTk HHHHMH HE-R’fepHY H8aeh, h>ke RTkSTknHuiE haa KpTkR rocnoAA Bora h cnaca-Haunro Ic8ca Xphcta H PEK8t: „RTk3MHX, RTkSAlHX, pacnEHH Ero“, H KpTkR Ero HAA HklX H HAA HEAA HX, laKOiKE ECT H E8AET RTk R’feKH, AMHH.
       Qexe oyso h creaeteaYe nocTARA’feioM rocno\ctro mh: »8naH XpH3a reahkYh cah KpjaerckYh h >K8naH Îrauiko reahkYh akoPhhk h        ?K8naH TAHropYE reahkYh aw-
tw^et h »8naH /1,8mhtp8 /k,8aeck8a rea rhctYqp h         >K8naH /Hhxaio   rea cnaTap h
wSiiah BachaYe rea ctoahhk h >K8naH B83Hhka rea komhc h >K8naH R8mhha rea nE-Xaphhk h s<8naH Koctahahh reahkYh nocT-kAHHK. H HcnpaRHHK .. -1
       H HanHcax A3, AEnTkAAT AWrw^ET, RTk hactoahh rpaAV B8k8p<i|ih, MtcEi^a
IOaYE KS A>kHH H WT flAAMA A£^W A® CEA-k TEMEhYE AtTOM, RTk AtT x^PMR, A WT POÎKAWTRO XpHCTORA, A^T xAX^A-
       f jfw eHateio rwerwaa, mhaoctYio eokYio rocnoAHHTk.
       Iw AIateio roeroa <m.p.>
        1 Loc alb.
452
www.dacoromanica.ro
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satului Dragoslavele, din judeţul Muşcel şi Pădureţ, unde este scala numită Dragos-lavele, cheia ţării, ca să fie de acum înainte în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de bou şi de oaie seacă şi de miere şi de ceară şi de cal domnesc şi de opăcinaşi şi de căşărie şi de stupi [şi de opăcinaşi] şi de banii de judeţ şi de gorştina de oi şi de porci şi de toate slujbele şi dăjdiile şi mîncăturile, cîte sînt peste an în ţara domniei mele, să nu aibă tulburare de la nimeni, numai să aibă a plăti bir drept în vistieria domniei mele într-o lună cîte 9 galbeni, nici să se scadă nici să se adauge din aceşti 9 galbeni, pentru că aşa am lăsat domnia mea şi i-am întocmit la vistieria domniei mele, cum a fost şi dinnainte vreme în zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Mihnea voievod, pentru că sînt în drum şi sat de margine de păzeşte scala şi plaiul, care este în drumul Braşovului. Şi am văzut domnia mea şi hrisovul lui Radul voievod Mihnea, de iertare, pe această [întocmire cum este mai sus-scris, de cînd a fost cursul anilor 7131, făcută cu mare blestem.
       De aceea şi voi toţi dregătorii domniei mele şi toate slugile domneşti şi boiereşti, care veţi umbla fie cu ce slujbă în acest judeţ mai sus-zis, iar voi încă foarte să vă feriţi de satul Dragoslavele, unde este scala şi cheia ţării şi în pace să-i lăsaţi de toate, cum este mai sus-scris, pentru că am lăsat şi domnia mea să fie iertaţi, numai să dea darea dreaptă, cum a fost şi în zilele lui Radul voievod, şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele.
       încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti în urma noastră sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de milă şi iertare, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui iar în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar, dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească în domnia lui, nici în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar cine va călca ş: va nimici şi va strica această carte a domniei mele acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“, şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor cum este şi va fi în veci, amin.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic ... 1
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 26 zile şi de la Adam pină acum cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, anul 1634.
        1 Loc alb.
453
www.dacoromanica.ro
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod <m.p.>
        Bibi. Acad., CXXXIV/25.
        Orig., perg. (39 X 48), pecete timbrată.
                                 339
i634 (7142) iulie 28.
             Magdalina călugăriţa, fiica lui Mihalcea banul din Cocorâşti, dăruieşte m-rii Viforîta două sălaşe de ţigani.
       t Scris-am eu maica Magdalina, fata banului Mihalcii ot Cocorăştii acesta al miu zapis, cum să fie de cridinţă la sfînta mănăstăre la Vihorîta, să se ştie, după prada ce m-au prădat şi mi-u luat tot, da-am rămas săracă la bătrâneţi. Deci, de in rudele mele nici [nepoţii, nici neapoată nu se-u aflat nimenile să mă strîngă, să mă hrănească. Deci eu amu cugetatu la svînta mănăstire la Vihorîta şi m-am Închinat maică precistii şi lu sveti Ghiorghie, hramulu sventii mănăstiri, şi am rămas numai cu 2 ţiganie, cu ţigancele-şi, anume: Domitran, sinii Călii şi cu ţiganca lui, anome Duchina şi cu feciurie lui şi altu ţigan, anome Voiucu, sinii lu Drăgoiu şi co ţiganca lui, anume Anca. Şi am cumpărat pră Anca ţiganca de la Samfira, fata Saftei, jupinesa lu Pă-traşco, sinii agăi Negului.
       Şi ahăşti ţiganii, carii sîntă mai sus-scrişi, sîntă de zestrele mele de la tată-miu, banul Mihalcei. Deci i-am dat eu, maica Magdalina, dereptu sufletul părinţilor mii şi pentru sufletul miu şi al fraţilor mii şi al coconilur mii. Şi cine se va ispiti de în roda mea, au nepoţii de fecior, au de soră, au de frate să-mi strici pomana mea de la svînta mănistire, să fie triclet şi procleţii şi afurisită şi blestimată de 318 oteţi.
       Şi mărturii: popa Tanasie ot Tîrgovişti i popa Cozma ot tam şi co tot suburul, anume 12 maici, anume: maica stariţa Pracxii i maica Anghelina ce bătrînă i Mărie Pitiştenca, Mărie Devoia, maica Magdilena de în Floreşti, Theodosie, nepoata Anghelenie, Mărie, nepoata Salumie, Ilisafta i Marta i Salumie, Theofana şi toţi sătenii de în sat, tinirii şi bătrînii.
       Pis meseţa iulie 28 dni, vă leat 7142 <1634). Şi am scris eu Vasilie.
       Eu, maica Magdalina, fata banuluiu Mihalce amu scrisu eu <ju
       mîna me.
          Arh. St. Buc., A.N., CXI/27.
          Orig., hîrtie (31,5 x 22), două peceţi aplicate, una a m-rii Viforîta cu legenda „ţ Gm ţp ... mt ... fiugpr...” (= Acest hr<am> al sfînt<ului Gheorghe> Vîho<rî>ta).
454
www.dacoromanica.ro
340
1634 (7142) iulie 30, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier ocini cu rumâni la Cocorăşti şi Stoeneştii de Jos, cumpărate de la Marica călugăriţa.
      f fllHAOCTÎflO eoxYeio, Iw flJdTfH EdcjpjK KOfKOA H rocnoAHHii. Aakat roc-noACTso <hh c'i’h noKfrttH'm rocnoACTKd a\h iiomt(hhom8 EOAtpHH rocnoACTKd mh >K8ndH P<ja8a btopYh KHCTYrap1 ca să-i fie lui ocină şi rumâni în Cocorăşti, toată partea Maricăi călugăriţii, jumătate de sat, cu moara gata făcută şi cu viia, jumătate şi cu alalte vaduri de moară, cîte se vor afla pre partea ei şi cu tot venitul şi iar toată partea Maricăi de în Stoeneştii de Jos, de preste tot hotarul, pentru că aceste moşii şi rumâni fost-au de moşii ale Maricăi călugăriţei. Deci cînd <a>2 u fost acum în zilele domnii mele, iar Marica călugăriţa le-au vîndut ci<n>stitului boiarinului domnii mele Radul vtorii vistiar pentru 400 de galbeni gata; şi i-au dat în mina călugăriţei denaintea domnii mele den divan, care bani se-au mărturisit înaintea domnii mele cum se-au luat tot bani cu camătă, la zece, unul, de au dat pre această moşie şi rumâni şi cu zapis iscălit cu mâna ei.
      Derept aceia şi domnia mea încă am dat ca să-i fie de moşie ohabnică şi să fie volnic cu această carte a domnii mele să aibă a luoare dijmă de pre această moşie de la tot omul cine va fi arat pîine, ovăs, mei, fîn şi den toate bucatele den zece, una cum iaste legea.
      Derept aceia şi voi, rumânilor, încă să căutaţi să ascultaţi de oamenii boiarinului domnii mele ce scrii mai sus de toate ce vă va da învăţătură şi să fii volnic cu această carte a domnii mele să strîngă şi rumânii care pre unde-i va afla fugiţii şi răsi<piţi>2 Sn ţara domnii mele, pre toţi să-i ducă cu tot ce vor ave în sat în Cocorăşti.
      Şi de nimenilea opreală să naibă. Hhako a<> n-kCT, no p« rocnoACTKd mh.
      H HCnpjKHHK, cam pw rocnoACTKA AIIH-
      IlHC 8 ilgKgpflJIH, IOaYE A AtHH, R A-fcT X3PMK-
      t Iw AIateio KWEKWA4, awaoctYio koxYio rocnoAHHk.
      Iw AIateio koekoa <m.p,>
         Arh. St. Buc., A.N. MMDCCXCIV/3.
         Orig., hîrtie (29,5 x 20,5).
       1 ... jupan Radul al doilea vistier.. -* Loc rupt.
33 — Documente România — c. 1359
455
www.dacoromanica.ro
341
1634 (7142) iulie 30, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod porunceşte dijmarilor din judeţele Dolj şi Mehedinţi să nu ia dări din stupii, rîmătorii şi viile m-rii Tismana.
       t AJHAOCtYJIO BOftYtlO, Iw âldTEH EdCdpdB B0EB«aY H rOCnOAHHk. \iRiT rocnoACTKO mh cYf noKfAtHTf rocnoAcTKO mh. IIhuicm rocnoACTB© mh voao slugilor domnii mele, dijmarilor ot sudstvo Doi Jil i Mehedinţi. Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul sfintei mănăstiri Tismana, cum de vreme ce veţi vedea ceasta carte a domnii mele, iar voi să căutaţi să lăsaţi toţi stupii sfinţii mănăstiri în pace de dijmă şi rîmătorii de gorştină, şi de vinăriciu. Veri unde vor avea stupi şi rîmători şi vii, nimic să nu luoaţi, ce să-i lăsaţi foarte în bună pace, pentru că sînt ertaţi de domnia mea, că iaste lavră mare domnească şi ertată de toţi domnii şi nu v-am vîndut domnia mea dijma şi gorştină şi vinăriciul aceştii sfinte mănăstiri.
       Innsă să ştiţi stupinele carele unde sîntu: în Jîiul de Sus, la satul Ceurîi şi la Stolojani şi la Săuca şi la Pîrîul şi în Mehedinţi la satul Ploştina. Aceste stupim şi rîmători şi vii, nimic să nu le învăluiţi, nici să nu luoaţi nici den stupii şi rîmătorii mănăstirii, nici ai părintelui egumenului, ce să le daţi bună pace, că singur domnia mea le-am ertat, că sa nu le ia nimenilea nimic, să hie de-ntărire sfintei mănăstire şi domnii mele şi părinţilor domnii mele de pomenă.
       Derept aceia, nimenilea să nu cuteze a sări sau a învălui preste ceasta carte a domnii mele sau care cumva sî gîndească a luoa ceva, că să voiu înţelege domnia mea cum le-au făcut cineva necaz şi valii, apoi acela om bine să ştie că cu nimic nu se va plăti, numai cu capul, pentru că aşa iaste porunca domnii mele. HHdKO a<» wtCT, no pti r»cnoAcTBO mh.
       H HCnpdKHHK, cam pw rocnoACTB» MH.
       IIhc g EtfcSpnjiH, (OrtYf ii-riv a^hh, k a Ist x3Pmk.
       ţ Iw flldTf» BIVCBIVAJ MHAOCtT» BOHCYlO rOCnOAHHh.
       Iw iOdTtio kocboa <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCIII/28.
          Orig., hîrtie (30,5 X 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 329, f. 82 v — 83.
                                342
1634 (7142) iulie 30, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Tismana satul Turcenii, jud. Gorj, cu rumâni, dania lui Pîrvu ban.
       t fflHAOCTYflO EOWYflO, Iw ffldTIIO KOtKOAU H roCnOAHHt BtCOH StMAH OvrrppWEAdxYHCKOH, bh8k nomusuiOAiS Iw EacapaBd bo(boaY- Xmat rocnoACTKO mh cYi noB(AtHY( rocnoACTBO mh cb^to/Hş h eohucteho/HŞ MOHaCTHpa rAaroAt/HH Thc-
456
www.dacoromanica.ro
AAHA,        nptCKtTtH, MHCTtH H npfcBAArOCACBEHH’kH                HdUlClO EcPOpO-
Ahi^e H npHCHOAfesKi flI<ipYA h mkcthoe eh ycnEHYE H wth8 Er$<HEH8 ©ewaocYe h npe-i)Y/H HHOKHA KTOp'fH EKIBAE nptEKIBATEAH BTi CY» CK’kT'h J(P‘,M> HK0 A<* *CT CBfcTOAUJ AOHdCTHp’K CEAO 110 HAM T8pHfeHYH WT C8ACTBO Top 2Kha, BCK CEAO H CK KCH BE-
mhhTh h cii boaYhhue h ck bhhoppaaY h ci» bck xoTdpo/HK, wt XdT<1P A® XdT<1P',‘* no CTapi» jfdTap-h H KfatrH, iioheike c-h» bkiujiije pehEhti ceati TSpHfcHYH bkict npH-
AOMEH'K H IIOAHAOBAAK WT IIOKOHHHAPW IlpKK8A EAH8a BTi CYa CKtTd AOHACTHpA, IPA<I
kkict Ha nptcTaBrttHÎM EA8, pmY cboe a^w* h pmI ktopYh c8t oyc-uiinH 8 csfc-TtH aohacthp ct|iE wt npH ai»hh iiwhhbiiioa8 Baaa<i boeboaki» chh-k bEahkapo Eaaa8 boeboaY. H bck AP^aa cb^ta aohacthpa ceao TSpHfcHYH ck Kaast Awpa.
                              IIotoame, frAa bkict bk a^h Baaa boeboa» chh’k PM8i»8 boeboaY, * T8p-
MtHSa, Wl K BTiCTAHHA CA ai|lf B'KSAA'K IIOAOEHHO sa CEAK WT T8PHtHH BES HH fAHa
tpesa. H ncuifaii TşpH,fcH8A H ck hhokh wt Thcauha ai|if cKnptuiH ca bch k8iiho ahi;ea ko aHH8 nptA Baaa boeboaY, chht* PaA8a8 boeboa, 8 c8aYahhie. H wctaa T8pHtH(}a wt sakoh'k. H eha^X pociioactbo ah h khhim Baaa<e boeboaY, chhk Eaa-AT boeboaY, cktbopaha HaA bck ceao TşpHfcHYH wt iioaihaokahYe, afcTW x3a9 H KHHra Eaaa8 boeboaY, chh-k PmV* boeboa, n*K HaA kck cm» TşpHfcHYH, wt iipehYe
H WT WCTAA-K, KAKO fCT KKIIUlUf IMAAT-K, BK A^TO xSAB.
                        Gepo paAT H pociioactbo ah ci|JE iiohoekix h yTBp-KAHjf khhsa tea-k noHHB-UlE/H KHASH.H CK CÎA H4UI4 KHHra H A^X rOCIlOACTBO AH CBtTtH AOHACTHp Thc-
aaha, bko a <1 bkith ea bck ceao TgpHtHYH h c-k bch behhhYh h c-k boaYhhue h ck BHHorpaAY H c-k bck pa^koa wt Kp*KAafHYf h wt noACifiK h wt noas8 H hi wt Koro A^ hc BKiTf noKoatKHAa, no sanoB^A Hauia.
       &( oyBO h CBfAYTfaYH nocTasH^ rocnoACTso ah: naH XpHSt bcaHkYh bjh KpaafscKYH h naH IsauiKO bca akophhk h naH TaHropYH sfa caoaonoAOHCHHK h naH /V,8ahtpi$ Bfa bhctYap h naH Koi;oi|stH8a ala cnaTap h naH BacnaYf Dah^haSp Bfa ctoahhk h naH E8sHHKa Bfa kohiouj h naH BgHHHa sta ntxapHHK h naH KocTaHAHH e{ahkYh nptACTaTfa. H HcnpaaHHK, naH TaHropYf bea aoro^fT.
       H npfnHcax a, Gtohka cn8A«H m*KpBaHHBH>i, Atcfiţa »aYe "a-pw a^hh h wt HAaAa A® ctat, atTo xspAB, anno Domino1 xiXAA-
       f îw fflaTEio BWEBWAa, ahaoctYio eohcYio rocnoAHH-K* jfwJiUaTfw boeboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Teodosie şi celorlalţi călugări, clţi vor fi trăitori în acest sfint hram ca să fie sfintei mănăstiri satul anume Turcenii din judeţul Gorj, tot satul şi cu toţi vecinii şi cu mori şi cu vii şi cu tot hotarul din hotar pină in hotar, pe vechile hotare şi semne. Pentru că acest sat mai-sus zis Turcenii a fost dăruit şi miluit de răposatul Pîrvul banul la această sfîntă mănăstire, cind a fost la moartea lui, pentru sufletul lui şi pentru cei care au adormit in sfinta
        1 Aşa in text.
457
www.dacoromanica.ro
mănăstire, incă din zilele răposatului Vlad voievod, fiul marelui Vlad voievod. Şi a tot stăpînit sfinta mănăstire satul Turcenii cu bună pace.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, iar Turceanul s-a sculat de a luat jumătate de sat din Turceni fără nici o treabă. Şi a venit Turceanul şi cu călugării de la Tismana de s-au pîrît toţi împreună faţă în faţă înaintea lui Vlad voievod, fiul lui Radul voievod, în divan. Şi a rămas Turceanul de lege. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Vlad voievod, fiul lui Vlad voievod, făcută pe tot satul Turcenii de milă, în anul 7039 şi cartea lui Vladu voievod, fiul lui Radul voievod, iar pe tot satul Turcenii, de pîră şi de rămas, cum este mai sus amintit, în anul 7042.
      Pentru aceasta şi domnia mea încă am înnoit şi am întărit cărţile acelor răposaţi domni cu această carte a noastră şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Tismana ca să-i fie tot satul Turcenii şi cu toţi vecinii şi cu mori şi cu vii şi cu tot venitul de hrană şi de ajutor şi de folos şi de nimeni să nu fie clintit, după porunca noastră.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu Coţofeanul mare spătar şi pan Vasilie Paindurmare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Cos-tandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica spudei Şărbanovici, luna iulie a 30-a zi de la Adam pînă acum, anul 7142, anul domnului, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XL/9.
         Orig., perg. (31 X 43), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1846; alte traduceri, ibidem mss, 329 f. 540 şi 336, f. 175—176.
         EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl. rom. p. 463—465.
                                 343
1634 (7142) august 1, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări a rumânilor m-rii Plumbuita, care se află lingă mănăstire.
      ţ 1HhaoctY(k bokYpo, Îw          Sacapas bo(boa<! h rocnoAHHt.       roc-
noACTKO a\h cYh noKt<\tnYe rocnoACTKO <hh ck1jt1jh> BowccTBHtH mohjcthp de la Colintina, ce iaste hramul svetii Ioan Crăstitel, ca să fie rumânaşii mănăstirii ce sînt pre lingă sfînta mănăstire, în pace de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi, pentru că i-am ertat domnia mea de toate mîncăturile, cum a fost ertaţi şi mai denainte vreme de alalţi domni, numai să hie de posluşaniea sfintei mănăstiri ce va trebui.
      Derept aceia şi voi, deregătorilor şi voi, toate slugile domnii mele, carii veţi fi într-acest judeţul Elhovului, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a
458
www.dacoromanica.ro
domnii mâle, iar voi Încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi In pace să-i lăsaţi, nimica să nu-i învăluiţi rumânaşii ce sînt mai sus-scrişi ai sfintei mănăstiri şi să aibă pace şi sfînta mănăstire de toate, cum scrie mai sus, pentru că am văzut domnia mea cartea lu Alexandru voevoda, şină Radul voevoda, leat 7135 şi cartea lu Alexandru voevod Iliiaş, leat 7136 şi cartea lu Leon voe-vod, şină Ştefan voevode, vă leat 7140, tot de pace şi de ertăciune. Aşijderea şi domnia mea încă i-am ertat şi le-am întărit cărţile cu ceastă carte a domnii mele pre tocmeală, cum scrie mai sus.
       Iar cine să va ispiti preste ceasta carte a domnii măle a învălui mănăstirea şi rumânii sfintei mănăstiri, bine să ştie că acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Şi această carte a domnii mâle să fie preste toate cărţile, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Hhako A4 H-fccT, no pf4 rocno-ACTBO /HH.
       H HCnpdKHHK, CAM pf4 TOCnOACTKO /HH.
       Ehc 8 E$K8penJH, Mtcfiţa aarSCT 7 A^hh, bti a*t xspmb.
       îw /HdTftO KWfKWAb /HHAOCTYfIO SOKYflO pocnoAHHk.
       Iw illaTfio KOfsoA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XVI/5.
          Orig., hlrtie (29 X 21), pecete mică, aplicată.
                                 344
1634 (7142) august 3, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Ivaşco mare vornic, după înţelegerea acestuia cu jupaniţa Stanca, ocini cu rumâni la Ojogeni, Slătioarele de jos şi Măr aţi.
       f /DhaoctYeio eokYio, Iw /tliTf» boEboA4 h rocnoAHHiv btiCOH 3(/Hah âfppppo-KAAJfYHCKOf, K4ŞK KfAHKarO H np^ACEparO, CTapaPO, nOKOH.4HOM8 Iw EaCapaK SOKOA4. ^jk4T rocnoACTKO aw cYf noKlA'knYf pocnoACTso mh no4TfHHOM8 npaaHTfAio poc-noACTKO mh JKgnaH Ikjuiko beahkYh akophhk h cac chhokh ch, f ah iţe m8 Sort A4-
POB4A, I3K0JKC A4 M8 fCT W4HH8 H Bf4HHH 8 CfAO 8 OjKOybHH H 8 CfAO 8 &OA Ga’K-tY(V4P( H 8 CfAO g iM'kpaUH, AAH WT A*a Kp4T4«A4 CH JKSnJHfUfB GtAHKVI A1UţHp4 Eop4£K8 nOCTfAHHK WT GaTiT Ywapf, nOAOKHHS, WT nOA(0 H WT Ulgitt H WT KOA4 H WT KC4HHH H WT CfAAAHipf CfAOK WT nOCB8A?> K4pf (AHK4 Ct JfTfT H3SP4TH WT no BtCOM )fOTapOA\. IIOHOKf cYf BHUK pf4fHf W-IHHf EHAa fCT CTapf H npaEf W4HHf H 34 A~kAYH8 JKjjnaHHitfK GTauickH wt po\ht£aY{ t», fipoKf hah wt nptîKAf RP’bMf, wt npH a^hYi npo4Y(Ait ctjph rocnoA4>i AP'kKHHX-
       fl nOTOA/l, Klk^a fCT BYW Eh AkHYf POCnOACTBO MH, 4 3<8n4HHlt4 GT4HK4 WH4 Coym'rtl fAHl JK8n4HHIţ1i Ef3 WTPOltf H WCT4A1 34 CEAKfX H AP8P£ nopSAWYH WT KP'kB JK8naHHl^(K GTaHK’k'î H4H EAH3 H'kCT HM4T KpoMt 34 EP4T4fA CH JKgnaH Ik4UIKO KfA AKOpHHK H BH8KOM CH IIETP4 UKO nOCTfAHHK, CHHTi CfCTpiM CH }Kgn4HHlţfB H'faKUlfH. TaiK( B*K TOM, }K8niHHU4 GT4HK4, WHa C4AM WT BOA-b fH, npHUIAA ICT npfPocnoACTKa mh 8 beahkYh ahkah, Tfpf fCT A4P*k4A no no4TfHHOM npa-
                                                                                                           459
www.dacoromanica.ro
KHTfA rOCnOACTKO AH »8ndH fsaiUKO KM ABOpHHK IVT A*A IH IVT TIX CYl KHIUf-pNfHHf IVMHHf nOAOKHHO IVT ©JKOybHH H WT Aoa Gd'ETYlVdpf H IVT fll’EpaiţH, IVT noCK^AH H ivt no k"ec xcrapoA, sa HfHHd A^spa boaio, sfs hh (Ana chaoct, laKOKf Aa ict fro sa a^ATh# Kik K-bKEi. fi APSra noaoKHHS ivt A"bAd scsndHHiţfB Gtahk'kh IVCTdKHA fCT fi,i B$A,tT no P8Kd KH8KOA CH ITETpdlllKOK nOCTMHHK. fl nOMTfHHOA npaKHTM rocnoACTKa ah scSnan înauiKo km ap*Phhk, aohaoki xckît ehth JKgna-HHIţd GTdHKd KHKd H CEC A8UI8» IVH A<» HAdT PAfAaTH Cf H Hd A^BpO H Hd SAO H CAIOTPHTH CA H npHXPdHHTH CA K"E JKHKOTd IH, d no CEAp*ETH fH A<*X W EpfroytT H Ad W K’ECnOAHHdfT, KdKO Cf nOAOEdfT CEC IVT K-ECbX ‘•T© TpHEgfT npf3 A^TO. Âpgra ndKHftf cetkophaa kt KgnaHHiţa GTdHKd gCTpofnYf c-ec noHTfHHdro npaKHTM rocnoACTKO ah KgndH IfKauiKo km abophhk, KgnHO cec kh#kom ch O’ETpauiKo noc-tmhhk, paAY a^aThori mto xokit HAVbAH npHTfCH^Af ivt APSrn: Ad noHSîKAdfT EpdTMfA CH ttgndH ÎKdUIKO KM ABOpHHK CEC K’ECHX SdK8nH© fi,i HSKdAHT TfX A^* AYnf npHTfCHgAf. Tas» ivt hai xckiot M©r8 HSKdAHX tako c$t cetkopha 8crp©fHYf Sa HHXHOA AOEPOBOAIO, PaSK* HH fAHd CHAOCT IVT nptA TOCnOACTKd AH IVT AHKdH H IVT npfA AHOSH EOA’bpH KMHIţHJKf H AdAH IVT ABOpA TOCnOACTKO AIH, KdKO fi,d APVKHT nOHTf HHOAI8 npAKHTM POCnOACTKO AIH KgndH IkAIUKO KM ABOPHHK IVT K*E TfX CYf IVT'EHfCTKYf npHTfCHSAf, IVT CKdKf fi,i APfBHT K8ndH IsdllIKO KfA ABOpHHK CdA nOAOKHHg, a JKgndHHHd GTdHKd CEC KH8KOA CH n-ETpailIKO nOCTMHHK Ad AP’EÎBHT tVHH IVEdAKf APSCd nOAOBHHS, 3dHf?Kf C«T CHIţf CETKOPHA T’EKAfJKfHYf Sd ACEPd KOAt HX> KdKO fCT KHUlf nHC.
       H KHA’bX®^ t’ocnoACTKO ah h sanHC ivt p8Kd KgndHHiţfK GTdHKTvH k-r p8K JKSndH KkJUJKOK KfA ABOPHHK HdA CYlO SCTpOfHYf C-EC AHOSH EOA’bpH CKfAfTMYf, Hd-nncaHH 8 sannc Hd hac. KgndH XpH3d km EdH h PdAya HdCT8pM ehk km aivnv$<t h TAHropYf KfA AivriviJsfT h Asaihtps A^AîckSa km khctYbp h Ataxaio km cnaTap h KdCHAYf KM CTOAHHK H JKSndH E83HHKA KfA KOAIHC H EgHHHd KfA MXdpHHK H KoCTdHAHH KfA nOCTMHHK H PaAVA KTOpYH KHCTIIcp H H-bHMIOA AKOpKHK H ffldKpOAHH ABOpHHK H A.8AIHTP8 AKOPHHK H IVT TorOStllH, IlapaCKHKa ABOPHHK H EgH-fe AlVPW^fT H IlIfpEaH AlVPW^fT H Mhio ktopYh CA8>Kap h Hhapho PSa^mSa caSîKap H /^p-Eroio Aivriv$tT h fifit^Kf H HHHEI AHOSH EOA’bpH, KOTOpYH Hf C8t nHCdHH 3A* KT, KHHrd cYa.
       Gfro paAY, AaA®X C"EA rocnoACTKO ah noMTfHHOA npaKHTM rocnoACTKd ah ftgnaH iKdUlKO KM ABOPHHK, laKOHCf Aa A'.8 fCT IVMHH8 H KfMHHH 8 CMO 8 (xJJKOybHH H IVT /^OA GAETYlVapf H8 /H’EpdlţH IVT A<A HCSnaHHIţfK GTdHKliH nOAOKHH8, KdKO fCT KHUlf nHC, IVT BliC X^ACKOA A^AYh8 H K-E ivxas CHHOKOA H KH8KOA H np-bKHSMITOA H Hf IVT KOrOÎKAO HfnOKOA-bEHAO, nopHSAO rocnoACTKd AH-
       Gejki oyeo h CKfAfTMYf noAOHCHA rocnoACTKO a\h: scSndH Xpnsa KfaHKYH EdH KpdAfKCKYH H >K8naH.. -1 h »8ndH TAHropYf km Aoro^fT H «8naH /^8ahtp8 A8a*ck8a km khctYqp h >K8naH /nnxaio km cndTdp h H(8naH EacHAYf km ctoahhk h >K8ndH E8SHHKd KfA KOAHC H >K8ndH EjJMHHd KfA nfXdpHHK H HC8IUH KoCTdHAHH KfA nOCTM* HHK. H HCnpdKHHK, TAHrOpYf KfAHKYH AlVPlVijifT.
       H HanHcax as, AflTRAdT Aivriv^fT, k-e HdCTOAHYn rpdAy EoyK8pfi|iY, A-bctiţa arycT r* a^hh h ivt flAaAd Aascf ac HHwb k-e Cfro nncdHYf TfK8i(idro A-bTOA, k*e A-bT xSpAK, a IVT pOJKAtCTKd XpHCTOKO, xdXaA-
       ÎIiv dlaTfio KivfKivAa, ahaoctYio eoîkYio rocnoAHHE.
        IV dldTflO BOfKOA <m.p.>
1 Loc alb.
460
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic şi cu fiii săi, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat la Ojogeni şi în sat la Slătioarele de Jos şi în sat la Măraţi, însă din partea verişoarei sale, jupaniţa Stanca, fiica lui Borcea postelnic din Slătioare, jumătate, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul. Pentru că aceste ocine mai sus-zise au fost ocine vechi şi drepte şi de moştenire ale jupaniţei Stanca de la părinţii ei, încă de mai înainte vreme, din zilele altor domni bătrîni de demult.
      Iar apoi, cînd a fost în zilele domniei mele, jupaniţa Stanca, ea fiind o jupaniţă fără copii şi părăsită de toţi şi alte rudenii de sînge jupaniţa Stanca mai aproape nu a avut în afară de vărul său jupan Ivaşco mare vornic şi de nepotul său Petraşco postelnic, fiul surorii sale jupaniţa Neacşa. Astfel întru aceea, jupaniţa Stanca, ea singură de voia ei a venit înaintea domniei mele in divanul cel mare de a dăruit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic din partea ei, din aceste ocine mai sus-zise, jumătate din Ojogeni şi din Slătioarele de Jos şi din Măraţi, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, de a ei bunăvoie, fără nici o silă, ca să-i fie lui de moştenire în veci. Iar cealaltă jumătate din partea jupaniţei Stanca a rămas să fie pe mîna nepotului său Pătraşco postelnic. Iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic, pînă va fi jupaniţa Stanca în viaţă şi cu suflet, el să o caute şi la bine şi la rău, să o îngrijească şi să o hrănească în viaţa ei, iar după moartea ei să aibă grijă şi să o pomenească, cum se cuvine cu de toate ce trebuie peste an. Altă întocmire iarăşi a făcut jupaniţa Stanca cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic împreună cu nepotul său, Pătraşco postelnic, pentru dedinele ce a avut cotropite de alţii: să se silească vărul său jupan Ivaşco mare vornic cu toţi dimpreună să scoată acele dedine cotropite. Astfel, de le vor putea scoate, aşa au făcut întocmire de a lor bunăvoie, fără nici o silă dinaintea domniei mele din divan şi dinaintea a mulţi boieri mari şi mici de la curtea domniei mele, să stăplnească cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic din aceste moşteniri cotropite din toate să stăpînească jupan Ivaşco mare vornic singur jumătate, iar jupaniţa Stanca cu nepotul său Pătraşco postelnic să stăpînească ei amîn-doi cealaltă jumătate, pentru că aşa au făcut întocmire de a lor bunăvoie, cum este mai sus-scris.
      Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna jupaniţei Stanca la mîna jupanului Ivaşco mare vornic pentru această întocmire cu mulţi boieri martori, scrişi în zapis, anume: jupan Hriza mare ban şi Radul Năsturel fost mare logofăt şi Gligorie mare logofăt şi Dumitru Dudescul mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic şi Radul al doilea vistier şi Nenciul vornic şi Mavrodin vornic şi Dumitru vornic şi din Togo-zeni, Paraschiva vornic şi Bunea logofăt şi Şerban logofăt şi Ianiu al doilea sluger şi Andrei Rudeanul sluger şi Drăgoiu logofăt şi încă şi alţi mulţi boieri, care nu sînt scrişi aici în această carte.
461
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco mare vornic, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Ojogeni şi din Slătioarele de Jos şi la Măraţi din partea jupaniţei Stanca jumătate, cum este mai sus-scris, din tot venitul, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan ... 1 şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dude-scul mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 3 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7142, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voievod <m.p.>
         Bibi. Acad., CCXCIX/12.
         Orig., perg. (32,5 X 48), pecete timbrată.
         Fragmente în copii româneşti la: Arh. St. Buc., A.N., CCXCIII/11 şi la Muz.
         de ist. Buc., nr. 27655.
                                  345
1634 (7142) august 3, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod rdntăreşte, în urma unei judecăţi, lui Sima al doilea logofăt moşii în Cîineşti şi Mănăileşti, cumpărate de la Radul Cotorogea.
      t AIhaoctY{io kojkYjw, Iiv <HdT0eK> Eacapas koekoah h rocnoAHirh. ^asaT r»cn»ACTKO a\h cYa Hdiua noata-fenTe homtehhomS soA-bpoM pociioactko mh naug Ghmohs ktopYh CAOEonortoJKHHK 2, ca să hie volnic cu această carte a domnii mele de să ţie moşiia Radului Cotorogei den Cîineşti şi den Mănăileşti toată cită va avea el şi a tătîine-său şi a socru-său şi de cumpărătoare şi cu viile de la Cîineşti, cîtu au ţinut el şi cu un răzor de la Işfan, care răzor au dzis Işfan că i l-au vîndut Cotorogea şi nu i l-au fost vîndut şi cu... 1 răzoare, carele le-au ţi<nu>t ginerele Cotorogei, anume Stan ot Popeşti Otesău, carele au dzis că i le-au dat dzistre şi nu i le-au fostu datu.
      Pentru că acăste vii şi moşii toate cîte sînt mai sus-scrise fost-au ale Radului Cotorogei încă mai denainte vreme. Iar după aceia, cîndu au fost în dzilele lui Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar Radul Cotorogea au vîndut toată moşiia lui şi cu viile ce sînt mai sus-dzise, boiarinului domnii mele Simei vtori logofăt, pre bani gata ughi...1, de a lui bunăvoe.
       1 Loc alb.
       * .. . panului Simon al doilea logofăt. ..
462
www.dacoromanica.ro
       Iar dup-aceia, clndu au fost acum, în dzilele domnii mele, Radul Coto-rogea, deaca vreme ce au văzut că sînt aceste vii lucrate bine de Simon logofăt, că pre vreme ce le-au fost cumpărat el au fost toate părăsite şi pustii, el s-au mirat cum va face hiclenie să scoaţă pre Sima logofăt dentr-aceste vii. Ce s-au sculat de au grăit pre ascunsu cu stariţa de la mănăstirea Deun-lemnu, anume ...1 şi cu ginere-său, ca să zică că sînt viile ale lor şi deaca vor rămînea pre Sima logofăt să ţie dentr-aceste vii stariţa jumătate şi Coto-rogea şi cu ginere-său altă jumătate. Deci au venit călugăriţa şi Cotorogea şi ginere-său şi cu Sima logofăt aici înnaintea domnii mele de s-au pîrît toţi de faţă şi au rămas stariţa şi cu ginerele Cotorogii pre Sima logofăt, ca să-şi ia el banii de unde i-au dat, iar călugăriţa să-şi ţie viile. într-aceia Simon logofăt au apucat cu strînsoare pre Cotorogea ca să-i dea banii înapoi. Iar apoi, stariţa au vrut să înşele şi pre Sima logofăt şi pre Cotorogea şi pre ginere-său, numai să ţie ia aceste vii toate întru hicleniia ei.
       Iar Radul Cotorogea, deaca au vădzut că rămîne şi fără vii şi fără bani şi-l înşală călugăriţa, nu se ţine de cea tocmeală ce au grăit întîiu toţi, au scornit iar pîră şi au venit a doa oară de s-au pîrît iar toţi de faţă. Şi au spus Cotorogea singur cu a lui gură cum au fost grăit ei toţi şi cum le-au fost tocmeala ca să facă înşălăciune, să scoaţă pre Sima logofăt dentr-aceste moşii. Deci, au stătut călugăriţa de ruşine şi de menciună denaintea domnii mele den divan. Şi am adeverit domnia mea cu tot sfatul cum n-au fost avut ni-menilea nici o treabă cu aceste vii, ce au fost toate ale Cotorogii. Şi au rămas boiarinul domnii mele Sima logofăt şi pre stariţa şi pre Cotorogea şi pre ginere-său de lăge şi de judecată den divan. Şi am dat domnia mea ca să-i hie aceste moşii şi cu vii ce scriu mai sus, toate şi să le ţie cu bună pace, cum şi le-au cumpărat întîiu, iar Cotorogea şi călugăriţa şi ginere-său să n-aibă nici o treabă cu aceste moşii, căci au fost umblat toţi cu hiclenii şi cu menciuni şi s-au pîrît de faţă şi au rămas de lege. Şi de niminile opreală să n-aibă. Hhako 4,4 H-fcCT, no pw rocnoACTso a\h-
       f HCnpjKHHK, CAM pfH POCnOACTKA /HH-
       Ihc kt» sc-k EtfcgpttiiH, anrScT p-po A^hh, k A-fcT xâpMR.
          iw dldTfH EWtBlVAa, MHAOCtYiO KOJkViO rOCnOAHHk. iv dJaTfio KOfKOA <m.p.>
       Stoica spudei <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/17.
          Orig., hîrtie (29,5 x 21), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 445, f. 109 v — 110.
                                                     346
1634 (7142) august 5.
                                   Vasile spătar vinde iui Radu Dudescu logofăt ocină în Stăneşti.
       t Eu Vasilie spătarul scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de mare crâdinţă la mina Radului logofăt Dudescul, cum să se ştie că am vîndut ocina de la Stăneşti, de în Valea Pirîeştilor pră în copăcel, pină
      1 Loc alb.
463
www.dacoromanica.ro
în piscu, alăturea cu drumul, plnă In hotarul Slănicului şi piuă să hotărăscu cu Domneştii tot cît am ţinut eu. Cară oţină am cumpărat de la Fătul ot Corşori şi de la Negoe, frate său, dereptu ughi 80. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoia, ca să fie dumnelui moşie.
      Şi la tocmela noastră fost-au: Negoe ot Corşori, Ene peharnic ot Ani-nosa, Lăudat comis i Bălbose ot Berivoeşti i Dragomir al Cioflii.
      IIhc dBrgCT Ţ ai»hh, /vfcT xspmb.
      Eu Vasilie spătarul t Eu Neagoe ot Corşori t Az Mih ...1 vătorii sulgeri f Dragomir păharnic, Prundenul Dragomir Cioflea 2
         Bibi. Acad., MDCXXIX/4.
         Orig., hîrtie (30 x 20,5), cinci peceţi aplicate.
                                        847
1634 (7142) august 6.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier jumătate de sat din Cocorăşti, jud. Prahova, cu rumâni şi ocină la Stoe-neştii de Jos, cumpărate de la Marica călugăriţa.
       t dlHAOcri'fw boîkTiio, îw iHdOOo bo(eoa h rocnoAHH'E ecoh scaiah Oyrrp-plVKAAXIHCKOH, BHgK EfAHKdTO H np’fcAOBfMI’O, nOHHEUIO/Hg îw EdCdpdKd EOfKOABI. rocnoACTdO mh cYa noKf/vfcHYf rocnoACTEO mw noiHT’fcH HO/Wg npdEHTfAOA\8 rocnoA-CTBd AM fldHg PdA»A ETOplH EHCTYaP» H CE dUHU (A»g, (AHIţH Eoi”h HA\gT A<1P®-EdT(, I3KO fCT t/Hg WHHHTi H KfWHHH 3 C(AO 3 KOKOpTiHJH, Eli CgACTEO IIpdX®Kd WEdH( flOAOBHHO IVT CfAE, BCd HdCTE AgndHHiyfB (HdpYHKEE HHOKHHd, A^Pd djHXdAHfE EdHgA H CE flHEHHIţd TJA EfAHKd H CE flOAOBHHO IVT BHHOrpdAY H CE KOAYHHiy'h CBT.50pfHd H IVT HHf KpOAf WT BOA'HHIţf, (AHiyf WBptTH Cf H IVT 110AI0 H IVT UlgAld H IVT EOAd H WT CfA^AHO CfAOE H WT npH ECE X®T‘IP®'MH> WT XdTJPl‘ A® X®T-’PT‘ H Ch 8611 X«A®KS, Bdpf oyEO (AHKd H3B’kpHT CA, BCd HdCTa (AHKd APVKdAd KgflJHHItd (HdpYHKd HHOKHHd. GOEdHf H BWHhYH, AJ CI SHdf HAMHH HXe: PdASA ToKdpiC H CE CE1HH (rw H OTdHE CE CE1HH IMS H GTOHKd CE CEIHH IrO H fllbHHA CE CEIHH f/Hg H Af^rgA CE CE1HH (Mg H EpdT tro, GTOHKd, CE CEIHH      f/Hg H GH/HTYWH H CE A** CEIHEI (A\g g}K(-
HHAH H pd3AtdfHH HAVk HX GTOHKd H CE        CTJHH (Mg H A,OBpOTE CE     CEIHH (Mg, H
ThhMIOA CE CEIHEI* * (Mg H ÂăHXdlO CE CEIHH (PW  H fbldASA MOpdpiOA CE  CKIHEI (Mg H
XopîKd CE CEIHH (MS H H’kHMIOA CE CTJHH     f/Hg H ApdPgA CE BpdT (PW,  KOAMH, CTJHA
EdUIOAOK H CE CTJHH H/HE .. ..3 H CE HHH BfHHHH, (AHiyf WBptTHUK Cf WT A^A^g,
        1 Semnătură neinteligibilă.
        * Toate semnăturile sînt autografe.
        * Loc alb.
464
www.dacoromanica.ro
       H imkh M kt npjEHTt/to/Hs rocnoACTBA ah mhs Paasas ktopYh ehctYap
WMHHh 8 AM @TOHHtl|JH, WEAME KCA MACTh «S^HHIţfE fllapYHKKH HHOKHHa WT nOAlO H WT UJ$AM H WT BOA H WT CEA^AHO CEAOK H WT lipH KCh ^OTapO/M, Eapi oyBO EAHKA HSEEpH CE. IIOHEJKE cYa KIUUIUIE pEHEHHE WMHHE WT KoKOpiO|JH H WT                  GtOH-
HfljJH H Ch BEMHHH H Ch EOAYhHI^E H Ch EHHOrpaAH ETUCT «snaHHIţlE fllapYHKhH HHOKHHA WT A^AHH8 WT HAA WTlţH EH, El|iE WT npAKAE KpkME.
       Uotoaîke, epaa etuct cEAfc, kti a^hh rocnoACTBA ah, nAHHiţA JKE fllapYHKA HHOKHHa, WHa naAAET Eli EAHa HS>KAA. TaîKE, KliCTaHHIllE CA al|JE ChTKOpHAA CYE At* AHHE H EEHHHH npOAATEAHE. H WT npiiKO KTiCnpOCHAA no CHEXA/H CH GtAHKA H no EH8lţH EH, HAEHH HX KoCTAHAHH H ITpEAA, I2K0 AA KgnHTH WHH cYh A'kA'kHH H KEMHHH. Ho npfHAET npkA rocnoACTEO AH 8 AHbahk h 8 npkA kck coskTh hauie, ai|je ckeaYtea-CTKOEAUJH CA CAAH, I3K0 HE HAkE WHH MOPOTCTKO AA K8IIHTH cYh A'kAHHH H KEMHHH H KliEpAHHIlJH CA IHKO HE TpkE8ET HMh. IIo CH^. HHh EOAkpiO HAH HHH MAOKEAKH HE BKICT HAHBAH3H HAH HAHnAME EOAHH K8I1HTH CÎH A^AHHE, BE3 TKmYH nAHh PAA8A KHC-tYap. Taîke 8CTpoHUJE ca wee A«f wt npEA rocnoACTBA mh h wt np-kA KckAh EAAAaAl^H rocnoACTBA AH AL|JE K8nHAh ECT nAH PAA8A EHCTYiap cYe A'kAHHE H KEMHHH WT HA }K8nAHHlţA /DapYHKA HHOKHHA, 3A 8rH y nAHESH POTOKH.
       H nAKH AA ECT nOHTEHHOM8 npAKHTEAlO POCnOACTEO AH nAH8 PAA8A8 ehctYqp EAHHk CkA.'UJ WT TASAWHH, HA HAEI A8/HHTP8 PAKAOH KOKAMEH, CHpkMh }KHAE3h A"k* AATEAli H Ch TAEAOHA EA8, HA HME A,®KHH<) H Ch ChIHH HAh, HA HAIE PaA^A H GtOHKA H Ch EAHA A^tPA HA HME. . . .1 H Ch ECH ChIHH HA, EAHIţH ChTBApAE, no-HEJKE CYH ETilimiJE 0EMEHH PAKAOHH EhlCT >K8nAHHlţEB AlApYHKhH HHOKHHA WT HA WTIţH EH. IIo CH]f }KE, EPAA BlilCT HTilHk, Eli A^HH POCnOACTEA AH, nAHHIţA JKE EMapYHKA HHOKHHA WHA nAAAAA Eli EAHA H8«AA: HO K8I1HA PAASA EHCTYAp cYh EhlUIIUE pEMEHH PAEAWHH WT HA flJapYHKA HHOKHHA, 3A 81* g> nAHESH POTOKH.
       H EHA’kX POCnOACTEO AH H WEE ASE 3AnHC0EE K8nAHHlţEK fflapYHKhH HHOKHHA WT npoAAHYE 8 P8ka Paasaok khctYap h ch ahosh EoakpH ckeaYteaYh npEnHCAHH 8 3AmicE HAEHH HX • naHy XpH3A BEA EAH KpAAEKCKH H n<!H Îb^UJKO BEA Ak0PHHK H nAH PaASA HhCT8PEA ElilK BEA AOrO$ET H nAH TaHPOPYE bea AOPOijSET H nAH A,8A\HTp8 KEA BHC-tYaP H nAH HEAEAKO bea Ka8HEp H naH Eg3£CK8A EhlK bea EAH H nAH AlHXAlO KEA CnATAp H EaCHAAKE BEA CTOAHHK H KoCTAHTHH KEA nOCTEAHHK H E83HHKA KEA KOAHC
H Esmhha kea nExapHHK h GSnpk bea ape h Apapoaehp kea apAaui h TEprE ehcthap KapHAE H Ilapa nExapHHK H Kohahae buk kea hocteahhk h Kocthh ktoph kasmep aoa-AOKkHHH H KoCTAHAHH KTOpH nOCTEAHHK H GOKOA KA8HEP H ^8AHTPAUIKO KA8HEP H E8HA AOPO$ET, GtPOE AOPOE|5ET, /k,8AHTp8 AOPOijSET, IIIhpKAH AOPOiJsET H HHH AHOSH BOAkpn, KTOpfH HE C8T npEnHCAHH 3AE Eli KHHrA cYa.
       H npoAAAouiE naHHiţA ^pYhka >iephoph3i^a cYa beiuie naAATH whhhe h kemhhh H TAKAWHH WHA WT HErOEA BAAPOKOAEhYE, Ch 3HAHYA BCAA nop8A*HYE EH H KC-kA HAOK’kKH HCKphH-kAth CeOEH WT POp H WT H3A0A H WT np-kA POCnOACTEA AH.
       Gepo pa ah, aax h rocnoACTso ah noMETEHHo«8 npAcHTEA rocnoACTBA ah naH8 PaA8A KTOpH CKPOKHUIHEK, I3K0 AA ECT EA8 WMHHh H KEHHHH 8 KoKOpiil|IH H 8 Aoa GtOHHEI|JH H KHHOrpAAY H KOAYhHI^E, KCA HACTh fflapYHKkH HHOKHHA H PAEAOHH WMHHh, A’kAHHE H Eli WXAB CHHOKOA H KH8lţHAIl H npkBHgMETOA H npAI|JEpOA EPO H HE WT Koro AA HE BUTE nOKOAABHAA, npE3 pEMEHYH POCnOAcTBA AH.
1 Loc alb.
465
www.dacoromanica.ro
       Ge o^bo h cbeaYteaYh nocTdKHjf rocnoACTKO mh : ndH XpH3d rea Ed i Kpd-.AEBCKYH H ndH ÎKdlUK» REA AKOPHHK H nd I rAHrOpYH BEA AOr»4HT H ndH ^8MHTP8 bea KHCTÎrap h ndH fflnxdio bea cndTdp h ndH KachaYe kea ctoahhk h ndH EgSHHKd BEA KOHttW H niH RSHHIId BEA nEJfdpHHK H HdH KoCTdHAHH REAHxYE nptACTdTEA. H iicnpdBHHK, ndH TAHropYf bea AOro^ET.                                __
       H nptnncdx a, Gtoho cng^EH UlkpKdHOsHMd, AVkcEiţd dKrocT E-rw a^hh, wt cik3AdHYA AiHpd csriv ao cEA-k, b*k A'bT x3piHB, anno Domino1 x djfAA-+ îw iKdTfio KWiKW\dy /HHaoct'uo eojkYjo rocnoAHHi.
       Iw illdTEIO ROfKOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matheiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Radul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi ii va dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat în Cocorăşti, în judeţul Prahova, însă jumătate de sat, toată partea jupaniţei Marica călugăriţa, fiica lui Mihalcea banul şi cu pivniţa cea mare şi cu jumătate de vie şi cu moară făcută şi din alte vaduri de moară cîte se vor afla şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar şi cu tot venitul, oricît se va alege, toată partea cît a stăpînit jupaniţa Mariica călugăriţa. Insă şi vecinii să se ştie numele lor: Radul Gojariu şi cu fiii lui şi Stan cu fiii lui şi Stoica cu fiii lui şi Mîinea cu fiii lui şi Dragul cu fiii lui şi fratele lui, Stoica, cu fiii lui şi Simtion şi cu doi fii ai lui căsătoriţi şi despărţiţi, numele lor Stoica şi cu fiii lui şi Dobrotă cu fiii lui, şi Ghinciul cu fiii lui şi Mihai cu fiii lui şi Vladul morariul cu fiii lui şi Horja cu fiii lui şi Nenciul cu fiii lui şi Dragul cu fratele lui, Goman, fiii lui Baciul şi cu fiii lor ... 2 şi cu alţi vecini cîţi s-au găsit de moştenire.
       Şi iar să fie dregătorului domniei mele pan Radul al doilea vistier ocină la Stoineştii de Jos, însă toată partea jupaniţei Mariica călugăriţa, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Pentru că aceste ocine mai sus-zise din Cocorăşti şi din Stoineştii de Jos şi cu vecinii şi cu morile şi cu viile, au fost de moştenire ale jupaniţei Mariica călugăriţa de la tatăl ei, încă dinainte vreme.
       Apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, paniţa Mariica călugăriţa a căzut într-o nevoie. Astfel s-a ridicat de a făcut vînzătoare aceste dedine şi vecini. Şi a întrebat mai întîiu pe nora sa Stanca şi pe nepoţii ei, anume Costandin şi Preda, ca să cumpere ei aceste dedine şi vecini. Insă au venit Înaintea domniei mele la divan şi înaintea întregului nostru sfat, de au mărturisit ei singuri, că nu au ei putinţa să cumpere aceste dedine şi vecini şi s-au apărat că lor nu le trebuie. După acestea, alţi boieri sau alţi oameni nu au fost mai apropiaţi sau mai volnici să cumpere aceste dedine, afară numai de pan Radul vistier. Astfel s-au tocmit amîndoi înaintea domniei mele şi înaintea tuturor boierilor domniei mele, de a cumpărat pan Radul vistier aceste dedine şi vecini de la jupaniţa Mariica călugăriţa, pentru 400 ughi, bani gata.
1 Aşa în text.
* Loc alb.
466
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să îie cinstitului dregător al domniei mele pan Radul vistier un sălaş de gavaoni, anume Dumitru gavaon, covaci, adică fierar şi cu gavaoana lui, anume Dochina şi cu fiii lor, anume Radul şi Stoica şi cu o fiică anume ...l şi cu toţi fiii lor, ciţi vor face, pentru că aceşti mai sus-zişi gavaoni au fost ai jupaniţei Mariica călugăriţa de la tatăl ei. Iar după acestea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, paniţa Mariica călugăriţa, ea a căzut într-o nevoie; însă a cumpărat Radul vistier pe aceşti gavaoni mai sus-zişi de la Mariica călugăriţa, pentru 60 de ughi, bani gata.
      Şi am văzut domnia mea şi amîndouă zapisele de vînzare ale jupaniţei Mariica călugăriţa la mina lui Radul vistier şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapise, numele lor: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Radul Năsturel fost mare logofăt, pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Nedelco mare clucer şi pan Buzescul fost mare ban şi pan Mihaiu mare spătar şi Vasilache mare stolnic şi Costantin mare postelnic şi Buzinca mare comis şi Yucina mare paharnic şi Oprea mare agă şi Dragomir mare armaş şi Gherghe vistier Caride şi Para paharnic şi Condilă fost mare postelnic şi Costin al doilea clucer, moldovean şi Costandin al doilea postelnic şi Socol clucer şi Dumitraşco clucer şi Bunea logofăt, Stroe logofăt, Dumitru logofăt, Şărban logofăt şi mulţi alţi boieri, care nu sînt scrişi aici, in cartea aceasta.
      Şi a vîndut paniţa Mariica călugăriţa aceste ocine mai sus-pomenite şi vecini şi gavaoni, ea de bunăvoia ei şi cu ştirea tuturor rudelor ei şi a tuturor oamenilor de aproape ai ei din sus şi din (jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, pan Radul al doilea vistier, ca să-i fie ocină şi vecini în Cocorăşti şi în Stoie-neştii de Jos şi vii şi mori, toată partea Mariicăi călugăriţa şi gavaoni, ocină, dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor lui şi. de nimeni să nu fie clintit, peste zisa domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare-postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica.spudei Şărbanovici, luna august a 5-a zi, de la facerea lumii acesteia pînă acum, în anul 7142, anno domino 2, 1634.
      f Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Matei voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., CXI/28.
         Orig., perg. (37 X 47,5), pecete timbrată.
        1 Loc alb.
        * Aşa în text.
467
www.dacoromanica.ro
348
1634 (7142) august 6.
             Voica, fiica lui Radu vistier, dăruieşte m-rii Căluiu moşie fără rumâni, in Broşteni.
       fit HAU WTIţA H CHHd H CS^Tdr» A8t“b AMHH.
       Scris-am eu, jupaneasa Voica, fata vistiariului Radului, numele călugăreştii Ion şi fata ei Rada i Cătălină, acesta al nostru zapis, să fie de credinţe cum am dat noi o selişte, anume Broşteni cu tot hotarul, de apă, den pădure, cu tot, pentru ale nostră suflete şi pentru părinţii noştri, ca să fie ajutor la sfînta mănăstire ce să cheamă Svetî Nicolae, Călui să cheamă. Deci la mortea nostră unde ne să va prinde morte, să ne aducă osele să se îngrope la mănăstire şi să să grijască cum s-au grijit şi păriînţii mei, fără vecini.
       Iar cine să va ispiti a sparge acest al nostru zapis, să fie proclet de 318 otţi bogonosni, ije vă Nichei.
       Inse să se Îngrope numai jupeneasa Voica la mănăstire.
       IlHC AVkCflţA AKPŞCT S AhHH, Kt A'kT xIpĂtl.
       Mărturie este Stroe postelnic, fratele ei f.
          Arh. St. Buc., M-rea Căluiu, III/2.
          Orig., hîrtie (30 X 20,5), două peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 722, f. 241.
                                  349
1634 (7142) august 7.
            Belciu, fiul lui Colţea din Horezu, vinde jupînului Vesii şi fiului său Grade 230 de stinjeni.
       7142 avgust 7. Zapis al lui Belciu, feciorul Colţii ot Horez; vinde la jupîn Vesi şi la feciorul său Grade stînjăni 230.
          Arh. St. Buc., Documente munteneşti, XXVIII/75.
          Rezumat (nr. 1).
                                 350
1634 (7142) august 7.
            Ghiorma din Glaveş vinde lui Lupul căpitan din Lapoş ocină in Cirnitură.
       Zapisul Ghiormei la mina Lupului capitan păntru moşiia ot Cirnitură, lea 7142 <1634> august 7 dni.
468
www.dacoromanica.ro
      t Adecă eu Ghiorma ot Glaveş scris-am zapisul mieu la mina dumnealui Lupului căpitan ot Lapoş, precum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocină din Cîrnitură, însă stînjini 80, drept ughi 35 pol şi o păreche de cizme. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor miiei dă moşie şi din sus şi din jos, ca să-i fie dumnealui moşie în văci şi coconilor dumnealui şi nepoţilor, cîţi Dumnezeu le va dărui.
      Şi cînd s-au făcut acest zapis fost-au mulţi oameni mărturie, care să vor iscăli mai jos, ca să să crează. t Eu Ghiorma.
      f Eu Cîrstiian ot Glaveş martor, t Eu Marco Cazacu martor, f Eu Radul martor.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Tîrşor, nr. 718, f. 733.
          Copie.
                                  351
1634 (7142) august 10, Bucureşti.
            Hrizea mare ban., Ivaşco mare vornic, Radu Buzescu fost mare ban ş.a. dregători dau mărturie în divan pentru satele lui Barbu clucer din Poiana, a cărui hrisoave au ars cînd i s-a jefuit casa.
      f Adecă noi boiarii divanului şi ai <ţă>1rîi: jupan jHriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Radul Buzescul biv vel ban i jupan Gli-gorie vel logofăt i jupan Theodosie biv vel logofăt i jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Dumitru Dudescul vel vistier i jupan Miho biv vel spatar i jupan Mihaiu vel spatar i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzica vel comis i jupan Vucinavel peharnici jupan Costandinvel postelnic i Dumitru vel pitar i Dragomir vel armaş i Zahariia vel slujer i Oprea vel agă i Radul vtori vistier i [i] Radul sinii Mihalcev vtori postelnic şi alalţi boiari ai ţerii mici şi mari scris-am aceasta a noastră carte denaintea a domnu nostru Io Mateiu Basarab voevoda, ca să fie de mare credinţă la mîna slugii domnu nostru anume Barbului cliucer de Poiană şi feciorilor lui ce-i va da Dumnezeu, ca să-i fie satele şi rumânii ţiiganii şi toate moşiile cîte are de moşie şi cumpărate de el şi de părinţii lui, anume satul Halmăjul ot Doljiiu tot satul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul de în hotar în hotar; care sat fost-au cumpărat de Grama de Bălteni, socrul Barbului cliucer de la Şerban voevoda încă de cîndu au fost boiarin, derept 34 000 2 de aspri gata, în zilele lui Mihail voevoda, pre vreme cînd au fost măria sa craiula Ardeal.
      Şi iar să fie Barbului cliucer satul Scorila ot sudstvo Meh<edinţi> tot satul cu tot hotarul şi cu rumânii şi cu tot venitul de în hotar în hotar; care
       1 Loc rupt.
       * Corectat apoi: „44 000”
469
www.dacoromanica.ro
sat fostu-l-au cumpărat Barbul cliucer de la Tudosie biv vel logofăt şi de la fiiu-său Preda postelnic derept 64 000 de aspri gata şi 1 cal bun, în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş.
      Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Măilat, însă funea Ţigoiască toată şi funea a lu Gîrgor toată şi den funea Vladului, feciorul lu Neag de la Măilat, al treilea loc, de preste tot hotarul cît se va alâge. Cari funi de ocină fostu-le-au cumpărat Barbul cliucer denpreună cu fraţii lui, Drăghici şi Neagoe, de la megiiaşii de sat za... 1 aspri, în zilele Radului voevod, sinu Mihnev voevoda.
      Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Pîrîu, însă partea a lu Stan Pîrîia-nul toată, de preste tot hotarul cît se va alege, ce o au fost cumpărat Barbul cliucer de la Stan Pîrîianul derept 3 boi şi 1 000 de aspri.
      Şi iar să fie Barbului cliucer ocină şi rumâni în sat la Poiană jumătate de sat, partea Bojuranului toată cu toţi rumânii şi cu tot venitul de preste tot hotarul cît se va alege. Care jumătate de sat de în Poiana fost-au cumpărată de Nica, tatăl jupînesei Ianei, muma Barbului cliucer şi a lu Drăghici şi a lu Neagoe, de la Radul Bojuranul derept 14 000 aspri srebreni şi 1 cal bun, în zilele lu Alexandru voevoda cel Bătrîn.
      Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Şipot, însă partea Gherghinei toată, de preste tot hotarul cît se va alege, care ocină cumpăratu-o-au Barbul cliucer de la Gherghina derept 3 000 de aspri gata.
      Şi iară să fie Barbului cliucer 1 rumân în sat la Căneşti de pre Gilort, anu<me S)2toica cu feciorii lui, Radul i Stanciul şi Barbul i Stan i Gherghina i Călin cu toată <p>2 artea lor de ocină, pentru că se-au vîndut Stoica cu feciorii <lui>2 rumân Barbului cliucer de bunăvoia lor derept 3 600 de aspri gata.
      Şi să fie Barbu<lu>2i cliucer 1 sălaş de ţigani, anume Danciul cu sălaşu lu-ş şi cu c<opii>2i. Şi iar să-i fie 1 sălaş de ţigani, anume Ventilă ţiganul cu tot sălaşul lui, ce l-au fost c<um>2părat Barbul cliucer de la Jetiianu derept 9 000 de aspri în zilele R<adului voe>2vo<d>2 în domnia dentîiu. Şi iar să fie Barbului cliucer 1 ţigan, Munteanul cu tot sălaşul lui, ce l-au fost cumpărat de la Mihart de Şitoaia derept 60 de galbe<ni>2. Şi iar au cumpărat Barbul cliucer 1 sălaş de ţigani anume Lupul ţiganul cu tot sălaşul lu<i>2 de la Hamza banul de Pîrîiani derept 3 400 de bani. Şi iar au <cum>2părat Barbul cliucer 1 sălaş de ţigani anume Sămoilă ţiganul cu ţiganca lui şi cu tot sălaşul lui de la Mihaiu cupeţu şi de la frate-său Frânţi, care sălaş de ţigani fost-au vîndut de Necole al Aldei de în Smărdeşteţ lu Mihaiu şi lu Frânţi derept 62 de galbeni în datoria lor. Apoi Barbul cliucer el l-au scumpărat de la dînşii cu aceşti bani ce scriu mai sus, căci au fost el mai volnic.
      Şi alţi ţigani şi ţigance şi copii de ţigan, ce va mai fi cumpărat Barbul cliucer, tot să-i fie de moşie.
      Pentru că acâste sate şi ocine şi rumâni şi ţigani ce scriu mai sus fost-au ale Barbului cliucer de moşie şi de cumpărătoare încă mai denainte vrâme, den zilele altor domni; şi au avut cărţi şi zapise pre toate moşiile.
        1 Loc alb.
        * Loc rupt.
470
www.dacoromanica.ro
       Iar după aceia, clndu au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voevoda, tîmplatu-se-au vreme, fiindu Barbul cliucer trimis de domnu nostru la împărăţie în slujba măriei sale şi a ţerîi, a<ici)1, în urma lui, mers-au neşte hoţi la casa lui în Poiană de i-au prinsu jupîneasa şi pre oamenii lui de i-au muncit noaptea şi i-au căznit şi i-au arsu cu foc pînă i-au omorît jupîneasa şi i-au luoat tot de în casă ce au avut. Şi i-au perit atunce toate cărţile de moşii, cum ştie şi domnu nostru Io Mathiu voevoda şi noi boiarii toţi şi toată ţeara de această pagubă, cum i-au omorît hoţii jupîneasa şi i-au perit cărţile de pre toate moşiile şi au adus numai o carte de coajă arsă de o am văzut noi toţi cu ochii în divan, ce scriia pre satul Halmăjul. Aşa ştim şi mărturisim noi toţi boiarii cu sufletele noastre şi am mărturisit şi înaintea domnu nostru cum i sînt ocine şi moşii direpte ale Barbului cliucer, ce i-au perit cărţile de pre aceste ocine de acei tîlhari.
       Şi hoţii de într-înşii încă i-au prinsu de se-au înţepat toţi de vii pre marginea oraşului Bucureştii, ca neşte tîlhari, aici la scaun.
       Deropt aceia, noi încă i-am făcut cartea noastră ca să fie Barbului cliucer aceaste ocine moşie lui şi coconilor.
       Aceasta mărturisim, ca să se ştie şi să se crează.
       Şi pentru credinţa pusu-ne-am toţi peceţile şi iscăliturile.
       H HdnHCd^ dâ, dfnivMT doro^vr, $ EŞKgpfipH dvkcnţd dKrycT Ţ akhh, k
dfcT xSPiV.K2.
Hrizea vel ban Ivaşco dvornic Gligorie vel logofăt Vucena vel păharnic Dumitru vel vistier Nedelco vel clucer Radul vistiar Mihai vel spatar Costandin vel postelnic Dumitru vel pitar Buzinca vel comis
t Mitrea... 3 f Drăguşin... 3 Dr<a)4g<omir>4 vel <ar-maş)4
Oprea vel agă Gherghie... 3 Radul vtori postelnic Tudoran suljer Para peharnic iscal5
          <Pe verso :>
          Costandin vtori postelnic
          Arh. St. Craiova, 1/10.
          Orig., hîrtie (44 x 39,5), 19 peceţi aplicate.
          EDIŢII. Tanoviceanu, Doc. importante, p. 8—10; Moisil, Carte de mărturie, p. 379—382.
        1 Text şters.
        * Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în Bucureşti, luna august 10 zile, în anul 7142 <1634>.
        3 Ilizibil.
        4 Loc rupt.
        5 Toate semnăturile sînt autografe.
34 — Documente România — c. 1359                                                            47 I
www.dacoromanica.ro
352
1634 (7142) august 12, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte popii Neniţă din Fundeni ocină la Găujani, jud. Rîmnicu Sărat şi Brăila, ce fusese vîndutâ pentru o duşegubinâ.
       f YHHAOCtYcIO EOJKYfK», IlV YHdTfH EdCdpdE KOtBOA H rOCnOAHHK KlkCOt 3fA\Al cbrrppoBrtJXHHCKHH, khok Kf/\HKdPO h CTdpdro, nOKOHHO/H IW EdCdpdE KOfKOA'l. rocnoACTKd cYfto nostACHTeio rocnoACTEd AtH nontH                wt ^sha^h* h c-kc
HKIX <ChlHH>, {AHIţEKf Eorg A^CT, IdKOKt fl,d fCT HATh IVMHH’K 8 CtAO 8 FligJKdHf, WT CgACTdO &AAM PH/H<HHK> H EpdHA<Ti>, WEdMl Ch CgA, WT nOA H WT UJgAI H WT KOA H Ch BHHOrpJAf H CTk EpOAf WT EOAHHHtKI H <WT> CTiAdAHUJf CtAOK WT [10 S'hC’fe XOTdpO/U, WT X°T<IP A® Jf®T<lP» WEdM* WMHHK EC3 EfMHHH.
       Il0Hf>Kf C(f BWUJUif pfMfHHdd E'hC'k CfAO FKgTKdHYH EHCT E’hC'k/H HdCAb AHMI^HAMi
csao F'hgKdHYt,         wt np-bJKA* Kpb/Hf. fl. noTO/U, (rKAd ekict k-e akhkj A(wh
KOfBOA, K <VbT x3PA0 nOKYfUJU CA A HAOK’bKKI HJA WMHHd CfAO EfAlţdlţH. TdWt nOCAdA dfWH BOfBOAd TdA\ no /IlHpME BTOpîflO AfiMiUl, I3K0 A<) K'hâ'buid A'WgrgEHHd WT Hd B-hCt JfOTdpOBf WT WAP'hCTTk MfCTO/U. H A0CTHS<|A H JfOTdphA<f> CfAOE ThW^dHYH Hd cYra A^SrSEHHJ grH “k. TdJKf RTkCH HJCA'bAHHIţH CfAORf rKWJKdHYl EEKdA ETk APS* rdd CTpdHdd. H-h K-hStA POUIYCH WT Gdd/U PHzH<HHK> WT Hd ElkPKdH, CHHTi nonfR A^HMIOAgH WT rphEOBKI, fAHH KOH A«EPE H nOCTdEHA IţtHg f/Hg grH ÎT, P^aY AfWSrg-EHHd ThWKdHeAWp; H WH WT Td/H Hf EhICT H Hf HA\dA HH fAHdd TpdE Ch HHAVhl. IIo        E-hpKdH,  WH WEptTdA fCT fAHH MAOB-bK-h HdCAtAHHK FliWJKdHHH, no HAI\f
Eo/HdH, HTv KlkStA WT HfrO H AE« BOAKIH H grH Ţ pdAY KOH t/Hg.
       flOTOAIH» Ko/HdH, WH nOHACT HdCA-bAHHIţbl ClAWE FliWJKdHYf, npHMdCTHhlKKI f/Hg WT WHfH'H, g KdpOUI EpKHAd, HMfHHAt: KOMIOA H (rTdHHIOA H GTdH niiKgpdpiOA H GTKHKgAt H YHgUldT H npOMH HdCA’bAHKIIţH KKCH H BUipOUJdAg HJf (CTK H pfMfT H/Hlk KdKO Ad nAdTHUId WMHHd H/H KTWH KgnHO 3d cYb A^SrgEhlHd. G9hH»» BliCH PAjrO fT CK gCThl CBOH/HH KdKO WT HhlH’b Hdnp-bA HH TpfEgH/H WHHHTk, HHJKf JfOKIOT AdThl HHJKH fAHHg HOBI^g, d KO/Hg Hlk TptEgHT WMHHT» A<> A<ICT1k HOEl^KI AA APE>Kf* fl Ko/HdH, (PAd CAhIUIdA cYld CAORfCH, WH nOCTdEHA AIHOrhl MAOE'bKH CEfA^TfAM Hd HMi: WT fipjHAd, EgAndUlg H flpnikgT CgEdUlgA H GTOHcYd, 3(T Ag/tTHH"hpdplOAgH H OltpEdH MOEOTdpWA WT El>pU41H H npOMH. filk TO/H, KoMdH ChTBOpHX fCT cYl3 WHHHTk WT K^Ct CIAWB'K FhWJKdHIH npOAdTMHdd, I3K0 A * nAdTHT A'UJgrgEHHd. TdJKf, WE-p-bTouif ca nond HfHHiţd, Tfpf (ct noKgnHA cYra wiHHd E'KctMO udCA-bAnHi^Ki/HB CfAOB FbW^dHYH WT Hd KoMdH 3d EAHid KOEHAd ChC JEAP^BI^fH fA, gPH 7> HOEl^hl TOTOKH grH Ţ H KdAltdTd CHH HOEl^h) grH Ţ, MHH B"hCH KgnHW grH Â>.
       H BHAfJf rocnoACTBd a\h h SdnHcgA Ko/HdHWE Hd pgi^-b nond Hihhi;(b eh aihosu AIOAH CBfAfTfAKi, no H/HC WT PhAgMWt 6T0BHg UK^dp'hB'h H WT Pbl/HHHKg, GTOBH H IldXSHMt H flHAPtH CgAl^g H WT E'hp'hUU, &TdH IlbHfUJ H nond AP^^A WT A^MH-A\Hpf4JH H Iflc^gA AlhKdpiOA H YIhAPCH rpd/HdTHK H A\HOSH AIOAYE WT WKp-hCTg /HtCTO/Hg.
       Gfro pdAH, A^A^SAtg rocnoACTBd aih nonis HfHHi^fB, raKo?Kf ptqt bkiuu mt-
CdHYH, BKOHff AA (CT HA\g WMHHh g C(AO FhWHfdHKIH BHJJf [uit] pt^K Sd A^AHHg H BTk WJfdE HA\g H BHOKO/Hg H np'bSHOMtTOAtg H Hf WT KOPOJKHA® HfnOKOAfEH/Hg, no 3dnoBbAg rocnoACTKd auj.
472
www.dacoromanica.ro
      Gf>Kf h CK{4,fTfrtHjf nocTJKA-ktMS rocn®Ac'i,KA mh : ndH Xpns-k km eah Kpd-
rtfKCKKlH H IldH HsdUlKO KM A&OPHHK8 H njH TAHropYf KM AOrO$fT H dJHJfAH KM CfldTdp H BdCMdKH KM CTOAHHKg H JKgndU E83HHKd KMHKTH KOMHC H IIJH EŞMHHd KMH<HH nfpPHHKS H fldH KoCTdHTHH KM IIOCTMHHK. H HCfipdKHHK, TAHropVH KM AOrOi|UT.
      H Hd/Md3d<Ms K-h h activa» rpM EşKşpHitH....1 ArbcEiţA asrgCT kV a^hh, wt
&&dA\d TfMfHÎt, K /VfcT „SpĂtâ, A-feTW POCnOAH'bj x^XM-
      Îtw îHatcio eivekwaa, mhaoctTio kojkYio rocnoAHHK.
       IV dlATtio boekoa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi bătrînului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Neniţă din Fundeni şi cu <fiii> lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat la Găujani, din judeţul Rîmnicul Sărat şi Brăila, însă cu sarea, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vii şi cu vaduri de moară şi <din> vatra satului, de peste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, însă ocină fără vecini.
      Pentru că tot acest sat mai sus-zis, Găujanii, a fost al tuturor moşte-nilor satului Găujani încă de meu înainte vreme. Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Leon voievod, în anul 7139, s-au omorît 4 oameni pe ocina satului Belţaţi. Astfel, a trimis Leon voievod acolo pe Mirce al doilea armaş, ca să ia deşu-gubina de la toate hotarele din jurul locului. Şi au ajuns şi hotarele satului Găojanii la această deşugubină, 20 ughi. Astfel toţi moştenii satului Găujanii au fugit în altă parte; ci au luat roşiii din Rîmnicul Sărat de la Bărcan, fiul popii Danciul din Gîrbov, un cal bun şi au pus preţul lui 20 ughi pentru deşugubină Găojanilor; şi el nu a fost de acolo şi nu a avut nici o treabă cu ei. După acestea, Bărcan a găsit un om moştean al Găujanilor, anume Coman, ci a luat de le el şi doi boi şi 10 ughi pentru calul lui.
      După aceea, Coman a mers după moştenii satului Găujani, părtaşii lui de ocină, în oraşul Brăila, anume: Cociul şi Stanciul şi Stan păcurarul şi Stănculea şi Muşat şi toţi ceilalţi moşteni şi le-a cerut şi le-a spus ca să plătească toţi împreună ocina lor de acea deşugubină, iar ei toţi au spus cu gura lor că de acum înainte nu le trebuie ocină, nici nu vor să dea vreun ban, iar cui îi trebuie ocină să dea bani, să stăpînească. Iar Coman cînd a auzit aceste cuvinte, el a pus mulţi oameni martori, anume: din Brăila, Vulpaşu şi Arnăut subaşul şi Stoisia, ginerele lumînărarului şi Şerban ciobotarul din Bărăşti şi alţii. întru aceea, Coman a făcut vînzătoare această ocină din tot satul Găujanii, ca să plătească deşugubină.
      Astfel s-a găsit popa Neniţa de a cumpărat această ocină a tuturor moş-tenilor satului Găujanii de la Coman pentru o iapă cu mînzul ei, ughi 10, bani gata 10 ughi şi camăta acestor bani 10 ughi, fac împreună 30 ughi.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Coman la mîna popii Neniţă cu mulţi oameni martori, anume: din Răduleşti, Stoian al şefariului şi din Rîm-nic, Stoian şi Pahuncea şi Andrei judeţul şi din Bărăşti, Stan Peneş şi popa Dragul din Domireşti şi Şteful măjariul şi Andrei gramatic şi mulţi oameni din jurul locului.
         1 Loc rupt şi şters.
473
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta am dat domnia mea popii Neniţă, după cum spun cele mai sus-scrise, ca să-i fie ocină în satul Găujanii mai sus-zis de dedină şi de ohabă, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi Mihai mare spătar şi Vaselachi mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am însemnat în cetatea de scaun Bucureşti,... 1 luna august 12 zile de la Adam cursul, în anul 7142, anul domnului, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., CCXCIX/16.
         Orig., perg. (33,5 x 50), pecete timbrată.
                                          353
1634 (7142) august 15, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte stăpînirea lui Bariu clucer din Poiana, a cărui hrisoave fuseseră arse de jefuitori, peste satele Almajul, Scorila, jud. Mehedinţi, ş.a. moşii şi ţigani.
      Cu mila lui Dumnezeu Io Mathei voevod Basarab şi domn a toată Ţara Rumânească, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boeriului domnii mele Barbului cluceriul din Poiana şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie satul Almăjul din sud... 2 tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul din cîmp din pădure şi din apă şi din şezutul satului şi depretutindinea, cît să va alege de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pentru că acest sat Halmăjul ce este mai sus-scris fostu-s-au cumpărat de Grama din Bălteni, socrul Barbului cluceriul, de la Şerban voevod, de cînd au fost domniia sa boeri, vel paharnic, drept 44 000 bani gata, în zilele lui Mihai voevod, pe vremea cînd au fost domniia sa crai în Ardeal.
      Şi iar să fie Barbului cluceriul satul Scorila din sud Mehedinţi, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul din şezutul satului, de pretutindinea, ori cît să va alege, din hotar pînă în hotar, pentru că l-au fost cumpărat Barbul cluceru de la Tudosie spatharu şi de la feciorul lui, Preda postelnic, drept 64 000 de bani gata şi drept un cal bun, în zilele lui Alexandru vodă Iliiaşi.
      Şi iară să fie Barbului clucerul moşie în sat în Măilat, însă funiia Ţl-goiască toată şi funiia Grăgorului toată şi din funiia Vladului feciorul lui... 3
        1 Loc rupt şi şters.
        * Loc alb.
        3 Omis numele „Neag“, care este amintit în actul din 1634 august 10 (Nr. 351).
474
www.dacoromanica.ro
din Măilat, a treia loc, de pretutindinea şi de preste tot hotarul ori cit să va alege, pentru că le-au fost cumpărat Barbul clucerul aceste funii înpreună cu fraţii lui, Drăghici şi Neagoe, de la megiiaşii din sat, in zilele Radului voevod, feciorul lui Mihnea voevod.
      Şi iară să fie Barbului clucerul moşie în Pîrîu, însă partea lui Stan Pî-rîianul, toată, de preste tot ori cit să va alege de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Barbul clucerul această parte de moşie de la Stan Pîrîianul, drept trei boi şi drept 1 000 aspri gata.
      Şi iară să fie Barbului cluceriul moşie şi rumâni în sat în Poiană o jumătate de sat, insă partea Bojuranului toată, din cîmp, din pădure şi din apă şi cu rumânii şi cu tot venitul de preste tot hotarul ori cit să va alege, de preste tot hotarul, pentru că această jumătate de sat din Poiană fostu-o-au cumpăraţii de Nica tatăl jupaniţei Ianei, muma Barbului cluceriul şi a lui Drăghici şi a lui Iane1, de la Radul Bojoreanul, drept 14 000 de aspri şi drept unu cală bunu, în zilele răposatului, bătrinului Alexandru voevod.
      Şi iară să fie Barbului clucerul moşie în Şipot, însă partea Gerghinei, toată, de pretutindinea şi de preste tot hotarulu ori cît să va alege, pentru că au fost cumpărat Barbul cluceriul de la Gherghina, drept 3 000 aspri gata.
      Şi iară să fie Barbului cluceriul unii rumân în sat în Cîineştii2 de pe Gilort, anume Stoica cu feciorii lui anume: Radul şi Stanciul şi Barbul şi Stan şi Gherghina şi Codin şi cu toată partea lor de moşie din... 3, pentru că s-au fost vîndut Stoica cu feciorii lui Barbului cluceriul, el de bunăvoia lui, fără de nici o silă, drept 3 600 aspri gata.
      Şi iară să fie boeriului domnii mele Barbului cluceru un sălaş de ţigani anume Danciul şi cu toţi copii lui din vremea de demult.
      Şi iară să fie Barbului cluceriul un ţigan anume Vintilă cu toţi copii lui, pentru că l-au cumpărat Barbul cluceriul de la Jitiian, drept 9 000 aspri gata, în zilele Radului voevod întru întîia domnie.
      Şi iară să fie Barbului cluceru unu sălaş de ţigani anume Munteanu ţiganu cu toţi copii lui, că l-au fost cumpărat Barbul clucerul de la Mihart din Şitoia, drept ughi 60 aspri gata.
      Şi iar au cumpărat Barbul clucerul unu sălaş de ţigani anume Lupul ţiganul cu toţi copii lui, de la Hamza banul din Pîrîiani, drept 3 400 aspri gata.
      Şi iară au fost cumpărat Barbul cluceriul un sălaş de ţigani anume Samuilă ţiganul cu ţiganca lui şi cu copii lui, de la Mihai cupeţul şi de la frate-său Frenţa, care sălaş de ţigani au fost în satul Smărdăşteţ a lui Mihai şi a Frenţei, drept ugu 62, în datoriia lui. După aceia Barbul cluceriul, el au răscumpărat acel sălaş de ţigani mai sus scris de la dînşii, cu aceşti mai sus-zişi aspri, pentru că au fost Barbul clucerul mai volnic a răscumpăra aceşti ţigani şi ţigance.
      Şi copii de ţigani ce vor fi cumpăraţi de Barbul cluceriul, toţi să fie ai lui de moştenire.
       1 Greşit, în loc de „Neagoe".
       2 în actul citat „Căneşti".
       ? Loc alb.
47 5
www.dacoromanica.ro
      Pentru că aceste mai sus-zise sate şi moşii şi rumâni şi ţiganii mai sus-zişi fost-au ai Barbului clucerul de moştenire şi de cumpărătoare încă de mai-nainte vreme, în zilele altor domni bătrîni; şi au avut Barbul cluceriul zapise şi cărţi domneşti pe aceste mai sus-zise moşii.
      După aceia, cînd au fost acum, in zilele domnii mele, pe vremea cind am trimis pre sluga domnii mele Barbul cluceriul la Inpărăţie în slujba domnii mele şi a ţării, iară aici în urma lui au fost mersu oare carii tîlhari la casa lui, la Poiană, de au prins pe jupaniţa lui şi pe oamenii lui de i-au arsu cu foc pînă cind au omorît pe jupaniţa şi au luat din casa lui tot ce au avut. Şi au arsă şi cărţile lor de moşie cum ştiut iaste şi domnii mele şi tuturor boerilor domnii mele şi la toată ţara, de această pagubă, pre cum i-au omorît hoţii pe jupaniţa lui şi răpuindu-i-să şi cărţile de moşie, fără numai una au scăpat ne arsă, pre cum amă văzut şi însumi domniia mea cu ochii şi toţi boerii domnii mele.
      Drept aceasta domniia mea am înoit şi am întărit cartea aceia cu această carte a domnii mele precum au fost de mai-nainte vreme şi am dat domniia mea boeriului domnii mele Barbului cluceriul, ca să-i fie moşiile şi satele şi rumânii şi ţiganii întru moştenire şi ohabnice şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de niminea să nu să clătească, după porunca domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hriza vel ban al Craiovei şi jupan Ivaşco vel dvornic şi Grigorie vel logofăt şi Dumitru vel vistier şi Mihai vel spathar şi Vasilie stolnicu şi Buzinca comisul şi Vucina paharnicul şi jupan Costandin vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Grigorie vel logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramaticul, în scaunul cetăţii Bucureştii, în luna lui avgust în 15 zile şi de la Adam curgerea anilor pînă acum, vă leat 7142, iară de la Hristos, leatul Domnului, 1634.
      Io Mathei Basarab voevoda.
         Biblioteca „V. A. Urechia" — Galaţi, ms. V 221, f. 3—4,
         Traducere din sec. al XVIIIl-lea.
                                          354
1634 (7142) august 15.
            Matei Basarab voievod întăreşte <m-rii Sf. Ecaierina> moşii la Ju-gureni şi Dragomireşti.
       7142 avgust 15. Copie după un hrisov al lui Matei Basarab voievod pentru moşia Jugureni şi Dragomireşti.
          Bibi. Acad., ms. rom. 718, (Catagrafia m-rii Sf. Ecaterina), f. 483 v.
          Menţiune.
476
www.dacoromanica.ro
355
1634 (7142) august 19.
             Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Iacov postelnic din Cer-naia să ia nişte ţigani de la boierii din Mihăeşti, ca să nu să spargă sălaşul.
       f IHhaoctYeio eokYcio, îtv AIatoo EkCkpAS koekoa h rocnoAHHii. Aakat roc-noACTKO aih cYt noKtA'bHYi rocnoACTKd mh ROA-bpHHg rocnoACTEA /Hh Iacov postelnic ot Cernaia, ca să fie volnic cu această carte a domnie mele şi cu
sluga domnie mele na ime.............*, de să-şi ia un ţigan, anume Trandafir
şi cu ţiganca lui şi cu feciorii lui, ciţi va avea, de la boiari de Mihăeşti, pentru că acest ţigan ce scrie mai sus iaste al boiarinului domnie mele Iacov postelnic, ce au luat o ţigancă a acelor boiari. Deci să fie volnic să-şi ia ţiganul cu ţiganca şi să-i plătească ţiganca, să nu se spargă sălaşul. Şi de nime opreală să n-aibă. Hhako a<> H-fccr, no pn rocnoACTKA aih.
       H HCnpAKHHK, CAM pM rOCnOACTKA AIH.
       IlHC AltCftţA AKPgCT ©Y AkHH, A^T xSp/HK.
       Îîiv /HdTtH KWfKivA'i. /hhaoctYio eoh<Yio rOCnOAHH?..
       IV <HdT£lO KOfKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, XXII/3.
          Orig., hîrtie, (30 X 20), pecete aplicată.
                                           356
1634 (7142) august 20.
            Stanciu din Sărdăneşti vinde nepotului său Bade moşie în Gîrbovi.
      t Scris-am eu Stanciul ot Serdeneşti al meu zapis, se fie la mina nepotu-meu Bade se se ştie cum i-amu vîndutu moşiia, parte Ivanei di în Gîrbovi, cită se va alege preste tot, în bani gata 1 300. Prentru că această moşie fost-au vîndutu Ivana lu Gherghie păharnic; dece eu Stanciul o amu rescupăratu de la Gherghie păharnic şi o-mu vîndut Badei şi freţini-seu Beiaci într-aceşti bani ce-su mai sus-scrişi, se le fie loru moşie ohabnică, lorii şi fecioriloru şi cine Dumnezeu de ei va lesa.
      Şi merturie: ot Serdeneşti, Freţilă şi Istratie şi Nagoe şi Groza.
      Şi am scrisu eu, popa Stoica. Şi prentru credinţa pusu-me-u degetul pecete. Pis meseţa agust, dnă 20, v leat 7142 <1634>
      Eu Stanciul.
         Bibi. Acad., CCLXXXI/1.
         Orig., hîrtie (30 X 21). 1
        1 Loc alb.
477
www.dacoromanica.ro
                                           S57
1634 (7142) august 25.
            Sava din Văcăreşti schimbă o ţigancă cu Neacşu ceauş dindu-i şi 5 ughi.
      t Adecă eu Sava ot Văcăreşti scris-am al mieu zapis să fie de mare credinţă la mina Neaoşului ceauşului, cum să se ştie că amu avut eu un ţigan Deci au luat o ţigancă a lui, anume Stoecă. Deci ne-amu tocmit noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, de i-am dat ţigancă pentru ţigancă, anume Grădina ţiganca. Şi i-am mai dat adaos după ţigancă ughi 5, cu bunăvoia mea.
      Şi la tocmeala noastră fost-au boiari mărturie, anume: jupan Calotă cliucer şi frate-său Toaderu vornicul i Stoeca logofăt, ficiorul lu Şărban ot Bucureşti i Miroslav logofăt ot Piteşti, de în sat.
      Şi am scris eu Neagul logofăt ot Bucureşti di Vede. Pentru credinţa mi-am pus şi pecetea. Pis meseţa avgust 25 dni, v leat 7142 <1634). t Eu Calotă clucer Eu Sava ot Văcăreşti Neagul logofăt Stoica logofăt iscaal1
         Bibi. Acad., LXXXVII/81.
         Orig., hîrtie (15,5 X 20,5), trei peceţi aplicate.
                                          358
1643 (7142) august 26.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu şi Gostea ocină cu rumâni în Şuiei, în urma unei judecăţi cu mama lor vitregă.
       f <HhacctYeio kcjkYiio, îw A/Iateio koekoaj h rocnoAHHT» caiicot semae 3frr-<PpOKA<IX’YHCK>OE, KHgK KEAHKAP0 H np-fcAOKpArO, CTAPAP0, II0K0HHHAP0 îw EACAPAK K0E-K0A<1- A.AKAT P0CII0ACTK0 A\H cYlO II0KEA'kHYE P<0CII0 ^CTRA MH> CAgSHM P0CnOACTKO MH GtAH*)|0A0K H T0CTEK, CHH0KH PAAVA0R wt ID^HUH H CTv HWJf CHH0KH, EAHU.EM E0P-K npHngCTHT, ijkcjki a<< hm ect wmhhS 8 III^hmh A*a> kaijism ch PaaVa®k KTvCAJf, CTiC KEHHhY H CTvC KTvC XOAOK0M WT n0AI0 H WT UI8MA H WT K0A H WT CEA<IAHI|IE CEA0K <H WT II0CK>J}AH, KApE EAHKA CE XT{T H3KPATY H EAHH AlţHPAH n0 HME /^8/HHTP8 CV AKE CWHH, HA H/HE PaAVa H 3>pikHKSA.
       IIchEJKE ECT HMAA GtAHHI0A H T0CTA np8^ ElpEA P<0CII0ACTRA A»H> .... A MATH (UCTSpCKA, HA HME MhA H CTvC AV(J£pE CH, n0 HA\E îwAHA H C0$YHKa H Ee- 1
       1 Semnăturile sînt autografe.
478
www.dacoromanica.ro
AHK4, MT© ICT <EHA> CKTKOpCHC 34 PdAVA, WTaI^S Gt4H>II0A0E H T©CTlR, P4AY K0" M4TI H XJ4HHC H HCKgAHIfli H dlţHrdHH MTO iCT WCT4A 11© ChMpikTH E4l|l8M CH PdAyAOR. H njHUMH c8t Gtj<hmi®a> h r©CTt nptA rocnoACTEO mh g riahkYh AHbah, Tip! Ci CgT CA434AH H W4A0B4AH K4K© HM ICT EHA RTi3HMJA MdTipdM CH 0HH4 AK4 MHdtAT 34 ^IţHrdHH H Hi X*'<rr A4 A<*CT HM HHIJI4 H K4K© W iCT C©p©HHA fl,4 npY-HA«T npiA r©C(l©ACTK4 MH 34 4348 34 MHOPi Kp4TH H K-KC Hi KTvC X^T.
       B-h TOM P©Cn©ACT4© MH CTiM PAlAdA H c8aha n© npdRAS H n© 34K©H eojkYio, k8(1H© C-KC KTvCHXiMH MHCTHTHMH npdBHTiAYH POCII© I,CTR© MH <H> n©C444 CKM P©C-n©ACT4© MH WT AHK4H KHHP4 P©Cn©ACTE4 MH A® WTUţS iPo^MiHd TpHP©pYi WT CKtT4 I M©H4CTHp$ POCIIOACTR© MH PA4POAIM4P© âpViUI, XP‘*<W 8C[«hY| EoPOpOAHlţl H A® E©iVkpHH P©Cn©ACTE4 MH Gt4HHI©A RTOpYH AK©PHHK WT G'hA'hTpiÎK, I4KO/KI A4 CTiPAiA4iT H A<* HCTHHCTKSiT C*KC A8UI4MH HJf H A<* ETi3HM<4l>T pdSAOrd KT»C P43AHM-HYH, K4 CO JfOKiT EHTH n© npdROCTYl©, WT K©M4Ti WT         H WT CK8aHI|I{ H WT JfdAHHi
H WT dlţHTdHH H WT A^A^Hi. H EHAH C8t nptA HHM H 0HH4 C*KC A'kM'tP* (H 34 AHIţ8- TdJKi WT K©M4Ti H WT CK8aHI(I{ H WT XMHHi HtCT WEptTdiT HHI|I4, TTiHYi© MT© iCT WEp'kTdA i \HH dlţHPdH n© HMt A&UHTpS CKC A** CHH4, PdAVA H ^P’WIKSA 4Hg HJf iCT A “IA Gt4HH|04©R H EpdTOM CH ToCTiK H A^A^Md WT III8HMH, IAHK4 Ci JfTiT H3EP :T, CTiC BIMHhYh, 4 A^A A^Wpi 34 dtţHPdH, JV,8MHTP©R IţHPdHiiA H iAHd IţHrdHK-h KACE4 AAE44 HM iCT M<4TtpdM HM> I0HIB H A^^H !IM iH EHUIi piHiHHi, A4 HM iCT 34 npiKI© H A’bAÎHS WT CIA WT BoHHIHjY H CTvC A^ KiHHHH, idHKd Ci JfTiT H3BP4T A IA E IIJI0M CH PdAVA®3- A B©HH4 lţHP4H$A H Gt4HHI©A lţHr4H$A EHA I© iCT np©\44 KTvCHJf 34K8I1H0 PJA^ AA>KAt KîSKiB, 4 iAHH RoHHiE IţHPdHSA, EHA P4 ICT A<*4 <PdAVrt K4HJ> Gt4HHI©A©R H TcCTiK, KP'hCTHKgiW CH PdAVAOR» CHHTi BdAfK AWPWlfSiT WT dpriUi, KTvl.4 $ iCT E'fcHHdA, P4AY (1©ArkH4, ipi CHlţi C8T WEP'kTdA WTilţ8 IPSiHfHd rPHP©pYl H <Gt>4HHI©4 AK»PHHS CliC A8HI4/HH HX- ^ X^11* H ck8_ AHHIi HrAOKi Ci XCipST H4HT np©A4AHI WT MiTipdAt CH 0HH4 <n4CT>8pCK4 A<* CH HM E'KS'kTH RTiC-bX-
       H KHA’tXCM P©Cn©ACTE© MH H KHHPJ WTMţS IP8MIH4 TpHPOpYi WT CK'tTd MO-H4CTHP WT HpPiUI H 4 EOAtpHH POCII©ACTE© AtH Gt4HM»A©5 Ak0PHHK 34 CgJKAiHYi H4 A T-KKAliJKfHYl, K4<0 ICT EHUII nHC, CTwC MHOSH EOA^pH CKIAHTIaYh KWA C^JKAIhYA HM, H4 HAM WT... <fi>8KOMHp CpivEgA H WT KopEkHH, HtPOi AWPW^MT H WT flp-PIUI, RoHKO M4CTOP H WT Xdp(Ul$, OVp-tKi H AP8SH MH03H AOSpH AWAYf WT WKOAH© MICTOM. H WCT4U14 0HH4 CliC A’WI'fP* «H WT 34K0H H WT CgJKAfHYi WT IipiA P©Cn©ACTK4 MH.
       Gip© pdAY, A<*A®X c'h'H P©cn©ACT40 mh <Gt4hhi«a©e h Toctie, chh©eh> Pd-
AVAOB, I3K0>KI A<* hm iCT WHHHg H dl^HrdHH A^A^S H Eli WX4E HHW, CHHOKHM H EHgKOM H np^EH^HITOM H Hi WT KOPOJKA® Hfn©K©A'bEHA\j (1©pH3M© <P©CI1© \CTKd MH>.
       Ge>Ki 8e© h ckiaitiaYh nocTdKA-kioM rocn©ACTEO a\h: >K8ndH XgH34 eia e4h KpjAiECKYH H >K<Sn4H. . ■ . TAH>ropYi EiA AWPWi|SiT H >K8(14H /^SAIHTpS ^8AfCK$A EiA EHCTYiap H HCgndH AlHXdH EiA CndTdp H >K8ll4H BdCHAYi BiA CTOAHHK H >K8n4H E$3HHK4 ElA KOAUIC H JKglIdH B^MHHd EiA niXdpHHK H JK$(14H KoCTdHAHH BiA n©C« TiAHHK. H HCnpdEHHK, FAHPOpYf BiA AOrO$iT.j
       H HdnHCdX 43, rtinivAdT AW<rWi|iiT... M&>Cilţ4 dBPgCT KS A^HH H WT fl^AMi A® HKIH'k, BTi A-fcT x3pMR.
       t Kw MdTilO BWfBWA'l) MHAOCtYi© E©>KYl© POCnOAHHTv.
       îfw MdTil© BOfKOA <m.p.>
479
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod. şi domn <a toată ţara Ungrovlahiei), nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului - Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele) slugilor domniei mele Stanciul şi Gostea, fiii lui Radul din Şuiei şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Şu<ici partea) tatălui lor, Radul, toată, cu vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului <şi de) pretutindeni, oricît se va alege şi un ţigan anume Dumitru, cu doi fii, anume Radul şi Frîncul.
      Pentru că au avut Stanciul şi Gostea pîră înaintea <domniei mele).... cu mama vitregă, anume Iana, şi cu fiicele ei, anume Ioana şi Sofiica şi Yelica, care au <fost> făcute de Radul, tatăl lui Stanciul şi Gostea, pentru averile şi hainele şi sculele şi ţiganii, care au rămas după moartea tatălui lor Radul. Şi au venit Stanciul şi Gostea înaintea domniei mele în marele divan, de au spus şi s-au jăluit că mama lor Iana le-a luat două sălaşe de ţigani şi nu vrea să le dea nimic şi că au sorocit-o să vină înaintea domniei mele de faţă, de multe ori şi tot n-a vrut.
      întru aceia, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu'toţi cinstiţii dregătorii domniei mele <şi> am trimis domnia mea din divan cartea domniei mele la părintele egumen Grigorie de la sfînta mănăstire a domniei mele, numită Argeş, hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu şi la boierul domniei mele Stanciul al doilea vornic din Sălătruc, ca să cerceteze şi să adeverească cu sufletele lor şi să ia seama în tot felul, cum va fi pe dreptate, din bucatele din casă şi din scule şi din haine şi din ţigani şi din dedine. Şi au fost înaintea lor şi Iana cu fiicele ei de faţă. Astfel din bucate şi din scule şi din haine nu s-a aflat nimic, numai ce s-a aflat un ţigan anume Dumitru cu doi fii, Radul şi Frîncul, pe care i-au dat lui Stanciul şi fratelui său Gostea şi dedina din Şuiei cît se va alege, cu vecinii, iar două fiice de ţigan ale lui Dumitru ţiganul şi o ţigancă văduvă le-au dat <mamei lor) Iana şi fiicelor ei mai sus-spuse, ca să le fie de zestre şi dedina din sat din Voiceşti şi cu doi vecini, cît se va alege partea tatălui lor, Radul. Iar <pe> Yoina ţiganul şi Stanciul ţiganul i-au vîndut toţi, împreună, pentru dajdia casei, iar pe un Yoina ţiganul l-a dat <Radul, tatăl) lui Stanciul şi al lui Gostea, finului său Radul, fiul lui Badea logofăt din Argeş, cînd l-a cununat, pentru pomană, căci aşa au aflat părintele egumen Grigorie şi Stanciul vornic cu sufletele lor. Iar hainele şi sculele pe unde se vor afla vîndute de mama lor vitregă Iana să şi le ia toate.
      Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui egumen Grigorie de la sfînta mănăstire de la Argeş şi a boierului domniei mele Stanciul vornic, de judecată pe întocmire, cum este mai sus-scris, cu mulţi boieri martori la judecata lor, anume: din... <V)ucomir sîrbul şi din Gorbeni, Neagoe logofăt şi din Argheş, Yoico meşter şi din Hareş, Ureche şi alţi mulţi oameni buni din jurul locului. Şi a rămas Iana cu fiicele ei de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea <lui Stanciul şi lui Gostea, fiii) lui Radul, ca să le fie ocină şi ţigani dedină şi de ohabă, lor, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca <domniei mele).
480
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craio-vei şi jupan ... <şi jupan Gli>gorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudes-cul mare viBtier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Lepădat logofăt. .. luna august 26 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7142 <1634>.
      •j" Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., LXXXVII/60.
         Orig., perg. (33 X 50), deteriorat şi rupt, pecete timbrată, stricată.
                                          359
1634 (7142) august 30, Bucureşti.
            David din Vîlcâneşti şi Cîrstea dau mărturie lui Ilie postelnic din Gropşani pentru ocina şi rumânii din Ciumeşti vândute de vărul lor Stroe postelnic din Braloştiţa.
      | Adecă eu, David de Vîlcăneşti, şi cu văru meu* 1 Cîrstea, ficiorul Stanciului de Izbicânii, scris-am şi mărturisăm cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mina lu Ilie postelnic ot Gropşanii, cum să să ştie că i-au fost vîndutu văru nostru Stroe postelnic de Braloştiţă a patra parte de ocină den Ciumeştie şi cu rumâni, anume Beleţi cu ficiorii lui şi cu frate-său Mirea şi cu ficiorii lui şi Barbul cu ficiorii lui2 lu Ilie postelnic de Gropşani, derept ughi 50. Deci dentr-aceşti banii, ce au fost tocmitu Ilie şi cu văru nostru Stroe postelnic, pînă au fost el viu, nu i-au fost dat toţii, ci i-au dat numai 20 de galbenie şi i s-au prinsu moarte văru nostru Stroe de au muritu şi au căzutu toate moşiile pre mîna noastră, că alt n-au avut nime, fără de noi.
      Deci noi, după moartea văru nostru Stroe, apucat-am pre Ilie postelnic, păntru 30 de galbinie, ce au fost rămas nedaţi văru nostru Stroe păntru această ocină şi cu rumânie de Ciumeştie şi ni i-au dat nooa aceşti 30 de galbeni în mîinele noastre, tot bani gata, de am plătit datorile văru nostru Stroe, ce au rămas datori.
      Derept aceia, i-am făcut şă noi acest zapis al nostru la mîna lu Ilie postelnic ot Gropşanie, cum să-i fie lui această ocină din Ciumeştie a patra şi cu rumânii ce scriu mai sus, moşie stătătoare, ohabnică lui şi ficiorilor lor şi nepoţilor şi strenepoţilor în vacii. Iar să va fie vreodată vro pîră cu aceşti rumâni, s-au pîntru această ocină, să avem noi a purta toată pîra şi a trage toată cheltuiala de la noi.
       1 Pasajul „David... văru meu“, şters şi scris: „au jurat David cu 6 boiari cum în ştirea lui n-au fost acest zapis".
                       1 Pasajul „şi cu rumâni ... ficiorii lui“, şters şi scris pe margine: „hspaah wr anim PNioAt. Hcdhcjx «t*Ph Awiw+tT, A-fer xspne“ (S-a scos la divan după cuvîntul domnului,
A scris al doilea logofăt, anul 7189 < 1681».
48*
www.dacoromanica.ro
       Şi au <fost> mulţi boiari la tocmala noastră, anume mărturie: Drosul, văru nostru şi Stan vataf ot Balşu i Balica peharnic ot Breasta i Stroe pe-harnic ot Vîrîţi, David de Leveză i Mihai din Cîrcea iuzbaşa i Hristea vataf i Mitrea ot Puturoasa i Hamza de Popinzăleşti i Drăghici postelnic ot Mihă-eşti şi alţi boiari mulţi carie nu screu pre nume. Derept aceia, păntru mai mare credinţă, ne-am pus şî peceţile, ca să să crează.
       Pis Udrişte, ficiorul Oprei logofăt ot Şirineasa meseţa avgust 30 dni ot Bucureşti, v leat 7142 <1634>.
       Eu Drosul ot Braloştiţe Eu Cîrste
       Eu Mihai din Crece
       Drăghici
       Stinila 1
          Arh. St. Buc., M-rea Brîncoveni, VI/1.
          Orig., hîrtie (29 X 21), patru peceţi aplicate.
                                 360
1634 (7142) august 30, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea vistier nişte ţigani.
       t iQHAOCTYEie eojkTck), Îw /HatOEh boeboaY H rocnoAHHT» btvCOH seahah &rr-ppu'KitdX’YHCKOH h npoMH, AHEijrg EEAHKAro h np-kA^sparo, noMHEiiiOAiis îw Bacapasa koe-eoaY. AasaT rocnoACTao aih cYa noECiVbuîc rocnoACTBA aih no*iHTEHHOA\8 npaEHTEAk rocnoACTBa a\h naHg Paaşaoe rtopYh ehctYap h Ci chJiiki eaus, eahi^e Borş AJP<>~
BAA, HKO Aa ECTa EA1$ HtKklH rAEAOHH, HAITk HAlk KgpKE H Ck EAHA A’kWHpa EAlg, HAVk EH GtAHA H B*kAHKA, CTUHk KgpKEE H Ck rARAOHl EAItŞ ffljpÎHKJ H Ck TpH ChIHH HAtk, IlkASPf H AParOMHp H GTEAt H Ck TpH A’UPHPE, KipAHA H GOAOAlYA H III TipEAIA H Ck ECH CklHkl HA\, EAHIţH O^EO AIJJE TROpHTTk.
       IIOHETKH CYH EklUIUlE PEMEHH rARAOHH EkICT GTpOER JIOCTlAHHK WT GOtETEAHUI H fflHJfapTOE noCTEAHHK WT nigTOAA H ILmHK-RK nOCTEAHHK WT EptCTA WT A^A^HŞ WT HA gHKŞ H/H BaAHKA JfATiHAHŞA, E1|IE WT npfcJKA* EptAIE.
       IIotoauke, ErAa kkict HkiHt, e-k A^Hhi rocnoACTRA a\h, homhtehojke npABKTfAk rocnoACTEA aih njH Paasa ehctYap, whti KgnHAk cYh ekiuiuih pemehh raraohh bch WT HA GtPOE noCTEAHHK H WT HA ĂlHX'ApT noCTEAHHK H WT BAAHKA nOCTk AHHKŞA, SA HCHATHIţH pY, nAHESH POTOEH. ©EAME oyEO TAKO oyCTpOH CA: KAKO AIJJE KTkCTAHH CA HtKklH KOA'kpH HAH EApE KOrO WT MEAOKEKH CknpEHYE HAA CYH rAEAOHH, fi,â HA1AT Cknp-bTH CA WHH Ck HHA1H, A PaASM RHCTHtAp AA Hf H/HAT HH EA«J AWkKA. H AI|IE BliS-b CA WT HH)f no Ht EAHH rAEAWH, HAIUT WHH R'kSAATH PaASAOE EHCTYiap rAEAOH, PAAY rAEAOH, nOMTOpAAf K-kSAA PaA»A KHCTYrap cYh EklIUE pEMEHH nAHESH WT HA TgplţH Ca AHX’ES, E-k EAHA AtkCEIţJ WT ŞCH Ţ, AY, MHH HA cYH gPH PY AHJfEA Eli EAHA Aftfc-cEifk şrH ÂY.
       1 Toate semnăturile stnt autografe.
482
www.dacoromanica.ro
      H KHA'kjf rocnoACTKO mh h 3diiHC$A ch/Hk kuiuuii pemihh eoaaph hj pgxd Pd-
AydOK KHCTHiap HdA CYa KhIUlUli pflfHd oyCTpOfHYf H Ch MHOSH EOdfcpH H K$nflţH CKiATTiilYH, H/Ht HX"K: ndHK Ag/ttHTpdlUKO KilgHdp WT          H KddOTTk KdgMJp H
BgHt doro^fT h IlIkpBdH doroiJsfT h As/Hhtp» <ioro$rr h THHt KoiţH h ©TdH-•HOA DgCTYttA H JKlWd H KYo^SA H /^H/Hd ffigSdKf H npOMH H Ch oy-SHdA K-KCtM KOdtpOM H KCtM POAOBH HM, lipOAdd WT               AOKpt KOdt H WT llptA rOC-
noACTKd /HH.
      Gtro pdAH, a<>X H rocnoACTKO /hh iiomhtehho/Hs npdKHTMk rocnoACTKd mh iidHŞ PdASd BHCtYAP, QKO A<> fCTh fiW8 CYh BhlUJUlf nd/HATH rdBdCClH A^AHHO H BTk ©ydSh ChlHOEH/H t/H$ II BHŞtţHM     H npdKHgWEAO/H H npdIJ10p0/H f/Hg H Hf WT KOPO HEIIOKO-
dtEH/Hd. no P(M(hYH HdUIC.
      Ot «y-EO h ckeaYtmYh nocTdBAie rocnoACTKO mh: ndHd XpH3d emhkYh EdHd KpdiliBCKhl H ndHd icdUIKd BfrtHKKIH ABOpHHKd H ndHd rdHrOpYt np'hBOCdOBOnOAOHîHHK H ndHd As-WHTPS A$AtCK$d BEAHKYH CKpOKHUIHHK'h H lldHd dUH^dlO BfrtHKIH OV’pOJKHHK'h h njHd KdCHdYA Ild^HASP eiahkYh nptAEPduiHi nodoncHTidh h ndHd EgaHHKd bcahkTh KOHIOUI H ndHd BSMHHd KMHKYh MdUIHHK H ndHd KoCTdHTHHJ BEaHkYH nptACTdTfrth. H HCnpdBHHK) ndHd TdHrOpYA np-KBd CdOBOIIOdOKHHK.
      H nptnHcax a, Gtohim cngAfH nihpedHOKHMd, b-k CTOdd Hjuid rpdAd EşKgpipCKYH,
AtCElţl dBPgCTJ 'd-ro A^HA H WT ^AdAd AO HhlHt TOKTv iVkTO/W, BTi d^T x3pd\B, WT BOnd-hipEHTA 3» XpHCTOKd, xd^dA-
      f Iw flSdTflO BWfBWAd, dtHdOCTVilO EOJKYw TOCnOAHHh.
      Iw flîdTflO BOfKOA <m.p.>
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mathei voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi altele, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Ba-sarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Radul al doilea vistier şi cu fiii lui, cîţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să- fie nişte gavaoni, numele lor: Curche şi cu o fiică a lui numele ei Stana şi Bădica, fiul lui Curche şi cu gavaoana lui, Mariica şi cu trei fii ai lor, Pădure şi Dragomir şi Stelea şi cu trei fiice Cherana şi Solo-mia şi Şărbana şi cu toţi fiii lor, cîţi ar face.
      Pentru că aceşti mai sus-zişi gavaoni au fost ai lui Stroe postelnic din Oteteliş şi ai lui Mihart postelnic din Şutoaia şi ai lui Balica postelnic din Breasta de moştenire de la unchiul lor Balica hatmanul, încă de mai înainte vreme.
      Iar apoi, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele pan Radul vistier, el a cumpărat pe toţi aceşti gavaoni mai sus-zişi de la Stroe postelnic şi de la Mihart postelnic şi de la Balica postelnicul, pentru 110 galbeni bani gata. Insă aşa s-au întocmit: dacă se vor ridica nişte boieri sau oricine dintre oameni cu pîră asupra acestor gavaoni, să se pîrască ei cu dînşii, iar Radul vistier să nu aibă nici o ceartă. Iar dacă se va lua dintre ei vreun gavaon, să-i dea lui Radul vistier gavaon pentru gavaon, pentru că Radul vistier a luat aceşti bani mai sus-zişi de la turci cu camătă, într-o lună din 10 ughi, 11, face la aceşti ughi 110 camăta într-o lună ughi 11.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul acestor boieri mai sus-zişi la mina lui Radul vistier pe această întocmire mai sus-spusă şi cu mulţi boieri şi negustori martori, numele lor: pan Dumitraşco clucer din Filipeşti şi Calotă
                                                                                                      483
www.dacoromanica.ro
■clucer şi Bunea logofăt şi Şărban logofăt şi Dumitru logofăt şi Ghinea Coţi şi Stanciul Pustiiul şi Jipa şi Chioful şi Dima Muzache şi alţii şi cu ştirea tuturor boierilor şi a tuturor neamurilor lor, au vîndut de bunăvoia lor şi dinaintea -domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele pan Radul vistier, ca să-i fie mai sus pomeniţii gavaoni dedină şi de ohabă fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusele noastre.
      Iată dar şi martori pun domnia mea: pan Hriza mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru Dudes-cul mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie Paiandur mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare ceaşnic şi pan Costan-tin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica spudei Şărb ano viei, în cetatea noastră de scaun Bucureşti, luna august a 30-a zi şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în unul 7142, iar de la întruparea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Arh. St. Buc., A.N., CXI/30.
         Orig., perg. (31 X 44,5), pecete timbrată.
                                   361
<1634 septembrie 1 — 1635 august 31> 7143.
            Anton, fiul lui Cernea stolnic, dăruieşte ocine de la Topliceni cu vad de moară şi vie m-rii <Deduleştiy de la Gura Babei.
       Scris-am eu, Anton, fecioru Cernei stolnicul şi fratele Boei postelnicul, dat-am acest al meu zapis ca să fie la mîna Dedului postelnicul, pentru că am dat ocina de la Topliceni, partea Colţii toată, ca să fie la sfînta mănăstire ce se chiamă Gura Babei, ca să fie de pomană şi noă şi părinţilor şi celui ■ce o au cîştigat şi să se pomenească la jertfelnic toţi cine-şi pre numele său. Insă este şi cu loc în şezutul satului, de casă şi grădină şi vaduri de moară, anume 1 vad cu 2 roate de moară într-o casă şi alt vad de moară cu 1 roată într-o casă, este omenească, al treilea mertic, viile dupreste vale, pogoane 1 pol la deal, iar 1 pol pogon şi loc de biserică şi loc de fineţe în Poiana lui Hom, pămîntul în luncă 5 răzoare, în luncă şi lingă sat un pămînt, preste ■Cacova 1 pămînt şi în Poiana Nucilor 5 răzoare şi în deal la Toplicene 1 pămînt; şi încă şi mai mult ce nu le ştiu anume, ci cît se vor alege tot să fie, pentru că am dat să fie dat în veci, să fie pomană nelegănată la sfînta mănăstire ce se chiamă Gura Babei.
       Şi am dat şi cartea răposatului Şerban voevod să fie pre mîna Dedului postelnicu, făcută pre mare frăţie şi cu mare blestem.
484
www.dacoromanica.ro
       Şi am pus mărturii mulţi boeri, însă: roşie ot Bărăşti, Lazăr i Stan i Tudor; ot Bălţaţi, Toia iuzbaşa; ot Obidiţi, feciorul grecului, anume Mur-ciogă i braţ ego, Murgea i Stan; ot Cîrsteneşti, Frăţilă i sin ego, Neagul i Tatul ot Băbeni i Stan ot Topliceni, Iane grecul şi mulţi megiaşi ce nu sînt scrişi toţi aici.
       Şi am pus mare blestem: cine se va ispiti şi ori cine a scorni sau a întoarce să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi de la Nicheia şi să fie în tartar unde este Iuda şi Arie şi Sodomul i Gomorul întru mina satanei, unde lăcuesc vinovaţii.
       Aceasta am scris, leat 7143.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Deduleşti, nr. 218, p. 100 — 101, (f. 53 v — 54).
          Copie; altă copie la Bibi. Acad., CMLXXI/45.
                                       362
< 1634 septembrie 1 —1635 august 31> 7143.
             Cernica şi fratele său Beliu vină lui Radu şi Mtiea din Vaideel
             moşie in Năvîrteşti.
       Zapis pentru moşiia Năvîrteasca a mănăstirii Vîrbilii.
       Adică eu Cernica înpreună cu frate-mieu Beliu, dat-am acest al mieu zapis la mîna Radului şi a frăţini-său Milii ot Vaideel, cum să să ştie că le-am vîndut partea noastră dă moşie din Năvîrteşti, însă o jumătate dă moş, dîn moşul Cenuşăscul, drept bani gata ughi 12 pol. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor moşnenilor. Şi o am vîndut ca să le fie lor moşie stătătoare în veci şi lor şi feciorilor, cîţi Dumnezeu le va da.
       Şi la tocmeala noastră tîmplatu-s-au mulţi oameni buni megiiaşi mărturii, care s-au iscălit mai jos. Şi pentru mai adăvărată credinţă, ne-am pus şi noi degitile mai jos, ca să să crează.
             Leat 7143.                     Radu Giuroiul.
             Eu Cernica.                    Radu Pîrţea.
             Eu Beliu vînzător.             Neagoe ot Vaideel.
             Radu ot Valea Ursului.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, I. 260 v — 261.
          Copie.
                                      363
<1634 septembrie 1 —1635 august 31> 7143.
            Udrea din Băneşti vinde lui Panga din Călineşti ocină în Brăneşti, jud. Prahova.
       Adică eu Udrea din Băneşti scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Pangăi ot Călineşti, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în Brăneşti, sud Prahova, însă stînjini 50, pe bani gata ughi 30, ca să-i
                                                                                                485
www.dacoromanica.ro
fie moşie ohavnică, dumnealui şi coconilor dumnealui, pentru că o am vîndut de a mea bună voe, făr de nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor denpre-jurul locului.
       Şi cînd am făcut această tocmeală fost-au mărturii: jupîneasa Neaoşa logofeteasa ot Măgureni i popa Drăgan ot tam i Boica ot tam i Gligorie ot tam i Dima cupeţ ot Călineşti. Şi pentru adăvărată credinţă pusu-mi-am degetul în loc dă pecete, ca să să crează, 7143.
            t Eu Udrea.                     t Eu Drăgan.
            t Neacşa logofeteasa.           f Dima cupeţ.
            t Eu Boica.                     f i Grigorie pîrcălab.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 76.
          Copie.
                                       364
<1634 septembrie 1 —1635 august 31) 7143.
            Ilie vornic din Corneşti, Cîrstian vornic, Tănase paharnic ş.a. boieri tocmelnici mărturisesc că Vlaicu nu a avut ocină la Căpriorul.
      Scris-am noi boiarii, care ne-au luat părintele vlădica Parthenie'şi cu Vlaicul pre răvaşe domneşti, anume: jupan Ilie vornecul ot Corneşti J jupan Cîrstiian vornecul i Tănasie păharnicul ot Bărbăteşti i Iano căpitan i Dră-ghici i Oana dîn Căpriorul, ca să adăvărăm pentru ocina dîn Căpriorul, avut-au Vlaicul ocină, au n-au avut în Căprior?
      într-aceia, noi am mersu în sat în Căpriorul şi am strînsu megiiaşi dîn sus şi dîn jos şi am adăvărat cum n-au avut Vlaicul ocină nimic, nici au avut treabă în Căpriorul, ci am dat părintelui Parthenie ca să ţie toată ocina cu toţi rumânii cîţi să vor alâge.
      Iar nişte delniţe ce le-au fost vîndut Vlaicul încă să le ia părinteie şi acelea, că n-au avut Vlaicul nimic treabă, căci le-au vîndut daca au murit jupîneasa Vişa, iar cît au vîndutj jupîneasa Vişa pînă au fost vie, să fie vîndut.
      Şi la judicată fost-au mulţi boiari, anume: Gherghe aga i Nan postelnic de Bărbăteşti i Staico postelnic dîn Bucşani i Stoichiţa dîn Bărbăteşti i popa Ivan ot Sfeta Petca şi alţi mulţi boiari care n-am scris.
      Şi am scris eu Drăghici, leat 7143.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 90 v.
          Copie.
486
www.dacoromanica.ro
565
<Ante 1634 septembrie 1 —1635 august 31) 7143.
            Neacşa soţia lui Ghergke fost mare logofăt vinde lui Panga şi lui
            Comino neguţători din Călineşti, jumătate de sat din Brăneşti, jud..
            Prahova, şi ţigani.
      Zapisul jupînesii Neacşii, jupîneasa răposatului Gherghe biv vel logofăt* pentru moşiia Brăneştii i pentru nişte ţigani, de la leat 7143.
      Adică eu jupineasa Neacşa logofeteasa, ce am fost jupîneasă răposatului Gherghe biv vel logofăt de Măgurâni, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie-de mare credinţă la mina jupînului Pangăi şi a finu-său lu Comino, neguţătorii ot Călineşti, ca să ştie cum le-am vîndut în sat la Brăneşti în sud Prahova, însă jumătate de sat du peste toată ocina, cît au ţinut soţul mieu* Gherghe logofăt, dîn cîmpu, dîn pădure, den apă şi cu vaduri de moară şi din şăzutul satului dupetutindinile oricît să va alâge, du peste tot hotarul-Pentru că această jumătate dă sat din Brăneşti, ce scrie mai sus, fost-au dîn moşiile soţului mieu, lui Gherghe logofăt. Ci o au preţuit boiarii zestrile mele* care i-am fost luat eu din naintea domnului nostru Io Matei Băsărab voevod: jupan Gligorie vel logofăt şi Preda fecior Nicăi biv vel logofăt şi Gherghe-Careda vistier şi Gherghe droţ 1 şi Nenciul droţ 1 şi jupînul Ghinea Coţi negu-ţătoriul şi cu acel bătrîn şi Jipa.
      După aceia, cînd au fost acum, jupînul Panga şi Comino ei s-au voit amîndoi de le-am vîndut eu jupîneasa Neacşa logofeteasa, această jumătate-de sat den Brăneşti jupînului Pangăi şi finu-său, lu Comino den Călineşti* însă numai ocina fără rumâni, za ughi 75 bani gata, de a mea bunăvoe, fără nici o silă de niminea, ca să le fie moşie lor şi coconilor în veci.
      Şi iar să să ştie că am mai vîndut eu jupîneasa Neacşa logofeteasa, însă numai jupînului Pangăi deosebi, fără jupîn Comido nişte ţigani, anume Albul ţiganul cu doi feciori al lui, anume Lazăr şi Pătru, za ughi 38 bani gata, care-ţigani iar mi-au fost preţuit aceşti boiari ce scrie mai sus în zestrile mele din ţigăniia soţului mieu, lui Gherghe logofăt. Şi i-am vîndut eu de a mea bunăvoe fără [rumâ] rumâni, cu ştirea boiarilor şi megiiaşilor dupre înprejuruL locului, ca să fie jupînului Pangăi moşie lui şi coconilor în veci.
      Şi la tocmeala noastră fost au mărturii: dîn Călineşti, popa David şi Vasilache neguţătoriul şi Ghica şi Jipa şi Ianache şi Miriţă şi dă în Măgureni* popa Drăgan i Radul logofăt i Mihalcea logofăt i Ivan i Boica i Radu pîr-călab. Aceasta mărturisim ca să să crează. Şi mi-am pus şi pecetea mai jos-
      Gligorie vel logofăt.
      Jupîneasa Neacşa logofeteasa.
      Radul logofăt Dudescul, mărturie.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 73 v — 74.
         Copie.
       1 în loc de „dvor”.
33 — Documente Români* — c. 1359
487
www.dacoromanica.ro
366
< 1634 septembrie 1 —1635 august 31> 7143.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Panga şi Comino neguţători din Călineşti jumătate de sat din Brăneşti, jud. Prahova.
       Hrisovul răposatului Io Matei voevod, nepotul lui Băsărab voevod, pentru moşiia Brăneştii, de la leat 7143.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod, nepotul lui Băsărab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Pangăi şi lui Comino neguţătorii ot Călineşti şi feciorilor ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în sat în Brăneşti jumătate dă sat, cît au ţinut Gherghe vel logofăt, bărbatul jupînesii Neacşii, den cîmpu, dîn pădure, den apă şi cu vad dă moară şi cu şăzutul satului den toate părţile du peste tot hotarul cît s-ar alege şi s-ar afla. Pentru că această jumătate dă sat ot Brăneşti sud Prahova ce iaste mai sus-zis, au fost dreaptă moşie a răposatului Gherghe logofăt de la tată-său Lupul, ce au fost vel logofăt, încă mai de nainte vreme.
       Iar apoi, cînd au fost acum în zilile domnii mele, după moartea lui Gherghe logofăt, iar această jumătate de sat dîn Brăneşti au fost căzut în partea jupînesii Neacşii a lui Gherghe logofăt pentru drepte zestrile ei ce le-au fost preţuit boiarii în zestrile ei, ca să-i fie de moştenire, pre care boiari i-au fost luat dennaintea domnii mele den divan, anume: jupînul Gligorie vel logofăt şi Preda spătar, sinu Nicăi logofăt şi Gherghe Caridi vistier şi Gherghe vornic şi Nenciul vornic şi neguţători, jupîn Ghinea Coţi şi Isar celbătrîn şi Jipa.
       Deci, în urmă, jupîneasa Neacşa logofeteasa ia, pentru multe nevoi şi datorii au fost vîndut această jumătate dă sat dîn Brăneşti, ce iaste mai sus-zisă, Pangăi şi cumătru-său Comino, neguţătorii dîn Călineşti, Insă numai moşiia, fără de rumâni, drept ughi 70 bani gata şi cheltuiala lor pă carte şi cu aldămăşari, bani 2000. Şi au vîndut jupîneasa Neacşa de a ei bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor.
       Pentru aceia, am dat şi domniia mea Pancăi şi lu Comido ca să le fie lor această mai sus-zisă jumătate dă sat, moşie stătătoare, lor şi feciorilor lor în veci.
       Şi iar să fie Pangăi cupeţ, numai lui singur, osibit, nişte suflete de ţigani, anume: Albul ţiganul cu 2 feciori anume Lazăr i Pătru, pentru că aceşti ţigani au fost dîn ţigăniia lui Gherghe biv vel logofăt, bărbatul jupînesii Neacşii. Şi iar i-au fost preţuit acei boiari ce sînt mai sus-zişi în zestrile jupînesii Neacşii dîn ţigăniia lui Gherghe logofăt. Deci au fost vîndut jupîneasa Neacşa acei ţigani ce sînt mai sus-zişi Pangăi cupeţ ot Călineşti, drept ughi 38 bani gata, iar de a ei bunăvoe fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor boia-rilor şi a megiiaşilor, şi dîn sus şi dîn jos şi dînprejurul locului şi dînnaintea domnii mele.
       Şi am văzut domniia mea şi zapisul dă mina ju[ju]pînâsii Neacşii de vînzare cu mulţi oameni buni mărturii scrişi în zapis, anume: ot Călineşti, popa David i Vasilache cupeţ i Ghica i Jipa i Ianache i Miriţă şi dîn Măgu-reni, popa Drăgan i Radul logofăt i Mihalcea logofăt i Ivan i Baico i Vlad Brînzea pîrcălab.
488
www.dacoromanica.ro
       Drept aceia, am dat şi domniia mea Pangăi aceşti mai sus numiţi ţigani, Albul şi cu feciorii lui, Lazăr i Pătru, ca să-i fie dă moştenire şi ohavnici feciorilor i nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimini nemutat, după zisa domnii mele. I saam rece gospodstvo mi.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 74.
          Copie.
                                                367
< 1634 septembrie 1 —1635 august 31> 7143.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Radul al doilea vistier ocină cu rumâni şi cu două vaduri de moară la Iacoveşti, jud. Vlaşca.
      Izvod după cartea lui Matei Băsărab voevod pentru moşiia cu rumânii din Iacoveşti ot sud Vlaşca, leat 7143.
      Porunca domnii mele jupînului Radului vtori vistier şi cu ficiorii lui cîţi Dumnezeu i va dărui. Ca să-i fie lui ocină şi rumâni în sat în Iacoveşti ot sud Vlaşca, însă toată partea jupînesii Stancăi, care au fost jupîneasă agăi Neagului şi a ficiorilor ei, Coman comisul i Andrei spătar i Pătraşco postelnic şi Mihai i Paraschiva şi cu casele lor şi cu toate nemestiili caselor şi cu 2 vaduri dă moară, din cîmpu, din păduri, din apă, din siliştea satului, dă pritutindi-nile, dă priste tot hotarul din hotar pină în hotar toată partea lor ver cit să va alege.
      însă să să ştie numele rumânilor: Negri cu 4 făciori ai lui şi cu tuţi ficiorii lor i Şărban cu ficiorii lui i JBarbul cu ficiorii lui i Tudor cu ficiorii lui i Dragomir i Tudor, fraţii Barbului cu ficiorii lor i Oprea cu ficiorii lui. Pentru că această ocină ci ieste mai sus-zisă şi rumâni din Iacoveşti, fost-au a jupî-nesii Stancăi şi a ficiorilor ei de cumpărătoare încă mai dinainte vreme.
      Iar după aceia, cînd au fostu acum în zilele domnii mele, iar jupîneasa Stanca şi cu ficiorii ei, ei a făcut această moşie a lor şi cu rumâni din Iacoveşti vînzătoare. Si au întribat prin toate rudiniile lor şi pri toţi fraţii lor di ocină ca să cumpere moşiia lor. Ei nici unii nu s-au apucat să cumpere, nici oamenii lor, nici rudeniile lor, numai ce s-au apucat boiarinul domnii mele Radul vistier dă au cumpărat di la jupîneasa Stanca şi di la ficiorii ei, Coman comisul i Andrei spătar i Pătraşco postelnic i Mihai i Paraschiva, această ci iaste mai sus-zisă ocină şi rumâni din Iacoveşti toată partea lor, diript ughi 240 bani gata. Şi au dat Radul vistier toţi banii dăplin în mîinile lor.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul jupînesii Stancăi cu toţii ficiorii ei la mina boiarinului dumnii mele Radul vistier, făcut cum scrie mai sus şi cu toţi boiarii divanului cii mari mărturii scrişi în zapis, anume: Hrizea vel ban, Ivaşco vel vornic i Gligorie vel logofăt, Dumitru vel vistier i Mihai vel spătar i Vasilie vel stolnic i Costandin vel postelnic i Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Sima logofăt i Danciul cliucer i Ilie vornic şi din Fili-peşti, Dumitraşco cliucer şi din Florişti, Socol cliucer şi din Bucşani, Staico
                                                                                               489
www.dacoromanica.ro
postelnic şi din B&loteşti, Clnda postelnic i Bunea logofăt i Stroe logofăt i Şărban logofăt i Dumitru logofăt şi alţi boiari. Şi au vîndut ei jupîneasa Stanca şi ficiorii ei, această ocină şi rumâni di a lor bună voe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor rudiniilor lor şi a fraţilor de ocină.
       Deriptu aceia, am dat domnia mea boiarinului domnii mele, jupînului Radul vtori vistier, ca să-i fie lui ocină şi rumâni in Iacoveşti, toată partea jupînâsii Stancăi şi a ficiorilor ei şi cu casele lor şi cu toate nămestiili caselor şi cu 2 vaduri dă moară, ocină şi moşie stătătoari ficiorilor şi nipoţilor i stră-nipoţilor. Şi intr-alt chip să nu fii priste zisa domnii mele.
       Şi mărturii boiarii divanului.
          Arh. St. Buc., ms. 1165, f. 4 v — 5.
          Copie.
                                                  368
<1634 septembrie 1 —1635 august 31> 7143, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Sima al doilea logofăt ocină cu rumâni în satul Futeşti, jud. Ialomiţa.
      t fflHAOCTYEIO BOMYEIO, Îw tfldTEH fidCJpdB KOEBOAKl H POCnOAHHTv B'hCOH 3EAIAH JîrrppoKrtaxYHCKOH. /V/saT rocnoACTRd ah cYa iioeeaahYe rocnoACTsa a\h R-fcpHOAS BOrttpg rocnoACTsa mh naH Ghaoh btopYh aopoeJset h cii chhtvI Ero, eahuh fiorii AdpOBdET, QKO A<> ECT EA$ WMHHTi H BEHHHH $ CEAO $gTEI|lYH, BTi CgACTEO I0AOA-HHIţh, WBA1E BCJ H.CT ITdpdCKHKEH AKOpHHK H A EpaTYAA CH KoCTJHAHH KOAIHC H ApargA
apaiuui h H-kroE, wt noA h wt uişa h wt boa h wt cEAdAHipE ceaor h wt baato H WT npES ETiC JfOTdpOAE, C% KliC JfOAOKOAA BdpE EAHKA H3BEpHT CA.
                      IIohewe cYa bhuiuie peuehi whhh% h beuhhh wt $stei|ih btuct Koctahahhob h IlapacKHKEK h AP<*rgAos h HhroEK wt a^A?»# eijjejke wt npfeJKA* rp^ae. fl iiotoaa ErAa buct HHH'â, Kii a^hh rocnoACTRd a\h, a HtroE, bpat maa IIapackhkEk h Koc-tahahhor h /^pargAOK, wh imamsa r% ea»** heroaa keahxa h Ei|if ctoaa a<• norHBHET. TOA1, WH KHA'bipE QKO BTi HHO WBpa3 I E A05KET A<* H3B"fe>KET, ETiCTAHH CA ai|IE
npoAda BOA'âpoK rocnoACTKa ah GhaYe rtoph Aoro^ET^ sca mact Ero wt whhhii WT CEAO IIetPEI(|YH. fl Eli CAAA Ero, ETiCT.HH CA H K SpaTH EPO, KoCTdHAHH H AparSA, ai|iE npoAdA Ghaeh aopoeJut h «iact hai wt wmhhti h wt beuhhh wt He-TpEIflH. fl IIOTOAI, llpHAgtJHA CA Ep'hAIE AI|IE IlOCAAJf rOCIIOACTBO AH no BOAAp roc-nOACTKA AH GhAA AOrOijSET HA KoCTAHTHHPpAAS BTi Tp'fcEg H Eli CAg>K6g SEAAEB. 11 Kli CAAA Ero, AOHAEME BlilCT WH TdATi, A IlAPACKHKA A^OPHHK H KoCTAHAHH KOAHC H 4,PdrgA APAAUf H H'ârOE, WHH ECH B-fcCTJHH CA AH E npOAdA Toro CEAO UetpeipYh BTOparo kpat /^gAHTpgE AoroijsET wt khctYhpYe. IIoCAt npHUIIiA ECT H Chaia ao-rOijlET WT ha KoCTAHTHHgrpAAV H npHJjîATHA no TEX npOAdTEAHH SfcAO KpEnKO, QKO M noAdKAET EAg CEAO IIetpeipYh, kako npOAdA io ect wt HcnpiiKO cas Ch-H A* ceao PAAY CEAO, noUTO P<aY HOBUH EAg HE TptBgET, QKO K1i3AA hx ect Cli ahxko haa AEAd H HAA BOCOKA H &&A HA no C'hIO CEAO HAH A* nOAdCT HOBIţH, KAKO X°AHA CTi
ahxbş. H npHUiEA ect H R'h npgx npEA rocnoACTBO ah g ahbah. B-k toa, rocnoA-490
www.dacoromanica.ro
CTBO MH CgAHJf KgnHO CTi KCH npABHTEAYH POCnOAcTKA MH H n« WEHMtWA H-hp-KH,
kako A<* noA<*CT Ghmeh aopo$et a^A1®”® HH0 ‘W'tcTO hah a<* noA<*c’ hokhh
CK AHJfKg, KJKO EkICT K'KSAA WH. TAKE CkEHpAA CA KCH H K'hSAUJ'h CA PA3A0PA C-h GHM4 AOPO$ET KOE KOAHI^H HOBlţH KTiSAA H ChTKdp-fT EMg 4ACT. Ta>KE ChTKO-pHA CA HA UAPACWKA Akc,PHHK H H4 HfcPCE TAAKf HOKl^H H C”h npHWKpfcTEHYA HM HJKf AP^*^ H)[ tCT K1k ® A’bTH, gPH Ti H HA KOCTAHAHH KOMHC H HA A,PArgA ApMAIAI niKH TAKOJKAf KT» A«* AtTH, gPH ~5, MHH KgnHO gPH pH. Ta>KE, AeYE K"h CnAUlHO HI MOrA-h I3K0 A4 nOA4*’T *<H|î HOKHH cYH, HTv nAAHgA 8 KEAHKYH MOAEhYE ha Ghma ao-TO$fT, I3K0 A-* nOAOJKHT...1 A^Hk. TaJKE nOAOJKHA KCH AhHk, HKO m noA<*cT cYh HOKHH HA...2 H nOAOJKHA S4AOP KCa MACT HM WT A^A^Hg H WT KE4HHH WT CEAO
«SgTEipYH, a Ai|jf he iioa^t cYh hobuh ha a^hti, a<* kşaet cYa a^AHhs h behhhh
EMg. ^EMH Ag KEHHT 3HWA H EI|1E MHA40 HAET npES A^Hk A MtîCEUH H HOKlţH HHKi-KOJKE HE nOA‘*fT- TOM, GHMA AOPO^ET npHLUCA ECT njEA POCnOACTKO MH CTi SA-FIHCEAE HM A141E nOXASAA H K’hSKtCTHT POCFIOACTKO MH KAKO MHMO HAET A^Hk A A8HH H HOKl^H HEnOAAZAA. TOPO PAAY, POCFIOACTKO MH CgAHJf C"h KCh C'hK’fcT HA1UE H A^X”
rocnoACTKO mh Ghmeh aopo$et, hxo a<* kt *«8 cYa wmhh-k h kehhhh wt $gTEi(iH, hah a<* w APT»*aet hih ai w npoAAET, kako jf®x{T KHTH K0AA tp0> 4fc0 PMl no-
A04KHX ECT A^Hk H A^Hk MHMO HAET H HOKHH HE Aaa ECT. H KHA’fejf POC4IOACTKO MH H SAnHCEAE HM HA pgKA GHMEH AOPO$ET, KAKO ECt KklUIJJE nHC H CT» MHOPH EC-Atpn ckeaYteaYe.
       Gepo paaY, AiA^Jf peenoACTKO mh Ghmeh aopo$et, iakc a<* kt EA\g cYa
IV4HHT» H KE4H IH WT 3>gTfl|JH A^AHH H KTi W^AE CHHWKHM H KHglţHM H nptKHgMETOM H HE WT KOPOJKA® HEnOXOAtBHMOM, nopk3A\0 rOCriOAcTKA MH.
F]î Ge «veo h ckeaYteaYh noAOJKHjf pccnoACTKd mh: fiah Xpnst bea eah Kpi-AEBCXYH H nAH ÎbAUIKO BEA AKCPHHK H njH TaHPOpYE BEA A0P0$ET H HAH Z^gMHTpg KEA BHCTYiap H nAH /HhX'AK» BEA CriATAP H E1AH BaCHaYE bea CTOAHHK H IIAH EgSHHKA BEA KOMHC H nAH BgHHHA KEA nEJfApHHK H nAH KOCTAHTHH KEA nOCTEAHHî. H HCnpAK-
hhk, TahpopYe bea aopo$et.
       H HAIIHCAX A3, GtOH(A AOPO^ET ni-kpEAHOBHM, g rpAAV EgKgpEIflH, MfectOţA . . .2 AkHH . . K AtT xSpMP.
         jfw YDateio bwebwaa, mhaoctYio eojkYiio rocnoAHHk w ASatiio boeboa <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezîu, Io Matei Basarab voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei. Dă domnia mea această porun-ă a domniei mele credinciosului boier al domniei mele pan Simon al doilea logofăt şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Futeşti în judeţul Ialomiţa, însă toată partea lui Paraschiva vornic şi a fraţilor săi, Constantin comis şi Dragul armaş şi Neagoe, din cîmp şi din pădure şi din apă din vatra satului şi din baltă şi de peste tot hotarul, cu tot venitul, oricît se va alege.
       Pentru că această mai sus-zisă ocină şi vecinii din Futeşti au fost a lui Costandin şi a lui Paraschiva şi a lui Dragul şi a lui Neagoe de moştenire, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele,
1 Loc rupt.
* Loc alb.
491
www.dacoromanica.ro
Neagoe fratele cel mic al lui Paraschiva şi al lui Costandin şi al lui Dragul, el a căzut intr-o mare nevoie şi încă a stat să piară. Intru-aceea, el văzind că în alt chip nu poate să scape, s-a sculat de a vîndut boierului domniei mele Sima al doilea logofăt, toată partea lui de ocină din satul Petreştii. Iar în urma lui s-au sculat şi 2 fraţi ai lui, Costandin şi Dragul, de au vîndnt lui Sima logofăt şi partea lor de ocină şi din vecinii din Petreşti. Iar apoi, s-a întîmplat vremea de am trimes domnia mea pe boierul domniei mele, Sima logofăt la Constantingrad în treaba şi în slujba ţării. Iar în urma lui, cîtă vreme a fost el acolo, iar Paraschiva vornic şi Costandin comis şi Dragul armaş şi Neagoe, ei toţi s-au sculat de au vîndut acel sat Petreştii a doua oară lui Dumitru logofăt de visterie. Apoi a venit şi Sima logofăt de la Constantingrad şi a apucat pe aceşti vînzători foarte tare, ca să-i redea lui satul Petreşti, cum i l-au vîndut dinţii sau să-i dea sat pentru sat, pentru că lui nu-i trebuie bani, că i-au luat cu camătă pe miere şi pe ceară şi i-a dat lor pe acest sat, sau să dea banii, cum au umblat cu camătă. Şi au venit şi în pîră înaintea domniei mele în divan. întru aceea, domnia mea am judecat împreună cu toţi dregătorii domniei mele şi după obiceiul ţării, ca să-i dea lui Sima logofăt dedină in alt loc, sau să-i dea banii cu camătă, cum i-a luat el. Astfel s-au adunat toţi şi şi-au luat seama cu Sima logofăt, care cîţi bani a luat şi i-au făcut parte. Astfel s-a făcut la Paraschiva vornic şi la Neagoe banii capetele şi cu camată lor, pe care i-au ţinut în 2 ani, ughi 80 şi la Costandin comis şi la Dragul armaş, iar de asemenea în 2 ani, ughi 70, fac împreună 150 ughi. Astfel, în grabă nu au putut ca să-i dea lui banii aceştia, ci au căzut cu mare rugăminte la Sima logofăt, ca să pună ...1 zi. Astfel au pus toţi zi ca să-i dea aceşti bani la. . .2. Şi au pus zălog toată partea lor de moştenire şi de vecini din satul Futeştii şi dacă nu vor da aceşti bani la zi, această dedină şi vecini să fie a lui. Deci au venit zioa şi au mai trecut pe lingă ea, peste zi Aluni şi banii nici cum nu i-au dat. într-u aceea, Sima logofăt a venit înaintea domniei mele cu zapi-sele lor, de le-a arătat şi a înştiinţat pe domnia mea că au trecut 4 luni peste zi şi banii nu i-au dat. De aceea, domnia mea am judecat cu tot sfatul nostru şi am dat domnia mea lui Sima logofăt, ca să-i fie această ocină şi vecini din Futeştii sau să o ţină sau să o vîndă, cum va fi voia lui, pentru că le-am pus zi şi ziua a trecut şi banii nu i-au dat. Şi am văzut domnia mea şi zapisele lor la mîna lui Sima logofăt, cum este mai sus-scris şi cu mulţi boieri martori.
      De aceea, am dat domnia mea lui Sima logofăt, ca să-i fie această ocină şi vecini din Futeşti dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Yucina mare paharnic şi pan Costantin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica logofăt Şerbanovici, în cetatea Bucureşti luna .. .* zile ... 8 în anul, 7143.
1 Loc rupt.
* Loc alb.
492
www.dacoromanica.ro
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Rîmnicul-Sărat, 1/8.
          Orig., hîrtie (42 x 28), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1906.
                                 S69
1634 (7143) septembrie 3.
            Jupîneasa Păuna şi fiii săi vînd lui Preda vornic jumătate din moşia Moii de la Jiu.
      f Adeche eu, jupîneasa Păuna, cu ai mei ficiori, anume Mihai postelnic şi Nanul i Răduţulu i Drăghici, Tudosie, scris-am alu nostru zapisu, ca să fie de mare credinţe, cum să ştie că au vîndut jupînului Predei vornicul şi jupînesi Margăi ocina, anume Moi de la Jiiul, jumătate, preste totu hotarul şi di apă şi di pădure şi di vădii de moară şi parti de vie, preste tut locul şi cu rumâni cîţi să voru afla pre parte ci amu vîndut, numai ci nu s-au vîndut nipoţi Budei, ficiorii Dragului 2, nu e-mu vînîdutu. Şi amu vînîdutu ocina, dereptu 7 900 de bani gata.
      Şi amu vînîdut de a nostră bunăvoe şi cu ştire boiariloru şi cu a megiia-şilor şi di sus şi di josu, anume: Udrişte vornic de meni ot Roşiia i Fraţilă stolnic ot Rovinari, Dragomiru postelnic ot Vălari, Drăghici postelnic ot Fărcăşeşti, Ion pîrcălabul ot Boră<s>cul. Aceasta amu scrisu, ca să-i fie dumnelui moşie şi ficiorăloru, cîţi [Dumn] Dumnezeu i va da.
      Şi amu scrisu eu, Mihai, ficiorul jupînesăi Păunei. Pis mâseţa septemvrie 3 dni, let 7143 <1634).
      Eu Mihai postelnic <m.p.)
      Eu Nanul <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XLV/4.
          Orig., hîrtie (31,5 X 21,5), două peceţi aplicate.
          Copii ibidem, mss. 329, f. 509 şi 336, f. 254 v — 255.
                                     370
1634 (7143) septembrie 5, Bucureşti.
            Alexe, fratele lui Conda fost mare comis, eliberează din rumânie dţiva săteni din Torsura de Jos.
      Adecă eu Alexe, fratele răposatului Coandei, eje biv velichi comis şi cu coconii miei, anume Gherghe şi... 1 şi cu alţi coconi, scriem acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina lui Avram cu feciorii lui şi
1 Loc alb.
493
www.dacoromanica.ro
lui Antonie cu feciorii lui şi lui Cîrstov cu fratele lui şi cu feciorii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să fie ei de acum înnainte în pace şi slobozi de rumânie şi cu toată partea lor din satul Doi Torsură.
       Pentru că aceşti rumâni, ei au fost vînduţi frăţini nostru Coandei comisul şi ne-au fost tot rumâni pînă în zilele lui Matei Basarabii voievod. Iar cînd au fost acum, aceşti rumâni ce scriu mai sus, ei au căzut cu mulţi boiari şi megiiaşi de s-au rugat ca să-i ertăm pre răscumpărătoare. Şi noi ne-am milostivit de i-am ertat capetele lor şi cu toată partea lor de moşie, cită să va alege de cătră alţi rumâni, însă i-am răscumpărat de ne-au dat întru mîinile noastre bani gata ughi 54, ca să fie de acum nainte judeci în vecie, cum s-au Tăscumpărat de cătră noi. Deci să fie ei în pace şi slobozi cum scrie mai sus, de noi şi de către fraţii noştri şi de cătră toată ruda noastră.
       Iar cine-i va mai învălui de acum nainte din rudele mele sau din fraţii miei, aceia să fie cu Iuda şi cu Ariia şi cela ce au stricat1 „cîrvu ego na ni i na cedi naşe“ cu aceia să să judece sufletul, căruia va strica acest zapis.
       Şi mărturii: Tudor Bălteanul şi Stoian, sinu Mino ot Gabrov şi Iancul armaşul ot Gabrov şi Mihul, nepotul Coandei comisul şi Dan vătahul ot ■Cioroiaş şi Pătru.
       Şi am scris în Bucureşti, în casa Neagului fuştaşul, vătaful ot Cioroiaş. Şi am scris eu ... 2 logofăt din Albeşti. Şi pentru credinţa [şi pentru credinţa] jpusu-ne-am şi peceţile.
       Mâseţa septemvrie 5 dni, leat 7143 <1634>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rei Fedeleşciori, nr. 721, f. 838.
          Copie.
                                   371
1634 (7143) septembrie 5.
             Popa Lupu din Negoeşti cumpără mai multe locuri la Fîntînele, Cornet, Cincu ş.a.
       f Scris-am eu Şerbul, ficiorul lui Dumitru Sfatul ot Albeni acesta al nostru zapis la mîna popei Lupul din Negoeşti şi cu fraţilor lui cum să să ştie că i-am vîndut un loc în Fîntînâle, un loc ce au fost cumpăratu tată nostru di la Crăciun al Gîngului şi di la Reantea l-au fost cumpărat tată nostru, iar noi acum l-am vîndut, eu Şerbul şi cu fraţii mei, cu Stan şi cu Vladul. Şi l-am vîndut de a noastră bunăvoe, derept 300 de aspri gatah, locul peste tot, pînă în matcă şi la deal pînă într-al Braicăi.
       Şi iar au cumpărat popa Lupul un loc de la Oprea, nepotul Braicăi şi de la mama-sa Opriiana, un loc supt Cornet, locul peste tot la vale pîn într-al Piculi, la deal pîn în lac, peste tot locul. Şi l-au cumpărat acel loc derept 530 aspri gatah. * *
        1 în loc de „au strigat".
         * Loc alb.
494
www.dacoromanica.ro
      Şi iar au cumpărat popa Lupul di la Vladul Vulpariul din Cincu 4 locuri, un loc în Faţă la Fîntîna Iancului, din fîntînă pînă în vîlcea, alt loc supt Dobrodeava Treapul, alt în Bîrzeiu, în caii Plopişul, alt la Topile, ce-au fost cumpărat Vlad de la Pătru, ficioru lu Iancul, aspri 600.
      Şi iar au cumpărat popa Lupul di la Niagul din Negoeşti 2 locure, un loc în Faţă, ce l-au fost cumpărat Neagul di la Neagoe Teleaîncă, altul la Fîntîna Iancului, derept 300 aspri gata.
      Şi iar au cumpărat popa Lupul cu fraţii lui un loc în Cornet de la Mîţul, ce l-au fost cumpărat Mîţul di la Flore din Negreştix, derept 350 aspri gata.
      Şi iar au cumpăratu popa Lupul cu fraţii di la Reantea un loc în Faţă supt Grueţul Fîntînelor, derept 4 oi mari şi 70 aspri.
      Şi au fost mărturie: din sat din Negoeşti, Caldaşin şi frate-său Stanciul Ciomac şi Lupu Costoboiu şi Vladul Bucioiul şi Crăciun şi Radul Znop şi din Purceleni, Scarlet şi Radul Pestrei şi popa Roman.
      IlHC AVfcCflţd CHlTiMKpY 7 AhHH, K AÎST x3P<Wr.
            f Caldaşin i                     t Crăciun i
            f Ciomăcu i                      t Radul i
            f Lupul i                        f Radul Pestrei.
            f Vladul.
         După G. Ghibănescu, Surele, p. 19—20.
                                        372
1634 (7143) septembrie 5, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Stanciu, fiul lui Dragotă, moşie în Crasna, jud. Gorj, vîndutâ de surorile sale în absenţa lui.
      f YHhaoctYcio ecokTw, fiu /HdTfw Edcdpds soiaoAd h rocnoAHH’h. ^dadT rocn«A* ctk« /HH C({ nosCAEHTe rocnoACTKd /HH. Stanciului, feciorul a lu Dragotă al Paştii de Crasna, ot sudstvo Gorjil, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele de să-şi ţie a lui parte de ocină de în Crasna, partea tătăini-său lu Dragotă toată, de în cîmpu şi den în pădure şi den apă şi de preste tot hotarul cîtă se va alăge ocina Păştească, pentru că iaste a lui direaptă şi bătrînă ocină şi de moşie despre părinţii lui, despre moşu-său Paştea, încă mai denainte vreme, de în zilele altor domn<i> bătrîni.
      Iar după aceia, dec-au rămas Stanciul sărac de părinţi, el se-au fost dus în cea lume, unde au putut, ca să nu-şi piiarză moşiia tătîini-său. Iar cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar Crăciuna şi Neacşa, fetele lu Dragotă, surorile Stanciului, iale au ţinut că va fi perit frate-său Stanciul. Şi iale au fost fete înzestrate. Deci se-au sculat de au vîndut partea Stanciului de ocină Vlăduţului de în Ciocade şi nici o treabă cu ocina n-au avut. Iară după ac6ia, Lupul, văru primare Stanciului, au lepă- 1
        1 Aşa in text.
495
www.dacoromanica.ro
                       dat banii Vlăduţului îndărăt, cu multă cheltuială. Şi niminilea treabă n-au avut a întră într-acele ocine şi au luoat ocina Lupul de o au ţinut pînă acum.
      Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, dec-au venit Stanciul de unde au fost dus, aici în ţeară, el ş-au aflat moşiia vîndută de surorile lui şi înpresurată de Vlăduţul. Deci au venit Stanciul aici înnaintea domnii mele în divan de se-au pîrît cu văru-său Lupul şi cu Udrea, feciorul Vlăduţului, de faţă.
      Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre lege, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am dat domnia mea Standului casă fie volnic a-şi ţine moşiia tătîini-său, luDragotă, <cu bun)1ă pace şi de nimenilea opreală să<nai)xbă, <iar Lupul)1 să-şi ia banii de la Udrea, feciorul Vlădu<ţu)xlui, iar Udrea, el să-şi ia banii de la surorile Standului, de unde i-au dat. Şi să fie Stanciul <în pace) 2 de cătră toţi cumpărătorii, căci nici au vîndut el, nici tată-său şi mai mult val să n-aibă, că aşa am judecat domnia mea, că n-au avut treabă a o vende fetele ocina, că au fost fete înzestrate. Ce să-şi ţie Stanciul moşiia cu bună pace, că se-au pîrît Stanciul de faţă. Şi au rămas Lupul şi Udrea de lege şi de judecată denaintea divanului. Hhsko &a h1tct, no pm rocno^crsa mh.
      H HcnpaKHHK, cam pim rocnoACTsa a\h wt AHksh.
      IIhc AtmiAAT oy fişKşpfifiH, Mtcciţa «nTMttpYf 7 A^hh, k-k atT xspair3.
      Îîiv /Hstcio swfKWA^ aihaoctYio eojkYio rocnoAHHH. iv          koikoa <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Rîmnic, GII/7.
          Orig., hîrtie (30 X 21), pecete aplicată.
          Copie la Bibi. Acad., CMLXXVI/280 EDIŢII. Ştefulescu, Crasna, 68—69.
                                 373
1634 (7143) septembrie 6.
            Matei Basarab voievod porunceşte dijmarilor din jud. Muşcel să nu mai supere m-rea Vieroş cu dijmăritul, vinâriciul şi gorştirut.
      Milostiiu bojiiu, Io Matei Basarab voevod i gospodină. Pişet gospo-dstva mi voao dijmarilor de în judeţul Muşcelului.
      După aceia, dau ştire domniia mea pentru rîndul sfintei mănăstiri de la Vierăş, de vreme ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să aveţi a o lăsa în pace de dijmărit şi de vinărici şi de gorştină, nimica val să o învăluiţi.
                      Şi de-i fi fost luat ceva, încă să-i daţi înapoi, nimica să nu-i opriţi, că bine ştiţi voi că domniia mea n-am vîndut mănăstirile. Dar în ce chip şi cu * *
       1 Loc rupt.
       * Omis.
       ? A scris Lepădat în Bucureşti, luna septembrie 5 zile, în anul 7143 <1634).
496
www.dacoromanica.ro
a cui învăţătură luaţi făre ştirea domniei mele ? Să aveţi a o lăsa în pace, nimica să o învăluiţi, că mare certare veţi avea de către domniia mea. Toi govorim gospodstvo mi. Inaco da neastii, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, sam rece gospodstva mi.
      Pis meseţa, septembrie 6 dni, leat 7142 <1634>.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 22 v — 23.
         Copie.
                                     374
1634 (7143) septembrie 6, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Radu al doilea postelnic şi fraţilor lui ocine la Cîndeşti şi la Cacaleţii din Coastă.
      Cu mila lui Dumnezeu, Ion Matei voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Băsărabă voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boiarului domnii mele pan Radu vtori postelnic şi fraţilor lui Neagoe postelnic i Gheorghe postelnic i Moisi postelnic, feciori Mihalcii dvornic de la Pătîrlage şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie la sat la Cîndeşti, sud ...1 însă dîn partea lui Calin a treia parte, din cîmp şi din pădure şi dîn apă şi dîn siliştea satului şi dupretutindenea, du preste tot hotarul, dîn hotar pîn în hotar şi cu venitu, oricît s-ar alege.
      Pentru că această mai sus-zisă moşie de la Cîndeşti, dîn partea lui Calin a treia parte, au fost dată şi miluită de Calinic monahul la sfînta mănăstire ce să numeşte Ciolanu, pentru sufletul lui. După acea, cind au fost acum, în zilele domnii mele, iar această sfîntă mănăstire Ciolanu o au ajuns vreme de sărăcie şi de lipsă şi călugării ajunsese de nu avea ce să mănînce sau cu ce să se chivernisească. Pentru care, s-au adunat călugării de la sfîntă mănăstire Ciolanu, anume: Ieremia ieromonah igumen i Averchie monah i Paisie monah i Matei monah şi ctitorii aceştii sfinte mănăstire, anume: popa Jipa şi Ghinea ot Buzeu şi Dragomir Sorescul şi Dragomir diaconul şi au socotit în tot chipul şi văzînd că au slăbit sfînta mănăstire de toate şi nu are cu ce să chivernisească, s-au sculat toţi înpreună şi ş-au ales vadul lor de moară, şi cu loc, cit coprinde înprejur, ca şi la alte vaduri de moară, iar cealaltă moşie, cită este mai sus-scrisă, o au vîndut toată cinstitului boerului domnii mele jupan Radului vtori postelnic şi fraţilor lui, Neagoe şi Gherghe şi Moisi, drept 4000 bani gata. Insă toţi aceşti mai sus-zişi bani i-au luat şi au făcui mori dîn temelie şi s-au chivernisit călugherii cu aceste mori. Şi am văzut domnia mea şi zapisul acestor mai sus-zişi călugheri şi al ctitorilor sfintei mănăstiri Ciolan la mina Radului postelnic şi a lui Neagoe şi a lui Gherghe şi a lui Moisi, ot leatu 7142 şi cu multe mărturii scrişi în zapis, anume: Vasilie
1 Loc alb.
497
www.dacoromanica.ro
Gură monah şi frate-său Mihail şi Dumitru Buluroiul şi Sava a lui Avram şi Jipa de la Verineşti şi Giurgiu şi Iane logofătu şi de la Hodopeani, Lefter şi de la Cîndeşti, Lupu căpitan şi alţi.
      Şi iar să fie boiarului domnii mele pan Radu postelnic i Neagoe şi Gher-ghe i Moisi moşie la Cîndeşti, însă partea lui Gherghe, fecioru Ani, nepotu lui Ciolan, jumătate de moşie, toată partea lui, oricît s-ar alege dîn cîmp şi dîn pădure şi dîn apă şi dîn siliştea satului şi dupreste tot hotarul, însă făr de vad de moară. Şi să aibă moara loc înprejur, cît aruncă cu o săcure. Pentru că au cumpărat Radul postelnic şi Gherghe şi Neagoe şi Moisi această mai sus-zisă moşie, partea lui Gherghe, de la jupineasa Despina şi de la bărbatul ei, Dumitraşco, drept 5 000 bani gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor ot leat 7142, şi cu mulţi boiari mărturii, anume: Radu Lepşa ot Buzeu şi Petru ot Pătîrlage şi Lepădat cupeţul şi Radu, sin Roman iuzbaşa şi alţi.
      Şi iar să fie boiarului domnii mele Radului postelnic şi lui Neagoe şi lui Gherghe şi lui Moisi trei pogoane de vie în dealul Cîndeştilor şi cu un stîn-jenu de moşie dîn moşia Cîndeştilor din cap pîn în cap, dîn partea Calcii, nepotu lui Ciolan. Pentru că aceşti mai sus-zişi stînjeni de moşie şi cu 3 pogoane de vie au fost ale lui Vasilie monahul şi a fraţine-său Mihail de cumpărătoare de mătuşa lor Boba, încă din zilele lui Mihail voevod, de la Calcea, nepotul lui Ciolan, drept 1 400 aspri turceşti. Apoi, cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Radul postelnic şi Gherghe şi Moisi şi Neagoe, ei au cumpărat aceste 3 pogoane şi cu un stînjănu de moşie de la Vasilie monahul şi de la frate-său Mihail, drept 3 000 bani gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lor, din leat 7142 şi cu multe mărturii, anume: de la Macsim, Buluroiul şi dîn Mără-cineni, Sava cel mare şi Radul al Simei şi Iane logofătu şi Giurgiu şi Lefter şi Jipa şi Dragomir şi alţi.
      Şi iar să fie boiarului domnii mele Radul postelnic şi lui Neagoe şi lui Gherghe şi lui Moisi la Cacaleţi dîn Coastă, însă 100 stînjăni de moşie, dîn cîmp şi dîn pădure şi dîn apă, şi dîn siliştea satului, oricît s-ar alege, pentru că au cumpărat Radul postelnic şi Neagoe şi Gherghe şi Moisi aceşti mai sus-zişi stînjeni de moşie de la Radul Midii dîn Cacaleţi, drept 3 000 bani gata. Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui, ot leat 7142 şi cu multe mărturii, anume: Dumitru Buluroiul şi Stroe căpitan şi Nan Potur şi Popescul iuzbaşa şi Mănilă şi Stahie şi Ştefan şi Gherghe şi alţi.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni ale lor moşii şi vii, ei de a lor bunăvoe, făr de nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a megiaşilor dîn sus şi dîn jos şi dînprejurul locului şi dînnaintea domniei mele.
      Drept acea, am dat şi domnia mea cinstitului boiarului domnii mele pan Radul vtori postelnic şi fraţilor lui, Neagoe şi Gherghe şi Moisi, ca să le fie lor aceste mai sus-pomenite moşii şi vii, de baştină şi ohabnice şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată dar şi mărturii punem domnia mea pe: jupan Hrizea vel ban de la Craiova i jupan Ivaşco vel dvornic i pan Grigorie vel logofet i Dumitru vel vistier i pan Mihai vel spătar i pan Vasilie vel stolnic i pan Buzinca vel comis i pan Vucina vel paharnic i pan Costandin vel postelnic. Ispravnic, pan Grigorie vel logofet.
498
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Stoica logofet, feciorul lui Şărban, în oraşul Bucureşti, in luna lui septembrie 6 dni leat 7143 <1634).
      Acest izvod s-au tălmăcit asemenea de pre hrisovul cel sîrbescfi, la şcoala domnească cea slovenească ot sveti Gheorghie cel Vechiu. t Floru ierei dascălu slovenesc izpisahă 1760.
         Bibi. Acad., CXLIV/249.
         Copie de la mijlocul sec. XIX, după o traducere românească din 1760.
                                                    SIS
1634 (7143) septembrie 6, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod iartă de rumânie pe Stoica, pe Moş ceauşul de mazili ş.a. locuitori din Bâileşti, jud. Dolj, fără ocină.
       f /HhaoctYeio bowYeio, îw /HdTEio KOEKOAd H rocnoAHH-a K-acoH semaE &rrppo-BrtdjfYHCKOf, kh8k KEAHKdro h npfcAOEPdro, noxoHHHdro Jw fidcdpdB KOEKOAd. A<JKdT rocnoACTKO mh cYe noKEA-bHYE rocnoACTKO am Gtohktik c-ac chhokh ch h tflow mjş-
UJ8A 3d MdSTvAH CTiC CHHOKH CH H ddlţKOK H flldHEK, CHHOKH IwHdlHKOK H CK HH]( chhoeh, fAHU,f M8 fior-a npnnsc-rHT, bkome ad ict wt c-aAd HdnpEA ovmhphh h CKOBOAHH Sd KEMHhYE WHH H CHHOKH HM WT KTi rOCnOACTKO MH H IVT KTi CKdKdX nopsAfwYd rocnoACTKO mh, Sd hh^to BdHTOKdHYE Ad he haut K-a K-bKH.
       IIoheke cYh Kuinf pemehhh hmehhth aioaYe, whh ect bhah kehhhh rocnoACTKd A'.H 31 AtAHH» WT CEAO WT ElMAElpH, WT C8ACTKO &VA BÎHA, WT A^AY 3d np-fc-AfcAY EijiEjKE wt npEJKAf ap-kAiEHd, wt npH ai»hYe npoiYEM CTdpn rocnoAdpw ap^eheiX-
II IIOTOAl, K-KAd ECT EYW HKIHfc, K*K AhYE rOCIlOACTKO MH, EA Aid IIOAdpOKdA MA ECT
rocnoA-a fior-a no rocnoACTKO mh [c-ac rocnoACTKd mh] c-ac rocnoACTKO h mecth-tom8 iţdpio c-ac cKpnnTpS APT^fMEH 3emah EAduiKOE Hd ctoa noMHKinaix npEAtAO/H rocnoACTKO ami, d rocnoACTKO mh cdM, wt koaio rocnoACTKd am, ca.u noMHCA-a, fiord pdAY, laKOJKE A^Jf c-aTKopHUiE rocnoACTKO am noAtkH-a, Td>KE c-aM npocTHA rocnoACTKO am no 6-roHKd c-ac chhoeh ch h no iBoui Md^uiSA c-ac chhokh Ero h no dJdHt H no ddlţKO, CHHH IWHdUKOK WT fi-aHAEl|JH <3d HE^HHdHlf, dAH T^YlO rAdK-fe HM, EES WMHH-a HHI|ld, pdAÎ A8U1E rOCnOACTKd MH H pdAY ASUlS nOHHKUiaiX PoaYteaYeah rocnoACTKO mh, okojke Ad ect rocnoACTKd mh kehhoe K-acnoAMHdHYf, d WKH Ad K-aAET H'kKOE MAOK'kltH CKOBOAHH, WHH H CHHOKH HJf H KHglţYH H np’tKHg-MEAOAA 8 AMpHH H CKOBOAHH Sd KEHHHYE H HE WT KOrOJKAO HEnOKOAtjEHMO, nopHSMO rocnoACTKd mh, noHESKE io c-bm npocTHA rocnoACTKO aih 3d Aospd koaio, c-ac 83-HdMY* K-aCEM EOAtpOM TOCnOACTRO MH KEAHIţHME H AldAH WT AKOpd TOCnOACTKd AM H c-ac 83HdHY* K-actM AiErYdmoM wt w/coaho mectom, Sd hh^to KdAOKdHYf PdAY KEMHhYH Ad HE HMdT.
       Gsro pdAY, AdA«X c-aM rocnoACTKO mh Gtohk-bk <c-ac chhokh ch»1 h îHouiok. •IdSIUSA c-ac CHHOKH CH H ddlţKOK H flldHEK ClkC CHHOKH CH Ad ECT 8 MHPHO.
          1 Text ilizibil.
499-
www.dacoromanica.ro
       dtfifKf h saKAHiidxYio nocTdKA'biM r»cn»AcTB» mh: ne wurkCTsYf rocneACTKe mh xere HSBfpfT rocneA'k Eer-k bhth BAdA^iţg H r»cn»A<* *P'B 3fMAH EAAiuKef hah wt cpikAHMHar» nA«A<> recneACTue aiw hah wt ckp»ahhk haiiih hah wt hhh» imi-AlfHHHK <HAH>1, no rpfCAX HJUIHJf, A<* 4l|lf nOITIT H nOHOKHT H gTKp’kAHT CYf KHHP
pocnoACTKa mh si npoituxYf, topo pocnoA"K fier*k <a«* ra>x h neTrrr h a<* ckXPJ"
HHT B-k POCnOACTKM fPO H i K"k KgAHPHX Bfl^X AS^d »rO. fl dlflfAHJKf Hf nOITIT H Hf noHOKHT h Hf gKpfcnHT cYh khhpa recneACTse ahh sa npoififHYf, dHg io nenfpfT H paSKaAHT H HCJfaEHT H sa WKKfHYf WCT4KHT, TOPO A4 KT TftTiKAfT H dHdOfMd <H a^8PHCJ>1H WT THY CK-feTH WTkl^H fHCf CgT K'k HfKfH H A<* HMdT HdCTVw CTvC I$A4 H CTW flpYA H C"hC HHHHA1H HfKfcpHYH iO^AM; 1X1 B’kSUIHUJf <HAA KP'kB POP-noA>2a h cnaca Hdiufre legea Xphcta h pfKiiT: „k’ksmhXj b'KSaihXj pacnfHH tro” h KP*kK fro HdA HHX H HdA MfAd HX iaKO>Kf fCT H BgAfT B-k KfcKH, 4MHH.
       <GfJKf gBO>X H CKfAfTfAYf nOAOHÎHX POCnOAPTBO MH: KgnaH XpH3a KfA BaH KpaAfBCKYx h KgnaH leamo sfa abophhk h JKgnaH I\tHrepYf KfA awpw$it h >KgnaH A$mhtp$ AsAKkşa KHCTYiap h >KgnaH /HHX<ne KfA cnaTap h JKgnaH RacHAYf KfA ctoahhk h JKgnaH EgSHHKa KfA komhc h KgnaH EgMHHa KfA ntxapHHK <h >KgnaH>2 Koc-TaHAHH KfAHKYH flOCTfAHHK. H HenpdKHHK, TAHrOpYf KfAHKYH AWrWfjifT.
       H HanHeax as, Afni^aT AwrwfjstT, K’k HacTOAHYH rpaAV EgKj^pfipH, Mtctiţa cfnTfMKpYf s A>»H!k h wt âA4AM Aa*f A* HHHfc k-k ctro n<HcaHYt>2 TfMfnYt A’kTO/H
K'k AtT xăplwp, a WT pOJKAfCTKO XpHCTOKO, xaXAP.
       t !w fHaTiw KOfswAa, mhaoctYw bojkYw rocnoAHHk-
       îw fHdTfK» KOfKOA <m.p >
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica cu fiii săi şi lui Moş ceauşul de mazili cu fiii săi şi lui Laţco şi lui Manea, fiii lui Ionaşco şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să fie de acum Înainte in pace şi slobozi de vecinie, ei şi fiii lor, de către domnia mea şi de către toate rudele domniei mele, de nimeni tulburare să nu aibă în veci.
       Pentru că aceşti mai sus-spuşi, numiţi oameni, ei au fost vecinii domniei mele de moştenire din sat din Băileşti, din judeţul Dolj, din moşi strămoşi, Încă de mai Înainte vreme, din zilele altor domni bătrlni, de demult. Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, cînd m-a dăruit domnul Dumnezeu pe domnia mea cu domnia şi cinstitul împărat cu schiptrul stăpînirii Ţării Româneşti, pe scaunul răposaţilor strămoşi ai domniei mele, domnia mea însumi, din voia domniei mele, am gîndit pentru Dumnezeu, ca să fac domnia mea pomană. Astfel am iertat domnia mea pe Stoica cu fiii lui şi pe Moş ceauşul cu fiii lui şi pe Manea şi pe Laţco, fiii lui Ionaşco din Băileşti <de> 1 vecinie însă numai capetele lor fără nici o ocină, pentru sufletul domniei mele şi pentru sufletul răposaţilor părinţi ai domniei mele, ca să fie domniei mele veşnică pomenire, iar ei să fie nişte oameni slobozi, ei şi fiii lor şi nepoţii şi strănepoţii în pace şi slobozi de vecinie şi de nimeni neclintit,
         1 Text ilizibil.
         * Loc rupt.
500
www.dacoromanica.ro
după porunca domniei mele, pentru că am iertat domnia mea de bunăvoie, cu ştirea tuturor boierilor domniei mele mari şi mici de la curtea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, de nimeni tulburare să nu aibă pentru vecinie.
       De aceea, am dat domnia mea lui Stoica <cu fiii săi> 1 şi lui Moş ceauşul cu fiii săi şi lui Laţco şi lui Manea cu fiii săi, să fie în pace.
       încă şi blestem punem domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie stăpînitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele de iertare pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte de iertare a domniei mele, ci o va călca şi o va răsturna şi o va strica şi o va lăsa în uitare, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema <şi afurisit) 1 de 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necre-necreaincioşi iudei, care au strigat <asupra sîngelui domnului) 2 şi mîntui-torul nostru <Iisus Hristos şi au zis) 2 „ia-1, ia-1, răstigneşte-P şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, cum este şi va fi în veci, amin.
       < Iată dar)1 şi martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic <şi jupan) 2 Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 6 zile şi de la Adam pînă acum, la această <scriere> 2 cursul anilor, în anul 7143, iar de la naşterea lui Hristos, 1633.
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Matei voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., XCV/69.
         Orig., perg. (37,5 x 49,5), pecete timbrată.
         Anul erei noastre este greşit.
                                                 376
< 1634 după septembrie 6 —1635 august 31) 7143.
                                  Manea şi Preda vină lui Radu al doilea postelnic moşie la Cacaleţi.
       7143. Zapis al Manii şi Predii ce-1 dă la mina lui Radu 2 postelnic, de stînjeni 60, moşie la Cacaleţi.
          Arh. St. Buc., Colecţia C. Sărăţeanu, V/47.
          Rezumat (nr. 1).
          Datat după văleat şi ca ulterior actului de întărire domnească din 1634 sept. 6 *
          1 Text ilizibil.
         * Loc rupt.
501
www.dacoromanica.ro
377
1634 (7143) septembrie 8.
             Vintilă logofăt vinde lui Oprea mare agă şi lui Leca postelnic un sălaş de ţigani.
       ţ Eu Ventilă logofăt scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, să fie la mina jupinului Oprii vel aga şi la mina Lecăi postelnic, cum să se ştie că le-am vîndut un sălaş de aţiganni, anume Pătraşco şi ţiganca anume Drăguşa şi cu feciorii lor Stoica şi Pelaghiia, derept preţ ughi 48, ca să fie lor moşie.
       Şi acest aţigan, ci eşti mai sus-scris, l-am cumpărat pre Pătraşco de la Dumitraşco postelnic, feciorul lu Buciumaş vornicul de la Birlad.
       Şi au fost la această tocmeală mărturie anume: Stanciul vornicul i Stan iuzbaşa i Leca i Drăgan, feciorul judeţului i Ianuşcul i Chiriţă i braţ ego, Manole Londaraş i Ianiu, zet Chiriţă i Dumitru Rob i Grozea.
       Derept aceia, am făcut zapisul mieu să fie la mina jupînului Oprii vel aga şi Lecăi postelnic de mare credinţă.
       IIhc as, BHHTHrtT» Mvriv$fT, Mtceiţa cermMKpfc îT a^hh, kt» atT „apiur.1
       f Ventilă logofet <m.p.)
          Arh. St. Buc., M-rea Rîncăciov, XIII/11.
          Orig., hîrtie (29 X 20), pecete aplicată.
                                           378
<1634 septembrie—1635 august) 8, 7143.
           Mavrodin vornic şi 12 boieri aleg ocina lui Grama pitar şi a altora la Creaţa de Sus şi Cătunul Tomei.
      f Eu Mavrudin dvornic şi 12 boiari, carii am fost loaţi pre răvaşe domneşti, anume: den Văcăreşti, Ivan postelnic şi den Titiu, Stoica logofet şi den Mogoşani, Stoica Boteanul şi den Mătăsari, Stoica Crăjiu şi frate-său Neagoe şi den Arşi, Radul şi frate-său Dragiul şi den Jugureni, Ion şi den Costeşti, Stoica Popescu şi den Săveşti, Stan logofet şi Nedelco, scris-am acestu zapis al nostru cum să se ştii c-am fost loaţi de la domnu nostru de Grama pitar şi de Nenciul postelnic şi de Manole postelnic şi de popa Stan, de să căutăm şi să hotărîm şi să alegem cum va hi cu dereptul.
      Deci noi ceşti boiari mai sus scrişi căutat-am şi am alesu şi am hotărît cum au fost cu dereptul. <A)2les-am şi am hotărît ş-am pitrit den Cătunul * *
                  1 Am scris eu, Vintilă logofăt, luna septembrie 8 zile, în anul 7143 <1634>.
        * Loc rupt.
502
www.dacoromanica.ro
Tomei i-am dat den sus; iar den Creţa den Sus i-am dat den jos, de-amu lăt<ura)xt ocină lingă ocină, cum iaste <l)xege şi obiceiul ţării şi am pus hotară. Să [să] se ştii hotarăle ş<i semnele ocin)1ei: den Cătu<n)1ul Tomei despre păduri iaste piatra in aniniş, a doo piatră de la Spoele, alta iaste la Răstoacă de să înti<nde>1, pînă în matca Răstocii şi mârge în sus <p)xre Răstoacă pînă în sălci semnată, şi den sălci mergi în piatră den levede şi dereptu preste Răsto<acă)x şi de acole merge în Clin şi de în Clin mergi în dereptu preste păduri pînă în Vale Groşilor, în jos pă Vale Groşilor pînă în hotarul Tomei în dereptu în Poiană în sus pre l<în)xgă pădure în dereptu aneniş, în piatră, pădure toată. Şi pentru crivina mănăstirii dat-am megiiaşilor den Creaţa den Sus 40 de stînjKni)1 preste toată ocina den cin pînă în cin. Aşa am aflat cu sufletele <noas)xtre.
       Şi pentru cridinţa ne-a<m> pus şi pece<ţi)le.
       IlHC MtCfHd . . -1 ÎT AkHH3 KT* AfcT xipM?.
       Eu Mavrudin vornic.
       Ivan postelnic.
       Stoica logofet <m.p.)
       Stoica <m.p.)
       Stuica al... 1 <m.p.)
                                                             Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XLVIII/4.
                                                                 Orig., hîrtie (31,5 x 22), 11 peceţi aplicate.
                                                                   Copie ibidem, ms. 134, î. 420 v — 421.
Eu Ion.
Dragiul.
Crăjiu.
Neagoe.
<S)xtan logofăt...1
                                            379
1634 (7143) septembrie 9.
            Matei Basarab voievod porunceşte la patru boieri să cerceteze pricina dintre Stanciu logofăt din Cîlceşti şi Matei pentru o livadă din Mihăeşti.
      t djHAOCTYfto kojkh, Iw flldTfio EitC'itpdE koekoa h rocnoAHHk. IIhujet rocn»A* ctko a\h ţie, Tudore logofăt ot Vlădeni i Oanceiu logofăt ot Lereşti i Stancule logofăt ot Davideşti i Vlaicule logofăt ot Conţăşti. Dup-aceasta vă dau în ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domnie mele jăluit-au Standul logofăt ot Cîlceştii, ginerele postelnicului, cum i-au fostu dat socru-său Negri postelnic o livade zestre, ce iaste în ocina Mihăeştilor.
      Iar apoi Mateiu de Mihăeştii, el se-au sculat de o arat astă vară mei. Deci apoi, cîndu au fostu astă tomnă, cîndu au vrut să le are grîu, iar Standul logofătul, el au mersu de s-au mă<r>turisit cum să nu-i are livade, iar el în samă nu l-au băgat, ce o arat şi treabă cu acea levade n-au avut, că au fostu de moşie a lui Negri postelnic, ce o dat zestre fie-sa Marii, cum am văzut domnia mea şi carta lu Şerban voevoda şi a Radului voevoda.
        1 Loc rupt.
36 — Documente Românii — c. 1359
503
www.dacoromanica.ro
       Derept aceia, am dat domnia mea ca să căutaţi şi să adăvăraţi ţinutu Negri logofăt au ba şi datu-o zestre au ba şi ţinutu-o genere-său Stanciul logofăt de atuncea plnă acum, au ba, cum veţi adăvăra cu sufletele voastre pre dereptate. Aceasta vă grăescu domnia mea. Hhsko a<* H-fecT, no pw rO-
CnOACTBd MH.
       H HcnpasHHK, cam pw rocnoACTBd mh-IThc chitCmkpYi y a^hh, b-b a^t x3pMr.
       Îîw dlaTfH kiv(kivA) /HHaoctY» kokYio rocnoAHH'H. iv dJaTf» BOfsoA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Rlncăciov, XIII/12.
          Orig., htrtie (32 X 22), pecete aplicată, căzută.
                                          S80
1634 (7143) septembrie 11.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte pe Duca legănarul să ia o copilă de ţigan de la Tatul logofăt.
       f AAhactYcio bokYeio, Îw flîdTfH Eacapas boeboaY h rocnoAHHk. AdKdT roc-noACTBO mh cYf noE(At:HYH rocnoACTBd mh CAgr rocnoACTBd mh Duca legă-nariul, ca să fie volnic cu această carte a domnii mele, de să-şi ia o copilă de ţigan anume Gherghina, fata Cîrstii ţiganul, de la Tatul logofăt, pentru că această ţigancă iaste a Ducăi legănariul.
       Deci au avut pîră cu Marco logofăt, fratele Tatului logofăt, innaintea domnii mele în divan şi am adevărat dumnia mea cu tot divanul cum iaste ţiganca a Ducăi legănariul, iar Marco logofăt, el nu are nici o treabă cu dinsa. Ce am dat domnia mea să-şi ia Duca legănariul ţiganca. Iar de va fi măritată, să aibă a luoare altă ţigancă, ca şi ţiganca lui, pentru că au rămas Marco logofăt de lege den divan, ca mai mult treabă să n-aibă. Iar să nu o va da de voe, să o ia fără voia lui, că aşa am dat domnia mea. Hhako Ad H-hc-r, no pfi rocnoACTBd a\h.
       H HcnpdKHHKj cdM pfM rocnoACTBd mh.
       QhC CMTfMBpYt dY A^HH) B aItt xspMr. f îw dldTM BlVfBlVA) MHAOCtY» BO^YlO POCnOAHHI».
          Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXII/7.
          Orig., hîrtie (30 X 21,5), pecete aplicată.
                                                  381
1634 (7143) septembrie 12, Bucureşti.
            Hrizea mare ban al Craiovei dărueşte lui Gherghe spătar şi lui Petru postelnic ocini la Băleni.
       Adică eu jupan Hriza mare banu a Craiovii scris-amfi acesta alu meu zapisă, se fie de mare credinţă la mina coconiloru ai fratelui nostru, jupanu Ivaşco mare dvornicu, Gherghe spataru şi Petru postelnicu, ca să se ştie cum
504
www.dacoromanica.ro
amă fostu cumpărată ocină în sată la Băleni de la Ivaşco şi de la Pădure, feciorii Fierei logofetului de Vereşti şi ai jupînesii lui, Stancăi, fata lui Isar banulă de Musceleani, de preste totă sătulă Băleanii, a opta parte, dreptă 120 una sută douăzeci galbeni, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în curături şi de în livezi şi de în şezutulu satului, de pretutindenea, oarecîtă se va alege de preste totu hotarulă, încă de în zilele lui Alecsandru voevodă, feciorulă Radului voevodă, însă ocină fără de rumâni.
      Iar după aceea, cîndă au fostu acumă, în zilele domnului nostru Ionă Matheiu Bassarabă voevodu, iar eu singură de în voia mea amă dăruit pe coconii fratelui nostru Ivaşco mare dvornicu, pre Gherghe spatarulă şi pre Petru postelnicu, cu această parte de ocină din Băleni, ce este mai susă scrisă a opta parte, ce amă avută de cumpărătoare pentru dragoste şi frăţie ce amă avută cu fratele nostru Ivaşcu mare dvornică, încă mai dinainte vreme, din tinereţele noastre pînă acumă la adîncile bătrîneţe. Deci acumă, văzîndă, şi eu slăbiciunea mea, gîndit-amă să-mi facă pomană cu coconii dumnealui ce i-amă dăruită cu această parte de ocină, pentru sufletulă meu, ca să-mi fie pomană. Şi o amă dată eu de a mea bunăvoie, ca să le fie moşia loră şi coconiloră, în vecie. Şi cîndă o amă dăruită această ocină fost-au mulţi boeri mărturie, anume: jupană Grigorie mare logofetă şi jupan Dumitru Dudescu mare vistieră şi jupană Mihaiă mare spătar şi jupană Nedelco mare cluceră şi jupană Vassilie mare stolnică şi jupană Buzinca mare comisă şi jupană Constantină mare postelnică şi Dragomiră mare armaşă şi Dumitru Filie-şenulă mare pitară şi Radulă ală doilea vistiară şi Dumitraşcu cliuceră din Filipeşti şi din Resvadă, Socolă cliucerulă şi Draghiceană spătaru din Greci şi Bunea logofetulă şi din Măneşti, Neanciu dvorniculă şi Mavrodină dvor-niculă şi Dumitru dvorniculă şi din Brăteşti, Vasilie postelniculă şi Dumitru logofetulă din vistierie şi Radulă logofetulă Dudesculă şi Şerbană logofetulă şi Andreiă slugerulă.
      Şi am pusă şi blestemă, care omă din ruda noastră, au fecioră, au fată, au nepotă, au veră, au unchiă, au soră, se va ispiti a călca şi a sparge această a mea pomană şi milă, acela să hie procletă şi anathema şi blestemată de vlădica Hristosă şi afurisită de 318 sînţi părinţi cei de la soborulă de la Nicheea şi se locuească cu Iuda şi cu Arie la ună locă.
      Aceasta merturisescă ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru adevărata credinţa pusu-mi-am pecetia şi iscălitura.
      Şi amă scrisă eu Lepădatu logofetă, în Bucureşti luna septembrie 12 zile, leatulă 7143 <1634>.
      Hrizea mare ban, mărturisescu şi amu datu eu cu a mea bunăvoie şi mi-amu pusu însumi pecetia mea şi amă scrisă cu mina mea.
      (Pecetia mitropolitului). Ală Ungrovlahiei, Grigorie, Grigorie mare logofetu, Mihaiu 1 mare vistiară, Mihaiu mare spătară, Nedelco mare cluceru, Dumitru mare pitaru, Buzinca mare comis, Costantină Cantacozin, Vasilie mare stolnică, Socolă clucierulă, Zaharia mare slugeru, Dragomiră mare armaşă, Radulă logofetulă Dudesculă.
      1 In loc de: Dumitru Dudescu.
505
www.dacoromanica.ro
       Dumitru vornicu din Cojieşti, mărturie. ...1 Şerbanu logofetulfi.
       Dumitrii logofetulu.
           Muz. de ist. Buc., ms. 27.654, p. 50—52. Copie din 1874.
                                                  382
1634 (7143) septembrie 14, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod închină m-rea Slobozia lui Ianache cu satele Vaideei şi Cetâţele, ocine ş.a. m-rii Dohiaru de la Athos, luate pe seama domniei de la Ianache postelnic, care şi el le închinase mănăstirii.
       t EtCE CBtT0A\g E0>KECTKEHH0A\$ nOCrttASfipf OHCdhYE pEKlllg: „flJhAOCTH ^OlpS, d HE JKptTEt". H IldKH: „&K0 AţHAOCTHH t A\H OlykipdET CE TptCH”. H [ldKH: «fiAd-KEHH MHAOCTHKH, QdKO TH ElOAMlAOBdHH BoV^Et”, I3K0>KE H IlpWpWMECKdd A8X® H<ICH~ ipEHd oyCTd PAdrOAETK:,, EAdKHh AtgKh AIHAgEH KtCE AkHh HdCAdKAdET CE POCnOAOKH,<. GYE oyBO WT EOJKECTKEHdrO IIUCdHYd SBEAEKUJH, (ldKU CAElUJdXOA\ (IpWpWMHCKdd PAd-rOAEipd ASX^^ CB-bTUATh: „GYd oyEO CAhlUJdTE lydpYh H pdSSAVbETH, HdKHKHtTE CSAYE KOHU.HAMV 3EA\HH/H, BtHgUJHTE AP^>«EUIEH MHOKECTBd H rptAEipEH CE W HdpOAt B3hlKt, IdKO A^HHd BK1CT WT rOCnOAd AP'^'lKd Kd/Ht H CHAd WT KhlUJH'kro”. Pd-soyAvbKUJE oyeo qko K-bcd Kt pSKd eoî+cTs c#t h eahko x^M^t ko/H» wt Hdc noAd-KdET, HO oyeo: „EAdJKEH H nptEAdJKEH, H>KE EorOAdHHOE BOPdTCTKO A«*Kpt pdCTdMdET H A'tAdET Kt TdHH'k EorOKtpgMEHYE E/Hg TdAdHT Kt CO\T8BAEHYE, HKO oyBO gCAKlUJHT B<AdrY>H oyBO H CAdAKH WH PAdC pdA^KdHYd: «BAdrYH p£EE, KtpHYE KtHHAE Kt pdA^CT TOCnOAd CKOErO»”. GYd CAhlUJdKIlJE, IIOAOKdET HdA\h KtHH/HdTH WT 3AEUIHHX) OKO AtdAO KpEA\EHHd npEX<>AHd CgT, QKO H PAdPOAET: „KtCdKd CAdBd AOKp-bMEHHd ECt”. ilOAOBdlllEJKE HdAVK lIOpEKHOKdTH (IpEJKHH/Ht BAdrOHHCTHKYHA» H CKATdPO nOHKIKUJHAK KHtSEM KOTOpYh SEAtH'k A^Bp-fe SCTpOHKUJH cYd A^Ept np'knpOBOAYKlUHX CH/MH 3EA\-HHMH HEBECHdd (IpHWBptTOUJE EAdTdd H CHX HdCAtAOKdUJE, d 3EA\Hd 3£A\HH/Ht WCTdKHUJE.
       Ge oyBO H d3t Kt XpHCTd EoPd EAdrOKtpHÎH H EAdPOMHCTHKOAţg H XpHCTg-A»EHKOA\g H CdMOAP^dKHOMS, îw AldTEIO KOEKOAt, EOJKTEKi A\HACCtYE» H BOKHIO AdpOKdHYE WBAdAdEl{10MH H rOCnOACTKgEipO/HH KtCOH 3EA\AH OyrppOKAdXYlICKOH, RHgK
noMHKiuo/HS, îw fidedpdBd eoekoaii) nopEXHOBdjf rocnoACTBO mh np-bKAE Hdc ehkujhx EorSK'kHMdHKIX rOCnOAd pEH A<*P*K‘*KIUH}f H OyTBptAHKUJHX BOJKECTKH'k WEhlT’kAH. TdKOJKAE KtSAgBklJf H POCIIOACTKO AtH KEAdCHYEAAh Kt CK'kT'bAth, EOJKECTKH’bAth A»0-HdCThlphl, EIdMEJKE> Kt CK'kTKH H EOJKECTBEHHdd AltOHdl|IHpE rAdPOAEAAd <^\0>JfYiap, <MJKf ECT> Hd GKtTd Topd, HAtJKE ECTi XP',/Hlk CK^TH <dp>XYECTpdTHPd ĂlHXdHAd H TdKpYHAd H WThiyS ETgAUHS non KA<HA»>d H KCtA\t W XpHCTt BpdTÎH JKHKSipH Kt CEIO CBtTAt WBHTEAt, (2K0 Ad ECTh CBtTfcH EOJKECTKHtH MOHdCTHp BhlUlE nHC
        1 Semnătură indescifrabilă, (nota copistului).
506
www.dacoromanica.ro
MOHdCTHpd POCnOACTKd MH IVT Hd GaOEOSYa MHdKEK nOCTEAHHK, ia>Ke cktkop» roc-nOACTKO MH HBIHt IVT IVCHOKdHYE H CB CEAO EdHAHH CAOBOSYa H IVMHH'B H KEMHHH g CEAO ?(Tlklţtdfde, KOAHKO KgnHd ECT MHdKE flOCTEAHHK IVT Hd »8ndHHIţd flJdpY* <WT B»>KOK H IVT Hd /^8MHTpdUIKO KA$Miap IVT $HAHn£LJJH H ndKKI CB HHH IVMHHH KOAHIţH EBIAd BKICT A<*A* WT MHdKE nOCTEAHHK Hd CKtTd MOHâCTHp A°X^aP WT <nOA>IO H IVT UJgM H IVT KOA H IVT CSAdAHlJJE CSAOKE H CB KEMHhYh H CB KOAYHHIţS H CB KHHOrpdAbl IVT Hd fioy3Tk8 H CB JfOA«KOM ^T npEA B'BCt JfOTdpOKS IVT <JfO>-Tdp A° Jf^Tdp^j Bdpf OyGO SAHKO HSEfpHT CE.
       IIOHSJKS cYS KBIUIE <p£M£>HH CSAH H IVMHHE H KEMHHH H KOAYHHIţE H KHHOrpdAY EBICT MHdKEK IIOCTfdHHK ElJlE nptJKA* KptMf. IIOTOMJKE MHdKE riOCTfdHHK, IVHTi A'*'' ECTB H n«<Ad>P0Bdil H JIOKAOHHAB cYE KBII1II1IE pEMEHE CEAS H IVMHHE H KEMHHH Hd CKtTd MOHdCTHp ^oyYtap H ElJlEJKE 8TKp-B}KAtHdA CB 3dnHC$A MHdKEK <nOCTSAHHK>, HKO A<* fCT EM8 R’BCnOMHHdHYS.
       Ho CHjfjKEj frAd rocnoAB Eopb EAdroHSKOAH, <T£ps> oyR® cbtkopha me KHts 3AE K’B BAdJfYS SdnddHEH-BCKYH, POCCnOACTKO MH, d>>KS R-B3/RJf cYa KBIU1UIE IIHCdHH CEdH H CB KCt)f IVMHHOKE H CB KEMHHH dl|lE oyEO <AP>t?Kd Hd pdSAOPd POCnOACTKO
mh. Ko chjc pocnoACTKO <«h noMHCAtjf k'b Eop-b: <tepe cb>tkopio pocnoACTKO mh
MOHdCTHpd H CEAO BdHAEEH CAOEOSYa HOKd IVT OCHOKdHYS H A<*X POCnOACTKO MH CEAO BdHAEEH CAOEOSYa H WMHHd H KEMHHH IVT HETlklţtAE H CB HHH A^AHHE H CB K*BCH KEMHHH H CB TJA MOHdCTHp POCnOACTKd 'MH, HKO A<<* BBITH> nOKAOHHHE H nOAPtJMEHY/ft CKtTtH FOJKECTKHtH MOHdCTHp /^O^YldP, KiKO EBICT AdHE H nOMHAOKdHE H IVT IIO-MBIKUI8 MHdKE nOCTEAHHK. H KHAtjf POCnOACTKO A\H H SdllHCgil MHdKEK nOCTEAHHK 8 P8Kd !VTIţ8 EPgMEHd <Krt>HMd IVT Hd CBMpBT EM8, nptnHCdH KdKO ECT KBIUIUIE nHC H CB KEAHKOS KAETKg. <Et» TOM> POCnOACTKO MH HE MOPOJf I3K0 A<* KBHHA8 K’B TOE KAETK8, HO KT»CnOMtH8A IVT nO<MHAOK>dHY* H IVT PP’BHCAfHYA MHdKEK nOCTEAHHK Mhl A<*Jf CKtTtH EOJKBCTKHtH MOHdCTHp ArdJfYlaP <HK>0 A<* *CT EH KT»Ct A^AHW» ■COAHIţE C8T EBIUIUIE IIHCdHE H oyTKpik^H^ llOMHAOKdH<Y> H nOMtHd MHdKEK nOCTEd-HHK CB CT»IO JfpHCOK HdUIE, QKO A<* *CT TOCnOACTKO MH H IVTEUHM POCnOACTKd MH H M<HdKEK> nOCTEAHHK KtMHOE KltCnOAlHHdHYE, CK’feT'feHJKEj EOHCBCTKHtH MOHdCTHp ^OX'Yiap <B*B 8>T8PB?KAEhYE H K'B nOMOIjl-B MpBH0pH3lţEM?KE K'B nOA38 H K'B nHLP8 H K'B <8CTPdE8>-
       H ELţIE H KAETK8 nOCTdKHJf TOCnOACTKO mh: Koro EbITH KHAS K'B CdtA HdC 3AE <KT» 3EM>dH fiddUIKOH HdH IVT CpT»AHMHdPO nAOAd TOCnOACTKd MH HdH IVT CB-POAHHK HdUlH HAH no <rptCH> HdlliE HAH IVT HHOIlAtMEHHK ElJlE Ad nOMBTET H I10H0KHT CYE JfpH<C0K8A> HdUIH, TOPO POCIlOA'h BoPT» ElJlE A<* I10MBTET EPO H A<* STKP'BJKAHT K'B POCnOACTKt EPO H K'B EO^AO^JO Ktlţt A)$Uld EPO. fi dtfJEAHKE HE I10MHTET H HE nOHOKHT d’io ^PH<C0K8A> POCnOACTKd MH, HT» pdSAPdUldET E nonbipdET TOPO A<* ECT TpikKAET H dHdSEMd H d$8PHCdH <IVT THY> CKtTH HITBl^H HJKE K'B HhkYE H A<* HMdT MdCT-B H nptEBIKdHYE CB K>A<! <H CB> flpY.n H CI* HHH HEKtpHH Y$AfH H A<* K8A»'T CEIIEpHHKh Hd A^HB C8AHYH <CKtTH> dPXdHPEAH MHXdHAd H TdKpYHAd H HE IVT KOPO HEI10K0AtEH<M0 nO PE>MEhYH POCnOACTKO MH,
       Gt oyso h ckeaYteaYe nocTdKHjf POCnOACTKd aih: ndHd XpH3d kea EdH Bpd-
AEKCKYh H ndHd ÎKdUIKO KEA AKCPHHK H lldHd TaHPOPYm KEA AOPOlJlET H EldHd ^MHTP8
<kea khctYdp> h ndHd Mu^dio kea cndTdp h ndHd BdCHAYE kea ctoahhk h ndHd Bs-SHHKd KEA KOMHC, ndHd &8MHHd KEA nE^dpHHK H ndHd KoCTdHAHH KEA noCTEAHHK. H HCnpdKHHK, TahpopYe kea aopoe|iet.
                                                                                                           507
www.dacoromanica.ro
       H rmcax Gt<ohk4> ciisam III’kpKiHOiiH'M r-k imctoai rpaA EskoVphiickYh, ^vkcigj cmriMKpYe AY-rw a^ha h wt Y1a<)/H4 a<w<* A* HH<H>t raccr» nHC4uY( tokk iitTOB xsp/ur, i»tTa rocn«AHHA xăjfM-
       t îw          K«rK«A<i> mh^octYio emkYio rocnoAMH-k.
       îw         ROfRO^a <m.p.>
       t Urmînd atotsîintei, dumnezeieştii Scripturi care zice: „Milă vreau, iar nu jertfă". Şi iarăşi: „prin milostenii se curăţă păcatele". Şi iarăşi: „Fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi", precum şi gura de prooroc, Insuflată de duh sfînt zice: „Fericit bărbatul care miluieşte şi în fiece zi se îndulceşte întru domnul". Aceasta dar ştiind din dumnezeiasca Scriptură, iarăşi am auzit gura proorocească grăind cu duh sfînt: „Ascultaţi dar acestea împăraţi şi înţelegeţi, pătrundeţi-vă judecători ai marginilor pămîntului, înţelegeţi stăpînitori ai mulţimilor şi cei ce vă mîndriţi cu limbile noroadelor, că stăpînirea vă este dată de la domnul şi puterea de la cel de sus". înţele-gînd dar că toate sînt în mîinile lui Dumnezeu şi cît vrea dă fiecăruia dintre noi, căci „Fericit şi de trei ori fericit cel ce cheltuieşte bine bogăţia dată de Dumnezeu şi înmulţeşte în taină talantul dăruit lui de Dumnezeu spre îndoire, ca să asculte acel glas de bucurie, bun şi dulce: bunule şi credinciosule rob, intră în bucuria domnului tău". Acestea auzind, ni se cuvine a înţelege de acestea de aici, căci sînt de scurtă vreme şi trecătoare, cum se şi spune: „orice slavă este vremelnică". Ni se cuvine să rîvnim către domnii binecins-titori şi sfînt răposaţi dinaintea noastră, care cele pămînteşti bine întocmin-du-le şi bine cîrmuindu-le, prin acestea, pămînteşti, au dobîndit bunurile cereşti şi acestea le-au moştenit, iar cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat.
       Iată dar şi eu, în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, singur stăpînitorul, Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, nepotul răposatului Io Basarab voievod, am rîvnit domnia mea către cei dinaintea noastră de Dumnezeu încununaţi domni, care au dăruit şi au întărit lăcaşurile dumnezeieşti. Astfel am iubit şi domnia mea, cu dorinţă către sfintele, dumnezeieştile mănăstiri, mai ales către sfînta şi dumnezeiasca mănăstire numită Dobiar, care este la Sfîntul Munte, unde este hramul sfinţilor arhistrategi Mihail şi GavriiI şi părintelui egumen popa Cl<im>a şi tuturor celor întru Hristos fraţi, care trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, mai sus-scrise, mănăstirea domniei mele de la Slobozia lui Ianache postelnic, pe care am făcut-o domnia mea acum din temelie şi cu satul Vaideei slobozie şi ocină şi vecini în satul Cetăţelele, cit a cumpărat Ianache postelnic de la jupaniţa Mariia <din Bu>cov şi de la Dumitraşco clucer din Filipeşti şi iar cu alte ocine cîte au fost date de Ianache postelnic la sfînta mănăstire Dohiiar, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vetrele satelor şi cu vecinii şi cu morile şi cu viile de la Buzău şi cu venitul de peste toate hotarele, din hotar în hotar, ori cit se va alege.
       Pentru că aceste mai sus-zise sate şi ocine şi vecini şi mori şi vii au fost ale lui Ianache postelnic încă dinainte vreme. Iar apoi Ianache postelnic, el a dat şi a dăruit şi a închinat aceste mai sus-zise sate şi ocine şi vecini la
508
www.dacoromanica.ro
sfînta mănăstire Dohiar şi încă întărite cu zapisul lui Ianache postelnic, ca să-i fie de pomenire.
      După aceea, cînd domnul Dumnezeu a binevoit de m-a făcut cneaz aici în Ţara Românească, iar domnia mea am luat aceste mai sus-scrise sate şi cu toate ocinele şi cu vecinii de le-am ţinut pe seama domniei mele. La acestea, domnia mea am gîndit către Dumnezeu de am făcut domnia mea mănăstire nouă, din temelie şi satul Vaideei slobozie şi am dat domnia mea satul Vaideei slobozia şi ocina şi vecinii din Cetăţele şi cu alte dedine şi cu toţi vecinii şi cu acea mănăstire a domniei mele , ca să fie închinate şi supuse sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Dohiar, cum au fost date şi miluite şi de răposatul Ianache postelnic.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Ianache postelnic în mina părintelui egumen <Cl)ima, scris de la moartea lui, cum este mai sus-scris şi cu mare blestem. <Intru aceea), domnia mea nu am putut să intru în acel blestem, ci mi-am amintit de miluirea şi de osteneala lui Ianache postelnic şi am dat sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Dohiar, ca să-i fie toate dedinele cite sint mai sus-scrise şi am întărit miluirea şi pomana lui Ianache postelnic cu acest hrisov al nostru, ca să fie domniei mele şi părinţilor domniei mele şi lui Ia<nache> postelnic veşnică pomenire sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Dohiar de întărire şi de ajutor, călugărilor de folosinţă şi de hrană şi de nevoie.
      Şi încă şi blestem am pus domnia mea: cine va fi cneaz în urma noastră aici în Ţara Românească sau din rodul de inimă al domniei mele sau din ruda noastră sau după păcatele noastre sau din alt neam, de va cinsti şi va înnoi acest hrisov al nostru, pe acela domnul Dumnezeu încă să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci îl va sparge şi îl va călca, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit <de 318) sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte şi trai cu Iuda <şi cu) Arie şi cu alţi necredincioşi iudei şi să-i fie pîrîşi la ziua judecăţii <sfinţii> arhangheli Mihail şi Gavriil. Şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hriza mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru <mare vistier) şi pan Mihaiu mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan. Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, St<oica> spudei Şărbanovici, în cetatea de scaun a Bucureştilor, luna septembrie 14 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor 7143, anul domnului 1634.
      t Io Mateiu voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         După Gr. Nandriş, Doc. Athos, p. 152—157.
         Orig., perg., (41 x 32) pecete atîrnată căzută, la m-rea Dohiar.
         Traducere din sec. XVIII la Arh. St. Buc, ms. 314, f. 589 — 590.
         EDIŢII. Slav şi trad. Nandriş, Athos, p. 152 — 157.
509
www.dacoromanica.ro
383
1634 (7143) septembrie 18.
            Ivan cumpără de la Pascul, fiul Bîrăi, moşie la Samara, în Gura Frâsinelului.
      Zapisul Pascului dă o funie de moşie ot Samara.
      Adecă să să ştie cum au cumpărat jupînul Ivan locul de la Pascul, sinii Bîrăi, dîn Gura Frâsinelului, de la fîntînă şi dă cu căpătîiul în apa Cotmănii, pol de funie, drept bani gata 300.
      Şi mărturii: Danciul cel mare şi Andonie şi Stoica şi Pădure şi Fera şi Drăguş i Danciul lui Bonghiciu şi Oprişu şi Stănislav şi Badea a lui Tudor. Şi pentru credinţa, pus-am degetul.
      Septemvrie 18 dni, leat 7143 <1634>.
      Eu Pascul vînzătoriu.
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Trivalea, nr. 477 f. 41.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 371, f. 22—22 v.
                                          384
1634 (7143) septembrie 20.
            Matei Basarab voievod scuteşte satul Călimăneşti al m-rii Cozia de unele dări şi slujbe.
      Milostiiu bojiu, Io Matei Basarab voevod i gospodinu. Davat gospodst-vo mi sie poveleanie gospodstva mi svetei bojestveneai monastiru Coziia, ca să fie sloboziia mănăstirii, Călimăneştii, în pace dă miiare şi de ceară şi de toate slujbele, nimica val să n-aibă, pentru că le-am ertat domniia mea, cum au fost în pace şi ertaţi de cătră toţi domnii mai denainte vrâme 1 şi cum (am)2 văzut domniia mea cărţile de la acei domni bătrîni.
      Drept aceia şi voi, mierari şi voi, toate slugile domnii mele încă să-i lăsaţi în pace, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Inaco da nest, po reci gospodstva mi.
      I ispravnic, saam reci gospodstva mi.
      Septemvrie 20 dni, leat 7143 <1634).
         Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia nr. 712, f. 450.
         Copie; altă copie ibidem, ms. 209, f. 40.
      1 „vrăme“ om. 209.
       * Completat după ms. 209.
510
www.dacoromanica.ro
385
1634 (7143) septembrie 27.
            Teodosie fost mare logofăt şi fiul său Preda postelnic vînd lui Jlie postelnic şi fraţilor lui jumătate din satul Gropşani, cu rumâni.
      ţ HMf WTHd H CHIM H CR-felMrO ASPs TpCHIţli Hfp<l3A'fcA'feH0j dMHHh.
      Adecă eu jupan Teodosie biv vel logofăt, Snpreună cu fiiu meu Preda postelnic, nepotul răposatului Predei banul, scris-aam acesta al n[n]ostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina lu Ilie postelnic ot Grupşani şi a fraţilor lui, Laţco i Vladul, cum să să ştie că le-am vîndut eu lor satul Grup-şanii jumătate şi cu rumânii cîţi se-au vlndut Predei banul, de sînt scrişi în hrisovul lu Mihai vodă.
      Insă rumânii pre nume: Stoian i braţ ego Bădica şi cu ceata lor, Duiucul cu fraţii lui şi cu ceata lui, tij Stoian cu fraţii lui şi cu ceata lui, Grama cu fraţii lui şi cu ceata lui, Pardos cu fraţii lui şi cu ceata lui, Stanciul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Dragomir cu fraţii lui şi cu ceata lui, Radul cu fraţii şi cu ceata lui, Stoica cu fraţii lui şi cu ceata lui, Coica cu fraţii lui şi cu ceata lui, Stănislav cu fraţii lui şi cu ceata lui, Pîrvul cu fraţii lui şi cu ceata lui, popa Dumitru cu fraţii lui şi cu ceata lui, Căzan cu fraţii lui şi cu ceata lui, Lupul cu fraţii lui, cu ceata lui, Vladul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Renghea cu fraţii lui şi cu ceata lui, Răriş cu fraţii lui şi cu ceata lui, tij Pîrvul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Bicul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Oprea cu fraţii lui şi cu ceata lui. Aceştea toţi, care se-au aflat în cărţi vînduţi şi cu tote cetele lor şi cu totă moşiia de jumătate de sat cită se va <afla)1 înpetrită de răposatul Preda banul, din zilele lu Mihai vodă, tot, de cîmpu, din pădure, din apă, din şezutul satului, din dealul cu viile, din hotar pînă în hotar, de preste tot hotarul, pre bani gata ughi 255.
      Insă vîndutu-le-am această moşie şi cu aceaşti rumâni, fără 2 rumâni, ce i-am răscumpărat noi mai dinainte vreme şi fără alţi 2 rumâni, care i-am luat noi pre sama nostră, să ne fie noa rumâni, ei şi cu moşiile lor, ci li se va căţea, iar alalţi, cîţi sîntu mai sus-scrişi, vîndutu-i-am noi de a nostră bunăvoe, fără nici un cuvînt şi fără de nici o silă.
      Şi cînd am făcut această tocmeală mulţi boiari au fost la tocmeala nostră, anume: jupan Preda spătar ot Brîncoveni, Stan vistier ot Balşe, Iane ot Pleşoi, Danciul logofăt ot Pîrîiani, Stan ot Gaia, Itovoe ot Popînzeleşti, Tudosie postelnic ot Loloeşti şi mulţi boiari care aici în zapis nu i-am scris.
      Şi ales pentru mai mare credinţa pus-am şi blestem: carele din[n] noi sau veri cine să va alege den ruda nostră şi den sîngele nostru şi să vă ispiti a sparge şi a strica această tocmeală a nostră, acela om să fie proclet şi blestemat de vlădica Hristos şi să zacă într-u<n> loc cu Iuda şi cu procletul Ariia şi să fie blestemat şi de 318 sfinţi oteţi, ije vă Nichii, pentru că i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe. Şi cărţi ce au fost de moşie ale rumânilor la noi datu-le-am lu Ilie postelnic iar di să vor mai scote altă dată niscari cărţi
1 Loc rupt.
511
www.dacoromanica.ro
ce nu să vor fi găsit acum, să aibă-le lua iar Ilie postelnic. Aceast-am scris şi ne-am pus şi peceţile şi mlnile nostre iscălitură, ca să să ştie şi să să crează.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt. Pis mâseţa septemvrie 27 dni, leat 7143 <1634>.
      Theodosie biv vel logofăt                         Dumitraşco   *?
      Preda vel spătar                                  Theodosie
      Eu Stan vătah                                     Danciul 1 2
         Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, XI/2.
         Orig., hîrtie (30 x 21), şase peceţi aplicate.
         Copie ibidem, ms. 445, f. 53.
                                          386
1634 (7143) octombrie 1.
            Vasile spătar pune zălog la Tudoran pitar doi rumâni cu del-niţele lor din Izvorani pentru o datorie.
      t Eu Vasilie spatar, sinu Muşat vistier, scris-am acesta al nostru zapis cum să se ştie că au fostu tată-mieu Muşat vistier dator lu Tudoran pitarul cu optuzeci de galbeni. Deci am pus u<n> rumân zălog, de Izvorani, cu del-niţa lui, însă rumânul anume Necşul, să-i fie zălog plnă la sveti Neculaia acesta; de nu-i voiu da banii la zi, să fie dumnel<u>3i moşie.
      t Şi iar i-am fost eu dator ughi treizeci, <să aib>3u iar a-i dare pînă la sveti Neculaia; iar de nu-i voiu da, iar să fie rumân de moşiia, însă rumânul Ghirghie cu delniţa lui.
      Şi la tocmela nostră fost-au jupînul Para peharnic i Şteful postelnic i Dragomir cămăraş i Cînda postelnic.
      Hac WXTOMKpYf A4HH, K"K AtT xSpîwr.
      Eu Vasilii spatar
      Para peharnic mânu propria
      Eu Once
      Eu Cînda
      HooavTjs jraxTTeXviKOi;4 *
      Pătru postelnic, sinu Ivaşco vornic
      Albul.
      Ştiful păharnic 6.
         Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., XCIX/8.
         Orig., hirtie (31 X 21), cinci peceţi aplicate.
         Copie ibidem, CCCXXIII/1 şi ms. 137, f. 358 v.
       1 Semnătură neclară.
       * Toate semnăturile sînt autografe.
       8 Loc rupt.
       4 Ioan postelnic.
                  8 Semnături autografe; ultimele două semnături sînt scrise de aceeaşi mînă.
512
www.dacoromanica.ro
387
1634 (7143) octombrie 3, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin mare postelnic sciela
            Gurguiaţi, Căşcioarele, Cetăţelele ş.a. şi 25 sălaşe de ţigani.
      Cu mila lui Dumnezeu, Ion Mateiu voevod. Dat-au domniia lui această carte a domniei <lui>1, cinstit boiariului domniei Oui)1, lui jupan Costandin vel postelnic, ca să fie el dă acum înnainte în pace şi slobod dă către Oancea logofăt şi de către nimeni învăluială să n-aibă, pentru o pîră ce o au scornit-Oancea logofăt acum, în zilele domniei ^ele)1, zicînd cum că l-au miluit pă el răposatul Şărban vodă cu 6 sate din satile domniei Oui)1 şi cu 25 dă sălaşă dă ţigani dîn ţiganii domneşti, încă mai înnainte vreme, cînd au fost domnul în prebegie. Şi încă slnt, dă cînd au venit Oancea logofăt dîn pre-begie aici în ţară. Şi încă doamna Elena a lui Şărban vodă au fost trăind, cînd au venit ei dîn prebegie şi neştiind ia nimic dă acea pîră a acestor sate.
      Iar după aceasta, cînd au fost acum, în zilele domniei Onele)1, după. moartea doamnii Ilinii, iar Oancea logofăt, iar el s-au sculat cu pîră şi au venit cu pîră la divan dă s-au pîrît cu boiariul domniei Onele)1 Costandin postelnic, dă faţă amîndoi. Şi-au scos Oancea logofăt un zapis mincinos, care scrie că l-au miluit pe el Şărban vodă cu aceste 6 sate, anume Gurguiaţii i Căşcioarele i Cetăţelile i Prundul i Izvoarăle i Radovanul şi cu ţiganii ce scriu mai sus, pentru slujba ce au slujit el domniei Oui)1. Şi dîntr-aceste 6 sate, 3 ap fost ale lui Şărban vodă şi 3 ale doamnii Ilinii. Pentru aceia domnia Oui)1 au căutat şi au judecat după dreptate, cu toţi boiarii domniei Oui)1 şi foarte bine au adăvărat domnia Oui)1 cum că iaste acest zapis mincinos şi au umblat Oancea logofăt cu minciuni. Şi au văzut domnia Oui)1 şi cartea doamnii Marii, muma lui Şărban vodă, şi zapisul lui Şărban vodă, cum că moşiile lor nu le-au dat, nici au miluit pă nimeni cu nimicu. Şi au întrebat domnia Oui)1 pe toţi boiarii mari şi mici ca să mărturisească fieştecare precum va şti, dă această milă. Şi nu s-au aflat nimeni ca să ştie.
      Ci încă după aceasta i să cădea să i să tae mîinile. Intru acăia, boiarii au căzut şi s-au rugat la domnia Oui)1 şi i-au adus aminte domniei Oui)1, că iaste boiar bătrîn, ci să-l iarte dă acea vină. Intru aceia, s-au milostivit domnia Oui)1 dă l-au ertat pă el. Şi au rămas Oancea logofăt dă lege şi dă judecată dînnainte domniei Oui)1 şi au işît Oancea logofăt cu rea ruşîne şi cu mare scîrbă dă la judecată. Şi au luat domnia Oui)1 şi zapisul Oancii logofăt dă l-au spart la divan şi l-au dat la mîna lui Costandin postelnic ca să n-aibă Oancea logofăt nici o treabă, pentru căci au umblat cu vicleşug' şi cu minciuni.
      Pentru aceasta, au dat domnia Oui)1 cinstit boiariului domniei Oui)1, lui jupan Costandin vel postelnic, ca să fie el în bună pace, el şi feciorii lui, dă către Oancea logofăt şi dă către tot neamul lui şi dă către nimeni bîn-tuială să n-aibă în veci.
1 Omis.
513-
www.dacoromanica.ro
       Iată şi mărturii au pus domnia ^ui)1 pă: jupan Hrizea vel ban Cra-iovescu i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru Dudescul vel vistiar i jupan Mihaiu Coţofeanul vel spătar i jupan Nedelco Boteanul vel clucer şi jupan Vasile Păiandur vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i Vucina vel paharnic. Şi ispravnic au fost Grigorie vel logofăt.
       Şi l-au scris în scaunul Bucureştii, octomvrie 3 dni, leat 7143 <1634>.
          Bibi. Acad., XLIII/1.
          Copie din a doua jumătate a sec. XVIII, după traducere.
                                       388
1634 (7143) octombrie 15.
             Curuia şi fiii săi Balica şi Nicola vind lui Buliga căpitan moşie in Ergheviţa.
       f Adecă eu Curuia dinpreună cu fii mei, anume Balica i Nicola, scris-am acest-al nostru zapis, ca să fie de bună credinţe la mina dumneialui Buligăi căpitan, cumu să să ştie că i-amu vîndutu noi parte nostră de moşie din Er-gheviţe, însă a patra parte de moşie de preste tot hotarul, den cîmpu şi din pădure şi den apă şi din sălişta satului, dereptu bani gata 8 000. Şi am-o vîndutu de a me bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturu omeniloru mei, ca să-i fie moşie stătătore, lui şi ficiorilor lui, în vec.
       Şi la aceaste tocămele fost-au mulţi boerii anume: Nicola spătar ot Medvejde, Ivanu i Preda ot Simileştii, Vlădica ceuşul ot Costeştii i Lepădat ceuşul i Pîrvul vătaf ot Cerneţi, popa Pătru i Petole vătaf ot Ceroveţii i Ră-doslav vătaf ot Halîngă, Dumitru doboşeriul ot Flămînda. Şi pintru credinţa, ne-m pus degetele, ca să să creză.
       IlHC IVKTOAMSpff £T AfcHH) Eh A^T *3pA\r.
       Eu Curăia.
       Eu Balica.
       Eu Nicola.
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCVII/15.
          Orig., hîrtie (28 X 20).
          Copii ibidem, mss. 330, f. 98 v — 99 şi 335, f. 116.
                                  389
1634 (7143) octombrie 17.
             Radu, fiul lui Vilcu Ciotei, vinde lui Sima al doilea logofăt moşie în Ciineşti.
       f Adecă eu Radul, feciorul Vîlcului Ciotei den Ciineşti, fratele lu Tudor Cambei, făcut-am cest zapis al mieu la mina Simei vtorii logofăt să fie de mare credinţă, ca să să ştie că i-am vîndut tootă partea mea de moşie cită să va
514
www.dacoromanica.ro
alege de în sat în Gineşti, de în cîmpu, den pădure, de în săliştea satului, de în apă, den dealul cu viile, despre tot hotariul, dereptu aspri 2250. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui, de în neam în neam, însă capul mieu să fie slobod, numai moşîia să fie vîndutâ, cum scrie mai sus.
      Tîmplatu-s-au la această tocmeală a nostru mulţi boeri şi omeni buni, anume Gherghe spătariul, feciorul lu Ivaşco vel vornic i Preda clucer ot Bîr-seşti i Pîrvul aprodul i Radul aprodul ot Drăganul i Ghiorma pitariul i Crăciun ot Româneşti i Stănilă ot Moereasca i Pîrvul ot Zătreni i Şărban logofăt i Ghioca gramatic şi alţi mulţi megiiaşi.
      Şi am scris eu, Goran logofăt ot Olăneşti, în luna lu ohtomvrie 17, întru ani 7143 <1634>.
      Eu Ghirghi spatar mărturie             Eu Ghiorma pitarul
      Eu Pervul   ot Zătreni                   Eu Crăciun ot Rumâneşti
      Eu Şîrban   logofăt                      Eu Dumitru
      Eu Pîrvul   aprodul                      Eu Ghiuoca gramatic
      Eu Radul    aprodul                      Eu Stanilă1
          Arh. St. Buc., M-rea Dintrunlemn, IV/18. Orig., hîrtie (16 x 23), nouă peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 445, f. 110.
                                 390
1634 (7143) octombrie 20.
              Teodosie fost mare logofăt şi fiul său Preda postelnic vînd lui Gheoca neguţător satul Smîrdeşteţul, jud. Jiul de Jos, cu rumâni.
                  f E-h HME WTIţd H CHHd H CKtTdrO ASJfd, TpOHIţk Hfpd3/VfcrtHC>, dMÎHk.
       Adecă eu, jupan Teodosie biv vel logofăt, înpreună cu fiiu meu Preda postelnicul, nepotul răposatului Predei banul ot Cepturoiu, scris-aam acesta al [n]nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mina jupînului Gheocăi ne-guţătoriul, cum să să ştie că i-am vîndut noi dumnealui satul Smîrdăşteţul ot sudstvo Jiiului de Jos, tot satul cu toţi rumânie şi cu tootă moşiia şi den cîmpu şi den apă şi den pădure şi den şăzutul satului şi den dealul cu viele den hotar pînă-n hotar, de preste toot hotarul, oare cîtă se va alege şi cu toţi rumânii, însă pre nume: Gherghina cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Radul cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Pătru cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Raico cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Dobrotă cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Stoian cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Vlădiia cu fraţii lui şi cu totă ceata lui i Iane cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Hamza cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Neagoe călăraşul cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Ilie cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Braşov cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Pe-
1 Toate semnăturile sînt autografe.
515
www.dacoromanica.ro
treşor cu fraţii lui şi cu toată ceata lui i Chirtop cu fraţii lui şi cu toată ceata lui şi alţi rumâni, cîţi să vor afla părinţii lor scrişi în cărţile domneşte, de cînd se-au vindut satul Smîrdăşteţul răposatului Predei banul, pre toţi să aibă a-i apuca să-i fie rumâni de moşie, pentru că i-am vîndut pre bani gata, ughi 360.
      <I)xar noi i-am dat dumnealui rumâni stătători, ca să-i fie dumnealui şi coconilor dumnealui şi nepoţilor, strenepoţilor dumnealui moşie, strămoşie, ohabnică, pentru că i-am vîndut noi de a nnostră bunăvoe, fără de nici un nuv<în)* 1 *t şi fără de nici o silă. Şi de se va scula vre<u>n rumân cu pîră, ca să zică că nu iaste rumânu, noi să avem a ne întreba la divan cu el.
      Şi cînd am făcut această tocmeală, mulţi boiari şi oameni buni au fost la tocmeala nnostră, însă anume: din Pîrîiane, Danciul logofăt, din Spi-neni, Dumitraşco clucer, din Cornet, Ionaşco postelnic, din Gaia, Stan vetah, •din Albeşti, Iane căpitan, din Vîrîţi, Nicola vetah, den Căpreni, Seva i De-diul i Dumitraşco i Pană ot tam, den Ruşi, Mahamet turcul şi alţii mulţi, care aici în zapis nu i-am scris.
      Şi am pus şi blestem: carele din noi saau carele se va alege veri cine să va trage din sîngele nostru şi să va ispiti a sparge şi a strica această tocmeală a nnostră, acela om să fie proclet şi blestemat de vlădica Hristos şi de 318 sfinţi oteţi ije vă Nichii şi să aibă a lăcuire într-un loc cu Iuda şi cu procletul Ariia.
      Şi ales pentru mai mare credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile nostre, ca să să ştie şi să să crează.
      Şi am scris eu, Dumitru logofăt. Pis meseţa octomvrie 20 dni leat 7143
<1634).
      Theodosie biv vel logofăt
      Preda postelnic
      Eu Stan vătah
      Eu Albul sulger sinu Mitrea pitar ot Stăneşti8
      Mohamed 3
         Bibi. Acad., CLVI/5.
         Orig., hîrtie (43 x 28), patru peceţi aplicate.
                                   391
1634 (7143) octombrie 20.
            Stoica Ribea vinde lui Stan călăraş la Rimnic, fiul lui Stan Vilcu-lescu vie şi ţelină la Jideni.
      t Adecăte eu Stoica Rîbea de Jideni scriu şi mărturisescu cu acesta al meu zapis, să fie de mare credinţă la mîna lui Stan, feciorul lui Stan Vîl-culescul, ce iaste călăraşul în Rimnic, cum i-am vîndut eu Rîbea, ce scrii
       1 Loc rupt.
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
       • Cu caractere turceşti.
516
www.dacoromanica.ro
mai sus, 1 pogon de vie făcătore şi o jumătate de ţelină, să facă vie şi u<n r)1ozor în cî<m)pu de dă cu capu ^în)1 costele viilor, dereptu bani gata 1100.
       Şi ş-au trebat Stoica Rîb[b]ea toţi omenii şi nime nu se-au aflat să le cu<m)pere; iar acistu om, anume Stan, feciorul lui Stan Vîlculescul, el le-au cu<m)părat, cum scrie mai sus.
       Şi mărăturie aldămăşari: de tirgu de Rîmnic, Ion Nemeteţ iuzbaşa i Bosance iuzbaşa şi <U)1rsu Grosarul, Muşat cel mare, de sat de Jideni, <D>1ade i Precopie, Cămîrzan i Stană scaunul i Stan Gealoiul i Manea, feciorul Neagului. Şi o cu<m)părat Stan, feciorul lui Stan călăraşul, să fie muşie <în>1 vâci, lui şi feciorilor lui, nepoţilor, strenepoţilor. Şi am pus şi blestem: caare se va scula cu pîra spre Stan, să fie blăstemat de vlădica Hristos i 318 oteţi vă Nachei, să lăcuiască cu Ariia şi cu Iuda vă mesto.
       UhC HtHNţ-fc AtkCKIutSA WT BfCtpiKa ^SMH'bCK'K. IIhC MtCflţa WKTOiUKpVf iT Akhh, aii atT x3pMr.2
       t Stan călăraş.                              t   Bos<an>ce   iuzbaşa.
       t Stan scaunul.                              f   Ursu.
       t Dade.                                      t   Muşat.
       f Ion Nemetiţ iuzbaşa.
          Arh. St. Buc., M-rea Rlmnicu Sărat, II/8.
          Orig., hlrtle (28 X 20), două peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 724, f. 617.
                                      392
<1634 după octombrie 20 —1635 august 31) 7143.
                      Stoica Rîmbe dăruieşte lui Urse moşia sa de la Jideni.
      f Adecă eu Stoica Rîmbe ot Jideni scriu şe mărturisăscu cu acesta al meu zapis, ca să fie de mare credenţă la mina Ursei, pentru căci clndu au fost la prestăveniia me s-au sculatu de m-au grijit de toate ce me-u trebuiat la morte me, iară eu am lăsat cu lembă de morte cîtă moşiia am la Jideni, ore în cîmpu, ore în moră, ver peste tot hotarul cîtă iaste parte me, să fii moşeia nelegănat şe lui şe feciorilor lui, cîţi Dumnezeu i va da. Iară cine să va scula a opri moşeia me, acela om să fi trecletu şe procletu şe afuresit de 318 oteţi.
      Şe mărturie: Coman şe feciori lui, Bojinu, Glerie (!), Pascul şe Vlasie Buiului şi popa Staicu.
      V   leat 7143 <1634).
         Arh. St. Buc., M-rea Rimnicul Sărat, II/9.
         Orig., hîrtie (19,6 x 15).
         Copie ibidem, XII/23 f. 1.
         Datat după documentul precedent. * *
       1 Loc rupt.
       * A scris Neniţă dascălul de la Biserica Domnească. A scris luna octombrie 20 zile, fn anul 7143 <1634>.
517
www.dacoromanica.ro
393
<1634 după octombrie 20—1635 decembrie), Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Căluiu satul Băjeniile, jad. Dolj, cu rumâni, ocine la Piscu şi o silişte în satul Broşteni.
       t AIhaoctYeio koîkY, fw Mate» koekoaa h pocnoAHHn k-hcoh 3eai\ae Krrppo-KAAXYHCKOE, KHgK KEAHKAPO H npbAOEPAPO, CTApAPO, flOKOHH HOAA8 îw EhCHpAB KOEKOAA. /^AKAT POCnOACTKO A\H CYE nOBfAtHl'f POCnOACTKA CKbTbH, BOJKECTKHHbH AAOHAC-THp PAAPOAHAJH K’kAgHX, HAtJKf ECT XP<IAJ CK’feTH HEKOAAE MHPAAEKEHCkYH H WTlţS EP8AJEHA 6pfA\YM, C8HIH HACTAKHHK H K'HCHX HHHOKOM, fAHU,f JKHKELJJE WBHTEAE TOE,
raKOJKf a<i a\o ect CKbTbH mohacthph KHUif nHC ceao E'HKehYhae wt csactko A«a
JKha, K'HC CEAO H C'HC K'HCHX KEMHhYH H C'HC KltCtX EAATOKE H C'HC KltCEX PP'HAOKb H C'HC KT\<C> XOTdpOA\8 H C'HC K'HC A°X°A®K®A\, KApE EAHKA CE XTHT HSEpAT WT no K*HC X*TAP0AI\, WT nOA H WT UJOAAg H WT BOA H WT CEAAAHtţJE CEAOK H WT npE3 K'HC XOTApOAJ, WT X^TAp-H A« X0T<,P> "O <C>TdpH X®TAP'H H EEAbPH.
       IIOHEJKE CYE KHUIEX P^EHYE CEAO EHA ECT SA A^AYHHO E$3EI|1HA0K WT HAH npbJKAE BptA\E, WT HHE lipOHH CTApH rOCnOAAp*H. fl KTvAA ECT EHA HA CEA\p"HTH JKgllAHEl^EK MApYEK B-HHtCEK, AT^PA IIOKOHHHATO PAA8AOK KAlOMAp, A WHH K'HCHX K3I1HHO A^PO-KAA H nOAItHAOKAA no CKbTA AAOHACTHp KtiASIOA C'HC CYE CEAO KHUIE nHC, nOMTO PAAY SPPHBAA KOCTH EH 8 CKbTA AJOHACTHpf, I3K0JKE AA BHTH HAA KbMHHOE <K'HCnOAAHHAHHE>1 A EOJKECTKHHH HHOKOAA KT» nHJJJH H K-H WCXAB2.
       H nAK noKonHA cb^ta aaohacthpe K"ha8»a wmhht» 8 Uhck8, wt no k'hc ceao TpETAPO A(A, nOKOHHHAPO IIpEAfK EHB BEA BAH, nOHEJKE IO ECT EHA nOKgnHA WTU,8
epBaaeha (îpeaaYa wt haa setoaa ch TewaocYe aopoe|set h wt haa chhti epo, IIpE-
AA CnATAp, KHgK IIpEAEK EAH8a, 3A 8PH g, ACnpH POTOBH. H nAK nOKgnHA CKtTA AAOHACTHPE KIlASIOA WMHHTv 3 CEA 8 UhCK8 WT EA»A 8ÎKE nOAOKHHHO SA 8**, WT no K'HC XOTAPOA», WT nOA H WT UIOAI H WT KOA H C"H K"H<C> A^XW^M K-H TAX nOAOKHHO 3A gKE, nOHEJKE IO ECT EHA nOKgnHA WTlţ8 EPOAAEHA (ţPHAAYA WT HA EoEKA H WT HAA CHH*H EH lIpEAA H flHAPE» WT M'HAHHEIJIH, SA $PH AA.
       H nAK AA ECT CKbTbH, BOJKECTKHHbH AAOHACTHp K'HASlOA WMHHS 8 CEAO 8 UhCK8a KaaHHOB, AAH AfA AjPAPOMHP CnATAp H A*A BpATOAA CH PAA8AOK KHCTYiap H AfA KH8KOAA CH EaA^K CnATAp, K'HCAX A*A HAA WT no K'HC XOTApOAA, AAH WT no K'HC CEAO TpETAPO A*A, WT no K'HC X«TAP0M, WT nOA H WT UJOAA H WT KOA H WT nOCK8A^, KApH EAHKAX CE XTHT HSEpAT. IIoHEJKE CYE KHUJE PEMEHYH TpETAPO A(A WT CEA WT IIHCK8A KaaEHOK BHAO ECT SA A^AYHO /^PAPOAUHPOK CnATAp H EpAT EPO, PAA8A KHCtYIAP H KH8KOM CH EaAEK CnATAp, AH8 ECTH C*h[c]tK0PHA /4,PArOA»Hp CTATAP WCTPOEHYE C'HC KPATOAA CH PAA8A KHCTYiap H C'HC EAA~b CnATAp, TEpE ECT AAA AEA EPO SA A^AYHH WT KTvCEX ceaoke KOAHKO ECT HMAA 2A A^A^HO PAA8AOK BHCtYIAP H K<H8KOAI\>3 ch EaAEK cnATAp, PA-AY AEA HAU WT CEA WT IIhCK8A Ka<AH>XHOK, TEPE ECT AAPOR-jA h homhaokaa K-H CKb-TAA MOHACTHPE KHUIEX nHC HA C'HMP'HT EPO H WPpHBAA TEAO EPO 8 CKbTA AA'HH'HCTHpE. H A^POKAA H nOAlHAOKAA /^pAPOMHp CnATAp C'HC CYE A^AYhE KHUJE nHC no CKbTAA AJOHACTHpE, IAAKOJKE A^ ECT CKbTbH, BOJKECTKHbH AAOHACTHp A^AHH8 H KT* WXAE H
       1 Omis.
       * Aşa în text în loc de: „ wcrpis”
       3 Loc rupt.
518
www.dacoromanica.ro
Kt gKpfcndEHYE, d EOttECTEHOHM HHOKOM BTi Mil|JO H Kli <iv>x'<ib1, a /k,pdroMHp$ cndTdp, K’feMHOf E'hCnOMHHdHYE.
       H (IdK A<) ECT CKtTkH MOHdCTHpH BH’JUE nHC EAHd CEdHlJJE 3d CEd PddrOdHMdrO Ep«l|ltHH H CliC E'hC JfOTdpOM H ChC E’hC              IVT no E’hC JfOTdpOM, IVT nOd
H IVT UJOM H IVT KOA) WT nOCBŞAHj KdpH EdHKdJf CE £THT H3EpdT. IIOHEKE cTf BHIUE PEHEHYE ChdHlJJE GHAO ECT 3d A^A^O JKŞndHHHEB RoHK'hB IVT HdA POAfTEdE EH. Td* *E, K'hA') CŞT EHd ChA<L B’h AkHH rOCnOACTKd MH, d >K$ndHHU,d RoHKd KgnHOKE ChC A'hipHPEA\ EH, no HA\E PdA<l H KdTddHHd, d WHfc A^POBdd H nOMHdOEdd $ CK'feTd A\0-HdCTHpE 1. -hd$IOd pdAÎ A8UEH hm H pdAÎ A8HEH POAYtEaTH Htt. H KOPA<l c-h nptCTd-BHT, A<< A^HECHd KOCTH HM 8 CBtTd MOHdCTHpE, TEpE Ch ŞrpHEdd.
       H KHA^yoA\ rocnoACTKo a\h h 3dnHCE 3d npoA<*HYf h 3d MHdOBdHYE no cYe BHUJE PEMEhYE AtAYHE H CliC MHOSH EOdtpH, A«BpE dIOAYE CBEAETEaYH, HdnHCdHE 8 3d-nHC : IVT rpEM, EdAt nOCTEdHHK H IVT R’hd'feHH, EHHX'JHATi nOCTEdHHK H ftddCYE A#* £OMHHK$d d$ 4,parOMHP cndTdp H ErgdtEHd IWHO^pYE H AlHJfdHd H EHCdpYlVH H Td-spHd h non HdH h non Onpt h non Gtohka h ivt d/hKŞCTfcHtf, EoAd h ivt M'hAHHElIJH, repre H IVT TdA, HCKJŞd H IVT Tp-hAHlIJE, EdA^ nEJfdpHHK H IVT Glid-KglţE, IIptTHH H IVT rpEM, Gt,,OE nOCTEdHHK, BpdT JKgndHHltEB EoHKlvB H MHOSH EOdtpH, H*E HE CŞT nHCdHE 3AE KTi <K>HHPd CYE. H ChC BEdHKOE KdETBO HdnHCdHE $ 3dnHC KOE nonEpHT H pdSOpHT H HCJfdEHT IVT nopSA^HYE HM, Toro A<) ECT TP'hKdET H d$$PHCdH H dHdTEMd IVT THY CBtTY WTi^H, H«E CŞT Eli [Hli] HhkYE, A<l HMdT HdCTH ChC Î$A<I H ChC RpYA Hd EAHH MECTO.
       Gero pdAY, aM^IT        rocnoACTKo mh cstTfcH MOHdCTHpH bhiue nuc, izkojke
Ad MO ECT cYh CEdO H BEHHHH H AtA^E H BTi IVJfdE H BTi WKptndEHfE H EOJKECTBHHH HHHOKOM Eli nHLJJO H Eli WC^dE1 H HE IVT KOP05KAO HEnOKOdEEHMO, n0pH3M0 TOCnOA* CTSd MH.
       Gehee oy-BO h CKEAETEdYu nocTdBHjf rocnoACTEO am: ndH XpH3fc BEA EdH H ndH jfEdlUKO BEd ABOPHHK H ndH TdHrOpYE EEd dOrOiJSET H ndH A$MHTP$ EEd BHCTÎrap H ndH iMHJfdIO EEd cndTdp H ndH RdCdddKH EEd CTOdHHK H ndH E$3HHKd EEd KOMHC H ndH I&MHHd EEd nEfdpHHK H ndH KoCTdHAHH EEd nOCTEdHHK. H HCnpdEHHK, ndH TdH> ropYE EEd dorojjsET.
       H Hdnucax d3, GoapE doroiJsET, oy Eşkşpeiijh, AVfccEu,d.. .2 a^hh .. .2 ivt
flA<IMd, K dfeT xSPM.
       ÎIw iHdTEio eivee<iva>, MHdocT<Yio> eojkYio rocnoAHHii.
        IV EUdTEIO EOEEOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Căluiu, unde este hramul sfîntului Nicolae de la Miralichia şi părintelui egumen Eremia, care este nastavnic şi tuturor călugărilor, cîţi trăiesc în acel lăcaş ca să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Băjeniile din judeţul Dolj, tot satul şi cu toţi vecinii şi cu toate bălţile şi cu toate gîrlele şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, oricît se va alege de pe
        1 Aşa în text.
        * Loc alb.
37 — Documente România — c. 1339
519
www.dacoromanica.ro
tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul din hotar plnă în hotar, pe vechile hotare şi semne.
      Pentru că acest mai sus-zis sat a fost de moştenire al Buzeştilor de mai înainte vreme de la alţi domni bătrîni. Iar cînd a fost la moartea jupaniţei Maria băneasa, fiica răposatului Radul clucer, iar ei toţi împreună au dăruit şi au miluit sfînta mănăstire Căluiu cu acest sat mai sus-scris, pentru că s-au îngropat osemintele ei la sfînta mănăstire, ca să-i fie ei veşnică «(pomenire)1, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă.
      Şi iar a cumpărat sfînta mănăstire Căluiul ocină în Piscu de peste tot satul a treia parte, a răposatului Preda fost mare ban, pentru că a cumpărat părintele egumenul Eremia de la ginerele lui Teodosie logofăt şi de la fiul lui, Preda spătar, nepotul lui Preda banul, pentru ughi 60, aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat sfînta mănăstire Căluiul ocină în sat în Piscu dintr-o funie jumătate de funie, de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu tot venitul în această jumătate de funie, pentru că a cumpărat părintele egumenul Eremia de la Voica şi de la fiii ei Preda şi Andrei din Mălineşti, pentru 40 de ughi.
      Şi iarăşi să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri Căluiul ocină în sat în Piscul lui Călin, însă partea lui Dragomir spătarul şi partea fratelui său Radul vistier şi partea nepotului lor, Badea spătar, toată partea lor de pe tot hotarul, însă de peste tot satul a treia parte de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni oricît se va alege. Pentru că această mai sus-spusă a treia parte die sat din Piscul lui Călin a fost de moştenire a lui Dragomir spătarul şi a fratelui lui, Radul vistier şi a nepotului lor Badea spătar, ci a făcut Dragomir spătar întocmire cu fratele său Radul vistier şi cu Badea spătar, de a dat partea lui de moştenire din toate satele pe care le-a avut de moştenire lui Radul vistier şi «(nepotului)2 lui, Badea spătarul, pentru partea lui de sat din Piscul lui Călin, de a dăruit şi a miluit la sfînta mănăstire mai sus-scrisă, la moartea lui şi să i se îngroape trupul lui în sfînta mănăstire. Şi a dăruit şi a miluit Dragomir spătarul cu această dedină mai sus-scrisă sfintei mănăstiri, ca să fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri dedină şi de ohabă şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar lui Dragomir spătarul, veşnică pomenire.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise o selişte de sat numită Broş-teni şi cu tot hotarul şi cu tot venitul de peste tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă, de pretutindeni oricît se va alege. Pentru că această mai sus-spusă selişte a fost de moştenire a jupaniţei Voica de la părinţii ei. Astfel cînd a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupaniţa Voica, împreună cu fiicele ei, anume Rada şi Cătălina, ele au dăruit şi au miluit la sfînta mănăstire Căluiul pentru sufletele lor şi pentru sufletele părinţilor lor. Şi cînd vor muri să li se aducă osemintele lor în sfînta mănăstire, ca să le îngroape.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisele de vînzare şi de miluire pe aceste mai sus-spuse dedine şi cu mulţi boieri, oameni buni martori, scrişi în zapis: din Greci, Badea postelnic şi din Văleni, Mihailă postelnic şi Ghelasie duhovnicul lui Dragomir spătarul şi egumenul Ionofrie şi Mihail şi Visarion şi *
       1 Omis.
       * Loc rupt.
520
www.dacoromanica.ro
Gavril şi popa Nan şi popa Oprea şi popa Stoica şi din Lăcusteni, Vodă şi din Mălineşti, Gherghe şi din Gaia, Iscrul şi din Grădiştea, Badea paharnic şi din Sălcuţe, Preatin şi din Greci, Stroe postelnic, fratele jupaniţei Voica şi mulţi boieri care nu sînt scrişi aici în această carte şi cu mare blestem am scris în zapis: cine calcă şi strică şi nimiceşte din rudeniile lor, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit şi anatema de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri mai sus-scrisă, ca să-i fie acest sat şi vecini şi dedină şi de ohabă şi de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihai mare spătar şi pan Vasalachi mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, pan Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Soare logofăt, în Bucureşti, luna... 1 zile... *, de la Adam, în anul 7140.
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
                                                                        Arh. St. Buc., M-rea Căluiu, IX/2.
                                                                  Orig., perg. (32 x 39,5), pecete timbrată.
                                                                                      Cu o trad. din 1912.
          Datat după divan şi după Preda spătar, fiul lui Teodosîe, lipsind cifra unităţilor de la văleat.
                                          394
<Ante 1634 octombrie 22>.
                                Dragomir şi Maria vină lui Stepau partea lor de ocină din Pucheni.
      f Adecă eu Dragomir şi Mariia, fata lu Die, ficiorul lu Gherghe ot Puchianii, scris-am al nostru zapis de mare credenţă la mina lu Stipan, cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocină din Puchianii, de peste tot hotarul, den cinci funii una jumătate şi dintr-alta, a patra parte. însă ce jumătate iaste den parte lu Gherghe, vîndut-am eu Mariia, fata lu Die şi ficiorul meu Tudor, iar altă parte, a patra parte, vîndut-am eu Mariia şi mătuşa mea Gherghina şi ficiorii ei Răzmiriţă, Ionaşco i Odor, însă din partea lu Răvăcioagă. Acesta scriem şi mărturisim cu sufletile nostre.
      Şi mărtorie: jupan Ianache i Tudorachi i Secară ot Poiană i Radul ot Puchenie i Stan ot Mărăcineni Dumitru ot Tătărăi i Florea ot Puchiani i Şteful ot Pucheni i Vlaicul ot Puchiani.
                                                                         Bibi. Acad., CCXCIX/117.
                                Orig., hîrtie (30 x 21). Scris pe aceeaşi hîrtie cu documentul de sub cota
                                                                                      CCXCIX/116.
                                                              Datat ca anterior documentului nr. 395.
        1 Loc alb.
521
www.dacoromanica.ro
395
1634 (7143) octombrie 22, Bucureşti.
            Răvaş de jurători ai lui Stepan şi Vlaicu pentru alegerea ocinii din Pucheni.
      ţ 3ae MfrYduiYH Gthmhok h Eaakksaok wt DgKtHH no ha«: wt dJ-hPTkMH-H-kHH, GtJH H WT IlgKtHH, PdAVA H WT T'kTkp'kH, TodAEp H WT R"HAtHH, KoHMd1, să caute să umble să funească ocina de In Puchăni, să ţie cine cită ocină va avea, să nu se mai plîngă unii de alalţi, ce să o aleagă cum va fi pre direptate. Şi să adeverăze şi pentru neşte păminture ce le ţine Vlaicul, de zice că le-au cumpărat de în partea lu Răvăcioagă şi den partea Pucheanului şi de în partea Gherghinei. Şi unde au loc neînpărţit să aibă a şi-l înpărţire preste tot. Insă cum vor afla cu sufletele lor.
      Şi ispravnic, Ianachi. Şi zioa la sveti arhanghelii Mihail.
      PhC g EgKgpHflH, MtCflţd WJfTOMKpYf KK AhHH> K AtT x3PMr.
      t îw dJdTlio RWEawAd, mhaoctY» kokYio rocnoAHHh.
         Bibi. Acad., CCXCIX/115.
         Orig., hîrtie (21 x 15), pecete aplicată cu chinovar.
                                          396
1634 (7143) octombrie 22.
            Stan, fiul lui Drăghici, dăruieşte lui Ghiorma clucer moşie laJStoi-ceştii de pe Mostişte.
      f Adecă eu Stan, ficiorul lu Drăghici de Stoiceştii de Mostişte, scris-am acesta al mieu zapis la mîna jupînului Gheo<r>2 mei cluceariul cum să-i fie de mare credinţă cumu i-amu dăruit moşiia den Stoeceşti, oricîtă se va afla despre fraţi, den hotaru pînă-n hotaru, însă den funea Drăghicească a patra parte. Şi o amă dăruit de a mea bunăvoe şi fără de nici o silă.
      Şi am trebatu şi ruda mea, nepoţii şi nu se-au apucat. Deci, cu bună-voia lorii şi eu am ti dăruit această moşie jupînulu<i> Gheormei cluceariul, să-i <fie>2 moşie. Şi cine se va ispiti a sparce a mea tocmeală, den ruda mea, să fie blăstemat de 318 de părinţi dentru Nichei.
      Şi am scris în anii 7143 <1634> meseţa octombrie, dni 22. Şi amu scris eu, Serafimii călugărulu.
      Pentru credinţa, inel n-amu avut, ci am pus degetul.
         Arh. St. Buc., A.N., CLXXIV/9.
         Orig., hîrtie (31 x 22). * *
       1 t Aici megiaşii lui Stepan şi Vlaicu din Pucheni, anume: din Mărăcineni, Stan şi din Pucheni, Radul şi din Tătărăi, Toader şi din Văleni, Voicea ...
       * Omis.
<>22
www.dacoromanica.ro
397
1634 (7143) octombrie 23, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Argeş satul Domneşti, jud. Muşcelşi Pădureţ, cu rumâni, în urma unei judecăţi cu m-rea Radu Vodă.
       f ASHAOCtYEIO EOJkYEIO, îw flldTflO EOEBOA* H rOCnOAHH-R K’fcCOH 3E.MAE £rr-PPORAAJfYHCKOE, RHgK eEAHKIPO H npkACKpArO, CTAparO, nOKOHHHOAtg Îw fiACdpjR KOE-roaa. Aarat PocnoACTRO mh cYio noREAEHYio PocnoACTRO mh CRkTOMg mohactHp# 3oremapo flprfjj, HAk»E ect jfpaM mecthoe h caarhoe oycnfHVf npkMHCTYE EopopoAHiţE
H WTH8 EP$A\EH3 rpHrOpYf H R-KCEM HHOKOM, EAHlţH «HESip-KIJf R-R WEHTfcAH TOE, taKOKE A<« M8 fCT CRfcTkH MOHdCTHp rHUIE nHC CEAO A,OMHEIJ|Yh, WT CgACTRO Y08UI-<MEA> H               K*KC CEAO CKC R-RCOM JfOTApOM H CKC R-RCHJf REMHhYh H C-RC R-RC )(0-
AOKOitt WT nOAlO H WT UlgMâ H WT BOA H CKC BOAEHHl^H H WT CEAaAHlflE CEAOS WT nOCBSAY, RApE EAHKd CE JfTET HSEpJT WT no R-RCOM JfOTApOM WT )fOTAp A® )fOTJp, no CTApE JfOTApE H EEAkSE WT K-R GaTiHHK, nOK$A* CE CgT JfOTApHCAAH npH A^hYE (lOKOHHHdpO iidCApAK KOEKOAA ROHEJKE ECT CTApi H npARA W4HHg H A^AYh8 CBlîTOMS A\OHACTHp flpPElil, 3AHEME ECT EHA nOKgnHA TOPO CEAO /V,OA\HflJjYH BHUIE nHC nOKOHHHAPO Eacapas roeboaa WT HAA H’RCYlO WT 6t’KH4E1{IH 3A *7 dCnpH POTOBH.
       fi nOTOM, HMAAH CgT K JAţPEpYH WT flpPEUl np8)f CRC GA-RHH4kHYH, CRC ^p-R " PH4 H AlHpKJ H ÎkAUKO npEA nOKOHHNOMg PjASA ROEROAA WT PhEHHK H 83EAH C(}T BHUIE PE4EHYH AlOtf'E 3JK0H bY EOAkpH, Ai 3AKAET KAKO TOPO RH'JIE PE4EHHOE CEAO AAHElflT H JfOTipE E5KE C8T nOCTJRAEHE WT n)H A^hYE flO<OH!IHOA\ îw BaCApiE ROEZOAA
HtCT ect CTapa h npasa wihhij CRkTOug awhaptaps, a whh hhkjkojke he c$t mopah
3AKAETH, AHg C$T EHAH WCTIAH WT 3JK0.4 H WT CjJK \EhYE. fl WT TOPA* CAA\0, EHAH c»t <c>eao AouheijiYh npHTECHgA h WT eahYh h WT AP8SH, EE3 npasoCTYE, HEH.uk-
X8 HHTKO HH EAHA TpteE».
       fl nOTOAA, K"K\A ECT EHA CR\A, R-K niH A^hYE POCnOACTRO MH, a WTLţg EPOy-a\e:ia rpHPopYE wt csfeTA mohacthp ĂppEui, wh ect hmia CRnpEHYE npEA PocnoACTRO MH 8 REAHKYH AHiaH CRC EPSUEHgA Ko3MI WT ORfcTA TpOHlţ*R WT 3AE WT Bapoui EgKgpEllY PJAY CEAO A,OM4E1iYh. H npHUJAH C$T TEpE cuiptuiE CA 3a AHH». H ia SHUIE wtus ep8amhj5a TpHPopYE wt flppEui niEA POcnoACTia mh 8 AHsaH khhph CTapE haa CEAO AcMHEpYH H Ha a RTiCbjf WTTi4ECTsYEJf CskTOU# MOHaCTHP, KHHPa nOKOHHHOMg Iw PaA\fA ROEBOAa, chiti PaA8aa boeboah, wt Kop\a ehct tehehYe AkTOM xsaa h KHHPa nOKOHHH PO IlETpg ROEBOAa, CHH"K lHHp4EK ROEBOAa, TE4EhYE AkTOM x3gH H EkUlE HdllHCAH R-K KHHP KAKO EÎT EHA PAEAaA H POCnO ^CTSg EM8, IlETp8 BOEEOA,
ctjpe khhph cskTOAUJ MOHacTHp HpgEuiSA 3a noKgnEHfE h jfpHcoBgAE H cbhtok$a no-
KOHHHdPO EacapaE ROERO \a, CHTEOPEHTi C-KC REAHKO» KaET$8 H HEITiCJfOTkAH C8t hhîke pocnoACTRS em3 r-kheth r-k npkCTUiAEHVE h 8 kaetiJii} npkrc \hYhm ctaph poc-noAapH. 1'aiKE rt^ tom, PocnoACTRO mh cvu paeaaa h csaha no npaRA8 h no 3akoh8, KgnHOIKE C-KC apjfYEpEH H CKC R-KCHJfMH nOITEHHHMH npAKHTEAYH POCnOACTSO MH H AOEpt H3HAHACX PocnoACTRO MH CKC RTiC AHRAHOMIi 13KO ECT EHA CEAO AoMHEI(lYH CBkTOME MOH3CTHP8 tlppEUijA sa AkAYH$, noKSnAEH WT nOKOHHHAPO npkAEA^M POC-noACTRO mh Bacapas roekoa, a KaagPEpYH wt ©RkTa TpoH^-K hh eaha khhp 8 aheah
HkCT H3RAAHA, AHU ECT npHTfCHgA TOPO CEAW                    KE3 npAROCTYE H HkCT HMAA
                                                                                                              523
www.dacoromanica.ro
HM iah» Tp-keg. TajKf ict wctaa ipgAitHgA Kosma wt CR-feTa aiohacthp GstTaa TpOHUIk WT SAKCH H WT CgKAlHYt WT liplA rOCflOACTKd AIIH, KAKO no KtKK MfTt^g Aa hi haimt.
       Giro paAY. rocnoACTso <wh it|ii«f c%m noHOKHjfOM h gKpfcnHX«Ai KHHrosi CTapf npoMYfM rocnoAapH h HAA cY» khhp$ rocnoACTKa jMh HaA ciao ^omhriiYh, Kano ict
EHA H WT npfcKAt RpfcAM <H> AM«X CTuW TOCnOACTKO ittH CBtTOMg AlOHaCTHpg âpgtUlgA, I3K05KI fi,i A\g ICT CfAO /^OMHfl|lYH ChC KTwCOM X0T<1P0A' H C”W K1>CHX bimhhYh h CKC k%c xoaokom WMHHg AfcAYHg H k% wxak h gKptriAlHTi H HI WT kopokao HinoKOA'kEHAito, nopHSAito rocnoACTKa aui.
       6l|lfHCf H SAKAHHaHYt nOCTAKHX TOCnOACTKO AMI .* flO WTUThCTKYlO POCnOACTBA AIH, Koro R l pSMHT TOCnOAIk BoPTi KHTH K'h CA^A HAC POCnOAap'K H KAdAdAlţg 3lA\AI fiaauiKoi hah wt cp-i^MBarc naOAa rocnoACTKO aah hah wt ctvpoahhk hauih hah, no rpfcCIX H-'IUI, HAH WT HHHOnAtAKfHHK, A<* <*l|M nOMTIT H nOHOKHT H gTRpiiAHT cYio KHHrg rocnoACTso aih, topo rocnoA’K Eop"k a<> ra noMTiT h a<* c-kxpahht etv rocnoACTKt iro h a k-k EgAiipH RtniX asum iro. fl aiiiiahm» hi noMTiT h hi no-HOKHT H HI gKp-knHT cYl KHHPg rocnoACTKa AAH, AH 8 W nompiT H pa30piT H HCXaKHT, TOP A<* ICT Tp-KKAIT H AHAdlAU H A^OpIC.H WT ThY CK'bTH WTI^H IM» CgT Eli HlKIH H A<l HAIAT MACtYi© ClkC I#A<* H CKC fipYia H CEC HHHAKH HIK-kpHYH IgAlHj IM» K-K-suihiui haa Kpn>B rocnoAa Bora h cnaca Haunro îcyca Xphctjh piktvt: kk'K3mhx, K’KSAItHX H pacniHH IPO" H Kp*KK IPO HAA HHX H HAA MtAA «X ICT H EgAlT Kl KtKH, AAItHH.
       Gim» seo h ckiaitiaYh nocTABA-biA» rocnoACTKO m: McgnaH XpHsa kia eah KpaaikckYh h Mcgnan Ikauiko kia aeophhk h >K8naH TAHropYi kia awpw^it h «cgnaH AgAIHTpg /V,gA(CKgA KIA KHCTYtAp H JKgndH AShXAIO KIA CnATAP H HCgndH EaCHaYI KlA CTOAHHK H JKgnaH BgSHHKA KlA KOAItHC H JKgndH figMHHA KlA nlXApHHK H JKgnAH KoC-TAHAHH KlA nOCTlAHHK. H HCnpdKHHK, TAHrOpYl KlA AWrwţlT.
       H HanHcax as, flimiA<>T awpw4»t, Kt hactoahh rpaAV ESKgpiqiH Avfccnyi WXTOMKpYl KP AhHH H WT QA,âMd A« HHH"k TIWhYI A'kTOAAj Kt A^T xSpAtP.
       | Iw ASdTiio bwikwaa, mhaoctYiio eomcYiio rocnoAHHh.
       Iw fllATllO KOIKOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrlnului, răposatului Io Basa-rab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, unde este hramul cinstitei şi slăvitei uspenii a preacuratei născătoare de Dumnezeu şi părintelui egumen Grigorie şi tuturor călugărilor care trăiesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise satul Domneştii din judeţul Muşcel şi Pădureţ, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, din hotar plnă în hotar, după vechile hotare şi semne, dinspre Slănic, pe unde s-au hotărnicit în zilele răposatului Basarab voievod, pentru că este ocină veche şi dreaptă şi dedină a sfintei mănăstiri Argeş, pentru că a cumpărat acest sat Domneştii, mai sus-scris, răposatul Basarab voievod de la Văsiiu din Stănceşti, pentru 30 000 aspri gata.
       Iar apoi, au avut călugării de la Argeş pîră cu Slănicenii, cu Drăghici şi Mirca şi Ivaşco, înaintea răposatului Radul voievod de la Rîmnic. Şi au
524
www.dacoromanica.ro
luat mai sus-zişii oameni lege 12 boieri, să jure că acel sat mai sus-zis Domneştii şi hotarele care sînt aşezate din zilele răposatului Io Basarab voievod nu este ocina veche şi dreaptă a sfintei mănăstiri. Iar ei nici decum nu au putut să jure, ci au rămas de lege şi de judecată. Iar de atunci încoace, satul Domneştii a fost cotropit şi de unii şi de alţii, fără dreptate, neavînd nimeni nici o treabă.
       Iar după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele egumen Grigorie de la sfînta mănăstire Argheş, el a avut pîră înaintea domniei mele în marele divan cu egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă, de aici din oraşul Bucureşti, pentru satul Domneşti. Şi au venit de s-au pîrît de faţă. Şi a arătat părintele egumen Grigorie de la Argeş înaintea domniei mele în divan cărţi vecbi pe satul Domneşti şi pe toate moştenirile sfintei mănăstiri: cartea răposatului Io Radul voievod, fiul lui Radul voievod, de cînd a fost cursul anilor 7031 şi cartea răposatului Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, cursul anilor 7068 şi era scris în carte că a cercetat şi domnia lui, Petru voievod, vechile cărţi de cumpărătură ale sfintei mănăstiri Argeşul şi hrisoavele şi svitocul răposatului Basarab voievod, făcut cu mare blestem şi nu a vrut nici domnia lui să intre în călcarea şi în blestemul domnilor bătrîni dinainte. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu arhiereii şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi bine am aflat domnia mea cu tot divanul că satul Domneşti a fost al sfintei mănăstiri Argeşul de moştenire, cumpărat de răposatul strămoş al domniei mele Basarab voievod. Iar călugării de la Sfînta Troiţă nu au scos în divan nici o carte, ci au cotropit acest sat Domneştii fără dreptate şi nu au avut nici o treabă. Astfel a rămas egumenul Cozma de la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă.
       De aceea domnia mea încă am înnoit şi am întărit vechile cărţi ale celorlalţi domni şi pe această carte a domniei mele pe satul Domneşti cum a fost şi dinainte vreme şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri Argeşul ca să-i fie satul Domneştii cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi cu tot venitul, ocină dedină şi de ohabă şi întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem am pus domnia mea: după trecerea domniei mele, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie domn în urma noastră şi stăpînitor al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veacurile viitoare, sufletul lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica şi o va rupe, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema şi afurisit de 318 sfinţi părinţi care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra slngelui domnului Dumnezeului şi mlntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „ ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, este şi va fi în veci amin.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan
                                                                                                    525
www.dacoromanica.ro
Dumitru Dudescul mare vistier şi jupan Mihaiu mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 23 zile şi de la Adam pînă acum cursul anilor, în anul 7143 <1634>. f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., Ep. Argeş, XVII/8.
          Orig. perg. (41 x 49), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1904.
          Documentul este tăiat pe mijloc, în lung, cu cuţitul.
          EDIŢII: Trad. Ionescu-Muscel, Doc. Domneşti, p. 8—10.
                                          398
1634 (7143) octombrie 23, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte m-rii Govora daniile lui Udrişte postelnic In Cerneţi, Băloteşti, Curiaci ş.a. în urma judecăţii cu Teodosie spătarul şi Radu Buzescu banul.
       t /HhaoctYeio eoîkYiio, îw flldTOdo EOisoAd h rocnoAHHt etiCoh sem*ih &rr*
PPOEAdXYHCKOH, EHŞK BlAHXdPO H np-fcAOEpdPO, nOHBIEUIOAVÎ Iw EdCdpdBd BOIEOAY. A‘IE‘IT rocnoACTso mh cTi noEEA-knYE pocnoACTEd a\h CE-kTAH, BoacECTEH'kH AiOHdCTHp Hd-pH(ţdIA\H roîopd, HAf?Kf ECTB KpdM np'kCE'kT'kH, MHCT'kH H np'kEAdPOCAOE'kH'kH EAd-AT4H4f HdlUH EOPOpOAHlţ’h H 4BCTHB] EH OycnEHl'E H WTIţg EP8MEH8 /HEAEtYH flldKBI-AOHCKYH H ECtM £>KE UI XpHCTfc BpdTYH >KHB8ipYH E"k CEtTOH UIEHTEAB TOH, QKO Ad fCT CEtTfcH BOJKfCTBtH MOHdCTHp KTUUJt pEHEHd H^KBIE C(AH UIT C8A«TBO Mf-JffAHH4H, HAVk HJf.' *l£pHElţ8A nOAOBHHO H Cli EEHHHH UIT npfS ECB X<>T‘,PC,'M H TEIJjYh nOAOBHHO UIT npfS ECB JfOTdpOM H CB EE4HHH H KopYamYH nOAOBHHO H Ci BEMHhYH H UIT no EBC JfOTdpOM H (HlABtJKAt BBC CEAO CB BEHHhYH H CB BCB JfOTdpOM H CB ECB X’OAOKOM, e<|P( Oţ’KO EAHKO H3EEpHT CA H S MEAtAH UIT PdEdOHH, HME HX • PdAOE CB MEA’kA EM8 H GddfiS CB MEAtA EPUI H lîOHKO CB HEAAA EM8 H IITiTPS CB MEAtA EM8 H fiHTdH CB MEA'kA EM8 H E8A8PJH CB MEA^A SM8.
       IIohEWE cYA BBj[ui]llJS PE4EHH PdEdUIHH H CEAOBE EB1AH CgT 0(fAPHl|IEE nOCTBEAHHK UIT /j.P'BPOElllH H WgndHHIţEE EM$, Gopd, UIT A^AUHO. IIOTOM >KEj EPAd EB1CT KB ABHB1 nOMBlEUJOAtS /HHX’HEB SOEBOA) &APHl|JDKf nOCTEAHHK H fldHHLţd EM8 Gopd \AA ECTB H npHAOJKHA 8 CE'kTd MOHdCTHp ToEOPd cYA CEAH H PdBdOHH EL|JE A0HEAH2KE E-BICT UIHH JKHBH, CB QSBIKd HM, UIT CEOHM AOEPOBOAW. H CaTEOPHA ECTi H SdnH-CgA HM 8 CE'kTd MOHdCTHp H nOPPHBOUId CA OVAPHl|IE nOCTEAHHK H HWldHHIţd EM8 Gopd H UITpOlţBl HM 8 CE'kTd MOHdCTHp ToSOpd H fipSflHCd CA 8 CBkTOH nOMAHHKB. H E"BC API'^'JA ECTB CE'kTd MOHdCTHp cYa nOMHAOEdHYE CB A^SpE MHpd.
       IIOTOA\>KE, EPA<I BTiICT EB A^HBl IIlBPBdH EOEEOA» cYAÎKE BOJKECTBH'kH MOHdCTHp EBIAd ECTB UICTdAd noyCTJ H HE B"k KTO A<l CMOTpHT PdAY A^A^HE CE^TOmB MOHdCTHP EipE H A® HHH'klUH'kH BpkME, HO SB1A ECT fipHTECHgA TOPA^ cYE CEAOEE H PdEdUIHBl PdAV't KA84EP EgSfCKSA Eli CHAOCT H EES fipdBOCT CB ATiîKBHH H nptAliC-
526
www.dacoromanica.ro
THrtk H no HHOIţH KOTOpVH Bklrtk (CT TOPAd }KklK8UiYH K'k CKtTO AAOHdCTHp, dl|Jf KK3AA fCT H SdnHCgrt ^APW+lfK nOCTartHHK 8 Htro, nOMTO pdAH KkICT AP”k>Kdrtk H WHk WT CYA K*1kllll[lll]C pfMfHf CfrtOKf WHtH nOAOKHHf WT CfrtOKf MTO C$T WCTdHf, WGdMf IVT HcpHEIA nOAOKHHO H IVT BluUVTHjJH nOAOKHHO H IVT KO\'pYAlVfe nOrtOKH IO. Ho PdAH cYa nOrtOEHHf IVT CfrtOKf Elilrt fCTk npHTfCHgrt H MJCTH rtAOHdCTHPOAA. H HO1 CHJf KCk Elilrt fCTk npHTfCHgrtf.
        IIOTOrtAHCf, fPAd BkICT HHH'fc, Eli AkHkl POCnOACTKd rtAH, WTUOyWf fHJrtAfHd MfrtfTYH
WHk npYHAST nptA rocnoACTKd a\h 8 npSjf ck TfWAocYf cndTdp H Ck PdAt^ BdH8rt E83fCK8rt difif conptuiH ca aH48 ko aH4>> 8 BfrtHiykH aheah. E-k toaa, wtU8 fr8-AAfHd ÎHfrtf tYH H3HOCHrtk fCTk KHHPd YHHJfHfH EOfEOA H KHHPd IIIkpEdHOB KOfKOA» CkTBOPfHf HdA 3dnHC8rt ^APHipfK nOCTfrtHHK, KOTOP8» 3dnHC KkSArti ®VBO PaA$A KAgMfp E83fCK8rt. TocnoACTBO A\H>Kf npduidX' no T8A^f cndTdp h no Pd’Srt BdHgrt-.
HrtAdlUf KHHrH HdA CYf K'klUi[ui]f ’pfMfHf CfrtOBf H PdKdOHH? ©HH pfKgT ft,A nOCTdEIO HJf A^Hk 0KO A & rrtfAdfT KHHrH 0KO C8T Hd GHrtAJ CTOrtHHHtCd. H ndKkl PEKSt! K'k MTO iVBpd3 CEfAHTfrtkCTE8fT GHrtAJ CTOrtHHHM ACd, CHlţf £,& K8A*T. H WHH HHMTOJKf IV cYa Hf 3HdfT, HO WHH AP1i*fT KdKO WBpkTdrt IVT Hd pOAVTHrtH HAA H IVT Hd GHAAd CTOrtHHUd. H nOCTdKHJf POCnOACTKO AAH HAA AKHk A^f AAtCfl^f H HH fAHd KHklPd Hf APHfCHrt. H nocrtdjf rocnoACTKO a\h 8 GHAAd CTOAHHMACd, di|if npYHAf nptA roc-nOACTKd rtAH 8 AHKJH H OVKO CKfAHTfrtCTKOKdrt CO AtJUfS f H, KdKO C8t cYa Cfrtd H rdKdOHH ^APHiptE nOCTfrtHHK H 2K8ndHHlţfB fPW, Gopd H CgT nOKrtOHfHH H nOrtAHrtOKdHf IVT OHkl 8 BOJKfCTKHd AAOHdCTHp ToBOPd, KdKO nHUlf H KHklP I iUHJfHfH EOATi H IIIlip-BdHOB BO Vk H KdKO C8T npHTfCHgrtf IVT PdASrt KrtSMfp K'k CHrtOCT fPO H Hf HrtAdT HHKTO HH fAHd KHHPd. H COTEOpHrt fCTk H 3 nHCSrt fH CB'kTOrtAS AAOHdCTHp A A BklTf K'k AAtCTO 3dnHC8rtOK ^APHipfK nOCTfrtHHK, HJKf H3PHB-fertk.
        H ndKH &A fCT EOJKfCTKH'bH AAOHdCTHp ToKOpd CfrtO flSdrtOKfH8rt ElvC Ck Kf-MHHH H Ck BCk T‘lP®AA, nOHfJKf CkIO K\iu[lll]f pfMfHk Cfrtk YHdAOKfUSA B*kCT AEf MdCTH IVT Cfrtk AAOHdCTHpOrtA, AM* WT PdASrt rtOPO^fT H IVT KPdT frtA8, ErtdA#A KOAAHC, KdKO fCT nHCdHO H K'k KHHPd HrtfgdHAPS KOfKOA H K'k KHHPd fllHJfHEK KOAk, d fAHd MdCTk IVT Cfrtk Bklrt fCT &APHl|lfK nOCTfrtHHK. TdJKf CkTKOPHrt fCTk npOrtUHfHYf dl|lf Adrt fCT JÎAPHl|lf nOCTfrtHHK CB"kTOA\8 AAOHdCTHp Td MdCTk fPO WT flJdrtOKfH, rtAOHdCTHpdJKf Adrtk fCT frtA» CfrtO E8K$Kf48rt, KdKO EkICT HdCTk AAOHdCTHpOrtA, Ad BklTH WHHHk pdAV AVMHHk. TdHîf PdASrt Krt8HEP E83ECK8A Bklrt fCTk npHTfCH8rt H CkIO Cfrtk /HdrtOKflţ8rt C"k T'fcjf CfrtOKf fXf KklUl[ui]f nHCdHH K'k CHrtOCT f<H8- Ek TOiAA POCnOA~ CTKO AAH 3p-k)f H C$AHJf no npdK A8 H no 3dKOH EOJKYf, C-k KCH MHCTHTH npdBHTfrtH POCnOACTEd AAH H S'krtO A^BP'k HCTHHCTKOKdJf POCnOACTKO AAH KdKO Eklrt fCT npH-TfCH8rt CYf KklUl[lll]f pfMEHH CfrtOKf PdASrt Krt8HEP Ef3 npdKOCTk. H IVCTdrtk fCT TsA^f cndTdp H PdASrt EdH8rt IVT 3dK0H H WT C8%A‘HYf WT npAA POCnOACTKd AAH H IVT nptA KCk C8AHrtHI)J8, BKO A<) Hf HrtAdT AAfTtjfk HrtH pdEOT Ck CYf Kkllll[ui]f PfMfHf CfrtOKf, HO AA AP'kHÎH A CK*Td AAOHdCTHp, 0KO APkHîdrt fCTk H WT nptJKAf KptrtAf.
        H dl|lf H3KdA$T H-kKOPAd H-kKkl KHHPH rtIOEO KTO Ad Hf B'fepSfUId CA, HO A<* CTOHT rtAJKHH, 0KO COnp~k CA WT rtHU8 Ck TfWAOCYf CndTdP H C-k PdAUrt EdH8rt. H WCTdrt fCTk WT C8»AfHYf.
        ToPO pdAH POCnOACTRO AH A^JT^ EOJKfCTKH’kH AOHJCTHp rOBOpd, 0KO a a fCTk cYa BklUl[lll]f pflfHH CfrtOîf H PJKdOHH, A^AHHf H K'k STBPkîKAfHYf K'k R-feKkf EOHÎfC-
        1 în text „ko”.
527
www.dacoromanica.ro
TBH-fcHSKH HHOIţhl K~k IIHIII'K H Kt IVCTpdBk H HC IVT KOrO HtnOKOA’kKKliWOM, 110 pW rocnoACTKd amc.
      H ci|ih>kh h kaetkS iioaojkS rocnoACTBo amc : Koro HSEfpHT rocnoAt» Eork Kt CAtA HdCk KklTH rOCn»A<>P^ H BAdAdTCAk SfiWAH Ea.'UIKOH HAH WT CptAYMHdr* IlAOAd rOCnOACTKd AAH HAH IVT CkpOAHHK HAUIH HAH no rp-kCA HdUlf HAH WT HHO nAfAI-kHHK, A\0AIO B4C, Ck HM'k EOJKfl, A<> nOMHTHT H A<* nO< HO >BHT H A<> STBptAHT cYf KHHrd rocnoACTBa a\h Toro rocnoAk Bort a<> noikTiT cro h A<* ctXPdHHT Kt rocnoACTB-k cro. fl ai|ICAHH« Hf nOMkTHT H HC nOHOKHT H HC gTBptAHT HO p430pHT H nonCpCT H HCJfdEHT TOrk Aa CCTk TptKACT H d$8PHCJH IVT TYH CB^Tkl IVTlţkl, HKE Bt
                       Hhkch h Aa K&ACT noAOECHt ct Î8a<* h ct flpY* h ct HCK-kpHH ÎSach h Aa kbith COnepHHK Hi AKHk c8AHH BAi iHHHIţE HdUIE BorOpOAHlţE HA’hK* AHIţCAVkpYC H"kCT Bt K’kKH.
      6c oyso H ckcaYtcaYh nocTdBHX rocnoACTKo aih: naHk XpHS-b kca eah Kpj-acbckYh h naHk IsauiKO kca akophhk h naHk TAHropYc kiak aoro^CT h ndHt A^mh-Tp8 BCAk BHCtYAP H lldHk ĂlHXdIO BCA ClUTdP H ndHt EdCHAYf BCAk CTOAiHHKt H ndHt ElteHHKd BCAk KO/HHC H ndHt ESHHHd BCAk IlfXdPHHK H ndHk KoCTdHAHH BCAk nOCTCAHKK. H HCnp'BHHK, TAHrOpYC BCAk AOrO+CT.
      H HdnHCdX A, GTOHKd CllSAfH IlîkpG4H0RH4, Bt HdCTOAk rpdAS ESKSpCipH, M-b-cciAd ivktivkpYh Kr-riv akhbi h wt flAd<Md A» HkiH-b Bt ccriv nHCdHYc TCKgijidriv activai, Bt AbT xSpair, anno Domino1 xaXAA*
      ţ Kw cUdTCK» BivCBWAa, mhaoctYcio koîkYkj rocnoAHHk.
      Iw CHanio bocboa <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Matheiu voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănă-ştiri numite Govora, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîn-tatei stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen Meletie Macedoneanul şi tuturor fraţilor care întru Hristos vieţuiesc în acel sfînt locaş, ca să fie sfintei dumnezeieştii mănăstiri mai sus-spuse nişte sate din judeţul Mehedinţi, numele lor: Cerneţul jumătate şi cu vecinii de peste tot hotarul şi Băloteştii jumătate de peste tot hotarul şi cu vecinii şi Coriacii jumătate şi cu vecinii şi de peste tot hotarul şi Med-vejdea tot satul cu vecinii şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, însă oricît se va alege şi 6 sălaşe de gavaoni numele lor: Radoe cu sălaşul lui şi Slavu cu sălaşul lui şi Voico cu sălaşul lui şi Pătru cu sălaşul lui şi Vitan cu sălaşul lui şi Buduran cu sălaşul lui.
      Pentru că aceşti mai sus-spuşi gavaoni şi sate au fost ale lui Udrişte postelnicul din Drăgoeşti şi ai jupaniţei lui, Sora, de moştenire. După aceea, cînd a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, Udrişte postelnic şi jupaniţa lui Sora au dat şi au dăruit la sfînta mănăstire Govora aceste sate şi gavaoni încă cit au fost ei vii, cu limba lor, de a lor bunăvoie. Şi au făcut şi zapisul lor la sfînta mănăstire şi s-au înmormîntat Udrişte postelnicul şi jupaniţa lui Sora şi copiii lor, în sfînta mănăstire Govora şi s-au scris în sfîntul pomelnic. Şi tot a ţinut sfînta mănăstire această miluire cu bună pace.
                      După aceea, cînd a fost în zilele lui Şerban voievod, această dumnezeiască mănăstire a rămas pustie şi nu a fost cine să caute de dedinele sfintei
        1 Aşa In text.
528
www.dacoromanica.ro
mănăstiri, încă şi pînă în vremea de acum, ci a cotropit atunci aceste sate şi gavaoni Radul clucer Buzescul în silă şi fără dreptate, cu minciuni, şi a înşelat şi pe călugării care au fost atunci vieţuitori în sfînta mănăstire, de a luat şi zapisul lui Udrişte postelnic la el, pentru că ţinuse şi el din aceste mai sus-spuse sate jumătate din satele care au rămas, însă din Cemeţi jumătate şi din Băloteşti jumătate şi din Guriacea jumătate. Insă pentru aceste jumătăţi de sate a cotropit şi părţile mănăstirii. Şi după aceea au tot fost cotropite.
      După aceea, cînd a fost acum în zilele domniei mele, părintele egumen Meletie, el a venit înaintea domniei mele în pîră cu Teodosie spătarul şi cu Radul banul Buzescu de s-au pirit faţă în faţă în marele divan. Intru aceasta părintele egumen Meletie a adus cartea lui Mihnea voievod şi cartea lui Şer-ban voievod, făcute după zapisul lui Udrişte postelnic, care însă zapis l-a luat şi Radul clucer Buzescul. Domnia mea am întrebat pe Tudosie spătar şi pe Radul banul: au avut cărţi pe aceste mai sus-spuse sate şi ţigani? Ei au spus să le pun zi ca să caute cărţile care sînt la Sima stolniceasa. Şi iar au spus: în ce chip va mărturisi Sima stolniceasa, astfel să fie. Şi ei nu ştiu despre aceasta nimic, ci ei ţin cum au aflat de la părinţii lor şi de la Sima stolniceasa.
      Şi le-am pus domnia mea zi in două luni şi nici o carte nu au adus. Şi am trimis domnia mea la Sima stolniceasa de a venit în faţa domniei mele la divan şi a mărturisit cu sufletul ei că sînt aceste sate şi ţigani ai lui Udrişte postelnicul şi ai jupaniţei lui, Sora, şi sînt închinaţi şi miluiţi de ei dumnezeieştii mănăstiri Govora, cum scrie şi cartea lui Mihnea vodă şi a lui Şerban vodă şi cum sînt cotropite de Radul clucer cu sila şi nu are nimeni nici o carte. Şi a făcut şi zapisul ei sfintei mănăstiri, să fie în locul zapisului lui Udrişte postelnicul care s-a pierdut.
      Şi iar să fie dumnezeieştii mănăstiri Govora satul Maloveţul tot, cu vecini şi cu tot hotarul, pentru că acest mai sus-spus sat, Maloveţul a fost două părţi din sat ale mănăstirii, date de Radul logofăt şi de fratele lui, Vladul comis, cum este scris şi în cartea lui Alexandru voievod şi în cartea lui Mihnea vodă, iar o parte din sat a fost a lui Udrişte postelnicul. Deci a făcut schimb, de a dat Udrişte postelnic această parte a lui din Maloveţ sfintei mănăstiri, iar mănăstirea i-a dat lui satul Bucoveţul, care a fost partea mănăstirii, să fie ocină pentru ocină. Astfel Radul clucer Buzescul a cotropit şi acest sat Maloveţul, cu acele sate care sînt mai sus-scrise, în sila lui. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţi dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că a cotropit aceste mai sus-spuse sate Radul clucer Buzescul, fără dreptate. Şi au rămas Teodosie spătar şi Radul banul de lege şi de judecată dinaintea domniei mele şi dinaintea a tot divanul, ca să nu aibă amestec sau treabă în aceste mai sus-spuse sate, ci să ţină sfînta mănăstire, cum a ţinut şi dinainte vreme.
      Şi dacă va scoate vreodată oricine nişte cărţi, să nu fie crezute, ci să stea mincinoase, după cum s-au pîrît de faţă cu Teodosie spătar şi cu Radul banul şi au rămas de judecată.
      Pentru aceasta, domnia mea am dat dumnezeieştii mănăstiri Govora, ca să fie aceste mai sus-zise sate şi ţigani dedine şi de întărire în veci, dumne-
                                                                                                 529
www.dacoromanica.ro
zeieştilor călugări pentru hrană şi pentru folosinţă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Şi Încă şi blestem pun domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu pe urma noastră să fie domn şi stâpînitor al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, pentru păcatele noastre sau, din alt neam, vă rog In numele lui Dumnezeu, să cinstească şi să înnoiască şi să Întărească această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va Înnoi şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va pierde, acela să fie de trei ori blestemat şi afurisit de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să fie asemenea cu Iuda şi cu Arie şi cu necredincioşii iudei şi să-i fie potrivnică la ziua judecăţii, unde nu este făţărie, stăpîna noastră născătoare de Dumnezeu, în veci.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Cra-iovei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi pan Mihai mare spătar şi pan Vasilie mare stolnic şi pan Bu-zinca mare comis şi pan Yucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris-o, Stoica spudei Şărbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie a 23 a zi şi de la Adam pînă acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7143, anno domino1, 1634.
       Ţ Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Io Mateiu voevod <m.p.)
          Arh. St. Buc., M-rea Govora, XIII/9.
          Orig., perg. (39,5 x 43), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1746; alte traduceri ibidem, mss 234, f. 243—245, 447, f. 259—260,
          463, f.80v — 82.
          EDIŢII. Foto. Ionescu, Govora, p. 30, fig. 9.
                                  399
                                                                      1634 (7143) octombrie 24.
                                Mihnea din Mirceşti vinde fiilor lui Mihalcea vornic vie şi loc.
      t Eu Mihnea de Mirceşti scris-am zapisul mieu, să fie la mina coconilor vornicului Mihalcei, cum le-am vîndut un pogon şi jumătate de vie lucrate şi loc sterpu cit iaste de în vale pînă în ceia vale, tot l-am vîndut acestor boiari, dăreptu 5 000 mii de bani gata. Şi numai să lase loc cît va merge Costandin Pîrţachi cu carul la casă-şi.
      Şi mărturie: de Mărăcineni, Sava lu Avram i Lefter de Odobeni i Ursu neguţătorul i Pătru de Mirceşti i Stan, feciorul Stoicăi vătahul i Stoica al Nâicăi. Aşa să să ştie.
        1 Aşa în text.
530
www.dacoromanica.ro
       Hhc nona dSnx’aio, oxtombpYe ka aehe, a-feT „spMP1.
       Sava.
       Lefter.
          Bibi. Acad., CXCVI/69.
          Orig., hîrtie (32 x 22), patru peceţi aplicate.
                                         400
1634 (7143) octombrie 31, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Bunea logofăt de vistierie case cu pivniţă şi grădini în Tîrgovişte, în urma judecăţii cu cumnaţii săi, fiii lui Paraschiva fost mare logofăt.
       f AJhaoctYeio eokYeio, Iui dlaTiH BOEBOAa h rocnoAHHa k-kcoh sEMaH 0\rr-ppoaaaxYHCKYH, bhsk BEamcaro h nptEaararo, noKOHHHOM» Kw Eacapac BOEBOAa. AaBaT rocnoACTBO mh cYe noBEa-knfE rocnoACTBa mh Eoa-kpoMS rocnoACTBa mh EgHfc aopoe|set uit bhctYhpYa rocnoACTaa aui, set DapacKHEiH Aoro^tT h ca cuhki cais, eah^hm Bora hm#t aath, hkoîke aa e-kith ia\s tfkKYtt kSkh 8 aapoui rocnoACTBa mh 3 IparopmjJE, npaso uapKBa noncs H-knmoAOK, Ba cruiraa, ca mectom h ca nHMHHtţa h c-a BpikTorpaAa, iVKaqs a<* ce shaet bes AOMOBt wt KpaTorpaAa, ca mectom iahko ct xoiufT HSEapaT, eiohejke ect noKoyiiH Egtrk autiveIset cYe ehuuie pemehe k8kh u>t na uigp em8, Hpha\Ya caSgtp, chhe DapacKHBEH aopoeJset paAY xÂjf acnpH potobh. H npoA<>AoujE oh sa cboemS AOBposoaio, Kpoavfe hh ea ha chaoct, ca Boat BpaTOM sro iHHX’aaqa aoroJfuT h cac gsnanYA BCtat Boa-fepoM uit A^opa rocnoACTBa mh kako ect BHa npoAAA h dlHXaaqa aoroiJsET KSKai Eaipoat hm UapacKHBEH aopo^et uit sae uit EgKSpElJJH H HtCT A^A H?HMYhH CagKEp HH EAHH nAHES. TaJKE CMOTpHA ECT K$Khl uit TparoBHipE uit na SaHifa 3 qacT HphmYh caSîKEp h 8taka\ha ce c8t cac uigp
EMS, EgHt AOPOEJsET, TEpE ECT npOAAKAA A paAY TOPO IfkHO BHUIUIE nHC nOMTO paAY ect H Egnt aoroEjsET BpaTia koh dlnxaaqa aoroifsET. fl AOMos-k uit BpaTOPpaA A<» ebict 8 Macra. IHnxaaqYH aopo^et, kjko BHAtX rocnoACTBa mh h sannc uit na pgKa. HphaiYhh caSKEp £a npoAanYE h sa TaKMEKEHYn, KaKo ect bhujiiie ptjf h ca mhosh EoakpH CBtAHTEaH 8 sannc, no hme: nan ITapa nEppHHK h KocTaHTHH btoph noc-teahhk h Gtpoe aoPO^ET h cîAP'k auipuijJset h UapacKHBa awpuieJset h /HapKo aoro-iJsiT H A^MHTpS aUiPUUjSET H HlfpBaH aUiPUUfSET H IIEA aOPOJjSET H HHai BOatpH.
       IIotomke, AlHX’aaqa aopo^ET, uih ckomha npsx h Maaeo h npYHAHT nptA roc-noACTBa mh 8 beahkYh csaYahuja uiE-k A&t h chi;h pEKaa /IlHX’aaqa aoro$ET, bko-Aa npOAatT HphmYa ratfio noaoBHno 3a KgKio h noaoBHHO uit mecto- & tom poc-noACTBO mh PAEAajf H c$aY no npasA# h no saKOH ca bcamh noqTEHHHM npasHTEan pocnoACTsa mh h a*X PocnoACTBo mh E$hYh aopoeJset taKo Aa aP^kht Bac mectom h ca kSkbi h ca nHMHHita sanaaHo, «aKo ect ehuiuie nHC h Kaxo ect noKSnna, noMTC paAÎ ict H EgHt aopo^ET bp<.t, raxoacE H dSHXaaqa aopo^ET. fl AlHX'aaqa aopoeJset H ca EpaT EMg HpHMYA UIHH gTaKMHUlH CA Ha paSAtaEHYA HM, KaKO HX SHaX, a
       1 A scris popa Mihaiu, octombrie 24 zile, anul 7143 <1634>.
531
www.dacoromanica.ro
EşhYH AOrOljsiT fCT lAt# A’bA’^S CTi AOEpO AUipHO, KdKO ICT kha (ÎOKŞIIHA H BTi WJfdB'h IA\# H CHHOKOA\ H BHŞKOM H nptKH$MfTOM K"K K’kKH, H Hf IVT KOKOKA»
hmokoa’bshmo, no sanoK'kAd rocnoACTBd aw.
      Gijki h CKtAtTiaTH nocTdKHX' rocnoACTBo a\h: Hcnp-hKO ndH XpHSd kia sdH KpdAlKITCKÎH, ndH ÎKdliiKO BlA AKOpHHK, ndH FAHrOpYl KfA AOrOijSIT, ndH AgMHTpg kia KHCTTrap, ndHJ AfHjfdH kia cndrdp, ndH Hiaiako kia KAiemp, h h BdcHAÎi kia CTOAHHK, ndH EgSHHKd Bl A KOMHC, HH fiŞHHHd BlA MJfdpHHK, ndH KoCTdHTH I BlA nOCTlAIIHK. H HCnpdBHHK, rAHrOpll BlA AWNVjfctT.
      H d3, TsASPS cnsA(H» HdAMSdj b*k h<ictoahYh rpdA pikoauYh E$K$pii)iH A\tcn^d WKTOiUKpTf Âd AEHH H IVT CTvSAdHT/ft AIHpd WT flAdAUd, TlHIHYd AtTOM, Klk A"tT > 3pA\r, A-kT rocnoAHHk xd^Ai.
      t W /UdTiie BWiBivAd, awiaoctY» eoxYio rocnoAHHiw.
      f îiv iSiiTm BOiBOA <m.p.>
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Bu-nea logofăt de la vistieria domniei mele, ginerele lui Paraschiva logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui nişte case în oraşul domniei mele în Tîrgovişte, în dreptul bisericii popii Nenciul, la stingă, cu locul şi cu pivniţa şi cu grădina, însă să se ştie fără casele din grădină, cu locul cît se va alege, pentru că a cumpărat Bunea logofăt aceste mai sus-spuse case de la cumnatul lui, Irimia sluger, fiul lui Paraschiva logofăt, pentru 4600 aspri gata. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie, fără nici o silă, cu voia fratelui lui, Mihalcea logofăt şi cu ştirea tuturor boierilor de la curtea domniei mele, cum vînduse şi Mihalcea logofăt casele tatălui lor Paraschiva logofăt de aici din Bucureşti şi nu a dat lui Irimia sluger niciun ban. Astfel s-au socotit casele din Tîrgovişte din uliţă în partea Irimii sluger şi s-au întocmit cu cumnatul lui, Bunea logofăt, de le-a vîndut pentru acest preţ mai sus-scris, pentru că şi Bunea logofăt îi este frate ca şi Mihalcea logofăt. Iar casele din grădină să fie în partea lui Mihalcea logofăt, cum am văzut domnia mea şi zapisul de vînzare şi de întocmire de la mina lui Irimia sluger, cum s-a spus mai sus şi cu mulţi boieri martori în zapis, anume: pan Para paharnic şi Costantin al doilea postelnic şi Stroe logofăt şi Udrea logofăt şi Paraschiva logofăt şi Marco logofăt şi Dumitru logofăt şi Şerban logofăt şi Peia logofăt şi alţi boieri.
      După aceasta, Mihalcea logofăt a sărit cu pîră şi ceartă şi au venit înaintea domniei mele în marele divan amîndoi şi aşa a spus Mihalcea logofăt ca să vîndă Irimia numai jumătate de casă şi jumătate din loc. La aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Bunea logofăt să ţină tot locul şi cu case şi cu pivniţă deplin, cum este mai sus-scris şi cum a cumpărat, pentru că este şi Bunea logofăt frate, ca şi Mihalcea logofăt. Iar Mihalcea logofăt şi cu fratele lui, Irimia ei să se întocmească la împărţirea lor cum ştiu, iar lui Bunea logofăt să-i fie dedină cu bună pace, cum a cumpărat şi de ohabă lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci şi de nimeni neclintită, după porunca domniei mele.
532
www.dacoromanica.ro
       Încă şi martori am pus domnia mea: întîi, pan Hriza mare ban al Cra-iovei, pan Ivaşco mare vornic, pan Gligorie mare logofăt, pan Dumitru mare vistier, pan Mihai mare spătar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan Costan-tin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi eu, Tudor spudei, am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna octombrie 31 zile şi de la facerea lumii, de la Adam, cursul anilor, in anul 7143, anul domnului 1635.
       f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Io Mateiu voevod <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/23.
          Orig., perg. (47,5 X 31,5), pecete timbrată, căzută.
          Data erei noastre este greşită.
                                                 4Gi
1634 (7143) noiembrie 1, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte hotărîrea Măriei, fiica lui Staico din Bucov, în urma judecăţii cu ginerele ei Nedelco armaş, ca tot ce nu a dat de zestre Frujinei să stăpînească ea şi apoi să lase celeilalte fiice, Elina.
      t iHHAOCTTfw bokTcio, jfw dldTUo koikoa h rocnoAHHTv E-KCWH smiah Jfgrr-
PpOBAdXTHCKOS, KHolfK EfAHKdrO H fiptAOKpdrO, CTd.drO, fIOKOHHHOA\JJ jflV BdCdpdB BOf-
koah. AdEdT rocnoACTKO a\h cYh noB(A'kHY( rocnoACTEd a\h KgiMHHiţtB Maria, fata lu Staico postelnic ot Bucov, ca să aibă a-şi ţinea satele şi moşiile şi ţiganii şi tot ce va avea şi să fie în pace de cătră ginere-său Nedelco biv vel armaş şi de cătră fie-sa Frujina şi de cătră feciorii lor, de niminilea bîntuială să n-aibă, pentru că sintu ale ei derepte ocine şi moşii de la părinţii ei, de multă vreme.
      Iar cîndu au fost acum, în zilile domnii mele, avut-au jupîneasa Mariia pîră şi gîlceavă cu ginere-său Nedelco armaş şi au venit înnaintea domnii mele în divan de se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîriia Nedelco armaşul pre soacră-sa, jupîneasa Mariia, zicîndu cum i-au vîndut şi i-au cheltuit sate şi moşii de in ziastrele lui; iar jupîneasa Mariia se-au plinsu în divan cum ş-au cheltuit la nevoia ei de în sate şi de în moşiile ei, ce au avut de la tată-său Staico postelnic, n-au cheltuit nimica de în zestrele ginere-său Nedelco armaş, ne mult, ne puţin. Şi iar se-au plinsu jupîneasa Mariia cum n-are nici o socotinţă despre ginere-său Nedelco şi despre fie-sa Frujina, ci o bat şi o măscă-rescu şi nici o cinste n-are de cătră dinşii la vremea ei de bătrîneţe.
      într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, înpreună cu cinstitul şi prea luminatul părintele nostru chir vlădică Grigorie şi cu episcupul Theofil Ribnicescî i chir Efrim Buzăvschii şi cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi bine am adevărat domnia mea cu tot divanul, cum n-au avut Nedelco armaşul nici o treabă cu moşiile soacră-sa Mariia, ci-au fost volnică ia a şi le vende şi a face ce-i va fi voia, căci au fost moşiile
                                                                                                  533
www.dacoromanica.ro
ei derepte de la tată-său Staico postelnic. Deci au rămas Nedelco armaşul de lege şi de judecată denaintea domnii mele de în divan, cum mai mult treabă să n-aibă Nedelco armaşul şi fie-sa Frujina cu moşiile jupînesei Măriei fără numai cu zestrele ce le-au fost dat.
       Şi aşa ş-au tocmit singură jupîneasa Mariia cu gura ei denaintea domnii mele de în divan şi denaintea tuturor boiarilor, cum după moartea ei,mult, puţin, ce va rămînea, au moşii au rumâni, au ţigani, toate să le oblăduiască numai fie-sa Elina şi cu ginere-său Iane spatar pentru că numai ei o caută, de are milă şi cinste la bătrîneţele ei, că aşa au mărturisit cu sufletul ei, iar Nedelco armaş şi cu jupîneasa lui, Frujina şi feciorii lor nimica treabă să n-aibă, fără numai cu zestrele ce le-au fost dat, că aş-au lăsat jupîneasa Mariia cu sufletul ei, de bunăvoe de în divan, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici.
       Şi încă au pus jupîneasa Mariia şi blestem: care om de ruda ei se va ispiti a călca a ei tocmeală, acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti oteţi ije sut vă Nichei.
       [De] Dereptu aceia, domnia mea încă am dat, ca să fie volnică jupîneasa Mariia a-şi ţinea satele şi moşiile şi rumânii şi ţiganii cu bună pace, pînă va fi ia cu suflet, să se hrănească, însă fără zestre ce-au fost dat lu Iane spatar. Iar după moartea ei, să n-aibă Nedelco armaş şi jupîneasa lui, Frujina, nici o treabă cu Iane spatar şi cu jupîneasa lui, Elina.
       Geîke CKfA’kTfnîH noAdrdjf pociioactbo aih: îKşnjH XpH3a bea BdH KpaaokckYh
H ttglUH IsaUlKO BEA AKOPHHK H JKglldH TaHrOpIt KIA AWrW^fT H ASMHTpg BEA KHC-TÎiap H dlHXdH BEA CIldTdp H EdCHAYE BEA CTOAHHK H EgSHHKd KEA KOAtHC H fiŞMHHd KEA nfX’dpHHK H KoCTAHAHH KEA IIOCTEAHHK. H HCIlpdBhHK, TaMPOPTE KEA AWPW^ET.
       H HdflHCdX' A3, IHpKgA rpdAMTHK, Eli HACTOA PpdAV BgKtSpEIJlH, A\-fcCEHd HO-EA\EpYE H A^HH H WT flAAMd A<»KE A« HHH’k, TEMEhYE AtTWA\, xSpiwr, AtTd roc-n«AHHA, X A^AA1.
       Iw /HaTfw kivekiva<i, mhaoctYk kojkYw r«cn«AHHi.
       îw dldTEIO EOEKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., A.N. CXIX/3.
          Orig., hîrtie (41 X 28), pecete timbrată.
                                                    402
< 1634) noiembrie 2, Bucureşti.
             Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov, lasă moştenire averile ei lui Ianiu spătar şi fiicei sale Elina.
       î Adecă eu jupîneasa Mariia, fata lu Staico postelnic de în Bucov, 8cri8-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna ginere-mieu, lui Ianiu spatar şi a fie-mea Elinei, ca să se ştie că după
       1 Iată martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Pîrvul grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 1 zi şi de la Adam pînă acum cursul anilor 7143, anul domnului, 1634.
534
www.dacoromanica.ro
zestre ce am înzestrat pre fie-mea Elina, avut-am multă pîră şi gilceavă cu ginere-mieu Nedelco pehamic şi cu fie-mea Frujina şi ne-am pirît de faţă înaintea domnu nostru Io Matei Băsărab voevod, în divan, zicînd ginere-mieu Nedelco peharnic că i-am vîndut satele lui de zestre. Deci într-aceia, domnu nostru, înpreună cu cinstitul părintele nostru vlădică Grigorie şi cu episcupii şi cu tot divanul, judecat-au cum să fac cu partea mea ce-mi va fi voia, cu sate, cu rumânii, cu ţigani, cu bucate şi cu tot ce voiu avea, că am fost volnică să vînzu la nevoia mea să-mi plătescu capul. Ce au rămas ginere-mieu Nedelco pehamic şi fie-mea Frujina de lege.
      Deci într-aceia, eu am mărturisit înaintea domnu nostru, in divan şi înaintea tuturor boiarilor mari şi mici cum las după moartea mea tot, mult, puţin, ginere-mieu Ianiu spatar şi fie-mea Elinei pentru multă căutare ce m-au căutat şi m-au socotit la bătrineţe şi la bine şi la rău şi după moartea mea să mă pomenească şi să mă grijască, iar ginere-mieu Nedelco pehamic şi cu fie-mea Frujina să n-aibă nici o treabă, ce să le fie lor moşie.
      Şi am pus şi blăstem în urma mea: cine va sparge şi va strica această tocmeală, ce am făcut eu şi ce am lăsat cu limba mea şi cu voia mea, acela om să fie trăclet şi anatima de 318 oteţi, eje sut vă Nichii şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
      Şi am pus toţi boiarii cei mari mărturii: întîiu jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Mihai vel spatar i jupan Costandin vel postelnic i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis, jupan Oprea vel agă i jupan Radul vtorii vistier i Sima vtorii logofăt i Lupul căpitan i Radul slujer Frejureanul i aga Gherghii i Paripa postelnic i Tuduru dvornic Rătescul i Dumitraşco cliucer Filipescul i Iorgachi dvornic i Radul vtorii armaş i Cîrstiian cliucer i Mavrodin vornic i Ilie dvornic, Ivan spatar Botea-nul şi alţi mulţi boiari, carii nu i-am scris aicea. Aceasta am scris, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai bună credinţa, pusu-mi-am şi eu peceatea mai jos.
      I napisah az, Dumitru Boldiciu logofăt, cu voia jupînesii Marii, u Bucureşti, mâseţa noemvrie 2 dni, i ot Adama, vă leat 7142 <1634).
         Arh. St. Buc., A.N., CXIX/2.
         Orig., hîrtie (31 X 21), pecete aplicată.
         Văleatul este greşit. Datat după actul din 1 nov. 1634 şi după boierii martori.
                                           403
1634 (7143) noiembrie 7, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Şandru şi Cirstea din Poiana Mărului <ţinutul Braşov) Muntele Luţele.
       t AIhaoctYi© kojkYio, Iw flldTfio KOfKOA^ h rocnoAHHh socoti 3fMAf &$rr-ppOSAJJfYHCKOf, BHIOK no KOHHdPO Iw E'KC'kpdE BOCkOA- AdK4T COCnOACTBO MH cYio noBtAtHYe pocnoACTBd mh BIahapoe h Kp'KCTfB wt IIoBHd Hsaikob h cm chhobh
38 — Documente România — c. 1339                                                     C2C
www.dacoromanica.ro
ch, iahuh Bora A4PO*4X; hkojki a* »ct iahh iiajhhh fMf ci sosfMAro flgiMAl, nOHIÎKI (CT KgllHA Kp’KCT'b H IIIJHAPOK CT» IlAAHHH IJKI SHUII ptX^VT HA >K$n4HHlt4 fflapYa ivt ţţ'bAUHfa( hwt iu sitom ch Ahapco hoctiahhk, sa xrw acnpH roTOBH.
       H npoAM^X skşiiahhha ASapYb h sit«a» ch Hhapno iicctcahhk cY» haahhh ijk( BHUfl p-bx WT CBQfM AOSpCKOAtO, ClkC £3H4HY( BTiCOX' MfrYj’JfHM WT WKP'hCT'K AfbCTOK H wt np-bA rocncACTKA «H. H iuiijki c$t ehah topaa hj wctpoihYi hm mhosh AOKPH ai»aY( ck(a<tiaY(, ha ha«: wt Kotihhjjh, Ea iAVrt h wt Aa^oiioa, Gtahhioa cwijjHApwA h WT Kotih(i|ih, $p-Mh h wt fi-apEŞAins, non mips H.
       Gira paaY AU«Y h •’ocncAC’rKO mh Kp'Mtik h IIIahapok, hkomi a<* *«8 cYl
flAAHH.I OKI KHUII ptx K-K WXAE CHHOkH H BHI9K0M H npbKH«>»TOM H HI WT H(KO-
rowi HinoKOAbEHBM«; no pm rocnoACT84 mh.
       Gijki h ckiaitiaYi nocTAKA'biAit rocnoACTso aih: scgnAH X.nab biahkYh eah JKhackh h >K$n4t Hkauiko k(ahkYh a8°Phhk h JKgnAH rAHropYl biahkYh Awrw+IT h
ÂŞAUITPS KIA BHCtYBJJ H AIHX4IO K(A CnATAP H EliCTiAAKI KlA CTOAHHK H EgSHHKA B(A KWAUIC H ESHHHA K(A IIIX4pHHK H JKŞIIAH KOCT-HAHH BIAHKYH IIOCTIaHHK. H HC-npAKHHK, rAHPOpYl K(A AWPW^IIT.
       H HcnHCiX as, Gtjhkşa awpw^it, k*k hactoa ppaA ESkşpiijjh, «bcii^j hoim-spY( 3 A8«H, WT Ea4MA A* HHHb TlKglJIArO, B AbT xHpMP.
       t Iw (HaTIIO BWIKWA4, MHAOCTYlO EOMYiO POCnOAHHK.
       j- Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Şandru şi lui Cîrstea din Poiana Mărului şi cu fiii lor, clţi le-a dăruit Dumnezeu, ca să le fie un munte care se chiamă Luţele, pentru că au cumpărat Clrstea şi Şandru acest munte care e mai sus-spus de la jupaniţa Maria din Gemenele şi de la ginerele ei, Andrei postelnic, pentru 3 800 aspri gata. Şi a vîndut jupaniţa Maria şi ginerele său, Andrei postelnic, acest munte care este mai sus-spus de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi Încă au fost atunci la Întocmirea lor mulţi oameni buni, martori, anume: din Coteneşti, Yladul şi din Clmpulung, Stanciul săpunariul şi din Coteneşti, Frăcea şi din Bărbu-leţu, popa Şerban.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Cîrstea şi lui Şandru, ca să le fie acest munte, care este mai sus-spus, de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Jiului şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Văsălache mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
       Şi am scris eu, Stancul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 7 zile, de la Adam plnă acum curgători, In anul 7143 <1634).
       t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCXCI/12.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată.
536
www.dacoromanica.ro
404
<1634) noiembrie 10.
            Cartea jurătorilor lui Stepau şi Vlaicul pentru o ocină la Pucheni.
       t Adecă noi megiiaşi ce au fost luat Stepan şe cu Vlaicul să socotim di ocina din Puchianii şi am socotit şi am aflat cu sufletele nostre, na ime: jupan Ianache om domnescu, Radul ot Puchiani, Toadir ot Tă<tă>răi i Voicea ot Văleni i Stan ot Mărăcineni şi am tocmit să-şi ţie funile pre moşii ce-i bătrini ceneşi funea lui. Şi păntru o fune a lu Stepan ce au fost făcut Vlaicul grădină, noi am dat să-şi ţii Stepan funea deplinu. Şi prin 5 pămînturi ce au zes că le-au cu<m>părat Vlaicul, noi am tocmit să ţie un pămîntti din funea lu Răvăcioagă de la frasăn păn cale m(o>rii i alalte pămînturi să ţii Stepan i Pucheanul i Florea. Şi di nişte pomi ce au avut Vlaicul în funea lu Stepan, i-au dat alţi pomi in fune lui. Şi se-au tocmit denaintea noastră de bună-voia lor, să nu se mai ceărte.
       IlHC M-kCflţJ HOtAIBpTl T AkHH> A-fcT x3PMA-
       Eu Nachi
       Voice
       Radul Puc<hia>nul
       Toderîi
       Stan ot Mărăcineni1
         Bibi. Acad., CCXCIX/116.
         Orig., hîrtie (30 x 21), două peceţi inelare. Scris pe aceiaşi hîrtie cu actul de sub cota CCXCIX/117.
         Văleatul pare greşit. Datat după răvaşul de jurători din 22 oct. 1634.
                                            405
< 1634—1635) noiembrie 10, Bucureşti.
           Badea postelnic vinde vărului său Ivaşco mare vornic ocine în Băieţii.
      ţ Adecă eu, Badea postelnic, feciorul Radului ce au fost cliucer mare de Băleni, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie de mare credinţă la mîna văru-mieu jupan Ivaşco vel dvornic, ca să se ştie cum i-am vîn-dut toată partea mea de ocină de in Băleni, ce au avut tată-mieu Radul cliucer de moşie, a opta parte de preste tot satul, den în cîmpu şi den în pădure şi de în apă şi de în vad de moară şi den în şăzutul satului, de pretutin-dinilea, oareclt se va alăge de preste tot hotarul, de în hotar pînă în hotar, însă ocină fără de rum&ni.
       1 Semnăturile sînt autografe.
537
www.dacoromanica.ro
      Şi iară am mai vindut eu Badea postelnic văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină în Băleni, de în partea unchiu nostru lu Ivan sulgeriul, însă de în a opta parte, ce au avut unchiu nostru Ivan suljer, doao părţi, partea vară-mea Stanei şi a vară-mea Erinei, fetele unchiu nostru lu Ivan suljer de preste tot hotarul şi cu partea Vîlsănească ce mi se va veni despre toate părţile. Pentru că această a opta parte, partea a unchiu nostru lu Ivan, în-părţitu-se-au în trei părţi, a trei surori. Deci, doao părţi le-am vîndut văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, că au fost cumpărate de mene, iar a treia parte, partea vară noastră Ancăi, au rămas nevîndută nimenuilea, că n-am avut nici o treabă. Şi i-am vîndut eu Badea văru-mieu, jupînului Ivaşco vel dvornic, aceste părţi de ocină ce scriu mai sus, derept aspri 24 000 gata, încă den în zilele lu Alexandru voevoda, feciorul răposatului Radul voevoda, de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului şi de sus şi de jos, ca să-i fie văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină, moşie lui şi coconilor, în veci.
      Şi au fost la tocmeala noastră, fost-au mărturii boiarii divanului: jupan Hriza vel ban i Gligorie vel logofet i Dumitru vistiiar i Mihaiu vel spatar i Vasilie vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Costandin vel
postelnic i Radul vtorii vistiiar i Stroe logofet i Bunea logofet i........1 A-
ceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai <a>deverită credinţă, pus-am şi peceate.
                                  H HdnHCdjf denvUT Aoroţcr 8 EgKgptijJH, MtcEiţd hoembpTe T A^hh h wt A® CE/lt, Kt rtfcT xSpM2.
      Badea postelnic Hrizea vel ban Gligorie vel logofet Vucina vel păharnic Dumitru vel vistiiar Mihai vel spătar Nedelco vel clucer Dumitraşco vistiiar Costandin vel postelnic Theodosie biv vel logofet Az Radul vistiar
Stroe Fiera logofăt m<anu> p<ropr>ia
Eipaq p' XoyoTeTiiq paprnpaq3
Bunea Vîlcul logofet
Buzinca vel comis
t Eu Calotă vel slujer
f Eu Calotă clucer
Pătraşco cliucer
Dragomir vel armaş
Tatul 3 logofet Danovic
Az Şerban Danovici logofet
f Eu Radul ban Buzescul4
           Muz. de ist. Buc., nr: 27212.
           Orig., hîrtie (42 x 28), 11 peceţi aplicate.
           Din văleat lipseşte cifra unităţilor; datat după boierii martori, mai ales după Mihai mare spătar.
       1 Loc alb.
       1 Şi am scris Lepădat logofăt în Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la Adam plnă acum, în anul 7140.
       3 Sima al 2-lea logofăt, martor.
        * Toate semnăturile sînt autografe.
538
www.dacoromanica.ro
406
< 1634) noiembrie 18.
             Preda vornic face schimb cu m-rea Tismana dînd jumătate din satul Moii, cu rumâni, pentru jumătate din satul Nisip.
       t Scris-am eu Preda vornicul acesta al meu zapis ca să fie la svînta mănăstiri la Tismana, păntru că au avutu svînta mănăstire moşie in Năsip jumătate de sat, iar jumătate sîntu ai mii, ci păntru cea parte ce au fostu a svintii mănăstiri, eu Preda vornic am cumpărat Moii jumătate de la Mihaiu postelnic şi de la frate-seu, Nanul şi de la mumă-sa Păona, iar cei jumătate au fustu a sventi mănăstiri de moşii. Deci au făcut schimbu, eu Preda vornic de bunăvoe a mea cu sventa mănăstire, de am dat jumătate de Moi mănăstirii, că jumătate au fostu al sventie mănăstiri, păntru ca să fie satul Moii preste tut hotarul şi cu toţi rumâni sventie mănăstiri moşie moştenită pin în vecie, iar mănăstirea mi-u dat partea de moşie dinu Năsip, să-mi fie mie moşie moştină, mie şi ficiorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor.
       Păntru că am schimbat noi de bunăvoe a nostră şi cu ştire tutororu boerilor mărturii: Udrişte vornic din Roşii, din Fărcăşeşti, Drăghici postelnic, de Vălare, Dragomir postelnic, den Rovinari, Frăţilă stolnic, den Rogo-jele, Oprea Zlati.
       Rit a^hh np(Y(r$MfHJ cpmohax OfWAWcYf, rkjţVfi» coaopoM1.
       I7HC A\tCfU,4 HOfMKpYf HY AkH'fc, B’b AIT x3P«K.
       Eu Preda vornicu <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XLV/3.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată.
          Copii ibidem, mss 329, f. 509 şi 336, f. 254.
          Văleatul pare greşit; cf. actul din 3 sept. 1634.
                                          407
1634 (7143) noiembrie 21, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte jupaniţei Neacşa ocină cu rumâni în Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, hotârînd că tatăl ei Ianiu mare postelnic din Bolească a fost mai volnic să cumpere decît Oancea vornic.
       t flÎHAOCTYeio eo>kYk>, jfw flLmio KoesoA<* H rocnoAHHii ktiCoh s<aaa( &grr-ppoKAJXYHCKoe kh$k KMHKjro h nptAOKparw, crapjro, noKOHHHWMg îw EacapiJE-h ko(-koa<i.        rocnoACTKO a\h cYh noKfAtHYf rocnoAcVKO a\h «gnAHHites HtKuiiiH,
Alkt(J(PA MhIOK EHBUlf KfA nOCTfAHHK IVT BOAtCKA H ChC CHH08H fH, (AHU,(A\ Eon»
      1 în zilele proegumenului ermonah Theodosie, cu tot soborul.
539
www.dacoromanica.ro
OJ'BDIUBlIIOJODEp'MMM
                                                                                                               0*ff
                                                                                •qiB ooq T
«apa phhpohu imwa rtiH3 h ‘Voaioa aiv8aiH paHva<a.v pjhhh phVi h hpshV 8 vgatfpg xji vhVpssh <h> ‘HjpiaoH h hjlhhiuh h phhiwm xomvno a.a xhhvixoou ihbj vpjK^dV J.3I ojipx ‘HPajj ‘oji IHIP h vJlosdpg imqdu rtn» H *"**hV HJLHHVia 8 tfiw pb wo wmqdua.3 idix xsi vimHdu h Hrtiivoj xm hjlhhms |Vpd h PHHhm j.VFtJ ‘amvfţadpg a.HH3 ‘Hrajj ja.3 h HHHdoaV an*?© xis ‘Hrtiihva.j{ xm v.A«3dpg ;a.3 hw pbxsVouooj Vi ii iXHidina v;wh xoi pnm <pmxqH p^hhpuS» ‘oji Fdirha.V p ‘hhhvixsou aomgl nxa.dwa.3 ou ‘h.v phxoVouooj hjlhsV a.a ‘pVaj vhh xoi pVa.a ‘woxou <p>
                                                                                                          •VPWH X32J.H
OXXHH Po IJHPBOXH73 phVi HH H OHdHW cdsov w.0 Hrtiivoj x« HHHhia H SHHIiK i]fl XHHV1X30U OIH^ *L3I VP5K3.dV Ml OWM PVJOX XM H 'HlhlVOJ XM P^IPWI -da.u ţHP{p h HihnJg xm iHPHgj h HdFmog xm v8nirrtim8ţ|f vShHPXQ :iwh ph ‘ijlVoiv HdaoV HHHdoaV hiiihp© oix8x ph hjIihoh xsi vhoihVai JJ *xiu33.a HHHdoaV aihHPg) HdU3P XHJ3.8 XHHVJX30U OIHg] X3I VHXPdaOU JJ ‘Voaioa HmjWH0 Vldu xm *|HlVX{«AO xm h hoxps xm vpxsm xsi 8hp ‘xivx.e pV a.vjow xsq.H iskoxpxhh Hm HHHdoaV PhH7® P ‘Voaioa HmjLWH0 jjlhmV a.a vHa xsi pVa.n ‘wh jrdx ou ‘Voaioa BivSaig H9 8Vih h Voaioa H.XHjjp o^axoimm ou ‘15KPJ -vhu8»ou vh3 xsi FVa.H ‘hhhvixsou «ih^j vpmpdu3a.a xsi pj xoqn ohph xivhps pV Hdqvoa Jţi HHHdoaV aihHPgţ) Hmxps xarvpV H SHmxPB ou h 8spdu ou vhV^oj h vpVivj 8wi .AohxsVousoj ‘Voaioa vhpX
-HHF ‘WOX 3.g ‘OJI J^HPHgS VH3 X31 I5KHH ‘VHU8X X3I PV3.X VPmPdU33.a X31 PJ X3q.H oxpx HHHdoaV PhHPgţj vq.dua.3 iIihs jj -HHHdoaV PhHPg) sa.3 ^oftuv fs W3 wmq.dua.3 idix ‘^Vpdjvig A* ‘oivwis «loxovqVdp 8 Voaioa vhpXhjp Vidu vimou xoi 8hp ‘V3 xotţvarxom ih Hm xhhvixoou aoiHpj ‘woxou p -xsmvHo a.a hIhho owvlx ‘ot|X3oa -pdu na ‘Voaioa hiv8hih v,du *Lrt' xhhvixoou aoiupi Vpsph Hduop XH3a.a XHHdoaV phHP0 V8HXIW X3i 8hp ‘HXHU^oa Hivoaou X31 oxpx H aHHdoaV PhHP(T) ou vpinpdu -33.a X3^.H idi vhu^oxou X3i pVjox a.vxid xoi 8hp ‘Hrtiivoj 8 HHHhia h SHHhm um H XHHOLdV pV XHHVIX30U iHgj ou vHdiasH X3^.H Hm HrtWLXHjp xm xHHdoaV PhHPg) p ‘Voaioa hpXhjp mhhs ‘Voaioa aivSxifl ijihmV a.a vhs xsi pVa.a xm ‘wmxou p
                                                                                                        -OHdHW odaoV
3B.3 HHHhia h 8HHhm op XHHVIX30U otHgj X3i vP5«a.dV oa.a u -Haoxoa Hdu3P t'-rs ‘Hrtiivoj xm 8a.Va.vp Vph xm h oxhpxş Vph xm H HHq.Va.vg xm xi+mjmv doV8j Vph xm ‘Voaioa vhpJIhjp ojphhhoxou ij|,HaV Hdu xm ‘iwqda iVatq^u xm ixHihi Ha.maqH 3>1ihhpu8}k 8tiaxm ‘xhhvixsou aoiHgi ojphhhohou fb hvhushou x83 hvhh HiauHlhid imna x^o3 kkh HJiHHhia sa.3 H.tivoj xm 8HHhm pb HvqV Hp latiHop
                                                                                                 -woifpxoX wo3a.a ou
xm xpdaBH xhxX » phhvi id/a ‘iVSasou xm ‘amvio irtHVPVa.3 xm H StiHuiVoa ps SHHaovou aa.3 H Voa xm H w8m xm h vou xm hj wpIihhviV oa.3 h H3 HaoHH3 aa.3 im8xa.u vJ^Vpj iwh ou ‘HHhia hhVi sa.3 h Xpsa-a a8a.Va.vg viV hvp ‘Hrtiivoj 8 8HHhm Ha.maq.n ailiHHPuS* xoi pV hhpu h -wh XrtiHHvqV oa.3 h wh poHHO 3a.3 a.vda.xog 8dxa.H H qhHHdog H vwoift H?ada.gj iwh ou ‘HHHhia Hdx sa.3 h X?3a.a amaHPxg viV HVJ> ‘H.tHVOj 8 HHHhia h 8HHhm Ha.maqH «1ihhpu8>k xsi pV hhpu ff -iwqda iVacqduotPH vpa<a.dV x^oo oanvoa ‘wh jai^iHHvqV oa.3 h H3 hhohho oa.3 ivhjiVhhq h H3 H30HH3 33.3 8|VPg HPXQ H H3 H30HH3 33.3 V^03W8dog H H3 HH0HH3 33.3 1l8Jd8j .IWH TH ‘HHHhia V 33.3 H Voa xm h pw^«m xm H oivou xm Xpoa.a HHqVa.pg xm xiimamv aodoV8j viV ihpam ‘Haidu hi pvvV VHa xsi oxh ‘<1iid>^Vpn H <vih>m -Jkojp oaxsVJkos a.» ‘Hrtiivoj 8 mvis 8 HJiHHhia h 8HHhm xsi 8w pV KKoan ‘XţaodpY
fCT M(TH8a GSaHHA AKOPHHK K'RCHX ACIipH MhKII flOCTfrtHHK. TaîKI ETi TOM, POC-noACTKO mh c-rm pa(aaa h cSaha no npAs h no SAton crc b'rchxmh «ucththaw iipaeht(aYh rocnoACTso mh h noH8AHX°M rocnoACTso mh no >K8nAHHU,A HtKUiA, Tfpt fCT A^HfCHA npfA rocnoACTKo mh 8 ahkah mhosh mimYqujh wt Toariih h wt wko-
AHO M'kCTWM H WT KAfTOKU,YH G9aHH(B Ak0PHHK5 KTiC A0SPU AIOAYH CTApiţH, HA HAU:
Gtohka Ba'ratioY’ h Gtah h H'rpbah wt ToAeijH H wt EiiAHauiih, Paa^a Tpa-ma h E'raoa'r h wt E'rk'mjjh, Gtah h wt Pom’rhiijih, PaaVa h WT EaTiAH|JH, fi'RCY» H WT ^,ABHAHflH, GtAHkSA AWPW$(T H WT HfrpUflH, PaA^A XaHA8K8A H WT fi(A(lţH, PaAVA ţteA'RA'R^A H WT A-RHMHJIH, flAEgA AWPW$(T, T(p( CgT CKfA^TfACTEORAA cYH
k'rcux CTiC ASnjAM hx npfcA rocnoACTKo mh, 8 ahkah, kako cct eh a cYio whhhş h k(hhhYh
WT ToARIJH nOK^nACHHH SA MhIO nOCTCAHHK no HirOKH npABH ACnpH, KAKO (CT KH1UI nHC. H ETiC APTk^AA MhIO nOCTCAHHK CYlO WHHH8 WT PoAilflH, A <X>AHHA AKOPHHK HtCT APT» *AA HH (AHA KPAT, HHÎKf C$T HMAA HH (AHA TptS$, AH$ (CT WCTAA EaPBŞA H CHHTk (rO HkAH WT 3AK0H H WT C8»A*hY( WT fipAA POCnOACTEA MH. H $3tXWM rocnoACTso MH EaPB$AWS R'RCH KHHPOE( WT AHKAH T(p( HM C$T AAA 8 P8K »8nAHHlţ(K HtKUTRH
AA c'rap’rjkht whhha h e(mhhYh wt Toahih hto (ct bha aaaa (h sa np(KH wt
EAlflOM CH Mh(E nOCT(AHHK H WT SpATH (H, IlApACKHEA H T8A«P> CTrf A^EPO AWpHO WT K'R EAPB8A H WT K'R CHHTk (PO, Hb(H, KAKO no E(KIO M(TfcX8 AA H( HACT, E<R EtKRI. fl AL|1HAH>K( X^KIOT H3EAAHTH EAPB8A H CHHTk fPO, HeAH, HtKOPAA HfcKYH Ki HPH HAA WHHHA WT rOAdJIH AA Hf C*R KtpgfT, AH8 A'R5KHHH( AA CTOHT.
      G(PO PAAY AAA^X C'RM rocnoACTso MH K8nAHHlţ(K BtKUJ'RH, A’K^iPA Mhiob B(A nOCT(AHHK WT fiOAtCKA, lAKOÎKf A A (CT CY( WHHH8 H KWHHY WT FoaHJIH, HÎKf Co^T EHIU( p(-i(HHR!H, WHHH8, A^AYh8 H K'R WXAB CHHOEWM H KH8KOM H (IptKH8-H(TOM H HI WT KOPO»AO HfflOKOAtEHM, n0r'H3M0 POCnOACTEA MH.
      GCK-R O^BO CRtAtT(AYH nOCTJEAt(M POCnOACTEO mh: HC8HAH XpHSA E(A BAH
KpaaoeckYh h >K8n'H Heauiko e(a akophhk h ksiiah Fahp»pY( e(a awpw^ut h JKŞfiAH A.8MHTP8 k(a ehctYup h 3C8IMH YQhxah R(A cnATAp H JK^iiah EachaY( E(A ctoahhk H 5K$J1AH S83HHKA B(A KOMHC H JKSHAA ESHHHA E(A IKXApHHK H JK8I1AH > OCTAHAHH E(AHKYH nOCT-kAHHK. H HCnpAEHHK, TAHropY( R(AHKYH AWPWi|i(T.
      H HAnHCAX A3, QpwYA PpAMATHK, E"R HACTOA PpAAV 8 E8K8PR|1H, MtCdţA HO(MBpY( KJ AK H H WT flAAMA AA*f A* HHH’fc K'R C(PO MCAHY( T(K8MUPO AtTOM, E'R A^T xSprt’P A WT pO*A(CTPA XpHCTOEA, x>XAA>
      + Iw dlATdO BW(KWA b MHAOCtY» BOJKYiO POCnOAHHR.
      Iw dlATHO BOlEOA <M|.>
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neacşa, fiica lui Ianiu fost mare postelnic din Bolească şi cu fiii ei, ciţi i-a dăruit Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini in sat in Goleşti, in judeţul Muşcel şi Pădureţ, ce i-a dat ei zestre, însă toată partea lui Tudor logofăt din Vlădeni, din cimp şi din pădure şi din apă şi cu 4 vecini, anume: Gurguţ cu fiii săi şi Porumbul cu fiii săi şi Stan al lui Balea cu fiii săi şi Sindiile cu fiii săi şi cu delniţele lor, cit au stăpînit de mai înainte vreme. Şi iar să fie jupaniţei Neacşa ocină şi vecini în Goleşti, însă partea lui Staico toată şi cu trei vecini, anume: Şărban Giughel şi Cornicea şi Pătru Cotîrlă cu fiii lor şi cu delniţele lor. Şi iar să fie jupaniţei Neacşa ocină la Goleşti, însă partea lui Vlădău
                                                                                                      541
www.dacoromanica.ro
toată şi cu un vecin, anume Radul Cătuşe, cu fiii săi şi cu delniţa lui din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu jumătate de moară şi din vatra satului de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul.
      Pentru că aceste părţi de ocină din Goleşti, cu vecinii care sînt mai sus-spuşi au fost cumpărate de răposatul Ianiu postelnic, tatăl jupaniţei Neacşa, încă de mai înainte vreme, din zilele răposatului Mihail voievod, de la Tudor logofăt din Vlădeni şi de la Staico şi de la Vlădău din Goleşti,
pentru.......1 aspri gata. Şi a tot stăpînit Ianiu postelnic această ocină şi
vecini cu bună pace.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Necula voievod, fiul lui Mihai voievod, Oancea vornic din Mihăeşti, el n-a îngăduit pe Ianiu postelnic să stăpînească şi el ocină şi vecini în Goleşti, ci a spus: cînd a cumpărat n-a întrebat pe Oancea vornic şi că este mai volnic să cumpere, ci i-a lepădat Oancea vornic toţi asprii înapoi lui Ianiu postelnic dinaintea lui Necula voievod fără dreptate, numai aşa, în silă.
      Iar după aceea, Ianiu postelnic nu s-a lăsat, ci s-a dus înaintea lui Mihail voievod în Ţara Ardealului, la Belgrad, de s-a pîrît de faţă cu Oancea vornic. Şi aşa a pîrît Oancea vornic că nu l-a întrebat cînd a cumpărat, nici n-a fost cu ştirea lui. Intru aceea, Mihail voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lui Oancea vornic lege 12 boieri să jure că nu l-a întrebat Ianiu postelnic cînd a cumpărat. Apoi, după trecerea lui Mihai voievod şi a fiului său Necula voievod, în urma lor, cînd a fost în zilele lui Simion voievod, Oancea vornic, el nicidecum n-a putut să jure, ci a rămas de lege şi de judecată dinaintea lui Simion voievod. Şi a întors Ianiu postelnic toţi asprii lui Oancea vornic înapoi. Şi au adus banii la casa lui Oancea vornic oameni buni, anume: Stanciul fustaşul din Boşari şi Iana-cbe din Zgăeşti şi Manea pîrcălabul din Goleşti. Şi de atunci încoace a tot stăpînit Ianiu postelnic această ocină şi vecini din Goleşti cu bună pace şi nici o turburare de la nimeni n-a avut.
      <Iar> după aceea, cînd a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Ianiu postelnic, fiica lui, jupaniţa Neacşa, a avut pîră înaintea domniei mele cu Barbul din Cîlceşti, ginerile lui Oancea vornic şi cu Ivan, fiul lui Barbul, pentru ocina şi pentru vecinii din Goleşti şi au venit de s-au pîrît de faţă în marele divan. Şi aşa pîrau Barbul şi fiul lui, Ivan, că Ianiu postelnic a stăpînit în silă ocina şi vecinii şi banii. <Şi> a scos Barbul în divan şi o carte mincinoasă a lui Necula voievod şi aşa a fost scrisă, că a lepădat Oancea vornic toţi asprii lui Ianiu postelnic. Astfel, întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am silit domnia mea pe jupaniţa Neacşa de a adus înaintea domniei mele în divan mulţi megiaşi din Goleşti şi din jurul locului şi dintre jurătorii lui Oancea vornic, tot oameni buni, bătrîni, anume: Stoica Vlădău şi Stan şi Şărban din Goleşti şi din Bălileşti,- Radul Grama şi Bălolă şi din Băjăşti, Stan şi din Româneşti, Radul şi din Vlădeşti, Văsiiu şi din Davideşti, Stancul logofăt şi din Negreşti, Radul Haiducul şi din Beleţi, Radul Geală-lău şi din Lăngeşti, Albul logofăt, de au mărturisit aceştia toţi cu sufletele lor înaintea domniei mele, în divan, că a fost această ocină şi vecinii din Go-
        1 Loc alb.
542
www.dacoromanica.ro
Ieşti cumpăraţi de Ianiu postelnic pe asprii lui drepţi, cum este mai sus-scris. Şi a tot stăpînit Ianiu postelnic această ocină din Goleşti, iar Oancea vornic n-a stăpînit niciodată, nici n-a avut nici o treabă, ci a rămas Barbul şi fiul lui, Ivan, de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea lui Barbul toate cărţile din divan, de le-am dat la mîna jupaniţei Neacşa, să stăpînească ocina şi vecinii din Goleşti ce i-a fost dat ei de zestre de tatăl său Ianiu postelnic şi de fraţii ei, Paraschiva şi Tudor, cu bună pace de către Barbul şi de către fiul lui, Ivan, ca mai mult amestec să nu aibă, în veci. Iar dacă va scoate Barbul şi fiul lui, Ivan, cîndva nişte cărţi pe ocina din Goleşti să nu se creadă, ci să stea mincinoase.
      De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Neacşa, fiica lui Ianiu mare postelnic din Bolească, ca să-i fie această ocină şi vecini din Goleşti, care sînt mai sus-spuşi, ocină, dedină şi de ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craio-vei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mihai mare spătar şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Buzinca mare comis şi jupan Vucina mare paharnic şi jupan Costan-din mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna noiembrie 21 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, în anul 7143, iar de la naşterea lui Hristos, 1634.
      t Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Mateiu voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., XLIII/4.
         Orig., perg. (38 x 46), pecete timbrată.
         Cu o trad. din a doua jumătate a sec. XVIII.
                                       408
1634 (7143) noiembrie 25, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin al doilea postelnic ocină cu rumâni cumpărată în satul Văleni, jud. Muşcel şi Pădureţ.
      t AJhaoctYeio bojkYeio, Iw EHat0eio koekoaki h rocnoAHHii stcoH 3Eaiah Oyrr-ppOBAdXTHCKOH, BHgK BEAHKJrO H np-kAOGpdrO, ElOMklKUlOAtg ÎWH E. CAPAEA BOEBOA?- AJKJT rOCnOACTBO AIH CÎE (lOBEAtHÎE POCIIOACTKA A'H IlOMHTEHHOAIg, K'fepHHOAlg BOAfcpOAft
rocnoACTBA aih imh Koctahahh btopYh iioctaahhk h c-k ckihki ea\8, eahuh fiorii
HAtgT A<lpOK4TH, taKOKE A<l ECTk EAig WMHHTi H BfMHHH g CfAO EliA'kHTH, WT Cgd,-CTBO jngUl<MEA> H Ila d,v<put>j IVEdME KCA MACTk IIpEA^K CflATAp, CklHTi HHKIiE AO-POjjSET, WT nOAlO H WT UlgAIA H WT BOAk H WT CEAAAHI|1E CfAOR H WT npE BTiCTi XOTApOAt, BdpH ©y-BO EAHKO H3BEpHT CA. H CE oyGO KEMHhTH Ai CE 3HAET HAIE HX‘ EaM8A Cil K CklHkl H Cli CklHOBH HAVk H C3np-fc CTi A CklHH H Ck CklHkl HAI*k H
                                                                                                     543
www.dacoromanica.ro
GhAHK'K C% B ChIHhl H Ct ChIHhl HM H IILiHTdEfctt Cit ChIHhl IA\Ş H JKtJKt» Ch ChIHhl tAltg H C* *k KCif A'AHHItOKl HM WT OMHHlt, lAHIţf HSElpHT CM. H (IdKhl A**' HH(ţtAl HtrOlK H 4>pHHrYlK WT fi’MtHH BCfe, KOAHlţf HSElpHT CM.
       HOHIXt CYf BklUHlIf pfMfHHJ WVHHh H BWHHH EhICT HplA'B CIldTdp WT A*AHH)J, I4JI5KI WT np-fcKAf Bp-feMt. H«CH}f>Kf, IrAd BhICT HhIHt, Bit A^HH rCCIWACTBd MH> WHhîKI CkTBO^Hd M IipOAdTlAHH H KgllHA ICT BCAfcpCM POCnOACTKd MH KoCTdHAHH IlOCTlAHHK CYf W'JHH'k H BIHHHH WT Hd lIpfAd CndTdp, ChlHhl HtlK’hB AOrOifcfT, 3d <grH>1 pÂ, nMHfSH rcTCBH.
       H BHA'feJC rocnoACTKd mh h SdimcgA IIpiAtK cndTdp kt» p$Kd KocTdHAHHos IIOCTAAHHK H Ch MHOrH EOdtpH CKIAHTIaYh I1HCJHH 8 SdnHC, HMl HX: ndH XpHSt BlA EdH H ndH IsdUIKC Bfd ABOpHHK H TpHrCpYl Kld ACIUIT H AgMHTpg Etd BHC-tYmp h YHnxdio sid cndTdp h EocTdHAH» kia nocTidHHK h EgsHHKd Kld komhc h PdASd *K BHCTYiap H GhMCH B AOroţll* H E$Hfc dOrOifcfT H IU-hpEdH dCrOljsiT H AgMHTpg dOrO^lT. H npCAdAClUd WHTi WT HfrOK ACEpOSOdlO H C-h ŞSHdHYM BtCfeM H wt np-kA rccnoACTBd mh.
       Girw fd.j,H A<iX r«cn«ACTBC mh iwmhtihca\$ scdtpoM rccncACTKd mh Fcc-
TdHAHHS KTOpYH nplACTdTfdh, IZKO Ad ICTh IMŞ CYh BHUIUlf plHlHHl WMHHI H KlHHHH AtAHHI H K'h «XdB'h ChIHHM H BHglţHM H liplîKHŞHlAOM H HI WT KOrO HHlOKOdt-
EhiMCM, npis ncBidkHYM rocnoACTBd mh.
       Gi oy-do h CBiAHTldYH iwacîkhx rccnoACTKO a\h: ndHh XpH3t kIa EdH Kpa-dlBCKYH H ndH jfBdUIKO Bld ABOpHHK H ndH TdHrC.Yl Bld dOrO^lT H ndH ASMHTP5 A$A*CK5d Kidh KHCTYtap H ndH iHHjfd» Bldit cndTdp h ndHii EdCHdYl ILjmhaSP kia CTOdHHK H ndH h EgSHHKd Bld KOMHC H ndHh EgHHHd Efd MJfdPHHK H lldH.» KoCTdHAHH Kld nccTidHHK. H HcnpdKHHK, TdHrwpYl Bld AoroiJsiT.
       H nHCdX'h M, GTCHKd Cn$A<H nThpBdHOKHHd, K'h CTOAhHt«IHYH fpdAtf EgKŞptH/H, M’kCliyd HOlMKpYH Kl-rO AhHH H WT flAdMJ AC HhIHt Bit CYm nHCiHYl, K'h dtT x3pA\r, anno Domino1 xd]fdĂ.
       t îw AUdTiw KWiswj,d, mhaoctYiw eojkYiio rocnoAHHh.
       Iw flJdTfIO KOlKOld <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată ţaraUngro-vlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului, credinciosului boier al domniei mele, pan Costandin al doilea postelnic şi cu fiii lui, cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în satul Vălenii din judeţul Muşcel şi Pădureţ, însă toată partea lui Preda spătar, fiul luiNica logofăt, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Şi iată dar vecinii să se ştie numele lor: Vladul cu 2 fii şi cu fiii lor şi Oprea cu 4 fii şi cu fiii lor şi Bădică cu 2 fii şi cu fiii lor şi Şantabeiu cu fiii lui şi Juveiu cu fiii lui şi cu toate delniţele lor de ocină, cit se va alege. Şi iar delniţele lui Neagoe şi ale lui Frînghie din Văleni, toate, clte se vor alege.
       Pentru că aceste mai sus-spuse ocine şi vecini au fost ale lui Preda spătar de moştenire, încă de mai înainte vreme. După aceea, cind a fost acum, în zilele domniei mele, el le-a făcut vînzătoare şi a cumpărat boierul domniei
       1 Omis.
       * Aşa în text.
544
www.dacoromanica.ro
mele, Costandin postelnic, această ocină şi vecini de la Preda spătar, fiul lui Nica logofăt, pentru 130 <ughi>1 bani gata.
      Şi am văzut domnia mea şi zapisul lui Preda spătar la mina lui Costandin postelnic şi cu mulţi boieri martori scrişi în zapis, numele lor: pan Hrizea mare ban şi pan Ivaşco mare vornic şi Grigorie mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Mihai mare spătar şi Costandin mare postelnic şi Buzinca mare comis şi Radul al doilea vistier şi Simon al doilea logofăt şi Bunea logofăt şi Şărban logofăt şi Dumitru logofăt. Şi a vîndut el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei mele, Costandin al doilea postelnic, ca să-i fie lui aceste mai sus-spuse ocine şi vecini, de-dine şi de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, peste porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craio-vei şi pan Ivaşco mare vornic şi pan Gligorie mare logofăt şi pan Dumitru Dudescul mare vistier şi pan Mihai mare spătar şi pan Vasilie Paiandur mare stolnic şi pan Buzinca mare comis şi pan Vucina mare paharnic şi pan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica spudei Şărbanovici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie a 25-a zi şi de la Adam pînă acum, la această scriere, în anul 7143, anno domino2 1634.
      t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Io Matei voevod <m.p.>
         Bibi. Acad., XCV/26.
         Orig., perg. (41 x 35), pecete timbrată, stricată.
                                 409
1634 (7143) noiembrie 26.
            Radu Mocanul ceauş şi Stana vind lui Costandin al doilea postelnic vie în dealul Loloeştilor.
      ţ Adecă eu Radul Mocanul ceauşul şi fămeia mea, Stana, scris-am a-cesta al mieu zapis să să ştie că am vîndut 2 pogone de vie în dealul Loloeştilor jupunului Costandin vtori postelnicul şi jupinese dumnealui Balaşa, însă derept ughi 3. Şi am vîndut de a mea bunăvoe.
      Şi au fost şi mărturie: jupînul Bunea logofătul şi Frîncescul slugerul şi Drăghici ot Cherba, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor dumnealui de moşie, de strămoşie.
      Şi am scris eu Grama. Pis meseţa noemvrie 26 dni, leat 7143 <1634>. *
       1 Omis.
       * Aşa în text.
545
www.dacoromanica.ro
       Bunea logofăt mărturie mânu propria F<r>ancesco 1
          Arh. St. Buc., Mitrop. Ţării Rom., LVIII/2. Orig., hîrtie (30 x 21), trei peceţi aplicate. Copie ibidem, ms. 132, f. 82.
                                410
1634 decembrie 8, Bucureşti.
            lane comisul vinde lui Hrizea mare ban jumătate din satul Rumâ-neşti.
      f Aia xfjq rcapoBcm; poo SpoXoyîai; Kai ânoSi^eoţ SiXoiu© ây© 6 Tiavr]? 6 Kdpia©q to retbq to x©plo to Poopaveaxri to Tjpiaâi âreoo Tjxa dympacrpevo ănd ’Pa-8©o Miroo^ecncoo to £nooXi]aa xoB dpxov toB pnâvoo Xpi£oo 8id (pXopia tov dpr|9p6v 3500 (sic) fjyoov xpiaKoaia năvrivra t6 ©m© x<bpio to enooXi]aa pe oîSiov poo 8âXr|pa x©pia Kapiav Sivacmid va t6 âyl 6 dpxov 6 pnâvoi; poaia Kal acpxdq Kal xa neSia xou cbg KaOâq ypdipoov Kai xa xpiooPooXa 6reoo xdv i>8oaa, rjyoov fj ypatpfeq ei a(pevxr|Kaii; xai poala.
      Kal eiţ afixd drco xr|v aipepov nXe©v 8ev e%o va Kâpo pexa acp0r|v xf|V %©pa pixai eyd dXX’ooSe ăXXoq Kavolq ănd xoug aivyyevotq poo, oxi] xouxo ercooXiaa pe otSubv poo OeXipa Kal eiapd xd dvoOev cpXopla a6a Kal dveXijTn} Kai 8id xoBxo îhcapa Kai xf|v napooaav poB opoXâyia KaxevitpoaOev d^iojiTjaxdv papxipdv xov peXovxov imd ypdye. Kai Pavo Kal tt|V PoBXa poo.
      Ela MjiooKOop&axri ev exi 1634 8r|KiPploo 8. t Sxepyo eyo o Triavrig o Kopr|aoi; xa avoOe yeypapeva2 f ryivog Koxoig papxripo elq xa dvoOev Kal Pavo Kai tt]v PoBXa poo. [ f rylvoţ Kox^ig]
      t EoaxdOiog Ilooaxriaq 7tpapaxe(pxr|g papxripo xa avoOev Kal Pavo Kal tt| PooXa poo
      t Hadpiq ryiovpa pâpxopo Kal Pavo Kal xi pooXa poo f Zuiaq Acbvoo papxripd r|a xavoOev Kai Pavo Kal xi pooXa poo f Haapf|q Aovdv papxipo xa avo9ev Kal Pa£o Kai xi PooXa poo t Ilexpo Koaxavxf|voo ppdxripo xa avo9ev Kai Pavo Kal tt]v PooXa poo f BeXiaaapioţ PoCaxa papxripâi xd dv©9ev Pavovxaq Kal xf|v PoBXa2
      f Prin această a mea mărturie şi arătare fac cunoscut eu lane comisul că satul Rumâneşti, jumătate, pe care l-am cumpărat de la Radu Buzescu, l-am vîndut dumnealui banului Hrizea cu 3500 (sic) de galbeni, adică trei sute cincizeci, pe care sat l-am vîndut cu însăşi a mea voinţă, fără nici o silă,
       1 Semnează cu litere latine.
       2 Semnături autografe.
546
www.dacoromanica.ro
ca să-l aibă boierul ban moşie, el şi feciorii lui, cum scriu şi hrisoavele pe care i le-am dat, adică scrisorile domneşti pentru moşie.
      Şi, pentru aceasta, de astăzi, mai mult nu am a face cu acest sat, nici eu, nici altcineva din rudele mele, pentru că i-am vîndut de bunăvoia mea şi am luat galbenii de mai sus întregi şi fără lipsă şi pentru aceasta am făcut şi această a mea mărturie în faţa a martori foarte de credinţă ce vor iscăli mai jos. Şi pun şi pecetea mea.
      La Bucureşti, în anul 1634, decembrie 8. t Aprob eu Iane comisul cele scrise mai sus
      f Ghinea Coţi mărturisesc cele de mai sus şi-mi pun şi pecetea, [f Ghinea
Coţi]
      t Eustaţiu Pustie, negustor, mărturisesc cele de mai sus şi-mi pun şi pecetea
      f Isar Ghiorma mărturisesc cele de mai sus şi pun şi pecetea t Jipa Dona mărturisesc cele de mai sus şi pun şi pecetea mea f Isar Dona mărturisesc cele de mai sus şi pun şi pecetea mea f Petre Costantin mărturisesc cele de mai sus şi pun şi pecetea mea | Velisarie Rusta mărturisesc cele de mai sus, punînd şi pecetea
         Bibi. Acad., XLIII/2.
         Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), şapte peceţi aplicate.
                                  411
1634 (7143) octombrie 8, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod împuterniceşte m-rea Radu Vodă să strice morile lui Turturea paharnic, Paraschiva meşter ş.a. megiaşi din Glina, care înecau morile mănăstirii.
      f /HhaCCtY(IO EOMtfflO, îlV tfldTEH E<1C<1P<1B KOtKOAÎ H rOCIlOAHHk. \akat roc-noACTKO a\h ci'f noKMtH'fE rocn©ACTKO mh sfinţii, dumnezieştii mănăstiri Sfîntaa Troiţă den Bucureşti şi părintelui egumenului Cozmei şi tuturor călugărilor, ca să hie de acum nainte în pace de cătră Marco şi de cătră Turturea păhar-nicul şi de cătră meşterul Paraschiva den Glina şi de cătră toată ruda lor, nimic bîntuială să n-aibă călugării de dînşii, pentru nişte mori ale acestor megiiaşi ce le-au făcut la satul Glina den josul morilor sfinţii mănăstiri ce scrie mai sus. Pentru că pre vreme ce au făcut aceşti megiiaşi acele mori pre pămîntul lor călugării le-au adus amente că vor înneca morili mănăstirii. într-aaceia, ei au făcut zapisul lor la mina părintelui egumenului cum de vor înneca acele mori ale lor morile mănăstirii şi levezile şi bălţile, să hie volnic egumenul să le spargă.
      Deci cîndu au fost acum, părintele egumenul Cozma au venit înnaintea domnii mele în divan, jăluindu-se cum au înnecat acele mori ale megiiaşilor morile mănăstirii şi levezile şi bălţile şi tot. Şi am văzut şi domnia mea zapisul lor la mîna părintelui egumenul, cum scrie mai sus. într-aaceia, domnia mea am ales pre boiarinul domnii mele Grama postelnic ot Cepturile de l-am
                                                                                                 547
www.dacoromanica.ro
trimis acolo cu cartea domnii mele şi cu 2 meştiri buni, anume Dragomir i Stoica de au căutat şi au adeverit cu meşteri buni şi cu megiiaşi de prenprejur şi au adeverit foarte bine cum au fost inneclndu morile acestor megiiaşi morile mănăstirii, bătrine, cu 600 de stlnjeni, şi morile şi levadea şi balta. Deci domnia mea i-am dat voe Gramei postelnic de au spartă morile megi-iaşilor, cum au scris şi zapisul lor. Şi au rămas megiiaşii de lăge şi de judicată, căci ş-au fost pus morile rău, de au înnecat morile mănăstirii, cum scrie mai sus.
       Şi am dat domnia mea părintelui egumenului şi călugărilor, ca să hie In bună pace de cătră megiiaşi, pentru că aşa am judicat singur domnia mea. HHdKO Ad HtcT, no pf4 rocnoACTRo mh.
       H HcnpdsHH t, cdM pfi roenoACTKo mh.
       IIhc g EgKgpfijJH A>KEMspTf Tî a^hh, k aIet „spAir.
       ÎîlV ffldTlK) KWÎKWAdj mhaoctY» eokYio rOCnOAHHK. iv ADtho sofKOA <m.p.>
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, 11/27.
          Orig., htrtie (30,5 X 22), pecete aplicată.
          Copie ibidem, ms. 256, f. 318.
                                      412
1634 (7143) decembrie 10, Bucureşti.
                           Răvaş de 12 jurâtori pentru o moşie la Prisăceni.
      f Zde bolearii cletovţii ai părintelui vlădicăi Grigorie, po ime: Mitrea pitar i Dumitraşco cliucer i Gherghe vistier i Bunea logofăt i Ianiu slujer i Gherghe dvornic Blăgodescul i ot Drăngeşti, Vladul pîrcălab i ot Ştefoaia, Chiriiac i ot Stoineşti, Chiriiac i ot Băneşti, Radul logofăt i ot Novaci, Stan i^ ot Mihăileşti, Albul, ca să jure părintele vlădica cu aceşti boiari de cătră Preda spâtar^ihiPNfcăi logofăt, pentru partea lu Gherghe dvornic Psoma de ocină den Priseceni, fost-o-au cumpărat Nica logofăt de la Gherghe dvornic Psoma toată au fost-au miluit dentr-însa la sfînta mănăstire a Stelii de aicea den Bucureşti? Deci deaca o va fi cumpărat Nica logofăt preste toata această parte de ocină a lu Gherghe Psoma să o dea Predei spatar, iar de va fi într-alt chip, cum vor afla cu sufletele lor. Zioa la bogoiavlenie.
      H HcnpdsHHK, ndH HfKgAd KfA nopTdp1.                  ____
      IIhc Asmhtps 8 EgKgpfipY, a<k(mkpY( T A^hh, k a^t xapMr2.
      ţ îw ĂldTlH BWKWA<I, AUlAOCTYlO EO«Yk> rOCnOAHHh-
          Arh. St. Buc., M-rea Radu Vodă, XXIX/3.
          Orig., htrtie (21 x 15,5), pecete aplicată
          Copie ibidem, ms. 256, f. 691 V.
        1 Şi ispravnic, pan Necula mare portar.
        * A scris Dumitru în Bucureşti, decembrie 10 zile, în anul 7143 <1634).
548
www.dacoromanica.ro
413
1634 (7143) decembrie 11.
            Stepan şi fraţii săi vind lui Dorobanţu şi fratelui său Matei ocină in <Pucheni>.
      t Adecă eu Stepan şi frăţie mei, anome Danciul e Sibiiu ot Puchiani, scris-am al nostru zapis de mare credinţă la mina Dorobanţului şi a fră-ţini-8ăiu Mateiu, cum să să ştie că i-am vlndut ocina de la Fîntînă, den parte lu Şerbănel a treia parte, însă ales o jumătate de fune, dereptu 1600 de bani gata, ca să fie lor moşie şi feciorilor şi nepoţilor.
      Şi la această tocmeală fost-au mulţi omeni buni, anume: Radul Puchia-nul e Vlaicul e Florea ot Puchiani e Dragomir ot Hăreşti şi alţi mulţi omeni buni la acestă tocmeală.
      IlHC Mtcflţj AfKfMKpft AkHH 41, Kt AtT x3pMr. HcnHCajC 43, GtIIMH WT IIŞKiaHH l.
      Danciul.
      <S>tepan.
      Sibiiu.
         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, LVII/3.
         Orig., hîrtie (32 X 20).
                                     414
1634 (7143) decembrie 12, Bucureşti.
            Neacşa, jupineasa lui Gherghe fost mare logofăt înfiiază şi-i dăruieşte lui Radu Dudescu logofăt ocina ei din Goleşti, jud. Muşcel şi Pădureţ, iertînd pe toţi rumânii de rumânie.
      t Adecă eu, jupineasa Neacşa logofeteasa, ce am fost jupîneasă lu-Gherghe biv vel logofet, fata a răposatului lu Ianiu biv vel postelnic ot Bolească, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mina fiiu-mieu Radului logofătul Dudescul, ca să se ştie, cum i-am dăruit toată partea mea de ocină de la satul Goleştii, ot sudstvo Muşcel i Pădureţ, de in cimpu şi de în pădure şi de în apă şi de in şezutul satului, de pretutindinelea, oare cit se va alâge, care ocină fost-au cumpărată de tată-mieu Ianiu postelnic încă de în zilele lu Mihail voevod, de la Tudor logofăt de Vlădeni şi de la Staico de Goleşti şi cu 8 rumâni. Deci cindu au fost acum, in zilele domnu nostru Io Mateiu voevoda, iar eu, jupineasa Neacşa, ertat-am toţi rumânii de în Goleşti de rumânie, să fie in pace pentru sufletul răposatului părintelui mieu Ianiu postelnic, iar ocina, pămîntul, datu-o-am Radului logofătul pentru
       1 Am scris eu, Stepan din Puchiani.
549
www.dacoromanica.ro
sufletul mieu şi al părinţilor miei, ca să-i fie lui moşie, lui şi coconilor, în vecie, că o am dăruit eu de a mea bunăvoe, pentru căci m-au căutat la nevoile mele şi la bine şi la rău şi l-am făcut fecior de suflet. Iară după moartea mea, alt nimenilea din rudele mâle treabă să n-aibă cu ocina de în Goleşti, fără numai să o oblăduiască singur Radul logofăt.
      Şi au fost mulţi boiari mărturii la această tocmeală, carii ş-au pus mai jos peceţile şi iscăleturile cu mîna lor.
      Şi am pus şi blăstem, care om se va ispiti de în ruda mea şi de în sîngele mieu a călca şi a sparge aceasta a mea milă şi scrisoare şi tocmeală, acela să fie blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti otţi ije sut vă Nechei şi să aibă parte şi lăcuinţă cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
      Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate.
      H tunHCdjf as, AtntAdT Mvriv$CT, oy EgKgpfipn, AvkcfiţA A* *KfA\KpYf iy AKt|H5
Eh A-feT x'apĂir1.
      Eu jupîneasa Neaoşa.
      Andronie vatah
      Eu Dumitraşco cliucer ot Filipeşti Radul logofet Şintescul Sava logofăt mânu propria Mitrea stolnic ot Boari Gherghie spatar ot Băleni, mărturie Ivan spatar Boteanul Lepădat logofet 2
          Bibi. Acad., XLIII/3.
          Orig., hîrtie (29,5 x 20,5), şapte peceţi aplicate.
                                      415
1634 (7143) decembrie 16, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Nenciul vornic şi jupînesei lui Neacşa o ocină la Nenciuleşti, jud. Ilfov, şi jumătate din baltă.
      Izvod după o carte a lui Matei voevod.
      t Dat-au dumnealui această poruncă a domnii lui boiarinului domnii lui Nenciului dvornicul şi jupînăsei lui, Neacşei, şi cu ai lor feciori, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în satul Nenciuleştii, den judeţul Elfo-vului de preste tot hotarul satului a şasea parte, iar den baltă jumătate.
      Pentru că satul Nenciuleştii au fost toţi megiaşi, cu moşiile lor. Iar cînd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, iar domnealui s-au pus în
       1 Şi am scris eu, Lepădat logofăt, în Bucureşti, luna decembrie 12 zile, în anul 7143 <1634>.
       * Toate semnăturile sînt autografe, cu excepţia celei a Neacşei, care pare scrisă de Lepădat logofăt.
550
www.dacoromanica.ro
satul Nenciuleştii de i-au rumânit şi le-au luat moşiile fără de voia lor, în silă, iar pre tatal Nenciului dvornic şi pre fraţii lui i-au scos den sat afară, pre alte moşii. Şi au rămas moşiia domnească.
       Iar cînd au fost de atunce încoace, în zilele Radului vodă, iar satul Nenciuleştii, ei s-au răscumpărat de cătră domnia lui de rumânie, cu bani gata. Intr-aceia, Nenciul dvornicul, el n-au vrut să-şi lase moşiia lui în mîi-nile altora, ce au dat banii de ş-au răscumpărat moşiia lui de cătră megiiaşii den Nenciuleşti. Iar balta Nenciuleştilor au fost înpresurată de călugării de la Sveata Troiţă. Intr-aceia, boiarinul domnii mele Nenciul dvornicul şi megiiaşii den Nenciuleşti, ei au avut multă pîră şi gîlceavă cu călugării de la Sveata Troiţă pentru balta Nenciuleştilor şi au purtat Nenciul dvornicul 24 de boiari hotărnici, acum în zilele domnii mele şi toată cheltuiala au fost numai de la Nenciul dvornicul, pentru căci megiiaşii den Nenciuleşti n-au dat nici un ban, nici la hotărnicie, nici cînd s-au pîrît cu Oancea logofăt. Deci într-aceia megiiaşii den Nenciuleşti, ei au dat pentru cheltuiala Nenciului dvornicul den baltă să ţie jumătate, precum iaste mai sus scris, iară megiiaşii să ţie ceialaltă jumătate de baltă.
       Şi am văzut domnia mea şi zapisul de la mina megiiaşilor de tocmeală cu mulţi oameni buni, scrişi în zapis, anume: den Cornăţel, Iane, feciorul Cornei şi den Stănceşti, Nica şi den Fratoştiţă, Barbul cliucer şi den Măneşti, Barbul postelnic şi Lepădat logofătul.
       Drept aceia, am dat domnia mea boiarinului domnii mele Nenciului dvornicul şi jupînesii lui, Neacşii, ca să le fie moşie în satul Nenciuleşti, de preste tot satul a şasea parte, iară den baltă jumătate, precum iaste mai sus scris, ocină de moşie statornică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor şi de cătră nimeni nepoticnit, preste zisa domnii mele.
       Şi mărturii incă am pus domnia mea pre: Hriza marele ban al Craiovei, Ivaşco dvornicul, Grigorie logofătul, Dumitru vistiiariul, Mihaiu spatariul, Vasilie stolnicul, Buzinca comisul, Vucina peharnicul, Costandin postelnecul. Şi ispravnic, Grigorie marele logofătu.
       Şi iaste scrisă de Pîrvul logofătul la scaunul curţii Bucureştilor, în meseţa dichemvrie 16 dni, v leat 7143 <1634).
          Bibi. Acad., CDLII/10.
          Copie din a doua jumătate a sec. al XVII-lea după traducere; altă copie la Arh..
          St. Buc., ms. 1233, f. 318.
                                        416
1634 (7143) decembrie 16, Bucureşti.
             Matei Basarab voievod întăreşte scutirea de dări a unor vieri din Cîrciumari ai m-rii Snagov, numai să lucreze viile mănăsti rii.
       f JHH/lOCTTffO EOJK'l'fK», jfur /HdTftt E<IC<IP<IS K0fK0A4 h rocnc>A,nn "h- A^T rocnov,CTKO a\h ci'l nostAfeiYf ro;notcTKO a\h acestor viiari, anume Ion i Lupul i Neagul i Voinea, ce sîntu viiari ai sfintei mănăstirii Sneagovul, hram
39 — Documente România — c. *359
www.dacoromanica.ro
văvedenie Bogorodiţe, de la satul Circiumarii ot sudstvo Sac, ca să fie în pace de bir, de găleată de finu şi de oae seacă, de cal, de bou şi de toate dăjdile şi mîncăturile cîte sint preste an în ţeara domnii mele, de nimica val sau bintuială să n-aibă şi să fie în pace şi de birul moldovenescu, pentru că i-am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de la alalţi domni, ca să fie numai de lucrul viilor ale sfintei mănăstiri den dealul Circiumariului, cum am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Radului voevod şi cartea lu Gavriil voevod şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod şi cartea lu Leon voevod de ertăciune, vă leat 7138. Aşij-derea i-am ertat şi domnia mea de toate, cum scrie mai sus, ca să poată fi numai de lucrul viilor ale sfintei mănăstiri Sneagovul. Şi le-am fost făcut domnia mea şi altă carte de răpaos vă leat 7141. Acum le-am făcut domnia mea şi a doao carte.
      Derept aceia şi voi birarilor şi voi tote slugile domnii mele, veri carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţu, în vreme ce veţi vedea ceastă carte a domnii mele, iar voi încă să căutaţi In pace să lăsaţi pre aceşti viiari de la Cîrciumari, ce scrie mai sus, pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am ertat să aibă pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui, mare certare va avea.
      Şi această carte a domnii mele să fie asupra tuturor cărţilor la mina lor, de pace şi de răpaos. Himko a<* H'kCT, no pfi rocnoACTu a\h.
      H HcnpjBHHX, cjm pfi rocnoACTKa mh-IIhc 8 EşKgpfuiY, Mfccfiţa A'KfMEpTE ST a>>hh st a£t xăpĂ\r. t îw dlarno bwibwA'*, aumoctTio kojkTio rocnoAHHtu f Kw d/larcio BOfBOA <m.p.>
         Bibi. Acad., XX/39.
         Orig., hîrtie (28,5 x 20,5), pecete aplicată.
                                      417
1634 (7143) decembrie 18, Bucureşti.
            Matei Basarab voievod întăreşte lui Udrea logofăt şi jupinesei lui, Caplea, doi rumâni din Rădăcineşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voevod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, nepot bătrînului, răposatului Io Basarab voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele boiariului domniei mele Udrei logofătul şi jupînesii lui, Capiii şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor doi rumâni, anume Badea şi Preda din sat din Rădăcineşti şi cu feciorii lor şi cu moşiile lor, oricît să va alege din sud Argeş, pentru că aceşti mai sus-zişi rumâni, Badea şi Preda, au fost ai lor de baştină, de la tatăl lor, Grama armaşul din Rădăcineşti, în partea frăţine-său Lecăi postelnic.
      Şi după aceia, cînd au fost în zilele lui Alexandru vodă Iliiaş, in al doilea rînd de domniia sa, la cursul anilor 7137, iar Leca postelnic, fratele
552
www.dacoromanica.ro
Udrei logofătul, el au căzut întru o datorie la Pavlache comis, însă 7 000 aspri. Drept aceia, Leca postelnicul, el n-au putut să plătească acei bani, ci au făcut pre aceşti mai sus-zişi rumâni vînzători. Deci frate-său Udrea logofăt, deaca au prins de veste, el nu s-au suferit ca să să vînză rumânii într-altă parte, pentru căci au fost ai lor de moştenire, ci au dat banii gata în mina Lecăi postelnic, de s-au plătit de cătră Pavlache comisu. Iar după aceia Udrea logofăt, el au pus frăţine-său Lecăi zi în trei ani, la cursul anilor 7140, ca să nu-şi piiarză moştenirea şi rumânii ce s-au zis mai sus, care au fost de la părinţii lui. Apoi, cînd au fost la zi, în zilele lui Leon voevod, iar Udrea logofăt, el iarăşi au pus Lecăi postelnic altă zi, încă patru ani. După aceia, cînd au fost acum, în zilele domniei mele, şi la a doao zi, iar Leca postelnic, el iarăşi n-au putut să plătească banii Udrii logofătul. Drept aceia Udrea, el iarăşi au întrebat pe frate-său Leca postelnic, ca să-i dea banii şi să-şi ia rumânii. Iar el au mărturisit înnaintea domniei mele cum că nu are putere să plătească acei bani ce s-au scris mai sus, ci au rămas rumânii la mina frăţine-său Udrii logofăt stătători şi de baştină în veci.
       Şi am văzut domniia mea şi zapisul Lecăi postelnic la mina Udrii logofăt, scris cu mina lui şi cu pecetea lui şi cu mulţi boiari mărturii în zapis, anume: de la satul Ceparii, Eftemie pitar, cu fraţii lui, Dumitraşco şi Ivaşco postelnic şi din Stoeneşti, Pîrvul logofăt şi. din Cîrstieneşti, Horăştii toţii şi din Rădăcineşti, popa Badea şi popa Stanciul şi Berivoiu şi alţi megiiaşi din Rădăcineşti toţi.
       Pentru aceia, am dat şi domniia mea boiarului domniei mele Udrii logofăt şi jupînesii lui, Capiii, ca să le fie lor aceşti mai sus-zişi rumâni,Badea şi Preda, cu feciorii lor şi cu moşiia lor din Rădăcineşti du preste tot hotarul, de baştină şi ohabnici lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
       Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Hrizea vel ban de la Craiova i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofăt i jupan Dumitru Dudescul vel vistiar i jupan Mihaiu vel spathar i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Nedelco Boteanul vel clucer i jupan Buzinca vel comis i Vu-cina vel paharnic i jupan Costandin vel postelnic. Ispravnic, jupan Grigorie vel logofăt.
       Şi am scris eu, Dumitru logofăt Boldici, în scaunul oraşului Bucureştii, în luna lui dechemvrie 18, leat 7143 <1634>.
       Acest izvod s-au tălmăcit pe limba rumânească asemenea du pe hrisovul cel slovenesc de Lupp dascălul slovenesc la şcoala domnească în Bucureşti.
       Az Lupp, dascăl slovenesc izpisah.
            Bibi. Acad., ms. rom. 5728 (Condica schitului Berislăveşti), f. 65. Copie după traducere.
553
www.dacoromanica.ro
418
1634 (7143) decembrie 19, Bucureşti.
              Matei Basarab voievod întăreşte lui Nenciul vornic, megiaşilor din Nenciuleşti, jud. Ilfov, şi m-rilor Cătălui şi Viforîta bălţile lor de pe apa Mostiştei, în urma unei judecăţi.
       t /MhaOCtYEIO EO>KY£IO, Îw YHatEIO ROEROA H POCIlOAHH'h R"KCOH 3EASAE ^rr-PPOAaaxThckoe, rhjjk reahkapo H np-kA0^1,0, CTaparo, noKOHHHaro Iw Eac.paE toE-kov ĂdK‘IT rocnoACT^o a\h ci‘H noKEA'kHiE pocnoACTRO ash EOAtphHg pocnoACTto ah HtUMIOA EHK REA1 A^OpHHK H R-RCAAS A’.EpYlZUJOAS UT CEA UT HlHMIOA[l{]H H CR HHJf CHHOKH, EAHlţEAS BoPT» A<»CT, E.KOÎKE AA ‘Wg ICT CEAO HEHMIOAE1{iYh WT CgACTKO 6aX’<0K>, CKC R-RCOAS JfOTApOAS H C-RC R-RC JfOAOKOAS WT IlOiltt H WT EAATO A®. H 8 ASATKA dfloCTHqiER H WT CRAAAHI{]E CEAWR, WT flOCRSA'l’, KA;E EAHKA CE p’HT H3EPAT WT no R-RCOAS JfOTApWAS, 3AHEJKE ECT HEPORA CTjpj H npARA SVHHH* A-AÎHS, EL|EH?KE WT nptJKA* RP'k ASE.
       Sl nOTOAS, K'M,A ECT EHA R-R AI>hVH nOKOHHHAPO, PaAVA K0E20A; R-R lip-RKOE POCnOACKO, R AtT x3pKP, d KAAgPEpYH WT GBtTAA TpOHlfR, WHH C$T npHTECHgAH EAATA CEAWR HeHMIOAEI{1HAWA\ R-R CHAOCtY HM H pEKATv ECT KAAgPEpYH KAKO ECt EHA ^OAHA CRC R? EOA'kpH JfOTApHHMH.
       fl KlkAa ECT EHA B"R A^hYh TaR^HA ROEROA, A HtUMIOA AKOpHHK H CKC ASEpY-HUJYH WT HeHMIOAEIJJH, WHH nA.KAAH CE CoyT 3A KpHROCTÎtO H CUlptUIA CE 3A AHl*#. TaJKE R-R TOAS r.RpHA ROEROA, POCnOACTR» EA/S» PAEAAA H C$AHA no npARAS H no 3AK0H8 H no KHHPORE KAAţPEpHAWAS, KAKO ECT EHA HjnHCAHE. TaHCE WCTJA KAAgPEpYH WT 2AK0H, KAKO HE HASAA HH EAHA TptEg 8 EAATA NEH>UOAEI{JHAOAIS.
       ST nOTWAS, KTkAl *CT KHA R-R ABHH PaA\Ad ROEROA, B-R HA BTO.OE PEAO POC-nOACKW, A KAAgPEplH WT GR'kTAA TpOHiyR nAKHÎKE ECt R-R3HASAAH EAATA HA3AA, R-R CHAWCT H EE3 npAROCTlIO H pEKA"R ECT np*A PAA\rA ROEROA K. KO ECT EHA R-R3EA EAjTA CRC £Y EOA-kpH JfOTApHHI^H- TaHCE [ECt] W ECT AP’h’KAA Biv CHAOCT.
       a nOTOAS, K*R \A ECT EHA CRAA, R*R AR HA POCnOA^TRO A H, A fltHHIOA A^Op-HHK H CRC ASEpYBUjYh WT HEHMI0AEI{JH, WHH B'R3RHPHET npjjf H AOUJAH CgT npAA POCnOACTRO ASH, TEpE CTOiptlli/ft CE 3A AHIţg CRC EPgASEHA Ko3A\A WT GbStAA TpO-HlfR pA J,Y EAATA HEHMIOAEI{lHAOAI. H CHlţE nAAKAUJA CE HkHMIOA ABOpHHK H AISErYaJjYH WT HEHHI0AEI{1H H KAASPEpYH WT K'RT’RAglO pAAY EAATA CEAWR I'-RSKAHHAOAIS H KA-A8PErHt4EAE WT EHJfOP'KTA KAKO HAS ECT npHTECHgA KJAgrEpYH WT GR-fcTAA TpOHIfR EAATOBE WHEAA TpH CEAA B*R CHAOCT H EE3 npABO. fi-R TOAS, POCnOACTRO ASM CAuVS PAEAAA H C8AHA no npAR H no 3AKWH, CRC R-RCH^AISH HRCTHTHMH npABHTEAlO POC-nOACTRA ASM H RR3HAAAA ECT EOAtpHH POCnOACTRO A'H Hk'HMtOA ABOpHHK H CEAWR HehMIO-Afip'fH H KAAgPEpYH WT K'RT'RAoytO H KAAgPEpHl^EAE WT EHX'Op'RTA WT npAA POCnOACTRO ASH WT AHRAH KA 3A EOA'bpH, no p-RKAUlE POCnOACKRI, no HASE ! WT EE. HAEIfJH, IJIe^oVA nOCTEAHHK H WT TonOAORtHH, T8A«P CTOAHHK H EopHt AWPW^ET H WT CDHCOM'bHH, CShE CAiJÎKEp H WT QlKtH, ii An A H WT ToP03kHH, ilApACKHBA ARCpHHK H WT EfHCK>ypE, 4>YEpA AOPOiJSET H WT d&SISOTEHIH, HEK8AA H WT P’RCHASHHHE, HEK8AA TEWpA/lECKSA H WT Gn'RT'kHH, BaAA H WT fllOAVfeHH, AP'KPHH H WT rEpPHl^-R, EiYhKA H AER-RAAT AOPO^ET H WT IIlHH-
1 Cuvintele „bhi «ca“ sînt retuşate.
554
www.dacoromanica.ro
TflJIH, ,\pdrOTTv H WT IIIoAOA\OHEI41H,HEK8Ad H WT X8PE3, PdAyA H WT GgrtH.MdH, Hsd d H WT GdC8A, HfKgrtd H WT /\,pdrO/\\Hpfl4JH, tflHTpt I10CTEAHHK H WTlIpYnSAd, HfKH+Wp [JEJfd-HHK H WT EpfeSOE, fldEO^A KWMHC H flSdHOAdKE UjH$dp H WT KopHlOţEd, /i,8A\HTp8 KdpMd-3dKE H WT $p1vCHHET, flllOCTOA, HKOÎKE Ad JfOAHT H Ad rAEAdET JfOTdp EA.iT HehMIOAE-IfTHAOAt H CEAOB flv8ÎKdHHAW.M H TsprSraitHAOAd, KJKO JfOKET EHTIvI no fipdKOCTMO, Ad HSEpdHHT EAdTORE WT KTv KddgrEpYH WT GfitTdd TpOHU.1v. TdîKE Biv TOA\, cYh BHLUE pEMEHH |Ta Sd EOAfcpH, WhH, dKO CE CgT CTvBpdA TdA\0 Hd CEAO HEHUieAEipYH, SHAH CgT H K EOrttpH, fânpt AWrW$ET WT GTvKSHHH H «ÎJp'KU.Hrt'K BdTd)( WT COpElJlH, WT TE)( ÎY EOrttpH, KOTOpYH CgT SHAH BTv3HAMAH WT KddSrEpYH WT GstTdd TpOHlfB, TEpE ECT nOUJErt H WHH TdMO Hd CEAO HehMIOaEIIIYH, HAEîKE £Ct KA 3d EOrttpH. H BHA ECT H Er$d\EH Ko3Md WT GstTdd TpOHU.1v 3d AH^S. TdîKE TE£ B EOAtpH WT TEJf BY BOrttpH, WHH CH^E C8t CBEA^TEACTROBdAH |].!AA TEM KA 3d EOAfrpH H liptA Er8-MEHWB . 03.UEH CTvC A^UJdM HJf KdKO HfcCT BHA IlOCTdKHA JfOTdp, dH8 ECT BHA llpH-TECH8A KdASrEpYH WT GaSTdd TpOHlfh EAdTd Biv CHAOCT. Biv TOM, TEJf KA 3d SOAtpH, WHH CMOTpHAH KlvC pP3AHMHYH H TAEAdA HM ECT H JfpHCO BE, MTO ECT HMdA WHH, H B1vCA)f H KHHr PdAVAd KOEBOA» MTO ECT HAtdA KdAfcTEpYH WT GB-fcTdd TpOHlflv H TAEAdA ECT H £pHCOB8A HtHMIOAOK A^OpHHK H KHHrOBE MTO C8t HAdAA CTvC A«-rfLUjTH PdA\’dC>R <BOEKOA>1- TdîKE CHl^H ECT BHA nHCdH 8 KHHrH KiKO Ad ECT XOTdpOAt AOpH 8 MdTKd /0OCTEIJIEH, KdKO ECT BHA WT A!KH® KpbAtE H 3d A^AYh8. TdîKE CYH K~\, 3J EOAtpH H CTvC TE)f B EOA’kpH WT TE)f BY EOAtpH, MTO ECT BHA KdA8r(pHAOA\ ....1 noifld, Koro ECT BHA MAObIvK TOCnOACK8 H CTvC A\HOrd pdSAOrd 3d EOAt. H H AOEpH AIOAYE <WT WKpTvC>XTHIvlA\ M"fcCTOA\, TdîKE C8T JfOAHA H TAEAdA ECT KdKO ECT BHA nO npdBOCTYlO HrAEÎKE ECT BHA rEEHd iHoCTEl|lEB, TEpE CgT IlOC-TdBHAH BEAtrH CTdpE (10 AddTKTv, KdKO ECT BHA 3d B-feKj, d KIAgrEpYH WT Gs-fcTdd TpOHU.1v A“> <HA\dT>1 ApTvîKdTH EAdTd MTO ECT no AUCTOM BdpOlUOK KopHTvltfASA, KdKO ECT BHA MHAOBdAH WT HHH CTJpH rOCflOAdphl, d HtHMIOA A^OpHHK H AUrYldUlYH WT HEHMI0AE1|1H H K <A8rEpYH WT KlvTIvAoyiO H KdA8rEpHt^EAE WT fiHJfopivTd Ad HMdT APTvîKdTH CE EAdTd MTO ECT 110 HHjfHH A\ECTOBE, HrAEÎKE HM C8t JfOTdpSA CTvC Kd-AgrEpYH WT GstTd TpOHU.1v. H BHAt^WM TOCnOACTBO A\H TEJf KHHTd WBEM KA 3d BOA-frpH, Biv AtT x3pMd, 3d J|fOTdpHHMYE H 3d TTvKAMÎKEhYE, KdKO ECt H3BpdHHA WHH CBC A8Ui^A\ H£ H Ad HMdT ApIvîKdTH CE HehMI0AE1|iYH H T'K8îKdHYH H TSprSraiţYH XOTdpSA H EAdTd A°PH 8 MdTKj EBoCTE^iHE, KdKO ECT BHA 3d Biv BtKlvl H KdKO AP*fcîK8 BIvCA^ CEAd.
       Gfro pdAY AdAoX' civA\ rocnoACTBO a\h BOAtpHHS rocnoACTBd a\h H^hmioa <BHK BEA>2 AKOpHHK H A\ErYiaUIOA\ WT HEHMIOAEI4IH H KdA8rEpHA0M WT K'BT'MSH H Kd-A8rEpHl^EA0A\ WT BH^OpIvTd, I3K0ÎKE Ad C^T HA\ BAdTOKE (10 KOAd YHoCTH^EB A^~ AYh$ H WX’dK CHHOBOA\ H BH8K0A1 H IlptBHgHETOM H HE WT KOrOÎKAO HEnOTTvKHOKfHHO, nopH3A\o rocnoACTBd aih.
       GeîKE oV*BO H CBEA'bTEAYH nOCTdBAAEM rocnoACTBO AW: ÎK8ndH XpH3d BEA SdH KpdAOBCKYH H ÎK^ndH HKdUJKO BEA A^OpHHK H ÎKgndH TAHrOpYE BEA AOrO$ET H ÎK8ndH ^8A\YTp8 /\,8AtCKoy*A BEA RHCTYiap H YHH^dH BEA CfldTdP H BdCHdYE BEA CTOAHHK H E83HHKA BEA KOA\HC H fiSUHHd BEA nEJfdpHHK H KoCTdHAHH BEAHKYH nOCTAAHHK. H HCnpdBHHK, TAHropYE BEAHKYH Awrw+ET.
1 Loc rupt.
* Cuvinte retuşate.
555
www.dacoromanica.ro
      H HdMCpTdXOM <13, U'tpKoyA rpdMdTHK, Biv H4CT0A rp<IAA EoyKgpiipH, <Wk«H<» AfKtKpTf 0f AbHH H WT HAdiUd Ad>Kf A« HHHt, Biv CfTO nHCdHl'f, TfMfHl'l A^TOAV xăpiur, A-bTd rocnoAHA XĂ)(ĂĂ.
      Îlw flJdTfio BwiBWAd, mhaoctY» eo>kTk> rocnoAHHh. iv ASatUo BOfBOA <m.p.>
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, bătrinului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Nenciul <fost mare)1 vornic şi tuturor megiaşilor din sat, din Nenciuleşti şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie satul Nen-ciuleşti din judeţul Ilfov, cu tot hotarul şi cu tot venitul, din cîmp şi din baltă, pînă în matca Mostiştei şi din vatra satului, de pretutindeni, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină, dedină, încă dinainte vreme. Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, în prima domnie, în anul 7123, călugării de la Sfînta Troiţă, ei au cotropit balta satului Nenciuleştilor în sila lor şi au spus călugării că au umblat cu 12 boieri hotărnici.
      Dar cînd a fost în zilele lui Gavril voievod, Nenciul vornic şi cu megiaşii din Nenciuleşti, ei s-au plîns de strîmbătate şi s-au pîrît de faţă. Astfel întru aceea, Gavril voievod, domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi după cărţile călugărilor, cum au fost scrise. Astfel, au rămas călugării de lege, că n-au avut nici o treabă, în balta Nenciuleştilor.
      Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Radul voievod, în al doilea rînd de domnie, călugării de la Sfînta Troiţă, iarăşi au luat balta înapoi, în silă şi fără dreptate şi au spus înaintea lui Radul voievod că au luat balta cu 12 boieri hotărnici. Astfel au stăpînit-o în silă.
      Iar apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, Nenciul vornic şi cu megiaşii din Nenciuleşti, ei au ridicat pîră şi au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît de faţă cu egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă, pentru balta Nenciuleştilor. Şi aşa se plîngeau Nenciul vornic şi megiaşii din Nenciuleşti şi călugării de la Cătăluiu pentru balta satului Găujanilor şi călugăriţele de la Vihorîta, că le-au cotropit călugării de la Sfînta Troiţă bălţile acestor trei sate în silă şi fără dreptate. Intru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi a luat boierul domniei mele, Nenciul vornic şi satul Nenciuleşti şi călugării de la Cătăluiu şi călugăriţele de la Vihorîta, dinaintea domniei mele din divan, 24 de boieri, pe răvaşe domneşti, anume: din Berileşti, Şteful postelnic şi din Topoloveni, Tudor stolnic şi Borcea logofăt şi din Ojogeni, Iane sluger şi din Şchei, Papa şi din Togozeni, Paraschiva vornic şi din Piscure, Fiera logofăt şi din Lumoteşti, Necula şi din Răsimnice, Necula Gheormescul şi din Spăteni, Badea şi din Momeni, Drăghici şi din Gherghiţă, Liica şi Lepădat logofăt şi din Şinteşti, Dragotă şi din Şolomoneşti, Necula şi din Hurez, Radul şi din Suliman, Ivan şi din Sasul, Necula şi din Dragomireşti, Mitrea postelnic şi din Priiazda, Nechifor paharnic şi din Breazoe, Albul comis şi Manolache şifar şi din Cornăţel, Dumitru Carmazache şi din Frăsinet, Apos-
1 Cuvintele „fost mare“ sînt retuşate.
556
www.dacoromanica.ro
toi, ca să meargă şi să cerceteze hotarul bălţii Nenciuleştilor şi ale satelor Găujanilor şi Gurguiaţilor, cum va fi după dreptate, să aleagă bălţile de către călugării de la Sfînta Troiţă.
      Astfel, întru aceasta, aceşti 24 de boieri mai sus-zişi, ei dacă s-au adunat acolo la satul Nenciuleşti, au fost şi 2 boieri Oprea logofăt din Săcuiani şi Frăţilă vătaf din Oreşti, din acei 12 boieri, care fuseseră luaţi de călugării de la Sfînta Troiţă, de s-au dus şi ei acolo la satul Nenciuleştii, unde erau 24 de boieri. Şi a fost şi egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă de faţă. Astfel acei 2 boieri, din acei 12 boieri, ei aşa au mărturisit înaintea acelor 24 de boieri şi înaintea egumenului Cozma, cu sufletele lor, că n-au pus hotar, ci au cotropit călugării de la Sfînta Troiţă, bălţile în sila. Intru aceea, acei 24 de boieri, ei au socotit în tot felul şi le-au cercetat şi hrisoavele, pe care le-au avut ei şi toate şi cartea lui Radul voievod, pe care au avut-o călugării de la Sfînta Troiţă şi au cercetat şi hrisovul lui Nenciul vornic şi cărţile, pe care le-au avut cu megiaşii de la Radul Voievod)1. Astfel, aşa era scris în cărţi că hotarul este pînă la matca Mostiştei, cum a fost de multă vreme şi de moştenire. Astfel aceşti 24 de boieri şi cu acei 2 boieri, din acei 12 boieri care au fost ai călugărilor... 1 care a fost om domnesc şi cu o mare seamă de boieri şi oameni buni <din>x jurul locului, astfel au umblat şi au cercetat cum a fost după dreptate, unde a fost gheena Mostiştei, de au pus semne vechi pe matcă, cum a fost din veac, iar călugării de la Sfînta Troiţă să stăpînească balta, care este pe locul oraşului Cornăţelul, că au fost miluiţi de alţi domni bătrîni, iar Nenciul vornic şi megiaşii din Nenciuleşti şi călugării de la Că-tăluiu şi călugăriţele de la Vihorîta să-şi stăpînească bălţile, care sînt pe locurile lor, unde le este hotarul cu călugării de la Sfînta Troiţă. Şi am văzut domnia mea cartea aceea a acestor 24 de boieri din anul 7141, de hotărnicie şi de întocmire, cum că au ales ei cu sufletele lor şi să stăpînească Nenciuleştii şi Găujanii şi Gurguiaţii, hotarul şi bălţile pînă în matca Mostiştei, cum a fost din veac şi cum au stăpînit toate satele.
      De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele, Nenciul <fost mare)2 vornic şi megiaşilor din Nenciuleşti şi călugărilor de la Cătălui şi călugăriţelor de la Vihorîta, ca să le fie bălţile pe apa Mostiştei, dedinăde ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Hriza mare ban al Cra-iovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Gligorie mare logofăt şi jupan Dumitru Dudescul mare vistier şi Mihai mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Buzinca mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Pîrvul gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 19 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere cursul anilor, 7143, anul domnului, 1634.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.)
         Bibi. Acad., CI/63.
         Orig., perg. (40 x 49,5), pecete aplicată, căzută.
        1 Loc rupt.
        2 Cuvinte retuşate.
557
www.dacoromanica.ro
419
1634 (7143) decembrie 20.
             Jupîneasa Catrina din Rumceni şi fiii ei vînd lui Radu vistier ocina lor cu rumâni din Andreşeşti.
       t Adecă eu jupîneasa Catrina ot Romceni şi cu feciorii miei, anume Ivan i Pătraşco i Strezia, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ■cum să fie de credinţă la mina jupînului Radului vistier, cum să se ştie că i-am vlndut toată partea noastră de ocină den satu den Indreşăşti, Insă a patra parte de sat, den cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar şi cu tot venitul şi cu toţi rumânii, însă rumânii pre nume: Lumotă cu feciorii lui i Neacşul i Baico cu feciorii lor, feciorii lui Do-brişan şi Oprea Răul cu fiiu său Nenciul şi cu alalţi feciori ai lor, cîţi Dumnezeu le va da şi cu alalţi rumâni ce se vor afla de moşie, fără Cîrstea cu fra-ţii-ş ce se-au scumpărat derept bani gata 7000, păntru că această parte de sat şi cu rumânii ce scrie mai sus, fost-au a noastră de moşie.
       Deci, cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Băsărab voevod, făcutu-o-am vînzătoare. Deci socotind noi că iaste mai volnic Albul suljer, feciorul Mitrei pitar, zet Braţului comis a cumpăra, mers-am de l-am întrebat înnaintea jupînului Dragomir vel armaş şi înnaintea jupînului Dră-guşin vtori postelnic i Calotă clucer şi înnaintea a altor boiari mulţi, carii era în divan: cumpăra-va Albul suljer această moşie de la noi, că ni-e vînzătoare? Iar Albul suljer singur cu gura lui au mărturisit înnaintea acestor boiari, cum nu o va cumpăra. Deci, de pre altă parte de sat fost-au părtaş jupînul Radul vtori vistiiar; ce, după întrebăciunea Albului sulugeriului, întrebat-am pre jupînul Radul vistiiariul: cumpăra-va această moşie, au ba? Deci dumnealui se-au aflat cumpărătoriu. Şi ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndutu această parte de sat şi cu rumânii, de a noastră bunăvoe şi fără de nice-o silă, derept preţ cît scrie mai sus. Şi ne-au dat toţi banii gata. Şi la această tocmeală a noastră pus-am şo boiari mărturie: jupan Costandin vel postelnic i jupan Dumitraşco clucer ot Filipeşti i jupan Socol clucer i Stroe logofăt i Bunea logofăt i Dumitru logofăt şi alţi boiari mulţi, carii
nu sînt scrişi întru acest zapis.                                    ____
       Hcmicdx IIItpEdH AimvijsfT, Avkcnţa AtMMBpYi "i? a^hh, r atT xăpiur1. f Eu Catrina cu feciorii mii Ivan, Pătraşco, Strizea.
       Dumitraşco cliucer KocTTtmriv Kaicucou^ivoi;2.
       Stroe Fiera logofăt
       Bunea Vîlcul logofăt ma<nu propria>.
       Socol cliucer Dragomir vel armaş t Dumitraşco cliucer ot Filepeşti Dumitru logofăt
       1 A scris Şerban logofăt, luna decembrie 20 zile, în anul 7134 <1634>.
       2 Costantin Cantacuzino.
558
www.dacoromanica.ro
      Danciul logofăt Pîrîianul Mihalcea logofăt1 <Pe pag. 3>: Pătraşco, Strizea.
           Muz. de ist. Buc., nr. 27290.
           Orig., hîrtie (39,5 x 21,5), două peceţi aplicate. Copie ibidem, nr. 27429, f. 1.
                                           420
1634 (7143) decembrie 20.
            Negoslav din Dălbăneşti cu fiii lui se vînd rumâni lui Hrizea mare vornic.
      | Adecă eu Negoslav şi cu feciorie mei, anume Mirea i Stan Nedelco ot Dălbăneşti şi cu cîţi feciori ne va dărui Dumnezeu, scris-am acestu zapis al nostru să fie la mî<na> jupan Hrizii velichii dvornic2 de mare credinţă, cum să să ştie că ne-m vîndut să fimu rumâni în vecie, cu partea de ocenă cită se va alege den hotaru pînă hotar, den cîmpu şi den pădure şe den apă şi despre tot locul, cîtu se va alege şi den selişte şi despre tot hotarul.
      Păntru că ne-m vîndutu derept bani gata 3 000, şi ne-m vîndutu de a nostră bunăvoe şi fără dă nici o silă şi cu ştirea tutoror megeiaşălor denpre-jurul locului, den sus şi den jos.
      Şi cînd ne-m vîndutu, fost-au mulţi buiari anume: Ghioca Secul ot Călineşti i Dediul ot Bucureşti i Condaot tamu i Panga ot tamu i <I>anache ot Arceşti i Radul logofăt ot Desa i Andronie comis ot Mălăeşti i Paraschiva logofătu ot Buteşti i Anghel postelnic ot Bucureşti.
      Ş-am scris eu Dumitraşco logofăt ot Tîrgovişte. Şi păntru credinţa me-m pus şi degetul. Pis meseţa dechemvrie 20 dni, v leat 7143 <1634). | Nagoslav
      Tepco priTioKag pâpxr|p(o ta dvoGev3 4
      Az Radul logofăt ot Desa
      ■)■ Eu Anghel postelnic ot Bucureşti
      t AvSpoviog jtporiv cntaGapiţ papxfipo xavoGev3
         Muz. de ist. Buc., nr. 13749.
         Orig., hîrtie (31,5 X 21,5), cinci pece{i aplicate.
       1 Toate semnăturile sînt autografe.
       2 în acest timp Hrizea este mare ban.
       3 Ghiioca cel bătrîn mărturisesc cele de mai sus.
       4       Andronie fost spătar mărturisesc cele de mai sus. Toate semnăturile sînt autografe.
559
www.dacoromanica.ro
421
1634 (7143) decembrie 20.
             Toader din Dălbăneşti se vinde rumân cu ocina sa lui Hrizea mare vornic.
       f Adică eu Toadir ot Dălbănişti scris-am acista al miiu zapis, ca să fii la mîna jupînului Hrizii vel dvornic1, cum să si ştii că m-am vîndut să-i fiu rumân în vicie, cu toată moşia mea din Dălbănişti, şi din cîmpu şi din apă şi din păduri şi di pristi tot, varicîtă ocină voi avea, di hotar, pînă în hotar, diriptu bani gata 1 600.
       Şi m-am vîndut di a mea bunăvoi, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor migiiaşilor di înprijurul locului şi di sus şi di jos.
       Şi cîndu m-am vîndut fost-au mărturii mulţi boiari şi oamini buni, anume: Ghioca ot Călinişti i Dediul Bucurişteanul ot tam i Conda ot tam i Panga ot tam i Radul logofăt ot Disa i Andronii comis ot Mălăişti i Paras-chiva logofăt ot Butişti i Anghil postelnic ot Bucurişti.
       Şi păntru cridinţa, mi-am pus şi degitul.
       IlHC AVkCflţd AHKfAtspTf K A*»HH, A^T xSpĂi?.
       Toadiru.
       Az Radul logofăt ot Desa <m.p.)
       Tepco rririoKcu; pdpxripco ta dvoOev2 <m.p.>
       t Eu Anghel postelnic ot Bucurişti.
       t AvSpovioq 7tpofiv ajtaGaprii; paprfipo tavoGev3 <m.p.>
       Partea frăţini său lu Rados[s]lav.
          Muz. de ist. Buc., nr. 13748.
          Orig., hîrtie (29 X 20), cinci peceţi aplicate.
          Copie ibidem, ms. 855, f. 52 (cu data: 7145).
                                            422
1634 (7143) decembrie 25.
             Matei Basarab voievod întăreşte lui Costandin mare postelnic ocină cu rumâni în Sărata, jud. Buzău, cumpărată de la jupaniţa Maria din Bucov.
       t fllHAOCTTHO KOJKTfW IlV dl4etic KOfBOAA H rOCnOAHHTi K1C0H 3EA1AH 0\Tr-PpWBrtJJfÎHCKOH, KH$K KfAHKdPO H nptAOSpdrO, nOWBUJOiUS iw B C 'PdGd KOfSOA'i- Ada‘JT
rocnoACTKO a\h c'ft noKM'bHÎ’H rocnoACTsa aw noqiiTtHHOA^s npdsHTfAS rocnoACTKd
A1H ridHS 1. U'CTdHAHH-h KMHKIH nOCT*kA1kHHK H Cit ChIHhl fAHgH Borh HA\8t AaPO~
       1 în acest timp Hrizea este mare ban.
       * Ghiiooa cel bătrîn mărturisesc cele de mai sus.
       3 Andronie fost spătar, mărturisesc cele de mai sus.
560
www.dacoromanica.ro
£dTH, BKO Ad (CTk (A\$ WUHHk H BfMHHH g CfAO 8 G'kpdTd, KT» CoyACTBO E$S<'K8>> WBdMf BCd MdCTk JKgndHHU.fR flldpYfB, AT>J4M ©T.HKOB nOCTAAHHK WT EgKOB H A"K-
i^iHpoA\ (H SahhYh, JKgndHHiţd 0hk»k cndTdp, wt noAio h wt uj$au h ivt boa h
WT CfAdAHIJJH Cf AOB H IVT A^dg Ck BklHOP^dA'f H WT no BCk JfOTdPOAţ, Bd.’H oyBO (AHKO HSBipHT CA. H oyBO B(MHhYh Ad Cf 3Hd(T HiWf HJfkl: (i. dHd H C*k BCH CklHkl (A\g H EdTgpd H Ck BCH CklHkl (Mg H HHH BfMHHH KOTOpYH C( WBpfclJIHT pdCHndAH WT HdA cT( MdCTk WT WMHHTi WT ©TipdTd.
       IlOHfJKf CYf KkJUJlilf pfdfHJd WMHHTi H BfMHHH BkICT JKgndHHU.fR flSdpYfB H A'k-IjlHpOB (H SaHhYH WT A'bAHHO (IJKJKf WT npAJKAf BptMf. IIOTOM>K(, (rAd BkICT HklH’bj BTi AkHH rOCtlOACTBd MHj d ndHHlţd flfldpYA H A^Wd (H @AHHd BkICT no-AOJKHA 3-kAOr g npdBHTfdk POCnOACTKd MH KoCTdHAHH'k BfA nOCTfAHHK AR( C(AH, no HM( KoMdp IHKgrt H h’kUJMOdpfrtf, BCd MdCTk HMd CTi B(MHhTH H Ck BCk JfOAOKOAl, 3d 8pH pH, nAH(Sk rOTOKH. no CHJfJKf, npWldAdA (CTk ndHHIţd ffldpYA H AW* «H @AHHd KTi npdBHTMk POCnOACTBd MH KoCTdHAHH nOCTfAHHK Ck BfAHKdA A\OA(hY( dljlf AdA fCTk AtAHHd HMd BkCnfTkj Ad BklTH nd<kl BTi pgKd HMd. H AdA (CTa npd-BHTfAg TOCnOACTBd MH KoCTdHAHHOB nOCTAAHHK WMHHTi H BfMHHH g CfAO g GkpdTd, BCd MdCTk HMd, (AHKO H3B(pHT CA, 3d grH pM, IlAHfSH POTOBH. H (rAd npOAdA (CT& ndHHU,d ffidpTA H A'B’Y'H (H SdHHd CÎA WMHHTi H KfMHHH WT G'kpdTd, npiiBOf Bk-npOCH BTi Ck PWA HMd H H( (AHHTi H( WBptTl.'CA Ad KgnHT, HO TOrAd oyCTpOH CA H npOAdd HA\d WMHHTi H BfMHHH WT ©TipiTd ndHg KoCTdHAHHOB nOCTfAHHK, 3d grH PM, fJKf CgT BklUlUK nHCdHH. H KTiStA OyBO KTiCH IlAHfSH POTOBH Bk pgU,A HMd.
       H BHAtX’ rocnoACTBO mh h 3dnHcgA ndHHiţfB flfidpVfB h ndHHU.fR SahhTh g pgKd KoHCTdHTHHOZ BfA nOCTljAHHK H Ck A\HOSH KOdtpH CB(aYt(aYH, HAU HJfk’. ndHk PdAgA BTOpH EHCtYaP H WT $HdHn([|JH, ^\giMHTPdlllKO KAgMdP H HfA'dKO nfJfdpHHK H Gokoa nfX’dpHHK h EgH-fc Aoro$(T h Tfprf AorofJsfT h npwMYH.
       H npOAdAOUlf CYA BklUlJUf ptjf WMHHTi H KfMHHH WT HHX’HOM AOKpt AtHpA, Ck 3HdHYA B*kcka\ H WT npfcA TOCnOACTBd A\H.
       ©frw pdAH, AdX h rocnoACTBO a\h noMTfHHOM npdRHTfAk rocnoACTKd a\h ndHg KWHCTdHTHHkB EfAk nOCTkAHHK, IdKO Ad BklTH (Mg CY( np(AKdpHBUJ( ptjfOM WMHHTi H B(MHHH g G-kpdTd WMHHTi A'kAYHO H K*k W^dET» CklHkliM H BHglţHM H npdBHgMfA®*M H npd'4iopoM (ro H h( wt Koro H(noKOdkEHMOM, no p(m(hhYh rocnoACTKd mh.
       ©( oyBO H c.î(aYt(aYh noaoJKg rocnoACTBO a\h: ndH Xpn3d b(a BdH Kpda(B-ckh H ndH"k Îbjuiko b(a ARopHHK h n:u rpnropY( b(a aoro/|t(T h ndH*k /^giMHTpg k(a bhctYbp h AlHX’dio Bfd cndTdp h EdcHaY( k(a ctoakhhk h figMHHj bm n(jfdpHHK h Eg3HHKd B(rt KOiMHC H ^p-krgUlHH H KoCTdHAHH BTOpYH npfcACTdTMH. H HCnpdBHHK, TpHropY( b(a rtoro$(T.
       H HdHHCdX”k d3, ©TOHKd CngA(H ffl-kpBdHOBHM, AVbC(Hd A(KdA\BpYH Kf_AkHH H WT flAdMd AC HklHt Bk CfrO nHCdHY(, B-k AkT xăpMT, A^Td POCnOAkH(, xdJfAA-t Iw AIdT(io KWfKWAd, a\haoctY(io bojkYio rocnoAHH'k. îw AIdT(io KOfBOA <m.p.>
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mateiu voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele pan Costandin, mare postelnic şi cu fiii cîţi îi va dărui Dumnezeu, ca să-i fie ocină şi vecini în sat la Sărata, în judeţul Buzău, însă toată
                                                                                                           561
www.dacoromanica.ro
partea jupaniţei Maria, fiica lui Staico postelnic din Bucov şi a fiicei ei Elina, jupaniţa lui Ianiu spătar, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din dealul cu vii şi de peste tot hotarul, oricît se va alege. Şi vşcinii să se ştie, numele lor: Oana şi cu toţi fiii lui şi Bătură şi cu toţi fiii lui şi alţi vecini care se află risipiţi de pe această parte de ocină din Sărata. Pentru că această ocină mai sus-zisă şi vecini au fost ai jupaniţei Maria şi ai fiicei ei Elina de moştenire încă de mai înaite vreme. Apoi cînd a fost acum, în zilele domniei mele, jupaniţa Maria şi fiica ei Elina au pus zălog la dregătorul domniei mele Costandin mare postelnic două sate, anume Comarnicul şi Căşcioarele, toată partea lor cu vecini şi cu tot venitul, pentru 150 ughi, hani gata. După acestea, a căzut paniţa Maria şi fiica ei Elina la dregătorul domniei mele Costandin postelnic, cu mare rugăminte să le dea dedina lor înapoi să fie iarăşi la mina lor. Şi au dat dregătorului domniei mele Costandin postelnic ocină şi vecini în sat la Sărata, toată partea lor, cîtă se va alege, pentru 140 ughi, bani gata. Şi cînd a vîndut paniţa Maria şi fiica ei Elina această ocină şi vecini din Sărata, întîi au întrebat pe tot neamul lor şi nici unul nu s-a găsit să cumpere, ci atunci s-au tocmit şi au vîndut ocina şi vecinii lor din Sărata panului Costandin postelnic, pentru 140 ughi, care sînt mai sus-scrişi. Şi au luat toţi banii gata în mina lor. Şi am văzut domnia mea şi zapisul paniţei Maria şi al paniţei Elina la mina lui Constantin mare postelnic şi cu mulţi boieri martori, numele lor: pan Radul al doilea vistier şi din Filipeşti, Dumitraşco clucer, şi Nedelco paharnic şi Socol paharnic şi Bunea logofăt şi Gherghe logofăt şi alţii.
      Şi au vîndut această ocină mai sus-zisă şi vecini de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele pan Constantin mare postelnic, ca să-i fie această ocină mai sus-spusă şi vecini la Sărata, ocină, dedină şi pe ohabă fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor lui şi de nimeni neclintit după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori pun domnia mea: pan Hrizea mare ban al Craiovei şi pan Ivaşco mar vornic şi pan Grigorie mare logofăt şi pan Dumitru mare vistier şi Mihaiu mare spătar şi Vasilie mare stolnic şi Vucina mare paharnic şi Buzinca mare comis şi Drăguşin şi Costandin al doilea postelnici. Şi ispravnic, Grigorie mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stoica spudei Şărbanovici, luna decembrie 25 zile şi de la Adam pînă acum la această scriere, în anul 7143, anul domnului, 1634.
      f Io Mateiu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Mateiu voevod <m.p.>
         Muz. de ist. Buc., nr. 26959.
         Orig., perg. (36 x 44,5), pecete timbrată.
         Cu o trad.; alte trad. la Bibi. Acad., LXX/8, şi la Arh. St. Buc., Documente
         C. C. Sărăfeanu, Pachet 1/1.
.'>62
www.dacoromanica.ro
                       DOCUMENT FALS
                                                       I
1633 (7141) aprilie 9.
            Stroe din Priboeni vinde lui Radu Gorun din Ţigăneşti locuri în Gura Sămăilei ş.a.
      t Adecă eu Stroia den Preboiani, dat-am zapesu meu la mîna dumnelui jupînului Radu Gorun ot Ţigăneşti, precum să să ştii că i-am vîndut dumnelui un locu în Gura Sămălii, alăturia cu hotaru Ţegăniştelor, pîn înlocu lu Tănasie, caria miargia pă suptu Fromoşilu cu fîntîna pînă în Sămăila, latu stînjeni 100 în za aspri gata 2 mii, să-i fiia dumnilui moşiia stătătoare în viacei.
      Şe iară [iară] i-am mai vîndutu un locu la Crucia Coman alăturia cu Pleia dă stînjeni 47 în za aspri gata 8 sute.
      Şe iară i-am mai vîndutu un locu în Gura Yăi Popei pînă Aineşu dînu rîu la dialu cu dumbrava, lat stînjeni 74 în za aspri gata 1000. Această moşe oumu vîndutu hohamnecă a mia dă nimenia selet, să-i fie dumnilui şi ficiorilor în viace.
      Şi păntru credinţa vui pune degiatu mai jos să să criază.
      Şi la acistu zapes am fostu şi noi priouţei şi miagiaşe care vom pune numele şi piceţele.
      Aprilie den 9, liat 7141 <1633>.
      Eu Stroi vînzător.
      Eu Radu ot tam martor.
      Az popa Ilie Preboiani martor
      Eu diiacun ot Ţegăneşte Dumetrul martor
      Eu Ştefan ot tam martor.
      Eu Yoinea martor
      Eu Miculu martur.
      <Pe verso): Acest zapis s-au găsit vîndut la Necula ot Ţigăneşti şi la hotărnicia ce s-au făcut acum la Priboini nu s-au ţinut în samă. Ianache ve-lichi sărdar, aprilie 4 dni 1759.
         Arh. St. Buc., M-rea Rîncăciov, XIII/9.
         Fals, hîrtie (14,5 X 20,5), cinci peceţi aplicate.
         Fals prin scris, hîrtie şi limbă.
563-
www.dacoromanica.ro
            LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE
1. 1638 (7141) ianuarie 10, Bucureşti.
   (Arh. St. Buc., M-rea Cîmpulung, LXIII/IO).
Matei Basarab întăreşte jupaniţei Maria averile rămase de la Vasile spătar (Datat după divan în <1635> ianuarie 10).
2. 1633 (7141) ianuarie 17.                     Documentul este din 1643 (7151)
   („Foaia Societăţii Românismul", Buc., II (1871), ianuarie 18 (v. orig. rom. la p. 182).                                         Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni,
                                                    XVI /3).
3. 1633 (7141) aprilie 11.
                                                                               (Gh. Ghibănescu, Surete, VI, p. 19).
4. 1683 (7141) aprilie 27, Bucureşti. (Nandriş, Athos, p. 162—164).
                                          v. 1633 aprilie 25, doc. 38.
Documentul este din <1636> aprilie 27 ( orig. slav la M-rea Dohiaru de la Athos; datat'după divan).
5.  1633 (7141) mai 1.
   (Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotroceni, nr. 692, f. 148).
Documentul este din 1640 (7148) mai 1 (v. orig. rom. la Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, VI/6).
6.  1638 mai 5, Bucureşti.
   (Arh. St. Buc., A.N., CXI/24).
7.  1688 (7141) mai 17.
   (Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 159—160)
8.  1638 (7141) mai 30, Bucureşti.
   (Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 172, î. 134).
9.  1683 (7141) iunie 16, Prisaca.
   (Ionaşcu, Bis. şi doc. din Olt, p. 20—21).
10. 1688 (7141) iulie 4.
    (Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/l).
11. 1633 (7141) iulie 13.
    (Arh. St. Buc., Condica m-rii Codmeana, nr. 357, f. 67 v - 68).
12. 1683 (7141) august 12.
    (Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, l 381).
13. <1633 septembrie 1 — 1634 august 31> 7142. (Arh. St: Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 218 v — 219).
v. <1634—1635> mai 5. doc. 253. v. 1633 mai 18, doc 82.
    v. 1633 mai, doc. 48.
Mai mulţi locuitori zălogesc părţile lor din Prisaca lui Stroe roşul (După Diicul mare agă şi Radu Vărzaru mare armaş actul este de pe la mijlocul sec. al XVII-lea).
v. 1633 <iunie> 4, doc. 89.
                                                                           v. 1633 <iunie> 13, doc. 94.
Documentul este din 1638 (7146) august 11 (v. orig. slav la Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLIX/9).
v. 1634 <martie 8>, doc. 213.
565
www.dacoromanica.ro
14.  <1633 septembrie 1 —1634 august 31> 7142, Bucureşti.
     (Arh. St. Buc, A.N, CXI/8).
15.  <1633 septembrie 1 —1634 august 31 > 7142. (Arh. St. Buc, A.N, LXXI/1).
16.  <1633 septembrie 1 —1634 august 31> 7142. (Arh. St. Buc, M-rea Trivalea, IV/3).
17.  1633 (7142) octombrie 26.
     (Arh. St. Buc, Condica m-rii Jitianul, nr. 723, f. 471 şi Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, p. 162-163).
18.  1633 (7142) noiembrie 2.
     (Arh. St. Buc, A.N, CXIX/2).
19.  1633 (7142) noiembrie 18.
     (Arh. St. Buc, M-rea Tismana, XLV/3).
20.  1633 (7142) decembrie 8, Bucureşti.
     (Bibi. Acad, ms. rom. 5723, f. 109 v).
v. 1634 aprilie 20, doc. 240.
v. 1634 <ianuarie — august) doc. 180.
v. 1634 <martie> 14, doc. 219.
v. <1628) octombrie 26, D.R.H, B. Ţara Rom, XXII, p. 638-639.
v. <1634) noiembrie 2, doc. 402.
v. <1634) noiembrie 18, doc-406.
v. <1632) decembrie 8, D.R.H, B. Ţara Rom, XXIII, p. 647—649.
21. 1634.
                                                                                (Nicolăescu, Radu-Vodă, p. 49—50).
v. 163<4> (714<2>) <iulie> 10, doc. 323.
22. 1634.
    (Arh. St. Buc, M-rea Radu Vodă, XXIII/9).
23. 1634 (7142) februarie 29. Bucureşti.
    (Arh. St. Buc, Mitrop. Ţării Rom, CLXXIII/ 29).
24. 1634 (7142) martie 25.
    (Arh. St. Buc, Ep. Buzău, XLI /6).
25. 1634 (7142) aprilie 3, Bucureşti.
     (Arh. St. Buc, Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 142 v—143).
v. 1634 <iulie> 10, doc. 323.
    v. 1634 <martie 1>, doc. 209.
Mircea vinde lui Manea din Păcăleşti două funii în Gălbeneasca (După conţinut actul este de pe la 1642).
    v. <1631) aprilie 3, D.R.H, B. Ţara Rom, XXIII, p. 356-357.
26. 1634 (7142) iunie 15.
    (Ionaşcu, Bis. şi doc. din Olt. p. 180).
27. <1634 septembrie 1 —1635 august 31) 7142. (Arh. St. Buc, Condica m-rii Mărginen. nr. 454, f. 21-22).
   v. 1634 iulie 15, doc. 328. Documentul este din 1635 (7143) martie 20 (v. orig. slav la Bibi. Acad. DCXXIII/42).
                                                               28. <1634 septembrie 1 —1635 august 31) 7134. (Arh. St. Buc, M-rea Rîmnicul Sărat, II/9).
v. <1634 după octombrie 20-1635 august 31) 7143, doc. 392.
29. <1634 septembrie 1 — 1635 august 31) 7143.
    (Arh. St. Buc, Colecţia G. Sărăţeanu, V/47 — rezumat).
v. <1634 după septembrie 6 - 1635 august 31)       7143,
doc. 376.
30. 1634 (7142) noiembrie 12.
                                                         (Arh. St. Buc, Mitrop. Ţării Rom, XXXV/9).
v. 1634 <ianuarie — aprilie) 12, doc. 187.
566
www.dacoromanica.ro
                       INDICE ONOMASTIC
               PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI
c. = comună f.    =   fost
j.    =   judeţ
lg.   =   lîngă
log.  =   logofăt
m.    =  mare
menţ. = menţiune m-re = mănăstire or. = oraş
pah. = paharnic pîrc. = pîrcălab post. = postelnic spăt. = spătar stol. = stolnic ş.a. = şi alţii top. = toponimic v. = vezi vist. = vistier vor. = vornic
                  * asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti.
                 ( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi, prin indicaţia „menţ“., lipsa de contemporaneitate.
                                                       < > paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările.
                 — pauza, pusă la începutul rîndului, arată că forma onomasticului este diferită de cea frecventă.
                 (?) semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales în traduceri vechi şi copii. Cuvîntul „probabil" — în cazul numirilor dispărute — a fost folosit atît pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cît şi îndoială în cazurile de omonimie.
                     Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările s-au făcut în funcţie de împărţirea administrativă actuală, arătîndu-se, în măsura posibilităţilor, şi judeţul istoric.
                     Trimiterile sînt făcute la numărul documentului; documentul îndoielnic este însemnat cu litera A.
40 — Documente România — c. 1359
567
www.dacoromanica.ro
A
Abaza, Abăza v. Metamet Abaza paşa.
Abohilcăi vinde parte în Gudăreşti (ment.) 9.
Achim v. Ioachim egumen şi Ciochină Aim.
Adăman, delniţa lui la Sălătruc (menţ.?) 118, 119.
*Adîncata, m-re <lg. Verneşti, j. Buzău), metoh al episcopiei de Buzău; pricină pentru dania călugărului Larion 51.
Aga Suţu din Dîlga, înfiază pe Stoica (menţ.) 21.
Aim v. Ciochină Aim.
Aineşu, top. la Valea Popii şi Priboiani <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) I.
Ală, Aii v. Solac Aii bei.
Alăman, tatăl lui Istratie care se rumâ-neşte la Pisculeşti (menţ.) 179.
Alămăneşti, sat <j. Olt) 249.
Alba, top. în hotarul Gurenilor <j. Gorj) 248.
Albeni, sat <j. Gorj) 19, 371.
Albeşti v. şi Anbeşti, sat.
Albeşti, sat <j. Argeş) 330; parte lăsată de Preda spătar din ~ jupînesei sale Stanca <Rudeanu> 78.
Albeşti, sat <probabil j. Buzău) 204.
Albeşti, sat <j. Dolj) 370, 390.
Albeşti, sat <j. Ialomiţa) 167.
Albcştii de la Cricov, sat <j. Săcuieni; azi Albeştii Paleologu, j. Prahova) 247.
Alboleştie, sat <Albuleşti, j. Mehedinţi), dăruit (?) de domn lui Radul vătaf de postelnicei; daturile rumânilor 87.
Albul, cneaz din Văcăreşti, apărat de rumânie 138.
Albul, cneaz se rumâneşte la Drajna 1.
Albul, comis din Brezoi, tatăl lui Radul 324; j urător 418.
Albul din Caracal, boier j urător 336.
Abul din Dumireşti, jurător pentru Poenari
    246.
Albul din Găneşti, frate cu Pătru log., martor 151.
Albul din Mihăileşti, jurător pentru Pri-siceni 412.
Albul (Barbul?) din Tocsobeşti, jurător pentru Poenari 246.
Albul, fiul lui Oprea log. din Rătivoeşti şi al Măriei, vinde delniţe în Bădeştii de Podgorie 292.
Albul, fiul lui Stănia din Rătivoeşti, vinde partea sa din Brătianii de Sus 292.
Albul, frate cu Stanca care vinde livezi în Piscul Runcului (menţ.) 176.
Albul, log. din Lăngeşti, jurător pentru Goleşti 407.
Albul, martori pentru: Izvorani 386; ~ pentru Popeşti 203.
Albul, paharnic din Răteşti, martor, semnează 284.
Albul, popă scrie zapis pentru Drajna 1.
Albul, sulger, fiul lui Mitrea pitar din Stăneşti şi ginerele lui Braţul comis 419; martor, semnează 390.
Albul, tatăl lui Albul din Caracal 336.
Albul, ţigan 365, 366.
Albul Negru, silit să schimbe Mogoşeştii pentru Ruşii de Vede (menţ.) 120; donator la m-rea Codmeana 238.
Albul Stăn .. • din Ţiţeşti, martor 268.
Albul Ursului, martor la Trănşani 37.
Albuleşti v. Alboleştie sat.
Albuş, rumân din Măgureni 251.
Aldea v. Necole al Aldei.
Aldea, cneaz rumânit din Vlădila, se răscumpără 208.
Aldea din Negovani vinde vie 179.
Alde din Slăviteşti, martor, semnează G2
569
www.dacoromanica.ro
Aldea din Stoeneşti, martor pentru Bogă-teşti 32.
Aldea, rumân cu delniţă din Săteni 181,
     187.
Aldea vinde casa, grajdurile şi grădinile lui din Drajna 1.
Alevra, sora lui Preda din Balomireşti şi jupineasa lui Sava pitar 175.
Alexandri, sluga mitropolitului, martor 54.
<Alexandria>, patriarhie, ispravnicul ei în Ţara Romanească 188.
Alexandru, Alixandru:
— Alixandru, popă din Mihăeşti, martor 221.
Alexandru, văr cu Stoica Boteanul, schimbă parte din Mogoşani pentru o delniţă in Jugur 211.
Alexandru cel Bătrîn v. Alexandru Mircea.
Alexandru <Coconul> (Alecsandru, Alec-xandru, Alixandru), domn al Ţării Româneşti <1623-1627) 209, 225, 296, 345, 372; fiul lui Radu Mihnea 45, 51, 85, 103, 116, 156, 250, 263, 288, 292, 298, 381, 405; acordă scutiri: unui boier 91; ~ unor m-ri 45, 53, 116, 212, 222, 252, 343, 416; ~ satului Rucăr 337 ; danie m-rii Dealul 148; tătarii în ţară sub ~ 63.
Alexandru Iliiaş (Alecsandru, Alixandru lliaş), domn al Ţării Româneşti <1616— —1618, 1627 —1629'», fiul lui Iliiaş voievod 27, 32, 33, 59, 64, 88, 97, 117, 192, 207, 242, 247, 248, 253, 272, 274, 280, 281. 292, 296, 298, 330, 333, 343, 351, 353, 417; acordă scutiri unor m-ri 27, 43, 45, 53, 98, 116, 133, 156, 212, 222, 310, 343; închină Biserica Doamnei Bisericii Domneşti 298;
                                                                               mută scaunul domnesc la Bucureşti 40; cu oastea la Hotin şi Daşova 21.
Alexandru Mircea (~cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1568 ... 1577) 271, 307, 351, 353; fiul lui Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea cel Rău 196, 261, 271; soţul doamnei Caterina <Salva-resso> 57; tatăl lui Mihnea <Turcitul> 245, 246;
       danii m-rii Viforîta 171; boierii pribegesc sub ~ 326.
Alexe, Alerxe . . .
— Aleexe din Cornăţel, martor 210.
Alexe, finul lui Matei Basarab şi soţul jup. Ivana, dăruit cu Arvăteştii pentru dreaptă slujbă (menţ.) 67.
Alexe, fratele lui Coandă mare comis, familie; slobozeşte rumâni din Torsura de Jos 370.
Alexe, jupîn din Piteşti, logofăt, cu vii la Izvorani 159; probabil acelaşi: Alexe
570
     <Grecul>, negustor, martor pentru Izvorani 195.
Alexe, martor la vînzare din Draghieşti, semnează greceşte 50.
— Alecse, ţigan boieresc 263.
Alexeni (Alixeni), sat <j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 253, 294.
Almăjul j. Dolj (Halmăjul), sat <Almăj>, cumpărat de la Radu Şerban de Grama din Bălteni şi dat ginerelui său, Barbu din Poiana 351, 353.
Amărăşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj), popă 174.
Amlaşul şi Făgăraşul în titulatura lui Matei Basarab 41.
Ana, fiica lui Drăghici din Şomăneşti, stăpînă în Brădiceni şi Cîlnic 68.
Ana, mama lui Gherghe şi fiica lui Ciolan, cu parte în Cîndeşti (menţ.) 285, 374.
Ananie, popă de la Olteni, martor 327.
Anbeşti, sat <Albeşti c. Afumaţi, j. Ilfov), partea lui Stanciul log. din Fundeni 93.
Anca cu părţi în Deduleşti, <nepoata lui Manea) 192.
Anca, <fiica?> lui Ivan sulger, vară cu Badea post. din Băleni, familie 405.
Anca, fiica lui Paraschiva şi a Danei din Deduleşti în pricină pentru partea ei din Odobeni 191.
Anca, fiica lui Tudosie log. Rudeanul şi jupaniţa lui Stan vornic, înzestrată în Foleşti şi Slătioare 272.
Anca, jupaniţa lui Mihăilă post. din Văleni, înzestrată în Podrujani ş.a. familie 275; pricini pentru Gîndeni 261, 271.
Anca, jupaniţa lui Radul Şpanul din Viştea de Jos 331.
Anca, „mama“? lui Tudor log. din Bujo-rani, rudă cu Dolofan (menţ.) 75.
Anca, martoră la vînzare din Piscul Run-cului 176.
Anca, preoteasă (fostă soţie) a călugărului Teodosie, vinde în Fundeni, familie 154, 227.
Anca, ţigănci 114, 199, 214, 249, 263, 339.
Ancuţa, <a doua) jupîneasă a lui Vasilie spătar 81.
Andoca, scrie zapis pentru Boteni 134.
Andonie, purcar, casa lui la Păuşeşti 71.
Andrăşeşti v. îndreşeşti, sat.
Andrei din Mălineşti, fiul Voicăi, vinde jumătate de funie în Piscu 393.
Andrei din Piteşti v. Andrei judeţ.
Andrei din Robăneşti, martor pentru Bîrcoveni 15.
Andreiu din Stoiceni, jurător pentru Văcăreşti Olt 48, 138.
Andrei din Şaineşti v. Andrei vornic.
Andreiu din Ştefeni <Andreica din Şte-foaia) 134.
www.dacoromanica.ro
Andrei din Vlădeşti, martor 105.
Andrei, frate cu Dragomir vătaf din Cislău, vinde parte în Tega (menţ.) 16.
Andrei, grămătic, martor pentru Găujani 352.
Andrei (Andreiu), judeţ <din Piteşti), martor pentru Izvorani 81, 195; probabil acelaşi: ~ din Piteşti, martor 31.
Andrei, judeţ din Rîmnicul <Sărat>, martor pentru Găujani 352.
Andreiu, martor la înfrăţire în Fundeni
    301.
Andrei, postelnic, ginerele jupaniţei Maria din Gemenele 403.
Andrei, spătar, fiul lui aga Neagul, vinde în Iacoveşti şi Dealul Tirgoviştei, familie 367, semnează 250.
Andrei, vornic din Şaineşti <fost paharnic) martor, semnează 107, 190.
Andrei Rudeanul, spătar, fiul lui Vlad m. log., familie, pricini pentru Văcăreşti, Nănişeşti, Deleni ş.a. 33, 55, 58, 104, 138, 186, 272, 311; stăpîn de ţigani 42; martor 94, semnează 33.
Andrei Rudeanul, sulger, stăpîn la Copăcel 270; martor 344, 381.
Andreiaş, iuzbaşă <din Văleni), martor la Drajna 1.
Andronache, ţigan 144.
Andronie (Androni), comis din Mălăeşti, martor, semnează greceşte „ ~ f. spă-tar“ 420, 421.
Androne, martor pentru Brezoi 106, 112.
Andronie, martor pentru Samara 219, 383.
Andronie, postelnic din Boteni, cumpără parte 134.
Andronie, ţigan 142.
Andronie, vătaf, martor pentru Goleşti, semnează 414.
Anghel v. şi Ivan Anghel.
Anghel, căpitan martor pentru Draghieşti 50.
Anghel, cnezi rumâniţi din: Polovinele 117;~ din Vlădila 208.
Anghel din Bărăşti, martor pentru Gudâ-reşti 9.
Anghel din Mihăeşti v. Anghel post.
Anghel din Săsciori 18.
Anghel din Vlădeşti vinde loc la Coasta Turburei 105.
Anghelu, jupîn din Oraşul de Floci, martor 145.
Anghel, log., martor la vînzare din Pepe-neşti 204.
Anghel, popă din Tătărani, locul său 240.
Anghel, popă, mahalaua sa în Bucureşti 179.
Anghel (Anghil), postelnic din Bucureşti, martor 420, semnează 421.
Anghel, postelnic din Chiţeşti, martor 284.
Anghiel, postelnic din Mihăeşti, martor, semnează 221: probabil acelaşi: Anghel din Mihăeşti, fiul lui Pîrvul ban (moş Paisie) 220; vinde funie în Şerbăneşti 306; martor, semnează 220.
Anghelachi, portar, stăpîn în Glina, danii m-rii Radu Vodă (menţ.) 35.
Anghelet dă bani cu împrumut 78.
Anghelina cea bătrînă, maică la Viforîta, familie 339.
Anghelina, jupîneasa lui Stanciul log., vinde în Fundeni 93.
*Aninoasa (Uspenia), m-re <j. Săcuieni; azi j. Buzău), ctitori şi donatori 247; în pricină pentru Cislău, egumeni 244,
    247.
Aninoasa, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 346.
Antonie <din Răteşti), scrie diata lui Ivaşco vornic 162.
Anton (Antonie) din Vulpeni, martor pentru Bulzeşti 131.
Anton, fiul lui Cerna stolnic, frate cu Boca post., danie m-rii Deduleşti 361.
Antonii, jupan <viitorul domn), frate cu Neagul şi cu Gherghie, cumpără în Popeşti 203.
Antonie, rumân din Torsura de Jos se judeceşte 370.
Antonie Grama, dăruit de Mihai Viteazul (menţ.) 64.
Apa Cîmpulungului, rîu <Rîul Tîrgului), vad de moară 292.
Apostol din Frăsinet, jură tor 418.
Apostol (Curt Salam ceauş), fiul lui Iane f. mare ban, turcit, rebotezat, donator la m-rile Radu Vodă şi Sf. Gheorghe 199.
Apostol, popă din Corbi, martor 331.
Arb&naşiu vinde parte din Bereşti, familie 158.
Arca din: Brădiceni, ~ din Şomăneşti, martori pentru Şomăneşti 68.
Arca din Drăgoeşti, megiaş jurător pentru Gureni 248.
Arceşti, sat <probabil j. Romanaţi; azi j. Olt) 82.
Arceşti, sat <j. Prahova) 420.
Ardeal v. Transilvania.
Arefu v. Hareş sat.
Arfenie v. şi Arsenie.
Arfcnie, popă din Tîrgovişte martor 200, 214. 273.
Argeş (Arghiş), judeţ, sate din ~ 98 107, 241, 262, 292, 311, 317, 330, 333.
Argeş (Argeşul, Argheş, Argiş, Uspenia), m-re <în or. Curtea de Argeş), ctitor, zidire, scutiri 41; metoh 182; vama de la Ocna Mică 148, 185; în pricină pentru Domneşti 397 ; rumâni fugiţi 234 ; cumpără ţigani 331;
571
www.dacoromanica.ro
      egumen: Grigore 41, 107, 148, 182, 185, 234, 322, 331, 358, 397.
Argeş (Argheş, Argheşu), oraş < Curtea de Argeş> 107, 151; meşter 358.
Argeş, rîu, mori pe 325; erori: în loc de Argeşel 94, 120.
Argeşel, piriu <afluent al Riului Doamnei), sat la gura ~ 121, 238; erori: Argeş 94, 120.
Ariciul v. Stan Ariciul.
Arion v. Larion.
Armenili v. Oancea Armenili.
Arnaut Cbiia (Arnăutchiiu), sat <Arnaut Kioi, Turcia) 330, 333.
Arn&ut, subaş din Brăila, martor 352.
Arsenie v. şi Arfenie popă.
Arsenie, paharnic, <frate cu Lăudat comis din Vlădeni), martor 75, 324.
Arsenie, postelnic <din Piteşti) martor pentru Izvorani 195.
Arşi, sat <lg. or. Găeşti, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 378.
Arrat <Harvat>, megiaş jurător din Bră-diceni 248.
Arvăteşti v. Studina Arvăteştilor.
Atanasie v. şi Tanasie.
Atanasie, egumen al m-rii Radu Vodă (menţ.) 296.
Atos. (Sfetagora, Sf. Munte, Sveteagora), munte <Athos, Grecia), m-ri:
      SI. Athanasie 238;
      Dohiarul (Sf. Arhangheli), metohul său: Slobozia lui Enache 123, 382;
      Ivir (Ivera, Uspenia), marea lavră, metohul său m-rea Radu Vodă 199; călugări ispravnici ai m-rii Slelea metohul său 322, 323.
Averchie, monah la m-rea Ciolanul 300, 374.
Averchie Ghiurghiu, popă atonit, ispravnic al m-rii Stelea din Bucureşti (menţ.) 322, 323.
Avram v. şi Sava a lui Avram.
Avram din Bîrcoveni, se judeceşle 15.
Avram din Coşovenii de Jos, martor 15.
Avram din Vaideei, se rumâneşte cu fiii săi 174.
Avram din Verneşti, martor 224, 256, 264.
Avram, fiul lui Drăghici, familie, întărit in Cătunul de Jos, Burbi, Lupoaia ş.a. 61.
Avram, logofăt, martor pentru Bîrza şi Budureşti 166, 180.
Avram, rumân din Torsura de Jos, se judeceşte 370.
Avram vinde parte din Cătun (menţ.) 61.
B
Baciul din Cîrlomăneşti, cu familie în Cîn-deşti (menţ.) 125.
Baciul, fiul lui Ventilă, în pricină pentru Bîrzeşti 100.
Baciul, rumâni din Cretineşti încearcă să se judecească 296.
Baciul, tatăl lui Dragul ş.a. rumâni din Cocorăşti 347.
Baciul, tatăl lui Negre cu parte în Bîrzeşti (menţ.) 100.
Badea, Badiul:
Badea v. şi Radul Badii.
Badea, cneaz rumânit din Vlădila 208.
Badea din Argeş v. Badea log.
Badea din Băneşti, martor pentru Goleşti 326.
Badea din Băleni, ~ din Bucşani, ~ din Greci v. Badea postelnici.
Badea din Brăila v. Badea negustor.
Badea din Româneşti, soţul jupaniţei Dobra din Piscani, familie (menţ.) 336.
Badea din Spăteni, jurător 418.
Badea din Suslăneşti, martor 32.
— Badiiul din Şirineasa, martor 298.
Badea din Tomeşti, creditor 78.
Badea, fiul lui Lumotă din Fălcoi şi fratele Buicăi 249.
Badea, fiul lui Mîinea post. şi al Zlalci, familie, în pricină pentru Goleşti 326.
Badea,   frate cu  Bălăci,  cumpără   partea
    Ivanei din Gîrbovi 356.
Badea,   log. din  Argeş,  tatăl lui   Radul
    358; martor pentru Cerbureni 107.
Badea, log., fiul lui Tudoran pitar, dăruieşte m-rii Codmeana, Mogoşeştii 94.
—    Badiul, martor la vînzare din Bîrca20.
Badea, negustor din Brăila, cumpără părţi
    în laşul 108, 109.
Badea,   paharnic   din Grădiştea,    martor
    (menţ.) 393.
Badea,   paharnic,  tatăl  lui Bogdan din
    Detcoi 305.
Badea, popă din Rădăcineşti, martor 417.
—    Badiul, posluşnic scutit al m-rii Rîn-căciov 252.
Badea, postelnic din Băleni, familie, vinde părţi, semnează 405.
Badea, postelnic din Bucşani, soţul Chiaj-nei din Măneşti, familie 77, 153, 235; martor 76, 214.
572
www.dacoromanica.ro
Badea, postelnic din Greci, martor (menţ.) 393.
Badea, postelnic din Vîlsăneşti, are nepot pe Spahiul cehodar (menţ.) 332.
Badea, rumâni din: Futeştii de pe Mostiş-te 210;~ din Poiana 77, 153;~ din Rădăcineşti 417; ~ din Româneşti 336; ~ din Văleni 90.
Badea, spătar, nepotul lui Dragomir spătar <din Cepturoaia) şi al lui Radul vist., dă partea lui din Piscul lui Călin m-rii Căluiu (menţ.) 393.
Badea, ţigan 199.
Badea, unchiul lui Preda din Bîrseşti, cu funie la Baia de Fier (menţ.) 233.
Badea a Iui Tudor, martor pentru Samara 383.
Badea Paţichi din Cîmpulung, martor pentru Izvorani 32.
Bae, sat <Baia de Fier, j. Gorj>, funia Bîr-sească şi cea a lui Patru Tecuci vlndute de Preda din Birseşti lui Danciul din Pîrîiani 233.
Bahnă, top. la *Deduleşti <lg. Potoceni, j. Buzău) 304.
Baico, post. din Pătroaia, martor, semnează 284.
Baico, rumân din îndrăşeşti 419.
Bajeşti v. Băjeşti, sat.
Bălăci v. B&Iaci.
Balaşa, jupîneasa <doamna> lui Costan-din <Şerban> al 2-lea post., cumpără vie la Loloieşti 409.
Baico din Verneşti, familie (menţ.) 224.
Balea v. şi Radu ~, Stan al Iui Balea.
Balca din Fălcoiu, tatăl lui Pătru log. (menţ.) 249.
Balea, fratele preotesei Sora, cu parte în laşul 109.
Balica din Cîrlomăneşti, soţul Radei, familie, aldămăşar 194.
Balica din Gomoeşti, martor 150.
Balica, fiul lui Curuia, familie, vinde în Ergheviţa 388.
Balica, hatman, moştenit de Stroe post. din Oteteliş ş.a. (menţ.) 360.
Balica, pah. din Breasta, martor 359; postelnic, nepotul lui Balica hatman, familie, stăpîn de ţigani 360.
Balica, rumân din Herăşli, în pricină de rumânie 64.
Baloi v. Vlad loi Baloi.
Balomireşti sat <probabil Balomireasca c. Teiu, j. Argeş) 54.
♦Balomireşti, sat <lg. Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov) 175.
Balota, Balotă, Baloteşti v. Băloteşti şi Valea lui Balotă.
Balota, Bălotă:
Balotă .din Cîndeşti, martor 300.
Balotă din Trănşani, familie, vinde parte 37.
Balotă, partea lui Ia Izvorani (menţ.) 81.
Balotă, rumân din Futeştii de pe Mostişte 210.
Balş (Balşe, Balşu), sat <j. Romanaţi; azi oraş, j. Olt) 33, 115, 249, 359, 385.
Balta Albă, baltă cu gîrle <j. Romanaţi; azi j. Olt) a m-rii Bistriţa 189.
Ban, martor la vînzare din Draghieşti 50.
Banei v. Radul Banei.
Banciul <BonciuI), iuzbaşă, martor pentru Drajna ş.a. 1.
Barbagerea (?), sat <Bărbârigeni la Cer-megeşti, j. Vîlcea), fugit cu merticul lui Bărbuia Vineţeanul căpit. 298.
Barbul v. şi Albul din Toxobeşti, Ncagul Birbol.
Barbul ban v. Barbul Craiovescul.
Barbul căpitan v. Barbul Vineţianul.
Barbul, clucer din Fratoştiţa, martor 415.
Barbul, clucer din Poiana, familie, casa lui prădată pe cînd era trimis la Ţari-grad 351, 353; martor 312.
Barbul, cnezi rumâniţi din: Căneşti pe Gilort 351, 353;~ din Costeşti 43 la Vaideei 174.
Barbul din Buzău, tatăl lui Isac 224.
Barbul din Cîlceşti, <log., fiul lui Arsenie sulger din Piscani) şi ginerele lui Oancea vornic din Mihăeşti, familie, în pricină pentru Goleşti 407.
Barbul din Dudeşti, martor 136.
Barbul din Grădişte, vinde ţigani 249.
Barbul din laşul, martor 109.
Barbul din Poiană v. Barbul clucer.
Barbul din Rogojina, martor 233.
Barbul din Toxobeşti v. Albul.
Barbul din Urecheşti, martor pentru Bul-zeşti 131.
Barbul din Urşani, megiaş jurător 113.
Barbul din Zvorsca, sluga marelui log. 155.
Barbul, fiul lui Dragoe, vinde în Cătunul de Jos (menţ.) 61.
Barbul, fiul lui Dulce post. din Lumaş, liberează rumânii săi din Bîrcoveni 15.
Barbul, ginerele lui Barbul, martor pentru Mierlari 334.
Barbul, iuzbaşa din Bădeni, martor 254, 255; jurător pentru Cislău 244, 247.
Barbul, martori pentru:      Bîrcoveni  15;
    ~ pentru Foleşti de Jos 86;~ pentru Şerbăneşti 306.
Barbul, paharnic, fiul lui Mihnea ban din Hurezi, cumpără Găurenii (menţ.) 217.
Barbul, paharnic mare <Brădescul), fost mare pah., familie, în pricină cu m-rea
                                                                                                               573
www.dacoromanica.ro
Jilian pentru Vilcomul şi Ştiubeiul 82; în sfatul domnesc 4, 6; martor, semnează 33.
Barbul post. din Măneşli, martor 77, 153, 235, 415; jurător 142, 144.
Barbul, post. din Piteşti, vinde ţigan 179.
Barbul, post. vinde ţigani (menţ.) 257.
Barbul, rumâni din: Ciumeşti 359; ~ din Găureni 217 ;~ din lacoveşti 367 ; ~ din Sttngăceaua 19.
Barbul, socrul lui Barbul 334.
Barbul, stolnic, martor 75.
Barbul Brădescul v. Barbul pah.
Barbul Craiovescul, ban „bunicul", moşul lui Matei Basarab (menţ.) 189, 271 ; familie, stăpîn în Gîndeni, Cretineşti ş.a., ctitor 34, 261, 271.
Barbul Yineţiianul (BArbuia), căpit. de la Ugreni (menţ.) 298.
Basarab (Bosarabă) voievod, tatăl lui 'Neagoe) Basarab 120, 121; v. şi Neagoe Basarab.
Bat&r Gabor, crai <Bâthory Gabriel), venit cu ungurii în Ţara Românească (menţ.) 326.
Bătură rumân din Sărata 422.
♦Băbeni, sat <probabil lg. Rădila, j. Prahova), călăraş 267.
Băbeni, sat <j. R. Sărat; azi c.j. Buzău) 125, 361.
Băbeni, sat <Băbeni-Olteţu, j. Vîlcea) 131.
B&căulea din Cătun vinde partea lui 61.
Băcilă, rumânit cu partea lui din Drăgă-neşti 146.
Bădeni, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 150, 244, 247, 254, 255.
Bădeştii din Podgorie, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi Vrăneşti, j. Argeş), delniţe şi vinărici cumpărate de jupaniţa Stanca a lui Dima grecul 292.
Badian v. Neagoe B&dian.
Bădica din Păcăleşti, martor 173.
Bădica (Bădică), rumâni din:       Gropşani
                                                                          385din Văleni, cu delniţă 408.
Bădica, ţigan 360.
Bădilă din Cegani, martor 308.
Băduţă, oprit să ia zeciuială din bălţile m-rii Viforîta de la Gurgueţi 22.
Băeşti j. Vîlcea, sat <azi Turburea), funie cu parte din moară, vie ş.a. vîndută de fiii Rădei lui Stanciul post. din Pîrî-iani 18.
Bălteşti j. Dolj, sat, Stan al doilea comis, Ţamblac ş.a. rumâni ai lui Matei Basarab, iertaţi de rumânie 276, 375.
Băjenescul v. Stan Băjenescul.
                                                                      ♦Băjeniile j. Dolj, sat cu bălţi şi gîrle dăruit de Buzeşti m-rii Căluiu 393.
574
Băjeşti (Bajăşti), sat <j. Muscel şi Pădurel; azi j. Argeş) 128, 268, 326, 336, 407.
Bălăci, Belaci:
Bălăci din Păuşeşti, martor 86.
— Belaci (?), frate cu Badea, cumpără partea Ivanei din Gîrbovi 356.
Bălaia, fiica lui Radeş, vinde în Vădenii Mici ş.a. (menţ.) 253.
Bălan, boier jurător pentru Vişina : i Siliş-tioara 115.
Bălan cumpără la Sărăşti <?> 126.
Bălan din Rădineşti, martor 18.
Bălan din Stăneşti, rumânit fără ocină 1.
Bălan, vornic al doilea, martor, semnează 282.
Bălaşa v. Balaşa.
Bălbose din Berivoeşti, martor 346.
♦Băldeşti j.Olt, sat <lg. Lisa), partea lui Giura, nepotul lui Neniul log. cumpărată de Tudor comis din Izvor 309.
Băleni, sat <j. Dîmboviţa) 414; părţi fără rumâni cumpărate de Ivaşco mare vornic şi primite de fiii săi 381, 405.
Bălilă cel bătrîn(Bălolă)din Bălileşti, megiaş jurător pentru Goleşti 326, 407.
Bălileşti (Băluleşti), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 326, 407.
Bălin, moştean din Gureni, în pricină de rumânie 248; probabil acelaşi: ~ megiaş jurător 248.
♦Bălişoara, sat <lg. Budişteni, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 304.
Băloteşti, sat <Baloteasca. j. Argeş) 284, 367.
Băloteşti j. Mehedinţi (Băloteştie), sat <Balota>, dăruit de Udrişte post. din Drăgoeşti m-rii Govora, cotropit de Buzeşti 307, 328, 398.
Bălteanul v. Tudor Bălteanul.
♦Bălteni, sat <lg. Copăcioasa. j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 351, 353; stan Ge&ngiu vinde loc arător popii Dumitru din Negovani 2.
Bălţaţi j. Rîmnic (Belţaţi), sat <azi Valea Rîmnicului. j. Buzău , iuzbaşă 125, 287, 361; în hotar cu Găojani; omor, duşegubini 352.
♦Bălţaţi, sat <lg. Călineşti. j. Prahova), vii din dealul ~ lăsate de Theofil călugăr m-rii Mărgineni 144;<~de Jos, părţi cu rumâni stăpînite de Radul şi Dragoslav fiii lui Radul Praja 170.
Băluţă din Găureni, unchiul lui Radul log. din Desa, familie (menţ.) 217.
Băndroiu v. Drăghici al Băndroiului.
Băneşti 363 v. Brăneşti, sat.
♦Băneşti j. Argeş, sat <lg. Cerbureni) vîndut de Stanciul log. Cepariul Maricăi
www.dacoromanica.ro
    din Albeşti, redobîndit de fiii lui: Dumitraşcu şi lvaşcu post. 330, 333; probabil acelaşi 326.
*Băneşti, sat <probabil Gura Foi, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa; în or. Găeşti) 284.
Băneşti, sat <probabil j. Ilfov) 412.
Bărăşti, Bereşti:
Bărăşti (Băraşti), sat <j. R. Sărat; azi c. Valea Rîmnicului, j. Buzău) 9; ciobotar 352; roşii 50, 361.
— Bereşti, sat <Bărăşti, j. Săcuieni; azi j. Buzău), părţi cumpărate de Radul Răducii de la Arbănaş, Şerban şi Tatul 158.
Bărbat Micleuş v. Rîul Bărbat Micleuş.
Bărbărigeni v. Barbagerea sat.
Bărbăteiu, rumân din Tătărani 240.
"'Bărbăteşti, sat <Şotînga, j. Dîmboviţa; în or. Tîrgovişte) 216, 274, 364.
Bărbuia, slugă domnească, fiul lui Ştefan log. din Văleni, familie 90.
Bărbuleasca, parte la Proşca <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 247.
*Bărbuleşti, sat <lg. Uieşti, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), megiaşi din ~ rumâniţi, fără drept, în Bucşani 97.
Bărbuleţu (Bărbuleţ), sat <j. Dîmboviţa), judecire 236; popă 403.
Bărcan, armaş, fiul lui Curt armaş din Vrăneşti, familie, vinde în Roşiul 73, 135.
Bărcan din Bucşani, martor 214.
Bărcan, fiul lui Dragomir, martor pentru Mierlari 334.
Bărcan, fiul popii Danciul din Gîrbovi, în pricină pentru duşegubină 352; probabil acelaşi: martorpentruDraghieşti50.
Bărcăneşti, sat <j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 167.
Bărcăneşti, sat <j. Olt), pricini de rumânie cu jupaniţa Maria, fiica popii Stoica log. din Farcaş 249.
Băsărab, Băsărabă v. Neagoe Basarab.
Băşîcuţe, top la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
♦Băşineşti, sat <lg. Jugureni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 242.
Bătrînul, scrie zapis pentru Vărăşti 302.
Băţilă, tatăl lui Stan din Robăneşti 15.
Beceani, sat <Beceni, j. Buzău), popă 304.
Beciu, oraş <Viena>, asediul ~ (menţ. ulterioară) 216.
Beicea, rumân din Deleni 33.
Belaci v. Bălăci.
Belcin, sat <j. Dolj) 137.
Belciu, fiul lui Colţea din Horez, vinde parte 349.
Belde Kelemen <Bâldy Khielmen), ungur, prieten cu Radu Mihnea, cumpără părţile unor boieri pribegi 253.
Beleţi, rumân din Ciumeşti 359.
Beleţi (Beliţi), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 279, 336, 407.
Belgrad, în Ţara Ardealului, <oraş, Alba lulia), Mihai Viteazul la ~ 407.
Belisarie v. Velisarie Rusta.
Beliu vinde, împreună cu fratele său Cer-nica, la Năvîrteşti din „moşul11 Cenu-şăscul 362.
Belţaţi v. Bălţaţi, sat.
Benghiul v. Sava Benghiul.
Berbece din Bărcăneşti, în pricină de rumânie 249.
♦Berciugov, sat <lg. Sohatu.j. Ilfov), partea Stanei băneasa vîndută de Tănasie din Bărbăteşti lui Vintilă vătaf 216.
Bereşti v. Bărăşti, sat.
Berilă din Ceraşu, martor 173.
♦Berileşti (Bereleşti), sat <lg. Micşuneştii-Moara, j. Ilfov) 175, 418.
Berindeşti (Berendeşti), sat <j. Argeş) 246, 291.
Berislăveşti j. Argeş, sat <azi j. Vîlcea), locurile lvănesei; Pîrvul Dolofan înfrăţit de Stan Hrănea peste vii la Gruiul Robului 262.
Berivoescul v. Stănislav Berivoescul.
Berivoeşti, sat <Berevoeşti j. Muşcel; azi j. Argeş) 336, 346.
Bcrivoiu din Rădăcineşti, martor 417.
Bertcşti, sat <j. R. Sărat şi Brăila; azi j. Brăila) cu baltă, parte vîndută de Maria din Bucov lui lordache vornic 179.
Beserica Domnească v. Bucureşti.
<Bethlen Ştefan), crai al Ardealului, scrie domnului (menţ.) 253.
Bezdina, sat <Bîzdîna, j. Dolj) 319.
Bibeşti, sat <j. Gorj) 233.
Bicul, rumân din Gropşani 385.
Bilţu, ţigan boieresc 263.
Biserică, top., loc la—în Stoeneşti <j. Argeş) 262.
Biserica doamnei Stana, Biserica Domnească v. Bucureşti.
Biserica Domnească din <R. Sărat), dascăl 391.
Biserica Domnească din Ocna Mare <j. Vîlcea), în descriere de hotare 189.
Biserica popii Sima la Cîmpulung 336.
Bistricioara, pîrîu la Gureni <j. Gorj)
    248.
Bistriţa (Bistreţa, Uspenia), m-re <j. Vîlcea), ctitori, morminte 43,           261,
    271; pricini pentru sate şi rumâni 13, 260, 261, 271; ţigani 42, 312; scutiri, danii 43, 110, 189, 237; egumen Vasilie şi 261, 271.
Bistriţa, rîu <j. Vîlcea) 86.
Bistriţa, sat <j. Mehedinţi), popă 114.
                                                                                                                   575
www.dacoromanica.ro
Bistriţa Oslii (Bistriţa), pîrîu <j. Gorj> 248.
Bîcă v. Stan Bîcă.
Bîlborii, ocina lor la Cătunul de Jos (menţ.) 61.
Bilta, sat <j. Gorj> cu munte, rumânit se răscumpără de la Stamate pah. <fiul lui Miloş log.) 38.
Bîră, tatăl lui Pascul care vinde la Samara (menţ.) 383.
Bîrbol v. Neagul Bîrbol.
Bîrca j. Dolj, sat, in hotar cu Găurenii 217; vie cumpărată de Stoica stegar de ţa Stana, muierea lui Rădoe 20.
Bîrcă v. şi Borcă.
Bîreă, megiaşi jurători pentru:      Goleşti
    326; pentru Poenari 246.
♦Bîrcoveni, sat <lg. Buzduc, j. Romanaţi; azi j. Dolj), săteni se răscumpără de la Barbul, fiul Dulcelui post. 15.
Birliac, sat <j. Mehedinţi), părţile lui Necula şi ale lui Lupul cumpărate de Avram ş.a. 61.
Bîrlad, oraş 377.
Bîrseasca, funie la Baia <de Fier, j. Gorj) 233.
Bîrseasca (?), funie la Bulzeşti <j. Dolj) 131.
Bîrseşti, sat <probabil j. Argeş; azi j. Vîlcea) 175.
Bîrseşti, sat <c. Mihăeşti, j. Vîlcea) 220, 221,233,262, 389; scutit, al m-rii Govora, rumâni fugiţi 183.
Bîrza de Jos (Doi Bîrza), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), parte vîndută de Sfeia şi fiul său Cîrstian lui Radul post. 166.
Bîrzeiu, deal la Cincu <Pruneşti, j. Gorj) 371.
Bîrzcşti j. Ilfov (Bîrseşti), sat <or. Bucu-reşti>■ 136; părţi cu vie cumpărate de Dumitru vist. de la Negre fiul lui Baciul 100.
Bîrzeşti, sat <j. Vîlcea) 113.
Bîsca, rîu <Bîsca Chiojdului, j. Buzău) de hotar; mori pe 244, 247.
Bîşceni j. Sac, sat <Bîsceni; azi j. Buzău) 242; ~ de Jos, părţi cumpărate de Stan fiul lui Dragul de la Muşat din Bâşineşti ş.a. 242.
Bîzdîna v. Bezdina, sat.
*Blăgeşti, sat <lg. Matiţa, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 126.
Blăgodescu v. Gherghe Bl&godcscul.
Boari sat <Bohari, j. Argeş; azi Mălureni) 414.
Boba, fiica Tudorei şi nepoata lui Mînjena, vinde parte din Glina 35.
Boba, mătuşa lui Vasilie monah ş.a., cu parte în Cîndeşti (menţ.) 303, 374.
576
Bobe din Negoeşti vinde parte în Sărasca 126.
Bobe, rumân din Cretineşti, încearcă să se judecească 296.
Bobeae v. Stanciul Bobeae.
Bobeşti, sat <or. Bucureşti) 24, 35.
Bobinca, fiul <?) lui Radul şpanul şi al jup. Anca din Viştea de Jos 331.
Bobocea, ţigan 29.
Bocul din Răsturnaţi, aldămăşar pentru Cîrnitură 29.
Bode din Săruleşti, tatăl lui Ion (menţ). 264.
Bodea, tatăl lui Paraschiva, stăpîn în Româneşti 54.
Bodea, ţigan 275.
Bodoran, ţigan 328.
Boea, post., fiul lui Cernea stolnic şi frate cu Anton, stăpîn în Topliceni 361.
Boga, martor pentru Mirău 47.
Bogaţi, sat <j. Dîmboviţa; azi j. Argeş) 279.
Bogăteşti, sat <j. Muşcel; azi Fîntîna c. Valea Mare Pravăţ, or. Cîmpulung), delniţe cu munte cumpărate de Stanciul, diacon de la Ivan 32.
Bogdan, martor pentru Piscul Runcului 176.
Bogdan (Bugdan), log. din Potlogi, martor 284.
Bogdan (Bugdan), post. din Detcoi, fiul lui Badea pah., martor, semnează 305.
Bogdan Cîrţ&u (Cîrţău) din Crivina, megiaş jurător 48, 138.
Bogdăneci (?), megiaş, jurător din Peşti-şani 248.
Bogdăneşti, sat <c. Bujoreni, j. Vîlcea) 262; parte cumpărată de popa Vancea de la Ionaşco log. ş.a. 327.
Bogdăneşti, sat <j. Vîlcea, probabil c. Ote-şani) al lui Tudosie log. Rudeanul, rumâni din Foleşti şi Slătioara aşezaţi la ~ 272.
Bohilcă v. Abohilcăi.
Boica din Măgureni, martor pentru Bră-neşti 363, 365, 366.
Boilea <Bolea>, fiicele sale: Dragna, Gherghina şi Cătălină, nepoatele lui Theofil călugăr (menţ) 142, 144.
Boişoară, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 317.
Bojdariu v. Tudor Bojdariu.
Bojin, martor pentru Jideni 392.
Bojorani v. Bujorani sat.
Bojuranul, Bojoranul v. Badul Bojuranul.
Boldescul v. Oprea Boldescul.
Boldeşti, sat <j. Săcuieni; azi Grădiştea, j. Prahova) 231.
Boldiciu, Boldovici v. Dumitru Boldiciu.
Boldu v. Oprea Boldu.
Bolduma v. Tudor Bolduma.
www.dacoromanica.ro
Bolea v. Boilea şi Muşat al Bolei.
'"Bolească, sat <lg. Pasărea, j. Ilfov) 107,
    414.
Boncă v. Radul Boncii.
Bonciu v. P&tru Bonciu şi Banciul iuzbaşă.
Bonghiciu v. Danciul lui Bongliiciu.
Borăscul, sat <j. Gorj) 369.
Borcă (?), megiaş jurător din Stolojani pentru Gureni 248.
Borcea, gramatic, scrie zapis pentru Nă-pîrteni 175; v. şi Borcea log.
Borcea, iuzbaşă, martor pentru Glaveş 254, 255.
Borcea, logofeţi din: Petreşti 326; ~ din Topoloveni 418; v. şi Borcea gram.
Borcea, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti 105.
Borcea, popă clisiarh din Bucureşti 325, tatăl lui Dumitru diacon 136; poartă pricină 295; martor 102, 103, 225, 274, semnează 136.
Borcea, post., din Slătioare, bunic lui Pătraşco post., familie, stăpîn în Ojo-geni, Măraţi ş.a. (menţ.) 344.
Borce Rusului, martor în Cîmpulung 157.
Borde din Bărbuleţu 236.
Bordîncu v. Stanciul Bordlncu.
Borduşani v. Burduşani sat.
Bosance, iuzbaşă din Rîmnicu Sărat, aldă-măşar pentru Jideni 391.
Bosiiac, rumân din Cetăţeni 235.
*Boşari, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 407.
Boteanul v. Ivan ~ , Nedelco şi Stoica Boteanul.
Boteni, sat <Naipu, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 190; funii vîndute de Nistor din în Botenii cei Mari şi ~ cei Mici lui Andro-nie post. 134.
Botoşan, Botoşanii v. Dan Botuşariul, Dumitru rw şi Necula a lui Botoşan.
Boţan v. Radul Boţan.
Boţea, cneaz rumânit din Polovinele, sa rejudeceşte 117.
Boţoc v. Ivan Boţoc.
Boul v. Ion al lui Boul.
Boziiani, sat <Bozieni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 109.
Braga, tatăl lui Lupul căpit. (menţ.) 194, 319.
Braica, cu loc în Fîntînele la Albeni 371.
Braica, dărăbanţ, rumân din Jigorani, încearcă să se judecească 163, 178.
Braloştiţa, sat <j. Mehedinţi; azi j. Dolj) 359.
Bran din Măritei <Mariţa>, martor 174.
Bran, tatăl lui Udrea din Brăneşti (menţ.) 8.
Bran vinde partea sa din Moşeştii Pistruiului (menţ.) 230.
Braneţi, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt)
    166.
Braşov, cetate, drumul Braşovului 338; braşovean martor la Piteşti 32; boieri pribegi la ~ 326.
Braşovu <diferiţi), rumâni din: Bărbuleţu se răscumpără 236; ~din Smîrdeşteţ 390.
Brata, soţia lui Stoe Gamota megiaş din Slăviteşti, vinde parte în Ostra 62.
Brata (Biata) vinde parte din Glaveş 255.
Bratosin, tatăl lui Ivan cneaz rumânit din Jigorani (menţ.) 163, 178.
Braţul, Bratie:
Braţul, comis mare (fost), socrul lui Albul sulger 419; jurător, semnează 93.
— Bratie din Alămăneşti, megiaş jurător pentru Bărcăneşti 249.
Braţul din Cîndeşti, martor 300.
Braţul, log. scrie acte domneşti 195, 295; probabil acelaşi; fiul lui Voico log. din Ragul 282.
Braţul, martor pentru Boteni 134.
Braţul, popă <din Bucureşti), familie 295.
Brăcoi (?) j. Vîlcea, sat, sub chezăşia Ote-şanilor, fugit cu merticul căpit. Bărbuia Vineţiianul 298.
Brădet (înălţarea), m-re <j. Argeş), metoh al m-rii Argeş 182; în pricină pentru ţigani 269, 286.
Brădiceni j. Gorj (Brădăceni), sat 248; cnezi rumâniţi de Stoica din Şomăneşti
    68.
Brăgescul v. Oancea BrSgescul.
Brăila, oraş <în raia), moşteni din Găojani fugiţi la~352 ; negustori 108, 109, 256, croitor 109, lumînărar 352; v. şi Rfm-nicul Sărat şi Brăila judeţ.
Brăneşti j. Dîmboviţa, sat <azi în or. Pucioasa), Moga ş.a. se vînd cu delniţele lor lui Bunea log. 168, 324.
Brăneşti sat <j. Dolj; azi j. Gorj) 19.
*Brăneşti j. Prahova, sat <lg. Dărmăneşti; azi j. Dîmboviţa), părţi vîndute de Udrea din ~ popii Stanciul ş.a. 8, 363 ; jumătate sat fără rumâni vîndut de Neacşa f. mare logofeteasă lui Panga şi Comino neguţători 365, 366; probabil acelaşi: Băneşti <eroare de copist) 363.
*Brăneşti, sat <lg. Jugureni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 231.
Brătan, martor pentru Bîrcoveni 15.
Brăteşti, sat <j. Dîmboviţa; azi j. Prahova) 381.
Brătiani de Sus, sat <j. Argeş; azi Brăduleţul), parte cumpărată de la Văsiu log. ş.a. de Dima grecul 292.
577
www.dacoromanica.ro
Br&tianu cumpără parte în Mierlari 334.
Brătici (?), sat 174; v. şi Br&teşti.
Br&tilă, rumân din Româneşti 54, 336.
Breasta, sat <j. Dolj) 359, 360.
Breaza, sat <ţ. Făgăraş; j. Braşov) 331.
Brebu j. Prahova (Breb), sat cu munte, înfrăţire între Ionaşco post. şi Iordache vornic, rumâniri 179.
Brezica v. Oprea Brezica.
Brezoe (Breazoe, Brezoi), sat <Brezoaia, j. Ilfov) 235, 324, 418.
Brezoi, sat <j. Vîlcea; azi oraş), parte dăruită de Mănăilă m-rii Cozia 106, 112.
Brezoianul v. Mihalaşco ~ şi Muşat Brezo-ianul.
Bria, soţul Vişei, familie; vinde la Pomi şi Cărbunari 262.
♦Brînceni, sat <lg. Jegălia. j. Ialomiţa), rumâni din Corbi aşezaţi la ~ 140.
Brîncoveni, m-re <j. Romanaţi; azi j. Olt), a lui Matei Basarab, părţi hotărnicite, egumen Dorothei 189, 318, 335.
Brîncoveni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 67, 90, 94, 174, 318, 385; zapis scris în 166.
Brînzeiu v. Yladul Brînzeiu.
Broşteni, selişte <j. Romanaţi; azi j. Olt), dăruită fără rumâni de jup. Voica m-rii Căluiu 348, 393.
Bucioiul v. Yladul Bucioiul.
Bucium, top. la Ylădila j. Romanaţi <azi j. Olt) 208.
Buciumaş, vornic din Bîrlad, tatăl lui Dumitraşco post. 377.
Buciumeni, sat <or. Buftea, j. Ilfov) 179; probabil acelaşi: 267.
Bueovu, sat <j. Săcuieni; azi în or. Ploieşti) 11, 179, 255, 256, 267, 401, 402, 422.
Bucovăţul (Coşuna, Sf. Nicolae), m-re <j. Dolj; azi or. Craiova), scutiri, volnicie pentru dijmă 310, 313.
*Bucov2ţul, sat <probabil j. Mehedinţi, lg. or. T. Severin), parte dăruită m-rii Topolniţa de părinţii lui Radu Buzescul mare ban 122.
Bucşani, sat <probabil j. Dîmboviţa) 76, 77, 153, 200, 214, 235, 364, 367.
Bucşani, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), megiaşi din Ueşti şi Bărbuleşti rumâniţi fără drept de Hriza f. mare vornic la '■-'97.
Bucşă din Şirineasa, martor 298.
Bucş&neşti, sat <Bucşeneşti, j. Argeş) 331.
Bucu, sat <j. Ialomiţa), parte dată zestre Tudoriei de tatăl său Ventilă 265.
Bucura, ţigancă din Transilvania 273.
.578
Bucureşti, oraş, oraş domnesc, cetate de scaun;
      oraş de scaun strămoşesc 117; mutarea scaunului domnesc şi vlădicesc la 40;
      Tîrgul de Sus 267; marginea oraşului, loc de execuţie 351; Pazar, mahala 179; Podul Răspîntiei 295;
      curtea domnească 295; case şi locuri de casă 50, 179, 267, 274, 321, 322, 370;
      vii 321; prăvălii, pivniţe 229, 267, 295, 321 — 323; negustori, zaraf 225, 288; zlătari 274;
      judeţul şi pîrgarii, bătrînii oraşului 274;
      căpitan 73; ceauş 136; dărăbani 267; fustaş 370; iuzbaşi 73, 135, 136, 226; postelnic 420, 421; biserici şi m-ri:
      Biserica doamnei Stana şi a doamnei Maria (Biserica Doamnelor), biserică <f. în Piaţa de flori) arsă şi pustiită de Sinan paşa 295;
      Biserica Domnească (Buna Vestire), dăruită cu locul Bisericii Doamnei Stana... 295; grămătic de la ~ 136, 274; diaconi 295;
      Mitropolia din ~ <la m-rea Stelea) 40, 323;
      Radu Vodă (Sf. Troiţă), m-re din Bucureşti, din jos de Bucureşti 199, 202, 238; sate, ţigani, bălţi, pricini 25, 34, 35, 199, 202, 238, 296,299, 397,411, 418;
      scutiri 28, 130, 222, 316; drept de judecată 28, <130); metoh 94, 238, 325; egumen v. Cozma şi 296, 322;
      Sărindariul, m-re <Sărindar>, vecinătăţi, egumen 274;
      Sf. Gheorghe, m-re, ţigani dăruiţi de Apostol <Curt Salam ceauş) 199;
      St. Gheorghe Vechi, şcoala domnească de la (menţ. tîrzii) 180, 374 ;
      Sf. Sava, m-re cu mori la Grozăveştii de Jos 103;
      Stelea (Uspenia), m-re ctitori vechi şi noi, înzestrare, închinată m-rii Ivera de la Athos, arsă, retăcută de mitrop. Grigore 321, 322; <reşedinţa mitropoliei) 40, 323; pricini 412;
      Zlătari, m-re (menţ. tîrzie) 21; biserică în descriere de hotare 229; popi, <—' clisiarhi, diaconi 59, 136, 225; Şcoala domnească (menţ. tîrzii) 417; de la Sf. Gheorghe Vechi 180, 374;
      acte domneşti scrise în Bucureşti: passim; cartea mitropolitului şi a soborului 322; cărţi de mărturie şi judecată 45, 261, 274, 333, 351; acte ale unor
www.dacoromanica.ro
    particulari scrise în ~ 36, 50, 77, 102, 107, 136. 137, 174, 190, 210, 244, 250, 278, 319, 370, 381, 402, 405, 414.
^Bucureştii de Vede, sat <lg. or. Alexandria, j. Teleorman) 357.
Buda vinde, împreună cu fratele său, Nan, parte din laşul 108, 109.
Buda, nepoţii săi rumâni în Moi (menţ.) 369.
Budeşteni (Budeştine), sat <Budişteni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 162, 198.
Buduran, ţigan 398.
Budurâ din Dobriceni, megiaş jurător 113.
Budură din Stoeneşti, jurător mărturiseşte în divan pentru Dobricenii Măglaşi 113, 127.
*Budureşti, sat <probabil lg. Fîntînele, j. Săcuieni; azi j. Prahova), părţi cumpărate de Dan Botuşariul de la Ilie post. ş.a. 180.
Bugdan v. Bogdan.
Buiac, grădina lui la Săcuiani, martor 209.
Buica, fiica lui Lumotă din Fălcoiu, sora lui Badea 249.
Buica, fiica lui Preda sulger şi a Floricăi, nepoata lui Mihai Viteazul, stăpînâ la Rucăr 177; familie 177, 319.
Buiul v. Vlasie Buiului.
Bujorani (Bojorani), sat <Bujoreni, j. Vîlcea) 75; popă 141.
Bulat v. Stoica Bulat.
Butea din Fundeni, tată şi fiu, vind vie în Dealul Zoreştilor 172.
Bulică v. Paraschiva Bulicăi.
Buliga, căpit. cumpără parte în Ergheviţa 388.
Buluroiul din Maxenu, martor pentru Cîndeşti (menţ.) 303, 374; v şi Dumitru Buluroiul.
Bulzeşti, sat <j. Dolj), funie vîndută de Neagomir judeţ lui Ionaşco post. din Cornet 131.
Bunea, călugăr din Gomoeşti (?) martor 150.
Bunea din Polovragi, nepotul lui Manuhă, în pricină pentru Polovragi 197, 207.
Bunea, fiul (?) lui Radul din Sălătruc, familie 119.
Bunea, moşnean, martor pentru Mierlari 334.
Bunea Vilcul <Grădişteanul> (Bunea), log. de vistierie, ginerele lui Paraschiva fost mare log. 400; fiu vitreg lui Dumitru <Zemţea) vornic 84; cumpără în Lăceni 79, 80, 95, 111, 152; rumâneşle în Brăneşti 168, 324; scrie zapis 36; jurător 412; martor 147, 165, 174, 190, 210, 344, 347, 360, 367, 381, 408, 422, semnează Bunea log. „mânu propria11 33, 77,184,
    409; „Bunea Vîlcul logofăt mânu pro-pria“ 405, 419.
*Buneşti, sat <lg. Amara, j. R. Sărat; azi j. Buzău) 204.
Buneşti, sat <j. Vîlcea) 221; părţi schimbate de Vlad log. şi Pîrvul log. <Rudeni) cu m-rile Govora şi Slătioarele 57, 186; parte „slobodnică“ cu vii lăsată de Nistor fiicei sale Maria 220.
*Burbi, sat <lg. Văieni, j. Mehedinţi; azi j. Gorj), parte moştenită de Avram de la bunicul său Stanciul Buzeia 61.
Burdea, delniţa lui la Jugur 211.
Burduh, Burduj v. Măgura lui Burduh.
Burduşani, sat <Borduşani, j. Ialomiţa), popă 308.
Burlian v. Sarul Burlian.
Burtilă v. Oprea Burtilă.
Buteşti, sat <probabil Zămeşti, j. Argeş) 48,
    138.
Buteşti (Butişti), sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 420, 421.
Buzău, judeţ, sate din ~ 99, 194, 247, 422; m-re din ~ 212; bani 285; călăraşi şi dorobanţi 161; roşii 266.
Buzău, oraş (tîrg) 51, 194, 224, 231, 300, 374; vii 382; mori 161; judeţul şi cei 12 pirgari 161; pîrcălabi 285; căpitan 101; iuzbaşă de călăraşi 205; popă 109; diacon 256;
      Episcopia (Uspenia), episcop Efrem 84, 99, 183, 322, 330, 333, 401; arsă şi pustiită 52; danii 52; scutiri 314, ţigani 278, 319; metoh 51.
Buzău, rîu de hotar 194, 224; sate pe ~ <~16, 304, mori pe ~ 161.
Buze, Buzescul v. Preda ban şi Badul Buzescul.
Buzea din Răteşti, frate cu Dragomir, în pricină pentru mori 287; răscumpără în Deduleşti 304.
Buzea, tatăl lui Dragomir post. din Răteşti 264.
— Buza Ioiura din Cîlnic, martor pentru Brădiceni 68.
Buzeia v. Stanciul Buzeia.
Buzeşti, familie, danie m-rii Căluiu 393; v. şi Badul Buzescul, mare ban, Radul ~ mare clucer, Sima stol.
Buziani, gîrla Buzianilor la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Buzinca, mare comis:
      în pricină pentru Gîndeui 260, 261, 271;
      în sfatul domnesc 14—19, 21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109,  113,  114, 116, 127, 128, 132,
    133, 135,  138,  148, 150, 153, 163, 165,
    167, 169,  170,  178, 179, 183, 187, 189,
579
www.dacoromanica.ro
193-196, 199, 201, 204, 207-209, 217, 235, 237,  238,  240, 242, 247-249,  253,
257, 262,  263,  271, 272, 276, 280, 281,
288, 292, 295, 296, 298, 308—311, 323, 326, 330,  332,  335-338, 342,  344, 347,
352, 358,  360,  268, 374, 375, 382, 387,
393, 397, 398, 400, 401, 403, 407, 408, 415, 417, 418, 422;
   dă carte de mărturie 351; martor 77, 94, 153, 344, 347, 367, 381, 402, 408, semnează 33, 174, 405.
C
C ... os de la Ocnă, martor pentru Pău-şeşti, semnează greceşte 70.
*Cacaleţi, sat <lg. Albeşti, j. Buzău) 374; parte vîndută de Manea şi de Preda lui Radu post. 2 <Cîndescul> 376; ~din Coastă, parte vîndută de Radul Midii lui Radul post. şi fraţilor săi 374.
♦Cacaleţi, sat <lg. Căzăneşti, j. Vîlcea; azi în or. R. Vîlcea), rumâni din Şăoaş ai m-rii Bistriţa aduşi de Theodosie Rudeanul f. mare log. 13.
Cacova, pîrîu la Topliceni <j. R. Sărat; azi j. Buzău) 361.
Cacova, sat <j. Vîlcea; azi Piscu Mare) 113, 127.
Cadiu v. Piatra Cadiului.
Calcea, nepotul lui Ciolan, partea lui la Cîndeşti (menţ.) 303, 374.
Calciul (Calcio), în hotarul *Iasului <lg. Urleasca, j. Brăila) 109.
Calciul, mare portar, soţul Vasilii, cumpără în Goruneni 190; ispravnic de jură-tori 113.
Calciul, ţigan 179.
Caldoşin <Pătru> din Negoeşti, frate cu Stanciul Ciomac, martor 371.
Calea, partea ei la Frumuşălul (menţ.) 279.
Calea, ţigancă (menţ.) 339.
Calin v. Călin şi Oprea al lui Calin.
Calivit (Calinic), călugăr, familie, vinde parte din Săseni (menţ.) 194; danie m-rii Ciolanul 300, 374; v. şi Călin.
Calotă v. şi Crucea Iui Calotă.
Calotă, al doilea clucer din Popeşti, frate cu Toader vornic 73, 135, 190, 357; martor 73, 360, semnează 33, 168, 190, 357, 405.
Calotă diu Bulzeşti, martor 131.
Calotă din Săcuiani, martor 209.
Calotă, post. din Pirîiani, frate cu Stanciul post. şi Danciul log., nepotul lui Danciul Zamona, familie, în pricină pentru Polovragi <206), 207.
Calotă scrie act domnesc 326.
Calotă, sulger mare, martor, semnează 405.
Camba v. Tudor Cambei.
Cantacuzino v. Costandin Cantacuzino.
Capcea vinde parte în Groşi 61.
Caplea, jupîneasa lui Udrea log. din Rădăci-neşti 417.
Capotă v. Stan Capotă.
Carabiţă v. Crăciun Carabiţă.
Caracal, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi c. Dîrmâneşti, j. Argeş) 336.
Carage (Caragi), martor pentru Lăceni 111.
Caragea v. Ianacbe post.
Caramalui, socrul lui Mihai aldămăşar pentru Verneşti 224.
*Carcadulea j. Sac (Caradula, Carcadula), sat <lg. Mărgineanu; azi j. Buzău) 29, 254, 255; părţi cumpărate de Lupul căpit. de la Vladul al Manii Drujoiul, Marco şi Rada 226, 231.
Careda, Caridi v. Gherghe Caridi.
Carmazache v. Dumitru Carmaza.
Carşote, Casotă v. Mihaî Carşote.
Catala v. Loizo Catala.
Cătălină, fiica jupînesei Voica şi nepoata lui Radu vist. din Cepturoaia, familie, dăruieşte Broştenii m-rii Căluiu 348,393.
Cătălină, nepoata lui Theofil călugăr, familie, în pricină pentru Vlădeni şi Vîrleţi 142, 144.
Catara v. Fîntîna Catarei.
Caterina <Ecaterina Salvaresso), doamna lui Alexandru <Mircea) cel bătrîn, ctitoră la m-rea Slătioarele (menţ.) 57.
Catrina, jupîneasă din Rumceni, mama lui Pătraşco, Strezea ş.a., vinde în îndre-şâşti 419.
Cazacul din Boldeşti, martor pentru Car-cadulea 231; v. şi Marco Cazacu.
Cazan v. Căzan.
Căciulat, iuzbaşă din Bucureşti, martor 136.
Căciulaţi, sat <j. Ilfov) 11.
Călcîi v. Stan Călcîi.
Căldoroşani, sat <Căldăruşani c. Grădiştea, j. Ilfov) 175.
Călimăneşti j. Vîlcea, sat aproape de m-rea Cozia, <azi oraş), scutit pentru a fi de ajutor m-rii şi pentru paza drumului 45; „slobozie" cu tocmeală a m-rii 149, 384; popă 106, 112.
Călin v. şi Oprea al Iul Călin.
580
www.dacoromanica.ro
Călin, Calin:
—   Calin, ceauş din Hinţeşti, jură tor pentru Cislău 244, 247; probabil acelaşi: Călin din Finţeşti, tatăl lui Dobrotă 242; martor 242, 254, 255; jurător 150.
Călin (Codin) <diferiţi> din Căneşti pe Jiu, rumâniţi 351, 353.
Călin din Lăceni vinde parte din Floceasca 79.
Călin din Măgureni, megiaş jurător 170.
Călin, martor pentru Mierlari 334.
—   Calin, partea lui la Cîndeşti (menţ.) 300, 374; v. şi C&Lvit, călugăr.
—   Calin Pisc Robul din Finţeşti vinde parte în Bîscenii de Jos (?) 242.
—   Calin Tabără, postelnic din Săteni vinde vii, dator 6.
Călina, ţigancă 247
Călineasa, monahie, casa ei în dealul Pro-cicăi 247.
Călineşti, familie (?) la Finţeşti 242.
Călineşti j. Argeş, sat <azi j. Vîlcea>, părţi cumpărate de Oprea din ~ de la Ion din Boişoara, Neaga ş.a. 317.
Călineşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), vii în Dealul Piteştilor la ~ cumpărate de Tudor comis de la Ghior-ghe, nepotul lui Miho grec din Cîmpu-lung 309.
Călineşti, sat < j. Prahova) 170; negustori, greci 363, 365, 366; popă 366.
Călmăţuiu v. Stan Călmăţuiu.
*Călugărenii de la Neajlov, sat <Corbii Mari, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) al m-rii Codmeana, cumpărat de Pană vist. reîntors m-rii, pricină cu rumânii 44.
Călugări, sat <j. Olt; azi Măgura) 48, 138.
Călui (Sf. Neculai), m-re <j. Romanaţi; azi j. Olt), ctitori şi donatori, morminte, sate 348, 393; egumen Eremie 393.
Cămîrzan v. Precopie Cămîrzan.
*Cămpşor, sat <Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov) 190.
*Căneşti de pe Gilort (Cîineşti), sat probabil Valea lui Cîine, j. Dolj; azi Gilortu, j. Gorj) 2; rumâniri făcute de Barbul clucer din Poiana 351, 353.
Căprcni, sat <j. Dolj; azi j. Gorj) 18, 390; casa popii Vladul 2.
Căpriorul (Căprior), sat <j. Dîmboviţa), parte lăsată de Stan loş. şi jupaniţa Vişa m-rii Mărgineni; pricină cu Dra-gomir şi Tudor din Vlădeni 143, 364; parte cumpărată de Ianiu negustor de la Mihai şi Stoica din Lazuri 240.
"Căptăreşti, sat <lg. Hulubeşti, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 190.
Cărbunari, top. la Stoeneşti sau Berislă-veşti <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 262.
*Căscioarele, sat <Brăiliţa, j. Ialomiţa), dedina Măriei din Bucov pusă zălog
    la Constantin m. postelnic 422; probabil acelaşi: <al doamnei Elina), revendicat de Oancea log; întărit lui Constantin mare post. 387.
Cătălina v. Cătălină.
*Cătălui, m-re <lg. Căscioarele, j. Ilfov), în pricină pentru balta satului Gău-jani 418.
Cătăramă v. Dobre Cătăramă.
Cătruneşti v. Crătuneşti, sat.
Cătun, sat <c. Corneşti, j. Dîmboviţa), cumpărat jumătate de Radul al doilea vist. Cocorăscul de la Mitrea, nepotul jupaniţei Dragna 201.
Cătun, Cătunul de Jos sate <j. Mehedinţi; azi Cătunele, j. Gorj), părţi cumpărate de Avram şi fraţii săi din Bîrîiacu de la Novac în Vrabeţi, Bîlborii ş.a. 61.
Cătun, sat <j. Săcuieni; azi c. Fîntînele, j. Prahova) 226, 254, 255.
*Cătunul Tomei, sat <Tomşani, j. Dîmboviţa), părţile lui Grama pitar, Nenciul post., popa Stan ş.a. alese şi lipite de Creaţa de Jos 378.
Cătuşe v. Radul Cătuşe.
Căzan, Cazan:
Căzan, călugăr, martor pentru Lăzăreşti 268.
Căzan din Bărbuleşti, apărat de rumănire în Bucşani 97.
Căzan, fiul lui Măican din Răteşti, familie, vinde ţigancă 247.
Căzan, rumân din Gropşani 385.
— Cazan, sătean din Vărăşti, chezaş pentru datornic 302.
Căzăneştii de Jos, ~ de Sus, sate <j. Ialomiţa), părţi cumpărate de Voia sutaş din Răsciori de la Colţea din ~ ş.a. 167.
Ceaurul v. Ceuri sat.
Cega (Cegă, Ciga), tatăl lui Vlaicu vornic, stăpîn în Mogoşeşti pe Argeş<el> (menţ.) 120.
Cegani j. Ialomiţa, sat, Radul se răscumpără de la Stoica pah., fiul lui Vîlcul clucer; popă 308.
Celeiul v. Cileiul gîrlă.
Cenuşăscul „moş“ la Năvîrteşti <probabil Nevesteasca, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 362.
Ceoflea v. Dragomir Cioflea.
Cepari, sat <j. Argeş) 417.
Cepariul v. Stane iul Cepariul log.
Ceplea j. Gorj, sat, loc de arătură cumpărat de Preda vornic de la Persilă 19.
*Cepturari, sat <lg. Vlăngăreşti, j. Olt) 48, 138.
Cepture, sat <j. Săcuieni: azi j. Prahova), 244, 411.
Cepturoiu, sat <Cepturoaia c. Iancu Jianu, j. Romanaţi; azi j. Olt) 390.
Ceraşu v. Ciraşu sat.
5S1
www.dacoromanica.ro
Cerburene j. Argeş, sat, lăsat de Leca spat. jupinesei sale Grăjdana, se răscumpără 107.
Cerchezul v. Ionaşco Cerchezul.
Cerecul (?) din Bircoveni se răscumpără 15.
Cermegeşti, sat <j. Vîlcea), fugit cu mer-ticul lui Bărbuia căpit., are chezaş satul Oteşani 298.
Cernaia, sat <j. Mehedinţi) 355.
Cernat din Lăceni, martor 95.
Cernat, rumân din Studeniţa 155.
Cernat, vornic din Puţinei, tatăl lui Lupşor 194; martor, tocmelnic 204, 287; logofăt 204.
Cern&ţeşti, sat <probabil c. Valea Călugărească, j. Prahova), parte lăsată de Maria soţului său Necula 213.
Cernea, stolnic, tatăl lui Anton şi al lui Boca post. (menţ). 361.
Ccrneţi j. Mehedinţi (Cerneţul), sat <in or. T. Severin) 388; parte dăruită de Udrişte post. din Drăgoeşti m-rii Govora, cotropită de Buzeşti 307, 328,          329,
    398; popă 59.
Cerniră şi fratele său Beliu vind Năvirteasca 362.
Cernica, vornic mare, soţul Chiajnei (menţ.) 102; stăpin la Cirstieneşti 103; în pricină pentru iaz la Glina 202; cu sarcină domnească 138.
Ceroreţi, sat <Cerovăţu, lg. Lumnic, j. Mehedinţi) 388.
•Cetăţelile j. Ialomiţa, sat <lg. Griviţa), cumpărat jumătate de la Maria din Bucov şi Dumitraşco clucer de Ianache post. Caragea şi lăsat m-rii Vaideei 123, 382; partea doamnei Elina revendicată de Oancea log., întărită lui Costantin mare post. 387.
Ceţăţeni j. Muscel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş), parte cumpărată cu rumâni de Radul vist. Cocorăscul de la Staico post. şi Nica din Bucşani 235.
Ceurii j. Jiul de Sus, sat <Ceauru, j. Gorj; azi mutat), stupinele m-rii Tismana, scutite 341.
Cheajna (Chiajna) din Măneşti, jupaniţa lui Badea post. din Bucşani, mama lui Preda post. şi a lui Ventilă, stăpină in Poiana (menţ.) 153.
Cheajna, vorniceasa, soţia lui Cernica f. mare vornic, vinde in Cirstieneşti (menţ.) 102, 103.
Chera, Chira:
— Chira, căpit., martor pentru Draghieşti, semnează greceşte 50.
Chera din Hănăseşti, martor pentru Bul-zeşti 131.
Chera, jupin, dă bani cu împrumut 78.
Chera, soţia lui Stănislav, cumpără vie la Buneşti 221.
Cherana v. şi Chirano, Oprea al Chiranei, Simcioaie Cherana.
Cherana (Chirana) <Ana>, jupaniţa lui Gligorie mare vist. cumpără în Poiana 77, 153; şi în Săteni 187.
Cherana, ţigancă 360.
Cherance v. Dragomir Cherance.
Cherba (Chierba), sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova în or. Urlaţi) 409; deal cu vii; Dragotă ş.a. rumâniţi de Iordache vornic 179.
Cherbeleţ v. Preda Cherbeleţ.
Chesar v. t'bisar.
Chiaful, negustor, martor 360.
Chiciu, sat <probabil Ciuciu, c. Icoana, j. Olt) 249.
Chilii, sat <Chiliile, j. Buzău), popă 258.
Chiojd, sat <~ din Biscă, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 125; ~ <probabil Star Chiojd ; azi j. Prahova), rumâniri fără ocină făcute de <Hrizea f. mare vornic) 1.
Chira v. Chera.
Chirana v. Cherana şi Oprea al Chiranei.
Chirano vinde partea Micăi călugăriţa la Draghieşti, semnează 50.
Chirca (Chircă), comis din Ruda, tatăl lui Chisar paharnic <Rudeanul), rumâneşte satul Dobricenii Măglaşi (menţ.) 89, 113, 127.
Chirca din Păuşeşti, fratele lui Miho care vinde în Cringuri 277.
Chirca, paharnic din Păpălari, boier hotarnic 335, semnează 318.
Chirca, spătar <Rudeanul, văr) cu Andrei spătar, in pricină pentru Isănăşeşti şi Buneşti 186.
Chirca, ţigan lăsat m-rii Mărgineni 142, 144.
Chirfote, popă, martor la Tirgovişte, semnează 286.
Chiriiae din Ştefoaia, <post.>, jurător 412; martor, semnează 190.
Chiriiae, post., din Stoeneşti, martor, semnează 190; probabil acelaşi: ~post. din Desăgari, frate cu Fătul, martor 47, 72.
Chiriiae, sătean din Vărăşti, chezaş 302.
Chiriţil, cupeţ din Brăila, martor 108, 109; probabil acelaşi: ~frate cu Manole Lon-daraş şi socrul lui Ianiu, martor 377.
Chirtop din Floreşti, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
Chirtop, rumân din Smirdeşteţ 390.
Chisar . . . <din Muşcel), martor 242.
Chisar, pah. Rudeanul (Chesaru), fiul lui Chirca comis, în pricină pentru Dobricenii Măglaşi 89, 113, 127; cu vii în Copăcel 270; bătut în divan 127.
Chisar, post., martor 75.
5H2
www.dacoromanica.ro
Chiseleţul (Cheseleţul, Chisăleţ), sat <Chi-selet, j. Ilfov) cu baltă şi gîrle al m-rii Radu Vodă, imunităţi, scutiri 28, 130.
Chiţeşti,sat <j. Dîmboviţa; azi j. Argeş) 284.
Chiţiboiu, rumân din Măgureni 251.
Cliiţul, cneaz rumânit din Dobricenii Măg-laşi, se rejudeceşte 113.
Chirul, iuzbaşă, dăruit împreună cu Stan iuzbaşă la Deduleşti 169.
Ciga v. Cega.
Cileiul, gîrlă <Celeiul, j. Romanaţi; azi j. Olt) făcută de Barbul banul, întărită cu parte din vama domnească m-rii Bistriţa 189.
Cincia, rumân din Studeniţa, pricini 155.
*Cincu, sat <Pruneşti, j. Gorj), locuri vîndute de Vladul Vulpariul popii Lupul din Negoeşti 371.
Ciocade, sat <j. Gorj) 372.
Ciocăneşti, sat <j. Ialomiţa), vameşi din ~ la bălţile Gurguiaţi şi Vărăşti 23.
Ciochină, post., martor pentru Pepeneşti204.
Ciochină Aim, martor la Cîmpulung 157.
Cioflea v. Dragomir Cioflea.
Ciolan, nepoţii săi Gherghe şi Calcea vînd în Cîndeşti (menţ.) 285, 303, 374.
Ciolanul (Ciolan), m-re <j. Săcuieni; azi j. Buzău), ctitor şi donatori; egumen: Ieremia; vinde parte fără mori din Cîndeşti 300, 374.
Ciolăneasca, parte la Cîndeşti <j. Buzău >223.
Ciomac v. Standul Ciomac.
Ciorăşti, sat <j. Vîlcea) 298.
Ciorînga v. Neagoe Ciorînga.
Cioroiaş, sat <j. Dolj) 370.
Ciorteşti, sat <j. Vîlcea) 18.
Ciotea v. Vîlcul Ciotei.
Ciraşul, sat <Ceraşu, j. Săcuieni ; azi j. Prahova), roşu 173.
Cireaşă (Ceraşă), megiaş din Stroeşti 215.
Cislău j. Săcuiani (Ceslău), sat <azi j. Buzău) 16; hotare 247; stăpînit împreună de m-rea Aninoasa cu nepoţii lui Vlaicu vist.: Stroe din — şi Dragul log. 244, 247.
Ciuciu v. Chiciu, sat.
Ciuliniţă, sat <Ciulniţa, j. Ialomiţa) 5.
*Ciumernic, sat (?) <lg. Glina; or. Bucureşti), în hotar cu Fundeni; partea lui Hiera Oţelea vîndută de Standul log. lui Radul log. Dudescul 288.
Ciumeşti (Ciumeştie), sat <probabil Pie-leşti, j. Dolj), parte cu rumâni vîndută de Stroe post. din Braloştiţa lui Ilie post. din Gropşani 359.
Ciupenţa vinde ţigan 309.
Ciuta v. Măgura Ciutei.
♦Ciuturcşti, sat <probabil lancu Jianu, j. Dolj), rumânire 309.
Cîineşti v. şi Căneşti, sat.
♦Cîineşti, sat <lg. Surpatele, j. Vîlcea), părţi cu vii, vîndute de Radul Cotoro-gea ş. a. lui Sima log. 345, 389; pricini cu m-rea Dintrunlemn 345.
Cîlceşti j. Gorj, sat, vii cumpărate de Necula pîrcălab din Glogova de la mai mulţi 263.
Cîlceşti, sat <Cîlceasca c. Mihăeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 379, 407.
Cîlnău v. Gura Cîlnaului.
Cîlnic, sat <j. Gorj), rumânire 68.
Cîlniştea, pîrîu <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) sat pe ~ 47.
Cîmpina, sat <j. Prahova ; azi oraş), selişte de casă, curătură ş.a. vîndute de Vlad Petec lui Stingă 96.
Cîmpşor v. Cămpşor şi Piscul Cîmpşorului.
Cîmpulung (Dîlgopole), oraş domnesc 269 ; vie vîndută de Tanasie lui Mihaiu 157 ; ţigănia domnească 315; săpunar 403; grec 309;
      sfatul oraşului, judeţ, popi 32, 269; Biserica popii Sima 336.
Cînda din Izbiceni, ruda lui Cherbeleţ, în pricină pentru Ostra 63.
Cînda din Lăceni, martor 95.
Cînda, iuzbaşă, martor 7.
Cînda, post. din Băloteşti, martor 367, 386.
Cîndeşti, sat <j. Buzău), partea Ciolănească cumpărată de Radu Mihalcea post. de la Negre din Joseni 223;~de la jupî-neasa Despina 285 ; partea Calcei şi a lui Calin vîndute fraţilor Cîndeşti de m-rea Ciolan spre a-şi face moară 300, 303, 374; probabil acelaşi: — partea lui Negruţ cumpărată de la Rada de Mihalcea căpit. 125.
Cîrcea (Cîrceni), sat <j. Dolj), iuzbaşă 15,359.
*Cîrciumarii j. Sac (Crăcimariul), sat <lg. Valea Părului, azi j. Prahova), cumpărat de Vlad f. mare log. Rudeanul 104; scutiri acordate vierilor m-rii Snagov 416.
Cîrligaţi,sat <probabil Călmăţuiul. j. Teleorman) , popă 3.
Cîrlomăncşti, sat <j. Buzău) 194; popă 125, 264.
♦Cîrnitură, sat <lg. Cîmpeni, j. Săcuieni; azi j. Buzău), părţi cumpărate de Lupul răpit, din Lapoş de la Marco, Ghiorma ş.a. din Glaveş 29, 350.
Cîrnul (Sf. Mihail), m-re <lg. Tega, j. Săcuieni; azi j. Buzău), întărită peste daniile lui Lupul f. m. log. la Tega şi Jugureni 16.
Cîmu, pîrîu la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
Cîrstea, armaş al doilea, văr cu Preda Cherbeleţ, în pricină pentru Ostra 63.
Cîrstea cel bătrîn dă bani cu zălog 78.
41 — Documente România — c. 1359
583
www.dacoromanica.ro
Cîrstea din Berendeşti megiaş jură tor pentru Poenari 246; probabil acelaşi: ~ martor pentru Turburea 290; v. şi Cîrstea al Danciului.
Cîrstea din Leoteşti, martor pentru Car-cadulea 231.
Cîrstea din Poiana Mărului <Transilvania> cumpără muntele Luţele, împreună cu Şandru 403.
Cîrstea din Săteni, <fiul lui Vintilă), frate cu Oprea, martor 187.
Cîrstea din Tămăşeşti, boier jurător 336.
Cîrstea din Vărăşti, chezaş pentru datoria altui sătean 302.
Cîrstea (Cîrste), fiul lui Stanciul din Izbi-ceni, familie, moşteneşte pe Stroe post. din Braloştiţa, semnează 359.
Cîrstea, fiul lui Zorea, cu parte în Berciugov (menţ. ulterioară) 216.
Cîrstea grecul, tatăl lui Costandin care vinde în Trănşani 37.
Cîrstea... în carte domnească 266
Cîrstea, log. din Buciumeni, vinde loc de vie în Valea lui Balotă 179.
Cîrstea, log. din Coţăiani, martor pentru Berciugov, semnează 216.
Cîrstea,. negustor din Brăila, cumpără parte la laşul 108.
—   Cîrsteae, popă, cu parte la Lăzăreşti 268.
Cîrstea, rumâni din: Băldeşti 309din
    Căpriorul se judeceşte 240; din Căpriorul 235; ~ din Şăoaş, dus la Caca-leţi 13; ~din îndrâşeşti se răscumpără 419.
Cîrstea, ţigan 380.
Cîrstea, vătaf din Drănic, martor pentru Seaca 188.
Cîrstea, vistier frate cu Radul <de la Afumaţi) şi cu Măican spătar, stăpîn în Cretineşti (menţ.) 34.
Cîrstea, vornic mare, soţul Măriei, zideşte m-rea de lg. Pîrvuleşti (menţ.) 133; stăpîn în Deduleşti 191.
Cîrstea al Danciului din Berindeşti, martor pentru Turburea 289, 291.
Cîrstea Tîrşor, fiii săi cumpără în Negoeşti 126.
—   Cîrste Vîjga din Turburea, martor 291.
Cîrsteianeşti v. Cîrstieneşti, sate.
Cîrstiian, clucer din Boteni, cu sarcină
    domnească 202; martor 402, semnează 190; jurător 364, semnează 93;
      <fost> vornic 93, 364.
Cîrstiian, cneaz rumânit din Jigorani, dărăbanţ, încearcă să se rejudecească 163, 178.
Cîrstiian din Glaveş, fiul Micului Flamii, vinde în Cîrnitură 29; martor 350.
Cîrstiian din Grabicina în pricină pentru Deduleşti 191, 192.
584
Cîrstiian din Stînca, martor pentru Cegani 308.
Cîrstiian, fiul lui Dispod, vinde partea sa din Mătăseşti 92.
Cîrstiian, fiul lui Voineag Robul, familie, vinde La Pîrloage 242.
Cîrstiian, fiul lui Zorea, cu parte în Bercigov (menţ. ulterioară) 216.
Cîrstiian, martori pentru: Bîrca 20;—la Cîmpulung 157.
Cîrstiian, popă din Grabicina, cu parte în Odobeni (menţ.) 191, 192.
Cîrstiian (Cîrstian), rumâni din: Cetăţeni 235; ~ din Futeştii de pe Mostişte 210;~ din Jigorani v. Cîrstiian cneaz.
Cîrstiian vornic v. Cîrstiian clucer.
Cîrstiian Mutul rumân din Măgureni 251.
Cîrstieneşti, Cîrsteianeşti, Crăstiineşti:
—   Cîrsteianeşti, sat <lg. Corbi, j. Argeş), delniţă vîndută de Şteful post. din Tămăşeşti lui Ion Vrabie 198.
♦Cîrstieneşti, sat <lg. Văleni, j. Argeş), Harăştii <cei din Arefu) din ~ 417.
—   Cîrsteeneşti j. Muscel şi Pădureţ, sat <azi Cîrstieni, j. Argeş), oameni ai m-rii Rîncăciov, scutiţi; cisla satului 252.
Clrstieneştii de la Colentina (Cîrsteneşti, Cîrstineşti), sat <or. Bucureşti), parte cumpărată de Dumitru vist. Dudescul de la Chiajna vorniceasa, încercare de judecire 102, 103.
Cîrstieneşti (Cîrsteneşti), sat <Cristineşti, c. Grebănu, j. Rîmnicul Sărat; azi j. Buzău) 125, 361.
—   Crăstiineşti, sat <Cîrstăneşti, j. Vîlcea) 74.
Cîrstov, rumân din Torsura de Jos, se judeceşte 370.
Cîrţău v. Bogdan Cîrţău.
Cîşleaci vinde partea sa din Moşeştii Pistruiului (menţ.) 230.
Clanţa, sat <în or. Bucureşti) 102.
Clădniţa, rîu <Claniţa afl. al Teleormanului), sat pe 66.
Clima, egumen al m-rii Dohiiaru 382.
Climi, egumen al m-rii Vaideei 123.
Clin, top. la Creaţa <Creţuleşti, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 378.
Clocociov, m-re <j. Olt; or. Slatina), ţigani 60.
Coadă, vătaf <din Măniaci), martor pentru Drajna ş.a. 1.
Coadă, vornic, strămoşul lui Dragul log 'am Cislău), cu parte în Şoplea (menţ.) 247.
Coandă v. Conda şi Stoica al Coandei.
Coasta lui Mihai, loc la Turburea <j. Argeş> 291.
www.dacoromanica.ro
Coasta Turburei, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea), părţi cumpărate de Oprea şi Ivan negustori de la Anghel şi de la Pria 105.
Cobia, sat <j. Dîmboviţa >, rumâni ai m-rii Mislea, risipiţi 139.
Cocani, sat <probabil Coca, j. Buzău) 264.
Cocim&neşti, sat <Cojmăneşti, j. Mehedinţi; azi j. Gorj), popa Gherghe din Sura cumpără vie cu pivinţă în Dealul Casei la <—• 65.
Cocioabă v. Dumitru Cocioabă.
Cociul, moştean din Găujani, fugit la Brăila 352.
Cocîrle, rumân din M&gureni 251.
Cocorăşti j. Prahova, sat al lui Mihalcea banul 339; parte răscumpărată de nepotul său Preda spat., lăsată jupaniţei sale Stanca 78; parte vîndută de Marica călugăriţa lui Radu Cocorăscul vist. al doilea 340, 347.
Cocoroae vinde în Cătunul de Jos (menţ.) 61.
Codin v. Călin.
Codmeana (Blagoveştenie), m-re <Cotmeana. j. Argeş), zidită de Mircea cel Bătrin 120; sub ascultarea m-rii Cozia, pricini 44, 94,120,121, 238; egumen: RafaiI238.
— Cotmeana, rîu la Samara 383.
Codrea din Codrişeşti, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
♦Codrişeşti, sat <lg. Bucşani, j. Vlaşca; azi j. ’llfov) 97.
Codru de Sus, top. la Feţe <Feţeni, j. Argeş; azi j. Vîlcea) 10.
Coica din Stănimirul de Jos v. Cornea.
Coica, moştean din Gureni, în pricină de rumânie 248.
Coica, rumân din Gropşani 385.
Cojăşti, sat <Cojasca, j. Dîmboviţa) 187.
Cojeşti de lingă Drăceşti, j. Elhov, sat, funie şi părţi cumpărate de Radul log. Dudescul 225, 288.
Cojieşti 381 v. Măneşti sat.
Cojmăneşti v. Cocimăneşti, sat.
Colentina, baltă şi rîu, m-rea de la ~ 26, 343; sate pe 103, 136.
Colnicul lui Han&ş la Vlădeşti <j. Vîlcea)» părţi cumpărate de negustorii Oprea şi socrul său Ivan de la mai mulţi 105-
Colţea din Căzăneşti vinde parte 167.
Colţea din Horez, tatăl lui Belciu (menţ.) 349.
Colţea, martor la vînzare în Zoreşti 243.
Colţea, partea lui din Topliceni dăruită de Anton (menţ.) 361.
Colţul v. Stan Colţul.
Coman v. şi Crucia Coman.
Coman, comis, fiul lui aga Neagul şi al jupînesei Neacşa, familie, vinde Iaco-
                                                                          veştii şi vie în Dealul Tîrgoviştei 250, 367; martor 31, 81, 284; semnează 250.
Coman din Buteşti, megiaş jurător pentru Văcăreşti 48, 138.
Coman din Cîmpulung, martor pentru Izvorani 32.
Coman din Cojeşti vinde funie (menţ.) 225, 288.
Coman din Lăceni, martor 95.
Coman, fiul lui Calivit monah, vinde în Dealul Săsenilor 194.
Coman, fiul lui Vlad din Godeni, martor 223.
Coman, martor la Jideni 392.
Coman, moştean din Găujani, plăteşte duşegubină 352.
Coman, post., martor pentru Slătioare 228.
Coman, rumân din Cocorăşti 347.
Coman, vătaf de dărăbanţi 102.
Coman Zbora din Călineşti, megiaş jurător 170.
Comanca, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), popă 293.
Comarnicul, sat <j. Prahova; azi oraş), zălogit de Maria din Bucov lui Constantin mare post. 422.
Com&neasa, moşie la Frăsinet <~ Gară, j. Romanaţi; azi j. Olt) 293.
Com&neşti, sat <j. Brăila; azi Comănea-sca), în hotar cu laşul 109.
Comino, neguţător din Călineşti, stăpîn împreună cu naşul său, Panga, în Brăneşti 365, 366.
Comoara, top, la Jugureni <j. Săcuieni; azi j. Prahova> 16.
Conda (Coanda), comis mare, soţul Măriei din Obedin, danie m-rii Jitiian (menţ.), armaş 82; rumâneşte în Torsura 370.
Conda din Călineşti, martor 420, 421.
Condilă, f. mare postelnic, martor 347.
Constantin v. Costandin.
Constantingrad v. Ţarigrad.
Conţeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 336, 379.
Cop&cele, sat <j. Vîlcea; în or. Ocnele Mari), vie zălogită de Chisar paharnic Rudeanul, redobîndită de Andrei sluger 270.
Corbeni, sat <j. Argeş) 245, 246, 358.
Corbi sat? <j. Muşcel; azi j. Argeş), popă 331; — de Piatră (— Cameniţ), m-re, popi 151, 269.
Corbi j. Vlaşca, sat <azi ~ Mari, j. Dîmboviţa), partea lui Stanciul din Pade, încercare de judecire 88; parte schimbată de Vădislav din Belcin cu Negoiţă post. 137, 140.
Corbşori v. Corşori, sat.
Coriaci v. Curiacea sat.
Cormaza v. Dumitru Cormaza.
                                                                       ♦Cornăţel, oraş <lg. Mănăstirea, j. Ilfov) 147, 165, 210, 415; balta m-rii Radu
585
www.dacoromanica.ro
    Vodă pe ocina oraşului 418; stolnici şi vameşi 23, 28.
Corn&ţeni, sat <Cornăţel, j. Dîmboviţa) 85.
Cornea din Cornăţel, tatăl jupînului Ianiu (menţ.) 210, 415.
Cornea (Coica), tatăl lui Datco Robul, cu parte în Stănimirul de Jos (menţ.) 280, 281.
Corneanul v. Neagoe Corneanul.
Corneşti, sat <j. Dîmboviţa) 235, 364.
Cornet, sat <j. Dolj; în or. Craiova) 18, 131, 390.
Cornet, sat <j. Ilfov) 72.
Cornet, top. <deal la Negoeşti, j. Gorj) 371.
Cornete, top. în hotarul Gurenilor <j. Gorj) 248.
Cornicea, rumân din Goleşti 326, 407.
Corobae vinde parte din Slatină şi o livadă în Berila (menţ.) 61.
Coroiu, martor la vînzare din Draghieşti 50.
Coroteni (Curuteni), sat <j. R. Sărat; azi j. Vrancea), funie cu vie păragină cumpărată de Dobre căpit. de la Standul Bobeae din ~ 204.
Corşori, sat <Corbşori, j. Muşcel; azi j. Argeş) 151, 331, 336, 346.
Cortofleaşă, tatăl lui Ivan Cortofleş din Piteşti 31, 195.
Cosian din Cîlnic, se rumâneşte 68.
Cosîmbeşti, sat <j. Ialomiţa) 265.
Costandin cel mare şi ~ cel mic, zlătari vind loc cu casă în Bucureşti 274.
Costandin, cneaz rumânit din Jigorani 178.
Costandin (Constantin), comis <din Togo-zeni, fiul lui Dragul din Slătioare) vinde împreună cu fraţii săi parte din Petreşti şi Futeşti 368.
Costandin, dascăl slovenesc la Sf. Gheorghe Vechi (sec. XVIII) 180.
Costandin din Gureni în pricină de rumânie 248.
Costandin din Jugur v. Costandin post.
Costandin din Sărata, martor 150.
Costandin (Costantios) din Vaideel, jupîn, martor în Bucureşti semnează greceşte 267.
— Costanden, fiul lui Cîrstea grecul, cumpără la Trănşani 37.
Costandin, fiul lui Duca ceauş, (menţ. ulterioară) 228.
Costandin, fiul popii Cîrstiian din Grabi-cina, familie, în pricină pentru Dedu-leşti 191, 192.
Costandin, martor pentru Bîscenii de Jos (?) 242.
Costandin, popă din Bucureşti, tatăl jupa-niţei Elina 59.
586
Costandin, popă din Roşii, martor pentru Băeşti 18.
Costandin, nepotul Maricăi călugăriţa, <fiul lui Preda spătar) din Albeşti 347.
Costandin, post. al doilea din Dobreni 324; fiul jupaniţei Elina <şi al lui Radu Şerban) 59, soţul Bălaşei 409; cumpără în Loloeşti şi Văleni 184, 408, 409; în pricină pentru Tîntava 59;
      în sfatul domnesc 422; martor 347, 400, semnează 152, 168, 324,351.
Costandin, post. din Jugur, martor pentru Mogoşani 211.
Costandin, tatăl lui Stan rumân din Roşiul (menţ.) 73, 135.
Costandin Cantaeozin (Constantinu~, Con-stantinu, ~ Catacozinosh mare postelnic, ginerele doamnei Elina, ctitor la m-rea Strîmbul 85 ; stăpîn la Cetăţele 387; dă bani cu zălog, cumpără în Sărata ş. a. 422;
      în sfatul domnesc: 4, 6, 14—21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63—66, 68, 84-86, 9o, 91, 97, 100, 105,  109,  112 — 114, 116, 117, 127,
    128, 132,  133,  135, 138, 148,  150, 153,
    163, 165,  167,  169, 170, 178,  179, 183,
    194—196, 199, 201, 204, 207 — 209, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247—249, 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 288, 292, 295, 296, 298, 308-311, 323, 326, 330, 332, 335—338, 342, 344, 347, 352, 353,  358,  360, 368, 374,  375, 382,
    387, 393,  397,  400, 401, 403,  407, 408,
    415, 417, 418;
      martor 77, 124, 153, 344, 347, 367, 381, 402, 408, semnează 174, 351, 405,
    419.
Costandin Pîrţachi, aldămăşar pentru Săseni 194.
Costca, dărăban sau călăraş din Jigorani, încearcă să se judecească 163, 178.
Costea din Brăneşti, tatăl lui Sten 324.
—■ Coste din Păcăleşti, martor pentru Să-rasca 126.
Costca, grămătic la Biserica Domnească din Bucureşti 136, 274 ; martor 102, 103, 274, semnează 136.
Costea, megiaş din Stroeşti 215.
Costea, moşneni rumâniţi din: Jigorani v. Costea dărăban; din Polovinele se rejudeceşte 117;~ din Silişteni 309.
Costca, popă din Piteşti, cumpără parte cu vie la Izvorani 195.
Costca, rumân al episcopiei de Rîmnic (menţ. ulterioară) 141.
Costca, tatăl lui Stan Lungul rumân din Mărăcineni (menţ.) 245.
Costeşti, sat <j. Mehedinţi), ceauş 388.
www.dacoromanica.ro
Costeşti j. Vîlcea, sat de cnezi rumân iţi de Mihaiu Viteazul şi dăruit cu scutiri m-rii Bistriţa 43.
Costeşti, sat <j. Vlaşca; azi ~din Vale, j. Dîmboviţa) 378.
Costin, clucer al doilea din Moldova, martor 347.
Costin din Verneşti, aldămăşar 194.
Costoboiul v. Lupul Costoboiul.
Coşovenii de Jos, sat <j. Dolj), popă 15.
Coşuna v. Bucovăţul, m-re.
Cotava, tatăl lui Dragomir rumân din Loloeşti 184.
Coteneşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş)
    403.
Coteşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 31, 81.
Cotirlă v. Pătru Cotîrlă.
Cotmeana v. Codmeana.
Cotorogea v. Radul Cotorogea.
*Coţăiani,sat <lg. or. Vulcana, j. Dîmboviţa) 216.
Coţi v. Ghinea Coţi.
Coţofeanul v. Mihai Coţofeanul.
*Covîrdeni j. Ilfov, sat <*Scovîrdeni, Călăreţi, j. Ilfov) 281.
Cozia (Sf. Troiţă), m-re <j. Vîlcea), sate, cu rumâni, pricini 49, 112, 115, 155, 293; scutiri pentru Călimăneşti 45, 149, 384; rumâni fugiţi 55; Codmeana pusă sub ascultarea sa 44, 94, 120, 121, 238 ; staroste şi duvalmu m-rii 49; egumen: Dionisie.
Cozlăci (Cozleciu), sat <Coslegi, j. Săcu-ieni (?) ; azi j. Prahova) 11, 226.
Cozma (Cosma), egumen al m-rii Radu Vodă 34, 35, 45, <116?>, 130, 199, 238, 296, 299, 325, 397, 411, 418.
Cozma, egumen al m-rii Tutana <?> 116.
Cozma, pîrcălab, martor pentru Lăceni 95.
Cozma, popă din Tîrgovişte, martor 339.
Craiova (Craiuva), oraş, scaun de judecată 248;
      bani de ~ 20, 31, 35, 41, 44, 45, 54, 57, 59, 61, 64-66, 68, 83, 90, 97, 100, 105, 109,   112, 113, 117, 127, 128, 132,
    133, 138,   153, 163, 165, 178, 194, 195,
    201, 204,   207, 208, 217, 235, 238, 240,
    242, 247,   248, 253, 257, 262, 263, 271,
    272, 276, 281, 289, 295,296,298,308— 311, 323, 326, 335-338, 342, 347, 353, 360, 368, 374, 375, 381, 382, 393, 397, 398, 401, 407, 408, 415, 418; judeţ de ~ 131.
Craiovescul, Craiuvescul v. Barbut —, Danciul Pîrvul ow şi Radul Craiovescul.
Craiovescul, Croloveschiu v. Radul Buzescul şi Hrizea.
Crasa v. Manta Crasa.
Crasna j. Gorj, sat, partea Păstească, cumpărată de Vlăduţul din Ciocade, întoarsă lui Stanciul 372.
Crăciun (Crăciuni, Crăciunu), armaş din Lăceni, vinde parte 80 ; martor 79,111; semnează 80.
Crăciun, cneaz rumânit din Brădiceni 68.
Crăciun din Izvorani, delniţa Iui vîndută fără rumân (menţ.) 195.
Crăciun din Negoeşti, martor 371.
Crăciun din Negovani, martor 239.
Crăciun din Rumâneşti, martor, semnează 389.
Crăciun, fiul lui Sfeia, vinde în Birza 166.
Crăciun, log. din Tetoi, martor pentru Bulzeşti 131.
Crăciun, martor pentru Trănşani 37.
Crăciun, megiiaş jurător din Drăgoeşti 248.
Crăciun, popă din Stoeneşti, tatăl lui Pîrvul (menţ.) 262.
Crăciun, popă, tatăl lui Iorga, martor pentru Slătioare 228.
Crăciun, rumân din Băldeşti 309.
Crăciun scrie zapis pentru Verneşti 224.
Crăciun al Gîngului vinde loc la Fîntînele (menţ.) 371.
Crăciun Carabiţă, martor pentru Păcăleşti 173.
Crăciun Cucuiatul, rumân din Găureni 217.
Crăciun Papalea din Cîrsteneşti, globii pentru încercare de judecire 102, 103.
Crăciuna, fiica lui Dragotă, soră cu Neacşa din Crasna şi cu Stanciul 372.
Crăciuna, ţigancă 309.
Crăjiu v. Stoica Crăjiu.
Crâstiineşti v. Cîrstiineşti, sat j. Vîlcea.
Crătuneşti j. Ilfov (Critineşti), sat domnesc <Cătruneşti>, dăruit m-rii Radu Vodă, istoric 34; rumâni fugiţi peste Dunăre, încercări de judecire 34, 296, 299; sat de drum, ariile megiiaşilor şi rumânilor mutate, pîrcălab călugăr 316.
Creţa, Creaţa den Sus v. Crcţuleşti sat.
<Creţeşti>, m-re <c. Breasta, j. Dolj), în pricină pentru Povarul 313.
Creţeşti, sat <c. Sprînceanata, j. Olt) 63.
Creţi (Creţei), sat <j. Olt) 48, 138.
Creţul,... la Morteni j. Vlaşca 54.
Creţuleşti (Creţa) sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 211; popă, pîrcălab 305; Creaţa den Sus. părţile lui Grama pitar ş.a. alese şi lipite de Cătunul Tomei; parte dată megiaşilor în locul braniştii m-rii 378; probabil acelaşi: Creţuleşti 175.
Cricov, pîrîu <Cricovul Sărat) 158, 247.
Crint (Crinta, Crintea) şi Crîntea, fiul său, ru-• mâni din Poenari în pricină de rumânire 246.
Cristineşti v. Cîrstieneşti, sat, j. R. Sărat.
Critineşti v. Crătuneşti, sat.
587
www.dacoromanica.ro
Cri va, sat <j. Romanaţi; azi j. 01t> 318, 335.
Crivina lui Pardos la Gureni <j. Gorj) 248.
Crivinariul v. Radul Crivinariul.
♦Crivină, sat <probabil lg. Buciumeni, j. Vîlcea> 48, 138.
Crînguri, top. la <Păuşeşti, j. Yîlcea>, fălci vlndute de Mihul lui Sima al doilea log. 277.
Crin tea şi Crinta, tatăl său, rumâni din Poenari în pricină de rumânire 246.
Crucia Coman, top <probabil la Priboieni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), loc vîndut de Stoica din Priboieni lui Radul Gorun din Ţigăneşti I.
Crucea lui Calotă, top. la *Bălteni <lg. Copăcioasa, j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 2.
Cuciuc v. Mihai Cuciuc.
Cucui, martor pentru Bîrca 20.
Cucuiatul v. Cr&eiun Cucuiatul.
Cumpenele Sălcilor (~ Sălciei), top. la Bărăşti <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 158.
Cupen, rumân dărăbăn din Jigorani, încearcă să se judecească 163, 178.
Curalici v. Marco Curalici.
Curăiac din Cătun vinde parte de moară 61.
Curche, ţigan 360.
Curiacea j. Mehedinţi (Coriaci, Cureiacea), sat <c. Izvoru Birzei), partea dăruită m-rii Govora de Udrişte post. din Dră-goeşti cotropită de Buzeşti 307, 328, 398.
Curmatul v. Dumbrava lui Slavul.
Curmătura cea Mică, top. la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
Curt, armaş din Yrăneşti, soţul Fostirei familie (menţ.) 73, 135.
Curt (Curitu), martor pentru Tătărani 240.
Curtu başa dă bani cu zălog 78.
Curt Salam ceauş v. Apostol.
Curtea de Argeş v. Argeş.
Curuia, tatăl, lui Balica şi Nicola, vinde în Ergheviţa 388.
Curuteni v. Coroteni, sat.
Custură v. Radul Custură.
Cuşniţa, gîrlă la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Cuşterăni, sat <probabil Guştureni c. Fru-muşani, j. ilfov) 175.
Cuţilă, rumân din Goleşti 326.
D
Dade din Jideni, aldămăşar 391.
Dade (Dasche?) uncheaşdin Tătărăi, martor pentru Lăceni 79, 80.
Daina, posluşnic al m-rii Rincăciov 252.
Dalea v. Măgura lui Dalea.
Damaschin, monah din Şuiei, socrul lui Dragomir 309.
Damie v. Spilea a lui Damie.
Dan din Săseni, aldămăşar 194.
Dan, megiaş din Slăviteşti vinde parte, semnează 62.
Dan, rumâni; al episcopiei de Rîmnic 141; ~ din Măgureni 251; ~ din Năpîrteni, cu delniţă 175.
Dan, scaunul, frate cu Ispan, vinde parte, în Dobroteni 179.
Dan, ţigan boieresc 19.
Dan, vătafi, martori: din Cioroiaş 370 pentru Drajna ş.a. 1.
Dan vinde un laz din Burbi 61.
Dan al lu Staico din Polovragi, chemat la domnie pentru judecată 197.
Dan Botuşarul, cu vie în Budureşti 180.
Danciul v. şi Cîrste al Danciului.
Danciul armaş v. Danciul Craiovescul.
Danciul cel bătrîn din Tîrgovişte, martor 240.
Danciul cel mare, martor pentru Samara 383.
588
Danciul clucer v. Danciul Doicescul.
Danciul, cnezi rumâniţi din; Jigorani 178; ~ din Ylădila, se răscumpără 208.
Danciu din Bîrca vinde vie pîrlog 20.
Danciul din Popeşti v. Danciul post.
Danciul din Puchiani vinde parte din Fîn-tina 413.
Danciul logofăt v. şi Danciul Pîrîianul.
Danciul, logofăt din Uscaţi, martor 135, semnează 73, 168.
Danciul, martor la vînzare în Gura Zlapiei <Samara> 219.
Danciul, megiaş din Stroeşti 215.
Danciul, popă din Gîrbovi 352.
Danciul, postelnic din Popeşti lasă partea sa din Dobruşa m-rii Vierăş (menţ.) 196.
Danciul, ţigan boieresc 351, 353.
Danciul, vornic, tatăl lui Matei Basarab, soţul Stancăi din Brîncoveni, dăruieşte Studina Arvăteştilor (menţ.) 67.
Danciul Craiovescul, armaş, cumpără şi dăruieşte Gîndenii m-rii Bistriţa, familie, ctitor, mormînt (menţ.) 261, 271.
Danciul Doicescul, clucer, martor 244, 367.
Danciul lui Bonghiciu, martor pentru Samara 383.
www.dacoromanica.ro
Danciul Pîrîianul (Danciul) din Piriiani, logofăt, în pricină pentru Polovragi, familie 197, <206>, 207 ; stăpîn în Baia de Fier 233; ispravnic de jurători 248 ; martor 380, semnează 385, 419.
Danciul Zamona, (~Zamonea), bunicul lui Stanciul post., Danciul log. ş.a., stăpîn în Polovragi (menţ.) 207.
Daniil, egumeni: al m-rii Izvoranu 212; ~ al m-rii Molomoc 161; ~al m-rii Tis-mana 17.
Danovici v. Marco, Şerban ~şi Tatul Da-novic logofeţi.
Dara, rumân din Băldeşti 309.
Darea, martor pentru Samara 30.
Darul v. Prislopul Darului.
Daşova, oraş <Daşov R.S.S. Ucraineană), Alexandru Iliiaş cu oastea la~21.
Datca, jupineasă, mama lui Spahiul ciho-dar, cu vie la Vilsăneşti 332.
Datco, călugăr, tatăl lui Duca cneaz rumâ-nit din Jigorani (menţ). 163, 178.
Datco din Lupoaia vinde parte (menţ.) 61.
Datco, martor la înzestrare în Sălătruc 119.
— Datcu, martor la vînzare din Dealul Zoreştilor 172.
Datco Bobul, fiul lui Cornea (Coica), stă-pîneşte „moşul" Stanei la Stănimirul de Jos 280, 281.
David, martori: din Livezi 359; ~din Păuşeşti 86; ~ din Ţiţeşti 268.
David din Vîlcăneşti, moşteneşte pe vărul său Stroie post. din Braloştiţa, familie 359.
David, popă din Călineşti, martor 365, 366.
Davideşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 336, 379, 407.
Dăbuleni, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj), în hotar cu Balta Albă 189.
Dăduleşti v. Deduleşti, sate şi Gura Babei, m-re.
Dăeşti, sat <c. Popeşti, j. Vîlcea), popă 298.
Dăjeşti v. Dejeşti sat.
♦D&lb&neştisat <lg. Dărmăneşti, j. Prahova; azi j. Dîmboviţa), săteni se vînd rumâni lui Hriza mare vornic 420, 421.
D&r&şti, sat <probabil D&răşti-Ilfov) 190.
D&rm&neşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 198, 336.
♦Dăs&gari, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), în hotar cu Stoeneştii şi Mirăul 47,72.
D&ţ&u Laslo, ungur în pricină pentru Răteşti, Slăveşti ş.a. 253.
Dealul aproape de Tîrgovişte (Sf. Nicolae), m-re, scutită de vinărici 14; dăruită cu vama domnească de la Ocna Mică 148, 185; egumeni 14, 322.
Dealul Casei la Cocimăneşti <Cojmăneşti, j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 65.
Dealul Modăneştilor, <probabil la Inoteşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova), vii fără buciumi cumpărate de Iordache vornic de la Manea 179.
Dealul Piteştilor, vii şi sate în ~ 116, 309.
Dealul Săsenilor j. Buzău, vie cumpărată de Dima negustor de la Calivit monah 194.
Dealul Tîrgoviştei, vii, case, grădini, livezi ale: lui Parepa post. 91; ale m-rii Sf. Troiţă de lingă Pîrvuleşti 133; ale lui Gherghe al doilea vist. 250.
Dediul, ceauş din Căpreni (din Spineni) martor 18, 233, 390.
Dediul, postelnic <ctitor) al m-rii de la Gura Babei <Deduleşti) 361; martor 9.
Dediul Bucureşteauul, ~ din Bucureşti, din Călineşti, martor 420, 421.
♦Deduleşti (Dăduleşti), sat <lg. Potoceni, j. Buzău), părţi ale lui Ianiu şi Lefter din Odobeni, pricini cu Grabicinenii 191, 192; partea Poenărească vîndută lui Buzea din Răteşti ş.a. 287, 307.
♦Deduleşti, sat domnesc <lg. Tîrgşor, j. Prahova), silişte dăruită de domn iuz-başilor Chivul şi Stan 169.
Delta (Dehta), neguţător, soţia sa dă bani cu împrumut 78; martor 107, în cartea judeţului din Bucureşti 274.
Deînchiul (?), martor pentru Vîltureni 284.
Dejeşti (Dăjeşti, Dejăşti), sat <j. Olt) 48, 138.
Delenii din j. Olt. sat, parte răscumpărată de Drăguşin post. de la Andrei Rudeanul spătar 33.
Deluţa v. Mânu Deluţa.
Desa (Disa), sat <j. Dolj) 174, 217, 260, 261, 271, 420, 421.
Desan din Slatina, în pricină pentru ţigani 60.
Despina, Duspina:
Despina, jupîneasa lui Dumitraşco, vinde părţi în Cîndeşli 285, 374.
— Duspina, jupîneasa lui Ilie post. <vor-nic), vinde parte din Budureşti 180.
Despina, jupîneasa <a doua) lui Muşat vist., vinde delniţă din lzvorani 195.
Despina, jupîneasa lui Vlad Rudeanul mare logofăt <şi fiica lui Dragul din Slătioare) 42; vinde Futeştii de pe Mostişte 210.
Despod v. Dispod.
Detco v. Datco.
Detcui, sat <probabil Teţcoiu, j. Dîmboviţa) 305.
589
www.dacoromanica.ro
Deunlemn, m-re <j. Vîlcea>, stareţă 345.
Devoia v. Mărie Devoia.
Diamandi, fost mare comis al lui Alexandru Iliiaş 247.
Dîe, fiul lui Gherghe din Puchiani (menţ.) 394.
Diicul din Păuşeşti 71.
Diicul, frate cu Stoica Boteanul, schimbă delniţă din Jugur pentru parte In Mo-goşani 211.
Dinia, clucer din Bezdina, frate cu Ianiu, semnează 319.
Dinia, cupeţ (gelep) din Călineşti, ginerele Dimitriţei din Floci, cumpără parte cu vie în Dealul Săsenilor 194; martor 7, 286, 363.
Dinia grecul din Brătiani, ginerele lui Oprea din Rătivoeşti, familie, cumpără în Negreni ş.a. 292.
Dinia, pitar din Bogdăneşti, vinde ţigan 262; probabil acelaşi: ~fiul lui Efti-mie pitar 118.
Dinia, popă din Tîrşor, scrie zapis 126.
Dinia Muzache, <negustor), martor 360.
Dimiian din Sărăşti, martor 126; probabil acelaşi: ~din Păcăleşti, martor 173.
Dimiiani, sat <probabil Gura Dimieni, j. Buzău), Ionaşco Cerchezul se vinde rumân lui Iordache vornic 179.
Dimitriţa din Floci, soacra lui Dima negustor 194.
Dionisie, egumen al m-rii Cozia 45, 112, 155; martor 106; în soborul ţării 322.
Dispod din Mătăseşti, vinde parte cu rumâni 92.
Dîlga j. Dolj, sat <azi c. Calopăr), vie şi casă lăsate de Aga Suţu fiului său de suflet Stoica 21.
Dîmboviţa, judeţ, sate din 153, 168, 187, 201, 209, 236, 240, 305.
Dîmboviţa, rîu 136.
Dîmbovic v. Drîmbovnecu, pîrîu.
Dîrjan din Călugări, megiaş jurător pentru Văcăreşti 48, 138.
Dîrjan din Negovani, martor pentru Tre-stiiani 239.
Dîrjan, tatăl lui Dobre, martor pt. Fundeni (menţ.) 227.
Dîrjilft (Drăjul), megiaş din Stroeşti 215.
Doboş Frenţ v. Toboş Frenţi.
Dobra, baba lui Oană, se rumâneşte împreună cu soţul ei 1.
Dobra cea bătrînă vinde parte din Coci-măneşti 65.
Dobra, fiica lui Radul al Dulei din Voila, în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Dobra, în pomelnicul m-rii Cozia dat de Mănilă din Brezoi 106, 112.
590
Dobra, jupaniţa lui Dumitru din Piscan< apoi a lui Badea din Româneşti, stupină în Negreni (menţ.) 292, 336.
Dobra, jupîneasa lui Stan din Samara, fiica lui Stoica din Roşiul, vinde parte
    135,  semnează <?> 73.
Dobra, jupaniţa lui Tudosie Rudeanul f. mare log., pierde Văcăreştii (menţ.) 138.
Dobra, nepoata lui Balco, vinde partea unchiului său din Verneşti 224.
Dobra, nora lui Radul Praja, vinde în Bălţaţi (?) ş.a. 170.
Dobra, ţigancă boierească 179.
Dobre, armaş din Săcuiani, fiul lui Oprea log., martor 225.
Dobre (Debre), căpitan din Buneşti, pune vie la Pepeneşti 204; martor 50; v. şi Dobre iuzbaşă.
Dobre, cneaz rumânit din Jigorani 178.
Dobre din Trănşani vinde parte 37.
Dobre, fiul lui Dîrjan, martor pentru Fundeni 227.
Dobre, fiul lui Dragomir <şi nepotul lui Radul de la Afumaţi), stăpîn în Mogo-şeşti (menţ.) 120; v. şi Dobrişan vornic.
Dobre, iuzbaşă din Săcuiani, martor 135, 136; v. şi Dobre căpitan.
—   Dobrea, logofăt, martor, semnează 50,
    136.
—   Dobrea, martor la vînzare din Bîrca
    20.
Dobre, megiaş din Stroeşti 215.
Dobre, partea lui din Lăzăreşti vîndută de Tudoran 268.
Dobre, portar al doilea, ispravnic de jură-tori 24.
Dobre Cătăramă, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
Dobrâni, sat <j. Ilfov), Constantin <Şerban voievod) post al doilea din ~ 324.
Dobreşti sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 336.
Dobriceni, sat <j. Vîlcea) 113;~Măg-laşi, rumânit de Rudeni cu obligaţia de a fi scos de la maglă, rejudecit după pricină cu Chisar pah. Rudeanu 89, 113, 127.
Dobrin din Cîrlomăneşti, aldămăşar pentru Cîndeşti 125.
Dobrin din Păuşeşti se rumâneşte 69.
Dobrin, martori pentru: Bîşcenii de Jos 242;~ pentru Prisăceni 3.
Dobrin, rumâni din Cetăţeni 235.
Dobrinu scrie zapise pentru Lăceni 95, 111.
Dobrişan, tatăl unor rumâni din îndreşăşti (menţ.) 419.
Dobrişan, unchiul lui Dragotă, vinde parte în Morteni 54.
www.dacoromanica.ro
Dobrişan, vornic, „moşul“ lui Tudoran pitar dăruieşte Mogoşeştii m-rii Cod-meana (menţ.) 94; v. şi Dobre, fiul lui Dragomir.
Dobrodeava Treapul, top. la *Cincu <Pru-neşti, j. Gorj) 371.
Dobroeşti, sat <or. Bucureşti) 154; !n hotar cu Fundenii 93.
Dobromir, megiaş din Stroeşti 215.
Dobroslavu, rumân din Deleni 33.
— Dubrotă cel roşu din Stoianeşti, martor pentru Brăneşti 8.
Dobrotă, martori din:     Bărbuleţu 236;
    '-'din Cegani 308din Finţeşti 242 ; -—din Holeşti (?) pentru Cătun 201.
Dobrotă, rumâni din: Cocorăşti 347 ;~ din Cretineşti 296;—din Smîrdeşteţ 390.
Dobroteni j. Sac, sat <azi Dobrotă, j. Prahova), părţi cumpărate de Iorda-che vornic de la mai mulţi 179.
Dobroţi, sat <Dobrotu, j. Argeş), partea bătrînă lăsată de Preda spătar <din Albeşti) jupaniţei sale Stanca 78.
Dobruşa j. Vîlcea, sat, parte lăsată de Danciul post. din Popeşti m-rii Vie-răş, cotropită de Buzeşti 196.
*Dobruşeşti j. Ilfov, sat <c. Snagov) al m-rii Snagov, scutit 132.
Dochia, ţigancă boierească 263.
Dochia, vistiereasa lui Stoica <Rîioşeanu f. mare) vistier (menţ.) 19.
Dochina, Duchina, ţigănci: 339 ~ a lui Dumitru fierar 347.
Dojoiul v. Manea Drujoiul.
Doi Brăza v. Bîrza de Jos, sat.
Doi Torsura v. Torsura de Jos, sat.
Doi] (Doljiiu, Doi Jil), judeţ, sate din 20, 21, 217, 275, 276, 313, 351, 375; dij-mari din —341.
Dohiarul v. Atos.
Doicescul v. Danciul DoicescuL
Doiucoiul v. Radul Doincoiul.
Dolofan v. Dragomir — şi Pîrvul Dolofan.
♦Domireşti, sat <lg. or. Rlmnicu Sărat), popă 352.
Domifran, ţigan 339.
Domneşti j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş), In hotar cu Stăneşti şi Slănic 346, 397; istoric 397.
Dona v. Isar —şi Jlpa Dona.
Dona, rumân din Seliştioara 155.
Dorobanţiul, frate cu Matei, cumpără parte la Fîntînă <în Pucheni) 413.
Dorotei (Dorothei), egumen al m-rii Brîn-coveni, (menţ.) 318, 335; hotărniceşte balta Mamina 189.
Dorotei, egumen al m-rii Codmeana (menţ).
    120.
Dorothei, monah, via lui la Foleştii de Jos (menţ.) 86.
Dos, sat <j. Vîlcea; azi Priporu, c. Vlă-deşti) 319.
Dosu <Dumbrăveni> v. Suptdos, sat.
Drăcos v. Ghiorghis Drăcos.
Draghieşti, sat <Drăghieşti, j. Rîmnicul Sărat azi Băbeni jud. Buzău); Chirana vinde partea Micăi călugăriţa jupinului Marin Mustas; roşii 50.
Draghiia v. şi Radul Draghii.
Draghiia, sătean din Văreşti, chezaş 302.
Dragiul din Arşi, boier hotarnic pentru Creaţa şi Cătun 378.
Dragna, jupaniţă, nepotul ei, Mitrea, vinde jumătate din Cătun (menţ.?) 201.
Dragna, nepoata lui Theofil călugăr, In pricină pentru Vlădeni şi Vîrleţi, familie 142, 144.
Dragnea, popă cu ocină la laşul, familie 109.
Dragodan Vîlcul din Bilta se răscumpără din rumânie 38.
Dragoe, tatăl lui Barbul care vinde In Cătunul de Jos (menţ.) 61.
Dragolea, rumân al episcopiei de Rlmnic 141.
Dragomir, armaş mare <dinPlăviceni),stăpin în Vaideei şi Vişina 115, 174; martor 347, 381, semnează 33, 351, 405, 419.
Dragomir, cămăraş din Rătivoeşti 187, 386.
Dragomir, cneaz rumânit din Vlădila 208.
— Dragomer, cumpără părţi în Lăzăreşti 268.
Dragomir din Bălileşti, megiaş jurător pentru Goleşti 326.
Dragomir din Dumireşti <Idomireşti>, jurător pentru Poenari 246.
Dragomir din Fărcăşeşti <postelnic), martor pentru Brădiceni 68; v. şi Dragomir post. din Vălari.
Dragomir din Herăşti, soţul Măriei, vinde în Puchiani 394; martor 413.
Dragomir din Izvorul, martor pentru Samara 30.
Dragomir din Răteşti, fiul lui Buzea v. Dragomir post.
Dragomir din Răteşti, fiul lui Măican şi frate cu Cazan şi Radul vinde ţigancă 247 ; martor 304.
Dragomir din Rătivoeşti, logofăt, fiul lui Văsiu, vinde parte din Brătianii de Sus 202; scrie zapis 181; probabil acelaşi: 228.
Dragomir din Văcăreşti, martor pentru Dudeşti 136.
Dragomir din Vlădeni, <postelnic>, frate cu Tudor, în pricină pentru Căpriorul (menţ?) 143.
Dragomir, fiul lui Vişan popă din Mileşti, martor 155.
591
www.dacoromanica.ro
Dragomir, fiul lui Vlaicul şi cumnatul lui Radul de la Afumaţi, familie, silit să schimbe Mogoşeştii cu Ruşii de la Vede (menţ.) 120.
Dragomir frate cu Buzea v. Dragomir post.
Dragomir, frate cu Drăgulin şi nepot lui Simion din Frăsinet 247.
Dragomir, frate cu Mănăilă din Cîmpina 96.
Dragomir, ginere Iui Damaschin monah din Şuiei, vinde ţigan 309.
Dragomir, gramatic, martor pentru Bîş-cenii de Jos 242; probabil acelaşi: Dragomir, scrie zapis 243.
Dragomir, log. v. şi Dragomir din Răti-voeşti.
Dragomir, logofăt scrie act domnesc 15.
Dragomir, martori pentru: Bîşcenii de Jos 242 ; ~ pentru Cîmpulung 157 ; ~ pentru Deduleşti 287; ^ pentru Sălătruc 119; ~ pentru Şerbăneşti 306; ~ pentru Zoreşti 243.
Dragomir, meşter <de mori>, cercetează pricină la Glina 411.
Dragomir, negustor din Gomoeşti, jurător 150.
Dragomir, nepotul lui Stanciul Rîngosul, vinde funia lui din Negreni 292.
Dragomir pah. v. Dragomir Prundeanul.
Dragomir, pitar din Băjeşti, tatăl lui Ivan pah. (menţ.) 128.
Dragomir postelnic v. şi ~ din Fărcăşeşti, Dragomir din Vlădeni.
Dragomir, postelnic din Broşteni, martor pentru Fundeni 301.
Dragomir, postelnic din Răteşti, fiul lui Buzea, martor pentru Săruleşti 264; probabil acelaşi; ~ , frate cu Buzea, cu mori la Deduleşti 287.
Dragomir, postelnic din Vălari, martor pentru Moi 369, 406; v. şi Dragomir din Fărcăşeşti.
Dragomir, rumâni din: Baia <de Fier) 233; ~ din Goleşti 326; ~ din Grop-şani 385 ; ~ din Herăşti 64; ~ din Iaco-veşti 367 ; ~ din Loloeşti 184; ~ din Măgureni 251;~ din Roşiul 73, 135.
Dragomir, spătar <din Cepturoaia), frate cu Radul vist., îngropat la m-rea Căluiu, căreia îi dăruieşte Piscu, familie (menţ.) 393.
Dragomir, tatăl lui Bărcan (menţ.) 334.
Dragomir, tatăl lui Vlasie, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Dragomir, ţigan boieresc 360.
Dragomir, <vameş?> oprit să ia zeciuială
    din bălţile m-rii Viforîta 22.
592
Dragomir, vătaf din Cislău, fiul lui Preda spătar, vinde în Tega, familie (menţ.) 16.
Dragomir, vier, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se judecească 84.
Dragomir al Diaconului (■—■ diaconului) din Vemeşti, ctitor <nou> al m-rii Ciolanul 300, 374; martor 224, 256, semnează 300, 303.
Dragomir Cherance, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
Dragomir Cioflea (~ al Ciofli), martor pentru Stăneşti, semnează 346.
Dragomir Dolofan, „tată“ lui Tudor log. din Bujorani, stăpîn de ţigani 75.
Dragomir Dragomirescul din Bîlta se răscumpără din rumânie 38.
Dragomir Floroiul, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
— Drogomir Gîrjă <~ Cîrjă) din Trăi-steni vinde parte 239.
Dragomir Motrocea din Mărăcineni, aldă-măşar la Săseni 194.
Dragomir Nebunelea, socrul lui Miho 194.
Dragomir Paciog&i, tatăl lui Marin din Vemeşti (menţ.) 264.
Dragomir Prundeanul, paharnic, martor pentru Stăneşti 346.
Dragomir Sorescul din Vemeşti, tatăl lui Jipa 224; ctitor <nou> al m-rii Ciolanul 300, 374; aldămăşar 224, 256, semnează 300, 303.
Dragomir St&nimirescul, tatăl unor rumâni din Româneşti (menţ.) 336.
Dragomir Ţămbuşca, aldămaşar pentru Ver-neşti 224.
Dragomirescul v. Dragomir Dragomirescul»
Dragomireşti (Dragomereşti) j. Ilfov, sat 184, 308, 418; moşia m-rii Sf. Ecateri na 354.
Dragosin v. şi Drăguşin.
Dragosin, fiul iuzbaşei Mihai din Gherghiţa, martor 155.
Dragoslav, fiul lui Radul Praja, stăpîn în Bălţaţi, Măgureni ş.a. 170.
Dragoslar vinde codru Frumuşelu 279.
Dragoslarele j. Muşcel şi Pădureţ <azi j. Argeş), sat de margine, de drum, cu scală,“cheia ţării", scutiri pentru pază 338, vameşi 337.
Dragostin din Sărata, martor 150.
Dragotă, cnezi rumâniţi din: Brădiceni 68; din Cherba 179.
Dragotă din Polovragi, chemat pentru judecată la domnie 197.
Dragotă, nepotul lui Dobrişan, martor pentru Morteni 54.
Dragotă al Paştii din Craiova, stăpîn în Crasna, familie 372.
www.dacoromanica.ro
Dragul, armaş, <fiul lui Dragul din Slă-tioare), vinde cu fraţii săi parte din Futeşti şi Petreşti, familie 368.
Dragul din Bisceni, tatăl lui Stan, înzes-strează pe sora sa Muşa (menţ.) 242.
Dragul din Căpreni, martor pentru Băl-teni 2.
— Drag din Popeşti, martor 18.
Dragul din Săseni, frate cu Calivit monah, vinde parte cu vie 194.
Dragul, logofăt, nepotul lui Stroe din Cislău, stăpîneşte împreună cu m-rea Ani-noasa Cislăul 244, 247.
Dragul, martor pentru Bîscenii de Jos 242.
Dragul, popă din Bucureşti, martor 136.
Dragul, popă din Domireşti, martor pentru Găujani 352.
Dragul, postelnic, martor pentru Fundeni 154.
Dragul, rumân din Cocorăşti 347.
Dragul, tatăl unor rumâni din Moi pe Jiu 369.
Dragul, ţigan 142.
Dragul Fătuiucului, martor pentru Budu-reşti 180.
Drajna, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova), Aldea vinde casă cu grajduri şi grădini; rumâniri făcute de <Hriza fost mare vornic) 1.
♦Drăceşti de lg. Cojeşti, sat <j. Ilfov), parte vîndută de Maria, fiica lui Neagul vătaf, lui Radul Dudescul log. 288.
Drăgan din Bîrcoveni se răscumpără din rumânie 15.
Drăgan din Prisăceni, martor 3.
Drăgan din Stroeşti, partea sa vîndută de ceilalţi megieşi pentru vină 215.
Drăgan, fiul judeţului, martor 377.
Drăgan, popă din Măgureni, martor pentru Brăneşti 363, 365, 366.
Drăgan, tatăl unor rumâni din Jigorani (menţ.) 163, 178.
Drăgana, ţigancă 249.
Dr&ganu, sat <j. Vîlcea) 131.
Drăganul, sat <probabil j. Argeş) 389.
Drăgănescul v. Radul Drăgănescul.
Drăgflneşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman), Băcilă se vinde rumân cu parte, dar fără familie, lui Mihai post. din Roata 146.
Drăgăşani, sat <oraşul Drăgăşani), vii vîndute de judeci lui Andrei Rudeanul spăt. dobîndite de episcopia de Rîm-nic 58.
Drăgăşani j. Teleorman, sat <probabil Drăcşani) de zestre al jupaniţei Marga, vîndut de soţul ei Lazăr pah. 257.
Drăghiceanu v. Drăgbici spătar.
Drăgbiceasca, funie la *Stoiceştii de pe Mostişte <probabil lg. Chiroiu, j. Ilfov) 396.
Drăghici v. şi Gorganul lui Drăgbici.
Drăgbici din Bălţaţi, megiaş jurător 170.
Drăgbici din Berindeşti, martor pentru Turburea 291.
Drăgbici din Cherba, <roşu> martor pentru Loloeşti 409.
Drăgbici din Chiciu, megiaş jurător la Bărcăneşti 249.
Drăghici din Greci v. Drăgbici spătar.
Drăghici din Huriia v. Drăgbici vătaf.
Drăgbici din Momăni, martor pentru Căză-neşti şi bălţile de la Mostişte 167, 418.
Drăgbici din Slănic în pricină (menţ.) 397.
Drăgbici din Stoiceştii de Mostişte (menţ. ?) 396.
Drăgbici din Şomăneşti, tatăl lui Stoica şi al Anei stăpîni în Brădiceni (menţ.) 68.
Drăgbici, fiul jupînesei Păuna, vinde în Moi 369.
Drăghici, fiul lui Drăgbici şi nepotul lui Radul Praja din Bălţaţi, răscumpărat din robie; familie 170.
Drăgbici, fiul lui Radul Praja, stăpîn în Bălţaţi, Măgureni ş.a.; familie (menţ.) 170.
Drăgbici, frate cu Barbul clucer din Poiana, cumpără funie în Măilat, <postelnic>, familie 351, 353,
Drăgbici, jurător pentru Căpriorul 364; probabil acelaşi: ~ scrie carte 364.
Drăgbici, log. din Drăganu, martor, scrie zapis 131.
Drăgbici, log. din Pleşoi, primeşte, împreună cu Ianiu, satul Stejarul pentru slujbă cu vărsare de sînge 56.
Drăgbici, log. vinde partea sa din Popeşti, semnează 203.
Drăgbici, mazîlul, martor pentru Bîrca 20.
Drăgbici, post. din Brăneşti, vinde ţigan 19.
Drăgbici, post. din Fărcăşeşti <fiul lui Pătru armaş), martor 68, 369, 406.
Drăgbici, post. din Mihăeşti, martor pentru Ciumeşti, semnează 359.
Drăgbici, rumân din Herăşti, în pricină de rumânie 64.
Drăghici scrie cartea jurătorilor v. Drăgbici jurător.
Drăgbici, spătar, fiul lui Papa f. mare log. din Greci volnicit să reia Ciocenii, familie 205; martor 235, semnează 33; probabil acelaşi: Drăgbiceanu, spătar din Greci, martor 381.
Drăgbici, tatăl lui Avram, cumpără în Burbi (menţ.) 61.
593
www.dacoromanica.ro
Drăghici, vătaf de aprozi din Huriia, martor 79, 80.
Drăghici al B&ndroluhii, martor pentru Săru Ieşti 264.
Drăghici Rojan din Brădiceni megiaş jurător pentru Gureni 248.
Drăghieşti v. Draghieşti sat.
Dr&ghineşti >. Vlaşca, pe Dimbrovnic, sat <azi j. Teleorman), parte dăruită de Stoica log. nepotului său Gherghe aga 218
Dr&goeşti, sat <Drăgăeşti, j. Gorj> 248.
Drăgoeşti, sat <j. Argeş; azi j. Vilcea) 307, 328, 398.
Drăgoi v. şi Neagul al lui ~, Stoica al lui Drăgoiu.
Drăgoiu din Dobreşti, <soţul Eftanei), boier jurător 336.
Drăgoiu, fiul lui Petru din Fălcoi, stăpîn în Măneştii de Sus 201; probabil acelaşi: Drăgoiu, logofăt, martor pentru Slătioare 344.
Drăgoiu (Drăgoi), martori din: Bîşceni 242; ~ din Bogăteşti 32; ~ din Chioj-du <din Blsca> 125; martor pentru Cîrsteianeşti 198din Săseni 194; din Zoreşti 172.
Drăgoi, popă din Şomăneşti, martor 68.
Drăgoiu, popă, martor în cartea judeţului din Bucureşti 274.
Drăgoiu (Drăgoi), rumân din Poiana 77,
     153.
Drăgoiu, ţigan (menţ.) 339.
Drăgoi vinde vad de moară la Berislăveşti, împreună cu fiica lui Hîrs 262.
Drăguleasca, ocină la Cătunul de Jos <j. Mehedinţi; azi Cătunele j. Gorj> 61.
Drăgulin, nepotul lui Simion din Frăsinet, vinde parte din Procică 247.
Drăguş, martor pentru Samara 383.
Drăguşa, ţigancă boierească 377.
♦Drăguşăşti, sat <lg. Podeni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 173.
Drăguşin, ban <din Hotărani), soţul jupa-niţei Stana (menţ.) 216; redobîndeşte Gindenii, familie 261, 271.
Drăguşin, postelnic al doilea, stăpîn în Deleni 33; tn sfatul domnesc 422; martor 166, semnează 174, 351.
  Drăjilă v. Dîrjilă.
  Drăguşin, vătaf, martor pentru Săcuiani
      209.
  *Drăngeşti, sat <lg. Bolintinu, j. Ilfov), pîrcălab 412.
  Drănic, sat <j. Dolj), vătaf 188.
  Drîmbovnecu, pîrîu <Dîmbovnic, afluent al Neajlovului) 218.
  Drogomir v. Dragomir.
  Drogu v. Nica Ian© Drogu.
   594
Drosul din Braloştiţa, văr cu David din Vîlcăneşti ş.a., martor, semnează 359.
Droţ v- Gherghe vornic şi Nencinl vornic.
Drujoiul v. Manea ~ şi Viad al Manii Drujoiul.
Drumul Brăilei 109.
Drumul Braşovului 338.
Drumul de Miez prin Căzăneşti <j. Ialomiţa) 167.
Dramul Tătarului prin * laşul j. Brăila <lg. Urleasca) 109.
Dubrotă v. Dobrotă.
Duca, ceauş din Piteşti, tatăl lui Costandin (menţ. ulterioară) 228.
Duca, cneaz rumânit din Jigorani, dărăban al lui Mîrzacul, încearcă să se rejude-cească 163, 178.
Duca, diacon din Rîmnic vinde loc în Vlă-deşti 105; probabil acelaşi: Duca din Rimnic martor pentru Foleştii de Jos 86.
Duca, frate cu Pirvul din Vlădeşti, vinde la Colnicul lui Hanăş 105.
Duca, gramatic, martor pentru Berciugov 216.
Duca, legănar, stăpîn de ţigani 315, 380; boier jurător 336.
Duca, popă cu loc de grădini în Rîmnicu
    <Vîlcea> 320.
Duca se vinde rumân lui Tudor comis din Izvor 309.
Duca, tatăl lui Stoica dărăbanţ din Dudeşti (menţ.) 136.
Duchina v. Dochina.
Dudescul (în menţ. tîrzie) 147; v. şi Dumitru ~, Radul Dudescul.
Dudeşti între Colentina şi Dîmboviţa, sat <or. Bucureşti) 102; parte vîndută de Stoica dărăbanţ lui Dumitru vist. şi Radul Dudescul; pîrcălab 136; popă 225.
Duia din Alămăneşti, megiaş jurător 249.
Duiucul, rumân din Gropşani 385.
Duiul din Izbiceni In pricină pentru Ostra. rudă cu Cherbeleţ 63; probabil acelaşi ; Duiul, boier hotamic pentru Vişina şi Siliştioara 115.
Dulău v. Stoica Dulău.
Dulcele, postelnic <din Lumaş), tatăl lui Barbul stăpîn în Bîrcoveni (menţ.) 15.
Duma v. Radul Dumei.
Dumbrava lui Slavul, care se cheamă hotarul Curmatului, top. la Slăveşti <lg. Măstăneşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 253.
Dumbravă, căpitan cumpără parte la Ţigăneşti 7.
Dumbravă din Păuşeşti (?), martor pentru Foleştii de Jos 86.
www.dacoromanica.ro
Duminecă din Lipia, martor pentru Fun— deni, semnează 227; probabil acelaşi: Dumenecă, martor pentru Cegani 308.
Dumireşti, sat <probabil *Idomireşti c. Al-beştii de Argeş> 246.
Dumitra din Filiaşi, jupaniţa lui Ivan 309.
Dumitra, fiica lui Negoiţă din Frăsinet, vinde în Proşca 247.
Dumitra, ţigancă boierească 288.
Dumitrachi, fiul lui Stanciul vătaf, cumpără locuri cu casă în Bucureşti, familie 274.
Dumitraşco clucer din Filipeşti v. Dumi-traşco Fiiipescu].
Dumitraşco, clucer, postelnic, din Spineni, fiul lui Preda clucer din Ţinţăreni <şi al Marăi> şi frate cu Mihai clucer 19, 114; stăpin de ţigani, clucer 263; martor: postelnic 18, 131, clucer 390.
Dumitraşco din Bogdanei v. Dumitraşco vistier.
Dumitraşco din Caracal, boier jurător 336.
Dumitraşco din Căpreni, martor pentru Smiraeşteţ 390.
Dumitraşco din Cepari v. Dumitraşco post.
Dumitraşco din Drâghineşti, martor 218.
Dumitraşco, log. din Tirgovişte, scrie zapis 420; probabil acelaşi: ~ grămătic, scrie act domnesc 308.
Dumitraşco (?), martor în semnătură, pentru Gropşani 385.
Dumitraşco, post. din Cepari, fiul lui Stanciul Cepariul, familie, redobindeşte Băneştii ş.a. 330, 333; martor 417.
Dumitraşco. post. din Spineni v. Dumi-traşeo clucer.
Dumitraşco, post., fiul lui Buciumaş vornic din Birlad 377.
Dumitraşco, soţul jupinesei Despina care vinde la Cindeşti 285, 374.
Dumitraşco, vistier mare (fost) <din Bog-dănei , ginerele lui Hriza vornic şi socrul lui Andrei Rudeanul spăt., stăpîn în Bucşani 97, 103; martor şi jurător 260, 271, 351, semnează 261, 405.
Dumitraşco Filipcscul (Dumitraşcu din Filipeşti), clucer stăpîn în Cetăţele 382; martor şi jurător 347, 360, 381, 402, 412, 422, semnează 414, 419.
Dumitru, Dumctrnl:
Dumitru, aprod, trimis domnesc la Dobri-cenii Măglaşi 127.
Dumitru, căpitan din Glaveş, aldămăşar 29.
Dumitru, căpitan din Tirgovişte, martor 200, 273.
Dumitru, cumnatul lui Miho din Păuşeşti, martor 277.
Dumitru dărăbanţ v. Dumitru rumân.
Dumitru, diacon din Bucureşti, fiul popii Borcea clisiar, martor 136.
— Dumetrul, diacon din Ţigăneşti, martor I.
Dumitru din Băşineşti, martor 242.
Dumitru din Bobeşti, megiaş jurător pentru Glina 24, 35.
Dumitru din Cacova, megiaş jurător 113, 127.
Dumitru din Cătun v. Dumitru Laiută.
Dumitru din Oraşul de Floci, martor 145.
Dumitru din Peştişăni, megiaş jurător 248.
Dumitru din Piscani v. Dumitru log.
Dumitru din Recea, megiaş jurător 113.
Dumitru din Stoiceni v. Dumitru log.
Dumitru din Tătărăi, martor pentru Pucheni 394.
Dumitru din Vlădeşti, martor 105.
Dumitru, doboşariul din Flăminda, martor pentru Ergheviţa 388.
Dumitru, fiul lui Crăciun Papalea din Cirsteneşti, încearcă să se judecească 102, 103.
Dumitru, fiul lui Radul din Chiojd, rumânit fără ocină 1.
Dumitru, fiul <lui) Rădea, vinde funie în Băeşti 18.
Dumitru, fiul lui Teodosie log. şi călugăr, vinde în Fundeni, familie 154.
Dumitru, fiul Vişei, vinde loc de biserică in Stoeneşti 262.
Dumitru, fratele lui Dan v. Dumitru Botu-şariul.
Dumitru, grămătic, fiul lui Tudor tunar, martor la Tirgovişte 273; v. şi alţi Dumitru logofeţi.
Dumitru, judeţ din Bucureşti dă carte 374.
Dumitru, log. de visterie <textual>, cumpără în Petreşti 268; martor 250, 381; v. şi Dumitru log. fiul lui Pană; şi ~fiul lui Paraschiva ş.a.
Dumitru, log. din Piscani, soţul jup. Dobra familie (menţ.) 54, 292, 336.
Dumitru, log. din Stoiceni vinde ţigani, (menţ.) 257.
Dumitru, log., fiul lui Pană post. din Bărbăteşti, martor în cartea judeţului din Bucureşti 274; frate mai mare al lui Tudor spudei 52, 61, 97, 128, 132, 187, 204, 207, 288, 296, 309-311 ;. v. şi alţi Dumitru logofeţi.
Dumitru, logofeţi: martori 147, 165, 203, 210, 347, 360, 367, 400, 408, semnează 168, 419; scriu acte domneşti 17, 24, 31, 34, 35, 36, 43-45, 63-65, 68, 84, 85, 98, 110, 135, 169, 191, 192, 212, 262, 271, 272, 412; învaţă 25, 40;^scriu zapise 137, 215, 319, 324, 385, 390; v. şi Dumitru Boldici.
595
www.dacoromanica.ro
Dumitru (eroare: Dumitru al lui Stanciu), martor pentru Brezoi, Turburea ş.a.
    106,      112, 228, 290; v. şi Dumitru, nepot. Dumitru, martor pentru Ciineşti, semnează
    389.
Dumitru, martor pentru Săcuiani 209. Dumitru, megiaş din Slroeşti 215.
Dumitru, moşneni rumâniţi din: Gureni 248; din Păuşeşti 69.
Dumitru, nepotul lui Stan Hrănea cu parte în Berislăveşti 262.
Dumitru pitar v. Dumitru Filieşanul. Dumitru popă v. şi Pană al popii Dumitru Dumitru, popi din: Gropşani, rumân 385 —din Gureni, în pricină de rumânie 248; din Coşoveni, martor 15; din Nego-vani cu părţi 2; din Săvestreni (menţ.) 221.
Dumitru, rumân al episcopiei de Rîmnic 141.
Dumitru, rumâni din: Baia de Fier 233; ~ din Cetăţeni 235;~ din Jigorani, dărăbanţ încearcă să se judecească 163, 178; ~ din Năpîrteni 175din Săvestreni, fugit 55.
Dumitru, sluga spătăresei Grăjdana, martor
    107.
Dumitru, ţigani boiereşti 199, 347, 358. Dumitru, unchiaş, tatăl lui Ivan 228. Dumitru vistier v. Dumitru Dudescul. Dumitru vornic v. şi Mitrea vornic. Dumitru, vornic al doilea din Măneşti (?), Co-jieşti, martor şi jurător 142,144, 381, semnează 282; învaţă în act domnesc 259. Dumitru zlătar v. Dumitru Botuşariul. Dumitru al lui Stanciu eroare v. Dumitru, martor şi St&nilă, martor.
Dumitru al popii Sava (~al popii), martor pentru Izvorani şi Turburea 195, 289. Dumitru Boldiciu (~ Boldici, ~ Boldovici), logofăt scrie acte 261, 292, 333, 336, 402, 417 ; martor 36 ; v. şi alţi Dumitru log. Dumitru Botuşariul, zlătariul, cu casă în Bucureşti 274; probabil acelaşi: Dumitru, fratele lui Dan Botuşarul 180.
Dumitru Buluroiul din Macsim, martor 287, 300, 374.
Dumitru Carmaza (~ Carmazache) din Cornăţel, martor şi jurător 210, 418.
Dumitru Cocioabă, popă din Cegani, martor 308.
Dumitru Dudescul (Dumitru, Dudescul), vistier al doilea, mare vistier (din 1634 iunie 3), tatăl lui Radul log. 225, 288; stăpîn în Dudeşti, Cîrsteneşti ş.a. 100—103, 136;
       trimis cu slujbă la Ţarigrad 101; în sfatul domnesc: vistier 187; ~ mare vistier 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 292, 295, 296, 298, 308-311, 323, 326, 330, 332, 335-338, 342, 344, 347, 353, 360, 368, 374, 375, 382, 387, 393, 397, 398, 400, 403, 407, 408, 415, 417, 418, 422 ;
       martor şi jurător 330, 344, 347, 367, 381, 402, 408, semnează 33, 333, 351, 405;
       eroare de copist: Mihai 381.
Dumitru Filieşanul (Dumitru, ~ Fileieşa-nul), mare pitar din Filiaşi <fost mare căpitan), în pricină pentru Rucăr 177; pribeag cu Matei Basarab 276; martor şi jurător 381, semnează 33, 93, 174, 351, pah. (?) 33.
Dumitru Laiută din Cătun, martor 226,
    254, 255.
Dumitru Rob, martor 377.
Dumitru Sfatul din Albeni, tatăl lui Şerbul 371.
Dumitru Zemţea, vornic, tatăl vitreg al lui Bunea log., stăpîn în Grădiştea (menţ.) 84.
Dunăre, fluviu de hotar 253, 296; baltă la ~ 189.
Duspina v. Despina.
Duşca, negustor, martor pentru Măneştii de Sus 201.
Duţul, sluga lui <Hrizea> mare vornic, martor pentru Păcăleşti 173.
E
Efimia v. Famie.
Efrem, Ifrim:
Efrem, episcop de Buzău 51, 52, 278, 314 ; hirotoniseşte preot 99; judecă şi dă cărţi 84, 287, 330, 333; în soborul ţării 183, 322, 401; semnează 84, 287, 330, 333.
596
— Ifrim (Ifrem), popă, rumân al episcopiei de Rîmnic, martor 141.
Eftemie, logofăt din Fundeni, scrie zapis 301; martor, semnează 227.
Eftemie, pitar, tatăl lui Dima (menţ.) 118.
www.dacoromanica.ro
Efthimii, egumen al m-rii Sărindar, martor
    274.
Elfov, Elhov v. Mov judeţ.
Elina, llina:
Elina (llina), doamna lui Radu Şerban, familie, ctitoră a m-rii Strîmbu (menţ.) 85; stăpînă de sate, pribeagă 387.
Elina, jupaniţa lui Iane spătar şi fiica Măriei din Bucov, stăpînă, moştenire, familie 179, 401, 402, 422.
Elina, jupaniţa lui Ivaşco Golescu vornic şi nepoata lui Radu de la Afumaţi, stăpînă în Cretineşti, familie (menţ.) 34.
Elina, jupaniţa lui Petrea sulger şi nepoata lui Mihai Viteazul, familie 319; stă-pină la Rucăr 177.
Elina, jupaniţă, mama lui Constantin <Şer-ban>, miluită de Radu Şerban cu satul Tîntava (menţ.) 59.
— llina, jupaniţă, mama lui Radul post., familie, stăpînă în Bărcăneşti (menţ.) 249.
Elina, logofeteasa lui Papa mare log. înzestrată în Cioceni, familie (menţ.) 205.
Elina, nepoata lui Balco, vinde în Ver-neşti 223.
Enache v. Ianache.
Ene, Eno v. Ianiu.
Enuşcul v. Ianuşcul.
Epuraş din Buzău, în pricină pentru moştenirea lui Larion călugăr 51.
Epureşti, sat <j. Vlaşca; azi Iepureşti, j. Ilfov) 190.
Eremia v. Irimia.
Ergheviţa, sat <j. Mehedinţi) 114; parte vîndută de Curuia lui Buligă căpit. 388.
Erina, Irina:
Erina, fiica lui Ivan sulger, stăpînă în Băleni, familie 405.
— Irina, ţigancă boierească 162.
Erusalim, oraş <Israel>, patriarh de ' 84.
Esna v. Ezda sat.
Esul v. laşul sat.
♦Eşciori pe Argeş, sat <lg. Bărbăteşti, j. Argeş), vad de moară redobîndit de jupaniţa Maria a lui Iane Grecul de la m-rea Tutana 325.
Eşuecoe <Şuicoaia) din Şuiei, mama lui Radul 118.
Eustatie Ruceri (Stanciul Rozeriul), martor pentru Fundeni, semnează greceşte 154,
    229.
Eustaţiu Pustie, negustor, martor, semnează greceşte 410.
Evan v. Ivan.
Ezda, sat (?) <probabil Esna, j. Brăila), în hotar cu laşul 109.
F
Famie <Efimia), nora lui Ivaşco Golescul mare vornic, vinde ţigani (menţ.) 269.
Farcaş v. Fărcaşi.
Faţă, top. la *Cincu <Pruneşti, j. Gorj) 371.
Faţa Liicăi, top. <probabil la *Măstăneşti lg. Podeni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 253.
Făgăraş, ţinut, oameni şi sate din 286; în titulatura domnului v. Amlaşul şi Făgăraşul.
Fălcoiu (Fălcoi), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 115, 201, 249, 254, 255, 318,
    335.
Fărcaşi (Farcaş), sat <J. Romanaţi; azi j. Olt) 115, 249, 293.
Fărcăşeşti, sat <j. Gorj) 68, 369, 406.
Fătuiucul v. Dragul Fătuiucului.
Fătul din Corşori, frate cu Neagoe, vinde în Stăneşti 346.
Fătul, fiul lui Nan, vinde partea lui din laşul, familie 108, 109.
Fătul, frate cu Chiriiacu post. din Desă-gari, martor pentru Mirău 47.
Fătul, popă, martor pentru Popeşti, semnează 203.
Fătul lui Şopirgău din Săruleşti, martor 264.
Feţe, sat <probabil Feţeni, j. Argeş; azi în or. R. Vîlcea), Paraschiva fiica lui Ne-gomir din Rimnic vinde lui Opriş 10.
Fenţeşti v. Finţeşti, sat.
‘Fieni, sat <lg. Căciulaţi, j. Ilfov), popă 11.
Fiera, Fera:
Fiera, f. mare logofăt, tatăl lui Stroe (menţ.) 33; v. şi Stroe Fiera log.
Fiera, logofăt din Piscure, jurător 418.
Fiera, logofăt din Vereşti <Oreşti>, familia (menţ,) 381.
— Fera, martor pentru Samara 383.
Fileanu v. Stoica Fileanul.
Filiaşi, sat <azi oraş <—') 309.
Filieşanul v. Dumitru Filieşanul.
Filip, fratele preotesei Sora, partea lui la laşul (menţ.) 109.
Filipescul v. Dumitraşco Filipescul.
Filipeşti, sat <j. Prahova) 360, 367, 381, 382, 414, 419, 422.
597
www.dacoromanica.ro
Filoteiu, preot, ispravnic la Seaca al patriarhiei din Alexandria 188.
Finta, sat <j. Dîmboviţa) 201.
Finţeştl (Hinţeşti), sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 150, 242, 244, 247, 254, 255.
— Fenţeşti, sat 267.
Fîntîna j Mehedinţi, sat <azi Fîntîna Banului, c. Cetate, j. Dolj), parte schimbată de Negoiţă post. cu Vădislav din Belcin 137.
Fîntînă, top. la Pucheni <j. Prahova) 413.
Fîntina Băii, ~ Catarei, top. la Ocnele Mari-<j. Vîlcea) 189.
Fîntîna Iancului, top. la Negoeşti şi *Cincu <Pruneşti, j. Gorj.) 371.
Fîntîna lui Ioanăş (~ Ionici) în hotarul Gurenilor <j. Gorj) 248.
Fîntînăle, top. la Albeni (?) <j. Gorj) 371; v. şi Grueţul Fîntînelor.
Flama v. şi Micul Flamii.
Flama vinde împreună cu Brata partea lor din Glaveş 255.
<Flămînda) (m-rea de la Topolov, Sf. Petru şi Pavel), m-re <j. Argeş; azi j. Vîlcea), scutiri, egumen 98.
Flămînda, sat <azi Jiana, j. Mehedinţi) 388.
Fl&mînda, sat <j. Vlaşca; azi Moşteni, j. Teleorman) 218.
Flămînzeşti j. Argeş, sat <în oraşul Curtea de Argeş) al m-rii Argeş, scutit 41.
Floceasca, ocină la Lăceni <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 79, 80, 95, 111.
♦Floci, oraş (varoş) <Piua Pietrii, j. Ialomiţa) 145, 194.
*Flocoşani, m-re <lg. Plopii Slăviteşti, j. Teleorman), egumen 62.
Flocoşiţa, top. în hotarul Vlădilei <j. Roma-naţi; azi j. Olt) 208.
Flore din Negreşti <Negoeşti?> vinde în Cornet (menţ.) 371.
Florea din Puchiani, cu părţi 404; martor 394, 413.
Florea, rumân din Poiana 77, 153.
Florea, ţigan boieresc 18.
Florea Lungoci, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Floreali v. Stanciul Florealii.
Floreşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 97, 367 ; probabil acelaşi: 339.
Florica, <fiica lui Mihai Viteazul), mama Elinei şi a Buicăi, stăpînă în Rucăr, familie (menţ.) 177.
Florica, jupaniţa lui Necula pîrcălab din Glogova, familie 263.
Floroiul v. Dragomir Floroiul.
Floru, ierei, dascăl slovenesc (în menţ. tirzie) 332, 374.
598
Foleşti j. Vîlcea, sat, rumâni ai lui Tudosie log. Rudeanul plecaţi la Bogdăneşti 272 ; ~ de Jos (Doi ~ , Fîoleşte), parte vîndută de Luca lui Oprea log. din Şirineasa 86.
Fostira, jupaniţa lui Curt armaş, vinde în Roşiul, familie (menţ.) 73, 135.
Fota, post. <din Greci), fiul lui Papa f. mare log., familie, stăpîn în Cioceni 205; martor 235.
Francesco (Frîncescul), sluger, martor, semnează cu litere latine 184, 409.
Fratoştiţa, sat <j. Dolj; azi or. Filiaşi) 415.
Frăcea din Coteneşti, martor pentru muntele Luţele 403.
Fr&sinelul, pîrîu la Samara 383.
Fr&sineţ, sat <probabil în or. Buzău) 125,
    247.
Fr&sinet, sat <j. Ilfov) 418; numit Vîl, căneştii din Mostişte 147; de Jos-cumpărat de Gherghe al doilea vist. de la Tudosie mare spăt. 147, 165.
Frăsinet, sat <~ Gară, j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi ale lui Matei din Comanca şi ale m-rii Cozia 293.
Frăţilă v. şi Neagul lui Frăţiiă.
Frăţilă, martori din: Cîrstieneşti 361;
    ~ din Sărdăneşti 356.
Frăţilă, popă scrie zapis pentru Stăneşti 151.
Frăţilă, stolnic din Rovinari, martor pentru Moi 369, 406.
Frăţilă Scîntee (~ Scînteie), cneaz rumânit din Dobricenii Măglaşi, se rejudeceşte
    113.
Frejureanul v. Radul Frcjureanul.
Frenţi v. şi Toboş Frenţi.
Frenţi, frate cu Mihaiu cupeţ, vinde ţigan 351, 353.
♦Frijurcni, sat <j. Săcuiani; azi Iazul j. Prahova) 160.
Frîncul, ţigan boieresc 358.
Frînghic, rumân din Văleni cu mai multe delniţe 408.
Fruja cu vie în Dealul Modăneştilor 179.
Frujina din Bucov, jup. lui Nedelco mare paharnic, familie, stăpînă 267, 401,
    402.
Frujina, jupîneasă <sora lui Drăghici ban din Mărgineni), dăruieşte m-rii Mărgineni în Tătarul din Cîmpie (menţ.)
    213.
Fruma, muierea lui Ion a lui Giurgiu din Bogaţi 279.
Frumuşălul (Fromoşilu), top. la Priboiani şi Glînbocelul <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 279, I.
Fuga vinde partea sa din Moşeştii-Pistru-iului (menţ.) 230.
*Fugeşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), în hotar cu Tega 16.
www.dacoromanica.ro
Fundeni, sat <or. Bucureşti) 288; parte cu vad de moară şi grădini vîndută de Teodosie călugăr lui Hriza f. mare vornic 154; părţi vîndute de Stanciul log., Sofiica ş.a. lui Miho f. m. spătar 93, 227.
Fundeni sat <probabil i. Buzău), popă 352.
•Fundeni, sat <probabil Sîngeru, j. Săcu-ieni; azi j. Prahova) 172.
Furdui, fiul Sofiicăi, vinde în Fundeni 227.
•Fureştt, sat <Izvoru Dulce, j. Buzău) 304
Furghilă, cu loc la <Cîmpina> 96.
Futeşti j. Ialomiţa, sat <azi or. Feteşti), partea lui Paraschiva vornic şi a fraţilor săi, cumpărată de Sima al doilea log. 368.
•Futeşti de pe Mostişte, sat <j. Ilfov), în hotar cu Frăsinetul de Jos 165; parte vîndută de Despina Rudeanul, stăpî-nită de Ianiu din Cornăţel şi Gherghe f. al doilea vist. 210.
G
Gabrov, sat <j. Dolj) 370.
Gaia, sat <j. Dolj) 385, 390, 393.
Galaţi lg. Şiret, oraş, act domnesc scris în 149.
Gaiin din Poenari, în pricină de rumânie cu m-rea Vierăş 246.
Gamota v. Stoie Gamota.
Gangaliu v. Stanciul Gnngaliu.
Gavrea v. Radul Gavrii.
Gavriil, diacon atonit, ispravnic la zidirea m-rii Stelea din Bucureşti 322, 323.
Gavrii, martor la danie făcută m-rii Căluiu 393.
Gavrilă, moşnean din Paşcani, răscumpără parte 11.
Gavrii Moghila (Gavriil), domn al Ţării Româneşti <1618—1620), fiul doamnei Marghita 330, 333; acordă scutiri 45, 98, 132, 133, 212, 310, 416; judecă 34, 44, 64, 298, 418; slobozeşte sat 64; pribeag în Ardeal 253.
Găeşti, sat <j. Vlaşca; azi oraş j. Dîmboviţa)
    336.
Găneşti, sat <j. Argeş) 31, 81, 151.
•Găujani, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov), balta revendicată de m-rile, Radu Vodă şi Cătălui 418.
•Găujani j. Rîmnicul Sărat şi Brăila, sat cu sare <azi j. Buzău), în hotar cu Băl-taţii <azi Valea Rîmnicului>, săteni fugiţi; dobîndit de popa Neniţă prin plata unei duşegubine 352.
•Găureni j. Dolj, sat <lg. Tîrnava), jumătate de sat a lui Vintilă, cealaltă parte căzută domnească, dăruită lui Radul log. din Desa, nepotul lui Băluţă 217.
G&văneşti, sat <j. Buzău), oamenii episcopiei de Buzău scutiţi de birul moldovenesc 314.
G&vojdiibrod, sat <Grojdibodu, j. Roma-naţi; azi j. Olt) în hotar cu Balta Albă 189.
Geaimi v. Miho al lui Geaimi.
Gealoiul v. Stan Gealoiul.
42 — Documente România — c. 1359
Geangiu v. Stan Geangiu.
Gelalău v. Radu Gelalău.
Gelortu, popă, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Gemenele, sat <j. Dîmboviţa) 403.
Gheena Mostiştii, top. la bălţile satelor •Nenciuleşti, *Gurguiaţi şi *Găojani <j. Ilfov) 418.
Ghclasie, duhovnicul lui Dragomir spăt.
    393.
Gheloiul v. Stoica Gheloiul.
Ghemul v. Oprea GhemuL
Gheoca, jupan, neguţător, cumpără Smîr-deşteţul cu rumâni şi vii 390.
Gheorma v. Ghiorma şi Isar Gheorma.
Gheormescul v. Necula Gheormescul.
Gherghe, Gheorghie, Ghirghie...
Gherghe, agă, f. mare agă, nepotul lui Stoica log. dăruit în Drăghineşti 218; martor 364, semnează 302.
Gherghe, ban de judeţ în Buzău 285.
Gherghie cămăraş v. Gherghe log. mare.
Gherghe, cnezi rumâniţi se răscumpără, din : Vlădila 208; ~ din Polovinele 117.
Gherghe, croitor din Brăila, martor pentru laşul 108, 109.
—    Ghiorghie, croitor din Săcele, aldămăşar pentru Cîmpina 96.
—    Gheorghe din Băneşti, martor 284.
—    Ghieorghie din Brăneşti martor pentru Carcadulea 231.
Gherghe din Cîrligaţi, martor pentru Pri-săceni 3.
—    Gheorghe (Ghiorghe) din Glaveş, frate cu Gîrbul, vînd parte 254; martor 29.
Gherghe din Jigorani, martor 242.
Gherghe din Măgureni v. Gherghe mare log.
Gherghe din Mălineşti <comis?>, martor la danie făcută m-rii Căluiu 393.
Gherghii din Păuşeşti, megiaş martor 86.
Gherghe din Puchiani, familie (menţ.)
    394.
Gherghe, duhovnic, martor pentru danie făcută m-rii Cozia 106, 112.
                                                                                                           599
www.dacoromanica.ro
Gherghe, fiul Ancăi şi nepotul lui Ciolan, partea lui la Cindeşti (menţ.) 285, 374.
Gherghe, fiul călugărului Teodosie şi al Ancăi, vinde în Fundeni, familie 154.
Gherghe, fiul lui Alexe şi nepotul lui Conda f. mare comis 370.
Gherghe, fiul lui Răgebu, martor pentru Cîndeşti 285.
Gherghe, fiul lui Stanciul log. din Fundeni şi al Anghelinei, frate cu Udrea 93.
Gherghe, fiul unchiaşului Soare, vinde la Ţigăneşti 7.
Gherghe log. v. şi Gherghe Caridi.
Gherghe (Gherghie), log. din Tîrgovişte, martor 77, 153, 422; probabil acelaşi: Gherghe (Ghirghi), martor, semnează 168, 351; scrie zapis şi semnează 216.
Gherghe (Gherghie), log. mare din Măgu-reni, fiul lui Lupul f. mare log. şi soţul Neacşei din Bolească, familie, stăpîn 16, 251, 294, 365, 366, 414; donator la m-rea Cîrnu 16; diată 251; cămăraş şi ispravnic la Ocna Mare 127; spătar 16;
      în sfatul domnesc mare log. şi ispravnic: 4, 6; martor dă carte 33, 127;
      probabil acelaşi: Gherghe, spătar, fiul lui Lupul log. din Alexeni 253.
Gherghe, logofăt, martor pentru Fundeni, semnează greceşte 227.
Gherghe, logofăt, tatăl lui Stan iuzbaşa din Bucureşti 73.
Gherghe, martori: 242, 374; ~ginerele lui Radul post. din Potoceni 172.
—   Ghierghie, nepotul lui Balco din Ver-neşti, vinde parte 224.
Gherghe, nepotul lui Lazăr pah., moşteneşte în Ţiţeşti 257.
—   Ghierghie, nepotul lui Miho grecul din Cîmpulung vinde în Dealul Piteştilor 309.
Gherghie, pah. cumpără în Gîrbovi 356.
Gherghe, popă din Sura cumpără în Coci-măneşti ş.a. 65.
Gherghe (Ghierghie), popă din Verneşti, martor 224, 264.
Gherghe (Gheorghe, Gherghie), post., fiul lui Mihalcea vornic, stăpîn în Cîndeşti ş.a., familie 285, 300, 303, 374.
Gherghe (Gherghi), post. din Negoieşti, frate cu Antonie <vodă> 203; văr cu Ilie vornic, vinde în Bucureşti 267; martor 201, semnează 76, 267.
Gherghe (Ghirghi), rumâni: al episcopiei de Rîmnic 141; ~ din Cetăţeni 235; ,~din Izvorani, zălogit de stăpîn 386.
Gherghie, rumânit la Vaideei 174,
Gherghe spăt. v. şi Gherghe mare log.
600
Gherghe (Gherghie, Ghirghi) spăt. din Băleni, fiul lui Ivaşco mare vornic, familie 381; martor, semnează 389, 414.
—   Ghiorghie, via lui la <Izvorani> 159.
Gherghe vist. v. Gherghe Caridi.
Gherghe vornic v. —■ Blăgodescul şi Gherghe Psoma.
Gherghe Blăgodescul, vornic, jurător pentru Prisăceni 412; probabil acelaşi:-^vornic al doilea tocmelnic 365, 366; martor semnează 282; eroare: Gherghe Droţ
    365.
Gherghe Caridi (Gheorghie Careda, Gherghi), (fost) al doilea vistier, soţul Sofi-căi, cumpără şi rumâneşte în Vîlcă-neşti, Jigorani ş.a. 147, 163, 165, 178, 210, 250; în pricină la Vărăşti 302; martor, jurător, tocmelnic 347, 365,
    366, 412, semnează 351; logofăt 147.
—   Ghiorghis Drăcos, martor pentru Pău-şeşti, semnează greceşte 70.
Gherghe Ghiuleş din Ploieşti, frate cu Mihaiu, martor 239.
Gherghe Psoma, vornic, dăruieşte jumătate din Prisiceni m-rii Stelea, mormint (menţ.) 40, 412.
Gherghina v. şi Radul Gherghinoae.
Gherghina, fiica lui Radul din Brăneşti, soţia popii Stanciul 8.
Gherghina, martori: pentru Biscenii de Jos 242; <-* pentru Bucureşti 180.
Gherghina, mătuşa Măriei, familie, vinde în Pucheni 394, 395.
Gherghina, nepoata lui Theofil călugăr, în pricină pentru Vlădeni şi Vîrleţi, familie 142, 144.
Gherghina, rumân din Smîrdeşteţ 390.
Gherghina, rumânit la Căneşti 351, 353.
Gherghina, ţigancă 380.
Gherghina vinde partea sa din Şipot 351, 353.
Gherghinoae v. Radul Gherghinoae.
Gherghiţa, oraş <j. Ilfov; azi j. Prahova> 155, 418; Mihai Viteazul la ~ 59.
Ghezdavul, tatăl lui Mihnea care cumpără în Trănşani 5.
Ghica <f. agă) din Călineşti, martor 365, 366.
Ghierman din Pepenşeti, tatăl lui Gherman (menţ.) 204.
Ghierman, fiul, vinde împreună cu jupaniţa Pîrva în Pepeneşti 204.
Ghigoiu, livada lui la Brăneşti 8.
Ghimpaţi, sat <probabil j. Roman aţi; azi j. Olt;, Mihăilă se vinde lui Tudor comis din Izvor 309.
Ghinciul, rumân din Cocorăşti 347.
Ghinea, Ghin:
—   Ghin, diacon, martor pentru Bogdă-neşti 327.
www.dacoromanica.ro
Ghinea din Buzău, ctitor la Ciolanul 300, 374.
Ghinea, jupîn din Turburea cumpără părţi în Mnacele ş.a. 289—291.
Ghinea (Ghin), martori la vînzări din: Cimpulung 157;~ din Izvorani 32;
       din Piscul Runcului 176; ~ din Şer-băneşti 306.
Ghinea, negustor martor pentru Fundeni 154; v. şi -—■ Coţi şi Ghinea Ghirunghi.
— Ghin (Ghinu), popă din Bujorani, zălo-geşte parte pentru plata mierei 141; martor 75.
Ghinea post., ginerele jup. Anca şi al lui Mihăilă post. din Văleni, revendică Gîndenii 261, 271.
Ghinea Coţi (^wCoţis), negustor, tocmelnic 365, 366; martor 360, semnează greceşte 154, 410.
Ghinea Ghirunghi, martor pentru Fundeni semnează greceşte 154.
Ghinea Mustachi, jupan, martor 154.
Ghioca cel bătrîn (Ghiioca Secul) din Căli-neşti, martor pentru Dălbăneşti, semnează greceşte 420, 421.
Ghiuca, gramatic, martor, semnează 389.
Ghioca, neguţător, martor pentru Cerbureni 107.
Ghioca, ocnar, martor pentru Baia de Fier 233.
Ghion v. Milea —, Sima ~ şi Zaharia Ghiont.
Ghionma, Ghiorma v. şi Isar Ghiorma.
Ghiorma (Gheorma), clucer dăruit cu parte în Stoiceşti 396; martor 282.
Ghiorma din Glaveş, vinde în Cîrnitură 350.
Ghiorma (Gorma), pitar, martor pentru Bujorani 75, 141, 389.
Ghiorma Isar, martor în Bucureşti, semnează greceşte 299 ; v. şi Isar Ghiorma.
Ghirunghi v. Ghinea Ghirunghi.
Ghitioara, ocnă <Vitioara, j.Săcuieni; azi j. Prahova), sare dată episcopiei de Buzău 52.
Ghiulal v. Hagi Ghiulal.
Ghiuleşi v. Gherghe <—> şi Mihaiu Ghiuleşi.
Ghiura, martor la vînzare din Draghieşti 50; Vi şi Giura, Mane al Ghlurei.
Ghiurghiu v. Averchte Ghiurghiu şi Ghinea Ghirunghi.
Ghiurtţă, căpit. jurător pentru Siliştioara şi Vişina 115.
Gtlort, pîrîu < afluent al Jiului), sate pe 2, 351, 353; v. şi Tîrgul Gilort.
Giughel v. Ş&rban GiugheL
Giura din Jideni se rumâneşte 179.
Giura, judec vinde vie în Drâgăşani 58.
Giura, nepotul lui Neaniul log. din Muţi, vinde partea de zestre a bunicei sale din Băldeşti 60, 309.
Giura, post, din Bulzeşti, martor 131.
Giurca v. şi Radul Giurca.
Giurca, clucer din Medvejde, nepotul lui Radul din Ergheviţa şi al Marinei 114.
Giurgea din Odobeni, martor şi jurător 244, 247, 300, 303, 374.
Giurgea, popă din Verneşti, martor 242.
Giurgiu v. Ion Iul Giurgiu.
Giuroiul v. Radul Gturoiul.
Gîdea, ţigan boieresc 199.
Gîlmee sau Răboace, loc la <Bujorani, j. Vîlcea), cumpărat de popa Pătru de la Stanciul fiul popii Ghin 141.
Gînda, iuzbaşa, martor 7.
•Gîndeni j. Romanaţi, sat <Potopinu; azi j. Olt), cumpărat de Craioveşti şi dăruit m-rii Bistriţa, pricină cu Buzinca comis 260, 261, 271.
Gîngul v. Crăciun al Gîngului.
Gîrb din Albeşti, martor pentru Pepenşti 204.
Gîrbaci, căpit. din Bucureşti, martor pentru Roşiul 73.
Gîrbovi, sat <c. Urdari, j. Gorj), partea Ivanei vîndută de Stanciul din Săr-dăneşti lui Bade şi lui Bălăci 356.
Gîrbovi, sat <or. R. Sărat) 50, 204; popă 352.
Gîrbul (Grebea) vinde împreună cu fratele său, Ghiorghe, părţi în Glaveş 254.
Gîrgor (Grăgor), funia lui la Măilat (menţ.) 351, 353.
Gîrjă v. Dragomir Gîrjă.
•Glaveş j. Sac, sat <lg. Bădeni; azi j. Buzău) 29; părţi cumpărate de Lupul căpit. de la mai mulţi 254, 255; oameni cu părţi în Cîrnitură 29, 350.
Glăvae v. Oprea Gl&vae.
Gl&v&ciog, m-re <Glavacioc, j. Vlaşca; azi j. Argeş), egumen 322.
•Gl&v&neşti, sat <lg. Albeşti-Muru, j. Să-cuieni; azi j. Prahova) 179.
Glerie (?), martor pentru Jideni 392.
Gligorie comis v. Gligorie din Poenari.
Gligorie din Cîndeşti <ginerele lui Muşat Bolei), aldămăşar 223.
Gligorie din Coroteni, aldămăşar 204.
Gligorie (Grigorie), pîrcălab din Măgureni, martor 363.
Gligorie din Păuşeşti, martor, megiaş 86.
Gligorie din Poenari, mare logofăt, soţul Cheranei, stăpîn în Poiana, Săteni ş.a. 77, 153, 187;
      în sfatul domnesc: mare vistier 14—16, 18-21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 97, 100, 105, 109, 112—114, 116, 117, 127, 128, 132, 133, <135), 138, 148, 150, 163, 165, 167, 169, 170, 178, 179, 181, 187, 189, 191—196, 199, 201,
601
www.dacoromanica.ro
    204, 207-209, 217, 235, 237, 238, 242, 247—249; mare logofăt şi ispravnic 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 288, 292, 295, 296, 298, 308-311, 323, 326, 330, 332, 335-338, 342, 344, 347, 352, 353, 358, 360, 368, 374, 375, 382, 387, 393, 397, 398, 400, 401, 403, 407, 408, 415, 417, 418, 422; nu e şi ispravnic în doc. 276 şi 338 (?);
       martor, jurător, întocmeşte: f. comis 147, 165; mare vist. 104, 137, 235, 312, semnează 33, 174; mare log. 260, 271, 330, 344, 347, 365— 367, 381, 402, 408, semnează 261, 333, 351, 405; erori în text: ~ mare spătar 135.
Gligorie (Grigorie), egumen şi nastavnic al m-rii Argeş 41, 107, 148, 182, 185, 234, 331, 397; în soborul vlădicesc 322; judecă şi întocmeşte 358.
Gligorie (Grigore), mitropolit al Ţării Româneşti, de postrig de la Iver 322, 323; fost egumen la Radu Vodă 34; reface şi înzestrează m-rea Stelea unde mută scaunul vlădicesc 40, 321 — 323, 412;
       în soborul ţării 183; judecă împreună cu domnul 57, 238, 311, 401, 402;
       martor, judecă, primeşte jurămînt 84, 103, 321, 325, 333, 381; dă cărţi 330, 333;~de blestem 89, 261, 271, semnează greceşte 89, 321, 322, 333.
Gligorie, popă din Bîrseşti martor pentru Buneşti 221.
Gligorie vist. v. Gligorie din Poenari.
Glina j. Ilfov, sat <or. Bucureşti), pricină între Stoiana Roaba şi m-rea Radu Vodă pentru partea Mînjinei, istoric 24, 35; morile lui Turturea pah., Marco ş.a. sparte de m-rea Radu Vodă 4ll.
Gliz? 242.
Glîmbocelul, pîrîu de hotar <afluent al Argeşului) 279.
♦Glod, sat <or. Băile Govora) al m-rii Govora, rumâni fugiţi 183.
Glodenl, sat <Dîmboviţa>, pune vie pe ocina m-rii Dealul 14.
Glogova j. Mehedinţi, sat 61, 263.
*Glupavi, sat <lg. Mirau, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 47, 72.
Godeni, (?), sat <probabil j. Săcuieni; azi j. Buzău) 223.
Goeşti, sat <Goieşti j. Dolj) 131.
Goga, <f. > mare armaş al lui Radu Mihnea dă mărturie din Arnăut Chioi 330, 333.
Gogoaşă v. Oprea Gogoaşă.
Gogoiasa v. Stanca Gogoiasa.
Goicea, popă clisiarh din Tîrgovişte (menţ.) 250.
Gofţă, popă, martor pentru Pepeneşti 204.
Gojariu v. Radul Gojariu.
Golaş v. Radul Golaş.
602
Goleşti j. Muşcel şi Pădureţ, sat <probabil Goleştii Vulpaşi, azi j. Argeş), părţi cumpărate de laniu f. mare post. din Bolească de la Tudor din Vlădeni ş.a. dăruite de fiica sa Neacşa logofeteasa lui Radul log. Dudescul, pricini 407, 414; probabil acelaşi: ~ părţi cu vecini cumpărate de la jupîneasa Maria rămase nepoţilor lui Nechita vătaf 326; popă 268.
Gomoeşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), negustori 150; parte dăruită de monahul Serafim schitului Răteşti 256.
Goran, log. din Olăneşti, scrie zapis 389.
Gorgan (Gorjan), spătar, soţul Stanei din Brîncoveni (menţ.) 195; pribeag împreună cu Matei Basarab 276.
Gorganul Lat, — lui Drăgbici, ~ See,~ tltu-rei, topice în hotarul *Iasului <lg. Urleasca, j. Brăila) 109.
Gorj (Gorjil, Jîiul de Sus), judeţ, sate din ~ 18, 19, 68, 129, 207, 232, 248, 341, 342, 372; plăieşi, paza hotarului 206.
Gorun v. şi Radul Gorun.
Gorun din Oraşul de Floci, martor 145.
Goruneni j. Vlaşca, sat <Gomeni; azi j. Ilfov), parte cu vaduri de moară vîn-dută de Lazăr log. călugăr lui Calciul mare portar 190.
Gostea, popă, martor la danie m-rii Cozia în Brezoi 106, 112.
Gostea, slugă domnească, fiul lui Radul din Şuiei, familie, în pricină cu maştera sa lana 358.
Goşul v. Stan Goşul.
Govora (Adormirea), m-re <j. Vîlcea; or. Băile Govora), zidire, ctitori, morminte; sărăcită 183, 311, 328, 398; loc de grădină 320; pricini pentru: Nănăşeşti 186, 311; ~ satele dăruite de Udrişte post. din Drăgoeşti 307, 328, 329, 398; scutiri 183; egumen: Meletie Macedoneanul.
Govora, mai jos de m-re, sat <j. Vîlcea or. Băile Govora), scutiri acordate rumânilor fugiţi şi unor lăturaşi 183.
Grabicina, sat <j. Buzău), Cîrstiian ş.a. grabiceni cu părţi în Deduleşti 191, 192.
Grade, ceauş, martor pentru Ţigăneşti 7.
Grade, fiul lui Vesi, <Voia?> cumpără în Orezu 349.
Grajdana, jupaniţa <lui Radul din Văleni), în pricină cu soacra sa, Anca, familie
    275.
Grajdana, spătăreasa din Leurdeni, slobo-zeşte rumâni din Cerbureni, semnează 107.
www.dacoromanica.ro
                                                                        Grama v. şi Antonie Radul Grama.
                                                                        Grama, armaş din Rădăcineşti, tatăl lui Leca post. şi Udrea log. (menţ.) 417.
Grama din Bălteni, socrul lui Barbul clucer din Poiana, stăpîn în Almăjul (menţ.) 351, 353.
                                                                        Grama din Cîlnic, martor pentru Brădiceni
    68.
Grama, pitar, stăpîn în Creaţa şi Cătunul Tomei 378 ; v. şi 54.
Grama, post. din Cepturi, martor 244 ; cu sarcină domnească 411.
Grama, rumân din Gropşani 385.
                                                                        Grama scrie zapis pentru Loloeşti 409.
Gratie, sat <Gratia, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 218.
Gr&dina, ţigancă 357.
Grădişte, pădure <lg. Dobroeşti, In or. Bucureşti), biserică ridicată în pădure de Thiodosie ieromonah care înfrăţeşte pe Miho f.m. spăt. 301.
Grădiştea, sat (?) <or. Bucureşti), parte vîndută de Stanciul log. din Fundeni lui Miho mare spăt. 93.
♦Grădiştea sat <c. Sprîncenata, j. Olt) 393; probabil acelaşi: Grădişte 249.
Grădiştea de Jos j. Vlaşca, sat <azi j. Ilfov), pricini de rumânie cu Bunea log. fiul vitreg al lui Dumitru <Zemţea> vornic 84.
Grăgor v. Gîrgor.
Grăjdana v. Grajdana.
♦Grămăditele, sat <lg. Largu, j. Buzău), m-rea Mărgineni volnicită să stăpî-nească dania monahiei Maria 143.
Greaca, sat <j. Ilfov şi Vlaşca) cu baltă, partea m-rii Mislea 156.
Grebul v. Gîrbul.
Greci, sat <probabil j. Ilfov) 381.
Greci, sat <c. Schitu j. Olt) 272.
Greci, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 293, 318, 335, 393.
Grecul v. şi Tudor Grecul.
                                                                       Grohoz, top. în hotarul Gurenilor <j. Gorj)
    248.
Gropşani (Grupşani), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 359; parte rumânită de Preda ban Buzescul vîndută lui Ilie post. din ~ 385.
Gropşoară, top. între Vişina şi Siliştioara <j. Romanaţi; azi j. Olt) 115.
Grosarul v. Ursu Grosarul.
Groşi v. şi Taica Groşilor.
♦■Groşi, sat <probabil *GrOşani, lg. Vînăta, j. Gorj), parte vîndută de Vîlcul lui Avram 61.
'Grozav din Dobricenii Măglaşi se rejude-ceşte 113.
Grozavu din Coroteni, aldămăşar 204.
Grozăveşti (Gruzăveşti), sat <or. Bucureşti) 102; Grozăveştii de Jos, dorobanţii înfăţişaţi domnului la ~ 103.
Grozea Groza:
Grozea din Bîrcoveni, fost rumân 15.
— Groza din Sărdăneşti, martor 356.
Grozea, martor 377.
Grozea (Groza), megiaşi din: Brădiceni, jurător 248; ~ din Lăleşti, jurător 48, 138; din Stroeşti 215.
Grozea, via lui la Negovani 179.
♦Grozeşti, sat <lg. Lăceni, j. Teleorman) 95.
Grueţul Fîntînelor, top. la Albeni şi Nego-eşti <j. Gorj) 371.
Graiul Robului, top. la Berislăveşti <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 262.
Grupşani v. Gropşani, sat.
♦Gudăreşti, sat <lg. Topliceni, j. R. Sărat; azi j. Buzău), parte cu vii vîndută de Radul olăcarul lui Lazăr din Bărăşti 9.
Gura Babei, m-re <DeduIeşti, j. R. Sărat ; azi j. Buzău), ctitor Dediul post.; dania lui Anton la Topliceni 361.
Gura Cîlnăului, sat? <j. Buzău), tabăra domnească la ~ 304.
Gura Frăsinelului, top. la Sămara <j. Argeş) 383.
Gura Motralui, sat? <j. Mehedinţi), m-rea Prepodobna de la ~ 83.
Gura Sămăilei şi Gura Tăii Popii, topice la Priboiani şi Ţigăneşti <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), locuri vîndute de Stroie din Priboieni lui Radu Gorun din Ţigăneşti I.
Gura Văii Saşilor v. Valea Saşilor.
Gura ZIapiei, top. <lg. Sămara, j. Argeş), loc vîndut de Radul Mînie lui Ivan din Piteşti 219.
Gură v. Vasilie ~ şi Vlad Gură.
Gureni j. Gorj (Gurani), sat; hotare, pricină de rumânie cu Miloş log. 248.
♦Gurguiaţl, sat' cu baltă <lg. Chirnogi, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa), hotărnicie 418; scutiri acordate m-rii Viforîta 23 ; m-rea apărată faţă de stolnici, călăraşi,roşii, boier 22, 23, 171; pricini cu m-rea Radu Vodă 418.
•Gurguiaţi, sat <lg. Berteşti, j. R. Sărat şi Brăila; azij. Brăila) al doamnei Elina, revendicat de Oancea log., întărit lui Constantin mare post. 387.
Gurguţ, rumân cu delniţă în Goleşti 407.
Guriţă v. Stan Iui Guriţă.
Guştureni v. Cuşterăni sat.
Guze v. Radul Guze .
Gvardeniţa v. Vardeniţa sat.
Gvucena v. Vucina mare pah.
603
www.dacoromanica.ro
H
Hagi Ghiulal, turc împrumută bani unor jupaniţe 179; jefuit 215.
Hogi Musa, împrumută bani 179.
Haidău v. Manea al Haid&ului.
Haiducul v. Radul Haiducul.
Haidul v. Lepădat Haidul.
Halîngă, sat <i. Mehedinţi) 388.
Halmâjul v. Almăj sat.
Hamza, ban din Pîrîiani, stăpîn de ţigani (menţ.) 351, 353.
Hamza din Pade, frate cu Stanciul, vinde ţigani 18; judeceşte fără drept rumâni din Corbi j. Vlaşca 88.
Hamza din Popînzăleşti, martor 359.
Hamza, post. din Tg. Gilort, martor 137.
Hamza, rumân din Smîrdeşteţ 390.
Hanul v. Tatul Hanul.
Harco Marton, ungur, !n pricină pentru părţi in Răteşti, Slăveşti, ş.a. 253.
Hareş, sat <Arefu, j. Argeş) 358; harăştii din Cîrstieneşti, martori 417.
Harvat v. Arvat şi Studina Harvăteştilor.
Haţeg, ţinut, boieri din Ţara Românească pribegi în ~ 276.
Hănăseşli (?), sat 131.
H&reşti j. Ilfov, sat <Hereasca c. Ciolpani), rumânit de Mihai Viteazul şi dăruit lui Antonie Grama, vîndut de fiicele acestuia, rămas lui Pătru sulger după pricină cu rumânii, răscumpărare nerecunoscută 64.
Hiera Oţelea, are nepot pe Stanciul log. din Fundeni (menţ.) 288.
Hileanul v. Stoica Fileanul.
Hinţeşti v. Finţeşti, sate.
Hîra, fiul lui Zorea, cu parte în Berciugov (menţ. ulterioară) 216.
Hîrlău v. Vlad Hîrlău.
Hîrs din Berislăveşti, tatăl Neagăi (menţ.) 262.
Hîrteşti (Şîrteşti ?), sat <j. Muşcel; azi Livezeni, j. Argeş) 159.
Hocneşti v. Ohneşti sat.
Hod&beni, Hodopeani v. Odobenf sat.
Hodor v. Odor.
*Holeşti, sat <lg. Finta, j. Dîmboviţa), popă 201.
Hom, Homeşti v. Poiana lui Hom.
Horja, rumân din Cocorăşti 347.
Hotin, cetate <R.S.S. Ucraineană) 21.
Hoviza, pîrîu la *Răteşti <lg. Podeni, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 253.
Hozun Mustafa, jupîn „prietenul domnului", obţine scutiri pentru Spanţov 12.
Hrana cel bătrîn, mazîl, martor pentru Bîrca 20.
Hrăniţi din Oraşul de Floci, martor 145.
Hrănea v. Stan Hrănea.
Hrisan v. Stoica Hrisan.
Hristea, vătaf, martor pentru Ciumeşti 359.
HristoduTO (Hrestodor) din Sălătruc, frate cu Stroe, martor 118, 119.
Hriza, fiul jup. Fostira şi al lui Curt armaş din Brăneşti, familie, vinde parte din Roşiul 73, 135.
Hrizea (Hriza) din Bălteni, f. mare vornic, mare ban; mare ban Craiovescul în traducere 249; mare ban al Jiului 403;
      socrul lui Dumitraşco vist. 97; foarte bătrîn, prieten din tinereţe cu Ivaşco Băleanul 381; stăpîn în Bucşani, Rumâ-neşti, Dâlbăneşti, Drajna ş.a. <1 >, 64, 97, 124, 154, 381, 410, 420, 421;
      mare ban în sfatul domnesc 183, 187, 189, 193—196, 199, 201, 204, 207-209, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247-249, 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 288, 292, 295, 296, 298, 308-311, 323, 326, 330, 332, 335-338, 342, 344, 347, 352, 353, 358, 360, 368, 374, 375, 382, 387, 393, 397, 400, 401, 403, 407, 408, 410, 417, 418, 422;
      martor, dă cărţi de mărturie, jurător 137, 235, 330, 344, 347, 367, 402, 408, semnează 33, 174, 333, 351, 405; hotar-nic(?) 64; sluga sa 173.
Hrizea, vătaf din Stoieneşti, martor pentru Crînguri 277.
Hrizul vinde partea sa din Mnacele 289.
Hrusana, jupîneasa <lui Danciul Gogoaşă Craiovescul), dobîndeşte parte în Ruşii de Vede (menţ.) 120.
Hurez, sat <Orezu, j. Ialomiţa) 418; Belciu, fiul lui Colţea, vinde parte lui jupîn Vesi (?) şi fiului lui Grade 349.
Hurezi, sat <Horezu Poenari, j. Dolj) 217.
Huriia, sat <Uriia, j. Olt) 79, 80.
I
Iacov, martor pentru Izvorani 195.
Iacov, post din Cernaia, stăpîn de ţigani 355.
604
Iacoveşti j. Vlaşca, sat <azi j. Dîmboviţa, lg. or. Găeşti), partea lui Neagul agă vîndută lui Radul <Cocorăscul) al doilea vist. 367.
www.dacoromanica.ro
Ialomiţa, judeţ, sate din ~ 123, 167, 308, 334, 368.
Ialomiţa, riu 167.
Iana, jupîneasă, fiica lui Nica, mama lui Barbul clucer din Poiana, familie (menţ.) 351, 353.
Iana, jupaniţa (a doua) lui Radul din Şuiei în pricină cu fiii ei vitregi, familie 358.
Ianache, Enachic:
Ianache din Arceşti, martor pentru Dăl-băneşti 420; probabil acelaşi: Ianache din Călineşti martor pentru Brăneşti 365, 366, şi Ianache (Nachi), jupan, om domnesc, martor pentru Puchieni 394; ispravnic de jurători 395; semnează 404; v. şi Ianache martor.
— Enachie din Clanţa, martor pentru Cîr-stieneşti 102.
Ianache din Zgăeşti, cu sarcină domnească 407.
Ianache, martor pentru Drajna ş.a. 1.
Ianachie, pah., dăruieşte împreună cu tatăl său, Tudoran pitar, Mogoşeştii m-rii Codeamana, familie 94; v şi Ia-ne pah.
Ianache (Enache), post. <Caragea>, ctitorul m-rii Vaideei <Slobozia lui Enache), bunurile sale confiscate de Matei Basarab (menţ.) 123, 382.
Ianache, post. din Finţeşti, martor 267.
Ianache, serdar mare (menţ. sec. XVIII) I.
Ian&ş, negustor, martor 36; probabil acelaşi: Ianăşi, martor pentru Măneştii de Sus 201.
Ianăşi vinde la Dealul Casei, împreună cu nepotul său, Lupul din Cocimăneşti 65.
Ianca Spinii, sat (?) <Ianca, j. Brăila), în hotar cu laşul 109.
Ianciul, log., martor pentru Loloeşti, semnează 184.
Iancul, armaş din Gabrov, martor 370.
Iancul, căpit. din Gherghiţa, dăruit pentru slujbă „cu vărsare de sînge“ cu Micşe-neştii 4; martor 226.
Iancul, tatăl lui Pătru 371; v. şi Fîntîna Iancului la Cincu.
Iane, Ene, Ianiu:
Iane v. şi Nica Iane Dragul.
Iane, banul cel bătrîn <Epirotul), moştenit de fiul său Apostol (Curt Salam, ceauş) (menţ.) 199.
Iane, căldărar, martor pentru Izvorani 195.
Iane, căpit. din Albeşti, frate cu Conda armaş, în pricină cu m-rea Jitian 82; martor 390.
Iane (Iano), căpit., martor 273, 364.
Iane comis v. şi Iane sulger.
Iane, comis vinde parte din Rumâneşti, semnează greceşte 410.
Iane din Albeni, tatăl lui Radul (menţ.) 19.
—   Ene din Argeş, martor pentru Stăneşti 151.
Iane (Eno, Ianiu) din Cornăţel, fiul lui Cornea, familie, stăpîn împreună cu Gherghe al doilea vist. în Futeştii de pe Mostişte 210; martor 147, 165, 415.
—   Ianiu din laroslăveşti, (din Dos), frate cu Dima clucer din Bezdina, martor, semnează greceşte 319.
—   lanul din Măneşti, martor 167.
Iane din Păuşeşti, megiaş, martor pentru Foleştii de Jos 86.
Iane din Pleşoi v. Iane post.
Iane din Săseni, aldămăşar 194.
Iane din Stăceşti, jupan, martor 160.
—   Ianiu doctor v. Ianiu Grecul.
Iane, egumen (popă) al m-rii Flocoşani, martor pentru Ostra, semnează greceşte 62.
—   Ianiu, fiul lui Dima grecul şi al jup. Stanca din Rătivoeşti, familie, stăpîn în Brătianii de Sus, Negreni ş.a. 292.
—   Ianiu, fiul lui Pătru, văr cu Bărcan armaş ş.a. familie, vinde în Roşiu 73, 135.
Iane, frate cu Barbul clucer v. Neagoe, fiul Ianei.
—   Ianiu, ginerele lui Chiriţă (Londaraş ?), martor 377.
Iane grecul din Piteşti, soţul jup. Maria (menţ.) 325.
Iane grecul din Topliceni, martor 361.
Iane, martor pentru Brezoi 106, 112.
Iane, (Ianiu, Iano), log. din Odobeni, stăpîn în Dediuleşti 191, 192; martor 300, 303, 374; jurător 244, 247.
Iane (Ianiul), negustor, cumpără în Căpriorul şi Tâtărani 240; pricină pentru vii în Dealul Sătenilor 6.
Iane (Ene), pah. din Aninoasa 346; frate (?) cu Pătraşco din Bucşani 214; cumpără ţigani 75, 214; martor 198, 346; v şi Ianachie pah.
Iane, popă, martor în Tîrgovişte 286.
—   Ianiu, portar din Bucureşti 225; martor 251.
—   Ianiu post. (f. mare) din Bolească, înzestrează în Goleşti pe fiica sa Neacşa logofeteasa (menţ.) 407, 414.
—   Ianiu, post. din Pleşoi, dăruit de domn cu satul Stejarul, împreună cu Dră-ghici log. 56; probabil acelaşi: Iane din Pleoşi, martor pentru Gropşani 385.
Iane, roşu, martor pentru Draghieşti 50.
Iane, rumân din Smârdeşteţ 390.
Iane, rumânit la Păuşeşti 69.
Iane, spăt. din Bucov, soţul Elinei şi ginerele Măriei din Bucov, familie, pricini
605
www.dacoromanica.ro
    401, 402, 422; martor 11, 244, 254, 255.
Iane, sulger din Ojogeni, <fost comis), martor 344; jurător 412, 418.
— Ian iu, via lui din Tîrgşor stăpînită de Lazăr pah. şi de jup. sa Marga 257.
Iane (Ianiu), zaraf din Bucureşti, cumpără şi vinde în Cojeşti 225, 288.
Iane Grecul, doctor din Tîrgovişte, martor 187.
Ianolie (?), aldămăşar pentru Verneşti 224.
Ianuşcul (Enuşcul) din Oraşul de Floci, martor 145, 377.
*Iarosl&veşti, sat <j. Vîlcea; azi Priponi c. Vlădeşti) 319.
•Iaroslăveştt, sat <lg. Botoroaga, j. Vlaşca ; azi j. Teleorman) 97.
*Iasul j. Brăila (Esul), sat <lg. Urleasca), părţi cumpărate de Badea şi Cîrstea negustori din Brăila de la Stoica Filea-nul, Nan ş.a. 108, 109.
Icî&e, bunicul lui Vlad Petec (menţ.) 96.
Idomireşti v. Dumireşti sat.
Idul, vătaf de plăieşi din j. Vîlcea 206.
Iepureşti v. Epureşti sat.
Ieremia v. Irimia.
Ierusalim v. Erusalim.
Ifrim v. Efrem.
Ignatie, egumeni şi nastavnici ai: m-rii Dealul 14m-rii Snagov 132.
Ignatie, egumen al m-rii Radu Vodă 322; probabil acelaşi: Ignatie, popă stăruie pentru răscumpărarea rumânilor din Jigorani 178.
Dea din Polovragi chemat pentru judecată la domnie 197.
Ilfov (Elfov, Elhov), judeţ sate din ^ 4, 34, 35, 59, 64, 100, 132, 135, 147, 165, 210, 225, 281, 288, 296, 299, 308, 415, 418; bănişori 130; dregători şi slugi domneşti 26, 343.
Ilie din Răteşti, scrie zapis 173.
Ilie din Vulpeni, martor pentru Bulzeşti 131.
Sie, frate cu Lazăr pah., care lasă case şi vii în Tîrşor 257.
Sie, iuzbaşă, martor 273.
Ilie, popă din Priboiani, martor I.
Sie, post. din Gropşani, frate cu Laţco şi Vladul 385; stăpîn în Ciumeşti 359.
Sie, post. din Săcuiani, cu locuri de casă şi grădină 209.
Sie, rumân din Smârdeşteţ 390.
Sie, vornic din Corneşti, soţul Despinei, stăpîn în Budureşti 180; cuscru lui Lember 273; văr cu Gherghe vătaf 267; martor 153, 235, 273, 367, 402, semnează 77, 190, 267; jurător 142, 144, 364; menţionat post. 180.
Iliiaş, voievod v. Alexandru Siiaş.
Ilina v. Elina.
Sinea, vară cu Brezoianul, stăpînă în Ber-ciugov (în menţ. ulterioară) 216.
Sisafta, maică în soborul m-rii Viforîta 339.
Inofrie v. Onofrie.
Inoteşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 179; în hotar cu Loloeştii şi cu Trestiia-nii de la Cîmp 184, 239.
Ioachim (Achim), egumen al m-rii Vierăş 196, 245, 246.
Ioana v. şi Iana, Iona.
Ioana, fiica lui Radul din Şuiei şi a Ianei, înzestrată în Voiceşti 358.
Ioana, ţigancă 246.
Ioanăş, Ionici v. Fîntîna lui Ioan&ş.
Ion, Ioan:
Ion v. şi Vale lui Ion.
Ion boier v. Ion nepotul lui Manohă.
Ion călugăr v. şi Radul vist.
—   Ioan, călugăr din Bîrseşti, martor pentru Buneşti 221.
Ion din Băjeşti, fiul lui Toma, megiaş jurător pentru Goleşti 326.
Ion din Cîrciumari, vier scutit al m-rii Snagov 416.
Ion din Boişoară, vinde parte în Călineşti 317.
Ion din Borăscul v. Ion pîrc.
Ion din Ergheviţa, martor 114.
Ion din Frăsinet, aldămăşar pentru Cîn» deşti 125.
Ion din Grozăveşti, martor pentru Cîr-stieneşti 102.
Ion din Tomşani, boier hotarnic pentru Creaţa şi Cătunul 378.
Ion, fiul lui Badea din Săruleşti, vinde parte 264.
Ion, fiul lui Moga din Brăneşti, se rumâ-neşte 168.
Ion, martori pentru: Bîrcoveni 15;   pentru
    Cîmpulung 157.
Ion, megiaş din Slăviteşti vinde partea sa din Ostra 62.
Ion, nepotul lui Manohă, revendică, împreună cu Bunea, Polovragii 197, 207.
Ion, pîrcălab din Borăscul, martor pentru
    Moi 369.
Ion, popi ; martor pentru Drăghineşti 218; ~ tatăl lui Dragomir din Buzău 109.
—    Ioan, postelnic, martor pentru Izvorani, semnează greceşte 386.
Ion, roşu, martor pentru Draghieşti 50.
Ion, rumâni din: Deleni 33;<~din Mără-cineni în pricină de rumânie 245; din Stîngăceaua 19;~din Sevestreni 55.
Ion vier v. Ion din Cîrciumari.
Ion al lui Boul din Cilceşti vinde vie 263.
Ion al Lolei din Berislăveşti, în pricină pentru vie 262.
606
www.dacoromanica.ro
Ion lui Giurgiu din Bogaţi, soţul Frumei, martor 279.
Ion Nemeteţ (~ Nemetiţ), iuzbaşă din Rîm-nicul Sărat, aldămăşar 391.
Ion Pleşa din Bîlta, se răscumpără din rumânie 38.
Ion Potecă, cercetează pricină de mori la Deduleşti 287.
Ion Vrabie, log., frate cu Pătru, cumpără delniţă în Cîrsteianeşti 198; scrie zapis, martor, semnează 331.
Iona, femeia lui Nan, vinde parte din laşul 108.
Ionachii, egumen al m-rii Glavaciog 322.
Ionaşco, comis <ginerele lui Cernica vornic), in pricină pentru zăgaz la Glina 202.
Ionaşco din Sărata, martor 150.
Ionaşco, fiul Gherghinei, familie, vinde în Pucheni 394.
Ionaşco, fiul lui Sava călugăr, aldămăşar pentru Săseni 194.
Ionaşco log., soţul Tudorei, vinde la Bog-dăneşti 327.
Ionaşco, martor la vin zarea unei vii din Zoreşti 243.
Ionaşco, post. din Cornet, <fiullui Iscrul vornic din Gaia) cumpără funie în Bul-zeşti 131; martor 18, 390.
Ionaşco, post. <din Cătun) fiul lui Miros-lav log. şi al Sofroniei, stăpîn în Păş-cani, Breb şi Pietricele 11, 179.
Ionaşco, tatăl lui Stoica ş.a. rumâni iertaţi din Băileşti (menţ.) 375.
Ionaşco, vătaf de aprozi din Vardeniţă, dăruit cu Izvorul Alb pentru slujbă cu vărsare de sînge 193.
Ionaşco Cerchezul din Dimiian, se rumâ-neşte 179.
Ionici v. Fîntîna lui Ioan&ş.
Ionofrie v. Onofrie.
Iordan v. Iuordan.
Iorga, Iuorga:
— Iuorga din Pătîrlage, tatăl lui Pătru 285.
Iorga, log. scrie zapis pentru Fundeni 226.
Iorga, nepotul lui Miho spăt., martor pentru Ostra 62.
Iorga al popei Crăciun, martor pentru Slă-tioare 228.
lorgachi, vătaf de postelnicei, cu casă în Bucureşti 274.
lorgachi (Iordache, Iordachi, Iorgache, Iur-gachi, Iuordachi, Iurdache), vornic din Cozlegi (din Glăvăneşti 179), înfrăţit cu Ionaşco post. 179; stăpîn în Bucureşti, Cherba, Vîrleţi ş.a. 76, 179, 267; martor 11, 201, 226, 244, 254, 255, 402, semnează 239.
Iova v. şi Buza Ioiuva.
Iova, creditor al lui Preda din Şerbăneşti 306.
Ipoteşti, sat <j. Olt) în hotar cu Potlogi 318.
Irimiia, Eremla, Ieremia:
—   Eremia, diacon din Tîrgovişte, martor pentru Tătărani 240.
Irimia (Eremia, Erimia, Ieremiia), egumeni m-rii: Căluiul 306, 393; ~ al m-rii Ciolanul 300, 374.
Irimiia, log. din Băbeni, martor pentru Bulzeşti 131.
—   Eremiia, moşnean rumânit din Polo-vinele se rejudeceşte 117.
Irimia, sulger, fiul lui Paraschiva f. mare log. <din Drăghineşti) 400.
Irimilă, bărbatul Mircăi din Călineşti, fugit 317.
Isacu, fiul lui Barbul din Buzău, aldămăşar pentru Verneşti 224.
I8ac, log. <fiul lui Mehedinţul), scrie zapis pentru Păuşeşti ş.a. 69, 70, 71, 74.
bac, post., fiul lui Preda cluc. din Bîrseşti 262.
Isar, ban din Musceleani, socru lui Fiera log. din Yereşti <Oreşti), familie (menţ.) 381.
Isar cel bătrîn, alege zestrea Neacşei logofeteasa 365, 366; probabil acelaşi: Isar din Călineşti, megiaş jurător 170.
Isar, jupan, martor în Bucureşti, semnează greceşte 229.
Isar Dona, martor, semnează greceşte 229, 410.
Isar Ghiorma, martor <negustor), semnează greceşte 154, 410; v. şi Ghiorma Isar.
Isar Scutarah, jupîn, martor pentru Fundeni 154.
Iscrul, <vornic) din Gaia, martor pentru m-rea Căluiu 393.
Ispan, frate cu Dan scaunul, vinde în Dobro-teni 179.
Ispas, martori: din Coşovenii de Jos 15; ~ din Poenari 289, 290;pentru Bo-teni 134.
Ispas, rumân din Cretineşti, încearcă să se judecească 296.
Istratie din Pisculeşti, se rumâneşte 179.
Istratie din Sărdăneşti, martor 356.
Istratie, ţigan 142.
Istre (?) <Iscru?>, log. din Goeşti, martor pentru Bulzeşti 131.
Işfan, în pricină pentru Cîineştii Otăsău 345.
Itovoe (?) din Popînzăleşti, martor pentru Gropşani 385.
Iuga v. şi Seciul Iugăi.
Iuga din Vlădeşti, martor 105.
607
www.dacoromanica.ro
Iuordan din Budişteni, martor 162.
Iuorga, Iuorgachi v. Iorda, Iorgachi.
Iuva, ţigan (menţ.) 249.
Iva, cneaz rumânit din Polovinele, se reju-deceşte 117.
Ivan, cojocar din Tîrgşor, martor pentru Cătun 201.
Ivan, dărăbanţ din Jigorani, încearcă să se judecească 163, 178.
Ivan din . .. v. Ivan martor din .. .
Ivan din Piteşti, jupîn, cumpără la Samara, In Gura Frăsinetului 30, 383; v. şi Ivan fiul lui Iane grecul şi ~ Cortofleaşă.
Ivan din Vlădeşti, fiul lui Luca 105; volnicit să-şi reia o iapă 49; v. şi Ivan negustor.
Ivan, fiul jup. Catrina din Romceni vinde parte din Andreişeşti, familie 419.
Ivan, fiul lui Barbul din Cîlceşti şi nepotul lui Oancea vornic din Mihăeşti, în pricină pentru Goleşti 407.
Ivan, fiul lui Iane grecul din Piteşti şi al jup. Mariia, cu vad de moară in Eşciori 325.
Ivan (Evan), fiul lui Vucomir, martor pentru Cîrsteianeşti, semnează 198.
Ivan, fiul unchiaşului Dumitru, martor pentru Sălătruc 228.
Ivan, log. din Piteşti, scrie zapis pentru Izvorani 159; martor 195.
Ivan, martori: din Bogăteşti 32; /—> din Brăila, cumnat cu Stan cupeţ 256; ~ pentru Buneşti 220; ~ din Măgiireni 366; ~ din Pîcleni 9; din Simileşti pentru Ergheviţa 388;         < pentru Şer-
    băneşti 306.
Ivan, megiaş din Stroeşti 242.
Ivan, negustor din Vlădeşti, socrul lui Oprea, cumpără la Coasta Turburei ş.a. 105 ; v. şi Ivan din Vlădeşti.
Ivan (. . . van), pah. din Băjeşti, fiul lui Dragomir pitar, în pricină cu rumânii săi 128; martor 268; jurător 336.
Ivan, popă, cumpără codru Frumuşălul 279.
Ivan, popă din Bucureşti, tatăl lui Voico, martor în cartea judeţului 274; semnează 136.
Ivan, popă la Sf. Petca din Tîrgovişte, martor 240, 286, 364.
Ivan, post. din Văcăreşti, martor 7; boier hotarnic 378.
Ivan, post. din Vlăduleni, boier hotarnic înlocuit 318.
Ivan, rumâni din: Bogăteşti, delniţa lui 32 ; din Brătiianii de Sus 292 ; ^ din Herăşti, în pricină de rumânie 64.
608
Ivan, soţul jup. Dumitra din Filiaşi, vinde: ţigancă 309.
Ivan, sulger, unchiul lui Badea post. <din Băleni şi al lui Ivaşco mare vornic),, tatăl Stanei ş.a., stăpîn în Băleni (menţ.) 405.
Ivan Boteanul, spătar, martor 402, semnează 414.
Ivan Boţoc (Ivan), partea lui la Bogăteşti 32.
Ivan Cortofleaşă (Ion, .— Cortofleş) cumpără delniţă la Izvorani 31; martor 195.
Ivan Norocea, f. mare log., soţul Stanei, fiica lui Mircea Ciobanul (menţ.) 295.
Ivan Olariul, rumân al episcopiei de Rîm-nic (men. ulterioară) 141.
Ivan Puică vinde, împreună cu Bălaia, Vădenii Mici şi Faţa Liicăi 253.
Ivana din Vlăduleni, fina lui Matei Basarab, jupaniţa lui Stanciul <fostă a lui Alexe), stăpînă în Studina Arvăteştilor 67.
Ivana, <fiica Ancăi din Roşia), partea ei la Gîrbovi (menţ.) 356.
Ivaşco din Slănic, în pricină pentru hotare (menţ.) 397.
Ivaşco din Zătreni, martor pentru Buneşti 221.
Ivaşco, fiul lui Fiera log. <din Oreşti) şi al Stancăi, nepot lui Isar ban din Muşce-leni, familie, stăpîn în Băleni 381.
Ivaşco, post. din Cepari, fiul lui Stanciul log. Cepariul şi al Dobrei, familie, în pricină pentru Băneşti şi Hocneşti 330, 333 ; martor 417.
Ivaşco, post. din Răteşti <frate cu Muja şi cu Oprea), scrie zapis 305.
Ivaşco, vornic <din Baloteşti) lasă zestre fiicei sale, Vlădaia, partea sa din Răteşti 162.
Ivaşco, vornic mare <Băleanul>, tatăl lui Gherge spăt. şi Pătru post. 381, 389; văr cu Badea post. şi Stanca din Slă-tioare 344, 405; stăpîn în Băleni 405; donator la Menedic 258;
      în sfatul domnesc mare vornic: 4, 6, 14-21, 31, 32, 34, 35, 41, 43, 45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63, 64-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 116, 117,  127, 128, 132, 133, 135, 138,
    148, 150,  153, 163, 165, 167, 169, 170,
    178, 179, 183, 187, 189, 193-196, 199, 201, 204, 207-209, 217, 235, 237, 238, 242, 247-249,   253, 257, 262, 263, 271,
    272, 276,  280, 281, 288, 292, 295, 296,
    298, 308-311, 323, 326,      330, 332,
    335-338, 342, 347, 352, 353, 360, 368, 274, 375, 382, 387, 393, 397, 398, 400,
www.dacoromanica.ro
     401, 403, 407, 408, 415, 417, 418, 422; martor, dă cărţi de mărturie 77, 124,
     137, 147, 153, 165, 235, 257, 347, 367,
     402, 408, semnează 33, 174, 282, 351; jurător 330, semnează 333.
Ivaşco, vornic <mare Golescul), soţul Elinei (menţ.) 34; socrul Famiei <Eufimiei> 269.
Iv&neasa, locurile ei la Berislăveşti (menţ.) 262.
Iv&neşti (?), sat <probabil Ioneştii Govorei, j. Vîlcea) al m-rii Govora, rumâni fugiţi 183.
'Iv&niş din Bistriţa, martor 114.
’lv&nişi, martor pentru Bişcenii de Jos 242.
Iv&nuş, fratele popii Teodosie, cumpără in Bişcenii de Jos partea moşului său Simca 242.
Ivera, Ivir v. Atos.
Ivul din Piteşti, martor pentru Izvorani 80. Izbiceni. sat <j. Romanaţi; azi j. Olt >63, 359.'
Izvoarele, sat <j. Ilfov) al lui Radu Şerban, revendicat de Oancea log. rămas lui Constantin mare post. 387.
Izvoranii j. Buzău (Sf Neculae), m-re <Iz-voranu), făcută de vlădica Luca, rămasă domnească, scutiri, egumen: Da-niil 212.
Izvorani j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş, or. Piteşti), vii în Dealul
    —   cumpărate de Standul diacon de la Ghinea ş.a. 32; delniţe vîndute de-Vasilie spăt. lui: Ivan Cortofleş 31;
    —   popii Oprea din Piteşti 81; ~ popii Costea, foste ale Stanei din Brîncoveni 195; deiniţe cu rumâni zălogite lui Tudoran pitar 386.
Izvorul, sat <j. Argeş, c. Fata) 30.
— Izvor, sat <probabil j. Olt) 309.
♦Izvorul Alb j. Mehedinţi (Belo Izvor), sat de moştenrie al lui Matei Basarab, dăruit cu rumâni şi vie lui Ionaşco-vătaf de aprozi din Vardeniţa 193.
                                                             î
înşiratele, măguri la Balta Albă <j. Roma- îndreş&şti, sat <Andrăşeşti, j. Ialomiţa), naţi; azi j. Olt) 189.                          parte cu rumâni vîndută de Catrina din.
Intorsura v. Torsura, sat.                       Rumceni lui Radul vist. <Cocorăscul> 419.
                                                    J
Jardea v. Lupul Jardei.
Jătiian, Jetiian v. Jit&ian, Jitiian.
Jeiu v. Jiu.
Jideni, sat <j. R. Sărat; azi Podgoria, j. Buzău), Giura din — rumânit de Iordache vornic 179; părţi vîndute şi lăsate de Stoica Rîmbe lui Stan Vîl-culescul călăraş şi lui Ursea 391, 392.
Jigorani v. Jugureni sate.
Jipa v. şi Jupa.
Jipa din Călineşti, martor şi tocmelnic pentru zestrea Neacşei logofeteasa 365, 366.
Jipa din Verneşti, <nepotul vlădicăi Luca), stăpîn de ţigani 319; martor pentru Cîndeşti 300, 303, 374; v. şi Jipa post.
Jipa, fiul lui Dragomir Sorescul aldămăşar pentru Verneşti 224.
Jipa, frate cu popa Stoica din Păuşeşti vinde selişte de casă 70.
Jipa, log. din Răteşti, martor pentru Dedu-leşti 304.
Jipa, neguţător, creditor al lui Pardos din Răduleşti 266; v. şi Jipa Dona.
Jipa, popă din Călimăneşti, martor 106-112.
Jipa, popă din Verneşti, ctitor <nou> al m-rii Ciolanul 296, 374; aldămăşar 224, 256.
Jipa, post. din Verneşti, cumpără parte 224; martor 264; v. şi Jipa din Verneşti.
Jipa Dona, martor, semnează greceşte 229, 410; v. şi Jipa neguţător.
Jit&ianul (Jătiian), m-re <Jitiianul, în or. Craiova), în pricină pentru daniile Condei f. mare comis 82.
Jitea, cnezi rumâniţi rejudeciţi din: Dobri-cenii Măglaşi 113; <■>- din Polovinele 117-
Jltiian, Jătiian :
Jitiian, ţigan (menţ.) 249.
Jitiian (Jetiianu) vinde ţigan (menţ.) 351, 353.
Jiu, ban al Jiului 403.
Jiu (Jeiu, Jiiu), rîu, sate pe 217, 369,* de peste ~ 78.
Jiiul de Jos v. Dolj, judeţ.
Jiiul de Sus v. GorJ, judeţ.
60»
www.dacoromanica.ro
Jorsu, Jorzu v. Vladul Jorsu.
•Joseni, sat <probabil Boldeşti Grădiştea, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 223.
Jugur, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Dîmboviţa) 378; delniţa Burdei schimbată de Stoica Boteanul cu Stoian şi Alexandru 211.
Jugureni în Podgorie, j. Saac, sat <azi j. Prahova) 242; hotare; parte, cumpărată de la Spiridon fiul lui Stan log. din Roteni dăruită de Lupul m. log. şi Glierghie spăt. m-rii Cîrnu 16.
Jugureni, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 379.
•Jugureni, sat <lg. Cîorogîrla, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), moşia m-rii Sf. Ecaterina 354; probabil acelaşi: Jigorani j. Vlaşca (Jigoreani, Jigureni), cnezi rumâniţi de Gherghe vist. <Caridi>, dorobanţi şi călăraşi încearcă să se judecească 163, 178.
Jungheatul v. Necula Jungheatul.
Jupa, negustor, martor 360.
Jupîneşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 326.
Juveiu, rumân cu delniţă din Văleni 408.
                                 E
Khielmen v. Belde Eelemen,
                                            L
Lacul cu Răchiţile, top. de hotar la Săseni j. Buzău 194.
Lacul cu Zălojile, top. la Verneşti <j. Buzău) 224.
Lacul Mare, top. la Sălătruc <j. Argeş) 119.
Laiot, casa lui la Bucureşti 50.
Laiuotă v. Dumitru Laiuotă.
Lai, tatăl lui Neagul şi bunicul lui Oancea din Covîrdeni cu parte în Stănimirul de Jos (menţ.) 280, 281.
Lapoş, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 29, 350.
Larion (Arion), călugăr, danie m-rii Adîn-cata (menţ.) 51.
Laslo v. Daţ&u Laslo.
Laţco, frate cu Ilie post. din Gropşani şi cu Vladul, stăpîn 385.
Laţco, rumâni din: Băileşti, iertat fără ocină 375; ~ din Siliştioara 155.
Lazftr din Bărăşti, cumpără parte în Gudă-reşti 9.
Laz&r din Dăeşti, martor pentru Oteşani 298.
Laz&r din Lazuri, fiul lui Nedelea, martor 240.
Laz&r din Proşcă, vinde din „moşul" Negu-şolea 247.
Laz&r (Lazar) din Stoeneşti, martor pentru Bogăteşti 32; jurător 336.
Laz&r (Lazor), log., călugăr din Goruneni vinde parte, semnează 190.
— Lazar, martori pentru: Cîmpulung 157; ~ pentru Draghieşti 50.
Laz&r (Lazar), pah. <din Ţiţeşti), frate cu Ilie, lasă jup. sale, Marga vii la Tîrşor, ţigani ş.a. (menţ.) 257.
€10
—   Lazaru, pit., martor pentru case în Bucureşti 267.
—   Lazar, popă, martor pentru Lăzăreşti 268.
Lazăr, roşu din Bărăşti, martor 50, 361.
Lazăr, rumân din Critineşti, încearcă să
    se judecească 296.
Lazăr, ţigan 365, 366.
Lazure, sat <Lazuri, j. Dîmboviţa) 240.
Lăceni (Lăcene, Lătcene), sat <j. Teleorman), părţi din Floceasca cumpărate de Bunea log. de la: Călin şi Udrea 79; ~ de la Cîrstea armaş 80; ~ de la Voica Mircioi 95; ~ de la Stanca Gogo-iasa 111; ~ de la Vladul, fiul popii Stoilă 152.
L&custeni, sat <probabil j. Vilcea.) 393.
L&deştii, hotarele lor la viile de la Ocnele Mari <j. Vîlcea) 189.
L&Ieşti, sat <Leleasca, j. Olt) 48, 138.
Lămoteşti v. Lumoteşti, sat.
•L&ngeşti, sat <lg. Furnicoşi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 407.
L&udat, cneaz rumânit din Brădiceni 68.
L&udat, comis din Vlădeni, <fiul lui Dra-gomir post.) 186; martor 75, 214, 346.
L&udat din Beleţi, martor 279.
L&udat din Săşciori, martor 18.
L&udat, popă hirotonisit la Pîrscov 99; martor 242.
L&z&reşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; c. Schitu Goleşti, j. Argeş), părţi vîndute de Tudoran cumnatului său Mânui; popi 268.
Leca din Băneşti, martor pentru Vîltureni 284.
www.dacoromanica.ro
Leca, fiul lui Badea din Româneşti şi al jupaniţei Dobra, în pricină cu fraţii săi vitregi 336.
Leca, martor pentru Drăgăneşti, semnează 146.
Leca, post. cumpără ţigani împreună cu <tatăl său> Oprea mare agă 377.
Leca, post., fiul lui Grama armaş din Rădă-cineşti, familie, vinde rumâni 417.
Leca, spătar <din Pătroaia), soţul Grâj-danei, stăpin în Cerbureni (menţ.) 107.
Leca Meiută <din Berileşti) vinde ţigan 309; probabil acelaşi: Leca, martor pentru cumpărătura lui Leca post. şi Oprea mare agă 377.
Lefter din Odobeni, slugă domnească, stă-pîn în Deduleşti 192; martor 287, 300, 303, 374, 399.
Lehceşti, sat <Leiceşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 326.
Leleasca, v. Lăleşti, sat.
Leloeşti v. Loloeşti sat.
Lemberiu <din Tîrgovişte), cuscru lui Ilie vornic 273.
Leon Tomşa (Lionu), domn al Tării Româ-neşti <1629-1632) 19, 58, 100, 141, 179, 186, 194, 201, 210, 262, 266, 272, 292, 302, 309, 417 ; fiul lui Ştefan voievod 27, 208, 343;
      judecă şi administrează 6, 67, 84, 86, 128, 199, 253, 275, 280, 281, 296, 323, 325, 336, 352;
      danie 295; acordă scutiri unor m-ri 14, 27, 45, 53, 91, 116, 156, 212, 222, 252, 343, 416; închină m-re la Athos 322, 323;
      judecire sub ~ 15; rumâniri 68, 163, 178, 208.
Leondaraş v. Manole Leondaraş.
Leontie (Lepa), popă din Şuiei, martor pentru Sălătruc 118, 119.
*Leoteşti, sat <lg. Căldăruşanca, j. Săcu-ieni; azi j. Buzău) 150, 231.
Lepădat, ceauş, martor pentru Glaveş 254, 255; pentru Ergheviţa 388 ; ~ în cartea judeţului din Bucureşti 274.
Lepădat din Dobriceni mărturiseşte în divan 113, 127.
Lepădat din Vlădeşti, martor 105.
Lepădat (Lăpădat), log. (din Gherghiţa 418) scrie acte domneşti 6, 14, 54, 66, 73, 103, 109, 113, 114, 117, 139, 182, 208, 217, 247, 263, 276, 323, 338, 372, 375, 397; învaţă pe grămătic 235, 238, 240, 248, 253; scrie cartea judeţului din Bucureşti 274; scrie cărţi de mărturie, zapise 33, 190, 225, 244, 250, 251, 344, 351, 381, 405, 414;
      martor 94, 135, 254, 255, semnează
                                                                                           414; jurător 415, 418; eroare: mare log. 248.
Lepădat, neguţător, martor pentru Cindeştl 285, 374.
Lepădat^ popă din Fiiani, martor pentru Paşcani 11.
Lepădat, rumân din Tătărani 240.
Lepădatu, ţigan 162.
— Lăpădat Haldul vinde vie la Buneşti 221.
Lepşa v. Radul Lepşa.
Lereşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 198, 336, 379.
Leul din Inoteşti, are nepot pe Manea care vinde în Dealul Modăneştilor 179.
Leul, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj) 15.
Leundariu din Dărăşti, martor pentru Go-runeni 190; v. şi Manole Londaraş.
Leurdeni, sat <j. Ilfov; în or. Bucureşti>107.
Levcaduş v. Radul Levcaduş.
Leveză, sat <Livezi, j. Dolj; azi în or. Cra-iova) 359.
Liica v. Faţa Liicăi.
Liica din Gherghiţă, jurător pentru Nen-ciuleşti 418.
Licura, top. <lg. or. Rîmnicul Vîlcea), în hotar cu Ocnele Mari 110;~de Sus 189.
Lidinicul, gura Lidinicului fn hotarul Bălţii Albe <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Lipiia, sat <j. Argeş) 30.
Lipiia, sat <j. Buzău) 109; popă 172.
Lipia, sat <j. Ilfov) 227.
Litovoi v. Itovoe.
Livera v. Alevra.
Livezi v. Leveză, sat.
Lola v. Ion al Lolei.
Loloeşti, sat <Loloiasca, j. Săcuieni; azi j. Prahova), dealul Loloieştilor în hotar cu Inoteştii 409; vii cumpărate de Costandin al doilea post. de la Stoica pah. 184 ; ~ de la Radul Mocanul ceauş 409.
Loloeşti, sat <j. Romanaţi ; azi c. Drăgo-teşti, j. Dolj) 385.
Loizo Catala (Loizie), martor, semnează greceşte 175.
Lomotă v. Lumotă.
Londaraş v. Manole Londaraş şi Leundariu.
Lorinţi, fiul popii Cirstiian şi frate cu Costandin, vinde în Odobeni 192.
Lotru, sat? <~gară, j. Vîlcea; în or. Brezoi) 106.
Luca, cneaz din Văcăreşti, apărat de rumâ-nie 138.
Luca cumpără, împreună cu Ivan negustor, loc la Coasta Turburei 105.
Luca, fiul lui Diicul din Păuşeşti, vinde selişte 71.
Luca, ginerele lui Radul Răchie, vinde parte din Foleştii de Jos 86.
                                                                                                                611
www.dacoromanica.ro
Luca, martor pentru Ctrsteianeşti 74.
Luca, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti 104; probabil acelaşi: ~, tatăl lui Ivan 105..
Luca, mitropolit al Tării Româneşti <1605—1629>, ctitor al m-rii Izvoranu (menţ.) 212; judecă împreună cu domnul 44.
Luca star (cel bătrin), megiaş, martor pentru Păuşeşti 69, semnează 70, 71, 74.
Lumotă, Lomotă:
—   Lomotă din Fălcoiu, tatăl Buicăi şi al lui Badea 249.
Lumotă, rumân din îndrăşeştii 419.
Lumoteşti, sat <Lămoteşti, j. Ilfov; azi Gălbinaşi> 418.
Lungoci v. Florea Lungoci.
Lungul v. Stoica Lungul.
Lupan din Căpreni, martor pentru Băl-teni 2.
Lupea v. şi Stan al Lupei.
Lupea, popă cercetează pricină la Dedu-Ieşti 287.
Lupoaia, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj), parte vlndută de Avram lui Radul şi fiului său Oancea 61.
Lupşor, fiul lui Cernat vornic din Mără-cineni, aldămăşar pentru Săseni 194.
Lupul căpit. din Cindeşti v. Lupul Braga.
Lupul, căpit. din Lapoş cumpără în Gla-veş, Carcadulea şi Cîrnitură 29, 226, 231, 254, 255, 350; martor 103, 402, semnează 102, 267.
Lupul, cnezi rumâniţi, rejudeciţi din: Dobricenii Măglaşi 113; ~ din Polo-vinele 117.
—   Lupp, dascăl slovenesc, tălmăceşte hrisov (sec. XVIII) 417.
Lupul din Alexeni v. Lupul mare log.
Lupul din Ciorăşti, martor 298.
Lupul din Cindeşti, tată lui Negrilă 223; martor 223, 300.
Lupul din Cocimăneşti, nepotul lui Ianăşi, vinde vie în Dealul Casei 65.
Lupul din Popeşti, martor pentru Ote-şani 298.
Lupul din Zăgae v. Lupul Subţirele.
Lupul, fiul lui Neagul log. din Măgura, martor 304.
Lupul, fratele lui Drăghici, vinde în Bîrî-iacu 61.
Lupul, mare log., tatăl lui Gherghe (spătar 16), f. mare log. din Măgureni, familie, stăpîn în Brăneşti ş.a. (menţ.) 294, 366; dăruieşte părţi din Tega şi Jugu-reni m-rii Cîrnul 16; probabil acelaşi: <—log. din Alexeni, tatăl lui Gherghe spătar 253.
Lupul, popă din Negoeşti, cumpără în Albeni, Cincu ş.a. 371.
Lupul, rumâni din: Gropşani 385; —- din Stîngăceaua 19.
Lupul, ţigani 18, 351, 353.
Lupul, văr primar cu Stanciul din Crasna, întoarce parte 372.
Lupul, vier scutit din Cîrciumari al m-rii Snagov 416.
Lupul Braga (~ a lui Braga), iuzbaşă, aldămăşar pentru Săseni ş.a. 194, 319; probabil acelaşi: Lupul, căpit din Cîn-deşti, martor 300, 374.
Lupul Costoboiu (Lupul) din Negoeşti, martor 371.
Lupul Jardei din Obîrşia, martor pentru Băeşti 18.
Lupul Subţirele din Zăgaia, nepotul Marinei stolniceasa şi al lui Radul din Ergheviţa, în pricină pentru ţigani 114, 263.
Luţele, munte <j. Muşcel; azi probabil j. Argeş> cumpărat de Şandru şi de Cîrstea din Poiana Mărului <Făgăraş> de la jup. Maria din Gemenele 403.
M
Macedoneanul, Machidoneanu v. Meletie Macedoneanul.
Macreş v. Negre Macreş.
Macsin (Macxin), sat <Maxenu, j. Buzău) 287, 303, 374.
Magdalina călugăriţa v. Mariica din Albeşti. Magdalina din Fioreşti, fn soborul m-rii Viforîta 339.
Mahai v. Mihai.
Mabamet, turc din Ruşi, martor pentru Smîrdeşteţ, semnează turceşte 390. Malamuc v. Molomoc.
Malov&ţul, sat <j. Mehedinţi), dăruit de Udrişte post. din Drăgoeşti m-rii Govora, împresurat de Buzeşti, întors m-rii 307.
Mamina, baltă <Potelu, j. Romanaţi; azi j. Olt), în hotar cu Balta Albă 189.
Mancul, ţigan 170.
Manea, Man, Mânui:
Manea, cnezi rumâniţi din Jigorani, dără-bani încearcă să se rejudecească 178.
— Mânui cumpără In Lăzăreşti de la cumnatul său Tudoran 268.
C12
www.dacoromanica.ro
Manea din Cepturari, jurător pentru Văcăreşti 48, 138.
—   Man din Creţuleşti, martor pentru Şer-băneşti 305.
Manea <din Grabicina>, cu părţi în Dedu-leşti împreună cu Costandin şi <nepoata sa> Anca 191, 192.
Manea din Mogoşani, frate cu Stoica Botea-nul; cu delniţă în Jugur 211.
Manea din Tămăşeşti, boier jurător 335.
Manea din Ueşti, megiaş, jurător 97.
—   Man (Mânui), fiul jupînesei Stanca şi al lui Radui al Dulei din Voila, dă ţigan m-rii Argeş 331.
Manea, fiul lui Neagul, aldămăşar pentru Jideni 391.
Manea, fiul lui Stoian şi frate cu Mihalcea şi cu Tudor, vinde în Mierlari 334.
Manea, jurător (?) pentru mori la Dedu-leşti 287.
Manea, log. din Şirineasa, martor pentru Foleşti 86.
Manea, log. schimbă parte din Mihăeşti pentru Nănişeşti (menţ.) 311.
Manea, pîrc. din Goleşti, înmînează bani întorşi 407.
Manea, popi duhovnici: scrie diata lui Preda spăt. din Albeşti 77;~la episcopia Buzău 99.
Manea, roşu, martor pentru Draghieşti, semnează 50.
Manea, rumâni din: Băileşti, iertat fără ocină 375din Bărcăneşti, în pricină de rumânie 249din Critineşti încearcă să se judecească 296.
Manea <diferiţi> vînd: împreună cu Preda la Cacaleţi 376; ~la Moţeştii Pistruiului (menţ.) 230; ~ vie fără buciumi în Dealul Modăneştilor 179.
Mane al Ghiurei, martor pentru Dealul Zoreştilor 172.
Manea al Haidăiilul din Bărăşti, martor pentru Gudăreşti 9.
—   Mânu Deluţa din Breaza (?), martor pentru Stanca din Voila 331.
Manea Drujoiul din Carcadulea, tatăl lui Vladul 231.
Manea Muzache, martor în Bucureşti, semnează greceşte 229.
Manea Pîtp&Iac, delniţa lui la Stăneşti 151.
Mania, jupîneasa lui Stanciul vătaf şi mama lui Preda şi a lui Dumitrache, cumpără locuri cu case în Bucureşti 274.
Manilă v. M&nilă.
Manohă, fiu presupus al lui Danciul Za-mona, nepoţii săi Ion şi Bunea revendică Polovragii (menţ.) 207.
Manolache, şifar, jurător pentru bălţile de la gura Mostiştei 418.
Manole, comis, martor pentru Cîrsteianeşti, semnează greceşte 198.
Manole, log. scrie zapis pentru Fundeni
    154.
Manole, martor la schimb Intre m-rea Snagov şi Pavel post. 160.
Manole, post., stăpîn în Creaţa şi Cătunul Tomei 378.
Manole Londaraş, frate cu Chiriţă, martor 377 ; v. şi Leundariu.
Manta din Cîmpulung, boier jurător 336.
Manta din Hîrteşti, jupîn, martor pentru Izvorani 159.
Manta, popă, martor în cartea judeţului din Bucureşti 274.
Manta Crasa, martor la vinzare în Bucureşti, semnează greceşte 229.
Mara din Spineni, mama lui Prodan şi Dumitraşco postelnici, schimbă ţigani (menţ.) 114, 263.
Mara, soacra lui Serghie vătaf de postelnicei din Bucureşti 179.
Marco, ceşnicar, martor pentru Sima log. 36.
Marco din Bistriţa, martor 114.
Marco din Carcadulea vinde parte 226; martor pentru Glaveş ş.a. 231, 254, 255.
Marco din Glaveş vinde parte din Cîrni-tură 29.
Marco din Periş, martor pentru Cătun 201.
Marco din Vulpeni, martor pentru Bul-zeşti 131.
Marco, fiul Rădei din Băeşti, vinde cu fraţii săi Dumitru şi Pătru funie la Băeşti 18.
Marco, log. <Danovic>, frate cu Tatul log. în pricină pentru o ţigancă 380; martor 400, semnează 168.
Marco, <nepotul lui Mircea Ciobanul), morile sale din Glina şi ale lui Turturea pah. sparte de m-rea Radu Vodă 141.
Marco, socrul Dumitrei, vinde parte din Procica 247.
Marco Cazacu, martor pentru Cîrnitură 350; v. şi Cazacu.
Marco Curalici, cercetează pricină de mori (jurător?) la Deduleşti 287.
Mardarie, egumen al m-rii Strîmbul, judeceşte rumân fără ştirea ctitorilor 85.
Marena, fiica Stancăi Gogoiasa, vinde din Floceasca la Lăceni 111.
Marga, bunica lui Giura, înzestrată în Muţi (menţ.) 309.
Marga, jupîneasa lui Lazăr pah., în pricină cu cumnatul său Ilie pentru vii la Tîr-şor, Ţiţeşti ş.a. 257.
Marga, jupîneasa lui Preda vornic din Ceplea <şi fiica lui Vlad din Ciocade), cumpără în Moii de pe Jiu 369; pro-
                                                                                                               613
www.dacoromanica.ro
    babil aceiaşi: nepoată de fiică lui Nicoară din Glogova vinde în Seliştea Greului 263.
Marga, martoră pentru Bîrca 20.
Marghita, doamna <lui Simeon Movilă) şi mama lui Gavriil voievod (menţ.) 330, 333.
Margine, log. scrie zapis pentru Cîndeşti 300; martor 9.
Maria, Măriia:
Maria 59 <eroare> în loc de Elina.
Maria, băneasa <lui Ianache Catargi) şi fiica lui Radul clucer Buzescu, înmor-mîntată la Căluiu (menţ.) 393.
Maria din Albeşti v. Mariica.
Maria din Băneşti vinde în pribegie partea ei din Goleşti (menţ.) 326.
Maria din Bucov, fiica lui Staico post., mama Elinei şi a Frujinei, mătuşa lui Dumitraşco clucer din Filipeşti, familie, vinde în Cetăţele, Sărata ş.a. 179, 382, 422; diată 401, 402.
Maria din Coiani v. Maria mama.
Maria din Gemenele, jupaniţă, soacra lui Andrei post., vinde muntele Luţele 403.
Maria din Obedin, <fiica lui Nedelco sul-ger> şi vară cu Barbul mare pah., lasă soţului său Conda mare comis Ştiubeiul şi Vîlcomul (menţ.) 82.
Maria, doamna <probabil fiica lui Mircea Ciobanul), biserica ei şi a doamnei Stana (menţ.) 295.
Maria, fiica lui Die şi soţia lui Dragomir, familie vinde în Pucheni 394.
Mariia, fiica lui Neagul vătaf, vinde în Cojeşti 288.
Maria, fiica lui Negri post. şi soţia lui Standul log. înzestrată în Mihăeşti 379.
— Măriia, fiica lui Nistor, moşteneşte în Buneşti 220.
Mariia, fiica lui Radul al Dulei din Voila şi a jup. Stanca, în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Maria, fiica <popii) Stoica <mare) log. din Farcaş şi a Ilinei, familie, stăpînă în Bărcăneşti 249.
Mariia, fiica lui Vlaicul vist. < din Rum-ceni) şi sora Stanei, mătuşa lui Dragul log. şi a lui Stroe din Cislău (menţ.) 244, 247.
Maria întoarsă din robie, femeia lui Stan din Negreni, îşi răscumpără partea 292.
Maria, jupaniţă, cumpără delniţă în Stă-neşti 151.
Maria, jupaniţa lui Cîrstian <f. mare) vornic, ctitoră a m-rii Pîrvuleşti (menţ.) 433.
614
Maria, jupaniţa lui Dumitru vornic <Zen> ţea) şi mama lui Bunea log. 84. .
Mariia, jupaniţa lui Iane grecul din Piteşti şi mama lui Ivan, în pricină pentru vad de mori la Eşciori 325.
Mariia, jupaniţa lui Necula <şi fiica lui Buică post. din Şoplea) închină m-rii Mărgineni satul Măgurelile (menţ.) 213.
Maria, jupaniţa lui Oprea log. din Răti-voeşti şi mama Stancăi a lui Dima grecul din Brătiiani, vinde în Bădeştii de Podgorie, familie 292.
Maria, jupaniţa lui Pătraşco din Bucşani, vinde ţigani 200.
Maria, jupaniţă, mama lui Stroe, Pătraşco şi Preda, vinde vad de moară la Pis-cani 292.
Maria, mama lui Istrate care se rumâneşte la Pisculeşti 179.
Maria <din Coiani), mama lui Radu Şer-. ban. dă carte de mărturie (menţ.) 387.
Mariia, martoră pentru Voinigeşti şi Fe-ţeni 10.
Mariia, monahie, dăruieşte m-rii Mărgineni parte în Grămăditele (menţ.) 143.
—   Mărie, monahie în soborul m-rii Viforîta, nepoata Salumiei 339.
Maria, vistiereasa, jup. lui Dumitru Dude-scul, dă mărturie 251.
Mariia Mitrei <Vancea>, martoră pentru Voinigeşti şi Feţeni 10.
—   Mărie Pitiştean< a şi Mărie Devoia monahii în soborul m-rii Viforîta 339.
Mariica din Albeşti (Marica, Mariia, Mag-dalina călugăriţa), fiica lui Mihalcea banul, familie 109, 339, 347; stăpînă în Cocorăşti, Stoineştii de Jos, laşul ş.a. 109, 340, 347; stă să-şi piardă capul pentru omorîrea unui ţigan 330, 333; în pricină pentru Băneşti şi Hoc-neşti 330, 333; danie m-rii Viforîta, semnează 339.
Mariica, ţigancă 360.
Marin, Mărin:
Marin din Bărăşti, martor pentru Gu-dăreşti 9.
Marin din Cegani, martor 308.
Marin, din Verneşti. fiul lui Dragomir Pa-ciogăi, martor 264.
—   Mărin, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti 105.
Marin, vătaf, zapis pentru Drăgăneşti scris în casa sa 146.                  .
Marin Mustas, cumpără parte în Draghie-şti 50.
Marina, stolniceasa din Zăgaia, sora lui Radul din Ergheviţa, <soţia lui Radul comis Corlătescul) (menţ.), are nepot pe Lupul Subţirele şi pe Giurca clucer din Medvejde 114, 263.
www.dacoromanica.ro
Mariţa v. Măr iţei, sal.
Marină, martor pentru Bîşcenii de Jos (?) 242.
Marta, maică în soborul m-rii Viforîta 339.
Martin v. şi Harco Marton.
Martin din cetatea Braşov, martor la vîn-zare din Izvorani 32.
Martin din Pîrîiani (— din Polovragi), nepotul lui Danciul Zamona şi văr cu Stanciul post. Plrîianul, familie, stă-pîn în Polovragi 197, 207.
Martin, iuzbaşă, martor pentru Glaveş 254, 255.
Martin, popă din Piteşti, martor pentru Izvorani 31, 81, 195.
Matei, clucer, <Mezahrinos), martor pentru Brăneşti, semnează" mânu propria" 324.
Matei, cneaz rumânit din Polovinele se rejudeceşte 117.
Matei din Brîncoveni, martor pentru Bîrza 166; v. şi Matei post.
Matei din Comanca, tatăl lui Pîrvul cu parte în Frăsinet (menţ.) 293.
Mateiu din Flămînda, martor pentru Dră-ghieşti 218.
Matei din Mihăeşti v. Mateiu post.
Matei, frate cu Dorobanţul, cumpără la Fîntînă, în Puchieni 413.
Matei, log. <din Cacova?>, martor pentru Bogdăneşti 327.
Matei, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti 105.
Matei, martor pentru Piscul Runcului 176.
Mateiu, monah la m-rea Ciolanul 300, 374.
Matei (Mathei), popă din Comanca, martor, semnează 293.
Mateiu, post. din Mihăeşti, în pricină pentru o livadă 379; martor 151, 268.
Matei, post., soţul Buicăi şi ginerele Iui Preda sulger <Floricoiu>, familie, schimbă ţigancă 319 ; v. şi Matei din Brîncoveni.
Matei al Mirelor, nastavnic al m-rii Dealul (menţ.) 148.
Matei Basarab (Băserab, Mateiu Băsărab, Băsărabă, Matiu ~, Matheiu Mathei —), domn al Ţării Româneşti <1632—1654); fiul Stancăi şi al Iui Danciul vornic, familie 67; Neagoe Basarab, bunicul, moşul, strămoşul său 41, 43, 276; străbunicii săi domni 217; nepotul lui Basarab: passim; Barbul ban bunicul, moşul său 189, 271; Pîrvul ban tatăl străbunicului său 43; strămoşii săi ctitori Ia Bistriţa 13;
       stăpîn din boierie 67, 276, 375; bunurile sale luate de Necula f. mare vistier 208; m-rea sa Brîncovenii 235; pribeag în Haţeg 276;
      luarea domniei 4, luptă împotriva lui Radu, fiul lui Alexandru Iliaş 117; relaţii cu Mehmed Abaza paşa 163,
    168, 217, 253;~cu Gherghe Râkoczi 253;'-'cu Poarta 217, 351, 353, 368;
      dă mărturii 90, 351, 353; întăreşte, dă scutiri, dispoziţii, judecă: passim; confiscă şi dăruieşte 4, 56, 87, 101, 117,
    169, 205; liberează rumâni, slugi ale sale 276, 375;
    în tabără, merge la războiu 148, 304.
Matei Rîmniceanul din Holeşti, martor pentru Cătun 201.
Matiţă, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 173.
Mavrodin (Mavrudin), vornic din Măneşti, martor şi jurător 77, 142, 144, 153, 187, 344, 381, 402, semnează 107, 378.
Maxenu v. Macsin sat.
Maxine din Poenari, megiaş jurător 246.
Măciuca, sat <j. Vîlcea), fugit cu merticul lui Bărbuia Vineţiianul căpit.; are chezaş satul Oteşani 298.
Măciucă, clucer, jurător tocmelnic pentru Vîrleţii şi Vlădeni 142, 144.
Măglaşi v. Dobricenii Măglaşi.
Măgura, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 244, 247, 304.
Măgura, top. la Berislăveşti j. Argeş <azi j. Vîlcea) 262.
Măgură Boului la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Măgura Ciutei în hotarul *Gâurenilor j. Dolj <Ig. Timava) 217.
Măgura cu Piatră, Măgura Iui Dalea, măguri în hotarul Vlădilei <j. Romanaţi ; azi j. Olt) 208.
Măgura Iul Burduhu, între Vişina şi Seli-ştioara <j. Romanaţi; azi j. Olt, or. Corabia) 115.
Măgura lui Onea la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Măgura Piscului în hotarul Vlădilei <j. Romanaţi; azi j. Olt) 208.
Măgura Radului între Vişina şi Siliştioara <j. Romanaţi ; azi j. Olt, or. Corabia) 115.
Măgura Ursului, — Vişei, măguri în hotarul Vlădilei <j. Romanaţi; azi j. Olt) 208.
Măgureni, sat <j. Prahova), părţi stăpl-nite de fiii lui Radul Praja, Radul şi Dragoslav 170; rumâni iertaţi fără ocină de Gherghe log. 251; popi 363, 365, 366; probabil acelei: Măgurelele, parte închinată de Mana, jupaniţa Iui Necula, m-rii Mărgineni 213.
Măican, cumnatul lui Stanciul, martor pentru Slătioare 228.
Măican din Răteşti, tatăl Iui Radul, Dra-gomir şi Căzan (menţ.) 247, 304.
43 — Documente Românie — c. 1359
615
www.dacoromanica.ro
Măican, spătar, frate cu Cîrstea vist., dăruit de Radul de la Afumaţi fratele lor, cu Critineşti (menţ.) 34.
Măilat din Sărariu, tatăl lui Toma (menţ.) 179.
♦Măilat, sat <lg. Poiana, j. Dolj; azi j. Gorj, c. Turburea), funiile Ţigoiasca şi Glrgor cumpărate de Barbul din Poiana şi fraţii săi de la Vladul şi de la megiaşi 351, 353.
Mălăeşti, sat <j. Dolj) 18.
Mălăeşti (Mălăişti), sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova, or. Plopeni) 420, 421.
Măldăreşti, sat <j. Vllcea) 69—71, 77.
Mălineşti, sat <Melineşti, j. Dolj) 393.
Mănăileşti, sat <j. Vîlcea), părţi cu vii vîndute de Radul Cotorogea lui Sima al doilea log.; pricini cu m-rea Din-trunlemn 345.
Mănăstirea, sat <Valea Mănăstirii, j. Mehedinţi; azi j. Gorj), parte vîndută de Vîlcul din Glogova lui Radul şi fiului
• său Oancea 61.
Mănăstirea de la Topolov v. Flămînda.
Măneşti, sat <j. Dîmboviţa; azi j. Prahova) 6, 77, 107, 153, 180, 187, 235, 381, 415; popă 201; probabil aceleaşi: ~ 167 şi Cojieştl (?) 381; ~ de Jos 201; <■-' de Sus j. Dîmboviţa, parte cu rumâni cumpărată de Radul al doilea vist. < Cocorăscul) de la Drăgoiu, fiul lui Pătru din Fălcoiu 201.
♦Măniceştl, sat <probabil lg. Seaca, j. Olt) 62.
Mănilă (Dănilă ?) din Brezoi, fiul lui Neagul (Neguş) din Lotru, dăruieşte părţi m-rii Cozia, familie 106, 112.
—   Mănilă din Cîmpina, frate cu Drago-
    mir, martor 96.
Mănilă din Mîrşa, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
Mănilă, martor pentru Cacaleţii din Coastă 374.
—   Mănilă, moştean din Gureni, în pricină de rumânie 348.
Măran din Bîrcoveni, răscumpărat din rumânie sub Leon vodă 15.
♦Măraţi, sat <j. Prahova şi Săcuieni, lg. Slătioarele; azi j. Ilfov), parte lăsată de Stanca, fiica lui Borcea post. din Slătioare, vărului său Ivaşco Băleanul mare vornic 344.
Mărăcineni, sat <j. Buzău) 109, 194, 287, 303, 304, 374, 399.
Mărăcineni j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi or. Piteşti, j. Argeş), Stan Lungul ş.a. rumâni în pricină cu m-rea Vieroş 245.
♦Mărăcineni (Mărăcini), sat <probabil lg. Pucheni, j. Prahova) 394, 295, 404.
Mărcioiul v. Opriş Mărcioiul.
  616
Mărgeneanul, Mărgineanul v. Stan ~ şi Stoica Mărgineanul.
Mărgineni (Sf. Arhangheli Mihail şi Ga vrii), m-re <c. I. L. Caragiale, j. Prahova; azi j. Dîmboviţa), mormîntul lui Mihal-cea ban 230; volnicii pentru Moşăştii Pistruiului, Măgurele, Căpriorul, Tătarul ş.a. 143, 213, 230 ; dăruită de călugărul Theofil în Vlădeni şi Vîrleţi 142, 144.
Mărineştii, cu cărţi pentru Dobricenii Măg-laşi (menţ. ulterioară) 127.
Măriţei, sat <Mariţa, j. Vîlcea) 174.
Mărul Purcarului, top. la Gureni <j. Gorj) 248.
Mătăsari, sat <j. Dîmboviţa) 378.
Mătăseşti, sat <Bucu ■—■, j. Ialomiţa; azi Scînteia), parte cu rumâni vîndutâ de Dispod şi fiul său Cîrstian lui Stan post. 92.
Măţău, sat <j. Argeş) 33.
Măzoiul v. Stan Măzoiul.
Medeleanul, în pricină pentru Mogoşeştii de pe Argeşel (menţ.) 238.
♦Medvejdea j. Mehedinţi, (Medvejde) sat <lg. Malovăţ) 114, 388; dăruit de Udrişte post. din Drăgoeşti m-rii Govora, cotropit de Buzeşti 307, 328, 398.
Mehaiu v. Mihai.
Mehedinţi, judeţ, sate din 56, 59, 61, 137, 193, 263, 351, 353, 398; slugi domneşti 27, 283; dijmari 341.
Mehoveanul v. Stanciul Mehoveanul.
Mebinet Abaza (~ Abăza), paşă de la Nicopole, aduce pe Matei Basarab în domnie 163, 178;~<de Silisitra) la Ruşi 253.
Meiută v. Leca Meiută şi Neagoe Miiute-scul.
Melentie, călugăr, martor la vînzare din Şerbăneşti 306.
Melentie, nastavnic al m-rii Argeş (menţ.) 148.
Melentie Macedoneanul (Meletie, ~ Machi-doneanul), egumen al m-rii Govora 183, 186, 307, 311, 328, 398; tipograf
    183.
Melfisedec, egumen al m-rii de la Topolov <Flămlnda> 98.
Melineşti v. Mălineşti sat.
Menedic, m-re <Vintilă Vodă, j. Buzău), stihar luat de la 258; egumen Neofit 258, 287.
♦Merlari j. Ialomiţa, sat <Mierlari lg. Dor Mărunt), parte vîndută lui Brătiian de fiii lui Stoian 334.
Metrea v. Mitrea.
Mezea din Glina, megiaş tocmelnic 24, 35.
www.dacoromanica.ro
Mica, călugăriţă, partea ei la Draghieşti (menţ.) 50.
Miceşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 245, 246, 326.
Micl&uş, cneaz rumânit din Brădiceni 68.
Miclea, cneaz rumânit din Costeşti (menţ.)
    43.
Miclea, rumân din Foleşti, aşezat la Bog-dăneşti pe moşia aceluiaşi stăpîn 272.
Micleuş v. Rîul Bărbat Micleuş.
Micodim, egumen al m-rii Aninoasa din Buzău 247.
Micodiţă, ginerele lui Radul din Rucăr, vinde loc în Bogăteşti 32.
Micşan din Jigorani, dărăbanţ, încearcă să se judecească 163, 178.
Micşeneşti j. Ilfov, sat <Micşuneşti>, parte cu rumâni confiscată de la Necula vist. şi dăruită lui Iancul căpit. 4.
Micul din Bîrseşti, fiul lui Nan log. martor pentru Dudeşti 136.
Micul din Copăcele, înfrăţit (?) cu Chisar pah. Rudeanul 270.
Miculu, martor pentru Priboiani I.
Micul, moşnean din Păşcani, frate cu Gavrilă, răscumpără parte 11.
Micul, posluşnic scutit din Cîrstieneşti al m-rii Rîncăciov 252.
Micul, ţigan 78.
3Iicul Flamii din Glaveş, tatăl lui Cîrstian
    29.
Mierlari v. Merlari sat.
Miezu <drumul de miez ?>, în hotarul *Iasului <lg. Urleasca, j. Brăila) 109.
3Iih... al doilea sulger, martor pentru Stăneşti 346.
Mihai, Mihaiu, Mihăilă:
31ihai, clucer, fiul lui Preda clucer din Tînţăreni, frate cu Dumitraşco post. din Spineni şi nepot lui Mihai Tînţăreanul, vinde în Stîngăceaua 19.
—   Mihăilă, cneaz rumânit din Brădiceni
    68.
Mihaiu cumpără vie la Cîmpulung 157.
Mihaiu, cupeţ, frate cu Frenţi, vinde ţigan 351, 353.
3fihai (Mehaiu) din Căldăruşani, martor 175.
Mihai din Clrcea v. 3Iihai iuzbaşă.
—   3Iihăil& din Ghimpaţi, rumânit 309.
Mihai din Morunglavi v. Mihai log.
Mihai din Sărata v. Mihai post.
Mihai din Vale, tatăl lui Ghinea 32.
Mihai, fiul lui aga Neagul şi al Stancăi, frate cu Coman comis, Andrei spăt. ş.a. vinde în Dealul Tîrgoviştei şi în Iacoveşti 250, 367.
—    Mihăilă, fiul lui Crintea rumân din Poe-nari, în pricină de rumânie 246.
—   Mihăilă, fiul lui Nan, vinde în laşul, familie 108, 109.
—   Mihăilă (Mihăelă), fiul lui Neniu log. din Muţi, vinde ţigancă 60.
Mihai, fiul lui Pîrvul din Lazuri v. 3Iihai post.
3Iihai, fiul lui Tabacu din Ciutureşti, rumânit 309.
Mihaiu, fiul lui Tanasie pah. din Bărbăteşti, <post.) vinde parte din Berciu-gov 216.
3Iihaiu, fiul lui Toma comis şi al Vinei, <post.), moşteneşte Vîlturenii 284.
—   31ihail, fratele lui Vasilie Gură călugăr, vinde partea din Cîndeşti a mătuşii sale Bona 303, 374; martor 300.
3Iihai, ginerele lui Caramalui, aldămăşar pentru Verneşti 224.
3Iihai, iuzbaşă din Cîrcea, martor 15, semnează 359.
3Iihaiu, iuzbaşă din Gherghiţa, tatăl lui Dragosin 155; probabil acelaşi: ~ iuzbaşă, tatăl lui Stan aprod 79, 80.
3Iihai, log. din Morunglavi, martor 293.
—   31ihail, martor la danie m-rii Căluiu 393.
—   31ihăilă (Mihăil), martor pentru Mnă-cile, Turburea 289, 290; probabil acelaşi : ~ vinde în Coasta Turburii la Vlădeşti 105.
—   Mihăilă, megiaşi jurători din Stolojani şi din Teleşti 248.
—   Mihăilă, nepotul lui Stanciul, cu drepturi în Buneşti 220.
—   Mihăilă, pîrcălab mare <?) din Drajna, martor pentru Stăneşti şi Nucet 1.
âlihai (Mihăilă), pîrcălab, rumân al episcopiei de Rîmnic, martor 141.
—   3Iihăilă, pîrcălab, rumân scutit de la Poenari al m-rii Vieroş 241.
Mihai (Mihaiu), popă din Buzău, aldămăşar 194; cercetează pricină 287; scrie zapis 399, semnează 285; probabil acelaşi: cumpără vie la <Zoreşti> 243.
—   Mihăilă, popă din Cîmpulung, martor 32.
Mihai post. v. şi Mihai fiul lui Tanasie şi ~lui Toma.
Mihai, post., fiul lui Pîrvul din Lazuri vinde în Căpriorul şi Tătărani 240; ~ în Vîrleţi, împreună cu fraţii săi 76, 179.
Mihai (Mihaiu), post. din Roata, rumâ-neşte în Drăgăneşti şi Jigorani 146, 178.
Mihai (Mihaiu), post. din Sărata moşteneşte rumânii ai doamnei Stanca şi îi liberează 150.
—   3Iihail (Mihăilă), post. din Văleni, soţul Ancăi şi nepotul lui Mitrea vornic şi
                                                                                                                 617
www.dacoromanica.ro
    al lui Drăguşin ban, familie (menţ.) 261, 271, 275; martor 393.
Mihai, post, fiul jup. Păuna şi frate cu Nanul, vinde parte in Moi 406, semnează, scrie zapis 369.
Mihai (Mihăilă), rumâni din; Breb 179;
      din Cetăţeni 235; ~ din Cocorăşti 347;din Foleşti, aşezat la Bogdă-neşti 272 ; din Poenari, în pricină de rumânie 246.
Mihai spăt., ~ stolnic v. Mihai Coţofeanul.
—   Mihăilă, tatăl lui Ion rumân din Mără-cineni 245.
—   Mihăilă ţigan 170.
Mihaiu, vistier mare eroare de copist v. Dumitru Dudescul.
—   Mihăilă Burdei din Jugur delniţa lui
    211.
Mihai Carşote (Mihaiu Carşotie, ~ Caşotă?) din Mărăcineni, martor 194, 304; cercetează pricină pentru Deduleşti 287.
Mihai Coţofeanul (~ din Coţofeni, ~ Coţo-fanul, Mihaiul), fiul lui Preda clucer din Ţînţăreni, frate cu Dumitraşco post. şi nepot <de frate) lui Mihai Tînţă-reanul, vinde Stîngăceaua 19; pribeag cu Matei Basarab 276; clucer (menţ.) 19;
      în sfatul domnesc: mare stolnic 14-20, 32, 34, 35, 41, 43, 44, 45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-65, 68, 84—86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 116,  117, 127, 128, 132, 133, 135, 138,
    148,  150, 153, 163, 165, 167, 169, 170,
    178, 179;
      mare spătar: <180), 181, 187, 189, 193-196, 199, 201, 204, 207, <208), 209, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247, <248), 249, 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 288, 292, 295, 296, 298, 308-311, 323, 326, 330, 332, 335-338, 342, 344, 347, 352, 353, 358, 360,  368, 374, 375, 382, 387, 393, 397,
    398,  400, 401, 403, 407, 408, 415, 417,
    418, 422;
      martor 276; stolnic, semnează 93, 174; spătar 344, 347, 381, 402, 408, semnează 351, 405;
      erori: ~stolnic 208, 248.
Mihaiu Cuciuc (Mahai) din Brăila, martor pentru laşul 108, 109.
Mihaiu Ghiuleşi din Ploieşti, frate cu Gher-ghe, martor 239.
Mihaiu Sas, martor pentru Izvorani 32.
Mihai Ţînţăreanul, nepoţii săi <de frate) Mihai clucer <din Coţofeni) şi Dumitraşco post. vînd in Stîngăceaua (menţ.) 19.
Mihai Ungurul cercetează pricină de mori la Deduleşti 287.
618
                                                                      Mihai <Viteazul> (Mihail voievod), domn al Ţării Româneşti <1593—1601) 40, 60, 170, 196, 257, 294, 303, 325, 374, 414; crai al Ardealului 34, 351, 353; soţul doamnei Stanca şi tatăl lui Necula voievod 150, 407; stăpin 177; cumpără şi rumâneşte, dăruieşte 24, 43, 56, 64, 217,415; catastif de sate 59 ;
      legătura lui 34, 45, 90, 97, 245, 246, 297; rumâniri sub ~ 59, 84, 113, 127, 165, 385;
      în Ţara Ardealului, pune episcop la Muncaci 59, 351, 353, 407; strîmtorat la Bistriţa 43; turcii pradă şi robesc în vremea lui 322, 323; foamete 230.
Mihalaşco Brezoianul, cu parte în Ber-ciugov (menţ. ulterioară) 216.
Mihalcea, ban <Caragea) din Cocorăşti, tatăl jup. Mihna şi al Maricăi (Mag-dalina călugăriţa) din Albeşti, stăpîn în Cocorăşti, Stoieneşti ş.a. (menţ.) 109, 339, 347; danie m-rii Mărgineni, mor-mînt 330.
Mihalcea, fiul jup. Pîrva, vinde parte din Pepeneşti 204.
Mihalcea, fiul lui Stoian, frate cu Manea şi cu Tudor, vinde în Mierlari 334.
Mihalcea (Mihalce), căpit. <mare> din Pâtîrlage fost vornic al doilea, tatăl lui Radul, Moise, Gherghe şi Neagoe postelnici (menţ.) 223, 351, 374; cumpără în Cîndeşti 125; martor semnează 33.
Mihalcea, log. din Măgureni, <fiul lui Nan log.), martor 365, 366, semnează 419.
Mihalcea, log. fiul lui Paraschiva <f.m.) log. <din Drăghineşti), frate cu Ieremia sulger şi cumnat cu Bunea log. 400; martor, semnează 324.
Mihart, clucer din Şitoaia vinde ţigani 288, 351, 353, 359; pribeag în Haţeg împreună cu Matei Basarab 276; probabil acelaşi : ~ clucer, martor pentru Dră-găneşti Vlaşca, semnează 146; şi ~ post. din Şitoaia, nepotul lui Balica hatman, vinde ţigani 360.
Mihăeşti, sat <Mihăileşti, j. Ilfov) 412.
Mihăeşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 151, 268, 407; livadă semănată cu mei, revendicată de Matei din ~ şi Standul log. din Cîlceşti 379.
Mihăeşti, sat <j. Vîlcea) 221, 320; al m-rii Govora, rumâni fugiţi 183; parte schimbată de Manea log. cu m-rea Govora 311; popă 220; probabil acelaşi: 306.
Mihăeşti, sat 359 ; boierii din ~ 355.
Mihăilă v. Mihai.
Mihna, jupaniţa <lui Drăghici spătar), fiica lui Mihalcea ban şi sora Maricăi
www.dacoromanica.ro
    <din Albeşti) călugăriţa, vinde în laşul 109.
Mihnea, ban din Hurezi, tatăl lui Barbul pah., familie (menţ.) 217.
Mihnea, cneaz rumânit din Polovinele, se rejudeceşte 117.
Mihnea din Bădeni, martor (menţ.) 150.
Mihnea din Cîrstieneşti, martor 102.
Mihnea din Mirceşti, vinde vie 399.
Mihnea, fiul Ghizdavului, cumpără în Trănşani 5.
Mihnea cel Bău (~ cel bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1508 — 1509), bunicul lui Alexandru Mircea 261, 271.
Mihnea <Turcitul), domn al Ţării Româneşti <1577...1591) 244, 262, 322, 323, 329; tatăl lui Radu <Mihnea) 44, 45,      217,  238, 245-247,     253, 338,
    351, 353; fiul lui Alexandru voievod
    245, 246; danie m-rii Radu Vodă 45; dă cărţi 143, 192, 244, 247, 261, 271, 307, 398; rumâniri sub 245, 246.
Miho v. şi Stati Miho.
Miho (Mihul), fratele lui Chircă din Pău-şeşti, vinde două fălci în Crînguri 277.
Miho, ginerele lui Dragomir Nebunelea, aldămăşar pentru Săseni 194.
Miho, grec din Cîmpulung, familie, cu vii la Călineşti 309.
Miho, spătar, fost mare spătar, are nepot pe lorga 62; stăpîn în Fundeni şi Măgura 93, 227, 301 ;
      în sfatul domnesc 135; jurător 238; martor, dă carte 137, 351, semnează greceşte 33, 174.
Miho al lui Geaimi, jupîn cumpără prăvălie în <Bucureşti) 229.
Mihoveni, sat <Mioveni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi or. Piteşti, j. Argeş) 198, 245,
    246.
Mihul din Oraşul de Floci, martor 145.
Mihul, nepot lui Conda f. mare comis, martor pentru Torsura de Jos 370.
Milco, cneaz rumânit din Polovinele se rejudeceşte 117.
Milea din Vai de El, frate cu Radul, cumpără în Năvîrteşti din moşul Cenuşă-scul 362.
Milea, frate cu Radul Răducii, cumpără în Bărăşti 158.
Milea Ghion, martor la vînzare din Bucureşti, semnează greceşte 229.
Milea Vlădemiru (Milea), popă din Creţu-leşti, martor, semnează 305.
Mileşti, sat <probabil j. Vîlcea), popă 155.
Milina, mama lui Pîrvul rumân din Gău-reni 217.
Miloş, log. din Pîrîu, <fiul lui Badea), nepot de frate lui Stoica mare vistier,
    în pricină pentru Gureni 248; schimbă ţigani 19; martor 68.
Mino din Gabrov, tatăl lui Stoian (menţ.) 370.
Mioveni v. Mihoveni sat.
Mira, oraş şi eparhie <Turcia, Asia Mică) 148.
Mirăul, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), parte vîndută de popa Mîrsca lui Rateu 47; popă 72.
Mirca din Slănic în pricină (menţ.) 397.
Mirca, muierea lui Vlasie din Călineşti, fostă soţie lui Irimilă 317.
Mirean din Drajna, rumânit 1.
Mircea v. şi Stoica al lui ~ şi Voica Mir-cioi.
Mirce, arm aş al doilea, trimis să ia duşe-gubină la Bălţaţi 352.
Mircea din Bîrcoveni, se răscumpără din rumânie 15.
Mircea din Căneşti, martor pentru Băl-teni 2.
Mircea (Mirce), fiul lui Pascul din Joseni, aldămăşar pentru Cîndeşti 223.
— Mercea, martor pentru Lăzăreşti 268.
Mircea, martor pentru Mnacele, Turburea 286; vinde parte din Mnacele 290.
Mircea voievod fiul lui Vlad, eroare v. Mircea Ciobanul.
Mircea, voievod, domn al Ţării Româneşti <1509—1510), tatăl lui Alexandru şi fiul lui Mihnea cel Rău 196, 261, 271.
Mircea cel Mare <cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1386—1418), zideşte Cotmeana 120.
Mircea Ciobanul, domn al Ţării Româneşti <1545...1559) 207, 281; fiul lui Radu cel Mare 120, 196; tatăl lui Petru cel Tînăr şi al doamnei Stana 295, 397;
      eroare: fiul lui Vlad 196.
♦Mirceşti, sat <lg. or. Buzău), vie vîndută de Mihnea din ~ fiilor lui Mihalcea vornic 399.
Mircioga v. Murciogă.
Mirea din Braneţi, martor pentru Bîrza de Jos 166.
Mirea din Dălbăneşti, se rumâneşte 420.
Mirea, rumân din Ciumeşti 359.
MiriţA din Călineşti, martor pentru Bră-neşti 365, 366.
Miron din Bîrcoveni, se răscumpără 15.
Miroslav, croitor din Bărbuleşti, megiaş jurător 97.
Miroslav din Bărbuleşti, megiaş jurător 97.
Miroslav, log. din Piteşti, martor 357.
Miroslav, log. tatăl lui Ionaşco post. (menţ.) 11, 179.
Mirul, megiaş din Stroeşti 215.
619
www.dacoromanica.ro
Mislea (Sf. Troiţă), m-re <j. Prahova), stăpînă in Cobia, PiscuIeşti, Greaca 139, 156, 297; scutiri pentru dîrvarii din Sineşti 53; egumen Zosim 139,
    297.
Mitrea v. şi Mariia Mitrei.
Mitrea din Cătun, nepotul jup. Dragna, vinde jumătate din sat 201.
—  Metrea din Dragomireşti v. Mitrea post.
Mitrea din Puturoasa, martor 359.
Mitrea din Rîmnicul <Vîlcea>, vinde vie
    cu casă ş.a. la Vlădeşti 105.
Mitrea din Trănşani, martor 5, 37.
Mitrea, frate cu Pîrvul log., are vie în Dealul Tîrgoviştei, martor 250; v. şi Mitrea sulger.
Mitrea, măcelar, martor la Rimnicul Vîl-cea 14..
Mitrea (Metrea), pitar din Stăneşti, soţul Neacşei din Muşeteşti 175; tatăl lui Albul sulger, familie 390, 419; cumpără în Năpîrteni 175; martor şi jură-tor 210, 412, semnează 107, 351.
Mitrea, post. din Dragomireşti, jurător pentru bălţile de la Mostişte 418; probabil acelaşi: Metrea, unchiul lui Stoica pah., martor 184.
Mitrea, post. fiul lui Stanciul post. din Pade, martor 137.
Mitrea, stolnic <al 2-lea> din Boari, stăpîn în Eşciori 325; martor, semnează 414.
Mitrea, sulger din Mihăeşti <Rudeanul>, familie, martor 104; martor pentru Buneştii Govorei 221, 320.
Mitrea (Dumitru), vornic <din Hotărani), redobîndeşte Gîndenii înpreună cu <fra-tele său> Drăguşin ban, are nepot pe Mihail din Văleni (menţ.) 261, 271.
Mitrea al Vancei, cu casă în Rîmnicul Vîlcea, aldămăşar pentru Feţeni 10.
Mitrofan, egumen al m-rii Bistriţa, pus de boierii din Hotărani (menţ.) 261, 271.
Mitrofan, popă, tatăl lui Radul rumân din Prundeni 124.
Miiutescul v. Neagoe Miiutescul.
Mîinea, Mînea:
Mîinea, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
—   Mînea, popă, tatăl lui Stanciul 228.
Mîinea, post., soţul Zlatei, familie, stăpîn
    în Goleşti, prădat şi căznit de unguri (menţ.) 326.
Mîinea, rumâni din: Cocorăşti 347; ~ din Deleni 33.
Mînie v. Radul Mînie.
Mînjina (Mînjenea) din Glina, tatăl Stoianei roaba, familie (menţ.) 24, 35.
Mîrşa, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 97.
Mîrţîco (Mîrsca), popă din Mirăiil, vinde părţi în Pădioare, Padina Stoeneşti-lor ş.a., semnează 47, 72.
Mîrzacul, <căpit.) ajută pe Matei Basarab, primeşte rumâni la călăraşi şi dărăbani 163, 178.
Mîrz&neşti, sat <j. Teleorman) 111.
Mîrzea din Gomoeşti, martor 150; probabil acelaşi: Mîrzc, martor pentru Carcadulea 231.
Mîţul vinde loc în Cornet 371.
Mlacă, top. la Jugureni <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 16.
Mnacele (Mnaca), sat (?), top. la Turbu-rea <j. Argeş), părţi vîndute de Hrizul, Mircea ş.a. jupînului Ghinea din Turburea 289—291.
Mocanul v. Radul ~ şi Stan Mocanul.
Modăneşti v. Dealul Modăneştilor.
Moereasca, sat <Muereasca, j. Vîlcea) 389.
Moga din Brăneşti se vinde rumân cu del-niţele sale 168.
Moga, log. din Căptăreşti, martor pentru Goruneni 190.
Mogoş v. şi Radul Mogoş.
Mogoş, frate cu Stoian, martor pentru Mierlari 334; probabil acelaşi: ~ tatăl lui Tudor 334.
Mogoşani, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 284, 378; partea lui Stoian luată de Stoica Boteanul 211.
♦Mogoşeşti din gura Argeşălului (pe Argeşul), sat <lg. Băjeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), dăruit m-rilor Codmeana şi Tutana, schimburi, pricini, istoric 94, 120, 121, 238.
Mohoit v. Vladul Mohoit.
Moi de la Jiiu (Moii), sat <j. Gorj), parte cu rumâni, moară şi vie vîndută de jup. Păuna lui Preda vornic din Ceplea, dată în schimb m-rii Tismana 369, 406.
Moisi (Moise) <Cîndescul), frate cu Radul, Gherghe şi Neagoe postelnici, fiul lui Mihalcea vornic din Pătîrlagele, cumpără în Cîndeşti 285, 300, 303; postelnic cumpără şi în Cacaleţii din Coastă 374.
Moja v. Muja.
Moldova (Ţara Moldovei), sol din ~ în Ţara Românească 282; vînzări şi cumpărări între moldoveni şi munteni, boieri pribegi 138,. 282, 377; ţigani fugiţi în ţigănia domnească din <•» 282; birul moldovenesc 161, 314, 416.
Molomoc, m-re <lg. Gherghiţa,j. Ilfov; azi j. Prahova), dania lui Lazăr pah. 257; drept de slobozie la morile ei de Ig. Buzău; egumen Daniil 161.
Momăcescul v. Radul Mom&cescuL
620
www.dacoromanica.ro
•Momenii, sat <probabil *Momceni lg. Căzăneşti, j. Ialomiţa) 167, 418.
Morînglavi, sat <Morunglav, j. Romanaţi; azi j. Olt > 293.
Morteni j. Vlaşca, sat <azi j. Dîmboviţa), parte cumpărată de Radul şi vărul său popa Muşat de la Dobrişan 54.
Moscu v. Nicolaos Moscu.
Mostiştea, rîu <în j. Ilfov şi Ialomiţa), sate pe 147, 165, 210, 396; hotar al bălţii Nenciuleştilor 418.
Moşăştii Pistruiului j. Slam Rîmnic, sat cu baltă <Moşeşti; azi j. Buzău), cumpărat de Mihalcea ban şi dăruit m-rii Mărgineni, foamete 230.
Moşul, Moş:
—   Moş, ceauş de mazili, rumân din Băileşti iertat fără ocină 375; probabil acelaşi: ~ ceauş din Bucureşti, martor 136.
Moşul cercetează pricină de mori la Dedu-leşti 287.
Moşul, popă din Stînca, martor pentru Cegani 308.
Moşu, tatăl lui Radul, martor pentru Mier-lari 334.
Motîlve, top. la Săteni <j. Dîmboviţa; azi or. Tîrgovişte) 187.
Motrocan v. Stan Motrocan.
Motrocea din Deduleşti, tatăl lui Stoica (menţ.) 304; v. şi Dragomir Motrocea.
Motru (Prepodobna, Sf. Paraschiva), m-re de la Gura Motrului <j. Mehedinţi), scutiri 83, 283.
Moţea, ţigan 275.
Muereasca v. Moereasca, sat.
Muja, Moja:
—   Âloja din Bogdăneşti, martor 327.
—   Moja din Voineşti, martor pentru Ţigăneşti 7.
Muja, postelnic din Răteşti, frate cu Oprea <şi Ivaşco post), martor în diata lui Ivaşco <Bălotescu) vornic 162; martor 137.
Muncaci, episcopie din Ţara Ungurească <R.S.S. Ucrainiană), episcop român aşezat de Mihai Viteazul la < 59.
Munteanul, ţigan 351, 353.
Murciogă (Mircioga) din Obidiţi; roşu (?), fiul grecului, martor 50, 361.
Murgea din Obibiţi, frate cu Murciogă, martor 50, 361.
Murgul din Cegani, martor 308.
Musa v. Hagi Musa.
Muscel v. Muşcel.
*Musceleani, sat <probabil lg. Săcueni, j. Dîmboviţa) 381.
Mustachi v. Ghinea Mustachi.
Mustafa v. Hozun Mustafa.
Mustas v. Marin Mustas.
Mustaţă din Băbeni, aldămăşar pentru Cîndeşti 125.
Mustilă, boier jurător 336.
Muşa, fiica lui Standul a lui Pilea şi femeia lui Vladul, vinde vie la Berislăveşti 262.
Muşa, mama lui Staico din Goleşti şi soţia Iui Nechita vătaf, familie (menţ.) 326.
Muşa, mama lui Stan Măzoiul şi sora lui Dragul înzestrată în Bîscenii de Jos 242.
Muşa, mama lui Stan Zgurlea (menţ.), „moş“ la Stănimirul de Jos, rămas pustiu 280, 281.
Muşa, ţigănci 162, 319.
Muşat cel mare, aldămăşar la Jideni 391.
Muşat, dărăbanţ încearcă să se judecească 163, 178.
Muşat din Băşineşti, vinde parte cu vie
    242.
Muşat din Suslăneşti, boier jurător 336.
Muşat, fiul lui Dima grecul şi al jup. Stanca din Rătivoeşti, familie, stăpîn în Bră-tianii de Sus ş.a. 292.
Muşat, locul lui de vie la <Zoreşti> (menţ.)
    243.
Muşat, moştean din Găujani, fugit la Brăila
    352.
Muşat, popă, familie, cumpără ocină la Morteni 54.
Muşat, rumâni din: Futeştii de pe Mosti-şte 210;~ din Goleşti 326;~ din Româneşti 336.
Muşat, ţigan 199.
Muşat, vistier <din Pietroşani), tatăl lui-Vasilie spăt. şi al Voichiţei, soţul Des-pinei (menţ.) 31, 81, 159; cumpără în Izvorani 195; dator 386.
Muşat al Bolei, tatăl lui Tudor din Cîndeşti 223.
Muşat Brezoianul, văr cu Tanasie pah. din Bărbăteşti, cu parte în Berciugov (menţ. ulterioară) 216.
Muşat Tălpăşescul, tatăl lui Braica rumânit în Jigorani (menţ.) 163, 178.
Muş&teşti, sat <j. Argeş) în hotar cu Nă-pîrtenii 175.
*MuşceI, sat <lg. Dara, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 150; partea lui Stroe din Cislău cumpărată de nepotul său Dragul log. 247; probabil acelaşi: ~, vie dăruită de monahul Sofronie din Gomoeşti m-rii Răteşti 256.
Muşcel şi P&dureţ (Muşcel, ~ şi Pădureţ), judeţ, sate din: 81, 120, 195, 235, 245, 252, 292, 326, 336, 397, 407, 408, 414 ; m-re din ~ 66; dijmari 373.
621
www.dacoromanica.ro
Muşceleni v. Musceleani, sat. Mutul v. Cirstiian Mutul.
Muţi (Moţ), sat <j. Teleorman; azi Satu Vechi) 60, 309.
Muzache v. Dima ~ şi Manea Muzache.
N
Nadanova v. N&danora.
Nan, fiul jup. Păuna, familie, vinde în Moi parte cu rumâni 406, semnează 369.
Nan, frate cu Buda, familie, vinde parte în Esul 108, 109.
Nan, log. din Văcăreşti (din Bîrseşti), tatăl lui Micul 136; hotarul lui la Bîr-zeşti 100; megiaş tocmelnic 24, 35.
Nan, nepotul lui Neguşolea din Frăsinet, vinde parte din Proşcă 247; probabil acelaşi: Nan, martor 242.
Nan, pîrcălab din Dudeşti, martor 136.
Nan, popă, martor la danie făcută m-rii Căluiu în Broşteni 393; probabil acelaşi: Nanor, popă din Amăreşti, martor
    174.
Nan, post, din Bărbăteşti <fiul lui Opri-şor log.), martor pentru Căpriorul
    364.
Nan, rumân din Cetăţeni 235.
Nan, soţul Stanei şi ginerele lui Tudor Bojidariu, vinde în Bogdăneşti 327.
— Nanu, tatăl lui Dumitru din Peştişani 248.
Nan Potur, martor pentru Cacaleţii din Coastă 374.
Nanov v. Nan popă.
Nastasie, fiul lui Stoica Mărgeneanul, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Nastea din Negoeşti, jupan, tatăl lui Sava post. 239; martor 203.
Năsturel v. Radul Năsturel.
Nădanova, sat <Nadanova, j. Mehedinţi) 61.
N&iani, sat <Năeni, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 226; croitor 254, 255.
N&m&eşti (Nimăeşti), sat <j. Muşcel; azi în or. Cîmpulung, j. Argeş) 32.
*Nănişăşti la gura Topologului, j. Argeş (Nănăşăşti, Năneşti ?), sat <lg. Galicea; azi j. Vîlcea) al m-rii Govora, dania lui Vlad Călugărul şi Radu cel Mare, pricini cu Rudenii 186, 311; rumâni fugiţi 183.
♦Năpîrteni lg. Muşăteşti, sat <j. Argeş) 326; delniţe cu rumâni vîndute de Preda din Balomireşti lui Mitrea pitar
    175.
N&sip, sat <c. Ceplea, j. Gorj), parte schimbată de m-rea Tismana cu Preda vornic din Ceplea 406.
622
Năsturel v. Radu ~ şi Udrişte Năsturel.
Năsturelu, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) răscumpărat de Preda spat. din Albeşti cu zestrea Stancăi 78.
Năvîrteasca (?) moşie <probabil Nevestea-sca, j. Săcuieni; azi j. Prahova) a m-rii Verbila (menţ. tîrzie) 362.
•Năvîrteşti (?), sat <probabil Nevesteasca, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte din „moşul" Cenuşăscul vîndută de Cernica şi fratele său Beliu lui Radul şi Milii din Vai de El 362.
Neacşa din Muşăteşti, jupaniţa lui Mitrea pitar, cumpără în Năpîrteni 175.
Neacşa din Posobeşti, fiica lui Stan Modro-gan, ocina ei de zestre cuprinsă în rumânirea soţului său 179.
Neacşa, fiica lui Dragotă, vinde împreună cu sora sa Crăciuna, partea fratelui lor Standul din Crasna, plecat 372.
Neacşa, fiica lui laniu f. mare post. v. Neacşa logofeteasa.
Neacşa, jupîneasa lui Nenciul vornic (post.), stăpînă în Nenciuleşti 415; stăpînă de ţigani 257.
Neacşa, jupîneasa lui Şteful post. din Tă-măşeşti, vinde în Cîrsteianeşti 198.
Neacşa, logofeteasa din Măgureni, fiica lui laniu f. mare post. din Bolească, înzestrată în Goleşti, familie 407; văduva lui Gherghe f. mare log., vinde în Bră-neşti 294,       365,   366; înfiiază pe
                                                                           Radul Dudescul 414; martoră 363.
Neacşa, ţigănci 19, 249, 262, 319.
Neacşul (Neacşu), ceauş, schimbă ţigani 357.
Neacşul din Bărbuleşti, megiaş jurător 97.
Neacşul din Căciulaţi, martor pentru Păş-cani 11.
Neacşul, rumâni din: Crătuneşti încearcă să se judecească 34, bătut în divan 299; ~ din Izvorani, pus zălog cu delniţa lui 386;~ din îndrăşeşti 419.
Neaga din Călineşti, în pricină 317.
Neaga, fiica lui Hîrs din Berislăveşti, vinde cu Stoica şi Drăgoi, vad de moară 262.
Neaga, fiica lui Nechita vătaf şi a Muşei, înzestrată în Goleşti, familie 326.
Neaga, în pricină pentru loc de casă la Biserica Domnească 295.
Neagoe, călăraş, rumân din Smîrdeşteţ 390.
www.dacoromanica.ro
— Neagoie, călugăr, martor pentru Bîr-coveni 15.
Neagoe cel bătrîn din Deduleşti, martor 304; probabil acelaşi: Neagoe, cercetează pricină de mori la Deduleşti 287.
Neagoe, cnezi rumâniţi din: Cherba 179; ~ din Polovinele se rejudeceşte 117.
Neagoe din Bădeni, martor 150.
Neagoe din Cîrligaţi cumpără !n Prisă-ceni 3.
Neagoe din Corşori v. Neagoe post.
Neagoe din Mătăsari, frate cu Stoica Crăjiu, boier hotarnic 378.
Neagoe din Sărdăneşti, martor 356.
Neagoe din Vai de El, martor 362.
Neagoe, fiul jup. Iana şi frate cu Barbul clucer din Poiana ş.a., cumpără funie în Măilat 351, 353; eroare: Iane 353.
Neagoe, <fiul lui Dragul din Slătioare> şi frate cu Paraschiva vornic ş.a. vinde Petreştii şi Futeştii pentru că „stă să piară“ 368.
Neagoe, fiul lui Tatomir, martor pentru Tătărani 240.
Neagoe, log. din Corşori (din Corbeni), jurător 336, 358; v. şi Neagoe post.
Neagoe, log. <din Tîrgovişte), soţul jup. Elina, dăruită de Mihai Viteazul cu Tîntava 59.
Neagoe..., martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Neagoe pah. v. Neagoe Miiutescul.
Neagoe, popă din Corbii de Piatră, martor pentru Stoineşti 151.
Neagoe, popă din Tîrgovişte, martor 54.
Neagoe, post. din Corşori, martor 331; probabil acelaşi: Neagoe din Corbşori, <fiul lui Voico), frate cu Fătul 346; vinde în Corşori şi Stăneşti 151.
Neagoe (Negoiţă),post. <Cîndescul>, fiul lui Mihalcea vornic, cumpără cu fraţii săi părţi în Cîndeşti şi Cacaieţii din Coastă 285, 300, 303, 374.
Neagoe, rumâni din: Cetăţeni 235; din Năpîrteni 175; .-—din Româneşti 336; ~ din Tătărani 240; ~ din Văleni, cu mai multe delniţe 408.
Neagoe (Negoe), ţigani 75.
Neagoe al lui Vladul, rumân din Găureni 217.
Neagoie al Velic&i vinde parte cu loc de casă în Săcuieni 209.
Neagoe Basarab (Băsarab, Băsărab.Băsăraba, Băsărabă, Neagoe), domn al Ţării Româneşti, <1512—1521 > fiul lui Pîrvu 43; fiul lui Basarab voievod 120, 121; „moşul" lui Matei Basarab 149, 276; bunic, strămoş 41, 43; Matei Basarab nepotul lui passim; cumpără şi dărueşte sate 34, 397;
      dă cărţi 238, 261, 271; pecetea oraşului Cîmpulung făcută în vremea lui 286.
Neagoe B&dian, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
Neagoe Ciorînga, martor pentru Budureşti 180.
Neagoe Corneanul, martor pentru Cîmpina 96.
Neagoe Miiutescul, pah. <frate cu Gher-ghe>, scrie zapis, martor, semnează 267.
Neagoe Teleancă vinde loc în Faţă, la Cincu 371.
Neagomir (Negomir), judeţ din Craiova, vinde funia Bîrsească din Bulzeşti 131.
Neagomir, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Neagul, Neag:
Neagul (Negul), agă mare (fost), soţul Stancăi şi tatăl lui Coman comis, Andrei spăt., Pătraşco şi Mihai (menţ.) 31, 250, 339, 367; martor 147, 165.
Neagul, cnezi rumâniţi din: Cherba 179; ^—din Polovinele se rejudecesc 117.
Neagul (Negul) din Cîrsteneşti, aldămă-şar pentru Cîndeşti 125.
Neagul din Lotru (Neguş din Brezoi), tatăl lui Mănilă din Brezoi (menţ.) 106, 112.
—   Neag de la Măilat, tatăl lui Vlăduţ, funia lui (menţ.) 351, <353>.
Neagul (Niagul) din Negoeşti vinde loc la Fîntîna Iancului 371.
—   Neg din Prisăceni, martor 3.
Neagul din Rîmeşti, megiaş jurător pentru Dobricenii Măglaşi 113.
—   Neag din Vlădeşti, martor 105.
Neagul, fiul lui Lai şi tatăl lui Oancea,
    cu parte în Stănimirul de Jos 280, 281.
Neagul, fustaş, cu casă în Bucureşti 370.
—   Negul, jupîn <post.> cumpără parte în Popeşti împreună <cu fraţii săi> Antonie <viitorul domn> şi Gherghe 203.
Neagul, log. din Bucureştii de Vede, scrie zapis, martor, semnează 357.
Neagul, log, din Măgură, tatăl lui Lupul 304; jurător pentru Cislău 244.
Neagul, log. scrie act domnesc 20.
Neagul, martori pentru: Topliceni, frate cu Frăţilă 361; <— pentru Zoreşti 243.
Neagul, megiaş din Slăviteşti, vinde partea lui din Ostra, semnează 62.
Neagul, nepotul popii Braţul, cu loc la curtea domnească 295.
Neagul, popă, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
623
www.dacoromanica.ro
Neagul, roşu, martor pentru Draghieşti 50. Neagul, rumân al m-rii Strîmbul, judecit, rerumânit 85.
Neagul, tatăl lui Manea din Jideni 391. Neagul, vătaf, tatăl Măriei, care vinde in Cojeşti 288,
Neagul, vier scutit al m-rii Snagov 416. Neagul al lui Drăgoi, Neagul al lui R&dan, martori la Bîşcenii de Jos 242.
—Negul Bîrbol din Vai de El, martor pentru Bărăşti 158.
Neagul lu Frăţilă, martor pentru Gudă-reşti 9.
Neajlov, rîu <aîluent al Argeşului), sat
    Îie <■«■' 44. ul, ţigan 294.
Neaniul v. NeniuL
Necbifor, martor la vînzare în Zoreşti 243. Necbifor, pah. din Priazda, jurător 418. Nechita v. Nicbita.
Necopoe, oraş <Nicopole, R. P. Bulgaria), paşă de 163, 178; drumul Necopoii 72. Necula, Nicula:
Necula din Dărmăneşti v. Necula log. Necula (Nicola) din Ergheviţa, fiul lui Curuia, vinde împreună cu fratele său Balica partea sa din Ergheviţa 388; martor 114.
Necula din Glogova, <vătaf, fiul Marinei), frate vitreg cu Florica şi cumnat cu Necula pîrcălah din Glogova, familie, stăpîn de ţigani 263.
Necula <diferiţi> din: Lămoteşti, ~ din Sasul, ~ din Solomoneşti, jurători pentru balta Mostiştei 418.
Necula din Ţigăneşti (meni. sec. XVIII) I. Necula fiu vitreg al lui Radul comis v. Necula din Glogova.
Necula, frate cu Radul, cu părţi în Pău-şeşti şi Vale lu Dobre 36.
Necula,    log. din  Dărmăneşti, scrie zapis
    198;    jurător  pentru  Româneşti  336.
Necula,     martori  pentru: Slătioare  228;
    ~ pentru Turburea v. Necula al popii; ~ pentru Voinigeşti, scrie şi zapis 10. Necula, negustor, martor pentru Tudoran sluger din Vlădeşti, semnează greceşte 286.
Necula    (Necola). nepotul  lui Radul post.
    din Potoceni, familie; cu vii în Dealul Zoreştilor 172.
Necula, pah. din Epureşti, martor, semnează greceşte 190.
— Nicula, pah. din Ogrumi, martor pentru Baia de Fier 233.
Necula, pah. din Tîrgovişte, martor pentru Căpriorul ş.a. 240, 250.
Necula (Necola), pîrcălab din Glogova, soţul Floricăi şi ginerele lui Radu comis
    Corlătescul din Grozăveşti, familie» stăpîn în Racoţi, Cîlceşti ş.a. 114, 263-
—   Nicula, popă din Dăeşti, martor 298.
Necula, portar mare, ispravnic de jurători
    la Prisăceni 412.
Necula, post. din Fălcoiu, martor 254» 255.
—   Nicola, roşu din Bîlta, se răscumpără din rumânie 38.
Necula, soţul Măriei, moşteneşte Cemăte-ştii (menţ.) 213.
—   Nicola, spătar din Medvejde (?), martor pentru Ergheviţa 388.
Necula, sulger, martor pentru CritineştL 34.
Necula, ţigan 262.
Necula, vătaf din Vîrîţi (?) martor 188, 390-
Necula vinde partea lui din Bîrîiacu 61.
Necula, vistier (fost) mare <din Ianina, fugit în Moldova) susţinător al lui Radul, fiul lui Alexandru Iliiaş 4, 117; ia averile lui Matei Basarab 208.
Necula voievod <Nicolae Pătraşcu), domn al Ţării Româneşti <1599—1600), fiul lui Mihai Viteazul, judecă (menţ.) 407.
—   Necole al Aldei din Smîrdeşteţ vinde ţigani 351.
Necula Botuşarul (~ a lui Botoşan), din
    Trănşani (?) martor 5; aldămăşar pentru Săseni 194.
Necula al popii (Niculi), martor pentru Turburea (Mnacele) 289, 290.
Necula Gheormescul din Răsimnicea, jurător 418.
Necula Jungheatul din Tîrgovişte, vinde vie <butuci fără ocină) în Dealul Tîr-goviştei 133.
Neculce, martor pentru <Zoreşti> 243.
Neculcea, rumâni din: Corbi aşezat în Brînceni 140; ~ din Herăşti în pricină de rumânie 63.
♦Neculeşti j. Vlaşca, pe Clădniţa, sat domnesc <probabil Băbăiţa; azi j. Teleorman), dăruit cu rumâni m-rii Rîn-căciov 66.
Nede, ceauş, martor pentru Drajna, Stă-neşti ş.a. 1.
Nedelco armaş v. Nedelco paharnic.
Nedelco clucer v. Nedelco Boteanul.
Nedelco, creditor al lui Pătru din Albuleşti 87.
Nedelco din Dălbăneşti, rumânit 420.
Nedelco din Mîrşa, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
Nedelco din Potoceni, martor pentru Cîn-deşti 285; probabil acelaşi: Nedelco, fratele lui Datcu şi al Necolei, martor pentru Dealul Zoreştilor 172.
Nedelco din Săveşti, boier hotarnic 378.
624
www.dacoromanica.ro
Nedelco, paharnic (f. mare), soţul Frujinei şi ginerele Măriei din Bucov, familie, în pricină pentru zestre 401, 402; vinde loc în Tîrgu de Sus, semnează 267; martor 422;
      numit f. mare armaş 401.
Nedelco, post. <fiul lui Pîrvul din Lazuri), vinde cu fraţii săi în Vîrleţi 76, 179.
Nedelco vinde partea sa din Moşeştii Pistruiului (menţ.) 230.
Nedelco Boteanul (Nedâlco), mare clucer;
      în sfatul domnesc 187, 204, 207, 288, 296, 309—311, 336, 387, 400, 417; ispravnic la răscumpărarea Rucărului 177;
      martor, dă carte de mărturie, jurător 77, 103, 153, 235, 251, 260, 271, 330, 333, 347, 381, 402, semnează 174, 261, 351, 405.
Nedelea, martor pentru Bîşcenii de Jos (?) 242.
Nedelea, tatăl lui Lazăr din Lazuri 240.
Negoeşti, sat <probabil Negoieşti, j. Dolj), rumânire fără ocină către Preda vornic din Ceplea 19.
Negoeşti, sat <Negoieşti, j. Gorj), popă 371.
Negoeşti (Negoiaşte), sat <j. Prahova; în or. Ploieşti) 76, 201, 203, 239, 267.
♦Negoeşti (Negoiaşti), sat <probabil lg. Ariceşti j. Săcuieni; azi j. Prahova) 126.
Negoilă, tatăl lui Dumitru rumân din Baia de Fier (menţ.) 233.
Negoit din Cegani, martor 308.
Negoit^ rumân al doamnei Stanca, se răscumpără de la Mihai post. din Sărata 150.
Negoiţă din Frăsinet „moş“ la Procică, tatăl Dumitrei (menţ.) 247.
Negoiţă din Răduceşti, aldămăşar pentru Cîndeşti 125.
Negoiţă, post. <Cîndescul> v. Neagoe.
Negoiţă (Neagoe), post., fiul lui Vintilă vornic <fost mare) şi fratele lui Tudosie spătar din Cepturoaia, dă părţi din Salcia şi din Fîntîna j. Mehedinţi pentru Corbii din Vlaşca, familie 137, 140.
Negoiţă, slugă domnească, fiul lui Ştefan log. din Văleni şi frate cu Bărbuia, în pricină cu rumânii săi 90.
Negomir <din Rîmnic), tatăl Paraschivei care vinde în Feţe 10.
Negoslav (Nagoslav) din Dălbăneşti se vinde rumân cu fiii săi 420.
♦Negovani, sat <Samarineşti, j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 2.
Negovani, sat <Valea Nicovani, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 239; vie vîndută de Aldea din ~ lui lordache vornic 179.
Negre din Joseni vinde vie în Cîndeşti la Ciolăneasca 223.
Negre din Potoceni, martor pentru Dealul Zoreştilor 239.
Negre din Trestiiani, martor 239.
Negre, fiul lui Baciul, în pricină pentru Bîrzeşti 100.
—   Negri, post. (eroare: log.) înzestrează în Mihăeşti pe fiica sa, Maria, jupaniţa lui Stanciul log. din Cîlceşti (menţ.) 379.
—   Negri, rumân din Iacoveşti 367.
Negre, ţigan 199.
Negre Macreş din Stusneşti, martor pentru Bogăteşti 32.
Negreni j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş), funii cumpărate de Dima grecu din Brătiiani de la Oprea ş.a. întorşi din robie; partea jup. Dobra a lui Dumitru din Piscani 292.
Negreşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), haiduc 407.
Negrilă, martori din: Cîndeşti, fiul lui Lupul 223, 300; ~ din Trănşani 5.
Negrilă, vinde parte în Gudăreşti (menţ.)
    9.
Negrită, nepoata Stanei Roaba, dăruită în Tebeasca 145.
Negrol, tatăl lui Stan rumân din Loloeşti
    184.
Negru v. Albul Negru.
Negruţ, partea lui din Cîndeşti (menţ.) 125.
Negulâse din Polovragi, chemat pentru judecată la domnie 197.
Negurescul v. Stan Negurescul.
Neguş din Brezoi v. Neagul din Lotru.
Neguşolea din Frăsinet, „moş“ la Procica <Proşca, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 247.
Neguţ (Niguţ) din Glupavi, frate cu Radul, martor pentru Mirăul ş.a. 47, 72.
Neguţ din Lehceşti, megiaş jurător pentru Goleşti 326.
Neică v. Stoica al Neicăi.
Neico din Vărăşti, martor pentru Păşcani
    11.
Neicul, Niaicul:
—   Niaicul, fiul lui Radul din Săteni şi al Vişei, frate cu Petriman 181.
Neicul, rumân din Seliştioara 155.
Nemetiţ v. Ion Nemeteţ.
Nenciul, popă, biserica lui la Tîrgovişte 400.
Nenciul post. v. şi Nenciul vornic.
Nenciul, post. stăpîn la Creaţa şi Cătunul Tomei 378.
Nânciul, rumâni din: Cocorăşti 347 din îndrăşeşti 419.
625
www.dacoromanica.ro
Nenciul (~ Droţ), vornic al doilea din Măneşti, soţul Neacşăi 257, 415; în pricină pentru Nenciuleşti 415, 418; pentru ţigani 257; creditor 6; martor 153, 201, 282, 344, 381; tocmelnic 251, 365, 366; <fost) postelnic 257;
      erori: ~ „Droţ" în loc de „vornic" 365; „mare" vornic 418.
^Nenciuleşti j. Ilfov, sat cu baltă <lg. Chir-nogi; azi j. Ialomiţa), rumânit de Mihai Viteazul; se răscumpără de la Radul Mihnea; Nenciul vornic redobîn-deşte balta cotropită de m-rea Radu Vodă 415, 418.
Nenghiul v. Sava Nenghiul.
Neneţu, dascăl la Biserica Domnească <din Rîmnicu Sărat), scrie zapis, semnează 391.
Neniţă, popă din Fundeni, plăteşte duşe-gubină şi dobîndeşte Găujanii j. R. Sărat 352.
Neniţul din Burduşani, martor pentru Cegani 308.
Neniul, N6nul:
Neniul (Neaniul), log. din Muţi, are nepot pe Giura care vinde în Băldeşti (menţ.) 60, 309.
— Nenul, popă, aldămăşar la Cîndeşti 223.
Nâniul, vornic, sol din Moldova, cumpără ţigani 282.
Nenorici Zaharia, traducător (sec. XIX) 21.
Neoîitie, egumen al m-rii Menedic, cercetează pricină 258.
Niaicul v. Neicul.
Nica, căpitan <tatăl lui Badea comis), martor la vînzare din Dealul Tîrgo-viştei 250.
Nica, comis mare în sfatul domnesc 4, 6.
Nica din Bucşani, fiul lui Staico post., vinde în Cetăţeni 235.
Nica din Stănceşti, martor pentru balta Nenciuleştilor 415.
Nica, logofăt <f. mare), tatăl lui Preda spăt., (menţ?) 33, 365, 366, 408; cumpără parte din Prisiceni 412.
Nica, martor pentru Brezoi 106, 112.
Nica, tatăl jup. Iana şi bunicul lui Barbul post. din Poiana (menţ.) 351, 353.
Nica, ţigan 247.
Nica Iane Dragu, martor la vînzare în Bucureşti, semnează greceşte 229.
Nichita, rumân din Goleşti 326.
Nichita (Nechita), vătaf din Goleşti, soţul Muşei şi tatăl Zlatei, Neagăi şi al lui Staico, pribeag la Braşov (menţ.) 326.
Nlcoară din Glogova, bunicul Margăi 263.
Nicoară (Necoară) din Piteşti, martor pentru Izvorani 31, 81, 195.
Nicoară din Săseni, <frate cu Ianiu) 194.
Nicoară, rumân din Herăşti, în pricină de rumânie 64.
Nicolae, ginerele lui Ianiu log. din Cornăţel, stăpîn în Futeştii de pe Mostişte, semnează greceşte 210.
Nicolaos Jloscu, martor pentru Păuşeşti, semnează greceşte 70.
Nicomici din Bistriţa, martor 114.
Nicopoe v. Vad de la Nicopoe.
Niguţ v. Neguţ.
Niia v. Stanciul Niei.
Nistor (Nistur) din Creţi, jurător pentru Văcăreşti Olt 48, 138.
Nistor din Vlădeşti, frate cu Radul log., martor 105.
Nistor lasă fiicei sale, Măriia, parte „slo-bodnică" şi vie la Buneşti 220.
Nistor, log., martor pentru Drăgăneşti, semnează 146.
— Nestor, posluşnic scutit din Cîrsteneşti al m-rii Rîncăciov 252.
Nistur (Năstor), uncheaş din Boteni, vinde funie 134.
Novac din Vrabeţi, vinde partea lui din Cătun 61.
Norocea v. Ivan Norocea.
Novaci, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 146,412.
Novaşcu, martor la Sălătruc 119.
Nucet de lg. Turburea, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova), Vlad se vinde rumân cu vii, pomet şi casă <lui Hrizea) m. vornic 1.
O
Dana din Căpriorul, jurător, judecă 364.
Dana din Ceraşu, martor pentru Păcăleşti 173.
Dană din . . . Drajna (?), se rumâneşte împreună cu baba lui, Dobra 1.
Dana, rumân din Sărata 422.
Oancea, Oncea:
Oancea din Covîrdeni, dobîndeşte partea tatălui său Neagul din Stănimirul de Jos 280, 281.
Oancea (Oance) din Drajna se vinde rumân 1.
Oancea din Nădanova, fiul lui Stanciul şi tatăl lui Avram cumpără în Cătunul de Jos, Lupoaia ş.a. (menţ.) 61.
626
www.dacoromanica.ro
Oancea din Pîcleni, martor pentru Gudu-reşti 9.
Oancea din Prodileşti, fiii săi rumâni ai m-rii Strîmbul (menţ.) 85.
Oancea, fiul lui Şteful, vinde în Sărariul 179.
Oancea, ia pe nedrept un bou pentru datorie la Călineşti 317.
Oancea, log. din Cuştereni, în pricină pentru sate dăruite de Radu Şerban 387,—pentru Nenciuleşti 415; martor 152, 175, 201, 302, semnează 184.
Oancea (Oanceiu), log. din Lereşti, jurător pentru Mihăeşti 379; probabil acelaşi: Once, martor pentru Izvorani, semnează 386.
—   Oncea, martor la vînzarea unei vii din <Zoreşti> 243.
Oancea, rumân din Herăşti, în pricină de rumânie 64.
Oancea, vornic din Mihăeşti, socrul lui Barbul din Cîlceşti şi bunicul lui Ivan, în pricină pentru Goleşti (menţ.) 407.
—   Oncie Armenili, tatăl lui Stingă care cumpără la Cîmpina 96.
Oancea Brăgescul, rumân, delniţa sa din Izvorani 31.
Obedin, sat <j. Dolj) 82.
Obială v. Stoica Obială.
Obidiţi, sat <j. R. Sărat; azi Rîmnicelul, j. Buzău) 125 361.
Obîrşia, sat <j. Gorj) 18.
Ocna Mare lg. Rîmnic (Ocna cea Mare, Ocnă), oraş şi ocnă <or. Ocnele Mari) 70; Fîntîna Băii, drumul morii, Biserica Domnească 189; vii, hotarele viilor 110, 189; vinăriciul domnesc dăruit m-rii Bistriţa 110; case ale m-rii Govora 320 ;
      mertic de sare dat m-rii Tismana 17, 39; obligaţii de maglă, munca la ocnă 113, 127, 237; cămăraşi, ispravnic 36, 127; pîrgari 237.
Ocna Mică, ocnă de sare <Ocniţa, j. Dîmboviţa; azi or. Tîrgovişte), vama domnească dăruită m-rilor Argeş şi Dealul 148. 185.
Odobeni (Hodăbeni, Hodobeni, Hodopeani), sat <Odoba lg. Sătuc, j. Buzău) 191, 192, 244, 247, 287, 300, 303, 374, 399.
Odor, Hodon
—   Hodor, cneaz rumânit din Polovinele, se rejudeceşte 117.
Odor, fiul Gherghinei, frate cu Răzmeriţă şi Ionaşco, vinde în Pucheni 394.
*Ogrumi, sat <lg. Bengeşti, j. Gorj) 233; probabil acelaşi: Ugrâni (7) 298.
*Ohneşti j. Argeş, sat <*Hocneşti lg. Cer-bureni) vîndut de Stanciul log. Cepa-
    riul Maricăi din Albeşti, redobîndit de fiii săi Dumitraşco şi Ivaşco postelnici 330, 333.
♦Ojogeni, sat <lg. Slătioarele, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 418; parte lăsată de jup. Stanca, fiica lui Borcea post. din Slă-tioare, lui Ivaşco Băleanul mare vornic 344.
Olariul v. Ivan Olariul.
Olăneşti, sat <j. Vîlcea; azi or. Băile Olă-neşti) 389.
Olt, judeţ, sate din<~33, 48, 63, 138, 309.
Olt, rîu sate pe ~ 318, 335; sate şi m-re de peste ~ 117, 183, 208.
Olteni, sat (7), m-re (?) <j. Vîlcea), popă 327.
Olteţ, rîu, sat de la — 207.
Once v. Oancea şi Stan al Oncei.
Onea v. Oanea şi Măgura lui Onea.
Onofrie, călugăr din Mihăeşti, martor pentru Buneşti 221.
— Ionofrie, egumen al m-rii Căluiu (menţ.) 393.
Onufrie, popă din Beceni, scrie zapis 304.
Oprea, agă mare <din Bucu), cumpără ţigani 377; martor, dă carte de mărturie 103, 231, 347, 402, semnează 33, 102, 351.
Oprea, călăraş din Băbeni, martor 267.
Oprea, călugăr, martor pentru Vlădeşti, Coasta Turburei 105.
Oprea, croitor din Brăila, martor pentru laşul 108, 109.
Oprea din Bateni <Boteni>, martor 134.
Oprea din Bogăteşti, martor 32.
Oprea (Opre) din Budişteni, martor semnează 162, 198.
Oprea din Călineşti, tatăl lui Vlasie (menţ.) 317.
Oprea din Codrişeşti, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
Oprea din Corbeni, megiaş jurător pentru Poenari, 246.
Oprea din Coşovenii de Jos, martor pentru Bîrcoveni 15.
Oprea din Samara, martor 30; probabil acelaşi: Opre, martor pentru Gura Zlapiei 219.
Oprea din Săteni, <post.) frate cu Cîrstea <şi fiul lui Vintilă post.), martor 187.
Oprea din Seaca dăruieşte jumătate de funie patriarhiei din Alexandria pentru a fi întreţinut 188.
Oprea din Verneşti, aldămăşar pentru Săseni 194.
Oprea din Vlădeşti volnicit să-şi întoarcă o iapă de la duvalmu m-rii Cozia 49; v. şi Oprea martor.
Oprea, fiul căpitanului (Stănilă?), martor pentru Drajna ş.a. 1.
627
www.dacoromanica.ro
Oprea, fiul lui Radul al Dulei din Voila, familie; în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Oprea, fiul lui Stoica dărăbanţ din Dudeşti şi fratele Radei şi al lui Stoian 136.
Oprea, fiul lui Tudoran, vinde vie în Cîl-ceşti 263.
Oprea, fiul Oprianei şi nepotul Braicâi, vinde parte supt Cornet (la Albeni?) 371.
Oprea, fiul Şărboiului din Voinigeşti, cum-ără ocini de la mai mulţi 10. pre, fratele lui Muja post. din Răteşti, martor, semnează 162.
Oprea, ginerele lui Ivan negustor din Vlă-deşti, cumpără locuri, livezi ş.a. la Coasta Turburei ş.a. 105.
Oprea, log. din Rătivoeşti, tatăl <lui Albul> şi al Stancăi, jupaniţa lui Dima grecul, înzestrată în Brătiani 292.
Oprea, log. din Săcuiani, tatăl lui Dobre armaş şi al lui Udrea 225; jurător 24, 35, 418.
Oprea, log. din Şirineasa, tatăl lui Udrişte, Stroe şi Preda, stăpîn în Foleşti, Ote-şani ş.a. (menţ.) 86, 298, 359.
Oprea, log. scrie zapis în Rîmnicul Vîlcea 141.
Oprea, martor pentru Colnicul lui Hanăş, Mnacele ş.a. 105, 290; v. şi Oprea din Vlădeşti.
Oprea, păcurar din Trănşani, tatăl lui Tatul 5.
Oprea, popi martori din: Dudeşti, frate cu Stoica dorobanţ 136; ~ din Mihă-eşti 220din Piteşti 31, 81;^ la danie m-rii Căluiu 393.
Oprea, nopă, partea lui la Lăzăreşti vîn-dută de Tudoran 268.
Oprea, rumâni din: Gropşani 385; din Iacoveşti 367; ~ din Jigorani v. Oprea Brezica; ■—din Măgureni 251; ~din Mă-neştii de Sus 201din Săteni 181, 187;       ' din Văleni 408.
Oprea, tatăl Radei care vinde în Cîndeşti (menţ.) 125.
Oprea, tatăl Voicăi care vinde la Văleni (menţ.) 259.
Oprea, ţigan 179.
Oprea, ţigancă 19.
Oprea, vărul lui Stan din Negreni, căzut rob 292.
Oprea, vărul Voicăi, fiica lui Oprea, în pricină 259.
Oprea al Chiranel (Oprea), sătean din Vă-răşti, chezaş pentru datorie 302.
Oprea al Iul Călin, martor pentru Bă-răşti 158.
Oprea al moaşei din Costeşti, rumânit de Mihai Viteazul 43.
628
Oprea Boldescul (Oprea) din Berindeşti, martor pentru Turburea la Mnăcile 289, 291.
Oprea Boldu, zlătar vinde loc de casă în Bucureşti (menţ.) 274.
Oprea Brezica (Oprea), dărăbanţ din Jigorani, încearcă să se rejudecească 163, i78.
Oprea Burtilă, rumân cu delniţă din Săteni 181, 187.
Oprea Ghemul din Orleşti, frate cu Stan vătaf, martor pentru laşul 109.
Oprea Glăvae din Alexeni vinde ţigani (menţ.) 294.
Oprea Gogoaşă, rumân din Stîngăcea 19.
Oprea Periatul, cneaz rumânit din Dobri-cenii Măglaşi, rejudecit 113.
Oprea Răul, rumân din îndrăşeşti 419.
Oprea Spiţău din Finta, martor pentru Cătun 201.
Oprea Zlati din Rogojele, martor pentru Moi 406.
Oprian din Negoeşti se rumâneşte fără ocină 19.
Oprică din Creaţa (Creţuleşti), tatăl lui Văsiu care vinde în Şerbăneşti (menţ.) 305.
Opriş, cneaz rumânit din Dobricenii Măglaşi, rejudecit 113.
Opriş din Berislăveşti, fiul lui Sîrbul, vinde parte 262.
Opriş, martor la danie m-rii Cozia în Bre-zoi 106, 112.
Oprişu, martor pentru Samara 383.
Opriş, rumân din Herăşti în pricină de ru mânie 64.
Opriş Mărcioiul, rumân al m-rii Cozia, fugit pe moşia Rudenilor 55.
Opriş Răţica, rumân din Sevestreni al m-rii Cozia (menţ.) 55.
Oprişa, ţigancă 199.
Oprişa Zgăba vinde locuri în Coasta lui Mihai şi la Mnacele 291.
Opriţa, rumân din Stîngăceaua 19.
Opriţă, ţigan 19.
Orbească, sat < j. Teleorman> 79, 80, 190.
Oreasca, Oreşti v. Vereşti, sat.
Orleşti v. Urleşti, sat.
Orezu v. Hurez, sat j. Ialomiţa.
Orzea v. Stănilă Orzea.
Oslea munte în hotarul Gurenilor <j. Gorj şi Mehedinţi> 248; v. şi Bistriţa Oslii, rîu.
Ostatul, grind la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. 01t> 189.
♦Ostra j. Olt, sat <Slobozia Mîndra; azi j. Teleorman), părţi cumpărate de Petre sulger, de la: megiaşii din Slăvi-teşti 62; ~ de la Preda Cherbeleţ, pricini 63.
www.dacoromanica.ro
Otesău v. Popeşti Otes&u.
Oteşani j. Vîlcea, sat rumânit de Oprea log. din Şirineasa, se răscumpără de la domn şi de la boieri; parte cumpărată de Goleşti de la moştenii satului 298.
Oteteliş, sat <Otetelişu, j. Vîlcea> 131, 360.
Oţelea v. Hierea Oţelea.
Oţelea, ţigan 257.
P
Pacioagă v. Dragomir Pacioagă.
Pade, sat <j. Dolj) 18, 88, 137.
Padina Mare, top. In hotarul Gurenilor <j. Gorj) 248.
Padina Stoeneştilor, top. la Stoeneşti <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), parte vîndută de popa Mîrţîco lui Ratco din Cornet 72.
Pahuncea din Rîmnicul Sărat, martor pentru Găujani 352.
Paica, cneaz rumânit din Polovinele, se rejudeceşte 117.
Paindur v. Vasilie Paindur.
Paisie, călugăr (Pîrvu ban) din Mihăeşti, vinde împreună cu fiul său, Anghel, în Şerbăneşti pentru a plăti datoria lui Preda 306; martor, ban 86, 220; ~ călugăr 221, 306.
Paisie, ieromonah la m-rea Ciolanul, martor pentru Cîndeşti 300, 374.
Paisie, monah din Şerbăneşti, martor pentru Băeşti 18.
Palamari v. Pană Palamari.
Pana, martor la Rîmnicul Vîlcea 141.
Panaitu, croitor, martor la Rîmnicul Vîlcea 141.
Pană al popii Dimitrie, scrie zapis grecesc în Bucureşti 229.
Pană cel bătrîn din Craiova vinde, împreună cu Neagomir judeţ, funia Bîr-sească din Bulzeşti 131.
Pană din Căpreni, martor pentru Smîr-deşteţ 390.
Pană, pîrcălab din Cîmpulung, martor pentru Izvorani 32.
Pană, post. din Bărbăteşti, <fiul lui Dră-ghici spăt. şi al Mihnei), tatăl lui Dumitru log. 274.
Pană, vistier, vlastelin <socrul lui Vasilie vist.), dăruit cu satul Stejarul de Radu Şerban (menţ.) 56; cumpără cu silnicie Călugărenii de la Neajlov 44.
Pană Palamari, <negustor), martor la vînzare din Bucureşti, semnează greceşte 229.
Pană Pianis (?), martor la vînzare din Bucureşti, semnează greceşte 229.
Pandrea v. Radul al lui Pandrea.
Panga, neguţător (jupîn) din Călineşti, naşul lui Comino, cumpără în Brăneşti 363, 365, 366; martor 420, 421.
Papa din Şchei, jurător pentru bălţile Mostiştei 418.
Papa, f. mare log. <din Greci), tatăl lui Drăghici spăt. al lui Fota post. şi soţul Elinei (menţ.) 205, 235; socrul lui Preda spăt. 67.
Papa( ?)Tatul, <probabil popa Tatul), martor pentru Boteni 134.
Papalea v. Crăciun Papalea.
Paponea, rumân din Corbi, aşezat în Brîn-ceni 140.
Para log. 137 v. Paraschiva log.
Para, fost pah. mare <ginerele lui Staico vornic din Creţeşti), cumpără în Şerbăneşti 305; împrumută bani 78, 178; martor 210, 250, 347, 400, semnează „mânu propria" 33, 351, 386; probabil acelaşi: Para, log. cu prăvălie în Bucureşti 229; v. şi Paraschiva log.
•Paraipani (Parapani), sat <j. Vlaşca; azi Vedea, j. Ilfov), al m-rii Radu Vodă, scutit pricini cu rumânii deveniţi slujitori domneşti 25, 46; abuzuri ale vameşilor 222.
Paraschiva din Dobreşti martor, semnează 284.
Paraschiva din Iaroslăveşti, megiaş jurător pentru Bucşani 97.
Paraschiva din Togozeni v. Paraschiva vornic.
Paraschiva, fiica lui Neagomir, vinde în Feţe şi Voinigeşti 10.
Paraschiva, fiul lui Badea din Româneşti şi frate cu Leca, în pricină cu fratele lor vitreg Radul 336; vinde rumâni fără ocină 54.
Paraschiva, fiul Neacşei şi al lui aga Neagul, familie, vinde parte cu rumâni din Iacoveşti 367.
Paraschiva, frate cu Neacşa logofeteasa, pe care o înzestrase în Goleşti, familie 407.
Paraschiva log. din Buteşti, martor 400, 421, semnează 36, 137; probabil eroare: Para log. 137.
Paraschiva, log. <f. mare din Drăghineşti), tatăl lui Irimia sluger şi al lui Mihalcea log. şi socrul lui Bunea log. de vist., casele lui din Tîrgovişte (menţ.) 400
                                                                                                              629
www.dacoromanica.ro
Paraschiva, martori pentru: Colnicul lui Hanăş 105pentru Feţeni şi Voini-geşti 10; v. şi Paraschiva fiică.
Paraschiva, meşter, morile sale din Glina sparte de m-rea Radu Vodă 411.
Paraschiva, popă din Dudeşti, martor 136, 225.
Paraschiva, popă din Măneşti, martor pentru Cătun 201.
— Farascheva, sulger, martor pentru Tu-doran pitar 94.
Paraschiva, tatăl Ancăi <şi soţul Danei din Deduleşti) (menţ.) 191.
Paraschiva, <vameş?) la Gurguiaţi şi Vă-răşti 22.
Paraschiva, vornic din Togozeni <fiul lui Dragul din Slătioare), frate cu Constantin comis, Dragul armaş şi Neagoe, vinde în Petreşti şi Futeşti 368; martor 344, 418.
Paraschiva Bulic&i, martoră (?) pentru Feţeni şi Voinigeşti 10.
Pardos v. şi Crivina lui Fardos.
Fardos din Răduleşti, chezăşuieşte moşii, vii ş.a. 266.
Fardos, rumân din Gropşani 385.
Parepa (Paripah post. scutit pentru via sa din Dealul Tîrgoviştei 91; martor 201, 402.
Parthenie (Partenie), egumen, episcop al m-rii Mărgineni 144, 213, 230, 364; nastavnic 143; judecă şi întocmeşte 104.
Pascul din Beceni, martor pentru Dedu-leşti 304.
Pascul din Dejeşti, jurător 48, 138.
Pascul din Joseni, tatăl lui Mircea 223.
Pascul, fiul lui Bîră, vinde loc la Samara în Gura Frăsinelului 383.
Pascul, fiul lui Voineag Robul, nepotul popii Teodosie, vinde in Finţeşti 242.
Pascul, martor pentru Jideni 392.
Pascul, tatăl lui Balotă şi al lui Dobrotă din Trănşani (menţ.) 37.
Paştea, tatăl lui Dragotă şi moşul lui Stan-ciu; ocina Păştească la Crasna (menţ.) 372.
Paţichi v. Badea Paţichi.
Pavel din Găeşti, boier jurător 336.
Pavel, post., <fiul Neacşei din Stănceşti>, stăpîn de ţigani 160.
Pavel, rumân din Poenari, fiul lui Crint, in pricină de rumânie cu m-rea Vie-răş 246.
Pavlache (Pavlachi), comis, creditor 417; martor 147, 165.
Păcală v. Stoica Păcală.
•Păcăleşti, sat <lg. Podenii Noi, j. Săcuieni; azi j. Prahova), funie dobindită de
630
    Tudor vornic de la Radul al lui Voi-cilă; meşter 173; popă 126.
Păcureni (Păcurini), sat <Păcureţi, j. Săcuieni; azi j. Prahova), părţi dobîndite de Tudor vornic din Răteşti, de la Radul al lui Voicilă ş.a. 173.
Pădioare, top. la Stoeneşti şiMirăul <j. Vlaş-ca; azi j. Ilfov) 72.
Pădişoi (?) sat <probabil j. Vîlcea), fugit; are cnezaş satul Oteşani 298.
Pădure din Izvorul, martor pentru Samara 30, 383.
Pădure (Pădure) din Pîcleni, martor pentru Gudăreşti 9.
Pădure, fiul lui Fiera log. din Vereşti <Oreşti> şi al Stancăi, nepot lui Isar banul din Musceleni, familie, vinde parte din Băleni 381.
Pădure, pah. <fiul lui Tatul din Lazuri) vinde, împreună cu Nedelco post., Mihai post., Stoica şi Preda în Vîrleţi 76,179.
Pădure slobozeşte rumâni din Bărbuleţu 236.
Pădure, ţigani 249, 360.
•Păpălari, sat <Mărgheni, j. Romanaţi; azi j. Olt), în hotar cu Potlogi 318, 335; 135 (?)
Păşcani, sat <c. Moara Vlăsiei j. Ilfov), parte cumpărată de Sofroniia de la moşteni, care o răscumpără de la fiul ei, Ionaşco post. <din Cătun) 11.
Păşteasca, parte la Crasna <j. Gorj) 372.
Pătîrlage, (Pătrălage),sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 125, 243, 285, 374.
Pătrana, ţigancă 263.
Pătraşco, căpit., martor pt. Vaideei 174.
Pătraşco, clucer, martor, semnează 168, 405; cămăraş (?) 168.
Pătraşco din Bucşani, soţul jup. Mar ia, 200 „frate" cu Iane pah., vinde ţigani 214, semnează 200; v. şi ~ post.
Pătraşco, fiul jupaniţei Cat rina din Rom-ceni, vinde parte din Andreişeşti, familie 419; probabil acelaşi:            martor
    242.
Pătraşco, fiul jup. Maria, frate cu Stroe şi Preda vinde vad de moară la Pis-cani 292.
Pătraşco, fiul lui aga Neagul v. Pătraşco post.
Pătraşco, grămătic, scrie act domnesc 180.
Pătraşco, martor pentru Popeşti 203.
Pătraşcu, post. din Bucşani, martor, 235.
Pătraşco, post., fiul lui aga Neagul şi al Neacşei şi soţul Samfirei 339; nepot lui Borcea din Slătioare, stăpîn în Măraţi, Slătioare ş.a. 344; vinde împreună cu fraţii săi la Iacoveşti 367, şi Dealul Tîrgoviştei, semnează 250.
Pătraşco, ţigan 377.
www.dacoromanica.ro
Pătraşco, vătaf, cu parte în Berciugov (menţ. ulterioară) 216.
P&troaia (Pătroe), sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 162, 284.
Pătru, Petre^:
Pătru, cneaz rumânit din Jigorani, dărăban, încearcă să se rejudecească 178.
Pătru, diacon din Buzău, martor 256.
Pătru din Bucu, martor 265.
Pătru din Burbi, vinde livadă 61.
Pătru din Fălcoi, din Găneşti v. Pătru logofeţi.
Pătru din Goleşti, megiaş jurător 326.
Pătru din Leoteşti, jurător 150.
—   Petru din Mirceşti, martor 399.
Pătru (Petru) din Pătîrlage <post.) fiul lui Iorga, martor pentru Cîndeşti 285, 374.
Pătru din Recea, megiaş jurător pentru Dobricenii Măglaşi 113.
Pătru, fiul lui Iancul vinde la Topile în Cincu 371.
Pătru, fiul lui Tănasie pah. din Bărbăteşti, vinde în Berciugov 216.
Pătru, fiul Rădei din Băeşti, vinde cu fraţii săi Dumitru şi Marco o funie 18.
Pătru, frate cu Ion Vrabie log., cumpără în Cîrsteianeşti 198.
Pătru, judec vinde vie la Drăgăşani 58.
Pătru, log. din Fălcoi, fiul Balii şi tatăl lui Drăgoi vinde ţigani, martor 201, 249; hotarnic şi jurător 115, 335, semnează 318.
Pătru, log. din Găneşti, frate cu Albul, martor 31, 151, scrie zapis 81.
Pătru, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti 105.
Pătru, pîrc. din Creţuleşti, martor 305.
Pătru, popă din Cerneţi, martor pentru Ergheviţa 388.
Pătru, popă din Rîmnic, dobîndeşte parte pusă zălog 141.
Pătru, popă, fiul jup. Fostira şi al lui Curt armaş de Vrăneşti, familie, vinde în Roşiul 135, semnează 73.
Pătru, portar din Bălişoara, om domnesc 304; probabil acelaşi: ~ din Oraşul de Floci, martor 145.
—   Petru, post. <Băleanul>, fiul lui Ivaşco mare vornic şi frate cu Gherghe spătar, dăruit de Hriza mare ban 381; martor, semnează 386.
Pătru, rumâni din: Herăşti în pricină de rumânie 64; ~ din Săvăstreni, fugit 55;din Smîrdeşteţ 390.
Pătru, rumânit la Albuleşti pentru datorie 87.
Pătru, rumânit la Vaideei, fiul lui Avram,
    semnează (?) 174.
44 — Documente România — c. 135?
Pătru (Petre, Petrea), sulger <fiul lui Aslan vornic), stăpîn în Ostra şi Herăşti 62—64; ginerele lui Preda sulger <Flo-ricoiul) şi soţul Elinei, familie, stăpîn la Rucăr 177; schimbă ţigancă, sem-neză 319.
Pătru, tatăl lui Cupen, dărăbanţ rerumânit din Jigorani (menţ.) 163, 178.
Pătru, tatăl lui Ianiu care vinde în Roşiul, familie (menţ.) 73, 135.
Pătru, ţigani 60, 82, 262, 328, 365, 366, 398.
Pătru, vătaf (eroare: vistier) <din Drajna), martor 1.
Pătru al popii, vătaf de plăieşi din j. Gorj 206.
Pătru Bonceiu din Beleţi, martor 279.
—   Petru <cel Tînăr), domn al Ţării Româneşti <1559—1568), fiul lui Mircea voievod, dă carte de judecată 397.
—   Petre Constantin, martor, semnează greceşte 410.
Pătru Cotîrlă, rumân cu delniţă din Goleşti 407.
Pătru Tecuci, tatăl lui Radul, funia lui la Baia de Fier (menţ.) 233.
Păuna (Păona), mama lui Mihai post., Neniul ş.a. vinde parte cu rumâni în Moi pe Jiu 369, 406.
Păuşeşti, sat <j. Vîlcea), părţi cumpărate de Sima log. de la Necula, Jipa ş.a. 36, 70, 71, 277; rumânire 69; popi 69—71, 74, 86; biserică 70.
Peia, log., frate cu Stanciul 95; martor 400, scrie zapise 79, 80, 168.
Pelaghie, ţigancă 377.
Pelea, ţigan (menţ.) 249.
Pelini, sat (?) <lg. Podeni, j. Săcuieni; azi j. Prahova), hotarul Pelinilor întărit lui Tudor vornic din Răteşti 253.
Peneş v. Stan Peneş.
♦Pepeneşti j. R. Sărat, sat <probabil lg. Jirlău;azi j. Brăila), funii cumpărate de Dobre căpit. din Buneşti de la jup. Pîrva, Pricică log. ş.a. 204.
Periiatul v. Oprea Periiatul.
Periş, sat <j. Ilfov) 201.
PerparI (?), sat <probabil ‘Păpălari, lg. Mărgneni, j. Romanaţi; azi j. Olt)
    155.
Persilă v. Stanciul al lui Persilă.
Perţa v. Stoica Pîrţea.
Pestrea v. Radul Pestrel.
Peştişanl, sat <j. Gorj) 248.
Petco din Jigorani, martor 242.
Petec v. Vlad Petec.
Peteşti v. Piteşti.
Petica, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
                                                                                                                   631
www.dacoromanica.ro
Petole, vătaf din Ceroveţi, martor pentru Ergheviţa 388.
Petre v. P&tru.
Petreşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 326.
Petreşti, sat <probabil j. Vlaşca; azi c. Corbi, j. Dîmboviţa), părţi vîndute de Paraschiva vornic, Costandin comis, Dragul armaş şi Neagoe lui Dumitru log. de vistierie 368.
Petrica, călăraş, martor 200.
Petrica vinde loc la Vlădeşti 105.
Petriman, din Vlădeşti, martor 105.
Petriman (Petreman), fiul Vişei şi al lui Radul din Săteni, vinde delniţe 181, 187.
Petrişor (Petreşor) rumâni din: Măgureni 251; ~ din Smîrdeşteţ 390.
Pianis v. Pană Pianis.
Piatra Cadiulul în hotarul Vlădilei, j. Ro-manaţi <azi j. Olt) 208.
Piiatra Cisl&ului, munte în hotarul Jugure-nilor <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 16.
Picula, locul lui la Cornet în Albeni 371.
Pietriceaua v. Pitricele sat.
Piilea v. Standul al lui Piilea.
Pisc v. Calin Pisc Robul.
Piscanl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 54, 336; vad de moară vîn-dut de jup. Maria cu fiii săi, Stroe, Pătraşco şi Preda lui Dima grecul 292.
Piscu, sat <j. Dolj), părţi cumpărate de m-rea Căluiu de la Teodosie log. şi fiul său Preda spăt. şi de la Voica, mama lui Preda şi a lui Andrei din Mălineşti 393; ~ lui Călin, parte dăruită de Dragomir spăt. m-rii Căluiu 393.
Piscul Cîmpşorului la Gureni <j. Gorj) 248.
Piscul Runcului, top. <probabil la Bogdă-neşti, j. Vîlcea), livadă vîndută de Stanca, sora lui Albul, popii Vancea 176.
Pisculeşti, sat <j. Prahova), Istratie se vinde rumân lui Iordache vornic 179; rumâni fugiţi ai m-rii Mislea 297.
“Pisculeşti, sat <probabil j. Teleorman) 79, 80.
•Piscure, sat <lg. Măriuţa, j. Ilfov) 418.
Pistruiul vinde partea sa din Moşăştii Pistruiului (menţ.) 230.
Piteşti (Peteşti), oraş 30, 159, 219, 228; grec 325; judeţ 81; popi 31, 81, 195; probabil acelaşi: 179.
Piteşti, sat <Piteasca, j. Ilfov) 357.
Piticul ţigan 142, 144.
Pitiştenca v. Mărie Pitiştenca.
Pitricele, sat <probabil Pietriceaua, j. Prahova), stupină şi rumân dat de Ionaşco post. lui Iordache vornic 179.
“Pîcleni, sat <probabil j. R. Sărat; azi c. Bălăceanu, j. Buzău) 9.
632
Pîrciul, martor pentru Bucureşti 180.
Pîrîeşti, sat <j. Muşcel; azi Stăneşti, j. Argeş) 346; v. şi Valea Pîrîeştilor.
Pîrîiani j. Gorj, sat <azi j. Vîlcea) 18, 197, 206, 207, 233, 351, 353, 385, 390.
Pîrîianul v. Danciul ~ Standul post. şi Stan Pîrîianul.
Pîrîu (Pîrîul) j. Jiul de Sus, <c. Godineşti, j. Gorj), stupinile şi viile m-rii Tis-mana scutite 341.
Pîrîu, sat <c. Brăneşti, j. Gorj) 68; probabil acelaşi: ~, parte cumpărătă de Barbul clucer din Poiana de la Stan Pîrîianul 351, 353.
Pîrloage, top. la Finţeşti <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 242.
Pîrscov j. Buzău, sat, Lăudat numit preot la ~99.
Pîrţachi v. Costandin Pîrţachi.
Pîrţea v. Radul ~ şi Stoica Pîrţea.
Pîrva, jup., mama lui Mihalcea, vinde funie în Pepeneşti 204.
Pîrvul, aprod, martor, semnează 389.
Pîrvul, ban <Craiovescul, fiul lui Pîrvul vornic), dăruieşte Turcenii m-rii Tis-mana (menţ.) 232, 342.
Pîrvul, ban (?) <Craiovescul>, tatăl lui Neagoe Basarab îngropat la m-rea Bistriţa (menţ.) 43.
Pîrvul ban din Mihăeşti v. Paisie călugăr.
Pîrvul din Bîrzeşti, megiaş jurător pentru Păuşeştii Măglaşi 113.
Pîrvul din Comanca, fiul lui Matei, alege partea sa din Frăsinet 293.
Pîrvul din Lazuri, <log.), tatăl lui Mihai <post>, lui Stoica ş.a. (menţ.) 240.
Pîrvul din Şuiei, martor pentru Sălătruc 118, 119.
Pîrvul din Vlădeşti, frate cu Duca, vinde loc la Colnicul lui Hanăş 105.
Pîrvul (Pervul), din Zătreni, martor pentru Cîineşti 389.
Pîrvul fiul lui Tudoran pitar v. Pîrvul log.
Pîrvul, fiul popii Crăciun din Stoeneşti, vinde loc la Pomi 262.
Pîrvul, gramatic din Tîrgovişte 240 (?), scrie acte domneşti 90, 100, 105, 127, 133, 153, 163, 165, 178, 193, 194, 196, 199, 201, 257, 353, 401, 407, 418, ~ cu învăţătura lui Lepădat log. 235, 238, 240, 248, 253; log. cel mic, scrie acte domneşti 248, 249, 415; martor pentru Căpriorul 240; probabil acelaşi: ~ log. din casa domnească 298; şi ~ log., fratele lui Mitrea cu vii în Dealul Tîr-goviştei; martor 250.
Pîrvul, log. din Stoeneşti v. Pîrvul Dolofan.
Pîrvul, log. fiul lui Tudoran pitar, familie, dăruieşte Mogoşeştii m-rii Codmeana 94.
www.dacoromanica.ro
Pîrvul log. <Budeanul>, frate cu Theofil călugăr, schimbă Buneştii pentru parte din Stolniceni (menţ.) 57.
Pîrvul, popă din Bistriţa, martor 114.
Pîrvul, rumâni din: Găureni 217din Gropşani 385.
Pîrvu, ţigan 309.
Pîrvul, vătaf din Cerneţi, martor pentru Ergheviţa 388.
Pîrvul vornic <Craiovescul>, frate cu Barbul ş.a. ctitor al m-rii Bistriţa, stăpîn în Critineşti 34, Glndeni 261, 271; v. şi Pîrvul ban.
Pîrvul Dolofan din Stoeneşti, log. unchiul (?) lui Tudor log. din Bujorani 74; înfrăţit cu Stan Hrănea în Berislăveşti 262; martor 94, 417.
Pîrvul Badovici, popă, traducător (menţ. tîrzie) 248.
Pîrvul Rudeanul v. Pîrvul log.
Pîrvuleşti, sat <lg. Dragomireşti, j. Dîmboviţa), aproape de m-rea Sf. Troiţă 133.
Pîtpălac v. Manea Pîtpălac.
*Plăticeşti, sat <lg. Izeşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte cu livezi, grădini şi moară redobîndită de Tudor vornic din Răteşti, după pricină cu ungurii lui Beldie Kelemen 253.
Pleia, locul lui la Crucia Coman I.
Pleşa v. Ion Pleşa.
Pleşoi, sat <j. Dolj) 56; vii ale m-rii Coşuna scutite de vinărici, părpăr şi poclon 310; probabil acelaşi: ~385.
PIoeşti, <oraş?>, călăraş 244; popă 239.
Plopişul, top. la Cincu <Pruneşti, j. Gorj) 371.
Plopul, top. la Sălătruc <j. Argeş), parte dată zestre de Radul din Sălătruc fiicei sale Sora 119.
Ploştina j. Mehedinţi, sat <azi j. Gorj. or. Motru) viile şi stupinile m-rii Tismana, scutite 341.
Plumbuita (Sf. Ioan Predetici) de la Colen-tina, m-re <or. Bucureşti), săracă, lg. drum şi fără moşii, scutiri pentru pos-luşnicii colibaşi 26.
Podeana v. Viga Podeaua.
♦Podeni, sat <lg. Arjoci, j. Gorj), parte lăsată de Viga Podeana, nepotului său Necula pîrc. 263.
Podgorie v. şi B&deştii de Podgorie.
Podgorie, regiuni, sate şi dealuri din ~ 14, 16, 247, 292.
Podogi v. Potîlogi, sat.
*Podrujani j. Dolj, sat <*Potrojani. Oslroveni) cu rumâni de zestre al Ancăi jup. lui Mihail post. din Văleni 275.
Podu Văleni v. Văleni sat.
Podul Băspîntiet, top la Bucureşti 295.
Poenari, sat <j. Argeş) 289; al m-rii Vie-roş, pricină de rumânie 246; pîrcălabul Mihăilă rumân scutit de plăieşii, şindrilă, suliţă ş.a. 241.
Poenăreasca, moşie la *Deduleşti <Poto-ceni, j. Buzău) 304.
Poenl, sat <probabil Poiana Sării, j. Prahova; azi în or. Cîmpina), părţi cu rumâni ale lui Radul Praja stăpînite de fiii săi Radul şi Dragoslav 170.
Poeni, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) în hotar cu Cislăul 244, 247.
Poiana j. Dîmboviţa, sat <azi Poienari, j. Prahova) 394; partea jup. Cheajna vîndută de fiii ei Preda post. şi Vintilă din Măneşti lui Gligore mare vist. 77,
    153.
Poiana, sat <j. Dolj; azi j. Gorj c. Turburea) 312; casa lui Barbul clucer arsă şi jefuită de tîlhari, istoric 351, 353.
Poiana lui Horn, fîneţe în ~ la Topliceni <j. R. Sărat; azi j. Buzău) 361.
Poiana Mărului, sat <districtul Braşov), muntele Luţele stăpînit de Şandru şi Cîrstea din ~ 401.
Poiana Nucilor, top. la Topliceni <j. R. Sărat; azi j. Buzău), răzoare dăruite m-rii Gura Babei <Deduleşti> 361.
Polneţa v. Topolniţa, m-re.
Polonia v. Ţara Leşească.
♦Polo vin ele (Polovine) de peste Olt, j. Ro-manaţi, sat <lg. Rotunda; azi j. Olt), rumânit de Necula vist.; dăruit de domn lui Radul iuzbaşa din Tîrşor, se reju-deceşte 117.
Polovioara, top. în hotarul Vlădilei <j. Ro-manaţi; azi j. Olt) 208.
Polovragii de la Olteţ, j. Gorj, sat cu plai şi munte întărit lui Stanciul post.. Danciul log., Calotă post. din Pîrîiani şi Martin din , nepoţii lui Danciul' Zamona, după pricină cu boierii Ion şi Bunea din ~197, 207; rumâni fugiţi 206.
Pomană v. Stan Pomană.
Pomi, top. <probabil la Stoeneşti, j. Argeş) 262.
Popa v. şi Dumitru al popii, Nicula al popii şi Papa Tatui.
Popa, cneaz din Costeşti, rumânit de Mihai Viteazul 43.
Popăţescu, locul lui de casă la Săcuiani j. Dîmboviţa (menţ.) 209.
Popescu v. şi Stoica Popescu.
Popescul, iuzbaşă, martor pentru Cacaleţii din Coastă 374.
Popeşti, sat <probabil j. Gorj) 18.
Popeşti, sat <~ Novaci, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 73, 107, 135, 190.
Popeşti, sat <probabil ~ Leurdeni, j. Ilfov; azi or. Bucureşti) 196, 210.
633
www.dacoromanica.ro
Popeşti, sat <j. Prahova; azi or. Ploieşti), parte cu vad de moară vîndută de Drăghici log. jupînilor Neagul, Gher-ghie şi Antonie <viitorul domn) 203.
Popeşti, sat <probabil c. ~pe Luncăvăţ, j. Vîlcea) 298.
*Popeştii-Otăsău, sat <j. Vllcea) 345.
Popînz&leşti (Popînzeleşti), sat <j. Roma-naţi; azi j. Olt) 249, 359, 385.
Porumbul, rumân cu delniţă din Goleşti 407.
Posadă v. Radul Posadă.
Posobeşti, sat, funia seliştenilor; Stoica rumânit de Iordache vornic 179.
Potecă v. Ion Potecă.
•Potlogî j. Romanaţi, sat <lg. Mărgheni; azi j. Olt), în hotar cu Păpălari şi Criva 335; părţile m-rii Brîncoveni alese de ale megiaşilor din Svînteşti 318.
— Potilogi (Podogi), sat <Potlogi, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) popă 284.
Potîrniche v. Stanciul Potîrniche.
Potoceni (Potoceani), sat <j. Buzău) 172, 285.
Potrojani v. Podrujani sat.
Potur v. Nan Potur.
*Povaru j. Dolj, sat <lg. Livezi), jumătate în stăpînirea m-rii Bucovăţ 313.
Prahova, judeţ, sate din ~ 179, 347, 363, 365, 366; iuzbaşi 169; birari şi slugi domneşti 53.
Prahova, rîu 8.
Praboveneasca, ocină la ‘Sîrbeni <lg. Valea Şcheilor, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 253.
Praja v. Radul Praja.
Prâbâg Şiumun v. Pribâg Şimon.
Preboiani, sat <Priboeni, j. Muşcel şi Pădureţi; azi j. Argeş), popă I.
Precopie Cămîrzan, aldămăşar pentru Jideni 391.
Preda, ban din Cepturoaia <Buzescul), fost mare ban, socrul lui Tudosie mare spăt. şi bunicul lui Preda post. stăpîn în Piscu, Smîrdeşteţ ş.a. (menţ.) 165,385, 390, 393.
Preda (Prada), clucer din Bîrseşti, tatăl lui Isac post. 262; vinde funia Bîrseascâ din Baia de Fier 233; martor 221, 389.
Preda, clucer din Ţînţăreni, tatăl lui Mihai clucer şi al lui Dumitraşco post. (menţ.) 19.
Preda din Balomireşti v. Preda vornic.
Preda din Brîncoveni v. Preda spăt.
Preda din Crăstieneşti, tatăl Roxandei (menţ.) 74.
Preda din Mălineşti, fiul Voicăi, vinde în Piscu, familie 393.
Preda din Robăneşti, martor pentru Bîr-coveni 15.
Preda din Roşiiani v. Preda post.
634
Preda din Tătărani v. Preda post. din Lazuri.
Preda, fiul jup. Chiajna v. Preda post. din Măneşti.
Preda, fiul jup. Mana <şi al lui Preda din Răzvad), vinde cu fraţii săi Stroe şi Pătraşcu, vad de moară la Piscani 292.
Preda, fiul lui Buzinca comis <şi ginerele lui Dumitru Dudescul), martor 94.
Preda, fiul lui Oprea log. din Şirineasa, în pricină pentru Oteşani 298.
Preda, fiul lui Pîrvul din Lazuri v. Preda post.
Preda, fiul lui Staico pah. <Rudeanul>, în pricină ţentru Trepteni 138.
Preda, fiul lui Stan ban, martor pentru Cislău 244.
Preda, fiul lui Stanciul vătaf şi al Măriei, familie, cu casă în Bucureşti 274.
Preda, fiul lui Tatul pah., martor, semnează 174.
Preda, log. scrie zapis pentru Vaideei 174.
Preda, martori: la danie m-rii Cozia din Brezoi 106pentru Ergheviţa 388.
Preda, megiaş rumânit din Păuşeşti 69.
Preda, nepoata jup. Anca din Văleni şi fiica lui Radul şi a jup. Grăjdana 275.
Preda, nepotul Maricăi călugăriţa <şi fiul lui Preda spăt. din Albeşti) 347.
Preda, postelnic (apoi spătar) din Cepturoaia, fiul lui Tudosie mare spăt. (mare log.) şi nepotul de fiică <Mara) al lui Preda f. mare ban Buzescul, stăpîn în Roşiul, Piscu ş.a. 73, 135, 147, 165, 351, 353, 385, 390; spăt. 393.
Preda, <post. din Lazuri, fiul lui Pîrvul) vinde înpreună cu fraţii săi Nedelco şi Mihai postelnici şi Stoica şi cu vărul său Pădure pah. în Vîrleţi 76, 179; probabil acelaşi: ^vinde parte cu rumâni în Tătărani 240.
Preda, post. din Lereşti, martor 198; jurător 336.
Preda, post. din Măneşti, fiul jup. Chiajna şi al lui Badea post. din Bucşani, familie, vinde în Poiana 77, 153.
Preda, post. din Roşiiani, boier hotamic 335, semnează 318.
Preda, rumân din Rădăcineşti 417.
Preda scrie carte domnească 27; v. şi Preda log.
Preda, spătar din Albeşti, soţul Stancăi <Rudeanul), diată 78; fiul Maricăi cumpără Băneştii şi Ohneştii (menţ.) 330.
Preda, spătar din Brîncoveni; ginerele lui Papa f. m. log. din Greci, în pricină pentru Studina Arvăteştilor 67; martor 94, semnează 174, 385.
www.dacoromanica.ro
Preda, spătar din Cislău, tatăl Iui Drago-mir vătaf, vinde parte din Tega (menţ). 16.
Preda, spătar, fiul Iui Nica f. mare log., vinde delniţe în Văleni 408; în pricină pentru Prisiceni 412; tocmelnic 365, 366; martor semnează: „Preda Nica“ spăt. 33, 190.
Preda spătar fiul Iui Teodosie log. v. Preda post.
Preda spătar ginerele Iui Paţa m. log. v. Preda spăt. din Brîncoveni.
Preda, spătar, martor pentru Vaideei, semnează 174.
Preda, sulger <FloricoiuI>, stăpîn în VII-com (menţ.) 82.
Preda vinde împreună cu Manea Ia Ca-caleţi 376.
Preda vinde împreună cu Pădure, Mihai ş.a. v. Preda post. din Lazuri.
Preda, vornic din Ceplea, soţul Margăi cumpără în Moi pe Jiu şi Stîngăceaua 19, 369; schimb pentru Năsip, semnează 406.
Preda, vornic, fiul Iui Radul post. din Balo-mireşti şi frate cu Alevra, vinde delniţe în Năpîrteni, semnează 175.
Preda Cherbeleţ din Creţeşti, văr cu Cîr-stea al doilea armaş, Cîndea şi Duiul din Izbiceni, vinde în Ostra (menţ.)
    63.
Prepodavna v. Motru, m-re.
Pria din Vlădeşti vinde împreună cu Anghel loc la Coasta Turburei 105.
Pribeag v. Stoica Pribegulu.
Pribâg Şimon (~ Şiumun) din Săvestrenii din Făgăraş nepot al Famiei şi al Iui Ivaşco vornic 269; vinde ţigănci în 'Ţara Românească 273, 286.
Priboeni v. Preboiani sat.
Pricieă, log. vinde funii în Pepeneşti 204.
Pricopie v. Precopie.
*Priiazda, sat <j. Ilfov) 418.
♦Prisăceni (Presăceni), sat <probabiI c. Căl-măţui, j. Teleorman), călugărul din ~şi fiul său Vlaicul vînd în cîmpul Prisăcenilor Iui Neagoe din Cîrligaţi 3.
Prisecăni j. Vlaşca, sat <azi j. Ilfov), părţi dăruite de Gherghe Psoma m-rii Stelea şi Iui Nica f. mare log.; pricini 40, 412.
Prislopul Darului, top. în hotarul Gureni-Ior <j. Gorj) 248.
Priş, martor pentru Gura ZIapiei Ia Samara
    219.
Proca, jupan, tatăl Iui Vasilie, martor pentru Voinigeşti 10.
Proca, negustor, martor Ia Tîrgovişte, semnează greceşte 286.
Procica din Podgorie, sat <Proşca, j. Săcu-ieni; azi j. Buzău), părţi din dealul cu vii: Bărbuleasca şi „moşuI“ Negu-şolea ale Iui Dragul log. 247.
Prodan, post., fiul Marei şi fratele Iui Dumi-traşco din Spineni, schimbă ţigancă
    114.
Prodea din Dîlga, martor 21.
Prodileşti, sat <ProduIeşti, j. Dîmboviţa) 211; rumâni ai m-rii Strîmbul judeciţi fără ştirea ctitorilor, rerumâniţi 85.
Proşca v. Procica, sat.
Proviţa, pîrîu Ia *Brăneşti <Ig. Dărmăneşti, j. Prahova) 8.
Prundenj, sat, Radul, fiul popei Mitrofan, răscumpărat din rumânie de Ia Hrizea f. mare vornic 124.
Prundeanul v. Dragomir Prundeanul.
Prundul, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) al Iui Şerban voievod revendicat de Oan-cea log., întărit Iui Costantin mare post. 387.
Psoma v. Gbergbe Psoma.
Pucheanul, partea Iui Ia Pucheni 395,
    404.
Pucbenf, sat <j. Muscel; azi j. Dîmboviţa) 236.
Pucbeni (Puchiani), sat <~ Mari, j. Prahova), partea Iui Răvăcioagă vîndută de Maria fiica Iui Die şi de mătuşa sa Gherghina lui Stepan 394, 395; parte vîndută de Sibiu lui Dorobanţul şi fratelui său Matei 413; funii împărţite între Stepan şi Vlaicul 404.
Pudea din Goleşti, megiaş jurător 326.
Puia din Cegani, martor 308.
Puia, ţigancă 263.
Puică v. Ivan Puică.
Puică, popă, nepotul său Oancea are parte în Stănimirul de Jos 281.
Puiul din Gîrbovi, aldămăşar pentru Coro-teni 204.
Pupezeasca, ocină la Slăvileşti <j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 65.
•Pupezeni, sat <lg. Bucu, j. Ialomiţa), parte dată zestre de Ventilă din Bucu fiicei sale, Tudora 265.
Purcar v. Mărul Purcariului.
Purcetfni, sat <j. Gorj; azi Blatniţa de Jos), popă 371.
Pustie v. Eustaţiu Pustie şi Standul Pustiul.
Puturoasa, sat <j. Olt; azi Teiuşu, c. Bre-beni) 318, 335, 359.
*Puţinei, sat <Ig. Potoceni, j. Buzău) 287.
                                                                                                             6 35
www.dacoromanica.ro
R
Racoţl, sat <j. Gorj), vie lăsată în dealul ~de Viga Podeana lui Necula pîrc. din Glogova 263.
Racoţl Ghiurghiu <Rak6czi Gheorghe I>, craiul Ardealului, relaţii cu Matei Ba-sarab 253.
Rada, fiica jup. Voica <şi a lui Dragomir post. din Cepturi şi jup. lui Staico pah. Rudeanul), familie, dăruieşte seliştea Broşteni m-rii Căluiu 348, 393.
Rada, fiica lui Mîinea din Carcadulea, vinde parte 226.
Rada, fiica lui Oprea şi nepoata lui Baciu, vinde partea lui Negruţ din Cîndeşti 125.
Rada, fiica lui Stoica dărăbanţ din Dudeşti şi soră cu Stoian şi Oprea vinde parte 136.
Rada, soţia lui Balica din Cirlomăneşti, aldămăşară pentru Săseni 194.
Rada, ţigănci 142, 144, 160, 162, 214.
Rada, vătăşoaia (menţ. ulterioară) 267.
Radeş, tatăl Bălaiei, ocina lui la Vădenii Mici (menţ.) 253.
Radoe, ţigan 328.
Radomir, din Pîcleni, martor pentru Gu-dăreşti 9.
Radoslav din Româneşti, martor 54.
Radoslav, partea lui la Dălbăneşti (menţ. ulterioară?) 421.
— R&doslav, vătaf din Halinga, martor pentru Ergheviţa 388.
Radovan, sat <j. Dolj), viile m-rii Coşuna scutite de vinărici părpăr şi poclon
    310.
Radovanul, sat <j. Ilfov) al lui <Radu) Şerban, revendicat de Oancea log. întărit lui Costandin mare post. 387.
Radovici v. Pîrvul Radovici.
Radul, Radu:
Radul v. şi Măgura Radului.
Radul, aprod din Drăganul, martor, semnează 389.
Radul, armaş din Dărăşti, nepotul lui Theo-fil călugăr şi frate cu Tatul, în pricină pentru Vlădeni şi Vîrleţi 142, 144; martor 402, semnează 190, 278; al doilea armaş 402.
Radul ban mare v. Radul Buzescul.
Radul, căpitan din Deduleşti, pricini 287, 304.
Radul, căpitan din Măldăreşti, martor semnează 69—71, 74.
Radul, clucer v. şi Radul Buzescul.
Radul, clucer mare din Băleni, tatăl lui Badea post. (menţ.) 405.
636
Radul, cnezi rumâniţi din: Jigorani, încearcă să se judecească 178; ~ din Polovinele se rejudecesc 117din Vlădila se răscumpără 208.
Radul, comis <Corlătescul) din Grozăveşti, tatăl Floricăi şi socrul lui Necula pîrc. din Glogova (menţ.) 263.
Radu de la grajdul domnesc <comis) în pricină pentru Mogoşeşti (menţ) 120.
Radul, diacon, martor pentru Săcuiani 209.
Radul din Albeşti, martor pentru Căză-neşti 167.
Radu din Arşi, frate cu Dragiul, boier hotarnic pentru Cătun, şi Creaţa 378.
Radul din Băjeşti, megiaş jurător pentru
Radul din Băneşti v. Radul log. Goleşti 326.
Radul din Bărăşti, martor pentru Gudă-reşti 9.
Radul din Bărbuleţul, martor 236.
Radul din Bărcăneşti, frate cu Vişan, vinde parte cu rumâni (menţ.) 249.
Radul din Blăgeşti, martor pentru Să-răşti 126.
Radul din Brăneşti, tatăl Gherghinei şi văr cu Udrea (menţ.) 8.
Radul din Căneşti (Cîineşti), se rumâneşte 351, 353.
Radul din Cegani se răscumpără din rumâ-nie 308.
Radul din Chiojd, rumânit fără ocină 1.
Radul din Cîrstieneşti, martor pentru Sălătruc 119.
Radul din Crivina, megiaş jurător pentru Văcăreşti <Trepteni> 138.
Radul din Desa v. Radul log.
Radul din Dobriceni, megiaş jurător 113.
Radul din Ergheviţa, frate cu jup. Marina <a lui Radul comis), familie, stăpîn de ţigani 114.
Radul (Radulu) din Gîrbovi, martor pentru Coroteni ş.a. 204, semnează 50.
Radul din Glupavi, frate cu Neguţ, martor 47, 72.
Radul din Hurezi, jurător 418.
Radul din Leoteşti, martor pentru Carcadulea 231.
— Rade din Matiţă, martor pentru Păcăleşti 173.
Radul din Măniceşti, martor pentru Ostra, semnează 62.
Radul din Mîrzăneşti v. Radul stegar.
Radul din Păcăleşti, fiul meşterului Ştefan, martor 173.
Radul din Pătîrlage vinde vie împreună cu Trăistrăe <la Zoreşti) 243.
www.dacoromanica.ro
Radul din Păuşeşti, megiaşi, martori pentru Foleştii de Jos 86.
Radu din Priboeni, martor I.
Radul, din Prisăceni, martor 3.
Radul din Prundeni, fiul popei Mitrofan, răscumpărat din rumânie de vărul său Vladul al doilea armaş 124.
Radul din Pucheni v. Radul Puchianul.
Radul din Româneşti, martor 54; boier jurător 336.
Radul din Rucăr, socrul lui Micodiţă 32.
Radul din Sălătruc, înzestrează pe fiica sa Sora în Sălătruc şi Plopul, familie 118, semnează 119.
Radul din Săseni, aldămăşar 194.
Radul din Săteni, vinde împreună cu femeia sa Vişa delniţe cu rumâni, familie, semnează 181.
Radul din Stoeneşti, megiaş jurător 113, 127.
Radul din Suslăneşti, martor pentru Bogă-teşti 32.
Radul din Şuiei, fiul Eşuecoei, ginerele lui Radul din Sălătruc 118,119.
Radul din Şuiei, tatăl lui Stanciul ş.a., familie (menţ.) 358.
Radul din Valea Ursului 362.
Radul din Vlădeşti v. şi Radul log.
Radul din Vlădeşti, martor 105.
Radul, fiul lui Albul comis din Brezoi, martor 324.
Radul, fiul lui Badea log. din Argeş, dăruit cu ţigan 358.
Radul, fiul lui Dumitru log. din Piscani şi al Dobrei, familie, stăpîn în Mor-teni, Negreni şi Româneşti 54, 292, 336.
Radul, fiul lui Iane din Albeni, vinde ţigani 19.
Radul, fiul lui Măican din Răteşti, familie, vinde ţigancă 247.
Radul, fiul lui Moşu, martor pentru Mier-lari 334.
Radul, fiul lui Pătru Tecuci, vinde funie la Baia de Fier 233.
Radul, fiul lui Radul al Dulei din Voila, în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Radul, fiul (?) lui Radul din Sălătruc, familie 119.
Radul, fiul lui Radul Praja, moşteneşte împreună cu Dragoslav pe fratele lor Drăghici în Bălţaţi, Măgureni ş.a. 170.
Radul, fiul lui Radul Şpanul şi al jup. Anca din Viştea de Jos, în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Radul, fiul lui Roman iuzbaşa, martor pentru Cîndeşti 285, 374.
Radul, fiul lui Vîlcu Ciotei din Cîineşti, familie, vinde partea sa 389.
Radul fiul lui Vlad mare log. v. Radul RudeanuL
Radul fiul lui Voicilă v. Radul lu Voicilă.
Radul, fiul Măriei, femeia lui Stan din Negreni, vinde parte 292.
Radul, fiul popii Todor, scrie zapis pentru Merlari 334.
Radul, frate cu Milea din Vai de El, cumpără parte în Năvîrteşti 362.
Radul, frate cu Necula, vinde în Păuşeşti şi păstrează în Valea lui Dobre 36.
Radul, frate cu Nistor, vinde in Colnicul lui Hanăş la Vlădeşti 105.
Radul, frate cu Stoica Boteanul, Diicul şi Manea din Mogoşani, dă delniţă din Jugur pentru parte în Mogoşani 211.
Radul frate cu Tatul v. Radul armaş.
Radul, gramatic scrie act domnesc 86; v. şi Radul spudei.
Radul, iuzbaşă din Tîrgşor, dăruit de domn cu satul Polovinele, pe care îl judeceşte 117.
Radul, log. din Băneşti, jurător pentru Prisăceni 412.
Radul, log. din Cîmpşor, martor pentru Goruneni 190.
Radul, log. din Creaţa, scrie zapis 211.
Radul, log. din Desa, nepotul lui Băluţâ din Găureni, trimis domnesc la Ţari-grad 217; martor, semnează 420, 421.
Radul, log. <mare din Drăgoeşti, soţul jup. Neacşa), frate cu Vlad comis <şi unchiul lui> Udrişte post. din Drăgoeşti, dăruieşte Malovăţul, Medvejdea ş.a. m-rii Govora (menţ.) 307, 398.
Radul log. din Dudeşti v. Radul Dudescul.
Radul, log. din Măgureni, martor pentru Brăneşti 365, 366.
Radul, log. din Popeşti, martor, semnează 210, 250.
Radul, log. din Şinteşti v. Radul Şintescul.
Radul, log. din Vlădeşti, aldămăşar 105.
Radul, log. funia lui din Slătioara vîndută de Stanciul, fiul popii Mîinea (menţ.) 228.
Radul mare log. v. Radul Năsturel.
Radul, martori pentru: Bîşcenii de Jos 242; ~ Boteni 134; ^ Cîrniturâ 350.
Radul, megiaş din Stroeşti 215.
Radul, neguţător, martor la vînzare din Colnicul lui Hanăş la Vlădeşti 105.
Radul, olăcariul vinde partea sa din Gudă-reşti 9.
Radul pîrc. v. Vladul Brînzeiu.
Radul, popi: din Cîmpulung, martor 157; ~din Cîrlomăneşti 125, 264; ~ din Ploieşti, scrie zapis 239; grădina lui la Săcuiani 209 scrie zapis pentru Ostra 62 .
637
www.dacoromanica.ro
Radul, portar <din Rîmnicu V!lcea>, dă loc ae grădină m-rii Govora, semnează 320.
Radul, posluşnic scutit din Cirstieneşti al m-rii Rîncăciov 252.
Radul post. v. şi Radul Sl&riceanul.
Radul, post. al doilea <Clndescul>, fiul lui Mihalcea vornic din Pătirlage şi frate cu Gherghe, Neagoe şi Moise postelnici, stăpln In Cîndeşti şi Cacaleţi 223, 285, 300, 303, 374, 376; dă carte de mărturie, semnează 351.
Radul, post. cumpără in £irza de Jos 166.
Radul, post. din £alomireşti, tatăl lui Preda vornic (menţ.) 175.
Radul, post. din Beleţi, jurător 336.
Radul, post. din Farcaş, fiul Ilinei <şi al popii Stoica mare log.>, frate cu Maria, în pricină pentru Bărcăneşti 249; jurător 115, semnează 293; v. şi Radul post cumpără.
Radul, post. din Potoceni, socrul lui Gherghe, are nepot pe Necula, cumpără în Dealul Zoreştilor 172.
Radul, post. din Săcuiani (?), martor 209.
Radul, post. <Craiovescul> frate cu Barbul, Pîrvul şi Danciul, ctitor, dăruieşte Gîndenii m-rii Bistriţa, mormint (menţ.) 261, 271.
Radul, rumâni din: Critineşti 34; ~ din Gropşani 385;~ din Herăşti, în pricină de rumânie 64; ~ din Româneşti vîndut fără ocină 54; ~ din Smîr-deşteţ 390din Stîngăceaua 19; ~ nepotul lui Radul din Cegani se răscumpără numai cu capul 308.
Radul, rumâniţi la: Căneşti pe Gilort 351, 353: ~ la Drajna 1.
Radul scrie act domnesc 112; v. şi Radul spudei.
Radul, soţul Vişei, care vinde delniţe cu rumâni în Săteni 187.
Radul, spudei scrie act domnesc 150, 183; v. şi Radul gramatic, Radul scrie.
Radul, stegar din Mîrzăneşti, martor 111.
Radul sulger v. Radul FrâjureanuL
Radul, tatăl lui Dobrin megiaş rumânit din Păuşeşti (menţ.) 69.
Radul, tatăl lui Oancea din Nădanova, familie, cumpără în Cătunul de Jos, Lupoaia ş.a. (menţ.) 61.
Radul tatăl lui Şerbu v. Radul din Sălătruc.
Radul, tunariul din Tîrgovişte(?), martor pentru Căpriorul 240.
Radul, ţigani 199, 249, 321, 347, 358, 398; ~ fugit, vîndut în lipsă 200.
Radul, vătaf de postelnicei, dăruit de domn cu Alboleştii 87; martor 282.
Radul vinde în Sărasca 126.
638
Radul, vistier al doilea <Cocorăscul) din Măneştii de Jos, stăpîn în Cocorăşti, Stoeneşti ş.a. 201, 235, 340, 347, 367, 419; ia bani cu camătă 360; martor 137, 153, 344, 381, 402, 408, 422, semnează 77, 351, 405.
Radul, vist. (călugărul Ion) <din Ceptu-roaia>, frate cu Dragomir spăt. şi tatăl Voicăi, familie, (menţ.) 348, 393.
Radu vistier mare v. Radul Năsturei.
Radu Vodă m-re v. Bucureşti oraş.
Radul voievod v. Radul cel B&trfn, ~ Fru mos, ~ Viteaz, ~ Mihnea şi Radu Şer-ban.
Radul voievod, domn al Ţării Româneşti <1632>, fiul lui Alexandru Iliiaş, luptă împotriva lui Matei Basarab 117.
Radul, vornic din Desa, martor şi jurător 260, 271, semnează 174, 261; probabil acelaşi: Radul, vornic martor pentru Bîrca 20.
Radul al Dulei (Radul) din Voila, soţul jup. Stanca în pomelnicul m-rii Argeş (menţ.) 331.
Radul al lui Pandrea rumânit la Băjeşti (menţ.) 128.
Radul al lui Sima v. Radul Simei.
Radul Badii, martor pentru Frumuşelul 279.
Radul Balea, cneaz rumânit din Dobri-cenii Măglaşi 113.
Radul Banei din Breaza, martor 331.
Radul Bojuranul ( ~ Băjoranul, Bojorea-nul) vinde partea sa din Poiana <Dolj> (menţ.) 351, 353.
Radul Bonei, rumân din Măgureni 251.
Radul Boţan, rumân cu stupină în Pietricele 179.
Radul Buzescul (~ Buze 41), ban, mare ban al Craiovei, fiul lui Radul clucer 196; stăpln 272, 321; danii făcute de părinţii săi m-rii Topolniţa 122; în pricină pentru Dobruşa 196;~ pentru daniile lui Udrişte post. din Drăgoeşti, împreună cu Tudosie spăt. 307, 328, 398;
      în sfatul domnesc: mare ban 20, 21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 116, 117, 127, 128, 132, 135, 138, 150, 153, 163, 165, 169, 178, 179;
      f. mare ban 174, 196, 307, 347, 351, 405; dă dispoziţii 122;
      martor, dă carte de mărturie 174, 347, 351, semnează 405.
Radul Buzescul (~ Buzăscul), clucer, tatăl lui Radul mare ban şi al Măriei băneasa <Catargiu> (menţ.) 196, 393; stăpîn 196, 410; cotropeşte daniile lui Udrişte post. din Drăgoeşti 307, 328, 398.
www.dacoromanica.ro
Radul Cătuşe, rumân cu delniţe din Goleşti 407.
Radul cel B&trin <cel Mare), domn al Ţării Româneşti <1495—1508), fiul lui Vlad <Călugărul>, zideşte m-rea Govora 186, 311; ~ m-rea Rîncăciov 66; tatăl lui Radu <de la Afumaţi) 34, 120, 397; <—- al lui Mircea <Ciobanul> 120, 196;~al lui Vlad Vintilă 196, 232, 342; danie m-rii Tismana 17, 39; dă carte 238;
       eroare în copie: Vlad 196.
Radul cel Frumos, domn al Ţării Româneşti <1462 ... 1475), fiul lui Vlad cel Mare <Dracul> dă carte 207.
Radul cel Viteaz (~ de la Rîmnic) <de la Afumaţi), domn al Ţării Româneşti <1521 — 1528) 121; fiul lui Radu cel Mare 397; familie 34, 120, 196.
Radul Cîndescul v. Radul post. al doilea.
Radul Cocorăscul v. Radul vist. al doilea.
Radul Corlătescul v. Radul comis.
Radul Cotorogea vinde părţile sale din Cîineşti şi Mănăileşti 345.
Radul Craiovescul v. Radul post.
Radul Crivinariul, jurător pentru Văcăreşti 48.
Radul Custura, ţigan 249.
Radul Doiucoiul are parte în Păuşeşti 36.
Radul Draghii, martor pentru Bărăşti 158.
Radul Dr&gănescul, martor pentru Să-cuiani 209.
Radul Dudescul (~ Dudescului), log. din Dudeşti; fiul lui Dumitru vist. stăpîn în Cîrâtieneşti, Ciumernic ş.a. 102, 103, 136, 225, 288. 346 _; înfiat de Neacşa lofofeteasa şi dăruit la Goleşti 414; martor 251, 365, 366 (?), 381.
Radul Dumei din Băşineşti, martor 242.
Radul Frdjureanul, f. mare sulger, martor 160, 267, 402.
Radul Gavrii din Săruleşti, martor 264.
Radul Gelalfiu (Gealălăul) din Beleţi, martor 407, semnează 198.
Radul Gherghinoae (~ Gherghinoaie), tatăl lui Oprea rumân din Săteni 181, 187.
Radul Giurca, megiaş din Slăviteşti vinde parte din Ostra, semnează 62.
Radul Giuroiul, martor pentru Năvîrteşti 362.
Radul Gojariul, rumân din Cocorăşti 347.
Radul Golaş, ţigan 162.
Radul Gorun, jupîn din Ţigăneşti cumpără în Priboiani I.
Radul Grama, aldămăşar pentru Săseni 194.
Radul Grama din Bălileşti, jurător pentru Goleşti 407.
Radul Guze, ţigan 312.
Radul Haiducul din Negreşti, jurător pentru Goleşti 407.
Radul Jumăra din Suslăneşti, boier jurător 336.
Radul Lepşa din Buzău, martor 231, 285, 374.
Radul Levcaduş, cu loc la Gîlmee (menţ. ulterioară) 141.
Radul lu Şerban, martor pentru Trănşani 37.
Radul lu Voicilă, dă părţi din Păcăleşti şi Păcureni 173.
Radul Mătuşei din Muşcel, martor pentru Sărata 150.
Radul Milinea (~Mihnev), domn al Ţării Româneşti <1601 ... 1623) 35, 59, 86, 117, 128, 143, 244, 249, 257, 269, 325, 379, 418;
      fiul lui Mihnea voievod 44, 217, 238, 247, 253, 326, 351, 353; tatăl lui Alexandru Coconul 51, 63, 85, 103, 116, 156, 180, 209, 225, 250, 263, 288, 292, 343, 345, 372, 405, 416;
      danie m-rii Radu Vodă 45; scutiri acordate unor m-ri 45, 53, 98, 116, 212, 222, 252, 283, 310, 416unor boieri 91, 133; unor sate 337, 338;
      judeciri sub ~ 150, 259, 296, 298, 415;
      pune boier în obezi 330, 333.
Radul Mînie vinde loc la Gura Zlapiei 219.
Radul Mocanul, ceauş, vinde împreună cu femeia sa Stana vie în dealul Loloieşti-lor 409.
Radul Mogoş din Bălileşti, megiaş jurător pentru Goleşti 326.
Radul Momăcescul din Trănşani, martor 5.
Radul Năsturel, <fiul lui Udrişte), martor, semnează 33.
Radul Năsturel (~ Năsturel, Radul), mare log., f. mare log., tatăl lui Udrişte log. 94;
      în sfatul domnesc: mare vist., 4, 6; mare log. 14—21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84, 86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112, 114, 116, 117, 127, 128, 132, 133, 135, 138, 148, 150, 153, 163, 165, 167, 169, 170, 178, 179;
      ispravnic în acte domneşti 14, 16, 18, 19-21, 31, 32, 34, 35, 43, 45, 54, 56, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 116, 117, 127, 128, 133, 135, 138, 150, 153, 163, 165, 167, 170, 178, 179;
      jurător 238, 260, 261, 271; martor 77, 94, 124, 137, 153, 222, 235, 344,
639
www.dacoromanica.ro
    347, semnează 33, 174; slugile sale 155.
Radul Pestrel din Purceleni, martor 371.
Radul Pîrţea, martor pentru Năvirteşti 362.
Radul Posadă, rumân din Brătianii de Sus 292.
Radul Praja, tatăl lui Radul, Drăghici şi Radoslav, stăpin In Bălţaţi, Măgureni ş.a. (menţ.) 170.
Radul Puchianul (Radul) din Puchiani, martor, hotarnic 394, 395, 413, semnează 404.
Radul Răchle, socrul lui Luca, cu parte fn Foleştii de Jos (menţ.) 86.
Radul Rădîmbă din Stoianeşti, martor pentru Brăneşti 8.
Radul Răducii, frate cu Milea, are nepot pe Tatul, cumpără in Bărăşti 158.
Radul Răspopul, rumân din Herăşti in pricină de rumânie 64.
Radul Rîmbociul, rumân cu delniţă din Săteni 181, 187.
Radul Robul, din Girbovi, aldămăşar pentru Coroteni 204.
Radul Rudeanul, fiul lui Ylad <f. mare) log. şi al Despinei, familie, in pricină cu fratele său Andrei spăt. pentru Cîr-ciumari 104, 138, 210.
Radu Samfiroiu, aldămăşar pentru Ver-neşti 224.
Radul Simei (~ al lui Sima) din Mărăci-neni, martor 194, 303, 374.
Radul Sl&viceanul, post. vinde ţigan 257.
Radu Şerban (Radu, Şărban), domn al Ţării Româneşti 1601 — 1611) 16, 82, 84, 202, 249, 257, 263, 274, 296, 313, 332, 336, 361, 379, 398;
      soţul doamnei Elina <din Mărgineni) 85; <f. mare paharnic) vinde Almăjul 351, 353;
      danii 39, 56, 59, 257, 387; acordă scutiri 252;
      judecire sub ~ 138; rumâniri 128, 248, 298; sate fugite sub —' 298; unguri pradă ţara 326; pribeag 387.
Radul Şintescul, log. martor 414.
Radul Şpanul (~Şipanul) din Yiştea de Jos, martor 331.
Radul T&tulescul vinde funii din Brătianii de Sus 292.
Radul Trohanei, martor pentru Draghi-eşti 50.
Radul Ţ..locurile lui la Brătianii de Sus 292.
Radul Tetreş, rumân din Stîngăceaua 19.
Radu Vodă m-re v. Bucureşti, oraş.
Radul Znop (Radul) din Negoeşti, martor 371.
Rafail, egumeni ai m-rilor: Codmeana 238; ~ al m-rii de lg. Pîrvuleşti 133.
Ragul, sat <j. Ylaşca; azi j. Dîmboviţa> 282.
Raico, rumân din Smfrdeşteţ 390.
Rateo (Rateu), post. din Cornet cumpără, în Mirăul şi la Padina Stoeneştilor 47, 72.
Rate din Drăguşăşti, uncheaş, martor pentru Păcăleşti 173.
Rate, martor pentru Bogdăneşti 327.
Ratea, vătaf, gazda Stoicăi pah., martor pentru Loloeşti 184.
Ratena, top. <i. Săcuieni; azi j. Prahova), Trestienii de la Cîmp de la ~ 239.
Răboace v. Gîlmee la Bujorani.
Răcea, sat <azi Izvoru Rece, j. Vîlcea) 113.
Răchie v. Radul R&chie.
Rădau, martor pentru Bîşcenii de Jos 242; v. şi Neagul al lui R&dan.
Rădăcineşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea), părţile lui Leca post. şi ale lui Udrea log., popi 417.
R&dea din Băeşti, tatăl lui Dumitru, Pătru şi Marco (menţ.) 18.
Rădilă, martor, pentru Bîşcenii de Jos 242.
R&dineşti, sat <j. Gorj) 18.
Rădîmbă v. Radul Rădîmbă.
R&doe, soţul Stanei şi tatăl lui Danciul care vînd în Bîrca (menţ.) 20.
Rădoslav v. Radoslav.
R&ducanul din Şuiei, martor 118.
Răducea v. Radul Răducii.
R&duceşti,sat <j. R. Sărat; azi j. Buzău) 125.
R&duiul, martor pentru Şerbăneşti 306.
Răduiusă, top. (?) la Samara <j. Argeş)
    30.
♦Răduleşti, sat <probabil lg. Petrişoru, j. R. Sărat; azi j. Buzău) 266, 352.
R&duţulu, fiul jup. Păuna, vinde împreună cu fratele său Mihai post. ş.a. parte cu rumâni în Moi 369.
R&gebu, tatăl lui Gherghe, martor pentru Cîndeşti 285.
Rămeşti, sat <Rîmeşti, j. Vîlcea; azi or. Horezu) 113.
Răriş, rumân din Gropşani 385.
R&scăiaţi, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa), vrăjitor 54.
R&sîmnice, sat <Răsimnicea, j. Ilfov) 418.
Răspopul v. Radul ~ şl Vladul RăspopuL
Răstoacă, pîrîu <afl. al Argeşului) la Cătunul lui Toma 378.
'"Răsturnaţi, sat <lg. Mihăileşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 29, popă 231.
*Răşciori, sat <probabil lg. Căzăneşti, j. Ialomiţa) 167.
640
www.dacoromanica.ro
Rătescul v. Tudor Rătescul.
Răteşti j. Buzău, sat 247, 264, 287, 304; m-rea Sf. Troiţă de la ~ dăruită de monahul Sofronie 256.
♦Răteşti j. Sac, sat <lg. Podeni; azi j. Prahova) 76, 173, 226; parte cu vii, livezi, pomete cu grădini întărită lui Tudor al doilea vornic 253.
Răteşti (Ruteşti), sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Argeş) 137, 284, 305; parte lăsată Vlădaiei de tatăl său, Ivaşco vornic <din Baloteşti) 162.
Rătivoeşti, sat <Retevoieşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 181, 187, 292.
Răţica v. Opriş Răţica.
Rătunda, sat <Rotunda, j. Romanaţi; azi j. Olt) în hotar cu Vlădila 208.
Răul v. Oprea Răul.
Răvăcioagă, funia lui din Pucheni vîndută de Gherghina, ş.a. (menţ.) 394, 395, 404.
Răzmiriţă din Cîndeşti, aldămăşar 223,
    300.
Răzmiriţă, fiul Gherghinei şi frate cu Ivaşco şi Odor, vinde în Pucheni 394.
Răzvad v. Rezvad sat.
Răzvan, căpitan stăpin de ţigani 312.
Reantea, vinde locuri în Fîntînelele şi Faţă (menţ.) 371.
Recea v. şi Răcea sat.
Recea, sat <ţ. Făgăraş; azi j. Braşov) 331.
Reciianîşu din Recea, martor 331.
Rânghea, rumân din Gropşani 385.
Resvad, sat <Răzvad, j. Dîmboviţa; azi or. Tîrgovişte) 381.
Retevoeşti v. Rătivoeşti, sat.
Ribea, Rimbe v. Stoica Rîmbe.
Rilea v. Stoica Rîlea.
Rîbnic v. Rîmnic.
Rîmbociul v. Radul Rîmbociul.
Rîmeşti v. Rămeşti, sat.
Rîmnic (Rîbnic), oraş <Rîmnicu Vîlcea) 75, 86, 105, 397; în hotar cu Ocnele Mari 17, 189; casele m-rii Govora 320; popi şi diaconi 105, 141; pîrcălabii de~au drept de judecată asupra unor sate 45;
      episcopia de ~ în pricină pentru vii la Drăgăşani 58; episcop Theofil 84, 127, 183, 238, 322, 330, 333, 401.
Rîmnic, tîrg <Rîmnicu Sărat), călăraş 391; judeţ 352; Biserica Domnească 391.
Rîmnicul Sărat (Slam Rîmnic), judeţ, sate din 125, 204, 230; roşii din <50), 266, 352; ~ şi Brăila, sat din 352.
Rîmniceanul v. Matei Rîmniceanul.
Rîncăciov (Rînciog, Rîncăciog, înălţarea), m-re de călugăriţe <j. Muscel şi Pădureţ ; azi j. Argeş), ctitori, dăruită cu sat de Matei Basarab 66; scutiri 252.
Rîncul, vătaf de plăieşi din judeţul Vîlcea 206.
Rîngosul v. Standul Rîngosul.
Rîpa, ţigan 179.
Rîu j. Dîmboviţa, sat <Rîul Alb), moşneni» Ţîrghişeşti (menţ. tîrzie) 236.
Rîul Bărbat Micleuş, sat <ţ. Haţeg; azi j. Hunedoara), Matei Basarab şi alţi boieri pribegi la ~ 276.
Rîul Tirgului v. Apa Cîmpulungului.
Roata, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 146, 178.
Rob, Robul v. Călin Pisc~, Datco ~, Dumitra Rob, Radul ~ şi Voineag Robul, v. şi Graiul ~ şi Valea Robului.
Robăneşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj) 15.
Rocşa (Rocxa), femeia lui Avram, familie, înzestrată în Şovama 61.
Rogojele, sat <Rogojel, j. Gorj) 406.
Rogojina, sat <j. Gorj; azi Vierşani) 18, 233.
Rogoz, sat <probabil c. Sămara, j. Argeş)
    31.
Rojan v. Drăghici Rojan.
Roman, cneaz rumânit din Polovinele se rejudeceşte 117.
Roman din Ciorăşti, martor 298.
Roman, iuzbaşă, tatăl lui Radul, martor pentru Cîndeşti 285, 374.
Roman, popă din Purceleni <din Albeni), martor 371.
Romanaţi, judeţ, sate din ~ 90, 117, 208, 261, 271, 335.
— Rumâneşti, sat <Româneşti, j. Dîmboviţa), parte cumpărată de Iane comis de la Radul clucer Buzescul şi vîndută lui Hrizea mare ban 410.
Româneşti j. Muşcel şi Pădureţ (Romo-neşti), sat cu munte <azi j. Argeş) 407; parte cu rumâni a fiilor lui Badea din ~dată fratelui lor vitreg Radul din Piscani 336; rumâni vînduţi fără ocină 54.
Româneşti (Rumâneşti), sat <j. Vîlcea) 389.
Romce, rumân din Măgureni 251.
Romceni v. Rumceni, sat.
Roseca, diac scrie zapis pentru Lăceni 152.
Roşiia (Roşii), sat <Roşia Jiu, j. Gorj) 369, 406.
Roşii, sat <Roşia, j. Vîlcea) 18.
Roşiiani, sat <Roşieni, j. Romanaţi; azi j. Olt) 318, 335.
641
www.dacoromanica.ro
Roşiul, popă de la m-rea Sărindar, frate cu egumenul Efthimie, martor In cartea judeţului 274.
Roşul j. Ilfov (Roşiul), sat <azi or. Bucureşti}^ parte vîndută de jup. Fostira şi Dobra, fiicele lui Stoica din lui Tudosie mare spătar 73, 135.
*Roteni, sat <lg. Vărăşti, j. Ilfov) 16.
Rotunda v. R&tunda sat.
Rovinari, sat <j. Gorj> 369, 406.
Roxanda, fiica lui Preda din Cîrstiineşti, vinde parte 74.
Rozeriu v. Eustatie Ruceri.
Ruc&r (Rucărul), sat de margine, de la plai <j. Muşcel; azi j. Argeş) 32; răscumpărări neluate în seamă; se răscumpără de la nepoatele lui Mihai Viteazul, Elina şi Buica 177; scutiri, obligaţii 337.
Ruceri v. Eustatie Ruceri.
Ruda, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 113,127.
Rudeanul v. Andrei spăt., Chirca comis, Chirca spătar. Chisar pah., Pîrvul log.. Preda fiul lui Staico, Radul ~, Staico Teodosie Theofil ~ şi Vladul
Saac, Sac v. S&cuiani judeţ.
Sadova, m-re <j. Dolj), egumen 160, 112.
Satta, mama jup. Samfira şi cuscra lui aga Neagul (menţ.) 339.
Salam v. Apostol Curt Salam.
Salce, sat <j. Mehedinţi), parte cu rumâni dată în schimb de Negoiţă post. lui Vădislav din Belcin 137.
Salce, sat <j. Săcuieni; azi c. j. Prahova), în hotar cu Bărăşti 158; v. şi Cumpenele Sălcilor.
Salomia, ţigănci 19, 360.
Salumia, maică în soborul m-rii Viforîta 339.
Samara, sat <Sămara j. Argeş) 73, 135; părţi la Gura Frăsinelului ş.a. cumpărate de jupînul Ivan din Piteşti de la Stănciucul din Lipia şi de la Pascul 30, 383.
Samfira, jupîneasa lui Pătraşco post. şi nora lui aga Neagul 339.
Samfira, mama lui Vasilie spăt. <prima soţie a lui Muşat vist. şi fiica lui Preda clucer din Ţînţăreni) (menţ.) 81.
Samfiroiu v. Radul Samfiroiu.
Samuilă v. S&moilă.
Sarul din Coroteni, aldămăşar 204.
Sarul din Stolojani, megieş jurător pentru Gureni 248.
■G42
Rudeanu Teodosie, spăt. 169 eroare.
Rudeni, familie puternică sub Simion Movilă 13, 127.
Rumâneşti v. Româneşti sat.
*Rumcăni (Romceni), sat <Marginea Pădurii, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 419.
Runcu v. Piscul Runcului.
Rusea din laşul, vinde parte 109.
Rustea <al Ghinei), jupîn, cămătar 78; v. şi Velisarie Rusta.
Rusul v. şi Borcea Rusului.
Rusul din Bogăteşti, frate cu Drăgoi, martor 32.
Rusul, rumân al doamnei Stanca, judecit de la Mihai post. din Sărata 150.
Ruşi, oraş <Ruse, R. P. Bulgaria), Mehmed Abaza paşa la ~ 253.
Ruşii de Vede, sat <oraşul Roşiorii de Vede), pricini pentru parte întărită m-rii Cotmeana 120; probabil acelaşi: Ruşi 390.
Ruteşti v. Răteşti sat j. Argeş.
S
  Sarul, rumân din Cetăţeni 235.
  Sarul BurUan, martor pentru <Zoreşti) 243; probabil acelaşi: Sarul 242.
  Sas v. şi Mihaiu Sas, Valea Saşilor.
  Sas din Coteşti, martor pentru Izvorani 31, 81.
  *Sa8ul, sat <lg. Săpunari, j. Ialomiţa) 418.
  Sava v. şi Dumitru al popii Sava.
  Sava, călugăr, tatăl lui Ionaşco, martor pentru Săseni 194.
  Sava cel mare din Mărăcineni, martor 109, 303, 374.
  Sava, cneaz rumânit din Polovinele, re judecit 117.
  Sava (Săva, Seva) din Căpreni, martor 18, 20, 233, 390.
  Sava din Mărăcineni, martor pentru Cin-deşti 303.
  Sava din Văcăreşti, schimbă ţigani, semnează 357.
  Sava din Verneşti, martor 300.
  Sava, egumen al m-rii Vieroş 196.
  Sava, iuzbaşă din Bucureşti 226.
  Sava, jupîneasa lui Tudor vornic, stăpînă în Păcureni şi Păcăleşti 173.
  Sava, log. diac, martor 210; semnează „mânu propria" 36, 414.
  Sava, martor pentru Draghieşti 50.
  Sava, pitar, soţul Alevrei, cumnat cu Preda din Balomireşti 175.
www.dacoromanica.ro
Sava, popă, martor pentru Lăzăreşti 268; v. şi Dumitru al popii Sava.
Sava, post. din Negoeşti, fiul lui Nastea, cumpără în Trestienii de la Cîmp 239.
Sava a lui Avram (~ Avramov) din Mără-cineni, martor 194, 300, 374, 399.
Sava Benghiul din Mărăcineni, martor 109, 194, 287.
Săcele, sat <probabil j. Braşov), croitor 96.
S&cuiani (Saac, Sac), judeţ, sate din 16, 179, 231, 239, 242, 247, 253, 254, 416.
S&cuiaui j. Dîmboviţa, sat <Săcueni>, locuri de casă şi grădini cumpărate de Ilie post. de la Neagoe al Velicăi şi de la Vladul 209.
*Săcuiani j. Ilfov <lg. Tînganu) 24, 35, 73,135,136, 225; în hotar cu Ciumemic; partea lui Hiera Oţelea vîndută de nepotul său Stanciul log. lui Radu log. Dudescul 288.
S&l&truc (Seletruc), sat <j. Argeş) 358; delniţa lui Adăman dată zestre Sorei de tatăl său Radul din ~ 118, 119.
S&lcuţe, sat <probabil j. Dolj), popă 393.
Sămara v. Samara, sat.
S&mâila, pîrîu la Priboieni şi Ţigăneşti <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) I; v. şi Gura S&m&ilei.
Sămoilă, ţigan 351, 353.
S&rariu, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova), partea Ştefească cumpărată de Ior-dachi vornic de la Oancea şi de la Toma 179; probabil acelaşi: S&r&şti 126.
S&rasca, ocină <probabil la Sărăşti) vin-dută de Bobe din Negoeşti lui Cîrste din Tîrşor 126.
Sărata, apă la Mătăseşti <Bucu Mătăseşti, j. Ialomiţa) 92.
Sărata j. Buzău, sat 150; parte cu vîe şi vecini vîndută de Maria din Bucov şi fiica sa, Elina lui Costandin mare post. 422.
Sărdăneşti v. Serdeneşti sat.
Sărindar v. Bucureşti oraş, m-ri.
Săruleşti, sat <j. Buzău), parte vîndută de Ion, fiul Badei lui Stanciul din Verneşti 264.
Săseni, sat <j. Buzău), hotare; răzor şi loc de casă cumpărate de Dima neguţător de la Calivit călugăr şi fratele său Dragul din 194.
Săşciori, sat <Săşcioara, j. Vîlcea) 18.
Săteni j. Dîmboviţa, din sus de Tîrgovişte, sat <azi în or. Tîrgovişte), vii din Dealul Sătenilor cumpărate de Ianiu negustor de la Calin Tabără, pricini 6; del-niţe cu rumâni şi curături cumpărate de Gligore mare vist. de la Vişa şi fiul ei Petriman 181, 187.
Săuca j. Jiul de Sus, sat <Seuca, j. Gorj), stupinile m-rii Tismana, scutite 341.
*Săvăstreni, sat <*Sevestreni, c. Căzăneşti, j. Vîlcea), rumâni ai m-rii Cozia, fugiţi 55; popă 221.
Săvestreni ţ. Făgăraş, sat <Săvăstreni; azi j. Braşov) 286.
Săveşti, sat <j. Dîmboviţa; azi în or. Titu) 378.
Scarlet din Purceleni, martor 371.
Scărlet Grecul din Holeşti, martor 201.
Scăunaş, rumân din Măneşti de Sus 201.
Scîntee v. Frăţilă Scîntee.
Scorea, log. frate cu Danciul log. din Uscaţi, martor 73,135, 244.
Scorila j. Mehedinţi, sat, cumpărat cu rumâni de Barbul clucer din Poiana de la Tudosie f. mare log. şi de la fiul său Preda din Cepturoaia 351, 353.
Scovîrdeni v. Covîrdeni sat.
Scroră, martor pentru Boteni 134.
Scurţeşti, sat <j. Buzău), mori şi vii confiscate de la Dumitru vist. Dudescul şi dăruite lui Ursu căpit. de la Buzău, întoarse vistierului 101.
Scutarah, oraş? <Scutari?, R. P. Albania) 154; v. Isar Scutarah.
*Seaca, sat <lg. Secuiu, j. Dolj), funie închinată de Oprea ispravnicului patriarhiei de Alexandria 188.
Sebiştanul v. Stanciul Sebiştanul.
Sebiştenoae v. Vlădae Sebiştenoae.
Secară din Poiana, martor pentru Puchieni 394.
Seciul Iugăî, top. la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
Secul v. Ghioca Secul.
Segarcea v. Şăgarcea.
Seliştea v. Siliştea.
Semăn din Dobriceni, megiaş jurătorll3,127.
Semca v. Sinea.
Serafim, monah, unchiul lui Stan, partea lui în Bîşcenii de Jos (menţ.) 242; v. şi Stanciul log. din Fundeni.
Serapion star, semnează pentru m-rea, Cozia 155.
. Serban v. Şerban.
Serdeneşti, sat <Sărdăneşti, j. Gorj) 356.
Serghie, arhimandrit, nastavnic al m-rii Tismana, f. episcop de Muncaci (menţ.) 59.
Serghie, vătaf de postelnicei, ginerele Marăi, vinde casă în Bucureşti 179.
Seuca v. Săuca sat.
Seva v. Sava.
Severen, oraş <Drobeta-Turnu Severin), căpitan de dărăbanţi 27.
Sevestreanul v. Vladul Sevestreanul.
Sevestreni v. Săvăstreni, sat.
Sfatul v. Dumitru Sfatul.
Sfeia, tatăl lui Crăciun, vinde în Bîrzal66.
                                                                                                               643
www.dacoromanica.ro
Sfintul Gheorghe, Sf. Sava v. Bucureşti oraş, m-ri.
Sfintul Munte v. Athos.
Sfînta Paraschiva, ~ Petca v. Tirgovişte, biserici.
Slinta Troiţă aproape de Pîrvuleşti, m-re de călugăriţe <j. Dîmboviţa), zidită de Maria şi Cirstea f. m. vornic, scutiri 133.
Sfinta Troiţă de la Răteşti, m-re <j. Buzău), dăruită de monahul Sofronie 256.
Sibiiu din Puchiani, vinde împreună cu fraţii săi Stepan şi Danciul, partea lor din Fintînă 413.
Siliştea, Seliştea:
— Seliştea, sat(?) <probabil j. Săcuieni; azi j. Prahova), funia seliştenilor la Posobeşti 179.
Siliştea Greului, top. la Glogova <j. Mehedinţi; azi j. Gorj), silişte de casă, cumpărată de Necula pircălab din Glogova de la Marga, nepoata lui Nicoară 263.
Silişteni, sat <j. Argeş), Stoian rumânit de Tudor comis din Izvor 309.
Siliştoara, sat <Siliştioara, j. Romanaţi; azi j. Olt, în or. Corabia), în pricină de hotar cu Vişina 115.
Sima v. şi Radul Simei.
Sima, jupan din Tirşor, martor pentru Popeşti 203.
Sima (Simon, Simonu), log. al doilea cumpără şi rumâneşte in Păuşeşti, Gineşti ş.a. 36, 69-71, 74, 277, 345, 368, 389;
       cu slujbă 49; ~ la Constantinopol 368; ispravnic în act domnesc 57, 59, 148, 189;
       martor 367, 402, 408, semnează greceşte 102, 405.
Sima, popă, biserica lui la Cimpulung 336.
Sima, stolniceasa <jup. lui Stroe Buze-scul), mărturiseşte pentru daniile făcute de „nenea“ Ud rişte post. din Drăgoeşti 328, 329, 398.
Sima, <vameş?>, oprit să ia zeciuială 1% Gurguiaţi şi Vărăşti 22.
Sima Ghion, martor la vînzare din Bucureşti, semnează greceşte 229.
Simcioaie Cherana, ţigancă 199.
*Simileşti, sat <lg. Crăgueşti, j. Mehedinţi) 388.
Simina din Dăsăgeri, martoră pentru Padina Stoeneştilor 72.
Simlon din Brăila, martor pentru laşul, 108, 109.
Sîmion din Coroteni., aldămăşar 204.
Simlon din Frăsinet, nepoţii săi vînd în Procică (menţ.) 247.
Simlon din Piteşti, martor pentru Izvo-rani 31, 81.
Simlon din Vlădeşti, nepotul lui Radul negustor, aldămăşar 105.
644
Simlon, fiul lui Oprea log. din Rătivoeşti şi cumnat cu Dima Grecul, familie, vinde delniţe în Bădeştii de Podgorie 292.
Simlon, rumân din Băileşti, nepot lui Stan al doilea comis, iertat de rumânie de Matei Basarab pentru slujbă în pribegie
    276.
Simlon, pire. de Buzău martor pentru Cin-deşti 285.
Simion, ţigan fugit în Moldova 282.
Simion Movilă, domn al Ţării Româneşti <1601 — 1602) 57, 407; aruncă împrumut 67; favorizează pe Rudeni 13; rumânire şi sat risipit sub ~ 138, 237.
Simpietru, tatăl popii Muşat care vinde la Morteni (menţ.) 54.
Simtion, rumân din Cocorăşti 347.
Sin, rumâni din: Baia de Fier 233; ~din Deleni 33.
— Sinu, sătean din Vărăşti, chezaş pentru plata unei datorii 302.
Sin, tatăl lui Stoe, aldămăşar la Mătăseşti 92.
Sinan Paşa (Senan ~) pradă şi strică Ţara Românească 40, 295, 322, 323.
Sinea, sluger, moşul popii Teodosie şi al lui Ivănuş cu părţi în Bişceni ş.a. (menţ.) 242.
Sinea, ţigancă fugită în Moldova 282.
Sindiîie, rumân cu delniţă din Goleşti 407.
*Sineşti, sat <lg. Cocorăştii Mislii, j. Prahova), dîrvarii m-rii Mislea, scutiţi 53.
Sinjorzu din Vărăşti, martor pentru Paşcani 11.
Sinteşti v. Şinteşti sat.
Siriat, rîu <Siret), Galaţi lg. ~ 149.
Simbotina, fiica lui Ureche din Căzăneştii de Sus, vinde parte 167.
♦Sirbeni, sat <lg. Valea Scheilor.j. Săcuieni; azi j. Prahova), partea prahovenească întărită lui Tudor al doilea vornic din Răteşti, pricini 253.
Sirbul din Berislăveşti, tatăl lui Opriş (menţ.) 262.
Sirbul din Coroteni, aldămăşar 204.
Sirbul, rumân judecit din Futeşti pe Mos-tişte 210.
Sirbul, stolnic mare, frate cu popa Stan din Cerneţi, dăruieşte Tintava m-rii Tismana, mormînt (menţ.) 59.
Slatina, oraş <j. Olt) 60.
Slatină, top. <probabil la Berila, j. Mehedinţi), livadă vîndută de Corobae lui Drăghici, tatăl lui Avram din Bîriiac 61.
Slav, ţigani 262, 328, 398.
Slavlna, hotarul ei la Bîrzeşti 100.
Slavna, ţigancă 179.
Slavul v. Dumbrava lui SlavuL
Sl&nic, Sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu Stăneşti 346; in pricină de
www.dacoromanica.ro
    hotar cu Domneştii 397; Slănicul de Jos dă mărturie 269.
Slăteneci (?) (Sf. Neculae), m-re de călugăriţe (Slătioarele, j. Vîlcea; azi or. Ocnele Mari), ctitoră doamna Ecate-rina; în pricină pentru Stolniceni 57.
*Slătioară, sat (probabil lg. Sămara, j. Argeş), partea lui Radu log. vîndută de Stanciul jup. Stamatie din Piteşti 228.
Sl&tioarele de Jos, sat <j. Ialomiţa (?);azi j. Ilfov), parte lăsată de jup. Stanca, fiica lui Borcea post., vărului ei Ivaşcu m. vornic Băleanul 344.
Sl&tioare j. Vîlcea, sat <azi or. Ocnele Mari), de zestre al jup. Anca; rumâni ai lui Tudosie log. Rudeanul plecaţi la Bogdă-neşti 272; m-rea Sf. Neculae 57.
♦Slăveşti, sat (probabil Curmătura, j. Să-cuieni ; azi j. Prahova), parte cu moară de meliţat întărită lui Tudor al doilea vornic din Răteşti, pricini 253.
Slăviceanul v. Radul Sl&viceanul.
Sl&vileşti, sat (Slivileşti, j. Mehedinţi; azi j. Gorj), partea Pupezească vîndută de Tudor popii Gherghe din Sura 65.
Sl&viteşti, sat (Plopii —■, j. Olt), megieşi vina părţile lor din Ostra 62.
Sl&vuleţul, ţigan 257.
Slobozia lui Ianache post., m-re domnească de la ~, făcută de Matei Basarab şi închinată cu toate bunurile m-rii Dohiia-ru 382.
Smileşti v. Simileşti sat.
♦Smîrdeşteţul j. Jiul de Jos, sat (azi în or. Craiova), viile m-rii Bucovăţ scutite 310; rumânit de Preda ban din Cepturoaia şi vîndut de nepotul său lui Gheoca negustor 390.
Smîrdeştcţ (Smărdăşteţ), sat (c. Viaşu, j. Mehedinţi) 351, 353.
Snagov (Văvidenia şi Sf. Troiţă), m-re (j. Ilfov) 112; scutiri pentru Cîrciu-mari şi Dobruşeşti 132, 416; ţigani 160; egumen Ignatie 132.
Soare, scrie acte domneşti: grămătic 4, 19, 43, 57, 59, 170; logofăt 281, 393; martor 277.
Soare, unchiaş, tatăl lui Gherghe care vinde la Ţigăneşti 7.
Socol, clucer al doilea din Cornăţeni (din Floreşti 367 ; din Răzvad 381), (fiul lui Drăghici vornic), ctitor la m-rea Strîmbul 85; martor 347, 367, 381, semnează 419; (fost) pah., martor pentru Sărata 422.
Socol din Văleni, cumpără parte 259.
Socol, vornic (din Răzvad, bunicul lui Socol clucer), pribeag la Braşov (menţ.) 326.
Socotea, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
Sofiica, fiica lui Radul din Şuiei şi a Ianei, înzestrată în Voiceşti 358.
Sofiica, jupaniţa lui Gherghe al doilea vist. (Caridi), cumpără şi rumâneşte în Jigorani, Vîlcăneşti ş.a. 163, 165, 178, 250.
Sofiica, mama lui Furdui şi vară cu Anca, vinde în Fundeni 227.
Sofroniia, mama lui Ionaşco post. (din Cătun) familie, stâpînă în Păşcani (menţ.) 11.
Sofronie, monah din Gomoeşti dăruieşte parte cu vie schitului Răteşti 256. Solac Ală bei, dă bani cu împrumut 179. Sora, fiica lui Radul din Sălătruc, soră cu Şerbu pah., căsătorită cu Radul din Şuiei (118), 119.
Sora, jupaniţa lui Udrişte post. din Dră-
    foeşti, danie m-rii Govora, mormînt menţ.) (328), 398.
Sora, preoteasa popii Dragnea, soră cu Filip, Vlaicu şi Balea, are parte în laşul 109.
Sora, ţigănci 114, 257, 263.
Sorescul v. Dragomir Sorescul.
Spahiul, cehodar, fiul jupînesei Datca şi nepotul lui Badea post. din Vîlsăneşti, în pricină 332.
Spanţov, sat (j. Ilfov), scutit pentru a lucra la zăgaz la cererea lui Hozun Mustafa 12.
Sp&teni, sat (j. Ialomiţa; azi Speteni c.
    Bărcăneşti, j. Ilfov) 167, 418.
Spilea, martor pentru Izvorani şi Cîmpu-lung 81, 157; probabil acelaşi: Spilea a lui Damie 195.
Spina v. Ianca Spinii.
Spineni, sat (j. Dolj) 18, 114, 131, 263, 390. Spineni, sat (c. j. Olt) 48, 138.
Spiridon, log. tatăl lui Stan din Jigorani 242; fiul lui Stan log. din Roteni, vinde în Jugureni 16; probabil acelaşi: Sperodon, tatăl lui Stan log. din Cîr-stineşti 102.
Spiţău v. Oprea Spiţ&u.
Spinul v. Stan Spinul.
Spoele, top. la Cătunul Tomei (Tomşani, j. Dîmboviţa) 378.
Stafie din Piteşti, martor pentru Izvorani 31, 81, 195.
Stafie, roşu din Bărăşti, martor pentru Gudăreşti 9, 50.
Stahie, martor pentru Cacaleţii din Coastă 374. Staico v. şi Dan al lu Staico.
Staîco din Goleşti vinde parte cu rumâni (menţ.) 407, 414.
Staico din Puturoasa, (pah.), boier hotar-nic, jurător 318, 335.
Staico, fiul lui Trifa sluger (din Orbească), martor pentru Lăceni 95.
645
www.dacoromanica.ro
Staico, judeţ din Cîmpulung, martor pentru Izvorani 32.
Staico (Staicul; erori: Stoica, Stoico), log. <mare, cumnatul lui Radul cel Mare), „moşul“ lui Tudoran pitar (menţ.) 94; dă Ruşii de Vede şi lasă Mogoşeştii pe Argeşel m-rii Codmeana 94,              120,
    121, 238.
Staico pah. v. ~ din Puturoasa şi Staico Rudeanul.
Staico, popă, martor pentru Jideni 392.
Staico, post. din Bucov, tatăl Măriei, familie (menţ.) 179, 401, 402, 422.
Staico, post. din Bucşani, tatăl lui Nica şi frate cu Badea post. 235; unchiul lui Preda post. din Măneşti 77; vinde în Cetăţeni 235, martor 214, 364.
Staico, vornic <din Şinteşti), martor pentru Măneşti 201.
Staico Rudeanul, pah. <fiul lui Teodosie mare log.) şi tatăl lui Preda şi al lui Tudosie, in pricină pentru Şăoaş (menţ.) 13, 138.
Staitu v. Stăncil Staitu.
Stama, cupeţ, cumnat cu Ivan din Brăila, martor 256.
Stama din Căpreni, martor 18.
Stamate, agă <din Vardeniţa), jurător 93.
Stamati cel Înalt, jupîn dă bani cu zălog 78.
Stamatie din Piteşti cumpără in Slătioară 228.
Stamatie, pah. <fiul lui Miloş log. din Pîrîu), slobozeşte foşti cnezi din Bîlta 38.
Stan, aprod, fiul lui Mihaiu iuzbaşa, martor pentru Lăceni 79, 80.
Stan, armaş din Năpîrteni, martor (menţ.) 326.
Stan, ban, tatăl lui Preda, martor pentru Cislău 244.
Stan, călăraş în Rîmnic, fiul lui Stan Vîl-culescul, cumpără în Jideni 391.
Stan, cnezi rumâniţi din: Dobricenii Măg-laşi rejudecit 113din Jigorani 163, 178.
Stan, comis al doilea din Băileşti, frate cu Ţamblac, iertat de rumânie de Matei Basarab pentru slujbă în timpul pribegiei 276.
Stan din Balş, martor şi jurător 33, 115, 249, apoi vătaf 359, 385; eroare vist. 385.
Stan din Băjeşti, megiaş jurător pentru Goleşti 326, 407.
Stan din Bărăşti v. Stan roşu.
Stan din Bărbuleşti, apărat de rumânie în Bucşani 97.
Stan din Bîrseşti, martor pentru Buneşti
    220.
646
Stan din Căciulaţi, martor pentru Păş-cani 11.
Stan din Căneşti, rumânit 351, 353.
Stan din Ciorăşti, martor 298.
Stan din Davideşti, boier jurător 336.
Stan din Dălbăneşti, rumânit 420.
Stan din Dejeşti, martor pentru Văcăreşti Olt 48, 138.
Stan din Gaia v. Stan vătaf.
Stan din Goleşti, jurător 407.
Stan din Greci v. Stan vornic.
Stan din Jigorani, fiul lui Spiridon log. martor 242 ; v. şi Stan log.
Stan din Mărăcineni (Mărăcini), megieş hotarnic pentru Puchiani 394, 395, semnează 404.
Stan din Negreni, soţul Măriei şi vărul lui Oprea, căzut rob (menţ.) 292.
Stan din Novaci, jurător pentru Prisiceni 412.
Stan din Popeştii de Otăsău, ginerele lui Radu Cotorogea 345.
Stan din Sămara, soţul jup. Dobra şi ginerele lui Stoica din Roşiul 73, 135.
Stan din Stoineşti, ginerele lui Bria şi al Vişei vinde la Pomi şi Cărbunari 262.
Stan din Strămătureşti, martor pentru Păşcani ll.
Stan, fiul jup. Fostira şi al lui Curt armaş din Vrăneşti, familie, vinde în Roşiul 73, 135.
Stan, fiul lui Bătilă din Robăneşti, martor pentru Bîrcoveni 15.
Stan, fiul lui Bulea din Fundeni, vinde cu fratele său Bulea în Dealul Zoreştilor 172.
Stan, fiul lui Dragul din Bîşceni cumpără parte 242.
Stan? fiul lui Drăghici din Stoiceştii de Mos-tişte dăruieşte partea sa lui Gheorma clucer 396.
Stan, fiul lui Dumitru Sfatul şi fratele lui Şerbul, vinde loc în Fîntînele 371.
Stan, fiul lui Grecul din Obidiţi, aldămă-şar pentru Cîndeşti 125.
Stan, fiul lui Stoica din Căneşti, se rumâ-neşte 351, 353.
Stan, fiul lui Stoica, martor pentru Tătă-rani şi Căpriorul 240.
Stan, fiul lui Stoica vătaf, martor pentru Mirceşti 399.
Stan, fiul lui Şerbu din Măneşti şi frate cu Stanciul, vinde în Budureşti 180.
Stan, fiul Neagăi şi nepotul lui Nichita vătaf în pricină pentru Goleşti 326.
— Stanul, fiul popii din Răsturnaţi, martor pentru Carcadulea 231.
Stan, fiul Voicâi şi nepotul lui Voinea din Trestiiani, vinde în Valea lui Balotă 179.
www.dacoromanica.ro
Stan, fratele lui Stănilă, aldămăşar pentru Cimpina 96.
Stan, iuzbaşă din Bucureşti, martor 135, semnează 73; probabil acelaşi: 377.
Stan, iuzbaşă <din Dărmăneşti), dăruit de domn în siliştea Deduleştilor împreună cu Chivul 169.
Stan, log. din Căpriorul <soţul Vişei>, închină partea sa m-rii Mărgineni (menţ.) 143.
Stan, log. din Creţuleşti, martor 175.
Stan, log. din Crîstieneşti, fiul lui Spiri-don, martor 102.
Stan, log. din Roteni, tatăl lui Spiridon stăpîn în Jugureni 16; probabil acelaşi: Stan (?) log. (?) în criptogramă, scrie zapis pentru Cîndeşti 223.
Stan, log. din Săveşti, boier hotarnic pentru Creaţa şi Cătunul Tomei 378.
Stan, martori pentru:     Bîşcenii de Jos
    242; pentru <Zoreşti> 243; — pentru Topliceni 361.
Stan, nepotul lui Vîlcul, miluit în Studina Arvăteştilor (menţ.) 67.
Stan, partea lui din Lăzăreşti vîndută de Tudoran 268.
Stan, păcurarul, moştean din Găujani fugit la Brăila 352.
Stan, pîrcălab de Buzău, martor pentru Cîndeşti, semnează 285.
Stan, popi cu parte în: Creaţa şi Cătunul Tomei 378;—în Vlădeşti 105.
Stan, popă din Cerneţi, frate cu Sîrbul stolnic (menţ.) 59.
Stan, popi din: Lipia scrie zapis 172;
    —   din Holeşti, martor 201; — din Păcăleşti, martor 126.
Stan, popă, nepotul său Dispod vinde în Mătăseşti (menţ.) 92.
Stan, portar al doilea, ispravnic de jură-tori 48.
Stan, post. din Mătăşeşti cumpără parte 92; probabil acelaşi: Stan, post., martor pentru Săcuiani 209.
Stan, roşu din Bărăşti, martor pentru Topliceni ş.a. 50, 361.
Stan, rumâni ai: doamnei Stanca, judecit de la Mihaiu post. din Sărata 150;
    —   al m-rii Cozia fugit pe moşia Rude-nilor 55.
Stan, rumâni din: Bîrcoveni, judecit 15; -—din Cetăţeni 235; —din Cocorăşti 347;—din Găureni 217; —din Jigo-rani, dărăbanţi încearcă să se judecească 163, 178;—din Loloeşti, martor 183; — din Măgureni 251; — din Ro-şiul 73, 135.
Stan, rumâniţi la:      Brăneşti 324;—la
    Căneşti pe Gilort 351, 353.
Stanu, scaun, aldămăşar pentru Jideni 391.
Stan, sulger al doilea, trimis domnesc 330 333.
Stan, tatăl lui Călin din Lăceni (menţ.) 79.
Stan, tatăl lui Costea cneaz rumânit din Jigorani 163,      178.
Stan, ţigani 78, 199, 249, 257, 286, 294.
Stan, uncheaş din Vărăşti, chezaş 302.
Stan, vătafi de: grădinari domneşti, martor la Tîrgovişte 286; — de zlătari martor la Bucureşti 274.
Stan, vătafi martori din: Gaia 385, semnează 390;—din Urleşti 109;—martor pentru Fundeni 301; v. şi Stan din Balş.
Stan vinde partea sa din Moşeştii Pistruiului 230.
Stan, viorarul, ţigan, fiul lui Tatul lăutarul 288.
Stan, vornic al doilea din Greci, soţul Ancăi şi ginerele lui Tudosie log. Ru-deanul, în pricină pentru rumâni din Foleşti şi Slătioare 272.
Stan al lui Balea, rumân din Goleşti 407.
Stan al Lupei, aldămăşar pentru Verneşti 224.
Stan al Oncei (Stanul Oncei) din Nego-ieşti vinde în Sărasca 126.
Stan Ariciul, rumân din Studeniţa 155.
Stan B&jenescul din Trănşani, martor 5.
Stan Beică, ţigan 309.
Stan Capote, rumân din Stîngăcea 19.
Sten Călcîi, judec vinde vie în Drăgăşani 58.
Sten Călmăţuiu, cu casă la Tîrgovişte 211.
Stan Colţul, cneaz din Văcăreşti, apărat de rumânie 138.
Stan Gealoiul din Jideni, aldămăşar 391.
Sten Geangiu din Bălteni vinde un loc arător 2.
Sten Goşul din Brebul, rumânit 179.
Sten lu Guriţă, aldămăşar pentru Cîmpina 96.
Stan Hrănea înfrăţeşte pe Pîrvul log. Dolofan în Berislăveşti, familie (menţ.) 262.
Sten Lungul din Mărăcineni în pricină de rumânie cu m-rea Vierăş 245.
Stan Mărgineanul, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Sten Măzoiul, fiul Muşei, cu parte în Bîşcenii de Jos 242.
Stan Mocanul, martor pentru Lăzăreşti 268.
Stan Motrocan din Posobeşti (menţ.) 179.
Stan Negurescul, martor la Trănşani 37.
Sten Peneş din Bărăşti, martor 9, 352.
Stan PIrîianul vinde în Pîrîu 351, 353.
45 — Documente România — c. 1359
647
www.dacoromanica.ro
Stan Pomană, rumân din Măgureni 251.
Stan Spinul, martor pentru Săcuiani 209.
Stan Ţigulea, rumân din Măgureni 251.
Stan Vîlculescul, tatăl lui Stan călăraş din Rîmnicu <Sărat> 391.
Stan Zgurlea al lui Zgurlea), fiul Muşei „moş“ la Stănimirul de Jos, căzut rob (menţ.), 280, 281.
Stana, băneasa lui Drăguşin ban, stăpină la Berciugov (menţ.) 216.
Stana din Cislău v. Stana, fiica lui Vlaicul.
Stana, doamna, fiica lui Mircea Ciobanul şi jup. lui Ivan Norocea, biserica ei şi a doamnei Maria lg. curtea domnească (menţ.) 295.
Stana, fiica lui Ivan sulger şi vara lui Badea post. din Băleni, familie, vinde partea ei din Băleni 405.
Stana, fiica lui Lai, „moşul“ ei din Stănimirul de Jos stăpinit de Datco Robul (menţ.) 280, 281.
Stana, fiica lui Radul al Dulei din Voila, în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Stana, fiica lui Vlaicul vist., sora jup. Maria şi mătuşa lui Dragul log. şi a lui Stroe din Cislău, stăpînă (menţ.) 244, 247.
Stana, fiica lui Zlate din Căzăneşti de Sus vinde parte 167.
Stana în pomelnicul m-rii Cozia, dat de Mănăilă din Brezoi 106,112.
Stana, jupaniţa <din Brîncoveni a> lui Gorgan spătar, vinde delniţă în Izvorani 195.
Stana, mătuşa lui Costandin cel mic zlătar, lasă loc de casă în Bucureşti (menţ.) 274.
Stana, preoteasa popii Teodosie, cumpără în Bîşcenii de Jos 242.
Stana, soţia (femeia) lui Radul Mocanul, vinde vie în dealul Loloeştilor 409.
Stana, soţia lui Rădoe şi mama luiDanciu, vinde pîrlog de vie în Bîrca 20.
Stana, ţigănci 19, 162, 249, 321, 360.
Stana Ro<a>ba lasă nepoatei sale Negri-tei parte în Tebeasca 145.
Stanca din Brîncoveni, mama lui Matei Basarab, a Calei şi a lui Barbu, văduva lui Danciul vornic, dăruieşte Studina Arvăteştilor 67.
Stanca din Cornet, soţia (?) lui Ionaşco post. 131.
Stanca^ doamna lui Mihai Viteazul, moştenită de Mihai post. din Sărata 150.
Stanca, fiica lui Borcea post. din Slătioare, lasă vărului său, Ivaşco m. vornic, părţile ei din Ojogeni, Măraţi ş.a., familie 344.
Stanca^ fiica lui Oprea log. din Rătivoeşti şi jupaniţa lui Dima Grecul din Bră-
648
    tianii de Sus, familie, stăpînă în Ne-greni, Bădeştii de Podgorie ş.a. 292.
Stanca, fiica lui Tudor Bojdariu şi muerea lui Nan, vinde în Bogdăneşti 327.
Stanca, jupaniţa lui Fiera log. din Orăşti, fiica lui Isar banul din Musceleni şi mama lui Ivaşco şi Pădure stăpînă în Băleni (menţ.) 381.
Stanca, jupaniţa lui Neagul aga <fiica lui Drăghici spăt.> şi mama lui Coman comis ş.a. vinde în Dealul Tîrgoviştei şi Iacoveşti 250, 367.
Stanca, jupaniţa lui Preda spăt. din Albeşti, <fiica lui Pîrvu Rudeanul), familie, moştenire 78, 347.
Stanca, jupîneasa lui Radul al Dulei din Voila vinde şi dăruieşte ţigani m-rii Argeş 331.
Stanca, soţia (baba) lui Standul din Stă-neşti se rumâneşte cu fiii săi, fără ocină 1.
Stanca, soţia lui Vladul, vinde loc de casă în Săcuiani 209.
Stanca, ţigănci 199, 262, 319.
Stanca vinde livadă la Piscul Runcului 176.
Stanca Gogoiasa, mama Marenei, vinde parte fără rumâni în Floceasca la Lă-ceni 111.
Stance cercetează pricină de mori la Dedu-leşti 287.
Stanciul 112, eroare: v. St&nilă, martor.
Stanciul, ban de Vlăduleni, soţul Ivanei, (fina lui Matei Basarab). stăpîn în Studina Arvăteştilor 67; martor 166, semnează 293.
Stanciul, cneaz rumânit din Polovinele se rejudeceşte 117.
Stanciul, cu drepturi la moştenirea lui Nistor din Buneşti are nepot pe Mihăilă 220.
Stanciul, diacon din Bogăteşti cu părţi în Izvorani ş.a. 32; martor 157.
Stanciul, diacon din Bucureşti < clisiarh), martor semnează (?) 136; martor în cartea judeţului 274.
Stanciul din Balomireşti, martor pentru Morteni 54.
Stanciul din Bogăteşti, martor 32.
Stanciul din Călineşti, megiaş jurător 170.
Stanciul din Conţeşti, boier jurător 336.
Stanciul din Gratia, martor 218.
Stanciul din Izbiceni, tatăl lui Cîrstea (menţ.) 359.
Stanciul din Mihoveni v. Stanciul Meho-venul.
Stanciul din Nămăeşti, martor 32.
Stanciul din Păcureni, tatăl lui Voicilă şi bunicul lui Radul (menţ.) 173.
www.dacoromanica.ro
Stanciul din Polovragi, chemat la divan pentru judecată 197.
Stancinl din Săcuiani jură tor pentru Glina 35.
Stanciul din Sărdăneşti, vinde nepotului său Bade partea Ivanei din Gîrbovi 356.
Stanciul din Spăteni, martor pentru Căză-neşti 167.
Stanciul din Stăneşti se rumâneşte cu fiii săi, fără ocină 1.
Stanciul din Stoeneşti, hagiul, mărturiseşte în divan pentru Dobricenii Mă-glaşi 113, 127.
Stanciul din Verneşti, cumpără parte în Săruleşti 264.
Stanciul din Zătreni, martor pentru Baia de Fier 233.
Stanciul, fiul lui Dragotă al Paştii şi frate cu Crăciun şi Neacşa din Crasna, întors din pribegie 372.
Stanciul, fiul lui Radul din Şuiei şi frate cu Gostea, în pricină cu maştera sa Iana 358.
Stanciul, fiul lui Stanciul, aldămăşar la Mătăseşti 92.
Stanciul, fiul lui Şărbu din Măneşti <şi frate cu Stan) vinde în Budureşti (menţ.) 180.
Stanciul, fiul popii Ghinu din Bojorani, vinde parte 141.
Stanciul, fiul popii Mînea, vinde parte în Slătioară 228.
Stanciul, fratele lui Hamza din Pade, vinde ţigani 18.
Stanciul, fratele lui Peia log., martor pentru Lăceni 95.
Stanciul, fustaş din Boşari 407.
Stanciul, iuzbaşă din Bucureşti, martor 136; v. şi Stan.
Stanciul, jurător pentru Poenari în pricina cu m-rea Vieroş 245.
Stanciul log. v. şi Stanciul CepariuL
Stanciul, log. din Cîlceşti, ginerele lui Negre post. şi soţul Măriei, în pricină pentru o livadă în Mihăeşti 379.
Stanciul (Serafim călugăr), log. din Fun-deni, fiul lui Gherghe log. şi nepotul lui Hiera Oţelea, vinde părţi în Săcuiani şi Ciumernic 288; soţul Angheli-nei şi tatăl lui Gherghe şi al lui Udrea, stăpîn în Anbeşti ş.a. 93; cu loc în Bucureşti 295; scrie zapis 396.
Stanciul, logofeţi: martor în cartea judeţului din Bucureşti 274; scrie act domnesc 32.
Stanciul, log. din Pisculeşti, martor 79, semnează 80.
Stanciul, martori pentru: Bîrca 20 ;pentru Mătăseşti 92; ~ pentru Mnacele, Turburea 290; pentru Piscul Run-cului 176; ~ pentru Verneşti, jupan 224.
Stanciul, megiaş din Stroeşti 215.
Stanciul, moştean din Găujani, fugit la Brăila 352.
Stanciul, nepotul lui Stanciul post. din Pade vinde Corbii din j. Vlaşca 88.
Stanciul, popă, aldămăşar la Mătăseşti 92.
Stanciul, popă cumpără parte în Brăneşti; soţul Gherghinei 8.
Stanciul, popă din Rădăcineşti, martor 417.
Stanciul, popă din Suptdos, mărturiseşte în divan pentru Dobricenii Măglaşi 113.
Stanciul, posluşnic din Cîrstieneşti al m-rii Rîncăciov, scutit 252.
Stanciul, post. din Pade, tatăl lui Mitrea, stăpîn în Corbi Vlaşca 88; martor 137.
Stanciul, post. din Pîrîiani, fiul lui Hamza ban, nepotul lui Danciul Zamona, fraţi, familie 207; stăpîn în Băeşti, Polovragi ş.a. 18, 197, 206, 207.
Stanciul, post. din Zătreni, martor 18.
Stanciul, rumâni din: Futeştii de pe Mos-tişte 210 ; ~ din Gropşani 385; ~ din Româneşti 336; ~ din Văleni, în pricină de rumânie 90.
Stanciul, rumânit la Căneşti pe Gilort 351,
    353.
Stanciul, stolnic, martor pentru Drajna ş.a. 1.
Stanciul, tatăl Standului aldămăşar la Mătăseşti (menţ.) 92.
Stanciul, ţigan 358; ~ ţigan bucătar 42.
Stanciul, vătaf din Boziani, martor pentru laşul 109.
Stanciul, vătaf, fiul lui Tudosie log., cumpără împreună cu jup. sa Mania, case în Bucureşti; familie 274.
Stanciul, vornic al doilea din Sălătruc, martor 377; om domnesc 358; ispravnic al boierilor hotărnici pentru Potlogi şi Svînteşti 335, semnează 318.
Stanciul al lui Persilă din Ceplea vinde loc de arătură 19.
Stanciul al lui Pilea, tatăl Muşei care vinde în Berislăveşti (menţ.) 262.
Stanciul al Tudorei, martor pentru Săcuiani 209.
Stancinl al Vişenesei, martor pentru Feţeni şi Voinigeşti 10.
Stancinl Bobeae din Curoteni, martor 204.
Stanciul Bordincul vinde vie în dealul Cîl-ceştilor 263.
Stanciul Buzeia din Vale, bunicul lui Avram, cumpără în Cătun, Bîrîiac ş.a. (menţ.) 61.
649
www.dacoromanica.ro
Standul Cepariul, log., tatăl lui Dumitraşco şi Ivaşco, întemniţat de Radu Mih-nea, pierde Băneştii şi Hocneştii (menf. 330, 333.
Stanciul Clomac (~Ciomăcu), frate cu Caldoşin din Negoeşti, martor 371.
Stanciul Flore aii, martor pentru Cîmpina 96.
Stanciul Gangaliul, martor pentru Mna-cele, Turburea 289.
Stanciul Mehoveanui, martor pentru Lăză-reşti 268; probabil acelaşi: Stanciul din Mihoveni, martor pentru Cîrstie-neşti, semnează (?) 198.
Stanciul Niei, martor pentru Feţeni, Voi-nigeşti 10.
Stanciul Potîrniche din Cocani, martor pentru Săruleşti 264.
Stanciul Pustiul, martor 353.
Stanciul Rîngosul din Negreni, funia lui vîndută de nepoţii săi Stoian şi Dra-gomir 292.
Stanciul Rozeriul v. Eustatie Ruceri.
Stanciul Sebiştenul vinde parte în Feţeni şi Voinigeşti 10.
Stanciul Ş&rboiul, tatăl lui Tudor 10.
Stanciul Truţescul (Trăţescul), martor pentru Lăceni 111.
Stancul din Uscaţi apărat de vecinie în Bucşani 97.
Stancul, log. din Davideşti, jurător 397; probabil acelaşi: ~ scrie act domnesc 403.
Stancul, post. din Săcuiani, martor 209.
Star Chiojdu v. Chiojd sat.
Statie, fiul lui Stoica Mărgineanul, martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Stati Miho, martor în Bucureşti, semnează greceşte 229.
St&icuţă, rumân din alt sat, dat de zestre la Foleşti 272.
*St&nceşti, sat <probabil în or. Piteşti) 397.
St&nceşti, sat <probabil j. Prahova; c. Tîrgşoru Vechi) 415; probabil acelaşi: Stăceşti, 160.
Stăncilă din Bărcăneşti, în pricină de rumânie 249.
St&ncil Staitu, martor pentru Buneşti 220.
St&nciucul din Lipia, vinde loc la Sămara
    30.
St&nciucul, pah. împresoară vii la Vîlsă-neşti 332.
St&nciuloaie, ţigancă 199.
St&nculea, moştean din Găujani, fugit la Brăila 352.
St&neşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), hotare 346; delniţa lui Pitpalac vîndută de Neagoe din Corşori jup. Maria 151; parte vîndută de Vasile spăt„ lui Radul log. Dudescul 346.
650
*Stăneşti, sat <probabil Izbăseşti c. Mii* coiu, j. Argeş; azi j. Vîlcea) 33.
♦Stăneşti, sat <lg. Drajna, j. Săcuieni; azi j. Prahova), Stanciul şi baba sa se vînd rumâni, fără ocină, lui <Hriza f. mare) vornic 1.
Stăneşti, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 390.
Stănia din Rătivoeşti, tatăl lui Albul care vinde în Brătiani 292.
Stăniia, rumân iertat din Ţiţeşti 257.
Stănilă, căpit. martor pentru Drajna, Nucet ş.a. 1.
St&nilă din Berivoeşti, boier jurător 336.
—Stanilă din Muereasca, martor pentru Cîineşti, semnează 389.
Stănil din Păuşeşti, martor pentru Fole-ştii de Jos 86; v. şi Stănilă Orzea.
Stănilă din Şomăneşti, martor pentru Brădiceni 68.
Stănilă, fratele lui Stan aldămăşar pentru Cîmpina 96.
Stănilă, iuzbaşa din Văleni, martor pentru Carcadulea 226.
Stănilă, martor la danie m-rii Cozia 106, 112; eroare: Stanciu.
— Stlnilă martor pentru Ciumeşti 359.
Stănilă, popă, martor pentru Lăzăreşti 268.
Stănilă, tatăl lui Drăgoi din Mărăcineni 194.
Stănilă, tatăl Neacşei din Posobeşti, înzestrează pe fiica sa din funia seliştenilor (menţ.) 179.
Stănilă Orzea (~ al Orzăi) din Păuşeşti, megiaş, martor 69, semnează (?) 70, 71, 74.
Stănilă Vrăjitorul din Răscăiaţi, martor 54.
St&nimir din Ciuliniţa, martor pentru Trăn-şani 5.
St&nimir din Cojeşti, bunicul Măriei fiica lui Neagoe vătaf (menţ.) 288.
St&nimir, în pricină de rumânie la Băjeşti 128.
St&nimir, log. scrie zapis 166.
Stănimirescul v. Dragomir St&nimirescuL
♦Stănimirul de Jos, sat <Călăreţi, j. Ilfov), „moşi“ stăpîniţi de Oancea din <S)co-vîrdeni şi Datco Robul; „moşul“ Muşa lăsat moşie pustie pînă la întoarcerea celor căzuţi în robie 280, 281.
St&nislav, călăraş, martor 200.
St&nislav, cneaz rumânit din Dobricenii Măglaşi rejudecit 113.
St&nislav din Bîrcoveni, bunicul lui Groza ş.a. care se răscumpără cu funia lui ~ 15.
St&nislav din Păuşeşti, martor 69, 74.
www.dacoromanica.ro
St&nislav, martor pentru: Brezoi, Coasta Turburei ş.a. 105, 106, 112;~ pentru Samara 383.
Stănislav (Tănislav?), popă din Vlădeşti, martor 105, 141.
Stănislav, roşu din Bărăşti, martor 9, 50.
St&nislav, rumâni din:       Gropşani 385;
    ~din Săteni 181, 187.
St&nidav, soţul Cherei, cumpără vie la Buneşti 221; v. şi St&nislav martor.
St&nidav Berivoescul, locul lui la Coasta Turburei 105.
♦Stejarul j. Mehedinţi, sat domnesc <lg. Perişorul), cumpărat de Mihai Viteazul, dăruit de Radu Şerban lui Pană vist.; dăruit de Matei Basarab lui Drăghici log. şi Ianiu post. din Pleşoi 56.
Stelea m-re v. Bucureşti oraş, m-ri.
Stelea, spăt. al doilea înzestrează şi închină la Muntele Athos ctitoria sa m-rea Stelea din Bucureşti (menţ.) 321—323.
Stelea, ţigan 360.
♦Stenca, sat <probabil lg. or. Feteşti, j. Ialomiţa), popă 308.
Stepan, Stipan:
Stepan v. şi Ştefan.
Stepan (Stipan) din Puchieni, frate cu Danciul şi Sibiu, cu părţi 394, 395, 404, 413.
Stepan, log., martor pentru Săcuieni j. Dîmboviţa 209.
Stepan, post. <din Vlădeni), martor 75.
Stepan, rumân din Herăşti, în pricină de rumânie 64.
Stldeanul, baltă la Vărăşti, Gurguiaţi ş.a. <j. Ilfov; azi şi Ialomiţa), partea m-rii Viforîta, pricini 22, 171.
Stînilă v. Stănilă.
Stîlbiţa, sat <probabil Stigniţa j. Mehedinţi), partea m-rii Topolniţa dania Buzeştilor 122.
♦Stîlpeni, sat <azi în or. Bucureşti) 24, 35.
Stingi din Albeşti, martor pentru Pepe-neşti 204.
Stingă, fiul lui Oncie Armenili, cumpără în Cîmpina 96.
Stîng&ceaua din Dos, ~ Veche, silişti <j. Mehedinţi), partea lui Mihai Ţînţă-reanul cumpărată de Preda, vornic din Ceplea de la Mihaiu clucer şi Dumi-traşco post. 19.
Stoe v. Stoia.
Stoeneşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea, c. Berislăveşti) 262, 417.
Stoeneşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 32, 336.
Stoeneşti de Jos (Stoianeşti, Stoineşti), sat <j. Prahova) 8; partea Maricăi călugăriţa din Albeşti cumpărată de cumna-
    tul ei Radul al doilea vist. Cocorăscul 340, 347.
Stoeneşti (Stoineşti), sat <j. Vîlcea; c. ~> 113, 127, 277.
Stoeneşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 72, 190; v. şi Padina Stoeneştilor.
Stoia, Stoe, Stole:
—   Stoe, aldămăşar pentru Mătăseşti, fiul lui Sin 92.
—   Stoie din Holeşti, martor pentru Cătun
    201.
Stoia, tatăl lui Dumitru cneaz rumânit din Jigorani 163, 178.
Stoia Gamota, soţul Bratei, megiaş din Slăviteşti 62.
Stoian al şifarului din Răduleşti, martor 352.
Stoian, cneaz rumânit din Vlădila 208.
Stoian cumpără, împreună cu Drăghici, parte în Bîrîiacu (menţ.) 61.
Stoian din Rîmnicul <Sărat), martor pentru Găojani 352.
Stoian, fiul lui Mino din Gabrov, martor pentru Torsura de Jos 370.
Stoian, fiul lui Stoica dărăbanţ din Dudeşti, frate cu Rada şi Oprea vinde parte 136.
Stoian, nepotul lui Stanciu Rîngosul, vinde funie din Negreni 292.
—   Stoen, partea lui din Lăzăreşti vîndută de Tudoran 268.
Stoian, rumâni din: Critineşti încearcă să se judecească 296; ~ din Gropşani 385; ~ din Măgureni 251; din Smâr-deşteţ 390.
Stoian (Stoen), tatăl lui Mihalcea, Manea şi Tudor care vînd în Mierlari, familie (menţ.) 334.
Stoian, văr cu Stoica Boteanul şi cu Manea din Mogoşani, schimbă delniţă în Jugur 211.
Stoiana Roaba, fiica lui Mînjina, în pricină pentru parte din Glina 24, 35.
Stoica, cîrciumar, martor pentru Săcu-iani 209.
Stoica, cnezi rumâniţi din: Brebu 179; ~din Căneşti pe Gilort 351, 353; ~ din Dobricenii Măglaşi se rejude-ceşte 113din Polovinele 117; ~ din Silişteni 309; ~ din Vlădila se răscumpără 208.
Stoica, croitor din Năiani, martor pentru Glaveş 254, 255.
Stoica, dărăbanţ, fiul lui Duca şi frate cu popa Oprea, familie, vinde partea sa din Dudeşti pentru a fi scos de la bir 136.
Stoica din Bărbăteşti v. Stoichiţă.
Stoica din Beleţi, martor 279.
Stoica din Ciorăşti, martor 29 8.
651
www.dacoromanica.ro
— Stuica din Creţuleşti, martor pentru Şerbăneşti 305.
Stoica din Dilga, martor 21.
Stoica din Picleni, martor pentru Gudă-reşti 9.
Stoica din Roşiul, tatăl jupîneselor Dobra şi Fostira (menţ.) 73. 135.
Stoica, fiu de suflet al lui Aga Suţu, pentru care merge la oaste, dăruit In Dilga 21.
Stoica, fiul lui Drăghici din Şomăneşti v. Stoica slugă domnească.
Stoica, fiul lui Mogoş, familie, martor pentru Mierlari 334.
Stoica, fiul lui Motrocea din Deduleşti
    vinde parte 304.
Stoica, fiul lui Pîrvul log., din Lazuri şi frate cu Pădure pah., Mihai post. ş.a. familie, vinde în Căpriorul 240; în Vîrleţi 76, 179.
Stoica, fiul lui Stan Motrocan din Poso-beşti, rumânit 179.
Stoica, iuzbaşă, martor pentru Glaveş 254, 255.
Stoica log. v. şi Stoica scrie, Stoica Şer-banovici.
Stoica, log. dăruieşte nepotului său, aga Gherghe, partea sa din Drăghineşti 218.
Stoica,log. din Farcaş <popa ~>, tatăl Măriei şi al lui Radul şi soţul llinei, stăpîn în Bărcăneşti (menţ.) 249.
Stoica, log. din Titu, martor 211; hotarnic, semnează 378.
Stoica, log. din Tîrgovişte, martor 225.
Stoica, martor pentru Coasta Turburei la Vlădeşti; vinde parte 105.
Stoica, martor pentru Samara 383.
Stoica, meşter de mori, cercetare la Glina 411.
Stoica, pah., fiul lui Yilcul clucer din Dragomireşti, stăpîn în Cegani şi Lolo-eşti 308, semnează 184.
Stoica, partea lui cu vie din Buneşti, în stăpînirea lui Nistor (menţ.?) 220.
Stoica, popă din Păuşeşti, frate cu Jipa 70; martor 86; tatăl lui Udrişte 221.
Stoica (Stoeca), popi, martori din: Burdu-şani 308; ~ din Cîrligaţi, semnează 3; pentru m-rea Căluiu 393; ~ pentru m-rea Cozia 106, 112; ~ pentru Cislău (?) 242; şi <Zoreşti> 243;~ din Goleşti 268.
Stoica, popi scriu zapise 328, 356.
Stoica, portar, tatăl lui Ylaicul din Novaci 146.
Stoica, post. din Bucşani, martor 367.
Stoica, post., j urător tocmelnic pentru Yîrleţi 142, 144, v. şi Stoica, fiul lui Pîrvul din Lazuri.
Stoica, post., martor pentru Bujorani 141.
652
Stoica, roşu din Ceraşu, martor 173.
Stoica, rumâni din: Băileşti, iertat fără ocină 375; ~ din Băjeşti, în pricină de rumânie 128; ~ din Bărcăneşti, în pricină de rumânie 249; ~ din Cetăţeni 235; ~ din Cocorăşti 347;~ din Gropşani 385; din Măneştii de Sus 201;~ din Năpîrteni, cu delniţă 175; ~ din Tătărani 240.
Stoica, rumânit cu ocină şi fii la Căneşti pe Gilort 351, 353.
Stoica scrie carte domnească 171.
Stoica, slugă domnească, fiul lui Drăghici din Şomăneşti şi fratele Anei, stăpîn în Brădiceni şi Cîlnic 68.
Stoica, stegar din Bîrca, cumpără părţi 20.
Stoica tatăl lui Stan v. şi Stoica fiul lui Pîrvul.
Stoica, tatăl lui Stan cneaz rumânit din Jigorani (menţ.) 163, 178.
Stoica, ţigani 19, 199, 347, 357, 377.
Stoica, vătaf, martor pentru Bogdăneşti 327.
Stoica, vătaf, tatăl lui Stan, martor pentru Mirceşti 399.
Stoica, vinde vad de moară din Berislă-veşti 262.
Stoica, vistier mare <Rîioşeanul>, soţul Dochiei, familie, ctitor al m-rii Strîmba (menţ.) 19, 248.
Stoica, vornic din Bădeni, jurător 150.
Stoica al Coandei, vinde în Yoinigeşti la Feţeni 10.
Stoica al lui Mircea, martor 242.
Stoica al Neicii, martor pentru Mirceşti (?) din Buzău 399.
Stoica al luiDrăgoi, rumân din Găureni217.
Stoica Boteanul (~ Bottenul) din Mogo-şani, frate cu Radul, Diicul şi Manea, schimbă delniţă din Jugurcu vărul său Stoian 211; martor 284; hotarnic, jurător, semnează (?) Stoica 211, 378.
Stoica Bulat din Buzău, aldămăşar pentru Săseni 194.
Stoica Crftjiu din Mătăsari, boier hotarnic jurător, semnează 378.
Stoica Dulău (Stoica) din Năiani, martor 226.
Stoica Fileanul (~ Hileanul) vinde parte din laşul 109.
Stoica Gbeloiul vinde parte din laşul 109.
Stoica Hrisan, martor la Cîmpulung 157.
Stoica Lungul, martor pentru Păcăleşti şi Păcureni 173.
Stoica Mărgineanul (~ Mărgeneanul), martor pentru Bîşcenii de Jos 242.
Stoica Obială vinde părţi din Cătunul de Jos şi Drăguleasca 61.
Stoica Păcală, dorobanţ, cu casă in Bucureşti 267.
www.dacoromanica.ro
Stoica Pîrţea vinde loc la Coasta Turburei, Vlădeşti 105.
Stoica Popeseu din Costeşti, boier hotarnic, jurător pentru Creaţa 378.
Stoica Pribeagulu, martor pentru Păcăleşti 173.
Stoica Rîlea, ţigan 282.
Stoica Rîmbe (~ Rîbea) din Jideni 391; lasă partea sa lui Ursea 392.
Stoica Şerbanovici (Stoeca, Stoica, ~Şăr-ban, ~Şărbanovici) <Ludescu>, spudei, log., grămătic, fiul lui Şărban din Bucureşti 357; scrie acte domneşti 148, 167, 189, 332, 337, 342, 345, 347, 360, 368, 374, 382, 398, 408, 422; semnează 345; scrie zapis 277; martor 357.
Stoica Ţăpţan din Slănicul de Jos, martor 269.
Stoica Vlădău din Uliţa, jurător pentru Goleşti 326, 407.
Stoican din Dumireşti, jurător pentru Poenari 246.
Stoican din Muşcel, jurător 150.
Stoicanul, meşter de mori la Deduleşti 287.
*Stoiceni, sat <Valea lui Albu, j. Olt) 48, 138 ; al m-rii Govora, rumâni fugiţi 183; probabil acelaşi: ~257.
♦Stoiceşti (Stoeceşti) de Mostişte, sat probabil lg. Chiroiu, j. Ilfov), parte din funia Drăghicească dăruită de Stan lui Gheorma clucer 396.
Stoicbiţă din Bărbăteşti <Stoica?>, martor pentru Căpriorul 364.
Stoicbiţă din Studina, tocmelnic pentru Frăsineţ, semnează 293.
Stoico v. Staico log.
Stoilă, popă din Lăceni, tatăl lui Vladul 152.
Stoisia din Brăila, ginerele lumînărarului, martor 352.
Stolniceani, sat <j. Vîlcea; azi în or. R. Vîlcea), dăruit cu moară şi rumâni de doamna Ecaterina m-rii Slătioarele; ţinut în silă de Rudeni 57.
Stolojani j. Jiul de Sus, sat <j. Gorj) 248; stupinele m-rii Tismana, scutite 341.
♦Strămătureşti (Trăisturi ?), sat <lg. Balo-teşti, j. Ilfov) 11.
Strezia (Strizea), fiul jup. Catrina din Romceni, vinde în Andreişeşti cu fraţii săi Ivan şi Pătraşco 419.
Strîmba, m-re <c. Urdari, j. Gorj), făcută de Stoica vist.; şindrilă pentru <~248.
Strîmbul (Sf. Nicolae), m-re <Găiseni, j. Dîmboviţa; azi j. Ilfov), egumenul Mardarie eliberează rumân fără ştirea ctitorilor 85.
Stroe, căpitan, martor pentru Cacaleţi 374.
Stroe din Cislău, unchiul lui Dragul log. şi nepotul lui Vlaicul vist. familie, învoire cu m-rea Aninoasa 244, 247.
Stroe din Greci, ~ din Oteteliş v. Stroe postelnici.
Stroe din Păcăleşti, fiul lui Bădica, martor 173.
Stroe din Popînzăleşti, martor 249.
— Stroia (Stroi) din Priboieni, vinde locuri la Gura Sămăilei ş.a. I.
Stroe din Sălătruc, frate cu Hristodor, martor 118, 119.
Stroe din Vîrîţi <şi din Grădişte, fiul lui Badea pah.), mare stolnic în sfatul domnesc 4, 6 ; v. şi Stroe pah.
Stroe, fiul jup. Maria, frate cu Pătraşco şi Preda vinde vad de moară la Pis-cani 292.
Stroe, fiul lui Oprea log. din Şirineasa, în pricină pentru Oteşani 298.
Stroe log. v. Stroe Fiera Leurdeanul.
Stroe, mortascop, martor pentru Drajna, Nucet ş.a. 1.
Stroe, pah. din Vîrîţi <probabil fiul lui Mitrea şi nepot de frate lui Stroe m. stolnic), martor 359.
Stroe, popă, tatăl lui Vlad şi al Troiţei, cumpără vie la Buneşti (menţ.) 221; martor 220.
Stroe, post. din Braloştiţa, văr cu David din Vîlcăneşti, familie; vinde parte cu rumâni în Ciumeşti (menţ.) 359.
Stroe, post. din Greci, fratele jup. Voica <fiul lui Radul vist. din Cepturoaia), familie, martor 393, 348; probabil acelaşi: boier hotarnic, tocmelnic 335, semnează 293, 318.
Stroe, post. din Oteteliş, nepotul lui Balica hatman, familie, vinde ţigani 360; martor 131.
Stroe, post. din Tomeni, boier hotarnic 335, semnează 318.
Stroe, rumâni din Măgureni 251.
Stroe, stolnic mare v. Stroe din Vîrîţi.
Stroe Fiera (Stroe), log. <LeurdeanuI), martor 367, 400, semnează „mânu propria" 33, 36, 405, 419.
Stroeşti j. Gorj, sat 129.
Stroeşti, sat <j. Ialomiţa; azi c. Fierbinţi, j. Ilfov), partea lui Drăgan vîndută de megiaşi lui Udrea post. Doicescul 215.
Studina, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 293; în hotar cu Vlădila 208; ~ Arvăteş-tilor dăruită de boierii din Brlncoveni lui Alexe, Ivanei din Vlăduleni ş.a. 67.
Studiniţa, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) al m-rii Cozia, pricini cu rumânii 155.
Sturul (vîrful Sturilor), munte în hotarul Gurenilor <j. Gorj) 248.
653
www.dacoromanica.ro
Subţirele v. Lupul Subţirele.
Suliman, sat <c. Săruleşti, j. Ilfov) 418. Sumedru din Jigorani, martor 242. *Suptdos, sat <probabil Dosu, j. Vîlcea; azi Dumbrăveni), popă 113, 127.
Sura, sat <j. Mehedinţi), popă 65. Suslăneştl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 32, 336.
Suţu v. Aga Suţu.
Svetagora v. Athos.
Sviata Petca v. Tîrgovişte, oraş, m-ri.
♦Svinteşti (Sventeşti), sat <lg. Mărgheni, j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi ale megie-şilor în hotarul Potlogilor, hotîrnicie cu m-rea Brlncoveni 318, 335.
ş
Şaineşti, sat <probabil Şeineasca, j. Buzău; azi Beilic) 107, 190.
Şandru din Poiana Mărului, <transilvănean), cumpără muntele Luţele împreună cu Cîrstea 403.
Şantabeiu, rumân cu delniţă în Văleni 408.
Şăgarcea, m-re şi sat <or. Şegarcea, j. Dolj), popă 188.
     oaş j. Vîlcea (Şuaşul), sat <or. Ocnele lari), rumâni ai m-rii Bistriţa duşi la Cacaleţi de Teodosie Rudeanul f. m. log. 13; ~ apăraţi faţă de cămăraşii de la Ocna Mare 237.
Şărban v. Şerban.
Şărboiul v. şi Stanciul Ş&rboiul.
Şărboiul din Voinigeşti, tatăl lui Opriş (menţ.) 10.
Şărineasa v. Şirineasa sat.
♦Şchei, sat <probabil lg. Alexeni j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 418.
Şerban, Şărban:
Şerban, Şărban v. şi Radu lu Şerban.
Şerban, ciobotar din Bărăşti, martor la Brăila 352.
Şerban, croitor, dă bani cu împrumut 78.
Şerban (Şărban, Şerbanovici) din Bucureşti, tatăl lui Stoica log. (spudei) 189, 357, 374, 382 v. şi Stoica Şerbanovici.
Şerban din Cherba, frate cu Dragotă 179.
Şerban din Creţuleşti, martor pentru Şer-băneşti 305.
Şerban din Dudeşti, martor 136.
Şerban din Gîrbovi, aldămăşar pentru Coroteni 204.
—   Şărban din Goleşti, jurător 407.
Şerban, fiul lui Dragotă din Cherba, se
     rumâneşte 179.
—   Şărban, fratele lui Arbănaş, familie, vinde în Bărăşti 158.
Şerban (Şărban, Sîrban), log. <din Bilci-reşti > scrie zapis 419; martor 33, 324, 344, 347, 360, 367, 381, 400, 408, semnează 152, 168, 190, 389; v. şi Stoica Şerbanovici.
—   Şărban, pîrc., martor pentru Lăceni 152.
Şerban, popă din Bărbuleţu, martor 403.
Şerban (Şărban), rumâni din: Cetăţeni 235; ~din Iacoveşti 367.
Şerban tatăl lui Stoica spudei v. Şerban din Bucureşti.
Şerban voievod v. Radu Şerban domn.
Şerban Danovici, log., martor pentru Băleni, semnează 405.
Şerban Ghiughel, rumân cu delniţă din Goleşti 407.
Şerbana, ţigănci 292, 360.
Şerbanovici v. Şerban din Bucureşti.
Şerbănel, partea lui la Fîntînă în Puchiani
    413.
♦Şerbăneşti j. Dîmboviţa, sat <lg. Teţcoiu), parte de funie vîndută de Văsiu al lui Oprică din Creaţa lui Para pah. 305.
Şerbăneşti, sat <j. Vîlcea; probabil c. Lăpu-şata) 18.
Şerbăneşti (Şărbăneşti), sat <j. Vîlcea; probabil c. Ştefăneşti), parte cu vie din funia Predei vîndută de Anghel din Mihăeşti 306.
Şerbu, Şărb:
Şerbu v. şi Ispas Şerbu.
—   Şărbu din Măneşti, tatăl lui Stanciul şi al lui Stan care vînd în Budureşti (menţ.) 180.
—   Şărb din Poenari megiaş jurător 246.
Şerbul, fiul lui Dumitru Sfatul din Albeni,
    familie, vinde loc în Fîntînele 371.
Şerbul (Şărbu), martor la danie m-rii Cozia 106,112 ; pentru Mnacele 289. 290.
Şerbul (Şărbul), pah. <din Sălătruc), fiul lui Radul, înzestrează pe sora sa, Sora 118, semnează 119.
Şerbu, rumân din Cetăţeni 235.
Şimon v. Pribeg Şimon.
Şintescul v. Radul Şintescul log.
Şinteşti, sat <Sinteşti, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov, c. Coşereni) 418.
Şipanul v. Radul Şipanul.
Şipot, sat <Şipotu, j. Dolj; azi j. Gorj), partea Gherghinei cumpărată de Bar-bul clucer din Poiana 351, 353.
Şirineasa j. Vîlcea (Şărineasa), sat 86, 277, 298, 359.
654
www.dacoromanica.ro
Şitoaia (Şutoaia), sat <j. Dolj) 276, 288, 351, 353, 360; viile m-rii Coşuna scutite de vinărici, păr păr şi poclon 310.
Şiumun v. Pribeg Şimon.
Şogîrgău v. Fătu lu Şogîrgău.
Şolomon, pîrcălab <din Făgăraş), martor 331.
*Şolomon, sat <or. Tîrgovişte), curaturi pentru vii, scutiri acordate m-rii Dealul 14.
*Şolomoneşti, sat <probabil j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 418.
Şomăneşti, sat <j. Gorj) 68.
♦Şoplea, sat <lg. Corlăteşti, j. Prahova; azi or. Ploieşti), partea lui Coadă vornic cumpărată de Dragul log. de la unchiul său Stroe din Cislău 247.
Şovarna, sat <j. Mehedinţi), partea lui Tăvărag dată zestre Rocsei, femeia lui Avram 61.
•Şovîrligu (Şovîrîligul), sat <Topolniţa, j. Mehedinţi; c. Izvorul Bîrzei), fugit peste hotare; scutiri acordate m-rii Topolniţa 27.
Ştefan din Ţigăneşti, martor I.
Ştefan, fiul lui Tănasie pah. din Bărbăteşti, vinde în Berciugov 216.
Ştefan, log. din Văleni, tatăl lui Bărbuia şi al lui Negoiţă 90.
Ştefan, martor pentru Cacaleţii din Coastă 374.
Ştefan, meşter din Păcăleşti, tatăl lui Radul, martor 173.
Ştefan, popă, martor pentru m-rea Cozia 155.
Ştefan <Surdul), domn al Ţării Româneşti <1591-1592) 317.
Ştefan <Tomşa), domn al Moldovei <1611 — 1615,      1621—1623), tatăl lui Leon
                                           Tomşa voievod 27, 186, 208, 343.
Ştefeasca, parte la Sărariul <j. Săcuieni; azi j. Prahova) vîndută de Oance şi de Toma lui Iordache vornic 179.
*Ştefoaia (Ştefăni, Ştefoae), sat <lg. Pădu-reni, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 134, 190, 412.
Şteful din Potoceni, tată şi fiu, martori pentru Dealul Zoreştilor 172. teful din Pucheni, martor 394. teful, măjarul, martor pentru Găujani 352.
Şteful, post. din Berileşti, martor 175; jurător 418.
Şteful, post. din Tămăşeşti, soţul Neacşei, vinde în Cîrstieneşti 198; jurător 336; martor semnează pah. 386.
Şteful, tatăl lui Oancea, partea lui la Sărariul (menţ.) 179.
Ştirbul din Bucşani, megiaş jurător 97.
Ştubeiul, sat <j. Mehedinţi), parte lăsată de Maria din Obedin soţului său Conda f. mare comis, redobîndită de la m-rea Jitian de vărul ei, Barbul mare pah. 82.
Şuaş v. Şăoaşul, sat.
Şuică v. Eşuecoe.
Şuiei (Şueci), sat <j. Argeş), partea lui Radul din ~ rămasă fiilor săi Standul şi Gostea, pricină 358; popă 118 (?), 309.
Şutoaia v. Şitoaia sat.
T
Tabacul din Ciutureşti, tatăl lui Mihai (menţ.) 309.
Tabără v. Calin Tabără.
Tanasie, Tănasie: v. şi Athanasie.
Tanasie, cnezi rumâni ţi din:     Jigorani,
    încearcă să se judecească 178;'-' din Polovinele se rejudeceşte 117.
— Tănasie, locul lui la Priboiani I.
Tanasie, log. (menţ. tîrzie) 159.
Tanasie (Tănasie), pah. din Bărbăteşti, <fiul lui Moga), tatăl lui Pătru, Ştefan şi Mihai vinde partea Stanei jup. lui Drăguşin ban, semnează 216; jurător 364.
Tanasie, pah. din Stăneşti <Rudeanul>, martor 33, semnează 320.
Tanasie (Atanasie, Tanase), popă clisiarh din Tîrgovişte, fiul popii Goicea, vinde vie cu case în Dealul Tîrgoviştei 250; martor 250, 339, semnează 286.
— Tănasie vinde vie la Cîmpulung 157.
Tatomir, cneaz rumânit din Vlădila se răscumpără 208.
Tatomir din Dobroeşti, martor pentru Fundeni 154.
Tatomir, tatăl lui Neagoe, martor pentru Tătărani 240.
Tatomir, ţigan 249.
Tatul din Băbeni martor pentru Topliceni 361; probabil acelaşi: Tatul, martor pentru Draghieşti 50.
Tatul din Sărăşti, martor 126.
Tatul, fiul lui Oprea păcurar din Trănşani vinde parte 5.
Tatul log. v. şi Tatul Danovic.
Tatul, log. din P&troaia, martor 162; scrie zapis, semnează 284.
Tatul, martor pentru <Zoreşti) 243.
Tatul, nepotul lui Arbănaş şi al lui Şărban, vinde în Bereşti 158.
655
www.dacoromanica.ro
Tatul, nepotul lui Theofil călugăr şi frate cu Radul armaş, în pricină pentru Vlădeni, Vîrleţi ş.a. 142, 144.
Tatul, paharnic, tatăl lui Preda 174.
Tatul popă v. Papa Tatul.
Tatul, rumâni din: Cîrsteianeşti cu delniţă şi parte cumpărată 198; ~ din Cri-tineşti in pricină de rumânie 34; — din Deleni 33; ~ din Grădiştea de Jos, încearcă să se judecească 84.
Tatul, ţigan alăutar 288.
Tatul Danovic, log. al treilea, frate cu Marco log. 380; martor, semnează 168, 405; în pricină pentru ţigani 315.
Tatul Hanul, din Beleţi (?) martor 279.
T&lpaş, delniţa lui la Bogăteşti 32.
Tălpăşescul v. Muşat T&lp&şescul.
T&m&şeşti, sat <j. Muscel şi Pădureţi; azi j. Argeş, Valea Nandrii> 336.
Tămbuşca v. Dragomir Ţ&mbuşca.
Tănasie v. Tanasie.
Tânislav v. St&nislav.
Tătarul, sat <j. Brăila>, drumul Tătarului la laşul 109.
'Tătarul de la Cîmpu, sat <probabil lg. Boldeşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova), închinat de jup. Frujina m-rii Mărgineni 213.
T&t&rani j. Dîmboviţa, sat, părţi vîndute de Preda, Mihai, Stoica <fiii lui Pîrvul din Lazuri) ş.a. lui Ianiu negustor; jude-cire 240.
Tat&r&i, sat <j. Ilfov; azi j. Prahova) 394, 395, 404.
•Tătărîe (Tătărăii), sat <lg. Grosu, j. Vlaşca; azi Teleorman, c. Siliştea) 79, 80.
T&trade, ţigan 160.
Tătulescul v. Radul Tătulescul.
T&v&rag, bunicul Rocsei, cu parte în Şovarna (menţ.) 61.
Tebeasca, parte <j. Ialomiţa), lăsată de Stana Roaba, nepoatei sale Negritei 145.
Tecuci v. Pătru Tecuci.
Tega, pîrîu la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
Tega j. Saac, sat <azi j. Buzău), partea lui Dragomir vătaf din Cislău şi a fratelui său Andrei dăruită de Lupul fost mare log. m-rii Cîrnu; casa Ţigulei 16.
Teleancă v. Neagoe Teleancă.
Teleorman, judeţ, sat din ~ 257.
Teleşti, sat <j. Gorj) 248.
Teodosie, Theodosie v. Tudosie.
Teofan, patriarh de Ierusalim dă carte 84.
Teofil v. Theofil.
Tâtiul din Pîcleni, martor pentru Gudă-reşti 9.
656
Tetoi, sat <Tetoiu, j. Vîlcea) 131.
Teţcoi v. Detcui, sat.
Theodosie v. Tudosie.
Theofana, în soborul m-rii Viforîta 339.
Theofil, călugăr v. Theofil Rudeanul şi Tudor din Vlădeni.
Theofil (Teofil), episcop de Rîmnic 58; judecă şi întocmeşte 330,333; dă mărturie 127, 238; dă carte 84;
      judecă împreună cu domnul în soborul ţării 57, 183, 401, semnează 322.
Theofil Rudeanul (Teofil, ~ Rudean), călugăr la m-rea Cozia 238, 293; frate cu Pîrvul log. şi unchiul lui Andrei spătar 57, 103; dă mărturie 57, 60, 106, 112, semnează 155.
Tihul din Dîlga, martor 21.
Tismana (Tismeana, Uspenia), m-re <j. Gorj), mare lavră domnească 341; sate, pricini 59, 232, 342; schimbă sat 406; danie de sare 17, 39; scutiri 341; egumeni: Daniil şi Theodosie.
Titu (Titiu), sat <j. Vlaşca?; azi oraş, j. Dîmboviţa) 211, 378.
Tîmpa, top. la Balta Albă <j. Romanaţi; azi j. Olt) 189.
Tîntava j. Ilfov, sat rumânit de Sîrbul stolnic, dăruit m-rii Tismana; dăruit de Radu Şerban jupaniţei Elina, pricini 59.
Tîrgovişte, oraş 59, 133, 153, 225, 420; cetate de scaun sub Radu Mihnea 253; pecetea oraşului 286; m-re, ocnă şi sat lîngă 148, 185, 187;
      case, pivniţă 179, 211; căpitan 200; doctor 187; oameni buni 286;
      biserica Sfeta Petca (Sf. Paraschiva) 240, 286, 364; biserica popii Nenciul 400; popi şi diaconi 54, 214, 240, 250, 339; Mitropolia 54; zapis scris la ~ 273.
Tîrgşor (Tîrşor), <oraş ?> <j. Prahova) 203, în hotar cu Deduleşti 169; vii lăsate de Lazăr pah. fratelui său Ilie şi jup. sale Marga 257; cojocar 201; iuzbaşă 117; popă 126.
Tîrgul de Sus, <la Bucureşti), partea lui Gherghe vătaf cumpărată de Iordache vornic de la Frujina din Bucov 267.
'Tîrgul Gilort, sat <Bengeşti, j. Gorj) 137.
Tîrnava, sat <j. Dolj) în hotar cu Găureni 217.
Tîrşor v. Cirstea — şi Tîrgşor.
Toader, Todor v. Tudor.
www.dacoromanica.ro
Toboş Frenţi <Doboş Frenţ) ungur în pricină pentru părţi în Răteşti, Slăveşti ş.a. 253.
Tocher (?) din Urecheşti, martor pentru Bulzeşti 131.
♦Tocsobeşti (Tocsobeni), sat <lg. Colibaşi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş în or. Piteşti) 246.
Todoran v. Tudoran.
*Togozeni, sat <lg. Slătioare, j. Ialomiţa ; azi j. Ilfov) 344, 418.
Toia, iuzbaşă din Bălţaţi j. Rîmnic, aldă-măşar 125, 361 ; jurător 287.
Toia, log. martor pentru Gudăreşti 9; scrie zapis 50.
Toma v. şi Cătunul Tomei.
Toma, chezaş din Vărăşti 302.
Toma, cneaz rumânit din Dobricenii Măg-laşi, rejudecit 113.
Toma, comis <din Pătroaia), soţul Vinei şi tatăl lui Mihaiu post., stăpîn în Vîl-tureni (menţ.) 284.
Toma, fiul lui Mailat, vinde parte în Sărariu 179.
Toma, popă din Chili, ia stihar de la m-rea Menedic 258.
Toma, tatăl lui Ion din Băjăşti 326.
Tomeni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), boierii din ~ 318, 335.
•Tomeşti, sat <lg. Morunglav, j. Romanaţi; azi j. Olt) 78.
Topile, top. laCincu <Pruneşti, j. Gorj) 371.
Topliceni, sat <j. R. Sărat; azi j. Buzău), partea Colţii dată de Anton m-rii Dedu-leşti 361.
Topolniţa (Polneţa, Polniţa, Sf. Mihail), m-re <j. Mehedinţi), pustie, refăcută de călugări sîrbi 27; ctitori şi donatori; sate 122; scutiri 27.
Topolov, rîu <afl. al Oltului), m-rea <Flămînda> de la 98, 311.
•Topoloveni, sat <lg. Stroeşti, j. Ilfov) 418.
Torsura de Jos (Doi Torsura), sat <întorsura j. Dolj), cnezi rumâniţi de Conda f. mare comis se răscumpără de la fratele său Alexe 370.
Tova, ţigan 263.
Trandafir, ţigan 355.
Transilvania (Ţara Ardealului, Ţara noastră, de peste munte, Ţara Ungurească) 269, 331; Mihai Viteazul crai în ~ 59, 351, 353; <transilvăneni> cu munte în Ţara Românească 403; ~ în pomelnicul m-rii Argeş 331; soli 337 ; boieri pribegi 208, 326, 407 ; rumâni şi ţigani fugiţi în ~27, 164; episcopie din 59.
Trăistâni v. Trestiiani, sat.
Tr&istrie din Pătîrlage vinde vie la <Zo-reşti) 243.
*Trănşani, sat <Tonea, j. Ialomiţa; azi or. Călăraşi), parte vîndută de Tatul, fiul Oprc-i păcurar, lui Mihnea 5; parte cumpărată de Cîrstea grecul 37.
Trăţescul v. Stanciul Truţescul.
Treapul v. Dobrodeava Treapul.
Trestia v. Valea Trestiei.
Trestiiani (Trăistâni), sat <j. Săcuieni; azi i. Prahova) 179, 239; ~de la Cîmp, de la Ratena, din jos de Inoteşti j. Săcuiani, „moş“ vîndut de Dragomir Gîrjă lui Sava post 239 -.probabil acelaşi: Trăisturi(?)ll.
Trifa, sulger din Orbească, tatăl lui Staico 95; martor 79, 152, 324, semnează 80, 184.
Trohana v. Radul Trohanei.
Troiţă, fiul (?) popii Stroe, vinde în Buneşti
    221.
Truţescul v. Stanciul Truţescul.
Tudor, Toader, Toadir, Tudur, Thudor:
Tudor v. şi Badea a lui Tudor.
Tudor, cneaz rumânit din Polovinele, rejudecit 117.
Tudor, comis din Izvor <Ştirbei>, cumpără şi rumâneşte în Băldeşti, Silişteni, Ciu-tureşti ş.a. 309.
—   Thudor dă bani cu împrumut 78.
Tudor din Bărăşti v. Tudor roşu.
Tudor din Cîndeşti, martor 300.
—Toadir din Dălbăneşti, se vinde rumân 421.
Tudor din Dobroteni, vinde parte 179.
—   Toader din Ergheviţă, martor 114.
Tudor din Răteşti v. ~ vornic şi Tudor
    Rătescul.
—   Toader (Toderu) din Tătărăi funeşte în Pucheni 395, semnează. 404.
Tudor din Vlădeni (Theofil călugăr), log. frate cu Balea, familie, lasă părţi în Vîrleţi, Bălţaţi ş.a. m-rii Mărgineni (menţ.) 142, 144; v. şi Tudor log.
Tudor din Vlădeni <log.>, frate cu Dragomir în pricină pentru Căpriorul (menţ). 143 ; v. şi Tudor log.
—   Toader, fiul lui Mogoş, martor pentru Mierlari, familie 334.
Tudor, fiul lui Muşat al Bolei, aldămăşar pentru Cîndeşti 223.
Tudor, fiul lui Stanciul Şărboiul, martor pentru Feţeni şi Voinigeşti 10.
Tudor, fiul lui Stoian, frate cu Mihalcea şi cu Manea, vinde în Mierlari 334.
Tudor, fiul Măriei şi strănepotul lui Gher-ghe din Puchiani, familie 394.
Tudor, frate cu Paraschiva, înzestrează pe sora sa jup. Neacşa în Goleşti, fiu) (?) lui Ianiu fost mare post. din Bolească 407.
—   Tudori, gelep, martor pentru Tîrgovişte 7.
Tudor, ginerele lui Balica din Cîrlomăneşti,
    aldămăşar 194.
657
www.dacoromanica.ro
Tudor, grămătic, (spudei), frate cu Dumitru log. <fiul lui Pană post. din Bărbăteşti), scrie acte domneşti 18, 21, 52, 56, 61, 91, 97, 116, 128, 132, 179, 187, 204, 207, 237, 288,          296, 309-311,
    330, 400; semnează 161.
Tudor, log. din Bujorani, vinde ţigancă, familie, scrie zapis 75.
Tudoru, log. <din Slăviteşti?), martor pentru Mihăeşti, Şerbăneşti 306.
Tudor, log. din Vlădeni vinde partea sa din Goleşti 407, 414; jurător 379; v. şi Tudor din Vlădeni.
Tudor, log. scrie cartea boierilor hotărnici pentru Svinteşti 318.
Tudor, nepotul lui Voisilă din Slăvileşti, vinde în Pupezească 65.
Tudor, popă, tatăl lui Radul din Merlari 334.
Tudor, post. cel bătrln, martor pentru Căpriorul 240.
Tudor, roşu din Bărăşti, martor 50, 361; probabil acelaşi: Tudor, martor pentru Gudăreşti 9.
Tudor (Tudoru), rumâni din: Critineşti 296; ~ din Iacoveşti 367; din Măgureni 251; ~din Roşiul 73, 135;~rumân al doamnei Stanca judecit de Mihai post. din Sărata 150.
Tudor, stolnic din Bîrseşti, martor 175, semnează 184.
— Toader, tatăl lui Dan megiaş din Slăviteşti 62.
Tudor, tunar, tatăl lui Dumitru grămătic 273.
Tudor, ţigan 321.
Tudor vornic v. şi Tudor Rătescul.
Tudor, vornic al doilea, frate cu Calotă clucer din Popeşti, martor 73, 135, 190, 357, semnează 107.
Tudor B&lteanul, martor pentru Torsura de Jos 370.
Tudor Bojdariu, tatăl Stancăi cu parte în Bogdăneşti (menţ?) 327.
Tudor Bolduma din Trestiiani (din Buciu-meni), martor 239, 267.
Tudor Cambei, frate cu Radul din Cîineşti 389.
Tudor Grecul (Tudoru ~) din Păuşeşti, martor 59, 70, 71, 74.
Tudor Rătescul (Tudor), vornic al doilea din Răteşti, soţul Savei 173; stăpîn în Păcureni, Păcăleşti, Slăveşti ş.a.173, 253; pribeag cu Gavril Movilă, pricini cu ungurii lui Beldie Kelemen 253; martor 226, 244, 402, semnează Theodor 76.
Tudora v. şi Standul al Tudorei, Voica a Tudorei.
Tudora, fiica lui Ventilă din Bucu, înzestrată în Pupezeni ş.a. 265.
Tudora, mama Bobei care vinde în Glina (menţ.) 35.
658
Tudora, soţia lui Ionaşco log. şi fiica (?) lui Tudor Bojdariu, vinde in Bogdăneşti 327.
Tudora, ţigancă slobozită 257.
Tudorachi, martor pentru Puchiani 394.
Tudoran, cumnat cu Mânu, vinde părţi în Lăzăreşti 268.
Tudoran din Călineşti, megiaş jurător 170.
Tudoran din Cîlceşti, tatăl lui Oprea (menţ?) 263.
Tudoran, Tudor fiul lui Dragomir v. Tudoran stol.
Tudoran, log., martor 75; probabil acelaşi: Tudoran, martor pentru Izvorani 81.
Tudoran, pah. <nepotul lui Tudoran pit.) (menţ. ulterioară) 159.
Tudoran, pitar, tatăl lui Ianache pah., Badea log. şi Pîrvul log., familie, redă-ruieşte Mogoşeştii m-rii Codmeana 94, 121; vii la Izvorani 159; împrumută bani 386; probabil acelaşi: Tudoran, sulger din Vlădeşti, stăpîn de ţignai 164, 200, 273, 286; jurător 93; martor, semnează 351.
Tudoran, rumân din Cetăţeni 235.
Tudoran (Tudor), stolnic, frate cu Dobre şi fiul lui Dragomir <nepotul lui Radu de la Afumaţi), în pricină pentru Mogo-şeşti (menţ.) 94, 120.
Tudoran <post.), tatăl lui Preda post. din Lereşti 198.
Tudorie v. Tudora.
Tudosie, Teodosie, Theodosie:
Tudosie (Teodie, Teodosie, Theodosie), călugăr din Fundeni, soţul Ancăi şi tatăl lui Gherghe şi al lui Dumitru vinde în Fundeni 154; înfrăţeşte pe Hrizea fost mare spăt. peste biserica sa de la Grădişte, semnează 301; martor 227.
— Teodosie, diacon, martor pentru Bîş-cenii de Jos 242.
Tudosie (Teodosie, Theodosie, Thudose, Tudosîi) din Cepturoaia <Corbeanul>, mare spătar (1633 ian. — dec.), f. mare spăt., mare log. (1634 ian. — 1634 aprilie 30), f. mare log., fiul lui Vintilă f.mare vornic 147; tatăl lui Preda post. (spăt.) şi ginerele lui Preda ban Buzescul, stăpîn în Vîlcăneşti pe Mos-tişte, Roşiul, Smîrdeşteţul ş.a. 73, 135, 147, 165, 351, 353, 385, 390, 393; în pricină pentru daniile Drăgoeştilor 307, 328, 398; ctitor al m-rii Aninoasa Buzău 247;
      în sfatul domnesc: mare spătar 4, 6, 14, 16—21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 117, 127, 128, 132, 133, 138,148, 150, 153,
www.dacoromanica.ro
    163, 165, 167, 169, 170, 178, 179; mare log. 183, 187, 189 193-196, 199, 201, 204, 207-209, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247-249;
      ispravnic In act domnesc 187, 193— 196, 199, 201, 204, 207, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247,-249;
      martor 77, 137, 153, 174, 235, 351, 405; jurător, ispravnic de jurători 244, 260, 261, 271; semnează 77, 261, 385, 390, 405;
      erori: Teodor 21; mare pah. în sfat 31; Teodosie <Rudeanul> 169.
—   Theodosie (Teodosie), egumen şi nastav-nic al m-rii Tismana 59, 232, 322, 342, 406.
Tudosie, fiul jup. Păuna, familie, vinde parte cu rumâni în Moii de la Jiu 369.
Tudosie, fiul lui Staico pah. Rudeanul, în pricină cu satul Văcăreşti Olt 48,
    138.
Tudosie log. v. şi din Cepturoaia, Tudosie Rudeanul.
Tudosii, log., tatăl lui Stanciul vătaf 274.
—   Teodosie, popă, nepotul lui Sinea sluger şi fratele lui Ivănuş, familie, cumpără în Bîşcenii de Jos 242.
Tudosie (Theodosie), post. din Loloeşti, martor 385.
Tudosie, rumân din Deleni 33.
Tudosie spătar 169 v. Tudosie din Cepturoaia.
Tudosie, spătar <probabil vărul lui Stoica pah. Rudeanul), martor 312.
Tudosie Rudeanul, mare log., tatăl Ancăi, socrul lui Stan vornic (menţ.) 272;
    tatăl lui Vlad mare log. şi bunicul lui Andrei spăt., stăpîn în Foleşti, Slă-tioare ş.a. 13, 138,     272; primeşte
    rumâni fugiţi 55, 237; soţul Dobrei, pribeag în Moldova cu Simeon Movilă 138.
— Tudosii a, maică în soborul m-rii Vifo-rîta 339.
Tulel, cneaz rumânit din Dobricenii Măglaşi, rejudecit 113.
Turburea (Turbure, Turburi), sat <j. Argeş) 289—291; v. şi Coasta Turburei.
Turbure, sat <Tulburea, j. Săcuieni; azi j. Prahova) în hotar cu Nucet 1.
Turcea (Turce) din Spineni, megiaş jurător 48, 138.
Turceanul, în pricină pentru Turceni (menţ.) 342.
Turceni j. Gorj, sat dăruit de Pîrvul ban m-rii Tismana, revendicat de Turceanul, rumâni răscumpăraţi 232, 342.
Turcia v. Ţara Turcească.
♦Turcineşti j. Argeş, den Topolov, sat <lg. Cremenari; azi j. Vîlcea), scutit pentru a fi de întărire m-rii de la Topolov <Flămînda> 98.
Turturea, pah. morile sale din Glina sparte de m-rea Radu Vodă 411.
Tutana (Sf. Athanasie Athonitul), m-re domnească <j. Argeş), metoh al m-rii Radu Vodă 238, 325; scutire de vină-rici, egumen Cozma (?) 116; pricini pentru Mogoşeşti şi Esciori 94, 121, 238, 325.
Ţ
Ţamblac, slugă domnească, frate cu Stan al doilea comis, rumân al lui Matei Basarab, iertat pentru slujbă în pribegie 276.
Ţara Leşească, episcop român în ~ 59.
Ţara Moldovei v. Moldova.
Ţara Românească, numită Vlahia Transalpină 189, 311; mitropolit al Ungro-vlahiei 84, 322, 333, 381;
      pază la marginea ţării, cheia ţării 148, 337, 338; transilvăneni cu stă-pîniri în ~ 403; sol moldovean 282;
      prădată, robită şi spartă de turci 296, 322, 323 de tătari şi moldoveni 41;
      domn al <-»< crai al Ardealului 59, 351, 353.
Ţara Turcească (împărăţia), boier trimis cu solie în <^351, 353; v. şi Ţarigrad; rumâni şi ţigani fugiţi în z— 27, 200.
Ţara Ungurească v. Transilvania.
Ţarigrad (Constantingrad), oraş <Istanbul), boieri trimişi cu slujbă la <'•'101, 217, 368.
         v. Stoica Ţăpţan.
ţigan din Ciorăşti, martor 298.
♦Ţigăneşti, sat <or. Tîrgovişte), funie cumpărată de Dumbravă căpit. de la Gherghe 7.
Ţigăneşti (Ţăgăneşti), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş în or. Topolo-veni) în hotar cu Priboieni, diacon I.
Ţigoiasca, funie la ♦Mailat <lg. Poiana, j. Dolj; azi j. Gorj, c. Turburea) 351, 353.
659
www.dacoromanica.ro
Ţigulea v. şi Stan Ţigulea.
Îigulea, casa lui la Tega 16. iţeşti (Ţeţeşti), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 268; rumân iertat de Lazăr pah.; casele lui Gherghe 257. Ţînţăreanul v. Mihai Ţînţăreanul.
Ţînţ&reni, sat <j. Dolj) 19.
Ţîrghişeşti, moşneni din Rîul Alb (menţ. tlrzie) 236.
Ţocu din Negovani, martor pentru Trestiani, semnează 239.
U
Udrea din Bibeşti, martor pentru Baia de Fier 233.
Udrea din Brăneşti, fiul lui Bran, familie, vinde parte 8; probabil acelaşidin Băneşti (?), vinde în Brăneşti 363.
Udrea din Fundeni, <log.>, fiul lui Stanciul log. şi al Anghelinei, frate cu Gherghe, vinde parte 93.
Udrea din Lăceni, vinde parte din Flo-ceasca 79; martor 80.
Udrea din Săcuiani, fiul lui Oprea, log. şi frate cu Dobre armaş martor pentru Dudeşti 225.
Udrea, fiul lui Vlăduţul din Ciocade, în pricină pentru Crasna 372.
Udrea log. v. ş. Udrea din Fundeni.
Udrea, log. din Rădăcineşti, fiul lui Grama armaş, soţul Caplei şi frate cu Leca post. 417; probabil acelaşi: Udrea, log. martor 94, 286, 400.
Udrea, post. <Doicescul> cumpără parte în Stroeşti 215.
Udrişte, fiul popii Stoica <din Păuşeşti), martor pentru Buneşti 221.
Udrişte, frate cu Vlaicul care vinde în Prisăceni 3.
Udrişte log. v. şi Udrişte Năsturel.
Udrişte, log. din Şirineasa, fiul lui Oprea log. stăpîn în Foleştii de Jos 86; în pricină pentru Oteşani 298, martor 277; scrie zapis 359.
Udrişte (Udreşti), post. din Drăgoeşti, soţul Sorei. înmormîntat la Govora, căreia îi dăruieşte Cerneţul, Medvejdea ş.a.; rudă cu Sima stolniceasa 307, 328, 329, 398.
Udrişte, vătaf de plăieşi din Rămeşti 206; megiaş jurător pentru Dobriceni 113.
Udrişte, vornic din Roşiia, martor 369, 406.
Udrişte Năsturel, log. al doilea, fiul lui Radul Năsturel mare log., martor 94; semnează 261; în menţ. ulterioare 288, 322.
Ueşti, sat <Uieşti, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), Stanciul din~rumânit la Bucşani 97.
Ugrenii v. Ogruml.
Uliţa, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 326.
Ulmetul, munte la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
Ungrovlahia v. Ţara Românească.
Ungurul v. Mihai Ungurul.
Ureche din Hareş, martor 358.
Uricheşti, sat <Urecheşti, j. Dolj) 131.
Uriia v. Huriia sat.
Urleşti (Orleşti), sat <Urleasca, j. Brăila), în hotar cu laşul 109.
Ursea moşteneşte pe Stoica Rîmba în Jideni 392.
Ursul v. şi Albul Ursului, Măgura Ursului.
Ursu căpit. din Buzău, dăruit de domn la Scurteşti 101.
Ursu, fiul lui Stanciul din Stăneşti, rumânit fără ocină 1.
Ursu, neguţător, martor pentru Mirceşti
    399.
Ursu, rumân din Cetăţeni 235.
Ursu, tatăl lui Voicilă cu parte în Dobro-teni (menţ.) 179.
Ursu Groşarul, aldămăşar pentru Jideni 391.
Urşani, sat <j. Vîlcea, în or. Horezu) 113.
♦Uscaţi, sat <lg. Vasilaţi, j. Ilfov) 73, 135, 168, 244.
Utura, top. în hotar cu ♦laşul <lg. Urlea-sca, j. Brăila) 109; v. şi Gorganul Uturei.
V
                                                                 Tad de la Nicopoe, <Vama Nicopolei), vameşi de la <Turnu Măgurele) 222. Vaideei (Sf. Arhangheli), m-re <Slobozia lui Enache, j. Ialomiţa), ctitor, metoh al m-rii Dohiarul; egumen Climi 123, 382.
660
Taideel, sat <Vaideeni, j. Vîlcea), Avram se vinde rumân lui Dragomir m. armaş 174. Vai de El, sat <j. Săcuiani; azi Podgoria, j. Prahova) 158, 362; probabil acelaşi: Vaidele 267.
www.dacoromanica.ro
Tale j. Mehedinţi, sat, parte moştenită de Avram de la bunicul său Stanciu Buzeia 61.
Tale, sat <probabil Valea Mare, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 32.
Valea B&ii, top. la Ocna cea Mare <or. Ocnele Mari> 110.
Vale Groşilor, top. la Cătunul Tomei şi Creaţa <Creţuleşti, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 378.
Valea lui Balotă, sat <probabil Baloteşti, j. Ilfov), parte şi vie fără buciumi cumpărate de Iordache vornic de la Stan, nepotul lui Voinea din Trestiiani şi de la Cîrstea log. din Buciumeni 179.
Valea lui Dobre, sat <Dobriceni, i. Vîlcea), părţile lui Radu şi ale lui Necula 36.
Valea lui Ion (Vale lu ~), top. la Mirău <j. Vlaşca; azi j. Ilfov 47, 72.
Valea Mănăstirii v. Mănăstirea, sat.
Valea Pfrîeştilor, în hotar cu Stăneştii 346.
Valea Popii v. Gura Sămăilei.
Valea Robului la Berislăveşti <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 262.
Valea Saşilor din Dealul Tîrgoviştei, viile lui Parepa post. (în menţ. ulterioară) 91; vii ale lui aga Neagul cumpărate de Gherghie Caridi al doilea vist. 250.
Valea Trestiei, la Tega <j. Săcuieni; azi j. Buzău) 16.
♦Valea Ursului (?), sat <probabil Valea Urloii, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 362.
Văleni v. Văleni sat.
Vancea v. şi Mitrea al Vancei.
Vancea, martor pentru Piscul Runcului 176.
Vancea, popă cumpără livadă la Piscul Runcului 176; probabil acelaşi: /^cumpără la Bogdăneşti 327.
Vardeniţă, sat <Gvardeniţa, j. Mehedinţi) 193.
Varlaam, egumen al m-rii Dealu 322.
Vasilache, cupeţ din Călineşti, martor 365, 366.
Vasilie, armaş din Stroeşti, scutit pentru slujbă în ţări străine 129.
Vasilie din Cegani, martor 308.
Vasilie din Gomoeşti, martor 150.
Vasilie din Mihăeşti, martor pentru Buneşti
    220, 221.
Vasilie, egumen al m-rii Aninoasa Buzău 244, 247.
Vasilie, egumen al m-rii Bistriţa 13, 43, 237, 260, 261, 271, 312, în soborul ţării 322, martor 106, 112, semnează 293.
Vasilie, fiul lui Dima grecul din Brătianii de Sus şi al jup. Stanca din Rătivoeşti, familie, stăpîn în Negreni ş.a. 292.
Vasilie, fiul jupînului Proca, martor pentru Feţeni şi Voinigeşti 10.
Vasilie, jupîneasa lui Calciul mare port cumpără în Goruneni 190.
Vasilie monah v. Vasilie Gură.
Vasilie (Vaselie), post. din Brăteşti, martor 381; probabil acelaşi: z— , post. din Brătici (?), martor, semnează 174.
Vasilie, rumâni din: Băjeşti, în pricină de rumânie 128; ~ Măgureni 251; ~ din Mărăcineni în pricină de rumânie 245.
Vasilie, scrie zapis pentru m-rea Viforîta 339.
Vasilie (Vasile), spătar, fiul lui Muşat vist. şi al Samfirei, frate cu Voichiţa şi soţ Ancuţei 81, 195; vinde vii şi delniţe în Izvorani şi Stăneşti 31, 81, 159, 195, 346; vinde ţiganii săi din Transilvania 164; martor 159, 250; semnează 81, 250, 346, 386.
Vasilie stolnic v. Vasilie Paindur.
Vasilie, vist. <mare> dăruit de Radu Mihnea cu Găurenii (menţ.) 217.
Vasilie Gură (Vasilie), monah, vinde cu fratele său Mihail partea din Cîndeşti a mătuşei lor Boba 303, 374; martor 300.
Vasilie Paindur (Vasalachi, Vasălie, Vasilache, Vasilachie, Vasile Păiandur, Vas-silie), mare stolnic în sfatul domnesc 180, 189, 193-196, 199, 201, 204, 207-209, 217, 235, 237, 238, 240, 242, 247, 249, 253, 257, 262, 263, 271, 272, 276, 280, 281, 288, 292, 295, 296,      298, 308-311,   323, 326, 330, 332,
    335,  338, 242, 344,  347, 352, 353, 358,
    360,  368, 374, 375,  382, 387, 393, 397,
    398,  400, 401, 403,  407, 408, 415, 417,
    418, 422;
      martor, dă carte de mărturie 251, 344, 347, 351, 367, 381, 402, 405; jurător 330, semnează 333.
Văcariu v. Vladul Văcariul.
Văcăreşti, sat <j. Dîmboviţa) 357, 378.
♦Văcăreşti j. OH, sat <lg. Trepteni), rumânit în silă de Tudosie f. mare log. Rudeanul, rejudecit 48, 138.
Văcăreşti, sat <or. Bucureşti) 24, 35, 136.
Vădeni, sat de margine <j. Brăila), act domnesc scris în tabără la ~ 148.
Vădenii Mici, numiţi, ocina lui Radeş, top. <probabil la Slăveşti lg. Măstăneşti, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 253.
Vădislav, log. din Produleşti, martor pentru Mogoşani 211.
Vădislav, post. din Belcin, schimbă parte din Corbi pentru părţi în Fîntîna şi Salcia 137, 140.
♦Vălari, sat <Valea cu Apă, j. Gorj) 369, 406.
Văleni, sat <Podu j. Dîmboviţa; azi j. Prahova) 395, 404.
661
www.dacoromanica.ro
Văleni po Dealul Piteştilor, j. Muşcel şi Pădureţ, sat <azi j. Argeş), partea m-rii Tutana scutită de vinărici 116; delniţe cu rumâni vîndute de Preda Nica spătar lui Costandin al doilea post. £08; probabil acelaşi: Văleni, „moş“ vîndut de Voica lui Socol din ~ 259.
Yăleni j. Romanaţi, aproape de Brîncoveni, sat <azi j. Olt) 261, 271, 275, 393; pricină de rumânie cu fiii lui Ştefan log., Bărbuia şi Negoiţă 90.
Y&leni sat <probabil or. Vălenii de Munte j. Săcuieni; azi j. Prahova) 226.
— Văleni, sat <Văleni, j. Vîlcea), în hotar cu Foleştii de Jos 86.
V&r&şti, sat <j. Ilfov, c. Dascălu) 11.
Vârăşti, sat <j. Ilfov, comună), Chiriac, Draghiia ş.a. săteni (chezaşi) pentru datoria de miere a celor săraci 302.
Văr&şti, sat <j. Ilfov; azi j. Ialomiţa), volnicii de stăpînire şi scutiri acordate m-rii Viforîta 22, 23; pricini cu stolnicii pentru vama din peşte 171.
V&rbil&, m-re <j. Săcuieni; azi j. Prahova) moşie 362.
Vărleţi v. Vîrliţi.
Văs&lat, riu la Brezoi <j. Vîlcea), partea lui Mănilă 106, 112.
Y&siiu, (Văsie), călugăr, tatăl lui Micşan cneaz rumânit din Jigorani (menţ.) 163, 178.
Y&siiu din Stănceşti, vinde Domneştii (menţ.) 397.
V&siiu din Vlădeşti, jurător pentru Goleşti
Y&siiu, fiul lui Oprică din Creaţa, vinde partea sa din Şerbăneşti 305.
Văsiu, fiul Măriei <şi al lui) Oprea log. din Rătivoeşti, cumnat cu Dima grecul, familie, vinde delniţe în Bădeştii de Podgorie 292.
Y&siiu, log. din Rătivoeşti, tatăl lui Dra-gomir (menţ.) 292.
V&siiu, ţigani 78, 199, 294.
Vede, riu, sat pe ~ 120.
Velica v. şi Neagoe al Velicâf.
Yelica, fiica lui Radul din Şuiei şi a Ianei, Înzestrată în Voiceşti 358.
Yelica, jupaniţă vinde, fără drept Gîn-denii (menţ.) 271.
Yelisare RuSta, martor 410; v. şi Rustea.
Ventilă v. Vintilă.
Vereşti (?), sat <probabil Oreşti, Oreasca, j. Ilfov) 381.
Verneşti (Verineşti ?), sat <j. Buzău) 194, 264, 300, 303, 319, 374; hotare, partea lui Balco şi din dealul cu vii vîndută de nepoţii săi lui Jipa post. din ~ 224; popi 224, 242, 256.
Vesi (?), jupîn, cumpără parte în Horezu 349.
Vetrea din Potoceni, martor 172.
Vetreş v. Radul Vetreş.
Vier&ş (Vovidenie), m-re <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Făgetul c. Colibaşi, j. Argeş), scutire 241, 373; pricini pentru Dobruşa 196; ~ cu rumânii săi din Poenari ş.a.; egumen Ioachim 196, 245, 246.
Viforîta (Vihorăşti, Vihorîta, Naşterea Maicii Domnului, Sf. Gheorghie), m-re de călugăriţe <j. Dîmboviţa; azi or. Tîr-govişte), danie, stareţă Pracxiia 339; volnicii, scutiri, pricini pentru bălţi 22, 23, 171, 418; pecete 339.
Viga Podeaua lasă nepotului său de văr, Necula pire. din Glogova vie în dealul Racoţilor 263.
Vina, jup. lui Toma comis, lasă fiului lor, Mihai <post.>, satul Vîlturenii cu rumâni 284.
Vineţeanul v. Barbut VineţeanuL
Vintilă, Ventil&:
Vintilă, clucer mare <din Cornăţeni), stăpîn de ţigani (menţ.)' 257.
Vintilă, comis din Băloteşti, martor 284.
—   Ventilă din Bucu înzestrează pe fiica sa Tudorie în Pupezeni 265.
—   Ventilă din Măneşti, fiul jup. Chiajna din Măneşti şi al lui Badea post. din Bucşani, vinde cu fratele său Preda post. parte din Poiana Dîmboviţa 153.
—   Ventilă, fiu vitreg lui Radul comis Corlătescul din Grozăveşti şi frate cu Necula din Glogova, familie 263.
Vintil& (Ventilă), log. din Oraşul de Floci scrie zapise 92, 145, 377; vinde ţigani, semnează 377.
Vintilă, stăpîn în Găureni 217.
—   Ventilă, tatăl lui Baciul şi al lui Vladul vinde în Bîrzeşti 100.
Vintilă (Ventilă), ţigani 124, 179, 351, 353.
Vintilă (Ventilă), vătaf (iuzbaşă?) din Brezoe cumpără parte în Berciugov 216; martor 235.
Vintilă, vornic <din Clăteşti), tatăl lui Negoiţă post. şi al lui Tudosie mare spăt. (menţ.) 137, 147.
Vipere, rumân din Cislău dăruit m-rii Aninoasa 244, 247.
Visarion, martor la danie m-rii Căluiu 393.
Vişa v. şi Măgura Ursului.
Vişa, femeia lui Bria şi soacra lui Stan din Stoeneşti, vinde părţi la Pomi şi Cărbunari 262.
Vişa, femeia lui Radul din Săteni şi mama lui Petriman, vinde delniţe cu rumâni 181, 187.
Vişa, jupîneasa <lui Stan log.), vinde delniţe în Căpriorul (menţ.) 364.
Vlşan din Tîrgovişte, martor 225.
662
www.dacoromanica.ro
Vişan, frate cu Radul din Bărcăneşti, vinde parte cu rumâni (menţ.) 249.
Vişan, martor pentru Mnacele la Turburea 289, 290.
Vişan, popă din Mileşti, tatăl lui Dragomir 155.
Vişan, rumân din Bărcăneşti în pricină de rumânie 249.
Vişan, tatăl lui Stanciul şi al lui Badea rumâni din Văleni (menţ.) 90.
Vişeneasa v. Stanciul al Vişenesei.
Vişina, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) în pricină de hotar cu Siliştioara 115.
Viştea, — de Jos, sat <j. Făgăraş) 331.
Vitan, ţigani 328, 398.
Vitioara v. Ghitioara sat.
Vitomireşti, sat <j. Olt) 48, 138.
Viţa, ţigancă 257.
Vîjga v. Cîrstea Vîjga.
Vîlcan din Cegani, martor 308.
Vllcana, sat <j. Dîmboviţa; azi or. Vulcana), partea lui Moga din Brăneşti 168; rumânire 324.
Vîlcana cea Mare, top. la Săteni <j. Dîmboviţa) 187.
*Vîlc&neştii pe Mostişte, j. Ilfov, sat numit Frăsinetul de Jos, rumânit de Preda Buzescul, vîndut de Tudosie spăt. şi fiul său Preda post. lui Gherghe <Caridi> log., f. vist. al doilea 147, 165.
*Vîlc&neşti, sat <probabil or. Craiova) 359.
Vîlcea, judeţ, sate din 18, 43, 45, 49, 86, 102, 113, 127, 196, 237, 272, 298;
       plăieşi 206; dijmari, goştinari, vină-riceri 110, 149.
*Vîlcomul, sat <Floran, azi j. Dolj), lăsat de Maria din Obedin soţului său Conda f. mare comis, dăruit m-rii Jitiian.re-dobîndit de Barbul mare pah. 82.
Vîlcul v. şi Dragodan Vîlcul.
Viicul clucer din Dragomireşti, tatăl lui Stoica pah. 184, 308.
Vîlcul din Glogova vinde parte la Mănăstire (menţ.) 61.
Vîlcul (Vlaicul) din Poenari, jurător 246.
Vîlcul (Vlăicul), fiul lui Crăciun Papalea din Cîrstineşti încearcă să se judecească, 102, 103.
Vîlcul, fiul Măriei şi fratele jupaniţei Stanca a lui Dima grecul, familie, vinde delniţe în Bădeştii de Podgorie 292.
Vîlcul, nepotul său Stan miluit la Studina Arvăteştilor (menţ.) 67.
Vîlcul vinde partea sa din Groşi 61.
Vîlcul Ciotei din Cîineşti, tatăl lui Radul (menţ.) 389.
Vîlculescul v. Stan Vllculescul.
Vîlsan din Vlădeşti, martor pentru Colnicul lui Hanăş 105.
46 — Documente Românit — c. 1359
♦Vîlsănesti, sat <01ari, j. Romanaţi; azi j. Olt), vie redobîndită de Spahiul cehodar de la Stănciucul pah. 332.
Vîlsul din Dobroeşti, martor pentru Fun-deni 154.
Vîlsul, rumân din Grădiştea de Jos, încearcă să se rejudecească 84.
Vfltureni, sat <probabil Vultureanca, j. Argeş), lăsat cu rumâni de Toma comis şi soţia sa Vina fiului lor Mihai <post.) 284.
♦Vîrîţi, sat <Sprîncenata, j. Olt) 359.
Vfrlţl, sat <j. Dolj; azi Jiul) 188, 390.
Vîrjoghe, Vr&joghi:
—   Vr&joghi (Vrăjug), martor pentru Ostra, semnează 62.
Vîrjoghe, sluger, vadul lui (?) de moară la Eşciori (menţ.) 325.
♦Vîrllţi (Vîrleţi), sat <lg. Coslegiu, j. Săcu-ieni; azi j. Prahova), parte vîndută de Pădure pah. şi fraţii săi lui Iordache vornic 76, 179; lăsat cu rumâni de Theofil călugăr <Tudor din Vlădeni), m-rii Mărgineni 142, 144.
Vîrtoape, top. la Berislăveşti <j. Argeş; azi j. Vîlcea), vii 262.
Vladul, Vlad:
Vladul v. şi Neagoe al lui Vladul.
Vladul, armaş al doilea răscumpără din rumânie pe vărul său Radul din Prun-deni 124.
<Vladul ban), moşul lui Drăguşin ban şi Mitrea vornic, vinde Craioveştilor Gîn-denii (menţ.) 261, 271.
—   Vlad, cercetează pricină de mori la Deduleşti 287.
Vladul, comis, <mare din Drăgoeşti), frate cu Radul log., danii m-rii Govora (menţ.) 307, 398.
—   Vlad, croitor din Brăila, martor pentru laşul 108, 109.
Vladul, diiacon, martor pentru Popeşti 203.
Vladul din Arceşti, frate cu Maria din Obedin, stăpîn în Vîlcom 82.
Vladul din Bărcăneşti, martor pentru Căză-neşti 167.
Vladul din Băşineşti, fiul popii Vladul, martor 242.
Vladul din Bircoveni se răscumpără din rumânie 15.
Vladul din Cacova, megiaş jurător 113.
—   Vlad din Carcadule, aldămăşar 29.
Vladul din Călineşti, în pricină 317.
Vladul din Coşovenii de Jos, martor 15.
Vladul din Dumireşti, megiaş jurător pentru
    Poenari 246.
Vladul din Gîrbovi, aldămăşar pentru Coro-teni 204.
Vladul din Glina, megiaş tocmelnic 24, 35.
—   Vlad din Godeni, tatăl lui Coman 223.
                                                                                      663
www.dacoromanica.ro
—   Vlad din Lipiia, martor pentru laşul 109.
—   Ylad din Nucet de lg. Turbure se vinde rumân cu casă, vie şi pomet 1.
Yladul din Parpari (?), martor pentru Studeniţa 155.
Yladul, fiul lui Dumitru Sfatul din Albeni, vinde în Fîntînele 371.
Yladul, fiul lui Neag de la Măilat, vinde funie 351, 353.
Yladul, fiul lui Stan din Brăneşti, rumânit 324.
Yladul, fiul lui Ventilă, în pricină pentru Bîrzeşti 100.
Yladul, fiul lui Vladul Rudeanul f. mare log., în pricină cu fratele său Andrei spătar 104.
Yladul, fiul popii Stoilă din Lăceni, vinde parte 152.
Yladul, fiul popii Stroe şi frate cu Troiţa, vinde vie din Buneşti 221.
Yladul, frate cu llie post. din Gropşani, cumpără parte 385.
Yladul, judec vinde vie în Drăgăşani 58.
Yladul, log. din Rogozi, martor pentru Izvorani 31.
Vladul log., mare log. v. Ylad Rudeanul.
Yladul (Vladu), martori pentru: Bîrca 20; ~ pentru Vlădeşti, Mnacele 105, 290; ~ pentru Samara 30.
Yladul, morariul, rumân din Cocorăşti 347.
Yladul, nepotul lui Oprea Glăvae din Ali-xeni, în pricină pentru ţigani 294.
—   Ylad, pircălab din Cîndeşti, aldămăşar
    223.
Yladul, pircălab din Drăngeşti, jurător pentru Prisăceni 412.
Yladul (Vlad), popi din: Căpreni scrie zapis 2; ~ din Trănşani, martor 5, 37; ~ din Băşineşti, tatăl lui Vladul 242.
Yladul, rumâni din: Cetăţeni 235; ~ din Gropşani 385; <-w din Măgureni 251; ~ din Văleni cu delniţă 408.
Yladul, soţul Muşei, vinde vie şi locuri la Berislăveşti 262.
Yladul, soţul Stancăi, vinde loc de casă la Săcuiani 209.
Yladul, ţigan 199.
Yladul vinde partea sa din Moşeştii Pistruiului (menţ.) 230.
Vlad voievod bătrînul, cel bătrîn v. Vlad Călugărul şi Ylad Ţepeş.
Vlad voievod fiul lui Radu cel Mare v. Ylad Yintilă.
Vlad voievod fiul lui Vlad voievod v. Vlad cel Tfn&r şi Ylad înecatul.
Vlad voievod tatăl lui Mircea eroare v. Radul cel B&trfn.
664
Vlad voievod tatăl lui Radu cel Mare şi al lui Vlad voievod v. Vlad Călugărul.
—   Ylad al Manii Drujoiul din Carcadule, vinde parte 331.
Yladul Brînzeiu (~ Brînzea), rumân din Măgureni 251; pîrc. martor 365, 366; eroare: Radu pîrc. 365.
Yladul Bucioiul din Negoeşti, martor 371.
Vlad cel Bătrîn v. Ylad Călugărul şi Ylad Ţepeş.
—   Vlad <Călugărul> (~cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1481—1495) 261, 271; tatăl lui Radul cel Mare 66, 186, 311; tatăl lui Vlad <cel Tînăr) 238;
                                        ctitor şi ziditor al Govorei 311.
—   Vlad <Dracul> (~ cel Mare), domn al Ţării Româneşti <1436 .. . 1446), tatăl lui Radul cel Frumos 207.
—   Vlad cel Tînăr, domn al Ţării Româneşti <1510 — 1512), fiul lui Vlad Călugărul 120, 238 şi tatăl lui Vlad înecatul 232, 342.
—   Vlad Gură din Dobroeşti, martor pentru Fundeni 154.
—   Vlad Hîrlău, martor pentru Cîndeşti 303.
—   Vlad <Inecatul>, domn al Ţării Româneşti <1530—1532), fiul lui Vlad <cel Tînăr) 232, 342.
Yladul Jorsu, (~al lui Jorzu), martor pentru Brezoi 106, 112.
—   Ylad loi Baloi din Stoianeşti, martor 8.
Yladul Mohoit, martor pentru Turburea la
    Mnacele 289.
—   Ylad Petec, nepotul de fiu al lui Icîăe, vinde curătură la Cîmpina 96.
Yladul Răspopul din Păuşeşti, megieş martor 86.
Yladul Rudeanul (Vlad), f. mare log., fiul lui Tudosie mare log. şi al Dobrei, soţul Despinei, tatăl lui Andrei spăt. ş.a. (menţ.) 33, 138, 210; stăpîn în Năni-şeşti, Văcăreşti, Buneşti ş.a. 57, 138, 186, 311.
Yladul Rudeanul (Vladul), fiul lui Vlad mare log. şi al Despinei, familie, stăpîn în Futeşti şi Văcăreşti 138, 210.
Yladul Sevestreanul, rumân al m-rii Cozia (menţ.) 55.
—   Vlad <Tepeş> (~ cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1456 . . .1475) 253.
Yladul Văcariul, rumân din Măgureni 251.
Yladul <Vintilă) (Vlad), domn al Ţării Româneşti <1532—1535), fiul lui Radu <cel Mare) 196, 232, 342.
Yladul Vulpariul din Cincu vinde locuri în Bîrzeiu ş.a. 371.
Vlaicul, clucer, <tatăl doamnei Neaga şi cumnat cu Vlad Vintilă), dăruieşte
www.dacoromanica.ro
      jumătate din Cislău m-rii Aninoasa (menţ.) 247.
  Ylalcul din Cornet, martor 18.
  Vlaicul din Hinţeşti, jurător pentru Cislău 244, 247.
  Vlaicul din Novaci, fiul lui Stoica portar, martor semnează 146.
  Vlaicul din Pucheni, alege partea sa 395, 404; martor 394, 413.
  Vlaicul, fiul călugărului din Prisăceni şi frate cu Udrişte vinde locuri 3.
  Vlaicul, frate cu Sora preoteasa, Filip şi Balea cu parte în laşul (menţ) 109.
  Vlaicul, în pricină pentru Căpriorul, <nepo-tul jup. Vişa> 364.
  Vlaicul, log. din Conţeşti jurător tocmelnic 379.
  Vlaicul, log. din Jugur, martor 211.
  Vlaicul, (Vlaico), moşul lui Tudoran pitar şi tatăl lui Dragomir <cumnatul lui Radul de la Afumaţi >, stăpîn în Mo-goşeştii pe Argeşel (menţ.) 94,        120.
  Vlaicul, popă la Sf. Petca din Tîrgovişte, martor 54, 240.
  Vlaicul, vii vîndute de mama sa în dealul Izvoranilor 32.
. Vlaicul, vist. <din Rumceni), bunicul lui Dragul log. şi al lui Stroe din Cislău şi tatăl Stanei şi al Măriei, stăpîn în Cislău (menţ.) 247.
  Vlaicul, vornic, fiul lui Cega şi văr cu Dragomir <cumnatul lui Radul de la Afu-maţi>, în pricină pentru Mogoşeşti (menţ.) 120.
  Vlasie, fiul lui Oprea din Călineşti, familie, în pricină 317.
  Vlasie şi Vlasie fiul lui Dragomir, martori pentru Bîşcenii de Jos 242.
  Vlasie Buiului, martor pentru Jideni 392.
  Vlaşca, judeţ, sate din 40, 49, 54, 66, 84, 88, 137, 163, 178, 190, 218, 367.
  Vlaşun, hotar între Mirăul şi Stoeneşti <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 72.
  Vl&dae Sebiştenoae, martoră pentru Feţeni şi Voinigeşti 10.
  Vl&daia, înzestrată de tatăl său Ivaşco vornic din Răteşti 162.
  Vl&d&u din Goleşti, vinde parte cu rumâni 407; v. şi Stoica Vlăd&u.
  Vlădemiru v. Milea Vl&demiru.
  Vl&deni, sat <c. Mihăeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 143, 186, 214, 379, 407, 414.
  Vl&deni, sat <j. Prahova; azi j. Dîmboviţa),
      fiarta lăsată de Theofil călugăr <Tudor og. din m-rii Mărgineni 142, 144. Vl&deşti, sat <j. Muşcel; azij. Argeş) 286. Vl&deşti j. Vîlcea, sat <azi or. Rîmnicu Vîlcea), în hotar cu Ocna cea Mare 110;
    locuri, vii, livezi cumpărate de Oprea şi socrul său Ivan negustor de la Mitrea din Rîmnic ş.a. 105; popă, diacon 105, 141.
Vlădica, ceauş, martor pentru Ergheviţa 388.
Vl&diia, rumân din Smîrdeşteţ 390.
Vl&dila j. Romanaţi, sat <azi j. Olt), în hotar cu Frăsinetul 293; cnezi rumâniţi de Necula vist. se răscumpără de la Matei Basarab 208.
Vl&duleni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 67, 166, 293, 318.
Vl&duţui din Ciocade întoarce parte cumpărată în Crasna 372.
♦Vlăşcene, sat <probabil j. Mehedinţi), parte dăruită de părinţii banului Radu Buzescu m-rii Topolniţa 122.
Vodă din Lăcusteni, martor 393.
Voia, cneaz rumânit din Polovinele se rejudeceşte 117.
Voia, martor pentru Bîrca 20.
Voia, sutaş de roşii din Răşciori cumpără în Căzăneştii de Sus şi de Jos 167.
Voica din Trestiiani, fiica lui Voinea şi mama lui Stan care vinde în Valea lui Balotă 179.
Voica, fiica lui Oprea, familie, vinde un „moş“ la <Văleni> 259.
Voica <din Găvăneşti), fiica lui Radu vist. <din Cepturoaia), mama Radei şi a Cătălinei şi sora lui Stroe post. <din Greci) dăruieşte siliştea Broş-teni m-rii Căluiu (menţ.) 348, 393.
Voica, mama lui Preda şi Andrei din Măli-neşti, vinde în Piscu 393.
Voica soţia lui Nica comis v. Voica fiica lui Radu.
Voica, ţigănci 75, 321.
Voica a Tudorei vinde parte din Brebu 179.
Voica Mircioi din Grozeşti vinde partea ei din Floceasca, la Lăceni 95.
Voice (Voicea) din Văleni, megiaş tocmelnic pentru Pucheni 395, 404; probabil acelaşi: Voicea, vărul Voicăi, în pricină pentru <Văleni> 259.
♦Voiceşti, sat <lg. Văleni, j. Argeş), dedina lui Radul din Şuiei lăsată fiicelor sale Ioana, Sofiica şi Velica 358.
Voichiţa, fiica lui Muşat vist. <şi a Sam-firei) şi sora lui Vasilie spăt., vinde delniţă la Izvorani 195.
Voicilă din Cosimbeşti, martor 265.
Voicilă, fiul lui Stanciul din Păcureni şi tatăl lui Radul (menţ.) 173.
Voicilă, fiul lui Ursu, vinde parte în Dobro-teni 179.
665
www.dacoromanica.ro
Voico Voicul:
Voico, başă, vinde prăvălie din <Bucureşti> 229.
Yoicul, cneaz din Costeşti, rumânit de Mihai Viteazul 43.
Voico din Bucureşti, fiul popii Ivan, martor 136.
Voico din Juplneşti, megieş jurător 326.
Voico din Mîrşa, megieş jurător pentru Bucşani 97.
Voico din Răteşti, martor 304.
Voico din Suslăneşti, boier jurător 336.
Voico din Vărăşti, sătean chezaş 302.
Voico din Vitomireşti, jurător pentru Văcăreşti 48, 138.
Voico, dorobanţ, martor pentru Ţigăneşti 7.
Voico, log. din Ragul, tatăl lui Braţul log. 282.
Voico, log. din Tîrgovişte, martor 286.
Voico, martori pentru: Bîrca 20; pentru <Zoreşti> 243.
Voico, meşter din Argeş 358.
Voico, popă din Podogi <Potlogi>, martor 284.
Voico (Voicu), rumâni din: Bărcăneşti în pricină 249 ; ~ din Cetăţeni 235.
Voico, ţigani 142, 144, 328, 398.
Voila, sat <ţ. Făgăraş), boieri din <~în pomelnicul m-rii Argeş 331.
Voinea din Bădeni, jurător 150.
Voinea din Cîmpulung, boier jurător 336.
Voinea din Lazuri, martor 240.
Voinea din Trestiiani, tatăl Voicăi şi bunicul lui Stan care vinde tn Valea lui Balotă (menţ.) 179.
Voinea, martori pentru: Bîrca 20; pentru Priboiani I.
— Voina, ţigan 358.
Voinea, vier din Cîrciumari al m-rii Sna-goV, scutit 416.
Voineag din Hinţeşti, vinde răzor în dealul Procicăi 247; probabil acelaşi: Voineag, martor 242.
Voineag Robul, tatăl lui Cîrstian şi al lui Pascul care vînd în Hinţeşti (menţ.ţ 242.
Voineşti, sat <j. Dîmboviţa; probabil c. Voineşti) 7.
♦Voinigeşti, sat <lg. Feţcni, j. Argeş; azi j. Vîlcea) 10.
Voisilă din Slăvileşti, are nepot pe Tudor 65.
Voiucu, ţigan 338.
Vrabie v. Ion Vrabie.
Vrăbeţi, sat <Brabeţi, j. Mehedinţi; azi Horăşti or. Motru, j. Gorj) 61.
Vrăjoghi v. Vîrjoghe.
Vrăneşti, sat <probabil j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 73, 135.
Vucea din Rădineşti, martor pt. Băeşti 18.
Vucina (Vucena, Gvucena), mare paharnic în sfatul domnesc 16—21, 31, 32, 34, 35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63-66, 68, 84-86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 112-114, 116, 117, 127, 128, 132,      133, 135, 138, 148, 150, 153, 163,
    165,  167, 169, 170, 178, 179, 183, 187,
    189,193-196, 199, 201, 204, 207-209, 217,  235, 237, 238, 240,  242, 247—249,
    253,  257, 262, 263, 271, 272, 276, 280,
    281,  288, 292, 295, 296,  298, 308—311,
    323, 326, 330, 332, 335—338, 342, 344, 347,  352, 358, 360, 368, 374, 375, 382,
    387,  393, 397, 398, 400, 401, 403, 407,
    408, 415, 417, 418, 421; ceaşnic 193, 360;
      martor dă carte de mărturie 344, 347, 367, semnează 351, 405.
Vucomir, sîrbul din Bucşăneşti, tatăl lui Evan 198; martor 331, 358.
Vulcana v. Vileana sat.
Vulpariul v. Vladul Vulpariul.
Vulpaşu din Brăila, martor pentru Găo-jani 352.
Vulpeni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 131.
Vultureanca v. Vîltureni sat.
Z
Zaharia cel bătrîn (moş) de la Snagov şi alt Zaharia, martori la danie făcută m-rii Cozia 106, 112.
Zaharie din Măţău, martor 331.
Zaharie, locul lui la Frăsinet 293.
Zahariia, popă din Păuşeşti martor, semnează 69 — 71, 74.
Zahariia (Zaharie), sluger mare, martor 351; sluger 381; eroare în copie: Andrei 381.
Zaharia Ghioni (Zahariia) din Piteşti martor, semnează greceşte 159.
Zamfira v. Samfira.
Zamonea v. Danciul Zamonea.
Z&gaia, sat <Zegaia, j. Mehedinţi) 114, 263.
Zălogi, Zăloj v. Lacul cu Zălojile.
Z&treni (Zetreni), sat <j. Vîlcea) 18, 233. *Zătreni, sat <lg. Frînceşti, j. Vîlcea> 221, 389.
666
www.dacoromanica.ro
Zbora v. Coman Zbora.
Zegaie v. Z&gaia, sat.
Zemnice, vad (?) <or. Zimnicea), vameşi de la 222.
Zemţea v. Dumitru Zemţea.
Zgăba v. Oprişa Zgăba.
*Zgăeşti, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 407.
Zgurlea v. Stan Zgurlea.
Zîrnă, martor pentru Gura Zlapiei la Samara 219.
Zlapia v. Gura Zlapiei.
Zlata, fiica lui Nechita vătaf şi a Muşei, înzestrată în Goleşti, familie 326.
Zlate v. Oprea Zlati.
Zlătari, m-re <or. Bucureşti), condica ei (menţ. tîrzie) 21.
Znop v. Radul Znop.
Zoica, ţigancă 309.
Zorea, tatăl lui Hîra, Cîrstea şi Cirstean care vînd în Berciugov (menţ. ulterioară) 216.
Zoreşti, sat <j. Buzău), vie în Dealul Zore-ştilor vîndută de Stan şi Bulea lui Necula 172.
Zosim, egumen al m-rii Mislea 139, 156, 297.
Zvorca, sat <Zvorsca, j. Roman aţi; azi j. Olt) 155.
667
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
                       INDICE DE MATERII
                               A
acoperiş, refăcut 321.
acte:
      date de domn: hrisoave 41, 52, 132, 183, 189, 382; hrisoave menţionate 110, 132, 189, 207, 261, 271, 311, 338, 385, 410; svitoc 397; porunci, cărţi, scrisori: passim; carte de coajă 351; cărţi mici, cu inel 295; ~ rupte, sparte, arse şi distruse de tîlhari 16, 127, 189, 191, 261, 336, 351, 353; luat cu vicleşug 398; stricate de boieri 261, 271 ;~cu pasaje scoase 261,      271,   288,  322;
    ~ mincinoase, anulate, înnoite        97,
    205, 207, 238, 245, 246, 253, 271, 284, 296, 298, 407; făcute cu viclenie 317; trimisă prin aprod 127; nesocotite de vameşi 23, 222; cheltuieli pentru ~ 366; acte dosite 271; luate de unguri 326; dat de patriarh (menţ.) 84; date de mitropolit 89, 321, 322, 333; (menţ.) 261, 271, 330, 333; date de episcop 99, 287;
      dat de marele ban     122;
      dat de boierii ţării  351;
      date de jurători (hotărnici, tocmelnici) 93, 142, 261, 293, 318, 364, 378, 404; cu mitropolit 333; menţionate 103,144, 150, 170, 275, 330, 333, 335, 336, 358, 418;
      dat de judeţ 274; de judeţ şi pîrgari 269;
      scrisoarea unui paşă (menţ.) 253; date de particulari: zapise de vînzări, schimb ş.a.: passim; ~ de mărturie, înfrăţire (frăţie), întocmire, zălog,chitanţe 33, 78, 102, 124, 179, 210, 215, 244, 262, 278, 301, 302, 312, 328, 329, 359, 386, 411, 415;^ de zestre 118, 119, 162, 265, 292;~de rumâ-nire şi slobozire 1, 69, 84, 107, 146, 168, 174, 236, 324, 370, 420, 421; ^ de danie, diate 67, 78, 94, 106, 145, 188, 218, 220, 256, 284, 320, 331, 339, 348, 361, 381, 382, 387, 392, 396, 402, 414; mincinoase, sparte în divan 97, 387;
      acte scrise în limba slavă şi în limba română: passim; în limba greacă 229, 321, 420.
adet, dijmă luată cum este adetul 22; v. şi rentă feudală.
afurisenie (blestem), cărţi de < date de mitropolit 89, 261, 271, 330, 333; passim.
agă, familie, stăpîni 21, 31, 218, 339, 367; dator 250; martori 33, 102, 103, 147, 165, 231, 347, 364, 402; jurător 93;
    dă carte de mărturie 351; mare agă v. Oprea; foşti mari ~ 147, 302. ajutor, datorat de rumâni m-rii 23, 237, 271, 342; sate scutite pentru a fi de ~ (treabă, folos, Jposluşanie) m-rii 26, 27, 43, 45, 132, 161, 252; v. şi rentă feudal ăi.
aldămaş, vin băut la ~, (cuantum) 10, 176, 204, 327.
aldămăşari, martori la vînzări 29, 92, 96, 105, 125, 194, 204, 224, 326, 391 ; cheltuieli cu ~ 366. alegeri v. hotărnicii.
<amenzi> 64, 297 v. duşegnbine, gloabă, năpăşti, pradă, treapăd. aniniş în descriere de hotare 378. aprozi, atribuţii 127, 197; martori 79, 80, 389, vătafi de ~ 79, 193. arătură, locuri de~2, 19, 96, 118, 253 j livadă arată 379; datorată de rumâni „după obiceiu" 25; dijmă luată de pe ~ 143, 213, 230, 340; unitate de măsură 119. arbănaşi <albanezi>, primiţi în slobozii 161; în onomastică 157.
<arendare> vînzarea dijmăriei 149, 373; ~ bălţilor domneşti 171; ~ vadurilor
    222.
aret v. pază.
argint, năstrapă de ~ 78, 257; cădelniţă 271: v. şi aspri.
arhiepiscopi v. episcopi şi mitropoliţi. arhierei, în sfatul domnesc 397; passim. arii, răspîndire, adunate, aprinse în ameninţare domnească 316. armaşi, 73, 80, 135, 144, 264, 271, 278, 368; martori 79, 111, 190, 225, 326, 347, 370, 381, 402, 405, 419; dă carte de mărturie 351;
      atribuţii 269, 330, 333, 352; «—/scutiţi de bir, scos din catastif 129; ~ al doilea, văr cu un rumân 124;
      armaş mare v. Dragomir; foşti mari ~ 330, 333, 401 ; al doilea 63, 124, 354, 402.
armeni, în onomastică 96. arn&ut, în onomastică 352. arvună, dată la rumânire 89, 113, 127; întoarsă 127.
ascultare, datorată de rumâni 155, 232; sate scutite pentru a fi de ~ şi slujbă (hrană) 42, 132; refuz de ~ şi învăţătură 25, 44, 205; vameşi nu ascultă de porunci domneşti 222;
      m-ri puse sub ~ (supunerea) altor m-ri 44, 94, 120, 121; v. şi închinare
669
www.dacoromanica.ro
aspri, în preţ 10, 16, 18, 19, 31, 32, 34, 43, 47, 50, 54, 59, 61, 63, 65, 68, 75, 77, 82, 84-86, 105, 109, 125, 134-136, 138, 141, 150, 153, 157, 167, 170, 176, 178-180, 195, 204, 209, 221, 230, 236, 242, 247, 249, 254, 255, 257, 261-263, 267-269, 271, 288, 292, 303, 308, 309, 326, 351, 353, 371, 374, 389, 397, 400, 405, 407, I; în datorie 417; în plata merticului 298;
      ~ generic (bani) 20, 127, 150, 165, 240, 242, 353;
      ~de argint 326, 351, 353turceşti 47, 303, 374; echivalenţă 135.
aşezămînt, pentru restabilirea unei danii
    298.
aşezare v. întocmire.
aur, obiecte de ~ puse zălog 78; galbeni de <-■«' 88, 333.
B
bani <dregători>:
      familie, stăpîni, ctitori 34, 43, 109, 216, 217, 230, 232, 244, 261, 271, 339, 347, 351, 353, 381, 385, 390; martori şi jurători 86, 166, 220, 293, 333, 351, 353, 402;
      mari bani de Craiova v. Hrizea şi Badul Buzescul; ~ numit al Jiului 403; oprelişte 83; ~ dă carte de volnicie 122; foşti mari bani <textual> 165, 189, 199, 393; slugile banului 83;
      de judeţ (bănişori) 27; oprelişti 41, 43, 45, 53, 129, 130, 132, 283, 337, 338; martor 284. bani <monedă>:
      daţi în plata dărilor 67, 149, 247, 333, 337, 338, 360;»wa unor duşe-gubine 352, gloabe 280, pradă 333; treapăd 23; în plata unui mertic 298; ~a rentei feudale 156; lucru plătit în ~ 300;
      datorii băneşti 78, 87, 306; bani luaţi cu camătă 286, 333, 340, 352, 360, 368furaţi 215; ~în preţ: pas-sim;
      echivalente 75, 117, 135, 330, 336, 359; v. şi aspri, costande, galbeni, potronici, taleri, ughi. başa 78; cu prăvălie în oraş 229. b&lţi, sate cu ~ şi gîrle 28, 171, 179, 230; vama domnească de Ia ~ 23, din care, din perper 189;
      pricini pentru 415—418; ~înne-cate de mori 411;
      baltă făcută cu cheltuială 189; zeciu-ială şi adet luat de m-re 22;
      stolnici şi vameşi de la ~ 28. b&nese, stăpîne 216, 393. b&tae, 401; boier şi rumâni bătuţi în divan 103, 127, 299.
b&trlnii oraşului (~ orăşani) 269, 274. bei, dă bani cu împrumut 179. bir: scutiri de <'-27, 43, 45, 53, 98, 132, 183, 252, 416; părţi vîndute pentru a fi scos de Ia <— 136; armaş dă bir 129; scutiţi dau <'- 241;
670
      birul boului 252, ~ calului 252,
    ~ drept (dare dreaptă) 338; <— de lună 41, 161; birul împăratului 163 ; ~ moldovenesc 161, 314, 416, <~ dat de moldoveni din sat scutit 314;
      <— dat de venetici 45;
      ~ scris în catastif 241;
      <— sate scutite dau ~ cu întocmire <ruptoare>, plocon lunar, cuantum 337, 338; dărăbanţ, nu dă ~ 136;
      ~ spart prin fuga satului 163; ~unor rumâni fugiţi 139; feudali datori să ajute pe rumâni la plata birului 155.
birari, opriţi să turbure scutiţi 53, 98, 129, 161, 252, 314, 416; nesocotesc scutiri 314;
      ~de judeţ 252, 416; ~ de galbeni de fum, de bir moldovenesc 314. biserici: ~ domneşti 136, 189, 274, 295, 391; ~ din oraşe 229, 336, 400; v. şi indicii onomastici; ~ din sate 70, 251, 262, 361; ~ ridicată de un preot şi închinată unui boier 301; reînoită de mitropolit şi închinată la Athos 321 — 323; ~ distruse de turci 295, 322, 323; jurăminte făcute în ~ 113, 127, 155. blestem: passim; cărţi de~v. afurisanie. boi, moşteniţi 257; ~ în zestre 118, 162; în plată, în preţ 9, 29, 86, 92, 102, 103, 317, 351—353; ~ domneşti luaţi pradă, gloabă 103, 139, 140, 206, 297, 316,      336;
      preţ 29, 86, 92; în toponimie 189; în scutiri 27, 41, 43, 45, 53, 98, 129, 161, 183, 338, 416; în onomastică 263. boieri (juplnese):
      mari şi mici 178, 208, 235, 322, 287; ~de la curtea domnească 375, 400; '«-din divan 199, 261, 280, 281, 330, 366, 367, 381, 401, 402, 405; numiţi între ei „fraţi“ 381; boierii divanului şi ai ţării 351; negustori 108; cu prăvălii 229;
www.dacoromanica.ro
   ctitori şi donatori 16, 35, 40, 44, 59, 82, 85, 94, 120-123, 133, 134, 143, 189, 196, 199, 213, 230, 232, 238, 244, 247, 251, 257, 261, 271, 307, 328, 329, 342, 348, 361, 393, 398, 412; ~ închină unei m-ri străine 322, 382; boieri ţin frăţeşte ocină cu o m-re 244; moşii boiereşti nu se dau pentru frăţie 270; boier scos din sat 415; baltă făcută de ~ 189; creditori şi datornici 179, 257, 417; dau dajdii 22, 358; scutiţi 91, 129;
   îndatoriri, oprelişti, 163, 178, 287, 355; merg la război 21; în luptă cu domnul 4; cu slujba în judeţ 212; trimişi în ţări străine 91, 101, 351, 353, 368; abuzuri 55, 127, 261, 271; mărturisesc în divan 222, 311; scoşi cu ruşine din divan 336; întemniţaţi, puşi în obezi 127, 330, 333; bătut în divan 127; jupîneasă ameninţată cu pedeapsă capitală 333; jupîneasă omo-
    rîtă de tîlhari 351, 353; boier prădat şi chinuit de unguri 326;
      ~ pribegi 208, 253; turcit, rebotezat 199;
      slugi boiereşti dăruite de boierul lor 67;
    boieri moldoveni 377;
      v. şi jurători, slugi domneşti şi sub numele drăgătoriilor; passim. boli 84.
bolovani de sare 17, 39, 52. botez, boier turcit rebotezat 199. botuşar, în onomastică 5, 180, 194, 274 v. şi cizmari.
branişte, în descriere de hotar 110. brăţări de aur, puse zălog 78. bucate, date la aldămaş 176; daturi şi găleţi luate din ~ 139, 143; ~ scutite 129 <averi>: passim. bucătar boieresc, ţigan 42. buciumi 301; vie vîndută, fără ~ 179. buţi (butoi) de vin, închiriate 267; capacitate 10, 336.
C
cadiu, în toponimie 208.
«ai şi iepe:
      în schimb, zestre şi moştenire 162, 173, 257, 263, 282, 320; în preţ 18, 29, 60, 226, 269, 288, 351-353; în plata unei duşegubine 352; preţ 29, 269, 288, 352; herghelia unei m-ri 49;
      în scutiri 27, 41, 43, 45, 53, 98, 129, 161, 337, 416; ~ de olac 12, 41, 43, 45, 53, 83, 129, 132, 161, 183, 212, 252, 283; ~ domnesc 132, 183, 337, 338; cal domnesc plătit în bani 247. «alea cu iarbă 96.
camătă, 286, 368; luată de turci 333, 360; capete, procent 340, 360, 368; ~ socotită în preţul cumpărăturii 352. care, vama domnească de ~148, 185, 189. «ase şi locuri de ~: 407 ;
      în oraşe 50, 211, 274, 320; dăruită de domn unei femei 295; ale unor dără-banţi, fustaşi 267, 370; ~ şi chilii făcute la m-re 321—323; ale unor boieri 179, 400;~ din sate 32, 96, 194, 209; delniţe cu case 118, 198; case ale unor rumâni 1, 177, 179; ale unor popi 70, 154; ale unor boieri 21, 187, 292, 367; arse de tîlhari 351, 353; case la vie 105, 184, 242, 257;~în şezutul satului 361; case cu îngrădişuri, cu pivniţe 154, 187, 367; cu căşcioară 257, 400; cu moară 361;
      case preţuite 209; dajdia casei 358; case <familii> 108,129; ~ de rumâni 175, 179,~scutite 252; <avere> 208, 251, 257;
      ~arse şi prădate 16, 180, 351, 353; ~în descrieri de hotare 16, 71, 247. casne, jupaniţă omorîtă în ~ 351, 353; boieri puşi în obezi 330, 333; căsnit de unguri 326.
catastife de vistierie, scutiţi scoşi din ~ 45, 129, 149, 241;~ domnesc de sate 59; <catastif> boieresc (foaie) 147, cazac, în onomatică 231, 350. cădelniţe 257; preţuite 261, 271 călăraşi, cu parte 391; martori 200, 244, 267; opriţi să turbure scutiţi 161; dau dijmă 22; încercări de judecire 25, 45, 178, 390;
                                                                          ~ de judeţ 161; iuzbaşă de ~ 205. călători (trecători), obligaţii faţă de ~ 316,
    337.
căldărar, martor 195. călugări (monahi) 178, 309; cu părţi, donatori 3, 51, 86, 93, 142, 144, 154, 163, 190, 194, 242, 256, 300, 303, 374; martori 15, 18, 57, 105, 142, 150, 194, 221, 227, 268, 306, 393; scrie zapis 396; hotărăsc împreună cu ctitorii 374;
      duhovnici 59, 106, 112, 393; foşti logofeţi 93, 190, 288;~ vistier 348; călugăr cu soţia în viaţă 154; ~ ieromonah ridică biserică 301; călugări
                                                                                                                  671
www.dacoromanica.ro
    atoniţi, ispravnici 322, 323; — sîrbi refac m-re din ţară 27. călugăriţe (monahii), stăpine şi donatoare 50, 109, 143, 247, 339, 340, 347; ~ din soborul m-rii 339; m-ri de călugăriţe 57, 66, 171, 256, 418; m-re deodată unor călugări 133.
c&m&raşi, atribuţii 39; abuzuri 237; martori 168, 187, 386; de la ocne 39, 127. căpitani, cu părţi, stăpîni 7, 29, 82, 125, 204, 226, 231, 254, 255, 287,           304,
    312, 350, 388; martori 1, 29, 33, 50, 69-71, 74 102, 103, 174, 200, 226, 250, 267, 273, 300, 319, 374, 390, 402; jurători 115, 364;
      slujeşte cu vărsare de singe 4; dăruit de domn 101; atribuţii(?) 298; oprelişte 27;
      căpitan de dărăbanţi 27;
      v. şi iuzbaşi. căruţă, în zestre 162. căsătorii la ţigani, implicaţii 42, 160, 249, 319, 331, 355, 357, 380; v. şi cununii, căşărie <dare>, în scutire 41, 43, 45, 337,
    338.
căutare <trecere în revistă) a dărăbanilor 103.
ceară 141; ocale de ~ 32, 78; în preţ 32; în scutiri 27, 41, 43, 45, 53, 98, 129, 161, 183, 252, 337, 338, 384. ceaşnic, mare paharnic numit 193, 360. ceată, a unor rumâni 385, 390; a unor moşneni, a unor boieri: passim. ceauşi, cu parte, cu ţigani 357, 409; martori 1, 7, 18, 136, 233, 254, 255, 274, 388; jurători 244, 247; de mazili, rumân 375; boier turcit 199; în menţ. ulterioară 228. cehodar 332.
cerchez, în onomastică 179. certare, stăpîni volniciţi să facă ' 87;
      în ameninţare domnească v. pedepse, ceşnicar, martor 36.
cetăţi 32, 326; cetate de scaun v. Bucureştisub Radul Mihnea 253. cheltueli de judecată 102, 155, 415; la vînzare, cuantum 366; pentru un zăgaz de moară 101; la hotărnicii 395; passim ;
      cheltuiala ocnelor în scutiri 183. chezaşi, boier 179, roşii 266; săteni 302;
    sat pentru alte sate 298. chilii 301, 321; în toponimie 258. chinovar (cu roşu), pasagii scoase cu 261, 271, 288, 322. chirie, pentru butii de vin 267. ciobotar, martor 352; v. şi botuşar. cislă, cisluire făcută la răscumpărare 177;
    iwcu particularităţi 252. cizme, în preţ 350.
cfmpul de jos, ~ de sus 242, 247. clrciumar, martor 209; In onomastică 104,
    416.
chinuitor al m-rii 237; pus de domn 183. cfntare de miere 78. clăi de fîn 87.
clisiari, martori, popi ~ 102, 103, 286, 325; domneşti 274, 295. cluceri, stăpîni 19, 114, 196, 233, 247, 262, 263, 288, 307, 308, 328, 351, 353, 382, 393, 396, 398; martori 33, 135, 146, 153, 168, 190, 221, 244, 282, 312, 319, 324, 347, 357, 360, 367, 381, 389, 390, 402, 405, 414, 415, 419, 422; jurători
    93, 103, 142, 144, 260, 261, 271, 333, 412; cu sarcini domneşti 177, 202, 351, 353;
      clucer mare v. Nedelco Boteanul, în sfatul domnesc 187, 204, 207, 288, 296, 309—311, 336, 387, 400, 417; foşti mari cluceri <textual> 257, 405; cluceri al doilea 85, 135, 168; ~cămăraş (?) 168; ~ moldovean 347. cnezi v. moşneni; domn numit cneaz 148. coasă, loc, livezi de ~ 118, 253. codru de loc 141, 279. cojocar, martor 201.
colibaşi, scutiţi pentru a fi de posluşanie 26. comişi, (de la grajdul domnesc 120); stăpîni 89, 113, 120, 127, 202, 250, 263, 284, 307, 309, 324, 367, 368, 410; creditor 417; martori 31, 75, 81, 147, 165, 198, 214, 346, 420, 421; jurători 93, 418;
      atribuţii 120, 247;
      mare comis 4, 6 v. şi Buzinca; foşti mari comişi 82, 93, 247, 370; comis al doilea rumân 276. conace, în scutiri 252. condică, mănăstirească (menţ. tîrzie) 21;
    v. şi catastife, costande, în preţ 176. coţi, de postav 101, 282. crai, domn ~ al Ardealului 59, 351, 353;
    '-'Străini 253, 326. criptogramă 223.
croitori, martori şi jurători: din sate 96, 97, 254, 255; din oraşe 108, 109, 141; dă bani cu împrumut 78. ctitori <textural> 13, 34, 44, 59, 66, 110, 247, 261, 271; drepturi, îndatoriri 85,
    94, 122, 300, 311, 374; domni numiţi '-/pentru acordare de scutiri 46, 310.
cununie (nuntă), dar la 358; v. şi căsătorii.
cupeţi v. neguţători.
curături 96, 187, 381; pentru a pune vie 14. curtea domnească, ziditura curţii 295; boieri de la ~ 37, 400; loc de judecată 177.
672
www.dacoromanica.ro
D
anii (miluri):
      la nuntă 358; la înfrăţiri 179, 262; la moarte, cu efect după moarte (diată) 11, 21, 59, 82, 123, 145, 213, 218, 220, 251, 257, 263, 284, 328, 329, 392, 393, 401; cu particularităţi 11, 94, 117, 173, 184, 188, 199, 271, 325, 344, 396, 401, 414; contestate, nesocotite 59, 82, 244, 329, 356, 387, 388;
      danii între boieri 11, 21, 75, 82, 145, 184, 191, 213, 218, 220, 244, 263, 284, 358, 381, 414;
      donatori v. boieri, călugări, doamne, domni, mitropoliţi; alţi donatori 106, 112, 173, 392, 396;
      v. şi închinări, înfrăţiri, zestre, dare v. bir şi dări. daruri, la înfrăţire 179. dascăli, al Bisericii domneşti, scrie zapis 391; — sloveneşti (în menţ. tîrzii) 180, 332, 374, 417.
dat, luat de m-re de la rumâni după lege şi obiceiu 139, 230; cuantum 87. datare şi cu anul de la era noastră 43, 45, 52, 63, 84, 91, 100, 105, 109, 112 — 114, 117, 127,       138, 148,  150, 163,  165, 167,
    178, 183,   187, 189,  193, 196,  207, 208,
    235, 238,   240, 247,  248, 257,  263, 271,
    276, 277,   288, 292,  296, 326,  338, 342,
    344,  347,  352, 353,  360, 398,  401, 407,
    408, 418, 422;~ greşit 57, 59, 153, 253, 375, 400; numai cu era nouă 410; datare după sărbători 10, 244, 312; datări incomplete (cu cifre omise) 263, 368, 393, 405; cu dată greşită 31, 187. datorii băneşti: 235, 250, 359;
      între boieri 6, 78, 257, 417; a unor boieri către negustori, zarafi 78, 266, 351, 353; — către turci 179; ~ către un ungur 253; — ale unor rumâni, săteni 87, 302, 306, 317; sat apucat pentru datoria boierului 247; ~ plătite de săteni prin muncă 248, 302; — de chezaşi
    302.
dăjdii v. dări şi rentă feudală, iărăbani (dorobanţi), cu case 267; cu părţi 22, 136; martor 7 ; scos de la bir 136; rumâni nu pot fi — 25; încercări de judecire 163, 178, 267; oprelişti 132, 161; trecuţi în revistă de domn 103; căpitan de — 27; vătaf de — 102. dări şi slujbe <obligaţii către stat):
       dări nespecificate: 43; dăjdii ( ~ de peste an) 41, 43, 45, 55, 132, 139, 241, 252, 337, 338, 416; ocină dajnică 133; rumâni dajnici 295 (?); dajdia casei 358; dajdia ţiganilor 312; rumâni fugiţi
    din cauza dajdei 55; oameni străini fără dăjdii 161; plăieşie 241; dare dreaptă (bir drept) 338;
      .— plătite în bani, cu ruptoare, plocon 67, 149, 247, 333, 337,338, 360; seu tiţi apăraţi să fie traşi pentru ceilalţi săteni 129, 252; cuantum 337, 338;
      dări şi slujbe specificate v.: bir, boi, cai, călători, căşărie, ceară, coasă, conace, dijmă, fin, fum, galbeni, gor-ştină, greutăţi, împrumuta, lucru, magii, mertice, miere, mincături, oi, opăcinaşi, părpăr, plăeşie, plocon, podvoade, porci, posluşanie, slujbe, steţie, stupi, sulgiu, suliţe, şindrilă, vămi, vinărici, zeciu-ială; v. şi rentă feudală, scutiri, dedină 54; se întoarce la sînge 217; răscumpărată 292; passim. deget, pus în loc de pecetie: passim; lîngă semnătură 50.
delniţe, în vînzare, în schimb între boieri 32, 151, 187, 198, 211, 364; pusă zălog 386; cu vinărici 81, 292; cu rumâni 181, 407, 408; fără rumâni 32, 119, 175, 195; delniţă „moşia“ unui rumân 151; delniţă de casă, cu loc de casă şi de arătură 118; rumân se răscumpără cu — sa 236; megiaşi se rumânesc cu mai multe delniţe 168.
<desrobire>, ţigani iertaţi de boier 257. <devălmăşie> v. fraţi.
diaconi 224, 256; cu părţi 32, 105; ctitori 374; martori 136, 157, 203, 209, 240, 242, 327, I;»—în cartea judeţului 274; diaconi ai Bisericii domneşti 295; diacon atonit, ispravnic 322, 323. diată v. danii la moarte, dieci, scriu zapise 36, 152. dijmari, opriţi să turbure scutiţi 98, 149, 212, 341, 373;—din judeţe 341, 373. dijmărie, „vîndută" <concesionată) 149,
    373.
dijme (dijmărit), în scutiri 183, 337, 373; — din stupi 41, 45, 98, 129, 149, 183, 212, 252, 283, 341, 343;— din rîmă-tori 183;
       .— cuvenite feudalilor 122, 313; de la cei ce ară, din apă, fîn, mei, ovăz, pîine, după lege 22, 143, 213, 230, 340; cuantum 340;—luată după cum este adetul 22.
divan (sfat domnesc); numit pretoriu 148; acte domneşti cu — (cu şi fără marele ban) 4, 6,14,16,18,32,«34,35, 41, 43-45, 52, 54, 56, 57, 59, 61, 63—65, 68, 84—86, 90, 91, 97, 100, 105, 109, 113, 114, 116, 117, 127, 128, 132, 133, 138,
673
www.dacoromanica.ro
    148, 150, 163, 165, 167, 169, 170, 178, 183, 189, 193—196, 199, 201, 209, 217, 235, 237, 238, 242, 247, 249, 253, 257, 262,263,271, 272, 276, 280, 281, 292,295, 298, 308,  323, 326, 330, 332, 335, 337,
    338, 342,  347, 353, 360, 368, 374, 375,
    382, 393,  397, 398, 401, 403, 407, 408,
    415, 418;   cu particularităţi 208, 422;
    — cu lipsuri 15, 17, 20, 21, 31, 66, 112, 135, 153, 240, 248, 288, 344, 352, 358, 387, 422; cu fost mare dregător 135; cu mare clucer 187, 204, 207, 288 , 296, 309—311, 336, 387, 400, 417; cu postelnici al doilea 422;
      — cu mitropolit şi episcopi 57, 177, 238, 311, 401, 402; cu toţi arhiereii 44, 183;
      boieri din divan 177, 199, 237, 261, 271, 280, 281, 330, 351, 366, 367, 381, 401, 402, 405;—îşi zic între ei „fraţi" 381; boierii divanului şi ai ţării 351;
      marele divan 44, 58, 59, 63, 64, 84, 85, 114, 127, 144, 150, 177, 207, 237, 238, 247—249, 253, 263, 271, 272, 295, 298, 311, 358, 397, 398, 400, 407;
      divan purtat de val 64, 103; boieri şi megiaşi scoşi cu ruşine din—127, 191, 207;
      soborul ţării 183, 322;
      passim.
dîrvari, mănăstireşti scutiţi 53.
-doamne (cneaghină), ctitore şi donatoare 57, 85, 295; stăpînă 150, 333; dă zapis, pribeagă 387. dobitoace 142, 182, 257. doboşar, martor 388. doctor, grec, martor 187. domnul:
      numit cneaz 148; herteg al Amlaşului şi Făgăraşului 41; crai în Ardeal 59, 351, 353;
      luarea domniei 4, 56, 163, 178, 205 v. şi schlptru;
      curtea domnească 37, 177, 295, 400; prieteni domneşti 12, 109; m-ri şi biserici
    domneşti <textual> 136, 189, 212, 274, 295, 341, 358, 382, 391;
      stăpîn în timpul boieriei 193, 276, 375; catastif de sate 59; domni cumpără sate 34, 56, 397; rumânesc şi judecesc 15, 43, 208, 276, 375, 415;
      ctitor şi donator 43, 45, 66, 120, 171, 186, 189; danii din venituri domneşti 17, 39, 52, 110, 148, 185, 189, 222, 295; v. şi scutiri; închină m-re unei m-ri străine 382; dăruieşte unor boieri 34, 35, 56, 59, 64, 67, 87, 123, 193, 217, 387; unor căpitani (iuzbaşi) 4, 101, 117, 169, 205; unei femei 295; înzestrează 257; danii domneşti nu pot fi înstrăinate 55, 205; retract 34, 101, 117, 123, 205, 217; desherenţă 56, 217; confiscă 4, 101, 123, 208, 298, 333, 382; scoate boier din sat 415;
      atribuţii, oprelişti, abuzuri 15, 59, 103, 132, 171, 183, 222, 415; mută scaunul 40; primeşte intervenţii 12, 163, 178, 253; martor 90, 323, 351, 353; merge la război, în tabără 148, 304;
      domni <de viţă> străină 110, 148, 189; — pribegi 253, 276, 387; pretendent 117; domni străini 253;
      v. şi acte, ispravnic, judecată, slugi, dregători, mari şi mici, din marele divan 237, 271; încuviinţează danii domneşti, scutiri 56, 66, 132, 177;
      dregători domneşti de judeţ, oprelişti 338, 343;
      passim; v. sub numele dregătoriilor. drum, sate de drum 338; sat scutit pentru a drege — 45; calea cu iarbă 96; în onomastică 109, 167, 338. duhovnici 106, 112, 393; arhimandrit şi nastavnic 59.
dulamă, de postav, preţ 16. duşegubine, date de jupaniţă 330, 333; de sate învecinate 352; sat fugit din cauza unei — 352.
duvalm, staroste m-resc 49.
E
eclesiarhi v. clisiari.
«gumeni:
      episcop (vlădică) 103, 142—144, 230, 364; nastavnici 142, 183, 331, 393; arhimandrit 14; proegumen 406; mitropolit fost — 34;
      pus de domn 183;—de boieri 261, 271;
      îndatoriri, drepturi, abuzuri 28, 85, 123, 155, 182, 287, 341, 358, 374;
<>74
      în soborul ţării 183, 322; martori 106, 107, 112, 238, 274, 293; egumen străin 382; v. şi mănăstiri sub nume. episcop! 278, 318; numiţi arhiepiscopi 58, 99, 314;— numit vlădică 364; —egumen şi nastavnic 103, 142—144, 330, 364; în soborul ţării 183, 322; — cercetează, mărturisesc, dau cărţi 84, 89, 99, 103, 127, 238, 287; judecă prici-
www.dacoromanica.ro
    nile unor jupan iţe 330, 333, 401, 402; arsă şi pustiită 52; episcopi <străini) 59, 183.                            străină, cu episcop fost nastavnie
episcopii, venituri, ţigani 52, 278, 319; în ţară 59.
    scutiri 314; metoh 51; pricini 51, 58; evanghelie, jurămînt pe ~ 113, 127, 216.
                                       F
fălci 10, 105, 277; preţ 86. f&şie de vie 21.
f&ţărie, jurători opriţi să făţărească 115;
    ~ pnn cărţi de blestem 89, 261, 271. fecior de suflet <înfiere) 21, 414. felendreş, manta de ~ 288. femei (jupaniţe), drepturi la moştenire 74, 78, 107, 275, 372; apărate de prădalică 34; testează 401, 402, 414; martore 10, 20, 72, 194, 251, 279, 328, 329, 363; semnează 62, 73, 107, 339, 340;
      rumânită fără ocină 1; situaţii la rumânirea soţului 178, 179 ;
      jupîneasă căznită de tîlhari 351, 353omoară ţigani 330, 333; passim.
ferecături <podoabe> ale unor boieri 257, 336; ale unei m-ri 182. fiare, boier pus în ~ 330; v. şi obezi, fierar, ţigan 347. fini domneşti, dăruiţi cu sat 67. fin, fineţe loc de coasă 118, 361;
      <dare>, în scutiri 27, 41, 43, 45, 53, 132, 183, 337, 338, 416; găleţi cu ~ 98, 129, 161, 252;
      clăi de dat 87 ; dijmă din ~ 340 ; cuantum 87, 340.
fînari, opriţi să turbure sat scutit 98. fîntîni, în descriere de hotar şi toponimie 137, 189, 209, 242, 248, 371, 383, 413, I.
foaie <catastif>, rumâni boiereşti scrişi în —147.
foamete (menţ.) 230; în toponimie (Flă-(mînda) 41, 219, 388. foc, case arse, cărţi domneşti stricate de —- 16, 180, 351, 353; episcopie, biserici şi m-ri arse de turci şi tătari, 52, 322,
galbeni <monedă> 33, 78, 181, 210, 224, 229, 273, 286, 288, 299, 321, 331, 336, 340, 351, 353, 360, 381, 386, 410; ~de aur 88, 333; echivalenţe 135, 179, 302, 330; în plata dărilor 67, 338; de fum <dare> 314.
    323; arii aprinse dacă nu vor fi mutate 316.
frasin 404.
fraţi, boieri din divan se numesc între ei ~381;~de ocină 109, 113, 208, 248; ~ întrebaţi la vînzare 134, 158, 201, 216, 224, 264, 367;
      frăţie, moşii stăpînite frăţeşte <în devălmăşie) 244, 247; ~ între sate che-zaşe 298; carte făcută pre mare ~ 179, 361; moşii boiereşti nu pot fi date pentru ~ 270; v. şi infr&ţiri. fugă:
      a unor rumâni m-reşti 27, 55, 121,
    139, 183, 234, 297; ~ boiereşti <140), 206, 340; a unui sat moşnenesc din cauza unei duşegubine 352; ~ a unor ţigani 199, 282, 331; fugă peste hotare 27, 183, 200, 206, 282, 296, 331, 352;
      ~ cu particularităţi 55, 150, 163, 178, 183, 298;
      ~de judecată 86; a unui datornic 317 ; măsuri pentru împiedicarea unui rumân să ~ 299; boi luaţi pentru ascunderea unor rumâni fugiţi 103, 139,
    140,     206, 297, 299. fum, galbeni de ~ <dare> 314.
funii 7, 18, 131, 173, 179, 188, 204, 228, 288, 292, 306, 351, 353, 383, 393, 394, 396, 413; ~ cu vie 204; cu rumâni 76, 233;
      ~în ambele silişti 134; împărţită pe fraţi 74; ţinute pe „moşi“ 404; sat umblător pe ~ 305; preţ 15, 224;
      <unitate de măsură) ocini funite, măsurate cu funia 318,      335,   395;
    dimensiuni în stînjeni 318, 335. fustaş, cu casă în oraş 370; atribuţii 407.
6
garduri, locuri îngrădite 300, 332; drumul gardului 243; îngrădiş 154. g&letari, opriţi să turbure sat scutit 98. găleţi <dare>, în scutiri 27, 41, 43, 53, 132, 337, 338, 416; ~ cu fin 98, 129, 161, 252; hîrdae? de grîu 298;
675
www.dacoromanica.ro
       datul şi găleţile din toate bucatele 139, 230; găleata de ieşire (la judecire) 177.
găzduire a călătorilor, în obligaţiile unui sat de margine 337.
gelepl, martori 7; v. şi neguţători.
gîrle, privilegii pentru ~ 28; pricini cu vameşii 222; făcute 189.
gloabe <amenzi 64, 297 >, pentru neres-pectarea unor dispoziţii domneşti 127, 206, 261, 271, 316; consimţite de părţi 155, 280, 281;
       ~ în sate imune 28, 83; pentru neres-pectarea daturilor (dijmei feudale) 143, 213.
gorştină <dare>, în scutiri 43, 373; ~ de porci, de oi, 41, 45, 98, 129, 149, 212, 252, 283, 338, 341, 342; concesionare
    341.
gorştinari opriţi să turbure sat scutit 98,
    149.
grajduri, în sat 1; dregător de la ~ v. comis.
grana, postav, plaşcă de ~ 101, 179.
grădinari, vătaf domnesc de ~ 286.
grădini 18, 209, 320, 361; case cu~l, 400;~cu vie, cu pomete 65, 154, 253, 322; făcută în funie 404. grămătici, scriu acte domneşti v. Pîrvul, Soare, Tudor, şi 86, 167, 180, 308, 337; ~ scriu cu învăţătura log. 235, 238, 240, 248,253; scriu zapise 175, 273; martori 216, 240, 242, 352;
    ~de la Biserica domnească, martor 102, 103, 136, 274.
greci, cu părţi, cu vii, cu moară, în onomastică 37, 69—71, 187, 201, 292 309, 325, 361; martori, semnează greceşte 33. 50, 70, 75, 87, 89. 102, 154, 159, 174, 175, 190, 198, 210, 227, 229, 267, 286, 319, 361, 386, 405, 410, 419, 420, 421; mitropolit, semnează greceşte 89, 321, 322; doctor 187; negustori <tex-tual> 154, 286, 410; acte scrise greceşte 229, 321, 410;
      ~ primiţi în slobozie 161. greutăţi <obligaţie> de peste an, în scutire 43, 45.
grîu, semănat şi secerat 302, 379; hîrdae de >'«■' 298.
H
bagiu, martor 113, 127. haiduci în onomastică 407. haine 142, 336, 358; v. şi manta, plaşcă. hamuri, căruţă cu ~ 162. hatman, stăpîn 360. herghelie (stavă) a unei m-ri 49. herţeg, în titulatura domnului 41. hirotonisire, numirea preotului 99. hîrdae <găleţi?> de grîu 298. hotare, descrieri şi semne de'--'16, 72, 208, 217, 342, 378, 393; ~ bătrîne 56, 59, 64, 109, 113, 117, 138, 165, 170, 190, 193, 196, 207, 208, 235, 248, 271, 280, 281, 311, 342, 378, 385, 396; stîlp de ~ 189; pricini de ~ 115, 397;
       amândouă hotarele, ~ de sus, de jos 178, 249, 253, 288;
       ~ ţării, pază la margine, fugă peste
   --- 27, 183, 200,    206, 282, 296, 331, 
hotărnici v. jurători.                      
hotărnicii: 64, 186,    318, 378, 397, 415, 
418, I; ocini împietrite 208, 378, 385; alese 24, 186, 335, 395, 413, 418; ~ alese şi lipite 293, 378 ; funite, măsu-
    rate 335, 395; procedee, cheltueli 293, 318, 415.
hoţi 170, 215 v. şi tilhari.
hramuri:
      Adormirea Maicii Domnului (Uspe-nia) v. m-rile: Aninoasa, Argeş, Bistriţa, Brîncoveni, Govora, Ivir, Stelea şi Tismana; Buna Vestire (Blagoveş-tenie) v. Biserica Domnească din Bucureşti şi Codmeana; Intrarea în Biserică (Vovidenie) v. m-rile Snagov şi Vierăş; înălţarea (Văsnesenie) v. Brădet şi Rîncăciov; Naşterea Fecioarei v. Vi-forîta, m-re; Sf. Athanasie de la Athos v. Tutana; Sf. Gheorghev. Viforîta; Sf. Ioan v. Plumbuita; Sf. (Arhanghelii) Mihaii şi Gavriil v. Dohiaru, Mărgineni, Tega, Topolniţa şi Vaideei, m-ri; Sf. Nicolae v. Bucovăţ, Căluiu, Dealul, Izvoranu, Slăteneci şi Strîmbul, m-ri; Sf. Paraschiva v. Motru; Sf. Petru şi Pavel, v. Flămînda; Sf. Troiţă v. Cozia, Mislea, Pîrvuleşti, Răteşti, m-ri; m-ri cu două hramuri 23, 132, 171, 339.
L
Iarbă, calea cu ~ 96.                             ispravnici:
Iaz, pricină pentru ~ 202.                              domnul, în cărţi de volnicie, de danii
inele de aur 78; ~ domnesc, pecete 295. şi scutiri, în dispoziţii domneşti 12,
676
www.dacoromanica.ro
22, 23, 25—27, 39, 40, 42, 45, 51, 53, 55, 58, 60, 67, 87, 88,                 98, 101, 103,
110,               121, 129, 140, 143, 149, 156, 161,
164,               171, 177, 182, 185, 186, 191, 192,
197,               202, 205, 206, 212, 213, 222, 232,
241, 245, 246, 252, 258—260, 266, 270, 275, 283, 294, 297, 307, 313—316, 325, 340, 341, 343, 345, 355, 372, 373, 379, 380, 384, 411, 416; in acte cu divan 17, 52, 132, 183, 276;
   in alte acte domneşti: mare log. pa-ssim; log. al doilea 57, 59, 148, 189;
   ispravnic in răvaşe de j urători, la hotărnicii: vornic 313, 335, <358>;
împărat <sultan, suzeran) 41, 44, 57, 66, 117, 183, 189, 193, 208, 217, 276, 311, 332, 375; bir şi miere datorate împăratului 163.
împărţire de avere <moşteniri> 88, 104,
    400.
împrumuta <obligaţie>, in scutiri 41, 43, 45, 161, 183; cuantum 63; parte pierdută pentru neplata ~ 67. împrumuturi, băneşti 78, 270, 286, 386;
    — cu camătă, de la turci 360. închinări:
      părţi, sate şi ţigani Închinaţi unor m-ri 40, 106, 112, 134, 142, 188, 199, 213, 230, 398; cnezi se închină rumâni 43 ; om unui boier 262;
      m-ri închinate <metoh> altor m-ri 294, ~ unor m-ri străine 322, 323, 382;
      ~ pentru pradă <amendă> 317. închisoare v. temniţă, înfieri (fecior de suflet) 21, 414. înfrăţiri (închinări), ieromonah înfrăţeşte boier mare peste biserica ridicată de
jaf, casă boierească jefuită de tilhari 351, 353; boier jefuit de mare vist. 208; ~ în Ţara Românească 4, <40, 52) v. şi foc, pradă, judecată:
      în faţa domnului şi a divanului 6, 22, 23, 33, 34, 44, 45, 49, 58-60, 63, 64, 82, 84—86, 90, 100, 114, 120, 121, 138, 163, 178, 192, 196, 197, 199, 207, 237, 238, 245, 253, 257, 261-263, 272, 294-296, 298, 304, 307, 317, 332, 242, 345, 368, 372, 380, 387, 397, 398, 400, 411;.—- şi a mitropolitului 57, 177,
    portar al doilea 24, 48; jupan, om domnesc 395, 404;~la jurămînt: mare portar 84, 113; portar al doilea 138; >—>la răscumpărarea unui sat, clucer 177;
      ispravnic al scaunului Craiovei 248; - călugări străini 188, 322; ~ mănăstiresc, atribuţii 22.
iuzbaşi 79, 80, 155, 285, 374; dăruiţi de domn pentru slujbă cu vărsare de sînge 117, 169, 205; martori 1, 7, 73, 125, 135, 136, 194, 226, 254, 255, 273, 359, 361, 374, 377, 391; jurători 244, 247, 287; ~ de călăraşi 205.
I
      el 301; ~ acoperind vînzări 179, 270; contestate de rude 262; v. şi fraţi, îngrădiş, grădini cu pomet cuprinse în ~ casei 154 v. şi garduri, întocmiri (învoieli, tocmeli), pentru stă-pîniri 44, 210, 344, 415; pentru plata unei datorii 302; sate „însoţite" (che-zaşe) pentru plata merticului 298, 302; ~ la vînzări 153, 164; passim; ~ pentru judeciri şi rumâniri 89, 103, 107, 127, 150, 177; ~în faţa jurătorilor (fără judecată) 102, 244, 247; ~ pentru a nu se mai face altă judecată 155, 280, 281;
        v. şi dări ruptoare, rentă feudală, învăţătură (poruncă în trad.), dată de logofeţi grămăticilor (micilor dieci) 235, 238, 240, 248, 253; ~ (8iha) în cărţi domneşti <25, 40), 121, 259;
        ~ în raporturi feudale 182, 340; ~ domnească <hotărîre> 87, 269; passim.
311,  333, 401, 402; ~ în dispoziţii dale numai de domn 13, 51, 55, 67, 88, 94, 164, 206, 258, 259, 315; ~ cu acordare de tocmelnici ş.a. v. jurători: cu particularităţi, repetate, procedee 34, 64, 89, 103, 113, 120, 122, 127, 128, 138, 148, 177, 207, 253, 261, 269, 271, 296, 298, 304, 307, 312, 329, 333, 336, 345, 358, 387, 398, 407, 411; în faţa marelui ban 248; a marelui log. 67; a judeţului şi pîrgarilor 269;
   ~ episcopului 287;
677
www.dacoromanica.ro
      judecată în sate imune 28, 45, 149; v. şi bani, oprelişti; jurători „judecă“ 93, 128, 142, 144, 170, 202, 261, 275, 280, 281, 330, 333, 358, 364;
      judecată după lege, dreaptă: passim după pravilă 186; cheltuieli de <'»■' 155; întocmiri pentru reluarea ~ 155, 280, 281; reclamanţi fug de la ~ 86, 294; aduşi cu sila la 197. judeci v. moşneni.
judeciri (iertare de rumânire, răscumpărare, slobozire): de la domn 208, 276, 375; 414; ~ cu particularităţi 117, 298; ~ anulate 64;
      de la m-ri, anulate 85, 296, 299; de la boieri 15, 38, 107, 177, 210, 236, 240, 251, 257, 308, 370, 385, 419; ~cu particularităţi 84, 102, 103, 113, 117, 127, 163, 178; ~ fără ocină 124, 150, 251, 308, 414; rumân înlocuit cu ţigan 124; răscumpărări anulate 64, 88, 103, 163, 164, 177, 178, 205;
      roşu se răscumpără 38; încercări ale unor călăraşi şi dărăbani 163, 178; ~ cu invocare de robie 296, 299; ~sub Radu Mihnea 150; sub Alexandru Coconul 85; „multe judeciri" 38; v. şi preţuri; pricini de rumânie. judeţe: bani (bănişori) de~27, 41, 43, 45, 53, 129, 130, 132, 337, 338; dregători şi slugii domneşti de ~ 27, 53, 83, 98, 129, 161, 252, 338, 343; birari de ~53, 252; dijmari din 341, 373; samneci 252; vinăriceri 110; roşii 163, dărăbanţi şi călăraşi 161; slugile banului 83;
      rumâni fugiţi în alt judeţ 206; confuzie 341;
      sate din — v. indicile onomastic sub numele judeţului.
judeţi (sudeţi) 131, 377; martori 32, 81, 195, 352; ~ şi cei 12 pîrgari, cercetează pricină 269; întăresc cumpărături 274; oprelişti 161.
jurăminte în faţa domnului 97; la mitropolie, procedee 103, 325; ispravnici la ~113, 138; ~al unor chezaşi 266; luat unui martor 333; ~ făcut de părţi la întocmire 155;<^<de jurători, în biserică: passim. jurători (lege):
      numiţi: boieri, ~ tocmelnici: passim; ~ boieri mari (de divan) 103, 238,
    260, 261, 271, 275, 330, <332>; numiţi
    boieri hotărnici 64, <186>, 216, 318, 335, 415, 418; megiaşi 24, 35, 84, 97, 100, 102, 103,   113,  127, 138, 170, 191,' 192,
    246, 248,   249,  280, 281, 299, 317,  326,
    336, 395, 404; oameni buni 89, 249, 407; jurători 48, 102, 128, 280, 281, 401, 412, 418;
      ~în număr de: doi 103, 238;~de trei 249;~de patru 336, 379, 395, 404; ~ de şase 24, 35, 93, 115, 142, 144, 150,   170,  192, 202, 244, 247,  260,
    261, 271,   299,  318, 330, 333, 335,  359,
    364; ~ de opt 89; de doisprezece 63, 64, 84, 87, 89, 97, 100, 102, 103, 113, 120, 127,   138,  191, 192, 216, 245, 246,
    248, 253,   280,  281, 317, 326, 336,  378,
    397, 407, 418;~de douăzeci şi patru (lege peste lege) 84, 89, 113, 127, 192, 280, 281, 336, 415;
      cu particularităţi, procedee 89, 103, 128, 248, 281, 318, 336;
      ~ împacă 102, 244, 247, 404; „judecă" 93, 128, 142, 144, 170, 202, 261, 275,
    280,  281, 330, 333, 358, 364;
      răvaşe domneşti de ~ 24, 48, 115, 155, 260, 379, 395, 412; (menţ.) 35, 84, 93, 97, 100, 113, 127, 138, 144, 150, 191, 192, 202, 244—249, 275, 280,
    281,  326, 330, 333, 336, 364, 378, 407, 418; cărţi de blestem date j urătorilor 89; (menţ.) 261, 271, 330, 333;
      v. şi acte, ispravnici.
L
latin, locuţiune latină 398, 408; v. şi litere.
lavră mare, domnească 341; biserică străină 191.
lazuri 61.
lăturaşi, primiţi în slobozie 183.
lăutar, ţigan 288.
leg&nar 315; slugă domnească 380; boier jurător 336.
legătura lui Mihai Voievod, invocată în pricină de rumânie 34, 46, 90, 97, 245, 246, 297.
678
lege, judecată după şi dreptate 90, 113, 138, 150, 163, 170, 191, 196, 207, 238, 246, 247, 262, 272, 281, 325, 332, 401, 407, 418; după ~ dumnezeiască 237, 248, 261, 271, 311 ; după ~şi pravilă 186; boier ieşit din lege (turcit) 199; legea şi obiceiul ţării: la alegerea şi lipirea unor ocini 378 ;<~ pentru respectarea sălaşului 319; legea rumânilor pentru munci 25; daturi şi dijme date după ~ şi obicei 139, 230, 340; -sat ţinut fără97, 261, 271; rămaşi de ~şi de judecată: passim.
www.dacoromanica.ro
litere latine in semnături 33, 36, 77, 184, 324, 351, 405,409,414, 419; ~ turceşti în semnătură 390; greceşti v. greci, livezi 7, 18, 36, 105, 176, 187, 378, 381; ~ arată 379; de cosit 253; In crîng 8; la vie 250; delniţă cu ~ 181; cu mei 379; Innecate de mori 411; preţ 61. locuri, loc domnesc 295; ~ de biserică 361; unitate de măsură 3, 292, 371; arătate în funie, în stînjeni 383, I. logofeteasă, stăpînă 205, 294, 365, 414; martoră 363.
logofeţi, stăpîni, martori, familie 9, 11, 16, 31, 33, 36, 54, 59-61, 73, 75, 77, 79, 80, 84, 86, 90, 93-95, 97, 100, 102, 105, 121, 128, 131, 132, 135, 137, 143, 146, 147, 151—153, 159, 162, 165, 166, 168, 174, 175, 179, 180, 184, 188, 190-192, 195, 197, 201, 203-205, 207, 209-211, 216-218, 222, 225, 227, 228, 233, 235, 238, 242, 244, 247-251, 254, 257, 262, 272, 274, 277, 282, 284, 286, 288, 293, 298, 300-304, 306, 307, 309, 311, 315, 324, 326—330, 333, 336, 344—347, 357, 358, 360, 365—367, 374, 379—381, 385, 387, 389, 390, 400, 405, 407—409, 414, 415, 417, 419—422; cu prăvălii 229;
      jurători, hotărnici 24, 35, 238, 244, 247, 260, 318, 335, 336, 378, 379, 407, 412, 418;
      ispravnic la scaunul Craiovei (?) 248; ispravnici în acte domneşti: mare log. passim, log. al doilea 57, 59, 148, 189;
      trimis în slujba ţării 368; atribuţii 67, 238, 244, 261, 288, 322;
      pierde carte domnească 298; slujeşte cu vărsare de sînge 56;
      scriu acte domneşti v. Lepădat, Dumitru şi 15, 20, 31, 32, 195, 249, 280, 281, 318, 332, 368, 374, 393, 403, 415; ~ cărţi ale jurătorilor 24, 261, 318, 333; ale judeţului 274; ~ scriu zapise 36, 50, 69, 71, 74, 77, 80, 92, 141, 145, 154, 159, 166, 168, 174, 181, 198, 211, 216, 227, 301, 357, 370, 377, 389, 420; v. şi grămătici, spudei;
      mari log. în funcţie v. Gherghe, Badu Năsturel, Tudosie, Gligore; f. mari ~13, 16, 33, 48, 55, 57, 67, 104, 120, 138, 186, 210, 295, 365, 366, 412;
    numit întîiul log. 189; abuzuri 50, 67; log. al doilea v. Sima şi Udrişte Năsturel; log. al treilea 405; mic log. 248; log. de vistierie v. Bunea şi Dumitru; log. din casa domnească 298; călugări 93, 190; f. mare~, cămăraş la ocnă 127;
      slugile marelui log. 155. lucru (munci, posluşanie, treabă), la ocnă 237; la mori 300; la vii 58, 144,416; ~la zidiri 322; la zăgaz, la gîrle 12, 189;la drumuri 45; ~ datorat de sat de margine 337;
      scutiri de ~ domnesc pentru a fi de ~ şi posluşanie unor m-ri 12, 26, 41, 43, 45, 53, 132, 161, 252;~de lucru boieresc 26, 53;
      ~ făcut în plata unei datorii 302; muncă plătită în bani 300; ~ după legea rumânilor, după obiceiu 25; sat primeşte să se rumânească, pentru a fi scutit de muncă la ocne (maglă) 89, 113, 127, 183;
      refuz de muncă 25, 123; v. şi ajutor, posluşanie, slujbă, lumînărar 352.
luptă, pentru luarea domniei 56; v. şi război.
lupta de clasă:
      rumâni refuză să asculte şi să primească învăţătură 25, 44, 205; să muncească feudalilor 25, 123; refuz de muncă pedepsit cu bătaie 123; rumâni bătuţi în divan 299;
      pricini de rumânie, încercări de jude-cire 45, 48, 84, 85, 88-90, 97, 102, 103, 150, 155, 163, 177, 178, 232, 245, 246, 248, 249, 271, 281, 296, 298, 299, 418; repetate 34, 64, 89, 103, 113, 127, 128, 138;
      fugă a unor rumâni 27, 55, 121, 139, 150, 163, 178, 183, 200, 206, 234, 297—299, 340; a unor sate 163, 178, 352; a unor ţigani 199, 282, 331; pedepse pentru ascunderea unor rumâni fugiţi 103, 139, 140, 206, 297, 299;
      refuz de a da dijmă 143, 213; sat ameninţat cu arderea ariilor 316; v. şi pricini, rentă feudală.
maglă <obligaţie>, în scutire 183; sat se rumâneşte pentru a fi scos de la ~ 89, 113, 127.
mahalale, din oraş 179, 274.
manta, de felendreş, preţ 288. marginea ţării, sate de la 148, 337; domnul cu oastea la ~ 148.
martori: passim; femei martore 10, 20,
47 — Documente România — c. 1339
679
www.dacoromanica.ro
    72, 194, 251, 279, 328, 329, 363; rumâni <-wl84; scrisori de mărturie 312, 328, 329 passim.
matcă, de rîu, hotar 167. mazili, martori 20; ceauş de 375. măcelar, martor 141. măguri, 105,    115, 170, 189, 208, 213, 217,
    244, 247,   251, 262, 304, 363, 365, 366.
m&Jar, martor 352. mărgăritare, în zestre 142, 144. mănăstiri:
      arhimandrie 59     ; lavră domnească
    341; ~> domneşti (scutite) 212,      358,
    382; de călugăriţe 57, 66, 133, 171, 256, 418;
      zidire, refaceri, ctitori, morminte 27, 40, 41, 43, 66,  120, 123, 133, 183, 212,
    230,  244,  247, 248, 261, 271, 307, 311,
    321-323, 328, 335, 361, 393, 398; m-re făcută mitropolie 40;
      cumpără şi fac schimb 120, 186, 247, 311, 393, 406; stăpînesc în devălmăşie cu boieri 244, 247, 293; fac mori, sparg zăgaz 202, 411; vînd 44, 300, 374; cu herghelie 49; cu pivniţe şi prăvălii 295, 321—323; cu drept de slobozie 149 (?), 161, 382, 384 (?); dă cal domnesc 247;
      cu drept de judecată 28, 45, <130>; pîr-călabi m-reşti 241, 316; ispravnici m-reşti 22, 188, 321 — 323; staroste şi duvalmu ~ 49; îndatoriri faţă de rumânii lor 85, 155; oprite să judecească 85;
      numiri de nastavnici şi egumeni 183, 261, 271; m-ri din ţară cu metoh, îndatoriri 44, 51, 94, 120, 121, 182, 238, 325;
      volnicite să-şi întoarcă rumânii fugiţi 27, 55, 121, 139, 183, 234, 297; sărăcite şi pustiite, arse de păgîni 26, 27, 40, 66, 132, 300, 320—323, 374, 398;
      v. şi danii, pricini, rentă feudală, scutiri;
      — străine cu metoace în Ţara Românească 123, 199, 321—323, 382;
      pentru stăpîniri, egumeni ş.a. v. Adîncata, Aninoasa, Argeş, Bistriţa, Br&det, Brîncoveni, Bucov&ţ, Călui, Că-tălui, Ciolanul, Cîrnu, Codmeana, Corbii de Piatră, Cozia, Dealu, Flămînda, Flocoşani, Glăvăciog, Govora, Gura Babei, Gura Motrului, Jitiian, Mărgineni, Menedic, Mislea, Molomoc, Pir-vuleşti, Plumbuita, Răteşti, Rlncăciov, Slătineci, Slobozia, Snagov, Strlmba, Strfmbul, Şăgarcea, Tismana, Topolniţa, Tutana, Vierăş, Viforîta m-ri şi m-rile din: Athos şi Bucureşti.
680
măsuri, unităţi de coţi 101, 282; fălci 10, 86, 105, 277; făşie 21; funii 318, 335, 395; paşi 63; locuri 3, 292, 371; ~ definite prin: funii, stînjeni 383, I; prin zile de arătură 119; ~ prin aruncare cu securea 285, 374; „parte de un om“ 5, 27; ogoare 24; pămînturi 361, 395, 404; v. şi pogoane, răzoare stînjeni şi hotărnicii, procedee;
       buţii 10, 336; cîntare 78; clăi 87; năvoade 156; ocale 32, 78; vedre 10; v. şi mertice.
mătăsar, în toponimie 92, 378. mătci de stupi, în zestre 102. mei, semănat în livadă 379; dijmă luată de feudal din — 340. meliţă, moară de meliţat 253. mertice, luate de la moară 361; în scutiri 12, 41, 43, 53, 129, 161, 252; ~ de sare, dăruit unor m-ri 39; sate „însoţite" pentru darea — 298.
meşteri, de mori 287, 411; martori 173, 358; rumân 84.
metoace, m-ri sub ascultarea altor m-ri (episcopii) din ţară 44, 51, <91 >, 120, 121, 182, 238, <325> ; —din ţări străine 123, 199, 321 — 323: locul unei biserici distruse metoh al Bisericii domneşti
    295.
mierari, opriţi să turbure sat scutit 384. miere <obligaţie>, ~ împărătească 163; ~în scutiri 27, 41, 43, 45, 53, 98, 129, 132, 161, 183, 252, 337, 338, 384; cîntare de~78;—cu ceară 129, 161, 252; datorie pentru darea ~ 78, 302. mitropolie, mutarea scaunului vlădicesc 40; cercetări şi jurăminte făcute la ~ 325, 333; stăpîniri 40, 323. mitropoliţi (arhiepiscopi, arhimitropoliţi, vlădici), ai Ţării Româneşti (Ungrovlahiei), origini, postrig, ctitor 34,212, 321—323, 412;
       judecă împreună cu domnul şi divanul 44, 57, 177, 238, 311, 401, 402; /—«închină m-re la Athos 321 — 323; cu tot soborul 183, 322; întocmeşte 103, 333; primeşte jurămînt 325; martor 381; dă cărţi 321; «—« de blestem 89, 261, 271, 330, 333; episcop numit vlădică 364; sluga mitropolitului 54. mîini, pecete şi ~ puse pe zapis 147;
    tăierea ~ , pedeapsă 387. mînc&turi de peste an în scutiri 26, 27, 41, 43, 53, 98, 129, 132, 161, 183, 241, 252, 338, 343, 416. moaşă, în onomastică 43. moldoveni, în Ţara Românească, cumpără 281, martor 347; primiţi în slobozii 161;
www.dacoromanica.ro
    dau bir moldovenesc 161, 314, 416; în oaste, în lupte interne 4. monahi, monahii v. călugări, morar, rumân 347.
mori (vaduri şi roţi de~) 9, 18, 35, 57, 61, 65, 73, 101, 103, 135, 136, 154, 167, 170, 179, 182, 186, 190-192, 201, 203, 210, 217, 227, 232, 244, 247, 253, 262, 266,        304, 311, 320, 342,  352,
    365-367, 369, 382, 392, 404, 405, 407; moară de meliţat 253; cu două roate într-o casă 361; drumul ~ 189;
      vad de moară ales şi îngrădit 300; rw întindere 285, 374; mori gata făcute de călugări 173, 325, 340, 347, 374; mertic de    la ~ 361;        preţ 292, 300;
    slobozie făcută pentru paza unei ~      161;
      pricini pentru zăgaz, mori înnecate 101, 287, 325, 411; meşteri de 287, 411.
morminte, în m-ri 40, 43, 230, 261, 271, 328, 393, 398. mortascop, martor 1.
,,moşi“, sate şi funii stăpînite pe ~ 38, 244, 247,        259, 280, 281, 404;  preţ
    239.
moşie pustie <fără stăpîn) 280, 281.
naş, daruri făcute de 358. nastavnici 148;—şi egumeni 58, 132, 182; şi cîrmuitor, tipograf 183; ~ episcop 143;~al soborului, judecă 45; v. şi egumeni, năpăşti 17, 170, 330.
năstrape, <căni> de argint 78; prefăcută în cădelniţă 257.
năvoade, ca unitate de măsură 156. năvodari, dau vama din peşte 156. neguţători (cupeţi) <textual> 256; numit
moşneni:
      numiţi; cnezi 43, 59, 64, 68, 112, 117, 127, 138, 163, 165, 178, 208, 298; ~ judeci 58, 205, 298, 299, 370; ~ megieşi 43, 62, 71 (?), 86, 97,117,142 (?), 168, 208, 215, 287, 299, 316, 324, 325, 335, 351, 353, 405, 415, 418; moşneni 11, 72, 236; ~ moşteni 59, 66, 117, 134, 138, 248, 298, 352; moşie moşneană (moştină) a unui boier 33, 406;
      martori 71, 72, 86, 142; cercetează pricini 287, păzesc 299; ~ stăpînii satului, fug 352; solidaritate 215;
       cu părţi în alte sate 1, 62,191,192, 318, 335;
    v. şi jurători, judeciri, rum&niri. moşteniri, între soţi 78, 107, 251, 257; drepturile soţiei şi ale mamei 275; fiică înzestrată desmoştenită 401, 402; pricini de ~ 142, 257, 275, 336, 358, 359; passim. muncă v. lucru.
munţi, sate şi ocini cu parte în munte 32, 43, 106, 112, 151, 179, 207, 235; munte vîndut unor transilvăneni 403;
      paza la (la plai) 206, 207, 337, 338.
    boier, „prieten" al domnului 109; stăpîn, cu părţi cu vii, cu ţigani 6, 50, 194, 240, 351, 353, 365, 366, 390,
       ~ români din raia 108, 109; ajută m-re 322, 323; creditor 78, 351, 353;
       martori 36, 105, 107—109, 154, 195, 201, 274, 285, 286, 360, 363, 365, 366, 374, 399, 410; tocmelnici, jurători 150, 365, 366; străini 330, 333; gelepi 7. nemestii la case boiereşti 367. nuci, în toponimie 1, 361.
O
oameni:
      ~ domneşti, atribuţii, oprelişti 60, 258, 302, 304, 404, 418; ~ mănăstireşti cu atribuţii 156, 232, scutiţi 252, 314; ~ slobozi (răscumpăraţi fără ocină) 150din ţară, fără dajdL >61;
      ~ buni şi bătrîni, «ui         mărturisesc 34, 80, 89, 127, 13   •t*  3'S..
    421; aduşi în divan 138, 407; bă'iînii oraşului 274buni, martori: passim; ~ străini primiţi în slobozii 161.
oaste, ridicată împotriva domnului 4; locţiitor al unui om în vîrstâ merge în ■—1 la război 21; domnul merge cu ~ 304. obezi, boier pus în ~ 333, în fiare 330. obiceiu, arătură, lucru, daturi după ~ 25, 139, 230; încercare de-a face ~ 130; obiceiul ţării pentru jurători 84; v. şi lege; passim.
obraţe, la vie 242. ocale, de ceară 32, 78.
681
www.dacoromanica.ro
ocină: passim; ~ pustie (fără stăpin) 281; v. şi moşie.
ocnar, 237; martor 233. ocne, de sare 17, 39, 52, 70, 110, 148, 189, 320; vama de care 185; cheltuieli 183; munca la maglă 113, 127, 183, 237; cămăraş şi ispravnic 127. odăjdii 182. ogoare 242.
oi, in zestre, in preţ 61, 118, 119, 162, 371; valoare 119;
      dare, in scutiri: oerit 183; gorştină de ~ 41, 45, 98, 129, 149, 212, 252, 283, 338, 343; oi de sulgiu 27, 41, 43, 45, 129; oaie seacă 27, 41, 43, 45, 53, 98, 129, 132, 183, 252, 338, 416;
      dat din cuantum 87. oiari, opriţi să turbure sat scutit 98. olac, armaş trimis de ~ 333; v. şi cai de olăcar 9.
omor, pedepse pentru ~ 352; jupaniţă omoară ţigani 330, 333; tilhari omoară jupaniţă 351, 353. opăcinaşi, in scutiri 43, 132, 338. oraşe şi tlrguri:
      oraş de scaun strămoşesc 117; oraş, cetate de scaun v. Bucureşti; mutarea scaunului domnesc şi vlădicesc 40; fostă cetate de scaun 253domnesc 269; pecetea oraşului 286; alt scaun de judecată 248;
      ocina oraşului 17, 189, 418; mahalale, uliţe 179, 267,    274, 295, 400;
    loc de execuţie 351, 353; ţigănie domnească 315; pod 274, 295; pazar 179;
      curte domnească 177, 295; case 50,
    179, 211, 267, 274, 319-322, 370; galbeni de fum luaţi din ~ 314;
      mori 161, 189; vii 110, 157, 189, 257, 321, 382; pivniţe şi prăvălii 179, 211, 229, 257, 267, 295, 321—323; negustori 108, 109, 256; meşteri, croitori, cojocari, luminărar, săpunari ş.a. 109, 201, 274, 352, 358, 403; zlătari 274; zarafi 225, 288; doctor 187;
      judeţi, pirgari, sfatul oraşului 32, 81, 131, 161, 237, 269; 274, 352; orăşeni, oameni buni 31, 161, 286; pîrcălabi 45, 285; vameşi, stolnici 23, 28; căpitani, iuzbaşi, ceauşi 27, 73, 136, 226, 267, 370; călăraşi 205, 244; dărăbani 267;
      biserici, m-ri, popi, grămătici: 25, 28, 31, 32, 34, 35, 40, 51, 52, 54, 58, 59, 81, 84, 89, 94, 105, 109, 126, 127, 130, 136, 141, 179, 180, 183, 189, 195, 199, 202, 214, 222, 225, 229, 238—240, 250, 256, 269, 274, 278, 286, 295, 296, 299, 314, 316, 319, 321-323, 325, 330, 333, 336, 339, 364, 374, 391, 397, 400, 401, 411, 412, 417, 418;
      fugă în 121, 139, 206, 234, 297, 352;
      acte domneşti şi zapise scrise în ■—• passim;
      v. şi Argeş, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Cfmpulung, Cornăţel, Craiova, Floci, Galaţi, Gherghiţa, Ocne, Piteşti, Ploeşti, R. Sărat, R. Yîlcea, Severin, Slatina, Tîrgovişte, Tg. Gilort şi Tîrgşor; oraşe străine v. Alexandria, Ierusalim, Ţari grad.
ovăz, dijmă luată de feudal din ~ 340.
P
pahare, zălogite 78.
paharnici: stăplni, familie 38, 75, 76, 88, 94, 113, 119, 127, 128, 138, 174, 179, 184, 214, 216, 217, 257, 270, 305, 308, 332,351, 353, 356, 402, 411; creditor 178; martori 33, 75, 190, 227, 233, 240, 250, 267, 268, 284, 320, 324, 346, 347, 359, 422; jurători, hotărnici 318, 335, 336,. 364, 418; scriu zapise 118, 267;
      mari ■—1 v. Vucina, Barbul <Brăde-scul> şi 33; foşti mari <■*-> 351, 353; v. şi Para şi Nedelco.
paie, 316.
paşă, ajută domnului să ia domnia 163, 178; influenţă 253; paşă pradă ţara 295.
paşi <unitate de măsură) 63.
682
patriarhi: carte dată de ~ 84; cu ispravnic în Ţara Românească 188. pazar, din oraş 179. pază la marginea ţării, la scală, făcută de plăieşi 206, 337, 338; (aret) la m-ri 161, 252.
păcurari <ciobani> 5; moştean fugit in raia 352.
pădure, întreagă 14; biserică făcută in «■w 301; passim.
păgini (limbi necredincioase) 132; ard şî robesc 52.
pămfnturi <unitate de măsură) 361, 395, 404.
păragină (ţelină, pirlog), vii lăsate ~ 20, 142, 144, 159, 204, 243, 345, 391, 399. părpăr <dare), în danie 189; in scutiri 310. păstor, se răscumpără 177.
www.dacoromanica.ro
peceţi, passim; a unui oraş 286; a unei mănăstiri 339.
pedepse: tîlhari ucigaşi traşi in ţeapă 351, 353: boieri puşi în obezi, in fiare 330, 333; pedeapsă cu bătaie 127, 299; cu confiscarea averii pentru viclenie 4, 117, 382; ~ cuvenite: capitală 4, 330, 333, 368, 402; tăierea mlinii 387; cu amenzi 215, 299;
       ameninţări domneşti cu:       certare,
     mare certare 12, 22, 25—28, 53, 55, 83, 98, 110, 130, 139, 149, 156, 182, 197, 212, 230, 252, 313, 315, 373, 416; ~cu mare ruşine 261, 271, 387;~cu mare urgie (supărare) 23, 129, 280, 281, 299, 314; cu arderea ariei 316; cu ~ capitală 317, 341; v. şi gloabe, pradă, peri 247.
peşte şl pescuit (vînat în gîrlă), vama domnească şi boierească luată de feudali 28, 156, 171, 222; oprelişti pentru stolnici 28, 222.
pietre de hotar, ocini împietrite 208, 378, 385.
pitari: familie, stăpîni 54, 94, 118, 121, 128, 159, 175, 177, 262, 378, 390; creditor 386; martori 75, 107, 141, 174, 210, 351, 389, 417; jurători 93, 381, 412; mare pitar v. Dumitru Filieşanul. pivniţe, la vie 65, 187, 250, 302, 347; în oraşe, case cu ~ 179, 257, 267, 321 — 333, 400;~de piatră 179. pîine <grîne>, în preţ 102, 103; zeciuială din ~ luată de feudal 143, 213, 340; v. şi bucate.
pîrc&Iabi, 316; martori 1, 32,136, 141, 152, 223, 285, 305, 331, 363, 365, 366, 369; jurător 412;~stăpîn 263; rumân m-resc scutit 241;
       atribuţii 28, 45, 177, 316, 407; ~ de oraş 45, 285; mare (?) pire. 1. pîrlog 65; v. şi vii.
pîrgari, poartă pricină 237; ~ împreună cu judeţul 269, 274. plai, 207 ; pază la ~ 206, 338. plaşcft, de grana 179.
pl&eşii <obligaţie), rumân scutit de ~ 241. plftieşi, îndatoriri 177, 197, 206; vătafi de ^ 197, 206.
poclon, sat scutit dă ~ 337; sat scutit şi de poclon 310. podgorie, sat în > 252. podvoade <obligaţie), scutiri de ~ 12, 26, 41, 43, 53, 129, 161, 183, 252. pogoane de vie 16, 32, 58, 142, 172, 179, 184, 194, 223, 243, 247, 256, 303, 361, 374, 391, 399, 409;~ţelină 242. pomelnice, danii consfinţite prin înscriere
    în~32, 34, 59, 94, 106, 112, 121: passim; boier transilvănean în       331.
pomi, pomet 1, 7, 105, 168, 187, 211, 404; delniţe cu ~ 175,        181; grădini cu
    ~ 154, 253; vie cu ~ 250; ~ roditori, sădiţi 301. popi:
      familie, cu părţi, vii, case, stăpîni 8, 47, 59,   65, 72, 73, 81, 92,           105, 109,
    135,  136,  141,            152, 155, 176, 191, 192,
    195, 206,   209,            221, 228, 229, 231, 240,
    243, 248,   250,            262, 279, 281, 295, 306,
    320, 327, 334, 352, 371, 378; ctitor 300,  301,   374; ~ rumâni 124   (?).
    268 (?), 385; moştean 248;
      martori 1—3, 5, 11, 15, 18, 31, 32, 37, 54, 68-71, 74, 75, 81, 86, 92, 99, 105, 106, 112—114, 118, 119, 125, 126,
    136,  141, 151, 157, 174, 188, 194, 195, 200, 201, 203, 214, 218, 220, 221, 223-225, 240, 242, 243, 251, 256, 264, 268, 273, 274, 284, 286, 293, 298, 305, 308, 327, 331, 339, 352, 363-366, 371, 388, 392, 393, 403, 417, I; cercetează pricină 287; în sfatul oraşului 269; scriu zapise 1, 2, 62, 78, 126, 151, 172, 200, 239, 304, 328, 336, 356, 399; în pricină 358;
      ~ hirotonisit şi aşezat în sat 99; egumen 62; ~ (călugăr?), pîrcălab de sat 316; duhovnic 99; ~ clisiarhi (domneşti) 102, 136, 225, 250, 251, 286; rosturi 274, 295, 325; răspop 86; prieten al domnului 178;
      biserici şi mahala denumite după <—<179,336, 400;~în toponimie I; (în menţ. tîrzie) 248;
      <—< străini (atoniţi) 322, 323; <—< ispravnic patriarhicesc 188. porci (rlmători, mascuri), în zestre, în preţ 9, 61, 86, 118, 162; preţ 86;
      gorştină din ~ în scutiri 41, 43, 45, 98, 129, 149, 212, 252, 283, 337, 338, 341, 343; dijmărit de <—• 183;
      dat din ~, cuantum 87. portari, stăpîni 190, 320; miluit pentru slujbă credincioasă 35; martori 145, 225,      251; cu sarcini domneşti 304;
    ispravnici de jurători (la jurămlnt) 24, 48, 113, 138, 412; mare <— 113, 190, 412; ~ al doilea 24, 48, 138. porumb în onomastică 407. posluşanie şi posluşnici, scutiri acordate pentru a fi de <—< mănăstirii 26, 53, 241, 252, 343; rumâni întorşi pentru <—< 13, 139; refuz de~44, 182; v. şi lucru, rent& feudală.
postav, coţi de <-< 282; ~ grana 16, 101, postelnici:
      stăpîni, familie 6, 11, 18, 19, 33, 72,
683
www.dacoromanica.ro
    76, 77, 88, 91, 92, 114, 123, 131, 134, 135, 137, 140, 146, 147, 150, 153, 160, 172,  175,  178-180,    184,  196-198,
    205-207,   209, 215,    223,  224,   235,
    239, 249,   257, 261, 262, 271, 274, 275,
    285, 300,   319, 326, 330, 332, 344, 351,
    353,  355, 359, 361,    367,  369,   374,
    376-379, 381, 385, 390, 398, 401, 403, 405—409, 414, 422; dau dijmă 22;
      martori 7, 9, 18, 68, 75—77, 131, 137,  141, 151-154,     162,  166, 168,
    174, 175,   190, 195, 198, 201, 204, 209,
    214,  221,  228, 235, 240, 244, 254, 255,
    264, 267,   284, 301, 305, 324, 331, 347,
    351, 353,   364, 367, 369, 381, 385, 386,
    390, 393,   400, 402, 406, 415, 417, 420,
    421; jurători, tocmelnici, hotărnici 115, 142, 144, 293, 318, 335, 336, 378, 418; cu sarcini domneşti 411; slujeşte cu vărsare de sînge 56;
      în sfatul domnesc postelnic al doilea 422; mare postelnic v. Costandin Can-tacuzino; foşti mari 347, 407, 414, viclean 382;~ai doilea 33, 152, 166, 168, 174, 300, 303, 324, 347, 351, 374, 376, 407 — 409; vătaf de postelnicei 87, 179, 267, 274, 282;
      ~ moldovean 377. potîrnicbie 264. potronici <bani> 215.
pradă, luată de domn de la boieri 64, 333, 339;~de la jurători, în boi 84, 336; '--'în ameninţări domneşti 15, 197,
    215,  299, 336, ~ pentru reţinerea ade-tului 143, 213; ^(6 boi) pentru reţinerea rumânilor fugiţi 103, 139, 140, 206, 297, 299;
      ~ luată cu închinare 317; turci, tătari, unguri, pradă şi sparg ţara 4, 41, 52, 63, 216, 296, 322, 323, 326.
pravili, judecată după lege şi ~ 186. prăvălii, 322, 323; în curtea domnească 295; preţ 229.
<prădalica), sat nu rămîne prădalnic 34. preotese, cu părţi 109, 242; cu soţul călugărit 154, 301. pretoriu v. divan, preţuri pentru:
      sate întregi 34, 38, 43, 59, 103, 107, 117, 138, 165, 210, 230, 257, 261, 271, 351 — 353, 390, 397; cîtimi definite de sat (cu şi fără rumâni) 19, 64, 73, 82, 135, 179, 235, 359, 365, 366, 381, 385, 388, 393, 410, 419;
      rumâni, cu părţi 198, 201, 309, 408; ~la rumâniri şi răscumpărări 1, 15, 33, 68, 69, 102, 146, 163, 168, 174, 177—179, 236, 299, 308, 324, 351, 353, 370, 420, 421fără ocină 1, 19,
684
    54, 150; la răscumpărare din robie 170;
      ţigani (sălaşe de ~) 19, 60, 75,   114,
    164, 179,  200, 214,  247, 249, 257, 262,
    269, 273,  286, 288,  292, 309, 321, 331,
    347, 351,  353, 360,  365, 366, 377;
      părţi arătate în stînjeni, fălci şi pogoane 10, 29, 50, 86, 92, 105, 126, 158, 179, 180, 215, 216, 224, 242, 277, 288, 350, 363, 374, I; ~delniţe, funii, „moşi“, loc 2, 3, 5, 7, 18, 31, 32, 81, 105, 134, 151, 181, 195, 204, 225, 228, 233, 239, 262, 292, 305, 362, 383, 413; vii, în pogoane şi răzoare 172, 179, 184, 194,
    221, 223, 247, 263, 391; pentru vaduri de moară 154, 262facerea unei mori 374;
      case,'— cu grădini, cu pivniţe, locuri de ~ 154, 179, 209, 263, 267, 274, 295, 374, 400; prăvălii 229;
      boi 29, 86, 92; cai 29, 269, 288, 352; porc gras 86;
      vin în vedre 10;
      cădelniţă 271; dulamă 16; manta 288; şindrilă 248;
      preţuri comparative 34, 216, 351, 353, 374; cu particularităţi 136;
      preţuri pentru părţi nedefinite, sau în bunuri şi bani: passim. pribegie: 372; a unor domni 138, 253, 387; a unei doamne 387; a unor boieri 138, 208, 253, 276, 387; a unor slugi boiereşti (rumâni) 276; ~ boierilor sub Alexandru Mircea 326;
      pribegi în onomastică 173, 269, 273, 286. pricini:
      între: m-ri (mitropolie, episcopii, biserici) <89>, 120, 121, 237, 238, 313, 397, 418; purtată de ctitor 93; cu slugi domneşti   (stolnici,  vameşi)  22,   23,
    222, 237,  314; cu   boieri 13,  44,  55,
    57-59, 82, 93, 115, 120, 121, 142, 144, 186,  196, 202, 238, 244,  247, 260,
    261, 269,  271, 286, 307, 311,  325, 342,
    345, 398,  411, 415, 418; cu    oameni,
    megiaşi, sat 24, 35, 49, 51, 295, 342, 397, 411, 415, 418; cu un popă 258;
      între boieri 33, 63, 67, 93, 104, 114, 120, 170,  197, 207, 257, 263,  272, 275,
    280, 294,  326, 330, 332, 333,  336, 358,
    368, 372, 379, 387, 400—402, 407; ~ cu negustori  6; ~ cu  meseriaş 380;      cu
    megiaşi, cu sat 86, 100, 191, 207, 248,
    262, 302;~cu dărăbanţi, călăraşi 163, 178; ~cu unguri 253;
      între moşneni 192, 259, 281, 304, 316, 317;
      pricini de rumânie cu m-ri 34, 45,
www.dacoromanica.ro
64,  85, 155, 232, 245, 246, 296, 299; purtată de ctitori 85; ~ cu boieri 48, 64, 84, 88-90, 97, 102, 103, 113, 127, 128, 138, 150, 163, <177>, 178, 248, 249, 271, 281, 296, 298, 418; carte de blestem cerută de săteni 89;
   pricini de hotare 115, 318. 335, 397; ~ purtate de mai multe ori 34, 64,
    89,    103, 113. 120,127,128,138, 253,407 ; Întocmiri pentru a nu se redeschide ~ 155, 244, 247; vînzători se obligă să poarte ei pricina 360, 390; v. şi judecată, judeciri, rum&niri. protopop, în scutiri 53. purcar cu casă 71; în onomastică 248. puşcărie v. temniţă, puţ 16.
Jt
raft < şirag>, pus zălog 78. răchiţi, în toponimie 194. răscumpărarea capului 330, 333; ~ din robie 170; ~ din rumânie v. judeciri; ~ fără ocină 124, 150, 251, 308, 414; v. şi vinzări. răspop 86.
răvaşe v. acte, jurători. răspundere solidară pentru plata: birului, a unor dări 215, 252, 298, 302; a unor amenzi 103, 139, 140, 206, 215, 297, 299, 316; pentru fugă 299. răutăţi v. Jaf.
război, obligaţie de a merge la ~ 21; (luptă) purtat pentru luarea domniei 4, 56, 205; domnul merge la ~ 148. răzoare 345; în cîmp, în luncă 194, 361, 391;~de vie 144, 263; preţ 247. rentă feudală:
      ajutor, ascultare, lucru (treabă, muncă), posluşanie datorate de rumâni stăpînului 12, 23, 25—27, 41—45, 53, 87, 132, 155, 161, 205, 232, 237, 241, 252, 271, 296, 340, 342, 343; primesc învăţătură 182, 340; colibaşi scutiţi pentru a fi de ajutor şi posluşanie 26;
      dat, găleţi, dijmă, zeciuială luate de la rumânii săi de feudal din oi, stupi, porci, fîn, vin după lege şi obicei 87, 139, 230; cuantum 87; tot venitul 342; rumâni dajnici 296;
      partea boierească din peşte, venitul 171, 222;
      vama din peşte, din toate năvoadele 156, 171; cuantum 156; găleata de eşire 176 ; dijmă din cîmp, din apă, din baltă din toate luată de feudali de ia toţi <şi oamenii liberi> cîţi se hrănesc pe ocinile sale 22, 122, 143, 213, 230, 313, 340după cum este „adetul“ 22; cuantum din pîine, ovăz, mei, fîn ş.a. 87, 340;
      vama domnească din părpăr şi cară dăruită m-rii 189; parte siobodnică 220; v. şi scutiri şi imunităţi;
      feudal dator să-şi ajute rumânii la plata birului 155 ; dajdia ţiganilor 312; împotrivire la /-««/ 15, 123; v. şi pricini de rumânire; rumâni.
rîmători v. porci.
robie şi robi, boieri se răscumpără din preţ 170; moşiile robiţilor 280, 281; rumâni întorşi din robie se liberează 292, 296; drepturi la moştenire 280;
      turci şi tătari robesc ţara 4, 296, 322, 323;
      în onomastică 24, 35,      145,  204,
    242, 262, 377.
roşii, martori 50,173, 262,292,319,361; che-zaşi 266; atribuţii 352; boieri 50; se răscumpără din rumânie 38; ~ de judeţ 163; sutaş de ~ 167.
roţi de moară, două ~ într-o casă 361; v. şi mori.
rude, întrebate la vînzare 77, 141, 190,
    216, 235, 367;~la danie 396; îndepărtate de la moştenire 21, 78, 106, 112, 339;~ robite moştenesc 280, 281.
rumâni (vecini):
      numiţi: rumânaşi 184, 343; dîrvari 53; v. şi posluşnici;
      ~ domneşti: iertaţi 276, 375; ~ cu părţi dăruiţi unor boieri 56, 64, 87, 193; unor iuzbaşi 169unor m-ri 66; ai unei doamne 150; dăruiţi unei m-ri 57;
      m-reşti (ai mitropoliei, episcopiilor) 25, 34, 43, 44, 46, 85, 94, 120, 121, 123, 130,  182, 196, 230, 232, 237, 245,
    246, 261,  271, 296, 299, 310, 311, 316,
    322, 342, 343, 397foşti boiereşti 40, 59, 123, 142, 144, 238, 364, 382, 398, 406; m-reşti şi boiereşti 244, 247 ; ~ m-reşti fugiţi 27, 55, 121, 139, 183, 234, 296, 297;
      ~ boiereşti 4, 13, 38, 54, 73, 77, 78, 88, 92, 102, 103, 107, 135, 137, 140, 147, 150, 153,159,163,165,170,175,178, 179, 181,  184, 198, 206, 207, 210, 216,
    217, 233,  235, 240, 245, 246, 251, 275,
685
www.dacoromanica.ro
284, 292, 309, 326, 332, 336, 344, 347, 351, 353, 359, 367-369, 375, 386, 401, 402, 407, 408, 414, 417, 419 ;~ fugiţi 140, 206, 340; vînduţi în lipsă 340, 390, 422; ajutaţi la nevoe 155;
   ~cu delniţe 175, 181, 198, 332, 386, cu mai multe delniţe 168, 408; cu părţi cumpărate 198 ; fără ocină 1,19, 54, 124; rumâni iertaţi fără ocină 251, 276, 375, 414;părţifărărumânil8, 31, 80, 111, 131, 136, 195, 250, 352, 365, 366, 375, 381, 390, 405, 414;
   ~ femei 1; martor 184; morar 347; pîrcălab m-resc 241; popi 129, 269, 386; vier 84; ceauş de mazili 375; călăraşi şi dărăbani 25, 46, 163, 178, 390 ; roşu 38;
   posibilităţi materiale (cu 6 boi) 316; valoarea pămîntului cu sau fără ~ 137, 179, 216; v. şi preţuri; mutaţi din sat 13, 94, 121, 272, 347; siliţi să asculte, apăraţi de muncă 44, 123, 232, 237; globiţi şi bătut în divan 103,     299;
   v. şi judeciri, luptă de claBă, rentă feudală, rumfiniri.
salcie, însemnată 378; în toponimie 158. samneci de judeţ, oprelişti 252. sangir v. temniţă, sapă 14.
sare, a unui sat 352; bolovani de ~, partea domnească, dăruită unor m-ri 17, 39, 52.
saşi, în onomastică 31, 32, 81, 91, 250, 418. sate:
      întindere, numărul sătenilor (caselor) 179, 217, 235, 248, 359; vatra satului 19, 361; silit să-şi mute ariile 316; săteni cu părţi în alte sate 1, 29, 62,191, 192, 318, 350; <—■> stăpînite pe „moşi“ 38, 239, 244, 247, 259, 280, 281, 404; sat umblător pe funii 305; v. şi funii; stăpînit frăţeşte de m-re şi boier 244, 247, 293; cisluire între posluşnicii unei m-ri şi megiaşii dintr-un ~ 252;
      <~de margine 148; păzesc plaiul şi scala 337, 338;~de drum, obligaţii pentru călători 316, 337;
         domneşti, cu părţi domneşti 34, 66, 87, 120, 169, 217, 415; dăruit din boier în boier 217; presupus domnesc 59;
      solidaritate, chezăşie între sate pentru plata unor dări 298; ~ în sate pentru
686
rum&nie (vecinie):
      apărare de~: a unui sat boieresc răscumpărat de la domnie 117; a unor sate rumânite pe nedrept 48, 97, 127, 138; a unor săteni, slujitori rămaşi fără ocină 146, 150, 339;
      pricini de <—■ 34, 45, 48, 64, 84, 85, 88—90, 97, 102, 103, 113, 127, 128, 138,   150, 155, 163, 177, 178, 232, 245,
    246,   248, 249, 261, 271, 281, 296, 298,
    299,     418. rumâniri:
      domn (Mihai Viteazul) rumâneşte 43, 64, 66, 415; boieri rumânesc 1, 19, 38, 48, 64, 68, 69, 84, 89, 97, 113, 117, 127,   128, 138, 146, 163, 165, 168, 174,
    178,   179, 208, 298, 324, 325, 351, 353,
    385,   390, 415, 420, 421;
      ~cu particularităţi 43, 89, 113, 127, 146, 163, 178, 298, 415; fără ocină 1, 19, 124, 351, 353;
      <~sub Mihai Viteazul 59, 84, 127, 165, 385; sub Simeon Moviiă 48, 138; sub Radu Şerban 128, 298; sub Ale-xadru Iliaş 117; sub Leon Tomşa 68, 163, 178, 208.
S
      datorii 177, 215, 302; tot satul răspunzător pentru tăinuirea fugarilor 103, 139, 140, 206, 297, 299, 316;
        sate pustiite, sparte, risipite 27,163, 183, 237, 298, 352 v. şi fugă; situaţia veneticilor din fostă slobozie 46; sat rejudecit prin plata datoriei boierului 248; ~ dobîndit prin plata unei duşe-gubine 352; ~ primeşte să se rumânea-scă pentru a fi scos de la maglă 89, 113, 127; săteni cer carte de blestem 89;
        sat m-resc imun scos din catastiful vistieriei 149; v. şi scutiri şi imunităţi;
        părţi vîndute şi dăruite fără rumâni 18, 31, 80, 111, 131, 136, 195, 251, 352, 365, 366, 375, 381, 389, 405, 414; v. şi judeciri, preţuri, rumfiniri. săraci, săteni ~ au chezaşi săteni avuţi 302.
  sărăcusto, în preţul cumpărării 176. săpunar, din ora^, martor 403. scală, cheia ţării, pază la ~ 338. scaun, aldămăşar 391; cu parte 179. scaun, oraş, cetate de scaun v. Bucureşti; mutarea scaunului domnesc 40;-w domnesc de judecată, sfatul oraşului cercetează 269; scaunul Craiovei, ispravnic (?) 248;
www.dacoromanica.ro
      scaun de vlădicie 40. schimb, intre: m-re şi boieri 57, 120, 121, 160, 186, 196, 406; intre boieri 19, 114, 120, 121, 137, 211, 263, 357, 393; boier cu megieş 173; între megiaşi 378;
      ~ de ţigani pentru respectarea sălaşului 42, 160, 249, 319, 331, 357;
      ~ anulate de domni 120 186, 311, 325; contestate 57, 120, 196, ţigan dat în schimb la răscumpărare din rumânie 124; ~ cu particularităţi 137, 153. schiptru Ţării Româneşti 41, 44, 66, 117, 132, 148, 189, 193, 208, 311, 332, 375; ~unui căpitan 163, 178. scriitor, de zapise 277 v. şi dieci, grămătici, logofeţi, spudei.
scule, <podoabe> 142, 358, ale unei doamne 150, 333; v. şi inele, raft. scutiri şi imunităţi:
      acordate m-rilor domneşti 212, tuturor m-rilor 373; ~ unor m-ri, episcopii, unor sate şi rumâni m-reşti 14, 23, 41, 83, 98, 116, 132, 183, 212, 222, 237, 241, 252, 283, 314, 341, 343;
      unor m-rii pentru sloboziile lor 161, 384; unor vieri m-reşti 416; unor dîrvari 53, unor colibaşi de lingă m-re 26; unor sate de margine m-reşti 28, 45, 149, 384; unor rumâni m-reşti fugiţi, dacă se întorc 27; ~ cu particularităţi 183;
      ~ unor sate libere de margine 12, 337, 338;
      ~unui armaş 129; unui boier 91; ocină slobodnică 220;
      drept de judecată acordat explicit m-rii 28, 45; v. şi bani, pircălabl;
    ~ acordate în preţul rumânirii 43, 89, 113, 127; v. şi slobozii, vinărlci. seceră, vremea ~ 200, 302. secure, aruncare cu ~ unitate de măsură 285, 374.
semne, pentru aşezarea unei mori 287; v. şi hotare.
serdar mare (în menţ. tîrzie) I. sfat al episcopului 99; ~ domnesc v. divan, silişti cu rumâni 19, 121; vie în ~ satului 136; douăîntr-un sat 134; passim. sineturi (în menţ. tîrzie) 236. sîrbi, martor 358; primiţi în slobozie 161;
    în onomastică 59, 204, 210, 253, 262. slobozii: drept de a face ~ pe lingă o moară acordat unei m-ri 161; fostă ~ boierească închinată unei m-ri străine 382;
      sat scutit cu drept de aşezare pentru rumânii fugiţi din alte sate ale aceleiaşi m-ri 183; rumâni fugiţi în ~ 121, 139, 206, 234, 297; situaţia veneticilor din fostă slobo-
    zie 46; sat scutit numita 149 384. slugi:
      ~ domneşti, fără dregătorie arătată, familie, stăpîni 68, 86, 90, 192, 358; cu sarcini domneşti 101, 121, 206, 234, 315, 355; oprite să turbure scutiţi 83, 212, 241, 252, 338, 384;~de judeţ 26, 27, 53, 83, 98, 129, 161, 283, 343, 416; slugă domnească <din boierie) iertată de rumânie pentru slujbă în vremea pribegiei 276;
      ~ ale marelui ban 83;
      <—■ ale marelui vornic, martor 173; a marelui log., martor 155; ~ boiereşti, martor 107 ; ~ oprelişti 338;
    ~ de judeţ 283.
slujbe: cu vărsare de sînge ale unor boieri către domn şi ţară, răsplătite cu danii 4, 34, 35, 56, 67, 117, 193, 217, 387; ~ în ţări străine răsplătită cu scutiri 91, 129;'-■'la Ţarigrad 217, 351, 353; ~ către boieri răsplătită cu danie de ocină 67; ~ cu iertare de rumânie 276;
      slujbe ale unor slugi domneşti de judeţ oprelişti 26, 27, 98, 212, 416; sate scutite de ~ domneşti pentru a fi de slujbă m-rii 41, 45, 98, 132, 149, 338, 384; colibaşi şi dîrvari m-reşti scutiţi de <"■' domneşti pentru a ti de ~ m-rii 26, 53; armaş scutit de ~ de peste an 129;
      ~ ale unor sate de margine 337; la dregerea drumului 45; slujitori (călători în slujbă), obligaţii faţă de ~ 316; ~ bătrîn, dărăbanţ, scos de la bir 136; rumâni m-reşti nu pot fi ~ domneşti 25;
      <~ai Bisericii domneşti 295. soboare, ale m-rilor fac întocmiri, încuviinţează schimb, judecă 45, 106, 112, 155, 244, 406; componenţă 339;~al Ungrovlahiei 322; soborul ţării 183, 322, v. şi divan.
soli, venit din Moldova 282; obligaţii pentru găzduirea ~ 337. soroace, pentru judecată, pentru jurători 24, 48, 113, 115, 127, 150, 197, 395, 397; pentru vînzare 164; pentru plata unor datorii 302, 368; ~ plata ploconului 337. spătari:
      stăpîni, familie 16, 31, 33, 42, 55, 58, 67, 78, 81,   104, 107, 135, 147, 159,
    164, 186,    195, 205, 250, 253, 272, 301,
    311, 322,    323, 330, 346, 351, 353, 367,
    381, 386,    393, 398, 402, 408, 412, 422;
      martori 11, 33, 94, 137, 174, 235, 244, 250, 254, 255, 312, 381, 385, 388, 389, 402, 414; fost ~ 420, 421; dă
687
www.dacoromanica.ro
    carte de mărturie 351; tocmelnic 366; jurător 238; pribeag 276;
       ~ mari ~ în funcţie v. Tudosie şi Mihai Coţofeanul; f. mare ~ v. Miho şi 62, 93, 137, 165, 238, 301, 351; în sfatul domnesc 135;~al doilea (menţ.) 322, 323; spătărei 22. sp&t&reasă, stăpînă 107. spudei, scriu acte domneşti: (Tudor) 128, 132, 179, 187, 204, 207, 237, 288, 296, 309—311, 330, 400; (Stoica Şerbano-vici) 148; 342, 345, 347, 360, 382, 398, 408, 422; (Radul) 150, 183; scrie za-pis 277.
stareţe 339, 346.
staroste, duvalm al unei m-ri 49. stavă <herghelie> m-rească 49. stegar, cu parte 20; martor 111. stejari 208; pădure de~14; în toponimie 56.
steţie, în scutiri 45.
stihar 258.
stîlp, de hotar 189.
stînjeni 8, 29, 50, 100,    126, 145, 158, 167,
    180, 192, 194, 215,     216, 224, 242, 256,
    265, 288, 293, 303,     334, 349, 350, 374,
    376, 411; funii măsurate în <—'318, 335; preţ 92, 179, 223, 363, I. stolnicese, familie 263; dă mărturie 328, 329, 398.
stolnici, stăpîni, familie 59, 93, 325, 361 ; martori 1, 75, 175, 184, 369, 406, 414; jurători 93, 418; oprelişti 28,171;
       mari <—< în funcţie v. Mihai Coţofeanul, Vasilie Paindur, fost ~ 59. Străini (venetici) din fostă slobozie 45; îndatoriri faţă de călătorii -—< 316, 367,.
    368.
stupi (albine 43) în moştenire 142, 257; mătci de ~ 162; dijmă din r-/în scutiri 41, 43, 45, 98, 129, 149, 183, 212, 252, 283, 338, 341, 343; dat din ~, cuantum 87. stupine şi loc de 179, 262; scutite 341. subaşă, în raia 352.
Sulgeri, stăpîni, familie 62—64, 95, 164, 177, 200, 270, 273, 286, 319, 325, 400, 405, 419; martori 34, 79, 80, 94, 152, 160, 184, 221, 267, 320, 324, 344, 346, 351, 381, 390, 405, 409; cu sarcini domneşti 330, 333; jurători 93, 412, 418;
       mari ~ 351, 405;~al doilea 200, 267, 270, 333, 344, 346. sulgerie domnească, aşezată în m-re pustiită 322, 323.
sulgiu, oi de <—> în scutiri 27, 41, 43, 45, 129.
suliţe, în scutiri 241. sutaş de roşii 167.
ş
şcoala domnească, slovenească (în menţ. tîrzii) 180, 332, 374, 417.
şifar 352; jurător 418. şindrilă, făcută de săteni în plata unei datorii 248; în scutiri 241.
T
taleri (în menţ. ulterioară) 267. tabără, domnul in ~ 304. tătari, ard, pradă şi robesc 4, 52, 63, 216. temniţă (închisoare, sangir), boier închis în <—< 127, 330, 333. tipograf, călugăr, numit egumen 183. tîlhari (hoţi) 170; fură bani 215; pradă şi omoară, traşi în ţeapă 351, 353. tîrg v. oraşe şi tfrguri. toege, bătaie cu <-<127, 299. topor 14.
treabă v. lucru, posluşanie;
    treaba ţării, boieri trimişi pentru <—< în ţări străine 91, 368.
treapăd 51, 197, 302; fixat vameşilor 23. trecători v. călători, tunar, familie 273; martor 240. turci 215, 316; dau bani cu camătă 179, 333, 360; martor 390; boier turcit se rebotează 199;
      pradă şi robesc, ard bisericile 40, 296, 322, 323; v. şi aspri turceşti.
T
ţări, legea şi obiceiul ţării 84, 319, 378 ; boierii divanului şi ai ţării 351, mărturie a toată ~ 208; soborul ţării 183, 322; pază la marginea <■— 206, 337, 338;
          Străine, slujbă în 91, 101, 351, 353, 368; fugă în ~ 183. ţef 16,
ţelină (păragină), vii în <-< 242, 391, 399.
688
www.dacoromanica.ro
t«pi, uman traşi în ~ 351, 353. ţigani (sălaşe de ~): în danii şi moşteniri 78, 142, 170, 182, 199, 251, 257, 307, 328, 329,      339,  351, 353, 358, 360, 387,
    398, 401,  402;  în zestre 162, 275, 339;
    în vînzare 18,  19, 164,   179, 214, 247,
    249, 257,  262,  273, 286, 292, 309, 321,
    351, 353, 355,360, 365, 366; vîndut în lipsă 200; v. şi preţuri; în schimb 114, 263; schimbaţi pentru respectarea sălaşului 42, 160, 249, 319, 331, 355, 357, 380; ~ măsuri 355; apartenenţa copiilor 60, 75, 312; ţigan dat în schimb la răscumpărare 124; ţigancă iertată la
ughii, în preţ, în datorie, moşteniţi 1, 3, 5, 7, 15, 20, 29, 36 — 38, 64, 73, 76, 81, 87, 103, 107, 108, 113, 117, 127, 142, 144,    147,  150, 154, 159, 165, 172,
   174, 177-179, 194,   198, 200, 201, 203,
   208, 218, 223,  225, 226, 239, 240, 242,
   243, 248, 249, 253,  257, 266, 270, 302,
   325, 327, 336, 345-347, 350, 359 362, 363, 366 — 368, 370, 377, 385, 386, 390, 393, 408, 422;
                                                                 în plata dărilor (cal domnesc, împrumută) 247, 360gloabei 280, 281;
    moartea stăpinului 257; pricini pentru ~ 82, 114, 269, 278, 294, 315;
      ~ fugiţi v. fugă;~ peste hotare 164, 282, 331, 377;
      ~ omorîţi, pedepse pentru ~ 330, 333;
      ~ fierari 347; lăutari 288; dajdia ~312;
      ~ domneşti 387; ţigani din Moldova 377.
ţigănii, domneşti 315; ~ din Moldova 282; boiereşti 19, 199, 365, 366; ~ a unui turcit, risipită 199.
   a treapădului 23; a unei duşegubine 352;
     ~de aur, galbeni 330, 336; valoare în aspri 75. uliţe în oraşe 295, 400. ulm, ulmet, 16, 209. unguri, cumpără moşii de la pribegi 253; fug de la judecată 253; pradă 326; în onomastică 287.
ura, în onomastică 1, 37, 101, 179, 208, 235, 391, 399.
y
vaci, în zestre şi moştenire 118, 162, 257; în preţ 226.
vaduri <cesionate> vîndute 222;~de mori v. mori.
vamă (domnească) din bălţi, peşti ş.a. în scutiri 23, 222; domnească din care, din perper dăruită unei m-ri 189; ~din care, de la ocnă 148, 185; v. şi rentă feudală.
vameşi de la bălţi opriţi să turbure scutiţi 23, 28, 171, 222; sat de margine spart de ~ 337.
văcar 251.
vătafi 16, 216, 274, 288, 326; gazda unui boier 184; martori 1, 77, 79, 80, 109, 146, 184, 188, 209, 235, 277, 282, 286, 301, 327, 359, 370, 388, 390, 414; jurător 113;
      ~dărăbanţ 102; vătaf de aprozi 79; 193; ~ domnesc de grădinari 286; ~ de plăieşi 197, 206; ~ de postelnicei 87, 179, 267, 274, 282; -—• de zlătari 274; (în menţ. ulterioară) 216.
vătăşoaie (în menţ. ulterioară) 267.
vedre de vin 87, 116, 141, 267, 327; butoi cotat în ~ 336.
viclenie, a unor boieri 4, 117, 382. vieri, rumân 84scutiţi pentru a lucra viile m-rii 416.
vii 6, 9, 16, 18, 21, 32, 35, 43, 51, 61, 63, 68, 73, 86, 100, 101, 105, 113, 135, 170, 179,      180-182, 187, 189,  191, 193,
    196, 217,  220, 221, 223, 228, 247, 253
    256, 257,  263, 266, 277, 303, 306, 309
    340, 342,  352, 369, 374, 385, 389, 390
    409, 422;
      ~ pusă în pădure întreagă, desţelenită 14, 301; în seliştea satului 136; îngrădită 332;
      lucrate şi păragină 20, 58, 142, 144 159, 172, 204, 243, 321, 345, 391, 399; scutiri pentru lucru la <->-416; cu casă, cu pivniţă, cu grădină, pomet 1, 65’ 242, 250, 347;
      vie vîndută fără buciumi 179;~ale unor rumâni 84, 159, 179; a unui negustor 194; ~ judeceşti 58; înfrăţire peste ~ 262 ; ~ în raport cu ocina 224;
                                                                                                               689
www.dacoromanica.ro
      scutită, cu ocină dajnică 133; ~ de vinărici, perper şi poclon 310; v. vinărici;
      pricină pentru ~ 58, 270, 332. vin 90, 336; vedre de ~ 87; la aldămaş 10, 176, 204, 327; vin domnesc v. vinărici; preţ (în menţ. ulterioară) 267;
      dat din ~ cuantum 87. vinăriceri 91; opriţi să turbure scutiţi 98 ; ~ de judeţ 110, 149. vinărici (vinul domnesc) scutiri de ~ 41, 43, 45, 91, 98, 133, 149, 183, 212, 252, 341, 373; ~ luat explicit de m-re 14,      116, 310domnesc din oraş
    dăruit unei m-ri 110, 189; concesionare <vîndut> 341; cuantum 116;
      ~ boieresc, delniţe şi părţi cu drept de 31, 81, 179, 195, 196, 253, 292; (in menţ. uit.) 141. viorar, ţigan 288.
vistierese, stăpîne 19, 187; martoră 251. vistieri:
      stăpini, familie 4, 19, 31, 34, 44, 56, 81, 97, 100, 102, 103, 117, 136, 159, 163, 165, 178, 195, 201, 210, 217, 225, 235, 247, 248, 250, 288, 340, 348, 393, 419; creditează săteni 302; dator 386;
      martori 33, 77, 312, 344, 347, 351, 360, 385, 402, 408; jurători, tocmelnici 260, 261, 271, 365, 366, 405, 412; în slujba ţării 101; viclean 4, 117, 208;
      mari vist. în funcţie 4, 6, şi Gli-gorie şi Dumitru Dudescul; foşti v. Dumitraşco şi 248; al doilea vist. 100 şi Radul; fost al doilea ~ v. Gherghe Caridi;
       eroare 385 vist. în loc de vătaf, vistieria domnească, dări cu ruptoare date la ~ 337, 338; catastif de—45, 241; log. de la ~ 381, 400. vite, în preţ 44.
                                                                                       vînzări cumpărări: passim;
      cu particularităţi 159, 215, 352, 359, 368, 390, 399; m-ri vînd 44, 300, 374; rumâni şi ţigani vînduţi în lipsă 164, 200, 390; cumpărători de peste hotare 108, 109, 403;    ~ cu clauze 75, 77,
    153, 164, 200, 215, 317, 331, 360;
      contestate 24, 35, 36, 63, 86, 100, 244, 247, 270, 317, 422; încercare de anulare 6; anulate 88, 261, 311, 333, 345, 364,   372; ~ nerespectarea pre-
    emţiunii 33, 58, 210, 259, 270, 304, 351, 372, 407 ; preemţiune 175, 221, 340, 419; răscumpărări 11, 221, 292, 356;
      ~ acoperite de înfrăţire 179, 262, 270;
      vînzarea <cesionarea> vadurilor şi a bălţilor domneşti 171, 222; — dijmă-riei 149, 373;
      cheltuieli pentru vînzare 366. vlastelini 44, 237. vornici:
      stăpîni, familie 6, 19, 34, 64, 67, 76, 84, 94, 97, 102, 120, 133, 137, 147, 173, 175,  179, 191, 194,  247, 253, 261,
    267, 271,  272, 368, 369,  374, 377, 399,
    406, 407,  415, 418;
      martori 11, 20, 73, 76, 107, 135,
    137, 147,  153, 174, 190,  201, 226, 235,
    239, 244,  251, 254, 267,  273, 282, 287,
    344, 357, 367, 369, 377, 402, 406; jurători, tocmelnici 93, 142, 144, 150, 260, 261, 271, 364, 418; ispravnici de jurători 318, 335; cu sarcini domneşti
    138, 358;
      pribeag 326; abuz 97; mare — în funcţie v. Ivaşco; foşti mari 33, 97, 124, 138, 202, 269; eroare 418; sluga ~ 173; vornici al doilea 6, 135, 253, 259, 272, 282, 358; învaţă (8mha) 259;
                                                                                       —sol moldovean 282. vrăjitor, în onomastică 54.
Z
zarafi 225, 288.
zăgaz (la Dunăre), scutiri pentru lucru la ~ 12; ~ de moară, pricini 202 ; chel-tueli 101.
zălog, părţi şi sate cu rumâni puse ~ 67, 141, 368, 386, 417, 422; obiecte preţioase 78; ţigan 278.
zeciuială, în scutiri 183; în rentă feudală 22. 230.
zestre, dată de tată şi fraţii 11, 103, 118 119, 162, 170, 205, 242, 265, 272, 288, 292, 326, 339, 345, 379, 407; ~ dată de domn 257; ~, moştenire şi averea soţului 77, 205, 275, 358, 365, 366; — şi rumânirea soţului 179; pricini pentru ~ 326, 372, 401, 402. zlătari, mahalaua lor, vătaf de ~ 274.
690
www.dacoromanica.ro
        LISTA DE CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVE ÎN DOCUMENTELE DE LIMBĂ ROMÂNĂ
aspri srebreni .............................
az .........................................
biv, bivşe .................................
biv vel, biv velichii ......................
blagoveştenia ..............................
Bogorodiţe .................................
bolear .....................................
braţ .......................................
cedo .......................................
cin (cini) cupno ...........................
cîrvu ego na ni i na cedi naşe..............
cletovţi ...................................
cogda bist tecenia leatom, vă leat..........
den, dne, dni ..............................
den cin pînă în cin ........................
doi, Doi Jil ...............................
edin .......................................
ego ........................................
eje, ije ...................................
gor ........................................
gospod, gospodin ...........................
gotovi .....................................
grad .......................................
i ..........................................
I nitco da ne smăet pocosit bantovanie
    pread sii cniga ........................
iscal ......................................
izpisah, napisah, pis, pis u, pis prez,
    pis az, pis meseţa .....................
leat, let ..................................
mâseţa .....................................
na ime, po ime..............................
ot, ot tam .................................
= aspri de argint = eu = fost
= fost mare = bunavestire = Născătoare de Dumnezeu = boier = frate = copil
= fac împreună
= sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor noştri = jurători
= cînd a fost cursul anilor, fn anul = zi, zile
= din cap pînă în cap = de jos, Jiul de Jos = unu = a lui = care = de sus = domn = gata = cetate = Şi
= şi nimeni să nu cuteze să încerce să-i bîntuiască înaintea acestei cărţi = a iscălit
= a scris, am scris, scris, a scris în, la, a scris peste, am scris eu, scris luna = anul = luna
= anume, pe nume = din, de la, de acolo
691
www.dacoromanica.ro
ot sud, ot sudstvo........................
pol (polovino) ...........................
podrujie .................................
posluşanie ...............................
proclet ..................................
radi .....................................
sin ......................................
star .....................................
sud, sudstvo .............................
318 sveati otţi, eje sut vă Nechei........
Sveata Troiţă ............................
Sveti Ioan Crastitel .....................
Sveti Ioan Predeteci .....................
Svătonosna ...............................
*ij ......................................
Toi govorim gospodstvo mi.................
treciet ..................................
u ........................................
Usecnovenie ..............................
TJspenie preacesta Bogorodiţe.............
vă .......................................
Vă dni blagocestivomu i Hristu liubivomu
i gospodinu naşe .........................
vă măsto .................................
Văznesenia gospoda Boga i spasa naşego
    Isusa Hrista .........................
vel, velichii ............................
vnuc .....................................
vtori ....................................
sa .......................................
sde ......................................
sde boleari cletovţi .....................
set ......................................
= din judeţul = jumătate = rudenie, ceată.
= ascultare = blestemat = pentru = fiu = bătrîn = judeţ
= 318 sfinţi părinţi, care sînt la Nicheia = Sfinta Treime = Sfîntul Ioan Botezătorul = Sfîntul Ioan înaintemergătorul = Duminica Floriilor.
= deasemeni
= Aceasta grăesc domnia mea = de trei ori blestemat = la, în
= Tăierea <capului>
= Adormirea preacuratei Născătoare de Dumnezeu = în
= în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului domnului nostru = la un loc
= înălţarea domnului Dumnezeu şi mîn-tuitorului nostru Isus Hristos = mare = nepot = al doilea = pentru = aici
= aici boierii jurători = ginere
•692
www.dacoromanica.ro
~j* Eli A^H-k MaTA» BOHBOA*
-j- E-k HAU UITU.A H CHHA H Cit : *r* A®XA (a.I'Hh) TpOHU,d (H(Pd3AtAt«o) cit H CAHH«c8t|IHOI«. Ge tai paga saaaIkh Moero, ÎhcSca Xphcta, i poh-
     HCCKH nOKAOHHHU,a ...
AA CC 3HAC :• ...
H rocnoA Eon. ne bcccaht a-k a Hor*H atiH, a hh.
H HCnPABHHK CAM PCH rOCnOAO *A MH.
H HAnHCAX A3 ... B*k HACTOA TPAA 8 E8n8pe[|IH, M"t-ceu,A ... h uit Eaama a® Hmcfe n chchTc a^tom, B A"fe I• ...
HhaBO Aj HtcTj no pcHH TOCnOACTBA AIH (BA-kAHHlA ah; npea nosealiHle enHcaSncTBA mh) ...
M"feceu,A ... abhh, atT...
■j" /VlHAOcn Ie» sonete», îw Matc» bocboaa h rocno-
     AHHk BkCOH 3eMAC XrrppOBAAXtHCKOC, Bh8k BCAH-kato h nptiAArAro, c i'apato, noKOHHHoM Iw EkCkPAEA bocboaa. Aabat rocnOACTBo ah de (haUIc) nOBCACHle rocnOACTBo MH ... (nOHTCHHOA\8
     kOAtpHHg; cstrOAiS h bojkccthhTh aohacihp so-BeMAro...; caStS rocnoAcrao mh; HHCTHtHurkMt! h nP’fcuiCB’kiu eHHO . 8 UI I u,8)... eme nptEHBAC |-8 ... H C*kC CHHOBH CH CAHU,CJKC EOTb nPHIlSCTHT...
... nHtirki' rocnoAcnaoMH atpHOM caSt8 rocnoACTBA mh ...
«V ...
nHC, nHCAX) nHC 8 ...
noMtHH rocnoAH Pasa sonete, negiiAH ...
nO.utHk Bk BCKH, AMHH.
CÎH nOMtHHK...
= în zilele lui Matei voivod.
= în numele tatălui şi fiului şi sfintului duh (amin) treime (nedespărţită), sfîntă, într-o fiinţă. Iată eu robul stăpînului meu, Iisus Hristos, închinător treimei ... = să se ştie . . .
= Şi domnul Dumnezeu să te bucure întru mulţi ani, amin.
= Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. = Şi am scris eu . .. în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ... şi de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul. . . = Altfel să nu fie, după spusa domniei mele (vlădiciei mele); peste porunca episcopiei mele) . . .
= luna . . . zile, anul.. .
= Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voevod şi domn a toată ţara Românească, nepotul marelui şi preabunului, bătrînului, răposatului Io Băsărab voievod. Dă domnia mea această (a noastră) poruncă a domniei mele .. (cinstitului boer; sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite...; slugii domniei mele; cinstitului şi preaosfinţitului părinte) .. . care locuiesc în . .. şi cu fiii lui cîţi Dumnezeu îi va lăsa . . .
= . . . scrie domnia mea credincioasei slugi a domniei mele .. .
- în, la
= scris, am scris, scris în, la = pomeneşte, doamne, pe robul lui Dumnezeu, jupan . ..
= pomană în veci, amin.
= acest pomelnic .. .
693
www.dacoromanica.ro
 FOTOCOPII
I = Doc. nr. \'l.
48 —
Docun*nte România
c. 1359
695
www.dacoromanica.ro
•*■*■*$ ţ*               cj               î.^ AY^v-vUr^tf*- **♦ j***#
             'X,tit,s!,.f^' r~) rj£'t(              #4 ftt trtotrjj/^i /j> •
'71'»   * ,rr ' ltJ*>Jr-mJ.,' /.'Şbv*^              ^ %r . J
                    ^oc»                             f* i *a>~tH **' fj^ş-
* .rfr ijj* *****■**£** 4 • m*» fi ^t£hj            ^ *

rr
: ^ d
■>>r
-/, j*1
ti-P&M&uita.
    ii!fi
II = Doc. nr. 26.
696
www.dacoromanica.ro

t
              ,                                        ___fi*
       - . - w:   .,■'>*'>; jL-W             «-r-r-^ ■» / / • **»tl{U*t*_H*
       J^f* j •**•**" iŢn*ţt^jM.*7\ Jir»,. j.J,

            - «vw -•           ■
   W- ii*"3rjfyr~T]^'T$2M%
   Miiiivrrm       ».•               «.«
'«^/«<Tîx»i, <tf*n« 'iniiTi/iini ţiJ

          ' ‘ ,,’Ţ/'^.?'‘ 2Ţ,'tu ?v3 rrti^,i<(î|iVî«i7« ; *'i •***<fA*Au!l
                   '-: ' ■' ■'-*' «Si ^•^Ir'-Q <* «wi r4 fc 3fc "-
    W-7îi*MUm.
      XCUl/gf
                                             III = Doc. nr. 27.
697
www.dacoromanica.ro
698
www.dacoromanica.ro

V = Doc. nr. 63.
699
www.dacoromanica.ro
r
i
I
            IfuUv \J
   ?»• f ?    /UrtnY' o jl"7*
  JJ &h fy.«rm,; -,     fr7*6*Jf£n*.    ?l£L
     ^\V 0m^t ^ fi*                              ţV' 5*»
  •^*’^fe^faBB?, ■                  Ax J&r**'**
  ** fnri<      ty. r~~âffî£f* ^J- '?*r**1«1rrlf\A>
  ifl^etJ^IZLllI' S XTO VT-f Ct*~TTlî.^\ t)<J ol (f'<Jrti*T.
     ,lfi/*fi‘ * *“ * /W»AU< ittst, «—*-O <v/ 'iîfrm
o^rLrS'. ^,Jt,y.fl.A
              IT'   J *,fl S-nijy *■>*•? *rt iyt.
‘1 '"fT^P***

                                                                      K-CtM.jMitfM]' XLVI f$
                                            VI = Doc. nr. 81.
700
www.dacoromanica.ro
               ^             tt* * r *2    ,¥ ^ t,•
ktTU itjTt*‘n*Y-rtJ'tUA*crtlţ ■**“'(piţYAAt ttljtttt
rr * **,
‘’V'Î**
r>%,
   -'f.c
'                      ?4*t'’4*îpy ■ tiYtitU&i Ut Aj!y'„YtfaâVt* ■
   iiî^kX1^ i . * ^                       *&£ /Vo
         /-*s.    ■* " yyt•                          ‘,-/?**
         - “ -'- ,i-i:ţnty^rrjf   ■ fftşj
       tri4tUHiy^A«<‘Y4YĂ
                                                                             {lţlVrttf<t*lVp* *4 P> •
                                                                                               7.
                                                                                                                     , ** +tjHhA4
^                - '*-•^7&. ~
~~tTfi ■
                                                                                     1% a
                                                                                        ■s^irrtYţ
fi *               **       r T v* ’
if *irîsftrrrf7H • *%4*m*lt*Us .
rii jjl*™* • '^L
W-£oi«>ee*/

VII = Doc. nr. 92.
701
www.dacoromanica.ro
702
www.dacoromanica.ro
                                                                                                                                                                                                            4'Wy
* ni* I*fc.;m,                                             m ft«« itm«rii4nni|tir«, «‘Mm* .              ^HuuirmA'M^ - ^ i«u,4-«V«!<v«Y»
                         kw'j/Îjmi'm* «ySiih4 hi n^«&fftVn4i«ttn4^H ftt hT.« mh *î *f» mn «miir^>•                                                                                                 *m
                                                                   -i.............                     "■gî'.aaitK.—....I.......
1
• >
X
 vi,. ,
^‘"/S
^4 ^ H V’l*
                                                                                                *2L
«k3
O
co
IX = Doc. np. 153.
www.dacoromanica.ro
1
1 >

4        ,cv               fi*
) 'fŞ'fi 1$° 'f,Jp>  t*?/ J ‘/fit
fit'yţî 'M>$y4jA'inJ%'n'"î$T2t"I
~^*pr;£%%                t,s>.
W*%!r!:aj>,'cf‘‘ ”J‘
ttjW’fr
T.l^j • j, - ,
^-<L>TT* V tJ’Tn*/l* ttâ^a/^TTU Ut* tiv fptfttyt
  tt^nrt^ ^Ţ?f\^TTXi *'**& J**y* ■ 11 frtC^
  ^fWhr^^v^Pu
  V/m ^JV Timp fpXcjî/w.'firn* ^ & ui Treier.- mJL. e* >^r '

J fc.
TTt
HitnpŢRe*.
   XLV/5
  ni ws/<?yr0Y($77f^rtftiy £e^h (ftvAn*rrr/
  M^y       „
  uiij*** nrrt
‘ ~tc i/yra v* jfj
<*s 1'£?UM&A<ŞaO
    #r
Ajn,
X = Doc. nr. 168.
704
www.dacoromanica.ro

    *        sir-J~cr
<T “i        P',t sauIttDtu                      41}/* ' <uf\i vj\ /,
f, J¥• .     ^ v~ ^          ^ V-r ^ ^ V ^ ^                    1
    .■ujTZ-lţi-gjt <~> <*t/ ţţ “TntCH TT^ţjiufa-ft JM,^Jt
. f*             ^’ţl* nAAJf^tjTr^l/^(i ^ ţfntIj}^ ctVTTt HU
    jjJX<XA>ţ<C>ţjr‘fl u!> <<VfaJt*itctiţt'                   VI
    r t\At'Z4Ş(>Jt *• MJf «-J TTffl /1VT?7/ ti * 14} O *1 j ri l> t mirii**
    ■            .    - -1 v >      •'—■>;             > .      V
    US>jţj* f<vJţl'**ţUAV ■ M*( C~'T\ jd-^i-up ^Tf^w/Î
    Â\'kt 4$                                     in 4jf7t ca7\thI ui*nut
    U UjJ V -s ^ J £ t 27. -<(
    ^ui> V*-u                                 ii/iiiV u!,Ji(7/vti
■                            f-ilrn, tnhi'cs jmg* uiiAW^
                      J‘7f l rrlf^ *Jvtil     xr» <• (\jju p |rnV
jJUf^Jrny/rC 7j . j
^T*"'   ;^;- ^ w * ^ ^ •<*    _     ^   ^  , ,
■* <
<njj7sh m1 :(fţ* ttiţs n vauAi
                                                                                                                                                                   ■*v ■, .
ii* »• /•
                                 ^        U-'* T7Vr?/ tilliK
                                     V T' Ts —> 7W — ; iro. Jj ţj&Yht’-'f‘                 ^ , r, £ -* y^,£
     fllitrep-Ţ fom
     M*v//0
±ypT

                                               „■f- v ..-.Ş..,. 11 **-
                                                        XI = Doc. nr. 181.
705
www.dacoromanica.ro
706
www.dacoromanica.ro
rf'4y& MrtbnfftHAtHiH h'Mtî«KIH. UIHAHfiHHtnA Hflt<tjMtllK« H/HHIUM.
       rţmÂMntHfyAWAtmnifAtHAtuiH/ÂŢu                      ! kyJihmzh,
       U<r»»/Mt yui«KyflHHHIi j . ulNK^K^tf .,*^£*4811 .nt’VţYKkAlAl'Tkktf, tHCKfl*M*MX j>HWXt7ilikţAvi .fiiACAnirV £zhmaL Jyam^XmU. titk Jjf M**« • JrfAAMnAWtt&ft’l Jbll Mflttllt CtMIH ^T/UU/fUM ^«AV4»r«»MIlU.
  t.tiMi'/'Ky/UH'TMj'wiHiV^.ttxîkit'ri'KjriUH •£'<*, nira!/tK'H4r4. umninÂ>('i**'in
  avu ţ$AţtHtuirriMAtwfwţk 64H^VrrM4'U<TâBU Krntnx/iktfnţmMi. 4TĂ 5
         ^         %             __    ^       _______ _____ifcnx/OfHrttr.______
         fK r^nMUŢA                                                  AkţtfiftiMIf
ijtHAk II* HjTjl*' ^Ţ(p'M 'Vi Tâ HHHt IJVjY ACkHn’tnt'Atoi. KAtt^flt As fit Mituit
              8.' XL* ■                    awauh ti/Âfii MkfrYtli^
-    ------,-£«    . HJKjrnS&iî. txxn%^ArfxZ.Kâ. J«intf&»Y.
^MTi/*(/ttHnYfH. (Dmlinillllll VHIKy/IMifc. luitnw ’tAHAtit HIWKAKâfîrt. Iun
/i«in’«V'/M-*H Aj,***^"*'1         '---------- '           '-
  utitK#K«niM«
iun >cyn/l umaIlh
      r* i^^%^:KliA^i*M*./iy*Xui«ifi«/<vn,».«1iauiiiii wHUHiO'rf'r* UiHvUK^H f^(ny^4^|. {IH Yk’toVYftlflM MjA /H^şî          ^ii’i iirpH*^
J .,.  **/  1*.^
-ţ^
t CffiiAi i *rrâ ■
Kt/ry &«#.
iv*»,*


XIII = Doc. nr. 250.
707
www.dacoromanica.ro
XIV = Doc. nr. 278.
www.dacoromanica.ro
z}^mţyr^^- ,frj ,./H.
            hfTr/ ^
.j'iâ*‘rf?£:'*frf,'v -■ j,  -
ifitr/ £*$w" tMJ3Li<.

*\

  ■J7t'
   . 'X '^' '." « <* '.         ^ f-—,
  ”*** -rr7          'Kjk• 4*t -M^<'^j/t^
*’ ^i^^^ruSTu        '7~S~'   <", CC/
                      ^W.f)J * V/»7^
                     XV = Doc. nr. 285.
709
www.dacoromanica.ro
^3
M
O
     wiwMÎw4U^i>Mh*Urnii                              M»^Vuvtx*M<»twţ^JâtţAto|1^bwm>                ;* A*bAri^<Ujmijtmrum
                  lUn’.^VU'tropiiMrriA HtunotAxV^nmtlfitţcM ' «                                                   KirtâMCwviv* J Afyţfuta
tHV «VK* ,*Mln«M«VWM*y fWftMKA;ttft '(|0<*U MMI       , )HmM<l ; Htt HijMt^iyitl|* . tUţAH*. HCAMMHA. ttttttr4*4 WfcUtt «tHItl $AtNfH4<***Jt TWpUTV *
II <wwr* Mfciiutw^nt rAM^MW . C«Cny>*H«* ucjr*wm« . tui*yym*ft«i5^v?tWAĂ         .Cţ^ttv; Z»tU kwiHAfc^MMKA^tu.tv,
lUtH*M«*t£yc*ta «iitMjţSMrMw, AMNmtrtomtn^u^MUfcMn tCtpyvwiW. wMtK»mAV(«nt«*a>tUH^nnrauâ(m fim 'Wtuunpim*.        <*&44fwu«#t»&A*M^
*  *     -- -*-•*- ----taWiM«^VAiMi^m<^~CA;iUK«4ym&^cA«4nuHM44^;nAnfiA^t^o&u4K’t,<yijKHJ<&<tnY4Mi»fM .             **   *
                                                                                         VAMO pfr4ft*>.> .« n«YH(«^
jM'WflflMIiW, 11 MW<v«rt»îlH« ,a
     t I \ * V y . <* - .... ttWMMt ........ - --------
•HJŢ» BVWW «ffn^U\CA. KAK«4l|H tţ'(£tn^(A n-iflUrt ; ti
I HJ«MfcW4**SmKtlwfck&LnfoUU yyltUMOtlrt ttt'.UAtn
> JAtvt*.
                                                                                                                                                                                                                                   . x4* ItAliiy'ţ THţAUHlt «•pi xx’Jt* ţyj'Un ţuitMimţin'*
                            ««t* .4py.*»W^At«»^tin£<MM4**A - Hj«MH'k:f4(A£««Ktio«vfc^Nfouu ^hmaOhh ^t;ţy*«ip p^vwi* v.
&*, îvi * n*ry*. <k4«^*»r ţty^umu , il>{.',4i‘.lhatn« f'ţt, tnţlAki^ru-UH* V-uV.w M fity^Vum                                     *|?f*iMj^*** . iuftAtuwyiiu              rltn.*tft*.SA
.......  ...........’ -    * HţilMltt.tfll*H<UM<tkMi>tvW            , JlttiUtVltttiiW' tlvtft’t.nK*J>t' «utlCtH'lf . ty.»4itvr»%Xl . Mitrn^!«5 ^ '             ' ** '         *'
       -ti+ţn, HKifaiui» .«iÎNMAin u«4h'_^.....                                                                                 _
| r, HftţS;, ftcuf’jţi&A *1*4nuV^tirtiT ty^y*.                           ww^tîUirt « ^ treţ^^^tiîtii llmnnwţa^Vi^ilitmMuum <M4^^V4ttttt4K:ffAny/4t^i4«%'cini4Îtiia«tm*tÂ*ruiMd
   * ^y*N<t . liu^An, <tKHH ipA», HWkbttfmV. Hryunirtţi^, MiytuJ^ţ***’.. «ww'rtaraiMitarw^ituMiwpnimirt* :#Qîa^tOHf'MaiMi«fwAw»*r’M»« tutu ţţn^aţiruMcaiui^MiMKM . fliutuHMiu
       UAHItiMt^MlHtKA nHiW4r4«riYMfyV»*>U*<j»n<W3.'»**fWWi nnarW^itHI'yJi^V^ttKVklAHKm CKjUAWuMtnKi                     «l’^AncKl - U«UfM^JUlU«.fi< UA^\| U.inK.n
itr HttMl ^ymtCt«M*^(mKMm«âi tttwni Jţ*mtUfiMtM(n bamtm HtMW4 HAfţlHtnNtWMAHKtM f^tnuWtt ^tMtUv*tl|1cyiAry^*«MMuftMa'M'tWi<t 11 -..................... ......." r ..........“““ '■'
                      ..^m...        •«•■Vk! M/a                  '"'  ~* '■•"**'                                             mmwrnlm/Am
ivlvAn*^i**tiiufAttM>ţ^S t-t f£ip,*tttfi *^fţ* • ^mna
                                                                                                                                                     twawrt-ii <y^*iiH*c^XX. hv*i^4k5 «ît»ţuw«iii[lt*# yak'ttRA.ttKti^v ty^ufAO^K^. v tyţyt^AntVHK fUmtTHttn»MVf^itita('tvtf«m <M4^^V4tttttA;»lAny/4t^i4«%'cini4Îtita^mHÂ*ruiMA
tţfiiHwi A «nK'kttrcttniy^tH iiHbtffcMtilt <V»R.tXl.lMW<tWA,Wf« V*4- <V«A •* f/’i
& $ «' ÎS
XVI = Doc. nr. 360.
www.dacoromanica.ro

5 ?*}' ,f)t>vt*jU\~f fŞa-îsf)
* ■* '* tJ                    / r y       7' v i’"-"»»»
          'Tte *>§-#**                    4M\tmJj
                                                                                                                                                                                                                                                                                      *1 .-?ssjf~ Q ^ trc\T7i i
 fjt ^rtjh
                  u*CXSS71?;
 ^■Vf ^4.^1 . X_i
-m*ţt       i ., ^ ,?
<7^ 2   ' * VAjf ‘
/HJC'.Mfs' 61#
■ţk77*1*^^* -ffig* £. ..
k^2r- ,&<^ '-V ;i
&* rw^
                                                                                      . :(ttyl\
iMTkmmut /
** -rcw^Srsr
                                      6#&v.   ,..        .;.-:, -
                                        cJŢa.a

« %
il
XVII = Doc. nr. 388.
— Docţunentţ România — r ,,
                           ?1 l?5?
711
www.dacoromanica.ro
si
   rA i .«] *              iA k . -H*
       4a*i*f*ifJtuA* ii-mi
si Ob-
<*' O
•«£ ryrr^f C"'        ~iwr ^
      vmf p~~* ■f-'narr ku î:‘’“%-{!'£'"'âm-fiT'^
C ~3* *r/r;                            vki
      % l~~ "*j   *r ("t£ ’T mJ "‘îT'^j
      ffi*rrrf t+Ţ*Jj* trwfi mh Jtjrtit' -ryrf r m-rn^n- r At ^ ‘ ~~
  *t**-trr* mtii\ rw/n (J V Şţly                    ^
                                                                                     .if%&-,£sy ^ ^
                                                     « trrttrUAj tSMMtui ■ { rt/fv 12fi mit eu • t iitiflff/*** ■ f f *****1 tf{-iDi*u>i/*iV
  „V.v? ^ ^ v                      J c'         V ^ d dJ JJ.--------------
7
       'TU
:     V'/.it
     . >J vy-^ ^
           ii. i'
   wfn J
n         * • ^Z'** r”
r           *>.
                                                                                                                                                                       * J>~W -->{* tiVu 1/
                          J .    V- #
                             k%
                          $£«$rrr
                                                “ ■ sg?
sr .         ......‘*V’
                          ...../JM*......
                          www-dafi0!0®aflj£air0 389

               4mnH p*«* -
               tAUfAfAlHU
               tm&tw, tit* v > « utcru *4A ţMO
%Atn $rs* M»«â «3w#nm<* *
y'** i* *     «k> « » 4
efr,fc tnu nruijiuş , nuMm**' n^e»» . Uiifiivn, uninitut,
ZitŢjtfii kfi-M’i- . » ff<S<« wrl
ţjt 'imt '        *

• :îS*®>S'^|
*uti» uiw urm » fi^N joun «ţv^l        «K#« . Mvţu^rtKiU'O             IlfWlItjW KSJ,
1 iwffcM»           rU«y .^ rt                   l-AlţiOrMIH'; «X tfocmAHXH totuna
   ^«1}# ti              . HhÎ^u?*. *^1V iJhviih’ rni ,y«mo                   *Kttiur,
                      7         «w«ttV*M . livizi. .         «J. iÎmhji vm ţ-^MM
URAM.
Rkl(ttVMA .
(mir iyM<»tti( MMitf . Miiya.i (jW.nittrtAUMUti
  ■m~ %, .   -  *    *Ir .i 4        'W'R ■»
fâttfiMAtV. tt7*y&»#Hn ^«hhmom « . w *a*                      «r A'rjuime ** *Jf iMirît fJimujtA< ,
ttftjgfrt »9r«#HmcA .«f ÎJ<9i?j« mui»u«        wru , ^ i«i«n    rifn><jJ<n* . wj/t^HMV^uS’
                                                                                                                                                                       itcemni» , un< nţifrtt
                                                                                                                                                              Mu 4iȉri^rci*tfii iM^n|mi^r
l’t «Hjpiî MCIJ4 • HttMmftli es~>ra WMirS             .«
tmWit nil inuntlui,* Mk«^. «or*                 nf« Şi
«fcî miir»«MM 4«r*.    **’
kft* Ir'u ^ i<yfc,«^mi »■’**"«« . v*u wc    A «|
|, <Hu «nicţca ,
                                                                                                                                                                               ih*«h Vacnn^, Hn$mu *•»?&
KVIIIlMtltll*
- 15» * ţ »
                                                                                                                                                                                            Nn r4«n
,W'k7'WT
            ' - -r^’   , .  .   -* -■ lI*r!l?’, l*?4nM<y,    . «iilWj kotinjH^nHO fioţJ^iriti .
            ^ «j%Ih . *m ^*3* *•«, ^ hJu tM>MKOky,i •. ii' Jitiofif *<(o.            «tuni *,
            ,1(1?.           , tl«».M3>>.lS. nvJi«4»o. M »u>n"': '       A. r' ..'          '
({*#£ #»           JWH ^ «itWHH .^^UWM , HM. « W»':. «H« . IttHtlfU                  . «MCM
•'** “î'‘. ^                    a&4K*n r&un , mJm mS>* hk2 KpAfiţpm .        ’ '   '   '*■ ?
WWfilMM               A ««it^HilCn^ tH ui’tc’tlndkiiM. »
            ^ânfl4M«i\{tHun>< It, iw,         .i«pw Jumim
                                    *td *

tW^CrtUHAU
                                                                                                                                                                                                  tMlVlt


HrtViw ^ l'xvt^o rum Kacn^H^wJCJ.
              flHUMţl A */«*>!)» I ««!>,*«
       IIUrtAMf «*<* ** V/° •
nni
XIX = Doc. nr. 408.
www.dacoromanica.ro
        rs **        '           tt                       n •
                            f rtlff-rrff**        *?***?* t •*t*h
•'*“ /»-^v 'Tt'
HrtTfpf . y, S)'
' st CJ
»h*#H*A* •                  "^/jf f            ^*
« M** *f    11 f p% yjf /^trMrtfW*'    • *tcJrf*)4fţ
r3*rj.‘>5tfa/i                   • :‘l2$tZfx*'2f*
0* HuJ . iCJtrefl          ' LX*»'/     • Ism&iM
‘J'uZTr'i                 fi"Vt)\t/            *? ’"
a
a
                      st#? %" ^n tiZMJ.
       ‘  •  „.,Sh WJ’IlCVi?]
fMXjfîZ
                                      ***** fT1 *%>y
                                         fTV’M
                        m'f 'r.fjsf „fajj't i:
                                            , rr» ^   ^
^j\<
Jj*U
ryJ        -V           ?
  ■    " m ^-v          '
V1. RaJâc jf&iz
  Xmr/3

i.
XX = Doc. nr. 412.
714
www.dacoromanica.ro
            CUPRINS
Prefaţă ................................ V
Prescurtări — Bibliografie............ VII
Rezumatele documentelor ............... XI
Resumes des documents............... XXXII
Documente .............................. 1
Document fals ........................ 563
Lista documentelor cu date rectificate 565
Indice onomastic...................... 567
Indice de materii..................... 669
Listă de cuvinte şi expresii slave în
    documentele de limbă română....    691
Fotocopii ............................ 695
715
www.dacoromanica.ro
SjBIIIHSSiffi
11;
                    i!i;p!!iB!l|*jl!®»ii!W^
                    pajigipiifeifepjgiijjlpisijpfSggfpffi^
                    iiiffliiiiSiMisippifiSififfiiW
liiŞIfii’îi                       ;iiiîii=n;l»Hîiîiîiiij ijŞ:” iîilifHnji
iyllHiiiiiiiiiiipgiîiii
liliiilfii
PffipfliglfijWip
IjjjiiIIjllijlijillljlljiiil

                           iiii^^
                                   ■ f1® 'y'M'’; 'i,
                                   liaiiiiii»
.............................................................. illffiiiaiiiiiillliii
|f«IP;!pfi50ii®a!;ij|Kjijp!iaSjjSiij^
ifs«*
[,.*j  -                 * . î !}.                            » ! 1      iii I i‘5 I t i ii ij j ii |f , I tl .
......................... .gpiinijpiisiiaiiirtPiiifiijiii®
                ilIBilIlIplIililIi^^ lilli!p|lipliiifilllllll!ilp»ilillis
                      .           » i J „fl t, V 1                           ‘   i
:|:fiM;:s:j:i:iâpa.a                        b^|!
HPMHWHRHNffHM
ipîijşş?}] ii jHilHiş [< i!!50iH!!iiil!wî!jiii|î!!!liiiii                |®!Sîiit [ «([i Nji|ai|5i|] i!!!!|niy pi iplil !W
iilisifiiiiSlt®
                .........
............................
                                   ^ii!!n il:îiii[l! niiydiiiH|î|iii|îili! !i[ iMsiijHil 1           luiui II i!î I ;| iSmjiiîiil!! iim iiilttl
        .........................
   ....iui^ppjliiiiiiiilIlSiSilSpliliiislIiiiiliiliipiSI
iip^®I®!fffl®!liBiB®iSI!iIISfBi^illlliilS!i!iplll!l]IS®!i®!l!S!!lll|illlipi!!l|l|l(®ffil|
                                                                                                       'atlasii teSffiBi
Illlllilllllllte
IliliBlIillil
iiMlBBlfppirtiililfiiffliitislilâ
illStlW^
Hltttlillllilp^ laBiiBiiiiliiBtpiiit*
lipiişi|S#!lilpllSllilllliillii||!!!ll|i!lllli!i!li|
iilIitipiiilttiillIliialiSifflHlilIttllililllIiilliMl
iflflfliISllHiiPSlIlIISSil^
i!i|iiilissiiiii*i<iiiliiiiiiiiiiiilil#iiiiiiiiiipiiiii
[   1,‘lM !<"Vl          !{i i.av’iîlJ.'u.i ‘,5 . , ™ji * 'l Uj li J* 1,1».1 , (i iii , ij î ■ t ,* kM« ); t« j« !\«             ■»
lilsiiiiiipiiiiiiiiiiiiiiiiiiisiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
   , I      1            1            5 }| !ţ                 in l i , , ^ i                                           l I,4 ! ^ \ ' *1
1   i r i 1                           * , i ,l| ij.,i ij i‘i i u ' 1                                 i 1 i i'h i iii u ii i1     i ' i 1 11 n ‘ 11 , 1
   !' I r, H H a >;*,             , ,r, ,                                ■ ' , - i >, , , ,L ' -                                   * i 1
        i']i:i;î'jîiiHiîp:bî!ijUb!nîsiîiî>;!iiiifi!nîî]îîiiritUkb;HHHÎi!nt:îiîHilUi;ÎUlH^ ţî!il|HiUHbni;î         lîUli 11: ;if !* jblir liî f‘iiirbl bijîbiilIN?
  !,m w <i tL, v » li “ ' '! > i, ,                                      . i > * n; ii Ui,, 'i i. . . i i '                                          ,
1      şi                , i      i •                    » ii, rt          „ ; i i pi «im ii »i'                                       .
,i{,i { Hli'Ui |l 1 li S 1 ' 1    ,, },                  * i\ 1 *• %           i }
B, j l l, 1 ‘■a            1                                  r 1 ’»>',i ,i! 1 V 1
   1 ,1 |Hl li ' 1, ,J ' «      ,                        •               l'l'H
?t- 1:L-i:ÎHîî;:-; ::jtî:r:r:;’?‘h ?! - ;i'r::75î ■î-lti-:-;} UU Vi'>;-S ‘r-;l! m.--:«i rb î
MWH
•jifiiliiiişjyii:!
ilp^
jjjifyi;


iwliiii^PpiS lliiiilll
]!;S!HplHI!llll®^®!!iiîii!Bii;lB[y!;!li£&
iissii
in|i/11 *11 .   piii*              '
issii^
      asiiai1 '*r>! 'i'1 .9.1irn::,i.«iia ,

        ‘                                                       www.dacoromanica.ro
lllilM^                                                                                          i yi' ■■ ■' ~
lllHU!^tiUiîhîU!i;iliii:|::î3iţîiîi!iiUKinliiî»îU«KUi“niHî*k^*:*îiRtî3î!Uî>;!*’“ir:î?u*:*^ . : T .. .:! . «• :
                                                                                                                                •'«{i'îi'iiiîjSiifliilijhiihiltli1
                                                                                                                                illlll
lllllllliiapl!iiillSSlP®l
                     s, H > ’ t. J,V ,      • 1 I 1 1    1   !
Pllila.....
iiilllllisilll
‘ ;P T'l^
i’i‘, li ii iUt.V ■ i ,                           ,    „      ,