academia- k " j m sh f DE ISTORIE ■ ■ „NfGOLAE iORGA“ P' - V.,- tţfc ■'^y. w-._ţ ':E> ■ ^ ir ro ^ .: '‘To, ' 'Jr R e, %,;'v-:r i i " { EDITURA academiei românie ROMANIAE g ŢARA g ROMÂNEASCA Voi. vin www.dacoromanica.ro Documenta ROMANIAE HISTORICA COMITETUL DE REDACŢIE Acad. ŞTEFAN PASCU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, CONSTANTIN CfflODARU, 1DAMASCHIN MIOC IOAN CAPROŞU, AUREL RĂDUŢIU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE www.dacoromanica.ro INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” B.Ţ3R3 ROMâNeaSCă VOLUMUli VIII (1576 -1580) VOLUM ÎNTOCMIT DE DAMASCHIN MIOC şi IOANA CONSTANTINESCU EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 1996 www.dacoromanica.ro ISBN 973-27-0475-6 ISBN 973-27-0474-8 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE R-76117, Bucureşti, Calea 13 Septembrie, 13, C.P. 5-42 www.dacoromanica.ro PREFAŢ Ă Prezentul volum, al VlII-lea al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, include documentele Ţării Româneşti din anii 1576-1580. Documentele publicate aici lărgesc baza de informare a istoricilor cu privire la o serie de probleme referitoare la trecutul poporului român, la viaţa sa economică, socială, politică, instituţională, culturală. Sunt de reţinut multiplele date cu privire la economie - cea agrară şi cea de schimb -, la aservirea ţărănimii libere, la robie, la creşterea obligaţiilor fiscale, la organizarea armatei etc. Indicii de materii de la sfârşitul volumului sunt grăitori în privinţa celor de mai sus. Atragem atenţia asupra a două documente importante din volum, ele constituind adevărate pagini de cronică. Astfel, documentul cu data 1579 mai 16 (nr. 205) vine să clarifice o problemă discutată în istoriografia noastră; este vorba de lupta lui Radu de la Afumaţi cu ţăranii („horani”), înscrisă, între celelalte lupte ale sale cu turcii, pe piatra sa de mormânt. Iată un scurt pasaj revelator din document; ,,...fiii lui Bilţu, ei au fost hicleni, căci când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet-beg, fiul lui Alibeg, pentru creştini, să nu stăpânească păgânii turci în Ţara Românească, ei s-au sculat asupra capului răposatului Radul voievod şi săfie domn un lotru, anume Dragoslav purcarul”. Fără îndoială, lupta lui Radu de la Afumaţi descrisă aici este una şi aceeaşi cu cea pomenită pe piatra tombală. Celălalt document, purtând data 1577 ianuarie 30 (nr. 47), povesteşte despre lupta de la Jilişte dintre Ioan Vodă cel Viteaz, domnul Moldovei, şi Alexandru Mircea, domnul Ţării Româneşti, împreună cu fratele său Petru Şchiopul, aceştia din urmă ajutaţi de turci. întărind familiei Goleştilor toate averile printr-un act de privilegiu, domnul Alexandru Mircea spune:,,Iar apoi, din vremea în care a lovit pe domnia mea Ioan voievod cu moldovenii la Focşani, cu înşelăciune, când a vrut fratele domniei mele, Io Pătru voievod, să intre să fie domn în Ţara Moldovei, atunci am văzut domnia mea dragostea tuturor boierilor şi vitejilor domniei mele, cum au fost la nevoia domniei mele. Astfel, mai mare dragoste decât dregătorul domniei mele mai sus-zis, jupan Ivaşco marele vornic şi decât fratele lui, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Albul marele clucer, nici unul nu a arătat. Şi au fost foarte bucuroşi să-şi pună capetele pentru capul domniei mele. Şi dacă nu s-ar fi întors ei atunci înapoi cu lăncile în oastea moldovenilor, de au apărat capul domniei mele, iar capul domniei mele ar fi căzut. Deci, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, a scăpat din luptă rănit, iar cinstitul dregător al domniei mele, jupan Albul marele clucer, el şi-a pus capul acolo, la vadul numit Râmna, lângă V www.dacoromanica.ro satul Jiliştea, pentru capul domniei mele, cum singur Dumnezeu e martor şi adevereşte”. Nici una din cronicile interne contemporane nu are o pagină de naraţie atât de expresivă. Volumul numără 337 documente, din care 334 autentice şi 3 îndoielnice, cu 62 de documente mai mult decât cele cuprinse în vechea colecţie Documente privind istoria României în aceeaşi perioadă, din care 46 sunt inedite. Se publică de asemenea prima dată textul slav pentru 250 de documente (circa 88%). Ţinând seama de limba în care au fost scrise actele autentice care ni s-au păstrat, 273 sunt slave (247 originale şi 26 copii) şi 61 româneşti (2 originale, 57 traduceri vechi şi 2 rezumate). Documentele îndoielnice sunt două în limba slavă şi unul în limba română. Din cele 249 de acte originale, 112 (45%) sunt scrise pe pergament şi 137 (55%) pe hârtie. Majoritatea actelor, anume 318, sunt emise din cancelaria domnească şi numai 19 sunt acte particulare; acestea din urmă provin de la judeţi şi pârgari (4), de la marele ban (1), de la marele postelnic (2), de la un egumen (1), de la diferiţi boieri (8) şi moşneni (3). Documentele au fost culese din următoarele fonduri: 296 de la Arhivele Statului Bucureşti, 14 de la Muzeul de istorie şi artă al Municipiului Bucureşti, 9 sunt date după publicaţii, 5 de la Muzeul Naţional de Istorie, 3 de la Arhivele Statului Craiova, 2 din Muzeul Judeţului Gorj, 2 din arhive particulare şi câte unul de la Muzeul Porţile de Fier din Drobeta-Tumu Severin, Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală de Stat, Arhivele Statului Râmnicu Vâlcea, Muzeul de istorie şi arheologie al judeţului Prahova şi Institutul de istorie „Nicolae lorga". Documentele au fost transcrise şi traduse conform principiilor enunţate în volumul I al seriei B, Ţara Românească. La baza lor au stat vechile transcrieri ce se află în arhiva Institutului de istorie “Nicolae lorga” şi la care au contribuit mai cu seamă: Traian Ionescu-Nişcov, P. P. Panaitescu, Damian Bogdan, Lucia Djamo, Pândele Olteanu, Damaschin Mioc şi Haralambie Chircă. Corectura textului tipărit în slavonă a fost efectuată de Constantin Bălan. în anexă sunt prezentate şi 10 fotocopii după unele documente din volum, pentru ilustrarea grafiei. VI www.dacoromanica.ro PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE Berechet, Cojurătorii = Berechet, Şt., Particularităţile cojurătorilor la români, după documente slave, în „Spicuitor în ogor vecin”, III (1924). Chircă, Doc. Florescu-Pleşa = Chircă, Haralambie, Materiale din arhive particulare, în „Studii şi materiale de istorie medie”, V (1962). Idem, Doc. Kretzulescu = Chircă, Haralambie, Documente in posesia Iui Nicolae Em. Kretzulescu, ibidem. Codrescu, V = Ghibănescu, Gh., Documente slavo-române, în „Theodor Codrescu”, V (1935). Creţeanu, Doc. Cătun = Creţeanu, Radu, Documente privind satul Cătun (jud. Gorj), în „Studii”, 23 (1970), nr. 5. Cumpănaşu, Doc. Grădiştea = Cumpănaşu, Dumitru, Documente privind satul Grădiştea din jude(ul Vâlcea, în „Revista Arhivelor”, LXIII (1976), voi. XXXVIII, nr. 3. D.I.R. = Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veac XVI, voi. IV, Bucureşti, 1952. Florescu, Mărginenii = Florescu, D. George, Boierii Mărgineni din secolele XV şi XVI, Vălenii de Munte, 1930. Fortunescu, Cre(eştii = Fortunescu, C. D., G. D. Florescu, Marcel Romanescu, Două neamuri oltene, Cre{eştii şi Brădeştii, Craiova, 1944. Furtună, Doc. Ceptura = Furtună, Dumitru, Documentele moşiei Ceptura din judeful Prahova, Bucureşti, 1934. Ghibănescu, Surete,V\, XIX = Ghibănescu, Gheorghe, Surete şi izvoade, voi. VI, Iaşi, 1908 şi voi. XIX, Iaşi, 1927. Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan Dimitrie, Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, I, Bucureşti, 1913. Hagi-Mosco, Doc. olt. = Hagi-Mosco, Emanuil, Documente olteneşti, în „Arhivele Olteniei”, IX (1930). Hasdeu, Arch. ist. = Hasdeu, B. P., Archiva istorică a României, V\, Bucureşti, 1864. Idem, Etymologicum, IV = Hasdeu, B. P., Etymologicum magnum Romaniae. Dic{ionarul limbei istorice şi poporane a românilor, tom IV, Bucureşti, 1898. vn www.dacoromanica.ro Ionescu-Gion Iorga, Ist. Buc. Leonăchcscu-Năndraşu Miletid Mircca, Radu, Doc. argeşene Năsturel Nicolaescu, Doc. sl. rom. Idem, Vieroş Idem, Vlad Vintilă Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj Nijulescu Pessiacov Potra, Ist. ţiganilor Ştefulescu, Doc. sl. rom. Idem, Tis mana Şucu, Doc. medievale Tocilescu, Doc. inedite, I, II Venelin Ionescu-Gion, Gheorghe, Istoria Bucureşcilor, Bucureşti, 1899. Iorga, Nicolae, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1939. Leonăchescu-Năndraşu, N., Stroeşti-Argeş. Documente şi mărturii, voi. I (1520 - 1933), Bucureşti, 1971. Miletid, L., Dakorumânitea i teahnatapismenostî, în „Sbomik”, Sofia, XIII (1896). Mircea, Ion-Radu, Câteva documente argeşene, în „Buletinul Comisiei Istorice a României”, voi. XVI (1937 -1938). Năsturel, General P. V., Istoricul leagănului Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, X (1909). Nicolaescu, St., Documente slavo-române cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul în sec. XV şi XVI, Bucureşti, 1905. Nicolaescu, St, M-rea Vieroş din jud. Muscel, ctitoria marilor şi vitejilor boieri din Goleşti, Bucureşti, 1936. Nicolaescu, St., Domnia lui Vlad Vintilă vodă de la Slatina în lumina unor noui documente istorice inedite. 1532 - 1533, în „Arhivele Olteniei”, XV (1936). Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia jude[ului Dolj, în „Oltenia”, V (1944), aug. 1. Niţulescu, Ion, Baia de Fier, Bucureşti, 1972. Pessiacov, A., Acte şi notiţe istorice. Bucureşti, 1908. Potra, George, Contribuţii la istoricul {iganilor din România, Bucureşti, 1939. Ştefulescu, Al., Documente slavo-române relative la Gorj. 1406-1665, Târgu-Jiu, 1908. Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. III, Bucureşti, 1909. Şucu, I. Ion, O seamă de documente medievale inedite din Ţara Românească (1), în „Studii şi materiale de istorie medie”, IX (1978). Tocilescu, G. Gr., Documente inedite privitoare la istoria română, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, I (1883), 11 (1884). Venelin, I., Vlaho-bolgarskija iii Dako-slavianskija gramotî. St. Petersburg, 1840. vm www.dacoromanica.ro REZUMATELE DOCUMENTELOR 1. 1576(7084) ianuarie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Vlad şi altora ocine la Purani şi Bodineşti. 2. 1576(7084) ianuarie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Sibiu logofătul ocină şi vie la Muşeteşti. 3. 1576 (7084) ianuarie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra. 4. 1576(7084) ianuarie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte Episcopiei Râmnicului ocine în Bujorcni, Copăcel şi Uliţa. 5. 1576 (7084) februarie 15, Craiova. Slavna călugăriţa şi Stanca a Bengăi vând lui Dumitru postelnicul din Lăcusteni un sălaş de ţigani. 6. 1576 (7084) februarie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stoica marele postelnic un ţigan. 7. 1576 (7084) februarie 26, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stan marele spătar şi soţiei sale Caplea satul Ghindeni. 8. 1576 (7084) martie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte monahiei Sara şi nepoatei sale Caplea ocine în Goleşti şi în Bălteni, precum şi ţigani. 9. 1576(7084) martie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stoicea şi soţiei sale Sorea ocină în Rusineştii de Sus, precum şi ţigani. 10. 1576 (7084) martie 27, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte popii Cemat ocină la Bărcăneşti. 11. 1576(7084) aprilie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte Episcopiei Buzăului ocine în Groşeneasa şi în Pizdeleşti. 12. 1576(7084) aprilie 24, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte jupaniţei Calea şi fiicei sale Maria satul Recica. 13. 1576 (7084) aprilie 28, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Tismana satul Bistreţul cu toate bălţile. 14. 1576 (7084) aprilie 28, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Tismana satul Comanii. 15. 1576 (7084) aprilie 28. Alexandru Mircea întăreşte lui Vlad şi lui Milea moşie la Vaideei. 16. 1576(7084) aprilie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte popii Bădilă ocine în Mălureni şi în alte sate, precum şi jumătate din muntele Dobroneag. 17. 1576(7084) mai, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Sin şi fraţilor săi ocine în Păltiniş. 18. 1576 (7084) mai 5, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Vlaicu logofătul ocine în Piscani şi în Racoviţa, precum şi ţigani. 19. 1576(7084) mai 8, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte fiilor Bobei şi ai Stanei şi lui Dan ocină în Boziani. DC www.dacoromanica.ro 20. 1576(7084) m a i 10, B u c u rcş t i. Alexandru Mircea întăreşte popii Drăguşin şi altora ocine în Bonţeşti, Voroveni şi Bârzeşti. 21. 1576 (7084) mai 15, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Şuica pârcălabul şi altora părţi în Stoeneşti şi în alte sate, precum şi munţii Lespedea, Gruieni şi Lupeni. 22. 1576(7084) mai 18. Alexandru Mircea întăreşte nepoţilor lui Danciu ocină în Blagodeşti. 23. 1576(7084) m ai 18, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stanciu paharnicul moşii în Tereuja şi în Grădişte. 24. (1576-1577) mai 25. Alexandru Mircea porunceşte la 12 boieri să aleagă ocina lui Gerul din Neagra de cea a m-rii Glavacioc şi a Negrenilor. 25. 1576 (7084) iunie 2, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte fiilor lui Stanciu Cerbăreanu şi altora jumătate din satul Cerbariul. 26. 1576 (7084) iunie 6, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Barbu şi fraţilor săi ocină în Groşani. 27. 1576 (7084) iunie 17. Alexandru Mircea întăreşte lui Dragomir şi Sora ogoare, livezi şi loc de casă. 28. 1576 (7084) i u n i e 18, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Micu ocină şi un vecin în Drăghici. 29. 1576(7084) iunie 21. Alexandru Mircea întăreşte lui Mihnea vistierul ocine în Bădeni, Futeşti, Leoteşti şi în alte sate, precum şi ţigani. 30. 1576(7084) iunie 24, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Radu din Ueşti şi altora locuri, grădini şi vetre de casă. 31. 1576 (7084) i u n i e 25, B u c u reş t i. Alexandru Mircea întăreşte lui Vlad logofătul şi altora ocină în Boteni. 32. 1576(7084) iunie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Govora ocină în Bucovăţ şi ţigani. 33. 1576(7084) iulie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Dumitru marele sluger un rumân din Ştefăneşti. 34. 1576(7084) iul ie 15, B u c u r e ş t i. Alexandru Mircea întăreşte lui Miroslav logofătul ocină în Poenile Cândrenilor. 35. 1576 (7084) iulie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stan ocine în Meteleu şi în Homocea. 36. 1576(7084) august 15. Radu Bea-zăce din Cândoi vinde fiilor popii Stanciu din Recea partea sa de moşie şi o piatră de moară. 37. 1576 (7084) august 17. Jupaniţa Anca lasă prin testament toată averea sa soţului ei Codrea logofătul, iar după moartea lui, m-rii Vieroş. 38. 1576 (7084) august 25. Stănilă vornicul şi fratele său Cârstea cumpără moşie la Raci şi Stejariu. 39. 1576 (7085) septembrie 22. Alexandru Mircea întăreşte lui Dan pârcălabul şi altora satele Curmătura şi Gloşivul. 40. 1576 (7085) noiembrie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Sârbu logofătul şi fiicelor sale ocine şi vii în Brătienii de Sus, Runcul şi Veţicheşti, precum şi ţigani. 41. 1576(7085) noiembrie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Gulea şi lui Tudor ocină în Bădeni. 42. 1576(7085) decembrie 30. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Vieroş satele Poenarii, Cheianii, Căpăţânenii şi Vieroşul. 43. 1577 (7085) ianuarie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stoica ocină în Dărmăneşti. X www.dacoromanica.ro 44. (1577) ianuarie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Vieroş un vad de moară, o vie şi un vecin la Goleşti. 45. 1577 (7085) ianuarie 20, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Lupu şi altora ocine în Bucşe. 46. 1577 (7085) (ianuarie 20 - septembrie 28), Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Franţea satul Spatniţa. 47. 1577 (7085) ianuarie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Ivaşco marele vornic şi nepotului său Albu postelnicul satele Goleşti, Bălteni, Mărăcineni ş.a. 48. 1577 (7085) februarie 6. Alexandru Mircea întăreşte Radei ocină la Bărcăneşti. 49. 1577 (7085) martie 14, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Laudea şi fraţilor săi ocină în Popeşti. 50. (1577) martie 18. Alexandru Mircea împuterniceşte pe Negruş şi pe Mircea să-şi are ocinele din Aldeni până la judecata ce urmează să o aibă cu Barbu. 51. 1577(7085) martie 24. Teofil, egumenul m-rii Mislea, vinde lui Coresi logofătul ocină în Miroslăveşti. 52. 1577 (7085) martie 27, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Coresi al doilea logofăt ocină la Bărcăneşti. 53. 1577 (7085) ap ri 1 i e 10, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte jupaniţei Calea şi fiicei sale Maria satul Recica lui Dabul. 54. 1577 (7085) aprilie 10. Alexandru Mircea întăreşte lui Voicilă ocine în Hereşti şi Ţigăneşti, precum şi ţigani. 55. 1577 (7085) ap ri 1 i e 12, B u cu re ş ti. Alexandru Mircea întăreşte jupaniţei Calea şi fiicei sale Maria părţi în Recica lui Dabul. 56. 1577 (7085) aprilie 15, cui ocine în Muşcel. 57. 1577(7085) aprilie 15, ocine în Priboieni. 58. 1577(7085) aprilie 16. Neacşa ocină în Futeşti. 59. 1577(7085) aprilie 18, Boteni. 60. 1577(7085) aprilie 19, Bucşanii de la Neajlov. 61. 1577(7085) aprilie 19, ocine în Aninoasa şi în Răugeni. 62. 1577 (7085) aprilie 29, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Manea şi fraţilor săi ocină în Văcăreştii de Jos. 63. 1577 (7085) aprilie 29, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Pătru şi lui Badea ocină în Piscul Jgheboaiei, cu vie şi pădure. 64. (1577) aprilie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Vlad logofătul şi soţiei sale Caplea ocine în Negoeştii de Sus şi în Pupezeni, precum şi ţigani. 65. 1577(7085) mai 5, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Badea logofătul ocine în Lindeceşti şi în Şinteşti. 66. 1577 (7085) mai 6, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Necula vătaful şi lui Mihăilă ocine în Ciucelul, Grădiştea, Cotoruia şi în alte sate. 67. 1577 (7085) mai 6, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stanciu şi lui Ivan ocine în Lipovul de Jos şi de Sus. XI www.dacoromanica.ro 68. 1577 (7085) mai 6, Bucureşti. Alexandru Mirceaîntăreşte lui Tudor logofătul şi fratelui său, popii Pădure, ocine în Plăseni. 69. 1577 (7085) mai 8, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Stan logofătul satul Răstăcelul şi ţigani. 70. 1577 (7085) mai 8. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Vieroş părţi de sate, mori şi ţigani, dania lui Codrea logofătul şi a Ancăi, soţia sa. 71. 1577(7085) m a i 15, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Fârtat clucerul moşie în Momoteşti. 72. 1577 (7085) mai 20, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Pârvu al doilea clucer satul Nebuna. 73. 1577 (7085) mai 26, Bucureşti. Judeţul şi cei 12 pârgari din Bucureşti întăresc lui Vlad marele pârcălab un loc de casă. 74. 1577 (7085) mai 30, B*u c u r e ş t i. Alexandru Mircea întăreşte popii Stanciu ocine în Tămăşeşti. 75. 1577 (7085) iunie 3, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Ivaşco marele vornic părţi în satul Izvorani. 76. 1577 (7085) iunie 3, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Oprea postelnicul parte din satul Măneşti. 77. 1577 (7085) iunie 5, Bucureşti. Alexandru Mirceaîntăreşte lui Pătru şi altora ocină în Buhani. 78. 1577 (7085) iunie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Radu ocine în Hornul de Sus. 79. 1577 (7085) iunie -9, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Lepădat ocină, livadă şi loc de casă în Bădeni. 80. 1577 (7085) i u n i e 15, B u cu reş t i. Alexandru Mircea întăreşte lui Calotă postelnicul ocine în Lipovul şi ţigani. 81. 1577 (7085) i u n i e 15, Bucureşti. Alexandru Mircea dăruieşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti vama de sare de la Ghitioara şi Telega, precum şi satul Măneşti de pe Colentina. 82. 1577 (7085) iunie 17, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte Neagolei ocină în Boi aşi. 83. 1577 (7085) i u n i e 25, B u cu reş ti. Alexandru Mircea întăreşte lui Barbu postelnicul şi nepoţilor săi satul Giurgiţa. 84. 1577 (7085) iulie 7. Alexandru Mirceaîntăreşte m-rii Cătăluiu părţi de sate, bălţi, mori şi ţigani, dania lui Stan marele spătar. 85. 1577 (7085) iulie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Lupu şi surorii sale Oprea ocine în Copăcelu, Stejar, Şerbeşti ş.a. 86. 1577 (7085) iulie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte m-rii Vieroş ocina Dobruşa, dania lui Danciu postelnicul din Popeşti. 87. 1577 (7085) iulie 11, Bucureşti. Alexandru Mircea dăruieşte m-rii Vieroş dijma de brânză şi de stupi din Căpăţâneni şi Poenari. 88. 1577(7085) iulie 17. Alexandru Mircea întăreşte lui Stan logofătul ocine în Buciumeni şi ţigani. 89. 1577 (7085) i u 1 i e 26, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Coresi al doilea logofăt ocină la Bărcăneşti. 90. 1577 (7085) iulie 28. Dobromir, marele ban al Craiovei, întăreşte lui Calotă banul ocine în Lipovul. XII www.dacoromanica.ro 91. 1577 (7085) iulie 28, Bucureşti. Alexandra Mircea întăreşte m-rii Sf. Troică satul Măneşti de pe Colentina. 92. (1577) august 1, Bucureşti. Alexandra Mircea întăreşte lui Oancea şi altora ocină în Mihăieşti. 93. 1577(7085) august 29. Barbu şi Vladislav postelnicii şi nepoţii lor, Vintilă şi Socol, recunosc că mama celor dintâi a vândut lui Vuia ocină la Bohani. 94. 1577 (7085) august 30, Dobreni. Alexandru Mircea întăreşte lui Vuia ocină în Bohani. 95. (1577-1579) august 31. Pătra postelnicul vinde ocină în Grădişte lui Calotă banul. 96. 1577 (7086) septembrie 11, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Manea ocine în Topliţa. 97. 1577 (7086) septembrie 11, Bucureşti. Alexandru Mircea întăreşte lui Voilă ocine în Topliţa._ 98. (1577 septembrie 28 — 1581 iulie). Mihnea Turcitul întăreşte lui Oprea al doilea postelnic satul Cioroiul Mare. 99. (1577; 1581 - 1582) octombrie 8. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Tismana balta Bistreţul. 100. 1577 (7086) octombrie 15, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Episcopiei Buzăului ocină şi vie în Vemeşti. 101. 1577 (7086) octombrie 22, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Cârstian postelnicul ocina Ostretu. 102. (1577 - 1579) octombrie 25. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe fostul episcop Ilarion să ia vinăriciul de la oamenii care au vii pe locul său. 103. 1577 (7086) octombrie 30, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vistier ocină în Mărceşti. 104. (1577) noiembrie 6, Târgu Gilort. Barbu postelnicul, fiul lui Stanciu al Bengăi, întăreşte m-rii Glavacioc vecinii din Obislav, dania mamei sale. 105. 1577(7086) noiembrie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Muja ocine în Voinigeşti, Târcioasa şi Clăbucet. 106. 1577 (7086) noiembrie 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul dăruieşte un obroc în bani m-rii Sf. Ilie de la Athos. 107. 1577 (7086) noiembrie 21, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Vlad logofătul părţi în Cucuteni. 108. 1577 (7086) no i em b r i e 21, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte fiilor lui I van marele medelnicer jumătate din satul Pârvuleşti şi ţigani. 109. 1578 (7086) ianuarie 9, (Bucureşti). Stan judeţul şi cei 12 pârgari din Bucureşti întăresc lui Preda paharnicul o prăvălie cu locul pe care este aşezată. 110. 1578 (7086) i anu ari e 17, B u cu reşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Harvat marele stolnic ocină în Călineşti. 111. 1578 (7086) ianuarie 25. Mihnea Turcitul întăreşte Episcopiei Râmnicului ocină în Copăcelul, dania lui Mitrea marele vistier. 112. 1578 (7086) februarie 1, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Vlad satul Tătarul. 113. 1578 (7086) feb ru ar i e 6. Mihnea Turcitul întăreşte lui Negre şi altora ocine cu vecini în Jupâneni, Coteneşti, Lucăceşti ş.a. 114. 1578 (7086) februarie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Sibiu logofătul jumătate din satul Muşeteşti. www.dacoromanica.ro XIII 115. 1578 (7086) m art i e 1, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Neacşei logofeteasa şi Măriei postelniccasa satul Lucia. 116. (1578 - 1583) aprilie 7. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe-Dragomir postelnicul să-şi recupereze venitul pe un an de la satul Băleşti, luat de Radu marele armaş. 117. 1578 (7086) ap ri 1 i e 12. Mihnea Turcitul întăreşte Calei ocine la Racoviţa. 118. 1578 (7086) aprilie 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Mitropoliei din Târgovişte satele Lucieni şi Mogoşeşti pe Dâmboviţa. 119. (1578; 1582- 1583) aprilie 16. Mihnea Turcitul porunceşte judeţului şi pârgarilor din Buzău să scutească zece vieri ai Episcopiei de toate dările şi muncile domneşti. 120. 1578(7086) mai 7. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dobrin şi fratelui său Mardarie ocină la Sorocoveni. 121. 1578 (7086) mai 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Argeş jumătate din satul Bărca şi părţi din alte sate, precum şi ţigani. 122. 1578 (7086) mai 20, B ucu reş ti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Cemica şi altora ocine în Ostra, Vrăneşti şi Izvor. 123. 1578 (7086) mai 22, B u c u re ş t i„ Mihnea Turcitul întăreşte lui Sarchiz ocine şi vii în Bujoreni. 124. 1578 (7086) mai 28, B u cu reş t i. Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţei Caplea din Cocorăşti parte din muntele Buceciu. 125. 1578 (7086) iunie 1. Mihnea Turcitul întăreşte lui Calotă banul şi soţiei sale Stana ocine în Lipov, Căpăţâna şi Bucureşti, precum şi ţigani. 126. 1578 (7086) i u n i e 6, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Ducu şi lui Neagu ocine în Călinet. 127. 1578(7086) i u n i e 10, B u cu reş ti. Mihnea Turcitul întăreşte Neacşei şi altora ocine şi vii la Corcolaţi. 128. (1578; 1582 - 1583) iunie 14. Mihnea Turcitul dă câştig de cauză episcopului de Buzău în pricina pe care a avut-o cu Dragomir Roademei pentru un ţigan. 129. 1578 (7086) iunie 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Rusin şi altora ocine în Ueşti. 130. (1578; 1582 - 1583) iunie 27. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe jupaniţa Caplea din Cocorăşti să ia căşăritul de pe partea ei din muntele Buceciu. 131. 1578 (7086) i u n i e 30, B u cu reş ti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Tudor şi fratelui său Verzea ocină în Copăcel. 132. 1578(7086) iulie 2, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir fost mare vornic moşii în Cuneşti şi Cureşti. 133. 1578 (7086) (după iulie 2 - august). Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţei Stana moşie la Berciugov. 134. (1578 după iulie 2 - 1579 ianuarie). Mihnea Turcitul întăreşte lui Staico şi lui Barbu postelnicii satul Târbăceni. 135. (1578 după iulie 2 - 1579 aprilie 14). Mihnea Turcitul întăreşte Dumitrei ocină la Spinişor şi ţigani. 136. 1578 (7086) iulie 5, Bucureşti. Stan judeţul şi cei 12 pârgari din Bucureşti întăresc lui Preda paharnicul două prăvălii. 137. 1578 (7086) iulie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Bogoiu şi altora ocină în Bohani. 138. 1578 (7086) iulie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stoican şi fraţilor săi moşie la Chiojd. XIV www.dacoromanica.ro 139. 1578 (7086) iulie 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Văsiiu logofătul ocine şi vii în Rătivoeşti şi ţigani. 140. (1578 - 1581; 1585 - 1586; 1590) iulie 12. Mihnea Turcitul întăreşte lui Drăghici şi lui Giurgiu postelnicii din Tomeni un sălaş de ţigani. 141. 1578 (7086) (iulie - august) 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Drăghici logofătul şi altora ocine în Brătienii de Sus, Runcul de peste Olt şi Viţicheşti, precum şi munţi, vii şi ţigani. 142. 1578 (7086) iu 1 i e 15, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stoica vătaful şi lui Dumitru jumătate din satul Costeşti. 143. (1578 - 1581; 1585 - 1586; 1590) iulie 19. Mihnea Turcitul împuterniceşte m-rea Vieroş şi pe Ivaşco fost mare vornic să stăpânească Grindurile toate. 144. 1578 (7086) iulie 29. Mihnea Turcitul întăreşte Iui Lupu şi lui Manea ocine în Poeni şi un ţigan. 145. 1578 (7086) iu 1 i e 29, B u cu reşti. Mihnea Turcitul dăruieşte m-rii Ostrov un obroc anual în bani, cereale, sare şi vin. 146. (1578 -1581; 1585 -1586; 1590) i u lie 29. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe jupaniţa Rada, soţia lui Balea portarul, să-şi stăpânească părţile ei din satele Pietrari, Deadilov, Şuiei şi Sălătruc, precum şi ţigani. 147. (1578 - 1581; 1585 - 1586; 1590) august 5. Mihnea Turcitul împuterniceşte m-rea Bistriţa să stăpânească Balta Albă cu toate gârlele. 148. 1578 (7086) august 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dumitru Grecul ocine în Săcuieni. 149. 1578 (7086) august 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Bădilă vătaful ocină în Berindeşti. 150. 1578 (7086) august 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Obislav. 151. (1578 — 1579> august 22. Mihnea Turcitul împuterniceşte m-rea Tismana să pescuiască în balta Bistreţu. 152. 1578 (7086) august 27, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagoe fost mare logofăt o ţigancă. 153. (1578 - 1580; 1585 -1586; 1589 - 1590) au g u s t 27. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe Gherghe fost al doilea sulger să-şi strângă ţiganii fugiţi, ori de pe unde i-ar găsi. 154. (1578 septembrie 1 - 1579 august 31) (7087), B u cu r eş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Badea vătaful ocine în Trăisteni. 155. (1578 septembrie 1- 1579 august 31) (7087). Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Vieroş sate, ocine şi mori. 156. (1578 - 1579) septembrie 5. Mihnea Turcitul întăreşte lui Miroslav marele logofăt ocină în Berceni şi în Băbeni. 157. (1578 - 1582; 1585 - 1590) septembrie 11. Mihnea Turcitul porunceşte lui Paraschiva fost mare clucer să înapoieze m-rii Bistriţa ceea ce a luat din venitul acesteia. 158. 1578(7087) septembrie 14, Târ g o v i ş te. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Nucet satul Bădeşti şi ţigani. 159. 1578(7087) septembrie 16, Târ g o v i ş te. Mihnea Turcitul întăreşte episcopului Athanasie al Buzăului moşie cu rumâni la Gomoeşti. 160. 1578(7087) septembrie 16, Târ g o v i ş te. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Nucet satul Bădeşti şi ţigani. www.dacoromanica.ro XV 161. 1578 (7087) (septembrie - decembrie) 28. Mihnca Turcitul întăreşte lui Dragomir logofătul şi altora satul Grădiştea de lângă Olt. 162. 1578(7087) octombrie, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Bucşă ocină la Deşiraţi. 163. 1578 (7087) octombrie 4, Bucureşti-. Mihnea Turcitul întăreşte lui Baciu un sălaş de ţigani. 164. (1578 - 1593) octombrie 14. Mihnea Turcitul întăreşte cu clauze m-rii Govora jumătate din satul Strâmba. 165. (1578) octombrie 20. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagu ocină în Groşani. 166. 1578 (7087) octombrie 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte fiicelor lui Fârtat din Drăgăşani satul Cioroiul de la Jiu. 167. (1578 - 1579) octombrie 21. Mihnea Tbrcitul împuterniceşte pe Miroslav marele logofăt şi pe Oprea postelnicul să-şi stăpânească satul Cioroiul. 168. 1578 (7087) octombrie 25, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Sibiu logofătul ocina Muşeteasca şi un ţigan. 169. (1578) noiembrie 9, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagoe postelnicul satul Pietroşani, părţi din altele şi ţigani. 170. (1578) noiembrie 18, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir fost mare vornic ocină în Borus. 171. 1578 (7087) noiembrie 19, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte popii Pârvul şi altora ocină în Strihareţ. 172. 1578 (7087) noiembrie 25, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Lupşan ocină în Băbeni. 173. 1578 (7087) decembrie 2, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stanciu al doilea logofăt jumătate din satul Răduleşti. 174. 1578(7087) decembrie 10. Mihnea Turcitul întăreşte lui Laţco ocină în Mileştii de Jos şi de Sus. 175. 1578(7087) decembrie 13, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Pârvu al doilea clucer satele Perişor, Nebuna şi părţi în Sulari, precum şi ţigani. 176. 1578(7087) decembrie 13, B u c u re ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte Todorei ocină la Păuşeşti. 177. 1578(7087) decembrie 21, B u c u r e ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte Neacşei ocină în Fundeni. 178. 1578 (7087) decembrie 27, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Gherghe şi fiilor săi ocină în Voinigeşti. 179. 1578 (7087) decembrie 30, Bucureşti. Mihnea Turcitu întăreşte lui Chiriţă şi fratelui său Laţcar parte din satul Vlădeni. 180. 1579 (7087) ianuarie 8. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Tismana jumătate din satul Moii. 181. (1579 -1581; 1590) ianuarie 8. Mihnea Turcitul întăreşte Dobrei, fiica lui Vlaicul logofătul, ocină în Bughea. 182. 1579 (7087) ianuarie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Badea logofătul ocine în Cerbureni. 183. 1579 (7087) ianuarie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţelor Calea, Rada şi Vlădaia ocine în Sălătruc, Fântânele, Plăcicoi şi Pulaţi. 184. 1579 (7087) ianuarie 11, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Sibiu logofătul ocine în Muşeteşti şi ţigani. XVI www.dacoromanica.ro 185. 1579 (7087) martie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Milea ocină la Obileşti pe Colentina. 186. 1579(7087) martie 28, B u c u re ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dumitru marele clucer şi jupaniţei lui, Calea, ocine şi vii în Cepturile, precum şi ţigani. 187. 1579(7087) a'prilie 2. Mihnea Turcitul întăreşte lui Vlaicu şi lui Stan moşie la Lucieni. 188. (1579) aprilie 2. Mihnea Turcitul întăreşte lui Chircă comisul, jupaniţei lui, Neacşa, şi cumnatei sale, Mara, ocină în Futeşti. 189. 1579(7087) aprilie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul dăruieşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti satul Chiseleţul şi ocină la Izvorani. 190. 1579 (7087) apri 1 ie 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagoe moşie în Dăneşti. 191. 1579 (7087) apri 1 i e 15, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vornic ocină şi vaduri de moară în Micşeneştii de Jos. 192. 1579 (7087) apri 1 i e 16, B u c u re ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Harvat marele stolnic şi fraţilor lui jumătate din satul Ştefăneşti, iar lui Dumitru marele sulger şi fraţilor lui cealaltă jumătate. 193. 1579 (7087) aprilie 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Mărgineni nişte ţigani. 194. 1579(7087) (aprilie 20 -- august 31). Mihnea Turcitul întăreşte lui Mareş şi fiului său Radul moşie în Şofrăceni. 195. 1579(7087) (aprilie 20 — august 31). Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţelor Caplea şi Neacşa ocină în Deduleşti. 196. 1579 (7087) apri 1 i e 23, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Chircă comisul, soţiei sale Neacşa şi cumnatei sale Mara ocină în Câlnic. 197. 1579 (7087) apri 1 i e 26, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăicşte lui Harvat marele stolnic ocină în Ştefăneşti. 198. 1579 (7087) apri 1 i e 28, B u cu reş t i. MihncaTurcitul întăreşte lui Năvrap şi altora ocină în Fieni. 199. 1579 (7087) aprilie 30, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Margăi, fiica lui Matei banul, lui Danciu şi lui Radu satele Măceşul, Măceşelul şi Marniuri. 200. 1579 (7087) mai. Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Giura din Şerbăneşti ocine în Fata şi ţigani. 201. 1579 (7087) mai 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir vornicul satul Borusul. 202. (1579) mai 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Bocu şi altora odne în Vărăşti. 203. 1579 (7087) mai 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Colţea şi altora ocine în Turburea. 204. 1579 (7087) mai 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stanciu şi altora moşie în Drăgoteşti. 205. 1579(7087) mai 16, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dobromir fost mare ban al Craiovei şi fiului său Mihail satul Poiana. 206. 1579(7087) mai 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Balea portarul şi lui Ştefan logofătul ocine în Sălătruc, Fântânele, Plăcicoi şi Pulaţi, precum şi ţigani. 207. 1579(7087) mai 22, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte popii Stroe şi fiului său Ion ocină în Săcuieni. www.dacoromanica.ro XVII 208. 1579(7087) mai 23, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Văsiiu şi fiilor săi ocină în Săcuieni. 209. 1579 (7087) iunie 1, Bucureşti. Mihnea Ttircitul întăreşte lui Zâmă ocină în Pojorâţi. 210. (1579 -1581; 1585 -1586; 1590) i u n ie 3. Mihnea Turcitul dă drept de precmţiune lui Iane grecul pentru satul Găojani. 211. 1579(7087) i u ni e 7. Mihnea Turcitul întăreşte lui Laţco din Glogova ocină în Ciucel. 212. (1579 -1581; 1585 - 1586; 1590) iunie 7. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe Diicu logofătul să-şi stăpânească partea de moşie din Nănăşeşti. 213. 1579 (7087) i u n i e 8, Bucureşti. MihneaTurcitul întăreşte lui Pană şi altora moşie în Ghimpeni. 214. (1579 - 1581; 1585 - 1586; 1590) iunie 8. MihneaTurcitul împuterniceşte m-rile Bistriţa şi Potocul să-şi stăpânească balta de la Celei. 215. 1579(7087) iunie 9, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Vitan şi fraţilor săi ocine în Ţigăneşti. 216. 1579(7087) iunie 10. MihneaTurcitul întăreşte lui Radu şi fratelui său satul Jupâneşti pe Gilort. 217. (1579-1581; 1585-1586; 1590) iunie 10. MihneaTurcitul porunceşte hotărnicirea cu 12 boieri a părţii lui Coresi logofătul dinspre Coţâmboci. 218. 1579 (7087) iunie 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stoica şi altora ocine în Pârscov. 219. 1579 (7087) iunie 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stoica şi popii Vlad ocină în Mihăileşti. 220. 1579 (7087) iunie 17, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte jupanului Vlaicu clucerul şi altora ocină în Cislău. 221. (1579 -1581; 1585 - 1586; 1590) iunie 18. Mihnea Turcitul împuterniceşte pe Pătru banul şi pe Neagoe stolnicul să se hrănească pe ocina lor ca şi până acum. 222. 1579(7087) iunie 19, B u c u r e ş t i. MihneaTurcitul întăreşte popii Anghel şi popii Padeş locuri şi vie în Valea Măgurii. 223. 1579(7087) i u ni e 20, B u cu reşti. MihneaTurcitulîntăreşteluiFătulşialtoraocine în Rătezaţi şi vie în Tâmboeşti. 224. (1579) iunie 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Staico postelnicul sate, părţi de sate, munţi, mori, vii şi ţigani. 225. 1579 (7087) i u ni e 21, B u c u r eş t i. MihneaTurcitul întăreşte lui Marin şi lui Radu ocină în Căzăneşti. 226. (1579-1581; 1585- 1586; 1590) iunie 28. MihneaTurcitul împuterniceşte pe Oprea din Călineşti să stăpânească averea unor moşneni, cărora le-a plătit birul, până îi vor restitui banii. 227. 1579 (7087) iulie 3, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţei Elina, soţia lui Dragomir armaşul, satul Tâmbureşti. 228. (1579) iulie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Snagov moşie la Stupineni. 229. 1579(7087) iulie 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Amza şi altora moşie în Stelnica. 230. 1579(7087) iulie 5, Bucureşti. MihneaTurcitul întăreşte lui Lăudat şi altora ocine în Ciorăşti şi Dăeşti. 231. 1579(7087) iulie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Drăghici ocină în Bădeni. xvin www.dacoromanica.ro 232. 1579 (7087) iulie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte mănăstirii Menedic Poiana Menedicului. 233. (1579) iulie 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stan şi altora satul Cătunul. 234. 1579 (7087) iulie 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Balciu şi altora satele Berindeşti, Dieşti şi Turbureni. 235. 1579 (7087) iulie 19. Stoica fost mare postelnic lasă nepotului său Creţu ocină în Berindeşti şi două ţigănci. 236. 1579 (7087) iulie 23, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Andrei vii la Frăţeşti. 237. 1579 (7087) iulie 29. Mihnea Turcitul întăreşte lui Boja şi altora ocine în Rogoz. 238. 1579(7087) august 3, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Laudă ocină în Popeşti. 239. 1579 (7087) august 3, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte fiicelor lui Fârtat vornicul satul Izlaz. 240. 1579 (7087) au g u s t 4, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Bariu un ţigan. 241. 1579(7087) august 8, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mihăilă şi altora ocină în Toxobeşti. 242. 1579 (7087) august 17, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Oprea şi lui Opriş ocină în Nănişeşti. 243. 1579(7087) august 28, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Radu şi altora satele Gubavcea şi Drăgneiul. 244. (1579) septembrie 1, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Slătioara ocine în Stolniceni. 245. (1579 s ep t e m b r i e 1 -15 80 august 31) (7088). Mihnea Turcitul întărcştelui Badea marele vătaf ocine în Dobrosloveni şi în Trăisteni, precum şi ţigani. 246. 1579 (7088) s ep tem b ri e 8, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Proca şi fratelui său Lazăr satul Făgeţenii şi ocină în Bărbăteşti. 247. 1579(7088) septembrie 9. Mihnea Turcitul întăreşte lui Radu postelnicul şi fratelui său Negrea postelnicul ocine în Otstretu. 248. 1579 (7088) septembrie 9, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţei Voica ocină în Stoeneştii din Prahova. 249. (1579) septembrie 11, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Jitian şi fratelui său Stanciu nişte ţigani. 250. 1579(7088) septembrie 12. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir şi surorilor sale ocine în Clociţi şi în alte sate. 251. 1579 (7088) septembrie 24, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte Neagăi ocină la Toxobeşti. 252.. 1579(7088) octombrie, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Calotă banul şi soţiei sale Stana ocine în Lipovul de Jos, Căpăţâna şi Bucureşti, precum şi ţigani. 253. 1579(7088) octombrie 9, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Radu moşie în Nevăţi şi în alte părţi. 254. (1579) octombrie 16, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stanislav şi altora ocine la Miroşi şi Căţeleşti. 255. 1579 (7088) o c t o m b ri e 31, B u c u r e ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Voicilă şi altora ocine în Găleşoaia şi vie în Sohodol. XIX www.dacoromanica.ro 256. 1579 (7088) no ic m bri c, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagomir şi altora părţi la Rădăcineşti şi Stoeneşti. 257. 1579 (7088) noiembrie 5. Mihnea Turcitul întăreşte lui Chircă comisul ocină în Groşani. 258. 1579(7088) noiembrie 10, Bucureşti'. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Cătăluiu ocina din jurul mănăstirii şi ţigani. 259. 1579 (7088) noiembrie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte bisericii „Vecinii lui Manea” ocină în Stoeneşti. 260. 1579 (7088) noiembrie 12, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Mitropoliei din Târgovişte nişte mori. 261. 1579 (7088) noiembrie 16, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Sava ocine în Copăcel. 262. 1579 (7088) noiembrie 26. Mihnea Turcitul întăreşte lui Harvat marele stolnic ocină în Priboiu. 263. 1579(7088) noiembrie 28, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti satul Chiseleţul. 264. 1579 (7088) decembrie 1, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Govora ocină în Strâmba. 265. 1579 (7088) decembrie 2, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vornic ocină în Suhama. 266. 1579 (7088) decembrie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Pârvu marele clucer satul Perişorul şi ţigani. 267. 1579 (7088) decembrie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti satul Chiseleţul. 268. (1579) decembrie 12, B u c u reş t i. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Cătăluiu ocina din jurul mănăstirii, precum şi ţigani. 269. 1579(7088) decembrie 15. Stoica fost mare postelnic lasă Episcopiei Buzăului ocine în Modruzeşti şi în Crăpeşti. 270. 1579(7088) decembrie 19, B u c u re ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Golgota, lui Staico postelnicul şi lui Barbu postelnicul satul Târbăceni. 271. 1579 (7088) decembrie 22, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Sibiu logofătul ocine în Muşeteşti şi în Lipov. 272. 1579(7088) decembrie 30, B u c u r e ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Govora ocină în Strâmba, precum şi balta Baciovul. 273. 1580(7088) i a n u a r i e 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Borcea şi fiilor săi ocine în Dobroţeii din Vale. 274. 1580(7088) ianuarie 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Oprea ocină în Toxobeşti. 275. 1580 (7088) ianuarie 6, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Boanta ocinele Boanta şi Stavărul. 276. 1580(7088) ianuarie 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Glavacioc satul Călugăreni, care se mai numeşte Coţofeneştii de lângă Neajlov. 277. 1580(7088) i a n u a ri e 10, B u c u r e ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stoica vătaful şi soţiei sale Stana părţi în Bumbueşti şi ţigani. 278. (1580) ianuarie 10, Bucureşti. Mihnea Thrcitul întăreşte episcopului de Râmnic jumătate din satul Olteni, vii în dealul Bujorenilor şi ţigani. XX www.dacoromanica.ro 279. 1580(7088) ianuarie 13, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir şi lui Dragoş ocină la Dăneşti. 280. 1580(7088) ianuarie 20, B u c u r e ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vornic satul Cornul Bălişorului. 281. 1580 (7088) ianuarie 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Pribilă şi altora a treia parte din satul Bujoreni pe Olt. 282. 1580(7088) f eb ru ar i e 6, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir fost mare vornic, soţiei saleMariaşi fiului lor Petru clucerul ocineînFălcoi, Căptăreşti ş.a., precum şi ţigani. 283. (1580) februarie 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Sorei, lui Mogoş şi lui Neniul ocină la Reftea. 284. 1580 (7088) februarie 20. Maria, fiica lui Stoica, vinde m-rii Bucovăţ moşie în Hlemna. 285. 1589(7088) febru ari e 20, B ucureşti. Mihnea Turcitul dăruieşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti jumătate din satul Hodivoaia. 286. 1580 (7088) februarie 23, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Troiţă o vie la Văcăreşti. 287. (1580-1581) m ar ti e 6. Mihnea Turcitul eliberează pe episcopul Athanasie al Buzăului de învinuirea adusă de Iancu Sasul, domnul Moldovei, că şi-ar fi însuşit averea lui Petru Şchiopul. 288. 1580(7088) martie 12. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir fost mare vomic, soţiei sale Maria şi fiului lor Petru clucerul satele Borusul, Clejani, Vâlcăneşti ş.a., prăvălii în Bucureşti şi ţigani. 289. 1580 (7088) martie 16, B ucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vomic şi soţiei sale Neaga nişte ţigani. 290. (înainte de 1580 martie 18). Radoslav logofătul şi alţii mărturisesc că Giurgiu din Topolniţa şi Radu au cumpărat părţi de moşie în Şapanăuţi. 291. 1580(7088) martie 18, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Giurgiu şi altora ocine în Şepăneşti. 292. 1580(7088) martie 20. Mihnea Turcitul întăreşte lui Dragomir fost mare vomic părţi în satele Bucu, Lucieni ş.a., precum şi ţigani. 293. 1580 (7088) aprilie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Mitropoliei din Târgovişte satul Lucieni. 294. (1580) aprilie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Bistriţa nişte ţigani. 295. (1580 aprilie 7 - 1582 iulie). Mihnea Turcitul întăreşte lui Sibiu logofătul ocină în Muşeteasca pe Teleajen. 296. (1580 aprilie 7 - 1582 iulie). Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Snagov satul Nimireşti. 297. (1580 aprilie 7 - decembrie 27). Mihnea Turcitu întăreşte lui Naneş ocină în Borduşani. 298. 1580 (7088) aprilie 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte popii Stanciu şi fratelui său Hârsu ocine în Mănăileşti. 299. 1580 (7088) aprilie 19, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Miroslav logofătul ocină în Dealul Călugărilor. 300. 1580 (7088) (apr i li e - august) 26, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Toma şi altora trei vecini cu delniţe la Văleni. 301. 1580 (7088) mai 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul dăruieşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti satul Chiseleţul. XXI www.dacoromanica.ro 302. 1580(7088) mai 13, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Radu şi fraţilor lui ocine în Bătieşti. 303. 1580(7088) mai 14, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Troiţă satele Măneşti, Lupeşti ş.a., precum şi vama de sare de la Ghitioara şi Telegâ. 304. (1580) m ai 20, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Duma şi altora ocine în Mârşa şi în Măldăreşti. 305. 1580(7088) iunie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte jupaniţei Vişa toată averea ce va rămâne la moartea soţului ei, Gonţea marele paharnic, şi a fiului lor, Neagu logofătul. 306. 1580(7088) i u n i e 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreştejupaniţei Neaga ocinele şi vecinii lăsaţi ei prin testament de soţul său, Danciu armaşul, în Ciocăneşti şi în Văcăreşti. 307. 1580(7088) iunie 12. Mihnea Turcitul întăreşte lui Radu şi altora moşie la Zeletin. 308. (1580) iunie 18, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Stanei şi fiului ei. Radu paharnicul, parte în satul Futeşti. 309. 1580 (7088) iulie 3, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Iane moşie în Găojani. 310. 1580 (7088) iulie 4, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Danciu marele postelnic ocine şi vie în Curăteşti. 311. 1580(7088) i u 1 i e 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Iane moşie cu rumâni la Găojani. 312. 1580(7088) i u 1 i e 16, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Chircă şi soţiei sale Dobra ocină la Scăuieni. 313. 1580 (7088) i u 1 i e 25, B u cu reş ti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Cozia ocine în Râmnic, precum şi ţigani. 314. 1580 (7088) iulie 28. Costea cumpără de la Dumitru, fiul lui Dragomir, ocină în Mihăeşti. 315. 1580 (7088) august 22, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Jitea şi altora ocine în Sărăcineşti. 316. 1580 (7088) august 30. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stan şi lui Mosora moşie în Gârleni. 317. 1580 (7088) a u g u s t 31, B u c u r eş t i. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Troiţă din Bucureşti satul Măneşti. 318. 1580(7089)(s e p t e m b r i e 1 — d e cern b r i e 31), B u c u r eş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Coresi logofătul ocină la Bărcăneşti. 319. 1580 (7089) septembrie 2. Mihnea Turcitul întăreşte lui Toma şi altora ocine în Cermegeşti, Dăneşti ş.a. 320. 1580 (7089) s e p t e m b ri e 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mihăilă şi altora ocine şi vii în Câlnic, Groşani ş.a. 321. 1580 (7089) septembrie 8, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Oprea ocină în Păuşeşti. 322. 1580 (7089) septembrie 15, B ucureş ti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Slanciu ocine în Voinigeşti. 323. 1580 (7089) septembrie 22. Anania, fost mitropolit, cumpără ocine în Sârbi, Săcuieni şi Fieni. 324. 1580 (7089) septembrie 26, B u c u re ş t i. Mihnea Turcitul întăreşte lui Stanciu al doilea logofăt moşie la Cepturile. 325. 1580 (7089) octombrie 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Berilă şi altora ocine şi vii în Coteşti. xxn www.dacoromanica.ro 326. 1580(7089) octombrie 10, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte popii Staico şi altora moşie la Găojani. 327. 1580 (7089) noiembrie 26, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Ignat şi altora ocincîn Bănciuleşti. 328. 1580 (7089) noiembrie 24, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Mitrea marele vornic ocină în Drăgăneşti, lângă Târgovişte. 329. 1580 (7089) noiembrie 28, Bucureşti. Caloian judeţul şi cei 12 pârgari din Bucureşti întăresc lui Preda al doilea paharnic o casă. 330. 1580(7089) decembrie 5, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte Mitropoliei din Târgovişte ocine din Săcuieni şi Sârbi, precum şi ţigani, danie a fostului mitropolit Anania. 331. 1580 (7089) decembrie 27. Mihnea Turcitul întăreşte lui Ene judele ocină în Căşcioare. 332. 1580 (7089) decembrie 30, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagu şi altora ocine în Şovârcu, Gurbanu ş.a. 333. (1580 decembrie 30 - 1582 iunie), Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte lui Albină spătarul moşie în Albinari. 334. (1580 decembrie 30 - 1581 august 31) (7089). Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Mărgineni satul Teşila şi ţigani. DOCUMENTE ÎNDOIELNICE A. (1578) iunie 7, Bucureşti. Mihnea Turcitul întăreşte m-rii Sf. Ecatarina părţi în satele Dragomireşti, Sfârceşti, Bolintin şi Creţeşti. B. (1579 septembrie 1 - 1580 august 31) (7088). Neguitaşi soţul ei vând locuri în Necătura şi Crivina. C. 1580(7088) au gu st, Târgovişte. Mihnea Turcitul întăreşte lui Drăghici paharnicul satele Tejiacu, Crovniţa, Slatina ş.a. xxm www.dacoromanica.ro RESUMES DES DOCUMENTS 1. 4janvicr 1576(7084), Buca rest. Alexandru Mircea confirme â Vlad et autres des terres â Purani et Bodineşti. 2.7 janvier 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au logothete Sibiu une terre et une vigne ă Muşeteşti. 3. 9 janvier 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au monastere de Glavacioc une terre â Neagra. 4.9janvier 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â l’Eveche de Râmnic des terres â Bujoreni, Copăcel et Uliţa. 5. 15 f 6 v r i e r 1576 (7084), C r a i o v a. La religieuse Slavna et Stanca de Benga vendent au „postelnic” Dumitru de Lăcusteni une familie de tziganes. 6.15 f e v r i er 1576(7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme un tzigane au grand „postelnic” Stoica. 7. 26 f 6 v r i e r 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au grand spathaire Stan et â son 6pouse Caplea le village de Ghindeni. 8.15 marş 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â la religieuse Sara et ă sa niece Caplea des terres â Goleşti et â Bălteni, ainsi que des tziganes. 9.18 marş 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Stoicea et â son 6pouse Sorea une terre â Rusineştii de Sus, ainsi que des tziganes. 10.27 marş 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au pretre Cemat une terre â Bărcăneşti. 11. 18 a v r i 1 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â l’Eveche de Buzău des terres â Groşeneasa et ă Pizdeleşti. 12.24 avril 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme ăla,,joupanitza” Calea et â sa fille Maria le village de Recica. 13.28 avril 1576(7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme au monastere de Tismana le village de Bistreţul avec tous Ies ătangs. 14.28 avril 1576(7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme au monastbre de Tismana le village de Comanii. 15. 28 avril 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Vlad et â Milea un domain ă Vaideei. 16. 30 avril 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au pretre Bădilă des terres ă Mălureni et dans d’autres villages, ainsi que la moitiă du mont de Dobroneag. 17. Mai 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Sin et â ses freres des terres â Păltiniş. 18.5 mai 1576(7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme au logothete Vlaicu des terres â Piscani et â Racoviţa, ainsi que des tziganes. 19.8 mai 1576(7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme aux fils de Boba et de Stana ainsi qu’ă Dan une terre â Boziani. XXV www.dacoromanica.ro 20. 10 mai 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au pretre Drăguşin ct autres des terres â Bonţeşti, Voroveni et Bârzeşti. 21.15 mai 1576 (7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme au „pârcălab” Şuica ct autres des parts â Stoeneşti et dans d’ autres villages, ainsi que Ies monts de Lespedea, Gruieni et Lupcni. 22. 18 mai 1576 (7084). Alexandru Mircea confirme aux neveux de Danciu une terre â Blagodeşti. 23.18 m a i 1576 (7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme â l’6chanson Stanciu des domaines â Tereuja et â Grădişte. 24. 25 m a i (1576 - 1577). Alexandru Mircea ordonne â douze boyards de delimiter la terre de Gerul de Neagra de celle du monastere de Glavacioc et de Negreni. 25. 2 j u i n 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme aux fils de Stanciu Cerbăreanu et autres la moitie du village de Cerbariul. 26. 6 j u i n 1576 (7084), Bucarest Alexandru Mircea confirme â Barbu et â ses freres une terre â Groşani. 27. 17 j u i n 1576 (7084). Alexandru Mircea confirme â Dragomir ct â Sora des champs, des vergers et un emplacement de maison. 28. 18 j u i n 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme une terre â Micu et un serf â Drăghici. 29.21 j u i n 1576 (7084). Alexandru Mircea confirme au tresorier Mihnea une terre â Bădeni, Futeşti, Leoteşti et autres villages, ainsi que des tziganes. 30.24 j u i n 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Radu d’Ueşti et autres des terrains, jardins et emplacements de maison. 31. 25 j u i n 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au logothete Vlad et autres une terre â Boteni. 32.30 j u i n 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au monastere de Govora une terre â Bucovăţ et des tziganes. 33. 12 j u i 11 e t 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au grand „sluger” Dumitru un serf de Ştefăneşti. 34. 15 juillet 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au logothete Miroslav une terre â Poenile Cândrenilor. 35. 25 juillet 1576 (7084), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Stan des terres â Meteleu et â Homocea. 36. 15 a o u t 1576 (7084). Radu Bea-zăce de Cândoi vend aux fils du pretre Stanciu de Recea sa part de domaine et une pierre de moulin. 37.17 aoflt 1576(7084). La „joupanitza” Anca legue par testament â son epoux le logothete Codrea tous ses biens qui, apres la mort de celui-ci, entreront en possession du monastere de Vieroş. 38.25 aoflt 1576 (7084). Le „vornic” Stănilă et son frere Cârstea achetent un domaine â Raci et â Stejariu. 39.22 septembre 1576(7085). Alexandru Mircea confirme au „pârcălab” Dan et autres le mont de Curmătura et Gloşivul. 40. 12 novembre 1576 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au logothete Sârbu et â ses filles des terres et vignes â Brătienii de Sus, Runcul et Vejicheşti, ainsi que des tziganes. 41.25 novembre 1576(7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme âGuleaetTudor une terre â Bădeni. 42. 30 decembre 1576 (7085). Alexandru Mircea confirme au monastere de Vieroş Ies villages de Poenarii, Cheianii, Căpăţânenii et Vieroşul. XXVI www.dacoromanica.ro 43.9 j a n v i c r 1377 (7085), Bucarest. Alexandru Mircca confirme â Stoica une tcrre â Dărmăneşti. 44. 13 j a n v i e r (1577), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au monastfcre de Vieroş un emplaccment de moulin, une vigne et un serf â Goleşti. 45. 20 j a n v i e r 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Lupu et autres des terres â Bucşe. 46. (20 j a n v i e r - 28 s e p t e m b r e) 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme â Franţea le village de Spatniţa. 47. 30 j a n v i e r 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au grand „vornic” Ivaşco et â son neveu le „postelnic” Albu Ies villages de Goleşti, Bălteni, Mărăcineni et autres. 48. 6 f 6 v r i e r 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme â Rada une terre â Bărcâneşti. 49. 14 m a r s 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Laudea et â ses freres une terre â Popeşti. 50.18 marş (1577). Alexandru Mircca autoriseNegruşet Mircea âlabourer Ies terres d’Aldeni jusqu’au jugement qu’ils auront avec Barbu. 51.24 marş 1577(7085). L’h6goumene du monastere de Mislea, Teofil, vend au logothete Coresi une terre â Miroslăveşti. 52.27 marş 1577(7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au second logothete Coresi une terre â Bărcâneşti. 53. 10 a v r i 1 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â la, joupanitza” Calea et â sa fille Maria le village de Recica lui Dabul. 54. 10 a v r i 1 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme â Voicilă des terres â Hereşti et Ţigăneşti, ainsi que des tziganes. 55. 12 a v r i 1 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â la .joupanitza” Calea et â sa fille Maria des parts â Recica lui Dabul. 56. 15 a v r i 1 1577 (7085), Bucarest Alexandru Mircea confirme â l’lchanson Preda une terre â Muscel. 57. 15 a v r i 1 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Stan et â Şărbu des terres â Priboieni. 58.16 avril 1577(7085). Alexandru Mircea confirme au „comis” Chircăetâ sa „joupanitza” Neacşa une terre â Futeşti. 59. 18 avril 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Micu des terres â Boteni. 60. 19 avril 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Manciu le domaine de Bucşanii de Neajlov. 61. 19 avril 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Mogoş et autres des terrres â Aninoasa et â Răugeni. 62.29 a v r i 1 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Manea et â ses freres une terre â Văcăreştii de Jos. 63.29 avril 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Pătru et â Badea une terre â Piscul Jgheboaiei, avec vigne et foret. 64. 30 avril (1577), Bucarest Alexandru Mircea confirme au logothete Vlad et â son epouse Caplea des terres â Negoeştii de Sus et â Pupezeni, ainsi que des tziganes. 65.5 mai 1577(7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au logoth&te Badea des terres â Lindeceşti et â Şinteşti. 66.6 mai 1577(7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â 1’intendentNeculaetâ Mihăilă des terres â Ciucclul, Grădiştea, Cotoruia et dans d’autres villages. XXVII www.dacoromanica.ro 67.6 mai 1577 (7085), BucaresL Alexandru Mircea confirme â Stanciu et â Ivan des terres â Lipovul de Jos et Lipovul de Sus. 68.6 mai 1577(7085), BucaresL Alexandru Mircea confirme au logothete Tudor et â sos frire, le pretre Pădure, des terres ă Plăseni. 69.8 mai 1577(7085), BucaresL Alexandru Mircea confirme au logothete Stan le village de Răstăcelul et des tziganes. 70. 8 m a i 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme au monast&re de Vieroş des parts de villages, des moulins et des tziganes, don du logothete Codrea et de son 6pouse Anca. 71. 15 m a i 1577 (7085), Bucarest Alexandru Mircea confirme au „clucer” Fârtat un domaine â Momoteşti. 72.20 mai 1577(7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au second „clucer” Pârvu le village de Nebuna. 73.26 mai 1577(7085), Bucarest. Lejuge et Ies 12 echevins de Bucarest confirment au grand „pârcălab" Vlad un emplacement de maison. 74. 30 m a i 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au pretre Stanciu des terres â Tămăşeşti. 75.3 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au grand „vornic” Ivaşcu des parts dans le village d'Izvorani. 76. 3 j u i n 1577 (7085), Bucarest .Alexandru Mircea confirme au „postelnic” Oprea une pârtie du village de Măneşti. 77.5 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Pătru et autres une terre âBuhani. 78.8 j u i n 1577 (7085), Bucarest Alexandru Mircea confirme â Radu des terres â Hornul de Sus. 79. 9 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Lepădat une terre, un verger et un emplacement de maison â Bădeni. 80. 15 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au „postelnic” Calotă des terres â Lipovul et des tziganes. 81. 15 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea fait don au monastere Ia Sainte Trinite de Bucarest des droits de douane sur le sel deGhitioara etTelega, ainsi que du village de Măneşti, sur la Colentina. 82. 17 j u i n 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Neagolea une terre â Boiaşi. 83. 25 j u i n 1577 (7085), BucaresL Alexandru Mircea confirme au „postelnic” Barbu et â ses neveux le village de Giurgi(a. 84. 7 j u i 11 e 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme au monastere de Cătăluiu des parts de villages, des 6tangs, des moulins et des tziganes, don du grand spathaire Stan. 85. 8 j u i 11 e t 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Lupu et â sa soeur Oprea des terres â Copăcelu, Stejar,Şerbeşti et autres. 86. 8 j u i 11 e t 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme au monastere de Vieroş une terre â Dobruşa, don du „postelnic” Danciu de Popeşti. 87. 11 j u i 11 e t 1577 (7085), Bucarest Alexandru Mircea fait don au monastere de Vieroş de la dîme sur Ie fromage et Ies ruchers de Căpăţâneni et Poenari. 88. 17 j u i 11 e t 1577 (7085). Alexandru Mircea confirme au logothete Stan des terres â Buciumeni et des tziganes. 89.26 j u i 11 e t 1577 (7085), Bucarest Alexandru Mircea confirme au second logothete Coresi une terrre â Bărcăneşti. XXVIII www.dacoromanica.ro 90.28 j u i 11 et 1577 (7085). Dobromir le grand „ban” de Craiova confirme au „ban” Calotă des terres â Lipovul. 91. 28 j u i 11 e t 1577 (7085), B u c a r e s t. Alexandru Mircea confirme au monastere la Sainte Trinită le village de Măneşti sur la Colentina. 92. 1 ” a o u t 1577 (7085), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Oancea et autres une terre â Mihăeşti. 93. 29 a o u t 1577 (7085). Les „postelnici” Barbu et Vladislav avec leurs neveux, Vintilă et Socol, confirment que la mere des premiers a vendu â Vuia une terre â Bohani. 94. 30 a o u t 1577 (7085), D o b r e n i. Alexandru Mircea confirme â Vuia une terre â Bohani. 95.31 aout (1577-1579). Le „postelnic” Pătru vend une terre â Grădişte au „ban” Calotă. 96. 11 septembre 1577 (7086), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Manea des terres â Topliţa. 97. 11 septembre 1577 (7086), Bucarest. Alexandru Mircea confirme â Voilă des terres â Topliţa. 98. (28 septembre 1577 - j u i 1 1 e t 1581). Mihnea Turcitul confirme au second „postelnic” Oprea le village de Cioroiul Mare. 99. 8 octobre( 1577; 1581 - 1582). Mihnea Turcitul confirme au monastere deTismana l’etang de Bistreţul. 100.15 octobre 1577(7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme ăl’Eveche de Buzău une terre et une vigne â Verneşti. 101. 22 octobre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme au „postelnic” Cârstian la terre de Ostretu. 102.25 octobre (1577-1579). MihneaTurcituIautorisel’ancienevequellarionâpercevoir en son nom le „vinărici” due par les vignerons. 103. 30 octobre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme au grand tre.sorier Mitrea une terrre â Mărceşti. 104. 6 novembre (1577), Târgu Gilort. Le „postelnic” Barbu, fils de Stanciu de Benga, confirme au monastere de Glavacioc les serfs d’Obislav, don de sa mere. 105.7 novembre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme âMuja des terres â Voinigeşti, Târcioasa et Clăbucet. 106.8 novembre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul fait don d’une somnie d’argent du monastere Saint Eloi du mont Athos. 107.21 novembre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme au logothete Vlad des parts â Cucuteni. 108.21 novembre 1577 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme aux fils du grand „medelnicer” Ivan la moitie du village de Pârvuleşti etdes tziganes. 109.9 janvicr 1578 (7086), (Bucarest). Lejuge Stan et les 12 echevins de Bucarest confirment â l’echanson Preda une boutique et le terrain sur lequel elle est emplacee. 110. 17 j a n v i er 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme au grand „stolnic” Harvat une terre â Călincşti. 111.25 janvicr 1578(7086). Mihnea Turcitul confirme â l’Eveche de Râmnic une terre ă Copăcelul, don du grand tresorier Mitrea. 112. l" f e v r i e r 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Vlad le village de Tătarul. 113.6 fevrier 1578 (7086). Mihnea Turcitul confirme â Negre et autres des terres avec serfs â Jupâneni, Coteneşti, Lucăceşti et autres. www.dacoromanica.ro XXIX 114. 10 f e v r i c r 1578 (7086), B u c a r e s t. Mihnea Turcitul confirme au logothete Sibiu la moitid du village de Muşeteşti. Cf 115.1 marş 1578 (7086), B u c a r e s t. Mihnea Turcitul confirme â la „logofeteasa” Neacşa et â la „postelniceasa” Maria le village de Lucia. 116. 7 a v r i 1 (1578 - 1583). Mihnea Turcitul autorise le „postelnic” Dragomir â recuperer son revenu du village de Băleşti, pour une duree d’un an, encaisse par le grand „armaş” Radu. 117.12 avril 1578(7086). Mihnea Turcitul confirme â Calea des terres â Racoviţa. 118.14 avril 1578 (7086), B u c a r e s t. Mihnea Turcitul confirme ă la Metropolie de Târgovişte Ies villages de Lucieni et de Mogoşeşti sur la Dâmbovija. 119. 16 avril (1578; 1582 - 1583). Mihnea Turcitul ordonnc au juge et aux echevins de Buzău â exempter dix vignerons de l’Eveche de toutes contributions et corvees dues au prince. 120.7 m a i 1578 (7086). Mihnea Turcitul confirme â Dobrin et â son frere Mardarie une terre â Sorocoveni. 121.20 m a i 1578 (7086), B u c a r e s t. Mihnea Turcitul confirme au monastere d’Argeş la moitie du village de Barca et des paris d’autres villages, ainsi que des tziganes. 122.20 mai 1578(7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Cernica et autres des terres ă Ostra, Vrăneşti et Izvor. 123.22 mai 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Sarchiz des tcrTes et des vignes â Bujoreni. 124.28 mai 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â la „joupanitza” Caplea de Cocorăşti une part du mont Buceciu. 125. ler j u i n 1578(7086). Mihnea Turcitul confirme au „ban” Calotă et â son epouse Stana des terres â Lipov, Căpăţâna et Bucarest, ainsi que des tziganes. 126. 6 j u i n 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Ducu et Neagu des terres â Căli net. 127. 10 j u i n 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Neacşa et autres des terres et des vignes â Corcolaji. 128. 14 j u i n (1578; 1582 - 1583). Mihnea Turcitul donnegain de causeâ l’evequede Buzău dans le litige qu’il a eu avec Dragomir Roademei pour un tzigane. 129. 20 j u i n 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Rusin et autres des terres ă Ueşti. 130. 27 j u i n (1578; 1582-1583). Mihnea Turcitul autorise la,.jupanitza” Caplea de Cocorăşti â percevoir le redevance sur le fromage de sa part du mont de Buceciu. 131. 30 j u i n 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Tudor et â son frere Verzea une terTe â Copăcel. 132. 2 j u i 11 e t 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Dragomir ancicn grand „vornic” des domaines â Cuneşti et â Cureşti. 133. (Apres le 2juillet-aout) 1578(7086). Mihnea Turcitul confirme ăla „joupanitza” Stana un domaine ă Berciugov. 134. (Aprfcs le 2 juillet 1578 - j a n v i e r 1579). Mihnea Turcitul confirme aux „postelnici” Staico et Barbu le village de Târbăceni. 135. (A preş le 2 juillet 1578 - 14 avril 1579). Mihnea Turcitul confirme â Dumitra une terre â Spinişor et des tziganes. 136. 5 juillet 1578 (7086), Bucarest. Le juge Stan et Ies 12 echevins de Bucarest confirment â l’echanson Preda deux boutiques. 137.7 juillet 1578 (7086), Bucarest. Mihnea Turcitul confirme â Bogoiu et autres des terres â Bohani. XXX www.dacoromanica.ro 138.7 j u i 11 c t 1578 (7086), BucarcsL Mihnea Turcitul confirme â Stoican et â ses frfcres un domaine â Chiojd. 139. 12 juillet 1578 (7086), Bucarest Mihnea Turcitul confirme au logothfcte Văsiiu des terres et des vignes ă Rătivocşti ainsi que des tziganes. 140.12 j u iile t (1578-1581; 1585-1586; 1590). Mihnea Turcitul confirme aux “postelnici” Drăghici et Giurgiu de Tomeni une familie de tziganes. 141.12 (juillet-aoflt) 1578(7086), Bucarest Mihnea Turcitul confirme au logothfcte Drăghici et autres des terres â Brătienii de Sus, â Runcul sur l’Olt et â Viţicheşti, ainsi que des monts, des vignes et de tziganes. 142.15 juillet 1578(7086), Bucarest Mihnea Turcitul confirme âl’intendant Stoica et â Dumitru la moiti6 du village de Costeşti. 143. 19 juillet (1578 - 1581; 1585 - 1586; 1590). Mihnea Turcitul autorise le monastere de Viero; etl’ancien grand „vornic” Ivaşco â entrer en possession de Grinduri. 144.29 juillet 1578 (7086). Mihnea Turcitul confirme â Lupu et Manea des terres â Poeni et un tzigane. 145.29 juillet 1578(7086), Bucarest. Mihnea Turcitul fait don au monastere d’Ostrov d’une somme d’argent, de ccoh 3€mah VrppOBAAXIHCKOHH, CHHtf BCAHKArO H np^AOSP*™ MapHA B06B0AA, CHHtf MHXH6HB B06B0AA. A^BAT rOCnOACTBO MU CIK) (10B6A'kHlK) rOCnOACTBA MH Baaayawb h ci>c AHencia hm, n'tpxeme h Baaaya h ctc chhobYh, cahi^i hm Bort AaCTi raKO^ce aa hm cct wMHHtf ntfpAHH, js^AA hm bt»ca, BApe cahka ce XT6T H3BPATH npC3 BT»C X0TAP» nOHCîKe HM CCT CTApA H (ipABA WMHHJK H H A'feAHHM. A noxoM, npÎHAe £aaaya ct>c AHencîn ch npeA rocnOACTBA mh, xepe AAA6 H tfBpi>TH no UlepBAH H nO fiOHH'fe HAA WMHHA HM, AAH WT HAA 6AHA A'feAA 3A WHHHtf, 6*6 CfeV BHAH WHH nOKtfnHAH WT HA MtflUAT, HAA nOAOBHHtf, A UlepBAH H fiOHH'fe, WHH cfeV AaP0BAAH nO BaAAYa H nO AHenCIH HM CH, n^pTeme h £aaaya> PM* tac epatctbo ct»c c Acnpn iVpcKiH h ct»c ACnpiH rOTOBH. A noTOM, nAKH noKtfnn UlepBAH h fiOHH'fe wt ha Ba^AYa m wt A»encYH HM, n'tpTeHYe H £aAAYa H TAC AP^™» nOAOBHHT» wt wmhha MSWtob 3A t Acnpn tVpckYh, aa cct IUepsAHOB h fiOHHes bt»cax wmhha, npe3 bt»c xotaP> BApe eAHKA ce xrer H3sepnT. A noTOM, nAKH nospATH Ap^r'OA'MP no UlepBAH h no fiOHH'fe haa TpeTAro A'feAO WT WMHHA erO, WT npe3 BT»C XOTApOM, BApe €AHK0 ce XT’CT H3spAT, A UlepBAH h fiOHH'fe, paaY bpatctbo, whh cfcV aaP0baah no APAroMHp ct»c pn Acnpn tVpckYh. H nAKH noKS'nn UlepBAH wmhht» tfntfpAHH a^aa n'tpTeme bt»cax, BApe €ahka ce x^ct naspAT npe3 bt»c xotapom, 3a \ Acnpn cpespeHH. H nAKH noKtfnn UlepBAH wmhhV EoAYHeqjH A*feAA Kp'bmwhob bt»cax, koahka w ecT bha noKtfneHiA wt ha Oaoka, 3a t Acnpn cpespeHH totosh. H nAKH npYHAe EApstfA npeA rocnoACTBo mh, Tepe S'awkh h h nospATH no UlepBAH haa neroBA a^aa 3a wmhht» ntfpAHH, haa BTbCAX> AA cfcV aba spATH HepA3A6AeHH, A UlepBAH, pAAY TAC BpATCTBO, WH €CT AaP0BAA nO EAps^A ct»c c Acnpn h ctc a boa. H nAKH noKS'nn UlepBAH wt haa Aah wt c€ao nOAOBHHO 3a ha Acnpn t^pckYh. 1 www.dacoromanica.ro H naKH npîtfAe 4>aoka wt E0AÎH6141H npeA rocnoACTBA mh, Tepe noepATH no IUepBAH haa a^aa ero wt ha a'iakoh^a wt Eoaîh6L(ih, a IUepcAH, pAA'i tac BpATCTBO, WH 6 A^pOBAA no <&A0KA CT»C \ ACnpH TtfpCKÎH. H npoAAAOiue h nosp athulic ce c'ih smue peMCHH AWA’ie 3a hhx Aospo BOA’fe h ct»c 3HAH'ie bi»cam Mer'iAUJOM h wt rop h wt aoa h wt npeA rocnoACTBA mh. Gero pAA'i, A*A®X H rocnoACTBO mh, raKoase a* hm cct wmhht» bt» wxabt», HM H CHHOBOM H BhS’kOM H np’feBH^eTOM H H6 WT KOrOJKAO HenOKOA’feBHMO, nopH3MO rocnoACTBO mh. Gexe h cseAiTeA’ie hoctabaax rocnoACTBO mh: îk^hah Hbaujko B6ahkTh AsopHHK h H’feroe b6ahkîh Aoro4>er h Gtah cnATAp h EpatVa komhc h MnTp’fe BHCTHrap H EAA’fe CTOAHHK H TOHU’fe neX^pHHK H »^nAH OtOHKA BeAHKIH nOCT€AHHK. H HCnpABHHK, H'ferOe BeAHKIH AOro4>6T. H A3, Eapg^a, nncAx ti EtfKtfpeLiiH, M'fecei^A reHAp'fe  bt» A’feT ^5nÂ- t îw AAH^AHAptf BWeSWAA, MHAOCTÎIO BO>KIA rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi cu nepoţii lui, Părtenie şi Vladul şi cu fiii, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Purani toată partea lor, oricât se va alege peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi şi dedină. Iar apoi, a venit Vladul cu nepoţii săi înaintea domniei mele, de au dat şi au înfrăţit pe Şerban şi pe Voinea pe ocina lor, însă pe o parte de ocină, pe care au cumpărat-o ei de la Muşat, pe jumătate, iar Şerban şi Voinea, ei au dăruit pentru acea frăţie pe Vladul şi pe nepoţii lui, Părtenie şi Vladul, cu 200 aspri turceşti şi cu aspri gata. Şi apoi, iar au cumpărat Şerban şi Voinea de la Vladul şi de la nepoţii lui, Părtenie şi Vladul, şi cealaltă jumătate din ocina lui Muşat pentru 300 aspri turceşti, să fie lui Şerban şi lui Voinea toată ocina, peste tot hotarul, oricât se va alege. Tar apoi, iarăşi a înfrăţit Dragomir pe Şerban şi Voinea pe a treia parte din ocina lui, de peste tot hotarul, oricât se va alege, iar Şerban şi Voinea, pentru frăţie, ei au dăruit pe Dragomir cu 180 aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Şerban ocină în Purani, partea lui Părtenie toată, oricât se va alege peste tot hotarul, pentru 400 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Şerban ocină la Bodineşti, toată partea lui Crăciun, cât i-a fost cumpărătură de la Floca, pentru 300 aspri de argint gata. Şi iar a venit Barbul înaintea domniei mele, de a aşezat şi a înfrăţit pe Şerban pe partea lui de ocină în Purani, pe toată, să fie doi fraţi nedespărţiţi, iar Şerban pentru acea frăţie, el a dăruit pe Barbul cu 200 aspri şi cu un bou. Şi iar a cumpărat Şerban de la Dan din sat jumătate pentru 51 de aspri turceşti. Şi iar a venit Floca din Bodineşti înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe Şerban pe partea lui de la diaconul din Bodineşti, iar Şerban pentru acea frăţie, el a dăruit pe Floca cu 400 aspri turceşti. 2 www.dacoromanica.ro Şi au vândut şi s-au înfrăţit aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru acesta am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Barbul, am scris în Bucureşti, luna ianuarie 4 zile, în anul 7084 (Î576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St. Buc., S. I., nr. 991 (Mitrop. Ţ. Rom., CXXVI/1). Orig., perg. (29 x 41), pecete timbrată. Cu două traduceri din sec. XVIII; altă trad., ibidem, ms. 135, f. 409. EDIŢII. Trad. DIR, B, 210-211. 2 1576 (7084) ianuarie 7, Bucureşti f MhaoctTw sottieio, îw AAegAHAptf bo€boaa h rocnOAMtrt bt.com 3€mam tfrppOBAAX'lMCKOe, CHHT» BeAHKArO H AOBpArO MnpMA B06B0AA, CHHtf Mm)(H6B BOesOA^- A<*bat rocnOACTBO mm ciwm nOB'feAeHie rocnoACTBA mm Gibîwb Awr\Mcţ>eT H CT»C CHH0BH CM, 6AML(M>Ke MM Eorh AACT, lAKOKe Aa UM 6CT WMHHtf A/ltfllieTeiJlî, ACA At.^AAT0B BT.CAA, BApe 6AHKA Ce H3BpAT WT BOA M ^ H0A10 M WT LUS’m M nOCB^AÎ M’feCTO M WT C’feAAAM^C n CT»C BT.C6X B6MHHH, nOHCJKe W 6CT nOK^nHA CiBito Awrwer wt ha At.^aat wt P'tCHnHHTH 3A >er cahh noroHtf 3A BHHOrpAA wt ha MhXT»HAT» H WT spAT^ CM IIonA 3A CH ACnpH. H npOAAA eCT Tex bmujc iimcaahm hmchhth aioa'i wt hhxhmm a^bP^ BOA 10 H CT»C S!3HAHI6 BT>C€M MerilAUJWM M np€A rocnoACTBA MH. Tcm pAA’i, aaA°X 11 rocnoACTBO mm Gibîwb Aoroer, raKOJKe aa cct WMMHS’, WXabS’, MM M CHHOM CmV M BHS’kOM M np’feBH^MHTOM MM H WT HHKOrOîKAO HenOKOA’feBMMis’, n0pH3Mtf rocnoACTBA MM. Geace m CBCAereAie nocTABA’feeM rocnoACTBA mm: actfnAH Îbauiko b€ahh ABOpHMK H tttfnAH H’ferOC BCA AWrW<{>eT M GtaH CnATAp M A/lMTp’fe BHCTlrap M EAA’fe CTOAHMK M POHt^t neXApHMK M actfnAH GtOHKA BCA nOCTCAHMK. H MCnpABHMK, H*feroe bcamkmm Awrwer. H A3, Mahohat», eace nncAX kt» rpAA EtfKk’peipT, M’feceiţA reHApie 3 ABhm, b A*feT ^3nA. f îw Aai^ahapS’ s'weswAA, mhaoctiw eoacTto rocnoA»Hb. 3 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandra voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sibiu logofătul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Muşeteşti, toată partea lui Lăudat, oricât se va alege din apă şi din câmp şi din pădure şi peste tot locul şi din vatră şi cu toţi vecinii, pentru că a cumpărat-o Sibiu logofătul de la Lăudat din Răsipnici pentru 2 000 aspri, însă 1 000 aspri de argint şi 1 000 aspri de bani, pe vreme de mare foamete. Şi a vândut Lăudat de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi iar a cumpărat Sibiu logofătul un pogon de vie de la Mihăilă şi de la fratele său Popa pentru 250 aspri. Şi au vândut aceşti mai sus-scrişi numiţi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi înaintea domniei mele. De aceea am dat şi domnia mea lui Sibiu logofătul, ca să-i fie ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Manoilă, care am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 7 zile, în anul 7084 <1576). f Io Alixandra voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., 992 (M-rea Snagov, IX/1). Orig., hârtie (32 x 21,5), pecete timbrată. Cu două traduceri, din sec. XVIU şi din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 354, f. 26v., 458, f. 21 şi Doc. istorice, XX/278. EDIŢII. Trad. DIR, B, 211-212. Facs. Ibidem, 553. 3 1576 (7084) ianuarie 9, Bucureşti t Eo*:e noM03h! | A/Ihaoctiio soîKieto, îw AAegAHAptf bocboaa h rocnoAHHi» bt»coh 3€mac tfrTppOBAAX'itlCKOH, CHICI» BCAHKArO H tip^A0^*™ fi^HpHA B06B0AA, CHHk* A/IhXH6B BOesOA^. A4B4T rocnoACTso mh ci’to noBeA’fem'e rocnoACTBA mh CB’feT’feH mohacthp e*e ce 30Be Fat»bt»mob, taKoace a4 cct wmhhS' H’ferpA, Â-ro A€ao wt utHHHtf H’hrpes a^a U,Hn»HtfuieB bbca, wt no bbca WMHHtf, 3AH62K6 6CT BHAA CTdpd H npdBd whhhS' h 3A a^A”^ U.HrtHk'uieB, ahV W 6CT EHW AAA CB’feT’feH MOHdCTHp. A BT» TOM, UMAX np’fem'e CB’feTAA MOHACTHp H CTApeL^A, WTlţk’ epMOHAX fiACHAte, ct»c IJep^A wt H’ferpA h ct»c Herp’feHHH paa’i cie BHUie peMeHA WMHHtf, 3AHe?Ke w ctfr bha npHTeCH^AH Nerp’feHÎH h JJeptf/v. A tcm, rocnoACTBO mh TA6AAX H C^AHX n0 npABA^ H no 3AK0H, CT» BT»CHMH HbCTHTHMH npABHT6AIH rOCnOACTBA MH H A*A°X r0Cn0ACTB0 MH CB’fe’T’feH MOHACTHP Bl BOA’fepH, KAK0 A4 H3BpAHHT WMHHk* CB’feT’feH MOHACTHp WT KT» N’ferpA H WT KT» BbCH MerîiaUlH, 4 www.dacoromanica.ro KOAHLţH cfcV WKpT»CTT». H nOCAAA CT»M rOCnOACTBO MH H XOTApHHK nOMT6HHHA\H npABHTeAiM rocnOACTBA mh adAiAH XapsAT b6Ahkh nopTAp n actfriAH Iwh ehb B6A Awrwcţjer, KAKO Aa X°AMrr CT»C npABA^, Kfc’nHO CT»C Tex B1 EOA'fepH, A* XOTApnCA6T. H XOAHAM CfcV H XOTApnCAAM CfcV CT»C npABA^ H naspANHAH CfcV WMHHtf CB'fe'rfeM MOHACTHp WT KT» BT»CH MerîfAUJH H nOCTABHAH KAA\€H€ ti EeA'fese, kako aa ce 3ha6t: wt kt» Ehujhha h wt kt» A/lT»AHHeiţJH, no aP^^a nOKOHHHOMS’ A/lnpM6B B06B0AA, HACîKe CfcV EHA6 CTApe XOTApe nOCTABHTC WT nOKOHHHO EaAAA B06B0AA KAAfcVepAJ H WT KT» PT»CKT»fALV1l /KtipHOB ti TpOEA Il,tin»H^ujeK n ha 4,^a\epaba; wt kt» N'ferpA, npABtf AakVawb Pt»tVha^( KAA\6H, H WT tViA, HA p'feKO, 4,T»A\EpOA\HHK, WT TOp WT KOAIOApA, nAK KAA\6H H WT TtftA HA AakVa UIhAHMOHWB, nAK KAA\€H H WT TtflA HA FaT»BT»MWB, nAK KAA\€H H WT TtftA np63 TaT»BT»M0B HA Gm»ÎKApiOA KpeittfAOB, nAK KAM6H H WT T^tA, nO np€3 H3r0p WT AaK^A EfcVeB, E^THUJOApA, HA6K6 Ce tfep'feTHT CT»C IIOneipHH H CT»C IIk’pKT»pTkHÎH CTApe xotaPC- H cm^e CfcV ^TAKAVHTH T€X Bl EOA'fepH BT» CAHO CT»C nOMTCHHHMH npABHT6AÎH TOCnOACTBA a\h, eace cfcV BHUue peMenn. Oero paaT, aaa°X n rocnOACTBO a\h CB'feT’fen mohacthp, eme cct smue P'feX» raKOxe aa eCT cte Btiuue peMeHA wmhhV bt» wmhh^ h bt» wxAstf CB'b'rfen aiohaCthp h ne wt KOroxce HenOKOA'hsHAio, nwpn3A\o rocnOACTBA mh. Geace h CKeAeTeAie nocTAKAtox rocnOACTBO a\h: actfnAH Kbaujkw kcahkh ABOPhhk h actfnAH N'feroe bcahkh Awrwcţjer h Otah CnATAp h EpATfcVv komhc H A/lHTp'fe BHCTltAp H EAA’t CTWAHHK H TOHl^'k n€XApHHK H CtOHKA B6AHKH nOCTeAHHK. HcnpABHHK, N'ferOe BCAHKH AWrW6T. H A3, EAA'b rpAMATHK, e>K€ IO HAHHpTAX rpAAy EtfKtfpeipH, M’kceiţA reHApte & a*»hh h TeKtfipn wt Aaama ao HHH’fe bt» a^t *3nÂ- f îw Aai^ahaP^ sweswAA, mhaoctîw eojkiio rocnOAHHi». f Doamne ajută! f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se cheamă Glăvăciov, ca să-i fie ocină în Neagra, a patra parte din ocina Neagrăi, toată partea Ţigănuşei, de peste toată ocina, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a Ţigănuşei, ci a fost dat-o sfintei mănăstiri. Iar întru aceea, a avut pâră sfânta mănăstire şi stareţul, părintele ermonah Vasilie, cu Gerul din Neagra şi cu Negrenii pentru această mai sus-zisă ocină, pentru că au cotropit-o Negrenii şi Gerul. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri 12 boieri, ca să aleagă ocina sfintei mănăstiri de către Neagra şi de către toţi megiaşii, câţi sunt împrejur. Şi am trimis domnia mea şi hotărnici pe cinstiţii dregători ai domniei mele jupan Harvat marele portar şi jupan Ion fost mare logofăt, ca să umble cu dreptate, împreună cu acei 12 boieri, să 5 www.dacoromanica.ro hotărnicească. Şi au umblat şi au hotărnicit cu dreptate şi au ales ocina sfintei mănăstiri de către toţi megiaşii şi au pus pietre şi semne, ca să se ştie: dinspre Vişina şi dinspre Mălineşti, pe drumul răposatului Mircea voievod, unde au fost puse vechile hotare de răposatul Vlad voievod Călugărul; şi dinspre Răscăiaţi, în Jimov şi în Groapa Ţigănuşei şi la Dumbrava; dinspre Neagra, în dreptul Lacului Rătundu, în piatră şi de aci, la râu, în Dâmbromnic, din sus de Comoara, iar în piatră, şi de aici la Lacul lui Şilimon, iar în piatră, şi de aci la Glăvăciov, iar în piatră, şi de aci, peste Glăvăciov, la Stăjariul lui Creţul, iar în piatră, şi de aci, pe din sus de Lacul Butei, în Butişoara, unde se întâlneşte cu Popeştii şi cu Purcărenii în vechile hotare. Şi aşa au întocmit acei 12 boieri împreună cu cinstiţii dregătorii domniei mele, care sunt mai sus-zişi. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă, ca să-i fie mai sus-zisa ocină de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni . neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Badea gramaticul, care am însemnat în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 9 zile şi curgători de la Adam până acum, în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S.I., 994 (M-rea Glavacioc, IV/7). Orig., perg. (30,5 x 27), pecete timbrată, deteriorată. Cu o traducere din 1843 şi alta nedatată (sec. XIX); altă traducere, ibidem, ms. 223, f. 12. EDIŢII. Trad. DIR, B. 212-213. 4 1576 (7084) ianuarie 9, Bucureşti t MmaoctTio Boatfew, îw AAegAHAptf bocboaa h rocnOAHHT» B’hcoe 3Cmac VrppoKAAXîtiCKOe, chht» seAtncaro ti npYfeA°EPar0 Alup^ee bocboaa, ctintf Mhxhcb B06B0AA. rOCnOACTBO A\tf CltO n0B6A’feH'ie rOCnOACTBA MU CB’feT’fetl, EOJKecTBtrfeti 6nncKtfnnn, rAAroAeMH Phshhk, KtKOxe aa cct E&KOpAHH H KontMCA H tfAHiyt ACA0B6 BOA'fepHHtf rOCnOACTBA MH îK^nAH Gtahmwa Awrwer B*tcex, BaPe cahka ce x’rer H3spAT urr nocB^Ae, 3AHeaK6 CfcV BHUJ6 nHCAHH6 tt^AETi H H6 wt KOro>K6 HenoKOA'kBHMtf, nopn3KtfnAH ÎbAUJKO B6AHKH ABOpHHK H N'ferOe B6AHKH AWrWeT H GtAH B6A CflATAp H flfllHTp'fe B6A BHCTIiap H EpAT^A B6A KOMHC H EdA'fe B6A CTOAHHK H TOHI^'k neXApHHK H JKS’nAH GtOHKHL^A B6A flOCTCAHHK. HcnpABHHK, N'feroe bca AwrweT. H A3, Bat»k^a maah AiraK, ea amhh. IIiimeT >KtfnAHHLţA Gaabha KAAbVepmţA n KfaWmiLţA Gtahka Eerires T cnut. 6mV Eaaa'icaab c'iio tiAnie KHnry ceMtf EOA'fepmtf ha hm6 A^YTpOBtf nocreAHHKtf wt AbKtfcv’fcHH, iako a* www.dacoromanica.ro 7 cWt eer wt Ebaujoh, Onp'fe wt Ap^bujanh, MAH'fe wt Xtfpe3, Kp'bMWH wt An^Aeipn, f aava wt Hopbipn, MepHHKA wt IIIepB’bHeLjJH, A^’-VMITpS’ WT E'bAMetţlH, Paaya A^ Et»aiab wt Oep'biţin. linca a A3, Otah rpAMATHK, hactwahh Kpaacba, Mecena 4>eBptfApie 16, B*b A'feT /3tTa. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Scrie jupaniţa Slavna călugăriţa şi jupaniţa Stanca a Bengăi şi fiul ei, Vladislav, această a noastră carte acestui boier, anume Dumitru postelnicul din Lăcusteni, ca să-i fie acest sălaş de ţigani, pe nume Danciul şi cu ţiganca sa şi cu fiii săi, pe nume Borchei şi Ciupina, pentru că i-am vândut lui Dumitru postelnicul din Lăcusteni pentru 4 300 aspri gata, de a noastră bunăvoie şi cu ştirea multor oameni buni şi megiaşi din jurul locului. Şi martorii sunt aceştia: Andrea din Strezeşti, Calin din Comeşti, Barbul logofătul din Bălşoi, Oprea din Drăgăşani, Manea din Hurez, Crăciun din Lădeşti, Radul din Ciorăşti, Cemica din Şerbăneşti, Dumitru din Bălceşti, Radul lu Bădilă din Ferăşti. Am scris eu, Stan gramaticul, în cea de scaun Craiova, luna februarie 15, în anul 7084 <1576). Arh. St Buc., Doc. istorice, CXXVI/147. Orig., hârtie (28 x 21), pecete timbrată. Traducere din sec. XVIII, ibidem, ms. 173, f. 590-591. EDIŢII. Trad. DIR, B, 216. 6 1576 (7084) februarie 15, Bucureşti t MhaoctYw Eoxteto, Kw (AAHgA)HAptf b06boaa h rocnoAHHT» rt»coh 36A\ah WrpOBAAx’mcKon, cntrb b6ahkato h np^AOspAro AflnpMA bocboaa. Aabat rocnoACTBO mu cie noBeA'feme rocnoACTBA mh n0MT6H0Mtf baact6a6hS’ h np'bBOMS’ C’bB’tTHHKS’, nAM6X6 HC KXlţJH rOCflOACTBA MH, xtfnAH OT0HKA B6AHKH n0CT6AHHK H CT» CHH0BH CH, 6AHLţH 6Mtf Eorb Aacti IAK0X6 Aa ^ 6CT 6AHH ALţHTAH, n0 HM6 Tn»pKA. IIOHexe WBH ALţHTAH BHA 6CT 3A A^A’lH^ ^S’nAHHI^S’ AflApiIA WT PAfVA. A T6M, H’feKOH ALţHTAHH 6H, nO HM6 Tp03AB H BOHKO H AfltfprOfO H KtfpKH, WHH CfcV tfKpAAH K0HH F H’feKOeM AWAIC, HA HM6 GtAH WT CS’nA'feA'feHH H WT K'bnpHWptfA, AaB^A H npHXBATHAH HX elf AHLţS* TATH. TaX6 HX CfcV A0H6CHAH CB63AHH rOCnOACTBO MH H XOT’fcAH CSV Aa »X WB’fecHT nO 3A0Ari>A0M HX- A 8 www.dacoromanica.ro jKtfnAHHna Mapî'ia ne wbmh^aa ce ecr wt Tex BMiiie peMeHM al^htahm epe cfcV HMAAH CHHOBH, AH# fi,AAA 6CT nO C6rO ALţHrAH BHUJ6 peMCH^, TT»pKA, BHlIie P6M6HHM AlOA'l'e, GTAH H AaB^AOB, WT npCA rOCnOACTBA MM, Tepe 6CT nAATHAA ROHM M no MHOrO a&nAHHLţA MApYia fi,A He HMAT MeT'fex CT»C T0r0 AlţHrAH, Tp'BKA, h# fi,A ecT Qtah^ m Aab^aob. A a nOTOM, Ctah m Aab^a, whm ta cfcV npOAAAH no smue peMeHtf ALţurAH, Tp'BKA, BHU16 peMeHOM^ npABHTeAfO TOCnOACTBA MM, îKk’nAHfc’ GtOMK6B B6AHKOM^ nOCTeAHHKtf, 3A $ ACnpH TOTOBM, AAH WT HH^HA AOSpOM BOAIO, WT npeA rocnOACTBA mm m wt npeA B'tceM npABHT6Ai‘6M rocnOACTBA mm. Cero pAA'i m rocnOACTBO mm A*A°X bmuic peMeHOMtf npABnreAiO rocnOACTBA mm, îK^nAH^ Ctomka b€ahkom^ nocTeAHMK^, raK0>Ke aa ect BHiiie peMeHtf ALţHTAH, TptKA, WMHHtf H BT» WXAstf, 6Mtf H CHHOBOM CM# M BA^KOM M np’tBH^MeroM 6Mtf. Geace m cseAHTeAîe nocTABA’fceM rocnOACTBO mm: a&nAH AospoMHp bmb- B6AHKH BAH M actfnAH Ap^rOMMp BMB B6AMKM ABOpHHK H Tt&nAH ÎSAUIKO B6AHKH ABOpHMK M îKtfnAH H’trOe B6AMKM AOrOcţiCT M CTAH B6AMKM CnATAp M MHTp’fc B6AHKH BMCTMIAp H EpAT^A B6AMKM KOMHC H EAA*b B6AHKH CTOAHHK H TOHl^'k B6AHKH neXApHMK. HCnpABHMK, îKtfnAH H'ferOC B€AHKH AOrOcJ>eT. H A3, E'BC'llO, e>K€ IO HAnMCAX A«BHH rpAA rAArOACMM E^K^peiţlM, M*kcei^A 4>6Bp^Ap'ie e'i AtHM M wt Aaama bt» at»t /.SnA- f Kw A.AHgAHAptf BWeBWAA, MMAOCTCA 60ÎKIA rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io (Alixa)ndru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi întâiului sfetnic, încă şi din casa domniei mele, jupan Stoica marele postelnic şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un ţigan pe nume Tarea. Pentru că acest ţigan a fost de moştenire al jupaniţei Maria din Ragul. Iar întru aceasta, nişte ţigani ai ei, pe nume Grozav şi Voico şi Murgoiu şi Curchi, ei au furat 3 cai ai unor oameni, anume Stan din Suptdeleni şi din Căpriorul, Albul şi i-au prins furi de faţă. Deci i-au adus legaţi la domnia mea şi au vrut să-i spânzure după fapta lor rea. Iar jupaniţa Maria nu s-a îndurat de acei mai sus-zişi ţigani, căci au avut copii, ci a dat pe acel ţigan mai sus-zis, Târca, mai sus-zişilor oameni, Stan şi Albul, dinaintea domniei mele, de a plătit caii şi mai mult jupaniţa Maria să nu aibă amestec cu acel ţigan, Târca, ci să fie al lui Stan şi al lui Albul. Iar apoi, Stan şi Albul, ei au vândut pe mai sus-zisul ţigan, Târca, mai sus-zisului dregător al doamnei mele, jupanului Stoica marele postelnic, pentru 500 aspri gata, însă de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor dregătorilor domniei mele. Pentru aceasta şi domnia mea am dat mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupanului Stoica marele postelnic, ca şă-i fie mai sus-zisul ţigan, Târca, ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. www.dacoromanica.ro 9 Iată şi martori punem domnia mea; jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic. Ispravnic, jupan Neagoe mare logofăt. Şi eu, Văsiiu, care o am scris în minunata cetate numită Bucureşti, luna februarie 15 zile şi de la Adam în anul 7084 <1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CXXVI/18. Orig.. hârtie (31.5 x 20,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 214. 7 1576 (7084) februarie 26, Bucureşti t Mhaoctiio soatfeio, îw ÂAHgAtiAptf bocboa m rocnoAnin» bi»coh 3cmac VrrpoBAAx'iHCKoe, cutii» seAHKAro h A^spAro A/lnpieB bocboa^, AHunchwm Mhxh6b soesOAA. /(abat rocnOACTso mh c'iio noBCA’feHi'e rocnoACTBA mh actfnAH GTAH B6AHKH CtlATAp H /KHTeAHHLţA 6r0, KAnA'fe H C1»C CHHOBH CH HM, €AHLţHM Bon» A*CT, lAKOîKe A* CCT 6AHN C6A0 n0 HM€ I’HHA’feHH B1»C, C1»C B1»C XOTApS’A, 3AH6JK6 HM 6CT 3A A^A^- A nOTOM, HMAA npABHT6A TOCflOACTBA MH xtfnAH GTAH BCA CnATAp nptf npeA rocnoACTBA mh ct»c Paaya, chht» Eocaah, paa’î H’feKoe wmhh^ mto cct BHA Bl» rHHA’ttlH H Bl» Cp^A PaAOBAHOM. Ta5KC rOCnOACTBO MH C1»M TACA^X M c^ahX no npABAtf h no 3akoh h A*A°X rocnoACTBO mh adfriAHtf GtahS’ BOA’fepn § H PaAY^OB AP^3H % BOA’fepH H XOTApHHK CAtfrA TOCnOACTBA MH, nO HM6 Aahmwa TBopn nocT6AHHK urr IIoneijJH. H T6H3H bTEOA'feptl, WHH CfcV nOCTABHAH XOTAptfA El»UJHK1» H TA6 Aaa ntfT ha TpnnKA h ao AprernWA GrAp, pAA'î uieAAuitfA wpi»uiAHOM h a° HIhbhha MotUOM, TAC ce KtfnHOBAA XOTApVA I’HHA’feHH C1»C XOTAp K'EliiMOp’feHOM. H Tor x0TAP CTAp, wh ecT nocTABHA urr RtÎMA urr Mpn»uin urr ki»aa ecr XOTaphcaa H’feroe abophhk. H cfcV SVakmhah whh wt hhxhhm boaio urr npeA rocnoACTBA mh. Tcm paa'i, AAA°X h rocnoACTBO mh JK^riAtitf Gtah bca cnATap h }kht€Ahaua ero, KAnA'fe, iako;k6 aa hm cct wmhhS’ h wxAstf, hm h bhokom h np'feBHOMhtom h hc urr icoroxe HenOKOA’fesHMO, no pei rocnoACTBA mh. GejKC H CB6A6TCAH nOCTABA*i»6M rocnoACTBA mh; actfnAN Îbauiko bca ABOpHHK h îK^nAH Ibferoe bca AOro4>er h Gtah cnATAp h fl/lHTp’fe BHCTÎiap h EAA'fe CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHU’k neXApHHK H îfctfnAH GtOHKA BCA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, ÎBAUIKO B6AHKH ABOpHHK. 10 www.dacoromanica.ro H A3, H*fer AOro4>e*r, cmnt» HXkmm, (eace nMCAx) M’feceiyi 4>eBptfApi'e i<5 Aenm, bt» rpAA^ B^K^peqjH, bt» A*feT )ănÂ- t Iw Aai^ahaP^ BweswAA, mmaoctia e o ac i a rocnoAHNh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Stan marele spătar şi soţiei lui, Caplea, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie un sat pe nume Ghindenii tot, cu tot hotarul, pentru că le este de moştenire. Iar apoi, a avut dregătorul domniei mele Stan marele spătar pâră înaintea domniei mele cu Radul, fiul lui Bogdan, pentru nişte ocină care a fost la Ghindeni şi între Radovane. Deci, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat'domnia mea jupanului Stan 6 boieri şi lui Radu alţi 6 boieri şi hotamic pe sluga domniei mele, pe nume Danciul al doilea postelnic din Popeşti. Şi acei 12 boieri, ei au pus hotarul la Băşică şi unde dă drumul în Gripca şi până în Argeşul Vechi, în dreptul sălaşului orăşenilor şi până în Şi viţa Moşului, unde se împreună hotarul Ghindeni cu hotarul Căşciorenilor. Şi acel hotar vechi, el a fost pus de Duma din Mârşi, de când a hotărnicit Neagoe vornicul. Şi au întocmit ei de a lor voie dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Stan marele spătar şi soţiei lui, Caplea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Neag logofătul, fiul lui Iachim (care am scris), luna februarie 26 zile, în cetatea Bucureşti, în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. SL Buc., A. N., CXVI/9. Orig., hârtie (32 x 23,5), pecete timbrată. Cu o traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 215-216. Facs. Ibidem, 555. 8 1576 (7084) martie 15, Bucureşti t Mhaoctîio E0/Kito, îw &Ae|ţAH(Aptf) soesoA h rocnoAHH'b bocoh 3cma€ VrrpoBAAX'mcKoe, chht» B6AHKAro h np’ftAOGpAro MtipMA bocsoa- Aabat rocnoACTBO mh ci'e noseACHie rocnoACTBA mm mohaxÎ6h OAppA, raKOace aa hm ecT WMHNtf oy ToAeqjH h oy Et»at6hm ew a^a b'ecch, BApen cahka ce x™t (HnspATH) wt ccao co b6mmhm, wt nOA h wt uiWm m wt a^a cec BHHOrpAA h WT nOCB^A^ H AlţHrAHH HA HM6: EpT»>KAH0Ae CT»C &&1AA\ 6H H HckVaA CT»C aciuam en h Eobhha ct»c aciuam eu n Mt»maata ct»c a^Ham ett, 3AH6>K6 hm Ctfr BHUie peM6HA C6AA H AlţHrAHH 3A A^AHHtf 6H WT BALţlOM CH EaAAOBHH np'BICliAAE. 11 www.dacoromanica.ro A. noTOM, np'i'H^e cama mohax’ia GAppA npeA rocnoACTBA mh, Tepe cmţe BOCHAAKAA ce 3A KpHBOCTÎlO H 3A JipHTHCH€H΀ pAAH JKtfnAH HbAUIKO BCA ABOpHHK, epe He Morox tfnoKOHTH ce h xpahhth ce haa hchhc BHiue peneHe komatc. AhV h CHLţe m6th^a ce ecv urr Hbaujko abophhk hhmtojkc mct^x^ wh aa He HMAT HAA H6HH6 WMHH6 H C€AA H ALţHTAHH, 6JK6 €H CfcV WT EALţlOM CH EaAAOBHH nptKtAAE, HHKAK02K6 A° B’feKH, HH HbAUJKO ABOpHHK, HHJK6 CHHH €rO, hS’ Aa WBAAAA6T WHA CAMA BHUJ€ p€M6HA KOMAT€ A° C'EMp'ETV €H. A nO C'BMp'BTH CH, BTtCTfe WMHHC H C€AA CT»C BCMHHH H ALţHrAHH BHUJ6 p€M€H€ Aa CfcV JK^nAHHHGB KAnAes, bh^kam ch h H'feicuieB, A'tLpepA bhVkam ch KArues, rioHOKe tako 6CT OlfTAKMHA CAMAÎK6 MOHAx'lA GAppA CT»C CBOHMA A3EIKOMA, 6ipH>K6 WT npH Abhh noKOHHAro Paa^a soesoA h urr a^hh noKOHHArw ITeTpaujKO bocboa, TAKOXAe h wt npeA rocnoACTBA mh h wt npeA B’tC’feMH mucth(th)mh npABHTeAie rocnoACTBA mh. H eA»A a03ia, e>Ke ecr ha cgao roAeipi’H, mto cct bhaa en 3a ripeKie urr wnH en, aa cct CB’feT'fen mohacthp rAAroAeMH Biptin, epe w ecT aaa cama MOHAXIA ©ApA 3A A^UJe CH H 3A A^C pOA’lTCAie en. H 3AKAHHAHÎ6 nOCTABH MOHAX'ÎA GApA CT»C H€HHA A3EIK H CT»C MHOrH CA’bsHAe npoAiAHH H3 wmh en urr npeA rocnoACTBA mh, urr Koro xokgt rokVchth C’ie TAKM6JK6 BHLU6 pCMCHA, TOrO Aa €CT npOKAGT WT THY WTLţH CB^TH, HÎK6 BO NHK6H H HCnpOlţieHHA HA CTpALUHUM C^A^C XpHCTOB’fe H AA HMAT MACTIIO CT» Î^A* H CT»C Ap'lA H CT»C HH€MH H€BTkpHHMH, CJK6 B030nHW€: Kpos ero haa HHX 11 HA HAAe HX- Gero paah, aaa°X 11 rocnoACTso mh mohaxî6b GapeB h bh^kam ch KAnAes CIA B'BCCX BHUie HMeHHTe C€AA H AL^HrAHIH, IAKO AA HM €CT BO WMHHtf H BO wxabV oy bo B'bKH h He urr tcoroace Heno(KO>AeEHMO, nopH3Mo rocnoACTBA mh. H CB'bAHTeAîe nocTABAio rocnoACTso mh: *tfnAH Hbaujko b€a abophhk h tttfnAH H’feroe bca AoroeT h Gtah cnATAp h MnTp’fe BHCTÎiap h EpatVa KOMHC H ToHl^’fe neXApHHK H EAA’fe CTOAHHK H JK^nAH GTOHKA B6A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, EAATfe CTOAHHK. H A3, BaahkS’a, nnCAX bo rpAA EtfKtfpeipH, M’bceiţA MApTÎe eî Ke tyfeAA, n0He>Ke io ecr nOKfaYiHA Gtohh6 m actfnAHHLţA ero GopKA urr Paaya (sa) M acnpH totobm cpecpeHH h 3a baha KpABA CT»C MA6K0. H npOA*A IO 6CT CAM PaAVa 3A HerOBl/ A0BP0M BOAIO m ct»c is^HAHie bt»C6m MeriMiaiuoM. H cm46 ce ecr ÎsVbkmha Gtomm6 ct»c îKls’nAHMttA eA*tf OopKi», ako ce x^er rpmaIs’smtm Otomm6b np'feîKAe ct»mpt»tt,, a î+cteViAHHLţA www.dacoromanica.ro 13 &v\tf CopKA Aa AP'1»>kmt CTe BHLU6 P6M6NA WMHhV, A AlfJ6AH^6 CC XT€T npHA^MMTM >K^nAHH4eS OopK’KB CT»MpT»TT», Aa APT»>KHT GTOHMe WMMNtf, A AP^r HHKTO MeT’fex AA HMAT. H (iakh A* eCT CAtfr rocnoACTBA mm Mahcb cahn al^htah, ha mmc ApArOMHp H C*1»C AlţHrAHKA CM, 3AH6KC tfltpAA'ApArOMHp H’feKOM KOHH MhXN6B WT KpAlOWBA H EHA 6CT B^X AHl# H XT’feA 6CT fi,A TA WB’feCHT. A BMLU6 pCMCHA CAtfrA rocnoACTBA mm, wh ta eCT HCKtfnHA wr BeiţJMine, repe ecT a*a AĂ.mxn6b C’tnepHHKV Kpase r m Acnpn j> h &&a ecT gahm hm t Acnpn wr npeA bt»c ceAO r pT»MT»THMH. Oero Paa'i, a*A0X M rocnoACŢso mm bmui6 peMeHtf CAtfrV rocnoACTBA mm, IAK0>K6 A* 6CT C'ie BHLU6 P6H6HA WMMNtf M AL^HTAHM BT» WMHHtf H BT» WXABtf, N6Mtf H CHHOBOM 6M^, BH^K0M>K6 M np’feBH^MeTOM 6Mtf H H6 WT K0r0K6 HenoKOA'fecHMo, no p’feM rocnoACTBA mm. Geace m CB’feAercA'ie nocTABA’fex rocnoACŢso mm: xtfnAH Ibauiko bcamkm Abophhk m ac^nAH H’feroe bcahkh Awrwc^er m Gtah cnATap m MHrp'fe bmctmiap m BpatVa kommc m Eaa^ ctoahmk m Tom^t nexApHHK m Gtomka b€ahkm nOCT’feAHMK. HcnpABHMK, H’ferOC B6AHKH Awrwer. H HcnMCAX A3, UIamh Îocm<|)Ob Awrw<ţ>er, bt» hactoahm rpAAtf EtfKtfpeipM, M'feceiV* MApTl'e Ml AkHH> A WT AaAMA AO CeA’fe TCkViJJHM A’feTOM, BT» A’feT /3TÎÂ- ţ Iw Aaî^ahaP^ bwcbwaa, mmaoctYio Boac'iio rocnoAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoicea şi jupaniţei lui, anume Sorea, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Rusineştii de Sus, din partea lui Radul din Plăviţi o funie întreagă, pentru că a cumpărat-o Stoicea şi jupaniţa lui, Sorea, de la Radul (pentru) 4 000 aspri gata de argint şi pentru o vacă cu lapte. Şi a vândut-o Radul de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi aşa s-a tocmit Stoicea cu jupaniţa lui, Sorea, dacă i se va întâmpla lui Stoicea moarte mai înainte, iar jupaniţa lui, Sorea, să stăpânească această mai sus-zisă ocină, iar dacă i se va întâmpla moarte jupaniţei Sorea, să stăpânească Stoicea ocina, iar altul nimeni amestec să nu aibă. Şi iar să fie slugii domniei mele Manea un ţigan, anume Dragomir, şi cu ţiganca sa, pentru că a furat Dragomir nişte cai ai lui Mihnea din Craiova şi a fost dovedit hoţ de faţă şi au vrut să-l spânzure. Iar mai sus-zisa slugă a domniei mele, el l-a răscumpărat de la spânzurătoare, de i-a dat lui Mihnea pârâşului 3 vaci şi 100 de aspri şi a dat banii lor 300 aspri dinaintea înregului sat Grămătici. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-zisei slugi a domniei mele, ca să-i fie mai sus-zisa ocină şi ţigani de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. 14 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Şain al lui Iosif, logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 18 zile, iar de la Adam până acum ani curgători în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. SL Buc., Doc. istorice, CCV/167. Orig., perg. (28 x 35), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1839 şi de la sfârşitul secolului al XlX-lea. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surete, XIX, 96-98. Trad. Hagi Mosco, Doc. olt., 179-180; DIR, B, 217-218. 10 1576 (7084) martie 27, Bucureşti f Mhaoctîw gojkTw, Iw AAegAHAptf bocboaa h rocnOAHm» bt»coh 3€mac tfrppOBAAXiHCKOH, CHHT» BgAHKArO H np^OEpArO dAtipMA B06B0AA CHHT» BCAHKArO h np'kAOBparo A/VnxH'fe bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh cî'io noBCA'feHte rocnOACTBA mh non HepHAT ct»c chhobh ch, gahijgm Bon» npHntfcTHT, iakoxcg a* M^ €CT WMHHtf BT»pKT»HetpH, AaB^AOB H nACTtfpiţHM GM*/, HA HA\e T^AOpAH CT»C EpATi’lAM CH, BT»CA, BApe 6AHKA C€ XTCT H3BpAT'i WT nOAlO H WT BOA^ H WT Ul^M H WT nOCB^ACi wr x0TAP A° X0TAPi 3AH€>Ke TA rtOK^riH non HepHAT WT AaB^A H WT CHHOBH GM^, nACTtfpLţH, 3A TO ACnpH. H npOA*Ae Aab^a h chhobh cm^ nACrtfptţH ha hmg T^a°Pah ct»c bpatîiam CH, 3A HHXHOM AOApO BOAW, CT»C 3HAHIC BT»CAM MCri'lAlUOM WT TOp H WT &0A H wt npeA rocnOACTBA mh. Tbm pAA’f, aaa°X m rocnOACTBO mh non HepHAT, ratcoacc a* cct WMHHtf H Bl» WXAB1» HHM H CHHOBOM H BhKkOM H np^BH^MCTOM H HH WT KOro^AO HenOKOA'kBHMS', no pcs rocnOACTBA mh. Geace te o h cbcactcaic nocTABA*fccM rocnOACTBO mh: WtteAH Îbauiko BGAHKH ABOpHHK H XtteAH N'ferOC BGAHKH AWrWtjlCT H GTAH CnATAp H CT. IIhCA GtaH, M'feCClţA MApTÎC K3 A*»HH K EtetfpCtpH, B A'feT /3TÎA- f îw Aai^ahap^ bw€bwaa, mhaoctiw BoacifO rocnoAHHt». f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul marelui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Cemat cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti, toată partea lui Albul şi a fiilor lui vitregi, anume Tudoran cu fraţii săi, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, din hotar în hotar, pentru că a cumpărat popa Cemat de la Albul şi de la fiii lui vitregi pentru 370 aspri. Şi a vândut Albul şi fiii lui vitregi, anume Tudoran cu fraţii săi, de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. www.dacoromanica.ro 15 De aceea, am dat şi domnia mea popii Cemat, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. A scris Stan, luna martie 27 zile, în Bucureşti, în anul 7084 <1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul naţional de istorie al României, nr. 111.687. Orig., hârtie (31,5 x 21), pecete timbrată. Traducere la Arh. St Buc., Doc. istorice, MDCL/18. 11 1576 (7084) aprilie 18, Bucureşti f A/Ihaoctiio soJKi'ew, îw AAHgAHAptf bocboaa h rocnoAHHT» bt»coh 36mah VrrppoBAAxi'HCKOH, chht» BeAHKaro h np^ospAro A\npMA RoeROA*, CHHtf A/Ihxh€b R06R0AA. A.ARAT rOCHOACTBO MH CI6 nOBeA’feme rOCnOACTBA MU MBCTH'feHLUOMfc’ h nprfewCReipeHHOMtf wrtţtf ennCKtfn Kip A^ahacic E^sobckh, laxoate aa cct CB'fe'rfett H B0)K€CTRHH€ 6nobp»>k za $ 0BpH>K0B ToepH>K, a ... h npea0Bpn>K eCT a*a wt acaa €M.ti TperHAro acao, aah wt no bt»ca whhhS7, bhth CB'fe’rfen BnnCKtfrife a^A1^ HenoKOA'feBHMO. A (xoTApoBe a* ce shabt): wt Kt»amt»hWa IIa^apob, ao ntfT nVpKrtprBLţeA0p, ti rAABS7 EAA0TT.B. H nAK aa ecT wmhhS7 CB'feT'feH BnncKS’me ti nnaAeAeipH, a(ca HTfe)roe CBA H A€A EpATtf eA\ti A/lupseB CBA WT nOCE^Ae H WT n0 BT»C0M XOTApOM nonele ex nOKtfnn wri^tf ennCKtfn Kip A^AHACîe wt H'feroe h wt spAT ero MnpHA za w Acnpn. Aah aa ce shact xOTAp: wr wmhhS7 CopeipHAwp, Aopn ti bwa^ Etfa'ktfAOB, AAH ti nAOnH KaT»HT»S,A0B H ti t^^HA^A WT TOp H ti r^HA^A WT MhjKAOK H ti tfHAtfA WT AA ToprAH H ti tţ^A^A WT HAA KAAAeHLţ’l'H, n0 CHX n0 MATKA Ka'bh'bS’aob, aoPh AO boa^ ES’a'kS’AOB, wt acaa H'feroe h Mhpmcb, aah hhxhh ACaobc cbh ti ivfeHtf Tex ® Acnpn. H npoAAAOine cîh awaib snuie peneHH wmhhc hm ct» tfaHAHie bt»ccm MerHIAUJOM H WT TOp H WT AOA. 16 www.dacoromanica.ro TeM pAa'i, aaA°X m rocnOACTRO mm wrtţtf A^a(hacî6 m CRrfeTrTfeH, K0/KCCTBH'feM 6)nHCKtfnie, IAK0/K6 Aa cWt Cl'e WMMH6 bt» wMMHtf M WXAB^ m wt HHKoroîKe HenoT’hKHOR'feHO, no pen rocnOACTBA mm. Geace m c Re Aere Aie nocTARA*feeM rocnOACTBA mm: actfnAH Îba(uiko bbamkm ABOpHMK M JKtfnAH) H*ferOe B6AMKM AOrO^CT M OTAH CflATap H MMTpe BMCrt’lAp M EpaWa CTOAHMK M Ea^ KOMMC M FOHLvfe neXApHHK M GtOMKA B6A nOCT€AHMK. HcnpABHMK, H'feroe bcamkm Aoroer. H A3, IKTptf AOrO6T, TOW HCnMCAX CT» Bp*K30CTYl0 rpAAtf EtfKtfpeiţlH, M'bceLţA AnpMAie mi a^hm, b A'bT /5rîÂ- t îw Aai'^ahap^ bw6rwaa> mhaoctia bo^Yio rocnoAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi preafinţitului părinte episcop chir Athanasie al Buzăului, ca să fie sfintei şi dumnezeieştii Episcopii ocină în Groşăneasa, partea lui Fovrij 30 de stânjeni, pentru că a cumpărat această ocină părintele episcop chir Athanasie de la Fovrij pentru 500 (aspri şi) pentru un cal bun. Şi iar să fie sfintei Episcopii ocină în Groşăneasa, ocină iar din partea lui Fovrij, a treia parte de (ocină, pentru că) el a omorât un om cu mâna lui, de a murit. Iar apoi, i s-a luat o duşegubină, de la Fovrij,... şi mai înainte chir Paisie, el a dat de la sfânta Episcopie 30 de vaci pentru Fovrij, de i-a scos capul..., pentru că Fovrij a dat din partea lui a treia parte, însă de peste toată ocina, să fie sfintei Episcopii dedină neclintită. Iar (hotarele să se ştie:) din Călmăţuiul Pazarului până în drumul Purcăreţelor, în capul lui Balotă. Şi iar să fie ocină sfintei Episcopii în Pizdeleşti, toată partea lui Neagoe şi toată partea fratelui lui, Mircea, de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că le-a cumpărat părintele episcop chir Athanasie de la Neagoe şi de la fiatele lui, Mircea, pentru 800 aspri. însă să se ştie hotarul: din ocina Soreştilor, până în apa Buzăului, însă în plopii Clănăului şi în fundul de sus şi în fundul de mijloc şi în fundul de la Gorgan şi în fundul de la fântâni, după aceea, pe matca Clănăului, până în apa Buzăului, din partea lui Neagoe şi a lui Mircea, însă toate părţile lor în preţul acelor 800 aspri. Şi au vândut aceşti oameni mai sus-zişi ocinele lor cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos. De aceea, am dat şi domnia mea părintelui Atha(nasie şi sfintei dumnezeieştii E)piscopii, ca să-i fie aceste ocine de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domnie mele. Iată şi martori punem domnia mea: Jupan Iva(şco mare vornic şi jupan) Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul stolnic şi Badea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. www.dacoromanica.ro 17 Şi eu, Pătru logofătul, am scris aceasta cu grabă în cetatea Bucureşti, luna aprilie 18 zile, în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arii. St Buc.. S. I.. nr. 995 (Ep. Buzău, XXXHI/5). Orig.. hârtie (38 x 29). pecete timbrată deteriorată. Cu o traducere din 1850; altă traducere, ibidem. ms. 171. f. 397. EDIŢII. Trad. DIR, B. 218-219. 12 1576 (7084) aprilie 24, Bucureşti t MhaoctYio soatfeio, îw AAe£AHAptf bocboaa h rocnoAHHT» bt»coh 36mac VrrppoBAAx'tHCKOH, chht» BeAHKAro h np^ospAro Mhpma bocboa^, CHHtf A/Ihxhcb BoeBOA^. A*bat rocnoACTBO mh cYe noBeA'feHte rocnoACTBA mh JKfcWHHtţeB KaA€B, KtfnAHHLţA /l’feTKOB ApMAUl H A^^CP^ CIO, M&nAHHIţA A/Vaptta H CT»C HHX CHHOBH, 6AHL(€ HM Eon» AaCT, t^KO^KC Aa HM CCT CCAO P’fe'tKA CT»C BT»C XOTApOM. Il0H6^6 6CT BHA no np’feîKAe Bp'feMC C6A0 PdîMKA 3A A^A’1’”^ PAAOMHpOB H GtaHKT»B WT fl/lApOTHH. TAzKC Ce CCT HAUICA CA^HT» MAOBCKT» tfsYeH HAA WMHHA PAAOMHpOB H GtAHKT»B. X TCM, PAAOMHp H GTAHKA, WHH HC CtfT MOrAH A* nAATHT TAC AeLlikWEHHA WT KT» nOKOHHArO PaAYaa BOCBOA^ KAA^repA, Htf eCT norneA ha jk8Wh A'feTKO apmauj, Tepe Mtf ecr aaa h hokaohha BHLL16 peMeH^ CCAO P’fe'iKA WT CBOHWM fl,OGţ)QM BOA’fc, A A’fel’KO ApMAUi, WH 10 eCT Aaa H nAATHA TAIA AeUltftVBHHA WT KT» PaAYa BOCBOaV CT»C MC KpABH H CT»C /BCH ACnpH. H 6lţJe?K6 CCT Aaa A’kTKO ApMAUi PAAOMHpOB H OTAHKT»B YH ACnpH. X nOTOM, HMAAA ItctfnAHHlţA KrtA’fc xtfnAHOB A^KO ApMAUi H A^ipcpA eio, >K^nAHHL(A MApYra, nptf npeA rocnoACTBA mh ct»c Gtahka h ct»c fioHH’tr. H tako np’fcuie Otahka h fioHtrfer kako hc ctfr noKAOHHAH hhjk6 eCT npoAAAH WHH BHU16 peMCHA CCAO P’fîMKA A^™08 ApMAUi, Htf Ctfr npHTCCHH H tf3CA A’feTKO ApMAUi BT» erOBO TBpT»AOCTYtO H CHAOCTYlO TOrO CCAO P’fe'IKA H EC3 npABA^ h B€3 cV^achYc. X rocnoACTBO mh taca^x h c^A«X n0 nPABA^ h no 3AK0HV, CT»C BtC’fex MtCTHTHMH npABHTeAYeMH TOCnOACTBA MH H 3HAHA0X H hcthhctbobax rocnoACTBO mh, epe He cct npnTeCHHA A’k'i’KO apmaui ehuic riHCAHO C6A0 P’tMKA. H Aaa CT»M TOCnOACTBO MH GTAHKtB H fiOHH’fer 3AK(0H) Bl BOA'kpn Aa 3AKA6T, KAKO H€ CCT Aaa H nOKAOHHA H npOAAA TOrO C6A0 BHUI6 P’feX» P’t'tKA, pAAI TAIA AeUltfrtfEHA WT HerOBA AOEpO BOAtO. X WHH HHKAKOJKC He BT»3Morouie aohcchth tcx eY BOA’tpn npeA rocnoACTBA mh aa 3aka€t, epe He ctfr nOKAOHHAH H npOAAAH CCAO P’tMKA A’feTKOB ApMAUl, Ahtf WCTAUIC GTAHKA H fiOHH’tr WT 3AK0HA WT HpCA TOCHOACTBA MH. Gero Paah, aaa°X h rocnoACTBO mh îKtfnAHHtţeB Kaacb h AT»meptf en, KţftlAHHlţeB MApYlA, CCAO P’fîHKA, lAKOKe Aa ^ CCT BT» WMHHtf H BT» WXAEtf, 18 www.dacoromanica.ro HHM H CHHOBHM HM, BhVkOM^C H np’&BHV'IHTOM H H6 «IT KOrOJKAO HenOKOA'feBHMO, no peM rocnoACTBA mh. Geace h cseAeTeAie nOCTAsnx rocnOACTso mh: actfnAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H actfnAH H'ferOC B6AHKH AWrWCT H OTAH CnATAp H MttTp'fe BHCTÎiap h EpatVa komhc h EAA'fe ctoahhk h Tom^'k nexapHHK h actfnAH Gtohka bca noCT'tsAHHK. H HcnpABHHK, H'broe BCA AWrVWtţieT. H A3 eace HAnHCAX, Qnp'fe Awrwer, b*i» ctoahh rpAA EtfKtfpeiţJH, M’kceiţA AnpHAie KĂ ABHH, TCK^LţlVîKe A'feTOM B A'feTO /3fÎA- f îw A.AlgAHAP'k BW6BWAA, MHAOCTIA KOîKtA rOCnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea, jupaniţa lui Detco armaşul, şi fiicei sale, jupaniţa Maria, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Redea cu tot hotarul. Pentru că a fost mai dinainte vreme satul Recica de moştenire al lui Radomir şi al lui Staica din Marotin. Apoi s-a aflat un om ucis pe ocina lui Radomir şi a lui Staica. Iar întru aceasta, Radomir şi Staica, ei n-au putut să plătească acea duşegubină de către răposatul Radul voievod Călugărul, ci s-au dus la jupanul Detco armaşul, de i-au dat şi i-au închinat mai sus-zisul sat, Recica, de a lor bunăvoie, iar Detco armaşul, el a dat şi a plătit acea duşegubină de către Radul voievod cu 45 de vaci şi cu 2 250 aspri. Şi încă a dat Detco armaşul lui Radomir şi lui Staica 450 aspri. Iar apoi, a avut jupaniţa Calea a jupanului Detco armaşul şi fiica ei, jupaniţa Maria, pâră înaintea domniei mele cu Staica şi cu Voineag. Şi aşa pârâu Staica şi Voineag că n-au închinat nid au vândut ei mai sus-zisul sat, Redea, lui Detco armaşul, ci au fost cotropiţi şi a luat Detco armaşul acel sat, Recica, cu tăria lui şi cu sila şi Iară dreptate şi fără judecată. Iar domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am aflat şi am adeverit domnia mea că n-a cotropit Detco armaşul mai sus-zisul sat, Recica. Şi am dat domnia mea lui Staica şi Voineag lege 12 boieri să jure că n-au dat şi închinat şi vândut acel sat mai sus-zis, Recica, pentru acea deşugubină, de a lor bunăvoie. Iar ei nicicum n-au putut să aducă pe acei 12 boieri înaintea domniei mele să jure că n-au închinat şi vândut satul Recica lui Detco armaşul, ci au rămas Staica şi Voineag de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea şi fiicei sale, jupaniţei Maria, satul Recica, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. 19 www.dacoromanica.ro Şi eu, care am scris, Oprea logofătul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 24 zile, ani curgători în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti. 30 393. Orig.. hârtie (33 x 21). pecete timbrată. Cu două traduceri din secolul al XlX-lea; altă traducere ibidem. ms. 31 277, f. 52-53. EDIŢII. Trad. DIR, B, 219-220. 13 1576 (7084) aprilie 28, Bucureşti f MhaoctYw EOJKieto, Iw ^ah^ahap^ b06boaa h rocnoAHm» bt»cow aeMAe ^rrppoBAAXHHCKOe, chht» BeAHKAro h np^AOsparo A/lup^es bocboaa h AHencetf M«xHeB b 06 boa a. Aabat rocnOACTBO mh ci'e noBeA'feme rocnoACTBO mh cB'feToe MOHACTHp 30B6A\Ar0 THCM'feHA, HA6K6 6CT XPAM tfcneHie np'feCB'feT’tH, MHCTTfen H npTfeEAAr0CA0B6Hrfert BAAAHMHl(6 HALII6 H BorVpOa‘i‘4^ H H npHCHO A'feRH A/lApilA, IAK0K6 Aa 6CT C6A0 EHCTpeit^A BtC, CT» BT.C’feM X^^ApOM H CT»C B'tC'feM EAAT0B6 WT A®Ph ^ EpT»30 r*KpAtf H CT»C CeAHtp'fe ErtCXpeit^AOB, VUEAABA KAAb'repWB[wB]l(V H WT IlAnOpHA, 6JKC 6CT npOTHBtf IţHBptfAOB, AA>K6 AO fiCAHKA DtpAtf H CT»C B'tC'feM WEp'tllJIIAM H CT»C WnAUI6 6H, nOH6>Ke CI IO BHLLI6 peMCHW C6A0 EHCTpei(S’A H B'BC’ftM EAAT0B6M erO EHAH C^T 3A A'feAÎH^ H CTApe H npABe WMHH6 CB'feTOe MOHACTHpeB H npt1A0?K6H6 WT nOKOHHArO NerpS'AA B06B0AA- Ă nOTOM, k'eaa eCT eha ct»aa> cb^ta mohacthp, wha bct hmaaa npeme np'feA rocnOACTBA mh ct»c EOA'fepHH rocnOACTBA mh, ctc MdsYiAH Îbaujko b6ahkh ABOpHHK pAA'i CIH> BHLLie p6M6H0 C6A0 EtlCTpeiţtfA. H TAKO np6UI6 HctfnAH IbAUIKO B6AHKH ABOpHHK KAKO HMAT H WH WMHHtf tf EHCTpCtţtf tf C^X°‘ A T6M, rocnoACTBO mh ta€aa h ctfAHX no npABAO h no 3akoho Eoacieio, c*k B'bC'feMH MBCTHTHMH npABHT6AÎ6M TOCnOACTBA MH. H 6tp6 npOMHTAX TOCnOACTBA MH H CTApe KHHre mohacthpcb 3a wmhhS7, khhto nOKOHHAro NerptfAOB bo6boaa, h H3HAHA0X rocnoACTBO MH H BHA'fex KAK0 CCA0 EHCTpeLţtfA, WH 6CT Aaa H npHAOJKHA B'KC, CT» B*EC0M X^TApOM WT nOKOHHArO HerptfA B06B0AA CB'feTOe MOHACTHpeB, A actfnAH IbAUIKO B6AHKH Ab0Phhki WH H*feCT HMAT HH 6AHA MCT’fex CT»C WMHHV EHCTpett^AOB, AAH tf C^O, AHV TtMIlO CCT HMAA WT nO BT»CA BAAtV nOAOBHHO CT»C CB'feTOe MOHACTHpA, WT pHBtf TtMÎIO, A CEC WMHHV EHCTpett^AOB H CT»C C6A0 EHCTpeLt^A, A WH, >KfaVlAH ÎbaUJKO B6AHKH AB0pHHK, HH 6AHA MeT'fex H^CT HMAT. H WCTAliie HeT H OtaH CnATAp H MHTprfc BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H BAA't CTOAHHK h roH4'fe nexapHHK h Otohka bcahkh nocT’fiAHHK. HcnpABHHK, H’feroe bcahkh Aorocţjer. IIhcax A3, EAArfe BopoB’tH^A, rpAAV Efe’Kfc’pcijJH, M-tcei^A AnpHAie kh AbHH, BT» A’feT ^3ÎTA. f Iw AaT^ahap^ bw6bwaa> mhaoctîa bo>kYw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Tismana, unde este hramul uspenia preafintei, curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre şi de Dumnezeu născătoare şi şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie satul Bistreţul tot, cu tot hotarul şi cu toate bălţile, de la Măceş până în Bârzogârla şi cu seliştea Bistreţului, amândoi Călugărenii şi din Papoma, care este în dreptul Ţibrului, până la Gârla Mare şi cu toate obârşiile şi cu cozile ei, pentru că acest mai sus-zis sat Bistreţul şi toate bălţile lui au fost de moştenire şi vechi şi drepte ocine ale sfintei mănăstiri şi dăruite de răposatul Negrul voievod. Iar apoi, când a fost acum, sfânta mănăstire, ea a avut pâră înaintea domniei mele cu boierul domniei mele, cu jupan Ivaşco marele vornic pentru acest mai sus-zis sat, Bistreţul. Şi aşa pâra jupan Ivaşco marele vornic că are şi el odnă în Bistreţul, în uscat. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele. Şi încă am citit domnia mea şi vechile cărţi de ocină ale mănăstirii, cartea răposatului Negrul voievod şi am aflat domnia mea şi am văzut că satul Bistreţul, el a fost dat şi dăruit tot, cu tot hotarul de răposatul Negrul voievod sfintei mănăstiri, iar jupanul Ivaşco marele vornic, el n-a avut nici un amestec cu ocina Bistreţului, însă în uscat, ci a avut numai de peste toată balta jumătate cu sfânta mănăstire, numai din peşte, iar cu ocina Bistreţului şi cu satul Bistreţul, iar el, jupanul Ivaşco marele vornic, nici un amestec n-a avut. Şi a rămas jupanul Ivaşco marele vornic de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea şi am dăruit sfintei mănăstiri, ca să-i fie de întărire şi domniei mele, veşnică pomenire. Iată şi martori a pus domnia mea pe dregătorii domniei mele: Dobromir fost mare ban al Craiovei şi Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. 21 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Badea Voroveanul, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 28 zile, în anul 7084 <1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., nr. 996 (M-rea Tismana, LXIH/2). Orig., hârtie (43,5 x 28,5), pecete timbrată, cu legenda: f neMdT iw bOebO^ nu» baauikOe. Cu o traducere din 1846; alte traduceri, ibidem, ms. 329, f. 595, 337, f. 302v-304 şi 1218, f. 32v-33. EDIŢII. Trad. DIR, B, 220-221. Facs. Ibidem, 556. 14 1576 (7084) aprilie 28, Bucureşti t A/IhaoctYw bo>kYcio, îw Aab^ahaP^ bocboaa h rocnoAHHT» bt»coh 3Cmac VrrppoBAaxtincK06, chht» seAHKaro h np^AOsparo A/lnpMCB bocboaa h AHencetf Mh^hcb bocboaa. Aabat rocnoACTBO mh cYe noBCAerne rocnoACTBA mh CB'feToe MOHACTHpCB 30B6MArO THCAVfeHA, HA62KC CCT XPAM tfcnCNIC np'feCB’feTHC, MHCTHC h npTfeEAArocAOBcme baaaYmhuc h EoropoAmte n n npnCHOA'feBH A/lApYra, iakokc AA CCT C6AO CÎKC CC 30BCT KOMAHIH, C>KC CfeV BAH3 KOA EahN, BT»CH, CT.C BtC'feM XOTApOM H CT»C EAATCM, nOHCKC CÎtO BHUiC HMCHHTArO C6A0 KOMAHYH SHAH CSV 3A A'feAÎHO MOHACTHpCB H tfKpTfcnACHYC CipCHCC WT npH A»»NH nOKOHHACO HerptfA bocboaa. A nOTOM, KT»AA CCT BHA CT»AA, A CB’feTOC MOHACTHp, WHA CCT HMAA npeHYe np'feA rocnoACTBA mh ct»c IltpaVA, chht» HepecAeitOB, paaY bhuic pcmcho ccao Komahh. H chuc np'feaie II^ps^A kako cYc ccao Komahhh, whh cVt Hcros 3A A'feA’fatf M CCT CtTBOpCH CCAO KOMAHH WT SAlţjtfM CrO, WT KcpBCAClttf. A tcm, rocnoACTso mh tacaa pcA^ ma\ no npABA^ h n0 3AK0H0 boj+cYw, ct» BtcfeMH MbCTHTHMH npABHTCAYCM TOCnOACTBA MH. H ClţJOKC npOMHTAX TOCnOACTBA MH H KHHTA nOKOHHATO NerptfA BOCBOAA 3A fc’Kp'fenACHYc H BHA'fex M H3HAHA0X rocnoACTBO mh kako cYio bhuic nnCAHO ccao KomahYh, whh bhah cVt 3A a^aTn^ CB'feTOC MOHACTHpeB WT np'fejKAC BHBUiC TOCnOAApH, A II'tpB^A H'feCT HMAT HH CAHO MCT’fex CT.C CYlO CCAO, CT.C KOMAhYh. Ah^ ClţlC TOCnOACTBO MH H'feCMO S’bHHS’a WT IPBpBtfA, AH# AAA CMO IIp'bBS’AOB 3AK0H bY EOA'fepH, IAK0>KC Aa 3AKACT KAKO CCT CCAO KomahYh HCrOBtf A^A1^1 ^ n^pS^A HHKAK02KC H’feCT MOrtA A<0»CCh)tH TCX (bY B0ATfe)pn HA ABHIi H HA COpWK, Aa 3AKACT Ui HHMH, Htf WCTAUiC II'bpBb'A WT 3AK0HA WT np^A TOCnOACTBA MH, KAKO nO BCKH MCT^X Ad HC HMAT CT»C BHUIC nHCAHO CCAO KOMAHHH. Gero paah, a*AOX m rocnoACTBO mh CB’feToe mohacthpcb, iakoîkc aa m^ CCT CYtO BHUIC PCMCHO CCAO KomahYh Bl. ^Kp'fenACHYc CB’feTOC MOHACTHpCB H rocnoACTBO MH B’faMHOC BtCnOMHHAHIC. GcîKC H CRrfeATfeTCAYe nOCTABA'bcr: AOBpOMHp BHBUIC BCA BAH H ApArOMHp BHBUiC BCA ABOpHHK H KtflAH IsAUiKO BCAHKH ABOpHHK H *ctfnAH H'ferOC BCAHKH AOro4>CT H GtaH CnATAp H A/lHTp’fe BHCTYlAp H EpAT^A KOMHC H EAA'fe CTOAHHK 22 www.dacoromanica.ro h Komvfe (!) nexapHHK n xtfnAH Cvohka bcahkh nocrTfeAnnK. HcnpABHHK, N'feroe B6AHKH AWrw4>€T- H A3 HAnHCAX, BAA'fe AOro4>er, rpA^y EfcWpeijiH, AvfeceiţA AnptiAie kh B*I» A’feT /3ÎÎÂ- t Iw AAîgAHAptf bw€bwaai mhaoctia gojkîio rocno^HHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvântatei stăpâne şi de Dumnezeu născătoare şi şi pururea fecioară Mana, ca să-i fie satul care se cheamă Comanii, care sunt aproape, lângă Vidin, tot, cu tot hotarul şi cu balta, pentru că acest mai sus-numit sat, Comanii, au fost de moştenire al mănăstirii şi întărire încă din zilele răposatului Negrul voievod. Iar apoi, când a fost acum, iar sfânta mănăstire, ea a avut pâră înaintea domniei mele cu Pârvul, fiul lui Cherbeleţ, pentru mai sus-zisul sat, Comanii. Şi aşa pâra Pârvul că acest sat, Comanii, sunt ai lui de moştenire şi că a fost făcut satul Comani de tatăl lui, de Cherbeleţ. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat rândul lor după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele. Şi încă am citit domnia mea şi cartea răposatului Negrul voievod de întărire şi am văzut şi am aflat domnia mea că acest mai sus-scris sat, Comanii, ei au fost de moştenire ai sfintei mănăstiri de la foştii domni dinainte, iar Pârvul n-a avut nici un amestec cu acest sat, cu Comanii. Ci domnia mea nu m-am îndurat de Pârvul, ci i-am dat lui Pârvul lege 12 boieri, ca să jure că este satul Comanii dedina lui. Iar Pârvul nicicum n-a putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc, să jure cu ei, ci a rămas Pârvul de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu mai sus-scrisul sat, Comanii. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie mai sus-zisul sat, Comanii, de întărire sfintei mănăstiri şi domniei mele veşnică pomenire. Iată şi martori pune: Dobromir fost mare ban şi Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Conţea (!) paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi am scris eu, Badea logofătul, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 28 zile, în anul 7084(1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. , Aib. St Buc., S. I., nr. 997 (M-rea Tismana, XIV/2). Orig., hârtie (43 x 28,5), pecete timbrată. Cu patru traduceri, de la sfârşitul sec. XVIII, din 1831,1845 şi de la sfârşitul sec. XIX; alte traduceri, ibidem, ms. 330, f. 30, 335, f. 220 şi 711, f. 156v-157. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, p. 269-271. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj, V, 100-101; DIR, B, 221-222. Facs. Hasdeu, Etymologicum, IV, LXVIII; DIR, B, 557. 23 www.dacoromanica.ro 15 1576 (7084) aprilie 28 „7084 aprilie 28, de sunt ani copie de hrisov răppsatului domn Alexandru vodă, feciorul Mirdi vodă, prin care dă măria sa Vladului şi fraţini-său, Milii, ot Vaideei (din care zic Vaideeştii că se trag), ca să ţie în Prised o jumătate de moş, ce au cumpărat-o de la Cemica şi Belea drept aspri 1500”, hrisov confirmat şi de Constantin Brâncoveanu în 1697 (7206) oct. 12. După 1.1. Şucu, Doc. medievale..., p. 159. Rezumat la Aih. SL Buc., Condica Domnească, nr. 113, f. 177. 16 1576 (7084) aprilie 30, Bucureşti t Mhaoctîio Eoaci'cio, Iw Aah^ahaP^ bocboaa h rocnoAHtrt bt^coh 3€MA€ VrrppoBAAx'incKon, chht» seAHKAro n np’feAOEpAro A/lnpMA BOesOAtf, chhV A/Ihxh6b bo6boa^< Ăabat rocnoACTBO mh c'ie noseA’feHCie rocnoACTBA) mh 4,pAroMHp Si Bt1tp'i»hVa h ct» h«x chhobh ch, 6AHH6M Eon> a*ct, raK0>Ke a* a\V cct wmhhV Si M'tAis’p'feHH, nOAOBHHO WT C6A0 H WT IUonTAHH C6A0 nOAOBHHO H WT CHAHtjrfe II'Ek’AeLpHAOp nOAOBHHO H WT CHAHLp'fe P’ETeipHAOp (10A0BHH0 H WT M^HTCAC AoEpoH’feroB nOAOBHHO, noHeace ecT (hm) cTApe h npABe wmhhc 3a a^a'ih^-A noTOM, npiHAe cam jţpAroMHp npeA rocnQACTBA mh Tepe A noAio h wt roptf h wt boa'i h WT ctfx H WT nAAH(HH^ H WT) nOCB^AC. A a nocAe, Bhuiuia, wha ch npoA*AA ew a^ao 3a (wmhh#}, mto cct snuie nHCAHA, BT»CA, WT nOCB^Ae, WT flÂ’BAtfp’feHH H WT IUonTAHH H WT CHAHlţl’fe IlTi^AeLpHAOp (H WT CHA)Hip*fe PT»TeipHAOp H WT (nAAHH)HOM /ţOEpOH’ferOB. H noKis’nHA ecT AHencewM finuies, non E’kaha’k ... wmhht» 3a *5 Acnpn cpeBp’iHH H 3A >tAC ACnpH HOBlţtf. (A noTOM), hmaa cct non E^ahat» nptf ct»c ccao Gtoahhmahih paa'i BHUie (peM6H6 WMHH6 ...) OHHA H feeA A\Si 6CT WBlţH M ... H WEOpAMe 3A WB6C j> H KAAH 3A C*feH0 ?. H pA3AP*A jţpAr(OMHp ... nOH€Ke) npOAAAB fi HUI A T6X WMHH6 H C6AA BHLU6 HM6HHTC, WT CB08MA A°GpOA\ BOA’fe H CT»C V3HAHI6 B’bC’feM MerîlAUlOM H C6AAM WT WK(pT»CTT») H WT np^A rOCnOACTBA MH. Cero pAA’i, aaa°X h rocnoACTso mh nones Et^ahat», raKoace a* ha\ ecT C6AA H WMHH6 B*l» U^AET», HHM H CHHOBHM HM, BhVkOM H np^BH^MCTOM HM H He wt Koro^A0 NenoKOA’feEHMO, no pen rocnoACTBA mh. Gexe h CB’feA’feTeAÎe nocTAsnx rocnoACTBO mh: xtfnAH Îbauiko b6ahkh ABOpHHK H KiftlAH H’ferOe B6AHKH AWrW6T H GtAH CnATAp H A/lHTp,fe BHCTIiap H EpatVa KOMHC H EAA’h CTOAHHK H rOHtvfe neXApHHK H xtfnAH CtOHKA B6A nocT'feAHHK. H HcnpABHHK, H’ferOe bca Awrwer. H A3, e>Ke HAnnCAX, H'fer, b*e ctoahh rpAA EfcWpeLpH, M'feceitA AnpHAÎe  AbHH> A B*E T8KMipH>Ke A’feTOM WT AaAMA A° C6r0 nHCAHÎe B*I» A'feT ^3nÂ-f Iw Aah^ahap^ sweswAi mhaoctîa boccia rocnoAHHb. 24 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată tara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a (domniei) mele lui Dragomir Bătrânul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Mălureni, jumătate de sat şi din Şoptani, satul jumătate şi din siliştea Păuleştilor jumătate şi din siliştea Râteştilor jumătate şi din muntele lui Dobroneag jumătate, pentru că (îi) sunt vechi şi drepte ocine de moştenire. Iar apoi, a venit însuşi Dragomir înaintea domniei mele de a dat şi a aşezat pe fiicele sale, anume (Vişa şi) Calea pe ocinele sale mai sus-zise, pe toate, însă să se ştie, pe a treia parte, în câmp şi din deal şi din apă şi din uscat şi din munte (şi de) pretutindeni. Iar apoi, Vişşa, ea şi-a vândut partea ei de (ocină), care este mai sus-scrisă, toată, de pretutindeni, din Mălureni şi din Şoptani (şi din sil)iştea Păuleştilor şi din siliştea Răteştilor şi din muntele lui Dobroneag. Şi a cumpărat nepotul Vişei, popa Bădilă ... ocină pentru 7 000 aspri de argint şi pentru 1 200 aspri bani. (Iar apoi,) a avut popa Bădilă pâră cu satul Stolniceanii pentru mai (sus-zisele ocine ...) şi i-a luat 40 de oi... şi 100 oboroace de ovăz şi 10 clăi de fân. Şi a spart Drag(omir ... pentru că) a vândut Vişa acele ocine şi sate mai sus-amintite de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a satelor din jur şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea popii Bădilă, ca să-i fie satele şi ocinele de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, care am scris, Neag, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 30 zile, iar în anii curgători de la Adam până la această scriere, în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Fotografii, 1/25. Fotocopie după orig., hârtie, pecete timbrată. Cu o traducere ibidem. Doc. istorice, MCMLV/12, după care s-au făcut unele completări. EDIŢII. Slav şi trad. Mircea-Radu, Doc. argeşene, 235-243. Trad. DIR, B, 222. 17 1576 (7084) mai, Bucureşti t A/Ihaoct'i'w bokmo, Iw Aag^ahaP^ kocboaa h rocnOAHHT» kt.com scman VrrppoKAAx'iHCKOH, chht» bcahkato h np'hA°BPAr° Mhpmcb bocboaa, chht» A/lHXHeK BoeKOA'i. Aabat rocnoACTso a\h c'ie noBeA’feH'ie rocnoACTKO mh Chh CT»C EpATÎAAV CM, HA MMC OTAHMfOA H KOMAH H ApArOAlHp H GtOHKA H GTT.HHCAAB H CT. HHX CHH0KH CM, €AHLţ6 HA\ Eon. AaCT, lAKOXe Aa H no www.dacoromanica.ro 25 nHCKtf, aopn no norop'biu, ao X0TAp^A AparVAOB, uit tVia rop, no xOTaptah ApaiVaOb, A$pn a O bpt»xWa O'feiţeH Et»ahkt»b, nonele w cfcV nOKfeViHA Ghh ct»c epATiiAM cm, Gtahmwa h Komah m AparOMHp h Gtohka m Gtt»hhcaab uit HA GtfKAAT» H UIT EpAUJOB, 3A /Al|rK ACnpH. Aah AA Ce 3HA6T, nOH€3C6 GVkAAT», UIH 6CT npOAAA WT CÎ6 BHUI6 P6M6HA WMHHtf 3A a|tk ACnpH, A EpAUJOB, UIH 6CT npOAAA wmhhV 3a ^a ACnpn. Ta>k6 Ghh ct»c bpatYiam cm, Gtahmwa h Komah h ApArOMHp H GtOMKA H^Gn»HHCAAB, WHH C6 CWt H XOTApHCAAH CT»C T6X BHUJ6 pepene (wmhh6) ct»c bT BOA'fepn. H nAKH A* eCT Gtah'UOAOB CANO M'feCTO 3A rpAAÎHtf ET»TpT»Htf H 6AHO BpOA 3A B0A‘lHH4^, 3AH62K6 TA 6CT nOK^nHA C6 GTAHMWA WT AP^^Va H WT Kt»3Ah 3A t ACnpn. H nAK nOKtfnn Gtahmwa WMHHtf ti IIt»athhhiu aca ApArOMHptj’ BT»CA, BApe KOAHKO Ce XT€T H3BpAT WT nO BT»C X^TAp^A, 3A y ACnpn roTOBH. H nAK nOK^nn Komah wMHHtf IIt»athhhiii ..., BApe cahka ce x'tct H3BPATH WT nO BT»C X^TAp^A, 3A yA ACnpH. H nAK nOK^nn Gtahmwa WMHHtf EAA'fe GKpAAe a^aa APArOMHptf bt»ca, 6AHKA ce XT’CT (H3BPATH, 3A ...) ACnpH. Gero pAA'f, aaA°X m rocnOACTBO mm snuie HMeHHTH nnCAHH (awa'i, Ghh h ct»c bpa)tYiam cm, Gtahmwa h Komah h AparOMHp h Gtohka (h Gtt»hhcaab, (AKOJKe AA hm eCT WMHHtf H BT» WXABS’, HM H CHHOBOM HM h) BH^KOM>Ke H np'feBHWMHTOM H HC WT KOrO^AO HCnOKO(A'feEHMO, nO peM) TOCnOACTBA MH. Geace h CB'feACTeAÎe noCTABA^eM rocnOACTBO mh: adfriAH Îbaluko b€Ahkh ABOpHHK H >K^nAH) N'fef’Oe B€AHKH AOrO^CT (h GtAH CnATAp h) MHTp'fe BHCTIiap h EpAT^A kOmhc h (EAA'fe ctoahhk h roHiyfe nexApHHK) n ariftiAH Gtohka bc(ahkh nocTeAHHK. HcnpABHHK), H^roe bcahkh (AOro4>eT). (IIhc ...) bt» hactoahh rpAAy EtfKtfpeqiH, M'fecetţA m(ah ... a^hh), bt» A’feT ^3TTA- t îw AaY^ahaP^ bwcbwaa, mhaoctYa eoîkYa rocnOAUHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sin cu fraţii săi, anumne Standul şi Coman şi Dragomir şi Stoica şi Stănislav şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Păltiniş din partea lui Sucală şi din partea lui Braşov, din vârful Feţei lui Bălică, până la hotarul lui Sucală şi la hotarul Stancăi, de aci în jos, pe pisc, până pe pogorâş, până în hotarul lui Dragul, de aci în sus, pe hotarul lui Dragul, până în vârful Feţei lui Bălică, pentru că au cumpărat Sin cu fraţii săi, Standul şi Coman şi Dragomir şi Stoica şi Stănislav de la Sucală şi de la Braşov pentru 1 720 aspri. Insă să se ştie că Sucală a vândut din această mai sus-zisă ocină pentru 720 aspri, iar Braşov a vândut ocină de 1 000 de aspri. Deci Sin cu fraţii săi, Standul şi Coman şi Dragomir şi Stoica şi Stănislav, ei s-au hotărnicit cu acele mai sus-zise (ocine) cu 12 boieri. Şi iar să-i fie lui Standul un loc de grădină în Bătrânu şi un vad de moară, pentru că şi-a cumpărat Standul de la Dragul şi de la Căzan pentru 300 aspri. Şi iar 26 www.dacoromanica.ro a cumpărat Standul ocină în Păltiniş, toată partea lui Dragomir, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Coman ocină în Păltiniş..., oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru 430 aspri. Şi iar a cumpărat Standul ocină în Valea Scrade, toată partea lui Dragomir, oricât se va (alege, pentru ...) aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-numiţilor scrişi (oameni, Sin şi cu) fraţii săi, Standul şi Coman şi Dragomir şi Stoica (şi Stănislav, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi) nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, (după spusa) domniei mele. Iată şi martori punem (domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan) Neagoe mare logofăt (şi Stan spătar şi) Mitrea vistier şi Braţul comis şi (Badea stolnic şi Gonţea paharnic) şi jupan Stoica mare (postelnic. Ispravnic,) Neagoe mare (logofăt). (Am scris eu,...) în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai... în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 187. Copie figurată. Cu o traducere din 1913. EDIŢII. Trad. DIR, B, 223-224. 18 1576 (7084) mai 5, Bucureşti | A/Ihaoctijo EOJKiew, îw AAHgaiiAptf bocboaa h rocnoAHHi» bt»coh 3€a\ah tfrrppOBAAxtinCKOe, cmnt» EeAHKaro h np’feAOBpAro A/ltipnes bocboaa h Auencetf A/Imxhsb bosboaa. Aabat rocnoACTso a\h cie noBeA'feme rocnoACTso a\h caSV TOCnOACTBA A\H fiAAHKtfAOB A0r0CT, cnut A/lt1XHeK np'bK'bAAB H (ct»c cmno)bma\t» ero, BApe cahi^haukc Eon» x°kct aactV, iakokc a* ha\ ecT wMHHtf IIhCKAHH H PAKOBHlţtf, BT»CA A€aa ^HK0A\ CM EaAMK^AOB BHBUJ6 B6AHKH AorocţieT, BApe cahko ce xrer h3epath (wt) no bt»coa\ xo^poAi h ct»c B0A€HHL^AA\M CM H CT»C BHHOrpAAÎ 6A\i( H CT»C ALţHrAHIH. Il0H€;K€ cie BHUJ6 nHCAHe WMHHC H AC6AA H BOACHHlţC H ALţHrAHH H H BHHOrpAA'ie BHA6 ctfr noKtfnene wt BaahkS’a Aoro^er, faWoA\ Eaamk^aob, eipcace wr npn a^hh rtOKOHHAro Paavaa bocboaa KaAS'repA. A nOTOA\, fiAAHK^A BHBU16 B6A AWrW^eT, tft1KAA\ MAAATO EaAHKS'a, WH wt T’feAb' ero Eon» hc A\tf ecT a*a hhîkc chhobh, hiokc A’tipep'fe, ah^( bha cct bt»3ha\aa no AHence^A\ ero, no EaahkS'a, chht» Mhxhcb npT»KT»AAE; taîkc C’VTBopHx ero bt» AcfecTO cmha m a*A^ ero BT.c'fex ueroBe wmhhc h BOAcrnuţe m ac6aa m l^htahm, e*e cfcY BHUJ6 p'feMene wt np'kA BtcfeAi AieriiauiHM, eipexce wt npn AbliH nOKOHHAro Paayaa bO€boaa KaAVrepA, kako no CT»AipT»TH Eaahk^aob e*e ecT bma b6a AOrocj>eT, a cYe bmuis nnCAne wmhhc h ccaa m ALţHTAHH H BOAeHHLte H BHHOrpAAÎ 6A\tf A* E^A^T B'bC'feM BT» ptfl<0 ANenCetfA* ero, Eaahk^aob, cmht» rt/lHxneB npT»KT»AAE, a BAAHKi(A, anencewAi ero, wh a* CT»TB0pHT eA\tf nOArfeNtf. 27 www.dacoromanica.ro A nOTOM, KT»Ad 6CT EHA np'feA nOKOHHArO A/lnpMGB BOCBOAA, A fjAAHKtfA, CHHT» MmXNGB np'EKT.AAE, WH GCT HMAA np’fcHYc CEC EAA’t WT F’EB'EHGIJJH. H tako np’tiue Eaa^ no BAAHKtfA, AHcncGtf BaahkVaob ehblug bca AOrocfiGT, np’tA nOKOHHArO Mmpmgb bocboaa, kako Baamk^a ehblug bca Awrw<}>GT, wh H’fcCT S’AOKMA no AHCnCCWM cro BaAMK^A, OHMI» MhXHGB, Tcpc Ad B^ACT b*e AvfcCTO CHHA HAA B'EC’fcx cie BULUC nHCAHG WMHHG H ACCAA H BOABUHlţC H ALţHTAHH. A TGM, MupMA BOGBOAA AdA 6CT EaA6B 3AKOH bY EOA’fcpH, TGpG A* 3AKACT KAKO H’fcCT fi,AA EaAMkVa AOrOcţiGT A^A GMtf BtCA 3A KOMATG H 3A ALţHTAHH H 3A WMHHG AHCnCCWM CM EaAh(kS’a>OB, CHHT» MhXHGB np’EK’EAAE. A TGM, EAA’t HHKAKOJKG H’iiCT MOrAT» 3AKAGTM CEC TCX bY EOA’fcpH, AH^ WCTAA CCT EAA’t WT 3AKOHA WT np’fcA A/\.HpMGB BOGBWAA. A nOT(wM, kt>aa gct e)ma npn a^hm IIctpaujko bocboaa, a BaamkS’a, CHHT» MhXHGB np’EK’tAAE M AHGnCCtf EaAMK^AOB EMB BCAHKM AOrOcfiGT, UIH nAKM CCT HMAA npCHIG CEC EAA’t H np'fcA IlGTpAUJKOB BOCBOAA. A rOCnOACTBtf GMtf A*A GCT EaAMK^AOB, CHHT» MmXHGB np’tK’EAAE, 3AK0H nAKM BY EOA’fcpH, TGpC A* 3AKAGT H A* CG KS’p'T’VpMCACT WT KT» EAA’fc, KAKO TA GCT ^A0>KMA CHHT, BaAMK^A AOro4>CT HAA CYg B'EC'fex BHLUG nHCAHG CGAA H ALţHrAHH M BOAGHHLţG M BMHOrpAAYG. H TAKO GCT A^HGCHA BaaMKS’a, AHGnCCtf EaaMKS’aOB AOrOcjiCT M CHHT» A/lMXHCB np'EK'EAAE TGX bY*EOA'fepH B'ECH, TGpG MApTVpHCALUG H 3AKATfeuJG np'feA IlGTpAUlKOB BOCBOAA. A nOTOM, EAA'fe HG X0TT^X AA CG WCTABHTH CG TAKO, AHtf nAKM B1»3TfeuiAXtf 3AKOH np'&î 3AKOH EaaMKS’aOB, KA EOA'fepM, WT np^A IlGTpAUlKOB BOCBOAA nAKM, KAKO Aa tfKpHBHT M A* 3AKAGT HAA TGX 81 EOA'fepH EaAMkS'aOB. A EaA^ HHKAKOKG H'feCT MOTAT» 3AKAGTM np’fcA IICTpAUiKO BOCBOAA, HH5KG CEC TCX *Ă EOA’tpM, AHV WCTAA CCT EaA^ M TOTAA WT np’fcA IICTpAUiKO BOCBOAA WT 3AKOHS’. A nOTOM, nAKM GCT HMAA EaAHK^A npGHYG CEC EAA’t M BTOpnpCAtf np'feA MmPMGB BOCBOAA. H TAKO MX Ck^Y rOCnOACTStf GM^ M pGKAT» CCT EaA€B KAKO AA cm AOnecnT tgx kJ\ EOA’fcpH np^A rocnOACTBtf GMtf, g>kc cfcV bt»3Cam WT np^A IlGTpAUJKOB BOGBOAA, TGpG A* 3AKAGT EaA^ UJ HMMM np^A rocnOACTB^ cMtf. A EAA’t nAKM hhkato>kg hg MOrfeV aohgctm tgx i«Ă GOA'fepn np^A rocnOACTB^ gm^, ah^ wctalug Eaa^ hakm wt 3Akoh h wt np'&A rocnoACTBS’ gmV. A nOTOM, BaAMK^A, CMHT» MhXHGB, HG MOJKCT nOKOHTH ct WT CMHOBHMT» Eaa€b, no mmg Paaya m Oahma, ahYs7 hmax^ npcuYc h np^A IIcTpoB bocboaa. H CHLţc np’tuJG Paaya n COahma no BaahkYs'a cpc h-^ct aaa fcViKOM cm, BaahkYs'a BCA AOrOC^GT AHCnCCWM CM EaAHkVaOB BHLUG pCMGHG CGAA H ALţHTAHH M BOA€HML\G h BHHOrpAAYc h komatg B’EctXi ahV cYs’t aP’bîkaah BaahkYs’a bt» chaoCt cro. A TGM, nGTptf BOGBOAA TAGAAA CCT HM pGA^ nO npABAO H nO 3AKOH M A*A GCT rocnOACTB^ gm^ Paayaob h COahcgb, chhobmm Eaagb, iako>kg a* aoh^cmt tgx KA EOA’tpH, C>KC CYs’t BT»3CAH WT np^A IICTpAUJKOB BOGBOAA, TGpG AA 3AKAGT UJ HMMM np^A TOCnOACTB^ CM^, KAKO AP^^eT EaAHkS’a T’fex BHLUG nHCAHG 28 www.dacoromanica.ro CCAA H AlţHrAHH H BOACHNlţe BT» CHAOCT erO. A PaAYa h OaHMA HHKAKOJKC mohcct aohccth Tex *A BOA’fepH np'feA rocnOACTB^ eKe m np’fejKAe rocnOACTBA MM M AA 3AKACT PaAYa m OAHMA CT»UJ HMMM np^A TOCnOACTBA MM. A PaAYa m Oahma hmka(ko?k€ hc) M0r(k¥ aa aoh^ctm tcx k)a BOA’fepH np^A rocnOACTBA MM, AA (3AKACT, AH*/ CfcV WCTAAm) PaAYA M OaHMA, CMHOBM EaA6B, WT 3AK0NA M WT np’feA rocnOACTBA MM 3A B KpAT. Oero Paa’i, AdA°X rocnOACTBA mm Eaamkyaob, cmht» A/Vmxhcb npT»KT»AAB, raKOJKe aa m^ ecr cie buluc nMCAHe c(ca)a m ai^mtahm m BOAeHMLţe h BMHOrpAAie, ACA tflCOM CM fiAAMK^AOB, OKC CCT BMA BCA AOrOtjjCT, B’feC’feXi 3AHOKC fiAAHKYA, CMHT» A/VMXHCB npT.KT.AAB, A TOCnOACTBO MM pA3^M,&A CT»M ep6 MHOrO A^HOBC CCT nAATMA WT A^HOBC SALţii/ erO M WT A^^OBC is’KAM CM, fiAAHK^AOB BMB bca AOro<}>eT, mmh ACnpH ^p^n^3CHB. H eipe cct nAATMA EaahkS'a a^îkhobc CT.C ALţHTAHM 3A ACnpH ... Oero paa’i, AdA°X M rocnOACTBO mm EaahkS'aob, cmht» A/Vmxhcb npT»KT»AAB, raKOace aa mm cct bt» wmhh^ m bt» wxab^ m mm m chhobhhm mmt» m m bhokom M np’feBHOMHTOM MM H HC WT K0r0*A€ HenOTT»KHOBeHO, nOpH3MO TOCnOACTBO MM. Geace h CBCAereAie nocTABA’feeT rocnOACTBA mm: actfnAH Ibaujko bca ABOpHHK m acS'nAH H’feroe bca AOroer m Gtah cnATAp h A/VHTp’fe bhctiiap h EpAT^A KOMHC H EAA'fe CTOAHHK H TOHl^’fe neXApHHK H GtOHKA nOCTCAHHK. HcnpABHMK, H’feroe bcahkm AOro<ţ>eT. IIhca EAA'fe rpAAY EtfKtfpeiţiH, M'feceiţA mah e a^hh, bt» A’feTO ^3nA-t îw AAlgAHAptf BWCBWAA, MMAOCTIA BOKttO TOCnOAMHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Vlaicul logofătul, fiul lui Mihnea pârcălabul şi cu fiii lui, oricâţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Piscani şi în Racoviţa, toată partea unchiului său Vlaicul fost mare logofăt, oricât se va alege de peste tot hotarul şi cu morile sale şi cu viile lui şi cu ţiganii. Pentru că aceste mai sus-zise ocine şi sate şi mori şi ţigani şi şi vii au fost cumpărate de Vlaicul logofătul, unchiul lui Vlaicul, încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul. 29 www.dacoromanica.ro Iar apoi, Vlaicul, fost mare logofăt, unchiul lui Vlaicul cel mic, lui nu i-a dat Dumnezeu din trapul lui nici fii, nici fiice, ci l-a luat pe nepotul lui, pe Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul; deci l-a făcut în loc de fiu şi i-a dat toate ocinele lui şi morile şi satele şi ţiganii, care sunt mai sus-zise, dinaintea tuturor megiaşilor, încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul, ca după moartea lui Vlaicul, care a fost mare logofăt, aceste mai sus-scrise ocine şi sate şi ţigani şi mori şi vii ale lui să fie în mâna nepotului lui, a lui Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, iar Vlaicul, nepotul lui, el să-i facă pomană. Iar apoi, când a fost în vremea răposatului Mircea voievod, iar Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, el a avut pâră cu Badea din Găvăneşti. Şi aşa pâra Badea pe Vlaicul, nepotul lui Vlaicul fost mare logofăt, înaintea răposatului Mircea voievod, că Vlaicul fost mare logofăt, el n-a aşezat pe nepotul lui, Vlaicul, fiul lui Mihnea, de să-i fie în loc de fiu pe toate aceste mai sus-scrise ocine şi sate şi mori şi ţigani. Iar întru aceea, Mircea voievod i-a dat lui Badea lege 12 boieri de să jure că n-a dat Vlaicul logofătul toată partea lui de averi şi de ţigani şi de ocine nepotului său, lui Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul. Iar întru aceea, Badea nicicum n-a putut să jure cu acei 12 boieri, ci a rămas Badea de lege dinaintea lui Mircea voievod. Iar apoi (când) a fost în zilele lui Petraşco voievod, iar Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul şi nepotul lui Vlaicul fost mare logofăt, el iarăşi a avut pâră cu Badea şi înaintea lui Petraşco voievod. Iar domnia lui i-a dat lui Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, lege iarăşi 12 boieri, ca să jure şi să se descotorosească de Badea, că l-a aşezat fiu Vlaicul logofătul pe toate cele mai sus-scrise sate şi ţigani şi mori şi vii. Şi astfel a adus Vlaicul, nepotul lui Vlaicul logofătul şi fiul lui Mihnea pârcălabul, pe toţi acei 12 boieri, de a mărturisit şi ajurat înaintea lui Petraşco voievod. Iar apoi, Badea n-a vrut să se lase aşa, ci iarăşi a luat lege peste legea lui Vlaicul, 24 de boieri, dinaintea lui Petraşco voievod, iarăşi ca să-i învinovăţească şi să jure peste acei 12 boieri ai lui Vlaicul. Iar Badea nicicum n-a putut să jure înaintea lui Petraşco voievod nici cu acei 24 de boieri, ci a rămas Badea şi atunci de lege dinaintea lui Petraşco voievod. Iar apoi, iarăşi a avut Vlaicul pâră cu Badea şi în al doilea rând înaintea lui Mircea voievod. Şi aşa i-a judecat'domnia lui şi i-a spus lui Badea ca să-şi aducă pe acei 24 de boieri înaintea domniei lui, pe care i-a luat dinaintea lui Petraşco voievod, ca să jure Badea cu ei înaintea domniei lui. Iar Badea iarăşi nicicum n-a putut să aducă pe cei 24 de boieri înaintea domniei lui, ci a rămas Badea iarăşi de lege şi dinaintea domniei lui. Iar apoi, Vlaicul, fiul lui Mihnea, n-a putut să se liniştească de fiii lui Badea, anume Radul şi Oancea, ci au avut pâră şi înaintea lui Petra voievod. Şi aşa pârâu Radul şi Oancea pe Vlaicul că n-a dat unchiul său, Vlaicul logofătul, nepotului său Vlaicul mai sus-zisele sate şi ţigani şi mori şi vii şi averile toate, ci sunt ţinute de Vlaicul cu sila. Iar întru aceasta, Petra voievod le-a cercetat rândul după dreptate şi după lege şi a dat domnia lui lui Radul şi lui Oancea, fiii lui Badea, ca să aducă pe acei 24 de boieri, care au fost luaţi dinaintea lui Petraşco voievod, de să jure cu ei înaintea domniei lui, că ţine Vlaicul cele mai sus-scrise sate şi ţigani şi mori cu sila. Iar Radul şi Oancea nicicum n-au putut să aducă pe acei 24 de boieri înaintea domniei lui. 30 www.dacoromanica.ro Şi iar apoi, iarăşi n-a putut Vlaicul să se liniştească de fiii lui Badea, de Radul şi Oancea, ci au avut pâră înaintea domniei mele. Iar domnia mea aşa am socotit ca să aducă Radul şi Oancea pe acei 24 de boieri, care au fost luaţia dinaintea lui Petraşco voievod şi înaintea domniei mele, ca să jure cu ei, pentru că domnia mea am văzut cartea răsposatului Mircea vodă şi cartea lui Petraşco voievod şi (cartea lui Petru voievo)d de rămas; pentru aceasta, încă am dat domnia mea lui Radul şi lui Oancea, ca să aducă pe acei 24 de boieri şi dinaintea domniei mele, ca şi mai înainte de domnia mea, şi să jure Radul şi Oancea cu ei înaintea domniei mele. Iar Radul şi Oancea nicicum n-au putut (să aducă pe acei 24) de boieri înaintea domniei mele, să (jure, ci au rămas) Radul si Oancea, fiii lui Badea, de lege şi dinaintea domniei mele de două ori. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, ca să-i fie mai sus-scrisele sate şi ţigani şi mori şi vii, partea unchiului său Vlaicul, care a fost mare logofăt, toate, pentru că Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, am înţeles domnia mea, a plătit multe datorii din datoriile tatălui lui şi din datoriile unchiului său, Vlaicul fostul mare logofăt, fac aspri 187 252. Şi încă a plătit Vlaicul datoriile cu ţiganii, de 24 000 aspri ...\ Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Vlaicul, fiul lui Mihnea pârcălabul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi lui şi fiilor lui şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. A scris Badea în cetatea Bucureşti, luna mai 5 zile, în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 999 (M-rea Valea, Vm/2). Orig., perg (50 x 33,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1905. EDIŢII. Trad. DJR, B, 224-226. 1 Loc alb. 19 1576 (7084) mai 8, Bucureşti f A/Ihaoctuo bojkiw, Iw AAHgAHAptf bobboaa h rocnOAfim» BT»coe 3Cmac VrrppoBAAx'mcKOe, chh^ bcahkato h np^osparo rt/lnpMA bobboaa, chh^ Mhxhcb B06B0AA. A abat rocnOACTBO mh cîto nOBeA'femto rocnOACTBA mu Eoecb h Gtahcb CT»C CHH0BH HM, HAHLţH HM Eon» AaCT, IAK0>Ke A* HM CbV WMHHtf E03HIAHH, AAH TT»M‘U0 6AHA tfîKA, n0H6>Ke HM CfcV CTApA H (ipABA WMHHtf H epe 6CT EHW AAA WT spAT^M CH fiA'kK^A npeKHC, eiţie^KC WT npH ABHH nOKOHHArO E'tC'tpAE't B06B0AA.  noTOM, npHHAOine chhobh Eoecb h Ctahcb npeA rocnOACTBA mh ct»c KHHrV nOKOHHATO EAC'tpAB't B06B0AA. A nOTOM, rocnOACTBA MH BHA'feX H 31 www.dacoromanica.ro npoMHTOx rocnOACTBA mm h KHHrtf nOKOmiAro Et»ct»paeob b06boaa; tbm paa’i eCT EHAA B6TXA H pA3APAHA, A TOCnOACTBO MU fc’Kp'feriH H nOHOBHX KHHrtf E'bC'bpABA B06B0AA. H (1AK A4 eCT 6AHA XkA Eo3HIAHH, nOHCÎKe W eCT CTApA H npABA WMHHtf H A^A*1^- TeM pAA'i, rocnOACTBA mh a*A0X> raK0>Ke a* hm ctfr wmhh^ h bt> wxag^ eMtf H CHHOBH 6Mtf H BHOKOM H nprfeBHOMHTOM H H6 WT KOrOJKe HenOTTiKHOBGHO, n0pK3M^ rocnOACTBA MH. Geace CBeAereAio noCTABA'feeM rocnOACTBA mh: actfnAH Îbaluko bgahkh Abophhk h actfnAH •H'feroe bca Aorocfier h Gtah cnATAp h EpatVa kwmhc h EAA'fe CTOAHHK H A/V.HTp,fe BHCTl'iap H rOH4,fe neX4pnHK H GtOHKA nOCT€AHHK. HcnpABHHK, acS’nAH N’fcroe bca Awrwcf>eT. IIhca Gt’bhhat» bt> ctoahh rpAA Ek’Kk’peLţJH, M'feceLţA maw h abhh, wt AaAMA AO HHH'fe TeB^UJArO A'feTOX BT» A'feT *3rÎA- t Iw AAHgAHAP^ BWeBWAA, MHAOCTIW BOacYlO rOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Bobei şi Stanei cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Boziani, însă numai o funie, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, căci le-a fost dată zestre de fratele lor Vâlcul încă din zilele răposatului Băsărabă voievod. Iar apoi, au venit fiii Bobei şi ai Stanei înaintea domniei mele cu cartea răposatului Basărab voievod. Iar apoi, domnia mea am văzut şi am citit domnia mea şi cartea răposatului Băsărabă voievod; pentru că a fost veche şi ruptă, iar domnia mea am întărit şi am înnoit cartea lui Băsărabă voievod. Şi iar să-i fie lui Dan o funie în Boziani, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Pentru aceasta, domnia mea am dat, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar si Braţul comis şi Badea stolnic şi Mitrea vistier şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, jupan Neagoe mare logofăt. A scris Stănilă în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 8 zile, de la Adam până acum ani curgători în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St Buc., S. I., nr. 1 000 (Ep. Râmnic, CII/2). Orig., perg. (19 x 38), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1746; altă traducere ibidem, ms. 2 083, f. 272. EDIŢII. Trad. DIR, B, 226-227. 32 www.dacoromanica.ro 20 1576 (7084) mai 10, Bucureşti Izvodul hrisovului domniei sale Io Alexandru voevod ce s-au scos pe rumânie după hrisovul cel adevărat, noemvrie 4 dni, 7268 (1759). t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Io Mircea voevod, feciorul Mihnii voevod. Dat-au măriia sa această poruncă a măriei sale popei lui Drăguşin şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Bonţeşti, însă numai 4 laturi, din partea lui Ciocan: o lăture în mijlocul satului cu un nuc şi altă lăture în fund şi alta în plopiş şi alta în Piscul Turcului, pentru că le-au cumpărat drept 220 de aspri. Şi iar a cumpărat de la Grozea o ţarină jumătate, drept doao sute şi doi aspri, şi de la Mileâ o ţarină jumătate, drept 116 aspri, şi de la Rădilă o lăture la ulmiş cu doao grădini şi altă lăture de la moara de jos, drept 170 aspri, şi de la Tudor o ţarină în Dealul Bârzii, drept 200 de aspri, şi de la Cârstea o ţarină, drept o sută de aspri. Şi iar au mai cumpărat popa de la Baciul din Şchdi, partea lui jumătate, drept 70 de aspri, însă din Piscul Potocului, sus. Iar după acdia, au mersu popa înaintea măriei sale de au zălojit şi au înfrăţit pă fie-sa împreună cu fie-său, popa Neacşul, preste a treia parte. Şi iar au cumpărat Giurca o ddlniţă şi de la Rădilă, drept 600 aspri, iar după acdia Giurca, el au dat acea ddlniţă popei, pentru 6 suflete de oameni morţi, ca să-i fie moşie în vdci. Şi iar au mai cumpărat Voico un loc de casă în Bonţeşti de la moşu-său Voico, pe un cal şi pe 55 (?) de aspri Şi iar au cumpărat Voico un loc de casă de la feciorii Iuvei, drept 130 aspri de argint. Şi iar au mai cumpărat Voico şi Cârstea...‘ de la feciorii Iuvei, drept 70 de aspri. Şi au dat Slamnă fie-sei Stancăi zestre partea ei din Piscul Văii, de pretutindinea. Şi iar au cumpărat Badiul şi Micul de la ...1 şi de la Cioară şi de la Stanca părţile lor (de) moşie din Vorovdni, pentru că au cumpărat-o drept 300 de aspri, din Apa lui Bucur până în Apa lui Cârstiian şi din hotarul Bârzeştilor până în hotarul Negreştilor. Şi iar au mai cumpărat de la Stan Turcul o ţarină, drept ...*. Şi iar au cumpărat de la Şărbu din Bârzeşti doao ţarine, drept 160 de aspri, şi de laNeagoe din Bârzeşti o ţarină, drept 80 de aspri, şi de la Stănilă din Bârzeşti doao ţarine, drept 170 de aspri, şi de la Anca din Bârzeşti, drept 80 de aspri. Şi acdste ţarine, iale sunt toate din Apa Cârstiianului până în muchea Poenii. Şi iar au cumpărat Badiul de la Ciocan o funie, drept 300 de aspri, care funie, ia iaste din Drumul Govădariului până în muchea Văii Mici, apoi în sus până la hotarul Cândeştilor, şi de la Ciocan o ţarină, drept 110 aspri şi de la Oprea şi de la ...* o ţarină, drept 80 aspri, din muchea Lănţei până în muchea Colnicului. Şi iar au cumpărat Badiul [de] o ţarină de la Oprea, pă 7 capre, şi de la Puiul o ţarină, drept 100 de aspri. Şi iar au cumpărat Badiul partea lui Ursu din Vorovdni toată, drept 200 de aspri, şi de la Micul partea lui toată din Vorovdni, drept 100 de aspri, însă sunt amândoao din Apa lui Bucur până în Apa Cârstiianului, şi de la Stănislav o ţarină pă Valea cea Mare, drept 100 de aspri. După acdia, iarăşi au 33 www.dacoromanica.ro cumpărat Fătul din Bonţeşti de la Neagoe din Văcarea o ţarină toată, drept 50 de aspri. Şi iar au mai cumpărat o ţarină de la feciorii Iuvei, drept 80 de aspri. Şi acdste ţarine, iale sunt în Valea cea Mare; şi de la Rădilă o ţarină, drept 70 de aspri. Şi iar au cumpărat Fătul şi Hrăbor şi Cârstea şi Voico de la Şărbu şi de la Băilă şi de la Fătul şi de la Baciul părţile lor din...', cât să vor al£ge, drept aspri 400, însă să ţie Fătul şi Hrăbor doao părţi şi Cârstea şi Voico a treia parte. Iar după acdia Câstea, el au dat partea lui de moşie Fătului şi lui Hrăbor pentru sufletul lui, ca să-i fie pomană. Iar după acdia, iarăşi au cumpărat Oprea şi Cârstea de la Radoslav o ţarină, drept 80 de aspri, şi acea ţarină din Obârşiia Meaelor, din muche pân în muche. Şi iar au cumpărat Oprea de la Stoicul şi de la Mircea o ţarină, drept 40 de aspri, din piscul Poenii în dos. Şi iar au cumpărat de la Oancea şi de la Stănilă o ţarină în Bârzeşti, drept 80 de aspri, din muchea Lănţii până în muchea lui Bucur, şi de la Ciocan din Bonţeşti 4 ţarine, drept 150 de aspri, din gruiu şi din matcă. Şi au vândut aceşti mai sus zăşi numiţi oameni de a lor bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din prejurul locului din sus şi din jos şi dinaintea măriei sale. Drept ac£ia, le-au dat şi măriia sa ca să le fie moşiile ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni să nu să clătească, după zisa domniei sale. Iată dară şi mărturii au pus măriia sa pre: jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan spatar i Braţ comisul i Badea stolnic i Mircea2 vistier i Gonţea paharnic i Stoica postelnic. Şi ispravnic au fost jupan Neagoe vel logofăt. Şi l-au scris Stănilă logofăt în scaunul Bucureştilor, în luna lui mai 10 zile, şi de la Adam până acum curgerea anilor leat 7084 (1576). S-au scos acest izvod pe rumânie după hrisovul cel adevărat slovenescu, pe cât s-au putut cunoaşte slove bune, de Muşat, logofăt de la sfânta Mitropolie. Muşat logofăt Ke a* ecT wMHHtf EAaroAeqJH, ACA Afc'niueH'feCA h OTpoiacA h IbahS' nex*pnnK^ wt nocE^A^i Bape 6ahka ce X0K6T H3BpATH, 3AH62K6 HX CTApA WMHHtf H A'^A1”^ H npOM6HeHie CT»C Ap^fHM ABOpHHK H CT»C CHHOBH CM^, GTOHKAH H A'^H'epe 6M^, AiVap'lia H H'feKUJA H Kepa h cec AHenceH, fieHTHAT» h Paayai eipe wt ai>hh nOKOHHOMtf îw Baaa B06B0A KAA^rep. Il0H6>K6 6CT BHW npOMCHHA AP'tf’HM ABOpHHK CT»C A^M^A, Tepe ecT a<*a A^h^a HeroBtf wmhhS’ wt KopH'feHH bt»c, a Ap'tf’HM abophhk A*Ae ecT wmhh^ eMtf wt EAaroAeqJH a^a Ak’nuieH'fecA h OTpoiacA bt»ca, WMHHS’ pAAI WMHHtf. A riOTOM, cfcV hmax opis7 AHenceH AAHMtfAtfH, H gpe(WHH H Paaya h Vpce H AaHMIOA H KAAtfrepH WT CB'feTA MOHACTHp WT Al'tpUHH'feHH CT»C np'fesHS’MeTOM AtfnujeH'feCA h OTpoiacA, EAA'fe h Otohka. H CHiţe cfcV np'feuie EAA'fa h Otohka npeA rocnoACTBA mh kako H'fecT npoMeHHA Aahm^a ct»c ApT>rHM ABOpHHK HHKAK0?K6. A T6M, TOCnOACTBO MH B6AMA B0A6 CT»M HCTHHCTBOBAX TOCnOACTBO MH, KAKO CfcV npOMeHHA AAH'1^A CT>C Ap'trH‘l ABOpHHK. H BHA'feX CT»M fOCnOACTBO MH H KHHTA nOKOHHATO EaaA^AA B06B0A* 3A npoMeHeH'fe. Ta>kc cct wctaa [cct] EAA'fe h Otohka wt 3akoh wt npeA rocnOACTBO mh, kako no bckw MeT'fex AA He haiat h nOA’irouie ce cct ct»c BeAMA B6AHK0 CTpAMOTA WT A«BAH TOCnOACTBA MH. Oero paa'i'i AAA°X H rocnOACTBO mh Aah h OpeMHH h Paaya h tfpce h AaHMS’aS’h, (AK0>K6 Aa hm CfcV WCHHtf BT» WMHhV H BT» WXAeV H CHHOB6 HM H BHOKOM H np'feBHOMeTOM H He WT KOrOîKe HenOKOA'feBHMO, no pes rocnoACTBA mh. Oe>Ke ^bo h cseAereAie nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: xtfnAH ÎbauukV BCAHKH ABOPHHK H H'ferOe AOro4>eT H OtAH CnATAp H MHTp'fe BHCTIlAp H EpaWa komhc h EAA'fc ctoahhk h ToHiţ'fe nexapHHK h Otohka nocTeAHHK. HcnpABHHK, H'feroe bcahkh Aoro^eT^ IIhcax A3, N'fer, M'fecei^A maw hi a>»hh, wt Aaama ao cero b A'feT >c3fîÂ-t îw Aah§ahap^ bwcbwaa, mhaoct'iio bo>kYio rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Danciul şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Blagodeşti, partea Lupşeneasa şi Stroiasa şi a lui Ivan paharnicul de pretutindeni, oricât se va alege, pentru că le este veche ocină şi dedină şi schimb cu Drăghici vornicul şi cu fiul lui, Stoican şi fiicele lui, Maria şi Neacşa şi Chera şi cu nepoţii, Ventilă şi Radul, încă din zilele răposatului 36 www.dacoromanica.ro Io Vlad voievod Călugărul. Pentru că a schimbat Drăgici vornicul cu Danciul, de a dat Danciul ocina lui din Comeni toată, iar Drăghici vornicul a dat ocina lui din Blagodeşti, partea Lupşeneasa şi Stroiasa toată, ocină pentru ocină. Iar apoi, au avut pâră nepoţii lui Danciul, dan şi Eremin şi Radul şi Urse şi Danciul şi călugării de la sfânta mănăstire de la Mărgineni cu strănepoţii Lupşeneasei şi Stroiasei, Balea şi Stoica. Şi aşa au pârât Balea şi Stoica dinaintea domniei mele că n-a schimbat Danciul cu Drăghici vornicul nicicum. Iar întru aceasta, domnia mea foarte bine am adeverit domnia mea că au schimbat Danciul cu Drăghici vornicul. Şi am văzut domina mea şi cartea răposatului Vladul voievod de schimb. Deci au rămas Balea şi Stoica de lege dinaintea domniei mele ca mai mult amestec să nu aibă şi s-au ridicat cu foarte mare ruşine din divanul domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dan şi Eremin şi Radul şi Urse şi Danciului, ca să le fie ocina de ocină şi de ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi Neagoe logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Am scris eu, Neag, luna mai 18 zile, de la Adam până la aceasta în anul 7084 <1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St. Buc., S. I., nr. 1 003 (M-rea Sf. Ioan-Bucureşti, XX/7). Orig., perg. (24,5 x 34,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1912. EDIŢII. Trad. DIR, B, 231-232. 23 1576 (7084) mai 18, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Mircii voevod, fecior Mihnii vodă. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Standului păhamicul şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să fie lui moşie în Tereuja, partea lui toată, din câmpu, din apă şi din pădure, oricât s-ar aldge du preste tot, pentru că iaste bătrână şi dreaptă moşie de moştenire. Şi hotarul ca să să ştie: din sus, din gura Dobricioarei până în deal şi din dealu, din Sârbu, pă Piscu la vale şi pă Valea Coastei în sus, dreptu peste câmpu, până în Vadul Oancei, şi de acolo peste apa Olteţului la deal, drăptu până în dealu, în Măgura Bărboae; şi hotarul din jos, iar ca să să ştie: din Dealul Budelor, pă Gruiul Pietrilor, până iase în gura Dobricioarei, pe din jos şi de acolo, pă Valea lui Nan la deal, până în Fântâna lui Nan şi până în dealu şi de acolo în jos, pă Valea Stejarului, până în apa Olteţului, apoi peste apa Olteţului, iară la dealu, pă din jos de Coastele Urzicei şi până în Valea Urzicei. Şi iar să fie Standului păhamicul moşie în Grădişte partea unchiu-său Oancei toată, cât să va alăge din câmpu şi din apă şi din pădure şi de peste tot, pentru că au 37 www.dacoromanica.ro cumpărat Standul paharnicul această zisă mai sus moşie... şi de la Radoslava şi de la Opriiana, unchiu-său Oancei dreptu 400 aspri gata. ' (De aice iaste stricat den divan cu chinovar, odată prin Lupul vel logofăt, înaintea Radului vodă aceste cuvinte: Şi iară ca să fie Radului şi lui Pătru şi Vâlcului şi lui Vâlsanu moşie în Dobrina, partea lor toată, oricât s-ar al£ge de preste tot, din hotar până în hotar, pentru că le iaste bătrână şi dreaptă moşie de moşteniri). (Iar * după aceasta, Radul şi Pătru şi Vâlcul şi Vâlsan, ei au venit însuşi înnaintea domniei mde, de s-au tocmit şi au înfrăţit de a lor bunăvoe pă nepotul lor de fratele cel mai mare, pă Standul păhamicul, pă toată moşia lor, pă a patra parte. Insă hotarul să să ştie, din sus: iazurile, peste apa Olteţului, unde să hotărăşte cu Coltdşti, la deal şi iar până în dealul iazurilor şi pă din josu iazurilor, pă hotarul cel bătrân, unde să hotărăşte cu Slăveştii, la dealu, până în sl£me; şi iară din jos hotarul să să ştie: pă hotarul cel bătrân, unde să hotărăşte cu Sineştii, pă din jos, apoi peste apa Olteţului, din deal până în dealu). (De la semnul acesta * până aici, s-au stricat altă dată din divanu cu chinovar, prin Vâlcul logofătul înaintea Mihnei vodă). Şi au vândut şi s-au înfrăţit aceşti zişi şi numiţi mai sus oameni de a lor bunăvoe, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din înnaintea domniei mele. Dreptu aceia, am dat domniia mea Standului păhamicul, ca să-i fie lor acdstea zisă mai sus moşii moşteniri ohabnică, feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimini neclătit, peste zisa domniei mdle. Iată şi martori pui domniia mea: jupan Ivaşco vel vornic i jupan Neagoe vel logofăt, Stan spătar i Mitrea vistier i Bratu comis i Badea stolnic i Gonţea pehamic i Stoica vel postelnic. I ispravnic, Neagoe vel logofăt. S-au însemnat în oraş în Bucureşti, mai 18, leat 7084 (1576). Arh. St. Buc., nr. 1 004 (Schitu Polovraci, 11/18). Traducere din a doua jumătate a sec. XVIU, cu ştersături şi locuri albe în text 24 <1576 -1577) mai 25 t Mhaoct'uo BOKi'eio, îu> AAegAHAptf bocboaa h rocnoAnm». IlHuieT rocnOACTBO mm bam MerniauiOM Tex ^ BOA'hpn mohacthp€b urr rAT»BT»'i0r h Nerp’feHHAop. H no cmx, bm rOBOpHM rocnOACTBO mm, kako urr sp'feMe eate x°KeTre bhaîth cito KHnrV rocnOACTBA mm, a bh a* cacaath a* HaspAMMTM un hm a ţlep^AOs urr H’hrpA, aa mX w AABATrtl urr r0P urr kt» HoRT^MeiţiM, a vuhhha MOHACTHpes m H’hrp’hMMAOp aa mm ctfr urr aoa. A JJepWA aa ne mmat boac aa MX pACHnABAAH, Aa CkV BT»CA £A>1A UtMHHA, AA C8V C6A0 H’ferpA B'BC H'feriO, nonele ce c8V bomt bt»ch urr npeA rocnOACTBA mm. Tom bh rOBOpHM rocnOACTBA mm, hhako aa hH^ct, no peM rocnOACTBA mh. HcnpABMMK, CAM p6H TOCnOACTBA MH. IIhca Xphctoaop, M'feceuA mah k£ a^hh. t lut Aah^ahap^ bwcbwaa, mhaoctia boccia rocnoAHHb. 38 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Scrie domnia mea vouă, megiaşilor, celor 12 boieri ai mănăstirii de la Glăvăciog şi ai Negrenilor. Şi după aceasta, vă vorbesc domnia mea ca din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să alegeţi ocina lui Gerul din Neagra, să i-o daţi din sus, dinspre Ciocăneşti, iar ocina mănăstirii şi a Negrenilor să le fie din jos. Iar Gerul să nu aibă voie să le risipească, să fie toată o singură ocină, să fie satul Neagra tot întreg, pentru că s-au învoit toţi înaintea domniei mele. Aceasta vă vorbesc domnia mea, altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. A scris Hristodor, luna mai 25 zile. f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Axh. St. Buc., S. I., nr. 1 005 (M-rea Glavacioc, IV/8). Orig., hârtie (16 x 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1752; altă traducere, ibidem, ms. 223, f. 13v. Datat după doc. din 9 ianuarie 1576. EDIŢII. Trad. DIR, B, 232. Facs. Ibidem, 558. 25 1576 (7084) iunie 2, Bucureşti f Mhaoctîw GOJKÎeiO, Kw AAegAHAptf bOcboaa h rocno^mn» b'kcoh scmac ^rrppOBAAX'lHCKOH, CHH3» BgAHKArO H fip^OEpArO M«pMA ROe&Ofitf, CHHtfMHXHCB b06boa^- A^bat rocnOACTBO mm cie nOBeA’feme rocnoACTBA mm Gtahmioaob tIepGT»p,feHtfA c*tc chhobh cm, no hmc rptA^A n Paayaa^ Herp^A c*tc chhobh ch n Eaaomhp c*tc chhobh ch, no hmc EtfKUie h TatVa h Kp’tCT’fe h EaahkS'a C*KC CHHOBH CH H T’fcTVAM’fe C*KC CHHOBH CH, nO HMC GTAHMIOA H C*tC CHHOBH CH H CtC HHXHOM CHHOBH, 6AHLţH HX Eon» fi,ACT, IAK02K6 Aa «X B^AI WHHHS’ HOAOBHhS' MepcAptOA, wt aga ... A®pw tf.TpoiaH, nOHeace hx cct ctapa h npABA whhhS’ H 3A A’feA'ntf- H BHA’feA CT.M rOCnOACTBO MH H CTApeX KHHre PaAYaa KOeBOA^, chha fieAHKAro Paaya soeBOA^ B'fe'tHA hm hamct. A nOTOM, whh HMAtue Tex bhuic peseHH AK»AK6 WHH CfcV Y36AH TT»H (KHHrtf) WT npeA rOCHOACTBA MH, Tepe ce nocTABHUie b*gch chhobh fifkfi^OM KHHrA tochoactba mh. H nponeTOx rocnoACTBA MH H CTApA KHHrA PaAYaa B06B0A^ Gero pAAÎ, A*A0X H rocnOACTBO mh chhobhm Gtahmwaob HepGrtpTfeHtfA C'KC CHHOBH CH H PaAYa NerptfA CT»C CHHOBH CH H CHHOBHM EAAOMHpOB, HO HM6 EtfKUie H TatVa H KpT»CTT» H EaAHkVa, CT»C CHHOBH HX H CHHOBHM Tt^tVaMCS, no hmc Gtahmioa ct»c chhobh hm, iako>k6 aa «X whhhS’ hoaobhho wt www.dacoromanica.ro 39 (HepB)apWA BT» WMHtttf M BT» WXAEtf, HMM M CHHOBHM HX, BH^KOMÎKe H np’fe.BH^MeTOM H H6 WT KOrOîKAO HenOKOA’tBHMO, flOpY3MO TOCnOACTBA MH. Cerce m cseAereAÎe iioctaba'&cm rocnOACTBO mh: rctfnAH AoBpoMHp ehb B6AHKH BAH KpAA6BCKH H rctftlAH ApArOMHp BHB B6AHKH ABOpHHK H tttfflAH HBAUJKO B6AHKH ABOpHHK H rctfflAH H’trOC B6AHKH AWr\V<|>eT H rctfflAH OtAH BCA CflATAp H rctfnAH MtlTp’fc B6A BHCTIlAp H HîtfflAH EpAT^A BCA KOMHC H actfflAH EAA’t BCA CTOAHHK M rctfflAH rOHlft B6A neXApHHK H tttfriAH CtOHKA B6AHKH nOCTCAHHK. H HCfipABHHK, H’ferOC R6AHKH AWrWcfieT. H A3, 6>K6 W HAflHCAXi rt\TB3TBpAW, Bl» A«BHH rpAA E^K^petţlH, M'tCel^A (OHie b abhh> wt Aaama b A’fcT >t3nÂ- t îw AAÎjţAHAptf BW6BWAA, MHAOCTIA BOJKIA TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciu Cerbăreanul cu fiii săi, anume Gârdul şi lui Radul Negrul cu fiii săi şi lui Balomir cu fiii săi, anume Bucşe şi Tatul şi Cârstea şi Vlaicul cu fiii săi şi Tătulcea cu fiii săi, anume Standul şi cu fiii săi şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină jumătate în Cerbariul, din partea ... până în Troian, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Şi am văzut domnia mea şi cărţile vechi ale lui Radul voievod, fiul lui Radul cel Mare voievod, veşnica lor pomenire. Iar apoi, aceşti mai sus-zişi oameni au avut întrebare înaintea domniei mele pentru această mai sus-zisă carte veche, căd n-au fost puşi toţi fiii bunicului în cartea lui Radul voievod, anume Radul Negrul, fratele lui Gârdul, fiii lui Standul şi Tatul, fratele lui Bucşe şi al lui Cârste şi al lui Vlaicul, fiii lui Balomir. Ded ei au luat acea (carte) dinaintea domniei mele, de s-au pus toţi fiii bunicului în cartea domniei mele. Şi am dtit domnia mea şi vechea carte a lui Radul voievod. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea fiilor lui Standul Cerbăreanul cu fiii săi şi lui Radul Negrul cu fiii săi şi fiilor lui Balomir, anume Bucşe şi Tatul şi Cârstea şi Vlaicul, cu fiii lor şi fiilor lui Tătulcea, anume Standul cu fiii lui, ca să le fie odnă jumătate din Cerbariul, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Braţul mare comis şi jupan Badea mare stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, care am scris, Măzăraiu, în minunata cetate Bucureşti, luna iunie 2 zile, de la Adam în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. L, nr 1 006 (Mitrop. Ţ. Rom., CCLVII/1). Orig., perg. (35 x 45), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1907. EDIŢII. Trad. DIR, B, 232-233. 40 www.dacoromanica.ro 26 1576 (7084) iunie 6, Bucureşti f Mhaoctiio Eoacîw, îw AAHgAHAptf boeboaa h rocnoAHHT» bt»coh 3emae VrrppoBAdx'mCKoe, cum» BEAHKAro h np'feAOBpAro A/lHpMA boeboaa, CHHfcV Mhxheb boeboaa. Aabat rocnoACTsa mm ciio noseA'feme rocnoACTsa mm EApK^AOB CkC BpATHIAM CM, nO HME EorAAH H H'bTptf H CbC HHX CHHOBH CM HM, EAHtţEM KM Eorb, A*CT, IAK05KE AA HM ECT WWMHtf tf rpOUiAHH A6A A^UHTp^B IIpOKAJKEH BT.CA, BApE EAHKA CE XT6T H3SpATH, 3AHE2KE HM CtfT flOKVflHA EapstfA CT»C BpATHIAM CH TAE WMHHtf WT AtfMHTptf IIpOKAKEH, AOKAE ECT BHA ?KHB, 3A X ACnpH T0T0BH. X nOTOM, EapstfA ct»c bpathiam ch, wh ta ect hmaa nptf npEA rocnoACTBo MH CT»C 6pEHA, CECTpA A^A\HTpOB. H TAKO np'felUe HpEHA KAKO ECT nOKifrlHA EaPbVa T'KMIIO AeA A^WMTpOB, A A€A MtHEB HE IO ECT flOK^nHA. A tf TEM rocnoACTBo mh taeaax h cWahX no npABAtf h no 3akon, ct» bt»ch hbcththmh npABHTEAH TOCnOACTBO MH H AM^X rOCnOACTBO MH EaPbVaOB K^nHO CtC HpHHA 3 MErtlAUJH, AA Mtf CtrAEAAET p£A^ HM nO npABA^. TaîKE TEX MErflAUJH, WHH CHlţE VtAKMHAH CT»C HHXHE A^e, KAKO AA AP^^^T EApstfA CT»C BpATHIAM CH Ae A^unTpoB b*bca, a aea Mi»he8 aa aP^^ct CECTpA ch, HpHHA, kako hx tfTAKMHAH TEX EOA’fepH BMUJEp'feX- A nOTOM, GpHHA, CECTpA AtfMHTpOB, WHA nAKH CT» np'feuiE BTOpArO KpATA npEA rocnoACTBo mh no EapstfA h EorAAH h IPbTptf, kako he ect hmaa AtfMirrptf HH EAHO A£A 3A WMHHtf, EpE TA ECT lAAtlA EIJiE W AABHO. A tf TEM, TOCnOACTBO MH AOBpE HCTHHCTBOBAX, KAKO ECT HMAA 4,tfMHTptf IIpOKAKEH WWHhV3A A^A'iH^-Tem pAA’f, AMOX h rocnoACTBo mh EapbS’aob ct»c bpathiam ch, ejke cWt BHLUEp'fex. AA AP^KST A^A A^AlHTpOB BtCA, KAKO IO ECT nOKtfnHA, A GpEHA A4 Api»îK£T TT.MIIO A^A MtHEB, KAKO MX tfTAKMMAM TEX MErilAUJH BHUJE pEMEHH. H WCTALUE 6pEHA WT 3AK0H WT A^E KpATE WT npEA TOCnOACTBA MH. Tem pAAÎ, AAA0X 11 rocnoACTBo mh EapbS'aob ct»c bpatîiam ch, ha hme EorAAH H IRTptf, IAK02KE A4 HM ECT WMHHS’ BT» WXABtf, HM H CHHOBEM H BhS'kOM H np'feBH^’METOM H HHKOrO^KAA HEnOKOA'feBHMtf, nO pEM TOCnOACTBA MH. GeîKE H CBEA6TEAIE nOCTAKA'feeM rOCnOACTBO mh: îK^nAH Ibaujko bea ABOpHHK H xtfriAH N'ferOE BEA AOrOcţiET H ©TAH CnATAp H MlfTp'fe BHCTHlAp H EpAT^A KOMHC H EAA’t CTOAHHK H TOHU'k nEX4pHHK H GtOHKA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, H'ferOE BEAHKH AOro4>6T. H A3, GTAH rpAMATHK, nHCAX tf E^K^pEqiH, M'fecelţA tOHIE 3 A^nH, B A’feT )ânA. t Iw Aai^ahap^ bwebwaa, mhaoctiio bo>kîio rocnoA^Hb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Barbul cu fraţii săi, anume Bogdan şi Pătru şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Groşani 41 www.dacoromanica.ro toată partea lui Dumitru Leprosul, oricât se va alege, pentru că au cumpărat Barbul cu fraţii săi acea ocină de la Dumitru Leprosul, cât a fost viu, pentru 400 aspri gata. Iar apoi, Barbul cu fraţii săi, el a avut pâră înaintea domniei mele cu Erena, sora lui Dumitru. Şi aşa pâra Irena că a cumpărat Barbul numai partea lui Dumitru, iar partea lui Mânea n-a cumpărat-o. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Barbul la un loc cu Irina 6 megiaşi, ca să le caute rândul după dreptate. Deci acei megiaşi aşa au întocmit cu sufletele lor, ca să ţină Barbul cu fraţii săi toată partea lui Dumitru, iar partea lui Mânea s-o stăpânească sora sa, Irina, cum au întocmit acei boieri mai sus-zişi. Iar apoi, Erina, sora lui Dumitru, ea iarăşi a pârât a doua oară înaintea domniei mele pe Barbul şi Bogdan şi Pătru, că n-a avut Dumitru nici o parte de ocină, căci a mâncat-o încă de demult. Iar întru aceasta, domnia mea bine am adeverit că a avut Dumitru Leprosul ocină de moştenire. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Barbul cu fraţii săi, care sunt mai sus-zişi, să stăpânească toată partea lui Dumitru, cum a cumpărat-o, iar Erena să stăpânească numai partea lui Mânea, cum i-au tocmit acei megiaşi mai sus-zişi. Şi a rămas Erena de lege de două ori dinaintea domniei mele. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Barbul cu fraţii săi, anume Bogdan şi Pătru, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Stan gramaticul, am scris în Bucureşti, luna iunie 6 zile, în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 007 (M-rea Tismana, Xm/6). Orig., hârtie (32 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 191 şi 335, f. 161. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefănescu, Doc. sl. rom., 195-197. Trad. DIR, B, 233-234. Facs. DIR.B.559. 27 1576 (7084) iunie 17 f A/Ihaoct'uo EOîKieto, îw ÂAegAHAptf bocboaa h rocnOAum» (bt»coh) seMAe tfrrppoBAAxÎHCKon, cum» BgAHKAro h np'fiAOBpAro MtipMA B06B0AA, CHhtf Mustri; bo6bo)aa. Aabat rocnoACTBA a\h ci'e noBeA'feme rocnOACTBA mh Oopes1 h ct»c CHHOBH CU, 6AHlţe 6Altf Eon» AACT, IAK02K6 £A Altf €CT 6£HA Ce^AAmpe 3A KţfclO H CtC rpAAHHtf H BT»C MCCTO, K0AHK0 6CT KOA K^KIO ... 6CT BHW K^Ke HepNATOB koa Ktfice OoATetpuAop, noue>Ke noK^nH CopA1 urp Kp-kCTiiau 3A t ACnpu. Aah Aa ce 3UA6T epe rpA^utitf ecr ct»c nepusOAu. 42 www.dacoromanica.ro H tiAKH nOKtfrm Apd(rOMHp) wt Kpi>CTiiaH bahh hhb rpuHA^A Aahob 3d £s acnpn rOTOBH. H iiakh nOKtfnn AparOMHp wr IIIepsAH cahh hhb rp«HA^A Aahob 3 a Acnpn. H riAKH noriftiH ApArOMHp wr (IIIep)BAH 6ahh HHB tf CCAHljle r'bVp’feHHAOp 3d j> ACfipH, WT flCpHBOAH. H fldKH nOKkVlH ApArOMHp (WT) A^HT’P'feCA 6AMH HHB tf BdA’t AdH6H 3d ŞK ACtipH Cp6Bpi>HH. H fldKH nOKW(nH ApATOMHp) WT EOBd e^HH HHB WT EdA’b P^HK^A^H 3A H ACfipH. H ndKH nOKtfnn Gopd1 wr KpT»CTiiaH ca»» hhb wt fidA’t Aahch 3a pK ACnpH. H ndKH nOKtfnn ApA(rOMnp) wt* KpT»CTi'iaH 6ahh hhb koa rpdAHHtf V spi>x 3d | dcnpn. H ndKH nOKtfnn Gopd1 wr Kp'BCTitaH cahh hhb tf fidd'fe Eec’tpeMiH 3d fi dcnpn. H ndKH nOK^nn ApArOMHp wr KpT»CTiiaH cahh hhb tf IldAHHd A.^’k'bb 3a fi dcnpn. H ndKH nOKtfnn ApArOMHp wr UlepcdH caha ahbaac 3a pii dcnpn. H ndKH nOKtfnn AparOMHp wr Gtohka 6a»h hhb tf EdA’fa P^hkVaVh 3d p dcnpn. H ndKH nOKtfrm ApArOMHp h Oopd wr UlepBdH noeHHAe fidA’fc Ghxach B'hCd 3d c dcnpn. H ndKH nOKtfnn Ap*rOMnp wr Kp^CTiian 6a»h hhb tfcTd ... 3d m dcnpn. H ndKH nOKtfnn Ap*rOMnp (wr) EdA’b cahh hhb ao Bpi»x rpT»AHH6B 3d ne dcnpn. H ndKH nOKtfnn ApArOMHp wr EdA’fe 6ahh hhb tf EdA'k IIoeHHiţeH 3d c (dcnpn. H ndKH nOKtfnn) ApArOMHp wr Ea^cah 6ahh hhb H3sop 3d w dcnpn h AP^r hhb tf EdA’fc Aa(h6h) 3d po dcnpn. H ndKH nOKtfnn ... dcnpn. H ndKH nOKtfnn ApArOMHp h BpdT'ie eMtf, Gtohka h N’feroe h A — a6B63h r'B^’prfeHH. (H npOAd)AH CfcV BHUie HM6HHTH AIOAI6 (3d) HHXHOM A^^pO BOAK3 H CT»C 3HdHl‘e BT.C6M Mer(i'iaUIOM) H WT np6A rOCnOACTBO MH. Gero pdA'i, aaa°X M rocnOACTso mh (... nprfeB>HOH6TOM h hc wt Koroace HenOKOA’feBHMO, no wpH3MO TOCnOACTBd MH. Geace Vbo CBeA'feTeAie noCTABA’isx roc(nOACTBO mh: acVndH Îbauiko B€ahkh Abophhk h actfndH H’feroe bcahkh Aoro4>eT h Gta)h cndTdp h MnTprfe BHCrîiap h EpdT^A KOMHC H EdA’fa CTOAHHK H I’OHlţ’fe neXdpHHK H GTOHKA BeAHKH (nOCTCAHHK). ... M'feceiţA WHi'e Sf abhh h wt Aa(ama b A'feT) >5nÂ- t îw Aai^ahaP^ bwcbwaa, (mhaoctia eoîkia rocnoAHHt). t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a (toată) ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mi(hnea voievo)d. Dă . domnia mea această poruncă a domniei mele Sorei1 şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie o vatră de casă şi cu grădină şi tot locul cât este lângă casă... a fost casa lui Cemat lângă casa Folteştilor, pentru că a cumpărat Sora1 de la Cârstian pentru 300 aspri. însă să se ştie că grădina este cu pomet. Şi iar a cumpărat Dra(gomir) de la Cârstian un ogor în Grindul lui Dan pentru 66 aspri gata. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Şerban un ogor în Grindul lui Dan 43 www.dacoromanica.ro pentru 66 aspri. Şi iar a acumpărat Dragomir de la (Şer)ban un ogor în seliştea Găurenilor pentru 100 aspri, din pomet. Şi iar a cumpărat Dragomir (de la) Dumitreasa un ogor în Valea Danei pentru 130 aspri de argint. Şi iar a cumpărat (Drago)mir de la Boba un ogor din Valea Runcului pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Sora1 de la Cârstian un ogor din Valea Danei pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat Dra(gomir) de la Cârstian un ogor lângă grădină, în vârf, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Sora1 de la Cârstian un ogor în Valea Bisericii pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Cârstian un ogor în Padina Lucăi pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Şerban o livadă pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Stoica un ogor în Valea Runcului pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir şi Sora1 de la Şerban toate poienile în Valea Sihlei pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Cârstian un ogor în gura ... pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir (de la) Badea un ogor până în vârful grădinei pentru 85 aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir de la Badea un ogor în Valea Poieniţei pentru 200 (aspri. Şi iar a cumpărat) Dragomir de la Vâlsan un ogor în Izvor pentru 800 aspri şi alt ogor în Valea Da(nei) pentru 170 aspri. Şi iar a cumpărat... aspri. Şi iar a cumpărat Dragomir şi fraţii lui, Stoica şi Neagoe şi D... livezi în Găureni. (Şi au vândut) mai sus-numiţii oameni (de) a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea ... strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia (mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Sta)n spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare (postelnic). ... luna iunie 17 zile şi de la Adam (în anul) 7084 (1576). t Io Alixandru voievod (din mila lui Dumnezeu, domn). Biblioteca Naţională, Orig., perg., rupt, pecete timbrată, stricată. Cu o traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 234-235. 1 Cuvânt scris pe loc răzuit. 28 1576 (7084) iunie 18, Bucureşti t Mhaoctîw Bo>Kîeto, îvu AAe£AHAptf bo6boaa h rocnoAmn» bt>coh 36a\ac yrrppoBAAx'mCKoe, chht» BCAHKaro h np^osparo rt/VnpMA bo6boaa, chnt» A/lnxirfes soeBOAtf. Aabat rocnoACTBo mh c'ie noBeA'hme rocnoAcrsa a\h MhkS’aob h CT.C chhobh ch, eAHLţe Eon» a<*ct, iaK0*ce AA ecr wmhhS’ Ap^hh aca NerpHTeB bt»ca, BApe 6ahka ce x^er H3BpaT wt no bt»c xotap h wt boa m 44 www.dacoromanica.ro wt ctfx» nOHe>Ke nortfanAH ctfT wt NerpnTA sa ^?x ACnpM. H n*K noKtfnM MhkVa WT GaBA e^MH BeMMHtf, MM6HHM EopA’fe, CT»C BT»Ce A^AHM4e eM^ M CT»C BT»CM nepHBOAH H WT UjS’M H WT nO BT»C XOTAp 3A ^A ACfipH. H npoAAAti cbV cYh BHiue peMeHe AWAie wt hhxmom a°bPwm boaio h ct»c 3HAHI6 BT»C6M MerYfAWOM H WT fipeA TOCnOACTBO MM. Gero pAA'f, aaa°X m rocnoACTBO mm Mmk^aob, raKO^e a* 6Ct wmmh^ M WXAB, 6Mtf M CMH0B6M M BHOKOM M np’iiBHOMeTOM M [m] H6 WT KOrOttte HenOT’KKHOBeHHO, no WpM3M0 TOCnOACTBA MM. Ge tfso cseA’feTeAie nocTABA’fex rocnoACTBO mm: arts’nAH Îbawko bcahkh ABOpHHK M Kfe’nAH N’ferOe BeAMKM AOrOcjieT M GtAH CnATAp M rt/lHTp,fe BMCTl'lAp M EpAT^A KWMMC M EdA'fe CTOAHMK M rOH4’fe neXApHHK M GtOMKA B6AMKH noCTeAHMK. H MCnpABHMK, N’feroe bbamkm AoroeT. H A3) Aoro4>eT, CA0B0n0A0>KMX rpAA E^K^peLpM, ArfeceiţA WH'ie hY ABHM M WT AaAMA AO HBIH’fe B A’feT ><3nÂ* f Kw AATgAHAptf sweBWAA, mmaoctiw bo>kYw rocnoAMHt.. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toata ţara Un-gro vlahi ei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Micul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Drăghici, toată partea Negritei, oricât se va alege de peste tot hotarul şi din apă şi din uscat, pentru că au cumpărat de la Negrită pentru 3 600 aspri. Şi iar a cumpărat Micul de la Sava un vecin, cu numele Bordea, cu toată delniţa lui şi cu toate pometele şi din pădure şi de peste tot hotarul pentru 1 000 aspri. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Micul, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Dan logofătul, am aşezat literele în cetatea Bucureşti, luna iunie 18 zile şi de la Adam până acum în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 008 (M-rea Govora, XX/1). Orig., perg. (25 x 34,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1848; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 308 şi 447, f. 343. EDIŢII. Trad. DIR, B, 235-236. 45 www.dacoromanica.ro 29 1576 (7084) iunie 21 t Mhaoctiio bokicio, Iw Aam^ahap^ bocboa h rocnOAHHT» Btcoe 3cmac yrrpposAAXHHCKOe, chht» BeAHKAro h np'feAOEpAro A/lnpMA soesOAtf, AHencetf A/lrtXH'bB bocboa- AABdT rocnOACTBA mm ctw noseA'kHÎe rocnOACTBO mm BOA'kpHH^’ TOCnOACTBO MM JKtfnAH A/lMXH'fe BHCTHrap H C*hC CMHOBH CM, CAHlţC mm Bon» npMn^CTMT, iakokc a* ‘«k’ eCT wmmh^ B'tA'^HM n «DfcVeijJH m AefcVeiJJH M OMBMMeS’ H NHWKOB'feHH H WT AUMTAHM, BApC 6AMKA Ce X’T’eT H3BPATM ACA JKkWH A/li^HCS BMCTMIAp, nOHCKC M# 6CT CTApe M npAB€ WMHH6 M A'^A11»^’- H nAKH a* Mtf eCT >KtfnAH A/Vhxhcb bhcthiap m cmhobm eMtf bmujc peMCHH C6AA M ALţHPAHH A^A BpAT# 6mV P*AVA CnATAp BT»CA, BApe 6AMKA CC X’T’eT M3BpATM, nOH6>K6 cct npHuieA cam Paay* nopTAp (!) npeA nOKOMHAro Paay^a B06B0AA IIp'kKpACHArO Tepe tfAOKH H nOEpATM nO BpATtf Mtf C€, A/lnXirfe BMCTMIAp H CMHOBH 6m1/ HAA BtCH KOMATH H C6AA H ALţHTAHH, KAKO nO CT»MpT»TH PAAYAOB CnATAp, AKO He XOKCT WCTATH WT PaAY* CllATAp HH2KC CHHtf, HH A^^pe, H ALţHTAHH A<* C%V ÎKtfnAHtf MmXHCB BMCTMIAp H CHH0B6M 6M^, A BpAT# Mtf CM, Eaaa^a komhC, hhmto Merex AA He «a\at. H nAKH A* M^7 eCT >KtfnAH MmXH€B BHCTHIAP H CMHOBH 6M^ CIC BHLU6 P6M6HH C6AA H ALţHrAHH, A^A BpAT# M^ CM JKfaVlAH EaAA^A KOMHC BT»CA, nOHeJKC TAKOKAepe eCT npHuieA >KtfnAH Eaaa^a komhC npeA nOKOMHAro Paaya bocboa, Tepe ^ao>km h nospATM no BpATtf Mtf cm a&nAH MnxH'fe bhcthiap h cmhobm CM#, KAKO no C'EMP'ETT» EAAA^AOB KOMHC H AKO HC WCTAHCT WT HerA HH CHHA, HH>K€ A't4JePd, A KOMATH H C€AA H At^HTAHM BHUie peMCHH Aa CfcV î+cS’nAH MmXHCB BMCTMIAp H CMHOBH CM#, A PaAY^ nOpTAp MCTCX AA He MA\AT. A AKO hc xokct wtctahct wt actfnAH MnxH'fe bhcthiap hh chha, hhjkc A't^epA, a CCAA H ALţHTAHH A* CfcV acfc’nAHfc’ PaAY* nOpTAp H ack’nAHfc’ EaAA^A KOMHC. A nOTOM, ako hc wctat hh cmhobm, hh>k€ AT>4Jepe hh cahh wt BHiue peMCHH BpATHe, WT actfnAH A/lHXH'fe npT»KT»AAB (!) H WT PaAY* CnATAp H WT EaAA^AA KOMHC, A C€AA H ALţHTAHH BHUie peMCHH A* CfcV CCCTpk’Mfc’ €M^, nO HM€ AhKA H Xp&AHA H EOHKA H QtOHKA H CMHOBH €H, nOHC>Ke CHlţC ce CfeV ^TT»KMHAH WT HHx[He]HOBeM A^SpO BOAC WT nOKOHHArO PaAY^A BOeBOAA. A nOTOM, bha^x rocnOACTBO mh KHHrtf nOKOMHAro Paayaa bocboaa tfMpAMeHH H PA3APAHH; TA*e ^TBpT»AMX M flOHOBHX CIIO KHHrtf, lAKOJKC A* C^T BT» WHHH^ H BT» WXAStf, HHM H CCH0B6M HM H HH WT KOrO>Ke HenOTT»KHOBeHO, nopnSMO rocnOACTBO mh. H wt hhx, kom^7 ce npnA^MHT np'fe^KAe CT»MpT»T, bt» HHX (npT»A*AHKA) A* H'feCT [a* H'feCT], AHtf A* WCTAB HM. Ce>Ke h CBCAereAHe noCTABAio rocnOACTBA mh: actfnAH ApAfOMHp embujc B€AHKH ABOpHHK^ H îtctfnAH IbAUJKO BCAMKM ABOpHMK H >K^nAH H'krOe B6AMKM Aoro<|>eT h Ctah CnATAp m MnTp'fe bhcthiap h BpatVa komhc h roHivfe neXApHHK H EAA'fe CTOAHHK M JKtfnAH GtOHKA BCAMKM nOCTCAHMK. HenpABHMK, H'feroe bcamkh Aoroer. 46 www.dacoromanica.ro IIhcax as» Otah AOro4>er wt 1Uk6wactph, AvfecetţA tome ka ai»hh, wt A&AMA TCR^iptl BT» A'feT ^3nÂ- f Iw Aai'^AHAP^ BW6KWA*! MHAOCT'i'a SOîkTa TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Mihnea vistierul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Bădeni şi în Futeşti şi în Leuteşti şi în Sibiceu şi în Nişcoveni şi din ţigani, oricât se va alege partea jupanului Mihnea vistierul, pentru că îi sunt vechi şi drepte ocine şi dedină. Şi iar să-i fie jupanului Mihnea vistierul şi fiilor lui mai sus-zisele sate şi ţigani, toată partea fratelui său Radul spătarul, oricât se va alege, pentru că a venit însuşi Radul portarul (!) înaintea răposatului Radul voievod cel Preafrumos, de a aşezat şi a înfrăţit pe fratele lui, Mihnea vistierul şi pe fiii lui pe toate averile şi satele şi ţiganii, ca după moartea lui Radul spătarul, dacă nu va rămâne din Radul spătarul nici fiu, nici fiice, şi ţiganii să fie ai jupanului Mihnea vistierul şi ai fiilor lui, iar fratele său, Vladul comisul, nici un amestec să nu aibă. Şi iar să fie jupanului Mihnea vistierul şi fiilor lui aceste mai sus-zise sate şi ţigani, toată partea fratelui lui, jupan Vladul comisul, pentru că de asemenea a mers jupan Vladul comisul înaintea răposatului Radul voievod, de a aşezat şi a înfrăţit pe fratele lui, jupan Mihnea vistierul şi pe fiii lui, ca după moartea lui Vladul comisul şi dacă nu vor rămâne din el nici fii, nici fiice, iar averile şi satele şi ţiganii mai sus-zişi să fie ale jupanului Mihnea vistierul şi ale fiilor lui, iar Radul portarul amestec să nu aibă. Iar dacă nu vor rămâne din jupan Mihnea vistierul nici fii, nici fiice, iar satele şi ţiganii să fie ale jupanului Radul portarul şi ale jupanului Vladul comisul. Iar apoi, dacă nu vor rămâne nici fii, nici fiice, nici unul din mai sus-zişii fraţi, din jupan Mihnea pârcălabul (!) şi din Radul spătarul şi din Vladul comisul, iar satele şi ţiganii mai sus-zişi să fie ale surorilor lor, anume Anca şi Hrusana şi Voica şi Stoica şi fiilor lor, pentru că aşa s-au întocmit de a lor bunăvoie de la răposatul Radul voievod. Iar apoi, am văzut domnia mea cartea răposatului Radul voievod întunecată şi ruptă; deci am întărit şi am înnoit această carte, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Şi dintre ei, căruia i se va întâmpla mai înainte moarte, la ei (prădalnică) să nu fie, ci să fie rămaşilor lor. Iată şi martori pun domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Badea stolnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Am scris eu, Stan logofătul din Şcheoastri, luna iunie 21 zile, de la Adam curgători în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi aită al municipiului Bucureşti, nr. 26 866. Orig., hârtie (42,5 x 29,5), pecete timbrată. Cu o traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 236-237. Facs. Ibidem, 560. www.dacoromanica.ro 47 30 1576 (7084) iunie 24, Bucureşti Mhaoct’îw KOîKiew, iw ^ah^ahap^ BOeROAA h rocnOAHHT» BT»coe 36mac VrrpoBAAxCKOH, chht» seAHKAro h npeAOBparo A/lnpMA soesOA4, chhV Mhxhcb b06boa^- Aabat rocnOACTBA mh cie nOBeA'kme rocnOACTBA mh ca^iV rocnOACTBA mh FaaVaV urr Vei^n h ct» chhobh, cahi^mmm rocnOAT» aact« raKOJKe A4 cct eA«n a\ccto urr Ka^mmuioapt», nOHeace ra ecx nOKfc’riHA urr haa B^Anei^H 3A h acnpn za cpecpo. H (iakh norifan E^hWa ct»c epati'a ero, £aaa^a h Herpe h Qahma cano a\6Cto unr haa XoTApWA IltpHHTCA^H urr haa Ap^rOMHp h urr Aahmioa 3A p ACnpn 3A cpeepo. H nAK nOKtfnn E^Wa C'tc spATie ero rhuic peMeHH caho a\ccto urr Vcta 4>popes urr haa Ap4rOMHp 3A  ACnpn. H nAK E^hWa ct»c epATiA ero nOKtfnHiue urr haa Aahmioa caho M'fccTO urr COEp’fcjKi'e za h ACnpH. H nAK E^hWa ct»c cpatia ero nOKtfnnuiA urr haa Onpmu caho mccto urr PorOA3e 3A h ACnpn. H nAK E^hVa ct»c EpATiA ero nOKtfnnujA urr haa Herpe, cpAT OnpHUiOB, cahn A\eCT0 urr OyCTA PorOKHHes 3A  ACnpn. H nAK E^Wa ct»c BpATiA ero nOK^nHiiiA urr haa Onpnui caho MeCTO urr OnAiiiHTA VamWa^h 3a m ACnpH 3A cpespo. H nAK EVhWa ct»c cpAT'iA ero nOKtfnmue urr haa Onpnuj caho mccto urr Kpt»hiVa E^aiowe 3A | ACnpH. H nAK EVhWa ct»c EpATiA ero nOK^nHiiiA wmhhV urr haa CJnpmu caho mccto urr IIp^HH 3A | ACnpH. H nAK cam E*Wa, e€3 EpATiA ero, nOKtfnn wmhh^ urr haa BaaaaWa XtpKTiB eA»0 MeCTO urr Tai^meoka 3A | ACnpH. H nAK cam E^hWa nOKtfnH urr haa Aam'Wa caho MeCTO urr fl/lOMnp 3A  ACnpH. H nAK cam E^Wa nOKtfnH urr haa A4H*hhkhh Eaes za k ACnpn. Gero pAA'f, cTh AWA'ie, e>Ke cfc¥ Bnuie nnCAAH, npOAAAOtne hhxhom wmhhc urr cbohwm AOBpo boah urr npeA rocnOACTBA mh h ctc 3hahîa RT»cex bpat'iiam HM H MeTHIALLIOM HM UTT WKp'tCTb. TeM pAA», A0A°X M rocnOACTBO mh Paa^a^h h chhh eMtf, e>Ke cfcV Bnuie peMeHH, iAK0>Ke a4 hm cSV cie bhihc HMeHHTe wmhh6 e>Ke c^sV nOK^nnAH, a4 HM Cts’T BT» WMHHC H BT» WXAB6 HHM H CHHOROM HM H BH^KOM H npeBH^MeTOM hm h hh urr KOro?Ke rtenOTT»KHOBeHHO, no p'feM rocnOACTBA mh. H CBeAHTeAie: >K^nAH Hbaujko bca abophhk h >K^nAH H'feroe bca AOro4>eT H GtAH CnATAp H MHTp’fc BHCTIlAp H EpAT^A KOMHC H TOHl^e neXApHHK H GtOHKA B€A nOCT6AHHK. HCnpABHHK, H'ferOe B6A AOro^eT. IIhc ti rpAAy EtfKk’peijiH, M'fccenA WHie K A!»hh> 811 ATfeT ^3?iÂ. 48 www.dacoromanica.ro Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Radul din Ueşti, şi cu fiii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un loc din Clucişoară, pentru că l-a cumpărat de la Vulpeşti pentru 50 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui, Vladul şi Negre şi Oancea, un loc de la Hotarul Părintelui de la Dragomir şi de la Danciul pentru 100 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui mai sus-spuşi un loc din Gura Frorii de la Dragomir pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui de la Danciul un loc din Obrejie pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui de la Opriş un loc din Rogoaze pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui de la Negre, fratele lui Opriş, un loc din Gura Rogojinei pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui de la Opriş un loc din Opaşita Ulmului pentru 40 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui de la Opriş un loc din Crângul lui Beliu pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul cu fraţii lui ocină de la Opriş un loc din Pruni pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur, fără fraţii lui, ocină de la Vladul Hârcă, un loc din Glămboc, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur de la Danciul un loc din Mocir pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur de la Danciul un loc numit Râia pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur de la Danciul un loc în siliştea din sat pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur de la Zoica, fiica lui Dragomir, toată partea ei de ocină din Valea Rea până la mijlocul iarăşi al Văii şi cu toate grădinile de peste toată ocina pentru 170 aspri. Şi iar a cumpărat Bunul singur de la Zoica un loc la Merii lui Bae pentru 20 aspri. De aceea, aceşti oameni, care sunt mai sus-scrişi, au vândut ocinele lor de bunăvoia lor dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor fraţilor şi megieşilor lor din jur. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul şi fiilor lui, care sunt mai sus-spuşi, ca să le fie aceste ocine mai sus-numite, pe care le-au cumpărat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martori: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţe paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. S-a scris în ceteatea Bucureşti, luna iunie 24 zile, în anul 7084 (1576). Aito. St Buc., Condica m-rii Coâa, nr. 712, f. 300. Copie. 31 1576 (7084) Iunie 25, Bucureşti t Mhaoct'Yw eokicio, Îw A<\eganAptf bocboaa h rocnOAHm» B'tcoe 36MA6 tfrrppoBAaxÎHCKOC, chht> BCAtiKaro h np^oeparo AAtipMa bocboaa, chhV Mh^hcb bocboa^- Aabat rocnOACTBA mm cTto noBeA'hme rocnOACTBA mm ^VnaHMiţes AecnMHes ct»c cmhobm en m ct>c m6Tom cm h £aaaya Awrw<|>eT ct»c m6tom cm 49 www.dacoromanica.ro H CT.C CHHOBH HM, CAHIţlH Eon» AacT, lAKOKC Aa HM CfcV WMHHtf EOTCHH WT KT» Et»A6HH, no CTdp’fc X0TAPTfe» HHXhOM A€A BT»CA, KApe CAHKA CC X^er H3EpAT wr nocK^ve, 3ahcjkc hm cct CTdpA h npABA WMHHtf h 3a acahh^. A nOTOM, npT»B^A WT EoTChY HMAA CCT nptf CT»C GTAH WT Et»AChY, nOMTO pAA'l eCT tfAC3HA npT»B^A CT»C KOCA C6H0 A/YaAHMKO, XOTAp^A OTAH0B. TA/K€ GTAH 6CT nOKAOHHA no npT»B^A CAHH XATAAMT» H feCA Mtf CCT. A IIpT>B^A HH/tce chljc H'fe ce cct wctabha, h^ ecT aoujca AHLţtf, Tepe ce cct C’tnp’feA ct»c Gtah npeA tociioactba mh. A rocnOACTBo mh ct»m aaa IIpT»B^A0B 3AK0H Bl EOA’fepH, A* 3AKACT KAKO H’feCT ^Ae3HA CT»C KOCA X0TAP^A GTAHOB. A npT»B^A H’feCT MOrAT» Aa 3AKACT CT»C TCX Bl EOACpH HA A^HT» H HA COpOK, H^ eCT WCTAA npT»B^A WT 3AKOH WT npCA TOCnOACTBA MH. A nOTOM, Gtah CT»C MCTOM CH H’feCT CT»TBOpHA KHHlV 3A WCTAHCTBOX, KAKO eCT HMAA nptf TT.MIIO CT»C IIpT»B^A pAA'l TOT XATAAMtf, Htf 6CT CT»TBOpHA KNHlV TOCnOACTBA MH no WMHHA HctfnAHHLţCB ^CCnHHeB H EAAAYAOB H CT»C MCT HM, HAA nOAOBHHO WT WMHHtf. A nOTOM, HctfnAHHLţA ^eenHHA H CT»C MCTOM CH H 1)AAAYa CT.C MCTOM CH, WHH BCAMA CC nAAKALLie npCA TOCnOACTBA MH, KAKO H’fc CfcV HMAAH nptf CT»C Gtah h ct»c mctom ch, hhkc whh, hhkc pOAiTeae hm hhkotaa^kc haa cYe BHUie peneHe wmhhc h xOTApe, Htf tt»mYio cfcV hmaah nptf Gtah ct»c IIpt»bVa pAA'l TOT XATAAMT». A TCM, TOCnOACTBO MH B6AMA AOGpC CT»M pA3^MCA H HCTHHCTBOBAA, KAKO H’fe CfcV HMAAH )KfeYlAHHLţA A^CnHHA CT»C MCTOM CH H £aAAYa ct»c mctom ch nptf ct»c Gtah h ct»c mctom ch hhkotaahcc. Ta>kc, tcm, rocnoACTBO mh aaA^X JK^nAHniţes AecnnHes ct»c mctom ch h Baaa\aob ct»c MCTOM CH Aa CfcV BOAHHLţH CT»C ClW KHHlV TOCnOACTBA MH ApT»>KdTH CC WMHHA HM BT»CA WT KT» Et»ACHH nO CTApe XOTAp’k» n0 K^A^ CfcV AP^^AAH WT HAHnpe>KAC Bp’feMe WHH H pOA'lTCAH HM, TAKO>KACp€ Aa AP*1»>KHT H WT CT»AA HAnpeA h aa ch kocht bcmhhh hm ccho bt» WMHqieHi'eM hm, a Gtah aa ce tfTAKMHT CT»C IIpT»B^A KAKO XOKCT 3HATH, A MCT^X AA «’t HMAT CT»C Cl'C BHUie pCMCHA WMHHfc* HctfnAHHLţCB ^CCnHHeB H EaAAYa°B CT»C MCTOM HM. Gero pAA'i, aaA°X 11 rocnoACTBO mh jKfe’nAHHLţcs AecnuHCB h Baaj\\(aob. CT»C MCTOM HM, IAK02KC Aa HM CCT WMHHfc* H BT» WXABT», HM H CHHOBHX HM H BH^KOM H np^BH^MCTOM HM H HH WT K0T02KC HenOTT»KHOBCHO, nO p’fcMCHIA rocnoACTBO mh. Gokc h cbcactcaYc nocTABA’feeM rocnoACTBO mh: adftiAH Ibaujko bcahkh ABOpHHK H tttfnAH N’ferOC BCAHKH AWTWCT H GTAH CnATAp H A/lHTpTfe BHCT'l'lAp H EdA’fe CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHl^’fe neX*pHHK H HCkVlAH GTOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, XdpBAT BCAHKH nOpTApH. H A3, A/ldpKO TpAMATHK A/l.HXH’feB BOCBOAA, C>KC IO HAnHCAX, 6T» HACTOAHH rpAA^ E^K^peqjH, M'fecei^A lome kc a*>hh, bt» A'feT /Stîa- f Iw AA'l'gAHAp^ BWCBWAA, MHAOCTYa BOCCIA TOCnOAHHI». 50 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Despina cu fiii ei şi cu ceata sa şi lui Vladul logofătul cu ceata sa şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca sa le fie ocină în Boteni, de către Văleni, pe vechile hotare, toată partea lor, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, Pârvul din Boteni a avut pâră cu Stan din Văleni, pentru că a intrat Pârvul cu coasa în fânul Malicico, în hotarul lui Stan. Deci Stan l-a supus pe Pârvul unui hatalm şi i l-a luat. Iar Pârvul nici aşa nu s-a lăsat, ci a venit faţă de s-a pârât cu Stan înaintea domniei mele. Iar domnia mea i-am dat lui Pârvul lege 12 boieri, să jure că n-a intrat cu coasa în hotarul lui Stan. Iar Pârvul n-a putut să jure cu acei 12 boieri la zi şi la soroc, ci a rămas Pârvul de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, Stan cu ceata sa n-a făcut carte de rămas, că a avut pâră numai cu Pârvul pentru acel hatalm, ci a făcut cartea domniei mele pe ocina jupaniţei Despina şi a lui Vladul şi cu ceata lor, pe jumătate de ocină. Iar apoi, jupaniţa Despina şi cu ceata ei şi Vladul cu ceata sa, ei tare s-au plâns înaintea domniei mele că n-au avut pâră cu Stan şi cu ceata sa, nici ei, nici părinţii lor nicicând pe aceste mai sus-zise ocine şi hotare, ci au avut pâră numai Stan cu Pârvul pentru acel hatalm. Iar întru aceea, domnia mea foarte bine am înţeles şi am adeverit că n-au avut jupaniţa Despina cu ceata sa şi Vladul cu ceata sa pâră cu Stan şi cu ceata sa nicicând. Deci, întru aceea, domnia mea am dat jupaniţei Despina cu ceata sa şi lui Vladul cu ceata sa să fie volnici cu această carte a domniei mele să-şi stăpânească toată ocina lor de către Văleni pe vechile hotare, pe unde au stăpânit mai dinainte vreme ei şi părinţii lor, de asemenea să stăpânească şi de acum înainte şi să-şi cosească vecinii lor fânul în curătura lor, iar Stan să se tocmească cu Pârvul cum va şti, iar amestec să nu aibă cu această mai sus-zisă ocină a jupaniţei Despina şi a lui Vladul cu ceata lor. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Despina şi lui Vladul cu ceata lor, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Harvat mare portar. Şi eu, Marcu grămăticul lui Mihnea voievod, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 25 zile, în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.. Doc. istorice, MCMLXXVHI/3. Orig., perg. (35 x 44,5), pecete timbrată. 32 1576 (7084) iunie 30, Bucureşti t A/Vhaoctîw EOîkîew, Iw Aam^ahap^ bocboaa h rocnoAHtn» Bi>coe 36a\ah VrrppoBAAx'iHCKOe, chnt» seAHKAro h np^AOspAro AlYtipMA boceoa*, crnitf A/VtixN’fe bocboaa. Âabat rocnOACTBA a\h c'ie noBeATfeme rocnoACTBA a\h CB’feT'fen www.dacoromanica.ro 51 M^HACTHp rAArOA6MArO TOBOpA, 6M^K6 6CT XPAM tfcneHÎe np’feCB’feTÎe BAAAHMHLţG halu€ EoropoA'ine, iakojkg a* m^ eCT aga 2KfeYiAHHLţ€B EfeYiKA wt E^KOsen, ct»c WMHHA H CT»C B6MHHH, BApe 6AHKA C6 XTCT H3EpATHT H TpH MeA’feA'f 3A ALţHrAHH, HA HM6 PaAY^ CT»C BpATHIAA\ H CT»C ALţHrAHKC H CT»C A’k'™, nOH6H WT (... CB’fe'rfen M^HACTHp BHLU6) HHCAHA, C6A0B6 H WMHH6 H ... OA^MB^ H BHHOrpAA'l H BOA6HHLţ6 H MCA^A11 3A ALţHrAHH H CBAK6 CK^AHipe H WMHHC, BApC nOK^Ae XT’e bhth GHAHBeCTptf KAAtfrepoM, nOHBtce ta cfcV a*a cîe bhlus peneHH KOMATH CAM GHAHBeCTptf KAAfcVepOM HA CT»MpT»TH CM#, 3AH6K6 H6 WCTAX WT Hero hhxto, hh chhh, hh>k6 A^Lpepe. H norpesn ce wh ct»c wrpoKOM CBoeMtf HA CB’feTOM^’ M^HACTHp BH1U6 HHCAHA. Gero paa'i, aaA°X h tochoactba mh BHiue pgmgha m^hacthp, iaKOa WXAST» A^HA^e XOL^BT AaCT Eon» np’fcCTOHT CB’feTOMfc’ M^HACTHp H H6 WT KOrOKG HGnOKOA’lîEHMO, nO wpH3MO TOCnOACTBA MH. H CB’feA’feTreAH nocTABA*feeT rocnOACTBA mh: adfriAH AoEpoMHp kcahkh BAH H HîS’nAH HbAUJKO B6AHKH ASWpHHK H HdfrlAH N’ferOG B6AHKH AWrWc{>eT H adfrlAH GtAH B6A CnATAp H MHTp’fc BHCTÎlAp H EpAT^A KWMHC H TOHH^ neXApHHK H EAA’fe CTOAHHK H HîtfnAH GtOHKA B6AHKH nOCT’feAHHK. H HCnpABHHK, 4,OBpOMHp B6AHKH BAH. H A3, HbAUJKO, MA3AX TpAA E^K^peLpH, BT> M’feceiţA WHIG  Abhh> TGKtfipH A'tTH y.3n&- t îw Aah^ahap^ BweswAA, mhaoctîw soîkîio rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, căreia îi este hramul uspenia preasfintei stăpânei noastre, de Dumnezeu născătoare, ca să-i fie partea jupaniţei Buica din Bucovăţ, cu ocina şi cu vecinii, oricât se va alege şi trei sălaşe de ţigani, anume Radul cu fraţii şi cu ţigăncile şi cu copiii, pentru că aceste mai sus-zise ocine şi ţigani, ele au fost date de jupaniţa Buica Ia moartea ei. Şi a fost înmormântată la sfânta mănăstire (mai sus-scrisă). (Şi iar) să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi ţigani şi locuri ... de ... sfintei mănăstiri mai sus-scrise, sate şi ocine şi... şi vii şi mori şi sălaşe de ţigani şi toate sculele şi ocinele, ori unde vor fi ale lui Silivestru călugărul, pentru că au fost date aceste mai sus-zise averi de însuşi Silivestru călugărul la moartea lui, căci n-a rămas din el nimeni, nici fii, nici fiice.Şi s-a înmormântat el cu copilul său la sfânta mănăstire mai sus-scrisă. Pentru aceasta am dat şi domnia mea mai sus-zisei mănăstiri, ca să-i fie ocină de ohabă cât va da Dumnezeu să stea sfânta mănăstire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 52 www.dacoromanica.ro Şi martori pune domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Badea stolnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dobromir mare ban. Şi eu, Ivaşco, am însemnat în cetatea Bucureşti, în luna iunie 30 zile, ani curgători 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. St. Buc., S.I., nr. 1 009 (M-rea Govora, XXII/1). Orig., hârtie (43,5 x 30), pecete timbrată. Cu o traducere din 1848; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 310, 447, f. 341 (fără dată) şi 463, f. 120 v (iulie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 237-238. 33 1576 (7084) iulie 12, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, feciorul Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e cinstitului boiariului domniei mele, jupanului Dumitru vel sluger, cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui un rumân, anume Neagoe din Ştefăneşti, pentru că l-au cumpărat şi au lepădat 1 800 aspri feciorilor lui Băncilă din Piteşti, anume Albul şi Dumitru. Pentru că au fost cumpărat pre acest rumân feciorii lui Băncilă de la Drăghici din Găeşti drept preţul ce s-au zis mai sus. Pentru aceia, boiariul domniei mele jupan Dumitru vel sluger, el au vrut ca să ldpede banii feciorilor lui Băncilă pentru acel rumân, iar nişte nepoţi ai jupânului Dumitru vel sluger, anume Albul şi Dragotă şi Vlaicul, ei nicicum n-au vrut să lase pe jupan Dumitru vel sluger să lepede banii feciorilor lui Băncilă pentru acel rumân, ci au zis înnaintea domniei mele cum că sânt ei mai volnici să cumpere şi să 16pede banii feciorilor lui Băncilă. Iar feciorii lui Băncilă, Albul şi Dumitru, ei s-au pârât de faţă înnaintea domniei mele cu nepoţii jupanului Dumitru vel sluger, cu Albul şi cu Dragotă şi cu Vlaicul. Şi aşa pâra feciorii lui Băncilă cum că ei au întrebat pe Albul şi pe Dragotă şi pe Vlaicul când au cumpărat pre acel rumân, iar ei au fost zis cum că nu pot să-l cumpere. Şi aşa am aflat şi am adeverit domnia mea ...1. Şi au rămas Albul şi Dragotă şi Vlaicul de lege dinnaintea domniei mele. Iar după aceia, boieriul domniei mele jupan Dumitru vel sluger au avut pâră înnaintea domniei m61e cu feciorii lui Băncilă pentru acel rumân. Şi aşa pâra boieriul domniei mele pe feciorii lui Băncilă cum că n-au putut să lepede lor banii de nepoţii lui, de Albul i Dragotă i Vlaicul, pentru că au zis că vor să dea şi să 16pede ei banii feciorilor lui Băncilă. Drept aceia, domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele şi bine am aflat şi am adeverit domniia mea cum că au umblat nepoţii jupanului Dumitru slugerul cu cuvinte mincinoase, de nici au vrut să cumpere ei, nici au lăsat pe jupan Dumitru slugerul să-l cumpere pre el, ci însumi domniia mea am dat boiariului domniei m61e, jupanului Dumitru vel sluger, voe ca să lepede banii feciorilor lui Băncilă. Deci, îndată, 53 www.dacoromanica.ro întru acel ceas, au lepădat lor banii şi au rămas feciorii lui Băncilă şi nepoţii jupanului Dumitru vel sluger, anume Albul şi Dragotă şi Vlaicul, de \6gt dinnaintea domniei m61e. Drept acda, am dat şi domniia mea boiariului domniei mdle, jupanului Dumitru vel sluger, ca să-i fie lui acest rumân, anume Neagoe, stătătoriu şi ohabnicu, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, de pe zisa domniei m£le. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan spătar i Mitrea vistier i Braţul comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic i Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Neagoe vel logofăt. Şi am scris eu, Dara logofătul, în minunatul oraşul Bucureştii, în luna iulie 12 dni, leat 7084 (1576). Arta. St Buc., Doc. istorice, CLXV/124. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII. 1 Loc alb. 34 1576 (7084) iulie 15, Bucureşti f MhAOCTIW BO>KieiO, îw ĂAegAHAptf B0CB0AA H rOCnOAHH't B'tCOM 3CMAM VrrppoBAAxiecKoe, chht» seAHKAro h np^AOsparo A/lupses bocboaa, chn# A/Ihxh^b bocboaa. Aabat rocnoACTBO mm ciio noB’feACHÎe pocroactba mm GOA'fepHHb’ TOCnOACTBA MM MnpOCAABOB AWrWeT CT»C CMHOBH CC, CAHlţe Mtf Eon» a*ct, laxoate a* cct wmmhV IIoeHMAe KtNApeAwp, mto ce 30se “ha KpTiCTT»”, ACA K03AeH€A0B M ACA T^A0P0B BT»CA, BApe 6AMKA C€ X^CT H3BpATH WT nOAlO M WT UJ^MM M WT BOA A M WT nOCB^Ae, 3AHOK6 W CCT nOKtfnHA BOA'fepHHfe’ TOCnOACTBA MM MHpOCAABb’ AWrWeT TT.MIIO WT T^AOp 3A ACnpn rOTOBM, no bbamka taaaho. H npoAAA cct TVa°P wr csoe AOspoM boaio m ctc 3HAHÎ6 BtceM MerMratuoM wt rop h3a°a m wt npeA tocroactba mm. Gero pAA'ii AA^X M rocnOACTBO mm GOA'hpHHfe’ tocroactba mm Mhpocaabob Awrwcj>eT ci'e bmujc penene whmhV, raROate a* eCT wmmhV bt» wxabV, cmV M CMHOBMM M BhVkWM M np'feBHfc’HeTOM M MC WT ROrOJRe HenOTT»RHOB€HO, n0pH3M0 rocnOACTBA mm. Geace m cseAM^eAie roctababiom tocroactba mm: acb’nAH Ibaujro bcahkh ABOpHHK^ m Kb’nAH N'feroe b6amkm Awrwer m Gtah coatap m MnTp'fe BMCTÎp M BpAT^A KWMHC M XApBAT CTOAHMK M TOHt^'h nCXApHMK M GtOMKA BCAMKM nocTeAHMKV. H McnpABHMK, H'feroe bca Awrwcj>er. HcnMCAX^ A3, Ap^rMH, bt» ctoahm rpAAy EkWpeqjH, M-fecet^A WAie ei ABHM M WT CT^A^HH MMpA A° CerO RMCAHH BT» A^T /3RA- t îw A.AI'ţAHApfe’ BWCBWAA, MMAOCTIlO BOJKIIO rOCROAHHh. 54 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Miroslav logofătul, cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Poenile Cândrelor, ce se cheamă “la cruce”, partea lui Cozlecel şi partea lui Tudor, toată, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o boierul domniei mele Miroslav logofătul numai de la Tudor pentru 2 000 aspri gata, pe mare foamete. Şi a vândut Tudor de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, lui Miroslav logofătul, această mai sus-zisă ocină, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Am scris eu, Drăghici, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 15 zile şi de la zidirea lumii până la această scriere în anul 7084 (1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, C/5. Orig., hârtie (32,5 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 238. 35 1576 (7084) iulie 25, Bucureşti t MhAOCTIIO B0>KietO, îw AAHgANAptf B0CK0AA H TOCnOAHNT» KO.C0H 3 CM AH tfrrppOKAAX'l'HCKOe, CHHT» EteAHKArO H np'feAOBP*1’0 A/VnpMA BOCROAtf, CHNtf MHXNeB BoeBOAtf. Aabat rocnOACTBO mh cie nOBeA'feme rocnOACTBA mh Gtah ct»c chhobh ch, eAHiţe A\tf Eon» aaCT> iftKoate a* A\tf cct wmhhS’ MereAetf ca1 C6)K6HH, A6A AOKpCB BT»CAX, BApe 6AHKA CC X^T H3KpATH WT n0 BT»C XOTApOM, 3AH6>K6 io cct nOKtfnHA Gtah uit Ao^pe 3A ^F1 ACnptl T0T0BH. H nAK nOKS’nn Gtah wmhhS’ MeTeAetf?1 ceaseNH, aga E^kuicb kt»cax uit no bt»cax wmhha, uit nocE^A^. BApe cahka ce xrer hbepath h uit no bt»com xo^ApoM, noHeace to ecT noKi/nHA Gtah uit Efe^uie 3A /r1 ACnpn totobh cpeepetiH. H nAK nOKtfnn Gtah wmhhS’ Xomoma aT ce>KenH, bt»Cax aga Mahcb, BApe CAHKA ce XTeT H3BpATH, 3AH62K6 10 CCT nOK^nHA GTAH UIT MAN'fe 3A L(M ACnpn tVpckh h etpe ce cct nospATHA Gtah ct»c M.AH'fe, Tepe ecT a*pobaa Gtah no MAH'fe ct»c a kohk a°bPt»i iv^no eiutâ \ ACnpn. Aah aa ce 3Hact KeA'fere wbch wmhhc bhui€ peneHA uit MAH'fe: urr ntfr TtfpiţHM ao EpAHHtţrfe XoMOnes. H npoAAAOuie cie snuie pe^eHn aioaic urr cbocm a°bpom boaio uit npeA rocnOACTBA mm h ct»c 3HAtti*e bt»ccm MertiauiOM. 55 www.dacoromanica.ro Gero paa'i, A*A°X H rocnOACTBO mh Gtahob, taK&ase a* Mk’ cct wmhhS’ h KT» WXABtf, 6mV H CHHOBOM H BH^KOM H np’feBHOMHTOM H H6 WT KOrOîKe HenoKOA'fesHMo, no peM rocnOACTBa mh. Geace CBeAereAie nocTABHx rocnOACTBO mh: actfnaH Îbaojko bcahkh Abophhk h actfnaH H'feroe bcahkh AwrweT h GraH cnaTap h fl/lHrp'fe BHCTHiap H BpdT^A KOMHC H EdA'fe CTOAHHK H rOH4Tfe neXapHHK H GTOHKa B6A nOCT6AHHK. H HcnpdBHHK, H'feroe bbahkh Awrwer. H Hcnncdx A3, Aapd, rpdA E^KVpei^JH, M'feceL^d WAie Ke a^hh h tbkVi^jhm UIT AAAMd AO HHH'fe TeB^drO B A’feT ^3?TA- f îw Aaî^ahaP^ BW6BWAA, mhaoctim kojkTw rOCnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Meteleu 2301 stânjeni, toată partea lui Dobre, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Stan de la Dobre pentru 3 0001 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stan ocină în Meteleu 2001 stânjeni, toată partea lui Bucşe de peste toată ocina, de pretutindeni, oricât se va alege şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Stan de la Bucşe pentru 3 0001 aspri gata de argint. Şi iar a cumpărat Stan ocină în Homocea 14 stânjeni, toată partea lui Manea, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o Stan de la Manea pentru 940 aspri turceşti şi încă s-a înfrăţit Stan cu Manea, de a dăruit Stan pe Manea cu un cal bun, preţul lui 400 aspri. însă să se ştie semnele acestei ocine mai sus-zise de la Manea: din Drumul Turcilor până în braniştea Homocei. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stan, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi am scris eu, Dara, în cetatea Bucureşti, luna iulie 25 zile şi curgători de la Adam până acum cursul în anul 7084 (1576). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 010. Orig., perg. (29 x 45), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din 1912; altă traducere ibidem, Doc. istorice, CCXLIV/2 (20 iulie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 239-240. 1 Cifrele scrise pe locuri răzuite. 56 www.dacoromanica.ro 36 1576 (7084) august 15 t Adică eu, Radul Bea-Zăce ot Cândoi, dat-am acesta al mieu zapis la mâna Radului şi a frăţini-săi (!) lui Iane, feciorii popii Standului ot Rdcia, precum să să ştie că le-am vândut partea mea de moşie den văi, den mlăci, anume în Valea Scurtă, în obârşia Văii Scurte, o livadă den vale pân în muchie în drumu, de trei fălci, dreptu o piiatră de moară, preţuită cu taleri 3, şi dreptu Valea Vulpiţii, iar în coastă Văii Scurte, den muchie pân în vale, fălci doao şi jumătate, dreptu aspri gata 300, şi den Valea Văratecelor, 4 fălci, dreptu aspri 400, şi den Valea Ulmului, peste amândoao coastele, 7 fălci, dreptu aspri 700. Şi când i-am vândut aceste fălci, fost-au preoţi şi mulţi oameni buni mărturie, carii să vor iscăli. Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus degetul şi iscălitura mai jos, (să să) crează. Avgust 15 zile, în anul 7084 (1576). t Eu Radul vânză(tor). t Ion Algă mar(tor). t Avram Giuvele mar(tor). t Radul Fardea mar(tor). t Dan Brăzătanul mar(tor). t Standul ot tam, mar(tor). t Marin Bărăganul ot tam, mar(tor). Arh. St Buc., S. I., nr. 1011 (M-rea Bistriţa Vm/4). Original. Copii, ibidem, ms. 192, f. 362v.; 201, f. 214; 713, f. 674. EDIŢII. DIR, B, 239-240. 37 1576 (7084) august 17 t OT» MMC WTLţA H CtIHA H CB'feTArO A^Xai AMHH. Ce oyBO A3 Paba Eoxie, KtfriAHtuţA Ahka, cruţe ct»m wctaa ct»c ma ia3hk ha mac C'bMp'bT'b h wt npe*A6 speMA, aa 3HAere bt»cc AtOAne, epe ct»m CT»TB0pnXM0 H KHtirA rOCnOACKA, && M06 KOMATe, HA HM6 C6A0 IIS'pK'tpeHYH, koahko ecT moa [e] aca h c6ao RlKOBetţiîH, koahko moa cct aca h wmhha mto ce 30BCT OYAHTeiţllH CT» WBOtţlîe H WMHHA WT EepMAHH H AlţHrAHH BT»CH m06mS'mtk>ki no hm6 KoAP’h AOrocji'tT, n0H6>K6 wh ecT k6atobaa MHOrn cneH3tf haa cîe Btuiie peMene komatcx h MHOro np’fenYe ecT hocha wh ct»c moh AtOA'ie H CT»C HHH nA6M6HHKH pAAH CYe BHUI6 nHCAH6 WMHHC H AlţHrAHH. nonele chhobh ht» ne wctaa rocnoAT» Eon» ct»aa, aa He noM’feHtfer no TpAr. Cero paah, aa bWac cYe komatc mocmU mt»*, KoApes AOroer, ao ccac X0K6T BHTH ÎKHB, CAM WH Aa TA WEAAA^eT. lî&KO CT»AtfMHTH H M06Mtf «1»», 57 www.dacoromanica.ro KoApes AoroT»T, mt»ptt», aa b^ae BT»cfc cYe BHiiie pemehe vvmhhe h ALţnrAHH CB'fcTEH MOHACTHp MTO CE 30BET BYEpT.Ujk’A, XPAA* BOBEA'IshYe np’fcCB’fcTEH BAAAHMHLţe HAUie EoropOAHivt, tt»miio B63 6ahh BEMHHtf, no hme H-hroE, CT.C AEAHHlţAM CHJ CfcV MOEMtf C6AO WT ntfpKT»pEHH (10HE2KE TOrO A3 CAM WCTAAA AA B^Ae CB'I.TEH LţT»pKOB WT CEAO ^6 Mit AEîKHT T’feAO, 3A wrpAAEHÎE H 3A nOKpHBAHYe H Aa nA3HTH WT CB’fciptf. H riAKH WT ALţHTAHH CT.M WCTAAA EA»H MEA’fcAi BO HME Onp’t, CT.C aciuam ch, Maphh6b, cecrpes moio m^>k, KoAP't Awrw^er, a* b^a6 [g^ac] nOM’fcHT». A AP^3H ALţHTAHH I1AKH CB’fcTEH MOHACTHp Aa B^A^ej AAH, IAKO CT»AtfMHTE CT.Mpi.TT» MOIO MT.ÎK, £>KE 6CT BHLUE (1HCAH, KOAP’t AOrO£T. A AKO B^A^T *HB, Aa AP'B>kht wh CBH KOMATE H C6A0B6 H ALţHTAHH TT»MYlO Aa AABATE 6AHH MEA’tA 3A LţHTAHH CB6TA MOHACTHpW, EîKE ECT BHUI6 pEMEHtf, nOMTO pAAH CT.M nOCTABAEHA HA nOMrl»HHK. A nO CT.MpT.TT» MOW MtfîK, KOApEB AoroeT, nAKH a* g^ae cYe bhlue p’fcx komate oy cbeta mohacthp e*£ ect SHiue pex, a Moe nop^AeHYn hhîke metex aa ne hmauie, hhjke wt galjjV, hhjke WT no MATEpT». A Koro MEAOBEKT» X°K£T tfA£3HTH tf MOE CAOBE H MOE TOKMEHIIO Aa pA30pHT, A3 CT.M pABA EAHA EOKE fipECTABAEHA, TA>KE H£ MOftf Aa nOCTABHTH KAETBtf, AH^ nOCTABHTH TOCnOAT» Eon. KAETBtf nO TAAB EMtf H Aa B^Ae npOKAET WT THY H WT COBOpA bY AnOCTOAH. GHl^E CT.M WCTAA HA MAC WT nOCMHAHE. H npECTABH CE ÎKVriAHHlţA AHKA M'feCElţA ABrtfCT 31 ABHH, BT» A'feT jc3TÎÂ- t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Iată dar eu, roaba lui Dumnezeu, jupaniţa Anca, aşa am lăsat cu limba mea la ceasul morţii şi dinainte vreme, să ştiţi toţi oamenii că am făcut şi carte domnească, să fie averile mele, anume satul Purcărenii, cât este partea mea şi satul Iacoveştii, cât este partea mea şi ocina care se cheamă Uliteştii, cu pometul şi ocina de la Berceani şi ţiganii toţi soţului meu, pe nume Codrea logofătul, pentru că el a cheltuit multă cheltuială pe aceste mai sus-zise averi şi multă pâră a purtat el cu oamenii mei şi cu alte rudenii pentru aceste mai sus-scrise ocine şi ţigani. Pentru că fii nu ne-a lăsat domnul Dumnezeu acum, să ne pomenească pe urmă. Pentru aceasta, să fie aceste averi soţului meu, lui Codrea logofătul, până ce va fi viu, el să le stăpânească. Dacă se va întâmpla şi soţului meu, lui Codrea logofătul, moarte, să fie toate aceste mai sus-zise ocine şi ţigani sfintei mănăstiri ce se cheamă Vierăşul, hramul vovidenia preasfintei stăpânei noastre, de Dumnezeu născătoare, numai fără un vecin, pe nume Neagoe, cu delniţa sa; este din satul meu, din Purcăreni; pentru că pe acesta eu însămi l-am lăsat să fie al sfintei biserici din sat, unde îmi va zăcea trupul, pentru îngrădire şi pentru acoperire şi să aibă grijă de lumânări. Şi iarăşi din ţigani am lăsat un sălaş, anume Oprea cu copiii săi, Marinei, sora soţului meu, Codrea logofătul, să-mi fie pomană. Iar ceilalţi ţigani iarăşi să fie ai sfintei mănăstiri; însă, dacă se va întâmpla moarte soţului meu, care este mai sus-scris, Codrea logofătul. Iar dacă va fi viu, sa stăpânească el toate averile şi satele şi 58 www.dacoromanica.ro ţiganii, numai să dea un sălaş de ţigani la sfânta mănăstire, care este mai sus-zisă, pentru că am fost pusă în pomelnic. Iar după moartea soţului meu, Codrea logofătul, iarăşi să fie aceste mai sus-zise averi la sfânta mănăstire care este mai sus-zisă, iar rudele mele nici un amestec să nu aibă, nici dinspre tată, nici dinspre mamă. Iar care om va intra în vorbele mele şi în întocmirea mea să o strice, eu, ca o roabă răposată întru Dumnezeu, nu pot să pun blestem, d să pună domnul Dumnezeu blestem pe capul lui şi să fie blestemat de 318 (părinţi) şi de soborul celor 12 apostoli. Aşa am lăsat la ceasul din urmă. Şi a murit jupaniţa Anca luna august 17 zile, în anul 7084 (1576). Alta. SL Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 803. Copie; altă copie ibidem, ms. 479, f. 165. Traduceri ibidem, ms. 347, f. 3, 349, f. 64v-65, 479, f. 35v-36 şi 166, 480, f. 68v-71, 484, f. 68-70, 710, f. 631v-632 şi 803v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 240-241. 38 1576 (7084) august 25 Cum să să ştie că au cumpăratu Stănilă vomicu i brati ego Cârste di la fraţii lor, anume: Dan, Stoica, Brătienu, Stan[a]ciul, Ivan şi Stan, (Dan cel) mic, Ion Suveţul, din matca Guruei pi la moara lu Dobrin, pe după gruiul casălor, pă în gura casălor în zos, la Poena Babei, în Gura Fânului, la Comu şi în Zâlţu, pe de în faţă, de în matcă Gur(u)ei, la stupina lu Dobriinu, la teiul cel mare, desupra de hălăşteu, faţa în zos, pe la cer, pe de deal de Vargheniţă, până în Gura Puiului, d-ici eră în Zâlţu. Nime trebă să nu aibă de în nemul acestor omenii ce sintu mai sus-scris, fără numai Stănilă vomicu şi frate-său Cârste. Şi mărturie: Brătieanu şi Ion şi Pătru, Stan i Drăgoi. Şi am scris acestă scrisoare în casa popei Stoei ot Bolboşi. Şi am scrisu eu, popa Pătru ot Sura. Pisah meseţa avgust 25 dni, leat 7084 (1576). Şi pă(n)tru mărturie pusu-ne-am şi degetele mai jos: Dan. Dan cel micu. Brătien. Ion Suveţul. Standul. Bodesor ot Bolboşi mărturie. Ivan. Eu Redei ot Sura mărturie. Stan. (Pe altă pagină, ciornă românească neterminată, mai târzie:) t Adecă eu, Giurgi ot Raci, scris-am al meu zapis, ca sa fie de mare credinţe la mena jupenului Stoican, pentru che me-au fecut dumnelui bine de me-au dat bani cându me-au fost nevoe, înse ughi 8 şi bani 20. Şi (pentru) credinţă au (pus) el şi degetele. (Pe verso:) Zapis pentru Raci, moşie care au dat călugărul Spiridon. Sămnele moşii Racilor i Stejariu din Jâlţ. Alta. SL Buc., Doc. istorice, XC/13. Orig., hâitie (33,5 x 21). EDIŢII. Bianu, I; Documente şi însemnări..., 98-99. www.dacoromanica.ro 59 39 1576 (7085) septembrie 22 f Mhaoctî'w EOîKiew, Iw AAegAHAptf BoeBOA* h rocnoAHH'k bt^ccoh scmac VrrppoBAAx'mcKoe, cmn» bgahkato h np^OEparo Mtipna BoeBOAtf, chhV Mhxngb bocboaV. Ăabat rocnoACTBO mh c'fe nOBeA’feme tocroactba mh BOATfepHnV rocnOACTBd mh jk^sYian 4»ah np'tK’tAAS h Kfc’nAHHLţA ero H’feKUiA h Otahkob (h AHenc'OV Otahkob /\BOpnnK h ctc chhobh ch, gahl^c hm Bort. npHntfcTHT, raKO»:e a* hm cct ccaobg ha ha\6 KtfpM'tTtfpA h Taowhbya ct»c B'tC’fex XOTApiiAe. IIoHOKe cfcV eha6 3a a^Ainc Otahkob abophhk, tt^ctV Aahob np'EK'EAAB, AN^ CT»M EHA HOMHAOBAA TOCnOACTBO A\H C'tC CI6 C6AA HO îkSYiAN GtOHKHIJA B6AHKH nOCTCANHK. A T6M TOCflOACTBO MH B6AMH A^Bpe [h] H3HAHA0X H HCTHHCTBOBAX KAKO CfcV EHAH BHLU6 p6M6HH C6A0B6 3A A^A^C Otahkob abopnhk, t’kctt» £»ahob np'tK'tAAB, He cfcV ehah rocnOACKH kako 6CT peKAT» H’feMTO. TeM pAA'i, rocnoACTBO MH AAA CT»M EOA’fepHHS' TOCnOACTBA MH npT>KT»AAS BHLU6 p6M6HH C6A0B6 HOMTO pAA'i M^ CfcV EHA 3A A^AIU^ (tt»ct)om ch, Otahkob abopnhk, h npABA pAA'i B’fepNA caV>keV e*:e mh ecT hoca^ha rocnOACTBA mh. Gero pAA'i, AAA°X rocnoACTBO mh BOA’fepHHtf tochoactba mh A*h npT»KT»AAE h >K^nAHHu,A ero H'feKLUA h AHenc'iV Otahkob abopnhk, raKOî+ce a<* hm gct wmhhV h wxab h He WT Koro>Ke HenoKOArfeEHMo, no pen tocroactba mh. Geace h CB6A6T6A'ie nocTABHX rocnoACTBO mh: actfnAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H acS’flAN N’ferOe B6AHKH AOrO^CT H CTAH CflATAp H MHTp’fe BHCTHlAp H BpATVA KOMHC H EdA’fe CTOAHHK H rOH4*fe neX^pHHK H OTOHKd nOCTeAHHK. HcnpABHHK, CAM p£M TOCnOACTBA MH. H A3, A*p*. Hdnncdx Mecena cenTeMBpîe kb a*>hh, b a^t >5ne. t Iw Aah§ahaP^ BweswAA, mhaoctYw eo>kuo rocnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Dan pârcălabul şi jupaniţei lui, Neacşa şi lui Staico, (nepotul)1 lui Staico vornicul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satele anume Curmătura şi Gloşivul cu toate hotarele. Pentru că au fost de moştenire ale lui Staico vornicul, socrul lui Dan pârcălabul, ci am miluit domnia mea cu aceste sate pe jupan Stoichiţa marele postelnic. Iar întru aceasta, domnia mea foarte bine am aflat şi am adeverit că au fost aceste sate de moştenire ale lui Staico vornicul, socrul lui Dan pârcălabul, nu au fost domneşti, cum a spus careva. De aceea, domnia mea am dat boierului domniei mele Dan pârcălabul mai sus-zisele sate, pentru că au fost de moştenire ale socrului său, ale lui Staico vornicul, şi pentru dreaptă şi credincioasă slujbă pe care a slujit-o domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Dan pârcălabul şi jupaniţei lui, Neacşa şi nepotului lui Staico vornicul, ca să le fie ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 60 www.dacoromanica.ro Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Şi eu, Dara, am scris, luna septembrie 22 zile, în anul 7085 (1576). ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. L, nr. 1 014 (Mitrop. Ţ. Rom., CXI/1). Orig., hâttie (33,5 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 135, f. 148 (aprilie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 241-242. 1 Loc răzuit 40 1576 (7085) noiembrie 12, Bucureşti f Mhaoctiîo coKîeio, Yw Aab^ahapt» bocboaa h rocnoAHm» si>coe aeMA'fe ^rrppOBAAx'iHCKOe, chht» seAHKAro h np'feA^PAro fl/lnpMA bobboaa, AHencetf Mhxh6 bocso^a. Aabat rocnoACTso mh ci'e nOK'feAeme rocnoACTso mh caIsW rocnOACTBA mh GpT>EtfAtfH AwrweT h JKtfnAHHtţeB cmW Kaach h ct» chhobh ch h ct» A'tHJepeM ch, ha hmc ĂecnHHA h maaa KAA'fe1, laicoate aa ctfr hm HerOB A€A 3A WMHHtf WT TopHH EptTitAHH C'tC B6MHHIH H CT»C BOACHHlţAMH H CT»C BT»C0H XOTApS7, BApe 6AHKA C6 XT6T H3EpATHT WT tlO BT»CH CT»C nAAHHNOM, 6>K6 C6 30BCT AptrHHA H 3EtfMtfMAvrtfA. H flAK AA 6CT Gp'tB^’A^’H AWrW6T H Kfe’nAHIflţtf CMtf KaA£B nOAOBHH^ WT C6A0 WT PS’hkS’a WT np€3 QaT CT»C B6MHHÎH WT C6A0 H WT tlOAC H WT UltfM H WT A'feA CT»C BHHOrpAAe. H flAK AA hm CtfT Cp'tBVAOB AWrWtjjCT H >K^(1AHHL(V 6Mtf KaA6B Be4HKeipH a^a Morouios bt»ca wt cbao h wt nOAe h wt ui^m h wt a^a ct»c BHHOrpAAe h wt no BtcoH xoTApe, nOHeace ecT nOK^nHA Gp^stfA Awrwtjjer 3a *at ACnpn rOTOBti h h3baaha ta eCT h wt snp bt» a8^ coahhh. H flAK A* 6CT Gp'fcB^’A^’H Awrwrji6'1’ H 5K^nAHH4^ CM^ Kaa6h wmhhS’ (tf) Set^HKetpH wt acaa XptcOB TperAro acao wt ccao h wt nOAio h wt ui^m h WT A*feA CT»C BHHOrpAAe H WT nO B'KCOH XOTAptf, nOH6K6 CCT nOK^nHA WT Xptc 3A w ACnpn totobh h eipn ta cct h3baaha h wt snp h haatha ta cct WT A^>KH0B6 tf TonOAOB'feHH 3A T BCApe 3A BHHO H WT Al^eP^X Xpi»C0B 6 BeApo. H ^3ca ecT Xptc wt Gp'KEfc’A Awrwcj>er ei‘ kaahc wt îkhto h kaahia WCTABHA CCT no B WBpOKH WT ÎKHTO. H nAK aa eCT Gp'tBis’AOB Awrwtţter h Kaacb cahh mca^a wt AtţnrAHH, no hmc Qnp'fe ct»c iţnrAHKAM ch h ct» bt»ca aciuam ch h AiţnrAHKAM ha hm€ AospA h A/ÎAprA h Mhx^a, 3ahok6 ckV hm 3a A^A^ne. H nAK aa ecT GptstfAtfH Awrwtjjer h Kaacb hhxhom BHHOrpAAe, eace ce TA 30B6T IIhCkVaOB E^HCB B'KC'fe. www.dacoromanica.ro 61 II0HC2KC CÎ’e BMUJC pCMCHH C6AA H WMHHC M BHHOrpAAI H AlţHrAHH C&V HM CTApe h npABc 3a hm. A (iotom, cam Cp'tE^A Awrw<{>eT npiHAOuje H c*t a&nAHHiţA ero KAA'fe, Tepe AdA°lIie h tfAOJKHUie n ţfroKMHUic AT»4*epe mm wt np'feA rocnOACTBA mm bmujc pcmchm hm6H6m, AecnHHA h maaa Kaa^, I&K02KC Aa CfcV AB'fe C6CTpOB6 HA£ CÎC BHU16 pCMCHH WMHHC M BHHOrpA^\C H ALţHTAHH HA HM6 Qnp'fe Cb LţHPAHKAM CH H CtC A^epAM CM, HM6H6M MApHHA m AAmx^a m AospA m MAprA, 3AHe>Ke CHiţe Vtakmmluc cam Gp'bBfc’A Awrw4>eT m >K^nAHM4A eMtf KaA'fe wt np'feA rocnOACTBA mm. IIomto paa’i cct wctaaa KAA'fe MAAA CMpOMAXA WT MATcpi» M B63 CK^AMl^e WT 3AAT0 M WT CpCEpO H EC3 HHl|16 XAAMHC, A AoCnHHA, WHAKC CCT CT»rA6AAAA HA TOrA CTpALUHA C'bMpTT» 3A MVaM, Tepe CCT nA3HA MATepM CM M CeCTpA CM MApYlA, Aa*€ A° mac C’bMp'bTH. TaîKC TA ecr npHHHl|lAAA M nOCAtf>KHAA CT»C nOnM, KAKO CCT AOCTOAHl'e AOBpMM MbAOBClţH. H WT np’fc'KAe C'bMp'bTt €M WCTAAA €CT ^Kfe’nAHHLţA KaA'fe KAKO KTO XOK6T CT» TAC A ACT HA CBO€M HCBOA'fe, TOMtf AA CCT CBAKA A6AA CH WT PtfHK^. H npHA^MMA TA CCT CM Bp'feMC WT C'bMp'bT’b Bl. ptflţC A^^P^M CH BMUie flHCAHA, A°CnHHA, CCAO tf G'bA'bTptfK H nOrpCBHAA 6CT HA Iţp'bKstf. Tcm pAA'i h A3, Opte^A Awrw4>er, ^a^oxom moc aga wt TopHH Ep’bTHiaHH B*bCA M BMHOrpA^e WT fiClţHKCqjî M WMHHC BMUie (1MCAHC A°CnMH6B M MAAA KAA'fe, lAKOXe AA TA (lOM'feHtfcT HAC C'bC /KfeVlAHHLţA MOA, KAA'fe, 3AK^(1H0 BT» B'feKH. A npeAA H OTAHKA Aa CCT TtMItO C'bC np'feKIJO, 3AH&KC HA Bp'feMC WT HCBOA'fe H'feCT CbrACAAAA CCT, AHtf C^T HSGCrA'b. TorO pAA'l, HHIţlO MCT'kx AA H6 HMAT C'bC Cl'e BMUlC pCMCHC WMHHC H BHHOrpAAC H Al^HPAHH. TakO tfr'bKMHUJe Gp'bEfc’A AwrwtjieT m aîtfnAHHHA cm# KaA'fe wt np'feA rocnOACTBA mm h wt npeA BT»CH nOMTCHHMMM npABHTCAÎ'CM TOCnOACTBA MM M W CT»3HAH'|6 B'bCCX Meri'iaiMOM mm. H WCTABMLUC C'bC BCAMKOe KACTBtf, £a HC pA30pMT IIpC^A M GtAHKA CIJO BULUC peMCHOC HAUJC TAKM'fejKl'e. A Alţie XOqlCT H'filţlO noepAMMT Cl'e TAKMe^Kl'e, WHCJKC Aa B^A® aHAt0.6MA WT TMI EOrOHOCHH WTlţH M>K6 BT> HeKCM. H eiţie aokab xokct bmtm Gp'kbVa AwrwCT jkib, cam a* cm weaa^act CBOC WMHHC H BMHOrpAAC M ALţHTAHH BMUJC pCMCHM MMCHCM. A nO C'bMp'bTi" ero, np'bAAAMKC aa ne wctax, ahV aa wctaujc A'Bi^epe mm bmujc pcmchm, MMCHCM AeenMHA M MAAA KAA'fe, WMHHC M BMHOrpAAC H ALţHTAHH H B'bCCX €>KC BMUJC P'&X- Gero pA^i m rocnoACTso mm a*A°X Gpt>b^aob Awrw^er ^MtipcpcM ero BHLU6 nMCAHC, AeenMHA M MAAA KAA'fe, IAKOKC AA cWt MM WMMHe BT> WXAStj’, HMM M CHHOBH MM M BH^KOM H np'feBH^MCTOM MM M HM WT KOrOJKC HCnOKOA'feBHMO, no p'feM rocnOACTBA mm. G&kc m cBtfeA€TCAMe noCTABA'feer rocnOACTBA mm: xS’nAH Ibaujko bcamkm ABOpHMK H >K^nAH H'ferOC BCA AWrWtjieT H GtaH CnATApV M fl\HTpTfe BCA BHCTliap M BpAT^A KWMMC M EaA^ CTOAHMK M GtOMKMHA BCAMKM nOCT’tAHMK. HcnpABHMK, H'feroe bcamkm Awrwtjjer. 62 www.dacoromanica.ro H A3, AtfMHVptf HAnHCAX BT» CTOA EtfKtfpeiţiî, M*feceiţA HOeMBpîe Bl ABHH, BT» A'fe'T ^3ne. t Iw Aaî^ahap^ bw6bwaa, mhaoctia bokîa rocnoAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Sârbului logofătul şi jupaniţei lui, Calei şi cu fiii săi şi cu fiicele sale, anume Despina şi Calea cea mică1, ca sa le fie partea lor de ocină din Brătianii de Sus, cu vecinii şi cu morile şi cu tot hotarul, oricât se va alege de peste tot şi cu munţii care se cheamă Drăghina şi Zbuciumatul. Şi iar să-i fie Sârbului logofătul şi jupaniţei lui, Calei, jumătate de sat din Runcul de peăte Olt, cu vecinii, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii. Şi iar să-i fie lui Sârbul logofătul şi jupaniţei lui, Calei, în Veţicheşti toată partea lui Mogoş, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii şi de peste toate hotarele, pentru că a cumpărat Sârbul logofătul pentru 1 300 aspri gata şi l-a scos şi de la bir în doi ani. Şi iar să-i fie Sârbului logofătul şi jupanţei lui, Calei, ocină în Veţicheşti, a treia parte din partea lui Hârs, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat de la Hârs pentru 800 aspri gata şi încă l-a scos şi de la bir şi l-a plătit de datorii în Topoloveni cu 10 vedre de vin şi de la fiicele lui Hârs, 5 vedre. Şi a luat Hârs de la Sârbul logofătul 15 clăi de grâu şi claia a lăsat câte 2 oboroace de grâu. Şi iar să-i fie lui Sârbul logofătul şi Calei un sălaş de ţigani, pe nume Oprea cu ţiganca sa şi cu toţi copiii săi şi ţigăncile anume Dobra şi Marga şi Mihul, pentru că le sunt de moştenire. Şi iar să-i fie Sârbului logofătul şi Calei viile lor toate, care se cheamă în Piscul Bunei. Pentru că aceste mai sus-zise sate şi ocine şi vii şi ţigani le sunt vechi şi drepte de moştenire. Iar apoi, însuşi Sârbul logofătul şi cu jupaniţa lui, Calea, au venit de au dat şi au aşezat şi au întocmit dinaintea domniei mele pe fiicele lor mai sus-zise pe nume, Despina şi Calea cea mică, ca să fie două surori pe aceste mai sus-zise ocine şi vii şi ţigani, anume Oprea cu ţiganca sa şi cu fiicele sale, pe nume Marina şi Mihul şi Dobra şi Marga, pentru că aşa a întocmit însuşi Sârbul logofătul şi jupaniţa lui, Calea, dinaintea domniei mele. Pentru că a rămas Calea cea mică săracă de mamă şi fără scule de aur şi de argint şi fără nişte haine, iar Dospina (!), ea a îngrijit la acea straşnică moarte de ciumă, de a păzit pe mama ei şi pe sora ei, Maria, până la ceasul morţii. Deci a împărtăşit-o şi a slujit-o cu popi, cum se cuvine oamenilor buni. Şi înainte de moartea ei, a lăsat jupaniţa Calea, ca celui ce o va căuta la nevoia ei, aceluia să-i fie toată partea ei din Runcu. Şi i s-a întâmplat ei vremea de moarte în mâinile fiicei ei mai sus-scrise, Dospina, în sat în Sălătruc şi a înmormântat-o în biserică. De aceea şi eu, Sârbul logofătul, am dat toată partea mea din Brătianii de Sus şi viile de la Veţicheşti şi ocinele mai sus-scrise Dospinei şi Calei celei mici, ca să mă pomenească, cu jupaniţa mea, Calea, împreună în veci. Iar Preda şi Stanca să fie numai cu zestrea, pentru că la vreme de nevoie n-au căutat, ci au fugit. De aceea, 63 www.dacoromanica.ro nici un amestec să nu aibă cu aceste mai sus-zise ocine şi vii şi ţigani. Aşa a întocmit Sârbul logofătul şi jupaniţa lui, Calea, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor lor. Şi au lăsat cu mare blestem să nu strice Preda şi Stanca această întocmire a noastră mai sus-zisă. Iar dacă vor batjocori cumva această întocmire, ele să fie anathema de 318 purtători de Dumnezeu părinţi, cei de la Nicheia. Şi încă cât va fi Sârbul logofătul viu, singur să-şi stăpânească ocinele şi viile sale şi ţiganii mai sus-zişi pe nume. Iar după moartea lui, prădalice să nu rămână, ci să rămână fiicelor lui mai sus-zise, anume Despina şi Calea cea mică, ocine şi vii şi ţigani şi toate cele mai sus-scrise. Pentru aceasta şi domnia mea am dat lui Sârbul logofătul şi fiicelor lui, mai sus-scrise, Despina şi Calea cea mică, ca să le fie ocinele de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Dumitru, am scris în scaun în Bucureşti, luna noiembrie 12 zile, în anul 7085(1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. St Buc., Doc. istorice, DXCII/2. Orig., perg. (30 x 63), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 242-243. 1 Cele două nume din urmă sunt încercuite cu cerneală şi şterse împreună cu textul până la “tot hotarul”. Pe margine s-a scris: “Partea Despinii ot Veţicheşti au scos wt ahbah H3Baaha Îwah BTOptt A0r06T M AUkAAA KdA'fe fipOyţAAA 6CT MACT CSOK UfT fiHIţHKeiŞIH BT» A*flT ;<3pH. HAMEpTAX CIA A3 tfApmţie Hi»CTtfp6A BTOpH Aoro^em,” (... din divan a scos Ioan al doilea logofăt şi Calea cea mică şi-a vândut partea din Viţicheşti în anul 7150. Am însemnat acestea eu, Udrişte Năsturel al doilea logofăt). 41 1576 (7085) noiembrie 25, Bucureşti t MhAOCTIW BOKÎtO, Iw AAHgAHAptf B0EB0AA H rOCnOAHHT» KTiCOH 3EMAH SVrppOBAAXÎHCKOH, Ctim* BeAHKdro h np^AOsparo A\npMA boeboaV. A^bat rocnOACTBO mh cie noseA'feHÎe rocno^CTBA mm Wa^h h ct» chhobh ch h TYa°P H CT» CHHOBH CM, CAIHi HM Eon» npHnVCTHT, IAK02KE Aa 6CT wmhhV E’bA’^HH, A6A PaAYaawb> CHHT» ApAflIAB WT OOKUIAHH, B'tCAX, BApe EAHKA CE XTET H3BpATH WT HAA BtCEKOM M’feCTO H CT»C BT»CEM X°TApWB, (10HE2KE nOK^nnuiE WA’fe h ct»c T^AOp urr Paaya> chht» APAri|IAB wt Ookuiahh, 3a >cBpl ACnptl CH TtfpCKH rOTOBH H 3A TpH KOHH. Il0HE>KE TA PaAYa» a WH (ipOAABA WT CBOE AOspOM BOAIO H CT»C i&HAHIA B'tCEM MErîlAUlOM WT TOp H WT H3 A0ai flOHEJKE nOK^nHT WA’fe H C’tC T^AOP KAR0 AA HM B^ACT WHHHE H A'feAMMe- Toro pAA'i hm aaA°X h rocnOACTBA Atu IVA’fen h 1Va0P h ct» chhobh ch, IAK0KE Aa hai ctfr wmhhV h bt» wxab^, hhm h chhobom hm h bhokom h np’feBHOM’feTOM H HE WT KOrOîKE HEnOKOA’tlBHMO, n0 WpttîMtf TOCflOACTBA MH. 64 www.dacoromanica.ro Cerce h CB6A€TeAîe rtocTasA’feeM rocnOACTBA mu: rctfnAH Îbaluko bcahkh Abophhk h rcVnAH H’feroe bcahkh Awrwer h Ctah cnATAp n Mnxp'fe BHcrîiap H EpAT^A KOMHC H EAA'fc CTOAHHK H FOHlţ’k ne\ApHHK H GtOHKHI^A B6AHKH noCTeAHHK. HcnpABHHK, H’feroe bcahkh Awrwer. H A3, Ctah, erce harhcax bt» hactoahh rpAA EtfktfpeqiH, M'fecei^A HOEMspîe K€ AtHH> wr Aaama ao ceA'fe Teistfipn a^th *5ne. t Kw AaÎ^AHAP^ BW6BWAA, MHAOCTIIO BOrcîlO rOCnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gulea şi cu fiii săi şi lui Tudor şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Bădeni toată partea lui Radul, fiul lui Draghia din Focşani, oricât se va alege de peste tot locul şi cu tot hotarul, pentru că au cumpărat Gulea şi cu Tudor de la Radul, fiul lui Draghia din Focşani, pentru 2 160 aspri turceşti gata şi pentru trei cai. Pentru că Radul a vândut-o de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos, pentru că au cumpărat Gulea şi cu Tudor ca să le fie ocine şi dedine. De aceea, le-am dat şi domnia mea, lui Gulea şi lui Tudor, şi cu fiii lor, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi eu, Stan, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 25 zile, de la Adam până la aceasta ani curgători 7085 <1576). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., 1 015 (Ep. Buzău, XVI/19). Orig., perg. (26 x 39), pecete timbrată. Cu o traducere din 1862; altă traducere, ibidem. Doc, istorice, MMDCCCLVI/14. EDIŢII. Trad. DIR, B, 244. 42 1576 (7085) decembrie 30 f fii, XpHCTA Bora, EAArOB'fepHUH H EAArOMeCTHBEIH H XpHCTOAIOEHBMH H CAMOAP'brcABHBI Iw AA6gAHAptf BO6BOA1 CHHT» B6AHKARV H np’feAOBpArW Mnp'rfe bocboAi ah6i|tiwh AAhxhcb bo6boa, Eorci'to mhaoctîw h EorcieMi. AApoBAHieMi» wsAAAAWipeMtf h rocnoACTBtfioqieMtf bt»co(h) 3 cm ah [wt] rrpOBAAXÎHCKOH, etperce 3AnAAHeHCKieMT» CTpAHAM, AaMAUI H OArApAUI [h] Xepiţer, urce kt» CHA'fe BAAronpoH3BOAHX rocnoACTso mh cbocmt» eaaphmi, npoHSBOAemeMT», MeCTieMi», CB*feTAieMi» cpi^^Mi» rocnOACTBA mh, iakw npOCAABHTH npOCAABUlArO MIA XpHCTA HA np*feCT0A*fe CB’kTOnOMHBUIArO P0AHT6A6M rocnOACTBA MH, lAKOrce BAArOKOp’kH’h CAAOKHieMT» flAOA npHHOCHTHM. 65 www.dacoromanica.ro Gero p A^POKAX rocnoACTBO mm ci'w bcamccthum m GAArouiepA3Hb( m npeAflOMHTAHÎeM, HÎKC HAA B'bC’feMH MeC'T'bHl’e AAPOK HACTOAI4IH CIW XPHCOBOA TOCnOACTBA MM MCCTMTOMT» npABMTCAtO rOCflO^CTBA MM K^riAH HbAUIKO B6AMKIM ABOpHHK, lAKO/Ke £A mV CCTT» C6A0 nO MMC IIoeHApiH H K'tn'bl^'bHeHl'H CT»C B'bC'fe XOTApOMB’fe, nOH&KC CIM BMUJC flMCAHH CCAA cfcV npABC M CTApe H A’bAHHC h eqj&Ke aocth3ahc m ctajkahm ot poAHTCAto npABHTCAto rocnOACTBA mm PaA^A BCAHKM KAtOMAp, BT» A*»HM nOKOMHAfUI Pa^Wa B0CB0A KAAfcVepA, CT»C B’bpHOC M fipABO CA&KGtf H CT»C KpOBM> npOAIAHBI WT Goto HA <&T»HTT>HA AlţMrAHtfAOB, KT»AA CC CCT flOGMA PaA^A B0CB0A CT»C GTp06 IIpMG’tr^A. A riOCA’fcAi PaA^A KAtOMAp npMA^MMA CA CM^ npMGCUYe, BT> AGHM A/l.MpM’fc BOeBOAi bt. tfrpT»CKoe 3cmam. A K'BAA eCT GblA BT» AbHH IleTpT» BOCBOAi * Cl'e CCAA BMIXie p’fcMCHM APt>îkaa mx A/Iahta rpeK^A m coTBopMA ecn» AsopGfc’ na neTptf bocboa, Tepe eCT Aaa Ce C6AA HA MOHACTMp rAArOACMblH IVT R\3ep. A KT>AA eCTT. GblA BO A^HH rocnOACTBA MM, nOMTCHOlO npABMTCAtO rocnOACTBA MM 2KfcVlAH HbAUJKO B6AMKM ABOpHMK, UIHT» npYMAC npCA rocnOACTBA MM CT»C MOHACTMp UIT [A3ep. H TAKO npeUJe KAAkVepM KAKO 6CTT» nOMMAOBAA II'bTpk’ BoeBOA m Mahta ct»c Tex ccaa bmujc nHCAHbt. A tcm, rocnoACTBO MM TACAAA M C^AmX n0 npABA^ M no 3AKOH, KkVlHO CT»C WTlţtf erVMeHts’ BAAAMLţrfc OepAc{>HM M CT»C UITLţk’ enMCKOn AImXAMA M CT»C BtcHiMtl MCCTHTMMM npABHTeAie rocnOACTBA MM. H BMA’fcx rocnoACTBO MM KHMTA PaaYs’aA BOeBOA M KHMrA IPbTpAIUKO BOeBOA, KAKO CCTT» GblA nOMMAOBAA CT.C cYe CCAA nO PAA^A KAtOMAp uit Paa^a bocboa KAAtfrepA (m) uit IleTpAUJKO soeBOA HAMnpe;*A€ uit KAAtfrepH WT [A3epT.. H cijjokc ecTb aonccma npABMTeAto rocnOACTBA mm actfnAH Hbauiko BeAMKH ABOPHMK bY GOA’fcpM, HA MMC! UIT P^Aa H WT Ep'bTYAHH, Op'bGfc’A H ApArOMMp M (uit) KpT»CTYHei|lM, Onp’t M UIT EOAHMqiM, TpAMA H UIT B'bpG'bTeijJM, IVaYc h urr IAium, Iuih Aoroer m uit HTpeB'bAMCAe, Gtomka AuiruicjieT m uit BpT>Te4iM, Otahm^a batax h urr A/lepMuiAHM, TatWa h urr KopE’fcHM, PaaVa AHreAMHCB M UIT OeAA(T)ptfK, AP'trMM, Tepe CCTT» CBrfeAMTeACTBOBAAM npeA TOCnOACTBA MM HAA HMXHH A^WAX, KAKO CCTl» GblA nOMMAOBAA no PaaYs’a KAtOMAp CT»C CYe CCAA UIT PAA^A B06B0AA M UIT IleTpAUlKO soesoAA, 3AHe^ce cbVb guam ccaa rocnoAApcKH 3A a^Ahh^. H tako^a^ h rocnoACTBO mm c^amX h tacaaX CTtc wriţtf KMp BAAAt'4'fe GepAcjiMM m ct»c uiti^S’ ApxYenMCKOn KMp MmXAHA M CT»C B'bC’tMM MCCTMTMMM npABMTCAYe rocnOACTBA MM M A*A0X n0 3AK0Htf GOîKYe BMUJC nMCAHC CCAA npABMTCAtO TOCnOACTBA MM BHUte prfex't> HOMTO pAA» CCTT» GblA nOMMAOBAHT» PaA^A KAtOMAp HAMnepBO UIT nOKOHHArO PaA^A BoeBOA M urr nOKOMHArO nT»TpAUJKO BOCBOA*- A ^ tcm, rocnoACTBO mm ei|Je>Ke cam noCAAA nOKOMHAro urn^^ KMp 6cj>TCMYe BAAAM4rfe TAMO HA BMUJC p’fcMCHM CCAA, Tepe CCTT» BHA^A H M MCTMHCTBOBAA M BOnpOUJAA CCTT» MCrYAUJM UIT UIKpeCTYtO M’tCTO. H CHl^C cert CBrfeAMTeACTBOBAA CBATOmS’ npeA rocnOACTBA MM, IAK0XCC M T’fex'1» bY 66 www.dacoromanica.ro corapn, hjkc ctfT BHuie nHCAHH, kako ecrr» gua homhaobaa no Paa^a kaiomap WT PaA^A B06B0AA H WT IleTpAUIKO B06BOA A CT.C C'fe BHUJ6 p’fcMCHA C6AA. H wcTAiue KAA^repn wt nV3ep wr 3akoha wt npeA rocnoACTBA mh. H 6AHA KHHTA TOCnOACTBA A\H, 6K6 CAM COTBOpHA TOCnOACTBO MH KAAtfrepOMT» WT I2136P, Aa ApT»^M’>’ CÎe C6AA, A* CC HC B'feptfeT TAIO KHHlV rocnoACTBA mh, 3AH6X6 H'fecn» bua ctnpeA ahi# npeA rocnOACTBA mh ct»c npABHT6AIO rocnoACTBA MH tttfnAH HbAUIKO B6A AB0pHHK, AhV C^T 61.IAH npeAeCTHAH KAAtfrepn wr Ktaep no rocnOACTso mh. Taîkc, HHKOrAAxe aa ce HC B’fcptfer TAIO KHHlV rocnoACTBA MH. H nAK A<\ eCTT» nOMTeHOMtf npABHTCAlO rocnoACTBA MH tttfnAH Hbauiko BCAHkTh A^OpHHK C0AA HA HM€ BTeptUi H VpAlţÎH H CT.C GAATA EHCTpeiţtfAOK noAOBHH^ h ŢpHHA^pHAe Btc'fcx» ctc stcex xoTApose, nOHOKe ci'e BHuie nnCAHe CCAA (cfcV) CTApe H npABC WMHHC H 3A A^AnH^ M eiJlOKC A®CTH3AHC WT pOAHTCAlO npABHTCAlO TOCnOACTBA MH ÎK^nAH HBAUIKO B€AHKÎH AB<>pHHK, WT PAA^A B€AHKl'H KAlOMAp, BO A^HH nOKOHHATO PAA^AA B0€B0A, CT.C B’fepHOtO H npABA CA^JKgV H CT.C KpOBT» npOAIAHT» nO *lV>KAOe 3CMHAA. A. tcm, noMTeHOM^ npABHreAio rocnoACTBA mh, actfnAH Hbauiko bcahkî’h ABOpHHK, Kt Abhh rocnoACTBA MH, WH TA 6CT Aaa H nOMHAOBAA CB'feTOMtf H GOJKeCTBeHOMtf MOHACTHp 30B6MAT0 Bl'eptUi CT.C CYe CCAA, 6JK6 CfcV BHUie nHCAHe, HA HM€ IIOeHApi'H H KCAHIH H KtntlVMHeHl'H H fil'eptUI^A H ct»c GAATA EHCTpe4^A0B nOAOBHH^ H rpHHA^pHAe Btcfc H CT.CT» BT.C'fex'1» X0TAP0Be> lAKOJKC AA eCT CB’feTOM^ MOHACTHp WXAGV pAAH A^UJA pOAlTCAICMt nOMTCHOMtf npABHTeAKO rocnoACTBA MH, nOKOHHATO PaA^A B€AHKH KAlOMAp H pAAH fitflUA GpATOM CH CM# AaB^A B€AHKATO KAlOMAp H 3A pAAH A^UI^ CmV, IAKOJKC Aa HMT» CkVb B'feMHOe KOCnOMHHAHl’e. H 3AKAHHAme no ctMptTH rocnoACTBA mh: KOro H3GepeTT» rocnOAt Eon» GKITH TOCnOAHHt EAAUiKOe 3CMAH HAH WT CptACMHATO nAOAA TOCnOACTBA MH HAH WT CpOAHHKt TOCnOACTBA MH HAH, nO rp'feceX HAUJMX'K« WT HHOnA'fc-MeHHK, ALpe nOMTCT H ^TBCpAHT H nOHOBHT CIIO XP^COB TOCnOACTBA MH, TOrO rocnOAt Eon. aa noMTer h coxpahht h oyKp'fenHT bo rocnOACTB'fe ero. Ai^icah hc noMeTHT h hc ^Vecpaht, ah# pA30ptrr h noneper h pA3CGiner, toto rocnOAT» Eon. aa nopA3er h noneper h t/Gîen. 3Ae tcao ero, a bt» g^a^cm K'fei^’t A^UiA ero H Aa HMAT MACTOW CT.C I^Aa m CT.C npOKACTOM Ap'lA H CT.C HH'feMH iVaCA, H>Ke BM.30nHUIA HA TOCnOAA îctfCA XpHCTA: “KT.3MH, KT.3MH, pACnCHH ero”, KposG ero haa hhx h ha chhobh hx, okc ecn. h gVa6T bt. B*i»KH, amhh. Geace h CBrfeAHrreAie nocTABHx rocnOACTBO mh: actfnAH AoepoMHp gub B€A GAH H ^(VnAH APAr0MHP BUB B€A AB0PHHK H /K^nAH H'ferOC B€A AOrocJ>eT H GTAH B€A CnATAp H XApBAT BCA CTOAHHK (h) EpAT^A BCA KOMHC H MHTp'fe B€A BHCTÎiap H r'OHlţ’fe neXApHHK H GTOHKA B€A nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, CAM P'feM TOCnOACTBA MH. IIhcax A3, H'feroe AOrocJ>er, maah AOrocJ>er, M'fecei^A A^KeMBpi'e a AtHH» WT AaaMA TCK^LJJeM AO CCA'fe BT» A'feT ^3ITfe. 67 www.dacoromanica.ro t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitowl, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toata ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului; care cu putere am binevoit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu cinstită, luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos, cel care m-a proslăvit pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele, precum rădăcina bună aduce roadă mai îmbelşugată. Pentru (aceasta), am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă înaintea tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, ca să-i fie satul anume Poenarii şi Căpăţânenii cu toate hotarele, pentru că aceste mai sus-zise sate sunt drepte şi vechi şi dedine şi încă agonisite şi dobândite de părintele dregătorului domniei mele, Radul marele clucer, în zilele răposatului Radul voievod Călugărul, cu credincioasă şi dreaptă slujbă şi cu sânge vărsat în luptă la Fântâna Ţiganului, când s-a bătut Radul voievod cu Stroe Pribeagul. Iar pe urmă, lui Radul clucerul i s-a întâmplat pribegie, în zilele lui Mircea voievod, în Ţara Ungurească. Iar când a fost în zile lui Petru voievod, iar aceste sate mai sus-zise le-a stăpânit Manta Grecul şi a făcut slujbă de curte la Petru voievod, de a dat aceste sate la mănăstirea numită de la Iazer. Iar când a fost în zilele domniei mele, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, el a venit înaintea domniei mele cu mănăstirea de la Iazer. Şi aşa pârâu călugării că a miluit Pătru voievod şi Manta cu acele sate mai sus-scrise. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, împreună cu părintele egumen vlădica Serafim şi cu părintele episcop Mihail şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea cartea lui Radul voievod şi cartea lui Pătraşco voievod cum a fost miluit cu aceste sate Radul clucerul de Radul voievod Călugărul şi de Petraşco voievod mai înainte de călugării de la Iazer. Şi încă a adus dregătorul domniei mele jupan Ivaşco marele vornic 12 boieri, anume: din Ruda şi din Brătiani, Sârbul şi Dragomir şi din Cârstineşti, Oprea şi din Boienişti, Grama şi din Bărbăteşti, Gulie şi din Iaşi, Ion logofătul şi din întrevâlcele, Stoica logofătul şi din Brăteşti, Standul vătaful şi din Merişani, Tatul şi din Corbeni, Radul al Anghelinei şi din Sălătruc, Drăghici, de au mărturisit înaintea domniei mele pe sufletele lor că a fost miluit Radul clucerul cu aceste sate de Radul voievod şi de Petraşco voievod, căci au fost sate domneşti de moştenire. Şi de asemenea şi domnia mea am judecat şi am cercetat cu părintele chir vlădica Serafim şi cu părintele arhiepiscop chir Mihail şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat, după legea lui Dumnezeu, mai sus-scrisele sate dregătorului domniei mele mai sus-zis, pentru că a fost miluit mai întâi Radul clucerul de răposatul Radul voievod şi de răposatul Pătraşco voievod. Iar întru aceea, domnia mea încă am trimis pe răposatul părintele chir Eftemie vlădica acolo, la mai sus-zisele sate, de a văzut şi a adeverit şi a întrebat pe megiaşii din jurul locului. Şi aşa a mărturisit sfinţia sa înaintea domniei mele, ca şi cei 12 68 www.dacoromanica.ro boieri, care sunt mai sus-scrişi, că a fost miluit Radul clucerul de Radul voievod şi de Petraşco voievod cu aceste mai sus-zise sate. Şi au rămas călugării de la Iazer de lege dinaintea domniei mele. Şi o carte a domniei mele, pe care am făcut-o domnia mea călugărilor de la Iazăr, ca să stăpânească aceste sate, să nu se creadă acea carte a domniei mele, pentru că nu s-au pârât de faţă înaintea domniei mele cu dregătorul domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, ci au înşelat călugării de la Iazer pe domnia mea. Deci, niciodată să nu se crează acea carte a domniei mele. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic satele anume Vierăş şi Urâţii şi cu balta Bistreţului jumătate şi Grindurile toate, cu toate hotarele, pentru că aceste mai sus-scrise sate vechi şi drepte ocine şi de moştenire şi încă dobândite de părintele dregătorului domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, de Radul marele clucer, în zilele răposatului Radul voievod, cu credincioasă şi dreaptă slujbă şi cu sânge vărsat prin ţări străine. Iar întru aceea, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, în zilele domniei mele, el a dat şi a miluit pe sfânta şi dumnezeiasca mănăstire numită Vierăş cu aceste sate, care sunt mai sus-scrise, anume Poenarii şi Cheianii şi Căpăţânenii şi Vierăşul şi cu balta Bistreţului jumătate şi Grindurile toate şi cu toate hotarele, ca să fie sfintei mănăstiri ohabă pentru sufletele părinţilor cinstitului dregător al domniei mele, răposatul Radul marele clucer şi pentru sufletul fratelui său ...*. Albul marele clucer şi pentru sufletul lui, ca să le fie veşnică pomenire. Şi blestem după moartea domniei mele: pe cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele domniei mele, sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Iisus Hristos: “ia-1, ia-1, răstigneşte-1”, sângele lui asupra lor şi a fiilor lor, care este şi va fi în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Harvat mare stolnic şi Braţul mare comis şi Mitrea mare vistier şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Am scris eu, Neagoe logofătul, logofăt mic, luna decembrie 30 zile, de la Adam curgători până la aceasta în anul 7085 (1576). Alb. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 155-156. Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 705-706 (cu 1 decembrie). Traduceri, ibidem, ms. 349, f. 106-109, 166-167 (fără lună şi zi), 479, f. 146-147 şi 166v-167, 710, f. 700v-701 (fără lună şi zi) şi 706-707 (fără lună şi zi), S. I., nr. 1 016 (M-rea Vieroş, EL/1). EDIŢII. Trad. Nicolaescu, Vieroş, 12-13; DIR, B, 244-246. 1 Loc alb. www.dacoromanica.ro 69 43 1577 (7085) ianuarie 9, Bucureşti f fl/VnA0CTÎew GOîKieio, îw AAeăAHAptf bocboaa h rocnOAHHT» bt»coh 3 cm ac tfrrpOBAAXUlCKOe, CHHT» B6AHKArO li np^AOBparO A/inpM6B BOC BOA A, CHHB A/VHXH6B BOesOAA. ^abat rocnOACTso mh cYe noseAeHie rocnoACTBA mm Gtohkt»b wt ApT»C CHIiOBH CM, 6AHlţH 6Mtf Bon» A^CT’i IAK0>Ke A* MOY CCT WMHHOY A6A A/V’GhS’lUKT.B, A^epA PdAYA°B, H?K6 CCT BMAA noKtfriHAA wt Gtoiah, bt»ca a^a Gtoiahob wt nOAio, wt Luidu m wt boa^ h wt C6AAAHl{i6 CCAOB H WT nOCS^A^i WT nO BT»C MCCTO, 3AHCJK6 CCT nOKOYDMA Otohka wt A/ltHtfujKA, A^ipepA Paayaob, c‘ie bmuic peneHA wmhh^ 3a /e ACnpn rOTOBH. H npoAMOwe A/l’BHk’ujKA, A^^epA Paay^ob, wt hhxhc a°kP0 koaw h WT npeA rocnoACTBA MM H CT»C 3HAHÎe BtCCM MerilAUiOB WT WKp'BCTT» M6CT0B. Oero pAA'i, aaA°X h rocnOACTBO mm Ctohk'kb, iakokc ehth cm^ kt» WMHhV, BT» WXABS’, 6mV H CHHOBOM CmV H HM WT K0r02K6 HenOKOA’tEHMO, nopH3M^ rocnoACTBA mm. Oe>Ke h cseAereA'ieM nocTABAex rocnOACTBO mm: actfnAH 4,06poMHp kcahkh BAH H KtfnAH HbAUIKO B6AMKH AB0PHnK H J+cfcVlAH H'ferOC BCAHKH A0r0eT M CTAH CnATAp H A/lHTp'fe BHCTMIAp H BpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H roHi^'fe nexApHHK h xSWh Otohka bcahkh nocTCAHHK. H HCnpABHHK, H’feroe B6AHKH Awrwcjjer. Â3, maah Otah, ma3ax bt» hactoahh rpAAtf ES’KS’peipH, M’feceuA reHApie & ABHH, TeKtflţJOM A'feTOM WT ÂAAMA AO CerO liHCAHie BT> A’feTO ^3ne. t Iw A.AYgAHAP^ BW6BWAA, mhaoctYa BOîKIA rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica din Dărmăneşti cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Dărmăneşti, partea Mănuşcăi, fiica lui Radul, pe care a fost cumpărat-o de la Stoian, toată partea lui Stoian din câmp, din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni, de peste tot locul, pentru că a cumpărat Stoica de la Mănuşca, fiica lui Radul, această mai sus-zisă ocină pentru 5 000 aspri gata. Şi a vândut Mănuşca, fiica lui Radul, de a ei bunăvoie şi dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stoica, ca să-i fie de ocină, de ohabă, lui şi fiilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. 70 www.dacoromanica.ro \Eu, Stan cel mic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 9 zile, ani curgători de la Adam până la această scriere în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 13 964. Orig., hârtie (40,5 x 27,5), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 247. 44 (1577) ianuarie 15, Bucureşti f A/IhaoctYw Eoaâ'ew, Iw AACgAHAptf kocboa h rocnoAHm» socoti 3Cmah ^/rrpOBAACKOH, CHHT» BCAHKArW H np^OSpAtMU A/ltipM’fe B06B0A, BhVk A/Vt1XHTfe bocboa- 4,*bat rocnOACTBO mh cYe nOBrfeAem'e rocnOACTBA mh cc^toh mohacthp rAArOA6A\bin EYepT»ui, XPAM BT»BeAeme npTfecBTfeTTfen EoropoAmţe h MI»CTH,feMLUOA\i( WTI^i/ Hr^MCH H BC6M EpATICMT» IKHBtfipHMT» BO CB’feTOC A\rfeCTTfe TOMT», IAK0JKC A* CCTT» HA TOACipH 6AHH EpOA 3A BOACHHlţC WT 3r0pT» M 6AHA BHHOrpAA, I1AK HA TOAeqJH, CT»C 6AHH BCMHH nO HA\6 tfpC. CYlO BHHOrpAA, wha ecT 3A npeKHe mohaxYcw CApYn. nonele npÎHAC mohaxYa Capa h >KfeViAHHLţA KAtiA'h npeA rocnOACTBA a\h Te'pe ecr a*a cYw EpOA 3A boahnhijh h cYio BHHOrpAA M 6AHHE BCMHH HA FOACLpH BULUC p’fe'tCHO WT HCrOBC A0EP° KOAIO CB’feTOMtf A\0HACTHp 3ApAAH AAEi/ B6A KAlOMAp, IAK05KC A* €CT CB’feTOMtf MOHACTHp BO OyKp’fenACHic H HHOKWM BO flHqjtf H BO CTpABtf. Geace h 3AKAHHAHie nocTABHx rocnOACTBO mh: Atpe Koro H3EepeT rocnOAT» Eon» HALUT» BUTH HAM6CTHHK EaaCKOC 3eMAH HAH WT CpT»AHMHArW nAOAA rocnOACTBA MH H TH, nOMA3A XpHCTOC H CO HACA’feAMU^e HAUieMtf, XOAOTAHCTbYcM CO HMCHCM EO^ICMT», H5K€ COTBOpUIArO H6B0 H 3CMAH, CipC^C H BHlilC IipHAOiKHTH. TaKOBA KTO pA30pHT CYlO KHHfV TOCnOACTBA MH, A WHT» AA CCTT» npOKACT WT tYh CB’feTUH WTlţH, 65K6 CCT BO HhKCIO H WT  eyArreAHipH. Geace oyEO h CBrfeAHT€AÎe noCTABA'feeM rocnOACTBO mh: actfriAH AparoMnp B6A ABOpHHK1 H tttfnAH H'ferOC B6A A0r0<|>eT H GTAH CnATAp H A/Vnrp'fe BHCTHiap H EpAT^A KOMHC H XaPBAT CTOAHHK H FoHiyfe nCXApHHK h Gtohka bca nOCTCAHHK. HcnpABHHK, N’ferOC BCA A0r06T. IIhca GpVA AOro<{>T»TtfA oy rpAA rAArOACMH EkWpetpn, M'feceiţA rcHApie eY aehh« a^t *3nr. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Vierăş, hramul vovidenia preasfintei de Dumnezeu născătoare, şi preacinstitului părinte egumen şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfânt loc, ca să-i fie la Goleşti un vad de moară din sus şi o vie, iarăşi la Goleşti, cu un vecin anume Urs. Această www.dacoromanica.ro 71 vie, ea a fost de zestre a monahiei Sara. Pentru că a venit monahia Sara şi jupaniţa Caplea înaintea domniei mele de au dat acest vad de moară şi această vie şi un vecin la Goleşti, mai sus-zis, de a lor bunăvoie sfintei mănăstiri pentru sufletul lui Albu marele clucer, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi de folosinţă. Iată şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeul nostru să fie cârmuitor al Ţării Româneşti sau din ruda de inimă a domniei mele şi tu, unsule al lui Hristos şi urmaş al nostru, te poftim în numele lui Dumnezeu, cel care a făcut cerul şi pământul, încă şi mai mult să adaugi. Acela care va strica această carte a domniei mele, iar el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sunt la Nicheia şi de 4 evanghelişti. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic1 şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt. A scris Erul logofătul, în cetatea numită Bucureşti, luna ianuarie 13 zile, anul 7083(1575). Arh. St Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 133. Copie; altă copie, ibidem, ms. 710, f. 772. Traduceri ibidem, ms. 348, f. 2-3, 349, f. 16-17 şi S. L. nr. 967 (Vieroş, XXII/6). Văleatul greşit, datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 247-248. ' în acest timp, Dragomir este fost mare vornic. 45 1577 (7085) ianuarie 20, Bucureşti t A/Vhaoctho eoîkYw, lut AAegAHAptf bocboaa h rocnOAmn» bt.com 3cmac VrrppOBAAxYHCKOc, chht» bcahkapo m AOepAro Mhpmcb bocboaa, chh# Mhxhcb b06boa<*. Ăabat rocnoACTBo mm cYe noseACHie rocnOACTBA mm AVntfAOs ct>c BpATTIAM CM, HA HMC EaHMWA H KopH’fe H N'ferOe H NeKHTA H ToAACpOB CT»C BpATTIAM, HA MMC BaAHkWa H Onp’fe H A/lAHrtB CT.C EpATÎf CM EaaWTT» H CT» HHX CHH0BH CM, 6AHl(e HM Eon» Aa«ti IAK05KC Aa «Al eCT WMHHtf EtfKLUe, ACA 3T»rAH0B_H Mah€b h Eaaayaob h ÂHCnOAOB BT»cex urr nocE^Ae, urr xotap ao XOTAp, §A CT.KCHH, n0H€^€ nOKfeVlH CI6 BHLU6 pCMCHA WMHHA AtfntfA H EaHNWA h KopH'fe h H'feroe h Hhkhta ka ct>7K6hh 3A *Âc Acnpn cpespi^HH h nAKH nOK^nn ToAAep h EaahkWa h Qnp’fe k ct>tkchh 3a /SS Acnpn cpespT»He h nAKH nOK^nn A/Iam™ h Eaawtt», k ct»jk£hh 3a /St Acnpn cp6Bpi>HH. H npOAAAH 3'trAH h Mah^ h £aaa h /ţncnOA vor cbocm AOnpoM boac cie BHUle peMCHA WMHHT» H CT.C 3HAHÎ6 BT.CH M6rYlAU10M. Gero paaY, A*A°X h rocnoACTBo mh Atfnk’AOB ct» gpatYam ch, Eahmioa h KopH’fe h IHroe h H6khta h ToAAepos ct»c bpatiiam ch Eaahk^a h COnp’fe h MAHrhB CT.C BpATV CH EAAWTT», IAK0KC Aa MM 6CT BT» WMHHtf H BT» HM H CHH0BH HM, BHS’kOM H np’feBHOMe’T’OM HM H H6 U>T K0r0>Ke HenOKOATfeBHMO, nopH3MO rocnOACTBA mh. 72 www.dacoromanica.ro Geace h cseAereAe (ioctabacx rocnOACrso mh: actfnAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H actfflAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWc|>eT H MHTp'fe BHCTIlAp H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H CTAH CllATAp H TOHl^'fe f1€XApHHK H GrOHKHlţA nOCTCAHHK. HCnpABHHK, XApBAT B€AHKtf CTOAHHK. IIhca Eohko, M'fecei^A reH^Apie k a^hh, Bt ctoahh rpAA EtfKtfpeiţiH, bt> A'feT WT AaAMA jtjjîîe. t îw Aai^ahap^ sweBWAA, mhaoctîio eoacYio rocnoAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupul cu fraţii săi, anume Banciul şi Comea şi Neagoe şi Nechita, şi lui Toader cu fraţii, anume Vlaicul şi Oprea, şi lui Manga cu fratele său Balotă şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Bucşe toate părţile lui Zăgan şi Manea şi Vladul şi Dispod, de pretutindeni, din hotar în hotar, 61 stânjeni, pentru că au cumpărat această ocină mai sus-zisă Lupul şi Banciul şi Comea şi Neagoe şi Nichita 21 stânjeni pentru 1 200 aspri de argint, şi iar au cumpărat Toader şi Vlaicul şi Oprea 20 stânjeni pentru 1 200 aspri de argint, şi iar au cumpărat Manga şi Balotă 20 stânjeni pentru 1 200 aspri de argint. Şi au vândut Zăgan şi Manea şi Vlad şi Dispod de a lor bunăvoie această mai sus-zisă ocină şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Lupul cu fraţii săi, Banciul şi Comea şi Neagoe şi Nechita, şi lui Toader cu fraţii săi, Vlaicul şi Oprea, şi lui Manga cu fratele său Balotă, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenii neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Stan spătar şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Harvat mare stolnic. A scris Voico, luna ianuarie 20 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, în anul de laAdam 7085 <1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 018 (M-rea Radu-Vodă, XLVIH/2). Orig., perg. (23 x 30), pecete timbrată. Cu o traducere din 1904; altă traducere ibidem, ms. 256, f. 492v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 248-249. 46 1577 (7085) (ianuarie 20 - septembrie 28), Bucureşti Hrisovul răposatului Alixandru voevod, de la leat 7085 (1577). Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, fecior Mihnii vodă. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle Frânţii din Spatniţă şi [cu] feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să ţie satul Spatniţa tot, cu tot hotarul şi cu apa dă vad de www.dacoromanica.ro 73 moară, cât să va alăge, pentru că au fost miluit Drăghici postelnicul dă la Mărgineni pe Franţea cu acel sat, pentru că i-au slujit Franţea lui Drăghici postelnicul 12 ani fără simbrie. Ci i-au dat şi au miluit Drăghici postelnicul pă Franţea cu acel sat, de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor denprejur, denjos şi dăn sus şi denaintea domnii m£le. încă am pus domniia mea pă Drăghici postelnicul de au pus şi blestem, ca cine ar vrea să strice această tocmeală cu care o au tocmit Drăghici postelnicul şi să spargă mila aceasta, să fie trecli(t) şi anathima de cei 318 părinţi de la Nicheia şi să fie într-un loc cu Iuda şi cu Ariia. Drept ac£ia, am dat şi domniia mea Frenţii, ca să ţie el acel sat moşie ohav-nică, el şi feciorii lui şi nepoţii şi strănepoţii lui, şi de nimine neclătit, după zisa domnii m61e. Deci şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Ivaşco vel vornic i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spătar i Mitrea vistier i Braţul comis i Harvatu stolnic i Gonţea păhamic i Stoica postelnic. I ispravnic, Ivaşco vel vornic. I Radul mali gramatic, carele am scris în scaunul Bucureştilor. Arh. St Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 81v-82. Traducere. Lunile după divan, până la moartea lui Alexandru Mircea. EDIŢII. DIR, B, 249. 47 1577 (7085) ianuarie 30, Bucureşti f Bt» XpncTd Bora, ErtaroB'fepmix h gaatomccthbh h Xphctoawghbh h CAMOAP'bKdBHtl H E0T0n0AtA3AHH, Iw AACgAHAptf B06B0AA, CHHT» B€AHKATW H np’hAOGpArw A/lnp'rh bo6boa, chiti» MnxH’k bocboa, Go^ci'ew mhaoctîio h GOJKICAtT» AApOBAHieMT» WGAAAAeqiOM^ H TOCnOACTBOeiţJOAtV BOCOH 3€AtAH ^rrpoBAAx'iHCKOH, eipeace h 3ahaah6hckha\ ctpahaacb, AamauiV h 4>ATApAUitf Xepiţer. EAATOnpottSBOAHX rocnOACTso AtH cbohatb kaatha\ np0H3B0Aenm»iMT» MbCTHCAtT» H CB’fcTA’fcAl Cp'bA^At'b TOCnOACTBA MM, (AKOîKe A* npOCAABHTH npocAAUiAro ce h ct»c caaboc B03neceuiAro ce, nace ha np’fccTOAH cs'kTA'h nOMHBUIHX pOAHTeAie TOCnOACTBA AtH. Geace A^posAx rocnOACTso Atu cen sochmbcthh h gaatowkpa3hh h npeAnOMHTAHH h haa R'bceAtHMbCTHH aapob[ax] HAACToeqiHx, cen xPhcob TOCnOACTBA AtH nOMTCHOAtV BAACTCAHHOAtV H npbBOAttf COB’fcTHHK TOCnOACTBA AtH kIAiah Hbaujko bcahkh asophhk h acVnAHHiyk eAttf Gahha, iako;k€ Aa HAt CfcV HHXH6 KOAtATe H C€AA H AlţHTAHH MTO X0KCT HAtAT WT A^AHhV H WT nOKVneHie h urr npeKÎe wr ha KtfnAHHiţA Gahha snuie p’feMCHA, nonele HAt cVt CTApe h npAse KOAtATe h wmhhc 3a a^AhhV. A noTOAt, urr Bp'kAtA eace Attf eCTb oyA*pHA no rocnOACTso AtH Îwah soesoA ct»c AtOAAOB'kHH ha Ookuiahh, ct»c npeAeipeHîe, kt»aa ecT bocxot^a GpATtf TOCnOACTBA AtH Iw II'bTpk’ BOCBOA BOA'tSHTH BblTH TOCnOAApT» BT» 74 www.dacoromanica.ro Moaaobckh 3cmah, totaa BHA'fex0*" rocnOACTBO mh awbob boccm BOA'fepOM h BHtHî30M TOCnOACTBA MH, KAKO C*V SHAH Oy HCBOaW TOCnOACTBO MH. TaîKC, nO TOA*feM AWBOB WT nOMT6HOA\tf npABHTCAW POCflOACTBA MH BHUI6 p^MCHO, J+cVnAH HbAUIKO BCA ABOpHHK H WT SpATtf 6mV, nOMTCHOMtf npABHT€AK) rOCflOACTBA MH tttfnAH AabVa B6A KAlOMAp, HH 6AHH H*feCT HHHHA. H 3*fcAO cWt BblAH pAA nOCTAKHTH CA TAAB8 H^T» P«AH rAAB^ TOCnOACTBA MH. H Aqie H6 X^A C6 cVt BU BUAO BpATHAH WHH &3AA TOrAA BOHCkV A/lOAAOBrfenWM CT»C BHKOfi'lCM, Tepe CfcV B03BpAHHAH TAABtf TOCnOACTBA MH, A TAAbV TOCnOACTBA MH XT’feA BBITH (1AAAA. TaJKC, nOMTCHO npABHTCAK) rOCflOACTBA MH ÎK^flAH HbAUIKO BCA ABopHHK oyr'kKAA cct wr bok> pahha, a nOMTCHO npABHTCAio rocnOACTBA mh tttfnAH AaB^A B6A KAlOHAp, WH nOCTABHA CH CCTT» TAABtf CM# TAMO HA BAA^ rAArOA6MH PMMHA, KOA C6A0 /KHAHqj'fe, pAAH TAABtf TOCnOACTBA MH, FAK0?K6 CAM Eon» CBTfeAHTeA 11 HCTHHtfeCT. A WT sp^MA OK6 CCTT» H3tVbHA npABHTCAW TOCnOACTBA MH HctfnAH AAB^A B6AHKH KAlOMAp H nO WWeCTB'l'lO 6mV, A SpAT# CM#, nOMT6H^ npABHTCAW TOCnOACTBA MH HctfnAH HbAUJKO B6A A^CpHHK H HctfnAHHl^A CM# (>AHHA ...‘ BOA’kpHH TOCnOACTBA MH *tfnAH AaB^A nOCT6AHHK, CHHtf npABHT6AI0 TOCnOACTBA MH HctfnAH AaB^A BCA KAlOTAp, FAK0?K€ A* E^A^T ...* HA BOC'feX K0MAT6 HMT» H C6AA H A4HTAHH H CT6>KAHTe H HMAHH6 HM, MTO XOKCT HMAT WHH WT MAAACTBO AO CTApOCT H HH CAHN MAOB'felîT» nO CT»MpT»TT» HM MCT6X0 A* H6 HMAT CT»C K0-MAT6 HMT» H CT»C HMAWeMT» HM, pA3B*fe CHHOBH HM H WT AHenClV CH WT EpAT, BOA'fepHM TOCnOACTBA MH HîtfnAH AaB^A nOCTCAHHK, CHHtf npABHTCAW TOCnOACTBA MH HctfnAH AaB^AOB B6A KAlOTAp. OHIţe tfTAKMHAH WHH CT»C HHXH6 A^UlC WT npeA rocnOACTBA mh h wt npeA bt»ccm BOA'fepOM h A^opA rocnOACTBA mh. ClfieKe H 3AKAHHAHÎ6 nOCTABHA CCT nOMTCHtf npABHTCAT» TOCnOACTBA MH, H&nAH HBAUJKO BCA A^OpHHK H aKOreB B'tC'fc, Bdpe CAHKA Ce XTHT H3SpAT H WT /KnrOpAHH KOAHKO 6CT EUA nOKtfflHA H tttfnAHHlţA &HKA B'BC'fe H C<|)T>pMe4IIH flOAOBHHtf H CT»C BOACHHHCX H CT»C BHHOrpAA H CT»C AHB636A6 H CipeJKC A^A U,HHTeR B'BC’fe, flOHeSKC W 6CTT» nOKfaYlHA JKtfnAH HbAUJKO BCA Ab0Phhk WT IIp^S^A, CHHT» U,HHTeB, 3A /.e ACnpH rOTOBH H 3d 6AHH KOH A^P^» tfC’feAAAH H S’b^AAH; H WT ApArOMHpeipH A6A IIlT»pBAHOB BAH H A’iHK^AOB BT»CA H A’feAd MahACB BOCA, nOHC>Ke 6CT nOKtfnHA îK^flAH HbAUJKO B6AHKÎH AKOpHHK WT AparOMHp, ChhT» A/IaHACB, 3A /F ACnp» rOTOBH H 3A 6AHH KOH AOEpT», ^CCAAAH H ^B^3AAH- Oero pAA», aaa°X h rocnOACTBO mh h chhobom nOMTen^ npABHTCAto rocnOACTBA mh jk^Viah Hbaujko b6ahkih aeoPhhk, cahuh hm Eon» aact> h BOArfepHliS’ rocnOACTBA MH JKfcVlAH AaB^ flOCT6AHHK, CHHT» npABHT6AW rOCflOACTBA MU >KfeVlAH AABS’A B6AHKH KAWMAp, IAKOJK6 A* HM CfcV T6\ BULUC p'fe'ieHA CCAA H AHHrAHH H K0MAT6 H WT A^A11^ H WT npeKie WT HAA JKfcYlAHHHA SaCHA BHLUe p’fe'ieHA WMHH6 H A’^AHH'fe HHM H CHHOBOM HMT» H BHS’KOM H npeBHtfMHTOM>Ke h He wt Koro>Ke nenOKOArbBHMO no p’feM rocnOACTBA mh. Sipete h 3Akahhahic jioctabhx rocnOACTBO mh: Koro H3BepeT rocnOAT» Eon» no wujt»ctbiio rocnOACTBA mh euth baaaatca Baaujkoh 3cmah hah wt nAOAA rocnOACTBA mh hah wt cpOAHHK rocnOACTBA mh hah, wt no rp’fecfex HAUJHX, WT HHOnA€MeHHK, A* ALţJe JlOMTeT H ^Kp’fenHT CCH XPHCOB rocnOACTBA mh ..-1, ho xoKeT noneper h nopWuiHT h nocTpAMHT ce xPhcob rocnOACTBA mh, TOro rocnOAT» Eon» aa nopA3CT h nocTpAMHT, Aipe hc x°k€T nOMTCT, aa S’eict 3Ae T’tîAO ero, a bt» b^a^^ R’fen’fe a^hic ero h mactiio a* hmat ct»c Î^Ad H CT»C A.pÎA H CI» HH'feMH H6B’fepHHMH (VACA, HJKC BT»3(T»nHUje) HA EOrA, cnACA HAuiero Îhc&a XpncTA: “b03mh, b03mh, pACneHH ero", Kpos ero ha hhx H HAA CUN'fe HX, IAKO>Ke €CT H eS^CT BO B’tîKH. Geace h CB’feAHTeAie jioctabhx rocnOACTBO mh: >K^nAH ..-1 bca bah KpAACBCKH H JKS’nAH 4>pArOMHp BMBUJ6 BCA ABOPHCK H >K^nAH IIAHT» BCA AOrO<|>T»T H KtfnAH OtAH BCA CnATAp H xdftlAH MHTp’fe BCA (sHCTIiap)1 H X&nAH rOH4’fe BCA neXApHHK H H&nAH OtOHKA B€A nOCTeAHHK. H HCnpABHHK, H’feroe bca AOro<|>T»T. H nncAX bt» ahbhh rpAA ^ E^K^peiţiîH, bt» M’fecAi^A reHApîe  aehh, (bt» A*feT /3ne). f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristosiubitorul şi singur stăpânitorul şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu cinstită şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. 76 www.dacoromanica.ro Iată am dăruit domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele cinstitului vlastelin şi întâiului sfetnic al domniei mele, jupanului Ivaşco marele vornic şi jupaniţei lui, Elina, ca să le fie averile şi satele şi ţiganii pe care îi vor avea de moştenire şi de cumpărătură şi de zestre de la jupaniţa Elina, mai sus-zisă, pentru că le sunt vechi şi drepte averi şi ocine de moştenire. Iar apoi, din vremea în care a lovit pe domnia mea Ioan voievod cu moldovenii la Focşani, cu înşelăciune, când a vrut fratele domniei mele, Io Pătru voievod, să intre să fie domn în Ţara Moldovei, atunci am văzut domnia mea dragostea tuturor boierilor şi vitejilor domniei mele, cum au fost la nevoia domniei mele. Astfel, mai mare dragoste decât dregătorul domniei mele mai sus-zis, jupan Ivaşco marele vornic şi decât fratele lui, cinstitul dregător al domniei mele jupan Albul marele clucer, nici unul nu a arătat. Şi au fost foarte bucuroşi să-şi pună capetele pentru capul domniei mele. Şi dacă nu s-ar fi întors ei atunci înapoi, cu lăncile în oastea moldovenilor, de au apărat capul domniei mele, iar capul domniei rrtele ar fi căzut. Deci, cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic a scăpat din luptă rănit, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Albul marele clucer, el şi-a pus capul acolo la vadul numit Râmna, lângă satul Jiliştea, pentru capul domniei mele, cum singur Dumnezeu e martor şi adevereşte. Iar din vremea în care a pierit dregătorul domniei mele jupan Albul marele clucer şi după petrecerea lui, iar fratele lui, cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic şi jupaniţa lui, Elina ...1 pe boierul domniei mele jupan Albul postelnicul, fiul dregătorului domniei mele jupan Albul marele clucer, ca să fie ...‘ pe toate bucatele lor şi sate şi ţigani şi agoniseală şi averea lor, ce vor avea ei, din tinereţe până la bătrâneţe şi nici un om după moartea lor amestec să nu aibă cu bucatele lor şi cu averea lor, în afară de fiii lor şi de nepotul său de frate, boierul domniei mele jupan Albul postelnicul, fiul dregătorului domniei mele jupan Albul marele clucer. Aşa au întocmit ei cu sufletele lor dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor şi a curţii domniei mele. încă şi blestem a pus cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic şi jupaniţa lui, Elina: după moartea lor, cine va strica această întocmire a lor, sau din fiii lor sau din rudele lor sau din alt neam, să fie blestemat de 318 părinţi de la Nicheia şi de cei 12 apostoli de frunte, pe care i-a ales domnul să judece toate noroadele în vremea cea din urmă, la straşnica judecată. însă să se ştie satele anume: Goleştii cu tot hotarul şi Băltenii cu tot hotarul, Vierăşul cu tot hotarul şi Mărăcinenii cu tot hotarul şi din Slănic două părţi de peste tot hotarul şi din Dobroeşti părţile lor, cât vor avea şi din Izvorani oricât va fi de cumpărătură şi din Viţicheşti jumătate şi din Crăceani toată partea lui Borcea, oricât se va alege şi cu Borcea Mare2 şi Purcărenii cu tot hotarul şi Ghimpaţii cu tot hotarul şi din Oreşti toată partea lui Cârstea vistierul, oricât se va alege ...l şi Căpăţânenii cu tot hotarul şi jumătate din balta Bistreţului şi Bora cu tot hotarul şi din Sărata jumătate din partea lui Udrişte şi Untenii cu tot hotarul şi din Creţeşti toată partea lui Udrişte, oricât va avea de cumpărătură şi Grecenii de lângă Bucureşti, cu tot hotarul şi din Văcăreşti partea lui Iavul, oricât se va alege de pretutindeni şi Zemnicele jumătate, toată partea lui Vârjoghe, oricât se va alege şi din Jigorani cât a cumpărat jupaniţa www.dacoromanica.ro 77 Anca, toată şi Sfârceştii jumătate şi cu morile şi cu via şi cu livezile şi încă toată partea lui Ţintea, pentru că a cumpărat jupan Ivaşco marele vornic de la Pârvul, fiul lui Ţintea, pentru 5 000 aspri gata şi pentru un cal bun, înşeuat şi înfrâuat; şi din Dragomireşti toată partea lui Şărban banul şi a lui Diicul şi toată partea lui Mandea, pentru că a cumpărat jupan Ivaşco marele vornic de la Dragomir, fiul lui Mandea, pentru 3 000 aspri gata şi pentru un cal bun, înşeuat şi înfrâuat. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea şi fiilor cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, câţi Dumnezeu îi va da, şi boierului domniei mele jupan Albul postelnicul, fiul dregătorului domniei mele jupan Albul marele clucer, ca să le fie aceste mai sus-zise sate şi ţigani şi averi şi de moştenire şi de zestre de la jupaniţa Elena, mai sus-zisă, ocine şi dedine, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu după trecerea domniei mele să fie stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rodul domniei mele sau dinTudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele ...\ şi va călca şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească, iar dacă nu va cinsti, să-i ucidă aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra lui Dumnezeu, mântuitorul nostru Iisus Hristos: “ia-1, ia-1, răstigneşte-1”, sângele lui asupra lor şi asupra fiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan ...' mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Pană3 mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare (vistier)1 şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt. Şi am scris în minunata cetate în Bucureşti, în luna ianuarie 30 zile, (în anul 7085(1577)). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 162v-164. Copie; altă copie, după care s-a completat data, ibidem, ms. 710, f. 702v-703. Traduceri, ibidem, ms. 349, f. 12-15 şi S. I., nr. 971 (Vieroş, XXH/4). EDIŢII. Slav şi trad. Arhiva istorică, I, 39. Trad. DIR, B, 250-252. 1 Loc alb. 1 în ms. 710: "rp’LAA rAArOAEMArO EopMA" (gârla numită Borcea). 3 în acest timp, mare logofăt era Miroslav. 48 1577 (7085) februarie 6, Bucureşti t MhaOCTUO BOJKÎtO, îw B06K0AA H rOCnOAHH't BT.C06 36MA6 yrrppOBAAX'lHCKOe, CMHT» BgAHKATO H np’feAOEpArO MnpM6B B06B0A* H CHHT» A/V.HXH6B B06B0AA. TOCnOACTBO MU Cl'tO nOBeA'feHie rOCnOACTBA MU PaACB H CT»C CHH0BH 6H, CAHlţeM Bort AaCT, laKOKC Aa CCT WMHHtf B'tpKT.HeilIH, AeA EAlţjtf CH ApAlVAWB BT.CAX, H WT &CA S’kS’m CH PaAYawb nOAOBHH, BApe 78 . www.dacoromanica.ro 6AHKA C6 XT6T H3GpAT WT nOCBtfAC, WT nOAfO H WT BOA H WT UI^M H WT ceAAAHqie ccaob h uit nepnBOAH. A nOTOM, Paaa, A^i^epA ApaiVawb, AHenceA Paayawb, wha eCT hmaaa nptf npeA rocnOACTBA mh uit >k6ha ApaiVawb, ha hmc MApîia h wt <ţ>YeCTpHH ApafVawb, ha HM6 Ctohka h Paaya- H chl^6 np’feuie whh npeA rocnOACTBA MH, KAKO HM CCT A*A APAr^A HA C'GMp'BT'I» 6MHerOB ACA 3A WMHHtf, BT»CA HM, H KOMATH. A T6M, TOCnOACTBO MH TACA^X H C^A' n® fipABA^ H nO 3AKOH, CT»C BT»CH npABHTeAÎe rocnOACTBA MH H nHTAA CT»M TOCnOACTBO MH ÎK6HA ApatVauib, no hmc AlApiia h ^fecTpn ApatVawb, ha hmc Gtohka h Paaya: CT»TB0pHA HM APArtfA KHHT HAA WMHH&? A WHH H6 CfcV HMAA KHHr CT»TB0pHA wt MAipextf ch, Ap^iVa hhkakO/Kc aa h3baaht npeA rocnOACTBA mh. Tajkc H3HAHA0X CT»M TOCnOACTBO MH B6AMA AOEpe H HCTHHCTBOBAX KAKO H6 HMAT Map'i'ia h chhh ch, <})YecTpHH ApaiVaob, hh caha mct^x ct»c cYio Bnuie peMeHtf wmhhV, epe He hm eCT aaa MAipextf ch, ApaiVa, hhcaha neA* seMAe h komath hh bahh baac rAABtf; ahV eqie AAA°X rocnOACTBA mh A/lApîes h chhh en, Gtohk'kb h Paayaob, iecTpHH ApArVAOB, a MerYiAuiH, aa hai tabaact peA^ [h] HAHAOBpO. H TAKO, TCX A MerYlAUJH CT»rAeAAUie CT»C HHXHe A^We H nAKH C^T A*AH H WHH PaA6B, AT»UiepA ApArVAOB BT»CA WMHHtf H KOMATH SAlţltf CH, ApArVAWB. H CHU,e ctfT CB'feA^TeACTBOBAuie Tex Ă MerYiauiH npeA rocnOACTBA MH, KAKO A/VApYia, >KHHA APAr^AWB H CHHH 6H HHMT05K6 MeT’fex AA H6 HMAT HHKorAA>Ke. H cni^e wcTALue A/VApYia wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh. Gero paaY, a*A°X m rocnoACTBO mh Paacb, raKoace aa eCT wmhhV, WXABT» CH H CHHOBH €H H BHS’KOM 6H H np’feBH^MeTOM 6H H WT KOrOKe HenOTT»KHOBeHO, n0pH3M^ rocnOACTBA MH. Geace h CB'feA'kTeAYe nocTABA’feeM rocnOACTBA mh: ads’riAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H aC^nAH A/VnpOCAAB B6AHKH AWrWeT H GTAH B6A CnATAp H M.HTp’fe BHCTYiap H EpatVa KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHLţe neXApHHK h Gtohka nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, H'ferOe BHB B6A AWrW<ţ>eT. H a3, Ea'bkS’a, chht» nones H’ferVAOB h ct» notfMeme Kopecn Awrw<ţ>eT, ea:e w ma3ax bt» ctoahh rpAAY EtfKtfpeiţiH, M'feceLţA <ţ>eBptfApYe 5 a*»hh h TeKtftjjAro A'feTOM wt Aaama bt» A’feT *3ne. t îw AaY§ahap^ BweBWA*, mhaoctYio eoîkiio rocnOAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Radei şi cu fiii ei, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti, toată partea tatălui său Dragul şi din partea unchiului său Radul jumătate, oricât se va alege de pretutindeni, din câmp şi din apă şi din pădure şi din vatra satului şi din grădini. Iar apoi, Rada, fiica lui Dragul, nepoata lui Radul, ea a avut pâră înaintea domniei mele din partea soţiei lui Dragul, anume Mariia şi de la fiastrii lui Dragul, anume Stoica şi Radul. Şi aşa pârâu ei înaintea domniei mele că le-a dat Dragul la moartea lui partea lui de ocină toată lor, şi bucatele. Iar întru aceasta, domnia mea www.dacoromanica.ro 79 am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi dregătorii domniei mele şi am întrebat domnia mea pe soţia lui Dragul, pe nume Mariia, şi pe fii aştrii lui Dragul, anume Stoica şi Radul: le-a făcut Dragul carte pe ocină? Iar ei n-au avut carte făcută de tatăl lor vitreg, Dragul, nicicum pentru a o scoate înaintea domniei mele. Astfel am aflat domnia mea foarte bine şi am adeverit că nu are Mariia şi fiii ei, fiiastrii lui Dragul, nici un amestec cu această mai sus zisă ocină, căci nu le-a dat tatăl lor vitreg, Dragul, nici un picior de pământ şi din bucate nici cât un fir de păr din cap; ci încă am dat domnia mea Măriei şi fiilor ei, lui Stoica şi lui Radul, fiiastrii lui Dragul, 4 megieşi, ca să le caute rândul cât mai bine. Şi astfel, cei 4 megieşi au cercetat cu sufletele lor şi iarăşi au dat şi ei Radei, fiica lui Dragul, toată ocina şi bucatele tatălui său, ale lui Dragul. Şi aşa au mărturisit cei 4 megieşi înaintea domniei mele ca Mariia, soţia lui Dragul, şi fiii ei nicicum amestec să nu aibă niciodată. Şi astfel a rămas Mariia de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Radei, ca să-i fie ocină, ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor ei şi strănepoţilor ei şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe fost mare logofăt. Şi eu, Vâlcul, fiul popii Neagul, care am scris şi cu învăţătura lui Coresi logofătul, în cetatea Bucureşti, luna februarie 6 zile şi ani curgători de la Adam în anul 7085 <1577>. t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul naţional de istorie al României, nr. 111 686. Orig., hârtie (31 x 21,5), pecete timbrată, căzută. Traducere la Arh. St Buc., Doc. istorice, MDCLV/19. 49 1577 (7085) martie 14, Bucureşti t MhAOCTÎIO BOîKttO, îw AAejUHAptf B06B0AA H rOCnOAHHI B'bCOH 3CMAC Vrpp0BAAXHHCK06, CHH'b BCAHKArO H np^OEparO 4/lnpweB B06B0AA, CtlHfaV MHXH6B B0€B0Atf. 4.ABAT TOCnOACTBO MH CtfO n0S6ArkHÎ6 r0Cn0£CTBA MH AatfA6H CT»C BpATÎIAM CM, HA HM€ P'B&’lţ H <>TAH, H CT>C HHX CHHOBH CH, 6AHtţ€M Bort npmitfCTHT, IAK0/K6 £A Mtf CCT WMHHV IIoneiJIH, A6A0 IIpHB'ferfe’AOB B1CA, WT no bicom xotapom, noHCîKe io ecT noKtfnHA ciia snure pesena WMHHtf saiţitf A'Eb’Aes vwt non AAKMA a wt Th^opAH 3A w acnpn hobi^h. A. noxOM, Aab’A^i wh ecx hmaa npeHîe ct»c IIpHE'fcrts'A h ct»c A\np»tA npeA rocnoACTBa mh h cmţe np’fcuie IIpHE'ferts'A h A/tapna kako H'fecx npoAaa IIpHB'feiVA HerOBtf wmhhV anca, Htf ecr npOAAA nOAOBHHtf. A tcm, rocnoACTBO mh raeAAX H c^ahx no npasA^ h no 3akohV, ct» B'hC'feMH mccththmh npaKHxeAie rocnoACTBa mh h a*A°X rocnoACTBO mh HpHB'ferVaOB h A/lnpHeB 3akoh bî EOA’fcpH, KAKO H'fccT npOAAA HHXHtf WMHHtf BT»CA, A WHH HC CM^X^ BVîeTC 80 www.dacoromanica.ro 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh, ah^ cfcV wctaah IIpHG'ferVA h Mhpma wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh. Aah aa 3HA6T mto cWt a*ah haa wmhhS’ nptBO H CT»C K6AT0BAHI6 AO C1>Aa: ><Âm ACtipH HOBlţH. TeM paa'i, A*A°X m rocnoACTBO mh At^a68 ct»c epatiiam ch, Pt^u, h GtaH, IAKOK6 Aa HM CfcV WMHHtf H BT> WXAEtf, HHM H CHHOBOM HM H BHOKOM HM H np’feBHts’MeTOM H HH WT K0r0>KA0 HenOKOA’fesHMtf, no peM TOCnOACTBA MH. Geace h CBeAETeAie nocTABA’feeM rocnOACTBA mh: actfriAH Îbauiko b6ahkh ABOpHHK^ H acfcVlAH MnpOCAAB B6AHKH A0r04>6T H GTAH CnATAp H MHTp’fe BHCTHiap H BpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^’fe neXApHHK H actfriAH GTOHKA B6A nOCTgAHHK. H HCnpABHHK, A/UipOCAAB B6AHKH AOrO^CT’- H A3| GtAH rpAMATHK, nHCAX Bl» rpAAOy EfcWpeipH, M’fecetV* MApTie A’1’ AbHH, WT AAAMA AO HHH’fe T6ldftţJHM BT» A’feTO *3rîe. t îw Aai^ahaP^ BweBWAA, mhaoctiw soaciw rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Laudei cu fraţii săi, anume Răuţ şi Stan, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Popeşti, toată partea lui Pribeagul de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat această mai sus-zisă ocină tatăl lui Lăudea de la popa David şi de la Tudoran pentru 800 de aspri bani. Iar apoi, Laudea, el a avut pâră cu Pribeagul şi cu Mircea înaintea domniei mele şi aşa pârâu Pribeagul şi Mircea că n-a vândut Pribeagul toată partea lui de ocină, ci a vândut jumătate. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Pribeagul şi lui Mircea lege 12 boieri, (să jure) că n-a vândut toată partea lui de ocină, iar ei n-au cutezat să ia lege dinaintea domniei mele, ci au rămas Pribeagul şi Mircea de lege dinaintea domniei mele. însă să se ştie ce au dat pe ocină mai întâi şi cu cheltuiala până acum: 1 040 aspri bani. De aceea, am dat şi domnia mea lui Lăudea cu fraţii săi, Răuţ şi Stan, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Stan gramaticul, am scris în cetatea Bucureşti, luna martie 14 zile, de la Adam până acum curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arta. St Buc., Doc. istorice, CCCX/9. Orig., hârtie (31,5 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B. 252-253. www.dacoromanica.ro 81 50 (1577) martie 18 t /H.MA0CTÎÎ0 BWK'ieW, (Iw AA€ă>AHAP^ B06B0AA h rocnoAHHt. Aabat rocnoACTBO mm cîe (noBjeA’feHÎe rocnoACTBA mm WB6AV3H awai'c, no MMe Herptfui H (Mmp)mA WT VpAT»T0M, RtKOJKe A* CfcV b(0a)hM4M CT»C Ci'e KHMfV TOCnOACTBA MM WpATH HMXH6M WMHHtf WT AAA’feHH. Tcm pAA’i n th, Eapbo, wt sp’bM’b e>Ke x0Keuj bmacui cîe khhta rocnoACTBA mm, a th a* wctabhui no Herptfui h no MnpMA a* wpaTH Tex wmhhc BHuie peMeHe h a* ce npHXpAHHT a°kac xoKeui tm aouiam a* bm np’feuieTH ha IIacxh npeA rocnoACTBO mm. H hhxto a* hc CM’feer noKtfcMTM bahtobath ham aAnp’feTHTH npeA cîe KHHltf rocnoACTBA MM, epe A TOrA MAOBCKT» 3AO XOKCT nATHTH WT KT» TOCnOACTBO MH. HhaKO A* H’feCT, no peM rOCnOACTBA MH. HcnpABMMK, Mhpocaab BeA AwrweT. IIhcax Bat^a Awrw4>er M’bceiţA MApTî’e mî a*»hh. t îw ĂAÎgAHApV BWeBWAA, MHAOCTÎIO EOîKUO rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, (Io Alex)andru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, pe nume Negruş şi (Mi)rcea din Urlătoi, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să-şi are ocinele de la Aldeni. De aceea şi tu, Barbule, din vremea în care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu să-i laşi pe Negruş şi pe Mircea să are ocinele mai sus-zise şi să se hrănească până vei veni să vă pârâţi la Paşti înaintea domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să încerce a bântui sau a opri înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de către domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Miroslav marele logofăt. A scris Vâlcul logofătul, luna martie 18 zile. t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, CXXVI/198. Orig., hârtie (31,5 x 22), pecete timbrată, căzută. Datat după Miroslav mare logofăt în domnia lui Alexandru Mircea. EDIŢII. Trad. DIR, B, 253. 51 1577 (7085) martie 24 f Bl» HM6 WTlţA H CHHA M CB^TOrO A^Xai AMHH. Ce A3i» tfso, ertfMeH ^cw^ma wt cb^ta mohacthph rAAroACMM Mmca^i M CT» BtC'fjM EpATÎAM CT»TB0pHXMtf CÎÎO HAUltf KHHfV tttfnAHtf KopeCH AOrO^CT, iakokc a* mV ecT wMHHtf a CA îK^nAHM^ MAp'ieB, AT»ipeptf /KeA’haaoBV kahmap WT /MLMpOCAT»BetpM BT»CA, BApe 6AMKA C6 XT6T M3BpATM WT BOA'i H WT UitfM H 82 www.dacoromanica.ro wt nOAio n wt nocK^A», noncate cct notiftiHA jk^iiah Kopecn AOrocţ>er wt CB’feTA MOHACTHp H H Cr^MCH 'O’CWcJiÎA H WT BT»CCX BpATÎe, TCpe CCT &AA H npHAO->KHA CB’fcTA MOHACTHp e^HH MAUlV WT Cp6BpO n03AAlţl6H 3A neT (CTOTh)hV acnpn h e^HA tţnrAHKA, ha hmc Gp’bMA h e^HH iţnrAH, ha hmc AP0h4^a< ^ nerostf A'fcAUH^’ h wt nerOBtf CTe>KAHÎe. Cero pAA'i, mht» hhkto^c aa ne hmat MeTex ct»c tah WMnntf wt A/VHp0CA0B6LţJH pASB’fc KopeCH A0r0(f>€T H CHHOBH 6r0, nOH6>K6 C’tM npOA^A A3 ’O’eWtjjMA erVM6H M WT BT»CeX SpATÎe, WT HALUHM A^P^ BOA’fe. CVia ct»m t’bkmma as, Mahoac AOrocj>er m Kopecn AOroer m ct»c WTBtţtf erVMeH 'O’eo^nA, kako hmkto AP^r maobcrt» a* ne mmat boaw a* pA3opMTM c’iio HAiue S'cTpoeme bt» B’fcKH, B’feKA, ammh. Arpe kto pA3opnT cita, a* cct AHA^eMA. IThcaho M’fecetţA MApTîe i«Ă A*» hm, 8 A’feT *3ne. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin. Iată dar eu, egumenul Teofil de la sfânta mănăstire numită Mislea şi cu toţi fraţii am făcut această carte a noastră jupanului Coresi logofătul, ca să-i fie ocină partea jupaniţei Maria, fiica lui Jeleaz clucerul din Miroslăveşti, toată, oricât se va alege din apă şi din pădure şi din câmp şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat jupan Coresi logofătul de la sfânta mănăstire şi de la egumenul Theofil şi de la toţi fraţii, de a dat şi a dăruit la sfânta mănăstire un pahar de argint aurit de cinci sute de aspri şi o ţigancă, anume Sârma şi un ţigan, anume Dronţul, din dedina lui şi din agonisita lui. Pentru aceasta, altul nimeni să nu aibă amestec cu acea ocină din Miroslăveşti în afară de Coresi logofătul şi fiii lui, pentru că am vândut eu, Theofil egumenul şi toţi fraţii, de a noastră bunăvoie. Aceasta am întocmit-o eu, Manole logofătul şi Coresi logofătul şi cu părintele egumen Theofil, ca nici un alt om să nu aibă voie să strice această întocmire a noastră în vecii vecilor, amin. Dacă cineva va strica aceasta, să fie anathema. S-a scris luna martie 24 zile, în anul 7085 (1577). AA. St Buc., Doc. istorice, CXVI/174. Orig., hârtie (35 x 20,5), pecete aplicată, deteriorată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 253-254. 52 1577 (7085) martie 27, Bucureşti ţ Mhaoctîio sOKîeio, îw Aac^ahaP^ bosboaa h rocnOAHHK b’bcoh 3CMA6 tfrrppoBAAx'iHCKOe, chhb seAHKAro h np’feAOsparo MnpHA bocboaa, cnntf Mhxhcb B06B0A*. Aa8at rocnOACTBO aih c'iw nOBeA’fem'e rocnOACTBA mh EOA’fepMHtf rocnOACTBA mh xtfriAH KopecHsV BTopn Awrwcţ>er h ct»c chhobh ch, cahi^h cmV Bort npnntfcTHT, lAKOace aa cct wmhh^ E^ptcuHeiţiH, aca Otahob npox'ipen b’kca, BApe cahka ce x^er iubpath wt wbc CTpAne h wt npe3 www.dacoromanica.ro 83 P'feKtf H kVk6\ H WT nOAW H WT BOA A H WT Ul^M H WT nOCR^Ae, 3AH6X6 6CT nOK^nHA EOA'fepHHfe’ rOCnOACTRA MH KopeCH AWrWeT Ci'lO Rli 1X16 p6M6HA WMHHA WT >K£HA OTAH0R H WT CHHORH HM 3A /B ACnpH rOTOBH. H flAKH A* B^A^ BOA'fepHHtf TOCnOACTRA MU K^nAH KopeCH AWrWcJieT WMHHtf Et»PKT»H6I41H, A^A KpA6B BT»CA, RApe 6AHKA C6 X'TET H3EpATH WT WB6 CTpAHH H WT np63 p’feKO H WT HOAlO H WT BOA A H WT LUS’M H WT nOCR^AC H H'feKOe HHB6 L|iO CfcV EHA€ Ktfn6He WT En>KAHA H K^K6X H CT»C nepHBOAH, noHeîKe ecr nOKtfnHA EOA'fepmitf rocnOACTRA mu, KfeYiAH Kopecn BTopti Awrwcjier cîe buluc peMeHtf wMHHtf wt A’t'^epex KpACB, ha hmb Mapira h Gtaha, 3a /A ACnpH rOTOBH. H flAKH A* 6CT EOA'fepHHfc’ TOCnOA^SA MH $KfeYlAH KopeCH BTOpH AWrW^CT WMHHtf Et»PKT»H6I4IH, ACA T'tTS’AeLflHM, A6A Gtahor Ot»HH^A H ACA MaH6B h aca Gtahmwawb RT»cex, RApe 6ahka ce x’reT h3bpath wt nocR^Ae, 3ah«kc nOK^nHA BOA'fepHHtf TOCHOACTBA MH KopeCH AWrwCT CYa WMHHA WT ÎK6HA Gtahmioawb Gara KAAfaVcpHLţA h wt chhobh hm Bohka h Gtah h TatVa, 3a w ACnpH rOTOBH. H rakh a* eCT BOArfepHHtf rocnoACTBA mh fttfnAH Kopecn Awrwertf WMHHtf tf Et»PKT»H6I4IH, ACA AaB^AOB H RACrVp4HM CHHOBH eMtf, HA HM6 TtfAOpAH H EPATI6M eMtf, R'ECA, RApe 6AHKA C6 XT6T H3EpATH WT ROAIO H WT BOA A H WT UltfM H WT nOCR^Ae. 3aH6>K6 CIA RHllie P6M6HA WMHHA EHAA 6CT HOKtfneHA WT non HepHAT, 3A th ACnpn, aah Tex ACnpn rakh ctfr ehah mha^ non HcPhatob wt p^KA jKtfnAHtf KopeCHB Awrw6T. A noTOM, Kopecn Awrwer, no C'tMp't'n» non HepHATOR, wh cLţicacc noKVnHA cct cito RHiue peMeHA wmhha wt nonAA'ua non HepHATOR h wt Ai>Lţi£pA hm 3a th ACnpn. H HAKH A* eCT EOA'kpHH^ TOCHOACTBA MH ÎK^HAH KopeCH AWrW6T WMHHtf tf E’KpK’hHeLţlH WT ACA KA'tMEOM'feCKt, ACA BhTAAI€B B'kCA, RApe 6AHKA C6 Xrer h3epat'i, 3AH&K6 hakh cct ehaa noKtfncHA wt non HepHAT wt haa ...‘ Awrw^er, a noCAe Kopecn Awrw^er, no C'tMp'tTH non HepHATOR, hakh noictfnHA cct wt nonAAÎiA h Ai>Lţii>ptf non HepHATOR 3A ch Acnpn. H HAKH A* eCT EOA’fepHHtf TOCHOACTRA MH actfnAH KopCCH AWrW^CT A^ M'feCTO 3A K^KIO WT p'feKtf, np*feKtf A° HAOT K^KCR GtAH IIpOXHpeB H tf AA'tr WMHHtf AO ROA6HHlţ^ MAHLţtfpi>L{JHM, 3AHOKC npOM'feHHA CCT CT»C AaE^A H C*l»C >K£HA CMtf HA HM6 GopA H CHHORH HM T£pe AM€ KopeCH AWrWCT WT BOA A M.AHlţWp’hLţlHM no KOA C6AO, M’feCTO pAA’l M'feCTO H AW H n^T AaeWaWR nO KOA nA6TOB6 HOAIO C6AOB. Gero pAAi A*A°X H tochoactro mh EOA’fepHH^ rocnOACTRA mh >kVhah Kopecn Awrw<|>eTtf laxoate a* mV e^a^t cie RHiue peneHe a^A>h^ h wxae^, 6Mtf H CHHORHM 6M^ H RHS'kOM H np^RH^MCTOM 6M^ H HH WT KOrO}K6 HenOKOA'kBHMO no wpH3MO rocnOACTRA MH. Ge ^/eo h CR’feAcreAîe nocTABA’feeM tochoactro mh: actfnAH Irauiko r€ahkh AROpHHK H 2K^HAH MnpOCAAB R6AHKH AWrW<|>eT H GTAH CHATAp H MHTp'k BHCTIiap H EpAT&l KOMHC H EaA^ CTOAHHK H TOHlţ'k neXApHHK h Gtohka B6A H0CT6AHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrW<|>eT. 84 www.dacoromanica.ro H A3, Tepre, e?Ke hamcptax kt» ctoahh rp*AY EtfKtfpeiţiH, «wfeceiţa MapTie K3 ABHH) WT XfrAMA AO HHH'fe A’fe’TOM T6kVlJIHA\ BT» A'fex *3n6. t îw Ai\'igAHAP^ BW6KWAA, MHAOCTÎfO bojkîio rOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Coresi al doilea logofăt şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti, toată partea lui Stan al Prohirei, oricât se va alege din amândouă părţile şi de peste râu şi casele şi din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Coresi logofătul această mai sus-spusă ocină de la soţia lui Stan şi de la fiii lor pentru 2 000 aspri gata. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Coresi logofătul ocină în Bărcăneşti, toată partea lui Craia, oricât se va alege din amândouă părţile şi de peste râu şi din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni şi nişte ogoare, ce au fost cumpărate de la Băjana, şi case şi cu grădini, pentru că a cumpărat boierul domniei mele jupan Coresi al doilea logofăt această mai sus-zisă ocină de la fiicele lui Craia, anume Mariia şi Stana, pentru 1 500 aspri gata. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Coresi al doilea logofăt ocină în Bărcăneşti, partea Tătuleştilor, partea lui Stan Săinul şi partea lui Manea şi partea lui Standul, toate, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat boierul domniei mele Coresi logofătul această ocină de la soţia lui Standul, Sava călugăriţa şi de la fiii lor. Voica şi Stan şi Tatul, pentru 800 aspri gata. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Coresi logofătul ocină în Bărcăneşti, toată partea lui Albul şi a fiilor săi vitregi, anume Tudoran şi fraţii lui, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că această mai sus-zisă ocină a fost cumpărată de popa Cemat pentru 350 aspri, însă acei aspri iarăşi au fost milă popii Cemat de la mâna jupanului Coresi logofătul. Iar apoi, Coresi logofătul, după moartea popii Cemat, el încă a cumpărat această ocină mai sus-zisă de la preoteasa popii Cemat şi de la fiica lor pentru 350 aspri. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Coresi logofătul ocină în Bărcăneşti din partea Clâmbocească, toată partea lui Vitalie, oricât se va alege, pentru că iarăşi a fost cumpărată de popa Cemat de la ...1 logofătul, iar după aceea, Coresi logofătul, după moartea popii Cemat, iarăşi a cumpărat de la preoteasa şi de la fiica popii Cemat pentru 250 aspri. Şi iar să-i fie boierului domniei mele jupan Coresi logofătul două locuri de casă de peste râu, până la gardul casei lui Stan al Prohirei şi în lungul ocinei, până la moara Manţurăştilor, pentru că a schimbat cu Albul şi cu soţia lui, anume Sora şi cu fiii lor, de a dat Coresi logofătul de la apa Manţurăştilor, pe lângă sat, loc pentru loc şi i-a dat şi drum lui Albu pe lângă gardurile câmpului satului. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Coresi logofătul, ca să-i fie acestea mai sus-zise dedină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. www.dacoromanica.ro 85 Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Gherghe, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 27 zile, de la Adam până acum ani curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul naţional de istorie al României, nr. 111 685. Orig., perg. (38 x 47,5), pecete timbrată, căzută. Traducere din sec. XIX la Arh. St Buc., Doc. istorice, MDCLV/20. 1 Loc rupt 53 1577 (7085) aprilie 10, Bucureşti t Mhaoctîio BOJKÎeto, îw AAe|ANAptf boeboaa h rocnOAHHi. bt.com 3EMae S'rrppOBAAX’tHCKOH, CHHT» BEAHKArO H np^A^PArO ^HpMA BOEBOAA. &ABAT rocnoACTBO mm cîe noBEA'femE rocnOACTBA mm nOMTEHOio KtfnAHHtţtf KAA'fe h AT»i(Jeptf eu, xtfnAHHtţtf MApiia h ct»c chhobh cm, eahi^h mm Bon. npHntfcTHT, IAK02KE AA hm ECT CeAO HA HME P'feMHKA /(aB^AOB BT.CA, WT no BT.COM XOTApOM, WT BEMHHH H WT nOAlO H WT BAAT0 H WT rpT»A6 H WT nOCS^AE, nOHEXCE HM ECT CTApA H npABA WMHHtf H CEAO H BAATE H 3A A^A'»^ JK^nAHHL^EB KaAEB H CHH0BHM EH WT HAA A^A^ CH actfnAH GTAHMtOA K0MHC H H nOKiftlEHA WT (ttahmioa komhc ELpeacE wt abhh nOKOHHAro CTApAro h AOepAro Paayaa boeboaa H WT A^HM nOKOHHATO BaAAY^A B0EB0AA. H BHA'&X TOCnOACTBO MH H KHHreX 3A noKb’nEHiE. A nOTOM, KT>AA ECT BHA BT> A^HM nOKOHHArO PaAYAA BOEBOAA KAAtfrEpA, A X&nAH A'feTKO KAlOMAp H î+cfeYlAHMLţA KAA'fe, WHH CfcV HMAAH np'feme pAAI BHUiE pEMEHE WMHHE H CEAO H BAATO CT.C KAAfcVepH WT CB*feTAA MOHACTHp WT âeH04>. H TAKO CkV CT.np’kAH KAAtfrEpH KAKO ECT TOrO CEAO P'f.MHKA H BAATEX 3A A'^A'ihW CB’feTOMV MOHACTHpb’. A TEM, Pa^\(A& BOEBOAA, rOCnOACTBtf EMtf C^AHA HX ECT no npABA^ H 3AK0HA H AAA ECT HctfnAHtf A'feTKOB KAlOMAp H KtfnAHHtţtf Kaaeb 3akoh si’ BOA'kpn. H tem, aohecouie actfnAH /VfeTKO kaiomap H /teb'nAHHLţA KAA'fe TEX 81 KOA’fepH HA ASHT., TEpE CfcV CBEA6TEACTB0BAAH H 3AKAEAH CT.C HHXHEMH A^UIH KAKO ECT CEAO P’feMHKA H TEX SAATE 3A A^A1»^ >Kb’nAHb’ 4,'^t’kob kaiomap h KtfnAHHtţtf Kaaeb, a KAA^rspn hh eaho met^x^ he CfcV HMAAH. A nOTOM, KAAb’repn he bt.cxot^ah cWt chije wctabhth ce, Htf &eah CfcV 3AK0H KĂ BOA'fepH, A* 3AKAET H A* WKpHBHT nO TEX ^ EOA’fepH H A* tf3HMAET CEAO H BAATA. A WHH HHKAK05KE H’feCT MOrAM AOHECHTM MX HA A^HT» H COpWK, Htf WCTAAM CfcV TOrAA KAAtfrepH WT 3AK0H WT npEA nOKOHHAro Paayaa BOEBOAA, KAKO nO MHOrO MET'fex** A* HE HMAT. H TEM, AP^KAAH CbV CEAO atfeVlAH A'feTKO KAIOMAP H J+cbVlAHMLţA KAA'fe CBE MHpHO. 86 www.dacoromanica.ro A a noTOM, wt Bp’feMC e>Ke hactax rocnOACTBO mm rocnOAApT* Baalukoh 3eMAH, A ÎKtfnAHHlţA KAA’fe HCMOîKAX* fcVlOKOHTH C6, Htf riAKH HMALU6 np’feHIC H npeA rocnoACTBA mh paa’i Toro buluc pcMCHtf ccao, P’feMHKA, ct.c KAAtfrepH wt âeH0t|>- H TAKO np’feuie KAAkVcpH KAKO eCT BHW CCAO P’feMHKA 3A A^A’i’h^ CB’feTOMtf MOHACTHptf, H# BHW CCT HX npHT6CH^A A’feTKO KAlOMAp H tf3CA CHAOCTIW H BC3 ctfîKAeHTe. A tf TeM, rocnOACTBO MH rA6A*X H C^AHX n0 npABA^ H 3AKOHA C'B BT.CH M6CTHTHMH npABHTCAie rOCnOACTBA MH H BHA’fex TOCnOACTBO MH H npOMATHX KHHTCX HHHM rOCnOAApîe np’fejKAC HAC BHBlIi6, KHHTA (IOKOHHOmW CTApAro h AOspAro Paayaa soesOAA, ct^hcaha np’feacAe B'tcex KHnrex KAAtfrepoM H KHHCA nOKOHHArO fiAAAYA BOCBOAA KAKO CCT BHW flOKtfflHA Cl’C BHLU6 pCMCHA WMHHtf H C6AO P’feMHKA H BAATA WT A’kfltf a&flAHHlţCB KaACB, CJKC CCT pcMCHtf, /■xteVlAH GtaHMIOA KOMHC CT»C ACnpH, AAH M6CTO H BAATO CCT BHAO TOrAA, A WT sp’feMC cate ctfr nORtfiiHAH whhha, a bhujc pescHH EOA’fepH, whh ctfr ct»tbophah cero BHuie pescHO ceAO, P’fesHKA Aab^aob. H BHA’fex rocnOACTBO mh h khh™ nOKOHHAro Paay^a bocboaa KAAtfrepA, kako cfcV wctaah KAAtfrepHH wt 3akoha WT KA EOA’fepH. TAî+ce CHlţC H3HAHAOX H HCTHHCTBOBAX H rocnOACTBO MH KAKO 6CT C6AO P’feMHKA 3A A’feÂ'Htf JK^nAHMI^^ KaA6B, A KAAkVepH HH CAHO MeT’feXA H’feCT HMAAH. Gero paa’i h rocnOACTBO mh am°X astfnAHHiţtf Kaacb, iakoac a* AP^^^t C6A0 P’feMHKA BTiCA H CT»C BAATA H WT HO B'BCOM X^TApOM, nO CTAp’l’e KHHrC H KAKO Cfc*T AAAH H T6X Bl BOA’fepH. A KAAtfrepH WCTAUIC WT 3AKOHA H WT npCA rocnoACTBA mh, kako no MHOro MCT’fex A* He hmat. TeM paa'i, AM&X h rocnOACTBO MH ÎKk’nAHHlţk’ KaA€B, lAKOKC A* M^ eCT CCAO P’feMHKA H ctc BAATCX BT» WMHHtf H BT» WXAStf CH H CHHOBOM €H, BhS’kOM H np’feBH^MCTOM CH. Geace h CBCAereAie nocTABA’feeM rocnOACTBO mh: actfnAH A°BP°MHP bcahkh BAH H actfnAH ApATOMHp BHKLU6 B6AHKH ABOpHHK H acS’nAH HbALUKO B€AHKH ABOpHHK H acS’nAH A/V.HPOCAAB BCAHKH AOrOcţlCT H GtAH BCA CnATAp H fl/V.HTp’fe BCAHKH BHCTIiap H EpAT^A BCAHKH KOMHC H XApBAT BCAHKH CTOAHHK H TOHl^’fe BCAHKH nCXApHHK H GtOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. HCnpABHHK, A/lHpOCAAB BCAHKH AOro4>CT. H A3T», B’bcYw, okc W hahhcax bt» ahbhih rpAAY EkWpeipH, M’fecetv* AnpHAIC î ABHH, BT, A’feTO *3ne. f îw Aai^ahaP^ bocboaa, mhaoctia BoaciA rocnOAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei jupaniţe Calea şi fiicei ei, jupaniţei Maria şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie tot satul anume Recica lui Dabul, de peste tot hotarul, din vecini şi din câmp şi din baltă şi din gârle şi de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi sat şi bălţi şi de moştenire jupaniţei Calea şi fiilor ei de la bunicul său, jupan Standul comisul, încă şi cumpărată de Standul comisul 87 www.dacoromanica.ro din zilele răposatului bătrânului şi bunului Radul voievod şi din zilele răposatului Vladul voievod. Şi am văzut domnia mea şi cărţile de cumpărătură. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Radul voievod Călugărul, iar jupan Detco clucerul şi jupaniţa Calea, ei au avut pâră, pentru mai sus-zisele ocine şi sat şi baltă cu călugării de la sfânta mănăstire de la Xenof. Şi aşa au pârât călugării că este acel sat Reci ca şi bălţile de moştenire ale sfintei mănăstiri. Iar întru aceea, Radul voievod, domnia lui i-a judecat după dreptate şi lege şi a dat jupanului Detco clucerul şi jupaniţei Calei lege 12 boieri. Şi întru aceea, au adus jupan Detco clucerul şi jupaniţa Calea pe acei 12 boieri Ia zi, de au mărturisit şi au jurat cu sufletele lor că este satul Redea şi acele bălţi de moştenire ale jupanului Detco clucerul şi ale jupaniţei Calea, iar călugării nu au avut nici un amestec. Iar apoi, călugării n-au vrut să se lase aşa, ci au luat lege 24 de boieri, să jure şi să învinovăţească pe acei 12 boieri şi să ia satul şi balta. Iar ei nicicum n-au putut să-i aducă la zi şi la soroc, ci au rămas atunci călugării de lege dinaintea răposatului Radul voievod, ca mai mult amestec să nu aibă. Şi întru aceasta, au stăpânit satul jupan Detco clucerul şi jupaniţa Calea tot în pace. Iar apoi, din vremea în care am ajuns domnia mea domn al Ţării Româneşti, iar jupaniţa Calea nu s-a putut linişti, ci iarăşi a avut pâră şi dinaintea domniei mele pentru acel mai sus-zis sat, Redea, cu călugării de la Xenof. Şi aşa pârâu călugării că a fost satul Redea de moştenire al sfintei mănăstiri, ci l-a fost cotropit Detco clucerul şi l-a luat cu sila şi fără judecată. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile altor domni, foşti înainte de noi, cartea răposatului, bătrânului şi bunului Radul voievod, scrisă înaintea tuturor cărţilor călugărilor şi cartea răposatului Vladul voievod, cum a fost cumpărată această mai sus-zisă ocină şi satul Redea şi balta de bunicul jupaniţei Calea, care este spus, jupan Standul comis, cu aspri, însă atunci a fost loc şi baltă, iar din vremea în care au cumpărat ocina mai sus-zişii boieri, ei au făcut acest mai sus-zis sat, Redea lui Dabul. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod Călugărul, că au rămas călugării de lege de 24 de boieri. Deci, aşa am aflat şi am adeverit şi domnia mea că este satul Recica de moştenire al jupaniţei Calea, iar călugării nu au avut nici un amestec. Pentru aceasta şi domnia mea am dat jupaniţei Calea, ca să stăpânească tot satul Recica şi cu balta şi de peste tot hotarul, după vechile cărţi şi cum au dat şi acei 12 boieri. Iar călugării au rămas de lege şi dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea, ca să-i fie satul Recica şi cu bălţile de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 88 www.dacoromanica.ro Şi eu, Văsiiu, care am scris-o în minunata cetate Bucureşti, luna aprilie 10 zile, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi aită al municipiului Bucureşti, nr. 30 394. Orig., perg. (40 x 21,5), pecete timbrată. Cu două traduceri din secolul al XlX-lea. EDIŢII. Trad. DIR, B. 254. 54 1577 (7085) aprilie 10 t MhAOCTMO EOKÎ6IO, Iw AA6£AHAptf B06B0AA (ti rOCnOAHHT») BT»C0H 36MAH VrrppoBAAXÎtiCKOM, cmht» seAtiKAro h np^OEpAro MtipMe bo6boaa, chhV AHHXtrfe bocboaa. 4.abat rocnOACTBO mm cîw noseAeHîe rocnOACTBA mm fi ohm mat» wt Il.MrtHetpH, C'bC CHHOBH CH, 6A6I46M Eon» A*CT, IAK0JK6 £A Mtf 6CT (WMHHtf...)1 BT»CAX, BApe 6AHKA CC XT6T H3EpATH WT nOCE^ftC2 —1 3A *AX0 ACtiptl. H nAK nOKtfnn fi o mm mat» wMtintf X^peipti, a6a EpATes m A/YnpMeB bt»ca wt nocs^AC2 •••' H nAK nOKtfmi fi ohm hat» wmhh^ X^peipti, aca Morouie BT»CAX, WT nOCB^Ae, 3A2 ...* H nAK nOKtfnn fi o hm hat» wMHHtf tf IţiirtHeipH wt a6a KptCTeB nOAOBtiHO, wt nocs^ACi 3a w ACnpn. H (nAK nOKtfmi) fi ohm hat» wMtintf tf U,Hn»HeipH wt A6a Qahsb Â-TAro acao, wt nocB^Ae, 3a ciîe Acnpn. H nAK nOKtfnn fi o hm hat» wt ha AospA, ariftiAnuţA OTenAHtf Awrw4>eTV WT OeHAÎI^H, CAUA AlţHTAHKA HA HM6‘GtOHKT», 3A X ACnpH. H nAK nOK^nH fiOHMHAT» WT HA ...* EHB er^MCH MOHACTHpV tf OH'ferOB 6AHA Al^HrAHKA 3A $ ACnpH. H nAK nOK^nH fi 0 MM MAT» WT HA ÂHrHAHHA WT /V/V.T»(VpTkHM, A^l^epA KaTAAHHCB, 6AHA AlţHrAHKA 3A B KAM6HA 3A B0AHHHlţ6. H npoAAAH ce cfcV cYw bmlu6 pcmcho wt hhxhom Aospo boaio, ct»c tfaHAHYe B'tC'feM M6rMIALU0M WT nO KpT»CT0. Oero paaY, aaA°X 11 rocnOACTBA mh, rctKOace a* ecT fiOHMhat» wmhhV h ALţHrAHH WXABV HM, CHHOBOM HM H BHOKOM H np'&BHOMeTOM H H6 WT K0r0*6 H6n0K0ATkEHM0, n0pH3M0 rOCnOACTBA MH. 0e>K6 CB6A6T6AYH nOCTABA'feeM rocnOACTBA mh: ÎK^nAH HbaUIKO B6A ABOpHHK H îK^nAH MnpOCAAB B6A AWrWc{>6T H OTAH CnATAp H A/lHTp'fe BMCTÎiap H EpatVa KOMHC H rOHtvfe neXApHHK H ÎKb’nAH XApBAT CTOAHHK H actfnAH OtOHKA B6A nOCTCAHMK. HCnpABHMK, MtipOCAAB B6AYKH AWrw4>6T. IIhcaa A3T», AaaPa> M'fecet^A AnpHAYe Y a^hm, bt» A'feT /5ne. t Kw AaY^ahap^ sweswAA, (mhaoctYa eojkYa rocnOAHHT»), t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod (şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Voicilă din Ţigăneşti, cu fiii www.dacoromanica.ro 89 săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie (ocină ...)1 toată, oricât se va alege de pretutindeni2 ...*, pentru 1 670 aspri. Şi iar a cumpărat Voicilă ocină în Hăreşti, toată partea lui Bratea şi a lui Mircea de pretutindeni2 şi iar a cumpărat Voicilă ocină în Hăreşti, toată partea lui Mogoş de pretutindeni, pentru2 .... Şi iar a cumpărat Voicilă ocină în Ţigăneşti, jumătate din partea lui Cârstea, de pretutindeni, pentru 800 aspri. Şi (iar a cumpărat) Voicilă ocină în Ţigăneşti a 4-a parte din partea lui Oanea, de pretutindeni, pentru 255 aspri. Şi iar a cumpărat Voicilă de la Dobra, jupaniţa lui Stepan logofătul din Obidiţi, o ţigancă anume Stoica, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Voicilă de la ... fostul egumen de la mănăstire de la Snagov o ţigancă pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Voicilă de la Anghilina din Măgureni, fiica Cătălinei, o ţigancă pentru 2 pietre de moară. Şi s-au vândut acestea mai sus-zise de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejur. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie lui Voicilă ocina şi ţiganii ohabă, lui, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Harvat stolnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Daara, luna aprilie 10 zile, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, (din mila lui Dumnezeu, domn). Arii. St Buc.. S. I.. nr. 1 019 (M-rea Radu-Vodă. IV/2). Orig.. perg. (28.5 x 39). şters, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1912: altă traducere, ibidem. ms. 256. f. 259. EDIŢII. Trad. DIR. B. 255-256. 1 Loc răzuit. 2 Pasajul: “toată... de pretutindeni, pentru...” şters cu chinovar şi scris deasupra, tot cu chinovar: “ci'H WMHtftf H3BAAHA WT npEA A/lHXAHA B0EB0AA, IIOHESKE 10 ECT nOKynHA GtEIIAH A0r0<}>6T" (“această ocină a fost scoasă dinaintea lui Mibail voievod, pentru că a fost cumpărată de Stepan logofătul"). 55 1577 (7085) aprilie 12, Bucureşti t Mhaoct'ho BOîKi'eio, Iw AAeâAHAptf bocboaa h rocnoAmrb bt»coh 36mah VrpOBAAx'mCKOH, cum» B6AHKAro h AOeparo MnpMA B06B0AA. Aabat rocnoACTBO mu c’ie nOBeA'feme rocnOACTBA mh îKk’nAHHiţtf KAA'fe h A’kipepfc’ eu, KtfnAHHiţtf MapTra h ct»c chhobh ch, cahijh hm Eon» Aact> RiKOîKe aa cct WMnntf P'fe'tKA AaE^AOB A6A GTAHKMB H ACA fiOHH’ferOB BT»CC, 6AHKA C6 XT6T H3BpATH urr no b'bcom xotapom, nonele hm eCT CTApa h npABA wmhh^ h 3a A’feAÎM^ H noK^neHA wr jKb’nAH /('feTKO ApMAtu wr haa Otahka h wt BoHH'fcr h etpe^ce wt abhh nOKOHHAro Paayaa bobboaa KAAS’repa. 90 www.dacoromanica.ro X nOTOM, *ctfnAHH4A KAA'fe HMAAA 6CT np’feHie npeA TOCnOACTBA MH €LţJ€ KT>AA C'BM AOUJ6A TOCnOACTBO MH WT HCnpTiBO HA CTOA TOCnOACTBA MH pAA'l C'l'e WMHH6 CT»C GTAHKA H C'BC fiOHH’fer. H TAKO CfcV C’hnp’feAH GTAHKA H fiOHH’fer KAKO H6 CfcV npOAAAH T6X WMHH6, Htf npHT6CH^A HX 6CT Â’feTKO ApMAUJ CHAOCTIlO. X T6M, TOCnOACTBO MU C^AHA HX CT»M TOTAA H A*A CTwV\ TOCnOACTBO MH GTAHKAB H EOHH’ferOB 3AK0H STEOA’fepH, fi,A 3AKA6T KAKO H’feCT npOAAAH. X WHH HHKAKOJK6 H6 CfcV MOTAH 3AKA6TH, H# WCTAAH CfcV WT 3AKOHA. X A nOTOM, KtfnAHHLţA KAA'fe H6 MOîKAX/R VnOKOHTH C6, Htf nAKH 6CT hmaaa np’feme npeA TOCnOACTBA mh ct»c fiOHH'fer. H tako np’feiue fîOHH’fer, KAKO H'bCT npOAAA, H# npHT6CH^A HX 6CT /ţ’fe'TKO ApMAUJ. X T6M,TOCnOACTBO MH TA6AAX H C^AHX n0 npABA^ H 3AKOntf, CT» BT»CH M6CTHTHMH npABHT6AI6 TOCnOACTBA MH H H3HAHAOX TOCnOACTBO MH H BHA^X ePe CfcV HMAAH GTAHKA H EOHH’fer 3AKOH Bl SOA’fepH np’fe^CAe Bp’feMe, AA 3AKA6T6 KAKO H6 CfcV npOAAAH, A WHH H’feCT MOTAH 3AKA6TH. TAKOîKAepe WCTALU6 EOHH’fer nAKH WT 3AKOHA WT npeA TOCnOACTBA MH, KAKO BeKe MeT’fex AA H6 hmat. Gero Paai'i AAA°X h rocnOACTBO mh ack’nAHmţk’ Kaacb, iako$k6 aa Mtf eCT BT» WMHHtf H BT» WXAstf 6H H CHHOBOM 6H, BH^KOM H np’feBH^MeTOM 6H. Geace h cseAereA'ie nocTABA’feeM rocnOACTBo mh: actfnAH Hbaujko bcahkh ABOpHHK H actfnAH MnpOCAAB B6AHKH AOrOeT H GTAH CnATAp H /WHTp’fe BHCTIiap H BpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^’t nCXApHHK H GTOHKA B€AHKH nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH A0r04>6T. IIhcax E'tcYw rpAAY EtfKtfpeiţiH, M'fecei^A AnpHAi'e b7 a>>hh h wt Aaama TeKtflţiATO, B A’feTO ><3ne. t ÎW A.AH^AHApfe’ BW6BWAA, MHAOCTIA b0KÎA TOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea şi fiicei ei, jupaniţei Mariia şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Recica lui Dabul partea lui Staica şi partea lui Voineag, toate, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire şi cumpărată de jupan Detco armaşul de la Staica şi de la Voineag încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul. Iar apoi, jupaniţa Calea a avut pâră înaintea domniei mele, încă când am venit domnia mea dintâi la scaunul domniei mele, pentru aceste ocine cu Staica şi cu Voineag. Şi aşa au pârât Staica şi Voineag că n-au vândut acele ocine, ci le-a cotropit Detco armaşul cu sila. Iar întru aceea, domnia mea i-am judecat atunci şi am dat domnia mea lui Staica şi lui Voineag lege 12 boieri,să jure că n-au vândut. Iar ei nicicum n-au putut să jure, ci au rămas de lege. Iar apoi, jupaniţa Calea n-a putut să aibă pace, ci iarăşi a avut pâră înaintea domniei mele cu Voineag. Şi aşa pâra Voineag că n-a vândut, ci l-a cotropit Detco armaşul. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am aflat domnia mea şi am văzut că au avut Staica şi Voineag lege 12 boieri mai înainte vreme, să jure că n-au vândut, 91 www.dacoromanica.ro iar ei n-au putut să jure. De asemenea a rămas Voineag iarăşi de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravinic, Miroslav mare logofăt. A scris Văsiiu în cetatea Bucureşti, luna aprilie 12 zile şi de la Adam curgători, în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 30 395 Orig., hârtie (33,3 x 21), pecete timbrată. Cu trei traduceri din sec. XIX. EDIŢII. Trad. DIR, B, 256-257. 56 1577 (7085) aprilie 15, Bucureşti f MhAOCTIW BOJKÎeW, Iw ĂAHgAHApS’ B06B0AA H TOCnOAHHT» BT»C0H 3CMAC VrrppoBAaxmCKOe, chht» b6ahkato h np^osparo MtipneB BOesOAtf, chhS’Mhxh6b BoeBOA^- Aabat rocnOACTBO mh c’ie nOBeA'feme rocnOACTBA mh BOA'hpHHb’ rocno^CTBd mh, weamc wt H3 ichipa rocno^CTBA mh, IIpeAA nexApHHK n C'tc chhobh ch, SAtiLţn Eorb a*ct» raK0>Ke a* ecT WMHHk’fc’Mfc’ui'teA wt aca ftarmtA'bB h Gtahmwaob wcmato a^ao, nonele noK^nti IIpeAA nexApttHK^A cYe Btime HMetttrre WMHNtf unr Bhnthat» h wt Gtahmwa 3& w ACrtpti totobh. H nAKti nOKVnH IIpeAA nexApuHK wmhhS' A/V^lumca wt aca IIekaa'eb wcmato acao za X ACnpn. H n*K notoriu IIpeA* h II'bKAA'b h Gtohka wmhhS’ wt IleTpAmKO; h a* ce 3HAeT: wt Aak^a Hepuo AOpn KpwKOB, wt aea cm#, 3a $ ACnpn. H nAK nOKtfnn IIpeA* eahh hhb wt Gtahka 3a p ACnpti h Aptfr hhb wt H’hroe R\h6b 3a j>. H nAKti norifan IIpeAA nex*pnnK cahh hhb wt H'feroe BCAHKH 3A p ACnpu. H tlAKH AA eCT IIpeACB neXApnnKS’ WMHHtf fl/WuiMCA WT Aea WrtB nOAOBHHO, wt nOAio n wt roptf h wt BHHOrpAAe h wt nocstfAC» BApe cahka ce xt^ U3EPAT, noneace nOKtfnn IIpeAA nex*pnnK 3A x ACnpn totobh. H nAK aa cct IIpeAeB nexApnnK wMHtttf AiltfiuMeA wt aca Gtahob K’bn’bt^’bHOB Merspi^TAro a^ao, BApe cahka ce x^t H3EpATH wt nocstfA^» 3AHe*e nOKtfnn IIpeAA nexApnnK ci’e ehiue ntiCAHA wmhh8' (wt Gta)ha K'bm»4,bH'bB 3A -/a ACnpn totobh. H nAK nOKtfnn IIpeA* nexApttHK h Epi^chn wmhhS’ wt Aak^a Hep(no ...) Gtahcb, e>Ke ehw cfcV wt IleTpAmKO ... H nAKH nOKtfnH IIpeAA nexApHHK ... TOTOBH. H npoAAAH Tex BHUJ^ peneHH Aio(A«e ...) EOA’fcpHHtf rocnOACTBA mh 3A HHXHH AOEPOA* BOAtO H CT^C tf3HAme B'tC'feM MeTHIALLIOM H WT npeA TOCnOACTBA MH. 92 www.dacoromanica.ro Gero paa'i, AkYio, Kw Aab^ahap^ bocboaa h rocnOAHfn* B’tcon 3eMAe ^rppOBAAX’lMCKOM, CMHT» BgAHKArO H np'feAOEpArO MnpMA BOCEO^A, CMHfcV MnXHeB BOeBOAtf. Aabat rocnoACTBO mm cYio nOBeA’feme rocnOACTBA mm Otahob ct»c CHNOBH CM, 6AM46M Bort A*CT, IAKO>Ke A* A\tf 6CT WMMHtf tf IIpMSOlAHM WT A6A ApArOTT.B MgTBptTArO A^AO, A^A GtOMKT»B BtCA, BAp6 CAHKA C6 XTeT M3EpATM, WT riOAlO M WT BOA^ M LU^M [m WT BOAa] M WT CgAA M nOCBS’AY, nonele w ecT nOKfaYiHA Gtah wt Gtomka, cmht» ApArOT’tB, 3A ^Âo ACnpn. H nAK ntfKOnn (!) Gtah a^a epatV cm Paayaob bt»ca, wt nocBtfA’i, 3A iJFa ACnpn. H nAK nOK^nM Gtah caha ambaaY, ce 30bbt wt ha kaaaYhmi^^, wt Aah, chnt» GtomkVluob, 3a pi ACnpn. H hakh nOKtfnM Gtah Tpn mbctobc wt noAio, m3a°a wt Aah, chht» Gtome^lut», 3a cn ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah cama AATtfpn wt Aah, chht» Bohkob, 3a ri ACnpn. H nAK nOKtfnn Gtah caha AATfe’pe wt Gaba, chht» ApArOMHpoB, 3A §b ACnpn. H nAK nOKtfnn Gtah AATk’pn wt IH’tpEk’, CMHT» ApArOEpATV, 3A H ACnpM, AAM Ce 30B6T QEp’twYlA N’feHIOAOB. H nAKH nOKtfnn Gtah caha AATtfpe wt Gtomka I’AH’fe, 3A ht ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah 6A«a AATtfpe wt Bomko, cmht» Baaayaob, aam tfcTA G'tM'tMAEB, 3A ar ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah eA»n hhb wt cmht» BtpOAOB, ha mmb Qnp’fe, 3A h ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah caua AATfe’pe wt Gtah m wt R\ptfA, chhobh Kp'ECTiiAHOB, 3A gB ACnpn. H nAKH nOKS’nn Gtah bana ambaaY, aca RIp^AOB m A£a GTOHKtfwOB, 3A m ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah bamh mbcto 30B6MAro Koacta OrpT^ne wt Gtah rp't.MAA'v» 3a gs ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah 6AMH M6CT0 WT GTAH rpTiMAATi WT tfCTA G'EM'EHAeB 3A AB ACnpn. H nAKH nOKS’nn eA»n mbcto Gtah (wt) matka G'kM'kHAeB, noA IIhcr^a A/lnpMeB, wt Gtah B'etkt», 3a K3 (ACnpn). H nAKH norilnn Gtah 6ahh mbcto, ceAnipe 3A k^kb, wt ApT»rnM n wt bpatYiam cm aca mm bt»ca 3a t ACnpn. H nAKH nOKtfnn Gtah wt TpeTAro aca 3a cnAeqie 3A h ACnpn. H nAKH nOKtfnn IITtpEtf, cmht» Gtahob, cam aca Baaay^ob Kaahmob b'eca 3a t ACnpn. H nAKH nOKtfnn IIPi>pstf wt £omka h wt Gtaha, A^^epe EWres, 6aha AATVpe, paaY po ACnpn. H nAKH nOKtfnn UIp’BBtf caua ambaaY, ce 30BBT 3*TpA, tf AAT»r AHB63H, WT Onp’fe, A6A fftptfAOB, 3A AT ACnpn. IIakm ecT a*a Gtah cahh mccto wt k^kc tf cbao P^AOMes, a Pt»aoma, wh eCT fi,AA Gtahob caha AATtfpe wt fiAA’fe H’feHiOB nOAOBMHtf. H nAKH npoMeHMLue Tepe aaA€ Gtah Kp’ectYiahob caha A03ne h a ACnpn paaY caha AAT^pe wt fiAA’fe H’feHiOB. H nAKH noriftw Gtah caha ambaai wt IIoiaHA A/VoluVaob wt KpT»CTYiAH 3A m ACnpn. H nAKH nOK^nn Gtah eA»A BHHOrpAAe wt nnCK^A Ilones 3A bahh koh wt Gtahmioa, cnH^ Bott.. H nAKH nOKtfnn Gtah baha CHAnqin 3A k^kc 3a c ACnpn wt chhobm ch Gtahob, no mmc N’feroe n ApArOBpAT. H nAKH nOKtfnn Gtah ca»a AATVpe 3A o ACnpn wt nonA Îwh, a nonA Îwh ecT ema ^3ca tac AATVpe wt 3axapYia paaY caha C'bp'EK^’c’n». H nAKH nOKtfnH Gtah caha AATVpe wt Gtomka TA’rt 3a Â\e ACnpn. H nAKH 94 www.dacoromanica.ro notoriu Gtah 6aha AATtfpe wt Kp'tCT'k (tf) S’cta G'tM'tHAeB 3AÂr ACnpH. H nAKH noKS’nH Gtah eaha ahbaaî ha nAOnH 3A K6 (ACnpn), (wt) COnp'fe EXptfAOB. H npOAAAH cfcV Tex ^Hine peseHH AWA’ie 3a hhxhom AOepo boaw, ctc 3HAHI6 BT»CAM Meri IA UI 0A\ WT rOp H WT &0A H WT fipeA rOCllOACTBA MH. TeM paa’i’, aaa°X h rocnOACTso mu Gtahob h lU'bpuAB, iako?k6 aa hm CSV BT» WMHHS’ H BT» WXAGS’j HHM H CHHOBOM HM H BhS'kOM H np^BH^MCTOM H HH WT K0r0>KA€ HenOKOA'feEHMtf, no[pn] wpH3M0 rOCnOACTBA MH. Geace tfeo h CBeACTeAie noCTABA'feeM rocnOACTso mh: tkSYiah Ibaujko B6AHKI1 ABOpHHK H îKtfllAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWijieT H GTAH CnATAp H MHTprfe BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOH4rfe neXApHHK H ' TKS'nAH GTOHKA B6AHKH nOCTCAHHK. H HCfipABHHK, IbAUJKO B6AHKH A^OpHHK. IIhcax A3, Gtah Awrw^eT, bt» rpAAY E^K^peLpH, M'fecei^A AnpHAie ei ABHH H T€KML|iHM A'fîTOM BT> A’feT ^3TÎe. t îw Aai^ahap^ bwcbwaa, mhaoctia soaciA rocnOAHHG. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Priboiani a patra parte din partea lui Dragotă, toată partea lui Stoica, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure [şi din apă] şi din sat şi pretutindeni, pentru că a cumpărat-o Stan de la Stoica, fiul lui Dragotă, pentru 1 070 aspri. Şi iar a cumpărat Stan partea fratelui său Radul, toată, de pretutindeni, pentru 730 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o livadă, ce se cliiamă “de la Fântână”, de la Dan, fiul lui Stoicuş, pentru 130 aspri. Şi iar a cumpărat Stan trei locuri din câmp, din jos de Dan, fiul lui Stoicuş, pentru 280 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Dan, fiul lui Voico, pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Sava, fiul lui Dragomir, pentru 62 aspri. Şi iar a cumpărat Stan laturi de la Şărbu, fiul lui Dragobrat, pentru 50 aspri, însă se chiamă Obârşia lui Neniul. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Stoica Ganea pentru 53 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Voico, fiul lui Vladul, însă în gura Sămăilei, pentru 33 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la fiul lui Iarul, anume Oprea, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Stan şi de la Iarul, fiii lui Cârstian, pentru 62 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o livadă, partea lui Iarul şi partea lui Stoicuş, pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un loc numit Coasta Ogrăzii de la Stan Grămadă pentru 62 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un loc de la Stan Grămadă din gura Sămăilei pentru 32 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un loc (din) matca Sămăilei, sub Piscul lui Mircea, de la Stan Vâtcă, pentru 27 (aspri). Şi iar a cumpărat Stan un loc, vatră de casă, de la Drăghici şi de la fraţii săi toată partea lor pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Stan de la Dan a treia parte din silişte pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Şărbu, fiul lui Stan, singur toată partea lui Vladul al lui Călim pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Şărbu de la Voica şi de la Stana, fiicele lui Butea, o lăture pentru 170 aspri. Şi iar a cumpărat Şărbu o livadă ce se chiamă Zatra, în lungul livezii, de la Oprea, partea lui Iarul pentru 33 aspri. www.dacoromanica.ro 95 Şi iar a dat Stan un loc de casă în sat lui Rădocea, iar Rădocea, el a dat lui Stan o lăture din Valea lui Neniul jumătate. Şi iar au schimbat, de a dat Stan lui Cârstian o vie şi 30 aspri pentru o lăture din Valea lui Neniul. Şi iar a cumpărat Stan o livadă din Poiana Moşului de la Cârstian pentru 40 aspri. Şi iar â cumpărat Stan o vie din Piscul Popei de la Standul, fiul lui Botă, pentru un cal. Şi iar a cumpărat Stan o silişte de casă pentru 200 aspri de la fiii lui Stan, pe nume Neagoe şi Dragobrat. Şi iar a cumpărat Stan o lăture pentru 70 aspri de la popa Ion, iar popa Ion a fost luat acea lăture de la Zaharia pentru o sărăcustă. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Stoica Gatea pentru 45 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o lăture de la Cârstea în gura Sămăilei pentru 33 aspri. Şi iar a cumpărat Stan o livadă la plopi pentru 25 (aspri), (de la) Oprea al lui Iarul. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Stan şi lui Şărbu, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi Jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare vornic. Am scris eu, Stan logofătul, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 15 zile şi ani curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CXXXTV/54. Orig., perg. (37,5 x 49), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 258-260. 58 1577 (7085) aprilie 16 t MhaoctYw EOaciew, îw A.Aeă*HAp^ bocboaa h rocnoAHm» bt>coh 3Cma6 tftTpOBAAXIHCKOH, CHHT» BCAHKAT0 H np,feA0BPAr® ^HpMA KOCKOA^- A<*BAT rocnoACTBO aui c'ie noBeA’fcme tochoactba a\h BOA’fepHtiV tochoactba mh jkVoahV KtlpKtK K0AU1C H JtctfnAHHntf 6A*tf N’tlKllJ€B H Ch HHX CHH0BH, 6AHLţH HM Eon» K€ A ACT, IAK02K6 AA HM CCT WMHHtf 4>Vt61|JH, ACA CH ?KVnAHHLţ€B H'hKUieB K'tCA, BApe 6AHKA CC XTeT H3BpATΑ WT n0CB^6, H0H&K6 HM 6CT CTApA h npABA wmhhV h a^A*^ n npHKi'e A?AA ch, actfriAHHiţeB H'feKineB, A^ACHe urr BpATira en, wt UlepBAH bahVa h wt AhhkVa KAtOMAp. A nOTOM, BOA'hpHHA TOCHOACTBA MH KHpKA K0MHC H JK^HAtlHHA erO H'feKUiA, WHH HM Atu e Hptf np6A TOCHOACTBA MH CT»C îKVnAH IbAUIKO B6A A^OpHHK H CT»C JK^HAH GtOHKA B6A H0CT6AHHK. H BT» TOM, JKtfflAH IbAUIKO B6A ^BOpHHK, WH CC eCT WCTABHA WT HpCA TOCHOACTBA MH, HC 3A AP^TO, WBp’feTAA CCT KAK0 ecT 3A A'hA’i»^ cVe wmhhV jkVhahV KnpKes komhc h îkVhahhl^V cmV, H^kuicb 96 www.dacoromanica.ro wt no AeAA ct1i JKtfnAHHiţA H'fenuiA. A jkVrah Gtohka hoctcahhk, wh tako np’feuie npeA rocnoACTBA mu kako cct norirtiHA Eaaaya bah tf ce a o Actkoh wmmhV £€a xtfnAHmţeB H'feKiueB, a^Aa >KtfnAHtf KnpKes komhc ii îKtfnAHHiţe emV H'feKiueB, 3A /3 ACnpn. A tf tcm, KtfnAHmţA KAnA'fe, math Baaayaob bahWa, wha ecx aouiaa npeA rocnoACTBA mh xepe cct CB'feA'feTeACTBOBAAA (oh)a cama npeA rocnoACTBA mu kako H'fecT nortfanA chht» (en), >KtfnAH £aaaya bah, wmhhV V ceAO Actkoh, AeA KtfnAHHtţeB H^kuicb, a£Aa ^hahV KnpKes komhc h acVnAHHiţtf 6mV H’feKiueB, HHKAKOTKe. Tajkc cniţe vwcta jkVhah Otohka B€A nOCTeAHHK WT 3AKOHA WT npeA TOCnOACTBA MH, KAKO HO MHOrO MCT'fex AA He HMAT. Gero pAAi, AAA°X n rocnoACTBO mh BOA’fepnHfe' tochoactba mh jkVhah KnpKA komhc h KtfnAHHiţtf cmV H'feKiueB, laKOîKe aa eCT cYe snuie pe*ieHA WMHHA Bt WMHHtf H WXAstf HM H CHHOBOM HM, BhVkOMJKC H np'feBHtf'teTOM HM h hh wt Koroace HenOKOA’feBHMO, no peM tochoactba mh. Ge>Ke h CB’feA’feTeAYe nocTABA’feeM rocnoACTBO mh: jkVuah AoEpoMnp BAH H tttfnAH ÎbAUIKO B€A ABOpHHK H >KVnAH MnpOCAAB B€A AOrO^CT H /K^VlAH A/lHTp’fe B6A BHCT'fiap H GtAH CHATAp H XApBAT CTOAHHK H TOHl^’fe neXApHHK H EAA’fe CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H GtOHKA nOCTeAHHK. HCnpABHHK, MnpOCAAB BCA AOro4>6T. H A3, ApAroMnp, HcnncAX, M’feceiţA AnpnAîe »Y AtHH» B *3ne. t Iw AaT^ahap^ bwcbwaa, mhaoctYio bokYio rocnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei meleboierului domniei mele, jupanului Chircă comisul şijupaniţei lui, Neacşei şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Futeşti, toată partea bunicii sale, a jupaniţei Neacşa, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi zestre a bunicii sale, a jupaniţei Neacşei, date de fraţii ei, de Şerban banul şi de Diicul clucerul. Iar apoi, boierul domniei mele, Chirca comisul şi jupaniţa lui, Neacşa, ei au avut pâră înaintea domniei mele cu jupan Ivaşco marele vornic şi cu jupan Stoica marele postelnic. Şi întru aceea, jupan Ivaşco marele vornic, el s-a lăsat dinaintea domniei mele, nu pentru alta, ci pentru că a aflat că este de moştenire această ocină jupanului Chirca comisul şijupaniţei lui, Neacşei, după bunica sa, jupaniţa Neacşa. Iar jupan Stoica postelnicul, el aşa pâra înaintea domniei mele că a cumpărat Vladul banul ocină în satul Detcoi, partea jupaniţei Neacşei, bunica jupanului Chirca comisul şi a jupaniţei lui, Neacşei, pentru 7 000 aspri. Iar întru aceea, jupaniţa Caplea, mama lui Vladul banul, ea a venit înaintea domniei mele de a mărturisit ea singură înaintea domniei mele că n-a cumpărat fiul ei, jupan Vladul banul, ocină în satul Detcoi, partea jupaniţei Neacşei, bunica jupanului Chirca comisul şi a jupaniţei lui, Neacşei, nicicum. Deci, aşa a rămas jupan Stoica marele postelnic de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Chirca comisul şi jupaniţei lui, Neacşei, ca să le fie această mai sus-zisă ocină de ocină şi www.dacoromanica.ro 97 ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Mitrea mare vistier şi Stan spătar şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Stoica postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Dragomir, am scris, luna aprilie 16 zile, în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. SL Buc., S. I., 1 021 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXI/1). Orig., hârtie (33 x 22), pecete timbrată. Cu o traducere din 1864; altă traducere ibidem, ms. 128, f. 535. EDIŢII. Trad. Năsturel, 228; DIR, B, 260. Facs. Ibidem, 563. 59 1577 (7085) aprilie 18, Bucureşti t A/Ihaoctho Boatfew, îw AAeăAHAptf(bocroa* h rocnOAnHT» rt»coh) 36Mab rppOBAAx’mcKOe, chht» ReAHKAro h np'feAOspAro MnpMA ro6boaa, CHHtf Mhxh6r BOeBOAA- A*eat rocnOACTRO mh ci'e nOReA'feme rocnOACTRA mh MhkIs’aor ct»c CKHOBH CH, eAHlţH e/tâ E(ort A*CT, lAKOace) A* A\tf E^eT WMHHtf EOT’feHH, aga Herpes, chht» A/Vapibr, rt»ca, RApe bahka ce xrer h3bpath wt noAio h WT ROAA H WT Lli^M H WT no B'kCOH XOTApOM H nAAKetttf MTO (ce 30RCT) A^AC, 3Ane>Ke ecT noKtfnnA A/VhkIs’a ci'io Btune pcmcha wmhha wt Herpe, cmn» Map’icb, 3A /AXm Acnpn totorh h r kohh AOBpn. H npoA*A cct Herpe 3A Herostf A(ospo bo)ak> n ctc 3HAHie B’bceM MerniauiOM. H nAKH nOKtfnn MhkVa wmhhV EoT’feHH wt Gtohka h wt Eahmc h wt Paaya h wt KoAivfe a^ahmua GtyP3Cb BeMHHV HM nOAOBHHtf 3A $ ACnpH H AK6 AHR63H fÎAA'fe QAp3€A0p H 3A 6AHH hhr rptfwuiOApe. H nAKH nOKtfnn Mhk^a WMHHtf Eo'rfcHH wt epAT ch Tepre aca cmV rt»ca wt no (rt»com xotapom) 3a c ACnpn. H nAKH nOKtfnn MhkVa wmhhV Eot^hh wt epAT ch E'tA'fe A^a cmV bt»ca 3a c ACnpn. H nAKH nOKtfnH MhkVa wmhhîj' Eot^hh (wt spAT) ch UlepBAH aca cm# rt»ca 3a c ACnpn. H npOAAAOuie cin urnire peneHH hmchhth AWA'ie 3A crohm AOspoM roaio H CT»C tf3HAHie BT^CCM MerHIAUJOM H WT npCA (rocnOACTRA mh). (Gero) paa’i A*A<>X 11 rocnoACTRO mh MhkVaor, lAKOHte a* A\tf b^act ci'e BHiiie peseHe wmhhc a^A'^ h wxabV, cmV h chhorhm cmV h BkKkWM H np'feBHÎj'MeTOM CM# H HH WT K0r0/K6 HenOKOA'feBHMO, no WPH3M0 rocnOACTRA mh. Ge Vbo h CB’feAeTeAie nocTARA'fecm rocnOACTBO (mh): actfnAH Ibauiko BCAHKH ABOpHHK H HctfnAH MnpOCAAR B6AHKH AWrW6T H (Gtah) CnATAp H MHTp'fe (RHCTHiap) H (EpAT^A) KOMHC H XApRAT CTOAHHK H FOHlvfe neXApHHK h Gtohka rcahkh nocTeAHHK. (H ncnpABHHK, Xaprat) rcahkh ctoahhk. 98 www.dacoromanica.ro H 03, Tepre, cjkc to mo3o\ kt» ctoahh rpaay EtfKVpeiţm, wfeceL(A AnpHAte h‘i akhh, b A*feT ><3ne. Pene Otohka ... t îw AaY^AHAP^ BW6BWAA, MHAOCTIA BOCCIA rOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru (voievod şi domn a toată) ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Micul cu fiii săi, câţi Dumnezeu (îi va da, ca) să-i fie ocină în Boteni, toată partea lui Negre, fiul Măriei, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul şi muntele ce (se chiamă) Dude, pentru că a cumpărat Micul această mai sus-zisă ocină de la Negre, fiul Măriei, pentru 4 640 aspri gata şi 3 cai buni. Şi a vândut Negre de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi iar a cumpărat Micul ocină în Boteni de la Stoica şi de la Banc'e şi de la Radul şi de la Colţea jumătate din delniţa vecinului lor, Sturzea, (pentru) 500 aspri şi două livezi în Valea Oarzelor şi pentru un ogor în Gruişoare. Şi iar a cumpărat Micul ocină în Boteni de la fratele său Gherghe toată partea lui de peste (tot hotarul) pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Micul ocină în Boteni de la fratele său Bădea, toată partea lui pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Micul ocină în Boteni (de la) fratele său Şerban toată partea lui pentru 200 aspri. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi, numiţi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea (domniei mele). Pentru (aceasta), am dat şi domnia mea lui Micul, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine dedină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi (Stan) spătar şi Mitrea (vistier) şi (Braţul) comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. (Şi ispravnic, Harvat) mare stolnic. Şi eu, Gherghe, care am însemnat în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 18 zile, în anul 7085 (1577). A zis Stoica ... t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St. Buc., Doc. istorice, CLXXXII/16). Orig., perg. (24 x 37), pecete timbrată. O copie modernă cu traducere ibidem. EDIŢII. Trad. DIR, B, 261. 60 1577 (7085) aprilie 19, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircei voevod, feciorul Mihnei voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Manciului şi cu feciorii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie moşiia Bucşanii de la Neajlov, partea lui Vintilă şi Dragomir toată, oricât să va alege, din apă şi din câmp şi dân pădure şi de pretutindinea, şi din partea Cegăi jumătate, oricât să va alege, şi de pretutindinea, şi din apă şi din câmp şi din pădure, şi din hotar până în hotar, pentru că au cumpărat www.dacoromanica.ro 99 drept 1 400 aspri gata de argint. Şi iar au cumpărat Manciul din partea Porcului a treia del, şi din apă şi din câmp şi din pădure, du pretutindinea, pentru că au cumpărat drept 400 aspri gata. Şi au vândut ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor 'megiiaşilor. Pentru aceia, am dat şi domniia mea Manciului, ca să-i fie moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. Iată şi mărturie am pus domniia mea: jupan Ivaşco vel dvomec i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spătar i Mitrea vistier i Harvat stolnic i Braţul comis i Gonţea păhamic i Stoichiţa postelnic1. Ispravnec, Miroslav logofăt. Scris de Bogdan, diiaconul cel mic, în scaunul cetăţii Bucureşti, luna aprilie 19 zile, leat 7085 <1577). Alta. St Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256, f. 642. Traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 261-262. 1 De Ia “Miroslav vel logofăt", text repetat 61 1577 (7085) aprilie 19, Bucureşti t Mhaoctîw gokiw, Îw AAe|ANAptf bocboaa h rocnOAmct B*tcoe scmac tfrpoBAAxHecKoe, chht» bcahkapo h cipeAOsparo MtipMes bocsoaV, [h] chht> Mhxhcb boceoaV. 4,abat rocnOACTBO mh ctto nOBeAeHi'e rocnOACTB* mh Moroui H MaHCB H MhxT»HAT» H CTenAHOB H CT.C CHH0BHM, (e}AHtţHM Eon» A*CT, raKoace aa Mtf eCT wMHHtf Ahhhoaca h PttfyeHH, aca irtTptf h TVaopahob h Aosp’fe B*tCAXi BApe 6AHKA C6 X^CT H3SpATH WT XOTAp A°pH X0TAP» VWT B0A H wt nOAio h wt ui^m h wt haahhho h wt rop h wt aoa h wt nocs^i, 3AHe>Ke ecT nOKtfnHA 3A *Bt|r Acnpn potobh. H npOAAAOx whh wt CBOeMVace a®eP*o BOA IO H ChC BteeM ţ&HAHHe MerniauiOM. Gero paa'i, A*A0X H rocnOACTBO mh, iakokc aa cfeV Morouitf h Mah6b h MHX'tHA'B H GrenAH WMHHtf WXAGHHM CHHOBHM CM# H BH^KOM H npeBHtfMeTOM h He wt Koro>Ke HenoKOAeeitMO, nopH3eT H GTAH B6A CdATAp H MHTpe BHCTirap h EpatVa komhc h Xapbat ctoahhk h roNiţe nexApHHK h Gtohkh4a nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrW6T. IIhcax A3, EorAAH maah ahiak, bt. ctoa Efc’Kk’peqJH, M’icetţA AnpHAHia ^»'i a^hMi wt Aaama ao ceA’fe bt» a^t *3rie. t îw AAHgAHApV BW6BWAA, MHA0CTII0 B0*C(A rOCnOAHHB. 100 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mogoş şi lui Manea şi lui Mihăilă şi lui Stepan şi cu fiii, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina Aninoasa şi Răugeni, toată partea lui Pătru şi a lui Tudoran şi a lui Dobre, oricât se va alege din hotar în hotar, din apă şi din câmp şi din pădure şi din munte şi din sus şi din jos şi de pretutindeni, pentru că au cumpărat pentru 2 700 aspri gata. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie lui Mogoş şi lui Manea şi lui Mihăilă şi lui Stepan ocină ohabnică fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Bogdan diac mic, în scaun în Bucureşti, luna aprilie 19 zile, de Ia Adam până la aceasta în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Arii. St Buc., S. I., nr. 1 022 (Mitrop. Ţ. Rom., XCVI/3). Orig. perg. (25 x 40), pecete timbrată. Cu o traducere din 1907. EDIŢII. Slav. Venelin, 209-210. Trad. DIR, B, 262-263. Facs.. Ibidem, 564. 62 1577 (7085) aprilie 29, Bucureşti t MhaocVho GOatfeio, îw AAHgAHAptf b06boaa h rocnOAHtrt stcoe 36ma6 tfrrppoBAAXtitiCKOe, cum bcahkato h np^oeparo MnpNeB soesOAtf, chhV A/Ihxh6b BoeBOAtf. A*bat rocnOACTBO mu ci'e nOBeA’hme rocnOACTBA mh Mahcb h KaahhOb h epdT cu Gtahmioaob h ci» n«x chhobh, 6AHU,e hm Bort Aacti IAKOK6 Ad 6CT WMHHtf U3 A°A B'tK'tpetjlH, WT A^A fÎA'tAHK'tH H SpAT CH Komahob TpeTH a^a, 3Atie>Ke w cct nOKtfnn 3A *bx Acnpn totobh, uit boa h WT W^M H WT nOAtO H C^X H WT nOCS^AI. IIotie>Ke to cct npOAAA Ba'bahka h Komah cie BHtne pe^etiA wmhha HM6HHT6 WH6M AtOAIC 3A CBOHM (AOGpOM BOAIO) WT np6A TOCnOACTBA MH H ctc ^3HAHie B'tC'hM MeriramwM wr wkoao m6CT0b. H rii’AAH cfcV AAAtMAiu ctc AOspn AtOA'ie wr ccao, no hmc: Gtahko h Aospe h Gacîs’ h Îbah h T^aopah h MepHAT h Paaya h Herpe h non ÎbahV h wt A^A^iţin, KtAHMAH h wt Ept3eLţiH, Kp'tC'rk h Îbah h fiAtKtfA h Ap^hha H Bahko. Gero paa'i, A*A0X H rocnoACTso mh Mahcb ctc spATi'raM ch, iako>k€ a* HM CfcV WMHHtf WXAB^, HM H CHHOBOM HM H BhS’kOM H np'feBHk’MeTOM HM H H6 wt Koroase HenOKOA’feBHMO, nopn3MO rocnOACTBA mh. H ce*e CB'feA^T’eAie nocTABA'feeM rocnOACTBA mh: jk^ah Ibaujko b6a ABOpHHK H ÎKtfnAH MnpOCAAB BeAHKOA\tf AOro4>eT H GtaH CnATAp H A/\.HTprfe 101 www.dacoromanica.ro BHCTHiap H EpAT^A KOMHC H XapBAT CTOAHHK H rOHU'fe neXApHHK H JKfcVlAH GTOHKHlţA BCAHKOMtf nOCTCAHHK^. HcnpABHMK, IbALUKO BCA ABOpHHK. Az, rp03AB, MCnMCAX, AnpMAie k^f a^hh, bt» ctoahh rpA^V EfcWpetţiH, WT A&AMA BT» A'fex )>.3ne. I îw AaM^AH^P^ BW6BW/^A, MHAOCTtA EOJKYa rOCnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea şi lui Călin şi fratelui lor, lui Standul şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină din jos de Văcăreşti, din partea Vlădicăi şi a fratelui său, Coman, a treia parte, pentru că au cumpărat-o pentru 2 600 aspri gata, din apă şi din pădure şi din câmp şi din uscat şi de pretutindeni. Pentru că au vândut-o Vlădica şi Coman această mai sus-zisă ocină acelor numiţi oameni de a lor (bunăvoie) dinaintea domniei mele şi şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Şi au băut aldămaşul cu oameni buni din sat, anume: Staico şi Dobre şi Sasu şi Ivan şi Tudoran şi Cemat şi Radul şi Negre şi popa Ivan, şi din Dudeşti, Căliman şi din Bârzeşti, Cârstea şi Ivan şi Vâlcul şi Drăghina şi Baico. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Manea cu fraţii săi, ca să le fie ocină ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Eu, Grozav, am scris, aprilie 29 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam în anul 7085(1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XL/47. Orig., perg. (19,5 x 28,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 263. 63 1577 (7085) aprilie 29, Bucureşti t MhaoctYYo soaneto, Iw AAegAHAptf bocboa* h rocnOAHHi» bt»coh 3Cmac tfrrppOBAAxYticKOH, chht» seAHKAro h npTfeA°EPAAr0 MtipMA bocboaa, chhV Mhxhcb bocboaa. Aabat rocnOACTso mm cYe nOB6ATfenYe rocnOACTBA mm IPtTpoB ct»c bpatYiam cm m nonA EAATfe ct»c bpatYiam cm h ct»c hhx chhobh cm, cami^m mm Eon» npHntfcTHT, iaK0*:e aa m,w cct WMHHtf IIhcb^a /KresOACCH wt kt» EAA'h Apa'WAOp, no roptfH, nOK^Ae gct X°AMA nonA Mhk^a ct»c HeroBM BpATM, AAH BHHOrpAAA CT»C nOIAHA, 6AHKA CCT KOA AOSYlA H CT»C Ul^MA, KOAMKO CCT BT» WKOAHA A03YCB, 3AH6/K6 W CCT nOKtfnHA II'tTpis' CT»C BpATYlAM CM M 102 www.dacoromanica.ro nona EaA'fe ctc gpatiiam ch wt AaAtf h wt Aag^a h wt fit» ci io h wt sparţi HM WT rpOUIH 3A jtFw* 1 ACnpH rOTOBH. H npOAAAOUJ£ CT»H BHLtie P6M6HH A 10^16 ClIA WMHHtf H A03ÎA BHUI6 p6M6HA ZA HHXHOM AOBpO B0A6 H CT»C 3HAHie BT»CeM MerilAUlOM WT (rO)pNH H WT AOahh h wt npea rocno^CTBA mh. Cero poAÎ, fiAA°X 11 rocnOACTBO mh UvrpwB ct»c epariiAM ch h nones Ea^CH C'kC GpaTIIAM CH Clia WMHHtf H A 031 IA ZA KtfnOBAHÎ6 GHTH HM BT» WMHHtf H BT» WXAB^, HHM H CHHOBOM HM H BH^KOM H np^BH^MCTOM HM H HH WT KOroaer h Gtah cnarap h A/VHTp’fc BHCTiiap h XapsaT ctoahhk h EpartfA komhc h roHivfc nexapHHK h ac^naH Gtohra B6AHKH nOCT6AHHK. HcnpABHHK, A/lnpOCAAB B6AHKH AOro4>6T. IIhcaho bt» rpa^v EtfKtfpetţin, M’tceiţa anpHAîe îSo» AkHHi B"i» A’fer ^5ne2. f îw AaigaNAp^ sweswAA, mhaoctia eoacîio rocnOAHHG. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru cu fraţii săi şi popii Badea cu fraţii săi şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Piscul Jgheboasei, dinspre Valea Dracilor, pe la gorun, pe unde a umblat popa Micul cu fraţii săi, însă vie cu poiană, cât este lângă vie şi cu pădure, cât este în jurul viei, pentru că a cumpărat-o Pătru cu fraţii săi şi popa Badea cu fraţii săi de la Lalu şi de la Albul şi de la Văsiiu şi de la fraţii lor din Groşi pentru 3 8001 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni această ocină şi vie mai sus-zisă de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Pătru cu fraţii săi şi popii Badea cu fraţii săi această ocină şi vie de cumpărătură să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 29 zile, în anul 70852 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. L. nr. 1 023 (M-rea Cotmeana, III/l). Orig., hârtie (31 x 22), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 357, f. 21v; 359, f. 14 şi 23v. EDIŢII. Trad. DIR. B, 263-264. Facs. Ibidem. 565. 1 Cifra falsificată; iniţial scris 800. 1 Ultima cifră modificată în 6. www.dacoromanica.ro 103 64 (1577) aprilie 30, Bucureşti t Mhaoctuo Eoatfeio, î{w> ĂAegAHAptf boeboaa h rocnoAHHT» kecoe 3eMAe VrrppoKAAx'iHCKOe, CHHtf kcahkato h np^ospAro MnpM boeboaa, crnitf Mhxheb BOeBOA^- Aabat rocnOACTBO mh cTio nOBeA-tmerocnOACTBA mh CAtfrtf rocnoACTBd a\h Baaayaob Awrw<|>eT h >kht6ahhi^a ero, KdnA'fe, iakokc aa ckV wMHHtf TopHHX Heroeipi, aea IUepB^Aws [beca], AHencetf KV30B, beca, BApe eahka ce XTCT H3EpATH WT nOCB^Aei WT BOA H WT wVm H WT TOp. Il0He>Ke 6CT EHA CTApA H npABA WMHHtf H A^AH»^ IIIepE^AOB, AHenCetf 1&30B. A nOTOM w 10 ecr nOK^nHA ca^Va rocnOACTBA mh Baaaya^ Aoroer h jkhteahhha ero, KAriA’fe, wr IIIepE^A, AHencetf 1Z\30b, 3a *cnpH 3A cpespo. H npo(AA)AOLUe IIIepEk’A, wh wt Heroso a°bP° boaw h cec tf3HAHie BEC'feM EpATIEM, HA HM6 BdA'fe H TeprHHA H KpECTIlAH H npEBOEpATOHEAO, ha HMe i^AAAnn h Gtaha. H eijje cetbophah h spATCTBYe, Tepe aaPOba IIIepE^A no caSVa rocnOACTBA mh Baaaya Aorocf>eT cec î ceaeT A*poBA no IIIepE^A cec c ACnpn (3a) cpespo. H nAK aa Mtf eCT Baaaya^ AOrocf>eT wMHHtf ntfneaOfcHH ...) beca, wt nocs^Ae, 3A ACnpn cpeEpEHH, noHease cct noKtfnHA Baaaya Arorocf>eT ei|ie>Ke wt aehh noKOHHAro IleTpA bocboaa. H npoAAAOWe tetkam ch, Bohka, wha WT HHXHA BOA’fe. A WT nO CEMpETH B0HK6B, A £aAAYa AOrOc{>eT, WH 6CT HM'fed np'fem'e cec >khha Gtahmioaob, AHencetf BoHKes 3a cecTptf, hmehem Neaa h Gtah batax wt EopA. H tako np'fewe whh kako cct nAATHT Tex M ACnpn BOHKA A0KA6 eCT EHAA /KHBA f)AAAYA0B AOrO^CT BECH. A TCM, TOCnOACTBO MH rAeAAXMO H CS’aHX'"0 no nPABA^ n 3AK0H, CEC BECH MeCTHTHMH npABHTeAi’eM rocnOACTBA mh. H a*A°X rocnOACTBA mh Hea^b h Gtahob batax 3AK0H § BOA’fepH, KAKO A* 3AKA6T KAKO HX CCT nAATHA BOHKA TEX ACnpH Baaayaob AOro4>eT aokae ect ehaa tkhba. A NeA’k h Gtah batax, whh HHKAKO>Ke MOfVt A0H6CHTH Tex $ EOA'fcpH HA HA COpOK, Htf WCTAUJe WT 3AK0H WT np'feA rocnOACTBA MH. H nAK aa ecT Baaaya°b Aoroc{>eT eahn ALţnrAH cec iţnrAHKAM ch, ha HME GtOHKAH H HAHnA CEC ACLţAM CH, nOHE>Ke W 6CT nOKtfnHA TA MHA'feA 3A ALţHTAHH WT UjtfpOM CH TeWA°p 3A /Blf ACnpH CpEBpEHH. H nAK A* 6CT BaAAYa°b AOrOcfiET A ALţHTAHK^, HMEHEM HerOHTA, WT L^HrEHYlA BhHTHAEB WT KopHE4TfeHH, nOMTO pAA’l' 6CT Aaa BaAAYa AOrOtf>eT fÎHHTHAtf AP^^V AHHrAHKis’, HM6H6M EoBA. H nAK Aa ^CT BaAAYa°b AOrOcf>eT eAHA ALţHTAHK^ HA HME A/lApTra, nOMTO paa'i" ect npoMeHHA Baaaya Aoroc{>eT cec Ap'trMM wt KopnELvfeHH, Tepe ect aaa Eaaaya Aoroc{>eT AP^r^ A4HrAHK^, ha hme Boea, LţHrAHK^l’ pAA'l' ALţHTAHKb’. H nAK A* 6CT EAAAYACB AOrOt{>eT EAHA ALţHTAHK^, HA HM6 HeAEAKA, CEC EAMH CHHis’, HA HME GtAH ALţHTAH, nOMTO pAA'l' W 10 6CT npOMEHHA nAK CEC BhHTHAE WT KopHEL^'feHH, Tepe ECT A*A BaAAYa A0r0tf>6T AptfrV ALţHrAHK^ cec b A^^epe, hhtahk^ paa'i' AL^nrAHK^. Gero pAA'l, AAA°X M rocnOACTBO mh Baaaya°b Aoroc{>eT h >khteahhh6B ero KAnAEB, lAKoace a* c^t ci'e bhiue peMeHe wmhhe h ALţnrAHH wMHHtf be 104 www.dacoromanica.ro WXAEtf, HHM H CHHOBH HHM H BH^KOM H np’feBH^MeTOM H HH WT KOrO>K6 H6nOKOATfeEHMO, n0pH3Mtf rOCflOACTBA MH. 06*6 h CBeAeTeAi'e nocTabhx rocnOACTBO mh: *tfriAH Îbauiko b6ahkh ABOpHHK H *tfnAH MhpOCAAB B6A A0r0(f>eV H ţ/TAH CnATAp H MttTp’fe BHCTÎinp H EpAT^A KOMHC H rOHL^’fe neX*pHHK H XApBAT CTOAHHK H Hîk’nAH GtOHKA B6A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, rfWhpOCAAB B6A AOrO«j>6V. IThcax A3i EpatVa, bt> ctoahh rpAA Ek’Kk’peLţJH, «vrfeceLV* AnpHAie  AkHH» Bt A’feT ^3ÎÎA- | îw AAlgAHApV BW6BWAA» mhaoctuo so*uo rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Vladul logofătul şi soţiei lui, Caplea, ca să le fie ocină în Negoeştii de Sus, toată partea lui Şerbul, nepotul lui Iaz, oricât se va alege de pretutindeni, din apă şi din pădure şi din munte. Pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Şerbul, nepotul lui Iaz. Iar apoi, a cumpărat-o sluga domniei mele Vladul logofătul şi soţia lui, Caplea, de la Şerbul, nepotul lui Iaz, pentru 4 000 aspri de argint. Şi a vândut Şerbul, el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor, anume Badea şi Gherghina şi Cârstian şi verilor primari, anume Ţalapi şi Stana. Şi încă au făcut şi frăţie, de a dăruit Şerbul pe sluga domniei mele Vladul logofătul cu 10 stânjeni de ocină, iar Vladul, el a dăruit pe Şerbul cu 200 aspri de argint. Şi iar să-i fie lui Vladul logofătul ocină în Pupezer ct»c chhobh cm, cahi^cm Eon» aaCti lasoate AA ecx wsHHtf AHMAeseiţiM wr aca Gtahmioaob IlAnVia 7 ceaceHH wr ha no bt»ca wmmhV, 3ah6>k€ Mtf cct nAATHA Eaa'^ Awrwer BHpOBe Gtahmioawb ABe coaYhh, xepe mV cct aaa ha pkfyex KHpApnM PpATen ne Acnpn; ^okac X0K6T MO/KHT Aa CA H.3BAAHT WT SHp, BT.C Aa rA nAATMT EAA'fe AWrWeT, A ApV3M CeA'feHM, WHH BT»CH C6 CfcV M^MeTH^AM H BT.CA pOA GTAHMIOAWB. H CB6A6TeAYe cfcV TOrAA aobPm h CTApn MerHiaujH, no hme: EopMA h Gtah m non Gtah wt rpi>B0BH m wt AhhaYmciph, EapbWa h Apt»chm h Bnnepe m wt IIlMHTeipM, Gtah h KptCT'fe h IIlAHT'fe h Gtah h IOrA h eipe ecT h BOA'kpHH rocnOACTBA MH ÎK^nAH KopeCH BTOpH AWrWtţieT. H nAK rtOK^riH EAA'h Awrwcţjer h BpAT eMtf, E^ahat»2, wmhhW IUHHreipY WT k/KA WT rop WT A^A GtOHKMB F CeJKCHH H nOA 3A Tg ACnpH WT TVpCKM totobh, Tepe ce eCT raatha Gtohka ctc ACnpn Eaa£b Awrwcţjer wr cahh A^>KHB WT KT» 6AHH rptK, HA HM6 ITbpk’uj, CtC jjH ACnpH, A AP#3H ACnpH, WH ce CCT M3BAAHT WT B€AHKA TAAAHA. H MApTVpYe cfcV MerHiAUiH no hmc: EpatVa, KpetţA h KptCT'fe h IIlAHT'fe h A»0BpHH h Paaya h Gtah h Gtohka, chht» Kpetţes h IOrA. Ge>Ke h CBeAETCAYe nocTABA'feeM rocnoACTBO mh: ad/nAH Îbaujko bca ABOpHHK H tttfnAH A/VhpoCAAB BCA AWrWtţjCT H GTAH CnATAp H A/iHTprfe BHCTHIAp h EpatVa komhc h Xapbat ctoahhk h roH4'fe nexApHHK h Gtohka nocTeAHMK. H HCnpABHHK, Îbauiko b€ahkh abophhk. 106 www.dacoromanica.ro H A3, Gtan Awrvv^er, riHCAX kt» rpa^Y EkWpetpH, M^ceiţA maio e AKHH, WT AaAMA AO HHN'fe T6KMI4JMM BT» A'feT *3116. t Iw Aai^AHAP^ KW6KWAA, MHAOCTtfO BOXCIIO rocnoAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Badea logofătul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Lindeceşti din partea lui Standul Papuia 10 stânjeni de peste toată odna, pentru că i-a plătit Badea logofătul birurile lui Standul în doi ani, de a dat în mâinile birarilor Rratei1 85 aspri; până ce va putea să-l scoată de la bir, să tot plătească Badea logofătul. Iar alţi săteni şi tot neamul lui Standul ei toţi s-au lepădat. Şi martori au fost atunci megiaşi buni şi bătrâni pe nume: Borcea şi Stan şi popa Stan din Gârbovi şi din Lindiceşti, Barbul şi Drăghici şi Vipere şi din Şinteşti, Stan şi Cârstea şi Şantea şi Stan şi Iuga şi încă este şi boierul domniei mele jupan Coresi al doilea logofăt. Şi iar au cumpărat Badea logofătul şi fratele lui, Bădilă2, ocină în Şinteşti din funia de sus, din partea lui Stoica 3 stânjeni şi jumătate pentru 360 aspri turceşti gata, de s-a plătit Stoica de o datorie de către un grec, anume Păruş, cu asprii lui Badea logofătul, cu 150 aspri, iar ceilalţi aspri, el s-a scos cu ei de la o mare foamete. Şi mărturie sunt megiaşii anume: Braţul, Creţa şi Cârstea şi Şantea şi Dobrin şi Radul şi Stan şi Stoica, fiul lui Creţa, şi Iuga. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Stan logofătul, am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 5 zile, de la Adam până acum curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie ;i artă al municipiului Bucureşti, nr. 27 198. Orig., perg. (30,5 x 24,5), pecete timbrată; copie ibidem, nr. 27 654, f. 6-7. EDIŢII. Trad. DIR, B, 265-266. 1 Lectură nesigură. 2 Pasajul „h EpAT emV, Emanat» (şi fratele lui, Bădilă)” este scris deasupra rândului. 66 1577 (7085) mai 6, Bucureşti t Mhaoct'uo EOJKieio, îw AAegAHAptf bocboaa h rocnoAMm» bt»coh 36ma6 tfrrppOKAAX'ÎHCKOH, CHNT» B6AHKAr0 H fip'feA05?*1’0 MtipMA B06B0A^* Aai&AT rocnoACTBO mm c'ie noBeA'feme rocnOACTRA mm CAtfrtf rocnoACTBA mm HeKtfACR bat ax [m ct»] m ct»c chhokm cm, camion eMtf Eon» aaCT> raK0?Ke a* eCT wmhnIs' ti Hwm6aWa, ARe ceAMtţiM 3a kVkw, noHeîKe »o ecr noK^nHA HeictfAA 107 www.dacoromanica.ro BATAX WT HAA MhaOUIOA6 H WT Kp'tCT'fe 3A jcBljfH1 ACnpH rOTOBH. H (1AK norifan HeK^AA batax wmhhV tf HioneA^A, cana ceAmjje 3A k^kio wt Kp'tMWH h wr AtfntfA 3A fii1 Acnpn. H iiak nortfan Hck^aa batax ca«a ceAmjje 3A k^kio WT NAA GtAH H WT Al»tfAAT3A TH* ACnpM. H flAK nOK&lH H6K^AA BATAX €Aha C6AHI4I6 3A K^KIO WT IPtTptf H WT &XH 3A TH1 ’ACfipH. H iiak aa bct HeK^AeB batax ct»c chhobh ch caha BOABHHLţtf no boaa A/Votpob, nonele 10 ecT nortfan wr AVntfA h wt KpT»MiOH 3A ^axh1 ACnpti h A6BC3H H1 3A /Â)( ACnpH H l>AMH 3A Ul^MA 3A TH ACnpH, AAH <ţ>1>AMH 5*. H nAK nortfan HckVaa batax eAHH AA3tf wt Aah h wt PaaVa 3A ^ât* Acnpn. H nAK nOKtfnn HckVaa batax ^ahh AA3tf wt Iwh 3a pîî Acnpn. H nAK nortfan HckVaa batax eAHA acbaab wt Pt»aoa€ 3A o Acnpn. H nAK Aa CCT H6kVa6B BATAX AKe BHHOrpAA*l tf A^aVa KOM'LH'felJJHAOp, noHe>Ke io ecT nOKtfnn wr IIpOAAH h wt Op'BLţHAi» 3A CD Acnpn. H nAK [n nAK] norifrin NeriAiA batax WMHHtf tf Hiomca, cana C6ahljj6 3A K^KIO WT KptMIOH 3A p1 ACnpH. H nAK A* 6CT HeK^ACB BATAX eAHA C6AHLţJ6 H 6A«a BHHOrpAA tf HiOMeA^A wt Gtt^hhat», nonele ch ecT haatha H6K^aa BATAX n0 Cr-tNHA'k 3* EHp tf M6THpH A'feTO WT CBAK6 AA*E0Be, pAfti TA6 C6AHI4I6 H BHHOrpAA- H nAK Aa BCT H6kVa6B BATAX WMHhV TAOrOBA H M'tH'tCTHp'fe, WT A6A fiA'hKfa’AOB, CHHT» ApArOMHpOB, nOAOBHHtf, WT nO BT»C XOTApWM H WT BOA h wt nOAio h wt roptf, noHexe io ecT norifan Hcr^aa batax wt fiA'hK^A 3a ^Âc1 Acnpn. H nAK nOK^nn Hck^aa batax wmhh^ ha Tp^AMi^e, aba fttfMHTpoB wr IIAA61IJ BT»CA, 6AHKA C6 XT6T H3CpATH WT BOA M WT C^X» 3A ACnpH. H nAK aa 6Ct H6k^a6b batax wmhh^ tf KoTOptfia h tf fftp'rfe h tf aivk, A6A GtaH6H BT»CA, BApe 6AHKA C6 X'l’BT H3BpATH WT BOA H WT C^X» nOH€>Ke IO ecT nOKtfnH wr Gtaha h wt A\tf>K en, non BApetfA, 3A ^bw1 Acnpn. H nAK nOKtfnn NckVaa batax WMHHtf IZ\pM,fc h tf KoroptfiA h tf GeAHiţjtfiţH H ALţA\, ABA H6K0A6B WT PVhkV BT^CA, WT BOA M WT C^J, 3A /AC1 ACnpH. H nAK a* bct finrkH, at»4JBPa Gtah6h, wmhhV V IZIpM'k h tf P^hk^, aba MATHp^M CH, GTAH6H, BT^CA, WT m> BT»C X0TAPi nOHe>K6 IO 6CT &AA GTAHA A'BijiBpAM ch, BnrtH, npeKi’e. H nOK^nH HeK^AA BATAX 11 GpAT 6A\V, A/Ihx'bhat», wmhhV lApM'fe, aba £aaava0b wt IIaabiii bt^ca 3a c1 Acnpn. H nAKH a* ecT Mhxt»hat»b wmhhV V fZlp'rfe, aba TeneiowB h Gtt»hhat»b bt>ca, nonele io nOK^nH 3A caha bp^ah^k* X Acnpn h 3a camh np'bCTeH u,eH0 h Acnpn h 3A c1 Acnpn. H nAK nOK^nH A/Ihxt»hat» caha ceAHLjje V KAT»tiJHeiiJH, 3A k^kio h ct»c K^KIO WT AaH'IWA 3A pi?1 ACnpH H HHB6 f1 3A p1 ACnpH. H wt Eohl^a nOK^nH Mhx'bha'b caha kphbhha 3a m Acnpn. H nAK nOK^nH A/Ihxt»hat» caua kphbhha V Gpmohcljjh wr Onp'fe 3A g Acnpn. H nAK nOKfeViHA Mnx'tHA't caua ceAHLjje V Kat^uihclijh wt IIpeAA 3a § Acnpn. 108 www.dacoromanica.ro H npoAAAOUie wt hhxhom ^oepOM boaio h ct»c 3hahie bt»cem MErîiaiiiOM h wt npeA rocnOACTBA mm. Gero pA^î. aaA°X m rocnOACTBO mh H6kVa6B batax, iakoîke aa ecT WMHHÎf H WXABtf, EMÎf H CHHOBEM H BHOKOM H np'feBHOMETOM H H6 WT KOrOKE nenOKOATbKHMO, no wpn3MO rocnOACTBA mh. Gejke cbea^teaIe nocTABA'fex rocnOACTBO mh: >KtfnAH Ibaujko beahkh ABOpHHK H KtflAH MnpOCAAB B6AHKH AOrOET H GTAH CnATAp H MHTp'fe BHCTl'rap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHI^'k nEXApHHK H GtOHKA BEA nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB BEA AOrO<ţ>ET. H A3, CîKE HAnHCAX BT» CTOAHH rpAAY EtfKtfpElJJH, M'kcEI^A MAÎE 5 AbHH H TEK’tLJJHM A’ilTOM WT AaAMA AO HHH’t BT» A'feT ;<3ne. f îw AaY^ahap^ bwebwaa, mhaoctYa eojkYw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io. Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Necula vătaful, şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Ciucelul, două selişti de casă, pentru că le-a cumpărat Necula vătaful de la Miloşoae şi de la Cârstea pentru 2 750* aspri gata. Şi iar a cumpărat Necula vătaful ocină în Ciucelul, o selişte de casă, de la Crăciun şi de la Lupul pentru 3501 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful o selişte de casă de la Stan şi de la Lăudat pentru 3501 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful o selişte de casă de la Pătru şi de la Dan pentru 3501 aspri. Şi iar să-i fie lui Necula vătaful cu fiii săi o moară pe apa Motrului, pentru că a cumpărat-o de la Lupul şi de la Crăciun pentru 1 6501 aspri şi 8* livezi pentru 1 6001 aspri şi fălci de pădure pentru 3501 aspri, însă 61 fălci. Şi iar a cumpărat Necula vătaful un laz de la Dan şi de la Radul pentru 1 3001 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful un laz de la Ion pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful o livadă de la Rădoae pentru 70 aspri. Şi iar să-i fie lui Necula vătaful două vii în dealul Comăneştilor, pentru că le-a cumpărat de la Prodan şi de la Frăţilă pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful ocină în Ciucel, o selişte de casă de la Crăciun pentru 100* aspri. Şi iar să-i fie lui Necula vătaful o selişte şi o vie în Ciucelul, de la Stănilă, pentru că l-a plătit Necula vătaful pe Stănilă de bir în patru ani, de toate dăjdiile, pentru acea selişte şi vie. Şi iar să-i fie lui Necula vătaful ocină în Glogova şi în Mănăstirea jumătate din partea lui Vâlcul, fiul lui Dragomir, de peste tot hotarul şi din apă şi din câmp şi din munte, pentru că a cumpărat Necula vătaful de la Vâlcul pentru 1 2001 aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful ocină la Grădişte, toată partea lui Dumitru din Padeş, cât se va alege din apă şi din uscat, pentru 3 6001 aspri. Şi iar să-i fie lui Necula vătaful ocină în Cotoruia şi în Iarcea şi în Faţă, toată partea Stanii, oricât se va alege din apă şi din uscat, pentru că a cumpărat-o de la Stana şi de la soţul ei, popa Barbul, pentru 2 800* aspri. Şi iar a cumpărat Necula vătaful ocină în Iarcea şi în Cotoruia şi în Seliştuţ şi în Faţă, toată partea lui Necola din Runcu, din apă şi din uscat, pentru 1 2001 aspri. www.dacoromanica.ro 109 Şi iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină în Iarcea şi în Runcu, toată partea mamei sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o Stana zestre fiicei sale, Vigăi. Şi a cumpărat Necula vătaful şi fratele lui, Mihăilă, ocină în Iarcea, toată partea lui Vladul din Padeş pentru 2001 aspri. Şi iar să-i fie lui Mihăilă ocină în Iarcea, toată partea lui Tepeiu şi a lui Stănilă, pentru că au cumpărat-o cu o dulamă preţuită la 600 aspri şi cu un inel, preţul 50 aspri şi cu 2001 de aspri. Şi iar a cumpărat Mihăilă o selişte de casă şi cu casă în Clăşneşti de la Danciul pentru 1201 aspri şi 31 ogoare pentru 1001 aspri. Şi din Boiţa a cumpărat Mihăilă o crivină pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Mihăilă o crivină în Ermoneşti de la Oprea pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Mihăilă o selişte în Clăşneşti de la Preda pentru 6o aspri. Şi au vândut de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Necula vătaful, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu Danu, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 6 zile şi ani curgători de la Adam până acum în anul 7085 <1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, MDCXXXII/2. Orig., perg. (32 x 42,5), pecete timbrată. , Copie cu traducere din anul 1908, ibidem, ms. 1 232, f. 195-198. Traducere, ibidem. Doc. istorice, MDCXXV/1. EDIŢII. Trad. DIR, B, 266-268. 1 Cifrele modificate ulterior. 67 1577 (7085) mai 6, Bucureşti f A/IhaoctYio soatfeto, îw AAHgAHAptf bocboaa h rocnOAHHt bt»coh 3 caiac VrppOBAAXHHCKOe, CMH't BCAHKArO H np^OSpArO MupMCB BOCBOA^, CHHT» Mhxh€B bocboaa. âabat rocnOACTBO a\h cYw noseA^Hue rocnOACTBA mh GtAHMIOAWB CT»C CHHOBH CH, CAHLţH HA\ Eon» AaCT> IAK0JKC A* 6CT WMHHtf Aoahh AnnOB, aca Gtahob bt»cax, BApe cahka ce xtct H3spATH wt nocB^Ae, n0He>Ke w cct nOKtfnnA Gtahmwa cYw Bârne peMCHtf WMHHtf wt haa Gtah wt AuHT'feHH HerOB ACA 3A WMMHi< BtCAX WT AtinOB 3A wÂf ACnpM. H nAK nOK^nu Gtahmioa wmmh^ TopHn Aunos wt haa astfnAHHLţA KAnA'b 3a c Acnpti. H nAK nOKtfnn Ibah wmhh^ TopHti Annos wt haa Hcr^aa H WT HA EpAT CA\tf HerOB ACA 3A WMHHtf BtCAX 3A CK ACnpH CpCEp'tHH. 110 www.dacoromanica.ro A noTOM, Gtahmwa cam npiM^e npeA rocnoACTBA mm, xepe ^AoacH m noepATH ner0Kn cmhm no HMe: Hah h Gtahka m Paaya ct»c A'tl4J|1PeA' cm, MM6MMM KliAHHT» M MT»pHHA, HAA H6rOB £6A 3A WMHHtf UIT A<>AHM AunOB, B^e BpATH WT KpiiCT HAA TAC WMHHtf 6*8 8CT BMUI6 pCMCHA WT A<>AHM Ahiiob. H nAKM ecx B'taeA Ktn'KivtH'K wt EHpoCAtB'feHH t ACnpn wt Gtahmioa, pA^i nOKN83HA. H npoAAAome cYe wmhhc ct»h npo^ATCAie eace cfcV bmujc phmhhh 3a hhxhom Aoepo boaK) h ct»c 3hahi6 B'tceM MeriiainOM wt rop M3 a0a» wt npeA rocnoACTBA mm. Oero paa'i, aaa°X h rocnoACTBO mm Ctahhwawb m Ibahob, iakoxc aa hm 6CT WMHNtf WXABtf, HHM M CMHOBH MM, 6BH0K0M H np’feBHk’M8T0M MM H NC WT Koroace HenoKOArfeEHMtf, nopH3MO rocnoACTso mm. 08*6 M CB6A6T6AÎ6 nOCTABA*feCM TOCnOACTBO MM: JK^nAH IbAUIKO B6AHKH ABOpHHK H *tfnAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>8T H OTAH CnATAp H fl/l.HTp’fe BMCTIiap M EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHMK H TOHl^'k n€XApHHK M *tfnAH CTOMKA B6A nOCTCAHMK. HCnpABHMK, MnpOCAAB B6A AWrW6T. H A3, EaAMKA, 6>K€ IO MA3AX H nHCAX KT» ctoahh rpAA EfcWpeipn, M'fecei^A MAie 5 AbHHi WT AaAMA Te KT» 141 hm A'fexOM BT» A'feT ^3TÎe. t iw AAlgAHAP^ BWCBWAA, MHAOCtYiO bokiio rocnoAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Standul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Lipovul de Jos, toată partea lui Stan, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat Standul această mai sus-zisă ocină de la Stan din Linteni toată partea lui de ocină din Lipov pentru 833 aspri. Şi iar a cumpărat Standul ocină în Lipovul de Sus de la jupaniţa Caplea pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Ivan ocină în Lipovul de Sus de la Necula şi de la fratele lui toată partea lor de ocină pentru 220 aspri de argint. Iar apoi, Standul însuşi a venit înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe fiii săi, pe nume Nan şi Staica şi Radul, cu fiicele sale, cu numele Călina şi Marina, peste partea lui de ocină din Lipovul de Jos, să fie fraţi de cruce pe acea ocină care este mai sus-zisă din Lipovul de Jos. Şi iarăşi a luat Căpăţână din Biroslăveni 300 aspri de la Standul pentru că l-a cnezit. Şi au vândut aceste ocine aceşti vânzători, care sunt mai sus-zişi, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus, din jos, dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Standul şi lui Ivan ca să le fie ocină ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. www.dacoromanica.ro 111 Şi eu, Balica, care am însemnat şi am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 6 zile, de la Adam ani curgători în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.. Aib. St Buc., S. L. nr. 1 025 (M-rea Zlătari, VI/5). Orig., perg. (24 x 38), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVm. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj, V, p. 103-104; DIR, B, 268. 68 1577 (7085) mai 6, Bucureşti t A/IhaoctYw KOîKîeto, îw AAegAHAptf bocboaa h rocnoAHm» Btcoe 36mac Vrrp^OBAAx’iHCKoe, chht» BCAHKAro h np^oepAro A/lnpHA bocboaa, chhS’ Mhxhcb soeBOA^. Aabat rocnoACTBO mh cYio noBeA'ttHie rocnOACTBA mh CAtfre rocnOACTBA MH TW)\op Awrwer h epAT ero, nonA n^A^pc h ct»c chhobh hm, eAHtţeM Eon» AACT, IAK02K6 A* HM eCT WMHHtf IlA'tC'iSHH, AeA PAAOAOB Il,tinOe B'hCA, BApe 6AHKA ce XT€T H3BpATH WT CB^AC, WT nOAlO H WT BOA H WT C^X H Wrr lll^M, 3AHOKC IO €CT nOKtfnHW cYlO BHUI6 peMCHA WMHHtf CAtfrA TOCflOACTBA A\H WAop Awrwer h EpAT ero, nonA IIt»a^P€, wt haa Paaya Iţnnoe 3A x?i Acnpn cpesp'hHH, kt»aa €Ct bha bcahka taaaho. H npoAAA io ecT Paaya U,nnoe wt cboc A^epo boaio h ct»c 3hahYc BT»c*tsM MerYiAuiOM. A noTOM, caSVa rocnOACTBA mh T^awP Awrwer n spartf cm, nonA IlT^A^pe, hmaah cfcV nptf paaY cYe smite penetiA wmhhS’ npeA rocnOACTBA mh CT»C II'tTpS’ WT E'hAA0p0U€l4JH. H CHlţe np'feute II'tTpis’ no CAtfrA rocnOACTBA MH T^AOp AWrWcjlCT H EpAT# CH, nOnA IlT^A^pe, KAKO CCT nOKtfnHA WH HAHnprfe>KAe cYe wmhhS’ h nnTAA cct II'fcTpS’ no caSVa rocnOACTBA mh TS^op AwrwcjjeT h epatV ch, nonA IlT»A^pe, kt»aa xoi^ct a* w KtfnHT. A tcm, rocnoACTBO mh tacaax h c^a* no npABAtf h no sakohV, ct»c bt»ch hpabhtcah rocnOACTBA mh h aaa ct»m rocnoACTBO mh CAfcW rocnOACTBA mh WAop Awrw4>er h EpATtf ch, nonA IIt»a^P€, 3 MerYrauiH, a* CB'feA'fe'reACTBfc’er ct»ui HHMH, KAKO H€ HX CCT flHTAA Ilvrptf KT»AA X04ICT KtfnHTÎ TAC WMHHtf. H AOhccha cct CAS’rA rocnOACTBA mh TYa°P Awrwcj>eT h epatV ch, nonA n^pe, Tex 3 MerYiauiH npeA rocnOACTBA mh h cntţe cfcV CB'feAT^rreACTBOBAAH kako hc hx ecT nnTAA II'fcTpis’ no CAS’rA rocnOACTBA mh TYa°P Awrwcjier h epatV ch, nonA IlT^A^pe, hhkakojkc, ah!/ wcTAuie IIt»tp^ wt 3akoha wt npeA rocnOACTBA MH. H K6ATOBAA CCT TW^Op AWrW^CT H EpAT# CH, nOnA II^A^pC, A0kaC CfcV wahochah tcx 5 MerYiauiH pîi Acnpn. H nAKH a* MX eCT CAS’re rocnOACTBA mh TYa°P AwrwcjieT h EpATtf ch, nonA nT»A^pe. whhhS’ IlA'tC'feHH, wt acaa Paaya Poac k C€2K€hh wt no bt»c M'feCTO, 3AH€>Ke W €CT nOKfaYlHA Tb’AOp Awrwcjier H EpAlV ch, nonA Ilv^pe, WT HAA AHCnCCH 4>A0KT»B, qio CCT EHA K^nHA OA0KA WT HAA P*AYa JP°Ae 3A ^BC ACnpH rOTOBH. H nAATHA TA CCT H WT EHp 3A ABOp 3A pîî ACnpH. 112 www.dacoromanica.ro Gero per m spartf cm, nona IltA^pe, iako>k6 aa hm ecr whmhV m wxabV, mm m chhobhm mm m kh^kwm hm m np’feBH^HerwM mm m hc wr KOro>K6 NenOKOA'feEHMk’, nopH3M^ rocnOACTBA mm. Geace m CBrtAr^T6Aie nocTABA'feeM rocnOACTBO mm: actfnAH Îbaujko b6amkm ABOpHMK M >K^nAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>6T M GvAH CtlATAp M MMTp'fe bhctYiap m EpatVa kwmhc m Xapbat ctoahmk m ToHi^'t nexapHHK m Gtomka nOCT6AHMK. H HCnpABHHK, IbAUJKO B6A A^OpHHK. H A3, Eat^k^a, cmnt» nones N'fertfAOB, eaeT ct»c chhobh, cahucm Eon» aact, iaro^rc a* hm cct ccao PACTT»[Ae]MeAWA CT»C BT»C XWTApOM: H3A0A, AOpH OyCTA GtORAAO H WT BHUi€( Aopn oy bt»amaw ha mmc, A°a€ urr IIhCkWa ct»C BHHOrpAAB, rio BOAT»HHtyi» Mhxt»hat»b noR^Ae xotaphcaac Bt»cYkj Mah^ ct»c bi BOA'fepiH. H xotaphhk bma eCT IlAOntfA urr BT»ACT»HeipH; h urr kt» Ccem^e, nOR^Ae ct» xorct hamtm CpeAHM MCCTO. IIONOKe TA WMHHtf BMUJ6 pCMCHA BMAA CCT MApMCB nOCTCAHHR WT IIItfTOAia; tajkc Gtah Aon>4>er nORtfnHW e wr ha A/lap'ie roctcahhr ceAHiţie B63 CCAA M CT»TB0pMA CCT GTAH AWrWeT C6AA H R^nCAH* tytpRBA H WMHIJieHYe MeCTO CT» MHOrO Tp^AA M3H0CH H HCBOAtO TCUIRA. A norOM, Gtah Awrwcj>eT, wh cct hmaa npeHYe npeA rocnoACTBA mh ce IIp6A0A6 WT /S.BA (!) n CT» CHHOBH CM. H CHlţC CCT CT»npeA RARO He cfcV BHA TAC WMHHA Map^eB nOCTCAHHR, MTO C^T BMA H€rOBA WMHHtf, A^AHHO. A TCM, rocnOACTBO mh taca^x h c^AmX n0 npAB n no 3aroh^ EOatfe h ct» BT»crfeMH MeCTHTHMM npAJBMTCAYe TOCnOACTBA MM M A*A°X TOCnOACTBO MH GTAHi( AWrWcjieT 3AR0H bY BOA’tp'm A* CH 3ARACT HA RpT»CTT»: BMAA TAC WMHHtf Map'ieB noCTeAHHR? H CHiţe cct aohcch Gtah Aorocj>er tcm mm bY B0ArfepYH, 3aroh^ nAT»H^, HA Al»rtM H HA COpOR. GhI^C Ci/T 3ARA6AM CT»C HMXNC A^6 nPeA rocnoACTBA MM RARO CCT BMAA CYe BHLJUe pCMCHA WMMHtf CTApA M npABAA WMHH(I m a^ahh^ A/Vaptcb nocTTi»AHHRVA. A IIpeAoae teeiue 3aroh haa 3aroha Gtahob AOrOcjieT, i<Ă BOA’tpYn H A^Nb MCCT BMA HA BT»3HeCCHYe M HM eAHH BOA’fcpHHtf HA 6CT AOHCCMA HA AbHT» M HA COpOR, Htf WCTAUJC IIpCAUMe WT 3AR0H WT npeA rocnoACTBA MM. A nOTWM, He B'bCXOT’fe WCTABMTM CC HMJKC nO TAC, HO BT»3eiJUe nARH 3AR0H RA BOA’tpYn. H AbHT» MO CCT BMA HA pOJRACCTBO EoropOAYtţC. H TAROJKC M TOrAA HH CAHH BOA’fcpMHtf He A0HMCMlJue (HA) Af>H't n HA COpOR, HO eCT wcTAiue IIpeAOWAe wt 3aroh wt npeA rocnoACTBA mh. H etpe>Re He bt»cxotct 114 www.dacoromanica.ro WCTABHTH CH HHÎKC nO TAC, H6 CCT feCA TpeTArO 3AKOHA, SOA*fep'lH. TaîKC nAKti IIpeAWAe wcTAiue wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh. A nOTOM, nOK^nH Gtah AoroeT HeKoe al^htahh wt ha Mapmcb nOCTeAHHK, HA_HM€’. NhBA H £aAA H EhTAH 3A 6AHH KOHI» AOSpi» H EHA CCT IV^HO KOHE yAcţ> ACnpn, H 3A €AHA C^epeU’fe WT rpAHA H 3A 6AHA A^AAMT» WT MOKT»pAAT. 6me>Ke MHOrO KCATOBAHÎe Cl'e CCT K6ATOKAA H A^MOBC CCT flAATHA A/lApMCB (10CT6AHHK. H Ad CM^ CCT GTAHOB AWrWc{>eT 6AHH AL^HPAH nO HM€ PaaYA IlApACKHKeH CT»C CHHOBH, nOH@KC TA CfcV nOK^nHA WT HA EAA6 wt KOMAHKA. A CCT KkVlHA ^AH ABOPHHkV WT GuiAAHHlţA 3A yf ACnpn H 3A B boaobh h 3a caua a^aamt» wt rpAHA. H (iak aa mo cct Gtahob AOrocţ>eT cahh ALţHTAH no HM6 TOHL^’fe H (CT»C> CHHOBH, nOHCKe A CfcV nOKtfnHAH WT ÎKfc’n'bHHLtA KAnA’fe wt G'tA'KTptfK 3a AcnpH. H nAKH aa Mtf cct Gtahob AOroer eAMH AL^HTAH nO HM6 IIoCTpABAH, nOHe3eT WT BHAH CT.C ^B ACnpH. Il0H6>K6 Ctf KpAA  KOHH CAHOMtf MCAOBCK^ nO HMC fjAALUKA wt GnnOT h wt npeA AVhxh’4 BOesOA- H npOAAAH eCT cfcV hmchhth c'ia awa'i'c Gtahob AOroeT cYe snuie P6H6HH ALţHTAHH 3A CBOHM A0BP0 SOAHJ H CT» S^HAHie BC6X M6rilAUiOM WT WKOAOM MCCTOB. Gero pAA'f, A*A0X rocnOACTBO mh Gtahob Aoroc^er h chhobhm, iako aa Mtf ecT wmhhS1, wxaeV chhobom hm h bhS’kom h npeBHS’HeTOM hm h hc wt Koro>Ke HenoKOACEHMO, nopH3Mtf rocnOACTBA mh. H C6>K6 CRTfeAMTeAW nOCTABA66M TOCnOACTBO MH: xtfnAH HbAUIKO B6AHKOMV ABOpHHK H M.HpOCAAB BCAHKOmV AOrO^CT H GtAH CnATAp H MHTp*fe BHCTl'iap H EpATV KOMHC H ApBAT CTOAHHK H I’OHl^’fe neXApHHK H GTOHKHlţA BCAHKOMtf nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, HbAUJKO B6AHKH A^WpHHK. H A3, rp03AB, H3nHCAX, M'fecet^A MAH H A^HH, BT» At1BH°C rPAA rAArOACMH E^K^peipH h wt Aaama TeKtfipH bt. A'tsT /3ne. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Stan logofătul, cu fiii câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Rastăcelul, cu tot hotarul: din jos, până în Gura Stejalu şi din sus, până în vâlceaua anume din jos de Piscul cu vie, pe la moara lui Mihăilă, pe unde a hotărnicit Văsiiu Mânu cu 12 boieri. Şi hotamic a fost Plopul din Vâlsăneşti; şi dinspre Sbenţea, pe unde se va afla locul din mijloc. Pentru că acea ocină mai sus-zisă a fost a lui Mareea postelnicul din Şutoaia; deci Stan logofătul a cumpărat-o de la Mareea postelnicul, selişte fără sat şi a făcut Stan logofătul sat şi a zidit biserică şi a curăţat locul cu multă trudă şi grea nevoie. Iar apoi, Stan logofătul, el a avut pâră înaintea domniei mele cu Predoae din Dva (!) şi cu fiii ei. Şi aşa a pârât că n-a fost acea ocină a lui Mareea postelnicul, ci a fost a ei, ocină, dedină. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Stan logofătul lege 12 boieri, ca să jure pe cruce: a fost acea ocină a lui Mareea postelnicul? Şi astfel a adus Stan logofătul pe acei 12 boieri ai www.dacoromanica.ro 115 lui, legea deplin, la zi şi la soroc. Astfel au jurat cu sufletele lor înaintea domniei mele că a fost acea mai sus-zisă ocină veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Mareea postelnicul. IarPredoae a luat lege peste legea lui Stan logofătul, 24 de boieri şi ziua i-a fost la înălţare şi n-a adus nici un boier la zi şi la soroc, ci a rămas Predoae de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, n-a vrut să se lase nici pe aceasta, ci iarăşi a luat lege 24 de boieri. Şi ziua i-a fost la Naşterea născătoarei de Dumnezeu. Şi de asemenea şi atunci n-a adus nici un boier la zi şi la soroc, ci a rămas Predoae de lege dinaintea domniei mele. Şi încă n-a vrut să se lase nici pe aceasta, ci a luat a treia lege, 24 de boieri. Deci iarăşi a rămas Predoae de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, a cumpărat Stan logofătul nişte ţigani de la Mareea postelnicul, anume: Niva şi Vlad şi Vitan pentru un cal bun şi a fost preţul calului 1 500 aspri, şi pentru o feregea de grana şi pentru o dulamă de ciocârlat. încă a cheltuit şi multă cheltuială şi a plătit datoriile lui Mareea postelnicul. Şi să-i fie lui Stan logofătul un ţigan anume Radul al Paraschivei, cu fiii, pentru că i-a cumpărat de la Badea din Comanca. însă a cumpărat Dan vornicul din Eşalniţa pentru 3 000 aspri şi pentru 2 boi şi pentru o dulamă de grana. Şi iar să-i fie lui Stan logofătul un ţigan,anume Gonţea şi cu fiii, pentru că i-a cumpărat de la jupaniţa Caplea din Sălătruc pentru 4 250 aspri. Şi iar să-i fie lui Stan logofătul un ţigan, pe nume Postrăvan, pentru că l-a răscumpărat Stan logofătul de la furci cu 2 000 aspri. Pentru că a furat 4 cai ai unui om pe nume Vlaşca din Sipot, şi dinaintea lui Mihnea voievod. Şi au vândut aceşti numiţi oameni lui Stan logofătul aceşti mai sus-zişi ţigani de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Stan logofătul şi fiilor lor, ca să le fie ocină, ohabă, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Bratu comis şi Arvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Grozav, am scris, luna mai 8 zile, în minunata cetate numită Bucureşti şi de la Adam curgători în anul 7085 <1577). Arh. SL Buc., Condica m-rii Brâncoveni, nr. 718, f. 38. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 270-271. 1 în loc de „KVnHAu”. 70 1577 (7085) mai 8 t MhaocvYio Eoatfeio, îw AAe£ANAptf b06boa h rocnOAHtrt b-lcoh aeMAH tfrrpOBAAx’mCKOH, chnt» seAHKArw h np’feAOEp*1’0 AVupM’fe boat»- Aabat rocnoACTBO mh cte noBeA’tHie rocnOACTBA mh CB’fereH mohacthp eace rAArOAe BYepoui, HA’fease eCT xpAKe aa ecr ceAOse h BOAemme h iv-tramH KoApeB Aoro4>T»v h ads’nANHiţeB eMtf Anka Bocex. koahko X0K6T EMCV AGA HM, WEAM6 C6AA HA HM6 Ilk’pK'tp’feNIH ^6A HM H EpATYlA AeA HM H RlKOB'fetţilH ^6A HM H WMHNA <6>Ke) C6 30B6T ^AHTeipiH C'LC WBOtţillO H WMHNA WT EepMANH £CA 116 www.dacoromanica.ro 3AH62K6 cYlO BHU16 P'feMCHO CCA6 H WTHH6, WH6 C^T BUAH CTApe H npABC h a^Ahh^ KoApes AOro4>er h ;*tfm.HrfecA eMtf Ahkt.b. Taxc ctfr aoht whh camh npeA rocnOACTBA mh, kt^a eqie ctfr buah en khbh, a^hh rocnOACrsa mh, xepe ce ctfr iiobpathah u*hh wsen haa bt.cc komath hm, kako no ct.mpt.tt. HM HHKTO WT C6M6HH HM M'feTBX AA H6 «MAT, EHTH WLţtf, BHTH MAT6p6, HAH spATi’e hah cecTpn, nonele wr ccmchc hmt. hhkto hcct cfc¥ pacaaa, hh wutf, HAH spAT, HH CCCTptf, K06 CfcV BUAH BT.C6M AlOA’lC MpT»KH, HMAA 6CT nptf MHora wt hhx h hcboaio h HenoKoio. H chhh Bon. H'fecT a*a wt T’feAO hmt». Ta, no npeA wt nonp'fecTABAeme wbcm, whh cWV we'&lpaa h cfc¥ a*a BC6 KOMATH HM H CCACX H BT.CA HMAHÎ6 CBCTA MOHACTHp BHLU6 P'&Xi KAKO A* ce norpeBA ha eA. H norpesAA ce cfcV. H spn cam rocnoACTso mh h ha khhpa rocnOACTBA mh kako ce cfc¥ buah nospATHAH wse aokac cfcY >khbh bhah h AAAH CT» KOMAT6 61^6 MOHACTHp. A nOTOM ctf hmaah nptf KAAtfrepn ct.c h'&koh cecTpn ads’nAH'fecA Ahkt»b. H CHLţe ce cfcV cT»npe whc, kako H'fecT ce nospATHAH whh wse, ho a* ^3hmact KOMATC CCCTptf CH. A TCM, rOCnOACTBO MH H3HAHAOX H HCTHHCTBOBAX KAKO ce cct nospATHA KoAP'fe AOrocfieT ct. actfnAH'fecA eMtf Ahka aokac cct buct KHBT. H WCTABHAH CfcV BCC KOMATH HM HA MOHACTHp CT.Mpi.TT. HM. H nOCTABHAH CC Cfc*T 3AKAHHAHÎe: KOrO WT pOA HM X^KCT CC IlOKtfCHT pA3opHTH cYe ovcTpoenYe, a Tor maobckt. aa cct npoKAer wr thY (wthh) cîkc cWt bo Hhkch. H WCTABHAH C€ CfcV C6CTpÎH tttfnAH’feci.B &HKT.B WT 3AKOH WT npCA rocnoACTso mh, kako bt» b'&kh M'kTex AA ne hmat. Oero pAAV, aaA°X h rocnoACTso mh CB'feTeH h bo^cctbh’&h mohacthp BHLU6 P'&X BUTH 6Mtf WMHHT. WXABHHKT. H HC WT KOrOKC HenOKOA’feBHMO, nopH3MO rocnoACTso mh. Geme h CB'feAUTCA'e nocTABHx rocnoACTso mh: kIAiah Hkauiko abophhk h Mhpocaab AOrOc^er h Gtah cnATAp h M.HTp’fe bhctYiap h Xapbat ctoahhk H OtOHKA nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB BCA AWPW6T. IIhCAX A3, H'ferVA, M'feceLţA MAH H A**hhi A'feT y.£ne. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Da domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se cheamă Vieroş, unde este hramul vovidenia născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie satele şi morile şi ţiganii lui Codrea logofătul şi ai jupaniţei lui, Anca, toate, cât va fi partea lor, însă satele anume Purcărenii partea lor şi Bratiia partea lor şi Iacoveştii partea lor şi ocina care se numeşte Uliteştii, cu pometul şi ocina de la Berceani partea lor. Pentru că aceste mai sus-zise sate şi ocine, ele au fost vechi şi drepte şi dedină ale lui Codrea logofătul şi ale jupânesei lui, Ancăi. Deci, au venit ei înşişi înaintea domniei mele, cînd au fost ei în viaţă, în zilele domniei mele, de s-au înfrăţit ei amândoi pe toate averile lor, ca după moartea lor, nimeni din neamul lor amestec să nu aibă, fie tată, fie mamă sau frate sau soră, pentru că din neamul lor nimeni nu i-a căutat, nici tată sau frate, nici soră, care au fost toţi oameni răi, au avut multă pâră de la ei şi nevoie şi nelinişte. Şi fii Dumnezeu nu le-a dat din trupul lor. www.dacoromanica.ro 117 Şi, înainte de săvârşirea amândurora, ei au făgăduit şi au dat toate bucatele lor şi satele şi toată averea la sfânta mănăstire mai sus-zisă, ca să se înmormânteze în ea. Şi s-au înmormântat. Şi am văzut însumi domnia mea şi în cartea domniei mele că s-au înfrăţit amândoi cât au fost în viaţă şi încă şi-au dat bucatele la mănăstire. Iar apoi, au avut pâră călugării cu nişte Surori ale jupânesei Ancăi. Şi aşa pârâu ele, că nu s-au înfrăţit ei amândoi, ci să ia bucatele surorii lor. Iar întru aceea, domnia mea am aflat şi am adeverit că s-au înfrăţit Codrea logofătul cu jupaniţa lui Anca, cât a fost în viaţă şi că au lăsat toate bucatele lor, după moartea lor, la mănăstire. Şi şi-au pus blestem: cine din neamul lor va încerca să strice această întocmire, iar acel om să fie blestemat de 318 (părinţi) care sunt la Nicheia. Şi au rămas surorile jupânesei Ancăi de lege dinaintea domniei mele, ca în veci amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri mai sus-zise să-i fie ocină ohabnică şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco vornic şi Miroslav logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Neagul, luna mai 8 zile, anul 7085 (1577). Arh. St Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 120. Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 793. Traduceri ibidem, ms. 347, f. 4, 349, f. 65-67, 479, f. 81v-82,483, f. 145v-148 şi 710, f. 732v-733. EDIŢII. Trad. DIR, B, 271-272. 71 1577 (7085) mai 15, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Alicsandru voevod, domnu a toată Ţara Rumânească, fiiul preabunului şi marelui Mircea voevod, feciorul Mihnei vodă. Dat-am domniia mea porunca domniei m£le boiarului domniei m£le jupan Furtat clucerul şi tuturor feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşiia din Momoteşti, partea lui Dragomir, câtă să va afla şi să va al6ge. După ac6ia, au avut pâră jupan Furtat clucerul înaintea răposatului Radu(lu)i vodă pentru această moşie ce scrie mai sus. După ac6ia, Radul vodă au căutat ş-au judecat pe dreptate, după lege, cu toţi boiarii domniei sale, şi aşa au aflat domniia sa, cum că acesta ce s-au sculat nu iaste din Dragomir, nici din fecior, nici din fată. Deci Radul vodă au miluit pe aceşti boiari ai domniei sale, pe jupan Tudor pârcălabul şi pă jupan Şteful stolnicul, cu toată partea aceasta a lui Dragomir din Momoteşti. După ac6ia, jupan Furtat au cumpărat această moşie mai sus zisă de la jupan Tudor pârcălabul şi de la jupan Şteful stolnicul în bani gata, aspri 2 000. Şi calul l-au ertat domniia mea. Pentru aceia, am dat domniia mea lui jupan Furtat clucerul şi feciorilor lui, să le fie această moşie ohabnică, lui, feciorilor lui, nepoţilor, strănepoţilor. După aceia, domniia mea, văzând cărţile vechi şi rupte ale Radului vodă, le-am înnoit şi le-am întărit cu acest hrisov al domniei m61e, puind şi mărturii pe: jupan 118 www.dacoromanica.ro Ivaşco velichi vornic, jupan Miroslav velichi logofăt i jupan Stan marele spătar i Mitrea vistier şi Braţul comis i proci. Şi s-au scris în scaunul Bucureştii, mai 15 dni 7085 (1577). Arb. St. Buc., Condica Ep. Râmnic, nr. 707, f. 117v. Traducere. EDITn. DIR, B, 272-273. 72 1577 (7085) mai 20, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircea voivod, feciorul Mihnei voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boiariului domniei mele jupan Pârvul vtori clucer şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie lui satul Nebuna tot, cu tot hotarul. Şi să să ştie hotarăle: de către Desa, până în Copadu, lângă Desa şi de cătră Poeni şi de cătră Bejenii, până în Bucium, în hotarăle cele bătrâne. Pentru că acest mai sus zis sat au fost bătrână şi dreaptă moşie şi de moştenire a lui Isuf1 postelnicul şi a frăţini-său, lui Drăgan. Iar după ac£ia, jupâneasa Deva, maica lui Iosif postelnicul şi a lui Drăgan, au avut pâră înaintea răposatului Pătraşco voivod cu Vlad al Ilei logofătul şi cu Giura postelnicul, cum că acest mai sus zis sat, Nebuna, iaste al lor de moştenire. Iar într-aceia, răposatul Pătraşco voivod au judecat pe dreptate şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei lui şi au citit şi cartea răposatului Radului voivod şi au văzut şi au adevărat domniia lui cum că au fost acest mai sus sat Nebuna de moştenire al părintelui lui Iosif şi al lui Drăgan, iar Vladul şi Giura postelnicul, ei au rămas de 16ge denaintea răposatului Pătraşco voivod. Iar după ac£ia, Gherghina păhamicul, fratele lui Iosif şi a lui Drăgan, iar au avut pâră înaintea răposatului Pătraşco voivod cu Stoichina. Şi aşa pârâia Stoichina, cum că iaste satul Nebuna al lui de moştenire. Iară răposatul Pătraşco voivod au judecat şi foarte bine au adevărat cum că n-au avut Stoichina nici un amestec cu acest sat Nebuna. Şi au rămas Stoichina de 16ge denaintea răposatului Pătraşco voivod. Iar după ac£ia, când au fost acum, în zilele domniei m61e, iar sluga domniei mdle Iosif postelnicul şi cu frate-său Drăgan au avut pâră înaintea domniei m61e cu Radul, feciorul Verzii din Desa. Şi aşa pârâia Radul înaintea domniei mele, cum că acest mai sus zis sat, Nebuna, iaste al lui de moştenire şi cum că au avut carte pe satul Nebuna. Şi au stătut faţă înaintea domniei mdle. Şi au scos Radul toate cărţile lui de moştenire şi nicicum n-au fost scris acest sat în cărţile lui. Şi încă au zis şi domnia mea Radului Verzii cum ca să scoaţă cartea de moştenire pe satul Nebuna. Iar el aşa au zis cătră domniia mea cum că nu are nici-o carte pe satul Nebuna. Şi au rămas Radul de 16ge denaintea domnii m61e. Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatului Pătraşco voivod cum că au rămas Ilea logofătul şi Giura postelnicul şi Stoichina de lege denaintea domniei lui. Ci au fost vechi şi rupte, deci domniia mea le-am întărit şi le-am înnoit. 119 www.dacoromanica.ro Iar după acdia, s-au tocmit Iosif postelnicul şi cu frate-său Drăgan cu cinstitul boiariul domniei m61e jupan Pârvul vtori clucer, ca să fie lui tot, cu tot hotarul, drept 12 000 de aspri. Şi au vândut Iosif şi cu frate-său Drăgan de a lor bunăvoe, denaintea domniei m61e. Pentru ac6ia, am dat domniia mea boiariului domniei m61e jupan Pârvul clucerul, ca să fie lui satul Nebuna întru moştenire şi ohabnică, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea să fie neclătit, peste zisa domniei m61e. Că iată şi mărturii am pus domniia mea: Jupan Ivaşco vel vornic, Miroslav vel logofăt şi Mitrea vistiar, Braţul comis şi Hărvat stolnic şi Gonţe păhamic şi Stoica postelnic. Şi am scris, Ştefan, în scaunul Bucureşti, mai^O dni, 7085 (1577). Arfa. St Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 722, f. 410v-41 lv. şi 820-822. EDIŢII: Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj., în „Oltenia”, V, 104-106; DIR, B, 273-274. 1 Aşa în text 73 1577 (7085) mai 26, Bucureşti f Bl» HM6 WTl^A H CHHA H CB'feTArO A^X H CB’feTA TpOHlţA HepA3A^A6Hd, AMHHT». Asta* Ad ce 3nact: nHCAX A3, Gtah (h) Sî-th ntfprapOM wr Bapwui EbWpetpti cYw HdtneMb' KHHrV acis'nati BaaaWa b€ahkh np'tK'tAAE, kako ecr UIH nOKtftlHT 6AHd MCCT0 3A K^Ke WT HAA PAAA, A^^ep* CTendHOK, MT0 BHBUie K6A noprap, pAA’î y-&x *cnpH totorh; aah ct»c k6atobahY6 mto ecr uih K6AT0BAT n0 K^KB MTO i^MCHHA H n0 AK®P WT KptCTT» K^KeS H WT KT.C’fex K6AT0BAHI6 MHH ACnpH Tcm pdA'i, npOAAAA cct Paaa h mt>;k eu, no hmb wr rterose AOEpO BOA 10 H CT.C &HAHÎI0 BT»cfeM MerHIAUlOB, T6pH Ad CCT îK^nAH BaAA^A B6A npT»KT»AAE H îKfc'nAHHlţtf grO AHAp6IAHd WM(HHt( ^XABi() H CHH0BH HM H BHb'KOMKC H npTfeBH8,MHT0M>Ke. Geace cseAereAie (c8V bhah:) Gtah h (H)whaiu nexAptttiK h nonA EpaiVA h SrtopMeA'i nocTCAHHK h A°Bpe, cpaT ero h TYa°P nocTeAHHK h Komah bca np’KK’BAAB WT fj'hK’BpeiţlH H Tcpre BdTAX (3a) nb’WKdlUH H K0CT6 Aeu6A H EahmWa nocTCAHHK h reprn bapaujah h Ctohka ApMAtn h HonTetn h AhtohYc. H 3AKAHHAHI6 nOCTABA'feeM: K06 MAOBCKT» X^eT pA3AP*AH cYlO HALU6Mi( i(pABHie, Ad CCT npOKABT H A4>i(pH3MeH H Ad HMAT ^MBCTIIO CT»C HlOAd H CT» ApYd H Ad CCT 3AKAHHAA WT THÎ WTl^H CB'feTH HJKC CCT BT» NeK€H rpAA- IlHCAX A3, Ak’MHTptf rpAMATHK, BT> CTOA Ek’Kk’petpH, M'fecei^A MAW KS A^HH, WT AAdC0H 3EMAE VrrppoKAAXHCKOe, chht» keahkapo h np'hAOBparo fl/UipNA bo£boaa, chht» A/Ihxheb boeboaa. Aabat rocnoACTso a\h c'ito noB6Arfeni£ rocno^CTB* a\h non Gtahnwawb CT»C CHH0BH EA\tf, eAHl^e HA\ Eon» A*CT, tAKOJKE A* 6CT WMHHtf TT»MT»4JEqJH, A6A AP'kl’OC'bAOB M AeA GtAHMIOAOB CBAX H WT PaAYAOB 3A WNHHtf MgTBpT»TAr0 A^AO WT CEA0 H WT nOAtO H WT Ulk’Mtf H WT BOA^ H WT Ck^ H n0 KT»CbVa6, BApe 6AHKA C£ X’l’HT H3BpATH H EA»» HHB WT A^KA A^AHH nOAtO, 6>ke ecT ha ceao 3AHe>Ke w to ect nOKtfnnA non Otahmwa WT Nah 3A *at ACnpn rOTOBH. H rtAKH nOKtfnn non Otahmioa eaho ceaaahljje 3a kVke, ct»c k^ke h ct»c rpAJKA^pe h ct»c nnMHHittf h ct»c haetobe, ct»c nEpHBOAH wt ha Hah 3a y Acnpn rOTOBH H 3A B K0HH A°BpT». A n0T0A\, nOn GTAHNWA, WH npOA\EHH CEAAAHLţJE WT ha Gtahnwa ct»c Hah pAA'i £AH° BHHOrpAA Hahob, a* aP'1»îkmt non Gtahmwa BHHOrpAA Hahob, a Hah a* APT»**1*1* CEAAAHipe wt ha Gtahnwa. H npoAAA ect Hah cYia smue peneHE wmhhb nonEs Gtahnwa 3A hhxha AOBpoA\ boaw h ct»c V3HAHH6 BTiChiW A\ermaiUHA\ WT 3r0p H WT 3A0A H WT npEA rOCnOACTBA a\h. Gero paa'i, AAA°x M rocnoACTBA a\h cîia bhiiie pemeha wmhhS' non GtAHMIOAOB, IAK0?Ke AA A\tf ECT BT» WNHHtf, WXAStf, HA\ H CHHOBH HA\ H BH0K0A\ 121 www.dacoromanica.ro h np'kBHOMerOM hm h hh vwt KOroacAe H€n0TT»KH0B6H0M, no wpH3MO rocnoACTBA mh. Geace cb6A€T6ah nocTABA’feer rocnoACTBA mh: actfnAH Îbauiko bcahkh ABOpHHK H JK^nAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>eT H GTAH Cm»TAp H MltTp'fe BHCTirap H XApBAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHU'fe n6X*pHHK H actfnAH OrOHKHlţA B6AHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrWeT. HcnHCAX A3, EpT»THAT» rpAMATHK, BT» HACTOAHH rpAA EtflîtfpeiţlH, M'feceiţA MAH A ABHH, WT AaaMA AO CCA'fe TeiîtflţieM A'feTOM, BT» A'feT *3ne. t îw Aai^ahap^ bw6Bvwaa> mhaoctîio eoaciio rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Standul cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Tămăşeşti, partea lui Dragosâlă şi partea lui Standul, toate şi din partea de ocină a lui Radul a patra parte din sat şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni, oricât se va alege şi un ogor de la Luca în câmpul de jos, care este la satul Dănăţi, pentru că a cumpărat-o popa Standul de la Nan pentru 1 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa Standul o vatră de casă, cu case şi cu grajduri şi cu pivniţă şi cu garduri, cu grădini de la Nan pentru 400 aspri gata şi pentru 2 cai buni. Iar apoi, popa Standul, el a schimbat vatra de k Standul cu Nan pentru o vie a lui Nan, să stăpânească popa Ştandul via lui Nan, iar Nan să stăpânească vatra de la Standul. Şi a vândut Nan aceste mai sus-zise ocine popii Standul de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor de sus şi de jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea această mai sus-zisă ocină popii Standul, ca să-i fie ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori pune domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Brătilă gramaticul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 30 zile, de la Adam până la aceasta ani curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CCCVHI/58. Orig., perg. (26 x 35), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 275-276. 75 1577 (7085) iunie 3, Bucureşti t Mhaoctîio Eoatfio, Iw Aab^ahap^ bobboaa h rocnoAHHT* bt»coh 3£mah tfrpOBAAXHCKOe, CHHta B6AHKAT0 H nprfeA0BPdr0 MnpMA B06B0A*. rocnoACTBO mh cie noBeA'feme rocnoACTBA mh n0MT6H0Mtf baactcahhom^ h np'LBOM CT»B€THHK0 rocnoACTBA MH XttfnAHtf HbAUIKO BeA ABOpHHKtf H Cl> CHHOBH, 122 www.dacoromanica.ro 6AH4H HAI Eon» A*CTr> raKO>K6 A<* Altf 6CT H3BOpAHIH A6A EAAA^AOB neXApHHK1 H A6A H'ferVAOB KT»m»4T»HT» BT»Ce, 6AHKA C6 XT6T H3BpATH WT C6AA CT» B6HHHOM H WT A'tA H WT nOA6 H WT BOA^ H WT m» BT»C0X0M X0TAP°A\. IIoh6>k6 c'ie whhhS’ ehaa ecT 3a a^A*1^ Baaa^aob h N'ferts’AOB. A tcm, KT»AA 6CT BHW BT» A^HH nOKOHHOMtf PAA^AA B06B0AA KAA^repA, A EaAA^A H N’ferVA, WHH CfcV flOCTABHAH Cte BHLUe P6H6HA WHHHA 3AAOr HA M&riAHHlţA N’feKUiA H HA HîtfnAHHlţA KAA’fc WT Epi»HKOB6HH, 3A *r<{> ACfipH. H BHA6X rocnOACTBO mh h KHHra Paayaa boc boa a, kako ctfr ehah w>ctabhah 3AAOr. A nOTOA\, WT Bp*tA\e 6JK6 HACTA rOCflOACTBO MH TOCnOAApi» £aAU1K0€ 36MAH, A BHLUe P6H6H0 fipABHTGAW TOCFIOACTBA MH tttfriAH HbAUIKO B6A A^OpHHK, WH 6CT AAA H WAKVnHA TAA BHUie peneHA WTHHA WT HAA JKtfnAHHlţA KAA'fe « WT HAA ÎKVnAHHJ^A H'feKUiA, TCpe 6CT Aaa T6X ACFipH ptfKC î+vS’riAHHl^^’ Kaa€b h H’feKUi'tB, aah ct»c boa6 Baaayaob h N'fertf K'tm»4'bHT» wt npeA rocnoACTBA mh. A nOTOM, ad/nAH Hbauiko bca ab0Phhk> wh eipe fioaabaa Eaaayaob h N*fertf KT»m»4T»HT» cahh ccao ha hmc PtoKi.ip'fe, eipe ecT bha wt C6AAX KpAHWBeiţiHAOp, nOHTO pAA’l CfcV WCTABHA 6rO, Tgpe 6CT WAK^nHA HHXH6 ACAOBe WT H3BOpAHH WT KT» î+d/nAHHlţi/ H’feKIllA H KAA'fe CT»C BHLUC peT€HH Acnpn. H npoAAAOme a&riAHHiţA KAA’h h N'hKiiiA h chhobh hx h Baaaya h H*ferVA H CHHOBH HX WT HHXHOM AOEpOM BOAW, WT np6A rOCflOACTBA MH. Cero Paah, aaa°X h rocnOACTBO mh snuie peneHOM ripABirreAto rocnoACTBA mh îK^nAH^ Hbauiko bca A^opHHK, raKOace aa mV gct H3bopahhh, a^a Baaaa H H'krV Kl»n EL^T»HT» bt»ca, wMHHtf h bt» wxabW, CM# h CHHOBOM €mV, bh^kom h npeBH^HHTOM smS’ h H6 wt KOro>Ke H6n0K0A€EHM0, no peT TOCnOACTBA MH. Oe>Ke h cseAiTeAie roctabaggm rocnoACTso mh: >KtfnAH AoepoMHp bca BAH KpAAOBCKH H îKSVlAH ApArOMHp B6A AB°PHHK H )KSYlAH MnpOCAAB B6A AWrW6T H OTAH CnATAp H MHTp'fe BHCTIlap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H rOHl^'fe neXApHHK H OT0HKA B6A nOCTEAHHK. HCnpABHHK, MnpOCAAB B6A AWrW6T. H nHCAX Bt»chh rpAA rAArOASMH EtfKtfpeipH, M'fecei^A iVme r abhh> TSKS’iyeM A'feTA WT AaaMA A<> CSA'fe A'feT *3ne. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi întâiului sfetnic al domniei mele, jupanului Ivaşco marele vornic şi cu fiii, câţi Dumnezeu u va da, ca să-i fie Izvoranii, partea lui Vladul paharnicul1 şi partea Iui Neagul Căpăţână, toate, cât se va alege din sate, cu vecini şi din deal şi din câmp şi din apă şi de peste tot hotarul. Pentru că această ocină a fost de moştenire a lui Vladul şi a lui Neagul. Iar întru aceea, când a fost în zilele răposatului Radul voievod Călugărul, iar Vladul şi Neagul, ei au pus această mai sus-zisă ocină zălog la jupaniţa Neacşa şi la jupaniţa Calea din Brâncoveni pentru 3 500 aspri. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Radul voievod, că au pus zălog. Iar apoi, din vremea în care am stat domnia mea 123 www.dacoromanica.ro domn Ţării Româneşti, iar mai sus-zisul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, el a dat şi a răscumpărat acea mai sus-zisă ocină de la jupaniţa Calea şi de la jupaniţa Neacşa, de a dat acei 3 500 aspri în mâinile jupaniţei Calea şi ale Neacşei, însă cu voia lui Vladul şi a lui Neagul Căpăţână, dinaintea domniei mele. Iar apoi, jupan Ivaşco marele vornic, el încă a dăruit pe Vladul şi pe Neagu Căpăţână cu un sat, anume Rojăştea, care a fost din satele Craioveştilor, pentru că i l-au lăsat lui, de şi-a răscumpărat părţile lui din Izvorani de la jupaniţa Neacşa şi de la Calea cu mai sus-zişii aspri. Şi au vândut jupaniţa Calea şi Neacşa şi fiii lor şi Vladul şi Neagul şi fiii lor de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-zisului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, ca să-i fie Izvoranii, toată partea lui Vladul şi a lui Neagu Căpăţână ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris, Văsii, în cetatea numită Bucureşti, luna iunie 3 zile, ani curgători de la Adam până la aceasta anul 7085 (1577). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 46v-47. Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 653. Traduceri, ibidem, S. I., nr. 1 026 (M-rea Vieroş II bis/1), ms. 348, f. 1 şi 349, f. 35v-36. EDIŢII. Tiad. DIR, B, 276-277. După ms. 710. 76 1577 (7085) iunie 3, Bucureşti t A/Vhaoctiio soacieio, îw AAegAHAptf bo€boaa h rocnOAHHT. bt.coh 36mah VrppOBAAx’mCKOn, chht. seAHKAro h np^AO^paro A/VnpMA bocboaa. Aab<*t rocnOACTBO a\h cîe nOBeA'feme rocnOACTBA mh CAtfre rocnOACTBA mh QnpeBtf nocTeAHHK wt A/lT»Heqjn, iakO/KG m cct WMHHtf A/V'KHeqjH, aga COnpeB, CHHT» BdpK^AOB BT.CA, Bape CAHKA CC XTeT H3SpATH WT n0 BT.C X^TAp H WT BOA^ H WT C^X M WT” rOptf H WT nOCB^A’l, WBAMG A* Ce 3HACT K0AHK0 CCT ACA COnpeB, chht. Eaps^AOB: wt nOAOBHHtf wt ccaa neTAro acao, ahî( io gct nOK^nHA Qnp’fe hoctcahhk wt Onp'fe, chht. EapeWaob, 3a acripn cpespT»HH. H np0A*Ae Onp’fe, chht. EapeWaob, ci'e bhuig pgmcha WMHntf wt csoeMtf AOEpOM BOA 10 H CT.C 3HAHÎ6 BT.CGM MCri'fAUJOM H WT npGA fOCflOACTBA MH. Gero pAA’i, aaa°X h rocnOACTBO mh Qnpes uoctcahhk, raicoace a* cct WNHntf H WXAB^, CA\tf H CHH0BGM H BH0K0M H np’f.BHOMGTOAl H HG WT K0r0>KG HenOKOA’bsHMO, n0 WpH3M0 rocnOACTBA MH. Geace h CBeAeTeAi'e nocTABA’fex rocnOACTBO mh: actfnAH Îbaiuko bgahkh ABOpHHK H /KisVlAH MnpOCAAB BCAHKH AOrOt^CT H GTAH CnATAp H A/VHTprfe 124 www.dacoromanica.ro BHCTtlAp H EpAT^A KOMHC H XAp BAT CTOAHHK H TOHU’fe neXApNHK H GtOHKA B6A flOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B€A AOrO6T. HcnHCAx A3, Aah, Bt ctoahh rpA^Y EtfKtfpeiţiH, M'kcetţA WNie r abhh, TCKMqiHM A'fcTOM WT Ă^AMA A O NHN’fe Bt A’feT /3ne. | Kw AaT£anap£ BweswAA, mhaoctia bokYa rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Oprea postelnicul din Măneşti, ca să-i fie ocină în Măneşti toată partea lui Oprea, fiul lui Barbul, oricât se va alege de peste tot hotarul şi din apă şi din uscat şi din munte şi de pretutindeni; însă să se ştie cât este partea lui Oprea, fiul lui Barbul: din jumătate de sat a cincea parte, căci a cumpărat-o Oprea postelnicul de la Oprea, fiul lui Barbul, pentru 3 000 aspri de argint. Şi a vândut Oprea, fiul lui Barbul, această mai sus-zisă ocină de a lui de bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Oprea postelnicul, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Dan, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 3 zile, ani curgători de la Adam până acum în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CXXXIV/52. Orig., perg. (31 x 38), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 277. 77 1577 (7085) iunie 5, Bucureşti | MhAOCTIW EOîKttO, îw AaH^AHAP^ B06B0AA H rOCnOAHNT» BtCOH 36MA6 tfrrppoBAAXnnCKO{e), CHNt seAHKAro ti np^AOBPAro Mtipna soesoAA, chhS’ MHXH'fes bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh ctw nOBeA'feute rocnOACTBA mh IPtTpOB CtC CHH0BH ti Wa°P CtC CHH0BH ti A^AlHTpOB CtC EpATHtAM CH ti MtH'fe ctc epAT ero Gtah ii ctc hhx chhobh, eAHtţe hm Bort npnntfcTHT, IAK02K6 Aa HM CSV WMHHtf EtfxAHH, M6TBptTAr0 A6a0> A^AA GOKOAOB, CHHtf Xam^3ab EenrtB BtCAx, BApe cahka ce xrer H3EpATH uit nOAto h uit ui^ma H UIT B0AA H UIT no BtCAX (tVMHH)tf 6r0, n0H6Ht«e AA HM (eCT> CIW BHUie P’fe'teHH WMMHtf H BT» WMHHif H BT» WXAEtf, HHM H CHHOBOM eMtf, BHOKOM H np'feBHO'teTOM H H6 WT KOrOtte^HenOKOA^EHMtf, no p’fc't rocnoACTBA mm. Ge>K6 h CB6A€T6Aie nocTABA’feeM rocnoACTBA mm: aitfnAH Îbauiko bcahkh AKOpHHK H XdfrlAH MnpOCAAB B6AHKH AWrW<|>eT H (GTAH CnATAp H Mn^p’fe KHCT'irap h EpatVa komhc h XApbat ctoahhk h romvfe nexApHHK h ad/riAH GtOHKA B6AHKH nOCT6AHHK. HcnpABHMK, MnpoCAAB B6A AOrOcj>6T. IIhca Baphaba (Awrw^er, M’feceiiA) torue e a^hh, kt» hactoahh rpAAtf tf EtfKtfpeiţm, wt A^ama ao C’feAe TTtKtfipAro bt» a^t /arie. f îw Aai'^AHAP^ BW6BWAA, MHAOCTIA B02KÎIO rOCnOAHHB. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru cu fiii şi lui Tudor cu fiii şi lui Dumitru cu fraţii săi şi lui Mănea cu fratele lui, Stan, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Buhani, a patra parte, toată partea lui Socol, fiul lui Hamza al Bengăi, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de peste toată ocina lui, pentru că au cumpărat-o Pătru cu fiii lui şi Tudor şi Dumitru cu fraţii lor şi Mănea cu fratele lui, Stan, de la Socol, fiul lui Hamza al Bengăi (... pentru) 400 aspri. Şi a vândut însuşi Socol dc ii sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din jos şi din sus şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat (şi domnia mea) acestor mai sus-zişi oameni, ca să le (fie) această mai sus-zisă ocină şi de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi (Stan spătar şi Mi)trea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Vamava (logofătul, luna) iunie 5 zile, în cetatea de scaun în Bucureşti, de la Adam până la aceasta curgători în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 027 (Ep. Râmnic, XI/2). Orig., perg. (35 x 37), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1785; altă traducere ibidem, ms. 2 082, f. 48v-49. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 106-107; DIR, B, 278. Facs. DIR, B, 567. 78 1577 (7085) iunie 8, Bucureşti f MmAOCTIW EOHtfW, îw Aam^AHAP^ B06B0AA M rOCROAHHT» BT»C0M 3CMA6 VrrpposAAXHCKoe, chht» BCAmcAro h np’feAOBpAro MnpMA bo6boaa> chht» Mhx«6b 126 www.dacoromanica.ro bocboaa. rocnOACTBO mh ci'w nOBeA’femw rocnoACTBA mh PaaYawb C1>C chhobh ch, eAHLte Mtf Eon» &ACT, i»KO>Ke a* eCT wnHHtf tf Topnn Xom^a, WT WMHHtf GTAHOB H HHBC, 3AH62K6 W CCT nOKtfriHA PaAY^ ClIA NHBA WT GTAH 3A jcB()H ACnptl rOTOBH, AAH /Âp CpeEptHH, A (*AH) ACnpH 3A HOBI^H. A riOTOM, Gtah npiHAe Cam npeA tociioactba mh, 3a HHxntf AOspOM boaw h ct.c 3HAHie B'tC’feM MeriiaujOM, repe AW h Vao>kh no P*AYA haA HerosA AeAA 3a whhhV, aah koahko 6Ct ct»c uj^ma, aa b^ah Paaya ABe spATHC HepASA’feAHH CT.C GTAH BT» B’feKH. A tf T6M, PaAYa» WH A*AE « AaP0ba no Otah ct»C cahh KOHb AOspT». A nOTOM, nAKH nOK^nH PAAYA eAHH HHB tfCTA BT»AMAA6A6B vot Kt»3ah 3a poe AcnpH totobh. H nAKH notctfnH Paaya cahh hhb, e>*e ecr CA'feMe, wt Gtohka 3a pîî Acnpn TOTOBH. Gero poAi, AMOX h rocnoACTBA mh Paayaob, iako>k£ aa eCT cî’ia BHUJ6 P6H6HA WMHHtf BT, WMHHtf, WXAGtf, HM H CHHOBH HM H BHOKOM H np’feBHOMeTOM HM H HH WT KOrO>KA6 N6nOTT»KNOB6HOM, nO WpH3MO TOCnOACTBA MH. Ge>Ke CBeA’feTeAie nocTABA’teM rocnoACTBA mh: >K^nAH Îbauiko bbahkh ABOpHHK H tttfnAN MnpOCAAB B6AHKH AWrWtjieT H (GTAH) CnATAp H fl/lHTp’fc BHCTliap H X Ap BAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHl^'k neXApHHK H JKtfnAH GtOHKHI^A B6AHKH nOCT€AHHK. HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrW^CT. IIhCA EpT»THAT» BT. HACTOAHH rpAA EfcWpeipH, M’fecei^A IOHÎ6 H AbHH> BT» A'fer ^3rîe. f Iw AaY^AHAP^ BW6BWAA, MHAOCTHO BOKIIO rOCnOAHNb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Hornul de Sus, 8 ogoare din ocina lui Stan, pentru că a cumpărat Radul aceste ogoare de la Stan pentru 2 150 aspri gata, însă 1 100 de argint, iar <1 050) aspri de bani. Iar apoi, Stan a venit însuşi înaintea domniei mele, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, de a dat şi a aşezat pe Radul pe partea lui de ocină, însă cât este cu pădure, să fie Radul cu Stan doi fraţi nedespărţiţi în veci. Iar întru aceea, Radul, el a dat şi a dăruit pe Stan cu un cal bun. Iar apoi, iarăşi a cumpărat Radul un ogor în gura vâlcelei de la Cazan pentru 175 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul un ogor, care este în culme, de la Stoica pentru 150 aspri gata. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul, ca să-i fie această sus-zisă ocină de ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi (Stan) spătar şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 127 www.dacoromanica.ro A scris Brătilă în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 8 zile, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 028 (M-rea Glavacioc, E/l). Orig., hârtie (33 x 22), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 4v-5. EDIŢII. Trad. DIR, B, 278-279. 79 1577 (7085) iunie 9, Bucureşti f Mhaoctîw B0>Kiew, îw A.AegAHApk’ BOesOAA h rocnOAHHi» bt»coh 3eMAe yrrppOKAdx'mCKOe, chht» bcahkato, np’feAOBparo Mhpmcb bocboaa, chht» Mhxhcb BOesOA*- Aakat rocnOACTBO mh ctto nOBeA’fcHie rocnOACTBA mh Bhtahob, iakokc AA A\tf eCT WMHHtf ti ET^vfeHH HerOB ACA B'tCAX, Bdpe CAHKA ce XTHT H3BPATH WT nOAW H WT BOA m WT UltfM H WT nO BT»C0H XOTApOM, 3AH6>Ke CCT CTApA H npABd WMHHtf H A^AÎh^- A rtOTOM, np'iHAe cam Bhtah npeA rocnOACTBA mh, Tepe AMe 3htom ch, Aen'BAATOs, M’tcTO 3A UlepBAHOB, a* E^AC Aen'tAATOB; h caha ArfeAHH4Tt IIoeB wt nOAiO, nAKH a* e^ab Aem»AAT0B. H fiakh nOKtfnn Aem»AAT 6AUA AHBdAe KOA^B WT HAA IbAH 3A T ACnpH HOBlţH rOTOBH. H nAKH AAA^ Bhtah h Îbah caua ahbaac Aem»A*T0B ti OeK’tp'feHH h ti nAAHeHtf. H AdAe Bhtah TOro M’fccTO 3A k^kc wt cbohm aobom boaio h ctc ^3HAHie BT»C6M MCrtlRlHOM WT WKpi»CTHH M'feCTOB, WT TOp H WT AOA H WT npeA rocnOACTBd mh. Cero paa'i, A*A0X M rocnOACTBO mh A.em»AAT0B, raKOî+ce a* M.ti cct wmhhS’ H WXABtf, eA\ti H CHHOBH CM^ H BHOKOM H np’fcsHOMHTOM H He WT KOrOîKe HenOKOA’fcSHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBA MH. A Koro maobckt» xokct pA3tfpHTH ci'io tt»kmtk>kiio a wh a* sti^e^ npOKACT h ahatO-Vma wt thi wriţe e>Ke cfcV bt» HeKie. Oe>Ke H CBeACTCAIIO nOCTABA’fceM rocnOACTBO mh: JKtfnAH ÎbAUIKO B6AHKH ABOpHHK H îKtfnAH /W.HpOC(AAB B6AHKH AWrWcţ>eT) H GtAH CndTdp H A/lHTp’t BHCTirap H EpAT^A KOMHC H XdpBAT CTOAHHK H neXApHHK H JK^nAH OT0HKH4A BeAHKH nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrWcf>eT. H A3, PaaYa» MCnnCdx bt» ctoahh rpaAtf Eb’Kb’peLţJH, M’fcceitA WHie & At»HH, TeK^LţJHM A’tTOM WT AaAMA AO HHH’fe BT» A’fcT ><3ne. ţ îw AAÎgAHAP^ sweswAA, mhaoctia eOîkÎa rocnOAUHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui, preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vitan, ca să-i fie ocină în Bădeni toată partea lui, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi dedină. 128 www.dacoromanica.ro Iar apoi, a venit însuşi Vitan înaintea domniei mele, de a dat ginerelui său, lui Lepădat, locul de casă al lui Şerban, să fie al lui Lepădat; şi o delniţă a lui Poe din câmp iarăşi să fie a lui Lepădat. Şi iar a cumpărat Lepădat o livadă a lui Coadă de la Ivan pentru 300 aspri bani gata. Şi iar au dat Vitan şi Ivan o livadă lui Lepădat în Secăreni şi în munte. Şi a dat Vitan acel loc de casă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Lepădat, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iar care om va strica această întocmire, iar el să fie blestemat şi anatema de 318 părinţi care sunt la Nicheia. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miros(lav mare logofăt) şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Radul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 9 zile, ani curgători de la Adam până acum în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CLXXXII/6. Orig., perg. (27,5 x 36), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 279-280. 80 1577 (7085) iunie 15, Bucureşti t A/VhaoctYk) eo*Tk), Iw Â.AeganAptf bocboaa h rocnOAturt» bt>coh 3Cma€ tfrrppoBAAXîtiCKOii, chht» bcahkato h np^oeparo A/lnpMA bocboaa, CHHtfMtixtrfc bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh ci'to nOBeA’feme rocnoACTBa a\h Kaaot'kb flOCTCAHHK H CT»C CHH0BH CMtf, CAHlţCM Eon» AaCt. IAK05K6 A* Mtf CCT WMHHtf AHnostfA, nonele nOKtfntiA Kaawtt» fioct€ahhk urr E'baah h urr E'hcYfO aca ha\ B'tca, sape cahka ce xtct U3bpath urr nocs^AC 3A * Acnpn totobh h CAHH KOHB. H flAK 6CT flOKtfllHA KaAWTE WMHHtf AtinOB^A urr Kl»3AH h urr II'bTpij’ ACA HM BT»CA, Bape 6AHKA C6 XTCT H3BpATH WT flOCS^e 3A ^BT ACtipH rOTOBH. H (1AK CCT flOKtfflHA KaAWTT» WMHHtf AnnOB^A urr K'bfl'Mţ'bHT» H urr OtOHKA A6A HM BT»CA, BApe 6AHKA CC X^CT H3EpATH WT nOCE^AC 3A *By ACfipH rOTOBH. H riAK cct nOK^nHA Kaawtt» wMHHtf Annos^A urr KnpTOn h urr AtfntfA h urr Xo4hat» aca hm bt»ca, BApe 6ahka ce x^eT H3EpATH urr noCB^Ae 3A *n|rN Acnpn totobh. H nAK ecr nOKtfnHA Kaawtt» wmhhS7 AnnOBtfA urr Aan h urr On»Hn» h urr Eo^a aca hm bt»ca, BApe cahka ce xtct H3spATH urr noCB^Ae 3a iţ ACnpn totobh. H npoAAAOine cYe BHtue pcmcnh awaYc cYe BHUie peMCNe wmhnc urr CBOHM AOBpO BOAtO H CT»C 3HAHYe BT»C6M MerilAUJOM WT TOp H H3AWA H WT npeA rocnOACTBA mh. www.dacoromanica.ro 129 H riAK ecT aaa IIp'bBS’A Awrwer Kaaott»b nocTeAHHK 8ahh MeA’i.A wr Al^HŢAHH, no HA\8 ES’hHKA CT»C Al^HrAHK^ CH, HA\6H6A\ KT»Aa C8 nOBpATHA Kaawtt» ct»c IIp'kbS’a Awrwer, a Kaaott», wh ec.T aaPObaa no IIp^s^A •AWrW8T CT»C 8AHH KOHb A0BP't- Gero pAA’f, A^A^x h rocnOAcrso mh Kaaott»b nocTeAHHK, raKO^e a* «tf ecT cie sume peneiie wnmie h al^htahh bt» wsHHtf h bt» wxAstf, e«tf h chhobhx 8A\tf H BHOkVm H np*feBHOHHTOA\ H H8 WT KOrO«A8 H8nOKOATfeBHA\Ol nO p8M rocnOACTBA mh. Geace h CB’feA’b'rftue nocTABA'ksM rocnOACTBO mh: adftiAH Ibaujko bcahkh ABOpHHK H tttfnAH MnpOCAAB BgAHKH AWrW<ţ>8T H GTAH CnATAp H EpAT^A KOMHC H MHTp’fe BHCTÎiap H XApBAT CTOAHHK H TOHU^k neX^pHHK H tttfnAH GTOHKHlţA B6AHKH flOCT8AHHK. HcnpABHHK, MhpOCAAB B8AHKH AWrWeT. H nncAx A3, Gtcop'h, bt» ctoahh rpAAy EfcWpeipH, AvfeceutA tome eî a^hh, bt» A*feT ^Sne. t îw ÂAÎgAHAptf BW6BWAA, MHAOCTÎW EOJKUO rOCflOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Calotă postelnicul şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Lipovul, pentru că a cumpărat Calotă postelnicul de la Bălan şi de la Văsiiu partea lor toată, oricât se va alege de pretutindeni pentru 4 000 aspri gata şi un cal. Şi iar a cumpărat Calotă ocină în Lipovul de la Căzan şi de la Pătru partea lor toată, oricât se va alege de pretutindeni pentru 2 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă ocină în Lipovul de la Căpăţână şi de la Stoica partea lor toată, oricât se va alege de pretutindeni pentru 2 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă ocină în Lipovul de la Chirtop şi de la Lupul şi de la Hoţilă partea lor toată, oricât se va alege de pretutindeni pentru 3 750 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă ocină în Lipovul de la Dan şi de la Stângă şi de la Boul partea lor toată, oricât se va alege de pretutindeni pentru 900 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni aceste mai sus-zise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Şi iar a dat Pârvul logofătul lui Calotă postelnicul un sălaş de ţigani, anume Bunica cu ţiganca sa, pe nume ...1, când s-a înfrăţit Calotă cu Pârvul logofătul, iar Calotă, el l-a dăruit pe Pârvul logofătul cu un cal bun. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Calotă postelnicul, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine şi ţigani de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 130 www.dacoromanica.ro Şi am scris eu, Scorea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 15 zile, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 029 (M-rea Zlătari, VI/7). Orig., perg. (31 x 35,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Afon. j. Dolj, V, 107-108; DIR, B, 280-281. Facs. DIR, B, 568. 1 Loc alb. 81 1577 (7085) iunie 15, Bucureşti f Bl» XptlCTA Bora, GAArOBTfepHHMG H GAArOMeCTHBÎ'tO H XpHCTOYAtOGHBÎ'H, CAMOAP^ÎKABHH Iw AAeăAHApoy BOBBOAAi CHHG B6AHKAP0 MhPM€B B06B0AA, BWKÎeMG MHAOCTÎtOM H G0JKÎ6M A^pOBAHieM, WBA AAA€L(JOMH H rOCnOACTBtf(eiJJO)-MH BTiCOH 36MA6 ^/rrppOBAA^HCKOH, 61JJ6K6 H 3AI1AAHHHCKHM CTpAHAM, AaMAUIOY h 4>ArApAUiOY XeP4er0Y- EAAronpoit3BOAHA rocnOACTBO mh cbohm gaaphmg npOHBBOAeNÎeMh, MHCTHMG ti CB’iîTAHM CpT»A4eMG rOCnOACTBO Mti, IAKO npOCAABHTH npOCAABAGUIArO MC EorA HA np’feCTOA’fe CB’feTOnOHHBllIArO poAÎTCAeMti rocnOACTBO mh h ct» CAAB06 BT^tieceuiAro mh. Geace oybo bha^X H rocnOACTBO MH, IAKO np’feaCAC HAC GHBUI6X l^Ap'lH H rOCnOAHHH, GOrO nocA^A^Lpe nHCAHH h cnAGHeniţie noB’feAeHie rocnoAA HAuiero Îcoyca Xphcta CG3HAABUie, OYKPACHBUie CB’feT’fcH, GOîKeCTBH'feH H /KHBOHAMCAtrfeH MHTpOnOAÎe A^uie cboh paa'î AOBPCCTpoHBuieH kg EoroY CB'k'rkMG^Ke. Vgo TT»qni go ce h A3 H6 TGMÎ'lO C6 IţApCTBO HCnpABHTH CGH, TOCnOAA BT»CH A^UieBHO BTt3AtOBHTH, M6CT6TH H H6 nOHOBHT BGKtfn’feate H GAATHMH A^ah rOCnOA’kîKe GAArOIATpOBHe^Ce B6AHI0 6CT KG BGC6M GO pGtvfe npOCTHpATH CAM GO pCMH BGCeMHCTHAMH CBOHMH H MHCTHHMH OYCTH, IAKO: “hC XOMJOY CT>MpGTH rp'kuiHHKWM, HG WGpATH CH CM# H >KHBO GHTH”; HI “He npÎHAOX BO npt13BATH npABAeHH, HG rp'kuiHHKH HA nOKAAHÎ'e”. IIOHe^Ke MH03H WGPA3HH COYT nOKAHÎe AOGpaace a^aa MHOro wepA3HA coyt: aiobobg h mhaocthhc, noCTG h BG3AP'B>KAHî'el nAMer H6Ckohma€aam. Kg chm h G^P6*" Onp'kHHH rAAroAe cgijjih: “bT. CKpGG'fe H BT» T€MHHlţAM nOC'felJJAeH H HHlţlIHM CGnOMOLţJHHKH BOYA'l, HHIJJHM nOKp'fenHTCA, CHp'lH HACHTHTCA H ABOBHl(AM nOC’feTHTeA, Ad TOGOH rOCnOAG EorG KG ABHG CGAHl'e H Ad 0YA0Y^HUI6 EAAPArO ACCHArO CTOAHl'e”. Gero paah h rocnoACTBA mh, aijjc hceg^cach h rpoGOCTiio HcnAGHeH, nopesHOBAx rocnoACTBA mh np'feacAe P6M6hhm rocnOA^HAM h iţApî'HM eace A^uie CBoe AOEP’fe tfcTpoHBiue h rocnoAOY EoroY OYroAHBine. Taace oycgmotphx rocnOACTBO MH 6AHK0 nO npHAOKAHÎe H no CHA’fe WT EorOAAHArO HAM WBAACT H HHKOMOY OYCHAHOCTÎ'tO H6 CGTBOpHX, HG WT rOCnOACTBO MH CTOKAHÎe npHAOÎKHX cgm CB'fe'rfeH, BeAtu(Tfe, GO»tecTBHrfeH A/ltrrponoAie, acahh EoYKOYPeqtH, xP^m 131 www.dacoromanica.ro CB'feT’fett H ÎKHBOHAMeAH'feH TpOHpOy, IAKO>Ke A* MOy 6CT BAMOy WT COAHH WKHAA TAArOAeMH THTHWpA, npH p'fel^e TeAettCHOy H AP°Yrd BAMOY WT WKHAA TeAerA, np« p’fcKA Aoxt^ha; 3AH6/K6 cTe bamc wsp'feTAAe ce coyr bt» noA poyMeme h noA kaactY6 rocnoACTBO mh. 0\[ t6m, rocnoACTBO mh oyCMOTpnxOM CT» Bb^AeA'fcHHM WT WHOCTH TOCnOACTBO MH H HA3HAdX0M CEH CB'feT’fcH, Bo^ceCTBH’feH MttxponoAYe ce BEcepeM tfcpEAieM n npnAOîKHxoM rocnoACTBO MH TCX KHUle peMCHe BAMe BHTH CB'feT'feH, BO>KeCTBH,feH A/VHTponOAYe. H nAKH a* Moy cct CB’feT’feH h eokcctbH’feh MnTponoAYe C6A0 M'EHeqiYn wr no Koahhthhoy» cec bec x°TApoyA; 3ahc>k6 ce cct wBp'feTAer A'feAHHoy rocnoACTBA mh wt haa a^AWm moc MnxH’fe bocboaa. A tf tcm, rocnoACTBO mh aaa cem Toro ceAO ceh CB'feT’feH, BeAHU'fe h EOKecTBH'fen MnTponoAYe, e>Ke BHiue nncAHOYi raKoace a* A\oy cct be oyKp'fcnAeme epatYcm khboijib be CB'feTA MHTponoAYe BE nHlţJOY, A rocnoACTBO MH (h) pOAÎTCAYeHM BT» B'feMHOe B'BCnOMHHAHie. A noTOM, no HAiue cemp^te, KOro H3BcpcTE rocnoAE Bon» bhth rOCnOA>1HE H HAM’fcCTHHKOy BaAUIKOH 36MA6 HAH WT CpEAYMHArO nAOAA rocnoACTBA mh hah wt cepoahhkoy HAtiiex hah, no rp’fecex HAUiex, wr hho nAeMeHHK, moaio Te, noMA3AHHne XpnCToy h haca€ahhkoy hauicm xoaoctYio h CE HM6HH EOîKYeM CETBOpilIOMOY H6B0 H 36MA6 H 3ACTE[1A6HY6M np’fcCB'feT(’fcH ero math) h np’feBAAroCAOBeHAe ch baaahmhi^c HAiue h EoropoAHiţe, npnCHO A’feBH MApYia, XpAM CB’feT’feH H ÎKHBOHAM’feAH’feH TpOHpOy AA nOMHTACT H AA S’TKp'EAiLue, aa noHOBHtue ceh xP*icoboa rocnoACTBO mh, iako?k€ aa eCT 3A6 B'EMHH6H0T, HAH ALpe HACTABHTH TH A^T1» CB'feTH H np’tiMHCTA BorOMATCpE eipe h wr BHLue npHAOJKern. Takobapo a* noMHAoynT ero rocnoAt BorE (h) np’feMHCTA BoroMATepE h oyKp’fenn ero be rocnoACTs'fe ero h be EoyAeipHHM B’fep'fe aa Aact cmoy rocnoAE BorE hoaS’mhth baata hjk6 oyroTOB a AWseipHM ero h e>Ke w a^chaa np'fecTOAHÎe rocnoAnn’fe aa cnoAOBHTeAH, amhh. Geace h CBeAeTeAYe nocTABAewM rocnoACTBO mh: acoynAHoy Îbaluko B6AHKH ABOpHHKOy, GTAH CnATAp, H MHTp’fe BHCTYiap H EpATOyA KWMHC H ToHp’fe nexApHHK h Gtohka bcahkh nocTeAHHKoy- IIhca ceh xpncosoyA ApT»rHM b-e ctoahh rpAAy BoyKOpeipn, M’fecepA iohYc eY AkHMi WT CE3AAHH MHpA AO CerO BT» A’feT *3n£. t îw AAYgAHAptf BweswAA, mhaoctYa eo^ia rocnoAHHE. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, singur stăpânitorul Io Alexandru voievod, fiul marelui Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de peste munţi, al Almaşului şi Făgăraşului. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoiţă, cu cinstită şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar am văzut şi domnia mea că împăraţii şi domnii care au fost înaintea noastră, urmând scriptura lui Dumnezeu 132 www.dacoromanica.ro şi împlinind porunca domnului nostru Isus Hristos, au zidit şi au împodobit sfânta, dumnezeiasca şi începătoarea de viaţă Mitropolie, pentru sufletele lor,bine întocmind către Dumnezeu cel sfânt. Deci m-am nevoit şi eu nu numai a cârmui această împărăţie, ci a iubi şi cinsti pe Domnul din tot sufletul, fără schimbare, împreună şi cu faptele bune, căci îngăduinţa domnului mare este, deoarece către toţi îşi întinde mâinile, cum însuşi spune cu atotcinstita şi curata sa gură, că: “nu doresc moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu” şi “n-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”. Pentru că multe chipuri sunt ale pocăinţei şi de multe feluri sunt faptele bune: iubire şi milostenie, post şi înfrânare, pomenire nesfârşită. Spre acestea şi Efrem Şirul spune: “pe cei în supărare şi în temniţă cercetează-i şi celor săraci fii ajutător, celor lipsiţi ocrotitor, celor fără nimic îndestulător şi văduvelor căutător, ca să-ţi dea domnul Dumnezeu la ziua judecăţii să dobândeşti bunătatea şederii la dreapta lui”. Pentru aceasta şi domnia mea, deşi neştiutor şi plin de greutăţi, am râvnit domnia mea către cei mai înainte zişi domni şi împăraţi, care sufletele lor bine şi le-au întocmit şi au plăcut domnului Dumnezeu. Deci am socotit domnia mea ca după prilej şi după putere, din stăpânirea dată nouă de Dumnezeu şi nimănui n-am făcut silă, ci din agoniseala domniei mele am dăruit sfintei, marei, dumnezeieştii Mitropolii de din jos de Bucureşti, hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, ca să-i fie vama de sare de la ocna numită Ghitioara, pe râul Teleajen şi altă vamă de la ocna Telega, pe râul Dohteana; pentru că aceste vămi s-au aflat sub stăpânirea şi puterea domniei mele.întru aceasta, domnia mea am socotit cu râvna din tinereţea domniei mele şi am zidit această sfântă, dumnezeiască Mitropolie cu toată osârdia şi am dăruit domnia mea aceste mai sus-zise vămi să fie sfintei, dumnezeieştii Mitropolii. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii satul Măneştii de pe Colentina, cu tot hotarul; pentru că s-a aflat dedina domniei mele de la bunicul domniei mele Mihnea voievod. Iar întru aceea, domnia mea am dat acel sat acestei sfinte, mari şi dumnezeieşti Mitropolii, care este mai sus-scrisă, ca să-i fie de întărire, fraţilor care trăiesc în sfânta Mitropolie de hrană, iar domniei mele şi părinţilor de veşnică pomenire. Iar apoi, după moartea noastră, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, te rog, unsule al lui Hristos şi moştenitor al micimii noastre şi în numele lui Dumnezeu cel ce a făcut cerul şi pământul şi cu ocrotirea preasfintei lui maici şi prea binecuvântatei stăpânei noastre şi de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria, hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, să cinsteşti şi să întăreşti, să înnoieşti acest hrisov al domniei mele, precum este aci hotărât, sau, dacă te îndeamnă duhul sfânt şi preacurata maică a lui Dumnezeu, încă şi mai mult să adaugi. Pe unul ca acesta să-l miluiască domnul Dumnezeu şi preacurata maică a lui Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să dobândească cele bune, care sunt pregătite celor ce-1 iubesc pe el şi să-i învrednicească şi şederea la dreapta domnului, amin. www.dacoromanica.ro 133 Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic, Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. A scris acest hrisov Drăghici în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 15 zile, de la zidirea lumii până la aceasta în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc.. S. L. nr. 1 030 (M-rea Radu-Vodă. XXXVI/1). Orig.. perg. (50 x 39). pecete atârnată, căzută. Cu o traducere de la începutul sec. XIX. Alte traduceri ibidem. ms. 256. f. 203v (cu data 15 mai) şi Doc. istorice. CCXCI/39 şi MDCL. f. 94-95. EDIŢII. Trad. DIR. B. 281-282. 82 1577 (7085) iunie 17, Bucureşti t Mhaoctiio EOJKiew, îw AAHâAHAptf bohboa h rocnOAHHb kt»coh 3Cmac tfrrppoBAAxi'HCKOe, chht» seAHKAro h rtpeAOEparo MnpMes bohboa^, chht» A/lHXH’feB sohboaa. Aabat rocriOACTBO MM cîio nOBeA’fenîe rocnoACTso mh wbaio jk6Ht», ha HMe H’ferOA’h, ci»c chhobh, 6ahl(6 hm Bon» aact, iakoxc a* Mtf cct WMHHtf EOraLUH, A6A EALjJAM CH EtfpAfc)(VVB BT»CAX, KdPe ^AHKA Ce X^T H3KpATH WT nOAW H WT UjS’MA H WT BOA* (h WT) nAAHHHtf, 3AHCK6 6CT BHA CTApA H npABA wmhhS’ h 3a a’^AhhS’ ealpam ch Eij’pA^’xwB* 3A«e>Ke tfMpeA eaijjam ch ct»c bt»ch chhobh ero h jkchS’ ero, tt»mYw cct wctaa wt Hero 6A«a AT»4Jnptf( e>Ke ecT BHine p’fcx» HA MA'6 H’feroA’fe, wt T’feAO ero. Oero paa'i, A*A®X H rocnoACTBO mh H’hrOAes ci»c chhobh, iakokc a* (cct) cîw BHine peneHH wmhhc h komath, kako a* APi»>K,1'r ct a°bPom MnpHO, HHM H CHHOBHM HM H BH^KOm' H np’hsHOMeTOM CH, WT KOrOXe HenOKOA’ijEHMO, nopn3MO rocnoACTBA mh. Oe>Ke h CB’fe(A’fe)TeAi'e n oct a b a€€m rocnoACTBA mh: *tfnAH Îbaiuko b€ahkh ABOpHHK H JK^riAH MnpOCAAB KCAHKH AWrW(j>eT H OTAH CnATAp H A/\.HTpe BHCTÎlAp H EpAT^A KWMHC H XdpBAT CTOAHHK H TOHt^’h neXApHHK H /K^IIAH OtOHKA BeAHKH nOCT6AHHK. HcnpABHHK, ÎbAUJKO K6AHKH ABOpHHK. IIhcax A3, npABi»^ M’hcei^A lOHîe 3Î AbH|1> bt» ctoahh rpAAY EkWpetpH, WT AaAMA AO cero TeKtfl{JHM A’feTOB BT» A’feT >t3ne. t îw AA'lgAHAP^ BWeBWAA, MHAOCTIA EOJKIA rOCnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei femei, anume Neagolea, cu fiii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Boiaşi, toată partea tatălui său, a lui Burduh, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din munte, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a tatălui său, a lui Burduh. Căci a murit tatăl său cu toţi fiii lui şi cu soţia lui, numai ce a rămas de la el o fiică, care este mai sus-zisă, anume Neagolea, din trupul lui. 134 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Neagolei cu fiii, ca să-i fie mai sus-zisele ocine şi averi, ca să stăpânească cu bună pace, lor şi fiilor lor şi nepoţilor1 şi strănepoţilor săi, de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Am scris eu, Pravăţ, luna iunie 17 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam până la aceasta ani curgători în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, LVIII/6. Orig., hârtie (30 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Tiad. DIR, B, 282-283. 1 Pasajul: “&a ap'i.kht ... stitficOM’ (să stăpânească... nepoţilor) scris ulterior pe un loc răzuit. 83 1577 (7085) iunie 25, Bucureşti f Mhaoct'i'K) gojkibw, îw AAeŞţAHAptf bobboaa h rocnoAHHb bt»cob 3Cmab tfrTppoBAAXHHCKoe, chht» BeAHKAro h np'feAOEpAro MupMeB BoeBOAe, cmitf Mhxhbb boceoa^. Aabat rocnoACTso mh ci'io noBBA’feHte rocnoACTBA mh GOA’tpmitf rocnoACTBA mm î+ctfnAH Eapb^a nOCTBAHHK chhi» EeHrhB, h ct»c AHenceMM cm, ha HMe Bhhthat» h Gokoa m ct»c hmx chhobh cm, eAMtţe hm Eoru AACT, IAK0?K6 A* HM CfcV C6A0 IJEtOpţlHLţA BTjC, WT BT.C06 XOTApOM, nOHBKB HM eCT CTApe h npABe wmhhb h a^A’i’h^. A flOTOM, HMAT îKfeYlAH GTAHMIOA BBA CflATAp, GAlţlO EApG^AWB nOCTBAHHK, npeme npeA noKOHHOMb7 IleTpAUiKO soeBOA^ ct»c EohCaab h ct»c mbtom BMtf. H tf3BAH Ci^T EOHCAAB H CT.C MBTOM EM^ 3AK0H B? GOA’fepH, A* 3AKABTH KAKO CtfT GHAH flOMHAOBAAH WT A/lOVfCH BOBBOAtf CT»C CBAO IJlOpUHlţA; M 3AKABAH Ctfr npeA rocnoACTBO BMtf. A nOTOM, HttfnAH CTAHMIOA BBA CriATAp, GAlţlO EApGb’AWB nOCTBAHHK, WH HB X0T6UJ6 Aa ce WCTABA6T HHKAK0?KE. TakO CfcV tf3eA BCT 3AK0H HAA 3AK0HA fiOHCAABOB, KA BOA’fepH H nOT(»XKAAH CtfT TBX KA GOA’fepH HO TBX Bl BOA’fepH H BT.36A CtfT (H BOAOBM. H WCTa)uJ6 EOHCAAB M H CT» HBTOAt HM WT 3AKWH wt npBA rocnoACTBb’ TOMtf. A nOTOM, nAKH hmauib npeHiB npeA rocnoACTso mh KtfriAH Eapg^a nOCTBAHHK CT»C EOHCAAB H CT.C H CT>C IPbTptf. H TAKO np’feuiB CB AHlţtf npeA rocnoACTBA mm. A rocnoACTBO mh tabaax h cb’AHX no npABAtf h no 3akoh, CG BbCH npABMTBAie rOCnOACTBA MH H BHA’tlA CT»M rOCnOACTBO MH H KHHrV nOKOHHOM^ IlfiTpALLIKO B06B0AA 3A WCTAALţtf. H WCTALUB EOHCAAB H A^MA H IPbTptf wt wctf>KAeHÎe wt npeA rocnoACTBA mm. A nOTOM, EApGb’A nOCTBAHHK H CT.C AHenCBHM ch (Ehhthat. h Gokoa) a whh hb Mortf aa ce b’noKOBHM, nb’ nAKH ctfT npeuie EohCaab h A^ma h ITi»Tptf www.dacoromanica.ro 135 npeA rocnoACTRA mh, kako hc ctfr 3aka6ah TOrAA, bt» AkHH noKOHHaro nerpAUJKO RoeROAA, ct»c tcx kâ soA’fepH, eate ctfr bhuic pcmchh, hV hx ctfr npHTHCHS’AH KT» CHAOCTH HM. A rOCnOACTBO MH A*A CT»M EaPbWaOR nOCTCAHHK h AHencen ch, Ehhtha'bb h Ookoaob, aa A°HeCHUic un* Tex *A BOA’fepH § BOA'kpn, AA «X MApTVpHCAUie. A EaPbVa nOCTCAHHK H CT»C AH6tlC6H CH, WHH ne CtfT AOH6CHAH 5 BOA'fepH, Htf CfcY AOH6CHAH <0> BOA'fepH, Tepe CfcV MApT^pnCAAH npeA rocnOACTBA mh c*uc hhxhc A^uje kako ecr 3AKA6A Otahmioa cnaTap cbc Tex KĂ BOA’fepH, eipeace «rr npe a^hh noKOHHAro nerpAUJKO bO€boa^- H wctaah Ctfl* EohCAAB H A^MA H ntTpV WT 3AKOHA WT npeA fOCnOACTBA MH BB Aba KpATA, KAKO C^T WCTAAH H WT np€A nOKOHNOMtf IleTpAlIJKO BOCEOA^- Oero paa'i, A*A°X n rocnoACTso mh BHLue peMeNtf soA'fepHNtf rocnOACTBA MH tttfnAH EaPkS’a nOCTCAHHK H CT» AH€nC€H CH, fÎHNTHAT» H O0K0A lAKOKe AA HM CfcV BHlUe peMCHO C€AO IJtfpUHUA WMHNtf BT» WXAST», HM H CHNOB6M HM h bh^kom h npeBNtfMHTOM hm h hh wt Koroa€T H OtAN B6A CnATAp H ... EpAT^A KOMHC H XaPBAT CTOAHHK H rOH4Tfe neXApHHK H G(tOHKa) B€A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, Îbaujko b€a abophhk. H A3, Pt»3mhphht», eace w harhcax b*b rpAAY ^ EfcWpeiţiH, M'hceiţA WHie Re a^hh h TeKtfiparo wt Aaama ao HHMTb b*b a^t *3ne. t îw Aai^ahap^ sweswAA, mhaoctîio bokîio rocnoAtim». t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Barbul postelnicul, fiul lui Benga, şi cu nepoţii săi, anume Vintilă şi Socol, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Giurgiţa tot, din tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, a avut jupan Standul marele spătar, tatăl lui Barbul postelnicul, pâră înaintea răposatului Pătraşcu voievod cu Voislav şi cu ceata lui. Şi au luat Voislav şi cu ceata lui lege 12 boieri, să jure că au fost miluiţi de Moisi voievod cu satul Giurgiţa; şi au jurat înaintea domniei lui. Iar apoi, jupan Standul marele spătar, tatăl lui Barbul postelnicul, el n-a vrut să se lase nicicum. Astfel, a luat lege peste legea lui Voislav, 24 de boieri şi au înfrânt acei 24 de boieri pe acei 12 boieri şi le-ău luat (şi boii. Şi) a rămas Voislav şi Duma şi cu ceata lor de lege înaintea acelui domn. Iar apoi, iarăşi au avut pâră înaintea domnieie mele jupan Barbul postelnicul cu Voislav şi cu Duma şi cu Pătru. Şi aşa s-au pârât faţă înaintea domniei mele. Iar domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Pătraşcu voievod de rămas. Şi au rămas Voislav şi Duma şi Pătru de judecată dinaintea domniei mele. Iar apoi, Barbul postelnicul şi cu nepoţii săi (Vintilă şi Socol), iar ei n-au putut să se liniştească, ci iarăşi au pârât Voislav şi Duma şi Pătru înaintea domniei mele că n-au jurat atunci, în zilele răposatului Pătraşcu voievod, cu acei 24 de boieri, care 136 www.dacoromanica.ro sunt mai sus-zişi, ci i-au cotropit cu sila lor. Iar domnia mea i-am dat lui Barbul postelnicul şi nepoţilor săi, lui Vintilă şi lui Socol, ca să aducă din acei 24 de boieri 6 boieri, ca să mărturisească. Iar Barbul postelnicul şi cu nepoţii săi, ei n-au adus 6 boieri, ci au adus 9 boieri, de au mărturisit înaintea domniei mele cu sufletele lor că a jurat Standul spătarul cu acei 24 de boieri încă din zilele răposatului Pătraşcu voievod. Şi au rămas Voislav şi Duma şi Pătru de lege dinaintea domniei mele în două rânduri, cum au rămas şi dinaintea răposatului Pătraşcu voievod. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-zisului boier al domniei mele jupan Barbul postelnicul şi cu nepoţii săi, Vintilă şi Socol, ca să le fie mai sus-zisul sat Giurgiţa ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi ... Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Răzmiriţă, care am scris-o în cetate în Bucureşti, luna iunie 25 zile şi curgători de la Adam până acum în anul 7085 <1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arii. St. Buc., Doc. istorice, MCDLXXEI/83. Orig., hârtie (41,5 x 28), rupt şi şters, pecete timbrată. 84 1577 (7085) iulie 7 t Bt. XpuCTA Bora, EAaroB'fepHOditf h GAaroMeCTHBOMtf h XphctoaioghbTh H CAMOApt>KABHÎH AAegAHAptf B06B0AA, CHHT» B6AHKdr0 H Cip'bAOEparO rl/lupses B06B0A*, atiencetf AlnxHeB soeBOAe, eojkuom mhaoctiîo, GoatfeAt Adp0BAHÎ6Mt>, WEAdAtfciJJOAtT H rOCnOACTBtfetţlOMH BGCOH 36MA6 VrpOBAAXÎHCKOlO, etpe>Ke H 3dnAdH6HCKGIM CTpAHAAt, A.MAAUjtf H 4>ArApAUjtf XePtter-EAdronpoH3BOAHX rocnoACTso a\h cbohm GAdrwAt npon3BOAeni’eA\G, mhctha\g h CB'ftTAHM cpT.A4eA\G rocnoACTso a\h, iako npoCAABHTH npocAABAGtiidro A\e Bora, HA np'feCTOA'fe CB6T0(10MMBlildro pOAHTSAeAt TOCnOACTBO A\H H C’h CAAB06 BG3Heceujdro A\e. Oe*khbo ghth"; h: "HenpinAOX eo npn3BATH npdseAHGiH, hg rp'feujHHKGi ha noKaame”, nOH6>Ke A\H03H WEpA3H CfcV nOKAAHie, AOBpAJKe A^AA A\H0r0WEpA3HH cfeV: AIOBOB H AtHAOCTHHe (h) ftOCTG H BG3APB*AHTe ftdAteT HeCK/RMAeA\;ft. Kg CHM CtJipeM GnpHeHdH rAdroAe: “caupi'H bt, CKpGE'fex H bt» TeA\HHHdA\ nocetţiAeH h HHlţl/RHA\ CGnOMOlţiHHK E^a’i’, ndAUJHAt HOKp'fenHTeA, CHpiHAt HACHTHT6A H www.dacoromanica.ro 137 BAOBHiţAM nocrkTHTeA, a* Toeoe rocnOA^ Eotb bb abhb CMAine h aa VA^Mnuie BAArAAro a^chato ctoahYc CTe>KAH'ie”. H npHAO^HX CCM# CB’feTOMtf H GOKCCTBHOMtf MOHACTHptf 30B€MAT0 K’btt.aVio, XPam CB’tTaro h np'fenOAOBNATO wtbija HAmero apx'mpApxA MI0A0TB0P4A NhKOAAC MnpHAHKYHCKH, RtKO>K€ Aa CCTB WMHHtf tf AncKOnepeiţiH noAOBHHtf, wt noAio h wt uiVm h wt boa h wt nocB^Ae, BApe 6AHKA ce XT6T H3GpATH. H nAK aa eCTh CB'k’rkn h GOHseCTBirfeH MOHACTHptf Tbwjkahh (ioaobhhS', wt noAio h wt uiVm h wt boa h wt nocE^Ae, BApe cahko ce xtct h3gpath. H nAK a a ecT CB’feT’fen n GO>KeCTBiirfen MOHACTnptf aca wt AVmuAHtfA CBA, BApe €AHKA CC X^€T H3GpATH WT nOCK^AC H GAATA rAATOACMH HckHTHhVa H UIVbBHCTA H tfCTA KBTBAtflOA nOAOBHHO A° ^CTA rpBACB. H nAK A* CCTB CB’fe'rfen H GO>K€CTBHTfeH MOHACTHptf bT MeA’feA’f 3A ALţHTAHH H A BOACHHLţe tf CCAO tf KABTCIJIH, 3AH6ÎK6 CCTB Aaa H nOMHA&AA nOMTCHHOMtf npABHT6A TOCnOACTBA MH ÎK^nAli GtAH BCAHkYh CnATAp H tttfnAHHlţA CM# KAnA'k no cb^tom# n go^cctbhomV mohacthpV cYio snuie pcmcha, laKoace aa e^Ae CB'feTOMtf MOHACTHpV BB KprfenACHYe H GpATYlAM KHBOlţltf BB CB'fcTA mohacthp bb nmţitf, a nOMTCHHOMtf npABHTeAio rocnOACTBA mh, *tfnAHtf Otah B6AHKIH CnATAp H tttfnAHHLţA 6mV KAnA'fc H pOAHTeAH HM BB B'k'IHOe BBCnOMHHAHl'c. X nOTOM, no haluc cbmpbtb, Koro H3Geper rocnOAB Eotb ghth rocnOAHHB H HAM'feCTHHK faAALUKOe 3eMA6 HAH WT CBpAHMHArO nAOAA TOCnOACTBA MH HAH WT CBpOAHHKB HALUHX HAH, nO rp'feC’tx HALHHX, WT HHHOnA’feMeHHKB, MOAfO T6, nOMA3AHHMW XpHClV H HACA^A^HK^ HAUIHM X^AOCTYtO H CB HM€HHM GO*YeMB, CBTBOpiUArO H6G0 H 3CMA6 H 3ACTMnA€HieM np’fcCB’fcTH H MHCTH H nprkBAAT0CA0B6HHA€CH BAAAYMHl^M HALU6 EoTOpOAHLV*. npHCHO AeB’fcH MApYlA H Xpam CB’tTOro, np’tnOAOBHOro wtbha HAmero ApxYnpApxA, MtOAOTsopLţA Hhkoaa6 MhphahkYhckh, a* nOHeTAeiue h aa S’tbpbahuj6) aa noHOBHLue cYw xPhcobS’a rocnOACTBO mh, iaK0>Ke aa bctb SA’fc b’bmhhhho; hah aipe hactabhth A^Xh CB'feTH H np’tMHCTA 6T0 EOTOMATepB, 61^6 H 0 BHLiie npHAO/KHTH, TAKOBATO Aa nOMHAS’eTB ero rocnoAB Eotb h np’tMHCTA EomvATepB h tfKp’fcnH ero bb rocnOACTB'fe ero h bb gbahijjhm B’fcn'fe, aa Aact eM^ rocnOAB Eotb hoaS’hhth GAATA 6*6 S’rOTOBA AtOG'felJJHM €T0 H €*6 W A^CHAC np'feCTOIAHYe TOCnOAHH’t AA CnOAOGHT6AIA, AMHHli. Gero pAAY, A*A°X h rocnOACTBO MH CB’tTOMS’ H GO^KECTBHOmS7 MOHACTHptf whhhS’ h AnnrAHYe h gaatob6 h Tfenan  BOAeHHi^e, eaK^nAH /ţpATOMHp GHBLU6 B6AHKIH ABOpHHKB H MSS’nAHB ÎbALUKO B6AHKIH ABOpHHKB H xtfnAH MHTprfe B6AHkYh BHCTYlAp H îK^nAH EpATVA B6A KWMHC H îKtfnAHB XApBAT B6AHKH CTOAHHK H astfnAHB ^pArOMHp B6AHKH nOpTAp H *stfnAH ToHU'fe B6AHKH n6XAPHHK H ÎK^nAH GtOHKA BCAHKH nOCTBAHHK. HcnpABHHK Mhpocaab seAHKBi Awrw^e^S'. 138 www.dacoromanica.ro IIhcax 43» H'feroe maah ahiak, M'fccetţa waic 3 AtHH> ^ Aaama TeictfiţjHM AO ceA*fc bt» A*fc*r ^5ne. t Kw AAegAHAP^ BWCBWAA, mhaoctîw EOttîW rOCnOAHHk. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului . Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, herţeg. Am binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar am văzut şi domnia mea că împăraţii şi domnii care au fost mai înainte, care, urmând scriptura şi împlinind porunca domnului nostru Iisus Hristos, au zidit şi au înfrumuseţat sfintele biserici şi mănăstiri pentru sufletul lor, bine întocmind toate către Dumnezeu. De aceea, dar, m-am silit şi eu nu numai să cârmuiesc această împărăţie, ci să iubesc din tot sufletul pe domnul, împreună şi cu fapte bune. Domnul cel îndurător mare este, căci către toţi întinde mâinile. Căci singur spune cu atotcinstita şi curata sa gură că: “nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi viu să fie”; şi “n-am venit, dar, să chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe cei păcătoşi”; pentru că multe chipuri sunt ale pocăinţei şi de multe feluri sunt faptele bune: dragoste şi milostenie şi post şi înfrânare, pomenire neîncetată. Către acestea Efrem Sirianul zice: “pe cei ce sunt în supărare şi în temniţă cercetează-i şi celor lipsiţi ajutător le fii, celor căzuţi, ocrotitor, celor orfani îndestulător şi văduvelor căutător, ca domnul Dumnezeu în ziua judecăţii să te învrednicească cu bunătatea şederii la dreapta sa”. Şi am dăruit acestei sfinte şi dumnezeieşti mănăstiri numite Cătăluiu, hramul sfântului şi preacuviosului părintelui nostru, arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae al Mira Lichiei, ca să-i fie ocină în Discopereşti jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, oricât se va alege. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri în Găojani jumătate, din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, oricât se va alege. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri partea din Lupşanul toată, oricât se va alege de pretutindeni şi balta numită Nechitinul şi Şuvăista şi gura Cătăluiul jumătate, până în gura gârlei. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri 12 sălaşe de ţigani şi 4 mori în sat în Clăteşti, pentru că a dat şi a miluit cinstitul dregător al domniei mele jupan Stan marele spătar şi jupaniţa lui, Caplea, pe sfânta şi dumnezeiasca mănăstire cu acestea mai sus-zise, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor care trăiesc în sfânta mănăstire de hrană, iar cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stan marele spătar şi jupaniţei lui, Caplea şi părinţilor lor de veşnică pomenire. Iar apoi, după moartea noastră, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă a domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, te rog, unsule al lui Hristos şi urmaş al micimii noastre şi în numele lui Dumnezeu, făcătorul cerului şi al www.dacoromanica.ro 139 pământului, şi cu ocrotirea preasfintei şi curatei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria şi hramul sfântului, preacuviosului părintelui nostru arhierarh, făcător de minuni Nicolae al Mira Lichiei, să cinsteşti şi să întăreşti, să înnoieşti acest hrisov al domniei mele, după cum este făcut aci; sau dacă te va îndemna sfântul duh şi preacurata maică a lui Dumnezeu, încă şi mai mult a adăuga, pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi preacurata maică a lui Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să dobândească bunurile ce le-a pregătit celor ce-1 iubesc şi să se învrednicească de şederea la dreapta domnului, amin. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ocină şi ţigani şi bălţi şi acele 4 mori, care sunt mai sus-scrise, de întărire în acel loc. Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Braţul mare comis şi jupan Harvat mare stolnic şi jupan Dragomir mare portar şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Neagoe diacul cel mic, luna iulie 7 zile, de la Adam curgători până la aceasta în anul 7085 (1577). t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 14 (M-rea Cotroceni, LXXXVI/1). Orig., perg. (47 x 39), pecete atârnată. Cu o traducere din 1806; altă traducere ibidem, ms. 692, f. 101. EDIŢII. Trad. DIR, B, 283-285. Facs. Ibidem, 569. 85 1577 (7085) iulie 8, Bucureşti t A/VhaoctTio EOatfew, îw A.AeăaHAptf BoeBOAd h rocnOAHm» bt»coh scmac y'rrppoBAdxi'HCKoe, chht» BeAHKaro h rip^o^A™ (W.npMa boceo^a, CHHtf A/Vhxh b BoeBOAtf. rocnOACTBO a\h cîio noBea'feme rocnoACTBa mh Atfnk’AOB h cecTpa cu, Onpes, h ct»c chhobh ha\, eAHLteM Eon» aact, taKO^e a* mV cct WMHHk’k’Kon'tHdHH H OTT»>KdpiOA H IIIepSeiţlH H k’rpOWH H T'tArrtUjeipH, WT A6A A'feA^ CM II'tTpk’, WT nO cse WMHH6 M6TBpT»TdrO aeao wr no BT»C M'feCTO, 3AH6>Ke HM 6CT CTdpd H npdBd WMHNtf H ^AMM^. A riOTOM, ASWa h cecTpa cm, Onperana, HMdAH ckV nptf npeA rocnoACTBa MH CT»C TgTKdM CH, AHKd H A/tapHHd H A.k’‘v'MTpd. H CHlţe np'fewe AhKA H MapHHd h A^MHTpa no Ak’nfc’A h no ceCTpaM ch, COnp'fe, npeA rocnOACTBa mh, 3dH6>Ke C^T EHA6 CI6 WMHH6 BHLU6 nHCdH6 npHTeCHtfAe 3d TpT»L(H AB»M nOKOHHOMb’ IleTpS’ BOeBOAd. Ta*e, Ahka h MapHHd h A^MTpa, wne cfcY WAMCCHT BÎ EOA'fepH WT KT» FpT»4H, CT»C CneH3tf HM, A0KA6 10 CCT H3BAAHA6 Tex WMHHe BHuie peseHe. A cecTpa ch, Ctana, MaTH Ak’nb’AOB h OnpetaneB, H'fecT MOraa w^hccht h WHa Tex bi EOA'fepn, nonele ecT BHAa cnpOMaxa. Taace, tcm, rocnOACTBO mh raeAdX H cWa'i no npaBAtf h no aaKONtf, ct»c bt»ch M6CTHTHMH npdBHTeAie rOCnOACTBd MH H Cl»M0TpHCM0 rOCnOACTBO MH epe 140 www.dacoromanica.ro ctfr ^36ah /.fir dcnpii, epe ctfr aPikaac Ahka h Maphha h A^mhtpa cie BMiuejJeHeHe whhhc «§r a^th paa'i Tex kcatobahic, e»ce ctfr kcatobaah ct»c tcx Bl BOA'kpn tf abhh nOKOHHAro Ilerptf bO€boaa, ta>k€ moace ehth iiaatht H 3A ABd» Tpn KpATH. H WCTABLU6 AhKA H MdpHHA H ^MHTpA WT [wt] c^îKAeH'ie wt npeA rocnoACTBA mh. Oero paa'i, a^AOX h rocnOACTBO mh AtfntfAOs h cecTpAM ch, QnpeiAHes, raKOîKe Ad Mtf ecT ciHj BHuie peneHe a^aobc 3a wMHHtf, bt, wxAEtf, hm h CHHOBHM HM H BH&OM HM H np'bBH^HHTOM H HC WT K0r0>K6 HenOKOA'feBHM^, n0pH3M^ rOCflOACTBA MH. Oe>Ke h CB'kA'feTeAie nocTABA'keM rocnoACTBA mh: a&riAH AoepoMHp B6AHKH BAH KpAACBCKH H adftlAH HbAUIKO B6AHKH ABOpHHK H adAlAH MnpOCAAB BeAHKH AWrw4>CT H CtAH CflATAp H MHTp'b BHCTÎiap H BpatVa KOMHC H XdpBAT CTOAHHK H TOHl^'k neXApHHK H OT0HKA B6A flOCTCAHHK. HCnpABHHK, Mhpocaab B6A Awrwer. H A3, Ba'bkVa, chht» nones tLfertfAWB, &*ie io haiihcax tf ctwahh rpAAY rAArOACMH B^K^peijlH, M'feCClţA lOAie H Abhh> TeiîtfqiHM A'feTOM WT CT.3AAHie MHpA BT» A'feT /SM. t îw Aai^ahap^ BweswAA, mhaocti'io eojkî'k) rocnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupul şi surorii sale, Oprei, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Copăceni şi în Stăjariul şi în Şerbeşti şi în Groşi şi în Tălpăşeşti a patra parte de peste tot locul din partea bunicului lor Pătru, de peste toate ocinele, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, Lupul şi sora sa, Opreiana, au avut pâră înaintea domniei mele cu mătuşile lor Anca şi Marina şi Dumitra. Şi aşa pârâu Anca şi Marina şi Dumitra pe Lupul şi pe sora sa, Oprea, înaintea domniei mele că au fost cotropite aceste ocine mai sus-zise de Greci în zilele răposatului Petru voivod. Deci, Anca şi Marina şi Dumitra, ele au adus 12 boieri dinspre Greci, cu cheltuiala lor, până ce au scos acele ocine mai sus-zise.- Iar sora lor, Stana, mama lui Lupul şi a Opreianei, n-a putut să aducă şi ea pe acei 12 boieri, pentru că a fost săracă. Deci, întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am socotit domnia mea că au luat 4 300 aspri, căci au stăpânit Anca şi Marina şi Dumitra aceste mai sus-zise ocine 9 ani pentru acea cheltuială pe care au cheltuit-o cu acei 12 boieri, în zilele răposatului Petru voievod, deci au putut plăti şi de două, trei ori. Şi au rămas Anca şi Marina'şi Dumitra de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Lupul şi surorii sale, Opreianei, ca să le fie aceste mai sus-zise părţi de ocină, de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. www.dacoromanica.ro 141 Şi eu, Vâlcul, fiul popii Neagul, care am scris-o în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna iulie 8 zile, ani curgători de la zidirea lumii în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. SL Buc., S. I., nr. 1 031 (Ep. Râmnic, C/3). Qrig., pcrg. (24,5 x 35,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, din 1904 şi 1914. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sL rom., 198-200. Trad. DIR, B, 285-286. 86 1577 (7085) iulie 8, Bucureşti f AIhAOCT'hO G0JK1W, îw AAegAHAptf B0CB0A H rOCnOAHHT» BT»C0H 3CMAH ^rpOBAAXHCKOC, CM UT» BCAHKArO H np6A0BpAr0 AilHpM'fe B06K0A- AAKAT rocnoACTso mh cb^tch BOîKeCTBtrfeH mohacthp rAAroACMH finepoui, «Ae>Ke ecT xp<*M CB6T06 BT»BeAeHie np'fecKeTeH baaahhhu6 hauic EoropoAHtţe, taicoate AA Mtf 6CT UIMHHtf A®Bp^UIA, ACA^ EOepHHtf TOCflOACTBA MM xtfllAH AaN**WA nocT6AHHK wt IIoneipH bt»ca, BApe 6AHKA ce XTer H3spATH uit nocs^AÎ, «Ape 6AHKA X0K6T BUTH (AGA MM> UIT HAA BT»C0M X^TAp H CT»C BHHOrpAAOBe, nOHCXC (cia) BMLU6 peneNA uimhha kmaa eCT za a'^a’im^ emue peneHOMtf GOA'fepHHtf rocnoACTBA mm Aah*KeNTlO, Aa eCT TpT»KAeT UIT THt CB6TUXT» U7TL(H HJK6 BT» HhK€M. Oero pmi, A*A°X M rocnoACTso mm CB’frreM m GO>KeCTBHTfeH mohacthp^ BHLue peneHA, TAAroAeMH £mpt»uj, raKO^e aa Mtf cct cia bmujc peneHA uihmha M KT» WXAB^ BT» B6KH M HM UTT KOrOJKC HenOKOAeEMMtf, nO pM3M0 TOCnOACTBA MM. Gease m cseAHTeA'ie nocTABAiox rocnoACTBA mm: HţtfnAH AoBpoMHp bba BAH KpAA€BCKH H /K^nAH ÎkALUKO B6A ABOpHHK H ttfeYlAH MHpOCAAB B6A AUirW^eT M GTAH CnATAp M fl/lMTpTfe BHCTÎlAp M EpATVA KOMHC M XApBAT CTOAHMK M rOHLţ'fe neXApHHK H JK^nAH GtOHKA B6A nOCTCAHMK. HcnpABHMK, A/ÎHpOCAAB B6A Auiruit^eT. H A3, EAA'fe, e>Ke ui HAnnCAx a»bhm rpAAY. EtfKk’peipH, M’feceitA WAie M ABHM M TeK^tpMM A'feTOM UTT ÂAAMA AO HMH’fe BT» A’feT yZ(IC. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Vieroş, unde este hramul sfintei văvedenii a preasfintei stăpânei noastre de Dumnezeu născătoare, ca să-i fie ocina Dobruşa, partea boierului domniei mele jupan Danciul postelnicul din Popeşti toată, oricât se 142 www.dacoromanica.ro va alege de pretutindeni, oricât va fi (partea lui) de peste tot hotarul şi cu viile, pentru că (această) mai sus-zisă ocină a fost de moştenire mai sus-zisului boierul domniei mele Danciul postelnicul. Ci a venit însuşi boierul domniei mele Danciul postelnicul înaintea domniei mele, de a dat această mai sus zisă ocină sfintei, dumnezeieştii mănăstiri mai sus-zise ocină pentru sufletul lui (şi) al părinţilor lui, ca să-i fie veşnică pomenire. Şi încă a pus şi blestem Danciul postelnicul dinaintea domniei mele şi înaintea tuturor dregătorilor, boieri ai domniei mele, cine va strica această întocmire să fie de trei ori blestemat de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri mai sus-zise, numite Virăş, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Badea, care am scris-o în minunata cetate în Bucureşti, luna iulie 8 zile şi ani curgători de la Adam până acum în anul 7085 (1577). Arh. St_ Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 176v. Copie; altă copie, ibidem, ms. 710, f. 808, după care s-au făcut unele completări. Traduceri, ibidem, ms. 479, f. 176v-177, 349, f. 393v-394 şi 710, f. 808 (cu luna iunie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 286. 87 1577 (7085) iulie 11, Bucureşti t MhAOCTIW B05KI6W, îw A.A6§AHAptf B0CB0A H rOCnOAHHT». A^BAT rocnoACTBO mh ciw noBeA'feme rocriOACTBA mh cbctomH’ h EOîKecTBHOMtf MOHACTHp rAAr0A6MUH Biep'tW, HA'feîKe 6CT XPAM CB6T0C BT»B6A6HI€ np'feMHCTeH BAAAHMHiţe h npnCHo Map'i'a, raKOace aa tf3HMACT wt KTtnrt4rtH6HH H WT IIoeHApH WT CHp H WT nM€AH, A* B^A^T CB’felţlA BT» CB6TA MOHACTHp, 3AH6>K€ nOMHAOBAA 6CMT» TOCnOACTBO MH CBCTA MOHACTHpe BHUJe P'feMCHAA CT»C CÎ6 WBpOK pAAH A^UIA TOCnOACTBA MH, IAKOK6 Aa ^ 6CT bt» 0YKpTfenA6HYe cseTOMh’ mohacthpb, a hnokom >khb^iph bt» hbm a* hm bct BT» nHiptf H BT» WCTpAEtf, A rOCnOACTBtf MH A* Mtf B’fe'JHOe BT»Cn0MHHAH΀ H BT» JKHB0T B’fe'JHBIH. Oe>Ke h’BO h CB’fcAHT’eAfe iioctabaacm rocnoACTBO mh: tttfnAN AobPomhP B6AHKYH BAH KpAACBCKH H îtctfnAN APAr0MHp BHBU16 B6AHKH ABOpHHK H /KbYlAN HbaUJKO B6A ABOpHHK H JKtfriAN rt/lnpoCAAB B6A A0r0tJ>6T H JKtfriAN GtaN B€A CriATAp H JKb’nAH OtOHKA B€A F10CT6AHHK. HcnpABHHK, OTAH CnATAp. H nncAx A3, TpAMA1 epetfA, bo rpAA Efc’Kb’peipH, M'fcceiţA 10me2 ai abhh, A’feT y&ne. www.dacoromanica.ro 143 t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Vierăş, unde este hramul sfintei văvedenii a preacuratei stăpâne şi pururea fecioară Maria, ca să ia de la Căpăţâneni şi de la Poenari dijmă de brânză şi de albine, să fie pentru lumânări la sfânta mănăstire, pentru că am miluit domnia mea pe sfânta mănăstire mai sus-zisă cu acest obroc pentru sufletul domniei mele, ca să fie de întărire sfintei mănăstiri, iar călugărilor care trăiesc într-însa să le fie de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele să-mi fie de veşnică pomenire şi întru viaţă veşnică. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Stan spătar. Şi am scris eu, Grama1 ereul, în cetatea Bucureşti, luna iunie2 11 zile, anul 7085 <1577). Arfa. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 148. Copie; altă copie ibidem, ms. 710, f. 699. Traduceri, ibidem, ms. 479, f. 148, 485, f. 31v-32 şi 710, f. 702. EDIŢII. Trad. DIR, B, 287. 1 După ms. 710; în ms. 479: Gralu. 2 în ms. 710: iulie. 88 1577 (7085) iulie 17 f MhaoctYio GOîKi'eio, îw AAegAHAptf bocboaa h rocnOAHm» bt»coio 3eMAe VrrppoBAAXHCicoe, chht» BCAHKAro h np^ospAro MnpMrfe bocboaa, chhV MHxtrh B0CB0AA. 4.ABAT rOCnOACTBO MU CYlO nOBeACHÎe rOCnOACTBA MH CAfcW rOCnOACTKA MM CTAH1 AWrWCT, CT»C CMH0BM CM, CAHlţCM Eon» A*CT, IAK02KC Aa M# CCT WMHHtf Eis'MOYM’feHM, AeA0 KnpTOn, CHHT» CTCnAH BT»CA, BApe CAHKA C6 XT6T H3GpATH H WT nOAlO M WT UltfMH H WT BOA A M r0PM M W7 HO BT»C M'hCTO, 3AHC2K6 eCT nOlriftlHA CAtfrA rOCnOACTKA MM BHUie P’fex WT KMpTOn, CHHT» CrenAH, 3A c ACnpn cpcspcHH. H nAK nOKtfriH caMta rocnoACTBA mm Ctah Awrwer ct»c chhobh cm wt Eoga, A'utpepA Hah, HerosA acaa bt»ca, wt nOAW h wt boa a H wt uiVmh h wt noca^A^ 3A c ACnpH cpeBpeHH. H riAK nOKtfnn CA^rA rocnoACTBA mh Ctah Awrw^er ct»c chhobh ch wt ha H^kuia, A^ipepA Ctohkt»b, HerosA acaa bt»ca, wt noAW h wt oiVmh h wt ropH m wt boa* h WT no BT»C M’feCTO 3A C ACnpH CpCBpCHH. H nAK nOKkYlHA CAtfrA rocnoACTBA MM Ctah Awrw<ţ>er wt a^aa Ctahmioaob, chht» 4,^MHTpV, cahh p030p AA'br0 ^ nOAio wt rop pakaa wt KopHH h ctVhhha wt A’fewriţn no A’fewn» rop a® ha3, h a no A’fewm» wt no KpAeuiH, no m»T ao A'fewn» wt cp'feA*. 3A p^B ACnpn cpeBpeHH. H nAK noiriftiH CAtfrA rocnoACTBA mm Ctah Awrwer ct»c CHHOBH CH WT IUepBAH, CHHT»A^MHTpV, CAHH p030p WT nOAlO WT TOp, OKC CC 30B6T O^HAVAei^, H AP^rtf P«30p WT nOAlO WT A«A, HA CHAAAHlţlC, 3A pîc ACnpH 144 www.dacoromanica.ro totobh. H nAK nOKVnn ca^ta rocnOACTBA mh Otah Awrwc{>eT wr /S.pATOH'rfc, CHHT» KoHKTiB, 6AHH HHK H 6AHA KHnVpHe WT AP’kCTT» H HHB «A HM6 nOAW wr aoa, 3A pĂ ACnpti totobh. H nAK nOKtfnn ca^sVa rocno^CTBA a\h Gtah AWrW(jieT WT jS.k’MHTptf, CHHT» KOHKtB, HeTOBtf ACA BT»CA, WT nOAW H WT nepn n wt no bt»c M’fccTO, 3A pn acnpn totobh. H nAK nOKtfnn ca^ta rocnoACT’BA mu Otah AwrwcjseT wr Otohka K03A6M6A wr Pt»xob ca»» wmhhV paa’i E'tneqJH, 3a c ACnpn cpeepenH. H nAK nOKtfnn ca^ta rocnOACTBA mh Otah AWTWcJieT CT»C CHHOBH CH WT HA T^A®P» BpATtf K03A6M6A, CAHH HHBA (3A) p ACnpn. H a aeT, raKO*ce aa m^ eCT wmhhV h ai^htahh wxabt», hm h chhobhm h bh^kom hm h np'flBHtfMHTOM H H6 WT K0T0^<6 HCnOKOA'feBHMO, WT nOpH3MO rOCnOACTBA MH. Geace cb6a^T6aî6 nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: actfnAH jţoBpOMHp bea BAH H ÎK^nAH IbAUJKO B6A ASOpHHK H MdftlAH MnpOCAAB B6A AWTOcj>eT, OTAH CnATAp H A/lHTp'k B6A BHCTCRip H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHI^'fi n6XApHHK H KfcfrlAH OT0HKH4A B6A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6A AWTWcjieT. H nncAx A3, Onpn tpamathk, M’fecei^A (OAÎe 3î A*»hh, bt» a’Iit *3?îe. | Iw Aai^ahap^ BweswAA, mhaoctiw bokiio rocnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stan1 logofătul, cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Buciumeni, toată partea lui Chirtop, fiul lui Stepan, oricât se va alege şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de peste tot locul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele mai sus-zisă de la Chirtop, fiul lui Stepan, pentru 200 aspri de argint. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul cu fiii săi de la Boba, fiica lui Nan, toată partea ei din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni pentru 200 aspri de argint. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul cu fiii săi de la Neacşa, fiica lui Stoica, toată partea ei din câmp şi din pădure şi din munte şi din apă şi de peste tot locul pentru 200 aspri de argint. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul din partea lui Standul, fiul lui Dumitru, un răzor, în lung, în câmpul de sus, în racla de la Corni şi stupina din Leaotţi, pe Leaota în sus, până la iaz şi apoi pe Leaota de pe margine, pe drum, până în Leaota de mijloc, pentru 162 aspri de argint. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul cu fiii săi de la Şerban, fiul lui Dumitru, un răzor din câmpul de sus, care se cheamă Funduleţ, şi alt răzor în câmpul de jos, la vatră, pentru 120 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul de la Dragoncea, fiul lui Coica un ogor şi o chipurie de dârstă, şi ogorul anume în câmpul de jos, pentru 130 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul de 145 www.dacoromanica.ro la Dumitru, fiul lui Coica, toată partea lui din câmp şi din peri şi de peste tot locul, pentru 180 aspri gata. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul de la Stoica Cozlecel din Râhov o ocină în dreptul Băneştilor, pentru 200 aspri de argint. Şi iar a cumpărat sluga domniei mele Stan logofătul cu fiii săi de la Tudor, fratele lui Cozlecel, un ogor (pentru) 100 aspri. Şi i-am dat domnia mea dedina lui, ocine şi ţigani, anume: Tatul cu copiii săi şi fiii săi şi Stoica cu ţiganca sa şi cu fiii şi Manea cu copiii săi şi cu fiii săi şi Dragolea cu fiii şi Dina cu fiul ei, Dumitru. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Stan logofătul, ca să-i fie ocină şi ţiganii ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt, Stan spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris eu, Oprea gramaticul, luna iulie 17 zile, în anul 7085 (1577). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CXXXIV/11. Orig., perg. (29 x 35), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 287-288. 1 Peste cuvântul „Stan” s-a încercat a se scrie: „Cârstea”. 89 1577 (7085) iulie 26, Bucureşti t MhaoctYw goîkYw, Iw AAeâAHAptf soeBOAA h rocnoAHtru bt»coh 3eMAe WrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» B6AHKAr0 H tip^A0^*™ MttpMA B06B0AA, CHHS’ Mhxh6b BoesoAtf. A<*bat rocnoAcrso mh ciw noBeA'feHte rocnoACTBA mh BOA’tpHHS’ rocnoACTBA mh KtfriAH Kopecn BTOpH Awrw<}>eT H CT»C CHH0BH cm, 6AHI4HM Bon» npHnis’CTHT, tAKOîKe AA Mtf eCT W'IHHtf E’GpKAlHeiţlH, ACA Et»A*b H îKCHAM eMis’ eT, lAKOKe (aa)1 Mtf cct wmmhS’ h bt» wxabt» n chhObom e/uti h bhVkom eMtf n nprfeBHk’MeT0Mk’ n hm wt Koro;KAO (nenoKOATfeGHM)tf no peM rocnoACTBA mh. Ceace tfso h CBCAereAH noCTABA’feeM rocnOACTso mh: >KtfnAN Hbaujko B6AHKH ABOpUHK H *&nAN flUnpoCAAB B6AHKH AOrO^BT H ©TAH CnATAp H MHTp'fe 146 www.dacoromanica.ro BHCTirap H EpAT^A KOMHC H X*pBAT CTOAHHK H FOHiyfe neX*pHHK H >KkVlAH (zTOHKA B6A nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MttpOCAAB B6A AOrO^CT. IIhcax A3, Gtah Awrw(j>er, M'fecetvi WAie îB AbHH « bt» rpAAy EtfKtfpeiţJH h wt Aaama ao cero A’tr, bt» A’tr ><5ne. t îw AaT^ahap^ bwsbwaa, mhaoctTw boîkTw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Coresi .al doilea logofăt şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Bărcăneşti, toată partea lui Bâda şi a soţiei lui, Frânca, de moştenire şi de cumpărătură, toată partea lui Radul Creştinul din sat, pe care a cumpărat-o Bâda, şi toate ogoarele în câmp, oricâte se vor alege cumpărate de Bâda şi de soţia lui, cumpărate şi de moştenire şi toată partea lui Bâda de pretutindeni, din sat şi din apă şi din câmp, pentru că a cumpărat Coresi al doilea logofăt de la fiii lui Bâda şi de la soţia lui pentru 600 aspri gata. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Coresi al doilea logofăt, ca '-i fie ocină şi de ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Stan logofătul, luna iulie 26 zile şi în cetatea Bucureşti şi de la Adam până la acest an, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul naţional de istorie al României, 111 684. Orig., bâitie (31,5 x 21), pecete timbrată. Traducere la Arh. St. Buc., Doc. istorice, MDCLV/21. 1 Loc rupt. 90 1577 (7085) iulie 28 t IltmteT KfeViAH AoepoMtip bcahkh eah Kpaaobckio cito moa khhta KaAOT'UB EAH, IAK02K6 A* 6CT WHHHK C6A0 AhROB^A, A6A E'bAAHOB B'bCA, wt noCB^Ai, n0HeatBT (ACnpn). H (IAK (lOKfaVlH KaAOTT» WT K'bfl'bLţHH'b H WT OtOHKA A6A hm bi>ca wt nocB^Ai 3a >cby ACnpn totobh. H oak noictfnH Kaao'Tu eah wt KnpTOn h wt AtfntfA h wt XotţHA'b aca hm B'bCA wt noCB^A’i 3A >tn|rH 147 www.dacoromanica.ro ACnpn roroBH. H nOKtfnH Kaaott» eah wt Gn>Hn> h wt Eo^a hm bt>ca za 4 ACnpn rOTOBH. H npoA*Aoljue cîe BHiue psmehh AiOA'ie wt hhxhc a°bP6 BOA’fe, ct»c tf3HAHie b'lcom MeriraujOM wt rop h wt 3aoa. H MapTVpie ckV: wt KpeiţeqjH, Xam3ah wt Xtfpea, BApstfA Mhxhcs h WT ToeipT, IţHKLUA BAT AX H WT KpOBHA, IIp'hBfc’A AWrWc(>eT H WT £a,EK,1>HCL(JH, A^’MHTpS’ bah h Eah batax h wt Aira> P*AYa bah h wt KwpHeLpH, Kaahh Awrwtj>er h h EApstfA EeHrhs nocTeAHHK h wt HemVpoe, Paay* Etfa’fe nOCTCAHHK H PaaVA, CHHtf Atf^HTpOB H WT Ep'tHKOB’feHH, A^HMIOA flOCTgAHHK H WT fip'BBOp, AS’nS’A H TOAAEp H WT HHTtfpA, OT0HKAH BATAX H WT O’feKA, XpAHA BATAX H WT TpOUiH, Afc’flfc’A. IIhcaho M’fcceiţA lOAie kh a^hh. bt» A’feT ^ane. t Scrie jupan Dobromir marele ban al Craiovei această carte a mea lui Calotă banul, ca să-i fie ocină în satul Lipovul, toată partea lui Bălan, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o pentru 4 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul de la Căzan şi de la Pătru toată partea lor, oricât se va alege, pentru 2 3000 (aspri). Şi iar a cumpărat Calotă de Ia Căpăţână şi de la Stoica toată partea lor de pretutindeni pentru 2 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul de la Chirtop şi de la Lupul şi de la Hoţilă toată partea lor de pretutindeni pentru 3 750 aspri gata. Şi a cumpărat Calotă banul de la Stângă şi de la Boul toată partea lor pentru 900 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos. Şi martori sunt: din Creţeşti, Hamza şi din Hurez, Barbul al lui Mihnea şi din Goeşti, Ţicşa vătahul şi din Crovna, Pârvul logofătul şi din Vâlcăneşti, Dumitru banul şi Ban vătahul şi din Diia, Radul banul şi din Comeşti, Călin logofătul şi şi Barbul al Bengăi postelnicul şi din Cepturoae, Radul Buzea postelnicul şi Radul, fiul lui Dumitru şi din Brâncoveni, Danciul postelnicul şi din Vârvor, Lupul şi Toader şi din Citura, Stoican vătahul şi din Seaca, Hrană vătahul şi din Groşi, Lupul. S-a scris luna iulie 28-zile, în anul 7085 (1577). Arh. St Buc., S. L, nr. 1 032 (M-rea Zlătari, VI/9). Orig., hârtie (41 x 28), pecete timbrată. Cu două traduceri, din sec. XVIII şi din 1912. EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Surele, VI, 163-164. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 113-114; Greceanu, Genealogiile, II, 308; DIR, B, 288-289. Facs. Ghibănescu, 1. c.; DIR, B, 570. 91 1577 (7085) iulie 28, Bucureşti (t A/VhAOCTIIO B0KÎ10, Iw Aa)h^AHAP^ B06B0AA H rOCnOAHNT» BtCOH 36MA6 VrrppoBAAXHHCKoe, (chht. seAHKAro h np’fcAOBP)41’0 MnpMes soesOAA h AHencetf 148 www.dacoromanica.ro Mhxhck bocboaa. 4,abat rocno^CTBO mm cTe n^BeA'feme rocnoACTBA mm CB'feTen H> BO^eCTBH'l'e MOHACTMptf 6*6 C6 30B6T WT KOA ESWpeiJiH, MAC*6 6CT (XP*M CB'feT’feH M KHBOHAM'&AH'feM TpOHlţe ...> M CRACA HAUi6rO îcyCA XpMCTA, iako*6 Ad cct ceAO A/It»h61jih wt no Koamh(tmha, ct»c bt»com xo)tapom. IIOHe>Ke C'ltO BHUjS’ nHCAI1^ C€A0 rt/lT»H6ipYM, WHH BHAH CfcV 3A A'feA*»0 (rocnoACTBA mm, wt a^A^ rocnoACTBA mm), nOKOMHAro A/lnxH'fe bocboaa. T6M, rocnoACTBO mm a*AOX m npHAOHCHX (cYe ccao A/lT»HeipYH) bt»ch bmujc nMCAHA CB'fe’rfeH H B02K6CTBHA MOHACTHp WT KOA (EkWpeiJiH, 6*6 CCT H3>A0A WT EkWpeiJiH, IAK0*6 A* K^ACT CB'feTOe MOHACTHpeB bt» nHlJltf (m 3A fc’CTpABS’, A rocnoACTBA) MM H pOA6T M GtAH CnATAp M 6T. IIhca EAA'fe rpAAY EfcWpeipH, M'fecetţA waYc km A^tm, kt» A'feT /ane. f îw AAYgAHApYi’ sweswAA, mhaoctYa so*Ya rocnOAHHt. (t Din mila lui Dumnezeu, Io Al)ixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, (fiul marelui şi) preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă (a domniei mele sfintei şi) dumnezeieştii mănăstiri, care se cheamă de lângă Bucureşti, unde este (hramul sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe...) şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie satul Măneştii, de pe Colen(tina, cu tot) hotarul. Pentru că acest mai sus-scris sat Măneştii, el a fost de moştenire (al domniei mele, de la bunicul domniei mele), răposatul Mihnea voievod. întru aceasta, domnia mea am dat şi am adăugat (acest sat Măneştii) toţi mai sus-scrisei sfinte şi dumnezeieşti mănăstiri de lângă (Bucureşti, care este din) jos de Bucureşti, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană (şi de folosinţă, iar domniei) mele şi părinţilor domniei mele şi bunicului domniei mele să fie veşnică (pomenire). Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acest mai sus-scris sat, Mănăştii toţi, (ca să-i) fie (de ocină) şi ohabă. 149 www.dacoromanica.ro întru aceea, domnia mea am pus şi blestem: dacă va alege domnul Dumnezeu pe cineva să fie domn în Ţara Românească în urma domniei mele sau din neamul domniei mele sau din rodul inimii domniei mele sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească, nici să-l întărească în domnia lui, ci să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie anatema de 318 părinţi, care sunt la Nicheia. Iată şi martori pune domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Badea în cetatea Bucureşti, luna iulie 28 zile, în anul 7085 (1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 033 (M-rea Radu-Vodă, XXXVI/2). Orig., hârtie (33 x 22), deteriorat, pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 289-290. Facs. Ibidem, 571. 92 <1577) august 1, Bucureşti t MhaoctYio eojkiio, (Iw AAegAHAptf bocboaa h rocnoAHm») bt»coh 36ma6 ^(rrppoBAAx'mcKoe, chht» BeAmcaro) h np'feAOsparo (MnpMCB soesoAA, anenceV M.HXH6B B06B0AA). j^ABAT rOCnOACTBO MH CÎtO nOBeA^Hl'e rOCnOACTBA MH (CAtfre rocnOACTBA mh) G)ahm6b h Herpe(B h P&$\(aob), ct»c hhx chhobh, eAHtţe hm Bon» npH(ntfcTHT, lAKOKe a* hai) cct wmhhV A/lnx^eipn, wt Kpatoipe WMHipeme A/leKT»B, no wt aoa h ao (fiAA’fe) rt/lT»AHHeTVAWB, (rop) Aop« W XOTAptfA EnpMHHAOp, 3AH€?Ke 10 CCT (CTApA H npABA WMHHtf) H 3A A'tAHHtf. A nOTOM, OHM'fe CT»C BpaTÎIAM CH HMAAH nptf (CT»C C6A0 POM'tHetpiH) npeA rocnoACTBa mh. H CHtţe np’feuie ccao Pomi»h61jih no QaHM'fe ct» bpatYiam (ch, Herpe h Paaya. epe cct) wmhhV eate emite nnCAHA wt wmhhV ccaa PoMT»HetpOM. A tcm, rocnoACTBO mh pa6a(ax h c^ahx no npABA^ h no 3AK0HA, CT»C BT»CHMh) MCCTHTHMH npABHTeAÎe rOCnOACTBA MH H fyAA 6CT rocnoACTBO MH CCAOM POM'BHeiJJH <3AK0H Bl EOA’fepn), AA 3AKA6T KAKO er h Gtah criATAp h Mtrrp'fe BHcrirap H BpAT^A (KOMHC H XApBAT CTOAHHK) H I’OHiţ'fe neX*PHMK H (GTO)HKA B6A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, IbAUIKO B6A ABOpHHK. (IThcax A3 . .) bt» ctoahh rpAA EtfKtfpeniH, M'feceiţA abiVct a abhh, wt Aa*A\A AO CT>AA T(eK^ljlHX A'fe'TOM, BT» A'feT ...) f îw AA'igAHAptf BweswAA, (mhaoct'i'a bokia rocnoAHHb). t Din mila lui Dumnezeu, (Io Alexandru voievod şi domn) a toată ţara U(ngrovlahiei, fiul marelui) şi preabunului (Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele (slugilor domniei mele), lui Oancea şi lui Negre (şi lui Radul), cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, (ca să le) fie ocină în Mihăeşti, din marginea curăturii lui Meca, pe din jos şi până în (Valea) Mllinetului, în (sus) până în hotarul Birciilor, pentru că le este (veche şi dreaptă ocină) şi de moştenire. Iar apoi, Oancea cu fraţii săi au avut pâră (cu satul Româneştii) înaintea domniei mele. Şi aşa pâra satul Româneştii pe Oancea cu fraţii (săi, Negre şi Radul, că este) ocina care-i mai sus-scrisă din ocina satului Româneştilor. Iar întru aceea, domnia mea am căutat (şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi) cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea satului Româneşti (lege 12 boieri), să jure că (este această ocină mai sus-zisă din) ocina Româneştilor. Iar acei (12 boieri... şi) cu sluga domniei mele Şerban... le-au pus hotarăle, care sunt mai sus-scrise: (din marginea curăturii) lui Meca, pe din jos şi (până...) muche şi pe Valea Mălinetului în sus (până în hotarul) Birciilor. (Pentru aceasta, am dat şi) domnia mea lui Oancea şi lui Negre şî lui Radul, (ca să le fie această ocină din Mihăeşti de ocină şi de ohabă), lor şi fiilor (şi nepoţilor şi) strănepoţilor lor şi de nimeni (neclintit), după spusa domniei mele. (Iată şi) martori punem domnia mea: jupan Iva(şco mare vornic şi jupan) Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul (comis şi Harvat stolnic) şi Gonţea paharnic şi (Sto)ica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. (Am scris eu,...), în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 1 zi, de la Adam până acum (ani curgători în anul...). t Io Alixandru voievod (din mila lui Dumnezeu, domn). Arh. St Buc., S. I., nr. 1 034 (M-rea Valea, m/22). Orig., hârtie, lipsă o treime din dreapta, pecete timbrată, căzută. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 290. 93 1577 (7035) august 29 f nmueT JKtfflAH BaPbWa H £A1>AiCAAB nOCT’feAHHlţH H AHenH6C6BH (!) HM BhHTHAT», CHHtf GtAHMIOAWB H GwKWA, CHHtf XAAV3A, Cie HAUltf KHHrtf WBOMtf HAine CAfcW, HA HM6 BtflA, CT»C CHHOBH CMtf, IAK02KC A* CCT WMHH/K 151 www.dacoromanica.ro EoXAMH, MeTBpT»TArO WT no BT»C0Aa ctfr 3ArHH^AH XAM3A H GtaHMIOA H fiAAAVA h AptmM, 3A *e (ACnpn) totobh, repe «o cfcV noM’femiA kako ecr aoctoahi6 EOA’fepn Mp'tTKH, C*bC CkpAK^CTe H CT»C nOAvfeHe. Gero paa‘i h mh aakaXom Ci6 bhui6 peneHA wmhha EVes, halua CA^rd, raKO^ce aa a\V ecr wmhhV, ewtf h chhobom 6a*V. A.ipe Koro wt cipwahhkh hauih xoiper pd3opnTH cVe Hduie TOKAiearie, wh aa cct npOKAer wt Tm cb^ltu wti^h h>k6 cVt bt» HeKen h aa haiat MeCT‘i«0 CT»C IOaa « CT» WH'feMH HeB’fepHH YtOA6tO, e>Ke BT»3T»nHLUe HA XpHCTA rocnOAA Bord h craca Hduiero IcyCA XpHCTA: bt»3a\h, kt^mh, pdcneHH ero, Kp*tB ero HA HHX H HA H6ACX HX- H CB'feA'fe'reAH nOCTABA'feeM: /+»VnAH A^AIHTptf EAH WT i*AT»KT»HeiJlY H WT rp^AILpe, KaAOTT» EAH H Adl^KO EAH H WT ţltOpUHlţd, II'T»Tp't H WT E63AHHA, EorAAH H WT EptTHBO^lJIH), Paaya h wt COfiptuiie, Gtah h wt Tt»tt»pt»h, GTAHMWA AWrw4>6T H WT AeA'feHH, A/ÎHKA'fe BAT AX H EdH npT»KT»AAK. H nnCAX A3, Hbaluko wt Aosnipe wt Eohuioapa, M’fecei^A abiVct i£5r AEHH, BT» A'feT *3116. t Scrie jupan Barbul şi Vlădislav postelnicii şi nepoţii lor, Vintilă, fiul lui Standul şi Socol, fiul lui Hamza, această carte a noastră acestei slugi a noastre, anume Vuia, cu fiii lui, ca să-i fie ocină în Bohani, a patra parte de peste tot hotarul, din pădure şi din câmp şi din mori şi din vii şi de pretutindeni, pentru că i-a vândut-o mama noastră, jupaniţa Stanca, când au pierit Hamza şi Standul şi Vladul şi Drăghid, pentru 5 000 (aspri) gata, de i-a pomenit, cum se cuvine boierilor morţi, cu sărăcuste şi cu pomeni. Pentru aceasta şi noi am dat această mai sus-zisă ocină lui Vuia, sluga noastră, ca să-i fie ocină, lui şi fiilor lui. Dacă cineva dintre rudele noastre va strica această întocmire a noastră, el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra lui Hristos, domnul Dumnezeu şi mântuitorul nostru Iisus Hristos: “ia-1, ia-1, răstigneşte-1”, sângele lui asupra lor şi asupra fiilor lor. Şi martori punem: jupan Dumitru banul din Vâlcăneşti şi din Grădişte, Calotă banul şi Laţco banul şi din Giurgiţa, Pătru şi din Bezdina, Bogdan şi din Brătivoeşti, Radul şi din Obârşie, Stan şi din Tătărăi, Standul logofătul şi din Deleni, Miclea vătahul şi Ban pârcălabul. Şi am scris eu, Ivaşco din Lovişte, de la Boişoara, luna august 29 zile, în anul 7085(1577). Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 035 (Ep. Râmnic, XI/3). Orig., hârtie (31 x 22), pecete timbrată. Cu o traducere din 1795; altă traducere, ibidem, ms. 2 082, f. 49. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 109-110; DIR, B, 291. Facs. DIR, B, 572. 152 www.dacoromanica.ro 94 1577 (7085) august 30, Dobreni f Mhaoctiw EOKi'eio, Iw AAegAHAptf bOsboaa h rocnOAum» B-tcoe acMA’fe VrrpposAAx'mCKOe, chht» bsahkapo h np^oepAro MapsA bosboaa, chh# MHXH*fe KOeBO/yA. /(abat rocnOACTBO mh cîe nOBeA'fem'e rocnOACTBA mh fitfeB ct» chhobh CMS’, 8AHLţ8AUK8 Eon» AaCti lAKOJKe A* €CT WMHHM tf EoXAHH, MeTBpT.TArO ACAO WT C6A0 WT nO BT.CWM XOTApOM, WT lIltfM H WT nOAlO H WT BOA H WT BHHOrpAA, nonease ta eCT nOKtfnHA wt jk^iiahhha Gtahka, kt>aa hx 3aphhVah chhh en, 3A /e ACnpn totobh, ha sp'feMe 3A HeBOA'fe, Tepe rA cct noM*feHHA kako cct AOCTOAHie EOA'fepOM mpt»tbh. X nOTOM, HMAiue ES'ia npS' np'feA rocnOACTBA mh ct»c chhobh ari/nAHeiţes Gtahka bhlus nnCAHA, ct»c EapbS'a h Ba,i>aicaab h ct» AHenceeM hm, Gokoa, chhS’ Xamsawm h Bhhthat», chhS’ Gtahmioawb. H CHiţe np'feuie whh no fitfia, Bmue penenS’, np'feA rocnOACTBA mh, kako H'fecT npOAAA MATepn hm cîe BHUie peM6HA wmhhS’ BS’cb, BHiue nnCAH. X rocnOACTBO mh cn»rA8AAX ct» BT»c*feMH nOMTCHHMH npABHT6AH TOCnOACTBA MH H H3HAHA0X H HCTHHCTBOBAX H MAp’lVcS'eT MH03H AlOA'ie WT Ab0P TOCnOACTBA MH KAKO 10 CCT npOAAAA JKS'nAHHi^A Gtahka, MATepn EapbS'awb h Eat»aîcaabob, f&es, buluc nnCAH, WT HerOBA A0bPa BOA'fe H B83 HH8AHHA CHAA. Ta>K8 WCTAX EApB^A H EaT»A*CAAB H BH^KOM HM, GOKWA H fÎHHTHAT», WT 3AKWHA WT np^A TOCnOACTBA MH. Gero pAA'i h rocnOACTBO mh aaaox E^8b h ct»c chhobh eMtf [ct» rp*fex] H BhS’kOM H np'feBH^MeTOM 8Mtf H HH WT K0T0JK8 HenOKOA'feBHMO, no WPH3M0 rocnOACTBA MH. H CB'feA'kT’eAîe nocTABA'feer rocnOACTBO mh: KtfnAH /(OBpOMHp bcahkh BAH H ÎK^nAH IbAUIKO B8AHKH A^WpHHK H î+ctfnAH H'ferOe B0AHKH AWrW^CT H actfnAH GtaH B8A CnATAp H MHTp'fe BHCTÎlAp H EpAT^A KWMHC H FoHiyfc neXApHHK H EAA'fe CTOAHHK H arifrlAH GtOHKA B8AHKH nOCT”i»AHHK. HcnpABHHK, /(OBpOMHp B0AHKH BAH iKhACKH. HcnnCAx A3, Hbauiko wt A.OBH1418 wt Eohuioapt». Hahhcax C8ao AOBp*feHH, BT» M'feCet^A AyrVcT  A**HH, T8KtflţIH A'feTH WT X&AMA ?5ne. I Iw Aa'i^AHAP^ BW8BWAA, MHAOCTI BOî+CI TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vuia cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Bohani, a patra parte din sat, de peste tot hotarul, din pădure şi din câmp şi din apă şi din vie, pentru că a cumpărat-o de la jupaniţa Stanca, când i-au pierit fiii ei, pentru 5 000 aspri gata, la vreme de nevoie, de i-a pomenit cum se cuvine boierilor morţi. Iar apoi, a avut Vuia pâră înaintea domniei mele cu fiii jupaniţei Stanca, mai sus-scrisă, cu Barbul şi Vlădîslav şi cu nepoţii lor, Socol, fiul lui Hamza şi Vintilă, fiul lui Stanciul. Şi aşa pârâu ei pe Vuia, mai sus-zis, înaintea domniei mele, că n-a vândut mama lor această mai sus-zisă ocină lui Vuia, mai sus-scris.Iar domnia mea www.dacoromanica.ro 153 am cercetat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am aflat şi am adeverit şi au mărturisit mulţi oameni de la curtea domniei mele că i-a vândut-o jupaniţa Stanca, mama lui Barbul şi a lui Vlădislav, lui Vuia, mai sus-scris, de a ei bunăvoie şi fără nici o silă. Deci au rămas Barbul şi Vlădislav şi nepoţii lor, Socol şi Vintilă, de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta şi domnia mea i-am dat lui Vuia şi cu fiii lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi martori pune domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Mitra vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Badea stolnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dobromir mare ban al Jiului. Am scris eu, Ivaşco din Lovişte, de la Boişoara. Am scris în satul Dobreni, în luna august 30 zile, ani curgători de la Adam 7085 <1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 036 (Ep. Râmnic, XI/4). Orig., perg. (38 x 48), pecete timbrată. Cu o traducere din 1785; altă traducere, ibidem, ms. 2 082, f. 49 v. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopţor, Mort. j. Dolj, V, 110-111; DIR, B, 291-292. 95 (1577-1579) august 31 t IlHUIGT }KSYlAH ITuTptf nOCTCAHHK C'lC M0C KHHra WBOMtf GOA’fepHHtf no HMG KaAOTT» EAH, IAK02KG fi,A A\tf CCT KT» WMHHtf WT rpT»AHl{iG TpCTArO AeA0. n0H6>K6 avS’ eCT npoA*A°X nT»Tptf hoctcahhk wr H’feros a°bP0m KOA'fe, ct»c ,3HAHYg BT»CGM MGrHIAUiOM, A KaAOTT» BAH, WH nOI&nHA 3A *CnpH rOTOBH H î B0A0BH, lAKOKG Aa eCT BT» WMHHii’ H KT» W)(ABHHK HA\ H CT»C CBIHOBH HM, 6ahiţh hm Bon» nprfenS’cTHMI. Ge>Ke cseA'feTeAH nocTABA'feeT: cam bîeahkom bah ^VnAH jloBpoMnp h Aa^A AWrw4>CT H A.HAP’fe nOCTGAHHK H /l.is’MHTpis’, CHHT» EApBb’AWK H II'BpA’fe H GtAH BATAX H AAlţKO BATAX H PaAYa WT IUi/uiAHH H GtAH fiAHM'k H Gtah, cbiht» TopAH wr II agili Oh h Eah ctoahhk h Hbaulko AwrwCT. H nnc wt /1,cbcccat», M'feccttA abiVct aa a«»hh. t Scrie jupan Pătru postelnicul această carte a mea acestui boier, pe nume Calotă banul, ca să-i fie de ocină a treia parte din Grădişte, pentru că i-a vândut-o Pătru postelnicul de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor, iar Calotă banul, el a cumpărat pentru 4 000 aspri gata şi 10 boi, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, Iui şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa. Iată a pus martori: însuşi marele ban jupan Dobromir şi Dajul logofătul şi Andrea postelnicul şi Dumitru fiul lui Barbul şi Pârlea şi Stan vătahul şi Laţco 154 www.dacoromanica.ro vătahul şi Radul din Şuşani şi Stan Vancea şi Stan, fiul lui Goran din Pleşoi şi Ban stolnicul şi Ivaşco logofătul. Şi a scris Dumitru din Devesel, luna august 31 zile. Aib. St Buc., Actele Cumpănaşu. Qrig., hlitie (27 x 20,5), pecete aplicată, căzută. Datat după Dobromir marele ban, Calotă banul şi Pătru postelnicul. EDIŢII. Slav şi trad. Cumpănaşu, Doc. Grădiştea, 298. 1 Aşa în text 96 1577 (7086) septembrie 11, Bucureşti f Mhaoctiw EOatiew, Iw A.AegAHAptf boceoa* h rocnoAHH'b kt*coh scmac VrppOBAAXHHCKOe, CHHT» BeAHKArO li np^A0BPAAr0 MnpMA B0HB0AA, chhV Ke CIA BHLLie peMeHA WMHHtf, KVp'bTVpAHepHHK'bB, WHA 6CT WMHLţlCHA wt cam Ece^a, poA’iTeA Gtohet^b. TeM paa'i, AA cct Mahcb MHp. X noTOM, AA.AH'fe He wctabhui6 ero mhpho ct»c ci'e ehuic HMemirn wmhhc, eme eCT noKtfnHAH, Apten C'bpwAHHHH rpoaahhkom, Htftf3HMAiue chhh ROntf HaHOB WT fl/lAH’fe eAHH KOHb E6AH B6AMH AOBp'b. H T6M H (lOSpATHUie ce WHH WT CBOHWM A0EP<* BOA’fe BT* CB’feTA IVbpKstf C'bC MAtrfe H CHlţ€ tfTAKMHUie ce wt npeA tociioactba mh h wt npeA aoePh awa'ic BApoluahh wt AprHtu h Meri'ia ui om wt OEp^CT hm. H etţie h nOAAposAuie chhh nontf Hahob wt haa HHX no rt/l.AH’fe CT»C B 4>AAMH 3A WMHhV WT TORAHLltf, KAKO Aa B^ACT MaHCB MHpHO AO KT» B’felC CT^C WMHHC e?KC XOKCT nOKtfnHT, AAH CT»C B'bCA BOA'fe HM H EpATlAX hm H MerilALUOM HM. Ilo BCKC HH 6AHOIO KpATH HHTKO A* HC HMAT BOAIO pA3A»pATH CIA TAKMOKIA H HHî+Ce ROspAlţlAT ACnpÎH MaHCB. Atjie kto ce xoifier noKtfcHTH mcth^th eMtf ACnpi'H haa wmhhc, Twr aa ce nocpAMHT h aa eCT npoKAer wt thi wthh CB’feTH Hhkchckh. Oero paa'i’, AaA°X h tocroacteo mh Mahcb, iakojkc aa [c^t] ci'e BHUie peMCHC WMHHC bt» WMHHC H WXAbV, HeM^ h chhobom cmV, bhVkom h np’feBHls’MeTOM cm^ h hh wt Koro>Ke HenoTîRKHOBeHO, no pes rocnoACTBA mh. 155 www.dacoromanica.ro H CBIfeAeTeA,e: ÎbAUIKO B6A ABOpHHK n JKSYiAH MnpOCAAB B6A Awrwer h Gtah criATAp h MnrpTfe BHCTîiap h Tom^t nexapHHK h Otohka B6A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MtipOCAAB B6A AWr\VeT. __ H A3, EAA'fe, nnCAX tf rpA^ EtfictfpeiţiH, M'fecei^A cerrreMEpte ai ^bhh, TeKtfqiHX A'feTWM /3ÎÎ3- ţ Iw AAlgAHAptf BWeBW^A, MHAOCTtA S02KÎA rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea din Topliţa şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Topliţa, toată partea lui Cemica, din vatra de sat şi din câmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Manea de la Cemica pentru 840 aspri gata, însă în vreme de foamete. Şi iar a cumpărat Manea ocină în Topliţa, toată partea lui Călin, fiul lui Dragomir, din sat şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat de la Călin pentru 550 aspri gata. Şi iar a cumpărat Manea ocină în Topliţa, un ogor de la Stoica, fiul lui Bebul, însă ceea ce se cheamă Curătura lui Cemica, să aibă Manea două părţi, pentru că a cumpărat de la Stoica pentru 103 aspri gata, căci această mai sus-zisă ocină, Curătura lui Cemica, ea a fost curăţită de însuşi Bebul, părintele lui Stoica. De aceea, să fie Manea în pace. Iar apoi, pe Manea nu l-au lăsat în pace, cu aceste mai sus-numite ocine, pe care le-a cumpărat, alte rude ale vânzătorilor, ci au luat fiii popii Nan de la Manea un cal alb foarte bun. Şi întru aceea s-au şi înfrăţit ei, de a lor bunăvoie, în sfânta biserică, cu Manea şi aşa s-au întocmit înaintea domniei mele şi înaintea unor oameni buni, orăşeni din Argeş şi a megiaşilor din jurul lor. Şi încă l-au şi dăruit fiii popii Nan de la ei pe Manea cu 2 fălci de ocină din Topliţa, ca să-i fie lui Manea în pace până în veci, cu ocinele pe care le-a cumpărat, însă cu toată voia lor şi a fraţilor lor şi a megiaşilor lor. Mai mult niciodată nimeni să nu aibă voie să strice această întocmire şi nici să întoarcă asprii lui Manea. Dacă cineva va încerca să-i lepede lui asprii pe ocine, acela să fie batjocorit şi să fie blestemat de 318 părinţi sfinţi de la Nicheia. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Manea, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi martorii: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Badea, am scris în cetatea Bucureşti, luna septembrie 11 zile, ani curgători 7086 <1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S. L, nr. 1 038 (Ep. Argeş, LV/2). Orig., perg. (25 x 35), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1912. EDIŢII. Trad. DIR, B, 292-293. 156 www.dacoromanica.ro 97 1577 (7086) septembrie 11, Bucureşti t MhaoctYw EOJKiew, Kw Aah^ahaP^ bohboaa h rocnOAMHT» BT»coe 3Cmac VrrppoBAAx'inCKOe, chht. ebahkato h np’feAOBpAAro Mhpma bohboaa, CHHtf AHhxhcb bocboa^ Aabat rocnOACTBO mm cYe nOBeA’feHie rocnOACrsA mm Bohamb WT ToriAHlţtf H CT.C CHHOBH CH, €AHLţH Mtf Bon» AACT, lAKOxe Aa mV h cct WMHHtf ToriAHlţtf H fiAA’fe T’feTlOWB, A£A AaHOB, CMHtf IYaHWACB WT E'bpB'bTeipH BT.CA, BApe 6AHKA C6 XTCT M3SpATM, CT.C CCAAAMLţJM WT C6A0B6 H WT nOA6 H WT BOA^ H WT LU^M, WT nOCB^AC, WT HAA WE’fe A8^ X0TAP'R- H A* ce 3HA6T epe cct aca Aahob caua tface wr nAT»H0; 3ah€?k6 w bct noKtfnnA fiOHAT. WT A.AH 3A CH ACnpH TOTOBH. A no CT.MpT.TT» AaHOBS’ IYAHWA6B, T6M, £0HAT»B H6 Mtf H 6CT BHAO MMpHO CT.C BHLLie p6M6HH WMHHC, 6>K6 6CT nOKtfnMA, AAH WT KT» CHHOBH nOn HahOB, Htf XOT’feLUe WHH nOBpATHTH H BT.3HMATH WBYe WMMH6 WT fîOMAT». A wt Bp’feMe eate cSV BMA’feAM cmhh nontf Hahob npT.se MeCTMTe KHnre rocnOACTBA mh 3a noKtfneHie, ct»c komatc Bohamb, a whh ce bt»3bpathlu€ h wCTABHLue ce h eipe nospATmue ce wr cbomwm AOspo BOA’fe CB’feTA 4T.pKBtf 3A6AH0M ct.c £ohat>. H TorAA nAKH h haa AP^rM BMiue peneH^ iţeHO, eipe BT>3HMAUie WHH WT fiOHAT. CAMH KOHB Mf»pHT», rOA’feM H AOspT», A ^ HMX nOAApOBALUe no fîOMAM H CT.C AP^rd 4>AAMe 3A WMMHtf H WT A€A0B€ hm wt TonAMtţtf. H ^TT.KMHLU€ ce WHH CT»C fiOHAT. WT np€A nOnOBOM H BT»C€X BApOUIAHOM wt Aprnui h wt npeA a0ePm MerîiawH wr WKpT»CT hm, aa b^act Bohamb wt cîa HAnpeA mhpho ct>c wmhhc eace xokct nOKtfmmi a<> bt. b^kh. H no smue €CT K6AT0BAA BOHAT» CipC AAAT»MAUitf ACnpH CA H CBHH TAT.CT  H 3A KHHrV 3A WMMhV ACnpn H, CCT CT»TBOpeHA CT.C BOA’fe H 3HAHÎe BpAT'lAX wt C6A0. H npOAAA eCT H AaH, CHHT» IYaHWACB, H6HH0M BHLU6 HM6HHT6 WMHHC erO WT CBOCmV AOspo BOA’fe H CT»C 3HAHYe BT.C6X BpATYA HM. A KTO ce XOKCT nOK&HTH nOBpATHTH CYe WMHHC, WH aa H’fecT B0A6H H AA B^AC npOKACT H Ac|)VpHCeH WT ThY WTLţH CB’feTH HJKC BT. HhK€H. Gero paaY h rocnOACTBO mh aaa°X Bohamb snuie nnCAH, iakO/KC aa Mtf ckV cYeace BHUie peMCHe wmhhc, eace cct nortfanA, bt» wmhhc h wxaec, cmV h CHHOBeX CmV, BH^KOM^e H np’feBH^MCTOM CM^ H HH WT KOrOKA^ HCnOKOA’feEHMO, no p’fex rocnOACTBA mh. Geace CB’feA’feTCAYe: actfnAH Îbaluko bca abophhk h actfnAH Mhpocaab bca Awrwer h Gtah cnATAp h MnTp’fe bhctYiap h roHiyfe nexdpHHK h Gtohka B€A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/lnpOCAAB B€A AWrWCT. H A3, BAA’fe, HcnnCAX tf rpAA E^K^peipn, M’feceiţA cenT6A\BpYe ai abhm. TCKtfipHX A’fe’I’WM ţZÎS. ţ îw AaY^ahap^ sweswAA, mhaoctYa BOaciA rocnOAHHi». 157 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Voilă din Topliţa şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Topliţa şi în Valea lui Tetiu, toată partea lui Dan, fiul Gulioaiei din Bărbăteşti, oricât se va alege, cu vetrele din sate şi din câmp şi din apă şi din pădure, de pretutindeni, de peste amândouă hotarele. Şi să se ştie că este partea lui Dan o funie deplină; pentru că a cumpărat-o Voilă de la Dan pentru 250 aspri gata. Iar după moartea lui Dan al Gulioaiei, întru aceea, lui Voilă nu i-a fost cu pace cu mai sus-zisele ocine pe care le-a cumpărat, însă de către fiii popii Nan, căci au vrut ei să întoarcă şi să ia aceste ocine de la Voilă. Iar din vremea în care au văzut fiii popii Nan întâile cinstite cărţi ale domniei mele de cumpărătură, cu averile lui Voilă, iar ei s-au întors şi s-au lăsat şi încă s-au înfrăţit de a lor bunăvoie în sfânta biserică împreună cu Voilă. Şi atunci iarăşi şi peste celălalt preţ mai sus-zis, încă au luat ei de la Voilă un cal negru, mare şi bun, iar de la ei l-au dăruit pe Voilă şi cu o altă falce de ocină şi din părţile lor din Topliţa. Şi s-au întocmit ei cu Voilă dinaintea popilor şi a tuturor orăşenilor din Argeş şi dinaintea megiaşilor buni din jurul lor, să fie Voilă de aci înainte în pace cu ocinele pe care le-a cumpărat până în veci. Şi a cheltuit încă mai mult Voilă: aldămaşul aspri 230 şi 1 porc gras şi pentru cartea de ocină aspri 50, care a fost făcută cu voia şi ştirea fraţilor din sat. Şi a vândut şi Dan, fiul Gulioapi, ocinele lui mai sus numite, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor lui. Iar cine va încerca să întoarcă aceste ocine, el să nu fie volnic şi să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi sfinţi, cei din Nicheia. Pentru aceasta şi domnia mea am dat lui Voilă mai sus-scrisul, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine pe care le-a cumpărat de ocine şi ohabe, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată martorii: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Badea, am scris în cetatea Bucureşti, luna septembrie 11 zile, ani curgători 7086(1577). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 037 (Ep. Argeş, LV/1). Orig., perg. (25 x 35), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, din 1794 şi din 1913. EDIŢII. Trad. DIR, B, 293-294. 98 (1577 septembrie 28 -1581 iulie) t Mhaoct'uo BOKi'eio, îw MuxH'fe bocboaa m rocnoAwn»- &abat rocnoACTBA iWh ci io nOB'feAeHiio tochoactba mh (GOA’fcpHHfc' rocnoACTBA mh) îKfc’nAH Qnp'fe 158 www.dacoromanica.ro RTOpi'H nOCrfeANHK, IAKOKC A* ecr BOA6H CT.C CIW KHHlV TOCnOACTBA MU, KHt) C6AO HA HA\€ HopOWA BeAHKArO, 3AHOKC M^ 6CT TOrO C6AO 3A A^Â^. T-feM paa'i a* (e^Aer boach Qnpe’fe BTopi'H nocnrfeAHHK, a*) aP^^ath ch BHUie peneHO CCAO H HHXTO AA H6 CM'feeT nOKtfCHTH BAHTOBATH Ha(h 3Anp,feTHTH npeA) c'ito khhiV rocnOACTBA mh, nOHeate TOr haob^ka 3ao kbt hatht wt KT. rocnOACTBA MU. A KOMtf C A* H'feCT, nO peM rocnOACTBA mh. HcnpABHHK, /J,OSpOMHp B6AHKH BAH. IIhcax A3, Paaya, M’fecei^A ... t Iw MnxH'fe bwcbwaa, (mhaoctiw bokîio rocnOAHHi»). t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele (boierului domniei mele) jupan Oprea al doilea postelnic, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele (să-şi stăpânească) satul anume Cioroiul Mare, pentru că îi este acest sat de moştenire. Pentru aceasta, să (fie Oprea al doilea postelnic volnic) să-şi stăpânească mai sus-zisul sat şi nimeni să nu cuteze să încerce a-1 bântui sau (a-1 opri înaintea) acestei cărţi a domniei mele, pentru că acel om rău va păţi de la domnia mea. Iar cui (i se va părea strâmb), să vină înaintea domniei mele să stea faţă cu boierul domniei mele Oprea postelnicul. (Altfel) să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Dobromir marele ban. Am scris eu, Radul, luna... t Io Mihnea voievod, din mila (lui Dumnezeu, domn). Arb. St Buc., S. I. nr. 1 050 (Ep. Râmnic, XXIX/2). Orig., hârtie, lipsă o treime din dreapta, pecete timbrată. Cu o traducere din 1820. Datat după Dobromir marele ban in domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 294-295. Facs. Ibidem, 573. 99 (1577; 1581-1582) octombrie 8 f A/Vhaoctiw soati'e, îw [a] A/Vhxhc b06boaa h rocnoAHHT». Aabat rocnOACTBA mh c'ito nOBeA'feme rocnOACTBA mh CB'feT'ie mohacthp^ rAArOACMH Thcma(ha), iAK0*:e a* ecT boacha ct»c khhiV rocnOACTBA mh a* aPt»*hth cu H'ferOBA nAATO HA EHCTpT»4tf, KAKO C^T AP^^AA H WT npOKAC Bp'feMC, 3AH6K6 IO HM 3A A^A^- H HHXTO A* HC CMCIOT BAHTOBATH HAH BAAOCTH np'feA cîe KHnrtf rocnOACTBA mh, epe a TOr maob6kt» 3ao kbt rathth. H th, Baaay Awrw<ţ>eT, wt sp^Me eakiw rocnOAHHt. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, ca să fie volnică cu cartea domniei mele să-şi stăpânească balta ei la Bistrăţu, cum a stăpânit-o şi dinainte vreme, pentru că îi este de moştenire. Şi nimeni să nu cuteze să-i bântuie sau să le facă de val înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi. Iar tu, Vladule logofăt, din vremea în care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu să cauţi ca ce vei fi adunat din baltă, tu toate să le dai în mâna egumenului de la Tismana. Aceasta îţi grăieşte domnia mea, altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Ivaşco marele momic. Scris în luna octombrie 8 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 041 (M-rea Tismana, LXTV/4). Orig., hârtie (23 x 20), pecete timbrată, deteriorată. Cu o traducere din 1845; alte traduceri, ibidem, ms. 329, f. 589 (cu data 20 octombrie), 337, f. 323V-324 şi 1 218, f. 49. Datat după marele vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 295-296. Facs. Ibidem, 574. 100 1577 (7086) octombrie 15, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alixandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele cinstitei, sfintei episcupii, ca să-i fie moşie la Vemeşti, din partea Sorcăi şi din partea Vişei, însă din câmpu a şasea parte şi în deal 4 pogoane de vie. Iar după ac6ia, această mai sus zisă moşie şi pogoane de vie, iale le-au fost cumpărat Vladul judeţul de la Sorcă şi de la Vişa drept 400 aspri. Apoi, după aceia, Vladul judeţul, el s-au călugărit la sfânta episcupie şi au venit înnaintea domniei m£le de au dat şi au adaos acea moşie şi pogoane de vie de la Vemeşti, să fie în sfânta episcupie de întărire şi călugărilor de hrană. Şi s-au scris la sfântul pom£nic, să-i fie lui pomană în v£ci. Şi aşa au dat Vladul judeţul această mai sus zisă moşie şi pogoane la sfânta şi dumnezeiasca biserică (a) episcupiei dinnaintea domnii m6le de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor du pen prejurul locului. Drept ac6ia şi domnia mea am dat sfintei episcupii, ca să-i fie moşie ohabnică în veci şi de nimeni să nu se clătească, după zisa domniei mele. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spatar i Mitrea vistier i Harvat stolnic i Braţul comis i Gonţea pehamic i jupan Stoichiţa vel postelnic. Ispravnic, Ivaşco vel dvomic. 160 www.dacoromanica.ro Eu, Grozav, am scris şi au învăţat Marco logofătul, luna octomvrie 15 dni, în minunată cetatea ce să numeşte Bucureştii, şi de la Adam curgerea văleat 7086(1577). S-au tălmăcit după uricul sârbesc. Az Costandin dascăl slovenesc izpisah. Adecă eu popa Mihalcea. Aih. SL Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 171, f. 193v. Copie după traducere. EDIŢII: DIR, B, 296-297. 101 1577 (7086) octombrie 22, Bucureşti f MhaoctThj Goadeto, îw AlnxH'k soeBOAA h rocnoAnm» bt.coh 3eMAe VrrppoBAAx'iucKoe, CHHtf bcahkapo n np^AOsp*™ AAegAHAptf bocboaa. Aabat rocnoACTBO mh cie noBeA'feme rocnoACTBA mh Kp'tcTiraHOB noCTeAHHK h ct. h«x chhobh, eAHiŢH hm Eon» aact, iaK0>Ke aa cct wmhhV eate ce 30BeT* Otctp'fe’rV, wt IţltfsYia Aopn EfeteA1, noHea H HA COpOK, WHH H'feCT MorAH aoucchth Tex Bl BOA'fepn npeA rocnoACTBA mh a* 3akact hhkakok6, ah# wcTAtne Gtohka h 3t»iah wt 3Akoha wt npeA rocnoACTBA mh. Gero paaY, AAA°X h rocnoACTBO mh Kpt»ctYiahob noCTeAHHK, iako>k6 aa mS7 ecT wMHHtf BHtne peneHA wxag#, hm h chhobom hm h bhS’kom h np'feBHte’HeroM HM H HH WT K(orOîKe) He(no)TTTTtKHOBeHO, no wpH3M^ rocnoACTBA MH. Geace h CBeA'feTeAYe nocTABA'feeAv rocnoACTBA mh: actfriAH Îbaujko bca ABOpHHK H acfcYlAH MnpOCAAB BCA AWrW<{>eT H GTAH CnATAp H MHTp'fe BHCTYiap H EpAT^A KWMHC H XApBAT CTOAHHK H ToHIŢ'fe n6XApHHK H actfnAH GTOHKA BeAHKH nOCTeAHHK. H A3, XpncTOAop, eace e»o ^ma3ax bt» ctoahh rpAA* EtfKtfpeiţiH, M'kceiŢA WXTOMBpYe KB At»HH, TeK^LfJHM A'i.TOM WT A^AMA AO CerO A*»HH BT. A'feT ySnjî. f îw A/lYxH'fe sweswAA, mhaoctYa goîkYa rocnoAHHt». f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cârstian postelnicul şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocina ce se cheamă Otstretu, de la Ştucia până în Buzăel1, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină de moştenire. 161 www.dacoromanica.ro Iar apoi, a avut pâră înaintea domniei mele Cârstian postelnicul şi cu Stoica şi cu Zăgan şi cu ceata lor pentru acea mai sus-zisă ocină. Şi aşa pâra Stoica şi cu ceata lui pe Cârstian postelnicul că este acea ocină a lor de moştenire. Iar domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Stoica şi cu ceata lui lege 12 boieri, să jure că este acea ocină a lor. Deci, când a fost la zi şi la soroc, ei n-au putut să aducă nicicum pe acei 12 boieri înaintea domniei mele să jure, ci au rămas Stoica şi Zăgan de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Cârstian postelnicul, ca să-i fie ocina mai sus-zisă ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi eu, Hristodor, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 22 zile, ani curgători de la Adam până la această zi în anul 7086 (1577). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., Doc. istorice, CXXVI/205. Orig., hârtie (31,5 x 22), pecete timbrată. O traducere la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 326. EDIŢII. Slav şi trad. Berechet, Cojurătorii, 38-40. Trad. DIR, B, 297. 1 Pasajul ‘Ut lJIfoViia A*pn Efeb ca" “(de la Ştucia până la Buzăel)” scris pe un loc iăzuit. 102 <1577 -1579) octombrie 25 f Mhaoctuo EO/tci'etO, Iw Mttxrrb bocboaa h rocnOAHHU. Aabat rocnoACTBO Mh cte noB6ATktiîc rocnoACTBA mh MecTN’fcHuiOMtf WTiţtf npocnncKontf Ktip lAApmVH, IAK02K6 £A 6CT B0A6H CUC CÎ6 KHHtV rOCtlO^CTBA MH BU3HMATH BHHApHM wr AiOA'te koh ctfr cuc BHHOrpAAe no Heroso M’fecro h utt Gtanmioa utt Etfautf h wt buch AWA'ie koahl(h ctfr no M’fccro ero, kako ecr umiie p’fcx-H hhxto aa ne CM’feeT eahtobath hah 3AnprfeTHTH npeA cie KHHtis’ rocnoACTBA mh. Hhako aa H’fecr, no peM rocnoACTBA mh. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6A A0r0cj>ET. IlHCAHO M’fecettA WXTOMEpîe K6 AbHH. t îw Mi’xH’fe BweswAA, mhaoctiio eotkîio rocnoAHHb. î Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului părinte proepiscop chir Ilarion, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să ia vinărici de la oamenii care sunt cu vii pe locul său, şi de la Stanciul din Buzău şi de la toţi oamenii câţi sunt pe locul lui, cum este mai sus-spus. 162 www.dacoromanica.ro Şi nimeni să nu cuteze să bântuiască sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Miroslav marele logofăt. Scris în luna octombrie 25 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St Buc., S. L, nr. 1 044 (Ep. Buzău, CII/2). Orig., hârtie (31 x 21), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1850. Datat după marele logofăt în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 297-298. Facs. Ibidem, 575. 103 1577 (7086) octombrie 30, Bucureşti f MhaoctYw EOatfetO, Kw A/lnxrrb b06bwaa n rocnOAUHT» bt»C0h 36ma6 ^rrppOBAAXÎnCKOe, chht» BgAtiKaro ti np'fiAOEpAAro Aab^ahap^ bocbwaa. rocriOACTBO mm ci'e noBeA’fetiYe rocnOACTBA mm nONTeHHOMtf npABMTeAtO rocnOACTBd mm îKtfnAH M.HTp’fc bcahkh bmctîiap h ct»c cmhobm eMtf, cahiv eMtf Bon» a*ct, raK0>Ke a* Mtf ecT wmhh^ A/VpT»MeipY, wt aga TAHropYeB M6TBpT»TdrO AGA0 WT (C6AAAM)Lp6 C6A0M H WT nOAtO H WT BWAA H WT UI^MA M WT nO BT»C M’feCTO, 3AH€)K€ 6CT nOKfc’nHA nONTeHHOMtf npABMT6AI0 TOCnOACTBA MM tttfnAH A/VMTp’fe B6AMKM BMCTYrap cYe BMLUd peM6H0 WMMHtf WT HAA Tepre, cmhV TAMropYeB, 3* w acnpM totobm. H naKH nOKtfnH xtfnAH fl/lHTp'fe bcamkm BMCTl’rap WMMHb’ MpT»MeLţJM, AGaa H'ferVAOB, EpdT Tepres, AAH tt»mYio wt Kp^hiVa Mape HerOBd agaa sa wmmhS’ bt»cax, BApe 6amka ce x^er msepath, 3ah€>k6 ecT nOKis’nM îKis’nAH A/lMTp'fe BMCTYrap cYe bmlu6 p’fex A^A 3d wmhh^ wt N'fertfA, spAT TepreB, 3a pîi acnpn totobm. H npOAAAOine cYe bmius p'fex AWAKe HenOKOA'feSMMO, nOpM3MO rocnOACTBA mm. Ge>Ke h CBeAeTeAie nocTABAex rocnOACTBO mm: ad/nan Îbaujko b6amkh ABOpHMK M X^nAH MnpWCAAB B6AMKM AWrW*0r6T M GtAH CnATAp M XapBdT CTOAHMK M EpAT^A KOMHC M TOML^ neXApHMK M ÎKb’nAH GtOMKMLV» B6AMKM nOCT6AHMK. HcnpABHMK, A/ÎMpwCAAB B6AMKM AWrW^eT. H A3, MAAM GtAH rpAMATHK, MCnMCAX BT» AMBHH rP*AY Eb’lds'peLpH, M'feceHA wxTOMspYe a a*»hHi wt Aaama b A'feT ?.3n&. t îw MYxH’fe BW6BWAai MMAOCTÎW EOJKÎtO rOCnOAHHE. 163 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vistier şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Mărceşti, a patra parte din partea lui Gligorie, din vatra satului şi din câmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot locul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vistier această mai sus-zisă ocină de la Gherghe, fiul lui Gligorie, pentru 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Mitrea marele vistier ocină în Mărceşti, partea lui Neagul, fratele lui Gherghe, însă numai din Crângul Mare toată partea lui de ocină, oricât se va alege, pentru că a cumpărat jupan Mitrea vistierul această mai sus-zisă parte de ocină de la Neagul, fratele lui Gherghe, pentru 150 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni această mai sus-scrisă ocină jupanului Mitrea marele vistier de a lor bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vistier ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Stan cel mic grămăticul, am scris în minunata cetate Bucureşti, luna octombrie 30 zile, de la Adam în anul 7086 (1577). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 046 (Ep. Buzău, X/l). Orig., hârtie (32 x 21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850; altă traducere, ibidem, ms. 173, f. 231. EDIŢII. Trad. DIR, B, 298-299. Facs. Ibidem, 576. 104 (1577) noiembrie 6, Târgul Gilort IlmueT xttfnAH EApui/A (ioct6ahhk, chh^ Ctahmwa EetirtB, cie aioa KHttrV CB'fcTOAttf AtOHACTttp tWArOACAlH I’AbB'h'IOr, lAKOKe £A Aii/ 6CT B6MHHH WT QgHCAAB, A10A A€A tt A M0H pOAÎTeAfO, JKi/flAtl XAAV3A K0AHKH GAH, flOHOKe CT»Al £AA A3, KAK0 6CT (AAA) H AtOA AIATeptl, J+Ci/nAHHlţA OTAHKA, WT npCA nOKOHHArO AAHgAHApi/ B06B0AA ti CT»C i/3HAHie BT»C6XKWAl AterneiuoAi. Koe X0KCT PA3PATH HAUie n0M6Hi/, A TOr MA0B6KA aa CCT npoKAeT WT thî wriţe e?Ke bt» HiKeu. H BH^AlOH B6MHHH WT OGHCAAB, WT BpeAie 6>Ke X0K6T6 BHAtlTH Cie (AlOA) KHHri/, A BH Aa CAi/uiATH WT (CB’t)TA AlOHACTHpi/, epe (ALţie H6 CAi/)uiATH, A KAAtOrepH A* CCT BOAHtllţtl Aa BH n0GH€X B(eA)AlA 3A0. IIhcax A3i P*AYA wt TpT.r Fha(wpt), AvtceiţA ttoeAAM6 3A WMHtltf, 6*46 6CT A*AH Kp'hCHHKOM CH, KT^A TA 6CT nOCTp'BJKHT, B63 AP^3n bpath. H nAK nOKtfnn AAtfatA a^aa Bat»a^^b 3a WMnntf wt Ka-bb^mct baca, G63 BHHOrpAA, 3A n ACnpn totosh. H nAK nOKtfnn A/W>ka wt Eah n wt A/lApKO caha snnorpAA 3A cm ACnpn rOTOBH. H nAK nort/nn A/Wîka WT fiA'hA^ wt TtpMOACT» A^AA ...' 3A § ACnpn rOTOBH. H npoAAAn cfcV ci'io BHuie pcmcha aioahc c'iio bhujc penetiA wMnntf wt HHXHOM AOBpAM BOA IO H C'tC i&HAHÎe B'tC’feMH M6r6UI0M WT TOp H WT AOA H wt npeA ‘rocnoACTBA mh. Gero paa'i, aaA0X*h rocnoACTBA mh A/I^kt.b, RKoate a* Mtf ecT wmhh^ WXAB'b, 6mM n CHHOBH eMi/ H B’hHOKOM H npT»BH0M6T0M 6Mtf H HC WT KOrOKC nenoKOAeBHMO, nopn3MO rocnoACTBA mh. Geace n CBeAMTeAie nocTABA’fex rocnoACTBA mh: actfnAH Ibauiko bca ABOpHHK H actfnAH A/lnpOCAAB B6A AOrO^CT H (>TAH CnATAp H A/lnTp'fe BHCTHiap 165 www.dacoromanica.ro H EpATyA KOMHC H XdpBAT CTOANHK H FOHiyfe ri6XApHHK H OtOHKA tlOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MhpOCAAB B6A AOrO<ţ>eT. H A32, MAAH A'feK, 6JK8 IO MA3AX BT. AHBHIH rpA^ TAArOA6A\H E^K^peijJH, M’feceiţA HoeMBpYe 3 ai»nh h wt Aaama ao cero miCAHTe bt. a^t >c3n3. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Muja şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Voinigeşti, toate părţile lui Albul din Clăbucet, fără vie, pentru că a cumpărat Muja această mai sus-zisă ocină de la Albul pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muja de la Albul o vie din Târcioasă şi cu pomet pentru 140 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muja ocină din Târcioasă, partea lui Vlad, o ogradă cu pomet pentru 45 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muja ocină din Clăbucet de la Stoica, fratele lui Albul, o falce de ocină, pe care a dat-o naşului său când l-a tuns, fără alţi fraţi. Şi iar a cumpărat Muja toată partea de ocină din Clăbucet a lui Vlăduţ, fără vie, pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muja de la Ban şi de la Marco o vie pentru 240 aspri gata. Şi iar a cumpărat Muja de la Vlăduţ parte din Târcioasă ...1 pentru 60 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni această mai sus-zisă ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Muja, ca să-i fie ocina ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domni â mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, ...2 diac mic, care am scris în minunata cetate Bucureşti, luna noiembrie 7 zile şi de la Adam până la această scriere în anul 7086 <1577). Arh. St. Buc.. Condica m-rii Fedeleşciori. nr. 721. f. 803 v. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 299-300 Loc ?lb. 2 Lipseşte numele diacului. 106 1577 (7086) noiembrie 8, Bucureşti t Bt. 3AK0trfe nOBCA'fe rocnOAB Eon. chhwm Îcpacacbwm ha B'i.C'feKO A'feTO ACCeTCTBOBATH 6AHKA Aljie CTCJKHT H CeB'feA61!16 AnOCTOAU CB'feTUH H EOrOHOCHIH WTLţM CBeijJALUA HA nOMOljlb H HA EAAI'0ATfeT6ACTB0 AJUTAM HALUHM h np'feAAiue ham, noCA’feANHA' mcawm hx, a wbh moahtbow h EA’hHieM h nocTWM, WBH MHAOCTHH’feMH H n0KAAHÎ6M Wrp'feBATH CA WT BT.C’feKHX 3AT», CT. BT.C’felCOe B’feptfio aa totobh s^AeT oycAtfiiJATH wh taac: "IIpiHA'feTe kt. «irfe bt»ch 166 www.dacoromanica.ro TpfcVKAAetJJAH CA H WSp'feM6H6HH H A3E tfnOKOH BH. HpYHA'feTC EAATOCAOBCHH IVTLţd MOerO, HACA'feAk’HTe 01/T0T0BAHH0 BAM 4ApCTB0 WT CAOJKeHl'e MHptf, BT>3AAKAX EO CA H A*CTH «H IACTH, B'EJKOK^AX II HAHOHCTC MC, CTpAHCH E'fex H BT^BeAOfTe M6, HAT E'fex n WA'feCTC MA> (kOA6h) E'fex 11 nOC'feTHCTe MA, BT» TeMHime e^x 11 npiHAOCTe kt» MH'fe”. Ge>Ke li A3T», EAATOB'fepHH li EAATOMECTHBYh II XpHCTOAIOEHBYH H CAMOAPBJKABHIH Iw MHXH'fe B06B0A, CHHT» B6AHKAT0 li np'feAOEpAATO AaCjŞaHAPA B06B0A^, EOJKietO MHAOCTIIO H E0JKI6ME AApOBAHieME WEAAAAAIJJOMH H rOCnOACTB^eLpOMH BT»C0H 36MAH VrpOBAAXeHCKOH li eLpe>Ke H 3AnAAH6HCKII1A\ CTpAHAM, A.MAALUS’ H ^ATApAink’ Xep4ertf, peBH^IO nOCA'feAOBATH APCBHCHM L^ApgM li rOCflOAAAţ, H/KC 3T»MHA BT»C EAATOA'feTeACTBO II AlHpHC np'fenpOBOAHuiA H HCEeCHOMtf L^ApCTBIlO CnOAOEHLUA. IlAKH B'ECnOM'feH/K TOCnOACTBO MH CAOBO 4.ABHAA npOOpOKA II LţApA rAATOACT! "EAA/KeHH HJK6 WTnk’CTHLUA E€3AKOHl’e H HMîKe npiipilLUe CA rp'fedl” li "EAAJKeHT» M/R)K eA\tf>Ke He B'EM'feHHT rocnOAt rp'feXA". H riAKIi: “«MÎKe WEpA30M îKCAAeT 6A6H HA HCTOMHHKH BOAHIH, €«46 JK6AA6T M fi^UlA MOA K T6E6, EO/Ke”. H B«ArfexWM °YE0 Bli c,ra BP'fe'weHA cs'feTOe mohacthp TAATOAeMH ...*, XPAM CB'feTOrO M CAABHOrO npOOpOKA HaY|A ...2 WCTAAA CCT BT» hS'jkACX n wEC«prfeBLum ...2 oyMAAeHie « HeOYKp’fenAeme komatcm. H B«ArfeXWA' 0\EO WT EAArOMeCTHBIH TOCHOAAX KT» TAKOMtf A^A® hot^4ja4j«x ca Bi^ce cpEA4e. Geace « mh, 6ahko no CHA'fe noTacqjAxwM ca wt BorV B'tpS’MeHAro ham B'EaceA'fex ha3bath ce «x hoeYh kthtop h npHAOacnx TOCnOACTBO MH CB'feTOMfc’ MOHACTHp H npHXOA’felJJHM SpATHIAM Cn€HSH T, iako aa BT»cerAA np’iHA^T « npiHMeT BHiue peneHHH uispoic np« îkhbota TOCnOACTBA MH KATAT0AHW1> KAKO A* CCT CB'feTOMtf MOHACTHp bt» OYKp'fenAeme H EOJKeCTBHHM HHOKWM BT» nHlJjS', A TOCnOACTBA MH H pOAÎTeAÎeM TOCnOACTBA MH B'feMHHOe BT»CnOMHHAHl’e. no HAiiieM/tce eace wr 3AeiuH«x npniiieCTBTe, komS' bt»pS'mht Bote ehth rocnoAApi» fiAAuiKoe 3eMAe, wt cp^a^thao haoaa tochoactba mh hah, no rp-fecex HAUIHX, WT HHOnA’feM€HHK, H BT»CAKHX EAATOMeCTHBIH TOCHOAApH CH46îKe nOMTCT H (S'lîp'fenHT)2 H HOHOBHT cYe XpHCOB^A TOCnOACTBA MH, TOCnOA«> Bote aa homtct h ct»xPahht bt» rocnOACTB'fe ero, a bt» eWa64Jhm B?fe4,fex A^uia ero. Tajkc ...2 «x cbo«x Paeh cYe maao npHAOîKenYe ...2 chha tbocto h Bota HAUierO H TBOHMH np'feMHCTHMH MOAHTBAMH BT»CA HAM B'EpS'neHA C^T. T'feAVÎKe BAAaYmH4€ MHA0CTHBHH4A H 3ACT^nH«4A, eWaH HAME HA CTpAUIH’feM H BTOp’feM npnuiecTBYe chha tbocto h Bota hauicto tochoaa IycS'ca XpnCTA, eMWîKe cSV VWT4CM CAABA H np’feCB’feTEI A^XWM B’feKH, AMI1HE. GeîKe h CBeAHTedYe: >k^hah ^OEpOMnp bcahkh eah h >k^hah Apatomhp EHBLLie B6AHKH ABOpHHK H JK^IIAH^ HbAUIKO B6AI1KH ABOpHHK H >K^nAH MnpOCAAB B6AHKH AOTO^CT7 M CTAH B6AHKH CHATAp H M«Tp,fe B6AHKH BHCTYlAp H EpAT^A www.dacoromanica.ro 167 B6AHKH KOMHC H XapBAT K6AHKH CTOAHHK H FOHl^'fe B6AHKH n6\ApHHK H GtOHKA B6AHKH nOCTCAHHK. H HCfipdBHHK, A/VnpOCAAB B6AHKH AWrW^CT. H miCAX Btci'io ahbhh rpo^Y rAArOACMH EtfKtfpeiţiH, M'fecei^A HoeMgpie fi abhh h wt Aaama tckau^ihm a^tom B'k cero nnCAHie bt» A'feT /.anh. t îw Ml'XH'fe BWeBWAA, MHAOCTÎtO EOîKÎiO TOCnOAHHh. f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel ca pe fiecare an să dea zeciuială din câte agoniseau şi, ştiind aceasta, sfinţii apostoli şi părinţi purtători de Dumnezeu ne-au îndemnat la ajutorarea şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, celor din urmă copii ai lor, moştenire ca unii prin rugăciune şi priveghere şi post, alţii prin milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de toate relele, ca să fim gata cu toată credinţa să auzim acel glas: “Veniţi la mine toţi cei ce vă trudiţi şi cei împovăraţi şi eu vă voi odihni. Veniţi binecuvântaţii părintelui meu de moşteniţi împărăţia cea gătită vouă de la întemeierea lumii, căci flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi primit, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, (bolnav) am fost şi m-aţi căutat, în temniţă am fost şi aţi venit la mine”. Iată şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, râvnind să urmez .vechilor împăraţi şi domni, care cele pământeşti cu binefaceri, cu pace le-au cârmuit, învrednicindu-se de împărăţia cerurilor. Iarăşi mi-am adus aminte domnia mea de cuvântul proorocului şi împăratului David, care zice: “Fericiţi cei cărora Ii s-au iertat fărădelegile şi cei cărora li s-au acoperit păcatele” şi “fericit bărbatul căruia domnul nu-i va lua în seamă păcatele”. Şi iarăşi: “în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, astfel doreşte şi sufletul meu către tine, Dumnezeule”. Şi văzând dar în aceste vremuri sfânta mănăstire numită ...*, hramul sfântului şi slăvitului prooroc Ilie ...2, rămasă în lipsuri şi sărăcită ...2, şi micşorată şi neîntărită cu averi. Şi am văzut, dar, de la binecinstitorii domni că spre asemenea fapte se străduiesc din tot sufletul. Iată şi noi ne străduim, după puteri, din cât ne-a lăsat Dumnezeu, dorind să ne numim nou ctitor şi am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri ...2 şi cheltuială fraţilor care vor veni 3oo, ca atunci când vor veni să primească în fiecare an mai sus-zisul obroc în timpul vieţii domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire. După plecarea noastră de aici, cui va încredinţa Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul de inimă al domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, şi binecinstitorii domni ...2 va cinsti astfel şi va (întări)2 şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Deci, ...2 robii săi acest mic dar ...2 fiului tău şi Dumnezeului nostru şi preacuratelor tale rugi toate câte vă sunt încredinţate. întru aceasta, stăpână milostivă, 168 www.dacoromanica.ro fii-ne mijlocitoare la straşnica judecată şi a doua venire a fiului tău şi a domnului Dumnezeului nostru Esus Hristos, căruia să-i fie slavă tatăl şi preasfântul duh, în veci, amin. Iată şi martori: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris Văsiiu în minunata cetate Bucureşti, luna noiembrie 8 zile şi de la Adam ani curgători până la această scriere în anul 7086 (1577). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După D. Hemmerdinger Iliadou, Un hrisov de danie, p. 914-916. Orig. perg., rupt şi şters, la Muzeul istoric şi etnologic din Atena. 1 Loc alb. 2 Loc rupt 107 1577 (7086) noiembrie 21, Bucureşti Cartea creştinului Mihnii voivodu şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului şi răposatului Alixandru voivodu, ce s-au scos de pe sârbie pe rumânie. Dat-au domniia lui această învăţătură a domnii lui, slugii domniei lui, Vladului logofătul şi cu toţi ficiorii Iui, câţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lui ocină în Cucuteni Lihaciul, partea Lii Moran şi partea lui Nan, pentru că le-au cumpărat Vlad logofătul, za aspri 1 600. Şi iar au cumpărat Vladul ocină de la Stănislav 3 locuri în Potropop, za aspri 900. Şi iar au cumpărat Vladul ocină partea Nânciului, toată, de peste tot hotarul Cucutenilor şi din apa Ialomiţei pân în apa Vâlcănei, za aspri 1 060. Şi iar au cumpărat Vladul ocină de la Ivănilă din Coţiiani şi de la Stroe din Şerbăneşti, partea lor, din apa Ialomiţei pân Trăndu şi pân în apa Vâlcănei şi în hotarul Cucutenilor, za aspri 1 400. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni partea Vladului Sacotă câtă s-ar alege di peste tot hotarul, za aspri 1 800. Şi iar au cumpărat Soare, feciorul Vladului, odnă în Cucuteni, partea lui Stănislav toată, din apa Vâlcănei pân în hotarul Pietrarilor, aspri 2 060. Şi iar au cumpărat Vlad ocină în Cucuteni partea lui Bran şi partea lui Neagoe toată, aspri 1 650. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni de la Liia, feciorul lui Moran, partea lui jumătate de peste tot hotarul, aspri 1 600. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni, partea care au fost avut Berivoe în silişte, stânjini 46, însă din hotarul Fiianilor, din valea Tintirelei şi pân în apa Elomicioarii, aspri 1 600 gata. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni partea lui Stănislav, însă un loc de casă ce să chiamă Hrăstoasa şi altu loc în pământul dintâi, za aspri 1 070. Şi iar au cumpărat Vladul de la Stănislavu ocină în Cucuteni, partea lui din silişte, stânjini 30, şi cu 2 locuri de casă, za aspri 960. Şi iar au cumpărat Vladul partea lui Bran din apa Vâlcănii pân în hotarul Pietrariilor, za aspri 1 060. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni partea Stoii toată, din apa Vâlcănii şi pân în vârfu, aspri 850. Şi iar au cumpărat Vladul partea lui Stănislav www.dacoromanica.ro 169 din silişte jumătate, aspri 600. Şi iar au cumpărat Marin, feciorul Vladului, ocină în Cucutdni de la Nan, un rozor în Grăneşti, aspri 260. Şi iar au cumpărat Vladul de la Vlad Sacotă un loc în Anini, în luncă, dinspre răsărit, aspri 90. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni, partea lui Bran toată, de peste' tot hotarul şi pân în apa Vâlcănii,pentru aspri 1 800. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucute(ni), toată partea de la Nenciul şi de la Stoica, toată partea lor, za aspri 1 860. Şi iar au cumpărat Vladul de la Stoica un loc de plai în sus, şi iar alt loc alăturea, lângă hotarul Bădenilor, za aspri 900 gata. Şi iar au cumpărat Vladul partea lui Berivoe din sus de sat, însă locuri 4, aspri 700. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni toată partea lui Ioneasă, za aspri 1 600. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni, toată partea lui Stănislav şi partea lui Berivoe logofătul din Gros, toată partea lor de peste tot hotarul, aspri 1 170. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni în Vâlcana, toată partea Stancăi, fata lui Vlad Sacotă, din Chiciura de Sus, stânjeni 32 pol şi pân în vale şi în ceialaltă Chiciură, peste vale şi în sus pân în vârfu, aspri 1 800. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni di la Ion şi di la Stroe şi de la fraţii lui, toată partea lor din apa Vâlcănii pân în hotarul din sus, aspri 1 300. Şi iar au cumpărat Vladul Ldghin de la Vlad din Cucuteni toată partea lui din Vâlcănele şi cu Chiciura cea Mare şi pân în Trând şi cu o curătură de lângă partea Mircii Booul de ..-1 aspri 1 700. Şi iar au cumpărat Vladul ocină în Cucuteni un loc în zăvoiu, iar alt loc lângă lac, aspri 150. Şi au vândut aceşti oameni de a lor bunăvoie şi nesiliţi de nimeni şi cu ştirea tuturor megiiaşilor acelui loc şi din sus şi din jos. Drept aceia, am dat şi domniia mea Vladului logofătul aceste ocini, ca să-i fie lui de moştenire, lui, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în v6ci ohabnici şi statornici. Şi într-alt chip să nu fie peste zisa domnii mele. Şi am pus domniia mea şi mărturii credincioase pe: jupan Ivaşco vel vornic i jupan Miroslav vel logofăt i jupan Stan vel spatar i Manea2 vel vistier, jupan Braţul vel comis i Harvat vel stolnic i Gonţea vel pehamic i jupan Stoica vel postelnic. Ispravnic, Miroslav vel logofăt. Şi am scris eu, Opriş vtori logofăt, în vechiul oraş în Bucureşti, meseţa noemvrie 21 dni, ot Adam do ninea leat 7086 (1577). Arh. St Buc., S. L, nr. 1 048 (Mitrop. Ţ. Rom. CCXC/2). Traducere din sec. XVIII. Copii în ms. 127, f. 93 şi 134, f. 186-187. EDIŢII. DIR, B, 300-302. 1 Loc rupt în text 2 în loc de: Mitrea. 108 1577 (7086) decembrie 16, Bucureşti t A/Ihaoctuo EOîtcîew, îw rt/lHxtefe bobboaa h rocnoAHN’i. b'kcoh aeMAe tfrppOBAAX'lHCKOH, CHH'b B6AHKAr0 H np'feAOEpArO AAHgANAptf B06B0AÎ. &ABAT rocnoACTso mu ci'e noBeA'feme rocnoACTBA mu chnobom sOA'fepHNk' rocnoACTBA MU IbAN B6AHKH MeAHU^P H >KVnAHmţV 6mV, A/UpYeB, no HMCNH fix: 170 www.dacoromanica.ro COnp’fe ctoahhk h *$B^A6L(JH nOAOBHHO H C'lH ALţHTAHH BHAH CfcV CTApG H npABg WMHHC H A’^A'lHC H fipHKHG TKtfnAHHLţCB KAnACstf, CCCTptf tttfnAHHLţCB Map'feB, AKtfnAH 'Q’ewAOcTe bah h wt jk^Yiah NerOHi^T» BHCTIiap. Ah^, ÎKS’nAHHHA KAnA’fe WT T’feAO CH CHHH HAH A^^CpC Eon. GH HG AACT. TeM pAA'l, AaaH CH CCT B'kCC CBOCH CCAO H ALţHTAHH BHUIC HMGHHTH iihcahh AHGncGWM CH wt ceCTptf, 6>kc cS’t BHUIC p^i IBKOÎKe Aa MS* cfcV GH BT» M*feCTO CHHH H nO CT»A\pT»TH CH A* HMAT nOM’fcHtf WT AHGI1CGH CH BHIIIG HMCHHTH nHCAHH, WT CHHH ÎKS’nAHS’ ÎbAH MCACHHMAp H TKS’nAHHLţtf GMtf, MApiGB. A HHO HHTKOJKG Aa HG HMAT M’feTCX WT AP^3H CT^pOAnHUH CH, WT AHCnCCH GH WT AP^3H BpATIC HAH WT AP^X CCCTpCX, KpOM’fe T'KM'lW Aa AP^^HT H Aa WBAAAAGT HCHHC KOMATC BHUIC nHCAHG AHGflCGH CH WT CCCTptf, CHHH KtfnAHtf ÎBAH MGA€HHMAp H yKtfnAHHntf CMtf MApiGB. H cqiOKG h CB'feA^T’eAVe hoctabhaa gct actfriAHHHA KdnA’fc ct»c cbocio CA3HK, HA C'BMP'BT'K CH, HA HMG! A^MHTp^ WT E'BHCIJIH AOrOCT H EdA’t A6BCA H /KfcVlAHHLţd H'feKUlA H Herpe H nOnA WT E’hHClJlH H CAM mVîk cbocio Kp'bCTIlAH H GLţlGJKC MHOSH MCTHIAU1H WT CGAO WT Et»HC41H, KAKO CCT BHAA AAA6HA HCHHOIO CCAO IIp'bB^ACLpVH nOAOBHHO H ALţHTAHH CBOCH BT»CH AHCnCCWM CH WT CCCTptf, CJKG CfcV BHUIC nO HMCHH HX nHCAHH, ClJlCKC WT npH A»*HH nOKOHHArO POAITGAIO TOCnOACTBA MH AaH^AHAP^ BOCBOA^. H BT» TOM, BHA’fex rocnOACTBO mh khhpa nOKOHHAro poa’itcaio rocnOACTBA mh kako ch cct aaa bh CAMA KtfnAHHLţA KdnA’fc HGHHtf CGAO IIp'hBS'ACLp'lH nOAOBHHO H ALţHrAHIH BT»CH AHGnCGWM CH WT CGCTptf, CîKG CfcV BHUIC pCMCHH. Oero paa'i'i AaA°X 11 rocnOACTBO mh chhobom BOA’fcpHHtf rocnOACTBA mh fttfnAH ÎBAH MCA6HHHAP H fttfnAHHLţtf CMS7 MApiCB, HA HMC Qnpcstf CTOAHHK H 'O’Cwaocig h Khp(ka komhc h IIpt»b^a h) Gtahko h Hl^'i^ah h TVa°P. raKOîKe AA HM C^T nOAOBHHO (wt) CCAO np^B^ACLp'l H ALţHTAHIH BT*CH, KOAHKO (CCT> BHW ACA TCTK^ HX, TKS’nAHHLţA KdnA’fc, BT» WMHHS’ H WXABtf, HM H CHHOBOM HM, BHtfKOMKC H np’feBH^MCTOM HM H HH WT KOPOÎKe HCnOKOA’feBHMO, nO pCM rocnOACTBA mh. GokC H CBTfeAT^TeA|CM nOCTABA’fex rocnOACTBO mh: ÎK^sYiAH AOBpOMHp BHBUIC BCAHKH BAH KpAACBCKH H >K^nAH APA^OMHp BHBUIC BCAHKH A^OpHHK H KtfnAH IbAUIKO BCAHKH ABOpHHK H HctfnAH MnpOCAAB BCAHKH AOrOcţtCT H ttctfnAH A/lHTp’fe BCA BHCTirap H GTAH CnATAp H XApSAT CTOAHHK H TOHU’fe nGXAPHHK H EpAT^A KOMHC H fttfnAH GTOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, IbAUIKO BCAHKH ABOpHHK. H A3, ApAfOMnp AoroeT, HCnHCAx bt> hactoahh rpAAY E^K^peniH, M’feceHA A€K€MBp'l'e 51 A*»HH H TGKS’l^S’îKe A’feTOM WT A^AMA A° CCrO nHCAHIC B A’feT /3ÎT5. t Iw Mi'XH’fe BWGBWAA, MHAOCTlW BOJKIW rOCnOAHHb. (Pe verso:) GcaO np'BBS’ACLpH, KOA ApAfOMHpCLpH. 171 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiilor boierului domniei mele jupan Ivan marele medelnicer şi ai jupaniţei lui, ai Măriei, pe numele lor: Oprea stolnicul şi Theodosie şi Chirca comisul şi Pârvul şi Staico şi Iştifan şi Tudor, cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în satul Pârvuleşti jumătate şi ţiganii pe nume Giurgiu şi Badea cu ţiganca sa şi Nistor şi alţi ţigani. Pentru că acest sat, Pârvuleştii jumătate, şi aceşti ţigani au fost vechi şi drepte ocine şi dedine şi zestre ale jupaniţei Caplea, sora jupaniţei Maria, date de fraţii ei, de jupan Theodosie banul şi de jupan Negoiţă vistierul. Ci jupaniţei Caplea Dumnezeu nu i-a dat fii sau fiice din trupul ei. De aceea, a dat tot satul său şi numiţii ţigani mai sus-scrişi nepoţilor ei de soră, care sunt mai sus-zişi, ca să-i fie ei în loc de fii şi după moartea ei să aibă pomană de la nepoţii ei sus-numiţi, scrişi, de la fiii jupanului Ivan medelnicerul şi ai jupaniţei lui, ai Măriei. Iar altul nimeni să nu aibă amestec din alte rude ale ei, dintre nepoţii ei de la alţi fraţi sau de la alte surori, în afară numai de nepoţii ei de soră, fiii jupanului Ivan medelnicerul şi ai jupaniţei lui, ai Măriei, care să ţină şi să stăpânească averile ei mai sus-scrise. încă şi martori a pus jupaniţa Caplea cu limba ei, la moartea ei, anume: Dumitru logofătul din Băneşti şi Badea cel Gros şi jupaniţa Neacşa şi Negre şi popa din Băneşti şi însuşi soţul său Cârstian şi încă mulţi megiaşi din sat din Băneşti, cum a dat satul ei, Pârvuleştii jumătate, şi toţi ţiganii săi nepoţilor ei de soră, care sunt scrişi mai sus pe nume, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Alixandru voievod. Şi întru aceea, am văzut domnia mea şi cartea răposatului părintelui domniei mele, cum a dat însăşi jupaniţa Caplea satul ei, Pârvuleştii jumătate, şi ţiganii toţi nepoţilor ei de soră, care sunt mai sus-zişi. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea fiilor boierului domniei mele jupan Ivan medelnicerul şi ai jupaniţei lui Maria, anume lui Oprea stolnicul şi lui Theodosie şi lui Chir(ca comisul şi lui Pârvul şi) lui Staico şi lui Iştifan şi lui Tudor, ca să le fie jumătate (din) satul Pârvuleşti şi ţiganii toţi, cât a fost partea mătuşii lor, jupaniţa Caplea, de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Mitrea mare vistier şi Stan spătar şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Braţul comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Dragomir logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 16 zile şi ani curgători de la Adam până la această scriere în anul 7086(1577). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Pe verso:) Satul Pârvuleşti, lângă Dragomireşti. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 049 (M-rea Radu-Vodă, XVII/4). Orig., hârtie (45 x 30), rupt la îndoituri, pecete timbrată cu legenda: f newr Vur AÎHxtf’fe boeboa rna eaauikoe. Cu o traducere din 1846. EDIŢII. Trad. DIR, B, 303-304. Facs. Ibidem, 578. 172 www.dacoromanica.ro 109 1578 (7086) ianuarie 9, (Bucureşti) f Bl, HM6 WTL(A H CHHA H CB'feTArO n CB'fsTA TpOML^T» HepASA^ASHA, AMHHT». ___ Astf Aa Ce 3HA6T. IlHCAX A3T», OTAH C^A^ « B'l'-TH ntfprAp€M WT BApALU WT EfaWpeLţiH CILO HALLIKHHrV *ctfnAHtf IIpeAABtf neXApHMK^, KAKO 6CT wh nOK^nHT caua npABAAfe ct»c mccto koahko ceAHT wt haa Paaya> c«ht» Gtolahob ctaph, paa'i AcnpH totobh h KeATOBAHie eCT ksatobaa ACripn $-THHH. H npOAAA 6CT PaAYa» CHHT» GtOIAHOB CTApH, CT»C HerOB AOBpO BOALO H CT»C 3HAHIL0 B'bC'fex «erflAUlOB H VkTT np6A AOGPM AL0AI6 H CTApH, KAKO Aa b^aeT ^ex upABAAie, mto eCT BHine [ihcaha, tf >KtfnAH IIpeAes nexApHHKtf WMHHT» BT» WXAST» H CHHOBH HM H BH^K0M>K6 H np'fesH^MHTOM BT» B'feKH, AMHH. Oease CBCAeTSAeM nocTABA'feeM no hmc: non BpatVa ctap h Matclo AHiaKOH H 4>'l'epA H ÎbAH H MhHAA H PaAYa n MAH'fe Bl»TOr H KpATOp H TeprHHA H MAH'fe H MnpOCAAB h Otah h Eabakh. H 3AKAHHAHIL0 LlOCTABA'feeM: K06 MAOBCKT» X0K6T pA3AP*AH ClLO HALlieM^ TT»KM6>KIL0, Aa 6CT npOKACT H a4>^PH3M6H h aa hmat ^mhctilo ct» Hloaa h ct» Apira h a* cct 3akahhaa wt Tm wTtţH h>k6 bt» Nhkchckh rpAA- IIhCAX A3i AtfA\HTptf rpAMATHK, M'fecetţA rHH^Ap & AkHI1> WT &A*MA TCRtflţlArO A'feT *3n5. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh şi sfântă troiţă nedespărţită, amin. Iată, să se ştie. Am scris eu, Stan judeţul şi 12 pârgari din oraş din Bucureşti această carte a noastră jupanului Preda paharnicul, că a cumpărat el o prăvălie cu locul cât este aşezată de la Radul, fiul lui Stoian cel bătrân, pentru 5 OOO aspri gata şi cheltuială a cheltuit aspri 500. Şi a vândut Radul, fiul lui Stoian cel bătrân, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea a oameni buni şi bătrâni, ca să fie acea prăvălie, ce este mai sus-scrisă, jupanului Preda paharnicul ocină de ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci, amin. Iată martori punem pe nume: popa Braţul cel bătrân şi Mateiu diaconul şi Fiera şi Ivan şi Minda şi Radul şi Manea Bătog şi Crator şi Gherghina şi Manea şi Miroslav şi Stan şi Babachi. Şi blestem punem: care om va strica această întocmire a noastră să fie blestemat şi afurisit şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie blestemat de 318 părinţi, cei din cetatea Nicheii. Am scris eu, Dumitru grămăticul, luna ianuarie 9 zile, de la Adam anul curgător 7086(1578). Alfa. St Buc., S. I., nr. 1 053 (M-rea Cotroceni, XXV/1). Orig., hârtie (41 x 28), pecete aplicată în ceară neagră. Cu două traduceri, din 1806 şi din 1912; altă traducere, ibidem, ms. 691, f. 51. EDIŢII. Slav. Iorga, Ist. Buc., 337. Slav şi trad. Ionescu-Gion, 719-720. Trad. DIR, B, 304. Facs. Ionescu-Gion, 1. c; DIR, B, 579. www.dacoromanica.ro 173 110 1578 (7086) ianuarie 17, Bucureşti t MnA0CTîew EOKiew, Kw A/Vaxfrfe b06boaa h rocnOAHHT» bt»ccoh 36ava6 VrrppOBAAx'mcKOe, chht, BeAHKAro h np'fcAOsparo AabIahaP’!» bocboaa. Aab<*t rocnOACTBO avh cîio nOBeA'fcme rocnoACTBA avh nOTTCHHOMtf np abhtca rOCnOACTBA AVH îKtfnAH XapsAT B6AHKH CTOAHHK CT,C CHHOBH CH, eAHLţH CAvtf Bon» npnntfcTHT, ianoxe a* av^ ecr wmhhS’ KT»AHHeniH, a®a B^h^awb, CHHT» ÎbAHOB, BT.CAX, BApe 6AHKA C6 XT6T H3EpATH WT nOCB^AC, WT C6AO, WT nO 8T.C XOTApS’A TpeTATO A^AO, 3AH6K6 C6 6CT n OK p ATU A H npOAAA CCT BHIU6 pesetitf wMHHtf 3a ACnpn totobh, wt cbobav A^spo boaio h cea hhcaha CHAOCTIIO. Sipete n cseAereAie kt»aa cS’t bhah ct,tbophah ciw takavcîkiio, ha HAve: ^ewAWCie AoroeT wt Kocrfe h BhuiS’a Awrw^er wt Et,aa64ih h Eat.kS’a Aoro6T wt c^actb0 MexeAHHH», wt /Knpws h A/lAH-fe wt Bat,eoliiahh h AA6Kge rpi»K. Cero paa'i, a^^X 11 rocnOACTBO mh noMTeHHOAvtf npABHTeAio rocnoACTBA MH JK^nAH XApBAT B6AHKH CTOAHHK, IAK0$K6 A* Avtf CCT BHLU6 pCMCHtf WMHHtf bt, wmhh^ h wxAstf, hhm h chhOboav ero h bhS’kom h np'feBHtfMerOM ero H He wt KOro>Ke HenoKOA'fesHAvo, no wpH3Avtf rocnoACTBA avh. Geace h CBeAereAie nocTABHx rocnoACTso avh: actfriAH Îbauiko bcahkh ABOpHHK H *tfnAH MnpOCAAB B6AHKH A0r0eT H GtAH CnATAp H MHTp’fe BHCTirap H BpAT^A KOAVHC H TOHLţ'fe neXApniiK H GtOHKHHA B0AHKH flOCT’feAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrW^CT. H A3, A*P* rpAAVATHK, HCnHCAX rpAAY EkWpeLpH, AV'feCCLţA reHApîe 31 AbHH, T6K^4IHAV A'feTWAV WT ÂAAAVA AO HHH'fe, BT, A'feT *3TÎS. t îw Mi'XH'k BW6BWAA, avhaoctTio eo*ciio rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată {ara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele juan Harvat marele stolnic, cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Călineşti, toată partea lui Banul, fiul lui Ivan, oricât se va alege de pretutindeni, din sat, de peste tot hotarul a treia parte, deoarece s-a înfrăţit şi a vândut această ocină mai sus-zisă pentru 5 000 aspri gata, de a lor bunăvoie şi fără nici o silă. încă şi martori când au făcut această întocmire, anume: Theodosie logofătul din Costea şi Vişul logofătul din Băldeşti şi Vâlcul logofătul din judeţul Mehedinţi, din Jirov şi Manea din Bălboşani şi Alexe grecul. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Harvat mare stolnic, ca să-i fie mai sus-zisa ocină de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. 174 www.dacoromanica.ro Şi eu, Dara grămăticul, am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 17 zile, ani curgători de la Adam până acum în anul 7086 <1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 054 (M-rea Glavacioc, VIII/4). Orig., perg. (22 x 33), pecete timbrată. Cu o traducere din 1848; altă traducere, ibidem, ms. 223, f. 18. EDIŢII. Trad. DIR, B, 305. 111 1578 (7086) ianuarie 25 t MnA0CT'iew soacTeto, îw A/l.MXH'fe bobboaa m rocnOAMHT» bt»com 3cmah VrrppOBAAXHHCKOH, CMHT» B€AHKAT0 M A°BPAr0 AACgAHAptf B06B0^. A^BAT rocnoACTBO mm c'ie nOBeArfeme rocnOACTBA mm noTTeHHOMtf npABHTeAto rocno^CTBA mm /tcteViAH A/lHTprfe bcahkh bhctmiap h ct»c chhObh Cm, 6ahl(h hm Bort» aact, raKO/KC a* Mtf cct wmmhJj’ ccaa hmchcm Kom»'tCAtfA, aca JKtfnAHMittf Paacb, A'ktpeptf P*AYa MvrweT wt Pmmhmk, bt»ca, BApe cahka ce x^ct M3BPATM, WT BOA^ H WT nOAfO M WT Ulij’M’ M WT nOArOpMC CT»C BMHOrpAAeiAMM m wt n0CB^Aei 3AHe*ce to nOKtfnn BMine peTeHtf nOTTeHOMtf npABHTCAto TOCnOACTBA MM, K^nAH MuTp'fe BCAHKH BHCTMIAP, WT >K^nAHHL(A PAAA, A'kipepA PaaYaOb Awrw^er wt Pmmhmk, 3a ^rc ACnpn. A nOTOM, BMine peMeHtf riOHTeHOMtf npABHTeAîO rocnOACTBA mmm, î+ctfnAH MHTprk B6AMKM BHCTMIAp H *&nAHHl(A 6rO, N'ferA, WHM 6CT AAAM H A<*pOBAAH CB’tTA enMCK^nne wt Pmmhmk ct»c taia bmuic pe^eHA whmhX, iakokc a* mX CCT BT» B'fe'tHOe B’bCnOMHHAHÎe M POAÎT6AIO CBOCMtf M a* CCT pABHO flHCAHO CT»C XTMTOpn HM6H6 CmX H îK^nAH MMTpe BHCTHiaptf M JK^nAHHL(A CrO, H*ferA. A Atpe tko Btcxotper a* pA3AP*T cîra AApOBAHÎe m ttkkm6>kh6 wt pOAÎHH CBOMM HAM BHTI KOH HAOB’fcKT», A TOrA HAOB'feKA A* CCT npOKACT WT THl' CB’llTH WTl(H H>KC CfcV Bl» HhKCM. Gero pAA’i, aaA°X h roCnOACTso mm CK'feTA enHCKtfnHC taia bmuic peseHA WMHHA H C6AA KT» WMMhX H BT» WXAbX, HMM, CHHOBMM MM, BH^KOM M np'feBHb’seTOM HM H H6 WT K0T05K6 HCnOKOA'fesHMO, n0pM3M0 TOCnOACTBA MM1. Geace h CB6A6T6AÎe nocTAKAex M rocnOACTBO mm: a&nAH Îbaluko kca ABOpHHK H tttfnAH MHpOCAAB B6AMKM AWTW<ţ>6T H GtAH CnATAp H EpAT^A KOMHC H MHTp’fe BMCTHiap H TOHlvfe neXApHMK M X Ap BAT CTOAHMK M GtOHKHI(A BeAHKH nOCTCAHMK. IImc M’fecettA reHAp’ie îce abhm, bt» A'feT ^3r5. t Iw M'i'xH’fe bw6bwaa, mmaoctYio bo>kîio rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vistier şi cu www.dacoromanica.ro 175 fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul numit Copăcelul, toată partea jupaniţei Rada, fiica lui Radul logofătul din Râmnic, oricât se va alege din apă şi din câmp şi din pădure şi din podgoria cu viile şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat mai sus-zisul, cinstitul dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vistier de la jupaniţa Rada, fiica lui Radul logofătul din Râmnic, pentru 3 200 aspri. Iar apoi, mai sus-zisul, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Mitrea marele vistier şi jupaniţa lui, Neaga, ei au dat şi au dăruit pe sfânta episcopie din Râmnic cu acea mai sus-zisă ocină, ca să le fie de veşnică pomenire şi părintelui său şi numele lui şi al jupanului Mitrea vistierul şi al jupaniţei lui, Neaga, să fie scris drept cu ctitorii. Iar dacă cineva va vrea să strice această danie şi întocmire din rudele sale sau fie orice om, iar acel om să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sunt la Nicheia. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei episcopii acea mai sus-zisă ocină şi sat de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele1. Iată şi maroti am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Gonţea paharnic şi Harvat stolnic şi Stoichiţa mare postelnic. Scris în luna ianuarie 25 zile, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 055 (Ep. Râmnic, LIX/2). Orig., hârtie (30 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1778. EDIŢII. Trad. DIR, B, 305-306. Facs. Ibidem, 580. 1 Text nepotrivit cu destinatarul. 112 1578 (7086) februarie 1, Bucureşti ... && ce wcTABmue ... kako ecr ... ccao T'BTAptfA ... Hera ecr nOCTABHA ...  BOA'fepH £A 3AKA6T HA A^HT» H HA COpOK, AHtf 6CT WCTAUie Kp'bCTHA't (wt 3akoh) «it npeA rocnOACTBA a\h. A n0T0A\..., repe ce cfcV haatha ccao T'vrAptfA bt»c wt kt» Kp-lcthat». A n0T0A\, Kp'bCTHAt, WH flAK eqJ€>Ke H'flCT XOT’ftA AA ce wc(tabht taro, ahV ecr H3bau,ha) ha Baaayaob HT»nACTH Acnpn. H tfaeA Mtf ecr wBAAB’fe 5 BOA’fepH H flAK eCT A^HCCHA fjAAAY* » TCX 3 BOA’fepH npeA TOCnOACTBA A\H, repe cfcV cseAeTeACTBOBAAH ctc hhxhc A^ine, kak0 He eCT wctaa £aaay* Kp'bCTHA'tB A^>BH0 HH>Ke CA«H HOBLţtf n0 MHOrO. Tca\ pAA’i, AdA°X H rocnOACTBO mh £aaayaob, lAKOxe a* cct A\npH0 n CA0S0AH0 WT KT» Kp'tCTHA'k H A* CCT CCA0 T'tTAp^A WXAB't. A n0T0A\, riAK ce eCT haakax £aaaya npeA rocnoACTBA a\h wt ceCTptf ch, KaTAAHHA 3AH€>Ke “hC XOipCT A* AP'1»ÎKMT X0Td(P0Be BHH0rp)AAeA\ HA Ui HM H kako eCT bhw no np’feacAe sp’feMe, AdîKe ^ ••• n KdK0 HX (AAA) A3t» np'feKH 176 www.dacoromanica.ro wt Moe A«BP0 boaw, an# xOKeuie a* MHHtfeuie npe3 x^apa"- A tf tcm, rocnOACTBO mh taba^X 11 C^AHX n0 npABAtf h no 3akoh h ct»c bi>chmh mccththmh npABHTCAW rocnoACTBA mh h AM^X rocnoACTBA mh Eaaayaob h cecrptf ch, Kataahncb, aa ce AP't*|1T x0TApT»Ae OTApn, kako cer ehw no n(p*fe)>KAe Bp'feMe. Gero pAA’f, aaa®X 11 rocnoACTBA mh Eaaayaob, iAKO>Ke aa m# ecr ccao Tt.tap^a wxabS', cmS’ h chnobh hm# h bhokom h np'feBHOSeTOM h nc wt KOrOKc HenOKOA'&BHMO, nopH3MO rocnoACTBA mh. Geace h cseAereAie nocTABArfex rocnoACTBA mh: attfnAN Îbaujko bcahkh ABOpHHK H tttfnAN A/lnpOCAAB B6AHKH AWrWcţ>eT H GTAN CnATAp H MHTp'fe BHCTÎiap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHU^fe neXApHHK h Gtohka nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AOrOcţreT. HcnncAx A3, Eoaa'6 tpamathk, bt, ctoa EtfKtfpetpH, M'feceiţA cfresptfApie A ABH1*> Bl» A'feT jt3TT3. t îw MTxH’t BweBWAA, MHAOCTiKj bojkVw rocnoAHNB- ... să se lase ... că este ... Vladul satul Tătarul... a lui, a pus ... 4 boieri, ca să jure la zi şi la soroc, ci a rămas Cârstilă (de lege) dinaintea domniei mele. Iar apoi... de şi-a plătit satul Tătarul tot de către Cârstilă. Iar apoi Cârstilă, el iarăşi încă n-a vrut să se lase aşa, ci a aruncat asupra lui Vladul năpaste 3 OOO de aspri. Şi au luat amândoi 6 boieri şi iar i-a adus Vladul şi pe acei 6 boieri înaintea domniei mele, de au mărturisit cu sufeletele lor că Vladul n-a rămas dator lui Cârstilă nici un ban mai mult. De aceea, am dat şi domnia mea lui Vladul, ca să fie în pace şi slobod de către Cârstilă şi să-i fie satul Tătarul ohabă. Iar apoi, iar s-a plâns Vladul înaintea domniei mele de sora sa, Cătălină, pentru că: “nu vrea să ţină hotarele viilor noastre, precum a fost mai înainte vreme până la ... şi precum i-am dat eu zestre de a mea bunăvoie, ci vrea să treacă peste hotare”. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Vladul şi surorii lui, Cătălinei, ca să ţină hotarăle vechi, cum au fost înainte vreme. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Vladul, ca să-i fie satul Tătarul ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Boldea gramaticul, în scaunul Bucureşti, luna februarie, ziua 1, în anul 7086(1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 056 (M-rea Radu-Vodă, XI/2). Orig. hârtie, rupt, lipsindu-i partea superioară, pecete timbrată. Cu o traducere de la sfârşitul sec. XIX. EDIŢII. Trad. DIR, B, 306-307. Facs. Ibidem, 581. 177 www.dacoromanica.ro 113 1578 (7086) februarie 6 t AVhaoctho EO/Ki'ew, îw MHxtrfe BOesOAA h rocnoAHtn» bt»coh 3€Mah VrrppOBAAx'iHCKOe, chht» seAHKAro h np'feAOBpAro Aab^ahaP^ bocboaa. Aabat rocnoACTBA mh ckj noseA^me rocnoACTBA mh HerpeB h c*bc hhx chhobh ch, eAHi^e hm Eortf aact, raKOîKe aa Mtf eCT WMHHtf tf /Ktfm.H'feHH, aga bai^iom ch GVkAAT»B B'bCA, BApe 6AHKA C6 XTCT H3BpATH WT nO BT»CWM XOTApOM, nOH6>K6 Mtf 6CT CTApA H (ipABA WMHHtf H A^Ahha BAIJIOM CH GtfKAA’bB. H (iak aa eCT Herpes wMHHtf tf KoT6H6t{i6, a^a baijiom ch CtfKAA’bs CBAKA, BApe 6AHKA C6 X^eT H3BpATH H WT nAAHHHH H WT BOA H WT* nO BT»CWM XOTApOM, noHe^ce Mtf bct ctapa h npABA whhh^ h a^Ahha baijiom ch OVkaa'bb. H (iak aa eCT Herpes wmhhS' tf A^KtMeijiH, aca baijiom ch O^kaa’bb BT»CA, WT BOA H WT HOAtO H WT nO BT»CWM XOTApOM, nOH€)Ke Mtf CCT CTApA H npABA H WMHHtf H A'fiAHHA BAljiOM CH GtfKAA'bB. Hiiak aa eCT Herpes wmhh^ tf H’feroMHpeiţie, a ca baijiom ch GVkaa'bb h eAHH B6MHH, nO HME BaAAYa H WMHHA BtCA, BApe 6AHKA CC X^CT H3BpATH WT no bt»cwm xotapom, noHeace Mtf eCT ctapa h npABA wMHntf h a^Ahha eaijiom CH GtfKAA'EB. H nAK aa eCT Herpes wmhhV tf Bot^hh, a^a baijiom ch GVkaa'bb h ct»c B B6MHHH, nO HME IsAH H OTAH, H WHHHA BtCA, BApe CAHKA Ce X^CT H3BpATH WT BOA H WT rOpA H WT- nO BtCWM XOTAp, nOHCÎKe Mtf eCT CTApA H npABA WMHHtf H A^Ahha B Alţi OM CH O^KAA'bB. H nAK aa 6Ct Herpes WMHHtf tf E'tAeqii EfcWAOs, aga mathm ch, îKts’nAHHi^es KAnACB, 3AHe>Ke io eCT a*a bpatom ch Gtah nopTAp wr Pt^tcijih np’feki'e h ct»c BHHOrpAAV> nAK np’fekte. H nOTOM ce eCT pa3at&aht Herpe h Paaya wt AnenCA hm, no HMe Oaamhm, wt Btc'fex WMHHese h wt B’tC’fex KOMATese, A^KAe cct ehw kW^M ch Paaya >bhb, no np'fejKAe sp'feMe. A noTOM, GVkaat», wh eCT hmaa cahh BpAT, no HMe np'BBts’A. TA/Ke EptstfA, WH H'feCT pOAHA HH>KC CA™ CHHT» WT ’rfeAO ero, Htf cct wctabha ha ct»mp*bti» eMtf, ct»c cboh ia3hk, Heroso a^ao 3a wmhh^ nOAOBHHA aa b^a6 AHence^M ch, no HMe Herpe, h wt boa h wt nAAHHHe1, nAK nOAOBHHA H TpH B6MHHH, nO HM6 /KAretf H fiOHK^UI, WBAAB6 WT AtfKT»Me4ie h wt KoTeHe4ie, nAAAK’fe, a AP^rA nOAOBHHA aa b^ac Hp'bbS’aob CAM 3A WMHHtf, AAH Aa AP'k*»'1’ Herpe WMHHA WT AtfKT»MeqiH H ABC BeMHHH H nOAOBHHA2 aa AP’B^er wmhha wt KoTeHei^ie. A noTOM, np-BB^A h Herpe h G^kaat»5, whh cfcV hmaah nptf npeA nOKOHHAro poA’iTeAio rocnoACTBA mh, Aab^ahaP^ bocboaa» ct»c Mol^ok h c*tc Gaamhk h ct»c epATieM ch. H CHiţe np'feuie Mol^ok h Gaamhm ct»c spATieM ch haa np'BBts’A h haa Herpe (ct»c) bba npeKio npeA noKOHHAro poAÎTeAio rocnoACTBA mh kako hmat h whh wmhh^ WKptcn» c*i»c np-tB^A h ct»c Herpe H C*BC CHHH4 WT WMHHA S’hkS’m CH np*BB^A0B. A TCM TOCnOACTBA MH TACAAX h c^ahx no npABA^ h no 3akoh c*bc b*bchmh mccththmh npABHreAW tochoactba 178 www.dacoromanica.ro mm h a*A^X rocnOACTBA mm IIpt.bVaob m Herpes h OVkoat»5 3akoh bî sOA^pn, xepe aa mX A0HeCHUje nPeA nOKOMHAro poA’iTeAio rocnoACTBA mm, xepe aa CBeAereACTB^er ct»c HeroBe A^e: aaa cct nptBfe’A wmhhV Mohokob h GaAMHCB CT.C BpATl'lSM CM MAM H’feCT AaAH? H AOHeCHUie CCT nO T6X 81 BOA’fepH, xepe cfcV CBeAereACTBk’er npeA nOKOMHAro poAîreAio rocnoACTBA mm h aaa ecT ct»c Herose A^me bt»cax wmmha aa s^a6 nptBfe’AOB m Herpes m cmhh6, a Moi^ok h Caamht» ct»c spATieM cm aa He mmat HH/tce caua MeT'fex ct»c cYe BHUie wmhhV. Takoîka6?6 eCT A0HecHiiie h npeA rocnoACTBA mm Tex 81 EOA'fepH, Tepe cfcV aaam ct»c Herose A^uie bt»ca wmhha, a* cct np’usfe’AOB h Herpes h GVkAAT.7, a M040K H GaABHI. CT.C BpATl’eM CM, WHH CfcV WCTAUie WT 3AK0H M wr cV^cAerne ot npeA rocnoACTBA mm, kako Menrfex AA ne mmat ct»c cie bmujc peneHA wmmhV hhkako?k€. H nAK noKtfnM Herpe m IIp'tBtfA wmhhV maahmhV, aca Gaamhcb, AT»mepA GtOMKT»B, BT»CA WT M3B0p^A >kmt Herpe wr cie wmmhV hoaVbmha, a np'tBfc’A aP^a doaobmha. H nOKtfnM Herpe bt»ca aca Gaamhcb h aca Toace wt TpViOA VpctfAOB nOAOBMHA 3A jîH ACnpM rOTOBM. H nAK aa cct Herpes m Gokaat»9 A^miiahm nOAOBHHO wr €ahh bcmhh, no MMe Gtah. Gero paa’i, aaa°X m rocnoACTBA mm Herpes, iako aa mV cct wmhhS’ WXAbV, MM M CMHOBH HM M BHOKOM H np'feBHiAieTOM HM H HM WT KOrO?K6 HenOKOA^BMMO, nopM3MO rocnoACTBA mm. Geace h cseAereAi'e nocTABA'fex rocnoACTBA mm: acVnAH Îbaujko bcamkm AsopHMK m actfnAH Mmpocaab bcahkm AOrocf>eT m Gtah cnATAp h MnTp'fe BMCTirap M EpAT^A KOMMC M X Ap BAT CTOAHMK M TOHlvfe neXApHMK H GTOMKA nOCTCAHMK. HcnpABHMK, YbAUIKO B6AHKH ABOpHMK. IImcax A3, EoAA'fe, M'facei^A 4>eBp^ApYe s a*»hm n cor Aaama a° cero nMCAHÎe B A'feT /L3TÎ3- t îw Mi'xH'fe sweswAA, mmaoctiw soacito rocnOAUHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Negre cu fiii săi câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Jupâneni, toată partea tatălui său Sucală, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină a tatălui său Sucală. Şi iar să-i fie lui Negre ocină în Coteneşti, toată partea tatălui său Sucală, oricât se va alege şi din munţi şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină a tatălui său Sucală. Şi iar să-i fie lui Negre ocină în Lucăceşti, toată partea tatălui său Sucală din apă şi din câmp şi de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină a tatălui său Sucală. 179 www.dacoromanica.ro Şi iar să-i fie lui Negre ocină în Neagomireşti, partea tatălui său Sucală şi un vecin, anume Vladul, şi ocina toată, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi dedină a tatălui său Sucală. Şi iar să-i fie lui Negre ocină în Boteni partea tatălui său Sucală şi cu doi vecini, anume Ivan şi Stan, şi ocina toată, oricât'se va alege din apă şi din munte şi de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină a tatălui său Sucală. Şi iar să-i fie lui Negre ocină în Bădeştii Bunului, partea mamei sale, a jupaniţei Caplea, pentru că i-a dat-o fratele său Stan portarul din Răteşti de zestre şi cu via, iarăşi zestre. Şi după aceea s-au despărţit Negre şi Radul de nepoata lor, anume Slamna, din toate ocinele şi din toate averile, pe când era încă viu unchiul lor Radul, dinainte vreme. Iar apoi Sucală, el a avut un frate, anume Pârvul. Deci Pârvul, el n-a rodit nici un fiu din trupul lui, ci a lăsat la moartea lui, cu limba sa, partea lui de ocină jumătate să fie nepotului său, anume Negre, şi din apă şi din munţi1, iarăşi jumătate şi trei vecini, anume Jagheu şi Voicuş, amândoi din Lucăceşti şi din Coteneşti, Palache, iar cealaltă jumătate să fie a Iui Pârvul singur pe ocină, însă să ţină Negre ocina din Lucăceşti şi doi vecini şi jumătate2 să stăpânească ocina din Coteneşti. Iar apoi, Pârvul şi Negre şi Sucală3, ei au avut pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cu Moţoc şi cu Slamnă şi cu fraţii lor. Şi aşa pârâu Moţoc şi Slamnă cu farţii lor pe Pârvul şi pe Negre cu mare pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele că au şi ei ocină de ocol cu Pârvul şi cu Negre şi cu fiii4 din ocina unchiului lor Pârvul. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele, şi am dat domnia mea lui Pârvul şi lui Negre şi lui Sucală5 lege 12 boieri, de să-i aducă înaintea răposatului părinte al domniei mele, de să mărturisească cu sufletele lor: a dat Pârvul ocina lui Moţoc şi lui Slamnă cu farţii lor sau n-a dat? Şi i-au adus pe acei 12 boieri, de au mărturisit înaintea răposatului părinte al domniei mele şi au dat cu sufletele lor toată ocina să fie lui Pârvul şi lui Negre şi fiii6. Iar Moţoc şi Slamnă cu fraţii lor să nu aibă nici un amestec cu această ocină de mai sus. De asemenea au adus şi înaintea domniei mele pe acei 12 boieri, de au dat cu sufletele lor toată ocina ca să fie lui Pârvul şi lui Negre şi lui Sucală7, iar Moţoc şi Slavnă cu fraţii lor, ei au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, ca să nu aibă amestec cu această mai sus zisă ocină nicicum. Şi iar au cumpărat Negre şi Pârvul ocină la munte, toată partea Slamnei, fiica lui Stoica, din izvorul Leaotei Mari şi Mici8, până la Ţibra, însă să ţină Negre din această ocină jumătate, iar Pârvul cealaltă jumătate. Şi a cumpărat Negre toată partea Slamnei şi partea lui Golea, jumătate din Gruiul Ursului, pentru 150 aspri gata. Şi iar să le fie lui Negre şi lui Sucală9 în Luciani jumătate dintr-un vecin, anume Stan. De aceea, am dat şi domnia mea lui Negre ca să-i fie ocina ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. 180 www.dacoromanica.ro Am scris eu, Boldea, luna februarie 6 zile şi de la Adam până la această scriere, în anul 7086(1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 057 (Mitrop. Ţ. Rom., XCVI/4). Orig. pcrg. (47,5 x 33), pecete timbrată. Cu o traducere din 1743; altă traducere ibidem, ms. 127, f. 24v-25. EDIŢII. Trad. DIR, B, 307-309. 1 Pasajul: “h wt boa n WT nrtAHHHe" (şi din apă şi din munte) scris de altă mână peste text răzuit. 2 Cuvântul “nOAOBHHfl" (jumătate) la fel. 1 s. 7.9 . Wk4aV. (Sucală) la fel. 4,6 “chhh“ (fiii) adaos de altă mână peste text răzuit * “h Mdj\aro“ (şi Mici), la fel. 114 1578 (7086) februarie 10, Bucureşti t MhaoctYio KOîK'ieto, îw MHXH'fe bocboaa h rocnOAHHT, bt,coh seMAe ^rrppoBAAx’mCKOe, chht, BBAHKAro h nprfeA°BPAro Aa6SahaP^ b06boaa. Aabat rocnoACTBO mh ci io nOBeA'feme rocnoACTSA mh CAfcW rocnoACTBA mm Gheiiowb Aoro4»er ct»c chhobh cm, 6ahh6m Bon, ^act, raK0*ce aa cct wMHHtf tf rt/ltfinereipH wt haa bt»c ccao roaobhho, wt roaio h wt lu^m h wt ceAAAmpe, CT,C BT,CH B6MHHH M WT BOA A TeA'fe/KHHWB iKHB M WT BOA* BOAH'ttfAOS, CT.C EpOAOBe 3A B0A6HHL(6 H CT»C XOTApOM, A^A Gn»HHAT»B ABOpHMK, KOAMKO BMW 6CT nOKtfflHA WT GheÎIO WT HomAHM, 3AH6K6 IO 6CT flOKhVlHA CAtfrA TOCflOACTBA MM Ghb'ÎIO A0r0<ţ>6T WT HAA BApBA, A(H6)nC6A Gm»HHAT,B ABOpHHK, AT»4iepA EApBh'AOB ABOpHHK, 3A ACtipH TOTOBM. H npOAAA eCT EApBA CAMA, WT H6MHA AOBpO BOA IO WT fip6A POCflOACTBA MH H CT,C 3HAHI6 BT»C6M M6niAUJ0M H wt rop H WT a®a. (Gero pAA'i), AAA°X H rocnoACTBO mh CAtfrh’ tochoactba mh GheTiowb AOrocfieT, iaK0îtce aa Attf cct wMHHtf h wxaeV, cmV (h chhobom cmV h) bhokom h npTbBHtf»teTOM h wt HHKOrOKe HenOKOA’iiEHMO, no p’fe't rocnoACTBA mh. Geace h CBeAeTeA'ie (rocta)bhx rocnoACTBO mh: mcVrah Îbaluko bcahkh ABOpHHK H îKijYlAH MnpOCAAB B6AHKH A0r0<ţ>eT H (GTAH CnATAp H fl/l^Tp’fe BHCTHiap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHt^’k n€XApHHK H GtOHKA B6A nOCTCAHHK. HCnpABHHK, MHpOCA(AB B6AHKH A)0r0<£eT. H A3, AaPa rpAMATHK, OHCAX rpAAY EtfKtfpetJIH, M'fecet^A £|>eBpVAp 7 AhHH, BT» A'feT ><30*5. t îw fl/li'xHTfe (bwcbwaa, mhaoctiio) boîkYio rocnoAHHt. (Pe verso, contemporan:) 3ac CBeAereAYe h MeniauiH: n^Tph' Aoroc^er wt Hepseme h Eaa^ Aoroer wt IIoacepTiipH h Eop'rfe wt IIIoAOMOHeipH R\a(omhh46b) h IIara wt IţlicfeH h AtfMHTptf wt Kn,MnHHA h ApT,rHM vot www.dacoromanica.ro 181 Gn»Heqin h ... ApMAtu wt CrpT»tfAeqjn. H M’fcpnA ecr Acnpn Mhxaw rpT»K tf k^kw 64>THAV,eR AOroer. H wt TpecTi'iaHH, IIack^a h fîpTwvh h Pmya h Mhkuiah h ... t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Sibiiu logofătul cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Muşeteşti, jumătate de peste tot satul, din câmp şi din pădure şi din vatră, cu toţi vecinii şi din apa Teleajenului Viu şi din apa Vodnăului, cu vadurile de moară şi cu tot hotarul, partea lui Stănilă vornicul, cât a fost cumpărat de la Sibiiu din Cioceani, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele, Sibiiu logofătul de la Barba, nepoata lui Stănilă vornicul, fiica lui Barbul vornicul, pentru 16 000 aspri gata. Şi a vândut Barba însăşi, de a ei bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Sibiiu logofătul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea- jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi (Stan spătar şi Mi)trea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mirosl(av mare) logofăt. Şi eu, Dara gramaticul, am scris în cetatea Bucureşti, luna februarie 10 zile, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Pe verso, contemporan:) Aici jurătorii şi megiaşii: Pătru logofătul din Cervenie şi Badea logofătul din Pojerăşti şi Borcea din Şolomoneştii Ialomiţei şi Papa din Şchei şi Dumitru din Câmpina şi Drăghici din Stăneşti şi... armaşul din Străuleşti. Şi a numărat asprii Mihai grecul în casa lui Eftimie logofătul. Şi din Trestiani, Pascul şi Vârlea şi Radul şi Micşan şi... Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 058 (M-rea Snagov, IX/2). Orig. hârtie (31 x 21), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; alte traduceri, ibidem, ms. 354, f. 27 , 458, f. 21v-22. şi Doc. istorice, XX/278. EDIŢII. Trad. DIR, B, 309. Facs. Ibidem. 582. 115 1578 (7086) martie 1, Bucureşti t Mhaoctîw BOKiew, îw MnxH’t bo6boaa h rocnoAmn» bt»coh 3 cm ah VrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» BSAHKArO H np^A^pArO AACşţAHAptf B06B0A^- A4B4V rocnoACTBo mh cîe noBCA’feHîc rocnoACTBA mh x&nAHHiţcB IPtuuieB Aoro<ţ>eTTfecA H a&nAHHlţCB MApi'CH n0CT6AHHMACA H C’kC HHXHH CHH0BH, CAHlţe HM Eorb npHn^CTHT, IAK0>K6 Aa HA\ CCT C6A0 AVmÎIA CT.C BT»C XOTApOM. Il0H6X(e CCrO C6A0 BHLU6 peM6Hi( BHA CCT A^AIl*4 APT»rHM0B ABOpHHKis’, AHts’ 6CT BHA foeA wt poAÎTeA rocnoACTBA mh, noKOHHAro AAHgAHApis’ BoesOA^, Tepe ta ecT bha 182 www.dacoromanica.ro AAA CB’fenrfeH MOHACTHpe TAArOAeMArO ...1 A T6M, TOCnOACTKO MH TA6AAX H HCTHHCTBOBAX roCnOACTBO «H BCAA\A A0BPe H H3NAHAOX KAK0 eCT BHA T0r0 C6AO A^A>h^ AP'BrH'*0B AKOptlUK. Ta>K6 TA CT»M ^36A TOCnOACTBO MU WT CB’feTA MOHACTHp, Tepe TA CT>M Aaa TOCnOACTBO MU nAKH >Kfc’nAHHLţ6B H^KLUeB AOro4>eTTfeceH h attfnAHHiţeB MApYia noCTeAHHMACA wr AopetpH, lAKOace aa H6 B^AC pOAlTCAIOB rOCnOACTBA MU rp’fex* H CTOAAH aîtfnAHHIţA H'feKIlIA H ceCTpA mu Map'iia h ctc KAAtfrcpiw ahi# npeA rocnoACTBA mu, Aiitf wctalu6 KAA^repiH WT 3AK0H UIT npeA rocnoACTBA MH, IAK0>Ke B'feKH Me’rfex AA N6 hmat ct»c Toro suine peMentf ceAO ASViia. Oero paai, aaa°X rocnoACTBA mu ads’riAHHiţeB JLfeKiueB AOro^eT'feCA h ceCTpes cu, aîtfnAHmvx MApYia noCT6AHHHACA, bhth hm cYw suine nHCAHO ccao HM BT» VUMHHtf H B'K WXAEtf, 11 CHHOBOM HM H BHOKOM HM H npeBHOHHTOM HM H UIT H6K0r0>K6 HenOKOA'feEHMS’, nO WpH3M^ TOCnOACTBA MH. GeaeT H GtAH CnATAp H MHTp’fe bhctYiap h BpaWa komhc h Xapbat ctoahhk h ToHi^’fe nexAP»HK h Gtohka B6AHKH nOCTCAHHK. HCnpABHHK, ÎbALUKO B6A ABOpHHK. H A3, Nckoaa, HCnnCAX rpAA EtfKtfpeiţiH, M’feccrţA MApxYe S AbHH H TeK^LJIHM A'feTOM UIT A A AM A AO HHH’fe BT» A’feT ^3113. t îvw Mi’xH'fe BVwesvwAA, mhaoctYio bojkYio rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi pre bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neacşei logofeteasa şi jupaniţei Măriei postelniceasa şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Luciia cu tot hotarul. Pentru că acest sat mai sus zis a fost dedina lui Drăghici vornicul, ci a fost luat de părintele domniei mele, răposatul Alexandru voievod, de l-a dat sfintei mănăstiri numite ...1. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi adeverit domnia mea foarte bine şi am aflat că a fost acel sat dedina lui Drăghici vornicul. Deci l-am luat domnia mea de la sfânta mănăstire, de l-am dat domnia mea iarăşi jupaniţei Neacşei logofetesei şi jupaniţei Maria postelniceasa din Floreşti, ca să nu fie părintelui domniei mele păcat. Şi au stat jupaniţa Neacşa şi sora sa Maria şi cu călugării faţă înaintea domniei mele, ci au rămas călugării de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu acel sat mai sus zis, Luciia. De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Neacşei logofeteasa şi surorii sale, jupaniţei Maria postelniceasa, să le fie acest mai sus scris sat de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. www.dacoromanica.ro 183 Şi eu, Necola, am scris în cetatea Bucureşti, luna martie ziua 1 şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. St Buc., A. N., CXVI/10. Orig. hârtie (37 x 30), pecete timbrată. Cu o traducere modernă. EDIŢII. Trad. DIR, B, 310. Facs. Ibidem, 583. 1 Loc alb. 116 <1578-1583) aprilie 7 Izvodu cărţii Mihnei vodă f Dat-au domniia sa această poruncă a domnii sale slugii domnii sale, lui Dragomir postelnicul, ca să fie volnic cu cartea domnii sale ca să-şi întoarcă bucatele de pe venitul unui an de la satul Băleşti, pentru că să jălui sluga domnii (sale), Dragomir postelnicul, înaintea domnii sale cum că au avut pâră pentru această moşie cu credinciosul boiar al domnii sale, jupan Radul vel armaş. Şi pentru că să hrănia Dragomir postelnicul pe acea moşie, să pârăia credinciosul domnii sale, mai sus-numitul, pentru că au fost închinat lui Dragomir postelnicul un venit şi au fost luat acest venit de la Dragomir postelnicul şi alţi boiari din satul Băleşti, ce au fost mai avut moşie şi n-au strămutat venitul slugii domnii sale lui Dragomir postelnicul. Drept aceasta au dat slugii domnii sale, lui Dragomir postelnicul, ca să fie volnic să-şi întoarcă (de la) acest sat, cât şi de la alţi boiari ce au avut moşie într-acest cuprinsu, să-şi întoarcă venitul, pe cum scrie mai sus, că aşa porunceşte domniia sa. Meseţa aprilie dni 7. Iar în limba rumânească s-au scos în octomvrie 20 dne 1768, de Lupp Costandin dascal slovenesc. Aih. St Buc., Doc. istorice, MDCLXXIII/9. Traducere. Datat din prima domnie a lui Mihnea Turcitul, după boierii amintiţi în document 117 1578 (7086) aprilie 12 t A/Vhaoctiw eojkYio, Kw Mttxrrk bocboaa h rocnOAHHi» bt»coh 36mah tfrrppOBAAXiiOHCKOH, cutii» seAHKAro h npTfeA°EPAr0 AAegAHAptf bocboa#, ^abat rocnOACTBO mh KtfriAHHtţeB Kaacb h ci»c hhx chhobh ch, eAHiţe hm Bon» npHnis’cTH, iaK0*ce a* Mtf eCT wiHHtf Pakobhiyi», aga Paacb h Bhcopkt»b H fi0HK1»B 3A WMHHtf H A6A tflOKOM CH PAAYA C0AK6 IO 6CT npOAAA Paaa h BncopKi» h Bou kt» wt hchhom AO^pOM boaio h ct»c 3HANî6 BT»CrfeM Meri'iaUiHM 3A jtĂ ACnpH rOTOBH. H IlAK eCT rtOKtfriHA «KtfllAHHLţA KAA’fe 184 www.dacoromanica.ro A6A ZA WMHHtf GtAHMIOAWB WT PAKOBHLţ'b B'LCA, WT nOCB^A6, WT BOA A H WT iiiWma h wt noAto h ccahijic tf ccao za îţr ACnpn. H npoAAA ecr Gtahmioa, wh WT CBOHM AOBpOM (bOAIO). H (1AK flOKtfnH 5KtfnAHHl(A KdA'fe A^a 3A wMHntf AhCKWB, CHHT» EaA6B WT PAKOBHlţA, B'bCA, BApe 6AHKA C6 X^HT H3BpAT WT BOA^ H WT UltfM H WT nOAiO H C6AHl|16 tf CCAO ZA T AC(tpH rOTOBH. Gero pdA'i, aaa°X h rocnOACTBA a\h KtfnAHHiţes Kaa6b, iakokc aa hm 6CT WMHtftf BT» WXAKT», HHM H CHHOBOM HM H BHÎfcOM H np’fesHOMATOM HM H H€ wt KoroKAO HenOKOA'fesHMO, no peM rocnoACTsa mh. Geace h CB6A6T6Aîe noCTABA'feeM rocnOACTBO mh: adftiAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H JK^flAH MiipOCAAB B6AHKH AOrO^CT H AA.HTp'fe B€A BHCTIRVp H GtAH B6A CnATAp H EpAT^A B6A KOMHC H TOHlţ^ neXApHHK H JK^flAH GrOHKHlţA B6AHKH flOCTgAHHK. IIcnpABHHK, MnpOCAAB B6A A0r0cf>6T. IIhCAX A3, 3AXAp'lia A0r0cf>6T, M'fecet^A AnpHAÎe B? AbHH, BT» A^feT /3n5- t îw M'i'xH'fe BW6BWAA, mhaoctY eojkiio rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea jupaniţei Calea şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Racoviţa, toate părţile de ocină ale Radei şi Bisorcăi şi Voicăi şi partea unchiului lor, Radul slugerul, oricât se va alege, din apă şi din pădure şi din câmp şi de pretutindeni, pentru că i-au vândut Rada şi Bisorca şi Voica de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupani ţa Calea toată partea de ocină a lui Standul din Racoviţa, de pretutindeni, din apă şi din pădure şi din câmp şi vatră în sat pentru 700 aspri. Şi a vândut Standul, el de a lui bunăvoie. Şi iar a cumpărat jupaniţa Calea toată partea de ocină a lui Liscu, fiul lui Badea din Racoviţa, oricât se va alege din apă şi din pădure şi din câmp şi vatră în sat pentru 300 aspri gata. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea, ca să-i fie ocină de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Mitrea mare vistier şi Stan mare spătar şi Braţul mare comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Zaharia logofătul, luna aprilie 12 zile, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, MCDLXXXVIII/108. Orig., hârtie (27 x 29,5), pecete timbrată. 118 1578 (7086) aprilie 14, Bucureşti t Mhaoctiio bokicio, Iw A/lnxH'fe bocboaa h rocnoAHm» bt»coh aeMAe tfrrppOBAAXHCKOC, CHHtf B6AHKAT0 H np^A^BpArO AAegAHAptf B06B0AA. 4.ABAT rocnOACTBO mh cito noBeA'femto tociioactba mh ceMtf cb^tom^ h kojkcctbhomYs’ XPAMtf, CB’feT’feH WBHT’feAH, B6AHL(rfeH LţptKBH MirrponOAÎH, HA&K6 6CT XP*M www.dacoromanica.ro 185 BT^Heceii’ie rocnoA* Bor» m cnACA HAtuero îy^c* XpaCTA h mccth^hliiom^’ h np’bwCB6lJ16NNOA\tf ApXHMHTpOnOAHT Kyp BAAAHLyfe CepAHM, (AKO>Ke Ad Mtf 6CT C6AO AkVilAHIH BT.CH, CT.C BT.COM XOTAp^A WT nOCB^AI M CT.C BOACNHUeX-3aN€>K6 C6A0 A^MHIANIH BMW 6CT CTApe M npAB6 WMHN6 H 3A A^A1™**’ BOA’fepWM WT M'tpyHH’feHM, NT» np'lHAOUie CAMH Hds’nAH'Api.rHM H ^APHqje nOCT6ANHHH npeA nOKOHHOM poAirreA rocnOACTBA mm, Îw Aac^ahaPa bocboaa, Tepe CfcV nOKAONMAM M AAA0UJe BHW6 pCM6N^ C6A0 Ak’MHtaNIH WT nO JK^riAN^ APdr0‘v'MPk’ b(€a)hKM ABOpHHK M 3A HHXHOM AOBpO BOAfO. A nOTOM, JK^nAN ApAfOMMp ABOpHHK AAA°X M npHAOJKH CB’fe'T’feH A\(HTpOnOAIH) BHUie peMCNO ceAO A^miianih ehth CB’feT'fen A/VHTponoAiM bt» ^Kp’fenAeme h bt» tfcTpAEfc’ H BOJKeCTBNEIM^ HNOKOMS’ BT. nHIJjk’, A JKtfnAHtf APdrOA\H(p^ h) BOA’fepOM WT A/VT.pyHN’feNM, AP^fHM M VaP*11^6! BT» B’feMHOe BT.CnOMHHAHI6, MM H pOAITBAieM MX- H KT. A a 6CT npHAOJKMA JK^nAN ApArOMHp ABOpHHK KMLU6 (pCMCHO) C6A0 AfeVitANIH CB’fe'T’kH A/lHTpOnOAIH, A îKteYlAN AP'GrM'1 H ^APMLPe nOCTCANMLţM, WHH CkV CAMHÎK6 np6A pOAlTCA TOCnOACTBA MM H CAMHJK6 CfcV CBCAereACTBOBAAM TOrAA, KAKO CfcV nOKAOHHAH C6A0 A^MIIANYh, 3A HHXHOM AOBpO XOT’feNIM BMTH CB’fe'T’feH A/lHTpOnOAIH, Ad B^fyeT H NHM H pOAHTCAfO MX BT. B’feMNOe BT.CnOMHNANie. H nAKM Ad CCT CB’feT’kH H BOMCeCTBH’feH, BeAHiyfeH L^pT>KB€ A/lHTpOnOAIH WT TpT.rOBMqje H MeCTN'feHUJOMk’ H np’fewesemeHOM^ Apx'iHMHTpOnOAHT, Kyp BAAAMLţTfe CepAcflMMA C6A0 A/VorOUieiJJIH WT no &RMBOBMlţA BT.CH, CT.C BT.COM XOTAp^A M CT.C B0A6NMlţM M CT.C BMNOrpAA'lMM. 3d»e>K6 TOM C6A0 AilOrOUieiJIM EMAM CfcV 3A A'feA'ÎNtf BAAAYAOB WT EptCeiţiM, N# npOAAA TA eCT >KVnAHM46B (KepA) WT PVmMAHM BT. npMB'ferCTBO BT. VrpT»CKA 3gMA6 3A ><3 (ACnpH). A nOTOM, JK^nAHHi^A KepA AM6 n mhaoba m npMAO>KM tom C6ao A/lorouieijiH CB’f.T’l.H A/lHTpOnOAÎM BT. ^Kp'fenAeNie H EOJKeCTBNhlM HHOKOM BT. miljjtf, A îtctfnANHlţeB Kepes M P0AIT6aT6M eM B’feMHOe BT»CnOMHNANi"H. T'feMîKe VsHA’fex M npoMeTAXMO rocnoACTso mm h mcctmth xPhcobVa noKOMNAro îw AAegANAptf BoesoAA, poA'i'TeA rocnOACTBA mm, kako cVt AddH m MMAOBAAM H fipHAO/KHAH BMQie p*fex EOA'fepH C6A6 BMLU6 p6M6NM 3A H6HM0M AOBpO XOT’tHÎIO BT. CB’kT’kM AilMTpOnOAÎM BMTM MM nOM’feHtf BT. B'feKH. A rocnOACTBO mm CHiţeace noNOBMA m ^Vbpt>ama ... bax ct»m no ct»h xP^cob^a pOA'lTeAK) rocnOACTBA MM. Gero Paa'i, AdA°X M rocnoACTso mm cs'i.T’f.H, seAMiţ’kH iţpT>Kse MMrponoAiH, iako>K6 emtm eM BMUie peseHM ceAe, A^mmiahh m A/VorouieqiM, WMHNtf BT. WXAEV A0MAeîKe CTOMT CB’tlTAA A/lHTpOnOAÎM (h WT NMKOTO)>Ke HenoKOA’feGHMO, no peM tocmoactba mm. Ilo NAUIA6M>K6 6JK6 WT 3A6UIHMX npMUieCTBIA, KOM^ BT.p^MHT TOCnOA'B Bon. EMTM BAAAAAlţtf nO HAC fiAAUJKOe 3eMAC HAH WT HAUieX MCAM (ham WT CT>pOAHMKM HAIii)6X «AM, nO rp’fec’fex HAUieX, WT HHOnAeMeHHK, BT.CAKH EAArOMeCTHBH XP^CTIAHM 6JK6 [no] nOMTCT H n0H03HT M OYTBpT.AHT CT.H 186 www.dacoromanica.ro XpHCOB^A rocnoACTBA mm, Tor rocnOAT» Bon», M>Ke bt» (Tpomte nOKAOHeHiH), AA riOMxex m a* ct»xPahhx 3A6 x'feAUM m bt» b^a111^11 B'feiţA (a^iua ero) m a* A\tf 6CT nOMOLpHHl^A HA CXpALUH'fciU C^A np’fe'fMCTA BorOA\ATH H BT»CM CB’fexM 65K6 wt B’feKA EorooYrOAMBine, ammh. (AipeAM^e He noMxex h mc noHOBHT h He oyTBpT»AMT, Ntf nopS’uiHT m nonepex m nocpAMMX, TOro rocnoAT» Bon» a* oyeieT 3Ae xTfeAOA\ m bt» e^a^m B’feivfe a^lua ero (m a* hmat) mccxiio ct» WAa M CT»C ApiA H CT» MH*feA\M (fOA^C, 6>Ke) BT»3T»nHUie HA TOCnOAA EorA H cnACA HAUiero îcycA XpncxA h (kpt»b ero) ha hhx h ha mca'i «x- Geace m CBeAereAie nocTABAex rocnOACTBO a\h: actfriAH AoepoA\Hp bca (ban) KpAAeBCKH M a&nAH IbAUIKO BCAHKH ABOpHHK H actâlAH MiipOCAAB B6AHKH AOrOcj>eX H GXAH B6A CriATAp H /W.HXp’fe B6A BHCTHtap H XApBAT B0A CTOAHHK H EpAxVa B6A KOMHC H TOHl^’k B6A neXApHHK H GTOHKHlţA B6A I10CX6AHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB bca Aoro4>ex. H HCnHCAX A3, UlepBAH, BT» CXOAHH rpAAY EtfKtfpeiţlH, AvfeceiţA AnpHAie A’i ABHH H WX ÂAAMA XeKtflţIHA\ A’fexOM y3n&. t iw Ml'XH’k BW6BWAA, MHAOCXIW BO/KÎIO rOCflOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui sfânt şi dumnezeiesc hram, sfântului lăcaş al marei biserici a Mitropoliei, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit, chir vlădica Serafim, ca să-i fie satul Ducii anii toţi, cu tot hotarul, de pretutindeni şi cu morile. Pentru că satul Luciianii a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire boierilor din Mărgineni, ci au venit înşişi jupanii Drăghici şi Udrişte postelnicii înaintea răposatului părinte al domniei mele, Io Alexandru voievod, de au închinat şi au dat mai sus zisul sat Luciianii de pe Dâmboviţa jupanului Dragomir marele vornic, de a lor bunăvoie. Iar apoi, jupan Dragomir vornicul a dat şi a dăruit sfintei Mitropolii mai sus zisul sat Luciianii să fie sfintei Mitropolii de întărire şi în folosinţă şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar jupanului Dragomir şi boierilor din Mărgineni, Drăghici şi Udrişte, de veşnică pomenire, lor şi părinţilor lor. Şi când a dăruit jupan Dragomir vornicul mai sus zisul sat Luciianii sfintei Mitropolii, iar jupanii Drăghici şi Udrişte postelnicii, ei au fost înşişi înaintea părintelui domniei mele şi înşişi au mărturisit atunci că au închinat satul Luciianii de a lor bunăvoie, să fie al sfintei Mitropolii, să fie şi lor şi părinţilor lor de veşnică pomenire. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii marei biserici a Mitropoliei din Târgovişte şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit chir vlădica Serafim satul Mogoşeştii de pe Dâmboviţa, toţi şi cu tot hotarul şi cu morile şi cu viile. Pentru că acel sat Mogoşeştii a fost de moştenire al lui Vladul din Bârseşti, ci l-a vândut jupaniţei (Chera) din Rumciani ,în pribegie în Ţara Ungurească, pentru 7 000 de (aspri). Iar apoi, jupaniţa Chera a dat şi a miluit şi a dăruit acel sat Mogoşeşti sfintei Mitropolii de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar jupaniţei Chera şi părinţilor ei veşnică pomenire. www.dacoromanica.ro 187 Astfel am văzut şi am citit domnia mea şi cinstitul hrisov al răposatului Io Alexandru voievod, părintele domniei mele, că au dat şi au miluit şi au dăruit mai sus-zişii boieri satele mai sus-zise de a lor bunăvoie sfintei Mitropolii, ca să le fie lor pomenire în veci. Iar domnia mea astfel am înnoit şi am întărit... pe acest hrisov al părintelui domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei marei biserici a Mitropoliei, ca să-i fie mai sus-zisele sate, Luciianii şi Mogoşeştii, ocine de ohabă, până când va sta sfânta Mitropolie şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. După trecerea noastră dintre cele de aici, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie stăpânitor după noi al Ţării Româneşti sau dintre copiii noştri (sau din rudele) noastre sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, orice binecinstitor creştin care va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu, cel întru (Troiţă închinat), să-l cinstească şi să-l păzească aici cu trupul şi în veacurile viitoare (sufletul lui) şi să-i fie sprijinitoare la cumplita judecată preacurata Maică a lui Dumnezeu şi toţi sfinţii care din veac au bucurat pe Dumnezeu, amin. (Dacă) însă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă, aici trupul şi în veacurile viitoare sufletul lui (şi să aibă) parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi (iudei care) au strigat asupra domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi (sângele lui) asupra lor şi asupra copiilor lor. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare (ban) al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Harvat mare stolnic şi Braţul mare comis şi Gonţea mare paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris eu, Şerban, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 14 zile şi de la Adam cursul anilor 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St. Buc., S. I., nr. 1 060 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXVH/2). Orig., hârtie (45 x 30), rupt, pecete timbrată. Cu două trad., una din sec. XVIII, alta din 1850. EDIŢII. Trad. DIR, B, 310-312. 119 <1578; 1582 -1583) aprilie 16 f Mmaoct'uo soarito, îw MHXtrfc bocboaa ti rocnOAHHi». IlmueT rocno^crso mm Ţese, m bî nptrdpwM wt BApouid rocnOACTBA mm wtt Etfaetf. H no chx, km rOBOpMM rocnoACTBA mm kako wt spitMe M^ce x°Kere BHAMT6 CÎIO KHMrtf rOCnOACTBA MM, A BH £A TAC^ATe Aa WCTABHTI O0 H'ftKOe A03MiapM, AAH T, WT BApOUIA, 3A B'hC’fex AAît:B®BC M pAEOTC rOCHOACTBA MM MHp, Aa ne pAEOTMTM CT»UI HMMM, TT>MV»0 pAE0TA6T HA CB'feTOMtf nMCKkWe, 3AHe>Ke ecT a*a pOAMTedto rocnOACTBd mm no(KO)MHAro Iw AnMgAHAptf BoeBOA^-188 www.dacoromanica.ro Ta>K6 MHp A* VOCTABHTH 3A pAEOTA H nO MHOrO Aa H6 BAAtfeUie HA T6X A03HiapH, H?K€ 6CT BHUie p'fex» epe BOA'fe Aa 3HAUI, XOKCT HMAT 3A6 p'fe'IH VOT kt» rocnoACTso mh. H TOM BH rOBOpHM TOCflOACTBA MH. A CÎ'tO KHHtV rOCnOACTBA A* KM CCT H'ferOBe ptfivfe. Hhako aa H'fecT, no p’fe't rocnoACTBA mh. HcnpABHHK, IbAUIKO B6AHKH ABOpHHK. IIhc M'fecei^A AnpHAie 31 a^hh. t îw Ml'XH'k BW6BWAA, MHAOCTl'iO BO>KIIO rOCnOAHHB. (Pe verso:) Or KtpAOMT»HemH. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, judeţule, şi celor 12 pârgari din oraşul domniei mele din Buzău. Şi după acestea, vă grăiesc domnia mea, ca din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să lăsaţi în pace nişte viieri din oraş, însă 10, de toate dăjdiile şi muncile domniei mele, să nu lucraţi cu ei, numai să lucreze la sfânta episcopie, pentru că i-a dat părintele domniei mele, răposatul Io Alixandru voievod. Deci, să-i lăsaţi în pace de muncă şi mai mult să nu-i învăluiţi pe aceşti viieri, care sunt mai sus-scrişi, căci bine să ştiţi că veţi avea vorbe rele de la domnia mea. Şi aceasta vă vorbeşte domnia mea. Iar această carte a domniei mele să o daţi în mâinile lor. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Ivaşco marele vornic. S-a scris în luna aprilie 16 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Pe verso:) Din Cârlomăteşti. Aih. St Buc., Doc. istorice, CXXVIII/115. Orig., hârtie (32,5 x 21), pecete timbrată, deteriorată. Traducere, ibidem. ms. 171, f. 233. Datat după Ivaşco mare vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR. B. 312. 120 1578 (7086) mai 7 t A/Ihaoctiw eokho, Îw A/lnxH'fe bohboaa h rocnOAHHT» B't.coe 36MA6 tfrrpposAAXHHCKoe, chht» seAHKAro h npTfeA0BPAr0 AAegAHAptf bohboaa. Aabat rocnoACTso mh cîto noscA'bHic rocriOACTBA mh Aobphhob H KpaT0M ch MApAApîeB H CT»C HHX CHHOBH, CAHtţ6 HM Eon> AaCti l»K0>Ke AA Mtf 6CT WMHHtf CopOKOB’feH'ie, ACA MaH6B H EpAHOB B1>CAX, BApH 6AHKA CC X^CT H3BpAT VOT no BtceM xOTApoM, nOHe>Ke mK ecx aaa A/lAH'fe h EpAH vor ct.mp'et hm, kako Aa hx nOM'feHis’eT h aa ch iiaatht hhxhh A^HOse. H raatha ecr ^ţospHH h A/lApAApie a^>khob6 b-kcax c-kc Acnpn totobh i|r. H rtAK nOKtfnn Aoephh h A/lApAAp’ie wr Maphha h wt Oaamha vot caha BHHOrpAA H VOT 6AHA AHBAA6 &RC ACA0B6 3A C ACnpH. H nAK nOriftlH AOBpHH H www.dacoromanica.ro 189 MApAapîe wt £ai»aoa6 h wt Gaamha h wt Ma^hha wt ceAHiţie A^e acaobc 3A prîe ACnptt totobh. H fiak nOKtfnn Aobphh h MApA^pTe wt GeAHiţie VpA6HHUlOB UieCTArO A^AO 3A ne ACnptt. H nAK nOKtfllH jţOBpHH H MApAApie wt Aab^a ceAHiţie, wt ntfr AOP” m»pT»tf, aca eMtf bt»cax 3a ac ACnptt TOTOBM. Gero paa'i, aaa°X h rocnOACTBO mh cîkj bhoic p'bx hmchhm awaic, tatcoace AA Mtf COT WMHHk' BT» WXAGT», HHM H CHHOBH CH HM H BH&OM H np^BH^MCTOM h He wt Koroace HenOTT»KHOB6HO, no pev rocnoACTBA mh. Geace h cb6A6T6ah nocTABA'kx rocnoACTBA mh: actfnAH Îbaluko bcahkh ASOpHHK H î+cteVlAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWCT H GTAH CnATAp H MHTp'fe BHCTIiap H BpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHlvb n6XApHHK H /+ci$YlAH GtOHKA B6A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MupOCAAB B6AHKH AWrWtj>€T. Gme H5 HAnHCAX, A3 FAH'fe AWrWtj>eT, M'feceiţA MAtO 3 AbHM H WT Aaama TeKtflJie AO HHH'fe A'feTOM Bl» A'feT /.SH&. t îw M'lXH'b BW6BWAA, MHAOCTIW EOîKHO TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dobrin şi fratelui său Mardarie şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Sorocoveni, toată partea lui Manea şi a lui Bran, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că au dat Manea şi Bran la moartea lor, ca să-i pomenească şi să le plătească datoriile. Şi au plătit Dobin şi Mardarie toate datoriile lor cu aspri gata 700. Şi iar au cumpărat Dobrin şi Mardarie de la Marina şi de la Slamna două părţi dintr-o vie şi dintr-o livadă pentru 200 aspri. Şi iar au cumpărat Dobrin şi Mardarie de la Vlădoae şi de la Slamna şi de la Marina două părţi de selişte pentru 185 aspri gata. Şi iar au cumpărat Dobrin şi Mardarie a şasea parte din Seliştea Urdenişului pentru 85 aspri. Şi iar au cumpărat Dobrin şi Mardarie o selişte de la Albul, din drum până în pârâu, toată partea lui pentru 35 aspri gata. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor mai sus-zişi numiţi oameni, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Cel care am scris-o, eu Ganea logofătul, luna mai 7 zile şi de la Adam am curgători până acum în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de ist şi arh. al jud. Prahova, C. 29 820. Orig., hârtie (30 x 20), pecete timbrată. Cu o traducere. EDIŢII. Slav şi trad. H. Chircă, Doc. Kretzulescu, 628-629. 190 www.dacoromanica.ro 121 1578 (7086) mai 20, Bucureşti t MhAOCTÎW B0>K'ie»O, îw MnXHTfc (bOEBOAa) H roCnOAHHT» BtCOH 36MAH VrrppoKAdxiHCKoe, chhi. seAHKAro h rip^A06?*™ AAeâAHAptf bocboaa. A*kat rocnOACTBd mh c'i'w noBeA'feme rocnoACTBA mh CB’feTOMtf h bojk€Ctbhoa\^ MOHACTHptf HApHLţAHMArO AprHLU, HA6JK6 6CT XPd,w npTfeCBTfeTTfeH BAAAÎHHLţH Hduiew EoropoAHLţe, iako>k€ a* K/RAAB, ANfc’ CfcV BHAH A^AH tttfnAH ILRTptf nptKA^AAB, A0HA6JK6 6CT BHA >KHB, CB'feTOMfc’ MOHACTHptf, IAKO>Ke A* mS* ecT BtcnoMHHdH'fe. H np’feriHCA ce ha cb^tom^ b6ahkh nOMrfeNHK. A bt» tom, rocnoACTBd mh taca^X m c^AmX n0 npdBA^ h no 3akoh, ct» BtC’feMH npdBHT6A6«W TOCnOACTBA MH H BHA^X M npOM6TAX TOCnOACTBO MH H KHHre hhh6m CTdpH rocnoAapn. e>K6 ecT bhah np’fettAe rocnOACTso mh, KHHra Bhhthaa soesOAA h khhta Paa^aa bO€boaa h khhta (A/Vhpma) b06boaa, h BHA’fex rocnOACTBO mh riOHeate ckV bhah a*ah Tex C6aam h al^hpahh bhlu6 P6M6HH WT tttfnAH ntTptf CB'feTOMfc’ MOHACTHptf BHLLI6 HM6HHTA, IAK0JK6 A* MS’ 6CT BtCnOMHHAH'l'e. Gero paa'i, AM^X M rocnOACTBO mh cb^tom^ mohacthpS’, raKO>Ke Ad A\tf €CT C6AW EtpKA nOAOBHHA H WT AP^VeX C6AA H WT ALţHTAHH nAK nOAOBHHA, wmhh^ h wxab^ h H6 wt Koroace HenoTn»KHOBeHo, no peM rocnoACTBA mh. Oe>Ke h cseACTeAie nocTABA’fex rocnoACTBA mh: jKtfnAH Îbauiko bcahkh ABOpHHK H Ads’riAH A\HpOCAAB BCAHKH AWrw<|>eT H GtAH CnATAp H A/VHTp’fe BHCT'fiap h EpatVa komhc h XapBAT ctoahhk h ToHivfe nexapHHK h Gtohka nOCTgAHHK. H HCnpABHHK, A\npOCAAB B6AHKH AWrW€T. H A3, EOAA^, 65K6 10 HAnHCAX, M'kceiţA MAl'e K AkHt1> Kt AHBHÎH rpAAY rAArOA€M'lH EfcWpeiJJH H T/RKtlJIHM A'feTOM WT AaaMA AO HHH'fe, Bt A’feT ^3rS. t îw A/VîxH'k sweswAA, mhaoctYw bojkYw rocnoAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei stăpânei noastre născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie jumătate din satul Bârcă şi din alte sate iarăşi jumătate şi din ţigani iarăşi jumătate. Pentru că au fost mai înainte vreme ocine, dedine ale jupanului Patru pârcălabul, ci au fost date de jupanul Pătru pârcălabul, cât a fost viu, sfintei mănăstiri, ca să-i fie lui veşnică pomenire. Şi s-a scris la sfântul marele pomelnic. Iar întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cărţile altor domni bătrâni, care au fost înaintea domniei mele, cartea lui Vintilă voievod şi cartea lui Radul voievod şi cartea lui Mircea voievod, şi am văzut domnia mea că au fost date acele sate şi ţiganii mai sus zişi de jupanul Pătru sfintei mănăstiri mai sus numite, ca să-i fie pomenire. www.dacoromanica.ro 191 Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie satul Bârca jumătate şi din alte sate şi din ţigani iarăşi jumătate, ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi'Bratul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Boldea, care am scris-o, luna mai 20 zile, în minunata cetate numită Bucureşti şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St. Buc., S. I., nr. 1 062 (Ep. Argeş, XXm/8). Orig., hârtie (31,5 x 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din L795; altă traducere ibidem, ms. 168, f. 363v-364. EDIŢII. Trad. DIR, B, 313. 122 1578 (7086) mai 20, Bucureşti f MtlAOCT'ietO EOîKtetO, îw MtlXHC B0CB0Aa h rOCnOAMHT» BT»C0e 36MA6 tfrrppoBAaxnnccK06, chht» seAHKAro h nprfeA0GPAr° ÂAegAHAptf bocboaa. rocnOACTBO «ii cteto noBeA'femeto rocnoACTBO mh HepHHickB ci»c chhobh cm m MmKT»A0B (CT»C) CHHOBH CH H BaT>AÎCAAB Cl'C CHHOBH CH, IAK0>K6 Aa 6CT (WMMHtf) VCTpA H fip'BHeqiH (h 8) H3B0PT», 3AHC»e Mtf 6CT CTApA H lipASA WMHHtf H 3A A^AHH^- AaHX A* C6 3HAUI6 XOTAptfA WMHHH H3B0pT»: WT fieAHKA IIhCkWa A°pu tfCTA AA'tHK'bl^eK, TAJK6 no ... A°Pm ^ MAAKT» H npABO M6CT0A0B HA A^ai A°Pm nSV Bhuiop'bb, A°pn no nSV Koaaa Gkobt»P3h, TA*e a°anmi no Gkobapaa, AOpn tfCTA G'bK'bpnpeAOB, TA*e no nSV Bp^TOneAOB, a°Pm ^ak^a ..., ta>k6 no M'trWp'feAe, Aop» nfcV TonOAOB, ta>k6 no ntfT-Ton(OAOB ...) A^pn Koaaa TorouiOB, TA*e no Toroun» ao^i A°Pm T-A^te ropHH, no Xt»mhh ... eAHHtf KOAHHKb7, TA?K6 nO npH MAAKTi, A°PM ^ —i ^ A0AHMi A°PM ^ 3T»rAC, TAJK6 no 33>rAC, A®pn aakS'a ... maakt», koahhk^a ... (Gero pAA'i, AMOX M rocnoACTBO mh) cTto BHiue peMeHH AtOA'ie. (raK0>Ke a* cSV cie BHiue peMene whmh6 bt» wxaet», hm m chhobom mm h) bh^k^m h np'fesHOMeTOM m He wt (Koro*:e HenoKOA'hsHMO, no) peM rocnoACTBA mm. Gckc h cseAereAto nocTAs(A,feeM rocnoACTBO mm:) ads'nAH 4,oGpo<«np B6AHKH EAH KpAACBCKH H ^«is'nAH HbAUJKO B6AHKH ABOpHHK H /KtfnAH MHpOCAAB B6AHKH AWrw4>6T H GtAH CnATAp H A/lnTp'fe BHCT'ilAp H BpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H rOH4-fe neX*pn»K (h GtOHKa) nOCTgAHHK. HcnpABHMK, Mhpocaab b6a AwrwcJ>er. H>k6 to HAnnCAXi A3 Kt^ah, bt» hactoahm rpAA ESWpetţJH, M'hcei^A maw K A^HH H WT AaAMA TgKiAţJM AO HHH'fe ... BT» A'feT ^3rS. t Iw Mi’XH'fe BW6BWAA, MHAOCTÎtO EOîKYetO rocnoAHHt. 192 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Cemica cu fiii săi şi Micălu (cu) fiii săi şi Vlădislav cu fiii săi, ca să le fie (ocină) în Ustra şi în Vrăneşti (şi în) Izvor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. însă să se ştie hotarul ocinei Izvor: din Piscul Mare până la gura Adâncăţei, apoi pe ... până la mlacă şi drept pe loc la deal, până la drumul Viişoarei, până pe drumul Coada Scovărzii, apoi în jos, pe Scovarda, până la gura Săcărirelor, apoi pe drumul Vârtoapelor, până la lacul..., apoi pe Măgurele, până la drumul Topologului, apoi pe drumul Topologului ... până la coada Gogoaşăi, apoi pe Gogoaşă în jos, până la ..., apoi în sus, pe Hămii... unui colnic, apoi pe mlacă, până la ... în jos, până la zăgaz, apoi pe zăgaz, până la lacul... mlacă, în colnicul... (Pentru aceasta, am dat şi domnia mea) acestor mai sus-zişi oameni (ca să le fie mai sus-zisele ocine de ohabă, lor şi fiilor lor şi) nepoţilor şi strănepoţilor şi de (nimeni neclintit, după) zisa domniei mele. Iată şi martori punem (domnia mea): jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic (şi Stoica) postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Cel care am scris-o, eu Căzan, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile şi de la Adam curgători până acum ... în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., Doc. istorice, CCCC/109. Orig., perg. (28,5 x 35), şters, pecete timbrată, căzută. 123 1578 (7086) mai 22, Bucureşti | Mhaoct'uo Boatfew, Iw A/V.HXH'fe bocboaa h rocnoAmn» b^coh 3cmah tfrrpposAaXHCKOe, chht» BCAHKaro h np'feAOspAro AaegaHAptf bocsoa^- A*bat rocnOACTBO mh ci'to nOBeA'feme rocnOACTBd mh CapKti30B h ct>c chhobh cu, 6AHLţn Bon» aaCti iakojkc a* cct ca ut» BHtiOrpaA Etfatopami, 3aH«Ke ci'io BHtue peMCHT» BimOrpaA ra cct nOKtfnna CapKH3 urr na CTpoe, CHHtf KapawKeB urr Eo^opau», 3a ^ip acnpn. H naK nOKtfnn CapKH3 urr Tepre, CHHtf PaT6B, CAHT» BHHOrpaA II CT.C F HHBC nOAlO H C'KC eA«0 CeAAHÎe 3a k^kc ccao Etfatopami 3a $ acnpii. H naK nOKtfnn CapKH3 wr na CTdH wr Kom»MeA F miBe 3A ijr acnpH. H naK nOKtfnn 0apKH3 wr na IIpHBHAT» wr Eoatopami caht» BimOrpaA 3a w acnpn. H npoAMO^e cîe suine peMeim AWA'i'e cYio suine peMeiie wmhhc h BimorpaAÎ 3a hhxhOm A®Kptf boaw n ct»c tf3name BtceM MeriiainOM urr WKpT»CTT» M'fecrtf hm h urr npeA rocnOACTBd mh. Cero paA'î, A*A®X M rocnOACTBO mh OapKH30B, iaK0*ce a* cct wmhh^ H WXAKtf, CmV H CHH0B0M CmV H BhVkOM H np^BH^MCTOM H HH UTT KOrOXe HenoKOA'fesHMOj no wpH3M0 rocnOACTBa mh. www.dacoromanica.ro 193 Geace h CBrfe^T^TeAle nocTABA'feeAt rocno^CTBA mh: ac^na» Îbauiko bcahkh ABOpHHK H tttfriAH MnpOCAAB B6AHKH AWrW<{>eT H GTAH CflATAp H MttTP'fe bhctTiap h EpatVa komhc h Xapbat ctoahhk h TotmA nexApmiK h ac^riAH GtOHKA B6AHKH nOCT6AHHK. H HCnpASHHK, >KtfriAH ÎbALUKO B6AHKH ^BOpHHK. IlHCAX A3, EACHAl'e rpAAtATHK, BT» AHHBHHM rP*AY ^ B^K^peiyH, M'feceiv* A\AH6 KB, WT h^AMA £0 C6rO flHCAHÎe TeKtftţillAt A'fer BT» *3TÎS. t Iw M’i’xH'fe BweBw^A, mhaoctYa Goacito rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sarchiz şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie o vie în Bujorani pentru că această mai sus zisă vie a cumpărat-o Sarchiz de la Stroe, fiul lui Caraochi din Bojorani, pentru 2 100 de aspri. Şi iar a cumpărat Sarchiz de la Gherghe, fiul lui Ratea o vie şi cu 3 ogoare în câmp şi cu o vatră de casă în sat în Bujorani, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Sarchiz de la Stan din Copăcel 3 ogoare pentru 700 aspri.. Şi iar a cumpărat Sarchiz de la Pribilă din Bojorani o vie pentru 800 aspri. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni aceste mai sus-zise ocine şi vii de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului lor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Sarchiz, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţa paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Ivaşco mare vornic. Am scris eu, Vasilie gramaticul, în minunata cetate în Bucureşti, luna mai 22, de la Adam până la această scriere, ani curgători în 7086 (1578). t Io Mihnea voievod din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 063 (Ep. Râmnic, LV/1). Orig.. perg. (27 x 41). pecete timbrată. Cu o traducere din 1782. EDIŢII. Trad. DIR. B. 313-314. 124 1578 (7086) mai 28, Bucureşti t Mhaoctuo EOJKi'ew, îw MHxtrfe bocboaa h rocnOAHtn» b'ucoh bcaiah tfrrppOBAAx'l'HCKOH, CHHT» BCAHKArO H tip^A0^*™ Aab^AHAP^ B06B0AA. &ABAT rocnOACTso mh cîio n0BeATfeme rocnOACTBA mh actfriAHmţeB KAtiAes wt KOKOp'hlţlH H ChC CHH0BH CH, CAHtţCAltf Bort npHfltfCTHT, IAK0K6 Aa 6CT WMHHtf tf flAAHHHtf 6>K6 C6 30B6T Etf'rfe'UOA, H6HHA &GA B’bCAX WT (1AAHHHA WT EW'rkM, BApe cahka ce xtct H3bpath. 194 www.dacoromanica.ro Aah GCA'fere a& ce 3hact: wt KtfpM'vrtfp'i» 'ti npAba^ alcctob^ a°Ph P'feKA A/leMK'tB H WT P'feKA A/leMKT>B 'ti TOp, KOAHKO AP'UKCT Bp^X nAAHHHtf EkVfeMOB, B'BC, AOpH 'tiMATKA SAOBHHMOApCB HWTiVh, nO MATKA SAOBHHMOApCB 'ti AOA, ’ti npABA^ H3BOp^AOB KtfpM'k'T'tfpCB H WT tVh, nO H3BOptfd KtfpM'k'T'tfpCB 'ti rop, nAK Aopn KtfpM'vrtfp'i». IIohcxc M.'ti ecT M&nAHHLţcs Kaliacb ctapa h npABA wmhhV h 3a A’feAintf. A. nOTOAi, îK^nAHHi^A KdnA'fe, wha hmaaa 6CT nptf npe^ rocno^CTBA MH CT»C OTOHKA WT K^KAeUl H CT*C M6T BM.'ti HAA CÎ6 BULUC pCMCHA WMHHtf WT nAAHHHA. H cmţe np'feuie Otohka ct»c mctom ch no jKtfnAHHiţA KAnA'fe npeA rocnOACTBA a\h kako umaa bct h whh wmhh^ bt» toh nAAHHHtf ct»c wha. A rocnoACTBO mh 'ti tcm tabaax h c^ahX n0 npABA^ h no 3akoh, ct» bt»chx MCCTHTHMH npABHTCAÎC TOCnOACTBA MH H A*A°X TOCnOACTBO MH CT0HK6B H CT.C MCTOM CH 3AK0H Bl BOA'fepH WT npeA TOCnOACTBA MH, A<* 3AKA6T KAKO 6CT HMAA H WHH WMHHtf 'ti TOH nAAHHHtf BULUC p'fex, EtfM'feM, KtfnHO CT»C ÎKtfnAHHlţA KAnA’fe; tajkc aa ^ApT»>K6T m whh. A Otohka h mct CMtf hhkakojkc hc BT»3M0r0LUC HX TCX BÎ BOA'fepH HA AHT» H HA COpOK npCA TOCnOACTBA MH AOHCCHTH HX Tepe Aa 3AKACT CT.C LUHHMH, Htf WCBAXLUC OtOHKA H MCT 6M'ti WT 3AK0H 3A bY BOA'fepH wt npeA rocnOACTBA mh, kako bckh Otohka ct»c mctom ch MCT'fex AA HC HMAT HAA CYe BULUC pCMCHA WMHHtf WT nAAHHHA EtfM'feMOB. Oero paa>, aaa°X H rocnoACTBO mh jKkWHHiţestf Karacb wt KoKop'biţiH, 1AK0JKC AA M'ti CCT cYe BULUC pCMCHA WMHHtf WT nAAHHHA EtfM'feMOB ^ABT», CH H CHHOBOM CU H BH^KOM H np^BH^MCTOM H WT KOrOKAC HCnOKOA'feBHMO, nO pCM rocnOACTBA mh. Oeace h cbcactcaic nocTABAex rocnoACTBO mh: jk^ah 4,06poMHp bca BAH H /K^VlAH IbAULIKO BCA ABOpHHK H xtfnAH MnpOCAAB BCA AOrOCT H OtAH CnATAp H AAHTp'fe BHCTHiap H EpAT^A KOMHC H XdpBAT CTOAHHK H rOHl^fe nexApHHK h jk^Viah Otohka bca noc'rfcAHHKtf. HcnpABHHK, Mhpocaab bcahkh Aoro4>er. IIhcax a3, Eapb^a wt Hckujcijjh, bt» ctoahh "ti rpAA EkWpeiţiH, M'fecCL^A MAYc KH ABHH H WT A&AMA TCKtfipCMJKC A'feTOM A<> CCrO nHCAHIC BT» A'feT >c3n*i. t îw Mi'xH'fe bwcbwaa, mhaoctuo gojkYio rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Caplea din Cocorăşti şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în muntele care se cheamă Buceciul, toată partea ei din munte din Buceci, oricât se va alege. însă, să se ştie semnele: de la Curmătură în dreptul locului, până în râul Meci căi şi din râul Mecicăi în sus, cât ţine vârful muntelui Buceciul, tot, până în matca Elovnicioarei şi de aci, pe matca Elovnicioaiei în jos, în dreptul izvorului Curmăturei şi de aci, pe izvorul Curmăturei în sus, iarăşi până în Curmătură. www.dacoromanica.ro 195 Pentru că îi este jupaniţei Caplea veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, jupaniţa Caplea, ea a avut pâră înaintea domnieie mele cu Stoica din Cucleş şi cu ceata lui pe această mai sus-zisă ocină din munte. Şi aşa pâra Stoica cu ceata lui pe jupaniţa Caplea înaintea domniei mele că au avut şi ei ocină în acel munte împreună cu ea. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Stoica şi cu ceata lui lege 12 boieri dinaintea domniei mele, ca să jure că au avut şi ei ocină în acel munte mai sus-zis, Buceciul, împreună cu jupaniţa Caplea; deci, să stăpânească şi ei. Iar Stoica şi ceata lui nicicum n-au putut să-i aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc înaintea domniei mele, de să jure cu dânşii, ci au rămas Stoica şi ceata lui de lege de 12 boieri dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă Stoica cu ceata sa peste această mai sus-zisă ocină din muntele Buceciul. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Caplea din Cocorăşti,. ca să-i fie această mai sus-zisă ocină din muntele Buceciul ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Barbul din Necşeşti, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 28 zile şi de la Adam ani curgători, până la această scriere, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod,' din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 064 (M-rea Cotroceni, XIX/1). Orig., hârtie (33 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVUI; altă traducere, ibidem, ms. 690, f. 16v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 314-315. 125 1578 (7086) iunie 1 t A/Vhaoctiio eoskiio, îw A\hxh^ BOeso^A h rocnoAHNk btsCOh 3CMAe VrrppoBAAx'iHCKow, chnb seAHKAro h np'feAOspAro AAegANAptf bo6boaa î ANencetf MtipMCB B06B0Atf. ÂdBAT rOCnOACTBO MH CÎW nOB’feAeHie rOCflOACTBA MH KaaOTBB BAN H CT» îKBTgANHlţA CMtf GtANA H CT.C CHHOBH CH, 6AHt(H CAtV Bon. fipHfltfCTHT, IAK0/K6 A* HM 6CT IVMHNtf AnnOB, AGA El>AAH0B H £t>CHIOB BBCA, BApe GAHKA ce XT0T H3BpATH WT nOCE^AG, 3AN6»e 6CT nOKtfHH KaaOTB BAN 3* / ACnpn rOTOBH h 6Ahh kohb. H iiak nOKbVm Kaaotb ban wmhnS' Aunos, ACA Kt>3AH0B N ITtTpOB BACA 3A yBT ACfipN rOTOBH. H rtAK nOKtfnH Kaaote» ban vvmhnV Kt>nBiţt»HB, aga Gtohkbb bbca, BApe €AHKA ce XTeT N3BpATt», 3AN6>ke CCT nOK^nH KaaOTB BAN 3A *BY ACnpH rOTOBH. H nAK noKb'nn Kaaotb ban wt Knpxon h uit Atfn^A h urr Xoi^hat» aga hm^bbca, BApe €ahka ce xtgt h3bpat, 3ANeapB^A WT KpOBHA, nOHGîKG CG CfcV nOBpATHAH Kaaotg bah cgc IIbpk^a, Tepe bct aaPObaa Kaaotg bah no spAT gm^IIbpb^a CGC 6AHH KOHG A°SpG, Bp^AC» ;**<{> ACnpH, A II^B^A, BpAT KaaOTGB BAH, AApOBAA 6CT no spAT CH KaaOTG CGC CGH MBA’feA 3A AUHTAHH, «KG CCT BHU16 nHC, IAKOKC A* CfcV AB'fe BpATH HCpASA'bAGHG. H nAK A* BCT KaaOTGB BAH WMHHtftfEtfKk'pCL(JH, £GA 6pHHGB, ABLpepA Ha6B, BGCA, BApe 6AHKA CC T H3BpATG WT C6A H WT nOAfO H WT BOA H WT ujtfM h wt nocB^Ae. IIohckc bct a*aa cYw bhlug pgmchha wmhh^ Gahha ABLpepAM CH, GtAHGB, HA Bp’feMB CGMpGTH, IAKOÎKG A* W nOAViîHHAA H A* MHHHA 6H nOM’feHtf, A nOpOAGHIC 6aHHGB HAH CHHG WTT'feAO GH HAH WT nOpOAGHIC CH MCT’fcx A* He HMAT CGC CYg BHUJG pGMGHA WMHHtf HHKAK02KG HHAKO, pA3Brfe OTAHA, epc fO GCT WCTABHAA TKfeWHHLţA 6aHHA HA CGMpGTH A^LpepAM GH CGC 3AKAGHAHl‘G, IAKOîKC AP^rH MCT'fex AA «6 HMAT. H CBGA'feTCAYG CfcV: WT McpHlIJAHH, ^OBpOCAAB H BaGA^Wa H WT AkKtfCT’feHH, ^tfMHTpk' npGKGAAB H OTAH EaHMGB H WT UI(ipBliH6L(JH, GtAH BHpMH^A H nOnA H WT EgAMGL(JH, CTAH H nOnA H WT 3eTp,feHH, Gtah h nonA. H npOAAAOUlG H nOBpATHAH CfcV TCX AWaY «kg C^T BHUIG pCMGHG WT CBOGMtf AOSpOM BOAfO H CGC ^3HAhYg BGCGM MGrHIALUOM WT WKpGCTHlG H WT npcA rocnOACTBA a\h. Gero paaY, aaA°X n rocnOACTBO mh Kaaotgb bah h a&nAHHiţCB CMtf Gtahgb, iakojkg aa cWt kg whhhc h bg wxab^, hm h chhObom hm h BHOKOMKG H np’tKH^MGTOM H HH WT KOrOKG HGnOKOA^BHM^, nOpH3Mtf rocnOACTBA MH. G«kg cbga^'tgaYg nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: jk^Wh AospoMHp bgahkh BAH KpAAGBCKH H ariftlAH IbAUJKO BGAHKH ABOpHHK H ariftlAH A/liipOCAAB BGAHKH Awrwt{)CT h îK^nAH Otah bga cnATAp h MnTprfe bga bhcthiap h EpatVa bga KOMHC H rOHlvfe BGA nGXApHHK H JK^nAH GTOHKA BGAHKH nOCTGAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAK BGA AWrW^JCT. IIhcaho M'fecei^A whih 3 abhg; «kg w masax, H’feroc tpamathk, wt Al a am a aa>kg ao ccro A’feiV )c3Îi3. t Iw A/ViXH'fe bwgbwaa, mhaoctî bojkYa rocnOAHHG. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod şi nepotul lui Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Calotă banul şi cu soţia lui, Stana, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Lipov, toată partea lui Bălan şi a lui Văsiiu, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că au cumpărat-o www.dacoromanica.ro 197 Calotă banul pentru 4 000 aspri gata şi un cal. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină laLipov, toată partea lui Căzan şi a lui Pătru pentru 2 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină în Căpăţână, toată partea lui Stoica, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o Calotă banul pentru 2 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul de la Chirtop şi de la Lupul şi de la Hoţilă toată partea lor, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Calotă banul cu 3 750 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul partea lui Stângă şi partea lui Dan şi partea lui Boul, toată, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Calotă banul pentru 900 de aspri de argint. Şi iar a cumpărat Calotă banul de la Stan partea lui Bălăci jumătate pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul o ţigancă de la Stoica pentru 300 aspri de argint. Şi iar să-i fie lui Calotă banul un sălaş de ţigani, pe nume Bunic, cu ţiganca sa, de la Pârvul din Crovna, pentru că s-au înfrăţit Calotă banul cu Pârvul, de a dăruit Calotă banul pe fratele lui Pârvul cu un cal bun, preţuit 1 500 aspri, iar Pârvul, fratele lui Calotă banul, a dăruit pe fratele său Calotă cu acest sălaş de ţigani care este mai sus scris, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi. Şi iar să-i fie lui Calotă banul ocină în Bucureşti toată partea Erinei, fiica lui Ilea, oricât se va alege din sat şi din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni. Pentru că a dat această mai sus-zisă ocină Elina fiicei sale, Stanei, la vremea morţii, ca s-o pomenească şi să-i facă pomană, iar rudele Elinei, sau fiu din trupul ei sau din rudele ei, amestec să nu aibă cu această mai sus-zisă ocină de altfel nicicum, afară de Stana, căci a lăsat-o jupaniţa Elina la moartea fiicei sale cu blestem, ca alţii amestec să nu aibă. Şi martori sunt: din Merişani, Dobroslav şi Vlăducul şi din Lăcusteni, Dumitru pârcălabul şi Stan al lui Vancea şi din Şărbăneşti, Stan birciul şi popa şi din Bălceşti, Stan şi popa şi din Zetreni, Stan şi popa. Şi au vândut şi s-au înfrăţit aceşti oameni care sunt mai sus-zişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejur şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Calotă banul şi jupaniţei lui, Stanei, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. S-a scris în luna iunie ziua 1; cel care a însemnat-o, Neagoe gramaticul, de la Adam până la aceasta, anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. St Buc., S. I., nr. 1 065 (M-rea Zlătari, VI/11). Orig., perg. (26,5 x 33,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 114-115; DIR, B, 315-316. Facs. DIR, B, 585. 198 www.dacoromanica.ro 126 1578 (7086) iunie 6, Bucureşti t MhaoctTw eojkYio, Îw MHXH'b boeboaa h rocnoAHHb bt»cow 3Emae ^rrppoBAAXHHCKOe, CHHb beahkapo h np'feAOBparo A.AHgAHApb’ boeboaa. /(abat rocnOACTBO mh cTe nOBeA'bme rocnOACTBA mh /(isWAOB ct»c chhobh cm, eahl^em Bort aact, iakojke aa ecr wHHHtf K^AnHET, wt a^a /KtfnAHHiţEB fiA'bAAes WT /(pbrbLUAHH A”™ A6A WT WHHHtf WT K^AnHET, WT nO B'bCOM M'tCTO, nOHEJKE 6CT nOK^nHA A^Wa cTe BHLU6 P'fex WMHHS’ WT KtfriAHHlV» fiAbAAE 3A $ ACnpH rOTOBH. H îiak nOKtfnH A^k^a wmhhS’ K'tAHHET wr ha Otah wt Kb3AHELţlH A ^AMH 3A CM ACnpH. H flAK nOKkVlH WT HAA BOA't WT Kb3bHELţlH r cjibAHH KbAHHET 3A pil ACnpH rOTOBH. H riAK nOKtfnH JStftttfA WHHHtf Kt»AHHET WT /(AH WT Kb3bHE<41H (j>AAH£  3A | ACnpH. H nAK nOKtfnn N'fertfA wr Bohheijih wmhh^ W K'tAHHer wr aca KtfnAHHiţEB Eat^aab wt ÂpbrbWAHH A-ro a£ao wt wmhhS’ wt KtAHHer, wr no BbCOM MECTb, 3A $ ACnpH rOTOBH. H npOAAAOLUE cîe npOAATEA'ie cîe bhuje pemehh wmhhe 3a hhxhom AOspO BOAfO H CbC i/3HAHTe BT^CEM MErYlAUlOM WT TOp H WT A°A H WT npEA rocnOACTBA mh. Gero pAA’f, A4A°X h rocnOACTBO mh A^kS’aob h H'krVAOB, iakoke a* Mtf CfcV WMHHtf BT» (wXAstf, HH)‘m H CHHOBH HM H BHOKOM H np'bBHk’METOM HHM H HE WT KOrOKE HEnOKOA'bEHMO, n0pH3M0X TOCnOACTBA MH. GeJKE H CBEA'feTEATE nOCTABA'bEM rocnOACTBA mh: JKfcVlAH Îbaluko beahkh ABOpHHK H JK^nAH MnpOCAAB BEAHKH AOrOeT H GtAH CnATAp H MHTpTb BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHl^'k nEXApHHK H ÎK^VlAH GTOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB BEAHKH AOrOcjlET. IIhCAX ...2 Bb CTOAHH rpAA B^K^pEljlH, M^CEl^A IOHÎE 5 AbHM TEB^ljlH A'feTOM BT» A'feT /3H3. f îw MiXH'fe bwebwaa, mhaoctYw bojkYw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ducul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Călinet, din partea jupaniţei Vlădae din Drăgăşani a patra parte din ocina de la Călinet, de peste tot locul, pentru că a cumpărat Ducul această mai sus-zisă ocină de la jupaniţa Vlădae pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ducul ocină în Călinet de la Stan din Căzăneşti 4 fălci pentru 240 aspri. Şi iar a cumpărat Ducul de la Bolea din Căzăneşti 3 fălci în Călinet pentru 180 aspri gata. Şi iar a cumpărat Ducul ocină în Călinet de la Dan din Căzăneşti 1 falce pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Neagul din Voiceşti ocină în Călinet din partea jupaniţei Vlădae din Drăgăşani a patra parte din ocina din Călinet, de peste tot locul, pentru 500 aspri gata. Şi au vândut aceşti vânzători aceste mai sus-zise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. www.dacoromanica.ro 199 Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Ducul şi lui Neagul, ca să le fie ocină de (ohabă, lor)1 şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după poruncă domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi-Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris ...2 în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 6 zile, cursul anilor în anul 7086 <1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. L, nr. 1 066 (M-rea Tismana, XCIII/4). Orig., hârtie (42,5 x 29), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din 1843. EDIŢII. Trad. DIR, B, 316-317. Facs. Ibidem, 586. 1 Loc nipt. 1 Loc alb. 127 1578 (7086) iunie 10, Bucureşti t Mhaoct'uo EOartew, îw Mtixrrb BoesoA h rocnOAtun» B'bcoto 3eMAe ^rrppOBAAXHHCKOe, chhi» -seAHKAro h A^Bparo Aah§ahap^b bocboa^- Aa^at rocnOACTBO mm cVto nOB’fcAeme rocnoACTBA mm H^kuicb h ct»c chhobh cm, 6aml(m ew Bort a^ct, iaK0î*:e aa «o cct wmmhV KopKOAAiţn, a^a bpatiiam cm, ha mm6 H'hroe h Paaya> bt»ca, BApe cahka ce xtct h3bpath wt noAio h wt lu^m h wt boa a h wt nocBis’Ae, nOHOKe cct ehaa cYe bmujc peMCHA wmmhS’ 3a A^aih^ H'hroeB h Paaymvb wt poAUTCAie hm. Ta>kc ce cfcV cba^mma H’fcroes H PaAY^WB CT>MpT»T H MCA» WT T’feAO HM H*k CfcV HMAAH, H# HA CT»MpT»T HM, WHH C^T AAAH CÎe BHUJe peMCHA WMHHtf CCCTpA CH H'tKUieB, fAKOîtce Aa HAI nOM'hHHT H Aa HM CTiTBOpHTH ABC CApAKi/CTH. H CHlţC CSY ^TAKMHAH WHH HA CT»MpT»T HM CT»C CBOHM IA3HKH, KAKO Aa AP^^HT H’tKUiA ACA K’fcrOCB H Paayawb, a cahh AHencetf N^kuicb, ha hmc Iaic, wh aa AP^^ht aga toh3h ABC BpATH H eipe AA BTx3HMAeT H^KLUA 5 CeAHtpe HAnpT&A- H iiak noKtfnH H^kuja cahh mccto wt Ctahmioa h wt A^tko za g ACnpH. H riAK noK^nti H^kuja ca»a ceAHipe wt 30HKtftţA 3A pM ACnpn. H riAK eCT nOK^nHA Îwh 6Aha BHHOrpAAY wt KoCT’fecA 3a po ACnpn. H nAK nOriftlH Îkah WT KOpKOAAtţH CAHH AA3tf WT CHHOBH Aahmioawb, wt Gtahmio h wt Actko h wt H’feroe, 3A  boaobh, b ivfeHtf yîî ACnpn. H nAK nOKtfnn Îbah wt IlepHuiHHA cahh hhb 3a 31 Acnpn h k BeApe 3A bhho. H nAK norirtiH Îbah cahh nAAio 3A BHHOrpAAY wt Maaahh 3a â ACnpn. H nAK norifan (Îbah wt) Maaahh cahh hhb bcahkh 3a pe ACnpn. H nAK norifan Îbah cahh hhb no IIWt PtfimpHAwp wt Maaahh 3a m ACnpn. H nAK norifan Îbah eAHH hhb no IIWt PtftmpHAwp wt TatVa 3a m ACnpn. H nAK nOK(tfnn Îbah cahh) 200 www.dacoromanica.ro HHB HA rpOXOT WT Ap*rOMHp 34 Fî ACnpH H TpH B’feAPe 34 BHHO. H (1AK nOKtfnH IbAH 6AHH HHB WT MaAK'L VbA8X WT HO^AeK 3A pe ACnpH. H npoAMOme c'iio bhlu6 peneHH AiOA'ie Cie smue peneHe wmhh6 3a hhxhom (AOepO BOAIO h) CT»C ^3HAH‘I6 BT»C6M MCriiaWWM WT rop H WT AOA H WT npeA rocnoACTBA mh. Oero paa'i, AM^X h rocnOACTBO mh H^Kiues h Ibahob h Iwhob h ctc chhobh hm, iakokc a* hm ctfn cie bhlu6 penene whhhc bt» wxaeV, hm h chhobhm hm h bh^kom (h np^BH^neroM hm) h ne wr KOro>K6 HenoKOA’fesHMO, nopH3MO rocnoACTBA mh. Geace Veo h CBvfeAT^TeA|e nocTABH rocnOACTBO mh: xc^nAH AospOMHp B€AHKH EAH KpAA€BCKH H >kSY|AH IbALUKO B€A A^OpHHK H >K^nAH MnpOCAAB B€A Awrw^>6T h.Gtah (cnATAp h B)patVa komhc h Xapbat ctoahhk h ToHi^’fe neX4pHHK H GtOHKA B€A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B€A AWrW<(>6T. H A3, EorAAH, nnCAx ^ E^K^pei+iH, M^ceiţA rome a^Cct a^hhi b A’feT /3Î13. t Iw sweswAA, mhaoctîio eojkTk) rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Neacşei şi cu fiii săi câţi Dumnezeu îi va da ca să-i fie ocină în Corcolaţi toată partea fraţilor săi, anume Neagoe şi Radul, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Neagoe şi a lui Radul de la părinţii lor. Apoi s-a întâmplat lui Neagoe şi lui Radul moarte şi copii din trupul lor nu au avut, ci la moartea lor ei au dat această mai sus-zisă ocină surorii lor, Neacşei, ca să-i pomenească şi să le facă două sărindare. Şi aşa au întocmit ei la moartea lor cu limbile lor, ca să stăpânească Neacşa partea lui Neagoe şi a lui Radul, iar un nepot al Neacşei, anume Ilie, el să stăpânească • partea acelor doi fraţi şi încă să ia Neacşa o selişte mai înainte. Şi iar a cumpărat Neacşa un loc de la Standul şi de la Detco pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Neacşa o selişte de la Zoicuţa pentru 140 aspri. Şi iar,a cumpărat Ion o vie de la Costeasa pentru 170 aspri. Şi iar a cumpărat Ivan din Corcolaţi un laz de la fiii lui Danciul, de la Standul şi de la Detco şi de la Neagoe pentru 4 boi, în preţ de 450 de aspri. Şi iar a cumpărat Ivan de la Perişina un ogor pentru 17 aspri şi 20 de vedre de vin. Şi iar a cumpărat Ivan un plai de vie de la Mladin pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat (Ivan de la) Mladin un ogor mare pentru 105 aspri. Şi iar a cumpărat Ivan un ogor pe Drumul Ruştilor, de la Mladin, pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Ivan un ogor pe Drumul Ruştilor de la Tatul pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Ivan un ogor la Grohot, de la Dragomir, pentru 50 aspri şi trei vedre de vin. Şi iar a cumpărat Ivan un ogor de la Mlaştina Uvlei de la Cioflec, pentru 105 aspri. Şi au vândut aceşti mai sus-zişi oameni aceste mai sus-zise ocine de a lor (bunăvoie şi) cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. www.dacoromanica.ro 201 Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Neacşei şi lui Ivan şi lui Ion cu fiii lor, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor (şi strănepoţilor lor) şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan (spătar şi) Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica măre postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Bogdan; am scris în Bucureşti, luna iunie zece zile, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CCXC/5. Orig. perg. (28 x 44,5) rupt, pecete timbrată, căzută. Traducere, ibidem, LXXVI/39. EDIŢII. Trad. “Bulet. Soc. Geog. rom.”; XXVIII (1907), 35-37, DIR, B, 317-318. 128 <1578; 1582 -1583) iunie 14 t A/VhaoctYio sojkYio, Îw fl/Viix(nTfc) b06boaa h rocnOAHHi». ^abat rocno^CTBO mh cYio n0B6ArfeH(Ye) rocnOACTBA mh wrtţtf enHCKtfntf K«p A^dHacYe wt CB’tTAA enHCKtfme wt Efebi»#, lAKOîKe aa cct tf MHpHO h caoeoaho pd^Y e^HA npeme eakaa 6Ahh ai^nrAH, no hmc IIabac, ct»c chahom. A tf T6M, wrn# enHCKtfntfA At0.ahacY6, wh He ecr APT»*** Toro A4HrAH, eme ecr BHLLI6 p’tx CT»C CHAOM, AH# TA 6CT Aaa # p#KC CA#3eM ApAf'OMHpfe’ P0AA6M6H. TA2K6 wrn# enHCKtfn, wh He ecr uhaa wt ror^A ao ct»aa wt febHAme whom# AHHrAH^ BHLLI6 P’tx HHKAK0>Ke H 3AKA6A CC CCT np’fcA TOCnOACTBA MH KAKO WH H6 3HACT WT TOr AtţHTAH. TeM pAAh Aa CCT MHpHO H CA0B0AH0 WT AparOMHp POAACMCH H HHXTO Aa CM’fciOT bahtobath np'feA cYio KHHrtf rocnOACTBA mh, nOHea 3an(6îkc) hm ctfr CTApA H npABA WMHHA H nOKtfnCHIC WT npH A^HH EACApABA BOCBOAA, WT OTThHHn» 3A Y (ACnpn)1 rOTOBH. A nOTOM, HMALue PtfcHH h Nah npeHÎe npeA rocnOACTBA mh ct»c Gtahmwa wt K'h3T»HeijiH pAA‘i toh wmhhV. H tako npeine Otanmioa h x0TT^X Aa aAnp’feTHT h a* h3baa«t no PVchh h Nah c>c mctom ch h3 wmhnc. A tcm, PVchn h PVchh h Nah h MVujat, whh copoMmne no Otahmioa npeA rocnOACTBA MH H CTATH AHlţtf C'tC CtAHMIOA. A V TCM, TOCnOACTBO MH rA6AAX n C^AHXMO no npABA^ h no 3akoh ct»c bt»ch mccththmh BOA’fepn rocnOACTBA mh h bha’&x h np0M6TAX rocnOA(CTBO mh) h khwV Eacapaba bocboaa, kako hmat P&hh h h PtfcHH h Nah h MVujat ct»c mctom hx wmhhV bt» tfeqiH TperAro a^ao. Tako>kacP6 h rocnOACTBO mh wctabhx H AAA0X n0 khh(pa Eacapaba) bocboaa, AA HMAT PtfCHH H PtfCHH H NaH H MVuJAT H MCTOM CH WMHhV TpCTArO A^AO. H wcta Otahmioa wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh, kako a* ne hmat MCT’fex CT»C TAC TpCTArO A^AO A0 Bl» B’feKH. Tcm pAA'i, A*A®X H rocnOACTBO mh bhuic p’fex AiOAie, iakojkc a* hm cfcV WMHhV H VxAbV, HM H CHHOBCM HM H BNtfKOM H np’feBHWMHTOM H HHX WT Koro(>Ke) HenoKOA’fesHMo, no wpn3M0 rocnOACTBA mh. 0©kc bo h cbca^tcaic) nocTABHx rocnOACTBO mh: tttfnAH Ibauiko bcahkh ABOpHHK H JK^VlAH MnpOCAAB BCA AOrO^CT H (>TAH CnATAp H A/lHTpTfe BHCTHlAp www.dacoromanica.ro 203 H XapBAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHU'fe nCXApNHK H GtOHKHI^A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, IbAUUKO B6A ABOpHHK. H A3, IIIepEAH AOro4>er, eace HcnHCAX bt» hactoahh rpAAEkWpetpH, /M'feceiţA torne k abhh h urr A^ama TeicViţiAro ao ceA'b bt» A’fer ^3ns. f Iui MnxH'k BW6BWAA, mhaoct’ho bojkYw rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Rusin şi iar Rusin şi Nan şi Muşat şi cu fraţii lor şi cu fiii, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie (ocină) în Ueşti a treia parte din ocina lui Stănigă, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi cumpărătură din zilele lui Basarab voievod, de la Stănigă, pentru 400 (aspri)1 gata. Iar apoi, au avut Rusin şi Nan pâră înaintea domniei mele cu Standul din Căzăneşti pentru acea ocină. Şi aşa pâra Standul şi a vrut să oprească şi să scoată pe Rusin şi pe Nan cu ceata lor din ocine. Iar întru aceasta, Rusin şi Rusin şi Nan şi Muşat, ei au sorocit pe Standul înaintea domniei mele şi să stea de faţă cu Standul. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cartea lui Basarab voievod că au Rusin şi iar Rusin şi Nan şi Muşat cu ceata lor ocină la Ueşti a treia parte. Deasemenea şi domnia mea am lăsat şi am dat după cartea lui (Basarab) voievod, să aibă Rusin şi iar Rusin şi Nan şi Muşat şi ceata lor ocină a treia parte. Şi a rămas Standul de lege dinaintea domniei mele, ca să nu aibă amestec cu această a treia parte până în veci. De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Şi eu, Şerban logofătul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 20 zile şi de la Adam curgători până acum, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 069 (Mitrop. Ţ. Rom., CXXIX/1). Orig., hârtie (35 x 29), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1782; alte traduceri, ibidem, ms. 129, f. 221 şi 132, f. 358. EDIŢII. Trad. DIR, B, 319-320. 1 Lipsă în orig. 130 <1578; 1582 -1583) iunie 27 f Mhaoctuo BOJKieto, îu> fl/lnxirfe bocboaa h rocnOAHNT»- A*bat rocnOACTBO mh cito nOBeA'feme rocnOACTBO mu JKtfnANmţeB KAriAes wt K0K0pT»4Jn, iakojk6 AA 6CT B0ANA CT»C CltO KNHrtf rOCflOACTBO MH A4 BT»3HMA6iue KT»lUT»pi!A WT no nAANHNH, urr no NerOBA nAAHHHA urr E^mam, urr Kk’pM'bTtfpn» ti ropnn, urr 6AHA CT'bH'b no B KAU1H, KAK0 6CT CTApA 3AK0HA. 204 www.dacoromanica.ro Cero pAA'i, hhxto aa hc CM’feer nOK&HTH eahtobath ham 3AnpifeTHTH npeA cîw khhiV rocnOACTBO mh, epe a TOrA maob^ka 3ao kct rathth. Hhako A* H*fecT, no pcM rocnOACTBA mh. HenpABHHK, ÎbaUIKO B6A A^OpiiHK. IIhcaho Ai’tceiţA WHie K3 a^hh. t îw MnXH’t BW6BWAA, MHAOCTIK) EO>KlK> rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Caplea din Cocorăşti, ca să fie volnică cu această carte a domniei mele să-şi ia căşăria de pe munţi, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 caşuri, cum este legea veche. Pentru aceasta, nimeni să nu cuteze să încerce să bântuiască sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi. Altfel să nu fie, după spusa somniei mele. Ispravnic, Ivaşco mare vornic. Scris luna iunie 27 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S. I., nr. 1 070 (M-rea Cotroceni, XIX/3). Orig., hârtie (22 x 20). pecete aplicată, căzută. Cu o traducere de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Datat după marele vomic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 320. 131 1578 (7086) iunie 30, Bucureşti f Mhaoct'i'w bo>kiw, Îw rtilnxirfe bocboaa h rocnoAHHT» bt»coio 3Cmac tfrrppOBAAx'itiCKoe, cum» bcahkato h npTfeA°BPdro AAegAHAptf bocboaa. 4.ABdT rocnoACTBO mh ci'w noBeArfeme rocnOACTBA mh TtfAOpOB ct»c bpatom c«x Bepaes h ct»c chhobh hm, eAHiţeM Bon» aaCT> i»K0>Ke aa mm bct wmhhS’ Kom»MeA, ACA GtOHKT»B BT»CA H (Ce)CTpAM CH EtfHKT»B (1AK BT»CAX, BApC 6AHKA CC X’T'MT H3BpATH WT nO BT»C0M XOTApOM, WT nOA H WT BOA^ H WT TOp H WT A’feA H WT C6A6HÎ6 C6AA, nOHOKC IO CCT nOK^nHA 3A /AtjrH ACnpn CpeBpT»HH TOTOBH. H npOAAA0uje Gtohka ct»c (ce)CTpoM ch EVhkt» ci'io bhuic p’fex wmhhV 3a HHXHOM AOBpO BOAIO, CT»C V3HAHI6 BT»CCM Meri'lAWOM H WT TOp H WT AOA H WT npeA rocnoACTBO mh. Gero pAA'i, AMOX H rocnOACTBA mh c'ie bhuic p’fex wmhhS’ TtfAOpOB h BpATOM CH fiep3eB, IAKO j\A HM CCT WNHHtf BT» WXAStf, HM H CHHOBOM HM H BHS’kOM (h np’feB)H^MeTOM HM H HC WT K0r0>Ke H6n0K0ATfeEHM0, nopH3MOx rocnoACTBO mh. Gc*c CB’feACT’CAl'e nOCTABA’feHM TOCnOACTBA MH! XCfcVlAH ÎbaUJKO B6AHKH ABOpHHK H tttfnAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWcfieT H GTAH CnATAp H MHTp’fe BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H XapBAT CTOAHHK H I’OHlt’fe nCXApHHK H J’KS’nAH GT0HKH4A B6A nOCTCAHHK. HenpABHHK, 4,0BP0MHp BCAHKH BAH. www.dacoromanica.ro 205 IIhcax A3, Aah> kt» hactoahh rpA£ tf EtfKtfpeqiH, arfeceiţA WHi'e  auhh, T6K^qjH A MHAOCVllO BOJKUO rOCnOAMHI». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tudor cu fratele său Verzea şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Copăcel, toată partea lui Stoica şi a surorii sale Buica iarăşi toată, oricât se va alege de peste tot hotarul, din câmp şi din apă şi din munte şi din deal şi din vatra satului, pentru că au cumpărat-o pentru 1 750 aspri de argint gata. Şi au vândut Stoica cu sora sa Buica această mai sus-zisă ocină de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea această mai sus-zisă ocină lui Tudor şi fratelui său Verzea, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Dobromir mare ban. Am scris eu, Dan, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iunie 30 zile, ani curgători de la Adam până acum, în anul 7086 <1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Adaos sub pecete, de altă mână:) Să se ştie că au cumpărat Chirca comisul ocina de la Tudor săs Verzea. Arb. St Buc., S. I., nr. 1 071 (Ep. Râmnic, LIX/3). Orig., perg. (23,5 x 33,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. DIR, B, 320-321. 132 1578 (7086) iulie 2, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, criştin Mihnea voivod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecioru mari lui şi preabunului Alixandru voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mdle cinstitului boiarinului domnii mdle jupan Dragomir ci au fost mari dvomic şi cu ficiorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fii lui moşii în Cuneşti, partea jupândsii Ghirghinii, fata Vâlcului din Dragomireşti, toată, câtă să va alegi, şi din câmpu şi din baltă şi du pritutindinea di pristi tot hotarul. Pintru că aceasta ci mai sus să zid moşii fost-au di moşii a jupânesii Ghirghinii, ci o au fost vândutu jupâneasa Ghirghina Ciumilitii din Brăilă, dript 1 000 di aspri turcişti, când au fost jupâneasa Ghirghiina în pribigii în Brăilă, iar dupri acdia, ce mai sus zid boiarinul domnii mdie jupânul Dragomir dvomicul cumpărat-au această ci mai sus zici moşii, di la Ciumihta din Brăila, dript ughi 150. Şi iar să fii cinstitului boiarinului domnii mdle, jupânului Dragomir vornicul, moşii în Curişti, partea Oprii, ficiorul Ancăi, jupâneasa lui Hrizan, toată, câtă să va 206 www.dacoromanica.ro aldgi şi din câmpu şi din apă şi din silişte şi du pritutindinea, du pristi tot hotarul, pintru că au cumpărat cinstitul boiarinul domnii mdli, jupânul Dragomir dvomicul, di la Oprea, ficiorul Ancăi, dript 10 000 di aspri gata. Şi iar să fii cinstitului boiarinului domnii mdle, jupan Dragomir dvomicul, moşii în Curişti parte lui Hurduiu şi a frăţini-siu Mircii, toată, orcâtă se va aldgi du pretutindinea, pintru că o au cumpărat jupânul Dragomir dvomicul de la Hurduiu şi di la frati-siu Mircea, dript 5 000 di aspri gata. Şi au vândut acişti ci mai sus zici oamini di a lor bunăvoi şi dinaintea răposatului părintilui domnii mdli. Pintru aceasta, am dat şi domniia mea cinstitului boiarinului domnii meii, jupânului Dragomir dvomicul, ca să-i fii moşii statornică, lui şi ficiorilor, nipoţilor şi strinipoţilor şi di cătră niminea niclătit, pristi zisa domnii meii. Iată dară şi mărturii încă am pus domniia me pri: jupânul Dragomir1 mărfii ban al Craiovii i Ivaşco, ci au fost mari vornic, Mitrea mărfii dvomic, Miroslav logofătul, Stan spătar, Costandin vistier, Braţul comis, Harvat stolnic, Gonţea păhamic, Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Miroslav mari logofăt. Şi iasti scrisă di un Drăghici, la scaunul curţii Bucureştilor, mdseţa iulie 2 dni, leat 7086 <1578). Aih. St Buc., S. I., nr. 1 072 (M-rea Radu-Vodă, VII/1). Traducere; altă traducere, ibidem, ms. 256, f. 431. EDIŢII. DIR, B, 323. 1 în Ioc de “Dobromir”. 133 1578 (7086) (după iulie 2 - august) f Izvodul cărţii Mihnii vodă ot leat 7086 (1578), ce s-au scos de pre sârbie pre rumânie. Cartea Mihnii vodă, cu porunca dumnealui la mâna jupândsii Stanii, fata Vlaicului vistierul, ca să-i fie ocină în Berciugov, însă partea tătâne-său Vlaicului vistierul, câtă să va aldge; care ocină au fost miluitu Vlaicul vistieml pre slugile lui, anume Cârstea şi Radul şi Roman, ca să să hrănească pre această ocină, iară carte domnească de moşie nu le-au făcut, ce numai le-au fost dat milă să să hrănească pre dânsa în viiaţa lor, iar dupre moartea lor, să aibă voe să-şi ia ocina lui direaptă de la slugile lui, Cârstea şi Radul şi Roman. Într-ac6ia, întâmplându-se Vlaicului vistierul moarte şi murind şi slugile lui, Cârstea şi Radul şi Roman, şi nerămâindu-le feciori din trupurile lor, rămâind numai nişte fete, nepoate lor; după acdia, fdtele, nepoatele Cârstii şi Radului şi Roman, iale s-au măritat, de au luat bărbaţi. Deci, bărbaţii lor, anume Radomir şi Roman, ei n-au socotit nici n-au căutat pre jupâneasa Stana, fata Vlaicului vistierul, ce scrie mai sus, nicicum. Apoi, jupâneasa Stana, ia au luat această ocină, ce să zice mai sus, de la Radomir şi de la Roman, pentru că au fost a ei ocină direaptă şi de moşie da la tată-său Vlaicul vistierul. Intr-ac6ia, Radomir şi Roman, ei nu s-au lăsat, ce au avut pâră cu www.dacoromanica.ro 207 jupâneasa Stana înaintea Mihniii vodă. Şi aşa pârâia Radomir şi Roman pre jupâneasa Stana înaintea dumnealui, cum că această ocină, ce scrie mai sus, au fost dată de Vlaicul vistierul, tatul jupândsii Stanii, lu Radomir şi lu Roman şi Radului şi Cârstii, ca să le fie lor ocină stătătoare. într-aceia, dumnealui Mihiiea voevod au căutat şi au judecat pre dirept şi pre lege dumneziiască, denpreună cu toţi cinstiţii deregătorii dumnealui şi au zis dumnealui lui Radomir şi lu Roman să scoaţă carte domnească pre ocină şi de moşie, precum zicea ei. Iar Radomir şi Roman n-au avut carte domnească, ce pre zisa lor au rămas să ia 12 boiari, ca să jure cu dânşii cum că au dat Vlaicul vistierul această ocină Cârstii şi Radului şi lu Roman, ca să le fie stătătoare şi de moşie. Iar ei nu s-au putut apuca ca să ia 12 boiari ca să jure, ce au rămas den divan de l£ge şi de judecată şi denaintea dumnealui Mihnii vodă. Şi au dat cartea dumnealui jupân£sii Stanii, ca să ţie moşia de la Berciugov, partea tătâne-său, Vlaicului vistierul, să să hrănească în toată viiaţa ei şi, după moartea ei, să rămâie feciorilor ei, nepoţilor şi strenepoţilor, puindu-se şi boiarii dumnealui mărturie: jupan Mitrea vel dvomic i Miroslav vel logofet i Stan vel spatar i Costandin vistier şi Harvat slujer1 şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea vel dvomic. Şi au scris Vâlsan logofătul. Muzeul de istorie şi artă al municipului Bucureşti, nr. 28.616. Traducere din sec. XVIU. Lunile, după divan. 1 în loc de: stolnic. 134 <1578 după iulie 2 -1579 ianuarie) f Mmaoctiîo eokicw, îw MnxH’k bocboa h rocnOA«Hu bucoh 3eMAe yrrppOBAAx'tnCKOe, chhS’ BCAHKAro n np^AO5?*™ ĂAegAHAP^ boceoa*. A<*bat rocnOACTBO mm ci'w nOB6ATfenTe rocnoACTBA mm BOA'fepHM rocnOACTBd mm actfnAHM GTAMKO M EapcS’ nOCTeAHHlţH H CUC BpATICM CM M CUC CHHOBH 6Mtf, 6AMlţ6 Mtf Eoru npMn^CTHT, taKOxe aa hm cct ccao TpuKe mm ecT ctapa h npABA wMHHtf h A'feAm^ M nOKS’neHA urr TYaoP AOrocf>eT h Aparo^np bhctTiap, EAiptf Gtahkob h EapbS’aob wt ha G(toh)ka Kp'fetţeB m wt bpatîmcaom ero, Mun’fc (h Gt)ahmioa urr A/lMpocAuseipH, 3A *5 ACnpM, etpMîKe urr npH alhh nOKOMHAro fiCHTHAU B06B0AA. A nOTOM, (BOA'hpXiM rocnoACTso mm bmujc peMeHM, whh mmaui€ npS'x npeA (rocnoACTBA mm cu KAA)tfrepÎH urr ToArOTA. H cniţe (np’feuie npeA rocnOA)CTBA mm kako ecT bha Toro ccao jKtfnAHHiţeB Muhkaha (h ka)ko ta 6CT nOKAOHMAA (CB’feTOM^' MOHACTHptf. X T6M, rOCnOACTBO MM TA6AAX) n cWa«X n0 npABA^ h no 3akohV (eo)îkiio, cuc bucmmh mcctmthmh npABMK6| AHtf WCTAUIC KAAtfrepÎH (WT 3AKOH H WT ctf>KA€Hie WT tipeA rOCtlOACTBA MH>. Gero pAA*i AMOX H rocnOACrso mh EOArfepHM rocnOACTBA mh bhui6 p'k'teHH, OTAHKO (10CTCAHHK H EaPbVa (tlOCTCAHHK, IAKOK6 Aa HM 6CT C6AO) TptE'KM’feHIH BHLU6 P'fex WMHhV eMtf H WXAfitf CMtf H CHHOBH 6Mtf H BHOKOM H np^BH^MerOM cmV h hc wt KOrOîKe) HenOKOA'feEHMO, nopn^MO rocnOACTBA mh. Geace h CBeAeTCAito nocTABA'kx rocnOACTBA mh: actftiAH (AoepoMHp bca BAH KpAA6BCKH) H JK^/flAH MHTpTk B6AHKH A^OpHHK H }kV(1AH MnpOCAAB B6AHKH (AOro4>6T H GTAH CflATAp H KOCTAHAHH BHCT'llAp) H EpAT^A KOMHC H XApBAT (CTOAHHK) H rOH4’fc neXApHHK H Gtokmha, ha mmb AtfAVMTpA, A^ipepA (OtAHMWAOB, IAKO>Ke) AA M^ eCT WMMntf CriMHMULIOp, AGA SALţlOM CM GTAHMWAOB BT.CAX, BApe 6AMKA C6 X^MT M CT.C BHNOrpAA (m) auhtahm, no ma\6 ES'mkah ctc UHrAHKAM cm h CT.C agi^am CM, no ma\6 (..., nonele) aaAOX Gtahmioa cam ci'to suine peMeHH, Toro MHA’feA u^r AUMTAHie, HA MM6 E^MKAH. (A noTOM, ÂtfMHTpA, At^gP* Gtahmwaob, hmaaa ecT nptfx) npeA rocnoACTBA mm ct»c epatam cm COnp’fe. H CHLţe np’feuie COnp'fe np'feA rocnoACTBA mm no ceCTpA ero (A's’aimtpa, kako hmaa h wh wmmh^ GriMnutnop). A TeM, rocnoACTBO mm ct»m tabaaa h c^ahX n0 nPABA^ H no sakoh^, ct»c bt»chmm MeCTMTH(AlM npABMT6AM TOCnOACTBA MM M SMA’fcA CT.M M KHMrV) nOKOMHATO poAiTeAW rocnoACTBA mm Aam|ahap^ bo6boaa sa wctaa, kako ecT bma wctaa GXnp'fe wr sakoh h wt ctfacAeHie wr npeA noKOHHAro) Aam^ahaP^ b06boaa. H CMLţe wctaa Qnp'fe urr 3akoh m urr np'feA rocnoACTBA mm. (Gero paa'i, aaA°X rocnoACTBO mm A^HTpes, iako?k6) a* Avtf ecT wMMHtf BT» WXAET. CHHOBH eMtf H BHOKOM M np*{»BH0H6T0M 6MM (m UTT HHK0T0>K6 HenoKOA’feEMMO, nopM3MO rocnoACTBA mm). Geace CB'feA’fe'T’GAe nocTABA'feeM (rocnoACTBO mm: ...) m Gtah cnATAp m KoC'TAHAMH (BMCTliap ...) t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn (a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voie)vod. Dă domnia mea această poruncă acestei femei, anume Dumitra, fiica (lui Standul, ca) să-i fie ocină în Spinişor, toată partea tatălui său Standul, oricât se va (alege din câmp şi din pădure şi din apă) şi cu vie (şi) ţigani, pe nume Buican cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pe nume (... pentru că) a dat Standul însuşi acestea mai sus zise, acel sălaş de ţigani, anume Buican. (Iar apoi, Dumitra, fiica lui Standul, a avut pâră) înaintea domniei mele cu fratele său Oprea. Şi aşa pâra Oprea înaintea domniei mele pe sora lui (Dumitra, că . are şi el ocină în Spinişor). Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii (dregători ai domniei mele şi am văzut şi cartea) răposatului părintelui domniei mele Alixandru voievod de rămas, cum a rămas 0(prea de lege şi de judecată dinaintea răposatului) Alixandru voievod. Şi astfel a rămas Oprea de lege şi dinaintea domniei mele. (Pentru aceasta, am dat domnia mea Dumitrei, ca) să-i fie ocină de ohabă fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei (şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele). Iată martori punem (domnia mea:...) şi S(tan) spătar şi Costandin (vistier...). Arh. St. Buc., Doc. istorice, MDLVI/4. Orig., hârtie, rupt, lipsindu-i treimea din mijloc şi sfârşitul. Datat după membrii amintiţi în sfat. 210 www.dacoromanica.ro 136 1578 (7086) iulie 5, Bucureşti f Bl» HM6 WTl(A H CHHA M CB’fcTArO A^XA H CB’fcTA TpOHlţTi, AMHHTi. Astf aa ce 3ha6t: nnc*x *3, Gtah c^Aei#, bi-th ntfprApoM wr BApAtij wr EisWpeLţJH c'iw HAiueM^ KHHrtf jKis'nAH IIpeA* nexApHHK, kako bct wh noK^nHT aba npABAAie wr haa Paaya> chnt» Gtoiahob CTAp, npABAAie ct>c M’fcCTO, BApH KOAHKO X0K6T H3EpATH WKpTiCTT» npABAAIBB, 3A jcA/lC ACfipH roTOBH. H npoAAA bct Paaya> CHHb Gtoiahob, wt HeroBOMtf AOEpoMtf boaw h cec ^3hah’iio BT.ctx MerYraiuoB h wt rop h aoa h wt npeA A°EPOMtf [bo] AWAie h CTApY h wt npeA CBeipeHHHH, kako a* e^act ^ >K^nAH IIpeAAB nexApHHK Tex A8* npABAAYe, mto bct BHiue penene wmhht» b*b ^xab1* chhobh hm h BHtfKOMKe H nprfeBH^MHTOM>Ke BT» B'hKH, AMHHT». Geace CBeACTeAeM nocTABA’fceM, no hmc: non EpAT CTAp h AnencYw non Eohko h non Koctahahh h non EpAT^A, chhe AoBprfeHtfAOB h non TYaoP h Matcw ahiakoh^a h 4>YepA M'bHrtHAptOA h Îbah A^P^waob h Mhhaa h Paaya h A/Uhrfe E'bTor h KpATop h TeprHHA h fl/lAH’fc h Mhpocaab h Gtah Komkobamka h Eabakh h Gtoiah II'En^'LU'b h Ilera h Kaaoiah h Tepre. (H) 3akahhahYw nocTABA’teM: BApn koahko hao(b'4k,e xo)kct pa3APaaY cYio hauicm# ^pabhYw, aa eCT npoKAer h A^ptt3M6H h a* hmat VmYcthio ce Hhjaa H CT» ApYra H A* 6CT 3AKAHHAA WT TYh WTlţH CB'feTH HJK6 B*E HeKCH rpAA* IlHCAX A3, A^HTpV rpAMATHK, M'kCeiţA IOAIC 6 A^HH, WT AAAMA A’tTH y.5n%. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh şi sfânta troiţă, amin. Aceasta să se ştie: am scris eu, Stan judeţul, 12 pârgari din oraş din Bucureşti această carte a noastră jupanului Preda paharnicul, că a cumpărat el două prăvălii de la Radul, fiul lui Stoian cel bătrân, prăvălii cu locul, oricât se va alege în jurul prăvăliilor, pentru 11.200 aspri gata. Şi a vândut Radul, fiul lui Stoian, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea a oameni buni şi bătrâni şi dinaintea preoţilor, ca să fie ale jupanului Preda paharnicul acele două prăvălii, care sunt mai sus spuse, ocină de ohabă, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, în veci, amin. Iată martori am pus, anume: popa Bratu cel bătrân şi nepotul său popa Voico şi popa Costandin şi popa Braţul, fiul lui Dobreanul şi popa Tudor şi Matei diaconul şi Fiera măngănariul şi Ivan al lui Darciul şi Minda şi Radul şi Manea Bătog şi Crator şi Gherghina şi Manea şi Miroslav şi Stan Cocicovacica şi Babachi şi Stoian Păpuşă şi Peia şi Caloian şi Gherghe. Şi am pus blestem: orice om va strica această întocmire a noastră să fie blestemat şi afurisit şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie blestemat de 318 părinţi sfinţi cei de la cetatea Nicheii. Am scris eu, Dumitru gramaticul, luna iulie 5 zile, de la Adam ani 7086 (1578). Arii. St Buc., S. I., nr. 1 073 (M-rea Cotroceni, XXV/2). Orig., hârtie (43 x 29), pecete aplicată în ceară verde. Cu două traduceri din 1806 ţi din 1912; altă traducere ibidem, ms. 691, f. 51. EDIŢII. Slav. Iorga, Ist. Buc., 337-338. Traducere Ionescu-Gion, 723-724, DIR, B, 324. Facs. Iorga, op. cit., 359; DIR, B, 587. www.dacoromanica.ro 211 137 1578 (7086) iulie 7, Bucureşti ţ MhaoctTw BOKieio, îw MHxrrfe bocboaa h rocnOAHN'h bt^coh 36mah VrrppoBAAx'mCKOH, chht» seAHKAro h np^A06?*™ AAej|AHAptf bo6boaa. Aabat rocnOACTBO mh cie nOBeA'fem'e rocnOACTBA mh Eorotos ct»c chhobh ch h Gtah ChC BpATIIAM CH H Qnp’fe ChC EpAT CH fiAAA H XtifrA ChC EpAT CH EerA H KoCT’fe ChC EpAT CH PaAY* H KopMIO ChC CHHOBH CH H POMAH ChC EpAT CH EaAA H GtOHKA ChC EpAT CH AtfntfA H PAAYA ct» chhobh ch h AtfntfA ct»c AHencewM ch h IltfiYfeA'fe ChC epatiiam ch h ct» hhx chhobh ch, eAHiţe hm Eort npnn^CTHT, lAKOKe Aa HM CfcV WMHHtf EOXAHH, WT AGA fieHTHA’h nOCTCAHHK, CHHT» GtAHMIOAOB EeHrhB CIlATAp, (IOAOBHhV WT no Bl>COM XOTApOM, WT nOAlO H WT UltfM H WT BOAtf H WT C6A6HI6 C6A0B, nOHCKe IO Ctfr nOriftlHA EorOiO ChC CHHOBH CH H GTAH ChC EpATÎlOM CH H Qnp'fc ChC EpAT CH EaAA H XtiftA ChC EpAT CH EerA H KoCT'fe CT»C EpAT CH PAAYA H KopMIO CT» CHHOBH CH H POMAH Ch EpAT CH fiAAA H GtOHKA ChC EpAT CH A^Wa H PaAYA ChC CHHOBH CH H AtfntfA ChC AHencewM ch h n^LyfcA^ ChC cpATitaM ch cie Bnuie penenA wmhh^ WT HA fieHTHA’h nOCT6AHHK 3A ACnpH POTOBH 3A EAHH. H npOAAA eCT fieHTHAT» nOCTeAHHK, CHHT» GtaHMIOAOB EeHrhB, WT CBOeMtf AOEpOM^ BOAIO H ChC 3HAHÎ6 B'hCCM MerîlAUlOM WT TOp H WT 3A°A H WT npeA rocnOACTBA mh. Gero pAAi, AAA°X n‘ rocnOACTBO mh cie bhuic peMeHH HMeHHTH AiOA'ie. laKO/tce aa hm cfcV cie snuie peMeHA wmhhV bt» wmhhV h bt» wxaeV, hhm h CHH0B6M HM H BHOKOM H np'ksH^MeTOM HM H HH WT KOrOKe HenOKOA’fecHMOM, no wpH3M0 rocnOACTBA MH. Ge>Ke ^eo h cBeAETeAie nocrABA'fex rocnoACTso mh: ads’nAHtf AoepoMHp BCAHKH EAH KpAACBCKH H JKtfnAH MHTp'fe B6AHKH ABOpNHKtf H KiftlAH MnpOCAAB B6AHKH A0r0c|>eT H GTAH CnATAp H KoCTAHAHH BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H X Ap BAT CTOANHKtf H TONL^ neXApNHKtf H JKtfnAHtf GtOHKA B6AHKH nOCT6AHHK. HcnpABMHK, AOGpOMHp B6AHKH EAH KpAAeBCKH. H A3, MnpMA MAAH A'i'IAK, CAOBOnOAOîKHX bt. ahbhh rpAAY EtfKtfpeiţJH, M'fecenA WAie 3 a*»nh, wt Aaama ao cero nnCAHie bt, A’feT *3ns. f Iw MnxHTfe sweswAA, mhaoctia eojkiio rocnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bogoiu cu fiii săi şi lui Stan cu fraţii săi şi lui Oprea cu fratele său Vlad şi lui Huda cu fratele său Bega şi lui Costea cu fratele său Radul şi lui Corciu cu fiii săi şi lui Roman cu fratele său Vlad şi lui Stoica cu fratele său Lupul şi lui Radul cu fiii săi şi lui Lupul cu nepoţii săi şi lui Puţelea cu fraţii săi şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Bohani jumătate din partea lui Vintilă postelnicul, fiul lui Stanciul al Bengăi spătarul, de peste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului, pentru că au cumpărat-o Bogoiu cu fiii săi şi Stan cu fraţii săi şi Oprea cu fratele său Vlad şi Huda cu fratele său Bega şi Costea 212 www.dacoromanica.ro cu fratele său Radul şi Cordu cu fiii săi şi Roman cu fiatele său Vlad şi Stoica cu fratele său Lupul şi Radul cu fiii săi şi Lupul cu nepoţii săi şi Puţelea cu fraţii săi această mai sus-zisă ocină de la Vintilă postelnicul pentru 13 500 aspri gata, de bani. Şi a vândut Vintilă postelnicul, fiul lui Standul al Bengăi, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor mai sus zişi numiţi oameni, ca să le fie această mai sus zisă ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dobromir mare ban al Craiovei. Şi eu, Mircea diacul cel mic, am aşezat cuvintele în minunata cetate Bucureşti, luna iulie 7 zile, de la Adam până la această scriere în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 074 (Ep. Râmnic, XI/5). Orig. perg. (31 x 47), pecete timbrată. Cu o traducere din 1786; altă traducere, ibidem, ms. 2 082, f. 49v-50. EDIŢII. Trad. Nicolăescu Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 116-117; DIR, B, 324-325. Facs. DIR, B, 558. 138 1578 (7086) iulie 7, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei măle Stoicanului cu fraţii lui, anume Vladul şi Dragomir, şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Chiojd, partea lor toată, oricât s-ar alege, pentru că iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină. Şi hotarul să să ştie: de către Gonţea cu fraţii Iui, hotar Vârful Rotăriei, până la Poiana Socetului şi până la Grădina Jambei, până la Rozorul Gogului, pe hotar, până la Glodişor şi pe Valea Teiului până la Benea şi pe Benea în sus, până la hotar, până la Curmătura Cerbului, până la piatră şi până la Gruiul Purcarului, până la Vârful Stejerelului, pe hotar, la ariia Butei, între brădet, la piatră, (în vârf, iar din vârful)1 Lacului fără Fundu, pe Plaiul Purcariului, până la Priponii (Ostaşului)1, la Piatra Stăneştilor, la Curmătura Crasnei, în munte la Siriu, până la Lespezi şi până la Siriu şi pe Siriu (în sus, până la Valea Braţului)1 şi până la obârşie, pe Fântâna (Iederei, pe Făgetul)1 Ţiganului, până la Obârşia Purcăreţei2, pe (culme, piatră în hotar, până la Detunătura Păcurii, până în Zăpodia Avanului)1, pe hotar, până la Curmătura lui Roman şi până la apa Bâşcei (şi din Valea Teiului la apa Bâşcei şi apa Bâşcei şi la Piatra Lerei, apoi pe predeal, până la Măgura Rea şi până la vadul Cătiniaşului)1. (Apoi)1, Stoicanul cu fraţii lui, anume Vladul şi Dragomir şi cu (feciorii lor ...1 şi cu ceata lui, ei s-au tocmit ...1 hotarul Stoicanului şi a Vladului şi a lui Dragomir de la Curmătura Boilor până la apa Chiojdului şi pe apă în jos, până ...* şi www.dacoromanica.ro 213 pe hotar, până la Vâlceaua Oltâncii ...*, până la Vâlceaoa lui Coadă şi pe vâlcea în jos, la piatră şi până la Fântâna Benei şi pe Benea în sus, până la Valea Vacii şi până la Vârfiil Balii şi ...l Poiana Socetului, drept Vârful Rotăriei ...l satul Chiojdul, oricâtă moşie au avut Voicileştii, ei au schimbat cu Neguşeştii; şi Voicileştii, ei au luat Valea Teiului, iar Neguşeştii au luat Chiojdul. ' Şi au schimbat de a lor bunăvoe, încă în zilele răposatului Pătru voevod şi au hotărât atuncea toată moşiia lor cu 12 boiari. După aceia, Stoicanul cu fraţii lui, Vladul şi Dragomir, şi cu ceata lor, ei au avut pâră înnaintea domnii m61e (cu Dragomir)3 Dudo şi cu ceata lui. Şi aşa pâra (Drago)mir Dudo cu ceata lui înnaintea domniei m61e cum n-au schimbat moşiia Chiojdu cu Valea Teiului ...3. întru ac6ia, domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boiarii domniei m61e şi am văzut însumi şi domniia mea cartea răpoosatului Pătru voevod, de tocmeală şi de schimb, ci să ţie Dragomir şi cu ceata lui acel schimb şi de acum. Şi au rămas Dragomir Dudo cu ceata lui de lege dinnaintea domniei mele. Drept ac6ia, am dat şi domniia (mea)3 Stoicanului cu fraţii lui, ca să le fie această mai sus zisă moşie, Chiojdu, moşie de baştină şi ohabnică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spătar i Costandin vistier i Braţul comis i Harvat stolnic i Gonţea paharnic i Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea dvomic. S-au scris în oraşul Bucureştii, în luna iulie 7 dni, leat 7086 (1578). Acest izvod s-au tălmăcit pre limba românească de pre hrisovul cel sârbesc asemenea, la Şcoala Domnească cea slovenească de la Svetii Gheorghie cel Vechiu, iar unde nu s-au putut citi, fiind rupt, am lăsat loc nescris. Arii. St. Buc., Doc. istorice, XIV/6. Traducere. 1 Lpc alb, completat după alte documente în aceeaşi problemă. 2 în loc de: Păcuriţei. 3 Loc mpt 139 1578 (7086) iulie 12, Bucureşti t MhaoctYw nobleţo, îw A/ÎHXH'fe bo6bwaa H rocnOAHHt bt»coh 36maw VrrppOBAAXHHCKOH, CHHt AAHgAHAptf B06BWAA, AHCflCYtO MHXH6B B06B0AA. Aabat rocnOACTBO mm cîio noBeA’feme rocnoACTBO mm CAtfrtf rocnoACTBO mm fitcîes Awrwer wr PtruBOeipu h ct»c chhobh eMtf, cahi^hm Eon» aact> IAK02K6 Ad 6CT WMHHtf WT PtTHBOeiţlH, A^A MATepH 6A\tf, 2KtfnAHHlţ6B AHKb.B, B6HHHH eY H BOAeHHlţtf H CBAK6 K0MAT6 WT K^KtO H WT AlţHrAHH, HA HM6: fl/ltfuJAT CT»C IţHrANKA CM H CT»C A^*^ CM H KptCTfe CT»C IţMrAHKA CM H CT»C A64AM CM H KOTpOHA. X WT A’kANHlţtf WT K^KIO A* AP1»;kht Bl»CY(0 Aba A6AA, A EpAT 6A\tf, EApB^A, A* AP'L^MT TpCTArO A^AO WT A’kAHHlţtf K^KCB. X 214 www.dacoromanica.ro WT BWAHHHLţtf H WT KOMATC WT K^KIO H WT T€X CÎ BCMHHH H WT ALţHTAHie, A6A MATCpH erO, A EApK^A, BpAT eMV, HH CAHA MCT'fex^ AA «€ HMAT. IIOHeKe 6CT BHA A0UJeA >KtfnAHHLţA A.HKA, MATCpH HM, npeA flOKOHHArO pWAIT6A>0 rocnOACTBO mh h aaa cct Et.cY€b, chht. ch, Tex 61 bcmhhh h KWACHHLţtf h CBAAK6 KOMATC WT K^KfO H WT ALţHrAHI€, CîKC CfcV BHUJ6 F1HCAH6, fl£A ÎKtfnAHHLţCB AhKBB, MATepH 6M^, nOHOKC Bt.cYiO, CHHT. 6H, WH W 6CT nOHTCT H CT*XpAHHT, A0KA6 CCT EHAA >KHBA, A nO CT.MpT.TH CH, AA HMAT nOM'feHtf, nOHOKC CHLţC CCT TAKMHAA CAMA KtfriAHHLţA &HKA, MATCpH HM, npCA flOKOHHArO pWAlTCAH) TOCnOACTBA MH. H CT»TBApHAA CCT £t.cYcB, CHHT. 6H, H KHHrV FlOKOHHArO PWAITCAIO TOCnOACTBA MH KAKO Aa CC tfnOKOHT nO CT.MpT.TH CH, BT. B'iîKH. A no CT»MpT.TT» MATepH HM, >KtfnAHHLţCB A.HKT.B, A EApK^A, BpAT Et.CYcB, H€ XOKCT WCŢABHTH TAKO, KAKO 6CT BHA TAKMHA CAMA ÎKtfnAHHLţA AhKA, MATepH hm, ahV npiHAe h CHLţe nptf npeA POaitcaio rocnOACTBO mh, kakw aa hmat h WH WT Tex ei BCMHHH H WT* BWACHHLţtf H WT CBAK€ KOMATC WT K^KIO H WT AtţHrAHie, e>Ke cfcV BHuie peMeHH, a^a MATepn hm. A tcm, rocnoACTBA.Mtf, POAITCAIO TOCnOACTBA MH, rA€AAX H npOMHTHX KHHfV rOCnOACTBO mV, «KC CCT BHA CT>TB0pHA a&nAHHLţA AhKA (CHHtf 6h) fi'KCYCB H C^AnX HO npABA^ H nO 3AK0H EoîkYc, CT. BT.CAMH MCCtYtHMH npABHTCAIC TOCnOACTBA mV H AaA°X EaPbVaWB 3AK0H bY EOA'fepH, TCpC Aa 3AKACT npCA TOCnOACTBA Mtf. A EapK^A HHKAKOKC HC MOîKCT AOHeCCTH TCX BY EOA'fepH HA A^HT. H HA COpWK npCA PWaYtCAFO TOCnOACTBA MH, AhV CHLţC WCTAIlie EApB&l, BpAT £t.CY€B, WT 3AK0HA WT npeA nOKOHHATO pWAITeAFO rocnOACTBO MH H CHLţe WCTAIlie H WT npeA rocnOACTBO mh. Tcm paaY, aaA°X m rocnOACTBO mh BtcYcb Awrwer cYe komath h bcmhhh H BWAeHHLţ^ H ALţHTAHYe, «KC CfcV BHLUC peM6HH, A6A MATCpH CTO, ÎK^nAHHLţeB Ahkt.b. H nAK aa A\tf eCT £t.cYcb Awrwcjier  BjiHorpAA, eme cct noKtfnHA wr CHHH EpAT^AWB AWTWcjieT WT NeUCLJlH, 3A *B\|r ACnpH. H nAK nOKtfnn Et.cYio Awrwcjier wr haa KAA'fe, AT.i|iepA Gtahmioawb wt rOAeijlH A ALţHTAHtf, HA HM€ IOTA, CT.C BT.C'fex MOKAHOBC, 3A ^Âp ACnpH. H nAK nOKtfnH WT HAA H'ferA, AT.l|iepA fjAT.KT.LUHHeB, A ALţHTAHKtf, HA HM€ GtAHA, 3A ^XH ACnpH. Gero paaY, A*AwX m rocnOACTBA mh, iakokc aa cm# cfcV wmhh€ h wxabV, cmV h chhobwm cmV h bh^kwm h npeBH^MeTWM eMtf h He wr kotojkc H€nOTL»KHOB€H€, n0pH3M0 TOCnOACTBO MH. Geace h CBeA'fe'reAYe noCTABA'feeM rocnOACTBO mh: actfnAH rt/lHTprfe bcahkh ABOpHHK H JKtfnAH rt/lnpOCAAB BCAHKH AWTWcjieT H GtAH CnATAp H KoCTAHAMH BHCTHiap H XApBAT CTOAHHK H TOHLţ'fe nCXApnHK H EpATV KOMHC H /K^VlAH GTOHKHLţA BCAHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/VHTprfe BCAHKH ABOpHHK. H A3, EacYaYc, nncAx bt. ctoahh rpAA EfcWpeLjiH, M-fecei^A waYia bY a^hh, WT AaaMA TeK^ljlArO BT. A'feT ^3?Î3. f !w A/VnxH'fe bwcbwaa, mhaoctYw bo>kYa rocnOAHHb. 215 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Unrgovlahiei, fiul lui Alixandru voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Văsiiu logofătul din Rătivoeşti şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină din Rătivoeşti, partea mamei lui, a jupaniţei Ancăi: ÎS vecini şi moara şi toate bucatele din casă şi din ţigani, anume: Muşat cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Cârstea cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Cotrona. Iar din delniţa de casă să stăpânească Văsiiu două părţi, iar fratele lui, Barbul, să stăpânească a treia parte din delniţa casei. Iar din moară şi din bucatele din casă şi din acei 15 vecini şi din ţigani, partea mamei lui, iar Barbul, fratele lui, nici un amestec să nu aibă. Pentru că a venit jupaniţa Anca, mama lor, înaintea răposatului părinte al domniei mele şi a dat lui Văsiiu, fiul ei, pe acei 15 vecini şi moara şi toate bucatele din casă şi din ţigani, care sunt mai sus-scrişi, partea jupaniţei Anca, mama lui, pentru că Văsiiu, fiul ei, el a cinstit-o şi a îngrijit-o cât timp a fost vie, iar după moartea ei să aibă pomană, pentru că aşa a întocmit însăşi jupaniţa Anca, mama lor, înaintea răposatului părinte al domniei mele. Şi a făcut lui Văsiiu, fiul ei, şi cartea răposatului părinte al domniei mele, ca să aibă pace după moartea ei, în veci. Iar după moartea mamei lor, a jupaniţei Ancăi, iar Barbul, fratele lui Văsiiu, nu a vrut să lase aşa cum a întocmit însăşi jupaniţa Anca, mama lor, ci a venit şi aşa a pârât înaintea părintelui domniei mele, ca să aibă şi el din acei 1S vecini şi din moară şi din toate averile din casă şi din ţigani, care sunt mai sus-zişi, partea mamei lor. Iar întru aceasta, domnia lui, părintele domniei mele, a căutat şi a citit cartea domniei lui, pe care o făcuse jupaniţa Anca (fiului său) Văsiiu şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a dat lui Barbul lege 12 boieri, ca să jure înaintea domniei lui. Iar Barbul nicicum n-a putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc înaintea părintelui domniei mele, ci astfel a rămas Barbul, fratele lui Văsiiu, de lege dinaintea răposatului părinte al domniei mele şi astfel a rămas şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Văsiiu logofătul aceste averi şi vecini şi moara şi ţiganii care sunt mai sus-zişi, partea mamei lui, a jupaniţei Ancăi. Şi iar să-i fie lui Văsiiu logofătul o vie pe care a cumpărat-o de la fiii lui Braţul logofătul din Negeşti pentru 2 700 aspri. Şi iar a cumpărat Văsiiu logofătul de la Calea, fiica lui Standul din Goleşti, un ţigan, anume Iuga, cu toate ciocanele, pentru 1 100 aspri. Şi iar a cumpărat de la Neaga, fiica lui Vâlcăşin, o ţigancă, anume Stana, pentru 650 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocine şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Braţul comis şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vasilie, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 12 zile, de la Adam curgător în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., ms. 1 232, f. 201-202. Copie modernă. Cu o traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 325-326. 216 www.dacoromanica.ro 140 <1578 -1581; 1585 -1586; 1590) iulie 12 t Mhaoctiio GOîKiew, îw rt/lnxirt bocboaa h rocnoAHHi». Rabat rocnoACTBO mh cie noBeAeHie rocnoACTBA mu ca&6m rocnoACTBA mh, ha hm6 Apt»™** h ţiiopuio nOCTCAHHL^H WT ToM'feHH, iaK0K6 fi,A ctfr BOAHHlţH CT»C CÎ6 KHHTA rocnoACTBA mh aPt^ath ch hhxhom al^htah no HMe Onpniii AA'hkVdpto, sahokc Mtf eCT noK^nHA poAireAio hm CTpoe ghb btop'ih abophhk wt haa actfnAHHiţAM AocnHHA wt Ap^roeipn za *5 ACnpH cpecp^HH. H npoAAAOuiA wha Tor AiţnrAH BHUie p6M€H^ WT H6H A^Gpo B0AI0 H CbC 3HAHI6 B'bC'&M MentaLUOM WT WKp’kCT’K HM, WT TOp H WT AOA. H VîKeHHA Mtf eCT Tor AiţnrAH BHUie nnCAH, Tepe Mtf cct aaa caha AlţHTAHKM, HA HM6 AoGPd C’h. ACl^d CH 3d A'kAHHtf HM. A nOTOM, TOr AL^HTAHKM HM6HHM A0&PA BHUie pCMCHA, A WHA IO 6CT GIW nAAH^AA A€A fcWOM CH ţliopes h Mapkob. Tdace, wriţtf hm, CTpoe ghb btop'ih abophhk, wh io 6Ct nOK^nHA TAIA AlţHrAHK^ BHUie nHCAHA WT HAA BpATÎIAM CH, WT ţllOpA H WT MaPKO, 3A \fM ACnpH rOTOBH H 3A CAHH KOHb AQEP’U M^piV. H eijiHKe BHA'fex H npo»iATAX rocnoACTso mh khhpa noKOHHAro poAiTeaio rocnoACTBA mh sa noKtfneHi'e h AP^a khhpa rocnoACTBA mh nAK 3A noKtfneHi'e h khhta IleTptf BoesOAtf nAKH 3A noKS’neme. TeM Paa'i, A*A°X 11 rocnoACTso mh catfseM rocnoACTBA mh BHUie peneHH AP'h^KATH CH HHXHOM AlţHTAH CT»C AlţHrAHKA CH H C'bC A^lţA CH BHUie peHeHH H hhxto aa He CM'feer gahtobath hah sAnp'feTHTH npeA cie khhpa rocnoACTBA mh. Hhako aa H'fecT, no peM rocnoACTBA mh. HcnpABHHK, A/lHTp’fe B6AHKH ABOpHHK. IIhca Gtahmio Aceea M’feceiv* loaie bj a*»hh. f îw MnxH'k sweswAA, mhaoctVa gokiio rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume Drăghici şi Giurgiu postelnici din Tomeni, ca să. fie volnici cu această carte a domniei mele să-şi stăpânească ţiganul lor, anume Opriş alăutariu, pentru că l-a cumpărat părintele lor, Stroe fost al doilea vornic, de la jupaniţa Despina din Drăgoeşti pentru 1 000 aspri de argint. Şi a vândut ea acel ţigan mai sus zis de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul lor, din sus şi de jos. Şi l-au însurat pe acel ţigan mai sus scris, de i-au dat o ţigancă, anume Dobra cu copilul său, de moştenire lor. Iar apoi, acea ţigancă, anume Dobra, mai sus zisă, iar ea a căzut în partea unchilor săi, a lui Giura şi a lui Marco. Deci, tatăl lor, Stroe fost al doilea vornic, el a cumpărat-o pe acea ţigancă mai sus scrisă de la fraţii săi, de la Giura şi de la Marco, pentru 490 aspri gata şi pentru un cal bun murg. Şi încă am văzut şi am citit domnia mea cartea răposatului părinte al domniei mele de cumpărătură şi altă carte a domniei mele, iarăşi de cumpărătură, şi cartea lui Petru voievod, iar de cumpărătură. De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele mai sus zise, să-şi stăpânească ţiganul lor cu ţiganca sa şi cu copilul său, mai sus zişi şi nimeni să nu www.dacoromanica.ro 217 cuteze să turbure sau să împiedice înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Standul cel Gros, luna iulie 12 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, CXXXHL/64. Orig. hârtie, pecete timbrată căzută. Datat după Mitrea mare vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, Doc. inedite, 384-385. Trad. DIR, B, 328-329. 141 1578 (7086) (iulie - august) 12, Bucureşti t Mhaoctiw gokikj, Kw Mnxtrfe soesoAA h rocnoAHtrt b'gcoh 3€mah VrrppoBAAXHCKOe, chht» bcahkato n np'feAOBPAro AAegAHAptf bocboa^- Aakat rocnOACTso mu cYto noseA^me rocnOACTBA mu CAtfiV rocnOACTsa mh AP'BrnM Awrwc|>eT n ct»c adj’naHHiv» ero AecnHHA n cecxpa AecnHHCB, tia hmc Kaa^ n CT»C HHXHHAt CHHOBH, CAHlţH HM Bort» npHntfCTHT, lAKOîKe A* HM CfcV HHXHOM A€A 3& WHHhV WT TopHH EpATÎIAHH, CT»C BCMHHH H CT»C BOA^HHLţdMH H CT»C BT»C0H XOTApis’, Bdpe 6AHKA CC X^HT H3BpATH WT nOB'hCfe’Ae H CT»C nAAHHHOM eaeTtf h ad/naHm^e ero AeCflHHe h KdA’fe nOAOBHHfe7 WT C6A0 WT PtfHKfc’A WT np’&i OaT, CT»C B6MHHH, WT CCAO H WT nOA€ H WT Lilfc’M H WT A^a CT»C BHHOrpAAI. H riAK aa hm ckV Apri»rt1'i^ Awrw4>eW h ads’naHHLte eMtf AecnHHd h KdA’t WMHHA BhUHKetpH, ACA MorOUJOB BT»Cd, WT C6A0 H WT nOAlO H WT wk’M h wt A’feA ct»c BHHorpAA’ih wt no BT»ceM xOTAptf. H iidK A* ecT Ap'Bt’H'ik’ Awrw4>eTV h Hîis’nAHHne ero AecnHna h Kaa^ WMHHtf BnuniceipH h wt a€a XptcoB, xpeTdro a6a®> wt ceAO h (wt) nOAio h wt lu^m h wt A’fc* ct»c BHHOrpAAI H WT no BT»C0H XOTdptf. H n*K a* cct Ap'Bi’H'itf Awrwcţ>ertf h ads’naHHLte ero Aecnt1HA 11 Kaa^ cahh 'teATfeA,i 3* AnnrAHH, no hmc Qnp’fc h ckc LtHraHKtf ch h ct»c BT»ceM A64AM ch h A/Vhxo h AoEpa h Mapra. H nAK a* cct Ap'Ei’H'ita’ Awrw4>eTtf h ads’naHHLte ero AecnHHd h Kaa^ BHHorpAA'i eaer H WT ?K^ndHH4A €M^ KdA'fe. 3AHe*:e CHLte SVaKMHUie Op'BBis’A Awrw4>er H jK^naHHi^a ero KAA’fe ha C'bmp'bth hm no hhxhcm A^ipepe, ha HMe AecnHna h KdA’fc, KAKO A* AP'B^HT CBAK€ KOMATH H Kis’Ke H WMHHC H BHHOrpAAI 11 BT»C0X CTe>KAHie ero, €ahka ce wGprfeTaex no C'gmP'gth hm, aa aP^^ht AecnHna h Kaa’fc, nonele hx ecx ctraeAAA ha sp’fcMe c'emp'gth hm, nonele ckV tfMpeAH 218 www.dacoromanica.ro WT CTpAUJHfc’e CT.Mpi.TT», 6aer h actfnAHHHA ero AecnHHA h Kaa^ hmaluc nptf npeA rocnOACTBA mh ct.c uitfpAM ch, no hmc IIpeAA h Gtahka. H cine npeuie IIpeAA h Gtahka no Api»rHM Awrwcţ>er h no î+cS’nAHHL^A ero AecnHHA h Kaa^, kako a* pasa^aht cbakc komath poaitcahm hm MernpH acaobc. A tbm, rocnoACTso mh tabaax h cS’ahx no npABA^ h no 3AKOHtf BOacYW, CT.C BT.C6MH M6CTHTHMH npABHT6AH TOCnOACTBA MH H BHA6X h npoMerox rocnOACTBA mh h khh™ noKOHHOMtf poA'iTeAio rocnOACTBA mh, AAegAHAptf BoesOA^- H ei^eace aohccc Api»rHM AwrweT cs'fcAeTeAYe mh03h BOA'bpn, koh CfcV BHAH HA CT.Mpi.TH G'bpsfc’AWB AWrW6T H a&nAHHLţe 6rO KAA6B, BOA'kpH no HMe: ApArOMHp h At^aat 11 Baaaya h BpatVa wt Ept.tYiahh h wt PtTHBOeqjH, £t.chw Awrwcf>er h COnp'fe h wt Ir.HeijJH, II'tTpS’ h wt Ahhhoaca, GtaHMIOA BAH H WT MHXteiJJH, CdAHM'fe BAH H PaA^A H WT KOTClţiH, EAA'fe H eqieace h a^X0khhk er0> n0n BpAsYe wt KopBH wt Kamch, koh cct bha ha pA3AfOM6Hi'e A^Lue eMtf. H CHne CB’feAeTeACTBOBAuie Tex GOA'fepn BHuie penenH npeA rocnOACTBA mh ct.c hhxhhm A^uie kako eCT wctabha CptstfA Awrwer H acfeVlAHHLţA ero KAA'fe HA CT.Mpi.TH HM CBAKHX KOMATH H CTCÎKAhTa HX BT. pS’n'fe AeCnHHCB H Aa APt>KHT AeCnHHA nO CCCTpA CH KAA'fe, A* H eCT BT. M'feCTO WTLţtf, a IIpeAA h Gtahka hh cah^ M’feTex aa hc hmat ct.c bhlu€ peieHH KOMATH GT.pB^AWB AWrW<ţ>6T H actfnAHHLţe erO KAA'k, pASB'b np'feKYlO MTO HM CSV AAAH. H CHLţC tfTAKMHUJe GP'I.bS’a AWrWCT H ariftlAHniţA ero KAA'fa. H eqjeace h ct.c 3akahhahYcm eCT wctabha: Aiţie kto noKfr’CHT pA3(Aptf)uJi-rr cTio takmokic eMtf, a wh aa cct npOKAeT wt thY CB'feTH BOrOHOCHH WTLţH, HaK^nAHHne ero AecnHHA h maaa KAA'fe, iaro^kc a* hm cSV cYe BHine peieHe ccaa h al^htahh h BHHOrpAAf wmhhS’ h bt. wxab^, eM^ h CHHOBOM eMS’ H BH^KOM H np'feBHb’MCTOM HM H HH WT KOrOJKC HenOTT>KHOBeHO, no wpH3M0 rocnOACTBA mh. Geace h CB'feAeT’eAYe noCTABA'feeM rocnOACTBA mh: acS’nAH AoepOMHp B6AHKH BAH KpAA€BCKH H >K^nAH A/lHTp't B6AHKH A&0pHHK H acS’nAH MnpOCAAB B€AHKH AWrW^CT H GTAH CnATAp H KOCTAHA’iH BHCTYiap H BpAT^A KWMHC H XApBAT (CTOAHHK) H rOHLvfe neXApHHK H GtOHKA nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, AOBpOMHp B€AHKH BAH. www.dacoromanica.ro 219 H A3, Bachaib, e*e NAnHCAx bt» nactoanh rpA^v EkWpeiţiH, «wfeceiţA ...* bY AbHHi wr A^ama ao cero riHCAiiîe bt» A'feT *303. t îw MKXH'k BweBWAA, AVHAOCTiw so>kY»o rocno^mii». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Drăghici logofătul şi cu jupaniţa lui, Despina, şi surorii Despinei, anume Calea, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie părţile lor de ocină din Brătianii de Sus, cu vecini şi cu mori şi cu tot hotarul, oricât se va alege de pretutindeni şi cu munţii care se chiamă Drăghina şi Zbuciumatul. Şi iar să-i fie lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despinei, şi Calei jumătate din sat din Runcul de peste Olt, cu vecini, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii. Şi iar să le fie lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despina, şi Calei ocină la Viţicheşti, toată partea lui Mogoş, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii şi de peste tot hotarul. Şi iar să-i fie lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despina, şi Calei ocină la Viţicheşti din partea lui Hârsu, a treia parte, din sat şi din câmp şi din pădure şi din dealul cu vii şi de peste tot hotarul. Şi iar să-i fie lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despina şi Calei un sălaş de ţigani, anume Oprea şi cu ţiganca sa şi cu toţi copiii săi şi Miho şi Dobra şi Marga. Şi iar să-i fie lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despina şi Calei toate viile care se numesc la Piscul Bunei. Pentru că aceste mai sus zise sate şi ocini şi vii şi ţigani le sunt vechi şi drepte ocine de moştenire de la părinţii lor, jupan Sârbul logofătul şi de la jupaniţa lui, Calea. Căci aşa au întocmit Sârbul logofătul şi jupaniţa lui, Calea, la moartea lor pe fiicele lor, anume Despina şi Calea, ca să stăpânească toate averile şi casele şi ocinele şi viile şi toată agonisita lui, cât se va afla după moartea lor, să stăpânească Despina şi Calea, pentru că i-a îngrijit la vremea morţii lor, deoarece au murit de moarte cumplită care se numeşte ciumă. Iar surorile jupaniţelor Despina şi Calea, anume Preda şi Stanca, nici un amestec să nu aibă cu mai sus-zisele averi, pentru că la vreme de nevoie nu au îngrijit, ci au fugit şi au lăsat ca să-i mănânce câinii. De aceea, nici un amestec să nu aibă cu aceste mai sus zise ocine şi vii şi ţigani. Iar apoi, sluga domniei mele Drăghici logofătul şi jupaniţa lui, Despina, şi Calea au avut pâră înaintea domniei mele cu cumnatele sale, pe nume Preda şi Stanca. Şi aşa pârâu Preda şi Stanca pe Drăghici logofătul şi pe jupaniţa lui, Despina, şi Calea, ca să împartă toate averile părinţilor lor în patru părţi. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cartea răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod. Şi încă a adus Drăghici logofătul martori mulţi boieri, care au fost la moartea lui Sârbul logofătul şi a jupaniţei lui, Calea, boierii pe nume: Dragomir şi Lăudat şi Vladul şi Braţul din Brătiiani şi din Rătivoeşti, Văsiiu logofătul şi Oprea şi din Găneşti, Pătru şi din Aninoasa, Standul banul şi din Mihăeşti, Oancea banul şi Radul şi din Coteşti, Badea, şi încă şi duhovnicul lui, popa Vrabie din Corbii de Piatră, care a fost la despărţirea sufletului lor. Şi aşa au mărturisit aceşti boieri mai 220 www.dacoromanica.ro sus zişi înaintea domniei mele cu sufletele lor că a lăsat Sârbul logofătul şi jupaniţa lui, Calea, la moartea lor toate averile şi agonisita lor la mâna Despinei şi să ţină Despina pe sora sa Calea, să-i fie în loc de părinte, iar Preda şi Stanca nici un amestec să nu aibă cu mai sus zisele averi ale lui Sârbul logofătul şi ale jupaniţei lui, Calea, afară de zestrea pe care le-au dat-o. Şi aşa au întocmit Sârbul logofătul şi jupaniţa lui, Calea. Şi încă şi cu blestem au lăsat, dacă cineva va încerca să strice această întocmire a lor, iar el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei. Deci aşa au rămas Preda şi Stanca de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia* mea slugii domniei mele mai sus zise, lui Drăghici logofătul şi jupaniţei lui, Despina şi Calea cea mică, ca să le fie aceste mai sus zise sate şi-ţigani şi vii ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat (stolnic) şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Dobromir mare ban. Şi eu Vasilie, care am scris în cetatea de scaun în Bucureşti, luna...112 zile, de la Adam până la această scriere, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St. Buc., ms. 1 232, f. 209-211. Copie modernă, cu o traducere. Lunile, după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 326-328. 1 Loc alb. 142 1578 (7086) iulie 15, Bucureşti f Mhaoctuo eo>kîw, Iw MnxH'fe bocboaa h rocnOAHH't b'lcoh 36a\a€ VrrppOBAAXîHCKOe, chht» seAHKAro h np^OspAro Aam^ah^P^ BoesOAtf- Aabat rocnoACTBO a\h cno noseAeme rocnOACTBA a\h B0ATfcpnHn rocnoACŢBA a\h GtOHICLB BAT AX H A^HTptf np'LBtf BpAT^MBA CAttf, CT»C CHHOBH HM, CAHLţeAt Bon» aact, iaK0>Ke aa ecT WMHHtf KocTeiţJH, no p'feKA Ba'lcahob, wt haa BtC C6A0 nOAOBHHO H CtC n0 BtC0A\ X0TAp0A\, BAptl 6AHKA CC X’l’ET H3EpATH, noH«Ke cfcV nOKtfnHAH wt haa Kp'lctTiah MtHAeCK^A, kt^aa cfcV ehah bt» npHB'ferCTBO st yrpACKA 3eA\Ae, 3A /5 ACnpn 3a epespo roTOBH. H etţiHJKe a* ce 3HA6T: WT CÎra BHUie P6M6HA WMHHA H C6A0 A* APT^HT BOA'fepHH^ TOCnOACTBA mh BHUie peMeHtf, Gtohka batax Tpn mccth, a AWMHTptf np'tBtf EpAT^seA ero aa cct haa Mers'tTAro a^aa, iaK0*;e h ao ct^a*, a® cero Bp’feAte. A n0T0A\, rocnOACTBO a\h sha^x0*" 11 npoMCTAxOM khhiV nOKOHHAro Eacapaba BOesOA^i bctxa h pa3APaha h nOA\pAM€HA. Tajkc tochoacteo a\h www.dacoromanica.ro 221 nOHOBH CT»M H tsVBpT»^HA CT»M H CT»TB0pHA CT»M H KHHlV rOCnOACTBA MH no WEpA3tf KHHTA EACApABA BOCBOAA GTApArO. Tbm paa’i, aa ce 3hact h seA’feroBe 3A xOTAptf no r^e %rer ehth: wt p*feKA AOpn AO MAA^A 3*HK0A0B H AO fidA’fe IIlK’feWT'KB H WT TtflA MAaS’a MemVp'hB h ao Mtficfe Aoephhcb h no CA’fe'M’fe M^lumbaob h wt BpT»4>tfA MtflHMeAtfAOB AO 4>pACHH H no fÎAA’fe KpT»HlVAOB AO CAAM’fe pOLUÎe fiAA'fe KAAfeVepoB h ao MfcVfe A^alepabTcaob AO IIhckVa Eaaomhpob h Aopn ao COsp'BLuie AS’nS’AOB h a<*>kc ao Ta'ema Tcioaob h fÎAA'fe MaaS’aob na awa A0pn ao MATKA GTpT»MEeB H M^HTCAC OKC C6 30B6T 3T»H0ArA, nO H3B0ptfA G’fex0! AOpH A® Bp'hX^A GOMHtfpOCtfAOB, KpAHLţl'fe E’feAMlOAOB, AO E’feAC KaMBHH H H3 rwp, tf K^’pM'hTS’pA VpcoAOB. H eiye xotaphhk^a cct eha UI^hka abophhk^a H GTAH np'EK'BAAE^A, Tepe CfcV CT»rAeA*AH H XOTApHCAAH CIC WMHHtf BULUC pCHCHA KAKO 6CT BULUC nHCAHO, C'hC KA BOA’fepH, B'h AB«H nOKOHHArO EACApABA bocboaa. Gero pAA’i, aaA°X h rocnOACTBO mh sOA’fepHHtf rocnoACTBA mh buluc pex Gtohka batax h A^alhtp^ np'hBtf epatVmca ero, (akojkc a* cfcV wMHHtf bt» WXAE^, HM H CHHOBH CH HM H BHOKOM H np’feBHOMCTOM H HC WT KOrOKC HenOKOA’fesM^, n0pH3M^ rocnOACTBO MH. Gc^cc h CBCAeTCAie nocTABA'kcM rocnoACTBA mh: ad/nAH Îbaluko bcahkh ABOpHHK^1 H JKtfnAH MnpOCAAB BCAHKH AWrWcţ*6’1’ n GTAH CnATAp H KOCTAHAHH BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H ApBAT CTOAHHK H TOHL^’fe nCXApHHK H JK^Wh Gtohka bcahkh nocT’fcAHHKtf. HcnpABHHK, Mhpocaab bcahkh Awrw^er. IIhCAX A3, GtaH, BT» HACTOAHH rpAAY EtfKS’peiţlH, M’feceiţA IOAÎC CI Abhh> WT HHHC AO cero TeKTiLpHM A^TOM Bl» A*feT /3TÎ3. t îw /W.HXH’fe BWCBWAA, MHAOCTI EOîKIlO rOCflOAHHK. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, lui Stoica vătahul şi lui Dumitru, vărul său primar, cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Costeşti, pe râul Vâlsanului, jumătate de peste tot satul şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că au cumpărat de la Cârstian Măndescul, când au fost în pribegie în Ţara Ungurească, pentru 7 000 aspri de argint gata. Şi încă să se ştie: din această mai sus zisă ocină şi sat, să ţină boierul domniei mele mai sus zis Stoica vătahul trei părţi, iar Dumitru, vărul său primar, să fie peste a patra parte ca şi până acum, până în această vreme. Iar apoi, domnia mea am văzut şi am citit cartea răposatului Basarab voievod, veche şi ruptă şi întunecată. Deci domnia mea am înnoit şi am întărit şi am făcut şi cartea domniei mele după chipul cărţii lui Basarab voievod cel Bătrân. De aceea, să se ştie şi semnele de hotar pe unde vor fi: din râu, până în malul Zancolui şi până în Valea lui Şcheaotă şi de acolo, în malul Cepturei şi pe muchea Dobrinei şi pe culmea Muşcelului şi din vârful Muşcelului, până la frasin şi pe Valea Crângului, până la salcia roşie, în Valea Călugărului şi până în muchea 222 www.dacoromanica.ro Dumbrăvilor, până la Piscul lui Balomir şi până la Obârşia Lupului şi până în Gâlma Teiului şi Valea Malului din jos, până în matca Strâmbei şi rftuntele care se numeşte Zănoaga, pe Izvorul Sec, până în vârful Somnorosului, în marginea Belciului, până la Piatra Albă şi din sus, în Curmătura Ursului. Şi încă hotamicul a fost Şuica vornicul şi Stan pârcălabul, de au căutat şi au hotărnicit această ocină mai sus zisă, cum este mai sus scris, cu 24 boieri, în zilele răposatului Basarab voievod. De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele mai sus zis, Stoica vătahul şi lui Dumitru, vămi său primar, ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vomic'-şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Arvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Stan, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 15 zile, de acum până la aceasta cursul anilor, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 121 (M-rea Ţigăneşti, VIII/2). Orig., perg. (40,5 x 32,5), pecete timbrată. Cu trei traduceri. EDIŢII. Trad. DIR, B, 330-331; Leonăchescu-Năndraşu, 32. 1 în acest timp mare voinic este Mitrea. 143 <1578 -1581; 1585 -1586; 1590) iulie 19 | MhaoctTw sokTio, îw MtixH'fe b06boaa h rocnOAtitu». /V&bat rocnOACrso MU CÎtO nOB6A’kmtO rOCROACTBA MH CB’feTOMtf H S0K6CTBH0Mtf MOHACTHptf 30B6MAro fîi'ep’bm h n0HT6HH0Mtf npABHTCAto tochoactba mh a&nAHtf Îbauiko EHB B6A ABOpHHK, raKo>Ke A* C^T BOAHHlţH C'tC CÎtO KHHlV rOCROACTBA MH APT»>KATH H WBAAA^€TH TpHHA^peAe CBC, KAKO C^T APT»**™ H WT fip'feîKAe Bp'feMe nOHTCHHOMtf npABHTCA rOCROACTBA MH H CB'fe’TA MOHACTHp, 6ÎK6 CfcV BHU16 P'fex- TeM paa'i, hhxtojkc a* «e CM’feer eaht^ct hah 3AnprfeTHTH npeA ci'w khhiV rocnOACTBA mh. A a komV ce mhht Kpns, npi'HAer a* ctoct AHiţtf npeA M6H6. HhAKO A* H’feCT, HO pCM rOCROACTBA MH. HcnpABHHK, MHTp’fe B6A ABOpHHK. IIhcaho M’hceitA tOAîe *o.Y abhh. t Kw MHXH'fe BW6BWAA, MHAOCTÎIO BOJKÎIO rOCROAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Vierăş şi cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco fost mare vornic, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să ţină şi să stăpânească Grindurile toate, cum au ţinut şi dinainte vreme cinstitul dregător al domniei mele şi sfânta mănăstire, care sunt mai sus-zişi. 223 www.dacoromanica.ro De aceea, nimeni să nu cuteze să-i bântuiască sau să-i oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele*Iar cui i se va părea strâmb să vină să stea faţă înaintea mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea marele vornic. Scris luna iulie 19 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S. I., nr. 1 075 (Ep. Râmnic, CXXVHI/278 şi M-rea Vieroş, XIH/3). Orig., hârtie (31 x 20), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri, din 1859 şi de la sfârşitul secolului al XlX-lea. Datat după marele vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 331. Facs. Ibidem, 589. 144 1578 (7086) iulie 29 t A/IhaoctYio eokîcio, îw Mtixtrfe bocboaa h rocnoAnm» bt»coh scmac yrrppoBAAx'iHCKoe, chht» BCAtiKAro h npTfeA0BPdr® AAegAHAptf bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh c'ie noBeA'tme rocnoACTBA mh caViV rocnoACTBA mh AtfntfA h CT»C CHHOBH CMtf, CAHL(H>Ke Attf X°K6 Bort fiptltlVCTHT, lAKOî+Ce A4 A\tf CCT wmhhm IIoeHH, AeA Baacb wt Bac bt>cax, BApe cahka ce x0Ke hsepath HerOBO a^ao wt haa no bi>com x°TApOM h wt nAAHtmtf. 3AHe*ce cita wmhha eCT EH A A EAA6B WT EaC- CTApA WMHhV 3A A^A^^i * CA^rA TOCnOACTBA MH eate ecT BHtue nncAH, AtfntfA, wh noriftinx wt ha Eaa^ 3a > ACnpn. H npoAATCAie npOAAAOiue wt hhxha a°bPa BOA’fe h wbh BHtue nnCAHH AtOAYe nOK^nHtue ct»c shahYc h ct»c boa4; b'ec’Lm wkp’ecthhm MerYiauiOM hx-Oero paaY h rocnOACTBO mh a*A°X hm bhuic peneHe wmhhc ehth hm bt» WMHHtf H BT» WXABij', HHM H CHHOBOM HX H BHOKOM/KC H np^BH^MCTOM H HH WT Koroace HenOKOA'kEHMO, no wptt3M0 rocnoACTBA mh. Geace Veo h CBeAereAie nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: acteViAH AfliHTp’fe BCAHKH ABOpHHK H adftlAH A/inpOCAAB AWrWc}>eT H KOCTAHAHH BHCTYiap h Gtah CnATAp H EpAT^A KOMHC H XapBAT CTOAHHK H TOHlţ'k neX4pHHK H «KţfrlAH GtOHKA BeAHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, AAHTp’fc BCAHKH ABOpHHK. H nnCAx A3, Baaaya Awrwer, M'kcetţA ioaYc î£o» abhh h wt &A*ma ao cero nHCAHie TeMeme A’feTOM, bt» A'feT ^3n5. t îw A/lnxH'k sweswAA, mhaoctYio eoî+cYa rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupul şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la 224 www.dacoromanica.ro Poeni, toată partea lui Badea din Baie, oricât se va alege partea lui de peste tot hotarul şi din munte. Pentru că această ocină a fost a lui Badea din Baie veche ocină de moştenire, iar sluga domniei mele care este mai sus scris, Lupul, el a cumpărat de la Badea pentru 2 700 de aspri gata. Şi iar să-i fie lui Lupul un ţigan, anume Oprea, pentru că l-a cumpărat iarăşi de la Badea din Baie pentru 1 000 de aspri. Şi iar a cumpărat Manea o vatră în sat în Poeni, partea Neagăi, însă numai seliştea în sat, toată, pentru 100 aspri. Şi vânzătorii au vândut de a lor bunăvoie şi aceşti oameni mai sus scrişi au cumpărat cu ştirea şi cu voia tuturor megiaşilor lor dimprejur. Pentru aceasta şi domnia mea le-am dat mai sus-zisele ocine să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav logofăt şi Costandin vistier şi Stan spătar şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi am scris eu, Vladul logofătul, luna iulie 29 zile şi de la Adam până la această scriere cursul anilor în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arfa. SL Buc., ms. 1 232, f. 205-206. Copie modernă cu o traducere. EDIŢII. Trad. DIR, B, 332-333; Niţulescu. 47. 145 1578 (7086) iulie 29, Bucureşti t Mhaoctiw Eoacieto, Iw MnxHTfe soesOAA h rocnOAHHT» bt»coh 36ma6 tfrrpposAAXHCKOC, chht» BCAHKAro h np^AOsparo A.ACgaHAptf bocso^, chhV MtipncB BOesOA^i AHencn»tf Mhxhcb bocboa^- /KcaahTc BT»cnpHraxwM kt* B'LCe'teCTHÎHM EOaclHM Up'bKKAM, HO np0p0MCCK0A\tf CAOstf: “HaOKC WEpA3WM >K€AA6*T 6A€H HA HCT0MHHKH BOAHie, CHl^e JK6AA6T H A^UJA M0A K TeS'fe, Eo>Ke". H nAKH‘. “EAAJKeHT» A\tf>K MHAS’eH BT»C A^HT», HACAA>KAA6T ce rOCnOAOBH”. Qero pAA’l) Tl>ipe EO ce H A3 kt* BT»C€M CB'feTHHM H EOJKeCTSHM LtpT»KBAM, HAHRAMe KT» C6A\tf M6CTH0Mtf H CS'feTOMtf M'feCTtf, MOHACTHptf rAAr0A€MAf0 COcTpos, xPaa\ajk6 CB'kT'hn h np'fe'JHCT'hH h np'kEArocAOseHeH BAAAHTHue haujoh EoropOA«u,e h npncHO a^bh Mapira h MecTHaro h caabhato era po;«at»ctbo. Geace bhat^X'ji;m WECHpo'rfeBUiA wt SAArOMecriBHHX cs'feTono'JHBUJHHx rocnoAAX» WTLtH h a^A1 h np^A^A1’ haujhx h romhcahx h rocnoACTSo mh rohobhth h tfTBpT»AHTH H ROMHAOBATH H HA3HpATH, 6AHK0 6CM0 MOlţJHH RO HAUJOH CHA'fe wt Eoro aaha ham baact, raKoace aa ecT weopok cs'feTOMtf MOHACTnptf kata roA'iHe no *5 KptfweitH za coa h no *s Acnpn, iako a* np»xoAHT cecrpe wt CB'kTA MOHACTHpA BHW6 HMCHHTA HA fÎTsCKpeceHVe rOCROAA EorA HAUJerO ÎyC^CA XpHCTA, AA BT»3HMAtOT WBOpOK CB'feTOMfc’ MOHACTHpA H WT CS’aCTBO OaT www.dacoromanica.ro 225 KT»EAH WXABCKH neT WT >KHTO H WT 6MM6H tlAK n6T KT»EAH H WT BHHApHM rocnOACKH wt Phmhhk kata rOAi'ne no c BeApe 3a bhho. Thia B'kC'bx npnAOîKnx rocnoACTso mh aa ctfr bt» tfKpenAeme CB'feTOMtf H E0JK6CTBHOMfc7 MOHACTHptf H MgCTHdlHLUHM HHOKOM BT» tlHLţitf, HAMJK6 BT» B'feMHOe BT»CnOMHHAHÎe H pOA’lTeAeM HALII HM. H MOAHTBAMH np'feMHCTÎe BAAAHHHLţe HAUIOH EorOpOAme. AA CtlOAOEHT HH BT» AeCHAr0 CTOAHHA, HA6>K6 BT»CH X04ieM nOA^MHTH, A* HH Efo^ST nOMOl^JHHL^A H np'bAC^^AHH^* TOnAA H CT> BAUIHMH MOAHTBAMH, AMHH. H A3, fîACHAÎe, e>Ke nHCAX bt» hactoahh rpAAV ES’KS’pei^iH, bt» M'bceLţA WAie AkHHi wt Aaama A® cero nnCAHie TCR^LfiHM A'bT bt» A'bT y.zn%. t îw A/\.HXHTfe BW6BWAA, MHAOCTIA EOîKIW TOCnOAHHI». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Am ridicat dorinţă către atotcinstitele, dumnezeieştile biserici, după cuvântul proorocului: “Precum doreşte cerbul către izvoarele apelor, aşa doreşte şi sufletul meu către tine, Doamne’’. Şi iarăşi: “Fericit bărbatul care miluieşte în flecare zi, acela se îndulceşte de Domnul”. Pentru aceasta, grăbindu-mă şi eu către atotsfintele şi dumnezeieştile biserici, mai ales către acest cinstit şi sfânt locaş, mănăstirea care se numeşte Ostrov, hramul sfintei şi păreacuratei şi preabinecuvântatei stăpânei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei naşteri. Iată am văzut-o rămasă orfană de binecinstitorii sfântrăposaţi domni, părinţii şi bunicii şi străbunicii noştri şi m-am gândit şi domnia mea să înnoiesc şi să întăresc şi să miluiesc şi să îngrijesc, cât ne este cu putinţă, după puterea noastră din stăpânirea dată nouă de Dumnezeu, ca să fie obroc sfintei mănăstiri în fiecare an câte 1 000 de bolovani de sare şi câte 2 000 de aspri, ca să vină surorile de la sfânta mănăstire mai sus-numită la învierea domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos să ia obrocul sfintei mănăstiri, şi din judeţul Olt cinci găleţi ohabnice de grâu şi de orz iarăşi cinci găleţi şi din vinăriciul domnesc de la Râmnic în fiecare an câte 200 de vedre de vin. Acestea toate le-am dăruit domnia mea, ca să fie pentru întărirea sfintei şi dumnezeieştei mănăstiri şi preacinstitelor călugăriţe pentru hrană, nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire. Şi cu rugăciunile preacuratei stăpânei noastre născătoare de Dumnezeu, să ne învrednicim de şederea la dreapta, pe care toţi vrem s-o dobândim, să ne fie ajutătoare şi sprijinitoare călduroasă şi cu rugăciunile voastre, amin. Şi eu, Vasilie, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna iulie 29 zile, de la Adam până la această scriere ani curgători, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. AA. St Buc., S. I., nr. 1 076 (Ep. Argeş, LXXbis 1/4). Orig., perg. (25 x 39), pecete atârnată, căzută. Cu o traducere modernă. EDIŢII: Trad. DIR, B, 333-334. 226 www.dacoromanica.ro 146 <1578 -1581; 1585 -1586; 1590) iulie 29 t Mhaoctîio Gowîeio, Iw Mnxrrfe bocboaa h rocnoAHHi». Aabat rocnOACrso mh cîe noBeA'kme rocnOACTBA mh wtfnAHHiţes Paacb, îKtfnAHHtţA Eaacb nopTAp'fe, iAK0*e aa eCT boaha ct»c cîe khhpa rocnOACTBA mh aP^^ath ch B*bCA ACA 6H WT IlHerpApn H WT A^AÎAOB H WT IUtfHM H WT G'BA’BTptfK, UIT B6MHHH H WT AlţHrAHH, 3AH€?K€ K> CI»M (10MHA0BAA rOCnOACTBO MH CT»C H6HHA A6A WT B6MHHH H WT AlţHrAHH. Tcm paaî, hhxto aa «e CM’fcer bahtobatî npeA cîe khhpa rocnOACTBA MH, epe Tor MAOB’feK’b 3A0 K6T I1ATÎT. HhAKO Aa H’fcCT, nO peM rocnOACTBA MH. HcnpABHHK, MlPPp’fe B6AHKH A^OpHHK. IIhcaho M'fecei^A tOAie k£t. t Kw MHXH’fe sweswAA, mhaoctîio bokîio rocnoAHHt.. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Rada, jupaniţa lui Badea portarul, ca să fie volnică cu această carte a domniei mele şă-şi stăpânească toată partea ei din Pietrari şi din Deadilov şi din Şuiei şi din Sălătruc, din vecini şi din ţigani, pentru că am miluit-o domnia mea cu partea ei din vecini şi din ţigani. De aceea, nimeni să nu cuteze să turbure înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitica mare vornic. S-a scris în luna iulie 29. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 077 (Mitrop. Ţ. Rom.. CCCII/1). Oiig.. hârtie (32.5 x 21). pecete aplicată, deteriorată. Cu o traducere din sec. XVIII: altă traducere, ibidem. ms. 133. f. 10. Datat după Mitrea marele voinic in domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR. B. 334. 147 <1578 -1581; 1585 -1586; 1590) august 5 t Mhaoctîio soacieio, Kw Mnxtrk soesoAA a rocnoAHHi». Aabat rocnoAcrso mh cîe noBeA'fettîe rocnOACTBA mh wnţtf ertfMCHtf AopOTew wr crHita mohacthp rAAroAeMH EnCTpnitA, rcucoace aa cct boach ct»c cîe khhpa rocnOACTBA mh AP’kHCATH CH H tfAOBHTH BAATA CB'feTOMtf MOHACTHptf WT CCAO IIOTCA H 30B€MH Eaata Ecaa h ct»c B'bcex rp'BAeAe. Tcm paaî h hhxto aa »e CM’feer eahtobath hx npeA cîe khhpa rocnOACTBA MH, epe TOP MAOB’feKA 3A0 K6T nATHTH. HhAKO Aa H’feCT, pO peM TOCnOACTBA MH. HcnpABHHK, MHTp’fe B6AHKH A^OpHHK. IIhc AsrVcT e abhh. t Kw MnxH’fe bw€bwaa, mhaoctîio boîkîio rocnoAHHb. www.dacoromanica.ro 227 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen Doroteiu de la sfânta mănăstire numită Bistriţa, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să stăpânească şi să vâneze în balta sfintei mănăstiri de la satul Potelul, numită şi Baltă Albă, şi cu toate gârlele. De aceea, nimeni să nu cuteze să-i bântuiască înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea marele vornic. Scris august 5 zile. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 078 (M-rea Bistriţa, XIV/10). Orig., hSrtie (32,5 x 20,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri, ibidem, ms. 194, f. 46, ţi 210, f. 345v. Datat după marele vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DER,. B, 334-335. Facs. Ibidem, 591. 148 1578 (7086) august 7, Bucureşti t Mmaoctîw EOacîew, Iw A/lHxtrfe bocboaa h rocnOAtun» bt,coh 3eMAe VrrppOKAAxÎHCKOe, chhV scAHKAro n np'feAOEparo Aam^ahap^ bocboa. Aabat rocnOACTBO mm cîe noseA’fcHÎe rocnoACTBA mh Gtah^, cmmt. II’kAb’peB h cec chhobh ch, eAHLţeM Bon» âact, laicoate AA Mtf cct utmhh^ GakViahh, aca cm^ B1»CA, BApe 6AHKA C6 X’TCT H3BpATH WT nOCStfA?» nOK67K6 CCT CTApA H npABA WMHHtf H 3A a^A'h^ eMtf. A nOTOM, npîHAe cam Gtah npeA rocnOACTBA mh h cec tttfnAHHLţA ero, MtfuiA, repe A*Ae H nocpATH no HHT» CT»tf, jStfAMxrp'tf rpT»K, no ca»h AvfecTO 3A K^K6 CT.C rpAAHHtf H CT»C ABWP H CT.C [VbhO H CT.C BT»CA HAM6CTÎ6, 3A HerWBO A^npo BOAÎe H CT»C 3HAHÎC BT»CCM M€rîlAUlOM H WT rwp H WT AOA H WT npeA rocnOACTBA mh. 6lţte H 3AKAHHAHI6 CCT WCTABHA OTAH, CHHI» IlAA^peB, nO C’tMp'bTH EMt/, KTO ce nOK^CHT PA3AP^U1HTH cîe TAKM62KÎ6, WH A* CCT npOKAer WT THÎ wriţn», rose si» Nhkch h aa cct ci» Xioaa h ci» Apte. A Afe’MHTptf rp'EK, pAAÎ EpATCTBO, WH CCT nOAApOBAA nO Kpi»CTHHKtf CH Gtah ct»c cahh kohb scama AOBpi». H HAK AA Mtf CCT A^AtHTpWB rpT»K WMHHtf GaK^IAHH WT A CA A'E^AATWB H tttfnAHHlţeB 6mV fiOHKA B HHB6, AAH rwpHA WMHHA CA^O HHBO H CT»C AAK, A AptfrA hhba aoaha wmhhV, eate cct koa iVbha Gtohkt»b, 3AHe*e w cct nOK^nHA wr Ai»Vaat 3a i|ta Acnpn. H npOAAAA io 6CT A'tb’AAT h îKtfnAHHLţA ero Bohka 3A Hcroso A°Bpo boaîc h ct»c shahîc bt»ccm MeriiauiOM wr rop h wt aoa h wr npeA rocnOACTBA mh. Gero paa'î, AM°X h rocnoACrso mh A^Hrpws rpT»K, iako>k6 a* cct WMHtltf H U^Astf, 6mV H CHHOBH CH CMtf H BHbVcOM CH H np6BHtfM€T0M CH H HH wt KOrOîKe HenOTT»KHOBeHO, nopH3Mtf rocnOACTBA mh. 228 www.dacoromanica.ro Geace h cseAereA'i'e nocTABA*fceA\ rocnoACTso mh: actfnaH Murp'fe kcahkh ABOpmiK h tttfnaH MnpoCAdB B6AHKH AwrweT H Gtah CnATAp H KOCTAHAHH BHCTÎrap H BpAT^A KOMHC H XdpBdT CTOAHHK (tt (n)eXApHHK H CtOHKHHA B6AHKH nOCT'feAHHK. H HCnpABHHK, MttTp'fe B6AHKH ABWpHHK. H A3, BdA'fe, eace w ncnncax bt» hactoahh rpdA EtfKtfpetpH, Mecena ABfVcT 3 A^HH> WT AaaAIA A® HHHe Teşiţi HM A'feTOM, BT» A'feT /3H3. t îw MHXH’fe bwcbwaa, mhaoctia bo»cYa rocnoAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan, fiul lui Pădure, şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Săcuiani toată partea lui oricât se va alege de pretutindeni, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi a venit însuşi Stan înaintea domniei mele şi cu jupaniţa lui, Muşa, de a dat şi a înfrăţit pe finu-său, Dumitru grecul, pe un loc de casă cu grădină şi cu curte cu arie şi cu toate acareturile, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. încă şi blestem a lăsat Stan, fiul lui Pădure: după moartea lui, cine s-ar încumeta să strice această întocmire, el să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să fie cu Iuda şi cu Arie. Iar Dumitru grecul pentru frăţie, el a dăruit pe naşul său Stan cu un cal foarte bun. Şi iar să-i fie lui Dumitru grecul ocină la Săcuiani din partea lui Lăudat şi a jupaniţei lui, Voica, două ogoare, însă un ogor şi cu lacul în ocina de sus, iar celălalt ogor în ocina de jos, care este lângă aria lui Stoica, pentru că le-a cumpărat de la Lăudat pentru 730 de aspri. Şi a vândut Lăudat şi jupaniţa lui, Voica, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru grecul, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor săi şi strănepoţilor săi şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Badea, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 7 zile, de la Adam până acum ani curgători, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 079 (M-rea Nucet, X/I). Orig. hârtie (45 x 30), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XIX ;i o copie modernă a ei. EDIŢII. Trad. DIR, B, 335-336. Facs. Ibidem, 592. 149 1578 (7086) august 8, Bucureşti f MhaoctYkj Eoatito, îw MHXH'h bosboaa h rocnOAHtn» bt»coh 36a\ah VrrpposAAxYnCKon, chht» BCAHKaro h np'feA®BPdr® Aam^ahap^ bocboaa. A<*bat www.dacoromanica.ro 229 rocnoACTBO mh c'i'K) noBeA'fem'e rocnOACTBA mh CAtfrV rocnOACTBA mh ErtAHA'tK BATAX ti C'kC CHHOBHX CAltf, €AHLţ€M Eon» npHfltfCTHT, lAKOiKe Aa CCT WMHNtf tf EepHHA6l{IH, AC* KopHCR BT»CA, BApe 6AHKA CC X^CT H3EpATH WT nOAW H WT BOA^ H WT UltfM H WT nOCB^Aei flOHC/Ke eCT riOKtfriHA E'hAHA'b BATAX ClA BULUC p6M6HA WMHH# WT KopH'fe 3A tf ACfipH CpCBp'kHLl rOTOBH. A riOTOM, Et^AHAT» BATAX, WH eCT nAATHA H EHpOBC HTO CCT EH A WT ClC BULUC pencHA wmhh^, eLpease TpH roAYHH, Tepe cct aaa i|tk ACnpn. H npOAAAOX KopH'fe CYa BULUC pCMCHA WMHHtf €Mtf WT CB06 AOEpO BOAK) n ct>c 3hahYc bt^ccm Meritam om wr rop h H3 awa h wt npeA rocnoACTBA mh. Oero paaY, a*A°X 11 rocnoACTBO mh, iakokc aa cct wmhh^ bt» wxAetf, CM^ H CHHOBHM CM^ H BH^(kOM H npCBH^MCTOM H HH) WT KOrOJKAC HCnOTTiKHOBCHO, n0pH3M0 TOCnOACTBA MH. Ce^ce h CB'feA'feTCAYe noCTABA'feeM rocnoACTBO mh: tttfriAH Mnrp'fe bcahkh ABOpHHK H /K^riAH MnpOCAAB BCAHKH AOrOtţjeT H OTAH CnATAp H EpAT^A KWMHC, KOCTAHAHH BHCTIiap, X Ap BAT CTOAHHK, I’OHLţ'fe nCXAPHHK H GtOHKA BCAHKH nOC'rfeAHHK. HenpABHHK, MnpOCAAB BCAHKH Awrw<ţ>er. H nHCAX A3, CKOp'fe, BT» CTOAHH rpAAY EkWpetţJH, M'fecCLţA ABlVcT H ABHH, TCK^LţJCM A'feTWM WT AaAMA AO CCA'fe, BT» A'feT /3H5. t Iw MHXH'fe BWCBWAA, MHAOCTÎW EOîKUO TOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Bădilă vătahul şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Berindeşti, toată partea lui Comea, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Bădilă vătahul această mai sus-zisă ocină de la Comea pentru 400 aspri de argint gata. Iar apoi, Bădilă vătahul, el a plătit şi birurile care au fost de la această mai sus-zisă ocină, încă în trei ani, de a dat 720 aspri. Şi a vândut Comea această mai sus-zisă ocină a lui de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor (şi strănepoţilor şi de) nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis, Costandin vistier, Harvat stolnic, Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris eu, Scorea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 8 zile, ani curgători de la Adam până la aceasta în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S. I., nr. 1 080 (Ep. Buzău, XXV/1). Orig., perg. (22,5 x 39,5), rupt, pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1850 şi 1912. EDIŢII. Trad. DIR, B, 336. 230 www.dacoromanica.ro 150 1578 (7086) august 12, Bucureşti t A/IhaoctYcio GOîKieio, îw A\n\trk rocroaa h rocnOAHm» bt»coh 36ma€ VrrpoBAAx'tHCKOe, chite kcahkato h nprfeAOEPAf'0 Kw Aah^ahap^ bocroaa. Aakat rOCnOACTRO MH cYlO nORCA'feHYe rOCnOACTBA MH CR'fe’T’feH H EOJKeCTRH'tlH MOHACTHptf rAArOACMH rAT»BT»MOr, HA6ÎK6 6CT XpAM EAArOB'feLpeme np'feMHCTYeA BAOAHMHI^e HAUIH EorOpOAHIţC H npHCHO A'fesH A/lApYA, IAK0XC6 AA Mi/ CfcV A€A Xam3awb eahS’a urr QghCaar bt»ca, urr r'bmhhh h urr bwa h urr ctfxo h W nOAe h urr uitfM h urr nocB^Ae. 3AH€îKe cYia BHuie peMCHA wmmhS’ bhaa cct 3A A'feAÎH^’ XaA\3AWR BAhS’a. TaîKC IO CCT A*A H npHA07KHA CB'fe’rfeH MOHACTHptf BHuie p6M€HA A^^ep* Xaav3awr bah, Gtahka, xtfnAHHiţA Gtahmioa EgHrtB, urr npeA nOKOHHAro poaYtcaYio rocnOACTRtf eMtf (!), îw Aah^ahap^ bocroa^. TAKO^cAepe io ecT aaa m Eape^a nocTCAHHK ct»c bpatYrvm ch urr npeA rocnOACTRA a\m h3PaaY A^uie pOAHTCAio en, Xam3a bahS’a h paaY A^uie GtAHMIOAWR CnATAp 11 pAAY fltfuie XCfeVlAHHIţeR GtAHKT»B H CHHH etl, XAAV3A h h Gtahmioa h £aaaya u Ap^hm, nonele hx cct aoncchah T’feAO hm urr rpAAY E^K^peLpH, repe mx ctfr norpHGAAH ha cr^ta mohacthp rAT»RT»Mwr h a*A€ CT»H BHUie peMCH^ C£A0 CR'feTOMfc’ MOHACTHptf, lAKOxe Aa HM E^ACT R’feMNOe R'bCnOMHHAHYe. H CLpe H 3AKAHHAHie nOCTABA'feeT UIT np€A TOCnOACTRA MHI TKO X0K€T PA3APATH H nOn'fepHTH cYlA TT»KMe>KYe, MTO CCT ^TAKMHA JK^nAHHl^A GTAHKA urr npeA rocnOACTRA mh, aa cct npoKACT urr thY CR'feTHX urriţH eace. rt» Hhk6h h a* hmat oymactYb ct»c IOaoio h ct»c ApYia h ct»c hh^mh HeR'hpHH Î^A^m, eace RT.3T.nHiiie ha rocnoAA: "KpT»B ero ha hac h ha mca^X hauihx”. Gero paaY, aaA°X m rocnOACTRO mh (CR’fe'rfeH h E0>K6CTRnrfeH) mohacthp^ RHllie P6M6HA, IAK0JK6 A* Mi/ 6CT RHUJ6 peMCHS’ WMHNtf H R6MHHH nHiptf H fc’Kp’fenAeme h hh urr Koroace NenoKOA'feGHMfc’, nopH3Mtf rocnOACTRA mh. Geace S’bo h cReACTeAYe nocTABAex rocnOACTRO mh: actfnAN AoeP°mmP K6AHKH BAH H ÎKkYlAH MHTp’fe ReAHKH AROpHHK H MnpOCAAR R6AHKH AU)rUk^€T H GTAN CnATAp H KOCTAHAHH RHCTYiap H EpAT^A KOMHC H XApRAT CTOAHHK H TOHl^’fe neXApHHK H acS’nAH GtOHKA R6AHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, XApRAT R6AHKH CTOAHHK. H A3, lI,AAAnH AU>rweT urr HaRuip, eace io hahhcax bt» ctoahh rpAA^ EbWpeLpH, M'feceU.A ARiVcT rY AbHM> ST» A^T ^3?i5. | lu> MnXH'fe RweRWAA, mhaoctYio eojkYw rocnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Glăvăciog, unde este hramul blagoveştenia preacuratei stăpânei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioarei Mana, ca să-i fie toată partea lui Hamza banul din Obislav, din vecini şi din apă şi din uscat şi din câmp şi din pădure şi de pretudindeni. Pentru că această www.dacoromanica.ro 231 mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Hamza banul. Deci a dat-o şi a dăruit-o sfintei mănăstiri mai sus-zise fiica lui Hamza banul, Stanca, jupaniţa lui Standul al Bengăi, dinaintea răposatului părinte al domniei mele, Io Alixandru voievod. De asemenea a dat-o şi Barbul postelnicul cu fraţii săi dinaintea domniei mele pentru sufletul părintelui ei, Hamza banul şi pentru sufletul jupaniţei Stancăi şi a fiilor ei, Hamza şi iar Standul şi Vladul şi Drăghid, pentru că le-au adus trupul lor din cetatea Bucureşti, de i-au îngropat la sfânta mănăstire în Glăvădog şi au dat acest sat mai sus zis sfintei mănăstiri, ca să le fie veşnică pomenire. Şi încă şi blestem au pus dinaintea domniei mele: dne va strica şi va călca această întocmire pe care a întocmit-o jupaniţa Stanca înaintea domniei mele, să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredindoşi iudei, care au strigat asupra domnului: “sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri”. Pentru aceasta am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ca să-i fie mai sus-zisa odnă şi vednii hrană şi întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Mitrea mare vornic şi Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mate postelnic. Ispravnic, Harvat mare stolnic. Şi eu, Ţalapi logofătul din Izvor, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 12 zile, în anul 7086 (1578). f Io Mihnea voievod,' din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 081 (M-rea Glavacioc. IX/4). Orig.. perg. (27 x 37). şters, pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; altă traducere, ibidem. ms. 223. f. 20. EDIŢII. Trad. DIR. B. 336-337. 151 <1578-1579) august 22 ţ Mhaoctiio Boatfeio, îw A/lHXtrfe B06B0AA h rocnOAHHb. Aabat rocnOACTso mh cîe noBeA’feiîîe rOcno^CTBA mh wrtţtf ertf/weiitf wr cb^ta mohacthp wt Thcm^ha, raKOace a* ecr boaeh ct»c cîe khmta rocnOACTBA mh aP*i>>kath h aObhth baata wt Encrpeiţ, eace ecr CB’feT’fiH mohacthp snuie peMCHA, nOHe*e 10 CT»M nOMHAOBAA TOCnOACTBO MH. H hhxto aa H6 CM’feer bahtobath npeA cîe KHHrtf rocnOACTBA mh. Hhako Aa H’hcT, no p’fe'i rocnOACTBA mh. HenpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH A0r06T. IIhc abiVct KB AkHH- t lw MnxH'h sweswAA, mmaoctîw bokîio rocnOAHHk. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen de la sfânta mănăstire de la Tismana, ca 232 www.dacoromanica.ro să fie volnic cu această carte a domniei mele să stăpânească şi să vâneze în balta de la Bistreţul, care este a sfintei mănăstiri mai sus-zise, pentru că am miluit-o domnia mea. Şi nimeni să nu cuteze să turbure înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. S-a scris în august 22 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St Buc., S. L, nr. 1 083 (M-rea Tismana, LXIV/2). Orig., hârtie (31 x 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1845; alte traduceri, ibidem, ms. 329, f. 588, 337, f. 323v (cu august 23) şi 1 218, f. 48v-49. Datat după Miroslav marele logofăt în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B. 337-338. Facs. Ibidem. 593. 152 1578 (7086) august 27, Bucureşti t MhaocvTk) EOJKÎew, lw Mnxtrk soesOAA h rocnOAHHi» socoti scmah VrrppOBAAx'iHCKOH, chhi» seAHKAro h np^A^Bparo AAegAHAptf bocboa^- Aabat rocnOACTBO mh cîe nOKeA’fcme rocnOACTBA mh nOMTCHHOMtf npABHTeAio rocnOACTBA mh adfriAHtf H’feroe BHsuie bcahkh AwrwtţieT h ct»c chhobh ch, eAHi^e emS' Eon» aaCT> i»K0aer, laitoace aa ecr cîe snuie peMeHA AlţHrAHKtf Bl» WMHHtf H Bl» WXAstf £Mtf H CHHOBHM £Mtf H BHOKOM H np^BH^HeTOM £mV h hh wt xoroace nenOKOA’faBHMOM, no wpH3M0 rocnOACTBA mh. Geace tfso h cseAereAîe nocTABAiox rocnOACTBA mh: ariftiAH AoBpOMHp B£AHKH BAH KpAA€BCKH H adftlAH MHTp'fe B6AHKH ABOpHHIttf H a&nAH MnpOCAAB B6AHKH AOrO(ţ>er H GtaH CnATAp H KoCTAHAHH BHCTÎiap H EpATVA komhc h XnpBAT CTOAHHK H TOHlcfe neXApHHK H (adfa)AH GtOHKA B£AHKH nOCT£AHHK. HcnpABHHK, /lÎHTp’fa B6AHKH ABOpHHIttf. H A3, MnpiA, CAOsonOAOacHx rpAA EtfKtfpetpH, M'feceiţA AsryCT k3 a^hh, WT AaAMA AO HHH'fe, Bl» A'feT ><3n3. f lw MnxH’fe sweswAA, mhaoctîa BOacîA rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a www.dacoromanica.ro 233 domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Neagoe fost mare logofăt şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie o ţigancă, anume Anca, pentru că a cumpărat-o de la fiica lui Manţogă din Studena, anume Tudora, pentru 500 aspri de argint. Şi asprii i-a luat socrul Tudorei, anume Hămeiu. Şi au vândut ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos, deasemenea şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Neagoe fost mare logofăt, ca să-i fie această mai sus-zisă ţigancă de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Mircea, am aşezat cuvintele, în cetatea Bucureşti, luna august 27 zile, de Ia Adam până acum, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, XXI/287. Orig. hârtie (21 x 32,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 338. 153 <1578 - 1580; 1585 -1586; 1589 -1590) august 27 t MnA0CTÎe BOîKîe îw Mnxmfc bocboaa m rocnoAHHT». 4,abat rocnoACTBO Kiew, îw Mnxtrfe bocboaa h rocnOAHHi» socoti 3€mah VrrppoBAAx'iHCKOe, chnt» seAHKAro n np'hAOepAro Kw AAHgAHAptf bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh cîe nOBeA'feme rocnOACTBA mh CAtfrtf rocnOACTBA mh EAA'fe BAT AX CT»C CHHOBH CU, CAHlţe M# Eon» A&CT, IAK0>K€ AA Mtf 6CT WMHNtf TtHCTp'femi, tf>KA Mt»mwkob h Gtohkjkb, BApe cahka ce x’i’CT ti3BpATH urr nOAW h urr boa 11 wr lu^m h urr no bi»com At’fecTO, 3AHe*;e to ecT noirifriHA CA^rA rocnOACTBA mh Eaa^ batax urr Mi»MtOKi» n urr Gtohka 3a w ACnpn CpeBpT»HH rOTOBH. H riAK A* mV 6CT EAA6B BATAX WMHhV Tl»HCTpTfeHH urr 6AHA tf>KA A6A EpAT^AUIB H GtOHKJKB BT»CAX, BApe €AHKA CC XTCT H3BpATH, 3ah€>k€ W eCT nOK^nnA ca^Va rocnOACTBA mh EAA'fe batax urr EpatVa h urr A/lHKis’A 3A W ACnpn TtfpCKH. H nAK a* mV ecT CAfcW rocnOACTBA mh Eaacb batax urr ceAAAmpî C6A0B At'feCTO 3A K^K6 UTT HlOAHNHlţtf AOpH IIVt OrtJKepeT^AOB, 3AH6»:e IO Aaa Grpoe Toe M'fecTO 3a kVkc CAtfrtf rocnOACTBA mh Eaacb batax, a EAA'fe BATAX, UJN eCT H3BAAHA CAUA rAOAEJK UIT KOHb pAAÎ C'brp’felUHX C^POC CT»C TOr KOHb. H npOAAAH cVt cie bhuic HMeriHTH AtOA'ie urr np’feA rocnOACTBA mh, ct»c 3NANI6 BT»CtM MerilALUOM UIT WKpT»CT M’feCTOB. T'feM pAA’i, aaa°X h rocnOACTBO mh CAtfrV rocnOACTBA mh Eaacb batax, IAK0>Ke A* mV eCT wmhhV Bl» WXAbV, eMV, CHHOBOM €mV h bhVkOm €mV h np'feBHOMeroM'i» h hc urr Koro HenOKOA'feBHMtf, nopH3Mtf rocnOACTBA mh. www.dacoromanica.ro 235 Ceace CBeACTeAie noCTABA'fex rocnoACTBA mh: ads’nAH MnrpTfc bcahrih ABOpHHK H JK^riAH MtipOCAAB BCAHKH AVUrWc^eT H HOCTAH^HH BHCTIiap H XApBAT CTOAHHK H EpATVA KOMHC H TOHL^'fe nC^AptlHK H tttfnAH OT0HKA B6A nOCTCAHHK. HenpABHHK, MHTp'k B6AHKH ABOpHHK. IIhcax A3, H'tr, bt» ctoahh rpA^ ES’KS’peiţJH, urr X^ama t6kt»i|jom A'feTOM, BT» A'feT ^3tT3. t Iw MhXH'fe BW6BWAA, MHAOCTUO BOJKUO rOCriOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Badea vătahul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Tăistreni, funia lui Măciucă şi a lui Stoica, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de peste tot locul, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Badea vătahul de la Măciucă şi de la Stoica pentru 800 aspri de argint gata. Şi iar să-i fie lui Badea vătahul ocină în Tăistreni dintr-o funie toată partea lui Braţul şi a lui Stoica, oricât se va alege, pentru că a cumpărat sluga domniei mele Badea vătahul de la Braţul şi de la Micul pentru 800 aspri turceşti. Şi iar să fie slugii domniei mele lui Badea vătahul loc de casă din vatra satului, din Ciulniţa până în Drumul Stăjeretului, pentru că i-a dat Stroe acel loc de casă slugii domniei mele, lui Badea vătahul, iar Badea vătahul, el a scos o gloabă de cal, pentru că a greşit Stroe cu acel cal. Şi au vândut aceşti mai sus-numiţi oameni dinaintea domniei mele, cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Badea vătahul, ca să-i fie ocină de ohabă, lui, fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Neag, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam ani curgători în anul 7087 <1578-1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. L, nr. 1 126 (Ep. Argeş, LXX/1). Orig., perg. (32 x 50), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, din sec. XVIII şi XX. EDIŢII. Trad. DIR, B. 338-339. Facs. Ibidem, 594. 155 <1578 septembrie 1 -1579 august 31) (7087) f Et» XpHCTA EorA, EAArOB'kptlMH H EAArOMeCTHBÎH H XpHCTOAWGHBIH H camoaP’ukabhuh Kw Mtixtrfe boceoa, chht» bcahkacw h np’fcAOEpArw XAe&AH&ptf bocboAi Attencetf Mhpmcb bocboAi bokî mhaocti€ h bokYc aapobahîcm, WEAAA^etpHM h rocnOACTBtfetjiOMtf socoti scmah tfrrpoBAAx'i'HCKOe, etpeace 236 www.dacoromanica.ro 3AnAAHEHCKÎEM CTpAHAM AaMAUJ H T»rT»pAUJ X^plţErtf. EAArOnpOK3KOAHX rocnoACTBO mh cbohm eaathm npoH3BOAEHi’EM, mhcteihm, cb^tahm CT»pA46Mtf rocnoACTBA mh, iako hpocaabhth npocAABAT»LUAro Mi Bora ha np’fecTOA’fe CBeronoMHBiuArw poahteaem rocnoACTBA mh h ct» caabu B03Hec6uiAro aia. Geke o\[ro BHA’fex H rocnoACTBO mh, iako>ke npe^Ae hac ehblut»x, tţApuH h rocnOAHHA Eoro nocA’bA^iţiH nnCAHÎe HcnA'tH'feeuiH noB'fcAemeM rocnoAA HAUierO îyC^CA XpHCTA, CT»3HAABU1£ H tfKpACHBUJE CfiiTUMT» lţT>pKOBE H MOHACTHpAX A^X06 CBOHX pAAH AOBpOCTpOHBUJE KT» Eortf. GsHkMKE OlfEO TT.IJJH EO CA H A3, H6 TOMÎIO CÎE CSETbIM HCfipABHTH TOCnOAA BT.CH A^^BHO BT»3AIOEHTH, BT.KVn’fettE H EAArHMH A'feAT». ToCnOA^Ke EAArWCTWEH’feîKE B6AÎW 6CT, KT» BT.C’feM (CBOE p^Ke) npOCTHpATH. OAM EO pere BT»CTfeMMHCTMTHMH CBOHMH H MHCTHH tfCTH, IAKOKE: "h6 X®1^^ CMEpTH rp'felilHHKOM, HO WEpATHTH CA H JKHBO EhITH”; h: “h6 npÎHAOX EO npH3BATH npAKAHΣ, nAMer AATO Eorr» (HAfipABO) ctoahîa”. Aabat rocnoACTBO mh cTio noB’feAEHÎto rocnoACTBA mh CB’feTEH h BOJKECTB’liHEH MOHACTHp 30BEMAr0 BΣpT»UJ, XPAM CB'feTEH BOBEAEHÎE np’b'iHCT’fa BAAAHHHiţe HAtue EoropoAHiţe, iakoske aa ecT ceaa ha hme fiîEpT»ui h MT»pT»*iHce no nVr, Aopn IIhckVa CkoapLţ£A wp h wt IIhckVa Okoapl^eaob no Mtficfe bt»h, A®pn Baa.a^a®8» TA^ce npe3 fîAA’fe Ga^aob A®P« CJst»pujTh Kateb h wt OBpiiUjYlA KaT6B no AAkVa 4>T»KT»tf8, Aopn ...\ A WT HAA HhTEIJIH HA BOA6HH4C TAy^, TAjKe no nAon, a®P»i &ta EeAm^es Bt»eh, ta*e no BeAHKA (Baae), A°pn E0A6HHL(e IltpUIAH^AOB. (Hohejke cie) bhuje pemeha ceaa eh ah cfcV CTApe h npAse wmhhe h A^Ahh€ nOMTEHOMtf np ABHT6AI0 TOCnOACTBA MH tttfnAH HbALUKO B6A (ABOpHHK). Ta*î£ 6CT AAA CB'feTEH H EO/KECTBEH'feH MOHACTHp BHliie P6M6HA. H nAK aa ecT cs^teh h BOKECTSEH'fen mohacthp wmhh^ H3bopahh, A6A f)HUJT>B BApe EAHKA C6 X’TCT H3EpATH WT no B'hCii’A’fe H CT»C BHOrpAAOBEX, noHe>Ke 10 cer noKtfntiA hohtchom^ npABirreA rocnoACTBA mh *tfnAH Hbaujko BEA ABOpHHK WT ©TAHMIOA WT KOTeqiH, 3ET f)HUJT.B, 3A WT yM ACnpH TOTOBH. Ta>KE IO ECT tf CB ETA MOHACTHp. H nAK A* ECT CBETOMtf MOHACTHp WMHHV tf H3BOPAHH, AeA H3BOpAH^AWB, WT A^A EM^ A^E A^AA, EAHKO ECT APT»>KAA PaAYa BAH H /tt^nAHHI^A EmS’ MaPÎA H VApHLjJE, CHHT» 1It»PbWaWB H SK^nAHHLţA em^ EdA'fe, noHESKE ect noicVnHA npABHTEAio rocnoACTBA mh TK^nAH Hbaujko BEAHKH ABOpHHK WT HT»pB^A 3A >§ ACnpH H 3A ABE KOHH H 3A A«E nAAUJKH. H nAK AA ECT CBETOM^ MOHACTHP WMHHtf ^ H3BOPAHH, AEA KT»nT»LţT»HOB, EpAT A’feTK^AWB, BT»CA, BApE EAHKA CE XT^T H3BpATH, nOHEJKE IO ECT HOK^nHA npABHTEA (rocnoACTBA mh) îk^hah Hbaujko beahkh abophhk wt A^tkob, BpAT KT»nT»I^T»HOB, 3A /3 ACnpH. Ta>KE nAK IO ECT A*A Oy CBETA MOHACTHp. www.dacoromanica.ro 237 H nAK a* ecr CBerfen mohacthp wsHHtf tf Top»» roAeijJH, aba H’krpes wt /UlHXHemH RT»ce, sape (bahka) ce xrer iubpath, nonele w ecr nOKtfnHA npABHYeAW rocnOACTsa mh adriian Îbaujko bbahkîh abophhk wt H'ferpe 3A >5 ACnpH. Ta>k6 (O ecr aaa cb^tch BOîtceCTBeirfe mohacthp. H naK aa ecr CB'&Te» mohacthp baha boachhl^a h wt aP^a boachhi^g TpeTAro agao tf Apreui, ha IlHreiţiH. IIoHeace Tex BOAGNHLţe bt»ah ctfT aa A^A11^ IUtpBAHOB MtfTBCKtfA WT IlHTeiJJH. TaHCB, eCT nOBpATHAH H nOKAOHHAH nOMTBHOMtf npABHTBAl» TOCnOACTBA MH >kW(1AH HbAUIKO BBAHKH ABOpHHK, A WH MHOrO CA\tf AOBpOMtf 6CT C’BTBOpHA. A nOTTBHOMtf npABHTBAW rocnOACTsa mh hîkc eCT BHuie pex> wh cct aaa oy csera mohacthp. H naK Ad eCT CB’feT’fen h EOaceCTBerrfeH mohacthp Kkfcex h BOAeHHiţex Otohkt»b wt HnreijiH, koahkoahi^6 xokct hmat, noHexe «x cct aaa cam QtOHKA C'KC IA3UKA €M^, HA C'KM'tpTT» eMtf oy CB6TA MOHACTHp BHLLie pCMCHA. H norpeBAA cct y cbbta mohacthp h hhcah cct oy cseToe homchhk. H (iak aa mV ecr cser^H h BO)K6CTB6H*fcH mohacthp wmhhV ntfpKT»peH, A6a Herpes bt»ca, BApe bahka ce x^er K3bpath wt no B'kcS’Ae, 3AH&K6 eCT noK^nHA nOMTeHOMtf npABHTeaio rocnOACTBA mh jk^Wh Hbauiko bbahkh abophhk wt chhhx Herpes, ha HMe AabVa h Herp’fe, 3A *a<|> acnpn totobh. H TA>K6 nAKH AAA CBCTOMtf MOHACTHP BHIlie pCMBHA. IIoHexe npHAO>KH h a^A^X h rocnoACTso mh cîio snuie perena cbbtomV MOHACTHP, RlKOKe AA CCT BO Kp’knABHÎB, BpATieMT» }KHBVljlHM BT» CBBTA MOHACTHP Bl» nHlJitf, A rOCnOACTstf MH, pOAHT6AÎBM H nOMTeHOMtf npABHTCAW rocnOACTBA mh >KtfnAH Hbauiko B€ahkh abophhk h poaîŢCAh cmV B’feMHOe B'bCnOMHHAHie. A noTOM, no Hauie cmt»ptt», Koro H3Beper rocnoA't» Bort aa bmth rocnoAapi> BaamKoe 3eMae, Aipe nOMTer h noHOsnr cîio xPhcob rocnOACTBA mh, Toro rocnoAT» Bon» Ad nosTer h oyrBepAHT h CT»xP4Hmr bt» rocnoACTB'fe ero. H Aipe ne noserer h ne nonoBHT, ho noneper, Toro aa cct npoKAeT wt THÎ WTlţH WT NhKBA H A& HMAT MACT1W CT»C I^AA H CT»C ApÎA HA eA^H M'feCTO. H CB’feABTCAî'e nocTABAHx rocnoACTso mh ...1 ^ânâ. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singurul stăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, nepotul lui Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a ridicat pe scaunul sfântroposatului părinte al domniei mele. Iată dar am văzut şi domnia mea că cei ce au fost înaintea noastră, împăraţi şi domni, urmând scriptura lui Dumnezeu şi împlinind porunca domnului nostru Usus Hristos, zidind şi împodobind sfintele biserici şi mănăstiri pentru sufletele lor bine întocmind către Dumnezeu. Pentru aceasta, dar şi eu m-am grăbit, nu numai a cârmui acestea lumeşti, ci a iubi pe domnul din tot sufletul, 238 www.dacoromanica.ro împreună şi cu fapte bune. Căci bunăvoinţa domnului mare este, către toţi îşi întinde mâinile. Singur spune cu atotcinstita sa gură că: “nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu”; şi “n-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă, pentru că multe chipuri sunt ale pocăinţei, iar faptele bune sunt în multe feluri: dragoste şi milostenie, post şi înfrânare şi pomenire şi să-ţi dea ţie Dumnezeu şederea (la dreapta)”. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Vierăş, hramul sfintei vovedenii a preacuratei stăpânei noastre, născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie satele anume Vierăş şi Mărăcineni, pe vechiul hotar, să li se ştie: din Piscul Uimirilor, apoi pe drum, până la Piscul Scoarţelor, iar de la Piscul Scoarţelor pe muchea văii, până în Vladul, apoi peste Valea Edului până la Obârşia Catei şi de la Obârşia Catei pe lacul Făcăului până la...1 şi de la Piteşti la morile lui Gagiu, apoi pe la plop, până la gura Văii Mari, apoi pe (Valea) Mare până la Moara Pârşanului. Pentru că aceste sate mai sus-zise au fost vechi şi drepte ocine şi dedine ale cinstitului dregător al domniei mele juapn Ivaşco marele (vornic). Apoi le-a dat sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri mai sus-zise. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ocină în Izvorani partea Vişăi...1 oricât se va alege de peste tot şi cu viile, pentru că a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic de la Standul din Coteşti, ginerele Vişăi, pentru 8 000 aspri gata. Apoi a dat-o la sfânta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină la Izvorani partea Izvoranului, din partea lui, două părţi, cât a ţinut Radul banul şi jupaniţa lui, Maria, şi Udrişte, fiul lui Pârvul şi jupaniţa lui, Badea, pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele jupan Ivaşco marele vornic de la Pârvul pentru 6 000 aspri şi pentru doi cai şi pentru două mantale. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Izvorani toată partea lui Căpăţână, fratele lui Datcul, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o dregătorul (domniei mele) jupan Ivaşco marele vornic de la Datco, fratele lui Căpăţână, pentru 7 000 aspri. Apoi iarăşi a dat-o la sfânta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Goleştii de Sus, partea lui Negre din Mihneşti, toată, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o dregătorul domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, de la Negre pentru 6 000 aspri. Apoi a dat-o sfintei, dumnezeieştii mănăstiri. Şi iar să fie sfintei mănăstiri o moară şi din altă moară a treia parte, pe Argeş la Piteşti. Pentru că acele mori au fost de moştenire ale lui Şărban Mutescul din Piteşti. Deci a înfrăţit şi a închinat-o cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, iar el i-a făcut mult bine. Iar cinstitul dregător al domniei mele ce s-a zis mai sus, el a dat-o la sfânta mănăstire. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri casele şi morile lui Stoica din Piteşti, oricâte va avea, pentru că însuşi Stoica cu limba lui le-a dat, la moarte, sfintei mănăstiri mai sus-zise. Şi s-a îngropat la sfânta mănăstire şi s-a scris la sfântul pomelnic. Şi iar să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ocină în Purcărei, toată partea lui Negrea, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic de la fiii lui Negrea, anume 239 www.dacoromanica.ro Albul şi Negrea, pentru 4 500 aspri gata. Şi de asemenea iar a dar sfihtei mănăstiri mai sus-zise. Pentru că am dăruit şi am dat şi domnia mea acestea mai sus-zise sfintei mănăstiri ca să-i fie de întărire, fraţilor ce trăiesc în sfânta mănăstire de hrană, iar domniei mele şi părinţilor şi cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic şi părinţilor lui, veşnică pomenire. Iar apoi, după moartea noastră, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi ci va strica, acela să fie blestemat de 318 părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc. Şi martori am pus domnia mea ...l 7087 (1578-1579). Aih. St Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 645. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 339-341. 1 Loc alb în text 156 (1578-1579) septembrie 5 Cartea răposatului Mihnii voevod. Dat-am domnia mea această învăţătură a domniei mele cinstitului dregătoriului domniei m61e, jupan Miroslav marele logofăt, cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui ocină în Berceni, în lunca Teleajănului, care să chiamă Rofie, den matca Teleajănului, până în muchea malului de sus, de cătră Berceni, şi den Pietriş în sus, până în Piscul Ciontii, pentru că au cumpărat boiariul domniei mele ce scrie mai sus de la Dragul şi de la Staico şi de la Voica, feciorii Oanii şi de la Standul această luncă toată drept 800 asprii. Şi au vândut aceşti oameni de a lor bunăvoe. Şi iar să fie boiariului domnii m61e Miroslav ocină den ocina Băbenilor un codru de loc, care iaste den sus de satul Cozleciului, împotriva Ciontii, den jos den Moara lui Chiran, partea mănăstirii de la Sneagov, toată, pentru că au cumpărat boiariul domniei mele Miroslav logofătul de la călugării de la Sneagov pre o carte de bis6rică ce se chiamă Mineiu cu lunele. Şi aşa s-au tocmit călugării de la Sneagov de a lor bunăvoie, pentru că n-au avut acea carte în bis6rică. Drept aceia, dat-am şi domniia mea jupanului Miroslav logofătul, ca să-i fie moşie stătătoare în veci. Septembrie 5. Arh. St Buc., Condica m-rii Snagov, nr. 458, f. llv.-12. Traducere. Datat după Miroslav mare logofăt EDIŢII. DIR, B, 341-342. 240 www.dacoromanica.ro 157 <1578-1582; 1585-1590) septembrie 11 t Milostiiu bojiu, Io Mihnea voevod şi domnu. Scriem domniia mea ţie, slugii domniei m61e, boerinule, jupan Paraschivo biv vel clucer, care eşti din satul Grojdibrod. Şi după aceasta, îţi poruncescu domniia mea, ca în vr6me ce vei vedea această carte a domnii m61e, iar tu să cauţi să dai ce ai luat de pe moşiia sfintei mănăstiri Bistriţii, tot, de pe baltă şi de pe uscat şi din vetre, înapoi la mâna egumenului Dorothei şi din gârle, ca mai mult să nu să plângă de tine înaintea domnii m61e, că să ştii că mare ruşine vei păţi de către domniia mea. Şi să te fereşti de moşiia sfintei mănăstiri Bistriţii de acum înainte. Şi aceasta îţi poruncesc domniia mea şi într-alt chip nu va fi, după cuvântul domniei mele. Şi ispravnic, însumi am zis domniia mea. Şi s-au scris în luna lui septembrie 11 dni; fără leat. Io Mihnea voevod. Aib. St Buc.. Condica m-rii Bistriţa, nr. 194. f. 45v-46. Traducere. Alte traduceri, ibidem. ms. 201. f. 345 şi ms. 713. f. 709v. Datat din domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII: DIR. B. 342. 158 1578 (7087) septembrie 14, Târgovişte | MhAOCTÎIO 602KÎ6I0, Iw MttXH'fe B06B0AA H rOCflOAHHT» BT»C0H 36MA6 ^rrppOBAAX'mCKOH, CHHT» B6AHKAAr0 H nprfeA0EPd<:kr0 (A.AejlAHApS’ B06)B0AA. Aabat rocnOACTBO mh c'ie nOBeA’feme tocroactba mh CB'feT’fen h EOaceCTBtrfeH UIBHTiAH MOHACTHptf rAAr0A6MH H^MCT, H^OKe eCT ^pAM CB'feTArO H nOE'feAOHOCLţA BeAHKOAtV mVm6HHKA XpHCTOBA r(ewpr)l6 H WTLţtf ertfM6HA MaHACIIA H BT»C6M EpATieM >KHBS’LţJHX BT» CB'feT’feH Micrfe C6Mtf, iako?k€ A* mV eCT C6ao ET^AeiţiiH bt»ch, ct» bt»com xotapwm h ct»c boachui^a h ALţnrAni'e TepruHeB nptKTiAABA bt»ca, 6ahka ce x^er wEprfeTAer, 3ah6?k6 mV cfc¥ CB'feT'fcH MOHACTHptf CTApe H npAB6 WMHH6 H A^AIHC H CT6JKAH6 H A^A^He WT (nOKOHHArO) TepruHA npt>Kt>AAE. A ROTOM, KAAfcVepH WT CB'feTAA MOHACTHp HMAAH CfcY (ip6HÎ6 np6A nOKOHHAAro poA'iTeAio rocnOACTBA mh Aab^ahaP^ bo6boaa ct»c Ane(nci'H Eaaay^ob) GAen'iH wr E'tAeiţJH, ha hm6 ^kVhahhi^a GopA h ct»c chhobh en h ct»c Moui h ct>c EpAT ero, AoEpoTiTTt* noCTeAHHK, h ct»c Mah^ batax wt Gn'ET’feHH H CT»C BT»CA pOA HM, 6AHLţH CfcV EHAH WT EaAAY* GAenÎH. H TAKO cfcV CT>npeAH npeA poA’iTeAio tochoactba mh kako eCT ehw C6ao Et»a€L{jYh bt»c H 6LţJ6?K6 MHOSH MeA^AI WT AtţHTAHH A^A^ HM> EAAAY^OB GAenÎH, hV mV HX 6CT BT»3eA TeprHHA npi>Kl>AAB CHAOCT 6mV. Ta>K6, T6M, pOAÎTeAlO 241 www.dacoromanica.ro rocnoACTBA mh c^aha «X eCT (n0) h no 3akoh, ct»c bt.ccmh MecTHTie n p abmtcaic rocnoACTBA Mtf h aaa cct xtfnAHHtţes Oopes m mctV eu h bt.C6m 3AK0H Bl EOA’feptl, Aa 3AKACT KAKO 6CT M MHOSH AtţHTAHH A'feAtf hm Eaaayaob OAen'm h BAKAeuie ct.c Tex Bl EOA’fepn. Taskc ctfr BT.3CAH ceAO BT»AemiH bt.ch h eqieace mhosh mca^aî wt a4htahh. A noTOM, erVMeH A/Iahaciia h ct. bt.C6mh KAAtfrepn wt cb^taa mohacthp, whh npiHAOuie npeA rocnoACTBA mh ct. bcahkom haamcm h CTCHAHieM h /KAAOBALUe TOCnOACTBO MH W hS’îKA^ H W CAABOCT CB*feTOMV MOHACTHptf H ctoax ahi# ct»c BHuie peMeHH soA’fepn, £aaayaob OAenn AHenceH. Taîkc, tf tcm, rocnoACTBO mh tacaaX (h c^A>hX n0 nPAKA^ h no 3akoh, ct. bt.chmh MecTHTie npABHTeAi'e rocnoACTBA mh h bma^X rocnoACTso mh h npoierox KHHrV nOKOHHHOMtf PaAYaa B06B0AA, (CHHT. fiAAAA BOeBOAA KAA^repA H HCTHHCTBOBAX TOC>nOACTBO MH nO T€X KHHre, KAKO BaAAY ^A6nH H'fecT HMAA ct»c (ccao) ET»Aei|iîH hh caho Mer^Xi ah# cct ehw tt.'iiio cbao E^Aeiji'iH e€3 HH (eAHH ALţHTAHHH EaAAYa0B> ABOpHHKtf, TOrO €*€ C6 CCT BT>3BHrH^A rocnOAApi> haa rAABtf Eaaaa bocboaa (ct.c bo)hck^. A noKOHHAAro Eaaaa bo€boaa noE'feAHA eCT no £aaaya ab0Phhk h noc'feKi.Ai» mV eCT taab^ h (ctoa)ah mS’ cS’t Bi»cex komatc h ceAA rocnoACKH paa'i x^ta^hctba ero. (A) ct»c AP^3e ceAA, noKOHHAAro Eaaaa bocboaa homhaobaa eCT no mhosh EOA'fepn, A CCAO ET»Aem'lH BT.C, CT. BT.COM XOTApOM, nOKS’nHA TA €CT TeprHHA npTtKAAAE WT KT. (nOKOHHA)ArO EaAAA B06B0Aa epMOHAXA 3A >tM Acnpn TOTOBH. Ta>KC TOCnOACTBO MH AAAwX CB’feTOMtf MOHACTHptf 3AK0H HAA 3AK0H KĂ EOA'fepn, Aa 3AKA6T KAKO EHW CCAO ET.A6I4IIH 3A A^AiH^ EaAAYa»B ABOpHHK, ©kb ce 6CT bha bt.3bhphVa rocnoAApi., H’fecT ehw £aaaya<>b OAen'm 3A a’^a'ih^’, ACA^ WHCM BOA'fepWM, «KC CfcV BHUie peTCHH. H TAKO AOHCCOllie KAA^repH WT CB'fîTAA MOHACTHp TCX KA EOA’fepn, HA HMe: ApT.THM H fiCHTHAT. nOCT6AHHK H wt Or.Bei4iH, Eohko Awrwer h £aaaya h ToA'feK h wt KpeiţtfAeiţm, Mhxaha nopTAp h wt IIoneqjH, MAH'fe Awrwer h wt TpT.roBHi|ie, Mhxaio h P03MHpHlţT. AWrW6T H WT EOT'feHH EaCHAIC Awrwcfier H WT O’rVnHH’feHH, AtfMHTptf H 4,pT.rHM H WT A^HiVaCI^ OAT.BHAT. H WT Eimeiţin, A^MHTpV H KpT.CTIIAH AWrW<{ieT H WT E'l.A'feHH, Kpi.CT'fe npi.KT.AAB H WT IţHtţHpAHIJH, ITpABT.iţ h wt Ahh(ho)uiahh, Otah AWrW(|)eT H T^awP H Eaaaobhh h wt ApT.roeqiH, Eaa^ h wt TT.TVAe4iH, Ott.hhat. h Maaat»P h Kopmah. Aah hx AOHecouie ha ctoa rocnoACTBA mh tf Tp^rosniţie, Tepe 3AKAeuie no hhxhc A^Uie, KAKO eCT EHW BHUie peMCHO CCAO ET.A6I4IIH EaAAYa0B Ab0PHHK^ 3A A’^a'ih^’, a £aaaya OAenn h^ct hmaa hh ca»o mct^x ceAO ET.Ae4iiH. A CT.C AlţHrAHH HHîKe EAAAYA Ab0Phhk H'fecT HMAA MCT^X.' nOHOKC CCT EHW £aaaya OAenn AHenceV wt cecTptf Eaaayaob abophhk, Tepe cct ehaa cecTpA ero ts’npeKneHA x°P^- Tako wCTAine jK^nAHHi^A OopA ct.c bt,ca mcta en wt 3akoh wt npeA rocnoACTBA mh. H pA3APAX rocnoACTBO mh bt.ccx hhxhc KHHre H BT.3HMAX TOCnOACTBO MH (h BOAOBH TCX Bl BOA'fepn) pAA« KpHBO 3AKAHHAHie. 242 www.dacoromanica.ro Gero pa^'i'i A*AWX 11 rocnoACTBO mh CB'fe'rfeH h bo?k€Ctbh,{»h mohacthp rAArOACMH HVm6T, IAKO?K6 A* eCT (C6A0 Et»A6411H BT»C, CT»C BT»COM XOTApOM H CT» BtCH AlţHrAH)΀ Bl» WMHHtf H BT» WXAstf, A HHOKOM JKHBtfipHX (KT» CB'feTA) MOHACTHpt Bt nHlţlV H Bt tfKp,fenA6HÎe CB'fe'TOMtf (MOHACTHptf H HH WT KOKOJKC HenOTTtKHOB€HHO, nO Wp)H3MO TOCnOACTBA MH. Gea«e tfso h cseAereAi'e noCTab(at^x rocnOACTso mh: tttfriAH AospoMHp B6AHKH BAH KpAACBCKH H JK^flAH fl/lHTp’fe B6A ABOpHHK H tttfnAH) A/InpOCAAB B6AHKH AWrw4>eT (h OtAH CflATAp H KOCTANAHN BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHlvfe neXApHHK) H GtOHKA B6AHKH nOCTCAHHK. (H HCnpABHHK, A/lnpOCAAB B€A AOrocţjeT). A^T ^3r5). t îw ^(HXH'fe bwcbwaai mhaoctîio BOîKifO rocnOAHHk). t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului (Alexandru) voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfântului şi dumnezeiescului lăcaş, mănăstirii numite Nucet, unde este hramul sfântului şi purtătorului de biruinţe, marelui mucenic al lui Hristos, Gheorghe şi părintelui egumen Manasia şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfânt loc, ca să-i fie satul Bădeştii toţi, cu tot hotarul şi cu moara şi cu ţiganii lui Gherghina pârcălabul toţi, câţi se vor alege, pentru că sunt ale sfintei mănăstiri vechi şi drepte ocine şi dedine şi agonisite şi date de (răposatul) Gherghina pârcălabul. Iar apoi, călugării de la sfânta mănăstire au avut pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cu nepoţii lui (Vlad) Orbul din Bădeşti, anume jupaniţa Sora şi cu fiii ei şi cu Moş şi cu fratele lui, Dobrotă postelnicul, şi cu Manea vătaful din Spăteni şi cu tot neamul lor, câţi au fost din Vladul Orbul. Şi aşa au pârât înaintea părintelui domniei mele, că a fost satul Bădeştii tot şi încă şi multe sălaşe de ţigani ale bunicului lor, Vladul Orbul, ci i le-a luat Gherghina pârcălabul cu sila. Deci, întru aceasta, părintele domniei mele i-a judecat, (după) dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a dat jupaniţei Sora şi cetei sale şi tuturor lege 12 boieri, să jure că este (satul) Bădeştii şi mulţi ţigani ai bunicului lor, Vladul Orbul, şi au jurat cu acei 12 boieri. Deci au luat satul Bădeşti toţi şi încă şi multe sălaşe de ţigani. Iar apoi, egumenul Manasia şi cu toţi călugării de la sfânta mănăstire, ei au venit înaintea domniei mele cu mare plângere şi suspin şi s-au jeluit domniei mele de nevoia şi de slăbiciunea sfintei mănăstiri şi au stat faţă cu mai sus-zişii boieri, nepoţii lui Vladul Orbul. Deci, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit cartea răposatului Radul voievod (fiul lui Vlad voievod Călugărul şi am adeverit) domnia mea după acele cărţi, că Vlad Orbul nu a avut nici un amestec cu (satul) Bădeştii, ci a fost numai satul Bădeştii fără nici (un ţigan, al' lui Vladul) vornicul, cel care s-a ridicat domn (cu) oaste peste capul lui Vlad voievod. Iar răposatul Vlad voievod a învins pe Vladul vornicul şi i-a tăiat capul şi au rămas domneşti toate averile şi satele, pentru hiclenia lui. (Iar) cu alte sate, 243 www.dacoromanica.ro răposatul Vlad voievod a miluit pe mulţi boieri, iar satul Bădeştii, tot, cu tot hotarul l-a cumpărat Gherghina pârcălabul de la răposatul Vlad voievod ieromonahul, pentru 40 000 aspri gata. Deci domnia mea am dat sfintei mănăstiri lege peste'lege, 24 boieri, să jure că a fost satul Bădeştii de moştenire al lui Vladul vornicul, care se ridicase ca domn, nu a fost al lui Vladul Orbul de moştenire, bunicul acestor boieri care sunt mai sus-spuşi. Şi astfel au adus călugării de la sfânta mănăstire pe acei 24 boieri anume: Drăghici şi Ventilă postelnicul şi din Săveşti, Voico logofătul şi Vladul şi Toleac şi din Creţuleşti, Mihail portarul şi din Popeşti, Manea logofătul şi din Târgovişte, Mihaiu şi Răzmiriţă logofătul şi din Boteni, Vasilie logofătul şi din Stupineni, Dumitru şi Drăghici şi din Lunguieţ, Slăvilă şi din Băneşti, Dumitru şi Cârstian logofătul şi din Băleni, Cârstea pârcălabul şi din Ţiţirligi, Pravăţ şi din Ani(no)şani, Stan logofătul şi Tudor şi Baldovin, şi din Drăgoeşti, Badea şi din Tătuleşti, Stănilă şi Maldăr şi Corman. însă i-a adus la scaunul domniei mele, la Târgovişte, de au jurat pe sufletele lor că a fost mai sus-zisul sat Bădeştii al lui Vladul vornicul de moştenire, iar Vladul Orbul nu a avut nci un amestec cu satul Bădeştii. Iar cu ţiganii, nici Vladul vornicul nu a avut amestec, pentru că Vladul Orbul a fost nepot de soră al lui Vladul vornicul, deci sora lui a fost înzestrată la ţară. Astfel a rămas jupaniţa Sora cu toată ceata ei de lege dinaintea domniei mele. Şi le-am rupt domnia mea toate cărţile şi am luat domnia mea (şi boii acelor 12 boieri) pentru jurământ strâmb. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi Dumnezeieştii mănăstiri numite Nucet, ca să-i fie (satul Bădeştii tot, cu tot hotarul şi cu toţi ţiganii) de ocină şi de ohabă, iar călugărilor trăitori (în sfânta) mănăstire, de hrană şi de întărire sfintei (mănăstiri şi de nimeni neclintit, după) porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus (domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan) Miroslav mare logofăt (şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic) şi Stoica mare postelnic. (Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt). (Şi am scris eu, Ştefan logofătul, în) minunata cetate Târgovişte, (luna septembrie 14 zile, anul 7087 (1578)). t Io Mi(hnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn). Arfa. SL Buc.. S. I., nr. 1 086 (M-rea Nucet, IW2). Orig., hârtie (46 x 30), rupt, lipsindu-i partea de jos. Cu o traducere din 1741. după care s-au făcut completările; altă traducere, ibidem, nr. 457, f. 20v-21. Completări şi după doc. S. I.. nr. 1 087. EDIŢII. Trad. DIR. B, 342-344. 159 1578 (7087) septembrie 16, Târgovişte Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e, jupândsii Neacşii şi Anghelinii şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Gomoeşti, partea unchi-său Miclii, 244 www.dacoromanica.ro toată, oricâtă să va aldge de pretutindenea, insă, să să ştie, partea care au fost cumpărată de la Teloae. Iar după acdia, jupâneasa Neacşa şi Anghelina, ele au avut pâră cu Radul, feciorul cel vitreg al Miclei, înaintea domniei mdie. Şi aşa pâra Radul pă jupâneasa Neacşa şi pă Anghelina, cum că însuşi Miclea au dat acea parte de moşie, care iaste mai sus scrisă, Radului celui vitreg, la moartea lui, cu limba şi cu gura lui. Iar domniia mea însumi am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele şi am adeverit domniia mea cum că au fost dat Miclea acea parte de moşie de mai sus scrisă Radului celui vitreg. Iar jupâneasa Neacşa şi Anghelina au luat lege 12 boiari, ca să jure cu dânşii cum că unchi-său Miclea nu au dat acea parte de moşie de mai sus scrisă nicium. Şi au adus jupâneasa Neacşa şi Anghelina acei 12 boieri înaintea domnii mele la zi, ca să jure. Apoi, pă urmă, nu au jurat, ci s-au înpăcat cu Radul cel vitreg al Miclii de bunăvoia lor şi dinaintea divanului domnii mde şi dinaintea părintelui episcop chir Athanasie al Buzăului. Iar după acdia, jupâneasa Neacşa şi Anghelina şi cu vitregul Miclei, anume Radul, ei au venit ...1 împreună înaintea divanului domnii mdie, de au dat acea mai sus scrisă parte de moşie din Gomoeşti, cu doi rumâni, care au fost cumpărată de la Teloe, părintelui episcop de la Buzău, de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domnii mdie. Şi au chletuit părintele episcop chir Athanasie din (Buzău)1 cu acei 12 boieri 600 aspri. Drept acdia şi domnia mea am dat părintelui episcop chir Athanasie de la Buzău, ca să-i fie această mai sus zisă parte de moşie de moştenire şi ohabnică şi de către nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mdle. Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Dobromir vel ban al Craiovei i jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spătariul i Costandin vel vistier i Braţul comis i Harvat stolnic i Gonţea pehamic i Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav vel logofăt. Şi eu, Răzmiriţă logofătul, care am scris în scaunul în cetatea Târgoviştii, luna septembrie 16 dni, văleat 7087 (1578). S-au tălmăcit după uricul sârbesc. Az Costandin dascăl slovenesc, izpisah. Aih. St Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 172, f. 281. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 344-345. 1 Loc alb în text 160 1578 (7087) septembrie 16, Târgovişte (t MriAOCTieio noKîeio, îw A/Vttxtrfe rocroaa h rocnoAtitn» socoti scmac VrrppOBAAX'iHCKOH, CHHT» KCAHKAArO H np^AOBpAArO AA6j|AHAptf S06R0AA. 4.ARAT rocnoACTKO mh cYe nOReA’feHie rocnoACTRA aui CKTfeTrfeH h EoaseCTKtrfeH wGtrrfeAtt MOHACTHptf rAArOACMH N^MCT, HAOK6 6CT XPAM CR’fe'TArO H n0GTfeA°H0C4A www.dacoromanica.ro 245 BCAHKOAltf /W^MCHHKA XpHCTOBA FeWprYe H WTlţtf CrV/V\CHA MaHACYi» H BT»C6A\ BpATI6M >KMK^4JHX KT» CB’fe'T’feH AI’feCT’fe CCAltf, lAKOJKC A* M.W CCT C6A0 E^A^m’1’11 BT»CH, CT» BT»C0AI XOT'ApWAI H CT»C BOAeHHlţA H AlţHrAHl'e TepriIHeB npT»KT»AAEA BT»CA, 6AHKA CC X'T'eT WEp’feTACT, 3AHe*e Altf ctfr CB’feT’fen AlOHACTHptf CTAp6 h npABe wmhhc m A’kAîne h ctcjkahc h A*AeHe ^ nOKOHHAro TepriiHA npT»KT»AAB. X nOTOA\, KAAtfrepH wr cs’feTAA A\0HACTnp ha\aah ctfr npeme npeA nOKOHHAAro poAiTeAW rocnOACTKA a\h ÂAegAHAptf bocboaa ct»c AHenc'm Baaayaob GAen'lM WT Bt»A64JM. HA HA\C JKtfnAHHlţA GopA H CT»C CHHOBH 6H II CT»C MoiJU n CT»C BpAT ero, AOBpOTT» nOCTCAHHK, H CT»C A/l.AH’fe BATAX WT Gm»T"feHH H CT»C BT»CA pOA »A\, CAHlţH C^T BHAH WT BaaAY^ GaCHIH. H TAKO C^T CT»np6AH np6A poAiTeAW rocnoACTBA a\h kako bct ehw cbao BT»Ae4iiii bt»c h eijiejKe aiho^h MeA'feA’i wr AiţnrAHH A^A^ haa, Baaay^ob GAenîii, Htf A\tf «x eCT kt»36a TepriiHA npT»KT»AAB CHAOCT 6A\tf. Ta5K6, T6A\, pOA‘lT6AW rOCnOACTBA A\H C^AHA «X eCT no npABAtf n no 3akoh, ct»c bt»cca\h MecTHTi'e npABirreAie tochoactba A\tf h Aaa cct >K^nAHH4eB Gopes n MerV en n bt»C6a\ 3akoh bi EOA’fepH, a* 3akact KAKO 6CT C6AO Et»A61JJYh H A\H0£H AI^HTAHH A^A^ HAA BaAAY^OB GA6niH H 3AKA6LU6 ct»c Tex bi EOA’fepH. Ta>k6 ctfr bt»36Ah C6ao Et»a€I4Jîh bt»ch h ei|ie>Ke AAH03H MeA’feAI WT AI^HTAHH. X nOTOA\, erVA\CH MahacYia h ct» bt»C€a\h KAAtfrepn wt cb^taa aaohacthp, whh npYnAOUje npeA rocnoACTBA aui ct» bcahkoaa haahcaa h CTeHAHieAA h /KAAOBALUC TOCnOACTBO AAH W H W CAABOCT CB’feTOAltf AAOHACTHptf H ctoax AHtţtf ct»c BMine penemi BOA’fepn, Baaay^ob GAenYii AHencen. Tajkc, TCA\, TOCnOACTBO AUl) TA6AAX H C^A«X n0 nPABA^ H nO 3AKOH, CT» BT»CHAAH MecTHTi'e npABHT6A΀ rocnoACTBA aui h BHA’fex (rocnOACTBO aui h npoMerox KHHrtf nOKOHHAro Paay^ob BOe)sOAA, chht» Baaaa bo6boaa KAAtfrepA ti hcthhctbobax (rocnOACTBO aah no) Tex CTApex KHtire, kako Baaay* Gachh H*feCT (tIAAAA CT»C CCAO ET»Ae4ilt1 Htl CAHO MeT^i AH^) CCT BMW TT»mYiO CCAO ET»Aei4llt1 B€3 HM CAHH AlţtirAH, BaAAY^OB AKOpHHK, TOrO e>Ke ce eCT BT»3BHrH^A rocnOAApT» haa TAAstf (Baaaa bo€boaa ct»c bohckV. X nOKOtiH)AAro Baaaa soesOAA nOB’feAMA cct no Baaay^ AsopnnK n rAAstf acct noceKAt». Ta>k€ aa^ cWt CTOWAAe Btcex KOAAATC H CCAA CAA^ (rOCnOACKH pAAI XHTA’feHC^BO €rO. Ta7K€| AP^3€ C€AA e>K€ eCT tIAAAA BaAAY^ AKOpHHK, A nOKOtlHAArO BAAAA BOCBOAA nOAAHAOBAA 6CT BO AAHO^tl BOA’kpn, A CCAO ET»AC4lYt1 BT»C, CT» BT»COAA X(oTApoA\, nOK^)nnA ta cct TepriiNA npT»KT»AAB wt Baaaa bocboaa 3a ^âă ACnpn roTOBti. Tajkc rocnOACTBO aui a*AwX cb^toav^ avohacthp^ 3akoh haa 3akoh w(HHX BO)A’fepWAA, KA BOA’fepH A* 3AKACT KAKO CCT EHW CCAO Et»ACI||Yh BaAAY^OB AkophhkV, e>Ke ce cct bt»3btirH^A rocnOAApT», H*fecT bhw Baaay^ob Gachh, ACA^ BHUie peMCHHAA BOA’fepOAA. H TAKO ACHeCOUie KAAt/repe WT CB’feTAA AAOHACTHp Tex EOA’fepH HA ctoaV tochoactba aih, ti TptroBHijie, Tepe AAAOiue h 3AKAeuie Tex EOA’fepH npeA rocnoACTBA aah, ct»c hhxhc A^uie, 246 www.dacoromanica.ro KAKO eCT BHW BHLUC pCMCHO C6AO BTkA&4J,t1 B*ECH BaAAYawB ABOpHHK 3A A^AIhV, a £aaaya Oaciih H'fecx hmaa hh caho mcHix ct*c ccao ET^Aeip'iH. A ct»c ALţHrAHH HH?K£ fÎAAAYA ABOPhhk H'feCT HMAA HH CAHO MeT’fex» 3AH6JK6 6CT BHW Baaaya Oaciih AHenceV wt cecTptf £aaayawb abophhkV, xepe ecx bhaa math ero tfnpeKHCHA V x°P^- H tako wctauic JKtfnAHHiţA GopA h bt»ca Mertf (en wt 3a)koh wt npeA rocnoACTBA mh. H pA3APAx hm rocnoACTBO mh bt^ccx hhxhc KHHrC H B3>3CX TOCnOACTBO MH H B0A0B6 WH6M BI-T6M EOA'fepH pAA'l HCfipABA 3AKAHHAHI6. Cero paa'i, a*AwX h rocnoACTBO mh CBTfeT"feH h eojkcctbH'kh mohacthp TAArOACMH H^MCT, HACaCC 6CT XpAM CB'kTArO B6AHK0 mVmCHHKA Fewprie, KVKOîKe AA mV cWt C6A0 BtEA6|4j,H BT»CH, CT» B'kCOM XOTApOM H B'ECA AlţHrAH(6 BT» WMHhV H BT> WXAB^, A HHOKOM ÎKHB^41HX BT» CB'fextH MOHACTHP BT» riHlţltf H BT» VKpTfenA6HÎe CB'kTOM^ MOHACTHpV H HH WT KOrOJKC HenOKOA'feBHMO, nO wpH3MO rocnoACTBA mh. GOKC VeO H CB6A6T6AÎ6 nOCTABAK>X rOCnOACTBO mh: tttfnAH AOBpOMHp B6AHKH EAH KpAACBCKH H TkViIAH MHTpTk B6AHKH ABOpHHK H ?KVnAH MHpOCAAB B6AHKH Awrwer H GtAH B£A CIlATAp H KoCTAHAHH B6A BHCTÎiap H BpAT^A B£A KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H FOHlvfe B£A (ICXApHHK H GtOHKA B6AHKH nOCT£AHHK. H HCnpABHHK, MupOCAAB B6AHKH AWrWcjieT. H a3, IJIe^AH Aoro^er, cjkc io hamcptax bt» hactoahh h ahbhh rpAA Tp'troBHLpe, (M'fecenA) cerrreMBpîe 31 abhh, TeKtfiţiHACKe a^tom wt Aaamamcc AO CeA'fe /3U3. t îw (/IVnxH'fe bw6)bwaa) mhaoct’iio eok'iio rocnoAHHt. eT H >K^nAHHi^eB ero, Îbaha h Ott»hhcaab^, spAT Ibahch h Hîk’nAHfc’ EAA6B nAXApHHK H tttfnAHHLlCB 6rO, GTAHA H CHHOBOM HM, CAHL4H HM Eon» a*ct, laKoase aa hm cct ccao rpMAYijrfe wt koa Qat, bt»c ccao ct»c B’GCOM XOTApOM, nOH6>K HM 6CT CTApA H (ipABA WHHHtf 3A A’^A'iH^ H Aaaa 3A np'bKIIO >K^nAHHH6B HM WT KT» HîtfnAN PaAYa wt PouiVia H WT ÎK^nAH EApS^A wt Et»pt»4ih. Aah adfriAH Ap^rOMnp h jKtfnAHHLţA ero, Îbaha h spAT Îbah6H, GTT»liHCAAB, Aa E^AST haA nOAOBHNO WT C6A0 Tp^A'lipe, WT no BTiCOM XOTApOM, AAH Gm»HHCAAB Aa G^Aer • •., A HîtfnAH EAA’fe nAXApHHK H ÎK^nAHHI^A ero, Gtaha, a* e^aet haa AP^^ noAOBHntf, wt no bt»com xotapom. H CTApe xoTApose a* ce 3HAer:... Aopn boa* OaWaob, wt kt» Ei.BHM’feHH H WT KT» GKT»pHLUOprt»HH. A. noTOM, îk^ah AparOMHp Awrwer h KtfnAHHLiA ero, Îbaha h jk^Yiah EAA’fe nex*pnnK h /K^nAHHL^A ero, Gtaha, whh ckV hmaah np’feme npeA noKo)HHOM^ IleTpAUiKO BoesOA ct»c (... h ct»c /K^nAHHi^A ero) IlApAC(KHBA h CT»C CHHOBH 6H. H CHLţe np’feiue WHH KAKO C^T HMAAH h) WHH TpeTArO ACAO WT C6A0 rpMAIip'b. H BT.36AH CfcV (TOrA*) 3AKOH Bl EOA’fepH H (3AKACAH CkV CT.C Tex sf GOA’fepH KAKO CfcV HMAAH H WHH TpeTArO A^AO WT> rp^A'lip^fe. A noTOM, îk^ah AparOMHp AwrweT h KtfnAHHtv* ero Îbaha h actfnAH EAA’fe nexApnHK h >KfeViAHHLţA ero (Gtaha, whh hc cSV wctaah tako, ahV hmaah cfcV) np’feme npeA noKOHHOMtf poAi'TeAio rocnoACTBA mh AAeăAHAptf BoesOA (ct»c chhobh) IIapackhbch (h ct»c EAA’fe h ct»c AHei|rn ero. H cni^e ecT AAA nOKOHHArO P0AHT6A rocnoACTBA mh) AparOMHptf AWrWeTtf H a&nAHHLţA ero, Îbaha h jk^Viah EAA’fe nexApnm< h a&nAHHLţA ero, Gtaha, 3akoh haa 3AK0HA (CHHOBOM IlApACKHBeH, HA HM€ GTAH H AhKA, KA EOA’fepH. H CHlţe CSV) 3aka€ah TOrAA actfnAH AparoMnp Awrwcj>eT h KtfnAHHtţA ero Îbaha h jk^Yiah EAA’fe nexAP«HK h ads^nAHHLţA ero Gtaha ct»c Tex *A GOA’fepH, haa Tex) K' GOA’fepH, KAKO H6 CfcV HMAAH CHHOBH IlApACKHB6B HH 6AHO (Me’T’fex *0 C6A0 rpT.A'ii^’fe. H eiţie (eCT bha feeA noKOHHAro pOA'iTeA rocnoACTBA mh h boaobh WT Tex Bl')-TH GOA’fepH. H TAKO CfcV El'W WCTAAH (CHHOBH IlApACKHBeH), GTAH H A.HKA, WT 3AK0HA (H WT CtfjKAeme WT npeA noKOHHAro pOAITeAW rocnoACTBA MH, KAKO WT TT»AA BHLLie Me)’T’rfex AA HMAT. A. noTOM, >K^nAH AparoMnp Awrwcj>eT h jKteViAHHi^A ero Îbaha h actfnAH EAA’fe nexApnnK (h actfnAHHL^A ero, Gtaha, ne Moroiue ce) tfnoKOHTH, h^ nAKH hm a iu e np’feme np’feA rocnoACTBA mh wt EAA’fe wt KpT»MWHeHH h wt Anencen ero, chhobh (Gtahkt»b. H CHLţe np’fetue EAA’fe wt KpT»MiOHeHeH h AHencen ero) h npeA rocnoACTBA mh, kako H’fecT b'iw 3aka6a >K^nAH APAr0«wnp AWrweT h îKtfnAHHLţA ero Îbaha h >K^nAH EAA’fe (nexApnnK h >K^nAHHi^A ero Gtaha ct»c www.dacoromanica.ro 249 Tex SÂ> BOA'fepH npeA noKOHHAro poaîtcaio rocnOACTBA mh AaegAHAptf bo€boaa. A T6M, rocnOACTKO mh tacaax h c^A^ no npABAtf h no 3akoh^, (ct»c bt»ch npABHT6AÎH fOCflOACTBA MU H BHA'fex) H npOMCTAX TOCnOACTBO MH KHHTA noKOHHAro pOA’iTeAio rocnOACTBA aih &AegAHAptf bo6boaa, kako c^t biw 3aka6ah (&pArOA\Hp Awrwer ct,c JKtfnANHUA ero Ibana) h ad/nAN Eaa'£ nexApHHK h >K^nAHHHA ero (Otaha) CT»C Tex *A BOA’fcpH H KAKO ctfT BIW feeAH boaobh (wt Tex Bl BOA'fepn. Ah^aM^X h rocnOACTBO mh adj’nANtf 4,pArOMHptf AwrweTV h >K^nAHHL^es eMtf Îbah6B h) ttta’nANtf EAA'fe nexAPNHK h ads’nANHiteB eMtf Otahcb (h Eaa€b) h AHencewA\ ero aa AOmccht Tex *A BOA’fcpn CBeAeTeACTBOBATH h npeA rocnOACTBA mh kako (cfcV 3aka6ah. H achccha cct actfnAN 4.PAr0A\Hp Awrwer) h atta’nAHHLţA ero, Ibaha, h ads’nAN EAA’h nexAPnn* h tttfnAHHHA ero Otaha tcx *A BOA’fcpn npeA rocnOACTBA (mh, Tepe ctaV cseAeTeACTBOBAAH npeA rocnOACTBA mh ct»c hhxhb) A^niAA\H, kako cfcV biw 3AKA6AH npeA noKOHHAro pOA'lTeAlO rocnOACTBA MH H KAKO cVt BIW feCAH BOAOBH (wt Tex Bl BOA'fepH TorAA. Ta>kc CHne cct wctaa) EAA’fc wt KpT.MioHeHeH h ct»c AHence ero wt 3akon wt npeA rocnOACTBA mh, kako cfcV bîw wctaah h wt npeA (noKOHHAro poAÎTeAio rocnOACTBA mh, kako no bckio Mer'fex) AA ne hmat. Oero paa'i, AM°X h rocnOACTBO mh BOA’fcpoMtf rocnOACTBA mh tttfnAN 4,pArOMHptf Awrwer h acte’nANHites eMtf (Îbah6b h jkSWn Eaa*^ nexApHHK h jK^nAHHneB cmV Otahcb), iAK0/tce aa HiW cct ccao rpjRA’iiţrfe bt»c, ci»c bt,c XOTAp, BT» WMHH^ H WXAbV, HM H CHHOBOM HX, BH^KOM H npTfeB€T H K0CTAHA«h) BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H XaPBAT CTOAHHK H TOHU'fe nexApHHK H OtOHKA nOCTCAHHK. HenpABHHK, MnpOCAAB BeAHKH AWrW(j>€T. (IIhCAX A3, ...) KH ABHH, WT AaAMA AO HHH'fe TeK^qiH A'feTOM (^Sna). t îw MnxH'fe sweswAA, mhaoc(tiio Boacito rocnOAnm»). (t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Dragomir logofătul şi jupaniţei lui, Ivana şi lui Stănislav, fratele Ivanei şi jupanului Badea paharnicul şi jupaniţei lui, Stana, şi fiilor lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Grădiştea de lângă Olt, tot satul cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire şi dată de zestre jupaniţelor de către jupanul Radul din Roşia şi de jupanul Barbul din Bărăşti. însă jupanul Dragomir şi jupaniţa lui, Ivana şi fratele Ivanei, Stănislav, să fie peste jumătate din sat din Grădişte, de peste tot hotarul, însă Stănislav să fie ..., iar jupanul Badea paharnicul şi jupaniţa lui, Stana, să fie peste ceealaltă jumătate, de peste tot hotarul. Şi să se ştie vechile hotare:... până în apa Oltului de către Băbiceni şi de către Scărişoreni. 250 www.dacoromanica.ro Iar apoi, jupanul Dragomir logofătul şi jupaniţa lui, Ivana, şi jupanul Badea paharnicul şi jupaniţa lui, Stana, ei au avut pâră înaintea) răposatului Petraşco voievod cu (... şi cu jupaniţa lui) ParasKeT H3EpAT, nOHCJKC Mtf CCT CTApA H npABtf WMHHtf. (A) nOTOM, fiAAHK^A WT IAc^A HT»m»CTOBAA no EAtptf Eb’KUieB, HA HM6 GTAH, KAKO CCT EC>KHT CT»C >cH ACnpH H CT»C Ab® Teul ... A npT»CTH Cp€EpT»HH. A Gtah, pAA'i tot haract, «kc cct hahactobaa, wh cct ecîkha EpAHAb*. TaJKC, TCM, BAAHKis’A EAH (CT»C CHHH ero Ap’*»!’)*» H AOEpOTT» H N'feKUlfc’A H II'ETpis’ &6AH CfcV B'ECAX WMHHC H KOMATC «KC CCT HMAA OXAH. Taîkc, tcm, Eb’Kun» aohccha npeA noKOHHAro poAÎTCAio rocnOACTBA mh M(eriiauiH), Tepe cbV CKA3b’er h cbV CBCAeTCAHCTBb’eT, kako H'fecT eokht BAl|IA Eb’KLU'BB CT»C TCX ACnpH. TaJKC pOAlTCA TOCnOACTBA MH A*A CCT BT»CCX KOMATC H WMHHC CHHT» GtAHOB. A KT»AA CCT EHA CT»AA, A Eb’KLUT» H'feCT HMAA nO(KO)lO WT BaAHK^A EAH H WT BT»CCX CHHH CrO, AHtf CfcV HMAAH H BTOpH KpAT nptf npCA TOCnOACTBA MH. A TCM, TOCnOACTBO MH (AAA CT»m) TOCnOACTBA MH Eb’KUi'BB, CHHtf GTAHb’ 3AK0H Bl EOA'fepH A* 3AKACT KAKO H'feCT B6/KAA GTAH, EAIJJA Eb’KLU'BB, CT»C TCX ACnpH. H (3AKACAH CfcV) TAKO, KAKO H'feCT BC/KAA. A nOTOM, eipe>Ke (cct hmaa nptf) Eb’Ktm», sp'feMC «kc cct 3a ... KpAT CT»C CHHH BAAHKis’AOB. TaJKC CT»M Aaa TOCnOACTBO MH 3AK0H npC3 3AK0HA Eb’KLU'BB (KĂ EOA’fepH, A* 3AKACT KAKO CCT) EOKHT BAl|IA Eb’KLU'tB CT»C TCX ACnpH. A EAAHKis’A H CHHH CTO (hC MOrV) A* A°«eCHT TCX KA EOA'fepH HA A^HT» H HA COpOK, Ad 3AKA6T AH^ CbV WCTALUC npCA TOCnOACTBA MH BAAHK^A EAH H CHHH CTO AP'trAH 11 AOBpO'I’T» H H'feKUlis’A H II'BTpb’, KAKO no BCKIO MCT'fex AA HC HMAT CT»C Eb’KLUT», CHHT» GTAH. Gero pAA'i, A*A°X h rocnOACTBO mh Eb’KurbB, chht» Gtah, iako?k6 aa cct BT» WMHHT» H BT» WXAET», CM^ H CHHOBOM CM^ H BHOKOM H np'ijBHOHHTOM H HC WT KOTOKC H6n0K0ATkBHM0, n0pH3M0 TOCnOACTBA MH. 252 www.dacoromanica.ro Ge;tce tfco h cb6A6T6ah fioctabacm rocnoACTsa mh: actfriAH M«Tprfe BeA ABOpHHK H MnpOCAAB AOrOt^CT H GTAN CnATAp H KOCTAHAHN BHCTIfap H XdpBAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHl^'k n€)(ApHHK H GtOHKA nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MhTp'k B6A ABOpHHK. IIhc bt» ctoanh rpAAY EkWpeipn, ArkceiţA wxTOMBpie ... a1»1111» b A'fex /3n3. t îvw MhXH'k svwesvwAA, mhaoctiw GOîkîto rocriOAHNt». t Din mila lui Dumnezeu, (Io) Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, (fiul) marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bucşă, fiul lui Stan, şi cu fiii, câţi (Dumnezeu îi va da), ca să-i fie ocină în Deşiraţi, toată partea lui, oricât se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină. (Iar) apoi, Vlaicul din laşul l-a năpăstuit pe tatăl lui Bucşă, anume Stan, că a fugit cu 8 000 aspri şi cu două ... 4 inele de argint. Iar Stan, pentru acea năpastă, cu care l-a năpăstuit, el a fugit la Brăila. Deci, întru aceea, Vlaicul banul (cu fiii lui, Drăg)an şi Dobrotă şi Nfeacşul şi Pătru au luat toate ocinele şi averile pe care le-a avut Stan. Astfel, întru aceea, Bucşă a adus înaintea părintelui domniei mele megieşi, de au spus şi au mărturisit că n-a fugit tatăl lui Bucşă cu acei aspri. Deci părintele domniei mele a dat toate averile şi ocinele fiului lui Stan. Iar când a fost acum, iar Bucşă n-a avut pace de la Vlaicul banul şi de la toţi fiii lui, ci au avut pâră şi a doua oară înaintea domniei mele. Iar întru aceea, domnia mea (am dat) domnia mea lui Bucşă, fiul lui Stan lege 12 boieri, să jure că n-a fugit Stan, tatăl lui Bucşă, cu acei aspri. Şi (au jurat) astfel că n-a fugit. Iar apoi, încă (a avut pâră) Bucşă, în vremea în care ... oară cu fiii lui Vlaicul. Astfel am dat domnia mea lege peste legea lui Bucşă, (24 de boieri să jure că) a fugit tatăl lui Bucşă cu acei aspri. Iar Vlaicul şi fiii lui (n-au putut) să aducă pe acei 24 de boieri la zi şi la soroc să jure, ci au rămas înaintea domniei mele Vlaicul banul şi fiii lui, Drăgan şi Dobrotă şi Neacşul şi Pătru, ca mai mult amestec să nu aibă cu Bucşă, fiul lui Stan. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Bucşă, fiul lui Stan, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi Miroslav logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie... zile, în anul 7087 (1578). t Io (Mihnea voie)vod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., A. N., MMDCCCXXXVI/2. Orig., hârtie (31 x 26), rupt, pecete timbrată, stricată. 253 www.dacoromanica.ro 163 1578 (7087) octombrie 4, Bucureşti t MHAOCTt'ew bokicio, Iw M«xne bocboaa h rocnOAHm, bt»coh 36ava6 tfrrppOBAAXiHCKOH, CHHT» BCAHKArO H AOgPaC° A^egAHAPT» BOSBO^A. A^BAT rocnOACTBO a\h cYe nOBeA'feme rocnOACTBA mh Eamwa wt A^^ronOAio h ct» chhobh ero, eAnu,e Bort aact, r»K0>Ke aa m^ ecT eA»tf MeA'feA wt ALţnrAHH, ha HM6 BOA A, CT»C ALţHTAHKfc7 CH H CT»C CHHOBH CH 6A\^, AAH 3 fi^Uie, nOH6*:e IO GCT noK^nnA Eamioa Toro msa^a wt Herpe, chht» Op^Mes batax wt /Ktfm»HTfeHH H WT ÎKHHA 4>pT>M6B, HA HAvfe flltfuiA, 3A ^6XH ACnpH. IIOHOK6 GCT GHA 4>pT»M6 bgahkom batax; taîkg ecT hmaa MHOro a^ho wt BHCTcpYra rocnOACTBA mh. Ta>KC CT»C AP^fO H'fecr HMAA CT> KTO A* nAATHT, GîKC GCT GHA AHnCM» BHCTGpYlA, ah^ ecT npoA*A Tex i^mcahh, Tepe ecT haatha. H npoAAA ecT Herpe h MATcpc cMtf, AIVlha, Toro mba^a 3a hhxhoa\ AOEpe B0A6, CT»C ^3HAHYe BT»CGM MGrYrALHH H WT rop H WT AWA H WT npeA rocnOACTBA a\h. Gcro paaY, a*AWx h rocnOACTBA mh BamwaS'h, iakoxcg aa m# cct wmhhc BT> WXAGT», CMtf H CHHOBOM GMtf H H6 WT KOrOXC HGnOKOA'feGHMO, nOpH3MO rocnOACTBA mh. Ge foteo h cbcactgah nocTABA’feM rocnOACTBA mh: actfnAH MnTp'b bgahkh ABOpHHK H MnpOCAAB B6A AWrWcJ>6T H GtAH CnATAp H KOCTAHAHH BHCTIiap H XApBAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H TOHl^'b neX^pHHK h Gtohka bgahkh nOCTGAHHK. HcnpABHHK, Mnvp'b BCA ABOpHHK. IIhca H'ferVA bt» ctoahh rpAAY E^K^peiţiH, wxroMBpYe a A^hh, bt» a^t ^3TÎ3, a WT pO>KA6CTBA XpHCTA yĂcjWH. t îw MYxH'k sweswAA, mhaoctYw go*cYw rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Baciul din Câmpulung şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un sălaş de ţigani, anume Vodă cu ţiganca sa şi cu fiii săi, însă 7 suflete, pentru că a cumpărat Baciul acel sălaş de la Negre, fiul lui Frăcea vătaful din Jupâneni, şi de la femeia lui Frăcea, anume Muşa, pentru 5 650 aspri. Pentru că a fost Frăcea mare vătaf; deci, a avut multă datorie la vistieria domniei mele. Astfel, cu alta nu a avut cu ce să plătească ce a fost lipsă la vistierie, ci a vândut aceşti ţigani de a plătit. Şi au vândut Negre şi mama lui, Muşa, acel sălaş de bunăvoia lor, cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Baciul, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. 254 www.dacoromanica.ro A scris Neagul în cetatea de scaun Bucureşti, octombrie 4 zile, în anul 7087, iar de la naşterea lui Hristos, 1578. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XXI/193. Orig., perg. (21,5 x 31), pecete timbrată. Cu o traducere din 1746. 164 <1578-1593) octombrie 14 Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele părintelui igumenului Daniil de la sfânta mănăstire ce să chiamă Govora, ca să aibă a stăpâni cu această carte a domniei mdle ce i-am făcut la mâna lui, de acum, de la naşterea lui Hristos, nişte rumâni ai Badei, din satul Băleştii, pentru că au fost dat Badei aspri doaozăci şi trei de mii pre acei rumâni din Strâmba şi pe o jumătate de sat din Strâmbele, că sânt cumpăraţi rumâni de Badea şi de frate-său Barbul, iar părintele igumen Daniil de la sfânta mănăstire Govora ...*. Pentru acdia, am dat voe cu cartea domnii mdle, însă când vor întoarce acei aspri doaozăci şi trei de mii, pe acei rumâni din Strâmba şi pe o jumătate de sat. Deci, trecând multă vreme şi neputând întoarce, au venit însuşi Badea cu părintele igumen înaintea domniei mdle şi după sorocul carele au pus Badea din Băleşti, ca să întoarcă acei bani părintelui igumen până la naşterea lui Hristos, iar neputând Badea să întoarcă acei aspri până la naşterea lui Hristos, i-am dat voe părintelui igumen Daniil ca să stăpânească jumătate de sat din Strâmba, partea Badei şi a frăţine-său Barbul. Şi nimenea nici o bântuială să nu aibă înaintea cărţii domniei mdle, pentru că aşa iaste porunca domniei mdle. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Şi s-au scris în luna lui octombrie 14 dni. Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 463, f. 36v. Traducere. Alte traduceri, ibidem, ms. 234, f. 200; 447, f. 204v. Datat după Mitrea mare vornic. EDIŢII. DIR, B, 345-346. 1 Frază neterminată. 165 <1578) octombrie 20 t Mhaoctîw BOîK'ieto, îw Mhxnc bobsoa4 h rocno/^HHT» bt»coh 36mac VrrppOBAAxO'HCKOe), chnt» (bcahkato h np^oepAro) Aab^anap^ bocboaa. Aabat rocnOACTBO mh ci'e nOBeA'feme rocnOACTBA mh N'fertfA h (ct»c chnobh ch, cahl^h hm Bort a4CT)i iaK0>Ke a4 cct wmhn^ rpoinaHH, aga a^A’f cm H'feris’AOB B'bCAX, BApe 6Ke M^ CCT) CTApA H npABA W^HH^, A'feAHH^. www.dacoromanica.ro 255 A noTOM, H’feiVA, AHenceV ILferi^AOB, hmaa eCT npeme npeA rocnoACTBA mh) ct» Bott». H CHLţe cct CbnpeA Bott» kako cct Tae WMHHtf wt haa (Aoaa, MATepa ch), hc eCT H'feris’AOB a^Ahh^- A tf tcm, rocnoACTBA mh a*a ecr EOTT»B 5 (MerilAUlH AA 3AKACT) KAKO eCT TAC WHHHtf WT HAA AOAA, MATepe ch, H’fecT wt H'ferVAOB, (a^A^ H’ferVAOB. A wh H’fecr MOrAT» aohcchth) Tex 5 Mer'fraujH a* CBeAereACTBtfer kako bct wmhh^ wt (ha Aoaa, MATepe ch, hV AAAH cfcV) MeniAUJH bt»cax vvmhh^ H’ferVAOB, kako eCT a*a h a^A^ ch N’fertfA. (A rocnOACTBO mh ct»m c^Aha kako) wt ct»aa HAnpeA H’ferVA a* hmat nOKOW wt kt» BT»cex AHenceA (... H wctaa bct Bott») wt sakoh wt npeA rocnoACTBA MH, KAKO no B€KlO M6T6X AA (HMAT CT»C TA6 WHHHV). Gero pAA'f, aaA°X H rocnoACTBO mh N’ferVAOB, taKOate a* mV eCT wmhh^ (st» WXABtf, HHM H CHHOBOM HM H BHS*K0m) H np’feBHfc’HHTOM H HH WT K0r0>K6 HenOKOA’feBHMO, no pen rocnoACTBA mh. Ge>Ke HLpe tfeo h CBeAereA(ie) nocTAKtfnAH A/lHTp’fe B€A Ab0Phhk H A/VnpOCAAB A0r0eT H GTAH CnATAp H KOCTAHAHH BHCTHiap H XAp(BAT CTOAHHk) H EpAT^A KOMHC H TONl^t n€XApHHK H GTOHKA rjOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/lnpOCAAB bca Awrw4>eT. IThCAHO WXTOMBpie K A**HH- t îw AVixH’fe BweBWAA, mhaoctîio Eoaâ'to rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul (marelui şi preabunului) Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagul şi (cu fiii săi câţi Dumnezeu îi va da) ca să-i fie ocină în Groşani toată partea bunicului său, Neagul, oricât (se va alege, pentru că este) veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar apoi, Neagul, nepotul lui Neagul, (a avut pâră înaintea domniei mele) cu Botă. Şi aşa a pârât Botă, că este această ocină de la (Lola, mama sa), nu este dedina lui Neagul. Iar întru aceasta, domnia mea am dat lui Botă 6 (megiaşi să jure) că este această ocină de la Lola, mama sa, nu este de la Neagul, (bunicul lui Neagul. Iar el n-a putut să aducă) pe acei 6 megiaşi să mărturisească că este ocina de (la Lola, mama sa, ci au dat) megiaşii toată ocina lui Neagul, cum a dat şi bunicul său Neagul. (Iar domnia mea am judecat ca) de acum înainte Neagul să aibă pace de către toţi nepoţii, (şi au rămas Bota) de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu (aibă cu acea ocină). Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Neagul ca să-i fie ocină (de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor) şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori încă punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi Miroslav logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Har(vat stolnic) şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. S-a scris în octombrie 20 zile. t Io Mihnea voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn. Aih. St. Buc., S. I.jir. 1042 (Ep. Buzău, XXXHI/6). Orig., hârtie rupt, lipsindu-i o treime din dreapta, pecete timbrată. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 472. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 346. Facs. Ibidem, 595. 256 www.dacoromanica.ro 166 1578 (7087) octombrie 20, Bucureşti t MHAOCTYeW BOJKieW, Iw MHXH6 B0cB0Aa H rOCriOAHHT» BT.C0H 36MA6 VrrppOBAAXÎHCKOH, CHHI» s(6AH)KArO H AOEparO AaC^AHAP^ K06KOAA. 4.AKAT rocnoACTBA mh cYe noBeATfeme rocnoACTBA mh A'^epes 4>pt»tatob wt 4,pi»rbLUAHH, HA HM6 BaT»AA6 H CT»C AH(enc)eA CH HA HM6 KAA'fe H CT»C BT.CAX M6T CM# H CT» HHXHH CHHOBH, 6AH46 Eon» Aact> lAKOHCe Aa CCT C6A0 65K6 ce 30B6T MopOfOA WT ÎKHA, RT»C, CT» BT.C XOTApOM, riOHC>K6 M^ CCT CTApA H npABA^ WMHHtf H A'feAH»^’- A noTOM, A'kipepeB <&pt»tatob, eace ctfr BHine p'fex. whcx havaah nptf tf npeA rocnoACTBA mh ct» Baaaya wt Momhpat» h ct» H'ferVA wt Ep'fenA h ct» b3>cax Mer ero. H cniţe ctfr CT»nper Baaaya h H'ferVa kako ecT Toro ceao HopowA nerostf wt a^A»^, «’kcT 4>pt»tatob. A tf tbm, rocnoACTBA mh rA6AAX 11 C^AhX n0 nPAKAY 11 n0 SAKOhS’ CT» BT.C'feMH M6CTHTHMH npABHTCAH rocnoACTBA mh (h) H3hahaox (h) hcthhctbobax rocnoACTBA mh scama AOBpe, KAKO CCT BHA A^Ahha A^^C8 OpATATOB. H AaA°X CT»M TOCnOACTBA MH EaaAYa0B H H'fefVAOB 3AK0H Bl BOA'fepH, IAK02KC Aa 3AKA6T6 KAKO 6CT A^A1™* 6M, H’fecT 4>pT»TAT0B. A N’fcrtfA H £AAAYA HHKAK05K6 H'feCT M05KHT Aa A0H6CHT6 T6X 81 EOA'fepH HA A>»HT> H HA COpOK A* 3AKACT KAKO CCT A^Ahha 6M^, AH# CCT wctaa £aaaya h H'feiVA wt 3Akoh wt npeA rocnoACTBA mh, kako no BCKIO MCT'fex AA H6 ha\at. Oero paa'i, aaA®X 11 rocnoACTBA mh A^^epeB 4>pt»tatob, ha hmc Eat»aa6 h ct» AHencea Kaa^, iakojkc aa cct wmhh^ bt» wxab#, cm h CHHOBOM 6M H BHOKOM H np'bsHOKOMfe’ H H€ WT KOrOJKe H6n0K0ATfcEHM0, nO peM rocnoACTBA mh. Geace tfso h cseAereAH nocTABA’fex rocnoACTBA mh: actfnAH AoepoMHp B6A BAH H actfriAH MHTp'fe K6AHKH ABOpHHK H MHpOCAAB B6A A0r0<^6T H GTAH CnATAp H K(OCTAHAHH BHCTIiap h) EpAT^A KOMHC H X Ap BAT B6A CTOAHHK H rOHlvfe neXAP»HK H GtOHKA nOCTeAHHK. HcnpABHHK, CT H OnpeB nOCT'iiAHIIK, IAK05K6 AA C^T BOAHHtţH CtC CYlO KHHrtf TOCnOACTBA MH AP'bKATH C6AW HopOIOA BtC, CtC BtC XOTApOM H CtC B'bC X°A°K* TCM pAA’i, HHXTO AA HC CM’feCT BAHTOBATH BHUI6 npABHTCAlO TOCnOACTBA MH HAH 3AnpTfeTHTH np6A CÎIO KHHlV TOCnOACTBA MH. HhAKO Aa H'tCT, nO p€M TOCnOACTBA MH. HCnpABHHK, MHTp'fe B6AHKH Ak0Phhk- IIhcax A3, OKop'fe, M'fecettA wxroMBpie ka abhh. t îw MY'xH'b sweswAA, mhaoctYYo bo^iio rocnOAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Miroslav marele logofăt şi lui Oprea postelnicul, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să stăpânească satul Cioroiul tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul. De aceea, nimeni să nu cuteze să-i turbure sau să-i oprească pe dregătorii domniei mele de mai sus înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. 258 www.dacoromanica.ro Ispravnic, Mitrea marele vornic. Am scris eu, Scorea, luna octombrie 21 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 043 (Ep. Râmnic, XXIX/1). Orig. hârtie (31 x 20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1820. Datat după Mitrea marele vornic şi după Miroslav marele logofăt în domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 347-348. Facs. Ibidem, 596. 168 1578 (7087) octombrie 25, Bucureşti t MhaoctYw EOJKieto, lut MHx(trfe bO€boaa h) rocnOAHHi» bt»coh 36mah VrrppOBAAX'incKOH, Cntre, BCAHKAro n np'feAOEpAro AAeâAHAptf boceoa^. Aabat rocnOACTBO (aui cYe no^eA'feme rocnOACTBA mu caSW rocnOACTBA mu GTemwb A0r0tj)€T h ct»c chhobh cu, eAHt^e cmV Eon» aact, iakOkc aa mV ecT wmhhV wt wmhha (MS’iueT*fec)KT» nOBCMaro wr KtfpctfpT» Aopn boaa TeA'fejKnuOB n CT»C EpOA 3A BOaYhhhV BOA^ TeA'kîKHNOB JKhb h wt ujVm H WT nOAtO, (aga) Gtt»hhat» AEOpmiK, nONeace w io cct nOKtfnnA GYehio AOrotj>er wt Eapea, AH6nC6A GTT.HHAT» AEOpHHK. A nOTOM, HMAiue np'feNie Gi'ehio (AOrotj>eT) npeA tociioactba mh ct»c Gtomka h ct»c A^hkan wt Noba GnAHqrfe. H cm^e np'feuie whh kako rrkcT HMAT GtT»NHAT» ABOpNMK NM 6AHA MeT'fcx CT»C TAM BHUI6 p6M6NA WMMNtf WT KtfpctfpT» AO TeA'feîKMN ÎKhb H CT»C EpOA 3A BOaYhhH^. A T6M, rOCnOACTBO MH TA6AAX H C^AMX n0 HpABA^ H nO 3AK0N CT»C BT»CM M6CTHTHMH (npAB)HT6AYe rocnOACTBA mh h AeT WT POrfeHH CT»BT»KtfnH ... CfcV BT»CH T6X BY EOA’fepn H HALU6AH CfcV CT»C HHXHH A^uie kako ecT eha nOAOBMNtf wr snuie peseNA wmhh^ (Gtt»)nmat»b abopnhk. H xoamah cfcV Tex ** BOA'fepn, Tepe w ecT xotapt»caah h hoctabhah ckV KAM6H6. H EHW eCT XOTApHHK CAis’rA TOCnOACTBA MH GTAH A0r0cj>eT WT POTfeNH. A TCM, GtOHKA CT»C M6T0M CH, WHH CkV WeT 6ahh momk^ 3a nnrAN, no HMe Eohko, 3AHe>Ke ecT ct»tbopha cahh alihtah Ghehiowb AOrocj>eT ct»c 6ana AHHrANKtf TK^nAHHl^eB H’feKUieB WT 'ţOM’feHH. A nOTOM, (hmauic npeme) GYehio AOrocj>er ct»c ads’nANHUA H/fesuiA npeA rocnOACTBA mh. H CHiţe np'feuie JKtfnAHHHA H^kuia kako h^ct (eha ct»tbopha) TOro Bnuie p'fei» (momkW) 3a AtţnrAH wr cahh toauh wr A4HrAH^ Ghehiob AOroeT, hV ecT eha ct»tbopha (wt AP^’rH ah)htah. A nOTOM, KtfnAHmţA www.dacoromanica.ro 259 IHkiua, wha ce cct ct»mhpha ct»c Ghehio Aoroer wr npeA rocnoACTBA mh, lAKO/Ke && Ohbhio Aoro<}>eT eîke cct bhlue peMeHtf momkV za AiţHrAH, ha HM£ fiOHKO, H 6CT OhBHW A0r0<{>eT JkSWhHI^EB NTfeKQj)eK ACnpii p pA^I CT»MHpeme. Tem pAA«, A WT &A*MA AO HHH’fe, B A’fex /.ZfXZ. t îw Mi'xH’k bwebwaa, mhaoctîa eoacito rocnoAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea (voievod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Sibiu logofătul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină din ocina numită Muşetească, de la Cursură până în apa Teleajenului şi cu vad de moară în apa Teleajenul Viu şi din pădure şi din câmp, (partea) lui Stănilă vornicul, pentru că a cumpărat-o Sibiu logofătul de la Barba, nepoata lui Stănilă vornicul. Iar apoi, a avut pâră Sibiu (logofătul) înaintea domniei mele cu Stoica şi cu Luţcan din Siliştea Nouă. Şi aşa pârâu ei că n-a avut Stănilă vornicul nici un amestec cu acea ocină mai sus-zisă, de la Cursură până la Teleajenul Viu şi cu vadul de moară. Iar întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Sibiu logofătul şi lui Stoica cu ceata lui 12 boieri, să cerceteze: a avut Stănilă vornicul jumătate din această ocină mai sus-zisă (sau) nu? Şi sluga domniei mele, Stan logofătul din Roteni, (a adunat)... pe toţi acei 12 boieri şi au aflat cu sufletele lor că jumătate din mai sus-zisa ocină a fost a lui Stănilă vornicul. Şi au umblat acei 12 boieri de au hotămicit-o şi au aşezat pietre. Şi a fost hotamic sluga domniei mele, Stan logofătul din Roteni. Iar întru aceasta, Stoica cu ceata sa, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele şi s-au ridicat din divanul domniei mele cu rea ruşine, ca amestec să nu mai aibă cu (această) mai sus-zisa ocină de la Cursură nicicum. Şi iar să-i fie lui Sibiu logofătul un băiat de ţigan, anume Voico, pentru că l-a făcut un ţigan al lui Sibiu logofătul cu ţigancă a jupaniţei Neacşăi din Cioceni. Iar apoi (a avut pâră) Sibiu logofătul cu jupaniţa Neacşa înaintea domniei mele. Şi aşa pâra jupaniţa Neacşa, că n-a (fost făcut) acel mai sus zis (băiat) de ţigan de un an de ţiganul lui Sibiu logofătul, ci a fost făcut (de alt) ţigan. Iar apoi, jupaniţa Neacşa, ea s-a împăcat cu Sibiu logofătul înaintea domniei mele, ca să fie al lui Sibiu logofătul acel băiat de ţigan care este mai sus-zis, anume Voico, şi a dat Sibiu logofătul jupaniţei Neacşăi 100 de aspri pentru împăcare. 260 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea lui Sibiu logofătul, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină şi ţiganul de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan M(itrea) mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Mircea, care am scris cuvintele în cetatea Bucureşti, luna octombrie 25 zile, de la Adam până acum, în anul 7087 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I., nr. 1 089 (M-rea Snagov, EX/4). Orig., hârtie (37 x 30), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1843, după care s-au făcut unele completări; alte traduceri, ibidem ms. 354, f. 28v-29 şi 458, f. 22-23 şi Doc. istorice, XX/271. EDIŢII: Trad. DIR, B, 348-349. Facs. Ibidem, 597. 169 (1578) noiembrie 9, Bucureşti t MhaoctYw eojkYw, îw Muxtrfc bohboaa h rocnOAHHi» bt.com 3€mah VrrppoBAAXÎHCKOH, chht. bcahkapo h np^ocparo îw Aam^ahap^ bomboa^- Aabat rocnoACTBO mm c'iio noBeA’feHte rocnoACTBA mm H'fcroes (ioctsahmk, 3ct ^nAHMtţcB MApieB wt ITierpouiAHM m ct.c cmhobm, cami^m mX Eon. aact, iako>k€ a* hm ecT wmhhS' C6ao IlH6TpoiiJAHÎH h wt ET.TetţiM h HeroetpYM ACA ^nAHMiţes H'feKLueB, AT>tţiepA Eaacb nexApHMK bt>cax m ai^mpahim, BApe camka ce x'Fer h3spath. 3ahok6 Tex ceAOBe h ai^mpahm wna cct bhaa a*aa h ecT bmaa wctasht îK^nAHMiţA H'feKuiA ct»c HerA ia3hk h ct.c HerA fltfuie math ero, JKisVlAHHlţeB MApieB M CeCTpA CM Aospes, HA CT»Mpi.T eH, C1>C 3AKAHHAHYe. A noTOM, H'feroe nocTCAHHK, mt.>k >KtfnAHHL(eB Aospes m 3er JK^nAHMi^es MApieB, a wh He mojk6 a* ce no(Ko)HT, Htf cct hmaa npeHie npeA rocnoACTBA mm ct»c IIT.KAAT» wt HenTtfpeAM. H CHiţe np’fctue IIt»kaat. no H’feroe nocTeAHHK m no cmhm ero npeA rocnoACTBA mm, kako H’fecT bmaa aaaa jk^ahmi^a H’feKWA, AT>ipepA Saa€b nexApHMK Herose ceAA hm^kc AiţMrAHÎM matm ero MApYes m cecTpA cm AoGpeB HHrAOKe. A tbm, rocnoACTBA mm ct»m tacaa m c^a’i’x n0 npABA^ M no 3AK0Htf CT.C BT.CH MBCTHTHMH npABITeAfO TOCnOACTBA MM M CT.M AAA rocnoACTBA MM IIT.KAAT.B 3AK0H Bl (BO)A’fepH, A* 3AKA6T CT»C MMX KAKO H’fecT BHAA A*AA ÎKis'nAHHl^A H’feKWA HA CT.Mpi.TT. €H HerOBe C€AA H HerOBH ALţMrAHM BMUie peMCHH CCCTpA CM AOBpeB H MATH erO ÎKS'nAHMjţeB MApieB HHTAe Htf ckV cmV 3a A’feAHHtf; a wh nex Moaser a* aohcch Tex bY soA’fcpH ha ABHT. H HA COpOK HHKAKOîKe, MTO CCT WCTAA IlT>KAAT> WT 3AK0HA WT npeA rocnoACTBA mm. Gero paaY, a^A^X h rocnoA(c)TBA mm H’feroeB, taKoace a* hm cct wmhhS' H ALţHTAHH ^XAB^i HHM H CMH0B6M HM H BhS'kOM H npTfeBHis*MHTOM HM H H€ WT Kororce HenoTeKHOBeHO, nopH3Mox rocnoACTBA mm. www.dacoromanica.ro 261 Geace h CBeA'feTeAM (ioctabaiox rocnoACTBA mm: jk^rah MHTp'fe bcahkh ABOpHHK M ÎK^nAH A/lMpOCAAB B6AMKH AWrO^CT H GTAH CnATAp H EpAT^A KOMHC H KOCTAHAHH BHCTIlap M XApBAT CTOAHHK M TOHI^’k neXApHMK H xtflAH GtOHKA B6A nOCTCAHHK. HCnpABHMK, MnpOCAAB B6AMKH AWrW^CT. IImca Eaa^, bt. ctoahh rpAAV E^K^peqifi, M'feceiţA HoeMspîe <§» abhh, bt. A'fer ^5ne. f îw A/Vl'XH'fe BW6BWAA, mhaoctia bokia rOCnOAMHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe postelnicul, ginerele jupaniţei Maria din Pietroşani, şi cu fiii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul Pietroşanii şi din Băteşti şi Negoeşti, toată partea jupaniţei Neacşa, fiica lui Balea paharnicul şi ţiganii, orice se va alege. Pentru că acele sate şi ţigani, ea le-a fost dat şi le-a fost lăsat, jupaniţa Neacşa, cu limba ei şi cu sufletul ei, mamei sale, jupaniţei Maria, şi surorii sale, Dobrei, la moartea ei, cu jurământ. Iar apoi, Neagoe postelnicul, soţul jupaniţei Dobra şi ginerele jupaniţei Maria, el n-a putut să se liniştească, ci a avut pâră înaintea domniei mele cu Păcală din Ceptureli. Şi aşa pâra Păcală pe Neagoe postelnicul şi pe fiii lui înaintea domniei mele că n-a dat jupaniţa Neacşa, fiica lui Balea paharnicul, satele ei nici ţiganii mamei sale, Maria şi surorii sale, Dobra, niciodată. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domnii mele şi am dat domnia mea lui Păcală lege 12 boieri, să jure cu ei că n-a dat jupaniţa Neacşa la moartea ei satele sale şi ţiganii săi mai sus-zisei surorii ei, Dobrei, şi mamei sale, jupaniţei Maria, nicicând, ci sunt ale lui de moştenire; iar el n-a putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc nicicum, ci a rămas Păcală de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Neagoe, ca să-i fie ocina şi ţiganii de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi de către nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Badea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 9 zile, în anul 7085(1576). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CXCVI/172). Orig., hârtie (30 x 47), pecete timbrată. Văleatul greşit, datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 349-350. 170 (1578) noiembrie 18, Bucureşti f Mhaoctiw bokîio, Îw MuxH'fe soesoAA h rocnoAHHi» bt.com aeMAe VrppOBAAXÎHCKOe, CHHT» BCAHKAArO H np^OepArO îw AAeăANAptf B06B0AA- AaBAT rocnoACTso mm ci’io noBeA'feHie rocnoACTBA mm noMTeHNOMtf npakht6aw 262 www.dacoromanica.ro rocriOACTBA mh *CeM BOA'fepOM H MCrHRUJJOM H WT npCA rOCROACTSA MH. Gero pAA’i, A*A0X M tocroactbo mh noMTCHHOM^ npABHTeAio tocroactba MH tttfnAHtf ApArOMHp^ BHBLU6 B6AHKH ABOpHHK, lAKOHîC A* A\tf 6CT CIW BHLU6 P6M6HA WMHHA A^A'HA H WXABA, CM# H CHHOBHM CM# H BH&OM H np'feBH^MCTOM CMtf H H6 WT KOrOJKe HCnOKOA'feBHMO, RO wpH3M0 rOCROACTBA MH. Ge tfso h CB'feA'fe^Aie roctaba^cm tocroacteo mh: jk^ran fl/lHTpTfe B6AHKH Ab0Phhk 11 >K^RAH MtipOCAAB B6AHKH AWrWcfieT H GTAH CRATAp H Koctahahh BHCTiiap (h Epat)^a komhc h Xapbat ctoahhk h roHivfe nexApHHK H GtOHKA B6A ROCT6AHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>eT. H ASjJepre tpamathk, okc w ma3ax bt» ctoahh rpAAY EtfKtfpetpî, M'fecetţA HoeMBpie hi a^hh, bt» a^t /Sr. f Iw Mi’xH'fe BweBWA*, mhaocti’k) bojkiio rocROAHH*»- t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Dragomir fost mare vornic şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie odnă în Borus, toată partea Cârstinei, fiica lui Puiul din Priiazda, oricât se va alege de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele jupan Dragomir fost mare vornic această mai sus-zisă ocină de la Cârstina, fiica lui Puiul din Priiazda, pentru 2 cai şi pentru doi boi. Şi a vândut Cârstina, ea însăşi, de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor şi a megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dragomir fost mare vornic, ca să-i fie această m"ai sus-zisă ocină dedină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier (şi Brat)ul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Gherghe grămăticul, care o am însemnat în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 18 zile, în anul 7080 (1571). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 090 (Mitrop. Ţ. Rom., IV/2). Orig., hârtie (30,5 x 21), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1864; altă traducere, ibidem, ms. 128, f. 35. Diacul a omis cifra unităţilor la văleat Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 350-351. Facs. Ibidem, 598. www.dacoromanica.ro 263 171 1578 (7087) noiembrie 19, Bucureşti f A/Ihaoctiw eoîkiw, Iw Mtixtrb bocboaa h ro.cnOAHHT» b'lcoh 36MA6 VrppOBAAXtiCKoe, chht» seAHKAro h rip^A0^*™ AAegAHAptf bocboaa. Aabat rocno^CTBO mh c'iw nOBeA'feme rocnOACTBA mh nori IIp'bBtfAWB h non AhaPCb h non Api»rVAHHOB m CrA^'ies h Paay h AoePhhob, chht» MAprbs h ct»c mctom HM H CT»C CHHOBH CH, 6(AHlţH h)m Eon» AaCt» fAKOîKe Aa mm 6CT wmhhV tf GTptxApen, B'hCA CHAHtţrk CrpT»xApenOB, wt nOAiO h a^a^a ct»c BHHorpAA'i h UIT BOA H WT UiWm H UIT nOCB^AC- H XOTAp^A Aa hm ce 3HA6T: UIT BOA A COatVaWB, no OCHKA H nOA^A Etfes h no CTApe xOTApe h no tapa^a Kpt»cthiahob h no IIhCk^a Epahkob h no Tpn MOrnAe h no BHHOrpAA'i Bahhhu6awb h no ntfr rptKT»B h no IWt Kaaoiahob H tf fiAA’fe fiHHOrpAACM A°PH A° Iltfr TpT»rOB H nO CTAp X0,rAP» A° B0AA OatVaob. Il0He>Ke hm cVt CTApe h npAse wmhhc h a^A'ihc» noKtfneHie erţiexe wt npn a^hh nOKOHHOM^ Eacapaea soesOAA. H bha^X rocnOACTso mh h npOMerox H KHHTA nOKOHHOMtf EACApAEA BOCBOAA3A (10Ktfn6HÎ6. Ta*C6, BT» TOM, CT»TBOpHA ct»m rocnOACTso mh h khhpa rocnOACTBA mh, iako>k6 aa hm e^act a^A’ih^ h iAK0>Ke aa ne aa&at whh bhhaphm, noHexe hmat whh WMHHtf, A’feAÎH^- Gero paa'i, aaA°X h rocnOACTso mh cihm snuie peneHH hm€hhth ArOA'fe A’feA'iH^’ h wxaeS’, hm (h chho)bhm hm h bh^kom h np’feBH^MeroM hm h hh wt KOro^ce HenOKOA’fasHMO, no wpn3M0 rocnOACTBA mh. Geace eo h CBTfeAiTeA,e nocTABA'feeM rocnOACTso mh: actfriAH A/lnTpTfe B6AHKH A^OpHHK H actfriAH MnpOCAAB B6AHKH AWrw4>€T H CtAH CnATAp H Koctahahh BHCTirap h EpatVa komhc h Xapbat ctoahhk h ToHU’fe nexAPHHK h GtOHKA B€A nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, IlApACKHBA KAlOMAp. H A3, Tepre, eaHH, BT> A’feT *303. | Iw Mi'xH'fc sweswAA, mhaoctîio EOactw rocnOAHHt. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Pârvul şi popii Andrei şi popii Drăgulin şi lui Stafie şi lui Radu şi lui Dobrin, fiul Margăi şi cu ceata lor şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Străhareţ, toată siliştea Străhareţului, din câmp şi dealul cu vii şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni. Şi hotarul să li se ştie: din apa Oltului, pe Osica şi podul Vuiei şi pe vechile hotare şi pe gardul lui Cârstian şi pe Piscul lui Branco şi pe trei moghile şi pe via lui Vainigel şi pe Drumul Grecului şi pe Drumul lui Caloian şi în Valea Viilor, până la Drumul Târgului şi, pe vechiul hotar, până la apa Oltului. Pentru că le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine, cumpărătură încă din zilele răposatului Basarab voievod. Şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea răposatului Basarab voievod de cumpărătură. Deci, întru aceasta, am făcut domnia mea şi 264 www.dacoromanica.ro cartea domniei mele, ca să le fie dedină şi ca să nu dea ei vinărici, pentru că au ei ocină, dedină. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor mai sus-zişi numiţi oameni dedină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Paraschiva clucerul. Şi eu, Gherghe, care am însemnat în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 19 zile, în anul 7087 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 091 (Mitrop. Ţ. Rom., CXLIX bis/6). Orig., preg. (17 x 37), mpt, pecete timbrată. Cu două traduceri, din sec. XVIII şi din 1913; altă traducere, ibidem, ms. 136, f. 66. EDIŢII. Trad. DIR, B, 351. 172 1578 (7087) noiembrie 25, Bucureşti t A/Ihaoctiio eojkiio, Îw A/lnxH'fe b06boaa h rocnOAiiHT» bt»coc 3eMAe VrrppoBAAXHCKOe, chnS7 seAHKaro h np^oeparo AAHgAHAptf b06boaa, AHencetf A/lnpMeB BOeBOAa. rocnOACTBO mh c'iio nOBeA’feme rocnOACTBO mm AS’nuiaHOB h chhobh bmW, eAHueM Bon» npnntfcTHT, iakox:6 aa ecT wmhhV E'tB'feHH aca tt»ctV ch repre bt»ca, sape cahka ce h3bpath wt no B'BC'fex M’feCTO, WT nOAtO H WT BOAA H WT LuS'mH H WT A^a Cl»c BHHOrpaA^, 3AH6*:e io ecT crapa h npaBa wMHHtf urr a^A11^ tt»ct^ ch repre. A nOTOM, tt»ct ch repre, wh ecT nocTABHA aaaor ha Komah wt Efc'a'kk' ci’io wmhhS' BHUI6 P'fex 3A ACnpH rOTOBH. A ki»aa ecT.ci»AA, aer ch repreB, AtfntuAH, wh bct raatha cYh5“ wmhhS' e>Ke BHuie p’fex tt»ctV ch repreB ct» acnpn totobh h urr haa repre, CHHtf Komahob wt Etf3T»tf. H nAK nOKS'nn AtfnujAH wmhht» urr acaa repreB, CHHtf KOMAHOB, nOAOBHHO WT A’feA CT»C BHHOrpAA^ 3* yf ACnpH rOTOBH. H npoAAAOtue repre c’iio snuie peneHe wmhhc wt HeroBtf a°bP06T H GTAH Cm»TAp H KOCTAHAHH R6AHKH BHCTHlAp H EpAT^A B6AHKH KOMHC H XapBAT B6AHKH CTOAHHK H TOHU'h B6AHKH n6XAPHHK. HcnpABHHK, MupOCAAR B0AHKH AWrW€T. www.dacoromanica.ro 265 H A3,... maah WMA3AX, ctoahh rpAAV EtfKtfpetţiH, b*i» m^ccl^a HoeMBpYe a*»hh Ke h wt Aaama a® ceAe TetcViparo a^tom, bt» A’fer *303. t îw Mi'xH’fe soesoAA, mhaoctîio gojkîio rocnOAtint». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, nepotul lui Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupşan şi fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Băbeni, toată partea socrului său Gherghe, oricât se va alege de peste tot locul, din câmp şi din apă şi din pădure şi din dealul cu viile, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină de moştenire a socrului său Gherghe. Iar apoi, socrul său Gherghe, el a pus zălog la Coman din Buzău această ocină mai sus-zisă, pentru 3 000 aspri gata. Iar când a fost acum, ginerele lui Gherghe, Lupşan, el a plătit această ocină, care s-a zis mai sus a socrului său Gherghe cu 3 000 aspri gata şi de la Gherghe, fiul lui Coman din Buzău. Şi iar a cumpărat Lupşan ocină din partea lui Gherghe, fiul lui Coman, jumătate din dealul cu viile pentru 3 000 aspri gata. Şi a vândut Gherghe aceste mai sus-zise ocine de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea aceste mai sus-zise ocine lui Lupşan, ca să-i fie ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin mare vistier şi Braţul mare comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu ... diacul cel mic am scris, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 25 zile şi de la Adam până la acestea ani curgători, în anul 7087 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., Doc. istorice, CCXCIX/3. Orig., perg. (28 x 31), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 352. 173 1578 (7087) decembrie 2, Bucureşti t (UltlAOCTÎfO BOKÎtO, îw d/ltlXH’fe BOeBOAA H rOCnOAHH'h BT»C0I1 3CMA6 rrppoBAAx'ttiCKOe, crnn» seAtiKAro ti np^OEparo îw Aa6|ahaP^ bocboaa. /(abat rocnoACTBO mm ctto noBeA'feme rocriOACTBA mii EOA'fepmitf rocnoACTBA mu actfnAtitf Gtahmwawb BTopti AwrweT h ct»c chhobm cm, cAHiţii eMtf Eon» aact, laKOace Aa Mtf ecT C6ao Pn^A^eiţitM noAOBtmtf, wt no bt»com xotapom, tf a^pot, wt rAABy ao rAABy, a umpoT, wt npe3 BAAHk exe 30se ce Maia, Aopti xotapS’a PT»CtmHt1MeAWp. 3AHe>Ke ct»h Btnne peMetitf ccao ehw cct 3A a^A1»^ Gtomkmb wt VtirtfpeH. Tajkc, kt»aa cct ema npn a»»hii noKOtiHOMtf pOAÎTeAto rocnoACTBA mh îw AAegAHAptf BoesoAA, a Gtohka wt VtirVpeti, WH 6CT nOepATMA no 266 www.dacoromanica.ro BOA'fepHNtf TOCnOACTRA MH î+cteVlAH GtaNMWA RTOpH AWrWcj>6T HAA CT»H RHLLI6 peMCNtf noAORHH^ wt ccao, wh cam, wt HeroRtf AOBpo roaw, e€3 chaoctiw wt HHKOroxe. A jkSYiah Paaya bhr r6a Awrwcj>er, wtlvi» sOA'fepHNtf rocnOACTRA ÎK^nAH^ GtaNMWA RTOpH AWrWcj>6T, WH CCT A^pORAA TOrAA no GtOHKA pAA'l BpATCTRA CT»C MH036 CK^AHljie H Cn€H3tf ACfipii H CT»C AOSpe WBA'feMCHIH, BT» Abhh fiokohhomS’ poA'iTeAio rocnOACTRA mh AAegANAptf rocroaa. A nOTOM, KT»AA 6CT BHA CT»AA, ST» ABHH rOCnOACTRA MH, A BOA'fepHNfc’ rocnOACTRA mh arirtiAH Gtahmwa RTOpn Awrwcj>er, wh clpokc iioaaa cct h nOA^pORAA Gtohkjrb wt VmVpen pAA'i ct»h rhluc peMeHtf nOAORHHtf wt c6ao h pAA’l BpATCTRA /§ ACnpH TOTORH H ABC (1AK11JMH WT nOCTAR H CCAAA TtfpCKA, wbat&m6ha ct»c nocTAR MepsehV. H eiţieace nOTOM iiaaaa cct haa taary OtOHKMR CAHH TerOT R6AMA RCAHKtf, 3AH62K6 AOHCCHAH C^T H'feKOe AfOAÎe 3AHTROptţH H'feKOe KHHre WT CHHtf IleTpAllIKOR ROCBOAA AO GTOHKA WT VnrtfpeH 3A 3AO WT rocnOACTRA MH, A CT»C B02KÎ6M XOT'femeM Aaa €CT TOCnOA^ Eon» Tepe cfcV nAAAAH Tex AWA|e 3ahtbop4h* nOA hoscx rocnOACTRA mh h wbpt&taa ct»m rocnoACTRO mh Tex KHHre chhV nerpAtiiKOR rO€roaa, ct»tropchc h nocAAHe AO Otohka wt VnrVpeH. H ctoaa cct Gtohka haa norVBAeHie taary eMtf no aAOA'feAOM ero. A rt» tom, BOA'fepHHtf rocnOACTRA mh kIAiah Gtahmioa RTOpn Awrw4>er, wh ^moah ce cct h rAAroAAA cct kt» rocnoACTRO mh aokac tfMHAHCTHRHXOM CC H rOCnOACTRO MH, Tepe CT»M npOCTHA rocnoACTRO MH no Gtohka wt tfNrVpen 3ApAA‘i mhaoct»paî€ rocnOACTRA mh h pAA'i rAArOAAHie BOA'fepHH^j’ rocnOACTRA MH ÎK^nAH Gtahmioa RTOpH Awrw<|>eT. Gero paa'i, a*A0x h rocnOACTRA mh BOA'fepHNtf rocnOACTRA mh actfriAHtf GtaHMIOA RTOpH AWrWcj>6T, IAK0?K6 Aa Mtf KHLLI6 peNCNtf C6A0 P'hA^Aei^lH nOAORHHS’ A^AINk’ H WXABT», HM H CHNORHM H RHS’kOM H np'feRNS’MCTOM HM H HH wt Koro»;e Hen0K0ArfcBHM0, no wpH3M0 rocnOACTRA mh. Ge S’bo h CRTfeAtrreA,e nocTARA'feeM rocnoACTRO mh: jkSWh Alnrp'fe bcahkh ABOpHHK H îK^VlAH MnpOCAAR BCAHKH AWrWcj>6T H GtAH CnATAp H KOCTAHAHH RHCTirap h EpatVa komhc h Xaprat ctoahhk h roHt^'fe nexApHHK h Gtohka R€A nOCTCAHHK. H HCnpARHHK, rt/lHTp'fe BCAHKH ABOpNHK. H A3, Tepre tpamathk, ©kc io ma3ax bt» ctoahh rpAAY EtfKtfpeLpT, M^cei^A AeKCMRpie B ABHH, RT» A'feT ^303. t îw Ml'XH'fe RWeRWAA, MHAOCTIA eojkîa rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Standul al doilea logofăt şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Răduleştii jumătate, de peste tot hotarul, în lung, din cap în cap, iar în lat, de peste valea ce se cheamă Maia, până la hotarul Răsipnicelor. Pentru că acest sat mai sus-zis a fost de moştenire al lui Stoica din Ungurei. Ded, când a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Alexandru voievod, iar Stoica din Ungurei, el a înfrăţit pe boierul domniei mele jupan Standul al doilea www.dacoromanica.ro 267 logofăt pe această jumătate de sat mai sus-zisă, el însuşi, de a lui bunăvoie, fără silă de la nimeni. Iar jupan Radul fost mare logofăt, tatăl boierului domniei mele jupan Standul al doilea logofăt, el a dăruit atunci pe Stoica pentru frăţie cu multe scule şi bani aspri şi cu îmbrăcămite bună, în zilele răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod. Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, boierul domniei mele jupan Standul al doilea logofăt, el încă a mai dat şi a mai dăruit pe Stoica din Ungurei pentru această jumătate de sat mai sus-zisă şi pentru frăţie 6 000 aspri gata şi două plăşci de postav şi o şea turcească, îmbrăcată cu postav roşu. Şi încă apoi a căzut pe capul lui Stoica o greutate foarte mare, pentru că au adus nişte oameni răufăcători nişte cărţi de la fiul lui Pătraşco voievod la Stoica din Ungurei, de rău pentru domnia mea, iar cu vrerea lui Dumnezeu, a dat domnul Dumnezeu de au căzut acei oameni răufăcători1 sub picioarele domniei mele şi am aflat domnia mea acele cărţi ale fiului lui Pătraşco voievod, făcute şi trimise la Stoica din Ungurei. Şi a stat Stoica să-şi piardă capul pentru răufăcătoria lui. Iar întru aceea, boierul domniei mele jupan Standul al doilea logofăt s-a rugat şi a spus către domnia mea până ce m-am milostivit domnia mea, de am iertat domnia mea pe Stoica din Ungurei pentru îndurarea domniei mele şi pentru vorba boierului domniei mele jupan Standul al doilea logofăt. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Standul al doilea logofăt, ca să-i fie mai sus-zisul sat Răduleştii jumătate, dedină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori piinem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Gherghe grămăticul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 2 zile, în anul 7087 <1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, DCCXI/1. Orig., hârtie (32 x 21), pecete timbrată. Alt exemplar AH0B nOAOBHHtf, WT BHHOrpAAC H WT CeA^AHipe WT C6A0 H WT wtfM H WT nOAW H WT BOA A, 3AH62K6 W 6CT nOKtfnHA WT CHHH IţlgcflAHOB H WT spAT 6Mtf 268 www.dacoromanica.ro GTAHMWA 3A >tAc{>A3 ACnp», 3AH€)K6 6CT EHA H6BOAIO CHHOBOM IţIecf>AHOB H spAT eMtf Gtahmioa wt kt» 6ahh espeHH, mto ecT sha a^ho IJIec^AHOs, Htf TA eCT nAATHA Aa4KO WT T6MHH4tf WT HhKOnOAW. H riAK nortfan Aa4ko wmhhV tf TopHH A/Ihaci^h, wt a6AA nones A^HTpis' MeTBpT»TArO Ae^O, WT BOA* H WT cWx H WT LlltfM 3A YH ACnpii, 3AH€)K6 6CT bha noneB hcboaio wt kt» cahh eBpetf, Htf ta ecT nAATHA Aa4ko ct»c ACnpn wt HerA. H riAK nOKtfnn Aa4ko b hhbc wt Ctahmioa wt A/lHAeiţJH 3A h ACnpn h  riABT»3A. H riAK nOKtfnn Aa4ko wt Aahmioa TpeTAro acao wt wmhh^ e^, wt rntfM h WT cS’x H WT BOA H WT ceAAAHijie 3A (>§3 (ACnpH). H riAK noKtfnn Aau,ko WT ACAA A/lApM6B M6TBpT»TArO A^AO 3A pfi (ACnpH). H riAK WT A/UpMA A HHB 3A fi ACnpii. H nAK nOKtfnn Aa4ko a po30p wt Iţleia 3a ice Acnpn. H nAK a* ecT Aa4kob wmhhS7 tf A/Ihabijih wt acaa tt»ctÎs’ ch, wt noAio Tp(eTAro) ACAO, A WT LuVm nOA (wt) TpeTArO ACAO, 3AH62K6 10 6CT A*A tt»ctV ch npeKHc. H nAK noKtfnn Aa4ko 3 hhbc wt Paay* 0rpT»XA6B 3A y ACnpH. H nAK nOKtfnH Aa4ko Ă hhbc wt ApAroMHp za ck Acnpn. H nAK nortfan Aa4ko a hhb WT PaAYA BhTAHOB 3A ns (ACnpH) H CAHH p030p nAK WT PaAYa 3A M ACnpH. H nAK nOKtfnH Aa4ko a po30p wt Gtahmioa 3a & ACnpn. H nAK nortAin Aa4ko a HHB WT AaBA 3A n ACnpH. H nAK nOKtfnn Aa4ko wmhh^ tf TopHH A/lHAeiţJH, aca Gn»HHes bt»cax, WT nOCBS’Ae, H WT nOAlO H WT LutfM H WT BOA» TT»Mie H’fe 6CT nAATHA caha KtfpT»TVpA, MTO 6CT AAT»r peKtf, 3AH6JK6 IO 6CT nOKtfnHA WT CHHOBH GTT»HHeB, WT HAA IlALţA H WT BtfKLne H WT HAA Tt»HAAK 3A 6AHA KOBHAA Bp'feAf** C ACnpn, Tepe ce ctfT haathah 3a 6ahh espetf h ct»c cahh boa 3a pîî ACnpn h nAK pĂ\ ACnpn HA 6AHA TAAAHA H nAK 6AHH BOA, Tepe ce CSV nAATHAH WT 6AHH BOA 3A S'KpAA WT XAAA\e>K H ACnpH 06. H nAK nOKtfnHA Aa4ko wmhhV (A/Ih)a€4JH aca Paayaob Gtpt»xa6b wt PT»Cm»HTHH HA BAA'fe BT»CHX, (WT> nOAlO H CT»C E^HIjeT H CT»C BOA A H np63 Xt»a\t»paa6 h wt ceAHijje (c6ao)b 3a \|th ACnpn. H nAK noKtfnn Aa4ko &oahh A/Iha€4ih (wt) haa EtAttf a hhb 3a fi ACnpH rOTOBH. H npoAAAOuie cie BHwe peneHH aioa>6 wt cboiom AOBpoMtf boaio. Gero paai, AdA0X 11 rocnoACTBO mh Aa4kob ct»c chhobh ch, raKOxe aa hm CfcV WMHHtf WXAB^, HHM H CHHOBOM HM, BH^KOM H npeBHS'MeTOM HM H H€ WT K0r0>K€ HenOKOA'^BHMO, nO pH3M0 TOCnOACTBA MH. Ge>Ke cseACTeAie nocTABA’feeM rocnoACTBA mh: jk^ah MnTp'fe BeA ABOpHHK H >KtfnAH MnpOCAAB A0r0<|)eT H X Ap BAT CTOAHHK H BpAT^A KOMHC H rOH4'fe neXApHHK H ^nAH GtOHKA B6A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB Aorocţier. IIhcax A3, BAA'fe, M'fecei^A AeKeMspie î a^hh, b A'feT ^3ri3. f îw Ml’XH'k BW6BWAA, MHAOCTIIO BOJKIIO TOCnOAHHI». www.dacoromanica.ro 269 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Laţco cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Mileştii de Jos jumătate din partea lui Ştefan, din vii şi dirf vatra de sat şi din pădure şi din câmp şi din apă, pentru că a cumpărat-o deal fiii lui Ştefan şi de la fratele lui, Standul, pentru 1 537 aspri, căci le-a fost nevoie fiilor lui Ştefan şi fratelui lui, Standul, de către un evreu, căruia i-a fost dator Ştefan, d l-a plătit Laţco din temniţa de la Nicopole. Şi iar a cumpărat Laţco ocina în Mileştii de Sus, a patra parte din partea popii Dumitru din apă şi din uscat şi din pădure, pentru 450 aspri, pentru că i-a fost popei o nevoie de către un evreu, ci l-a plătit Laţco cu aspri de la dânsul. Şi iar a cumpărat Laţco 2 ogoare de la Standul din Mileşti pentru 50 aspri şi o pavăză. Şi iar a cumpărat Laţco de la Danciul a treia parte din ocina lui, din pădure şi din uscat şi din apă şi din vatra pentru 167 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco a patra parte din partea lui Mareea pentru 150 (aspri). Şi iar de la Mareea un ogor pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco un răzor de la Şteia pentru 25 aspri. Şi iar să-i fie lui Laţco ocină în Mileşti din partea socrului său, din câmp a treia parte, iar din pădure jumătate din a treia parte, pentru că i-a dat-o socrul său zestre. Şi iar a cumpărat Laţco 7 ogoare de la Radul al lui Străhae pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco 4 ogoare de la Dragomir pentru 220 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco un ogor de la Radul al lui Vitan pentru 82 (aspri) şi un răzor iarăşi de la Radul pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco un răzor de la Standul pentru 15 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco un ogor de la Alba pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco ocină la Mileştii de Sus, toată partea lui Stănie de pretutindeni, şi din câmp şi din pădure şi din apă, ci numai i-a plătit o curătură care este de-a lungul râului, pentru că a cumpărat-o de la fiii lui Stănie, de la Paţa şi de la Bucşe şi de la Gândac, pentru o iapă preţuită 200 de aspri, de s-au plătit de un evreu, şi cu un bou de 150 aspri şi iar 140 aspri la o foamete şi iar un bou, de s-au plătit pentru un bou de furat de la Halmej, şi aspri 75. Şi iar a cumpărat Laţco ocină în Mileşti toată partea lui Radul al lui Străhae, din răspântii la vale, din câmp şi cu bunget şi cu apa şi peste Hămărade şi din seliştea satului pentru 750 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco în Mileştii de Jos de la Bădău un ogor pentru 50 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus spuşi oameni de a lor bună voie. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Laţco cu fiii săi, ca să le fie ocina ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav logofăt şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav logofăt. Am scris eu Badea, luna decembrie 10 zile, în anul 7087 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, LXXIV/183. Orig., hârtie (45 x 29,5), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B. 352-354. 270 www.dacoromanica.ro 175 1578 (7087) decembrie 13, Târgovişte t întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi blagocestivul, iubitorul de Hristos şi singur stăpânitor, Io Mihnea voevod, fiiul marelui şi preabunului Alexandm voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind toată Ţara Rumânească, încă şi laturilor plaiurilor, Almăjului şi Făgăraşului herţeg. Bine am voit domniia mea, dintru a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domnii m61e, ca să proslăvesc pre Hristos Dumnezeu, cel ce m-au proslăvit pre scaunul sfânt ce au răposat părinţii domnii mele şi cu mărire m-au înălţat acest întru tot cinstit şi bine închipuit şi preacinstit, carele iaste preste toate darurile şi cinstele mai cinstit, acest hrisov al domnii mele. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boeriului domnii mele jupan Pârvul vtori clucer, feciorul lui Stepan biv vel clucer şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui satul Perişorul tot, cu tot hotarul. Pentru că jumătate de sat din Perişor l-au cumpărat răposatul tatăl Pârvului clucerul, jupan Stepan ce au fost vel clucer, de la jupâneasa Stanca, soţiia lui Matei din Caracal, drept 8 000 de aspri de argint, iar altă jumătate de sat din Perişor l-au miluit jupâneasa lui Vâlsan, anume Mariia, cu feciorii ei, anume Danciul şi Datco şi Radul postelnicii (!) pre jupan Stepan clucerul, pentru slujbele care au slujit lor în ţări streine. Şi iar să fie boieriului domnii mele, Pârvului vtori clucer, moşie în Sulari, patru părţi, de pretutindinea, veri cât să va aldge din pădure şi din apă şi din câmpu, pentru că o au cumpărat tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan ce au fost vel clucer, de la Pârvul, nepotul Cherbeleţului, drept 3 000 de aspri gata. Şi iar să fie Pârvului vtori clucer satul Nebuna tot, cu tot hotarul, pentru că l-au cumpărat de la Iosif şi de la frate-său Drăgan, drept 12 000 de aspri. Şi iar să fie Pârvul vtori clucer în pace şi slobod de către un grec, anume Isar, pentru că acest grec, el au fost năpăstuit pe Pârvul clucer după moartea tătini-său, jupan Stepan biv vel clucer, cu 38 000 de aspri. Iar într-aceia, Pârvul cluceriul, el au luat 16ge 12 boieri dinaintea răposatului părintelui domnii mele, Io Alexandru voevod, ca să jure cu dânşii cum că n-au fost datori acelui grec nimic. într-aceia, Isar grecul nu s-au lăsat, ci au spus la cinstitul boieriul domnii mele vel portar, de au vrut să vie cu dânsul înaintea domnii mele, ca să-i plătească această năpaste. Deci, într-aceia, boeriul domnii mele Pârvul vtori clucer au plătit lui această năpaste, 38 000 de aspri, ca să fie el în pace de către acest grec mai sus scris. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvul vtori clucer nişte ţigani din ţigăniia sfintei şi dumnezăeştii mănăstiri ce să chiamă Coziia, anume feciorii Râpei, Gâţa şi Creciun, pentru că i-au cumpărat tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan ce au fost clucer mare, de la părintele egumenul Mitrofan şi de la toţi fraţii lui, carii au lăcuit în sfânta mănăstire, drept 2 500 de aspri gata şi drept zece vaci şi drept doisprezece boi. Şi iar să fie boeriului domnii mele, Pârvului vtori clucer, un sălaşi de ţigani, anume Radul cu ţiganca lui şi cu copiii lui, câţi va avea. Pentru că aceşti ţigani au fost de moştenire ai lui Chirtop; deci Chirtop au fost ucis un om, de au murit, şi neavând cu ce plăti şugubina, ca să-şi scoată capul lui de la pierzare, într-acdia tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan biv vel (clucer) el au scos capul www.dacoromanica.ro 271 lui de la moarte cu patru mie cinci sute de aspri, iar Chirtop au dat lui jupan Stepan biv vel clucer aceşti ţigani drept aceşti aspri ce s-au zis mai sus. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvului cluceriul un sălaş de ţigani, anume Drăgan cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că i-au cumpărat tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan biv vel clucer, de (la) Marcia din Comanca, drept patru mie de aspri gata. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvului vtori clucer un sălaşi de ţigani, anume Moldoveanul cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că l-au adus tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan ce au fost clucer mare, pre acest ţigan de la Ţarigrad cu multă cheltuială de la nişte turci, cu o mie cinci sute de aspri gata l-au cumpărat, iar ţiganca lui o au cumpărat j upan Stepan biv vel clucer de la Stan, feciorul Oprei al lui Pădure logofătul, drept 600 aspri gata. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvului vtori clucer un sălaş de ţigani, anume Vladul cu ţiganca lui şi cu copiii lui şi Pavel cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că aceşti mai sus zişi ţigani au fost bătrâni şi drepţi de moştenire ai lui jupan Stepan vel spatar şi ai jupândsei lui, Caplei. Deci au dat şi au înfrăţit pre tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan biv vel clucer de a lor bunăvoe, ca să le fie lor văcinică pomenire. Şi iar să fie boeruiului domnii mele, Pârvului vtori clucer, un ţigan, anume Mărin, pentru că l-au adus şi l-au cumpărat de la Ţarigrad tatăl boeriului domnii mele, jupan Stepan biv vel clucer, de la nişte turci, cu o mie de aspri, iar ţiganca lui o au cumpărat din Braşov, de la Pătrăreşti, drept 600 de aspri gata. Şi iar să fie Pârvului cluceriu doao sălaşe de ţigani, anume Tatul cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că i-au scos tatăl boeriului domnii mele jupan Stepan vel clucer de la Tum (sic) cu multă cheltuială, cu patru mie de aspri gata. Şi iar să fie Pârvului cluceriul un ţigan, anume Curuia, pentru că l-au cumpărat tată-său, jupan Stepan vel clucer, de la Oprea comisul şi de la Dărşti, drept o mie de aspri. Şi iar să fie Pârvului cluceriul o ţigancă anume Vasilica, pentru că o au cumpărat de la Stoica Ghidiia paharnicul, drept 400 de aspri. Şi iar au cumpărat Pârvul clucerul un ţigan, anume Manea săbieriul cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că Manea, el au furat doi cai ce au fost ai lui Neagoe din Breasta. Deci Neagoe l-au prins cu caii lui şi au vrut să-l spânzure ca pre un hoţu. Iar într-acăia, boeriul domnii mele Pârvul cluceriul, el l-au răscumpărat de la Neagoe drept o mie de aspri. Şi iar să fie Pârvului cluceriul nişte sălaşe de ţigani, anume Stan cu feciorii lui şi Radul cu fecioriii lui, pentru că aceşti ţigani au fost de moştenire ai sfintei şi dumnezăieştii mănăstiri ce să chiamă Bistriţa. Deci au fost fugit preste munte. Şi încă au fost şi alte sălaşe de ţigani, de toate au fost şapte sălaşe. Deci într-acăia, răposatul părintele domnii mele To Alexandru voevod au fost trimis pre jupan Stepan, boeriul domnii sale ce au fost clucer mare, în Ţara Ungurească, în slujba domnii sale şi au aflat acolo în cetate, în Sebeşi, şapte sălaşe de ţigani. Deci jupan Stepan vel clucer au făcut frăţie cu Bucşoniţă bolgariul din cetate, de l-au dăruit pentru aceşti ţigani cu un cal turcescu, preţul lui trei mie de aspri, şi cu opt porci graşi şi încă mult au cheltuit până au scos pre aceşti ţigani de preste munte. Deci au trimis de au venit egumenul de la sfânta mănăstire Bistriţa şi au vrut să ia pre aceşti ţigani de la jupan Stepan vel clucer, iar jupan Stepan vel clucer pre amândoi i-au cumpărat de la părintele egumenul de la sfânta mănăstire Bistriţa, a do-oara, drept doaoă mie de aspri şi drept o plaşcă de cinci sute de aspri şi drept doi boi. Şi iar să fie Pârvului cluceriul doao sălaşe de ţigani anume Polea cu ţiganca lui şi cu copiii lui şi Dumitru cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că au miluit 272 www.dacoromanica.ro răposatul părintele domnii mele Io Alexandru voevod pre cinstitul dregătoriul domnii sale jupan Stepan vel clucer, pentru slujbele ce i-au slujit domnii sale prin ţări streine, cu vărsare de sânge. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvului vtori clucer un ţigan, anume Ciopârtan, feciorul Râpei, pentru că i l-au dăruit cumnatu-său, Radul postelnicul, feciorul lui Matei. Iarîntr-acâa, Pârvul cluceriul, el au dăruit pe cumnatu-său Radu postelnicul cu un cal bun. Şi iar să fie boeriului domnii mele Pârvului vtori clucer un sălaşi de ţigani, anume Stoica cu feciorii lui, pentru că l-au cumpărat de la Hamarade şi de la Barbul din Dobreşti, drept o mie şi doaoă sute de aspri. Şi iar să fie Pârvului cluciarul un ţigan, anume Opriş cu ţiganca lui şi cu copiii lui, pentru că i-au scos boeriul domnii mele jupan Stepan biv vel clucer din Ţara Turcească, din cetatea Odriiului, cu multă cheltuială, de au dat patru mie de aspri; iar pre feciorul lui Opriş ţiganul, anume Stoica, el l-au dat la un copuzar turc, anume Curtu, de 1-aU învăţat cu copuzul şi i-au dat o mie cinci sute de aspri şi un cal şi o plaşcă. Şi iar să fie Pârvului clucerul un ţigan, anume Lupul cu feciorii lui, anume Mâra şi Vladul şi Standul şi Radul şi Muşat, pentru că aceşti ţigani, ei au fost furat nişte cai a unui om, anume Standul Cara din Comoşteni, iar Standul au vrut să-i dea să-i spânzure pe aceşti ţigani, iar alt om, anume Muşat, feciorul Batişoaei din Marotin, el i-au răscumpărat de la furci. Iar jupan Stepan vel clucer, tatăl boeriului domnii mele Pârvul clucerul, au cumpărat pre aceşti ţigani de la Muşat drept o mie şi patru sute de aspri şi zece boi. Şi au vândut aceşti mai sus zişi oameni acăste mai sus scrise moşâi şi ţigani de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor boerilor şi megiiaşilor di prinprejurul locului, din sus şi din jos, şi dinnaintea domnii mele. Pentru aceasta am dat şi domniia mea boeriului domnii mele jupan Pârvului vtori clucer, ca să-i fie lui moşâile cdle mai sus numite şi ţiganii cei mai sus scrişi întru moştenire şi ohabnice, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, preste porunca domnii mele. Iată, dar, am întărit hrisovul domnii mele cu mare blestem ca, după moartea domnii mele, pre cine va alege domnul Dumnezeu ca să fie domnu şi oblăduitor Ţării Rumâneşti sau din rodul inimii domnii mele sau din neamul domnii mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, de va cinsti şi va păzi şi va întări acest hrisov al domnii mele, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în scaunul domnii sale cu oblăduirea. Iar de nu-1 va cinsti, nici îl va păzi şi nu-1 va întări, ci îl va călca şi-l va ruşina, pre acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l ruşineze şi să-l surpe din scaunul lui şi să-i rupă viiaţa lui şi trupul lui, iar în veacul ce va să fie sufletul lui parte şi lăcaş să aibă cu Iuda şi cu afurisitul Ariia şi cu jidovii carii au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos: “ia-1, ia-1 risticneşte-1 pre el”, sângele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor şi iaste şi va fi în veci, amin. Iată, dar, şi mărturii am pus domniia măa pre cinstiţii boerii domnii mele: jupan Dobromir ban mare şi jupan Mitrea vomicu mare şi jupa Miroslav logofătul mare şi jupan Stan vel spătariu şi jupan Costandin vel vistieriu şi jupan Braţul vel comis şi jupan Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Miroslav vel logofăt. www.dacoromanica.ro 273 Şi eu, carele am scris, Neagoe logofătul, în scaunul cetăţii Târgoveştei1, în luna lui dechemvrie în 13 zile şi de la zidirea lumii curgerea anilor până acum, la facerea acestui hrisov al domnii mele, văleat 7087 (1578). Io Mihnea voevod. Aih. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 157v-161. Traducere. Altă traducere, ms. 722, f. 374-378, cu data de 17 decembrie. EDIŢII: Mon.j. Dolj, V, 117-123; DIR, B, 354-357, 1 în acest timp domnul era la Bucureşti. 176 1578 (7087) decembrie 13, Bucureşti t MhaoctiW EOJKieto, îw MnxH’fe BOeBOAA h rocnoAHHT» bt.com 3CMAe Vrrppis’BAAxmCKoe, CHHtf BeAHKaro n np^oeparo Aam^ahap^ bocboaa. (Aabat rocnOA)cTBA mm cie noBeA'fcme tociioactba mm Gtahob h ctc chhobh, eAMţn cm# Bon» npnnis’cTMT, laxoate a* A\tf ecT WMHHtf ITi»tfiiJ mijim, aca cm# bt.ca, BApe 6AHKA CC (x^CT H3BpATH) M WT n0A(0 H WT lil^M H WT BOA^ « WT C^X H WT no BT.COM XOTAp^A M WT BMHOrpAA, (nOHCîKe mV) eCT CTApa H npABA WMHHtf 3A A'feAHH^’- A nOTOM, HA CT.Mpi.TV OTAHOB, UIH WCTAA CT. IA3HK cmV, Tepe Vao>kha no AT>ipepA cmV, no hmc Toaopa, haa bt.ca wmhhV cm# wt Il'bij’ujeqin, V r-ro A6A0 M WT nOAW M WT LUOM M WT BOA H WT C^X (H WT BMHOrpAA) H WT nO ki.com xoTAptfA, nonele Toaopa, wha ecT haathaa c'ie bmuic p*fcx wmhhV 3a Enp, Tepe ecT kcatobaa că Acnpn cpespeHn h no fltfxtiOBe ACnpn cg h V no jkm(to 3a nOM'feHfe’ Gt)ahob ACnpn p m boct.k 3a | ACnpn m no Tpn obijh ACnpn Fi h no bmho Acnpn p h no caVîkeV ha nonn ACnpn îce h cbTBopnx hm a(B6 CApAKis’CTe) 3A C ACnpn H HA nT.p'kCMMH A*A ACnpH 3 H nO ... A>>HH ACnpH ei h no ... x» ACnpn n, mhh ACnpn ^ÂpvS. H AAA eCT CAM Gt(aH ha CT.MpT.TT.) CM# CUO BHUie P'fex WMMhV CCCTpCB1 6mV TOAopA. H 3AKAHHAHÎ6 nOCTABMA CCT: TKO X^KCT pA30pHTH ClW VcTpOeHie (AA eVact aha^cma) 3a thÎ wtijh exe cVt bt. Hhk€h h aa hmat mactiio c*i.c IOaa h ct.c (ApiA>. H aaa wh cam ct.c V3HAHie bt.chm MermauioM h wt aoa h (wt rop m wt npeA rocnOACTBA mh). Gero pAA'i, A*A°X n rocnOACTso mm ToAopeB, mtioxe a* mV cct wmhhV BT. WXAEtf, CmV M CMHOBM CmV M BHOKOM M np’tBHOMMTOM HMV H H6 WT (lC0r0>KA0 Heno)KOArkBMMO, no wpn3M0 rocnOACTBA mm. Geace CBCAereAie nocTABA*fceM rocnOACTBO mm: (actf)nAH MnTp-fe b€Amkm ABOpHHK M acVnAH MnpOCAAB BCAMKM AO{ro4>eT M >lk((o rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. (Dă) domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi cu fiii, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Păuşeşti, toată partea lui, oricât se (va alege) şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de peste tot hotarul şi din vie, (pentru că îi) este veche şi dreaptă ocină de moştenire. Iar apoi, la moartea lui Stan, el a lăsat cu limba lui, de a aşezat pe fiica lui, pe nume Todora, pe toată ocina lui din Păuşeşti, în a 3-a parte şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat (şi din vie) şi de peste tot hotarul, pentru că Todora ea a plătit această mai sus-zisă ocină de bir, de a cheltuit 230 aspri de argint şi pe datorii aspri 260 şi pe grâu (pentru pomana) lui Stan aspri 100 şi ceară de 60 aspri şi pe trei oi aspri 50 şi pe vin aspri 100 şi pe slujbă la popi aspri 25 şi i-a făcut două (sărăcuste) pentru 200 aspri şi la păresimi a dat aspri 7 şi pe ... zi aspri 15 şi pe... aspri 80, fac împreună aspri 1 147. Şi a dat însuşi Stan (la moartea) lui această mai sus-zisă ocină surorii1 lui Todora. Şi a pus şi blestem: cine va strica această întocmire (să fie blestemat) de 318 părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu (Arie). Şi a dat el însuşi, cu ştirea tuturor megieşilor şi din jos (şi din sus şi dinaintea domniei mele). Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Todorei, ca să-i fie ocină de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor si strănepoţilor ei şi de (nimeni) neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan (Stan) spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. . Şi am scris eu,..., în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 13 zile, de la Adam până acum ani curgători în anul 7087 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St. Craiova, XXXIV/2. Orig., perg. (30 x 40), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 329-330. 1 Aşa în text; mai sus: fiică. 177 1578 (7087) decembrie 21, Bucureşti t A/Ihaoctiw soacito, Iw Mtixn’fe bocboaa h rocnOAtitrt Btcoe scmac VrrppoBAdxtecKOe, cmn» BCAtiKdro ti np^ocpAro îw AA6gAHAptf bocboa^- Aab<*t rocnoACTso mh ci'io noBeA’fenie tochoactba mh Nămeţi h ct»c chhobh mV, CAtnţe Bort aact, iakotkc a* ecr wmhhW 4>tfHA'fenti wr tfaca Gtahob www.dacoromanica.ro 275 rperaro acao EAiptfM ch Ghhob h tfwKtf ch tfpcfc’AOs bbca a6a haV B4Pe cahka ce XT’CX H3BPAT6 WT nOAW H WT BOAA H WT UltfM H WT nocs^AC, nOH6>Ke (eCT> CÎW CTApa tt npaBA WMHHtf h a^A»»^- H bha^X rocnoACTBO mh h npoMHTOX KHMra nOKOHHOM^ Paaya bocboa^, HApHHAeMdro KaA^repa, bctxa h (iompamcha H HCXABeHA H pA3APAHA. TaîKC flOHOBHX H VTBpT»AHX H rOCflOACTBO MH HAA CYlO knmV rocnoACTBA mh. Oero pAAî, A*A°X H rocnoACTBO mm H'feKtneH, iakokc aa A\tf eCT WMHHtf Cie BHLLie P'fex A^AIHA WXABA, HM H CHHOBH CMtf H BHtfaOM eMtf H np’kBH^MeXOM 6Mtf H He WT KOrOXC HenOKOA’feBHMO, no pH3MO rocnoACTBA MH. Geace CBeA’feTeAie nocTABA’feeM rocnoACTBA mh: *ctfnAHH-AAHTprfe b€ahkh ABOpHHK H KtftlAH MnpOCAAB BCAHKH AWrW<ţ>6T H GtaH CnATAp H KoCTAHAHH BHCTÎlAp H EpAT^A KOMHC H XdpBAT CTOAHHK H TONlvfe neXApHHK H GTOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. A3 nHCAX, Gtahmioa, M'fecetv* ACKeMBpYe ka a^hh bt» hactoahh rpAA'fe ES'K^peqiH, WT AaAMA AO HHH’fe T6Ktfl|IArO BT» A’feT /5ÎT3. t Iw MYxH’k bwcbwaa, mhaoctYw eohciw rocnoA^HB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Neacşei şi cu fiii ei, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Fundeni, din funia lui Stan, a treia parte, a tatălui său Sin şi a unchiului său Ursul, toată partea lor, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că îi este această veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi am văzut domnia mea şi am citit cartea răposatului Radul voievod numit Călugărul, veche şi pătată şi stricată şi ruptă. Astfel am înnoit şi am întărit şi domnia mea pe această carte a domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Neacşei, ca să-i fie ocina aceasta mai sus-zisă dedină, ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor ei şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Am scris eu, Standul, luna decembrie 21 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam până acum curgători, în anul 7087 <1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CXLVII/20. Orig. perg. (32 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVDH. EDIŢII. Trad. DIR, B, 357-358. 178 1578 (7087) decembrie 27, Bucureşti t MhaoctYw bokYio, Iw MuxH’fe BoeBOAA h rocnoAnm» b'bcoh 3Cma6 tfrp0BAAXHHCK06, CHHtf B€AHKArO H tip^A^*™ Iw AAeăAHAptf B06B0A, CHHtf 276 www.dacoromanica.ro MnpM6E BOCBOAA. A*BAT TOCnOACTBO MU CIIO nOBCACHIW rOCnOACTBA MH TeprCB CT»C CHHO(bh) CU, HA HM6 Onp'fe H EorAAH, CLC CHHOBH HM, CAHlţC HM Eon» AACT, IAK02KC A* HM 6CT WMHHtf tf BOHHHIJCIJIH, A^A A^AOM CH OtflOwpeB B'bCAX, BApe 6AHKA Ce X^CT H3EpATH WT nOCB^A^i 3AHOKC HM CCT CTApA H npABA WMHHtf H A^AHHtf. Htf 6CT EHAA CIC BHIilC pd^CH^ WMHH^ npHTeCH^AA WT Gm»HMIOATfe EAH 3A T ACnpH H BHAA Cfc*T A*A Gn»HMIOATfe EAH MOHACTHpCB WT KopHBT. A tf T6M, CCnpCAH C^T AHlţtf GTT»HMIOATfe EAH H A^ipepA CM# CT»C Tepre npeA noKOHHAro A/lHpscB bocboaa h wctauic Cn»HMWATfe eah wt npeA noKOHHAro Mhpmcb bocboa wt 3akoha. H H3M6THHAH ctfT repre Tex T ACnpH Cn»HMWAeB BAH H tf3CAH CH C^T WMHHtf WT MOHACTHp WT KopHCT. A nOTOM, KAA^repHH WT KopHCT H’feCT B'tCXO’rtlAH AA ce WCTABHLUe tako, Htf cSV'ao^ah npeA noKOHHAro Ilerp^ bocboaa. H cmţe np'feuie KAAtfrepHH wt KopHer npeA noKOHHAro neTptf bocboaa, kako H’fecT bhaa npHTcCHteViA QrTtHMWATfe bah cie Bmne peMeHtf wmhh^, h^ w cct noKtfnHA. tcm, repre AOHeCHine npeA noKOHHAro neTptf bocboaa mhosh AOspn awa'ic h Meri'iauiH wt wkp'kctV mccto, Tepe CBCAeTCACTBOBALiie ka(ko H'fecT bha noKtf)nHA GTT»H'UOATfe BAH CIC BHIilC peMCH^ WMHHtf pAAI TCX T ACnpH, Htf €CT BHAA npTecH^AA. H wCTAine KAAtfrepHH wt KopHer wt 3akoha wt npeA noKOHHAro neTptf bocboaa. A nOTOM, repre h chhobh cm^, Onp’fe h EorAAH, whh hc BT»3Morox noKOHTH, Htf HMAiiie npeHie h npeA rocnoACTso mh ct»c ^aP*11^ nOCTCAHHK, AHencewB Gtt»h'uoacb bah, paa’i cic bhuic peieHtf wmhh^. A tcm, rocnoACTBO MH TACAAX H cWaHX no npABA^ H no 3AKOHtf Cb BTiCCMH nOMTCHHH npABHTCAlO rocnoACTso mh h wEp’ferox rocnoACTBA mh kako ecr bha npereCH^A GrrtHMiOATfe BAH CÎC BHIilC PCMCH^ WMHHtf 3A T ACnpH H H3MCTHHAH IO C^T TcprC TCX ACnpn. H BHA’fe rocnoACTBO mh h khhiV noKOHHAro MnpMcs bocboaa h khhiV noKOHHAro Ilerptf bocboaa kako cct bha wctaa Grn,HMiOATfe bah h KAA^repHH WT KopHCT WT 3AKOHA. TAKOKACpC WCTAUIC H ^AP111^ nOCTCAHHK WT 3AKOHA wt npeA rocnoACTBO mh. Gcro pAA'1‘1 aaa°X h rocnoACTso mh repre h QnpcB h Eopaahob, iakotkc AA HM CCT WMHHtf WXAfitf, HM H CHHOBH HM H BH^Wm H np^BH^MCTOM HM H HC WT K0r0>KC HenOKOA’feBHMO, nO pCM rocnoACTBO MH. Gcîkc tfso h cbcactcac noCTABA’feeM rocnoACTBO mh: îk^ah M.Hrp’fe BCAHKH ABOpHHK H ÎK^nAH MnpOCAAB BCAHKH AOrOcj>CT H GTAH CnATAp H KoCTAHAHH BHCTIiap H EpAT^A KOMHC H TOHH’fe nCXApHHK H tttfnAH GtOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. HCnpABHHK, KOCTAHAHH BCAHKH BHCTIiap. IIhcax A3, BaaaYa, kt, ahbhh rpAAY EtfKtfpeLjjT, M'fecei^A AeKCMBpie K3 AKHH, BT» A’feT ^3TÎ3. j îw Mi'xH’fa bwcbwaa, mhaoctiio eoîkiio rocnoAHHb. (Pe verso:)repre wt Phmhhk wcta wt 3akoh. Bohhhucijjh. www.dacoromanica.ro 277 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod, fiul lui Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gherghe cu fiii săi, anume Oprea şi Bogdan, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Voinigeşti, toată partea bunicului său Fuiorea, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Ci a fost cotropită această mai sus-zisă ocină de Stănciulea banul pentru 300 de aspri şi a dat-o Stănciulea banul mănăstirii de la Cornet. Iar întru aceasta, s-au pârât de faţă Stănciulea banul şi fiica lui cu Gherghe înaintea răposatului Mircea voievod şi a rămas Stănciulea banul de lege dinaintea răposatului Mircea voievod. Şi a lepădat Gherghe lui Stănciulea banul acei 300 de aspri şi şi-a luat ocina de la mănăstire de la Cornet. Iar apoi, călugării de la Cornet nu au vrut să se lase aşa, ci au venit înaintea răposatului Petru voievod. Şi aşa pârâu călugării de la Cornet înaintea răposatului Petru voievod că n-a cotropit Stănciulea banul această mai sus-zisă ocină, ci a cumpărat-o. întru aceasta, Gherghe a adus înaintea răposatului Petru voievod mulţi oameni buni şi megieşi din jurul locului, de au mărturisit că n-a cumpărat Stănciulea banul această mai sus-zisă ocină pentru acei 300 de aspri, ci a fost cotropită. Şi au rămas călugării de la Cornet de lege dinaintea răposatului Petru voievod. Iar apoi, Gherghe şi fiii lui, Oprea şi Bogdan, ei n-au putut să aibă pace, ci au avut pâră şi înaintea domniei mele cu Udrişte postelnicul, nepotul lui Stănciulea banul, pentru această mai sus-zisă ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că Stănciulea banul a cotropit această mai sus-zisă ocină pentru 300 de aspri şi i-a lepădat Gherghe acei aspri. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mircea voievod şi cartea răposatului Petru voievod, că au rămas Stănciulea banul şi călugării de la Cornet de lege. De asemenea a rămas şi Udrişte postelnicul de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat domnia mea lui Gherghe şi lui Oprea şi lui Bogdan, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Costandin mare vistier. Am scris eu, Vladul, în minunanta cetate Bucureşti, luna decembrie 27 zile, în anul 7087 < 1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Kk’nAHtf A'feTKO BTOpM KAtOMAp H GpATtf CM, fl/lV>KA, H CbC CHH0BM CM, 6AHlţ6 MAI Bon» aaCT> iaK0>Ke a* hm cfcV ccao Momm, nOAOBMHO wr ccao, aba mai bt»c m CT»C B6MMHM M WT BOA^ H WT nOAtO M WT UlkW M WT n0 BT.C XOTAp^A, 3AHOK6 MAI 6CT CTApA M npABA WMHHtf 3A A’^A’1”’1»- A nOTOAl, npMMA6 CAAI TKfc’nAH A'feTKO BTOpM KAtOMAp M spAT CM, A/lVactf nOCTCAHMK, Tepe nOAIMAOBAX M AdA0uje HMXHA ACA WT C6A0 A/lOHH, nOAOBMHO, ACA MAI BT»CAX, 3A HMXHA A^BpO BOAC M3pAAM A^CAI EpATOAA CM GTAHMtOA nOCTCAHMK. H nMCAAM CfcV nO EpATOAA CM GTAHMtOA HA B6AHKH nOAI'feHMK CB'feTA AAOHACTMp rAArOACAlM TmCAIAHA. H A^AOlUC JKtfnAH )VkTK0 BTOpM KAtOMAp M EpAT CM, MtfîKA nOCTCAHMK, TOrO BMIIIC nMCAHO CCAO, A^A MAI BM»CAX, CB'feTA AAOHACTMp TmCAIAHA, BXB BMIIIC P'fex» SHTH «41 nOAvfeHtf M pOAÎTeAÎe MAI. H eipeace m cm»c ka6tb^ wctabmiiic m A^AOine: BApe tko ce xo^t noK^CMTM pA3APdTM ci'e smue noAvfeHA, e»ce aKfcVlAH MHpOCAAB B6AHKH AOrOcţiCT H îtttfnAH GtaH B6A CDATAp H KOCTAHAHH B€A BHCTtlAp H EpAT^A KOMHC H XApBAT CTOAHHK H ToHU,^ neXApHHK H GTOHKA B6A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, fl/lHpOCAAB B6A AVWrWcţieT. IIhcax A3, HeKOAA, reHApie h AbHH> kt» a^t ^3r5. t îw MnxH'fe bw6bwaai mhaoctiw bo>kiw rocnOAHHB. ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele jupanului Detco al doilea clucer şi fratelui său, Muja, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Moii, jumătate din sat, toată partea lor şi cu vecinii şi din apă şi din câmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire. Iar apoi a venit însuşi jupanul Detco al doilea clucer şi fratele său, Muja postelnicul, de au miluit şi au dat partea lor din satul Moii, jumătate, toată partea lor, de a lor bunăvoie, pentru sufletul fratelui lor, Standul postelnicul. Şi l-au scris pe fratele lor Standul în marele pomelnic în sfânta mănăstire numită Tismana. Şi au dat jupan Detco al doilea clucer şi fratele său, Muja postelnicul, acel mai sus-scris sat, toată partea lor, sfintei mănăstiri Tismana care s-a zis mai sus, ca să Ic fie pomană lor şi părinţilor lor. Şi încă şi cu blestem au lăsat şi au dat: oricine va îndrăzni să strice această pomană de mai sus, pe care au dat-o ei înşişi sfintei mănăstiri de la Tismana, din neamul lor sau din fiii lor din inimă, iar el să fie de trei ori blestemat de cei 318 părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri care s-a zis mai sus, ca să-i fie acest sat, care este mai sus-scris, ocină ei, dedină şi neatins după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Costandin mare vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Necola, ianuarie 8 zile, în anul 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. L, nr. 1 094 (M-rea Tismana, XLV/2). Orig., hârtie (32 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1845; ajte traduceri, ibidern, ms. 329, f. 508v-509, 336, f. 253-254 şi A. N., MMDCCCL VI/18. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. si. rom., 203-205. Trad. DIR. B, 360-361. Facs. DIR, B, 599. www.dacoromanica.ro 281 181 <1579 -1581; 1590) ianuarie 8 t MhaocvYYo gO/k'i'k), Îw A\Hxtrfe rocroa* h rocnoAHtn». &AR&T rocnoACTRo mu cik> noKeA'feHiK) rocnoACTRA mh A'bMiepeR £aahkVaob Awrwer urr KoTetţJH, ha HMe AoBpea, iaKo>Ke a& h ecT vwmhhV Etfre, aca EAiţitfMk' ch cra, urr ccao h urr noAW h wt roptf h wt roa^» ct»c cpoA 3a roa'bhhi^h h RpT»Ge koahi^c cfcV no cita WHHHtf R'hC'fe h rcmhhh cbh urr Etfrfe, 3AH6K6 w cct a*a EALjitf ch np'feKH 6H H WCTAA K> 6CT BaAHK^A AWrWcj>6T HA C'bMp'hTT» 6mV A'Bl^apH 6Mtf AOGpCB CEC R6AHKH KACTcj>tf GHTH 6H np'hKHe. H T6M, AOBpA, A'Blf'I'PA Baahk^awr, wha CReA'fe'reACTROBAA cct npeA rocnoACTRA mh ct»c npT»RH epATOMeAH, aah AHencen Baahk^aob, ct»c Gtahhkm h ct»c Eaa'^ h ct»c AagVa RATAX H CEC B'ECYlO BATAX, KAKO H 6CT A*A H WCTAA BaAHkVa AWrWCT HA C'EMp'ET'E 6M^ A^ipepCB ĂOBpeR. TAKO>KAepe h rocnoACTRA mh cem a*a h wctaa cYia rhuie pex WMHHtf h R6MHHH AOBpeB H M&K CH, MnpHlVER, IAK02K6 A* HX CCT W’lHHtf, WXAGtf, HX H CHHOBH HX, A EpAT ^OBpCR, HA HM6 IIp-ER^A, AKO M^ C6 MHHT KpHRO CHlţe, A wh a* npYHAST AHiţtf npeA rocnoACTRA mh cec cecvpA cm^ AospA h ct»c m&k 6H MHpH4T>, A* ce CT»npHT. H HHXTO A* He CM’feT HX flOKtfCHT BAHTORATH HAH SAnp'feTH npeA cYw khhiV rocnoACTRA mh, epe a TOrA meaorckt» 3ao kct nATHT urr kt» rocnoACTBA mh. Hhako a* H'fecT, no pen rocnoACTRA mh. HcnpARHHK, MHTp'fe R6AHKH ABOpHHK. IIhcax a3, Ep'hTHAT», M'bceLţA reHApYe fi abhh. t îw A/VnxH't rwcbwaa, mhaoctho go>kYw rocnoAnHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicei lui Vlaicul logofătul din Coteşti, anume Dobra, ca să-i fie ocină în Bughea, toată partea tatălui ei, din sat şi din câmp şi din pădure şi din apă, cu vad de moară şi toate sălciile câte sunt pe această ocină şi vecinii toţi din Bughea, pentru că i-a dat-o tatăl ei, Vlaicul logofătul, de zestre şi i-a lăsat la moartea lui fiicei lui, Dobra, cu mare blestem, să-i fie ei zestre. Şi întru aceea, Dobra, fiica lui Vlaicul, ea a mărturisit înaintea domniei mele cu verii ei primari, însă nepoţii lui Vlaicul, cu Stanciul şi cu Badea şi cu Albul vătaful şi cu Văsiiu vătaful, că a dat şi a lăsat Vlaicul logofătul la moartea lui fiicei lui, Dobrei. De asemenea şi domnia mea am dat şi am lăsat această mai sus-zisă ocină şi vecini Dobrei şi bărbatului ei, Miriţă, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor, iar fratele Dobrei, anume Pârvul, dacă i se va părea strâmb aşa, el să vină faţă înaintea domniei mele cu sora lui, Dobra, şi cu bărbatul ei, Miriţă, să se pârască. Şi nimeni să nu cuteze să încerce să-i turbure sau să-i oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de Ia domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Brătilă, luna ianuarie 8 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, MCLXXVI/2. Orig., hârtie (27 x 21), pecete timbrată, stricată. Datat după Mitrea mare vornic în domnia lui Mihnea Turcitul. 282 www.dacoromanica.ro 182 1579 (7087) ianuarie 10, Bucureşti t MhaoctYw Boatiew, îw Mnxtrfe bocboaa h rocnOA«HT» rt»coh 3cmah VrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» B6AHKATO H np^AOSP*™ AAHgdHAptf BO€BOA^. A*8AT rocnoACTso mh cYe noseA’kHYe rocnoACTBA mh Eaach Aoroc^er1 ct»c chhobh ch, 6AH46M Bon» AAC'T) (AKOJK6 A* A\tf CCT WMHHtf Hepsis’p’feHH, ACA Gtahmwaob BT»CA, 6AHKA C6 X^ST H3EpdTH H CT»C K^K6, 3AH6JK6 6CT nOKtfnHA EdAeH1 CI6 BHine P6M6HA WT HA GtaHM(OA, CHHO ET»Arknk’AOB, 3d Xn ACnpH. H ndK nOKtfnn Baaghh AorocjseT1 wt ha GTOHKd h wt Mhk^a h wt spdT hm, IţnrdH, sahh HHB C6AHLJJ6 3d M?2 dCnpH CpespCHH. H nOKkYlH EdAeH1 WT Hd KpT»CTIiaH ACA BA’EKtfA'feCK’I», WT HA 4>T»Hn»HT», 3A O2 dCnpil. H flOKkVlHA BAA6H1 WT Hd 4>pT»rd 6AHA C6AHiye I13BPAHA 3d (JM ACnpH. H nOKtfnH EdAeH1 AOrOeT AGA MdH6B wt wrpdAT», ceAHqie H3EpdHd, za fie2 dcnpH. H notctfnH EdAeH1 wt ha Paaya 6AHA cjjdAMrfe WT LLiS’AV 3d H ACnpH H 6AHH HHB 3d H ACnpH. H WT Hd Kp'tC'rfe TeAMdH CAHd cjldAMd WT lU^M 3A H ACnpH. H WT Hd TtfAOp 6AHH HHB 3d pK ACnpH. H WT Hd CHHOBH H'feCTSB WT BdpOLU WT AprHLU 6AH» HHB 3d ffi? ACnpH. H wt Hd Otohka wt ceAO Heroso M'fecTO wt IIpHnop 3d m2 dcnpn. H wt ha E’feAMd WT BdpOLU WT AprHLU A HHB 3d CC ACnpH. H WT HA Tepre rHH€B €AHH HHB 3A fie2 ACnpH. H WT Hd HetVdHM WT lAlUH CAHA HHRA ZA pfi ACnpH. H WT HA COnp’fe H WT Hd OtOIAH eAHH HHB 3A Cn ACnpH. H WT Hd H'feH'UOA 6AHH HHB 3d pfi dcnpn h ApkW hhb 3d fi dcnpn. H wt ha IUhma h wt Ea’i.kVa cahh hhb A'feA 3d fi dcnpn. Ot haa Onp'fe h wt ha MhkVa, chhobh A/ldHes, cahh hhb 3d (ÎM2 ACnpH. H WT Hd IIIepEAH WT GTptfHn» 6AHH M'feCTO 3d ip 11 Apro M'fecTO, eace ce 30B6T IIk’pKT»pe4,3d fi2 dcnpH. H wt ha IÎAeujKO 6a«a hhba 3d O2 ACnpH. H WT CHHOBH IUdHApOB WT BdpOLU WT AprHLU 6AHH AV'feCTO 3d T2 ACnpH. H WT fjtfK WT BdpOLU WT AprHLU B M'feCTO 3A C ACnpH. H WT Hd UlepBdH wt ccao cama AiiBdAe nocTABAeHd 3dAwr 3d pÂie dcnpn h AP^rd AHBAAe 3A T2 ACnptl. H npOAAAH CfcV HM6HHTH ALOaYC CYe BHUie peMCHH WMHHC 3A CBOHM AOEpO BOA (O H CT»C 3HAHYe B’BC'feM MerYldLUOM WT WK0A0 MeCTO H WT npeA rocnoACTso avh. Gero paaY, a<*A°X h rocnoACTso mh Eaach1 Aoro4>eT, ratcoace a* Mtf cct wmhhV wxab^, ero h chhoboav ero h bh^kom h np'fesHk’MeTOAv eMtf h hh wt Koroxce Hen0K0ArfesHM0, nopH3MO rocnoACTBA mh. Geace h cb^a^gaTg nocTABA'feeAv rocnoACTBA mh: actfndH MnTprfe BeAHKOM^ ASOpHHK H aC^ndH MnpOCAAB BeAHKOMy AOro4>eT H GtAH CndTdp H Koctahahh BHCTYtap h EpatVa koavhc h Xapbat ctoahhk h ToHi^'fe nex*pnnK » acis’ndH Gtohkh4<\ b6ahkh noCTeAHHKtf. HcnpdBHHK, MnTprfe b€ahkom^ ab0Phhk-A3, Fpo3AB, HcnHCdx, h p’fe'f A’Bfc’AdT Aorocf^eT, M'kcei^d reHdpYe 7 ABHrt> BT» rpdAY E^K^peijJH H WT AaAAVA TeK^4JA A’feTH ^3fÎ3. •f îw MYxH'b sweswAA, mhaoctYa eoîkYa rocnOAnm». 283 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Badei logofătul1 cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Cerbureni, toată partea lui Standul, cât se va alege şi cu case, pentru că a cumpărat Badei1 această mai sus-zisă de la Standul, fiul lui Bădeanul, pentru 680 aspri. Şi iar a cumpărat Badei logofătul1 de la Stoica şi de la Micul şi de la fratele lor, Ţigan, un ogor în selişte, pentru 432 aspri de'argint. Şi a cumpărat Badei1 de la Cârstian partea Vâlculească, de la fântână, pentru 702 aspri. Şi a cumpărat Badei1 de la Frăga o selişte aleasă pentru 140 aspri. Şi a cumpărat Badei1 logofătul partea lui Manea din ogradă, selişte aleasă, pentru 552 aspri. Şi a cumpărat Badei1 de la Radu o falce de pădure pentru 50 aspri şi un ogor pentru 50 aspri. Şi de la Cârstea Telman o falce de pădure pentru 50 aspri. Şi de la Tudor un ogor pentru 120 aspri. Şi de la fiii Nastei din oraş din Argeş un ogor pentru 120 aspri. Şi de la Stoica din sat locul lui din Pripor pentru 402 aspri. Şi de la Belcea din oraş din Argeş un ogor pentru 205 aspri. Şi de la Gherghe al lui Ghinea un ogor pentru 552 aspri. Şi de la Negulici din Iaşi un ogor pentru 180 aspri. Şi de la Oprea şi de la Stoian un ogor pentru 280 aspri. Şi de la Nenciul un ogor pentru 120 aspri şi un alt ogor pentru 80 aspri. Şi de la Şima şi de la Vâlcul un ogor în deal pentru 50 aspri. De la Oprea şi de la Micul, fiii lui Manea un ogor pentru 1402 aspri. Şi de la Şerban din Strungă un loc pentru 7002 aspri şi alt loc, care se cheamă în Purcăreţ, pentru 802 aspri. Şi de laPleşco un ogor pentru 702 aspri. Şi de la fiii lui Şandru din oraş din Argeş un loc pentru 3002 aspri. Şi de la Vuc din oraş din Argeş 2 locuri pentru 200 aspri. Şi de la Şerban din sat o livadă pusă zălog pentru 145 aspri şi altă livadă pentru 3002 aspri. Şi au vândut numiţii oameni aceste mai sus-zise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Badei1 logofătul, ca să-i fie ocină ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitreamare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Grozav, şi spusa lui Lăudat logofătul, luna ianuarie 10 zile, în cetatea Bucureşti şi de la Adam ani curgători 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 095 (Ep. Argeş, ET/9). Orig., perg. (37 x 28), pecete timbrată. Cu două traduceri, din sec. XVIII şi din 1913. EDIŢII. Trad. DIR, B, 361-362. 1 Cuvântul: Ea^eh (Badei) s-a scris ulterior peste un Ioc ras. Cifre rectificate ulterior. 284 www.dacoromanica.ro 183 1579 (7087) ianuarie 10, Bucureşti f MhaoctYio soasieio, îw MnxHTfe bocboaa h rocnoAHHT» bt»coh 36ma6 VrrppoBAax’iMCKOH, chht» seAHKAAro h np’feAOEpAaro Aag^ahaP^7 bocboaa. Aabat rocnOACTso mh cie nOBeA’feHie rocnOACTBA mh KtfnAHHiţes Kaacb h Paacb h fjAT»AA6B H CT» HHX CHHOBH, €AHlţH HM Eon» AACT, lAKOHSe A<* HM 6CT WNHHtf tf GT»AT»TptfK H tf 4>'bHTHH’feA6 H tf IIaT»MK0H H tf IIS'AAlţH, A6aa tfHKtf HM Gtahmwaob bt»ca, wt b6Mhhh h wt AiţnrAHH h wt BHHOrpaAÎ. 3AHe>Ke Gtahnioa chhob6 wt TrfeAO ero H’fecT wctaah. Ta>kc ch bct aaa bt»ca aca ero eijiease kt»aa eCT bhw npeKO nAAHHH^ AHencewM ch ero, BHUie peneHHM JKtfnAHHiţe, nonele mhofo cfcV whc chchîkaah paa’i kW# ha\ npn >khbota ero h no ct»mpt»t ero C'bTBOpHAH AVtf C^T nOM’feH^’ H CApAK^CTH. Ă noTOM, BHLue peneHe «KfeViAHHiţe hmaah cfcV npeme npeA rocnoACTBa mh ct»c wriţtf ennCK^n A/Ihxaha wt Phbhhk. H tako np’feuie ennCKS’n kako cct Aaaa h nOKAOHHAA CB’fe'HiH enHCK^nie BHUie pe^eHA a£aa Gtahtioaob bt»ca 6aha AHenceiA ero, ha HMe îKkViAHHiţA H’&kuia, e^e ecT tfMpeAA. TA>Ke, tf TCM, rOCnOACTBO MH TACAAX H C^AHX n0 npABA^ H no 3AK0Htf, CT» BT»CHMH MecTHTîe npABHTCA'i'e rocnoACTBA mh. H eipe>Ke BHA'fex rocnoACTBo mh h KHHre nOKOHNOMtf pOAIT6AIO TOCnOACTBA MH KAKO CfcV HMAAH BHLUe pCMCHC >K^nAHH4e NAA BHUie peM6He WMHN6. H HCTHNCTBOBAX TOCnOACTBO MH KAKO eCT BHAA BOAHA BHUie peM€HA ^KifrlAHHLţA N’fcKUiA nOKAOHH A^AA pOA'lTeAeS ero A^MT’pOB, A CT»C ACAA kVlKk’ HM, GtAHNIOAOB, e>Ke N'fc.CT HMAA CHHOBe, AA io aP^^ht AP^3h BHUie peMeHH AHencen ero, iKk’nANHiţA KaA’fc h Paaa h BaT»AA6, nOMTO pAAI TA CfcV nOM'fc.NHAH nO CT»MpT»TT» H Cn6H>KAAH CfcV CT»C HerA npn hîhbota ero no Nwasex 3eMAe. Toro paa’i, AaAwX m rocnoACTBo mh BHLue peMeHH ^KtaYiAHHLţe. H tako vwcTAuie wrLţtf enncKtfn wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh. Gero paa’i’, AaAwX 11 rocnoACTBo mh BHLue pe'ieHHA\ adsYiAHHLţe, raKOKe AA HM C&V BHUie peMCHH WNHHC BT» WMHHtf H BT» WXAEtf, HM H CHHOBOM HM H BH^KOM H np’&BHfe'MeTOM HM H HI1 WT KOrOKe HenOKOA’feBIIMO, nO WpH3AV0 rocnOACTBA mii. Geace ^bo h CBCACTeAie noCTabaiox rocnoACTBo mh: actfnAH MnTp’fe B€AHKH ABOPhmk n ÎK^flAH MlfpOCAAB B6AHKH AWrW^CT H GtaH CnATAp H KoCTAHAHH BHCTlIAp H EpAT^A KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H rOH4Tfe neXApHHK H GtOHKA nOCTeAHHK. HcnpABHHK, iW.HTp’fe B6AHKH ABOpHHK. H A3, A a») eace w HAnncAx bt» hactoahh rpAA EtfKtfpeiţiH, MTfeceu,A reNAp’ie T A^HH, BT» A'feT /3r5. f îw iW.HXH'fe BweBWAA, mhaoctYio bo>kYio rocnoAHHi». www.dacoromanica.ro 285 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţelor Calea şi Rada şi Vlădaia şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Sălătruc şi în Fântânele şi în Plăci coi şi în Pulaţi, toată partea unchiului lor Standul, din vecini şi din ţigani şi din vii. Pentru că Standul n-a lăsat fii din trupul lui. Deci, şi-a dat toate părţile lui, încă de când era peste munte, nepoatelor lui, mai sus-ziselor jupaniţe, pentru că ele au cheltuit mult cu unchiul lor în viaţa lui şi după moartea lui i-au făcut pomeni şi sărăcuste. Iar apoi, mai sus-zisele jupaniţe au avut pâră înaintea domniei mele cu părintele episcop Mihail din Râmnic. Şi aşa pâra episcopul că Standul a dat toate părţile lui şi le-a închinat sfintei mai sus-zise episcopii o nepoată a lui, anume jupaniţaNeacşa, care a murit. Deci, întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi încă am văzut domnia mea şi cărţile răposatului părintelui domniei mele pe care le-au avut mai sus-zisele jupaniţe asupra mai sus-ziselor odne. Şi am adeverit domnia mea că mai sus-zisa jupaniţa Neacşa a fost volnică să închine partea tatălui ei Dumitru, iar cu partea unchiului lor, a lui Standul, care n-a avut fii, să o stăpânească celelalte nepoate ale lui, mai sis-zisele jupaniţe Calea şi Rada şi Vlădae, pentru că l-au pomenit după moarte şi au cheltuit cu el în timpul vieţii lui, prin ţări străine. De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-ziselor jupaniţe. Şi astfel a rămas părintele episcop de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-ziselor jupaniţe ca să le fie mai sus-zisele ocine de ocină şi de ochabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: Jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Braţul comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Dan, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 10 zile, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.. S. I., nr. 1 096 (Mitrop. Ţ. Rom.. CLVII/6). Orig.. hârtie (33 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 133, f. 8v-9. EDIŢII. Trad. DIR, B, 362-363. Facs. Ibidem. 600. 184 1579 (7087) ianuarie 11, Bucureşti t MhaoctYw Eoad’io, îw MaxH'fe bocboaa (a rocnoAHtn* BT»cea se.vue yrrppOBAAXtHCKoe, chht> seAaKAro h np^AOEpAro AAagAHApws bo6boa^- A*bat rocnoACTBO a\h cîto nos'feAeHîe rocnoACTBA A\a CAtfr rocnoACTBA a\h Ohehwwb Aorotţ>ev a c*bc caaosa ca, eAatţaM Bort a^ct, iakokc a<* ecr wNaHtf MtfujeTeipH, wt haa bt»c ccao noAOsautf a wt nOAto a wt rntf.u a wt ceAAAaipe, wt seMaaa a wt boaa TeA'feacaaws /Kas, c*ec epoA 3A BOAeaaiţtf a wt boaa 286 www.dacoromanica.ro fiOAH'bWB, CT»C BpOA3A BOA€HSmtf H CT»C BtC XOTApWM, A€A GtT»HHAT»B AKOpnHK, 6AHKO nOKtfnHA Gtt»HHAT» AROpHHK WT (GHBHIO) WT HOMAHH, eiţiexie npH AE«H nOKOHHAro nerpAuiKO b06boaa, 3ahc?k6 cct noK^nHA ca^pa rocnoACTBA mh GhbYio Awrvkxjier wr haa Eapea, AHenceA Gtt.hhat»b akophhk, 3a *3*1 ACnpn rOTOBH, CLpeîKe (w nOEpATHA). H nAKH a* m^ eCT wmhhV GhbYiob Aoro4>er MVineTeipn, M'fecTO wr UltfM KOA Ktfpctfpt, KOAHKA eCT WCTAAA HCnpOAABAAA WT At^AAT WT PT»CHnHHM,BT»CAX, 3AH6>Ke CCT flOK^flHA GHBHIO AOrOt^CT CHC BHLU6 pCMCHA uiWma bt»ca h ct»c wsoqiYe, aga At^aatob bhui€ ntiCAHA, wr haa EorAAH, AHencetf At^aatob wt CHntf, 3a ACnpn. H nAK norifan Ghbhio Aorocj>€T BT»CA WMHHtf 30B€MArO HA AospeHH H WT nOAlO H WT UltfM H WT nOCa^A® WT* Mhxt»hat» h. wt H'&hmioa h wt H feroe h wt Eahmioa h wt AUVuiat 3a /Âx ACnpn, eLpeace wr npn a^nh nOKOHHAro poAiTCAto rocnoACTBA mh. H nAK nOKtfnnx Ghbhio AOro4>er h'&koc wmhhV wt wmhha ccaob MtfuieTeijJH wt* haa It»w>kahh H WT AA A°EPe, K^nHO CT»C AHHK^Ai EpAT MnpOCAAKOK AOro4»€T H El’w CCT AAA CAM AhHkWa nOAOBHHO WT Iţ'&HO, ACnpH $ Cp€Bp€HH H 3A EAHH >cAp. A nO CT»MpT»TH AhHK^AOB, WH HX CCT nOKtfnHA GhEHW AOrOtJieT Tex RHUie p6M6HH WMHHe, ACA AhHkVaOB, WT CHHH AhHkVaOB, HA HM6 GtAH H EorAAH, 3A $ ACnpn cpespeHH h 3a bahh ACnpn >cAp. H nAK nOKtfnn Ghbhio AoroeT nOAOBHHO WT HAA — WT At»WaaT WT PT»CHnHHM H WT He... H WT CCCTpA 6H, HA HMC Gtaha, 3a ^b4> ACnpn (bahh) 3a *5 ACnpn cpespeHH. H nAK nOKtfnH Ghbhio AOro4>eT €ahh mca^a wt AiţnrAHH ... ct»c chhobh hm. H nAK nOfrts’nn Ghbhio AOrocjieT... wt Kp'tCT'fe ... 3A ^A\[r ACnpn... TeA'feîKHHtf /KhB WT ... ACA ... ASOpHHK ... (A nOTOM, ca^Va) rocnoACTBA mh GhbYio AorocjieT hmauj€ npeHYe npeA rocnoACTBA mh ct»c Gtohka h ct»c A^ujkah wt ... C€ahl(J€. H tako np'feuie Gtohka (h A^ujkah npeA rocnoACTBA mh kako HMAiiie h whh wmhht») tf TeA'fejKHHOB /Khb h ct»c spoA 3A B0AeHH4^. A nOTOM, rocnOACTBO mh tacaax h c^a’i no npABA^ h no 3akoh, ct»c bt»ch m€Cthth npABHTCAie rocnoACTBA mh h aaA0X rocnoACTBA mh GhbYwb AOroeT h Gtohkt»b h ct»c m€tom ch bY BOA'fepH H CA^rA rocnoACTBA MH GtahOB AOrOcjieT WT PO'rfeHH Aa HCTHHCTBVeT h aa ci»rAeAAT: hmaa eCT Gtt»hhat» akophhk nOAOBHHtf wr cYe BHiue peMCHA WMHHtf HAH HH? H CT»BT»KtfnHlue C€ CfeV TCX kY SOA'fepH BT»CH ... BHA nOAOBHHO wt cYe BHiue peneHA wmhh^ Gtt»hhat»b akophhk. H xoa’iah cfcV Tex Kl soA'fepH Tepe io eCT xotaphcaah h hoctabhah c^t kam€hh. H bhw cct xotaphhk CA^rA rocnoACTBA mh ... Htf wCTAiue Gtohka ct»c mbtom ch wt 3akoha wt npeA rocnoACTBA mh h ahphhah ce c^r wr ahbah^ rocnoACTBA mh ct»c 3aa epAMOT, KAKO B6K6 MCT^X AA H€ HMAT CT»C (BHiue) pCMCHA WMHH^. (H nAK aa cct Ghbiiob) AOroer cahh A'feTHqje 3A ai^hpah, no hmc EOHKO, 3AH6JK6 TA CCT CT»TB0pHA CAHH Al^HrAH GHBHWB AOrOtJieT CT»C CAHA AL^HTAHK^ >K^nAHHU,eB N'feKlUeB WT HOM^HH. H HMAA CCT GhbYiO AOrOcjieT npV> ct»c jK^nAHH4A H^kuja np'feA rocnoACTBA mh. H CHiţe np’feuie >K^nAHH4A www.dacoromanica.ro 287 H'bKliia, KAKO He CCT C'KTBOpnA Toro BHLU6 p-fex MOMT.K (3A ALţHTAH WT AL^HrAHHnS> GheYWB AOrOcjieT), Ntf 6CT C'bTBOpeH 3A AP^r ALţHrAHHH. A nOTOM, ^KfaYlAHHLţA H'feKLUA, WHA C6 6CT CT.MHpHAA WT AOBpO B0A6 CT> GheIW AOrOcjieT, (a* WCTAH6T GheY'WB AOrOcjieT TAH MOMT.K) 3A ALţHrAH, nO HM6 fjOHKO. H &&A ecr Ghbhw Aoro4>eT pAA» CT>MHpeme ^riAHHnes H'feKiueB p Acnpn. (H npoMennA ecT Ghe'i'w AOro4>eT eA«^) AHHrANKtf (ct»c ... Aa e^A^) AivirAHictf Paa’i AU,nrAHKV. H riAK a* cct Ghbhio Aoroer eA«A ALţnrAHKtf, no hm€ Maphka, 3AH6/K6 Mtf ... (H npo)AABAAn ctfT (bhlu6 pepeHH AtOA'i'e) wmhhc h ALţnrAHH wr hhxho Aospo boaw h ctc tf3HAHie bt»C6M MerniauinM wt rop h wt aoa h wt npeA ■ rocnoACTBA mh. (Gero paa'i, aaA<>X h rocnoACTso mh GhbYiob AoroeT, raicoace a* mm cct BT» WMHHT» H BT» WXABT», H CHHOBOM 6Mtf) H BHOKOM H np’feBH^MCTOM H H6 wt Koro>K6 HenoTTtKHOB6Ho, no wpH3M0 rOCnOACTBA MH. Ge>Ke cbcactcac (nocTABA'feeM rocnoACTBO mh: jk^iiah MHTprfe bca ABOpHHK H KtftlAH MnpOCAAs) B6AHKH AOr<>4>eT H GTAH CnATAp H KoCTAHAMH BHCT’iiap H XApBAT CTOAHHK H EpAT^A KOMHC H FoHLVfe nCXApHHK H GTOHKHlţA B6AHKH nOCTCAHHK ... (H HAnncAx A3 ... bt») ctoahh rpAA^ EtfictfpeqjH, M’feceLţA reHApYe aY AbHH, WT &AAMA AO CCA’fe BT. A’fcT /3U3. | Kw MY’xH'k BW6BWAA, mhaoctiw eokîa rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod (şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi) preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Sibiiu logofătul, şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Muşeteşti, din tot satul jumătate şi din câmp şi din pădure şi din vatră, din vecini şi din apa Teleajenului Viu, cu vadurile de moară şi din apa Vodnăului cu vadurile de moară şi cu tot hotarul, partea lui Stănilă vornicul cât a cumpărat Stănilă vornicul de la (Sibiiu) din Ciociani, încă din zilele răposatului Petraşco voievod, deoarece sluga domniei mele Sibiiu logofătul a cumpărat-o de la Barba, nepoata lui Stănilă vornicul, pentru 16 000 aspri gata încă (l-a şi înfrăţit). Şi iar să-i fie ocină lui Sibiiu logofătul la Muşeteşti, loc din pădure, lângă Cursură, toată, câtă a rămas nevândută de Lăudat din Răsipnici, pentru că Sibiiu logofătul a cumpărat această mai sus-zisă pădure, toată, şi cu pomet, partea mai sus-scrisă a lui Lăudat, de la Bogdan, nepotul de fiu al lui Lăudat, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Sibiiu logofătul toată ocina numită la Dobreni şi din câmp şi din pădure şi de pretutindeni de la Mihăilă şi de la Nenciul şi de la Neagoe şi de la Banciul şi de la Muşat pentru 1 600 aspri, încă din zilele răposatului părintelui domniei mele. Şi iar a cumpărat Sibiiu logofătul nişte ocină din ocina satului Muşeteşti de la Găojani şi de la Dobre, împreună cu Diicul, fratele lui Miroslav logofătul şi a dat singur Diicul jumătate din preţ, aspri 500 de argint şi de bani 1 100. Iar după moartea lui Diicul, le-a cumpărat Sibiiu logofătul acele mai sus-zise ocine, partea lui Diicul, de la fiii lui Diicul, anume Stan şi Bogdan, pentru 500 aspri 288 www.dacoromanica.ro de argint şi pentru aspri bani 1 100. Şi iar a cumpărat Sibiiu logofătul jumătate de la ... de la Lăudat din Răsipnicişi de la Ne... şi de la sora ei, anume Stana, pentru 2 500 de aspri (bani) şi pentru 1 000 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Sibiiu logofătul un sălaş de ţigani ... cu fiii lui. Şi iar a cumpărat Sibiiu logofătul... de la Cârstea... pentru 1 700 de aspri... Teleajenul Viu din partea... vornicul. (Iar apoi, sluga) domniei mele Sibiiu logofătul a avut pâră înaintea domniei mele cu Stoica şi cu Luşcan din ... şelişte. Şi aşa pârâu Stoica (şi Luşcan înaintea domniei mele că au şi ei ocină) la Teleajenul Viu şi cu vad de moară. Iar apoi, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Sibiiu logofăt şi lui Stoica şi cu ceata lor 12 boieri şi sluga domniei mele Stan logofătul din Roteni, să adeverească şi să cerceteze: a avut sau nu Stănilă vornicul jumătate din această mai sus-zisă ocină? Şi s-au strâns acei 12 boieri toţi... jumătate din această mai sus-zisă ocină a fost a lui Stănilă vornicul. Şi au umblat acei 12 boieri de au hotărnicit şi au pus pietre. Şi a fost hotamic sluga domniei mele... ci a rămas Stoica cu ceata lui de lege dinaintea domniei mele şi s-au sculat din divanul domniei mele cu rea ruşine, ca mai mult amestec să nu aibe cu (mai) sus-zisa ocină. (Şi iar să-i fie lui Sibiiu) logofătul un copil de ţigan, pe nume Voico, pentru că l-a făcut un ţigan al lui Sibiiu logofătul cu o ţigancă a jupaniţei Neacşa din Cioce(ani. Şi a avut Sibiiu logofătul pâră) înaintea domniei mele cu jupaniţa Neacşa. Şi aşa pâra jupaniţa Neacşa că n-a fost făcut acel mai sus-zis copil (de ţiganul lui Sibiiu logofătul) ci este făcut de alt ţigan- Iar apoi, jupaniţa Neacşa, ea s-a împăcat de bunăvoie cu Sibiiu logofătul, (să-i rămână lui Sibiiu logofătul acel copil) de ţigan, anume Voico. Şi a dat Sibiiu logofătul pentru împăcare jupaniţei Neacşa 100 aspri. (Şi a schimbat Sibiiu logofătul o) ţigancă (cu ... să fie) ţigancă pentru ţigancă. Şi iar să-i fie lui Sibiiu logofătul o ţigancă, pe nume Marica, pentru că ... (Şi) au vândut (mai sus-zişii oameni) ocinele şi ţiganii de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. (Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Sibiiu logofătul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui) şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori (pune domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav) mare logofăt şi Stan spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic ... (Şi am scris eu,... în) cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 11 zile, de la Adam până acum în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 097 (M-rea Snagov, IX/3). Orig., perg. (46 x 33), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVm, după care s-au făcut unele completări; altă traducere, ibidem, ms. 354, f. 27-28. EDIŢII. Trad. DIR, B, 363-365. www.dacoromanica.ro 289 185 1579 (7087) martie 10, Bucureşti f Mhaoctiio BOîKiew, Iw MnxH'fe bobboaa h rocnOAHHT» bt»coh 36mah ^rrppOBAAx’iHCKOe, chht» bcahkato h np'feAOspAro AAeăAHAptf bobsoa^. Aabat rocnOACTBO mu c'ie nOBeA'feme tociioactba mh Mhacb ct»c chhobh ch, bahi^cm Eon» aaCT> raKO>Ke a* ecr wMHHtf OsieAeqjH wt Koahhthha, uit aba Ahkt»b h EpATtf ch Gtahob nOAOBHH^, wt nOAW h urr boa* h urr luVm h uit no B'bCOM XOTApOM, nOH6?K6 CCT nOKtfnHA CIW BHLU6 p6M6HA WMHHA UIT AHKA H UIT Gtah, chhh IlT»A^peB Awrui4*eT uit Ot»k^iahh, 3a >c infcW, noroaHe ei' n ceAO MecTO 34 kS’kc h 34 rVMHO www.dacoromanica.ro 291 h nepHBOAW h BT»cex nAOTOse wkoao. H nAKH a* hm cct adi’nAHtf AtfMHTptf B6AHKH KAlOMAp H JKtfnAHHHtf 6rO KdA'fe HenTtfpHAC WT Afe'A EpAT^AWB, CHHT» EtfKUieB, tf nOAW HHBtf A H tf A^a nOTOAHC 3A BHNOrpAA 5 H CT»C MCCTO. IIOHOKC WBIC BHLU6 pCMCHC WMHHC H BHHOrpAAC EHW HX 6CT flOKtfflHA MS’uiat. aah wt haa II'bKAA'b, 3a *rpM Acripn h 3a cahh koh 3a t ACnp» h WT HA EpAT^A, CHHT» EtfKLU'bB, 3d Y ACnPH H 3A fi B€APA BHHO H ClţiC WT nO np'feîKAe. A nOTOM, BHLL16 peM6Htf npABHTCAlO TOCnOACTBA MH, /KS’nAH 4,tfMHTptf B6AHKH KAlOMAp H ^KS’nAHHL^A erO KdAdî npHLUAH CfcV npCA nOKOHHOMtf pOAITBAfO rocnoACTBA mh h cniţe ce cfcV haakaah, iakojkb aa noKtfnHT whh cVe BHme peM6H6 WMHH6 H nOTOAHg 3<* BHHOrpAA WT HA II'BKAAft H WT EpAT^A, 3AHOKC hm cct wt tfase bpatih h wt a^Aiha hx, a A/Wlhat hc hmat hc baho Mer’fex AA noK^nHT, epe cct ehw bahh bcmhh^. H eijjette cS’t jkaaobaah î+cS’nAH 4,tfMHTptf B6AHKH KAlOMAp H HîtfnAHHlţA 6r0 KdA'fe npCA pOAÎTCAlO TOCnOACTBA MH Aag^AHAP^ B06B0AA epe KT»AA CfcV npOAAAH II'bKAAtt H EpAT^A T€X WMHH6, WHH H6 CfcV 3HAAH, 3AHOK6 HC CkV EHAH BT» 3CA\A6 rOCnOACTBA MH, Htf BHAH C^T npHB'fesH BT» MW5KAH 36MAH. H CTOAAH C^T AHlţtf npCA TOCnOACTBA M^ CT»C Mfc’lUAT. A TCM, nOKOHHATO pOA'lT€AW TOCnOACTBA MH CT»rACAAA CCT H C^AHA no npABA^ h no 3akohS* ct»c bichmh MecTHTie npABHTCAVe rocnoACTBA mS* h KS’nno ct»c wriţtf baaaii^c KHp Thmi6. H AOEpe hcthhctbobaa cct rocnoACTBA M# epe JKS’nAH 4,S’MHTpk’ B6AHKH KAlOMAp H KtfnAHHIţA CTO KdA'fe H’tîCT EHAH 36MA6: kt»aa ce cSV npOAAAH Tex wmhhc. Tdace, bt» tom, c^aha «X eCT H AAA cct rocnoACTBA mS* ttVnAHtf RdMH'rptf bbahkh kaiomap, iaK0*;e aa cct boach AA nOKtfnHT H Aa M6TH6T ACnpHH MtfuiATOB, 3AH€?K€ 6CT 3A A^A’i’h^ HX, A rt/WuiAT HHKOTAA MBT'fex (AA «6 HMAT). A TCM, tttfnAH 4,tfMHTptf BCAHKH KAlOMAp, WH CCT BpATHA ACnpH WT npeA nOKOHHOMtf pOA'lTgAtO TOCnOACTBA MH, Tepe hx eCT aaa bt»ch pfcW M^lhatob Acnpn totobh *hc{>m h bahh koh, bt»c H^ao no mhca^ e*e cct noKtfnHA. H wctaa cct A/Muiat wt 3akoh wt np^A rocnoACTBA Mtf, kako no mhoto Me'rfex AA hb hmat. A noTOM, aa ce 3habt e(pe 3a) chx bhujb pbmbhb wmhhb, wha cct CbnpCAA H ÎK^nAHH^A KepA, KAKO Aa MeTHHT TCX ACnpH A/ltfuiATOB H Aa Api»>KHT BHLU6 pe'ICHA WMHHA. H ^ TCM, cWaHA HX CCT nOKOHHArO pOAÎTCAlO rocnoACTBA mh h aaa cct rocnoACTBA Mtf >K^nAHH4S’ Kep(en 3akoh bî) EOA'fepu, AA 3AKA6T KAKO H'feCT 3HAAA KtI>Aa CCT nOK^nHA MS’uiAT TCX W'IHHg, A WHA H^CT AVOTATi 3AKA6TH, 3AHOK6 6CT EHAA S* SCMA'fe H HC XOT'fedA CCT TOTAA AA nOKtfnHT. H WCTAAA 6CT >K^nAHH4A KepA WT 3AKOHA WT npCA pOAITBAfO rocnoACTBA a\h. H nAKH aa cct npABHTCAio rocnoACTBA mh aţtfnAntf b€ahko (KAlOMAp) H HîtfnAHHlţtf CTO KdA'fe ^ MenTVpHAC WT A€AA II'bKAA'b 5 nOrOAHC 3A BHHorpAAe h CTiC mbcto h noAio aba hhbc, noHe>Ke hx cct noK^nHA ^KS’nAH AtfMHTptf BCAHKH KAlOMAp TCX nOTAHC 3A BHHOrpAA^ (H CT»C MBCTO) WT HAA ntKAAM 3A ?.&. ACnpH CpeEpeHH H 3A C ACnpH BAHH. • 292 www.dacoromanica.ro H nAKH A<\ 6CT nOMTCHHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBA MH Hîk’nAHk’ Ak’MHTptf BCAHKH KAlOMAp HcnTtfpHAC, WMHHtf WT ACA EpAT^AOstf H GCMKtB, CHHOBH Kaacb, AeceTAAro a^aa wt nOAio h wt uikW h wţ A’feA ctc BHHOrpAAe h nOrOAHC H CT.C A\eCTO 3A BHHOTpAAI H WT BHHApHM TAKOîKAepe A* tf3HMACT AecerAAro a^ao. 3ahokc cie BHUie pcmcha wmhhS’ h noroAHe za BHHOrpAA BHW HX ec nOKtfnHA 6AHH MAOB’feKT» BCMHHtf, flO HA\e GTAHMIOA, WT HAA BHUie pCMCHH AWAie, WT EpAT^A H WT GeMKA CHHOBH KAAeB, 3A jK6 C&V WT BpATl’e H WT A’feAMHA hx- Gh4«kc BHA'fex H npOMCTAx rocnoACTBO mh khhiV noKOHHHOMtf poaYtcaio TOCnOACTBA MH AAegAHAP^ B06B0AA HAA T^X BHUJC peMCHC WMHHC H BHHOrpAAH 3A nOKk’nAeme h 3a wctabujc. H nAKH Ad A\tf eCT nOMTeHHOM^ npABHTCAlO TOCnOACTBA MH HîtfnAHk’ A^MHTpV B6AHKH KAlOMAp H CT»C CHHOBH CH, CAHLţH M^ Eon» npHntfCTHT, IAK02KC AA mV cct wmhhV HenTVpHAe wt a^a IIt»kaa«b hhbc mb, aah a* ce 3HACT: nOAlO, KOA KopHeT, HHBC (a‘0 nOAW H npeKO BAAG HHBC KH, nOHOKC HX CCT nOKtfnilA îK^nAH A^MHTpV BCAHKH KAlOMAptf WT HA ITbKAAAl 3A ^ej( ACnpH BAHH H3ACK ACnpH CpeBpeHH. H nAKH Ad CCT nOMTCHHOM^ npABHTCAlO TOCnOACTBA MH JKk’nAHfc’ A^«HTpV BCAHKH KAlOMAptf, IAKOKC Ad A\tf CCT WMHHtf tf HcnTtfpHAC WT ACA II'tKAA'tB HHBC H 11 CT»C CCAAAHLţIC 3A K^KC H M6CT0 3A ABOptf H AB’fe tf>Ke BAAC H nOTOAHe 3A BHHOrpAA^ §, 3AHOK6 HX CCT nOK^nHA >K^nAH 4*^<«HTpV BCAHKH KAlOMAp WT HAA II'bKAAM 3A /a'wOC ACnpH. H nAKH Ad Altf CCT nOMTCHHOM^ npABHTCAlO TOCnOACTBA MH »cVnAH ^^MHTp^ BCAHKH KAlOMAp^ AB’fe HHBC WT AGA IltRAAMB nOHCJKC HX CCT nOBpATHA ÎK^nAH AtfMHTptf BCA KAlOMAp wt nonA TwAAep, Tepe m^ cct Add cmc Acnpn. H nAKH nOK^nH JKfeVlAH BCAHKH KAlOMAp AB’fe HI1B6 WT HA Hl>KAAA\ 3A C ACnpH. H nAKH nOAApOBAA CCT ITbKAAT» no >K^nAH 4t^A\HTpV BCAHKH KAlOMAp, TCpC M^ CCT Add €AHH HHB WT KOAKA. H nAKH Ad CCT >K^nAH^ A^HTpV BCAHKH KAlOMApV 6AHA OTpAA-K WT ACA IITiRAA^B, nOHC^CC H CCT nOBpATHX APdrwT1»» TCPC Mts’ CCT Add ÎK^nAH AtfA\HTptf BCA KAlOMAp pSC ACnpH. www.dacoromanica.ro 293 (K rtdKH a*) K6 VA 6CT A*pORAA xVnAHHHA KAriA’fc, A^iyepA TVaoP S6a bah, 3ah&kc c^t (bhah) kt» CR’fcTOe iţpbKORT», Tepe C^T CT»TROpHAH GpATCTRO. A JKtfnANtf ^«MVTţfti RCAHKH KAlOMAptf, WH eCT noA*pOKAA no actfnAHHHA KAriA’fe paa'i GpÂTCTBtf ct»c rTaakth ataa3. H nAKH aa ecT JKtfriAHtf ĂtfMHTptf rcahkh kaiomap cahh ahhpah no hmc BeMA, 3AH6JK6 TA 6CT A<*pORAA fjAAA^A WT KOMAHH pAA’l SpATCTRtf MTO C^T CtTROpHAH. A JK^VlAH Atf'WHTptf R6AHKH KAlOMAp, WH CCT A^pORAA nO BaAA^A WT KoMAHH CT»C 6A»H KOH AOBpT». AaH nOspATHUie CA H AdpORAUie CA 3A HHXHWM AOSpWM ROAIO. H nAKH A* CCT ttk’nAHk’ Âfc’MHTptf R6AHKH KAlOMAp 6AHH ALţHTAH nO HM6 PaA^A, CHHT» At»H^IVR nOH6>Ke TOrO ALţHTAH BHW 6CT 3A Paa^a^ wt ÂP'kf’oeLţjH h actfnAHHnk’ ero N’feKWA. Ta>k6 ecT tfKpAA K^KW eAHOMtf MAOR’fcKT», nO HM6 CDaHMA, WT RApOLU TOCnOACTRA MH WT Ek’Kfc’peLJJH H npHXKATHAH TA CfcV AHl^tf TAT. H H6 XOT'fedH CfcV EOA'fepH Ad nAATHT ero. Tajk6 ctnepHHK cm# CDahma, wh ecT xot^a a* ta ws’fjCHT no SAOA'feAWM ero. A jk^Yiah A^Hrp^ rcahkh kaiomap, wh cct haatha ero wt CT»nepHHK ero, Qahma, ct»c yR ACnpH wt npeA rocnoACTRA mh. Oero paa'i, a*AwX rocnoACTRO mh jKtfnAHtf AtfMHTptf k6ahkh kaiomap, iakokc aa Mtf ctfr rt»cc RHuie peneHe wmhhc h AiţnrAHH wmhh# h kt» wxdetf, CA*tf H CHHOKOM 6Mtf H HH WT KOrOK HCnOKOA’feBHMO, nO peM TOCnOACTRA MH. Geace h CReAereAie iioctaraio rocnoACTRO a\h: ackViAH MHTp’fe rcahkh ABOpHHK H tttfnAH MhpOCAAR K6AHKH AWrWtţ>6T H KoCTAHAHH RHCTHAp H Gtah KWMHC H XdpRAT CTOAHHK H TOHU’t neXdpHHK H Gtohka 8eAHKH nOCTCAHHK. HcnpARHHK, MHpOCAAR^ R6AHKH AWrWtjjeT. H A3, IJIecjjdH, eace w HAnHCAX bt» hactoahh rpAA rAAroAeM'm Ek’Kfc’peLţJH, AvfeceHA MApTl’e KH ABHH H TeK^LţJHM A’tTWM WT Aa<*MA AO CeA’fc R A’fcT /3ÎÎ3. t îw MHXH’fc RweRWAd, mhaoctTio Goac'ito rocnoAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dumitru marele clucer şi jupaniţei lui, Calea, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie în Cepturile din partea lui Păcală 18 ogoare în câmp şi două curături şi pe vale două ogoare şi loc de vie cu pădure 15 pogoane şi în sat loc de casă şi de arie şi grădină şi toate gardurile înjur. Şi iar să fie jupanului Dumitru marele clucer şi jupaniţei lui, Calea, în Cepturile, din partea lui Braţul, fiul Bucşei, un ogor în câmp şi în deal 6 pogoane de vie şi cu loc. Pentru că aceste mai sus zise ocine şi vii le-a cumpărat Muşat, însă de la Păcală, pentru 3 140 aspri şi pentru un cal de 300 aspri şi de la Braţul, fiul lui Bucşă, pentru 400 aspri şi pentru 80 vedere de vin şi încă de mai înainte. Iar apoi, mai sus-zisul dregător al domniei mele, jupan Dumitru marele clucer şi jupaniţa lui, Calea, au venit înaintea răposatului părintelui domniei mele şi aşa s-au plâns, ca să cumpere ei aceste mai sus-zise ocine şi pogoane de vie de la Păcală şi de la Braţul, pentru că sunt din funia fraţilor lor şi din dedina lor, iar Muşat nu are 294 www.dacoromanica.ro nici un amestec să cumpere, căci a fost un vecin. Şi încă s-au jeluit jupan Dumitru marele clucer şi jupaniţa lui, Calea, înaintea părintelui domniei mele Alexandru voievod, că, când au vândut Păcală şi Braţul acele ocine, ei n-au ştiut, pentru că n-au fost în ţara domniei mele, ci au fost pribegi în ţări străine. Şi au stat faţă cu Muşat înaintea domniei lui. Iar la aceasta, răposatul părinte al domniei mele a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi împreună cu părintele vlădica chir (Ef)timie. Şi bine a adeverit domnia lui că jupanul Dumitru marele clucer şi jupaniţa lui, Calea, n-au fost în ţară când s-au vândut acele ocine. Deci, întru aceasta, i-a judecat şi a dat domnia lui jupanului Dumitru marele clucer să fie volnic să cumpere şi să lepede asprii lui Muşat, pentru că este de moştenire a lor. Iar Muşat niciodată să nu aibă amestec. Iar întru aceasta, jupan Dumitra marele clucer, el a întors asprii înaintea răposatului părintelui domniei mele, de i-a dat toţi în mâna lui Muşat 50 590 aspri gata şi un cal, toate deplin, după seama cu care a cumpărat. Şi a rămas Muşat de lege dinaintea domniei lui, ca să n-aibă mai mult amestec. Iar apoi, să se ştie (că pentru) aceste mai sus-zise ocine a pârât şi jupaniţa Chera, ca să lepede acei aspri lui Muşat şi să stăpânească mai sus-zisa ocină. Iar întru aceasta, răposatul părintele domniei mele i-a judecat şi a dat domnia lui jupaniţei Chera (lege 12) boieri, să jure că n-a ştiut când a cumpărat Muşat acele ocine, iar ea n-a putut să jure, pentru că era în ţară şi n-a vrut atunci să cumpere. Şi a rămas jupaniţa Chera de lege dinaintea părintelui domniei mele. Şi iar să fie dregătorului domniei mele, jupanului Dumitra marele (clucer) şi jupaniţei lui, Calea, în Cepturile, 6 pogoane de vie din partea lui Păcală şi cu loc şi în câmp două ogoare, pentru că jupan Dumitra marele clucer a cumpărat acele pogoane de vie (şi cu loc) de la Păcală, pentru 1 000 aspri de argint şi pentru 200 aspri bani. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dumitra marele clucer ocină în Cepturile, din partea lui Braţul şi a lui Semca, fiii Calei, a zecea parte din câmp şi din pădure şi din dealul cu vie şi 8 pogoane cu loc de vie şi de asemenea să ia a zecea parte din vinărici. Pentru că această mai sus-zisă ocină şi pogoane de vie le-a cumpărat un om, vecin, anume Standul, de la mai sus-zişii oameni, de la Braţul şi de la Semca, fiii Calei, pentru 2 000 aspri de argint şi încă din zilele răposatului Petra voievod şi fără ştirea jupaniţei Calea. Iar din vremea în care părintele domniei mele a ajuns domn al Ţării Româneşti, iar jupan Dumitra marele clucer şi jupaniţa lui, Calea, au stat faţă înaintea răposatului părintelui domniei mele cu acel vecin, Standul. Deci, întru aceasta, domnia sa a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei sale şi a adeverit domnia sa că acel vecin, Standul, i-a înşelat şi a cumpărat acele ocine fără ştirea lor. Astfel i-a judecat domnia lui şi a dat jupanului Dumitra marele clucer şi jupaniţei lui, Calea, de au întors acei 2 000 de aspri lui Standul dinaintea domniei lui. Şi a rămas Standul de lege dinaintea lui, mai mult amestec să nu aibă, pentru că este un vecin, iar jupan Dumitra marele clucer să stăpânească toate mai sus-zisele ocine şi pogoane de vie, pentru că sunt de la fraţi şi din dedina lor. Astfel am văzut şi am citit domnia mea cartea de cumpărătură şi de rămas a răposatului părinte al domniei mele, Alexandra voievod, pentru acele mai sus-zise ocine şi vii. www.dacoromanica.ro 295 Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dumitru marele clucer şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Cepturile, din partea lui Păcală, 42 ogoare, însă să se ştie: în câmp, lângă Cornet (14) ogoare, în câmp şi peste vale 28 ogoare, pentru că le-a cumpărat jupan Dumitru marele clucer de la Păcală, pentru 5 600 aspri bani şi pentru 220 aspri de argint. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dumitru marele clucer, ca să-i fie ocină la Cepturile, din partea lui Păcală 8 ogoare şi cu o vatră de casă şi loc de curte şi două funii în vale şi 6 pogoane de vie, pentru că le-a cumpărat jupan Dumitru marele clucer de la Păcală, pentru 1 875 aspri. Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele jupan Dumitru marele clucer două ogoare din partea lui Păcală, pentru că le-a întors jupan Dumitru marele clucer de la popa Toader, de i-a dat 295 aspri. Şi iar a cumpărat jupan Dumitru marele clucer două ogoare de la Păcală pentru 200 aspri. Şi iar a dăruit Păcală pe jupan Dumitru marele clucer, de i-a dat un ogor de la Codea. Şi iar să fie jupanului Dumitru marele clucer o ogradă din partea lui Păcală, pentru că a întors-o Dragotă, de i-a dat jupanului Dumitru marele clucer 1 200 aspri. (Şi iarăşi să)-i fie jupanului Dumitru marele clucer un ţigan, anume Radul şi o ţigancă, anume Vi(şa), pentru că i-a dăruit jupaniţa Caplea, fiica lui Tudor marele ban, pentru că au fost în sfânta biserică de au făcut frăţie. Iar jupan Dumitru marele clucer, pentru frăţie, el a dăruit pe jupaniţa Caplea cu 12 coţi de atlaz. Şi iar să-i fie jupanului Dumitru marele clucer un ţigan, pe nume Becea, pentru că l-a dăruit Vladul din Comani pentru frăţia pe care au făcut-o. Iar jupan Dumitru marele clucer a dăruit pe Vladul din Comani cu un cal bun. însă s-au înfrăţit şi s-au dăruit de a lor bunăvoie. Şi iar să fie jupanului Dumitra marele clucer un ţigan, anume Radul, fiul lui Lânuţă, pentru că acel ţigan a fost de moştenire al lui Radul din Drăgoeşti şi al jupaniţei lui, Neacşa. Astfel, a furat casa unui om, anume Oancea din oraşul domniei mele din Bucureşti şi l-au prins hoţ de faţă. Şi boierii n-au vraf să-l plătească. Deci Oancea, pârâşul lui, a vrut să-l spânzure, după fapta lui rea, iar jupan Dumitra marele clucer, el l-a plătit către Oancea, pârâşul lui, cu 450 aspri dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat domnia mea jupanului Dumitra marele clucer, ca să-i fie toate mai sus-zisele ocine şi ţigani de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Ştefan, care am scris-o în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna martie 28 zile şi cursul anilor de la Adam până acum, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., ms. 1 232, f. 213-217. Copie modernă, cu o traducere. EDIŢII. Trad. Furtună, Doc. Ceptura, 12-14; DIR, B, 366-369. 187 1579 (7087) aprilie 2 f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această 296 www.dacoromanica.ro poruncă a domniei mele feciorilor lui Băncilă, anume Vlaicului şi lui Stan şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşiia de la Luciiani, pentru că iaste a lor de baştină de la muma lor, Ana. Apoi, ei n-au putut să se odihnească, ci au avut pâră cu feciorii Vladului şi ai lui Şărb înnaintea domniei mdle. Şi aşa pâra feciorii Vladului şi ai lui Şărb înnaintea domniei mdle, cum au şi ei moşie şi bucate şi bani înpreună cu feciorii lui Băncilă, anume Vlaicul şi Stan. Iar domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după ldge, cu toţi cinstiţii boiari şi am dat domniia mea feciorilor Vladului şi ai lui Şărb 16ge 12 boiari, ca să jure cum au şi ei preste acea mai sus-zisă moşie şi bucate şi bani înpreună cu feciorii lui Băncilă. Iar ei n-au putut aduce acei 12 boiari la zi şi la soroc, ca să jure, gicicum, ci au rămas feciorii Vladului şi ai lui Şărb de ldge dinaintea domniei m61e şi dinnaintea tuturor cinstiţilor boiarilor domniei mele. Pentru aceia, am dat domniia mea feciorilor lui Băncilă, anume Vlaicului şi lui Stan, ca să le fie moşiie la Luciiani, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domniia me pe: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Stan spătar i Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea pehamic i jupan Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Miroslav vel logofăt. Şi am scris eu, Stan de la Gemenele, în luna lui aprilie 2 dni, leat 7087 (1579). Arh. St. Buc., Doc. istorice, CLXV/125. Traducere din a doua jumătate a sec. XVm. 188 <1579) aprilie 2 f Mhaoct'uo bo>kYio, îw MnxH'k soeBOAa h rocnoAHHh. bt»coh 3£ma6 VrrppoBAaxetiCKO, cum» BeAHKaaro h np'kjvoepaaro AaegaHAptf boceoa^-rocnOACTBO a\h cYtO noseaerne rocnoACTBa mh catfrtf rocno^CTBa mh KnpKa komhc h jKtfnaHHLţtf eA\tf H^kuia h ct»c cecTpa ch Mapa H CT»C HHX CHHOBH, eAHL^e hm Eon» aact, tapate a* hm ecT WMHHtf ceao OtfTeipn, a^a AeAd mm NrkKui6B bt»ca, wt nocs^A^, 3AH6JKe hm eCT CTapa h npasa wmhhV h a^a'ihV h np’tKHe wt no A^A* mm Nuiaua, aoacha wt cpaTHia en, wt a&naH IIIepBAH BaH H WT AmHK^A KA^Map. H x°Tape a* mm ce 3Haer: wt kt» KtfpT»TeijjH wt MocTmpe no KAdAHHLţi» EfcW h no KptfiuKtf h no BA’tM’fe ropratitfa Gt6A6b, tajkc Aak Gtocb AOpH AP^tfa HK0aH6B. A noTOM, KnpKa komhc h KtfnaHHLţa ero H'kKuia h cecTpa ch Mapa, whh HMarne npeme npeA rocnoACTBa mh ct»c actfnaH GronKa bcahkh nocTCAHHK. H TaKO np’feuie JKtfnaH CTOHKa bca nocTgAHHK, KdKO ecT KtfnoBaa Baa^a BaH noaOBHHO wt ceao OkVeiţiH wt Taa A^Aa. A T6M, attfndHHLţa Kana’h wt IlepHUj h aHencetf eH Tfe’AOp h attfndHHLţd AlapYia h A/lVuia, whh CB6AMT€ACTB0Bauie CdMH npeA rocnoACTBa mh, KaKO H'fecT noKtfnna fiaaA^A saH wt Taa ACAa HHipa HHKaK0>K6, ntf TaKO wCTauie (îKtfnaH GrOHKa) bca nOCTCAHHK WT 3dK0H WT np6A TOCHOACTBa MH. www.dacoromanica.ro 297 Gero p^A'i, a(4A°X h rocnOACTBO mh KnpicKs komhc) h >KtfnAHHiţ€ eeT H GTAH CIlATAp H (KOCTAHAHH BHCTIiap H GTAH KOMHC) H XapBAT CTOAHHK H TOHlţe (l€XApHHK H tttfriAH GTOHKHlţd B€A (10CT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB BCA AWrVW6T. (H HAnHCAX) A3, A'feTKO, CHHb AYhKT»B VOT 3HMBp6qiH, M’feCCl^A A(ipHA΀ B AbHH, BT» A’feTO ... t ÎVW M’l’XH’fe BW6BWAA, MHAOCTIW BO^IW TOCnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Chirca comisul şi jupaniţei sale Neacşa şi cu sora sa Mara şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în satul Futeşti, toată partea bunicii lor Neacşa, de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi zestre de la bunica lor Neacşa, dată de fraţii ei, de jupan Şerban banul şi de Diicul clucerul. Şi hotarele să i se ştie: dinspre Curăteştii de la Mostişte, pe la fântână la Bugu şi pe la păr şi pe vâlcea, la Gorganul lui Stelea, apoi la Lacul lui Stoia, până la Drumul Icoanei. Iar apoi, Chirca comisul şi jupaniţa Iui, Neacşa şi sora sa Mara, ei au avut pâră înaintea domniei mele cu jupan Stoica marele postelnic. Şi aşa pâra jupan Stoica marele postelnic, că a cumpărat Vladul banul jumătate din satul Futeşti, din acea parte. Iar întru aceasta, jupaniţa Caplea din Periş şi nepotul ei, Tudor şi jupaniţa Maria şi Muşa, ei singuri au mărturisit înaintea domniei mele, că n-a cumpărat Vladul banul nimic din acea parte, nicicum, ci aşa a rămas (jupan Stoica) mare postelnic de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat (şi domnia mea lui Chircă comisul) şi jupaniţei sale Neacşa şi surorii sale Mara, ca să le fie lor ocină ohabnică, lor şi fiilor (lor şi nepoţilor) şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori (punem) domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan spătar şi (Costandin vistier şi Stan comis) şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. (Şi am scris) eu, Detco, fiul lui Liică din Zimbreşti, luna aprilie 2 zile, în anul... t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, XL/58. Orig., hârtie, lipseşte o parte din el, pecete timbrată. Cu o traducere din 1827. Datat după divan. EDIŢII. Trad. Năsturel, 228-229; DIR, B, 369. 298 www.dacoromanica.ro 189 1579 (7087) aprilie 4, Bucureşti f Bt» XpncT<\ Bora, GAarOBrfepn'm h GAaroMeCTHBYn h XphctoawghbYh h CAAtOApbXABH'm, îw MnxH’fe bocboaa, chht» bcahkato h np^AOsparo AaegaHAp^ BOeBOA^» gojkYio mhaoctYio, gojkYcm AdP0BAH',eM» WBAAAaeipoMH h rocnOACTB^eipoMH bt^coh 3cmac VrrppoBAaxYwcKOe, eipeîKe 3anAAHeHCKbiM CTpaHaM, AAMauitf h Oarapaiu^ xeP4er> M>Ke Bb CHA'fe GAaronpoH3BOAnx rocnOACTBo mh cbohm GaarbiM npoH3BoaeHYeM, hhctum, cb’Iîthm h cb^tamm cpiiA^Mb rocnOACTBo mh, iako npocaaBHTH npocAABAbinaro XpHCTa ha np’fecTOA’fe CB’feTonoMHBLuaro poAHTeaYeM rocnOACTBo mh h caaboaaa Bb3HeceuJAro M’fe. Geace ^go Bt>cnoMTfenS,BLLie rocnOACTBo mh, iako mho3h LţapYe Bb LţApCTBYe H B6C6AHLU6 C6 H£ MAAH LţapCTBH H6G6CHArO HACATf»A0BAC6. TbLjJH GO C*fe H A3b HeTbMYlO ce IţapCTBO HCnpABHTH, Hb W npHCHbie CBOe CbMOTpHTH, IAK02K6 C&V npHCHIH H HCTHHH H npABOB’fepHH H MHOrOnOCAtf>KHBUJ6 H H6 Bb MT02K6 HH H3B’kpHUI6 Ce, HH2K€ BparOMb MOHMb A*UJ6 nAClJlb, Hb KpbBb CBOH He noipbAHUie h3Ahiath paAi (rocnOACTsa mh), laxoacc GAaro KopeHÎe MbCfrfeHUie caaobhYh nau>AA npHHece. TeM paAY, A^pOBAX CbH BbC'feHbCTHIH H GAArOWGpA3HH H np’&AnOMHTAHH (h H*e HAA BbCrfe)MH MbCTHH AdP0B HACTOeiJiHX, CYlO XP^COB^A rOCflOACTBA MH, laKoace Ad eCT rocnoACTBA mh ccao KHC’feaeitfj’A BbC, CbC bbcom xo^apoM, sape eAHKO ce X'T'CT (H3GpaTH WT nO>CB^A€ H WT BCMHHH H WT llitfM H WT GAATO H wt no BbC MecT. IIoHeace Toro ceao gha cct 3a a^A””^ TVaopob Awrwer wr OpGoeipH h KtfnaHHLţeB ero (Gtaha). H xoTape A* ce 3Haerb: wt boa^ A^has^, wr ha HernpH naonn haa ccao, no GpoA BOAeHHLţe, Taace no ToprbHeAe h wr Ttfia, no ETbUJHK^4,b h wt tVh no GopAHLţtf, Taace no nfcV boacuhi^cm, AAace ao xlepH^’ATfeca. BaHeace ra CbM noKteViHA rocnOACTBo mh wt actfnAHHLţA GtAHA H WT CHHb en, GTAHKO nOCTCAHHK, CHHb W(A0P0B AWrw)4>eTT» WT OpGoetpn, 3A jeT CbC (cha)wm. A tcm, noKOHHOMtf nerpaujKO bocboa^ tacaaa cct h c^AMd no npasA^ h no 3akohho CbC BbC’feMH hgcththmh npaBHTCAYe (rocnOACTsa m^ h) cct Add noKOHHOMtf IleTpaLiJKO bocboa^ JSaAA^AWB KWMHC H acfc’nAHHLţeB CMi/ 3AK0Hb bY GOA’fepH. H XOTapHCAAH H npnc’feAHAH cfcV Tex Bl (EOA’fepn ...) CTape xoTape Bb hhho mccto. A nOTOM, T^AOp AWrWcţieT ^36A eCTb 3AK0Hb HAA 3AK0Hb Baaa^awb KWMHC, KA BOA’tpn ... IleTpALIJKO BWCBWAA H X°AMdH HX C^T M WGp’feTHAH TCX îKe cYe a^a eYw ecT CTApA H npABA WMHHtf H 3A A^A’lM^ CTOHKbB ţfarHpH II AH€l|reA CA KAnA'fe. A norOM, rocnOACTso (mm noriftiHA CbM wt) Gtohka ţtiimpii aba eA\tf h wt AHei|reA ca KAnA’k 3A ^b/i ACnpn totobii cpecpemi. H npoAAAH «x ctfr rocnoACTBA mh smiie pe^emiM hm6hhth soA'fepbi, ?KfaYiAHHiţA (Ctaha h) Otahko, cmhe T^a°PWk AwrweT WT OpB0e4JI1 ii Gtohka ţltimpti ti ah6i|t6a cu, KanA'fe, wr CB06A\^e a0bP0m koaio ii cec &hahi6 becLu BOArfepOA\ h MemiAinoM. TAîKe, kt^aa xo^er cu npoAAAH Tex BOA’kpbi, e>Ke ctaV Biuue ntiCAmi, a rocnOACTso aui BbnpAuiAA cea* becm BOA'fepu, maam H BCAHlţH II BbCH MemiaUlH WT WKpbCHH, T6pe K^nOBATH CYe WMHHbl, 6ÎK6 CfcV btiuie nttCAHe, a whm H’fecT becxot^am HnrAe>Ke wr Tex B0ATfepbi m «erniauiii AA K^nHTH cYe wuime mm. A noTOM, rocnoACTBO aui cem k^ha. Ta>k6 ^bo CbMOTptix rocnOACTso aui, Tepe cem a*a m aahaobaa cahko no npMAe>KAnYe wr EorA aahah) haaa wbaact h hmkoaa^ cmahoctYm He CbTBOpnx, Hb WT rocnoACTBO AAM CTOKAHYe M npt1A0>Kt1X CeA\tf CB'fcTOA'vtf BOaCeCTBHOAltf A\onACTnpb e*e ecT koa ctoahh rocnOACTBA a\h rpAA^ EkWpeijiH, XPAA\ MbCTMTAA CB’fcTAA TpOHlţb, HAOKC ACîKMTb KOCTH nOKOHHOMfa’ M nprfeA\HAOCTMBOA\tf pOAMTeA rOCnOACTBA A\H îw AaB^AHAP^ B06B0AA, IAK0JK6 Ad A\tf eCTb CB’fcTOAltf M EOJKeCTBHOMtf MOHACTHpb Bb tfKp’fenAeme H EpATYlAM >KMB0l|ib Bb CB’fcTA MOHACTHpb Bb nMlţitf, (a rOCnOACTBO Mh) H pOAYTCAYeAA, B'kMHoe BbCnOMiiHAme. A nOTOA\, no tiAUie CbAipbT’t, Koro M3sepMTb rocnOAb Eorb bmth HAAVfcCHMKb EAAUJKOe 3CA\AC HAM WT CbpAHMHArO nAOAA TOCnOACTBA A\M MAH WT CbpOAHMKb HAUJMX HAM, nO rp'feC'fex HAUJMXi wt MHOnATfeA\eHMKb, A rocnoACTBO A\M A\OAIO Te, nOA\A3AHMMIO XpMCTOlf M HACA’fcAHHKtf HAUieAltf X°A°CtY|0 M Cb MA\eneA\ EoaueAib, CbTBopuiOMtf Heso m 36a\a6 m 3ACTbnAerueA\b np’tcB'feT’fe, MMCT’fen n nprkEAAroCAOBemiAe cm baaaYmelvm HAtue EoropoAi'i+M npitCHOAeBrfeH MApYe M XPdlW MbCTMTAA CB’fcTA TpOMLV*, Ad nOMMTAetlie M A* ^TBpbAMUie M AA nOHOBHLue cYw xpucostfA rocnOACTso a\m, iAK0*;e 3Ae BbMMmmo mah Ai^ie HACTABMTb A^Xb H np’tMMCTbi ero EoroA\ATepb m enie m w BMUie npMAO>KMTM takobato, a* nOA\MA^eTb ero rocnOAb Eorb m np’tiienopoMHOio A\ATepb M XPdM M6CTMTAA CB’tTAA TpOHLţM M Ad ^Kp’tnM Bb TOCnOACTB’fc ero M Bb sis'AClIJMAV B’fcivfc M Ad AdCT TOCnOAb Eorb M np’tMbCTA ero AVATepb noA^MMTA baata, Mîue totoba AioseniMAi ero e>Ke wr AeCHAe np’tcTOAiiYe rocnoAHHrfe a* cnoAOBMTb ero Bb iţApcTBO Heseciioe. H 3AKAenAnYe noAO>KMx rocnOACTso a\h: Koro H3EepnTb Eorb rocnOAb BMTM BAAAAT6A fsAAlilKOe 36MA6 MAM WT CbpAHMHArO nAOAA TOCnOACTBO A\H MAH WT CbpOAHMKb I1AUJHX MAM, nO rp’tC’tx HAUJMX, WT HH0nAT{iA\6HMKb. Al^ieAH tie noMeTbiT m hc noHOBHTb m He kVspbAHTb, AHis7 pA3opnTb m nonepeTb M pACnnerb, Toro rocnOAb Eorb a* nopA3MTb m noneperb h pACnneTb m is'sbieTb 300 www.dacoromanica.ro SA'fe T’feAOM ero, a bb stfACLţiBuu bb j^uia ero h A& hmat mbctYio cbc îoyAA h CB npOKA€T6M ApÎA H CB HH'ilMH HgB'tpHBI îoyACY, 6*6 BB30ynHUie HA rOCnOAA EorA h craca HAuiero îyctfcA XpHCTA: mbb3a\Yh, bb3a\h, pAcneHH ero” h KpBB ero haa hhx h MeA'fex HXi e>Ke cctb h ebabtb bb b'&kh b^kwm, amYhb. Geace CBCA'feTeAYe hoctaba^cm rocnOACrso a\h: actfnAH AoepOAwpB Ensuie B6AHKIH EAH KpAA6BCKH H JKtfflAHE AP^rOMHpB BHBIiie B6AHKIH ABOpHHKtf H actfflAHB IbAUIKO BHBUie B6AHKH ABOpHHKB H actfflAHB M«Tprfe B6AHKYh ABOpHHKB H actfflAH H’trOC BBlBUie B6AHKH AWrW<ţ>€TB H actfflAHB MnpOCAABtf B6AHKH AWrWc}>e^ H actfdAH GTAHB B6AHKH CflATAp H actfflAHB KOCTAHAHHB B6AHKH BHCTHiap H actfnAH A^MTpV B6AHKH KAtOHAp H actfflAHB GtAH B6AHKH KWMHC H XCfeYlAHB rONLyfe B6AHKH HeXApHHKB H actfflAHB GtOHKA B6AHKH (10CT€AHHKB. H HCnpABHHL^H MnpOCAAB B6AHKH AWrW6<0» H GTAHMWA TOpH AWrWe«Or. H A3B, H’troe rpAMATmc, eace hambptax ha ahbhh rpAAtf EfcWpeijiH, M'feceLtA AnpHAYe Ă A^hh, wt cb3aahYc cero AuipA bb a^t *3(13. t îw MYxHrfe BweBWAA, mhaoctiw eoîkYio rocnOAHHB. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Almaşului şi Făgăraşului, herţeg, care în putere am binevoit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu cinstita şi luminata inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos, care m-a proslăvit şi pe scaunul sfânt răposatului părinte al domniei mele cu slavă m-a ridicat. Iată dar, mi-am amintit domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor. Deci, m-am străduit şi eu nu numai această împărăţie a îndrepta, ci şi de a căuta şi de cele veşnice ale mele, cei care sunt pururea şi adevăraţii şi dreptcredincioşii şi care mult au slujit şi de nimic nu s-au ferit, nici duşmanilor mei n-au întors spatele, nici sângele lor n-au cruţat să-l verse pentru (domnia mea), după cum rădăcina bună aduce cel mai curat rod mănos. Pentru aceasta, am dăruit acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit (şi care) stă mai presus de toate cinstitele daruri, acest hrisov al domniei mele, ca să fie domniei mele satul Chiseleţul tot, cu tot hotarul, oricât se va (alege de) pretutindeni, şi din vecini şi din pădure şi din baltă şi de peste tot locul. Pentru că acel sat a fost de moştenire al lui Tudor logofătul din Orboeşti şi al jupaniţei lui, (Stana). Şi hotarele să se ştie: din apa Dunării, de la patru plopi, deasupra satului, pe vadul morii, apoi pe Gorgănele şi de acolo pe Băşicuţa şi de acolo pe Sorliţa, apoi pe drumul morii, chiar până la Cemuleasa. Pentru că am cumpărat domnia mea de la jupaniţa Stana-şi de la fiul ei, Staico postelnicul, fiul lui T(udor logo)fatul din Orboeşti, pentru 40 000 aspri gata de argint. Iar apoi, Tudor logofătul a avut pâră, încă dinainte vreme, înaintea răposatului (Petraşco vo)ievod cu Vladu comisul şi cu jupaniţa lui, Chera. Şi aşa pârâu Vladu comisul şi jupaniţa lui, Chera, că a cotropit Tudor logofătul cu (sila). Iar întru aceasta, răposatul Petraşco voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui, şi a dat răposatul Petraşco voievod lui Vladul comisul www.dacoromanica.ro 301 şi jupaniţei lui lege 12 boieri. Şi au hotărnicit şi au tras acei 12 (boieri ...) vechile hotare în alt loc. Iar apoi, Tudor logofătul a luat lege peste legea lui Vladul comisul, 24 boieri ... Petraşco voievod şi au umblat şi au aflat acei 24 boieri cu sufletele lor şi au luat hotarele şi au aşezat... hotarele pe locul dinainte vreme. Şi întru aceea, Vladu comisul şi jupaniţa lui, Chera, au rămas de lege dinaintea răposatului P(etraşco voievod şi înaintea) tuturor boierilor domniei lui. Şi iar să fie domniei mele ocina Izvorani, partea lui Stoica Gighiri şi a nepoatei sale, anume Caplea, din câmp şi din pădure şi din apă şi de (peste tot locul)K0BT.HTypA 304 www.dacoromanica.ro BOACstf, CT»>KT»HH M, TA>KE WT tViA #3 fl,0A, nO BOA*, AOpH tf riEpHBOAH /J.V.UHTpS’B Bfe’TpeCKfe’A h eijjeîke h nepHBOAH /I.S’mhtpS’b BS’TpeCKfe’A h riattH wt boachh4e #3 rop, no boa*, ct»>kt»hh p| h wr Ttfia npABAO, uioya' C'eîk'ehh p, A0PM AakS’a Ki.HeAS’H, nonele eCT nOKtfriHA suine pemeno riOMTeHHOMk7 h BAACTEAHHHOMfc7 npABHTEAfO TOCnOACTBA MU HctfriAH MhTp’fe BEAHKH ABOpHHKtf WT ,ă,0sp0TT» nOCTEANHK 3A \ ACnpH rOTOBH. H npoA*AOiue ^.OEpOTT» n0CT6AiinK c'fe bhwe iihcaha wmhhS7 h uitfM 3a hhxnom AOBpo boae h ct»C ^3HAH'ie bt>C6m MEniauiOM wr rop h hsao* h wt npeA rocnoACTBA mh. H HCnpABHHKS7 XOTApHHK CAtfrA rOCflOACTBA MH HeKOAA AOrO<|>ET. H MerirainiH ha hme: wt TonOAOB’feHH, /\,oephka h wt GrtHEqiH, E’feAMA cnATAp h wt EoHL^eiyn, Stfiane h Grpoe h wt TopHH Mhkiu61{jh (!) Baaay* h EpATKo H WT AOAHH MhKU16H6I4JH, BaAAY* h NaH H Kp'hCT'k. Gero paa’i, A*A°X M rocnOACTBO (mh nOM)TEHHOMfc7 npAsnreAio rocnoACTBA MH XCtfflAH MHTp’fe B6AHKH ABOpHHK^7 EHTH 6mY C’fe BHUIE p’fex WMHHÎJ7 ... BOA6HHl^e EMfc7 H CHHOBOM EMÎJ7 H BHOKOM H fipEBHOMETOM EMfc7 H HH WT KOrO>KA£ HenOKOA’fesHMO, no pH3Mtf rocnoACTBA mh. Ge>ke h cbeaeteaYe noCTABA'feeM rocnoACTBA mh: xcViiah 4,OEpoMHp ehb B6AHKH BAH KpAA6BCKH H JK^flAH jţpArOMHp EHBtliE ABCPHHK^ H JK^flAH MttTfe B6AHKH ABOpHHK H JK^riAN MnpOCAAB B6AHKH A0r04>6T H KOCTAHAHH BEA BHCTÎlAp H XApBAT BEA CTOAHHK H rOHLvfe nEXApHHK H JK^nAH GtOHKA bea nOCTEAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB b(eAHKH A0r0cţ>E)T. IIhcax A3, Hekoaa, bt» ctoahh rpAA BSWpEipn, M’feceiţA (AnpHAie) eY AEHH, BT> A’feT /3r5. t Iw M'i'xH’fe bwebwaa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea (voeivod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător şi vlastelinului, încă şi din casa domniei mele, jupan Mitrea'marele vornic şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocina cu vadul de moară, din ocina lui Dobrotă postelnicul în Micşeneştii de Jos, de la mori în jos, pe apă, până în pisc, la cotitura apei, 40 stânjeni, apoi de aici, în jos, pe apă, până în ghrădina lui Dumitru Butrescul şi încă şi grădinile lui Dumitru Butrescul şi iarăşi de la mori în sus, pe apă, 160 stânjeni şi de aici la dreapta, în pădure, stânjeni 100, până la Lacul Câinelui, pentru că a cumpărat mai sus-zisul, cinstitul vlastelin dregător al domniei mele, jupan Mitrea marele vornic, de Ia Dobrotă postelnicul, pentru 400 aspri gata. Şi a vândut Dobrotă postelnicul această ocină şi pădure mai sus scrisă de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Şi ispravnicul hotamic, sluga domniei mele Necola logofătul. Şi megiaşii anume: din Topoloveni, Dobrică şi din Stăneşti, Belcea spătarul şi din Bonţeşti, Bucşe şi Stroe şi din Micşeştii (!) de Sus, Vladul şi Bratco şi din Micşeneştii de Jos, Vladul şi Nan şi Cârstea. www.dacoromanica.ro 305 Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic, ca să-i fie lui această mai sus zisă ocină... şi morile lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin mare vistier şi Harvat mare stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Necola, în cetatea de scaun Bucureşti, luna (aprilie) 15 zile, în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I.,nr. 1 102 (Ep. Buzău, LXXXVI/4). Orig., hârtie (35 x 26), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1850, după care s-au făcut completările; altă traducere, ibidem, ms. 173, f. 273. EDIŢII. Trad. DIR, B, 374. Facs. Ibidem, 601. 192 1579 (7087) aprilie 16, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m61e cinstitului boiarului domniei mele, jupanului Harvat vel stolnic cu feciorii lui şi cu fraţii lui de moşie1, adecă sfânta mănăstire de la Argeş şi Standul şi Pârvul, feciorii Vlaicului din Secăreşti şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie la Ştefăneşti, jumătate de sat, du preste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din vii cu vinăriciul şi din apă, pentru că iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină. Iar după acdia, cinstitul boiariul domniei (mele) ce s-au scris mai sus, jupan Harvat vel stolnic, şi cu fraţii lui de moşie1, sfânta mănăstire de la Argeş şi Standul şi Pârvul din Secăreşti, ei au avut tocmeală cu jupan Dumitru vel sluger şi cu fraţii lui şi cu ceata lui, de au tras moşiia lor din Ştefăneşti la partea din sus, de a lor bunăvoe. Apoi, au căzut codrul dintâi boiarului domniei mele jupan Harvat vel stolnic şi fraţilor lui1, sfintei mănăstiri de la Argeş şi Standului şi Pârvului din Secăreşti, un codru în lung de 12 funii, însă funia de 16 stânjeni, lângă gard la sat; al doilea codru, în lung de 12 funii şi 6 paşi şi în lat de 9 funii şi jumătate şi doi paşi, de cătră satul Izvoranii; al treilea codru din jos, lângă gard, în lung de 12 funii şi 6 paşi şi în lat de 11 funii şi 5 paşi; al patrulea codru, în lung de 12 funii şi 6 paşi şi în lat . de 15 funii lângă hotarul Izvoranilor din sus, unde sunt livezile; al cincilea codru, în lung de 12 funii şi în lat de 17 funii; al şasele codru, în lung de 14 funii şi în lat de 16 pol funii. Aşa s-au tocmit boiariul domniei m61e ...2 mănăstirea de la Argeş şi Stanciul şi Pârvul..} cu jupan Dumitru vel sluger şi cu fraţii lui ...2 boiariul domniei mele ce s-au zis mai sus, jupan Harvat vel stolnic cu fraţii lui, jumătate de satul Ştefaneştii, du preste tot hotarul, şi din viile cu vinăriciul şi din câmp şi din pădure. Iar altă jumătate din satul Ştefăneşti, du preste tot hotarul, şi din viile cu vinăriciul şi din 306 www.dacoromanica.ro câmp şi din pădure, să ţie jupan Dumitru vel sluger cu fraţii lui. Aşa s-au tocmit ei singuri, de a lor bunăvoe, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi dinnaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea acestor mai sus-zişi boiari, ca să le fie lor satul ce s-au zis mai sus de baştină şi ohabnic, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi de nimenea să nu se clătească de pe zisa domniei mele. Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Dobromir biv vel ban i jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea pehamic i jupan Stoica vel postelnic. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Şi am scris eu, Manea Vamava, în scaunul oraşului Bucureşti, în luna aprilie 16 dni, leat 7087 (1579). Arh. St. Buc., Doc. istorice, XXIX/127. Traducere cu o copie, ibidem, XXIX/153. EDIŢII: DIR, B, 375-376. 1 Probabil lipsă în text. : Loc alb în text. 193 1579 (7087) aprilie 20, Bucureşti t MhAOCT'UO EOKietO, îw A/ÎH)(HTfe BOesOAA H rOCnOAHHT» B'UCOtl 36MAC ^rppOBAAX'iHCKOe, CHHtf BCAHKdrO H npTfe/V0GPAr0 AAegAH/Vpis’ B0CB0AA. 4.ABAT rocnoACTBO mh cîe nOBeA'feme rocno^CTBA mh CBTfe,rTfeHl BOacecTBH'iîH mohacthp rAArOACMArO MdpUHH'feHH, It^OKC CCT XPAM Apx'iCTp ATnrA MhXAHAA h Tabphaa, [AK02K6 CCT HCA'feA 3A ALţHPAHH, HA HMC ApT»™1* TepaH H CT»C AL^HTAHKA CH, HA HM€ ..-1 H AtOMKtf, HA HM€ ..-1, 3AH6JK6 IO CCT nptlA0>KHA BOA'fepHHis’ rOCnOACTBA MH JtctfnAH A'^TK0 KAlOHAp H CeCTpA erO, actfnAHHlţA Bat^^ac, paa'i fltfiue BpATtf ero, H’feroe bhth eMtf bt» B’feHHOen Bi>cnoMHHAHÎe; H rtHCACT* eCT BT» CB’liTH ÎKp'BTB'kHHK CT»C AP^3H BAA7K€HH KTMTOpH. H nAK A* A\tf CCT CB'feT’feH MOHACTHp eA«H AlţlirAH, HA HAie Bac, 3AH€>K6 TA eCT npHAOTKHA EOA'fepitH rOCnOACTBA MH actfnAH Iţlnp’feHOtf" ApA\AUI pAA*i A^uie ero; h CTmHCdA ce ecx ha CB’feTH nOM'fenHK. H aaaouuc h npHAOKHiiie Tex Bt1UJe peneHH ALţnrAHH bhth CB’kT’&H MOHACTHP 3A A’feAHH^i A «HM BT> B’fe'lHOe BT»CnOMHHAHie. Gero pAA’i, a€T H A^'HHTp^ B6AHKH (CnATAp) H KoCTAHAHH BeAHKH BHCTirap H GtAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H rOHl^’fe neXApHHK H GtOHKA BeAHKIf nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MHpOCAAB B6AHKH Awrw4>eT. www.dacoromanica.ro 307 H as, XpHCTOAop, e(>Ke) io tfuAsax bt» ctoanh tf rpAAY EtfKtfpeiţiH, Avfe-cetţA AnpHAÎe ic a^hh, wrr Aaama ao ceA'b bt» A’fer }<5rÎ3. f Iw MnxHrk BweswAA, mhaoctiio eojkîw rocnOA^Hb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Mărgineni, unde este hramul arhistrategilor Mihail şi Gavril, ca să-i fie un sălaş de ţigani, anume Drăghici croitorul şi cu ţiganca sa, anume ..-1 şi un copil, anume ...\ pentru căi-a dăruit boierul domniei mele jupan Detco clucerul şi sora lui, jupaniţa Vlâdae, pentru sufletul fratelui lor, Neagoe, să-i fie întru veşnică pomenire; şi s-a scris la sfântul jertfelnic cu alţi fericiţi ctitori. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri un ţigan, anume Sas, pentru că l-a dăruit boierul domniei mele jupan Ştireanou2 armaşul pentru sufletul lui; şi s-a scris la sfântul pomelnic. Şi au dat şi au dăruit acei mai sus-spuşi ţigani, să fie sfintei mănăstiri de moştenire, iar lor de veşnică pomenire. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri acei mai sus-spuşi ţigani, ca să-i fie ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori (pune domnia mea: > jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslâv mare logofăt şi Dumitru mare (spătar) şi Costandin mare vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslâv mare logofăt. Şi eu, Hristodor, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 20 zile, de la Adam până acum în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, DCXXIH/5. Orig., hârtie (32 x 20), rupt şi şters, pecete timbrată. 1 Loc alb. 2 Lectură nesigură. 194 1579 (7087) (aprilie 20 - august 31) Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voivod, domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alixandru voivod. Dat-au domnia mea porunca domnii m61e lui Mareş şi feciorului lui, Radu, şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie în Şofrăceni, partia Standului toată, di peste tot hotaru, din câmp, din pădure şi din apă, cât să va alege partia lui dipretutindinia, pentru că au cumpărat Mareş cu fecioru lui, Radu, cu aspri 8 770 bani gata. Şi iar au cumpărat Mareş cu fiu-său, au ales din partia Barbului şi partia lui Stan de la Şofrăceni za aspri 300 bani gata. Şi li-au dat aceşti oameni ce sunt mai sus zişi, ei dintr-a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejur. 308 www.dacoromanica.ro Drept aceia au dat domnia mea acestor oameni ce sunt mai sus-zişi, ca să le fie lor moşie ohamnică, feciorilor lor, nepoţilor, strănepoţilor, de niminia precletiţi să nu fie, peste zisa domnii mele. Iată mărturii au pus domnia mea pe: jupân Miroslav vel logofăt, Dumitru spătaru, vel vistier şi Gonţea vel pahamicu şi jupânu Stoichiţa vel postelnic. 7087(1579). Muzeul judeţean Gorj, nr. 37. Traducere din 1836. Lunile după membrii sfatului amintiţi în act EDIŢII. Ştefulescu, Doc. sl. rom., p. 217-218. 195 1579 (7087) (aprilie 20 - august), Bucureşti f Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Mihnea voevoda, domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alixandru voevoda. Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui aceştii jupândse, anume Capl6i şi jupânesii Neacşii şi feciorilor lor, câţi Dumnezeu le va dărui, pentru ca să fie lor ocină în Dăduleşte, partea Barbului toată, vericât s-ar alege peste tot hotarul, pentru că aceasta au fost bătrână şi dreaptă ocină de demult. Iar apoi, jupâneasa Caplea şi jupâneasa Neacşa, deci iale au început a să pârâ cu Barbul înnaintea răposatului neamul domnii lui, Alixandru voivod, pentru că au fost dat jupâneasa Caplea şi jupâneasa Neacşa Barbului, cându au căzut Barbul la o vreme de nevoe, fostu-i-au dat acdste jupânese 50 500 de asprii. Şi aşa s-au pârât Barbul înnaintea răposatului Alixandru voivod, zicându Barbul cum că nu ştie el de ştirea celor 50 500 de aspri, care zicea jupâneasa Caplea că i-au dat Barbului acei aspri, ce scrie mai sus. Deci apoi, Alixandru voivod, neamul domnii lui, deci atunci au judecat cu adevărat şi pe dreptate, cum au fost căzut Barbul la mari nevoe. Deci Barbul, el atuncea, neavându ce face, deci el au fost căzut atuncea la jupâneasa Caplea şi la jupâneasa Neacşa, de i-au fost dat Barbului aceşti aspri, 50 500, de l-au scos de la mare nevoe, iar apoi Barbul ş-au pus toată partea lui de ocină ot Dăduleşti pentru 50 500 aspri. Deci apoi, Barbul, neavându ca să plătească acei aspri, ce scrie mai sus, ai jupânesii Capiii şi ai jupânesii Neacşii şi neavându ce să facă într-alt chip, deci el ş-au dat această parte de ocină, ce scrii mai sus, pentru acei 50 500 de aspri. Iar apoi, dac-au tricut multă vreme, iar au venit înnaintea domnii mdle jupâneasa Caplea şi jupâneasa Neacşa şi iar au început a să pârâ cu Barbul înnaintea domnii mele, pentru acei aspri, ce scrie mai sus, zicând Barbul cum nu ştie el ca să-i fi dat acei bani, nici el n-au avut nici o nevoe i nici ştie el cum să fie căzut el la jupâneasa Caplea şi la jupâneasa Neacşa, ca să-i dea lui bani. Iar domnii mea, înpriună cu toţi cinstiţii şi îndreptătorii domnii meii, înpreună cu cartea răposatului neamul domniii lui, Alixandru voivod, am judecat pe dreptate şi pe lege, ca să-şi ia Barbul 12 boiari, ca să jure cum n-au Iuoat el aceşti aspri ce scrie mai sus. Iar apoi, Barbul nu ş-au putut găsi boiari ca să-i jure. Şi au rămas Barbul atuncea la mare nevoe înnaintea a tot divanul domnii m61e, pentru că au rămas Barbul de 16ge şi de judecată. Deci, www.dacoromanica.ro 309 domniia mea am dat pe Dobre portarul şi alţi boiari credincioşi, cându au mersu Barbul de au jurat cu mâna pe sfânta Evanghelie, în sfânta biserică, înnaintea eclisiiariului domnii m61e şi au jurat strâmbu pe aceşti aspri ce scrii mai sus. Drept ac6ia, domniia mea am dat jupân6sii Capiii i jupân6sii Neacşii ac6ste ocine, ca să le fie lui (!) ocine ohabnice şi statornice, nepoţilor, strănepoţilor şi într-alt chip să nu fie, peste zisa domnii m61e. Şi mărturii am pus domniia mea pe: jupanu Mitrea vel dvomic şi jupan Miroslav vel logofăt i Dumitm spatari Costandin vistier i Gonţea pehamic i Stoichiţa postelnic. I ispisah Nan în cetate în Bucureşti, ot Adama do ninea, leat 7087 (1579). Muzeul de istorie şi artă al municipului Bucureşti, nr. 27 286. Traducere din a doua jumătate a sec. XVEI. Cu o copie. Lunile, după divan. 196 1579 (7087) aprilie 23, Bucureşti f MhaoctYio eojkYio, Îw fl/lnxHTk BOeBOA* h rocnOAHNT. becoc 3eK6 rocnOACTBA mh io noHOBnx h tfTBp'hAHX h aaA°X rocnoACTBA mh EOA’fcpHHtf rocnoACTBO mh Kypkt»b kwmhc h JKS’nAHHtţS’ eMtf, H'hKUiA h ceCTpoM ch, A/tap^s, lacome aa hm e^a^t smue peveHA WMiiiitf bt» WXAB'b, HM H CHH0B0M HM M BHS'kOM CH H opeSH^MCTOM HM H HH WT KOrOJKe HenOKOA’feEHMO, no WpH3Mtf rocnoACTBA MH. Geace h CBeAHTeAie hoctabhm tochoactba mh: actfnAH MnTp’fe bcahkh ABOpHHK H JKtfnAH MnpOCAAB B6AHKH AOrO^CT H Afc’MHTptf COATAp H KoCTAHAHH BHCTYiap H CTAH KWMHC H XdpBAT CTOAHHK H TOHU’fe neXApHHK H OT0HKA B€A nOCT€AHHK. H HCnpABHHK, AAHTp’fe B6A ABOpHHK. 310 www.dacoromanica.ro H A3, Edyyfe, eace io Hanttcax bt» ctoahh rp4/vtf EtfKk’petţiH, M'fecetţA anpHAîe KT AbHH, BT» A’feT ;C3n3. f îw M'l'XH'fe BWgBW^A, MtlAOCTÎK) EOHCÎIO rOCflO^HHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahid, fiul marelui şi bunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Chircă comisul şi jupaniţei lui, Neacşăi, şi cu sora ei, Mara, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Câlnic partea lui Datco şi partea lui Dumitru şi a lui Dragul şi a lui Maniul şi părţile tuturor fraţilor lor din Bereşti toate, oricât se va alege din apă şi din câmp şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de bunicul jupaniţei Neacşăi şi al Marăi de la aceşti mai sus-zişi oameni pentru 40 de porci graşi şi pentru 300 aspri, încă în zilele răposatului Radul voievod Paisie. Insă hotarele să li se ştie: din Dealul Bereştilor, pe muchie, până în Dealul Cireşului şi până în Gruiurile Purcarilor şi prin Groapa Lupului, până în Poiană şi pe Drumul Purcariului, până în Valea Neagră şi de aici, pe Valea Mărginenilor, până în Dealul Bereştilor. Iar apoi, am văzut domnia mea cartea răposatului Radul voievod Paisie, veche şi stricată. Deci domnia mea am înnoit-o şi am întărit-o şi am dat domnia mea boierului domniei mele, lui Chircă comisul şi jupaniţei lui, Neacşa şi surorii sale, Marăi, ca să le fie mai sus-zisa ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu Badea, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 23 zile, în anul 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XL/50. Orig., hârtie. (32 x 17), pecete timbrată. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl. rom., 205-207. Trad. DIR, B, 376. 197 1579 (7087) aprilie 26, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m61e, cinstitului boiariului domniei mdle, jupanului Harvat vel stolnic şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie la Ştefaneşti, partea jupânesii Pârvei, fata Badii de la Bircii1, toată, oricâtă se va alege din dealul cu vinăriciul şi din câmp şi din pădure şi din apă şi du pretutindenea, pentru că au venit singură Pârva înaintea răposatului părintelui domniei mel6, de au vândut toată partea ei, ce s-au zis mai sus, boiariului domniei mele, drept 5 000 de aspri, însă de mai dinainte vr6me. www.dacoromanica.ro 311 Iar Pârva, ia au fost vorbit cu Ivaşco dvomecul şi cu frate-său Albul cliucdriu], ca să le vânză lor această mai sus-zisă moşie, şi încă i-au fost dat ei arvună aspri 1 000. Iar când au fost mai pre urmă, ei nu o au fost cumpărat, ci o au cumpărat boiariul domniei mdle ce s-au zis mai sus, jupan Harvat stolnecul. Iar pentru acea 1 000 de aspri, ei i-au fost lăsat lui Harvat stolnic, pentru o datorie a Radului cliucdriul de la Ocna cea Mare, când au fost în zilele lui Pătraşco voevod, la Ocnă. Apoi, Pătraşco voevod, domniia sa au murit, iar Radul cliucdriul, el au fugit preste munte, iar datoriia au rămas. Apoi au venit Mami ceauş de la Nicopoia la Mircea voevod, pentru acea datorie. Deci Mircea voevod, domnia sa au dat ca să plătească oamenii Radului cliucdriul, însă Harvat stolnecul, el la Ocnă n-au fost. Iar Mami ceauşul de la Nicopoia, el au luat de la Harvat stolnecul 5 000 de aspri turceşti. Deci pentru acdle 5 000 de aspri, ei au fost lăsat acea 1 000 de aspri şi o au cumpărat boiariul domniei mele ce s-au scris mai sus, cum iaste zis mai sus. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea boiariului domniei mele jupan Harvat stolnic, ce s-au zis mai sus, ca să-i fie lui această mai sus-zisă moşie stătătoare şi ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească după zisa domniei m61e. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Dumitru spatar i Costandin vistier i Stan comis i Gonţea pehamic i Stoichiţa vel postelnic. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Şi am scrs eu, Stoica, în minunatul oraş Bucureştii, în luna lui aprilie 26 dni, leat 7087 (1579). Acest izvod s-au scris pe limba rumânească asemene de pe hrisovul cel slovenesc, de Lupp, dascălul slovenesc la Şcoala Domnească, în Bucureşti. Az Lupp, dascăl slovenesc, izpisah (m.p.) Arh. St. Buc., Documente istorice, XXDt/122 şi 147. Două copii după o traducere din sec. XVm, una din sec. XVIII, alta de la începutul sec. XIX. EDIŢII: DIR, B, 377. 1 „Birceni” în copia de la începutul sec. XIX. 198 1579 (7087) aprilie 28, Bucureşti f Cu mila lui Dumnezeu, creştin Mihnea vodă şi domn a toată Ţara Rumânească, fecior preamarelui şi preabunului Alixandru voevod. Dat-am domniia mea această învăţătură a domnii mele lui Năvrap şi lui Leuştean şi Balii cu feciorii lor şi cu nepoţii lor, câţi Dumnezeu le va da, să le fie lor ocină în Fieni, partea lor toată, oricâtă se va alegi dă preste tot hotarul, pentru că au fost a lor bătrână şi dreaptă moşie. Iar după aceia, Năvrap şi cu nepoţii lui au avut pâră dinnaintea domnii mele cu Nan pentru acea ocină ce să zice în Valea Lupului până în Valea Bratiei, ce au fost a lui Năvrap şi cu feciorii lui şi cu nepoţii lui, şi au ţinut Nan o funie. Iar după 312 www.dacoromanica.ro aceia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi p're legi, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii măle, şi am dat domniia mea lui Nan lăge 3 boiari şi lui Năvrap alţi 3 boiari, ca să-i tocmească. Şi şi-au luat Nan şi Năvrap şi nepoţii lui acei 6 boiari dinnaintea domnii măle şi s-au împăcat ei dintre ei cu sufletele lor, cum să ţie Nan acea funii dă ocină, ce au fost dă la Năvrap şi dă la nepoţii lui, iar alţi 6 boiari au dat lui Nan altă funie osibită, ce să zice din Supărău, în sus până în Runcuteţe şi până în Poiana Păduceilor, şi în jos pă plaiul domnesc, iar Năvrap şi cu nepoţii lui să ţie funea care au fost a lui mai dinainte vreme din Valea Lupului până în Valea Brăţii. Drept aceia, am dat domniia mea lui Năvrap şi lui Leuştean şi Balii şi nepoţilor lor, ca să le fie lor ocină ohabnică, lor şi feciorilor lui (!) şi nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimenea să nu fie clătit peste zisa domnii mele. Iată şi mărturii au pus domniia mea: jupan Dobromir marele ban i pan Dragomir vel vistier1 i pan Mitrea vel vornic i pan Miroslav vel logofăt i pan Dumitru vel spatar i pan Harvat stolnic i Costea vel vistier i Stan comisul i Gonţea paharnic i Stoichiţa postelnic. I (ispravnic), Mitrea vel vornic. Şi am scris eu, Radul logofăt, în cetatea Bucureştilor. Aprilie 28 dni, 7087 (1579). Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 103 (Mitrop. Ţ. Rom., CCLXXXVI/2). Traducere din sec. XVIII; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 291 şi f. 304v. EDIŢII. DIR, B, 378. 1 în loc de: “fost mare vornic”. 199 1579 (7087) aprilie 30, Bucureşti f MhaoctTw soîkuo, Iw MHXH'fe rocroa* h rocnoAHHi» socoti 3€mac tfrrptfKAAxmCKoe, chn# ReAHKAro ti np’feAOBP*1’0 Aah|ahaP^ rocroa*- AdBdT rocnoACTso mm cîe noReArfenie rocnoACTRA mm *ctfnAntf Matcw eah h epatV cm, £at»cah, chhh MAprtB h ct.c chnorh eMtf, cahi^c hm Bort npnnocTHT, tAKoace Ad cct hh^hcm ccaorc, no hmc A/Vt.mauihIs’a h M'EMeuueAk’A h MApHMit’pH. AaH Ad ce 3HACT: A/Ii>MAUIhVa RT»C, CT»C BT.C X^TAp^A H WT ROA M wt ctfx* K ECAerex baato: wt Ilb'T U.HEptfAOK ao H M'tMeuieAb'A IlAK BT.C, CT.C BT.C XOTAptfA H WT ROA H WT Cit’x- H ECACrCX BAATO: WT nocRtfAe A°PH A^h*b- H nAK rtilApMtfpHAe, ceAO rt,c ct»c rt»c xotap^a h wt roa h wt c^x- H ECAerex nAK a* ce 3hact baato: wt IIoneste cfcV Tex BHUie P'fcx C6A0RC HHXHCM CTApe H npAB€ C6A0R6 H 3A A^AHN^- A nOTOM, actfnAH Matcw eah h spAT cm, j6at>cah, whh cVt hmaah nptf npeA noKOHHOMb’ IlerpAuiKO rocroa* ct»c BeHrA cnATAp. H chi^c npeuie BeHrA cnATAp no AlATeto h no Bai>cah npeA noKOHNOMfc’ IleTpAuuKO rocroa, kako cfcV tcx TPH c€aor€, eace RHUie P'fex» nerone 3a A'fcAnnk’- A tcm, noKOHHOMfc’ IlerpAUiKO R06R0A* caca^X H C^AHX n0 npARA^ h no 3akoh h ct» rt.ch M6CTHTHMH npARHTCAtO rOCnOACTRtf CM# H AdA°X nOKOHNOMtf IleTpAUlKO www.dacoromanica.ro 313 BOCBOAA MaTCIOB H BpAT CH, /ÎAT.CAHOB, 3AK0H BÎ EOA'fepH, A* 3AKACT TCX Bl EOA'fepH KAKO CtfT A/Vt.MALUH^A H M^MeLUeA^A H MApHMtfpHAe MaTCIOB H BpAT CH, fÎAT»CAHOB, 3A A^A™*'- H 3AKA6AH CfcV T6X bV BOA'fepH npCA nOKOHHOMtf nerpAuiico bocboaa kako cfeV tcx TpH ccaobc hhxhcm 3a A'feAMf1^ H wctaujc EenrA wt 3akoh ot npeA noKOHHOMtf IleTpALUKO bocboaa. A HOTOM, no CT.MpT.TH MaTCIOB H no CT.MpT.TH BpAT CH, Bat»cahob, CT»AA, KT. A^HH nOKOHHOM^ POAITCAIO TOCHOACTBA MH, AAHgAHAptf BOCBOAA, A CHHH MaTCIOB, no HMC MAprA H CHHH BAT.CAHOB, HO HM AaHMIOA H PaAY*, whh HMAiiie np’feHie npeA hokohhom^ poa'itcaio tochoactba mh, Aah|ahap^ BOCBOAA, CT.C actfnAHHlV» AHKA WT KoiAHH HAK pAA« TCX TPH CCAOBC, CÎKC BHLUe p’feX- H CHiţe npeuie KbViAHHLiA Ahka no chhh Matcwb h £at.cahob npeA nOKOHHOM^ POAITCAIO TOCnOACTBA MH, Aah|AHAP^ BOCBOAA, KAKO HC Cfc*T TCX TpH ceAOse, «kc bhuic p’fex, chhhm^ Matciob h £at»cahob, Htf ctfr hchhcx 3a A’feAMM^’* A TCM, nOKOHHOMtf pOAlTCAtO TOCHOACTBA MH, AaH|AHAP^ KOCBOAA, TACAAX H C^AhX n® npABA^ H no 3AKOH, CT» BT»CH MCCTHTHMH npABHTCAlO TOCnOACTB^ CMtf H AAA°X CHHHM MaTCIOB H BaT»CAHOK 3AKOH nAK Bl BOA’fepH, AA 3AKACT KAKO CfcV HHXHCM TCX TpH CCAOBC, Mt.MAUIhVa H MT.MeUieA^A H MApHM^pHAC 3A A'feAHH^’- H 3AKAeAH CfcV TCX BÎ BOA’fepH npeA hokohhomV Poa’itcaio rocnoACTBA mh, Aah^ahapV bocboaa, CHiţe, kako ctfr hhxhcm 3a A’feAnn^’- H wCTAUie JKisViAHHLţA Ahka wt 3akoh wt npeA hokohhomV poAiTCAio rocnoACTBA MH, AAHgAHAptf BOCBOAA. A KHHreX MTO CkV HMAAH 3A wctaa wt npeA nOKOHHOM^ IleTpALUKO bocboaa h wt npeA nOKOHHOMtf poAiTCAio rocnoACTBA mm, Aah^ahap^ bocboaa, whcx cbY norVBHAe k-i.aa ctfr npHK’ferHfc’AH CHHH fÎAT»CAHOB BT. Vrp^CKA 3cMAC, CT.AA, BT. AKHH rocnoACTBA MH. A TCM, rOCnOACTBO MH CT»TB0pHA CT.M KHHlV TOCHOACTBA MH, KAKO CfcV BHAC H TCX KHHre 3A WCTALUC, IAKOJKC A* CAHOB A^A*1^ H KTt WXABT., HM H CHHOBOM HM H BHOKOM H np’fesHOMHTOM CM H HC WT KOrO/KC HCTT.KHOBCHOM^, HO wpH3M0 rocnoACTBA MH. Ce>Ke CBCACTCAIO HOCTABA’feM TOCHOACTBA MH! îKfaVlAH A/lHTp’fe BCAHKH ABOpHHK H JK^nAH MHpOCAAK BCAHKH AWrW^CT H A^A\HTp^ CHATAp H KOCTAHAHH BHCTHiap H CtAH KOMHC H XApKAT CTOAHHK H TOHU’fe HCXApHHK H GtOHKA nOCTCAHHK. H HCnpAKHHK, MHpOCAAB BCAHKH AWrW^CT. IIhcax A3, A/UpKO, kt. ctoahh rpAAy EtfKtfpeipH, M’feceiv* AnpHAie  ABHH, WT AaAMA AC HHH’fe TgK^LţJHM A’feTOM BT. A’feT *3n3. t îw Ml’XH'fe BWCBWAA, MHAOCTI BOîKIIO rOCOOAHHI.. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Matei banul şi fratelui său Vâlsan, fiii Margăi, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satele lor, pe nume Măceaşiul şi Măceşelul şi Marimuri. însă să se ştie: Măceaşiul tot, cu tot hotarul şi din apă şi din uscat. Şi semnele în baltă: de la Drumul Ţibrului până la Dunăre. Şi Măceşelul, iarăşi tot, cu tot hotarul şi din apă şi din uscat. Şi semnele în baltă: de pretutindeni până la Dunăre. 314 www.dacoromanica.ro Şi iarăşi Marmurile, satul tot cu tot hotarul şi din apă şi din uscat, şi seninele iarăşi să se ştie în baltă: din ...*. Pentru că acele mai sus-zise sate sunt satele lor vechi şi drepte şi de moştenire. Iar apoi, jupan Matei banul şi fratele său, Vâlsan, ei au avut pâră înaintea răposatului Petraşco voievod cu Benga spătarul. Şi aşa pâra Benga spătarul pe Matei şi pe Vâlsan înaintea răposatului Petraşco voievod, că acele trei sate, ce s-au zis mai sus, sunt ale lui de moştenire. Iar la aceasta, răposatul Petraşco voievod a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a dat răposatul Petraşco voievod lui Matei şi fratelui său Vâlsan lege 12 boieri, să jure acei 12 boieri că Măceaşiul şi Măceşelul şi Marimurile sunt ale lui Matei şi ale fratelui său Vâlsan de moştenire. Şi au jurat acei 12 boieri înaintea răposatului Petraşco voievod că acele trei sate sunt ale lor de moştenire. Şi a rămas Benga de lege dinainte^ răposatului Petraşco voievod. Iar apoi, după moartea lui Matei şi după moartea fratelui său, a lui Vâlsan, acum în zilele răposatului părintelui domniei mele, Alixandru voievod, iar fiii lui Mateiu, anume Marga şi fiii lui Vâlsan, anume Danciul şi Radul, ei au avut pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod, cu jupaniţa Anca din Coiani iarăşi pentru acele trei sate care s-au zis mai sus. Şi aşa pâra jupaniţa Anca pe fiii lui Matei şi ai lui Vâlsan înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod, că acele trei sate care s-au zis mai sus nu sunt ale fiilor lui Matei şi ai lui Vâlsan, ci sunt ale ei de moştenire. Iar la aceasta, răposatul părinte al domniei mele, Alixandru voievod, a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a dat fiilor lui Matei şi ai lui Vâlsan lege, iarăşi 12 boieri, să jure că acele trei sate, Măceaşiul, Măceşelul şi Marimurile, sunt ale lor de moştenire. Şi au jurat cu acei 12 boieri înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod, astfel, că sunt ale lor de moştenire. Şi jupaniţa Anca a rămas de lege dinaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod. Iar cărţile ce le-au avut de rămas dinaintea răposatului Petraşco voievod şi dinaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod, le-au pierdut, când au pribegit fiii lui Vâlsan în Ţara Ungurească, acum în zilele domniei mele. Iar la aceasta, domnia mea am făcut cartea domniei mele, cum au fost şi acele cărţi de rămas, pentru ca satele care sunt mai sus zise să fie ale fiilor lui Matei şi ai lui Vâlsan dedină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Marco, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 30 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 104 (M-rea Glavadoc, XXXIV/6). Orig., perg. (32 x 43), pecete timbrată. Cu o traducere din 1848. EDIŢII. Trad. DIR, B, 378-380. Facs. Ibidem, 602. 1 1 Loc alb. www.dacoromanica.ro 315 200 1579 (7087) mai, Bucureşti t Mhaoctuo gokîio, Iw Mhxh^ B06B0AA h rocnOAHHT» bt»coh 36mah tfrrpposAAXîriCKOe, chht» bcahkaco h rip^A06?*™ AA6&AHAptf bocboa€. AABAT rocnoACTBO mh ci'io noBeA'feHie rocnOACTBA mh IJEiopes urr IIIepK'feHeijiH h ct» HHX CHHOBH, CAHlţC Eon. npHntfCTHT, RlKOJKe Aa hm cct wmhhV 4>ata, AeA GtahthîaOb nOAOBHH^, haa bt»ccm hhxhom uwhha ero, norteace nOKtfnnuie IJtfpA Tor wvhhV urr A'tipnpA Gtahmioaob, no hmb ...\ 3a >- H aaa cbV Tor kohi» bt»ch KAAtfrepe KtfnHO ct»c ertfMeHtfA kohi» rocnOACKn. Oero Paa'i, aaA0X rocnoACTBO mh ţJtfpeB cYh shuic penenA wmhha h ALţHTAHH, IAK0JK6 Aa HM 6CT BT» WMHHtf H BT» WXABT», HHM H CHHOBHM HM, bhokom>k€ h npTksH0(Me)T0M h He uit Koroace HenOKOArfeEHMO, nopnsMO rocnOACTBA mh. Geace CB'feAHTeAYe nocTABA'feeM rocnOACTBA mh: actfnAHtf Mnvp'fe bcahkh ABOpHHK H actfriAH MnpOCAAB B6AHKH AWrW6T H KOCTAHAHH BHCTl'lAp H A^MHTp^ CnATAp H GTAH KWMHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHlţ’fe n6XAPHHK H /KS’nAH GtOHKHI^A B6AHKH nOCT€AHHK. HenpABHHK, A/lHTprfe B6AHKH A^OpHHK. HcnncAX A3, TAAeui, bt» hactoahh rpAAy EtfKtfpeqiH, M'tcei^A mah ...\ BT» A’feT /3TÎ3. t îw MlXH'fe BW6BWAA, MHAOCTIIO BOKIA rOCnOAHH*». f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toata ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Giura din Şerbăneşti şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Fata, partea lui Stanciul jumătate, peste toată ocina lui, pentru că a cumpărat Giura acea ocină de la fiica lui Stanciul, anume ...* pentru 1 700 aspri gata, pentru că a vîndut ea de bunăvoia ei, cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul lor2. Şi iar a cumpărat Giura un ţigan, anume Şurchi, de la Albul din Cepari pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat Giura doi ţigani, anume Stoica şi Lepa, de la sfânta mănăstire numită Coziia pentru 1 000 aspri şi pentru un cal bun, pentru că au vândut egumenul Elarion şi tot soborul călugăresc de la sfânta mănăstire, căci le-a trebuit acel cal bun, ca să se plătească de domn. Şi au dat acel cal toţi călugării împreună şi cu egumenul cal domnesc. 316 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta am dat domnia mea lui Giura această mai sus-zisă ocină şi ţigani, ca să-i fie de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Galeş, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai ...1, în anul 7087 <1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XL/51. Orig., hârtie, pecete timbrată. EDIŢII. Trad. Potra, Ist. ţiganilor, 201; DIR, B, 380. 1 Loc alb. 2 Pasajul: “raK0>Ke ... wKpT.cn. hx" (ca să... dimprejurul lor) şters cu roşu în document şi scris pe margine: “leat 7186 (1678) februarie 2 zile, cu judecata divanului s-au scos”. 201 1579 (7087) mai 4, Bucureşti f MhaoctYw EOJKÎew, Iw MHXtrfe bocboaa h rocnOAHm» bt»coh zgaxAe VrpoBAAx’mCKOH, cum» bcahkapo h nprfeA°BPAro AamUahaP# bocboaY. Aakat rocnoACTBO mm ci’e nOBeA'feme rocnoACTBA mm noMTeHHOMtf np abhtcak) rOCflOACTBA MM JKtfnAHtf AparOMMptf AB0PHMK K CT»C CHH0B6 cm, sape eAHUH mV Eon. Ke npMAACT, raK0>Ke a* pAT6B M EpAT CrO, HAHis’ M îrHATOB (I0CT6AHHK H EpÂT erO Kt»3AH0B WT II0 IAHT» M HaHM WT npMra3A* H APAr’ieK WT OptfMk’uiAHH M ntftOAOB M EpAT ero Paay^wb wt 4>p^moujahm m KptcTMHeM, A^ificpA IIVioaob. A motom, cYh BMLLI6 peM6HM AtOA'fe EMAM CfcV A0LUAt1 npeA MOKOHHArO pOAÎT6AK) rOCflOACTBA mm Aam|ahap^ bocboaa, Tepe ctfx emam a*am (h mokaohmam) m nOEpATMuie no nOMT6HM npABMT6Ab TOCnOACTBA MM, 6ÎK6 6CT BHLU6 (1MCAH, HAA CYe BMLU6 pCMCHA WMMHA M CCAO, HAA BT»CA, BApe 6AMKA C6 XT6T M3EpATH, H WT B6MMHM M WT nOAtO M WT LU^M (m WT BOA n WT C6AMipe M WT nOCB^Ae WT HMXH6 AOEpoM boaw) wt npeA nOKOMHAro poAiTCAio rocnoACTBA mm Aam^ahap^ bocboa^ M WT npeA B'EC'hM EOA'fepOM, B6AMLtM>K6 M MAAH H WT npCA B’hC'feM AK°PKep, IAK0 Aa XOTApHCAer WT KT» CkS’ptVa ApMALLI, A KCATOBAHie A* E^ACT Gk^PtVaOB ApMALLl). Ta>K6 T6X Kl BOA'fepH, WHH CHLţe CSV GHAH X°A^AH 11 rACAAAH 11 HCTHHCTBOBAAH, KAKO CCT GHW nOKtfnHA OK^pT^A ApMALLI TT»mTiO CA»A tf>Ke, A6a Pt»ahbocb bt»ca h wt tf>KA ApAries Â-ro acaa, a no MHOro hh. Ta>kc tako CkV XOTApHCAAH Tex Kl BOA'fepH 3A6AHO CT»C A^AVHTp^ BCAHKH CA^JKep CCAO Eoptfctf WT KT» Gk^PtVa ApMALLI. H xoTApe aa ce 3hact: wt A/Iaaa IIpAxoBHiţA, wt BAA'fe nMeAApcTBtf AOptl KAMCHA WT KpAH UltfMtf, AAH npeKO nOIAHT», AOp» KAM6HA WT AP^M TpT»rOBHL|ieH H AO KAM6HA nAK WT KpAH UltfMtf H AO POBHHA IltflOUJOptfAWB H AO fieAHKA Maaka wt haa peHreiiJeqiH, a wt tVh no fiAA'fe pt»chh6tVaob AO Aak^a IlAon^AOB, kWaa ce xOTApncAer ct»c reprHMAHm h wt tVh, no nWr, nAK AO MaAA npAXOBHLţA. H Aa ce 3HACT KOH WT NHX KOAHKO WMHHtf HMAT Etfptfc: II^IOA WT PtfuiH aaa cct ghx Herostf aca wt Etfptfc wt xotap&v wt IIopthua ao xotap^a reprHL^CB, WT no BT»CA WMHHA A-™ A^AO, AAH CfcV COK6HH l|rH. H nAK AM^ 4>pAT"fe H spAT ero HaH C€)K€HH CH H HrHAT nOCTCAHHK H GpAT ero Kt»3AH WT IIoiAHA Ce>K6HH CH H HaH WT I[pHia3AA CAM pK6 H ApAHIA WT ptfMOUJAHH CH H nVlOA H GpAT erO PaAVA CeJKCHH pg3 H KpT»CTHHA, A'E^epA IltflOAOB, cokchh pice. A nOTOM, npABHTCA TOCnOACTBA MH actfnAH ApArOMHp AKOpHHK MHHT MH ce cmV A®GPe, TAace cct ghw a*a h noAAposAA no bkiue peMeHH ca^sh rocnOACTBA mh: nfcWoB wt PtfiiiH a*a cct caua a^aamt» h 4>epeyTfe h caha 3Hrie 3A HT»APAIJH 36ACHH 3A LUOKT»pAAT H CA™ 3^ BeA0 CT»C n€AE€>KH H 6AHH KOHl» M6MH0 nHHTCHOr TVpCKtf, ^C6AAAH H Vb^3AaH H €A»A 3HrTe nALUMATH MHHHT ACnpH /e^AS. H A*A CCT <&pAT8B CAUA (^epeij'fe 3CACHA 3A LLIOKpT»AAT H A^AAMT» 3A ATAA3 H nAUlMArH. H Aaa CCT HaH^, GpAT 4>pAT8B, CAHA 4>epeyTfe rAAGem» 3A KO^TnpTe, mhhht ACnpn *rx. H aaa cctHah^ wt IIpHiA3AA eAHH TT»MGAp MCpHO 3A CKHpACT H A^AAMT» 3A KO^THpTe 3€A€HA H HT»ApAIJH 3A rpAHA, MHHHT ACnpH. H AAA CCT HrHATOB nOCT€AHHK CA»A (jjepeM'fe rAAGCHM CT.C MAnpA3H GeAe, 3A K0c{>THpYe H A^AAMT» 3A KO^THpTe MepHA, MHHHT /ITMB (ACnpn). H A*A 8CT Kt»3AH0B, GpAT HrHATOB nOCT€AHHK, ACnpH >cb totobh. H aaa cct ApArTes wt 4>p^moujahh 4>epeyTfe 3€A€ha 3a ujokpt»aat h a^aamt» taag€hm 3a KO^THpTe. H a*a eCT IIVioaob, GpAT ^pAr'ieB, CAUA A^AAMT» 3A rpAHA, MHHHT /KWMA ACnpH. H A*A 8CT Kpi»CTHHeH, A^^^pA IIVlOAOB, ^A}( ACnpH. A nOTOM, aaa eCT Bi»cTkM gpatiiam snuie pcmchh KpAse a, Tepe ce cfcV PA3AJAHAH BT»CH GpATle BT»K^nTfe TKO KAKO 6CT GHA HMAA WMHH^, MHHHT K^nHO /K/e\|rK ACnpn, 3AHe*ce ci^r aaah h hokaohhah h noepATHAH snuie peMeHH CA^3H TOCnOACTBA MH, 3A HHXHOM AOGpOM BOAH, KAKO CCT H BHliie P'fex- 318 www.dacoromanica.ro H tako ecT npHXBATHuie BHuie peMeHH ca^3h rocno^CTBA mh wt npeA nOKOHHAro poAÎTCAio rocnOACTBA mh, takokac h wt npeA rocnOACTBA mh, KAKO H’&KOrAA AtpC He KCT EHTH BHLU6 peMCHtf npBHT6A6 rOCnOACTBA MH C6A0 Eop^A Ctc MHpOM, A WH A* #3 HM ACT AP^r0 C6A0 WT BHUJ6 peMCHH CA#3H rocnOACTBA MH BT» npOTHBtf C6A0 EoptfctfAOB. Gero paa'i, AM°X h rocnoACTBO mh noMTeHHOM^ npABHT6Aio rocnOACTBA MH, xtflAHtf Ăp^rOMHp A^OpHHK H CbC CHHOBOM CH, IAK02K6 Aa ^ CCT C6A0 EoptfctfA BT» WMHHtf H H WXAB’h, 6Mtf H CHHOBOM HM, BHtfK0A\K6 H np^BH^MCTOM HM H HH WT KOrOJKC HenOKOATfeBHMO, nO pes rocnOACTBA MH. Geace h CB’feA’kTCAie nocTABA*feeM rocnoACTBO mh: adftiAH AoepoMHp BAH H actfnAH HbAUIKO Ag0pHHK H ariftlAH fl/lHTp*fe B6AHKH ABOpiiHK H aC^nAH A/VnpOCAAB B6AHKH AOrO^CT H KoCTAHAHH B6A BHCTÎlAp H Ri!a\HTptf CnATAp H X Ap BAT CTOAHHK H TOHl^’k neXApHHK H GtAH KOMHC H xtflAH GTOHKA B€AHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MHTp*fe B6AHKH A^OpHHK. H A3, ApArOMHp wt Eaaam, ea«e >0 HAnnCAX b^b hactoahh rpAA EtfKtfpetpi, M'fecei^A MAie a AkHH H TeK^qiWace aHîtom wt Ăaama ao hhh^ bt» A’feT ^3?5. f îw Mi'xHHk sweswAA, mhaoctiw Boaciio rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dragomir vornicul şi cu fiii săi, oricâţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Borusu, trei funii, cu toţi vecinii şi cu tot hotarul şi cu vadurile de moară. Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Puiul din Ruşi şi a lui Fratea şi a fratelui lui, Nan şi a lui Ignat postelnicul şi a fratelui lui Căzan din Poiană şi a lui Nan din Priazda şi a lui Draghia din Frumuşani şi a lui Puiul şi a fratelui lui, Radul din Frumuşani şi a Cârstinei, fiica lui Puiul. Iar apoi, aceşti mai sus-zişi oameni au venit înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod, de au dat (şi au închinat) şi au înfrăţit pe cinstitul dregător al domniei mele, care este mai sus scris, pe această mai sus-zisă ocină şi sat, pe tot, oricât se va alege, şi din vecini şi din câmp şi din pădure (şi din apă şi din selişte şi de pretutindeni, de a lor bunăvoe) dinaintea răposatului părinte al domniei mele, Alixandru voievod şi dinaintea tuturor boierilor, mari şi mici şi dinaintea întregii curţi a domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor. (Iar apoi, a avut boierul domniei mele jupan Dragomir vornicul pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cu Radul Scurtul armaşul, pentru această mai sus-zisă ocină. Şi aşa pâra înaintea domniei lui, Radul Scurtul armaşul, că a cumpărat el mai înainte vreme 2 funii întregi. Iar întru aceea, domnia sa, răposatul părinte al domniei mele, Alexandru voievod, a dat boierului domniei mele mai sus-zis lege, 12 boieri, ca să jure cu ei că are şi el ocină în Borusu, şi hotamic) dregătorul domniei mele jupan Dumitru (mare sluger, ca să hotărnicească dinspre Scurtul armaş, iar cheltuiala să fie a lui Scurtul armaş). Astfel acei 12 boieri, ei aşa au umblat şi au cercetat şi au adeverit că au cumpărat Scurtul armaş numai o funie, partea lui Rădivoe toată şi din funia lui Drăghia a 4-a parte, iar mai mult nu. Deci, aşa au hotărânicit acei 12 boieri împreună cu Dumitru marele sluger satul Borusu dinspre Scurtul armaşul. 319 www.dacoromanica.ro Şi hotarele să se ştie: din Prahoviţa Mică, din Valea Stupinei până în piatra de la capătul pădurii, însă peste poiană, până în piatra din Drumul Târgoviştei şi până la piatra iarăşi din capătul pădurii şi până la Rovina Puişorului şi până la Mlaştina Mare de la Frengheşeşti, iar de acolo, pe Valea Frăsinetului, până îh Lacul Plopului, unde se hotărniceşte cu Gherghiceanii şi de acolo, pe cale, -iarăşi până în Prahoviţa Mică. Şi să se ştie care din ei câtă ocină are în Borus: Puiul din Ruşi a dat partea lui din Burus din hotarul de la Portiţa până în hotarul Gherghiţei, a 4-a parte de peste toată ocina, însă sunt 750 stânjeni. Şi iarăşi a dat Fratea şi fratele său Nan 250 stânjeni şi Ignat postelnicul şi fratele său Căzan din Poiana 250 stânjeni şi Nan din Priiazda singur 125 şi Draghia din Frumoşani 250 şi Puiul şi fratele lui Radul, 167 stânjeni şi Cârstina, fiica lui Puiul, 125 stânjeni. Iar apoi, dregătorul domniei mele jupan Dragomir vornicul a socotit că e bine, de a dat şi a dăruit pe mai sus-zisele slugi ale domniei mele: lui Puiul din Ruşi i-a dat o dulamă şi o feregea şi o pereche de nădragi verzi de şocârlat şi un zuf alb cu pedveji şi un cal negru pintenog turcesc, înşeuat şi înfrâuat, şi o pereche de cisme fac 5 736 aspri. Şi a dat lui Fratea o feregea verde de şocârlat şi o dulamă de atlaz şi cizme. Şi a dat lui Nan, fratele lui Fratea, o feregea galbenă de cofterie, fac aspri 3 600. Şi a dat lui Nan din Priiazda un tămbar negru de şocârlat şi o dulamă de cofterie verde şi nădeagi de grana, fac 3 560 aspri. Şi a dat lui Ignat postelnicul o feregea galbenă cu ceapraze albe de cofetărie şi o dulamă de cofterie neagră, fac 3 342 (aspri). Şi a dat lui Căzari, fratele lui Ignat postelnicul, 2 000 aspri gata. Şi a dat lui Draghie din Frumoşani o feregea verde de şocârlat şi o dulamă galbenă de cofterie. Şi a dat lui Puiul, fratele lui Drăghie, o dulamă de grana, face 2 841 aspri. Şi a dat Cârstinei, fiica lui Puiul, 1 600 aspri. Iar apoi, le-a dat tuturor fraţilor mai sus-zişi 30 vaci, de le-au împărţit toţi fraţii împreună, care cum au avut ocină, fac împreună 25 720 aspri, pentru că au dat şi au închinat şi au înfrăţit mai sus-zisele slugi ale domniei mele de a lor bunăvoie, cum s-a zis şi mai sus. Şi aşa s-au apucat mai sus-zisele slugi ale domniei mele înaintea răposatului părinte al domniei mele, aşa şi înaintea domniei mele, că dacă vreodată nu-i va fi satul Borusul cu pâce mai sus-zisului dregător al domniei mele, iar el să ia alt sat de la mai sus-zisele slugi ale domniei mele, pentru satul Borusul. Pentru aceasta am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupanului Dragomir vornicul şi cu fiii săi, ca să-i fie satul Borusul de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir ban şi jupan Ivaşco vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin mare vistier şi Dumitru spătar şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stan comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Dragomir din Bălăci, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 4 zile şi cursul anilor de la Adam până acum, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 105 (Mitrop. Ţ. Rom., IV/3). Orig., perg. (40,5 x 47,5), rupt şi şters, pecete timbralii Cu o traducere din 1864; altă traducere, după care s-au făcut completările, ibidem, ms. 128, f. 36v-38. EDIŢII. Trad. DIR, B, 381-383. 320 www.dacoromanica.ro 202 <1579) mai 5, Bucureşti t MhaoctYYo Boatfew, Kw MnxN'fe bocboaa h rocnOAHNT. bt.COm 3eMAe VrrppoBAAx'iMCKOe, chht. BEAHKAro m np'feAOEP*1’0 Iw Aab^ahaP^ BoesoAtf. Aabat rocnoACTBO mh cYjo nOBeA'feme rocnoACTBA mm EokVawb h Kaamhob h N'fertfAWB, raKOace a* hm cfc¥ wmmh^ fiT.p1.14jM, acaa N'feKwtfAWB bt.Ca, wt xorap a op» X0TdPi AA eCT Eok^awb m Kaamhob, nonele w eCT noKtfnHA Eok^a m Kaahh WT H'feKUJ^A 3A jf" ACnpH rOTOBH. A N'ferVAWB, WH A* 6CT WMHNtf, A^AA GtAHMJOAWB BT.CA, WT XOTAp A°PM ^ X0TAP> AAM PASB'fe HHBE, HOHCace W CCT nOKtfnHA WT HAA GtaNMJOA 3A W ACnpH. A T6X S HHB6, WH6 CkV BMAM nOK^nMAM WT GTAHMWA WT HAA EpAT^A M WT KAA'fe. A nOCA£Xi nAK eCT nOK^nMAM Eok^a m Kaahh tsx b nhbe wt Gtanmjoa 3a p ACnpn. A a nOTOM, Eok^a m Kaahh h H'ferVA, whm cfcV hmaah npeme npeA rocnoACTBA mh paai cie wmhh^ bhlu6 p'fex ct.c GahpVw. H CHi^e np'fewe GAHrtfw no EokVa m no Kaahh h no H'ferVA npeA rocnoACTBA mh, kako H’feCT 3habt K1>AA Cfc¥ nOK^nHAH WHH TA6 WMHNtf HHKAK0K6. A TEM, TOCnOACTBO MH CT.M tasaax M C^AMX n0 npABA^ h no 3akoh ct. bt»ch mecththmh npABHTeAie rocnoACTBA mh h aaA°X rocnOACTBO mh GahpVwwb bi BOA'fepn, a* 3akaet KAKO H'feCT 3HA6T KT.AA 6CT nOKfeVlHAH EOK^A H KaAHH H H’fefVA CIC WMHhV BHUJe P'fex- A TEM, GaHtVjO, WH HHKAK02KE He BT»3MOrAT. A* Ce fcV|>ATHT WT 3akoh wt np(eA rocnOACT)BA mh, ahV wctauie GahiVio wt 3akoh wt npeA rocnoACTBA mh. Gero pAA'f, A*A°X H rocnOACTBO mh EokVawb h Kaahhob h N’fertfAWB, IAK0XE AA HM cVt WMHhV, A^A*1^ m kt. WXAbV, HHM H CHHOBEM H WT KOrOXE HenoKOA^BHMO, no wpn3M0 rocnoACTBA mh. Ge>ke h cbeaeteaie noctabaH»cm rocnOACTBO mh: îk^ah MnTpTfe seAHKH ABOpHHK H tttfnAH A/VnpOCAAB BeAHKH AWrWtfieT H AtfMHTptf CnATAp H Koctahahh KHCTIiap H GtaH KOMHC H XaPBAT CTOAHHK H rOHl^'fe neXApHHK H xtfnAH Gtohka BEA nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MHTpTfe BeAHKH ABOpHHK. H A3, Baaaya, nnCAX, M'fecei^A maih e abhh, kt. ctoahh rpAA E^K^peqjH, BT» A’feT /3TÎ3. t îw Mi'xrrb bwebwaa, mhaoctYjo bokîio rocnOAHHt.. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bocul şi lui Călin şi lui Neagul, ca să le fie ocină la Vărăşti, toată partea lui Neacşul, din hotar până în hotar, să fie a lui Bocul şi a lui Călin, pentru că au cumpărat Bocul şi Călin de la Neacşul, pentru 700 aspri gata, iar lui Neagul să-i fie ocină toată partea lui Standul, din hotar până în hotar, însă fără ogoare, pentru că a cumpărat-o de la Standul pentru 800 aspri. Iar acele 2 ogoare, ele au fost cumpărate de Standul de la Braţul şi de la Calea. Iar după aceea, iarăşi au cumpărat Bocul şi Călin acele 2 ogoare de la Standul pentru 100 aspri. 321 www.dacoromanica.ro Iar apoi, Bocul şi Călin şi Neagul, ei au avut pâră înaintea domniei mele pentru această ocină mai sus zisă cu Sanguiu. Şi aşa pâra Sanguiu pe Bocul şi pe Călin şi pe Neagul înaintea domniei mele că nu a ştiut nicicum când au cumpărat ei acea ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Sanguiu 12 boieri, să jure că nu a ştiut când au cumpărat Bocul şi Călin şi Neagul această ocină mai sus zisă. Iar întru aceasta, Sanguiu nicicum n-a putut să se apuce de lege dinaintea domniei mele, ci a rămas Sanguiu de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Bocul şi lui Călin şi lui Neagul, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă, lor şi filor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vladul, am scris, luna mai 5 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, XL/48. Orig., perg. (22 x 35), pecete timbrată căzută. Cu o traducere de la începutul sec. XIX. Văleatul greşit. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 383. 203 1579 (7087) mai 5, Bucureşti t A/Vhaoct'uo EOJKiew, Iw MnxH'fe bocboaa h rocnOAtnn» bt»coh 3eMAe VrrppoBAAX'iHCKoe, cum» bcahkato h np'feAOBpAro Aa6§ahapV bocboaa. Aabat rocnoACTBA mh c’ie noseA'femie rocnoACTBA mh KoAtţes ct»c chhobh ch, 6ahl(hm Bon» x^ct npHntfCTHr, iakoik6 a* eCT wmhhV TYpBtfprfe, wr aga ÎIIatpt»b caha a^ah»^. wr no bt»cax wmhhV, nonele noKtfnHtne KoAtţ'h cce bhuic P6M6HA A^AHHlţA UIT IIlATpM 3A W ACnpH. H m\K noriftin Gtohka baha a^ahhi^a, iiak uit IIIatpt», uit no bt»cax WMHHA, 3A /. ACnpn. H naK noKtfnn Cxpoe 6A«a A^AHHiţA TYpEtfp'fe wr Gtah, uit no bt»cax WMHHA, 3A 4 ACnpn H 3A 6AHA KpaBA. H nAK noKtfnn AHApeiO caha a^ahhiv* TVpsVpTfe wr Kbhaa uit no BT»CAX WMHHA, WT XOTAp A0 X0,rAP» WT nAAHHHtf, 3A *Âp ACnpH. H nAK noKVnn Grpoe 5 ^amh nOAio wr IHatpt» 3a c ACnpn. H nAK noKtfnn Kp'tC'rfe Ba am io a nen. ha accctato acao uit no bt»cax WMHHA WT EaAMIOA H WT KttHAA 3A /.& ACnpH. H nAK nOKOnH Kp'BCT'fe Ea am io A A <|n»AMH nOAio wt IlAH'rfe 3a ACnpH. H nAK noKtfnn Kp'tCT’fe Baamioa uit KbhAA 5 AA3 3A  ACnpH. 322 www.dacoromanica.ro H (iak notoriii Kaaott» ct»c chht» ero Gtah h ct.c at»4com M’fecroM 3A a boa. H rak aa Mtf eCT Aahob h Oopes, chhh IHatpt»b, aca EAiptf ch IIIatpi»b, koahka eCT HenpoAAHA B'bCAx, urr noAio h urr boa h urr ropA h urr cpoA 3A BOA'lHHIţ^, 3AH6/K6 Mtf 6CT 3A A^A1111^- H npoAAAOuie de snuie penenH AiOA'ie, *rex wmhhc urr cboem a°eP0m BOAIO H CEC ^3HAHÎe MerilALUOM UTT WKpCTH M’fîCTWB H UTT rop H UTT AOA H UTT np^A rocnOACTBA mh. Oero pAAi, AAA^X H rocnOACTBA mh KoAiţes h Grpoes h Kpcrfc Eaamwaob (h) KAn(OTT»)B H (KaA0TT»)b, IAK02K6 A* Mtf 6CT WMHHtf U^AeV, HHM H CHHOBHM H BHOKOM H np*(»BHOMHTOM H H6 UTT K0r02K6 H6nOKOA*i»EHMO, no OpH3MO rocnOACTBA mh. Geace CB’feA’k’reA’fe nocTABA*feeM rocnOACTBA mh: ariftiAH MdTp’fe beahkhe ABOpHHK, acVnAH MnpOCAAB B6AHKH6 AOrOtJieT H A^AtKTp^ CnATAp H KOCTAHAHH BHCTHiap H Gr AH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H r'OHLţ'fe neXApHHK, JKteVlAH GtOHKA B6AHKH6 H0CT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH6 AOrOcf>6T. IIhcax A3i Gtah urr noiant, rpAA^ EtfictfpeiţiH, M*fcc6iţA mah e aehhi Urr AAAMA TT»KTtlţlHM A’feTOM /3ÎÎ3. îw Mi’XH'fe BW6BWAA, MHAOCTÎK) EOJKHO rOCnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Colţea cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Turburea, din partea lui Şatră o delniţă de peste toată ocina, pentru că a cumpărat Colţea această mai sus zisă delniţă de la Şatră pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica o delniţă, iarăşi de la Şatră, de peste toată ocina, pentru 1 000 aspri.. Şi iar a cumpărat Stroe o delniţă în Turburea de la Stan, de peste toată ocina, pentru 900 aspri şi pentru o vacă. Şi iar a cumpărat Andrei o delniţă în Turburea de la Cânda de peste toată ocina, din hotar până în hotar, din munte, pentru 1 100 aspri. Şi iar a cumpărat Stroe 6 fălci în câmp de la Şatră pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Cârstea Bâlciul a cincisprezecea parte de peste toată ocina, de la Bâlciul şi de la Cânda pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Cârstea Bâlciul 4 fălci în câmp de la Pantea pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Cârstea Bâlciul de la Cânda un laz pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Calotă cu fiul său Stan şi cu fiicele lui, Sora şi Oprişa, ocină în Turburea din partea lui Pantea cât este nevândută, din câmp şi din apă şi din deal şi din munte şi din vadurile de moară pentru 250 aspri. Şi iar a cumpărat Capotă cu fiii săi un loc anume Naco al lui Stoica, de la ceata sa, de peste tot locul, pentru 1 bou. 323 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie lui Dan şi Sorei, fiii lui Şatră, toată, partea tatălui lor Şatră, câtă este nevândută, din câmp şi din apă şi din deal şi din vadurile de moară, pentru că le este de moştenire. Şi au vândut aceşti mai sus zişi oameni, acele ocine, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Colţea şi lui Stroe şi lui Cârstea şi lui Bâlciul (şi) lui Capotă şi lui Calotă, ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic, jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic, jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Stan din Poiană, în cetatea Bucureşti, luna mai 5 zile, de la Adam cursul anilor 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 106 (Ep. Argeş. XV/1). Orig.. perg. (32 x 35.5). pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII: alte traduceri, ibidem. ms. 168. f. 129 şi A. N.. MMDCCCLVI/16. EDIŢII. Trad. DIR. B. 384. 204 1579 (7087) mai 12, Bucureşti Izvodul cărţii Mihnei vodă, fecior lui Alexandru vodă. t Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui Standului şi f(ratelui său Cârstea)1, ca să le fie lor moşie în Drăgoteşti, din partea lui Fră parte den câmpu, den pădure şi de peste tot hotarul, oricât să va (alege, pentru)1 că au cumpărat-o Standul şi Cârstea, şi o sălişte jumătate ...* şi 4 vaci şi aspri gata 400. Şi iar au cumpărat singur Cârstea o silişte de la Stoica derept aspri 200. Şi iar au cumpărat Standul şi frate-său Cârstea o sălişte cu casă şi cu tot derept aspri 300, de la Iovan şi de la Cemica, fecior Cârstei. Şi iar cumpără Cârstea şi Standul locuri 2 drept aspri 100, încă şi de la Ivan loc 1, în câmpu, derept aspri 100 şi iar de la Nicola locuri 2 drept aspri 120. Şi iar cumpără Standul şi Cârstea loc 1 de la Standul, ce să chiamă hotarul Dăneştilor, drept aspri 45 de argint. Şi iar cumpără Standul şi Mâinea de la Grădul din Cocimăneşti a lui parte toată, cât să va aldge din tot hotarul, derept aspri 1 000. Şi iar cumpără Standul singur locuri 3 de la Târziul direptu aspri 180 şi de la Mâinea un codru de loc, de la Mâinea, derept aspri 40 şi de la Nistor locuri 4 derept 2 dajbii şi iar de la Dragomir loc 1 drept aspri 40. Şi iar cumpără Standul o sălişte de la Danciul derept aspri 130. Şi iar cumpără Voico şi frate-său Radul moşie în Neagomir şi m Dăneşti derept aspri 2 500. Pentru că au vândut aceşti oameni mai sus-numiţi de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dinprejur. Şi iar cumpără Radu sin Voico a patra parte din sălişta de la Datco pe o iapă şi de la Albul o sălişte derept aspri 100. 324 www.dacoromanica.ro Drept ac6ia, le-au dat şi domniia lui acestor oamini mai sus-numiţi, ca să le fie lor aceste moşii ce sunt mai sus-zise moştiniri ohamnice, lor şi feciorilor, nepoţi şi strănepoţilor şi dispre nimeni neclătit piste porunca domnii lui. Drept ac£ia au pus şi mărturiile domnii lui: jupân Mitrea vel vornic i jupân Miroslav vel logofăt i Costandin vistier, Dumitru spătar i Stan comis (i Harvat)1 stolnic, Gonţe păhamic i jupân Stoichiţa vel postelnic. (Şi ispravnic, Mir)1 oslav vel logofăt. Şi au fost scris Galeşi în scaunul cetăţii, în Bucureşti, mdseţa mai 12, leat 7087(1579). Iar în limba rumânească s-au scos pe limbă rumânească (sic), la martie 4 dni, leat 7238 (1730). Aib. St Buc., A. N., MMMXXIV/1. Traducere. 1 Loc rupt 20S 1579 (7087) mai 16, Bucureşti t Mhaoct'i'io EOJKiew, îw Muxu'fe bo(cboaa) h rocnoAHm» b'lcoh 36mac VrrppoBAAx'iHCKoe, chh'b seAHKAro h np^OEparo Aa6^ahapV bocboaa. A abat rocnoACTBo mm cihj noB'feAeme tochoactba mm Mahcb, chht> Morouios, lAKOxe AA A\tf eCT WMHHtf IIOIAHA B'bCA, LţIO CCT flO 1KAA6UI, nOH€M(e CCT A/IaHCB CTApA H npABA* WMHHtf H Ă^A^i AHtf CCT SHAA npHT€CH^AA WT nOKOHHOAltf E'KC'KpABk’ B06B0Aai Tepe A\tf eCT A\eTHtfA MaH6B ACnpu CT»C CHAOCTÎIO, A C6ao A\tf cct bt»3ca Tgpe ta cct a*a Ehal^wb. V TCA\, n0K0HHH0A\tf PaAYA BOCSOA* TA6AAA 6CT rOCROACTBO RO fipABA^ H no 3AK0H H HAHAOX TOCnOACTBO A\tf KAKO 8CT EHA cYlO BHLUe pe'ieHfc’ CCAO 3A A’feAiH^ Mancb, CHHtf MoroujoB, a chhh Ehaljob, whh ckV ehah x^ta^hh epe kt^aa ce eCT ^buct noKOHHOA\tf Paaya bobsoa* ct»c norAHH TtfpLţH, ct»c A/lex^er-Eer, AAH-Eeros chht», 3apaaY xPhcthiahh, A* rocnoACTBtfer norAHH Ttfp4H Baaujka 3eMAe, a chhobh Ehaljob h ct»c aP^h xaahh, whh ce cfc¥ noAHrouje haa rAABtf n0K0HH0A\tf Paayawb bocboaa h cahh AOTptf a* cct rocnoAApi», ha hmc Apacocaab ntfpKAp. H tako cct h hahaox noKOHHOMtf Paaya BOeBOAA KAKO €CT EHA IIOIAHA HA\ 3A A^A'^ MaH€B, CHH'E MorOUiOB. V TCA\, KT»AA eCT EHA CT»AA, np« ABNH rOCnOACTBA A\H, A nOMETeHOA\V npABHT€A(0 TOCnOACTBA MM MCfeVlAH AoepOMHp BHBUie BCAMKH EAH H CHH'K erO, Mhx'lhat», anencetf A/Lahcb, chht» MoroinoB, whii cfeV aomccht KHHrtf n0K0HH0A\tf Paayawb soesOAA npeA rocnoACTBA mh, bctxa h hcxabhtka. M T6A\, rocnoACTBo a\h ^Kp’fenHA cmo h Wtbpt»aht h hohobht no khhiV noKOHHOMtf Paayawb soesOAA. Cero paaY, ^aaox h rocnoACTBo a\h BOA’fcpHHtf rocnoACTBA mh jkVhah AoepOMHp BHB BCAHKH EAH H CHHK erO, AlHX’I.HA'BB, AHencetf A/IaH€B, IAK0/K6 www.dacoromanica.ro 325 £A HM eCT IIOIAHA BT» WXABT» H CHHOBWM H CBH^KWM H np'kBH^MeTOM H H€ WT Koroxce Heno’n.KNOBeNO, noptiaMO rocnoACTBA mh. Geace h CBeAeveAie iioctabaciom rocnoACTBA mh: xtfnAH MH*rpTfe bcahkh ABOpHHK^ H xtfflAH A/lnpOCAAB BeAHKH AWrWeT H A^HTptf CflATAp H KoCTAHAHH BHCTÎiap H GTAH Kw(mHC H XaP)bAT CTOAHHK H Totili,* neXApHHK H Gtohka nocTCAHHK. (HcnpABHHK, A/Ihpocaab bcah)kh Awrw4>eT- H A3, Ap'trHM, eace w masaxV bt» ctoahh rpA^v EtfKtfpeiţiH, M'feceiţA MAÎe 5î WT C'bBAAHH MHpA &0 CCrO flHCAHH BT. A'feT y.SfîZ. t !w M'i'xH'k sweswAA, mhaoctYw coacîio rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mhnea vo(ievod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea, fiul lui Mogoş, ca să-i fie ocină în Poiana, toată, ce este pe Jaleş, pentru că îi este lui Manea veche şi dreaptă ocină şi dedină, ci a fost cotropită de răposatul Băsărabă voievod, de i-a lepădat lui Manea 5 000 aspri cu sila, iar satul i l-a luat de i l-a dat lui Bilţu. întru aceea, răposatul Radul voievod a cercetat domnia lui după dreptate şi după lege şi a aflat domnia lui că a fost mai sus zisul sat de moştenire lui Manea, fiul lui Mogoş, iar fiii lui Bilţu, ei au fost hicleni, căci când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet-beg, fiul lui Ali-beg, pentru creştini, să nu stăpânească păgânii turci Ţara Românească, iar fiii lui Bilţu şi cu alţi şerbi, ei s-au sculat asupra capului răposatului Radul voievod şi să fie domn un lotru, anume Dragoslav purcarul. Şi astfel a şi aflat răposatul Radul voievod că i-a fost Poiana de moştenire lui Manea, fiul lui Mogoş. întru aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar cinstitul dregător al domniei mele jupan Dobromir fost mare ban şi fiul lui, Mihăilă, nepotul lui Manea, fiul lui Mogoş, ei au adus cartea răposatului Radul voievod înaintea domniei mele, veche şi stricată. întru aceea, domnia mea am întărit şi am împuternicit şi am înnoit cartea răposatului Radul voievod. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupan Dobromir fost mare ban şi fiului lui, lui Mihăilă, nepotul lui Manea, ca să le fie Poiana de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan co(mis şi Har)vat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. (Ispravnic, Miroslav) mare logofăt. Şi eu, Drăghici, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 16 zile, de la facerea lumii până la această scriere în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Craiova, 1/3. Orig., hârtie (38 x 29), rupt, pecete timbrată, căzută. Fotocopie la Bibi. Acad., F., XXXVI/12. EDIŢII. Slav şi trad., Ştefulescu, Doc. sl. rom., 207-209, Nicolaescu, Doc. si. rom., 276-279. Trad. Grecianu, Genealogii, II, 369. 326 www.dacoromanica.ro 206 1579 (7087) mai 20, Bucureşti f Mhaoct'iw GoacTew, Iw A/lHXHrfe bo6boaa h rocnOAHm» bt»coh 3Cmac VrrppoBAAx'iHCKOio, chht» seAHKAro Iw AAegAHAptf bobboaa. Aabat rocnOACTBO mh c'i'w noBeA’femio rocnOACTBa mh, CAi&eM rocnOACTBO mh Eaacb nopTap h UIe4>dH Awrwcj>er h xtfnAHHLţe Kaaeb h ct» hhx chhobh ch eAHiţeace hm Eon» npHntfcTHT, lAKOace aa hm c^t wmhh;k tf Gt»at»tp^k h tf 4>T»HTri»HrfeAe h tf IL\T»MHKOH H tf n^AA4H H ALţHTAHH, BT»CH A^AOBC tflOKOM CH A^HTpOB H GtahmWAOB, BT»CA, BApe eAHKA C6 XT6T H3GpATH, nOMTO pAA*l HM CfcV A*AH eipeace wt Vrp'tCKA 3eMAe, bahc^kc ne cbV wctaah chhobc wt hhx- A noTOM, whh cfcV hmaah npeme npeA rocnoACTBA mh ct»c IIpT»BtfA h ct»c chht» ero Ahhk^a wt Gat»bht6lph. H tako npeuie whh kako ecT wctaa ha ptfKtf Ak’AU1'rpoB> aeW IIpT»B^A0B H’feKoe npeKHe, bahh koh h bahh n»HTHH. A tf T6M, rocnOACTBO mh taba^X h c^AhX n0 npABAtf h no 3akoh, ct» B'tC'feMH M6CTHTHMH npABHTBAH TOCnOACTBA MH H HCTHHCTBOBAX TOCnOACTBO MH KAKO H’feCT WCTAA HHMT05K6 WT np6Kie IIptS^AOB HA 36T 6rO A^HTp^. A H3 pAA? TOro n»HTHH a caW!3h rocnOACTBA mh EAA'fe nopTAp h IţIeAH Awrwcj>er, whh CfcV CBrfeArfe'reACTBOBAAH np6A TOCnOACTBA MH CT» AOGpH AiOA'ie, KAKO 6CT GHW TOro n»HTHH CT65KAA WT A^HTpV, tflOKO HM WT np6KO riAAHHHtf, KT»AA 6CT ghw ct»c nOKOHHAro nerpAUJKO bo6boaa. Taîkb ecT ctoaa AmmkS'a, chht» IIptB^AWB, HA AT»>KCTB0 H WCTAA AhHkS'a WT 3AK0H WT npeA TOCnOACTBA MH, KAKO no MHOrO CT»C Al^HrAHH A^H'T’pOB H GtaHMIOAOB MCT'fex A* hmat. Gero paaî h rocnOACTBO mh a*A0X snuie pcmchh ca&6m rocnoACTBA mh EaA6B nOpTAp H IţIecţ>AH AWrWcj>6T, IAK05KC A* HM CfcV CÎC BHUI6 nHCAHC WMHH6 H Al^HTAHH BT» WMHH6 H BT» WXAGT», HHM H CHHOBHM HM 6 BH^KOM H npCBH^ieTOM HM H H6 WT KOrOHte HenOKOA’feGHM^’, no WPH3M0X TOCnOACTBA MH. Geace, CB^A^^Aie nocTABA’feeM rocnoACTBA mh: actfnAH MnTprfe bba ABOpHHK H actfnAH MnpOCAAB B€A AWTW6T H A^HTptf CnATAp H KoCTAHAHH BHCTÎiap H GtAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H rOH4'fe neXApHHK h Gtohka B6AHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/lnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>CT. HcnncAxOM bt» rpAA EtfKtfpeqiH, M'feceiv* maio i< a*»hh h TeK^qiH A’feTOM, BT» A'feT jt3TÎ3. t iw M'l'XH'k BW6BWAA, MHAOCTHO GOîKÎfO TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Io Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Balea portarul şi Ştefan logofătul şi jupaniţei Calea şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Sălătruc şi în Fântânele şi în Plăcicoi şi în Pulaţi şi ţiganii, toate părţile unchilor lor Dumitru şi Standul, tot, oricât se va alege, pentru că le-au dat încă din Ţara Ungurească, căci n-au rămas fii din ei. Iar apoi, ei au avut pâră înaintea domniei mele cu Pârvul şi cu fiul său, Diicul din Slăviteşti. Şi aşa pârâu ei, că a rămas în mâna lui Dumitru, ginerele lui Pârvu www.dacoromanica.ro 327 nişte zestre, un cal şi un găitan. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am adeverit domnia mea că n-a rămas nimic din zestrea lui Pârvul la ginerele său Dumitru. Iar pentru acel găitan, slugile domniei mele Balea portarul şi Ştefan logofătul, ei au mărturisit înaintea domniei mele cu oameni buni, că acel găitan a fost dobândit de Dumitru, unchiul lor, peste munte, când a fost cu răposatul Petraşco voievod. Deci, Diicul, fiul lui Pârvul, a rămas mincinos şi a rămas Diicul de lege dinaintea domniei mele, ca să nu aibă mai mult amestec cu ţiganii lui Dumitru şi ai lui Standul. De aceea şi domnia mea am dat mai sus-ziselor slugi ale domniei mele, lui Balea portarul şi lui Ştefan logofătul, ca să le fie aceste mai sus scrise ocine şi ţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 20 zile şi cursul anilor, în anul 7087(1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. SL Buc., S. I., nr. 1 108 (Ep. Argeş, L/5). Orig., hârtie (33 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri, ibidem, ms. 133, f. 9 şi S. 1., nr. 1 118. EDIŢII. Trad. DIR, B, 385. Facs. Ibidem, 603. 207 1579 (7087) mai 22, Bucureşti t Mhaoctho Boati'e, iui MnxH'fe kocboaa h rocnOAHNi» bt»coh scmac tfrrppoRAAXMMCKOH, chht> KeAHK0A\tf h np'feAOGP*1’0 Aj\eâanAPtf RoeROA*- Aarat rocnOACTBO a\h ci'to nOReA'femto rocnOACTBd a\h nones OTpoe h ct»c chhobh cm HA HM€ îu>H H CT»C CHHOBH CM RApC KOAHLţH »X Eort, npHntfCTHT, IAK02K6 A* eT H AtfMHTptf CnATdp H KOCTAHAHH 328 www.dacoromanica.ro BHCTItap H GT4H KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H rOHl^'fe neXApHHK H actfnAH Gtohka B6AHKH nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MHTp'fe B6AHKH ABOpHHK. H A3, EtfH’fe, OK6 IO (1HCAX BT» CTOAHH rpA^V rAArOACMH EVK^peqiH, M'feceUA AlAH KB AkHH, A WT 3AM6AA CT»3AAHc3n3. t îw Mi'XH’fe BweBWAA, mhaoctYa eoîkYio rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Stroe şi cu fiul său, anume Ion, şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Săcuiani, din partea lui Staico postelnicul, fiul lui Staico, un loc de casă cu două grădini şi cu delniţa în câmp, însă să se ştie: în câmpul de jos două ogoare şi o curătură, iar în câmpul de sus, iarăşi două ogoare şi o curătură, iar mai mult nimic. Pentru că a cumpărat popa Stroe de la Staico pentru 1150 aspri gata. Şi a vândut Staico postelnicul de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea popii Stroe şi fiului său, lui Ion, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Bunea, care am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 22 zile, iar de la începutul zidirii până acum, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 109 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/4). Orig., perg. (25 x 36), pecete timbrată. Cu o traducere din 1860; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 124v, 134, f. 116v (cu data zilei: 20) şi Doc. istorice, MCCXXXI/66. EDIŢII. Trad. DIR, B, 385-386. 208 1579 (7087) mai 23, Bucureşti f MhaoctYio Boatfe, îw MnxH’fe bo6boaa h rocnoAHHT» bt»coc sbmab VrrppoBAAxYHCKoe, chht» seAHKAro h np^AOsparo AabIahaP^ bo6boaa. Aabat rocnoACTso a\h cYio noBeA'feme tociioactba mh fi^cYeB ct»c chhobh cu, no hmb N’feroe h Ibah h ct»c chhobh ch hm, BApe koahljh hm Bort aaCT» raKoaK€ CCT nOK^nHA BtCllO C'BC CHHOBH CH WT HA GtaHKO 3A /Blf ACnpH T0T0BH. www.dacoromanica.ro 329 H npoAdsoA eCT Gtahko wt cboc boaio A0BPd h ct»c ^3hahî6 bt»com Mer'frauiOBOM wt wkoahh M'fecTO h wt npeA rocno^CTBA mh. Gero pA^i, aaa°X H rocnOACTBO mh Bt^ciwb h ct»c chhobh, no hme N'feroe h Ibah, raKOî+ce a* Mtf ecT wMHntf h tfxdG^> 6M^ 11 chhobhm bh^kom h np'feBnS’MerOM hx h hh wt KOrw^Ae HenoTMKHOBCHO, no pen rocnOACTBA mh. Geace tfso h CBCAereAe nocTABHx rocnoACTBO mh: actfriAH MnTpTfe b6ahkh ABOpHHK H attfriAH MnpOCAAB B6AHKH A0r0<{>eT H 4,^A\HTpS’ CnATAp H KOCTAHAHH BHCT'iiap h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h ToHU’fe nexApHHK h Gtohka b6a nOCTCAHHK. HenpABHHK, MHTp'fe B€A ABOpHHK. IlHCAX A3, B^H’fe, BT» CTOAHH rpAAY rAArOACMH B^K^peqiH, MTfeC64A MAH KT A^HH, BT» A’feT y.znz- t îw MiXH'fe BWeBWAA, MHAOCTIW BOîKIIO TOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Văsiiu cu fiii săi, anume Neagoe şi Ivan, şi cu fiii lor, oricâţi le va da Dumnezeu, ca să Ie fie ocină în Săcuiani, din partea lui Staico postelnicul, fiul lui Staico, un loc de casă cu arie şi cu grădină şi cu delniţa casei. însă să se ştie: în câmpul de jos 2 ogoare şi 2 curături şi în câmpul de sus, iarăşi 2 ogoare şi 2 curaturi; iar mai mult nimic, pentru că a cumpărat Văsiiu cu fiii săi de la Staico pentru 2 400 aspri gata. Şi a vândut Staico de a lui bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Văsiiu şi cu fiii, anume Neagoe şi Ivan, ca să le fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitica mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Bunea, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 23 zile, în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 110. (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIE/5). Orig., perg. (29 x 38). Pecete timbrată. Cu o traducere din 1860; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 122 (cu văleatul: 7080) şi 134, f. 116v.-117. EDIŢII. Trad. DIR, B. 386-387. 209 1579 (7087) iunie 1, Bucureşti t Mhaoctîio sokîio, Îw M.Hxtrfe bocboaa h rocnOAHHT» Btcoe 3£a\a6 VrrppoBAAxneCKOe, chht» bcahrapo h npTfeA®BPAr® Aab^ahaP^ bobboa^. A*bat rocnOACTBA mh cîio nOBeA’feme rocnOACTBA mh 3'tpH'tB h ct»c chhobh ch, 330 www.dacoromanica.ro eAtuţCM Bon. AdCT> i»KO>Ke a* A\tf ecT wMHHtf Ilo^op'i.iţH, a^a eMtf BT.CA, CAHKA C6 X™'1’ H3BpATH, nOHCKC mV 6CT CTapA H npABA WMHH# H 3A A’^A'ih^ cmV. A nOTOM, npîHA'i cam 3t.Pht. np^A rocnOACTBA mm Tepe aaa> m ^aojkh no T6TKA CM ^OBpA HAA HCrOBA WMHHtf, HAA BT.CA, AAH CT.C BpAHHl{J6 M CT.C Tp'feCTÎIA, A TCTKA CM A°BPai WHA IO 6CT H3BAAHA WT CMpOCT M nAATHAA 6CT AAXk€ a* mV ecT wmhhV h (w)xaB^, MMM M CHHOBHM M BHOKOM M np'bBHOHHTOM H HC WT KOrOK6 H6nOKOArkBHMO, nopH3MO rocnOACTBA mm. Ge?Ke cB'feAr^*T’®A*fe nocTABA'fecm rocnOACTBA mm: acVriAH A/Vnrp'fe bcahkhc ABOpiiHK, ÎK^nAH MnpOCAAB BCAHKHC AOrO<ţ>€T, JtyAMiptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTÎlAp, GtaH KOMHC X Ap BAT CTOAHHK H TOHI^'k nCXApHHK, ÎK^riAH GtOHKA BCAHKH nOCTCAHHK. HcnpABMHK, MHTp'fe BCAHKHC A^CpHHK. IlHCAX A3, GTAH rpAMATHK WT IIOIAHA, BT. CTOA rpAA^ B^K^pClţlH, M'bcciţA lOH'lC A ABHH, WT AAAMA TT.KT.4iMM A'fcTOM, BT. A'feT /-3U3- t îw MîxH'k bwcbwaa, mhaoctYio bojkYio rocnOAHHi.. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Zâmă şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Pojorâţi, toată partea lui, oricât se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, a venit însuşi Zâmă înaintea domniei mele, de a dat şi a aşezat pe mătuşa sa Dobra pe toată ocina lui, însă cu braniştea şi cu trestia, iar mătuşa sa Dobra, ea l-a scos din sărăcie şi a plătit toate dăjdiile. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Zâmă, ca să-i fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic, jupan Miroslav mare logofăt, Dumitru spătar, Costandin vistier, Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic, jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Stan grămăticul din Poiana, în scaun, în cetatea Bucureşti, luna iunie 1 zi, de la Adam cursul anilor, în anul 7087 <1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. AA. St Buc., S. I.„nr. 1111 (Ep. Buzău, LXIH/3). Orig., hârtie (37 x 29), pecete timbrată. Cu o traducere din 1861; altă traducere, ibidem, ms. 172, f. 181. EDIŢII. Trad. DIR, B, 387. Facs. Ibidem, 604. 210 <1579 -1581; 1585 -1586; 1590) iunie 3 t Cartea Mihnii vodă. Dat-au măriia sa această poruncă a mării sale acestui grec, anume Iane, ca să fie el volnic cu această carte a mării sale să întoarcă bani www.dacoromanica.ro 331 fieştecărui omu care va cumpăra den moşiia şi rumânii Oprii postelnicul dăn sat dân Găojani fără ştirea lui Iane grecul şi fără ştirea Danciului postelnicul, fratele Oprii postelnicul, pentru că au cumpărat mai întâi Iane grecul, ce iaste mai sus zis. Pentru adia, să nu fie alt om volnec să cumpere, fără numai Iaiie; şi dă nimeni să n-aibă înpresurare, nici supărare peste această carte a'mării sale, pentru că acel om va petrdce mare certare dă cătră mări ia sa. Şi au fost ispravnic Mitrea mare vornic. Şi s-au scris la iunie 3 dni, leat ..-1. Muzeul de istoiie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 28 311. Traducere din a doua jumătate a sec. XVm. Datat după Mitrea marele vornic. 1 Loc alb. 211 1579 (7087) iunie 7, Bucureşti | A/IhaoctYio BOJKîeio, Iw A/VnxH'fe bocboaa h rocnOAHm» bt»coh 36mah tfrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» B€AHKArO li np^AOSP*™ ^AHgAH^pV BOeBO^A. /(ABAT rocnOACTBO mh cTio nOBeA'fenie rocnOACTBA mh CAtfrtf rocnoACTBA mh Aaljko wt TAOrOBA h ct» mix chhobh, eAHi^e 6A\tf Eon» aaCT> lABOate a* hai cct WMHHtf tf W^CA, ACA AtfntfAWB BACA, BApe HAHKA C€ X^CT H3E»pATH WT nOCB^AH, h wt h wt nOAio h wt ctfxo n wt boaV, noneace io notifon Aaljko wt Atfnifo 3A /a ACnpn. H nAKH notifon Aaljko wt AptriiM h wt Kpt»mioh nerostf A6A 3A WMHtltf BACA 3A ACnptt. H nAKH notifon AaLJKO WMHHtf WT ÎWH H WT PAAA H WT IlT»Tptf H WT CT’LH’feCA 6A«H AA3tf 3A j<âc (ACnpn) h cahh boaobV. H nAKii notifon Aaljko AK’fe hhbc wt Gtah h wt Ept»thawb 3A x ACnpn. H nAKH notifon Aaljko AB*fe hhbh wt Îbah 3a /Ây ACnpn. H nAKH tifon Aaljko Agrfe hhb6 wt Qnp’fe 3A yn ACnpn. H nAKH tifon Aaljko cahh nns wt Paaoa 3a pîî ACnpn. H nospATHA ce ecT Aaljko ct»c EdA’fe wt Kat»ujh^i4ih, Tepe cct aaa EdA'fe Aaijkob ab^ hhbh tf IdorOBA. H nAKH tifon Aaljko wt Îwh f nnse 3A /A\|rn ACnpn. H nAKH tifon Aaljko 6Aha boa6Hhi^a ct»c 6ahh hhb kwa wha wt Pt»A^4^a h wt Otah 3a ^Âc ACnpn. H nAKH tifon Aaljko cama ceAMţie 3A y ACnpn wt AP'^f’HM. H nAKH a* eCT Aaljko wmhha Hhkoa€B bt»ca wt ropn wt C6A0 WT Ka1»UJH61JJH, BApe KOAHKO C€ XOKCT H3EpATH, nOHeîKC IO eCT nAATHA Aaljko eace ecT Bnuie pe^enA wmhha wt kt» Aeipepestf nAOCKnnes, wt no np'bacAe Kp'&we. H nAKH tifon Aaljko cahh hhb wt Otahmioa, wt Kpahhhmh 3a c ACnpn. H nAKH notifon Aaljko wt Kpt»mioh f hhbc 3a x ACnpn. 332 www.dacoromanica.ro H riospaTHAd ce ecr Gr'tNHCdAftA c?KCţlAKmA^T€peecTAiiiţiCTD*HH£AABA A6A 6H BT.CA WT WMHNtf WT TAOrOBA H'LKUThB, A ILbKUlty VjJHCQjeCT ^UB Gn»NHCAABeH AeA EH WT EpTaTHBOeiJIH B'tCA. H npOAAAOme ci'io BHiiie p€Menn hm6nhth aioah 3a cbohm AOspo BOAf&ir CT»C 3HdHl'e BT.C’fcM MerilAUJOM H3 rop H H3 AOA H WT Kp'BCTN’feM M*feCT0 H WTÎ ripeA rocnOACTBA mh. Cero pAA», AM^X n rocnOACTBO mh Aai^kOb h ct» chhobh ch, iako;k6 aa M# CCT BT» WMHNtf H BT» WXAfitf, H CHHOBWM CM# H BHOKOM H np'feBHOMeTOM HM h hh wt Koroace NenOKOA’fesHMO, nopH3MO tociioactba mh. Ce>Ke H CB6A€TIAI6 nOCTABA’feeM TOCnOACTBA MHI tttfriAH .ftOEpOMHp B6AHKH BAH KpAACBCKH H M&riAH ÂPArOMHp B6A ABOpHHK H M&riAH HbALUKO B€A ABOpHHK H tttfriAH MHTp’fa B6AHKH ABOpHHK H M&riAH MupOCAAB B€A A0r06T H K OCT AN AH N B6A BHCTÎiap H B8A CflATAp H X Ap BAT B6A CTOAHHK H IIp'tB^A B6A KAiOMAp H OtaH B€A KOMHC H TONlţ^ B€A n€XApHHK H tttfriAH OTOHKHlţA B6AHKH nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MHTp’fc B6AHKH ABOpHHK. HcnHCAX A3, AP'tf’HM, MAAH A'll**, KT» AHBHH rpAAY E^K^peiţlH, M’feCCl^A ionic 3 a^hh, wt Aaama aw cero hhcahi, bt» a^t /.znz. t îw M'l'XH’fe BW6BWAA, MHAOCTIW BOKIIO rOCnOAHNb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Laţco din Glogova şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu i-a dat, ca să-i fie ocină în Ciucel, toată partea lui Lupul, oricât se va alege de peste tot, şi din pădure şi din câmp şi din uscat şi din apă, pentru că a cumpărat-o Laţcul de la Lupul pentru 4 000 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco de la Drăghici şi de la Crăciun toată partea lor de ocină pentru 3 000 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco ocină de la Ion şi de la Rada şi de la Pătru şi de la Stăneasa un laz pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco de la Oprea un ogor pentru 600 aspri. Şi iar de la Oprea două ogoare pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco de la Radul 5 ogoare pentru 1 200 (aspri) şi un bou. Şi iar a cumpărat Laţco două ogoare de la Stan şi de la Brătilă pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco două ogoare de la Ivan pentru 1 400 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco două ogoare de la Oprea pentru 450 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco un ogor de la Radul pentru 150 aspri. Şi s-a înfrăţit Laţco cu Badea din Clăşneşti, de a dat Badea lui Laţco două ogoare în Glogova. Şi iar a cumpărat Laţco de la Ion 3 ogoare pentru 1 750 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco o moară cu un ogor lângă ea de la Răduţul şi de la Stan pentru 1 200 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco o selişte pentru 400 aspri de la Drăghici. Şi iar să-i fie lui Laţco toată ocina lui Nicola din pădure şi din sat din Clăşneşti, oricât se va alege, pentru că a plătit Laţco ocina ce este mai sus-zisă de către fiica lui Ploschinea de mai înainte vreme. Şi iar a cumpărat Laţco un ogor de la Standul din Crainici pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Laţco de la Crăciun 3 ogoare pentru 600 aspri. Şi s-au înfrăţit Stănislava cu Neacşa, de a dat Stănislava toată partea ei de ocină din Glogova Neacşei, iar Neacşa a dat Stănislavei toată partea ei din Brătivoeşti. www.dacoromanica.ro 333 Şi au vândut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Laţco şi cu fiii săi, ca să-i fie ocină şi de ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin mare vistier şi Dumitru mare spătar şi Harvat mare stolnic şi Pârvul mare clucer şi Stan mare comis şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Drăghici, diac mic, în minunata cetate Bucureşti, luna iunie 7 zile, de la Adam până la această scriere, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St. Buc.. Doc. istorice. DCXXI/243. Orig.. perg. (30.5 x 46). pecete timbrată, căzută. Trad. Ibidem. MDCXXV/2. 212 <1579 -1581; 1585 -1586; 1590) iunie 7 ţ Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mdle slugii domniei mile, Diicului logofătul, ca să fie volnic cu această carte a noastră a domniei m61e să ţie partea lui de moşie la Nănăşăşti cârd o au cumpărat de la Drăgăneasă. Şi nimenea să nu îndrăznească, nici să să ispitească a-i face vreo bântuială preste această carte a domniei mdle, pentru că acel om rău va păţi de către domniia mea; iar de i se va părea cu strâmbătate, să stea de faţă înnaintea domniei mdle. într-alt chip să nu fie, după zisa domniei mdle. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. S-au scris în luna lui iunie 7 dni. t Acest izvod s-au scris pe limba rumânească asdmine de pe cartea domnească, de Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească, în Bucureşti. Az Luppu dascăl slovenesc izpisah (m. p.) Arh. St Buc.. S. L. nr. 1 067 (M-rea Govora XXVH/60). Traducere din sec. XVIII. Cu o copie fii ms. 463. f. 154: alte traduceri, ibidem. ms. 234. f. 136v.-137; 447. f. 165v. Datat după Mitrea mare vornic. EDIŢII: DIR. B. 387-388. 213 1579 (7087) iunie 8, Bucureşti Cartea Mihnii vodă, feciorul lui Alexandru vodă. Dat-am domniia mea această carte a domniei m6le lui Pană şi cu toţi feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie în Ghimpdni, partea lui toată, 334 www.dacoromanica.ro oricât să va alege de peste tot hotarul, pentru că iaste bătrână şi dreaptă a lui moşie de la strămoşi. După aceia, au venit înainte domniei mdle, de o au dat de pomană nepotului său, anume Dan, toată partea lui de moşie dă peste tot, ca să-i fie lui în loc de fecior, iar o fată a lui Stan, anume Cârstina, cu această moşie să nu aibă nici un amestec, pentru că o au dat nepoţilor lui, lui Stan i Dan i Comea, ca să aibă a ţinea în Horun. Şi de i se va prileji moarte lui Dan mai nainte de Comea, să n-aibă nici un amestec, ci Stan să ţie ale unchiu-său. Şi iar au cumpărat Vlad moşie în Ghimpdni, din partea lui Datco, pe jumătate de peste tot hotarul. Şi au cumpărat Vladul de la Datco, drept 1 000 de aspri de argint. Şi iar au cumpărat Şărban moşie în Ghimpdni, din partea lui Datco, pe jumătate de peste toată moşiia, şi o au fost cumpărat Şărban de la feciorul lui Datco, drept 1 200 de aspri.de argint. Şi iar au cumpărat Vladul şi Şărban patru pogoane de loc de la Neagoe, drept 300 de aspri de argint. Şi iar au cumpărat Vladul şi Şărban de la Banco (şi) Fătul i de la popa Iube un loc, drept 70 de aspri. Şi iar de la Stoica i Banco i Fătul un loc, drept 100 de aspri de argint, de l-au făcut arie. Şi iar au cumpărat de la Iube un loc i de la popa Iube alt loc din sus de pomet, drept 65 de aspri gata de argint. Şi iar au cumpărat Dumitru şi Bobe, drept 40 aspri. Şi iar au cumpărat Dumitru şi Bobe de la Manea un loc după arie, pe un bou. Şi iar au luat Bobe o lăture şi Dumitru un loc de la Dragomir şi de la Manea, drept aspri 100. Şi iar au cumpărat Dumitru ocină, drept aspri 180. Şi iar au cumpărat Neagoe, Muşa şi Dragomir de la popa Stoica i de la Stoica un loc, care l-au fost cumpărat Neagoe cu fraţii lui cu ocina din Roşiani, din partea lui Lares, a patra parte şi dintr-a lui Brăten şi a fraţilor lui şi de la Stan şi de la Vladul, drept aspri 640. Şi iar au cumpărat Banco din partea lui Stroe pre jumătate o lăture, de la Brătilă pân în ulmul de lângă Olt, drept 250 de aspri. Şi iar a cumpărat Banco de la Vlăxan şi de la frate-său Stoica, din hotar pân în ulmul de lângă Olt, drept 50 aspri. Şi iar au cumpărat Banco şi Tudor un loc din hotaru, drept aspri 60. Şi iar au cumpărat Bancul şi frate-său Vladul, de la Radul doao laturi, drept aspri 100 şi de la Balul un loc, drept aspri 100. Şi iar de la Radu o lăture, drept aspri 100. Şi înfrăţindu-se aceşti mai sus-zişi oameni pe ocinile ce le-au vândut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoe înainte domniei mele, pentru aceia, le-am dat domniia mea, ca să fie lor aceste mai sus zise moşii ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor, în veci, şi de nimenea să nu fie clătit după zisa domniei m61e. Pentru aceia şi mărturii am pus domniia mea pe: pan Mitrea vel dvomic i pan Miroslav vel logofăt i Dumnitru spatar i Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea paharnic i Stoica postenic. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Şi au scris un Ştefan logofăt, în Bucureşti, mdseţa iunie 8 dni, leat 7087 (1579). Fac aspri peste tot 4 105. Aih. St Buc., S. I., nr. 1 112 (Mitrop. Ţ. Rom., CCXCIII/2). Traducere din sec. XVIII: copia traducerii, ibidem, ms. 135, f. 425. EDIŢII: DIR, B, 388-389. www.dacoromanica.ro 335 214 <1579 -1581; 1585 -1586; 1590) iunie 8 t Mhaoctî'io bokTio, Îw MttXH'fe b0€b6aa h rocnoAHHb. 4,abat rocnOACTBO jhh ci'to noBeA'feme rocnoACTBA mh cbctom mohacthp rAAroACMH EnCTpniţA h IIOTOK^AWB, IAKO>Ke fi,A 6CT BOaHjHC C*bC CHO KHHfV rOCnOACTBA MH £A Api»>KHT 6AHA BAATO rpi»AT» WT HAA HeA'felO, KAKO BHCT UIT np'fejKAC Bp’feMC, TAKO A* APT^HI* ti CT»AA- H hhxto aa ne CMgT eahtobath hah nOKtfctiT np'feA ci’to KHHrtf rocnoACTBA MH, epe TOr HbAOBCKA 3A0 KCT nATHTH UIT Kb rOCnOACTBA MH H Aa E^A’i’ n AHATHMA. HhAKO Aa H'kCT, nO peM rOCnOACTBA MH. HcnpasHHK, A/lHTp'fe b6ahkh6 abophhk. IEhca N'fertfA, M'feceiţA torne ii a^hh. t îw A/Vi’XH'fe bwcbwaa, mhaoctîw eokiw rocnOAHNb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintelor mănăstiri numite Bistriţa şi Potocul, ca să fie volnice cu această carte a domniei mele să-şi stăpânească o baltă gârlă de la Celeiu, cum a fost dinainte vreme, aşa să fie şi acum. Şi nimeni să nu se încumete să turbure sau să încerce înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea. Şi să fie şi anatema. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Neagul în luna iunie 8 zile. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 068 (M-rea Bistriţa, LII/8). Orig. hârtie (32 x 21), pecete timbrată căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri, ibidem, ms. 194, f. 76, 198, f. 10 şi 202, f. 412v. Datat după Mitrea marele vornic. EDIŢII: Trad. DIR, B, 389, Facs. Ibidem, 605. 215 1579 (7087) iunie 9 f rt/lHAOC'rftO BOKÎe, îw rt/lHXH'fe B06B0AA H rOCnOAHHT» BT»C0H 36MA6 tfrrppOBAAXHHCKOH, CHH'b B6AHKAT0 H np^A^BparO AaH^AHAP^ B06B0AA. A&BAT rocnOACTBO mh cTe noBeA'feHîe rocnoACTBA mh Bhtahob ct»c spaTHex ch, ha hmc Gtohka h Gtah, h ct»c chhobh ch, koahi(h hx Eon» npnntfcTHT, lAKOrce aa HM CCT WMHHtf I^Hr^HClţJH, A^A ApArOMHpOB B'hCAX, BApe CAHKA CC X^CT H3BpATH WT nOAtO H WT BOA H WT A^A CT^C BHHOrpAAC, WT C^A^H1^ C6A0B h wt nocB^Ae, 3ahc>k6 ecT noKtfnHA Bhtah ct»c spaTHex ch Gtohka h Gtah wt ha MtfuiA, AT»ipepA ApAfOMHpoB, 3A /v AcnpH, noAOBHH^ wt ACnpH cpespeHH, nOAOBHHS’ bahh. H nAKH nOKOnH Bhtah ct^c BpATnex ch wmhh^ Il,Hr«HeipH  HHB WT ... P’fe 3A pît ACnpH TOTOBH. H nAKH nOKOnH BhTAH CT»C BPATH6X CH 336 www.dacoromanica.ro WMHHtf A HHB iVpA G'EM'EHACB WT HA BaAHKS’a 3A 3 KpABtf U 3A R Acnpii roTOBH. H nAKH nOKonH jBhtah ct»c spATnex CH a hhb ha 4>aah6 wt EaahkWa 3a a KpAstf h 3a n Acnpn totobh. H nAKH nOKOnn Bhtah 3 hhb CEC EpAXHCX CH tf AHBAA'fe WKptfjKCHA WT HA JBaAHKOYA 3A pi ACnpH. H nAKH -nOK^nn EhTAH CEC epATHCX CH a HHB fiAA'fe IUp’EGAHOB WT jSaAHkWa 3A KpAB A H 3A M ACnpH rOTOBH. H nAKH nOKOynH flHTAH CEC EpATHCX CH A HHB COrpA^A IIoneB, nAKH wr £aahkoya 3A r KpAse. H nAKH nOKonn £htah cec EpATH€X CH WMHHtf tf IţHrEHClJJH A HHB BAA'fe WKptf>K€HA WT HA AHIţA 3A fi ACnpH TOTOBH. (H npoAAAOuie) Tex BMUje nncAHH ak>aî€ 3A cbohm boaw aoepa h cec 3HAHÎ6 B'ECCM MerUOlUOM H WT npCA TOCnOACTBA MH. GipeJKC. H AAA'EM'EUJApH fyA C6 3HA€T nO HM6 ... Gero paa'i, m rocnOACTBO mh JShtahob, iako>k6 aa hm ecr bhui6 nHCAHe WMHH6 B*E WXAEtf (HHM H CHHOBOM HM) H BH^KOM H np^BH^MeTOM HM h hh wt Koroxe HenoT'EKHOseHO, no peM rocnOACTBA mh. Ge>K6 CB6A6T6AÎ6 nOCTABA’feHX TOCnOACTBO mh: >K^nAH M.HTp'k B6AHKH ABOpHHK H >K^nAH MnpOCAAB B6AHKH AOrO<ţ>€T H ĂtfMHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTÎrap H GTAH KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H rOHIvfe neXApHHK h Gtohka nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MhTp'fe B6AHKH A&OpHHK. IlHCAHO M'feceiţA IOHÎC A^HH, BT» A’flT jcina. f îw Mi*XHTk bwcbwaa, mhaoctiw eoîkYk) rocnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandm voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vitan cu fraţii săi, anume Stoica şi Stan, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Ţigăneşti, toată partea lui Dragomir, oricât se va alege din câmp şi din apă şi din dealul cu vii, din vatra satului şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Vitan cu fraţii săi, Stoica şi Stan, de la Muşa, fiica lui Dragomir, pentru 3 000 aspri, jumătate în aspri de argint, jumătate bani. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi ocină în Ţigăneşti, un ogor de la... pentru 150 aspri gata. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi ocină în Ţigăneşti, un ogor la Gura Sămăilei, de la Vlaicul, pentru o vacă şi pentru 90 aspri gata. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi un ogor la Falce, de la Vlaicul, pentru o vacă şi pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi un ogor la livada împrejmuită, de la Vlaicul, pentru 110 aspri. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi un ogor în Valea lui Şerban, de la Vlaicul, pentru o vacă şi pentru 90 aspri gata. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi un ogor în Ograda Popii tot de la Vlaicul, pentru 3 vaci. Şi iar a cumpărat Vitan cu fraţii săi ocină la Ţigăneşti, un ogor în valea împrejmuită, de la Uliţă, pentru 80 aspri gata. (Şi au vândut) acei mai sus-scrişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. frică şi aldămăşarii să se ştie anume ... Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Vitan, ca să-i fie mai sus-scrisele ocine de ohabă (lui şi fiilor lui) şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. www.dacoromanica.ro 337 Iată martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Scris în luna iunie 9 zile, în anul 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc.. S. I.. nr. 1 113 (M-rea Cotroceni, LIX/4). Orig. perg.. (21 x 33), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1906. EDIŢII. Trad. DIR, B, 390. 216 1579 (7087) iunie 10 f A/IhaOCTIIO BOJKietO, Iw Mlixtrfe B0CB0AA H rOCOOAHHT» bt»coh 3CMAH VrrpposAax'iHCKOH, chht» bcahkato h np^AOsparo AAHgAHAptf bocboaa- Aab*t rocnOACTBa mh c'iio noseACHito rocnOACTBa mh Paa^a ct»c spATiiAM ch h ApKOAe h ct»c h»x chhobh, 6AH146M Eon» op’kotfcTHT, iako?k€ j\& hm ecT ceAO iK^m»Hei4JHH Thaopt bt»c, ct»c bt»ccm xoTapoM, ao IAa^a A^uj^aob h oaahhha HJKC ce 30B6T AAT0pHL(A, 3AH6JK6 HM 6CT CTApa H npABA WMHHtf H C6A0 3A A^A'ih^- A noTOM, HMAtue np'feHtto ct»c EepHBOe urr Aab^hh npeA noKOHHAro pOA'lTeAW TOCnOACTBA MH AaH^AHAP^ B06B0AA H CHlţe 6CT CT»opeA EepHBOe KAKO 6CT C6A0 /KVn'tHetpÎH HerOBA 3A A T6M, flOKOHHArO pOAlTCAtO TOCnOACTBA MH CCT TA6AAA H nO opABA^ H 00 3AK0H, CT»C B'LC’fiMH MCCTHTHMH npABHT6AÎ6 TOCOOACTBtf 6M^ H npOMCTAA CCT rOCOOACTB^ CMtf KNHTA OOKOHHArO AAH B06B0AA KAKO 6CT BHA C6A0 /KVo'tHetpHH PAAY^OB H ApKOACB 3A A’feA’ÎNtf. H A*A 6CT OOKOHHArO pOAlTCAtO rOCOOACTBA MH AAHgAHAptf B06B0A 3AK0H Bl BOA'kpH fi,A 3AKA6T KAKO 6CT HHXHO C6A0 /K^’o'tHetpHH. A WH HHKAK02K6 H6 BT.3M0T0X Aa -3AKACTH HA A^Hl» H HA COpOK, Htf 6CT WCTAA wr 3akoh EepHBOe (wr Aab'&hh ka)ko no MHoro Mer’fex AA nc hmat ct»c ceAO /K^OTiHeipiH. A KT»Ad 6CT BHA CT»AA, Bl» A^HH (rOCOOACTBA MH A EepHBOC H6 WCTABHA ce CHije, Htf cct acutca h npeA tocooactba mh h cm^e) np'feme EepHBOe kako CCT np'feA H np'kA OOKOHHArO p(OAITeAlO rOCOOACTBA) MH KAKO CCT CCAO îK^m»HetpiH H6M^ 3A (A'tAIH^’. A rOCOOACTBO MH rA6A*X) H npOMCTAX KHHTA OOKOHHArO POAITCAIO rOCOOACTBA MH 3A WCTAA, KAKO 6CT BHA WCTAA EepHBOH WT 3AK0H WT op€A OOKOHHArO pOAlTCAlO rOCOOACTBA MHJ TAKOîKAepe WCTAA WT 3AK0H H WT npeA rOCOOACTBA MH. Oero paa'i, aeT H JltfAMtTp'lt CIlATAp H KoCTAHAHH BHCTHiap H GtAH KOMHC H X Ap BAT CTOANHK H rOH4-fe neXApHHK H JK^tlAN GtOHKA BeAHKH nOCTCAHHK. HenpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrw4>6T. IIhcax A3, Paa^a wt Gp'bnCKA, M'bcei^A wme V abnh, bt» A'fer t îw M'l'XH'fe BWeBW^A, MHAOCTÎtO BOac'lIO rOCnO^HHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fraţii săi şi lui Arcoae şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie tot satul Jupâneştii Gilortului, cu tot hotarul, până la Iadul Deşului şi muntele care se numeşte Latoriţa, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi sat de moştenire. Iar apoi, au avut pâră cu Berivoe din Albeni, înaintea răposatului părintelui domniei mele Alixandru voievod şi aşa pâra Berivoe că satul Jupâneştii este al lui de moştenire. Iar întru aceasta, răposatul părintele domniei mele a cercetat şi a judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui şi a citit domnia lui cartea răposatului Dan voievod, că satul Jupâneştii a fost al lui Radul şi al lui Arcoae de moştenire. Şi a dat răposatul părintele domniei mele Alixandru voievod lege 12 boieri, să jure că satul Jupâneştii este dedina lor. Iar el nicicum n-a putut să jure la zi şi la soroc, ci a rămas Berivoe (din Albeni) de lege, ca mai mult amestec să nu aibă cu satul Jupâneştii. Iar când a fost acum, în zilele (domniei mele, iar Berivoe nu s-a lăsat aşa, ci a venit şi înaintea domniei mele şi aşa) pâra Berivoe cum a pârât şi înaintea răposatului (părintelui domniei) mele, că satul Jupâneştii este al lui de (moştenire. Iar domnia mea am căutat) şi am citit cartea răposatului părintelui domniei mele de rămas, cum a rămas Berivoe de lege dinaintea răposatului părintelui domniei mele; de asemenea a rămas de lege şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Radul şi lui Arcoae ca să le fie satul Jupâneştii tot, cu hotarul, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Radul din Sârpsca, iunie 10 zile, în anul 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. St. Buc., S. I., nr. 1 114 (Ep. Râmnic, CII/3). Orig., hârtie (41,5 x 29), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la începutul sec. XIX; altă traducere din 1786 (cu data 10 iulie) la Bibi. Acad. ms. 2 083, f. 277. EDIŢII. Trad. DIR, B. 390-391. www.dacoromanica.ro 339 217 <1579 -1581; 1585 -1586; 1590) iunie 10 t Mhaoctiw soîKieio, îw bo6boaa h (rocno)A(nH)T». Ilnui er rocnOACTBO mm bam, bî EOA'fepH BOA'fepHHS' rocnOACTBA mm Kopecee AWrWcf>eT. H no cnx, bm roBopnM rocnOACTBO mm hspaa'i peA^ Bo(ATfe)p(H)Htf rocnOACTBa mm Kopece Awrwc|>eT, 3AHe>Ke ce îKAAtfer npeA rocnOACTBa mm KAKO HMAT WH ABd 3A WMHHtf, A KoH'tMBOMHH, HA HM6 ÎBAH H KpT»CTIIAH h IIonA, whh 6Aha tf>Ke hmat. A nOTOM, eipe hmat Kopece Awrwer nOKtfneHÎe wr hhxho a^ao neTAro a^ao. Tdace hc xokct wctabhth Koivkmeomîh, exe cWt BHLU6 peM6HH, A* CtTBOpHT CIW TpH tfîK6 KOîKd, AA XOTApHCACT BOA'fepHH^ rocnOACTBA mh bt»cax WMHHtf, a whh a* aweht hah wt rwp hah wt auia, kako eCT CTApA 3AKWH, AHtf X0KeT Ad X0TdPHCAeT TbMIW ABd tfîKe, A 6A«A tfîKA EOA'fepHH^ rocnOACTBA mh, e>Ke eCT wt kt. TereV, whh xokct aa k>x wctabht HeXOTApHCAHA, AA C1»TB0pHT WMHHtf BOA’tpHH^ rOCflOACTBA MH Kop6C6 AWrWtJ>CT AT.CAUH. V T6M, TOCnOACTBW MH TA6AAX » C^A* n0 npABA^ H B6AMA AOEpW hcthhctbwbax rocnOACTw mh kako He eCT xotaphcaha (cîe) Bnuie peMeHA BT.CAX WMHHtf WT B'feKA, hV 6CT BT.CAX CAUA WMHhV, (eAHA) IAK02K6 H AP^A H KAKO H'feCT 3AK0H CtTBOpHTH T6X AW(Afe) WMHhV BOA'fepHHtf rOCflOACTBA MH AT.CAUH, Htf Aa AWBHT WT 6AHA A^AO. Tcm pa(a'i), wt sp’feMe e>Ke xokcth bhaht ci io khmiV rocnoACTBA mh, a BH AA TAeAATl A* TerAHTH CIH BT.CAX BHLU6 pCMCHA WMHHtf WT XOTAp^A f T.X0B^A0B AOp» n AA XOTApHCATH BT.CAX WNHHtf Ad IO CT»TB0pHT K0>KA a Tex AiOA'ie, e>Ke ctfr Bnuie peMCHH, aa aiosht wt caua ctpaha, hah wt rop HAH WT AWA, A WMHH^ SOA'fepHHfc’ TOCnOACTBA MH A^CAUH A* IO HC CT»TB0pHT. H Ad tacaath Tepe Ad H3Beperi" h noKk’neme cahko xokct hmat Kopece Awrwc{>eT wt a^aa Koi^bmeomihm, Tepe Ad io npHA’feriAeTH iiakh koa HerOBA wmhhV, a* cct wmhhV Kopece Awrwc{>eT bt.cax wt ca«a ctpaha. Tom bh rosopHM rocnOACTBO mh, hhako a* H'fecT, no peM rocnOACTBA mh. H HCnpABHHK, A/\.HTpTfe Be(AHKH) ABWpHHK. IIhcaho M'fecei^d lOHie T abhm-| îw Mi'xH’fe bwcbwaa, mhaoctTio boîkiio rocnOAHHt,. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Scrie domnia mea vouă, celor 12 boieri ai boierului domniei mele Coresi logofătul. Şi după acestea, vă vorbesc domnia mea pentru rândul boierului domniei mele Coresi logofătul, căci se plânge înaintea domniei mele că are el două funii de ocină, iar Coţâmbocii, anume Ivan şi Cârstian şi Popa, ei au o funie. Iar apoi, încă mai are Coresi logofătul cumpărătură din partea lor a cincea parte. Deci nu vor să lase Coţâmbocii, care sunt mai sus scrişi, să facă aceste trei funii o piele, să hotărnicească boierul domniei mele toată ocina, iar ei să aleagă după cum le place, sau din sus sau din jos, cum este legea veche, ci vor să hotărnicească numai două funii, iar o funie a boierului domniei mele, care este dinspre Ghegheu, ei vor să o lase nehotămicită, să facă ocina boierului domniei mele, Coresi logofătul, dăsagi. întru aceasta, domnia 340 www.dacoromanica.ro mea am căutat şi am judecat după dreptate şi foarte bine am adeverit domnia mea că nu este hotărnicită această ocină mai sus spusă din veac, ci este toată o ocină, una ca şi alta, şi că nu este lege să facă acei oameni ocina boierului domniei mele dăsagi, ci să-şi aleagă după cum le place dintr-o parte. Pentru aceea, din vremea în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi să căutaţi să trageţi toată această ocină mai sus spusă, din hotarul Râhovului până în Rudul, să hotărniciţi toată ocina, s-o faceţi o piele, iar acei oameni, care sunt mai sus scrişi, să-şi aleagă după cum le place dintr-o parte, sau din sus sau din jos, iar ocina boierului domniei mele dăsagi să nu i-o faceţi. Şi să căutaţi de să-i alegeţi şi cumpărătura, cât va avea Coresi logofătul din partea Coţâmbocilor, ca să i-o lipiţi iarăşi lângă ocina lui, să fie ocina lui Coresi logofătul toată dintr-o parte. Aceasta vă vorbesc domnia mea, altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Şi ispravnic, Mitrea marele vornic. Scris în luna iunie 10 zile. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arfa. St. Buc., Doc. istorice, CXCVI/176. Orig., hârtie (28 x 21), rupt, pecete timbrată, stricată. Datat după Mitrea mare vornic m domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 391-392. 218 1579 (7087) iunie 12, Bucureşti t MhaoctYw bo;kYio, Îw A/lHXH'fe bocboaa h rocnoAHHB bm>co6 3Cmac VrrppoBAAx'uiCKoe, cimfe’ b6ahkato (h nprfeA°)BPAr0 AAHjjAHAptf bocboaa. /(abat rocnoACTso mu cYio noBCA'feHYio rocnoACTBA mu 3ohktbk ct»c chhobh ch, cahi^cm Eortf AACT, FAK02K6 Aa CCT WMHHtf IIp'LCKOB WT A^A BpAT^M CH HaHOB, TT»mTW B HHB6, e>K6 CfcV BHW nOKtfnHAH T6X 5 HHBe WT EPATAM ch Nah h wt MerA H AOBHTOKtfA H CK^AHlţie A BT»CA MApx^ CrO Aa S^A'l’ BM» P^K 30HKT»B H caha rpAAHHA, 3AHe»e a*A6 cam Hah ha CT»MpTT» ero CeCTptf CH 3ohktbb, ct^c HerOB IA3HK, WT np'feA BT^CH MerHBllilH H WT rop H WT AOA, IAK0?K6 Aa hmat Hah wt Hera noM’feHtf bm» B’feKH. A AP^rA wMHHtf, eaT4pWA\, 34 (ÎO 4CnpH. H n4K nOKtfflH GT0HK4 H OAHM4 H P'l.KH'fe H T4tVa H <>T4H ACA H6kVa6B 34 WMHHtf BT.C4X 34 pn 4Cnpn. H n4K noKtfrui Gtohk4 h C)4hm4 h P'tKH'fe h T4tVa h Gt4h WMHHtf A£a PaA^awb BT»C4X 34 pri 4Cnpti. H npoAAAOine cie suine penetul hmehhth awaîc wt cbohm AOBpo boaw h CT»C V3H4HI6 BT»CHX MCriiaUlOAt WT TOp H WT AOA H WT fipCA rOCnOACTB4 MH. Cero p4Ai, A*A0X H rocnoACTB4 mh Ctohkt»b h G)4hm6b h Pbkhcb h T4tVaOB H GT4H0B, IAK0>K6 Aa CWt WMHHG BT» WX4Btf, HHA\ H CHHWBHM H BH^KWM li np'feBH^MeTOM H H6 WT KOrOKS HCnOTHKHOBGHO, nO 0pH3A\tf rocnOACTBA mh. Geace cseAereAiw nocT4BATfeeA\ rocnoACTB4 a\h: actfri4H MnTpTfe bcahkh ABOpHHK H akiw, Iw MnxH'fe bocboaa h rocnoAHHB BT»Coe 3eMAW S'rrppoKAAx'mCKOW, chht» seAHKAro h np'hAOEpAro Aam^ah^P^ bocboaa. Aabat rocnoACTBO m ceto nOBeA'feme rocnoA’CTBA mh Gtohkt»b h ct»c chhobh, (cahi^h) hm Bon» aaCti iaK0>Ke aa cct wmhhV MHVT»HAeijiH aca Ghmhwhob KT»Ais’n»pOM B1»CA, BApe HA6KA Ce XTHT H3BpATH, n0H6?K6 6CT CTApA H npABA WHHHtf H 3A A^AHH^- A nOTOM npiHACT CAM K'LAtfn.ptfAOB npeA rOCnOACTBa mh n0A0>KHA no Gtohkab no Herostf a^ao 3a wmhhV, no BT»cex, aa sVa^t chht» WT HA CpT»A4A d(K0) UIH 6CT PA3APAT, A* E^ACT npOKAeT THÎ WT HJK6 bt» Neitfe. AaH A* ce 3HA6T KAKO mV CCT nOK^nHA nOnA fiAAAYA WMHHtftf A/lHXT»HAet|iH WT HA CHHOBH BaAaVaOB 3A X ACnpY rOTOBH. H npOAAAOX Tex awa’ic eme ecx snuie p'fex WT nerosoe A°Gpo boaio h ct»c tf3HAHle BT»C€M Mer'llAUlOM H WT KpT»CT0 M6CT0 H WT np€A TOCnOACTBA MH. Gero pAA'i, AM°X M rocnoACTBA mh Gtohkt»b h nones Baaa^aob, lAKOKe AA (eCT) eM WMHhV WXAE'h, CHHOBH HM H BH0K0M H np'&BHOMHTOM H HHX WT Koro>Ke HenoKOA'&BHAio, nopn3Mtf rocnoACTBA mh. Ge>Ke h CB(eAereAYe noCTABA’heM rocnOACTBO mh: xttfnAH Mnrp'fe) b€ahkh ABOpHHK, H tttfnAH MnpOCAAB BCA A0n>4>eT H >Ktf(nAH) ^(MHTptf CnATAp) H (KoC)TAHAHH BHCTYiap H GtaH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H rOHtvfe neXApHHK H GtOHKHI^A B€A nOCT€AHHK. HcnpABHHK, MHTp'fe B6AHKH ABOpHHK. IIhcax HcapV bt» rpAA^ EtfKtfpeipH, M'hceiţA tonte ÂY a*»hh h TeKtfipAro A^TOM ^3TÎ3. t Iw MYxH'fe sweswAA, mhaoctia eo>kYio rocnoAHHt. www.dacoromanica.ro 343 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi cu fiii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Mihăileşti, toată partea lui Simion călugărul oricât se va alege, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, a venit însuşi călugărul înaintea domniei mele de a aşezat pe Stoica pe partea lui de ocină, pe toată, să-i fie fiu de inimă, iar dacă el va strica, să fie blestemat de 318 părinţi, cei din Nicheia. însă să se ştie că a cumpărat popa Vladul ocină în Mihăileşti de la fiii lui Vladul pentru 600 aspri gata. Şi au vândut acei oameni, care s-au zis mai sus, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Stoica şi popii Vladul, ca să le fie ocină ohabă, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni neclintit, după porunca domnii mele. Iată şi martori (punem domnia mea: jupan Mitrea) mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Du(mitru spătar) şi (Cos)tandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Isar, în cetatea Bucureşti, luna iunie 14 zile, şi ani curgători 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CLXXXH/9. Orig., perg. (28 x 38,5), rupt, pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. Codrescu, V, 129-130; DIR, B, 393-394. 220 1579 (7087) iunie 17, Bucureşti t Mhaoctuo EOîKiew, îw MnxHTfe bocboaa h rocnoAHHi» bt»cow 3Cma tfrrppoBAAXHCKOe, CHntf bcaikato h np^A^pan5 AAegdHAptf bocboaa. Aabat rocnoACTBA mh cîe noBeA’feme rocnoACTBd mh EOA’fepHHtf rocnoACTBA mh fÎAAHKk’A KAWMdp, CT»C CHH0BH CH, 6AHL(6A\ Bort AACT, H KOAlvfe CT»C CHH0BH CH H M6T HM H ApArtfd CtC EpAT CH, (tTAHKO, CtC CHH0BH CH, CAHlţeM Bon» AAiTi ldK0?K€ Aa hm (eCT) WMHHtf HHCA'ttf, HHXHHM A^AH B'EC’feXi 3AHOKC Mtf CCT CTapa h npaBd wMHHtf h 3a a^A'h®- A riOTOM, WHH 6CT HMdA, Sttfe’ndH BddHK^A KAlOMdp CtC M6T HM, np^X npeA rocnoACTBA mh ct»c AparOMHp « Tomioa h ctc mct hm. H chhc np’feuie AparOMHp CT»C M6T HM KdKO A* AP"l»ÎKGT UTT C6A0 urr HHCAttf F-Tdro A^AO, A* hc APT»*eT Â-TAr°i KAK0 eCT AP’1»*6'1, wr np’feîKAe sp’feMe. (H) H3BdAHuie h KHHre JSaaaa bocboaa- V tbm, rocnoACTBd mh tacaax h c^ai no npdBAtf h no 3dK0H, CT»C BtCH MECTHTHMH npdBHTCAW TOCnOACTBd MH H BHA’feA TOCnOACTBd MH KdKO eCT EHW T6X KHHre AT»>KHT CA'ErdLLlk’. Td>Ke TOCnOACTBd MH pd3APAA KHHre ApArcMHptf h Tomioa ct»c ner hm h wctaa AparOMnp h mct hm urr 3akoh h urr cisterne urr npeA rocnoACTBd mh. 344 www.dacoromanica.ro Gero pdA’f, A*A°X H rocnoACTBA eT H ...' CriATAp H HOCTAH^HH BHCTIiap H GtaH KOAIHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^'fe (llBXApHHK h)‘ JK^nAH GTOHKA B6AHKIH nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB BCAHKIH (AWrw/t^eT. IIhc ArfeceiţA tonte 3y a^hh, rpA^y EtfKtfpetjjH h reRtfipArorce A'feroAt, BT» A'fer /3H3. t îw Mi’xH'fe BweswAA> a\haoctik> Boatito rocno^HHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Vlaicul clucerul, cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, şi lui Colţea cu fiii săi şi ceata lor şi lui Dragul, cu fratele său Staico, cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Cislău, toate părţile lor, pentru că le sunt ocină veche şi dreaptă şi de moştenire. Iar apoi, jupan Vlaicul clucerul cu ceata lui au avut pâră înaintea domniei mele cu Dragomir şi Gociul şi cu ceata lor. Şi aşa pâra Dragomir cu ceata lui, să stăpânească a 3-a parte din sat din Cislău, să nu stăpânească a 4-a parte, cum a stăpânit dinainte vreme. A scos şi cărţi ale lui Vlad voievod. întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea cum acele cărţi au zăcut în minciună. Deci, domnia mea am rupt cărţile lui Dragomir şi Gociul cu ceata lor şi a rămas Dragomir şi ceata lui de lege şi de judecată dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Vlaicul şi lui Colţea şi lui Dragul, cu fratele său Staico, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor şl nepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi ...* spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea (paharnic şi)1 jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare (logoyfăt. S-a scris în luna iunie 17 zile, în cetate în Bucureşti şi ani curgători în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. SL Buc., Doc. istorice, DCXXI/244. Orig., hârtie (40 x 29), pecete timbrată. 1 Loc rupt www.dacoromanica.ro 345 221 <1579-1581; 1585-1586; 1590)iunie 18 t Mhaoctîw boîkiw, Îw MnxH’fe bo6boaa n rocnoAjiHK. Aabat rocnOACTBO mm ciw nOBeATfen'iio rocnoACTBA mm ca^mm rocnoACTBA mm IlbTptf bah^a m N'feroe ctoahmkS’a ct»c MerOM cm, raKOKe aa cfcV boahmi^m ct»c ci'io KHnrtf rocnoACTBA mm a* ce npnxpAHHT no HeroBa wmmhV, kako cVt bmam m wt np-fea^ye Bp-feMe xOTupunn, eipeace wt npH abhm noKOMHdro PaaYa* bocboaa wt kt» UlepBAH h wt BapbS’a. A KT»AA 6CT CK^A, lIIepBAH M EAps^A, A WHH H6 X^KCT A* WCTABHT KAKO eVr VtaKMHAH Tex Bl EOA’fepn H HOCMAH CfcV EaPB^A M UlepBAH Tex Bl BOA'fepn ahV xokct a* I&hmact no mhopo. A tf TeM, rocnOACTBO mm tacaax h ctfAHX no npABtf h no 3akoh# m ct»c BT»CMX MBCTMTHMM npABHTCAÎIO POCnOACTBA MM H nOCTABHA CT»M rocnOACTBO mm IUepBAHOs h EapeVaob ABHT» M COpOK HA GB’feTA IleTKA, a* achcchah TeX bî BOA’fepn e*ce cfcV bmam wt abhh nOKOMHAro Paaya bocboaa bt»chx npeA rocnOACTBA mm. A ca&h rocnoACTBA mm cjkc cVt SHine p’fex» ni»Tptf bahVa h H’feroe ctoahhkVa a* c#t boahhlih ct»c ciio khhpa rocnoACTBA mm a* ce npHXPAHHT nO TA6 wmhh^. H hhxto a* ne CM’feer nOKtfcHTH bohtobath ham 3AnpTfeTHTH n(pe)A (CIW) KHHrV TOCnOACTBA MM, epe TOPO MAOB6KT» 3AO K6T hatht wt kt» rocnoACTBA mm. Hhako a* (trfecT), no peM rocnoACTBA mm. HcnpABHMK, A/lMTp’fe B6A ABOpHHK. IImca Gtt»hhat», M-fecei^A wHie mi abhh. t îw Mi'xH’fe BweswAA, mmaoctiio bojk'iio rocnOAimi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Pătru banul şi Neagoe stolnicul cu ceata lor, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să se hrănească pe ocina lor, cum au fost hotărniciţi dinspre Şerban şi dinspre Barbul şi mai dinainte vreme, încă din zilele răposatului Radul voievod. Iar când este acum, Şerban şi Barbul, ei nu vor să lase cum au întocmit acei 12 boieri, ci au purtat Barbul şi Şerban pe acei 12 boieri, căci vor să ia mai mult. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am pus domnia mea lui Şerban şi lui Barbul zi şi soroc la Sfânta Paraschiva, să aducă pe acei 12 boieri, care au fost din zilele răposatului Radul voievod, pe toţi, înaintea domniei mele. Iar slugile domniei mele, care sunt mai sus zise, Pătru banul şi Neagoe stolnicul, să fie volnici cu această carte a domniei mele să se hrănească pe acea ocină. Şi nimeni să nu îndrăznească să încerce a-i turbura sau a-i opri înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om rău va păţi de către domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. 346 www.dacoromanica.ro Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Stănilă, luna iunie 18 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Doc. istorice, CXXIV/176. Orig., hârtie (32 x 20), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1798. Datat după Mitrea, mare vomic în domnia Iui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 394-395. 222 1579 (7087) iunie 19, Bucureşti f A/Ihaoctiio BOKi'eto, Iw Mtixtrfe bocboaa h rocnOAHHi b'kcoh 3CMah VrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» B6AHKArO H np'bAOBpArO AAHŞlAHAptf B06B0AA. AaBAT rocnoACTBO mh c’ie noBeA'fem'e rocnoACTBa mh non AHreaos, cum» non IlA^euiOB h non Etfioue n ct» hhx chhobh, eAHtţe hm Eon» aact, raK0;K€ aa hm cWt WMHHtf C’feMiOA wt EaA'k MtrtfpeB, n0H62K6 cct ehw npOAAA Gtohka TOrO C'fe'uo OnpeB wt Ep,u30TTfeHH se3 3HAHie non IlAAeuiOB. A tcm, non IIaa6ui, wt Bp'feMe e*e cct npn<|>ATHA 3A B'kcTiK) epe ecT noKtfnuA Onp*fe wt EpTu30TTfeHH cero C'feMto, a non IlAAeui wt Mi>AAi>pei{iH, wh eCT mcthha Qnpes wt Ep'taOT’feHH cj| Acnpn. Tahcc non IlAAeui, wh ce ecT aP^^aa ce Herostf C'feHW BHiue peMeHtf etpeace npn a^hh nOKOHHOMtf A/Ihpha bocboaV. H etpe HCnpocHA Qnp’fe k acnpn cpesp^HH no m^cto eace ecT WMHtpeH. A aaa cct non IlAAeui Tex *cnpn BHiue peneHH. A k'uaa ecT eha C'baa, non Ahtca h non EMcuie, whh ctfr hmaah np'feme npeA nOMTeHHOMS7 npABHTCA rocnoACTBa mh ariftiAH AospoMHp bhb bca bah ct»c ApArOMnp, aer Gtohkt»b, paa'i ci'e BHiue peMCHtf c’fe'UOA. H cniţe np'kuie ApArOMHp kako aa mcthha ACnpH non EtfKiue h non Ah rea. A tcm, nOMTCHHOMtf npABHTCA rOCnOACTBA MH attfnAH ^OBpOMHp BHB B€A BAH rAeAAX h cWahx no npABA^ h no 3akoh h ct»c bt»ch sOA'fepu /Khackh h hcthhctbobax kako ecT C’fe'UOA wmhh^ ... wt w>ka non IlAAeuiOB. Tajkc cct aaa nontf AHrea h nontf EVkiucb, kako aa ce aP^^ht WMHHtf cfeniOA shuic peneHA. H eipeace BHA'feX rOCnOACTBO MH H KHHrA nOMBTCHHOMV npABHTCAtO rOCnOACTBA MH a&nAH AOBpOMHp BHB B€A BAH 3A WCTAA H TAKOXAepe CT»M CbTBOpHA H KHHlV rOCnOACTBO MH, KAKO A* CC AP1»KHT TCX nOnH BHUie peMCH^ WMHHA C'fentOA. A nOTOM, aa cct non IlaAeiuOB caha BHHOrpAAY ct»c m^cto wt ha Ep’hAi/H, nOH&Ke w eCT aaa EptAtfio tah A03He paa'i caha C'tp'tK^'b h nOCA&KHA TA CCT H nOCTABHA HA nOMrt»HHK. H HA CT»MpT»TT» Ep'tAVtOB^AA mV eCT non IIaa6ui h îkhto h bocok. H nAK npoMeHHA non IlAAeiu cahh mccto koa A03He ct.c Gtahm^a h c*tc Toma h ct»c Tp03AB, Tepe cct aaa non IlAAeiu Aptfro mccto, e*e ce 30bct AakV. H nAK aa a\V cct non IlAAeiuob cahh MCCTO WT PVmVpT» nOAOBHH^ WT GTaHMW pAAI CAHA CT»PT»kVi(T» H nOCA&KHA 347 www.dacoromanica.ro TA 6CT HA nOAvtîHHK. H £A Altf eCT non IlAAClllOB 6AHH AieCXO UIT HA Pomah uit faAiVfe fl/lT»rtfpeB paa'i CA&KEtf A^^epe ero h AP^ro mccto uit Eape^a uit Baa^ MT»rVpeB paa'i ca^îkbV epax ch Gxahmioaob. H noKtfriH non AHreA cahh C'fe'tio uit AieacA^ Bt^hac MtrtfpeB uit Pomah 3A  BOA H 6 AH A WBlţA 3A (... H nAK) nOKtfnH nOn AnreA 6AHA <{>AAMA 3A ArfeCXO uit chh'b EptAtfio, no HM6 H'feroMHp, 3A § ACnpH. H noK^nn non AnreA cahh Aiecxo ... 3a (... ACnpn totobh) urr ha Kocx’fc. H nAK a* ecx non AurcAOB CAHH AV6CXO UIT tfpA’k UIT Atf-WHXptf pAA'i CA^tCB^ HerOstf >K£HA H CAHH M6CTO UIT Bp'txon UIT HA GtaHM^A pAA'l 6AHA C'Bp'tK^C. H A* Altf 6CX nOn Â-HreA 6AHH M6CTO UIT ... UIT VaMCtV pAA'l CAtfîKEtf BAlţltf 6A\tf. H nAK npoMCHH non IlAAeui cahh Aiecxo wr Vaaicx ct»c Gtah, H3 aoa» Tepe ecx aaa non I1aa6ui 6ahh Aiecxo tf Temu, Aiecxo paa'i Aiecxo. H noxtfriH non AnreA cahh Aiecxo urr ha Baik^a urr rop wx Baac M'brVpes 3A o ACnpn. H npoAAAH ctfx HAieHHxe AtOA'ie cie Bmue peneHH wmhhb urr npeA rocnoACxso aih 3a cbohai AOspo boaio h ct»c 3HahÎc BtC’feAi AierîiAUiOAi urr WKOAO AV’fecxO. Gero paa'i, a*A°X h rocnoACXBO aih, iakojkc aa hai ctfx uimhh^ wxaet», hai H CHHOBOAV H BhS'kOAV H np’feBHtf'ieXOAl H H€ WX KOrOîKe HenOKOA’fcEHAlO, n0pH3A\0 rocnoACXBA aih. Geace h cseAexeAie nocxABA’feeAi rocnoACXBA aih: actfnAH Mnxp'fe bca • AB0Phhk h >K^nAH iWnpOCAAB BCA Aorocjiex H ^S'AlHXpS’ CnAXAp H KoCXAHAHH BHCxiiap h Xapbax cxoahhk h Gxah koavhc h roHLvfe nexApHHK h Gx(ohka bba no)CX€AHHK. H HCnpABHHK, Mnxp’fe B€A A^OpHHK. &3, rp03AB, HCnHCAX, ArfeceLţA WHIC liS A*»HH Bl» rPAA B^K^pei^H, WX AaaAIA AO CCA’fe XeKAUţlH A’fexOAl *3TÎ3. f Iw Mi'xH’fe bwcbwaa, avhaocxia BOac'i'w rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preâbunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Anghel, fiul popii Padeş, şi popii Bucşe şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină seciul din Valea Măgurii, pentru că a vândut Stoica acest seciu lui Oprea din Bârzoteni fără ştirea popii Padeş. Iar întru aceea, popa Padeş, de vreme ce a prins de veste că a cumpărat Oprea din Bârzoteni acest seciu, iar popa Padeş din Măldăreşti, el a lepădat lui Oprea din Bârzoteni 260 aspri. Deci, popa Padeş, el şi-a stăpânit seciul lui mai sus-zis încă din zilele răposatului Mircea voievod. Şi încă a cerut Oprea 20 aspri de argint pentru locul care a fost curăţit. Şi i-a dat popa Padeş acei aspri mai sus-zişi. Iar când a fost acum, popa Anghel şi popa Bucşe, ei au avut pâră înaintea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir fost mare ban, cu Dragomir, ginerele lui Stoica, pentru acest seciu mai sus zis. Şi aşa pâra Dragomir, ca să lepede asprii popii Bucşe şi popii Anghel. Iar întru aceea, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dobromir fost mare ban, a cercetat şi a judecat după dreptate şi după 348 www.dacoromanica.ro lege şi cu toţi boierii Jiului şi a adeverit că seciul este ocină... din funia popii Padeş. Astfel a dat să stăpânească popa Anghel şi popa Bucşe ocina, seciul mai sus-zis. Şi încă am văzut domnia mea şi cartea de rămas a cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir fost mare ban, şi de asemenea am făcut şi cartea domniei mele ca să stăpânească seciul, ocina mai sus-zisă, aceşti popi. Iar apoi, să fie popii Padeş o vie cu loc de la Bârlui, pentru că a dat Bârlui această vie pentru o sărăcustă şi l-a slujit şi l-a pus în pomelnic. Şi la moartea lui Bârlui, a dat popa Padeş şi grâu şi ceară. Şi iar a schimbat popa Padeş un loc lângă vie cu Standul şi cu Toma şi cu Grozav, de a dat popa Padeş alt loc, care se cheamă Lacu. Şi iar să fie popii Padeş un loc de la Ruptură, jumătate, de la Standul, pentru o sărăcustă şi l-a slujit la pomelnic. Şi iar să fie popii Padeş un loc de la Roman din Valea Măgurii pentru slujba fiicei lui şi alt loc de la Barbul din Valea Măgurii pentru slujba fratelui său Standul. Şi a cumpărat popa Anghel un seciu dintre Văile Măgurii de la Roman pentru un bou şi o oaie ... şi iar a cumpărat popa Anghel o falce de loc de la fiul lui Bârlui, anume Negomir, pentru 60 aspri. Şi a cumpărat popa Anghel un loc pentru ... de la Costea. Şi iar să fie popii Anghel un loc din Urdea de la Dumitru, pentru slujba femeii lui şi un loc din Vârtop, de la Standul, pentru o sărăcustă. Şi să fie popii Anghel un loc de la ... din Ulmetu, pentru slujba tatălui său. Şi iar a schimbat popa Padeş un loc din jos de Ulmetu cu Stan, de a dat popa Padeş un loc la Teiş, loc pentru loc. Şi a cumpărat popa Anghel un loc de la Vâlcul din sus de Valea Măgurii pentru 70 aspri. Şi au vândut numiţii oameni aceste ocine mai sus-zise dinaintea domniei mele, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitreamare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Eu, Grozav, am scris, luna iunie 19 zile, în cetatea Bucureşti, de la Adam până acum cursul anilor 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bibi. Acad., Fotografii, n/15. Fotocopie după orig., perg., rapt şi şters, pecete timbrată, căzută. O copie figurată, ibidem, DCCXXXIV/99. 223 1579 (7087) iunie 20, Bucureşti f MhaoctYio bokîio, îw MttxH’fe bocboaa h rocnoAHw» bt»cow scmac VrrppoBAAx'tHCKOe, chht» BeAtitcaro h nprfeA°GPAr0 A-ac^ahaP^ bocboaa- Aabat rocnoACTBO a\h ciio noBeA-hme rocnoACTBa a\h 4>t»tVaobi raKOxe aa ecT WMHHtf PT»Te3Al^H, H6r0B A^A 3A WMHHtf BT»CAX, BApe 6AHKA C6 XTHT H3SpATt1 WT n0 BtCOM XOTApOM, n0H62K6 10 6CT CTApA H npABA WMHtttf H A^AIU0- www.dacoromanica.ro 349 A noTOM, t»tVa, wh cct np'iHA’i cam nPeA rocnoACTBA mh xepe cct AAA h nospATH no chhh A/Iapeluob, ha hme <&t»tVa h ĂpAriia, haa bt»ca aea EMtf 3A WHHHtf, AAH WT FeWHOE. H nAK Aaa 6CT O'bTVA HerOB A6A 3A WMHntf WT Pl»TE3A4H, AAH ACA Fp03’fcCKT» BT.CA, CHHH A/lApEUjtfB, HA HME 4>T»tVa H ApArÎHJ, H CAHH HHB WT KtfMnAHTtfA, WT BpAKHHLţT» H nAK AP^V HHB WT P^A’l. H nAK A*A 6CT EAHH HHB tf Pl»TE3A4H WT KpHBT»4tfA Aw3ÎH H AP^r HHB no n&Yn Kp'tHfVAS’B IIpOCOB H Aptfr HHB HA IIIYpHA H AP^r HA fÎA'HM’fe H nAK AptfrH HHB nOAOBHHA, AAH HHB BEAHKH H EA«H HHB WT VamH, WT A CA FpOS’feACKT», H AP^ HHB tf HhE4- A chhh Mapeuiob, ha hme 4>t»tVa h APAr|ia, whh paaY bpatctbo aaa EAHA AW3ÎE WT TbMBOEqJH nOnEB fiEHTHAT»B WT TT»MBOEipH pAA’l TpH ci»pt»k^cte, aa noM’feHHuiE no Ot»tVa h chhh emS’. H nAK a* cct Aahmwaob wmhhS’ Pt»te3A4H aea Gtohkt»b h Paayaob bt»ca n(OHe^e ctfr bh)ah Gtohka h Paaya Bk\BH wt b kpabe. Tajke A aht io a, WH ECT nAATHA TEX CYlO BHUIE p’fex Bk\BH WT KtfpMtf CT»C KOH A0EPT»- H nAK Aa ECT A^HHIOAOB EAHH HHB H EAHH pA30p HhE4 WT 4>T»tVa K'BAHHECkS’a, AAH WT pEAO WT IIOlAHH HeAEB, flOHEJKE IO ECT nOKtfnH 3A (JH Acnpn. H nAK Aa eCT T»tVa EAHA A03ÎH wt AGA Fp03’fe3KT» H WT EAHA BpAHHlfJE nOAOBHHA, AAH WT PT»TE3A4H, nAK Aa ECT CHHH MApEUlEB. H CHlţE CE Aaa O'BtVa CHHOBO MaPEUIOB ClW BHUIE p’fesEHH WHHHH WT CBOtO A0BP0B0AW, CT»C BT»CEM MEHIAlllOM WT TOp H3 Aoa H WT nPEA rocnoACTBA mh. Gsro paaY, aaA^X h rocnoACTBA mh cYio bhuie pehehh aioaie, iakOîke aa HM ECT WMHHtf BT» k'XAEtf, HM H CHHOBOM H BhS’kOM HM H np’feBH^HETOM HM H HE WT KOrOKE HEnOKOA’iiEHMO, nO 0pH3M0 TOCnOACTBA MH. Ge*CE CBTfeATfe'reAeH nOCTABA’&EM TOCnOACTBA MHI wtfnAH A/lHTp’fe BEAHKH ABOpHHK H wtfnAH MnpOCAAB BEAHKH AWrWcţlET H jty^HTptf CnATAp H KoCTAHAHH BHCTHlAp H GtAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^’fe nEXApHHK H GTOHKA nOCTEAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB BEAHKH AWrW^CT. H A3, HaH, nHCAX BT» HACTOAHH rpAA EtfKtfpElţJH, BT» M’feCEI^A WHIE K AT»HH TEKT»qJH A’feTOM WT AaAMA AO HHH’fe, BT» A’feT /3TÎ3. f îw A/VYxHTfe bwebwaa, mhaoctîw bokYio rocnOAHHT». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Fătul, ca să-i fie ocină la Rătezaţi, toată partea lui de ocină, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, Fătul a venit el însuşi înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit pe fiii lui Mareş, anume Fătul şi Draghia, pe toată partea lui de ocină, însă din Gheonoe. Şi iar a dat Fătul partea lui de ocină din Rătezaţi, însă toată partea Grozească, fiilor lui Mareş, anume Fătul şi Draghia, şi un ogor din Cumplitul, de la poartă şi iar alt ogor din readiu. Şi iar a dat un ogor în Rătezaţi din Crivăţul Viei şi alt ogor pe 350 www.dacoromanica.ro drumul Crângului Meiului şi alt ogor la Şima şi altul la Vâlcea şi iar alt ogor şi jumătate însă ogor mare şi un ogor din Ulmi, din partea Grozească, şi alt ogor la Ineţ. Iar fiii lui Mareş, anume Fătul şi Draghiia, ei, pentru înfrăţire, au dat o vie din Tâmboeşti popii Ventilă din Tâmboeşti pentru trei sărăcuste, să pomenească pe Fătul şi fiii lui. Şi iar să fie lui Danciul ocină în Rătezaţi toată partea lui Stoica şi a lui Radul, pentru că au fost Stoica şi Radul hoţi de 2 vaci. Astfel Danciul, el a plătit pe aceşti mai sus zişi hoţi de spintecare cu un cal bun. Şi iar să-i fie lui Danciul un ogor şi un răzor în Ineţ de la Fătul Călinescu, însă din rediul de la Poiana Nelei, pentru că le-a cumpărat pentru 150 aspri. Şi iar să-i fie lui Fătul o vie din partea Grozească şi jumătate dintr-o branişte, însă din Rătezaţi, iarăşi să fie a fiilor lui Mareş. Şi aşa a dat Fătul fiilor lui Mareş aceste mai sus zise ocine de a lui bunăvoie, cu toţi megieşii din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai sus zişi oameni ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar Şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Nan, am scris în cetatea de scaun, în Bucureşti, în luna iunie 20 zile, cursul anilor de la Adam până acum, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Pe verso, secolul XVII:) Partea de muşie ot Cumplitul s-au vândut părintelui egumenului Filufteiu ot Focşani pe 27 arginţi, în săptămâna Hristuvolui şi i-am făcut zapis la mâna părintelui. Arfa. St Buc., S. I., nr. 1 116 (M-rea Sf. Ioan Focşani, H/2). Orig. perg. (30 x 44), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850. EDIŢII. Trad. DIR. B, 395-396. 224 (1579) iunie 20, Bucureşti f Ei» XpnCTA Bora, BAarOB’&pNu h BAeT h chhS’ CBOeMfe7, JKfc’nAHS’ IIpBB^A H AB^epS’ CH, JKtfriAHHHA GTAHA H CB CHHOBH CH, gAHLţH HM BOrB AaCT> •a*'0 Aa hm C/RT C6AA nO HMe nOAOBHH^ WT AoepHHA H CBC BHHOrpAA'l H BS’a’^CA BBCA H CB BOA^HHL^AMH H fj6AHKA HlOnA BBCA H IIOKOHLjrfe BBCA H CB BOA6HHLţAMH H IIIerapMA BBCA H 4,PArOCAAB6Ae BBC€X H CB BOA6HHl^AA\H H CB nAAHHHtf h GToeHeqjÎH Tpern a^ao h cbc haahhh^ h Eba^hh Tpern a^ao cb BOA6HHHOM H CB nAAHHHfe’ H A?ArOMHpeLJJIH BBCH H CB BOA6HHHAMH H AloromeitJiH bbch h PS’wî'h bbch h ApBrBHeLţmi TpeTaro AeA0 h E'BîKeLjJiH BBCH H CB BOACHHHAMH H KOHUeLţHH nOAOBHHS’ H KopHeiJilH BBCH H A/\.BrVpTfeHIH BBCH H CB BOAeHHLţAMH H CB nAAHHH€X H BoYKObS’a BBC H CBC BOA6HHl^AMH H cbc BHHOrpaA'i h cbc nAAHHHe h AecKonepeqj'm bbch h TbwîkahVh bbch h KopHBlţeAtfA BBC H CBC BOA^HHLţAMH H CBC EAAT6X H CBC BBC6X rpBAAX H CBC BBCOM XOTApOM H OyAM’feHIH BBCH H CBC EAATAMH H CBC BBC€X rpBAAMH H CDAT’feHHHA BBCA H CBC BOAeHHlţO.W H KA/RTeqilH BBCH H CBC BOAeHHlţtf H WT A’feAHAWB nOAOBHHtf CBC BOA^HHLţAMH H CBC EAATA H CBC rpBA6. H AlţHrAHIH ljjo Mtf cS’t wmhha h ljjo hx cfcV fiok^fihah h 1410 Mtf cct aaa nOKOHnaro Eaaaa soesOAA npeKiio A^eptf ch, cecrpa fiokohhOm^ PaaYaa b06boaa, a&nAHHijA GTAHKOB, EHBllie B6AHKH AOrOCT. H nOTOM, CAM 6CT AAA H FlOKOHHArO PAA\[AA soesOAA, mto ecT AOCTHrHtfA actfnantf Gtahko bhbuj6 bca AOrocj>eT cbc npaBtf H B’fepHfc’ CAtfîKEtf WT FlOKOHHArO fiAAAA BO€BOAA. H ALJHrAHIH F1AK Aa M^ C^T jKS’naHS’ Gtahkob Awrwer, mto mW cWt wt noKAOHeme wt npn abhh nOKOHHaro Paayaa BoesoAA. H nAKH AA Mtf C^T J+cfaVlAHis’ GTAHKOB AWrW6T CCAA MTO M& CO^T WT noKAOHeHie h wt OYAOJKeme: tphth acao wt Eoptfc h wt boachhi^c TpeTH A6AO H nOAOBHH^ WT rp/RAHreae GOY^A’fcnOB. H A* Mtf ecT wt BBcex ccaa h aiţHraHH h komatcx JKtfnaHtf Ohhtc, mto m^ cSV CTape h npase wNHne, a^Ahmc TpeTH a£ao, nonele oyaojkha ecT ^KS’riAH Ohhta no JKS’nan Gtahkw AOroeT h no chh^ eM^ IIpBB^A wt BBcex KOMAT6X eM^ C6AA H ALţHrAHH HAA TpeTArO A6a0- H nAK Aa HM C^T HîtfnAHtf GtaHKOB AOrOc|>eT H CHH^ CH IIpEB^AOS WT KOKOpBqiH WT IIpAXOBA nOAOBHH^ h mecTH a^ao wt GroeHeLjJH h AB’fe MeA’feAH wt annrAHH, mto c^t ehac jKk’naHS’ Herpes BHCTHiapS’ wmhh€ A^AHHe, nonele ecT nOKAOHHA jK^’naHS’ Herpes BHCTHiap >K^nAH^ Gtahkob AOrocJ>er h chhS’ CBOeMS’, îKS’nAHS’ IIpbbS’aob, npn ai>hh nOKOHHOM^ Paayaa soesOAA. 352 www.dacoromanica.ro Gero pdA*> c’fe Bbcex ceAd H *4HrAHH mto cfcV buluc nnCAHe, ehac cfcV jKtfnAHtf GtahkobS’ Awrwd^ertf h cHHtf cbocmS’, îKtfnAHtf IIpbBfe’AOB, crape H npABC C6AA H AI^HTAHH A^A11^ H nOKtfneHe H A®CTHH6T, WH H3BPAA C6 6CT TOr^A np6A PaAYAA B06B0AA npCKÎe AbqiepS’ CH /K^nAHHI^CB GtAH6B, Ă C6AA, no HM6 nOAOBHHtf WT 4,0BpH4A H CbC BHHOrpAA'l H TOAgMA MlOnA BbCA H KopH6lţl'lH BbCH H nOAOBHHtf WT A^A1™08 CbC BOA6HH46X H CbC BAATA H CbC BbCCX rpbACAC H A^CCT MeA^A'l Al^HrAHH. A Aptee C6aa h AL^nrAHH, e*e cfcV nncAHe h BOAGHHLţe h baatc h rpbAe H BHHOrpA^I H BbCA 6AHKO HMAT BHTH, Aa CfcV BbC6X CHHtf CB06A\tf JKk’nAHfc’ npb bS’aob h chhobhm ero, cahl^h eMtf Borb npnntfcTHT, hah chhh hah A^ijiepe. A AlţlCAH ce npHA^MHT CbMpbTb *ctfnAHtf GTAHKOB AOrOcjieT HAH CHH^ CBOeM^, ÎKk’nAHfc’ npbB^AOB HAH CHHOBHM HstfnAHfc’ IIphE^AOB H H6 X°4*eT C6 HAHTH HHTKO WT CHHOBH HAH WT A^ljiepe ÎKk’nAHk’ IIpbBfe’AOB, A C6AA H AL^HrAHH 6*6 CfcV BHLU6 nHCAHe Aa C^T /tCteVlAHHLţeB GtaH6H H CHHOBHM 6H, HAH BHTH CHHH HAH BHTH A>»L|I6pb. A Bb HHX npb^AAHKA A* H'feCT. A noTOM, np'iHAe EOA'fepHHfc’ rocnoACTBA mh x^nAH^ Gtahko nocT6AHHK, AHencetf JKtfnAHtf Otahkob^ Aorocj>er, Tepe AOHece h npoiABH npeA rocnoACTBA MH KHHTA XPHC0B^A nOKOHHATO Pa^AA B06B0AA, CbTBOpeHA HAA C(6 BHLU6 peneHe C6aa h al^hpahh, b6txa h noMpAMeHA h pa3AP*ha h hcxascha. A Bb tom, rocnOACTBO mh nOHOBHx w h OYTBpbAHx h CbTBopnx haa c'fto khhiV h XPhcobS’a rocnoACTBA mh, laKoace aa eCT EOA’fepnHtf rocnoACTBA mh Kfa’nAHfe’ GTAHKOB nOCTCAHHK, AHenCetf GTAHKOB Awrwer A’feAHHe H WXAB'b, eMtf H CHHOBHM 6M^ H BH^KOM H np'feBH^MeTOM CM** H HH WT KArO>K€ HenOKOA'feBHMO, no wpn3MO rocnoACTBA mh. 3akahhah'i€ nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: no CbMpbTbi rocnOACTBO mh: Koro H3BepeT rocnOAb Borb ehth rocnOAApb h baaaatca Baalukoh 3eMAe, HAH WT CpbA6HHArO nAOAA TOCnOACTBA MH, HAH WT CbpOAHHK TOCnOACTBA MH, hah no rp’fecex hauihx wt HHHOnA,t>M€HHK, 6M^>Ke nOAaptfer rocnOAb Borb, ALjie nOMCTCT H nOHOBHT H CbXpAHHT H OYTBpbAHT CbHX XPHCOB^A TOCnOACTBA MH H HÎ+C6 Bb HCM nHCAHA, TOr TOCnOA Borb Aa CbXpAHHT H nOMCTCT H OYTBpbAHT Bb rocnoACTB’fe ero h a* ^Ap^er rocnOAb Borb ijapctbo HeseCHoe Bb BCC KOHCMH'feH B'fen'fe, AMHHb. AlJICAH H€ nOMCTCT H HC nOHOBHT H HC CbXpAHHT H H€ OYTBpbAHT, Htf pA30pHT H nOCpAMHT H nOnepeT H pACHneT, Toro rocnOAb Borb a* nortfEHT ero 3A€ T’tiAOM, a Bb sS’AeijJHM B'fei^'fe i$iua ero h aa hmat MbCT'i'w Cb Îoyaa h ApVin h cb HH'feMH Hes'fepHbi wa^h, ex:e Bb3bnHiue ha rocnOA* EorA, cnACA HAiuero ÎycS’ca Xphcta: “sb3MH, Bb3MH h pACneHH”, KpbB ero (ha hhx> h ha neA'fex HX- GBeA'feTeAi'e nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: «VnAH ^ospoMnp ansuie B€AHKH BAH H >K^nAH A/lHTp'fe B€AHKH ABOpHHK H ÎK^nAH MnpOCAAB B6AHKH AWrw4>6T H ÎKS’nAH AtfMHTptf B6AHKH CnATAp H >K^nAH KOCTAHAHH B€AHKH www.dacoromanica.ro 353 BHCTHiap H HîtfnAN ţ/VAN B6AHKH KOMHC H HîtfnAN XApBAT BEAHKH CTOANHK H ÎKis'nAH rOH4^ BEAHKH neXApNHK H ÎKtfnAN GtOHKA BEAHKH nOCTEANHK. H HCnpABHHK, MttpOCAAB BEAHKH AOrOcţ>6T. H A3, repre rpAMATHK, eîke io ma3ax, bi» ctoanh rpAAy Ek’ktfpEiţiH, m^ceha ÎOYHÎn ic Abţin, a wt (A)aama ao nmrk tekVljjhm a^tom bb A’fex /3ns. t îw M'i'xHrfe bwebwaa, mhaoct'ho eojkîio rocnoAtin. f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul Io Mihnea voievod şi domn, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului, herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar mi-am amintit domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerurilor. Deci m-am străduit şi eu nu numai această împărăţie a o cârmui, dar am socotit şi la cele ce sunt veşnice ale mele, care sunt pururea şi adevărate şi dreptcredincioase şi mult ne-au slujit şi întru nimic nu s-au temut, nici duşmanilor mei nu le-au întors spatele, ci şi sângele lor n-au cruţat să-l verse pentru domnia mea, după cum rădăcina bună aduce cel mai bun rod mănos. De aceea, am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit şi care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele jupanului Staico fost mare logofăt şi fiului său, jupan Pârvul, şi fiicei sale, jupaniţa Stana, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satele anume: jumătate din Dobriţa şi cu viile şi Budeasa toată şi cu morile şi Ciupa Mare toată şi Pocoiştea toată şi cu morile şi Şegarcea toată şi Dragoslavele toate şi cu morile şi cu muntele şi Stoeneştii a treia parte şi cu muntele şi Bădenii a treia parte cu morile şi cu muntele şi Dragomireştii toţi şi cu morile şi Mogoşeştii toţi şi Ruşii toţi şi Drăgăneştii a treia parte şi Băjeştii toţi şi cu morile şi Conţeştii jumătate şi Comeştii toţi şi Măgurenii toţi şi cu morile şi cu munţii şi Bucovul tot şi cu morile şi cu viile şi cu munţii şi Descopereştii toţi şi Găojanii toţi şi Comăţelul tot şi cu morile şi cu bălţile şi cu toate gârlele şi cu tot hotarul şi Ulmenii toţi şi cu bălţile şi cu toate gârlele şi Olteniţa toată şi cu morile şi Clăteştii toţi şi cu moara şi din Deadilov jumătate, cu morile şi cu balta şi cu gârlele. Şi ţiganii care-i sunt ocină şi cei pe care i-a cumpărat şi cei pe care i-a dat zestre răposatul Vlad voievod fiicei sale, sora răposatului Radul voievod, jupaniţa lui Staico fost mare logofăt. Şi apoi însuşi răposatul Radul voievod i-a dat ce a agonisit jupan Staico fost mare logofăt cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la răposatul Vlad voievod. Şi iar să-i fie jupanului Staico logofătul ţiganii care-i sunt de închinare din zilele răposatului Radul voievod. Şi iar să-i fie jupanului Staico logofătul satele ce-i sunt de închinare şi de aşezare: a treia parte din Borus şi din mori a treia parte şi jumătate din cele ridicate de Suflean. Şi să-i fie din toate satele şi ţiganii şi averile jupanului Finta a treia parte, care-i sunt vechi şi drepte ocine dedine, pentru că a dăruit jupan Finta pe jupan Staico logofătul şi pe fiul lui, Pârvul, din toate averile lui, satele şi ţiganii a treia 354 www.dacoromanica.ro parte. Şi iar să-i fie jupanului Staico logofătul şi fiului său, Pârvul, jumătate din Cocorăştii din Prahova şi a şasea parte din Stoeneşti şi două sălaşe de ţigani, ce au fost ocine dedine ale jupanului Negre vistierul, pentru că a închinat fiica jupanului Negre vistierul jupanului Staico logofătul şi fiului său, jupan Pârvul, în zilele răposatului Radul voievod. Pentru aceasta, toate aceste sate şi ţigani, ce sunt mai sus scrise, au fost ale jupanului Staico logofătul şi ale fiului său, jupan Pârvul, vechi şi drepte sate şi ţigani, dedine şi cumpărături şi agoniseli cu drepte şi credincioase slujbe de la alţi domni bătrâni, care au fost înaintea noastră. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar jupan Staico logofătul, el a ales atunci înaintea lui Radul voievod zestrea fiicei sale, jupaniţa Stana, 4 sate, anume: jumătate din Dobriţa şi cu viile şi Ciupa Mare toată şi Comeştii toţi şi jumătate din Deadilov cu morile şi cu balta şi cu toate gârlele şi zece sălaşe de ţigani. Iar celelalte sate şi ţigani, care sunt scrişi, şi morile şi bălţile şi gârlele şi viile şi tot cât va fi, să fie toate ale fiului său, jupan Pârvul şi ale fiilor lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, sau fii sau fiice. Iar dacă se va întâmpla moarte jupanului Staico logofătul sau fiului său, jupanului Pârvul sau fiilor jupanului Pârvul şi nu se va afla nimeni din fiii sau fiicele jupanului Pârvul, iar satele şi ţiganii, care sunt mai sus scrise, să fie ale jupaniţei Stana şi ale fiilor ei sau de vor fi fii sau de vor fi fiice. Iar la ei prădalică să nu fie. Iar apoi, a venit boierul domniei mele jupanul Staico postelnicul, nepotul jupanului Staico logofătul, de a adus şi a înfăţişat înaintea domniei mele cartea hrisov a răposatului Radul voievod, făcută pe aceste mai sus zise sate şi ţigani, veche şi întunecată şi ruptă şi stricată. Iar întru aceasta, domnia mea am înnoit-o şi am întărit-o şi am făcut pe această carte şi hrisovul domniei mele, ca să-i fie boierului domniei mele jupanului Staico postelnicul, nepotul lui Staico logofătul, dedine şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Blestem punem domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, pe cine-1 va dărui domnul Dumnezeu, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va întări acest hrisov al domniei mele şi ceea ce este scris în el, pe acela domnul Dumnezeu să-l păzească şi să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui şi să-i dăruiască domnul Dumnezeu împărăţia cerurilor în vecii cei fără de sfârşit, amin. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va păzi şi nu va întări, ci va strica şi va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l piardă aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei necredincioşi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mântuitorul nostru Isus Hristos: „ia-1, i-al şi răstigneşte-l”, sângele lui (asupra lor) şi asupra copiilor lor. Martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Dumitru mare spătar şi jupan Costandin mare vistier şi jupan Stan mare comis şi jupan Harvat mare stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. www.dacoromanica.ro 355 Şi eu, Gherghe grămăticul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 20 zile, iar de la Adam până acum ani curgători, în anul 7086 (1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., Peceţi, n, nr. 113. Orig. perg. (63 x 51), pecete mijlocie atârnată. Diacul a greşit cifra unită(ilor la anul din era bizantină, 6 în loc de 7, care se aseamănă. Divanul corespunde numai anului 1579. EDIŢII. Slav Miletiâ, 362. Trad. Florescu, Mărginenii, DIR, B, 396-398. 225 1579 (7087) iunie 21, Bucureşti t MhaoctYw BOJKi'eto, Kw MnxH’fe bobboaa h rocnOAHm. bt»coh 36mab tfrppoBAdx'mcKOH.CHHb’ B6AHKAro h np,feA0BPdr0 AAeăAHAptf bo6boaa- /(abat rocnOACTso mh ci'e noseA'feme rocnOACTBA mu Maphhos h Paayaob h ct.c CHHOBH CH, eAHL(e HM EorV npHflWCTHT, lAKOKC A* HA\ CCT WMHHtf KT.3T.HetpH, WT XOTAp^A GnATT.B M6TBepi»TArO A^AO, BApe KOAHKO 6CT A^A tflOKOM CH GTAH BT.CAX, BApe 6AHKA C6 XT€T H3BpATH WT nOCB^AC, WT nO BT.COM XOTApOM, nOHeace to 6CT nOKb’riHA Maphh h Paaya wt AHenc'ie Otahob VpcoAes, wr /(ah, CHHtf AtfKT»B H WT BOA^, CHhV EpAHOB H WT OAOP’fe, BpAT GTAHOB, 3A *ÂY ACnpn roTOBH h 3a WBtpi ct.c ArHHtpi h3as cbhhh. H (iak nOKtfnn Maphh h Paaya wt Baaaya c^AAtupex wr ceAO, wr qpi>KBtf ao boa 3a y ACnpH. A noTOM, nOK^nH cam A\aphh hhb  wt Gtahmwa /Kata6h 3a p ACnpn roTOBH, H nAK nOKb’nn cam Maphh wt /(ah, chh^/ AVkt.h, hhb a GrtfnHHH 3A jî ACnpn h ti Kt>ahh6T Aptfptf hhb!/ 3a | ACnptt. A noTOM, nAK nOKt/nH Maphh h Paaya a^a Eoa6b wt Kpi.Hrb’ wr Kt.ahh6t h wt Kpi>HrV wr PS’lJHHOACA BT.CAX A6A BM)/, AAH TT»Mi'tO WT Kpi.HrVpe 3A pY ACnpH, H nAK nOKtfnn Maphh h Paa^a wt aea /(ahob, chhS’ AS’kt.b, wt KptHrV wr PVijhhoaca AB’fe A6AA, H WCTA 6AHA A^A, 3A H6 ACnpH. H npoAAAOLue wr hhxhhm a°bP°boaw wt npeA rocnOACTBA mh h ct»c 3HAHÎ6 BT.C6M MerîlAUJOM. H etpeate h cseAereAie: wr ceao, A)sWa h Eaaaya h wt ntfAAtpî, IIIepBAH H WT £0HM6tpH, Paaya H /(OBpHM H WT IlT.CKT.6ipH, PAA’feHKO. Gero pAA'i, AdA°X H rocnOACTso mh Mapkhob h Paayaob, iakokb aa hm 6CT WMHHtf H WXABT., HHM H CHHOBOM HM H BHOKOM H nprfeBH0M6TWM H H6 WT Koroace HenoKOA'&BHMO, no pen rocnOACTBA mh. Geace h cseAereAie nocTAsnx rocnOACTso mh: actfnAH MnTprfe bbahkh ABOpHHK H JKi/nAH MnpOCAAB B6AHKH AOrOC^CT H /(k’MHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTHtap h Gtah komhc h XdpsAT ctoahhk h Tom^t neXApHHK h Gtohka nOCTBAHHK. HcnpABHHK, M.HTp’fe B6AHKH ABOpHHK. H A3, AApA, eace to hahhcax rpMY EtfKtfpetpH, M-tcepA tome ka a**»». T€KtftpHM BT. A*feT /3(T3. t îw Mi'xH’fe BweswAA, mhaoctYw soacYto rocnOAHHt.. 356 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Marin şi lui Radul cu fiii săi, câţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Căzăneşti, din hotarul Spatăi a patra parte, oricât este toată partea unchiului lor Stan, oricât se va alege de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat Marin şi Radul de la nepoţii lui Stan al Ursoaei, de la Dan, fiul lui Luca şi de la Bolea, fiul lui Bran şi de la Florea, fratele lui Stan, pentru 4 400 aspri gata şi pentru 16 oi cu miei şi pentru 6 porci. Şi iar au cumpărat Marin şi Radul de la Vladul vatră de sat, de la biserică până la apă, pentru 400 aspri. Iar apoi Marin singur a cumpărat un ogor de la Standul Jaglei pentru 100 aspri gata. Şi iar Marin singur a cumpărat de la Dan, fiul lui Luca, un ogor în Stupini pentru 100 aspri şi în Călinet alt ogor pentru 60 aspri. Iar apoi, iarăşi au cumpărat Marin şi Radul partea lui Bolea din crâng din Călinet şi din crâng din Ruginoasa, toată partea lor, însă numai din crânguri, pentru 110 aspri. Şi iar au cumpărat Marin şi Radul din partea lui Dan, fiul lui Luca, din crâng din Ruginoasa două părţi şi a rămas o parte, pentru 55 aspri. Şi au vândut de a lor bună voie dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor. Şi încă şi martori: din sat, Lupul şi Vladul şi din Pulaţi, Şerban şi din Voiceşti, Radul şi Dobrin şi din Păscăeşti, Radeaico. Pentru aceasta am dat şi domnia mea lui Marin şi lui Radul, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Dara, care am scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 21 zile, curgători în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 117. (M-rea Hurez, XVI/3). Orig., perg. (33,5 x 53), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1752 şi din 1858; alte traduceri, ibidem, ms. 720, f. 616 şi 449, f. 460. EDIŢII, Trad. DIR, B, 398-399. 226 <1579-1581; 1585-1586; 1590) iunie 28 t MhA0CTIK> B02KÎ6I0, îw MHXH*fc B06B0AA H rOCnOAHHT.1». &ABAT rocnOACTso mh [h rocnOACTso mh] c'ito n0B6A*fcHYe rocnOACTBA mh ccmV MbAOsem» HA HM£ Qnp’fe WT Kl>AHH6qJH, IAK0ÎK6 A* 6CT B0A6H CT.C CltO KHHrtf rocnOACTBA mh nospATH ce wt ha baach wt C6aa ^a ACnpti h wt ha Otoiah UIT C6AA /AM ACnpH H WT HA EAA’fc 5e ACfipH H WT (HA E)0rAAH p ACfipH H WT HA EtAHAT, ((H ACnpH H WT HA EtftCOp H WT HA BpAT 6P0 JfÎAA^tfA H WT) HA GTAH {SA ACnpH H WT HA lllepB p ACnpH H WT HA GhM ... ACnpH H WT HA www.dacoromanica.ro 357 B^A^KA K6 ACnpH H WT HA EhBA § (ACnpH ...)HKO EptfMAp pMA ACfipH H WT HA Paaya E^K^p'feceB a? ACnpn. IIoHcace (ce ra)akaa COnp'fc npeA rocnoACTKA mh kako ecT nAATHA no Tex BHUJe peMCHe hmc 3a snp, Tepe ecr aaa Tex amne PCMCHH ACnpH. A KT»Aa CCT HHHTfe, A WHH H6 XOlJie Aa CC nAATHT HHXHOM A^HORC. TCM Paa'c, a*A°X rocnOACTBO mh COnpes aa cct boach cec ci'to khhiV rocnOACTBA mh nospATH ce HerOBe npABe komatu smue p’fex MAH AA HX AP’tîKHT' wmhha HM H KOMATH AOKA6 CC XOKCUie f!A(ATHTH WHH) AAH Aa nOBpATHT WT HA MOUI WT C€AA pn ACnpH HAH Aa AP’tîKHT (WMHHA) HHM A0KAe K6T nAATHT. H hhxto aa ne CM’feer nOKtfctrr eahtobath npeA cî’io khhiV rocnOACTBA MH. A KOMtf ce MHHT KpHB, WHH Aa CTOAT AHlţtf npeA rOCflOACTBA MH. HhAKO Aa H’fecT, no peM rocnOACTBA mh. (HcnpABHHK), MHTp'fe K6AHKH ABOpHHK. IIhca Tepre M^ceiţA WHte kh a^hh. f 2w MfxH'fc sweswAA, mhaoctiio eojk'uo rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Oprea din Călineşti, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să-şi întoarcă de la rumânii din sat 1 000 aspri şi de la Stoian din sat 1 040 aspri şi şi de la Badea 75 aspri şi de la Bogdan 100 aspri şi de la Bădilă 950 aspri şi de la Bucur şi de la fratele lui, Vladul (şi de) la Stan 130 aspri şi de la Şerb 100 aspri şi de la Sim... aspri şi de la Văduca 25 aspri şi de la Biba 60 (aspri ...) Brumar 144 aspri şi de la Radul al Bucuresei 14 aspri. Pentru că (s-a plâns) Opiea înaintea domniei mele, că a plătit pe aceste mai sus-zise nume de bir, de a dat aceşti mai sus-zişi aspri. Iar când este acum, iar ei n-au vrut să-şi plătească datoriile lor. De aceea, am dat domnia mea lui Oprea să fie volnic cu această carte a domniei mele să-şi întoarcă averile lui drepte mai sus-zise sau să ţină ocina şi averile lor până ce vor plăti (ei) însă să întoarcă de la Moş din sat 180 aspri sau să ţină (ocina) lui până ce va plăti. Şi nimeni să nu cuteze a încerca să tulbure înaintea acesteia cărţi a domniei mele. Iar cui i se va părea strâmb, ei să stea faţă înaintea domniei mele. Altfel să na fie, după spusa domniei mele. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Gherghe, luna iunie 28 zile. t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 13109. Orig., hârtie (30 x 21), pecete timbrată căzută. Datat după Mitrea marele vornic îh domnia lui Mihnea Turcitul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 399-400. 227 1579 (7087) iulie 3, Bucureşti t Mhaoctiio Boxcîeto, îw Alnxirfe bocboaa h rocnOAHm» bt»coh 36mah VrrppOBAAXHHCKOH, CHHT» B€AHKArO H np'kAOBpArO AAHgAHAptf B06B0A^- Aabat 358 www.dacoromanica.ro rocnOACTBO mu ci'e nOBeA'feme rocno^CTBA mh >k8Yiahhh€b 6.\hh6b, actfnAHMLţA ApArOMHpOB ApMAUJ H CT.C CHIltf CH, HA HM€ APArOMHp, IAKO>Ke Aa kaa MAiiA'fe ct»c Acnpn wt xAPAM rocnoACKH, ct»c *n*H, npe3 A^HAB, HA MnpMA B06B0A^- A npn a^hm rocnOACTBA mh, atfnAHHHA Gahha, wha eCT hmaaa np’feHie npeA rocnoACTBO mh ct.c Mmhaowa6 h ct.c cahh (chht.) en pAA'i Tex *n?iî Acnpn BHuie peseHH. H tako np'feme A/l'tHACWAe h ct.c chht. en, kako He ecT BHW tf3CA MM 6H, MaHAC, TCX ACnpH H HC CCT BCî+CAA npe3 (A^HAB) CT.LU HHA\H. A tf T6M, rocnoACTBO MH TA6AAX H C^A^X n0 npABA^ H nO 3AK0H H CT.C BT.CH T6CTHTH npABHT6Al'e TOCnOACTBA MH H HCTHHCTBOBAX TOCnOACTBO MH kako ecT teeA AÎAHA'fe tcx Acnpn wr XAPA%i rocnoACKH h bcîkaah cWt npe3 A^HAB. 6Lpe H BHA’fe TOCnOACTBO MH H npOMHTAX H KHHTA pOAlTCAJO TOCnOACTBA MH AAHgAHAP^ BOeBOA^ 3A TT.KMT.ttYe H WTnAATtf, KAKO CC C^T WtAKMHAH MbHAOWAe h ct»c cmitf en, Tepe cfcV aaa TOro ccao TT.MBtfpeqiY h cero ALţHTAH CT.C A^HAM CH pAA’i *M*A ACnpH,Tepe CC CVt flAALJiAT WT KT. APArOMHp ApMAui. H TAKOîKAepe a*AOx m rocnoACTBO mh ttVnAHHiţes Gahhcb ct.c chh^ ch, kako aa AP'!»îKMT C€ao Ti>MB^pe(4iii h cero AiţnrAH ct.c aguamh ch snuie peseHH. H wCTAuie AlbHAOWAe wr 3akoh wt npeA rocnoACTBO mh. Gero paa’i, aMOX h tochoactbo mh tttfnAHmţes Gahhcb, laKOtte aa ecT wMHHtf wxAstf M chhobom ch, bhS’kom h np’feBH^MeroM en h hh wt (KOrOtte) Hen(OTT»KHOBeHHO, BT» B’fe)4’fe. Gette h CB’feAeTeAie nocTABA'fee.w tochoactba mh: tttfriAH (M.HTp'fe b€ahko)m^ ab0Phhk^ h tttfriAH Mhpocaab bca AOro^er h (Koc)tahahh bhctYiap H AtfMHTptf CnATAp H XApBAT CTOAHHK H GtAH KOMHC H TOHlvfe nCXApHHK H ttfeVlAH GTOHKHH’fe B6A nOCT€AHHK. HCHpABHHK, A/ÎHTprfe BCAHKblH ABOpHHK. A3, rpo3AB, ncnncAx, ArbceLţA (OAÎe r ai>hh bt> ahbhh rpAAV TAArOAeMn E^K^peifjH h wr Aaama ao cero nnCAHie TeKtfqiî a^toai *3rî3. t îw MYxH’fc sweswAA, mhaoctYa bomcYjo rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Elinei, jupaniţa lui Dragomir armaşul, şi cu fiul său, anume Dragomir, ca să-i fie ocină satul anume Tâmbureşti, toată partea lui Mandea, cât se va alege, şi un sălaş de ţigani, anume Colilea şi cu copiii săi. Pentru că acel sat şi ţigani au fost de moştenire ai lui Mandea, fratele lui Ţintea. Iar când a fost în zilele răposatului Petraşcu voievod, iar Mandea şi Dragomir armaşul, ei au fost birari în judeţul Râmnicul Sărat. Deci a fugit Mandea cu asprii domneşti de haraci, cu 88 000, peste Dunăre, la Mircea voievod. www.dacoromanica.ro 359 Iar în zilele domniei mele, jupaniţa Elina, ea a avut pâră înaintea domniei mele cu Măndoae şi cu un (fiu) al ei pentru acei 88.000 aspri mai sus-zişi. Şi aşa pâra Măndoae şi cu fiul ei că n-a luat bărbatul ei, Mande, acei aspri şi n-a fugit peste (Dunăre) cu ei. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am adeverit domnia mea că a luat Mandea acei aspri din haraciul domnesc şi a fugit peste Dunăre. încă şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea părintelui domniei mele Alixandru voievod de tocmeală şi plată, cum s-a întocmit Măndoae şi cu fiul ei, de au dat acel sat, Tâmbureşti, şi acel ţigan cu copiii săi pentru 44.000 aspri, de s-au plătit de către Dragomir armaşul. Şi de asemenea am dat şi domnia mea jupaniţei Elinei cu fiul său, ca să stăpânească satul Tâmbureşti şi acel ţigan cu copiii săi mai sus-zişi. Şi a rămas Măndoae de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Elinei, ca să-i fie ocină ohabă şi fiilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neatins, în veci. Iată şi martori punem domnia mea: jupan (Mitrea mare) vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi (Cos)tandin vistier şi Dumitru spătar şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţea mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Eu, Grozav, am scris, luna iulie 3 zile, în cetatea numită Bucureşti şi de la Adam până la această scriere ani curgători 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn Inst. de istorie „N. Iorga”. Copie după orig., hârtie, rupt, pecete timbrată, aflat în posesia lui R. Guran. EDIŢII. Trad. DIR, B, 400-401. 228 (1579) iulie 4, Bucureşti f MhAOCTÎIO EOÎKl'tO, îw MnXHTfe B06S0AA H rOCnOAHH'h BtCOH 36MA6 tfrrppoBAAx'mCKoe, chht» EgAHKaro h npTfeAOBPA[,o AAegAHAptf bocboaa. Aabat rocnoACTBO mh ciio noBeA'feme rocnoACTBA mh csTfeTTfcH h EoaK6, 6TAA npHA^MHA ce eCT HctfnammeB Kepes c'bMp'b’n», Tepe eCT tfwpeA (ccao) Ho'rfeHH, A WHA CHLţ€ 6CT WCTABHA HA CT»A\pT»TT» 6H, CT»C KA6TbV, H CflHCAA Ce eCT HA CB’feTUH (flOM’feHHK). H AAA eCT WHA CAMA CÎIA BHU16 peMCHA A^AA €H WT WMHHA H CT»C BeMHHÎH WT GTtfflHH^HH CB’fe'rfeH) M^HACTHp, IAtC0?K€ A* €CT €H B’hMHOe B'bCnOMHHAHÎe, A HHOKOM (B'b riHlţltf). 360 www.dacoromanica.ro (H CB'feA'fe'reA'e) bhah ctfT Tor^A er^a (ecr> tfMpeA /KtfnaHHLţa Kepa, ha HMe: ÎKtfnAHHLţA (N'feKUIA HOM'feHKA) H CrTpOe ApMAlH H Md/nAHHLţA eMtf, Kh^ha, h nona Baaaya h nona A/lHTprfe h nona (Grea-fe GwpB'feHfc’A) h Eahmwa. Gero pa^'f, a*A0X h rocno^crBO mh CB'feTOMtf mohacthp BHiue peneHA, iakO/K6 aa eCT cita BHiue) peseHa wmhha wt GTtfnHHrfeHH a^A'i'1™ h wxabt. h hh wt KOrOîKe HenOKOA'fesAeHA, no wpH3M0 rocnOACTBa mh. Ge tfso h CB'feA'feT’ea'ie noCTABA-feeM rocnOACTso mh: /KtfnaH fl/lHTprfe B6AHKH A^OpHHK H I+cteVlAH A/VnpOCAAB B6AHKH AWrW(^6T H GtAH KOMHC H AtfMHTptf cnaTap h Koctahahh BHCTirap h XapsaT ctoahhk h ToHiţ-fe nexapHHK h Gtohka noCTeAHHK. H HCnpasHHK, A/Ihpocaab bcahkh Awrw4>er. H A3, Tepre, eace w ma3ax bt» ctoahh rpaAY EtfKtfpetpH, M'fecei^a îOYA'ie  AtHH» bt» A-feT y.3nh. | îw A/Vl'XH'fe BW6BWAA, MHAOCTIA BO>KUO rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Snagov, unde este hramul sfânta vovidenie a născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Stupineni, toată partea jupaniţei Chera din Glăvăneşti şi cu vecinii, din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni. Pentru că această mai sus-zisă parte din Stupineni cu vecinii, ea a fost dreaptă şi veche şi dedină ocină a jupaniţei (Chera) din Glăvăneşti. Deci, când i s-a întâmplat moarte jupaniţei Chera, de a murit în (sat) în Cioceni, iar ea aşa a lăsat la moartea ei, cu blestem, şi s-a scris în sfântul (pomelnic). Şi a dat ea însăşi această parte de ocină a ei şi cu vecinii din Stupin(eni sfintei) mănăstiri, ca să-i fie veşnică pomenire, iar călugărilor (de hrană). (Şi martori) au fost atunci, când a murit jupaniţa Chera, anume: jupaniţa (Neacşa Cioceanca) şi Stroe armaşul şi jupaniţa lui, Cneajna, şi popa Vladul şi popa Mitrea şi popa (Stelea Sârbeanul) şi Banciul. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri mai sus-zise, ca să-i (fie această mai sus-)zisă ocină din Stupineni dedină şi ohabă şi de nimeni neclintită, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Stan comis şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Gherghe, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 4 zile, în anul 7086(1578). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (însemnare ulterioară pe hârtie lipită în locul rupturii:) Stupineanii ot sud Dâmboviţa. în proprietate particulară. Orig., hârtie (31 x 21), rupt, pecete timbrată cu legenda: f neMAT Iw Mnxtrk bOeeoa rnA BaauikC6. O traducere la Arh. St. Buc., ms. 458, f. 50v-51, după care s-au făcut completările. Văleatul greşit Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 401-402. www.dacoromanica.ro 361 229 1579 (7087) iulie 5, Bucureşti Hrisovul mării sale răposatului Io Mihnii voevod, feciorul marelui şi preabunului Io Alixandru voevod, moşie la Steloica. Cursul anilor iulie 5 dni, leat 7087 (1579). Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod, domn a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Io Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Amza şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să ţie el moşie la Stelnica, partea Baibului toată, câtă să va alege dupetutindine, pentru că au cumpărat Hamza această moşie, ce-i zisă mai sus, de la Banciul drept 3 200 de aspri. Şi au cumpărat Manea şi cu feciorii lui moşie în Stelnica de la Hamza, stânjeni 10, drept aspri 500. Şi au mai cumpărat Manea moşie în Stelnica de la Bărboncea stânjeni 25 drept aspri gata 1 500. Iar după aceia, Barboncea, el s-au înfrăţit cu Manea şi au dat din partea lui de moşie stânjeni 5, iar Manea încă i-au dăruit Bărbondi un cal bun pentru aceia frăţie a lor, care s-au înfrăţit. Şi au vândut aceşti oameni ce s-au zis mai sus această moşie de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din prejurul locului şi denaintea domnii mele. Pentru aceia, am dat domniia mea, ca să le fie lor moşii ohabnice, stătătoare lor şi feciorilor, nepoţilor, strenepoţilor şi de nimeni clătită în veci, după zisa domnii mele. încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic i jupan Miroslav vel logofăt i panu Dumitru vel spatar i panu Costandin vel vistier i panu Stanu vel comis i panu Harvat vel stolnic i panu Gonţea vel paharnic i panu Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Mitrea vel vornic. I Grozav logofăt au scris în oraş în Bucureşti. Aib. St. Buc., Condica m-rii Mislea, ms. 466, f. 60v-61. Copie după traducere. EDIŢII: DIR, B, 402. 230 1579 (7087) iulie 5, Bucureşti t A/lHA0CT(l0 KO/KÎeiO, îw A/VhXh^ BOeBOAA H rOCnOAHHT» BT»C0e 36A\A6 VrrpposAAXHHCKoe, chh^ seAHKaro h np’feA05?*1'0 AAegAHAptf BoesOAtf. A*bat rocnOACTBO a\h cTio noseAeme rocnOACTBA a\h At^aat h ct»c spaT eto Baaay^ wt A^eLţiH, iaKo>Ke cfcV wHHHtf Hop^ipi' wt aga H’feroiaca h wt cum» 4,k’A\HTptf b 4>t»amh h a kopat», noHe>Ke eCT n0Ktfnn aa ge acnpn rOTOBH. H nAK nOK^nHX A^aat ct»c spaT ero, BaaayAAMe wt Baaay* Epn»HKT» 3A Ke3 ACnpH. H nAK n0Ktfnn A^a^t h Baaay* wt AtfAuiTpk’ e^HA npn»>Knm» 3A k ACnpn. H nAK n0Ktfnn A^aat h spAT ero, Baaaya wt A'keLpî. wt H’feroe wt ccaa spoA wt BOAHHmţtf h AvfeCTO K0AHK0 CCT ACA H’ferOeB WT WK0A BOAHHHLţH 3A pg (ACnptl) T0T0BH. H nAK n0Ktfnn A^aat h Baaay^ wt H'feroe caua CHAntţie h bî tfaui za aat»to h 362 www.dacoromanica.ro 3A ...* tf>KH H A nalUH H 3A AP^O M’feCTO A V>KH H 6 (1AUJH ZA fîĂ ACnpH. H (1AK notoriu At.Vaat h £aaaya wt N’feroe b 4>t.amh h â npTwKmn» za § Acnpn. H riAK noKtfnnx At.Vaat h £aaaya wt T'feHMiOA b 4»t»amh h a kopat» 3A ge (ACnp»). H nAK notd/nn At»Vaat h £aaaya wt ^APni^e wt* GnAHijie, wt aca Tchmioaob h a cţrfepAeAT» h nOA 3A A3 Acnpn. H nAK nOKtfnn A'kk’AAT h £aaaya Wt ^Apnijie h wt iKhthiah 6Ahh hhb 3a a Acnpn. H nAK nortfan A*i.Vaat h BaaaYa wt iKnT'fe r T»AMH 3A pÂîe Acnpn. H nAK nOKtfnn At>Vaat h £aaaya wt U.HH'rfe A cjiAAMe M a npT»>KHNT, 3A o ACnpH. H nAK noK^nn At»Vaat n BaMYa WT CHNH JKhT6B, WT ACA /KhT6B WT nOAW M WT Ul^M KOAHKO MC €CT npoAAA wt np'fejKAe sp’feMe nOAOBHHA 3A m Acnpn. H nAK nOKtfnri At»Vaat h £aaaya wt ApAr®ATfe> AeijiepA H'feroeB, aca en nOA, koahko ne cfcV npoAAA wt Vaabho, wt nOAW m wt lu^m 3A 3i Acnpn. H nAK nOK^nnx At>^aat m f»AAAYA wt a^a IţnHTeB TpeTAro acao 3a pFi Acnpn. H nAK noKVnn Ktx3ah wt A^ei^iH wt A/VAH'fe, chnt> Gtohkt»b wt HopT»i|iH ACA CM# CBCX WT nOAJO H WT BOA H WT lil^M, WT nO B'tC'feM XOTApOM, 3A \K Acnpn totobm. H nAK nOKtfnn Ki>3ah wt N’feroraCA wt ’Sfop'tiiiH h 4>t»amm 3a ci Acnpn. H nAK nOKtfnn Kt»3an wt £aaaya wt HopiiijiH b 4»t.amh za pîcs Acnpn. H nAK nOKtfnn Ki>3ah wt Qnp’fe wt HopT»ijiH cahh hhb 3a h Acnpn. H nAK nOKtfnn Kt»3an wt N’feroe wt A^ei^n a <{>t»amh 3a pi< Acnpn. H nAK noKtfnn Kt»3an wt Taaa wt Ateiji'i 6ahh hhb h nOA 3a |e Acnpn. H nAK nOKtfnn Kt»3an wt Gtohka wt A^cijih cahh hhb 3a a Acnpn h wt Ilni^A 6AHH HHB 3A ÎS (ACnpn). H nAK nOKtfnH Kt>3AH WT T'feHMiOA wt A^ciţin r HHB€ ZA pf (ACnpn) H ACA 6Mtf WT BOAHHHLţH H WT AptCTA 3A f> ACnpH. H nAK nOKtfnn Kt»3ah wt U,hht6b wt Aicijih TpeTAro acao 3a ch Acnpn, h a Aptfr HHB W CHAHL(I6_kVk6B 3A A ACnpH. H nAK nOKtfnH Kt»3AH WT iKHT’fc WT A^eqiH b 4>'tAMM 3A pi Acnpn. H nAK nOKtfnn Ki>3ah wt chhh îKht6b wt A^cijii uiecTAro aca0 3A 31 Acnpn h wt Qhma 6ahh hhb 3a kb Acnpn h AP^r hhb wt I^HHTt ZA A ACnpn rOTOBH. H npOAAAH CfcV BHUJ6 P6M6HH AlOA'lC BHUJ6 HM6HHTC WMHHV 3A HHXHOstf AOcpOBOAHC H CT»C 3HAHH6 BT»C€A\ MCTH[ALUOM WT WKptCT M’feCTO HM H WT np'feA rocnOACTBA a\h. Gero paa'i, aaA°X n rocnOACTBO mh, iako^kc aa hm cVt wmhh6 wxagt. hm H CHHOBH CH HM H BhVkOM CH H np'bBHfe’MHTOM CH HM H H6 WT KOrO>K6 HenOKOA'keHMV, no opn3Mtf rocnOACTBO mh. Ge>Ke h CBeAcreAie nocTABA’feeM rocnOACTBA mh: >K^nAH fl/lHTpTfe bcahkh ABOpHHK H >K^nAH MnpOCAAB B6AHKH AWrWcj>6T H A^WHTp^ CnATAp H KOCTAHAHH BHCTiap H GtaN KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHU'fe nC^AptlIIK H GtOHKHHA B6AHKH nOCT'feAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrWcjieT. Az, IIpTiB^A, nHCAX BT> HACTOAHH ^ rpAA E^K^p64JH, M'feCCUA WAIC 6 ATiHH, BT» A'feT ^3n3. t îw Mi'xH'k bwcbwaa, mhaoctiio go>k'iio rocnOAHHT». www.dacoromanica.ro 363 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lăudat şi fiatelui său Vladul din Dăeşti, ca să le fie odnă în Ciorăşti, din partea Negoiasei şi a fiului, Dumitru, 2 fălci şi o coardă, pentru că a cumpărat pentru 65 aspri gata. Şi iar au cumpărat Lăudat cu fratele lui, Vladul, de la Oprea, fiul lui Ţapurde o prăjină şi 1 coardă pentru 301 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat cu fiatele lui, Vladul, l2 falce de la Vladul Brâncă pentru 253 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de Ia Dumitru o prăjină pentru 20 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi fratele lui, Vladul din Dăeşti, de la Neagoe din sat un vad de moară şi locul cât este partea lui Neagoe dimprejurul morii, pentru 160 (aspri) gata. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Neagoe o selişte şi 12 funii în lungime şi pentru ...4 funii şi 4 paşi. Şi pentru alt loc 1 funie şi 5 paşi pentru 84 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Neagoe 2 fălci şi 1 prăjină pentru 60 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Teanciul 2 fălci şi 1 coardă pentru 65 (aspri). Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Udrişte din Silişte, din partea lui Teanciul 1 ferdelă şi jumătate pentru 37 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Udrişte şi de la Jitian un ogor pentru 30 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Jitea 3 fălci pentru 145 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Ţintea 1 falce şi 1 prăjină pentru 70 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la fiii lui Jitea, din partea lui Jitea, din câmp şi din pădure, jumătate din cât nu a vândut dinainte vreme, pentru 40 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul de la Dragolea, fiica lui Neagoe, partea ei, jumătate, cât nu a vândut mai de demult, din câmp şi din pădure, pentru 17 aspri. Şi iar au cumpărat Lăudat şi Vladul a treia parte din partea lui Ţintea pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan din Dăeşti de la Manea, fiul lui Stoica din Ciorăşti, toată partea lui din câmp şi din apă şi din pădure, de peste tot hotarul, pentru 420 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan de la Neagoiasa din Ciorăşti 8 fălci pentru 210 aspri. Şi iar au cumpărat Căzan şi Vladul din Ciorăşti 2 fălci pentru 126 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Oprea din Ciorăşti un ogor pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Neagoe din Dăeşti 4 fălci pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Tala din Dăeşti un ogor şi jumătate pentru 65 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Stoica din Dăeşti un ogor pentru 30 aspri şi de la Piţul un ogor pentru 26 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Teanciul din Dăeşti 3 ogoare pentru 103 (aspri) şi partea lui de moară şi din dârstă pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Ţintea din Dăeşti a treia parte pentru 250 aspri, iar celălalt ogor în seliştea casei pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la Jitea din Dăeşti 2 fălci pentru 110 aspri. Şi iar a cumpărat Căzan de la fiii lui Jitea din Dăeşti a şasea partea pentru 17 aspri şi de la Oancea un ogor pentru 22 aspri şi alt ogor de la Ţintea pentru 30 aspri gata. Şi au vândut mai sus-zişii oameni mai sus-numitele ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului lor şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea ca să le fie ocine ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 364 www.dacoromanica.ro Eu, Pârvul, am scris în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 5 zile, în anul 7087 <1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S.I., nr. 1 119 (M-rea Dintrunlemn, XXm/2). Orig. perg. (44 x 30), pecete timbrată. Cu o traducere din 1859; altă traducere, ibidem, ms. 445, f. 93. EDIŢII. Trad. DIR, B, 403^04. 1 încercare de falsificare, cifră transformată în 930. 2 La fel, cifră transformată în 11. 3 La fel, cifră tranformată în 1 025. 4 Loc alb. 231 1579 (7087) iulie 7, Bucureşti t A/IhaoctTw BOK'iew, ¥w MtixH’fc ko6boaa h rocnoAHHt bt»coh ac ^rrppOBAAx'tuCKOe, chht» seAHKAro h nprkA°BPdr° Aa6^ahap^ bocboa*- ^abat rocnOACTBO a\h ci'e nOBeA’fcHie rocnoACTBA a\h /(ptruMOB h ct»c chhobh ch, 6AH46M Bon» kc nptintfcTHT, iAK0>Ke a* A\tf 6ct wmhhV E'ba’ehh wt aca IbAHOB 6AUA A'feAHHltl» H WT nOAlO H WT C6A, 6JK6 CC 30B6T A^AHtUţA EpAHOB . H 6AHH AvtCTO IIOeHH, OKC CCT BHA Cn»HHAT»B H CAHN pi»30p WT IIOAHUlOp H WT AA3tfpe AvtCTOBe <î>pT»Apes, nOH6>K6 CIC BHLU6 peM6H6 WMHN6 WH 10 €CT nOKS’nHA ^pi»rHM wt Îbah sa >CT H AtfttHTptf CnATAp H KCCTAHAHH BHCTHfap H GTAH (k0A\HC) H XdpBAT CTOAHHK H TOHl^'k n€XApHHK H GTOHKA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6AHKH AWrW6T. IIhca Paaya bt» rpAAY EtfKtfpeiţiH, bt» AvfeceiţA WAie 5 a*»nh m t6kt»ipha\ BT» A’tT /5ÎÎ3. t Iw Mi'xh6a BweswAA, awaoctîio boîkTio rocnOAtiHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăghici şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Bădeni, din partea lui Ivan o delniţă din câmp şi din sat, ce se chiamă delniţa lui Bran, şi un loc în Poeni, care a fost al lui Stănilă şi un răzor din Podişor şi din lazur, 365 www.dacoromanica.ro locurile lui Fârfarea, pentru că aceste mai sus spuse ocine le-a cumpărat Drăghici de la Ivan, pentru 2 000 aspri şi l-a cinstit Drăghici pe Ivan până la moartea lui. Şi a vândut Ivan această ocină de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Drăghici, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan (comis) şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Radul, în cetatea Bucureşti, în luna iulie 7 zile şi curgători în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CCCVE/70. Orig. perg. (27 x 37), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 4OM05. 232 1579 (7087) iulie 10, Bucureşti f MhaoctYw soatfew, Iw fl/Vnxfrfe b06boaa h rocnoAHHT» bt»coh 36a\a6 VrrppOBAAx'mCKOe, chht» CTApAro h np’feAOspAAro Aab^ahap^ bocboaa. Aabat rocnOACTso a\h cYto noBCAerne rocnoACTBA a\h CB’feTOMtf h B0>KecTBH0A\tf A\0HACT«p rAAr0A6MH (A/VeH6A)HK^, HACîKe 6CT XpAM CB’feTH NhKOAAC, lAKOKe AA A\tf 6CT JIOIAHA MeHeAHK^AWB BT»CA H CT»C BT»C XOTAp. H aa ce 3HACT xoTApose h BeA’ferH: wt rptfnîKtf no CTtfp3,fe rop, ao ti3BoptfA TpecTHtowpes, a wt H3B0p^A TpecTHiowpeB rop, no H3BoptfA O... AO Gat»hhk h wt Gat»hhk no nnCKS’A JIoiAHes AckVhct», ao ctt»ha EtfnBApio, a WT CTT»HA ES’HBApiOWB, BO IIhCkS’a IPtKtfpHAOp, AO ApMApiO, A WT ApMAplO AO rpfc’HHds’, 3AH6JK6 A\tf 6CT CB’feTO.tttf MOHACTtip CTApA H npABA WMHHtf H A'^AHHii’. A nOTOA\, CBTfeT0A\S’ A\0HACTHp HA\AAA 6CT nptf np6A TOCnOACTBA A\H CT»C mct fc’pMTfeipi,Awp. H cm^e np’fetue mct OtfpHetpîAwp kako aa ha\at h whh wt IIoiaha MeneAHK^AWB TperAro acao. A tf tcm, rocnoACTBo a\h tacaax h c^a» no npABAtf h no 3akoh ct»c bt»ch npABHTeAi'e rocnoACTBA a\h h a*a ct»a\ rocnOACTso a\h m6T0a\ OtfpMeipiVvwp 3akoh bî BOA’fepn, a* 3akact kako ha\at h whh TperAro a^ao wt IIoiaha MeHeAHKtfAWB. A <£tfpMeqjiH hhkakotkc H’fecT MOŢAU A0H6CHTH TCX BÎ BOA'fepH HA A^HT» H HA COpOK, AH^ WCTAAH CSV OtfpMeiţilH wt 3akoh wt npeA rocnoACTBA a\h, kako no bckio Mer’fex AA ne hmat ct»c IIoiaha A/VeHeAHKtfAWB. Gero pAA’i AAA°X h tochoacteo mh CBifeTOA\tf h EOacecTBHOMtf mohacthp, IAK0>K€ Aa M^ 6CT IIOIAHA A/1€H6AKkWaWB BT» WMHHtf H BT» WXAEtf 6H H BT» S’KpTfenA6HHe (h WT HHK0r0)K6 H CBrfeAr^TeAie nOCTABA'fceM rOCnOACTBO mu: JKtfflAH MttTp'fe bcahkh ABOpHHK H JK^YlAN MlipOCAAB B6AHKH AVVrwtjjeT H fttfMnrp'tf CflATAp ti KOCTAHAHN BHCTHiap H GTdH KOMtIC H XdpBAT CTOAHHK ti TONL^'k n€XApHHK ti CtOHKA B6A nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MtipOCAAB B6A AWrWtjjeT. H nticax A3, Bat»k^a tpamathk, chht» nones H'ferVAWB, bt» ctoanh rpa^Y Ek’Kfc’peiţiti, M'kcet^a tOAte 7 a'1»hh« kt* A'fcr ^5f5. t îw M'l'xtl'fe BW6BWAA, MHAOCTUO EOîKIIO rOCnOAHHt*. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bătrânului şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite (Mened)icu, unde este hramul sfântului Nicolae, ca să-i fie Poiana Menedicului toată şi cu tot hotarul. Şi să se’ştie hotarele şi semnele: din Grunju pe Sturzea în sus, până la izvorul Trestioarei şi de la izvorul Trestioarei în sus pe izvorul S... până la Slănic şi de la Slănic, pe piscul Poianei Ascunsă până la stâna lui Bunbariu, iar de la stâna lui Bunbariu, pe Piscul Păcurilor, până la arţar şi de la arţar până la Grunju, pentru că sfintei mănăstiri îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, sfânta mănăstire a avut pâră înaintea domniei mele cu ceata Furceştilor. Şi aşa pâra ceata Furceştilor, ca să aibă şi ei a treia parte din Poiana Menedicului. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi domnia mea am dat cetei Furceştilor lege, 12 boieri, să jure că au şi ei a treia parte din Poiana Menedicului. Iar Furceştii nicicum n-au putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc, ci au rămas Furceştii de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult să nu aibă amestec cu Poiana Menedicului. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ca să-i fie Poiana Menedicului de ocină şi de ohabă, ei şi pentru întărire (şi de nimeni) neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Vâlcul gramaticul, fiul popii Neagul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 10 zile, în anul 7087 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 120 (Ep. Buzău, XXXVII/2). Orig., hârtie (30 x 21), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1860; alte traduceri, ibidem, ms. 172, f. 271 şi Doc. istorice MDCXLIV/3. EDIŢII. Trad. DIR, B, 405^06. 233 (1579) iulie 12, Bucureşti Izvodul cărţii Mihnii vodă, ficiorul lui Alixandru vodă. t Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui lui Stan şi Panei şi lui Curuiac i lui Jitiian şi lui Ion cu ficiorii lor, câţi Dumnizeu le va da, ca să le fii lor www.dacoromanica.ro 367 moşii satul ce să cheamă Cătunul, cu tot hotarul, pintru că iaste a lor moşii veche şi diraptă di moştinire. Iar după aceia, avut-au pâră acişti omeni ci s-au zis mai sus, Stan i Pana i Curuiac i Jitiian i Ion cu Neagoe şi cu citaşii lui i Danciul cu citaşii lui i Datco cu citaşii lui şi cu Drăgoi cu citaşii lui. Şi aşa pârâia-Stan şi Pana şi Curuiac şi Jitiian şi Ion pi Neagoi şi pe Danciul şi pe Datco i pe Drăgoi naintea domnii lui cum că n-au ei nimica moşii în Cătun. Iar într-aciia, domniia lui au căutat şi au judicat pi direptate şi pe lege dumniziiască, cu toţi cinstiţii dirigători domnii lui şi au adivărat domniia lui cum că au avut şi ei moşii înpreună unii ca şi alţii. Dici, domniia lui i-au înfrăţit şi i-au înpăcat domniia lui, ca să ţie dinpriună, pricum au fost ţinut şi mai dinainte vrime, pi jumătate. însă şi semnile să să ştie: din Fântâna Călugăriţii, pân în tău şi din tău pân în Gura Purcariului, di-ci pe malu în sus, pe apa Motrului în sus, pân în ...1 Băiulescului, pân la Lacul Porcilor, di-ciia dealul, pân în viile mănăstirilor, pân în Fântâna Călugăriţii. Şi au fost cheltuit ei într-acea pâră toţi înpreună 6 000 di aspri. Dici, care nu va lăsa pe acea tocmală, să întoarcă acii bani, aspri 6 000, care i-au fost cheltuit ei şi să-i scoată şi ochii aceluia. Dirept aciia, au dat şi domniia lui acistor oamini ci s-au zis mai sus, cu ai lor ficiori, ca să le fie lor moştinire ohamnicilor, nepoţi şi strănepoţi şi despri nimini niclătit, peste porunca domnii. Iată şi mărturii au pus domniia lui dirigători: jupan Dobromir vel ban al Craiovii i jupan Mitrea vel vornic i jupan Miroslav vel logofăt, Dumitru vel spătar, Costandin vel vistiar i Stan vel comis i Harvat vel stolnic i Gonţa vel păhamic i Stoica vel postelnic. Ispravnic, Mitrea vel vornic. Au scris Vâlcul grămătic în divanul curţii, în Bucureşti, la luna lui iulie 12 dni, leat 7088 < 1580). După R. Creţeanu, Doc. Cătun, 977-978. Traducere din 1749. Văleatul greşit, datat după divan. 1 Loc rupt 234 1579 (7087) iulie 14, Bucureşti f Mhaoctuo BOîKîeio, îw MnxH*fe BoeoBA* H rocnoAHHt bt»coh 36MA6 VrrppoBAdxnCKOe chht» seAHKaro ti np^AOsparo AaeâaNAptf bocboaa. Aabat rocnoACTBO mh ci'to nOBeaeme rocnoACTBA mh EdAH^AOB h Kt^hacs ti BaaavaOB ti KanoT'kB h KptkCTCB ti ct»c BpaTYtaM cti h chnobhm ch, eAtuţtiM Eoru aact, raKoace aa hm eCT w'ttitiS’ [h] ceaa EeptiHAtietp'm bt»ch h Aneqn'H bt»ch n Tis’pES’prfemti Bi.cti ti ct>c Bi»cex xOTapeM, 3atie>Ke hm ecT CTape h npaBe WMHtie h A'feAnne A6A0Ke h cB’feAHredYe nocraBA’feeM rocnoACTBO mh: >K^ndH A/VnTp’fe bcahkh ABOpHHK H ÎKS’ndH A/lnpOCAdB BCAHKH AWrWcfieT H A^WUrp^ CndTdp H KoCTAHAHH BHCTYiap H GtaH KOMHC H XapBAT CTOAHHK H TOHU’fe neXdpHHK H GTOHKd nOCTCAHHK. H HCnpdBHHK, MHTp’fe BCAHKH ABOpHHK. H d3i fiatKS’A, CHHt nones H’fertfdOB, e>Ke io ma3ax, st ctoahh rpaAY E^K^peLţiH, M’fecena ioaYc a1 A^hh, st A’feT /3?S. t îw MYxH’fe sweswAd, mhaoctYio eohîYio rocnOAHHh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bâlciul şi lui Cânda şi lui Vladul şi lui Capotă şi lui Cârstea şi cu fraţii lor şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină satele Berindieştii www.dacoromanica.ro 369 toţi şi Dieştii toţi şi Turburenii toţi şi cu toate hotarele, pentru că le sunt vechi şi drepte ocine şi dedine ale bunicului lor, Tatul, ci au fost cotropite cu sila de Drăghici din Dâmbovicioara. Iar apoi, când a fost în zilele lui Mircea voievod, aii avut pâră mai sus-zişii oameni cu Drăghici din Dâmbovicioara. Şi aşa a pârât Drăghici atunci că n-au avut Bâlciul şi Cânda şi Vladul şi Capotă şi Cârstea nici un amestec cu această ocină. Iar întru aceasta, Mircea voievod i-a judecat după dreptate şi a dat domnia lui lui Drăghici lege 12 boieri şi au jurat înaintea lui Mircea voievod. Iar apoi, s-a întâmplat moarte lui Mircea voievod. Iar când a fost în zilele lui Petru voievod, au luat Bâlciul şi Cânda şi Vladul şi Capotă şi Cârstea lege peste legea lui Drăghici, 24 boieri, de au jurat.Şi li s-au luat boii acelor 12 boieri. Iar apoi, când a fost în zilele părintelui domniei mele Alexandru voievod, iarăşi au avut pâră înaintea domniei lui cu femeia lui Drăghici şi cu nepoţii ei. Şi aşa au pârât, cum s-a zis şi mai sus. Iar întru aceasta, domnia lui i-a dat lui Bâlciul şi lui Cânda şi lui Vladul şi lui Capotă şi lui Cârstea să aducă pe acei 24 boieri. Şi i-au adus pe ei şi au mărturisit că n-au avut Drăghici nici un amestec cu aceste mai sus zise sate, ci le-a cotropit cu sila. Şi a rămas femeia lui Drăghici şi nepoţii ei de lege dinaintea domniei lui. Iar acum, în zilele domniei mele, n-au putut mai sus-zişii oameni să se liniştească de femeia lui Drăghici şi de nepoţii ei, ci iar au avut pâră dinaintea domniei mele. Şi aşa pârâu ei, că n-au avut nici un amestec cu această mai sus zisă ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea şi cărţile acelor domni bătrâni răposaţi, de mai înainte, că au rămas de lege de 24 boieri. De asemenea au rămas de lege şi de la domnia mea femeia lui Drăghici şi nepoţii ei, ca mai mult amestec să nu aibă cu aceste sate mai sus zise. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Bâlciul şi lui Cânda şi lui Vladul şi lui Capotă şi lui Cârstea, să le fie satele mai sus zise de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitreamare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vâlcul, fiul popii Neagul, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 14 zile, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XCV/15. Orig., perg. (26,5 x 36), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 406^07. 235 1579 (7087) iulie 19 t IlHuieT KtfrutH Otohkhua, eaAHACie h CB'fetpeHHLţH nonA ApAroMHp CTAp h nonA Iwh h nonA Gtah h nonA Gtohka h nonA Iwh maaah HHl’e MH03H H Xţfa’riAHHLţA CMtf KAtlA'fc H AP’BI’AH KAlOHAp H A/VHK^A BAH. OHlţC AA ce 3HAUie. H Eon» kt» BT»c^Ae nprtwCAABHH bt»chx xPhctîiahh, amhh. IIhcaho M'fecei^A tOAie «0.1 a^ht» h bt» a^to wt Aaama TeK^qiA *3113. t Scrie jupan Stoichiţa, care a fost mare postelnic1, această carte a mea, ca să se ştie că am lăsat eu însumi cu limba mea la moarte, ca să-i fie ocina de la Berindeşti, toată partea cât se va alege, din apa Buzăului până în drumul Negreştilor, şi 2 ţigănci, anume Zlata cu fiii şi Dobra cu fiicele sale, nepotului meu, anume lui Creţu şi fiilor, câţi domnul Dumnezeu i-a dat. Şi am miluit eu însumi cu limba mea, pentru că m-a căutat şi m-a îngrijit la vreme de greutate şi la moartea mea şi am lăsat toate nevoile în spinarea nepotului Creţu, ca să-mi facă pomană pe urma mea şi să-mi plătească datoriile, pe unde sunt dator, fac aspri 6 260, ca să le plătească nepotul meu Creţu. Pentru aceea am miluit şi eu cu acea ocină şi cu sălaşele care sunt mai sus-scrise. Dacă se va încerca din rădăcina mea să tulbure pe nepotul meu Creţu şi pe fiii lui şi va voi să strice această întocmire a mea şi să-şi bată joc de aceste slove ale mele, iar acel om să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să se odihnească la un loc cu Iuda şi cu Arie cel fără minte şi să fie la aceia care au zis: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, pârâşii domnului nostru lisus Hristos. Şi martori sunt: părintele episcop chir Athanasie şi preoţii: popa Dragomir cel bătrân şi popa Ion şi popa Stan şi popa Stoica şi popa Ion cel tânăr şi alţii mulţi şi jupaniţa lui, Caplea şi Drăgan clucerul şi Micul banul. Aşa să se ştie. Şi Dumnezeu, peste tot cu toţi creştinii dreptcredincioşi, amin. Scris în luna iulie 19 zile şi anul de la Adam curgător 7087 (1579). Aih. St Buc., Doc. istorice, CXXVI/97. Orig., hârtie (25 x 21), pecete mică aplicată, căzută. O traducere, ibidem, ms. 173, f. 591. EDIŢII. Trad. DIR, B. 407. 1 La această dată, Stoichiţa apare ca mare postelnic în funcţiune. www.dacoromanica.ro 371 236 1579 (7087) iulie 23, Târgovişte t MhaoctYw GOîK'i'ew, îw MnxH’fe bo6roaa h rocnoAnm» bt»coh 36mah ^rpOBAAX'lHCKOH, CHHT» R6AHKAT0 H AOGpArO Aa6^AHAP^ ROCROA*. A^RAT TOCnO-ACtro mu cîio noReA’feme rocnOACTBA mu wROMtf hraOr^kt», ha hmc AhaPCW, CtC CHHORH CH, CAHlţH CM# Eort A<*CT, IAK0/K6 fl>A Altâ 6CT tf pT»TeqiH 6AHA RHHorpAA, noHe>Ke w cct noKtfriHA Ahapcw wt haa H'ferA, AT»4*epA X^x^pea, K€HA A^WHTpOR WT HepN'RAfe, 3A pîî ACnpH. H CTT»AnHT AA'tr®'r A0PH ^ Koahhk; h eipeace wt a«»hh noKOHHAro MnpMA r06roa*i 3AHe>Ke ecT ehaa 3a A’feA11»^ N'ferMR h a^ACha npnKÎe en wt EAijjtf ch Xtfxtfpe3, ba toh paaT npoAAA w ecT wt croch aobpom roaio. H nAKH a* ecT AhaP6iowr Op'tTei^JH saha fioaorhha wt RHHorpAA WT A6A EA'RKOAeR, 3AH6>K6 W 6CT nOKtfriHA AhAPEIO WT EA'RKOAe H WT CHHORH 6h Paaya 3a pice Acnpn cpespT»HH. H npoAAA sct EA’RKOAe wt hchha aospom ROAW HA Kp'Lvie 3A BHp H CT»C 3HAHYe BTiC6M SpATYeM HX, HA HM6 PT»nA H AtfntfA. H riAATHA (eCT BHA AHApeW 3A BHp nO EA'RKOAe H nO CHHT» CH, PaAYa) BT» At>HH nOKOHHArO IîeTptf R06R0AA. (A riOTOM, AHApew), wh sct hmaa np'feme npeA rocnOACTBA mh ct»c jfÎA'tKOAe H CT»C CHHORH €H PaAYA. H TAKO np'feuie EA'tKOAe H CHHORH 6H Paaya npeA rocnOACTBA mh kako He ctf npoA<*AH Tex RHHorpAA’f RHiue peveHe, e*e cfcV wt H’ferA, A^i^ep* Xtfxtfpe3tf h wt EAn>K0Ae h xot^ah ctfT aa M6THHT ACnpH AhAPCIOWR. A tf TCM, TOCnOACTRO MH TACA^X H C^AMX n0 npARA^ H 3AKOH CtC RtCH MCCTHTHMH npARHTCAYe rOCflOACTRA MH H RHA'kX TOCnOACTRO MH KHHrA nOKOHHATO A/lHpM€R ROCROAA H KHHTA (lOKOHHArO pOAHT€AIO rOCflOACTRA mh Aa€^ahap^ rO€roaa h hcthhctrorax rocnoACTRO mh kako ctoV npoAAAH H'krA h fiA’RKOAe ctc chhorh ch Tex RHHorpAAORe wt hhxhom aobpom roaio, Tepe CH Ctf [1AATHAH BHpORe,‘ Htf WBAM€ AAA^X TOCnOACTRO MH EA’RKOAeB H chhS' ch Paay^wr 3akoh 5 MerniAuiH, aa 3aka€t kako He cfcV npoAAAH Tex RHHOrpAAe. A tf TCM, EA’RKOAe H CHHT» CH PAAYA HC XOT’feAH ctf tf3CTH 3AK0H HHKAKO/tce, Htf wctaah ctf wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh, kako no MHOrO MeT’fex* AA MC HA\AT. Gero paaT, A*A0X m rocnoACTRO mh AhaP6»owr, iako>k6 a* A\tf cfcV Tex RHHOrpAAe wmhhS' h ri> wxabt», cmS7 H CHHOROM €Mtf. Ge>Ke h cr6A€T6aY6 nocTARA’feeM rocnoACTRO mh: jk^iiah MnTp'fe r6ahkh ABOpHHK H >K^nAH A/VnpOCAAR R€AHKH AOrOcfieT H ^MHTptf CnATAp H KOCTAHAHH rhctYiap h Xaprat ctoahhk h ToHivfe nex*pnHK h Gtah komhc h Gtohka rca nOCT6AHHK. HcnpARHHK, Ail.HTp’fe R€A ABOpHHK. (IIhca) jB'rcYio rt» ambhîm rpAA (rAArOAe)MH Tp'trORHipe, M’fecenA ioaYc KT (A^HH), RT» A'feT ^3TÎ3. t Iw MYxH’fe rwcrwaa, mhaoctYa bo>kYio rocnoAHHb. 372 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Andreiu, cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie o vie în Frăţeşti, pentru că a cumpărat-o Andreiu de la Neaga, fiica lui Huhurez, femeia lui Dumitru din Cemădie, pentru 180 aspri. Şi au stâlpit în lung până în Colnic şi încă din zilele răposatului Mircea voievod, pentru că i-a fost de moştenire Neagăi şi dată zestre ei de tatăl său, Huhurez, pentru care a vândut-o de a ei bunăvoie. Şi iar să-i fie lui Andreiu în Frăţeşti o jumătate de vie din partea Vâlcoaei, pentru că a cumpărat Andreiu de la Vâlcoae şi de la fiul ei, Radul, pentru 125 aspri de argint. Şi a vândut Vâlcoae de a ei bunăvoie, la vreme de bir, şi cu ştirea tuturor fraţilor ei, anume Râpa şi Lupul. Şi a plătit (Andreiu de bir pe Vâlcoae şi pe fiul ei, Radul,) în zilele răposatului Petru voievod. (Iar apoi, Andreiu), el a avut pâră înaintea domniei mele cu Vâlcoae şi cu fiul ei, Radul. Şi aşa pâra Vâlcoae şi fiul ei, Radul, înaintea domniei mele că nu au vândut acele vii mai sus-zise, care sunt de la Neaga, fiica lui Huhurez şi de la Vâlcoae, şi au vrut să lepede asprii lui Andreiu. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am văzut domnia mea cartea răposatului Mircea voievod şi cartea răposatului părintelui domniei mele Alexandru voievod şi am adeverit domnia mea că au vândut Neaga şi Vâlcoae cu fiii lor acele vii de a lor bunăvoie, de şi-au plătit birurile; ci încă am dat domnia mea Vâlcoaei şi fiului ei, lui Radul, lege 6 megiaşi, să jure că n-au vândut acele vii. Iar întru aceea, Vâlcoae şi fiul ei, Radul, n-au vrut să ia lege nicicum, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Andreiu, ca să-i fie acele vii ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stan comis şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. (A scris) Văsiiu în minunata cetate numită Târgovişte, luna iulie 23 (zile), în anul 7087(1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Craiova* XV/1. Orig., hârtie (45 x 29), rupt, pecete timbrată, stricată. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu,.Doc. sl. rom., 210-211. 237 1579 (7087) iulie 29 | A/VhaoctYw eojkYio, îw A/Vhxh^ bobboaa h rocnOAHm» bt»cow aeMAe VrrppoBAax'mCKOe, chnt» b6ahkako h rip^A0^*™ AAngAHAp(tf b06boaa). 4.*bat rocnOACTBO mh cYio noBeA'feme rocnOACTBA mh Eoates ct»c nhx chnobh ch, sape eAHLţe Bort. npnntfcTHT, retKOîKe a* m^ ecr WMHNtf aca A^pes bt»cax wt ha Poroase, (nOMTO) pAA« w ecr nOKtfmiA Eoka taio wmhh^ sa cg ACripn. H naK notoriu Eoka WMHNtf bahh hhb ha B0AT»Nnivh wt GcTpe H WT Hokan 3A M www.dacoromanica.ro 373 (<\cnpn). H ecT aaa Wa®PI h nAK ecr npOM'bmiA TYa°P h C'tc Kp'tCT'k h cbc Paaocaab hhb&\ wt haa koa'bhhlvb ct»c T^ftOp. H npo^A^ome Eoacee za p ACnpil CpeBpeHH. H (1AK nOK^nH Ea(aWA h) CT»C spATICM 6Mtf Illepstf WMHHtf, AAH nOAOBHHO wt cabhi» KeA'fept wt Mt»aohh za | Acripri cpeBpeHH. H nAK noKtfnnE3eL{JH CA^HT. K£Apt>, WT mVk£ A®PH boaa, .... H riAK nOKtfnn Orpoe cam wmhhV wt haa Ohma h wt MAtrfe h wt PaA^A HHXHOMtf A£a£ 3A WMHhV B1CAX WT A'kHlţ't 3A pM ACnpH. H n(AK nOKtfnn O)rpoe WMHHtf wt ha Aah h wt Ot'bhhat» h wt ApArocHH HHXHOMtf A6a£ cb K6Api> tf A’fenivfe 3a tm AcnpH. H riAK nOKtfnn Orpoe ... H'feroe wt nonA Kt»3ahob 6ahb kcapt» tf /VfeHivfe 3A tk ACnpn. H iiak nortfan Orpoe wt MAH'k CAHH K€Api> A'feHU'fe 3A H (ACnptt). H riAK norifrin rt.em»AAT wt AoEpeijJH cahh hhb wt Hokah wt Eoiţeiţin 3A pîî ACnpn. H riAK noriftin AeniAdT caha M'fecro wt hpt»(kbt») wt Maphha, A^i^epA Otbhhcaabom, 3a îi Acnpn. H riAK norifan Otahmioa wmhhS’ wt E'bchio h wt Aah, kphbhha wt BOA’BHHnS’, ZA P (ACnpH). H riAK nOKtfnH OtaHMIOA CAUA AHBAAT. wt A*H ha IIhCRS7 ZA HT ACnpH. H FIAK no(KS’lIH OTAHMIOA WT HWH AAHA AHBAA'B 3A m ACnpii. (H iiak nOKtfnn Ot)ahmioa wt Kpi.C’rfe cahh mccto wt k^kc 3a ch ACnpii. H riAK (nOKtfnn Otahmioa 6)ahh mccto wt no seion» wt Otah 3a 5 (ACnpii. H nAK nOKtfnn) Otahmioa h wt Mah^ h wt Aahmioa wmhhS’ tf A'feHU’fe wt boa A^P11 m^kc) 3A c ACnpii. H nAK nOKtfnn Otahmioa w(mhhS’ ...) Heros A6a BApe €ahka ce xrer H3spATH wt rptfiOA IIoeHeH h wt ... or ACnpn. H nAK norifan cahh KeApi» ... IIhck^a HfcVes 3A h Acnpn. H npOAAAOuie (cuc sume hm€)hhth aioa<£ eace cfcV BHiuep'bx» 3a hhxhomV A(OBpOM BOAW H CT»C) V3HAHÎe B'BC’feM MerHIAUlOM WT TOp H WT A0a H WT np'&A rocnOACTBA mh. (Oero paa’O, aaA°X h rocnOACTBA mh, iako>k£ aa mV ecr whhh^ h wx(abtb HM H CHH0)BHM HM H BhVkOM H np'fîBHOMHTOM H WT H6K0r0>Ke HenOKOATfeBHMO, nopH3MO rocnOACTBA mh. Ce>Ke cseA’feTeAe n(octaba^cm rocnOACTBo) mh: actfnAH Mnrp'fe bca ABOpHHK H ^nAH MnpOCAAB B€A AOrO^ST H j\tfMHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTmap h Otah komhc, Xapbat ctoahhk h ToHiţe nexApHHK h >K^nAH Otohka B£A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, ^nAH MHTp’fe BCA ABOpHHK. IIhcaho M'faceiţA lOAie icior abhh, bi> a^t /3H3. f Iw A/Vi'xH'fe bwcbwaa, mhaoctiio bo>kiio rocnOAfim». 374 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungi ovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru (voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Boja cu fiii săi, oricâţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocina de la Rogoz, partea lui Dara toată, (pentru că) a cumpărat Boja acea ocină, pentru 260 aspri. Şi iar a cumpărat Boja ocină, un ogor la moara de la Ostre şi de la Ciocan, pentru 90 (aspri). Şi a dat Tudor; şi iar a schimbat Tudor şi cu Cârstea şi cu Radoslav ogorul de la moară cu Tudor. Şi au vândut lui Boja pentru 100 aspri de argint. Şi iar au cumpărat (Badiul şi) cu fratele lui Şerbu, ocină, însă jumătate dintr-un codru din Măloni pentru 60 aspri de argint. Şi iar au cumpărat Badiul şi fratele lui Şerbu, de la (Văsiiu) din Dobreşti un codru în Piscul Bearzei pentru 100 aspri. Şi iar au cumpărat Stroe şi Standul ocină de la Manea şi Dandul un codru..., de la muche până la apă, pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Stroe singur ocină de la Badea şi de la Stan din Bârzeşti un codru, de la muche până la apă... Şi iar a cumpărat Stroe singur ocină de la Oncea şi de la Manea şi de la Radul, toate părţile lor de ocină de la Lenţea pentru 140 aspri. Şi iar (a cumpărat) Stroe ocină de la Dan şi de la Stănilă şi de la Dragosin părţile lor de codru din Lenţea pentru 340 aspri. Şi iar a cumpărat Stroe ... Neagoe de la popa Căzan un codru în Lenţea pentru 320 aspri. Şi iar a cumpărat Stroe de la Manea un codru în Lenţea pentru 50 (aspri). Şi iarăşi a cumpărat Lepădat din Dobreşti un ogor de la Ciocan din Boţeşti, pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Lepădat un loc de biserică de la Marina, fiica lui Stănislav, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Standul ocină de la Văsiiu şi de la Dan, cri vina de la moară, pentru 100 (aspri). Şi iar a cumpărat Standul o livadă de la Dan, la Piscu, pentru 53 aspri. Şi iar a cumpărat Standul de la Ion o livadă pentru 40 aspri. (Şi iarăşi a cumpărat) Standul de la Cârstea un loc de casă pentru 250 aspri. Şi iarăşi (a cumpărat Standul) un loc de pe văiugă de la Stan pentru 70 (aspri. Şi iar a cumpărat) Standul şi de la Manea şi de la Danciul ocină în Lenţea, de la apă până (la muche), pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Standul ocină ... partea lui, oricât se va alege de la Gruiul Poenii şi de la ... 73 aspri. Şi iar a cumpărat un codru ... în Piscul Ciutei, pentru 50 aspri. Şi au vândut (aceşti mai sus) numiţi oameni, care sunt mai sus zişi, de a lor bună(voie şi cu) ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. (Pentru aceasta,) am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină şi ohabă, (lor şi) fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori pune (domnia) mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis, Harvat stolnic şi Gonţe paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, jupan Mitrea mare vornic. Scris în luna iulie 20 zile, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St Buc., S. I., nr. 1 122 (M-rea Ţigăneşti, Vm/2). Orig. hârtie (33 x 27,5), rupt, pecete timbrată căzută. Cu o traducere din sec. XVIII, după care s-au făcut unele completări. EDIŢII. Trad. DIR, B, 408^09. 375 www.dacoromanica.ro 238 1579 (7087) august 3, Târgovişte t A/IhaoctYw boîkiio, Îw A/lnxH'fe bogboaa h rocnOAHHi. bt.coh 36ma6 yrrpoBAAX'mCKOe, chht. seAHKAro h np^OGp.Aro AAH^AHAptf bocboa. A*bat rocnOACTBO mh cie noBCAerne rocnOACTBA mh AatfAGB wt IIoneipH h ct. hhx CHHOBH, 6AHL46 HM Bort AACT, lAKOKe Aa HM CCT WMHHtf tf noneiyH 6AHH M'fecxo 3A KfcVce. H M’feCTO A* ce 3HA6T: WT XOTAp^A CJAHM6B A<>pH A° KOA m»T h Aop« tf KAAACHe4^ h wt kaaa€(h6)4 tf aoa, no K®A nT.pT.tf, (iakh ao XOTAptfA UJahmgb. nonele nOKtfnH AAtfAt wt AHnpMA wt IIoneijJH 3A a KOBHAtf, ACnph CH, H 3A S KpABtf CT.C MA'feKO, ACnph pH H 3A  KOH 3A pH ACnph. H (IAKH AA HM 6CT AAtfASB 6AHA KtfK6, nOHOKe W nOKtfnH AAtfA'fe WT GTT.HHAT» WT C6A0 3A pîî ACnpH TOTOBH. H npAAAAOLue Tex BHLue pemehh hm6hhth awai’b wt hhxhhm Aoeptf BOAW H CT.C tf3HAHi'e BT.C'feM MerHIAUJOM H WT np'feA rOCnOACTBA MH. Gero paa'i, A*A°X H rocnoACTBO mh, iaK0HCTHIAH BT. CTOAHH rpAA tf TpT.rOBHipe, M'kCGlţA ABrtfCT r A^HH» BT» A’tT ^3n3* t îw AAi'xH’fe sweswAA, mhaoctiw eoîkiw rocnoAHHT». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Laudă din Popeşti şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Popeşti un loc de casă. Şi locul să se ştie: din hotarul lui Oancea până lângă drum şi până la fântână şi de la fântână în jos, pe lângă pârâu, iar până la hotarul lui Oancea. Pentru că a cumpărat Laudă de la Mircea din Popeşti pentru o iapă, 250 aspri şi pentru o vacă cu lapte, 150 aspri şi pentru un cal de 150 aspri. Şi iar să-i fie lui Laudă o casă, pentru că a cumpărat-o Laudă de Ia Stănilă din sat pentru 150 aspri gata. Şi au vândut aceşti mai sus numiţi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. 376 www.dacoromanica.ro A scris Cârstian în cetatea de scaun, în Târgovişte, luna august 3 zile, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. SL Buc., Doc. istorice, CCCX/10. Orig., hârtie (32,5 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 409. 239 1579 (7087) august 3, Târgovişte (| Mhaoctiw BOKîeto, îw MnxH'fe bocboaa h rocnoAHm» bt»coc 3eMAe VrrppoBAAx'fHCKoe, chht» bcahkato h np'feAOBp*1’0 Aab^ahaP^ b06B0Aa- A*bat rocnoACTBO mh ci'e nOBCArfeme rocnoACTBA mh A^^epeM 4>pt»tatob abophhk, HA HM6 GtAHA H EfcYtKA H EaT»AAIA H CT»C CHHOBH HM, CAHl^H HM Eon» AaCti IAK0>K6 Aa HM eCT C€A0 It3AA3tfA, flOAOBHHO, WT flO BT»C0X X^TApOM, nOHC*CC HM eCT CTApA H (ipABA WMHHtf H A^A*1^- A noTOM, kt»aa cct kha no np’fcîKAe Bp’fcMe, a buluc pcMCHO ccao gha CCT npHTCCHS’A WT IIpi>BWA614IÎH, BT» CHAOCT hm. A nOTOM, K1>Aa eCT KHA BT» A^HH nOKOHHATO EaAAA B06B0AA, A Op'bTAT ABOpHHK AOUICA CCT CT.C CAtf>KEtf WT M6CTHT0M IIopTtf, A TOCnOACTBO CMS’ Aaa H nOMHAOBAA Mtf CCT CT»C WTCMCCTBO CMtf, nOAOBHHO WT H3AA3. H eqie CCT KCATOBAA 4>pT»TAT ABOpHHK 3A C6A0 H3AA3 ACnpH TOTOBH >(K H  KOHH nptfCH. A nop^A^Te h ahciicch <>pt»tatob ar°Phhk» whh ce cS't h3bpai^hah topaa WT BHLU6 pcMCHO KCAT0BAHI6 H WT CCAO, AHtf Aa H3BAAHT WH CCAO KAKO K6T M0/K6T. A nOTOM, KT»AA CCT EHA BT» ArHH nOKOHHArO fjCHTHAT» B06B0AA, A 4>pT.TAT ABOpHHK, WH H nAK CCT HMAA TCrOT H H6B0AW 3A CCAO HSAAS^A. A tf T6M, hhhha ce TorAA ... Echthat. BoesoA ct»c TeroT h ct»c H6B0AW wt kt» EerorAtf, Tepe cct aoluca ct»c bohckS’ Kpo3 BAAuiKoe 3eMAe, aa npeAA3HT Vn»pcKoe 3eMA6. Ta>K6 IIpTiB^ACLpiH .... WHH CS'T X0A»AH CtfCpeTtf EerOrAA, nOHOKe eCT bha ci»c EerorAtf cahh rocriOAHHT», aah TAHHtf. H aoiuah cfcV ... Bhhthat» B06B0A tf36A 6CT nO TAH rOCnOAHHT» WT ptfKC EerOrAA H nO BtCCX BOA’fepiH e>K6 CfcV BHA XHTA'feHH H nOC’tKOLUC TAAB6 HM 3A MHHOCTH HM. A TCM, WHH cfcV mhhha ... a EerorAtf peKornc epe kct np'feTH no Bhhthat» bocboa ha M6CTHT0M IIopTtf. Gero paa'i. Bhhthat» bobsoa noCAAA ecr no 4>pt»tat abophhk HA M6CTHT0M IIopTtf H BpATHA CC 6CT CT»C A°RpA H npABA CA^HCEA. A 4>pi»TAT ABOpHHK TpA^KHA 6CT KHHfV, IAK0 Aa HM E^ACT’ CCAO HJîAASis’A MHp H A'kAHHT», KAKO Mtf 6CT BHA A^AHHT» H nOMHAOBAA H WT EaAA B06B0A- A noTOM, kt»aa eCT bha bt» abhh AlupsA bocboaa, a 4>pt»tat abophhk HnAK eCT HMAA np’tHIC H TCTOT WT KT» tttfnAHHlţA MApTA H WT KT» GhMA rpT»K. A tf TCM, MHpMA) B06B0AA C^AHA 6CT nO (npABA^ H no 3AKOHtf H BHA'feA cct rocnoACTBA Mtf h KHHre Tex rocnoAApn, eace cct bha wt HAHnp’tîKAe 377 www.dacoromanica.ro sp’feMC h wctaa eCT no Tex KHnre, kako eCT bha h ot np'feacAe. H h3Baaha CCt) OpT»TAT ABOpHHK C6AO H3AA3VA CT.C MHOrO (K6ATOB AHI€ H WCTAAH C^T Mapra h Ghma rpi.K wt 3akoha. A no CT.AipT.Tn OpT.TA*rV ab0Phhk^> d AHencen h noptfAenYe) 4>pt.tatob ABOpHHK, HA HMC GtaHMIO H A(pdrOTT» H Ep'hA’ktl H BT.CA MCT HM A<>U1€A CfcV HA CHHA OpT.TAT0B ABOpHHK, HA HM6 T^Op H CHlţC CfcV peKAH KT. HHM, KAKO) MnpMA BoesOA^ noc’feqm ero. Taîkc, wh ce eCT npn(nAAUiHA h noceraa AaTHHCKOC 3eA\A€. A WHH C^T feCAH KHHre CmV H AOU1AH CfcV npeA MnpMA bocboa^) h peKAH epe cct ccao H3aasWa hhxhV 3a A’feAHHM. (A EOA’fepYn epe CfcV BHA TOrAA KOA rOCnOACTBA CM#, WHH CfcV tfn03HAAH KAKO WHH HC cVt hmaa hhcahV Mer'bx^ ct.c ccao Hsaas^a), ahV cka3aah cfcV MnpMes bocboaa epe x°AMA (ckV whh ct.c xHTA’feHCTBO. H cmţe ecr hhcthhctbobaa h rocnoACTso cmV h tfaca mX cct KHnre h rotVmha ta cct b€ama MHoro h teea cct) rocnoACTBO eMtf ccao. A no np’fecTABAeme Mhp(mcb bo€boaa, a bcmhhih wt Hsaas^a, whh cfcV XOahah npeA cnHtf noKOHHAro MnpMA bO€boaa, npeA IleTptf bocboaa, h HCKVnOBAAH ce CfeV CT.C }B. A Mapra, wha) eCT bhw npoAAA hshha a^aa, noAOBHHM wt (C€ao HsaasWa wt npeA noKOHHAro Paayaa bocboaa KAAS’repA h j\oa cct cecTptf ch, KpT>CTHHes. A noTOM, OgOTYe ArA) h a&nAHHiţA ero, Bhujaha, AHenceia Mapr(i.B, whh cWt np’fea npeA IlerpV bocboAi kako cct TAra AP^rd nOAOBHHM hhxhV 3a a^Ahh;k n hmaah whh) boaio mctath ACnpHH BCMHHHM. A BT. TOM, n(eTptf BOCBOAd, H*feCT n03HAA TOCnOACTBO CM^ KAKO CCT npOAAA HctfnAHHlţA MapTA H€HHA A€Ad WT CCAO H3AA3VA H H’feCT hmaa AHenceia Ch) Bhuiaha nfc¥ mctath ACnpYn bcmhhhm, 3a(hc>k€ A't^epe pT.TAT0B ABOpHHK CSV EHAC MAAC H HCM0>KHe, AHS7 MHHHA CCT IleTpV BOCBOA hm c^kabhYc a* mctath) ACnpYn h apt»*ath ccao. A bt. tom, npn cYe (sp’feMe, a Mhpocaab Aoro4>er, wh cct teea no AHenceia pt.tatob abophhk, A^^epa E^hkcb, 3a >kch^). Ta;kc eCT WBC'feTHA 3A tcx KHnre 4>pt.tatob (abophhk kako cSV BHCTYiap IlerpA bocboaa; h cmţe cct moaha Mhpocaab AOro4>eT no Hbah bhb bca) Aoro4>eT h aaa mS* cct cahh koh AOspT., ivfeHO (eMtf *a ACnpn, h h3baaha m# cct KHnre h aaa m^ cct bt. Herostf ptfKtf. A no maao) sp'feMe, no wuiecTBYe IlerpA bocboaa, (kt.aa cct aohjca AAeăAHAptf bocboaa rocnoAHHT., a AT»4Jepe 4>pt.tatob abophhk h3baahah cfc¥) KHnrex PaaY ccao H3AA3S’a, a rocnoACTBO CMtf CT.rAe(AAA CT.C npABA^ H CT.C 3AKOH H SHA^A CCT kako cct HeroBA 3A A'feAHH*1 M AdA rocnoACTBO eMtf APT»î«ATrM HeroBS7 A'feAMH^)- A AoBpoMnp bahS'a, wh cct CT.npeA npeA POaYtca (rocnoACTBA mh, kako CCT BHA KtfnOBAA WT O^OTYc ArA WT BCMHHHM. A nOTOM, AOBpOMHp BAH^A, wh noCHAHA no AT»4Jepe) Opt.tatob abophhk, iaK0>Ke Ad haatht Tex (dcnpYn, e>Ke cct mcthS’a O^otYc ArA bcmhhhm, hah aa B'U3Mer hm ccao. A tcm, 378 www.dacoromanica.ro Ai»ipepe 4>pi»VAV0B ab®Ph«k» TorA* bt» vara) Bp'feMeHA, hc ctfr hmaah acnp», ahS’ btx3h(maa ecv AocpoMHp bah^a HeroBa aca wt H3aa3^a, vepe ecv apt^aa uiecv rOAHHH. A novOM, kt»aa ecv eha bt» a*»»” rocnoACVBA mh, a A^ipepe) 4>pt»vavob ABOpHHK, WH6 CkV AaAH KT» p^K A°BP°A\(Hptf BAH^A 3A nOAOBHHjft ZA ccao H3AA3^a *e/i acnpn za acnp'm COgovieB ara npeA rocnoACVBA mh h npeA npaBMveAi’eM) rocnoACVBA mh b6ahi^h>k6 h maah (h npeA AB®P^ rocnoACVBA mh. A novOM, A't4jepe pT»vavOB ab0Phhk, whc ctfv hmaah npeHi’e npeA rocnoACVBA mh ct»c snuie peneHH AiOAtei ha HMe Ovahmioa h ÂPdr0'T’t H Bp'tC'feH (!) h ct»c mcv hm. H cniţe np'feuie whh kako hmaah h whh wv ccao H3AA3^A H KAKO CfcV AAAH H WHH ha Cie BHUie peMCHA K6ATOBAHÎ6. A VCM, rocnOACvso mh ct»m tabaaa h c^aha no npasA^ h no 3akoh h eha^a ct»m rocnOACvso mh KHnra nOKOHHaro fîeHVHAT» soesOA h KHnra MnpHCB soesOA KAKO ecv BHA CCAO H3AA3^A 3A A^A^HM 4>pT»VAVOB AB0pHHK H A^^epCM erO, a OvahmWa h AparoMnp (!) h Ep'tC'feH He cfcV hmaah Mevfex^ HHKorAAîKe, epe ce ctfv np'feAH h ha MnpHA bocboaa h hcvhhcvbobaa ecv rocnOACvso eMts’ KAKO He CfcV HMAAH MeV’fex HHKAKO>Ke. A nOVOM, tf36A ecv KHHre WV HHX H nOV^MHA HX ecv MHOrO H WCVAAH ctfv wv ctf>KAeHie. Ah^ CT.M Aaa TOCnOACVBO MH OvaHMWAOB H ApArOVT»B H Ep'BCfeHk’AOB H Mev HM 3AKOH Bl BOA'fepH, Aa 3AKACV KAKO CfcV KeAVOBAA H WHH 3A C6A0 H3AA3^A, A WHH HHKAKOJK6 H'feCV MOrAT» Aa BT»3MgV 3AK0H, VAÎKC CSV WCVAAH WV 3AKOH WV npeA rocnoACVBA mh). TeM poAi, aaa°X h TOCnOACVBO mh (A^ipepeM KAO (HenoKOA'feeHMO, nopH3MO rocnoACVBA mh. Ge>Ke h CBeAeveaVe nocvasA^feeM rocnOACvso mh:) >KtfnaH Mnvp’b bcahkh Abophhk h «S’naH (H'feroe bhb bca Aoroev h Kocvahahh sncvirap h Â^AiHvptf cnavap h Gvah komhC h XapBav cvoahhk h roHiyfc nexapHHK) h Gvohka bca nocveaHHK. HcnpaBHHK, Mnvp'fe (bca ab®Phhk). (H A3, Yepa, e*e Hanncax bt. cvoahh rpaAy TpT»rOBHipe, M'kcet^a abiVcv r a*»hh, bt» A’bv ><3n3). f Iw Mi’xH'k (bwcbwaa, mhaocvia boxîa rocnOAHHt»). (t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicelor lui Fârtat vornicul, anume Stana şi Buica şi Vlădaia şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Izlazul jumătate, de peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, când a fost mai înainte vreme, iar mai sus-zisul sat a fost cotropit de Pârvuleşti cu sila. www.dacoromanica.ro 379 Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Vlad voievod, iar Fârtat vornicul a venit cu slujbă de la cinstita Poartă, iar domnia lui i-a dat şi l-a miluit cu moştenirea lui, jumătate din Izlazul. Şi încă a cheltuit Fârtat vornicul pentru satul Izlazul 20 000 aspri gata şi 4 cai pruşi. Iar rudele şi nepoţii lui Fârtat vornicul, ei s-au lepădat atunci de mai sus-zisa cheltuială şi de sat, ci să scoată el satul cum va putea. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Vintilă voievod, iar Fârtat vornicul, el iarăşi a avut greutate şi nevoie pentru satul Izlazul. Iar întru aceasta, s-a întâmplat atunci... lui Vintilă voievod, cu greutate şi cu nevoie de către Begoglu, de a venit cu oastea peste Ţara Românească, ca să treacă în Ţara Ungurească. Deci Pârvuleştii..., ei au mers în întâmpinarea lui Begoglu, pentru că era cu Begoglu un domn, însă în taină. Şi au venit..., Vintilă voievod a luat pe acel domn din mâinile lui Begoglu şi pe toţi boierii care au fost hicleni şi le-a tăiat capetele pentru faptele lor. Iar întru aceasta, ei au făcut..., iar Begoglu a spus că-1 va pârî pe Vintilă voievod la cinstita Poartă. Pentru aceasta, Vintilă voievod l-a trimis pe Fârtat vornicul la cinstita Poartă şi s-a întors cu slujbă bună şi dreaptă. Iar Fârtat vornicul a cerut carte, ca să-i fie satul Izlazul în pace şi dedină, cum i-a fost dedină şi miluit şi de Vlad voievod. Iar apoi, când a fost în zilele lui Mircea voievod, iar Fârtat vornicul iarăşi a avut pâră şi greutate de către jupani ţa Marga şi de către Sima grecul. Iar întru aceasta, Mircea) voievod a judecat după (dreptate şi după lege şi a văzut domnia lui şi cărţile acelor domni, care au fost mai dinainte vreme, şi a lăsat pe acele cărţi, cum a fost şi mai dinainte. Şi a scos) Fârtat vornicul satul Izlazul cu multă (cheltuială şi au rămas Marga şi Sima grecul de lege. Iar după moartea lui Fârtat vornicul, iar nepoţii şi rudele) lui Fârtat vornicul, anume Standul şi D(ragotă şi Brădean şi toată ceata lor s-au dus la fiul lui Fârtat vornicul, anume Tudor, şi aşa au spus către el că) Mircea voievod vrea să-l taie. Deci el s-a speriat (şi a fugit în Ţara Latinească. Iar ei i-au luat cărţile şi s-au dus înaintea lui Mircea voievod) şi au spus că satul Izlazul este al lor de moştenire. (Iar boierii care au fost atunci lângă domnia lui au cunoscut că ei n-au avut nici un amestec cu satul Izlazul), ci i-au spus lui Mircea voievod că ei umblă (cu hiclenie. Şi astfel a adeverit şi domnia lui şi le-a luat cărţile şi i-a bătut foarte mult şi le-a luat) domnia lui satul. Iar după moartea lui Mir(cea voievod, iar vednii din Izlazul, ei au mers înaintea fiului răposatului Mircea voievod, înaintea lui Petru voievod, şi s-au răscumpărat cu 40 000 aspri), însă jumătate din satul Izlazul a fost de moştenire (al lui Fârtat vornicul, cum este mai sus-zis, iar cealaltă jumătate din satul Izlazul a fost de moştenire a Margăi. Iar Marga, ea) a vândut partea ei, jumătate din (satul Izlazul, dinaintea răposatului Radul voievod Călugărul şi l-a dat surorii sale, Cârstinei. Iar apoi, Oxotie aga ) şi jupaniţa lui, Vişana, nepoata Margăi, (ei au pârât înaintea lui Petru voievod că este cealaltă jumătate a lor de moştenire şi au avut ei) voie să lepede asprii vecinilor. Iar întru aceea, P(etru voievod, domnia lui n-a ştiut că a vândut jupaniţa Marga partea ei din satul Izlazul şi că n-a fost nepoatei sale) Vişana cu cale să lepede asprii vecinilor, pentru că (fiicele lui Fârtat vornicul au fost mici şi neputincioase, ci le-a făcut lor Petru voievod judecată să lepede) asprii şi să 380 www.dacoromanica.ro stăpânească satul. Iar întru aceasta, în acea (vreme, Miroslav logofătul a luat pe nepoata lui Fârtat vornicul, fiica Buicăi, de soţie). Deci, a aflat de acele cărţi ale lui Fârtat (vornicul că sunt în vistieria lui Petru voievod; şi astfel l-a rugat Miroslav logofătul pe Ivan fost mare) logofăt şi i-a dat un cal bun, preţul (lui 4 000 aspri şi i-a scos cărţile şi i le-a dat la mâna lui. Iar după puţină ) vreme, după plecarea lui Petru voievod, (când a venit Alexandru voievod domn, iar fiicele lui Fârtat vornicul au scos) cărţile pentru satul Izlazul, iar domnia lui a căutat (cu dreptate şi cu lege şi a văzut că este al lor de moştenire şi a dat domnia lui să-şi stăpânească dedina lor). Iar Dobromir banul, el a pârât înaintea părintelui (domniei mele că a fost cumpărat de Oxotie aga de la vecini. Iar apoi, Dobromir banul, el a silit pe fiicele) lui Fârtat vornicul să plătească acei (aspri, pe care i-a lepădat Oxotie aga vecinilor, sau să le ia satul. Iar întru aceea, fiicele lui Fârtat vornicul, atunci, în acea) vreme, n-au avut aspri, ci a luat (Dobromir banul partea lor din Izlazul, de a stăpânit-o în şase ani. Iar apoi, când a fost în zilele domniei mele, iar fiicele) lui Fârtat vornicul, ele au dat în mâinile lui Dobromir ( banul pentru jumătate din satul Izlazul 15 000 aspri pentru aspri lui Oxotie aga, înaintea domniei mele şi înaintea dregătorilor) domniei mele, mari şi mici (şi înaintea curţii domniei mele. Iar apoi, fiicele lui Fârtat vornicul, ele au avut pâră înaintea domniei mele cu mai sus-zişii oameni, anume Standul şi Dragotă şi Bârsean (!) şi cu ceata lor. Şi aşa pârâu ei că au şi ei din satul Izlazul şi că au dat şi ei la acea mai sus-zisă cheltuială. Iar întru aceasta, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am văzut domnia mea cartea răposatului Ventilă voievod şi cartea lui Mirceawoievod că a fost satul Izlazul de moştenire al lui Fârtat vornicul şi al fiicelor lui, iar Standul şi Dragomir (!) şi Bârsean n-au avut amestec niciodată, căci s-au pârât şi la Mircea voievod şi a adeverit domnia lui că n-au avut amestec nicicum. Iar apoi, le-a luat cărţile şi i-a bătut mult şi au rămas de judecată. Ci am dat domnia mea lui Standul şi lui Dragotă şi lui Bârseanul şi cetei lor lege 12 boieri, să jure că au cheltuit şi ei pentru satul Izlazul, iar ei nicicum n-au putut să ia legea, deci au rămas de lege dinaintea domniei mele). De aceea, am dat şi domnia mea (fiicelor lui Fârtat vornicul, ca să le fie jumătate din satul Izlazul ocină şi ohabă, lor şi fiilor) şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni (neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea:) jupan Mitrea mare vornic şi jupan (Neagoe fost mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic) şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea (mare vornic). (Şi eu, Fiera, care am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna august 3 zile, în anul 7087(1579)). t Io Mihnea (voievod, din mila lui Dumnezeu, domn). Arii. St Buc., Doc. istorice, CXXVIH/221. Orig., hârtie, fragment, lipsindu-i 2/3. întregirile s-au făcut după traducerea din 1830, ibidem. CXXX/103. EDIŢII. Trad. Nicolaescu, Vlad Vintilă, 23-26; DIR, B. 322 şi 409-412. www.dacoromanica.ro 381 240 1579 (7087) august 4, Târgovişte t MhaoctYio Bortîeio, îw A/lnxH'fe bo6roaa h rocnoAHHt bt»coh 36MA6 ^rrppoBAAx'fHCKoe, chht» r€ahka(*o n np'kAoepAro Aab^ahap^ b06boaa. Aabat rocnoACTso mh cYe noseA'kHîe rocnoACTBA mh Eamwawb ct»c chhobh ch, eAHLţeM EorV aact, lAKO^e aa mV cct cahh AiţnrAH, ha hmc Tp*i»KA, chhV Eoacb, 3AH6K6 H 6CT nOKtfriHA EaMIOA C‘l6 BHII16 peMCHtf ALţHTAH WT HAA HOAl^fc, CHHt Koa46B h wt math ero, Mapie, 3* /St Acnpn roTORH. H npoAAA KoAivb h math ero MApYe cie snuie peMeHtf At^irAH wt cbochm aoepom boaio h c*i»c 3HAHÎ6 R’tC'feM MgrHIALUWM H WT rOp H WT AOA H WT npeA TOCnOACTBA MH. Cero pAA’f, aaa°X h rocnOACTBO mh Eamioaor, laKOîtce aa mV eCT cYe rhuic P6M6HV ALţHTAH WMHhV H BT» WXABtf, 6MV H CHHOBHM HM H BHOKOM H np'bBHOMHTOM H HC WT KOrOJKA^ HenOKOATfeBHMO, (10pH3M0 rocnoACTBA MH. Gease h CReA'feT’eA'ieM noCTARA'feeM rocnOACTBO mh: acVriAH MnTp'fc B6AHKH ABOpHHK H aţtfnAH MhpOCAAB B6AHKH A0r0eT H AtfMHTptf B6AHKH CnATAp H KOCTAHAHH B6AHKH BHCTHiap H XApRAT B6AHKH CTOAHHK H TOHl^'k B6AHKH neX*pHHK H GTAH R6AHKH KOMHC H GtOHKA B6AHKH [I0CT6AHHK. H HCnpABHHK, AA.HTp'fe B6AHKH ABOpHHK. H HCnnCAX A3i Eat^k^a, bt» ctoahh rpAAV TpbroBHipe, M’bcei^A abiVct Ă ABHH H WT AaAMA A° HHH'fe B A'feT /3TÎ3. t lw A/V'i'XH'k BW6RWAA, mhaoctYio eoîkYio rocnoAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Baciul cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie un ţigan, anume Târca, fiul lui Vodă, pentru că Baciul a cumpărat acest mai sus zis ţigan de la Colţea, fiul lui Colţea şi de la mama lui, Mana, pentru 1 300 aspri gata. Şi au vândut Colţea şi mama lui, Maria, pe acest mai sus zis ţigan de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Iui Baciul ca să-i fie acest mai sus zis ţigan ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitreamare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru mare spătar şi Costandin mare vistier şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stan mare comis şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi am scris eu, Vâlcul, în cetatea de scaun Târgovişte, luna august 4 zile şi de la Adam până acum în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arii. St Buc.. S. I..nr. 1123 (M-rea Câmpulung. LXII/1). Orig., perg. (26x37), pecete timbrată. Cu o traducere din 1746. EDIŢII. Trad. DIR. B. 412-413. 382 www.dacoromanica.ro 241 1579 (7087) august 8, Târgovişte A/Ihaoctho bojkiio, Îw A/lnxH'fc soesOA h rocnOAHHb bocch 36mah VrrpOBAAXHCKOe, chht» bcahkato h npeAOspAro Aab^ahap^ b06boa. Aabat rocnOACTBo mh cîio nOB6Aen’ie tocroactba mh (A’b^'aat’Ob)1, lAKOxe a* Mtf ecr wmhh^ (tf) ToKCOseiţiH, Heros a^a 3a wMmitf (bt»ca, BApe)2 6ahka ce x^er «aspATH wr iiocbS’ah, nonele Mtf ecr ctapa h npABA wMHNtf h a a a^Amm^- A IlOTOM, ATi^AAT, WH CCT HMAA TT.MHIO 6AHH M6A H CAUA AT»41€pA WT T’fcAO em£ Ta>kc io ecr (iobpatha no wmhhS/, a* b^A€ wba AKe BPATie no bbca wmhh^, n nOAio n uitfM h wt boa n ^ boce^am, A^^epA aa b^am h AA AP’^ÎK'tT WMHHtf IAK0?K€ H CHH^. H nOBpATHA «X eCT WH HerOBH CHHH 3A Heros^ A^Bpo boaio h ct»c an amic et^ccm Meriiauj'KM. A ootom, hak nOKtfmi Mhxt»hat» h Amiak m nOnA Qnp'k WMHHtf T0KC0B6lţlH WT ACA GeMCB H KwhOB nOAOBHHO WT no BbCA WMHH^, nOH62K6 »0 eCT nOK^nnA Mhx'iha’i» ct»c BpATiia cm cne smue peseHtf WMHHtf wt nonA Bapb^a, cum nones ITvrptfB, a a <}> ACnpn totobh. H hak nOK^nnA A/lHX’tHA't h Amiak h nonA Qnp'k cahh MeCTO, e*:e ct» 30B6 G’tAAiu^’A Gtaho(b), 3a p ACnpn rOTOBn, wt nonA Eapb^a, cnm nonA ITvrptf, a nonA IPvrptf, wh cct (noi&nHA cie wmhh^ ct»c Toro M'kcTO wr Ge-vuix n wr Îwh npn ab»m nOKOHHArw A/lnpM'k bocboa- A ootom, nonA EApstfA, cnntf nonA ITvrptf, wn eCT)2 npOAAA cîe WMHntf A/lnx^HAtE cn»c spATieM ch 3a neroso aobpom boaio.h ct>c anAHie bochm MerîAuiH wr rop n wr aoa n wr WKpT»CTHH M'kCTOB H WT npCA TOCnOACTBO AU1. H RHTAAH C^T nO BOCCX MenraiUH. Gero paa’i, AAA°X rocnOACTBO mh Mhxt»hat» h Amiak n none Qnpes, IAK02K6 A* MM CfcV CI6 BHLU6 peMCH^ WMHNtf BT» WXAET», HM H CHHOBOM HM^ H BHS’KOM H npABH^'ieTOM HM H H6 WT K0r0K6 (HenOKOA'kGHMO, nopit3MO rocnOACTBA mh)1. Geace tfso h cb6aTt6aî6 hoctabhx rocnOACTso mh: (xS'hah A/lirrp'k)1 B6AHKIH ABOpHHK H actfnAH MnpOCAAB B6AHKIH A0r0cj>eT, (KOCTAHAHH B€AHKÎH BHCTÎep H XApBAT CTOAHHK H GtAH KOMHC H rOHU'k neXApHHK H Gtohka nWCTCAHHK. H (HCnpABHHK)5, J+CteVlAH A/lHTp'k)2 (B6AHKIH ABOpHHK)’. H A3, BO MAA6 AMIAH'l'XT»» EOrAAHtf, 6ÎKT» IO HAMepTAX BT» AMKHH rpAA TpT»rOBHiyH, M'kceHA ABrVeT Fi Ab«H H WT AaAMA AO HHH'k A’kT /3fÎ3. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele (lui Lăudat)1, ca să-i fie ocină în Tocsobeşti, toată partea lui de ocină oricât se va alege de pretutindeni, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, Lăudat, el a avut numai un fiu şi o fiică din trupul lui. Deci i-a înfrăţit pe ocină, să fie amândoi fraţi pe toată ocina, şi în câmp şi în pădure şi din apă şi de 383 www.dacoromanica.ro pretutindeni, fiica să fie şi să stăpânească ocina ca şi fiul. Şi i-a înfrăţit el pe fiii lui de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor. Iar apoi, iarăşi a cumpărat Mihăilă şi Diac şi popa Oprea ocină în Tocsobeşti din partea lui Seina şi a lui Ion jumătate de peste toată ocina, pentru că a cumpărat-o Mihăilă cu fraţii săi această mai sus-zisă ocină de la popa Barbul, fiul popii Pătru, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihăilă şi Diac şi popa Oprea un loc care se numeşte Sălaşul lui Stan pentru 100 aspri gata, de la popa Barbul, fiul popii Pătru, (iar popa Pătru, el a cumpărat această ocină cu acel loc de la Sema şi de la Ion în zilele răposatului Mircea voievod. Iar apoi, popa Barbul, fiul popii Pătru, el a)2 vândut această ocină lui Mihăilă cu fraţii săi de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Şi au întrebat pe toţi megieşii. Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Mihăilă şi Diac şi popii Oprea, ca să le fie această mai sus-zisă ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni (neclintit, după porunca domniei mele)1. Iată dar şi martori am pus domnia mea: (jupan Mitrea)1 mare vornic, jupan Miroslav mare logofăt, (Costandin mare vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţa paharnic şi Stoica postelnic. Şi ispravnic, jupan Mitrea)2 (mare vornic)1. Şi eu Bogdan, dintre diecii mid, am scris în minunata cetate Târgovişte, luna august 8 zile şi de la Adam până acum, anul 7087 (1579). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 630v - 631. Copie; altă copie ibidem, ms. 479, f. 37. 1 Loc alb. 2 Pasaje date după ms. 479. 242 1579 (7087) august 17, Târgovişte f MhaoctYio BOîKi'eio, îw MnxH’fe bo6boaa h rocnoAHHi» bt^coh 3eMAe tt’rrppoBAax'mcKoe, chht. beahkato h np^A^P*™ dAcgAHAptf bocboaa. Aabat rocnOACTBO «h ciw nOBeA’feme rocnoACTBA mh Qripcs h Qnpmiios h ct»c hhx CHH0BH, EAHlţe HM Bort» AaCT, IAK0K6 AA C^T WMHHtf IPkNHllieipH, AAH ceAHqrfe wr ceao bt»ca h wt aP^a», ha a^a, a^P» X0TAP» noHeace K> ect nOK^nHA WT fi0HKA H WT CHHT» 6H, PaAYai 3A X ACnpH T0T0BH. H I1AK nOKtftlH CAM Qnp’fe A^a 3A WMHHtf spATOM CH OaAB^AWB BT>CAX WT XOTAp A0P« XOTAp, 3A Y ACnpH rOTOBH. H (1AK nOKtftlH Onp’fe WT BpAT eA\tf Otah H WT AHenCEWM CH PaaYA WMHHtf WT 6AHA cjjAAMC WT CHAHLţlE MeTBptTArO ACA0 3A iîe ACnpH. H nAK nOKb’nH Qnp’fe wr M'tH’fe f 4>t»amh h 6A»a noAOBHHA 3a cf AcnpH. H nAK noKtfnn Qnp’fe wmhh^ H’tHHUJetţiH wr aga CopeB wr TpouiAHH MerapTiTAro agao 3a “co Acnpn totobh. H nAK nortfan Onpmii wr Otah h wt PaAYa CAHA AAM6 no 6AHHA K0AA. 384 www.dacoromanica.ro H npOAA£OX camh npoA^TeAie cYe wmhhc BHtue p’fex 3A hhxhom AOBpOM BOAIO H CT»C 3HAHie BT»C€AI MeiTAUJWM WT TOp «3 A°A H WT npeA rocnOACTBA mh. Gero pAA'i, aaa^X h rocnOACTso mh Qnpes h COnpHtuoM, iakokc aa hm CtfT WMHHtf A’feAHHtf H Bl» WXABT», HHM H CHHOBH HM H 3H^K0M H tip’feBHiAtGTOM hhm h He wt KOro>K6 HenOKOA'kchMO, no wpn3M0 rocnOACTBA mm. Geace CBeAeTeAie nocTABA’feeM rocnOACTBO mh: actfnAH A/lHTpTfe bba ABOpHHK H actfnAH MhpOCAAB B6A AWrWcţieT H A^HTp^ CnATAp H KOCTAHAHH BHCT’fiap h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h roH4Tfe nexApnnK h >K^nAH Gtohka B€A nOCTCAHHK. HCnpABHHK, MhpOCAAB B6AHKH AWrWcţieT. IIhca Baaaya kt» ctoahh rpAA TpT»rOBHijie, M’feceL^A ABrVcT 3Y at»h«. kt» A’feT /3n3. t Iw Mi'XH'k BW6BWAA, mhaoct'i'(0 bo^kYio rocnoAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi lui Opriş şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Nănişeşti, însă toată seliştea de sat şi din drum la deal, până în hotar, pentru că a cumpărat-o de la Voica şi de la fiul ei, Radul, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat singur Oprea toată partea de ocină a fratelui său Slavul, din hotar până în hotar, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea de la fratele lui Stan şi de la nepotul său, Radul, ocină, dintr-o falce de selişte a patra parte pentru 55 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea de la Mânea 3 fălci şi jumătate pentru 210 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea ocină în Nănişeşti, din partea Sorei din Groşani a patra parte pentru 270 aspri gata. Şi iar a cumpărat Opriş de la Stan şi de la Radul o falce pentru un car. Şi au vândut singuri vânzătorii aceste mai sus zise ocine de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Oprea şi lui Opriş, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori pune domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. A scris Vladul în cetatea de scaun Târgovişte, luna august 17 zile, în anul 7087 < 1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S.I. nr. 1 125 (M-rea Govora, VII/7). Orig., pcrg. (22 x 37,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri: din 1750 şi din 1843; alte traduceri, ibidem. ms. 234, f. 134v-135,447, f. 165 (aprilie) şi 463, f. 145 (aprilie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 413-414. 385 www.dacoromanica.ro 243 1579 (7087) august 28, Târgovişte t Miaoctiio Eoanew, îw MnxH'fe bobboaa h rocnOAHHt b'ecoh 36MA6 ^rrppoBAAX'mcKOe, chht» seAHKAro h np^ospAro AAcgAHAptf bocboaa. A^bat rocnOACTBO mh ciw noseAerne rocnOACTBA a\h ca&hm rocnOACTBA mh, Paay^ob h epAvtf ch, IIpeAeB nocTeAHH4i h AHenceA ch wt epat, IIapackhba h ct»c CHHOBH HM, 6AHLţ6M Eon» AaCti IBKOîKe Aa HM 6CT C6AA HA HM6 IYeABNA BT»CA H CT»C BT»C XOTAp H CT»C BT»C A0X°A0k H ÂP^HeiOA bt»c H CT»C B*tC6X X0TAP'tAe H CT»C BT»C AOXOA®k> 3AHe*:e HM eCT CTApA H npABA WMHHtf H CeAA 3A A'feAHH^ uit no a^Ah hm, Gtohkah h IIpeA*. accth^aab ct»c Kptso npoAHTîe, egione uit a^hh nOKOHHAro Paayaa boeboaa ease ecr nartfEHA ha Phbhhk. A nOTOM, CA^3H rocnOACTBA MH, PaAYa H npeAA H IlApACKHBA, HMAAH ctfT nptf npeA rocnOACTBA mh ct»c Hcap h ct»c mctom ch. H CHiţe np'feuie Hcap H M6T0M eMtf, KAKO CfcV BHLLie peM6H6 CCAA HHXHOM 3A A^AHM^. A T6M, rocnOACTBO mh tabaax h c^a’i ho npABA^ h no saroh#, c*tc b*i»ch npABHTCAie rocnOACTBA mh h aaa ct»m rocnOACTBO mh HcApws h nctom ch 3akwh bi EOA'fepn Aa 3AKA6T KAKO CfcV BHLLie peM6H6 C6AA HHXHWM 3A A’tAHHtf. A HCAp H M6T0M ero HHKAK0JK6 H'fecT MOTAT» Ce WT 3AKOH H WT T6X BÎ EOA'fepH, AH# WCTAL1I6 WT 3AK0H WT npCA rOCnOACTBA MH. H &HMAA CtM rocnOACTBO mh KHHrn hm, Tepe ex ct»m pa3APaa. Gero pAAi, A*A0X H rocnOACTBO mh CAtfaeM rocnOACTBA mh, Paay^ob h epatV ch, IIpeAes h AHenceA ch, IIapackhb6h, raKOace aa hm eCT smue peneHe C6AA BT» WMHHtf H BT» WXABt, HM H CHHOBHM HM H BH^KOM HM H np^BH^MeTOM hm h ne wt KOrOKe HenOKOA'feBHM^’, no wpnaMtf rocnOACTBA mh. Ge*e h CB'feA'kTeAie nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: kIAiah MHTp’fe bcahkh ABOpHHK H tttfnAH MnpOCAAB B6AHKH AWrW<}>6T H A^HTptf B6A CnATAp H Koctahahh BHCTirap h Gtah kOmhC h Xapbat ctoahhk h rom^t nexApHHK h GtOHKA B6A nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MHTp'fe B6A AKOpHHK. H A3, Ba'bkVa nones II'ferVAOB, e>Ke (O hamp'etax bt, ctoahh rpAAY Tp’hroBHLţie, M'fecei^A abiVct kîî a^hh, bt» A'feT 3. t îw MiXH'fe BweswAA, mhaoctiio eojkho rocnOAHH't. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Radu şi fratelui său, lui Preda, postelnicii şi nepoatei lor de frate, Paraschiva şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satele anume: Gubavcea toată şi cu tot hotarul şi cu tot venitul şi Drăgneiul tot şi cu toate hotarele şi cu tot venitul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi sate de moştenire de la bunicii lor, Stoican şi Preda, dobândite cu sânge vărsat, încă din zilele răposatului Radul voievod, care a pierit la Râmnic. Iar apoi, slugile domniei mele, Radul şi Preda şi Paraschiva, au avut pâră înaintea domniei mele cu Isar şi cu ceata sa. Şi aşa pârâu Isar şi ceata lui că sunt mai sus zisele sate ale lor de moştenire. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi 386 www.dacoromanica.ro judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Isar şi cetei sale lege 12 boieri, să jure că sunt mai sus zisele sate ale lor de moştenire. Iar Isar şi ceata lui nicicum n-au putut să se apuce de lege şi de acei 12 boieri, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. Şi le-am luat domnia mea cărţile lor de le-am rupt. Pentru aceasta am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, lui Radu şi fratelui său, lui Preda şi nepoatei lor, Paraschiva, ca să le fie mai sus zisele sate de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru mare spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vâlcul al popii Neagul, care am scris-o în cetatea de scaun Târgovişte, luna august 28 zile, în anul 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CCXVI/8. Orig., perg. (29 x 35), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 414. 244 <1579) septembrie 1, Târgovişte t Mhaoct'i'kj Eoaci'ew, îw MnxHTfe bO€boaa h rocnoAHtn» bt»coh aewA’fe VrrppoBAax'iHCKOe, Chht» B6AHKaro h np'&AOspAro AAeiţAHAptf bocboaa. Aabat rocnoACTBO mh cîe noBeArfemto rocnoACTBA mh CB’feroAitf MOHACTnptf rAAr0A6MH GAT»Ti\vape, e>Ke ecr xPam Gb^th Nhkoaa€, iako>k€ a* ecT wMHHtf Gtoahhmahh, wt aca HahWa^h Tperaro acao, wt boa^ h wt noAio h wt ui^m h wt c^x° n wt* nocs^Ae, wt no bt»com xotapom, 3ahc>kc ecT notîtfnnA cb^ta MOHACTtip WT HAA A.HKA, A^M^A HaHOB, 3A ACnptl rOTOBtl. H npOAAAA eCT cama Ahka, A^ipepA Hahob, wt csoeti A^uposOAio ti E63 HH 6AHA CHAOCTIIO ti CT»C 3HAH'fe BT»C6M Menta UI OM ti WT rop ti WT A°A ti WT npeA rocnoACTBA mh ti wt npeA BbC'feM baacthachhm rocnoACTBA mh. Gero paa'i, AAA°X H rocnoACrso mh CB'feTOM^ MOHacrnptf, iako>k6 a* m^ ecr wsHHtf h ^xdE^ H HH wt Koro>Ke HenOTtKHOBeHOMW, no wprciMtf rocnoACTBA mh. GeîKe h CB6A6TeAi*e noCTABA'fex rocnoACTso mh: îK^naH ^.ocpoMnp bhb B6A BAH H /K^VlAH MHTp'fe B6AHKH ABOpHHK H artftlAH MupOCAAB B6AHKH AwrweT h cnaTAp h Koctahahh bhcthiap h Gtah komhc h XapsaT CTOAHHK H I’OHlt'fe neXApHHK H GTOHKA B6A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MHTpTfe B6A BOpHHK. H A3, fiAT»K^A, chht» H’troe Aoroer, eace io hampt»tax bt» ahbhh rpAAY Tp'troBHqie, M'feceita cenTeMBpi’H a abhb h TetîtfqiH a^tom wt Aaama a° cero ritCAHi'e bt» a^t ^ana. t îw Mi'XH'k BW6BWAA, mhaoct'iio eoîkTio rocnoAtiHb. 387 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Slătioare, care este hramul Sfanţului Nicolae, ca să-i fie ocină la Stolniceani, din partea lui Nanul a treia parte, din apă şi din câmp şi din pădure şi din uscat şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat sfânta mănăstire de la Anca, fiica lui Nan, pentru 3 000 aspri gata. Şi a vândut însăşi Anca, fiica lui Nan, de a ei bunăvoie şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor vlastelinilor domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: Jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vâlcul, fiul lui Neagoe logofătul, care am însemnat-o în minunata cetate Târgovişte, luna septembrie ziua 1 şi curgători ani de la Adam până la această scriere, în anul 7087(1578). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 084 (Ep. Râmnic. LXXXH/2). Orig.. perg. (27 x 38). pecete timbrată. Cu o traducere din 1903. Diacul, din obişnuinţă, fiind prima zi a anului din noul văleat. l-a scis pe cel vechi. EDIŢII. Trad. DIR. B. 415. 245 (1579 septembrie 1 -1580 august 31) 7088 Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată ţara Ungrovlahiei, feciorul marelui şi preabunului Alixandrul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mdie Badei vel vătaf şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie a lui moşiia lângă Dobrosloveni, din hotarul Dobroslovenilor, până în hotarul Frăsinetului lui Gagă, toată partea Vâlsei, oricâtă se va alege de preste tot, din hotarul Dobroslovenilor pân în hotarul Frăsinetului lui Gagă, pentru că o au cumpărat Badea vătaful această moşie de la Vâlsa, fata lui Crăciun, drept 1 000 de aspri de argint. Şi iar au cumpărat Badea vătaful moşie la Tăistreni, partea lui Şerban şi a frăţini-său Stoicăi, o fune, drept 1 000 de aspri, din sălişte şi din apă şi din deal şi din câmp şi din hotar pân în hotar, de peste toate locurile, oricâte vor fi, toată, oricâtă să va alege, şi de la Radul şi de la Vladul moşie la Tăistreni, partea lor toată, dintr-o fune o jumătate, din sălişte şi din apă şi din câmp şi din deal şi de preste toate locurile, oricâtă să va aldge, drept 1 400 de aspri de argint. Şi iar să fie Badei vătaful moşie la săliştea de sus, din Ciuliniţe pân în Calea Stejeretului, oricâtă să va aldge partea Gârdei toată, pentru căci a fost căzut feciorul Gârdei, anume Stroe, înnaintea boiarinului domnii mdle, lui Pătru banul, la o gloabă 388 www.dacoromanica.ro de ldge. Pentru aceia, Badea vătaful, el au plătit capul lui Stroe pentru acea gloabă de ldge de cătră Pătru banul, drept 300 de aspri, şi au dat Stroe această moşie lui Bade vătaf de a sa bunăvoe. Şi iară să fie al Badei vătaf un ţigan, anume Jitea ţiganul, pentru căci au fost căzut Stoica hotnogul din Dobrun întru o nevoe mare, cât au fost grea, pân la capul lui. Pentru acdia, Badea vătaful, el au stătut înnaintea Mitrei vel vornic, de au jurat şi au scos capul Stoicăi hotnogul de supt sabie, iar după acdia Stoica hotnogul încă s-au înfrăţit cu Badea vătaful şi au fost dat acest ţigan ce scrie mai sus, ca să-i fie lui ţigan ohabnic, iar Badea vătaful, el au dăruit fârtatu-său Stoica hotnogul cu un cal foarte bun şi frumos, preţul lui au fost 600 de aspri. Şi iar să fie lui Nan, feciorul Badei vătaful, o ţigancă anume ...1 şi cu fie-sa, iar ţiganul l-au fost dat Vladului logofătul şi jupânesei lui, Neacşei, când au cununat pe Nan, feciorul-Badei vătaful, pentru ca să-i fie lui pomeanăîn veci. Şi şi-au vândut aceşti oameni acdste moşii ce scriu mai sus şi ţiganii de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de prinprejurul locului şi înaintea domnii mdle. Iată şi mărturiile precum sunt puse în (h)risov. Leat 7088 <1579 septembrie 1 - 1580 august 31). Arh. St Buc., S. I., nr. 1 162 (Ep. Argeş, LXX/2). Traducere. EDIŢII. DIR, B, 415-416. 1 Loc alb îh text. 246 1579 (7088) septembrie 8, Târgovişte t A/IhaoctYw EOatfew, Kw A/lnxH'fe bwbbwaa h rocnOAHm» bt»coh 36mah OyrrppOBAAx'iHCKOe, cum» b6ahkato h np^AOspAro Kw Aab^ahaP^ bwbbwaa. Aabat rocnOACTso mu cYw nOBeA’feme tociioactba mh HcoynAm» IIpoKA h ct»c EpAT'ie 6M0y, HA HM6 AA3Ap^, CHHWBH GtAHNWAOB MAH30ypAHE H CT» HHX CHHWBH CH, 6AHH6>Ke HM Eon» AaCti raKOî+ce Aa HM COyTE WMHHiR C6AW 4>«ye4TfeHi'H bt»c, ct»c bt»C06m xotapom. Aah ha hmb a* ce 3ha6t: A’kAOyA rA0YA°YAWB H ^AA’fe KaM6H6B. H nAKT»i a* hm coyT wnhh;r oy B^pE^Teipn, asa Ahapcwwb bt>ca, BApe koahka ce x^CT H3epatt» wt nOAW h wt tuoyMk’ h wt bwa h wt a^a^a BHHOrpAAWMT» h wt nocBOyAH. IIoHe>Ke ex coyr nOKOynHAH refe'nAHt» IIpoKA h EpATE 6M0y AA3APE WT AhaPCHKO WT IJIecţiOAW 3A mZ'4* ACnpH H 3A B nOCTABe H 3A 6AHHE KOBWptf B6AMA XOyBABE. H npOAAA eCT Ahapchko wt IţIecj>OAe Toro ccao 4>«yet^TfeHYH h a^a 6M0y 3A WMHH/R WT ET»pET»TetJIH BT»CA /+\i$YlAHt» IIpOKT»B H BpATE 6M0y AA3Apt» 3A HerOBA AOBpOM BOAHJ 3A TOrO 4'iiHE BHUI6 nHCAHB H CT»C 0y3HAHYe B'BC’feM MeniAUUOM'E H B'KC'feMB AOBpH BApOUIAHHM'B WT rOpfc’ H WT &QA H WT npeA TOCnOACTBA MH. www.dacoromanica.ro 389 Gero PMMi M rocnOACTBA mm ackWm» IIpOKKB h epaTt 6moy AA3Apt», IAK0JK6 Ad COipri» CIW BHLU6 peM6Me WMHH6 B*I» WMHHC M B*I» WXAEtf, HHMT» M CHHWBHMT» HMT» H 6BHOYKWM M (ip’feBOYMeTOMT» HMT» H H6 WT K0r07K6 n6n0TTiKn0BCn0, no pen rocnoACTBd mm. Geace m CBrfeAr^TreA,e nocTABA’fceMi» rocnOACTBA mm: jkoyhahi» A°eP0mmPe BMBLU6 B6AHKT»! BAHt» KpAA6BCKU H KOYnAHi» A/lHTp’fc B6AHKT>I Ak0Phhke H JKOYnAHB MnpOCAABV B6AHKT»! AWrOcJieT M KOYnAHB KoCTAHAMHh, B6AHKU KHCTl'rapti H KOYnAHb A^MHTp^ BCAHKU cnATAp^ H KOYnAHb GtAMB B6AHKU KOMMC H KOYnAHb XapBAT B6AHKi»l CTOAHHK H KOYnAHb rOH4'fe B6AHKU neXApHHKB H KOYnAHb GtOMKA B6AHKU nOCTCAHHK. H HCtipABHHKt», AAnpOCAABtf B6AMKU AWrOcjieT. H McnMCAx bt» ctoahm rpAA Tp'trOBHiţie, M’fcceiţA cenreMBpi'e m aehm h T6K^l|iM AiTWMk WT A^AMA &0 C6rO (1HCAHÎ6 B*I» A’fcTW ^3CTH. | îw A/Vl'XH’fe BW6BWAA, MMAOCTIIO BOKÎIO rOCflOAHHt». f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Proca şi cu fratele lui, anume Lazăr, fiii lui Standul Manzuran şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină tot satul Făgeţenii, cu tot hotarul. însă să se ştie anume: Dealul Glodului şi Valea Pietrei. Şi iar să le fie ocină în Bărbăteşti, toată partea lui Andreiu, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din dealul viilor şi de pretutindeni. Pentru că le-au cumpărat jupan Proca şi fratele său, Lazăr, de la Andreico din Ştefoaia pentru 14 500 aspri şi pentru două postavuri şi pentru un covor foarte frumos. Şi a vândut Andreico din Ştefoaia acel sat, Făgeţenii şi toată partea lui de ocină din Bărbăteşti jupanului Proca şi fratelui său Lazăr de a lui bunăvoie pentru acel preţ mai sus-scris şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi a tuturor bunilor orăşeni din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Proca şi fratelui său Lazăr, ca să le fie aceste mai sus zise ocine de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Costandin mare vistier şi jupan Dumitru mare spătar şi jupan Stan mare comis şi jupan Harvat mare stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna septembrie 8 zile şi ani curgători de la Adam până la această scriere, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. St. Buc., S. I., nr. 1 128 (M-rea Glavacioc, XVI/3). Orig., perg. (33 x 46), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; altă traducere, ibidem, ms. 223, f. 69. EDIŢII. Trad. DIR, B, 417-418. 390 www.dacoromanica.ro 247 1579 (7088) septembrie 9 t Mhaoctho BojKiew, îw MnxH’fe bocboaa h rocnOAHHi> bt»coh 3£mah fcVrppOBAAx'iHCKOe, CHHT» bcahkato h nprkA°BPA(,o AAeăAHAptf bwcbwaa. A*bat rocnOACTBO mm cie nOBeA'feme rocnOACTBO mm EOA'fepnHHM rocnOACTBA mm PaA^AOB nOCTeAHMK H Cl»c BpATOM CM^, Herpe.CMHM KpT»CTHiaHOB nOCTCAHMK M CT»C HMX CHHOBH, CAHtţH HM Eon» A*CT, IAKOKC A<* 6CT WMHHtf «KC CC 30bct OrCTp’fe'rV, aah wt IJI^mmia a°Ph tf Efe^eA, no matkt», nOHCKC mm 6CT CTApA M npABA WMHHtf H A^AHHA. A nOTOM, HMAA 6CT BOA'fepHHtf TOCnOACTBA MM Kp'hCTIfAH nOCTeAHMK np'kHie ct»c Ctohka h ct»c 3t»tah h Tpo3A cipeace npM at>hm noKOMHAro poA'rreAio rocnOACTBA mm Aam^ahaP^ bocboaa. A tf tcm, rocnOACTBtf CMtf cWaha mx no npABA^ H no 3AK0H H A*A 6CT rocnOACTBA CMtf CtOHKT»B H 3'trAHOB M rp03T»B CT»C MCTOM CM 3AK0H BÎ EOA'fepH, A* 3AKA6T CT»C UIHMMH KAKO 6CT TAI» WMHHtf hhxha 3a a'^A’ih'1»* & Ctohka m 3t»tah m Tp03A, a whh ha At>Hi> h ha copOK HHKAKO/KC He BT»3M0r0Uie A0H6CHTH T6X Bl EOA'fepH, AHtf C^T WCTAAH CTOHKA CT»C MCTOM CH WT 3AK0H WT npeA nOKOHHATO pOAÎTeAlO TOCnOACTBA MH AAHgAHAptf BOHBOAA. A nOTOM, eipoKC He mohcct noKOHTH ce chhobh Kp'bcthiahob nOCTCAHMK, Paaya h ct»c epatom cm, ahS’ nAKH cWt hmaah np'feme h npeA rocnOACTBA mm wt Ctohka m wt 3t»tah h Tpo3A. H cmţe npeuie Ctohka ct»c mctom cm npeA rocnOACTBA mm kako ecT hhxha tam wmhht» 3a A'feAiH^ e*e eCT snuie nnCAHA. A tcm, rocnOACTBA mm tacaax 11 c^AMX MX n0 npABAO h no 3akoh, ct»c B'BCMMH MCCTHTHMH npABHTCAIC rocnOACTBA MM M BMA'feA rocnOACTBA MM M KHHTA nOKOHMOM^ pOAlTCAW TOCnOACTBA MH M KHHTA TOCnOACTBA MH KAKO C^T wctaah Ctohka ct»c mctom cm wt 3akoh npi»B0 wt npeA nOKOHMAro pOAiTCAio rocnOACTBA mh Aam§ahaP^ bocboaa m BTOpn pcA^ h wt npeA rocnOACTBA mm. H ct»aa c^t wctaah Ctohka m 3T»rAH h Tp03A ct»c mbtom ch m TpeTAro pcA^ WT 3AK0H WT npeA TOCnOACTBA MH. H eipe^Ke ctfT hmaah nA'feHCTBO Ctohka h 3t»tah h Tpo3A wt rocnOACTBA mm paa'i baato IJItaVira, nOMTO pAAi io cct tfAOBHAH Ctomka m 3t»tah h Fp03A H CT»C MCTOM CH CHAOCT. H eipeJKC H pAAI BAATO IJI^MIIA CT»M A*A TOCnOACTBA MM 3AK0H CtOHKT»H H 3t»TAH0B H Tp03T»B S MerîlAUiH A0BPe> A* 3AKACT KAKO HC CfcV S'aOBHAH TA BAATO IJItaVilA. A WHH HHKAKOJKC HC BT^MOrOLJUC npncjjATHTH ce wt 3akoh wt npeA rocnOACTBA mh, ah^ wcTAine Ctohka h 3l»rAH H Tp03A CT»C MCTOM CM WT 3AK0H WT npeA rocnOACTBA MH. H cfcV hmaah Ctohka h 3t»tah h Tpo3A ct»c mctom ch h 3akahhahic wt npeA rocnOACTBA mh, iakojkc aP^h khhtc hc hmat, pASB'fe T'bmiio 6A«a khhta cjkc ct»m pA3AP*X rocnOACTBA mh. Cero pAAî, A&A°X n rocnOACTBO mh BOA'fepHHHM rocnOACTBA mh PaayaOB nOCTCAHHK H EpATtf CH Herpe nOCTCAHMK, CHHH Kp'bCTÎIAHOB nOCTCAHMK, IAK02KC 391 www.dacoromanica.ro AA hm ecT cYe BHiiie wMHhtf h eaata wt IJI^mYia bt» wxaet» hhm, WMHHtf, hhm H CHHOBHM HM H BHOKOM H Iip6BHOM6TOM HM H HH WT KOrO»C6 HCnOKOA'fefiHM^, no wpn3M^ rocnOACTBA mh. Oexc h CBeAeATeAie nocTABAex rocnOACTBA mh : actfnAH MnTp'fe b6ahkh ABOPHHK H xtfnAH MupOCAAK B6AHKH AOrO^CT H KoCTAHAHH BCA BHCTIlapiO H A^MHTptf B6A CnATAp H GTAH KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHl^'k fieXApHHK H xtfnAH GtOHKA B6A I10CT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB BCA AOrO^CT. H HCnHCAX A3, HeKOAA, M'kcei^A C6nT6MBpÎ6 «Or A^HH, BT» A*feT /3nH. f îw Mi’xH'fe BweBWAA, mhaoctYio bokYio, rocnoAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, lui Radul postelnicul şi cu fratele său, Negre, fiii lui Cârstian postelnicul, şi cu fiii lor, câţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocina care se chiamă Otstreatu, însă de la Ştucia până la Buzăel, pe matcă, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, boierul domniei mele Cârstian postelnicul a avut pâră cu Stoica şi cu Zăgan şi Groza, încă din zilele răposatului părintelui domniei mele, Alixandru voievod. Iar întru aceasta, domnia lui i-a judecat după dreptate şi după lege şi a dat domnia lui lui Stoica şi lui Zăgan şi lui Groza cu ceata lor lege 12 boieri, să jure cu ei că acea ocină a fost a lor de moştenire. Iar Stoica şi Zăgan şi Groza nicicum n-au putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc, ci a rămas Stoica cu ceata sa de lege dinaintea răposatului părintelui domniei mele, Alixandru voievod. Iar apoi, încă nu s-au putut linişti fiii lui Cârstian postelnicul, Radul şi cu fratele său, ci iarăşi au avut pâră şi dinaintea domniei mele de către Stoica şi Zăgan şi Groza. Şi aşa pâra Stoica cu ceata sa înaintea domniei mele, că acea ocină care este mai sus-scrisă este de moştenire a lor. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi i-am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului părintelui domniei mele şi cartea domniei mele, că Stoica cu ceata sa au rămas de lege, mai întâi dinaintea răposatului părintelui domniei mele Alixandru voievod, şi în al doilea rând şi dinaintea domniei mele. Şi acum au rămas de lege Stoica şi Zăgan şi Groza cu ceata lor şi a treia oară dinaintea domniei mele. Şi Stoica şi Zăgan şi Groza au avut încă şi pradă de la domnia mea pentru balta Ştucia, pentru că au pescuit cu sila Stoica şi Zăgan şi Groza şi cu ceata lor. Şi încă şi pentru balta Ştucia am dat domnia mea lui Stoica şi lui Zăgan şi lui Groza lege 6 megiaşi buni, să jure că n-au pescuit în acea baltă Ştucia. Iar ei nicicum nu s-au putut apuca de lege dinaintea domniei mele, ci au rămas Stoica şi Zăgan şi Groza cu ceata lor de lege dinaintea domniei mele. Şi au avut Stoica şi Zăgan şi Groza cu ceata lor şi jurământ dinaintea domniei mele că n-au alte cărţi, afară numai de o carte pe care am spart-o domnia mea. De aceea, am dat şi domnia mea boierilor domniei mele, lui Radul postelnicul şi fratelui său, Negre postelnicul, fiii lui Cârstian postelnicul, ca să le fie aceste ocine de mai sus şi balta de la Ştucia ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 392 www.dacoromanica.ro Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin mare vistier şi Dumitru mare spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Am scris eu, Necola, luna septembrie 9 zile, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 129 (Mitrop. Ţ. Rom., CXII/2). Orig., perg. (39 x 33,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere, ibidem, ms. 135, f. 182-183 ţi ms. 173, f. 354v. EDIŢII. Trad. DIR, B, 418-419. 248 1579 (7088) septembrie 9, Târgovişte | A/IhaoctYio eojkYio, Îw Mn\HTk kocboaa h rocriOAHHT» BT>coe 3CA\Ae tfrrppoKAAx'iHCKOe, chha bcahkato h np*fe A0BPdr0 AAHgAHAptf bocboaa. Aabat rocnOACTBO a\h c'ie nOB^Aerfie rocnOACTBA a\h Kb'nAHHtţes EontctB h ct»c chhobh cm, eAHiţe ew Bort» aact, lAKoace a* w cct wMHHtf GroeHetpM wt npA\0BA AGA TCTKAA\ CM GAAOAVeB A\0HAX'ie B^CA, WT nOAlO M WT Ulkto H WT BOA^ H WT BOAÎHHHk’ H WT nOCBis'A'i, BApe €AHKA C6 X^^T H3EpATM. IIoHC/Ke c'ie wmhhS’ bhaa cct 3A a^a’ih^ AtOHAxTes Gaaoamia. A noTOA\, kt^aa AtS' ce ecT ct^a^mua crtA\pT»T GAAOAues A\0HAx‘ira, a wha ecT aaaa h€hha ACAA 3A WMHHtf WT GTOCHCipH BT»CA AHCnCeWA\ CM 3A BpAT, n0 HA\6 n O'iepa, raKoace aa w ecT B'tcnOMHHAH'ie. A flOTOAl, n ^'iepA WT KpACAHM, WHH CfcV npOA\€HHAH C'ie BHUie peneHA wmmh^ ct»c Gtah Awrwcj>eT wt GTOeHetpH, Tepe ecT aaa Aah n 'iepa hhxhoa\ wmmh^ wt GTOeHetţJH 8*mkoa\ ch Gtahob Awrwcj>eT, a Gtah AwrwtfieT, wh ecT aaa HerOBtf WMHHtf wt KpACAHH AHencewM ch, Aahob h O'iep'bB. H npOA\€HHAH cWt WT HHXHOAl A<>BpOA\ BOAtO. A n0T0A\, Gtah Awrwc^eT, k'baa ecT bha ha C'tAtp'tT eA\tf, neA’i wt T*feA0 CA\tf H’feCT HA\AA, AHtf CCT A*A HCrOstf A^AO 3A WMMHtf WT GTOeHetJJH BTiCA CeCTpAA\ CM ţKtaYlAHHLţeB fiOMK'tB, lAKOKe A* CCT nOAvfeHtf, A AP^r0 hmxto Ater'fex AA ma\at ct»c c'ie BMtue peneHA WMMHtf. A no CT»A\pT»T Gtahob AWrw4>eT> A î+tS'nAHHL^A fiOHKA HAVfîAA CCT np^Hl'e npCA rOCnOACTBA A\M CT»C ^nAHHt^A Gtahka wt Omiahh, a\ath EepHBOes Awrwer. A TeA\, rocnOACTBO a\h tacaax m cWahX no npABA^ m no 3AK0Htf CT»C BTiCMMH MBCTHTMAIH npABHTeAl'e rOCnOACTBA A\H H AAA°X rOCnQACTBO A\H a&nAHHLţAB fiOHKCB A* A0HeCHT ABC A\er’ilAUIH fi,A CB^A^TCACTB^eT npCA rocnOACTBA a\m, kako eCT aaa A\0HAx'ie GaaomYc c'ie wmmh^ Aahob m Oiep^B. www.dacoromanica.ro 393 H cnLţ€ ecr CB'feA'k'i’eACTBk’eT KtfnAHinţA Eohka c*tc Tex S A\eriiaujH, no n«we >K^nAHM4A H’feKLUA h non MnTp’fe wt MoM’feHH, npeA rocnoACŢBA a\h, kako H’feCT &OA GaAOiMÎC H6MHA WMHHtf EepMBOeB AWrW<ţ>6T, Htf A*^ IO 6CT ĂAHOB M 4>Yepi.B. H WCTA AAATM EepHB060B AWrW<ţ>eT, >K^nAHM4A GtAHKA, WT 3AK0H wt npeA rocnoACŢBA ami. Gero pAA«, a*A°X rocnoACTBo mm Kfe’nAHiiiţeB Bohkt.b, laKOKe a* cct wmhhV h wxaet» ew h chhobh eto n bh^kom h npABHOMeroM eto h He wt KAK0/K6 HenoKOA’fesn.wo, noprmto rOCnOACTBA MH. Ge*e h CB’feA^T’eAYe iioctabmx rocnoACTBO a\m: jk^iiah MnTprfe bba ABOpHMK H JK^riAH A/lupOCAAB B6A AWrW<ţ>6T M A^MT’pS’ CnATAp M KoCTAHA»H BMCTiiap m Xapbat ctoahmk h Gtah komhc n romvfe nex*pnnK h Gtomka nocTGAHHK. HcnpABHhK, A/ltrrp'fe bba abophhk. H 03, EorAAH, nnCAx bt» hactoahm rpAAV TpT»rOBHipe, Avfeceiv* cenTeMBpie ^ AT»hh h wt Aaama ao Hnrrk, kt. A’feT f îw Ml'XH'fe BW6BWAA, «WHAOCTIfO EOKÎ'fO TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Voica şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Stoeneştii din Prahova, toată partea mătuşii sale Salomia monahia, din câmp şi din pădure şi din apă şi din moară şi de pretutindeni, oricât se va alege. Pentru că această ocină a fost de moştenire a monahiei Salomia. Iar apoi, când s-a întâmplat moarte Salomiei monahia, ea a dat toată partea ei de ocină din Stoeneşti nepoţilor ei de frate, anume Dan şi Fiera, ca să-i fie de pomană. Iar apoi, Dan şi Fiera din Crasani, ei au schimbat această mai sus-zisă ocină cu Stan logofătul din Stoeneşti, de au dat Dan şi Fiera ocina lor din Stoeneşti unchiului lor Stan logofătul, iar Stan logofătul, el a dat ocina lui din Crasani nepoţilor săi, Dan şi Fiera. Şi au schimbat de a lor bunăvoie. Iar apoi, Stan logofătul, când a fost la moartea lui, copii din trupul lui n-a avut, ci a dat toată partea lui de ocină din Stoeneşti surorii sale, jupaniţei Voica, ca să-i fie pomană, iar altul nimeni amestec să nu aibă cu această mai sus zisă ocină. Iar după moartea lui Stan logofătul, jupaniţa Voica a avut pâră înaintea domniei mele cu jupaniţa Stanca din Fiiani, mama lui Berivoe logofătul. Şi aşa pâra jupaniţa Stanca că n-a dat monahia Salomia partea ei de ocină din Stoeneşti nepoţilor săi, Dan şi Fiera, ci a dat fiului ei Berivoe logofătul. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupaniţei Voicăi să aducă doi megiaşi, să mărturisească înaintea domniei mele că a dat monahia Salomia această ocină lui Dan şi lui Fiera. Şi aşa a mărturisit jupaniţa Voica cu acei 2 megiaşi, anume jupaniţa Neacşa şi popa Mitrea din Cioceni, înaintea domniei mele, că n-a dat Salomia ocina ei lui Berivoe logofătul, ci a dat-o lui Dan şi lui Fiera. Şi a rămas mama lui Berivoe logofătul, jupaniţa Stanca, de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupaniţei Voicăi, ca să-i fie ocină şi ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 394 www.dacoromanica.ro Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Bogdan, am scris în cetatea de scaun Târgovişte, luna septembrie 9 zile şi de la Adam până acum, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, XL/52. Orig., hârtie (30,5 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1902. EDIŢII. Trad. DIR, B, 419-420. 249 (1579) septembrie 11, Târgovişte t MhaoctYio soarîeio, îw A\tt\ne bocboaa h rocnOAHHb bt»coh seMAe OYrrppoBAAxnncKOe, chht» seAHKAro h npeAOepAro AAHgAHAptf bO£boaa. A^bat rocnoACTBO Atn cYw nOBeA’feHÎ'e rocnOACTBA mh /Khtiiahob n epATWM cu Gtahmioa h ct»c hhxhh chhobh ch, eAHLţe hm Bon» aact, laKOKe a* hm ctfT 6A»H MCA^A1 WT" AlţHrAHH, no HMC MhK^A H CT.C AHHrAHKAM CH H CT»C CHHOBH ch, no hm6 Aahmwa h EertfA, nonele cct nOKtfnHA JKhtYiah h cpaT eMtf GtahmS’a urr haa G^kaat» urr A'kwH 3& ^bch acnpn totobh. H nAK noictfnH jKhtTiah h epAT bmS’ Gtahm^a 6A«a AitnrAHKis’, no hmb N'fcrA, urr haa 3*XAPie urr n^pKApto 3A Tn Acnpn totobh. H npoAAAOtne whh, cYto awaYb eate BHtue p'fex* urr cbocb AO^po boaio h ct»c 3HAHYe bt»cb MeriiaLUOMtf urr aoa h urr rop h urr npeA rocnOACTBA mh. Gero paaY, a*A0X m rocnoACTBO mh JKhtYiahwb h epAT eMtf Gtahm^awb, IAK0JK6 Ad »M CfcV AL^HTAHH BHLU6 p'fex WMHHT» WXAET», HHM H CHHOBOM HM H BH^KWM HM H npeBH^MeTOM^ H H6 UtT KOrOJKe HenOKOA'feEHMO, nO peM rocnOACTBA MH. Geace cb^ah^ah nocTABA'fex rocnoACTBO mh: ads’nAH MnTpTfe beahkh ABOpHHK H JKtfnAH MnpOCAAB B6AHKH AUtrUI^CT H A^HTpiî’ CnATAp H KOCTAHAHH BHCTYiap H GTAH KOMHC H XApBAT CTOANHK H rOHlft neXApHHK H GtOHKA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/lHTprfe B6A ABOpHHK. IIhcax A3, IIIepEAH urr K'tH'feHH, M'feceitA cenTeMBpYe aY a^hh, bt» hactoahh rpAAY TpT»roBHtpe, A° CHA’fe urr Aaama bt» A'fex ;<5neI. t îu> MYxH’fe sweBWAA, MHAQCTiio eojkiio rocnOAHm». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandm voievod. Dă domniua mea această pomncă a domniei mele lui Jitian şi fratelui său Standul şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie un sălaş de ţigani, pe nume Micul şi cu ţiganca sa şi cu fiii săi, pe nume Danciul şi Betul, pentru că a cumpărat Jitian şi fratele său Standul de la Sucală din www.dacoromanica.ro 395 Deşi pentru 2 250 aspri gata. Şi iar a cumpărat Jitian şi fratele său Standul o ţigancă, pe nume Neaga, de la Zaharia din Purcariu pentru 380 aspri gata. Şi au vândut ei, aceşti oameni mai sus zişi, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jos şi din sus şi dinaintea domniei inele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Jitian şi fratelui lui, lui Standul, ca să le fie ţiganii mai sus-zişi ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Şerban din Câneni, luna septembrie 11 zile, în cetatea de scaun Târgovişte, până acum de la Adam în anul 70851 (1576). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul Gorjului, nr. 36. Orig., perg. (26 x 34,5), pecete timbrată, căzută. Văleatul greşit, datat după domn, divan (in special marele spătar şi marele postelnic) şi locul de emitere. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. si. rom.., 201-202. 1 Ultima cifră scrisă pe loc ras. 250 i579 (7088) septembrie 12 t Mhaoctîio Goatfew, Iw MnxH’t BoesoA* h rocnoAHHT» BT.coe 36mah tfrrppoOBAAxtwcKoe, chht» seAHKAro h np^oeparo AAeăAHAptf bo6boa^- Aabat rocnOACTBO mu cie nOBeA’tHie rocnOACTBA mh CAtfaHM rocnOACTBA mh ApAroMnpoB h cecxpAM cu, Otahka h Moaiiia h AHuncenM ch, Mommc h EpArt H CT» HHX CHH0BH CH, KOAHLţH HM Bort npHntfCTHT, IAK02K6 Aa HM 6CT WMHHtf KaOMHLJHH BT.CH, CT.C BT.C XOTApOM, n0H€>Ke HM 6CT CTApe H npAB€ WMHHtf 3 A A^A*1^- A noTOM, ApAroMHp ct»c ceCTpAM ch h ct»c ahhiiC6hm ch, ea3EHM0B H IIvrpOB H A/VVlUeB 3AK0N Bl GOA’fcpH, Aa 3AKA6T KAKO H6 APT»>KeT WHH WT A6AA B6HTHAT.B B06B0A^ HHLţJA. H 3AKA6AH CkV CHLţe np6A rocnOACTBA mV ct»c Tex ^ BOA'hpn. A nOTOM, APAr0MHp CT»C C6CTpH CH, GTAHKA H MtfllJA, H AHHneen CH, A\0MM6 H EpArA, WHH CfcV BT.3HMAAH 3AK0H np€3 3AK0H0Btf Pl»3EHM0B H IpETpOB H A/Wun.B K EOA'hpH (wt) npeA nOKOHHOMfe’ pOAÎTeAlO rocnOACTBA mh. H T(ex EOA’hpn) cfcV tacaaa peA^ no npABAtf (h hcthhctbo)baah cWt Tex KA EOA’tpH (CT»C) HHX A^mC KAKO C^T ApT»*AAH WHH BT.CH KkVl(H0 A^Aa) BeHTHAT» 396 www.dacoromanica.ro B06B0AA WT nOCBS’Ae M npe3 (bT»C XOTApO-W •••) CBAKA ... A* H’fecT ... (nOHEîKE WT HAHnp'feîKAe Kp'bMe ecr w)ctabha ceao Kaomhi^hh ha Gah<(>hpa 3a ... Acnpn. Tem paa'i, chl^e Wtakmhiiie h a^o^c (rex K BOA’fepH c*bc hhxhe A^e), IAKOîKE Aa AP'Il>KeT CEAO KaOMHUIH H CT»C AHEnCIH ch, A/Iomme h EpArA h cecTpeM ch, (Gtahka h M^uja h aa haa)tht buluc pemeho a^hOi t^x *k?A acnpn wt kt» GAMcfmpA, a Pt»3ehm h ct»c spATiiaM ch Menrfex (HHKAKOKE Aa He halat), HH>KE WHH, HH>KE CHHOBH HX, HH WT BHS’LţH HAH WT HHOnAEMEHHK BT» B'feKH. A WT AP^CE A'^A1»6! WMHHE (h A^AH EhHTHAT»B BOeBOAA), WHH Aa AP'B^ET B'tc Aka, KOMATH 3A A^A BpATH, Aa AP'B^CT Ap*roMHp ctc cecTpAM ch, (Gtahka h /HVuja h ct»c AHencen) ch, Momme h EpArA WT C6AO OtfpeqJIH nOAOBHHI, H WT K'bMnOAOlJ'feHH nOAOBHH't H WT EeMAHH nOAOBHH't (h WT MOHACTHp’fe WT Gn»HHMEA) H ToHMEaVa nOAOBHH'E H HEKVA6A6 nOAOBHH'h H MS’HTEWpS’A nOAOBHH't H MVhTEAE MtflUEB nOAOBHHM. (h IlHMOpS’A Ko3EB nOAOBHH't H IlH)MOpVA MHKA'ttfWEB flOAOBHH'k H MaAH Tohme bt»c h wt BeTepA noAOBHHrt h wt A/1*bmeui nOAOBHHrt, (noHEXE hm cfcV CTApe h npABAe wmh)he 3a a^a'ih^- A nOTOM, HE MO>KET tfnOKOHTH CE TEX Bt1UJ£ nHCAHH EOA'fepH, ApArOMHp (h CtC CECTpAM CH, GTAHKA H A/IS’ui)a H AHHnCEH CH, A/lOMME H EpArA, AhV CfcV HMAAH npS\ H npEA rOCnOACTBA MH CtC P*E3EHM H C*EC METOM (firo. H CHLţE np'buJE Pt»3KHM) C*bC METOM CH KAKO Aa flOBpATHT H WHH WT TOrO A^HO riOKOHHOMtf EeHTHAT» BOEBOA^ (h Aa APT^eT H WHH CEAO) KAOMHlţHt», H A/VaAH ToHMEAE nOAOBHHt. A TEM, rOCnOACTBO MH TAEAAX H ctfAHX HX n0 npAB^ (h no 3AK0H, CT»C BTsCHMH MECTHTH)MH npABHTEAIE TOCnOACTBA MH H HCTHHCTBOBAX H TAEA^X rOCnOACTBA MH H CTApE KHHTE 3BHM0B CT»C METOM CH 3AKOH Bl (EOA'fepH, 3AKAET CM»C HHMH) KAKO HE CfcV METHHAH WT TOrO A^HO EeHTHAT»B BOEBOA^- A WHH (hh) KAK02KE HE BT»3MOrOUJE (npHcf>ATHTH WT 3AK0H) WT npEA rOCnOACTBA MH, AH^ WCTALUE WT 3AK0H WT npEA rOCnOACTBA MH, KAKO B'tîKE MET’fex AA «E HMAET (ct»c ceao Kaomhuhh h A/Iaah Toh)me. GerO pAA'l, AAA°X H rOCnOACTBA MH Ap^rOMHpOB C*I»C CECTpE CH H ctc AHHnCEH CH EHTH HM K^nAH A/lHTp'fe BEAHKH AKOpHHK H ÎKtfnAH MnpOCAAB BEAHKH HA CEnTEMBp'lE Bl ABHH, ST» A'feT JC3TÎH. (t îw Mi'xH’fe bwebw)aa, mhaoctîio bo>ki»o rocnoA»HE. www.dacoromanica.ro 397 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei* fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Dragomir şi surorilor sale, Stanca şi Moaşa şi nepoţilor săi, Momce şi Bragă şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină Clociţii toţi, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire. Iar apoi, Dragomir cu surorile sale şi cu nepoţii săi, care sunt mai sus-zişi, ei au avut pâră cu Răzbici şi cu Pătru şi Muşa din Sărata înaintea părintelui domniei mele. Şi aşa pârâu ei că nu stăpânesc nimic din partea răposatului Vintilă voievod. Iar întru aceea, răposatul părinte al domniei mele, Alixandru voievod, a căutat şi i-a judecat după dreptate şi a dat domnia lui lui Răzbici şi lui Pătru şi Muşei lege 12 boieri, să jure că nu stăpânesc ei nimic din partea lui Vintilă voievod. Şi au jurat aşa înaintea domniei lui cu acei 12 boieri. Iar apoi, Dragomir cu surorile sale, Stanca şi Muşa şi nepoţii săi, Momce şi Braga, ei au luat lege peste legea lui Răzbici şi a lui Pătru şi a Muşei, 24 de boieri dinaintea răposatului părinte al domniei mele. Şi acei (boieri) le-au căutat rândul după dreptate şi au adeverit acei 24 de boieri (cu) sufletele lor că au stăpânit ei toţi împreună (partea) lui Vintilă voievod de pretutindeni şi de peste (tot hotarul ...) toată ... să nu fie (... pentru că dinainte vreme a) rămas satul Clociţii la Sanfira pentru ... aspri. De aceea, aşa au întocmit şi au dat (acei 24 de boieri cu) sufletele lor, ca să stăpânească satul Clociţii Dragomir şi cu nepoţii săi, Momce şi Braga şi surorile sale, (Stanca şi Muşa şi să) plătească mai sus-zisa datorie, acei 24 000 aspri de către Samfira, iar Răzbici şi cu fraţii săi amestec (nicicum să nu aibă), nici ei, nici fiii lor, nici din nepoţi sau din alt neam, în veci. Iar din alte dedine, ocine (şi părţi âle lui Vintilă voievod), ei să stăpânească tot în două, averi de doi fraţi, să stăpânească Dragomir cu surorile sale, (Stanca şi Muşa şi cu nepoţii) săi, Momce şi Braga jumătate din satul Fureştii şi jumătate din Câmpulungeni şi jumătate din Beceani (şi din Mănăstirea de la Stănicel) şi Goicelul jumătate şi Neculele jumătate şi Munteorul jumătate şi Muntele Muşei jumătate (şi Piciorul Caprei jumătate şi) Piciorul Miclăuşei jumătate şi Goicea Mică toată şi din Vetera jumătate şi din Măceş jumătate, (pentru că le sunt vechi şi drepte ocine) de moştenire. Iar apoi, n-au putut să se liniştească acei boieri mai sus-scrişi, Dragomir (şi cu surorile sale, Stanca şi Muş)a şi nepoţii săi, Momce şi Braga, ci au avut pâră şi înaintea domniei mele cu Răzbici şi cu ceata (lui. Şi aşa pâra Răzbici) cu ceata sa, ca să întoarcă şi ei din acea datorie a răposatului Vintilă voievod (şi să stăpânească şi ei în satul) Clociţii şi în Goicele Mici jumătate. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi i-am judecat după dreptate (şi după lege, cu toţi) cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit şi am cercetat domnia mea şi vechile cărţi (ale altor domni, cartea) părintelui domniei mele de rămas (cum s-au) lepădat Răzbici (şi cu ceata sa la acea datorie) a lui Vintilă voievod. Iar întru aceea, domnia mea încă am dat lui Răzbici cu ceata sa lege 12 (boieri, să jure cu ei) că nu s-au lepădat de acea datorie a lui Vintilă voievod. Iar ei nicicum n-au putut (să se apuce de lege) dinaintea domniei mele, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă (cu satul Clociţii şi cu Goicea Mică). Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dragomir cu surorile sale şi cu nepoţii săi să le fie (aceste mai sus-zise sate ocină şi) ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, (după porunca domniei mele). 398 www.dacoromanica.ro (Iată şi) martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare (logofăt şi Costandin vistier şi) Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, (Miroslav mare logofăt). (Am scris eu, Necula, luna) septembrie 12 zile, în anul 7088 (1579). (t Io Mihnea voievod), din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. SL Buc., Doc. istorice, CXXVIII/220 şi S. I., nr. 1 130 (Ep. Buzău, LDI/1). Orig., hârtie, începutul documentului la prima cotă, iar partea a doua a sa, cu o treime lipsă, la cea de-a două cotă. Cu o traducere parţială din 1851 pentru partea ultimă, la cea de-a doua cotă; altă traducere, ibidem, ms. 172, f. 291 şi 306, după care s-au făcut completările. EDIŢII. Trad. DIR, B, 420-421. 251 1579 (7088) septembrie 24, Târgovişte MhaoctYio boxiio, îw AArtxH'k bocboa h rocnOAHHb bt»coh 3CMaw VrrpOBAAXHCKOe, chhi bcahkapo h npTfeA°GPAr° AAegAHAptf bocboa- Aabat rocnOACTBO mh cYw noBeA'fettie rocnoACTBO mh A'ieB n jkcham ch N'fertH h ct» hhx chhobh, eAHLţe hmt» Eon» a*ct, lAKOace a* hm cct wmhhS* ToKcoeeipH, ACA WTI^tf CH, HA MMC A^S^AT, BT»CAX, BApe 6AHKA CC XTHT H3BpATH HHXH0M A6A, nOHOKC HM 6CT CTApA H tipABA WMHHA H A^AHHS’. Tajkc A'bS’aat, wh cct hmaa ABTfe A^^pe, ha hmc Otaha h H'ferA h 6AHH CHHT», HA HM6 BOHHA. Ta>K6 GTAHA, WHA W CCT A*A X°P^» CbC npeKÎH, H WMHtttf HMS’ CCT A*A 6H, A N’ferA, WHH W 6CT S’aOîKHA H nOBpATHA CT»C HerOB (bpat), Bohh<\, no hhxhom wmhho,iako?k€ a* bS’act ABTfe spATîe HepASA'kACHH BT» B’&KH. A nocA6, whh cfcV S’mp'bah, A^S^at h chht> ero Bohha h A'hipnpA ero, Gtaha. H wctaa wt Gtaha eAHH chht», ha hmc Gtah. Tahcb Gtah, wh ce ecT cimpeA npeA rocnoACTBA mh k^iiho ct»c t6tka ch NHsrA, nOHeace xoT'fetne h np'fetne no N’ferA, kako a* AP'i»>K'l»Tr h wh wt wmhha a^A^ ch A'bS’aatob. A T6M, rocnoACTBO mh c^ahx>KT>T BOCA H'ferA CT»C CH CHHH. Gero Paah, aaa^x rocnoACTBO mh N’ferbH chh ehuic pcmcha wmhha, lAKOace aa hm ecT bt» wmhhS’ h bo wxabt», hhm h chhobom h bh^kom^c h npeBHS’MHTOM h He wt Koroace HenOKOAeBHMO,nopH3<«o rocnoACTBA mh. Geace h CBeAiTeAYe nocTABAeeM rocnoACTBO mh: actfnAH MHTpTfe bca ABOpHHK H HctfnAH MHpOCAAB B€A AWrWtjieT H KOCTAHAHH BHCTÎep H A^AtHTpS’ cnATAp h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h roHtvfe nexApnnK h xttfnAH Gtohka BCAHKYh nWCTCAHHK. H HCnpABHHK, (MHTp'fe)3 B€AHKIH AOpHHK. 399 www.dacoromanica.ro H ruiCAX A3| r^Aeiu, bt» hactoahh rpAA Tp^rosHiţitf, M'feceiv» cerrreMBpi'e KĂ a*»hmi A’t'r yami. Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Die şi femeii lui, Neagăi, şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Tocsobeşti, partea tatălui ei, anume Lăudat, toată, oricât se va alege partea lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Astfel Lăudat, el a avut două fiice, anume Stana şi Neaga, şi un fiu, anume Voina. Deci Stana, ea a fost dată la ţară, cu zestre, iar ocina a fost dată ei, iar Neaga, ea a aşezat şi s-a înfrăţit cu (fratele) ei, Voina, pe ocina ei, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi în veci. Iar apoi, ei au amurit, Lăudat şi fiul lui, Voina, şi fiica lui, Stana. Şi a rămas de la Stana un fiu, anume Stan. Deci Stan, el s-a pârât înaintea domniei mele împreună cu mătuşa sa Neaga, pentru că voia şi pâra pe Neaga ca să ţină şi el din ocina bunicului său, a lui Lăudat. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi astfel am dat şi lege (12 boieri, să cerceteze cum)1 vor găsi cu sufletele lor. Astfel, ei au dat toată ocina Iui Lăudat2 fiicei lui, Neagăi, iar Stan să nu aibă nici o treabă cu ocina bunicului său Lăudat, ci toată să o stăpânească Neaga cu fiii ei. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea Neagăi această mai sus-zisă ocină, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic (Mitrea)3 mare vornic. Şi am scris eu, Galeş, în cetatea de scaun Târgovişte, luna septembrie 24 zile, anul 7088(1579). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 643. Copie; altă copie ibidem, ms. 479, f. 36v-37. 1 Loc alb. 2 în text: Lepădat, iar în ms. 479, loc alb. 3 Omis. 252 1579 (7088) octombrie, Bucureşti t MnAOCTtew BOKi'ew, îw AlMXH’fe b06boaa m rocriOAHHT» bt»com 36ma€ tfrrppoBAAXMMCKoe, cmht» BgAMKAro h np'feAOsparo Aam^ahaP^ b06b0aa- Aabat rocnoACTBO mm cîw nOBeAettîto rocnoACTBA mm Kaaott»b bah h ct» >kht6ahhl^a eAttf, GTAHA H CT»C CHH0BM CH, 6AtUţ6 HM Eon» npMritfCTMT, lAKO/Ke Aa hM eCT WNHHtf AOAHM AhriOB BT»CA CT»C BT»C0M XOTApOM WT nOCE^AC1 Pa6B BT»CA BApM 6AHKA C6 X'™'!’ H3BpATH WT nOCE^AC, 3AHMJK6 nOKtfriM KaaOTT» BAH 400 www.dacoromanica.ro BULUC peMCHtf WMHHtf WT PAC» 3A y.&<Ş> ACnpn Cp6Bp6HH H rOTOBH H 3A €AHH KOHT» A0EP’t I^'feHO 6CT BHA 3A W ACnpn. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah wmhhV AoAHH AtinOBtf2, AAH WMHHtfAunOS ACAA AAHOB BT»CA, 3AHHJK6 nOKS’nH KaOTT» bah wt AA» 3A *5 ACnpn cpeBpi»HH h totobh. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah wmhhS* tf Aoahh Annos» aCaa Et»tphh^aob bt»ca, 3ahh^<6 nOKS’nH Kaaott» BAH WT E'BTP'BhS’a 3A ^ ACnpn Cp6Bpi>HH H TOTOBH. H nAK nOKS’nH KAAOTT» BAH A^AA npT>B^A BT»CA 3A jtÂîif *CnpH Cp€BpT»HH H TOTOBH. H nAK A* HM CCT Kaaott»b bah wmhhS* S* Annos, a^aa Et»aahwb h a€aa Et»ch6b bt»ca, BApn 6AHKA ce X’l’HT H3BpATH WT nOCB^AAi 3AHHJK6 nOKS’nH KAAOTT» BAH WT El»AAH n wt Et»cho 3A ^a ACnpn totobh n 3A eA«H koh A°Ept- H nAK nOKS’nH Kaaott»b bah wmhhS* S* Annws, acaa Kt»3Ahob h acaa ITtTpoB bt»ca, 3AHn?Ke nOKS’nH KaaOTT»B bah BHLU6 P6M6H0 WMHHS* WT Kl»3AH H WT ITl»TpOB 3A jcBT ACnpn TOTOBH. H nAK nOKS’nH KAAOTT» BAH WMHHtf WT KT»m»4T»HT», A6AA Gtohkt»b BT»CA, BApn 6AHKA C6 XTHT H3BpAT, 3AHH2K6 6CT nOKfeVlHA KAAOTT» BAH 3A ^B\f ACnpn totobh. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah acaa KnpTOnoB h wt ilVntfA h wt XOL^HAT», ACA6 HM BT»CA, BApn 6AHKA C6 XTHT H3BpATH, 3AHHJK6 (O CCT nOKS’nHA Kaaott» bah 3a ^n|rH ACnpn totobh. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah a€aa Gn»Hn»B H A€AA 4.AH0B H ACA EoS*AOB BT»CAX, BApn 6AHKA CC XTHT H3BpATH, 3AHH^6 IO ecT nOKS’nH Kaaott»b bah 3A 4 ACnpn totobh. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah wt OtAH ACAA Et»AAM6B nOAOBHHS’ 3A \( ACnpn TOTOBH. H nAK nOKS’nH Kaaott» bah ca»a al^htahkS’ wt Gtohka 3A t ACnpn CpespT»HH. H nAK Aa hm 6CT KaaOTVBB BAH BAHH MCA'feAH (3A) ALţHTAHH, nO HM6 ES’HHK CT» A4HTAHKA CH, WT IIp'BBS’A WT KpOBHA, nOH6^6 CC nOBpATHA Kaaott» bah ct» IIp'bbS’a, Tepe ecr aaP0baa Kaaott» bah no spAT cmS* Ilp'bBS’A CT»C 6AHH KOH A0EP'bi Bp^A€H /Acj) ACnpH, A IIp'b&S’A, BpÂT KaAOTT»B BAH, AApOBAA 6CT no BpAT CH KAAOTT» BAH CT»C CT»H MCA^A” 3A ALţHTAHH, OKC 6CT BHLU6 nHCAH, IAK0;>K6 Aa CS’t AB*fe BpATHC H6pA3A€A€HH. H nAK Aa hm 6CT Kaaott»b bah wmhhS* S* ES^peiţin a^a Sahhcb A^i^epA Haeb, bt»ca, BApn 6AHKA ce X’l’HT H3EpATH WT C6AA H WT nOAlO H WT BOaS* H WT LUS’m H WT nocBS’Ae, noHCJKe ecT a*a cTio bhluc pcmcha wmhhS* 6ahha A'ti^epAM ch, Ctahcb HA BpeMe CT»MpTH, lAKOKe Aa >0 nOM'&HHAA H A* MHHHA €H nOM'fenS’. A nOpOAHH€ 6aHH€B, HAH CHHT» WT T’feAO CH HAH WT WT nOpOAHH€ 6H, MeT’fex AA HC HMAT ct»c cie Bmue pcmcha wmhhS* hhkakokc, hhako pASB'fe Otaha, epe >o ecT WCTABHAA JKS’nAHHL^A 6AHHA HA CT»MpTH A^^CpAM CH CT»C 3AKAHHAHHC, lAKOKC ApS*T MCT'fex AA HC HMAT. H CBCACTCAHe ct^r: wt A/VepnuiAHH, AoeP<>caab h Eat»aS’kS’a h wt /VtKS’CT'feHH, 4,S’MHTpS’ npT»KT»AAB H GtAH EaHM€B, H WT UlT»pBT»Hei|l'l, GtAH bhpmhS’a h nonA, h wt Ecamcliih, Gtah h nonA, h wt 3’tTp’feHH, Gtah h nonA. H npoAAAOuie h noBpATHAH c^r Tex A^A'i'e e>Ke cSV Bnuie peseHH wt CBOeMS* AOEpHM BOA’fe H CT»C ^3HAHÎe BT»CCM MerHIAUlOM WT WKptCTHM M’feCTOM h wt npeA rocnOACTBA mh h wt n’peA AB0Pd rocnoACTBA mh h wt npeA BOA'fepOM rocnoACTBA MH. 401 www.dacoromanica.ro Gero Paa'i, aaAOX0'" 11 rocnoACTBO mm Kaaott»b eah h KtfriAHHLţeB eMtf Gtahsb m ct»c hhx cmhobm cm, laicoxe a* ecT bt» wmmh6 m bt» wxAstf, MM M CHHOBOM mm M BH^KOM^e M np'feBH^MeTOM M HM WT KOrOîKe HenOTMKHOB6HO, no opnsMtf rocnoACTBA mm. Ge^e CBeA'fe'reAMe nocTABA'feeM rocnoACTBO mm: >KtfriAH 4.0BpoMMp bbamkm BAH KpAA6BCKM M îK^flAH MMTp'fe B6AMKM ABOpHHK M ÎKtfflAH A/UipOCAAB B6AMKH AOrOcjjCT M tttfriAH ^tfMMTptf B6AMKM CnATAp M KOCTAHAMH B6AHKH BHCTMIAp M Gtah kommc m Xapbat ctoahmk m roHi^fe bcahkh nexApmiK m *tfnAH Gtomkmiv* B6AHKM nOCTSAHMK. HCfipABHMK, MnTpTfe B6AHKH ABOpHHK. Gwjkb ma3ax Pom ah tpamatmk Bt ahbhm rpAA EtfKtfpeiţiH, nnCA M'feceiţA wxroBpne, urr Aaama A*>*«e ao cero A'fe'rV TeK^qjMM A’fexOM, bt» a^t ^3nn. t îw Ml’XH'fe BW6BWAA, MMAOCTIIO BO>KIIO rOCnOAMHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Calotă banul şi cu soţia lui, Stana şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Lipovul de Jos, tot, cu tot hotarul de pretutindeni1 toată partea Raiei, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat Calotă banul mai sus-zisa ocină de la Raia pentru 4 500 aspri de argint gata şi pentru un cal bun, preţul a fost de 800 aspri. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină în Lipovul de Jos2 însă ocina în Lipov, toată partea lui Dan, pentru că a cumpărat-o Calotă banul de la Dan pentru 2 000 aspri de argint gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină în Lipovul de Jos2, toată partea lui Bătrânul, pentru că a cumpărat-o Calotă banul de la Bătrânul pentru 4 000 aspri de argint gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul toată partea lui Pârvul pentru 1 400 aspri de argint gata. Şi iar să-i fie lui Calotă banul ocină în Lipov, toată partea lui Bălan şi partea lui Văsiiu oricât se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat Calotă banul de la Bălan şi de la Văsiiu pentru 4 000 aspri gata şi pentru un cal bun. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină la Lipov, toată partea lui Căzan şi partea lui Pătru, pentru că a cumpărat Calotă banul mai sus-zisa ocină de la Căzan şi de la Pătru, pentru 2 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul ocină de la Căpăţână, toată partea lui Stoica, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o Calotă banul pentru 2 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul partea lui Chirtop şi de la Lupul şi de la Hoţilă, toate părţile lor oricât se va alege, pentru că le-a cumpărat Calotă banul pentru 3 750 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul partea lui Stângă şi partea lui Dan şi partea lui Boul, toate, oricât se va alege, pentru că le-a cumpărat Calotă banul pentru 900 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul de la Stan partea lui Bălăci jumătate, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Calotă banul o ţigancă de la Stoica pentru 300 aspri de argint. Şi iar să-i fie lui Calotă banul un sălaş de ţigani, anume Bunic cu ţiganca lui, de la Pârvul din Crovna, pentru că s-a înfrăţit Calotă banul cu Pârvul, de a dăruit Calotă banul pe fratele său Pârvul cu un cal bun, preţuit 1 500 aspri, iar Pârvul, fratele lui Calotă banul, a dăruit pe fratele său Calotă banul cu acest sălaş de ţigani, care este mai sus scris, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi. Şi iar să-i fie lui Calotă banul ocină în Bucureşti, toată partea Elinei, fiica lui Ilea, oricât se va alege din sat şi din câmp şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, 402 www.dacoromanica.ro pentru că această mai sus zisă ocină a dat-o Elina fiicei sale, Stana, la vremea morţii, ca s-o pomenească şi să-i facă pomană. Iar rudele Elinei, sau fiu din trupul ei sau din rudele ei, să n-aibă amestec cu această mai sus zisă ocină nicicum altul, afară de Stana, căci a lăsat jupaniţa Elina la moartea ei fiicei sale cu blestem, ca altul să nu aibe amestec. Şi martori sunt: din Merişani, Dobroslav şi Vlăducul şi din Lăcusteni, Dumitru pârcălabul şi Stan al lui Bancea şi din Şerbăneşti, Stan birciul şi popa şi din Belceşti, Stan şi popa şi din Zătreni, Stan şi popa. Şi au vândut şi s-au înfrăţit acei oameni care sunt mai sus zişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi dinaintea domniei mele şi dinaintea curţii domniei mele şi dinaintea boierilor domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Calotă banul şi jupaniţei lui, Stana şi cu fiii lor, ca să le fie de ocine şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Dumitru mare spătar şi Costandin mare vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris-o Roman grămăticul, în minunata cetate Bucureşti, am scris în luna octombrie, de la Adam până la acest an, cursul anilor, în anul 7088 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 132 (M-rea Zlătari, VI/13). Orig., perg. (35 x 49), pecete timbrală. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. Nicolăescu Plopşor. Mon. j. Dolj, V, 123-125; DIR, B, 422-423. 1 Pasajul: “Aoamm Atmos st ca ctc rt>com jţOTApoM wt nocByA6” (Lipovul de Jos, tot, cu tot hotarul) este scris ulterior cu altă cerneală. 1 Cuvintele: 'V A°aiiii AnnOs" (în Lipovul de Jos), la fel. 253 1579 (7088) octombrie 9, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, eu Mihnea voevod, domnul Ţării Rumâneşti, feciorul marelui şi bunului Alexandru voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Lupşei cu a feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să fie lui moşie în Nevăţi, partea Iofcei toată, pentru că au cumpărat-o Lupşa de la Iofcea drept 400 de bani. Şi iar a mai cumpărat Lupşa şi Comea moşiia de la Dragomir Hobei, partea lui toată drept 300 de bani. Iar hotarul să se ştie: la fântână, la Obleagă şi de aciia în dealul Nevăţului, în lac şi de aciia, pă pârâul Opleşti, până în Vârtop şi de aciia, pă Valea Cocolii, până www.dacoromanica.ro 403 în Păducel şi de aciia până în vârful Nevăţului şi de adia pă gruiul Nevăţului, până în Cetăţuia. Şi iar au mai cumpărat Lupşa moşie de la Catolabă partea lui, a patra parte; dar partea lui Frăţilă toată din Dălboca şi din Măgurceni şi din Peri drept şasă galbeni au cumpărat-o Radu. Şi iar au mai cumpărat Radul de la Puţă moşie, a lui parte toată, drept 400 de bani şi patru vaci. După aceia, au mai dat pentru birurile lui 15 florinţi din Dălboca şi din Măgurceni şi din Peri. Şi iar au mai cumpărat Radu moşie în Grunchi, partea lui Stănislav toată drept 100 de bani. Şi iar au mai cumpărat Radu o li vede în silişte în Zgheaburi de la Opleşti şi de la Udrea de la Măgurceni drept 300 de bani. Şi iar au mai cumpărat Radu un plaiu de vie de la Opleşti drept 200 de bani. Şi iar a mai cumpărat Radu o livede de la Lupul şi de la Dragomir drept 200 de bani. Şi iar a mai cumpărat Radu o livede de la Danciu drept 3 florinţi şi 25 de bani. Şi iar au mai cumpărat Radu dooă livezi de la Răfiu şi de la Avraam drept 130 de bani. Şi iar au mai cumpărat Radu o livede în saduri, cu curătura, de la Orbeiia şi de la Dragul drept 800 de bani. Şi iar au mai plătit Radu biru frăţini-său Vladu cu 13 galbini, ca să-i ţie moşia până când îi va plăti aceşti galbini. Şi iar au mai dat Radul pentru birul lui Dănilă 500 de bani. Iar care va vrea să dea bani, atunci să-şi ţie moşiia. Pentru că au vândut aceşti mai sus numiţi oameni aceste numite moşii de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din cruciş, de sus şi de jos. Drept aceia, am dat domniia mea Radului acestuia mai sus-numit, ca să fie în veac ohabnice, lui şi feciorilor lui, nepoţilor, strănepoţilor, de către nimeni neclintit, după porunca domnii mele. Şi martori am pus domniia mea: jupân Mitre marele dvomic, jupân Miroslav marele logofăt şi Costandin vistiernic şi Dumitru spătaru şi Stan comisul şi Horvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupân Stoichiţa mare postelnic. Şi (ispravnic), Mitrea marele dvomic. Şi am scris eu, Galeş, în scaunul Bucureştilor, la luna lui octombrie, în nooă zile, 7088 (1579). Această copie s-au scos întocmai după cea adevărată, copie scrisă după hrisov din cuvânt în cuvânt şi după luminata porunca mării sale lui vodă s-au trecut şi în condica judeţului. 1894 (sic) octombrie 25. Mihai Poruineanu condicar (m.p.) Am adeverit copiia şi eu că s-au scos din cuvânt în cuvânt după copiia cea adevărată, tălmăcită după hrisovul sârbesc, care este pe numele moşnenilor dălboceni şi spre încredinţare o am iscălit. Ion Glogoveanu biv vel clucer (m.p.) Muzeul Porţile de Fier, Drobeta Tumu Severin, mapa. I, doc. 4. Copie. 404 www.dacoromanica.ro 254 (1579) octombrie 16, Bucureşti t MhaOCTIW EOaCIKJ, îw MhxIC^ B06R0AA H rOCnOAHHT» BT>COH 3CMA6 tfrrpoBAAXHCKOe, CHHtf bcahkato h A0BPAr0 Aac^ahapV bocboaa. A^bat rocnoACTBO mm cîe nOBeA'feHie rocnOACTBA mh GttlhhcaabV ctc epaticm ch h CtC HHX CHHOBH, SAHLţHX HM Eon» A*CT, IAKOa<6 &A HM C^T WMHhV A/lHpOUJH, A6A tfHKOM CH IYmWAOB H OnpeB H GtOHKA Hiop’fe BT.C6X, WT nOCB^AC, RApe 6AHKA ce XT6T H3BpAT, H A^A^tf H nOKtfnCHÎC, BT>Cex, 3AH62K6 C'lH BHLU6 p’fex AWA'fe EHW CkV tfHLţH GttLHHCAABOB CtC BpATl'eM CH. Ta>K6 eCT ^Mp6A H WT T'feAO HX H’feCT WCTAA HHXTO, AH# 6X CfeV A*AH WHH CAMH, CT»C IA3HK HX, A0KA^ CkV BHAH ÎKHBHX, AAH HA C'bMptTH HX AH6nC6HM HM GtTLHHCAAB CT»C BpATICM 6mV BT»Cex AGA HM 3A WMHH6 H 3A fibtfÎHe H 3A nOK^n6HI6, A OtAHHCAAB CT»C BpATl’CM CH, WHH CfeV nOM’fîHHAH H riAATHAH HM CAtfaCEC HA nOnH H X*AHH0Bex 3A A^^X HX H eCT A A^WC IYmIOAOB nOM'feHHLUe H MHHHAH HM CfeV BT»C L(10 HM Tp'tEOBATI, lAKOaCC 6AHHMV A°KPH AWA’iŞ- H K6ATOBAAH CfeV pAAÎ BHpOB6 HX ACnpH /B TOTOBH WT K0MAT6 G'T'tHHCAAB CtC BpATICM CH, epe VhI^H HM H'fcCT HMALU6 K0MAT6 HHlţJA. H (iak nOKtfnn Gtt»hhcaar h epAT'feM ch wmhhV A/tapouin, a^a Vhkom CH MHX'tHAt B'hCAX, WT nOCB^A^, WT HaH, AHCnCetf 3A A^l^epV MhX’BHA'BB, 3A C ACnpH TOTOBH. H nAK a* eCT Gtt»hhcaab^ ct»c spATieM ch MnpoujH caha nOA 3A HHBtf noeiiHl^T», 3AH6JK6 HM 6CT A*A TpAAHHM 3A 6H BOA'fe, nOMTO pAA’l TA W CfcV nOrpHKHAH 6H AB6 BpATfe 6H HA Bp’fcMS 3A MIOMT». H nAK a* eCT Onpes h >khha ero Gtaha K’ti^eAei^H wmhh^, aga math Mtf ch Gtaha cbax, BApe koahko cct, 3AHeace m# eCT aaa math m&’ ch Gtaha 3a npeKie, epe AP^36 komatc He hmaujc hhljja aath en npeKVe. A nOTOM, Gtaha, tt^cta OnpeB, wha sct tfMpeAA (3a mjomt», a Onp'fe, wh bct nAATHx BT>CeXCAtf>KEe H nOM’feHe H A^KHOBe 6H H CB6X, T6pe 6CT K6AT0BAA ACnpH yH, aah wt KOMATe ero). H aaA°X BHwe peseHH AWA'fe 3A hhxhom AOspo BOA’fe wt npeA RT»cex MerîiAuiOM. TeM pAA'i, A*A°X H rocnoACTBO mh, raKoace a* hm cfeV bt» wmhh^ h VxaB^, HX H CHHOBOM HM H BH^KOM H np’feBH^MHTOM H HHX WT KOrO>K6 HenOKOA'fecHMO, no WpH3MO rOCnOACTBA MH. Geace eo h CBeAereAH nocTAsnx rocnoACTBO mh: actfnAH MnTprfe bca ABOpHHK H acVnAH MnpOCAAB B6A AOrO(ţ>6T H A^\HTpV CnATAp H KOCTAHAHH BHCTIiap H XApBAT CTOAHHK H GTAH KOMHC H rOHlvfe neXApHHK H GT0HKH4A nOCTCAHHK. HcnpABHHK, A/VHpOCAAB B6A AWrWcjieT. H A3, IIIepEAH, HCnHCAX ^ rpAA E^K^pei4JH, WKTOMBp'ie 51 A^HH, bt» A*feT ^3Th5r. t Iw fl/V'fXH’fe BW6BWAA, MHAOCTIW BOac'fW TOCnOAHHB. www.dacoromanica.ro 405 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănislav cu fraţii săi şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Miroşi, toate părţile unchilor lor Guciul şi Oprea şi Stoica Ciurea, de pretutindeni, oricât se va alege, şi dedină şi cumpărătură, toate, pentru că aceşti mai sus-zişi oameni au fost unchi lui Stănislav cu fraţii săi. Astfel au murit şi din trupul lor n-a rămas nimeni, ci au dat ei înşişi, cu limba lor, cât au fost vii, însă la moartea lor, nepoţilor lor, Stănislav cu fraţii lui, toate părţile lor de ocine şi de moştenire şi de cumpărătură, iar Stănislav cu fraţii săi, ei i-au pomenit şi le-au plătit slujbe la popi şi haine pentru sufletele lor şi au pomenit 4 suflete ale lui Guciul şi le-au făcut tot cea ce le-a trebuit, ca unor oameni buni. Şi au cheltuit pentru birurile lor 2 000 de aspri gata din bucatele lui Stănislav cu fraţii săi, căci unchii lor n-au avut bucate, nimic. Şi iar a cumpărat Stănislav şi fraţii săi ocină în Miroşi, toată partea unchiului lor Mihăilă, de pretutindeni, de la Nan, nepotul de fiică al lui Mihăilă, pentru 200 aspri gata. Şi iar să le fie lui Stănislav cu fraţii săi în Miroşi o jumătate de ogor în Poeniţă, pentru că le-a dat-o Grădină de voia ei, pentru că i-au îngropat doi fraţi ai ei pe vreme de ciumă. Şi iar să-i fie lui Oprea şi femeii lui, Stana, ocină în Căţeleşti, toată partea mamei sale Stana, oricât va fi, căci i-a dat-o mama sa Stana de zestre, căci alte bucate n-a avut nimic să-i dea ei zestre. Iar apoi, Stana, soacra lui Oprea, ea a murit (de ciumă, iar Oprea, el i-a plătit toate slujbele şi pomenile şi datoriile ei toate, de a cheltuit aspri 450, însă din bucatele sale). Şi au dat mai sus-zişii oameni de a lor bunăvoie dinaintea tututor megiaşilor. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Şerban, am scris în cetate în Bucureşti, octombrie 16 zile, în anul 7089 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, MDLII/1. Orig., perg. (24 x 31), şters, pecete timbrată, căzută. Ţraducere ibidem, DCXXX/217, după care s-au făcut completările. Văleatul greşit; datat după divan. 255 1579 (7088) octombrie 31, Bucureşti t MHAOCTi'W EOîKÎro, Ivw MHXH’fc B0CB0AA H rOCnOAHHT» BT»C0K) 36MA6 tfrrppoBAAxîHCKoe, (chnt» b6ahkato h) np'feA05?*1’0 AAegAHAptf bobboaa h rocnoAHNT*. ^abat rocnOACTso mh cVro n0BTfeA6Hie rocnoACTBA mh Bohmha'lb 406 www.dacoromanica.ro CtC (CHHOBH CH, CAHlţH Mtf) Eon. AaCT, IAKOK6 A* CCT WMHHtf T'tAeiilOAe WT A6A 3ohkT>B H WT ACA M^pnHeR eAHH AA3| AAH WT WHHHtf (MTO) ce 30B6T GreasepeA^AOR, aah wt HierpiiuiOB, nOHeace io eCT nOKtfnnA Eohhhat» wt 30HKM>B H WT M'tpHHA 3A T ACnpii. H nAK Aa CCT fiOHMHA'BB WT 30HKT» H WT M(T»pnHA 6AH)a CHAHLţJe WT Kpaio C6aob, no koa nWr, nonele io eCT nOKtfnnA Eohhhat» 3a e taaahl^h. H nAK nOKtfnn Bohhhat» bahh mbcto wt PtfnTtfpe, aah wt whhhS’ Gre>KepeHAop, nonease io eCT nOKtfnnA wt Gtahhioaob 3sVepA sa ri ACnpn. H nAK a* eCT fiOHMHA'BB (eAHH M6C>T0 WT PaAY^ GtOIAHOB, nOH6>Ke IO 6CT nOKfcVlHA EOHHHAT» 3A Fi ACnpn. H nAK aa eCT P'tA^’K'kB 6a»a AHBAAe, aah wt Gtahmioa 3EiepA, nonele io eCT nOK^nHA Pt»a^ka wt Gtanmioa 3a f taaahi^h. H nAK aa ecr Gtahmioaob bana ahbaac, aah wt wMHNtf Grea^epenAop), nOHeace io eCT nortfatiA wt 3ohki>b h wt Maphha 3a t ACnpn. H nAK aa eCT P'feA'fefO h Gtah^aob WMHHtf aca Îwhob b'bca, ct»C epoA 3A boahhhi^^ h ct»c CHAHipe 3a KtfKe h wt no bt»ca wmhha h wt nOAio h wt BT»pKtf H CT>C S'ROIjJHIO, nOH6>K6 IO 6CT nOKS'nHA P’feAA^W H Gt)ahVa WT ÎWH 3A / ACnpn. H nAK nOK^nn Bohmha'b caua A03Îe Goxoaoa wt /V^a^a OAopes, nonele io eCT nOK^nnA £ ohm hai» wt nioifip’fe h 3a $ ACnpn. IIoHeace io eCT cS't^bha ctaph h npABe nOKtfneHie eipeace wt a^hh nOKOn(HAro MnpMA roc)boaa. A nOTOM, npHA^MHT fiOHMHAfe7 Tepe eCT nOnAAHT K^Ke H W>KH>KHH H KHHTH 3A A^A^O h 3A nOKtfneHie. (H) HCTHHCTBOBAX epe 6CT W>KH>KHH (KHHre MTO CfcV BHA tf) K^K6. Ta>K6 TOCnOACTBA MH C'tTBOpHUie AP*^ KHerH 3A A’feA'HO- H npoAAAOuie c(ih snuie peMenn AiOA'ie) cî'io Bmue peMeHH wmhhh 3A HHXH0A\tf A0eP° BOAH, CT»C ^3HAHie BT»C6M WT TOp H3 A°A n WT nPeA TOCnOACTBA MH. Gero Paa'i, a<*A°X n TOCnOACTBA mh ci'io snuie peMgHH (wMHHe) 3A nOKVneme AtOA'l'e CÎIO RHUie P6M6HH, IAK02K6 Aa 6CT WMHNtf RT» fc^AET», HM n (CHHOBOM H b)hS7K0M H np’faBH^MeTOM HM H N6 WT KOrOîKe HenOKOA'feEHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBA MH. Ge*e CR’feAeTeAie nwCTARA'fehm rocnOACTBA mh: >K^nAH MnTprfe bcahkh ABOpHHK H TKS'nAH MnpOCAAB B6AHKH AOrO^CT H 4,^MHTpV CnAT(Ap H KOCTAHAHH BHCTIlAp H G)TAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^’t neXAPHMK » îK^/nAH GTOHKHLţA nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MnTp’fe B6AHKH ABOpHHK. H A3| EAA’fei nnCAX bt» ctoahh rpAA^7 EtfKVpeLţJH, M’feceHA wxroMBpi'e aa ABHH, TeKis’qjH A’feŢOM WT &AAMA A° (HHH’fe) BT» A’feT /3TÎH. t ÎW Ml'XH’fa BW6BWAA, MHAOCTÎIO BO^CIIO TOCnOAHHB. www.dacoromanica.ro 407 f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, (fiul marelui şi) preabunului Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Voicilă cu (fiii lui, câţi îi) va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Găleşoaia din partea Zoicăi şi din partea Mărinei tin laz, însă din ocina (ce) se cheamă a Stejerelului, însă din Pietriş, pentru-că a cumpărat Voicilă de la Zoica şi de la Mărina pentru 300 aspri. Şi iar să-i fie lui Voicilă de la Zoica şi de la Mărina o silişte din marginea satului, pe lângă drum, pentru că a cumpărat Voicilă pentru 5 talanţi. Şi iar a cumpărat Voicilă un loc din Rupturi, însă din ocina Stejereilor, pentru că l-a cumpărat de la Staneiul Zbiera pentru 80 aspri. Şi iar să-i fie lui Voicilă un loc de la Radul al lui Stoian, deoarece a cumpărat Voicilă pentru 50 aspri. Şi iar să-i fie lui Răducă o livadă, însă de la Stanciul Zbiera, pentru că a cumpărat-o Răducă de la Stanciul pentru 3 talanţi. Şi iar să-i fie lui Stanciul o livadă, însă din ocina Stejereilor, deoarece a cumpărat de la Zoica şi de la Marina pentru 300 aspri. Şi iar să-i fie lui Rădeiu şi lui Stanul ocină toată partea lui Ion, cu vad de moară şi cu silişte de casă şi de peste toată ocina şi din câmp şi din bârc şi cu pomet, deoarece a cumpărat-o Rădeiu şi Stanul de la Ion pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Voicilă o vie la Sohodol din Dealul Florei, deoarece a cumpărat-o Voicilă de la Şofrea şi Dănuţ pentru 500 aspri. Pentru că au fost vechi şi drepte cumpărături încă din zilele răposatului (Mircea) voievod. Iar apoi, s-a întâmplat lui Voicilă de i s-au aprins casele şi i-au ars şi cărţile de moştenire şi de cumpărătură. (Şi) am adeverit că i-au ars (cărţile, care au fost în) case. Deci domnia mea am făcut alte cărţi de moştenire. Şi au vândut aceşti (mai sus zişi oameni) aceste mai sus spuse ocine de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea aceste mai sus zise (ocine) de cumpărătură acestor oameni mai sus zişi, ca să le fie ocină de ohabă lor şi (fiilor şi) nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar (şi Costandin vistier şi) Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi au, Badea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 31 zile, ani curgători de la Adam până (acum), în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila iui Dumnezeu, domn. Muzeul Gorjului, nr. 38. Orig. perg. (20 x 49 cm), rupt, pecete timbrată, stricată. EDIŢII. Slav şi trad. Ştefiilescu, Doc. sl. rom., 212-215. 256 1579 (7088) noiembrie, Bucureşti f Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii m61e lui Neagomir, ca să-i fie lui moşie la Rădăcineşti, a lui parte 408 www.dacoromanica.ro de moşie, oricâtă să va aldge, pentru că iaste a lui bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină. Iar după aceia, singur Neagomir au venit înaintea domniei mele de au (aşezat)1 şi au înfrăţit pă fie-sa, anume Vişa, şi pă bărbatul ei, anume Tatul, preste a lui moşie şi vie şi preste o silişte şi preste toate bucatelelui, preste jumătate, ca să fie Vişa cu frate-său (sic) (Neago)mir fraţi nedespărţiţi în v€ci, însă doi fraţi preste toatele bucatele lui, pentru că au cheltuit Tatul, bărbatul Vişei şi au plătit din bucatele lui multă datorie ce au fost a lui Neagomir, 1 500 aspri gata. Şi încă au făcut Tatul altor feciori ai lui Neagomir, carii sunt morţi, 7 sărăcuste. Şi iar au cumpărat Neagomir moşie la Stoeneşti, 12 fălci şi ..-1 de la Stoica şi de la Badea şi de la Anghel şi de la Stan şi de la Stănciuculdrept 1 800 aspri gata. Şi iar au cumpărat moşie la Piscul Văratecilor de la Stoica şi Badea şi de la Anghel şi Stan şi Stănciucul şi de la Roman şi de la Badea, 13 fălci, drept 900 aspri gata. Şi iar să fie lui Neagomir o livade la Văratici, ce o au schimbat cu popa Dragomir pă un loc de vie. Şi iar au cumpărat Tatul la Muşcel de la Şărbu 4 livezi drept 1 300 aspri gata. Şi iar au cumpărat Tatul o livade ...1 muntelui de la Taeîncoş drept 250 aspri gata. Şi au cumpărat Tatul o vie de la fata lui Crăciun drept 900 aspri gata. Şi iar au cumpărat Tatul o moară cu vad de la Mirca drept 500 aspri gala şi de la Vâlcan un iaz de moară drept ...1 aspri gata. Şi au vândut şi au cumpărat oamenii de mai sus-scrişi şi s-au înfrăţit de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi din (jurul locului şi dinaintea domniei mdle)1. Drept acdia şi domniia mea am dat oamenilor ce-s scrişi, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m£le. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel logofăt i Costandin vistier i Dumitru spătar i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea pehamic (i Stoica) vel postelnic. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Am scris eu, Leca, în scaunul cetăţei Bucureştii, luna noemvrie ...* dni, vă leat 7088(1579). Acest izvod s-au tălmăcit după uricul sârbesc de Costandin dascăl slovenesc de la Şcoala Domnească la Sfetâi Ghorghie cel Vechiu, u Bucureşti, iar unde au fost rupt, vechiu, am lăsat locu. f Az Costandin dascăl slovenesc izpisah, 1794. Arii. St Buc., Doc. istorice, MCDLX/221. Traducere. 1 Loc alb. 2 Loc rupt. 257 1579 (7088) noiembrie 5 t A/Vhaoctîw BOJKi'ew, îw MnxHTt bobboaa h rocnoAHHT» bt»coh aeMAe VrrppoBAAXHCKoe, chhb BeAHKAro h np^oepAro AAegAHAptf BoeBOA^. Aabat www.dacoromanica.ro 409 rocnoACTBO mh ciw nOBeA'feme rocnOACTBA mh BOA'fepHHtf rocnOACTBA mm tttfnAH KHpKes komhc m ct»c cmhobm, bahi^h mV Eon» aact» ®K0>Ke a* ecr wmhha tf rpouiAHH, aca H'feroes KAHnoe bi»ca, BApe cahka ce x™T raspAT wt nocB^Ae, nonele npuHAe cam H'feroe KAHnoe npeA rocnOACTBA mm, Tepe A*Ae H tfAOJKH no JKtfnAH KnpKA KOMHC HAA H6rOB ACA 3A WHHHtf, HAA BT»C. X T6M, Khpka komhc eCT aaP0baa no H'feroe KAHnoe ct»c w Acnpn totobh. TeM pAA'f, wt nopoA'm^ H'feroes KAHnoe hhxto hh 6aha Merfex AA He HMAT CT»C A6A 6Mtf, Htf TBHÎW Aa W AP'^^HT’ KnpKA KOMHC, nOH6>Ke WH 6CT CT»rA6AAA no H'feroe KAHnoe ha h6boah ero. TeM paaY, a^A^X h rocnOACTBA mh Khpkt»b komhc, iakojk6 aa cct WHHHtf H WXAsfc’, 6Mtf H CHHOBOM eMtf H BH^KOM H npTfeBHk’H6TOM H HH WT Korofte HenoKOA'ksHMO, no wpti3M0 rocnOACTBA mh. Geace h CBeAeTeAie nocTABA'feeM rocnOACTBA mh: /kSYiah rt\HTpTfe b€ahkh ABOpHHK H JK^nAH fl/lHpOCAAB B6AHKH AWrWc{>eT H A^HTp^ CnATAp H KOCTAHAHH BHCTYiap H GTAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHlţA neXApHHK H Gtohka nOCTCAHHK. HcnpABHHK, M.HTp'fe B6AHKH ABOpHHK. H A3, BachaYc AwrwkYio mhaoctYio, go>kY6m aaP ob ahY6m, wgaaaa6L(jomh n rocnoACTBtfeijJOMH bt.coh 3cmah tfrrppoBAaxYncKoe, crease 3anAanencKfc»iM CTpAHHAM, AmAAUJS’ H OarApAUjS’ XCpiţer, Hî+ce BT» CHA'fe GAArOnpOH3BOAHX rOCnOACTBA MH CBOHM GAArbIM np0H3B0A€HYeM, MHCTblM, CB'feTHM H CB'feTAHM CpA'BL^eMh irOCnOACTBA MH, lAKO npOCAABHTH npOCAABAT.LLIArO XpHCTA HA np'fecTOA'fe cB'feronoY'JHBUJAro poAYTeaYeM rocnOACTso mh h caaboaaa BTh3HeceujaroM'fe. Geace oybo, BT.cnoM'feHk’siiie rocnOACTso mh, iako mhosh iţapYe bt. iţapcTBYe seceAHine ce, Hb maah iţapcTBH HCBecHaro haca^aobacc, TT.L{JH GO C'fe H A3b H6 TT»mYI0 C6 IţapCTBO HCnpABHTH, Hb W npHCHbie CBOC CbMOTpHTH, (AKOî+te CfcV npHCHYH H npABOB'fepHIH H MHOrO nOCA&KAUJe H H6 BT» MTOi+ce hh H3prfapHuje ce, hh>k€ sparoM mohmb aaluc nAeijib, Hb kpt.bt» cboh He noi^JbAHiue h3aYiath pa^Y rocnOACTso mu, iako>k€ GAaroKopeHe MecTH'fenujH caaobhYh nAOA npHHeCH. TeM paAY AAposax ct»hx bt.c€mhcthYh h BAArowBpa3HH H np'feAnO'JHTAHH HJKC HAA BT.C'feMH MHCTHH AApOB HACTO€LţJHX CYlO XP»C0bWa rocnOACTBa mh. Aabat rocnOACTso mh cYio nOBeA'feme rocnOACTBO mh CB'fcT'fen h GOîKeCTBH'feMH MOHACTHptf rAArOA€MarO KTbTTbAtflO, HAOKC €CT XpAM CB'feTArO epapxa MK>A0TB0pu,a Nhkoaac A/lr.pHAHKbiHCKYe, Rucoace aa mV g^act wmhhV* e>K6 eCT WKpT,CTb CB'feTOMtf MOHACTHp. H xoTaptfA aa ce 3hact: wt ntfr KTbuiMOApeAop, Aop» KpMHrVa Ilones H CT.C GAATO; H 6AHKA WMHHA CCT nO C^X TOAHKA Aa B^AITb H APbîKHTb H WT GAATO. AAH WT Kb KtfpMMTtfpM, WT VCTA KbTbAtflOAOB fipC/KH KOAAA RXpOB^A^H H npHMH UIVs'bHTA np'fc} fîeAHKO FpHHA^A, tf IlpHBAAVA A/IahCB, tf boaa A^kabch. H riAK aa eCT CB'feTOMtf MOnacTHptf BHuie nnc abc BOAÎHHiţe haa wmhha C€AO KaaTCIJJHM H CT.C AHBAA6 H CT.C GpAHHlţie, e>K€ eCT WKOAO BOA6HHU€M, 3AHH>K6 CYfO BHUie pCMCHH BOACHHLţH H AHBAA6 H GpaHHLţJ€ WH HX €CT nOKtfnHA îK^VlAH CTAH BCA CnATAp WT H'l.KOH H6HHHMH B6MHHH WT KAMTeqjH, HA HMC GaptfA h Eohko h Baaa^a h wt aP^hhh hx, 3a *b acnpn cpeepeHH. H naK aa 6CT CB'iîTOMte’ MOHACTHptf BHUie peM6HA CAHO M'fecTO 3A MCTOX ^ K'bTHHA, HAA WMHHA CCAO KAATeiţJHM. H riAK A* CCT CB'feTOM^ MOHACTHptf €AHA AHBAA6 3A C'feHO HAA WMHHA CCAO THHA'feHHM, WT BOA€HHLţA IIOnOp'bB H WT EeAMWrVA AoBpesV, AOpn V CTb^ap. H nAK aa ecT CB'feTOA^ MOHACTnp BHuie peMeHa ccao AccKOnepei^jYH (10A0BHHA, WT BbCOM XOTAptfA H CT.C BHHOrpAAC CT.C BT.C6X H WT GAATO nOAOBHHA H r'bWîttAHlH nOAOBHHA H C-T.C GAATO WT nO BT.COM XOTap^A H WT /ItfnUIAHtfA MCTBpbTArO ACAO WT nO BT.COM XOTaptfA WT nO BT.C^A^- www.dacoromanica.ro 411 H AA Ce 3HACT XOTApjKAC C6AOB A^nLUAH^A^H: WT 4,P^A\^A AptCTOp^A^M, Ecahko ToprAH h no ^A'hrA Kamch h npn tf kamhh boachhmhoc, npe3 IlfcV EhpArAHOB, Kaaa6hmh KbAOTeiţJMM h no KAAAeHHijtf A/Wuiatob, tf Aak^a EArkH3€Bh. H nAK aa ecT cb^tomS’ MOHACTMptf Ai^nrAH'm ha mmc: EoBMiţrfeHtf ct»c HCA^A CM M OAOp'k CT»C MeA'feA CM M rOHL^S’ CT»C CHHOBH CM M TATAAAK CT»C MeA'feA CM H TaeAKA1 CT»C CHHOBH CH H IIhCKHhYa CT»C CHHOBH CM M GTAH CT»C CHHOBH CH H KoCT'fe C'BC CHHOBH CH H IlbTptf CT»C CHHOBH CH H KfcVcA CT»C CHHOBH CH H ^'HrVprfeH^A C*tC CHHOBH CH H XpbC CT»C CHHOBH CH H fi'bA'feH C'BC CHHOBH CH H KonAM CbC CHHOBH CH H MAH'fe CT»C CHHOBH CH H IJtfpA CT»C CHHOBH CH H 4>6pA CT»C CHHOBH CH. IloHe^Ke cie BHine peneHe wmhhc h ccaa h ahhtahh bhah c^t cTApe h npABe KOMAT6 nOMTCHOMtf npABHTCAe JKfcVlAH GtAH B6A CnATAp H 3A A'feAlHe a&nAHmţeB eMtf, KAnach, wt wrm» en, >KtfnAH ’&ewAWCie eah h wt a^A^ 6h, attfnAH H'feroe AsopHMK- Tajkc, a*ah ctfr whh h npnAOKHAH cie smue peneHe wmmhc, ccaa h ai^htahh ha cboha\ cb^taa mohacthp e>Ke ctfT CT^AAM H C'bTBOpHAM WHH TAArOA6A\ArO VcTA KbTbAtflOAOB pAA? CBOCA\ A^WC M pOAITeAe MM. H nAK A& CCT CB'feTOM^ MOHACTHpS’ BHLLI6 pCMCHA C6AO O'bC'blAHIH TpeTArO A6A0 WT no BT»COM XOTApOM H WT ^HHUCllJM CAHA BHHOrpAAtf nOA. 3^H67Ke CT»H BHLLI6 peneHM C8A0 M BHHOrpAA^ WT AtlHlţeiţlH BHW 6CT 3A A^A'HA MOHAX’lH MApYes, MATH JKtfnAHMlţeB KAnA£B. TaJKC, MOHAX'lA Map'i'a, WHA eCT A*AA H npHAOKHAA HA CB'feTOMtf MOHACTHptf BHLU6 peM€HA H HCnHCAA C6 6CT HA CB’feTOC B€AHKbl nOM'feHHK H nOrpHBH C6 tf CB'feTA MOHACTHp. H nAK Aa CCT CB'feTOMtf MOHACTHp 6A»A BHHOrpAA^ WT ^HHLţeiţlH, ACA /^pbrHMOB H fiHHTHA'bB, ACA 3A BHHorpAAA; h HCnHCAine ce ha cb^th nOM’fsHHK. H nAK Aa CCT CB'feTOM^’ MOHACTHp C€AO EpMr^peiţl'lH nOAOBHHA, ACA EhHTHATjB nOCTCAHHK, 3AHOK6 CCT tâlHCAHH tf CB'feTOM nOM'&HHK WH H pOAlTCAC ero h a^A1' n np'^A'^A' cro. H ARTfe BOAeHHLţe e>Ke ckV ha Epbrbpeiţin, aah CAMA BOA6HH4A WH 6CT nOKţftlHA JK^VlAH GtAH BCA CnATAp WT €AHH HHXHtf BCMCH^, HA MM ...2 WT CCAO EphrhpeLp'l, A AP^A BOACHnl# CCT (bMA HMXHtf)3 3A A^A'HA- T'feM pAAH, aaAOX m rocnOACTBO mm cb^tom^ MOHACTMptf Kataa^jo, (AK02K€ Aa «tf CCT BT> WHMhS’ M M HHOKOMb nMlţJOY H BT» tfCTpABOY- 6l|ie>Ke H 3AKAHHAHI6 nOCTABACX TOCnOACTBO MH! nO WUieCTBl'lO rocnOACTBA mh, Koro H3BepeT rocnOAb Eorb bhth baaaaahi^V fiAAuiKOe 3ca\A€, wt cpbAHMHAro nAOAA rocnOACTBA mh hah, no rp’fecex hauihx, hah wt hho nA'&MeHHK, A* AlţieAH nOMTCT H nOHOBHT CIK) XP^COBOYA rocnOACTBA MH, rocnOAb Eorb aa nOMTeT ero bt» rocnOACTBYeXi a bt. eS’a^’ipmx B'fei^'fe a^Y^4 er0, ^4Je hc nonerer h hc S*TBpbA«TT cYe xPucobS’a rocnOACTBA mm, h^ nopS’ujHT m nonepeT m bt» HMHT0>Ke B'bM^H'feer ca, a rocnoAA EorA a* OYEnerb, 3ac T’feAOM ero, a bt» b^a^H*«X A^wa ero h a* cct npoKAer h ahatcma 3a 412 www.dacoromanica.ro TH1 WTlţH HÎK6 C/RT BT» NhKCH H &A HMAT MBCTUO CB H CB TpBKACTOM Api'A h cbc HHgMH HSB'kpHÎ fts’A'fetie h>k6 BB3BnHuie ha EorA HAUlCrO ÎCOIfCA XpHCTA-. “ BT»3MH, BT»3MH H pAC(16HH ero”, Kp'BB'B erO HA HHJţ H HA M6AAX H^. Geace h cseACTeAe nocrASAex rocnoAcrso mh: actoViAH ^oepoMHp bca BAH KpAA6BCKH H XCfeVlAH H ApArOMHp BHB BCA A^OpHHK H îK^VlAH ÎbAUIKO BHB BCA ABOpHHK H actfrtAH rt/VHTp'fe BgAHKH A&OpHHK H îK^YlAH fl/lnpOCAAB B€A AOrO<{>eT H Xf^rtAH KOCTAHAHH BHCTIiap H A^MTP^ CnATAp H GTAH KOAVHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHl^’k neXApHHK H GtOHKHL^A nOCT6AHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6A Aoro4>er. H A3B, UlepBAH urr IlAA^peiVi, e>Ke iihcax b’b ahbhh rpAAO^ EoifKOYpeiţiH, M’kcei^A H06A\spîe i a^hh h wt Aaaa\a TeK^qjAro ao C6A*k b’b A'fex ^ârui. t îw Mi'xH’fc BweswAA, mhaoctiw bo>kYio rocnoAHHB. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, care în putere a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu curată, sfântă şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos cel ce m-a proslăvit şi m-a înălţat pe scaunul sfântrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar, amintindu-şi domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţie, ci puţini au moştenit împărăţia cerească. Deci m-am străduit şi eu nu numai a cârmui această împărăţie, ci a socoti pentru cele veşnice ale mele, precum sunt pururea şi drept credincioase şi mult au slujit şi cu nimic nu s-au îndoit, nici n-au întors spatele duşmanilor mei, nici n-au cruţat să-şi verse sângele pentru domnia mea, ci ca rădăcina bună aduce rod mănos, mai cinstit. De aceea, am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este mai presus de toate cinstitele daruri, acest hrisov al domniei mele. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Cătăluiul, unde este hramul sfântului ierarh făcătorul de minuni, Nicolae al Mira Lichiei, ca să-i fie ocina care este împrejurul sfintei mănăstiri. Şi hotarul să se ştie: din Drumul Căşcioarelor, până la Crângul Popii şi cu baltă; şi câtă ocină este pe uscat, atâta să fie şi să ţină şi din baltă. însă dinspre curmătură, din Gura Cătăluiului prin Coada Iarovului şi prin Şuvăita peste Grindul Mare în Privalul lui Manea, în apa Dunării. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise două mori pe ocina satului Clăteştilor şi cu livadă şi cu branişte care este împrejurul morilor, pentru că aceste mai sus zise mori şi livezile şi braniştele le-a cumpărat jupan Stan marele spătar de la nişte vecini ai lui din Clăteşti, anume: Sarul şi Voico şi Vladul şi de la ceata lor pentru 2 000 aspri de argint. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise un loc de metoh la Cătina, pe ocina satului Clăteştilor. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri o livadă de fân pe ocina satului Ghindenilor, din moara Poporei şi din Belciugul lui Dobre, până la stejar. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise satul Descopereştii jumătate, de peste tot hotarul şi cu toate viile şi din baltă jumătate şi Găojanii jumătate şi cu balta de peste tot hotarul şi din Lupşanul a patra parte, de peste tot hotarul, de pretutindeni. www.dacoromanica.ro 413 Şi să se ştie hotarele satului Lupşanului: din Drumul Dârstorului, în Gorganul Mare şi pe Piatra Lungă şi pe lângă piatra de moară, peste Drumul Bărăganului, la fântâna Căloteştilor şi pe la Fântâna lui Muşat, la Lacul Blenzei. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ţiganii, anume: Bobişteanu cu sălaştil său şi Florea cu sălaşul său şi Gonţu cu fiii săi şi Tatalac cu sălaşul său şi Tabaca1 cu fiii săi şi Pischinia cu fiii săi şi Stan cu fiii săi şi Costea cu fiii săi şi Pătru cu fiii săi şi Cuca cu fiii săi şi Ungureanul cu fiii săi şi Hârsu cu fiii săi şi Vălean cu fiii săi şi Copaci cu fiii săi şi Manea cu fiii săi şi Giura cu fiii săi şi Fera cu fiii săi. Pentru că aceste mai sus zise ocine şi sate şi ţigani au fost vechi şi drepte averi ale cinstitului dregător, jupan Stan marele spătar şi de moştenire ale jupaniţei sale, Caplea, de la tatăl ei, jupan Teodosie banul şi de la bunicul ei, jupan Neagoe vornicul. Deci, au dat ei şi au aşezat aceste mai sus zise ocine, sate şi ţigani la sfânta mănăstire a lor pe care au zidit-o şi au făcut-o ei, numită Gura Cătăluiului, pentru sufletul lor şi al părinţilor lor. Şi iar să fie sfintei mănăstiri mai sus zise satul Fâsăianii a treia parte, de peste tot hotarul şi din Dinţeşti o jumătate de vie. Pentru că acest mai sus zis sat şi via din Dinţeşti au fost de moştenire ale monahiei Marfa, mama jupaniţei Caplea. Deci monahia Maria, ea a dat şi a dăruit la sfânta mănăstire mai sus zisă şi s-a scris la sfântul mare pomelnic şi s-a înmormântat în sfânta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri o vie din Dinţeşti, partea lui Drăghici şi a lui Vintilă, parte de vie; şi s-au scris în sfântul pomelnic. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Brăgăreştii jumătate, partea lui Vintilă postelnicul, pentru că s-a scris în sfântul pomelnic, el şi părinţii lui şi bunicii şi străbunicii lui. Şi două mori care sunt la Brăgăreşti, însă o moară a cumpărat-o jupan Stan marele spătar de la un vecin al lui, anume ...2 din satul Brăgăreşti, iar a doua moară a fost a lui...3 de moştenire. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Cătăluiu, ca să-i fie de ocină şi ohabă şi călugărilor de hrană şi de folosinţă. încă şi blestem punem domnia mea: după plecarea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpânitor al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, domnul Dumnezeu să-l cinstească pe el în domnia lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Dacă nu va cinsti şi nu va întări acest hrisov al domniei mele, ci îl va strica şi-l va nimici şi-l va schimba cu ceva, iar domnul Dumnezeu să ucidă aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui să fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi necredincioşi iudei care au strigat asupra Dumnezeului nostru Iisus Hristos: „ia-1 şi răstigneşte-1”, sângele lui asupra lor şi a copiilor lor. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. 414 www.dacoromanica.ro Şi eu, Şerban din Pădureţi, care am scris în minunata cetate Bucureşti, luna noiembrie 10 zile şi de la Adam curgători până acum, în anul 7088 <1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Peceţi nr. 15 (M-rea Cotroceni, LXXXVI/2). Orig., perg. (66 x 38), pecete atârnată, deteriorată. Cu o copie şi două traduceri, din 1752 şi din 1913; altă traducere ibidm, ms. 692, f. 101v-102. EDIŢII. Trad. DIR, B, 424-426. 1 Şters şi scris deasupra: „Voinea”. 1 Loc alb. 3 Loc şters. 259 1579 (7088) noiembrie 10, Bucureşti f A/IhaoctîW EOîtci'e, îw A/lHxmfe b06boaa h rocnOAHHE becoh 3eMAe VrrppoBAaxnnCKOto, chhe seAHKAro ti np’^OEP*1’0 Aab^ahap^ b06B0aa. /\abat rocnOACTKO mh c'ie noKeA’fetîte rocnOACTBA a\h CB’feT’fcn h EWKecTKH’feti LţpEKBtf rAArOA6A\Aro ttpEKBtf MkCTH'bnuiOAtb’ ti np'fewCB'feipeHOAtb’ Apx'ientiCKb’n Kyp A^AHAcie E&'lbckh ti p'bKOute ha\6 eu EeMtimti A\ah6b, iakc^kc aa cct wmhhS’ CroeHeipn AeAA Ctahob AwrwcjreT becaa, BApe bahka ce x’I'ct H3EPATH WT BOA^ H WT Uib’MM H WT nOAlO H WT nOCB^Ab nOHBÎKe tO 6CT &AA CTAH AUirUlcJreT TAC AeA 3A WMHH;* BHUJ6 nHCAHA BE CB'feTAA H EOîKeCTBH’fetl Iţp'KKBb’ WT EeMHHH MaH6B UIH CEC 63tiKA eAttf HA CEAtpET erO EHTH eAttf BECnOAtHHAHÎe BE B'itKH. H KEAA CC 6CT npHAtfMHT CEAtpET, A WH 6CT WCTAA CEC 3AKAHHAHÎe A* rA tfrpOSHHA HA TA6 CB'feTAA IţpEKBtf H fcVpOBHHA TA CCT BE THHAtf Itp'EKBS’ BE H'feTpEHfc’, lAKOîKe 6AHH A^Epi» MAOBetfE, KAKO Tp'feEfc’eT. H HCriHCAA TA 6CT BE CB'feTOe H B6AHKH6 nOAVfeHHK, lAKO^te H AP^3H KTHTOpH. A nOTOM, /ttb’nAHHLţA Otaha, ceCTpA Ctahob AwrweT, hma nptf npeA rocnOACTBA mh cec ^Kta’nAHHLţA Eohka. H tako np'feuje JKtfnAHHttA Eohka no /Kfc’nAHHLţA Otaha, KAKO H'feCT EHW Aaa TAC A^AA 3A WMHH/R BHLU6 nHCAHA Ctahob AwrweT mohaxhc Caaomhc, AHte* cct ehaa aaa îKtfnAHHtţAB Eohkeb. A rocnoACTso mh tacaax h c^amX n0 npABAtf h no 3akoh, ce becbmh npABHTeAÎe rocnOACTBA A\H H KHA'feA CEM H HCTHHCTBOBAX rocnOACTBA MH KAKO CfcV EHA C'ETsopHA Ctah AwrwcjreT cec KtfnAHHiţA Eohka npoMOHeme, Tepe eCT aaa Ctah Awrwcj>6T HerosA acaa za WMHHtf wt Kpacahh Eohkeb, a Eohka aaa mS* eCT HeHHA ACAA 3A WMHHS’ WT CTOHHetpH H CHlţe C6 tfTAKMHAH CkV WE6 CTAH Awrwer cec KtfnAHmţA Eohka 3a hh\hwm AOspoAt boaio. A no cempet Ctahob AwrweT, a îKbWHHLţA Ctaha, ceCTpA Ctahob Awrwer, wha etpeace hc moîkht nOKOHT ce, ah^ eCT aaa Hd/nAHniţes Eohkeb *b ACnpn. Cero pAAH, AMWX m rocnoACTso mh CB’feT’fen h BOJKeCTBH’fen tţpEKstf BHUI6 nHCAHA, lAKOKe Aa CCT BE WMHHb’ H BE WXABE, €H H HC WT KOrOKC www.dacoromanica.ro 415 HenoKOA'fesHMO, no peM rocnOACTBA mh. A Koe M6AOB6KT» xokct ce nOKOycht aa PA3APAT HAH Aa BT»3HA\A6T TA6 ACAA 3A WMHHtf WT CB'feTAA LţpT»KBtf WT EcmhhYh Mahbb, a wh a* ecT npoKAer urr rocnOAA Bor* h cnACA HAurero îyctfcA XpncTA h urr tÎîS EortfHOCHie WTbiţH, ea IOaa h ct> ApYe h ct> hh^mh ’iVâsh ea3«nnuje ha rocnOAA EorA h cnACA HAurero HyctfCA, Kpi»B ero ha h'i'x h ha mbaex »x bt» B'feKH, amhh. Geace tfso h CBeA'feTeAYe nocTABA'feeM rocnOACTBA «h: jkSWh MnTp'fe B6AHKH ABOpHHK H acfeYlAH MnpOCAAB B6A AWrW^CT H KOCTAHAHH BHCTYlAp H A^A\nrp^ cnATAp h Gtah koa\hc h Xapbat ctoahhk h ToHiyfe nexApHHK h Aahmioa nocreAHHK. HcnpABHHK, Mnrp'fe bsahkh abophhk. H A3, PT>3A\npH4T>, A\Tfece4A H06A\BpYe T AkHHi HCnHCAXOM BT» CTOAHH rpAA^ EtfKOypeijiH h TeKOyiţiHA^e ATfeT0A\ wt Aa*a\a ao cero nncAHYe, bt» A'fer *3rÎH. f îw MYXH'fe BW6BWAA, mYaOCTYW EOîkYiO rOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii biserici numite biserica preacinstitului şi preasfinţitului arhiepiscop chir Athanasie al Buzăului şi i se zice numele ei Vecinii lui Manea, ca să-i fie ocină în Stoeneşti, toată partea lui Stan logofătul, oricât se va alege din apă şi din pădure şi din câmp şi de pretutindeni, pentru că a dat Stan logofătul acea parte de ocină mai sus scrisă la sfânta şi dumnezeiasca biserică de la Vecinii lui Manea, el cu limba lui, la moartea lui, să-i fie lui pomană în veci. Şi când i s-a întîmplat moarte, iar el a lăsat cu blestem ca să-l înmormânteze în acea sfântă biserică şi l-au înmormântat în tinda bisericii, înăuntru, cum trebuie, ca pe un om bun şi l-au scris în sfântul şi marele pomelnic, ca şi pe alţi ctitori. Iar apoi, jupaniţa Stana, sora lui Stan logofătul, a avut pâră dinaintea domniei mele cu jupaniţa Voica. Şi aşa pâra jupaniţa Voica pe jupaniţa Stana că nu dăduse monahia Salomia acea parte de ocină mai sus scrisă lui Stan logofătul, ci o dăduse jupaniţei Voica. Iar domnia mea am acercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele, şi am văzut şi am adeverit domnia mea că au făcut schimb Stan logofătul cu jupaniţa Voica, de a dat Stan logofătul Voicăi partea lui de ocină din Crasani, iar Voica i-a dat partea ei de ocină din Stoeneşti şi aşa s-au întocmit amândoi, Stan logofătul cu jupaniţa Voica, de bunăvoia lor. Iar după moartea lui Stan logofătul, jupaniţa Stana, sora lui Stan logofătul, ea încă n-a putut să se liniştească, ci i-a dat jupaniţei Voica 2 000 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii biserici mai sus scrise, ca să-i fie de ocină şi de ohabă ei şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iar care om se va încerca să strice sau să ia acea parte de ocină de la sfânta biserică de la Vecinii lui Manea, iar acela să fie blestemat de domnul Dumnezeu şi mântuitorul nostru Iisus Hristos şi de 318 părinţi purtători de Dumnezeu, cei de la Nicheia, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra 416 www.dacoromanica.ro domnului Dumnezeu şi mântuitorul nostru Iisus, sângele lui asupra lor şi a copiilor lor în veci, amin. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul1 postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Răzmiriţă, am scris, luna noiembrie 10 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, şi curgători ani de la Adam până la această scriere, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St. Buc., Doc. istorice, XL/53. Orig., hârtie (42 x 29), pecete timbrată. Cu o traducere din 1902. EDIŢII. Trad. DIR, B, 426-427. 1 La această dată, mare postelnic este Stoichiţa. 260 1579 (7088) noiembrie 12, Bucureşti t Bt» XptiCTd Bora, EA<\r0Brkpnn ti eaatomccthbh ti XphCtoyahjehbTh H CAAtOAP’hKABHtUI îw MHXN’fc B06B0AA, CHHT» B6AHKAT0 H np^AO^pATO A.A6^AHApV B06B0AA, EOîKÎCtO AtHAOCTÎfO, EOKICM AaP0bahI6 WEAAAA6l|i0A\H n rocnOACTBOYetpOMH B'ECOti 3 cm ac VrrppoBAAxtitiCKOH, eipeace ti 3AriAAHeHCKt1A\ CTpAHAAt, AA\AAUttf ti OATApAUltf Xepiţer. EAAT0np0H3B0AHX TOCnOACTBO A\t1 CB0HM EAATHA1 np0t13B0A6Hi‘6A\l>, MtlCTtlAt ti CB'llTAtlAI CpT»A4eA\ TOCnOACTBA AM, IAK0 npOCAABUTtl npOCAABAALUATO A\C XptlCTA tl C/R CAAB06 BT»3tiecuiAro A\e. Gero paAi’i A*P0b*x M rocnoACTBO am ct»h B'ECe mccthhii ti EAArooEpA3titi ti np’fenoMeretiti, eate haa b’eccam MecTtiVe aaP°b ctm xPhcoboya rocnoACTBA «h cB'tT’feti m B6AHLtrktt tţp'EKBe MtrrponoAtie wt Tp'ErOBmpe, tiAe^e cct XPaav B03H6C6HÎ6 TocnoA* Bora ti cnaCA HAUiero Iyc^ca XptiCTA ti MeCTtrfetnuoArij’ ti np’fewcBetpeHOAtV Apx'itiMtiTponoAtiT Ktip BAAAt’n’fe OepacfitiM, taKOîKe bhth CB’feT’fe MtiTponOAÎe BOACNHiţe ha Tp'trOBtupe H3ropoY wt rpAAA rocnOACTB* Alţi. 3AH6»ce ctfT EtiAti BOACHtitţe wt rcprtuvR H3rop WT BApoui 3A A'feAÎH^’ CB'fe’T’feti, BeA'feneti nptKBe /UtiTponoA’ie. H BtiA’feA cct n0K0HN0A\tf poAi'TeAto TOCnOACTBA AAtt AAegAHAPOY BOCBOAA KNHTA n0K0t1N0A\tf PaA^AA 3A A T6A\, TOCnOACTBA 6A\0Y CT»AMCAH ti C’BAtOTptlX epe B'ECTp’feEk’eT TOCnOACTBA ca\oy BOAînnue wt BApoui repmnA, tib’ aath V t^'feno cec BApout^A repmt^A, Tepe cct npoAt'ttitiA noKOHHOAttf poAÎTeA rocnoACTBA am AacjIahapoy bobsoa* cec noKOtitiOAt^ wTEntf Ktip baaa^ Gcţi.OreAue, Tepe ecT a*a rocnoACTBA eA\tf BOAÎHtlUe WT TpETOBtltpe t13T0p WT rpAAA TOCnOACTBA AM pAAÎ BOACHtlUC WT BApwui TeprtiHA. H BtiA'fex CbM n rocnoACTBO am KHtirA noKOHHOA\tf Paa^aa BoesOA<* 3A A’fcAiHOY HAA tcx BOACtitnţe turop wt BApoui Teprut^A n xpncoBtfA 417 www.dacoromanica.ro noKOHHOMoy poA'îTeAio rocnoACTBA mh Aab^haP^ ko€boaa 3a npOMenenîe, kako cct npoMCHHA noKOHHOMoy poAÎTeAio rocnoACTBA mh AAe£AHAptf bocboaa ct>c BAAA'i'4'fe Kyp 6«©*eMTe, xepe ecx aaa rocnoACTBA eMOy boaihhl^c wt TptrOBHipe H3rop wt rpaAA rocnoACTBA mh, a n'oKOHHAro Kyp BAAAÎiyfe 6<ţ)TeM'fe aaa ecx boa€hhi^6 wt BApoui wt repniiţi». Gero Paa'i, AaawX h rocnOACTBO mh CB'feT’feHH, BeAHiykn itptKse MHrpwnwA’ie h np'kwcBCiţiCHOMOy ApxneMHrpwnwAHT Kyp 3AAAiiyt OepAcj>HM, iakOkc bhth boa6hhi^6 wt TpMrosHifie H3rop wt rpAAA rocnoACTBA MH BT» WMHHM H BT» WXABM H HH WT KOrOKC Hen0TT»KH0B6He, nO p6MT» rocnoACTBA mh. Ce*e h 3akahhahî6 nocTABAiox rocnOACTBO mh: Koro H3Beper rocnOA^ EOrtf BHTH BAAAAAlţ^ H CKHnTpW APT^ATH B1C0H 36MA6 VrrppOBAAXHHCKOC HAH WT CpT»ACMHArO nAOA* TOCnOACTBA MH, HAH WT CipOAHHK HAUIHX, HAH, nO np'fecex HAiuex, hah wt HH0nArfeM6HHK, Aipe noMCTCT h nOHOBHT h fcVspMAHT cbh xPhcoboya rocnoACTBA mh, Toro rocnoAHm» Eoroy AA nonereT h rohobht h Vtbt»aht h ct»xpahht bt» rocnOACTB'fe ero. A AipeAHJKe hc noMerer h hc nOHOBHT h He oyTBpT»AHT, hV poyuiHT h noneper h bt» 3ab [a] bchTc wctabht Toro aa aakat wTB'feT ha BTOpoe npHiuecTBTe rocnOAA BorA h cnACA HAuiero îcycA XpncTA npeA ctpauihhh coyAtiiţiHM Xphctoba. Geace CBeA'feTeAie nocrASA'keM rocnoACTBA mh: acoynAH AospoMnp bhbiiic B6AHKHH BAH KpAA6BCKH H JKOyflAH MHTp'fe B6AHKH AK°PHHKtf H îKOynAH MnpOCAAB B6AHKH AWrw€T H JKOyflAH KOCTAHAHH B6AHKH BHCTHiapOy H îKOynAH AtfMHTptf B6AHKH CnATAp H GtAH KOMHC H XApBAT B6AHKH CTOAHHK H rOHiyfe B6A neXApHHK H &ANMIOA B6AHKH nWCTCAHHK. H HCnpABHHK, AÎHTp'fe B6AHKH ABOpHHK. H A3, Pl»3MHpH4M rpAMATHK, 6JK6 IO HAnHCAX BT» CTOA Oy rpAA BoyK^peqiH, M'feceLţA HOeMspTio bî AkHH TeKOyqiHM a^tom wt Aaama, bt» A'feT /irni. | îw M'l'XH'fe BW6BWAA, MHAOCTfW EOîkYiO rOCnOAHHB. t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos, cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat. De aceea, am dăruit şi domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele, sfintei şi marii biserici, Mitropolia din Târgovişte, unde este hramul înălţarea domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit chir vlădica Serafim, ca să fie sfintei Mitropolii morile de la Târgovişte, din sus de cetatea domniei mele. Pentru că morile de la Gherghiţa 418 www.dacoromanica.ro din sus de oraş au fost de moştenire ale sfintei şi marii biserici, Mitropoliei. Şi a văzut răposatul părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cartea răposatului Radul voievod de moştenire. Iar întru aceasta, domnia lui a gândit şi a socotit că-i trebuiesc domniei lui morile de la oraşul Gherghiţa, ci le-a dat în preţ cu oraşul Gherghiţa, de a schimbat răposatul părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cu răposatul părinte chir vlădica Efthemie, de a dat domnia lui morile de la Târgovişte, din sus de cetatea domniei mele, pentru morile de la oraşul Gherghiţa. Şi am văzut şi domnia mea cartea răposatului Radul voievod de moştenire pe acele mori din sus de oraşul Gherghiţa şi hrisovul răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod, de schimb, cum a schimbat răposatul părinte al domniei mele, Alexandru voievod, cu vlădica chir Efthemie, de a dat domnia lui morile din Târgovişte, din sus de cetatea domniei mele, iar răposatul chir vlădica Efthemie a dat morile din oraş din Gherghiţa. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, marei biserici, Mitropoliei şi preasfinţitului arhimitropolit chir vlădica Serafim, ca să fie morile de la Târgovişte, din sus de cetatea domniei mele, de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată şi blestem am pus domnia mea: pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie stăpânitor şi să ţină sceptrul întregii ţări a Ungrovlahiei, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va lăsa în uitare, acela să dea socoteală la a doua venire a domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Costandin mare vistier şi jupan Dumitru mare spătar şi Stan comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Răzmiriţă gramaticul, care l-am scris în scaun în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 12 zile, ani curgători de la Adam, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. (Pe verso:) „Cartea aceasta cându s-au scris, atuncea am născut eu, Tudor din Răteşti, în Săcueni şi jumătate nainte aceşti cărţi cu scriptoarde”. Arh. St. Buc., Peceţi I, Ţara Românească nr. 16 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXIH/1). Orig., perg. (55 x 39), pecete atârnată. Cu o traducere din 1863; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 390, 134, f. 6v-7 şi 706, f. 46-47. EDIŢII. Trad. DIR, B, 427-428. 261 1579 (7088) noiembrie 16, Bucureşti t A/Ihaoctiio EOîKiew, îw rt/lHXHTfe bocboaa ti rocnOAtnrh bt>coh 36mah tfrrppoBAAXtiHCKOtf, cum, bcahkato h np’bAOcpAro Aam^ahaP^ bocboa^- A*bat rocnOACTBO mh cîe nOBeA’feme tochoactba mh Gabch ct»c chhobh ch, eAtitţeAt www.dacoromanica.ro 419 Eortf a*ct, iaKO>Ke a* Mtf ecT tf KorrtMeA aba TWaocîc bt>ca, cahka ce xrer M3BpATM wt nocB^AeXi noHe>Ke w ecT notoriu Gaba cTe smue pcmcha wmhha WT HA T^AOC'6 3A >K6 Aa A'tf COT WMHHtf IIpHBOlO, A^A U,AAAnH, CHHtf II,AAAnHB, AHengetf XApBATOB CTApii, CB AX, BApţ 6AHKA CC XTCT H3BpATH WT nOAW H WT LU^M H WT BOA H WT CeAAAHLpe H WT nO BT»C XOTApWM, nOHOKC W 6CT nOKis'nHA >KSYlAH XApBAT _B6A CTOAHHK WT HAA U,AAAI1H, CHHtf U^AAAIIH, 3A ^A *CnpH rOTOBH, AAH *B ACnpH CpeEpeHH, A AP^re *B ACnpH HWBLţH. H npoAAAOme cam IţAAAnn wr cbocm A°Kpo boaio h ct»c 3HAHie bt»ccm MereiawoM h wt npeA rocnOACTBA mh. H Aa CH 3HA6T XOTApis'A IIpHEOWAOB: WT KT» C6A0 H3B0ptfA, nO ntfT VHreHHAWp, H WT T^IA, WT K^AC pA3A€AHT KOAHHKis'A IIpHEOIOA^H Wz TOp H WT TtflA, HA Aii'HKT», nO WEpAlŢÎ AA3tfpHA0p WT TOp H WT TVe, HA BAA'fe, B0A6HHL(A XApBATOB CTApH H WT TtflA, WT KOAHHKtfA IIpHEOWAOB, K^AC C6 PA3ACAHT, wt ntfr VnrenHAwp, ao E^kob h wt tVia, no nfcV VHreHHAwp, a° CTApA KAM6H, K^Ae CC C^T tfCTp’feqiHT CT»C VnreHH XOTApi». Gero pAA’i, A*A0X [aaA°x] h rocnOACTso mh nOMTeHHOMtf npABHTCAto rocnOACTBA MH Kb’nAHfa’ Xapbatwb CTOAHHK H CHHOBH ero, lAKOî+Ce A* 6CT cie BHUie peMCHH WMHHC Bl» WMHHtf H Bl» WXAE^, hhm h chhobom eMtf H BH^KOM H npCBHOMCTOM H H6 WT K0T0/K6 HenOKOA'feEHMO, nO peM rocnOACTBA mh. Geace h cseAeTHAie nocTABAeeM rocnOACTso mh: actfnAH A/lnTpe bcahkh ABOpHHK H actfnAH MHpOCAAB BCAHKH AWrWcjjCT H ^MHTptf B€A CnATAp H GTAH KOMHC H KoCTAHAHH BCA BHCTIiap H XApBAT CTOAHHK H TOHl^'fe B€A neXApHHK H actfnAH GTOHKA BeA nOCT€AHHK. HcnpABHHK, A/lHTpe B€A ABOpHHK. IIhcax A3, A/lAH-fe Awrwer wr A/lHpowH, M-fecet^A HOeMBpie k» A«»nh> BT» A'tT ^3rÎH. t îw AU’xH'b bwcbwaa, mhaoctiio eoskîio rocnOAHHi». www.dacoromanica.ro 421 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat marele stolnic şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Priboîu, toată partea lui Ţalapi, fiul lui Ţalapi, nepotul lui Harvat cel bătrân, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatră şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o jupanul Harvat marele stolnic de la Ţalapi, fiul lui Ţalapi, pentru 4 000 aspri gata, însă 2 000 aspri de argint, iar celelalte 2 000 aspri bani. Şi a vândut însuşi Ţalapi de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. Şi să se ştie hotarul Priboiului: dinspre satul Izvorul, pe drumul Unghenilor, şi de aci, de unde se desparte Colnicul Priboiului din sus şi de aci, la luncă, pe obraţele lazurilor din sus şi de aci, la vale, la fântâna lui Harvat cel bătrân şi de aci, din Colnicul Priboiului, unde se desparte din drumul Unghenilor, până la Bucov şi de aci pe drumul Unghenilor până la piatra veche, unde se întâlneşte cu Unghenii în hotar. De aceia, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupanului Harvat stolnicul şi fiilor lui, ca să-i fie aceste mai sus zise ocine de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitreamare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru mare spătar şi Stan comis şi Costandin mare vistier şi Harvat stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Mitre mare vornic. Am scris eu, Manea logofătul din Miroşi, luna noiembrie 26 zile, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, L/5. Orig., hârtie (26,5 x 40), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 429-430. 263 1579 (7088) noiembrie 28, Bucureşti t Mhaoct'uo Eoatfeto, Iw MnxH'fe bO€boaa n rocnOAnm» bt»coh 3€a\ac tfrrppoBAAx'itiCKOe, cuht» seAHKAro h np^oeparo Aa6|ahaP^ bocboaa. $,abat (rocnOACTBO a\h c'f)to noBeAeHie rocnOACTBA a\h cb^tom^ n eokcctbhoa^ MOHACTtip rAATOACMA GB'feTAA TpOHLVt, H3A&A WT EtfKtfpeiţiH, IAK02KC Aa A\tf 6CT C6A0 KHCCA'fentfA BT»C H CT»C BT.C'fex X0TAP' H AA C6 3HA6T XOTAp^A: WT KT» C€A0 MApOTHH, WT B0AA A^HABA HA A flAOnH, WT TtflA EpOA BOA'iHMUeB H IIhckS’a Aak^awb n ropn»H6A h PtpAHntf h Et»uihkVha, wt tVia, no ntfr B0A6HHH6B AW HepHT.A'feCAJ H WT KT» BApOlU KopHT»4€A: WT EpOA GtaWAOB, WT A^HAB A0 3AntUA MAHT6B H IIpHBAA^A NaH6B H rOprAHtf A'fenCB M no Ulnsm^A Kaah^awb AakS’a Hahob, wt Ttfia a8^ kam6H€ n ao bcahkh AP^A\ KopHT»H6AtfAOB. 3AH6K6 TA CT»Al nOKtfnnA TOCnOACTEO A\n WT EOA'fepnH 422 www.dacoromanica.ro rocnoACTBA mh Gtahko nocTeAHHK, cmttf TVaop ghb bea Awrvw^eT 3a *m Acnpn roTOBH cpeepeHH. H npOAAA ecr Gtahko nocTeAHHK wt csoe Aospo BOAIO H CT.C 3HAHIE BT.C'feM MerîlAUJOM H GOA’fepWM rOCnOACTBA MH. A noTOM, kt»aa ecT gha npH a^hh noKOHHAro nerpAuiKOB boeboaa hmaa ecT npts’ TVaop Awrwcjier ct»c Baaaya bea kwmhc h ct»c jkS’hahhl^a ero KepA pAA'f BHLU6 peMEHe xotaP- H chue np’feuie Baaaya kwmhc h >K^nAHHi^A ero KepA, kako ta ecr npHTecH^A >K^nAH T^wp Awru>4>eT ct»c xotapom. Bt. TOM, IleTpAUJKO B06B0AA TA6AAA eCT TOCnOACTBO eMtf no npABA^ H A*A 6CT BaAA^AWB KOMHC 3AKOH b'i GOA'fepH, Tepe CfcV XOTApHCAAH H npHCeAHUie CTApH XOTApe. A noTOM, TVaop AwrvweT ^3hmaa ecr 3akoh haa 3akoh Baaayawk KWMHC KA EOA'fepH H H3BpAUIE CT.C HHXHE A^C H ^3«MAAH CfcV XOTApe H nOCTABHAH CfcV TA6 C^T GHW CTApH XOTApe WT np’fettAe Bp’feMe. H WCTAA eCT Baaa^a b€a kwmhc h TK^nAHHL^A ero KepA wt 3akoh wt npeA noKOHHAro IleTpAuiKO soesoAA. A noTOM, noKtfnnA ct»m rocnoACTBO a\h snuie p’fcx ceAo KeceAeiţtfA wt Gtahko nocTeAHHK, chht» T^Aop Awrwcf>eT pAA'f ivfeNO eîke ecT snuie peneH^. A GOA'fepHH TOCnOACTBA MH BeHTHAT» nocTeAHHK WT KopH1»[vfcHH nAAKAA C6 ecT npeA rocnoACTBA mh 3a kphboctYio, noHe>Ke Mtf ect npnTecH^A xOTAptAe ceAOs MapothhS’awb ct»c xotapt»ae Knc'feAeiţtfAWB. A tem, rocnoACTBO mh rA€AAX H c^a'i' no npABAtf h no 3akoh, ct»c bt»ch npABnreAYe rocnoACTBA mh h nocAAA rocnoACTBO mh noMTeHHOMtf npABHTeAio rocnoACTBA mh tk^hah Xapbat BEA CTOAHHK, Tepe ECT CT>GHpAA TEX KA GOA'fepH WT npH A*»HH noKOHHAro IleTpAUJKO BOEBOAA- H X0Amam C^T TCX KA EOA'fepH H nOCTABHAH Cfc¥ BHUIE peneHe seA'fere no xOTAp, kako cfcV ooctabhah h a<»hh IleTpAUiKOB boeboaa HAH WT np'feîKAe Bp'feMe. H WCTAlUe BeHTHAT» nOCTEAHHK WT 3AKOH H WT npeA rocnoACTBA mh. Oero paaY, AA(AOX ct»m h rocnoACTBO mh) CK'feT’fcH, GOJKeCTBfrfen mohacthp, (e>Ke snuie) pemeha, raKOKe aa ect ceao KnceAeLţtfA bt»c h ct»c bt.c^x XOTApT. WXAGT. H BT. fc’Kp’fenAeHl'e H HE WT KOrOXCe HenOKOA'feGHM^, no WpH3M^ rocnoACTBA mh. G(e>Ke) h CBeAn’reAYe nocTABA’feeM rocnoACTBO mh: actfnAH MnTpTfe beahkh ABOpHHK H ÎK^nAH .MupOCAAB BEAHKH AWrWcjieT H A^’A'H’rP^’ BEA CnATAp H Koctahahh bhctYjap h Gtah kwmhc h Xapbat ctoahhk h Tom^t neXApHHK h GtOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, MHTp’fe B6A ABOpHHK. H A3, Bat.k^a nones NTfertfAOB, eace 10 hahhcax bt. ctoahh rpAAY B^K^peijJH, M'feceL^A HoeMspYe kîî abhh h wt CT»3AAn’te MnpA ao cero nncAHYe BT» A*feT ^3rÎH. t îw MnxH'fe bwebwaa, mhaoctYw goîkYio rocnOAfim». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă (domnia mea) această poruncă a www.dacoromanica.ro 423 domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Sfânta Troiţă, din jos de Bucureşti, ca să-i fie satul Chiseleţul tot şi cu tot hotarul. Şi să se ştie hotarul: dinspre satul Marotin, din apa Dunării la 4 plopi, de aci în vadul morii şi în Piscul Lacului şi în Gorgănel şi în Gârliţa şi în Băşicuţa, de aci pe drumul morii până în Cemăleasa; şi dinspre oraşul Comăţel, din vadul lui Staiul, de la Dunăre până în Zapşa lui Manta şi în Privalul lui Nan şi în Gorganul lui Leţea şi pe Şiviţa Cadiului în Lacul lui Nan, de aci la două pietre şi până în drumul cel mare al Comăţelului. Pentru că am cumpărat domnia mea de la boierul domniei mele Staico postelnicul, fiul lui Tudor fost mare logofăt, pentru 40 000 aspri de argint gata. Şi a vândut Staico postelnicul de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi boierilor domniei mele. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Petraşco voievod, a avut pâră Tudor logofătul cu Vladul marele comis şi cu jupani ţa lui, Chera, pentru mai sus zisul hotar. Şi aşa pâra Vladul comisul şi jupaniţa lui, Chera, că i-a cotropit Tudor logofătul cu hotarul. întru aceasta, Petraşco voievod a cercetat domnia lui după dreptate şi i-a dat lui Vlad comisul lege 12 boieri, de au hotărât şi au aşezat vechile hotare. Iar apoi, Tudor logofătul a luat lege peste legea lui Vlad comisul 24 de boieri şi au ales cu sufletele lor şi au mutat hotarele şi le-au pus unde au fost vechile hotare dinainte vreme. Şi a rămas Vladul marele comis şi jupaniţa lui, Chera, de lege dinaintea răposatului Petraşco voievod. Iar apoi, am cumpărat domnia mea mai sus zisul sat Chiseleţul de la Staico postelnicul, fiul lui Tudor logofătul pentru preţul care este mai sus zis. Iar boierul domniei mele Ventilă postelnicul din Comăţeni s-a plâns înaintea domniei mele de strâmbătate, pentru că i-au cotropit hotarăle satului Marotinul cu hotarăle Chiseleţului. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am trimis domnia mea pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Harvat marele stolnic, de a adunat pe acei 24 de boieri din zilele răposatului Petraşco voievod. Şi au umblat acei 24 de boieri şi au pus mai sus zisele semne pe hotar, cum le-au pus şi în zilele lui Petraşco voievod, mai dinainte vreme. Şi a rămas Ventilă postelnicul de lege şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat (şi domnia mea) sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, (care este mai sus) zisă, ca să-i fie satul Chiseleţul tot şi cu toate hotarăle ohabă şi de întărire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru mare spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea marele vornic. Şi eu, Vâlcul al popii Neagul, care am scris în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 28 zile şi de la facerea lumii până la această scriere în anul 7088 (1579). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., Fond. Oteteleşanu, Wl. Orig., perg. (37 x 30), rupt pecete timbrată. Cu două traduceri de la mijlocul veacului al XVHl-lea; altă traducere ibidem, ms. 256, f. 385-386. 424 www.dacoromanica.ro 264 1579 (7088) decembrie 1, Bucureşti f Mhaoctîw sojkiio, Iw MMXH’fc b06boaa m rocno^mn» sicoe 36ma6 VrrppoBAAx'mCKOe, cmhb bgamkatO m np'feAOKpAro Aam^ahaP^ bobboaa. Aabat rocnOACTBA mm cYw noBeA'femio rocnOACTBA mm CB’fe'rfeM m^hactmp wt ToBopA, 30B6MAT0 XP4^ CB'tTM tfcn6HMe, IAK05K6 A4 M# 6CT WMMHtf Grp'bMEA WT A6A CMHOBM Il,AAAmweB, HA MM6 EApstfA WT iVbHIjeLJJM M Nerpe WT E^Hei^JM, nonele w 6CT nOKtfnMA wnţtf Aahmma epMOHAx wt cb^sta m^hactmp wt TOBOpA WT HA CMHOBM Il,AAAnMW6B, HA HM6 WT HA EApK^A WT AT»H(ieLJJM M WT ha Herpe wt E'tHeLjjM 3A ^K^n]r ACnpn totobm. H npOAAAOX CMHOBM U,a(aa)[1MW6B BMUie nMCAHM WT CBOMM AOBpOM BOAIO m ct»c ^3HAHYe BTi»cTfex MerîiamoM wt rop m wt aoa m wt npeA TOCnOACTBA MM. Gero PaaY, A4A°X m rocnOACTBA mm CB’fe'rfeM m^hactmp wt TosopA, iakotks AA M# 6CT WHMHtf M BT» WXABHMM M H6 WT K0r0?K6 HenOKOA'feBMMO, n0pM3M0 rocnOACTBA mm. Ge>Ke CBeA’fe'reAio nocTABA’feeM rocnOACTBA mm: *;tfnAH VWMTp’fe b6amkm6 ABOpHMK M >K^nAH MtipOCAAB B6AMKM6 AOrOc^eT M A^MMTp^ CnATAp M KOCTAHAMH BMCTMAp M GTAH KOMMC M XApBAT CTOAHMK M TOHl^'fe neXApHMK M GtOMKA B6A nOCT6AHMK. HenpABHMK, MMpOCAAB B6AMKM AWrWc^eT. H A3, EApE^ MAAM AHfAK, MCnMCAX BT» CTOAHM rpAA E^K^peLjJM, M’feceiţA A6K6MBpYe ..-1 AbHM M T6K^4JArO A’feTOM WT 4lAAMA AC HMH’fe BT» A’feT *3nH. f lw MYxH’fe sweswAA, mmaoctYio eOîkYio rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domna a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Govora, numită hramul sfintei uspenii, ca să-i fie ocină la Strâmba, din partea fiilor lui Ţalapi, anume Barbul din Lăngeşti şi Negre din Băneşti, pentru că a cumpărat părintele Daniil ieromonahul de la sfânta mănăstire de la Govora, de la fiii lui Ţalapi, anume Barbul din Lăngeşti şi de la Negre din Băneşti, pentru 23 700 aspri gata. Şi au vândut mai sus scrişii fii ai lui Ţalapi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Govora, ca să-i fie ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Barbu, diacul cel mic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie (l)1, în anul 7088 (1579). t Io^Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aih. St Buc., S. I., nr. 1 140 (M-rea Govora, X/5). Orig., perg. (28 x 40,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1797; alte traduceri, ibidem, ms. 234, f. 200v-201, 447, f. 205 (cu văleatul 7058) şi 463, f. 34 (cu data decembrie 1). EDIŢII. Trad. DIR, B, 431-432. Facs. Ibidem, 607. 1 Loc rupt; data după ms. 463. www.dacoromanica.ro 425 265 1579 (7088) decembrie 2, Bucureşti f MmaoctYio eojkYcio, Iw fl/lHXH'fe bO€boaa m rocnOAHHT. bt.com 3Cmac yrrppoBAAx'iMCKOio, cmht» bcahkato h np'feAOspAro Aam^ahap^ bocsoa^- Aabat rocnOACTBO mm cYw nOBCA'feHYe rocnOACTB mh noMTeHHOMtf npABHTCAio rOCnOACTBA MM adftlAH MHTp’fe BCAHKH ABOpHMK H CT» CHHOBH CM [ch], eAHLţH hm Eon. aaCt. raKOîKe a* m# cct wMHHtf ti Goyxapha, aca actfnAHHLţeB Gtahkt»b H A€A >K^nAHHlţ6B PaACB BT.CA, BApe CAHKA CC X*1^ H3BpATH WT nOCE^A'l M’fecTOB, nOHeace np'iHAOiiie camh îk^rahmi^a Gtahka m ceCTpA cm, a&nAHHLţA Paaa, Tepe AAA°we n nOEpATHUie h rokaohhui6 roaobmho wt hhxhom aca 3a WHHHtf VOT ROCB^a'i' M'feCTO ROMTeHHOM^ npABHTCAW rOCnOACTBA mm, >k^rahob A/lMTp’fe BCAHKH ABOpHHK, WT HHXHCM AOBpOBOAlO, A AP^rA nOAOBMHO, WH €CT ROK^RMA tttfnAH A/lHTp'fe B6AMKM ABOpHHK WT HAA ÎK^nAHMl^A GTAHKA M WT CCCTpA CM PAAA 3A y.n CpCBpCHH ACRpH. H RAK A* M.ti CCT îkVrAHOB MHTpeB BCAHKH ABOpHMK WMHHtf ti GOyXApHA ACA ÎK^RAHMl^CB GTAHKT.B M 2KtfRAHHlţ€B PAA6B, KAA^repM(4C)M BT.CA, BApC KOAMKA CC XTCT H3BpAT WT nOCB^A'l M'feCTO, nOHeîKe np'i'MAOLue camm tk^rahmi^a Gtahka h >k^rahhi^a Paaa KAAtfrepniţeM ti RpeA rocROACTBO mm, ec3 hm eAH* chaoct'iio, xepe am01116 n nOKAOHHuie nOMTeHHOMS’ npABHTCAW rOCnOACTBA MM ÎK^RAH MHTp'fe BCAHKH ABOpHHK ROAOBMHO WT HHXHOM (ACAO) 3A HHXHOCM A^BpOSOAiO, A AP^rA nOAOBMHO, WH CCT nOKtfnHA JK^nAH MHTp'fe BeAHKH ABOpHHK WT HAA ÎKtfnAHHlţA [m WT ha ^nAHHL^A] Gtahka m Paaa KAAfc’repHLţCM 3A Acnpn cpeBpeHH. H npoAAAOiue m nOKAOHHiiie Tex actfnAHHtţe BHiue rhcahh taia bhiiic peMCHA ACAM 3A WMHHtf WT HMXHCM AOBpOBOAW M CT.C ^3HAHYe B'tC'feM MCrYlAliJOM WT WKpT»CTT. M'feCTO H CT.C ^3HAHYe B'tC'feM AB0pA rOCnOACTBA MH H WT npCA rocnOACTBA mm. Tcm paaY, aaA°X m rocnOACTBO mm nOMTCHHOMtf npABHTCAio rocnOACTBA MH HctfnAH MMTp'fe B6AHKH ABOpHHK, IAK0JKC A* M^ CCT WMHHtf BT. WXABtf, CM# H CHHOBOM eMti M BH^KOM H np'feBH^MMTOM MM M HM WT KOrOîKC HCnOKOA'feBHMO, no wpn3M0 rocnOACTBA mm. G«KC H CBCACTCAIO ROCTABA'fex rocnOACTBA mm: XctfnAH 4.0BpOMMp BMB BCAMKM BAH KpAACBCKH H *tfnAH APArO‘WMP BMK BCAMKH AB0pHHK M tttfnAH IBALUKO BHB B€AMKH ABCpHHK H *tfnAH fliUtTp'fe BCAMKH ABOpHHK H actfnAH MHpOCAAB BCAMKH AWrW<ţ>CT H *tfnAH BCAMKM CnATAp H ÎK^nAH KOCTAHAHH BCAMKH BHCTYlAp H ÎK^VlAH GtAH B€A KOMHC M X Ap BAT BCA CTOAHMK H rOH4'fe BCA neXApHHK H /K^VlAH GtOMKA BCAMKH nOCTCAHHK. HcnpABHMK, MHpOCAAB BCAMKH AWrW<ţ>CT. H A3 HcnMCAX, Hck^ama Awrw<|>eT, bt» ahbhuh rpAAY rAAroACMHe E^K^peLţJHM, M’feCeiţA ACKCMBpYe B A^HM M TCKtflţiHM A'feTOM WT A^AMA A0 HHH'fe, BT. A'feT *3nH. t Kw MYxH’fe bwcbwa^, mhaoctYio goîkYkj roCnOAHHB. 426 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domna a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vornic şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Suhama partea jupaniţei Stanca şi partea jupaniţei Rada toată, oricât se va alege de peste tot locul, pentru că au venit singure jupaniţa Stanca şi cu sora sa, jupaniţa Rada, de au dat şi au înfrăţit şi au închinat jumătate din partea lor de ocină de peste tot locul cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic, de a lor bunăvoie, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o jupan Mitrea marele vornic de la jupaniţa Stanca şi de la sora sa, Rada, pentru 8 000 aspri de argint. Şi iar să fie jupanului Mitrea marele vornic ocină la Suhama, toată partea jupaniţei Stanca şi a jupaniţei Rada, călugăriţele, oricât se va alege de peste tot locul, pentru că au venit singure jupaniţa Stanca şi jupaniţa Rada, călugăriţele, dinaintea domniei mele, fără nici o silă, de au dat şi au închinat cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic, jumătate din (partea) lor, de a lor bunăvoie, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o jupan Mitrea marele vornic de la jupaniţa [şi de la jupaniţa] Stanca şi Rada, călugăriţele, pentru 16 000 aspri de argint. Şi au vândut şi au închinat acele jupaniţe mai sus scrise acele mai sus zise părţi de ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi cu ştirea întregii curţi a domniţi mele şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele jupan Mitrea marele vornic, ca să-i fie ocina de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Dumitru mare spătar şi jupan Costandin mare vistier şi jupan Stan mare comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Neculcea logofătul, am scris în minunata cetate numită Bucureşti, luna decembrie 2 zile şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arfa. St. Buc., S. I., nr. 1 135 (Ep. Buzău, LXXXVI/5). Orig.. perg. (31,5 x 41), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere, ibidem, ms. 172, f. 526. EDIŢII. Trad. DIR, B, 432-433. Facs. ibidem, 608 266 1579 (7088) decembrie 4, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, eu Mihnea voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alixandru voivod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii m61e cinstitului dregătorului domnii m6(le) jupân Pârvul marele clucer şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui moşii satul Perişorul tot, cu tot hotarul. Pentru că acestu mai sus zis satu Perişorul au fost de moştenire a 427 www.dacoromanica.ro lui Matei, fratele lui Vâlsan din Caracal. Iar după aciae, răposatul jupân Stepan, ce au fost mare clucer, el au cumpăraţii o jumătate din sat din Perişor de la jupâneasa Maria, fata lui Matei, drept 8 000 de aspri de argintii gata şi drepţii un leagăn dă Braşov, preţul lui au fost drept 4 000 de aspri şi cai albi 6, preţul lor au fost 3 000 de aspri şi 1 dulamă de zarpa şi cu zasteghini, preţul ei au fost drepţii 4 300 de aspri. Şi au vânduţii jupâneasa Mărie această jumătate de satu de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturoru megişilor, ca să fie cinstitului dregătorului domnii mele jupân Pârvul mare clucer. Şi altă jumătate de satu de la Vâlsanu toată, pentru că au cumpărat-o jupân Stepan ce au fost mare clucer de la feciorii lui Vâlsan, anume Danciul şi Radul şi Datco postelnicul, dreptu un caftan de zarpa, preţul lui au fost drept 100 de florinţi şi dreptu o măntie de cofterie cu jderi, preţul ei au fost dreptu 3 000 de aspri şi dreptu o abăioară de sârmă, dreptu 2 500 dă aspri şi dreptu un cal bunu, turcescu, drept 50 de florinţi. Şi încă au şi mai înfrăţit pe jupân Stepan ce au fost mare clucer feciorii lui Vâlsan, ce s-au zis mai sus, pe o jumătate de satu den Perişori dinnainte răposatului părintelui domnii m61e. Şi au vândut şi s-au şi înfrăţit aceşti boeri ce s-au numit mai sus de a lor bunăvoie, fără de nici o silă. Şi iar să fie cinstitului dregătorului domnii mele, jupân Pârvul marele clucer şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fip lui un sălaş de ţigani, anume Lăzan cu ţiganca lui, anume Drăgana şi cu copiii lor, pentru că aceşti mai sus zişi ţigani au fost de moştenire al boiarului domnii m61e, jupân Vintilă postelnicul, feciorul Stancului Bengăi şi al jupânesii Capiii. Ci au dat şi au dăruit jupân Vintilă postelnicul pre jupân Pârvul marele clucer cu acest zis mai sus sălaş dă ţigani, când au făcut frăţiia, şi au intrat în sfânta biserică, de au făcut frăţie. Iar jupânul Pârvul marele clucer, el au dăruit pe jupân Vintilă postelnicul cu o măntie de cofterie şi cu un păhar de argintă mare, ungurescu. Dreptu aciia, am datu şi domnia mea dregătorului domnii m61e jupân Pârvul marele clucer şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor ce s-au zis mai sus, satul Perişorii tot şi ţiganii ce s-au zis mai sus întru moştenire şi ohamnicia şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni să fie neclătită, peste zisa domnii m61e. Că iată şi mărturii am pus domnii mea: jupân Mitre marele vornic şi jupân Miroslav marele logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvatu stolnic şi Gonţe păhamic şi Stoica marele postelnic. Pisah Ştefan logofătul în scaunul Bucureştilor, dichemvrie 4 dni, leat 7088 <1579). Alta. SL Buc., Condica m-rii Bucovăţ, nr. 722, f. 378v-379v. Copie după traducere. 267 1579 (7088) decembrie 4, Bucureşti Sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Sfânta Troiţă, den jos de Bucureşti, ca să-i fie satul Cheseletul tot, şi cu tot hotarul. Şi semnile hotarălor să să ştie: de cătră satul Marotinul, den apa Dunării, la cei 4 plopi şi de acolea până în 428 www.dacoromanica.ro vadul morii şi până în Piscul Lacului şi până în Gorgănele şi până în Gârliţă şi până în Băşicuţă şi de acolea, pe calea morii, până în Ciomoleasa; iar de către oraşul Comăţelul, den Vadul Staiului, den Dunăre, până în Japşa Mantei şi până în Privalul lui Nan şi până în Gorganul Leaţii şi până în Şuviţa Cadiiului, la Lacul lui Nan şi de acolea, până în cele doao pietri şi până în drumul cel mare al Comăţelului. Pentru că am cumpărat domniia mea de la Staico postelnicul, sin Tudor biv vel logofăt, drept 40 000 aspri de argintu gata. Şi au vândut Staico postelnicul de a sa bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi boiarilor domniei mdle. Iar după aceia, cându au fostu în zilile răposatului Pătraşco voevod, avut-au pâră Tudor logofătul cu Vladul vel comis şi cu jupâneasa lui, Chira, pentru aceste hotară ce scriu mai sus. Şi aşa pârâia Vladul comisul şi jupâneasa lui, Chira, cum că au înpresurat.jupân Tudor logofătul cu hotarul. Deci Pătraşco voevod au căutat dupe dreptate şi au dat Vladului comisul lege cu 12 boiari, de au hotărât şi au mutat hotarăle cele bătrâne. Iar după aceia, Tudor logofătul au luat lege piste legea Vladului comisul, 24 boiari. Şi au umblat şi au căutat acei 24 de boiari şi au ales cu ale lor suflete şi au luat hotarăle şi le-au pus pe unde au fostu hotarăle cele vechi, mai denainte vrdme. Şi au rămas Vladul vel comis şi jupâneasa lui, Chira, de lege denaintea lui Pătraşco vodă. Dupe aceia, am cumpărat domniia mea acestu sat ce scrie mai sus, Chiselet, de la Staico postelnicul, feciorul lui Tudor logofătul, în preţul ce scrie mai sus. Iar boiariul domniei m61e Vintilă postelnicul de la Comăţel plânsu-s-au înnaintea domniei m61e de strâmbătate, cum că i-ar fi înpresurat hotarăle Marotinului cu hotarăle Chiseletului. Drept aceia, domniia mea şi am judecat pe dreptate, cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele şi am trimis domniia mea pre boiariul domniei mele jupan Harvat vel stolnic de au strânsu cei 24 de boiari, care au fostu în zilile răposatului Pătraşco voevod şi au umblat aceşti 24 de boiari şi au pus semnile şi hotarăle cum au fostu puse şi în zilile lui Pătraşco voevod, înnaintea domniei mdle. Şi aşa au rămas Vintilă postelnecul de lege înnaintea domnii mele. Pentru aceia, am dat domniia mea sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce scrie mai sus, ca să aibă a ţinea satul Chiseletul şi cu tot hotarul şi de nimeni strămutat să nu fie dupe porunca domniei m61e. Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Mitrea velichii vornic i jupan Miroslav velichii logofăt i Dumitru spatar i Costandin vel vistier i Stan comis i Hristea1 stolnic i Gheţea2 pehamic i Stoica (postelnic). S-au scris în scaunul Bucureştilor, dichemvrie 4 dni, 7088 (1579). Arh. St Buc., Doc. istorice, MDCL/17. Copie din sec. XVIII după traducere. Un document identic cu data 28 noiembrie 1579. 1 în loc de: Stan. 2 în loc de: Gonţea. 429 www.dacoromanica.ro 268 (1579) decembrie 12, Bucureşti t MttAOCT'ieiO BOJKl'eiO, Iw MHXH'fe BOCBOAA H rOCnOAHHT» BT»COIO 36MAC VrppOBAAx'iHCKOe, chhS’ BCAHKAro h np'kAOGPAro AaM^AHAP^ B 06 BOA a. Ăabat rocnoACTBO a\h c'iio noBeA'feH'ie rocnoACTBO mm cB'feT’fen h BO>KecTT»BeH'ie MOHACTHptf 30B6MAr0 KaT^aS’h, H^OKC 6CT XP*M CB'feTArO epApXA H MfOAOTBOpLţA HMK0AA6 A/lHpHAHKHHCKH, lAKOîKe A* 6CT WMHHS’ 6ÎK6 6CT WKpT»CTV CB’feTOMfc’ MOHACTHp. H xotapS’a a& ce [a* ce] 3ha6t: wt KpT»HrtfA Ilones, npea GS’xapha no BT» tfCTA Kol^IOAOB, npC3 rpT»AT», nO BT» BpT»XApe, npABC HA IlAOnn CT»C O0A3IH, npe3 ma'bîk'btV, boa a Ă^hab, a wt tVia, no A^hab rop, A^pn IlpHBAA^A Mah6b Bakapwa m no BeAHKtf rpHHAtf, no IHS’bt»hta, no tfnAinS’ lAptfAOB, npC3 HHKHTHHH, BT» tfCTA KATAAS’WAOB. TOAHKO 6CT BAATA CB^TCH MOHACTHptf; H WT iVia, nO KATAAtflO tf TOp, A<>pH BT» VCTA IUS’BMl^eB, HA KT»UIMOApe H WT tVi», no in^BMl^A, AOpH A'GGA WT AP^A\. H CÎIO BHI1I6 peMCH^ WMHHtf BHA CCT XOTApHHK BOA'kpHH TOCnOACTBO MM KtflAH IAhAKH B6AHKH CA&K6p H CA^rA TOCnOACTBO MM GţAH AOrO^CT WT POT’feHM. 3AH6}K6 CCT MMAA CB’feTOMtf MOHACTHp TCÎKKO H H6B0AI0 WT BOA’fepHHA rOCnOACTBO MH OTOHKHLţA nOCTCAHHK H WT 3t»BABT» KA^MAp eqie H WT H'feKOC U'bAenH CTOAHHLţH, MTO 6CT AP'G’KAAH HA rpT»AT» Hlţie CCT HMAAA WT HHX npHTVcHeHÎe. A tcm wnitf eiVMen MApAApie h ct»c bt»ch KAAtfrep'ie wt CB’feTA MOHACTHp, WHH CfcV COpOMHT nO T6X BOA’fcpH BHUI6 nHCAHH npCA rocnOACTBO mh, a rocnoACTBO mh tacaax h ctyux no npAstf h no 3akohS’ EOJKIIO, CT» BT»CH nOMTCHHMH npABHTeAie rocnoACTBO MH H A*A CT.M TOCnOACTBO MH BT»CH KOMATH CB’feTOMO MOHACTHpS’. A noTOM, Tex B0ATfepH BHiue nHCAHH, whh hh*6 tako hc x0l4JH'r A* ce WCTABHT, HS’ nAKH 6CT npHHAHT npCA TOCnOACTBO MH Tepe CC CfcV CT»np€AH CT»C er^MCH KpMOHAX A/lApAApie PAA'i tac BHUJe nHCAHH KOMATe. A rocnoACTBO MH CT»M A*A GtOHKHI^CB nOCTCAHHK H 3'BBABT» KA^MAp H CT»C CTOAHHL^Ve MTO CCT AP'B^AA rp'BAA 3AK0H Bl BOA'fepH A* 3AKA6T. A WHH HHKAK0K6 HC BT»3MOrOLU6 A* ce npHXBATHT WT 3AK0H, Htf CfcV WCTAAH WT 3AK0H WT npeA rocnoACTBO mh. A noTOM, rocnoACTBO mh bcama cmo ct»motpha A0BPei ct»c bt»ch nOMhTCHHMH npABHTeAie rocnoACTBO MH H nOCAAA TOCnOACTBA MH BOATfepHHS’ rocnoACTBO mh IAhakh CAtfacep h Gtah Aorocţier wt PotHîhh h ct» aobPh aioac wt okoao mcctob, Tepe cct xotaphcaah tcx x0TApe BHuie hhcahh wt KT» KT»LUMOApe H WT KT» (Kk’pMT»),rtfpT» H WT Aoa WT KT» KaT»TCI4JH CT» BOA'fe KAnAes cnATAp’feces h chhS’ ero Bchthat» nocTeAHHK h A^iţiepA ero, A/lAp’iia, lAKO/Ke A* cWt S’XABT» CB’feTOMS’ MOHACTHpS’ WMHHS’ HeABHÎKHMS’ H 6M^ nOM’feHS’ BT» B’feKH ... PAAOBAHS’, WT HAA KOnAMH WT AP^ WT HA tfCTA IU^BHL^eB npAB HA BOA^ AprHLUOB, nO BCTXA nSV ti CTT»Antf KpT»MlOHOB, A°pn ^ BHHOrpAA IlT»m»pT»B h no TpHnKA boa* AprHLUOB h wt tVia ... a°Ph ^ boaVhhh£ 430 www.dacoromanica.ro Ea^CB WT KaT»TCLJJH, 4 WT KT» KaT»TCLJJH, nO MOHACTHpYCB, no Aw4 wt M6CT0 Aaecb, no KpT»nrtf Topnen, npAso ha IIt»pVa wt GneroM, a wt Ttfe, npAso ha ntfr IIt»... a wt Ttfia, npAso no nk*T, Aopn KpT»HrtfA. Toahko 6CT WMHHtf CBTfeT0A\S’ MOHACTHptf nO WKpT»CTV. Bl» TCAAHCC 6CT CCAO rHHA'feHYe h ct»c rpa^HHApn ct»c epoA'i 3A boaYhh4h h ct»c ahbaac wt ccho h ct»c BpAHHLţlH H CT»C BAATHIA. G$e\ &AA CCT CBrfeTrfeA\k’ MOHACTHptf CnATAp’kCA KAHA'fe H CHHT» €H, BeHTHAT» nOCTCAHHK, H A/lApHIA, TT»mYW A BCMHHH CCT A*A Pt»^A0B WT C6A0 WT r'HHA'feNHi ha HA\C tfpctf H AfoVltfA H ... AH H KOMAH &A CC npHXpAHHT WH CT»C t(cX BCMHHH). H nAK aaa ecr cb^tom^ MOHACTHptf b boaYhhlvi wt wmhhV KAT»TC4JHAoptf CT»C AHBAAC H CT»C EpAHHLJIH WKOAO BOAYHHLţCB, 3AHOKC cViO BHUie p(CMCHC) B0AHHH4 KS’nHA 6CT îK^nAH GTAH B6AHKH CnATAp WT HAA H'feKOe BCMHHH CA\tf WT C6A0 WT KaT»T641H 3A *B ACnpH CpespeHH, HA HMC Oap^A H BOHKO H Baaava h cljjh h aP^3h aP^hhh eAitf. H nAK ecT aaa cb^tom^ mohacthp^ A^p^A WT 4>p^VUliAHH CT»C MGA’feA CH H XpT»Ctf CT»C MCA'feA CH H B'bA’feHtf CT»C MCA'feA CH H IJtOpA CT»C MCA^A CH H O'icpA CT»C MCA’feA CH H Ep'BH'felO CT»C MCA’feA CH H TVa°P- H nAK aa ecT CB'feTCH A\OHACTHptf cgao AeCKonepeqjH ct»c baata h ct»c BpAHHqie H CT»C BHHOrpAA H CT»C BT»COX X°TApOA\ H AGA OTAHKOB nOCTCAHHK H WT Ak’nUIAHfc’A AGA KAnACB CnATApeCA H aga GtAHKOB nOCTCAHHK BT»C, A* B^a'i CB’feTOAttf MOHACTHptf, 3AHC>K6 cYlO BHU16 pCMCHA AGAOBC GtAHKOB nOCTCAHHK WT ÂGCKOncpeiţJH H WT A^nUIAH^A npOArfcHHA 6CT MOHACTHpA CT»C GtAHKO nOCTCAHHK, TCpC CCT AAA KAA^rcp'lC CCAO EpT»rT»pclJJH WT IIpAX(OBA) GtAHKOB, a GtAHKO, OH CCT AAA HerOBtf AGA 3A WMHHtf WT AGCKOnGpGipH H WT A^nUIAH^A, CT»C BT»C0A\ XOTApOA\ CB'feTOAltf MOHACTHp. H xoTAptfA 4.€CKonepeqiHAop wt kt» KopHHiţCA aa cg 3hact: no baata, ha GoAAtfuitfA ct»c ctVx^a h npe3 nOAio, ha n^A /Kha630B h no IlfoV aP^bcm ^ Ap^ai E^K^peqjHAop; a A^nuiAH^AOB xorAp wt kt» ET»pT»rAH aa ce 3hact: wt Ap^ai Ap^ctop^aob ^ BeAHKOro ToprAH h no AAT»rA Kaa\ch h npn ^ kamhh BOAÎHHMHI'c npeA n^T ET»pT»rAHOB ^ KaAAIHHI^C Kt»A0TC4JHM h no Kaaa'ihhi^c AltflUATOB ^ AaK^A EA'kH3CB. H nAK AA CCT CB'feTOM^s’ MOHACTHp^ CCAO Tt»0>KAHYc CT»C BAATA H CT»C BT»CHX XC'TApOAl H nOA^BHH. www.dacoromanica.ro 431 H nAK A* CCT CB'feTOMtf MOHACTHptf WT 4>T»CT»IAHH TpCTArO ACAO, A€A MOHAX'l€B MApYCB, WT no B^COM XOTApOM. H nAK A* CCT CB'feTOMtf MOHACTHptf WT A>1Hlţ6L(JH CAUA BHHOrpAA, A^A MOHAX'l'eB A/lApYeB H aga ApT»rHMOB nOCTCAHHK H ACA fjHHTHAOB GAM, 3AHC2KC CCT AAAH WHH CAMH WT HHXHHM AOEp° BOAW CB^TOM^ MOHACTHptf. H nHCAAH ce 6CT ST. Cb4»T0H H BCAHKIH nOM'feHHK H CLţJH MOHAxYlA MApîlA nOrpHEHAA C6 CCT BT» CB'feTOe MOHACTHptf. IIoHe>Ke c'i'w buluc pcMcne ccaa h wmhhc h Ai^nrAme ehah cfcV CTApe h npABe komatc noMTCHOMtf npABHTCAio rocnoACTBO mh actfnAH Gtah bcahkh CnATAp H 3A A'feAHH^ HîtfnAHHlţCH M# KAnACH WT WTC41. CH, actfnAH 'O’eWAOCl'e EAH KpAAIOBCKH, H WT A^A? CH, îKtfnAH N'ferOC BCAHKH A^OpHHK. Ta>KC, A*AH CfcV WHH H npHAOîKHAH CÎC BHU16 pCMCHC KOMATC, CCAA H BHHOrpAAC H BOACHHlţH H GAATC H MCTOAUie H AHBAAC H EpAHHLţlC H AlţHTAHH HA CBOHM CB'feTA MOHACTHptf, CÎKC C^Y CT^AAAH H CT»TBOpHAH WHH, TAArOACMArO VCTA KaTAaS’WB, XPAM CB'feTOM^’ HHKOAH, pAA'l CBOHM fitfuie H pOAÎTCAHH, WT npCA TOCnOACTBO mh h wt npeA wriţtf baaa'ikh Kyp GepAc|>HM h wTiţtf A^ahacYc enHCKtfn Etf30BCKH H WTlţtf A/VhxAHA PheHHMCCKH H WT npeA BT.C'feM GOA'fepHHH TOCnOACTBO MH, EHtY CM# BT» B'fe'tHOC BT.CnOMHHAHl'e H HHOKOM BT. nHLţjtf H BT» WCTpAEtf. Gero paa'i aaA°X h rocnoACTBO mh cb^tch eO/KCCtt»[b]bhic mohacthp^ WT KaT»TCL{JH, [AKOKC A* M# CCT WMHHtf BT» B'f.KH H HH WT KOrO H€nOTT»KHOB6HO, no wpH3Mtf TOCnOACTBA MH. Geme eo CBCAercAie nocTABA’hcM rocnoACTBO mh: actfnAH Îbaujko ehbuic B6AHKH ABOpHHK H JK^nAH MHTp'k B6AHKH ABOpHHK H /KfaYlAH MnpOCAAB B6AHKH AOro4>eT h Koctahamh bhct’iiap h AtfMHTptf CnATAp h Gtah KOMHC H XApBAT CTOAHHK H Toni^'k neXApHHK H GtOHKHI^A nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MnpOCAAB BCAHKH AOrOcţjCT,. H A3, OYepA, HAnHCAX BT» HACTOAHH rpAA E^K^peLţJH, M'kCClţA A^KCMBpYe bY A^HH, WT AaAMA AO CCA'fe TCK^LţlHM A'feTOM, BT. A'feT /3nA. f iw MYxH'fe BWCBWAA, MHAOCTYlO E0>kYC(O TOCnOAHHI». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Cătălui, unde este hramul sfântului ierarh şi făcătorul de minuni Nicolae al Mira Lichiei, ca să-i fie ocina care este împrejurul sfintei mănăstiri. Şi hotarul să se ştie: din Crângul Popii, peste Suhama, pe la Gura Coţuiului, peste gârlă, pe la vărhare, drept la Popii cu solzi, peste mlăjet, în apa Dunării, iar de aici, pe Dunăre în sus în Privalul lui Manea Văcariul şi pe Grindul Mare până la Şuvăita pe Coada Iarului, peste Nichitin în Gura Cătăluiului. Atâta este balta sfintei mănăstiri; iar de aici, pe Cătăluiu în sus, până în Gura Şuviţei, la Căşcioare şi de aici, pe Şuviţa, până la stejarul din drum. 432 www.dacoromanica.ro Şi la această mai sus zisă ocină a fost hotamic boierul domniei mele, jupanul Ianachi marele sluger şi sluga domniei mele Stan logofătul din Roteni. Pentru că au avut sfânta mănăstire greutate şi nevoie de la boierul domniei mele, Stoichiţă postelnicul şi de la Zăbavă clucerul, încă şi de la nişte gelepi stolnici, care au ţinut la gârlă încă a avut cotropire din partea lor. Iar întru aceasta, părintele egumen Mardarie şi cu toţi călugării din sfânta mănăstire, ei au sorocit pe acei boieri mai sus scrişi înaintea domniei mele. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea dumnezeiască, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri toate averile. Iar apoi, acei boieri mai sus scrişi, ei n-au vrut să se lase nici aşa, ci au venit iarăşi înaintea domniei mele, de s-au pârât cu egumenul ieromonah Mardarie pentru acele averi mai sus scrise. Iar domnia mea am dat lui Stoichiţă postelnicul şi lui Zăbavă clucerul şi cu stolnicii care au ţinut gârla lege 12 boieri, să jure. Iar ei nicicum nu au putut să se apuce de lege, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, domnia mea am socotit foarte bine cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am trimis domnia mea pe boierul domniei mele Ianachi sulgerul şi pe Stan logofătul din Roteni şi cu oameni buni dimprejurul locului, de au hotărnicit acele hotare mai sus scrise dinspre Căşcioare şi dinspre Curmătură şi din jos, dinspre Clăteşti, cu voia Caplei spătăreasa şi a fiului ei, Ventilă postelnicul şi a fiicei sale, Maria, ca să fie ohabă sfintei mănăstiri, ocină nemişcată, iar lui, pomană în veci... Radovanu, de la copacii din drum, de la Gura Şuviţei, drept la apa Argeşului pe drumul vechi la stâlpul lui Crăciun, până la via lui Păpără şi pe la Gripca, la apa Argeşului, şi de aici... până la moara lui Badea din Clăteşti, iar dinspre Clăteşti, pe la livada mănăstirii, pe din jos de locul Albei pe la Crângul Tomei, drept la Părul de la Spetoi, iar de aici, drept la drumul Pă..., iar de aci drept pe drum, până la Crângul. Atât este ocina sfintei mănăstiri împrejur. între acestea este satul Ghindenii şi cu grădinari, cu vaduri de moară şi cu livezi de fân ... şi cu branişte şi cu bălţi. Toate le-au dat sfintei mănăstiri Caplea spătăreasa şi fiul ei Ventilă postelnicul şi Maria, numai 4 vecini au dat lui Răul din sat din Ghindeni, anume Ursu şi Lupul şi... an şi Coman, ca să se hrănească el cu (acei vecini). Şi iar au dat sfintei mănăstiri 2 mori din ocina Clăteştilor cu livezile şi cu branişte dimprejurul morilor, pentru că jupan Stan marele spătar a cumpărat aceste mori mai sus zise cu 2 000 de aspri de argint, de la nişte vecini ai lui din sat din Clăteşti, anume Sarul şi Voico şi Vladul şi încă şi alţi cetaşi ai lor. Şi iar au dat sfintei mănăstiri loc de metoh la ocina Olteţului, (care se) numeşte la Neacşa şi cu vecinii de acolo. Şi iar au dat sfintei mănăstiri 3 mori în sat la Ulmeni cu locul dimprejurul morilor, cu livezi şi cu branişti. Şi iar au dat sfintei mănăstiri ţiganii anume: Bobişteanu cu sălaşul lui şi Florea cu sălaşul lui şi Gago cu sălaşul lui şi Gonţu cu sălaşul lui şi Tatalac cu sălaşul lui şi Tabaca cu sălaşul lui şi Pischinie cu sălaşul lui şi Stan cu sălaşul lui şi Costea cu sălaşul lui şi Vlaicul cu sălaşul lui şi Pătru cu sălaşul lui şi Copaci cu sălaşul lui şi Cuca cu sălaşul lui şi Stan faurul din Frumuşani cu sălaşul lui şi Hârsu cu sălaşul lui şi Văleanu cu sălaşul lui şi Giura cu sălaşul lui şi Fiera cu sălaşul lui şi Brăneiu cu sălaşul lui şi Tudor. www.dacoromanica.ro 433 Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri satul Descopereştii cu balta şi cu branişte şi cu via şi cu tot hotarul şi partea lui Staico postelnicul, şi din Lupşanul, partea Caplei spătăreasa şi partea lui Staico postelnicul toată, să fie sfintei mănăstiri, pentru că aceste părţi mai sus zise ale lui Staico postelnicul din Descopereşti şi din Lupşanul le-a schimbat mănăstirea cu Staico postelnicul, de au dat călugării satul Brăgăreştii din Prahova lui Staico, iat Staico a dat sfintei mănăstiri partea lui de ocină din Descopereşti şi din Lupşanul cu tot hotarul. Şi hotarul Descopereştilor dinspre Comăţel să se ştie: pe baltă, la Solduşul cu stuful şi peste câmp, la Puţul cu Fier şi pe Drumul Lemnelor în Drumul Bucureştilor, iar hotarul Lupşanului dinspre Bărăgan, să se ştie: din Drumul Dârstorului la Gorganul Mare şi pe Piatra Lungă şi pe lângă piatra de moară, peste Drumul Bărăganului, la Fântâna Căloteştilor şi pe la Fântâna lui Muşat, până la Lacul Blenzei. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri satul Găojani jumătate cu balta şi cu tot hotarul. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri a treia parte din Fâsăiani, partea monahiei Maria de peste tot hotarul. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri o vie din Dinţeşti, partea monahiei Maria şi partea lui Drăghici postelnicul şi partea lui Vintilă banul, pentru că le-au dat ei singuri, de bunăvoia lor, sfintei mănăstiri. Şi s-au scris în sfântul şi marele pomelnic şi încă monahia Maria s-a înmormântat în sfânta mănăstire. Pentru că aceste mai sus zise sate şi ocine şi ţigani au fost averi vechi şi drepte ale cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stan marele spătar şi de moştenire ale jupaniţei Iui, Caplea, de la părintele ei, jupan Teodosie ban al Craiovei şi de la bunicul său, jupan Neagoe marele vornic. Apoi au dat ei şi au dăruit aceste averi ale lor mai sus zise, sate şi vii şi mori şi bălţi şi metoaşe şi livezi şi branişte şi ţigani sfintei mănăstiri, pe care au zidit-o şi au făcut-o ei, numită Gura Cătăluiului, hramul sfântului Nicolae, pentru sufletul lor şi al părinţilor, dinaintea domniei mele şi dinaintea părintelui vlădică chir Serafim şi a părintelui Athanasie episcopul de Buzău şi a părintelui Mihail de Râmnic şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele, să le fie lor veşnică pomenire, iar călugărilor de hrană şi de trebuinţă. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri de la Clăteşti, ca să-i fie ocină în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată dar martori punem domnia mea: jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţa postelnic. Şi ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Fiera, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 12 zile, de la Adam până acum cursul în anul 7089 (1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 169 (m-rea Cotroceni, LIX/6). Orig., perg. (50 x 36), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1806; altă traducere, ibidem, ms. 692, f. 103-104. Văleatul greşit, datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 434-437. 434 www.dacoromanica.ro 269 1579 (7088) decembrie 15 f IIniiieK6 BT. NhK6H, A* EtfAST * TorA Atfuitf ct.c îtfAA n ct.c Api’A. IIakh kto xoLper wctabhx no mow tfcTpoenie, A WH A* CCT BAArOCAOBeHHO BT. LţApCTBO H6B6CH06, BT. R’feKH, AMHH. A hho a* H’fecT, npea mow peMenno. JBt. A’feT ^3?ni, nnCAHO M’fecei^A ^eKeMBpie ei" a*»hh. t Scrie jupan Stoica fost mare postelnic această carte a mea sfintei Episcopii din Buzău, că i-am făgăduit după moartea mea averile mele care sunt de hrană, jumătate să fie sfintei Episcopii, iar cealaltă jumătate să fie a fratelui meu, anume Drăgan. Iar biserica şi casele şi ocina din Modruzeşti şi din Crăpeşti, oricât se va alege, să fie la sfânta Episcopie, adică metoh. Şi biserica din Modruzeşti, ea să fie în mâna părintelui episcop chir Athanasie de Buzău. Şi eu am pus blestem, ca să-mi zacă oasele mele la sfânta Episcopie la Buzău, iar averile şi ocinele mele să fie la sfânta Episcopie, ca să fie pomenirea mea în vecii vecilor. Iar dacă cineva va strica această întocmire a mea, iar el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi sufletul lui să fie cu Iuda şi cu Arie. Iar cine va lăsa după aşezământul meu, iar el să fie binecuvântat în împărăţia cerească, în veci, amin. Iar altfel să nu fie, peste spusa mea. în anul 7088 (1579) s-a scris luna decembrie 15 zile. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 136 (Ep. Buzău, 1/2). Orig., hârtie (33 x 21), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1860; altă traducere, ibidem, ms. 172, f. lllv. EDIŢII. Trad. DIR, B, 437. Facs. Ibidem, 609. 270 1579 (7088) decembrie 19, Bucureşti Izvod după cartea Mihnii voevod, ce s-au scos de pe sârbie pe rumânie. Cu mila luji Dumnezeu, creştinul Mihnea voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi bunului Alixandru voievod. Dat-au domniia lui www.dacoromanica.ro 435 această învăţătură a domniei lui cridinciosului boiarinului domnii m£le jupan Staico postelnicul, sin Tudor logofătul, şi Barbului postelnicul, sinu Dragomir vistierul şi cu fraţii lor şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va dărui, pentru ca să fie lor satul Tărbăcdnii toţi, cu tot hotarul, pentru că acest satu fost-au mai dennainte vr6me cumpărat de Tudor logofătul şi de Dragomir vistierul de la Stoica Creţul de la Miroslăveşti şi de la fraţii lui, încă mai de demult, din zileli răposatului Vintilă voivod. Iar apoi, boiarii domnii mele ce sântu mai sus zişi tot au fost stăpânit ac6ste ocine şi acest satu, pân acum, în zilele domniei m61i. Iar când au fost acum, venit-au înnaintea divanului domnii m61e călugării ot sfânta mănăstire Golgotha, unde să ţine şi să prăznuiaşte hramul preobrijeniia gospoda Boga i spasa naşego Iisusa Hrista. Şi aşa au venit cu un hrisov şi cu nişte zapise ale Dragului stolnicul şi ale jupândsii lui, Măicana, şi au rădicat mare pâră asupra lui Staico postelnicul, sin Tudoru logofătul şi asupra Barbului postelnicul, sin Dragomir vistierul, zicând călugării ot Golgotha că această moşie şi selişte ce să chiamă Tărbăcdanii fost-a jumătate a Dragului stolnicul şi a jupândsei lui, Măicana, dată de Dragul stolnicul şi de jupâneasa lui, Măicana, jumătate de parte vândută de Dragul stolnicul şi jumătate închinată de jupâneasa lui la sfânta mănăstire Golgotha, după moartea ei, şi cu hrisovu şi cu zapise vechi de la mâna lui Tudor logofătul şi de la mâna lui Dragomir vistierul, de cumpărătoare, care au fost cumpărat această ocină mai de demult, încă din zilele răposatului Vintilă voivodu şi din zilili răposatului Alixandru voivod. Şi tot au fost stăpânit călugării această moşie cu bună pace, iar apoi, când au fost în zilele răposatului Alicsandru voivodu, fostu-s-au sculat jupan Stoico postelnicul, sin Tudor logofătul, şi cu Barbul postelnicul, sinu Dragomir vistierul, şi iar au fost înpresurat această moşie ce-i mai sus zisă, Tărbăcianii, jeluind Staico postelnicul şi Barbul postelnicul înnaintea domnii meii şi zicând cum că această ocină nu e vândută nici dată de Tudor logofătul nici de Dragomir vistierul, d iaste dată de altă rudenie a lor mai de departe. Iar domniia mea văzându aşa, iată că am dat poruncă să-şi aducă toţi zapisele de cumpărătoare de satul şi de moşiia Tărbăcianii, şi le-au adus, ca să căutăm şi să vedem cu toţi cridicioşii boiarii divanului domnii mdli pe lege şi pe dreptate, de cine au fost cumpărat acestu sat Tărbăceanii, fost-au cumpărat de Tudor logofătul, au de Dragomir vistierul, au iaste cumpărat de Dragul stolnicul, au de jupâneasa lui, Măicana. Şi aşa, tot au fost mari gâlceavă între dânşii. Iar domniia mea şi cu totţi cinstiţii boiarii divanului domnii mele văzând aşa, iată că am dat călugărilor ot Golgotha lige, ca să jure cu 12boiari, ca să jure cum că iaste cumpărată de Măicana jupâneasa, au de Dragul stolnicul, au iaste cumpărată de Tudor logofătul, tatăl lui Staico postelnic, au de Dragomir vistierul, tatul Barbului postelnicul. Şi aşa au jurat călugării ot Golgotha şi cu 12 boiari de pe înprejurul locului, care au ştiut semnele hotarălor, şi aşa au adus călugării ot Golgotha şi zapis vechi de danie şi de cumpărătoare de la Dragul stolnicul şi de la jupâneasa lui, Măicana. Dreptu aciia, domniia mea iată că am dat ca să-şi ţie călugării partea lor de ocină Tărbăcianii şi mult şi puţin. Şi simnili moşii: în lungu, pân în parii morii şi din jos pân la moşiia Ruptureanului, la Icoana, iar în lat, pân apa Praovii şi pă Lacul Onii jumătate, şi să înjugă moşiia cu moşiia Znagoveanului, pân la Coada Curcubeiului, la Lacul cu Plopii. Şi să-şi stăpânească călugării ocina cu bună pace şi în într-alt chip să nu fie peste zisa domnii mili. 436 www.dacoromamca.ro Iar apoi tricând multă vrimi, iar s-au sculat călugării ot Golgotha, de pâra pe Staico postelnicul şi pe Barbul postelnicul, zicând înnaintea domnii m61i călugării ot Golgotha că le-au luat vinitul moşii de mulţi ani. Iar domniia mea şi cu toţi cridincioşii boiari ai divanului i-au judecat şi i-au înpăcat, cum de acum nainte să-şi stăpânească călugării ot Golgotha moşiia ce-i mai sus zisă, Tărbăceanii, cu bună pace, di acum nainte, iar acişti boiari îş vor stăpâni1, unde vor avea alte moşii, cum că aciastă ocină s-au fost găsit vândută şi închinată mai dinnainte vr6me. Dreptu acdia, am pus domniia mea şi mărturii: pe jupan Mitrea vel vornic i Miroslav logofăt i jupan Dumitru vel spatar i jupan Costandin vel vistier i jupan Stan vel comis i Harvat vel stolnic i Gonţea vel pehamic i Stoica vel postelnic. Şi (ispravnic), Miroslav vel logofăt. Şi am scris această carte az Răzmiriţă logofăt, în vechiul oraş, în Bucureşti, meseţa dechemvrie 19 dni i tecuşti letom ot Adama do nine vă leat 7088 (1579). Arh. St. Buc., S.I. nr. 1 137 (M-rea Golgota, VII/2-3). Traducere din sec. XVIU, cu o copie; altă copie, Bibi. Acad., ms. 2071, f. 69 şi 94. EDIŢII: DIR, B, 438; A. G. Gheorghiu, Golgota. Pagini din istoria bisericii române, în “Glasul bisericii”, XXI (1962), nr. 3-4, p. 338-340. 1 Pasajul: „iar ... stăpâni” este scris deasupra rândului. 271 1579 (7088) decembrie 22, Bucureşti t MhaoctYw EOacYew, îu> MnxH’fc bocboaa h rocnoAHHi» socoti 36MAH ^rrppoBAAx'iHCKOe, chht» seAHKAro h nprkA°BPAr° AAHgAHAptf bocboa^- A^bat rocnoACTBO mh cYio noBeA’hme rocnoACTBA mh CAtfroB rocnoACTBA mh CYehw Avwrw4>eT h ci» chhobh ch, cahl^h hm Bon» a*ct, laKOace a* ecx wmhhV C6A0 M^Ul-ETeipH, ACA AT»tfAAT0B UIT PliCHnHHM H EpAT CMtf EaHOB H BpAT CM^ QaHMCB, BT»CA, BApe 6AHKA CC XTCT H3SpAT UIT nOCS^AC, UIT flOAlO H UIT Lll^M H UIT BOA, 3AHOK6 W CCT nOK^HHA GhbYW AWrUlcjjeT CtIA BHLU6 pCMBHA UIMHHtf UIT HA Ali^AAT 3A ^B ACtiptl CpeBpCHH, eLţlOBC UIT np« A*»HH nOKOHHATO pOAHTCAW rocnoACTBA MH H n0 B6AHKA TAAAHA. H npOA^A 6CT A.T»VaAT ACA CMif 3A UIMHHtf BHLLie p^X H A^A BpATHCM CH BHU1C (1HCAHH, 3AHOK6 10 CCT EHA nOKtfnHA A'bis'AAT aca bpathcm ch bhlhc iihcahh, ha hmc Eah h Qahma urr no np’fcatA6 Bp’hMe. A hho mccto 3a lu^m h uimhha wt haa Annos, uiha bct WCTAAA HenpOAAABHA UIT AH^ CCT nOKtfnHA GhbYW AUirUI^CT UIT HA EorAAH, AHencetf A^aa^ob 3a chh^ h urr MATepi» ero, H’hrA, 3A *a4> ACnpn rOTOBH. H npoAAA°uie Tex awaYc bhuic nnCAHH, tari bhiuc (peneHe uimhhc)1 urr HHXH0M Aoepo B0AW H CT»C tf3HAHYe (BT»CeM)‘ MerUAUlUIM UIT UIKTiCTT» H UIT npeA rocnoACTBA mh. 437 www.dacoromanica.ro Tcm pa^T, A^A^X H rocnoACTBA mh Chbiiowb Awru><})6T, raK0>Ke a* 6CT WMHHtf BT» WXAETi, 6Mtf H CHHOBOM H BH^KOM H fip’feBH^MHTOM HM H hh wt KOrOJKe HenOKOA’feEHM^’, no wpH3Mtf rocnoACTBA mh. Ce>Ke h CBeAeTeA'fe noCTABA’fex rocnoACTBA mh: >KtfriAH MnTp’fe B6ahka6 ABOpHHK H HîtfnAH MnpOCAAB B6AHKH AWrUkjieT H CnATAp H KOCTAHAHH B6A BHCTHlAp H GtAH KWMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHt^’t neXApHHK H actfriAH GtOHKA B6AHKH IlOCTeAHHK. HcnpABHHK, MnpOCAAB B6A AOrOtfjfeT. H A3, Hck^ama, HCnnCAX bt> rpAAV EfcWpetpH, M’fecetţA A^e^Bpie kb AEHH H T6K^4JHM A’fe’TH WT Aa*MA AO HHH’fe, Bl» A’feT y.ăî\t\. f îw Mi'xH'fe BweswAA, mhaoctiio eo>kTio rocnoAHHt». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Sibiiu logofătul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în satul Muşăteşti toată partea lui Lăudat din Răsipnici şi a fratelui său, a lui Ban şi a fratelui său, a lui Oancea, oricât se va alege de pretutindeni, din câmp şi din pădure şi din apă, pentru că a cumpărat-o Sibiiu logofătul această mai sus-zisă ocină de la Lăudat pentru 2 000 aspri de argint, încă din zilele răposatului părintelui domniei mele şi pe mare foamete. Şi a vândut Lăudat partea lui de ocină mai sus-zisă şi părţile fraţilor săi mai sus-scrişi, pentru că Lăudat a cumpărat părţile fraţilor săi mai sus-scrişi, anume Ban şi Oancea, încă dinainte vreme. Iar alt loc de pădure şi ocina de la Lipov, aceea a rămas nevândută de Lăudat, ci le-a cumpărat Sibiiu logofătul de la Bogdan, nepotul de fiu al lui Lăudat şi de la mama lui, Neaga, pentru 1 500 aspri gata. Şi au vândut acei oameni mai sus-scrişi acele mai sus (zise ocine)1 de a lor bunăvoie şi cu ştirea (tuturor)1 megiaşilor dimprejur şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Sibiiu logofătul, ca să-i fie ocina de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitica mare vornic şi jupan Miroslav mate logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin mare vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Neculcea, am scris în cetatea Bucureşti, luna decembrie 22 zile şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7088 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. SL Buc., S. I., nr. 1 138 (M-rea Snagov, IX/5). Orig., hârtie (30 x 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri, ibidem, ms. 354, f. 29 şi 458, f. 24v-25 şi Doc. istorice, XX/278. EDIŢII. Trad. DIR, B, 439-440. Facs. Ibidem, 610. * Loc rupt. 438 www.dacoromanica.ro 272 1579 (7088) decembrie 30, Bucureşti t Mhaoctiio boîkiio, Îw MHXH'fe bocboaa h rocnoAHm» si>coe 36mac ^rrppoBAAxVeCKoe, chht» seAtiKAro h np,&A0BPAr0 Aab^ahap# bocsoa*- A*kat rocnoACTBO mm c'ie noB6ArfeHi'e rocnoACTBA mm cs'fe’rfeH mVhacthp wt Tosop*, 30B6MAro XPAM cb’Lth tfcneme HAuie BoropoAH46, latcoace aa mV ecx wmmh^ GTptMBA, WT A6A CHHOBH IţAAAnHWCB, HA HM6 BApstfA WT Al>HUCqJH H Herpe WT BtHeqiH, nOAOBHHO WT GTptMBA, n0H6>K6 IO CCT ntflctfnHA WT!# etVM6H AaHHHA epMOHAX WT CB'feTA M^HACTHp WT TOBOpA WT HA CHHOBH Il,AAAnHW6B, WT HA BApB^A WT A’bHMeqiH H WT HA Herpe WT E'bHeqiH, 3A ^K^n|r ACfipH T0T0BH. H npoAAAOX chhobh IţAAAnnwCB bhui6 riHCAHH wt Cbohm AOepoM boaio h CT»C V3HAHI6 BT.C’tx MerilAUlOM WT rOp H WT AOA H WT np'feA rOCflOACTBA MH. Gipeace a* ce 3ha€T B'&A'kroseAe Orp'tMBe ct»c xotaphab caab: B'tC'feMH WnAUl’bM H CHAHLţJ’t El>Hfe’A6qjOM H CT» B’bC'&MH CHAHIJJ6M H A^MBpABA H IIhckVa HT»CHn^A^H. H x®TAp aa ce xotaphcact ct»c Xp'tCT'femH. H wt 3aoa XOTAp Aa ce 3HA6T, A* Ce XOTApHCACT CT»C M^HACTHp'fe WT THCM'feHA H WT TVtaha wt KtA^rbp'feHH. H baatob€A€ a* ce 3hact ha HMe: Bamoboa1 wt tVia BHUie a°Pm BeAHKA Kotaoba1 h A/Iaaa Kotaoba1 h no ctfx h no boa#, Aopn tfnAAAeT (tf) nonele CHAHqie h eaatobc bhah cVt M'fecTOse rocnOACKH. Gero paa'i, aaA°X h rocnoACTBA mh CB’t'rfeH mVhacthp wt Tobopa, raKO^ce Aa m# eCT wmmhV m bt» wxabhhm h hc wt (icoro>Ke)2 uenoKOA'fesHMO, nopn3MO rocnoACTBA mm. Geace CB’tAeTeAW nocTABAecM rocnoACBA mh: actfnAH MnTprfe seAHKHe ABOpHHK H JK^nAH A/VnpOCAAB BC^HKH AWrWcf>€T H /tyî’MHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTHiap H GTAH KOMHC H X Ap BAT CTOAHHK H TOHl^'k nCXApHHK H tttfnAH GtOHKA BeAHKHe nOCTCAHHK. HCnpABHHK, A/bipOCAAB seAHKHe AOro4>€T. H A3| EaPB^A rpAMATHK, HCnHCAX BT» CTOAHH rpAA BtfKtfpeipH, M'kcetţA AeKeMBp'l'e  A^HM H [TeKtfipHM A’fcTOM] WT AaAMA A° HHH’fe T6KMLJJHM A’fcTOM, BT» A'feT ^3T1M. t îw A/li’xH’t BweBWAA, mmaoct'i'io eoki'w rocnOA'i'Hb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Govora, numită hramul sfintei uspenii a născătoarei noastre de Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Strâmba din partea fiilor lui Ţalapi, anume Barbul din Lăngeşti şi Negre din Băneşti, jumătate din Strâmba, pentru că a cumpărat-o părintele egumen Daniil eromonahul de la sfânta mănăstire de la Govora de la fiii lui Ţalapi, de la Barbul din Lăngeşti şi de la Negre din Băneşti, pentru 23 700 aspri gata. Şi au vândut fiii lui Ţalapi mai sus-scrişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. www.dacoromanica.ro 439 încă să se ştie semnele Strâmbei cu hotarele sale: toate cozile şi siliştea Băiuleştilor şi cu toate siliştele şi Dumbrava şi Piscul Năsipului. Şi hotarul să se hotărnicească cu Hrăstenii. Şi din hotarul de jos, să se ştie, să se hotărnicească cu mănăstirea de la Tismana şi de la Tutana, de la Călugăreni. Şi bălţile să se ştie anume: Baciovul1, de aci în sus, până în Cotlova Mare1 şi Cotlova Mică1, şi pe uscat şi pe apă, până cade în Dumăre, pentru că siliştele şi bălţile au fost locuri domneşti. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Govora, ca să-i fie ocină şi de ohabă şi de (nimeni)2 neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Barbul grămăticul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 30 zile şi de la Adam până acum ani curgători în anul 7088 (1579). t Io Mihnea Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.. S. I.. nr. 1 139 (M-rea Govora. XI6). Orig.. hârtie (38 x 29). pecete timbrată. Cu două traduceri din 1797; alte traduceri, ibidem. ms. 234. f. 201v-202. 447. f. 205 şi 463. f. 37v. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor. Mon. j. Dolj, V. 125-126: DIR. B. 440-441. Facs. DIR.B.611. 1 Cuvintele “Eamoboa” (Baciovul). “AOpH 1/ Eeahka Kotaoba" (până în Cotlova Mare) şi “Maaa KotaOba” (Cotlova Mică) sunt şterse cu o linie de cerneală în original. 2 Loc rupt. 273 1580 (7088) ianuarie 4, Bucureşti Mhaoctiio eoatfe, îw MaxH'fe ROeRO^yi h rocnOAtun» rt»coh 3€a\ah ^rrppOBAAX'ÎHCKOH, CHHT» R€AHK0A\tf H nprfeA0GPdr0 A.AegAHAptf B06B0AA. 4.AKAT rocnOACTso mh ci'io noseA^mio rocnOACTRA a\h Eop*rfeB cn>c chhobh ch, BApe eAHi^Hx A\tf Eon» ecx a*a, aah no hmch!/ Paaya h TtfAoptf h Gt^hmat» h Paaya Awrw<ţ>er h aceHA ero, no HA\e A^ka h ct»c chhobh hx, ha ha\6 Gtah, rc\K0ace a* ha\ ecx wmhhV Aoahh A®BP04eH, wr aba Aoepotor h Aahor h Kaahhg ... ceateHH, notieace hx ctfr noictfnHAH c'ih smue h-wchhth awa'ic wt AOGpOTOR H WT GpAT'l n0 HM6 A*» H KaAHH, 3A yA)(A ACnpH T^pCKH rOTORH. Aah a* ce shact kto koahko cct aaa ACnpn, toahko a* aPt>*ht wt whhhS*: Eop*rfe ct»c chhobh ch a* AP^^er wr c'ie wmhh^ fi Ceacetin, a Paaya ct»c ateHA ero, A^ea) AP^sh fi ceateHH. H nAKH nOKtfnn Eops'k ct»c chhobh ch, ha hmc MViuat h TYa°Pa Gtt»hhat» h Paaya ct»c aceHA ero, A^ea, h ct»c chht» hx, Gtah, whhhS* A0Gp04€H WT A€A AP’Lf’HMeB EAH nOAORHHA, A WT AptfrA nOAOBHHA neTArO Acao, n0HeaeT H j^tfMHTptf CnATAp H Koctahthh BHCTirap h Eaaa komhc1 h Xapbat ctoahhk (h ToHivfe nexApHHK h) Aah(sH5A B6AHKH nOCTCAHHK. H HCnpABHHK MnpOCAAB) B6AHKH AWrWCT. (H A3 ... 6K6 HAnHCAX BT>) rpAA EtfKtfpeiţlH, M’feceLţA reHApYe  A^HH, b A'feT ^3ÎTH. t îw A/VYxH'fe bwcbwaa, mhaoctYa Eoaciw rocnOAHHh. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Borcea cu fiii săi, câţi Dumnezeu i-a dat, însă pe nume Radul şi Tudoru şi Stănilă, şi lui Radul logofătul şi femeii lui, pe nume Deva, şi cu fiii lor, anume Stan, ca să le fie ocină în Dobroţeii de Jos, din partea lui Dobrotă şi a lui Dan şi a lui Călin ... stânjeni, pentru că au cumpărat aceşti mai sus numiţi oameni de la Dobrotă şi de la fraţii lui, pe nume Dan şi Călin, pentru 1 630 aspri turceşti gata. însă să se ştie, care câţi aspri a dat, atât să ţină din ocină: Borcea cu fiii săi să ţină din această ocină 8 stânjeni, iar Radul cu femeia lui, Deva, ceilalţi 8 stânjeni. Şi iar a cumpărat Borcea cu fiii săi, anume Muşat şi Tudoru şi Stănilă şi Radul cu femeia lui, Deva, şi cu fiul lor, Stan, ocină în Dobroţei jumătate din partea lui Drăghici banul, iar din cealaltă jumătate a cincea parte, pentru că au cumpărat de la Drăgan din Căcaţi... a lui Drăghici banul, pe nume Oprea, de la Co... şi de la Tudoran din Stoeneşti şi de la Vl(adul„.) stânjeni pentru 2 950 aspri turceşti. Şi să ţină Borcea (cu fiii săi) trei părţi, iar Radul cu femeia sa, Deva, să ţină a patra parte. Şi iar a cumpărat Borcea cu fiii săi, anume (Muşat şi Radul şi Tudoru şi Stănilă...). Şi iar a cumpărat Borcea cu fiii săi ocină în Dobroţei ... delniţa toată pentru 100 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Borcea cu fiii săi parte din ... delniţa toată pentru 50 (aspri de argint). www.dacoromanica.ro 441 Şi iar a cumpărat Muşat ocină în... din partea lui Neagul din... stânjeni pentru 600 aspri de argint, însă din apa Cricovului până în drumul ... Şi au vândut aceşti mai sus numiţi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor (din sus şi din jos) şi dinaintea domniei mele.' Pentru aceasta, am dat şi domnia mea mai sus-numiţilor, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Constantin vistier şi Vlad comis1 şi Harvat stolnic (şi Gonţea paharnic şi) Dan(ciul mare postelnic. Şi ispravnic, Miroslav) mare logofăt. (Şi eu ... care am scris în) cetatea Bucureşti, luna ianuarie 4 zile, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. St. Buc., ms. 1232, f. 231-232. Copie modernă, cu o traducere din 1904. EDIŢII. Trad. DIR, B, 441-442. 1 în acest timp mare comis era Stan. 274 1580 (7088) ianuarie 5, Bucureşti f MmaoctYw bojkYw, Îw iVlMXH’fe bocboa m rocnOAHHt» socoti 3Cmam VrpOBAAXHCKOH, CHHT» BCAMKArW H npeAOBpArW AAeîţAHAptf KOeBOA- AA8AT rocriOACTBO mm cYe noseAerne rocno^CTBA mm Qripcs ct»c chhobm cA\tf, cami^m mm^ Bon» aact> laKOJKe AA mm eCT WNMHtf ToKCOceqjM, urr a^a P*AYA AOro4>eT TpeTArw aeao, aam aca Bomkob cba, wt ccaa m wt nOAe m urr uutfMtf m wt b0a8* m wt c^xo m wt noshCB^Ae, sape mcamka ce xTer M3EpATM, nonele 8* eCT nOKtfriMA COnp’fe cYa w^mh^ wt ha Bomko 3a t ACnpM totobm. H (iak nOKtfriM COnp’fe camh A\eCT0 wt ha AP^r COnp’fe wt cbaa 3a fi ACnpM totobm. H npOAAAOtue ceM awaia cYa bmiuc pe^eHA wmmha 3a HMXH’fe AOBpOM B0AW M CT»C ^3HAHÎe BT»CAM MerYlALLTbM WT WK0A0 MCCT0 M WT npeA rocnOACTBA mm. Gero pAAb a*A°X 11 rocnOACTBO mm COnp’fe, laKOate aa mm eCT cYa bmuic peSCHA WNMHA WXABT», MM M CMH0BM MM M BH^KOM M npeBH^MMTOM M HM WT Koro^te HenOKOAeBMMO, nopM3MO rocnOACTBA mm. Oe>Ke m CBeAeTeAÎe nocTAKAieM rocnOACTBO mm: jk^Viah MMTprfe bca ABOpHMK M JK^nAH A/lMpOCAAB B6A AOrO^CT M A^MTp^ CflATAp M KOCTAHAMH BMCTYep M OTAH KOMMC M XApBAT CTOAHMK M TOHU’fe neXApHMK M HttfriAH AaMMIOA B€A nWCTCAHMK. H MCnpABHMK, A/lMTp’fe B6A BOpHMK. IlMCAX A3i Bpi»TMAT» rpAMATMK, BT» HACTOAHM rpAA BfcVctfpetpM, M’fecetţA reHApYe e a^mm, wt Aaama ao ceA’fe TeKtftpMM A’feT ><3nM. 442 www.dacoromanica.ro t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea cu fiii lui, câţi Dumnezu îi va da, ca să-i fie ocină în Tocsobeşti, din partea lui Radul logofătul a treia parte, însă toată partea lui Voico din sat şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni, oricât se va alege, pentru că a cumpărat Oprea această ocină de la Voico pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Oprea un loc de la alt Oprea din sat pentru 50 aspri gata. Şi au vândut aceşti oameni aceste mai sus-zise ocine de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Oprea, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Brătilă grămăticul, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 5 zile, de la Adam până acum cursul anilor 7088 (1580). Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 37. Copie; altă copie ibidem. ms. 710. f. 642 v. 275 1580 (7088) ianuarie 6, Bucureşti t Mhaoctiw boîkîio, îw MHXH'fe RoeROA* h rocnoAUHT» rt»coh 36ma6 tfrrpoRAAxîHCKoe, cmn» ReAHKAro h np'tîAOspAro Aam^ahaP^ bocroa^- Aarat rocnoACTRO mh ci'w noReA'feme rocnoACTBA mh CR'tîTOMk’ mohacthpk) rAAroAeMH Eohta, XPAM CpeTeme rocnoA* EorA h ciiaca HAmero îyctfcA XpuCTA h erVA\entfA AopOTeiOR h rt»chx w XpHCT’fe spATYra eaKe a* hm ecT whhhS’S’ Eohta rt»cax h ct»c rt»com XOTApoM h Ctart^p^a rt»c h ct» r'ecom xOTapOMi nonele W 6CT ehaa cYio WHHHtf CTApA H npARA H 3A A^A'»^ WHHHtf CR'ttTOMk’ MOHACTHptf 6>K6 6CT KHLUe nHCAHS’. A teVeM, HMAine np'feme etVMenS’A AopOTew cnc cbao rAAroAeMH PS’m'khhh H CT»C C6A0 IIp'fejKRA np'feA TOCnOACTRA MH. H CHlţe np'fcllie C6A0 Pk’M'RHHH h ccao IIp'feîKRA no ertfMeHtfA AopOTen kako H'fecT wmhhJs’ CR'tiTOMk’ MOHACTnptfR Eohta r'ecax h ct»c rt»com xotapom h Otart»p rt»c h ct»c rt»com xotapom H He HMAT CR’tlTOMtf MOHACTHptf HH2K6 6AH0 MeT’feX- A TOCnOACTRO MH rA6AAX H C^AhX n0 nPdR^ M 00 3AK0H^ B02KIIO H CT»C BT»CHX CHCTHTHMH npARHTeAÎH rocnoACTRA MH H AaA°X rocnoACTRA MH CR'feTOMfc’ MOHACTHptf RHUI6 peneHS’ 3AK0H RÎ EOA’fepH H XO’TApHHKk’ EOA’tpHHfc’ rOCnOACT’BA MH JKtfnAH AP'1»r^UJHH bahS’a. __ H CfcV nOCTARHAH KAM6HH H XOTAp TCX bY EOA'fepH H EOA’fcpHHk’ TOCnOACTRA mh: wt OpACHH^, wt IWt KpAiOReR no npARA^ nOA taarh hhrorc www.dacoromanica.ro 443 PS’mt.hmaopob, A,opti W Teafitito h wt Te3A^w a°Pm rAAstf IIoeHieB A^tro h AakS’a GTABT.ptfAOB, TAÎK6 nO IIS’t n'bpS’AOB, AOpn IIaAHHA TpOaABOB H tfiAOAtf, no nAAHHtf, AOpn XOTAptfA EoHT'feHHAOB. Si. nOTOM, C6AO PyA\T>HIM H C6AO IIp'&KBA H6 C6 6CT WCTABHA CHlţC, HS’ cfcV AOineAH np’feA rocnoACTBA mm, Tepe ctfrVseAM wt np’fcA rocnoACTBA mm 3AKOH KA BOA’fepH lipe.3 3AKOHtf CB’feTOMtf MOHACTHptf, KAKO Aa tfMCTHMT T6X3M KAM6HM M XO^ApOse WT nORS^e CfcV nOCTABMAH WT T’fex BOA’fepM M WT ApartfuiMH kahS’a. Ta>k6 nocAe, ma a^hu m ha copoK, H’tcr bt^jmoîkhtm aoh6Cmtm MX TCX *A BOA’fepM C6AO PyMT»HIH M C6AO IIp’feîKBA HHKAKO>K6, CfcV WCTAAH wt 3akoha wt np’feA TOCnOACTBA MM. TMjm paa’i, A*A°X M rocnoACTBA mm cs’feTOMtf mohactmpw BMUie peMeHtf Eohta m er^MenOB AospoTeiOB, rAK xze a* hm (cct) wmmhS’ tf Eohta bt.cax m CT.C BT.COM X^TApOM M OTABT»p^A BT.C H CT» BT.COM XOTApOM HHM A0KAe XOKCT KMTM BApe TKOrO tf CB’feTOMtf MOHACTHptf, eîRC X<>K€T WBAAAATH H HM wt Koro>KAe HenoTT»KHOBeHO, nopM3MO rocnoACTBA mm. Geme m CB6A6T6AÎ6 iioctabawx rocnoACTBA mm bt>cmx mmctmtmmmm npABMTeAie rocnoACTBA mm: atfc’nAH MMTp’fc B6amkh ab0Phhk h hViiah MMpOCAAB^ B6AHKH AWrWtjieT H A^HTpS’ CClATAp H KOCTAHAMH BHCTHIAp M GtAH KOMMC H XaPBAT CTOAHHK H rOH4'fe neXApHHK H *VflAH AaHMWA B6AMKM nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, /W.HTp’fe B6AHKH ASOpHMK. IIhcax A3, Eat»cah Awrw<ţ>er h wjrc mx hchmcax bt» hactoahh rpAA^ tf ES’KS’peqjH, M’fecet^A reHAp § a*»hh h wt Aaama ao TeRtfiţjAro A’feTOM ao ceA’fe rOAMHe, bt. A’feT ^3nii. Gaaaoct mmpa cero 3aemba6T ct.mpt.tV. f îw Ml'XH’fe BW6BWAA, MMAOCTIW EOÎKIA rOCnOAHHE. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bonta, cu hramul stretenia domnului Dumnezeului şi mântuirorului nostru Iisus Hristos şi egumenului Doroteiu şi tuturor fraţilor întru Hristos care stăpânesc la sfânta mănăstire mai sus zisă, ca să le fie toată ocina de la Bonta şi cu tot hotarul şi tot Stavărul şi cu tot hotarul, pentru că această ocină a fost de moştenire veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri, care este mai sus scrisă. Iar întru aceasta, egumenul Doroteiu a avut pâră înaintea domniei mele cu satul numit Rumânii şi cu satul Preajva. Şi aşa pârâu satul Rumânii şi satul Preajva pe egumenul Doroteiu că nu este ocina sfintei mănăstiri la Bonta toată şi cu tot hotarul şi Stavărul tot cu tot hotarul şi că sfânta mănăstire nu are nici un amestec. Iar domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri mai sus zise lege 12 boieri şi hotamic pe boierul domniei mele jupan Drăguşin banul. Şi au pus pietre şi hotar acei 12 boieri şi boierul domniei mele: de la Frasin, din Drumul Craiovei, pe dreapta, pe sub capetele ogoarelor Rumânilor până la Tezluiu şi de la Tezluiu, până la capul Poenei Lungi şi la Lacul Stavărului, asemenea pe 444 www.dacoromanica.ro Drumul Părului până la Padina lui Grozav şi în jos, pe padină, până la hotarul Bontenilor. Iar apoi, satul Rumânii şi satul Preajva nu s-au lăsat aşa, ci au venit înaintea domniei mele de au luat dinaintea domniei mele lege 24 de boieri, peste legea sfintei mănăstiri, ca să arunce acele pietre şi hotare de pe unde fuseseră puse de acei 12 boieri şi de Drăguşin banul. Deci, după aceea, satul Rumânii şi satul Preajva nu au putut nicum să-i aducă pe acei 24 de boieri la zi şi la soroc, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri mai sus zise, Bonta, şi egumenului Doroteiu, ca să le fie toată ocina de la Bonta şi cu tot hotarul şi la Stavărul tot şi cu tot hotarul, până când va fi cineva la acea sfântă mănăstire care va stăpâni şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea pe toţi cinstiţii dregătorii domniei mele: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic. Mitrea mare vornic. Am scris eu, Vâlsan logofătul, şi am scris-o în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 6 zile şi de la Adam cursul anilor până în anul de acum, în anul 7088 (1580). Dulceaţa lumii acesteia uită moartea. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. L, nr. 1 142 (Ep. Râmnic, XVII/2). Orig., perg. (30 x 38), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVUI, incompletă; alte traduceri, ibidem, ms. 707, f. 213V-214 (numai cu văleatul) şi 2082, f. 150. EDIŢII. Trad. Pessiacov, 34-35; DIR, B, 442-443. 276 1580 (7088) ianuarie 8, Bucureşti t Mhaoctiîo Boarfei, Iw A/lnxirfe r06roaa h rocnOAnm» K'tcoti scmaa VrrpoRAAXHCKoe, chhS' rbahkapo h nprfeAOBPAro Aab^ahapa r06roaa. rocnoACTRO mh cito nOReA'feme rocnOACTRA mh cR'feT’fen h bo?k6Ctrtrişa MOHACTtiptf rAATOASMATO FAARAMOr, IAK0JK6 A* W 6CT C6A0 K'tAtfrbp'fetlH, e*e 30R6T Koiţotjj'bHeipti urr koa N'fejKAOR, rt»c, ct»c r'kc xotap^a wt no R'bC'bA^’ m c'bc abc ROAetiHiţe, aAHease io ecT CR'feTOMk’ MOHACTnptf ctapa h npARA WMHHA H 3A A^A’IHAi H WT OTApOrA MnpMA R06R0AA. A nOTOM, UMAX CR'feTAA MOHACTHptf npHTMIO CT»C EopMA pAA'l X^AP^Ae, noHease npOAAute EopMA urr wmhha ero bahhm MerarainOM, a HrtfMeHtf urr CR'fiTAA MOHACTHp, HA HM6 BACHAÎe, WH C6 CfcV R0AHAH CT»C EopMA H CbC IAhIO nOpTAp WT KT» OtAHKA WT EpOA, nOA KAACTJt, rpT»HHL(A ^HK'bR, npARO ROA^ N'fejKAORis'AOR H WT Wh, HA TOpA, WT TOpe AaK^A KAHAOp, Mepptf, WT A0A, WT OtfpMHTtfpH, HA WrpAA* EAAOMHpOR, TAÎK6 WT TVlA, n0 Cp'feA AAKtfpeAOptf IlHnepK'bR h AS’aor, npARO ha B6ahko Kphraaîia, wt kt» KtfrfeHH, no matka KpHRAVAies ^3A0a aak€ nkV PtfineitOR h wt teii KpeM, rt»c no IUs’t P^met^OR, 445 www.dacoromanica.ro CTaparo nfcV, tf AakVa PtfuienooB, tajkb, no ntfT, a®Pm N'feacAOB, ha Vcta fjAACH rOrtB H WT KT» KopBIH MiOHgH, no CTptfrH BO^HA H'feîKAOB^AOB CTApArO. T'feM pA^Î, A^A^X m rOCHOACXBO A\H CB'feT’feH H BO*6CTBHrfeH MOHACTHptf BHU1C peM6HA, lAKOxe Aa ^ 6CT WMHNtf H ^AB^ H BT» WCTpAEtf H BT» tflcfenACHl'e H HNOKOM BT» (IHlţltf H HHJ( WT KOrOXC HCnOKOA'feBHMOM, nO 0pt13A\0 TOCnOACTBA MH. Geace bo h CBCAereAi'e nocxABHx rocnoACTBO mh: actfrtAH Mtrrp'fe bcahkh ABOpHHK H TKtfnAH MnpOCAAB B6A AOrOcj>6T H /ţtfuHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCTHiap H GtAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H TOHl^'k (16XApHHK H &AHMWA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, Mnrp'fe B6A ABOpHHK. H A3, UlepBAH, nnCAx tf rpAA EtfKtfpeipi, M’kcetţA (reHApi'e fi) ai»hh h wt AaAMA TCKtflţlHM A6TOM >3(nfi). t îw A/ll'XH'k BW6BWAA, MHAOCTIfO BOJKIW rOCnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numită Glavaciog, ca să-i fie satul Călugărenii, care se numeşte Coţofăneşti de lângă Neajlov, tot, cu tot hotarul de pretutindeni, şi cu două mori, pentru că îi este sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină şi de moştenire şi dată de Mircea voievod cel Bătrân. Iar apoi, a avut sfânta mănăstire pâră cu Borcea pentru hotare, pentru că a vândut Borcea din ocina lui unor megiaşi, iar egumenul de la sfânta mănăstire, anume Vasilie, el s-a învoit cu Borcea şi cu Ianiu portarul dinspre Stanca de Vad, sub coastă, la gâmiţa Ficăi, drept la apa Neajlovului şi acolo, la deal, din sus de Lacul Cailor la cerul, din jos, de la Furnituri, la ograda lui Balomir, apoi de aici între lacurile Pipercăi şi al lui Ludu drept la Crivadia Mare, dinspre Cupeni, pe matca Crivădiei în jos, chiar până la Drumul Ruşeţului, şi dinspre Creci, tot pe drumul Ruşeţului pe drumul cel vechi, la Lacul Ruşeţului, apoi, pe drum, până la Neajlov, la Gura Văii lui Goga şi de la Corbii Ciungi pe albia cea veche a apei Neajlovului Vechi. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri mai sus zisă, ca să-i fie ocină şi ohabă şi de folosinţă şi întărire, iar călugărilor de hrană, şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Şerban, am scris în cetatea Bucureşti, luna (ianuarie 8) zile şi de la Adam ani curgători 7(088 (1580)). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. SL Buc., S. I., nr. 1 143 (M-rea Glavacioc, XX/5). Orig., perg. (39 x 36), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII, după care s-a completat data; alte traduceri, ibidem, ms. 223, f. 102 şi la Bibi. Acad., ms. 1 449, f. 260. EDIŢII. Trad. DIR, B. 443^44. 446 www.dacoromanica.ro 277 1580 (7088) ianuarie 10, Bucureşti t A/Iiaoctiw Boxîeio, Iw M«xHTfe bocboaa h rocnOAHHT» b'lcoh 36mak> VrrppoKAAx'mCKOe, cmht» seAHKAro h np^AOspAro Aah^ahaP^ bobboaa. Aabat rocnOACTBO mm ciw noBeA’feHie rocnOACŢBO mh Gtohk’lb batax h tttfnAHHiţtf ero, Ctahcb h ct»c chhobh hai, eahi^hm Bort aact, iAK0/Ke aa hm cct ccaw E^MstfeLpH H nAAHHHfe’ 30B8MAr0 NerOIOA, A6A0 Kfe’nAHfe’ T^A0CÎ6B BAH H A^AO «tttfnAHtf H'ferOeB BHCTIKVp BkCAX, BApe 6AHKA C6 XT6T H3EpATH WT nOCS^C H AiţifrAHie no n/ue IYpKT» ct»c iţnrAHKA ch h ct»c chhobh ce h Kp’bCT’fe ct»C LţHTAHKA CH H CT»C ACIUAM CH H /KHHTH4T» CT»C LţHrAHKA CH H CT»C AC 4 AM CH. H nAK eAHH mca^a 3A AtţirAHÎe, no HMe Gtah ct»c iţnrAHKA ch h ct»c achamh ch, 1410 ctf TK^nAKHiţes Gtahbb urr haa EAiptf en Otah np’bK’bAAB, nOHeace ads’riAH T^AOCie bah h HttfnAH N’feroe KHCTirap, whh ctfr bhah aaah ceCTptf hm /KtfnAHHLţeB 0tah6b np'feKie, aah He ctfr bhah aaah BHiue penetitf cbaw, Htf ctfr bhah aaah acao hai urr VnET^peipn b’lcax. X nOTOM, TKtfnAHHLţA KAriA’fe CnATAp’feCA, A^ipepA tttfnAHfe’ T^AOCÎe BAH, AHencira JKtfnAHtf H’ferOeB bhctîiap, wha npoMeiiHAA c’bc tctkam ch KtfnAHmţA Otaha, repe am^ ccaw Ek’MBk’eiptH H3 paa'i ccaw ^HB^peiţiîn h cniţe ce tfTAKA\Huie urr npeA rocnOACTBA mh h urr bt»ch mbct'ith npABHTeATe rocnOACTBA MH, 3A HHXHOM AOEpWM BOAIO. Oero Paa'i, aaA0X h rocnOACTBO mh Gtohkt»b batax h Kfa’nAHmţfa’ ero Otahcb, (AKOHte aa hm eCT wmhhS’ h bt» wxab^ hm h chhoboa\ hm h bhS’kwm h npeBH^MerwM hm h hh urr «oroate NcnOKOA’fesHMO, no wpH3M0 rocnOACTBA MH. Geace h CBeA'feTeAie noCTABA'feeM rocnOACTBO mh: acfe’nAH fl/lnTp'fe b€ahkh ABOpHHK H Kfe’nAH A/lnpwCAAB B8AHKH AWrWC^eT H A^HTpV CnATAp H KoCTAHAHH BHCTIiap H GtaH KWMHC H XApBAT CTOAHHK H I’OHL^'fe neXApHHK H X&nAH OtOHKA1 BeAHKH nOCTfeAHHK. HCnpABHHK, fl/lHTp'fe BeAHKH ABOpHHK. H A3, Gtanmwa, nnCAx rpAAtf EkWpeipn, M'feceiţA reHApie î a^hh, bt» A’feT jc3nH. f Iw fl/li'XH'fe BWeBWAA, MIAOCTIIO BOatftO rOCnOAHNh. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica vătaful şi jupaniţei lui, Stana şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Bumbueşti şi muntele numit Negoiul, partea jupanului Tudosie banul şi partea jupanului Neagoe vistierul, toată, oricât se va alege de pretutindeni şi ţiganii anume: Gurcă cu ţiganca sa şi cu fiii săi şi Cârstea cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Jintiţă cu ţiganca sa şi cu copiii săi. Şi iarăşi un sălaş de ţigani, anume Stan cu ţiganca sa şi cu copiii săi, care sunt ai jupaniţei Stana de la tatăl ei, Stan pârcălabul, pentru că jupan Tudosie banul şi jupan Neagoe vistierul, ei au dat surorii lor, jupaniţa Stana, zestre, dar nu au dat satul mai sus spus, ci au dat toată partea lor din Uibăreşti. www.dacoromanica.ro 447 Iar apoi, jupaniţa Caplea spătăreasa, fiica lui jupan Tudosie banul, nepoata lui jupan Neagoe vistierul, ea a schimbat cu mătuşa sa, jupaniţa Stana, de a dat satul Bumbueştii pentru satul Uibăreştii şi aşa s-au tocmit dinaintea domniei mele şi a tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele, de bunăvoia lor. Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Stoica vătaful şi jupaniţei lui, Stana, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica1 mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Standul, am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 10 zile în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. AA. St. Buc., Doc. istorice, LVIII/7. Orig., hârtie (31 x 21), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 446. 1 La această dată, mare postelnic este Danciul. 278 (1580) ianuarie 10, Bucureşti t MhAOCTÎIO BOHCTlO, îw MHXtrfe B06B0AA H rOCnOAHHT» B'KCOH 3 CM AC VrppoBAAX'tHCKoe, chht» seAHKAro h np^OEparo Aam^ahapac MeCTOse m ^tbahm r ropA M a^aS'a Etf?Kop(A)HHAopoB m nOAe r hmb€ h M'fecTO 3A kS’kC S’3A0AS'OA,rfeHMA0p0B, AAM flO WHHHtf EtfîKOpAHHAOpOB, nOHe*e TA CtfT BMAM npOAAA^HM TCX BMHOrpAAC H HHB6 H M'feCTO 3A kS’kC WT A^MMTpS1 BATAX M WT EpAT erO, TCB^MM, HA IlBTptf AbAIO H A^MMTpOB GTepntfA M (A'b)3rbpe4iHAopotf h eiţiease ha AP^™ AtOA'te mho3h wt np'bKAe sp'feMe, bt» AbHM nOKOHHArO MMpMTfe B06B0AA. A M T6M, WTlţtf KllHCKfeYlOM MmXAHA, WH IO cct nOKS'nMA wt haa Tex awai'c KMtue peneHH hmchmtmm, Tepe cct aaa ACnpH *r, ACnpH totobm. 448 www.dacoromanica.ro H nAK nOKtfriH WTiţtf «nncriftiOM A/Vhxaha cahh AiţnrAH, ha hmc Qnp'fe Ai^nrAH^A wt ntptfuj MCACn^A h wt AnocTOA yeAentfA ctc y Acnpn. H Qnp'fe Al^HrAH^A 6CT SHA CB'feTOMfc’ MOHACTHpW TAArOA6A\H K03IA. H E'feuie TOK^A erVMcn /J,opoTen. A S’tcm, (np’m^e erVA\enS’A G^tcmhcx, xepe H3BAAHUie no erVMenS’A AopoTew wt cb^ta mohacthp smue peMentf, Ko3ia. Tajkb, st TOrA (BpTfe)A\e eCT TpCEOBAA HA CB'feTA MOHACTHpiO HA KOEHAOBe (MO)HACTHpOM S koh nACT^x^- (A iO TfeM, wTiţtf KnnCKtfnOM A/Vhxaha, wh cct ctahha Tepe ecr aaa tom^ MOHACTHpw Ko3Yra h KrVMen^AOB 6cf/reMYeB eA»n koh nACT(S'x^) H AAA A®BpO l^fenOM, CCT nOCTABHA ACnpn. Ta>K6 TOrO Al^HTAH^A BULUC peMCHH, Qnp'fe ALţHTAH, KAKO A* HX B^AenT Qnp'fe Al^HrAH^A A^AHH^ WTLţtfM KnHCKOnOM A/Vhxaha. H ce eCT ^tt»ka\hah np'feA BtcfeMH epAT'i'e KAAkVepn 67K6 WBAAAACT WT CB'feTA MOHACTHpiO BHUI6 peneHk’ K03IA H WT np^A BtCOM CtBOpOM. H nAK noriftiHA WTLţtf KnHCKtfnOM A/Vhxaha €ahh M'fecTO h ctc cama i&k6 H CtC M'fecTO 3A AHBAA6 KOA BHHOrpAAA nHCK^n'l6B WT fiOHKO H'fef’OMHp'feceB 3A 00 ACnpn rOTOBH. A WTiţtf KnnCKtfnOM A/Vhxaha paa'i Tex ® *cnpn mto cct AAA fiOHKOB pAA'l TOrO M'fecTOB6 A WH €CT ^3CA eA»A ALţHTAHKA, HA HM€ A/lApllA, pAAY Tex ® ACnpn, kako aa hx b^a^t A'feAintf wti^om KnncKtfnOM A/Vhxaha. A TOro M'fecTO eace ta eCT nOKtfnHA wt Eohko, a wriţk’ KnncKtfnOM A/Vhxaha, wh eCT aaa CB'feTOM^’ KnHCK^nYeB paaY TOrA AiţHrAHKfe* BHUie peneHtf A/lApYia, kako hhtkOmS’ Mer^x^ A* ne hmat ctc A/lApYia ai^htahka, ntf a* cct WTiţtfM KnHCKOnOM Mhxaha. H npoAAAOiue wb€av3h aioaYc bhlu€ penenH wt cbohm aobpom BOA'fe h ctc ^3HAHYe BtcfeM MerHIAUiOBOM WKptCTOM M'feCT'fe H WT np^A TOCnOACTBA MH. Oero paaY, AaA°X h rocnOACTBA mh wti^S’m KnHCKtfnOM Knp A/Vhxaha, lAKOace A* hm eCT WMHHtf, HHM H AIO^CM CM# H HH WT KOrOHCAC HenOTtKHOBeHO, nOpH3MO TOCnOACTBA MH. Geace h CBeAeTCAYe nocTABHx Btcnx mccththmhh npABHTeAYe rocnOACTBA mh: actfnAH ^ospOMHp bhb b€ahkh eah KpAAesCKH h acS’nAH ApArOMHp EHB B€A ABOpHHK H actfnAH ÎbALUKO EHB B€A A^O^nHK H acS’nAH A/lHTp'fe B€AHKH A^OpHHK h adftiAH A/VhpocaabS’ b€ahkh Awrwc{>eT h AtfMHTptf cnATAp h Koctahahh BHCTHiap H GtAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H I’OHLţ'fe n€XApHHK H actfnAH AaHMIOA BCAHKH nOCTeAHHK^. H HCnpABHHK, A/lHTp'fe B6AHKH ABOpHHK. IIhCAX A3, fiAtCAH AWrWcf>eT, M'fecei^A reHApYe î A*»nn H Bt HACTOAHH rpAA^ tf ESWpeLpH H WT AaaMA TCK^LjJArO A'feTOM A® CCA'fe TOAYH'fe, Bt A'feT ... GaAAOCT MHpA cero 3AEHBACT CtMpT. t îw A/VYXH'fe BWeBWAA, MHAOCTA EOacY/fk TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru (voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui episcop chir Mih’ail al Râmnicului, ca să-i fie ocină la Olteni jumătate de sat, pentru că au venit Dumitru şi fiii lui, Stroe şi Bujor, înaintea domniei www.dacoromanica.ro 449 mele, de au dat şi au închinat de bunăvoia lor această ocină părintelui episcop Mihail al Râmnicului, a treia parte de ocină din Olteni, iar cealaltă parte de ocină a cumpărat-o părintele episcop Mihail de la fiii lui Dumiru, de la Stroe şi de la Bujor, pentru 2 000 de aspri, ca să-i fie satul Olteni jumătate, din câmp şi din selişte şi în apă şi din deal şi de peste toate locurile. Şi iarăşi să-i fie părintelui episcop Mihail nişte vii şi cu locurile şi 3 fălci în deal, în dealul Bujoranilor şi în câmp 3 ogoare şi loc de casă din josul Oltenilor, însă pe ocina Bujoranilor, pentru că aceste vii şi ogoare şi locul de casă au fost vândute de Dumitru vătaful şi de fratele lui, Tecuci, lui Pătru Avaiu şi lui Dumitru Sterpul (şi Lă)zăreştilor şi încă la mulţi alţi oameni, de mai înainte vreme, din zilele răposatului Mircea voievod. Iar întru aceasta, părintele episcop Mihail, el a cumpărat de la acei mai sus zişi numiţi oameni, de a dat aspri 3 000, aspri gata. Şi iar a cumpărat părintele episcop Mihail un ţigan, anume Oprea ţiganul, de la Păruş gelepul şi de la Apostol gelepul cu 400 aspri. Şi Oprea ţiganul a fost al sfintei mănăstiri, numită Cozia. Şi era pe atunci egumen Dorotei. Iar întru aceasta, a venit egumenul Eftemie, de a scos pe egumenul Doroteiu de la sfânta mănăstire mai sus zisă Cozia. Apoi în acea vreme era nevoie la sfânta mănăstire pentru iepele mănăstirii de un cal armăsar. (Iar întru) aceasta, părintele episcop Mihail, el s-a sculat de a dat acelei mănăstiri Cozia şi egumenului Eftemie un cal armăsar şi 1-a dat la bun preţ, a pus 1 000 aspri. Deci, acel ţigan mai sus zis, Oprea ţiganul, să-i fie părintelui episcop Mihail, Oprea ţiganul dedină. Şi s-au tocmit în faţa tuturor fraţilor călugări, care oblăduiesc în sfânta mănăstire mai sus zisă, Cozia, şi în faţa întregului sobor. Şi iar a cumpărat părintele episcop Mihail un loc şi cu o casă şi cu loc de livadă, lângă via episcopiei, de la Voico al Neagomireasei, pentru 800 de aspri gata. Iar părintele episcop Mihail pentru acei 800 de aspri, pe care i-a dat lui Voico pentru acele locuri, el a luat o ţigancă, anume Maria, ca să-i fie dedină părintelui episcop Mihail pentru acei 800 de aspri. Iar locul acela pe care 1-a cumpărat de la Voico, părintele episcop l-a dat sfintei episcopii, pentru acea ţigancă mai sus zisă, Maria, ca nimeni să nu aibă amestec cu Maria ţiganca, ci să-i fie părintelui episcop Mihail. Şi au vândut acei oameni mai sus zişi de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului şi înaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea părintelui episcop chir Mihail, ca să-i fie ocină, lui şi oamenilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus pe toţi cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu,.Vâlsan logofătul, luna ianuarie 10 zile şi în cetatea de scaun în Bucureşti şi de la Adam până în anul de acum ani curgători în anul... Dulceaţa lumii acesteia uită moartea. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 144 (Ep. Râmnic, XXXIV/1). Orig., hârtie (37,5 x 30), rupt, pecete timbrată căzută. Cu o traducere din sec. XVIII. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 444^46. 450 www.dacoromanica.ro 279 1580 (7088) ianuarie 13, Bucureşti | Mmaoct'mo BOJKi'ew, îw A/l.iixrie boeboaa m rocnOAMHT. bt.com 3€mam VrrppoBAAXMMCKo(M), cmht» BEAMKAro AAM£ţaHAptf BOeBOA^. Aabat rOCnOACTBO mm ciw nOBe/vfeme rocnOACTBa mm Apa(,oa\mp^ m ApArowtf ct.c bpatmem cm m CT»C CHHOBM MM, 6AMHMM EOn. AaCt> laKOJKE Aa 6CT WMMNtf A^NE^M HerOB aea, riOHMace w eCT CTapa m npasa wMMHtf m 3a AeAMH^- A nOTOM, Ap*rOMMp m Ap*rouj ct.c EpaTOM CM Gtahmwa, whm npiMAOUJE npeA rocnOACTBA mm (m CMiţe ce) ctfT kaaobaah kako cfcV mmaam eaha khmta CTapa m pa3APAHa m Berxa, eljjhke npM abhm no«OHHo(Mtf Paaya) bomboaa npetfKpauieNa. TaîKe tom rocnOACTBO mm nOKpenH m (iohosm m ^mehha ct»m rOCnOACTBa mm m KHMra rocnOACTBa mm no CTapa KHHra nOKOMHaro Paaya bOeboaa ^KpauiEHa. H sea’ferM a* Ce 3HaeT: wt A^H^LţiM no a^a EpaHOB, A®pn tf \akXa Ao3apos. A nOTOM, Ap^rO^Mp ct»c spaTOM cm Gtahmwa, whm cWt noictfnH wMHHtf tfHrwatf Eaa^AOB wt AHKa fÎAT.caHOB 3a pri aCnpM 3a cpespo. A nOTOM, AparOMnp, wh caM, KeaTOBaa paA'i cie bmlue pemeha WM(HNa) e?Ke ce 30bct Ulace poA'i BMp e aCnpM 3a cpeBpi>HM m ^mmhma eCT APAr0MI1P IIpeAeB r CT.pT.K^4M 3a T aCnpM. Gero poA'i AM°X M rocnOACTBO mm, raKO^ce aa eCT (wMHNtf bt. wxaet»), mm m cmhobom mm m bhokom m npeB(Htf)MeTOM mm h He wt Ko(ro)?Ke HenOKO-aeshm^, nopM3MO rocnOACTBO mm. Geîke CB’feAeTEAMe noCTaBA’feeM rocnOACTBa mm: îKtfnaN MHTp’fe beahkh ABOpHMK m îK^naH A/lMpocaaB beahkh AOrO^eT m AtfwHTptf CnaTap h Koctahahn BMCTirap m XapBAT ctoahmk m Gtah komhc m ToHi^e nexapHMK M AaHMH3A bea nOCT6AHHK. HenpaBHMK, MhTp'fe BEAMKM ABOpHMK. A3 EaA’fe rpaMATHK mc n mc ax, M'feCEiţa reHapîe rî abhm, bt. ctoahh rpoAY EtfKtfpeLJJM, (T6kS’4J>M A’feT /3TÎM. t îw Ml'XH'fe BW6BWAA, MMAOCTIW BOJKMO rOCnOAMHE. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi lui Dragoş, cu fraţii lor şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Dăneşti partea lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Iar apoi, Dragomir şi Dragoş cu fratele lor Standul, ei au venit înaintea domniei mele (şi aşa s-au) plâns că au avut o carte de demult şi ruptă şi veche, încă din zilele răposatului (Radul) voievod cel Frumos. Ded, întru aceea, domnia mea am întărit şi am înnoit şi am făcut domnia mea şi cartea domniei mele pe vechea carte a răposatului Radul voievod cel Frumos. Şi semnele să se ştie: din Dăneşti, pe Dealul lui Bran, până în Lacul lui Lazar. Iar apoi, Dragomir cu fratele său Standul, ei au cumpărat ocina Unghiul lui Balul de la Anca a lui Vâlsan pentru 150 aspri de argint. Iar apoi, Dragomir, el www.dacoromanica.ro 451 singur, a cheltuit pentru această mai sus-zisă ocină, care se numeşte Şaşe, pentru bir 505 aspri de argint şi i-a făcut Dragomir lui Preda 3 sărăcuste pentru 300 aspri. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie (ocină de ohabă), lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logolat şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Eu Badea grămăticul am scris, luna ianuarie 13 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, (curgătorii) ani 708$ (1580). | Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După H. Chircă, Doc. Florescu-Pleşa, 610-611. Orig., perg., rupt (31 x 32,5), pecete timbrată, stricată. 280 1580 (7088) ianuarie 20, Bucureşti f MtiAOCTÎeio GOîKieio, Iw MnxnTt b06boaa h rocnOAHnt» bt»coh 3Cmac tfrrppoBAAx'inCKoe, cmitf seAMKAro n AOepAro AAegAHAptf bocboaa-rocnOACTBO mm cie nOBeA'fcme rocnOACTBA mm nOMTeHOMtf h np'BBOMfc’ ct»B6thhk^ rocnOACTBA mm ariftiAH A/lHTp'fc bcamkm abophmk h ct»C Chhobh ch, eAMtţî eMtf Bort AaCti raK0>Ke Aa 6CT C6A0 KopHtfA E'KAHlUOpfc’AOB BT»C, ct»c (bt»com) XOTdpoM, ao boa^ Etf3T»tf, aah Tpexdro acao wt wmhhV, Aa eCT C6A0 KopH^A pdBHO HAA WMHHfc’ CT»C C6A0 OdOp'fe H CT» C6A0B AOHHetţlH, AhV Aa AP'bîKeT CCAO KopH^A E'KAHLUOpb’AOK WMHHtf, lAKOKe Aa AP'tîKeT H C6A0 d&AOp’fc H AOHHeiţlH. IIoHe^e suine peMCHO cbao eTw cct 3A a'^Ahh^’ OnpeB c^AîKep wt GT»AT»TptfK, h^ eCT biw npoAdA wt tt»cta OnpeB ctfA>Kep h wt S’mkm mm, f>T»cîio h EdA't, H^KOHM B6MMHM. A AH6I1C6M OnpeB CtfAJKep, PdAA M f]AT»AA6, WHe ^MeTHHAH ACnpiM WH6M BeMMHOM^. A nOTOM, suine pe*teHe ari/nAHMiţA, Paaa m £at»aa6, npiHAOtue npeA rocnOACTBA mm, Tepe AAA0LLie n nOKAOHHiue bhui6 peMCHO ccao KopH^A E'KAMUiOp^’AOB BT»C, CT»C BT»C0M XOTApOM JKtfnAHtf Ki/nAH Îbaluko bcahkh ABOpHHK M HîtfnAH A/VnpOCAAB BCA AWrWCT M 4,tfMHTptf CnATAp M KOCTAHAHH BMCTMBtp M GTAH KOMHC M XdpBAT CTOAHMK M TOHlţ-fe neXApHMK M nOCTCAHMK. HCnpABHMK, A/VnpOCAAB B6AHKI AWrW^CT. 452 www.dacoromanica.ro H A3, GTAH rpAMATHK, HCnHCAX KT» HACTOAHH rpAA Ek’Kfc’peqiH, M'feCCl^A reHApYe k a^hh, TeKtfipYM A'feTOM wr Aaama ao cero riHCAHie kt» A'fer jcirui. t îw Ml'XH'fe KW6KWAA mhaoctuo BO>KUO rocnOAHHt». f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi întâiului sfetnic al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Cornul Bălişorului, tot, cu (tot) hotarul, până în apa Buzăului, însă a treia parte din ocină, să fie satul Cornul deopotrivă pe ocină cu satul Florea şi cu satul Doiceşti, ci să ţină satul Cornul Bălişorului ocină după cum ţine şi satul Florea şi Doiceştii. Pentru că mai sus zisul sat a fost de moştenire al lui Oprea sulgerul din Sălătruc, însă a fost vândut de socrul lui Oprea sulgerul şi de unchii săi, Văsiiu şi Badea, unor vecini. Iar nepoatele lui Oprea sulgerul, Rada şi Vlădaia, ele au lepădat asprii acelor vecini. Iar apoi, mai sus zisele jupaniţe, Rada şi Vlădaia, au venit înaintea domniei mele, de au dat şi au închinat mai sus zisul sat, Cornul Bălişorului, tot, cu tot hotarul, jupanului Mitrea marele vornic şi l-au dat şi l-au închinat de bunăvoia lor dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic, ca să-i fie satul mai sus zis de ocină, de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin visrtier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Miroslav mare logofăt. Şi eu, Stan grămăticul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 20 zile, ani curgători de la Adam până la această scriere, în anul 7088 (1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 145 (Ep. Buzău, XCII/4). Orig., hâitie (31 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1850; altă traducere, ibidem, ms. 173, f. 26v-27. EDIŢII. Trad. DIR, B, 447. Facs. ibidem, 612. 281 1580 (7088) ianuarie 20, Bucureşti f A/VmaoctYio EoacYew, Iw rtlnxicfe k06koaa h rocnOAnm» bt»coh 36ma6 tfrrppOBAAxYwcKoe, chht» bsahkapo h np'feAOBpAro AAegAHAptf k06boaa. A*bat rocnOACTso mh cYw noseAerne rocnOACTBA mh IIphbhawb h ct»c AHencetf ch, Otah h ct»c hhx chhobh, 6AH146AUKC Eon» AacT.iaKOace a* ecr wHHHtf EoacopAHH wr QatV, wt haa bt»c x^TAp rpeTAro a^o wt nocs^e, wt nOAW H WT BOA M WT Ul^M H WT C^X H WT A'k* CT»C BHHOrpAAY, 3AH6JKC HM 6CT CTApA H npABA WHHHi/ H A^A’i’11^ A nOTOM, IIpHBHAT» H AH6nC6HM CH HMAAH Cfc*T lipi/ npeA TOCnOACTBA MH ct»c Orpoe h ct»c hctom ch. H cniţe np'fetue OTpoe h h6ta ero kako hmaah www.dacoromanica.ro 453 Ctfr IIpHEHAT» H AH6I1C6HM CH WT CÎ6 BHLU6 pCMCHA WTHHtf TpCTATO Aca0» * IIpHEHAT» H AHenCC B'tCXO'rfeAH CfcV Aa AP1»*6’1’ ^ ABA- A T6M, rocnOACTBO mh tacaax h c^a'i no npABAtf h no 3akoh ct»c bt»ch npABHTeAte rocnOACTsa mh h a*a ct»m rocnOACTBO mh IIphbhawb n AHencen 6M^ bÎ EOA'fepH A* CH H3BpAHHT H6TOBA WMHlîtf VOT KT» GrpOC H WT KT» M6TA ero. (H) H3BpoAH ctfr tcx b^ BOA'fepn ct»c hhxhc a^iuc kako ctfr hmaah IIphbhat» h AHencen eMtf wt haa bt»c xo™p Tperaro a^ao. A nOTOM, IIpHBHAT» H AH6nC6H 6Mtf CAMH CfcV AOUJAH npeA TOCnOACTBA mh, E63 hh eA«* chaoct, Tepe ^ao>kha h noBpATH no Herostf ujtfptf Aem»AAT BATAX HAA HHXhS7 WMHHtf, HAA nOAOBHHtf, WEAM6 WT HHXHOM A^BpOM BOAW H CT»C ^3HAHie B'tC'feM MeriIALUOM WT TOp H WT AWA H WT npeA TOCnOACTBA MH. Gero Paa’i, A*AWX H rocnOACTBO mh IIphbhawb h AHenceneM ch h Aem»A*TT batax, raKOtte a* hm ecT wmhhS7, wxabt», hm h chhobhm hm h [ch] BH^KWM HM H np^BH^MCTOM H H6 WT K0T0JK6 HenOKOA'feBHM^, nO WpH3Mtf TOCnOACTBA MH. Ge>Ke h CBTfeAr^TeAie nocTABA'feeM rocnOACTBO mh: jk^iiah MHTp'fe BeAHKi ABOpHHK H JKtfnAH MnpOCAAB B€AHKH AWTWcjieT H A^WHTpS7 CnATAp H KoCTAHAHH BHCT’irAp H GTAH KWMHC H XdpBAT CTWAHHK H TOHL^'feA n6XAPHHK H A*HMIOA nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, MHTp'fe B€A ABOpHHK. H A3, Bat»kVa nones N'fertfAWB, e»e io ma3ax bt» ctoahh rpAAY EtfKtfpeqjH, M'fecei^A reHApie k a^hh h TeKS’qjAro a^twm wt CT»3A*Hie mhpa ao cero nHCAHie, BT» A'feT /3TÎH. f Iw Mi’XH'fe BweBWAA, mhaoctTio bojkiio rocnoAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pribilă şi cu nepotul său, Stan şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Bujoranii de la Olt, de peste tot hotarul a treia parte de pretutindeni, din câmp şi din apă şi din pădure şi din uscat şi din dealul cu vii, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi Pribilă şi nepotul său au avut pâră înaintea domniei mele cu Stroe şi cu ceata lui. Şi aşa pâra Stroe şi ceata lui că au avut Pribilă şi nepotul lui a treia parte din acea ocină mai sus zisă, iar Pribilă şi nepotul lui au vrut să stăpânească pe din două. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Pribilă şi nepotului său lege 12 boieri, ca să aleagă ocina lor dinspre Stroe şi dinspre ceata lui. (Şi) au ales acei 12 boieri cu sufletele lor că au avut Pribilă şi nepotul lui a treia parte de peste tot hotarul. Iar apoi Pribilă şi nepotul lui au venit ei înşişi înaintea domniei mele, fără nici o silă, de au aşezat şi au înfrăţit pe cumnatul său Lepădat vătaful peste ocina lor, peste o jumătate, însă de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. 454 www.dacoromanica.ro Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Pribilă şi nepotului său şi lui Lepădat vătaful, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Vâlcul al popii Neagul, care am însemnat în cetatea de scaun în Bucureşti, luna ianuarie 20 zile şi în anul curgător de la zidirea lumii până la această scriere, în anul 7088 <1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1146 (Ep. Râmnic, XXXIV/6). Orig., perg. (30 x 40), pecete timbrată. Cu o traducere din 1782. EDIŢII. Trad. DIR, B, 447-448. 282 1580 (7088) februarie 6, Bucureşti f Bt» XpuCTd Bora, BAdrOB'tpHH H GAdrOMeCTHBH H XpHCTOAIOBHBH H CAMOAP^KABH H EorOMMd3dHH, îw A/VdXH'b B06B0AA, CHHE B6AHKddr0 H np^^OEparo AangdH^poY bocboa^i Boameto mhaoct'ho h bokhcm AAp0BdHH6M, wEAd^aeiŢiOMOY h rocnOACTBb’etpOMb’ Btcoe 3eMae tfrrppoBAaxHHCKOe, etpeace H 3AnAdHHHHHCKHME CVpdHdM, ÂMAdlii H XdrapdUJ XeptţerE. EAdr0np0U3B0AHX rocnOACTBO mh cbohm GaarEiM np0H3B0A6HHeM, NecvHHe h CB’hvaHe cp*EA4eME rocno^CTBd mh, iako npocddBHTe npoCAdBA^uiaro Me Bora h ct» caaBOe B'tBHecuidro Me Hd nprfecvoarfe CBera'fe nOMHBinnx poAiveaHe rocnOACVBd mh. Geate aaP0baX m rocnOACVBO mh ceh b'echn6Cvhh h EAarowEpa3HH h npe^IlOMHTdHH H H>Ke H*A B'bC’hMH M6CTHHH A*pWB HdACVOeipHX, XPMC0B^A rocnOACTsa mh, noOMTeHOMb’ npaBHTeaw rocnOACVBd mh ads’ndHE 4.PAroK0YndHt» II'Evpb’ KAtonapto h ce hhx chhobh, bahi^hm EorE npnnOYCTHT, taKOace a* ecv ceAO 4>,eakohh wv tfeva Oat640yaob, Aeaa EdAes AOroeTOY h >khteahh46b eMb’, PaAes, b'eca, h a^aa ^Kb’naHHtţeB Ahkmb, ceerpa ads’naHHiţeB PdAes, A^ipepex aîtfnaHmţeB KpHCTHHes, cecvpa PdAYAd b06boa^ KdAtfrepa, B*ECa. IIOHeace cero BHUie peMeHO ceao 4>,eakohh, uih ecv eha nOKb’nHA wt nOKOHHaro PaAYA bobsoa^ wt ads’naHtma Mapra wt KapaKaa, b*e ai»h» rocnOACVBtf eMb’, 3a yÂye acnpn, vepe ecr eha nOMHAOBdA rocnOACTsb’ bmV no cecvpa rocnOACrstf eMb’, no atOYnaHHita KpncvHHd h no BHtfiţex rocnOACTsa avV, e*ce coyt BHtne nncaHe, P*Ad M Ahka. X nOTOM, keaa ecv cea*, BHtne peNCHO npaBHvea rocnOACVBd mh 4,parOMHp ABopnnK, wh ecr noKOYnHA cero BHtne peneHO ceAO O'eakohh, aca Paacb JKb’naHHttb’ EdAes aorocjieTV, BECa h a^* cecvpaMb’ en, Ahka^b, BECa, www.dacoromanica.ro 455 WT nO BEC6M X0TAp0B6M CEC B0AHH6Lţ6 H CEC Ep^OBe 3A BOAIH6L46 H CEC BMHorpAAe wt EoA'fe Aoro4>eT n wt chh^ ero, B'echio, h wt adftiAHHiţA Ahka H WT CtIHOBtl €H, IIpABMlţ H EApB^A H EAA'fe, 3A *K*e. ACnpn rOTOBH. H nAKH A* eCT BHUie pCMCHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBA MM JK^nAH ApArOMnp ABOpHHK WMHHtf tf K«RnTBpeiţIH, WT ACA PaAOYAOB KOMHC nOAOBHHtf, AAH WT HAA BEC CCAO MCTBpETATO A^AO WT nOCBOYAC- IIOHeîKe CHA BHLLie PCMCHA WMHHtf ELI A A CCT 3A A^A1*^ PaA^AOB KOMHC, Htf CCT AOLUCA CAM Paaya npeA nOKOHHAro poAHTCAio rocnoACTBA mh, wt (npeA) Aah5ahaP0Y BOCBOAA, Tepe CCT tfAOÎKHA H nOEpATHA no BULUC pCMCHO npABHTCA TOCnOACTBA mu, tttfnAH ApdroMnp abophhk, haa nOAOBHHtf wt cha buluc peMCHA WMHHtf, a JK^nAH APAr0MMP AB0PHMK nOA*pOBAA CCT no PaAOYA KOMMC pAA'l BpATCTBO CEC CAMH KOH nA’feCHHB MCpBCH, Bp6A€H LvfeHtf CMtf jcA ACnpn, tfE03AAH H WC6AAH, CCAAA en w ACnpn, a ^3A°Y P* ACnpn n ca«h ataa3, ivfeHtf CMtf jcA ACnpn n AAKTn 3A LUOKpEAAT 6 n BOAOBH B H CA«A B03eAHHLţtf 3A BHHtf KCAPC O H CBHHH B TAMCTH. X AP^rA nOAOBHHtf WT WMHHtf WH IO CCT nOlîVnHA JKSWh ApAroMnp ABOpHHK wt Paaya komhc 3a /.B ACnpn cpcEpbHH totobh. H nAKH A* eCT BHLUe peMCHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBA MH *tfnAH ApArOMnp ABOpHHK CCAO POMBHCLJJHH BEC, CEC BECOM XOTApOM, nOHCHCC TA CCT nOK^nnA wt IIpEstfA CHHtf Hhhtgb apmalu, za >a ACnpn totobh h kpabc i< n WBLţn Fi n c^epeg'fe n ^aam^, wba abc 36achc, 3a luokpeaatV n abc kohh, 6AHH ^CCAAAH n tfE03A*H, A AP^rM EC3 CCAAA. H nAKH A* CCT BHLUC peMCHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBA MH CAHA BHHOrpAA^ A'feA TpETOBHtţlCH, nOHCKC IO CCT nOKfeVlHA BHLUC pCMCHO npABHTCA TOCnOACTBO MH C'i'a BHUie peMCHA BHHOrpAAOY WT OTAHK0 nOCTCAHHK, cnnV T^vopOB Aoro<|>CT, 3A yc.B ACnpn eahh totobh h 3a ><Â<$ ACnpn cpEEpEHH n 3A cahh kwh AOspE, spcA6H / ACnpn n 3A caha KO^Tnpne. H nAKH A* CCT BHLUepeMCHOM^ npABHTCAK) TOCnOACTBA MH KtftlAH ApArOMHp ABOpHHK WMHHtf IlHCTpH, A€A IIpCA6B nCXApHHK BECA, WT BAAtV n wt noAio n wt nocB^Ae, nOHOKe 10 ecT noKtfnHA jk^Viah ApAroMnp abophhk WT 3CT IlpCACE nCXApHHK, WT ApA™-"11? AOTO^CT, H WT KtfnAHHLţA CMtf, IIpCAA, 3A ^A ACnpn TOTOBH H § BOAOBH H 3A C AAKTH wt LUOKpEAAT. H CBCACTCAHC nOCTABHA CCT TOKAA: KopCCH AOTO^CT H Mhk^A WT HwHClţiH AOro4>eT n MnpoCAAB wt Pexob AoroeT. H nAKH a* cct bhluc peMCHOMtf npABHTCA rocnoACTBA alh attfnAH ApArOMHp ABOpHHK WMHHtf QbH6A€L|JH nO KOAHHTHHA, ACA PaAOYAOB KOMHC, CHHtf EApE^AOB H KaaCB, BECA, WT nOCB^ACi nOHCJKC IO CCT nOK^nHA >K^nAH ÂpArOMHp ABOpHHK WT PaAOYA KOMHC 3A ><3 ACnpn rOTOBH. H nAKH A* CCT BHLUC pCMCHOM^ npABHTCAlO TOCnOACTBA MH >K^nAH ApATOMHp ABOpHHK WMHH^ ^'ÎOTOB'feHH, ACA IIpEB^AOB, CHHtf U.HHTCB ApMALU, BECA, WT C6A H WT BOCB^AC, WT HAA BECA WMHHtf. IIOHC^KC TOTO BHLUC pCMCHO CCAO BHA CCT 3A A^A* IIpEB^AOB. Ta>KC, ApATOMHp ABOpHHK nOK^nHA CCT WT IIpEB^A TpH MCA’feAC 3A AlţHTAHH, HA HMC Onp'fe IJlOnA CEC AHHTAHK^ CH, 456 www.dacoromanica.ro ha hmc B ap cama h ct»c chhobh ch, Hah h EapeS'a, h cauh ALţHraH ha hmc KtfpKH, CEC LţHrAHKtf CH, GAAMHA H CEC CHHfe’ CH, HeK^AA H BapCAMA H BHLUA H ApArOMHpA H ÎBAH CEC LţHrAHKtf CH, MOMA H CHHtf CMtf, TcrpAAC, 3A yM ACnpH rOTOBH. TaîKC TCM, CEH BHLU6 pCMCHH ALţHrAHH HC CfcV EHAH 3A jfbfilititf IIpEB^AOB, H^ CC CO\fT HALUAH 3A A’feAÎH^ npABHT6AeBtf rOCflOACTBA MH xtfnAH MnpOCAAB B6AHKH AOrOcjieT H K03ACMCL[JHA0B. H B'E36AH CH CfcV MnpOCAAB AOro4>eT H K03AeM6L[JHHH BECH T6\ BHLU6 pCMCHH ALţHrAHH WT actfnAH ^pArOMHp ABOpHHK. A nOTOM, IIpEB^A, WH 6CT Aaa JK^nAHOB ^pArOMHp ABOpHHK HCM^ ACA BHLU6 peMCHA WT HoKOB’feHH pAAI Tex ACnpH. H riAK Aa CCT BHLUe peMCHOMtf npABHTCAlO rOCnOACTBA MH JK^nAH ApArOMHp ABOpHHK WMHHtf IIOTAOUH, €AHA tf>Ke H nOA, AAH ACAA HerpeB H EpAT CM#, EpAT^AOB H /^P ArO‘V\HpOB, BECA, BApe CAHKA CC X^CT H3EpATH, nOHeace io eCT nOKtfnHA bhlu€ pcmcho npABHTCA rocnoACTBA mh wt Herpe h WT BECeX EpATHCM CH H WT EpAT^A H WT BEC€X BpATH CM# H WT ^pArOMHp H WT BECH EpATH 6Mtf 3A *AW ACnpH rOTOBH. H nAKH Aa CCT BHLUC pCMCHOM^ npABHT6AI0 rocnoACTBA MH ÎK^nAH ^pArOMHp ABOpHHK wmhhV IIotaouh, bau* tf>KA H nOA, MTO CCT EHAA nOKtfnCHA WT HAHnp’feîKAe Bp’feMC WT ApArOMHp BHCTHiap wt OpE0ei|iH wt Herpe h wt epathm ch h wt EpatVa h wt EpATHCM CH H WT ^PArOMHp H WT EpATHCM CH. A KEA* CCT C1>Aa> BHLUC PCMCHO npABHTCA TOCnOACTBA MH AP**™**1^ ABOpHHK nOKţftlHA CCT CHA BHLUC pCMCHA WMHH^ WT actfnAHHLţA ^pArOMHpOB BHCTHlAp, KtfnAHHlţA N’feKIUA, H WT CHHOBH CH, EApE^A H OTpOC, 3A ><§ ACnpH rOTOBH. H nAKH Aa CCT BHLLIC pCMCHOM^ npABHTCAlO TOCnOACTBA MH tttfnAH AparOMHp ABOpHHK C€AO Il0MHBAAHL[JTfa, BECE, CEC BECOM X^TAp^A, AAH A^A Eaacb, chh^ Eaaaoyaob nHCTpkW, b'eca, cec bcmhhhx h wt no{Aio) h wt LUk’Mtf H WT BOA^ H WT X^e^C^ H WT HAA BECOM X°TAptfA, nOH6KC IO CCT nOKtfnHA JK^nAH ^pArOMHp H ABOpHHK WT EAA’fe 3A ;*I>Y ACnpH rOTOBH. H nAK AA CCT BHLLie peMCHOM^ npABHTCAlO rocnoACTBA MH HctfnAH ApArOMHp ABOpHHK WMHhV nOMHBAAHLfJC, ACA APArOMHpOB, CHHtf BAAA0YA0B IlHCTptflOA, BECA, wt nocs^Ae, nOHcace io cct nOKtfnHA wt epath APAr°Mnp°B, HA hmc ^P*»rHM H PaA0Ya H EAA’fe, 3A ^B^Y ACnpH rOTOBH. H nAKH Aa CCT BHLLIC pCMCHOM^ npABHTCAlO rocnoACTBA MH JK^nAH &parOMHp ABOpHHK WMHHtf IIOMHE AAHt|l6, ACA EOHKeB, AI>LpepA ^PArOMHpOB nHCTpVlOA, BECA, WT nOCS^C, nOHOKC IO CCT nOK^nHA HctfnAH Ap*rOMHp ABOpHHK WT rt/lVlUA, AI»LpepA BOHK/RB, h wt M^HLC CH, GtAH WT GeKOYIAIIIIi 3A ACnpH rOTOBH. H nAK Aa CCT KtfnAH ApArOMHpOB ABOpHHK WMHH^ V IIOMHBAAHLpe, ACA AoBpCB, AI>4JepA ApArOMHpOB IlHCTp^lOA, BECA, WT nOCS^AC, 3AHC?KC IO CCT no(K^nHA) WT ^OSpA H WT M^>K ch, AtfMHTpr wr TpErOBHLpe 3A ACnpn rOTOBH. H nAK aa cct »:VnAH ApArOMHpOB ABOpHHK WMHH^ V Il0MHBAAHL[J6, A^A M^LUCB, Ai>L[J€pA APArOMHpOB IlHCTpVlOA, BECA, WT nOCS^AC, nOH6?Ke IO CCT nOK^nHA WT BhLUA H WT KAA’fe, AkLpepex MVlucb, 3a y.% ACnpn totobh. H nAK aa mV cct actfnAH ApAro^Hpos ABOpHHK WMHH^ V nOMHBAAHLpe, ACA (ÎTAHKMB, A^LpCpA ApArOMIipOB HHCTp^lOA, www.dacoromanica.ro 457 bbca, wt nocB^Ae. 3AH6>Ke W ecT noKtfriHA wt Gtahka h wt A^Lyepex 6H 3A acripn roTOBH. H naK a* ecT BHUie peMeHOMtf npABHreAW rocnoACTBA mh JK^nAH ApArOMHp ABOpHHK WMHHtf II0MHBAAHL(J6, fl,eA fiAAA0YA0B nHCTptffOA WT IJIupEeLţlH, BbCA, Bape 6AHKA C6 X^CT H3BpATH WT nOCS^C, CbC B6NHHHX wt c6ao h cec x^Aeqje^ h wt haa bbcom xotapom, noHeace w ecT nortfanA wt Ap^rHM, CHHS’ fiAAAOyAOK IlHCTptj’lOA, 3A *K* ACnpH T0T0BH. H flAK && €CT tttfnAH Ap^rOMHpWB ABOpHHK WMHHtf tf Il0MHBAAHqj6, A€A AptrHMOB n GpaT Ctl PaAOYA, CHHOBH BaAAOYAOB IlHCTptj’lOA, BbCA, WT B6MHHH H WT X€A6qjetf H WT nocs^e, 3AH6K6 w ecT noKtfnHA wt Ap»»rnM h wt spAT eMtf, Paaoya, 3a *k£a Acnpn rOTOBH. H I1AK AA 6CT K^nAH ApATOMHpOB AB0PHMK WMHHS’ EeAHB'feHH, A6A JKS’nAHHLţeB KAriA6B WT IlepHlU, BbCA, BApe 6AHKA C6 XT^T H3GpATH, CbC B6MHHHX M WT nOCS^C' IIOHOKe CIA BHU16 p6M6HA WMHHS’ SHW 6CT 3A A^AIH^ ^S’nAHHLţes KanAes. A tbm, ^kS’iiahhha KanA'fe iiomhaobaaa bct no ca^W 6H, HA HM6 CnepA'fe, CbC CHA BHUI6 P6M6HA WMHHtf, CbC BbCA, 6AHKA 6CT BHA A6A 6H EeAHB'feHH, AAH CbC CB06H AOSpOBOAfO, pAA'l npABOBBpHOM CAk’jKSfc’ 6*6 6CT nOCA^JKHA nO Bb MfO/KAH 36MA6 H Aa HMAT B6MH06 BbCnOMHHAHH6. H CHLţe 6CT CB6A6T6ACTB0BAAA CAMA JKtfnAHHLţA KAnA'fe np6A TOCnOACTBA MH. A nOTOM, J’Kfc’nAH ApATOMHp ABOpHHK, OH fO 6CT nOKteVlHA WT HbAH, CHHtf OnepA6B, 3A ACnpH rOTOBH. H nAK A* 6CT *tfnAH ApATOMHpOB ABOpHHK WMHHtf EeAHB^HH, WT A6A EaAA'i'CAABOB nOAOBHHO, WT nOCS^ACi WT HAA BbCOM XOTApOM. Il0He>Ke CHA WMHHS’ BrIA fO 6CT nOKtfnHA PaAYa HAHnp,fe*Ae UT EmAhm n WT Eaaioa h wt EpatVa wt Kahhmahh 3a Acnpn. A nOTOM, *tfnAH ApATOMHp ABOpHHK, WH fO 6CT nOKtfnHA WT PaA^A 3A jc?X ACnpn TOTOBH. H nAK A* CCT *teYlAH ApATOMHpWB ABOpHHK WMHHtf tf EeAHB’feHH, ACA *0’6WAOpOB BbCA, WT nocB^A^, nOH6*e fO ecT nortlnHA wt TewAOp 3A *a Acnpn totobh. H nAKH a* mS’ ecT 2kSYiah ApArOMnpos abophhk wmhhV EeAHB’feHH, a€a H'kKines, MATepA MOHHAMB WT ApB3A* WT nOCB^AC H WT nO BbCOM XOTApOM, 3AH6>Ke 10 6CT nOK^nHA WT MOHHAMB, CHHtf II’feKUjeB, 3A ^njr ACnpH rOTOBH. H nAKH a* ecT ack’nAHtf Ap*rOMnpOB abophhk wmhh^ tf E^KOB'feHH, A6A >KVnAHHLţeB GtAHK^B, BbCA, WT nOCBS’Ae, nOH6>Ke W 6CT nOKtfnHA WT TeWAOp H WT JKtfnAHHLţA 6rO, GtAHKA, 3A *B ACnpH epespeHH. H nAK A* eCT JKS’nAH ApArOMHpOB ABOpHHK WMHHtf ^ E^KOB'feHH, A^A >KS’nAHHLţeB GtaH6B, «S’nAHHLţA GhBHWWB AOrOcjieT, BbCA, CbC BpS’AS’ 3A BOA'feHeLţ^’ H CbC BbCOM XOTApOM 3AH6/K6 10 6CT nOKfeVlHA WT GhBHW AOrOcjieT H WT JKHTeAHHLţS’ eA^, GTAHA, 3A ^b Acnpn TOTOBH. H nAK AA 6CT TKS’nAH ApArOMHpOB ABOPHHK WMHH^ S’ KpHCTHeHeLJJH, A6A ApGrHMOB WT ES’seLţiH, BbCA, WT nOCBOYAC- Il0He>Ke Cie WMHH^ BHAA 6CT 3A A'feAIH^ ApBrHMOB, HS’ W 6CT npOAAA HAHnprfe>KA6 H'feKLUeB npefcVfeces 3A ^Âîpo ACnpH. A nOTOM, ÎKS’nAH ApArOMHp ABOOHHK, WH 6CT nOKtfnHA CIA BHLU6 P6M6HA WMHHtf WT H^KUIA npe^T'feCbB 3A pMfQ ACnpH TOTOBH. 458 www.dacoromanica.ro H riAK A* 6CT *fcYlAH Ap^rOMHpOK ABOpHHK WMHHV KtfpeLpH, WT nOAOBHHO WT C6AO M6TBpbTATO A^AO, AAH ACA OnpCB CHHtf A.HK*B H XnpK3AH0B WT MbHeiJJH, BbCA, CbC B6MHHHX H WT EAATO H WT nOCS^A^, 3AH6*6 W 0CT nOKis’nHA WT Onp^fe H WT MATH M^, AhKA, 3A /î ACnpH TVpCKH. H [1AK A* m^ *tfnAH ApATOMHpOB AR0pHHK WMHHtf KtfpeLpH, A6A Xis’pA^WB H EpAT MnpMes, BbCA, wt nocstfAEi nOHe*e io ecr nOKtfnHA wt XtfpAk’io h wt epatVch, Mhpma, 3a /e ACnpii cpespeHH. H iiak aa Mtf cct *tfnAH Apatomhpob abophhk WMHHtf Kis’pet^lH, A6A *ifrlAHHLt6B TeprHHeB WT ApArOMlipe4IH, BbCA, CbC B6MHHHX H WT EAATV H WT nOCS^A^- 3aH6*6 CIA WMHHtf EHW 0CT npOAAAA >K^nAHH4A TeprHHA HWM6AHT6B WT EpAHA*, 61*16*6 HAHnprk>KAe, KbAA 6CT EH A A npHBeMHe EpAHA*. A. nOTOM, nOKis’nHA IO eCT *tfnAH ApATOMHp ABOpHHK CIA BHLXJ6 pCMCHA WMHHtf WT HlOM6AHTA 3A pH cjlAOpHHTH *HATH. H npOAAAH C&V CHH BHUI6 HM6HHTH BOA'fepH T6X BHLXJ6 p6MeH6 C6AA H WMHHb 3A HHXHOM^ A^BpOM BOAIO H CbC 3HAHI6 BbC6M MerieUJOM H EOA'fepOM H ABOpAM rocnOACTBA mh H wt npeA TOCnOACTBA MH. Oero pAA’f, aaa°X h rocnoACTBO mh *&Yiah Ap*rOMHpOB AsopHHK, iako*6 AA mX CfcV Tex BHIU6 nHCAHe C6AA WMHHtf H Bb WXAEis’, H6Mtf H CHHOBOM eMtf H BH^KOM H np'kBH^MeTOMiKe H H6 WT K0r0*6 HenOKOA'&BHMO, n0pH3M0 rocnOACTBA mh. 6Lpe*e h 3AKahhahi6 cioctabaiox rocnoACTBO mh: no wiueCTB’iio rocnOACTBA mh, Koro H3EepeT rocnOAB Borb ehth baaaatba Eaaujk06 3eMAe HAH WT Cp'bA’lMHArO nAOAA TOCnOACTBA MH HAH WT CbpOAHHK HAUIHX HAH WT, no rp-fecex haujhx, wt HHOnA'feMeHHK aa ALpe ah HenOMTer h He^TspbAHT h HenOHOBHT CbH XPHCOB^A TOCnOACTBA MH, Htf nOnepCT H nOCTAMHT H nOptflUHT ero, toto rocnOAB Borb aa nonepeT h aa nocTpAMHT h a* ^ehct 3Ae t’Ijaom ero, A B* BMA£L{JHX B'feu.e A^UIA €TO H KpbB 6TO AA €CT CbC Î^A* H Cb TpbKACTA Apma H Cb HH'feMH HCB'fepHH IC^ACH, 6*6 Bb3bnHUI6 HA TOCnOAA BOTA H CnACA HAiuero îyc^CA Xphcta: uBb3MH, Bb3MH h pACnenn ero” h KpbB ero ha hhx h HAA M6a(wx) hm, <6*6 eWa6T) Bb B'feKH, AMHH. Ge*e h CBeACTeAie nocTABAex rocnOACTBA mh: *tfnAH MnTp'fe bcahkh ASOpHHK H *teVlAH MnpOCAAB B6AHKH AOrO<ţ>6T H *tftlAH Atf-WHTptf B6A cnATAp H *tftlAH KOCTAHAHH B6A BHCTHlAp H XApBAT B6A CTOAHHK H GTAH B6A KOMHC H rOH4rfe (nbXApHHK H Aah)mIOA B6AHKH nOCTCAHHK. HCnpABHHK, MnTp'fe B6A ABOpHHK. H A3, EAA*fe A0T04>6T, 6*6 IO HAnHCAX rpAA^ EtfKtfpeiJIH, M'feceiţA 4>6Bp^ApYe 5 ABHH H T6Ktfl*l6M A'feTOM WT AAAMA A® HHH*fe Bb A*feT /3TÎH. f ÎW Ml'XH'fe BW6BWAA, MHAOCTIA EO*IA TOCnOAHHb. t în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitoml şi singur stăpânitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi herţeg al părţilor de www.dacoromanica.ro 459 peste munţi, Amlaşului şi Hăgăraşului. Am binevoit domnia mea, cu bunăvoinţa mea, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeul cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfantrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată am dăruit şi domnia mea acest întru tot cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, acest de faţă hrisov al domniei mele, care stă mai presus decât toate cinstitele daruri, cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Dragomir fost mare vornic şi jupaniţei lui, Maria, şi fiului lui, boierului domniei mele, jupan Pătru clucerul şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Fălcoii de la gura Olteţului, toată partea lui Badea logofătul şi a soţiei lui, Rada şi toată partea jupaniţei Anca, sora jupaniţei Rada, fiicele jupaniţei Cristina, sora lui Radul voievod Călugărul. Pentru că acest mai sus zis sat, Fălcoii, a fost cumpărat de răposatul Radul voievod de la jupaniţa Marga din Caracal, în zilele domniei lui, pentru 35 000 de aspri, de a miluit domnia lui pe sora domniei lui, pe jupaniţa Cristina şi pe nepoatele domniei lui, Rada şi Anca, care sunt mai sus scrise. Iar apoi, când a fost acum, mai sus-zisul dregător al domniei mele, Dragomir vornicul, el a cumpărat acest mai sus-zis sat, Fălcoii, toată partea Radei, jupaniţa lui Badea logofătul şi toată partea surorii ei, Anca, de peste toate hotarele, cu morile şi cu vadurile de moară şi cu viile de la Badea logofătul şi de la fiul lui Văsiiu şi de la jupaniţa Anca şi de la fiii ei, Pravăţ şi Barbul şi Badea, pentru 25 000 aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele jupan Dragomir vornicul ocină în Căptăreşti, din partea lui Radul comisul, jumătate, însă din tot satul a patra parte, de pretutindeni. Pentru că această ocină mai sus zisă a fost de moştenire a lui Radul comisul, ci a venit Radul însuşi înaintea răposatului părinte al domniei mele, dinaintea lui Alixandru voievod, de a aşezat şi a înfrăţit pe mai sus zisul dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul, peste jumătate din această ocină mai sus zisă, iar jupan Dragomir vornicul a dăruit pe Radul comisul pentru frăţie cu un cal roib bălţat, vrednic, preţuit la 1 000 de aspri, înfrâuat şi înşeuat, şeaua preţul ei 800 aspri, iar frâul 120 de aspri şi un atlaz preţul lui 1 500 aspri şi 5 coţi de şocârlat şi 2 boi şi o butie de vin de 70 vedre şi 2 porci graşi. Iar cealaltă jumătate de ocină a cumpărat-o jupan Dragomir vornicul de la Radul comisul pentru 6 000 de aspri de argint gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupanului Dragomir vornicul, satul Româneştii, tot, cu tot hotarul, pentru că l-a cumpărat de la Pârvul, fiul lui Ţintea armaşul, pentru 10 000 aspri gata şi pentru 20 de vaci şi 50 de oi şi o feregea şi o dulamă, amândouă verzi, de şocârlat şi doi cai, unul înşeuat şi înfrâuat, iar celălalt fără şea. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele o vie în dealul Târgoviştei, pentru că a cumpărat mai sus-zisul dregător al domniei mele această vie mai sus-zisă de la Staico postelnicul, fiul lui Tudor logofătul, pentru 6 000 aspri, bani gata şi pentru 1 500 aspri de argint şi un cal bun, preţuit la 4 000 aspri şi cu o coftirie. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul, ocină laPietri, toată partea lui Preda paharnicul, din baltă şi din câmp şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat jupan Dragomir vornicul de la ginerele lui Preda 460 www.dacoromanica.ro paharnicul, de la Dragomir logofătul şi de la jupaniţa lui, Preda, pentru 4 000 aspri gata şi 6 boi şi pentru 5 coţi de şocârlat. Şi martori a pus atunci: Coresi logofătul şi Micul logofătul din Ioneşti şi Miroslav logofătul din Râhov. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul, ocină la Obieleşti pe Coletina toată partea lui Radul comisul, fiul lui Barbul şi al Calei, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o jupan Dragomir vornicul de la Radul comisul, pentru 7 000 aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele jupan Dragomir vornicul ocină la Ciogoveni, toată partea lui Pârvul, fiul lui Ţintea armaşul, din sat şi de pretutindeni, de peste toată ocina. Pentru că acest sat mai sus zis a fost de moştenire al lui Pârvul. Apoi, Dragomir vornicul a cumpărat de la Pârvul trei sălaşe de ţigani, anume: Oprea Giupa cu ţiganca sa, anume Varsama şi cu fiii săi, Nan şi Barbul, şi un ţigan, anume Curchi cu ţiganca sa, Slamna şi cu fiul său, Necula şi Varsama şi Vişa şi Dragomira şi Ivan cu ţiganca sa, Moma şi cu fiul lui, Tetrade, pentru 8 000 aspri gata. Astfel, întru aceasta, aceşti ţigani mai sus zişi nu au fost de moştenire ai lui Pârvul, ci s-au aflat de moştenire ai dregătorului domniei mele jupan Miroslav mare logofăt şi ai Cozleceştilor. Şi şi-au luat Miroslav logofătul şi cu Cozleceştii pe toţi aceşti ţigani mai sus zişi de la Dragomir vornicul. Iar apoi, Pârvul, el a dat jupanului Dragomir vornicul partea lui mai sus zisă din Ciocoveni, pentru acei 8 000 de aspri. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele jupan Dragomir vornicul ocină la Potlogi, o funie şi jumătate, însă toată partea lui Negre şi a fraţilor săi, a lui Braţul şi a lui Dragomir, oricât se va alege, pentru că a cumpărat-o mai sus-zisul dregător al domniei mele de la Negre şi de la toţi fraţii săi şi de la Braţul şi de la toţi fraţii lui şi de la Dragomir şi de la toţi fraţii lui pentru 4 800 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele jupan Dragomir vornicul ocină la Potlogi, o funie şi jumătate, care a fost cumpărată de mai înainte vreme de Dragomir vistierul din Orboeşti de la Negre şi de la fraţii lui şi de la Braţul şi de la fraţii lui şi de la Dragomir şi de la fraţii lui. Iar când a fost acum, mai sus-zisul dregător al domniei mele Dragomir vornicul a cumpărat această ocină mai sus zisă de la jupaniţa lui Dragomir vistierul, jupaniţa Neacşa, şi de la fiii ei, Barbul şi Stroe, pentru 5 000 aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul, satul Pocivaliştea, tot, cu tot hotarul, însă partea lui Badea, fiul lui Vladul Pistruiul, toată, cu vecinii şi din câmp şi din pădure şi din apă şi din hăleşteu şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o jupan Dragomir vornicul de la Badea pentru 13 000 aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul, ocină la Pocivalişte toată partea lui Dragomior, fiul lui Vladul Pistruiul, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la fraţii lui Dragomir, anume Drăghici şi Radul şi Badea, pentru 12 000 de aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir vornicul ocină la Pocivalişte, toată partea Voicăi, fiica lui Dragomir Pistruiul, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o jupan Dragomir vornicul de la Muşa, fiica Voicăi şi de la bărbatul ei, Stan din Săcuiani, pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Pocivalişte, toată partea Dobrei, fiica lui Dragomir Pistruiul, de pretutindeni, www.dacoromanica.ro 461 pentru că a cumpărat-o de la Dobra şi de la bărbatul ei, Dumitru din Târgovişte, pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Pocivalişte, toată partea Muşei, fiica lui Dragomir Pistruiul, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Vişa şi de la Calea, fiicele Muşei, pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Pocivalişte, toată partea Stancăi, fiica lui Dragomir Pistruiul, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Stanca şi de la fiicele ei pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie mai sus-zisului dregător al domniei • mele, jupan Dragomir vornicul, ocină la Pocivalişte, toată partea lui Vladul Pistruiul din Ştirbeşti, oricât se va alege de pretutindeni, cu vecinii din sat şi cu heleşteu şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la Drăghici, fiul lui Vladul Pistruiul, pentru 24 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Pocivalişte, toată partea lui Drăghici şi a fratelui său, Radul, fiii lui Vladul Pistruiul, din vecini şi din heleşteu şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Drăghici şi de la fratele lui, Radul, pentru 24 000 aspri gata. Şi iarăşi să-i fie jupanului Dragomir vornic ocină la Beliveni, toată partea jupaniţei Caplea din Periş, oricât se va alege cu vecinii şi de pretutindeni. Pentru că această ocină mai sus zisă a fost de moştenire a jupaniţei Caplea, iar întru aceasta, jupaniţa Caplea a miluit pe sluga ei, anume Sperlea, cu această ocină mai sus zisă, cu toată, cât a fost partea ei în Beliveni, însă de bunăvoia sa, pentru slujba dreptcredincioasă cu care i-a slujit în ţări străine şi să aibă veşnică pomenire. Şi aşa a mărturisit însăşi jupaniţa Caplea înaintea domniei mele. Iar apoi, jupan Dragomir vornicul, el a cumpărat-o de la Ivan, fiul lui Sperlea, pentru 6 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Beliveni, din partea lui Vlădislav jumătate, de pretutindeni, de peste tot hotarul. Pentru că această ocină o cumpărase mai înainte Radul de la Bădici şi de la Badiul şi de la Braţul din Clinciani pentru 3 400 aspri. Iar apoi, jupan Dragomir vornicul el a cumpărat-o de la Radul pentru 3 600 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Beliveni toată partea lui Teodor de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Teodor pentru 4 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Beliveni, toată partea Neacşei, mama lui Monilă din Dârza1, de pretutindeni, şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la Monilă, fiul Neacşei, pentru 3 700 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Bucoveni, toată partea jupaniţei Stanca, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Teodor şi de la jupaniţa lui, Stanca, pentru 2 000 aspri de argint. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Bucoveni, toată partea jupaniţei Stana, jupaniţa lui Sibiiu logofătul, cu vad de moară şi cu tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la Sibiiu logofătul şi de la soţia lui, Stana, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Cristienşti, toată partea lui Drăghici din Buzeşti, de pretutindeni. Pentru că această ocină a fost de moştenire a lui Drăghici, însă a vândut-o mai înainte Neacşei preutesei pentru 1 770 aspri; iar apoi, jupan Dragomir vornicul a cumpărat această ocină mai sus zisă de la Neacşa preuteasa pentru 1 770 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Cureşti din jumătate de sat a patra parte, însă toată partea lui Oprea, fiul Ancăi şi al lui Hirizan din Măneşti, cu 462 www.dacoromanica.ro vecinii şi din baltă şi de peste tot, pentru că a cumpărat-o de la Oprea şi de la mama lui, Anca, pentru 10 000 aspri turceşti. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir vornicul ocină la Cureşti, toată partea lui Hurdui şi a fratelui său, Mircea, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Hurdui şi de la fratele său, Mircea, pentru 5 000 aspri de argint. Şi iar să-i fie jupanului Dragomir ocină în Cureşti, toată partea jupaniţei Gherghina din Dragomireşti, cu vecinii şi din baltă şi de pretutindeni. Pentru că această ocină a vândut-o jupaniţa Gherghina lui Ciumelita din Brăila, încă mai înainte, când a fost în pribegie la Brăila. Iar apoi, jupan Dragomir vornicul a cumpărat această ocină mai sus zisă de la Ciumelita pentru 150 de florini galbeni. Şi au vândut aceşti boieri mai sus numiţi acele sate şi ocine mai sus zise de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi boierilor şi curţii domniei mele şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Dragomir vornicul, ca să-i fie aceste sate mai sus zise ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpânitor al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, sau, după păcatele noastre, din alt neam, şi dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci îl va călca şi-l va batjocori şi-l va nimici, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă aci cu trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletului şi sângele lui să fie cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu alţi iudei necredincioşi, care au strigat asupra domnului Dumnezeul şi mântuitorului nostru, Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1” şi sângele lui asupra lui şi asupra copiilor lor, (care va fi) în veci, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi jupan Dumitru mare spătar şi jupan Costandin mare vistier şi Harvat mare stolnic şi Stan mare comis şi Gonţea (paharnic şi Dan)ciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Balea logofătul, care am scris în cetatea Bucureşti, luna februarie 6 zile, cursul anilor de la Adam până acum, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 148 (M-rea Brâncoveni, IX/1). Orig., perg. (70 x 49), rupt şi şters, pecete atârnată căzută. Cu o traducere din 1860. EDIŢII. Trad, DIR, B, 448-453. 1 Lectură nesigură. 283 (1580) februarie 8, Bucureşti t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului, răposatului Io Alixandru voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui Sorii şi feciorilor ei, câţi Dumnezeu îi va dărui, precum www.dacoromanica.ro 463 s-au dăruit ei ocina de la Reftea, să fie parte a ei toată din câmp şi din pădure şi din siliştea satului şi dă peste tot hotaru dîn jos din Brătilov, din sus, până în Puturosul, până la lacul cu trestiia, iar dăspre răsărit, până în Hagieşti şi despre apus, despre miazănoapte, până în Purani, după cum arată hotaru, din hotar până în hotar, după cum este însemnat cu pietrile la hotar, din jos stânjeni 600, adecă şase sute, la a dân mijloc, iar la mijloc, stânjeni 600, încă la cel din sus, stânjeni şase sute fără doauăzeci, să fie a Sorii moşie stătătoare. Apoi Sora iar au venit înaintea domnii lui dă au dăruit şi au înfrăţit şi pe Mogoş şi pe fraţii lui, anume Radul şi Stoica şi Dan pe moşiia ei peste tot, pă câtă s-ar alege din fraţi şi din celelante moşii du pretutindene. Apoi Mogoş cu fraţii lui şi N6niul cu fraţii lui şi Dan, ei pentru, a lor frăţie încă au dăruit pe Sora cu 1 580 de aspri gata. Şi s-au fost înfrăţit aceşti oameni ce scrie mai sus de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos. Apoi au mai luat Ndniul partea de moşie Radului Bălescului drept aspri cinci sute şi şaizeci tocmai şi s-au învoit înaintea domnii m£le. Drept aceia, am dat domniia mea lui Mogoş şi Ndniului cu fraţii lor, ca să le fie lor statornică, lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni să nu să clătească, nici bântuială să n-aibă, după zisa domnii mele. Iată că şi mărtorii am pus domniia mea boeri credincioşi ai domniei mele: jupan Mitrea vel vornic, jupan Miroslav vel logofăt, jupan Dumitru vel spătariu, jupan Harvat vel stolnic. Jupan Mitrea ispravnic şi toţi boerii dregători ai domnii mele. Şi am scris eu, Drăghici grămătic, în oraş în Bucureşti, measeţa fevruar 8 dni 7103 <1595). t Iar acum l-am scos dupre limba sârbească pre limba rumânească, eu popa Badea de la Frăţeşti, sud Vlaşca, în zilele lui Ion voevod, leat 7227 (1719) fevruarie 22. Arh. St. Buc., A. N., CLXII/1. Traducere. Văleatul greşit Datat după divan. EDIŢII. DIR, B, 453-454. 284 1580 (7088) februarie 20 Adecă eu, Mariia, fata Stoicăi ot Hlevna. Cum să să ştie că am vândutu parte dă moşie dă Hlemna câtă să va alege preste toate, şi din câmpu şi din pădure şi din apă şi din silişte satului, preste toate, la mănăstire Bucovăţul, ce iaste hramul svetâi Necolae, drept ughi 18, ca să fie mănăstirii moşie ohamnică, făr rumâni. Şi când am facutu acestu zapis, au fost mulţi boeri şi oameni au fost mărturii: ot Cioroiaş, anume popa Gruia şi Moşu, feciorul lui Şărbu şi Mince, feciorul Danii şi Văsii; ot Tosor, Dragomir pârcălabul. Şi păntru credinţa am pus şi degetile. Şi am scris eu, popa Stoica, fevruarie 20 dni, 7088 (1580). Arh. St Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 365 v. Copie după traducere. 464 www.dacoromanica.ro 285 1580 (7088) februarie 20, Bucureşti f Bt» 3AK0trfc noKCA'fe rocnoA^ Bort chhomb HcpAeAeswM, ha K'tC'feKO A’feTO ACCerCTEOKATM 6AHKA ALţJC CTCîKHT II CC B^A^A AnOCTOAU CB’fe'TblH II EOrOHOCHIH WTLţH CT.B'felllAlliA HA nOMOUţl» H HA BAArOA^TCACTBO A^UIAMI» HALII HM H np^ALUC HAMB flOCA'feAHHM M6AWM HX,WBH MOAHTBOIO H SA'feHÎeM H nOCTWM, WBH MHAOCTHH’kMH H (10KAAHI6M Wrp'tiEATH CA WT BBICAKBIX 3AB, CT» B'BC'kKOe B'fepVlO A* rOTOBH B^ACT OyCAHLUATH WH TA ACI "IIpÎHA'feTe KT» MH'fe KT»CH Tp^KAA6l|IAH CA WEp,t»M6H6HH H A3B OynOKOHBH, np’lHA'feTe EAArOCAOKCHM wtija Moero, haca^a^*1*1^ oy^otobahoc bam l^apctbo wt CA^eme MMptf; BT»3AAKAX BO CA M A*CTM MM IACTM, BT»?K€>KAAXB M HAnOMCTC MA, CTpAHCH B'fex M BT>B6A0CTe MA, HAr E'fex « WA6ACT6 MA, B0A6H B'fex M nOC'feTMCTB MA H BT» T6MHM4M B'fex M np'lHAOCTe KT» MH'fe". Ce>Ke M A3B, BAArOB'kpHH M BAArOMeCTMB'lM M XpMCTOAIOEMBTM M CAMOAP'B^KABHIH Îw A/VHXHrk KOeBOAA, CHHT> B6AMKArO AaB^AHAPA B06B0AA, BOîKVeW MMAOCTIW M EOJKie AApOBAHYeM, WBAAAASLţJOMH M rOCflOACTBS’eLţJOMH BT»COH 36MAM VrpOBAAXIHCKOH, 6Lţl6:K6 H 3A(1AAH6HCKHH CTpAHAM, p€BH^H nOCA'feAOBATM AP^BHHHM LţAp6M M TOCnOAAM, H7K6 36AWBHA BT» EAArOATfeT6ACTKO H MHpH'k np'knpOBOA'l'LUA H HeBeCHOM^ LţApCTBILO CnOAOBHUie CA. IIakh BT»cnoMTkHM rocnOACTBO mu caobo Aabhaa npopoKA h rAAroAeqiA: "Eaa;k6hh mmjkc wnk’CTMUie CA B63akohi‘6 h HMace npHKpHUi ca rp'feCH, EAA2K6HB MifUKb 6M^6 H6 BT» M'feHHT rOCnOAB rp'fex*”- H flAKH: “Hm*6 WBpA3WM JK6AA6T 6A6H HA HCTOMHHKH BOAHYh, CHl^C JK6AACT H fltfuie MOA K .TeB'k, BO/Ke”, H KT» BTiCfeM CK'feTBIM H B02K6CTBHHM lţpT»KBAM H MOHACTHpAX rocnoAA HAUiero ÎycVca Xphcta aa wbhobhmo h mhaS'cmo cahko ham no CHA'fe. H AApOBA H rocnOACTBO MH KT»CeMeCTH’lH H EAArOWBpA3H?H HACTOAlţJCM XPhcob^a rocnoACTBA mh cb^tom^ mohacthpa rocnoACTBA mh, eme cct koa BApOUI E^K^peiflH, HAOK6 eCT XPAM CK'feT'feH H TKHBOHAHeAtrfcH TppOHU^, IAK02K6 AA mW 6Ct ce a o no hmc Xoahboa hoaobhhm, aca î+ctfndHHiţtf Gahhck urr Et»KT»P6(4IH, BT»CA, eAHKA C6 XT6T H3BpdTH WT nOBT»COM XOTApWM. IIOHeKC CCAO XOA'lBOA n(OAOB)HHM Bh(ao) e(CT C)TApA H npABA H 3A A^A'HAC 2KtfnAHHlţ6 &VHH6B, Htf nOC(TAB)HAA 10 CCT ttCtfnAHHLţA <>AHHA 3AAWr HA GTAHB &eE€A cnATAp h eiţie kc kt» abhh noKOHHAro poa'i't6aio rocnoACTBA mh Aab^ahap^ soesoAA. A noTOM, chha ero, ApArHe nocTCAHHK, wh cct KT»cxoTTfeA npoAATH TAIA WHHHM H C6A0 XOAHBOA. A T6M, TK^nAHHlţA <>AHHA H6 WEHH^AA CA 6CT WT A^AIHA 6H WCTAKHTH, AHV nAATHAA 10 CCT H WAK^nHAA BT»CA H6HHA A6A wt C6ao Xoahboa wt kt» ApAmc nocTCAHHK ct»c Acnpn h koh cahh. A noTOM, TK^nAHHLţA Gamha npi'HAe cama npeA rocnoACTB^ mh Tepe eCT OYAOîKMAA M nOBpATHAA nOMT6H^ BOA'fepMHA TOCnOACTBA MH JK^nAHS’ OreA’fe cnATAp, AAM HAA nOAOKHHM WT H6HHA ACA WT BHLU6 peM6H^ C6A0, WT XOAHBOS. A ^ T6M, >K^nAH GTBA'fe CnATAp, pAA» BpATCTBO, WH CCT A*pOBAA nO /K^nAHHLţA 6amha ct»c ^3 AcnpH totobm m eA«n koh a Bpi». A noTOM, >K^nAH Otbaio 465 www.dacoromanica.ro cnK€ CMC WT 3A6LUHHX npHUICBCTBYe, KOMtf BT»ptfMHT TOCnOAE Bote no hac bhth rocnOAAp Baaihkoc 3cmah hah wt HAiuex mcaa hah wt CEpWAHHK HAUICX HAH nO Tp’feCCX HAUIHX WT HHOnA*fcM€HHK, B'ECAKHX BAATOMCCTHBYh XpHCTHIAHHHH HJKC nOMCTCT H nOHOBHT CYtO XPHC0B^A TOCnOACTBA MH, TWTO TOCnOAE BOTE HJKC BT» TppOHlţe CAABHMYh Aa flOMHTCT H 3AC H BT» EMAGipHM B'feLyfex M Ad CCT nOMOlţlHHlţA HA CTpAUlH'&M C#Aa np'feMHCTAA Botomath h b'ech cb^teih Eortf oyrOAHBuie, (a)mhh. A «kc hc nOHOBHT H HC nOMCTCT HM B’E3A0BChYC WCTABHT, A* AACT WTB^T HA CTpAUUHlH AEke cWaa. Tei mc, w, np’feMHCTA Botomath, npYHMH wt hac rp'feuiHYHx h hcaoctohhhx CBOHX pAEH CIC MAAO npHAOMCHYc TBOA EO WT TBOHX K TCE’fc npHHOCHM MHAOCtYiO BO CHHA TBOCTO H BOTA HALUCTO H TBOHMH np'fiMHCTHMH MOAHTBAMH BT.CA HAM B'EpS'MCHA CMTT»: T'feMJKC BaAAHMHI^C, MOAHTBHHL^M H 3ACTT» nHHL^M HA CTpAUiH'feM H (BT)op'feM npHUieBCTBYe CHHA (TBOCTO) H BOTA HALUCTO TOCnOAA îyCtfCA XpnCTA, CM^HCC CT» WTlţHM CAABA H nOKAAH’fenYc H CT» np'feCB'feTYHM A^Xwm RTb BTfeKM> a«WHH. Geace h CBCACTCAYe: actfnAH A°BP0Mnp bcahkh bah h actfnAH Apatomhp BHBLUC BCAHKH ABOpHHK H actfnAH MnTp'fe BCAHKH AB0pHHK H actfnAH MnpOCAAB BCAHKH AWrWcj>CT H KOCTAHAHH BCAHKH BHCTHiap H ^MHTptf BCAHKH CnATAp h Gtah bcahkh komhc h Xapbat bcahkh ctoahhk h roHiyfe bcahkh nex*pHHK H ^AHMIOA BCAHKYh nOCTCAHHK. H HCnpABHHK, A/l^Tp)^ BCAHKH ABOpHHK. H A3E, B'kcYio, cmc m HAnnCAx bt. aubmYm rpAAOy taatoacmYh EtfKtfpeipM, M'fecenA ^esp^ApYe ic aehh h tckmi|ikm A’feTOM wt AaiHb. t în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel ca să dea zeciuială în fiecare an din câte vor agonisi şi ştiind aceasta sfinţii apostoli şi părinţi purtători de 466 www.dacoromanica.ro Dumnezeu au sfătuit pentru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, celor din urmă copii ai lor, ca unii cu rugăciune şi cu priveghere şi cu post, iar alţii cu milostenie şi cu pocăinţă, să ne curăţim de toate relele şi cu toată credinţa să fim gata să ascultăm acel glas: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi odihni, veniţi binecuvântaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la facerea lumii; căci flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi îngrijit şi în temniţă am fost şi aţi venit la mine”. Iată şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, am râvnit a urma împăraţilor şi domnilor celor de demult, care cele pământeşti întru binefacere şi în pace le-au cârmuit şi s-au învrednicit de împăprăţia cerului. Şi iarăşi mi-am adus aminte domnia mea de cuvântul lui David proorocul şi împăratul, care spune: .fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia domnul nu-i va socoti păcatul”. Şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, tot aşa doreşte şi sufletul meu către tine, doamne” şi către toate sfintele şi dumnezeieştile biserici şi mănăstiri ale domnului nostru Iisus Hristos, ca să le înnoim şi să le miluim, pe cât ne va fi nouă în putere. Şi am dăruit şi domnia mea acest de faţă hrisov, întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă, al domniei mele, sfintei mănăstiri a domniei mele, care este lângă oraşul Bucureşti, unde este hramul sfintei şi începătoarei de viaţă troiţe, ca să-i fie satul anume Hodivoaia, jumătate, toată partea jupaniţei Elina din Văcăreşti, cât se va alege de peste tot hotarul. Pentru că satul Hodivoaia, jumătate, a fost veche şi dreaptă şi de moştenire a jupaniţei Elina, ci l-a pus jupaniţa Elina zălog lui Stan cel Gros spătarul încă în zilele răposatului părinte al domniei mele Alexandru voievod. Iar apoi, fiul lui, Dragne postelnicul, el a vrut să vândă acea ocină, satul Hodivoaia. Iar întru aceasta, jupaniţa Elina nu s-a îndurat de dedina ei să o lase, ci a plătit şi a răscumpărat toată partea ei din satul Hodivoaia de la Dragne postelnicul cu 14 000 de aspri şi cu un cal. Iar apoi, jupaniţa Elina a venit singură înaintea domniei mele, de a aşezat şi a înfrăţit pe cinstitul boier al domniei mele, jupan Stelea spătarul, însă peste jumătate din partea ei din satul mai sus zis Hodivoaia. Iar întru aceasta, jupan Stelea spătarul, el a dăruit pentru frăţie pe jupaniţa Elina cu 7 000 de aspri gata şi cu un cal bun. Iar apoi, jupan Stelea spătarul a cumpărat de la jupaniţa Elina şi cealaltă jumătate, care-i rămăsese ei, pentru 12 000 de aspri gata şi o manta de svită şi pentru 100 de vedre de vin. însă jupaniţa Elina a înfrăţit şi a vândut această ocină mai sus zisă şi satul Hodivoaia, toată partea ei, jupanului Stelea spătarul de bunăvoia ei, înaintea domniei mele şi înaintea tuturor dregătorilor şi boierilor domniei mele şi fără nici-o silă. Iar apoi, domnia mea am cumpărat acest sat mai sus zis, Hodivoaia, jumătate, care a fost partea jupaniţei Elina, toată, de peste tot hotarul, de la boierul domniei mele, jupan Stelea spătarul, pentru 40 000 aspri gata. Şi a vândut jupan Stelea spătarul de bunăvoia lui. www.dacoromanica.ro 467 Iar apoi, domnia mea am dăruit şi am aşezat domnia mea acest sat Hodivoaia, jumătate, la sfânta mănăstire a domniei mele, care este mai sus zisă, ca să-i fie sfintei mănăstiri şi sfântului hram de întărire şi dumnezeieştilor călugări care trăiesc în ea de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire. Iar după trecerea noastră din cele de aici, cui u va încredinţa domnul Dumnezeu să fie după noi domn al Ţării Româneşti, sau din copiii noştri sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, pe oricare binecinstitor creştin, care va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu, care este întru troiţă slăvit, să-l cinstească aici şi în veacurile viitoare; şi la judecata cea cumplită să-i fie ajutătoare preacurata maică a lui Dumnezeu şi cu toţi sfinţii care au plăcut lui Dumnezeu, amin. Iar dacă nu va înnoi şi nu va cinsti, ci-1 va lăsa în uitare, să dea răspuns în ziua cumplitei judecăţi. Iar tu, preacurată maică a lui Dumnezeu, primeşte de la noi, păcătoşii şi nevrednicii robii tăi, această puţină danie, pentru că ale tale dintru ale tale ţi le aducem; căci prin mila fiului tău şi Dumnezeului nostru şi prin preacuratele tale rugăciuni, toate ne sunt încredinţate. De aceea, stăpână, să ne fii rugătoare şi mijlocitoare la a doua şi cumplita venire a fiului tău, Dumnezeul nostru, domnul Iisus Hristos, căruia împreună cu tatăl şi cu preasfântul duh, slavă şi închinăciune în veci, amin. Iată şi martorii: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Costandin mare vistier şi Dumitru mare spătar şi Stan mare comis şi Harvat mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Văsiiu, care am scris-o în minunata cetate numită Bucureşti, luna februarie 20 zile şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St. Buc., S. I., nr. 1 149 (M-rea Radu-Vodă, X/3). Orig. perg. (46 x 40), pecete atârnată, căzută. Cu o traducere din 1751. EDIŢII. Trad. DIR, B, 454-456. 286 1580 (7088) februarie 23, Bucureşti t Mhaoct'uo EOJKito, Iw MnxH'b bocboaa h rocnOAHN't BT»coe zeMAe tfrrppoBAAXîtiCKOe ctiHtf BCAHKAro h np^AO^paro Aah^ahaP^ soesOAa. Aarat rocnOACTBO mh ctto nOBeA’fctmo rocnOACTBA mh CB’fcTOMtf mohacthp rAArOAHMaro CB’feTd TpOHlţT» IAK02K6 Aa CCT 6AHA BHHOrpAAtf WT fi'tK'tpetpi, n0H6>Ke K> eCT nOKtfmi tai» BHHorpAAV wriţtf ertfMe h^a e*ce rAArOAHMAro VpHHA, h ct»c AptfrH KAAtfreptl WT CB’feTOMtf MOHACTHp WT WAOpAH WT BT»(KT»)peipH 3A ^cB ACnpu cpeBpeHH n za ACnpu za HOBtţu. H npoAAA eCT T^A^paH taia BHHorpAAV wr Heros A^Bpo boaio h ct^C VaHAHifO BTiCgM MerUIAUlOM WT WKp-BCTV M6CT0B WT rop H WT A0A H WT npeA rocnOACTBA mh. 468 www.dacoromanica.ro TeM p*Aî» A*A°X M rocnoACTBA mh CB'feTOMtf mohacthp, iako*6 a* cct TAIA BMHOrpAAY WMHHtf H WXAG^ m A^A™^ CB*feTOMtf MOHACTHp, 6*6 CCT BHUI6 flMCAHA H H6 WT H6eBptfApYe KT A^HH, WT AaAMA A® cero nHCAHYe T6Kfc’l|lHM A*feTH BT» A'feT /3ÎTH. t îw A/lYxH'fe BW6BWAA, mhaoctYm eo*Yw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Sfânta Troiţă, ca să-i fie o vie de la Văcăreşti, pentru că a cumpărat acea vie părintele egumenul care se numeşte Uriil şi cu alţi călugări din sfânta mănăstire de la Tudoran din Văcăreşti pentru 2 000 aspri de argint şi pentru 1 400 aspri bani. Şi au vândut Tudoran acea vie de bunăvoia sa şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie acea vie ocină şi ohabă şi dedină sfintei mănăstiri care este mai sus scrisă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi am scris Stănilă, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna februarie 23 zile, de la Adam până la această scriere, ani curgători în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 150 (M-rea Radu-Vodă, 1/1). Orig., hârtie (29 x 21), pecete timbrată. Cu o traducere de la sfârşitul sec. XIX; altă traducere, ibidem, ms. 256, f. 157. EDIŢII. Trad. DIR, B, 457. Facs. Ibidem, 613. 287 <1580-1581) martie 6 f A/IhaoctYw BttKieio, îw MHXtrfe bocboaa h rocnOAHHn». Aakat rocnOACTBO mh cYe nOBeA*feHYe rocnoACTBA mh mbcth^huiom^ h np,fewCB*fei(ieHHOMtf wriţtf ApxieeriHCKkW, Kip A^ahacY6 EW'3'kbckh, iako*6 a<* cct mhpho h caogoaho pAAÎ HAflACT 6*6 TA 6CT HAflACTCTBOBAA ÎAHI&A B06B0AA, 1'OCnOAAp'B 36MA6 A/V0AAABCK06. î TAKO TA 6CT CT»np6A HA MBCTHTH tiAUIA, KAKO, KT^A 6CT H3A'fe3HA nerpW’ B06B0AA WT M0AAABCK06 36MA6, A TOCnOACTBO Mtf WCTABHA CH 6CT CB06 HMAHI6 HA pîfctf CB*feTHH*fe MW’. Ta*6, T6M, CB'feTHH'fe A0uj6A 6CT 469 www.dacoromanica.ro cam npeA rocnoACTBA mh, Tepe mh cct nOBgAAA rocnOACTBtf mh kako H'fecT WCTABHA IleTpV B06B0AA HHLjlA, HH 6A«H BAH, HA p^K CB'feTHH'fe Mtf. A tf T6M, eijie rocnOACTBO mh iiocaaa ct»m AK>A'ie rocnoACTBA mh ha IleTptf bocboaa h TAKO TA CT.M B'hnpALUAA: WCTABHA 6CT H*feMTO, HAH HM, HA ptflîtf CB'feTHH'feMtf ? A tf tem, rferpV soesOAA cniţe cct peKAT», haa a^111® rocnOACTBO mV, epe H'fecT WCTABHA HHLţJA, HH*e KOAHKO 6CT BAAC rAABS', HA pfcW CB'feTHH'fe mV. A nOTOM, rocnOACTBO mh eipe 3baa ct»h wm# baaa'ika GepAc^HM h wriţtf enHCK^n A/Ihxaha h bt»ch bcahi^h npABHTeAie rocnoACTBA mh, npeA rocnoACTBA mh h nAKH ta cVt B’bnpAtiiAAH ct»C 3AKAHHAHie npeA rocnoACTBA mh h npeA wriţtf baaa'ika h enncKtfnoM h wt npeA B'tC'feM EOA'fepoM. H bt, TOM, CB'feTHH'fe mV WEA'felţHA C6 6CT BT» CB'feTHX WAT»SKA*e H TAKO C6 6CT 3AKA6A npeA B'tC'feMH HAMH, KAKO H'fecT WCTABHA IleTptf B 06 BOA A HA p^K CB'feTHH'fe MV HH CAHH BAH. TCM pAAI» AA CCT MHpHO H CAOBOAHO, KAKO 6CT H BHOI6 P’fex* A nOTOM, no wuicctbiio rocnoACTBA mh, Koro H3BepHT rocnoAi» Eon» BHTH BAAAAT6A fjAAWKOe 36MA6 H X0K6T C6 nOK^CHTH M6TATH H'feKA HAnACT haa rAAB CB’feTHH’fe mV, aaacmc WT A^me rOCnOACTBA MH. Hhako a* H'feCT, no peMH rocnoACTBA mh. HcnpABHHK A/lHTp'fe B6A AKOpHHK. H ncnncAX Ap^rOMHp AOroer, M'feceiţA MApTîia Ş a*»hh. t îw Ml’XH'fe BW6BWAA, MHAOCTÎIO EOîKÎIO TOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi preasfinţitului părinte arhiepiscop, chir Athanasie al Buzăului, ca să fie în pace şi slobod pentru năpasta cu care l-a năpăstuit Iancul voievod, domnul ţării Moldovei. Şi aşa l-a pârât la cinstitul paşă, că, atunci când a ieşit Petru voievod din ţara Moldovei, iar domnia lui şi-a lăsat averea în mâinile sfinţiei sale. Deci, întru aceasta, sfinţia lui a venit singur înaintea domniei mele, de mi-a spus domniei mele că n-a lăsat Petru voievod nimic, nici un ban, în mâinile sfinţiei lui. Iar întru aceea, domnia mea încă am trimis pe oamenii domniei mele la Petru voievod şi aşa l-am întrebat: a lăsat ceva, sau nu, în mâinile sfinţiei sale? Iar întru aceasta, Petru voievod aşa a spus, pe sufletul domniei lui, că n-a lăsat nimic, nici cât este un fir de păr din cap, în mâinile sfinţiei sale. Iar apoi, domnia mea încă am chemat pe părintele vlădică Serafim şi pe părintele episcop Mihail şi pe toţi marii dregători ai domniei mele înaintea domniei mele şi iarăşi l-am întrebat cu jurământ înaintea domniei mele şi înaintea părintelui vlădică şi a episcopilor şi înaintea tuturor boierilor. Şi atunci sfinţia sa s-a îmbrăcat în sfintele odăjdii şi aşa s-ajurat înaintea noastră, a tuturor, că n-a lăsat Petru voievod în mîinile sfinţiei sale nici un ban. De aceea, să fie în pace şi slobod, precum s-a spus şi mai sus. Iar după aceea, după plecarea domniei mele, pe cine va alege domul Dumnezeu să fie stăpânilor al Ţării Româneşti şi se va încumeta să arunce năpastă pe capul sfinţiei sale, să fie departe de sufletul domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. 470 www.dacoromanica.ro Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi am scris Dragomir logofătul, luna martie 6 zile. f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alta. St Buc., S. L, nr. 1 059 (Ep. Buzău, CXVII/1). Orig., hârtie (31 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1864. Datat după Iancu Sasul şi Mitrea marele vornic. EDIŢII. Trad. Năsturel, 377; DIR, B, 457-458. Facs. DIR, B, 614. 288 1580 (7088) martie 12 întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, blagocestivul şi de Hristos iubitoriu şi singur stăpânitoriu şi de Dumnezeu unsu Io Mihnea voevod, fecioriul marelui şi preabunului Alexandru voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpân şi domnu a toată Ţara Rumânească, încă şi laturilor plaiurilor Almaşului şi Făgăraşului povăţuitoriu. Bine am voit domniia mea cu bunăvoinţă a mea şi cu curată şi luminată inima domniei mdle, ca să proslăvesc pre Dumnezeu cel ce m-au proslăvit şi m-au înălţat cu mărire pre scaunul celor întru sfinţenie răposaţi părinţi ai domnii m61e. Iată am dăruit şi domniia mea acest cu totul cinstit şi bine închipuit şi mai întâi cinstit de cât toate darurile cdste de acum, acest hrisov al domniei mdle, cinstitului boiariului domniei mele, jupanului Dragomir biv vel dvomic şi jupândsii dumnealui, Măriei dvomicăsii, şi feciorului lor, boiarului domniei mdle jupan Pătru cliucerul şi feciorilor câţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor satul Borusul tot, cu tot hotarul şi cu rumânii şi cu morile şi din câmp şi de pretutindenea, oricât să va alege partea Puiului de la Ruşi, toată, şi partea Fratei şi a frăţine-său, lui Nan de la Belciugatul, toată, şi partea lui Ignat şi a frăţine-său, lui Cazan de la Poiană, toată, şi partea lui Nan de la Priiazda, toată, şi partea Draghii de la Frumuşani, toată, şi partea Puiului şi a frăţine-său Radului, toată, de la Frumuşani, pentru că iaste a lor bătrână şi dreaptă moşie şi de baştină. Iar apoi, au venit Puiul şi Fratea şi Căzan şi Nan şi Ignat şi Nan şi Draghiia şi Puiul şi Radul ei singuri înaintea părintelui domniei mdle, răposatului Alexandru voevod, aşijderea şi înaintea domniei mele, de au dat şi au înfrăţit pe boiariul domniei mele Dragomir vel dvomic, ce s-au zis mai sus, preste toate aceste mai sus-zise moşii şi satu, şi din câmp şi din apă şi din pădure şi din vaduri de moară, însă fără de nici o silă. Iar după aceia, boiarul domniei mele, jupan Dragomir biv vel dvomic, au avut pâră înaintea părintelui domniei m61e, răpoosatului Alexandru voevod, cu Radul Scurtul armaşul, pentru această mai sus zisă moşie. Şi aşa pâra Radul armaşul, cum că au cumpărat de mai denainte vrdme doao funii de moşie de Ia Borusul. Drdpt acăia, părintele domniei mdle, răposatul Alexandru voevod, au dat celui mai sus zis boiariului domniei sale, jupanului Dragomir dvomic, 12boiari şi hotamic pe boiariul domniei mele jupan Dumitru vel sluger, ca să-l hotărască de către Radul armaş. 471 www.dacoromanica.ro Deci au fost umblat şi au fost adeverit cum că au fost cumpărat Radul armaşul numai o funie, partea lui Rădivoe toată, şi din funiia Draghiei a patra parte. Şi după acdia, s-au hotărât de către Radul armaşul. Şi hotarăle să să ştie: de la Prahoviţa cea Mică, din Valea Stupinii, piatra de la marginea pădurii, şi de acolea preste poiană până la piatra din Drumul Târgoviştii şi până la piatră iarăşi la marginea pădurii, şi pân în Lacul Puişorului şi pân la mlaca cea mare de preste Frânghişeşti, şi de acolea pe Valea Frăsinetului până la Lacul Plopului, unde să lovesc hotarăle cu Gherghicenii, iar de acolea pre cale iarăşi la Prahoviţa cea Mică. însă să să ştie, până la hotarul Gherghiţii, du preste toată moşiia a patra parte cinit stânjeni 750. Şi Fratea şi frate-său Nan, şi Ignat şi frate-său Căzan, stânjeni 250, şi Nan de la Priiazda stânjeni 250, şi Draghiia stânjeni 250, şi Puiul şi frate-său Radul stânjeni 166. Deci şi boiariul domniei mdle Dragomir dvomic, el încă au dat şi au dăruit pe aceşti mai sus-zişi oameni, însă Puiul cu o dulamă şi cu o feregea şi cu nădragi verzi de şocârlat şi cu un zuluf alb şi cu un cal negru turcesc, însă calul înşalat şi înfrânat, cinit aspri 5 736. Şi pe Fratea cu o feregea de şocârlat şi cu o dulamă de atlaz căptuşită, cinit aspri 2 000. Şi pre Nan, cu o feregea de cofîtirie galbenă, drept 1 600 aspri. Şi pre Nan de la Priiazda, cu un tâmbariu negru de schirlet şi cu o dulamă de coftirie verde şi cu nădragi de grana, cinit aspri 3 560. Şi pe Ignat, cu o ferigea de coftirie galbenă, cu ceapraze albe, şi cu o dulamă de coftirie neagră, cin aspri 3 342. Şi pre Cazan, cu 2 000 aspri gata, şi pre Draghiia cu o ferigea verde de şocârlat şi cu o dulamă de coftirie, cin aspri 2 841. Iar mai pre urmă, încă i-au mai dăruit cu 30 de vaci de le-au înpărţit toţi, frăţeşte, dupre cum au avut şi moşie. Cinit cupno 22 120 aspri. După acdia, Dragomir dvomic au dat tuturor acestor mai sus numiţi oameni 20 000 aspri, de au cumpărat această mai sus zisă moşie. Şi s-au înfrăţit şi au vândut ei de a lor bunăvoe dinnaintea răpoosatului părintelui domniei mele, Io Alexandru voevod, şi dinnaintea domniei m61e. Şi iar să fie boiariului domniei mele, jupanului Dragomir dvomic, moşie la sat la Borus, partea lui Rădivoe, fecioriul Radului Negrul şi partea Albului de la Frumuşani, toată, şi partea lui Dumitru, fecioriul lui Dumitraşco, toată, din rumâni şi du preste tot hotariul, pentru că aceste moşii au fost şi mai nainte vrdme cumpărate de Radul Scurtul armaşul, iar după acdia, boiariul domniei mele, jupan Dragomir dvomic, el au cumpărat acăle moşii şi rumâni, cum le-au fost cumpărat şi Radul armaşul, la sat la Borusul, însă de la Micul, feciorul Radului armaşul, drept 16 0001 aspri gata. Şi iar să fie boiariului domniei mdle jupan Dragomir dvomic satul Clejanii tot, cu tot, şi satul Vâlcăneştii, partea Capiii, jupâneasa lui Calotă postelnicul, şi satul Ciumeştii, partea Capiii, jupăneasa lui Calotă postelnicul, şi satele anume Braloştiţa şi Salciia, partea lui Calotă postelnicul şi a jupândsii lui, Capiii, toată, cu tot. Pentru că satul Clejanii şi Bucureştii au fost de baştină ai lui Calotă postelnicul, iar satul Vâlcăneştii şi Braloştiţa şi Ciumeştii şi Salciia au fost de baştină ale jupândsii lui, Capiii. Apoi, feciori din trupul lor n-au avut, ci aşa s-au tocmit ei dinnainte răposatului părintelui domniei mdle, Alexandru voevod, Calotă postelnicul şi jupâneasa lui, Caplea, cum oricăruia dintru ei i s-ar întâmpla mai nainte moarte, iar aceste mai sus zise sate şi ţigani să fie toate ale celui ce va rămâne viu, să se 472 www.dacoromanica.ro chivimisească şi să facă cu dânsele orice va vrea şi cum va şti, şi să le dea cui va vrea, iar nepoţii lor, sau din siminţia lor sau din neamul lor, amestec să nu aibă. Iar după acda, au venit ei singuri, Calotă postelnicul şi jupâneasa lui, Caplea, înnaintea părintelui domniei m61e, răpoosatului Alexandru voevod, de au înfrăţit şi au dat şi au închinat acdste mai sus zise sate şi ţigani boiariului domniei mde jupan Dragomir dvomic, însă cu limba lor, de a lor bunăvoe, dinnaintea răpoosatului părintelui domniei mde, Alexandru voevod. Şi au pus Calotă postelnicul şi jupâneasa lui, Caplea, şi blestem, cum din neamul lor nimenea să nu aibă amestec cu ac6ste sate şi ţigani, ci să le stăpânească jupan Dragomir dvomic. Iar întru acda, boiariul domniei mde jupan Dragomir dvomic, el i-au căutat cu multă milă în toată viaţa lor, la bătrâneţile lor, şi i-au înbrăcat cu haine bune şi i-au scris pre dânşii la pomelnic, la Lavra de la Sfetagora şi au dat 3 000 de aspri ca să-i pomenească. Iar după aceia, încă au dat boiariul domniei mde jupan Dragomir dvomic, boiariului domniei m61e, jupan Dumitru vel sluger, în Ţara Ungurească 2 200 aspri, de au plătit pe Calotă postelnicul şi pe jupâneasa lui, Caplea, de datoriia lor, ce au fost datori. Şi iar au plătit jupan Dragomir dvomic pe Calotă postelnicul şi pe jupâneasa lui, Caplea, de la Leca şi de la frate-său Pătru, arbănaşii de la Cernavodă, de au dat boiariul domniei mde ce s-au zis mai sus Lecăi şi lui Pătru aspri gata 2 400, pentru că au fost Calotă postelnicul şi jupâneasa Iui, Caplea, datori la aceşti mai sus zişi arbănaşi. Şi încă după moartea lui Calotă postelnicul şi a jupânesii lui, Capiii, au miluit boiariul domniei mele Dragomir dvomic pe nepoţii lor, de au dat feciorul(ui) lui Bobe de la Babele 5 000 de aspri şi iar au dat lui Sin, feciorul lui Ion de la Stolnici, 5 000 aspri, şi iar au dat Micului de la Bucşani 4 000 aspri, şi iar au dat lui Calotă celui Lung şi frăţine-său, lui Avram, ca să aibă Calotă postelnicul şi jupâneasa lui, Caplea, pomenire în urmă şi de la nepoţii lor. Şi iar să fie boiariului domniei mele, jupanului Dragomir dvomic 9 prăvălii, pentru că aceste prăvălii sânt pe uliţa de cătră besdrica Gheormei ...2 . Şi am văzut domniia mea şi cartea răpoosatului părintelui domniei m61e cea de milă, cum că l-au fost miluit domniia sa şi au cheltuit aspri gata ...2. Iar locul acela pre carde au fost făcute ac61e prăvălii au fost împresurat de turci de mai denainte vreme. întru aceia, răpoosatul părintele domniei mde l-au scos de la acei turci şi au miluit pe jupan Dragomir dvomic cu acel loc ce s-au zis mai sus, pentru că au fost făcând acei turci mare răotate şi multă curvie şi spurcăciune prinprejurul aceii besdici. Şi iar să fie boiariului domniei mde Dragomir dvomic un loc de prăvălie în oraşul Bucureştii, lângă casele Standului diacul, pentru că l-au cumpărat boiariul domniei mde de la Standul şi de la fămda lui, anume ...2, drept 7 000 aspri gata. Şi iar au cumpărat jupan Dragomir dvomic un loc de prăvălie, iar lângă acel loc, de la Nica Grecul, drept 2 700 aspri. După acda, jupan Dragomir dvomic au făcut pe aceste locuri 3 prăvălii şi au cheltuit până le-au isprăvit 10 000 aspri. Şi iar au cumpărat jupan Dragomir dvomic de la Nica Grecul loc de 6 prăvălii şi loc de pivniţă, drept ...2 aspri. După acda, boiariul domniei mele jupan Dragomir dvomic au cheltuit, pân au făcut acde 6 prăvălii şi o pivniţă de piatră şi case desupra pivniţii, 30 000 aspri. www.dacoromanica.ro 473 Şi au vândut şi s-au înfrăţit aceşti mai sus numiţi oameni, ei de a lor bunăvoe, dinnaintea răpoosatului părintelui domniei mele Io Alexandru voevod şi dinnaintea domniei m61e. Pentru ac6ia, am dat şi domniia mea jupanului Dragomir dvomic, ca să-i fie lui aceste mai sus-scrise sate şi prăvălii, de baştină şi ohabnice, lui şi feciorilor lui, nepoţilor lui şi strenepoţilor lui, şi de nimenea să nu să clătească de pe zisa domniei mele. încă şi blestem am pus domniia mea: dupe petrecerea domniei m£le, pre carele va al6ge domnul Dumnezeu a fi domn al Ţării Rumâneşti, au din fiii domniei m61e, au din alt neam, de va înnoi şi va întări acestu hrisov al domniei m£le, şi pre el să-l întărească domnul Dumnezeu întru domnia lui şi în veacul viitoriu, iar carele nu va înnoi, pre acela domnul Dumnezeu să-l ucigă şi să-l defaime aici trupul lui şi în veacul viitoriu. Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Miroslav vel legofăt i Dumitru vel spatar i Costandin vel vistier i Harvat vel stolnic i Stan vel comis i Gonţea vel pehamic i Danciul vel postelnic. Ispravnic, Mitrea vel dvomic. Martie 12, leat 7088 (1580). (Notă:) Acest izvod s-au tălmăcit pe limba rumânească asemene de pe hrisovul cel slovenesc, de Luppu, dascălul slovenesc la Şcoala Domnească, în Bucureşti, iar unde nu s-au putut cunoaşte cuvintele la slovenie, fiind hrisovul ponegrit şi şters, am lăsat aici în izvod loc nescris. Az Luppu, dascăl slovenesc, izpisah. (Altă notă:) Acest izvod iaste scris de dascălul Vladul din Ploieşti de pre hrisovul cel rumânesc carele l-au tălmăcit Luppu dascăl de pre cel slovenesc. Vlad dascăl ot Ploeşti. (Altă notă:) Acest izvod s-au scris din porunca părintelui mitropolitului, după hrisovul care iaste la noi. Costandin comis Căplescul. (Verso:) S-au scris în condică. (Apoi:) Copie pentru moşia ce are Gherghiţa (?) Ruptura pricină cu mănăstirea Znagov. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 151 (Mitrop. Ţ. Rom., IV/4). Copie a unei traduceri; aceeaşi copie, ibidem, ms. 128, f. 38-40. EDIŢII: DIR, B, 458-462. 1 Scris 6 peste 2. în copia din ms. 128, f. 39 este 2. 2 Loc alb în text 289 1580 (7088) martie 16, Bucureşti f Mhaoct'uo EO/Kito, îw A/VH^rrk bocboaa h rocno^Hut. bt>coh bcmac tfrrppoBAAXÎHCKOe, cnritf seAHKaro n np'feAOcpAro Aah^ahap^ bocboaa. AAKATr 474 www.dacoromanica.ro rocnOACTBO mh c'iw nOBeAcnie rocnOACTBA mm nOMTeHOMS baacthahnnomk h npABO C’bBeTHHKOMtf rOCllOACTBA MH >K^[1AhV Afl.HTp'fe B6AHKH ABOpHHK H a&riAHHiţeB ero, H'fera, iakokc aa a# cct N'feKoe AiţnrAHH ha hmc Ecamo ct>c ALţHrAHI# H CtC CHHOBH CH H C’bC 36TOM CH KOlţHKA C’bC ALţHrANKtf H CtC CHHOBH. 3AH6>Ke Cl’e (AH)HrAHH WHH Ck*T BHAH 3A A^A’i’*# PAAYAOB nOCTEANHK H rctfnANHi# ero, A/Vapira, AT»4fer h AtfAUirptf cnaTap h Gtah komhc h XapsaT ctoahhk h romţ'fe nexApHHK h actfriAN AAHMK)A seAHKH nOCT€AHHK. HcnpaBHHK, CAM peM rocnOACTBA MH. HcnHcax A3, raAein tpamathk, bt» hactoahh rpaAV Etfi#peiţiH, M'feceiţA MApTie sT a^hh h wt Aaama ao hhhe TeKtqjAro AeTOMtf bt» A'feT *5nH. t îw A/Vi'XH'fe bO€boaai mhaoctiw soatfw rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi întâiului sfetnic al domniei mele, jupanului Mitrea marele vornic şi jupaniţei lui, Neaga, ca să-i fie nişte ţigani, anume Belcio cu ţiganca şi cu fiii săi şi cu ginerele său, Coţica, cu ţiganca şi cu fiii. Pentru că aceşti ţigani, ei au fost de moştenire ai lui Radul postelnicul şi ai jupaniţei lui, Maria, fiica bănesei din Coiani. Iar apoi, a venit însuşi Radul postelnicul şi jupaniţa lui, Maria, înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit şi a dăruit pe cinstitul vlastelin al domniei mele, jupan Mitrea marele vornic şi pe jupaniţa lui, Neaga, cu aceşti ţigani mai sus spuşi. Iar întru aceasta, cinstitul vlastelin al domniei mele, jupan Mitrea marele vornic şi jupaniţa lui, Neaga, ei au dăruit pe Radul postelnicul şi pe jupaniţa lui, Maria, cu un cal bun, preţuit cu mare preţ. De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului vlastelin al domniei mele, jupan Mitrea marele vornic şi jupaniţei lui, Neaga, ca să-i fie aceşti mai sus spuşi ţigani, ocină, ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. 475 www.dacoromanica.ro Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Ispravnic, însăşi spusa domniei mele. Am scris eu, Galeş grămăticul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 16 zile şi de la Adam până acum cursul anilor, în anul 7088 <1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, CXXVI/20. Orig., hârtie (31 x 24), pecete timbrată, căzută. Traducere, ibidem ms. 173, f. 591v-592. EDIŢII. Trad. DIR, B, 462-463. 290 (înainte de 1580 martie 18) t Gaobo n0A0>KHX 3A MapTtfpmo, a* ce ndMertfer kako npoAKmue: wt TonOAWine, PdAOCAdR AOrocj>er h A^a\htpy AOrocţieT n Ap^roMup n E^a* n PdtiKOCAdB, wt IUdndHORttH, Qnpa h B^ma h PdAOCAdB h Hbah h wt HeAKOBm^e, IldidK h Bcahk, wt H3Mha^Xi ^aAYa h BoY^d, wt TpkVdpun, Otan, wt A/ldpne, Otohkh4a h ... wt UltipoKC, ApdrHt,> WT OT^BAd, OTdH. H dcnpn kS'hho tpo hhnht fi a^katc n a A^KdTe- t Am scris de mărturie, ca să se ţină minte, că a vândut Dragotă din Bârda ocină în Şapanăuţi lui Giurgiu din Topolniţa şi lui Radul. Şi i-au dat lui Dragotă 12 ducaţi gata. Şi au cumpărat şi au hotărât, ca să-şi facă carte a voievodului. Şi iar au cumpărat de la Rădici toată ocina în Şapanăuţi (pentru 12) ducaţi aspri gata, desprinsă, pentru aspri gata. Şi iar au cumpărat toată partea lui Dragomir, la Şapanăuţi, 12 ducaţi gata. Iar au cumpărat toată partea lui Stanciu pentru 1000 aspri gata. Şi iar au cumpărat toată partea lui Cârstiian pentru 1000 aspri gata. Şi iar au cumpărat toată partea lui Iov pentru 10 ducaţi. Şi mărturii au pus: din Topolniţa, Radoslav logofătul şi Dumitru logofătul şi Dragomir şi Buda şi Raicoslav; din Şapanăuţi, Oprea şi Vucea şi Radoslav şi Ivan; 476 www.dacoromanica.ro şi din Ielcoviţa, Paiac şi Velicu; din Izmiduh, Radul şi Vucea; din Trugarţi, Stan; din Mareea, Stoichiţa şi... din Şiroca, Drăghici; din Stubla, Stan. Şi aspri împreună ce fac 80 ducaţi şi 4 ducaţi. După Ghibănescu, Sure te, VI, 167-168. 291 1580 (7088) martie 18, Bucureşti t A\haoctiw BOaci'w, îw Maxirfe bockoaa h rocno^Htn» b^coh 3Cma6 VrrppOBAAx'mCKOH, chht» seAHKAro h np^AOaparo AAegAHAptf bocboaa. /(abat rocnoACTso mh ci'e noBeA'feHie rocnoACTBA mh IJwpuwB n cbc chhobh ch, eAHiţeM Bort aact, lAKOîKe a* hm cfcV WMHHtf IIIemmeijjH wr aca Ep^Aes h Ahapccb H ÎWBAHOB H ApAfOMHpOB H PaAHMOB H GtAHMCB A A€AA, nOH6K6 W CfcV nOK^nnA (IJwpuw) wr cih bhui6 pcmchh awa'i'c 3a ^5 ACnpn. H nAK nOKtfnn /Rutiiah wr Boia caha ahbaac nOA maaa p'feKtf 3A pî ACnpn. H nAK noriftin JKhtîiah wr Eo'fe nOAOBtiHA wr ceAHiţie 3A iVmho 3a pH ACnpn. H nAK noriAin JKhtîiah TonOAHHiţtf wr Eaaayaa hctob aca bt»c, ct» bt»C6m x°TAp, 3A ^a ACnpn. H nAK nOK^nn jKhtîiah wr chhobh Paackc a^aobc efl/tâ 3A f <{>A0pHH. H HAK nOKis'nH PATKA wr TopMHAA eAHO M^CTO 3A CTVnHHtf 3A C ACnpn. H nAK noKtfnH Patka wr IleTpoBA caua ceAHipe 3A pii ACnpn. H nAK noKtfnn Patka 6A»o AHBAAe wr AAhaolu h wr Paay^ h wt Eohmhp 3a pfi ACnpn cpeepeHH. H hak nOK^nn Patka h Awba caua ahbaab ... wr IJwpuw h wr Ba^cah, chhobh Pahko, ... 3A pi' ACnpn. H nAK nOK^nn Patka h Awba wr IleTpoBA 6aha ceAHipe 3A ht ACnpn. H nAK nOKtfnn Patka i Awba 6Aha ahbaac ha ccAHipe wr Paaocaab 3a ... ACnpn h wr Paay AP^rA ahbaac ha ceAHipe 3a p ACnpn. H nAK nOKtfnn Patka h Awba b ahb63H wr A^Wa 3a c ACnpn totobh. Gero pAA'f, AAA°X 11 rocnoACTso a\h, i»K0>Ke a* hm b^a^t wmhnc wxast», HHM H CHHOBOM HM, BH^KOM H npeBH^MCTOM H H6 WT K0r0>KA0 H6n0K0ATkBHM6, no WpH3Mtf rocnoACTBA MH. Geace tfGO h cseAereAH nocTABA'fe rocnoACTso mh: actfnAH A/ÎHTp'fe b6a ABOpHHK H JKtfnAH A/lnpOCAAB B6A AWrWc{>eT H ^MHTpis' CnATAp H KOCTAHAHH BHCTÎiap H GtaH KOMHC H XaPBAT CTOAHHK H TOHy'fe neXApHHK h Gtohka nOCTeAHHK1. H HCnpABHHK, AÎHTp'fe B6A ABOpHHK. H A3, BAA'fe, nHCAX rpAA EtfKtfpeiţJH, M'feceLtA MApTie HÎ A^HH, BT» A'feT >«3nH. t îw A/llXH'fe BW6BWAA, MHAOCTIW SO*CÎW TOCnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Giurgiu şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu i-a dat, ca să le fie ocină în 477 www.dacoromanica.ro Şepăneşti din partea lui B ardea şi a lui Andrei şi a lui Io van şi a lui Dragomir şi a lui Rădici şi a lui Stancea a 4-a parte, pentru că a cumpărat (Giurgiu) de la aceşti mai sus-zişi oameni pentru 7 000 aspri. Şi iar a cumpărat Jitiian de la Boia o livadă sub malul râului pentru 110 aspri. Şi iar a cumpărat Jitiian de la Boia jumătate de selişte pentru arie, pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Jitiian în Topolniţa toată partea lui Vladul, cu tot hotarul, pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Jitiian de la fiii lui Rădiche părţile lui pentru 10 florini. Şi iar a cumpărat Ratca de la Gorcilă un loc de stupină pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Ratca de la Petrova o selişte pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Ratca o livadă de la Miloş şi de la Radul şi de la Voimir pentru 150 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Ratca şi Liuba o livadă în ... de la Giurgiu şi de la Vâlsan, fiii lui Raico,... pentru 110 aspri. Şi iar a cumpărat Ratca şi Liuba de la Petrova o selişte pentru 53 aspri. Şi iar a cumpărat Ratca şi Liuba o livadă la selişte de Ia Radoslav pentru ... aspri şi de la Radul altă livadă la selişte pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Ratca şi Liuba 2 livezi de la Lupul pentru 200 aspri gata. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocine ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori a pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic1. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Badea, am scris în cetatea Bucureşti, luna martie 18 zile, în anul 7088 (1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. După Ghibănescu. Surete, VI. 165-167. 1 La această dată, mare postelnic era Danciul. 292 1580 (7088) martie 20 Hrisovul mării sale răposatului Io Mihnea voevod, fecior lui Alicsandru vodă, de moşia satul Bucul cu tot hotarul. Martie 20 dni, leat 7088 (1580) i Lucieni ot sud ...l, iar cu tot hotarul. Şi iară să fie siliştea ce să chiamă Severinţii, de lângă Târgovişte. t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod, fecior marelui şi preabunului, răposatului Alicsandru voevod, domnu şi stăpâni tor a toată Ţara Rumânească. Cinstitului boerului domnii mele, jupân Dragomir biv vel dvomic şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu le va dărui, ca să-i fie lui satul Bucul totu, cu tot hotarul. Şi iară să fie satul Lucienii tot, cu tot hotarul, pentru că acest sat au fost de baştină al jupânului Drăghici i Udrişte ot Mărgineni, ce l-au închinat ei singuri lu jupânului Dragomir dvomic de bună voia lor, încă din zilele lui Alicsandru vodă. Şi iar să fie jupânului Dragomir dvomic siliştea ce să chiamă Severinţii, de lângă Târgovişte, pentru că au cumpăratu de la Gherghe din Văcăreşti şi cu morile, lângă această moşie. 478 www.dacoromanica.ro Şi iar să fie jupânului Dragomir dvomic toate satele şi ţiganii Oprii de la Răteasa, anume Geamăna a patra parte şi din Grădişte a patra parte şi din Stoiceni a patra parte şi din Băiceşti a patra parte şi din Băbeni a patra parte şi din Băloiu a patra parte şi din Boteni a patra parte şi din Rătdasa partea Oprii toată şi ţiganii câţi scriu întru acest hrisovu. Arh. St Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 138v. EDIŢII: DIR, B, 463. 1 Loc alb ui text. 293 1580 (7088) aprilie 7, Bucureşti f A/IhAOCtYW KOîKlfO, Iw MnXHTfe B06B0A4 ti rOCnOAHHl. BT.C0H 36MAA VrrppOBAdxtiCKoe, chht. seAHKAro ti np’&AOBPAro AAegAHAptf bocboaa. Aakat rocnoACTBo mh c'ie noBeA’feme rocnOACTBA mh CB’feT'feti h BOacecTBH’fen MtiTponoAi'e urr TpT»roBtupe, tiAeace ecT xp*M mccthoc BT^HeceHie rocnoA* Eora, cnacd Hduiero îyctfcA Xpticxa ti MecTtrfemnoMk' tt np’fewcBeipeNNOMk' dpx’itlAlMTOnOAtlT Kyp OcpdcjitlMA H B1.C6M BpATIgM, 6*6 ÎKHBtflţlHM Bl. CB’fexOrO M’fecTO cero, iaK0*e hm ctfT C6ao AViiianih bt.c, ct.c bt.coh xorAp, urr no B1.C1.A^. 3AH6*6 M^ eCT CTApa H npdBd WMHHtf H 3* CB’feT’fen MHTponoA'ie. A nOTOM UIH eCT HMAA, UtTlţtf BAAAHLyfe, npHTMtO H nAAKAA CC 6CT H KAAAHU'fe H C6A0 AkVlAmH BHUie peieNtf 3A npHT6CHeHYe, KAKO H npHTeCHtsV 6CT BOA’fep'lH fiT.KT.peL{JOM WMHHAA, IleTpAUiKO CT.C BpATl'eM CH, BHLU6 p’fex wiHHe h xoTApMAe. A Bi. TCM, rocnoACTBO mh rA6AAX 11 ctfAHXMO no npABAtf H no 3AK0tli$’) CT.C Bl. Cu 16CTHTHMH npABHT6AH TOCnOACTBA MH H n OCA AX TOCnOACTBO MH nOlTeNNOMtf npABHT6A rocnOACTBA MH BHBUJ6 B6AHKH ABOpHHK, acS’nAH ÎbAUJKO, IAK0/K6 Ad CT.rA6AA6T H BHAHT: npHT6CHtfAH ctfT UtMHHA AkViraHHM HAH HH? TajKS, Umţtf BAAAHKA MHTpOnOAHT Cl»BHpAA 6CT BOA’fepi'H H MSrHIALUH UtT WKpi.CT W1HN6B, H WT TOp H WT AOA, H X0Amam CfcV 3A6AH0M CT.C BHLU6 peieHS' npABHTCA rocnOACTBA MH, K^nAH ÎbALUKA A^OpHHK HAA BT.CA WMHHA H XOTApe H H3HAHA0UJ6 H HCTHHCTB0BALU6 CT.C NHXN6M A^LUAMH KAKO C^T BHAH npHTeCNtfAH IleTpAtliKO CT.C BpATICM CH nO MHOrO WMHNtf C6A0 tWiHraHHM. TajK6, IleTpAtlJKO CT.C BpATIgM BHA’fex ePe X0K6T HAAAtY WH B6AHK06 CTpAMOT H is'CTpAUiHA C6 6CT 3A nA’feNCTBO. TajK6, nOKOA’t.NHA 6CT np6A Utn^A BAAAHl^6B MHTpOnOAHT BHUie p’feieHO H np6A nOMTeNOMtf np ABHT6AF0 rocnOACTBA MH IbALUKO ABOPHHK CT.C B6AHKA npOUi6HI6 H M0AHLU6 nO WTUtf MHTpOnOAHT CT.C B6AHK06 tfMOAeNie Aa ^X fipOCTHT 3A CT.rp’fellieHYe. www.dacoromanica.ro 479 X IlOTOM, IbaUJKO ABOpHHK H CT»C T6X BHU16 P’fex SOA’fepH H MerilALUH, whh rAeA*uue Tepe nocTABHuue x^Tdpe h B’feAere h kaa*6nh no CTApe xoTdpe. H eijie wcTABmue np’fewCBeipeNH wreivi» AVHTponoAifT seuie ArfecTO urr kt» ceB'fe, rapace a* cct A\HpHO AvfeîKAtf «x bt» bjIskh. H xOTdpeAe Ad 3NAeT C6aob AVmhiahom: wt Mnpeiii, wt ha 4,'tA'G0BH4AI KAMeN h ndK rop’fe, wsp’feîKie kamch h wt tVia, nisVeM, a° Bat»mawa fjT»KapiOAOB H BT» £aT»MAWA JJeA\HN6H H HA AA\tfA6LţH H £aT»MAWA IIp’feîKBeeB, h wt TtaVi, Koahhk TtfAOpOB» A° Koahhk Aahob, no CTApe xoTApe. T’feM pAA’l, AdAOX H rOCnOACTBO A\H CB’feTOAVtf MHTpOflOAHT BHUie p^x. raKOî+ce a* Mtf w ecT smue peMeNtf ccao wmhh^ h ^agM h hnokom bt» nmptf h BT» tfCTpAEtf H H«X WT KOrOîKe HenOKOATfeBHA\Ol no WpH3A\0 rOCnOACTBA A\H. Gexe bo h CBeAereAe nocTABnx rocnoACTBO a\h: actfriAH MttTp’fe b6ahkh ABOpHHK H *ctfflAH (HbAH)1 B6A AOrO^CT H A&WHTptf CnATAp H KOCTAHAHN BHCTHlAp H XdpBAT CTOAHHK H GtaH KOMHC H rOHlffe fieXApHHK H A^HMIOA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, ÎbAH B6A AOrO<|>eT. H A3, IIIepBAH AOro^er, CAOBOnoAOacHX bt» hactoahh rpAA Ek’Kk’peipH, M’fecei^A AnpHA'ie 3 a1»™1 h wt X^ama TeKfe’ipHM a’Jstoai ^3Îîh. f Iw M'i'xH’fe sweBWAA, mhaoctia eo>kY rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştei Mitropolii din Târgovişte, unde este hramul cinstitei înălţări a domnului Dumnezeului şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitropolit chir Serafim şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfânt loc, ca să le fie tot satul Luciianii cu tot hotarul de peste tot, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenirea sfintei Mitropolii. Iar apoi, a avut pricină părintele vlădica şi s-au plâns şi vlădica şi satul Lucianii, mai sus zis, de cotropire, că au cotropit ocina boierii Văcăreşti, Pătraşco cu fraţii lui, ocinele mai sus zise şi hotarele. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am trimis domnia mea pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco fost mare vornic, ca să cerceteze şi să vadă, au cotropit sau nu ocina Luciianilor? Astfel, părintele vlădica mitropolitul a adunat boierii şi megiaşii dimprejurul ocinei, şi din sus şi din jos şi au umblat împreună cu mai sus zisul dregător al domniei mele jupan Ivaşco vornicul peste toată ocina şi hotarele şi au aflat şi au adeverit cu sufletele lor că au cotropit Petraşco cu fraţii lui mai multă ocină a satului Luciianii. Deci Petraşco cu fraţii au văzut că vor cădea în mare ruşine şi s-au înspăimântat pentru pradă. Astfel, au îngenunchiat înaintea părintelui vlădica mitropolitul, mai sus zis, şi înaintea cinstitului dregător al domniei mele Ivaşco vornicul cu mare cerere şi au rugat pe părintele mitropolit cu mare rugăminte ca să-i ierte de greşeală. Iar apoi, Ivaşco vornicul şi cu aceşti mai sus zişi boieri şi megiaşi, ei au căutat de au pus hotare şi semne şi pietre pe vechile hotare. Şi încă a lăsat de la el preasfinţitul părinte mitropolit mai mult loc, ca să fie pace între ei în veci. 480 www.dacoromanica.ro Şi hotarele satului Luciianilor să se ştie: din cireş, de la Dâmboviţa piatra şi iarăşi în sus la piatra de la obrejie şi de aci, pe drum, până la Vâlceaoa Văcarului şi la Vâlceaua Geminei şi la ulmuleţ şi Vâlceaoa Prejvei, şi de aci, Colnicul lui Tudor, până la Colnicul lui Dan, pe vechile hotare. De aceea, am dat şi domnia mea sfântului mitropolit mai sus zis, ca să-i fie satul mai sus spus ocină şi ohabă şi călugărilor de hrană şi folosinţă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan (Ivan)1 mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Şerban logofătul, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 7 zile şi de la Adam ani curgători 7088 (1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 152. (Mitrop. Ţ. Rom., XXXVII/3). Orig., perg. (52 x 35), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 607 şi 134, f. 96-97. EDIŢII. Trad. DIR, B, 466-467. Facs. Ibidem, 616. î Omis în orig. 294 <1580) aprilie 7, Bucureşti f Mmaoctiw bokîio, îw MuxH'k bocboaa n rocnOAtuitf bt>coh 36mac i/rrppOBAAxmiCKOti, CHtttf BeAtucaro ti np'fcAOBpAro Aa6§ahaP^ boceO^a. Aabat rocnOACTBO mm cTto nOBCACtiie rocnOACTBA mm CB’feTOMtf mohacthp e*:e ce 30B6T Et1CTpHL(A, IAK02K6 A* M^ CfcV MCTHpHX MeA’feAI 3A AlţMrAHM HA HM6: AVtpa CT»C BpATl'eMT» CM M CtAH CtC BpATieMT» CM H AVntfA CtC CHH0BH CM H JBmUJAH CT»C CMH0BM CM, 3AH6îKe CfcV CB’fcTWMtf MOHACTHp 6>Ke CCT BHLU6 3A A'feA’m^ eipe wt no np'feîKA6 Bp*feMe. A nOTOM, CB'feTOMfc’ MOHACTHP CT.C epMOHAX 6peM ertfMeHtfA, WNA HMAtlie np’tHie npeA rocnOACTBA mm ct»c nOMTeHHfcW npasMTeA rocnOACTBA mm jk^hah IIpTiB^A B6AHKH KA^MAp, CHHtf OTCnAH KA^MAp. H CHlţe np’feuiC nOMTeNOMtf npABMTSA rocnOACTBA MM KAKO MX CCT H3BAAHA BALţJOM cm Tex ^A^AH 3A ALţHrAHM WT 3CMA6 i/rpT^CROH CT.C MHOrO KCATOBAHIC A0ka6 CCT A0H6CHA. Ta>k6 rocnOACTso mm ta6aax h c^ahx no npABAtf h no 3AK0Htf ct»c bt,ch M6CTMTMMM npABHT6AH TOCnOACTBA MM (h) H3HAMA0X M HCTHHCTBOBAX rOCnOACTBO MM KAKO He eCT M3BAAHA nOMTeHH^M npABHT€AlO rocnOACTBA MM e>Ke ecT sMine peMeHtf wt 3eMAe i/rpT»CK0H mto cct bt^ca bt> 3cmah jBaauikom Tex 'i6ArfeAi -3a ALţnrAHM. Ta>k€ rocnOACTBO mm ct»m peKA'fe wn^tf epMOHAX 64>peM erVMeH^A ct»c KAA^repoM wt cb^tom^ mohacthp e*ce cct BHuie peMeHH, a* ce 3aka6t npeA rocnOACTBA mm h npeA Apxîepetf Knp BAtAîtvfe www.dacoromanica.ro 481 CepA^HMk’H npeA nHCKtfnopeM, IAKO>K6 A* A\tf CtfT MeA’feA’l 3A AL^HrAHH BT» WMHHfc' CB'feTOM^’ MOHACTHptf, BT» WXAET», HHM H BHOKWM fiprfeBHOMHTWA\' H H6 WT KOTOK6 HenOKOA'feEHMO, nopH3A\o rocnOACTBA a\h. Ge>Ke h CBeArfe('reA)ie nocTABA'feH.w rocnOACTBA mh: jk^ah A/lnTp'fe B6AHKH ABOpHHK H JK^flAH ÎbAH B6AHKH AWTWijlET H 4,k’<*'HTpk’ CnATAp H XpABAT (!) CTOAHHK H KOCTAHAHH BHCT’l’lAp H GTAH KOMHC H I’OHlt'fe neX*pHHK H 4.AHMIOA nOCT6AHHK. HenpABHHK, ÎbAH B€AHKH AWTWcjieT. IIhca KopeCH, AvfeceitA AnpnAie, bt» rpAA Ek’Kfc’peipH, 5 AtHMi wt* Aaaa\a AO ceA'fe TeKis’niAro a^tom, bt» a^t /.znz. f Iw Ml'XH't BW6BWAA, MHAOCTIA EOÎKIW TOCnOA«Hb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se numeşte Bistriţa, ca să-i fie patru sălaşe de ţigani, anume Mâra şi fraţii săi şi Stan cu fraţii săi şi Lupul cu fiii săi şi Vişan cu fiii săi, pentru că sunt de moştenire ai sfintei mănăstiri, care este mai sus scrisă, încă dinainte vreme. Iar apoi, sfânta mănăstire cu ieromonahul Efrem egumenul, ea a avut pâră înaintea domniei mele cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Pârvul marele clucer, fiul lui Ştefan clucerul. Şi aşa pâra cinstitul dregător al domniei mele, că tatăl său a scos pe acei ţigani din Ţara Ungurească cu multă cheltuială până ce i-a adus. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele (şi) am aflat şi am adeverit domnia mea că nu i-a scos cinstitul dregător a! domniei mele, care este mai sus zis, din Ţara Ungurească, ci aceste sălaşe de ţigani le-a luat în Ţara Românească. Astfel domnia mea am spus părintelui eromonah Efrem egumenul cu călugării din mănăstire, care sunt mai sus zişi, ca să jure înaintea domniei mele şi înaintea arhiereului chir vlădica Serafim şi înaintea episcopului Atan(as)ie de Buzău şi de Râmnic. Au jurat atunci cu mâna pe Tetraevanghel că acele sălaşe de ţigani sunt moştenire ale sfintei mănăstiri, care este mai sus scrisă, încă dinainte vreme. Iar cinstitul dregător al domniei mele Pârvul clucerul a rămas de lege dinaintea domniei mele, ca să nu aibă nici un amestec cu acele sălaşe de ţigani, în vecii vecilor. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Bistriţa cu egumenul Efrem, ca să-i fie sălaşele de ţigani sfintei mănăstiri de ocină, de ohabă, lor şi nepoţilor şi strănepoţilor1 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. 482 www.dacoromanica.ro Iată şi martori pune domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Harvat stolnic şi Costandin vistier şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. A scris Coresi, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 7 zile, de la Adam până acum în cursul anilor, în anul 7087 <1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 100 (M-rea Bistriţa, LXV/423). Orig., hârtie (28 x 41), pecete timbrată. Cu o traducere din 1796; alte traduceri, ibidem, ms. 194, f. 385 şi 713, f. 711v. Văleatul greşit. Datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 465-466. 1 Text nepotrivit cu destinatarul. 295 (1580 aprilie 7 -1582 iulie) t MmAOCTYiO E02KII0, îw fl/\.HXHTfe BOCBOAd li rOCnOAHHT» K€ KHHk’A0B M CEC EpOA 3A B0A6HHLţtf BOAd TeA’feîKHHOB /KhB H WT BOAd TeA'fejKHHOB /KhB, WT LutfMtf M WT flOAlO, A^A CTbHHAT.8 AK0PH«E, B'bCd, noHe>Ke 6CT nOKtfnHA GheYio AwrweT wt BdpEd, AHenccia Gt'khha'e akophhk. (A n0T)0M, CAS’rd rocnOACTBd mm GheYiO Awrwer, wh hmaluc npeH’ie npeA rocnOACTBd mm ct»c G(to)hka h cec A^l(kah wt Hoba GnAHipe. H CHiţe np'huie whh kako H'feCT (mmaa Gtt»hh)a,i. ab0Phhk hh eAH0 MCT'fex ct»c cYe BHuie peMeHOio wmhhS’ wt Ktfpcfc’p'E AeT WT (POT'feHH ...) B'hKS’nHAH CC Ck*T TCX BY BOA’fepH 83,CM H HdUj(AH) CfoV CEC HHXHC fltfilie KdKO CCT EHA nOAOBHHtf WT CYe BHU16 pCMCHA WMHHÎ^ G’TEHHA'E AB<>pHHK. H X°AIAH CfcV TCX £? EOA’fepH TCpC IO CfcV XOTApH(CAAH) H nOCTABHAH CfcV KAM6H€. H eYW CCT X°TdpHHK CdfcVd rOCnOACTBA MM GTdH Awrwer wt Pot^hh. Htf wctauic Gtohka cec mctom cm wt 3akoh wt npeA rocnOACTBd mm. A nOTOM, CAfcVd rocnOACTBd mm GheYio AwrweT, wh h^ct MOrAE tfno-KOHTH ce, AHÎ^ ndKH HMdA CCT nptf npCA rocnOACTBd MH H BTOpH KpdTO, CEC GTOHKd H CEC MCTA ero pdAY BH(uie) peMCHd WMHHd. A TCM, TOCnOACTBO MH www.dacoromanica.ro 483 A*A0X Oheiwb AWrwcjieT, laKOî+ce iiakh a* ct»ehpa€T 3akoha HCnpi>B0, uih cam, tcx bî EOA'tpH, a* x0Amt Aa rAeAAer h aa x0TAPMCAer ce wmhha h BT0pn kpato. Ta>k6 Oheiio AwrwcjieT wh cct xoa(ha) h xotaphcaah cfcV ct>c Tex Bl BOA'fepH. H XOTApHHK CAS'rA rOOlOACTBA MH (Gt)aH AWrWcjieT WT POT’fcHH. H nOCTABHAH CfcV XOTApeX KAKO CSV WEp’feTAAH C(T»C HHXHe) A^LUC, C1>C npABAOW. H wcTALue Ctohka h mcta ero wt 3akoha wt npeA rocnOACTBA mh. A nOTOM, riAKM H'feCT HM A A OHEIIO AWrWijjeT nOKOW, hS' I1a(kH hmaa) eCT nptf npeA rocnOACTBA mh h TpnTHLţeio ciiC Otohka ct»c mctom ero. (H) chl^c np’feiue Otohka h mcta ero kako hx cct npnTeCHHA GheYio AwrwcjieT (x)o-TApeXi Tepe hm eCT teeA no MHOro 3A noAOBHHtf wt wmhhS'. A TeM, rocnOACTBO mh a*A°X Gtohkt»b h mctom ero 3akoh ka BOA’fepn, haa 3akoh (Oheîiob) AwrwcjieT, iako^kc aa ^kphbht no 3akoh Ghbîwb Awrw^er, Tex 81 EOA'tpH, H AA hm BT.3HMACT H BOAOBH. A WHH HHKAK0>Ke H€ BT>3M0r0Uie npncjiATHTH ce wt 3akoha wt npeA rocnOACTBA mh, ah^ wctaluc Otohka h MCT ero WT 3AK0HA WT npeA rocnOACTBA MH H TpHTHLţeW. AaH Aa ce 3HAeT, epe Oheiio AWrwcjier, wh xotaphcaa ct>c Tex suine peneHH bY EOA’fepn, a Otohka h mbta ero, whh cfcV bt>3aiOehah tac Bi»cxoijieT whh. Oero paa’i, AAA°X M rocnOACTBO mh caSW rocnOACTBA mh, GheYiob Awrwcjier, raKOace aa e^act bhlu€ peneHA wmhha a^Aîh* m (wxaet», eMtf H CHH0Be)M eM^ H BH^KOM H np^BH^MCTOM eMV H HH WT K0r0/K6 H6nOKOA,feBHMO, (no opn)3(MO rocno)ACTKA mh. Geace h CR’feA'feT’eAie nocTABA’feeM (rocnOACTBO mh: ...) h actfriAH Îbah kcahkh (AOrocJ>er ...). t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Sibiiu logofătul şi cu fiii lui, câţi îi va da (Dumnezeu), ca să-i fie ocină, din ocina Muşetească numită (de la Curs)ură, până la apa Teleajenului şi cu vad de moară în apa Teleajenului Viu şi din apa Teleajenului Viu, din pădure şi din câmp, toată, partea lui Stănilă vornicul, pentru că a cumpărat-o Sibiiu logofătul de la Barba, nepoata lui Stănilă vornicul. (Iar) apoi, sluga domniei mele Sibiiu logofătul, el a avut pâră înaintea domniei mele cu S(to)ica şi cu Luţcan din Siliştea Nouă. Şi aşa au pârât ei că nu (a avut) Stănilă vornicul nici un amestec cu acestă mai sus zisă ocină, de la Cursură până în apa Teleajenului Viu şi cu vadul de moară. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei (mele şi) am dat domnia mea lui Sibiiu logofătul şi lui Stoica cu ceata sa lege 12 boieri, să adeverească şi să cerceteze: a avut Stănilă vornicul jumătate din acea ocină mai sus zisă sau nu? Şi sluga domniei mele, Stan logofătul din (Roteni...) a strâns pe toţi acei 12 boieri şi au găsit cu sufletele lor că jumătate din acea ocină mai sus zisă a fost a lui Stănilă vornicul. Şi au umblat acei 12 boieri, de au hotărnicit şi au pus pietre. Şi hotamic a fost sluga domniei mele Stan logofătul din Roteni. Deci a rămas Stoica şi cu ceata sa de lege dinaintea domniei mele. 484 www.dacoromanica.ro Iar apoi, sluga domniei mele Sibiiu logofătul, el nu a putut să se liniştească, ci iarăşi a vut pâră a doua oară înaintea domniei mele cu Stoica şi cu ceata lui pentru mai sus zisa ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am dat lui Sibiiu logofătul, ca iarăşi să strângă iar el singur, legea dintâi, pe acei 12 boieri, să umble să cerceteze şi să hotărnicească ocina şi a doua oară. Deci Sibiiu logofătul cu cei 12 boieri au umblat şi au hotărnicit. Şi hotamic a fost sluga domniei mele Stan logofătul din Roteni. Şi au pus hotarele cum au aflat cu sufletele (lor), cu dreptate. Şi a rămas Stoica şi ceata lui de lege dinaintea domniei mele. Iar apoi, iarăşi nu a avut Sibiiu logofătul pace, ci iar a (avut) şi a treia oară pâră cu Stoica şi cu ceata lui înaintea domniei mele. (Şi) aşa pâra Stoica şi ceata lui că le-a cotropit Sibiiu logofătul hotarele, de le-a luat mai mult de jumătate din ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am dat lui Stoica şi cetei lui lege 12 boieri, peste legea lui (Sibiiu) logofătul, ca să înfrângă legea lui Sibiiu logofătul, a celor 12 boieri, şi să le ia şi boii. Iar ei nicicum nu au putut să se apuce de lege înaintea domniei mele, ci au rămas Stoica şi ceata lui de lege înaintea domniei mele şi a treia oară. însă să se ştie că Sibiiu logofătul a hotărnicit cu acei 12 boieri mai sus zişi, iar Stoica şi ceata lui, ei au ales unde au vrut ei. De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, lui Sibiiu logofătul, ca să-i fie mai sus zisa ocină dedină şi (ohabă, lui) şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem (domnia mea...) şi jupan Ivan mare (logofăt...) Arh. SL Buc., S. I., nr. 1 171 (M-rea Snagov, IX/8). Orig., hârtie, fragment, rapt, lipsindu-i şi partea inferioară. Cu o traducere din 1851; alte traduceri, ibidem, ms. 354, f. 31-32 şi 458, f. 23-24. Datat după Ivan mare logofăt. EDIŢII. Trad. DIR, B, 464-465; Facs. Ibidem, 615. 296 (1580 aprilie 7 -1582 iulie) f A/VhAOCTÎW E0?kTW, Îw A/ÎHXH'fe B0CB0AA (h rOCtlOAHH'l.) g'v.cOH 36MAe VrrppOBAAX'mCKOe, chht» BCAHKAro h nprfeA°EPA™ Aah|ahapob BOeBOA^- Aabat rocnOACTBO mh ci'w nOB'feAeme rocriOACTBA mh CB'feTOMtf mohacthp rAArOAeMH ©N'ferOB, laKOate Mtf ecT ccao HHMHpeipn, ct»c b'i.c xo'rapoM, 3Ane*:e A\tf 6CT CTapA H npABA WMHHtf H A^A1^- A tlOTOM, CB'feTA MOHACTHp VUT GtrferOB, WHA 6CT HMAA ţipenie C'bC Hbah AOroc{>eT npeA nOKOHHAro neTptf BoeBOAtf P^Ai T0r0 ceA0 e>Ke emite p'fex- H HOCHAA eCT CB'feTA MOHACTtip 3AK0H BÎ EOA’tpH, Tepe CC 6CT XOTApHCAA WT KT» Hbah A0r0(f>eT. A nocae, Hbah AOrOcfieT, wh cct tize* 3akoh npe3 3akoh CB'feTOMtf mohac-THp, KA BOA'fepH, Tepe CtfT (xOAHAH n0 TparV WHHX Bl BOA'fepH ... H tf3eAM CiS*T boaobh) wt haa Tex 81 EOA'fepH. A nocAe, nOKOHHAro nerpi/ boceoa^, wh ta www.dacoromanica.ro 485 (... MHA)OCTi'e. TA*e 6CT BH^CA BOAOBH WT HAA Tex *4 EOA'fepH ... MOHACTHp ct»c ... nocTeAHHK, nOMTO pa^i Toro ... t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod' (şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită Snagov, ca să-i fie satul Nimireşti, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, sfânta mănăstire de la Snagov, ea a avut pâră cu Ivan logofătul înaintea lui Petru voievod pentru acel sat care este mai sus zis. Şi a purtat sfânta mănăstire lege 12 boieri, de s-a hotărnicit de către Ivan logofătul. Iar apoi, Ivan logofătul, el a luat lege peste legea sfintei mănăstiri, 24 de boieri, de au (umblat pe urma acelor 12 boieri ... şi le-au luat boii) de la acei 12 boieri. Iar apoi, răposatul Petru voievod, el... milă. Astfel a luat boii de la acei 24 de boieri... mănăstiri cu ... postelnicul, pentru că acel... AA. St Buc., Doc. istorice, XX/63. Orig., hârtie, rupt lipsindu-i sfârşitul. Cu o traducere; altă traducere, ibidem. ms. 350, f. 4. Datat după Ivan logofătul. EDIŢII. Trad. DIR, B, 465. 297 (1580 aprilie 7 - decembrie 27), Bucureşti Cu mila Iui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahii, fiiul celui mare şi preabunul Alecsandru voevod. A dat domnie mea aceasta porunca domnii mele lui Naneşov cu fiii lui, câte vor fi date lui de la Dumnezeu, ca să fie a lui ocina u Burduşani, parte jupaniţii Voichii ...1, câte să vor alege de la satul i de la câmp i de la baltă, că le-au cumpăratu de la jupaniţa Voica de 11 000 aspri de argintu gata. Şi le-a-o vândutu jupaniţa Voica din bunăvoia sa şi cu ştire tuturor megiiaşilor dinuprejurul locului, nainte domnii mele. Dreptu aceasta, am datu şi domnie mea lui Naneşov, ca să fie aceia lui ohabnic i fiii lui i nepoţi şi strănepoţilor şi de la nimene să nu fie strămutaţi, după zisul domniei mele. Pentru care şi aceştiia mărturii pune domnie mea: jupan Mitri dvomicul cel mare i jupan Ivan logofătul cel mare i Dumitru spatar i Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i ...1 i jupan Danciul postelnicul cel mare. Ispravnic, Ivan logofetul cel mare.- I (az)1 Stan, pisah în oraşul Bucureşti, luna lui ...1, leat 7089 (1580). Arh. particulară (G. D. Florescu). Traducere din prima jumătate a secolului al XlX-lea. 1 Loc alb. 298 1580 (7088) aprilie 14, Bucureşti t Mhaoctiw BOKtefO, îw rt/lHxtrfe b cbo^a h rocnoAHHi» bt»coh (3€a\ah V)rrppoBAAx'incKoe, chici» BCAHKAro h npHsAOEpAro AAeâAHAP^ bocroaV- Aabat 486 www.dacoromanica.ro rocnOACTRO mm cTio nOREA'femE rocnOACTRA mm nonER Ctahmioaor m spAT ewti XptcoR h ct. (CHHORe cm), eahije hm Eon» npnntfCTHT, iakoke a* mm cfcY WMHHtf ti M'hH'hHAElţjE WT ACA T’bM’KER 4>AT»ME B, 3AHEÎtCe IO ECT nOKfcVlHA non Ctahmioa h spAT EMtf, XpT»c, ta (wMHHtf wt) Tomt»io 3a pĂi ACnpH totorh. H nAK nOKtfnn nonA Ctahmioa h Xptc wmhha ti Meamephlja, <{>aame a 3a h5 ACnpH H ti Ep'hKOACA (4>AAME a) H nOA 3A OR ACnpH rOTORH H ti fiAA'fe IlAEUIMOApHE a 4>aame h a i»pA6Ai» 3A &3 ACnpH. H nAK aaa ect Hah nonER Ctahmioaor h Xpi»COB 6AAME KOA Tp^lO H A~rO ACAO 3A (5h) ACnpH. H nAK nOKtfnn non Ctahmioa h Xpi»c wt Qnp'fe h wt nT»Tptf fiAA’fe IIa1»U1M0APEH EAHA 4>AAME 3A |3 ACnpH rOTORH H M'feCTORE, EAHKO CE \OKET HAHTH WT AOAMH A/lEAMEpHIţA WT npH^pAH^ 3A 03 ACnpH rOTORH. H nAK nOtâfrlH nonA Ctahmioa h Xp*i»C wt Mahoc h wt ... ti EptKOACA a 4>aame h nOA h eaha Şpagat» 3a p5 ACnpH. H nAK noriftin non Ctahmioa (h Xpi»c ...) ti EptKOACA. H nAK nOKtfnn non Ctahmioa h Xp*i»c wt Cohko h wt cpAT enti, QAHM'fe, eaha 4>,fepA6Ai» 3A ACnpn. H a* (eCT nonER Ctahmioaor) h XpT»C0R eahh M'feCTO ... AOBpOM roaW. H nAK (noriftiH) non Ctahmioa h spAT emIs* Xpi»c wt Ctah h WT GpAT €A\ti, TomA, HHXHOM A6A 3A (WMHHtf ...) 3A CAS ACnpH. H nAK nOK^nH non Ctahmioa h Xp*i»C wt ... fip*i»x rpkWoB a mecto 3a ââ ACnpn. H nOBpATHAH ce CfcV non Ctahmioa ct» Ctahmioa wt M'hH'hHAEiţjH h AApORAA ect non Ctahmioa (no Ctahmioa) eaha 3erÎE wt mekuihph paa’i tae BpATCTRO, a Ctahmioa, wh ect aaa nonER Ctahmioaor a hhr# ti IIaahha ^ah^aoor. H nAK nOKtfnMAM (non) Ctahmioa h Xptc wt Qnp'fe HErORO acao wt nOKtfnEHTE WT M'BH'BHAELJJH, WT 4)0AHH MeAMEPHL^A, 3A T ACnpH rOTORH. H nAK nOKtfnH n(on Ctahmio)a h Xptc wt Qnp'fe a M'feCTO ti IIhckS’a Meamephljer 3a ACnpH. H nAK nOKtfnH non Ctahmioa h XpT»c wt fiA'bKfe’A wt ceao ea(ho M'feCTO 3a) §3 ACnpn. H nAK nOKtfnH non Ctahmioa ti IIOHopH eaha nOA 3a 4>AAME, ti IIlEpE'bHELJJH, 3A K3 ACnpH WT CTAH. H nAK nOKtfnn non Ctahmioa h non Aab^a wt EAH'fe ti EptKOACA wt ^oa 3a t| ACnpH. H nAK nOKtfnM non Ctahmioa h Xptc wt AT»mepA (Paayaor, wt A^hk'i», WT HErORA ACA 3A WMHHtf WT nOBM»COM M'feCTO, WT nOAlO H WT ROA^ H WT UltfMtf H WT RHHOrpAA’l’E H WT CHAHlţJE, AAH METRT»TArO A^AO WT WMHHtf, 3A ... ACnpn TOTORH. H nAK nOKtfnn non Ctahmioa h XpT»c a M'feCTO ti Mt»H'1»hae4ih ti IIaahha ^AH^AOR WT ACA EaHER 3A flA ACnpH ... . H nAK AAA ECT fiHAAT A HHR nOnER Ctahmioaor paa’i eahh RHOKtf ehce ect nocAtacHA. H nAK noriftiH non Ctahmioa H Xptc R <ţ>l»ACE ti ... IIptR^AOR, 3A ri5 ACnpn. H nAK noriftiH non Ctahmioa h Xpi»c wt tectV ch AtfMHTptf r T»AME 3A r5 ACnpn. (H nAK norifriH non C)tahmioa a hhr wt tectV ch koa fiAA'fe XOTApS’AOR 3A â ACnpH rOTORH. www.dacoromanica.ro 487 H npoA^AOiue cYm npoAATeAYe cYe BM(ine pcmchm wmmhc wt cbohom) AOEpOM BOAW M CT.C tf3HAHYe B'KC’feM (MeriiauiOM, wt rop> m wt AOA, h wt npeA rocnOACTBA mm. Gero Paa’i’i AM^X H rocnOACTBA a\m (nontf G)tahmioaob h spaT eMtf, Xpi>C0B, IAK0>K6 Aa HM CfcV BMUje peMCH^ VVMMHtf A^A’l’H^ m WXAstf, HMM M chhobh hm h bhokom h np’feBHOMeroM h hc wt Koroace HenoKOA'fesMMO, nopu3MO rocnOACTBA mm. Ge>KH tfso cb6A€tca|'c nocTABA'teM rocnOACTBA mm: JKto’nAH MnTp't B6AHKH Ab0Phhk h >K^nAH ÎbAH B6AHKH AWrW6T H AtfMHTptf CnATAp H Koctahamh bmctYap m Gtah kommc m XapBAT ctoahmk m ToHi^’fe nexApHMK h (4.AHMWA) B6A nOCTCAHMK. HCnpABHHK, HbAH B6AHKH A0r0eT. H A3, EoAA'b, 6>K6 io ct»m HAnnCAX bi> ahbhih rpAA rAAroA6MYn E^K^peLp», M'fecei^A AnpHAie aY a>>hh h TT>KMLţiMM A’feTOM wt Aaama a° cero nnCAHie BT. A’feT /3nM. t Iw MYxH'k BW6BWAA, mmaoctYio bOîkYio rocnOAHHB. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Standul şi fratelui său Hârsu şi fiilor lor, câţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Mănăileşti, 2 fălci din partea lui Tămâe, pentru că au cumpărat popa Standul şi fratele său Hârsu această (ocină de la) Tămâie pentru 140 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu ocină la Melceriţa, o falce, pentru 56 aspri şi în Bârcoasa (o falce) şi jumătate pentru 72 aspri gata şi în Valea Pleşcioarei o falce şi 1 ferdelă pentru 67 aspri. Şi iar a dat Nan popii Standul şi lui Hârsu o ... lângă Gruiu, de bunăvoia sa. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Dan şi de la Vâlcul o falce lângă Gruiu şi a 4-a parte pentru (78) aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Oprea şi de la Pătru în Valea Plăşcioarei o falce pentru 67 aspri gata şi locurile din Melceriţa de Jos, câte se vor găsi de hrană, pentru 77 aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Mănos şi de la ... în Bârcoasa o falce şi jumătate şi o ferdelă pentru 107 aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul (şi Hârsu ...) în Bârcoasa. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Voico şi de la fratele său Oancea o ferdelă pentru 16 aspri. Şi să-i (fie popii Standul) şi lui Hârsu un loc ... de bunăvoie. Şi iar (au cumpărat) popa Standul cu fratele său Hârsu de la Stan şi de la fratele său Toma partea lor de (ocină...) pentru 236 de aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la... Vârful Graiului 1 loc pentru 31 aspri. Şi s-au înfrăţit popa Standul cu Standul din Mănăileşti şi i-a dăruit popa Standul (lui Standul) o pereche de cecşiri pentru această frăţie, iar Standul i-a dat popii Standul 1 ogor în Padina Uliului. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Oprea partea lui de cumpărătură din Mănăileşti, de la Melceriţa de Jos, pentru 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat popa (Standul) şi Hârsu de la Oprea 1 loc la Piscul Melceriţei pentru 66 aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la Vâlcul din sat un (loc pentru) 66 de aspri. Şi iar a cumpărat popa Standul la Ponoare o jumătate de falce, la Şerbăneşti, de la Stan pentru 27 aspri. 488 www.dacoromanica.ro Şi iar au cumpărat popa Standul şi popa Albul de la Banea la Bârcoasa de Jos pentru 360 aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu de la fiica (lui Radul, de la Da)ica, din partea ei de ocină din câmp şi din apă şi din pădure şi din vie şi din silişte şi de peste tot locul, însă a patra parte de ocină, pentru ... aspri gata. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu un loc la Mănăileşti, la Padina Uliului, din partea lui Banea, pentru 84 aspri ... Şi iar i-a dat Vidat popiii Standul 1 ogor pentru un nepot care i-a slujit. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu 2 fălci la... lui Pârvul, pentru 86 aspri. Şi iar au cumpărat popa Standul şi Hârsu 2 fălci de la socrul său Dumitru pentru 87 aspri. (Şi iar a cumpărat popa) Standul 1 ogor de la socrul său, lângă Valea Hotarului, pentru 64 aspri gata. Şi au vândut aceşti vânzători aceste mai sus (zise ocine a lor) de bună voie şi cu ştirea tuturor megiaşilor (din sus) şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea (popii S)tanciul şi fratelui său Hârsu, ca să le fie mai sus zisa ocină dedină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi (Danciul) mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Boldea, care am scris-o în minunata cetate numită Bucureşti, în luna aprilie 14 zile şi ani curgători de la Adam până la această scriere, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 153 (M-rea Dintiunlemn, XXm/3). Orig., hârtie (45 x 28), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1859, după care s-au făcut completări. EDIŢII. Trad. DIR, B, 468. 299 1580 (7088) aprilie 19, Bucureşti f MnA0CTi'ew soatfeio, îw A/Vn\He bobboaa h rocnOAtim» bt»coh VrrppOBAAx'iHCKOe, chht» seAHKaro ii AO^paro AAegaHAptf bo6boaa- /(abat rocnOACTBO mh ci'e nOBeA'kme rocnoACTBO mh BOA'fcpHHtf rocnoACTBO mh eT^, iakokc a* 6CT BT» WMHH(tf H BT») WXABis’, 6Mtf, CHHOBOM HM H BHOKOMtf H nprfe(s)HO'JHTOMis’ h H6 uit KorwîKe HenoeT) H KOCT4HA«H BHCTÎiap H AtfMHTptf Cn4T4p H Xa(p)B4(T) CTOAHHK H TOHlvfc neXApHHK H ^4HM(OA nOCTCAHHK. HcnpABHHK, fl/lHTpTfe B6A ABOpHHK. IThca N'fertfA bt» H4Ctoahh rpoA^ EtfKtfpei|JH, M’fcceija anpHAie a^hh, BT» A’feTO /3fÎH. t Iw MlXH’fe BW6BWA4 MHAOCTIIO BOKÎIO rocnoAHHi». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Miroslav logofătul şi cu fiii, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în dealul Călugărilor, din partea lui Calotă 9 pogoane, pentru că a vândut Calotă lui Tudor al lui Badea 4 pogoane pentru 400 aspri şi popii Sava 5 pogoane pentru 300 aspri. Iar întru aceasta, Miroslav (logofătul)1 a cumpărat acele 4 pogoane de la fiii lui Tudor al lui Balea2 pentru 400 aspri, pentru 10 ..-1 şi a cumpărat (acele) 5 pogoane de la popa Sava cu 300 aspri. Şi au vândut ei de a lor (bunăvoie) dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Miroslav logofătul, ca să-i fie de ocină (şi de) ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, (după porunca domniei mele). Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi Ivan mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Neagul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 19 zile, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., Doc. istorice, LVHL/8. Orig., hârtie (29 * 18,5), pecete timbrată, deteriorată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 469-470. 1 Loc rupt. 2 Aşa în text 300 1580 (7088) (aprilie - august) 26, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevodu. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Toma i Micul i Stanu şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie moşie în Văleni 2 vecini, anume Miercan şi Ştefanu, cu delniţile, 490 www.dacoromanica.ro vericâtă să va alege din totu hotariul, pentru că au cumpărat de la Petraşco ot Văleni în 3 100 aspri gata. Şi iar au cumpăratu Toma şi Micul şi Stanu 1 vecin, anume ...1, cu delniţa lui de la Vlaicu ot ...1 întru 1 100 aspri gata. Şi s-au vândut ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea (tuturor megiaş'lor şi) înaintea domnii mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor diregători ai domnii mele. De aceiia, am dat domniia mea lui Toma i Micul şi Stan, ca să le fie lor moşii ohamnice, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domnii mele. Iată mărturii puiu domniia mea: pă jupan Oprea2 vel dvomic şi pă jupan Ivanu vel logofăt şi pă Dumitru spătar şi Costandinu vistier şi Stanu comisu şi pă ...‘ stolnec şi pă ...1 şi pă jupânu Danciulu vel postelnic. Ispravnic. Ivanu vel logofăt. Şi eu Standul, am scris în oraşul Bucureşti, în luna lui ...1 26 zile, de la Adam până acumu leat 7088 (1580). S-au tălmăcit din limba slovenească în limba rumânească din cuvântu în cuvântu de mine şi unde au fost ştersu s-au tras dungă. 1833 aprilie 30. Această tălmăcire este iscălită de dumnealui Vasile Nicolau Nenoviciu, dascăl slovenescu ot Sfântu Gheorghe Vechi, profesor slovenescu, 1833 mai 2. Arta. Sl Buc., Doc. istorice, DCXLI/28. Traducere. Lunile după divan. 1 Loc şters (nota traducătorului). J în loc de: Mitrea. 301 1580 (7088) mai 7, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii, unde este hramul începătoarei de viiaţă troiţă, ca să-i fie satul Chiseleţul tot, cu tot hotarul, oricât să va alege du pretutindinea, şi din rumâni şi din pădure şi ...‘ şi du preste tot locul. Pentru că acel sat au fost de baştină al lui Tudor logofătul din Orboeşti şi al jupânesii lui, Stanii. Şi hotarele să ştie: din apa Dunării ...I pre calea morii, până la Ciomuleasa. Pentru că însumi domniia mea l-am cumpărat de la jupâneasa Stana şi de la fiiu-său, Staico postelnicul, feciorul lui Tudor logofătul din Orboeşti, drept 40(000)2 aspri gata. Iar după aceia, Tudor logofătul, el au avut pâră încă mai dinainte vreme, înnaintea răposatului Pătraşco voevod, cu Vladul comis şi cu jupâneasa lui, Chera. Şi aşa pâra Vladul comisul şi jupâneasa lui, Chera, cum că i-au înpresurat Tudor logofătul cu hotarul. Drept aceia, răpoosatul Pătraşco voevod au căutat şi au judecat după lege şi după dreptate, înpreună cu toţi cinstiţii boerii domnii sale şi au dat răpoosatul Pătraşco voevod Vladului comisul ş‘ jupânes'i lui lege 12 boieri. Şi au hotărât şi au mutat acei 12 boeri cu Vladul comisul hotarăle c 1 bătrâne într-alt loc. Iar după aceia, Tudor logofătul au luat leg p este leg a Vladului comisul, 24 de boeri, dinnaintea răpoosatului Pătraşco voevod. Ş au unbla şi au aflat acei 24 de www.dacoromanica.ro 491 boeri cu sufletele lor şi au luat hotarăle şi le-au pus unde au fost hotarăle cele bătrâne, pe locul de mai nainte vreme ...1. Deci Vladul comisul şi jupâneasa lui, Chera, au rămas de lege şi de judecată dinnaintea răpoosatului Pătraşcu voevod şi dinnaintea tuturor boerilor domniii sale. Iar după aceia, în zilile domnii mele, l-au vândut lui Staico postelnicul pre acel sat, anume Cheseleţul, iar domniia mea însumi l-am cumpărat de la muma lui Staico postelnicul, de la jupâneasa Stanca şi de la fiiu său, Staico postelnicul, drept 40 000 aspri de argint, ce s-au scris mai sus. Şi l-au vândut ei de a lor bunăvoe. După aceia, domniia mea însumi l-am dat şi l-am închinat sfintei şi dumnezeeştii Mitropolii, ca să-i fie ei spre întărire şi călugărilor spre hrană, iar domnii mele şi părinţilor domnii mele veşnică pomenire. Iată şi mărturii am pus domniia mea pre: jupan Dobromir biv vel ban i jupan Dragomir biv vel dvomec i jupan Mitrea vel dvomec i jupan Ivan vel logofăt i Dumitru spătar i Costandin vistieri Stan comisul şi Harvat stolnic...‘ i jupan Danciul vel postelnic. Ispravnic, jupan Ivan vel logofăt. Şi am scris eu, Stan logofătul, în minunatul oraş Bucureşti, în luna lui mai 7 dni, leat 7088 <1580). Aih. St Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256, f. 384v-385. Traducere. EDIŢII. DIR. B. 470-471. 1 Loc alb în text J în text: „40 aspri”. 302 1580 (7088) mai 13, Bucureşti t Mhaoctiw soatfeto, îw A/V.HXH'fe bosboaa h rocnoAHHi» bi>coh 3ePArOA\Hp h uit fl/lntd/A 3A $ ACnpn. H rak nOKi/nH IlAH'rfe h Heri/iţ 6ahh hhb uit haa I’AH'fe uit C6ao 3a pFi ACnpn. H rak nOKi/nH CAA\ PaaYa WMHHtftf, B63 HerOBO EpATH, DAK C6A0 ET»TÎeipH, UIT haa Otohkt» aea eh BT.CAX, uit nocs^e, 3A (îh ACnpn. H nAK notd/nn Paa^/a AB6 HHB6 UIT HAA PaaOBAH, AAH Aa CE 3HA6T 6AHH HHB 4,0Ci/ VpCOAeB, A Api/r HHB TAAB K0ACT6B, 3A pfi ACnpi,. H nAK nOKi/nH PaAYa TpeTH HHB6 UIT HAA nAUJAA'fe A^A 6A\i/ UIT KpT»MHH0B BT.CAX H 4,^0 ^pC0A6B 3A p§ ACnpH. H nAK nOKi/nH Paaya cahh hhb uit haa Kt»ahh 3a  ACnpn. H hak noKtfnn Paaya 6AHH HHB UIT HAA MnKi/A 3A K ACnpH. H HAK nOKfeVlH PaAYa 6Amh HHB UIT HAA Koctahahh 3a kt ACnpn. H hak nOKSYin Paaya cahh M’fccro 3A k^/kc uit haa IJHjht» 3A  Acnn. 492 www.dacoromanica.ro H npoA^AOiue c'iw AtOAie BHuie pelerin tc\ wmhhc (sume p)eM€HH ct»c ^3HAHie BT»C€M MeriEUliOM UIT rOp H UIT Aoa (H WT) npeA TOCnOACTBA MH. GerO pAA'i, AAA°X h rocnOACTBO mh (Paaya0k h Epa)T'ieM ch, ha HMe IlaHT'fa h Nertfiţ, iako>k6 (aa hm ecx bt» vwmhh^ h bt») ^xab^> hm h CHHObhm HM H BH^KOM (h np^BH^MCTOM) HM H HH WT KOrOxe H6n0K0ATfeBHM0, (n0pH3M0 TOCnOACTBA) MH. Gexe h CBCAereAie hoctabachm rocnOACTBa mh: («cV)nAH AA.HTp’fe bcahkh ABOpHHK H tttfnAH HbAH B6AHKH eT> H A^HTpij' CnATAp H KOCTAHAHH BHCTIiap H X(apBAT C)tOAHHK H rOHlvfe ne\ApHHK H MCfeWH AAHMfOA B6AHKH nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, MhTpTfe B6AHKH ABOpHHK. Hcnncax A3, AP'trH'1 rpaMATHK, bt» hactoahh rpAAY EtfKtfpeipH, bt» M’kCClţA MAIO rf Abhhi WT* AaAMA AO HHH’k TeKtflţlHM A’feTOM BT» A’feT /5nH. t Iw Mi'xH’k sweswAA, mhaoct'i'w boki rocnOAHHB. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi cu fraţii săi, anume Pantea şi Neguţ din Bătieşti, ca să le fie ocină în sat, toată partea lui Vladul şi a lui Dragomir şi a lui Micul, oricât se va alege din câmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de pretutindeni, pentru că au cumpărat Radul şi cu fraţii săi, anume Pantea şi Neguţ, această ocină mai sus zisă de la Vladul şi de la Dragomir şi de la Micul pentru 500 aspri. Şi iar au cumpărat Pantea şi Neguţ un ogor de la Ganea din sat pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Radul singur ocină, fără fraţii săi, tot în sat în Bătieşti, de la Stoica, partea ei toată, de pretutindeni, pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Radul două ogoare de la Radovan pentru 150 aspri, însă să se ştie: un ogor în Dosul Ursoaei, iar celălalt ogor în capul Coastei, pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Radul trei ogoare de la Paşadie, toată partea lui din Cârcinov şi la Dosul Ursoaei, pentru 105 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor de la Călin pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor de la Micul un ogor pentru 20 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor de la Costandin pentru 23 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un loc de casă de la Geană pentru 30 aspri. Şi au vândut aceşti oameni mai sus zişi aceste ocine mai sus spuse cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos (şi dinaintea) domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea (lui Radul şi) fraţilor săi, anume Pantea şi Neguţ, ca (să le fie de ocină şi de) ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi H(arvat s)tolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Drăghici grămăticul, în cetatea de scaun în Bucureşti, în luna mai 13 zile, de la Adam până acum, ani curgători în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 154 (Mitrop. Ţ. Rom., XCm/6), Orig., hârtie (39 x 28), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1743; altă traducere, ibidem, ms. 130, f. 523-524. EDIŢII. Trad. DIR, B, 47M72. 493 www.dacoromanica.ro 303 1580 (7088) mai 14, Bucureşti f Bt aAKOH'fe noK'feA'fe rocnoA^ Bon» chhom Hcpahaorom ha Btc'bKO A'feTVW A^CCTCTRORATH 6AHKA AIJJG CTGÎKHT H C'fe ReACl^C AnOCTOAU CR'fe'TH EoroHOCHH wtijh ctReqjAiue ha noMoqj h ha EAAroA'kcTBOM a^ujam hauihm h ham, nocA'feAnH'" mgaom hx, wrh moahtarog h EA'fenYe h nocTOM, WRH MHAOCTHH'feMH H nOKAAHIGM Wrp'feEATH CC WT BtC'fcKblX 3Ab CT» RtC'feKOC R'fepOMe A* TOTORHM BOYACT’ tfCAHlliATH WH TAAC! “IIpiHA'feTe KT» MH'fe RtCH Tp^>KAAei|IH CA H A3 tfnOKOH RH, npYHA'feTG BAATOCAORGHIG WTLţA Moero, HACA'fe- Aovere teVoTORAHOe cct ram hapctro wt cAO^CHie MHptf; ri>3aakax eo ce h AACTe MH lACTbl, Rrt>Ke>KAAXt H HAnOHCTH M6, CTpAH6H B'fex1» M BtRGAOCTH MA, HAr E'fex M WAACT6 MA, BOA6H H Bt TGMHHLţH E'fex H npYHAOCTC KT» MHe”. Oe>Ke H A3 BAArOR'fepHH H BAArOMeCTHRIH H XpHCTOAWEIRIH H CAMOAP^^ABHIH, Îw A/lHXH'fe R06R0AA, CHHt RGAHKArO AAHgAHAptf B06R0AA, BOKietO MHAOCTYeW H EOîkYgM AApOBAHieM, WBAAAA6L|iOMH H rocnoACTROYeqJO MH RtCOH 36A\A6 VrrppORAAX'lHCKOe, eqJGîKe H 3A(lAAH6HCKblM CTpAHAM, peRHOYe nOCA'feAOKATI AP'feKHHM LţApCM H TOCnOAAM HJK6 3GMA"t»HA Rt EAArOA’tTeACTROM h MnpH’t np'knpoROAHiiie h hebcchom LţApcTRÎto cnoAOBHUie ce. IIaku B'tcnoM'kH^’ rocnoACTRO mh caoro AabhAa npoopoKA h iţApA rAAroAeqia: “EAAKeHU HMJK6 WTntfCTHllie ce B63AKOHÎe, HMîKC npHKpHLlie ce rp'bCH, BAA>K€Hb m^>Ke eM^e HeRtMGHHT rocnoAT» rp’fcx*’’; h nAKtir “mm;kg wcpA30M îkcaagt CAGHH HA HCTOMHHKbl ROAHIG, CHlţe îKCAACT A^a MOA K TCE'fe, EOîKG" H Kt RtCCM CR’tn tlM H BOîKeCTRHHM LţptKRAM H MOHACTHpAX rOCnOAA HAUierO 1yc^ca XpHCTA Aa WEHORHMO H MHA&MO CAHKO HAM nO CHA’fc. H AaP0RAX rocnoACTRO MH CtH RtCCMeCTHH H BAArO WEpA3HH, HACTOMqJCH XpTCOR^A TOCnOACTRA MH CR’fcTOMfc' MOHACTHpA rOCnOACTRA MH, OKC €CT KOA RApoui B^K^peqjH, ’fAe>Ke cct xp*A\ JtcHROHAMeAH'feH TpoH4e, lAKOîKe aa ecT CCAO A/ltHeqiÎH BtCH, CtC RtC XOTApOM H CtC RGMHHIH H CtC ROAlHHlţAMH, noHe>Ke ctn cgao AVtHeqjYn eYw cct 3a a^A'^ rocnoACTRA mh urr no Aefitf rocnoACTRA mh, noKOHHAro MnxH’fe rocroa*- H nAK aa cct CR'fe’rfeH, BO^eCTRH'bn mohactkpr ccao AtfneijiYH Rtcn, CtC Rtc XWTApOM, 3AHCÎKC CCT nOK^nHA WT nOKOHHArO pOAlTCAfO rocnoACTRA MH AaG^AHAP^ R0GR0Aa WT TKiftlAHHLţA KAnA'fe WT IlepHUie 3A ;*K*5 ACnpH cpeBptHH roTORH. Aah KtAA w ecT noK^nHA rocnoACTRA cm^ Toro ccao AtfneqjiH, TorAA gct bha komkc n. A tcm, noKOHHOMtf pwaYtcaw rocnoACTRA mh nOMHAORAA H ^Kp'fenHA H CtTROpHA CCT CCAO 3A MHA^. A nOTOM, Rt A*»HM rocnoACTRA mh, eqie>Ke ctM homhaoraa h VirfenHA rocnoACTRO mh. H nAK aa cct CR'feT’fen mohacthp rama wt riTYwApt h wt TeAerA, nonele gct homhaoraa wt noKOHHAro poaitcaio rocnoACTRA mh CR'feTeH MOHACTHp RHUiC pGMCHA. TAK0>KA6pe nOMHAORAA H H TOCnOACTRO MH. H nAK aa cct CR'feT’fen mohacthp ccao A\apothhWa rt»c, ctc RtcOM XWTApoM, noHe>Ke ct»m noKtfnHA rocnoACTRO mh wt BOA’fepHHA rocnoACTRA mh 494 www.dacoromanica.ro KtfriAN BeHTHAT» WT KopHEiyfeHH, CHHG GtaHKOB KAlOMApiO, 3A >cÂ^e ACnpH TOTOBH. H npOAAA eCT EeHTHA't WT HCTOB AOEpOM BOAW. H CHlţe CbM MM A A TOCnOACTBO MM TAKM62KII0 CT.C BCHTHAT» WT KopH’hiyfeHH: ALţl6AH>K6 HC X®KCT CB^TCH MOHACTHp BMlilM CCTO CCAO A/lApOTHH^A CT.C MHpHO, A TOCnOACTBO MM A* BT»3HMAeT AP^O C6A0 WT BCHTHAT» flO AO^pO. H nAK a* cct CB’fe’rfcH MOHACTHptf ccao Hmccaci^Va bt»c, ct»c bt»C0m XOTApOM, nOH6)K6 CT»M nOl&nHA TOCnOACTBO MM TOTO CCAO KiiceAeiţtfA WT Gtahko, CHHtf ToyAOpOB Awrwer wr OpeociţiM, 3A >tcVnAH Gtah bhb bcahku cnATAp wt Gtah, chhV IlAA^peB, 3A ^3 ACnpn. A nOTOM, rocnOACTBO mh nOK^nHA CT»M WT n0MT6HH0M^ npABHT6AIO TOCnOACTBA MH BHU16 p*fex C,e AeA 3A wmhhV 3a /S ACnpn totobh. H nAK a* cct CB'fe'rfeH mOhact'i'p wmhhV oy OgVacljjh, aca PAAOyAOB wr KtnTtpeLţJH b’bcax, aah MCTBp’tTATO acao wt HAA KT»C CCAO. 3aH€>K6 CI6 WMHhV BIAA CCT nOK^nCHA WT nOHTCHOTA npABHTCAlO TOCnOACTBA MH JK^nAH ApATOMHp EHBLL16 B6AHKBI ABOpHHK, CI6 AeA 3A WMHhV wt PAAOyA wt KTtn*rtpei|iH 3A ^3 ACnpn totobh. A nOTOM, ApATOMnp abophhk, WH 6CT AAA H npHAOJKHA CI6 BHU16 p6M6HA WMHHtf BT» CB’tT’tn MOHACTHpt TOCnOACTBA MH BHU16 p CM HAA pAAI A^C TOCnOAAptf CBOCmV, nOKOHHOM^ AAHgAHAptf B06B0AA. H nAK A* CCT CB’fcT’fcH MOHACTHp^ CCAO XOAIBOlA nOAOBHHtf. IIOHeîKe 6CT CTApA H npABtf H 3A WMHHtf JK^nANHl^CB GaHHCB WT B'tK'tpeLJJH. TaîKC, TA eCT npOAAAA >K^nAHH4A 0AHHA Cie nOAOBHHO WT CCAA BHLU6 nHCAHA JK^nAH^ GtCACH CnATAp 3A y-Ayîr ACnpn TOTOBH H KOHH B H CAUA nAALUKO WT CBHTO H BCAPT» 3A BHHtf p. A nOTOM nOK^nHA CT»M TOCnOACTBO MH cYe nOAOBHHtf WT CCAO XwaVbOA WT BOA’tpHH^’ TOCnOACTBA MH ÎK^nAH GTCA’fc CnATAp 3A >cî ACnpi Cp6Bp6HH. K npOAAAOX Kt^AH CTOAHHK WT HCTOBO A^BpO BOAfO. H nAK AA 6CT CBrfeTTfeH MOHACTHp^ CCAO rpCMIH B'tCH, C'BC BT»C XOTApOM H CT»C BOAlHCl^e, 3AHOKC CCT CTApA H npABA H 3A A6AIH^ CCAO CB’fcTOMtf B0>KeCTBH0M^ MOHACTHp^ TAATOACMH T'BHTAH. Ta>KC TA 6CT npOM'kHHA CB’fcTOMtf MOHACTHp^ WT Tt»HTAH CCAO rpCMIH C'BC nOMTeHHOM^ npABHTCAfO TOCnOACTBA MH KtfnAH IsAUiKO B6AHKIH ABOpHHK, TA>K6 CCT A*A ÎbAUIKO ABOpHHK CCAO IlA'BT'tpei^lH pAA'l CCAO rpeMIH. A nOTOM, nOMTeNNOMtf npABHTCAfO TOCnOACTBA MH ack’nAN IsAUiKO BHBLU6 BCAHKH ABOpHHK, WH CCT npOAAA TOTO CeAO, HA HM6 rpeMIH, nOKOHHOM^ pOAITCAfO TOCnOACTBA MH AAHgAHAP^ BOCBOA* 3A | ACnpn TOTOBH. www.dacoromanica.ro 495 A noTOM, rocnoACTBO mh cYe ccaa KtC'fex eace ctfr BHiue p*fex npÎAOJKHxwM h nocTAK«xwK6 nOMHT6T H nOHOBHT CIIO XP^COB^A TOCnOACTBA mh, xoro rocnoA Bon» naşe bt» Tponiţe caabhmh a* noMHxer bt» rocnoACTsYio ero H 3A€ T'feAWME, A Bt BeT H acoynAHE MYpoCAABtf bhbui€ AOro4>er h ac^nAH Ibah b6ahkY Awrwc{>eTE h HctfnAH RtfMtiTp'tf bbaYkih cnATAp h actfnAH Kwctahahh^ b€AHkY BHCTYrap h actfnAH Gtah b€ahkY kwmhc h actfnAH Xapbat b€ahkY ctoahhk h actfnAH roNiyfe b€ahkY nexApHEiK h HctfnAH Gtohka bhbui€ BeAHKY nOCT6AHHK H HCtfnAH AaHMWA BeAHKY nOCT6AHHK. H HCnpABHHl^Y, IbAH B6AHKEI Awrw^er H OtAHMWA BTOpH AWrw^eT. H A3t, Gtah tpamathk, ncnncAx Bt ahkhh rpAAoy EtfKk’peLpY, M'fecenA maY a’i AkHt1i TeK^qiYMt A'feTOMt wt ct3AAnYe MYpA cero, wt Aaama ao HHH'fe, Bt A'feT /3nH. f Iw A/Vi'xH'fe BweswAA, mhaoctYio Boaciio rocriOAHNE. t în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, ca în fiecare an să dea zeciuială din câte vor dobândi, şi ştiiind aceasta sfinţii apostoli, părinţii purtători de Dumnezeu, au sfătuit spre ajutorul şi spre binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat nouă, celor din urmă copii ai lor, ca unii cu rugăciune şi cu priveghere şi post, iar alţii cu milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de toate relele, cu toată credinţa să fim gata să ascultăm acel glas: „Veniţi la mine toţi cei ce vă trudiţi şi eu vă voi odihni, veniţi binecuvântaţii tatălui meu, moşteniţi împărăţia care vă este pregătită 496 www.dacoromanica.ro de la facerea lumii; că flămând am fost şi mi-aţi dat să mănânc, însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă am fost şi aţi venit la mine”. Iată şi eu, binecredionciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singurstăpânitorul, Io Mihnea voievod, fiul marelui Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, râvnind să urmez împăraţilor şi domnilor de demult, care cele pământeşti cârmuindu-le cu binefacere şi în pace, s-au învrednicit şi de împărăţia cerească. Iarăşi îmi amintesc domnia mea cuvântul lui David proorocul şi împăratul care zice: „Fericiţi sunt cei cărora li se iartă fărădelegile şi cei cărora li se acoperă păcatele, fericit bărbatul căruia nu-i socoteşte domnul păcatul”. Şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, tot astfel doreşte sufletul meu către tine, doamne” şi către toate sfintele şi dumnezeieştile biserici şi mănăstiri ale domnului nostru Iisus Hristos, ca să le înnoim şi să le miluim, pe cât ne stă în putere. Şi am dăruit domnia mea acest întru tot cinstit şi cu frumoasă faţă, acest hrisov al domniei mele, sfintei mănăstiri a domniei mele, care este lângă oraşul Bucureşti, unde este hramul celei de viaţă începătoare troiţe, ca să-i fie satul Măneştii tot, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu morile, pentru că acest sat Măneştii a fost de moştenire al domniei mele, de la bunicul domniei mele, răposatul Mihnea voievod. Şi iar să-i fie sfintei, dumnezeieştii mănăstiri tot satul Lupeştii, cu tot hotarul, pentru că l-a cumpărat răposatul părinte al domniei mele Alexandru voievod de la jupaniţa Caplea din Periş pentru 26 000 aspri de argint gata. însă când a cumpărat domnia lui acest sat, Lupeştii, au fost atunci 13 case. Iar întru aceasta, răposatul părinte al domniei mele a miluit şi a întărit şi a făcut sat de milă. Iar apoi, în zilele domniei mele, încă l-am miluit şi l-am întărit domnia mea. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri vama de la Ghitioara şi de la Telega, pentru că răposatul părinte al domniei mele a miluit sfânta mănăstire mai sus zisă. De asemenea, am miluit şi domnia mea. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri tot satul Marotinul, cu tot hotarul, pentru că l-am cumpărat domnia mea de la boierul domniei mele jupan Ventilă din Comăţeni, fiul lui Staico clucerul, pentru 35 000 aspri gata. Şi a vândut Ventilă de bunăvoia sa. Şi astfel am avut domnia mea întocmire cu Ventilă din Comăţeni: dacă acest sat Marotinul nu va fi cu pace sfintei mănăstiri, domnia mea să iau de la Ventilă alt sat mai bun. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri tot satul Chiseleţul, cu tot hotarul, pentru că am cumpărat domnia mea acest sat Chiseleţul de la Staico, fiul lui Tudor logofătul din Orboeşti, pentru 40 000 aspri de argint. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ocină în Obileşti, toată partea lui Stan, fiul lui Pădure, oricât se va alege. Pentru că această ocină a fost cumpărată de cinstitul dregător al domniei mele jupan Stan fost mare spătar de la Stan, fiul lui Pădure, pentru 6 000 aspri. Iar apoi, domnia mea am cumpărat de la cinstitul dregător al domniei mele mai sus zis această parte de ocină pentru 6 000 de aspri gata. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ocină la Obileşti, toată partea lui Radul din Căptăreşti, însă a patra parte de peste tot satul. Pentru că această ocină a fost cumpărată de cinstitul www.dacoromanica.ro 497 dregător al domniei mele jupan Dragomir fost mare vornic, această parte de ocină de la Radul din Căptăreşti, pentru 7 000 aspri gata. Iar apoi, Dragomir vornicul a dat şi a dăruit această ocină mai sus zisă sfintei mănăstiri a domniei mele mai sus zise, pentru sufletul domnului său, răposatul Alixandru voievod. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri satul Hodivoaia, jumătate. Pentru că este veche şi dreaptă ocină de moştenire a jupaniţei Elina din Văcăreşti. Astfel, jupaniţa Elina a vândut această jumătate de sat mai sus scrisă jupanului Stelea spătarul pentru 33 000 de aspri gata şi pentru 2 cai, pentru o manta de svită şi 100 de vedre de vin. Iar apoi, am cumpărat domnia mea această jumătate din satul Hodivoaia de la boierul domniei mele jupan Stelea spătarul pentru 40 000 aspri gata. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ocină la Izvorani, toată partea lui Căzan, oricât se va alege de pretutindeni, pentru că am cumpărat domnia mea de la Căzan stolnicul pentru 10 000 de aspri de argint. Şi a vândut Căzan stolnicul de a lui bunăvoie. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri tot satul Grecii, cu tot hotartul şi cu morile, pentru că este sat vechi şi drept şi de moştenire al dumnezeieştii mănăstiri numită Tânganu. Apoi, sfânta mănăstire de la Tânganu a schimbat satul Grecii cu cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, de a dat Ivaşco vornicul satul Plătăreştii pentru satul Grecii. Iar apoi, cinstitul dregător al domniei mele jupan Ivaşco fost mare vornic a vândut acest sat, anume Grecii, răposatului părinte al domniei mele Alixandru voievod pentru 60 000 aspri gata. Iar apoi, domnia mea am dăruit toate aceste sate care sunt mai sus zise şi le-am aşezat domnia mea la sfânta mănăstire a domniei mele, care este mai sus zisă, ca să-i fie sfintei mănăstiri şi sfântului hram spre întărire şi dumnezeieştilor călugări care trăiesc într-însa de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. Iar după trecerea noastră dintre cele de aci, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie după noi domn al Ţării Româneşti, sau dintre copiii noştri, sau dintre rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, oricare binecinstitor creştin care va cinsti şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu, cel în troiţă slăvit, să-l cinstească în domnia lui şi aici cu trupul şi în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie ajutătoare la cumplita zi a judecăţii preacurata maică a lui Dumnezeu şi cu toţi sfinţii. Iar cel care nu va cinsti şi nu va înnoi, ci-1 va lăsa în uitare, să dea răspuns la cumplita zi a judecăţii, amin. Iar tu, o, preacurată maică a lui Dumnezeu, primeşte de la noi, păcătoşii şi nevrednicii tai robi, acest mic dar, pentru că îţi aducem ale tale dintru ale tale de la toţi şi pentru toţi, pentru că toate ne sunt încredinţate din mila fiului tău şi a Dumnezeului nostru şi prin preacuratele tale rugăciuni. De aceea, stăpână, fii rugătoare şi mijlocitoare la cumplita şi cea de a doua venire a fiului tău şi a Dumnezeului nostru Iisus Hristos, căruia să-i fie împreună cu tatăl şi preasfîntul duh, slavă şi închinăciune, în vecii vecilor, amin. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco fost mare vornic şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Neagoe fost mare logofăt şi jupan Miroslav fost logofăt şi jupan Ivan mare logofăt şi jupan Dumitru mare spătar şi jupan Costandin mare vistier şi jupan Stan mare comis şi jupan Harvat mare stolnic şi jupan Gonţea mare 498 www.dacoromanica.ro paharnic şi jupan Stoica fost mare postelnic şi jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnici, Ivan mare logofăt şi Standul al doilea logofăt. Şi eu, Stan grămăticul, am scris în minunata cetate Bucureşti, luna mai 14 zile, ani curgători de la facerea lumii acesteia, de la Adam până acum, în anul 7088 <1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 155 (M-rea Radu-Vodă, XLVHI/3). Orig., perg. (62 x 43), pecete atârnată, căzută. Cu două traduceri, din 1751 ;i de la sfârşitul sec. XVIU; alte traduceri, ibidem, ms. 256, f. 38-39 şi Doc. istorice, MCDXXXVII/1. Alt original, cu conţinut aproape identic, cu data 18 mai, ibidem, S. I., nr. 1 156. EDIŢII. Trad. DIR, B, 472-475. 304 <1580) mai 20, Bucureşti t A/Ihaoctuo EOatfew, lw A/VnxH'fe bocboaa h rocnOA«HB socoti 36mac VrrppOKAAXHHCKOH, CHhV B6AHKAAT0 H np,kA0BPddr0 AACgAHApV BOCBOaV. AdBdT rocnoACTKO mh c'ie nOBeA'feme rocnOACTBA mh a^mcb oa wt EAT»aK6 HX CfcV nAATHAH T6X WMHHtf H K^K6 AhT0HI6 CT»C GpATIIAM CH KT»AA CfcV GHW H’feKOH GHpA urr ABOp, B6AHlţH H T6UIKH, T6pe C6 C&V (... H nAlî) nOK^nH AhT0HI6 CT»C GpAT'iiAM ch eA«H hhb urr (Gap^a) 3A R Acnpn, urr Aak^a ct»c TpecTi'eXi AAÎKe AO rpT>Atii4Je, aah Gap^a eCT npOAAA ... h urr baa6. H nAKH norifriH AH^OH'ie CT.C GpAT'iiAM CH CANA AATtfpe UTT HwCHtf 3A M ACnpH, AAH 6CT AaK^A K# (GT6Hh). (H) nAKH nOKfeVlH PaAVA H N6A6AKO WMHHtf tf KOApHUItlJIH ACA QAHM6B urr OpS’mouiaca kt» ca, cahka ce xtct hsgpath urr no kt»coh xorApwM, nOHeace io nOKS’nnuje Paai/vi h N6A€ako urr Qahma 3A ui Acnpn totobh. H noGpATHuie h npOA^AOiue snuie hmchhth AWA'ie Tex KHUJe peseHe WMHHC WT HHXHOM AOBpWM BOAIO WT npeA rOCnOACTBA MH H CT»C 3HAHI6 BT»ceM Mer'iiAUJHM urr rop h urr aoa. Gero pAA'i, AM^X rocnOACTKO mh snuie nHCAHHM AiOA'ie, iakOjkc a* hHH| TeKtfLJJHMHCe A^TWM WT XfrAMAiKe AO CCA'fe *3113. iw Mi'XH'fe bwcbwaa, mhaoctiio gojk'i'io rocnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Duma şi fratelui său Pârvul şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Mârşa, toată partea lor, oricât se va alege de peste tot hotarul, de la râul..., pentru că este a lor veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, au venit înşişi Duma şi Pârvul înaintea domniei mele, de au aşezat şi au înfrăţit pe sora lor, anume Voica, pe a patra parte de peste toată ocina, din apă şi din câmp şi din deal şi de peste tot hotarul. Şi iar a cumpărat Stoica de la Duma şi de la Pârvul două ogoare pentru o iapă, însă unul în câmpul de sus şi celălalt în câmpul de jos. Şi iar a cumpărat Stoica de la Mogoş din Mârşa un ogor, din Vâlceaua Şoimului până în Drumul Sării, pentru 70 aspri. Şi iar a cumpărat S(toica) de la Capcea din Tămăşeşti o lăture, din vale până în hotar, pentru un bou. Şi iar a cumpărat Stoica de la Iosif din Măldăreşti o lăture din lac până în vale, pentru 40 aspri. 500 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat popa Stan de la Rusin din Tămăşeşti un ogor pentru 120 aspri şi un sărindar, din Colnic până în Valea Rea. Şi iar a cumpărat popa Stan cu fratele său Neagu o lăture pentru 47 aspri, din drum până în vale. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Dobrin din Blăjeşti un ogor pentru 75 aspri, din drum până în vale. Şi iar a cumpărat popa Stan un ogor de la Badiul din Blăjeşti pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Grosul o lăture, din lac până în hotar, pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Standul din Blăjeşti o lăture pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Neniul din Măldăreşti o lăture pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Dobra, fiica lui Ursu, o lăture pentru 30 aspri, însă din Lacul cu Ulmi până la Revenic. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Marco din Măldăreşti o lăture pentru 45 aspri, din vâlcea până în Lacul cu Steii. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Muşat din Măldăreşti o lăture pentru 36 aspri, din Drumul Sării până în pădure. Şi iar a cumpărat popa Stan de la Stan din Măldăreşti o lăture pentru ... aspri, din Drumul Sării până în pădure. Şi iar a cumpărat popa Stan două laturi de la Dragomir pentru 48 aspri, din Drumul Sării până în pădure. Şi iar să fie lui Antonie cu fraţii săi ocină în Măldăreşti toată partea lui Bunea ..., cât se va alege, şi cu casele lor, pentru că acele ocine şi case le-au plătit Antonie cu fraţii săi, când au fost nişte biruri de curte, mari şi grele, de s-au (... Şi iar) au cumpărat Antonie cu fraţii săi un ogor de la (Sarul) pentru 80 aspri, din Lacul cu Trestii până la Grădişte; însă Sarul a vândut... şi din vale. Şi iar au cumpărat Antonie cu fraţii săi o lăture de la Iosif pentru 40 aspri, însă este la Lacul cu (Steii). (Şi) iar au cumpărat Radul şi Nedelco ocină în Codrişeşti, toată partea lui Oancea din Frumoasa, cât se va alege de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat Radul şi Nedelco de la Oancea pentru 800 aspri gata. Şi au vândut şi au înfrăţit mai sus numiţii oameni acele mai sus zise ocine, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos. De aceea, am dat domnia mea mai sus scrişilor oameni, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logfat şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Ştefan logofătul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 20 zile, ani curgători de la Adam până acum 7087 (1579). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Aib. St Buc., S. I., nr. 1 107 (Ep. Argeş, L/5). Orig., perg. (29 x 49), rapt pecete timbrată. Cu o traducere din 1753. Văleatul greşit; datat după divan. EDIŢII. Trad. DIR, B, 475-477. 305 1580 (7088) iunie 4, Bucureşti t MhaoctTio EOJKi'ew, îw A/Vtixtrfe bocboaa h rocnOAHtrt socoti 3 cm ac tfrrppoBAAx'iHCKOH, chht» BgAHKAAro h nprfeAOBpAAro Aag^ahaP^ boceo^- Aabat www.dacoromanica.ro 501 rocnOACTBO mh cie noBeA'feme rocnOACTBA mh nOMTCHHOMfc’ npABHTGAW rocnOACTBA mh jkS’hahS’ roHivfe bcahkh nexApHHKtf h chhS’ cm^, H'fertfA AOroc^eT, lAKOîKe A* HM CfcV BT»CeX HHXH6 KOMATC, C€AA H ALţHrAHH H WMHHG, nOR^AC CH CVt AOCTH3AAH. A nOTOM, npiHAe cam ToHi^'fe bcahkh'jicxaphhk h chhS’ ero, H'ferS’A AwrwcfieT, npeA rocnOACTBA mh, Tepe tfcTpOHiije ct>c hhxhom ia3hkom b-bccx HHXH6 KOMATC, CCAA H AJţHrAHH H WMHHG 6>KC CbV BHUJC pCMCHC, KAKO nO C'bMp'bT rOH4CB BGA nCXApHHK H nO CT»MpT»T N'ferVAOB AWrWCT Aa C^T BT»CCX CJKG CfcV BHUJC [1HCAHG H HMAHIC «KC X®KCT HMAT JKtfnAHHlţCB BhUJCB, JKS’nAHHl^A TOHl^CB B6A riCXApHHK, MATH H'ferVAOB AOrOCT, A HHH HHKTOKC MGT’fex AA He HMAT, HH AHCCICCH, HH np'bBH EpAT^MCA’l, HH>KC AP^3H CrtpOAHHUlH HM. A KTO CC XOKGT riOK^CHT BT»3HMATH HAH pA30pHTH CÎC TT.KMCJKIC, Aa CCT npOKAGT WT THI WTJţH C>KC CS’t BHW BT» HhKCH. A no C'hMp'hT JKtfnAHHJţCB BhUJCB, WHA AA CCT BOAHA AATH BHU1G pCMCHC KOMATC KOMtf WHA XOKCT. Ocro pAAi, aaa°X rocnOACTso mh KtfnAHHLţcB £hujcb, iakojkc aa A\tf cbV BT»CCX BHUJC PCMGHG KOMATC, CCAA H AI^HTAHH H WHHHC BT» WMHHC H BT» WXAEtf CH H HH WT KOrO>KC HCnOKOA'fesHMO, nO wpH3MO TOCnOACTBA MH. Gokc S’bo h CBCAeTCAie noCTABAiox rocnOACTso mh: a&nAH MnTp'fe BCAHKH AB0PHliK H «S’nAH IÎBAH BCAHKH AWrWCT H A^MHTP^ CnATAp H KOCTAHAHH BHCTIJAp h Gtah KOMHC H XApBAT CTOAHHK H AaHMIOA bca nOCTCAHHK. HenpABHHK, AAHTp'fe BCAHKH ABOpHHK. H A3, lJIeAH Awrw<ţ>eT, cjkc w hajihcax bt» hactoahh rpAA EtfKtfpeipH, M'fecCI^A WHie A AbHlii TCKS’lIJHM >Ke A'feTOM WT AaAMA >KC AO CCA'fe *3TÎH. f iw Ml'XH'k BWCBWAA, MHAOCTIW EOKÎW TOCnOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Gonţea marele paharnic şi fiului lui, Neagul logofătul, ca să le fie toate averile lor, satele şi ţiganii şi ocinele, pe unde şi le-au dobândit. Iar apoi, a venit însuşi Gonţea marele paharnic şi fiul lui, Neagul logofătul, înaintea domniei mele, de au întocmit cu limba lor ca, după moartea lui Gonţea marele paharnic şi după moartea lui Neagul logofătul, toate averile, satele şi ţiganii şi ocinele care sunt mai sus zise, să fie toate, câte sunt scrise mai sus şi averea pe care o va avea, să fie ale jupaniţei Vişa, jupaniţa lui Gonţea marele paharnic, mama lui Neagul logofătul. Şi nimeni altul să nu aibă amestec, nici nepoţii, nici veri primari, nici alte rude ale lor. Iar cine se va încerca să ia sau să strice această întocmire, să fie blestemat de 318 părinţi, care au fost la Nicheia. Iar după moartea jupaniţei Vişa, ea să fie volnică să dea averile mai sus zise cui va vroi ea. 502 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Vişa, ca să-i fie toate averile mai sus zise, satele şi ţiganii şi ocinele, de ocină şi de ohabă ei şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Ştefan logofătul, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 4 zile, cursul anilor de la Adam până acum, 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 157 (M-rea Glavacioc, XXXIV fi). Orig., perg. (22,5 x 34,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848. EDIŢII. Trad. DIR, B, 477. Facs. Ibidem, 617. 306 1580 (7088) iunie 8, Bucureşti t A/Ihaoctho EtoKtew, Iw fl/lHXN,fe bocboaa h rocnoAnm» bt>coh 36mac tfrrppOBAAX'lHCKOH, CHHT» BCAHKAArO H AaB^AHAP^ B06B0AA. A<*BAT rocnoACTBO mh ci'e noBeA'fente rocnoACTBA mh JKtfnAHHiţeB H'ferbB, attfnAHHiţtf EHBLLie AaNMIOAWB ApMALU WT fÎT»KT»peL|IH, iaK0>Ke A* M# cfcV WMHH6 H B6MHNH WT HOK'bHeipH H WT B'BK'bpeipH H K^Ke H BHHOrpAA'l CAHlţH cfcV H BT»CeX K0MATC H CK^AHljie H LţHTAHH «KC X°KCT HMAT Mtf>K CH AaHMIOA, n0Ne?K6 A\tf »X ecT a*a cam Aahmioa np'feîKAe c'BMp'tr ero. H eipej+ce BHA'fex H nponeTAX rocnoACTBO mh h KHHrV noKOHHAAro poAÎTeAto rocnoACTBA mh Iw AAegAHAptf bo6boa^- Ghl(6>k6 hcthhctbobax h rocnoACTBO mh h eipe>Ke CBeAereACTBOBAUie h npeA rocnoACTBA mh A°npH MerniAtun wt B'UK'GpeqjH, ha hmc: Gtahko h Aoape h TCaopah h Herpe h Paaa h Gac^a h Paay^ h HepNAT. H tako CBeAeTeACTBOBAtue npeA rocnoACTBA mh ct»c hhxhh a^luh kako ecr a*a m&k en Aahmioa JKis’nAHHt^eB eMtf H'fertB, nonele wt nerA chhh wt T'feAO ero H'feCT WCTAAH HH CAHH H nOMTO pAA'f CCT npHXPAHHA JK^nAHHt^A H'ferA nO M&K en Aah^wa bt» npHB'fecTBO, Tepe cct k€atobaaa ^a ACnpn. Ta>kc nonOBHx h ^TBpT»Anx n rocnoACTBO mh KHHrV noKOHHHOMtf poA'fTeAio rocnoACTBA mh ct»c KHHrV rocnoACTBA mh. Gero pAA'i, AAA°X H rocnoACTBO mh cYh BHtue peMenoto JKtfnAHHLţe H'fertB, lAKOKC Afl APT»>KHT H A* WGAAA^eT BT»CeX BHtue pepene WMHHC H KOMATC H AA CCT WHA BOAHA A*TH HX KOM^ WHA X°KCT H AAMtf CfcV BT» WMHH^ H BT» WXAGis’ CH H HH WT K0r0>Ke HenOKOA'tGHMO, nO wpH3M0 rOCnOACTBA MH. Geace tfGO h CBeACTeAi'e nocTABAtox rocnoACTBO mh: ari/nAH Afi.HTp'fe B6AHKH A^OpHHK H ads’nAH HbAH B€AHKH AWrw4,eT H A^HTpij’ CnATAp H 503 www.dacoromanica.ro KocTAHAHH KHCTiap H GTAH KOMHC H XApBAT CTOAHHK H neXApHHK H ÂAHHIOA (10CT6AHHK. H HCfipAKHHK, MttTp'fe B6AHKH AROpHHK. H A3, lUe^AH AOroer ease io hauhcax bt» hactoahh rpAA Efe'Kfe’peiţiH, M'feceLţA WHie H a^hh, b*i» A'fe’r /Snh. t îw Ml'XH'k BW6BWAA, MHAOCTUO EOîKÎA rOCHOAHHb. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neaga, fostă jupaniţă a lui Danciul armaşul din Văcăreşti, ca să-i fie ocinele şi vecinii din Ciocăneşti şi din Văcăreşti şi casele şi viile câte sunt şi toate averile şi sculele şi ţiganii pe care-i va avea bărbatul ei, Danciul, pentru că i le-a dat Danciul însuşi înainte de moartea lui. Şi încă am văzut domnia mea şi am citit şi cartea răposatului părinte al domniei mele Io Alexandru voievod. Astfel am adeverit şi domnia mea şi încă au mărturisit şi înaintea domniei mele megiaşi buni din Văcăreşti, anume: Staico şi Dobre şi Tudoran şi Negre şi Rada şi Sasul şi Radul şi Cemat. Şi aşa au mărturisit înaintea domniei mele cu sufletele lor, că a dat bărbatul ei, Danciul, jupaniţei sale Neaga, pentru că nu a rămas nici un fiu de la el, din trupul lui şi pentru că a întreţinut jupaniţa Neaga pe bărbatul ei Danciul în pribegie, de a cheltuit 30 000 de aspri. Astfel am înnoit şi am întărit şi domnia mea cartea răposatului părinte al domniei mele cu cartea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acestei mai sus zise jupaniţe Neaga, ca să ţină şi să stăpânească toate ocinele şi averile mai sus zise şi să fie ea volnică să le dea cui va vrea şi să-i fie de ocină şi de ohabă ei şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Şi ispravnic, Mitrea mare vornic. Şi eu, Ştefan logofătul, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 8 zile, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 158 (M-rea Radu-Vodă, 1/2). Orig., perg. (27 x 41), pecete timbrată. Cu o traducere din 1900; altă traducere, ibidem, ms. 256, f. 157. EDIŢII. Trad. DIR, B, 478. 307 1580 (7088) iunie 12 ,.Leat 7088 iunie 12, de sunt ani 240, hrisov al răposatului domn Mihnea vodă, ce-1 dă Radului şi feciorilor lui i lui Stepan cu fraţii lui, Dobre i Oprea i popa Drăgan şi Neagoie, ca să aibă moşie la Zeletin, prin semnele ce să arată anume”. După 1.1. Şucu, Doc. medievale.... p. 160. Rezumat la Arh. St Buc., Departamentul de Şapte, ms. 878, f. 704v. 504 www.dacoromanica.ro 308 (1580) iunie 18, Bucureşti t Mhaoctiio Goacîeio, Iui MnxH'fe bocboaa h rocnOAHHT» Bi»coe 36mac tfrrpposAAXHHCKOe, chht» bcahraapo h np'feAOspAAro Aam^ahaP^ ko6koa^- Aabax rocnoACXBO mh c'ie noBeA'feme rocnOACXBA mh actfnAHHLţeB GxAHes, cecxptf Bat>mah^ AOroex, aah h chht» eu, Paay^ nexApHHK, iaK0>Ke aa hm ctfx uiMHHtf OtfxeiJJH, UIT A€A GXAHKTiB H 36X 6H, MaH€B, nOAOBHHtf, UIT B6MHHH H UIT BAATA H UIT nOAlO H UIT C^X H «UT nOCS^C, Bdpe 6AHKA C6 X^eX H3BpAXH, 3AHe>Ke eCT nospATHAd >K^ndHH4d Gtahka h 3ex eh, MAH'fe, no Bat.mah^a Aorocjjer, urr cbohm aobpom boaio. IIOHeace ce ^ao>kha Bat^mah^a AOroex, Tepe ta eCT aohbcha urr TtfpcKA 3cma€ ha B'feptf eMtf, Tepe Mtf ecx h3baaha rAAB^ eMtf urr npeA noKOHHdro MnpMA BOesOA^, a MAH'fe, noMxo paa'i' Mtf ecx nocxABHA rAABfe’ x'feAO, uih ecx nospAXHA no Bat.mah^a AOroex haa cero KHLue peseHO ceAO, haa noAOBHHtf urr haa bt»ca uimhh^ h b€mhhh. A noxoM, >K^nAHH4A Gxaha h sex en, Bhuiah Aoroex, uihh ctfx hmaah nptf npeA nOKOHHOMtf poAnxeA rocnOACXBA mh, Iui AAHgAHAptf b06boaa ct»c IAhio nopxAp. H cniţe ecx cimpeA iAmo nopxAp no /K^Yiahhi^a Gxaha, kako H'fecx nOBpAXHAA no Eat>mah^a Auiruicjiex, ahS’ ecx bha feeA tf chaocx ero. A tf xeM, rocnoACXB^ eMtf aaa ecx Bhluahob AOroex h x'tcxtf ch, TKtfnAHHLţes Gxah€b 5 BOA'fepn, aa CBeAexeACXBfe’ex kako ecx bha nospAXHA TKtfnAHHLţA Gxahka h aer en, MdH'fe, no Bat.mah^a AOro<|>ex, He w ecx bha feeA chaocx eMfc\ H CHLţe ecx bha CBeAereACxsOBAA actfnAHHiţA Gxaha h 3ex en,-Bhuiah AOro4>€x» ct»c xex 5 EOA'fepn npeA noKOHHOMtf poA'ixeAio rocnOACXBA mh Aah^ahap^ BOesOA^, kako ecx bha nOBpAXHA îKtfnAHHiţA Gxahka h 3ex en AlAH’fe no Ba'lmahVa AOroex urr cbohuim AOspoM boaio h ct»c ^3hahî€ bt^ccm MerniAUiOM. A noxoM, IAhio nopxAp nAKH irfecx b'kcxox^a uicxabhxh ce cniţe, Htf nAKH ce ctfx Ch(npeAH) npeA nOKOHHOMtf poA'ixeA rocnOACXBA mh Aah^ahap^ BoesOA^- A tf xeM, rocnOACxstf eMtf aaa ecx IAhiob nopxAp bî E(OA'fepH), aa 3AKACX KAKO H'liCX nOBpAXHA /K^nAHHL^A GXAHKA H 3€X CH, MaH*fe, nO fiAl>MAH^A Aoroex, a IAhio nopxAp hhkakojkc hc ecx mopat» 3akacxh, Htf uicxaa urr 3ahoh urr npeA rocnOACxstf cmV. A noxoM, HHTKe cniţe H'fecx B'tcxox'feA (Ahio nopxAp uicxabhxh ce, Htf ecx CT»npeA h npeA rocnOACXBA mh, kako H'fecx bha noepAXHA /K^Yiahhi^a Gxahka h 3ex en, MAH'fe, no Eat^mah^a AOro4>ex. A tf xeM, rocnOACXBO mh tacaax h c^ahX n0 npABA^ h no 3akoh, ct»c bt»ch m€Cxhxhmh npABHxeAie rocnOACXBA mh. H nposexAX rocnOACXBA mh h KHHrV noKOHHOM^ fl/lnpMA BOesOA^ 3A BpAXCXBO H KHHrtf nOKOHHOM^ pOAIXeAlO rocnOACXBA MH AAHgAHAP^ BOeBOA^ 3a uicxaa, kako ecx bha uicxaa iAmo nopxAp urr 3akoha urr npeA rocnoACxsV eMfe’ H B6AMA A0BPe HCTHHCXBOBAX H TOCnOACXKO MH KAKO 6CX BHA nOBpAXHA îtc^nAHHi^A Gxahka h 3ex en, Mah^, no Eat>mah^a AOroex haa cie www.dacoromanica.ro 505 peM6Hd WMHHtf HAA nOAOBHHtf. H WCTAA 6CT IAhW OOpTAp WT3AK0H H WT fipCA rocnoACTBA mh. Gero pKe a* hm ctfr wmhhV h bt» wxagV, hhm h chhobOm HHM H BhS’kOM H np'feBH^MerOM HHM H H6 WT K0r0K6 HenOKOA’fefiHMO, nopH3MO rocnoACTBA mh. Geace S’eo h cseAereAie nocTABA*fex rocnoACTBA mh: actfnAH MnTp’fe B6AHKH Ag0pHHK H XctfriAH IbAH B6AHKH AOrO^CT H A^MHTptf CndTdp H Koctahahh BHCTiiap h Gtah komhc h XdpsdT ctoahhk h ToHi^'fe nex^pnH* H 4.AHMIOA B6AHKH nOCTCAHHK. HcndBHHK, IbAH B6AHKH A0r0(|>6T. H A3, BdA'fe, e>Ke io Hdnncdx ^ rpaAV EtfKtfpeijJH, M’fecei;* wme m ai»hh H TentflJlHM A'feTOM WT Aa^MA AO HHH'fe, BT» A'feT f Iw Ml'XH'fc BW6BWAA, MHAOCTÎIO EOîKI'K) TOCnOAMH*»- t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stana, sora lui Vâlceanu logofătul, însă şi fiului ei, Radul paharnicul, ca să le fie ocină în Futeşti, jumătate din partea Stancăi şi a ginerelui ei, Manea, din vecini şi din baltă şi din câmp şi din uscat şi de pretutindeni, oricât se va alege, pentru că a înfrăţit jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, pe Vâlceanul logofătul de bunăvoia lor. Pentru că s-a pus Vâlceanul logofătul de l-a adus din Ţara Turcească pe credinţa lui, de i-a scos capul lui dinaintea răposatului Mircea voievod, iar Manea, deoarece i-a lăsat capul pe trup, el l-a înfrăţit pe Vâlceanul logofătul pe acest sat mai sus zis, pe jumătate din toată ocina şi din vecini. Iar apoi, jupaniţa Stana şi ginerele ei, Vişan logofătul, ei au avut pâră înaintea răposatului părinte al domniei mele, Io Alixandru voievod, cu Ianiu portarul. Şi aşa a pârât Ianiu portarul pe jupâniţa Stana, că n-a înfrăţit pe Vâlceanul logofătul, ci el a luat cu sila. Iar întru aceasta, domnia lui a dat lui Vişan logofătul şi soacrei sale, jupaniţei Stana, 6 boieri, să mărturisească că au înfrăţit jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, pe Vâlceanul logofătul, nu le-a luat cu sila. Şi aşa au mărturisit jupaniţa Stana şi ginerele ei, Vişan logofătul, cu acei 6 boieri înaintea răposatului părinte al domniei mele Alixandru voievod, că au înfrăţit jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, pe Vâlceanul logofătul de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megieşilor. Iar apoi, Ianiu portarul iarăşi n-a vrut să se lase aşa, ci iar s-au pârât înaintea răposatului părinte al domniei mele Alixandru voievod. Iar întru aceea, domnia lui i-a dat lui Ianiu portarul 12 boieri, să jure că jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, n-au înfrăţit pe Vâlceanul logofătul; iar Ianiu portarul nicicum n-a putut să jure, ci a rămas de lege dinaintea domniei lui. Iar apoi, nici aşa n-a vrut Ianiu portarul să se lase, ci s-a pârât şi înaintea domniei mele, că jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, n-au înfrăţit pe Vâlceanul logofătul. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am citit domnia mea şi cartea de înfrăţire a răposatului Mircea voievod şi cartea de rămas a răposatului părinte al 506 www.dacoromanica.ro domniei mele Alixandru voievod, că a rămas Ianiu portarul de lege dinaintea domniei lui şi foarte bine am adeverit şi domnia mea că au înfrăţit jupaniţa Stanca şi ginerele ei, Manea, pe Vâlceanul logofătul pe această mai sus zisă ocină, pe jumătate. Şi a rămas Ianiu portarul de lege dinaintea domniei mele. Pentru aceata, am dat şi domnia mea jupaniţei Stana şi fiului ei, Radul paharnicul, ca să Ie fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Balea, care am scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 18 zile şi ani curgători de la Adam până acum, în anul 7089 (1581). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc.. S. I.. nr. 1 184 (Ep. Argeş. XXII/5). Orig.. hârtie (32 x 21). pecte timbrată, căzută. Cu o traducere din 1912; altă traducere ibidem, ms. 708. f. 333v-334v. Văleatul greşit, datat după divan. 309 1580 (7088) iulie 3, Bucureşti t Cartea Mihinii vodă, feciorul marelui şi preabunului mării sale Alixandru voevod. Dat-au măriia sa această poruncă a mării sale lui Iane şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să aibă a finea moşie în Găojani din partea Opri postelnicul a cincea parte, cu 5 rumâni foarte buni, pentru că au cumpărat Iane această moşie şi rumâni dă la Oprea postelnicul drept 6 100 aspri bani, însă moşie în silişte, în sat şi în câmpu şi în apă şi în pădure şi pe uscat şi peste tot locul şi peste tot hotarul toată, a 5 parte dă moşie dăn partea Oprii postelnicul. Şi au vândut-o Oprea postelnicul această moşie, care iaste mai sus-scrisă, lui Iane, cu ştirea frăţine-său Danciului postelnicul şi a toate rudele lui şi a părtaşilor lui, câţi sânt dănprejurul locului şi a megiiaşălor dănprejurul locului şi dănnaintea tuturor boierilor curţii mării sale şi dănnaintea mării sale. Pentru aceia, au dat şi măriia sa lui Iane şi feciorilor lui, ca să fie a lui această moşie şi rumâni, ce sunt mai sus-zişi, de moştenire şi ohamnici, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor, strănepoţilor lui şi dă nimeni nesupărat, peste zisa mării sale. Iată şi mărturie au pus măriia sa toţi cinstiţii boiarii mării sale, pre: jupan Mitrea vel vornic i jupan Ivan logofăt i Dumitru spătar i Costandin visfiar i Arvat stolnec i Stan comis i Gonţea păhamic i jupan Danciul vel postelnic. Şi au fost ispravnic Mitrea vel vornic. Şi s-au scris de Vâlsan logofeţelul în oraş în Bucureşti, la iulie 3 dni, leat 7088 (1580). Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 28 306. Traducere din a doua jumătate a sec. XVm. www.dacoromanica.ro 507 310 1580 (7088) iulie 4, Bucureşti f MhaoctYio Goatfeto, lw bocboaa h rocnoAHHi» bt»coh 36mac ^rrppoBAdx'mcKoe, chht» bcahkato h np’kAOBparo AAeăAHAptf bo6boaa. 4,abat rOCnOACTBO MM Cie flOBCAgHIlO rOCflOACTBA MM M6CTHTOMtf fipABHTCAK) rocnoACTBA mm xtfriAH Aahmioa bcahkh nocTeAHHK m c*i»c chhobh cm, cami^h eMtf Bort aact, rcvKoace a* m# bct wmhh^ K^’p'tTeipH uit aca Ap'trtfuiOB ei CC2K6HH, 3AH62K6 IO 6CT nOKfcVlHA a&riAH AaHHIOA B6AHKM flOCTCAHMK UIT HAA Ap'trVui 3A Ş ACnpM CpCBpCHH. H flAK nOKtfflH tttfriAH AaHHWA B6A nOCT6AHMK UIT HAA KoCT'fe EOBHK ef CeîKeHH 3A WMHHtf 3A $ ACfipH Cp6Bp6HH. H flAK nOK^nH ÎK^flAN AaHMIOA B6A flOCTCAHHK UIT HAA AtffUlie si CeJKCHH 3A UIMHHtf 3A x ACnpM cpespeHH h uit haa bpatV cm Ctahmioa 3Î ce^ceHM 3A îf- Acnpn CpeBpeHH. H flAK nOK^nH JK^VlAH AahMIOA B6A nOCTCAHHK 6 AH A BHHOrpAA UIT HAA OtaHMIOA 3A /A ACfipH CpespeHH H eAHA KpABA CT»C MA6KO. H npoAAAOuie cYh bmuic peMeHH hm6hhth AWA'ie urr hhxhom aobpom BOAIO H C*hC 3HAH΀ B'tC'feM MerîlAUlOM H UIT fipCA rOCflOACTBA MM. Cero paa'i, AAA®X m rocnoACTso mh noMT6HHOMtf npABHTeAio rocnoACTBA mh îK^nAH Aahmioa bcahkh nocT€AHHK, lasoace aa Mtf (cct) uimhhV H ^X4G^» 6Mtf H CHHOBOM 8Mtf H BH^KOM H np’feBH^'ieTOM CM# M HH UIT KOrOKC HenOKOA'feGHMO, no U>pH3Mtf rocnoACTBA MH. Ce^ce h cseAeTeAie nocTABA'feex rocnoACTso mm: aeT, chnt» H'feroeB Auiruicj>eT, (bt> hactoahh rpAAy)1 E^K^peqjH, M'feceitA ioaYb a A1»nh h TeKtfqjHM a^itom uit Aaama a° cero nncAHYe, bt» a^jt ><3nH. t îui MYxH'fe BuiesuiAA, mhaoctYio soîKYeio rocnoAHns. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Danciul marele postelnic şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Curăteşti, din partea lui Drăguş 15 stânjeni, pentru că a cumpărat-o jupanul Danciul marele postelnic de la Drăguş, pentru 500 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Danciul marele postelnic de la Costea Bobic 15 stânjeni de ocină pentru 500 aspri de argint. Şi iar a cumpărat jupanul Danciul marele postelnic de la Lupşe 16 stânjeni de ocină pentru 600 aspri de argint şi de la fratele său, Standul, 17 stânjeni pentru 700 aspri de argint. Şi iar a cumpărat jupanul Danciul marele postelnic o vie de la Standul pentru 1 000 aspri de argint şi pentru o vacă cu lapte. Şi au vândut aceşti oameni mai sus numiţi de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi dinaintea domniei mele. 508 www.dacoromanica.ro De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Danciul marele postelnic, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Vâlcul logofătul, fiul lui Neagoe logofătul, (în cetatea de scaun)1 Bucureşti, luna iulie 4 zile, şi ani curgători de la Adam până la această scriere, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 159 (Mitrop. Ţ. Rom., XXVII/1). Orig., perg. (21 x 31), pecete timbrată. Cu o traducere din 1864; alte traduceri, ibidem, ms. 128, f. 454 (numai cu văleatul) şi 706, f. 41. EDIŢII. Trad. DIR, B. 478-479. 1 Loc rupt. 311 1580 (7088) iulie 7, Bucureşti t Cartea Mihnii vodă, feciorul marelui şi prcabunului Alixandru voevod. Datau măriia sa această poruncă a mării sale lui Iane şi feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va da, ca să fie a lui moşie în Găojani, un loc dă casă boerească, cât va putea Iane ca să-şi facă curtea şi ariia şi cu grădină şi cu toate trebuinţele casii lui, dăn moşiia Oprii postelnicul, pentru că au venit singur Oprea postelnicul înnaintea mării sale, dă au dat şi au înfrăţit pă frate-său Iane cu acestu loc dă casă boerească, ca să-şi facă el casă. Şi s-au înfrăţit ei dă a lor bunăvoe, înnaintea sfintei cruci a lui Isus Hristos, ca să fie fraţi nedespărţiţi în vdci, dă a lor bunăvoe şi cu ştirea frăţine-său, Danciului postelnicul şi a tuturor megiiaşălor. Iară Iane au dăruit pă frate-său, Oprea postelnicul, cu un cal bun şi frumos. Şi iară au mai cumpărat Iane moşie în Găojani dă la frate-său Oprea postelnicul dăn partea lui dăn moşia a triia parte, dăn apă şi du peste tot hotarul şi 13 rumâni, drept 13 000 dă aspri dă argint. Şi au vândut Oprea postelnicul această moşie şi cu rumâni şi cu tot venitul boerescu dă a lui bunăvoe şi cu ştirea frăţine-său Danciului postelnicul şi a tuturoru boiarilor curţii mării sale şi a megiiaşălor dănprejurul locului şi dănnaintea mării sale. Pentru aceia, au dat măriia sa lui Iane, ca să fie a lui această moşie, ce sânt mai sus-scrise, de moştenire ohamnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, dă nimenea neclătit, preste zisa mării sale. Pentru acăia şi mărturie au pus măriia sa toţi cinstiţii boiarii mării sale, pre: jupan Mitrea vel vornic i jupan Ivan vel logofăt i Dumitru spătar i Costandin vistier i Stan comis i Arvat stolnic i Gonţea păhamic i jupan Danciul mare postelnic. Şi au fost ispravnic Ivan vel logofăt. www.dacoromanica.ro 509 Şi s-au scris de Vâlsan logofătul sin Vlădilă în cetatea Bucureştilor, la luna lui iulie în 7 zile, fiind curgerea anilor leat 7088 (1580). Muzeul de istorie şi artă al municipului Bucureşti, nr. 28 307. Traducere din a doua jumătate a sec. XVm. 312 1580 (7088) iulie 16, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, fiiul marelui şi preabunului Alixandru voevod. Dat-am domnii a mea această poruncă a domnii mele Stoicăi i feciorilor lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să fie dată lui ocina la Scăuiani, toată partea lui, cât se va alege ocină de acolo din sat şi din câmpu şi din vii şi din pomet şi din vad de moară şi din pădure şi din muntele carele să chiiamă Cureluşa şi Albota şi dupretutindenea, pentru că iaste a lui şi dreaptă ocină de moştenire. Iar după aceiia, însuşi Stoica au dat toate bucatele şi casa şi ocina şi viile şi toate sculele ginere-său Chircăi ot Lovişte, din Bumbueşti, ot Clocotici, şi fie-sa, Dobri, cum că după moartea lui nici o bântuială să n-aibă de nimenele în veci, că aşa a tocmit însuşi Stoica cu a lui limbă şi de a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi dinaintea domnii mele şi dinaintea tuturor boiarii domnii mele. Drept aceia, am dat şi domniia mea Chircăi şi muiarii lui, anume Dobra, fata Stoicăi, ca să le fie ocină slobodă, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimeni neclătit, peste zisa domnii mele. Şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Ivan vel logofăt i Dumitru spătar, Costandin vel vistiar i Stan comis i Harvat stolnic i Danciu vel postelnic. Ispravnic, vel logofăt. Pisah Stanciu în minunatul scaunul Bucureştilor, iulie 16 dni, 7088 (1580). Arh. St Vâlcea, LXIV/5. Copie după traducere din sec. XIX. Altă copie cu mici diferenţe, ibidem, sub aceeaşi cotă. 313 1580 (7088) iulie 25, Bucureşti t A/Vhaoctiw gokho, Îw rt/VHxtrfe bocboa h rocnOAMHT» Bt»coh 3€mac yrpOBAAx'iCKOe, cmht» BCAMKAro h npTfeA0GPAr0 Aam^ahaP^ bocboa- Aabat rocnOACTBO mm ci'to nOB'feAeme rocnoACTBA mm cb6tomV MOHACTnptf HApHLţaeMAro K03Y1A h wrLţtf ertfMeiitf S^hmic, iako?K6 aa cmV cct wmhhV wt P'bMHHK, no CTApOH XOTAp, ^ AlHUJ'bH HA BHHOrpAA OnpeB On'tpeAS’Ais’H, A wt Ttfra, cbcx, no hmc Amk^pa cba, a wt *rtfe, ha bhhotpaa COn^eeB h rak ha AHBAA'i IlTVrpOB, A WT TfVe, HA B€pX BHHOrpAAV Hoporbe H RAK HA BHHOrpAA IPbTpOB, no CA'feM'fe, a° Bepx bhhotpaay Hbahkob E^a^bV h hak bhhotpaa wt 510 www.dacoromanica.ro K\3eptf, a wr Ttfe, no CA'&we, a® ahbaah Qnpes, no KpAH, a wt Afitf, npABO AOA'fe, A° Kk’p'ETfc’pA MhXAIOB H nAK no Bepx Kis’p'KTS’pA HtVaOB, HA BCAHKis’ Bifo^A, A WT Ttfra, WT KOCTA CT»C K'Epsfc’HH, A WT tViA, HA Kfc’p'KTtfpA KpT»MtOH, a wt tVia, Phehmka, ha taab^ chahl(J6B h nAK wr iVe boa* PcmaaiV ct»c A B0A6HHl^6 H tfAHLţA CT»C LţHTAHH. H nAK WTKifflH WT Pl»MHHK HIBe ? 3A *A ACnpn. Gero pAA’f hm a*A^X h rocnOACTBO mh cYw wmhhc h cYio BOACNHLţe h cYio ALţHrAHH, H>K6 CfcV BHLU6 nHCAHH, IAKOK6 A* ctfT CB'feTOM^ MOHACTHp, nOHH^ce cfc*T noKtfneHH wr CTAporA Baaa b06boa* sa B'feAPe bhha. H BHA'fex rocnOACTBO mh (khhta) noKOHNOMtf A/tapnes bohboaa, bctxa h nOMpAMCHA h PA3APAAHA, TA>K6 IO nOHOBHX H k*TBepAHX TOCnOACTBO MH C6H XPHC0B0A rocnoACTBA ch CB'feTOMis’ mohacthp KoaYes, raKoxe a* cct wmhh^ h wxAEtf CB'feTOM^ MOHACTHp BT» B'iîKH H H6n0THKHAB6H0, flOpH3MO rOCflOACTBA MH. Geme cb^a^cah fioctabashh rocnOACTBO mh: ads’nAH A/lHTpTfe b6ahkh ABOpHHK H actfnAH HbaH BCAHKYh A0r0<}>eT H /■KfeVlAH A^MHTpS’ CnATAp H Koctahahh BHCTYrapYio h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h ToHi^'fe nexApHHK H AaHHIOA nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, HBAH B6AHKÎH AOrO€T. H HCnHCAX A3, HaH rp'EM'ETHK, BT» CTOAHH rpAA EtfKtfpeiţJH, M'kceiţA ’iVais kc abhHi wt Aaama ao cero nHCAHîe TeKtfipAro a^tom^ bt» a^t ^Stm. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şrpreabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Cozia şi părintelui egumen Ethimie, ca să-i fie ocina de la Râmnic, pe vechiul hotar, de la Mişăi, la via lui Oprea Spărelului, iar de aici, tot, anume Licura toată, iar de aid, la via lui Oijea şi iarăşi la livada lui Pătru, iar de aici, la vârful viei lui Cioroga şi iar la via lui Pătru, pe culme, până în vârful viei lui Ivanco al lui Budea şi iar via de la Iazer, iar de aici, pe culme, până la livada lui Oprea, pe margine, iar de la apă, drept în jos, până la curătura lui Mihai şi iar până în vârful curăturii lui Itul, la fagul cel mare, iar de aici, din Coasta cu •Cărbuni, iar de aici, la curătura lui Crăciun, iar de aici, Ribicica, la capul siliştei şi iar de aici apa Remadiu cu 4 mori şi Uliţa cu ţigani. Şi iar a cumpărat din Râmnic 10 ogoare pentru 4 000 aspri. Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea aceste ocine şi aceste mori şi aceşti ţigani, care sunt mai sus-scrise, ca să fie sfintei mănăstiri, pentru că au fost cumpărate de bătrânul Vlad voievod pentru 5 000 vedre de vin. Şi am văzut domnia mea şi (cartea) răposatului Mircea voievod, veche şi întunecată şi ruptă, astfel am înnoit-o şi am întărit-o domnia mea cu acest hrisov al domniei mele, sfintei mănăstiri Coziei, ca să-i fie ocină şi ohabă sfintei mănăstiri în veci şi neatins, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi jupan Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Şi ispravnic, Ivan mare logofăt. www.dacoromanica.ro 511 Şi am scris eu, Nan grămăticul, în cetatea Bucureşti, luna iulie 25 zile, de la' Adam la această scriere ani curgători, în anul 7088 (1580). Aib. St Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 464. Copie. Traduceri ibidem, ms. 209, f. 75v şi 215, f. 83. EDIŢII. Trad. DIR, B, 479^80. 314 1580 (7088) iulie 28 f 3Ae Aa ce 3NACT KAKO 6CT nOKfe’nHA KoCT’fe WWHHtf WT A/lHXT»ei4JH, A'feA 4,^WHTpOB, CHNb Ap*r0<«Hp08 B'bC’fe K0AHAH CC K3EpAHHT WT C€A CeAHLfJC H wt noAe h wt wk’Atk’ h wt A03'ie h wt npea bt»chx XotaP> A0 cahn neA. 3A ACnpti /BC h no k^kc acnp.n IJr n ct»c a°bP9 KOA'fe ero n C'tc 3Hahîia BpaTÎe ero h ct>c 3HAHi’e MermaujHAop wt ceA h wt kpt»ctt» AvfecTOB. H AAA’bM’buiApîti spaTie ero no hmc: Eaa^ h AospnH n KptCT'fe n AVdH'fe h COHM’fe h TeKtfMH h Anapchko h non Ap<*rOA\rtp n non T^A^P » IIp'bBb’A H PaAYA wt C6A; H WT B'tTp’feHH, ^P^AN H Kp'tC'Hî H IIpTiB^A H wt II'btfujeiiiH, Gtahmioa nones n Tepr» batax h wt P'bmhhk, T^op Awrwcjrer n P&a\a nones Qnpes n JBohko Otohkt»b. H nAK CB^^ereAie kt^aa ccm aaa bt» p^K A^\HTpos bAp oui Pha\hhk no n«e: wt KontfeM*feHH, Aem»AAT h JBohko h Tpoa'fe h wt PiAteiţin, non 4,^A\HTpi( h non ^TA\euj h N'feKtuk’A h A/VaitL H eipeîKe ecT aaa KocT’fe Tex ACnpn wt np^A c^A4^ h bi neprApî wt BApow Phmnhk. H nnc AvfecetţA H^Ai'e kh a^nh, bt» A*feT f Aici să se ştie că a cumpărat Costea ocină din Mihăeşti toată partea lui Dumitru, fiul lui Dragomir, cât se va alege din seliştea satului şi din câmp şi din pădure şi din vie şi de peste tot hotarul, până la o palmă, pentru 2 200 aspri şi pe casă 700 aspri şi cu bunăvoia lui şi cu ştirea fraţilor lui şi cu ştirea megiaşilor din sat şi dimprejurul locului. Şi aldămăşarii, fraţii lui, anume: Badea şi Dobrin şi Cârstea şi Manea şi Oncea' şi Tecuci şi Andreico şi popa Dragomir şi popa Tudor şi Pârvul şi Radul din sat; şi din Zătreni, Drăgan şi Cârstea şi Pârvul; şi din Păuşeşti, Standul al popii şi Gherghi vătahul; şi din Râmnic, Tudor logofătul şi Radul al popii Oprea şi Voico al lui Stoica. Şi iarăşi martori, când am dat în mâna lui Dumitru în oraşul Râmnic, anume: din Copăceni, Lepădat şi Voico şi Grozea şi din Rămeşti, popa Dumitru şi popa Utmeş şi Neacşul şi Manea. Şi încă a dat Costea acei aspri în faţa judeţului şi a 12 pârgari din oraşul Râmnic. Şi s-a scris, luna iulie 28 de zile, în anul 7088 (1580). Aib. St Buc., S. I., nr. 1 160 (Ep. Râmnic, LVII/2). Orig., hârtie (31 x 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1728; altă traducere, ibidem, ms. 178, f. 2 (iunie). EDIŢII. Trad. DIR, B, 480. 512 www.dacoromanica.ro 315 1580 (7088) august 22, Bucureşti t (M)haoctTio BOîkîew, îw rt/lHXH'fe bocboaa h rocnoAHHb, bt.coh scmae VrrppOBAAXHHCKoe, chht. bcahkato h np^AOBpaf’0 Aam^ahaP^ b06boaa. 4,abat rocnoACTsa mh cYio noB'feAeH'fe rocnoACTBA mh /Khtcb h ct.c chhobh ch, bahi^h hm Eon. npnntfCTHT, raKorce aa eCT wMHHte’ 0t.pt.mhh6L|jh aca eMtf B1.CAX, BApe 6AHKA C6 X^CT H3BpATH WT no BT.C X0TAPi nOHOKe HM 6CT CTApA H npABA WMHHtf H A'feAHNtf- A nOTOM (IAK A<* 6CT /KhT6B nOAOBHH^ WT WMHHtf Eabaahwb, nonele w ecr noriftiHA JKimb wr ha 6at»aah 3a ><,Sc ACnpn totwbh. H (iak noK^nn JKn’rfe KtfnHO ct.c bpatV ch Eaaaya r 4>t.amh 3a mccto WT HA EoA’k 3A c ACnpH. H flAK noldftlH /KHT’fe irtftlHO CT.C BpATl’eM CH HA HA\6 Qnp’fe h Paaya h Eaaay^ eY 4>t.amh 3a mccto ropAX wr haa chhh Mi.hh6b, HA HM6 YlAT H PaAYA h EaAAY^ H KpT.M»OH H GTAH H KopMbpHH 3A >AAH6 3A M6CT0 WT HA EApstfA 3A pA ACnpn. H riAK noK^nn cam Qnp’fe r npt»>KHHH 3A mccto wt haa Baaaya 3a pH ACnpn. H nAK noKtfnn ^Km-fe Ktfnno cbc bpatYem ch, ha hmc COnp’fe h Paaoya h Baaaoya r <|>t»amh 3a mgcto ropAX wr haa chhh Aab^awb, ha hmb Ap'Bf’ow H ApAfOMHp H GtaHMWA WT Gl.pT.MHHeipH 3A $ ACnpH TOTOBH. H nAK nOKtfnn TT.iptf /Kht6b, ha hmc fiAc’iAîe KAAtfrepwM a cj>AAM6 3A mccto ropAX WT haa E^miomaui wt Kakoba 3a m ACnpn h 3a a ntTVpT.. H npoAAAOuie c‘ih awai'c bhiuc hmchhth cTe wmhhc snuie nnCAHe wt HHXHWM AOBpOM BOAIO H CT.C tfsHAHie BT.C'feM Mer'llAUIWM WT WKpT.CTt M6CT0 hm h wt npeA rocnoACTBA mh h wt npeA bt»chx mcctYtYmh npABHTCAie rocnoACTBA mh. Gero Paa’i, AAAWX H rocnoACTBA mh wb63Hm AWA’i’e bhluc hmchhth cTe BHLU6 nnCAHe WMHH6, IAKOJK6 a* hm C^T WMHHe BT. WXABtf HM H CHHOBOM HM H BHS’KOM H npeBH^M6TOM HM H HH WT KOrOKe HenOKOA’feBHMO, no WpH3M0 rocnoACTBA mh. Geace h cseACTeAie noCTABA’feeM rocnoACTBA mh: actfnAH A/lnTp'fe bcahkh ABOpHHK H tttfnAH ÎbAH B6AHKH AWrW6T H A^AlHTptf CnATAp H KoCTAHAHH bhct'iiap h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h ToHU'fe nexApHHK h adftiAH 4,ahmwa B6AHKH nOCT6AHHK. HcnpABHHK, ÎBAH B6AHKH AWrW<|>eT. H A3, Gtahmioa Awrw^er, cum. ..-1 nnCAX a«bhh rpAAOY E^K^pei^H, M'feceHA ABrtfCT KB ABHH, H WT AAAMA AO HHH'fe TCK^LJiHM A’feTOM, BT. A’feT >dfnî. | îw A/lYxH’fe BweswAA, mhaoctYw bojkYw rocnoAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a www.dacoromanica.ro 513 domniei mele lui Jitea şi cu fiii lui, câţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Sărăcineşti, toată partea lui, oricât se va alege de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, iarăşi să-i fie lui Jitea jumătate din ocina lui Vlădan, pentru că a cumpărat-o Jitea de la Vlădan pentru 9 200 aspri gata. Şi iar a cumpărat Jitea împreună cu fratele său Vladul 3 fălci de loc de la Bodea pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Jitea împreună cu fraţii săi, anume Oprea şi Radul şi Vladul, 15 fălci de loc la munte de la fiii lui Mâinea, anume Fiiat şi Radul şi Vladul şi Crăciun şi Stan şi Cormărin, pentru 2 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Radul singur o falce de loc de la Barbul pentru 130 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea singur 3 prăjini de loc de la Vladul pentru 150 aspri. Şi iar a cumpărat Jitea împreună cu fraţii săi, anume Oprea şi Radul şi Vladul, 3 fălci de loc la munte de la fiii lui Albul, anume Drăgoiu şi Dragomir şi Standul din Sărăcineşti, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat socrul lui Jitea, anume Vasilie călugărul, o falce de loc la munte de la Buciumaş din Cacova pentru 40 aspri şi pentru o pătură. Şi au vândut aceşti oameni mai sus numiţi ocinele acestea mai sus-scrise de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor dimprejurul locului lor şi înaintea domniei mele şi înaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus numiţi aceste ocine mai sus-scrise, ca să le fie ocine de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Standul logofăt, fiul ...1 am scris în minunata cetate Bucureşti, luna august 22 zile şi de la Adam până acum ani curgători, în anul 7088 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc.. S. I.. nr. 1 169 (Ep. Râmnic. LX ter/2). Orig.. perg. (32.5 x 43,5). pecete timbrată. Cu o traducere din 1779; altă traducere, ibidem. ms. 2 083. f. 5. EDIŢII. Trad.. DIR. B. 481. 1 Loc rupt. 316 1580(7088) august 30 Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, fedorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m61e lui Stan şi Mosorei şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în Gârleni, partea Radului şi partea Voicului toată, oricâtă li s-ar aldge din câmp, din pădure şi din apă şi de preste tot, şi casele Radului şi a Voicului, pentru că au fost cumpărat Stan şi Mosora de la Radul şi de la Voicul drept 2 600 de bani de argint. Şi au vândut ei de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi înaintea domnii m£le. 514 www.dacoromanica.ro După aceia, Stan şi Mosora, ei au avut pâră înainte domnii mele cu Jitea, unchiul Radului şi al lui Voico. Şi aşa pâra Jitea cum că n-au ştiut el când au vândut ei, vrând Jitea ca să întoarcă banii lui Stan şi Mosorei. într-aceia, domniia mea am căutat şi am judecat, pe dreptate şi pre 16ge, cu toţi cinstiţii boerii domnii m61e, şi am dat domniia mea Jitei 16ge cu boeri, ca să jure cum că n-au ştiut când au vândut Radul şi Voico această mai sus numită moşie lui Stan şi Mosorei, iar Jitea nicicum n-au putut să strângă ldge, ci au rămas de 16ge dinnaintea domnii mele.. Şi iar au cumpărat Stan şi Mosora moşie în Gârleni, partea lui Şcopan toată, de peste tot hotarul, din câmp şi din pădure şi din apă, pentru că au fost cumpărat Stan şi Mosora iar de la Radul şi de la Voico drept 2 000 de bani. însă să să ştie această moşie, din Drumul Dabului până în apa Jiiului, că le-au vândut ei de a lor bunăvoe. Pentru aceasta, am dat şi domniia mea lui Stan şi Mosorei, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor, nepoţilor şi strenepoţilor şi de către niminea să nu să clătească, după zisa domnii m61e. Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Mitrea vel vornic şi jupan Ivan vel logofăt i Costandin vistier i Dumitru spatar i Stan i Harvat stolnicu şi Gonţea paharnic i Danciul postelnic. Şi ispravnic, Mitrea vel vornic. Şi s-au scris de Dan logofătul, leat 7088 (1580) august 30. Io Mihnea voevod. Arh. St. Buc., Condica m-rii Sadova, nr. 295, f. 24. Copie după traducere. Altă copie ale aceleiaşi traduceri, ibidem, ms. 355, f. 22 şi 715, f. 998v-999. EDIŢII. Mort. j. Dolj. V, 134-135; DIR, B, 482. 317 1580 (7088) august 31, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ungrovlahia, sin marelui şi bunului Alexandru voevod. Davat sfintei mănăstiri ce să chiiamă Sfânta Troiţă, ca să-i fie moşie în satul Măneştii cu tot hotarul, pentru că acest sat au fost de moşie de la stremoşul domnii mele Mihnea voevod. Şi hotarăle încă să să ştie, înprejurul moşii: pe apa Colintinii în jos, până în piatra de către Gorgănele şi până în Lacul Stejarului şi de la Lacul Stejarului, până în stejarul ce iaste mai din sus, de la Fătăciunea Barbului şi până în Stejarul lui Iapeş, pe Calea Popeştilor, unde să întâmpină moşiia Colintinii cu moşiia Dâmboviţii şi până în Lacul lui Tologaci şi până în Lacul cu Răchiţile şi până în Calea Băltăcaciului, în Geamănul. Şi de către Creţuleşti, la puţ şi până în Zăgasul Grămăticilor, în malul Colintinii. Pentru că această moşie au fost de moşie şi de stremoşie a strămoşului domnii mele Mihnii vodă. Iar după aceia, părintele domnii mele, Alexandru voevod, care au făcut şi sfânta mănăstire Sfânta Troiţă, din josul Bucureştilor, el au dat moşiia aceasta sfintei mănăstiri. După aceia, egumenul Onofrie avut-au pricină pentru satul Măneştii cu Vladul pârcălabul înnaintea domnii mele. Şi domniia mea le-am dat la mijlocul lor dăspre www.dacoromanica.ro 515 partea mănăstirii 6 boiari şi despre partea Vladului pârcălab cu ceata lui alţi 6 boeri, şi ispravnec Cazan vornicul. Şi, dupre adeverinţa ce au adeverit acei 12 boeri şi cu Cazan vomecul, aşa au tocmit şi au pusu şi semne de către Vladul pârcălabul, ca să să ştie: Lacul Tologaciului şi Lacul cu Răchiţile, făcându-se cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din susu şi din jos. Pentru care şi domniia mea încă am dat sfintei mănăstiri, dupre cum au dat şi părintele domnii mele, ca să-i fie acel sat moşie ohabnică în veci, puindu mărturii toţi boerii ai divanului domnii mele: jupan Mitrea velichii dvomic i jupan Ivan velichii logofăt i Dumitru spatar i Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea pehamic i jupan Danciul marele postelnec. I ispravnic, Ivan marele logofăt. Şi am scris eu ...1 logofăt, în scaunul cetăţii Bucureştilor, avgust 31, leat 7088 (1580). Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu-Vodă, nr. 256, f. 205v-206. Copie din 1794 după o traducere. EDIŢII. DIR, B, 482-483. Loc alb. 318 1580 (7089) (septembrie 1 - decembrie 31), Bucureşti f MhaoctTw EOîKiew, îw fl/l.HXHrfe bocboaa h rocnOAMm» b'lcoh 3€Mah yrrppoBAax'iHCKOH, cum» BeAHKAro h nprbA°BPAr° AAegAHAptf bo€boaa. A*bat rocnOACTBO mh ci'e nOBeA'feme rocnOACTBA mh BOA'bpHHfe7 rocnOACTBA mm ariftiAH Kopecu AOrocjieT h ct»c chhobh cm, cahl^h eMb7 Bon» aaCT> raKO^e a* cct WMHHtf b7 E'bpK'bHeipu, p,eA Tb’AopdHOB b’bca, sape cahka ce xt6t H3epat wt nOAtO H WT BOAb7 H WT Ulb’MA H WT CCAAAHLpe C6A0B H WT nOCBb’A'l, 3AHe?Ke nOAOBHHb7 wt ci'e sume penenA wmhhS7 wh ecr npoM*feHHA BOA'fepHHb7 rocnOACTBA mh Kopecu AOrocjieT ct»c Gaabhlvm, A^tpepA EApBb’AOB, Tepe cct a*a Oaabhlyi» ACA EAiptf CM €M BApBb'AOB WT B'tpK'tHeipM B'hCA, BApe CAHKA ce X^CT H3BpAT WT HAA BT»C XOTApOACt fiOA-fepHH rocnOACTBA MM KopeCesb7 AOrocjieT, A BOA'bpHH rocnOACTBA mm KopecH AOrocjieT, wh cct &aa Herosb7 WMHHb7 wt IIoneifiH e?Ke to cct nOKb'nHA wt khha Qahmcb, ha HMe Boakt», b^ca, BApe cahka ce x^er M3Beper wt nOAto h wt boaa h wt ceAAAHipe ccaob h wt uib’M h wt nocBb’A'i OABHiţeB, AT»tpep^ Eape^aob. H etpeace Mb7 cct aaa BOA'fepHHb7 rocnOACTBA mm KopecH AOrocjieT m ACnpn totobh x Acnpn, a AptfrA nOAOBHnb7 3A WMHHb7 wh w ecT nOKb’nHA EOA'fepHH rocnOACTBA mh Kopecn AOrocjieT wt Paaya> chht» Tb’AopAHOB 3a /.Sy Acnpn totobh. H npoAAAM cbV h npOM'fenH Paaya> chht» Tb’AOpAHOB h Gaabhivb, A^ipepA EApE^AOB, WT HHXHOM AOspOM BOAIO H C'hC 3HAH*ie BT»C€M MerîlAUlOM H WT npeA rocnOACTBA mh. Gero pAA'i, AM^X H rocnOACTBO mh BOA'fepHHb7 rocnOACTBA mh Kopecn Aorocjier, iakotk6 aa cct bt»ca aca Tb’AOpAHOB WMHHb7 h wxAEb7, eMb7 h 516 www.dacoromanica.ro CHH0B6M (cmV), BHOKOM H np'kBHOMeTOM H H6 WT KOrO^AO HenOKOA'kBHMS' no wptmio rOCnO^CTBA MH. Geace cseA'bTftue nocTABA’fex H rocnOACTBO mh: jk^rah Mirr(pTfe b)6ahkh ABOpHHK H XCSVlAH IbAH B6AHKH AOrO<ţ>€T H HOCTAH^HH BHCTÎ'tap (h ... KOMHC H Xapbat ctoahhk n Toni^t nexApmiK h A<*hmk>a nocT€AHtiK. (H ncnpABHHK, Hbah b6)ahkh AOro4>er. H A3, A^n, eace HAnnCAX bt» rpA^Y Eb’Kb’petjJH, ArfeceiţA ... TeKtftptiAi A’feTOM wt Aaahat. h MdH'k h COnp'k wmhh*( tf XcMOptipn, aga Grpoe h CT.C cpATieM ch, aah wt no B'tc’fex X0TdP0M A TpnTAro Agao 3a *a Acnpn rOTOBH. H RAK nOKVnH MhX'BHA'I» CAMA BHHOrpAAG tf COXOAOA WT CHHtf fi OHM HAM. 3A ck Acnpn rOTOBH. H npoAAAOUie Ohhx tf cboio AOBpo boak» h c'tc tf3HAHie B'tc'fex MerîeuiOM h wt rop h wt aoa h wt npeA rocnoACTBA mh. Gero pAA’i, AM^X n rocnOACTBO mh Mnx’UHA'beB, lAKOace aa «tf cct WMHHtf BT» OXAbV, eMtf, CHHOBH CH H BHOKOM H np’feBHOMCTOM H HC WT K0r0/K€ Hen0K0ArkB'ieMi() no peM rocnOACTBO mh. Geace h cbcactcac nocTABA'fex tocroactba mh: actfnAH A/ÎHTp'fe bcahkh ABOpHHK H actfnAH ÎBAH BCA AWrwefieT H A^A\HTpi( BCA CRATAp H KOCTAHAHH BCA BHCTHiap H PaAYA1 KOMHC H XdpBAT CTOAHHK H TOHt^'fe R€XApHHK H AAHMtOA b€a nocTeAHHKb’A. HcnpABHHK, Îbah seA AOrocjseT. IIhcax A3, Kt^ah, bt» cto{ahh) rpAAY Eb’Kb’petpH, M'fecetv* cenTCMBpne 3 AkHM» a^t *3mo». f îw Mi'xH’fe BweswAA, mhaoctYa BOacYto rocnoAHHt. www.dacoromanica.ro 519 t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandra voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihăilă şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie ocină la Câlnicu, toate părţile lui Stan, din câmp şi din apă şi din pădure şi din uscat şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, pentru că "le-a cumpărat Mihăilă de la Stan pentru 450 aspri. Şi iar a cumpărat Mihăilă o ocină la Groşani, toată partea lui Cocotă, pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihăilă ocină la Groşani din partea lui Standul, însă a patra parte, pentru 240 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihăilă şi cu vărul Stan ocină (la) Groşani, toată partea lui Stroe, pentru 780 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihăilă şi Manea şi Oprea ocină în Homorăşti, partea lui Stroe şi cu fraţii săi, însă de peste toate hotarele a treia parte pentru 1 000 aspri gata. Şi iar a cumpărat Mihăilă o vie la Sohodol, de la fiul lui Voicilă pentru 220 aspri gata. Şi au vândut ei de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea lui Mihăilă, ca să-i fie ocină de ohabă, lui, fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitra mare spătar şi Costandin mare vistier şi Radul1 comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Am scris eu, Căzan, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna septembrie 7 zile, în anul 7089(1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Bc ;., S ) , nr. 1 163 (M-rea Tismana, XIII/8). Orig., hârtie (30,5 x 21,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844. Altă traducere ibidem. Doc. istorice, MCCXXXI/212. EDIŢII. Trad. DIR, B, 485-486. Facs. Ibidem, 618. 1 La această dată, mare comis este Stan. 321 1580 (7089) septembrie 8, Bucureşti f Mhaoctîio EojKieto, îw Mtixirk boceoa* h rocriOAHHT» socoti aeMac tfrrppoBAAxmiCKoe, cum» seAHKAro h np^oeparo Aah^ah^P^ bocboaa. Aabat rocnoACTso mm c'iio nOBeA'feme rocnoACTBA mh Onpes h ct»c chhobh ch, cahi^h MAI Bort» AACT, IAK02K6 A* Attf 6CT WMHNtf ITttfuieiţlH, A€A CAvtf BBCAX WT C6A h wt nOAto h wt ropax h wt sw^tf h wt no Bhc xoTApwAt, nonele hm cct CTApA H fipastf WMHNtf H a^A1™^ 520 www.dacoromanica.ro A nOTOM, npiH^e cam Onpc npea rocnoACTBA mh xepe A*Ae n ^aoîkm aer eMtf non Baaa^a h ABipeptf eMtf A/lapiA haa Herws aca 3a WMHHtf, aah haa xpeTAro a^ao, a* b^ac epATie cbc cmhV cm^ Paa^a h Gtah. H cYiţe ecT Vtakmha Onp'fe HerOBH chhh ctc cbow ia3hk. A a nOTOM, Gtah riAK cm bct Aaa HerOBO acao sa wmmhV bt»cax uitfpwM cm, non Baaa^awb m ceCTptfM ch, MApTeB, IAK07K6 A* Mtf 8CT B'flMHOe BbCnOMHHAHÎe. H nAK nOK^nM Map'ia a Hustf K'hpneHHiij wr haa Paaya 3A ne ACnpn. H nAK nOKtfnn Map’ia nOAOBHHtf wr wmhhV fcWoM ch Mhk^awb wt csa m wt ITpk’HA'feHH wt Mmk^a sa x ACnpn. H nAK nOKtfnH nOAOBHHtf wr ceA^AHipc 3a K^K6 WT HAA COnpHAT» 3A M6 ACnpH. H nAK nOKtfnH A6A 3A WMHHtf EorAAHWB BTjCAX WT A^A\HTpA, A*>L(J£pA SM^, 3A $ ACnpH. H nAK nOK^nH A HHB tf VaMH wt haa tOnp^ PbA^ts’AWB sa m ACnpn. H nAK nOKtfnn a hmb ^amh wt haa EorAAH 3A p ACnpn. H npOAAAOuje cih AtOA’fe bhuj6 hm6hhth cTe wmhh6 bhlu6 nHCAH6 nones Eaaayawb h nonAA'ies A/IapTes wr hhxh6m aobpwm boakj h ct»c tfaHAHÎe bbc^m MerflAUJWM WT WKT»CTb M6CT0 HM H WT npeA rocnoACTBA MM. Gero paa’i’, A*Awx m rocnoACTBA mh, iako?k6 a* hm cfcV wmhhs be> wxAGtf HM H CHHOBWM H BH^KOM H npeBH^MeTOM HM H HM WT KOrOJKe HenOKOA'fsGHMO, no wpn3M0 rocnoACTBA mh. Geace h cseAeTeA'ie noCTABA'feeM rocnoACTBA mh: actfnAH A/\.HTprfe b€ahkh ABOpHHK H actfnAH IbAH B8AHKH AWrWcjieT H .fttfMHTptf CnATAp H KOCTAHAHH BHCT'fiap h Gtah kOmhc h Xapbat ctoahhk h ToHiţ'k ncxApHHK h actfnAH Aahmwa BeA n0CTTfeAHHK. HcnpABHHK, Îbah bcahkh Awrw<}>eT. H A3, Gtahmwa, nnCAx tf rpAAY EtfKtfpeijiH, M'kcciţA cerrreMBpHC n aghh, BT» A-flT ^3TbO». f îw M’i'xH'fe sweswAA, mhaoctYw gojkmo rocnOAHHt. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Păuşeşti, toata partea lui din sat şi din câmp şi din munţi şi din apă şi de peste tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, a venit însuşi Oprea înaintea domniei mele de a dat şi a aşezat pe ginerele lui, popa Vladul, şi pe fiica Iui, Maria, peste partea lui de ocină, însă peste a treia parte, sa fie fraţi cu fiii Iui, Radul şi Stan. Şi astfel a întocmit Oprea pe fiii Iui cu limba sa. Iar apoi, Stan iarăşi şi-a dat toată partea Iui de ocină cumnatului său, popii Vladul, şi surorii sale, Măriei, ca să-i fie veşnică pomenire. Şi iar a cumpărat Maria un ogor în Cărpeniş de la Radul pentru 85 aspri. Şi iar a cumpărat Maria jumătate din ocina unchiului său, a lui Micul, din sat şi din Prundeni, de la Micul pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat jumătate de vatră de casă de la Oprilă pentru 95 aspri. Şi iar a cumpărat toată partea de ocină a lui Bogdan de la Dumitra, fiica lui, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat un ogor în Ulmi de la Oprea al lui www.dacoromanica.ro 521 Răduţul pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat un ogor în Ulmi de la Bogdan pentru 100 aspri. Şi au vândut aceşti oameni mai sus numiţi aceste ocine mai sus-scrise popii Vladul şi preotesei Maria de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jurul locului lor şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocinele de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Standul, am scris în cetatea Bucureşti, luna septembrie 8 zile, în anul 7089(1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., S. I., nr. 1 164 (Ep. Râmnic, LXVII/12). Orig., perg. (27 x 33,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII. EDIŢII. Trad. DIR, B, 486-487. Facs. Ibidem, 619. 322 1580 (7089) septembrie 15, Bucureşti t Mhaoct'uo eok'uo, Îw MnxH’b boceoa h rocnOAHHi» Btctfn 36maK> tfrrpoBAax'ieCKOH, chht» bcahkapo h np'hAOEpAro AAHgAHAptf bohboaa. ^abat rocnoACTBO mh cte noBCACHte rocno^CTBA a\m Gtahmwaob m ct»c chhobh ch, 6ahu,6 m# KorV a*ct, ^KOîKe a* A\tf cct WMHHtf fioHHHuetpH, wr a^aa 3a WMHHtf K'tHHA'tBis’ 6 au a BHHOrpAAA, nonele w cct nOKtfnHA wr naa Baaa, AHencetf Paayaob Et»hhat»b, 3a t Acnpn h tfn wspoK 3A >khto. H iiak notarul GtahmWa  3a A\ecT0 uub’MA wt haa Baaa 3a ck Acnpn rOTOBM n b wepOAMe 3A >khto, 3A jjî ACnpH. H riAK nOKtfnu Gtahmwa aca sa wmhho AtfMHrpOB, CHHT» IJIecj>AH0B, BT»CA, AAH WT UUkW, WT A03HA rpT»A6B A0AHH, n0 m»pT»tf, Aopn ao A/Ioct Hahob h nAK aoahh, no m»pT»tf, Aopn a° eaatt» Pt»moac6b h nAK EAATT» AOAHH, A0p« AOAHH Bk’p’fcAe, WT A^HTpis’ 3A $ ACnpH rOTOBH. H nAK norifan Gtahmwa wmhh^ wt a^aa rpeMeCKtf, acaa Eopaahob h epatom ch OnpeB H A^A\HTp0B H cpATOM CH ÂpArOMHp H GT0HK0B H BaAAYAOB 3A yAtpce ACnpn rOTOBH. H nAKH nOKb’nn Gtahmioa wt aca Baaayaob a 4>t»amh h nOA wr A^MHTptf h wt Paaya, chhh Baaayaob, 3A p/vs Acnpn. H nAK nOK^nH GtahmWaob WT A'feAA IPttfAeCKT» ACA OnpHUiOB, CHHT» AparOMHpOB, e tf>T»AMH 3A C6? ACnpH rOTOBH. H nAK nOKtfnn Ctahm^a wt a^aa OnpnujOB  H noA cj>T»AMH 3A pice Acnpn. H nAK nOKtfnH Gtahm^a wt Paaya Bt»hhat»b wt €aha cj>AAMe nOAOBHHO 3A tfn koa 3a ccho. H nAK nOK^nn Otahm^a wt acaa COnpHuuoB, chht» EtfpH, b HHB6 3A o ACnpH rOTOBH. H nAK (nOK^nH GtaHMIOa)1 WT ACAA EaH6B, AAH WT EWaa, CAHA aam6 3a Âb ACnpti totobh. H nAK nOKtfrui GtahmS’a WT A€AA E'KHHA'KB AEAA PaAYAOB WT Aa3^A MaA^A^H WT PaAYA 3A f ACfipH rOTOBH. H nAK nOKtfnn Gtahm^a w hhbt» haa Maa^a Ktfnmieti wt haa Aab^a n wt Eaaay 3a m Acnpn totobh. H npOAAAOiue ct»h Bmne peneim aioah hhh6 wmhhg snuie peMeHe wt C€T H Ak'WHTpS’ Cn'hTAp H KOCTAHAHH BHCTIlAp n Xapbat ctoahhk n Otah komhc n rottiţ’fe m>XApHHK n Aahhioa noCTeAHHK. HenpABHHK, Hbah B€A A0r0<ţ>€T. IIhca EtfTA rpAA EtfKtfpeipn, M'feceiţA cerrreMBpTe ei a^hh n wt AaAMAKC AO «MMC T6KtfipHM AHTOM A'feT ^jîl**. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alixandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Standul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Voinigeşti, din partea de ocină a lui Bănilă o vie, pentru că a cumpărat-o de la Vlad, nepotul lui Radul al lui Bănilă, pentru 300 aspri şi un oboroc de grâu. Şi iar a cumpărat Standul 4 fălci de loc în pădure de la Vlad pentru 220 aspri gata şi 2 oboroace de grâu, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Standul toată partea de ocină a lui Dumitru, fiul lui Ştefan, însă din pădure, din via gârlei în jos, pe pârâu, până la Podul lui Nan şi iar în jos până în balta Răcioasei şi iarăşi balta în jos, până în Zurealele de jos, de la Dumitru pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul odnă din partea Grecească partea lui Bogdan şi a fratelui său, Oprea şi a lui Dumitru şi a fratelui său, Dragomir şi a lui Stoico şi a lui Vladul pentru 1 925 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul din partea lui Vladul 4 fălci şi jumătate de la Dumitru şi de la Radul, fiii lui Vladul, pentru 136 aspri. Şi iar a cumpărat Standul din partea Păulească partea lui Opriş, fiul lui Dragomir, 5 fălci pentru 215 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul din partea lui Opriş 4 fălci şi jumătate pentru 125 aspri. Şi iar a cumpărat Standul de la Radul al lui Bănilă jumătate dintr-o falce pentru un car de fân. Şi iar a cumpărat Standul din partea lui Opriş, fiul lui Buri, 2 ogoare pentru 70 aspri gata. Şi iar (a cumpărat Standul)1 o falce din partea lui Banea, însă de la Buda, pentru 42 aspri. Şi iar a cumpărat Standul de la Dumitru un ogor în Clăbucet pentru 55 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul din partea lui Bănilă, însă de la nepotul lui, o falce pentru 32 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul din partea lui Bănilă partea lui Radul din Lazul Malului de la Radul pentru 60 aspri gata. Şi iar a cumpărat Standul un ogor la Malul Cupinei de lâ Albul şi de la Vladu pentru 90 aspri gata. www.dacoromanica.ro 523 Şi au vândut aceşti mai sus zişi oameni ocinele lor mai sus zise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jur şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Standul aceste mai sus zise ocine de cumpărătură să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi iată martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. A scris Buta în cetatea Bucureşti, luna septembrie 15 zile şi de la Adam până acum ani curgători anul 7089 (1580). Arh. St Buc., Condica m-iii Fedeleşciori, nr. 721, f. 804v-805. Copie. EDIŢII. Trad. DIR, B, 487^88. 1 Loc alb iii text 323 1580 (7089) septembrie 22 t MhaoctYw ewk'uo, np’fewcReqieHHWMtf MHTponoAirrtf Kyp MeCTH'feinoMtf AhahYa EHKLuaro AurrponoAHT. IlmueT CB’feTeH’fe A\tf aa ce 3ha€t kako cct nOKtfriHA WHHHtf WT Gp'hBH WT /KtfnAHHLţA Mdpra, A'bipepd KnpK6B RHCTYdp, ACA 6M BT»CA, Bdpe 6AHKA C6 XT’eT H3SpATH ZA pi ACnpH CpeBptHH. H npOAdAC Mdprd WT H6HHA AOBpd BOA'fe. H KT»AA 6CT nOKtfnHA MeCTH'femntf WTlţtf Ktip AhAHIA TA RHLU6 p6H6HA WHHHtf BT»npAUJAA 6CT BT»CH MM C6CTpY ÎKkVlAHHLţeB MdpreB M BT»CH C'bpOAHHL^M 6M M BT»CH MerYrAUJM M ferOp M i&AOA, Tepe 6CT nOK^nMA CT»C BOAfO M CT»C tf.3HAHYe BT»CeM Men'fALUOM TAfO WMHHtf, ACA MapreB BT»CA, WT OpT»BM M WT BWA^ M WT M WT UlkW M WT n0 BT»C0W WMHHtf. A noTOM, riAKH noKtfnn HecTH'feHLntf wrutf Kyp AhahYa wt Gtahka, cecTpA MdpreB, 6AMH R6HHH WT GpT»EH CT»C A’feAHMUAMY M CT^C BT»pT0rpAAWB6>Ke, M ct»c CBe 3a p ACnpn. H npOAAAe Gtahka wt hchha A^spwM rwaw. H nAK noK^nH HeCTH'femiitf wrutf Kifp AhahYa wt IT'BTpij’ GT»KtfraHH WMHh8’, CT»C AB’fe B6MHHH, CT»C BT»C6X A^HMUeX H CT»C rpAAYHe(M CT»C) n6pHBWA6 H CT»C CB6X 3A /Bcj> ACnpM. H n(pOA>AAe II'bTptf WT HerWBO A0B(p0M BOAW H ct»c tfaHAHie bt»C6mi» MerirauiOM h tfarwp m O&aoa). (H nAK) noKtfnH HecTH'feHLutf wrutf Aha(hYa) wt chhwbh II'BTpk’, wt EtflAK M WT H'feroe, eAHH B6MHH CT»C A^HMUA M CT»C KtfpT»TVpn H CT»C nepHBWAH m ct»c BpT»TwrpAA0B6 za p (ACnpn). H npo ACnpn. H nAK noKtfnH seCTH'feHiiitf wriţtf AhahYa 524 www.dacoromanica.ro tlAK WT CrTAHA VWT CTT.HM614IH 6AHH MCA^A 3A L\n(rA)nH, HA HAVC OOAT'fe H LţHrAHKA CAvtf, HA HAVC fiOHKA, H CT»C A^AAV CH, 3A /AVW ACnpH. H npOAAAC OTAHA VWT H6HHA AOBpVWAV KOA'fe. H (1AK nOKfcVlH VWTlţtf A.HAHIA 6AHH LţHTAH, HA HAVC PAAYA, VWT PaAYa Avwrvwer vwr Ap^oeipH, 3a /a Acnpn. H tiAK nOKtfnn vwriţtf AhahYa vwt Baaaya koavhc, ctfnptfahpa, 6AHH MCA'feA 3A IţHrAHH, HA HAV€ AOBpOAVHp H CT.C IţHfAHKAAV CH, 3A >tA AC(ipH. H npOAAAe Baaaya koavhc h (ctOnp&KHHiţA cavtf Gaavhpa vwt hhxho AOEpvwAV BOA IO. H (1AK Aa ce 3HA€T KAKO €CT BHA fiOHKO VWT OHA'feHH A^^H VWTlţtf A.HAHÎA /A ACnpH. H HHMTOîKC H6 6CT HAUI6A Aa »X BT»3HAVA€T, TT»mY|0 6CT BT»3HAVAA 6AHA LţHTAHKA, nO HAV£ fi OHKA H CT»C CHHVWBH, A AP^r0 HHlţJVWHCC. Te« paa’i, nOK^nn vwriţtf AhahYa tax vwmhhc h i^htahh cjkc cfcV buluc nncAHH a* hx e^ac kt» khbota ervw. A no np'fecTABAeme CAvtf, haokc xwkct npHAb^KHTH H A*TH TCX VWMHHC CJKC C^T BHLU€ nHCAHH H MCA^A11 3A LţHCAHH, HAH BT» AVOHACTHp, HAH B^a’i rA€ XWKCT Aa™ M npHAO>KHTH CT»C CBOCIO BAArOCAOBCHl'e, A* Mii Aa cWt, A HH HHKT02K6 AVCT’fex AA HAVAT HAA TCX KHUI6 pCMCHe VWMHHC H ALţHPAHH, HH VWT BpATVWMCAVWAV, HH2KC VWT AHencWAV, HHJKC HHKTVWJKC VWT CT»pVWAHHKH CAV#, pA3BTfe HACKC XCKeT A*TH H npHAVWJKHTH CB'feTt.H'fe Avtf. A TKO X^KCT CC nOKtfCHT pA3BAAHTH CÎA AOBpA TCKAVC>kYa H VWpH3Avtf, Tvwro a* eCT npOKACT vwt thY vwt4h cjkc Eortf vwt B'fcKA tfrOAHBiue h aa havat MACtYiO CT» Waa H CT»C ApiA H CT»C HHHAVH HCB'fepHH, C>KC XpHCTA pACn'fewC. AkO XOKCT nOHOBHT HAH A*TH HCLpO AVOHACTHp A* B^A€ BAAPOCAOBCHB VWT rocnOA* BorA h np'feMHCTA ero AVATepb h vwt ccaavapo ci»EopA (h  cbah)-rCAHCTH H BAArOCAOBCHYe VWT AVCHC rpTfelUHTferO AVHTpOnOAHT AhAhYa. H ce nAKH BTOpoe np'feAAfO (cYe bhluc) nncAHe koavatc bt»ct» no ct»avpth avoch cB'feT’fen MHTponOAYn, e*:e cct avath l^p'bkbaav, vwt hackc ehao avh cct HCTC HCTOKA(hYc A\)Oe, nAKH np'feAAW H B1»CHAV BT»Cfex M A^WC H T’feAO, HAOKC h norpeBOx ce. H KTO S’TB'tAHT cYa CTpOCHYc A* CCT BAArOCAOBCH VWT E(OrA VWT^A H VWT avchc rp'feiiJHAro AhaohYc ApxYepcAx- H kto pA30pHT a* cct npOKAer h ahatcava VWT BorA H CB'feTHX VWT4T» H VWT AVCHC rp'fellJHArO, AAVHH*. fin» A'iiT /3TK0», AV'fecei^A CCnTCAVBpYe KB A*»Hb. t Aa ce 3HACT KOAHKO CT»AV KCATOBAA, AVHTpvWnOAHT CTApArO AhAOhYc, BT» AV'feCTO CYfO VWT HAMCAA AO CT»AA, MHHH ACnpH /p’^K^C. t Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit, preacinstitul chir Anania, fost mitropolit. Scrie sfinţia lui să se ştie că a cumpărat ocina din Sârbi de la jupaniţa Marga, fiica lui Chirca vistierul, toată partea ei, oricât se va alege, pentru 10 000 aspri de argint. Şi a vândut Marga de bunăvoia ei. Şi când a cumpărat preacinstitul părinte chir Anania această mai sus zisă ocină, a întrebat pe toate surorile jupaniţei 525 www.dacoromanica.ro Marga şi pe toate rudele ei şi pe toţi megiaşii şi din sus şi din jos, de a cumpărat cu voia şi cu ştirea tuturor megiaşilor această ocină, toată partea Margăi din Sârbi, şi din apă şi din uscat şi din pădure şi de peste toată ocina. Iar apoi, iarăşi a cumpărat preacinstitul părinte chir Anania de Ia Stanca, sora Margăi, un vecin din Sârbi cu delniţele şi cu grădinile şi cu toate pentru 1 000 aspri. Şi a vândut Stanca de bunăvoia ei. Şi iar a cumpărat preacinstitul părinte chir Anania, de la Pătru, ocină în Săcuiani, cu doi vecini, cu toate delniţele şi cu grădinile şi cu livezile de pomi şi cu toate pentru 2 500 aspri. Şi a vândut Pătru de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din (jos). (Şi iar) a cumpărat preacinstitul părinte Anania de la fiii lui Pătru, de la Buiac şi de la Neagoe, un vecin cu delniţa şi cu curătura şi cu livezile de pomi şi cu grădinile pentru 1 000 (aspri). Şi au vândut Buiac şi Neagoe de bunăvoia lor. Şi iar a cumpărat preacinstitul părinte Anania un sălaş de ţigani, anume Stoica şi ţiganca lui, anume Erina, cu copiii lor. Şi a cumpărat de la Stana din Stănceşti pentru 1 500 aspri. Şi iar a cumpărat preacinstitul părinte Anania tot de la Stana din Stănceşti un sălaş de ţigani, anume Foltea şi ţiganca lui, anume Voica şi cu copiii ei, pentru 1 800 aspri. Şi a vândut Stana de bunăvoia ei. Şi iar a cumpărat părintele Anania un ţigan, anume Radul, de la Radul logofătul din Drăgoeşti pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat părintele Anania de la Vladul comisul, soţul Samfirei, un sălaş de ţigani, anume Dobromir şi cu ţiganca sa, pentru 1 500 aspri. Şi au vândut Vladul comis şi soţia lui, Samfira, de bunăvoia lor. Şi iar să se ştie că Voico din Fileni a fost dator părintelui Anania 30 000 aspri. Şi nu a găsit nimic ca să-i ia, aluat numai ce a luat o ţigancă, anume Voica şi cu fiii, iar altceva nimic. De aceea, a cumpărat părintele Anania aceste ocine şi ţigani care sunt mai sus scrise ca să-i fie în viaţa lui. Iar după moartea lui, unde va voi să le dăruiască şi să dea aceste ocine care sunt mai sus-scrise şi sălaşe de ţigani, sau vreunei mănăstiri sau oriunde va voi să le dea şi să le dăruiască cu binecuvântarea sa, să-i fie aceluia şi nimeni altul să nu aibă amestec peste aceste ocine mai sus zise şi ţigani, nici din verii, nici din nepoţii, nici nimeni din rudele lui, afară de cel căruia va voi sfinţia lui să-i dea şi să-i dăruiască. Iar cine va încerca să dărâme această bună întocmire şi poruncă, acela să fie blestemat de 318 părinţi care din veac au plăcut lui Dumnezeu şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi, care au răstignit pe Hristos. Iar cine va înnoi sau va da ceva la mănăstire, să fie binecuvântat de domnul Dumnezeu şi de preacurata lui maică şi de cele şapte soboare (şi de 4 evan)ghelişti şi binecuvântare de la mine, păcătosul mitropolit Anania. Şi iată iarăşi dau a doua oară, toate (aceste) averi (mai sus) scrise, după moartea mea, sfintei Mitropolii, care este mama bisericilor, de unde de asemenea mi-a şi fost mie agonisita mea, iarăşi le dau toate cu totul, şi cu sufletul şi cu trupul, unde mă voi şi îngropa. Iar cine va întări această rânduială să fie binecuvântat de Dumnezeu tatăl şi de mine păcătosul, Andonie arhiereu. Iar cel care va strica, să fie blestemat şi anatema de Dumnezeu şi de sfinţii părinţi şi de mine păcătosul, amin1. 526 www.dacoromanica.ro în anul 7089 (1580) luna septembrie 22 zile. t Să se ştie cât am cheltuit, mitropolitul Andonie cel bătrân, în locul acesta, de la început până acum, fac 125 000 aspri. Aib. SL Buc., S. L, nr. 1 165 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXm/6). Orig., hâitie (41,5 x 31,5), rupt, pecete mică aplicată în ceară neagră. Cu o traducere din 1860; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 124v-125 şi 134, f. 117-118. EDIŢII. Trad. DIR, B, 488^89. Facs. Ibidem, 620. 1 Pasajul: "H ce rakh ... amhh” (Şi iată iarăşi... amin) este autograf al mitropolitului Anania. 324 1580 (7089) septembrie 26, Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boiarin şi mai vârtos din casa domniei mele, jupanului Standului vtorăii logofăt şi cu feciorii lui, câţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui moşie la Cepturile, partea lui Ivan şi partea Pârvului din Buiceşti toată, oricâtă se va a!6ge din sat, cu rumânii şi din câmp şi din dealul cu viile şi cu vinăriciul şi dupreste tot hotarul, pentru că o au fost preţuit şi o au fost cumpărat singură jupâneasa Neacşa, muma jupanului Standului logofăt pre această moşie încă din zilele răposatului Patraşco voevod de la Ivan şi de la Pârvul drept 10 mii de aspri. Apoi atuncea, întru acea vreme, au fost dat jupâneasa Neacşa la mâna lui Ivan şi a Pârvului aspri 3 mii, însă dintru ale ei bucate ce au avut de zestre de la tatăl ei, Vintilă dvomic, iar 7 mii de aspri nu le-au fost dat lor, pentru că s-au întâmplat jupândsii Neacşii pribegie. Iar din vrdmea ce au stătut răposatul părintele domniei m61e Alexandru voevod, domn Ţărâi Rumâneşti şi au însoţit domnul Dumnezeu pe jupâneasa Neacşa cu jupan Radul Băsevici vel logofăt, tată jupanului Standului logofătul, iar Ivan, feciorul Pârvului şi Maria şi cu surorile, anume ...', fdtele lui Ivan, ei au venit la jupan Radul Băsevici vel logofăt şi la jupâneasa lui, Neacşa, de au cerut ac61e 7 mii de aspri, care nu i-au fost dat jupâneasa Neacşa în zilele lui Pătraşcu voevod. Şi întru acda, jupan Radul Băsevici vel logofăt, el au dat ac61e 7 mii de aspri în mâinile lui Ivan, fecior Pârvului şi în mâinile Măriei şi ale surorilor ei ...1, fetele lui Ivan, toţi gata, însă dintru a lui agoniseală, dinaintea părintelui domniei m61e şi dinaintea boiarilor domniei sale, ca să-i fie lui această mai sus zisă moşie de la Cepturile, lui şi feciorului lui ce s-au zis mai sus, Standului logofăt. Iar mai pre urmă, după moartea Radului logofătul şi după preslăvirea părintelui domniei m61e, Io Alexandru voevod, cu voia lui Dumnezeu, din vrdmea ce am câştigat moştenirea şi scaunul domniei mele, ce s-au zis mai sus, Standul logofătul, feciorul jupanului Radului logofătul, încă nu au putut să să odihnească de Tatul logofătul, ginerile Barbului dvomicul. Şi aşa au zis Tatul logofăt cum că are şi el amestec la această mai sus zisă moşie la Cepturile, pentru Stănilă dvomic, pentru că au fost jupâneasa Neacşa, muma Standului logofătul, jupâneasă lui Stănilă dvomicul atuncea când au preţuit şi au dat ac61e 3 mii de aspri ce s-au zis mai sus. Ci au cerut Tatul 527 www.dacoromanica.ro logofătul acde 3 mii de aspri, pentru căci i s-au părut lui cum că au dat pre acei bani din bucatele lui Stănilă dvomic. Iar întru acda, jupan Standul logofătul, el au scos cartea răposatului Pătraşco voevod şi o au citit domnia mea şi bine au înţeles domnia mea cum că au dat jupâneasa Neacşa pre acele 3 mii de aspri din bucatele ei şi din zestrile ei, iar Tatul logofătul nici un amdstec nu are. Şi după pristăvirea Radului logofătul, iar jupâneasa lui, jupâneasa Neacşa logofeteasa, iar au dat această mai sus zisă moşie de la Cepturile feciorului ei, jupanului Standului logofătul, ca să-i fie ei pomenire. Pentru că de ar fi avut Tatul logofătul vreum amestec la Cepturile, ar fi pârât, pentru căci de multe ori s-au pârât jupan Radul logofătul şi jupâneasa lui, Neacşa, cu Ivan pârcălabul pentru această moşie de mai dinainte vr6me, iar Tatul logofătul nu s-au pârât, pentru că nu au avut niciodată amestec. Iar după aceia, boiariul domniei m61e ce s-au zis mai sus, jupan Standul logofătul, el au socotit din sine, mai mult pentru ca să aibă pace, ci însă au dat jupan Standul logofătul 5 mii de aspri în mâna Tatului logofătul pentru această moşie de la Cepturile, dupre care au fost dat şi tatăl lui Radul logofăt pre acele 7 mii de aspri, în zilele răposatului părintelui domniei mde la mâna lui Ivan, feciorul Pârvului şi la mâna f6telor lui Ivan, anume Maria şi surorilor ei. Ca să fie satul Cepturile, partea lui Ivan şi a Pârvului tot de Standul cumpărată, iar altul nimenea amdstec să nu aibă. Iar după acda, jupan Standul logofătul, el s-au împăcat cu Tatul logofătul cum mai multă pâră între dânşii să nu fie, însă s-au împăcat dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boiarilor domniei mde. Pentru acda, am dat şi domnia mea boiariului domniei mele, jupanului Standul logofătul, ca să-i fie lui moşie ce s-au zis mai sus stătătoare şi ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei m61e. Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Dobromir vel ban de la Craiova i jupan Dragomir i Mitrea Băsevişi veliţi dvomici i jupan Ivaşco vel dvomic i jupan Ivan vel logofăt i Costandin vel vistier i Dumitru vel spătar i Stan vel comis i Gonţea paharnic i Danciul vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Ivan vel logofăt. Şi am scris eu, Văsiiu logofăt, în minunatul oraş ce se numeşte Bucureştii, în luna septemvrie 26 dni, let 7089 (1580). Acest izvod s-au tălmăcit pe limba românească asemenea de pe hrisovul cel slovenesc de Lupp dascal slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti. Az Lupp dascal slov. izpisah. După Furtună, Doc. Ceptura, 16-19. Traducere. 1 Doc. rupt 325 1580 (7089) octombrie 5, Bucureşti t Mhaoctiio gojkîio, Kw Mtixtrfe bocroab h rocnOAtnib ricoh 3Cmah tfrrppwBAAXÎHCKOe, chht» r6Ahkapo h np^ocparo AACgAHAptf rocrOA6. AdRAT 528 www.dacoromanica.ro rocnOACTBO mh c'i'w noseA’feme rocnOACTBa mm EepHAi h EpaT Mmximai, M CI MMX CHHOBH, CAHlţe MM Eon A*CT, IAK0/K6 A* MM CCT WMHHtf KOTeiţJH WT A6A MnpeB M WT BMHOrpAAe1 WMMHA 6M WT nOA6 H nOAe* M WT BOA M WT c^a^ahiijh m wt BHHorpaAe, nOHe>Ke noKtfnHLiie EepHAi h spaT eMtf, MmXIMAT», WT Mnpa 3A W ACFipM rOTOBH, ClţlCKC WT npM AbHH nOKOMHOMS’ pOA'iTeAio rocnoACTBa mm AAeăaHAptf bocsoac, tf npM sp’feMe 3a taaa. H'naK nOKS’nHuie EepHAi 5 p030pe 3 a a Rpastf m a boa h a nnea m za că acnpn, r p030pe eAMH nOAW, a aP^3h r po3ope AP^ra noae, naK TOrAa m raaA- H naK nOKtfnnuie Eepnai eA«a BMHOrpaA wt EaahkS’a Ohm€b cic M’fecTO 3a cj> acnpn naK bi taaa. H nam nOKS’nMuie Paay^ cic chhobh cm wmhhS* KoTeipn wt Mnpa, [hIb] A'tLpHPA GTAHAB, 5 p030pe WMMCTMH^ no BICI M’feCTO WMMCTHH4 H WT rop5 m wt boa M wt xOTap ac x^Tap 3a acnpn rOTOBH, naKH bi c'i'h taaa 3am, npn a*»hm noKOMHOM poAÎTeaio rocnoACTBA mh AaeăAHAP^ bo€boa- H naK nOKk’nnuie Paay^ m Mmximai b noroaHe h nOAOBMHO 3a BMHOrpaA wt Mnpa 3a î}r acnpn totobm m b hm86 3a liiS’m, cahh eA»H noaw, a AP^r bi ApkV wmmct6. H naK nOKS’nmiie Paay^ wfecTO 3a k^kc m 3a rtfMHtf m 3a nMeACTBtf h 3a iTiMWHe wt Mnpa h wt Mmximai 3a § acnpn, nOHe>Ke nOKtfnHiue c'i'h BHUie(peMeHe BMHOrpa)A'i wt c'i'h smiiepeMeHe AWA'i'e eipeace npnAbHH nOKOMHOM pOAÎTeAW rocnOACTBa mh, bi b€Amkom taaa. H npOA^AOine c'i'h BHiue(peMeHH awa'ic c'i'e Bnuie peMCHe wmhhc wt) hhxhhm AoepOM boa6, cic tf3HAHÎ’e (Bic’feM) MerVrauiOM wt KpcTtf hx- Gero paa'i, AdA°X M rocnOACTBO mh c’i’w BHuieHMeHMTMM awa'ic c’i’h BHUiep6M6H€ WMHH6, IAK02K6 AA MM 6CT Bl WMHH^ H Bl WXa(E^, HM H CHHO)-BHM H BH0K0M2K6 H np’kBHOMHTOM H H6 WT KOrOK€ HCnOKOA’feEHMO, nOpH3MO rocnOACTBa mh. Geace h CB'kA’feTeaex nocraBA’feeM rocnOACTBa mh: actoViaH Mnrp’fe bcahkh ABOpHHK H 5K^naH ÎbAH B6AHKH AWrW€T H KOCTAHAHH BHCTÎiap H A^MTptf cnaTap h Gtah komhc h XapsaT ctoahhk h romvfe nexApHHK h actfnaH Aahmkja B6AHKH nOCTCAHHK. HcnpaBHHK, Mnrp'fe B6A ABOpHHK. Hcnncax A3, raAeui, bi hactoahh rpaA EtfKtfpeipn, M'feceiţa wxroMBp’ie e AbHH, B A’feT /3TM>t. f îw M’i’xH’fe sweswAA, mhaoctYio Eoaci'w rocnOA«Nb. f Din mila lui Djumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Berilă şi fratelui lui, Mihăilă şi cu fiii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Coteşti din partea Mirei şi din vii1 ocina ei din câmp şi câmpul2 şi din apă şi din vatră şi din vii, pentru că a cumpărat Berilă şi fratele lui, Mihăilă, de la Mira pentru 800 aspri gata, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele Alexandru voievod, pe vreme de foamete. 529 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat Berilă 6 răzoare pentru o vacă şi un bou şi un stup şi pentru. 230 aspri, 3 răzoare într-un câmp, iar alte 3 răzoare în celălalt câmp, tot atunci, pe foamete. Şi iar a cumpărat Berilă o vie de la Vlaicul al lui Oâncea, cu loc, pentru 500 aspri, iar pe foamete. Şi iar a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Coteşti de la Mira, fiica Stanii, 6 răzoare curătură3 peste tot locul curătură4 şi din sus5 şi din apă şi din hotar până în hotar, pentru 2 060 aspri gata, iarăşi pe această foamete rea, în zilele răposatului părinte al domniei mele, Alexandru voievod. Şi iar a cumpărat Radul şi Mihăilă 2 pogoane şi jumătate de vie de la Mira pentru 700 aspri gata şi 2 ogoare de pădure, unul într-un câmp, iar celălalt în altă curătură6. Şi iar a cumpărat Radul loc de casă şi de arie şi de stupină şi de fătăciune de la Mira şi de la Mihăilă pentru 60 aspri, pentru că a cumpărat acestea mai sus spuse de la aceşti oameni mai sus zişi, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele, la foametea cea mare. Şi au vândut aceşti (oameni) mai sus (zişi aceste ocine mai sus-spuse de) a lor bunăvoie, cu ştirea (tuturor) megiaşilor din jurul lor. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus numiţi aceste ocine mai sus-spuse, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Costandin vistier şi Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. Am scris eu, Galeş, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 5 zile, în anul 7089(1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St. Buc., A. N., LX/2. Orig., perg. (23 x 36,5), rupt şi pătat, pecete timbrată, deteriorată. EDIŢII. Trad. DIR, B, 490. 1 “h urr BHttorpAAe” (şi din vii) scris peste text răzuit. 2 “nOAe” (câmpul) la fel. 3 “Otahak ... wmhCthh” (Stanii... curătură) la fel. * “AvfecTO wmhCthh” (locul curătură) la fel. 5 “rop” (sus) la fel. 6 “w'ihCt” (curătură) la fel. 326 1580 (7089) octombrie 10, Bucureşti t Cartea Mihnii vodă, feciorul marelui şi preabunului Alixandm voevod. Dat-au măriia sa această poruncă a mării sale popii Staico şi feciorilor lui şi lui Dragomir cu feciorii lui şi Boja cu feciorii lui şi Măcinea cu frate-său şi Ion şi Crivăţ cu fraţii 530 www.dacoromanica.ro lor, anume Staico şi Standul şi Neagoe şi Cârstea, cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să aibă ei moşie în Găojani, dăn partea Oprii, fecior Vâlsului, a treia parte dăn câmpu şi dăn apă şi du păste tot hotarul, oricâtă să va al6ge, însă numai dăn partea Oprii, pentru că au cumpărat aceşti mai sus zişi omeni dă la Oprea drept 10 000 aspri dă argintu. însă să să ştie cene ce au dat pă această moşie, ce iaste mai sus zisă: au dat popa Stoica (sic) 2 000 aspri şi Dragomir 1 000 aspri dă argint şi Boja 1 000 aspri dă argint şi Măciucă (sic) 1 000 aspri şi Crivăţu 4 000 aspri, ce aşa să împartă să ţie moşiia; şi iară au dat Neagoe şi Cârstea 1 000 aspri. Iară după acda, aceşti omeni, ce sânt mai sus scrişi, ei au avut nevoe dă Dandul, fratele Oprii, şi n-au vrut pă acei omeni, ce sânt mai sus zişi, să-i lase să între în moşiia aceia. Deci acei omeni s-au sculat dă au dăruit pă Danciul cu un cal vrednicu dă 1 000 dă aspri şi l-au înpăcat. Şi au vândut Oprea acea moşie dă a lui bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşălor. Pentru acda, au dat măriia sa acestor omeni, ca să fie a lor moşie ohamnică şi feciorilor lor şi nepoţilor, strănepoţilor lor şi dă nimeni neclătiţi, peste zisa mării sale. Iată şi mărturii au pus măriia sa pre: jupan Mitrea vel vornic i jupan Ivan vel logofăt i Dumitru spătar i Costandin vestiar i Radu comisul1 i Arvat stolnicul i Gonţea păhamicul i Danciul vel postelnic. Şi au fost ispravnic Mitrea vel vornic. Şi s-au scris de Ciorocleanul în oraşul Bucureşti, la luna lui octombrie 10 dni, leat 7089 (1580). Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 28 308. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIH. ‘In acest timp, mare comis era Stan. 327 1580 (7089) noiembrie 26, Bucureşti t Mhaoct'ho Eoatfeto, Iw MnxHTfe bo6boaa h rocnoAHHi» bt»com 36ma6 tfrrppOBAAXiHCKOe, chht» b6ahkat0 h np'feAOEparo AAegAHAptf BOeBOAA. Aabat rocnoACTBO mh cîe noBeA’fenTe rocnOACTBA mh Hphatob ct»c chhobh, gAHiţe Mtf Bort aact, rnKOKe a* m# ecr WMHHtf ETbHMWAeLpn, aah 5 tface, h tf>KA no k ce*enn, noHg>Ke w ecT nOKtfnHA HrHAT wt Paaya h ^peatA n wt Gtohka h wt Gtahmwa h wt Gtah h wt Gt'khhcaab h wt nonA Kp'h'nOH n wt Gtohka H WT IIpiaBA H WT AAA'fe 3A *AC ACtiptl rOTOBH. H flAK nOKtfnH H VpctfA WMnni( BT»HMtOAeipn e tface h noA, h tfatA no k ba ceateHH, wt Ghhka n wt 4>pe>KA h wt Gtohka h h wt Gtohka h wt Gtah h wt Gttehhcaab n wt Gtahmwa h wt nonA Kpi»MWH h wt IIpn^BA ba *Âp Acnpn. H nAK noKtfnn 4>pTi»4HATb h Gaba wmhhS’ E'bH'uoAeLpn  h îioa wt Komah n Gtohka h wt non Kp'b'uoH h wt Gtt»hhcaab h wt 4>pe»tA h wt Nskhta 3a w Acnpn. H nAK noKtfnH E^a* ct»c chhobh ch wmhh^ ETbH'H0A6LpH  h bi ceaceHH wt Komah h wt Gtah h wt IleneAHT h wt IIapackhba h wt OpgKA sa r|r Acnpn 531 www.dacoromanica.ro roTOKH. H iiak noictfnH Onpmu m AtfMHTptf wMHHtf tf Bt>hmwa64Jii b tface h sY C62KŞHH WT IlapACKIIBA H WT HeKMTA II WT KOMAH 3A X ACfipH. H RAK nOKtfnH AtfnujAH wt OnpHLu a tfacA ii a ceaceHH 3A pg Acnpii. H.nOKtfnn Gtah  tf>KA 3a WMMHtf WT 4>pe>KA CT.C BpATl'eM Cil 3A pic ACfipH. H DAK nOKtfnH GTAH WT GtOHKA A tf>KA 3A WMHHtf, 3A pK ACnpM. H DAK nOKtfnH GtAH WT KpT.CTIIAH A tfîKA H 3 COK6HH H nOA WMMHA WT TOp, 3A pO ACnpM. H seA'ferH aa ce 3hact: wt no ET»HMWAeL{jH ta* Ahatmma wt pi.cm.HTMe H tf AHHH^A WT HopAOrpT.AT. M WT TtflA RO rpi.AT» tf A CA, H tf AAT»r WT AhATHMT» AopH tf n(tfr> 3a Mîe3tf. H npoAAA®X ct»h npoAATeAie c'i'e wmmhS’ KMixie p’fcx 3a hmxhmm a°bP°‘v' boaw m ci.c 3HAHTe BT.C6M MeriiaiuoM wt rop h 3aoa h wt npeA rocnOA- CTBA MM. Gero paa'i, A*A0X n tocroactbo mm wb6av3ii AWA'fe bmlu6 peneHH, raxoace AA MM CfcV WHHHtf, A’^A1™*5’ n KT. WXAST», HMM M CHHOBM HM H BHOKOMtf H np'feBH^MeTOM HMM, M WT K0r0H6T M Ak’MHTptf CHATAp M KOCTAHAMH BMCTMIAp M GTAH KOMMC M XApBAT CTOAHMK H TOHI^’t neXApHHK H acfcVlAH AaHMIOA B6A nOCT6AHMK. HcnpABHMK, rt/V.MTp’fe B6A AKOpHHK. IImca Baaaoya, M'fecei^A HoeMBpYe i<3 abhm> kt. ctoahh rpAA EtfKtfpeipH, WT ĂAAMA A° CeA'fe TeK^LfJMM A’fcTOM Bl. A't.T )<3b£». îw MHXHrk bw€bwaa, mmaoctYio eoîkYio rocnOAHHi.. t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ignat cu fiii câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Bănciuleşti, însă 6 funii şi funia de câte 20 stânjeni, pentru că a cumpărat Ignat de la Radul şi Freja şi de la Stoica şi de la Standul şi de la Stan şi de la Stănislav şi de la popa Crăciun şi de la Stoica şi de la Pârva şi de la Aldea pentru 1 200 aspri gata. Şi iar au cumpărat Dan şi Ursul ocină în Bănciuleşti 5 funii şi jumătate, şi funia de câte 20 de stânjeni, de la Sinea şi de la Freja şi de la Stoica şi de la alt Stoica şi de la Stan şi de la Stănislav şi de la Standul şi de la popa Crăciun şi de la Pârva pentru 1 100 aspri. Şi iar au cumpărat Frăţilă şi Sava ocină în Bănciuleşti 4 funii şi jumătate de la Coman şi Stoica şi de la popa Crăciun şi de la Stănislav şi de la Freja şi de la Nechita pentru 800 aspri. Şi iar a cumpărat Buda cu fiii săi ocină în Bănciuleşti 4 funii şi 12 stânjeni de la Coman şi de la Stan şi de la Pepelit şi de la Paraschiva şi de la Freja pentru 700 aspri gata. Şi iar au cumpărat Opriş şi Dumitru ocină în Bănciuleşti 2 funii şi 16 stânjeni de la Paraschiva şi de la Nechita şi de la Coman pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Lupşan de la Opriş 1 funie şi 4 stânjeni pentru 160 aspri. Şi iar a cumpărat Stan 1 funie de ocină de la Freja cu fraţii săi pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat Stan de la Stoica 1 funie de ocină pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat Stan de la Cârstian 1 funie şi 7 stânjeni şi jumătate în ocina de sus, pentru 170 aspri. 532 www.dacoromanica.ro Şi semnele să se ştie: de pe Bănciuleşti în Anatima la răspântie şi în aninul de la Ciorogârla şi de aici, pe gârlă în jos şi în lung, de la Anatima până în Drumul de Miez. Şi au vândut aceşti vânzători aceste ocine mai sus zise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor oameni mai sus zişi, ca să le fie ocină, dedină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan (Ivan)1 mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Vladul, luna noiembrie 26 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam până acum ani curgători în anul 7089 (1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 13 104. Orig., perg. (36,5 x 36), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. DIR, B, 491-492. 1 Text ilizibil. 328 1580 (7089) noiembrie 24, Bucureşti t Mhaoctiio BOJKi'eio, îw MnxH'fe b06boaa h rocnoAHHT» bt»coh 36ma6 VrrppoBAAx'mCKOe, chht* KeAHKarct h nprkA°BPAr° AACgAtiAptf bocso^a. Aabat rocnoACTBO mh cVto noBeAeme rocnOACTBA mh noMTemiOMtf npabhtsaio rocnoACTBA mh MuTp'fe bcahkh abophhk h ct^c chhobh ewti, cahi^hm Bort aact> raK0>Ke aa cct wnHHtf ti Ăp'trtneiţjH, K0A Tp'troBHipe, wt A6A ?KfcYlAt1HLţ€B KAnABB WT IlepHUI HeTBp'tTArO A^AO WT nOCB^Ae, WT nOAW H WT BOA n WT A’fcrt C'bC BHHOrpAA'l H WT CeAAAHLţie C6A0B, 3AH6JK6 ClIO BHUiC P6M6HA WMHhtf BHAA 6CT 3A A^A*1^ JKtfnAHHlţeB KAnA6B WT IlepHUI, tltf npiHAS >K^nAHHLţA KAnAe npeA rocnOACTBA mh, Tepe ecr aaaa h dokaohhaa h noepATHAA n0MT6HH0Mi/ npABHTSAlO TOCnOACTBA MH KtfnAH MnTp'fe B€AHKH ASOpHHK HAA CÎIO BHUie P6H6HA WMHhtf, HAA nOAOBHHtf, WT H6HHA AOBpA BOAW H B63 HH 6AHA CHAOCT. X AP^rA nOAOBHHtf WT BHUie peMSHA WMHHtf, WH 6CT nOKtfnHW n0HT6HH0Mis’ npABHTSAlO TOCnOACTKA MH, attfnAH MnTp'fe B6AHKH ABOpHHK WT TKÎ/nAHHLţA KAnA6 3A /i ACnpH Cp6Bp6HH, MHH ACnpH BAHH ^r/l. H 61+16 nOAApOBAA 6CT >KtfnAn Mnrp’fe b6a abophhk no îKtfnAHHt+A KAnAe ct»c cahh kt»c}>tah ct»c AHCHl+tf. H nOBpATHAA eCT H npOAAAA CAMA TKfaYlAHHLţA KAnAC BHUie p*fex WT H€HHA AOBpA B0A*fe H CT»C tf3HAHl'e B'tC’feM MerilAUlOM H A^OpAM TOCnOACTBA mh h wt npeA rocnoACTBA mh. 533 www.dacoromanica.ro Cero p 6A\tf H CHHOBHM 6A\tf H BH^KOM 6Mtf H np'kBHtf [W]MeT0M H H6 WT Koroace HenoKOATkeHM^> no wpn3Mtf rocnOACTKd mh. Geace h CB’tAeTeAie nocTABA'feeM rocnoĂCTBd mh: HttfndH ApdroMHp ehb B6A ABOpHHK H MttfndH ÎBALUKO EHBLU6 B6AHKH ABOpHHK H adftlAH HbAH B6AHKH AWrWcţ)6T H /ţtfMHTptf CndTdp H KOCTAHAHH BHCTirap H GTdH KOMHC H XdpBdT CTOAHHK H rOHl^fe neXApHHK H ^dHMtOA noCTBAHHK. H HCnpdBHHK, IbAH B6A Awrwer. H HCnHCAX A3, fiAT^K^A, CHHT» flOfieB H’fefVAOB, BT» CTOAHH rpdAY 6JK6 rAdroACT ce EkWpetpH, M’feceiţd HoeMBpYe ka AbHH H wr cn^AAme MHpd aw cero nHCAHie TeKtfipdro a^tom bt» A'feT /5n WT AaAMA TeK^qiAro A'feT ^stvOf. t în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh şi al sfintei troiţe celei nedespărţite, amin. Aceasta să se ştie: am scris eu, Caloian judeţul şi cei 12 pârgari din oraş din Bucureşti această carte a noastră jupanului Preda al doilea paharnic, ca să se ştie că el a cumpărat o casă cu grădina şi cu locul, oricât se va alege împrejurul casei, de la Radul, fiul lui Stoian, însă cu uliţa, pentru că această uliţă este a casei. Ci a cumpărat jupan Preda al doilea paharnic pentru 4 000 aspri gata de bani şi cheltuiala pe care a cheltuit-o aspri 200. Şi a vândut Radul, fiul lui Stoian, această casă care este mai sus scrisă cu grădina şi cu locul şi cu uliţa, cât este locul lui Radul, de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea preoţilor şi dinaintea oamenilor buni şi bătrâni orăşeni. Şi amestec să nu aibă cu această casă şi cu grădina şi cu locul şi cu uliţa casei, care sunt mai sus zise, nici grec, nici orăşan, ci să fie numai a lui Preda paharnicul acea casă mai sus zisă cu grădina şi cu locul şi cu uliţa, ocină de ohabă fiilor Iui şi nepoţilor şi strănepoţilor în veci, amin. Iată martori punem, anume: popa Braţul cel bătrân şi popa Voico şi popa Mateiu şi Ivan al lui Darciul şi Jitco şi Stan Cocicovacica şi Oprea cel Gros. 535 www.dacoromanica.ro Şi blestem punem: oricare om va strica această întocmire a 'noastră să fie blestemat de trei ori şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie blestemat de cei 318 părinţi care au fost în cetatea Nicheii. Am scris eu, Dumitru grămăticul, luna noiembrie 28 zile, de la Adam în anul curgător 7089 <1580). Aih. St. Buc.. S. I.. nr. 1 167 (M-rea Cotroceni. XXV/3). Orig.. hârtie (43,5 x 29). pecete mică. aplicată. Cu două traduceri, din 1806 ţi din 1913: alte traduceri, ibidem. ms. 691. f. 51v. EDIŢII. Trad. Ionescu-Gion, 724-725; DIR. B. 493-494. Facs. DIR. B. 622. 330 1580 (7089) decembrie 5, Bucureşti %t Mhaoctîw BOîKÎto, îw MHXtrfe bocboaa h rocnOAutn» bt.com 3Cmac tfrrpoBAAx'iMCKoe, chht. bcahraato m nprfeAOBPAAro Aa6|ahaP^ bocboaa. £,abat TOCnOACTBO MM Cîto nOBCA'feHie rOCnOACTBA MM CB'fe'T’feH M BOJKeCTBH'fe H /ttHTponOAÎtO WT TpT.rOBMtpe MAOKC CCT XPAM CB'feTOC BT.3H6CeHÎe rOCnOAA EorA H CtlACA HAUierO lyctfCA XpMCTA, IAK0*e Aa Mtf B^A€T BT.C6X K0MAT6X WTl(tf BAAAÎK6B Kyp AHAH΀B M WMHHCX WT Ct.K^IAHM M WT GT.pEH H CT.C Kis’KeX CMtf M CT. BT.C6M XOTApCM, WT nO BT.C*A^ M BT.CH AlţHrAHÎC CMtf, 6AHl(H XOKer ce hahtm, noHeîKe c‘ie bmuic peneHe wmhhc m k^kcx m AtyirAHH ctfT nOKtfneHC WT WTlţtf BAAA’ilVfe AHAHYe 3A /M/C ACtipM WT MAPXA H WT CT€JKAH*ie CM^ A9KA6 6CT BMA WH BT. >KMB0T*fe CBOC M frAA MX 6CT WTlttf BAAAYlţH. AHAHYe M rtOCTABMA MX CCT M npHAOîKHA CI6 BMUJC peMCHC WMMHC M AlţHrAHH BT. CB'feTAA M BOKeCTBHAA MMTpOnOAÎtO M BHLLI6 nMCAHA A0KA€ CCT BMA WH >KMB, Cip€>K€ npn AI»HM nOKOMHOM^ pOAÎTCAtO TOCnOACTBA MM Îw AAegAHAptf BOCBOAA PAAÎ fltfuie CBOe, tAKO Aa Kis’AeT CM# B'feMHOe BT.CnOMHHAH‘ie. Qbamc aa ce 3hact wt Koro mto cct tiOKtfnHA wTtţtf BAAA’ityfe Ahahîa: nOKis’nMA CCT WMHHtf OptEH A€A A/lAptVKB, A^LpepA KnpKAtB, BT.CA, BApe 6ahka ce xrer M3spATM, 3A Acnpn cpeBpT.HM. H npOAAAA cct Mapra TorAA WT HCMHA AOBpA KOA'fe. H erAA CCT nOKtftlHA WT!^ BAAAÎtV^ AhANYiA c'ito BMUie peMCHA WMMHA, ACA AlAptVKB, WH BT.npALtiAA CCT BT.C'feMM CCCTpM A/lAptTKB M BT.CM CT.pOAHHi;M CM M BT.CH MerMIAUiM M i&rop M ^3A0A. H nAKM nOlds’nMA CCT WTlţtf BAAA'l’H'fe AHAHÎtA WT OTAHKA, C6CTpA MAprCB, CA”» BCMHHtf OpT.EH, CT.C A^AHMUAMM H CT.C BpT.T0rpAA0BCX M CT.C CBCX 3A /A ACnpH. H nAKM nOKtfnHA eCT WTLţtf BAAA'ilt'fe AHAHYrA WT IlT.Tpb’ OT.Kb’tAHH WMHHtf CT.C Ab€ BCMMHM M CT.C BT.CCX A^AHMUCX M CT.C rpAAMHCX H CT.C nepMBOAC H CT.C CBCX 3A ><£(£ ACnpn. H npOAAA CCT BMA IlT.Tpis’ TOrAA 3A HerOBtf A0EP0 BOAtO. H nAKM noKtfnHA cct wti# BAAAYtyfe Ahah’iri cahh mca^a sa ahhcahm, ha MMC GtOHKA M CT.C ALţHrAHKA CM^, HA MMC 6pMHA, M CT.C ACIUAM CM, WT OTAHA 536 www.dacoromanica.ro wr Gr'tHMeqiY 3* *a Acnpn. H nAKH noriftiHA ecT wriţtf BAAA'iivfc Ahahîia naK wr Gtaha wt Cn»HMeqiH cahh mba^a 3a a4htahh, no hmb 4>0AT”fe n ct.c ALţnrAHKAM MM, no hmb Eohka, ti ct»c a£4amh cu 3a *aw Acnpti. H npoAMe Otaha 3a hchha AOepA BOA’fe. H nAK nOKtfnn wruft BAAA'iivfe Ahahîc eA»n ALţnrAHHH ha hmc Paay^ wt Paaya Awro<ţ>eT wr $pT.roeqj'i 3a >ca Acnpn. H nAK norifan wriţtf BAAA'iivfe Ahahi'c wt Eaaay^ komhc, cVnpe>KHHK OAMHpeB, 6AHH MCA^A *4HrAHH, HA HM6 AOEpOMHp H CT.C AlţHTAHKA CH 3A /A<|) Acnpn. H npOAAAe Baaay* komhc h ctfnpe*HHLţA ero Oamhpa wt hhxh^ Aoepo BOAto. H nAKH nOK^nHA ecT wriţtf BAAA'iiyfe Ahah'ib 6aha AiţnrAHKA, no hmb EOHKA, H CT.ţ CHHOBH WT EOHKO WT OnA’bHH. AaH EHA 6CT fiOHKO AAT.*eH WTlţtf BAAA'l'46B AHAHI6B >cA ACnpn. TaîKC, WT fiOHKO HHMT0JK6 H'feCT ^36A WTlţtf AhAHIIA, pA3B’fe TAA AlţHTAHKA, HM6 6H EOHKA, H CT.C CHHOBH CH. H nAKH nOKtfnHA eCT WTlţtf BAAA'ilţ^ AhAHÎ6 eAHH MeA'feA -3A ALţHTAHH HA HMC ...‘ H CT.C AlţHTAHKA CH WT TtfAOp WT fiAA’b AfcWAWB 3A >cA ACnpH. H BHA'fex rocnOACTBO mh h npoMeTox KHnrex nOKOHHOMtf poAÎTeAto TOCnOACTBA MH Îw AACgAHAptf B06B0AA KAKO 6CT nOK^nHA WTLţtf BAAAl'4rfe Ahahî6 c't'e Btcex Bnuie peneHe wmhhb h a4htahh wt mapxa h wt CTe*AHie 6Mtf H KAKO nOCTABHA6 6X 6CT CAM WTlţtf BAAAIIV& AhAHI6 H A<*A H npHAOîKHA BT. CB’feTAA H BOJKCCTBHAA MHTpOnOAÎtO WT TpT»rOBHqje, HA6*6 6CT XPA^pHCAH. TaK0*A6 CT»M0TpHX TOCnOACTBO MH B'tK^n’fe CT»C np’fewcB'feqjeHHH ApX«MHTpOnOAHT KyP OcpAcjjHM T6pe CTiTBOpHA CT»M TOCnOACTBO MH H KHHTA rocnoACTBA mh, taK0*e BHA’fex rocnOACTBO mh haa KHnrex nOKOHHOM^ poAiTCAto rocnoACTBA mh Îw AAegAHAP^ bobboaa h haa WcTpoeHÎe CTApi^Aro wriţtf BAAA'l4rfe AhAHI6. T’feMÎKe H rocnOACTBO MH nOCTABHX Be/IHKOIO KAeTBt/ BT» CÎIA KHHTA rocnoACTBA mh: koto H3BepeT rocnOAT» Eon. no wuicctbi'a rocnoACTBA mh BHTH TOCnOA^PT. n BAAA6T6A EaAUIKOH 3e<«Ae HAH WT CpT.ACMHArO nAOAA 537 www.dacoromanica.ro rocnOACTB* mh hah wt ct»poahh4h h aluc hah, no rp'fecex hauih, wt HHOnA'feMCHHK AlJJe nOMTer H tfTBpT»AHT H nOHOBHT CTia KHHTA TOCnOACTBA a\h, Toro rocnOAT» Bon» aa nOMTer h SVspT»AHT h ct»xpahht bt» rocnOACTB’fe ero. A kto He xoiser [h] S’tbp'baht h nOMTer n He nOHOBHT cîra khhpa rocnOACTBA mh, h^x^^t noptfuiHT n nocpA/WHT h pA30pnr cie KHHrA rocnOACTBA a\h, Toro rocnOAT» Bon» aa tfcieT h nopA3HT ero, 3Ae T'feAOM, a bt» ET»AeiţJHM B'feiyfe a^a ero h aa hmat mactho ct»c îoyAA n ct»c ApYia n ci» hh^mh Hes'fepHH YoyAeH, e>Ke BT»3T»nnuie ha rocnOA* BorA, ciiaca HAUiero îyctfcA XpHCTA: l*BTK3A\HI BT»3He M WXAET» H BT» ^TBptJKAeme, a hhokom bt» nnnjtf h rocnOACTBA a\h h poA'iTeAieM rocnOACTBA MU B’feMHOe BT»CnOA\HHAHie. Geace h CB^Ae^eATe nocTABA'keA* rocnOACTBO a\h: actfnAH MHTp,fe bcahkh ABOpHHK H actfriAH ÎSAH BCAHKH AWrw^CT H A^A\HTpV CFlATAp H KOCTAHAHH BHCTiiap h Gtah komhc h Xapbat ctoahhk h roHiyfe nexApHHK h Aahmwa nOCTeAHHK. H HCnpABHHK, ÎBAH B6AHKH AWrW(j>6T. H A3, Tepre tpamathk, eace w ma3a\ bt» ctoahh rpAA^ EtfKtfpeipY, AvhceiţA AeKeMspfe e AbHH» a wt Aaama ao HHHrfe tckVljihm A’fexoA\ bt» a^t )(5îw.. f îw M'i'xH'fe BweswAA, mhaoctiw eoîkuo rocnOAHHb. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii din Târgovişte, unde este hramul sfintei înălţări a domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie toate averile părintelui vlădica chir Anania şi ocinile din Săcuiani şi din Sârbi şi cu casele lui şi cu toate hotarele de peste tot şi cu toţi ţiganii lui, câţi se vor afla, pentru că aceste ocine mai sus zise şi case şi ţigani au fost cumpărate de părintele vlădica Anania cu 45 000 aspri din marfa şi din agoniseala lui, când era încă în viaţă, şi le-a dat părintele vlădica Anania şi le-a aşezat şi le-a dăruit, aceste ocine mai sus zise şi ţiganii, la sfânta şi dumnezeiasca Mitropolie care este mai sus scrisă, încă pe când a fost el în viaţă, încă din zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Alexandru voievod, pentru sufletul său, ca să-i fie veşnică pomenire. însă să se ştie de la cine ce a cumpărat părintele vlădica Anania: a cumpărat ocină la Sârbi, toată partea Margăi, fiica lui Chircă, oricât se va alege, pentru 10 000 aspri de argint. Şi a vândut Marga atunci de bunăvoia ei. Şi când a cumpărat părintele vlădica Anania această mai sus zisă ocină, partea Margăi, el a întrebat pe toate surorile Margăi şi pe toate rudele ei şi pe toţi megiaşii şi din sus şi din jos. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania de la Stanca, sora Margăi, un vecin din Sârbi cu delniţele şi cu grădinile şi cu toate pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania de la Pătru în Săcuiani ocină cu doi vecini şi cu toate delniţele şi cu grădinile şi cu livezile de pomi şi cu toate pentru 2 500 aspri. Şi a vândut Pătru atunci de bunăvoia lui. 538 www.dacoromanica.ro Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania un sălaş de ţigani, anume Stoica şi cu ţiganca lui, anume Erina, şi cu copiii săi, de la Stana din Stănceşti pentru 1 500 aspri. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania tot de la Stana din Stănceşti un sălaş de ţigani, anume Foltea şi cu ţiganca lui, anume Voica, şi cu copiii săi pentru 1 800 aspri. Şi a vândut Stana de bună voia ei. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania un ţigan, anume Radul, de la Radul logofătul din Drăgoeşti, pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania de la Vladul comisul, soţul Samfirei, un sălaş de ţigani, anume Dobromir şi cu ţiganca lui, pentru 1 500 aspri. Şi au vândut Vladul comisul şi soţia lui, Samfira, de bunăvoia lor. Şi iar a cupărat părintele vlădica Anania o ţigancă, anume Voica, şi cu fiii ei de la Voico din Fileni. însă Voico a fost dator părintelui vlădică Anania 30 000 de aspri. Astfel părintele vlădica Anania nu a avut nimic ce să ia de la Voico, afară numai de acea ţigancă, numele ei Voica, şi cu fiii ei. Şi iar a cumpărat părintele vlădica Anania un sălaş de ţigani anume ...1 şi cu ţiganca sa de la Tudor din Valea.Lupului, pentru 1 000 aspri. Şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile răposatului părinte al domniei mele Io Alexandru voievod, că a cumpărat părintele vlădica Anania aceste ocine mai sus zise şi ţiganii din marfa şi din agoniseala lui şi că le-a aşezat însuşi părintele vlădica Anania şi le-a dat şi le-a dăruit sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii din Târgovişte, unde este hramul sfintei înălţări a domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Isus Hristos, de bunăvoia lui, înaintea răposatului părinte al domniei mele Io Alexandru voievod şi a preasfinţitului Mitropolit chir Eftimie, ca să-i fie părintelui vlădica Anania veşnică pomenire. Şi încă am văzut şi am citit domnia mea şi blestemul scris în cărţile răposatului părinte al domniei mele Alexandru voievod, cum, când a aşezat părintele vlădica Anania aceste mai sus zise ocine şi ţigani şi le-a dăruit sfintei Mitroplii, el a aşezat însuşi, cu limba lui şi cu mare blestem, că dacă cineva se va încerca să răstoarne sau să ia aceste ocine mai sus zise şi ţiganii şi casele lui de la sfânta Mitropolie sau să strice şi să calce rânduiala şi pomana lui, sau de va fi din rudele lui sau din alt neam, acel om să fie blestemat şi anatema de 318 părinţi care sunt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie afurisit şi de dânsul. De asemenea, am socotit domnia mea împreună cu preasfinţitul arhimitropolit chir Serafim, de am făcut domnia mea şi cartea domniei mele, după cum am văzut domnia mea în cărţile răposatului părinte al domniei mele Io Alexandru voievod şi în aşezământul bătrânului părinte, vlădica Anania. De aceea şi domnia mea am pus mare blestem în această carte a domniei mele: ca pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpânitor al Ţării Româneşti după plecarea domniei mele, sau din rodul inimii domniei mele sau dintre rudele noastre sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui. Iar cine nu va întări şi nu va cinsti şi nu va înnoi această carte a domniei mele, ci va strica şi va batjocori şi va nimici această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă şi să-l nimicească aici cu trupul şi în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi 539 www.dacoromanica.ro necredincioşi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mântuitorului nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-1”, sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii, ca să-i fie mai sus zisele ocine şi ţigani dedine şi ohabă şi de întărire şi călugărilor de hrană şi domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru spătar şi Constandin vistier şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi Danciul postelnic. Şi ispravnic, Ivan mare logofăt. Şi eu, Gherghe grămăticul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 5 zile şi de la Adam până acum ani curgători în anul 7089 <1580). f Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., S. I., nr. 1 168 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXm/7). Orig., perg. (58 x 44), pecete timbrată. Cu o traducere din 1860; alte traduceri, ibidem, ms. 127, f. 125v-127,134, f. 118-119,706, f. 103v-104, şi Doc. istorice, MCCXXXI/69. EDIŢII. Trad. DIR, B, 494^96. 1 Loc alb. 331 1580 (7089) decembrie 27 Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Mihnea voevod, domnu a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Alicsandru voevod. Dat-au domniia mea această poruncă a domnii mele lui Ene judele şi feciorilor lui, câţi le (!) va da Dumnezeu, ca să-i fie lui ocina la Căşcioare, din partea lui Dan, stânjeni 50, din câmp, din moara, din apă şi dă preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Ene jude de la Dan drept 2 000 de aspri gata. Şi iar au cumpărat Ene jude ocina la Căşcioare, 8 stânjeni, din câmp, din apă, din moara şi du preste tot hotarul, pentru că au cumpărat Ene de la Stenigă drept 300 de aspri turceşti gata. Şi au vândut aceşti oameni care sunt zişi mai sus aceste ocine ce sunt scrise mai sus, de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiaşilor dă pânprejur şi denaintea domnii mele. Pentru aceia, au dat şi domniia mea lui Ene jude, ca să fie lui ocina stătătoare şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor, de niminea neclătită până ce va fi domnia (mea). Iată am pus şi mărturii domniia mea: jupan Mitrea vel dvomic i jupan Ivan vel logofăt i Stan vel spatar1 i jupan Costandin vistier i Stan comis i Harvat stolnic i Gonţea paharnic i jupan Danciul vel postelnic. I (ispravnic), Ivan vel logofăt. Dichemvrie 27 dni, leat 7089 (1580). Arh. St Buc., Condica m-rii Mislea, nr. 466, f. 20. Traducere. EDIŢII. DIR, B. 496-497. 1 în acest timp, mare spătar era Dumitru. 540 www.dacoromanica.ro 332 1580 (7089) decembrie 30, Bucureşti t MmaoctYio' EOîKiew, Iw rtHnxHrfe bocsoa* » rocnoAHHi» bt»coio 3cavae VrrpposAAXMCKOe, cmh^ seAHKAro h AOspAro Iw Aam^ahap^ bocboaa. AHencetf MnpMes BoesoA^- Aabat rocnoACTso mm cYio noseAerne tociioactba mm N'feroB CT»C BpATYeM CM, HA MM6 GTAHMWA M <>TAH M GtOMKA, IAK02K6 A* HM CfcV wmmh^ lUoBp'hK^, wt aca PtiAOkob m noneM Apartes wt haa Nah^a m wt HAA BaAAYA nOAOBHHtf 3A ^>K6 3A TA ACnpM TOTOBM. H a noTOM noKtfnn Aospe wMHHtf IVpE'bH'fccKT» a^a urr aoa wt Otomka PaTCB 3A H ACnpM. H riAK nOK^nM Aoepe WMHHtf IVpEAHk’A wt Kol^lli bt»ca 3a § Acnpn. H nAK nOK^nM Aoepe TopHH iYpEAHtfA 6A»a AATtfpe wt haa Gtomka Patcb 3a m AcnpM. H nAK nOK^nM Aoepe a hmb wt haa Kol^lh 3a p Acnpn. H nAK noKtfnn Aospe  hmb wt Ap*^Va 3a Fi AcnpM. H nAK nOKtfnH Aospe caua po30p wt Paaya 3a Fi AcnpM. H nAK nOKtfnn Aoepe a pA30p wt Pt^a^ui 3a Fi AcnpM. H nAK noKtfnn Aospe  AAiVpe wt haa bt»cYic 3a m Acnpn. H nAK noKtfnn (Ba)cmaY6 ct»c bpatYcm cm wmhhS’ nioBpT»Ktf wt aga BpieB wt nOAOBMH wt tfîKe r-ro acao wt haa Bat^e 3a p Acnpn. H nAK noKtfnn Gtah m Grpoe wt EpYia wmmh^ wt nOAOBnntf wt tface r-ro agao 3a p Acnpn. H nAK noKtfnn Mah^ ct> spATYeM cm wmmh^ wt EpYia wt nOAOBMHtf wt tfase nAK TpeTAro aga wt haa Bat^a^e^a 3a p Acnpn. H nAKn nOKtfnn Mah^ CT>C BpATYlAM CM, nO MM6 EbpA H rfUtflUAT, WMMHtf tf UIOBp'bK ACA E^H6B BT.CA wt nocs^Ae sa x Acnpn h aca /KArosepHes bt»ca 3a t Acnpn h aca E^acb, a tftte, 3A p ACnpM rOTOBH, TOpHtf WMMHtf. H nAKH nOKfcVlH MAH'b CT»C BpATYeM CM WMMHtf IVpE'bH’feCK'b WT ACA ... nOAOBMHtf 3A &K6 3A H ACnpM. H nAK noKtfnM Ei>ahai> IltfrHHeio a hhb^ wt HeTMHMiţe 3A ... Acnpn. (H nAK nOKtfnn) Et^ahat» tf Hahoi^m a AATtfpe wt haa Tp'bH’fe 3A Fi Acnpn. H nAK noK^nMA Blamat, IUospi^K a AATtfpe wt P^xat no ARe tface wt cYa WMHHA. H nAK nOKtfnn At»hhat» m ... tface tf IUosp'bK wt N'ferOMHp 3A îjr Acnpn m wt Ap^rA tf>K6. H nOTOM, ^ao>kh MhkVat^ca no 36T cm, ha hmc Grpoe, k^kc, Tepe Mtf A*AC kVk6 M KOMAT6 WMHHA M (WXABA WT) CBOMMA AOEpo BOA IO. H nOBpATHLUC ...(no) E^Kuie h no EepMA m no Ap^cah no caha tf>Ke 3A wmmh^ IUosp'bK, a EepMA M AP'tf’AH nOBpATMAM TA C^T nO CBOMM A6A 3A WMMH^ M no K0MAT6 h no )ă 3A ACnpn lAKO^Ce Aa C^T EPATYm HepA3A6A6HM Bl. B'feKH. X nOTOM nOK^nn Paaya h Hp’KCT’fe a hmb wt Ea^a411 Baamk^a 3a n ACnpM. H nAK nOK^nM Paaya wt PfeHMIOA WMHHtf Ill0Bpi>K AeA PbHMIOAOB BT.CA 3A p ACnpH. www.dacoromanica.ro 541 H npoAMOuie cie BHiue peMeHH ak>a€T H A^MHTp^ BCA CnATAp H KoCTAHAHH BHCTIiap H XApBAT CTOAHHK H PaAY* KOMHC H ToHl^’b neXApHHK H AaHMIOA BCA riOCTCAHHK. HcnpABHHK, HbaH B6AHKH AOrO6T. H nHCAX H MA3AX A3, PAAYA» B't CTOAHH rpAAY B^K^peqiH, WT Aaama TeK^HIArO ACT OM M’bceiţA AeKCMBpie  A^HH, B*B A’feT yârbO.. t îw MlXH’fe BWCBWAA, MHAOCTIIO EOaCIfO rOCnOAHHk. f Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Io Alixandru voievod, nepotul lui Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagu cu fraţii săi, anume Standul şi Stan şi Stoica, ca să le fie ocină la Şovârcu din partea lui Răducu şi a popii Draghia o jumătate de funie de la Nanul şi de la Vladul, pentru 330 aspri gata. Şi apoi a cumpărat Dobre ocină în Gurbăneasca, partea din jos, de la Stoica al lui Ratea, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre ocină la Gurbanul, toată, de la Coţuş pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre la Gurbanul de Sus o lăture de Ia Stoica al lui Ratea pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre un ogor de la Coţuş pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre un ogor de la Dragu pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre un răzor de la Radul pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre un răzor de la Răduş pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Dobre o lăture de la Văsiiu pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat (Va)silie cu fraţii săi ocină la Şovârcu, din partea lui Bria, dintr-o jumătate de funie a treia parte, de la Vlăducul, pentru 100 aspri. Şi iar au cumpărat Stan şi Stroe de la Bria ocină, dintr-o jumătate de funie a treia parte, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Manea cu fraţii săi ocină de la Bria, dintr-o jumătate de funie a treia parte, de la Vlăducul, pentru 100 aspri. Şi iar au cumpărat Manea cu fraţii săi, anume Bâra şi Muşat, o ocină la Şovârcu, toată partea lui Bunea de pretutindeni, pentru 600 aspri şi toată partea lui Jogovemea pentru 300 aspri şi partea lui Budea, o funie, pentru 100 aspri gata, în ocina de sus. Şi iar a cumpărat Manea cu fraţii săi ocina Gurbănească din partea ... o jumătate de funie pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Bădilă în Putineiu un ogor de la Cetiniţa pentru ... aspri. (Şi iar a cumpărat) Bădilă în Nanoţi o lăture de la Tâmea pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Bădilă la Şovârcu o lăture de la Ruhat, pe două funii din această ocină. Şi iar a cumpărat Dănilă şi... o funie la Şovârcu de la Neagomir pentru 700 aspri şi din altă funie. 542 www.dacoromanica.ro Iar apoi, a aşezat Miculteasa pe ginerele său, anume Stroe, în casă, de i-a dat casa şi averile ocină (şi ohabă de) bunăvoia ei, şi a înfrăţit... pe Bucşe şi pe Bercea şi pe Drăgan pe o Iunie de ocină în Şovârcu, iar Bercea şi Drăgan l-au înfrăţit pe partea lor de ocină şi pe averi şi pe 7 000 aspri, ca să fie fraţi nedespărţiţi, în veci. Iar apoi, au cumpărat Radul şi Cârstea un ogor de la Vlădan la Vlaicul pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Radul de la Ghenciul ocină la Şovârcu, toată partea lui Ghenciul, pentru 100 aspri. Şi au vândut aceşti oameni mai sus zişi şi s-au înfrăţit de bunăvoia lor şi cu ştirea tuturor megiaşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele. De aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni, care sunt mai sus zişi, ca să le fie ocina de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Ivan mare logofăt şi Dumitru mare spătar şi'Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Radul comis şi Gonţea paharnic şi Danciul mare postelnic. Ispravnic, Ivan mare logofăt. Am scris şi am însemnat eu, Radul, în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam ani curgători, luna decembrie 30 zile, în anul 7089 (1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alfa. St. Buc., S. I., nr. 1 170 (Mitrop. Ţ. Rom., CXXII/2). Orig., perg. (26 x 40,5), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1864. EDIŢII. Trad. DIR, B, 497-498. 333 (1580 decembrie 30 - 1582 iunie), Bucureşti Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele acestora, anume Albină vel spătar cu feciorii lui, care ne-au slujit cu credinţă, ca să le fie lor moşie în Albinari, ocină dăruită, din Vârful Pleavii până jos, la gârla Suranii, în hotarul Oprişorenilor, de unde merge pă în grădişte, în sus, până în Chilii şi până în vârful Stanei, de acolo trece în Palanca, până în gârla Sărăriei. însă din hotarul Predealului merge până în hotarul Opăriţenilor (!) şi Vălenilor, până în perii Arsăneştilor, la Scafe, apoi merge în luncă, la Puţul Bolanului, pă după drumul piatrilor înfierate, până în fundul gârlii şi de acolo trece pân Vârful Merdealei, la Piscul Ţapului, până în gârla Pineanchii, pă vârful Pineanchii, până în gârla Ariceştilor, în hotarul Negoeştilor şi Cenuşarii, şi iar merge în vârful Plavii, unde se închee tot hotarul moşiei Albinarii. Drept aceia, am dat şi domnia mea acestor oafneni ce s-au scris mai [mai] sus, ca să le fie lor moşie de ocină şi în ohabă, lor, fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, câţi Dumnezeu le va dărui, şi de către nimeni să nu se clintească, după porunca domniei mele. www.dacoromanica.ro 543 Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pă: jupan Ivan vel logofăt, Andronache vel vistier şi Gonţea vel paharnic, Harvat vel dvomic1, Danciul vel postelnic şi Radul comis. Şi s-au scris în oraşul Bucureşti, leatul 7088 (1580)'. Acest hrisov s-au scris pe limba românească asemene de pe hrisovul slovenesc, de Lupu, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească, în Bucureşti. Az Lup, dascăl slovenesc, izpisah. Aih. St Buc., ms. 1 232, f. 233. Copie după traducere. Data este greşită în copie. Datat după divan. ' EDIŢII. D1R, B, 498-499. 1 în loc de: „stolnic”. 334 <1580 decembrie 30 -1581 august 31) (7089) Hrisovul răposatului Io Mihnea voevod, de la leat 7089. Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi bunului Alexandru voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfinţii şi dumnezeeştii mănăstiri Mărgindnii, unde iaste hramul sfinţilor îngeri Mihail şi Gavriil, ca să ţie satul Teşilii tot, şi cu toţi rumânii şi cu tot hotarul, dân câmpu, dân apă, dân pădure şi cu tot locul cât să va al6ge, pentru că acest sat ce iaste mai sus zis au dat şi au miluit dumnealui Udrişte banul pentru sufletul tatâne-său Drăghicean, de pomană. Şi iar să ţie sfânta mănăstire ce s-au zis mai sus şi un sălaş dă ţigani, pentru că iarăşi au dat Udrişte banul, iar pentru sufletul lui Drăghicean. încă şi blestem am pus: orice om ar vrea să strice această tocmire, să fie proclet de 318 părinţi dân Nicheia. Pentru aceia, am dat şi domniia mea sfinţii mănăstiri de la Mărgineni, ca să ţie moşie ohavnică şi stătătoare, de nimeni neclătită, după zisa domnii mele. încă şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Mitrea vel vornic i Dumitru vel spătar i Costandin vel vistier i Radul comis i Harvat vel stolnic i Gonţea vel paharnic i Danciul vel postelnic. Şi ispravnec, Ivan vel logofăt. Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 237v-238. Copie după traducere; altă copie ibidem, f. 237 (cu văleatul 7087 (1578». Datat după Radul comis. EDIŢII. DIR, B, 499-500. A (1578) iunie 6, Bucureşti t Mhaocticw bokîcio, îw bohkoac h rocnoAnm» b-lcoh aeMAe tfrrppoKAAXHCKOH, cnHtf seAHKAro n np’fcAOBpAro M nOKOHHAro AAegAHAptf KOeBOA- 544 www.dacoromanica.ro ^abat rocnOACTBO mh cYio nOB'feAcmio rocnoy\CTBO mh CBTfeTrTfew, eo>KeCTBHTfe MOHACTHp MTO 6 WB^C tf BApOUJ TOCnOACTBO MH EkWpCUIH, np'bKO KO^A A^RMEOBHLţeH, H3 AOahmi eACJKC 6CT CB'feTH XPAM^ Gs'feTA KATApHHA, MTO 6CT CT»TB0pHA nOMTCHHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBO MM adftlAH IbaUJKO BCAHKH ABOpHHK M A CT»C BT»C XOTApOM^ H CT»C BCMHHH H CT»C A0X°A®K WT nO B’BC’fex X®™?®6^- H (1AKH AAA H nOKAOHHA nOMTCHHOMtf npABHT6AIO KtflAH IbaUIKO BCAHKH ABOpHHK ACA HM 3A WMHHtf WT Gc^pTiMClJIH, CT.C BCMHHH M CT.C BOACHHLţH H CT»C A6B6AAMH 3A C’feHO H WT BOA* M WT UjtfMtf M WT nOAlO M WT nO BBC XOTApOM^, BApH CAHKA C'fe X™T H3EpAT WT nOCSt^l, CT»C BT.C A®X°A®K' H nAKHHK(0 cYlO BHLLI6 pCMCHHO BHA CfcV WMHH^BC H BCMHHH nOMTCHHOMtf npABHTCAlO TOCnOACTBO MH BHUJC p'fexi * KT»AA CCT CVTBOpHA CB'feTAA MOHACTHp, A*AC H nOKAOHHA CT»C BT»CCX CT0 BHTC M'feTOX HA GB'feTA KATApHHA HA TOp'fe GHHAHCH'fe, A* eS’aCT nOM'feHO BT> B'feKH B'feKOMS’ pOA'lTCAlO HMtf H pAA'l A^WAX ero h paa'i' A^wax epata ero Aab^a kaiomap, a EoaKe cfc¥ (bt» Hhkch), ha a* ecT [np'feA] ctnepHHK np'feA XpHCTA CB'feTA KATApHHA. Gero paaY, aaa°X m rocnOACTBO mh CB'feT'feio mohacthpomV bhtc ccaobc H BCMHHH H BOACHHLţC H CT»C B'BC'fex B1> E^KH, AMHH. Geme cb^a^tcaio nocTABA'feHMV rocnOACTBO mh: >K^nAH ApAfOMHp BMB BCAHKH AEOpHHK H >K^nAH ÎBAUJKO B6AHKH AB®PHMK H >K^nAH A^HTptf BCAHKH AWTw4>eW H >K^nAH GTAH BCA CnATAp H JKS’nAH MHTprfe BCAHKH BHCTYlAp 545 www.dacoromanica.ro 11 CTOAHHkWa H TOHU’t neXApHHK H GtOHKA B6AHKH nOCT6AHHK. H HCnpABHHK, RdfiMXTptf B€A AWrWeT. HcnHCAx A3, NkYi’fc, bt. rpo^V BS'KS'peqiH, M-tcei^A WAie 5 a^kHi wr A^ama ao HHtrfe 'rfeneme a^tom bt» A’tx /5ms. f îw M'l'XH’t BW6BWAA, MHAOCTIIO EOîKIIO rocnOAwn». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Alexandru voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri care este aici în oraşul domniei mele Bucureşti, peste apa Dâmboviţei, din jos, unde este sfântul hram Sfânta Catarina, pe care a făcut-o cinstitul dregătorul domniei mele jupan Ivaşco mare vornic şi a dat-o şi a închinat-o să fie metoh la sfânta lavră dumnezeiască, Sfânta Catarina, la muntele Sinai, ca să-i fie ocină sfintei (mănăstiri) satul Dragomireşti, însă partea cinstitului dregător al domniei mele jupan Ivaşco marele vornic, cu tot hotarul şi cu vecinii şi cu venitul de peste toate hotarele. Şi iarăşi a dat şi a închinat cinstitul dregător jupan Ivaşco marele vornic partea lui de ocină din Sfârceşti, cu vecini şi cu mori şi cu livezi de fân şi din apă şi din pădure şi din câmp şi de peste tot hotarul, oricât se va alege de pretutindeni, cu tot venitul. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Bolintin, însă cu vecini, partea lui Şerban banul, din apă şi din câmp şi din pădure şi din vatra satului şi de peste toate hotarele, oricât se va alege şi cu venitul de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, de la Şerban banul, partea lui de ocină din Bolintin, cu vecini şi cu tot, de pretutindeni, pentru preţul de 15 000 (aspri) de argint gata. Şi a dat şi a închinat şi a miluit sfintei mănăstiri pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină în Creţeşti, oricât se va alege partea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ivaşco marele vornic, din câmp şi din apă şi din pădure şi cu vecini şi de peste toate hotarele şi cu venitul. Pentru că acestea mai sus zise au fost ocinele şi vecinii cinstitului dregător al domniei mele mai sus zis; iar când a făcut sfânta mănăstire, a dat-o şi a închinat-o cu toate ale lui să fie metoh la Sfânta Catarina, la muntele Sinai, să fie pomană în veacul veacului părinţilor lui şi pentru sufletul lui şi pentru sufletul fratelui lui, Albul clucerul, iar dumnezeieştilor călugări, care sunt în acel lăcaş, să le fie de hrană şi de ajutor, pomenire veşnică. Şi a pus şi blestem înaintea domniei mele, pe urma lui, dacă va încerca fiul lui, Tudoran, măcar care din rude, să ia şi să încalce această miluire de la sfânta (mănăstire), să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi, care sunt (la Nicheia) şi să-i fie pârâşă înaintea lui Hristos sfânta Catarina. • Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri*să-i fie satele şi vecinii şi morile şi cu toate în veci, amin. Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Dumitru mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi Danciul stolnicul şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dumitru mare logofăt. 546 www.dacoromanica.ro Am scris e.u, Nunea, în cetatea Bucureşti, luna iunie 6 zile, de la Adam până acum cursul anilor în anul 7096 (1588). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Alb. St Buc., Doc. istorice, CCCXCVH/26. Orig., perg. (30 x 47), pecete timbrată. îndoielnic; divanul nu corespunde cu data şi nici cu vreun alt divan al lui Mibnea Turcitul. Niciodată dregătorii scrişi bi act n-au fost toţi împreună în acelaşi divan. B (1579 septembrie 1 -1580 august 31) (7088) t Eu, Neguită, fata lui Filip al lu Vlad alu Bangică, de înpreună cu bărbatulu mi eu, cu Ile, pintru că i-am vândutu 4 locuri, 2 di Necătură, 2 di în Cri vina Calului, dereptu 340 bani gata, Iancului cu fraţii lui, Preda şî Jâte şî Radul. Şî cele din Crivina să Iovescu amândouo în capete. Şî aceste locuri când omu vândut, am întrebat pre toţi fraţii miei şi pre tote rudele mele şî pre toţi megeşâi di satu. Şî mărturie au fostu: Preda al Henţăi şi Pârvul al lu Dănăilă şî Mirce şî Iancul al lu Neche şî Preda al Potârcăi. Şî pintru mare credinţă, în loc de peceţi pusu-n-am degetele Văleat 7088. Eu Neguită. Ile. Eu Preda. Iancul. Mirce. Iar Pred?.. Arh. St. Buc., Schitul Polovragi, in/8. Orig., rom., hârtie. îndoielnic după conţinut şi după aspectul exterior. EDIŢII. DIR, B, 416-417. C 1580 (7088) august, Târgovişte t Mhaoct'i'w Goaci'ew, Iw MuxH'fe bO€boaa h rocnOAHtn» socoti 3CMA6 yrrppOBAAX'ieCKOM, CHHT» BCAHKArO M np'feAOGparO, GAArOMeCTHBtf 8’no(KO)HHArO Kw AAC'ţAHAptf B06B0AA. AAKAT rOCnOACTBO MH CT» C'l(0 n0B6A6HI6 rOCnOACTBA MU GOA'fepHtitf rOCnOACTBA MU AP'trHMWB nMXApHHKls', IAK02K6 Aa 6CT 6M^ C6A0B6 no hme: T&KHAKtf n KpwsHiuţA bacax, ct BtcfeM xGT’Aptf, n Gaathha bicax, CT» B1CMM XOTAptf H MeH^HMAe WT &0AeXi K0A fitpBOpT», n0 BOA^ K\30nM6B, n 3'GCOp'feHH BtCMX, CT» BMC6M XOTAptf H Tp'tneam^AB't nOAOBHHO, npe3 B’GCeM XOTAptf n K\30n*rfc nOAOBHHO npe3 xoTAptf n HeHkWAe wt Tope. notrfeîKe c'ie BHU16 nnCAHH C€A6 H CCAUipH BrKCHX> A WHHX TA CkV GHAH CTApe H npAB6 A^A^HC, WMHH6, CTeîKAHi'e A^A^M CHX EpAT€B WT KpClţCqJH WT nOKOHHArO H np*feA°GPAr0 PaAYa bocboaa. www.dacoromanica.ro 547 Tamc, wt TOr^A sp’feMC a® npnn A*»nn nOKOHHAro IlMTpoB bocboaa, CHHŢ» MnpM6B BOCBOAA, BT»CT» 6CT AP*bMAA AaHMIOA CflATAp, WTlţtf ApitRIMOB neXApHHK^. IIakhmc kt»aa cct bha npim a*»hh nOKOHHAro II'bTptf bocboaa, a AaHMKM CnATAp, WTlţtf AP^rH^OB n'bXApHHKV WT KpctţCqiH, WH 6CT HMAXtf nptf cm Anencetf Xam3a h Cb mctwm ca\tf. H craţCMC npeuie Xaavba no M«om CH, AaHMIOA CnATAp, KAKO H’feCT HM A A HA TCX CCAC H CCAHIJ1H B'bKk’nC. A tf tcmt», nOKOHHAro II'bTptf bocboaa, rocnOACTBO cm^tacaaah cct h cWahah no npAB^ H no 3AK0H EOMl'ClO H A^AWX XaM’U3AWB 3AKOH B? BOA’fepH WT B’b WKOAtf HM, A* 3AKACLUC KAKO H’feCT HMAAH tflKOM CH, AaHMIOA CnATAp, HHMC CA^A KpAT, HHMC CCT APT»*AA HHTACMC HA TCX BHUiC nHCAHH CCAH H CCAHljJH. A HA AbH*b H HA COpOKT», A WH H€ MOrAb CCH HHKAKWMC Aa HOCH 3AKOHA, HM CCT tfCTAA SCAMA nOCpAMACH H A’bJKHHK WT 3AK0HA WT npCA nOKOHHAro II’bTptf BOCBOAA WT ahbah np'bBH. A tf TCM, XAM3A H’feCT XOT^A A* CC CCT WCTABHUiC HHKAKWMC, HM nAKHMC nAAKAA npcA nOKOHHAro IlbTp^ bocboaa. IIakhmc rocnOACTBO CMtf CCT nOCTABHA 3AK0H WT np'bBH AWA H A*A CCT TOCnOACTO CMtf HHAX 3AK0HA, A ABA KpAT, nAKHMC Bl EOA’fepH. TaMC, KMAA CCT BHA HA AnM H HA COpWK, A XAM3A HHKAKWMC HC MOrAb CCH 3AKACT HHMC Cb A ABA 3AK0HA, HM nAKHMC CCT tfCTAA XAAV3A WT 3AKWHA, CljlCMC nOCTpAMACH H A'bMHHK. A tcm, rocnOACTBO Mtf, noKOHHWMtf IlbTptf bocboaa, hm Cb cct npHAS'MWAH bo cct bt^ca Borb h h mhcthtV tvip’b rocnOACTBie h aaP0baaa cct rocnoAT» Borb h mhcthtV iţApio Cb rocnOACTBie no aiobc3hhom^ H3 cp'bAHHMie h np’feBAArOMCCTHBS’ nOKOHHAro îw Aag^ahaP^ bocboaa, -Borb aa mS* npocTH ero V a^uic, hac*c wh bhtc. A xamsa ct»c mctom ero hakhmc cct nAAKAA 3A npABOCTBIC npCA nOKOHHOMS’ H3 CP’bAHMHArO PWAITCAIO TOCnOACTBA MH AACgAHAP^ BOCBOAA, KAKO A* K€ CCT CAOB03HA HBO CCT 3AKACA CT»C KHM CCT EHW 6Mtf BOA'fe. H B^eX^ H KHHTA nOKOHHATO IlerpOBA B06B0AA H pABAUiC 3A AKC 3AK0HH2K6 tfCTAA H BT» TAKOîKACpe H KHHTA WT nOKOHHAKO p WAIT6AIO BC rocnOACTBA mh; taîkc hx ecx 3*rHH^A bt»chx cYe BHiiie hhcahh KHHre. A nOTWM 6CT HX 3AKACA (KAKO) H*feCT eCH Bb3€A, TT»sYlO tH»X €ÎK6 BHU16 flHCAHH A'feAHne C6A6 wt no A^AC-w ch H’feroe abophhk, noMHAOBAHie wt npeAOEpAro PaaYA B06B0AA, HM CCT BT»A63HA H BT» HH6X CCA6, CMC CCT bYw nOMHAOBAHH MATHB 4.AHMWAWB CnATAp, ÎKtfnAHHlţeB MApYeB, WT CTApArO EACApABA BO€BOAa> 6lţI6?K6 KT»AA 6CT nOCT»TAA nO EpATA WTlţtf 4.AHMWAWB CnATAp; TOrAA CCT K^nHA Tex KHiue pex ccac, no HMe Ep’fecTA, KtfnAeHA wt HerpnrA, math /KtfrAHWB WT EpA3H pAAI /3 ACnpH TOTOBH H nAKHîKe nOKtfnHX K^nHH'rfeHH WT HAA Op'bM’fe WT KaT»HHK pAAY *3Y ACnpH H nOKtfnH fÎAA’fe AtfHTT» pAAY $ Acnpn. Gne BHuie pex TpH ceAe h ex ta ctfr KtfnAeme wt CTApAro nOKOHHAro Emcmpaea soesoAA h aaP0baaa ecT npeKYe h bhokom ca, KtfnAHHiţes A/UpYeB, MATHB AaH'UOAWB criATAp, WTLţtf AptTHMWB neXApHHK WT KpeiţeiJJH. A noTOM, BOA'fepHH^ rocnOACTBA mh ApT»fHM ni»XApHHK wt KpetţeijJH, WH HHKAKWÎK6 He npeTpT»nCTH TOAHKO KpHBOCTYe, HM eCT nAAKAA, ÎKAAOBAA, KAKO ecT 3aka€a Xaa\3a haa TeX AT^AHHe wt no a^A ch, H’feroe abophhk hbo ecT TA BT»3eA WT BT»C, A nOCA€ BT»A63HX0 H BT» npeKYe A'feAKAM AP^HMeB neXApHHK, xtfnAHHtţes MApYes, KtfnAeme h mhaobahYc wt CTApAro Emct»paea bocboaa, iAK0>Ke BHLue pex* H CHiţeîKe npeuie Xaa\3a npeA rocnOACTBA mh, kako cct nOBpATHA acba ^pathmob neXApHHK haa hctoba npeKYe. A tcm, rocnOACTso MH TA€AAAT» CT»M H C^AH^ CT»M nO npABtf H no 3AK0H EOîKie, CT» BhCCM nOMHTeHHMH npABHTCAYeM rocnOACTBA MH H A*AWX rOCnOACTBO MH BOA’fepHH^ rocnOACTBA mh Ap^rHM nT»XApHHK wt KpeiţeijJH 3akoh npAB ka EOA’fepn AOepn HAA Tex Bl EOA’fepH XAM3AWB. TaîKC, HA A^HT» H HA COpWK, A BOA’fepHH^ rocnOACTBA mh Ap*™*1 neXApHHK, wh ecT npnHOCHA Tex *A BOA’fepne cbcx npeA Ahbah rocnOACTBA mh, EtfKtfpeijiH; a npT»BHBpAT eMtf, Xam3a, nAKHîKe ecr xwaiaa cm HeMecTHBe acaobc h cm aW’kabctbYc, iakoîk€ ecT bhw h npeîKAe CB AOBpOMHp B€A BAH, HBO €CT pACHnAA 3AK0HA Ap^HTCB neXApHHK. H CHLţ6îK6 npex Xaaua no npT»BOBpAT ero Apa^hm neXApHHK, epe He ecn BOA’fepne Tex eîKe ecn aaa wh, hm c^t aP^sh 3aaach. A ^ tbm, rocnOACTBO mh ct»m npoMHHHA Tex EOA’fepn, HBO CT»M Aaa rocnOACTBO MH A ABA 3AKWH H npOM€HHA CMM H pMBALLl€M. TaîKC, HA A^HT» H HA COpOK, A Ap^rHM neXApHHK, A WH CCT npHHCCHA 3AK0HA 3AHAMHO, KA EOA’fepYe, npeA TOCnOACTBA MH AYBAH, BT» CTOA TOCnOACTBA MH TpT»rOBHliie H 3AKACAH AHLţC npeA TOCnOACTBA MH H npeA WTLţtf GhpA4>HM BAAaYkA KAKO CkV BHA BT» npT»BH ABC EpATYe, TAKOîKAepe H CMAA, HA TCX CCAC 549 www.dacoromanica.ro h ceAHipn uit no A’feACM cn N’feroe ab0Phhk, aocthkahÎ6 urr npeAOeparo PdAY'' B06B0AA- A T6M, rOCnOACTBO MH CT»M TA6AAA H BT.HCTHHCTBOBAA BT»Ktfn6H0 CT» CB'feTHMH CBOHMH BAAA'lKA GMpA<ţ>HM H CT» BT»C6MH nOMHTeHHMH npABnreAte rocnOACTBA mu h CB'feTOe npASHAtf h hauica ckmt» rocnOACTBO mh kako cie buluc pex ccac, exe ecn wt no Paaya bocboaa BT,KtfneHO, riAKH?Ke •rfex TPH C6A6, «K6 BULUC, BpACTA H KhnHH'rfeHH H fÎAA’fe Atfhn., A WHH TA cWt KVnAeHie MApien, A’tAAB 3,pT»rHH nexApmiK, wt Gtapa Kkcmpaba bo'cboaa. A tf tcm, rocnoACTso mh ct»m bt».3€a KHHrtf h pt»baui 3a KAerBie wr haa XaM3A 3A Bl (fiOAHkpH) H BOAOBH H XOT’fcA CMT» TOCnOACTBO MH AA nOCTABHM Pa^chhV tf sper /Kha, iako;k6 mho^h aa bhacx cm hto npasV ecx x°AHA Xam3a. H CHLţeîtce cmt» wepeTAA rocnoACTBo mh c^a1^6^*1* cîiţeace, kako nouieCTBÎe rocnOACTBA mh, Kwro xOKer H3BepHTH rocnoAt Bon» rocnOAApT» 36MA6 £aaUIKÎ6 H XOK6T BHAHT ClIO rOCflOACTBA MH ctfîKAeHie H XOK6T CTOnAT, a Tor a* h CTOnALue Eon» 3akoha ero h a* cct 3akach wt th’i wriyi, eace cch bt» Heicfen h a* ecT ct» Maa bt» camh [st» camh] M'fecTO bt, b^kh. Gero Paa'i, AAAWX rocnoACTBo mh BOA'fepHHtf rocnOACTBA mh 4.P^r|i't nexApHHK ct» spATieM ch, eAHneace Borb AACT, iakojkc A* mm cct wh.hhc wxabt», wt HHKOro>Ke HenOKOA'fesAeHO bhth, no pen rocnOACTBA mh. Geace cb6A€T6Aî6 nocTABA’feeM rocnoACTBo mh: JKkWH AoBpOMnp h>k€ GHB B6A BAH H actsVlAH MHTp’fe B6A AB°pHHK H actfnAH A'bS’AATV B6A AWrWeT H AS'MHTpV CnATAp H KOCTAHAHH BHCTÎiap H XdpBAT CTOAHHK H GtAH KOMHC H TohI^A nexApHHK H actfriAH GrOHKHLţA B6A [10CT€AHHK. HcnpABHHK, MHTp'fe B6A ABOpHHK. IIhca &am A’i’eK TpT»rOBHipe, wt Aaama ao cero, M'fecei^A abiVct bt» A'feTO ^3TÎH. f Iw Ml’XH'fe BW6BWAA, MHAOCTÎA BOCCIA TOCnOAMHT». t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, binecinstitorului, răposatului Io Alexandru voievod. Dă domnia mea cu această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, lui Drăghid paharnicul, ca să-i fie satele pe nume: Tejiacu şi Crovniţa toate, cu tot hotarul, şi Slatina toată, cu tot hotarul şi Genunile de Jos, lângă Vârvor, pe apa Iazopcei, şi Zăgorenii toţi, cu tot hotarul şi Trăpeziţa jumătate, peste tot hotarul şi Iazopcea jumătate, peste (tot) hotarul şi Genunile de Sus. Pentru că aceste mai sus-scrise sate şi selişti, toate, iar ele au fost vechi şi drepte dedine, ocine, agoniseli ale bunicului său, Bratea din Creţeşti, de la răposatul şi preabunul Radul voievod. Astfel, din acea vreme, până în zilele răposatului Pătru voievod, fiul lui Mircea voievod, a tot stăpânit Danciul spătarul, tatăl lui Drăghici pahamicul.Iar când a fost în zilele răposatului Pătru voievod, iar Danciul spătarul, tatăl lui Drăghici paharnicul din Creţeşti, el a avut pâră cu nepotul (său) Hamza şi cu ceata lui. Si aşa pâra Hamza pe unchiul său Danciul spătarul că n-au avut la acele sate şi selişti împreună. Iar întru aceea, răposatul Pătru voievod, domnia lui a căutat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi a dat lui Hamza lege 12 boieri dimprejurul lor, să jure că n-a avut unchiul său Danciul spătarul niciodată, nici a stăpânit nicăieri la acele mai sus-scrise sate şi selişti. Iar la zi şi la soroc, iar el n-a putut nicicum să aducă 550 www.dacoromanica.ro legea, ci a rămas de lege foarte ruşinat şi mincinos dinaintea răposatului Pătru voievod, din întâiul divan. Iar întru aceasta, Hamza n-a vrut să se lase nicicum, ci iarăşi s-a plâns înaintea răposatului Pătru voievod. Iar domnia lui a pus legea dintâi jos şi i-a dat domnia lui altă lege, a doua oară, iarăşi 12 boieri. Astfel, când a fost la zi şi la soroc, iar Hamza nicicum n-a putut să jure nici la cea de-a doua lege, ci iarăşi a rămas Hamza de lege, încă ruşinat şi mincinos. Iar întru aceea, domnia lui, răposatul Pătru voievod, i s-a întîmplat dar că i-a luat Dumnezeu şi cinstitul împărat domnia şi a dăruit domnul Dumnezeu şi cinstitul împărat cu domnia pe iubitul din inimă şi preabinecinstitorul, răposatul Io Alexandru voievod, Dunezeu să-l ierte, şi sufletul, oriunde ar fi.Iar Hamza cu ceata lui iarăşi s-a plâns de dreptate înaintea răposatului şi din inimă părinte al domniei mele, Alexandru voievod, ca să-i dea (lege) a treia oară. Iar răposatul părintele domniei mele, Io Alexandru voievod, domnia lui n-a vrut să-i dea lege, căci a socotit domnia lui că nu se cuvine a treia lege, ci a spus domnia lui să-şi aducă legea din al doilea rând, pe care a luat-o de la răposatul Pătru voievod şi i-a lipsit de cea de-a treia lege. Astfel, la zi şi la soroc, iarăşi n-a putut să jure, ci a rămas dinaintea răposatului părintelui domniei mele Io Alexandru voievod din divan şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei lui. Iar întru aceea, domnia lui, răposatul părinte al domniei mele, a făcut cartea domniei lui de împăcare lui Danciul spătarul, tatăl lui Drăghici paharnicul din Creţeşti, iar alte cărţi a făcut domnia lui către preaînvăţatul vlastelin şi întâiul sfetnic al domniei lui, jupan Dobromir, care a fost mare ban al Craiovei, ca să le fie ispravnic, ca să le împartă acele mai sus-scrise 3 sate, pe nume Tejicul şi Slatina şi Trăpeziţa şi acele mai sus-scrise selişti, pe nume Genunea Mare de Jos, pe apa Iazupcei şi Zăgorenii şi seliştea Iazopcea cu Genunele de Sus în două părţi, jumătate lui Danciul spătarul şi cealaltă jumătate din sate să-i revină lui Hamza, căci au fost doi fraţi şi mai înainte, în zilele altor domni bătrâni. Iarăşi, dacă s-a dus Danciul spătarul, tatăl lui Drăghici paharnicul din Creţeşti, cu cărţile de la răposatul părintele domniei mele Io Alexandru voievod la preacinstitul dregător şi întâiul sfetnic al domniei lui, jupan Dobromir, mare ban la Craiova, iar el, în aceea vreme a fost judecător pentru ocine şi pentru ţigani; astfel Hamza iarăşi a umblat cu multe răufăcătorii şi necinste şi minciuni viclene până ce l-a înşelat pe Dobromir banul, de l-a slobozit ca să jure cu cine îi va fi voia. Şi a luat şi cartea lui Petru voievod şi răvaşele de două judecăţi, de rămas şi de asemenea şi cartea de la răposatul părintele domniei mele; astfel ei şi-au pierdut toate mai sus-scrisele cărţi. Iar apoi au jurat că n-au intrat decât în acele mai sus-scrise dedine, sate de la bunicul său, Neagoe vornicul, miluire de la preabunul Radul voievod, nu au intrat şi în alte sate, care au fost miluite mamei lui Danciul spătarul, jupaniţei Maria, de către Basarab voievod, încă de când a măritat-o după Brata, tatăl lui Danciul spătarul; atunci a cumpărat acele mai sus-zise sate, anume Breasta, cumpărată de la Negrită, mama lui Jugan din Brazi pentru 7 000 aspri gata şi iar a cumpărat Căpintenii de la Frăncea din Câlnic pentru 17 000 aspri şi a cumpărat Valea Lungă pentru 700 aspri. Aceste mai sus zise trei sate au fost cumpărătură de la răposatul Băsăraba voievod şi le-a dăruit zestre nepoatei sale, jupaniţei Maria, mama lui Danciul spătarul, tatăl lui Drâghid paharnicul din Creţeşti. Iar apoi, boierul domniei mele Drăghici paharnicul din Creţeşti, el nicicum n-a putut răbda atâta strâmbătate, ci s-a plâns, s-a jeluit cum ajurat Hamza pe acele 551 www.dacoromanica.ro dedine de pe urma bunicului său, Neagoe vornicul, de le-a luat de tot, iar apoi a intrat şi în zestrea bunicii lui Drăghici paharnicul, a jupaniţei Maria, cumpărată şi miluită de bătrânul Băsărabă voievod, cum s-a zis mai sus. Şi aşa pâra Hamza înaintea domniei mele că l-a înfrăţit bunica lui Drăghici paharnicul pe zestrea ei. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domniea mea boierului domniei mele Drăghici paharnicul din Creţeşti lege dreaptă, 24 de boieri buni, peste acei 12 boieri ai lui Hamza. Astfel, la zi şi la soroc, iar boierul domniei mele Drăghici paharnicul, el a adus pe acei 24 de boieri pe toţi înaintea divanului domniei mele, în Bucureşti; iar vărul său primar, Hamza, iar a umblat cu lucruri necinstite şi cu înşelăciune, cum a fost şi mai înainte cu Dobromir marele ban, de a risipit legea lui Drăghici paharnicul. Şi aşa pâra Hamza pe vărul său primar, Drăghici paharnicul, că nu sunt boierii aceia pe care i-a dat el, ci sunt alţii mincinoşi. Iar întru aceea, domnia mea am schimbat pe acei 24 de boieri, de am dat domnia mea a doua lege şi am schimbat şi răvaşele. Deci, la zi şi la soroc, iar Drăghici paharnicul, el a adus legea deplin, 24 de boieri, înaintea domniei mele, în divan, în scaunul domniei mele, în Târgovişte şi au jurat faţă înaintea domniei mele şi înaintea părintelui Sărafim vlădica, că au fost mai întâi doi fraţi, de asemenea şi acuma, la acele sate şi selişti de pe urma bunicului lor, Neagoe vornicul, dobândite de la preabunul Radul voievod. Iar întru aceea, domnia mea am căutat şi am adeverit împreună cu sfinţia sa vlădica Sărafim şi cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi cu sfânta pravilă şi am aflat domnia mea că aceste mai sus-zise sate, care sunt de pe urma lui Radul voievod, sunt împreună, iar acele trei sate, care sunt mai sus, Breasta şi Căpinteni şi Valea Lungă, iar ele sunt cumpărătură Măriei, bunica lui Drăghici paharnicul de la bătrânul Băsăraba voievod. Iar întru aceea, domnia mea am luat cartea şi răvaşul de jurământ de la Hamza, de 12 (boieri) şi boii şi am vrut domnia mea să-l pun în ţeapă pe malul Jiului, ca mulţi să vadă cu ce dreptate a umblat Hamza. Şi aşa am aflat domnia mea şi aşa am judecat, ca după plecarea domniei mele, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu domn al Ţării Româneşti şi va vedea această judecată a domniei mele şi va vrea să o calce, aceluia să-i calce Dumnezeu legea lui şi să fie blestemat de 318 părinţi, care sunt la Nicheia şi să fie cu Iuda la un loc în veci. Pentru aceasta, am dat domnia mea boierului domniei mele Drăghici paharnicul cu fraţii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie odnele ohabă, de nimeni să nu fie neclintite, după spusa domniei mele. Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir care a fost mare ban şi jupan Mitrea mare vornic şi jupan Lăudat mare logofăt şi Dumitru spătar şi Costandin vistier şi Harvat stolnic şi Stan comis şi Gonţa paharnic şi jupan Stoichiţa mare postelnic. Ispravnic, Mitrea mare vornic. A scris Dan diacul în Târgovişte, de la Adam până la aceasta, luna august, în anul 7088 <1580). t Io Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Arh. St Buc., Doc. istorice, CLIX/1. Orig., perg. (49,5 x 27,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la începutul secolului al XlX-lea. îndoielnic; divanul nu corespunde cu data; scrisul pare a fi din deceniile 2-3 ale secolului al XVII-lea; nu corespunde nici locul de emitere a actului, în august 1580 domnul fiind în Bucureşti. EDIŢII. Trad. Fortunescu, Crefeştii, 75-78; Florescu, Neamul din Creţeşti, 97-100; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 127-132. 552 www.dacoromanica.ro LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE EDIŢII ANTERIOARE 1577 (7086) octombrie 7 (DIR, B, 295) 1577 (7086) decembrie 15 (DIR, B, 302-303) (1578 iulie - 1579 decembrie) şi 1579 (7087) august 3 (DIR, B, 323 şi 409-412) formează unul şi acelaşi document. EDIŢIA NOASTRĂ Nu a intrat în volum, fiind din sec. XVII. Nu a intrat în volum, fiind probabil din 1607. 1579 (7087) august 3 (doc. nr. 239). PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI * c. = comună pah. = paharnic j- = judeţ post = postelnic îngl. = înglobat prob. = probabil lg- = lângă PL ? pentru log. = logofăt Sect. agr. Ilfov = Sectorul agricol Ilfov menţ. = menţiune ş.a. = şi alţii mnc. = municipiu top. = toponimic m-re = mănăstire ' V. = vezi or. = oraş vist = vistier * asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti. () paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi, prin indicaţia „menţ.”, lipsa de contemporaneitate. () paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările. - pauza pusă Ia începutul rândului arată că forma onomasticului este diferită de cea frecventă. (?) semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui - mai ales traduceri vechi şi copii. Cuvântul „probabil” - în cazul numirilor dispărute - a fost folosit atât pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cât şi îndoiala în cazurile de omonimie. Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările s-au făcut în funcţie de împărţirea administrativă actuală, indicându-se, în măsura posibilităţilor, şi împărţirea pe judeţe istorice. Trimiterile sunt făcute Ia numărul documentului. www.dacoromanica.ro INDICE ONOMASTIC A Adâncată (gura Adâncăţei), topic la Izvor 122. Adrianopol v. Odriiu. Alba, cu loc în Clăteşti 268. Alba vinde ogor în Mileşti 174. Albeni, sat pe Gilort (j. Gorj) 216. ♦Albinari, sat ...*Ariceştii Răhtivani, (j. Prahova) parte întărită lui Albină mare spătar, hotare 333. Albină, spătar mare (?), întărit în Albinari 333. Albota, munte, parte întărită lui Stoica 312. Albu, Albul: Albul, clucer mare, frate cu Ivaşco mare vornic, familie, participă la lupta de la Focşani, moare 47; datorează bani 197; danie pt. pomenirea lui 42; menţ. 44, A. Albul cu ogor în Lazul Malului 322. Albu cu parte în Piscul Jgheboaiei 63. Albul din Căpriorul 6. Albul din Cepari vinde ţigan 200. Albul din Clăbucet, cu parte în *Voinigeşti 105. Albul din Frumuşani vinde parte la *Borusul 288. Albul, fiul lui Băncilă din Piteşti, vinde rumân 33. Albul, fiul lui Negrea, stăpân în Purcărei 155. Albul, fratele lui Stoica, menţ. 105. Albul, nepotul lui Dumitru mare sluger, se judecă 33. Albul, tatăl lui Drăgoi ş.a., menţ. 315. Albul, popă, cumpără ocină la Bârcoasa de Jos 288. Albul, postenic, fiul lui Albul mare clucer, familie, menţ. 47. Albul, vătaf, nepotul lui Vlaicu log. din Coteşti, dă mărturie pt. înzestrare 181. Albul vinde părţi în Bărcăneşti 10, 52. Albul vinde selişte la Drăgoteşti 204. Albul vinde selişte la Sorocoveni 120. Aldea vinde ocină în *Bănciuleşti 327. Aldeni, sat (j. Buzău), arături în ~ 50. Alexandru (Alixandru), domn al Ţării Româneşti (1568-1577), fiul lui Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod passim; urcarea pe tron 239; cumpără sat 303; foamete în vremea lui 325; mormântul lui 189. Alexe, grec, martor pt Călineşti 110. Algă, martor pt. Recea 36. Ali-beg, tatăl lui Mehmet-beg, menţ. 205. Amaradia v. Hămărade, râu. Amlaşul şi Făgăraşul, în titulatura domnului Ţării Româneşti 42, 47, 81, 84, 106, 155, 175,189, 224, 258, 260,282, 288. Amza v. Hamza. Anania, fost mitropolit al Ţării Româneşti (1544-1558), cumpără sate şi ţigani, lăsaţi Mitropoliei 323, 330. Anatima, top. la *Bănciuleşti 327. Anca a lui Vâlsan vinde ocina Unghiul lui Balul 279. Anca din Bârzeşti vinde ţarină 20. Anca din Coiani, jupan iţă, se judecă pt. Măceşul, Măceşelul şi Marmurile 199. Anca, fiica lui Nan, vinde parte în Stolniceni 244. Anca, fiica Paraschivei, se judecă pt. Grădiştea 161. Anca, fiica lui Pădure log. cu parte în Obieleşti 185. Anca, jupaniţă, cu parte In Jigoreni 47. Anca, jupaniţă, mama lui Văsiiu log., lasă acestuia partea sa din Rătivoeşti 139. Anca, jupaniţă, nepoata lui Radul Călugărul, familie, cu parte în Fălcoi 282. Anca, mama lui Vlaicu şi Stan, cu părţi în Luciani 187. Anca, mătuşa lui Lupu şi Opreianei, se judecă 85. Anca, sora lui Mihnea vist. 29. Anca, soţia lui Codrea log., lasă moştenire satul Purcăreni 37, 70. Anca, soţia lui Hirizan, mama lui Oprea 132,282. Anca, ţigancă 152. Andonie, arhiereu, menţ. ulterioară 323. 554 www.dacoromanica.ro Andrea din Strejeşti, postelnic, martor 5,95. Andrei cumpără delniţă în Turburea 202. Andrei vinde ocină la Şepăneşti 291. Andrei, popă, cu ceata, întărit în Strehareţ 171. Andreiana, soţia lui Vladul mare pârcălab, cu loc de casă {în Bucureşti) 73. Andreico, aldămăşar la Mihăeşti 314. Andreiu, cu parte în Bărbăteşti 246. Andreiu din Frăţeşti cumpără vii 236. Anghel, popă, fiul popei Padeş, întărit în Valea Măgurei 221. Anghel vinde moşie în Stoeneşti 256. Anghelina,jupani{ă, stăpână în Gomoeşti 159. Anghelina, mama lui Radul 42. Anghilina din Măgureni, fiica Cătălinei, vinde ţigancă 54. Anini, top. la Cucuteni 107. Aninoasa, sat (j. Muşcel, azi Argeş), părţi întărite lui Mogoş ş.a. 61; martori din - 141. Anî{no)şani, sat (j. Dâmboviţa), jurători din - 158. Antonie, întărit cu ocină în Măldăreşti 304. B Babachi, martor în Bucureşti 109, 136. *Babele, sat (j. Ilfov, azi Neajlov, j. Giurgiu) 288. Baciovul, baltă (j. Dolj), întărită m-rii Govora 272. Baciul din Câmpulung întărit cu ţigani 163. Baciul din Şchei, cu parte în Bonţeşti 20. Baciul, întărit cu un ţigan 240. Baciul vinde parte 20. Badea din Baie, cu parte în Poeni 144. Badea din Băleşti cumpără rumân cu bani împrumutaţi 164. Badea din Bircii, tatăl Pârvei 197. Badea din Călineşti, birul lui 226. Badea din Clăşneşti, înfrăţit cu Laţco din Glo-gova pe ocine în Ciucel 211. Badea din Clăteşti, cu moară în hotar la *Cătălui 268. Badea din Comanca vinde ţigan 268. Badea din Coteşti, boier martor 141. Badea din Drăgoeşti, boier jurător 158. Badea din Găvăneşti se judecă pt. ocine în Piscani şi Racoviţa 18. Badea din Mihăeşti, aldămăşar 314. Badea din Racoviţa, tatăl lui Liscu 117. Badea, fiul jupaniţei Anca, vinde parte în Fălcoi 282. Antonie, martor în Bucureşti 73. Apa lui Bucur, pârâu la Voroveni 20. Apa lui Cârstian, pârâu la Voroveni 20. Apostol, gelep, vinde ţigan 278. Argeş, râu, curs vechi 7; mori pe - 155; sate pe -268. Argeş v. Curtea de Argeş, m-re şi oraş. Arcoae, fratele lui Radul, întărit în Jupâneştii de la Gilort 216. Ariceşti, gârlă la Albinari 333. Arsăneşti, în descriere de hotar 333. Athanasie (Atanasie), episcop de Buzău 259; ocine întărite lui şi Episcopiei în Gomoeşti, Groşeneasa ş.a. 11,159, 269; se judecă 128; martor 235; danie şi jurământ făcute înaintea lui 268, 294; scăpat de o năpastă 287. Athos, munte în Grecia; m-ri la Lavra, boieri munteni înscrişi în pomelnicul m-rii 290; Sf. Iile, primeşte obroc în bani 106; Xenofon, se judecă pt sat 53. Avram vinde livezi la Opleşti 253. Avram Giuvele, martor la Recea 36. Badea, fiul lui Vladul Pistruiul, cu parte în *Po-ciovalişte 282. Badea, fratele lui Şerbul, menţ. 64. Badea, logofăt din Pojorăşti, jurător 114. Badea, logofăt, grămătic, scrie acte domneşti 3, 14, 18, 86, 91, 96, 97, 148, 169, 174, 196, 255,279,291. Badea, logofăt, întărit cu ocine în Cerbureni 182. Badea, logofăt, întărit cu ocine în Lindiceşti şi Şinteşti 65. Badea, logofăt, soţul Radei, partea lui în Fălcoi, menţ. 282. Badea, nepotul lui Vlaicu log. din Coteşti, martor 181. Badea, paharnic, întărit cu satul Grădiştea 161. Badea, popă, întărit cu ocină la Piscul Jgheboaiei 63. Badea, soţia lui Udrişte, stăpână în Izvorani 155. Badea, stolnic mare, în divan 1-4,6-9,11-14,16, 18-23,25-33,35,39-41,52,58, ispravnic de act 8. Badea (Balea), tatăl lui Tudor, 279. Badea, ţigan 108. Badea, unchiul lui Oprea sluger, vinde sat 280. Badea, vătaf mare, întărit cu Dobrosloveni, Tăiş-treni şi Ciulniţe 155, 245. Badea vinde ogor în Valea Poieniţei 27. 555 www.dacoromanica.ro Badea vinde moşie în Stoeneşti şi Piscul Văratecilor 256. Badea vinde ocină în ♦Rogoz 237. Badea, vornic mare (eroare) în sfat 319. Badea cel Gros, martor 108. Badea Voroveanul scrie act domnesc în Bucureşti 13. Badiul cumpără părţi în Voroveni 20. Badlul din Blăjăşti, vinde ogor în Mârşa 304. Badiul, frate cu Şărbu, cumpără ocină la *Rogoz 237. Badiul vinde ocină în *Beliveni 282. Baia, sat (j. Gorj) 144. Baico din Bârzeşti, aldămăşar 62. Bălăci v. Bălăci sat Bălăci (Bălăci), cu parte în Lipovul de Jos 125, 252. Balaciul, întărit cu ocină în Berindeşti, Dieşti şi Turbureni, 234. Baldovin din Ani(no)şani, boier jurător 158. Baldovin, pârcălab, tatăl monahiei Sara, stăpân în Goleşti şi Bălteni, mcnţ. 8. Balea din Crăciunănei, se judecă pt. Grădiştea 161. Balea, întărit cu ocină în Fieni 198. Balea, logofăt, scrie acte domneşti 282,308. Balea, nepotul Lupşeneasei şi Stroiasei, se judecă pt. ocine în Blagodeşti şi Comeni 22. Balea, paharnic, tatăl jupaniţei Neacşa 169. Balea, portar, familie 146,206; slugă domnească, întărit cu ocine în Stoeneşti, Dângeşti, Groşani, Sălătrucu ş.a. 21, 206; menţ. 146. Balea (eroare) v. Badea, tatăl lui Tudor. Balica scrie act domnesc în Bucureşti 67. Balomir, ograda lui, în descriere hotar la Călugăreni 276. Balomir, tatăl lui Bucşe, întărit cu ocină la Cer-bariu 25. Balotă, în descriere de hotar la Groşăneasa 11. Balotă, frate cu Manga, întărit cu ocine în Bucşe 45. Balta Albă, baltă la satul Potel (j. Dolj), întărită m-rii Bistriţa 147. Balul v. Unghiul lui Balul vinde loc în Ghimpeni şi se înfrăţeşte 213. Ban (eroare) v. Nan, partea lui în *Muşctcşti 271. Ban, pârcălab din Deleni, martor 93. Ban, stolnic, martor în zapis la Grădişte 95. Ban, via lui la Clăbucet vândută 105. ( Ban, vătaf din Vâlcăneşti, martor la Lipovul 90. Bance vinde ocină în Boteni 59. Bancea, tatăl lui Stan din Lăcusteni 252. Banciul, frate cu Lupu ş.a., întăriţi cu ocine în Bucşe 45. Banciul, martor 228. Banciul, postelnic, martor în Bucureşti 73. Banciul vinde ocină în Muşeteşti 184. Banco (Bancul), frate cu Vlad, cumpără părţi în Ghimpeni şi se înfrăţeşte 213. Banea, partea lui în Mănăileşti şi Bârcoasa de Jos, mcnţ. 228. Banea, partea lui în ♦Voinigcşti, mcnţ. 322. Bangică, tatăl lui Vlad, bunicul lui Filip, străbunic Neguitei B. Barba, fiica lui Barbul vornic, nepoata lui Stănilă vornic, vinde parte în Muşeteşti (Muşeteasca) 114, 168, 184,295. Barbu, Barbul: Barbul al lui Mihnea, din Hurez, martor 90. Barbul, diac mic, scrie act domnesc 264. Barbul din Bărăşti, dă zestre şi lasă moştenire satul Grădiştea 161. Barbul din Dobreşti vinde ţigani 175. Barbul din Lăngeşti, fiul lui Ţalapi, familie, partea lui din Strâmba, menţ. 264, 272. Barbul din Lindiceşti, martor 65. Barbul din Necşeşti scrie act domnesc în Bucureşti 124. Barbul din Valea Măgurei face danie loc în Valea Măgurei pt. pomenire 222. Barbu, fiul Ancăi, strănepot lui Radul Călugărul, vinde parte în Fălcoi 282. Barbul, fiul lui Dragomir vistier, familie, vinde ocină în Potlogi 282. Barbul, fiul lui Oprea Giupa, vinde ţigani 282. Barbul, frate cu Badea, cumpără rumâni 165. Barbul, frate cu Bogdan şi Pătru, înfrăţit la Groşani 26. Barbul, frate cu Văsiiu logofăt din Rătivoeşti, moşteneşte delniţă 139. Barbul, grămătic, scrie act domnesc 272. Barbul, înfrăţit la Purani 1. Barbul, logofăt din Bălşoi, martor 5. Barbu, partea lui în Stelnica 229. Barbu, partea lui în Şofrăceni 194. Barbul, popă, fiul popei Pătru, vinde ocină în Toxobeşti 241. Barbul, popă, soţul Stanei, vinde parte în Co-toruia, Iarcea şi Faţa 66. Barbul, postelnic, fiul lui Dragomir vistier, întărit cu satul ♦Târbăceni 134, 270. Barbul, postelnic, fiul lui Stanciu al Bengăi, familie, în pâră pL Bohani 93, 94; dă danie ocină şi vecini în Obislav m-rii Glavacioc 104,150; - al Bengăi din Comeşti, martor la Lipovul 90; stăpânul satului Giurgiţa 83. Barbul scrie act domnesc I. Barbul, tatăl lui Dumitru 95. 556 www.dacoromanica.ro Barbul, tatăl lui Oprea din Măneşti 76. Barbul, tatăl lui Radul comis 282. Barbul, tatăl Slavicei, cu parte în Bărcăneşti 318. Barbul vinde falce la Sărăcineşti 315. Barbul, vomic, socrul lui Tatul log. 324. Barbul, vornic, tatăl Barbei 114. Barbul diferiţi: se judecă pt hotar 220; pt ocină în Aldeni 50; pt. ocină în Deduleşti 195. Basarab, Băsărab, Băsărabă: Basarab , domn alŢ. Rom. <1602-1611), act de stăpânire „stricat” în timpul lui 23. Radul Ţipoe, cu parte în Plăseni 68. Radul Zgălşor, fratele lui Colţea, cu parte în Vlădeni 179. Ragul, sat (j. Dîmboviţa) 6. Raia vinde parte în Lipovul de Jos 252. Raico, tatăl lui Giurgiu, cu ocină în Şepăneşti 291. Raicoslav din Topolniţa, martor 290. Rast v. Hrastu, sat. ♦Rastăcelul, sat (prob. Răsnicel, lg. Rasnic, j. Dolj) întărit lui Stan logofătul 69. Ratca cumpără loc de stupină la Şepăneşti 291. Rate, tatăl lui Gherghe din Bujorani, menţ. 123. Ratea v. Stoica al lui ~ Ratea, birul lui 65. Răcioasa (Târcioasa), top. la*Voinigeşti 105,322. Răcnea cumpără ogoare în Pârscov 218. Rădăcineşti, sat (j. Vâlcea), ocină întărită lui Neagomir 256. Rădeni, întărit la Găleşoaia 255. Rădiche, fiii lui - vând ocină la Topolniţa 291. Rădilă vinde ţarină în Bonţeşti 20. Rădivoe, cu parte în *Borusul, menţ. 201, 288. Rădoae vinde livadă în *Ciocel 66. Rădocea, stăpân în Priboeni 57. Răducă, întărit cu livadă la Găleşoaia 255. Răducu, cu parte în *Şovârcu, menţ. 332. Răduş vinde răzor în Gurbanul de Sus, menţ. 332. Răduţul vinde moară şi ogor în *Ciocel 211. Răduţul, tatăl lui Oprea, menţ. 321. Răfeiu vinde livadă la Opleşti 253. Răscăiaţi, sat (j. Dâmboviţa) 3. Răsipnici, sat (Răsimnice.j. Ialomiţa) 2,173,184, 271. Răteasa, sat (prob. Răteasca, j. Teleorman) parte întărită lui Dragomir fost mare vornic 292. Răteşti, sat 113. Răteşti, sat (j. Săcuieni, azi j. Buzău) 260. Răteşti, sat (j. Argeş), silişte întărită lui Dragomir 16. Rătezaţi, sat (j. Vrancea), parte cu vie întărită lui Fătul 223. Rătivoeşti, sat (j. Argeş), ocină întărită lui Văsiiu logofătul 139, 141. Rătunda, lac la *Neagra 3. *Răugeni, sat (lg. Aninoasa, j. Muşcel, azi j. Argeş), părţi întărite lui Mogoş ş.a. 61. Răul din Ghindeni, stăpân de rumâni 268. Rău{, fratele lui Laudea, întărit în Popeşti 49. Răzbid, în pricină pt ocină în Clociţi 250. Răzmiriţă logofătul din Târgovişte, jurător 158; scrie acte domneşti 83, 159, 259,260, 270. Râhov, sat (Râfov, j. Prahova) 88, 217, 282. Raia, top. la Ueşti 30. Râm eşti, sat (îtagl. în or. Horezu, j. Vâlcea) 314. Râmna, apă (j. Vrancea) 47. Râmnic, oraş (Râmnicu Vâlcea) 145, 227, 243, 261, 313, 314; Episcopia de - 4, 111, 183, 268, 278, 294. Râpa, stăpână la Frăţeşti 236. Râpa, ţigancă 175. Răpea, ţigan 175. Recea, sat (Izvoru Rece, c. Vaideeni, j. Vâlcea), parte vândută de Radul Bea-Zăce 36. *Redca Iui Dabul, sat (lg. Dăbuleni, j. Dolj), părţi întărite jupaniţelor Calea şi Maria 12, 53, 55. Redei din Sura, martor la Raci 38. ♦Reftea, sat (lg. Hagieşti, c. Poeni, j. Teleorman) parte întărită Sorei 285. Remadiu, pârâu (j. Vâlcea), mori pe ~ 313. Revenic v. Crevenic. Ribicia, top. la Râmnicu Vâlcea 313. Rofie, top. la Berceni 156. Rogoaze, top. la Ueşti 30. ♦Rogoz, sat ' Ş' V/w ţv . -r-rn*.'#! VJ «r>/>W^f,0> t? /^*v rr j #.tC/'+T/ . ■ Jz-h;^,^ ■' ■ f .«.v«j7/ 'rt'4*^rtfţarţ*;.<<*» *.<* r*.** .3 /r VIII - Doc, nr. 257. www.dacoromanica.ro 629 a\ w o m IX- Doc. nr. 328. www.dacoromanica.ro ■J ;■ < ;«• /•]-;. ;4lfc:'■ ; ■- ^ J/>^ vWir<7i .' ‘ a ■ :;V^-; \ £**^\W ' 7'-*vf3ţ ■ ~*r' —y'1 -f ’." .'.VV-1- -V-^r\-Jw ~ '-■■ Hi r«r^A' «/«i^ ' *ţ? * ■**,r**#f®(ti^ iflpp %' nry ■ Tr*jţ'/M' *ClY«*«yţf rt»! ^ , mţ}ţt*y X - Doc. nr, 329. www.dacoromanica.ro 631 CUPRINS Prefaţă.................................................................... V Prescurtări-Bibliografie................................................. VII Rezumatele documentelor................................................... IX Resumes des documents.....................................................XXV Documente.................................................................. 1 Lista documentelor cu date rectificate................................... 553 Prescurtări, semne simbolice, lămuriri................................... 553 Indice onomastic......................................................... 554 Indice de materii........................................................ 612 Fotocopii................................................................ 622 Redactor: NICULINA FLOREA Tehnoredactor: CARMEN ELENA FLOREA Bun de tipar 22.XII. 1995. Coli de tipar 42. Format: 16/70 x 100. C.Z. pentru Biblioteci mari 9(498)(001-12) 9(498.1) «1576-1580» (001-12) C.Z. pentru Bibloteci mici 9(498) Culegere şi tehnoredactare computerizată EDITURA PETRION Tipărit: Semne www.dacoromanica.ro i ' ^ ISBN 973-27-0475*0 ■ 973-27-0474-0 • • i •• \ • '• '• \ • • Ui Va ooo