ACADEMIA
    SOCIALE $ POLITICE A
    SOCIALISTE
    ROMÂNIA
:■:=: $fk'
                               :=H'^r=-^■:■-'-V:^':':;:v ■:.■ g;^                                                        .-.: :'
              .:-\. '. ’.'. iwww.dacorOmaniCa.ro . \ ; ■ ' ■ '
                               R0MAN1AE
                                       1 TARA Ş ROMANEASCA
                                                               Voi. VII
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE
             A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                  SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE
  Documenta
    romaniae
    H ISTORICA
                       COMITETUL DE REDACŢIE
                      acad. ŞTEFAN PASCU, ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, membru corespondent al Academiei, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, IOAN CAPROŞU, AUREL RĂDUŢIU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE
             A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
           INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA«
         b.ţbrr ROMâNească
                     VOLUMUL VII
                 (1571-1575)
                       VOLUM ÎNGRIJIT DE
          ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU şi OLIMPIA DIACONESCU
                                             EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII
                                                                      Bucureşti, 1988
SOCIALISTE ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
                EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA R — 79717, Bucureşti, Calea Victoriei 125
www.dacoromanica.ro
                        PREFAŢĂ
         Volumul al Vll-lea, B. Ţara Românească, din colecţia naţională de izvoare istorice DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, cuprinde documente din perioada 1571—1575, ani de domnie ai lui Alexandru al 11-lea Mircea.
         Documentele cuprind referiri la importante aspecte de istorie social-eco-nomiră, politică şi culturală. înmulţirea dărilor şi creşterea cuantumului lor au făcut ca mulţi ţărani liberi să-şi piardă ocinile şi să intre în rtndul celor depen-denţ i. Ani'itn care blntuiau calamităţi erau şi ani de agravare a situaţiei ţărănimii, ajunsă uneori la disperare. Expresia „a muri de foame“ era în asemenea cazuri literalmente exactă. în documentul nr. 129 din 4 aprilie 1573 citim: „toţi aceşti mai sus-zişi oameni au vîndut şi au închinat toate mai sus-zisele ocini, ei de a lor bunăvoie; unii, la foamete rea, iar alţii şi-au vîndut copiii la turci, iar alţii au murit de foame pe drumuri, încă în zilele răposatului Radul voievod11. Aceeaşi situaţie este amintită şi în documentele nr. 30, 113, 165, 252.
         Alături de foamete, epidemiile — ciuma îndeosebi — şi războaiele sînt flagelurile care rup cadrul solid al familiei şi comunităţii rurale, duc la „spargerea“ satelor, suscitmd reacţii ale stăpînilor de pămînt, interesaţi să nu piardă mina de lucru, atlt de necesară punerii în valoare a domeniului feudal. Măsurile luate de interdicţie a plecărilor de pe moşie şi regimul de muncă impus ţăranilor dependenţi generau nemulţumirile acestora. Domnia, solicitată, intervine în spri-jimul stăpînilor de pămînt, poruncindu-le ţăranilor să „asculteu şi să lucreze ce li se cere. în documentul nr. 185 din 3 septembrie (1574—1577) porunca domnului sună astfel: „voi vecinii din sat de la Urîţi şi voi ţiganii şi voi pos-luşnicii, toţi să ascultaţi şi să lucraţi cum vă va da învăţătură părintele egumen de la sfînta mănăstire“.
         Documentele cuprind ştiri însemnate cu privire la vechiul drept românesc, la regimul proprietăţii. Sînt relativ frecvente menţiunile privind. confiscările de moşii pe seama domniei pentru „hiclenireau faţă de domn a unor boieri şi dăruirile pentru „dreaptă şi credincioasă slujbăîn documentul nr. 33 din 1 iunie 1571 se arată: „Fiindcă a fost acest sat <Bezdina) al lui Standul al Bengăi; astfel, Standul al Bengăi, el l-a pierdut de la domnia mea cu rea hi-clenie, iar Florea postelnic, el l-a dobîndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea11.
         în mai multe cazuri se arată că furturile atrăgeau pedeapsa capitală şi răscumpărarea capului presupunea pierderea întregii averi sau a unei importante părţi din averea făptaşului. în documentul nr. 50 din 11 iulie 1571 se relatează că Maniul şi Stan au închinat ocina lor „banului Barbul cel bătrîn pentru nişte cai, pe care i-au fost furat din grajdul său, de au plătit capetele lor cu ocina lor, cu toată11. Situaţii similare sînt relatate şi în documentele nr. 76, 97, 236.
V
www.dacoromanica.ro
              Daca pedeapsa capitală se aplica In cazul furturilor cu atit mai mult ea era aplicată in infracţiuni mai grave, cum erau omuciderile. Din documentul nr. 9i din 16 aprilie 1572 aflăm că, pentru uciderea unor turci gelepi, şi-au pierdut Cioban şi Mihăilă ocinile lor din Rusineşti în favoarea lui Dobromir mire ban, care „a plătit pe Cioban si pe Mihăilă de la turci cu 1 600 aspri gata de argint, de le-a scos capetele de la furci11.
              Pribegia unor boieri, ca formă a „hiclenieiu, aducea după sine confiscarea moşiei lor pe seama domnului. Cumpărarea de ocine de la pribegi era considerată inffacţiune şi atrăgea pedeapsa capitală. Actul nr. 246 din 29 august 1575 cuprinde informaţia că Oprina a cumpărat partea de ocină din Verneşti a lui Raiul, pribeag tn Ţara Ungurească. închis şi urmlnd să fie sptnzurat din porunca lui Petru^ cel Tinăr, „căci au cumpărat moşie de la pribegi11, Oprina „in vreme ce au văzut că va să piară, s-au indatoritşi au luat de la turci şi de lajiiovi şi de la gelepi aspri cu camătă de ş-au plătit capul de către răposatul Patru voevod, ca să nu piiară“.
              Documentele cuprind date importante cu privire la instituţia „jurătorilor11 şi despre pedepsele aplicate pentru jurăminte strîmbe (doc. nr. 186, 201). Se (ntîlnesc de asemenea ştiri referitoare la tehnica agrară (doc. nr. 36), procedee de extinlere a terenurilor agricole (doc. nr. 196), date privind amenajări şi construcţii care să crească valoarea economică a domeniilor feudale (doc. nr. 143, 143j.JSlnt importante şi informaţiile despre dezvoltarea schimbului, a relaţiilor marfa-bani, circulaţia monetară, meşteşugari, creşterea rolului economic al oraşelor şi al autorităţii organelor orăşeneşti (doc. nr. 22, 26, 39, 58, 65, 75, 109, 122, 194, 231). în rindul orăşenilor, ca şi in conducerea oraşelor se Intîlnesc străini, greci îndeosebi (doc. nr. 100). Sub influenţa orientală piaţa tîrgului este desemnată cu termenul de bazar (doc. nr. 236).
              Aspectele de viaţă politică privesc îndeosebi lupta pentru putere, conflicte intre partide boiereşti, tentative eşuate de răsturnare a domniei (doc. nr. 114, 2^3), participarea cu oaste a lui Alexandru Mircea, alături de fratele său Petru Şchiopul, împotriva domnului Moldovei Ion Vodă cel Cumplit. Documentul nr. 206 din 25 ianuarie 1575 face referire la lupta de la Jilişte, din aprilie 1574, tn care Alexandru Mircea ar fi fost ucis, dacă nu ar fi intervenit, punindu-şi in primejdie viaţa, fraţii Goleşti. Albu clucerul a căzut, de altfel, tn luptă, iar vornicul Ivaşcu a fost rănit. Dăruind mănăstirii Vieroş, unde a fost îngropat Albu clucer, 5 000 de aspri anual din vama domniei de la Rucăr, Alexandru Mircea arăta: „am dăruit domnia mea acest obroc la sfinta mănăstire mai sus-zisă pentru sufletul răposatului dregător al domniei mele, jupan Albul mare clucer, pentru că şi-a pus capul lui pentru capul domniei mele, ctnd m-au lovit moldovenii cu Ion voievod cu înşelăciune la sadul Focşani, ctnd a voit fraiele domniei mele, Io Petru voievod, să intre domn in ţara Moldovei11.
              Documentele cuprinse In acest volum atestă creşterea dependenţei economice şi politice a Ţării Româneşti faţă de Poarta otomană. Aceasta se manifesta prin intrarea ţării In sistemul monetar otoman, introducerea In viaţa economică a unor termeni de origine orientală, pătrunderea In societatea românească, prin cumpărări de bunuri sau căsătorii, a unor supuşi otomani, orientarea In genere a întregii economii spre Istanbul. Domnul ţării se consideră reprezentant al Porţii otomane, actele de infidelitate faţă de el le interpretaşi ca „hiclenie“ faţă de „împărat“ (sultan) (doc. nr. 243).
              Deosebit interes prezintă datele despre civilizaţia materială, ştirile cu privire la costumul domnesc şi boieresc, zestrea data la căsătorie fetelor din Hn-durile boierimii, bijuterii, preţul diferitelor mărfuri şi podoabe.
   m
www.dacoromanica.ro
         Devine evident faptul că tn circulaţia mărfurilor, bunurile de provenienţă sau factură orientală cîştigă In pondere.
         Cercetările de toponimie In general şi de microtoponimie, tn special, ca şi cele de onomastică şi demografie istorică pot beneficia de o evidentă lărgire de orizont din parcurgerea documentelor publicate In acest volum.
         Volumul cuprinde un total de 257 documente, avind 47 documente tn plus faţă de perioada corespunzătoare din volumul IV al colecţiei Documente privind istoria României.
         După forma in care ne-au fost transmise 190 documente sint originale în slavonă, 3 originale tn limba română, 19 copii slave, 45 traduceri.
         Din cele 190 originale în slavonă 111 stnt scrise pe pergament, restul, 79, stnt scrise pe htrtie.
         în marea lor majoritate (241) documentele au ca emitent domnia, 5 stnt zapise, 3 sint date de mitropolit, 2 de judeţ şi ptrgari, 1 dat de egumen, 1 de marele ban, 1 de marele vistier, 1 de marele clucer, 1 dat de Neacşa logofeteasa şi 1 de Maria din Caracal.
         Documentele se păstrează la Arhivele Statului din Bucureşti (234), Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti (7), Muzeul de istorie al R.S.R. (5), Biblioteca Academiei R.S.R.(4), Muzeul judeţean Gorj (2), Muzeul judeţean Dîmboviţa (1), Muzeul Olteniei—Craiova (1), Muzeul de literatură rusă (Casa Puşkin) dm Leningrad (1). După publicaţii stnt date 2 documente.
         Documentele au fost transcrise şi traduse respectindu-se criteriile publicate tn voi. I al seriei B. Ţara Românească. Am fost, ca şi în cazul celorlalte volume publicate ale colecţiei Documenta Romaniae Historicay beneficiari în mare măsură ai muncii celor care au realizat vechea colecţie Documente privind istoria României.
         Volumul se încheie cu un număr de 20 de fotocopii ale unor documente reprezentative pentru scrisul vremii.
www.dacoromanica.ro
                      PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE
Bălan şi-Cernovodeanu, Doc. sl. rom. =
dih, b.                                   =
Doc. şi Insemn&ri rom.                    —
Filitti, Doc. Tlnlaoa.                    =
Florescu şi Pleşa, Doc. arh. pari.        =
Florescu şi Pleşa, Condica Văcăreştilor. = Grecianu, Genealogiile.                   =
Hasdeu, Arh. ist., I.                     =
Hasdeu, Arh. ist.                         =
Hasdeu, Limba română.                     =
Hasdeu, Cuvente.                          =
Introducere.                              =
Ionaşcu, Biserici.                        =
Ionaşcu, Doc. Oltenia.                    =
lonescu-Muscel, Doc. Domneşti.            =
Iorga, Ştiri mărunte.                     =
Ist. României.                            =
Leonăchescu-Năndraşu, Stroeşti.           =
Bălan C. şi P. Cernovodeanu, Documente inedite slavo-române din Ţara Românească din veacurile al XVI-lea şi al XVIII-lea, în „Romanoslavica", XI (1965).
Documente privind istoria României, B. Ţara Românească, veac. XVI, voi. IV, Bucureşti, 1952.
Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea. Text stabilit şi indice de Gheorghe Chivu, Magdalena Georgescu, Magdalena Io-nită. Alexandru Mareş şi Alexandra Roman-Moraru. Introducere de Alexandru Mareş. Bucureşti, 1979.
Filitti, Ioan C., Citeva documente, Bucureşti, 1936.
Florescu, G.D. şi Dan Pleşa, Documente din arhive particulare, în ..Studii şi materiale de istorie medie", V (1962).
Florescu, George D. şi Dan Pleşa, Condica Văcăreştilor, în „Studii", 19 (1966).
Grecianu, Şt. D.. Genealogiile documentate ale fcanUiUor boiereşti, II, Bucureşti, 1914. Hasdeu. B. P., Archiva istorică a României, I, Bucureşti, 1864.
Hasdeu, B. P., Arhiva istorică, în „Columna lui Traian". I (1870), nr. 24, 26, 28, 32, 33, 35, 36, 37, 44, 53, 54.
Hasdeu, B. P.. Limba română vorbită Intre anii 1560—1600, în „Columna lui Traian", VIII (1877). t.I.
Hasdeu. B. P., Cuvente den bătrlni, I, Bucureşti, 1878.
Documente privind istoria României. Introducere, I, Bucureşti, 1956.
Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934.
Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi judelui Olt, în „Arhivele Olteniei", XIV (1985).
lonescu-Muscel, Petre, Documente despre istoria veche şi nouă a comunei Domneşti, în „Revista istorică a comunei Domneşti judeţul Muscel", III-IV (1943).
Iorga. N., Ştiri mărunte de istorie românească* în „Revista istorică", VII (1921).
Istoria României, II, Bucureşti, 1962. Leonăchescu-Năndraşu. N., Stroeşti-Argeş. Documente şi mărturii, I, Bucureşti, 1971.
VIU
www.dacoromanica.ro
Milet ic.
Mircescu şi Popescu, Hrisov inedit.
Năsturel, Doc. juridice.
Nicolaescu, Coresi.
Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. Nicolescu, Familia Golescu.
Odobescu, Delaţiune j. Romanaţi.
Potra, Tezaurul.
„Rev. ist.“
Sacerdoţeanu, Aref.
Soveja şi Nişcov, .4ete de cancelarie.
Şteîulescu, Doc. sl. rom.
Tezaurul arhivelor.
Tocilescu, Doc. ist., II.
Tocilescu, Doc. inedite.
Vasilescu şi Ciucă, Hrisoave munteneşti. Venelin.
= Miletid. L., Dako romtnitea i teahnata sla veanska pismenostl. II. Novi vlaho-bălgarski gramott ot Braşovt, în „Sbornik“, Sofia, IX (1893).
= Mircescu. Ileana şi Mihai Gabriel Popescu, Un hrisov domnesc inedit din secolul al X Vl-lea, In „Scripta Valachica", IV (1973).
= Năsturel, P.V., Patru documente de interes juridic, în „Arhivele Olteniei", XII (1933).
= Nicolaescu, St., Diaconul Coresi şi familia sa, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie". X (1909).
= Nicolăescu-Plopşor, C. S., Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia", V (1924), aug. 22.
= Nicolescu, E., Familia Golescu, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", IV (1902), voi. VIII.
= Odobescu, A. I., Delaţiune despre localităţile semnalate prin anticuitate In judeţul Romanaţi, în „Analele Academiei Române", Desbateri. seria I, tom. X (1877).
== Potra, George, Tezaurul documentar al judeţului Dîmboviţa (1418—1800), < Tîrgovişte >, 1972.
= „Revista istorică", I (1915).
= Sacerdoţeanu, A., ^4re/ — un vechi sat arge-şan, în „Studii şi comunicări. Muzeul din Piteşti", 2 (1969).
= Soveja, M. şi Traian Ionescu-Nişcov, Trei acte de cancelarie domnească inedite din a doua jumătate a sec. al XVI-lea, în „Revista Arhivelor", XLVIII (1971), voi. XXXIII, nr. 4.
= Ştefulescu, Al., Documente slavo-romăne relative la Gorj. 1406—1665, Tîrgu Jiului, 1908.
= Din tezaurul arhivelor, Bucureşti, 1976.
= Tocilescu, Gr. G.. Documente istorice inedite, în „Foaia Societăţii Românismul", II (1871).
= Tocilescu, Gr., Documente inedite privitoare la istoria română, In „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", I (1882), voi. I, fasc. I.
= Vasilescu, Veronica şi Marcel Dumitru Ciucă, Hrisoave munteneşti inedite (1561—1582), în „Revista Arhivelor", LIX (1982), voi.-XLIV, nr. 2.
= Venelin, I., Vlaho-bolgarskiia iii Dako-sla-vianskiia gramoă, St. Peterburg, 1840.
www.dacoromanica.ro
                    REZUMATELE DOCUMENTELOR
  1. 1571 (7079) ianuarie 5, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Şuie mare pircălab şi fratelui său. Badea vătaf sate, rumâni şi ţigani.
  2. (.1671—1574) ianuarie 6. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din girla de la Celei (Cu fotocopie în anexă, pl. I).
  3. (.1571—1572) ianuarie 7. Alexandru Mircea voievod voiniceşte pe Lupu, sluga m-rii Bistriţa, să ia nişte ţigani ai m-rii de la Mihnea din Hurezi (Cu fotocopie în anexă, pl. II).
  4. 1571 (7079) ianuarie 8. Peicul cumpără părţi în Lubnic.
  5. 1571 (7079) ianuarie 9. Alexandru Mircea voievod întăreşte Mitropoliei din Tir-govişte un sălaş de ţigani, dăruit de Radu stolnic.
  6. 1571 (7079) ianuarie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod dăruieşte m-rii Sfîntul • Nicolae <Malamuc> o moară din morile domneşti de la Gherghiţa (Cu fotocopie în
    anexă, pl. III).
  7. <1571—1574) ianuarie 17. Alexandru Mircea voievod judecă pricina dintre Badea şi popa Bădilă din Mălureni, cu nepoţii lor.
  8. 1571 (7079) ianuarie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora părţi în Lipia, Rogoz, Făgăraş şi Hrăbor, în urma unor judecăţi.
  9. (1571) februarie 15, Bucureşti. Neacşa logofeteasa din Drăceşti şi Radu postelnic vînd lui Dobromir mare ban satul Voinigeşti cu vii şi rumâni.
10. 1571 (7079) martie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Gherghina scriitor şi fiilor lui Roşea părţi cu vii în Leurdeni şi Muşeteşti precum şi ţigani, în urma unei judecăţi.
11. 1571 (7079) martie 20, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Zlate vătaf părţi In Timburcşti, Comişani, Cojeşti şi Buora, în urma unor judecăţi.
12. 1571(7079) aprilie 3, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Mărgineni sate cu mori, bălţi, vii şi vinăriciuri.
13. 1571 (7079) aprilie 7. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stanciu postelnic şi jitelniţei sale, Elca. parte cu mori, vii, rumâni şi ţigani în Hulubeşti.
14. 1571 (7079) aprilie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte Mitropoliei satele Băneştii de la Ruia şi Luciani, cu moară.
15. (1571—1574) aprilie 11. Alexandru Mircea voievod întăreşte Voicăi parte <în Mîrşa> şi ţigani.
16. (1571—1574) aprilie 18. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stanciu parte cu vie şi munte In Voinigeşti.
17. 1571(7079) aprilie 20, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Cozia satul Orlea, în urma unor judecăţi cu megieşii.
18. 1571(7079) aprilie 21, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Zbora slugă domnească ş.a. părţi în Bădeni.
19. 1571(7079) aprilie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Badea maro stolnic satul Domneşti, în urma unei judecăţi cu m-rea Argeş.
20. 1571(7079) aprilie 26, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vîlcan ocina Călugăreasca, dăruită de jupaniţa Stanca din Străoşti, pentru slujbă în ţări străine.
21. 1571(7079) mai. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Neagoe ş.a. parte In Zeletin
22. 1571(7079) mai 2. Eftimie mitropolit vinde lui Tatu logofăt din Groşet un ţigan din ţigănia Mitropoliei şi cumpără satul Drăgăneşti.
23. 1571(7079) mai 5. Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica maro postelnic satul Crăpeşti, în urma unor judecăţi.
X
www.dacoromanica.ro
24. (1571—1574} mai 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Dobromir mare ban şi fratelui său, popa Gherghe, mai multe sate cu rumâni, vad de moară în Bucureşti şi loc de casă în Tîrgovişte.
25. 1571(7079) mai 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Albu mare clucer părţi în Vrăneşti. cu vii şi rumâni.
26. 1571(7079) mai 20, <Bucureşti>. Nicula judeţul şi pîrgarii din Bucureşti întăresc m-rii Sfîntul Nicolae <Mihai Vodă> o livadă la Lacul Adine, dăruită de Nicula, fiul lui Armă.
27. 1571(7079) mai 21, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare logofăt şi Albu mare clucer satul Bărcuţa.
28. 1571(7079) mai 22. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupîneselor Calea, Rada şi Ylădaia parte în Vaţa, în urma unor judecăţi.
29. 1571(7079) mai 24. Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Bolintin parte in Burăneşti, in urma unei judecăţi.
30. 1571(7079) mai 24, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Mihăilă ş.a., in urma unei judecăţi, parte in Micşani, cumpărată la vreme de foamete, „cind şi-au vîndut oamenii copiii turcilor".
31. 1571(7079) mai 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Codrea logofăt şi jupaniţei sale. Anca, parte in Purcăreni şi un vad de moară peste care au fost înfrăţiţi de verii lor, Ylaicu, Pătru şi Oancea.
32. <1571—1574> mai 27. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Badea stolnic satul Bădeşti, in urma unei judecăţi.
33. 1571(7079) iunie 1, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod dăruieşte lui Florea postelnic, pentru slujbă credincioasă, satul Bezdina, pierdut cu rea hiclenie de Stanciu al Bengăi.
34. <1571—1574> iunie 5, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bălan şi fraţilor săi parte în Pîrscov, cu stînă, stupină şi moară (Cu fotocopie în anexă, pl. IV).
35. 1571(7079) iunie 5. Alexandru Mircea voievod voiniceşte pe Mircea din Moceşti să-şi Împartă averea între fiii săi.
36. 1571(7079) iunie 7. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Vlad ş.a. parte In Poeni.
37. 1571(7079) iunie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Manea ş.a. părţi în Groşeneasca, Roşia Vladului şi Obidiţi.
38. 1571(7079) iunie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stan ş.a. parte in Groşani.
39. 1571(7079) iunie 14, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Pătru postelnic şi jupaniţei sale, Dumitra, satul Uliţa cu mori, în urma unei judecăţi cu orăşenii din Rimnic.
40. 1571(7079) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte Dobrei parte în Bărcăneşti, dăruită ei şi bărbatului ei, Ştefan, de doamna Ruxanda, la nuntă.
41. 1571 (7079) iunie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oprea din Rătivoeşti părţi în Şuiei, Voiceşti, Pleşeşti ş.a., In urma unei judecăţi pentru o duşegu-bină.
42. 1571(7079) iunie 18. Răvaş domnesc de boieri hotărnici daţi lui Dan şi Maniu din Turceni (Cu fotocopie în anexă, pl- V).
43. 1571(7079) iunie 19, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Tihu parte în Pîrscov. cu loc de stînă şi de stupină-
44. 1571(7079) iunie 20. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Radu, Oprea şi Stan părţi în Păuşeşti, şi Prundeni, în urma unor judecăţi.
45. <1571—1574> iunie 23. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Glavacioc partea lui Hamza banul din Obislav, în urma unei judecăţi.
46. 1571(7079) iunie 26, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte înfrăţirea dintre Codrea logofăt şi jupaniţa sa. Anca. peste ocinele şi ţiganii lor.
47. <1571—1574> iulie 6, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Miclea şi Neagăi părţi în Mâniaci, în urma unei judecăţi.
48. 1571 (7079) iulie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bratu ş.a. parte în Comăneşti. în urma unei judecăţi.
49. 1571 (7079) iulie 10. Alexandru Mircea voievod dăruieşte slugilor domneşti Vuia ş.a. satul Bohanul, pentru slujbă.
50. 1571 (7079) iulie 11. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Zaharia cu ceata sa ş.a. parte în Turceni, în urma unor judecăţi.
51. 1571 (7079) iulie 17, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Snagov parte din satul Cîrcimari, în urma unei judecăţi.
52. 1571 (7079) iulie 17, Bucureşti. Alexandru Mircea vo ievod întăreşte înfrăţirea dintre Stoian şi Ogurlu, peste părţi în Pîrscoveni.
www.dacoromanica.ro
XI
53.  1571 (7079) iulie 18, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Mihăilă ş.a. parte In Poiana Aldei.
54.  1571 (7079) iulie 21, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Cîrstea, Bran şi Badea părţi în Devesel şi Comanca.
55.  1571 (7079) august 3, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica Bobotea ş.a. părţi în Comăniţa şi Ciuriceşti.
56.  1571 (7079) august 4, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ratea parte în Vulpeşti, în urma unei judecăţi.
57.  1571 (7079) august 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Cozia satul Troeneşti, în urma unor judecăţi.
58.  1571 (7079) august 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oprea slugă domnească şi fratelui său, Stanciu, părţi In Frasinul şi Filiaşi, cu rumâni şi ţigani.
59.  1571 (7079) august 26, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Mircea parte în Bezdead, in urma unei judecăţi.
60.  1571 (7079) august 27, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Udrişte postelnic satele Cerneţul, Medvejdea, Malovăţ ş.a. cu tot venitul boieresc.
61.  1571 (7079) august 29, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte Gherghinei părţi în Băbeni şi Cîrcimari cu vii şi rumâni, în urma unei judecăţi.
62.  <1571 septembrie 1—1572 august 31) 7080, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Boanta părţi în Boanta, Bonteni, Groşani şi Ustav.
63.  (.1571 septembrie 1—1572 august 31) 7080. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Berivoe şi cetei sale o ocină <la Fieni>.
64.  (1571 septembrie 1—1572 august 31) 7080, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Mîrţcan ş.a. parte în Bulineşti.
65.  (1571 septembrie 1—1572 august 31) 7080, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Proica ş.a. părţi în Băneşti şi Borduşani.
66.  1571 (7080) septembrie 4, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte Ancăi şi socrului său, Mirean, părţi cu rumâni în Boteni pe Argeşel.
67.  1571 (7080) septembrie 6, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica stolnic şi jupaniţei sale, Stanca, parte cu rumâni In Finta, precum şi ţigani.
68.  1571 (7080) septembrie 6, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora părţi In Drăghiceni, Bonteni, Soare ş.a.                                             . .
69.  1571 (7080) septembrie 8, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Stanca şi ginerelui său, Stoian, în urma unei judecăţi, rumâni cu delniţe în Sturzeni, daţi de Oprea pentru că l-au scos de la închisoare pentru o datorie.
70.  1571 (7080) septembrie 30. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare logofăt şi Albu mare clucer satul Crăceni, în urma unei judecăţi.
71.  1571 (7080) octombrie 11, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare logofăt şi Albu mare clucer parte cu vie şi vinărici In Viţicheşti.
72.  1571 (7080) noiembrie 22, Tîrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Balea slugă domnească şi fraţilor săi părţi In Lazuri, în urma unei judecăţi.
73.  1571 (7080) decembrie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Gheorghe clucer şi nepotului său, Marco, parte In Văcăreşti, In urma unor judecăţi.
74.  (1571—1573) decembrie 8. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Nancu părţi cu vie în Blăjani.
75.  1571 (7080) decembrie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Dumitru mare vistier ş.a. părţi cu vie şi vinărici în Cepturile, în urma unei judecăţi cu un rumân care cumpărase fără ştirea lor.
76.  1571 (7080) decembrie 29. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Coşuna satul Smîrdeşteţul, dăruit de Stepan fost mare clucer şi de Dobra.
77.  1572 (7080) ianuarie5. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Drăgoiu negustor parta în Borceşti.
78.  1572 (7080) ianuarie 5, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Sin slugi domnească părţi în Nănişori.
79.  1572 (7080) ianuarie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Govora satul Ioneşti, în urma unei judecăţi.
80.  1572 (7080) ianuarie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Govora părţi în Medvejde şi Malovăţ cu rumâni şi tot venitul boieresc, dania lui Radu logofăt şi Vlad comis.
81.  1572 (7080) ianuarie 12. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Lupşe părţi cu via în Bujorani.
XII
www.dacoromanica.ro
82.  1572 (7080) ianuarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Neaoşa din Drăgoeşti satele Cemeţi şi Cîmpul Iui Balotă.
83.  1572 (7080) ianuarie 19. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Sfîntul Nicolae <Malamuc> de lîngă Gherghiţa un vad de moară la Albeşti, în urma unei judecăţi.
84.  1572 (7080) ianuarie 19. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Radu ş.a. parte cu rumâni în Berivoeşti.
€5. 1572 (7080) ianuarie 22. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Batea ş.a. parte în Lazuri, in urma unei judecăţi.
86.  1572 (7080) ianuarie 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Radu ş.a. parte cu rumâni în Berivoeşti.
87.  1572 (7080) ianUarie 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu logofăt şi fratelui său, Mihnea, satul Năpîrteni, in urma unei judecăţi.
88.  1572 (7080) ianuarie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Drago-mir mare vornic satul Clejani.
89.  1572 (7080) martie 13. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Apostol ban satele de zestre ale jupaniţei Despina, sora lui Stepan logofăt, socrul banului, in urma unor judecăţi.
90.  1572 (7080) aprilie 5, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Istratie călugăr un Ioc în pădurea Bărcăneştilor.
91.  1572 (7080) aprilie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare logofăt şi Albu mare clucer seliştea Bistriţa şi părţi din balta Bistreţ şi poiana Urlţi, vîndute mai dinainte vreme de Marga din Caracal ca să-şi scoată fiii de la turci (Cu fotocopie în anexă, pl. VI).
92.  1572 (7080) aprilie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod dăruieşte Episcopiei din Buzău vii în jurul Episcopiei şi ogoare în cîmpul oraşului.
93.  1572 (7080) aprilie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stroe vătaf părţi în Svinteşti şi Borîla, precum şi ţigani.
94.  1572 (7080) aprilie 16. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Dobromir mare ban părţi în Rusineşti pe Olteţ, date de Cioban şi Mihăilă ca să-şi răscumpere capetele.
95.  1572 (7080) aprilie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Maria părţi în Pietroşani, Negoeşti şi Băteşti, în urma unei judecăţi.
96.  1572 (7080) aprilie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stănislav ş.a. parte cu pădure în Popeşti.
97.  1572 (7080) aprilie 26, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte fiilor lui Stan-ciu parte în Turceni, in urma unor judecăţi.
98.  1572 (7080) mai 3, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Pîrvu logofăt satele Comani, Suharul şi Nicuia, cu bălţi şi ţigani.
99.  1572 (7080) mai 5, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oancea slugă domnească din Mihăeşti ş.a. un sălaş de ţigani, in urma unei judecăţi.
100.  1572 (7080) mai 6 <Bucureşti>. Nicuia judeţul şi 12 pîrgari din Bucureşti întăresc lui Cuciuc Grecul un loc de casă.
101.  1572 (7080) mai 12. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Diicul logofăt părţi în Cîrstieneşti şi Văleni, o vie la Rădăcineşti şi părţi de moară.
102.  1572 (7080) mai 17. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlad şi Macrea parte in Mihoveni, precum şi înfrăţirea cu nepoţii lor, Drăghici şi Cîrstea, peste părţi In Mihoveni şi Prădăliceşti.
103.  1572 (7080) mai 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Vîlcu şi fiilor săi părţi în Cîineştii de pe Otăsău.
104.  1572 (7080) iunie 7, Tlrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Potelul şi Balta Albă. în urma unei judecăţi.
105.  1572 (7080) iunie 30, Tlrşovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Batea slugă domnească parte în Ruşi.
106.  1572 (7080) iulie 4. Răvaş de starea moşiilor Iui Stanislav din Poiana: Podul Iui Dragomir, Protopopul şi Hristoasa.
107.  1572 (7080) iulie 4, Tlrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Radu şi fiilor săi parte cu vii, livezi şi curături în Săteni.
108.  1572 (8080) iulie 6, Tlrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte Iui Stroe părţi cu grădini, pădure şi munte în Bădeni.
109.  1572 (7080) iulie 8, Tlrgovişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Voico părţi în Bogăteşti şi Nămăeşti.
110.  1572 (7080) iulie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Balea părţi în Scurteşti, în urma unei judecăţi.
111.  1572 (7080) iulie 13, Tlrgovişte. Alexandru Mircea voevod întăreşte fiilor Tătulesei din Cimpulung un rumân cu delniţă in Ştefăneştii de Podgorie şi vii cu vinăriciuri şi perperi.
www.dacoromanica.ro
XIII
112.  1572 (7080) iulie 15, Ttrgooişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Urs ş.a. părţi în Yoroveni şi Bîrzeşti.
113.  1572 (7080) iulie 23, Ttrgooişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Coresi al doilea logofăt partea lui Ştefan din Bărcăneşti, vindută de femeia lui, Dobra „cînd a sărăcit".
114.  1572 (7080) iulie 28. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Lupu vătaf şi Pîrvu grămătic satul Nicuia şi ţigani, pierduţi de fiul lui Cherbeleţ, pentru că a fugit peste munte cu bani domneşti.
115.  0572 septembrie 1—1573 august 31> 7081. Martin cel bătrîn din Piteşti dăruieşte m-rii Argeş o livadă.
116.  0572 septembrie 1—1573 august 31> 7081, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Yieroş satul Bezdead, dăruit de Şerban postelnic.
117.  0572 septembrie 1—1573 august 31> 7081. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bozian şi fiului său parte în Bărbuleşti.
118.  1572 (7081) septembrie 11, Ttrgooişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte fiilor lui Nenciu şi fiilor lui Mircea parte în Albeşti, în urma unor judecăţi.
119.  1572 (7081) septembrie 20, Ttrgooişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bercea şi fiicelor lui Tatu părţi în Stăneşti (Cu fotocopie în anexă, pl. VII).
120.  1572 (7081) sepumbrie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Lăudat logofăt satul Bircii cu mori, branişte şi munţii Iazerul şi Gaura, ocina Ruda şi o vie la Vrăneşti.
121.  1572 (7081) octombrie 9, Ttrgooişte. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco
                                    mare logofăt şi lui Albu mare clucer satul Urîţi şi jumătate din balta Bistreţul.
122.  1572 (7081) octombrie 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte'lui Stan şi cetei sale părţi in Sărăcineşti şi Olăneşti.
123.  1572 (7081) decembrie 1, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Micu vornic părţi în Scurteştii lui Stoe.
124.  1572 (7081) decembrie 3, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte fiilor Tă-tulesei din Cîmpulung un rumân cu delniţă în Ştefăneştii de Podgorie şi vii cu vină-riciurişi peiperi.
125.  1573 (7081) ianuarie 7. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oprea vătaf şi fratelui său, Stanciu, părţi în Filiaşi şi Frasinul, precum şi ţigani.
126.  1573 (7081) ianuarie 17, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivan mare medelnicer jumătate din satul Pirvuleşti, cu rumâni (Cu fotocopie in anexă, pl. VIII).
127.  1573 (7081) ianuarie 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Gla-vacioc parte în Topoloveni cu români, vii şi vinăriciuri, după schimb cu m-rea Nucet.
128.  1573 (7081) martie 11. Fătul cel bătrîn din Blagodeşti înfrăţeşte peste averea lui pe ginerele său, Drăguşin şi pe fiica sa, Stana.
129.  1573 (7081) aprilie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte, în urma unei judecăţi, lui Drăghici ban şi Udrişte postelnic părţi in Băleşti şi Stoichiţa, vindute la vreme de foamete.
130.  1573 (7081) aprilie 28. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stepan fost mare clucer parte în satul Sulari.
131.  1573 (7081) mai 2, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bogdan şi fratelui său, Radu, părţi în Groşani şi Masloşi, peste care ei s-au înfrăţit (Cu fotocopie în anexă, pl. IX).
132.  1573 (7081) mai 9. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Calea satul Piscu, în urma unei judecăţi cu Moşu şi ceata lui, pentru o fîntînă.
133.  1573 (7081) mai 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Cîrstian postelnic satul Cosainul, în urma unor judecăţi cu m-rea Menedic.
134.  1573 (7081) mai 11, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Dragomir ş.a. părţi în Stejar, Băneşti şi Cricov.
135.  1573 (7081) mai 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora satul Seliştioara, cumpărat de la fiicele lui Staico vornic.
136.  1573 (7081) mai 14, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte Capiei mare pos-telniceasă părţi în Goleşti, Slănic, Mărăcineni şi Viţicheşti cu rumâni, vii şi mori, precum şi ţigani.
137.  1573 (7081) mai 16, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Codrea logofăt şi jupaniţei sale. Anca, părţile lor din Bratia şi Purcăreni cu mori şi ţigani, peste care ei s-au înfrăţit.
138.  1573 (7081) mai 16, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Neagoe ş.a. parte în Inoteşti.
139.  1573 (7081) mai 22. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Patea ş.a. parte tn Robăneşti.
xiy
www.dacoromanica.ro
140.  1573 (7081) mai 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Dan părţi In Poenari, în urma unor judecăţi.
141.  1573 (7081) mai 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare logofăt şi lui Albu mare clucer parte din satul Vlădimireşti, luată în schimb de la Dobromir fost mare ban pentru satul Bercuţa.
142.  1573 (7081) iunie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui IVan parte în Stănceşti.
143.  1573 (7081) iunie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stan, Neaoşei .şi Voicăi părţi în Cuciu cu grădină cu pomi şi vad de dîrstă.
144.  1573 (7081) iunie 25. Jupîneasa Maria din Caracal şi fiii săi dăruiesc lui Stepan fost mare clucer parte în Perişor, pentru slujbă în ţări străine.
145.  1573 (7081) iulie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte jupaniţei Stanca şi lui Radu, fiul lui Socol, parte în Boldeşti, peste care au fost înfrăţiţi de jupaniţa Maria.
146.  1573 (7081) iulie 28. Dobromir mare ban întăreşte Paei dîn Clinic părţi în Ermo-neşti şi Sohodol.
147.  1573 (7081) iulie 31, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Cotmeana satul Brătivoeşti, părţi în Yoiceşti şi Cacaleţi, cu mori şi ţigani.
148.  1573 (7081) august 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Harvat mare portar satul Tîmbureşti cu rumâni, în urma unor judecăţi cu m-rea Dealu.
149.  1573 (7081) au/şust 20. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora părţi în Drăghiceni, Lihăceni, Bonteni ş.a.
150.  1573 (7082) septembrie 1. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Dumitru parte în Rogozeşti.
151.  1573 (7082) septembrie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Crăciun şi Stanciu părţi în Comăneşti.
152.  1573 (7082) septembrie 15. Anania mitropolit lasă părţi din Săcuiani şi Sîrbi cu rumâni şi ţigani, Mitropoliei.
153.  1573 (7082) septembrie 20. Alexandru Mircea voievod întăreşte Mitropoliei satele Săcuiani şi Sîrbi cu rumâni şi ţigani, dania mitropolitului Anania.
154.  1573 (7082) octombrie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Barbu şi fraţilor săi partea lui Dumitru Leprosul din Groşani, în urma unei judecăţi (Cu fotocopie în anexă, pl. X).
155.  1573 (7082) octombrie 23. Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Dra-gomir mare vornic parte In Borusu cu rumâni şi vaduri de moară, peste care a
    . fost înfrăţit de Puiu ş.a.
156.  1573 (7082) noiembrie 20. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora parte în Pătîrlage, în urma unor judecăţi.
157.  1573 (7082) decembrie 20, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stroe vătaf părţi în Borîla şi Mirileşti.
158.  1573 (7082) decembrie 21. Evtimie, egumenul m-rii Bistriţa, arată ce cheltuială s-a făcut pentru săparea iazului de la moara din Băbeni.
159.  1574 (7082) ianuarie 4. Eftimie mitropolit întăreşte m-rii Coşuna satele Cornăţelul, Bucovăţul şi Săcuiul precum şi ţigani, vite şi scule de argint.
160.  1574 (7082) ianuarie 4. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Glavacioc vină-riciul de la Topoloveni, dăruit de Radu Paşadia mare postelnic (Cu fotocopie în anexă, pl. XI).
161.  1574 (7082) ianuarie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Neagoe
        şi Dobrotă delniţe în Bărbuleţu şi Pietrari.
162.  1574 (7082) ianuarie 5. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţiei Calea parte în Şuiei, dată de Oprea pentru o duşegubină.
163.  1574 (7082) ianuarie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Rusco portar seliştea Grădiştea, dăruită de Stepan fost mare clucer.
164.  1574 (7082) ianuarie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu logofăt şi fratelui său, Mihnea postelnic, satul Năpîrteni, în urma unei judecăţi.
165.  1574 (7082) ianuarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Barbu , şi Stroe postelnici parte în Dăduleşti, în urma unei judecăţi.
166.  1574 (7082) ianuarie 14. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Stana, ju-
        paniţei Stanca şi nepoatei acesteia, Stana, partea Mănească din Geamăna, în urma unor judecăţi.
167.  1574 (7082) ianuarie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Mocşa pîrcălab din Rîmnic un sat din jud. Dolj.
168.  <1574 (7082)) ianuarie 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu logofăt şi fratelui său, Mihnea, satul Năpîrteni cu seliştele Măceşani şi Boziani şi muntele Iazeru, în urma unor judecăţi.
www.dacoromanica.ro
XV-
169.  1574 (7082) ianuarie 24, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte înfrăţirea dintre Neagu şi fiul său vitreg, Stanciu, peste parte In Bărcăneşti.
170.  1574 (7082) februarie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte unor cete satul Muereasca, In urma unei judecăţi.
171.  1574 (7082) februarie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Codrea logofăt şi jupaniţei sale, Anca, jumătate din satul Purcăreni, In urma unor judecăţi.
172.  1574 (7082) aprilie 12, Btmnicu Sărat. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Qlavacioc parte în Călineşti, dăruită de Harvat mare portar (Cu fotocopie în anexă, pl. XII).
173.  1574 (7082) mai 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu slugă domnească parte cu vie In Tămăşeşti.
174.  1574 (7082) mai 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Cazan ogoare In Ciorăşti şi Dăeşti.
175.  1574 (7082) iunie 8. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stroe ş.a. parte In
      Poeni.                                                   _           ,  . . _ ,
176.  1574 (7082) iunie 20. Stepan mare clucer dăruieşte m-rii Coşuna loc de vie în Smîr-doştoţ
177.  1574 (7082) iunie 20, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Tatu logofăt
      şi jupaniţei sale, Maria, satele Pietroşani, Negoeşti şi Bătieşti, precum şi ţigani, în urma unei judecăţi-                                                  _      ,
178.  1574 (7082) iulie 1, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Drăghici ban şi Udrişte ban satul Cricoveni, în urma unei judecăţi-
179.  1574 (7082) iulie 6, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Staico postelnic şi fratelui său. Barbu, parte în Popeşti, în urma unei judecăţi-           .
180.  1574 (7082) august 7, Bucureşti. Alexandrji Mircea voievod întăreşte lui Drăghici
      ban şi jupaniţei sale, Vlădaia, satele lor cu bălţi, mori, vii şi ţigani, peste care ei s-au înfrăţit.                                                            , . T
181.  1574 (7083) septembrie, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivan mare meldelnicer şi jupaniţei sale, Maria, parte în Pîrvuleşti şi ţigani.
182.  <1574 septembrie—1576 noiembrie>. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Coşuna satul Săcuiul. dăruit de jupanita Stanca din Bratovoeşti.
183.  <1574 septembrie—1576 noiembrie>. <Alexandru Mircea) voievod întăreşte fiilor lui
      Şerbu parte în Viezuri.                                              , .      . , .
184.  <1574 septembrie 1—1575 august 31) 7083. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui
      Oprea postelnic părţi în Drăgăşani şi Momoteşti, peste care a fost înfrăţit de jupanita sa, Vlădaia.                                                    .
185.  <1574—1577> septembrie 3. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-m Vieroş satul Urîţi cu rumâni şi baltă, dania lui Radu clucer şi a fiilor săi, Ivaşco şi Albu.
186.  (1574) septembrie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Carapcea ş.a. parte In Trestenicu de Sus, In urma unei -judecăţi-
187.  (1574—1577) septembrie 5. Alexandru Mircea voievod voiniceşte m-rea Tismana să tină jumătate din balta Bistreţul (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII).
188.  (1574—1576) octombrie 6, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora părţi In Marotin şi PIrscu, In urma unei judecăţi-
189.  (1574 (7083)) octombrie 6, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Călin
      şi Vlad parte în Mihoveni, în urma unei judecăţi-                                .
190.  1574 (7083) octombrie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Voico armaş şi jupaniţei sale, Neacşa, parte în Muşcel, în uuma unei judecăţi-
191.  (1574) octombrie 13. Alexandru Mircea voievod întăreşte jupaniţei Calea din Brînco-veni satul Piscu, în urma unei judecăţi.
192.  1574 (7083) noiembrie 2. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu clucer şi surorii sale, Chera, satul Ţigăneşti, în urma unor judecăţi.
193.  (1574—1576) noiembrie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Şerbu şi Dumitru slugi domneşti parte în Giurmăneşti, In urma unei judecăţi.
194.  1574 (7083) decembrie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oprea ban din Drăgăşani parte în Momoteşti. precum şi ţigani.
195.  (1575—1576) ianuarie, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Oprea şi fiicei sale, Sora, părţi în Floreşti (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV).
196.  1575 (7083) ianuarie, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora părţi în Tătărăi cu pădure săpată şi arsă-
197.  1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Harvat mare portar vii în Călineşti.
■W 98. 1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Plop vătaf din Dobrun nişte ţigani.
XVI
www.dacoromanica.ro
199. 1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte mai multora părţi In Pleniţa.
200. 1575 (7083) ianuarie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Dobre, popii Dumitru ş.a. părţi in Poenari.
201. 1575 (7083) ianuarie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Lai, cetaşilor lui ş.a. satele Şoptani, Mălureni ş.a., in urma unor judecăţi.
202. 1575 (7083) ianuarie 15, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte m-rii Vieroş un vad de moară şi vie la Goleşti, precum şi un rumân.
203. 1575 (7083) ianuarie 17, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Şteful ş.a. părţi in Cirstieneşti şi Poenari, in urma unor judecăţi.
204. <1575—1576) ianuarie 19. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Pirvu, nepotul lui Cherbeleţ, jumătate din satul Comani cu rumâni iar cealaltă jumătate m-rii Tis-mana.
205. 1575 (7083) ianuarie 19, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Berivoe logofăt nişte ţigani.
206. 1575 (7083) ianuarie 25, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod dăruieşte m-rii Vieroş un obroc anual de 5 000 aspri din vama de la Rucăr, pentru pomenirea lui Albu mare clucer care a pierit, apărlnd pe domn in lupta de la Focşani cu Ioan voievod al Moldovei.
207. 1575 (7083) ianuarie 26, Bucureşti. Alexandru Mirfiea voievod Întăreşte lui Manea slugă domnească parte In Bălboşani, dăruită de Neacşa logofeteasa din Drăgoeşti
     şi fiii ei, pentru slujbă in ţări străine.
208. 1575 (7083) ianuarie 27, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte fiicelor lui Stoica şi fiilor lor mai multe sate cu mori, vii şi grădini, in urma unor judecăţi.
209. 1575 (7083) ianuarie 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Necula logofăt şi nepotului său, Necula grămătic, părţi in Racoviţa şi ţigani, in urma unor judecăţi.
210. 1575 (7083) februarie 3. Alexandru Mircea voievod Întăreşte popii Gherghe părţi In Curte, Slmbotin, Corbi ş.a. cu livezi, vaduri de mori şi vii.
211. 1575 (7083) februarie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Radu postelnic şi fraţilor săi, Preda şi Stroe, satul Crucea, după pricină de rumânire.
212. (1575—1576> februarie 18, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Mogoş şi fiicelor sale parte in Stăneşti iar lui Brătilă logofăt parte in Româneşti.
213. <1575—1577) martie 2. Alexandru Mircea voievod voiniceşte m-rea Vieroş să stăpl-nească o casă cu moară şi vie in Piteşti, dăruite de Stoica.
214. 1575 (7083) martie 2, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Dobromir mare ban jumătate din satul Izlaz.
215. (.1575—1577) aprilie 4. Alexandru Mircea voievod porunceşte lui Barbu postelnic, fiul lui Benga din Sirbi, să nu mai pescuiască In balta Bistreţ, care este a m-rii Tis-mana (Cu fotocopie in anexă, pl. XV).
216. 1575 (7083) aprilie 5. Mitrea mare vistier şi jitelniţa lui, Neaga, dăruiesc Episcopiei de Buzău patru vecini din Polaţi (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI).
217. 1575 (7083) aprilie 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Milea parte in Bieleşti.
218. <1575—1576) aprilie 19, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Stoica Tătarul şi fiului său ocina Blohomi, In urma unei judecăţi.
219. 1575 (7083) aprilie 22. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Staico postelnic satul Bucov cu mori, vii şi venitul boieresc.
220. <1575—1577) mai 21. Alexandru Mircea voievod porunceşte lui Ioan mare vătaf ca, Împreună cu „tot poporul"' său, să taie plaiul de la Arsuri, partea m-rii Tismana, şi să Închidă nişte cărări şi treceri.
221. 1575 (7083) mai 24. Alexandru Mircea voievod Întăreşte mai multora parte In Coşco-dia (Cu fotocopie in anexă, pl. XVII).
222. (1575—1677) mai 28. Alexandru Mircea voievod judecă pricina dintre Radu din Berivoeşti şi ceata sa cu Drăguş şi ceata sa, pentru o ocină.
223. 1575 (7083) mai 28, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Cernat părţi cu mori In Bărcăneşti.
224. (1575—1577) mai 29. Alexandru Mircea voievod voiniceşte pe Chirca comis să ţină partea jupaniţei Neacşa din satul Futeştii de pe Mostişte.
225. 1575 (7083) iunie 5. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Radu Buzescu şi fraţilor săi, Preda şi Stroe, satul Crucea, In urma unei judecăţi.
226. (1575—1577) iunie 8. Alexandru Mircea voievod voiniceşte pe Neagoe vătaf să ţină ocina lui Stan din Copăcel plnă ce li va plăti o datorie.
227. 1575 (7083) iunie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod Întăreşte lui Neag slugă domnească ş.a. părţi cu vii şi vad de moară în Scărişoara.
www.dacoromanica.ro
XVII
228.  1575 (7083) iunie 8. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica părţi în Frăsinet şi Studina iar popii Radu parte in Sturzeşti.
229.  1575 (7083) iunie 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte înfrăţirea dintre fiii lui Vlad peste părţi în Studina Sturzei şi Grămătici.
230.  (.1575—1576} iunie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Vlaicu clucer şi surorii sale, Chera, satul Ţigăneşti, in urma unor judecăţi.
231.  1575 (7083) iunie 15. Marcu din Juguri zălogeşte partea sa la Dragomir logofăt din Rumâneşti, pentru o datorie.
232.  (1575—1576} iunie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Coresi logofăt sate cu mori. vii, vinăriciuri. rumâni, precum şi ţigani.
233.  1575 (7083) iulie 1, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Coşuna vii în Smîrdeşteţ.
234.  1575 (7083) iulie 2, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Tudor slugă domnească ş.a. părţi în Dobroeştii de Sus şi în Creaţa de Sus.
235.  1575 (7083) iulie 7, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Văsiiu rumâni cu delniţe în Rătivoeşti precum şi ţigani.
236.  1575 (7083) iulie 9, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Gherghe parte în Negrească, vîndută de Dragomira ca să plătească capul fiului său.
237.  1575 (7083) iulie 10, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Şuica pîr-călab părţi în Tigveni.
238.  1575 (7083) august 8, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica părţi în Posobeşti.
239.  1575 (7083) august 11, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Dumitru şi fratelui său, Neagu, părţi în Rogozeşti, în urma unor judecăţi.
240.  1575 (7083) august 11. Alexandru Mircea voievod întăreşte întocmirea lui Harvat mare portar prin care lasă averea fiilor şi fiicelor sale.
241.  1575 (7083) august 12, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoica mare postelnic părţi cu rumâni în Maxin, Berindeşti şi Udreni.
242.  1575 (7083) august 20, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Căpăţtnă ş.a. parte în Lipovul de Jos, în urma unei judecăţi.
243.  1575 (7083) august 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Ivaşco mare vornic Grindurile cu toate seliştele şi bălţile.
244.  (1575—1576} august 26. Alexandru Mircea voievod voiniceşte m-rea Argeş să stă-pînească o ocină care este mai jos de Piteşti.
245.  1575 (7083) august 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte m-rii Coşuna satul Cornăţelul, dania lui Stepan fost mare clucer.
246.  1575 (7083) august 29, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte fostului episcop de Buzău, Ilarion şi fratelui său, Ivan, parte în Verneşti, în urma unor judecăţi.
247.  (1575 septembrie 1—1576 august 31} 7084. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Bunea şi fraţilor săi parte in Căldăruşa iar lui Bîlcă parte cu vie în Zărneşti.
248.  (1575 septembrie 1—1576 august 31} 7084, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Cîrstilă slugă domnească parte în Murgeni.
249.  (1575 septembrie 1—1576 august 31} 7084. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Radu părţi cu moară şi livezi la Blagodeşti.
250.  (1575} septembrie 1. Alexandru Mircea voievod voiniceşte pe Detco clucer să strîngă cărţile moşiei Verneşti de la fiii Oprinei. Mahomet turcul ş.a.
251.  1575 (7084) septembrie 1. Alexandru Mircea voievod întăreşte mai multora parte în Tîntava.
252.  1575 (7084) octombrie 22, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte popii Lera, lui Neagoe şi Alexa părţi în Măgura (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII).
253.  1575 (7084) octombrie 28, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Costandin parte în Bătieşti, în urma unei judecăţi (Cu fotocopie in anexă. pl. XIX).
254.  1575 (7084) octombrie 30, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Radu, Urechiatu şi Mogoş parte <în Piscani).
255.  1575 (7084) noiembrie 13, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte Măriei şi bărbatului ei, Stanciu, parte in Creteştii de Margine, peste care au fost înfrăţiţi de Radu, tatăl Măriei.
256.  1575 (7084) decembrie 4, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Călin ş.a. părţi în Călineşti, cu munte şi drept de pescuit în Lotru.
257.  1575 (7084) decembrie 23, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stan mare spătar şi jitelniţei sale, Caplea, satul Descopereşti, în urma unor judecăţi (Cu fotocopie în anexă, pl. XX).
XVIII
www.dacoromanica.ro
                      RESUMES des documents
1. 5 janvier 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand «pîrcălab * Şuica et â son frâre l’intendant Badea des villages, serfs et tziganes.
2. 6 janvier (1571—1574). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Bistriţa la moitiâ du cours d’eau de Celei (Photocopie en annexe, pl. I).
3. 7 janvier (1571—1572). Le voiâvode Alexandru Mircea autorise Lupu, homme au service du monastâre de Bistriţa, â prendre de Mihnea de Hurezi des tziganes du monastâre (Photocopie en annexe, pl. II).
4. 8 janvier 1571  (7079). Peicul achâte des terres â Lubnic.
5. 9 janvier 1571  (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme  â  la Mâtropolie de
    Tîrgovişte une  familie de tziganes, don du «stolnic* Radu.
6. 10 janvier 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea fait don au monstâre
    Saint Nicolas <Malamuc> d’un des moulins princiers de Gherghiţa (Photocopie en annexe, pl. III).
7. 17 janvier (1571—1574). Le voiâvode Alexandru Mircea juge le litige opposant Badea et le prâtre Bădilă de Mălureni k leurs neveux.
8. 30 janvier 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k plusieurs des terres â Lipia, Rogoz. Făgăraş et Hrăbor, aprâs jugements.
9. 15 fivrier (1571), Bucarest. La «logofeteasa » Neacşa de Drăgoeşti et le « postelnic * Radu vendent au grand « ban» Dobromir le village de Voinigeşti avec vignes et S6I* fs
10. 12 marş 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au scribe Gherghina et aux fils de Roşea des terres avec vignes â Leurdeni et â Muşeteşti ainsi que aes tziganes, aprâs jugement.
11. 20 marş 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â l’intendant Zlate des terres â Tîmbureşti. Comişani, Cojeşti et Buora, aprâs jugements.
12. 3 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre
                   de Mărgineni des villages avec moulins, âtangs, vignes et dimes sur le vin.
13. 7 avril 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au «postelnic» Stanciu et â sa «jitelnitza », Elca, une terre avec moulins, vignes. serfs et tziganes â Hulu-beşti.
14. 10 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â la Mâtropolie Ies villages de Băneştii de Ruia et Luciani, avec moulin.
15. 11 avril (1571—1574). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Voica une terre <â Mîrşa> et des tziganes.
16. 18 avril (1571—1574). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Stanciu une terre avec vigne et mont k Voinigeşti.
17. 20 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Cozia le village d’Orlea, aprâs jugements avec Ies paysans libres.
18. 21 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Zbora, homme au service du prince et autres, des terres â Bădeni.
19. 25 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand «stolnic* Badea le village de Domneşti, aprâs jugement avec le monastâre d’Argeş.
20. 25 avril 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k Vîlcan la terre de Călugăreasca, don de la «joupanitza» Stanca de Străoşti, pour charges acomplies â l’âtranger.
21. Mai 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Neagoe et autres une terre â Zeletin.
www.dacoromanica.ro
XIX
22- 2 mai 1571 (7079). Le mâtropolite Eftimie vend au logothâte Tatu de Gioşet un tzi-gane de la Mitropolie et achite le village de Drăgăneşti.
23. 5 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand «postelnic» Stoica le village de Crăpeşti, aprâs jugements.
24. 8 mai <1571—1574>, Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand « ban * Dobromir et â son frâre le prâtre Gherghe, plusieurs villages avec serfs. un emplacement de moulin â Bucarest et un emplacement de maison & Tîrgovişte.
25. 12 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand « clucer * Albu des terres k Vrăneşti avec vignes et serfs.
26. 20 mai 1571 (7079), (.Bucarest). Le maire Nicula et Ies âchevins de Bucarest confir-ment au monastâre Saint Nicolas <Mihai Vodă> un verger â Lacul Adînc. don de Nicula, fils d’Armă.
27. 21 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand logothâte Ivaşco et au grand «clucer» Albu le village de Bărcuţa.
28. 22 mai 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme aux «joupanitze» Calea, Rada et Vlădaia une terre & Vata, aprâs jugements.
29. 24 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Bolintin une terre â Burăneşti, aprâs jugement.
30. 24 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Mihăilă et autres, aprâs jugement, une terre & Micşani, achetâe par temps de famine «lorsque Ies gens ont vendu leurs enfants aux Turcs ».
31. 26 mai 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au logothâte Codrea et â sa «joupanitza » Anca une terre ă Purcăreni et un emplacement de moulin sur lequel ils ont âtâ affrârâs par leurs cousins Vlaicu, Pătru et Oancea.
32. 27 mai <1571—1574>. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au «stolnic» Badea le village de Bădeşti, aprâs jugement.
33. 1** juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea fait don au «postelnic » Florea, pour l’avoir fidâlement servi, du village de Bezdina, perdu comme suite de vile trahison par Stanciu, fils de Benga.
34. 5 juin <1571—1574>, Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme & Bălan et â ses frâres une terre â Pîrscov, avec bergerie, rucher et moulin (Photocopie en annexe, pl. IV).
35. 5 juin 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea autorise Mircea de Moceşti â partager ses biens entre ses fils.
36. 7 juin 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme & Vlad et autres une terre â Poeni.
37. 13 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme & Manea et autres des terres & Groşeneasca, Roşia Vladului et Obidiţi.
38. 13 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k Stan et autres une terre ă Groşani.
39. 14 juin 1571(7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au « postelnic » Pătru et â sa «joupanitza » Dumitra, le village d’Uliţa avec moulins, aprâs jugement avec Ies habitants de la viile de Rîmnic.
40. 15 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k Dobra une terre â Bărcăneşti, qu’elle et son âpoux Ştefan ont regu en don au mariage de la part de la princesse Ruxanda.
41. 15 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Oprea de Rătivoeşti des terres k Şuiei, Voiceşti, Pleşeşti et autres, aprâs jugement au sujet d’une amende â payer pour meurtre.
42. 18 juin 1571 (7079). Acte dâsignant Dan et Maniu de Turceni, en tant que boyards arpenteurs (Photocopie en annexe, pl. V).
43. 19 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k Tihu une terre â Pîrscov, avec emplacement de bergerie et de rucher.
44. 20 juin 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme k Radu, Oprea et Stan des terres â Păuşeşti et â Prundeni, aprâs jugements.
45. 23 juin <1571—1574>. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Glavacioc la terre du «ban » Hamza d’Obislav, aprâs jugement.
46. 26 juin 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme l’affrâris-sement du logothâte Codrea et de sa «joupanitza » Anca sur leurs terres et tziganes.
47. 6 juillet <1571—1574>, Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Miclea et â Neaga des terres ă Măniaci, aprâs jugement.
48. 9 juillet 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Bratu et autres une terre k Comăneşti, aprâs jugement.
XX
www.dacoromanica.ro
49.  10 juillet 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea fait don & Vuia et autres du village de Bohanul, pour accomplissement de charges au service de l’autoritâ princiare.
50.  11 juillet 1571 (7079). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme & Zaharia, k ses compagnes et autres une terre k Turceni, aprâs jugements.
51.  17 juillet 1571 (7079), Bucarest. Le voivode Alexandru Mircea confirme au monas-ţâre de Snagov une terre du village de Cfrciumari, aprâs jugement.
52.  17 juillet 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme l’affrâris-sement de Stoian et Ogurlu sur des terres ă Pîrscoveni.
53.  18 juillet 1571 (7079), Tîrgovişte. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme & Mihăilă et autres une terre â Poiana Aldei.
54.  21 juillet 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Cîrstea, Bran et Badea des terres & Devesel et k Comanca.
55.  3 aoăt 1571 (7079), Bucarest. Le voivode Alexandru Mircea confirme â Stoica Bobotea et autres des terres â Comăniţa et â Ciuriceşti.
56.  4 aoăt 1571 (7079), Tîrgovişte. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Ratea une terre â Vulpeşti, aprâs jugement.
57.  7 aoăt 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Cozia le village de Troeneşti, aprâs jugements.
58.  13 aoăt 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme ă Oprea et & son frâre Stanciu des terres â Frasinul et Filiaşi, avec serfs et tziganes.
59.  26 aoăt 1571 (7079), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme â Mircea une terre ă Bezdead, aprâs jugement.
60.  27 aoăt 1571 (7079), Tîrgovişte. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au « postelnic » Udrişte Ies villages de Cernejul, Medvejdea. Malovăţ et autres avec tout le revenu seigneurial.
61.  29 aoăt 1571 (7079), Tîrgovişte. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Gherghina des terres â Băbeni et & Cîrcimari avec vignes et serfs, aprâs jugement.
62.  Oer septembre 1571—31 aoăt 1572> 7080, Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Boanta, des terres â Boanta. Bonteni, Groşani et Ustav.
63.  <i*r septembre 1571—31 aoăt 1572> 7080. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Berivoe et â ses compagnons une terre <â Fieni).
64.  <i«r septembre 1571—31 aoăt 1572> 7080, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Mîrţ.can et autres une terre ă Bulineşti.
65.  <ier septembre 1571—31 aoăt 1572> 7080, Tîrgovişte. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme & Proica et autres des terres k Băneşti et & Borduşani.
66.  4 septembre 1571 (7080), Tîrgovişte. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Anca et â son beau-pâre Mirean des terres avec serfs â Boteni sur l’Argeşel.
67.  6 septembre 1571 (7080), Tîrgovişte. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au « stolnic» Stoica et â sa «joupanitza» Stanca, une terre avec serfs ă Finta, ainsi que des tziganes.
68.  6 septembre 1571 (7080), Tîrgovişte. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â plu-sieurs des terres k Drăghiceni, Bonteni, Soare et ailleurs.
69.  8 septembre 1571 (7080), Tîrgovişte. Le voiăvode Alexandru Mircea confirme k la «joupanitza » Stanca et â son gendre, Stoica, aprfes jugement, des sefs avec manses â Sturzeni, don de Oprea pour l’avoir fait sortir de prison ou il expiait une peine pour dette.
70.  30 septembre 1571 (7080). Le voiăvode Alexandru Mircea confirme au grand logothete Ivaşco et au grand « clucer » Albu le village de Crăceni, aprfes jugement.
71.  11 octobre 1571 (7080), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au grand logothâte Ivaşco et au grand « clucer » Albu une terre avec vigne et dime sur le vin â Viţicheşti.
72.  22 novembre 1571 (7080), Tîrgovişte. Le voiăvode Alexandru Mircea confirme a Balea, homme au service du prince et â ses frăres des terres ă Lazuri, aprfes jugement.
73.  7 decembre 1571 (7080), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au « clu« cer» Gheorghe et â son neveu, Marco, une terre k Văcăreşti, aprăs jugements.
74.  8 decembre <1571—1573>. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Nancu des terres avec vigne k Blăjani.
75.  10 dicembre 1571 (7080), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au grand trâsorier Dumitru et autres des terres avec vigne et dime sur le vin â Cepturile, aprâs jugement avec un serf qui en avait achetâ k leur insu.
76.  29 dicembre 1571 (7080). Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Coşuna le village de Smirdeşteţul, don de Stepan, ancien grand «clucer» et de Dobra.
www.dacoromanica.ro
XXI
  77. 5 janvier 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au marchand Drăgoiu une terre k Borceşti.
  78. 6 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Sin, homme au service du prince, des terres â N&nişori.
  79. 8 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monas-târe de Govora le village d’Ioneşti, aprâs jugement.
  80. 9 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Govora des terres k Medvejde et & Malovăţ avec serfs et avec tout le revenu seig-neurial, don du logothâte Radu et de l’âcuyer Vlad.
  81. 12 janvier 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Lupşe des terres avec vigne k Bujorani.
  82. 12 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă la «jou-panitza» Neacşa de Drăgoeşti Ies villages de Cerneţi et de Ctmpul lui Balotă.
  83. 19 janvier 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre Saint Nicolas <Malamuc> des environs de Gherghiţa un emplacement de moulin â Albeşti, aprâs jugement.
  84. 19 janvier 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Radu et autres une terre avec serfs k Berivoeşti.
  85. 22 janvier 1572 (7030). L9 voîâvode Alexandru Mircea confirme â Balea et autres une terre k Lazuri, ap râs jugement.
  86. 22 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Radu et autres une terre avec serfs k Berivoeşti.
  87. 22 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au logo-thâte Vlaicu et k son frâre, Mihnea, le village de Năplrteni, aprâs jugement.
  88. 25 janvier 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand < vornic » Dragomir le village de Clejani.
  89. 13 marş 1572 (7080). L9 voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand «ban» Apostol Ies villages apportâs en dot par la «joupanitza » Despina, sceur du logoth&te Stepan. beau-pâre du < ban ». aprâs jugements.
  90. 5 avril 1572 (7080), Bucarest. L9 voîâvode Alexandru Mircea confirme au moine Istratie un emplacement dans le bois de Bărcăneşti.
  91. 7 avril 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand lo-gothâte Ivaşco et au grand «clucer» Albu 1’emplacement de l’ancien village de Bistriţa et des parts de râtang de Bistreţ et de la clairiăre d’Urîţi. vendues auparavant par Marga de Caracal pour racheter ses fils aux Turcs (Photocopie en annexe, pl. VI).
  92. 10 avril 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea fait don k l’Evâchâ de Buzău des vignes situâes autour du siăge de celle-ci ainsi que des terrains prâle-vâs sur le champ de la viile.
  ■93. 15 avril 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme k 1’iuLendant Stroe des terres ă Svinteşti et ă Borîla. ainsi que des tziganes.
  ■$k. 10 avril 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand «ban» Dobromir des terres ă Rusineşti sur l’Olteţ, offertes par Cioban et Mihăilă pour racheter leurs tâtes.
  -95. 18 avril 1572 (7080), Bucarest. L9 voîâvode Alexandru Mircea confirme k la «joupanitza » Maria des terres â Pietroşani, Negoeşti et Băteşti, aprâs jugement.
  •96. 25 avril 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme k Stănislav et autres une terre avec bois k Popeşti.
  •97. 26 avril 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme aux fils de Stanciu une terre k Turcenî, aprâs jugements.
  -98. 3 mai 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au logothâte Pirvu Ies villages de Comani. Suharul et Nicuia, avec âtang3 et tziganes.
  ■99. 5 mai 1572 (7080), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Oancea, homme au service du prince de Mihăeşti et autres une familie de tziganes, aprâs jugement.
400. 6 mai 1572 (7030), <Bucarest>. Le maire Nicuia et 12 âchevins de Bucarest confir-ment ă Cuciuc le Grec un emplacement de maison.
101.  12 mai 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au logothâte Diicul des terres â. Cîrstieneşti et ă Văleni, une vigne â Rădăcineşti et des parts de moulin.
  102. 17 mai 1572 (7080). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme k Vlad et Macrea une terre ă Mihoveni, ainsi que l’affrârissement avec leurs neveux Drăghici et Cîrstea-sur des terres ă Mihoveni et ă Părădăliceşti.
  103. 22 mai 1572 (7080), Bucarest. La voîâvode Alexandru Mircea confirme â Vilcu et ă ses fils des terre3 ă Cîineşti sur l’Otăsău.

www.dacoromanica.ro
104.  7 juin 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au monastăre de Bistriţa le village de Potelul et Balta Albă. aprăs jugement.
105.  30 juin 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Balea, homme au service du prince. une terre â Ruşi.
106.  4 juillet 1572 (7080). Acte attestant la situation des domaines de Stanislav de Poiana: Podul lui Dragomir. Protopopul et Hristoasa.
107.  4 juillet 1572 (7080). Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Radu et â ses fils une terre avec vignes. vergers et terres dăfrichăes â Săteni.
108.  6 juillet 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Stroe des terres avec jardins, bois et montagne â Bădeni.
109.  8 juillet 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme auprătre Voico des terres â Bogăteşti et â Nămăeşti.
110.  9 juillet 1572 (7080), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Balea des terres â Scurteşti. aprăs jugement.
111.  13 juillet 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme aux fils de Tătuleasa de Clmpulung un serf avec manşe â Ştefăneştii de Podgorie et des vignes avec dtme sur le vin et revenus des vignobles.
112.  15 juillet 1572 (7080), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Urs et autres des terres â Voroveni et â Birzeşti.
113.  23 juillet 1572 (7080). Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au second logothăte Coresi la part de Ştefan de Bărcăneşti, vendue par son ăpouse Dobra «lorsqu’elle făt răduite â la misăre ».
•114. 28 juillet 1572 (7080). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â l’intendant Lupu et au scribe Pîrvu le village de Nicuia et des tziganes perdus par son fils Cherbeleţ, qui s’est enfui par delâ la montagne en emportant de l’argent appartenant au trăsor princier.
115.  <I*r septembre 1572—31 aout 1573} 7081. Martin le vieux de Piteşti fait don d’un verger au monastăre d’Argeş.
116.  <l*r septembre 1572—31 aoât 1573} 7081, Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au monastăre de Vieroş le village de Bezdead, don du « postelnic » Şerban.
117.  <I" septembre 1572—31 aoât 1573} 7081. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Bozian et â son fils une terre â Bărbuleşti.
118.  11 septembre 1572 (7081), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme aux fils de Nenciu et aux fils de Mircea une terre â Albeşti, aprăs jugements.
119.  20 septembre 1572 (7081). Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme ă Bercea et aux filles de Tatu des terres â Stăneşti (Photocopie en annexe. pl. VII).
120.  25 septembre 1572 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au logothăte Lăudat le village de Bircii avec moulins, tailles et Ies monts de Iazerul et Gaura, la terre de Ruda et une vigne â Vrăneşti.
121.  9 octobre 1572 (7081), Ttrgovişte. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au grand logothâte Ivaşco et au grand «clucer» Albu le village d’Urîţi et la moitiă de l’ătang de Bistreţul.
122.  22 octobre 1572 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Stan et ă ses compagnons des terres â Sărăcineşti et & Olăneşti.
123.  l* decembre 1572 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au « vornic » Micu des terres â Scurteştii lui Stoe.
124.  3 dicembre 1572 (7081). Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme aux fils de Tătuleasa de Cîmpulung un serf avec manşe & Ştefăneştii de Podgorie et des vignes avec dîme sur le vin et revenus sur Ies vignobles.
125.  7 janvier 1573 (7081). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â l’intendant Oprea et â son frâre Stanciu, des terres â Filiaşi et â Frasinul, ainsi que des tziganes.
126.  17 janvier 1573 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au grand «medelnicer» Ivan la moitiă du village de Pîrvuleşti. avec serfs (Photocopie en annexe, pl. VIII).
127.  29 janvier 1573 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au monastăre de Glavacioc une terre â Topoloveni avec serfs, vignes et dîmes sur le vin, aprăs ăchange avec le monastăre de Nucet.
128.  11 marş 1573 (7081). Fătul le vieux de Blagodeşti affrărit sur ses biens son gendre Drăguşin et sa fille Stana.
129.  4 avril 1573 (7081), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme, aprăs jugement, au « ban» Drăghici et au « postelnic» Udrişte des terres â Băleşti et â Stoi-chiţa, vendues par temps de famine.
430. 28 avril 1573 (7081). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â l’ancien grand « clucer» Stepan une terre dans le village de Sulari.
XXIII
www.dacoromanica.ro
131. 2 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme k Bogdan et â son frfere, Radu. des terres â Oroşani et & Masloşi. sur lesquelles ils se sont affrferfes (Photocopie en annexe, pl. IX).
132. 9 mai 1573 (7081). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme k la «joupanitza» Calea le village de Piscu, aprfes jugement avec Moşu et ses compagnons au sujet d’unefon-taine.
133. 9 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voiâvode Alexandru Mircea confirme au « postelnic » Cirstian le village de Cosainul. apr fes jugements avec le monastfere de Menedic.
134. 11 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confiime au prfetre Dragomir et autres des terres k Stejar, Băneşti et Cricov.
135. 13 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme k plusieurs le village ae Selişticara, achetfe aux filles du «vornic» Staico.
136. 14 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme k la grande « postelniceasă » Caplea, des terres k Goleşti, Slănic. Mărăcineni et Viţicheşti avec serfs, vignes et moulins, ainsi que des tziganes.
137.  16 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au logothfete Codrea et & sa «joupanitza » Anca. leurs terres de Bratia et de Purcăreni avec moulins et tziganes sur lesquelles ils se sont affrferfes.
138.  16 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au prfetre Neagoe et autres des terres & Inoteşti.
139.  22 mai 1573 (7081). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â Patea et autres une terre â Robăneşti.
140.  29 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme ă Dan des terres & Poenari, aprfes jugements.
141.  29 mai 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au grand logothfete Ivaşco et au grand « clucer » Albu une terre dans le village de Vlădimireşti, prise en fechange â Dobromir, ancien grand « ban » pour le village de Bercuţa.
142.  7 juin 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â Ivan une terre & Stănceşti.
143.  18 juin 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â Stan, Neacşa et Voica des terres â Cuciu avec verger et emplacement de moulin k foulon.
144.  25 juin 1573 (7081). La «joupanitza » Maria de Caracal et ses fils font don â l’ancien grand « clucer » Stepan d’une terre â Perişor pour fidfel service â l’fetranger.
145.  4 juillet 1573 (7081), Bucarest. La voîfevode Alexandru Mircea confirme k la «joupanitza » Stanca et â Radu, fils de Socol, une terre k Boldeşti, sur laquelle ils ont fetfe affrferfes par la «joupanitza» Maria.
146.  28 juillet 1573 (7081). Le grand «ban» Dobromir confirme â Paia de Clinic des terres â Ermoneşti et â Sohodol.
147.  31 juillet 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au monastfere de Cotmeana le village de Brătivoeşti, des terres â Voiceşti et â Cacaleţi, avec moulins et tziganes.
148.  12 aoât 1573 (7081), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au grand
      portier Harvat le village de Timbureşti avec serfs, aprfes jugşments avec le monastfere de Dealu.                                                     L
149.  20 aoât 1573 (7081). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â plusieurs des terres k Drăghiceni, Lihăceni, Bonteni et ailleurs.
150.  ler septembre 1573 (7082). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au prfetre Dumitru une terre & Rogozeşti.
151.  7 septembre 1573 (7082), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â Crăciun et & Stanciu des terres â Comăneşti.                ,
152.  15 septembre 1573 (7082). Le mfetropolite Anania lfegue ăla Mfetropolie des terres â Săcuiani et & Sîrbi avec serfs et tziganes.
153.  20 septembre 1573 (7082). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â la Mfetropolie Ies villages de Săcuiani et de Sîrbi avec serfs et tziganes, don du mfetropolite Anania.
154.  9 octobre 1573 (7082), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â Barbu et â ses frferes la part de Dumitru Leprosul de Groşani, aprfes jugement (Photocopie en annexe, pl. X).
155.  23 octobre 1573 (7082), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme au grand «vornic » Dragomir une terre â Borusu avec serfs et emplacements de moulin, sur laquelle il a fetfe affrferfe par Puiu et autres.
156.  20 novembre 1573 (7082). Le voîfevode Alexandru Mircea confirme â plusieurs une terre k Pătîrlage, aprfes jugements.
157.  20 dicembre 1573 (7082), Bucarest. Le voîfevode Alexandru Mircea confirme ă l’in-tendant Stroe des terres & Borila et â Mirileşti.
  XXIV
www.dacoromanica.ro
158. 21 decembre 1573 (7082). Evtimie, l’hăgoumăne du monâstfere de Bistriţa, rendconipte des dăpenses faites pour creuser le bief du moulin de Băbeni.
159. 4 janvier 1574 (7082). Le mătropolite Eftimie confirme au monastfere de Coşuna Ies villages de Cornăţelul, Bucovăţul, et Săcuiul, ainsi que des tziganes. avec bătăii et objets d’argent.
160. 4 janvier 1574 (7082). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastăre de Glavacioc la dlme sur le vin de Topoloveni, don du grand « postelnic » Radu Paşadia (Photocopie en annexe, pl. XI).
161. 4 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Neagoe et â Dobrotă des manses â Bărbuleţu et â Pietrari.
162. 5 janvier 1574 (7082). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â la «joupanitza» Calea une terre â Şuiei, cădăe par Oprea au compte d’une amende pour meurtre.
163. 7 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le Voîăvode Alexandru Mircea confirme au portier Rusco l’emplacement d’ancien village de Grădiştea, don du Stepan, ancien grand « clucer *.
164. 10 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le voîevode Alexandru Mircea confirme au logo-thăte Ylaicu et â son frfere le « postelnic » Mihnea, le village de Năpîrteni, aprfes ju-gement.
165. 12 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme aux «postelnici » Bărbii et Stroe une terre â Dăduleşti, aprfes jugement.
166. 14 janvier 1574 (7082). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â la «joupanitza» Stana, â la «joupanitzâ » Stanca et â la nifece de celle-ci, Stana, la terre dite « Mă-neasca» de Geamăna, aprfes jugements.
167. 15 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au „pîrcălab" Mocşa de Rîmnic un village dans le district de Dolj.
168. 22 janvier (.1574 (7082)), Bucarest. Le vo'iăvode Alexandru Mircea confirme au Io-gotnăte Vlaicu et â son frăre, Mihnea, le village de Năpirteni avec Ies emplacements d’anciens villages de Măceşani et Boziani, ainsiqiiele mont de Iazeru. aprăs jugements.
169. 24 janvier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandrii Mircea confirme l’affrăris-sement de Neagil et de son beau-fils Stanciii, sur une terre â Bărcăneşti.
170. 13 fkvrier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â plusieurs le village de Muereasca, aprăs jugement.
171. 18 fivrier 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au logo-thfete Codrea et ă sa „joupanitza» Anca, la moitiă du village de Purcăreni, apres jugements.
172. 12 avril 1574 (7082), Rimnicu Sărat. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au monastăre de Glavacioc une terre â Călineşti, don du grand portier Harvat (Photocopie en annexe, pl. XII).
173. 13 mai 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Vlaicu, homme au service du prince, une terre avec vigne â Tămăşeşti.
174. 25 mai 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme â Cazan des champs â Ciorăşti et â Dăeşti.
175. 8 juin 1574 (7082). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Stroe et autres une terre â Poeni.
176. 20 juin 1574 (7082). Le grand «clucer» Stepan fait don au monastfere de Coşuna d’un emplacement de vigne â Smîrdeşteţ.
177. 20 juin 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au logothăte Tatu et ă sa «joupanitza», Maria, Ies villages de Pietroşani, Negoeşti et Bătieşti, ainsi que des tziganes, aprăs jugement.
178. ler juillet 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au «ban» Drăghici et au « ban » Udrişte de village de Cricoveni, aprăs jugement.
179. 6 juillet 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au «postelnic» Staico et â son frfere Barbu, une terre â Popeşti, aprăs jugement.
180. 7 aoât 1574 (7082), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au «ban* Drăghici et â sa «joupanitza » Vlădaia, leurs villages avec ătangs, moulins, vignes et tziganes, sur lesquels ils se sont affrărăs.
181. Septembre 1574 (7083), Bucarest. Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au grand «medelnicer» I van et â sa «joupanitza » Maria. une terre â Pîrvuleşti etdes tziganes.
182. (Septembre 1574—novembre 1576). Le voîăvode Alexandru Mircea confirme au mo-nastăre de Coşuna le village de Săcuiul, don de la «joupanitza » Stanca de Brato-voeşti.
183. (Septembre 1574—novembre 1576). Le voîăvode {Alexandru Mircea) confirme aux fils de Şerbu une terre â Viezuri.
XXV
www.dacoromanica.ro
184. (leT septembre 1574—31 aoât 1575> 7083. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au « postelnic » Oprea des terres ă Drăgăşani et â Momoteşti. sur lesquelles il a âtâ affrârâ par la «joupanitza» Vlădaia.
185. 3 septembre (1574—15771. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Vieroş le village d’Urlţi avec serfs et âtang, don du «clucer» Radu et de ses fils, Ivaşco et Albu.
186. 4 septembre (.15741, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Carapcea et autres une terre â Trestenicu de Sus, aprâs jugement.
187. 5 septembre (1574—15771. Le voîâvode Alexandru Mircea autorise le monastâre de Tismana ă dâtenir la moitiâ de l’âtang de Bistreţul (Photocopie en annexe, pl. XIII).
188. 6 octombre (1574—15761, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă plu-sieurs des terres ă Marotin et ă Pîrscu, aprâs jugement.
189. 6 octobre (1574 (7083)1, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Călin et â Vlad une terre ă Mihoveni, aprâs jugement.
190. 10 octobre 1574 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au prâvot Voico et â sa «joupanitza >, Neacşa, une terre â Muşcel, aprâs jugement.
191. 13 octobre (15741. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â la «joupanitza» Calea de Brîncoveni le village de Piscu. aprâs jugement.
192. 2 novembre 1574 (7083). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au « clucer » Vlaicu et ă sa soeur Chera, le village de Ţigăneşti, aprâs jugements.
193. 8 novembre (1574—15761, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Şerbu et Dumitru, hommes au service du prince, une terre ă Giurmăneşti, aprâs jugement.
194. 18 dicembre 1574 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au « ban * Oprea de Drăgăşani une terre & Momoteşti, ainsi que des tziganes.
195. Janvier (1575—15761, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă Oprea et ă sa fUle Sora, des terres â Floreşti (Photocopie en annexe, pl. XIV).
196. Janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă plusieurs des terres ă Tătărăi avec bois dâfrichâ et brulâ.
.197. 12 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand portier Harvat des vignes ă Călineşti.
198. 12 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme des tziganes â l’intendant Plop de Dobrun.
199. 12 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme ă plusieurs des terres ă Pleniţa.
200. 13 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Dobre, au prâtre Dumitru et autres des terres â Poenari.
201. 13 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Lai, & ses compagnons et autres Ies villages de Şoptani, Mălureni et autres, aprâs jugements.
202. 15 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Vieroş un emplacement de moulin et une vigne â Goleşti, ainsi qu’un serf.
203. 17 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Şteful et autres des terres â Cirstieneşti et â Poenari, aprâs jugements.
204. 19 janvier (1575—15761. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Plrvu, neveu de Cherbeleţ, la moitiâ du village de Comani avec serfs et l’autre moitiâ, au monastâre de Tismana.
205. 19 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme des tziganes au logothâte Berivoe.
206. 25 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea fait don au monastâre de Vieroş d’une redevance annuelle de 5 000 aspres prâlevâe sur Ies droits de douane de Rucăr, au souvenir du grand « clucer » Albu qui est mort, en dâfendant le prince dans la bataille de Focşani avec le voîâvode de Moldavie, Ioan.
207. 26 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Manea, homme au service du prince, une terre ă Bălboşani, don de la «logofeteasa » Neacşa de Drăgoeşti et de ses fils, pour le râcompenser d’accomplissement de charges ă l’âtranger.
208. 27 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme aux filles de Stoica et aux fils de celles-ci plusieurs villages avec moulins, vignes et jardins, aprâs jugements.
209. 29 janvier 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au logothâte Necula et ă son neveu le scribe Necula des terres â Racoviţa et des tziganes, anrâs jugements.
210. 3 fevrier 1575 (7083). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Gherghe des terres ă Curte, Sîmbotin, Corbi et ailleurs avec vergers, emplacements de moulins et vignes.
XXVI
www.dacoromanica.ro
211. 12 fivrier 1575 (7083), Buc arest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au « postelnic » Radu et â ses frâres, Preda et Stroe, le village de Crucea, aprâs un litige au sujet de servage.
212. 18 fivrier (1575—1576>, Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Mogoş et & ses filles une terre â Stăneşti et au logothâte Brătilă, une terre ă Româneşti.
213. 2 marş <1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea autorise le monastâre de Vieroş â dâtenir une maison avec moulin et vigne k Piteşti, don de Stoica.
214. 2 marş 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au grand «ban » Dobromir la moitiâ du village d’Izlaz.
215. 4 avril <1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea enjoint au «postelnic» Barbu, fils de Benga de Strbi. de ne plus pâcher dans i’âtang de Bistreţ, qui appartient au monastâre de Tismana (Photocopie en annexe, p,. XV).
216. 5 avril 1575 (7083). Le grand trâsorier Mitrea et sa «jitelnita», Neaga, font don â l’Evâchâ de Buzău de quatre serfs de Polaţi (Photocopie en annexe, pl. XVI).
217. 12 avril 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme & Milea une terre â Bieleşti.
218. 19 avril <1575—1576>, Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme & Stoica Tătarul et â son fils une terre â Blohomi, aprâs jugement.
219. 22 avril 1575 (7083). Le volâvode Alexandru Mircea confirme au «postelnic» Staico le village de Bucov avec moulins. vignes et revenu seigneurial.
220. 21 mai <1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea ordonne au grand intendant Ioan de couper, avec «tous ses gens» l’alpage d’Arsuri, appartenant au monastâre de Tismana et de fermer des sentiers et passages.
221. 24 mai 1575 (7083). Le volâvode Alexandru Mircea confirme â plusieurs une terre â Coşcodia (Photocopie en annexe, pl. XVII).
222. 28 mai <1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea juge le litige opposant Radu de Berivoeşti et ses compagnons â Drăguş et ses compagnons. au sujet d’une terre.
223. 28 mai 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Cer-nat des terres avec moulins â Bărcăneşti.
224. 29 mai (.1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea autorise l’âcuyer Chirca â prendre le parti de la «joupanitza* Neacşa de village de Futeştii sur la Mostişte.
225. 5 juin 1575 (7083). Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Radu Buzescu et â ses frâres, Preda et Stroe, le village de Crucea, aprâs jugement.
226. 6 juin (1575—1577>. Le volâvode Alexandru Mircea autorise l’intendant Neagoe â dâtenir la terre de Stan de Copăcel jusqu’â ce que celui-ci lui payera une dette.
227. 8 juin 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Neag, homme au service du prince et autres, des terres avec vignes et emplacement de moulin â Scărişoara.
228. 8 juin 1575 (7083). Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Stoica des terres â Frăsinet et â Studina et au pretre Radu, une terre ă Sturzeşti.
229. 8 juin 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme l’affrârissement entre lcs fils de Vlad sur des terres â Studina Sturzei et & Grămătici.
230. 13 juin (1575—1576j, Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au « clucer » Vlaicu et â sa soeur, Chera, le village de Ţigăneşti, aprâs jugements.
231. 15 juin 1575 (7083). Marcu de Juguri donne en nantissement sa terre au logothâte Dragomir de Rumâneşti, pour garantir le payement d’une dette.
232. 30 juin <1575—1576>, Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au logothâte Coresi des villages avec moulins, vignes, dîmes sur le vin, serfs, ainsi que des tziganes.
233. l‘r juiUet 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Coşuna des vignes â Smîrdeşteţ.
234. 2 juillet 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme ă Tudor, homme au service du prince et autres des terres & Dobroteştii de Sus et ă Creaţa de Sus.
235. 7 juillet 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Văsiiu des serfs avec manses ă Rătivoeşti, ainsi que des tziganes.
236. 9 juillet 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme â Gherghe une terre â Negrească, vendue par Dragomira pour sauver son fils de la peine capitale.
237. 10 juillet 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au «pîr-călab » Şuica des terres & Tigveni.
238. 8 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme ă Stoica des terres & Posobeşti.
239. 11 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le volâvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Dumitru et & son frâre, Neagu, des terres â Rogozeşti, aprâs jugements.
240. 11 aoăt 1575 (7083). Le volâvode Alexandru Mircea confirme l’acte par lequel le grand portier Harvat lâgue ses biens â ses fils et & ses filles.
www.dacoromanica.ro
XXVII
241. 12 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand « postelnic » Stoica des terres avec serfs â Maxin, Berindeşti et Udreni.
242. 20 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Căpătînă et autres une terre â Lipovul de Jos. aprâs jugement.
243. 22 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand «vornic » Ivaşco, Grindurile avec tous Ies emplacements d’anciens villages et âtangs.
244. 16 aoăt (.1575—1576}. Le voîâvode Alexandru Mircea autorise le monastâre d’Argeş â dâtenir une terre situâe en bas de Piteşti.
245. 29 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au monastâre de Coşuna le village de Cornăţelul, don de l’ancien grand «clucer» Stepan.
246. 29 aoăt 1575 (7083), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â l’ancien âvâque de Buzău, Ilarion et â son frâre Ivan, une terre â Verneşti( aprâs jugements.
217. (ltT septembre 1575—31 aoăt 1576}, 7084. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Bunea et â ses frâres une terre â Căldăruşa et â Bîlcă, une terre avec vigne â Zărneşti.
248. (leT septembre 1575—31 aoăt 1576}, 7084, Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Cîrstilă, homme au service du prince, une terre â Murgeni.
249. (ltT septembre 1575—31 aoăt 1576}, 7084. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Radu des terres avec moulin et vergers â Blagodeşti.
250. ltr septembre (157S}. Le voîâvode Alexandru Mircea autorise le « clucer» Datco â recouvrer Ies actes du domaine de Vemeşti des fils d’Oprina, du Turc Mahomet et autres
251. 1« septembre 1575 (7084). Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â plusieurs une terre di Tînt&v&
252. 22 septembre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au prâtre Lera, ainsi qu’â Neagoe et Alexa des terres â Măgura (Photocopie en annexe, pl.XVIII).
253. 28 octobre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Costan-din une terre â Bătieşti, aprâs jugement (Photocopie en annexe, pl. XIX).
254. 30 octobre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Radu, Urechiatu et Mogoş une terre <â Piscani).
255. 13 novembre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Maria et ă son âpoux, Stanciu, une terre â Creţeştii de Margine sur laquelle ils ont âtâ affrârâs par Radu, le pâre de Maria.
256. 4 decembre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme â Călin et autres des terres â Călineşti avec mont et droit de pâcher dans la riviâre de Lotru.
257. 23 dicembre 1575 (7084), Bucarest. Le voîâvode Alexandru Mircea confirme au grand spathaire Stan et â sa «jitelnitza» Caplea, le village de Descopereşti, aprâs jugements (Photocopie en annexe, pl. XX).
www.dacoromanica.ro
                             DOCUMENTE
1                                              1571 (7079) ianuarie 5, Bucureşti
       f ffiHAOCTIEIO KOJKÎEIO, Iw fh\EădHAp8 KOEKOA<» H rOCnOAHHTi K'KCOH 3EAAAE XrrpOKAdX’HHCKO, CHH-K BEAHKddrO H np'fcAOKpdrO fllHpqd KOEBOAd. A464'1’ rOCnOACTKO AAH CÎK> nOKEAtHÎE rOCnOACTKd AAH EOAtpHHS rOCnOACTKd AAH, »8ndH IIISHKd KEAHKH np'KK'KAdE H KpdT ErO, EdA'fc KdTdJf H CKC HHJf CHHOBH CH HAU, EAHU.E HAU Eoi”K (ipH(l8CTHT, HK05KE Ai HA/V ECT WHHH8 WT CEAO UISHMÎH HETp-KTdrO AErt, KdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdTH, nOHE/KE HAU ECT CTdpd H npdBd WHHH8 H 3d AEAHH8. H ndKH Ai HAA ECT WT CEAO H TliWJKdHH H EoHqElJJH1qETp'KTdrO AEA, WT nO K'KC JfOTdpOAA. H tldKH A<* HAIV ECT WqHH» 8 CEAO Ep8CT8pOdCd, HETp-KTdrO AEA, WT no K'KC JfOTdpOAA. H ndKH Ai HAA ECT WT CEAO III8HKOB no ETiC qETp-BTdrO AEA.2
       H ndKH Ai HAA ECT HHJfHHAA HEA^AH dUÎrdHH, Hd HAAE GOnp’k CKC AEUdAAH CH H E8pKH CKC AEUdAAH CH H PdAyA CKC AEUdAAH CH H Tp-KTddAE CKC AEUdAAH CH H EoHH'k CKC AEUdAAH CH H H PdAyA CKC AEUdAAH CH H H fânp’fc CKC AEUdAAH CH H EEJKd CKC AEUdAAH CH H H H GDnp'fc CKC AEUdAAH CH H TopdH CKC AEUdAAH CH, 3dHE?KE CÎE BHU1E pEHEHH CEAdJf H dUHrdHHAA EHAH C8T 3d AEAHH8 BHUJE pEHEHHAA BOA'bpHHOAA TOCnOACTBd AAH.
       H ndKH A<* CE 3HdET nptKH SdAAOBHHEB >K8ndHHU,EB IIISHK'KB BEA np'KK'KAdE, WT MorOUJdHH WT AEA Bdlil» CH A8MHTPOB WT HdA K'KCdJf, nOAOBHHO. H ndKH Ai AA8 ECT WT X0AA8 AEA Kdl|j8 CH ÂSdUHTpOB KTvCdy, EdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH. H ndKH AA AA8 ECT EAHH HEAlCA dUÎrdHH, no HAAE ffllHKd CKC CHHOBH ErO KTkCH. H ndKH Ad aa8 ect eahh notac cpEKp-KHH, 3d xd$ dcnpH.
       H ndKH A4 CH 3HdET npltKÎE <npik >BOtO ttCSndHHU» IIISHK'K BEA np'KK'KAdE, Hd HAAE EEAHKd, A^HiHpd IIpEAEK KAlOHdp WT A.'KHIJEUJH: WT CEAO Kdta TpETdroJ AEA WT no K'KC JfOTdpOAA H WT HSnEpqEHH KOAHUH BEHHHH C8T B'KCHJf H EAHH HEA'bA dUHrdHH, no HAAE ApdrOAAHp CKC E’KCH CHHOBH ErO, SdHEHCE AA8 ECT CTdpE H npdBE WHHHE H dUÎrdHH H 3d AEAHH8, np*kKH EeAHK'KB H SdAAOBHHEB, JKHTEAHHUEAA IIISHK'K KEAHKH np'K<K'K>3-AdE.
       Gero pdAÎ, AiA*X H rocnoACTKO aah BOA'kpHHS rocnoACTKd aah, IIISHKd eeahkh np'KK'KAdE H EdAEK KdTdJ, HKOWE Ai HAA C8T CÎE BHUJE pEHEHH CErtdy H dUÎrdHHAA B"K WHHH8 H E"K WX’dB», HHAA H CHHOBOAA EAA8, BHOKOAA H np'feBHSqHTOAA H HE WT KOrOJKE HEnOKOA*kEHAAO, no pEH TOCnOACTBO AAH.
       OeHCE H CKEAETEAÎE nOCTdBAEEAA TOCnOACTKO AAH! >K8ndH ^pdrOAAHp KEAHKH AKOpHHK H >K8ndH ÎBdUJKO KEAHKH AOrO^ET H CTdH CndTdp H fflHTp'fe KOAAHC H AAHTpS KHCTÎiap H EdA'fc CTOAHHK H ToHUE nEJfdpHHK H >K8ndH CTOHKd KEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, ÎBdUJKO KEAHKH AWrWjjlET.
       H d3, EdpHdKd nHCEUS, EHCE IO np*knHCdy 8 rpdA8 Ehk8pEI{JH, AA'kCEUd PHHdpÎE 1 AKHH, TEK8l|JdrO A’kTOAA WT dAtiAAd, KTi A^T X3O0.
       f ÎW flAÎădHApS KWEBWAti, AAHAOCTÎdV BOJKÎtO, TOCnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
i
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Şuica mare pîrcălab şi fratelui lui, Badea vătaf şi cu fiii lor, ciţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină din satul Şuiei a patra parte, oricît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire. Şi iar să le fie din satul şi Găojani şi Voiceşti1, a patra parte, de peste tot hotarul. Şi iar să le fie ocină în satul Brusturoasa, a patra parte, de peste tot hotarul. Şi iar să le fie din satul lui Şuica peste tot a patra partea.
      Şi iar să le fie sălaşele lor de ţigani, anume Oprea cu copiii săi şi Curchi cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Tătrade cu copiii săi şi Voinea cu copiii săi şi iar Radul cu copiii săi şi iar Oprea cu copiii săi şi Beja cu copiii săi şi iar Oprea cu copiii săi şi Goran cu copiii săi, pentru că aceste mai sus-zise sate şi ţigani au fost de moştenire mai sus-zişilor boieri ai domniei mele.
      Şi iar să se ştie zestrea Baldovinei, jupaniţa lui Şuică mare pîrcălab, din Mogoşani, din partea tatălui său Dumitru, de peste tot, jumătate. Şi iar să-i fie din Homu partea tatălui său Dumitru, toată, oricît se va alege. Şi iar să-i fie un sălaş de ţigani, anume Mica cu toţi fiii săi. Şi iar să-i fie un brîu de argint, de 1 500 aspri.
      Şi iar să se ştie zestrea primei jupaniţe a lui Şuică mare pîrcălab, pe nume Velica, fiica lui Preda clucer din Lăngeşti: din satul Baia a treia parte, de peste tot hotarul şi din Ciuperceni, cîţi vecini sînt toţi şi un sălaş de ţigani, anume Dragomir cu toţi fiii lui, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine şi ţigani şi de moştenire, zestrea Velicăi şi a Baldovinei, jitelniţele lui Şuică mare pîrcălab.
      De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, Şuica mare pîrcălab şi lui Badea vătaf, ca să le fie aceste mai sus-zise sate şi ţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Varnava scriitor, care am scris-o în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 5 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7079 <1571>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., LXXXVII/51. Orig.,. hîrtie (40.5x29). rupt, pecete tim-
br&tă
      'EDIŢII. Trad. DIB, B, 1-2.
       1  „h r-MWKdHH h B#h*ki|ih “ („şi Găojani şi Voiceşti"), scris ulterior peste un text
răzuit.
       2  Pasajul: „h ihkh ... am" („şi îar ... parte"), şters cu chinovar.
       3  Omis.
2                                                    <1571—1574) ianuarie 6
      •ţ MhAOCTÎK» EOKÎEK», Îw tlAHjjdHAPS KOEKOAd H rOChOAHH'H. A<1K<1T rocnoACTB© MH CÎK> nOKErt'kHÎE POCnOACTKd MH CB’fcT’bH MOHdCTHp WT EhCTPHU,<J, I2K0>KE A*
ECT rp-KAd WT HEA'kie nOAOKHH, CHC B*KC JfOTdp, 3dHE>KE AH$ e[e]cT CTdPd H npdBd WMHHd H Sd A’fcAHHd.
2
www.dacoromanica.ro
      T’feM pdAλ HHJfTO A<» HE CAVfeET BdHTOBdTH HAH 3dnp1îTHTH WT TpikATk, nOHEKE io cik« a^a rocnoACTKO ahh. Hh4K0 a* H’bcT, no pem rocnoACTBd ahh.
      HdipdBHHK, HsdlliKO BEA AWTWijlET.
      IlHC Hb4H, M-bCEUA TEHdpÎE S A^HH.
      ţ Iw dA?ădHAP$ BWEBWAd, MHAOCTÎA BOKÎE, TOCIIOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca să-i fie gîrla de la Celei jumătate, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
      De aceea, nimeni să nu îndrăznească a o tulbura sau a o opri de la gîrlă, pentru că i-am dat-o domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      A scris Ivan, luna ianuarie 6 zile.
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 876 (Bistriţa, LII/6). Orig., hîrtie (23x20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 77v—78,202, f. 411 v şi 713, f. 8.
      Datat după domn şi ispravnic.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 2 (sub ianuarie 7). Facs. Ibidem, 503.
3                                                      <1571—1572) ianuarie 7
      f ffi.HAOCTÎlO E05KÎI0, Iw dAHădHAPS BOEBOAd H rOCflOAHHTi. A'lKdT TOCIIOACTBO A\H CÎIO nOBEA-bHÎIO TOCnOACTBd A\H HKCTHtHmOA\8 WTU.8 ET8a\EH KHp 8^pEM WT CB-fe-TOA\8 AHOHdCTHp Wr IlHCTpHU,d, /aKOKE C»T HETOB CA83, Hd HAHE /ISnSA 1 KOAHHU.Î CKC CÎIO KHKr TOCnOACTBd AIVH 83HMdHTE HtKOH dltHTdHH CB’bT’bH AHOHdCTHp EHUIE pEMEHd WT ÎU.HXH'k WT X8pE3H.
      H HHJfTO ^4 HE CAIVfeET EdHTOBdTH HAH 3dnp1îTHTH npiA CÎIO KHHT TOCnOACTBd AHH, EpE TOTd MMOBEKd 3AO KET ndTHTH WT KTk TOCnOACTBO AHH.
      fi TH ffi.HJCHIO, dKO TH CE MHHT KpHB, A<» npHHAEWE A<» CTOHT AHU.8 npEA TOC-nOACTBd AHH. HHdKO A* H’feCT, nO pEM TOCnOACTBd AHH.
      HcnpdBHHK, ÎBdlUKO BEA AOTO$ET.
      IlHC GÎeTiO, AlTbCEUd TEHdpÎE 3 A^HH.
      ţ Iw dAÎădHApS BWEBWAd, AHHAOCTî/ft EOWÎIO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului părinte egumen chir Efrem din sfînta mănăstire de la Bistriţa, ca să fie volnică sluga sa, anume Lupul x, cu această carte a domniei mele, să ia nişte ţigani ai sfintei mănăstiri mai sus-zisă, de la Mihnea din Hurezi.
      Şi nimeni să nu îndrăznească să-l tulbure sau să-l oprească înaintea acestei cărţi â domniei mele, căci acel om rău va păţi de la domnia mea.
      Iar ţie, Mihnea, dacă ţi se pare strîmb, să vii să stai de faţă înaintea domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      A scris Sibiu, luna ianuarie 7 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
3
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 877 (Bistriţa, LXV/424). Orig., hîrtie (27x20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 386v-387 şi 713, f. 714v-715.
       Datat după domn. ispravnic şi egumen.
       EDIŢII. Trad. DIB, B, 2 — 3. Facs. Ibidem, 504.
        1 Nume scris ulterior, pe loc lăsat iniţial alb.
4                                                    1571 (7079) ianuarie 8
      t Aa CE 3HdE KdKO ECT nOKSnHA IIeHKSA, CHHK CHpEHH UIT A$EHHK, EAHd WMHHd UIT CTdHMSd np-kBSdOK CHETK UIT A$EHHK, UIT 3d E^EH AHK81 UICA/IH AEa"k UIT ASBIIHK, 3d \f denpH. H ndK ECE nOKSriHA UeHKSA H CHHK APar8A H Gt4HHA© EAHd UIMHHd UIT Ap^roMHposS, ndK uit hh^hom a^a, uica/ih a^a, Aa V 4cnpH. H ndK ece noKSnHA IIeHKSA H AP4r3A EAHd UIT CEAHIJId UIT A0EP0MHp. . . 3d C dCnpH, UIT A&EHHK. H ndK
ece noK$nHA IIehkSa h Ap^^Sa uit ASehhk eatiH-k hhe uit £a-ka4I3 uit ASehhk, no PEA X0TaP AEUEpdU.OE, HErOBS aea, 3d T dCnpH rOTOBH.
      MdpT$pHE: UIT SoASldK, AParOMÎp H CTdp $phU,ÎAO UIT IlEp'K H ffidpKO UIT AEUEpdU,H, A'En'EAAT UIT Kd3dHEIJIH H 4»TiT8A UIT IIpEMHEHOpH H FEprHHd UIT AEC'K~ pdU,H.                           ____
      IlHC AdECEU,d THHdplE AkHH H, X3O0. H A°BP°MH<P> P8nT$pd.
      Hcmicdjf nond A0KP0MHP uit 3-krdE.
      t Să se ştie că a cumpărat Peicul, fiul Sîrbului din Lubnic, o ocină de la Stanciul, fiul lui Pirvul din Lubnic, dintr-un tei a opta parte din Lubnic, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Peicul şi fiul <lui> Dragul şi Stănilă o ocină de la Dragomir, iarăşi din partea lor, a opta parte, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Peicul şi Dragul una din selişti de la Dobromir... pentru 200 aspri, din Lubnic. Şi iar a cumpărat Peicul şi Dragul un ogor din Lubnic, de la Ylădaia din Lubnic, pe rîndul hotarului Degeraţilor, partea ei, pentru 300 aspri gata.
      Mărturie: din Voluiac, Dragomir şi Frăţilă cel bătrîn din Peri şi Marco din Degeraţi, Lăpădat din Căzăneşti şi Fătul din Precinenori şi Gherghina din Desăraţi.
      Scris luna ianuarie 8 zile, 7079 <1571). Şi Dobromi<r> din Rupturt.
      Am scris popa Dobromir din Zăgae.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXXII/74. Orig., hîrtie (30x21).
      EDIŢII. Slav şi trad. Tocilescu, Doc. inedite, 187—188. Trad. DIB, B, 3.
           1 în loc de: ahiiS.
5                                                          1571 (7079) ianuarie î
       f ALhaoctîio eojkiio, Iui ffAE$dHAp8 EOEBOAa h rocnoAHH'k e*kcoh 3emah Jfrrpo-
BAdJfIHHCKOH, CfiH*k BEAHKdrO H np-hAOKpdrO MHpHd BOEBOAd, CHH$ fflHJfHEB BOEBOA#. AdBdT rOCnOACTBO MH CÎE nOBEA’kHÎE rOCnOACTKa MH CB1ît1îH, EEAHU.’fcH U.P'KKBE Mh-TpemOAÎE UIT Tp'KrOBHIjlE H HKCTH’hHUlOAdS H np’kU’CB’klJIEHOMS dpjfÎHMHTpOnOAHT KlfP BAdAÎU,t G4iTHM'E. HKOÎKE EHTH CB’feT’kH ffiHTpOnOAIE EAHH MEA^A WT dll,HrdHHH, HAAEHHAd P*k3A H CKC IţHrdHKdAA CH, Gopd H CKC CHHOKH CH, Hd HME CTdH H IFkCÎIO H A0BPa> WT AllHrdHIE SoAAEI|lHAd, 3dHE)KE AaAE H fipHAOJKHLUE C4AA PdAVa CTOAHHK
4
www.dacoromanica.ro
CKC EpATÎnM CH, HA HHXH» CIsMplsTTs H CKC         H3IIK. H CHU.E CBEAETEACTKOBd H
AdAE wT npEA rOCnOACTKd MH H MATEpS HM, MOHdXÎE H^pOCHHd H HCriHCdAH c8t b*k CB’bTHH BEAHKH MOMtHHK S A&IIE, BKOKE A<* HM ECT KEHHOE KTsCnOMHHdHlE, A CB’fcT’fcH MlITpOnOAÎE Bis HOKp'tnAEHÎE.
      Gsro pdAÎ, AM*X h rocnoACTKO mh, <hk>o>ke ehth CK-kTtn fl&HTponoAÎE cTe BHUlE pEHEHH AU,HrdHH WMHH$ H WX4E8 H HH WT KOrOJKE HEIlOKOAlsEHMO, nO pEM rOCIlOACTKd MH.
      Ge>ke h cbeaeteaîe nocTAKAEX rocnoACTBO mh: >k8ii4h ^paroMHp beahkh A^op-HHK H 5K8n4H ÎeAUJKO BEAHKH AWrW$ET H Gt4H CIIATAp H A^MIITp» KHCTÎtap H iH.HTp’fc KOA\HC H EdA'b CTOAHHK H ToHl^'b IlEXApHHK H GtOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, ApdrOMHp BEAHKH A^OpHHK.                      _                 ___
      H HCnHCdX 43, Ă&HpOCAAB, M-feCEII,d TEHApÎE 6 A^HH, Bis A"tT X3O0.
      t îw dAÎ^AHApS BWEBWA4, MHAOCTÎK» EOKÎIO, TOCIIOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, marei biserici a Mitropoliei din Tirgovişte şi preacinstitului şi preasfinţitului arhimitro-polit chir vlădicaEftimie, ca să-i fie sfintei Mitropolii un sălaş de ţigani, anume Răul şi cu ţiganca sa, Sora şi cu fiii săi, anume Stan şi Văsiiu şi Dobra, din ţigănia Boldeştilor, pentru că l-a dat şi l-a închinat însuşi Radul stolnic cu fraţii săi, la moartea lor şi cu limba lor. Şi aşa a mărturisit şi a dat dinaintea domniei mele şi mama lor, monahia Ifrosina şi au scris în sfintul marele pomelnic 6 suflete, ca să le fie veşnică pomenire, iar sfintei Mitropolii de întărire.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie sfintei Mitropolii aceşti mai sus-zişi ţigani ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris eu, Miroslav, luna ianuarie 9 zile, în anul 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 878 (Mitrop. Ţ. Rom., CCCXLIII/1). Orig., hîrtie (30,5x21,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1914.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 3-4.
6                                         1571 (7079) ianuarie 10, Bucureşti
      f MHAOCTÎK> EOWÎEW, îw IIaeIaHAP# BOEKOA4 H POCIlOAHHls KTs.COM 3EA\AE KrrppoBAAX'HCKOE, chhts. KEAHKAro h nptAOEpdro /Hhpmek boekoaa, chh8 Mhxheb KOE-boa8. AdKdT rocnoAcreo mh cî» noKEAtHÎE rocnoACTKd mh cb^tom» moh4cthp WT KOA rEprHU,A, XP^M CKtTAPO H MIOA®TKOpU,A HhKOAAE, HKO>KE A<* «8 ECT EA HA BOAÎHHU.8 WT BOAÎHHlţEM rOCnOACTKA MH WT rEprHU,4, IIOHEJKE EX CTsM 11 OM HA OK dA rocnoACTKO MH CKtTOMg MOHdCTHp ClsC TAE BHUlE pEMEHd KOAÎHHU.8 pdAl A^UJE roc-nOACTKd MH H H3pdA * A^UjS POAÎTEAWM rOCnOACTKd MH, IAKOHCE A<* HM ECT CBtTHM WTUEM H HHOKOM E>KE HCHKSlJJHM Bis HHX Bis nHl|l8 H Bis. SKptnAEHÎE CKtTOMS MOHdCTHp, A rocnoACTKA MH H POAÎTEAEM rOCflOACTKd MH Bis KtMHOE BlsCnOMHHdHÎEM.
www.dacoromanica.ro
5
       GS5KE H CKtAtTEAlEM nOCTdBAtEM rOCnOACTBO MH‘. HîSndH AP^OMHp BEAHKH AKOpHHK H WSndH IlBd'JIKO BEAHKH AOrO<|SET H GTdH CndTdp H A8mhtP8 EHCTIHp H flÎHTpt KOMHC II EdA'b CTOAHHK H rOHiţt nEJfd,!HIIK II GTOIIKd BEAHKH nOCTEAHHKS. HcnpdBHHK, IbAUJKO BEAHKH AOrO^ET.
       H d3, /ÎÎHydto, E>KE HdlMCd]f BTv rpdA B8K8pElJIII, MtCElţd rEHdpÎE î A^HH, B AtT
•y3O0.
       t Iu» rtrtîădHAP» BWEBWAd, MHAOCTÎ/A E05KÎI0, rOCnOAHHH,
       j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei Mănăstiri de lingă Gherghiţa, hramul sfîntului şi făcătorului de minuni Nicolae, ca să-i fie o moară din morile domniei mele de la Gherghiţa, pentru că am miluit domnia mea sfinta mănăstire cu această mai sus-zisă moară, pentru sufletul domniei mele şi pentru sufletul părinţilor domniei mele, ca să le fie sfinţilor părinţi şi călugări care trăiesc într-însa de hrană şi de întărire sfintei mănăstiri, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
       Şi eu, Mihai, care am scris în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 10 zile, in anul 7079 <1571).
       ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 879 (Mitrop. Ţ. Rom., V/5). Orig., perg. (27x37), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1864.
       EDIŢII. Slav. Venelin, 187-188. Trad. DIR, B, 4. Facs. DIR, B, 505.
7                                                     <1571—1574) ianuarie 17
      t ffiHAOCTÎIO BOWllO, Iw dAHădHApS BOEBOA H rOCnOAHH"K. AaK<1T rOCnOACTBO MH cTlO nOKErttHÎE rOCFlOACTBd MH U>BEM3H MKAOBtlţH, Hd HA1E EdAt H CHH» EM8, Hd IIME non E'KAHA'K uit lH'KASptHH *, I3K0WE A* C8T MHpHO H CAOEOAHO HSpdAÎ npEHÎE E5KE C8T HMdAH EdAt H ClIHTk EM8, non E'KAHA'K CKC dHEIICEH CH UIT A'UJIEP'K. Hd HME SdH H E'KAHA'K, pdAÎ HEJfHE UIMHHE H KOMdTH. IIOHEKE UICTdlUE EdH H E'KAHA'K CHpOMdCH UIT EdipS HM, IIlEpSdH, 3ET8 EdAEB BH111E pEMEH8. TdîKE, EdAt H CHH8EM8, non E'KAHA'K, U>HH H)f 83EIHE no dHEnCEH CU, EdH H E'KAHA'K, TEpE HJf c8t HpHJfpdHHAH
8  HErOBE k8KE, HKOWE H MOMU.H WT TtAO ErO, A^KAE HJf c8t 8%HHHAH. Td5KE EdAt, AEA8M CH H non E'KAHA'K, 8HKOM CH, UIHH HE HMdlllE MdCTK H MI1A8 UIT HE]fHEM <dHEn-CEUIM>2, EdH H E'KAHA'K, dH8 npÎHAOUlE dHEnCEII EdAEB TEpE CE nptlllE CKC AEA^M CH, EdAt H c8c 8HKOM CH, non E'KAHA'K, K4KO A* HMdT UIMHHE H KOMdTH uit UIHHHd. .. 2 <AE>A*?M ch, EdAEB h 8kom CH.non E-kaha-kb.
      d 8 TEM, rOCnOACTBO Md TAEAdJf H cSAHJf, nO npdBA8 H no 3dKOH, CKC B*KCH MKCTHTHMH npdBÎTEAÎE TOCnOACTBd MH . . .2 <A*>A«)T TOCnOACTBO MH EdAEB H CHH"K cm8, non E-kaha-kb, bkowe a<» ce ap^hcet he^he uimhhe h KOMdTE, cBdKE, h dHEncEH EM8 METtjf <Ad HE HMdT >. . .2 EdAEB, UIHH CÎtţE HE UICTdBHIllE CE, H8 ndKH COpOMHIUE <no>2 aeaSm ch, EdAt h 8hk8m ch, non E'KAHA'K npEA rocnoACTBd mh ...2 ckc 8hk8m ch, non E'KAHA'K npEA rocnoACTBd mh TEpE ce n<ptuiE 3d>2 TtBH bhuie pemehh UIMHHE H KOMdTE. TdîKE, CÎII.E UICTdlUE <EdH H E'KAHA'K, dHEn>2CEH EdAE<B>.
6
www.dacoromanica.ro
      CEro pJA?, AM®I rocnoACTBo Md EdA<EB h chhS em8, non EtAHA'kB»2 bkoke
Aa CE APtKdT. . .2 H KOMdTE BHUIE p<EMEHE >. . .2 A<* CE AP^KET WMHH8 Bdip$M CH, IIlEpEdHOK IVT IIpHKOia<HH>. . . <WHH>2h8 H KOMdTH AEASm CH, EdAEB H $K$M CH, non EtAHAt HHipd.. ,2 hh^to a<i he cmIset noKScHTH e<ihtoe<ith hah 3dnp*kTHTH npEA cîe KHHr rocnoACTsa mh. Hhako aa HtcT, no pEM rocnoACTBd mh.
      HenpaBHHK, IsauiKo beahkîh <Aoro^sET>2.
      IIhc a3, E4pb8a, M’kcEiţa rEHdpîE âf a^hh.
      t îw flrtîădHApS KlVEBlVAd, MHAOCTÎIO EOWÎIO, rOtnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Badea şi fiului său, anume popa Bădilă din Mălureni1, ca să fie In pace şi slobozi pentru plra ce au avut Badea şi fiul lui, popa Bădilă, cu nepoţii de fiică <ai lui Badea), anume Ban şi Bădilă, pentru ocinele şi averile lor. Pentru că au rămas Ban şi Bădilă orfani de tatăl lor, Şerban, ginerele lui Badea mai sus-spus. Apoi, Badea şi fiul său, popa Bădilă, ei au luat pe nepoţii lor, Ban şi Bădilă de i-au îngrijit în casele lor ca pe copiii din trupul lor, pînă ce i-au însurat. Apoi Badea, bunicul lor, şi popa Bădilă, unchiul lor, ei n-au avut parte şi milă de la <nepo-ţii) 2 lor, Ban şi Bădilă, ci au venit nepoţii lui Badea, de s-au pîrît cu bunicul lor, Badea, şi cu unchiul lor, popa Bădilă, ca să aibă ocine şi bucate din ocina. ..2 bunicului lor, Badea şi a unchiului lor, popa Bădilă.
      Iar întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele.. ,2 am dat domnia mea lui Badea şi fiului său, popa Bădilă, ca să-şi stăpînească ocinele şi averile lor, toate şi nepoţii lor amestec <să nu aibă).. ,2 lui Badea, ei aşa nu s-au lăsat, ci iarăşi au sorocit <pe> 2 bunicul lor, Badea şi unchiul lor, popa Bădilă, înaintea domniei mele.. .2 cu unchiul lor, popa Bădilă, înaintea domniei mele de s-au <pîrît pentru) 2 mai sus-zisele ocine şi averi. Astfel, aşa au rămas <Ban şi Bădilă, nepoţii)2 lui Badea.
      De aceea, am dat domnia mea lui Badea <şi fiului său, popa Bădilă)2 ca să stăpînească...2 şi averile mai sus-spuse...2 să-şi stăpînească ocina tatălui lor, Şerban din Priboaia<ni> .. ,2 ocina şi averile bunicului lor, Badea şi ale unchiului lor, popa Bădilă, nimic...2 nimeni să nu îndrăznească să încerce a tulbura sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare <logofăt> 2.
      Am scris eu, Barbul, luna ianuarie 17 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., MMDCLXII/5. Orig., hîrtie (31X28,5), pecete timbrată. Copie slavă din 1929, ibidem, ms. 1 232, f. 119—120.
      Datat după domn şi ispravnic.
        1 Cuvînt scris peste un text răzuit. * Loc rupt.
8                                            1571 (7079) ianuarie 30, Bucureşti
       f MhAOCÎIO ECOKÎEW, IlV {Iae34HAP$ KOEBOAA H rOCnOAHHt BtCOH 3EAME Xrrppo-BAdjfÎHCKOE, CHETh EEAHKdrO H np’kA^pddrO ffilipid KOEBOAA, CHHTi iO.H)fHEB BOEBOAd. Aamt rocnoACTBo mh c?k> noEEAtHÎio rocnoA'TBd mh ca83em rocnoACTBa mh,
                                                                                                             7
www.dacoromanica.ro
Tairfe cbc dtuncEWM ch ii ITbtpS cbc dHEncEWA\ ch, Hd ha\e ASmhtpS ii PdAVrt ■» KSHrpE H A'IHHWA CEC SpdTOM CH II IKTp8 H ErtdAYa H A*1» « TdH-b H CEC HHJf CHHOBH CH, EAHUE HM Eorii A<»CT”B, I3K0>KE Aa «8 ECT WHHH8 8 ÂHnHH, nOAOEHHS, WT nOCKSAE,
wt b©a8 h wt nodw h wt uj8m, nOHEHCE hm ect cTapa h npdEd wmiih8 h A'bAHHS. Aah ect nOKSnEHd wt AOKparo PdAY^d koeboaa sa AK’b kohh aokph, iVbH© sa xs denPH. 3dHH>KE ECT Ellrtd TdK> BHLUE pEHEHO nOrtOEHHS 3d WMHH8 3dr8EHAd EIJIEHCE npH
Akhii 8hkom ch, noKOHHdro PaAVrta boeboaa.'
      li nOTOM, HMd/lH c8T C'Knp’bHÎE npEA nOKOHHdr© fflHpia EOEEOAd, CEC GTdHMIOrt H CBC GTdH, pdAÎ CÎI© KHUIE pEMEHO WHHIlS. H TdKO np*fellJE GTdHMIOrt H GTdH n© KHU1E PEMEIIH AI«ATe, KdKO H'bCT nHTdrtH TTiArt KliArt CE C8T nOKSnHrtH BHLUE pEMEHS WMHH8 H HE X’TErtll WCTdBHTH Aa K8nHTH H WHH. fi 8 TEM, nOKOHHdrO A&HpMd EOEEOAd rrtEAdJf H cSAilJf rocnoACTR© em8 h BHA’bjf h npoMETdjf h KHHra nOKOHHdr© h A«KP<»r© PdAYrtd EOEEOAd sa nOKSnEHH H A<IA^ rOCn©ACTRO EM8 GTdHMIOrtOB H GTdHOE 3dKOH, BT EO-A’fepH, A<* SdKrtET KdKO H’bCT WCTdBHrtH Aa K8nH H WHH. d GTdH H GTdHMIOrt, d WHH <HHKdK>0>KE HE BliSMOrOllJE A®HECHTH CE TEJf Bî EOrttpH Hd A^HTi H Hd COpOK, Aa SdKrtET, H8 H3METHHLUE xd dCnpH 8 CHrtOCTH HM H BE3 83HdHÎE nOKOHHdrO &HpMd EOEEOAd. d nOTOM, npHHAE TdH’b H II'ETpS CEC METOM CH H CEC dHEnCEWM CH npEA r©Cn©ACTRd MH l| TdKO nptlUE WHH n© GTdH <H n©> GTdHMIOrt <npEA r©Cn©ACTBd MH, Kd>K© c8t KHrtH HSMETHHrtH TEJf BHLUE pEMEHH dCnpH xd 8 CHrtOCTH HM H EE3 rtHU,» H EE3 c8>KAEHÎE. d 8 tem, r©cn©ACTB© mh rrtEAdjf h cSAHjf, n© <npaBA8 h n©> 3dK©H h ce B'EcbMH MECTHTHMH npdBHTEAÎE T©Cn©ACTBd MH H RHA’bjf H T©Cn©ACTB© <MH> KHHra nOKOH-Hdro h A^sparo PdAYrtd B©EB©Ad sa n©K8<nEHÎE h KHHra M>hphee BOEROAd wt bî BO/VbpH KdKO WHH HE MOKH SdKrtETH. <H AM®Y> TOCnOACTB© MH GTdHMIOrtOB H GTdHOE, ndKH Aa <A*HECHTH CE TEJf> EOrt’bpH WT ffl.HpMd BOEB©Ad. d WHH ndKH HE EliSMOrOlllE AOHECHTH CE TEJf • . . BOrt’bpH Hd A^CE H Hd C©p©K A<* 3dKAET KdK© HE YTET 3KdrtH. . . <K>8nHA TdK> BHLUE PEHEH8 WMHH8, h8 ndKH WCTdUJE GTdH H GTdHHIOA CKC METOM CH WT SdKOH H WT npEA TOCnOACTEd MH. d TdH'b H nvrpS H dHEnCHWM <CH H3METHHUJE > TdK> BHLUE pEMEHH dCnpH xd GTdHMIOrtOK H GTdHOE H WT npEA TOCnOACTBd MH.
      H ndKH A4 HM ECT KOMHEB, CECTpd IlHnpEB, A-^l|JEpd Kp<’BCTEB>. . . IlHnpEK wt P©ro3 TpETdro aea h 8 ^’Br'bpdUJ, ndKH TpETdr© AEa h 8 <Xp>’BB«p8d, ndKH tpe-Tdro AEA, 3dHH>KE 10 ECT A<>A Ep'BCT'b H. . . IlHnp-b npEKHIO KoMMEB, I3K05KE Aa M8 B8AH nOM’bH» Eli B’bKH.
      Gsro pdAÎ, AM«Î»M H rOCnOACTB© MH IIliTpOR CBC dHEnCEWM CH h rdH-b CEC dHEnCEWM CH H EOMHd CB CHHOBH CH, QKOHCE BHTH HM CÎIO BHUJE pEMEHH WMHHE Eli WMHHE H B*B W^dE8, HHMH H CHHOEOM HM, EEH8K0M>KE H np’bEHS'lETOIIM H HH WT KOrOWE HEnOTHKHOEEHO, n0pH3M8 r«Cn«ATBd MH.
      GEHCE H CBEA’bTEAlE nOCTdEA’bEM TOCnOACTBO MH! >K8ndH APar<,^HP BEAHKH ABOPHHKS H HC8ndH iBdUlKO EErtHKH AOTO^ET H A8mhtP8 KEAHKH EHCTHIBp H GTdH BE-AHKH CndTdp H EdA*b EEAHKH CTOAHHK H PoHU.’b BEAHKH nEJfdpHHK H HC8ndH GTOHKIIU,d BEAHKH nOCTEAHHKS. HcnpdEHHK, IeAUIKO EEAHKH /\OrO$ET.
      IlHC d3, P«MdH, B*B CTOAHH TpdAY E8K8pEI|IH, nHC M"bCEU,d TEHdpÎE Â abhh,
k*b d’bT xi©e.
      t Iw drtîădHApS KWEBWAd, MHAOCTIIO EOJKÎIO, TOCnOAHHB.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Ganea cu nepoţii săi şi Pătru cu nepoţii săi, anume Dumitru şi Radul şi Cungre şi Danciul cu fratele său şi Pătru şi Yladul şi Dan şi Ganea şi cu fiii
8
                                          www.dacoromanica.ro
lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Lipia, jumătate, de pretutindeni, din apă şi din cîmp şi din pădure, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi declină’. însă a fost cumpărată de la Radul voievod cel Bun pentru doi cai buni, preţ de 2 000 aspri. Pentru că această mai sus-zisă jumătate de ocină a fost pierdută încă în zilele unchiului său, răposatul Radul voievod.
      Şi după aceea, au avut pîră înaintea răposatului Mircea voievod cu Stanciul şi cu Stan, pentru această mai sus-zisă ocină. Şi aşa au pîrît Stanciul şi Stan pe mai sus-zişii oameni, că nu i-au întrebat atunci clnd au cumpărat mai sus-zisa ocină şi n-au vrut să-i lase să cumpere şi ei. Şi întru aceasta, răposatul Mircea voievod a cercetat şi a judecat domnia lui şi a văzut şi a citit şi cartea răposatului Radul voievod cel Bun, de cumpărătură şi a dat domnia lui lege lui Stanciul şi lui Stan, 12 boieri, să jure că nu i-a lăsat să cumpere şi ei. Iar Stan şi Stanciul, iar ei nicicum n-au putut să-şi aducă aceşti 12 boieri la zi şi la soroc, să jure, ci le-au lepădat 1 CCO aspri cu sila şi fără ştirea răposatului Mircea voievod. Şi după aceea, au venit Ganea şi Pătru cu ceata lor şi cu nepoţii lor înaintea dcmniei mele şi aşa au pîrît ei pe Stan <şi pe) Stanciul (înaintea domniei mele) că au lepădat aceşti mai sus-zişi 1000 aspri, cu sila şi nu de faţă şi fără judecată. Iar întiu aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după <dreptate şi după) lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi domnia (mea) cartea răposatului Radul voievod cel Bun, de cumpărătură (şi cartea lui M)iicea voievod de la 12 boieri că ei n-au putut să jure. (Şi am dat) domnia mea lui Stanciul şi lui Stan să <aducă> iarăşi <pe acei) boieri de la Mircea voievod. Iar ei iarăşi n-au putut să aducă pe acei... boieri la zi şi la soroc să jure că n-au ştiut (clnd au) cumpărat această mai sus-zisă ocină, ci iarăşi au rămas Stan şi Stanciul cu ceata lor de lege şi dinaintea dcmniei mele. lor Canea şi Pătru şi nepoţii <lor au lepădat) aceşti mai sus-zişi 1C00 aspri lui Sterciul şi lui Stan şi dinaintea domniei mele.
      Şi iarăşi să fie Corneei, sora lui Piprea, fiica lui Cîr<stea>... lui Piprea din Rogoz, a treia parte şi în Făgăraş, iarăşi a treia parte şi în <Hr)ăborul, iarăşi a treia parte, pentru că i-a dat-o Cîrstea şi... Piprea zestre Corneei, ca să-i fie pomană în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Pătru cu nepoţii săi şi lui Ganea cu nepoţii săi şi Corneei cu fiii ei, ca să le fie această mai sus-zisă ocină, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru mare vistier şi Stan mare spătar şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoicbiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Roman, în cetatea de scaun Bucureşti, am scris în luna ianuarie 30 zile, în anul 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 881 (Căldăruşani, LI/6-8). Orig., perg. (39x32), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din sec. al XVIII-lea după care s-au făcut unele completări; altă traducere ibidem, ms. 721, f. Q51v—653.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 4-6.
9
www.dacoromanica.ro
9
                                                                       <1571) februarie 15, Bucureşti
      t B'K hme O tu, 4 h 6hh<i h CstTaro A^p, aMHH.
      Scris-am iu, Neacşa logofăteasa şi eu Radul postelnicul a nostră cârti părintilui nostru şi cinstitului mai mari jupan Dobromir vil ban ca să ştii cum i-am vlndut satul Yoinigiştii preste tot hotarul şi de in dealul viilor plnă in apa Jiiuluica să-i fii lui moşii, feciorilor şi nepoţiilor lui şi cine va rămînâ de sămînţa lui tot să-i fii moşii lui şi dereaptă ocină cu toţi rumânii ohabnică.
      Şi la aceasta tocmeală şi vlnzari nostră, fost-au boiari na ime: Dejul logofătul de Glum, Yladul logofătul de Olăneşti, Drăgoi vătah ot Tutănişti, Bran de Miroşi, Ban vătahul de Livezi, Rădăcină ot Coţoîâni, Stan ot Şimo-neşti.
      Şi se-au vlndut acest satii ci iaste mai sus-scris de deplină bunăvoe şi de înnaintea acestor boiari şi mulţi megiiaşi clţi se-au tălmplatu în cetati In Bucurişti.
      Mărturii au fost şi au numărat banii: Vladul logofătul de Olăneşti as<pri> 60 000 şi mi-au datu în mîna mea şi i-am dus Vladul logofătul în mîna logofitesei de în Drăgoişti.
      Şi aceasta cârti şi vînzari şi cini va spargi tocmeala nostră ori de ruda şi de sămînţa nostră, să fii proclit <de> 318 otţi ije vă Nichei, să să judece cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta am scris.
      Şi am scris iu, Negoeţă logofetul, în casa banului Dobromir ot Bucurişti. Pis fevruarie dni 15, vă leat 7183 <1675>.
      Arh. St. Buc.. Ep. Rîmnic, CII/38. Orig., hîrtie (31x21,5), pecete aplicată.
      Văleatul greşit ; datat ca anterior întăririi domneşti din <1571—1574> mai 8.
      EDIŢII. Ionaşcu, Doc. Oltenia, 107—108 (sub 1569).
10                                       1571 (7079) martie 12, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voevod, fiul lui Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gherghina scriitor, fiul Borei logofăt şi fiilor lui Roşea şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu leva slobozi, ca să le fie lor jumătate din satul Leurdeni, de pretutindenea şi din dealul cu vii şi iarăşi jumătate din Muşeteştii de pe apa Vîlsanei, de pretutindenea şi sălaşe cu ţigani, pentru că toate aceste bucăţi de ocine şi ţigani sunt moştenire lui Gherghina şi fiilor lui Roşea.
      Iar apoi, a avut Gherghina şi cu fii lui Roşea plră cu fetele lui Stanciul şiufariul din Mărceşti, anume Maria şi încă şi altele. Şi aşa pîrau ele înaintea domniei mele că au şi ele din satul Leurdeni şi din Muşeteşti şi din ţigani. Iar la aceasta, domnia mea am văzut, am judecat şi am cercetat cu toţi dregători ai domniei mele şi Încă am întrebat domnia mea pe protivnicii lui Gherghina şi a fiilor lui Roşea, dacă fetele lui Stanciul şiufariul au stăplnit ele în Leurdeni şi în Muşeteşti, ele sau părinţii lor în viaţa lor. Şi nu se află nimenea ca să le adeverească că au avut ele moştenire din mai sus-pomenitele sate şi ţigani, ci am aflat domnia mea cum n-au ţinut din mai sus-pomenitele bucăţi nici fetele lui Stanciul... 1 nici un amestec n-au avut. Şi încă domnia mea...1 am cercetat domnia mea după dreptate le-am cercetat rîndul lor şi am dat domnia mea fetelor lui Stanciul şi fiilor, ca să jure cum au avut şi ele din mai
10
www.dacoromanica.ro
su8-pomenitele sate...1. Şi ele de fel n-au putut să aducă.. -1 boeri înaintea domniei mele la zi şi la soroc nici unul, ci au rămas fii lui Stanciul de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea întregei curţi a domniei mele, mari şi mici.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Gherghina şi fiilor Roşcăi, ca să le fie lor de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea neclintit, după porunca domnii mele.
      Iată şi mărturii punem domnia mea: jupan Dragomir mare vomic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru.. .1 şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      A scris Nicula gramatic cu învăţătura lui Iarul logofăt, în luna lui martie 12 zile, în oraşul de scaun Bucureşti, anul 7079 <1571>.
      Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 147. Traducere din 1935 după orig., perg.
      EDIŢII. DIR, B, 6-7.
        1 Loc rupt în orig., menţ. în trad.
11                                            1571 (7079) martie 20, Bucureşti
       •}• fliHdOCTÎIO SOWÎEIO, Iw fldE|dHAP8 BOEBOAd H f'OCflOAHH'h B-ECOH 3EMdE SrrppOBrtdJfHHCKOft, CHH-K EEdHKdrO H np"kAOEpdrO ftlHpMEB BOEEOA#, CHITE A&HJfHEK B0EB0A8. ÂdBdT rOCnOACTEO MH CÎE nOSEd’kHÎE rOCnOACTBd MH 3ddTEB BdTdJf, EIKOIKE Ad «8 ECT CEdO T’EHESpElpÎH, E5KE CE 30EET         K05KECK8d0B, TpETdTO AM « CEdO
KoMHWdHÎH, TpETdrO AM H CEdO KojKEipHH, TpETdrO <AM>! H CEdO E8wpd, TpETdTO AEd H WT dUHrdHH P-Tdro AM, 3dllEJKE M8 ECT EHd CTdpE II nfdBE IVMHHH H A'^AHHH.
       ă nOTOM, 3ddTE, WH ECT npÎHAE np’kA TOCnOACTBO MII Ki’nHO CEC dHEflCEia CH, Hd HME 6pHHd H EdA"k, TEpE CE C8T CETEOpHd T’EKM’EJKÎE KdKO Ad AP'EÎKHT H 8HK8 CH 3ddTE CEdO ESwpd pdA< CEdO KoiKEipH, ndKH dHEnCHQ EM8 3ddTEB, nO HME 6fHHd H EdA’k, WHE Ad AP'B^BHT CEdO KoJKElpîll pdAÎ CEdO ESwpd. H TdKO CE C8T 8TTiKMHd H npOMEHOEdd ECT 3ddTE CdM, CEC CBOEM8 A3HK H KSIHIO CEC dHEnCEEM EM8, 3d CBOIIM AOEPO EOdIO, WT npEA TOCnOACTBO MII II WT np’kA B’kC’kMH HECTHTHMH npdBHTEdÎE rocnoACTBd mii.
       fi nOTOM, 3ddTE, UIH ECT IIMdd np-fclIÎE EipE KTi A^HII nOKOHHHOM8 HETpdUlKO BOEBOA8 C-EC dllEnCES EdA’k, Edipd %HHEB H EdAEB. H CEU.E np-klUE 3ddTE KdKO ECT HMdd H WH EpdTCTBO HdA CÎE CEdt H dU,HrdHH BHUIE pEHCHH. «I 8 TEM, I10K0HHH0M8 IlE-TpdUiKO BOEEOA8 C8AH HJf, 110 lipdKA8 II 110 3dK0H H CE B’EC’kMH HECTHTHMH npdBHTEd ÎE rocnoACTBd mh 2. H AdA^Jf rocnoACTBO mh 2 EdAEB 3dK0H, bî EOd-kpH h a°*<ech EdA’h TEJf Bî EOd’kpil Hd A^Hlt H lld COpOK H 3dKdCd ECT CE UIHHMH np’kA IlETpdllIKO B0EB0A8, KdKO HE ECT HMdd 3ddTE BpdTCTBO HHKdKOJKE HdA CÎE BHUIE pEMEHE WHHHH H dU,lirdHH.
       ă nOTOd\, 3ddTE EL|1E HE B’ECJfOipET Ad CE WCTdEHUIE, h8 ECT npîllAE TEpE CE c8t CEnpSET dHU.8 np’kA rocnoACTBd mh K8nxo cec dHEncEia ch, Bpmid h EdA’k. H CHU.E np-kUJE 3ddTE KdKO ECT HMdd H WH BpdTCTBO HdA CÎE CEdt H dU,HrdHH BHUIE PEMEHE. ă 8 tem, rocnoACTBO d\n rdEAdd cem pea8, no npdEA$ h no 3dK0H h ce B’EC’kMH HKCTHTIIA\H npdBHTEd ÎE TOCnOACTKd MII. H AdA^Jf TOCnOACTBO MH 3ddTEB 3dK0H, KÂ BOd’kpH, npE3 3dK0H EdAEB, Cdl|Jd RpHHEE li EdAEB. H A»«ECH 3ddTE TEJf KA. BOd^pH Hd ABH-E H Hd COpOK H 3dXdEd ECT np’kA TOCnOACTBO MII, no HHJflIE A^UIE, KdKO ECT
                                                                                                             11
www.dacoromanica.ro
HM4A 3a4TE, H4A cîe CEA* H 4HHr4HH, TpETirO <AErt>1. H 83EA ECT rOCflOACTBO MH BOA OSII TEJf K| SOA*pH3.
      CEro paA*. A<*A°Jf h rocnoACTKO mh 3aateb h ck hhx chhobh, hkojke a<»
ECT WSHH8, WX4K8 H CHHOBOM EM8 H BH$KOM H np*BH8<JETOM EM8 H HE IVT KOrOJKA» HEnOKOA'bEHMO, (10pH3M0 rOCflOACTBA MH.
      H CE 8kO CB’bAETEAÎE nOCT4BA*EM rOCnOACTKA mh: 5K8fl4H AP<*rc,MHP BEAH* KOM8 ASOPHHkS H HC8n4H IbAUJKO BE4HKH AOrO^^T H Ct4H Cn4T4p H A8mHtP8 KHCTÎap H K4A* CTOAHUK H rOHA'b f1£X4pHHK H 5K8fl4H GtOHKHU,4 BEA nOCTEAHHK. EcnpiKHHK, AparO.WHp BEA ABOPHHK.
      line M'bCEU.4 M4PTÎE K A^Hll. d3 Tp034B H4HEPT4X B*K CTOAHH rp4AV 8 E$K8pEl|JH H WT dA4M4 TEKMlJJArO, B*K A'feT X3O0.
      ţ îw ditTă4HAP8 BIVEBWA4, MHAOCTÎ/ft KO>KÎK>, rOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Zlate vătaf, ca să-i fie satul Tinbureşti, ce se cheamă partea Gojescului, a treia parte şi satul Gomişani, a treia parte şi satul Cojeşti, a treia <parte>x şi satul Buora, a treia parte şi din ţigani a 3-a parte, pentru că i-au fost vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar după aceea, Zlate, el a venit înaintea domniei mele împreună cu nepoţii săi, anume Erina şi Badea, de au făcut întocmire ca să ţină şi unchiul lor Zlate satul Buora, pentru satul Cojeşti, iar nepoţii lui Zlate, anume Erina şi Badea, ei să ţină satul Cojeşti, pentru satul Buora. Şi aşa s-au întocmit şi au făcut schimb, Zlate singur, cu limba lui şi împreună cu nepoţii săi, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele.
      Iar după aceea, Zlate, el a avut pîră încă în zilele răposatului Petraşco voievod, cu nepotul Badea, tatăl Erinei şi al lui Badea. Şi aşa au pîrît Zlate că a avut şi el frăţie peste aceste sate şi ţigani mai sus-zişi. Şi întru aceasta, răsposatul Petraşco voievod i-a judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui. Şi a -dat domnia lui lege lui Badea, 12 boieri şi a adus Badea aceşti 12 boieri la zi şi la soroc şi a jurat cu ei înaintea lui Petraşco voievod, că n-a avut Zlate frăţie nicidecum, peste aceste mai su3-zise ocine şi ţigani.
      Iar după aceea, Zlate încă n-a vrut să se lase, ci a venit de s-a pîrît de faţă înaintea domniei mele împreună cu nepoţii săi, Erina şi Badea. Şi aşa a pîrît Zlate, că a avut şi el frăţie peste aceste sate şi ţigani mai sus-zişi. Şi intru aceasta, domnia mea am cercetat rîndul, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea lui Zlate lege, 24 boieri, peste legea lui Badea, tatăl Erinei şi al lui Badea. Şi a adus Zlate aceşti 24 boieri, la zi şi la soroc şi au jurat înaintea domniei mele, pe sufletele lor, că a avut Zlate, peste aceste sate şi ţigani, a treia <parte>1. Şi a luat domnia mea boii acelor 12 boieri3.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Zlate şi cu fiii săi, ca să le fie ocină, ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
12
                                         www.dacoromanica.ro
      Scris luna martie 20 zile. Eu, Grozav, am scris In cetatea de scaun în Bucureşti şi de la Adam cursul, In anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XL/42. Orig., perg. (26,5x35,5), pecete timbrată. Cu o traducere de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 7-8.
        1 Omis.
        * In loc de: mS.
        * Pasajul: („H «3M-. sMt/m “). („Şi a luat... boierii"). Şters cu aceeaşi cerneală,
12                                            1571 (7079) aprilie 3, Bucureşti
       f Ex 34<c>Hb riOBEA'b rocnOAx Horii chho.w Icp4haeboav h4 axctKo a^to AECETCTB034T4, EAHK4 4l|lî CTE5KIT H CE K’feAEL^IE 410CTOAH CKliTHH H EOrOHOCHHH WTitH, CXBEipilIE Hi n0.W04Jx H Hi B44r0A^TE4CTB0 AŞIU4VI H4UJHM H fiptAiUIE H4AV nOCrt^AHIW HEAO.U H)f, W44 AVOAHrS0:O H KAbHÎEM H IIOCTOAV, WBH AVHAOCTHtAVH H no:<44HÎEM WrpkHdTH CE wr BXC4.(.<)f 3.VX CX BXCbKOE KEpSlO A4 rOTOKH E8AET oyCAH-UI4TH WH rd4c: „OpîdA'ferE KX MHb BXCH TpOţfWAAEipHH CE H WEp’bAVEHEHM H 43 OyilOKOH BH. IIpTHA'bTE EAATOCAOSEHÎE WrXU,<* AVOETO HACA’bA^HTE OyrOTOBAHOE B4AV MpCTBO WT CA0y>KEHÎE A\ip4. fix34.\K41f BO CE H A<*CTH AVH I3CTH, BX5KE5K<A><»X H H4I10HCTH AVE, CTP4HEH BE)f H KXSEAOCTH AVE, H4r E^Jf H WA'fcACTH AVE, EOAEH EEJf H IIOCETIICTH AVE H BX TEAVHIAE E’bjf H npÎHA®CTE KX MH'b".
       Ge>KE H 43, BA4rOZ'b;HlH H EA4T041vCTHKÎH H XpHCTOAIOSHKÎH H CdMOAPX>K4KHHH, Iw (I.\Eă4HAP>V KOEKOAA, CHHX BEAHK4TO H np’bAOSpArO fl&!tpi|4 KOEKOA4, (IMS ffi.ll)fHEB BOEBOAŞ, EOdfÎEIO AVUOCTÎIO, E02KÎEAV A<>P034HÎEM, W5A4A4EI|10AVH H rOMIOACTBOyE-l(JOMI KXCOH 3E.VVAE &rrppOBA4)fÎHCKOH, El|JE5K£ H 34I1AAHEHCKWAV CTp4H4iW, fÎAVA4lll$ h d»4rdpdu3 )(Ep'j,Er( peeh^e noc/vbA034TH apebhioav uapEAV h rocnoAAAV, ioke 3eavaxh4 BX EAdrOAETEACTKO H AVHpHE lip'blipOHOAHKllJE H HEBECHOAV# IMpCTBÎE dlOA^EHUIE CE, n4<H BxcnoAvbHS rocnoACTBo avi caob A<kha<i npopoK4 h Mp4 rA4roAEi|iE: „Eaahcehh H.W5KE WnoyCTHIllE CE EE34K0HÎE H HAV5KE lipHKpHUiE CE rp’bCH, EA4HCEHX AVX5K EM8>K E HE BXAV'bHIT TOCIIOAX rp-b)fA". H nAKHl „HaVÎKE WEp430M HCEA4ET EAEH H4 HCT04HHKH BOAHÎE, CH4E 5KEA4ST H A^UJ4 AV04 K TEBE, Eo>KE“.
       Geto pdAî, A<>pes4)f h rocnoACTBo avh cxh bxce mxcthîh h EAdro wEp43Hi h np-bnoixTdHi, e>ke haa bxceavh hactoeiiieh A<>peB, cxh xphcokSa rocnoACTBd avh,
CB~bTbH H EOSKECTBHfcH AkOHdCTHp TA4rO.VE.VVI (Q.XpgHH'bH I, HAE/KE ECT )fp4AV CBtTHJf EECIl.iXTHIJf 4IJfÎHCTpdTHTd /O.H)f4HA4 H r4SpîllA4 H npOqÎH BEenAXTHH, 0KO5KE ECT BX nOAPtllHIH CEAO EoSOHHH BXCH H CXC BXC JOT4P, 34HEHCE npHAOHCH H AME HCSndH Apărui AKOpHIK H CX EpdTlia.W CH. H I14KH A<* ECT CB’bT’bH AV0H4CTHP CEAO GtXHEI|1HH wr IIpApSA, BXCH, CXC BXC JfOT4.1, 3dllE>KE nPHAOHCH H I10AVHA0B4 5K>y-n4H EeHThAX CXC CHH02H C.'l, H.UEHH H-W ĂpXrH4 H P*XYA- H C4KH A<> ECT CBtTtH AV0H4CTHP CEAO GEKXP’bHÎH BXCH H CXC EAHH A^A WT BHH0TP4AÎ H 4ETBpXT4T0 AEA WT IlAOllbHI l< CXC BpOA 34 BOAEHHUE 8 TEAtSKHH H EAHO AVECTO H EAHd BOAEHHliS # p-bnS OiVVXTp4, 34HEJKE n.lHAOXH H AVHA0X4 HCO^ndH AP’k™4 A^OpHHK, ElflEHCE BX A^HH
Ea4A4 K4.\oyrEp4. H nd<H aa ect cB-bT-bH avoh4cthp oy HtroB4Hii, aea EIepe4hob
E'bBEpHUX, 34HEHCE ECT IIOXAOH'IA C4M UI<E>pE4H CE OH AEA 34 WMHHS >K0yn4H3 AP’KrHM AKOpHHK. d H(>yn4H AP’KrH'J AKOpH|K AME H I10AVHA0B4 CBtT4 AV0H4CTHp. H I14KH A4 ECT CBtTtH AV0H4CTHP AEA H-br0B4H0K H AEA GTOHKXB 34 W4HHS H BpOA 34 BOAÎHHU.4 , nOHEHCE ECT I10KA0H3A H-brOB4H H GtOIIK4 Hi)(HE Atrt4 >K0yn4H$ AP^^HI ASOPHHK WT
                                                                                                           13
www.dacoromanica.ro
HH)f AO BOAIO. fi KOyndH AP’KrH'< AKOpHHK AAAE H nOMHAOBd CBtTd MOH4CTHp. H ndKH A<* ECT CBtTtH MOHdCTHp 8 HtrOBdHH AEA GdBEH RTiCd, BdpE EAHKd CE JfTET HSEpdTH, nOHEHCE ECT tlOKAOHHA CdM GdBd KOyndHS AP1*™4 AKOpHHK. tl JKOyndH AP’KrHH AKOPHHK AdAE H MHAOBd CBtTd MOHdCTHp. H ndKH A<> ECT CBtTtH MOHdCTHp 8 HtrOBdHH WT AEA AaHOB, CHHTi ffi-KHEB, tlOAOBHH8 H Oy PvrSHAd AEA AdHOB RTiCd, SdHEKE nOKAOHH CdM AAH H tipHAOHCH EHTH CBtTtH MOHdCTHpoy, ELJJEKE npH AKHH PdAyAd BOEBOA4.
      H ndKH AA ECT CBtTtH MOHdCTHp CEAO TEAErd, RTiCd, H CKC BTiC JfOTdp H KpTiH-U.EAE BTiCEy H CKC B"KC yOTdp, 3dHE>KE npHAOKH H MHAOBd JKOyndH AP1*™4 AEOpHHK CBtTd MOHdCTHp. H ndKH Ad ECT CBtTtH MOHdCTHp Oy EddrOAELlJH, AEA AP^™1^ BEA KOMHC H AEA OyAPHLJJE nocTEAHHK, CBdKEJf, nOHEKE fipHACOKH H MHAOBd CBtTd MO-HdCTHp >KOyndHHU,d KdAt ABOpHHKOBHUd H CKC CHHOBH CH, HMEHHM AP1*™4 KOMHC H OyAPHi]JE nocTEAHHK, pdAÎ a^uje >K8ndH HtroE, eijje>ke npH akhh ĂĂohch boeboaa. H ndKH AA ECT CBtTtH MOHdCTHp CEAO KopHtHÎH BTiCH, H WT KodCTK H WT BoAd, SdHEKE npOMEHH KOyndH APT*™4 CKC AdHIIOA, TEpE AAAE HCOyndH AP^rHM AEOPHHK AaHMIOAOB 8 BAdrOAEljJH, AEA flSmirKHtcEB H AEA OTpOiaCEB H AEA HbAH nEX’ApHHK H AEA IldpAOCOB H EpdTÎEAH EMS, nOHEKE ASmiTKHtcd H GTpOHCd nOKAOHHAH c8T HlIJf AEAd >KOyndH8 AP^^HH AKOPHHK, d HBdH nEJfdpHHK H CHHOBH IldpAOcSAOB H CK EpdTÎI3A\ CH AAA ECT HM AP^™ W1HH8, T10A0BHH8 WT CEAO PniA^dEIJJIIH WT Ka’KH'KS. ă nOCAEj woyndH Ap^thh abophhk aaa ect cTe AEAd b'kcex’ h eijje h dcnpH xr h eahh koh aoep-k pdAÎ Btc CEAO KopHtHHH. fi nOTOM, KOyndH AP^THH endTdp CK CHHOBH CH H OyAPHIflE BHCTÎrdp CKC CHHOBH CH npHAOJKH H nOMHAOBd CBtTd MOHdCTHp CKC B*KC CEAO KopHtHÎII, H WT KodCT*K H WT BOA4 H CKC BOAÎHHU.E WT npHBdA. H ndKH AA ECT CBtTtH MOHdCTHp CEAO CTA*KntHHH, AEA ffldHAEB H CHHOBOM EH, B'KCd, 3dHEKE AAAE H nOMHAOBd JKOynd-HHU,d ffldHAd H CHHOBH EH CBtTd MOHdCTHp CKC BHUIE PEHEH8 CEAO GtATvntHHH, pdAÎ A&UE HCOyndH Gt^KHA-K. H ndKH AA ect CBtTtH MOHdCTHp CEAO 3-KHOdrd, nOAOBHH8> SdHEKE C8T nOKAOHHAH B8MMtH8A H GTOHKd IOeHTSa H HdH H BdA'Hd H CK EpdTIEM CH H CK METOM CH nOAOBHH8 WT CEAO 3*KH0drd, Kp'KCTÎHHOB A^OpHHK WT Gt’KHHEIIIH, WT HH]f AOEPOM BOAIO. ă nOTOM, dHEnCEH Kp'KCTÎHHOB AKOpHHK, Hd HME ApArOAMlp nOCTEAHHK H Kp-KCTIHH endTdp H AP’K™'1 H HsrpE nOCTEAHHK AAAOUIE H npHAOHCHUJE CKH BHUIE pEHEHO CEAO, nOAOBHH8 WT CEAO 3*KH0drd, EHTH CBtTtH MOHdCTHp, EljlE/KE npH akhh Mhpheb boeboaa.
      (I nOTOM, Kp’KCTIBH WT Gt-KHMEIJIH H WTU.8 Hr8MEH ÎEpOMOHd£ lîlHydHA HMdA. CKnpEHÎE CKC B"KCH METIldUJH WT 3*KH0drd HpEA TOCnOACTBd MH. H CHU.E npEUIE ME-rîtdUJH WT 3-KHOdrd KdKO HE c8T nOKAOHHAH nptAtAÎ HM TdE HOAOBHH8 WT 3*KH0drd, Hoy HX’ ECT npHTECHSA Kp^CTlOH A^OpHHK. ă TOCHOACTEO MH TAEAdy H C8AHX, nO-npdBA$ H no SdKOH, CK BIvCH MKCTHTHAdH npdBHTEAÎE TOCnOACTBd MH H AAAOX TOCnOACTBO-MH MErltaiUOM WT 3-KHOdr4 SdKOH, Bî EOAtpH, AA 3dKAET KdKO HE c8T nOKAOHHAH-nptAtAÎ HM. ă WHH HE MOXdgt AOHECHTH TE^ Bî EOAtpH 3dKAETH HHKdKOJKE, HOy" WCTdUJE MErîldUJH WT 3*KH0drd WT npEA TOCnOACTBd MH.
      H ndKH Ad ECT CBtTtH MOHdCTHp WHHH8 Oy Atd8A BSKUJdHOM, MECTO 3d A03ÎE H CKC AHBdAE H3A®A A03ÎEB H EE3 BHHdpH'l TOCnOACKOy. H BdpE EAHU.II BEHHHH WT BoCOH XOKET CKTROpHTH A03IE HdA Atd8A BoyKUldHOM, HTO ECT HdA WHHH8 CBtTtli A\OHdC-THP, d BIIHdpHH TOCnOACKOy H EOAtpCKOy, BTvC, AA ECT CBtTtH MOHdCTHp, 3dHE>KF AdAOUIE H npHAOJKHUJE >KOyndHHU,d SAHHd H KOyndH EdAt KAlOMdp CK CHHOBH CII H >KOy-ndH APArOAMip CK CHHOBH CH H /KOyndH IIpEAd CK CHHOBH Cil, EHTH CBtTtH MOHdCTHp B*K nOKptnAEHÎE, EljJEJKE npil AKHH IlETpdUIKO BOEBOAA.
      H ndKH Ad ECT CBtTtH MOHdCTHp BdMd WT TEAt>KHH, 3dHE>KE nOAVHAOBd BdcdpdE boeboaa. Tord pdAÎ nOMHAOBd h rocnoACTso mh.
      H ndKH Ad ECT CBtTtH MOHdCTHp CEAO IlHCK8AE(4JHH H CKC WHHHd KpdEB H CKC WHHHd WT BpdHHHOE H CKC B*KC ^OTdp, SdHEJKE CKM B*K3EA TOCnOACTBO MH CEAO CBtTtH
14
                                        www.dacoromanica.ro
M6H4CTHP, HMEHHM GTATkntHÎH H CKM rOCIlOACTB© MH TOH CErt© B4p«UI©M 4>rt©*IHH. Tora P4A1, A<*A CKM POCIIOACTBO MH CErto IlHCK«yrtEljJHH EHTH CB"kT"kH MOHdCTHp pdAÎ CErtO CTrt-KntHHH.
       3dHEKE CTe BHLUE pEMEHH CEdd EHrtH cST CTdpE H np4BE WHHHE H A^A^HE BHUIE PEMEHHM EOrttpH, H©y A4A01UE H npH/tOWHLUE H MHAOB4, I3K05KE Ad ECT CK'kT'kH MOHdCTHp BTk nOKptnrtEHÎE H BOWECTBHHM THOKOM ETk mi|jS, d BHUIE pEHEHHM EO/fkpH, BEMHOIO HM B’KcnOMHHdHÎE.
       CEro pdAÎ, A^A^Jf H rocnoACTBO mh CB'bT'bH MOHdCTHp, eikohce a* m8 ect «ÎE BHUIE PEMEHH CEdd WMHH» H W)fdE8 B"K BÎEKH HEnOKOdliEHMO.
       Gejke h 3dKdHHdHÎE nocTdBdEjf rocnoACTBO mh: dijJE Koro h3eepht rocnoATv EorK ehth BddA^u,^ h rocnoAdpTv fidduiKOE 3emae HdH uit cp~kAEI|Hdro ndOA4 r©c-nOACTBd MH HdH WT CKpOAHHK H4lUHy HdH, nO rptct^ HdUlHX’, UIT THOndEMEHHK, 41|IE HOHETET H OlfTBP"KAHT H EIOHOBHT CKH ypHCOKgd TOCnOACTEd MH, TOrO l’OCnOA’K fior”K Ad nOHETET H OyTBp-KAHT H CKJfpdHHT ETk r©cn©ACTB'k ErO; d dljJEdHSKE HE nOHETET H HE OyTBp-KAHT H HE nOHOBHT, H©y nopSlUHT H IKXIEpET H nOCTpdMHT II ETk 3dEBEHÎE wcTdBHT, Toro rocnoA'K EorK a<* nonEpET h nocTpdMHT e-k rocnoACTEt Ero h a* OyEÎET 3AE TtdOM H Blk EOAEt|JHM BtU,t H HMdT HdCTÎIO CK îyAd H CK «fpÎE H C-K HHtMH ÎOIfAEH E>KE B'K3'knHlllE Hd rOCnOAd fiord H CfldCd HdUIErO Icycd XpHCTd H Kp-KB EPO Hd HHJf H Hd 1EA4)f Hf.
       GeHCE H CBEAETEdÎE nOCTdBdEJf TOCnOACTEO MH: HCOyndH APArOMHp BEdHKH A.BOPHHK H HCOyndH IsdUJKO BEdHKH dWrWiJSET H GTdH CfldTdp H ^SMHTpS BHCTÎOp H fflHTpt KOMHC H EdA^ CTOdHHK H ToHlVb nEJfdpHHK H &TOHKd BEdHKH nOCTEdHHK. H HCnpdBHHK, IsdUJKO BEdHKH dWriV$ET.
       H HCnHCdy d3, fflHpOCddB, Biv CTOdHH rpdA fiSKSpEIjJH, MtcEU,d dnpHdlE r AliHH, TEKSiHHM dtTOM WT ^A4Md x3©0.
       ţ îw ădîădHApS BWEBWAd, MHdOCTÎIO EOJKÎIO, TOCnOAHHK.
       f în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, în fiecare an să dea zeciuială <din> cît vor agonisi şi aceasta ştiind sfinţii apostoli şi părinţii purtători de Dumnezeu, ne-au sfătuit pentru ajutorul şi pentru binefacerea sufletelor noastre şi ne-au dat nouă celor din urmă copii ai lor, unii cu rugăciune şi veghe şi post, alţii cu milostenii şi pocăinţă să ne curăţim de orice rău cu toată credinţa, să fim gata să ascultăm acel glas: „Veniţi la mine toţi cei ce vă trudiţi şi sînteţi împovăraţi şi eu vă voi linişti. Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia gătită vouă de la facerea lumii. Flă-mind am fost şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi căutat şi în temniţă am fost şi aţi venit la mine".
       Iată şi eu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu <şi> cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului, rîvnind a urma vechilor împăraţi şi domni, care cele pămînteşti în binefacere şi în pace le-au petrecut şi de împărăţia cerească s-au învrednicit, iarăşi mi-am adus aminte domnia mea de cuvintele lui David proorocul şi împăratul care spune: „Fericiţi cei cărora li se iartă fărădelegile şi cărora li se acoperă păcatele, fericit bărbatul căruia Dumnezeu nu-i socoteşte păcatul11. Şi iarăşi: „După cum doreşte^cerbul la izvoarele apelor, aşa doreşte şi sufletul meu către tine, doamne".
       De aceea, am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă deasupra tuturor darurilor, acest hrisov al domniei
                                                                                                               ÎS
www.dacoromanica.ro
mele, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Mărgineni, unde este hramul sfinţilor celor fără de trup, arhistrategii Mihail şi Gavril şi altora fără trup, ca să-i fie in stăplnire satul Bobocii toţi şi cu tot hotarul, pentru că l-a dăruit şi l-a dat jupan Drăghici vornic şi cu fraţii săi. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Stăneştii din Prahova, toţi, cu tot hotarul, pentru că a dăruit şi a miluit jupan Vintilă cu fiii săi, anume Drăghici şi Radul. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Secărenii toţi şi cu un deal de vie şi a patra parte din Plopeni şi cu vad de moară la Teleajin şi un loc şi o moară la riul Cumătră, pentru că a dăruit şi a miluit jupan Drăghici vornic, Încă In zilele lui Ylad Călugărul. Şi iar să fie sfintei mănăstiri la Negovani partea lui Şerban Veveriţă, fiindcă singur a Închinat Ş<e>rban partea sa de ocină jupanului Drăghici vornic. Iar jupan Drăghici vornic a dat şi a miluit sfînta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Negovan şi partea lui Stoica de ocină şi vad -de moară, pentru că au Închinat Negovan şi Stoica părţile lor jupanului Drăghici vornic de a lor bunăvoie. Iar jupan Drăghici vornic a dat şi a miluit sfinta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri la Negovani partea lui Sava toată, oricît se va alege, pentru că a Închinat singur Sava jupanului Drăghici vornic. Iar jupan Drăghici vornic a dat şi a miluit sfinta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri la Negovani din partea lui Dan, fiul lui Minea, jumătate şi la Rătunda, partea lui Dan toată, fiindcă a Închinat singur Dan şi a dăruit, să fie sfintei mănăstiri, Încă In zilele lui Radul voievod.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Telega tot şi cu tot hotarul şi Crăiţele toate şi cu tot hotarul, fiindcă a dăruit şi a miluit jupan Drăghici vornic sfinta mănăstire. Şi iar să fie sfintei mănăstiri In Blagodeşti, partea lui Drăghici mare comis şi partea lui Udrişte postelnic, toate, fiindcă a dăruit şi a miluit sfinta mănăstire jupaniţa Calea vorniceasa şi cu fiii săi, anume Drăghici comis şi Udrişte postelnic, pentru sufletul jupanului Neagoe, Încă in zilele lui Moise voievod. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Cornenii, tot şi din Coastă şi din Apă, fiindcă a schimbat jupan Drăghici cu Danciul, de a dat jupan Drăghici vornic lui Danciul la Blagodeşti, partea Lupşănesei şi partea Stroiesei şi partea lui Ivan paharnic şi partea lui Pardos şi a fraţilor lui, pentru că Lup-şăneasa şi Stroiasa au închinat părţile lor jupanului Drăghici vornic, iar lui Ivan paharnic şi fiilor lui Pardos şi cu fraţii săi, le-a dat altă ocină, jumătate din satul Răduleştii de la CUnău. Iar apoi, jupan Drăghici vornic a dat aceste părţi toate şi încă 3 000 aspri şi un cal bun pentru tot satul Corneni. Iar după aceea, jupan Drăghici spătar cu fiii săi şi Udrişte vistier cu fiii săi au dăruit şi au miluit sfinta mănăstire cu tot satul Cornenii, şi din Coastă şi din Apă şi cu morile din privai. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Stllpeni, partea Mandei şi a fiilor ei, toată, fiindcă a dat şi a miluit jupaniţa Manda şi fiii ei sfînta mănăstire cu mai sus-zisul sat Stîlpenii, pentru sufletul jupanului Stănilă. Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Zănoaga, jumătate, fiindcă au închinat Buciumeanul şi Stoica Iubitul şi Nan şi Badina şi cu fraţii săi şi cu ceata sa jumătate din satul Zănoaga, lui Cîrstian vornic din Stănceşti, de a lor bunăvoie. Iar după aceea, nepoţii lui Cîrstian vornic, anume Dragomir postelnic şi Cîrstian spătar şi Drăghici şi Negre postelnic, au dat şi au dăruit acest mai sus-zis. sat, jumătate din satul Zănoaga, să fie sfintei mănăstiri, încă în zilele lui Mircea voievod.
      Iar după aceea, Cîrstian din Stănceşti şi părintele egumen, ieromonahul Mihail, a avut piră cu toţi megieşii din Zănoaga înaintea domniei mele. Şi aşa pîrau megieşii din Zănoaga că n-au închinat strămoşii lor această jumă-
iS
www.dacoromanica.ro
tate din Zănoaga, ci i-a cotropit Ciratian vornic. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea megieşilor din Zănoaga lege, 12 boieri, să jure că n-au închinat strămoşii lor. Iar ei nu au putut să aducă pe acei 12 boieri să jure, nicicum, ci au rămas megieşii din Zănoaga dinaintea domniei mele.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină la dealul Bucşani, loc de vie şi cu livezi în jos de vie şi fără vinăriciul domnesc. Şi oriclţi vecini din Boboci vor face vie pe dealul Bucşanilor, care este pe ocina sfintei mănăstiri, iar vinăriciul domnesc şi boieresc, tot, să fie al sfintei mănăstiri, fiindcă au dat şi au dăruit jupaniţa Elina şi jupan Badea clucer cu fiii lor şi jupan Dragomir cu fiii săi şi jupan Preda cu fiii săi, să fie sfintei mănăstiri de întărire, încă în zilele lui Petraşco voievod.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri vama de la Teleajin, fiindcă a miluit Basarab voievod. Pentru aceasta am miluit şi domnia mea.
      Şi iar să fie sfintei mănăstiri satul Pisculeşti şi cu ocina lui Crae şi cu ocina de la Braniciov şi cu tot hotarul, fiindcă am luat domnia mea satul sfintei mănăstiri, anume Stilpenii şi am dat domnia mea acest sat oraşului Floci. De aceea, am dat domnia mea satul Pisculeştii, să fie al sfintei mănăstiri, pentru satul Stilpenii.
      Pentru că aceste sate mai sus-spuse au fost vechi şi drepte ocine şi dedine ale mai sus-zişilor boieri, ci au dat şi au dăruit şi au miluit, ca să fie sfintei mănăstiri pentru întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană, iar mai sus-zişilor boieri, veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie aceste sate mai sus-zise ocină şi ohabă, în veci neclintit.
      Iată şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpinitor şi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va batjocori şi va lăsa în uitare, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-l ucidă aici cu trupul, şi in veacurile viitoare <cu sufletul) şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sîngele lui asupra lor şi a copiilor lor.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi am scris eu, Miroslav, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 3 zile, cursul anilor de la Adam 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCXCVII/19. Orig., perg. (55,5x35,5), pecete căzută. Traducere ibidem, ms. 454, f. 34—35.
      EDIŢII. Trad. BIR, B, 8-10.
www.dacoromanica.ro
17
13
1571 (7079) aprilie 7
       ţ fflHAOCTllO BOWTeIO, Îw dAHgdHAP$ BOEBOAd H POCnOAHH’k B*kCOH 3EMAE JîrrppOBrtdXHHCKOE, CHHTi BEAHKddrO H np’feAOEpdrO fl&Hpid KOEBOAd H CHH-K Mh^HEB
boeboa*- A^KdT roenoA^TBO mh cIk> noBEA’bHÎE rocnoA^TBd mh cd8r rocnoACTBd mh,
GTdHHIOAOB nOCTEAHHK H tKHT’bdHHU.d ErO, Hd HME 0AKd, EIKOKE A<* HM C$T WMHHS 8 X0A$BEI|JH, A^dd TECTdM CH, ffidpÎEB WT H3B0p, B"KCd, BdpE EAHKd CE ^TET H3EpdTH WT nOCB^AE CKC B0AEHHI1.E H CKC BHHOrpdAOBE H BEMHHÎH H A^E MEA^aI 3d dU,HrdHH, HMEHEM APdr CTiC AEMM CH H Korrfe CKC AETU,dM CH H CKC dlţHrdMţEM CH, 3dHE)KE ECT AOUiEAd cdMd >K8ndHHU,d ffldpîE1 np’feA rocnoACTBd mh tepe aMe "Pekîe Ati|JEpd ch, SrtKTiB, KdKO no CTiMPTiTIi EH, HHXT<0> UIT CHHH EH HAH UIT A^MJ^pE EH MET^X HE HMdT CKC Cîra UIHHH8 H dl],HrdHH BHUIE p^X-
       Gsro pdAÎ, A*A*X H rOCnOACTBO MH GTdHMIOAOB nOCTEAHHK H 5KHTEAHHU,d Ero, 6AKd, UIHHH$ B*K UIXdBS, HM H CHHOBH HM H BHOKOM H npISKHOMHTOM H HE UIT KOrOÎKE HEnOKOA'tiBHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH.
       H CE5KE CBEAETEAÎE nOCTdBAliEM rOCnOACTBd MH: »8ndH APdrOMHp BEAHKH ABOpHHK H K$ndH IsdlUKO BEAHKH AUirUI^ET H GTdH CndTdp H EdA*b CTOAHHK H A$MHTp$ BHCTliap H AlHTp'fe KOMHC H ToNU/b nEXdpHIIK H »8ndH GTOHKHU,d BEA nOCTEAHHK. Hc-npdBHHK, iBdUJKO BEAHKH AUirUI<|SET.
       IlHCdX M-bCEU,d dnpHA 3 A^HH, BTi A^T X3O0.
       ţ lui dAÎjjdHApS BUIEBUIAd, MHAOCT ÎIO EOKilO, TOCnOAHHK.
       j- Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stanciul postelnic şi jitelniţei lui, anume Elca, ca să le fie ocină în Holubeşti, partea soacrei sale Maria din Izvor, toată, oricît se va alege de pretutindeni cu mori şi cu vii şi vecini şi două sălaşe de ţigani, anume Drag cu copiii săi şi Costea cu copiii săi şi cu ţigăncile lor, pentru că a venit singură jupaniţa Maria1 înaintea domniei mele de a dat zestre fiicei sale, Elca, ca după moartea ei nimeni din fiii ei sau din fiicele ei amestec să nu aibă cu această ocină şi ţigani mai sus-zişi.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Stanciul postelnic şi jitelniţei lui, Elca, ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
       Am scris luna aprilie 7 zile, în anul 7079 <1571>.
       ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. Ist., MCMLXIII/4. Orig., hîrtie (31x20), pecete aplicată.
       1 Pasajul: ,,n a« wvbAt ...        („şi două sălaşe... Maria“) şters şi scris dea-
supra: „MJM4AHA uit npiA Qhţ4M louoa*“ („scos dinaintea lui Ştefan voievod").
18
www.dacoromanica.ro
14
1571 (7079) aprilie 10, Bucureşti
       ţ fiii XpHCTd Sora, EAaroB’bpHÎH h EAdroMKCTHBÎH h XpHcToyAioEHBÎH h camo-APIiWABHÎH îw dAEă4HAP$ BOEBOAA, CHHli BEAHKArO H nptAOEpdrO ffiHpMA BOEBOAA, CHHOy Mh^HEB BOEBOAA, EOJKÎEIO MHAOCTÎIO <H>EO>KÎEIO AdpOB4HÎEAA, WEA4A4E1JJOMH H rOCIIOA* CTBOyEIJJOMH BliCOH 3EMAE OyTrpOBrtdJfÎHCKOH, E1|JE>KE SAIIAAHEHCKHM CTpdHAM, ilMAAUJ H 4>arapaiiJ jfEpuEr. EA4ronpoH3BOAHy rocnoACTBo aih, ce ohm eaaphm npoH3BOAEHÎEM, mhc-THM H CB’bl'AHM CpiiAUEM rOCnOACTBd MH, I3K0 npOCA4BHTE [npOCA4KHTE] npOCAABATvUJdrO ME fiora H H4 np’feCTOA’fe CB’bTOnOMHBUlEX' POAÎTEAE rOCllOACTBA MH H CK CA4B0I0 BTl3-HECEUiaro me. Gejke BiicnoM-bHoy rocnoACTBo mh, hko nptXAE hac EHBUlEjf uapÎE h rocnoAa Eoroy nocA'bAoy’EijjE IIhcahTe, Hcna-KH-bEiiJE noBEA'bHÎE rocnoAa HauiEro IyC$C4 XpHCTA, CK3HA4EU1E H OyKpACHBUlE CB^TlE U.P'KKEH H MOHACTHpAJf, A^UIE CBOE pa Ai AOBP'fe OyCTpOHBUIE KTi Eoroy. T’bMWE OyBO TTilJJJI EO CE H 43 HE T'hHÎIO CE IţapCTBO HCnpABHTH, HM H TOCnOAA B1iCEA$UiHO B1i3AI0EHTH, Eli KOyiTbWE H EAArHMH A’baH, rocnoAHEH|| EAaro oyTpoEîio beaio ect, k-k biicem eo pSu-b npociupaTH, cam
EO pEI ETiCEMECTHHMH CEOHMH H 4HCTHHMH OyCTH, HKO HE ]fOi|I$ CliMpiiTH rptUJHHKOM, HM WBP4THTH CE EM$ H JKHBS EHTH. H HE npHHAOJf EO npH3B4TH lipABAEHIIH, HM rptlll-ţtlIKH HA nOKAAHÎE, nOHEWE MH03H WBp43H C$T nOKAAHÎE <H> A®KpA>KE A^AA MHOrO WBPA3HA C8T: AIOBOB H MHAOCTHHIO, nOCT H KTi3APTi>KdHÎE H I14MET HECK0H14EA1M. Kli CHM 6$pEM OlipHiaHHH PAArOAET„ClilJjHH Eli CKp'KEEX’ H Eli TEMHMţH, nOCEt|IAEH H HHIJJHIIM CKn0M01|JHHK BO^A'i ndAUJHHM nOKptnHTErt H CIlpHHM HACHTHTEA, BA0BHIJ4M nocbTHTEA, a<• toeoe rocnoA^ fiorii iiocethtea e-k a^hti co^ahhh h a<* oyASiHuiH EAArA EPO AECH4P0 CTOBIIHh". CePO PAAÎ H rocnoACTBo MH 4I|IE HEB-b>KAliCTBiE WEHT ECMTi H rpO^EOCTÎIO HCnAliHEH, nopEBHOBAJf H rOCIlOACTBO MII np-b>KAE pEMEHHM TOCnO-AAM H U,apÎE, E>KE A^UIE CBOE pAA? A^pE OyCTpOHBUIE H rOCI10A$ EorS EAaro OyrOAHEUlE.
       Tem paaî, A<*poBay h rocnoACTBo mh ceh e-kce hecthhii h EAaro wepa3hh h np-fenOMHTAHHH, H)KE HAA BTiCEMH MECTHHH A<*P0E HACTOEtflEH, CTiH JfpHCOBSA rOCllOACTBA MH, CEMS CB-bTOMS H EO>KECTBHOM8 H np'blVCB'klIJEHOMS WEHT-bAH, CB-bT-bH, BEAHU'bH UpilKBE A&HTpOnOAIE, HAEWE ECT JfpAM CB’bTOE Bll3HECEHÎE TOCnOAA fiord H CI1ACA HA'IIETO îycScd XpHCTA H MHCTH1îHI110M8 H np’bWCB’blJJEHOMg ApjfÎHMHTpOnOAHT, KÎp EAAA ÎU.’b S^THMÎE, IAKOHCE A<> M$ ECT CEAO EliHEl|IHH WT Poyid, KTlCH, H Ch BTlCOM XOTAPOM; 3AHE ECT nOKOynHA IIOKOHHArO fiacApAEA BOEBOAA flOAOBHHS WT EliHElIJHH WT P$E, WT QIe^AH nHTAp, 34 XK ACfipH, TEpE IO AME CB-bT-bH fl5.HTpOnOAÎE * A AP*yr4 nOAOBHH$ WT CEAO filiHE((lH WCTAAA ECT IThPAAAHKA, TEpE ECT EHAA TOCnOACKA. fi nOKOH-HArO fiAcapAE BOEBOAA I10MHA0BAA ECT H CKC TAE AP^yrA flOAOBHHS, IAKOHCE A<* COyT SliHEl|JHH BliCH CB’bT’bH fl&HTpOIlOAÎE.
       ă noTOM, npH a^hh PaAyaa boeboaa, npîHAE PaAya Mahaeb npEA HErosa rocnoACTBA, tepe ce oyrKKMH ckc wteuti eaaahka Haaphwh, tepe a<*AE PAAyA Mah-AEB CB’bT’bH fl&HTpOnOAÎE CEAO EA1iC1iHEl|JHH BliCH, A WTElVh EAAA*KA HAApHWH AME PAAyAOy fl&AHAEB EliH£l|lH BliCH, TEPE MEHHU1E CEAO pAA' CEAO. ă 110CAE, CBtTtH ffl.H-TpOnOAÎE H"bCT EllW M-'ipHO CK CEAO fiA1iC1iHEl|JH, HOy KTiAA ECT CKAA, Eli A^HH TOC-nOACTEA MH, A WTIJA HJ'llErO EAAA*EA &|i9HMÎE CKTEOpH TliEMEHCIIO CTiC HCOynAH KpiiCTÎiaH, AHE11CE8 5iliHAEl|JilM, TEPE EpATH WTU4 BAAAÎKA 6<JiTHMÎE CEAO EliHEl|JH, I1AKH EHTH CB'bT'bH fl&l|TpOnOAÎE, A CEAO E.ATiCTiHEHJHH A<* ECT HA pOyK KpiiCTÎiaHOg I10CTEAHHK, KAKO m8 ECT BHW 34 A^A'^. H E1|1E WTUA BAAAÎKA S^OHMHE, pAAÎ T'KKMEHCÎIO E>KE CKTEOpHUJE CKC /KOyflAH KpTiCTÎHH, WH A<*AE KpiiCTTrAHOB AClipH rOTOEH x3. H HCI1HCA CAM KpTiCTÎHH Eli CE'bTIIH BEAIIKHH llOM'bHHK A$UJE KÂ, HMEHH hm: KpiicTîiaH h H-bKuia h ^paroMHp h Ap-hrai h Gtohkah h KpiicTÎiaH h H’bKiua H PdAyA H HErpE H GtIiHHAIi H fl&apHHA H KllCÎIO H EoHKA H H EoHKA H CTTlHHA-k. h PaAya h Ap-hiim h ^paroMHp h H’brSA h HErpE h KpiiCTÎraM h Ctaha h HErpE u H’bra. H chue Stakmhuie wtua eaaaîka 6^>THMrE h cec xoynau RpticTloH, 34
                                                                                                                    19
www.dacoromanica.ro
CBOHWM A O ROAIO, WT tip EA rOCI10ACTE4 MH, K4K0 HHJKE KpTiCTÎiaH HH HH HHKTO WT ChpOA ErO A4 HE p430pHT CÎE BHUJE pE1EH4 TTiKMEJKllO; IIOHEJKE KTO JfOKET p430pHT HAH ChnpEHÎE CBTKOpHT, TOrO A4 ECT tipOKAET WT THJ WTlţH EJKE RTi HhKEH H A* HM4T MdCT TlO CB IyA<> H CB flpÎE H CB ÎH’kilAH Iovaeh.
       H 1 I14KH A4 ECT CK'bT'bH ffiHTpOIIOAÎE CErtO floyMÎiaHHH KTiCH H CB K*BCOM J(OT4pOM H CBC KOAEHHU.E, 34HEJKE CEA O floyMÎiaHHH EHAH C$T CT4pE H np4K8 WMHH$ H 34 A^AÎNS BOA'kpOM WT ffî'BpUHH'bHH J HOy npilIAOUJE C4MH JKOyilAH ^ptirHt H OyAPHI|lE tlOCTEA HHU,H, TEpE IIOKAOHHIUE H AMOUJE BHUJE pEHEHS CEA O AoyHÎiaHÎH, WT 110 A’K*K0_ BHU.4, JKOyilAHOy AP^rOAAHpS BEAHKOMOy AEOpHHK, 34 HHJfHOM A®&pO KOAIO, WT lip EA rocnoACTB4 mh. ă iiotom, JKoynAH Ap4roMHp beahkh akophhk ame h iiphaojkh bhuie
PEMEH8 CEA O AoyHÎiaHHH BHTH CK'bT'bH ffiHTpOnOAÎE Eli nOKp’btlAEHÎE H Eli WCTpdKS H BOJKECTBHIIM ÎHOKOM ETi I1HL|j8, 4 JKOyilAH ,A,P4rOMHp8 BEAHKH ABOpHHK H pOAÎTEAIE EM8 KEMHOIO K-KCnOAMIHAIIÎE. H HCI1HC4A ECT JKOyilAH Ap4rOMHp BEAHKH AEOpHHK Eli CB-bTIIH BEAHKHII IIOMEHHK Bf AIOAÎE, H4 HME: Ap4rOMHp H Gop4 H ffiHJfAHA AKOpHHK H Maplra h n-KTpS h KdA-b h 11-bKina h Kathahha h TioprE h Hcoy$ h QcTA-b h Ăhphahha, Eor-B a4 hm npocTH a&ije. H k-kaa ect iiphaojkha JKoytidH Ap4roMHp beahkh aeophhk TOH CEA O AoynriaHHH H I10MHA0B4 CE*bT4 fflHTpOtlOAf E, 4 EOA"bpH WT M'KpVHH'bHH, HMEHE HM AP'krHH H OyApHl|JE tlOCTEA HIIU,H BHAH C8T H WHH lip EA rOCnOACTKA MII H CK'bA'bTEACTKOKdAII COyT K4K0 C$T A4AH H IIOKAOHHAH BHUIE pEMEHS CEA O 34 HHJfHOM AOBpOM KOAIO H BEAM4 ECT CB HHJfHA AOBpO JfOT'bHÎE BHTH CEAO AoyMÎQHHH CK'bT'bH ffiHTpOIIOAÎE, I3K0JKE fi,i BOyAE H HHM H pOAÎTEAIE HM KE1HOE KTiC[10MHHdHÎE.
       Gsro P4AÎ, AMOJf H rOCnOACTEO MII CK'bT'bH, KEAHIVbH HP"BKKE, ffiHTpOnOAÎE I3K0JKE A4 M8 ECT CEA4 IlTiHEipHII H doy*JÎ0HÎH KTiCH H CB KliCOM JfOTdpOM K"B WMIIIlS H WJfABS H HH WT KOrOJKE HEtlOTTiKHOKEHO, E"B E’bKH, nO WpH3M$ T0CI10ACTB4 MH.
       ©IJJEJKE H 34KAHH4HÎE nOCT4EAE]f rOdlOACTEO MH, K4K0 no CBMp*BTH TOCnOACTEA MH, Koro H3EEpET rOCnOA*B Eoi”B BHTH T0Cn0A4p'B EA4UIK0E 3EMAE, HAH WT CP*BAEH-H4r0 I1A0A4 rOCnOACTB4 MH HAH WT CBpOAHHK H4UIE]f HAH, nO Tp'bCEJf H4UIE]f, WT ÎHO-I1AEMEHHK, A4 4l|JE IlOMETET H CBJfp4HHT H OyTKp'BAHT H I10H0KHT CBH JfpHCOK$A TOC-nOACTE4 MH, TOrO rOCIlOATi Eoni A4 IlOMETET H A4 CBJfpAHHT H OyTKp'BAHT KTi roc-nOACTB*b ErO; 4 4l|JE HE IlOMETET H HE CByp4HHT H HE OyTKp'BAHT H HE I10H0KIIT CBH ypHCOB$A T0Cn0ACTB4 MH, HOy P430PHT H nOnEpET H I10CTP4MHT CBH XPHC0K8A roc-nOACTB4 MH, 4 TOrO Eoni A4 T4 HE nOMETET H HE CBJ(p4HHT H HE OyTKp'BAHT KTi rOCnOACTEt ErO H A4 OyBIET 3AE T-bAO, 4 B*B EOyAEHJHy Etu-b A^UJ4 ErO. H A4 M$ ECT CBnOCT4THHU,4 np’b'JHCTd EorOM4TH H4 CTfdUJHEM COyAEtfJE H A4 HM4T 14CTÎI0 CB HyA4 H CB flpÎE H CB ÎH'bMH HOyAEH EJKE E'BS'BIIHUJE H4 rOCnOA4 fior4 H Cn4C4 H4-UJErO Hyc8c4 XpHCT4 H pEKOUlE, KP'BK ErO H4 Hliy H H4 HEA4X HJf, EJKE ECT H EOyAET B*B K'bKH, 4MÎH.
       Ge>KE H CKEAETEAIE nOCT4BAEy rOCnOACTEO MH'. JKOyiMH A^BpOMHp BHKUIE BEAHKH B4H EpAAEBCKH H JK0yil4H AP4rOMHp BEAHKH AKOpHIIK H JK0yi14H IbAUIKO BEAHKH AWrW-ijiET» H Gt4H BEAHKH CI14T4p H 3,OyMHTp8 BEAHKH KHCTÎMp H fl&HTp'b BEAHKH KOMHC II EAA’b BEAHKH CTOAHHK H FOHU.'b KEAHKII nE]f4pHIIK H JK0yil4H CT0HK4 BEAHKH I10CTEAHHK. H HCI1P4EHHK, ^p4rOMHp KEAIIKH AKOpHHK.
       H HCnHCAJC 43, MHP0CA4K, K*B CTOAHH rpdA EoyKSpElJJH, M’bCEU.4 dnpHAÎE T ABHII, TEKOyTHM AtTOM WT flA4M4, K"B AttT X3O0.
       ţ Iw flAΧ4HAp8 KWEKWA4, MHAOCTÎIO BOJKÎIO, T0CI10AHHB.
       <Deasupra peceţii scris cu chinovar:> Hcnp4KHHK C4M. bha rocnoACTS*
MH.
       f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos. iubitorul şi singur stăpinitorul Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabu-nului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu <şi>
20
www.dacoromanica.ro
cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, Încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. Am binevoit domnia mea, cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi m-a Înălţat cu slavă pe scaunul sfintrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată, mi-am adus aminte domnia mea că împăraţii şi domnii ce au fost mai Înaintea noastră, urmind Scriptura domnului Dumnezeu, Împlinind porunca domnului nostru Iisus Hristos, au zidit şi au Înfrumuseţat sfintele biserici şi mănăstiri, pentru sufletul lor bine s-au întocmit către Dumnezeu. Intru acestea şi eu mă slrguiesc nu numai această Împărăţie a o Îndrepta, ci şi pe domnul din tot sufletul a-1 iubi <şi> împreună cu fapte bune. Căci bunăvoinţa domnului mare este, către toţi mlinile le Întinde căci Însuşi a zis cu cinstita şi curata sa gură că nu doresc moartea păcătosului, ci să se Îndrepte şi să fie viu. Şi n-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă, pentru că sint multe chipuri de pocăinţă <şi> faptele bune In multe feluri sint: dragostea şi milostenia, postul şi înfrînarea şi pomenirea nesflrşită. Către acestea şi Efrem sirianul spune: „Pe cei ce sint in supărări şi In temniţă, cercetează-i şi celor lipsiţi să le fii ajutor, celor căzuţi sprijinitor şi săracilor îndestulător, văduvelor cercetător, ca şi domnul Dumnezeu să-ţi fie cercetător In ziua judecăţii şi să doblndeşti şederea cea bună, de-a dreapta lui“. De aceea şi domnia mea Încă de neştiinţă cuprins şi plin de greutăţi, am rîvnit şi domnia mea către Împăraţii şi domnii mai înainte zişi, care pentru sufletul lor bine s-au Întocmit şi domnului Dumnezeu bine i-au plăcut.
      De aceea, am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele, acestui sfînt şi dumnezeiesc şi preasfinţit lăcaş, sfintei, marei biserici a Mitropoliei, unde este hramul sfintei Înălţări a domnului Dumnezeu şi mlntuitorului nostru Iisus Hristos şi cinstitului şi preasfinţitului arhimitro-polit, chir vlădica Eftimie, ca să-i fie satul Băneştii de la Ruia, toţi şi cu tot hotarul; pentru că a cumpărat răposatul Basarab voievod jumătate din Băneştii de la Ruia de la Ştefan pitar, pentru 20 000 aspri, de a dat-o sfintei Mitropolii ; iar cealaltă jumătate din satul Băneşti a rămas prădalica, de a fost domnească. Iar răposatul Basarab voievod a miluit şi cu această a doua jumătate, ca să fie Băneştii toţi ai sfintei Mitropolii.
      Iar după aceea, In zilele lui Radul voievod, a venit Radul al lui Mandea Înaintea domniei lui, de s-a tocmit cu părintele vlădica Ilarion, de a dat Radul al lui Mandea sfintei Mitropolii satul Vilsăneştii toţi, iar părintele vlădica Ilarion a dat lui Radul al lui Mandea Băneştii toţi, de au schimbat sat pentru sat. Iar după aceea, sfînta Mitropolie n-a avut pace cu satul Vîlsăneşti, ci clnd a fost acum, în zilele domniei mele, părintele nostru vlădica Eftimie a făcut Întocmire cu jupan Cîrstian, nepotul Măndeştilor, de a Întors părintelui vlădica Eftimie satul Băneşti, să fie iar al sfintei Mitropolii» iar satul Vilsăneştii să fie la mina lui Cîrstian postelnic, cum i-a fost lui de moştenire. Şi părintele vlădica Eftimie, pentru Întocmirea ce a făcut cu jupan Cîrstian, a mai dat lui Cîrstian 7 000 aspri gata. Şi a scris Însuşi Cîrstian In sfintul marele pomelnic 24 suflete, numele lor: Cîrstian şi Neacşa şi Drago-mir şi Drăghici şi Stoican şi Cîrstian şi Neacşa şi Radul şi Negre şi Stănilă şi Marina şi Văsiiu şi Voica şi iar Voica şi Stănilă şi Radul şi Drăghici şr Dragomir şi Neagul şi Negre şi Cîrstian şi Stana şi Negre şi Neaga. Şi aşa a întocmit părintele vlădica Eftimie şi cu jupan Cîrstian, de a lor bunăvoie» dinaintea domniei mele, ca nici Cîrstian, nici nimeni altul din neamul său să nu strice această mai sus-zisă întocmire; pentru că cine va strica sau va
www.dacoromanica.ro
21
face pîră, acela să fie blestemat de 318 părinţi cei din Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei.
      Şi1 iarăşi să fie sfintei Mitropolii satul Lucianii toţi şi cu tot hotarul şi cu moara, pentru că satul Lucianii a fost veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a boierilor din Mărgineni; ci au venit Însuşi jupan Drăghici şi Udrişte postelnici, de au Închinat şi au dat mai sus-zisul sat Lucianii de pe Dîmboviţa, jupanului Dragomir mare vornic, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele. Iar după aceea, jupan Dragomir mare vomic a dat şi a Închinat mai sus-zisul sat Lucianii să fie al sfintei Mitropolii pentru Întărire şi pentru folosinţă, iar dumnezeieştilor călugări pentru hrană, iar jupanului Dragomir mare vomic şi părinţilor lui veşnică pomenire. Şi a scris jupan Dragomir mare vornic in sflntul, marele pomelnic 12 oameni, anume: Dragomir şi Sora şi Mihail vornic şi Maria şi Pătru şi Calea şi. Neacşa şi Catilina şi Ghiurghe şi Isuf şi Istlea şi Anghilina, Dumnezeu să le ierte sufletele. Şi cind a dăruit jupan Dragomir mare vornic acest sat Lucianii şi a miluit sflnta Mitropolie, iar boierii din Mărgineni, anume Drăghici şi Udrişte postelnici au fost şi ei Înaintea domniei mele şi au mărturisit că au dat şi au Închinat mai sus-zisul sat de a lor bunăvoie şi a fost foarte cu bunăvoinţa lor să fie satul Lucianii al sfintei Mitropolii, ca să le fie şi lor şi părinţilor lor veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, marei biserici, Mitropoliei, ca să-i fie satele Băneştii şi Lucianii, toţi şi cu tot hotarul de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, In veci, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va Întări şi va Înnoi acest hrisov el domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l Întărească In domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări şi nu va Înnoi acest hrisov al domniei mele, ci va strica şi va călca şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui, ci să-l ucidă, aici cu trupul, iar In veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi au spus, slngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi In veci, amin.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Graiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris eu, Miroslav, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 10 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Deasupra peceţii scris cu chinovar:) Ispravnic a fost însuşi domnia mea.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 882 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXVI/9—10). Orig., perg. (52,5x 40), pecete atîrnată, căzută. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 164-166 şi 134, f. 67v-68.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 11 — 13; Leonăchescu-Năndraşu, Stroeşti, 29—31.
      1 De aici şi pină la sfirşitul documentului textul a fost şters cu chinovar şi apoi mîzgălit.
22
                                     www.dacoromanica.ro
15
<1571-1574) aprilie 11
                                ţ Mh/IOCTÎK» EOWÎEIO, îlV fLuădHAP<$ KOEBOA*» H r«CnOAH>HK BliCOH 3EMAE
                          JîrrppoBrtax'ÎHCKOE, chhk EECrtHKdro h np^A^Eparo Mhpheb > eoeeoa$- AdKaT rocnoACTKo
MH CÎK> nOBEAt<HÎE rOCnOACTBa M>H EoHKEB H CKC CHHOBH EH, EAHLţH EM8 E©rK npH-n8<CTHT, taKOME A<* M8 ECT IVHHH8 8 Mp-hlua»1, IVT AM A®MEK H HpiiBSrtOB^ HET<Bp'K>TarO AErt WT FIO BTiCa IVHHHd, IVT H'feMAOB A©PH 8 ffiHrtKOBS. . . <H dU,HrdHH> no hme Htr8 h PaAa, 34h8<>ke> ect eh ctape h npaBE ivhhhe h au,HraHH a^AÎ<he>. .. u>T A8iWa H wt IIpTs-ESa... <aMe> hm Eohkee KiiA*» ce ect nocardA IVT HHJfHOM Aoep8m Boa<K>>... EpaTÎE eh, ckc A8*"4 <H ciiC IIpiiB8>rt, paAÎ iv>ihh8 h du,HrdHii EJKE c8t BHUJE PEHEHH. . . npHKÎE CECT<p8 HM>. . . OM AEA WT IVHHH8 HETBp'KTdrO. . .
rocnoACTBO mh raEAajf h c8ahj(, <no npaBA® h> no 3aK0H, ckc E-KctMH hkcththmu npaBHTEATe <rocnoACTBa mh> h a©bpe h3h<ihaox h hcthhct<bob4j(> rocnoACTBO mh,. KaKO c8t A<WH A8<iWd H lipii>B8rt CECTp8 HM, EoHKEB, npHKÎE TEJf B<HUJE pEHEHE> WHHHf H dUHrdHH IVT HHJfHOM A^BP8m BOAIO H CKC 3H4HÎE E'KC’kM MErîraUJOM <IVK0>rtO. TdJKE t8h ivcTaujE A8<wa H DpiiBSrt ivt SKaoH ivt npEA rocnoACTBa mh.
      CEro paAÎ. A&A*X h roc<noACTBO mh> Eohkee h ckc chhoehm EHjf, <i3ko>ke Aa ECT> B0AH4 CKC CÎIO KHHr rocnoACTBa MH AP'hHCA'rH ce BHUJE pEHEHE cIe whhhe H. au,HraHH h a<* *8 ect eti ivhhh8 h e-k ivjfdB8, eh h chho<eom eh h eh8>kom h nptEHS-HETOM EH H HH IVT KOrOJKE HEnOKOdtBHMO, nO pEH rOCflOACTBd MH.
      Cejke <h ceeaeteaîe> norraBAiojf rocnoACTBO mh: MHndH <AparoMHp> eeahkh AEOPHHK H %8ndH ÎBaUJKO BErtHKH AlVriVj|>ET H CTdH CnaTap H A8<WHTp8 BHCTÎrap <H EaAt> CTOAHHK HTOHUt nEJfdpHHK H fflH<Tpt KOMHC > H JKSrldH Gt OHKa EEAHKH nOC-TEAHHK. HcnpaEHHK, A<P*rOMHp BEAHKH > AKOpHHK.
      H a3... ehce M&atx B>K AHjfHiH rpaAV- • • <MtcEna> anpH/tÎE a? a^hh, e-k. /vfcT...
      ţ Iiv <flrtîăaHAp8 BivEBivAa, mhaoctîk» eojkIio, rocnoAHHK>.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru <voievod şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul <marelui şi preabunului Mircea) voievod. Dă domnia mea această poruncă a <domniei> mele Voicăi şi cu fiii ei, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, <ca să-i fie ocină in Mîrşa)1, din partea lui Duma şi a lui Plrvul, a patra parte, de peste toată ocina, de la Neajlov pînă la Milcov... <şi ţiganii), anume Neagu şi Rada, pentru că ii sînt vechi şi drepte ocine şi ţigani de moştenire... de la Duma şi de la Pîrvul... <au dat) Voicăi, cînd s-a măritat de a lor bunăvoie... cu fraţii ei, cu Duma <şi cu Pîrvul) pentru ocina şi ţiganii care sînt mai sus-zişi... zestre surorii <lor>... parte de ocină, a patra parte... domnia mea am cercetat şi am judecat, <după dreptate şi) după lege, cu toţi cinstiţii dregători <ai domniei mele) şi bine am aflat şi am adeverit domnia mea, că au dat Du<ma şi Pîr)vul surorii lor, Voica, zestre aceste <mai sus-zise) ocine şi ţigani, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor <din jur). Astfel, au rămas Duma şi Pîrvul de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi <domnia mea) Voicăi şi cu fiii ei, <ca să fie) volnică cu această carte a domniei mele să-şi ţină mai sus-zisele ocine şi ţigani şi să-i fie de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor <ei şi) nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată <şi martori) am pus domnia mea: jupan <Dragomir> mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier <şi Badea) stolnic şi Gonţea paharnic şi Mi<trea comis) şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, D<ragomir mare) vornic.
23
www.dacoromanica.ro
      Şi eu... care am scris în minunata cetate... <luna> aprilie 11 zile, In anul...
      f Io <Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 883 (Ep. Argeş, LII/5). Orig., hîrtie, rupt, cu o parte lipsă, pecete aplicată.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 13-14.
       1 Cf. DIR, B, veac XVI/4, doc. 466, f. 475.
16                                                      <1671-1574) aprilie 18
       t MhAOCTÎW GC»KÎK>, |w flAHădHApS EOHBOA H f'OCnOAHH'H KTkCOW 3EMAE «frpO-BAAJJHCKOE, CHH*K <KEAHKdrO>1 H npEAOGpdrO filHpHEB KOHKOA- AaBaT rOCnOACTGO MH CÎW nOGEAEHÎlO rOCnOACTKd MH Gt4HM$A0B CKC CUHOGIi CH, EAHU.E HM Eoni A4CT, HKCOKE <A4 M8 ECT>X WMHHS WT EoHHHlIElţJH, AEAd EaAAOB, B'HCAJf, WT nOAlO, B4pE HAHK4 CE JfTET <H3Gp4TH>1, nOHEHCE rd ECT [10K8nHA Ct4HH$A WT H4 EA4A> 34 pO 4cnpH roTOKH. ă noTOM, noKSriH GtahmSa wt h4 GOnpHUi heaioctho a, 34 .. A dcnpH. H A4A ECH PdA$ H4 EAHd CGdAK'K GTdHMIOAOK EAHd MEAHT H A4 HJf MS A4CT*K T$A*P4 OTdHHSAOK WT EAH4 BHHOrp4A, nOAOGIIH». Aa'l ECT ToAOpd î WT WMHH4 WT Hd nOAlO H WT rop4 H WT H4 CHAH1JJE î WT B«A4 T WT C*|S0Er4 A^EpO GOAIO, WT B’HCAX’ M'KCTO, npE C^ET4rO AE4.
       H cbeavteae r4 ect wt ceao: noiu GOripimi H P4A» H IHhx'kha'k H H OnpHUJ II Ct4HH3a.
       Tem P4AH, A*A*X H rocnoACTGd mh GtahmSaob, hkoîke a4 em ect cîia bhuje pEMEHd WMHH8 WX’dEHH HM, CHHOBH CH, EAHl^E HM Eor*K npHIIOCTH H BHOKOMO H npEBHO-«IHTOM8, HE WT KOrOHCE HEnHCdHOBHHO, nopH3MO)f H rOCnOACTKd MH.
       Ce>KE CBEAETEAÎE <nOC>1T4BA4EM rOCIlOACTBd MH*. >K8ndH AP4rOMHp BEA ABOpHHK a >K$n4H HB4UIKO BEA AOrO$ET H A^44HTp8 BHCTÎIdp H EdA't CTOAHHK H fflHT’k KOAAHC H . . -1 CnTkTdp H ToHU.’k rTKJfdpHHK H HCOndH CTOHKHU4 BEA nOCTEAHHK.
       IIHC4M A^MHTpS B"K CTOAHH rpdA • • -1 M'kCEU,d dnpHAIE Hf A^HH.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara XJngrovlahiei, fiul <marelui>1 şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul cu fiii săi, cîţi Dumnezeu )i va da, •ca <să-i fie)1 ocină In Yoinigeşti, partea lui Vlad toată, din cîmp, oricît se va {alege)1, pentru că a cumpărat-o Stanciul de la Ylad, pentru 170 aspri gata. Iar după aceea, a cumpărat Stanciul de la Opriş 4 fălci, pentru...1 aspri. Şi a dat Radu la o nuntă o falce lui Stanciul şi să-i dea Tudora lui Stanciul dintr-o vie, jumătate. Şi i-a dat Tudora şi din ocina din cimp şi din munte •şi din selişte şi din apă şi de a sa bunăvoie, din tot locul, peste tot.
       Şi martorii i-au fost din sat: popa Opriş şi Radu şi Mihăilă şi iar Opriş ■şi Stanciul.
       Pentru aceea, am dat şi domnia mea lui Stanciul, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă ohabnică lui, fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa şi nepoţilor şi .strănepoţilor, de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
24
www.dacoromanica.ro
       Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitea comis şi.. .1 spătar şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic.
       A scris Dumitru, în cetatea de scaun...1, luna aprilie 18 zile.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 721, f. 101. Copie slavă, defectuoasă; greşelile au fost corectate tacit.
       Datat după domn şi sfatul domnesc.
       EDIŢII. Trad. D1R, B, 14-15.
        1 Loc alb.
17                                             1571 (7079) aprilie 20, Bucureşti
       t MhAOCTÎIO E05KÎEI0, Iw dAHădHApS BOEBOAd H rOCnOAHHTw KTwCOH 3HMAE «ffrrppOKrtdJfHHCKOE, CHHTv EEitHKdrO H nptAOEpdrO MapMEK KOEKOA», dHEnCEtJ MlIX'HEE KOEKOAd, AdKdT TOCnOACTKO MH CÎK> IlOKEA'bHÎE rocnoACTBd MH CE'kTOMS H EO-1KECTEHOM8 AtOttdCTHp rAdrOAHMH Ko3Hta, HAE5KE ECT JfpdM CK'kT'kH H JKHBOHdMEAH"kll Tp01IU.E H WTU.8 Er8MEH MHTpOjjldH H B*KCEM EpdTHrdM IOHOUHM JKHEtJipHJ B*K CB-feT-feM AVkCTE TOM, HKOXCE Ad M8 ECT WMHH8 GOpA’k B'KCd, CTvC BTvC JfOTdpOM, EAHKd ECT BIIAd lipHTECHEHd WT H'kKHE MErHQUJH, 3dllE>KE ECT EIIAd CTdpd H lipdBd WMHH8 H A^A^hS CB'hTOMS MOHdCTHp H AdAEHd WT nOKOHHdrO CTdpord fflapMd BOEBOAd H WT B*kCE£ np k'/Ktw rocnoAdpH nptîKAE Hdc ehbuje^. dH8 K*KAd ect eha npn aehh noKOHHdro il&HpMd BOEBOA, d TEJf MErHtaUlH lipHHUlE AHU.8 lipEA nOKOHHdrO MnpMEB BOEBOA8, TEpE C8T A’krdAH CEC A’EJKHH p*bM, EpE H"tCT OpA"k WMHH8 CBtTOMS MOHdCTHp, H8 ECT CHAHIfJ'k WMHH8 TOCnOACKd. d K"K TOM, nOKOHHH MHpid BOEBOAd BEpOBdA HX ECT; Td5KE, IO ECT npoAdAd CHia wmhh8 <x)pAt whem MErHiauiH, pdAi xs dcnpH.
       d nOTOM, KTkAd ECT EHA lipH AEHH nOKOHHdrO IlETpdUJKO BOEBOAd, HMdAH C8T KdAUrEpH np8 cec tex <WErHtauiH GOpa^hIh, pdAÎ ehuje pemeha wmhh8. H TdKO. noKOHHdro IlETpdUJKO BOEBOAd C$AHX ECT, HO npdEA8 H 110 3dKOH, CEC B*ECH MKCTHTHMH npdBHTEAÎE rocnoACTBd m8 h eha^a rocnoACTBd m8 KHHr CTdpord Mhpma boeeoaa h khhpe hhhm rocnoAdpH KdKO ECT CTdpd H npdBd WMHHS MOHdCTHpEB. H AdA IO ECT H rocnoACTBd A\H 1 CEAO GOpAt H TEX iWlirHHUJH EHTH EEMHHH CBtTOMS MOHdCTHp ; H WCTdAH C8T TorAd.
       d K*EAd ECT EHA CEA<*. TdKOJKAEpE HMd np8 WTU.8 Er8MEH MHTpOjjldH H npEA rocnoACTBd mh cec tex AurHiaiuH GOpa^hIe, pdAl bhuje pEMEHd wmhh8. H chue np'kujE TEX iWErHHUJH KdKO H"kCT WMHHS MOHdCTHpCKd, h8 EHAd ect wmhh8 rocnoACKd h noK8nH IO C8T WT MHpMd BOEBOAd. d 8 TEM, rOCnOACTBO MH TAEAdX H c8AMX H EHA^X H nP®* METOX H KHHPE HHHM nptXCHHM CTdpH TOCnOAdpH nptlHAE HdC EHBUJHX H H3HdHA»X r©C-nOACTBO MH HCTHH8 KdKO ECT WMHH8, A^A^hS CBtTOMS MOHdCTHp pEKOMH Ko3HH. . .* MErHtaUJH HHMTOÎKE METEX HE HMdTH, H8 X^AldH C8T CKC ATwXîHH ptM. H CHUE WCTdIUE WT 3dK0H WT npEA POCnOACTKd MH, KdKO BEKE METEX Ad HE HMdT CKC Tdta WMHH8, GOpAt, B*E B-kKH B-kKd, H EipE CEMOTpilX rOCIlOACTBO MH KdKO Ad BpdTHT KddSrEpH WT MOHdCTHp Ko3Hta>2 WHEM MErHQUJII TEX XS dCnpH. II 8 TEM, BpdTHA IIX ECT Hr8-MEHd MHTpO^dHd WHEM MErHtaUlH XS dcnpH Hd p8K HM, KdKO WKOPAdJKE TEX A\ErHHlUH pdGOT Ad IIE IIMdET TAdrOAdTH K*E CBliTd MOHdCTHp, B*E E'bKH...2 M05KET nOMHBdTII ErSMEIId H KdA8rEpil MHpHO.
       Tem pdAÎ, AdA®X H rocnoACTBO mh wtu8 Er8MEH MuTpoj^dH 11 B'ecem epd-
TIII3M, IdKOJKE Ad MA\ K8AET WMHIl8 II WXdB8 H HE WT KOPO/KE HEnOKOA'kGIIAtO, no pEM rocnoACTBd mii.
2»
www.dacoromanica.ro
       Ge>KE EO H CEEA'bTEAHE nOC<TAEAljEM>2 rOcnOACTEO MH! »8ndH ^parOMHp ■EEAHKH AKOpHHK H WSndH ÎBdUJKO EEAHKH AOrOjjiET H GtAH CfldTdp H ,A,8A\HTp8 EHCTÎHp H fllHTp’fc KOMHC H EdA’fc CTOAHHK H POHU.'fc flEJfdpHHK H KSfldH GtOHKA EEAHKH [10CTEAHHK. HcnpasHHK, ^paroaivHp eeahkh akophhk.
       H d3, $ÎEpd, E5KE nHCdJf CEC [108HEHÎE KopECH AOrOe(SET, E'h HdCTOAHH rpdA ElfcSpElJJH, M'fcCEU.d anPHAÎE K A^HH H WT JÎAdMd A O CEA’fc TEKSlJJdrO, E A’fcT X3O0.
       ţ îlV flAÎădHApS EWEEWAa, MHAOCTÎA\ E0>k1|0, rOCflOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Cozia, unde este hramul sfintei şi de viaţă începătoarei Troiţe şi părintelui egumen Mitrofan şi tuturor fraţilor călugări, care trăiesc In acest sfint loc, ca să-i fie ocină Orlea toată, cu tot hotarul, cît a fost cotropită de nişte megieşi, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri şi dată de răposatul Mircea voievod cel Bătrîn şi de toţi domnii de mai Înainte, ce au fost mai înaintea noastră. Iar clnd a fost în zilele răposatului Mircea voievod, iar aceşti megieşi au venit de faţă înaintea răposatului Mircea voievod, de au minţit cu vorbe mincinoase, că nu este Orlea ocina .sfintei mănăstiri, ci este selişte a ocinei domneşti. Iar intru aceasta, răposatul Mircea voievod i-a crezut; astfel, le-a vlndut această ocină Orlea acelor megieşi, pentru 6 000 aspri,
       Iar după aceea, cînd a fost în zilele răposatului Petraşco voievod, au -avut călugării pîră cu acei megieşi Orleni, pentru mai sus-zisa ocină. Şi astfel răposatul Petraşco voievod a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi -cinstiţii dregători ai domniei lui şi a văzut domnia lui cartea lui Mircea voievod cel Bătrîn şi cărţile altor domni că este veche şi dreaptă ocină a mănăstirii. Şi i-a dat şi domnia lui satul Orlea, iar acei megieşi să fie vecinii sfintei mănăstiri; şi au rămas atunci.
       Iar cînd a fost acum, de asemenea a avut pîră părintele egumen Mitrofan şi înaintea domniei mele cu acei megieşi Orleni, pentru mai sus-zisa ocină. Şi aşa au plrît acei megieşi şi că nu este ocina mănăstirii, ci a fost ocină domnească şi au cumpărat-o de la Mircea voievod. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat şi am văzut şi am citit şi cărţile altor domni bătrini de mai înainte, ce au fost înainte de noi şi am aflat domnia mea adevărul că ■este ocină, dedină a sfintei mănăstiri, numită Cozia. . .2 megieşii nici un amestec n-au avut, ci au umblat cu vorbe mincinoase. Şi aşa au rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu această ocină ■Orlea, în vecii vecilor. Şi încă am socotit domnia mea ca să întoarcă călugării <le la <mănăstirea Cozia) 2 acelor megieşi acei 6 000 aspri. Şi întru aceasta, le-a întors egumenul Mitrofan acelor megieşi 6 000 aspri în mîna lor, ca nici-clnd aceşti megieşi să nu aibă treabă să vorbească împotriva sfintei mănăstiri, în veci.. . <ca să se)2 poată odihni egumenul şi călugării în pace.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea părintelui egumen Mitrofan şi tuturor fraţilor, ca să le fie ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată dar şi martori <punem>2 domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
28
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Fiera, care am scris cu Învăţătura lui Coresi logofăt, In cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 20 zile şi de la Adam pină acum, cursul anilor, în anul 7079 <1571>.
      ■f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Arh. St. Buc., S I., nr. 884 (Cozia, XXII/1). Orig., perg.(40 x 53), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 209, f. 105, 212, f. 4 şi 215, f. 263—265. Copie slavă ibidem, ms. 712, f. 298.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 15-16.
        1 In loc de: m». a Loc rupt şi şters.
18                                         1571 (7079) aprilie 21, Bucureşti
      ţ MhAOCTÎIO EOJKÎEIO, Iw dAllgdHApS BOEBOAd O rOCflOAHHTi KtCOH 3EMAH XrppoEAdjfHHCKOH, chh'k BEAHKdro h np^AospAro Mhpmeb KOEEOAS, CHH"K Mh^heb eoeeoaS. AdKdT rocnoACTEo mh cîe noEEA'bHÎE rocnoACTEa mh ca83em rocnoACTEa MH Bsop-KE CKC CHHOEH CH H lllEpE$ H EpdT ErO, flldpHd CKC CHHOEH HAU H flOII B/UAVA C-KC CHHOEH CH, EAHU.H HAU Eon». npiUlSCTHT, IAKOÎKE Ad HAU ECT WMIIH8 8 B'KA'bHH, dAII AEA KeCAPOB H EpaT M8, BTiTpS, E’KCE, BApE EAIIKd CE JfTET H3EpdTH HHJfHE AEAOEE WT IIpEA^A E83-k8a8h AAîKE AOP» CE CTpETAET CKC WMHHd XpCEljlH-AOE. IIoHEÎKE IO nOK8nHUJE 3E0pA H IIlEpE H flldpMd H non BaAAVA WT KECdp H WT CtAIIKO, CHHH n-KTpSE, 3A xdC ACnpH cpEEpEHH. dAH A**1 AP'KWHT 3E0pd CKC CHHOEH Cil EAHd AIA, A AP$rd AtA Ad IO APTiWHT IllEpE8 H ffidpHd H non EaAAVA.
      H nAKH Ad HM ECT niEpSOB H ffldpMEB H nOIlEB IlAAA'fAOB A EA TAT8AOK E*KCd, EdpE EAHKd CE JfTET H3EpATH, 3AHEHCE IO nOK8nHUJE WT A^MJEpE Tat8AOB, nO HME GtAHA h EoHKd h Eoea, 3a jf acnpH t8pckh. H nAK noK8nH 3sopa eahi) hhe h3aoa wt Beahka II8t 8...2 wt XpTicSA, 3a ii acnpH. H ndK noK8nH 3sopa eahh hhe 8 hoae wt k-k Tpem, 8 3-KnoAÎf, wt PaAVA, sa me acnpH. H nAKH noK8nH <3so>2pd eahh hhe wt Gtehah, 3a ii AcnpH; h hhe ect 8 Kakoba. H nAK nox8nH IIIepe b hhee wt Xp*Kc, sa g acnpH. II naK noKSnH IIIepe .. .2 acnpH. H ndK noKSnH IIIepe eahh hhe wt .. .2 acnpH3. H nAKH noK8nH IIIepe tph ... <BH>2HorpdA wt Xp*kc8a, 3a t AcnpH. H nAKH Ad hm ect ffldpMEB . . .2 BHHOrpdA, 3A . . . 2 8HKOM CH, ffldpMd, WT CEOHWM AOKpOM BOAIO, CEHT^ em8 noM-bHS.
      H npOAdAOUJE BHUJE pEMEHH AIOAÎE BHUJE pEAEHH WMHHE WT HU<)(HOM>2 A^SpOA\ BOAIO H CKC 83HAHTE B*KCEM METHCia >411J0M HSrOp II H3AOA.
      Gsro paaî, AdA®Jf h rocnoACTEo mh ehuie hmehiith aioaîe, iako>ke Ad hau ect
E'K WMHH8 H E-K WX’AES, HHM H CHHOBEM H BH8KOM H np-feEHSMETOM HM H HH WT KOrOHCE HEnoKOA'b<EH>4M8, no PEH TOCnOACTBd A4H.
      Ge>ke h ceeaeteaîe nocTABAEjf rocnoACTEo mii; wSndH ApdroMiip eeahkh akophhk H >K8nAH IbAUJKO EEAHKH AWrWljiET II GTdH CnATAp H .i^MHTpS EHCTÎiap H fflHTp'fe KOAMIC H EdA'b CTOAHHK H ToHlVb nEJfdpHHK H CTOHKHU.A BEA nOCTEAHHK. HcnpAEHHK, ApdrOMHp BEA AROpHHK.
      H A3, EHCE HdnHCdJf fflHJ(H-fe *, E'K CTOA ESKSpEIJJH, AVbCEM AnpHAÎE Kd AKHll, a a1jt x3o0.
      ţ Iw dAÎ|AHAp8 BWEBWAd, MHAOCTIA EOHCÎIO, TOCnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
27
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Zbora cu fiii săi şi Şerbu şi fratele lui, Mareea cu fiii lor şi popa Vladul cu fiii săi, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Bădeni, Insă partea lui Chesar şi a fratelui lui, Pătru, toată, oricit se vor alege părţile lor din Predealul Buzăului plnă unde se intîlneşte cu ocina Urseştilor. Pentru că a cumpărat-o Zbora şi Şerb şi Mareea şi popa Vladul de la Chesar şi de la Staico, fiii lui Pătru, pentru 1 200 aspri de argint. Insă să 1 ţină Zbora cu fiii săi o parte, iar cealaltă parte să o ţină Şerbu şi Mareea şi popa Vladul.
      Şi iar să le fie lui Şerb şi lui Mareea şi popii Vladul partea lui Tatul toată, oricit se va alege, pentru că au cumpărat-o de la fiicele lui Tatul, anume Stana şi Voica şi Boba, pentru 600 aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Zbora un ogor din jos de Drumul Mare... 2 3 4 de la Hirsul, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Zbora un ogor în cimp de către Greci, la zapodie, de la Radul, pentru '95 aspri. Şi iar a cumpărat <Zbo>2 ra un ogor de la Stepan, pentru 80 aspri; şi ogorul este la Cacova. Şi iar a cumpărat Şerb două ogoare de la Hirs, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Şerb...2 aspri. Şi iar a cumpărat Şerb un ogor de la...2 aspris. Şi iar a cumpărat Şerb trei... vie de la Hirsul, pentru •300 aspri. Şi iar să-i fie lui Mareea... 2 vie, pentru ... 2 său, Mareea, de a lor bunăvoie, să-i fie pomană.
      Şi au vindut mai sus-zişii oameni aceste mai sus-spuse ocine de a lor .bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-numiţilor oameni, ca să le fie ■de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Mihnea1, care am scris in scaunul Bucureşti, luna aprilie 21 zile, In anul 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Fotografii de documente, XI/14. Fotografie după orig., pecete timbrată, căzută.
        1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
        * Loc rupt.
        3        Pasajul: „h imk iwntSrm... aenpH" („şi iar a cumpărat ... aspri“) şters şi adăugat •deasupra: „h3<maha> Hmh iu Awrwţrr" („a scos Ivan mare logofăt**).
        4 Omis.
  9                                           1571 (7079) aprilie 25, Bucureşti
       f (01HAOCTÎE ECOKÎEIO, Iw flAH^AHApS E0EB0A4 H rOCnOAHHTv K’KCOH 3EA1AH 3?rrppOKA4)ffHCKOH, CHH'K BEAHKdrO H Hp-kA^EpArO îliHpMdE EOEBOAd, dHEflCEg Mh^HEB 'KOEBOA#.        rOCnOACTBO MH CÎE flOBEA’kHÎE rOCnOACTBd AUI nOMTHHHOMS npdSH-
TEAIO rOCnOACTBA MH, WgfldH EdA’fc BEAHKH CTOAHHK CTvC CIIHOBH Cl|, EAHIIH EM# Eoriv npHnSCTHT, BKOME A<1 Mg ECT CEA O A°MHEipÎH B-KCH H CK Biv C OM JfOTdpOM, nOHEJKE -MU ECT CT4P4 H npdB4 WMHHtî H A^AÎhS.
J2S
www.dacoromanica.ro
      ă (10T0M, BdA'b BEAHKH CTOAHHK HMAT CKlipEHÎE np^A rOcnOACTKd MH CKC KdjtSrEpTli IVT MOHACTHp WT flprEUlS. H CEU.H C’Klip'bllJE KdrtSrEpÎH no EdA^ BEAHKH «TOAHIIK, KdKO ECT Blid flOK$flHA TOH CEAO AoMHEIJjTh EdCdpdB BOEBOA& WT HfgndHHUJ ffldHAd WT Ct'KHHEIIIII H npHAOJKH 8 CB'bTd MOHdCTIip. ă IlOTOM, rOCIlOACTKO MH TAEAdX’H cSANf, no npdKAS H no 3dKOH, CKB'KCHMH HKCTHTHMH npdBHTEdÎE TOCnOACTBi MH H KHA'by H npOHETHJf rOCIlOACTBO MH KHHrd IIOKOHHHOMS A^A^ rOcnOACTBd MH, fflHf-NEB BOEBOA8, 3d A^A?»8 <H> HCTHHCTBOBdJf rOCIlOACTKO MH EpE H'fccT EHA IIOKSnHA TOH CEA O BHLUE pEHEHO, ^OAIHELIIH, IVT ElvCdpdB BOEBOA8, HH5KE Td ECT npOA<M TOH CEA O WT JKSlMHHM ffldHAd, EpE H'bCT IIMdA HH EAHd METliJf CKC CEAO ^0MHE1||T HHIJld, H» ECT BHW 3d A'bAÎH$ >K8ndH EdA^ BEAHKH CTOAHHK». H WCTdUIE KddSrEpH WT dprEUl WT 3dKOH WT nPEA TOCnOACTBd MH.
      GEro pdA^> AM^Jf h rocnoACTBO mh iiohthhhomB npdsiiTEA rocnoACTBd mh, KSlldH fidA'fc BEAHKH CTOAHHK*K, I3K0JKE A<> M8 ECT BHUIE pEHEH» CEAO, ÂOMHEIJjfH, B*K W4HHO li B*K WJ^SS, HHM, CHHOBOM EM$ H BHOKOM EM8 H np’fcBHHOIHTOM H HE WT KOrOHfE HEnOT*KKHOBEHHOM, I10PH3M8 TOCnOACTBd MH.
      Gejke cbeaeteaîe nocTdSA'bjf rocnoACTBd mh: wSndH ApdroMHp keahkh akophhk H /K8lMH ÎBdUJKO BEAHKH AOrO^ET II GTdH cndTdP II ^MHTpS KHCTÎ0P H EdA’b CTOAHHK H TOHU.'b IlEJfdpHHK II ffl.HTp'fe KOMIIC H /KSndH GTOHKHIţd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdSHHK, ^pdroMHp beahkh akophhk.
      IlHC d3, Htr, CK nOSHEHÎE fflHX'HEB AOrOiJSET, B-K HdCTOAHH rpdA$ E8K8pEIJJH, MtCEU,d dnpHAÎE KE A^HH, WT flA<iMd TEItSlJJOM A'feTOM A<> CEA-fe, B*K A*kT X3O0.
      t Iw (I/\îădHAp8 BWEBWAd, MIIAOCTÎIO EO?KHO, rOcnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Badea mare stolnic cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Domneştii toţi şi cu tot hotarul, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, Badea mare stolnic a avut pîră înaintea domniei mele cu călugării de la mănăstirea de la Argeş. Şi aşa au pîrît călugării pe Badea mare stolnic, că Basarab voievod a cumpărat acest sat Domneştii de la jupaniţa Manda din Stănceşti şi l-a închinat sfintei mănăstiri. Iar după aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea cartea răposatului bunic al domniei mele, Mihnea voievod, de moştenire <şi> am adeverit domnia mea că n-a fost cumpărat acest sat mai sus-zis, Domneştii, de Băsărab voievod, nici nu l-a vîndut acest sat jupaniţa Manda, căci n-a avut nici un amestec cu satul Domneştii, nicicum, ci a fost de moştenire al jupanului Badea mare stolnic. Şi au rămas călugării de la Argeş de lege, dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Badea mare stolnic, ca să-i fie mai sus-zisul sat, Domneştii, de ocină şi de ohabă, lui, fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Neag, cu învăţătura lui Mihnea logofăt, In cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 25 zile, de la Adam cursul anilor pînă acum, In anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
20
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 885 (Ep. Argeş, XVII/3—4). Orig., perg. (32x38,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1912.
       EDIŢII. Trad. Ionescu-Muscel, Doc. Domneşti, 154; DIR, B, 16—17.
20                                             1571 (7079) aprilie 26, Bucureşti
       t Mhaoctîio eo>kîk>, Iw flrtHădHApS KOEBOAd h rocnoAHH-x kticoh 3emae Xrrppo-BAdJfÎHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H np'kAOEpdrO <&HpME BWE<BO>Ad, <CHHTi Mh)(H>EK BOE-E«A<>. AaKaT rOCnOACTKO AVH CÎIO IlOKErt’knîtO rOCnOACTKd AAH EA*KKdHOK CKC EpdTÎHAV Cl| H ... H CHHOKH CH, EAHUJI EAlkS E©I”K AaCT, MKO/KE Aa HAU ECT WMHhS 8 fi,(A >K8nd-HH<UEK &TdHK'KB> WT CtP*KIV1|IH, dAH CE 30BE KdASrEp-hcKd, IIOHE/KE ECT IlOAlkHAOKdA ÎKSndHHUd CTdHKd no Ba-KKAH, EPE ECT nOCASaCHA SA-KKdH no MIO ac AH 3EAHAE . . . C-KC HEHHO H3HK'K, KdKO nO CKAlkp'KTH EH, KOrO JfOKE 83HAIldTH CÎIO BHU1E pEMEH# WMHhS WT p8K IlA’KKdHOB WT HEHHE pOAÎHE, TOrO HKAOBEKd Aa ECT lip < OKAET WT> fîîf WTIVK E5K6 R-K HhKEH.
       Ciro pdAÎ, AaA®Jf H TOCnOACTBO AHH EA*KKdHOK CKC KpdTHIdAll CH, QK01KE Al8 ECT WMHH8 H B*K WJfdKS, HHAIk H CHHOBOAH HAU H KhSkSAU H npliKHSMETOAII HAU H HE WT KOrOHCE HEIIOT'KKHOKEHO, nO WpHSAHO TOCnOACTBO AlkH.
       GeîKE H CBEA'hTEAÎE IIOCTdKA'bEM TOCnOACTBA AIMT. acSndH APa™MHP KEAHKIl ABOpHHK H »<8ndH <H>BdUJKO BEAHKH AWrW$ET H CTdH CndTdp H A^MHTp» BHCTItdp H MHTp'h <KOMHC H > EdA^ CTOAHHK H TOHU'h IlEJfdpHHK H HîSndH CTOH<Kd> BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, CTOHKd BTOpH AWrW^ET.
       HcriHcdjf d3, ErtdA, b*k rpdA E8k8pei|jh, AirbcEitd dnpHAÎE ies a^hh, kt».
AtT X3O0.
       ţ Iw ilAÎădHAp8 BWEBWA4, A1HA0CTÎI0 ECOKÎIO, TOCnOAHHK.
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, (fiul Iui Mihnea) voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vîlcan cu fraţii săi şi... şi fiilor săi. ciţi ii va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în partea jupa-niţei (Stanca) din Străoşti, însă se numeşte Călugăreasca, pentru că a miluit jupaniţa Stanca pe Vîlcan, că a slujit Vîlcan in ţări străine... cu limba ei, ca după moartea ei, cine din neamul ei va lua această mai sus-spusă ocină de la mîna lui Vîlcan, acel om să fie (blestemat de> 318 părinţi cei de la Ni-cheia.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Vîlcan cu fraţii săi, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan <I)vaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea (comis şi) Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoi(ca) mare postelnic. Ispravnic, Stoica al doilea logofăt.
       Am scris eu, Vlad, în cetatea Bucureşti, luna aprilie 26 zile, în anul 7079 (1571).
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de literatură rusă (Casa Puşchin), Leningrad, nr. 2. Orig., perg. (21,5x32), şters Ia îndoituri, pecete timbrată.
www.dacoromanica.ro
21
1571 (7079) mai
                                f ALhaoctîio kojkîw, Îw ărtEă<»HAp8 boeboa* h rocnoAHHTs. BTiCOH 3eaiah Jîrrppe-
BAdX'ÎHCKOE, CHHTl BEAHKdrO H nptAOEpdrO MHpMd KOEKOAd, CHHTs. iQH£HEB KOEKOAd. AdsdT rocnoACTKO aih cTe nOBEA'bHlE rocnoACTKd aih H-fcroEK 1 h KpdT eto Toeimek H HePHEK H HdHOK H KpdT ErO ESKWE H CKC CHHOKH CH, EAHU.E AlS Eorh A<*CT, HKOJKE Ad HAI ECT 8 3EAETHH AEA fllSWEK, A^UJEpd ESldKOK, BTlCd, KdpE EAHKd CE JfOKET HâBpdTH WT HdA KTiC JfOTdp, 3dHE>KE flOKSflHUJE KIIWE pEHEHH AH>AÎH, 3d XS dcnpH. H EipOAdAE fllSllJd 3d CKOE A«BpO BOA», WT EipEA rOCIlOACTKd AIH. fÎAH A<* CE 3HdET KOrO WT HHJf KOAHKO JfOKET AP'B^dTH WHHH8 KdKO c8T A<*-IH H Hd IVfeHS: WT H'ferOEB 1 CKC KpdT <H TorlHdB AA AP’B>kht ABE 8>KE H HHpH'fc CdAI, ABE 8>KE H HdH CdAI, EAHd 8>ke. Hah WT 8>K4 HdHOK A<1 AP'BX^HT KpdT CH ESKUJE TpETdrO AEA, 3dHE CHU.E IIOKSlIHUJE BHHJE PEHEHH AIOAÎE.
       Ceto pdAÎ h rocnoACTKO aih AM«X hai, hkojke a<* hai kSaet whhh8 h wjfdKS,
                          HAI H CHHOBOAI HAI H BH3KOAI H lip'fcKHSHETOAl HAI H HE WT HHKOTOJKE HEIlOKOA'bBHAlO,
tio peh rocnoACTKd aih.
       Ge>ke h cbeaeteaîe nocTdBHjf rocnoACTBO aih: >K8ndH ... >K8ndH Ibauiko bea AWrW^ET H GTdH CndTdp H ^SAIHTpS KHCTÎlap H EdA^ <CTOAHHK > H fliHTp’fe KOAIHC H ToHlVfe nEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKd BEA <I10CTEHHHK >. . .
       <nHC> RopECH AWrw4SET, AltCEli,d AldH . . . A^HH, B A^T x5o0.
       ţ Iw flAÎădHApS KWEKWAd, AIHAOCTÎA KOJKÎdl, TOCnOAHHK.
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe 1 şi fratelui său Topcea şi lui Cernea şi lui Nan şi fratelui său Bucşe şi cu fiii săi. cîţi li va da Dumnezeu, ca să le fie în Zeletin partea Muşei, fiica lui Buiac, toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat mai sus-zişii oameni, pentru 6 000 aspri. Şi a vîndut Muşa de bunăvoia ei, dinaintea domniei mele. Insă să se ştie fiecare dintre ei cită ocină va ţine, după cum au dat şi în preţ: Neagoe1 cu fratele său Topcea să ţină două funii şi Cernea singur, două funii şi Nan singur, o funie. Insă din funia lui Nan să ţină fratele său Bucşe a treia parte, pentru că aşa au cumpărat mai sus-zişii oameni.
       De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan... jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea (stolnic) şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare (postelnic)...
       (Am scris) Coresi logofăt, luna mai... zile, în anul 7079 (1571).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., CVIII144. Orig., perg. (25x33,5), rupt şi şters, pecete timbrată.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 17-18.
        1 Nume scris peste un altul.
www.dacoromanica.ro
31
22
1571 (7079) mai 2
       f fflHAOCTIK> BOWÎEIO, np'fewCE'bl|IEHHO/VV8 MHTpOflOrtHT, KlfP          K>KC0U
3EMAE JîrrpOKAd^HHCKOE.
       f IlHUIET BAAAÎMECTKA MH CÎE KHHr BAdAÎ4ECTB4 MH TdTSAOB WT Tp^UlET Awrwj|lET H 5KETEAHHU.EE EM8, CtAHETiB, 0KO5KE A<» «M ECT EAHH dU,HrdH, Hd HME PdAVrti WT dU,HrdHÎE CE-fcTOMS ffiHTponOAÎlO, nOHEWE Td ECT I10K8I1HA TdT8A AWrw$ET WT CE'bTd MuTponoAÎK», 3d xd dcnpn roTOEH. H npoAM^X KAdA ihectea mh 3d A^po boak> BAdAÎHECTBd MH H C"KC 83HdHÎE rOCnOAÎHd HH, Iw ^AEădHAP» BOEBOA^, TEpE Ch.M nOKSnHA EAdAÎIECTBd MH CKC TEJf dCItpH EAHH CEAO, Hd HME Ap'hrhHEl|IH, EHTH CE'bTOA\!J Mhtpoiioaîk» A'bAÎHS h Hd noMoipH, e*k b^kh.
       Gsro pdAÎ, <AM«X> RddAÎHECTBd MH CErO AH,HrdH BHUIE flHCdH TdTSAOB Awrw-jjsET, EHTH EM8 H >KEH8 EM8 dU.lirdH B'k WHHH8 H BTv WJfdE8 H HH WT KOrOJKE HEnOKO-A’kSHMO, (10 WPH3MO BAdAÎMECTBd MH.
       H BdpE KTO CE JfOKET I10K8CHTH pd30pHTH ClE KHHT H TdKMTkWÎE EAdA'HECTBd MH, Ad ECT npOKAET WT THţ WTU.H E5KE c8t B'K HhKEIO.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTdBA-fejf BAdAÎHECTBdMH'. A-KSAaT AWrw^SET WT BA'KA'feHU H CTOHKd np'KK'KAdE H AaeSA WT $8HA’fcHH AOrOj(SET H ffiH)fdK> AWITV^ET H GTdHKO H AP'BrHH H TAHropTE C8AU.8 H HEKSAd 38rpd$ WT Tp'KrOBHipE H flloroui WT ESKUidHIl H IIlEpEdH EdTdj|l H 3djfdplld WT PoUIHH H GTOHKd H EddHK8A BdTdJf WT B<EAEU.II> II dAB8A H AoePe wt DhTEIIIH H HekSAA BdTdJf WT HEpHUIdllH H T'hHJKdA'K WT E'Kp'KlflIi H IwH WT rpOUIET.
       H d3, IbAH WT PliAEUIEltIH, HHCdJf iWfeCEUd MdHE B A^HH, B AlST X3O0.
       t Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul mitropolit, chir Eftimie a toată ţara Ungrovlahiei.
       t Scrie vlădicia mea această carte a vlădiciei mele lui Tatul logofăt din Groşet şi jitelniţei lui, Stanca, ca să le fie un ţigan, anume Radul, din ţigănia sfintei Mitropolii, pentru că l-a cumpărat Tatul logofăt de la sfinţa Mitropolie, pentru 1 000 aspri gata. Şi l-am vîndut vlădicia mea de bunăvoia vlădiciei mele şi cu ştirea domnului nostru, Io Alexandru voievod, de am cumpărat vlădicia mea cu aceşti aspri un sat, anume Drăgăneşti, să fie dedină sfintei Mitropolii şi de ajutor, în veci.
       De aceia, <am dat) vlădicia mea acest ţigan mai sus-scris lui Tatul logofăt, să-i fie lui şi femeii lui ţigan de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclin-tot, după porunca vlădiciei mele.
       Şi oricine va încerca să strice această carte şi întocmire a vlădiciei mele r să fie blestemat de 318 părinţi, care sînt în Nicheia.
       Iată şi martori am pus vlădicia mea: Lăudat logofăt din Vlădeni şi Stoica pîrcălab şi Albul logofăt din Fundeni şi Mihai logofăt şi Ştaico şi Drăghici şi Gligorie sudeţ şi Necula zugrav din Tîrgovişte şi Mogoş din Bucşani şi Şerban vătaf şi Zaharia din Roşii şi Stoica şi Ylaicul vătaf din B<eleţi> şi Albul şi Dobre din Piteşti şi Necula vătaf din Cerişani şi Tînjală din Bărăşti şi Ion din Groşet.
       Şi eu, Ivan din Găleşeşti, am scris, luna mai 2 zile, în anul 7079 <1571).
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 886 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/70). Orig., hîrtie(31,5 X 20,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1859; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 43 (după care s-au făcut completările) şi 134, f. 167.
       EDIŢII. Slav. Venelin, 214. Slavşitrad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 32, 4. Trad. DIB, B,
18.
32
www.dacoromanica.ro
23
1571 (7079) mai 5, Bucureşti
       f AIhAOCTÎIO EOÎKÎEIO, Iw dAE«j<IHAp8 KOEKOAA H rOCnOAHHTv B'KCOH 3EMAE £rppOKA4)fHHCKOH, CHH*K BEAHKArO H np’fcAOEpArO fl&HpMd BOEBOA4, CHH8 AHh^HES KOEBOA<*. AiRAT rOCnOACTBO MH CÎfO nOBEA’kHÎE TOCnOACTBd MH flOMTEHOMS flp4BH-TEAK> rOCn->ACTB4 MH, H4Hf14ME H3 K-Kglll rOCflOACTBd MH, HtSfldH Gtohka beahkh flOCTEAHHK H CKC CHHOBII CH, EAHU.II M8 Eoi”K A<>CT, I3KCOKE A<» M8 ECT CEAO Ep*KnEL{lTH E-KC, CKC B*KCOM JfOT4pOM, 34IIEWE CKH BHLUE pEHEHS CEAO, Kp’KnELţllH, EHA ECT 3d A'bAfHS BIIUJE pEHEHOMS (IpdBHTEIIO rOCflOACTBA MII, H<8fl4H8 GTOHKd BEAHKH flOCTEAHHK.
       H8 HMdA ECT nOHTEHOMS flpdBHTEAlO rOCflOACTBd MH, WSfldH GT0HK4 BEAHKH flOCTEAHHK, FlpHTECHEHÎE flp’fejKAE Bp’feME WT HTiTpS EpdrK, TEpE ECT 83EA IpKTpS IlpdrK CÎIO BHLUE pEHEHS CEAO, Kp*KflEIJJÎH, 8 CHAOCT EM8. d F10T0M, BHU1E pEHEHHS npd-SIITEAIO TOCnOACTBd MH, >K8fl4H GtOHIC4 BEAHKH flOCTEAHHK, HMd^S flp'fcHTE llp^A rOC-nOACTBd MH CKC IIpASTilI, II CB ,\p4rOM'lp nOCTEAHHgH H CKC MET HM H TdKO flp'feujE IIpdB’Kg H AP-irOMIip npEA ronOACTBd MH, K4K0 ECT HHX’Hd A^AÎnS CEAO Ep*KnELtlTH. d 8 TEAI, rOCflOACTBO MH IMEAAC H c8AHJf, ffO npdBAS H no 3dK0H, CKC BTkCH HKCTHTHMH npdBIITEAÎE TOCnOACTBd MH H CHU.E H3H4HA0Jf H HCTHHCTBOBdJf rOCflOACTBO MH, KdKO ICT BHA CEAO Ep*KnEL{lTH 3d A^A>h8 IIOHTEHHOMS npdBHTEAlO TOCnOACTBd MH, >K8fl4H8 GtOIWKB BEAHICOM8 flOCTEAHHK, d IlTiTpS Ep4l”K fltcT HiW4A HH EAHO MET’fejfS CKC CEAO Ep-KnElliÎH. H BHA'fejf H flpOHETOJf rOCflOACTBO MH H KHHT F10K0HH0M8 A<*H8 BOE-BOA8 3d A’feAÎH1^» KdKO ECT EHW CTEH<4H3 CEAO Kp*KflELilÎH WT pOAÎTEAÎE nOHTEHOM8 tlpdBHTEAÎE rOCnOACTBd MH, >K8fl4H GtOHK*KB BEAHKOM8 nOCTEAHHK, WT ,\4H4 BOEBOA8, CKC npdBd H B'fepHd 0A8>KB8. d n*KTp8 Epdr*K, WH ECT BHW flpHTECHSA CEAO Kp*KflEL{IÎH 8 CHAOCT EM8. H CHgE WCTdlUE dHEnCEH II'KTpSB Ep4l”K, IIpdK-KU H ,\p4rOMHp CKC HET HM, WT npEA rOCnOACTBd MH, KdKO BEKE MET’fejf A<> HE HMdT CKC CEAO Kp*KnEI|IÎH.
       GEro pdAÎ, AMCJf h rocnoACTBO mii noiTEHOMS npdBHTEAio rocnoACTBO mh, H<8f]4H8 GtOHK-KB BEAHKH nOCTEAHHK, Rli;OH<E A<> M8 ECT CEAO Ep-KnEItlÎH B"K WMHH8 41 BTi WJfdB», HM H CHHOBOM HM H BHSKOM H flpIJEIlSlETOM HM H HH WT KOrOWE HEf10T"KK-IIOBEHO, no PEH TOCnOACTBd MH.
       Gejke h cbeaeteaîe nocTdBA’bEM rocnoACTBO mh: w8ndH ^pdroMHp beahkh AROpHHK H >K8ndH IsdlUKO BEAHKH AWrW^ET H >K8fldH GTdH BEAHKH CndTdp H JKSfldH ^8MHTp8 BEAHKH BHCTÎiap H HtSfldH ffl.HTp’b BEAHKH KOMHC H JK8fl4H EdA’fc BEAHKH CTOAHHK H HiSfTdH roin-fe BEAHKH flEJfdpHHK. HcnpdBfUIK, HtSndH ÂPdroMHP KEAHKH AKOpHHK.
       H d3, Mhk8a, EHCE HdnHCdX’ B^ CTOAhTh rpdA ESk8PEI|1H, M^CEIţd MdÎE £ AKHH, E A’feT X3O0.
       f Iw dAÎădHApS BWEBWAd, mhaoctTm bohcîio, rOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, Încă şi din casa domniei mele, jupan Stoica mare postelnic şi cu fiii săi, clţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Crăpeştii toţi, cu tot hotarul, pentru că acest mai sus-zis sat, Crăpeştii, a fost de moştenire al mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic.
       Dar a avut cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, cotropire dinainte vreme de la Pătru Bragă, de a luat Pătru Bragă acest mai sus-zis sat, Crăpeştii, cu sila. Iar după aceea, mai sus-zisul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, a avut plră Înaintea domniei mele cu Pravăţ şi cu Dragomir postelnici şi cu ceata lor şi aşa plrau Pravăţ şi Dragomir înaintea domniei mele, că satul Crăpeşti este dedina lor. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi
                                                                                                                33
www.dacoromanica.ro
după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi aşa am aflat şi am adeverit domnia mea, că a fost satul Crăpeştii de moştenire al cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, iar Pătru Bragă n-a avut nici un amestec cu satul Crăpeştii. Şi am văzut şi am citit domnia mea şi cartea de moştenire a răposatului Dan voievod, că a fost satul Crăpeştii clştigat de părinţii cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, de la Dan voievod, cu dreaptă şi credincioasă slujbă. Iar Pătru Bragă, el cotropise satul Crăpeştii cu sila. Şi aşa au rămas nepoţii lui Pătru Bragă, Pravăţ şi Dragomir cu ceata lor, dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu satul Crăpeştii.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele,, jupan Stoica mare postelnic, ca să-i fie satul Crăpeştii de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şî jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mitrea mare comis şi jupan Badea mare stolnic şi jupan Gon-ţea mare paharnic. Ispravnic, jupan Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Micul, care am scris In cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 5 zile, in anul 7079 <1571).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 887 (Ep. Buzău, 1/1). Orig., perg. (32x45), pecete timbrală.. Cu o traducere din 1860; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 525.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 18-19.
24                                            <1571—1574) mai 8, Bucureşti
      f AIhaoctTeio koxTeio, Iw flrtHgdMApS bohboaa h rocnoAHH-E eticoe 3eaivae &rrppOEAdJ|fHCKOK>, CHH8 BEAHKdrO H nptAOKpdrO, nOKOHHHOA/lg ffiupMd BOA'E, dHEIlCÎIO nOKOHHHOA/VS ftlHYH-fc BOA'E. A<*BdT rOCnOACTBO A/VH CÎtO nOEEA-fcHÎIO rOCnOACTBO A/VH np'fcnOMTEHHOAAS npdBHTEAie H np'EBOCEE'fcTHHKO H HdHndME H3 K*EIJJd rOCnOACTBO AMt» XSndH A^POMHP BEAHKH EdH KpdAEBCKH H CEC CHHOEH HAI, EAHU.EXE Horii nptnScTHT, HKOXE Ad AIV8 ECT WMHH8 BT>.CkX CEAO £<0>HHEUEl{lîft WT KOA TpTir TKhA, CEC B'ECfcX XOT4POAIV, WT nOAK> H WT IU8aA H WT BOA « WT A^d CEC RHHOrpdAV H CEC BEMHHH H CEC B'ECdJf AOXOAOK WT nOCBSA'. nOHEJKE CI IO BHUIE pEMEHHO CEAO fiOHHEMElpH E<HAH> C8T Sd A^AÎHHO >K8ndHHU,EE H-kKWEE AWrW^ETtCd WT AP^nOEipH. TdXE, rd ECT nOK8nHA nOHTEHHOA/v8 npdBHTEA rOCnOACTBO A/VH, x8ndH A°EP°MHP BEA EdH WT HdA X8ndHHU,d H'bKUld H WT dHEn<CI>IO EH, PdAVA EhAHBT8a nOCTEAHHK WT AP1irC,EllJH* pdAl U.'kH xf 3d dcnpH cp EBP O rOTOBH.
      H ndKHXE Ad ECT nOMTEHHOA/l8 npdBHTEA rOCnOACTBO A/VH, XSndHOB A^PC^P BEA EdH CEAO H3Ad38A WT KOA A<8HdB> WT nptKO CDaT, CEC E'EC'fcX XPT<lPPdl8, WT nOAAlO H WT UJ8A/V H WT BOA H WT BHHOrpdAV H CEC BEMHHH H CEC B-ECfcX A^X°A^ M'"r nOCBSAÎ, nOHEXE ECT1 nOKSnilA WT Hd EdA^ WT H^lVEp-EAHyk, pdAÎ IVfcH. . • <3d. dC>npH rOTOBH cpEBpo.
      H ndKHXE ECT nOK8l«A nOMTEHHOA/l8 npdBHTEA rOCnOACTBO A/VH, nSndH A^EPOA/IHP BEA EdH ndKHXE WT Hd X8ndHHU,d ItfcKIlId H WT Hd dHEncîlO EH, PdAVrt BhAHKH8A, nOAOBHH <WT CEAO II ^CK-EEIJJH CEC BEMHHH H WT nO B’EC'fcX X0TdPPM H WT HOA H WT UjSaII H WT KOA H WT CEAdAEIJJE CEAO H WT APX°A0K H WT nOCESA^, nOAOBHHO, pdAÎ U/fcH XKX? 3d dcnpH rOTOBH.
34
www.dacoromanica.ro
       H IldKHKE A<* ECT <nOHTEHH>OM8 npdKHTEAW rOCnOACTKO MH, »8[ldH ^OBPOMHP H BpdT hm, nona TEprE, noAOKHH wt ceao P8hk8, wt noA h wt uj8m h wt boa h wt BEHHHH H WT A®X0A*K H WT [10 K'hC'fcX' JOTdpOM, CBE, [1<0HE>KE ECT nOK>8nHA WT Hi AP’hrH*) WT G'hA'hTpSK, pdAÎ U.'^H XÂ 34 dcnpH cpEBpO TOTOBH.
       H ndKH>KE A<> ECT nOHTEHHOMS npdBHTEA TOCnOACTBO MH, >K8[14HOB ^OBpOMHp BEA B4H H Bp4T ErO, nond TEprE, CEAO rp<-hHHU,a>2 WT fllE)f<EAHHU,H>, ChC B’hCtX X°* TdPOM, WT nod H WT Uj8m H WT BOA H WT rKA<MHlJJE CEAOB <H> ChC BEHHHH H ChC A^X°A^K WT nOCB8A>, nOHEÎKE ECT nOKSllHA WT Hd IIpSHHUJOptHH, pdAÎ ytH xBxŢ 34 dcnpH CpEBpO rOTOBH.
       <H [1 >4KH)KE ECT nOKSnHA nOHTEHHOMS npdBHTEAlO TOCnOACTBO MH, >K8[14H AospOMHp BEA BdH H BpdT ErO, nond I^prE WBhAE 8 CTOA TOCnOACTBO A\H, BdpOUi E8k8pE1{1Î, EAHH BPOA 3d BOAHH H ChC M-bCTO 3d A03ÎI0 8 BOA                      • • •»
pdAÎ U/fcH \jr 3d dcnpH CpEBpO rOTOBH. H X0TdP°M8 A<> 3HdET: WT cno AlOIlElJJH Ad>KE A® A4K8A rA-hBOK A« BAH3 WT KpdHHd BdpOUiOB.
       IldK ECT nOKSnHA n0HTEHH0<M8 npd>BHTEA|0 TOCnOACTBO MH, >K8[14H ,A,OEpOMHp BEA BdH 8 BdpOUi Tp’hr’OBHlJlE EAHH MtCTO 3d K8CE 3 WT Hd flldPKO Gi^eSA, pdA* U/fcH xr 3d dcnpH CPEBPO.
       H npOAdA ECT clio BHUiE pt^ BOAtpH CÎIO BHlliE pEHEHHO CEAOBE l| <KEHH>HH (ÎOM-TEHH0M8 npdBHTHAlO TOCnOACTBO MH, K8I14HOK ,A,OKpOMHp BEA BdH H BpdT ErO, 00(14 TEprE 3d CB0HM8 A^BpO BOAIO, ChC 3H4HÎE EOAtpHMS H BlvC^M MtrliailiOM WTKpTiCT MfcCTO, WT TOP H3A0A H WT Op^A TOCnOACTBO MH.
       CEro pdAÎ, AM^X rocnoACTBO mh (iohtehhomS npdBHTEAio rocnoACTBO mh, >K8ndH A^BPOMHP BEA BdH H BpdT ErO, nond TEprE A<* M8 ECT WHHH8, WXdB8, HM H CH-HOBHM HM H BH0K0M8 H np’kBHOHHTOMS H WT HHKOrOÎKAH HEnOKOAtEHMS, nopH3MO
                                                                                                rocnoACTBO mh.
       Oe<>KE> CBtAÎTEAlO nOCTdBAtHM8: >K8ndH APdrOMHp BEAHKH ABOpHHK H >K8n4H ÎB4UJK0 BEAHKH AWrWjjiET H >K8ndH ,A,8MHTp8 BEAHKH BHCTÎIdp H W8I14H Gt4H BEA endTdp <H> >K8ndH AlHTp-b BEA KOMHC H EdA'fe BEA CTOAHHK H ToH^t BEA IlEXdpHHK H >K8ndH GT0HK4 BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, ÎKdUJKO BEAHKH AWrW$ET.
       IlHC d3, T8A0P rpdMdTHK, K-h CTOAHH rpdAV K8k8PE1)JH, M’bCEU.d MdIO ii AhHH, TtK8l|ldrO A-BT0M8, B*h AtT x303.
       ţ îw dAHădHAP^ BWEBWAd, mhaoctTio eokîio, rocnoAHHh.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului, răposatului Mircea vodă, nepotul răposatului Mihnea vodă. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului dregător şi prim sfetnic şi încă din casa domniei mele, jupan Dobromir mare ban al Craiovei şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină tot satul V<o>inigeştii de lingă Tirgu Jiu, cu tot hotarul, din •cîmp şi din pădure şi din apă şi din dealul cu vie şi cu vecini şi cu tot venitul de pretutindeni, pentru că acest mai sus-spus sat Voinigeşti a fost de moştenire al jupaniţei Neacşa logofeteasa din Drăgoeşti. Astfel, l-a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban de la jupaniţa Neacşa şi de la nepotul ei, Radul Bidiviul postelnic din Drăgoeşti, pentru preţul de €0 000 de aspri gata de argint.
       Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban satul Izlazul de lingă D<unăre>, de peste Olt, cu tot hotarul, din cîmp •şi din pădure şi din apă şi din vie şi cu vecini şi cu tot venitul de pretutindeni, pentru că a 1 cumpărat de la Badea din Ţăţîrligi, pentru preţul... <de> aspri gata de argint.
                           Şi iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban iarăşi de la jupaniţa Neacşa şi de la nepotul ei, Radul Bidiviul, ju-
                                                                                                              35
www.dacoromanica.ro
mătate <din satul P>ăscăeşti cu vecini şi de peste tot hotarul şi din clmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi din venit şi de pretutindeni, jumătate, pentru preţul de 25 000 de aspri gata.
      Şi iar să fie <cinstitului> dregător al domniei mele, jupan Dobromir şi fratelui lui, popa Gherghe, jumătate din satul Runcu, din cimp şi din pădure şi din apă şi din vecini şi din venit şi de peste tot hotarul, tot, <pentru că a) cumpărat de la Drăghici din Sălătruc, pentru preţul de 30 000 aspri gata de argint.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir maro ban şi fratelui lui, popa Gherghe, satul Glr<niţa>2 din Mehedinţi, cu tot hotarul, din clmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului <şi> cu vecinii şi cu venitul de pretutindeni, pentru că a cumpărat de la Prunişoreni, pentru preţul de 12 000 de aspri gata de argint.
      <Şi> iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban şi fratele lui, popa Gherghe, aici în scaunul domniei mele, oraşul Bucureşti, un vad de moară şi cu loc de vie In apa Dîmboviţei... pentru preţul de 700 de aspri gata de argint. Şi hotarul să se ştie: dinspre Lupeşti pînă la Lacul Adine pînă aproape de marginea oraşului.
      Iar a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban în oraşul Tîrgovişte un loc de casă de la Marco Sîrbul, pentru preţul de 3 000 de aspri de argint.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi boieri aceste mai sus-zise sate şi vecini cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban şi fratelui lui, popa Gherghe de a lor bunăvoie, cu ştirea boierilor şi a tuturor megieşilor dimprejurul locului, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban şi fratelui lui, popa Gherghe să-i fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare-logofăt şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Stan mare spătar <şi> jupan Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Tudor grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 8 zile, ani cugători în anul 7077 <1569>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, demn.
      Arh. St. Buc-, Doc. ist., MDLVI/2. Orig., perg. (32x40), rupt, pecete timbrată. Traducere (fragmentară) ibidem, S.I., nr. 829 (Ep. Rimnic, CII/1).
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Slav şitrad. Bălan şi Cemovodeanu, Doc. sl. rom., 344—347 (sub 1369).
        1 Pasajul: "ceao UsmsSa... noHom ict" („satul Izlazul... pentru că a“) şters, cu aceeaşi cerneală.
        8 Cf. doc. din 1656 iunie 10 (Arh. St. Buc., Suluri II, nr. 64).
        8 In loc de: kSkc.
25                                     1571 (7079) mai 12, Bucureşti
     | Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, nepotul Mihnei voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui [domniei lui] Borcii,
36
www.dacoromanica.ro
ca să-i fie lui moşie la Vrăneşti, partea lui toată,-pentru că slntii ale luibătrlne şi drepte ocină şl dă baştină.
      Apoi, după aceia, au venit însuşi Borcea Înaintea domnii lui, de au dat de voia lui 4 rumâni dentru acel mai sus-zis sat, anume: Neagomir i Radomir i Cîrstea i Voico şi din dealul cu viile şi den cîmpu şi de preste tot, cit au ţinut acei rumâni, 4, cinstitului boierului domnii mele, pan Albul vel cliuciar.
      Şi iar să fie cinstitului boiarului domnii lui, pan Albul vel cliuciar, partea lui Neagoe Spînaci ot Vrăneşti cu viile şi cu rumânii, cit s-ar alege toată partea, pentru că Însuşi domniia lui l-au miluit pentru dreapta şi credincioasă a lui slujbă, care au slujit domnii lui. Şi au dat-o Borcii, nepot lui Neagoe, Înaintea domnii lui, de a lui bunăvoe.
      Pentru aceasta, au dat şi domniia lui cinstitului boiarului jupan Albul vel cliuciar şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu ei va dărui, ca să-i fie moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de nimeni să nu să clătească, după zisa domnii lui.
      Iar şi mărturii au pus domniia lui pe: jupan Dragomir vel dvornic i pan Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Dumitru vistier i Badea stolnic i Mitrea comis i Gonţea peharnic i pan Stoica vel postelnic. I ispravnic, Dragomir vel ţlvomic.
      Şi am scris eu, Manea logofăt, in scaunul Bucureştilor, mai 12 dni, leat 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 660v—661. Traducere.
      EDIŢII. DIR, B, 19-20.
26                                                 1571 (7079) mai 20 <Bucureşti>
       f E-k HAIIE 0TU.4 H GhH4 H GK-feTdrO ASXd 11 CK-kTd Tponiţd HEp43AlîAEH4, dAUHCk.
       d k8 a* ce 3H4et: nuc 43, Hhk8a4 c8au,8 kî-th nSprapoAH wt Kapoui wt E8k8-pELţlH CÎIO H4UJEM8 KHHr, B4KO?KE A<> CE 3H4ET nOHEHCE ECT A<M Hhk8a4, CIIHTi flpAHEE H fflapÎEK, EAH4 AHK4AÎ WT A4K8A FaTiEOK, no TAE JfOKHT KHTH EEAtlJll H AVfeCTO H||K8aEK, CHH-k dpAHEK, H4 CKtTOAIlS, EO)KECTKHOA\8 A/lOHdCTHpd HAEJKE ECT Jfpdd/l CR-feTH H||K8a4E, TEpH A<* HCITHC4UJE nO HEK8A4, CMUTi ffpMEB H l|0 pOAÎTEAlO ErO H4 CK'feTOA/lS, EOJKECTKHO-AH8 IlOM’feHHK. T^AIl P4AÎ, A^^E H I10MHA8HUJE Hhk8a4, CIIH-k dpA\EK CkC T4H AHK4AE H>KE ECT KHU1E I1HC4H, CK’fcTd AHOH4CTHp, HJKE ECT KHUIE pEMEHA. H             » nOA\HA8HT
CK’fcTd AHOHdCTHpd CkC T4H AHK4AÎ WT HErOK ACEpH KOAH H CkC 83H4HÎIO ETiCfed/l Mt-
rîrauiOM, wt rop h wt aoa h wt nptA ckeijiehhhh h wt npEA aoeph aioaîe n cT4pu
B4P4U14HH, HKO>KE A<> K8AET T4H AHK4AE, HJKE ECT KHUIE nHC, Hd CK'feTOA/lS A/lOHdCTlip, H5KS ECT KHUIE p^Jf. WMHH'k Ck S^dETi, Ck K^KH, 4A/IHH.
       H ckeaeteaeah nocTdKA'fcEAii, no hahe: non EpdTSA cTdp h non ffiapKo h Xîspa H GTdHHIOA GKHHnHd H Mh^O KSnElJ,.
       H 3dK4HHdHÎI0 nOCTdBA'feEAIl.' KdpH KOE MkAOCfeCk JfOKHT HCnHTOKdUlE <A4 P43A>~ pdA CÎIO HdUIE T’kKAHEHÎIO H CÎIO HdUlE KHHr, 4 TOrd HkAOK’feK'k A<» ECT TpTvKAET H 4^8-pHSAHEH H A<> HAIldT 8MHCTÎIO Ck HlOAd H Ck dpÎE H A<» ECT 34KAHH4A WT THî WRH CCfcTH, H>KE C8T Ck HeKEH.
       IIhC 43, GjjtTEAHÎE rp4AA4THK, AVfeCEU,d A/14H K A^HH, WT ^AdMd TEK8l(l4rO A"kT, AO CErO nHCdHÎE X3O0.
37
www.dacoromanica.ro
      ţ In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfintului Duh şi al Sfintei Troiţe nedespărţite, amin.
      Aceasta să se ştie: am scris eu, Nicula sudeţul<şi cei> 12 pirgari din oraş din Bucureşti această carte a noastră, ca să se ştie că a dat Nicula, fiul lui Armă şi al Măriei, o livadă, de la Lacul Adine, pe unde vor fi semnele şi locul lui Nicula, fiul lui Armă, la sfinta, dumnezeiasca mănăstire unde este hramul sfintului Nicolae, ca să-l scrie pe Nicula, fiul lui Armă şi pe părintele său la sflntul, dumnezeiescul pomelnic. De aceea, a dat şi a miluit Nicula, fiul lui Armă, cu această livadă ce este mai sus-scrisă, pe sfinta mănăstire, ce este mai sus-zisă. Şi dă şi miluieşte sfinta mănăstire cu această livadă, de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor, din sus şi din jos şi dinaintea preoţilor şi dinaintea oamenilor buni şi a orăşenilor bătrini, ca să fie această livadă ce este mai sus-scrisă, la sfinta mănăstire, ce este mai sus-zisă, ocină de ohabă, in veci, amin.
      Şi martori punem, anume: popa Braţul cel bătrin şi popa Marco şi Hiera şi Stanciul Schipcea şi Miho negustorul.
      Şi blestem punem: oricare om se va ispiti să strice această Întocmire a noastră şi această carte a noastră, acel om să fie de trei ori blestemat şi afurisit şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sint la Nicheia.
      Am scris eu, Eftemie grămătic, luna mai 20 zile, de la Adam cursul anilor, pină la această scriere 7079 <1571>.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 888 (Mihai Vodă, III/2). Orig., hîrtîe (32x21), pecete aplicată. Cu o traducere din 1909.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 20—21. Facs. Ibidem, 506.
27                                            1571 (7079) mai 21, Bucureşti
      MHAOCTTlO BOKÎIO, Îw fiAE£dHAP$ KOEBOA H rOCnOAHHTi E-KCOH 3EMAE OyTrpO-BAdJfÎHCKOH, CHH*K BEAHKdrW H (ip-fcAOKpdrO ffiHpM-fe BOEKOA- A4KaT rOCnOACTBO MH CÎE nOB'bAEHÎE rOCnOACTBd MH nOMTEHHMH BAdCTEAEHH H nEpBklMH CkKlîTHHU,H rOCnOACTBd MII, >K8n4H HbAUJKO BEA AOrOjjj-kT H >K$ndH fiAB$A BEA KAlOMEp Ck HHJf CklHOBH, EAHU.H
hm Eork a<*ct, hkoîke a<* hm ect-k ceao EnvpKSaa btvctv, ckc b-kc x°'raP H ^ KEC
JfOAOK-k, 3dHE>KE TOrO BHUIE p’fcMEHS CEAd BklA ECTTv 3d A^AHH8 GTdHM$AOB EEHnkB. Td>KE, K"KAa ECTh. BklA Hd CkMpTvTTv nOKOHHdrO IlETpdllJKO KOEKOA, a GOKOA AKOpHHK, WH ECT-k npH^SdTHA no PdA$A KAlOMEp, WTU.8 BHUIE pllMEHHM npdBHTEAÎEM rOCnOACTRd MH, TEpd rd ECT CBE3dH. Td>KE CTdHMSA EEHrd, IOT BP'kM'k E>KE ECT npHjjSdTKA SB’hCTÎIO CHU.E WH ECT"k npH$dTHA nO H'kKOE CA$3E PdA$AOB KMIOMEp, Hd HME APa™MHp WT KaTv-B$MdpH l| îwH WT PaHCEHlinv, E>KE C$T np'kKdAdBH Hd EHCTpELţ, TEpE ECT B^EA WT HHJf acnpH     H TpH KOHH A^EpH H A CdHÎH WT pAE H AKE KOAd 3d CA'kHHHE 3d CBHH» H
KkCJfOTEA ECT A<* HJfk H WK’kCHT nO CA83E. Td>KE, >K8ndHHU,d GTdHMSAOB EEHrkB, WHd ECTk Aaa TOrO BHUIE pEMEHO CEAO BHUIE P'feMEHHM npdBHTEA ÎEM TOCnOACTBd MH, pdAH TEJf BHUIE P'hMEHH dCnpH H KOMdTH WT npEA TOCnOACTBd MH, TEpE ECT"k nAdTHA.
      Geto paA», A&A*X h rocnoACTBO mh bhuie p^mehe npdBHTEA Tem rocnoACTBd MH, >K$ndH HeAUIKO BEA A0r0$-kT H >K8ndH AaKSA KAlOMEp, IdKOKE Aa HM ECT’k TOrO BHUIE p-kMEHO CEAO Bk WMHH8 H Bk WJfdES, HM H CHHOBOM HM H BH8K0M H npEBH$MHTOM>KE H HE WT KOrOKE HEnOKOAEKHMO, nO ptM TOCnOACTBd MH.
38
                                         www.dacoromanica.ro
      CfJKE H CKtAHTEAÎE IIOCTdBAEJf rOCnOACTKO AMC XSndH AP^OMHp BEA ABOPHHK H CTdH CndTdp H ^SMHTpS KHCTÎIdp H fllHTp’k KOAUHC H EdA'fc CTOrtHHK H FOHU.’k nEJfdp-HHK H CTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ^pdrOMHp BEA AKOpHHK.
      H d3, EdAt1, H5KE HdnHCdX’ 8 rpdA E8k8pE1(JH, AVfcCEIţA AH AH Kd AtiHH, A-fcT X3O0.
      Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor vlastelini şi primi sfetnici ai domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Bărcuţa tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul, pentru că acest sat mai sus-zis a fost de moştenire al lui Stanciul al lui Benga. Astfel, clnd a fost la moartea răposatului Petraşco voievod, iar Socol vornic, el a prins pe Radul clucer, tatăl mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, de l-a legat. Apoi Stanciul Benga, din vreme ce a prins de veste, atunci el a apucat pe nişte slugi ale lui Radul clucer, anume Dragomir din Clăbuceri şi Ion din Racoviţa, care sînt pîrcălabi la Bistreţ, de a luat de la ei 13 000 aspri şi trei cai buni şi 4 sănii cu peşte şi două care cu slănină de porc şi a voit să le şi spînzure pe slugi. Apoi jupaniţa lui Stanciul al lui Benga, fa a dat, dinaintea domniei mele, acel sat mai sus-zis dregătorilor domniei mele mai sus-zişi pentru acei mai sus-spuşi aspri şi averi, de i-a plătit.
      De aceea, am dat şi domnia mea dregătorilor domniei mele mai sus-zişi, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul clucer, ca să le fie acel sat mai sus zis de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Badea1, care am scris In cetatea Bucureşti, luna mai 21, anul 7179 <1571>.
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 113. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 710, f. 693v—694. Traduceri ibidem, ms. 349, f. 193v—194 şi S.I., nr. 889, (Vieroş, XXVII/1).
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 44, 3. Trad. DIB, B, 21.
        1 în. ms. 710: „Kw*" (,,Balea“).
28                                                        1571 (7079) mai 22
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voivod şi domnu a toată Ţara Rumânească încă den ungurie descălicată, fiiul marelui şi al preabunului Mircii voivod, feciorul Mihnii voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele acestor jupînâse, anume Calea şi Radei şi Vlădăi şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocină la Vaţa, partea moşului lor, a l<ui> Stan cliucer, orecltă să va alege du preste tot hotarul, pentru că au fost a lor bătrînă şi direaptă ocină de moştenire şi de cumpărătoare încă du pren zilele răposatului Băsărab voevod.
      Iar dupe aceasta, au avut jupineasa Calea şi Rada şi Vlădae pîră înnain-tea domnii măle cu Tatul. Şi aşa pirlia Tatul înnaintea domnii măle cum că au
www.dacoromanica.ro
39
cumpărat şi el ocină denpreună cu tatal lui Stan cliucer de la răposatul Băsă-rabă voivod. Intr-acăia, domniia mea am căutat şi am judecat, pe dereptaate şi pe lăge, denpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mele şi am văzut şi am citit şi cartea răposatului Băsărab voevod şi am adevărat domniia mea cum au fost cumpărat aceste ocine numai Însuşi Stan cliucer, iar tatal al Tatului n-au cumpărat nimic nici au avutTatul nici o amestecătură intr-acea ocină ce scrie mai sus, ce au rămas Tatul de lăge dennaintea domnii mele.
      încă după acăia n-au lăsat pe Tatul şi alţi omeni, anume Stan şi Dră-gan de la Plopul ce au fost cumpărat dentr-acestă moşie ce scrie mai sus de la Tatul pren zilile <lui> Pătru voivod, fără de ştirea lui Stan cliucer, cind au fost Stan cliucăr pribeag in ţară striină, în Ţara Ungurească. Şi aşa plrîia Tatul şi aceşti ce scriu mai sus cumpărători, Stan şi Drăgan şi Minea, cum au avut Tatul ocină la Yaţa cumpărată după in zilile răposatului Băsărab voivod. Şi au cerşut lăge dennaintea domnii mele, să jure cu 12 boiari. Iar domniia mea n-am vrut să le dau lor lege, pentru că n-au avut Tatul nici o amestecătură cu ocina de la Yaţa nici au ştiut nimeni de acea cumpărătoare cind au cumpărat nici au avut nici o căutare nici au avut Tatul ocină la Yaţa. Şi incă1 nu s-au prilijit aceşti omeni de faţă innaintea domnii mele cu Stan cliucer pină ce au fost el viu, a patra oară, ce am dat domniia mea lui Stan şi lui Drăgan şi Minei ca să-şi aducă innaintea domnii mele 6 megiiaşi ca să mărturisească şi să Întrebe cin du au cumpărat aceia ocină de la Tatul, ei nicicum n-au putut să aducă 6 megiiaşi iar altă dată am dat domniia mea Tatului lege, 12 boiari, să jure cum au avut ocină la Yaţa cumpărată de la Băsărab voivod şi nicicum n-au putut, ce au rămas de lege dennaintea domnii mele de atitea ori. Şi au rămas Tatul şi Stan şi Drăgan şi Minea de 5 ori.
      Dirept aceasta, am dat domniia mea jupinesei Calei şi Radei şi Ylădăi, să le fie lor ocină slobodă, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor şi de cătră nimeni neclătit, preste zisa domnii mele.
      încă şi cu mărturii am pus domniia mea, pre: jupln Dragomir vel dvor-nic şi jupin Ivaşco vel logofăt i Stan spătar i Badea stolnic i Dumitru vistier i Mitrea comis i Gonţea peharnic i jupan Stoica postelnic. Şi ispravnic, Dragomir vel dvornic.
      Am pisah Necula logofăt, mai 22 dni, leat 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MCLXXXVII/83. Traducere.
29                                           1571 (7079) mai 24, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircăi vodă. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Bolintinul, hramul sfînta Bunăvestire a domnului Dumnezeu şi mintuitoriul nostru Iisus Hristos şi cinstitului părintelui egumenului Calevit ieromonah şi tuturor fraţilor, ciţi sint lăcuitori la sfînta mănăstire, ca să le fie satul Bură-neştii, partea lui Tudoran i a lui Dobrişan, toată, cit să va alăge du preste tot hotarul, pentru că acestu mai sus-zis sat au fost de baştină al boiarilor ce s-au zis mai sus ci l-au dat la sfinta mănăstire ca să fie lor văcinică pomenire iar călugărilor carii lăcuescu la sfînta mănăstire, de hrană şi de Întărire.
      Iar după acăia, au avut piră innainte de domniei sale cu Calotă, feciorul Sirbului. Şi aşa pira Calotă innaintea domniei mele cum că au dat el pentru
40
www.dacoromanica.ro
Dobrişan, clnd au fost cu Şărban banul la Poartă, 12 000 de aspri. Apoi, Intru aceea, domniia lui au căutat după dreptate şi după lăgea lui Dumnezeu dinpreună cu toţi cinstiţii boiarii domniei sale şi au dat domniia sa lui Calotă lege, 12 boiari, să jure cum că au dat el acei mai sus-zişi aspri pentru Dobrişan şi nici lntr-un chip Calotă n-au putut să jure, ci s-au tocmit singuri călugării de la sfinta mănăstire cu Calotă de a lor bunăvoe dennaintea domniei sale de au dat călugării lui Calotă, feciorul Sîrbului, 5 000 de aspri ca să fie satul ce s-au zis mai sus In pace şi mai mult să nu mai aibă a să plrl cu <Ca>1 Iotă, ci să fie pace Intre dînşii In văci.
      Încă şi blestem au pus dinnaintea domniei sale, care dintre dînşii va strica această tocmăală, să fie proclet de 318 sfinţi părinţi de la Nichea şi să fie la un loc cu Iiuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi jidovi, care au strigat asupra domnului şi Dumnezeului şi mîntuitoriul nostru Iisus Hristos.
    Pentru aceasta, au dat şi domniia lui sfintei mănăstiri, ce s-au scris mai sus, satul Burăneştii Intru moşie şi ohabnică in veci şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei lui.
      Iată şi mărturii au pus domniia lui pe: jupan Dragomir vel dvornic i ■jupan Ivaşco vel logofăt i Dumitru vistiiarul i Stan spătar i Mitrea comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic i jupan Stoica vel postelnic. Şi ispravnic au fost Ivaşco vel logofăt.
      Şi l-au scris Ştefan logofăt in scaunul Bucureştilor, meseţa mai 24 dni, leat 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CD/1 a. Traducere din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
       1 Omis.
30                                               1571 (7079) mai 24, Bucureşti
       t MhAOCTÎK* BOKÎEIO, Iw dAH^AHAPS B<0>EB©A4 H rOCIIOAHH’K B*KCOH 3EMAE JTrrppoKiujfuîcKOH, cHH’k EEAiiKaro h npkAOKparo ffiiipia boeboaa, 4HE(1ceS ffiiijfiiEB KOEKOA». A4K4T rOCnOACTB© MH CltO iftBEAlJHÎE rOCnOACTBA MH ffil1X"KHAOB H d'tUIT'KE H ALhKUMHOK H dlaH'bB CKC CHHOBII CH, EAIIUH HA\ Eoni A4CT, iaKO>K£ A4 hm ect uihhhS 8 fl&HKUMHH, AEA PoiUBTiB, BliCA, B4PE EAIIK4 CE JfTET H3BP4TH UIT IIOCBSAE, UIT BOA& H UIT nOAlO H UIT Ui8m H UIT c8\'0, 34HE5KE l|M ECT nOK8nEH4 UIT PoillKA, 34 YH 4CnpH rOTOBH, EIJIE3KE npH AKHH P4A&40B BOEBOA8, K1iA4 ECT EHA BEAHK8 TA4ACTK8, TEpE CE c8t HKAOBEU.H npOA4AI| CIIHOBH CH T8piJ,EA\.
       fi noTOM, PouiK4 IIM4U1E np8 npEA rocnoACTBO mii ckc ffinpiHA'K h ckc apa-TÎIM CH, E5KE EIIUIE I1HC4HH. H T4KO npEUJE PoUlK4 no Mh^TiNATi II no EP4TÎEM CH, K4KO HE ECT npOA4A T4I3 UINIIH8 B*KC4 TOrA4, 4H8 ECT npOA4A IIOAOEHHO. d 8 TEM, rocnoACTBO mh taea4a h c8aha, no np4BA8 h no 34koh, ckc bhicemh hkcththmh np4 bhteaTe rocnoACTBO mh ii taeaa^ rocnoACTBO mh h KHHra noKOHHaro iUmph4 boeb©a& 34 noKSnEHÎE. H A4A* rocnoACTBO MII PoUIKliB 34K0H, ei GOA’kpH, A4 34KAET K4KO HE ECT npOA4A H*KC4. d PoUlK4, UIH HHK4K05KE HE BTiCyOTkUJE H HE Bni3M0r0UlE A4 83EM4ET 34K0H, H8 IVCT4I11E PoU1K4 UIT 34K0H UIT npEA TOCnOACTBO MH.
       CEro p4AI, A*A<>X n rocnoACTB4 mh AIhX’khaob h ckc bpatîem ch, hkohce a4
HM c8t UIHHHS 8 fflHKU14HH, HM H CHIIOBEM HM H BH8KOM HM H np’kBHSlHTOM HM H A4 HM c8T UIJf4E”K HHM H HH uit KOrOHCE nOKOAHBAEHH, no UIPH3M0 TOCnOACTBO MH.
       Ce>ke h cbeaeteae nocT4BA*bEM rocnoACTBO mh: wSnaH AparoMHp beahkh ak©Phhk8 H »Sn4H Ib4ui<ko bea Auirui$ET> h Ctah cnaTap h A^mhtpS BHcrltap h ToHU'k iie)(4PHHk8a
                                                                                                            41
www.dacoromanica.ro
H dAE8A KAI0M4PI0A H EdAt CTOAHHK H »8n4H GT0HK4 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHUK, IbAUIKO BEAHKH AWrW+ET.
      IlHC 43, AP^HM, B'k H4CT0AH4 rp4A<> rA4rOAEA4H E8K8pEI(jH, AVkCEHA 44419 KA AKNH, B'K AtT *30©.
      ţ Iw ăAl ă4HAP$ BWEEWA4, A4HAOCTÎM E05KÎA, POCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihăilă şi lui Leaotă şi lui Micşan şi lui Manea cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Micşani, partea lui Roşea, toată, oricît se va alege, de pretutindeni din apă şi din cîmp şi din pădure şi din uscat, pentru că le este cumpărată de la Roşea cu 450 aspri gata, încă din zilele lui Radul voievod, cînd a fost foametea cea mare, de şi-au vindut oamenii copiii turcilor.
      Iar apoi, Roşea a avut pîră înaintea domniei mele cu Mihăilă şi cu fraţii săi, care s-au scris mai sus. Şi aşa pîra Roşea pe Mihăilă şi pe fraţii săi, că n-a vîndut atunci acea ocină toată, ci a vîndut jumătate. Iar pentru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea şi cartea de cumpărătură a răposatului Mircea voievod. Şi am dat domnia mea lui Roşea lege, 12 boieri, să jure că n-a vîndut-o toată. Iar Roşea, el nicicum n-a vrut şi n-a putut să ia lege, ci a rămas Roşea de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Mihăilă şi cu fraţii săi, ca să le fie ocină în Micşani, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi să le fie lor ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaş(co mare logofăt) şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Gonţea paharnic şi Albul clucer şi Badea stolnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Drăghici, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 24 zile, în anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CVIII/52. Orig., perg. (28x32), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 22.
31                                              1571 (7079) mai 26, Bucureşti
       ALhaoctîio bokîeio, Îw (Iae&ihap8 boeboa h rocnoAHH-H b'kcoh 3E44AH Jfrrpo-
K44XHHCK9H, CHH'K BEAHKAI’W H nptA«Kp4TW /0.Hp*Ck BOEBOA, CHH4              BOEBOA*
A4K4T rOCIlOACTKO 44H CÎE nOBtAEHÎE rOCI10ACTK4 44H Crt8r r0CI10ACTB4 44H, KoAptE AOroţ'KTSA H %8n4HHU,4 EA48, fÎHK'KB, CKC CHH9BH, E4HU.H H44 Eoi”K npHflSCTHT, BKOKE M M8 ECTK WMHH8 8 IISpK'KptHH, WT fl8 B-KC4X WMHH» METBEpT4rW A*A H WT CEA9 H WT nOAlO H WT BOA# H WT TOp H WT nOCK8AE, J10HE5KE 448 ECTTi CT4p4 H lip4K4 W*)HH8 34 A’fcAfaS-
       d I10T044, [10Ep4TH4 H O^AOÎKHA 4HEI1cTh KoAPEK A9rOi|l'KT8A W Bp4T8 MEAH 448, no H44E E44HK84 h n-KTpS h GOiHMt, no KoApt 4oro^'KT84 n no >K8n4HHU4 dHK4 no EAHH BPOA 34 BOAEHHU8, 44H H4A nOAOBHHS, 4 EA4HK8A H n*K.Tp8 H fâ4HM-b A<* K^AH
42
www.dacoromanica.ro
H4A cT/ft AP8r4 flOAOEHHS 34 BpOA, K4pE kSa^ Xoket eX WBp’bTAET CE BpOA WT BOA1' HHU.8 no AErt HM 34 WHHH8, A4 ESa'E ABE BP4TÎE ChC KoAP'fc Aoro^-KTSA H ChC >K8-n4HHU,4 EM8, HEpASA'trtEHH, Biv B^KH. IIOMTO p4AH c8t EblAH EA4HK8A H IPhTpS H (x)4H>Tfc AIOAH CHpOMACÎH, T4>KE H'bCT MOrATv Ai CTvTBOpilTH EOAEHHU.E 8 CÎK> BHU1E p'feMEHS BpOA, 4 EOAP'k AOrOjjS'KT, WH ChTBOpiJA BOAEHHU.E Ad S8AE AKE BP4TÎE H nO BOA'KHHI^E H no BpOA- E4pE KOAHU.E BCAEHHU.E CE ChTBOpHT, B4pE TfH B4pE METbipH, A<> E8a* 8 ABt ChC EOAP*k AOrO^'KTSA. d WEAE3HH H K4MEHH A4 KSnHUlE WW CAME IPhTp8. H nOEp4THAH CE c8t WHH 34 HErO AOBpO BOAIO H ChC 3H4HÎEM BTiCEM MErlAUlOM WT WKOAO.
       GErO P4AH, Koro )(©KET A4 p430pHT CÎE BpATCTEO H TOKM-feîKÎS, A* E8a*T npO-KAET WT THÎ CijrkTblH WTU.H WT HhKEA H EJ AnOCTOAH H A4 E8AET CTkC 8M4CTUO ISA4 H CKC dpLft.
       Gsro paah, a<*a©X h rocnoACTBO mh Eoapek Aoro$*KT h >K8n4HHU4 em8, Ehka, HKOJKE A4 hm ECT CÎE EH1UE p^MENS I10A8EHH8 34 BpOA, WMHH8 H WJ[4E8, HM H CHHOBOM HM H BHSkOM H np'kBH8hETOM H Koro CE WEp*bT4ET WT HHJf, HAH Ep4TIE HAH CHHOBH, A4 bSaH HM H HE WT KOrOWE HEnOKOA'bEHMO, n0pH3M0 rOcnOACTK4 MH.
       GeîKE H CB'kAHTEiUE nOCTABA'kjf TOCnOACTKO mh: 3<8n4H Ap4rOMHp BEA ABOpHHK H >K8n4H Ib4U1K0 BEA AOrOilsiiT H Ă^MHTpS KHCTÎEip H Gt4H cn4T4p H A8MHTp8 1 KOMHC H E4A*k CTOAHHK H %Sll4H GtOHK4 BEA nOCTEAHHK. H HcnpABHHK, Hb4UJK0 BEA AOrO^'KT.
       HcnHCAX’ 43, M4H0AE, Biv H4CT0AHH rp4A 8 E8K8pEl|lH, M^CEl|4 M4H KS ABHH, AlJT X3O0.
      Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Codrea logofăt şi jupaniţei lui, Anca, cu fiii, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Purcăreni, de peste toată ocina a patra parte şi din sat şi din cimp şi din apă şi din munte şi de peste tot, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină de moştenire.
      Iar după aceea, au Înfrăţit şi au aşezat nepoţii de văr ai lui Codrea logofăt, anume Ylaicul şi Pătru şi Oancea, pe Codrea logofăt şi pe jupaniţa Anca pe un vad de moară, însă peste jumătate, iar Ylaicul şi Pătru şi Oancea să fie peste cealaltă jumătate de vad, oriunde se va afla vad de moară pe partea lor de ocină, să fie doi fraţi cu Codrea logofăt şi cu jupaniţa lui,' nedespărţiţi, în veci. Pentru că au fost Ylaicul şi Pătru şi Oancea oameni săraci, astfel n-au putut să facă mori la acest vad mai sus-zis, iar Codrea logofăt, el a făcut moara, să fie doi fraţi şi pe moară şi pe vad. Oricîte mori se vor face, sau trei sau patru, să fie în două cu Codrea logofăt. Iar fierul şi pietrele să le cumpere singur Pătru. Şi s-au înfrăţit ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jur.
      De aceea, cine va strica această frăţie şi întocmire, să fie blestemat dc 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi de 12 apostoli şi să fie părtaş cu Iuda şi cu Arie.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Codrea logofăt şi jupaniţei lui, Anca, ca să le fie această mai sus-zisă jumătate de vad, ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi cine se va afla dintre ei, fie fraţi fie fii, să fie a lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Dumitru1
                                                                                                    «3
www.dacoromanica.ro
comis şi Badea stolnic şi jupan Stoica mare postelnic: Şi ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Manale, In cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 26 zile, anul 7079 <1571>.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 161. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 710, f. 802* Traduceri ibidem, mss. 349, f. 61 — 62, 479, f. 161v—162, 484, f. 75-77 şi 710, f. 802V-803.
       EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh.ist., nr. 53, 3. Trad. DIR,B, 22—23. 1
        1 In ms. 710, corect: „ăăirrpt" (,,Mitrea“).
32                                                   <1571-1574) mai 27
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod şi domnu a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, nepotul Mihnii voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele boiariului domnii mele, jupan Badii stolnic, ca să-i fie lui satul Bădeştii, pentru că acest mai sus-zis satu au fost bătrină şi dreaptă moşie şi de baştină.
      Iar după acăia, jupan Badea stolnic au avut piră înaintea domnii măle cu jupineasa lui Stan Dolofan şi cu feciorii ei pentru acest mai sus-zis sat. Pentru că au fost pus jupan Badea stolnic, pre acel sat zălog la Stan Dolofan drept 5 000 de aspri şi drept un cal bun şi drept o dulamă roşie, cind au fost preste munte şi de tot, preţul au fost drept 7 000 de aspri. Şi au dat Stan, Dolofan acei bani, ca să-i fie lui cu dobîndă.
      Iar după acăia, jupineasa a lui Stan Dolofan şi feciorii ei aşa pîra înaintea domnii măle, cum că au fost vlndut acel sat de tot. Iar întru acăia, domnia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lege, înpreună cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele şi am adeverit domnia mea, mărturisind şi boiarii domnii măle cu sufletele lor, cum că n-au fost vlndut de tot, ci l-au fost pus zălog. Şi am cerut şi cartea de vlnzare la jupineasa lui Stan şi la feciorii ei. Iar ei nu au avut nici o carte şi au rămas dinnaintea domnii mele.
      Iar întru acăia, domnia mea am dat jupan Badii stolnic acei bani, ca să-i întoarcă înapoi cu dobîndă, dupre cum s-au fost tocmit, 9 000 de aspri.
      Pentru acăia, am dat domnia mea jupan Badii stolnic, ca să-i fie lui acest mai sus-zis sat Bădeştii întru moştenire şi ohabnic în văci, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii măle.
      Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Ivaşco vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i Stan spatariul i Mitrea comis i Gonţea peharnic i Stoichiţa vel postelnic. Ispravnic, Dragomir vel dvornic.
      Şi am scris eu, Stan, în luna lui mai 27 dni, 7078 <1570).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Cîmpulung, nr. 709, f. 478. Traducere;, altă traducere ibidem, ms. 204,' f. 71v—72..
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII* DIR, 2?, 23-24.
44
www.dacoromanica.ro
33
                                        1571  (7079) iunie 1, Bucureşti
      t fftHrt&CTlW BOZIEI©, IlV {L\Hă<»HAp8 E0EE0A4 H rOCnOAHH’K R-KCOW 3EMAI JîrrppoKrtax'lHCKOE, chh*k BEAHK4ro h nptAOKparo Mhpmeb, '4heeice$ Mh^hek boeboaa. A4B4t rocnoACTBO mh cîe noEEA'kHlE roenoACTK4 ahh ca8r rocnoACTBa mh, $AopEB
E10CTEAHHK H CTvC CHHOEH CH, EAHUH EM8 Torii np’knSCTHT, HKCOKE A4 HM <ECT> W4HH8 CEAO KE3AHH4, KTvCdX', CTvC B*BCOIO JfOTdpSA, nOHEJKE T4 C*KM nOMHAOB4A rOCnOACTBO MH p4Al CASJKBS B-fcpHO EHCE ECT nOCA$>KHA rOCnOACTE4 MH nO MKOKAÎH 3EMAE. IIOHEWE ICT BHA Toro CEAO Gt4HMI0A0K EEHrKB T4>KE, GtAHMIOA EEHrEB, IVH H3r8SH WT K’K rOCnOACTBO MH CEC 3A4 JfHTA’kHCTEO, 4 $AOp*k nOCTEAHHK, IVH A«CTH>K{ CEC np4BOM H B-bpHO CASWSS WT KTv rOCflOACTEO MH.
          Toro p4Al> AMOff h n0MHA0E4 rocnoACTBO mh bhuje pemeho cA$r rocnoA(TB4 MH, $AOp*k nOCTEAHHK, HKOJKE A4 M$ ECT WMHH$ H KTv W]f4K8, EM$ H CHHOBOM EM8 H KHOKOMS H np'kEHOMETOM EM$ H HE WT KOrOJKE HEnOKOA*kSHMO, n0pH3M0 rOCnOACTB4 MH.
      Ge>KE SCO H 34KAHHIE nOCT4BA'kEM rOCnOACTEO MH: 4L|IE KTO yOKET P43AP4TH eÎEKHHr rocnoACTB4 mh<h>he jfoipET io StepivAith h eiohoehth, 4 Toro meaob^k-e a<> AdCTTk Eor"E A<* CE P43AP4TH TEAO ErO H A<> ECT fipOKAET H 4H40EM4 WT T?H CE'kTH WTU.H E>KE C8T KTv HeKEIO H A<> HM4T M4CTTv CEC ÎSAa H cec flplia h bSaSijje b'R B-kKH, 4MI1H.
      Ge>KE H CEEAETEAlE nOCTABAtEM TOCnOACTEO mh: H<8n4H AparOMHp BEAHKH AKOpHHK H WSnAH Ie4UJK0 BEAHKH AWrW$ET H WSnAH Gt4H BEAHKH Cn4T4p H fllHTp’k KOMHC H ^8MHTp8 BHCTHiap H E4A"fc CTOAHHK H TOHlVfc nE£4pHHK H W$n4H GT0HK4 BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnp4BHHK, &TEn4H BHEUJE BEAHKH KAIOM4p.
      H 43, X4M34, nHC4]f B’E CTOAHH rp4A E$K$pEIJjH, MtCEU.4 IOhTe 4 ABH*k, B’R A-feT X3O0.
      ţ Iw dAÎă4HAp8 BWEEWAa, MHAOCTllO EOWÎIO, rOCnOAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea, nepotul lui Mihnea voievod.. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Florea postelnic şi cu fiii săi, clţi li va lăsa Dumnezeu, ca să le <fie> ocină satul Bezdina toată, cu tot hotarul, pentru că l-am miluit domnia mea pentru slujba credincioasă cu care a slujit domniei mele prin ţări străine. Pentru că a fost acest sat al lui Stanciul al Bengăi; astfel, Stanciul al Bengăi, el l-a pierdut de la domnia mea cu rea hiclenie, iar Florea postelnic, el l-a doblndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea.
      Pentru aceasta, am dat şi am miluit domnia mea pe mai sus-zisa slugă a domniei mele, Florea postelnic, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui' şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi blestem punem domnia mea: dacă cineva va rupe această carte a domniei mele <şi> n-o va Întări şi n-o va innoif acestui om să dea Dumnezeu să i se sfarme trupul lui şi să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi ,cafe sunt la Nicbeia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi In veacurile viitoare, amin.
      Iată şi martori' punem domilia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Mitrea comis şi.Dumitru vistier şi B.adea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Stepan fost mare clucer.
www.dacoromanica.ro
4»
       Şi eu, Hamza, am scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie l-a zi, in anul 7079 <1571>.
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 890 (Zlătari, XIV/1 —2). Orig., perg. (25x34,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: prima, probabil, din sec. al XVIII-lea, a doua de la sf. sec. al XlX-lea.
       EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., nr. 24, 4. Trad. Grecianu, Genealogiile, II, 414; Nicolăescu-Piopşor, Mon.j. Dolj, 83—84; DIR, B, 24—25. Facs. DIR, B, 507; Tezaurul arhivelor, 35, nr. 13.
34                                             <1571—1574) iunie 5, Bucureşti
       ţ (HhAOCTÎIO SOWTeIO, Iw fL\HădHAp8 BOEBOAd H rOCnOAHHTv EniCOH 3EMAH XrrpoKrtdyÎHCKCH, chh-k BEAHKaro h nptAOEparo Mhp>mk BOEBOAd, chh8 fllHjf heb boe-b©a8. A^kat rocnoACTB© mh cTe noBEAtHÎE rocnoAcTBd mh E-KAdHOB h spdT em8, CTOHKd H CK HHJf CHHOBH CH, EAHUE HM EorK A<>CT, QKOKE fi,i HM ECT EAHO MECTO WT CEAEHÎE 8 CEA© 8 nptCKOB, WT H3B0p A® H3B©p H WT T8ia no p030p A«PH A© E4At H IVT nOAW ndK EAHO MtcTO 3d nMEAdpCTBd H <IVT> 1 CT"KH/fc. 3dHE>KE IO c8T nOKSnHAH E-KAdH H EpdT EM8, CTOHKd IVT HdA HtrSA, CHH-K IlVHOB IVT CEAO,3d CH denpH TSpcKH.
       H ndK nOKSnH E-KAdH H SpdTÎE EM8, CTOHKd H PdAVrt H ©dHMd EAHO EpOA 3d koaThhuS ckc boaîhhuS 8 BOAd IIp-kckokea8a8io, ivt HdA PdAYA h OOnpt ivt ceao, 3d jjs dcnpH rOTOBH.
       H ndKA<> ect Ctohk-kb ck EpdTîtaM em8, PdA^A h GDaun-k ivhhhS 8IIp-kckob,
AEA PdAY*AOB A0EP°K0EK BlvCd, EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT no BlvCOM JfOTdpOM, 3d Yh dcnpH POTOBH.
       H ndK A* ECT E-KAdH CK CHHOBH ErO d HHB WT ffi-KH-fc, 3d p dcnpH TSpCKH. H ndK nOKSnH E-KAdH H CTOHKd d HHB WT MdHt, 3d j> dcnpH T8PCKH. H ndK nOKSnH E-KAdH <H Gt©>*HKd d HHB WT Hd Qnp-fc, <3d> . . -1 dcnpH TOTOBH. H ndK nOKSnH E-KAdH <H CTOHKd d> HHB WT A0EP°CAdK, 3d p dcnpH TOTOBH. <H ndK nOKSnH E-KAdH H GtO >*HKd d HHB WT. . -1, 3d ii dcnpH rOTOBH.
       H npOAdAOUJE CÎE AlOAÎE <E>KE c8T>* BHUIE nHCdHH 3d HHJfHOMS AOHPHM8 <boak>>1 H C-KC 3HdHIE B-KCEM MErlHUiOM, WT 3rop H WT 3A0A.
       Gsro pdAÎ, AM«Î H l'OCnOACTBO MH E-KAdHOB CKC EpdTÎDM CH, GTOHKd H PdAYA H CddHH-b, HKOJKE Aa HM c8t cTe BHUIE pEHEHH WHHHH B*K WHHH8 H E*K WJfdE#, HHM H CHHOBHM HM H BHOK8m>KE H np*bBHOHETOM HM H HE WT KOrOîKE HEnOKOA*bEHMO, no wpH3MO rocnoAcTBd mh.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTdBAE]f l'OCnOACTBO mh: >K8ndH AP^OMHp BEAHKH AKOpHHK H HCSndH iBdUJKO BEAHKH AWrW$ET H GTdH CndTdp H A8mhtP8 BHCTÎHp H EdAt CTOA-HHK H fflHTp-b KOMHC H r©HlVk nEJfdpHHK H >K8ndH CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ApdrOMHp BEAHKH AE0PHHK.
       H d3, 1Q.HPH4, K»KE HdnHCdX’ B*K rpdA E8K8pEI|IH, MtCEIU IOHÎE E A^HH, TEK8-I|JEM8>KE A-bTOM WT fÎAdMd A<> HHHia, B-K A^T x30.
       \ Iw dAHădHApS BWEBWAd, MHAOCTIIO EOWÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bălan şi fratelui său, Stoica şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie un loc de vatră în sat, in Pirscov, din izvor plnă in izvor şi de aici pe răzor pînă la vale şi din cîmp iarăşi un loc de stupină şi <de> 1 stină, pentru că le-au cumpărat Bălan şi fratele său, Stoica de la Neagul, fiul lui Ion din sat, pentru 290 aspri turceşti.
46
www.dacoromanica.ro
      Şi iar au cumpărat Bălan şi fraţii săi, Stoica şi Radul şi Oancea un vad de moară cu moară în apa Pîrscovelului, de la Radul şi Oprea din sat, pentru 500 aspri gata.
      Şi iar să fie lui Stoica cu fraţii săi, Radul şi Oancea, ocină în Pîrscov, partea lui Radul al lui Dobrovoe toată, cit se va alege de peste tot hotarul, pentru 450 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Bălan cu fiii săi un ogor de la Mînea, pentru 100 aspri turceşti. Şi iar au cumpărat Bălan şi Stoica un ogor de la Manea, pentru 100 aspri turceşti. Şi iar au cumpărat Bălan (şi Sto>1 ica un ogor de la Oprea, <pentru>...1 aspri gata. Şi iar au cumpărat Bălan <şi Stoica un> 1 ogor de la Dobroslav, pentru 100 aspri gata. <Şi iar au cumpărat Bălan şi Sto>1 ica un ogor de la...x, pentru 80 aspri gata.
      Şi au vîndut aceşti oameni <care sint>1 mai sus-scrişi, de a lor bună-(voie)1 şi cu ştirea tuturor megieşilor, din sus şi din jos.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Bălan cu fraţii săi, Stoica şi Radul şi Oancea, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Mircea, am scris-o în cetatea Bucureşti, luna iunie 5 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7070 <1562>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 859 (Bradu, XX/1). Orig., hirtie (32x20,5), pecete aplicată. Cu o traducere din 1907; altă traducere ibidem, ms. 441, ff. 16, 36.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 25-26.
       1 Loc rupt.
35                                                   1571 (7079) iunie 5
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, feciorul Mihnei voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele acestui om, anume Mircea din Moceşti, ca să fie volnic cu cartea domnii mele, ca să-şi tocmească feciorii lui. Cari au avut un fecior, anume Voico, că acel fecior, el au fost făcut răotăţi. Apoi Voico, el au fost fugit din casa tătine-său Mircii, iar Mircea, el au căutat după dreptate şî după legea lui Dumnezeu şi i-au ales toată partea lui din toate bucatele, încă din zilele Radului vodă: o dulamă, o cămaşă şi din toate sculele şi dichisele casii, ce au fost moştenirea lui şi din dobitoace: 7 vaci, 5 rlmători, 2 stupi şi o casă ce au fost făcută de Mircea tată-său, din toate i-au dat, iar din vii nefiind, n-au avut de unde să-i dea, iar din moşie neavind, i-au dat de cheltuială aspri 500, partea lui; iar el n-au vrut să-şi cumpere moşie.
      Deci eu, Mircea, cu feciorii mei Vladul, Radul i Stan am cumpărat moşie la Poiana Zlătarului, partea toată a Sfirii şi a Rinbului şi a fraţilor lui şi am dat aspri de argint 2 000 şi un cal bun.
www.dacoromanica.ro
47
      Şi au avut Mircea plră cu Lepădat, că aşa au plrlt Lepădat pe Miroea, că are şi el moşie la Poenile Zlătariului. Şi au stătut faţă Înaintea domnii mele şi au rămas Lepădat de lege dinnaintea domnii mele.
      Drept aceia, oricine va strica Învăţătura mea, a Mircii, de va vrea să dea lui Yoico moşie, acela să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi.
      Pentru aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      lată şi mărturii punem domnia mea pe: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Badea stolnic i Dumitru vistier i Mitrea comis i Gonţea paharnic i Stoichiţa vel postelnic. Ispravnic, Dragomir vel dvomic.
      Şi am scris eu, Stanciul, In luna lui iunie 5, leat 7079 <1571>.
      Acest izvod s-au scris după izvodul cel adevărat tălmăcit şi scris de fra-te-meu, popa Florea, dascăl slovenesc la Şcoala slovenească la Sflntu Gheor-ghe Vechiu u Bucureşti.
      Az Costandin dascăl slovenesc ispisah, 1786 ghenarie 26.
      Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 150—151. Copie din 1912 după o traducere din 1786.
      EDIŢII. DIJR.B, 26-27.
36                                                           1571 (7079) iunie 7
        t®HA0CTÎK> RO>KÎIO, îw (LuădHApS KOEBOAd H rOCnOAHTv R-RCOH 3EMAH JîrrpO-RrtdJfÎHCKOE, CHHTi AOBpddrO H BEAHKddrO AlHpHER ROEROAd, dHEIlCEWM ffiujfHEK BOEROA#. A*BdT rOCnOACTRd MH CÎIO nOBEA'kHÎE rOCnOACTRO MH Ea4AYA H fidHKO H AoKpoT-k H TowprE H TpH$8A CRC CHHORH CH [ch], EAHU.EM EorR AdCT, HKOKE A4 HAU C»T WHHH& 8 IIOEHH, nOAORHHS, 4AH AVfccTO 3d U18m8, flOHEXCE W ECT flOKSriHA IVlT^TE H CTdH, AEA* EAdAYA H EdHKO H AOKPOT'R H ToprE H TpH$8rt WT GTpdWd, 3d jf dCnpH TOTOBH. H SmHCTHA ECT CRC CHKHpd H CRC MOTHKd H CRC Uimii H CRC MHOrS AVhK$. ă IlOTOM CE HpOAdBdET TlOWprE HErOR WMHh8, E5KE ECT RHU1E P'kjf WHHHS, APArOdUipoe H fidHOR, CHHORH...1 GopKER RliCd^, 3d Jp dCnpH.
       Geto pdAÎ, A*At>X H rocnoACTRO mh EAdAYA « fidHKO h A0BP0T,k h Tphj|»8a H CRC HHJfHHJf CHHORH, HKOKE A<* HM C$T Rli WHHHS <H Rli WJfdR», HHM >1 H CHHOBHM HM H RHOKOM H np’fcRHOHHTOM HM H HE WT KOrOHCE H/MIOTTlKHOREHO, nO pEM TOCnOACTBO MH.
       Gexce h cbeaeteah nocTdRAiox rocnoACTRO mh: <>K8ndH APdroM>xHp rea abophhk H >K8ndH ÎRdUJKO REA AWrUljjsET H OTdH CndTdp H ftlHTp'fc KOMHC H A^MHTpS BHCTlop H EdA'fc CTOAHHK H FoHlVk nEJfdpHHK H >K$ndH 0<TOHKd BEAHKH nOCTEAH>1HK. HcfipdR-HHK, AP<>rOAAHp REA AKOpHHK.
       IIhc KoT’k, M’kcEu.d iohîe 3 arhh, r a^t xgo0.
       f Iui dAE§dHAp)$ R<uiEBui>1Ad, mhaoctTa ro>kîa, rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Mircea voievod, nepotul lui Mihnea Voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi lui Baico şi lui Dobrotă şi lui Gheorghe şi lui Triful cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Poeni, jumătate, Insă loc de pădure, pentru că au cumpărat-o Glltea şi Stan, bunicii lui Vladul şi Baico şi Dobrotă şi Gheorghe şi Triful de la Straoa, pentru 600 aspri gata. Şi au curăţat-o cu securea şi cu
48
www.dacoromanica.ro
sapa şi cu foc şi cu mult chin. Iar apoi Ghiorghe şi-a vlndut ocina lui, ocina care s-a zis mai sus, lui Dragomir şi Ban, fiii...1 Sorcăi toată, cu 500 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Yladul şi lui Baico şi lui Dobrotă şi lui Triful şi cu fiii lor, ca să le fie de ocină <şi de ohabă, lor)1 şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: <jupan Dragom)1ir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan S<toica mare)1 postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris, Cotea, luna iunie 7 zile, In anul 7079 <1571).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CVIII/12. Orig., perg. (25x31,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 27.
       1 Loc rupt.
37                                            1571 (7079) iunie 13, Bucureşti
      f (Uhaoctîio bo>kîio, Iw &\e§ahapS koeko[e]aa h rocnoAHirh b'v.coh semae ErrppOKAdJfHHCKOE, CHH8 BEAHKdrO H np’fcAOHP4™ MupHEK BOEBOAd, AHEflCEIO Mh£HEK BOEBOAd. AdEdT rOCnOACTEO MH CÎK> nOKEA’fcHÎE rOCnOACTB4 AIUI MdHEB1 H GT4HKOB H COnpEK H IlopiEB H KpTlCTEB 2 H DSTHHTvB H COnpEB H KpTvCTEB3 H CTv HHJf CHHOKH CH, EAHlţEWE HM Eortk fipHflSCTHT, I3K02KE A4 HAU C8T WHHH8 WT WHHH8 E>KE CE 30KET rpOUI’KH’k(K4, flAH A<* CE BHdET JfOTdpH! WT n»T GtOEHEJJJHAOB A*PH 3 JfOTdP Xoi|IER. dAH Ad APTk>KHT IQdH’k 1 WT CÎIO BHUIE PEHEH» WMHH8 Kî 4 CK5KEMH H A4 AP^^HT GTdHKO^ ndK K CTkJKEHH H GDnpt TdK0>KAE K CKWEHH l< fiopid ndK K CK5KEHH H Kp'KCT’fc ndK K CTOKEHH 6 H IISTHH’h TdK0>KAE k" CTkWEHH H Ofipt ndK K CK5KEHH 6 d Ep’KCT’b A4 AP>* >KHT dl7 CTkJKEHH, BdHEJKE C8T nOKSnHAH CHW BHUIE pEMEHS WMHH8 WT EptCTHOH WT Gt’KHHEIJJH, 34 xr*KE dCnpH TSpCKH d denpH H0BU.H Xr4-KE. H npOAdAOUIE Ep’kCTHCIH WT CBOHWM ACEPO BOAIO H ChC 3HdHÎE BTkCdM MErHHUJOM.
      H ndK A4 HM ECT WHHH8 ffldHEB 8 POUIHQ EAdAVAOB, WT A*A HI'KPESaOK Ţ C1WEHH, 3dHE5KE ECT nOKSnHA fttdHt WT IlI’hpsS, 3d ţ dCnpH TSpCKH. H ndK A4 HM ECT WHHH8 ffidHEB WT WHHH8 G0eHAHU,HAOB, dAH WT AEA H’ferSAOK WT HhOTEIJJH UTKCTdrO AEA, 3dHE ECT nOKSnHA ffidHTi WT H’krSA, 34 PH8 dCnpH H0BU.H.
      H ndK A4 hm ECT GTdHKOB WHHH8 WT WHHH8 G3eHAHU,HA0B H C*K>KEHH, 3dHE)Kf ECT nOKSnHA GTdHKO WT /QdH’k, 3d \f dCnpH TSpCKH. EaH ndK JfOTdpH: <WT n>*8T Gtoeheujhaos a«PH 8 jfOTdp Xojjjeb. H npoA4A«uiE H’brSA h flldErk.--9 cîe bhuje pehehh
CEHEXEH 3d WMHH8 WT CB OHM A^EpO BOA IO H CKC 3HdHÎE BTkCdM METHIdUlOM H WT 3r0p H WT 3A0A.
      Geto paAî, A&A*X H rocnoACTso mh iftdHEB h Gt<ihko h GOnp’b h Hop na h Ep'BCT'k h ESthh’k h GOnp-fe h Ep’KCT’b h Ht:r8A h fflairk h HI’kpbS h civ. hh^ chhokh, hkojke A4 HM C8T CÎIO BHUJE PEHEH8 WHHHE, WHHH8 H BIi WJfdES, hhm h chhobhm em8 h bho-K0M8 H np’bBHSHETOM EM8 H HE WT KOrOHEAE HEnOT’KKHOBEHO, nOpH3MO rOCnOACTBd MH.
      Ge>KE H CBEA’ăTEAHE ndCTdBA’kEM rOCHOACTBO MH.' >K8ndH ,A,pdrOMHp BEAHKH ABOpHHK H >K8ndH HsdUIKO BEAHKH AOrO^ET H GTdH CndTdp H fliHTp'k KOMHC H EdA^ CTOAHHK H ,A,8MHTp8 BHCTHIdp H PoHU’k nEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKHU,d BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IlMUlKO BEAHKH AOrOEjSET.
www.dacoromanica.ro
49
      DhC 43, HeAEAKO rpdMdTHK, B”K HdCTOrt 8 rpdA E8<K8>pEI|IH, M-fcCEUd IOHÎE n AKHH, B'K rttTO xa«9.
      t Iw ddîădHAP^ BWEBWA<>, MHAOCTÎIO EOXCÎIO, rOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Manea 1 şi lui Staico şi lui Oprea şi lui Borcea şi lui Cirstea 2 şi lui Putină şi lui Oprea şi lui Clrstea 3 şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină din ocina ce se numeşte Groşăneasca. însă să se ştie hotarul: din drumul Stoeneştilor plnă In hotarul Hoştei. însă să ţină Manea1, din această mai sus-zisă ocină, 20 stinjeni şi să ţină Staico1 * iar 20 stînjeni şi Oprea de asemenea 20 stînjeni şi Borcea iar 20 stinjeni şi Cirstea iar 20 stinjeni E şi Putină de asemenea 20 stinjeni şi Oprea iar 20 stinjeni6, iar Cirstea să ţină Îl7 stinjeni, pentru că au cumpărat această mai sus-zisă ocină de la Cirstian din Stănceşti, pentru 3 725 aspri turceşti şi 3 725 aspri bani. Şi a vîndut Cirstian de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      Şi iar să-i fie ocină lui Manea in Roşia Vladului, din partea lui Şărbul 10 stinjeni, pentru că a cumpărat Manea de la Şărbu, pentru 500 aspri turceşti. Şi iar să-i fie ocină lui Manea din moşia Obidiţilor, insă din partea lui Neagul din Inoteşti a şasea parte, pentru că a cumpărat-o Manea de la Neagul, pentru 150 8 aspri bani.
      Şi iar să-i fie lui Staico din ocina Obidiţilor 8 stinjeni, pentru că a cumpărat-o Staico de la Manea, pentru 400 aspri turceşti. Dar iarăşi hotarul: <din> 9 drumul Stoeneştilor pînă în hotarul Hoştei. Şi au vlndut Neagul şi Manea.. .9 aceşti mai sus-zişi stînjeni de ocină de a lor bunăvoie şi cu ştirea megieşilor şi din sus şi din jos.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Manea şi lui Staico şi lui Oprea şi lui Borcea şi lui Cirstea şi lui Putină şi lui Oprea şi lui Cirstea şi lui Neagul şi lui Manea şi lui Şărbu şi cu fiii lor, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine, ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Nedelco grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 13 zile, în anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 891 (Banu, IX/1). Orig., perg. (30x38,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: una din 1900, cealaltă din 1906. Copie slavă ibidem, ms. 186, f. 52 (sub 1570 sept. 8).
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 27-28.
       1 Nume scris posterior pe un loc ras.
       1 Pasajul: ,.h GOnpn ... Kpvrrn" („şi lui Oprea ... lui Cîrstea“) şters posterior cu chinovar şi scris deasupra: hs<mah)C> („am şters“).
       * Nume şters posterior cu chinovar şi scris deasupra: „h3<mah)C>" („am şters“).
       4 Aşa in orig-
       * Pasajul: „GDnp'fc        — cukchh" („Oprea de asemenea ... stînjeni") şters cu
chinovar şi scris deasupra „h3<mahX> („am şters").
50
www.dacoromanica.ro
       •        Pasajul: „h fflnpt iu* it evram" („şi Oprea iarăşi 20 sttnjeni“) şters cu chinovar şi scris deasupra: „h9<mahX)“ („am şters”).
       7 Cifră corectată posterior, cu chinovar, In: „r"n»A („5" jumătate”).
       8  Cifra zecilor, lectură nesigură.
       •  Loc rupt.
38                                               1571 (7079) iunie 13, Bucureşti
      t MhAOCTIIO BOîkIeIO, Iw drtHădHAPB KOEKOAd H rOCnOAHHTk B'kCOH 3EMAH XirppOBAdjfHHCKOE, CHHTi KEAHKdrO H np-fcAOEpdTO ffiHpiEK KOEBOAd, CHH$ fflHJfHEK KOEBOAd. A^KdT rOCIlOACTKO MH CÎK> IlOKEA'fcHlE rOCIlOACTKd MH 6t4H0K H GTpdWd
h Ctohh h PdAVrt h Hk4h h Gt4h h QdHMd h ffidirfc h EoHirfc h A^U^ h nona Gtoh h Eohko h Ap^tomhp h ErtdA H lOrd1 h To4aeP, hkoîke a<* hai c8t wmhh8 wt wmhh8
EJKE CE 30BET TpOUldHHM. flrtH Xot<*POM fi,i CE 3H4ET.* WT n8T GtOEHEIJIhM A3PH XOTdpOM XoifJEB. flrtH A<* AP^H<HT_GT4H KTi KHUIE pEMEHd W1HH8 §1 CK3KEHH H GTpdWd T4K0ÎKAEPE 3Î CTeîKEHH H GtOHH S CK3KEHH H PdAV* HI CTeîKEHH H HB4H 7 CK3KEHH H n4K GT4H T CkîKEHH 2 H T04AEP 41 CTiJKEHH H G94HM4 3 CkîKEHH H ffidlffc I CK3KEHH H EOHH’b SI CkîKEHH H A^U^ ^ CkîKEHH H 110114 GtOH 3Î CkîKEHH H EOHKO F CkîKEHH H H)r4 E CkîKEHH H APar0MHp E CkîKEHH H ErtdA î CkîKEHH 3, 34HEÎKE IO c8t IlOKSnHA CÎIO rtK>AÎE BHUIE PEMEHH WT KptCTHCIH WT Gt'KHMEIIIH, 34 XE$H 4CnpH CTpEEp’kHH H 4CnpH 34 HOBU.H xEi|jH. H npOAMMUE Kp^CTHiaH WT CB OHM A^pO KOAIO, CkC KlvCEM 83H4HIE MErHEIUIOM WKp'kCT'k WHHHEB, WT TOp H WT
      Tem pdAÎ, AM3X h rocnoACTBd mh Ct4hob h GTpdwd h Ctohh h PaaVa h Hk4h h Gt4h h GDdHMd h ffidirfc h EoHHt h <A4>BSiVfc h nond Ctohh h Eohko h ApdroMHp h Ea4a h K)rd h To4aeP> hkoîke a4 hm c8t CTdpd h npds8 wmhh8, a^AHhS
H CHHOEHM HM H BHOKOMS H lipISKHOMHTOMS H HEI10T"kKH0KEH0, !10pH3M8 TOCnOACTBd MH.
      GeîKE CBEA^TErtlE nOCTdKrt'feEM TOCnOACTBd MHI ÎKSlldH AP4TOMHp KEAHKH AKOpHHK H ÎK8I14H HsdlUKO KEAHKH rtWrW^ET H Gt4H CndTdp H fflHTp'fc KOMHC H A$MHTp8 KHCTlrap H EdA^ CTOrtHHK H TOHIVb flEXdpHHK H ÎKSlldH CT0HKHH4 KEAHKH IIOCTErtHHK. EcnpdKHHK, Hb4UIK0 BEA AOrOijSET.
  ___ IIhc 43, Gteimh AwrwijsET, bte rpdA E8k8pei|jh, MtcEU.4 iohîe rî a^hh, k-k a^t
*aoe.
      t Iw drtîădHAPS BWEBWA4, MHAOCTÎIO BOîKTiO, rOCIlOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi lui Straoa şi lui Stoian şi lui Radul şi lui Ivan şi lui Stan şi lui Oancea şi lui Manea şi lui Yoinea şi lui Dabugea şi popii Stoia şi lui Yoico şi lui Dragomir şi lui Ylad şi lui Iuga1 şi lui Toader, ca să le fie ocină din ocina care se numeşte a Groşanilor. Insă hotarul să se ştie: din drumul Stoeneştilor plnă In hotarul Hoştei. Insă să ţină Stan In mai sus-zisa ocină 17 stlnjeni şi Straoa de asemenea 17 stlnjeni şi Stoian 6 stlnjeni' şi Radul 18 stlnjeni şi Ivan 10 stlnjeni şi iarăşi Stan 10 stlnjeni 2 şi Toader 11 stlnjeni şi Oancea 7 stlnjeni şi Manea 10 stlnjeni şi Yoinea 16 stlnjeni şi Dabugea 20 stlnjeni şi popa Stoia 17 stlnjeni şi Yoico 3 stlnjeni şi Iuga 5 stlnjeni şi Dragomir 5 stlnjeni şi Ylad 10 stlnjeni 3 pentru că au cumpărat aceşti oameni mai sus-zişi de la Cirstian din Stăn-ceşti, pentru 5 550 aspri de argint şi 5 550 aspri bani. Şi a vlndut Cirstian de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul ocinei, din sus şi din jos.
www.dacoromanica.ro
.01
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stan şi lui Straoa şi lui Stoian şi lui Radul şi lui Ivan şi lui Stan şi lui Oancea şi lui Manea şi lui Yoinea şi lui <Da>bugea şi popii Stoia şi lui Yoico şi lui Dragomir şi lui Ylad şi lui Iuga şi lui Toader, ca să le fie veche şi dreaptă ocină, dedină şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Stepan logofăt, în cetatea Bucureşti, luna iunie 13 zile, in anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 892 (Banu, IX/2). Orig., perg. (22,5x33), pecete timbrată. Cu o traducere din 1767; altă traducere ibidem, ms. 196, f. 99. Copie slavă ibidem, ms. 186, f. 51.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 29.
        1          Pasajul: „h PiaI"*...H)ra" („şi Radul. . . Iuga") şters cu chinovar şi scris deasupra: „h3<hahX>" („am şters").
        2           Pasajul: „Pur* hj ... ctijkwh'' („Radul 18... stînjeni") şters cu chinovar şi scris 'deasupra: „hsmahX" („am şters").
        * Pasajul: „GDairu 3 ....c-mkchh" („Oancea 7... stînjeni") şters cu chinovar şi scris deasupra: ..hsmahX" („am şters").
39                                            1571 (7079) iunie 14, Bucureşti
       t MhAOCTTIO EOWÎEIO, Îw fLuiădHAPS KOEKOAd H rOCnOAHHE KlvCOH 3EMAE JîrrpOKAdXÎHCKOE, CHH”E BEAHKdPO H nplîAOKPdrO ffiHpiEB KOEKOAd, dHEnCES ®H)(HEB BOEBOAd. AdBdT rOCnOACTKO MH CÎE nOBEAEHIE rOCIIOACTKO MH EOA’fcpHH rOCnOACTEd MH, WtJridH n-KTpS nOCT’krtHHK H CEC WSfldHHUd ErO, A8«HTpd H CEC CHHOEHATK HM, no HME CrTdHMIOA H OTOHKd dpMdUJ H GTpOE H CE HHJf CHHOEHM’E, EdpE ErtHU,E HM E0PTi AdCT, I3K0JKE Ad HM ECT CEAO n0 HME diAHLţd, MTO ECT KOA KdpOUJ PHEHHK$, B*EC CEAO CEC PA’EM'fcia H CEC MOHdCTHP’fc flpXdHrEAOBA H CEC BOAEHHUdMH H CEC B*ECkM JfOTAPOM, nOHEJKE ci» CEAO ăÎAHU,d BHA ECT HCSndHHlţEB A*$MHTpEHB CTdpE H npdBE WMHHE H A’feA'HE WT n0 POAÎTEAIO EH, WSndH CtOHK4 dpMdUJ H CTEJKdAE C$T EIJIE5KE WT npH AEHH nOKOHHdrO PdAVAd BPEBOAd A®KPdr0-
       fi noTOM, K*EAd ECT bha CEAd, d >KSn4H H-etpS h >K»ndHHUd Ero, ASMH’rpd ivhh HMdyS npEHÎE np’fcA rocnoACTBd mh cec BdpouidHiH WT PhehhkS, CEC c8AU8 H n*EprdpH. H TdKO np'kUJE C^Ad^ H Bî n*EprdpH KdKO TOH CEAO â>AHU,d HE ECT BHA 3d A’feA ÎHO >K$ndH HTiTPOB nOCTEAHHK H WSnAHHIţEB ErO A^MHTpEB, 4H8 BHA ECT TOC-noACKS ceao. H jfOT’kjflî cSau.8 h &î trEppdpH tepe Ad rd Smehhth h ceao 2?ahu4 Bdpo-UldHH, HK0>KE H AP^3H BdpOUJdHH H Ad «X npHA’klWTH CEC B4POUldHH. fi 8 TEM, POCnO-• ACTBO MH PAEAdX'E pEA$ HM HO 3dK0H$ H c8AÎ Hjf HO’np4BAP, C*EC K'ECEyMH MECTHTHMH npdBHTEAÎEM-E TOCnOACTBd MH. H EipEWE npOMETd^ POCnOACTBO MH H CT4PE KHHPE 34 A'fcAÎHO h AP^tM rocnoAdpH np'fcJKAE ehbuie wt rocnoACTBO mh, khhp4 nOKOH-H0M8 PdAVrtd SOEBOAd A*KPdr* H KHHPd EAdAYAd K0EB0A4 H BHA'bff H HCTHHCTB0B4X POCnOACTBO MH K4K0 CEAO &AHU,d IPfeCT EHAd WMHHS rOCnOACKd HHJKE TOCnOACKS CEAO, 4h8 BHA 34 A'bAlHO BHUJE pEMEHH CA&3EM H EOA’kpHM POCnOACTBd MH, >K8n4H n*ETp8B nOCTEAHHK H >K8ndHHU,EB EPO A8«HTpEHB. H WCT4UIE C»AU8 H BJ n-EprdpH WT B4pOUI rocnoACTBd mh, wt PhbkhkS, wt 3dK0H, wt np^A rocnoACTBd mh.
52
www.dacoromanica.ro
      Gfro paAÎ, A*A*X H rocnoACTKo mh h noMHAosax cec bhuie dhcaho ceao, Sahiu caSsem rocnoACTKa mh, eke c8t bhuie pemehh, xSimh II-BTpS iiocteahhk h xSimhhiia Ero, A^MHTpa, Eli WMHH& H Bit WX’aBS H HHM H CHHOEEMHMH H EHOKOM H np'kBHOMETOM HMt H H HE WT KOrOWAE HEnOTTiKHOEEHO, nopH3MO r©CllOACTB4 MH.
      GeîKE SE© H CB'fcA'fcTEAÎE IIOCTABAIeET TOCIIOACTBO MH, lipaEHTEA IEM rOCElOACTBA mh: KSlMH 4,OBpOMHp EHEUIE KEAHKH SaH KpaAEECKH H XSlMH ^paPOMHp EEAHKH AeoPHHK$ h xSiiah IsauiKo beahkh awrw^ET h Gtah cnaTap h A^mhtpS ehctibp h fllHTp'k komhc h BaA'b ctoahhk# h roravfc nEjfapxHKS h xSimh Gtohk4 beahkh norrkAHHKS. HcnpaEHHK, ^paroMHp beahkh akophhkS.
      H 43, EaA'b EopoE-kH^A, exe Hamcaţ Bit hactoahh rpaA E8k8pei(ih, 8 M'kcEu.a lOHÎE AI AKHH, TEKSiparO A-kTS WT dAAMA A° CEA’k xaoe.
      t Iw ăAEăaHApS BWEBWAa, auiaoctîa BOXÎA, rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Unglovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voieyod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Pătru postelnic şi cu jupaniţa lui, Dumitra şi cu fiii lor, anume Stanciul şi Stoica armaş şi Stroe şi cu fiii lor, oriciţi leva da Dumnezeu, casă le fie satul anume Uliţa, care este lingă oraşul Rimnic, tot satul cu dimbul şi cu mănăstirea Arhanghelului şi cu morile şi cu tot hotarul, pentru că acest sat Uliţa a fost al jupaniţei Dumitra veche şi dreaptă ocină şi dedină de la părintele ei, jupan Stoica armaş şi este agonisit încă in zilele răposatului Radul voievod cel Bun.
      Iar după aceea, cînd a fost acum, iar jupan Pătru şi jupaniţa lui, Dumitra, ei au avut pîră inaintea domniei mele cu orăşenii din Rimnic, cu sudeţul şi 12 pîrgari. Şi aşa au pîrît sudeţul şi 12 pîrgari că acest sat Uliţa n-a fost de moştenire al jupanului Pătru postelnic şi al jupaniţei lui, Dumitra, ci a fost sat domnesc. Şi au vrut sudeţul şi cei 12 pîrgari să facă şi satul Uliţa al orăşenilor ca şi altele orăşeneşti şi să-l lipească de cele orăşeneşti. Iar intru aceasta, domnia mea le-am cercetat rindul după lege şi i-am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi încă am citit domnia mea şi vechile cărţi de moştenire ale altor domni ce au fost mai înainte de domnia mea, cartea răposatului Radul voievod cel Bun şi cartea lui Vladul voievod şi am văzut şi am adeverit domnia mea că satul Uliţa n-a fost ocină domnească şi nici sat domnesc, ci a fost de moştenire al mai sus-zisului slugă şi boier al domniei mele, jupan Pătru postelnic şi al jupaniţei sale, Dumitra. Şi au rămas sudeţul şi 12 pîrgari din oraşul domniei mele, din Rimnic, de lege, dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea şi am miluit cu mai sus-scrisul sat, Uliţa-pe slugile domniei mele, ce sînt mai sus-scrise, jupan Pătru postelnic şi jupaniţa lui, Dumitra, de ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori pune domnia mea, dregătorii domniei mele; jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Badea Voroveanul, care am scris in cetatea de scaun Bucureşti, in luna iunie 14 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum 7079 <1571>.
      t 1° Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
53
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 893 (Zlătari, V/2). Orig., perg. (52,5x39), şters şi pătat, pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri: una din 1850, cealaltă din 1900.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 29-30.
40                                           1&71 (7079) iunie 15, Bucureşti
      t ffiHrtOCTÎJO EOîKÎEJO, Iw ddEădHAP# B0EB0A4 H TOCnOAHH'K K"KCOH SEMitH JffrppOBAdyHHCKOH, CHITk nptAOBpdrO H BEAHK4TO AIhPHEB KOEKOAE, CHITk fflHJfHEK BOEBOAE. ĂaK4T rOCnOACTKO MH cIe nOHE/VbHÎE rOCnOACTBd AIH AokPeh> JK*kH4 ipE-jJs4H0B WT Sp'KK'KHEIIIH H CTkC CHHOBH CH, E4HU.H M$ KorTk JipHIlSCTHT, HKO>KE Ad MS ECT W*MH8 8 Bp'KK'KHEtllH HEHHd AEd H MM5K EH ipE$4N0B, E5KE HM ECT Add H nOMHdOBdd roenO>K[d]Ad P8k£4HA4 Hd Kt<H>*rbHÎE HM, B*KCd, BdpE EdHKd CE JfTET HBBpdTI WT UJ8m H WT nOdIO H WT CEAEHÎE CEdO WT nOCB$AE H WT 110 BTiCOM )fOTdpOM, 34HEJKE M$ ECT CTdpd H npdBd WHHH$ H A^A^Hd, Addd H nOMHdOBdHd WT rocnoA>«[d]Ad PSK^dHAd.
      d no C’KMP’KTH MdiK EH QIe$4HOB, 4 ^OBpd, WHd HMdd ECT C'hnp'fcHTE npEA TOCnOACTBd MH WT KopECH dWrWjjSET pdAÎ TdE WMHH8. H CHU.E nptlUE KopECH dWrW^SET no A0KP4> ’K'KHd ipE^sdHOK, KdKO Ad m8 hbmethht HdA TdE wmhh8 jf dcnpH, nOHTO pdAÎ HE HMdT A0EPd HH CHHH HHHCE ATOliEpE CKC MX» EH, IJIe$4H. d TEM, TOCnOACTBO MH TdEAdX H c8A><X> n0 npdBA$ H no 3dKOH, CK KTiCH HKCTHTHMH npdBHTEdÎE TOCnOACTEd MH H KHA’feX' TOCnOACTBO MH H npOMETOJf H KHHrd nOKOEHOMd rOCnOÎKAEB PSKădHAEB, KdKO ECT BHd Add H nOMHdOBdd no IJIe$4H H nO HTKHd EM8, A0EPd> CKC TdE BHUJE pEHEHd W4HH». TdHCE, TOCnOACTBO MH HE JfOKIO pdBOpHTÎ nOMtH8 H T4KME5KÎE TOCnOACTBdTH EH TOCnO}KAEB PSKădHAEB, h8 TdKOHCAEpE AdAOJf H roenOACTEO MH H nOMHdOBd)f Ad CE AP1e>KHT H Ad CE WSddA&T A0EPd> >K*KHd ipE$dHOB, CÎE BHUJE pEMEHd WHHHS.
      Geto pdAÎ, AdA®X H rocnoACTBO mh A°ePeh> hkoîke A4 m8 ect b-k w«jhh8
H B-K WJfdBg, EH H CHHOEEM EH H BH&KOM H JiptBHSMETOM EH H HE WT KOPOJKE HEIIOKO/Vfc-
ehm8, no peh rocnoACTBd mh.
      Ge>KE 8BO H CBEAETErtÎE nOCTdBdEJf TOCnOACTBO MHt HCglMH APdTOMHp BEdHKH AKOpHHK H HtSndH îsdUJKO BEdHKH dWTW$ET H A8mhtP8 KHCTÎiap H Gt4H CndTdp H EdAt CTOdHHK H rOHIVfc nEJfdpHHK H /ttHTpt KOMHC H GTOHKHUd BEdHKH nOCTEdHHK. HcnpdBHHK, APdTOMHp BEA AKOpHHK.
      IIhc dB, MiiyHt, b-k ahbhoe rpdA ESkSpeijjî, M-fccEiu iohîe ej akhh, b dtT xăo0.
      ţ Iw ddEădHAP$ BWEBWAd, MHdOCTÎIO ECOKÎIO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Dobrei, femeia lui Ştefan din Bărcăneşti, şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti partea ei şi a bărbatului ei, Ştefan care le-a fost dată şi i-a miluit doamna Ruxanda la cununia lor, toată, oricît se va alege din pădure şi din cîmp şi din vatra satului de pretutindeni şi de peste tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, dată şi miluită de doamna Ruxanda.
      Iar după moartea bărbatului ei, Ştefan, iar Dobra a avut piră înaintea domniei mele cu Coresi logofăt pentru această ocină. Şi aşa pîra Coresi logofăt pe Dobra, femeia lui Ştefan, că să-i arunce pe acea ocină 600 aspri, pentru că nu are Dobra nici fii nici fiice cu bărbatul ei, Ştefan. Iar <întru> aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea răposatei doamne Ruxanda, că a dat şi a miluit pe Ştefan şi pe femeia
54
www.dacoromanica.ro
lui, Dobra, cu acea mai sus-zisă ocină. Astfel, domnia mea nu am vrut să stric pomana şi întocmirea domniei ei doamnei Ruxanda, ci deasemenea am dat şi domnia mea şi am miluit ca să ţină şi să stăplnească Dobra, femeia lui Ştefan, această mai sus-zisă ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea Dobrei, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Mihnea, In minunata cetate Bucureşti, luna iunie 15 zile, în anul 7079 <1571).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie al R.S.R., nr. 111 691. Orig., perg.(24x43), pecete timbrată., căzută. Traducere din 1818 la Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCLV/14.
41                                                 1571 (7079) iunie 15, Bucureşti
       f /QhAOCTÎIO E05KÎEI0, Iui flAEădHApS BOEROAd H POCnOAHHTi RTiCOE 3EMAE ă>rrpOSrtd)fÎHCKOE, CHHTi BEAHKdPO H np’kA^^pdrO ffi.HpMd BOEROAd, C8h8 ffiHjfHEB BOEBOA8. AdBdT POCnOACTRO AHH cTe nOB'fcAEHÎd rOCllOACTBd MH GdnpEB UIT PVTHBOEIIIH, CHH'R Ap^nmoB uit III8hmh h c’k chhokh ch h cbc a^Uiepe ch, eahu,h m8 Eopt* aact, hkoske A4 m8 c8t uimhhe 8 IHShmh h 8 Eohmeijjh h 8 IIaeuieijih h 8 IIoAtHH h 8 Bp8CT8pOdCd H 8 GtOEHEIJJH H 8 A^hUEI1IH, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTH ETiCt UIT nOCBSAE AEA Bdljld Ero, AP'KrHM0K> nOHEJKE M8 C8T CTdpE H npdBE UIMHHE 3d A^A>HE.
       ă noTOm, Gdnp-k, chh*k Ap’M’hhob bhuie mcdH, HMd np-bHÎd np-bA POcnoACTEd MH UIT KTv hîiHdKH CTOAHHK H UIT KTi TTiCTd EPO, 5K8ndHHUd H^KUld, pdAÎ EAHd A8U1Ep8bHH8. H TdKO np-felUE IrftHdKH CTOAHHK H 5K8ndHHU,d H^KUld npEA POCllOACTBd MH, EpE HE E A<»A ©np-b AEA EPO Hd Td A8lllEr8CHH8, 0KO5KE Ad 3dnp-bTHT H R"K3MET AEA ©npEB 3d UIMHH8 UIT III8HMH. Td>KE 8 TEA», TOCnOACTBO MH PAEAdJf H C8AH£, no npdBA» H no 3dK0H, CEC BliCH Mh.CTHTHMH BAdCTEAEHHM POCnOACTBd MH H AM*f POCnOACTBO MH A<* HE 83HMdET UIMHH8, h8 A* nOBpdTHT ©np-b H nMdTHT MTO ECT EHUI A EA em8 Hd A^uiEr8BHH8. H 8 TEM, H3BdAÎ ©np-b denpÎH B'KCH TOTOBH H AME H 3dnAtH0 UIT npEA rOCnOACTBd MH IlîkHdKHEB CTOAHHK H TTiClJld CH, 5K8ndHHU.EE H-bKUlEB Kd$ denpH, TEPE CH nAdTH ©npt CBd AEA EM8 UIT Td A8UIEr8EHH8, KdKO A<* *8 c8T COnpEE B’KC’b BHU1E HMEHHTE UIMHHE EPO UIT nOCBSAE 8 MHpHE H CAOBOAHE A* K^K WT K*E hftudKH CTOAHHK H UIT K”E T-MJld ErO, HtKUld H UIT KTv CHHOBOM HM, 3dHE5KE WCTdlUE UIT 3dK0H UIT np^A POCnOACTBd MH.
       Gero pdAÎ, A4A«)T h rocnoACTBO mh ©npEE bhuie nucdH, KdKO A<> ce SnoKOHT H E’KC’b BHIHE HMEHHTE UIMHHE EPO A* MS C8T Eli UIMHHE H UIJfdEE, EM8 8 CHHOBOM EM8, RH8kOM H np'kRHSMETOM EM8 H UIT HHK0P05KE HEnOT’EKHOBEHO, no P"bM TOCnOACTBd MH.
       (ÎE5KE CBEAETE/tÎE: 5K8ndH AP4r«MHp BEAHKH AKOPHHK H 5KSndH IsdUlKO REA AUI-rUI$ET H CTdH endTdp H A»AllHTp8 RHCTÎHp H ffiHTpt KOMHC H ToMVk nEJfdpHHK H CTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP^C^HP KEA AKOpHHK.
       IIhc d3, BdA*b, 8 rpdA E8k8pehih, M’bcEU.d iohîe ij a^hh, b A*bT x3o0. t Iui f(AE§dHAP8 RUlEBUIAd, MHAOCTÎA B05KÎA, TOCnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
55
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea din Rătivoeşti, fiul lui Drăghici din Şuiei şi cu fiii săi şi cu fiicele sale, clţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocine In Şuiei şi In Yoiceşti şi In Pleşeşti şi In Podeni şi In Brus-turoasa şi In Stoeneşti şi In Dlngeşti, oriclt se va alege de pretutindeni, toată partea tatălui său, Drăghici, pentru că li slnt vechi şi drepte ocine de moştenire.
      Iar după aceea, Oprea, fiul lui Drăghici mai sus-scris, a avut plră Înaintea domniei mele de la Ianachi stolnic şi de la soacra lui, jupaniţa Neaoşa, pentru o duşegubină. Şi aşa plrau Ianachi stolnic şi jupaniţa Neaoşa Înaintea domniei mele, că nu a dat Oprea partea lui din acea duşegubină, ca să oprească şi să ia partea lui Oprea de ocină din Şuiei. Astfel Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii vlaste-lini ai domniei mele şi am dat domnia mea să nu ia ocina, ci să Întoarcă Oprea şi să plătească ce a fost partea lui de duşegubină. Şi Intru aceasta, a scos Oprea asprii toţi gata şi a dat deplin dinaintea domniei mele lui Ianachi stolnic şi soacrei sale, jupaniţa Neaoşa, 1 500 aspri, de a plătit Oprea toată partea lui din acea duşegubină, ca să-i fie lui Oprea toate mai sus-numitele ocine de pretutindeni In pace şi slobode plnă In veac de către Ianachi stolnic şi de către soacra lui, Neaoşa şi de către fiii lor, pentru că au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea mai sus-scris, ca să se liniştească şi toate mai sus-numitele ocine ale lui să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Badea, In cetatea Bucureşti, luna iunie 15 zile, In anul 7079 <1571).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MDXXVIII/75. Orig., hîrtie(31,5x21,5), pecete aplicată.
42                                                             1571 (7079) iunie 18
       t Bac MErlEUiÎH AdHOK H i0.dHK>AOB WT T8p4dHH. ©T El8uJKU.d, ?»PUE H Eek8a h [ii] EorAAH h Op'ku.ha'k h h Op'KUHA'K h wt Top niSunud, Ctahmioa h Gtohh h Eohka h Iaîe h wt IlAomiiop, ©np*k h T’kptak'k h Gtah h wt Hdiwt, Gtahmica H ÂPArOMHp H WT iB-SpUEipH, dpKd H SdpE$A H WT HtCHII, GtOHKA H WT Gp'HA'bHEIJJH, GtOHKA H n-KTpS H WT IlAOnUJOp, A,AH H WT KdAOfVfcpS, H HlvTpS H PMYA H WT TpEC-THWdpd, GTdH H n«riHC8A. HcnpdBHHK, EaAAYA nOpTdp. GopOK Hd CKljTH II'KTP'K. H JfOTdpHIIK hm ECT HEK&td nCCTEAHHK.
       IlHC d3, AptraH, M'fcCEUd ÎShTE Hî AkHH, A*fcT X3O0.
       t Iw (LtlădHAP'b KWEKWAd, MHAOCTλ E0KÎI6, rOCtlOAHHK.
       f Aici megieşii lui Dan şi ai lui Maniul din Turceni. Din Şuşiţa, Giurge şi Vejul şi Bogdan şi Frăţilă şi alt Frăţilă şi din Şuşiţa de Sus, Stanciul şi Stoian şi Coica şi Ilie şi din Plopşor, Oprea şi Tărtabă şi Stan şi din Ceplea, Stanciul
56
www.dacoromanica.ro
şi Dragomir şi din Murceşti, Arca şi Barbul şi din Năsip, Stoica şi din Săr-dăneşti, Stoica şi Pătru şi din Plopşor, Dan şi din Calopăr, Pătru şi Radul şi din Trestioara, Stan şi Popisul. Ispravnic, Vladul portar. Soroc la sflntul Petru. Şi hotarnic le este Necula postelnic.
      Am scris eu, Drăghici, luna iunie 18 zile, în anul 7079 <1571).
      Ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 894 (Tismana). Orig., hlrtie (18x 12,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1913.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 30-31.
43                                          1571 (7079) iunie 19, Bucureşti
      Ţ Cu mila lui Dumnezeu, creştin Alixandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Mircei voevod, nepot Mihnei vodă. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle Tihului cu feciorii, clţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie lui ocină In Plrscov, 6 pămlnturi, pentru că au cumpărat Tihul de la Bădilicea, dreptu 360 aspri gata. Şi iar au cumpărat Tihul de la Cega 2 pămlnturi In Plrscov, dreptu 160 dă aspri gata. Şi iar au cumpărat Tihul den plasa Tătulească, de la Ion şi de la frate-său, 3 pămlnturi, dreptu un cal bun. Şi iar au cumpărat Tihul de la Mogoş un pămlntu den plasa Bădilicii In Plrscov, dreptu 95 aspri gata. Şi iar au cumpărat Tihul de la Baiu şi de la frate-său, Balea ocină In Plrscov, un locu dă stînă şi dă fătăciuni şi dă stupină, dreptu 100 aspri gata. Şi aceşti ce mai sus zice numiţi oameni, toţi au vindutu de a lor bunăvoe, dennaintea domnii măle şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dupre Împrejurul locului.
      Dreptu aceasta, am dat şi domniia mea Tihului cu feciorii lui, ca să-i fie lui ocină şi ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor şi de cătră nimenilea neclătit, preste zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii pus-am domniia mea pre: juplnul Dragomir marele dvomec şi juplnul Ivaşco marele logofăt şi Stan spatar şi Dumitru vistiiar şi Badea stolnicul şi Mitrea comisul şi Gonţea paharnicul şi Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Dragomir marele dvomic.
      Şi iaste scrisă de un Dragomir logofăt In scaunul cetăţii Bucureştilor, luna lui iunie 19 dni, vă leat 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXVI/200. Traducere; altă traducere ibidem, ms. 172,
f. 12.
      EDIŢII. DIR, B, 31.
44                                                            1571 (7079) iunie 20
       f MhAOCTÎIO KOJKÎEK», îw flAE§<lHAp8 KOEKOAa H rOCnOAHH'K B’hCOH 3EMAE «frrppOKAAX’ÎHCKOH, CHH*k BEAHKArO H fip'kAOKparO ffllipMA BOEEOAS, CHhJXI'K MlIJfHEB BOEKOAA. A.AKAT rOCllOACTEO AIVH CÎK> nOEEA’kHÎE rocnoACTBo 4AH PAAYA h COnp’k H GtAH H «TEC HHJfHH CHHOKH, EAHgH HM Bor8 npHnSCTHT, EJKOKE A* HM ECT WMHH# 8 lI’kSiiiEqiH, A-ro a*a urr no e'kca whhha h wt no bticom jfoTapoM, eahka ce jfTET H3EPATH H 8 IIpSHA'bHH nAKH A’^O A^A WT no E’kca WMHHA H WT nO E’kCOM JfOTA-pOM, sape EAHK4 CE JfTET H3Ep4TH WT nOCE^AE, SAHEHCE HM ECT CTapa H npAEA WMHHS
www.dacoromanica.ro
57
H 34 A’fcAHnS EI4JEJKE WT A^HH nOKOHHdrO E'BC'kpaB EOEBOA#. 34HE5KE HM ECT A4A4 TEJf WMHHE, EHCE BHU1E pEMEHH, HMEHHTH AK>AÎE WT PdAVrt T’KUlT’KStHSrt, 34HE5KE HtCT BHA HM4A PdAVrt HE EAHH CHH8 WT TtrtP EM8, 4H8 ECT BHit H40B,* T45KE CH ECT BHW A44 PiAV* T’BUIT’KB'fcH&t HETOB A*4 34 WMHH8 BHUIE pEMEHE, BTkCE, WT II’KSUIEIIJH H WT IIpSHAtHH.
      d A^A8 MH, no HME K*K34H H fflHKSrt H PdAV^. WHH C8T BHAH A44H p4A< ASUIE P4A840B, TEpE P4 C8T HHC4rt 8 CB'tTOlO nOMtWKS 8 CBtT4 MOH4CTHpK> H4-pH1^4HM4rO roeopa, lţtH8 34 XS iCnpH T8PCKH rOTOKH, XB 4CnpH TOTOKH H EAHH naHU,Hp H EAHH UJ<VtM8 H EAHH IIOHCS 34 CpEBpO H EAHH KOH AOHP’K, P4AÎ IlOMtHS EPO. d K*K34H H <MhK>184 H PaAV*. WHH c8t BHAH A44H TEJf K0M4TE p4AÎ TEJf WMHHE BHUIE pElEHE WT II'BSUIEIJIH A A*4 H WT IIpSHAtHH, n4KH A AE4.
      d noTOM, PaAVrt h Onpt h Gt4h, whh HM4AH np8 npEA rocn©ACTB4 mh ckc nona Onpt. <H t4ko nptiiiE»1 nona ©npt npEA rocnoACTBa mh k4ko ect sh/h tex WMHHE HErOBH 34 A^AHHE. Ta>KE <8 TE>1M, POCnOACTBO MH PAEA4X H np©MET©X KHHr4 noKOHHdro <Hhpm4 boeb<oa8 h k>1HHra noKOHHaro IlETpauiKo boeboaS h chu,e H3H4HA0X TOCnOACTBO MH <K4KO ECT BÎW>e A4AH A'feA' hm BHUIE PEMEHH, TEX KOM4TE BHUIE pEMEHE P4A^ TEX WMHHH BHUIE pEMEHE H K4KO C8T BH4H H nptHIH npEA nOKOHH4PO /EupM4 BOE-boa8 h npEA noKOHHaro IIetp4uiko boeboa8, k4ko ect bh4 HMaa nona ©npt 34koh <BÎ>1 BO/VkpH WT npEA ABt TOCnOAdpH BHUIE IIHCaHH H HE MOPOUIE A4 34K4ET non4 ©npt HHK4KOKE K4KO HE HM4T PdAVrt H ©npt H Gt4H WMHH8) 4H8 BHAOX H npO-METOX rOCnOACTBO MH KHH5KÎE nOKOHHHM POCnOAdpH 34 WCT4H8K.
      d 8 tem, nona ©npt he xcrtuiH wct4bhth ce chuh, h8 naKH nptuiE h npEA rocnoACTBd mh. d 8 tem, rocnoACTBO mh imea4X h c8ahx, no npaBA$ h no CT4p8 34K0H, <CKC>2 B’KCEMH MKCTHTHMH npaBHTEAÎE POCnOACTBd MH <H>2 A4A*X TOCnOACTBO
mh bkoke A4 ce ap^hcht PiAY* h ©npt h Ct4h ehuie pemehe wmhhe, a nona ©npt
WCT4UIE WT 34K0H H WT npEA POCnOACTBd MH.
      Gsro paAl, A&A&X H rocnoACTBd mh bhihem pemehh ak>aΣ, bkohce A4 hm ect
B'H WX4B8, HM, CHHOEEM HM H BH8K0M HM H nptBHSMETOM IUI H HH WT KOrOJKE HEnOT’KK<HO>2BEHO, nO pEM TOCnOACTEd MH.
      Gejke nocTdBd'kEM rocnoACTBO mh cbeaeteaTe: HcSndH ^paroMHp beahkh akophhk H >K8ndH Ib4UIKO BE4HKH AWrW$ET H Gt4H CndTdp H ffiHTplk KOMHC H KtA'fc CT04HHK H A^MHTpS BHCTliap H rOHUt nEXdpHHK H HtSndH GTOHK4 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AparOMIip BEAHKH AKOpHHK.
      IIhc 43, AP^rHM, M’kcEUd T8hTh k a^hh, b*k <rkT x3o§.
      t Iw drtîădHAPS BWEBWAd, MH40CTÎI0 B05KÎI0, POCnOAHHB.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi lui Oprea şi lui Stan şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină in Păuşeşti, a 4-a parte de peste toată ocina şi de peste tot hotarul, cit se va alege şi in Prundeni iarăşi a 4-a parte de peste toată ocina şi de peste tot hotarul, oricit se va alege, de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire incă din zilele răposatului Băsărab voievod, pentru că aceste ocine, ce sunt mai sus-scrise, sînt date numiţilor oameni de Radul Tăştă-beanul, fiindcă Radul n-a avut nici un fiu din trupul său, ci a fost sterp. Şi apoi şi-a dat Radul Tăştăbeanul toată partea sa de ocină mai sus-zisă, din Păuşeşti şi din Prundeni.
      Iar moşii lor, anume Căzan şi Micul şi Radul, ei au dat pentru sufletul lui Radul, de l-au scris in sflntul pomelnic de la sflnta mănăstire, ce se cheamă
56
www.dacoromanica.ro
Govora, cu preţ de 6 000 aspri turceşti gata, 2 000 aspri gata şi o za şi un coif şi un briu de argint şi un cal bun, pentru pomana lui. IarCăzan şi <Mic) *ul şi Radul au dat aceste averi pentru aceste ocine mai sus-zise din Păuşeşti, a 4-a parte şi din Prundeni, iarăşi a 4-a parte.
      Iar după aceea, Radul şi Oprea şi Stan, ei au avut pîră Înaintea domniei mele cu popa Oprea <şi aşa a pîrît)1 popa Oprea înaintea domniei mele că au fost aceste ocine ale lui de moştenire. Apoi <întru aceasta) l, domnia mea am cercetat şi am citit cartea răposatului Mircea voievod <şi> 1 cartea răposatului Petraşco voievod şi astfel am aflat domnia mea <că au)1 dat moşii lor mai sus-zişi, aceste averi mai sus-zise, pentru acele ocine mai sus-zise şi că au fost şi pîri Înaintea răposatului Mircea voievod şi înaintea răposatului Petraşco voievod, că a avut popa Oprea lege <12> 1 boieri dinaintea a doi domni, mai sus-scrişi şi n-a putut să jure popa Oprea nicidecum că n-au avut Radul şi Oprea şi Stan ocină; ci am văzut şi am citit domnia mea cărţile de rămas ale răposaţilor domni.
      Iar întru aceasta, popa Oprea n-a vrut să se lase aşa, ci iarăşi a plrît şi înaintea domniei mele. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea veche, <cu> 2 toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi) 2 am dat domnia mea ca să-şi ţină Radul şi Oprea şi Stan mai sus-zisele ocine, iar popa Oprea a rămas de lege şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, ca să le fie de ohabă lor, fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Drăghici, luna iunie 20 zile, în anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 895 (Govora, XXVII/8). Orig., perg. (25x49), pecete timbrată. Cu două traduceri: din. 1800 şi din 1848.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 32-33.
        1  Loc şters. a Omis.
45                                                     <1571-1574) iunie 23
      ţ MlldOCTÎIO EOKÎEIO, Iw âdHă4HAP$ R0ER0A4 H rOCIlOAHHlk R'hCOH 3EMdE &rrpp<ivKA4xlHCK0E, chh-k KErtHKdro > h nptAOEparo AbipMd koeboaT, chhtw Mhx’hekS KOEKOA8. AdKdT rOCnOACTKO MH cIe IlOREd'fcHÎE <r0C[10ACTRd MH CK-kTO/ttS > H E05KECTR-HOM8 MOHdCTHp rddrOdEMH TAdadMOr, HA^KE ECT JfpdM np’kCR'tT'kH, Ctip-bEdarOCdOREHlUO EddAÎMHU,E HdUIE EorOpOAHUE li npHCHO A^R*” IftdplH H MkCTHO EH EddrOK’btllE<HlE, UKOWE A* m8 ECT> CEdO G3EHCd4R8d, KOdHKO ECT EHW A** Xd«3d EdH. SdHEIKE ECT EHdO A’t<AHHd EM$>, dH8       IO ECT H nOKdOHHd CdMd >K8ndHHU,d XdM3dWR EdH,
H4 HME. . . CTdHKd, 34 HEHHOIO A^EpOM ROdIO Rlw CR*bTOM8 «OHdCTHpS.
      <d nOTOM >, KddSrEpH WT CRtT4 MOHdCTHp HM4UIE nptHÎE lipEA TOCIlOACTEd MH CTkC T'K<P'KU.'K> H CTwC EddAVd WT EdTkTSptHH. H TdKO np^UJE IVHH K4K0 HM4T H IVHH... fl 8 TEM, fOCnOACTEO MH TdEAdf H c8AHf, CTkC E'RCH HkCTHTHMH npd-
www.dacoromanica.ro
59
BHTErtÎE <TOenOACTBa MH H H3HdHA0]f> rOCI10ACTB4 MH KdKO.. . . H HE C8T BHIV HM4AH <HH EA>HO /WkTEJf, H8 IVCT4UJE T'Kp'KU.'K H EA4AYA <IVT 34K0H IVT np6A> POC-nOACTBd MH.
      Gepo pdAÎ, AM^Jf h roenoACTBO mh cBt tom 8 mohjcthp, bkojke a*> <haa ect>
AEA XdM3d B4H, B'KCd, W4HH8 H IVJfdBS HHM HHHWT KOrOJKE HEnOK<OA’fcBHMO, 110 PE4 rocnoACTBd mh> .
      Gejke h cb^a^teaIe nocTdBA'bEiW rocnoACTBO mh: jkSimh AparoMHp bea<hkh AKOpHHK H W$IMH> Ib4U1KO BEAHKH aOrO^ET H A8«HTp8 BHCTÎHP H GTdH CIldTdp H E<dA'b CTOdHHK> H A&HTp*b KOMHC H WSndH GT0HK4 BEAHKH nOCTEAHHK. <Hcnp4BHHK, WSndH APar0^HP> BEAHKH AKOpHHK.
      H <13, ^paroMHp <wt> Eaaai, nncajf h aaasajf... M'kcEu.a iohie ier akhh, <btw A^T). . .
      f îw flal^aHApS BivEBWAa, <mhaoctîk> eojkîio, rocrtOAHHB >.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul marelui) şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele sfintei) şi dumnezeieştii mănăstiri numite Glavaciog, unde este hramul preasfintei, <prea binecuvlntatei), stăplnei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei Bune-Vestiri, <ca să-i fie) satul Obislavul, cit a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina <lui>, Insă l-a dat şi l-a Închinat Însăşi jupaniţa lui Hamza ban, anume... Stanca, de a ei bunăvoie sfintei mănăstiri.
      <Iar după aceea,) călugării de la sflnta mănăstire au avut plră Înaintea domniei mele cu Tă<rlţă> şi cu Vladul din Vlltureni. Şi astfel au plrlt ei că au şi ei... Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători <ai domniei mele şi am aflat) domnia mea că... şi n-au avut <nici un) amestec, ci au rămas Tărlţă şi Vladul <de lege dinaintea) domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i <fie> partea lui Hamza ban, toată, ocină şi ohabă lor şi de nimeni neclintit, <după zisa domniei mele).
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare (vornic şi jupan) Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi B<adea stolnic) şi Mitrea comis şi jupan Stoica mare postelnic. <Ispravnic, jupan Dragomir) mare vornic.
      Şi eu, Dragomir <din> Bălăci, am scris şi am mlzgălit... luna iunie 23 zile, <ln anul)...
      t Io Alexandru voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 896(Glavacioc, IX/3). Orig. hîrtie, rupt, lipsindu-i o treime din dreapta, pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 19v—20.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 33. Facs. Ibidem, 508.
46                                               1571 (7079) iunie 26, Bucureşti
       ffluMorrTio eohcîio, liv (LuădHApS boeboa h PocnoAHHTw b*kcoh 3eaaae Xrpo-
BAdJfHCKOE, CHETK BEAHKdPlV H npEAOGpdrW fflHpiEB BOEBOA, CHHd' ASiHjfHEB BOEBOA-
Âabat roenoACTBO aih cfw noKEAEHÎio rocnOACTE4 mh cA#r- rocnoACTBd aah, Koapeb
AWrW$ET H >K8ndHHU,8B Erw, EhKIvB, iaKO>KE Aa H/w8 c8T HErOBE <CE>*AOBE H WMHHE
60
www.dacoromanica.ro
H dlţlirdHH, no HM*k C-brtO nSpKtpEHH, KOrtHKO ECT &IA HM H CErtO EpdTT/ft, KOAHKO ECT A*A HM..H.CEAO IlftKOBEtjlH, KOrtHKO ECT fl,tA HM H dlţHrdHH BTvCHJf H WMHH8 CH 30KET jfdHTE(4JHH CtC WBOtjlIOlO H WHHH8 WT EHpTfcKH 2, KOAHKO ECT fl,tA HM H 4U.HrdHH ETiCH H BOAEHHUH BtCEJf, flOHEJKE HM C8T CTdpt H fipdEE IVMHHH H dU,HrdHH 34 A^A^hS.
       d nOTOM, npHHAE KoApt AwrwijiET h w8ndHHiţEB erv, ^hk-kb, npEA rocnoACTBO MII, TEPE CE c8t nOBpdTHAH HdA cTE EHUJE pEHEHd IVMHHd H CEAOBE H dlţHrdHH, H4 B-fcCEJf, nOHE/KE CHHOBH HE c8t HMdAH WBd. Horo IVT HH JfOKET CEA8MHT ChMEpTBO nOnpiA, a clio AP$r A<> AP^^^X cîa bhuie pemehe KOMdTH B’kceX’ h a<> noM*fcH$ET eahh no Ap8r. KdKO JfOKET CTiASmhTH CE WBd CTiMEpTS 8 EAHHd BpEMt H HE WCTdAd Hlljf EAHH CHHTi WT HHJf HHIKE <A[p]*KUIEpE >3, A<* B8aH Cl/ft BHUIE pEMEHd IVMHHd H KOMdTH 8 [ECT] <EAHd>1 CBtTd MOHdCTHPi TAE JfOKET A<*KdTH Hd BpEME Sd MEpTB8. ă POAHHH JfTO HMdUjE, BdpE KoApt AWrWjjiET BdpE wSndHHIţS Eriv, dHKd, HHIjlS METEJf fi,A HE HMdUIE CEC cTE BHUIE pEMEHd KOMdTH, riOHEWE CE c8t WHH 8ME<T>HHAH IVT POAHHH HJf WT npEA TOCnOACTBd MH, nOHEH<E c8t HMdAH npEHÎE WT HHJf H TErOTE MHOrH H npEA rocnoACTBO MH.
       CErO pdAH, HHJf EAHH MBAOBEKTi WT POAHHH HM METEJf A<> HE HMdT 8 clE BHUIE PEMEHd KOMdTH, HHWB WT HO BdlJiS, HIIJKE WT nO MdTH. fi KOrO JfOKET MKAOBEK Ad PdŞOpHT CÎE TOKMEWBE H CÎE UdMET, A<> B8AET fipOKAET WT CBBOpd Bl dnOCTOAH H WT TH| CBtTH WTHH, E>KE c8t Eli HhKEIS.
       CEro pdAH, AdAoy rocnoACTBO mh Eoaphh Awrw^ET h H<8ndHHi;8 Ero, (Ihkek, UKOJKE Ad HM c8t cî/ft BHUIE pEMEHd H dUHHdHH, 8jfdB, HM H CHHOBOM HM H HH WT KOrOIKE HEnOKOAEBHMO, nopH3MO TOCHOACTEd MH.
       Ceike h cbeaîteaTe nocTdBAEjf rocnoACTBO mh: %8fidH APdroMHp bea ahophhk H >K8ndH HBdUIKO BEA AWrW#ET H A^MHTpS BHCTÎCip H OTdH CndTdp H fflHTp-fe KOMHC H EdA'fc CTOAHHK H (rTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, HEdUlKO BEA AWrW^ET.
  ___ H riHcdjf ds, TEprîE, Hd b*k rpdA E8k8pei|ih, mIecem iohIe ies a^hii, b*k A-feT
x3O0.
      Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Codrea logofăt şi jupaniţei lui, Anca, ca să le fie satele şi ocinele şi ţiganii lor, anume satul Purcăreni, cit este partea lor şi satul Bratia, cit este partea lor şi satul Iacoveşti, cit este partea lor şi ţiganii toţi şi ocina ce se cheamă Uli-teştii cu pomet şi ocina de la Birceni 2, cit este partea lor şi ţiganii toţi şi morile toate, pentru că le slnt vechi şi drepte ocine şi ţigani de moştenire.
      Iar după aceea, au venit Codrea logofăt şi jupaniţa lui, Anca, Înaintea domniei mele, de s-au Înfrăţit peste aceste mai sus-spuse ocine şi sate şi ţigani, peste toate, pentru că fii n-au avut amlndoi. Cui dintre ei i se va lntlmpla moarte mai Înainte, iar celălalt să ţină toate aceste mai sus-zise averi şi să pomenească unul pe celălalt. Dacă se va lntlmpla la amlndoi moarte tn acelaşi timp şi nu va rămine de la ei nici un fiu, nici < fiice)3, să fie aceste mai sus-zise ocine şi averi la <o)1 sflntă mănăstire, unde vor da la vreme de moarte. Iar rudele ce va avea, sau Codrea logofăt saU jupaniţa lui, Anca, nimeni amestec să nu aibă cu aceste mai sus-zise averi, pentru că ei s-au lepădat de rudele lor dinaintea domniei mele, fiindcă au avut judecată de la ei şi greutăţi multe şi Înaintea -domniei mele. '
      De aceea, nici un om din neamul lor amestec să nu aibă la această avere mai sus-zisă, nici de la tatăl său, nici de la mamă. Iar care om va strica această Întocmire şi această pomană, să fie blestemat de soborul celor 12 apostoli şi de 318 sfiaţi părinţi,- care slnt la Nicheia.
www.dacoromanica.ro
61
       De aceea, am dat domnia mea lui Codrea logofăt şi jupaniţei lui, Anca, ca să le fie acestea mai sus-zise şi ţiganii, ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
       Şi am scris eu, Gherghie, in cetatea Bucureşti, luna iunie 26 zile, în anul 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f.81. Copie slavă; altă copie ibidem, ms. 710, f. 743v—744. Traduceri ibidem, mss. 347, f. 2, 349, f. 62—63, 479, f,147v—148, 484, f. 70v—72 şi 710, f. 795.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 33-34 (sub <1571-1574) iunie 27).
       1 Completat după ms. 710, f. 744.
       2 în ms. 710, f. 744: „Eiphjhh" („Berceni"). 2 Loc alb; completat după ms. 710, f. 744.
47                                            <1571—1574) iulie 6, Bucureşti
      ţ ft\HAOCTÎK> BOKÎEIO, Iui drtllă<»HAp8 EOEBOAd H rOCnOAHHt BtCOII 3EMAH JîrrppoBrtdjfHHCKOw, CHHt BEAHKdro h np’bAOBpdro A&HPM4 KOEKOAA chh*k Mh^heb BOEBOAd. AdEdT rOCnOACTBO MH CTe nOB’bAEHÎE rOCnOACTBO MH fflHKAEB h H'brd, CtC CHHOBOM HM, EAHU,H>KE Eort A<*CT, I4KOWE <A<> HM»1 C»T UIMHH8 8 ffltHHtaMH A EA EdAEB, BtC4 H AEA GtAHMIOAOB, BtC4, BdpE EAHKA CE ŢTET H3BPATH WIT nOAlO H WIT Uj8m H <WT>1 BOAÎ. SdHEWE c8t nOKSllHAH TEJf A*AOBE 34 WMHHE UIT EdA'b H «rr Gt4HM8a UIT ALtHHiaMH 8 EljlEJKE UIT A^HH nOKOEHdrO fLuiădHAPS, A®P« 8 Kt Teioaok h no XAtMS EtpAEB a op» 8 mmhhu8.
      d noTOM, (H.HKA’k h H*krd, uihh hmaah c8t np8 npEA rocnoACTEO mh ctc PdAVrt h ctc dAA*b uit GTtHEipH. H CHU.E np'buiE P4AVrt H di'A't no H'brd h no lHHKA’b K4KO c8t npoAdA aea8 ch tex aeaobe 34 uimhhe uit dltHÎtaMH uit nocBSAÎ, 4h8 ect npoAdA AopH 8 p*bKH. d rocnoACTEO mh rAEAdJf h cSAÎJf. no npds8 h no 34koh8, ctc BtcH MECTHTEMH npdBHTEA?E H BHA’tjf CtM rOCnOACTBO MH KHHr SnOKOEHdrO dAHgdHApS BOEBOA 34 nOK8nEHÎ[H?]E, KdKO ECT npOAdA AEA# PdAVrt0K H dAAEB TE)f AEAOBE 3d UIMHH8 uit nOCBSA? H no BtCOM JfOTdpOM. H CHU,E UICTdlUE PdAVA H dCA^A’b UIT 3d-KOHd UIT AP^A rOCnOACTBO MH.
      Gsro pdA![AH], AMojf h rocnoACTBd mh ALhkaeb h H’brtK, hkohce a<* m8 c8t Kt UIMHH8 H Kt UIX4B8, HHM H CHHOBOM HM H BH8KOM H np'bKHSlHTOM HM H UIT HHKO-TO>KAE HEnOKOA*bBHM8, no UIPH3M0 rocnoACTEO MH.
      GeWE H CK’bA'feTEAÎE nOCTdBAlSEM TOCnOACTBO MH’. H(8ndH AP^OMOp BEA ABOpHHK H >K8ndH IkAUJKO BEA AUTUI$ET H Gt4H CndTdp H EdA*b CTOAHHK H A^MHTpS KHCTlop H MHTp*b KOMHC H ToHtVb nEJfdpHHK H >K8ndH CT0HK4 bea nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP^rOMHp BEA ABOPHHK.
      H 43, ffldHOAH, EWE HdnHCdJf Bt TpdA $ E8K8pEl|JH, M’bCEU.d IOAÎE S ABHH.
      f Iui dA?SdHAp8 BUlEBUIAd, MHAOCTÎIO EOHCÎIO, rOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Miclea şi Neagăi şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca <să le) 1 fie ocină în Măniaci, partea lui Balea, toată şi partea lui Stanciul, toată, oricît se va alege din cîmp şi
62
                                          www.dacoromanica.ro
din pădure şi {din)1 apă, pentru că au cumpărat aceste părţi de ocină de la Balea şi de la Stanciul din Măniaci şi Încă din zilele răposatului Alixandru, pînă la Dealul Teiului şi pe Holmul lui Blrdea, pînă la pivniţă.
      Iar după aceea, Miclea şi Neaga, ei au avut plră Înaintea domniei mele cu Radul şi cu Aldea din Stăneşti. Şi aşa plrau Radul şi Aldea pe Neaga şi pe Miclea că a vlndut bunicul lor aceste părţi de ocină din Măniaci de pretutindeni, Insă a vlndut plnă la rlu. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători şi am văzut domnia mea cartea răposatului Alixandru voievod de cumpărătură, că a vlndut bunicul lui Radul şi al lui Aldea aceste părţi de ocină de pretutindeni şi peste tot hotarul. Şi astfel au rămas Radul şi A<l)1dea de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Miclea şi Neagăi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Manoli, care am scris în cetate In Bucureşti, luna iulie 6 zile.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., XC/2. Orig., hlrtie (31,5x21), pecete aplicată, căzută. Cu o copie slavă de Ia începutul sec. al XX-Iea.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
       1 Omis.
48                                            1571 (7079) iulie 9, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevoda a toată Ţara Ungrovla-hiei, fecior marelui şi preabunului Mircea voevoda, nepot Mihnea voevoda. Am dat domniia mea aceasta porunca a domniei măle slugii domniei mele, anume Braţul şi fraţilor lui şi Lupului cu fraţii lui şiTatului cu fraţii lui şi feciorilor lor, clţi Dumnezeu le va dărui, precum ca să le fie lor moşiia la Co-măneşti de la Giurgiov toată cită să va alege, fiindcă li iaste dreapta moşiia strămoşească.
      Iar după acestea, au avut Braţul şi Lup şi Tatul pîră înainte donşniei mele cu Stan şi cu Stanciul de la Păstreni. Şi aşa răspundea Stan şi Stanciul înainte domniei mele, precum că iaste a lui moşiia, cumpărată de la Giurgiuv. Iar domniia mea am căutat şi am judecat, cu dreptată şi cu pravilă, cu toţi cinstiţii îndreptători ai domnii mele şi am văzut şi am aflat domniia me, di pe zapise vechi precum că iaste moşiia a Giurgiului i Braţului i Lupului i Tatului iar Stan i Stanciul au rămas, neavlnd nici o trăbuinţă din toată lăge înainte domniei melă.
      Pentru această, am dat şi domniia mea Braţului cu fraţii lui şi Lupului cu fraţii lui şi Tatului cu frate său, ca să le fie lor moşie stătătoare, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor, de nimenea neclătită, di pe cuvîntul domniei măle.
63
www.dacoromanica.ro
      Şi martori punem domniia me, boiari: jupan Dragomir vel dvomio, Ionaşco1 vel logofăt i Stan spatar i Dumitru vistier i Badea stolnic i Mitrea comis i jupan Stoica vel postelnic. I (ispravnic), Dragomir vel dvornic.
      Şi am scris eu, Iaru logofăt, în tîrgul Bucureştilor, meseţa iulie 9 dni, leat 7079 <1571).
      Io Alexandru voevod, milostiiu bojiiu gospodin.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MXIX/115. Traducere.
       1  în loc de: Ivaşco.
49                                                          1571 (7079) iulie 10
      ţ ittHAOCTÎK» E0>KÎEK>, îw (IrtHădHApS BOEBOAa H rOCIlOAHH'k BTiCOH 3EMAE SîrrpoBrtAXHHCKOH, ctork BErtHKaro h np-bAOKparo MnpiA boeboa*. aheiiceS ffiHjfH'k BOEBOAa. /(abat tociioactbo mh cîk> iiobeaehîe rocnoACTKa mh ca$3em rocnoA'
CTBA MH, ESEB C*KC EpATÎEM CH H A-KHHA-K CKC CHHOBH CH H IPkTpS C*KC EpdTHtaM CH H TopStl CKC SpATÎBM CH H Ck HHJf CHHOBH, EAHH.Î HAA Eork npHIlSCTHT, QKOHCE AA HM ECT CEA© E0X4H8A B'kC H CK B*KCOM JfOTapOM H WT no B'KC'KAS > 34HEWE CÎK» CEAO EHA CEAO TOCnOACTBA MH. ă 8 TEM, TOCnOACTBO A\H IlOMHAOEAJf BHUJE pEHEHH ca8sh rocnOACTBa mh ckc bhuje peheho ceao, ca8>ke8 paAÎ e>ke c8t iioca8>khah roc-noACTBa mh, kako a* e8ae hm a^AhhS, a rocnoACTBo mh noM'fcHS bti b^kh.
      Tem paAÎ> A4A®X h rocnoACTBo mh E8eb h A'khha'kb h II'KTpoB h r©p8H©B, HK0>KE Aa HM C8T CEAO Eo}[4H8a B-K UMIHH8 H WJfAES, HM H CHHOBOM HM H BHSKOM H np-tBHOHETOM HM H HE WT KOTOHCE HEnOKOAtiEHMO, no WpH3MO TOCnOACTBA MH.
      Oehce h cbeaeteaTe nocTaEA’kEM rocnoACTBo mii: kSiiah APar0iWHp beahkh ABOpHHK H >K8ll4H HbAIUKO BEAHKH AUTIV^ET H ASiWHTpS EHCTÎrap h Ctah CnaTap H EaAt ctoahhk h flSirrp'b komhc h r©wvfe nsjfapHHK h Ctohka beahkh nocT-bAiiHK. Hc-lipABHHK, /(parOMHp BEAHKH AboPHHK.                           ___
      Uhc a3, flăupiA rpdMdTiic, M-fccEiiA ioaîe 1 a^hh, b*k AtT X3O0.
      f Iw flAÎ|aHAp8 BivEKWAa, mhaoctia eojkîio, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Vuia cu fraţii săi şi Dănilă cu fiii săi şi Pătru cu fraţii săi şi Gorun cu fraţii săi şi cu fiii lor, ctţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul Bohanul tot şi cu tot hotarul şi de pretutindeni; pentru că acest sat a fost satul domniei meld- Şi intru aceasta, domnia mea am miluit pe mai sus-zisele slugi ale domniei mele, cu mai sus-zisul sat, pentru slujba cu care au slujit domniei mele, ca să le fie lor dedină, iar domniei mele pomană In veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Vuia şi lui Dănilă şi lui Pătru şi lui Gorun, ca să le fie satul Bohanul de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Mircea grămătic, luna iulie 10 zile, In anul 7079 <1571>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
64
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 897 (Ep. Rtmnic, XI/1). Orig., perg. (28x41), pecete timbrată. Cu o traducere din 1785; altă traducere ibidem, ms. 2082, f. 48.
       EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopoşor, Mon, j. Dolj, 84—85; DIR,B, 34—35. Facs. DIR.B, 509.
50                                                           1571 (7079) iulie 11
       t Mhaoctiio eojkîio, Iw dAHădHAP# koeboa<* h rocnoAHHTi btvcoh 3emae Jîrrppo-EAdjfThckoe, chh-k REAHKdro h np*bAOBpdro MHpMd BOEBOAd, CHITK Mh^HEB BOEBOAd. ^dBdT roenOACTBO AIVH CÎIO IlOKEA’bHÎIO rOCnOACTBO MH 3dJfdpHEB CKC MET Ere h Gto-BHOE H Gt'KHHA'KB H CKC CHHOBH CH HM, EAHUH HM SorK A4CT, IdKOWE Ad HM ECT WMHH8 8 TSpMdHH, wt 2Khau,S 8 rop, noA dAH A<* AP'BWHT cdM 3djfdpîia h ckc met Ero «it noA, r-ro atA >d Gtohh h Gt'khha'k a<* *ct h a<* ap^hcht wt noA aba A^d
(10HE>KE HM ECT CTdpd H npdEd WMHHd H A^A^d.
       tf noTOM, HMduiE np8 npEA rocnoACTBd mh 3d^dpîia h ckc met ch h ckc Epd-TÎBM CH, pdAl BHUJE pEMEHd WMHH8, CKC MdHIOA H CKC GTdH,' H CHUE CK(ipEUiE KdKO HMdT H WHH WMHH8 3dEAHOM CKC BHUJE HMEHHTH AJOAÎE. d 8 TEM, rOCnOACTEO MN rAEAdjf h c8ahx, no npdKA8 h no 3dKOH, ckc b'kcemh mkcththmh npdBHTf a Te roc-nOACTBd MH H BHAOX’ roenOACTBO MH H npOMETdJf KHHr nOKOHHdrO PAAYA BOEBOAd KdASrEpd H KHHr nOKOHHdrO MHpMd BOEBOAd H A^BPE H3HdHAOJf H HCTHHCTBOBdŢ roc-nOCATBO MH <KdKO ECT KHA 3dKAEA > 3d]fdpîia H CKC MET ErO CKC Bl EOA’tpH HdA r-ro AErt WT noA H GtOHH H GT'KHHA'K ECT 3dKAEA CKC AP83H b) EOAtpH WT HdA noA ABdJf fi,tAA WT 2KhAIJ,8 8 rop. H ndK. . . B'K3HMdA ECT GTdH H MdHIOA 3dK0H. KA BOA’bpH, WT npEA PdAVrt BOEBOAd H WT npEA MHpMd BOEBOAd. .. WKpilR.. . WHEH ABd SdKOHd. . . BOA’bpH HE B'KCJfOT’bAH C8T 3dKAETII HHKdrOJKE, H8 A dAH c8T CKC HHJfHH A8<UJE>. . . 3djfdpTeB H MET Ero, IdKOJKE H TEŞII Bl EOA*bpH. H WCTdA ECT KHA WT34K0H, GTdH H MdHIOA WT npEA PdAVA BOEBOA H WT npEA MHpMd <E0EB0A. %> TtMHCE 8eo eijje rocnoACTEo mh he B-bpoBdjf acepe h 8 ndK aM^I 3djfdpl£B h met em8 Ad AOHECHT WT TE)f KA EOA’bpH MdH»AWB H GTdHOB S EOA’bpH Ad CBEAETEACTB8eT npEA rocnoACTBd mh K4KO c8t 34kaeah ehah. H 8 tem, 3d)fdpTia h EpdTlio Ero aohech
TEJf S EOA’bpH H CHU.E pEKOUJE H CBEAETEACTBOBdUJE KdKO C8T A4AH CKC HHJfHH ASuJH BdJfdpTEE H MET EA\8 WMI<h8 8 T8pMdHH, WT 2KhAU,8 83<rop>,* d WMHHd MdHfOAWB H GTdHOB ECT nOA WT 2KhAU8 83A0A, dAH IO C8T nOKAOHH EHAH CTdpOM EdH EdpESA pdA? H-feKOH KOHH, E5KE c8t EHAH 8KpdAH H3 rpdH?A8 EM8, TEpE C8T nAdTHAH HMJfHIO TAdBE CKC WMHH8 HM, CKC CBd. d CKC WMHHd 3d)fdpHEB H GtOBHOB H GtTiHHAOK H METOM CH HHMTOWE METbjf Ad HE HMdT, HHWE E*K TdIO WMHH8 IJJO IO C8T nOKAOHHAH, HHKdKOXE. H WCTd MdHIOA H GTdH WT 3dK0H H WT npEA TOCnOACTBd MH.
       H JfOTdpSA CE 3HdET: WT 8<C>T4 TKhAUOB AO JfOTdpSA EdAOn*KpOB.
       Gero pdAÎ, AM°X H rocnoACTEo mh 3djfdpÎEE h Gtobhok h Gt*khhaob h MET EM3, laKOWE A4 HM ECT B*K WMHH8 H B*K WJfdKS, HM H CHHOBHM HM H BHOKOM HM II npkEHOMHTOM HM, HE WT KOrOÎKE H HEnOKOA*bEHMO, nO pEM TOCnOACTBd MH.
       Geîke 8eo cbeaeteaT nocTdBA’feEM rocnoACTEo mh: w8ndH ApdroMHp beahkh AKOPHIIK H WSndH IeAUIKO BEAHKH AWrW^ET H GTdH endTdp H MHTP’b KOMHC H EdA* CTOAHHK H ToHU'k nEJfdpHHK H GTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, GTEndH EHB BEA KA8Mdp.
       HhC d3, ^HHKSA H pEM A*K8AdT AWTWjjlET, M’bCEIJd IOAÎE dţ A^HH, WT dA4Md TEKSlpHM A'tTWM, K*K A*bT X3O0.
       t Iw dAHgdHAP8 <EWEEWAd, M HA OCT IA BOHCÎIO, TOCnOAHHK>.
                                                      M
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Zaharia cu ceata lui şi lui Stoian şi lui Stănilă şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Turceni, de la Jilţ în sus, jumătate, însă să ţină singur Zaharia şi cu ceata lui din jumătate, a 3-a parte, iar lui Stoian şi lui Stănilă să le fie şi să ţină din jumătate două părţi, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, au avut pîră înaintea domniei mele Zaharia şi cu ceata lui şi cu fraţii săi, pentru mai sus-zisa ocină, cu Maniul şi cu Stan; şi aşa au pîrît că au avut şi ei ocină împreună cu mai sus-numiţii oameni. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit cartea răposatului Radul voievod Călugărul şi cartea răposatului Mircea voievod şi bine am aflat şi am adeverit domnia mea <că a jurat) Zaharia şi cu ceata lui, cu 12 boieri pe a 3-a parte din jumătate şi Stoian şi Stănilă au jurat cu alţi 12 boieri pe două părţi din jumătate de la Jilţ în sus. Şi iar... au luat Stan şi Maniul lege, 24 boieri, dinaintea lui Radul voievod şi dinaintea lui Mircea voievod... acele două legi... boieri n-au vrut să jure nicidecum, ci au dat cu sufletele lor... lui Zaharia şi oetei lui, ca şi acei 12 boieri. Şi au rămas de lege Stan şi Maniul dinaintea lui Radul voievod şi dinaintea lui Mircea <voievod. Intru) aceasta dar, domnia mea încă nu am crezut bine, ci iar am dat lui Zaharia şi cetei lui să aducă din cei 24 boieri ai lui Maniul şi ai lui Stan, 6 boieri să mărturisească înaintea domniei mele că au jurat. Şi Intru aceasta, Zaharia şi fraţii săi au adus pe acei 6 boieri şi aşa au zis şi au mărturisit că au dat, cu sufletele lor, lui Zaharia şi cetei lui ocină în Turceni, din Jilţ în <sus> ; iar ocina lui Maniul şi a lui Stan este jumătate din Jilţ în jos, însă au închinat-o banului Barbul cel bătrln pentru nişte cai, pe care i-au fost furat din grajdul său, de au plătit capetele lor cu ocina lor, cu toată. Insă cu ocina lui Zaharia şi a lui Stoian şi a lui Stănilă şi a cetei lor niciun amestec să nu aibă, nicidecum, nici în acea ocină pe care au închinat-o. Şi au rămas Maniul şi Stan de lege şi dinaintea domniei mele.
      Şi hotarul să se ştie: de la gura Jilţului plnă la hotarul Calopărului.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Zaharia şi lui Stoian şi lui Stănilă şi cetei lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Stepan fost mare clucer.
      Am scris eu, Diicul şi a zis Lăudat logofăt, luna iulie 11 zile, de la Adam cursul anilor, în anul 7079 ^1571).
      f Io Alixandru <voievod, din mila lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 898 (Tismana, XL/6). Orig., perg. (25X 39,5), rupt şi şters, pecete timbrată. Cu o traducere din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 538 şi 336, f. 171v-173.
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh.ist., nr. 33, 4; Ştefulescu, Doc. sl.rom., 185—189. Trad. DIR, B, 35-36.
66
www.dacoromanica.ro
51
1571 (7079) iulie 17, Bucureşti
      ţ ffix/tOCTll© EO>KÎI©, Iw fLtE(j4HAP8 K©EK©A4 H rOCnOAHH* *K KTiCOH 3EMAH SrrppoBAajfîHCKoi©, chh-k BEAHKaro h np’fcAOKparo ALhpm4 boeboa4, chhti Mh^hes boeboaa. Aakat r©cn©ACTB© mh cTi© noKEatHÎE rocnoACTKa mh cKtT0A\8 m©h4cthp ra<aroa>1HA\aro GHtroK, bkcoke a<* a\8 ect 8 cea©, 8 Kp’kmhmaph, a*a >K8n4HHU,EB MaplEE, K-kCay, WT nO/\K> H WT W8M H WT KC>a8 H WT nOCKSAE, K4pE EAHK4 CE JfTET HaspaTH, noHEVKE m8 ect cTapa h npasa wmhh8 8 a^Ath8-
      d a noTOA\, >K8naHHu,a MapTia, wh4 hmat npehîe npEA r©cn©ACTB4 mh ckc <Ka>a8rEp?H wt cstTOMS moh4cthp h K-K3EA ect >k8ii4hhu,4 fflapîia <ce>a© bhuie pEMEHS WT Ha CE’kT©M8 M©H4CTHp. ă nOTOM, K8ll4HHU,4 <ffl4p>Î0, <W>Ha BHAtjf EpE m8 ect rpt^oTa paA? Toro cea© e>ke. .. wHa ect np©A4A4 r©cn©ACTB4 mh HEHHa A<ea >.. . roTOBH. ă 8 tem, r©cn©ACTB© mh aaa ckm h ii©mha©<e4a r©cn©ACT>s© MH <C>BtTOM8 <M©H4CTHp> CKC T©r© CEA© BHUIE ptjf, I3K©>KE A4 k8AÎ r©Cfl©ACTB© MH BtMH©E B’KCn©MHH4HÎE 4 Ep4TÎI3M HEHB’KljiHM CEtTOMS M©H4CTHp, Eli nHIjJE H B*K SKptnAEHÎE.
      H EljJEJKE CBEAETEAE n©CT4BAtEM T©Cn©ACTB© MH'. K8I14H AP^rOMHp BEAHKH AB©PHHK H >K8n4H IbAUIK© BEAHKH AWrW^ET H Gt4H CI14T4P H A^AAHTpS EHCTltap H AlHTpt K©MHC H SaAt CT©AHHK H r©HU,t (lEJfapHHK H K8I14H Gt©HK4 BEA I10CTEAHHK. HcnpaBHHK, APAr©MHp BEAHKH ABOPHHK.
      line.. .2 8 ct©ahh rpaAV E8k8peljih, i©aîe âî a^hh, k atT xă©0. f Iw dA?ăaHAP8 bwebwaa, mha©ctîm e©km\, r©cn©AHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Snagov, ca să-i fie în sat, în Cîrcimari, partea jupaniţei Maria, toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, jupaniţa Maria, ea avut plră înaintea domniei mele cu călugării de la sfînta mănăstire şi a luat jupaniţa Maria satul mai sus-zis de la sfînta mănăstire. Iar după aceea, jupaniţa <Mar>ia, ea a văzut că-i este păcat pentru acest sat ce... ea a vîndut domniei mele partea ei... gata. Iar întru aceasta, domnia mea am dat şi am miluit domnia mea sfînta (mănăstire) cu acest sat mai sus-zis, ca să fie domniei mele veşnică pomenire, iar fraţilor care trăiesc în sfînta mănăstire, pentru hrană şi pentru întărire.
      Şi încă martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Scris.. .2 în cetatea de scaun Bucureşti, iulie 17 zile, în anul7079(1571). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 900 (Snagov, X/6). Orig., hîrtie (31x20), rupt, pecete aplicată. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, mss. 352, f. 12 şi 354, f. 35v.
      EDIŢII. Trad. DJR,B, 36-37. Facs. Ibidem, 510.
       1 Omis.
       * Loc alb.
67
www.dacoromanica.ro
52
1571 (7079) iulie 17, Bucureşti
       f fllHrtOCTllO KO>KÎIO, Iw drtHădHApS B0HB0A4 H TOCnOAHH'K BlvCOE 3EMAH ^rrpoBrta^EHCKoe, chhiv BEAHKdrc h A^Eparo ®HpNd bohboa<>, chh8 Mh^heb BOEBOAd. AdBdT rocnoACTBO mh cî» noBEa*kHÎE rocnoACTBa mh Gtohhok, qko>ke a* hm ect WHHHS 8 IIp’hCKOK'bHH, HErOK A.IA, BdpE HdHKd CH JfTET HHEpaTH WHHHd XjKdCK'K H wt wNHHa ffl’kpEiuacK’K, ae* Gtohhcb, noHE>KE ect cTapa h npasa wmhhS h A'bAÎHS.
       d noTOM, npHHAE Gtohh npEA rocnoACTBa mh, tepe nospdTH h Saoîkh no G0r8pd8 HaA HEroB wmhhS, Ha a G9>KdCKd h HaA (SI’KpEiudcKd, qkoke a<> k8ae Ake spdTlE HEpaa-Aeaehii HaA AE« GTotaHos; a GOrSpaS, paAÎ BpaTCTBO, wh ect Adposdrt no Gtohh ckc jfî acnpn totobh. H nospaTHUiE  ce wt cbohm a^epom koae wt   npEA rocnoACTBd
MH, CKC 83HdHÎE B'KCEM MErHQUIOM H    WT  TOp H WT A™-
       Gsro paAÎ. AM^Jf H rocnoACTBa mh Gtohhok h GOrSpaSwB, hkoke <Aa ect>
AKE SpaTÎ HEpaSAEaEHH B*K BEKH H    A* M8 C$T WNHHS H B*K WJfdKS H  HHM H CHHOBHM
HM <H BHOK>OM H np’bBHOMHTOM H      HE WT KOPOHCE HEnOTOKHOBEHHM,    nopE3M$ rOC-
noACTsa mh.
       Gejke cBEAETEaio nocTdE/vkEM rocnoACTBd mh: K8ndH ^paroMHp keahkh aeopnhk h >K$ndH ÎBainKo BEaHKH aoro$ET h Gt4h cnaTap h â$mhtp$ bhctîqp h KaA'b ctoahhk H MHTp-fc KOMHC H r^HU.'fc nEJfdpHKK H >K$ndH GTOHKa BEaHKH nOCTEaHHK. IIcnpdBHHK, APdrOMHp BEaHKH AKOpHHK.
       HcnHcajf as, IiIpSa awrw^SET, b*k cToaHH rpaA ESkSpeijih, M'bcEu.a loaÎE âî AKHH, B AfeT x3O0.
       f Iw daîăaHAPS bwebwaA mhaoctIa bokTio, rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoian, ca să-i fie ocină la Pirscoveni, partea lui, oricit se va alege ocina Ujască şi din ocina Măreşască, partea lui Stoian, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar după aceea, a venit Stoian înaintea domniei mele, de a înfrăţit şi a aşezat pe Ogurlu peste ocina sa, peste Ojasca şi peste Măreşasca, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi peste partea lui Stoian; iar Ogurlu, pentru frăţie, el a dăruit pe Stoian cu 500 aspri gata. Şi s-au înfrăţit de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele, cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Stoian şi lui Ogurlu ca <să fie) doi fraţi nedespărţiţi în veci şi să le fie ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor <şi) nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mi-trea comis şi Gunţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Am scris eu, Iarul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 17 zile, în anul 7079 <1571).
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 899 (Ep. Buzău, LXXII/3). Orig., hîrtie (31,5 X 20,5), pecete aplicată de la Matei Basarab. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 155v-156.
       EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh.ist., nr. 26, 4. Trad. DIJR.B, 37. Facs. DJE,B, 511.
68
www.dacoromanica.ro
53
1571 (7079) iulie 18, Tîrgovişte
      t Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Alicxandru vodă şi domnu a tot<ă> Ţara Rumânească, ficior marelui şi bunului a lu Mircii vodă, nepot Mihni<i> vodă. Dat-au dumnealui această porăncă a dumnealui lui Mihăilă şi Micului şi feciorilor lor, cîţ Dumnezău li va dărui, ca să le fie lor moşie în Poiana Aldei, din partea lui Amza şi din partea Niculţii, ficiorii Marii, oricît să va alege a trieia (3) parte a lui Mihăilă, o parte au dintr-o parte, pentru că o au cumpărat Mihăilă şi Micul de la Amza şi de la Niculcea, feciorii Marii, derept patru sute de asprii (400). Şi o a<u> vlndut Amza şi Niculcea, feciorii Marii, de bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiiaşilor din sus şi din jos.
      Şi iar au cumpărat Mihăilă şi Micul şi Neagul şi cu frate său, anume Duma l, moşie în Poiana Aldei, din partea lui Drăjanu şi a Pascului şi a Zborăi tot, din clnpu şi din pădure şi di preste tot, oricît să va alege, derept 730 de asprii gata. Şi au vlndut Drăjan şi Pascul şi Zbora de a lor bunăvoe şi cu ştirea tutulor megiiaşilor, pentru că au fost moşiia Neagului mai dinnăinte vreme. Deci o au răscumpărat Ionu înpreună cu Mihăilă.
      Derept aciia, am dat dumnea mea lui Mihăilă şi Micului şi Neagului cu frate-său, anume Duma şi Radul, ca să le fie lor moşie ohabnică, lor şi ficiorilor lor şi şi nepoţilor lor şi strenepoţilor şi să fie neclătită, preste zisa dumnii mele.
      Iată şi mărturi<i> am pus dumnea mea pre: juplnul Dragomir marele vornic şi pre juplnul Stepan care a fost portariu mare şi Ivaşco marele logofăt şi Dumitru vistieriul şi Mitrea comis şi Badea stolni[ni]cul şi Gonţea paharnic şi Arvat portar. Şi (ispravnic), Dragomir velichii vornicu.
      Pis iulie dni 18, pis Lepădat logofăt în scaunul Tîrgoviştii, v leat 7079 <1571).
      Acest uric l-am scos eu, Pătru dascălul, braţ lui Filip uciteliu, în zilele mări<i> sale Io Constandin voevod Basarab, leat 7209 <1701) şi este cojnica faţa.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXVI/4. Traducere din 1701; altă traducere ibidem,
ms. 172, f. 458.
                                                                          EDIŢII. DIR,B, 83 (sub <1572».
       1 Nume corectat; în ms. 172: Dumitru.
54                                                 1571 (7079) iulie 21, Bucureşti
       Ţ MhaoctIio eojkîk», Îw fl/iH§dHAp8 bohkoa* h rocnoAHirK b-kcoe 3emah Jîrrpo-
BAdJfEHCKOE, CHHTv KErtHKdl'O H npkAOEpdrO M.HPMEE BOEBOAd, CHH8 fllHXH’k BOHBOAd.
AdEdT rocnoACTBd mh cTio noBEdkHÎE rocnoACTBd mh c/\8r rocnoACTBd mh, Ep’kcrfc CKC CHHOBH ErO, BdpE EAHLţEM EofK A4CT X, HK0JKE A* *8 ECT IVHHH8 8 ^EBECEA, WT WMHHd E/VKCdHOBS HHBE, nOHEJKE n0K8nHWE Ep’KCT'k WT GT’KHMIOKd, CHHTv ErtTvCdHOB, 34 ca acnpH, ddH eahh no ej nauiH. H ndK A<* fCT Kp'KCT'k ckc chhobh wmhh8 8 A HHBE no EÎ ndUJH, nOHE>KE n0K8nH Kp'KCT'k WT ffiOMKdT, 34 CK denpH. H ndK A4 ECT Ep-KCT-k C-KC CHHOBH WHHH8 8 EOMdHKd, CEAHipE S ndlUH, n0HE>KE n0K8nHUlE Ep-KCT-fc WT ffldH'k H WT E*K3dH, 3d PK dCnpH.
       ă. nOTOM, npOMEHH Ep-KCTt CKC THJfSrtEUJHH, TEpE A4AE Ep'KCT'k S HdUlH n0 îl ndUJH H A4AE Ep'KCT'k dA48X THX^AEqJHAWp denpH M. H ndK A4 ECT Ep’KCT’k
www.dacoromanica.ro
69
CEC CHHOEH WMHH8 8 KoMdHKd EA Hi C£AHl|J£, 4Î ndUJH 8 UIHpOK, WT K"K BOAd, I10HE5KE noKBnti Kp-KCT-k wt chhoeh P4hk8awk, sa pm acnpH. H naK A<* ect Kp-KCT-k h spdT £ro, KpaH £AH4 ceahiije 8 Kom4hk4, a naun, a® aoAd, iiohejke noKSromjE Kp-KCT-k H EpaT £ro, KpaH wt AP^rSui, sa § acnpH. H nan noK8nH Kp-kCT-k h KpaH wt Heh ceahiije  nauiH1, a® koa8, 34 m acnpH. H naK a* ect Kp-kCT-k h Kp4H wt wiHHa KaaAV KaAioawE, uiECTaro a^ h wt hoaio h wt ep4hhi|J£ h wt ceahiije h wt no ETwcay wiHHa, iiohejke noK8nHtu£ Kp-kCT-k h KpaH, sa a acnpH totoeh. H naK a* ect Kp-KCT-k h KaA*k whhh8 8 p*kA£ wt whhh4 Ct4h Hhhhioawb, iioaokhhS 8 noaio H 8 EpaHHI|J£ I10A0KHH8 H 8 CHAHt|J£ K? naillH, KOAHKO £CT BHA A£rt GTdHOB HhHMIOAWB, E-KC4JC H WT K-KCOap£, KOAHKO MECTO X®K£T EHTH Ct4HOB HhHIIOAWB E"KC, nOHEHCE iîokSimuie Kp-KCT-k h KaA~k wt Gt4h Hiohhioawk, sa \jr acnpH cpeep-khh.
                                H npoAaAouiE cîio bhuie nucami aioa'e cîio bhuie pehehh whhhe wt ceoiim a®kpom
                          BOAE, C-KC 83HdHl£ KTwCEM MErldUlOM H WT TOp H WT fi,M H WT np£A TOCnOACTEd MH.
      Gei-o paA^, AM®X H rocnoACTBO mh ca83hm rocnoACTsa mh, eîke c8t bhuie nHcanii, hkojke a<* hm c8t whhh8 h b-k wjfdES h hhm h chhoeh hm h bhokom h np-kBHO-HHTOM H HE WT KOrOJKE HEnOTTvKHOKEHOM, nop£3A\8 rOCnOACTBd MH.
      Gexe ceeaeteaio nocT4Ba-k£M8 rocnoACTKd mu: %8ndH AP<lroMHP keahkh akophhk H >K8n4H IsaUlKO EEAHKH AOrOljlET H Gt4H CndTdp H A^MHTpS EHCTHHp H KdA*k CTOAHHK H fflLHTp-k KOMHC H FoHlVk n£]fdpHHK H %8lldH GT0HK4 EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, Ie4UIKO EEAHKH AWrw^ET.
      HcnHcajf a3. Mp8a Awrwj|i£T, e-k ctoahh rpaA K8k8peijjh, M-kcsiţa ioaîe na
AKHH, B A-kT X3O0.
      ţ Iw dAlăailAPS EWEEWAd, MHAOCTIIO EOJKÎIO, TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Cîrstea cu fiii lui, oricîţi Dumnezeu ii va da1, ca să-i fie ocină în Devesel, din ocina lui Vilsan 6 ogoare, pentru că a cumpărat Cîrstea de la Stănciuca, fiul lui Vilsan, pentru 230 aspri, însă unul de 15 paşi. Şi iar să-i fie lui Cîrstea cu fiii săi ocină in Devesel, 4 ogoare de 15 paşi, pentru că a cumpărat de la Moşcat, pentru 220 aspri. Şi iar să fie lui Cîrstea cu fiii ocină în Co-manca, selişte 6 paşi, pentru că a cumpărat Cîrstea de la Manea şi de la Căzan, pentru 120 aspri.
      Iar după aceea, a schimbat Cîrstea cu Tihuleştii, de a dat Cîrstea 6 paşi pe 8 paşi şi a dat Cîrstea adaus Tihuleştilor 40 aspri. Şi iar să fie lui Cîrstea cu fiii ocină la Comanca o selişte, 11 paşi în lăţime, de la apă, pentru că a cumpărat Cîrstea de la fiii lui Raicul, pentru 140 aspri. Şi iar să fie lui Cîrstea şi fratelui său, Bran o selişte in Comanca, 4 paşi, pînă la apă, pentru că au cumpărat Cîrstea şi fratele său, Bran, de la Drăguş, pentru 60 aspri. Şi iar au cumpărat Cîrstea şi Bran de la Neia selişte 4 paşi1, pînă la apă, pentru 40 aspri. Şi iar să fie lui Cîrstea şi lui Bran din ocina lui Vlad al lui Badiul a şasea parte şi din cîmp şi din branişte şi din selişte şi de peste toată ocina, pentru că au cumpărat Cîrstea şi Bran, pentru 60 aspri gata. Şi iar să fie lui Cîrstea şi lui Badea ocină, în rînd, din ocina lui Stan al lui Cinciul, jumătate, în cîmp şi în branişte, jumătate şi din selişte 12 paşi, cit a fost partea lui Stan al lui Cinciul, toată şi din Căsoare, cît loc va fi al lui Stan al lui Cinciul tot, pentru că au cumpărat Cîrstea şi Badea de la Stan al lui Cinciul, pentru 700 aspri de argint.
70
www.dacoromanica.ro
      Şi au vîndut aceşti mai sus-scrişi oameni aceste mai sus-zise ocine, de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, care sînt mai sus-scrise, ca să le fie ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Iarul logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 21 zile, în anul 7079 <1571).
      j" Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., C/136. Orig., perg. (25,5x42,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 38-39.
        1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
55                                                1571 (7079) august 3, Bucureşti
       ţ MhAOCTÎIO SOWÎIO, Iw driHădHAPS BOEBOAd H rOCnOAHH-k B-kCOH 3EMAH JSrrppoBrtajfuHCKOH, chh-k BEAHKdro h np-tAOBparo AHhpmeb boeboa4, chh8 AHh^heb boeboaB- AdBdT rocnoACTso mh cîk« noBEA-bHÎio rocnoACTBa mh Gtwhk-kb Eoeoaeb H Ep-BCT’bB H PdAVriOB EoU,Oi|sdH-K H A&MHTp8B II EdAIOAOB H GTdHMIOAOK H EorAdHOB H CKC EpdT Ero, PdAYrt H nOnEK Ep’KCTEK H EpaT Ero, AldHEK H A°Ep8AOB H &PCOB H CKC SpdTHIBM CH H PaA8AOK Bnu8r H UlEpEdHOK H GTOHKd EHU,d H GOnpEB TpEKSA CKC HHJf CHHOBH CH, EAHUH HM Eor*K AicTi HKOJKE Aa HM ECT WMHH8 WT WMHH8 EoM’KIIHU.EB.
       H JfOTdp Ad CE 3HdET: WT A^K [CKc]1 A EpdTHE, nO ll8T, A® MdTKd KOA\OWdp'kB h no E'KAH’bwa EopeSaob ao xoTaP8a E-k3-khehihaop, no x0TaP AO IIhckSa ckc TopSHH, AO MdTKd EoMOdp'KB, 8 A^E CTdp, npE3 EoMOWdp'K, A° WndUJ B’BAM’tWH EoMTiHHMOpEK, 8 nST IIonECt, 8 AOA, AO IIotaHd GOcTdTO H AO JfOTdpSA AEa^HOM, no JfOTdp A O A'EE [ckc] 1 a EpdTHE, nOHEKE IO nOKSnHUJE clio KHUJE pEMEHII AlOAT. IldK HMdA WT EpdTH Ero H WT ?HpH*b H WT ffîdtrb H WT TSAOp CKC EpdTHQM CH H WT ffidlffc CKC EpdTHHM CH H WT GTdHMIOA CKC EpdTHIdM Cil, 3d xS<p dcnpil. H npO-AdAOUJE 3d HHJfHOM AOEPO BOAIO.
       H A<* CE 3HdET KOE 3d KOAHKO nOK8l«T ; nOHEKE nOKSlUI GTOHKd EoCOA*b 3d xariĂ acnpn H H-kr 3d acnpn waa h PdAYa Eou.o^dH'K 3d acnpn ch ii A^miitpS 3d acnpH $MB H EdA>OA 3d acnpn <|.MK H GTdHMIOA 3d dCnpH <, MB H EorAdH 3d dCnpH WME H non Ep'KCT’t h EpdT Ero, ALan-b 11 Aoep8a 3d acnpn <, mb h Jîpc ckc EpdTiuaM ch sa acnpH Asmb h IlHuSr PdAVa 3a acnpn co h niEpcau 3d acnpn co h GTOHKd Enua sa acnpH co h fânp-b TpekSa 3d acnpn co.
       d noTOM, noKSmi Ehap^u AEa EpdT Ero fflaiiEK, 3d tîi acnpn totoeii. H nan nOKSllH A8<VUITp8 H GTOHKd AEa ASMHTPSAWK, CHH-K Gd'KKIIA’bCK'K, 3d T dCnpH TOTOBH. H ndKH noK8nu GTOHKd n A8a'htP8 AEa flSnSAOB wrr Ep*kei|jh, wt wmhh8 HioM-KvbcK-K, 3d T acnpH. H ndKH nOKSm A^MHTpS, CHH-K HcTpdTHEB, Aea . . . Clin-K A0iWKP'tCK’K, 3d T acnpH 3d CpEEpO. H ndKH Aa M8 ECT EdAIOAWB a HHB 8 noaui <EAdHK8>AWB, 8 CEAO 8 ESanEipH, noHEWE ect noKSmiA wt ^Hpn^î, Ba tk acnpn. H ndKH noKSnn T8aop, CHH"K fflapHH, AEa PdAYaoB EoUO^dH-K H A8n8d H ASMEE H GtOHK-KB H Op-KUHA-K H Aea A8^06 3a wmhhS wt nocESAE... aea Ero B-Kca, 3d ce acnpn. H ndKH noK8nH
www.dacoromanica.ro
71
Toaocîe  hhk 8 ^iophmemjh, WT A8a$8, 3a 4cnpH$. H <n4KH noK8mt WT A5mh>TP4Uiko H WT AtTKO, 34 *3 4CnpH POTOKH • . . H (14K flOK8llH CHHH rpEK$AOK K HHKE WT Ib4HK0 WT KcuVThHHU.4, 34 P 4CnpH. H n4K nOK8flHIH4 CHH-K TpEKSAWK WT TS^OP H WT IIetph-M4H H 34 CHH-K Gt"KH4EK . . . WMHH8 34 $ 4C(ipH. H n4K nOKiJflH GTP4W4 4 HHK 8
Koamvhhua, wt T8a«p, 34 3 4cnpH. H n4K noKSnH M4H-fc h AokP^k> î hhk $ Ko-AITKHHU4 WT Gt4hhk>a, 34 â 4cnpH. H n4K noKSnH... n4K 8 Koavkhhm, 34 PE 4cnpH, wt ffi4»rb. H n4K iiok8iih Kp-kCT-fe k hhke 8 Ko<w"khhu,4 wt IKtp8, 34 peî 4cnpH H I14KH Kp-KCTt r HHKE 8 KoAMiHHM WT Îb4HKO, 34 PHE 4CnpH POTOKH.
      H npOA4ACUI£ CÎE KHIIIE PEHEHH AK>A'e wt CKOHM A0kP0 KOAIO H CKC 3H4HTe KTiCOM
MEntraiuoM wt rop h wt aoa h wt npEA rocnoACTK4 mh.
      Gsro p4Al, A<*AO)f h rocnoACTK© mh Gtohk-kk Koeoaeb h P4av<'ok Keuo+iHi» H A8<WHTP0K H K4AWA0S H Gt4HHIOAOK H GtOHK-KK Khu,EK H GOnpEB TpEKSA, (3K0>KE A4 HM ECT WHHH8 H W^4K8, HM H CHHOKOM HM H EH8kOM HM H npIjKHSHETOM H HH WT KOrOHCE HEnOKOAtEHMO, <n0>pH3M0 TOCnOACTKO MH.
      Ge>ke 8ko h ckeaeteahe nocTdEA’kEM rocnoACTR© mh: >K8n4H AHM<1H 2 KErt AKOPHHK H >K8n4H Ib4IUKO REAHKH AOrO^ET H A^MHTpS EHCTÎiap H KdA'fe CTOAHHK H rtlHTp-k KPMHC H ToHU'b nE)f4pH/IK H >k8|14H GtOHK4 BEAHKH tlOCTEAHHK. Hcnp4BH>IK, Iw4H EHB BEA AOrO^ET.
      IIhc 43, Gt'khha'k, 8 rp4A KSkSpehjîh, M-kcsuA 4^r8cT r a^hh, Biv A'bTxaoe.
      t Iw tlAÎăiHAPS BWEBWA4, MHAOCTλ KCOKÎIO, TOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica al lui Bobolea şi lui Cîrstea şi lui Radul Coţofană şi lui Dumitru şi lui Badiul şi lui Stanciul şi lui Bogdan şi cu fratele său, Radul şi popii Cîrstea şi fratelui său, Manea şi lui Dobrul şi lui Urs şi cu fraţii săi şi lui Radul Piţug şi lui Şerban şi lui Stoica Chiţa şi lui Oprea Grecul cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină din ocina de la Comăniţa.
      Şi hotarul să se ştie: de la Stejarul Patru Fraţi, pe drum, pînă la matca Comorii şi pe Vllceaua Corbului pînă la hotarul Căzăneştilor, pe hotar pînă la Piscul cu Goruni, pînă în matca Comorii, la stejarul bătrîn, peste Comoară, pînă la coada vilcelei Comănicioarei, la drumul Popesei, în jos, pînă în Poiana Părăsită şi pînă în hotarul Delenilor, pe hotar pînă în Stejarul Patru Fraţi, pentru că au cumpărat-o aceşti mai sus-zişi oameni. Iar a avut de la fraţii săi şi de la Cernea şi de la Manea şi de la Tudor cu fraţii săi şi de la Manea cu fraţii săi şi de la Stanciul cu fraţii săi, pentru 6 500 aspri. Şi au vîndut de a lor bunăvoie.
      Şi să se ştie care pentru cit a cumpărat; pentru că a cumpărat Stoica Bobolea pentru 1084 aspri şi Neag pentru 834 aspri şi Radul Coţofană pentru 250 aspri şi Dumitru pentru 542 aspri şi Badiul pentru 542 aspri şi Stanciul pentru 542 aspri şi Bogdan pentru 845 aspri şi popa Cîrstea şi fratele său, Manea şi Dobrul pentru 542 aspri şi Urs cu fraţii săi pentru 542 aspri şi Piţug Radul pentru 270 aspri şi Şerban pentru 270 aspri şi Stoica Chiţa pentru 270 aspri şi Oprea Grecul pentru 270 aspri.
      Şi după aceea, a cumpărat Andruţ partea fratelui său, Manea, pentru 380 aspri gata. Şi iar au cumpărat Dumitru şi Stoica partea lui Dumitru, fiul Slăvileascăi, pentru 300 aspri gata. Şi iar au cumpărat Stoica şi Dumitru partea lui Lupul din Brăeşti, din ocina Ciumăgeasca, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Dumitru, fiul lui Istratie, partea... fiul Dombreascăi, pentru 300 aspri de argint. Şi iar să-i fie Badiului un ogor, la pomii lui <Ylaicu>l,
72
www.dacoromanica.ro
în sat la Vulpeşti, pentru că a cumpărat de la Cirif, pentru 320 aspri. Şi iar a cumpărat Tudor, fiul lui Marin, partea lui Radul Coţofană şi a lui Lupul şi a lui Duma şi a lui Stoica şi a lui Frăţilă şi partea lui Dulfu de ocină de pretutindeni <cît se va alege) partea lui toată, pentru 209 aspri. Şi iar a cumpărat Todosie 4 ogoare în Ciuriceşti de la Dulfu, pentru 500 aspri. Şi <iar a cumpărat de la Dumi)traşco şi de la Detco, pentru 7 000 aspri gata... Şi iar a cumpărat fiul lui Grecul 2 ogoare de la Ivanco din Comăniţa, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat fiul lui Grecul de la Tudor şi de la Pe-triman şi de la fiul lui Stănae... ocină pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Straoa un ogor în Comăniţa de la Tudor, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Manea şi Dobreiu un ogor la Comăniţa de la Standul, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat... tot în Comăniţa, pentru 105 aspri,-de la Manea. Şi iar a cumpărat Cîrstea 2 ogoare în Comăniţa de la Pătru, pentru 115 aspri şi iarăşi Cîrstea 3 ogoare în Comăniţa, de la Ivanco, pentru 195 aspri gata.
      Şi au vindut aceşti mai sus-zişi oameni de la lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor, din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Stoica al lui Bobolea şi lui Radul Coţofană şi lui Dumitru şi lui Badiul şi lui Standul şi lui Stoica Chiţa şi lui Oprea Grecul ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, <după> porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Diman 2 mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ioan fost mare logofăt.
      Am scris eu, Stănilă, în cetatea Bucureşti, luna august 3 zile, în anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 901 (Hurezi, XVI/2). Orig., perg. (33X48), rupt şi şters, pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri: din 1746 şi 1858; altă traducere ibidem,ms. 449, f. 459v-460.
      EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu, Arh. ist., nr. 28, 4. Trad. Tocilescu, Doc.ist., II, 179; DJR,B, 39-40. 1
       1 Cuvînt adăugat posterior. s In loc de: „ĂparoMHp" („Dragomir").
56                                             1571 (7079) august 4, Tîrgevişte
       t ffiHAOCTÎIO E05KÎIO, Îw {Lu£dHAP$ BOEEOA H 1'OCnOAHH'K B'KCOH 3EMAH SîrpO-BAdJfHCKOE, CHH'K BEAHKdrO H npEAOSpdrO ffiHpMEB BOEEOA, CHHTi Mh^HEE BOEEOA- AaKiT recnOACTKO MH cIlO nOBEAEHÎE rOCnOACTEd MH PdTEE CKC EpdTHM CH H CKC CHHOBHM CH, EAHU.E M8 Eor8 A<>CT, BK05KE A<> <"8 ECT WMHH8 8 E$AllEljJH, HETOBE A^ B’KCdJf, E’KC'b BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH, nOHEWE m8 ECT [m8 ECT] CTdpd H (îpdBd WWHd, A-bAHH-K.
          nOTOM. PdTEE CKEpdTÎraM CH HMdUJE npEHIE lip EA rOCIlOACTBd MH CKC AP^-r$AHH. H TdKO npEUJE AP^^AHH no PdTt CKC spdTÎHM CH npEA TOCnOACTBd MH, KdKO PdTt CKC EpdTBM CH HE HMdT WHHH$ 8 E8AnEljiH HH MHOTO, HH MdAO. d 8 TEM, rocnoACTEO mh raEAdjf h c8ah^ h no 3dK0H, ckc e’kceaah mhcththmh npdEHTEAîe roc-nOACTEd MH. H npOHHTdJf rocnoACTEO MH KHHrH 3d A^A>h8 PdTEE H HCTHHCTBOBdJf
                                                                                                             73
www.dacoromanica.ro
rOCflOACTKO MH KdKO HMdUJE PdTk CkC BpdTÎHM Cil UIMHHS 34 A'fcAÎHS 8 ESrtrmpH. Td»E UICTdUJE AP^fUdUH UIT 3dK0H UIT fipEA rOcnOACTBd MH.
      CErO pdAÎ, AdA«Jf II rOcnOACTKO MH PdTEB CKC EpdTÎIdM CH H CkC CHHOBHM, HK05KE A<> M8 ECT ClH KHUJE pEMEHd UIMHHd B"k UIJfdE'k, HIIM H CHHOBHM HM H BHSkOM H fip'kBIlSMHTOM II Htl UIT KOrOJKE HEnOKOAEBHMO, nCpilBMO rOCIIOACTBd MH.
      GeîKE l| CKEAÎTEaTe nOCTdBAEEM rOcnOACTBO MH: 5K8fldH AP‘,r0MHP KOPHHK, WSndH HsdUJKO BEA AOrOlJlET H &TdH cndTdp H A8mhtP® BHCTÎOp H fflHTp*k KOMHC 1 H rowvk nE)fdpHHK H HtSfldH GTOHKHU,d BEA nUICTEAHHK. HcfipdBHIIK, HBdUJKO BEA AUirUI-iJ^ET.
      H PEH CTOHKd BTOpH AUirUI^ET.
      IlHC d3, BpdT8, B'k CTOA 8 Tp-krOBIII|IE, MtCEl^d dBr8cT A A^HH, UIT dAdMd TEKSipdrui, B’k A*kr xaoe.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Ratea cu fraţii săi şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină la Vulpeşti, partea lui toată, tot ce se va alege, pentru că li este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar după aceea, Ratea cu fraţii săi a avut plră Înaintea domniei mele cu Drăgulin. Şi aşa pîra Drăgulin pe Ratea cu fraţii săi, înaintea domniei mele, că Ratea cu fraţii săi n-au avut ocină la Vulpeşti nici mult, nici puţin. Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am citit domnia mea cărţile de moştenire ale lui Ratea şi am adeverit domnia mea că a avut Ratea cu fraţii săi ocină de moştenire la Vulpeşti. Astfel a rămas Drăgulin de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Ratea cu fraţii săi şi cu fiii, ca să-i fie această ocină mai sus-zisă de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir vornic, jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis 1 şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi a spus Stoica al doilea logofăt.
      Am scris eu, Bratu, in scaun la Tîrgovişte, luna august 4 zile, de la Adam cursul anilor, în anul 7079 <1571).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 70. Copie slavă; altă copie slavă, ibidem, ms. 710, f. 717. Traduceri ibidem, ms. 349, f. 238v—239 şi S.I., nr. 902 (Vieroş VII/3).
      EDIŢII. Trad. DIR. B, 40-41.
        * în ms. 710, f. 717 urmează: >,h Eaa* ctoahhk" („şi Badea stolnic").
57                                              1571 (7079) august 7, Bucureşti
      f UKhaoctTio eowTeio, Iui flAEădHApB boeboa* h rocnoAHHt B-kccH semae
2>rrppOBAd)fHHCKOE, CHH’k BEAHKdTO H A«KpdrO ffiupid BOEBOA8, CHH8 fflHJfH'k BOEBOA>-AdBdT TOCnOACTBO MH clio IlOBEA'kHÎE TOCnOACTBd MH MkCTHOM8, eo>kectbhom8 MOHdCTHp TAdrOAEMH KoSTd, I3K05KE A* M8 ECT CEAO TpOEHEipî, B’kC, ChC ETiCOM JfOTdpOM, nOHEHCE ECT IIOKSnHUJE CB’fcTOMS MOHdCTHp UIT APdCOTTi, CHH*k APdCOEB, 3d ii iţdOPHHTH UIT SAdTO H TOCnOACTBd MH KOHk A^Kp'k, Ad ECT MOHdCTHp8. 6l|lE
74
www.dacoromanica.ro
nOKSnHLUE CÎK> KHUJE pEHEHS CErtO CB*bTdd MOHdCTHp Eli AKHH nOKOHHdrO ErtdAd BOEBOAd, HdpHU,dEMdro D.'knEUj.
       d nOTOM, HMdrtH C8T KdrtSrEpHH WT CE^Td MOHdCTHp npEHÎE CkC &TMEIU npEA nOKOHHdrO EeHTIM-B BOEBOA8 H K'kSEdH c8t KdrtSrEpHH Bf BOrttpH CkC JfOTdpHlIK MHKrtt Hd EErtHKdTO (x)kh8, HKOÎKE Ad CH HSEpdT Kd/lSrEpHH IVHHHS IVT K"k &TMEIU METH talii. TdîKE TEJf Kî EOrt-kpH CkC ffllHKd'k JfOTdpHHK, WHH C8T fWEAdrtH CTdpd IVHHH8 CE-feTOMS MOHdCTHp H nOCTdBIMH C8T JfOTdpE! IVT TrtdK8 nHCKSrtOB nO JfOTdp-fe ACPH 8 EpOA EhC-TPHU.EB CTdpOTd H IVT IVBOIO CTpdltS IVT G0rtT8, ErtHKO c8t WT TpOEHEIJJII.
       ă nOTOM, no CkMP’kT'k nOKOHHOM8 EeHTHA'K K0EK0A8, d JÎTMEIH, IVH CE ECT AHrHSrt 8 CHrtOCT EM8 TEPE pd30pHUJE CTdpil JfOTdp. fl nOTOM, E”k A^HH nOKOHHOMS PdAVdd BOEBOA8 KdrtSrEpd, d Kdd8TEpi|H IVT CB'bTd MOHdCTHp UIT Ko3Îta, ivim c8t ndKII B'KSEAH BÎ EOrt’bpH IVT npEA TOCnOACTBO EM8 H CEC JfOTdpHHK, Hd HME MorOUJ ABOpiiHK. TdîKE HJf c8T CkK’kKSnilrtll TEJf Bj BOA’kpii CEC EOrttpH EÎKE c8t 83HMdrtH IVT npEA nOKOHHdrO EeHTHA-E B0EB0A8 li JfOAHrtH c8t CklUHHMH, CEC TEJf KÎ EOA'bpH IVT EEHmVk B0EB0A8 II CEC TEJf Kî EOrt'fepH IVT PdAYdd BOEBOAS KdrtSrEpd l| nOCTdKHAH c8t EErttrH H JfOTdp no CTdptl JfOTdp"k EÎKE c8t BHIUE niiCdHII. d B”E TOM, nOKOHHOMS PdAY^d boeboa8 KddSrEpd jfOT'bd ect rocnoACTEO em8 Ad ivE-bcHT no Xtmeuj me-rîiauj nOHTO pdAÎ ECT pdSOpHrt CTdpH JfOTdpE, d IVH ECT EETdrt TEfE ECT STEKdd CEC T/ld-BdM dl. d 8 TEM, PdAYd KOEBOA8 KdrtSrEpd B"E3Ert ECT CEdKE KOMdTE &TMEUJOB pdAÎ 3/\o A"bdO Ero.
       ă nOTOM, B"E AKHH nOKOHHOM8 fllHp*ld BOEBOAd, d KdrtSrEpH IIE MOÎKET CE SnO-KOHTH IVT CHHOBH &TMEIUOB, HIIÎKE JfOT’tlilE IVCTdEHTE CE CHII.E, H8 B’E3HMdlUE CHHOBH &TMEIUOB 3dKOH npE3 SdKOH KdrtSrEpOM, KA EOrttpH. Ah8 CHU.E lljf c8t STdKMHAH TEJf KA KOrttpH, CEC HHJfHE A^UJE, KdKO A4 AP^>KET CB'bTd MOHdCTHp IVHHH8 H nO CTdpE JfOTdpE. H nOBpdTHAH C8T KdrtSrEpHH CHHOBHM JÎTMEIHOK TOrO niVkHCTBO EÎKE HJf ECT nd'bHHd nOKOHHdrO PdAYdd BOEBOAd Kdd8rEpd, tepe hm c8t a-wii xa dcnpH.
       d nOTOM, CHHOBH JfTMEUJOK HE JfOKET IVCTdEHTE CE...1 HdA TdKMEÎKÎIO EÎKE HJf c8t STdKMHrtH TEJf KA KOrt'bpil, H8 HMdliJE npEHÎE H npEA TOCnOACTBd MH CEC IVTU.8 Er8MEH fflHTpO^dH, npEA TOCnOACTBd MH. H CHU.E np-bUJE CHHOBH &TMEUJOB npEA TOCnOACTBd MH, KdKO HE HJf c8t 8TdKMHdH TEJf KA EOrt'fepH, B"E AKHH nOKOHHOM8 ffiHpHd BOEBOAd. d 8 TEM, TOCnOACTBO MH TdEAdJf H CSAHJf, nO npdBAS II no SdKOH EOÎKÎEIO, K8nHO CEC IVTII.8 KrtdAHKd 6y0EAV'E h CT^C K'EC'kMH HECTHTHMH npdBHTEdÎE rOCnOACTKO MH H BHA’bjf H npOMETOJf TOCnOACTBO MH H KHHTE CTdpEJf EHBLLIE rOCnOAdpU HdHnp’bîKAE TOCnOACTBd MII H KHIir ErtdAYrt BOEBOAd Iţ'knEUJ H KHHr Eehtha-e BOEBOAS H KHHr PdAYdd BOEBOAd KddSrEpd H KHHr ffilipud B0EB0A8, IVT T'EKMEÎKÎIO, EÎKE HJf c8t 8TdK-MHrtH TEJf KA KOd-bpH II AdA«Jf rOCnOACTKO MH CB'bTOM8 MOHdCTHp IVT HoSÎia AP"K' ÎKdTH CE cTlO BHIUE PEMEH8 IVHHH8, nO CTdpE JfOTdpE, HdA TdKMEÎKÎE TEM KA BOd'bpH. II IVCTdlUE CHHOBH &TMEIUOB IVT SdKOH IVT npEA rOCnOACTBd MH.
       CErO pdAÎ, AdACJf rOCnOACTKO MII CB'bTOMS, EOîKECTBHOM8 MOHdTHp rddrOdEMH Ko3Îta, EHTH EH TOrO BHIUE PEHEH8 CErtO B"E IVHHH8 H B*B IVJfdES EH d HHOU.HM K"E nHIJlS, HH IVT KOrOîKE HEnOKOd'bEHMO, nO pEH TOCnOACTBd MH.
       GeîKE H CBEAETErtÎE nOCTdBAIOJf TOCnOACTBO MH: ÎKSndH ^OBpOMUp BHB BErtHKH EdH KpddEBCKH H ÎK8ndH ^pdTOMHp BErtHKH ABOpHHK H ÎKSndHÎBdUJKO BErtHKH dOTO^ET H ^,8MHTp8 BHCTÎtap H CTdH CndTdp H fflHTp-b KOMHC H EdA'fc CTOdHHK H TOHU'b nE-JfdpHHK H ÎK8ndH CTOHKd BErtHKH nOCTEdHHK. HcnpdBHHK, ^pdTOMHp BErtHKH AKOpHHK.
       H ds, T8a«P, eîke io MdSdjf, b"e ctoahh rpdAY B8K8pEqiH, MtiCEU,d d^rScT ă AEHH H IVT dAdMd AC CETO nHCdHÎE TEBIvIJlOM d'bTOM, B rt^T X3O0.
       ţ liv fîrtîădHApS BIVEBIVAd, MHdOCTÎA EOîKÎIO, TOCnOAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei, dumnezeieştii mă-
                                                                                                                  75
www.dacoromanica.ro
năstiri numite Cozia, ca să-i fie satul Troeneştii, tot, cu tot hotarul, pentru că l-a cumpărat sflnta mănăstire să fie al mănăstirii, de la Dragotă, fiul lui Dragoe, pentru 50 florini de aur şi domniei mele un cal bun. A cumpărat sflnta mănăstire acest mai sus-zis sat Încă din zilele răposatului Vlad voievod numit Ţepeş.
      •Iar după aceea, au avut călugării de la sflnta mănăstire pîră cu Utmeş Înaintea răposatului Ventilă voievod şi au luat călugării 12 boieri, cu hotarnic Miclea de la Ocna Mare, ca să-şi aleagă călugării ocina dinspre Utmeş megieşul. Astfel aceşti 12 boieri cu Miclea hotarnic, ei au cercetat ocina veche a sfintei mănăstiri şi au pus hotare: din capul piscului pe hotar plnă In vadul vechi al Bistriţei şi de pe amlndouă părţile Oltului, cîte sînt din Troeneşti.
      Iar după aceea, după moartea răposatului Ventilă voievod, iar Utmeş, el s-a ridicat cu sila de a stricat vechile hotare. Şi după aceea, In zilele răposatului Radul voievod Călugărul, iar călugării din sflnta mănăstire de la Cozia, ei au luat iarăşi 12 boieri dinaintea domniei lui şi cu hotarnic, anume Mogoş vornic. Astfel s-au adunat acei 12 boieri cu boierii pe care i-au luat dinaintea răposatului Ventilă voievod şi au umblat cu ei, cu acei 12 boieri de la Ventilă voievod şi cu acei 12 boieri de la Radul voievod Călugărul şi au pus semne şi hotare, pe vechile hotare ce sînt mai sus-scrise. Şi intru aceasta, răposatul Radul voievod Călugărul a vrut domnia lui să splnzure pe Utmeş megieşul pentru că a stricat vechile hotare, iar el a fugit de a scăpat cu capul lui. Şi întru aceasta, Radul voievod Călugărul a luat toate averile lui Utmeş pentru fapta lui cea rea.
      Iar după aceea, în zilele răposatului Mircea voievod, iar călugării n-au putut să se liniştească de fiii lui Utmeş, care n-au vrut să se lase aşa, ci au luat fiii lui Utmeş lege peste legea călugărilor, 24 boieri. Insă aşa i-au întocmit aceşti 24 boieri, cu sufletele lor, ca să ţină sflnta mănăstire ocina şi pe vechile hotare. Şi au întors călugării fiilor lui Utmeş acea pradă ce i-a prădat răposatul Radul voievod Călugărul, de le-au dat 4000 aspri.
      Iar după aceea, fiii lui Utmeş n-au vrut să se lase <să rămînă)1 la întocmirea ce le-au întocmit acei 24 boieri, ci au avut pîră şi înaintea domniei mele, cu părintele egumen Mitrofan, înaintea domniei mele. Şi aşa au pîrît fiii lui Utmeş înaintea domniei mele, că nu i-au întocmit acei 24 boieri, In zilele răposatului Mircea voievod. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu părintele vlădica Eftemie şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cărţile bătrînilor domni care au fost mai înaintea domniei mele şi cartea lui Vladul voievod Ţepeş şi cartea lui Ventilă voievod şi cartea lui Radul voievod Călugărul şi cartea lui Mircea voievod, de întocmire,
5e care au intocmit-o acei 24 boieri şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri e la Cozia să-şi ţină această mai sus-zisă ocină, pe vechile hotare, după întocmirea acelor boieri. Şi au rămas fiii lui Utmeş de lege dinaintea domniei mele, De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Cozia, să-i fie acest mai sus-zis sat de ocină şi de ohabă ei şi călugărilor pentru hrană, de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Tudorj care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 7 zile şi de la Adam pînă la această scriere, cursul anilor, în anul 7079 <1571>. ■f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu,' domn.'
76
www.dacoromanica.ro
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 903 (Cozia, XI/2). Orig., perg. (34x48,5). pecete timbrata. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 209, f. 97v—98 şi 215, f. 102—103. Copie slavă ibidem, ms. 712, f. 305v—306.
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 35, 3. Trad. DIR,B, 41—42.
       1 Loc rupt.
58                                              1571 (7079) august 13, Bucureşti
       ţ fllHrtOCTÎK> EOXCÎEKI, IlV dAH §dHAP$ BOEBOAd H rOcnOAHHli BlvCEH BEM A XrrppOKrtdJfHHCKOE, CHHlv BEAHKdTO H np-fcAOEpdTO ALipUd KOEBOAS H dHEnclUIM MHJfHEK BOEBOA&. AdBdT rOCnOACTBO MH CHO IlOBEd'fcHÎE TOCnOACTEd MH CrtSr TOCnOACTBd MH GOnpEB H CTvC EpdT m8 CH GTdHMIOAUlK H CkC HHM CHHOBH CH, EAHU.E HM Eoi"k npHIlScTHT, I3KC0KE HM ECT CEAO 4>pdCHH8d nOAOKHH H 4>HAÎiaUl8A ndK nOAOKHHS H CkC BE1HHH H CkC BTvC ACJfCACK, BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH, SdHEXCE HM ECT
noKSiDM ©np-fc h CTdHmoA TEjf ceaobe wt wSndHHiid EdnA-k h wt math eh uit
EA-kK-kHEI|JH, 3d xĂ^EC dClipH T8pCKH TOTOBH.
       H JfOTdpOM A<> CE 3HdET: A^PH ©Ep-kUJÎE $HAÎaUl8AUIB H ACpH GTTinAO OtIvH-HEAUIE H UIT HoiaCTpdH npE3 2KhA A«PH K8pM1vT8pd H UIT A«A ToiMAH H Tata ACpH Ep-kjf OTdpH A^CAUIB H A^PH CA’kM’k f-RCHHHEAOAUlB H ACpH CEAH1)JE «bpliTHK, AC KAdAEHHUd H UIT T8ia ACpH K8pM"kT8pd H UIT Klv BH<HO>1rpdAÎ KdASrEpOM H ACpH B«AÎ /KHA H ndK K8pM1vT8pd A«PH IţHTdH8AUIB.
       H ndK noKSnH ©np-fc h ckc EpdT eto, CTdHMiOA, 1 AEA-fcA uit dUHrdHH no hme A8n8A, CHHTv IlAEWEB, CkC dUHrdHKd H CkC AEU,dM CH UIT AP^OT-k KOMHC UIT Hp*kCEl)JH, 3d xe'J dcnpH tSpckh roTOEH. H ndK noKSnH ©np-fc h G-TdHHiOA eahht». HEA-fcAÎ wt dUHrdHH no HME AP<*rCMHp H CTvC dUHrdHKd H CkC CHHOBH CH UIT >K8ndHHU,d CHHd UIT KopEH H UIT CHH-k EH, 3d dcnpH TOTOBH T8pCKH. H ndK nOK8nH ©np-fc H GTdHHIOA d“dUlirdHKS no HME dHKd UIT EpdTSA, CHH-k 3hmu.ee uit EpdCHd, 3d ^H dcnpH T8pCKH roTOEH. H ndK <noK8nH>1 ©np-fc h GTdHiiOA eahh-k mea-IeaI wt dUHrdHH no hme Ep-kHlOH C-kC UHrdHKd dHKd CkC A^MM CH UIT ©np*fc, CHH-k GdEnOB UIT Iţ’kHUtP'feHH, 3d xdjf dcnpH TSpeKH TOTOBH. H ndK nOK8nH ©np-fc H GTdHHIOA EAHHk lEA-fcAT UIT dUH-TdHH no HME AP^K8A-fc CkC dUHrdHKd H CkC A*UHM CH UIT PdAYA WT CEAO, 3d J dcnpH t8pckh roTOEH. H ndK noK8nH ©np-fc h Gt4hhk>a d 4uht4hk8 no hme dHKd uit EdpB8A nOCTEAHHK UIT fip-kCElJj?, 3d dcnpH T8pCKH TOTOBH.
       H npOAdAH C8T TEJ( EHU1E HMEHHTHEM AIOAÎE 3d HH^HOM ACEpCM BOAIO H CkC 83HdH?E B-kCEM MErîl3U]OM8 H UIT npEA TOCnOACTBd MH.
       Geto pdA', A&A*X h rocnoAcTBO a\h ©npEB h Gt4hhk>auib, hto c8t bhuie ^HCdHH, I3KOKE A<* HM C8T Biv UIMHHHE H B*k UIJfdE, HM H CHHOBH HM, <BH8kOM H npfcK H8HETOM HM>2 H HE uit KOrOJKE HEnOKOA-fcEHMO, nO UipH3M0 TOCnOACTBd MH.
       Gehce eo h cbeaeteah rocnoAcTBd mh: >K8ndH APd|TCMHp eeahkh abophhk h X(8ndH iBdUIKO EEAHKH AUirUliJiET H A^MHTpS BHCTHOp H GtAH cndTdp H MHTp-fc KOMHC8A H EdA*b CTOAHHK H I'OHU'fc nEJfdpHHK H HC8ndH GTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, IbAUIKO EEAHKH AOrO$ET.
       H H d3, rdH-fc AHHK, EHCE nHCd^ K-k HdCTOAHH TpdA E8K8pEI{JH, M*fccEUd dBTScT rf AkHH H UIT dAdMd AC CEAE TEKdlflî, B A"fcT x309.
       f Iui dAfădHApS BuiEEUiAd, mhaoctîio eohcIio, rocnoAHHk.
7T
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Oprea şi cu fratele lui, Stanciul şi cu fiii lor, clţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul Frasinul jumătate şi Filiaşul iar jumătate şi cu vecini şi cu tot venitul, oriclt se va alege, pentru că au cumpărat Oprea şi Stanciul acele sate de la jupaniţa Caplea şi de la mama ei din Vllcăneşti, pentru 35 200 aspri turceşti gata.
      Şi hotarul să se ştie: plnă la Oblrşia Filiaşului şi plnă la Stilpul lui Stăn-cel şi de la Noiastran peste Jiu plnă la Curmătură şi din josul Topilei şi de acolo plnă la virful Dealului Bătrln şi plnă la culmea Răsnicelului şi plnă la seliştea lui Frăţie, la flntină, şi de acolo plnă la Curmătura dinspre viile călugărilor şi plnă la apa Jiului şi iar Curmătura plnă la Ţiganul.
      Şi iar a cumpărat Oprea şi cu fratele lui, Stanciul, un sălaş de ţigani anume Lupul, fiul lui Pleşa, cu ţiganca şi cu copiii săi, de la Dragotă comis din Blrseşti, pentru 5 500 aspri turceşti gata. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul un sălaş de ţigani anume Dragomir şi cu ţiganca şi cu fiii săi, de la jupaniţa Şina din Corbi şi de la fiul ei, pentru 2 000 aspri gata turceşti. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul o ţigancă anume Anca de la Braţul, fiul lui Zimţea din Crasna, pentru 450 aspri turceşti gata. Şi iar <au cumpărat)1 Oprea şi Stanciul un sălaş de ţigani anume Crăciun cu ţiganca Anca şi copiii săi de la Oprea, fiul lui Orbul din Ţlnţăreni, pentru 1 600 aspri turceşti gata. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul un sălaş de ţigani anume Draculea cu ţiganca şi cu copiii săi de la Radul din sat, pentru 3000 aspri turceşti gata. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul o ţigancă anume Anca de la Barbul postelnic din Blrseşti, pentru 400 aspri turceşti gata.
      Şi au vlndut acei oameni mai sus-numiţi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea şi lui Stanciul, care slnt mai sus-scrişi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, {nepoţilor şi strănepoţilor lor)2 şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martorii domniei mele: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Ganea diac, care am scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna august 13 zile şi de la Adam plnă acum curgători, In anul 7079 <1571).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 39 071. Orig., perg. (33,5 X 35), pecete timbrată.
       1 Omis.
       * Loc şters.
59                                         1571 (7079) august 26, Bucureşti
      Milostiiu bojiiu. Io Alexandru voevod i gospodină văseiu zemliu Ugro-vlahiscoe i sin precobran i velicago Mircev voevod i sin Mihnev voevod. Dat-am domniia mea această carte a domniei mele acestui Mircea cu feciorii
71
www.dacoromanica.ro
lui, ca să fie de moştenire lor i feciorilor lor i nepoţilor lor i feciorilor nepoţilor lor, ciţi Dumnezeu le va dărui i cu tot venitul moşiei lor pă bătrinele hotară şi semnile.
      Insă dară să să ştie şi hotarul moşiei lor, anume: din hotarul Glodenilor, Valea Rea in jos, in Piiatra Hierului Cirlig şi in Gura Strimbului, in Valea Lungă, apa in jos, in gura Văii Aninenilor, in hotarul Buzescului i pac Valea Lungă in jos, in apa Cricovului, pă apă in jos in apa Priboiului şi in sus pă plaiu Bobocescului, in Dosul Teişului la flntină şi pă deal in sus, in Virful lui Iacov, la Găoşi, de acolo dreptu in curmătura Drăgănesii, in hotarul lui Racotă, in Piiatra Găurită, pă plaiul Secăturii in sus, in Virful Sultanului şi de acolo drept in apa Puturosului şi pă apă in jos, in apa Cricovului şi pă apă in sus, in Lunca Cosiţii, in hotarul Şărbăneştilor şi alăturea in sus, in Virful Pinului şi in Curmătura Trăsurii şi in Valea Rea i pac in hotarul Şărbăneştilor.
      Pentru că este a lor dreaptă moşie, cum am văzut domniia mea o carte a preabunului Pătru voevod, cu văleat 7067 şi zapisul lui Efrim ot satul Bezdeadul cu leat 7039. Şi de atunci plnă acum, tot au stăpinit zişii moşneni pă semne cu bună pace. Iaru clnd au fost acum, în zilele domniei mele, scu-latu-s-au Neagul Pigunescul i Neguţ logofăt ot satul Bezdeadul, cu piră asupra Mircii, ca să ia un parţan de loc din hotarul care au fost dat Mircii de zestre, însă din apa Puturosului pănă în virful Drăgănesii, despre satul lor, Bezdeadul. Şi au venit în divan innaintea domniei mele, de au stătut faţă cu Mircea şi vrea aceşti bezdedeni să ia moşiia fără de cale şi fără de dreptate şi să calce hotarăle care au fost date Mircii, de zestre.
      Intru aceia, însumi domniia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi boierii domniei mele şi am procitit domniia mea, în divan, cărţile care au scos Mircea, toate semnile moşii de ocină şi zapisul moşiei de zestre şi am adeverit cu toţi boerii domniei mele cit au fost bună şi dreaptă moşie a lor.
      Trimis-am domniia mea pă jupan Ivan velichi stolnic cu moşnenii din satul Bezdeadul, anume Manole i popa Pătru şi au ocolit moşiia de ocină i moşiia de zestre şi au înpreunat amîndoo intru una, cu hotară i cu semne cum scrie mai sus; iar aceşti mai sus-zişi bezdedeni, neavînd dreptate, au rămas de judecată innaintea domniei mele, in divan, cum mai multă treabă să nu aibă la hotarul Mircii, nici ei, nici feciorii lor, nici nepoţii lor, nici feciorii nepoţilor lor, in veac şi de nimini să nu să clătească în veac, după judecată domniei mele.
      Iată am pus domniia mea şi mărturii, pă: jupan Dragomir velichi dragoman i jupan Ivaşco vel spatar* 1 i jupan Dumitru vel vistier i jupan Vintilă2 vel postelnic i jupan Stoian vel clucer i jupan Braţul 8 vel comis.
      Scris-am eu, Vlad logofăt, în scunul oraşului Bucureştii, meseţa avgust 26, curgerea anilor de la zidire întru această carte 7079 <1571>.
      Scris după cea veche de popa Ştefan de la biserica Sfintului Ioan din Tîrgovişte. 1796 ghenarie 12.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 27 657. Traducere din 1796.
        1 In loc de: logofăt.
       1 In acest timp mare postelnic este Stoica.
       * în acest timp mare comis este Mitrea.
www.dacoromanica.ro
79
60
1671 (7079) august 27, Tîrgovişte
       f ffiHAOCTllO BOJKÎIO, Iw dAHcjdHAPS BOHBOAd H POCnOAHHTi KTiCOK» 3EMAfc JfrrppOBrtajfHCKOE, CHHTi KErtHKdrO H np-kA^EpdrO fi&HpSEB BOHB©Ad H dHEIlClWM BEAHKdPO H cTdparo M.HXH-kK BOHBOAd. AdEdT rocnoACTKd mh cîe iiobeaehîe rocnoACTKd mh crtSr rocnoACTBd mh, «Saphiiieb iiocteahhk, chhte Bp'kbSaob wt AP'EroE1tiH, hkojke Ad M» ECT <C>Ertd HePHEU,8A H MeAKEJKAE H ffidAOBEU,8A H KSpHtaM-fe H IIortK» EdAOTEB H A'feATrtOKSrt K-KC, CTkC K-KCtM JfOTdpOB'k H CKC B'KCtM A°X°A<>K EOrttpCKS, IIOHEWE M8 C#T CTdpE H npdBt WMHH8 H A'bAÎHS WT HdHfipEWAE BptME H EIJ1E5KE WT AP$3H rocnoAdpH, ehbuje iipewae PocnoAcrso mh.
       Gepo pdAÎ, AdA»X H noMHAOBdjf h rocnoACTBd mh ca8p rocnoACTBd mh, hjke
ECT BHUJE nHCdH, CKC CÎE BhUJE pESEHH CEAOB'h, EdKOJKE Ad ECT B"K WMHHS H ETv. W]fdB$, HHM H CHHOBH HM H BHSKOMS EM8 H Iipl£BH8SETOM8 EM$ H HH WT KOPOJKE HE-nOT'KKHOB'feHEMS, [10pH3M0 TOCflOACTEd MH.
       GeWE CBEAETEAÎE nOCTdEA-feEM rocnoACTBd mh: MSfldH ^pdTOMHp BEAHKH AKOp-HHKS H WSndH ÎBdUiKO BEAHKH AWPWiJiET H Â$MHTpS BHCTÎtap H &TdH CndTdp H ffiHTpE KOMHC H EdAE CTOAHHK H FoHU.'fe IlEJfdpHHK H WSfldH &T«HKd BEAHKH I10CTEAHHK$. HcnpdB-HHK, ÎBdUiKO BEAHKH AWPWiJlET.
       HcnHCdJf d3, GTdH AWPWiJiET WT Gp^BCRd, nHC BTk HdCTOAHH PpdA Tp'KPOBHIJlH, MtCEU,d dErVCT K3 AtHH, BTk A’bT xIo0.
       f Iw dAHădHAPS BWEBWAd, mhaoctTm EOJKÎIO, POCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul marelui şi bătrînului Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Udrişte postelnic, fiul lui Pirvul din Drăgoeşti, ca să-i fie satele: Cerneţul şi Medvejde şi Maloveţul şi Curiacea şi Cimpul lui Balotă şi Dedilovul tot, cu toate hotarele şi cu tot venitul boieresc, pentru că ii sint vechi şi drepte ocine şi dedine de mai Înainte vreme şi Încă de la alţi domni, care au fost Înaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi am miluit şi domnia mea pe sluga domniei mele, care este mai sus-scrisă, cu aceste mai sus-zise sate, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor Jui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
       Am scris eu, Stan logofăt din Sîrbsca, am scris In cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 27 zile, în anul 7079 <1571).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 904 (Govora, XIII/1). Orig., hlrtie(31,5x22), pecete aplicată. căzută. Cu două traduceri: una de la jumătatea sec.al XVIII, cealaltă din 1797; alte traduceri ibidem. mss. 234, f. 236, 447, f. 255 şi 463. f. 74.
    EDIŢ 11. Trad. Ionaşcu, Biserici, 178; DIR,B, 42—43. Facs. DIR,B, 512.
80
www.dacoromanica.ro
61
1571 (7079) august 29, Tîrgovişto
       t MhAOCTÎIO BO>KÎK>, Iw dAHjjdHApS EOEKOA* H rOCflOAHHTv EIlCOH 3EMAH
JîrrppoKrtdjfThckoe, chh-e KErtHKdro h np^A^paro Mhpmeb koekoa4> chh8 Mh^hek KOEKOAd. AdKdT rocnoACTKO mh cîe noKE/vbHÎE rocnoACTKd mh TEpraHEE, Atitupa TEprEK H CTvC HEHHOE CHHOEH CH, EAHIţH M8 Konv fipHflScTHT, I3K0>KE Ad «8 ECT W1HH8 8 E'EE'bHH H 8 EpHvMHMdpiO, A*d Bdt{j8 CH TEprEK, KTvCd, KdpE EAHKd CE JfOKET HâEpdTH H WT nOAlO H WT A^d CEC BHHOrpdAfJf H WT EEMHHH H WT TpTvrillOp WT KSKEJf Edl{j8M CH TEprEB, nOAOBHHS, nOHEJKE HAU C8T CTdpE H npdBE WMHHE H A’kA'HE WT Edl(l8 CH TsprE.
       ă noTOAH, HAAd TEprHHd, A’Eipep*» TEpriEB, np8 npEA rocnoACTKd mh cec 8hk8
CH EHPYIdKS. H CHIţE ECT CE lip EA EHpîldKS, KdKO HE HMdT FEprHHd HHl(ld METtjf CEC WMHH8 H CEC KOMdTEJf Edl{j8 CH TsprEE. ă 8 TEM, TOCnOACTEO MH TAEAd^ H c8AH£, CEC ETiCH MECTHTHMH npdEHTEA ÎH rOCIlOACTKd MH, nO npdBA8 H no 3dK0H8. H EtfJEHCE BHA'kjf rocnoACTBO mh h KHHrS c8au8 h bi-tem nSprapoM wt Bdpoui rocnoACTBd MH, WT Tp'ErillOp, KdKO M8 c8T A<^ rEprHHEB B'EC'bjf KOMdTEJf H WMHHE E5KE C8T BHUIE pEMEHE TEprEB, Edl(l8 EH. CErO pdAÎ H TOCnOACTEO MH AMOJT FEprHHEB, (3KOHCE CdMd WEAdAdTH CE KOMdTEJf Edl(j8 CH TEprEK, d KHpîldKS HHl(ld METlvJf Ad HE HMdT' CEC clio BHUIE pEUEHd WMHHd, 3dHE>KE ECT WCTdA EhPÎQKS WT 3dK0H WT npEA rOCIlOACTKd MH.
       Tem pdAÎ, Ad «8 ect TEpraHEB, A’eipepeb TEprEB, cîio bhuie pemehe wmhhe h
KOMdTE H K8KE B-E WJfdBS, EH H CHHOEOM EH H KH8K0M H np*bKH8HETOM EH H HH WT KOrOÎKE HEnOKOA'bEHMO, nO pEM rOCIlOACTKd MH.
       Gejke h cB’bA'feTEAIe nocTdBAiojf rocnoACTBO mh: wSimh ApdroMHp eeahkh ABOPHHK H >K8ndH iBdUJKO EEAHKH AOrO$ET H GTdH cndTdp H ^8MHTp8 EHCTliap H BdA*k CTOAHHK H ToHU.’b IlEJfdpHHK H /HilTp’k KOMHC H »8ndH GtOHKA EEAHKH nOCTEAHHK. Hc-npdBHHK, ^pdrOMHp BEAHKH ABOpHHK.
       H d3, /1-ESAdT, EJKE 10 nHCdJf BTi CTOAHH rpdAV Tp-KrOBHl(JE, E*E M*bCEU*E dEr8cT K0 AEHH, TEKSlJJdrO A’feTOM WT dAdMd A® CETO nHCdHÎE, Biv A*bTO xa06.
       ţ Iw ^ATădHAp8 BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOJKÎIO, TOCnOAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Minnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Gherghinei, fiica lui Gherghe şi cu fiii săi, cîţi li va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină In Băbeni şi In Cîrcimariu, partea tatălui său, Gherghe, toată, oricît se va alege şi din cîmp şi din dealul cu vii şi din vecini şi din Tirgşor, din casele tatălui său, Gherghe, jumătate, pentru că li slnt vechi şi drepte ocine şi dedină de la tatăl său, Gherghe.
       Iar după aceea, a avut Gherghina, fiica lui Gherghe, pîră Înaintea domniei mele cu unchiul său Chiriac. Şi aşa a pîrît Chiriac, că n-a avut Gherghina nici un amestec cu ocina şi cu averile tatălui său Gherghe. Şi Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege. Şi încă am văzut domnia mea şi cartea judeţului şi a celor 12 pîrgari din oraşul domniei mele, din Tirgşor, că tatăl său Gherghe i-a dat Gherghinei toate averile şi ocinele, care slnt mai sus-zise. De aceea şi domnia mea am dat Gherghinei, ca singură să stăpinească averile tatălui său Gherghe, iar Chiriac să nu aibă nici un amestec cu această mai sus-zisă ocină, pentru că a rămas Chiriac de lege dinaintea domniei mele.
       Pentru aceasta, să-i fie Gherghinei, fiica lui Gherghe, această mai bus-zisă ocină şi averi şi case de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
www.dacoromanica.ro
81
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Lăudat, care am scris-o In cetatea de scaun Tîrgovişte, In luna august 29 zile, cursul anilor de la Adam plnă la această scriere, In anul 7079 <1571).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXCIX/1. Orig., perg. (26X 34), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 43-44.
62                    <1571 septembrie 1 — 1572 august 31> 7080, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voevod, domnu a toată Ţara Rumânească, fiiul marelui şi preabunului Mircea voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei m61e sfintei mănăstiri ce să zice Boanta, hramul Streteniei, ca să-i fie ocină In Boanta şi In Groşani şi in Ustav, partea lui Dumitru şi a frăţine-său, din trei părţi jumătate, precum au cumpărat aceste trei părţi de moşie la mănăstire pentru al lui suflet de la popa Dragul care s-au călugărit şi au adaos şi altă parte de moşie la mănăstire pentru al lui suflet şi au cumpărat de la Dumitru şi de la frate-său, drept aspri 150.
      Şi iar au cumpărat Dorothei egumănul din partea Stanei şi a frăţine-său jumătate, drept aspri 150 şi hotarul din plrlul Boantei pînă In cale şi de aciia plnă In dealu. Şi iar au cumpărat Dorothei egumănul moşie In Bonteni partea lui Neagoe, feciorul Stoicăi şi hotarul din plrlul Boantei plnă In cale şi din Tezlui plnă In deal şi pentru că au cumpărat Dorothei egumănul aceeste moşii de la Neagoe, feciorul Stoicăi, drept aspri 100. Şi iar au mai cumpărat Dorothei egumănul ocină în Bontăni, din partea Braţului 2 ogrăzi, una de clte 20 de paşi, drept aspri 100. Şi iar Dorothei egumănul au cumpărat ocină In Bonteni partea Dragului, feciorul Stoiei, toată, oricîtă să va alege de pre-tutindinea, drept aspri 400. Şi iar au cumpărat Dorothei egumănul ocină în Bontăni, din partea lui Stoian şi a Radului un loc la cimpu, drept aspri 30. Şi iar au cumpărat Dorothei egumănul moşie în Bonteni, din partea Radului, ginerile lui Opriş, un loc de livade, drept aspri 40.
      Iar acolo, acei oameni au adaos ocină la mănăstire şi au dat şi adaos şi Armanca dieconeasa la sflnta mănăstire părţile de moşie din Groşani, toate şi din Boanta partea ei, toată, şi din Bonteni partea ei, toată, şi cu o vie In cîmpul Radomir. Şi au adaos Armanca aceste părţi la sflnta mănăstire pentru sufletul ei şi al părinţilor ei şi al fraţilor ei, ca să le fie pomenire In văci şi odihnă sufletelor lor, iar călugărilor de la sflnta mănăstire pentru hrană. Şi iar au dat Armanca la sflnta mănăstire un loc In Bonteni, pentru sufletul ei şi al părinţilor ei.
      Şi iar au dat şi au adaos Radul şi Preda la sflnta mănăstire un loc aproape de mănăstire, pentru sufletul lor.
      Şi iar au dat şi au adaos Giura cu frate-său la sflnta mănăstire un loc pentru sufletele lor.
      Şi iar au dat Calotă un loc de vie la sflnta mănăstire pentru sufletul lui şi al părinţilor lui. Dat-au şi Neagoe partea lui şi-n Boanta toată, car6 o au cumpărat de la Dumitru.
«2
www.dacoromanica.ro
      Şi au dat aceştea pentru sufletele lor şi ale feciorilor lor, adăogind aceşti oameni ce scrie mai sus, Înaintea domnii mele.
      Pentru acăia, am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri ce să zice Boanta, ca să-i fie ei ocini ohamnici.
      La aceasta şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dragomir vel vornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Stan spătar i Badea stolnic i Dumitru vistier i Mitrea comis i Gonţea paharnic i jupan Stoica vel postelnic.
      Şi s-au scris In Bucureşti, 7080 <1571—1572>.
      Arh. St. Buc., Condica Ep. Rimnic, nr. 707, f. 88—89. Traducere.
      EDIŢII. DIR.B, 47—48 (sub <J57J octombrie —1572 august».
63                                <1571 septembrie 1 — 1572 august 31) 7080
      f fflHAOCTÎK» EOJKKK», Iw dAEcjdHA>p8 BOEBOA** H rOCIlOAHH'k KT>.COH 8EMAE XrrppoKrtdjfÎHCKOK», cmrk BEAHKdro h np’fcAC’Epdro A&HpHd KOEKOA8, CCHHTk MhX'HEB>
b<o>eboa$- AaKdT rocnoACTKO mh cîe noBEA’tHÎE rocnoACTKd mhEepheoek c-kc metom
CH, QKOJKE A<> M8 ECT IVMHHS... dAH WT WHHHS WT K’K JfOTdpSrt K$K8T'fcHOM, nOAO-BHH8, A*PH 8 KdMEHÎEM <HdHOB>.
      <drtH CE> 3HdET JfOTdpTkAE: WT Bp’kJfSA KdMEHÎ<EM> WT K'K 1U8m8 A«P« 8 JfOTdp'KAE KSKST-feHOM. . . < KdpnEH>HUl8A8H A«PH 8 EpT^Jf TpSlOA H. . .EH H A®P»* 8 Ep'kJfSA 4>HPHM0P0A8<H>. . . 8HdT8pd 4>Hp'feU1EAOp8A (ÎOA--- 8 P^Kd 8 IţlUU H 110 Iţ'klţd 8 . . . dHHH H (10A0BHH 3d ffl-Kr8pE.
      H ndKH A<l ECT WHHHS. . .SlJJEHOK. . .WT A** HdHOK EAHd <8>}KE ut<Ad> WT HdA B'KCd WHHHd, SdHEWE IO ECT nOK8nH<A>. . . <8»KE 3d WHHH8 WT HdH, 3d C 4CnpH <r>OTOBH. H npoAME HdH wt HEr<os8 aoepom boaio>...
      <C>Ero pdAÎ, AM^X H rocnoACTBO mh cîem <aio>aî<e khuie pe>mehh, dkojke
Ad HM ECT WCHHHS H WJfdBS, HM H CHHOBOM HM H BH8K0M> H np^BHOMETOM HM H HH WT KOrOHCE H<E>nOKOA’feKHM'K, no W<pH3M0 TOCnOACTBd MH>.
      <Ge>ke h cb>eaeteaTe nocTdBA’feEM rocnoACTBO mh: hcSimh Ap<*™mhP keahkh <ABOpHHK>... H ©TdH CIldTdp H... H A^MHTpS <BHCTIiap >. . . H HC8l1dH CT0HK4 BEAHKH (10CTEAHHK. HcnpdBHHK, <HsdUJ>K0 KEAHKH AOrOljSET.
      HhC d3. . . <ABH>H d WT dAdMd A® CEAt, TEKSipE A’fcTOM x3n. flw <dAÎădHAp8 BWEBWAd>, MHAOCTIIO BOHCÎIO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, <Io Alexandru) voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul <luiMihnea) voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Berivoe cu ceata sa, ca să-i fie ocină... Insă din ocina de către hotarul Cucutenilor, jumătate, plnă la Pietrele <lui Nan).
      <Insă să se) ştie hotarele: de la vîrful Pietrelor dinspre pădure plnă la hotarele Cucutenilor... <Cărpen)işului plnă la Vlrful Gruiului... şi plnă la Vlrful Firiciorului... Fireţelor sub ... la rîu la Ţlţa şi pe Ţîţa la... şi jumătate din Măguri.
      Şi iar să-i fie ocina ... din partea lui Nan o funie Întreagă de peste toată ocina, pentru că a cumpărat-o ... funie de ocină de la Nan, pentru 200 aspri gata. Şi a vlndut Nan de a lui <bunăvoie> ...
www.dacoromanica.ro
83
      De aceea, am şi domnia mea acestor oameni (mai sus-zişi), ca să le fie ocină <şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor) şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca (domniei mele).
      (Iată şi) martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare (vornic)... şi Stan spătar şi... şi Dumitru (vistier)... şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, (Ivaş)co mare logofăt.
      Am scris eu ... zile iar de la Adam pînă acum, cursul anilor 7080 (1571-1572).
      f Io (Alixandru voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Col. doc. munteneşti, XCIV/3. Orig., hîrtie, rupt şi cu părţi lipsă, pecete aplicată. Traducere din 1833 la Arh. St. Tîrgovişte, 1/3, după care s-au făcut unele completări. într-o anafora din 1805 decembrie (ibidem, III/194, f. 4) documentul apare cu data 1572 martie 10 (informaţie comunicată de Dobrin Pîrvan de la Arh. St. Tîrgovişte).
      EDIŢII. Slav şi trad. Vasilescu şi Ciucă, Hrisoave munteneşti, 161.
64                       (1571 septembrie 1— 1572 august 31) 7080, Bucureşti
      ţ ffiHAOCTÎIO BOKÎIO, îw ftrtHădHApS BOEBOAd H rOCnOAHHTi K-kCOE 3EMAE &rppO-KAdJfÎHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H A^SpdrO ffiHpHEB BOEBOAd, CHH8 fflHJHEK BOEBOAd. A<,K<,T rocnoACTKO mh cîio noB'kAEHÎE rocnoACTBd mh nonEB fflp'kUKdHOK h spdT Ero, GTdHOB H GtOHK-KK H ESkSPOB H CEC HHX CHHOBH CH, EAHU,I HM Eor"k npHAdCT, HKOHCE A<1 HM ECT WWHS 3 ESaHHEIJJH, dAH 3 WHHH8 WT rop, AEA KdAEBHTOB KdrtSrEpS H CHHOBHM EM3, EOHKO H A'HK8rt H ffîHpOCAdB H HeHKSA H dHEnCEWM EM8 PdAd H ATkiPEpd ittHpO-CAdBOB, BpdT KdAEBHTOB KdASTEp, EAdAd, A EA HM BTiCd, BdpE EAHK4 CE JfTET H3EpdTH, nOHEJKE CÎIO W4HH8 EHA4 ECT KdAEBHTOB K4A8rEp8 34 A^A^hS H CHHOBOM EM8. H8 npÎH-AOUJE CHHOBH KdAEBHTOB, KOHKO H Aî”K8a H MHpOCAdB H HeHKSA H PdAd H EAdAd npEA rocnoACTBd mh h cdM Kaaebht kaaStep, tepe noBpdTH no nond ffip-MjKdH h no BpdT Ero, GTdH H GTOHKd H E8K8p. H npOAMOUJE HHJfHE AEAOBE 3d WMHHS, K-KC-kX, CHHM BHUJE HMEHHTH AIOA ÎH, non fflpiiUKdHOB H GTdHOB H GtOHKTiB H ESKSpOK, 3d XB denpH. dAH A<* CE 3HdET KOPd KOAHKO ECT A<*A nOn iRp'KU.KdH X <»CnpH H GTdH, BpdT Ero, x denpH h E8k8p jf denpH h GTOHKd t denpH. Kah nospdTHUJE h npoAdAOUiE TEX KHUJE PE9EHH AK>A>H CÎIO WtJHH8 <W>T <HH>XH0M ACKpOM BOAIO, WT npEA B’KC'kM MErÎBUJOM H WT npEA TOCnOACTBd MH.
      GePO pdAÎ H rOCnOACTBO MH AM®X nOnEB ffipTiU,KdHOB H GtO<H>KOB H GTdHOB H ESkSP, A<* HX ECT CÎIO BHUJE pEHEHd WHHH8 H WXdBS, HHM H CHHOBOM HM H BHSKOM H np'kBHSHETOM HM H HH WT KOrOJKE HEnOKOA'fcEHMO, <nO pEH> TOCnOACTBd MH.
      Gejke h cbeaeteaîe nocTdBAio rocnoACTBO mh: xcSndH AP<>roMHp keahkh abophhk H >KSndH ÎBdUJKO BEAHKH AOrOijSET H GTdH CndTdp H A^MHTpS BHCTÎBp H EdAt CTOAHHK H TOHlVk nEXdpHHK H MHTpt KOMHC H >KSndH GTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBWIK, AP<irOMHp BEAHKH ABOpHHK.
      H d3, ATi8a<»T, E>KE IO nHCdX 8 rpdA ESkSpEHJHM H TEKTiUJdrO A'kTOM WT flAdMd AO CÎIO nHCdHÎE, ETA<I CE nHCdX, Bli AtT X3TI.
      f ÎW dAÎădHApS BWEBWAd, MHAOCTIIO EOJKÎIO, rOCnOAHHB.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Mîrţcan şi fratelui său, Stan şi lui Stoica şi lui Bucur şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Bulineşti, Insă In ocina de sus, partea lui Calevit călugărul şi a fiilor lui, Voico şi Diicul şi Miroslav şi Neicul şi a nepoatelor lui, Radă
84
www.dacoromanica.ro
şi Vlada, fiicele lui Miroslav, fratele lui Calevit călugărul, partea lor toată, oricît se va alege. Pentru că această ocină a fost a lui Calevit călugărul şi a fiilor lui de moştenire. însă au venit fiii lui Calevit: Voico şi Diicul şi Miroslav şi Neicul şi Rada şi Ylada şi însuşi Calevit călugărul înaintea domniei mele, de au înfrăţit pe popa Mîrţcan şi pe fraţii lui, Stan şi Stoica şi Bucur. Şi au vîndut părţile lor de ocină, toate, acestor mai sus-numiţi oameni, popii Mîrţcan şi lui Stan şi lui Stoica şi lui Bucur, pentru 2 000 aspri. însă să se ştie care cît a dat: popa Mîrţcan 600 aspri şi Stan, fratele lui, 600 aspri şi Bucur 600 aspri şi Stoica 300 aspri. însă au înfrăţit şi au vîndut aceşti mai sus-spuşi oameni această ocină de a lor bunăvoie, dinaintea tuturor me-gieşilor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea popii Mîrţcan şi lui Sto<i)ca şi lui Stan şi lui Bucur, să le fie această mai sus-zisă ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, <după spusa) domniei mele.
      Iată şi martori pun domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Lăudat, care am scris-o în cetatea Bucureştilor şi cursul anilor de la Adam pînă la această scriere, cînd s-a scris, în anul 7080 <1571—1572).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCCXLVIII/112. Orig., perg.(21,5x35), pecete timbrată, stricată. Cu o traducere din 1746.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 48—49 (sub <1571 octombrie—1572 august)).
65                 <1571 septembrie 1 — 1572 august 31) 7080, Tîrgovişte
      f /KhAOCTÎW EOîKÎEIO, î(V fLtHjjaHAp8 BOEBOAa H rOCnOAHH"K B*KCOH 3EMAH KrrppOKAJXHHCKOE, CHH-K KEAHKJrO H np-fcAOEparO fflHpMi BOEBOA, CHfTK Mh^HEB EOEBOA-Ajbat rocnoACTBO mh cTe noEEivbHÎE rocnoACTBa mh Hpohickb h ckc epaT Ero, Ha HME ASMHTpS H C-KC HHJf CHHOEH CH, EAHU.E HM EorK A*CT, I3K05KE fi,A MS ECT WMHH8 8 E-kheijjh eahh kemhhS ckc A'baHHii.a h ckc k8ke h ckc IMETOKE H CKC CEAEHÎE h ckc R-KC MECTO, RapE EAHK4 CE JfTHT HSEpaTH WT nOCK^AE, I10HE3KE IO ECT IlOKSnHA IIpOHKa h epaT Ero, A$mhtp8. ctih kemhhS ehuie pemehS wt A*«htp8 ^oro^ET, sa ... acnpH tSpckh. H npoAaAOJf A8mhtP8 aorojţET wt ceoio a^kpom eoaio h ckc SHaHÎE e*kcem MErîtauioM h wt npEA rocnoACTEa mh1.
      H nax noKSnn AiH wmhh8 8 EopASuiam, aea Kp-kctIohor, RKca, eaps eahk4 CE JfTHT HSEpaTH WT (IOCBSAE, 3a pn acnpH rOTOEH.
      H nax noKSnn Îwh wmhh8 8 Eopa8uj4hh wt aea Kom4hob 8 noaio h 8 ui8m METBp'KTaro a Ea Ha 8 cea4Aeijjh ceaom TpETaro aea, sa c acnpH.
      H nax m m8 ect Paayaor ckc chhoeh ch whhh8 8 EopA8uianH HErosa aea
B-Kca, RapE EAHK4 CE JfTHT HSEpaTH WT nOCE8AH nOK8nEHÎE, KOAHKO ECT EHW nOKSllHA PaaYa wv A^aahtpS aorojjiET h wt EpaT Ero... saHEHCE ect ehw PaAya 8ao>kht no Gtohka... nHrt aea Otohk-ke e-kca, sa c acnpH. H npoAaAouiE TEjf ehuie nucam rtlOAÎE WT CEOHM A OEP OM ROAIO H CKC SHaHÎE. . .
      <CEro paAÎ, AMoy u rocnoACTKO mh>... dkohce a* hm ect wmhh8 h wjaeS, HM <H CHHOBOM> H BH8kOM H np'bRHSlHTOM. . .
      <Hhc>. .. rpaAV Tp^rosHum... wt dA^Ma, r atT x3n.
      f îw daîăaHAp8 EWEEWAa, mhaoctîio eojkîio, rocnoAHHK.
www.dacoromanica.ro
85
      •f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Proica şi cu fratele lui, anume Dumitru şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Băneşti un vecin cu delniţa şi cu casa şi cu Îngrădirile şi cu vatra şi cu tot locul, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru că au cumpărat Proica şi fratele lui, Dumitru, pe acest vecin mai sus-spus de la Dumitru logofăt, pentru ... aspri turceşti. Şi a vlndut Dumitru logofăt de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele x.
      Şi iar a cumpărat Dan ocină la Borduşani, partea lui Cirstian, toată, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru 180 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Ion ocină la Borduşani din partea lui Coman din clmp şi din pădure a patra parte şi din vatra satului a treia parte, pentru 200 aspri gata.
      Şi iar să-i fie lui Radul cu fiii săi ocină la Borduşani toată partea lui de cumpărătură, oriclt se va alege de pretutindeni, cit a cumpărat Radul de la Dumitru logofăt şi de la fratele lui ... pentru că a aşezat Radul pe Stoica ... partea lui Stoica toată, pentru 200 aspri. Şi au vlndut aceşti oameni mai sus-scrişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea...
      <De aceea, am dat şi domnia mea) ... ca să le fie ocină şi ohabă, lor <şi fiilor lor) şi nepoţilor şi strănepoţilor ...
      <Scris>... în cetatea Tlrgovişte ... de la Adam, în anul 7080 <1571— 1572).
      •f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCLXX/85. Orig., perg.(25,5x39), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
        1 Pasajul: „npowrki"(,.lui Proica")......recnoAcn* mh“ („domniei mele"), şters cu o linie.
66                                             1571 (7080) septembrie 4, Tîrgovişte
       t ffiHdOCTÎIO E05KÎIO, Iw fLtEădHAPB BOEBOAd H rOCflOAHHTi B'ECOH 3EMdE XfTppO-BddJfÎHCKOE, CHITE BEdHKdTO H np’kAOKpdrO fl&HpHEB BOEBOAd, CHH'E Mh^HEB BOEBOAd. AdKdT TOCnOACTKO MH cIlO nOBEdEHÎE TOCnOACTBd dIH WBdH HCHHd, Hd IIME dHKd, A^~ l|IHpd fipgdIMpEB WT EoT’kHH, EIKOJKE Ad MS ECT WMHH8 8 EoT’kHII HETOBd AEd, BTiCd BdpE EdHKd CE JfTHT HBBpdTH WT nOCKSAE, nOHEJKE MS ECT CTdpd H npdBd WMHH$ H A’feAIIHS. H ndKH Ad ECT iUlipKdHOB, TTiCT8 ĂhK'KK, WMHH8 8 EoTbHH WT no dpgHUIEd, AEd CTdHKOB, CHH’E PdAVdOB, B’ECd, BdpE EdHKd CE JfTHT HBBpdTH WT CEdO H WT BEHHHH H WT BOA H <WT> nOdE H WT U1»M H WT nddHHH$ H WT nOCB$AE, nOHEHCE nOKSnH dlilpKdH CÎE KHUIE pEHEHd WMHH8 WT CTdHKO, 3d xdW dCnpH TOTOBH H CEC 3HdHÎE B*ECdM MErÎEIUIOM WT CEdO.
       Tem pdAÎ, AdA^X H rocnoACTso mh (Ihk’eb h t*ect8 eh, fl&HpKdH, bkojke Ad HM ECT WHHH$ H WJfdES, HM, CHHOBH HM, [ehSKOM H np’kKHOMETOM H)( H HE WT KOT03KE HEnOKOd'hBHMO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH.
       CeHCE H CBEAETEdEH nOCTdBdEJf TOCnOACTBO MH: x8ndH APdrOMHp BEdHKH AKOpHHK H 5K»ndH iKdUIKO BEdHKH dWTWiJSET H CTdH CnţTdp H A^MHTpS KHCTÎHp H EdA*fc CTOdHHK H rOHUt IlEJfdplIHK H HCSndH CTOHKHIţd BEdHKH nOCTEdHHK. HcnpdKHIIK, APdTOMHp BEdHKH
Vbophhk.
86
www.dacoromanica.ro
      tfaBohko rpamaTHK, e>ke HanHca b"e ctoahh rpdA Tp^rosHipE, MtcEiţd cEn-
TEMBpÎE A A^HH, WT fÎAdMd, K rttT xân.
      t Iw flaîăaHApS BWEBWAd, mhaoctîio eowîio, rocnoAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestei femei, anume Anca, fiica lui Brumar din Boteni, ca să-i fie ocină în Boteni toată partea ei, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi iar să fie lui Mirean, socrul Ancăi, ocină în Botenii de pe Argişel, partea lui Stanco, fiul lui Radul, toată, oricît se va alege din sat şi din vecini şi din apă şi <din> cîmp şi din pădure şi din munte şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Mirean această mai sus-zisă ocină de la Stanco, pentru 1 800 aspri gata şi cu ştirea tuturor megieşilor din sat.
      De aceea, am dat şi domnia mea Ancăi şi socrului ei, Mirean, ca să le fie ocină şi ohabă, lor, fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Eu, Voico, grămătic, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 4 zile, de la Adam, în anul 7080 <1571>.
      •f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MCMLXXIX/2. Orig., perg.(24,5x 33,5), pecete timbrată.
67                                          1571 (7080) septembrie 6, Tîrgovişte
       ţ <B.HAOCTÎIO E05KÎEIO, Iw fLlE$dHAP$ BOEBOAd H TOCnOAHH’k BtCOH 3EMAE &rrppOBAdJfHHCKOE, CHITE BEAHKdTO H nptAOKpdTO ffinpHEH BOEBOA4 H dHEnCE$ iUh^HEB BOEBOAd. ĂdEdT TOCnOACTBO MH CIE nOBEAEHÎE TOCIIOACTHO MH CA$T TOCIlOACTBd MH, GtOHKTiB CTOAHHK$A H WSndHHIţEB Ero, GTdHKEB H Ck HHJf CIIHOBHJf, BdpE EAHU.E HM Eork AdCT, I3K0JKE Ad HM ECT WT CEA O nO HME 4>HHTd IIOAOBHHO H WT BEMHHH H WT nO B-KCdM JfOTdpOM, nOHE}KE CÎW BHUIE nHC4HO CEAO, IIOAOEHH4 WT $HHTd, KHA ECT >K$nd-HHU.EK GTdHKEB CTdpd H lipdBd WHHH$ H AtA'H$ WT 110 EdtJIdM EH, ÂpdTOMHp.
       H ItdKH A4 mS ECT GtOHKTiE CTOAHHKSa H >K$ndHHlj,EB ETO, GTdHKEB EAHH dlţHTdH, no HA\E ţIt<|SEp, nOHEJKE CÎIO dlţHTdH ndKH EHA 3d A^AÎNO WSndHHIţEB GTdHKEB, 4AH nptKHE WT no M4TH EH, wSndHHLţd EoHKd. H II4KH A4 M$ ECT GtOHKTiB CTOAHHK&A H HCSndHHU,EK ETO EAHd dU,HTdHKTi, nO HME PdAd H CEC EAHd A^^PS. nO HME GtOHKM, nOHEJKE CÎE dlţHTdHKE, PdA4 H A^l)JEP4 EH, GtOHCKM, WHE> CST nOK$nEHE WT >K$n4HHlţd GTdHKd WT GA*ETHIOWdpE, TEpE C$T A4AH GTOHKd CTOAHHKSA H >K$n4HHU,d ETO, GTdHKEB WT GA*ETHWdpE EAHH 41tHTdH, nO HME IldndAt, pdAÎ Tt)f AKt dU,HTdHKE, ELJJEJKE KTiAd C$T EHAH B*E npHBt3Σ B*E fflOAAdBCKOE 3EMAE. H ndKH Ad M$ ECT GtOHKTiK CTOAHHKSa H wSndHHUEB ETO EAHd dlţHTdHKM, nO HME HtTOAE, nOHEJKE ECT nOK$nHA GTOHKd CTOAHHKSa H wSddHHM ETO, GTdHKd TdE dU,HTdHKTi HtTOAE, WT EdAt WT KoKOp-EipH, 3d fH dcnpH totobh. H npoAdAouiE Tty bhuie nHcdHH aioaîe wt cbohm aokpo koae wt nptA rocnoACTBo mh.
       Geto pdAÎ, A4A$X h rocnoACTBd aivh Gtohk-eb ctoahhkSa h wSndHHilEB eto
GTdHKEB, QKO>KE Ad HM ECT CÎE BHUIE nHCdHE CEAO H dli,HTdHH B*E WHHHS H B"k W^dK»
www.dacoromanica.ro
«7
H MHM H CHHOBEM'H HM H H KHOKOM H np'tBHO'IETOM HM H H HE WT KO<rO»KAE H HEnOTTkKHOEEHO, IlOpHBMO rOCIlOACTB© MH.
      Geke h cbeaeteaîe nocTdBA'feET rocnoACTEd mh: KSndH ApdroMHp keahkh AKOPHHK H HîSndH ÎEdUJKO BEAHKH AUirUIljSET H CTdH CndTdp H A^MHTpS BHCTÎiap H EdA’k CTOAHHK H fllHTp-fe KOAMiC H r©HIVk IlE]fdpHHK H CTOHKd BEAHKH IlOCT'bAHHK. HcnpdBHHK, iBdUIKO BEAHKH AUirUI$ET.
      H as, EdA'b, eîke Hdmcax b*k ahbhh rpdAV Tp’M’obhijie, MiccEiţa ceiitembpîe s AKHH, tek8Hidro A-feTSM wt dAdMd a® cEA*k x3n.
      f Iw &iEădHAP$ BuiEBuiAd, mhaocteio eojkew, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Stoica stolnic şi jupaniţei sale, Stanca şi cu fiii lor, oricîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie din satul anume Finta jumătate şi din vecini şi de peste tot hotarul, pentru că acest mai sus-scris sat, jumătate din Finta a fost al jupaniţei Stanca veche şi dreaptă ocină şi dedină de la tatăl ei, Dragomir.
      Şi iar să-i fie lui Stoica stolnic şi jupaniţei sale, Stanca un ţigan, anume Geafer, pentru că acest ţigan a fost de asemenea de moştenire al jupaniţei Stanca, însă de zestre de la mama ei, jupaniţa Yoica. Şi iar să-i fie lui Stoica stolnic şi jupaniţei sale o ţigancă, anume Rada şi cu o fiică, anume Stoica, pentru că aceste ţigănci, Rada şi fiica ei, Stoi<ca, ele> sînt cumpărate de la jupaniţa Stanca din Slătioare, căci Stoica stolnic şi jupaniţa lui au dat Stancăi din Slătioara un ţigan, anume Papalea, pentru aceste două ţigănci, încă de cînd au fost în pribegie, în ţara Moldovei. Şi iar să-i fie lui Stoica stolnic şi jupaniţei sale o ţigancă, anume Neagole, pentru că a cumpărat Stoica stolnic şi jupaniţa sa, Stanca această ţigancă, Neagole, de la Badea din Cocorăşti, pentru 650 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-scrişi oameni de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Stoica stolnic şi jupaniţei lui, Stanca, ca să le fie acest mai sus-scris sat şi ţigani de ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Badea, care am scris în minunata cetate Tîrgovişte, luna septembrie 6 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, 7080 <1571>.
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XCV/12. Orig., perg. (28,5x38,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 44.
68                                         1571 (7080) septembrie 6, Tîrgovişte
       t MhaoctTio sokTeio, Iw jIaeSahapS boekoa<» h tociioahh'k stcoH bemae
XrrppOBAA)fÎHCKOH, CHHTk BEAHKddPO H np-kA°EpddrO d&HpMEB BOEBOAd, CHH*K Mh^HEB BPEB0A&- AABdT rOCflOACTBO MH CÎE flOBEAtCHIE TOCnOACTBd MH CA$r rOCflOACTBd MH, AP^rdH C-KC BpdTUIM CH, 2Kht1j H CTwC CHHOEOM HM, EAHIţH HM Eor"H A<*CT, OKOKE
88
www.dacoromanica.ro
A* HM ECT WMHH8 8 ÂptrHMdHH, AM 3d WMHH8 GtOHKEE H EprtTOM CH, OrtOpEE H H-brSrtWK, CHHH dpdMEB, B*kCd, EdpE ErtHKd CE JfTET H3EpdTH WT flO B'kCWM XOTdpWM, nOHEJKE W nOKS(IH ^p*KrdH H EpdTWM CH, 2KHT"t WT GTOHKd H WT EpdTH EM8, WT QrtOP'b H WT H-brS/t, 3d acnpH T 3d CpEEpO, TOTOEH.
       d noTWM, noK8ra H'krS ckc chhoeh ch whhhS 8 cea o, nauiH ?, 8 CErtHifJE wt Eli MEJKA8 BdrtE Aa>KE A® IldAÎHd GtTvHSiOK, WT fipEST'fcCd IIpOAdHd WT /iHJfkHdHH, EdpE KOrtHKO CE JfOKET HSSpdTH WT AM EH, <f > fldUIH, 3d BJ dCnpH rOTOKH. H ndK 110-<K8rm H>t<r >8rt civc chhoeh ch wihh8, nauiH A, $ ceahiije, wt cflrtAHKd)1 h wt spdTWM ch, $p8wd, <3d ii acnpH >.
       <H ndK noKSiiH Htr8rt c*kc chhoeh ch whhh8 8 Coht^hh, ndiUH m, wt GTdH ISLSCTt, WT TE3rt8lO A<»KE a» fflTvEpHUd, 3d H dCnpH>.
       <H ndK a>2<> m8 ect H'trSrtWE civc chhoeh ch whhh8 8 GoapE wt am Gtohr^-IffcCKd, WT AM rp03EE, <ndU!H rt, flOHE>KE ElOKSflH Htr8rt CTvC> CHHOEH CH WT H8HTHHd WT CErtO, 3d T dCnpH TOTOEH CpEEpEHH.
       H ndK (iokSiih <ÎKHT-k whhh8 8 AP'krHl)aHH> wt wiHHd E>8drnvpoE, am Ap11' TdHOK, EHvCd, EdpE ErtHKO CE ]fTET H3EpdTH AM EM8, WT CTdp<d KrtdAHHU,d 83 A Ort Aa>KE hae>ke ect, 3d xd> acnpH TOTOEH.
       d noTWM, noK8nH non AP'KraH c"kc chhoeh ch whhh8, <ndK 8 AP'KrH>,aHH 55 CHrtHLţJE, AM 3d WM»h8> Kd3AP^E H AM EpdTWM CH, EoEE, EdpE ErtHKd CE ]fTET HSEpdTH AErt HM, <drtH 8 CHrtHlJJE, ME>KA8 BdAt Ad>KE AO> OdAÎHd GtHvHHIOK, 3d (j dCnpH TOTOEH.
       H ndK noK8nH nona AP'kraH <wt AHpvHdHH whhh8 8 CErto, am H^rkE», wt AErtd 3d WMHH8 rEprHHtCKM, EdpE KOrtHKO CE ]fTET H3EpdTH AM EH, <E'KCd, 3d CH BCnpH TOTOEH >.
       <H ndK> noK8nH non AP'kraH civc chhoeh ch whhh8 8 EHcn^poas, a 8>ke u,trtd,
< WT HBdH WT CErtO, 3d ]f dCnpH TOTOEH >.
       H npOAd<A*UlE CXkH EHU1E PEHEHH rtlOAÎE HHJf WHHHE 3d CE OHM AOBpOM K Ort IO H CkC <83HdHÎE EHvCEM METliaU10M>.
       <Ge>TO pdAÎ, AdAOX H TOCnOACTEO MH CKH BHUJE pEHEHH rtlOAÎE cie WMHHE 3d KSnOEdHE, «dKOKE Aa M8 ECT B*k WMHH8 H B*k W\dC8, HM H CHHOEOM> H BH8KOM H np'bEHSMETOM HM H H!l WT KOTOÎKE HEflOKOrt'bKHMO, <nO pEH TOCnOACTEd MH>.
       <Ge>KE H CEEAET>ErtÎE flOCTdErttM TOCnOACTEO MH.' >K8ndH AParOMHp EErtHKfl AEOPHHK l< HCSfldH ÎEdlllKO BErt rtWTWijSET. . . H ToHU'b (lEJfdpHHK H fl/ÎHTpt KOrtflHC H A8rt\HTp8 ElICTÎiap H >K8lMH GTOHKd EErt nOCTErtHHK. HcnpdEHHK...
       <H d3>, GTdHHIOrt, nHC ETk HdCTOrtHH TpdA8 Tp-KTOEHIjlE, M'kCEU.d CEnTEMEpÎE S AEHH, WT ^AdMd AO HHH-b, B*k rttT x3fl.
       <f Iw drtî|dHAp8> EWEEWAd, MHrtOCTÎIO COKÎIO, TOCnOAUHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Drăgan cu fratele său, Jitea şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Drăghiceni, partea de ocină a lui Stoica şi a fraţilor săi, Florea şi Neagul, fiii lui Aramă, toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat Drăgan şi fratele său, Jitea de la Stoica şi de la fraţii săi, de la Florea şi de la Neagul, pentru 300 aspri de argint, gata.
       Iar după aceea, a cumpărat Neagu cu fiii săi ocină In sat, 5 paşi, In selişte, din mijlocul văii pînă la Padina lui Stănuiu, de la preoteasa Prodana din Lihăceni, oriclt se va alege din partea ei, <5> paşi, pentru 12 aspri gata. Şi iar au cumpărat <N>ea<g>ul cu fiii săi ocină, 4 paşi, în selişte de la <A1~ dica)1 şi de la fratele său, Fruja, <pentru 80 aspri).
www.dacoromanica.ro
89
      <Şi iar a cumpărat Neagul cu fiii săi ocină in Bonteni, 40 paşi de la Stan Mustea, din Tezluiu pînă la Mărviţa, pentru 50 aspri).
      <Şi iar să)2 fie lui Neagul cu fiii săi ocină in Soare din partea Stoică' nească, din partea lui Groza, <30 paşi, pentru că a cumpărat Neagul cu) fiii săi de la Punghina din sat, pentru 300 aspri gata de argint.
      Şi iar a cumpărat <Jitea ocină la Drăghiceni, din ocina lui B)ulgăr, partea lui Drăgan, toată, oricit se va alege partea lui, de la <fîntina> veche <în jos pină unde este, pentru 1000) aspri gata.
      Iar după aceea, a cumpărat popa Drăgan cu fiii săi ocină, <iar la Drăghiceni în selişte, partea de ocină) a lui Cazdrea şi partea fratelui său, Yoe, oricît se va alege partea lui, <lnsă In selişte, mijlocul văii plnă la) Padina lui Stăniu, pentru 100 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat popa Drăgan <din Lihăceni ocină în sat, partea Neagăi), din partea de ocină Gherghineascâ, oricît se va alege partea ei, <toată, pentru 250 aspri gata).
      <Şi iar) a cumpărat popa Drăgan cu fiii săi ocină la Chisăroae, o funie întreagă, <de la Ivan din sat, pentru 600 aspri gata).
      Şi au vîndut <aceşti mai sus-zişi oameni ocinelor lor de a lor bunăvoie şi cu < ştirea tuturor megieşilor).
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai sus-spuşi oameni aceste ocine de cumpărătură, <ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor) şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, <după spusa domniei mele).
      <Iată şi) martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt... şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic ...
      <Şi eu), Stanciul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 6 zile, de la Adam plnă acum, în anul 7080 <1571).
      <ţ Io Alixandru) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St.Buc., Doc. ist., CLXXXVII/4 (orig., hîrtie) şi ms. 1 232, f. 158 (copie slavă din 1908 după orig.. hîrtie).
      EDIŢII. Trad. DIB, B, XVI/3, 270—271 (numai partea păstrată în orig.).
        1 Loc rupt; întregit după doc. nr. 149.
        1 Pasajul: „sa n acnps ... H imk a" („pentru 80 aspri... Şi iar să“), după doc. nr. 1   ; în continuare (pînă la sfîrşit), după copia slavă ms. 1 232, f.158, întregirile fiind
ăcut tot după doc. nr. 149.
69                                          1571 (708U) septembrie 8, Tîrgovişte
       ţ AIhaoctTio kokIeio, Iw jIah§dHAp8 boeeoaa h rocnoAHH-K BtcoH semah
XrrppOKAdJfHHCKOK», CHHTi BEAHKdrO H fiptAOEpdrO fllHpMd KOEEOAd, dHEflCE# Mh^HEB BOEBOA8. ÂdKdT rOCflOACTEO MH cTe flOBEAtHOIC rOCnOACTBd MH GTdHKTiK H CEC A'MP'Kpd Era, Hd HME A«Epa H ChC CHHOEH HM, EAHIJHKE HM Eorh fipînSCTHT, BKOKE A4 m8 c8t Tpî BEMHHH 8 CTSpStHH H CkC BTvCtX AE4HHU.8. flrtH Ad ECT >K8fldHHU,EB GTdHKEB EAHH BEMHH'k, Hd HME             H Ad ECT A°KPEB, A^iP^Pd G'TdHK'KB, A8^
BEMHHH CKC B'KCtX’ A'taHHU.S, Hd HME CHHH MhK1i.B H CrTdHMWA, 3dHE>KE BHUJE FIHCdHH BEMHHH, WHH C8T AddH OpEKHH WT H<8ndHHUd &TdHKd A^^PS CH, A0KP£K- ^ TEJC BHUJE HHCdHH BEMHHH, WHH BHAH C8T 3d A^AHHSS GDllpEB WT GT8p3tHH. Eh8 COnp'fe, WH ECT JldAaA 8 BEAHKd A^>KEH H CBE3dHÎE; Td5KE GSjip'fc, WH HE ECT HMdA WT K8AE Ad
9Q
www.dacoromanica.ro
                              rrt« F1A4THT, 4H$ EHA4 ECT F1A4THA44 IVT »<8n4HHT4 <G>T4HK4 WT TOrO A^XtEH fi©
EpdT» ch, no GOnp-b, tepe ect Hsbaaha no GDprrfe, epatS ch, wt 3aa cB-b34HHE. H npOAMd ECT 3<8ndHHU,d GT4HK4 HErOB» CK&UUJjE, 34 XE 4CnpH.
                                    d nOTOM, >K$n4HHU,4 GT4HK4 H 3ET» CH, GtOHH, WHH HAH4AH C»T C'kfipEHÎE npEA
rocnoACTBd ahh c-kc epatS ch, GOnp'fc h ckc ^,4h h ct ĂPiroMHP- H chu,e np'bwE GOnp-fc H A4H H ÂpdrOAUHp no CECTP4 CH, no >K8n4HHU,4 Gt4HK4 H no 3ET» CH, GtOQH, K4KO IVHH C8T EHAH 8 npÎE-bKECTBO, 4 »<8n4HHU,4 GT4HK4, IVH4 ECT B*K3EA4 A4HOrO CKSAHIJJE H CnEH30 IVT H4 M4TH EH, H4 C'KA\p'KT'K. d TOCnOACTBO A4H rAEAdJf H C$AHX> "O fip4Bg H no 34KOH8, C-KC B-KCH Hh.CTH<TH>AHHH fip4BHTEAÎE TOCnOACTBd AHH H BHA’tA CKM TOCnOACTBO AM| K4KO ECT CKrAEA4A4 IO ta »<8n4l<HU,4 GT4HK4 no A44TH Eta H4 C'kMp'KT'K II IO E£ n43HA44, A0KAE ECT BIIA4 EOAH4B4. TeAH p4AÎ, A<*A<>X TOCnOACTBO MH >K8fl4-HHU.EB Gt4HK'KB, 41JJEAH>KE JfOKET BHTH KOAHKO nO A4HOrO CK$AHqiE H CnEH30 83EA4 WSlM-HHU.4 GT4HK4 IVT H4 M4TH Eta, CBE A<* CE AP^>«HT EE3 E4HTOB4HÎE. H CHU.E WCT4UIE Gdnp-b h Aah h AP<,rort'MP wt 34K0H4 ivt rip^A rocnoACTEd mh.
       GEro pdA î, A<*A®X H rocnoACTBO ahh >K8n4Hiiu,EB Gtahk-kk h 3et8 ch, GTOtaH, t3KO>KE A<* A\8 C»T TEX BHUJE PEHEHH BEMHHH BTv WX4E8, HHAA h chhokoaiv hai\ h bhSkoaa H np-bBHSMHTOA* HAU H IVT HIIKOrOJKAE HEnOKOA’kEHAIVS, no WPH3M0 TOCnOACTBd AM.
       Ge>KE H CB-bA’fel’EAÎE nOCT4BA-feEA4 TOCnOACTBO AM: KSiMH AP<*rc,<VVHP BEA ABOPHHK H >K8n4H ÎB4UJKO EEA AUTIV^ET H Gt4H CndTdp H EdA*b CTOAHHK H A^MHTpS KHCTÎtap H fflHTp-b KOAAHC H ToHU.'b FlEXApHHK H ÎKtJiUH GTOHK4 BEAHKHH nOCTEAHHK. licnpdBHHK, AP<irOA4Hp EEAHKHH ABOpHHK*K.
       H 43, MdHOAH, EKE HdnHCdX 8 AHBH'kAlV rpdAd Tp’hl'OKHIJlE, AIVkCEU.4 CEIITEAIVBpÎE h abhh, b*k a^to xşn.
       t îw dAÎădHAP^ BWEBlVAd, AIVHAOCTÎIO EOHCÎ, TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Stancăi şi cu fiica ei, anume Dobra şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie trei vecini din Sturzeni şi cu toate delniţele. Dar să-i fie jupaniţei Stanca un vecin, anume Dumitru şi să-i fie Dobrei, fiica Stancăi, doi vecini cu toate delniţele, anume fiii Micăi şi ai lui Stanciul, pentru că mai sus-scrişii vecini, ei slnt daţi de zestre de jupaniţa Stanca fiicei sale, Dobra. Iar acei mai sus-scrişi vecini, ei au fost de moştenire ai lui Oprea din Sturzeni. Iar Oprea, el a căzut în mare datorie şi închisoare; deci Oprea, el nu a avut de unde să-şi plătească capul, ci l-a plătit de acea datorie jupaniţa Stanca pe fratele ei, pe Oprea, de l-a scos pe Oprea, fratele ei, din grea închisoare. Şi a vlndut jupaniţa Stanca sculele ei, pe 5 000 aspri.
       Iar după aceea, jupaniţa Stanca şi ginerele său, Stoian, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu fraţii săi, Oprea şi cu Dan şi cu Dragomir. Şi aşa au pîrît Oprea şi Dan şi Dragomir pe sora lor, pe jupaniţa Stanca şi pe ginerele ei, Stoian, că ei au fost in pribegie, iar jupaniţa Stanca, ea a luat multe scule şi bani de la mama ei, la moartea ei. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea că a îngrijit-o jupaniţa Stanca pe mama ei, la moartea ei şi că a păzit-o, cit a fost bolnavă. De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Stanca, ca, dacă ar mai fi luat şi mai multe scule şi bani de la mama ei, pe toate să le ţie fără tulburare. Şi astfel au rămas Oprea şi Dan şi Dragomir de lege dinaintea domniei mele.
www.dacoromanica.ro
79
      De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Stanca şi ginerelui său, Stoian, ca să le fie acei mai Bus-zişi vecini de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am puB domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Manoli, care am scris In cetatea minunată Tlrgovişte, luna septembrie 8 zile, In anul 7080 <1571>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCLVII/10. Orig., perg. (24x33), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 45.
70                                                       1571 (7080) septembrie 30
       fflHAOCTÎIO EOJKÎIO, îw dA E§dHAP8 KOEKOA H rOCnOAHHTi KTvCOH 3EMAI0 JlrrpO-KrtdJfHCKOH, CHH'K EEAHKdrW H npEAOKpdrO fflHpTfc KOEKOA, dHE\|fî8 (O.HX’HE KOEKOA. AdBdT rocnoACTKO mh cîio iiobeaehTe rocnoACTKd mh iiohtehhmh npdKHTEAio roc-nOACTKd MH, »SndH HsdUJKO KEAHKH dpMdUJ 1 H JKSfldH dAB8A BEA nOpTdp 2, I3K05KE Ad HM <ECT> WHHHS H KEHHHU, AErt IlOpHOdEK'R K'KCfc, BdpE EAHKd CE £TET H3BpdTH, nOHEJKE TpETH AtA 3d TOrO CEAO EÎW ECT 3d             EopHOK, m8>K >K8ndHHU,EK KdAEB
EopHOdA. TdHCE 3 TEM, WHH CE C8T 8TdKMHAH fipH WKKOTE EM, KdKO M8 CE C8T npH-a8HHT C'KMP'KT HO (ipEKAE, d KOMdTE H)f H CTEJKdHÎE HM Aa K8AET WCTdBUIOMS. TdîKE, R-K TdA, CKASHHA CE ECT C'KMP'KT EopHEB. 3 KOMdTE H WHHHE H KEHHHH H dli,HrdHHM WCTdAH C8T Hd P$K ?KSndHHU,8 EdA'k, XSndHHlţS EopHOK. d 3 TEX, WHd HECT CE ECT WJK-KHH, dH3 CE ECT IIOCTpHHCKA H K*K3HMdA ECT WEpd3 dHrEACKOE HMEHE HpdKCÎA. H AP'KWdA IO ECT 3KdKE KOMdTE H CTEJKdHÎE M8>K EH, EopiOB.
       d nOTOM, npH AKHH rocnoACTKd AIVH, KdAOrEpHll,d HpdKCÎA, WHd HECT K"K3MO-WKHd Ad WBAdAdET TEX KOMdTE H dU,HrdHH, 4H8 ECT npHUTKAd CdMd lip EA nOHTEHÎMH npdKHTEAio TOCnOACTB4 MH, H3MOAHA Ck ECT Hd HHX Ad nOCTdBHT HEPOKH CA83H HdA CEAd H ddHrdHH HHM, Ad HX CKSlIHT R-K3 AOJf0AOK, Ad HX*K CHAd ECT Hd CK^TOE MOHdCTHp SOBEMdrW WT EÎEP'KUJ. H CHU.E CE cST CKHHHHAH K"K EAHH A*kT. d no CHX, Eopn-k, dHEneîS EopHEK, WH ECT ndAHSA npEA nOHTEHHMH npdKHTEAÎE rOCnOACTKd MH KHUIE HMEHHTE, %8ndH HBdUIKO BEA dpMdUJ1 H %8ndH EabSa BEA nOpTdp 2, KdKO Ad MS H3-RdAHT AEd 8HKOM CH EopHEK WT Hd KdAOrEpîU,d HpdKClA, d WH AdBdT nOHTEHÎMH npdKHTEAÎE rOCnOACTBd MH CEAO Ep-KHddHÎE, WT HErOK A^BpOM BOAIO. TdJKE, K"K TdA, npdKHTEAio rocnoACTKd mh, %8ndH HBduiKO bea dpMdui1 h >K8ndH HabSa BEA nwpTdp 2 WHH cST PEKA-KAH CdMH KdA8rEpHU,E HpdgÎA, Ad M8 AdBdT A EA 3HKOM CH EopHEK, B*KCd, Hd p8k3 dHEneîS EopiEB. d WHd HHKdKOHCE HECT KTiCXOTEAd Ad HM AdA 8 HHHHCOÎKE. d nOHTEHHMH npdKHTEAÎE TOCnOACTKd MH KHUIE IIHCdHH HE BTiCXOTEAH WCTdKHTH CE CHU,-b, dHO H3MOAHA CE C8T KdA8rEpHU,E HpdKCÎE Ad CH AdBdT 3 AE4HHU.EK Hd CEA8 TOAEIIIH H a AEAHHU.8 3 3d KHHOrpdA 4 H xr <dCnpH> KdTd rOAHHH 3d cnE30BdHÎE. d WHd ECT R-K3-A8BHA CHU.E. H TdKO Td ECT nOHKTdA npdBÎTEAÎE TOCnOACTKd MH nO KdAOrEpHU,d HpdKCÎA AdîKE A° CKMp-KTH H H3KdAHAH c8T 3BdKEX KOMdTE EopHOK...6 WH ECT AdA CEAO Ep-KTkHH npdBHTEAÎEM rOCnOACTKd MH WT HErO A*KP<> BOAIO, WT npEA rOCnOACTBd MH.
       d nOTOM, npdKHTEAio rOCnOACTBd MH, >K8ndH HBduiKO BEA AWrWljiET H HîSndH Hab8a bea KAioqiap hmax8 np8x npEA rocnoACTBd mh ck dHEneîS Eophek h chu,e npEuiE Eopui'fc no npdKHTEAio rocnoACTKd MH KHUIE nHC, KdKO HECT CE C8T 8ŢdKMHAH CHUE. d rocnoACTKO mh rAEAdX h c8ahx, no npdKAS h no 34koh, ck b-kcemh hhcthteaîe
92
www.dacoromanica.ro
npasHTEAÎE rocnoACTKd mh. . .* st b*kcem rocnoAcrs© mh, kako c8t npEiWTAAH npa-bhteaîe rocnoACTEd no KAAorEpHU.4 IIpaKcÎA wt 3 a1jt h a<wh c8t eh 3 aeahhu.ee Hd CEAO rOAEIJJH H no 3 AEAHHU.E3 3d BHHOrpdAH4 H nO XP dCnpH 3d CI1EH34, Hd TOAHHH. H SCMOTpHA CkM TOCnOACTEO MH KdKO HHHHT KEATOEdHÎE Hd ? AtT, KOAHKO c8t npEHHTdAH npdEHTEAÎEM TOCnOACTEd MH nO KdAOrEpîU.d EopMOA H A<*A CKM TOCnOACTEO MH nOHTEHHMH npdEHTEAÎEM TOCnOACTEd MH, »(8ll4H HEdUJKO BEA AOrO$ET H W8I14H Eae8a EEA KAlOHtap, BKOJKE A<> AP'kW'ET CEAO Ep’KHdHÎE WHHH8, WXdES HM. d Eopnt, 4HEI1CÎ8 SopHOE, WH ECT WCT4A WT 3dKOH WT npEA TOCnOACTEd MH.
      Gepo pdAH, A<*A<>X H roenoACTEO ahh, hkojke a* hm c8t b*k whhh8 h b*k w)(4e8,
HM H CHHOEOM HM H BHSKOMHCK H npEEHOHHTOM H HH WT KOrOWE HEnOKOAEEHMO, IK>pH3M0 rocnoACTEd mh.
      Gejke ceeahteaîe no<e>T4EAEEM roenoACTEO mh: %8ndH ^p4roMHp eea aeophhk H W8ndH HEdUJKO EEA AOrOjjlET H Gt4H EEA CndTdp H (&HTpt KOMHC H ^8MHTp8 EHCTÎHp H EdAt CTOAHHK H TOHl^t nEJf4pHHK H X(8n4H GtOHK4 EEA nOCTEAHHK.
      IlHC HtrOE, MtCEU.4 CEnTEMEpÎE Â A^HI, WT dAAMd TEK8(|JEM A<> CEAE, AtT x3n
      Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare armaş 1 şi jupan Albul mare portar 2, ca să le <fie> ocinele şi vecinii, toate părţile Borcioaiei, oriclt se va alege, pentru că a treia parte din acel sat a fost de moştenire al lui Borcea, bărbatul jupaniţei Calea Borcioaia. Astfel întru aceasta, ei s-au întocmit în timpul vieţii lor, dacă i se întîmplă unuia să moară mai înainte, iar averile lor şi agoniseala lor să fie celui rămas. Astfel, întru aceea, i Sra întlmplat moarte lui Borcea. Şi averile şi ocinele şi vecinii şi ţiganii lui au rămas în miinile jupaniţei Calea, jupaniţa lui Borcea. Iar întru aceasta, ea nu s-a mai măritat, ci s-a călugărit şi a luat nume de faţă îngerească, Praxia. Şi a ţinut ea toate averile şi agoniseala bărbatului ei, Borcea.
      Iar după aceea, în zilele domniei mele, călugăriţa Praxia n-a putut să cîrmuiască acele averi şi ţigani, ci ea însăşi a venit înaintea cinstiţilor dregători ai domniei mele şi i-a rugat pe ei să aşeze slugile lor peste satele şi ţiganii ei, ca să-i adune tot venitul <şi> să-l trimită la sfînta mănăstire numită de la Yierăş. Şi aşa au făcut timp de un an. Iar după acestea, Borcea, nepotul lui Borcea, el a căzut cu rugăminte înaintea cinstiţilor dregători ai domniei mele mai sus-numiţi, jupan Ivaşco mare armaş 1 şi jupan Albul mare portar 2, ca să-i scoată părţile unchiului său, Borcea, de la călugăriţa Praxia, iar el să dea cinstiţilor dregători ai domniei mele satul Cîrceani, de a lui bunăvoie. Astfel, întru aceasta, dregătorii domniei mele, jupan Ivaşco mare armaş 1 şi jupan Albul mare portar 2, ei singuri au spus călugăriţei Praxia ca să dea partea unchiului său Borcea, toată, la mina nepotului lui Borcea. Iar ea în nici un chip n-a vrut să-i dea nimic. Iar cinstiţii dregători ai domniei mele mai sus-scrişi n-au vrut să se lase aşa, ci au rugat pe călugăriţa Praxia ca să-i dea 7 delniţe din satul Goleşti şi 7 delniţe3 de vie 4 şi 3 000 <de aspri> pe fiecare an, pentru .cheltuială. Iar ea a vrut mai bine aşa. Şi astfel au cinstit dregătorii domniei mele pe călugăriţa Praxia pînă la moartea ei şi au scos toate averile mai sus-zise ale lui Borcea. <Iar Borcea>s, el a dat satul Cîrceani dregătorilor domniei mele, de a lui bunăvoie, dinaintea domniei mele.
      Iar după aceea, dregătorii domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer au avut pîră înaintea domniei mele cu nepotul lui Borcea şi aşa a plrît Borcea pe dregătorii domniei mele mai sus-scrişi,
                                                                                >
                                                                                93
www.dacoromanica.ro
că nu se întocmiseră aşa. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele ... 6 întru toate domnia mea, că au rugat dregătorii domniei mele pe călugăriţa Praxia . acum 7 ani şi i-au dat ei 7 delniţe din satul Goleşti şi 7 delniţe 3 de vie 4 şi clte 3 000 de aspri pentru cheltuială, pe an. Şi am socotit domnia mea cît face cheltuiala pe 7 ani, de cînd au rugat dregătorii domniei mele pe călugăriţa Borcioaia şi am dat domnia mea cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer, ca să ţie satul Cîrceani, ocină, ohabă lor. Iar Borcea, nepotul lui Borcea, el a rămas de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic.
       A scris Neagoe, luna septembrie 30 zile, de la Adam curgători pînă acum, anul 7080 <1571>.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 35. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 710, f. 629v—630; traduceri ibidem, ms. 349, f. 350—351 şi S.I., nr.905 (Vieroş, XII/1).
       EDIŢII. Trad. Nicolescu, Familia Golescu, 264; DIR,B, 45—47.
         1 In loc de: „Aoro^rr" („logofăt").
         2  în loc de: „kaiohap" („clucer").
         3  Cuvînt corectat; în ms. 710, f. 630: ,,rkA«Ha«“(„mori“).
         4  în ms. 710, f. 630: ..iosiahw;» at ihho" („butoaie de vin"). • Loc alb.
71                                         1571 (7080) octombrie 11, Bucureşti
       ţ flăHAOCTÎIO EOHÎÎEIO, Iw flAH jjdHAp8 ROEROAd H TOCnOAHH'K RTiCOH 3EMAE JîrrppORAdXHHCKOE, CHH-K REAHKdrO H np*kAOBpdrO ffiHptd B0ER0A8, CHH8 (B.HJfH'k KOEKOAÎ- AaaaT rOCnOACTKO MH CÎK> (lOKEAtHÎE rOCIlOACTKd MH nOMTEHHM RAdCTEAEHH H lip'KBOAdS CKR’fcTHHU.H, WSlldH IsdUJKO BEAHKH AOrO^ET H >K8(ldH âdB8A BEAHKH KAIO-Mdp H CKC HHJf CHHOBH, EAHU.H HM Eoi”K fipHIlSCTHT, HKOWE Aa HM ECT 8 A^dSA Eeu,H-KEIJIOM AW rEprHHEB WT HErpElJIII, RTiCd, RdpE EAHKd .CE ^TET HSBpdTH AEd EM8 WT no RHiCMAS H CKC BHHdpH1!, ddH pd3R'k HErOR A03ÎE HTO HMdT. 3dHE>KE CÎld RHUIE pEHEHd whhhS bhw ect 3d A'fcAîaS rEprHHEH, h8 aouiea ect cdAd TEprHHd npEA rOCnOACTRd AIH, TEpE 10 ECT IIOKAOHHA RHUIE pEMEHHM lipdRHTEAÎEM TOCUOACTRd MH 3d HErOR AOEpOM ROAIO, 3dHE>KE K*KAa ECT £OTdpHC4d lipdRHTEAlO TOCnOACTRd MH RHUIE PEHEH8, H<8ndH dABSA BEAHKH KAlOHdp, TEJf WMHHE WT BhUEKEIJIH CKC AP^3H MErîtaUlH CKC RTiCH KOH C8T HMdAH W4HH8, d lipdRHTEAÎE rOCflOACTRd MH RHUIE pEHEHH CTE>KdAH C8T A03ÎB I^p-rHHER CKC 8>K8 H ndAdA ECT HErOR A03ÎE BHTH AdîKHHKd HM. 8 TEM, flOHTEHH npd-KHTEATE rOCnOACTRd MH, %8ndH ÎRdUIKO BEAHKH AOrOGET H H<8ndH iIab8a BEAHKH KAIO-4dp, WHH npHHAOUIE K8nHO CKC TEprHHd lipEA rOCnOACTRd MH, TEpE STdKMHUIHUIE CE Sd HHJfHOM AOBpOM ROAIO, WT npEA TOCnOACTRd MH TEpE npOCTHUIE nP4KHTEAÎE TOC-nOACTRd MH RHUIE pEHEHH RHHOrpdAY TEprHHER Ad H"kCT CKC RHHdpHM, d TEprHHd, WH HM ECT Add AEd EM8 WT. . .l H CHUE STdKMHUIE H IIOCTdRHUIE H KAETR8: KOH CE JfOKET
94
www.dacoromanica.ro
D0K8CH<TH pd3AP4>1TH CÎH T'KKME*!», TOrO A4 ECT lipOKAET WT THJ CBtTH WTUH, E5KE C8T BT* Hl|K<EH H A4 HM4T HACTh>X CK K>A4 H CK lipOKAETOAA dpHH.
       H naKH noKSnH reprHHa kwhhh^S 8 Eeu,hkeijjh tph hhbe wt [wt] ©hhoae, 3a tme acnpH. II naKH noK8nH TEp<rHHa whhh8 8 £eu,>1hkeuih, wt ae* G34hho4eb TpETaro aea h wt A'krt h wt noAio h wt ceao h wt boa$ h «iT iiockSae, 3a jf acnpH. H naKH noK8nH TEprHHa whhh8 8 Eeuhkeijjh, wt ae4 niKtHAop (IOAokhhS, wt A0BP4. 3a xîh acnpH. H Ha aAAtMaw c8t bhah: PaAV<' wt 2K8m*H,tHH h Eaaava wt Ep-K3EUJH H Mhk8A WT EeUHKEIJJH H Xp-KC H r-KK03A. H npOA4AOWE 3a HHJfHOAA A«BpOM BOAIO.
       CEro paAÎ, A4A^X H rocnoACTKO ahh bhth eai\8 bt* whhh8 h bt* wjf4B8, eai\8 H CHHOBOAI EAA8 H BH8K0AI H nptKH8METOA\ EA/\8 H HH WT KOTOÎKE HEnOKOA’kBHMO, nO pEM rocnoACTKa a/\h.
       Geîke h ckeaeteaîe noeTaBAEX rocnoACTKO aah: >k8ii4h Ap4I'0aahp beahkh ABOPhhk h Gt4ii cnaTap h A^mhtpS khctîhp h fflHTpt koauhc h EaAt ctoahhk h rOHUt BEAHKH IlEppHHK H 5K8(14H CtOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, lA,Par0lWHP BEAHKH ABOPHHK.
       H a3, T8aop, ejke io A/\434jf b-k ctoahh rpaAV E8k8peijjh, a/\1jceu4 wjfTOA/\BpÎE aî a^hh h wt dA4i»a ao cero nHeaHÎE tek-mjjoaa aIjtom, b AtT xân.
       f Iw BAÎăaHAPS BWEBWAa, aahaoctîio bojkîio, roenoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători şi primi sfetnici, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer şi cu fiii lor, cîţi Ie va lăsa Dumnezeu, ca să le fie In dealul Yeţicheştilor partea lui Gherghina din Negreşti, toată, oricît se va alege partea lui de pretutindeni şi cu vinăriciul, însă fără via lui pe care o are. Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Gherghina, Insă a venit singur Gherghina înaintea domniei mele, de a închinat-o mai sus-zişilor dregători ai domniei mele de a lui bunăvoie, pentru că atunci cînd a hotărnicit dregătorul domniei mele mai sus-zis, jupan Albul mare clucer, aceste ocine din Veţicheşti, dinspre alţi megieşi, dinspre toţi care au avut ocină, iar dregătorii domniei mele mai sus-zişi, au măsurat via lui Gherghina cu funia şi a căzut via lui să le fie dajnică. Iar intru aceasta, cinstiţii dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer, ei au venit împreună cu Gherghina înaintea domniei mele, de s-au întocmit de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele de au iertat dregătorii domniei mele mai sus-zişi via lui Gherghina, să nu fie cu vinărici; iar Gherghina, el le-a dat partea Iui din... 1 Şi aşa au întocmit şi au pus şi blestem: cine se va încumeta să strice această întocmire, acela să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi, care sunt la Nicheia <şi să aibă parte) 1 cu Iuda şi cu blestamatul Arie.
       Şi iar a cumpărat Gherghina < ocină)1 în Veţicheşti trei ogoare de la Onceoae, pentru 345 aspri. Şi iar a cumpărat Gherghi<na ocină la Veţ)xi-cheşti, din partea Onceoaei a treia parte şi din deal şi din cimp şi din sat şi din apă şi de pretutindeni, pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Gherghina ocină în Veţicheşti, din partea Şcheilor jumătate, de la Dobra, pentru 1 050 aspri. Şi la aldămaş au fost: Radul din Jupineni şi Vladul din Bîrzeşti şi Micul din Veţicheşti şi Hîrs şi Găvozd. Şi au vîndut de a lor bunăvoie.
       De aceea, am dat şi domnia mea, să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
www.dacoromanica.ro
95
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Tudor, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 11 zile şi de la Adam pînă la această scriere cursul anilor, In anul 7080 <1571).
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 906 (Cotroceni, IV/1). Orig., perg. (26x33), pecete timbrată de la Mihnea Turcitul. Cu o traducere din 1906.
      EDIŢII. Trad. D1R, B, 49 - 50.
        1 Loc rupt şi şters.
72                                      1571 (7080) noiembrie 22, Tîrgovişte
      | Cartea creştinului Alixandru voivod şi domnu fiind a toată Ţara Rumânească, ficiorul marilui şi preabunului Mircii voivod. Dat-au domniia lui această învăţătură slugii domnii lui, Balii şi frăţini-său, pi anume Standul şi Badul, pentru ca să fii lor ocină în Lazuri, partea lui Stan, ficiorul Chirtopoai, jumătate, pentru că o au fost cumpărat această ocină Balea denpreună cu Stanciul şi cu Radul, za aspri 4 000 gata.
      Apoi, Balea şi frati-său, anume Stanciul şi cu Radul, ei atunci au început a să pîrî cu Tatul şi cu Bercea înnaintea domnii meii la divan. Şi aşa pîra Tatul şi Bercea pe Balea şi pe fraţii lui, zicînd Tatul şi Bercea, cînd au cumpărat Balea şi fraţii lui această ocină cum că ei n-au ştiut ci o au cumpărat pe ascunsu. Dici apoi, domniia mea am judecat în divan, pe legi şi pe dreptăţi, ca să juri Tatul şi Bercea cum că ei n-au ştiut cînd s-au vîndut această ocină ce e mai sus-zisă şi jurînd ei să întoarcă acei aspri îndărăt Balii şi fraţilor lui, anume Stanciului şi Radului. Dici apoi, Bercea şi cu Tatul, ei au mersu în zioa di sveti Dimitri şi nevrînd să juri, au rămas di legi şi de dreptate Bercea şi Tatul. Iar domniia mea văzînd aşa am dat această ocină ce scrie mai sus, să o stăpînească Balea şi cu frati-său, Stanciul şi cu Radul, pentru că au fost bună şi dreaptă.
      Şi iar au cumpărat Balea şi cu frate-său, Stanciul şi cu Radul di la Dan, ficiorul Chirtopoai, partea lui de ocină din Lazuri, za aspri 6 400 gata.
      Drept aceia, am dat domniia mea Balii şi frati-său Stanciului şi Radului această ocină ohabunică şi statornică în veci şi de nimeni neclătit, lor şi ficiorilor şi nipoţilor şi strănipoţilor şi într-altu chip să nu fii, peste zisa domnii mele.
      Atuncea am pus domniia mea şi boieri mari mărturii, care să vor iscăli mai jos, pe anume pe: jupan Dragomir vel vornic i jupan Ivaşco velichii logofăt i jupan Dumitru vel vistiiar i Mitrea comis i Badea stolnic i Gonţea peharnic i jupan Stoichiţa vel postelnic. I<spravnic>, Dragomir vel vornic.
      Şi am scris eu, Stanciul logofăt, în vichiul oraş ot Tîrgovişti, ot Adam do ninea, meseţa noemvrie 22 dni, leat 7080 <1571>.
      După G. D. Florescu şi Dan Pleşa, Doc. arh. part., în SM1M, V(1962), p. 594—595. Traducere din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
96
www.dacoromanica.ro
73
1571 (7080) decembrie 7, Bucureşti
      1571  (7080) dechemvrie 7.
      Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Alecsandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Mircea voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui slugii domnii lui, Gheorghe clucer şi tutulor feciorilor lui şi nepoti-său, lui Marco, şi fraţilor lui şi tutulor feciorilor lui, cîţi Dumnezeu le va dărui, pentru ca să fie lor ocină In Văcăreşti,
0  jumătate de parte, care ocină este pe din jos., pentru că aceasta au fost bătrînă şi dreaptă şi de demult de cumpărătoare, Încă din zilile răposatului Vladu voevod, ot Borceşti.
      Iar apoi sluga domnii mele, Gheorghe clucer şi nepoti-său Marco şi fraţii lui, ei au Început a să pîrî de faţă Innaintea domnii mele Împreună cu Pătraşco. Deci plra Pătraşco zicînd, cum că, că această ocină, nu e cumpărată de Gheorghe clucer şi de nepotă-său ce e mai sus-zis, ot Borceşti, ci zicînd Pătraşco cum au fost a lui mai de demult, numai au fost Inpresurată de Gheorghe clucer şi de nepotă-său, Marco, ce este mai sus-zis. Iar apoi domniia lui i-au judecat pă lege şi pă dreptate, Inpreună cu toţi cinstiţii şi Îndreptătorii. domniei mele. Intr-aceia domniia lui au dat lui Gheorghe clucer şi nepoti-său, lui Marco, 12 boieri ca să jure; iar aceşti 12 boeri ei atunci au luat seama cu amăruntul şi cu dreptate, cum această ocină ce este mai sus-zisă fost-au cumpărată de Gheorghe clucer şi dă nepoti-său, Marco, această jumătate de parte de ocină din Văcăreşti şi o jumătate de parte din Borceşti, pă cum au fost şi mai de demult şi au fost căutat atuncea şi semnile hotarelor. Iar apoi Pătraşco el nu s-au lăsat, ci au luat 24 de boieri şi au venit a doa oară ca să jure şi să ţie această parte de ocină din Văcăreşti. Iar Gheorghe clucer şi cu nepoti-său, Marco au adus pă acei 12 boeri, care ştia cum au mărturisit cu adevărat, cum au fost această ocină cumpărătoare dreaptă şi de demult a lui Gheorghe clucer şi a nepoti-său, lui Marco. Şi să să ştiie şi hotarul plnă In ocina Corbilor. Deci atuncea au rămas Pătraşco de lege şi de judecată, Innaintea domnii lui.
      Drept aceia, domniia lui au dat lui Gheorghe şi nepoti-său, lui Marco, ca să fie lor ocină ohabnică şi statornică şi de nimeni neschimbată. Şi Intr-alt chip să nu fie, peste zisa domnii lui.
      Drept aceia domniia lui au pus şi mărturii pă: jupan Dragomir vel dvomic i Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Dumitru vistier i Mitrea comisul
1 Badea stolnic i Gonţea paharnic i Stoica postelnic.
      Şi s-au scris cartea aceasta In oraşul Bucureşti.
      După George D. Florescu şi Dan Pleşia, Condica Văcăreştilor, in„ Studii", 19 (1966), p. 968—969. Traducere.
74                                       <1571—1573) decembrie 8
      Cu mila lui Dumnezeu, domnu şi oblăduitor a toată Ţara Rumânească, Io Alexandru voevod, feciorul răpoosatului Mircii voevod. Dat-am domniia mea cartea domniei mele popa Nancului, ca să-i fie ocina din Blăjăni, partea lui Dimiian, cită să va alege peste tot hotarul şi din dealul cu viile, că o vîndut drept 4 000 de aspri.
www.dacoromanica.ro
97
      Şi iar au mai cumpărat popa Nancul partea lui Ion, cită să va alăge peste tot hotarul, drept 1 000 de aspri.
      Şi iar au mai cumpărat popa Nancul partea popei Fătul peste tot şi cu viile din deal. Căci că văzind domniia mea şi zapisele acestor oameni, i-am dat şi domniia mea cartea domnii mele, ca să le stăpinească cu pace şi el şi cine s-ar trage din el.
      Şi clnd s-au făcut această scrisoare, fost-au boerii domnii mele, anume: fost-au jupan Dragomir vel vornic, jupan Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Stoica vel postelnic i Neagoe i Braţul.
      Dichemvrie 8 dni, leat 7135 <1626>.
      t S-au tălmăcit după uricul slrbesc.
      t Az Costandin dascal slovenesc izpisah.
      Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 173, f. 292. Traducere din sec. al XVIII-lea.
      V&leatul greşit; datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. BIR, B, 50.
75                                       1571 (7080) decembrie 10, Bucureşti
      f ffiHAOCTllO EOJKÎEK», îw ffAHgdHAPS KOEROAd H rOCnOAHH*K KTiCOH 3EMAH &&rppoBAdjfTHCKOH, chh'K KEAHKdro h nptAOEpdro AlnpMd KOEKC»A<*> eHH8 MhX’HEK KOEBOAd. A<*RiT rOCnOACTEO MH clK> nOKEAtHÎE rOCnOACTBd AUI nOMTEHHOM8 npd-KHTEAK» rOCnOACTBd MH, »8ndH A$MHTp8 BEAHKH KHCTÎiap H %8ndHHU,8 EM8, EdAEK H CECTpS EH, KdnAEB H CK HHJf CliHOBH CH, EAHU.H HM Eor*K npHnSCTHT, I3K05KE A<* HM ECT WMHH8 8 HEnTSpEAH, WT AEA II'KKdA'KK, S norOWHE CKC MECTO 3d BHHOrpdAV H 8 nOAlO ARd HK_f, flOHEHCE ECT nOK8nHA nOHTEHHOrd lipdBHTEA rOCnOACTBd MH, E3KE ECT BH111E nHCdH. HCSndH A^MHTpS BEAHKH BHCTHiap H %8ndHHU8 ErO, EdA’fc H CECTpd EH, EdnAt, TEX Ş. norOWHE Sd BHHOrpdA H TEX ARd HHBE WT n-KKdA-K, 3d xd dcnpn CpEfipEHH H Sd c denpH EdHH.
      H EldKH A<> ECT nOMTEHHOMS npdBHTEAK» rOCnOACTBd MH, »8ndH A^MHTpS BEAHKH BHCTHiap H K8ndHMJ,8 EM8, EdAER H CECTpS EH, EdnAEK8 WMHH8 8 HEnT8pHAE, WT A EA EpdT8AOB H GhHKEB, CHHOBH EdAEK, Hd AECETdrO A EA H WT nOAlO H WT Ul8M H WT A’tA CKC BHHOrpdAE H norOWHE H CKC MECTO 3d BHHOrpdAV- H WT RHHdpHKIO ndK A<* 83H-MdET AECETdrO AEA, SdHEHCE TEX H HOrOWHE H CIE AECETdrO AEA EHAE C8T nOK8nEHE WT EAHH BEMHH8, Hd HME CTdHMIOA, 3d XK dCnpH CpEKpEHH WT EpdT8A H WT GHMKd, CHHH EdAEK, EipE WT npH A^W nOKOHHdrO IlETpS ROEROAd, EE3 83HdHIE 5K8ndHHU,8 EdAEK H CECTp8 EH, EdlIAEB.
      H CTOdA ECT nOMTEHHOrd npdBHTEAK» rOCnOACTBd MH, »8ndH A^AVHTpS BEAHKH BHCTÎiap h ac8ndHHU8 Ero, EdA’fc h CECTpd eh, EdiiA'fc, ahu8, npEA rocnoACTKd mh, CKC Toro KEMHH8, CTdHMIOA. E 8 TEM, rOCnOACTKO MH TAEAdX H C8AHX, no npdBA$ H no SdKOH H CK B'KCII MKCTHTHMH npdRHTEAIE rOCnOACTBd MH H HCTHHCTBOKdA CKM rOCnOACTKO MH EPE ECT nOK8flHA Toro KEMHH8, CTdHMIOA, EE3 83HdHIE HM. TdJKE, roc-nOACTBO MH TdKO CKM C8AHA: A<> RpdTHT nOMTEHt Jrd npdBHTEAK» rOCnOACTBd MH, }K8ndH A^AVHTpS BEAHKH KHCTÎiap H W8ndHHlj,8 Ero, EdA'fc H CECTpd EH, EdnAt, TEX XK denpH CpEBpEHH CTdHMIOAOK BEMHH, EpE c8t WHH EpdTÎE 3d WMHH8. H BpdTHA ECT nOMTEHHOrd npdBHTEAK» rOCnOACTBd MH, »8ndH A8MHTp8 BEA KHCTIiap, TEX X* <*cnPH CpEBpEHH CTdHMIOAOK BEMHH, A* ECT BEMHH8, KdKO ECT BHA H WT nptJKAE BptME. H WCTA CTdHMIOA BEMIIH WT SdKOH WT npEA rOCnOACTBd MH.
      CEr© pdA I, AM^X H rocnoACTBO mh homtehhomS npdBHTEAK» rocnoACTKd mh »8ndH A^AlHTp8 BEAHKH KHCTÎHp H 5KHTEAHHU.8 Em8, EdA'fc H CECTpd EH, Ed<n>AEK,
98
www.dacoromanica.ro
0KOWE M HM ICT B*k IVHHH8 H B*k IVJfABS, EMS H CHHOBOM EM8 H KHSKOM H np'kBHSMETOM EM$ H HH WT K«rO>KE HEnOKOA'bBHMO, ROPH3MO rOCIlOACTKd MH.
      Gewe h cbeaeteaîe nocTdKA'bEM rocnoAcTKO mh: >KSndH IA,Pdr0MHP beahkh AKOpHHK H >KSndH HbAIUKO BEAHKH AOrO^ET H GTdH CndTdp H ffiHTp'fc KOMHC H EdAt: CTOAHHK H I\>HlVk nEJfdpHHK H GTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ^pdrOMHp BEAHKH AKOPHHK.
      IIhc d3, Eoapeui, bil ctoahh rpdA ESkSperjh, macera aekembpIe Ţ a^hh, b A^T X3ÎÎ.
      ţ liv dAEădHApS BlVEBWAd, MHAOCTÎIO EO>KÎW, rOCIlOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier şi jupaniţei lui, Calea şi surorii ei, Caplea şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Cep turele, din partea lui Păcală, 6 pogoane cu loc de vie şi în clmp două ogoare, pentru că a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, care este mai sus-scris, jupan Dumitru mare vistier şi jupaniţa lui, Calea şi sora ei, Caplea, aceste 6 pogoane de vie şi aceste două ogoare de la Păcală, pentru 1 000 aspri de argint şi pentru 200 aspri bani.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier şi jupaniţei lui, Calea şi surorii ei, Caplea ocină la Cepturile, din partea lui Braţul şi a lui Sinea, fiii Calei, a zecea parte şi din cîmp şi din pădure şi din dealul cu vie şi 8 pogoane cu loc de vie. Şi din vinărici iar să ia a zecea parte, pentru că acele 8 pogoane şi această a zecea parte au fost cumpărate de un vecin, anume Stanciul, pentru 2 000 aspri de argint, de la Braţul şi de la Simca, fiii Calei, încă din zilele răposatului Petru voievod, fără ştirea jupaniţei Calea şi a surorii ei, Caplea.
      Şi au stat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier şi jupaniţa lui, Calea şi sora ei, Caplea, de faţă, înaintea domniei mele, cu acel vecin, Stanciul. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am adeverit domnia mea că a cumpărat acel vecin, Stanciul, fără ştirea lor. Deci domnia mea aşa am judecat: să întoarcă cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier şi jupaniţa lui, Calea şi sora ei, Caplea acei 2 000 aspri de argint lui Stanciul vecinul, căci sînt ei fraţi de ocină. Şi a întors cinstitul dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier, acei 2 000 aspri de argint lui Stanciul vecinul, ca să fie vecin, cum a fost şi mai înainte vreme. Şi a rămas Stanciul vecinul de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dumitru mare vistier şi jitelniţei lui, Calea şi surorii ei, Caplea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Codreş, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 10 zile, în anul 7080 <1571>.
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
99
                              Arh. St. Buc., A. N., MMDCCCLI/1. Orig., perg. (36x29), pecete timbrată, căzută.
Copie slavă şi traducere din 1916 ibidem, ms. 1232, f. 159—160.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 51-52.
76                                               1571 (7080) decembrie 20
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voivod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului Mircei voivod, feciorul Mihnei voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle cinstitului dregătoriului domniei măle, jupan Stepan ce au fost vel cliucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să fie lui satul Smîrdeşteţul de peste tot hotarul din partea Dobrei jumătate, pentru că o au cumpărat acest sat mai sus-zis cinstitul dregătoriul domniei măle, jupan Stepan biv vel cliucer, această jumătate de sat, de la Dobra, drept 5 000 de aspri gata. Iar căialaltă jumătate de sat, Dobra iar o au dat de a ei bunăvoe sfintei mănăstiri de să zice Coşună, încă din zilele răposatului Radului voivod Călugărul. Deci, cum au dat aceasta ceialaltă jumătate din zilele altor domni răposaţi mai nainte, aşijderea au dat Dobra şi dinnaintea domniei măle sfintei mănăstiri ce să zice Coşuna
      Şi au fost acest sat de moştenire al feciorilor lui Frăţilă. Deci feciori lui Frăţilă au furat o moară a Dobrei cu toate fiarăle. Deci cu alta neavind cu ce plăti capetele lor de cătră răposatul Vintilă voivod, ci au dat al lor sat, însă feciorii lui Frăţilă, Dobrei, de au plătit capetele lor din rea moarte cu acest sat. Şi au fost aceasta birnică moşiia feciorilor lui Frăţilă. Deci pînă o au scos Dobra de la bir, au cheltuit pe biruri 2 600 de aspri.
      Iar după acăia, cinstitul dregătoriul domniei mele, jupan Stepan biv vel cliucer, el au dat această jumătate de sat ce s-au zis mai sus, satul Smîrdeşteţul, care l-au cumpărat de la Dobra drept 5 000 <aspri> sfintei mănăstiri ce să zice Coşuna, de a lui bunăvoe, dinnaintea domniei mele, ca să-i fie po-meană în văci.
      Iar cine ar rumpe această tocmeală, să fie blestemat de 318 părinţi carii au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să zice Coşuna, ca să fie ei satul Smîrdeşteţul tot şi cu tot hotarul întru moştenire şi ohamnic şi de nimenea să fie neclătit, preste zisa zisa domniei mele.
      Că iată şi mărturii am pus domniia mea: jupanDragomir vel vornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Dumitru vistier i Mitrea comis i Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi <ispravnic>, Dragomir vel vornic.
      Şi am scris eu, dechemvrie 29 dni, leat 7080 <1571).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 104. Traducere.
      EDIŢII. DIR, B, 52.
77                                                     1572 (7080) ianuarie 5
      ţ (&HAOCTTIO BOKTeIO, Îw dAHsiaHApS BOEBOAA H rOcnOAHHTv KTvCOH 3EAAAE XrrppOBAdJfHHCKOE, CHH'k BEAHKdPO H np-feAOEPdrO ffiHpMEB KOEKOAd, CHH$ (Qh^HEB
BoekoaI- A>dsaT rocnoACTEO mh cîe noKEA-kHîe rocnoACTRd aah AptroioB ctvc chhobh
100
www.dacoromanica.ro
CH, EAHU.I HM <BorK>1 npHIlScTHT, HKOXE Aa HM ECT WMHH8 8 <EopHEUIH, WEAME>2 WT AErt EHB'kpdHOB nOAOBHH, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTHT, (10HEXE IO ECT nOKSllHA AptrOlO WT AaH> CHH*K EHB’kpdHOB, 3d xdp dCnpH rOTOBH. ă. A<P**rd nOAOBHH, AaH> CHH*k>2 EHB'kpdHOB, WH IO ECT AP^^dA CdM A^KAE ECT BHA WhB, d 110 CKMP’KTk EM8 TdE nOAOBHHO WT WMHH8 EHB'kpdHOB WCTdAd ECT BHpHHKd. TdJKE, MET EHB'kpdHOB HHKTO WT HHX H"fecT JfT-feAH Aa flAdTHT KHpSrt EHB'kpdHOB, H8 CE C8T B*kCH HMETHSAH WT TOrO BHp EHBkpdHOB. ă BHUJE pEMEHH K8lIU,î, APtCOlO CkC CHHOBH CH, WHH TdKOJK-AEPE nddTHUJE H TdE nOAOBHH WT WMHH8 WT BHp 8 TpH rOA ÎHH, nOHEWE 10 AaAMUE h nOKAOHHQJE K"kCd MET EHB'kpdHOB TdE WMHH8 AP’Kr0K>K H CHHOBOM EM8 WT HHJfHOM AOBPOM BO/Vb. H KEATOBdA ECT AP1^010 PaA* TdE WMHH8 AOKAE 10 ECT H3BdAHA WT BHP xdp acnpH. H MdpTSp IE ECT: WT $AOpHHT-k, fl&HAKO H PdAVa H WT EpcfetM, CTdi» H Jfpc H WT S'kHKOH, APar°T-k H IldCBOT-k H AaH-
      Ccro paAÎ, AaA«X H rocnOACTBO mh AP'kr0K>K> hkojke Aa hm ect bhuie pemeh8
WMHH8, WMHH8 B*k WjfdK-k, HHM H CHHOBOM HM8 H BH8K0M H np1jBH8MHT0M ^M8 H HE WT KOrOJKE HEnOKOA<"bK>2HM0, no pEM TOCnOACTBd MH.
      Ce>KE 8B0 H CBEAETEAÎE nOCTdEA-fcX rOCHOACTBO MH: X8ndH Aokpomhp BHB BEA EdH, >K8ndH APar°MHp BEAHKH AK°pHHK H »8ndH HBdUlKO BEAHKH AWrW^ET H A8* MHTp8 EHCTItap H CTdH cndTdp H EdA'fe CTOAHHK H TOHU.'b IlEJfdpHHK H XSlldH GtOHKHU,* BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, APar0MHP KEa AKOpHHK.
      IIhc d3, A8aaHTp8, M-fccEi^d rEHdpÎE F a^hh, tek8iji8h AET<0M>2 A® Hkîrk, B A^T X3T|.
      f îw flAÎidHAPS BWEBWAd, MHAOCTIIO KOXÎA, TOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăgoiu cu fiii săi, cîţi îi va lăsa (Dumnezeu) 1, ca să-i fie ocină <la Borceşti, însă)2 din partea lui Chivăran jumătate, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o Drăgoiu de la Dan, fiul lui Chivăran, pentru 1100 aspri gata. Iar cealaltă (jumătate, Dan, fiul lui) 2 Chivăran, el a ţinut-o singur pînă ce a fost în viaţă, iar după moartea lui, acea jumătate din ocina lui Chivăran a rămas birnică. Astfel, ceata lui Chivăran nimeni dintre ei n-a voit să plătească birul lui Chivăran, ci toţi s-au lepădat de acel bir al lui Chivăran. Iar mai sus-zişi negustori, Drăgoiu cu fiii săi, ei de asemenea au plătit de bir in trei ani, şi această jumătate de ocină, pentru că a dat şi a închinat toată ceata lui Chivăran această ocină lui Drăgoiu şi fiilor lui de a lor bunăvoie. Şi a cheltuit Drăgoiu pentru această ocină pînă ce a scos-o de la bir 1100 aspri. Şi mărturie sînt: din Florintă, Milco şi Radul şi din Urseni, Stan şi Urs şi din Zăicoi, Dragotă şi Pascotă şi Dan.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Drăgoiu, ca să-i fie mai sus-zisa ocină, de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban, jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Dumitru, luna ianuarie 5 zile, cursul anilor pînă acum, în anul 7080 <1572).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
                                                                                                                    toi
Muzeul judeţean Gorj, nr. 34. Orig., perg. (19x36), pecete timbrată, căzută.
EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 189—191. *
       1 Omis.
       * Loc rupt; completat după Ştefulescu, Doc. sl.-rom., p. 189—190.
78                                       1572 (7080) ianuarie 5, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, sinfl Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Sin cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu li va da, ca să le fie lor moşie la Nă-nişori, partea cumnati-sii Călii, toată, oriclt se va alege dupreste tot hotarul, pentru că o au cumpărat Sin de la Cirstea, feciorul Calei şi de la tată-său Banciul, această mai sus-zisă moşie, drept 1 200 asprii de argint. Şi au vindut Cîrstea, feciorul Calei şi tată-său Banciul, însă de a lor bunăvoe, dinnaintea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos.
      Şi iar să-i fie moşie la Nănişori, partea Marinei toată, pentru că o au cumpărat S<i)nu de la cumnată-sa Marina, această mai sus-zisă moşie, drept 1 200 asprii de argint. Şi au vîndut cumnată-sa Marina de a ei bunăvoe, dinnaintea domnii mele.
      Şi iar au plătit Sin 2 ţarine dă la popa Pătru, care le-au pus cumnată-său Albul zălog, drept 240 asprii de argint.
      Drept aceia, am dat domniia mea lui S<i)nu şi cu feciorii lui, ca să-i fie lui moşie de moştenire ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată mărturii am pus domniia mea: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Dumitru vistier i Stan spătar i Mitrea comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic şi Stoichiţa vel postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco vel logofăt.
      Şi am scris, Cirstea logofăt, în luna lui ghenar 5 dni, în scaunul cetăţii Bucureştii, leat 7080 <1572).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 470. Traducere.
      EDIŢII. DIR, B, 53.
79                                          1572 (7080) ianuarie 8, Bucureşti
      t filHrtOCTUO BOKÎEIO, Îw dAEţjdHApS BOEBOAd H rOCnOAHHTv KTvCOH 3EMAE ăfrrppOKrtdyÎHCKOE, CHH*K BEAHKddPO H nptAOEpdrO ffiHpHd BOEBOAd, CHH$ MhX'HEK
boeboa$. AdBdT rocnoACTKo mh cîe noBEdtHlE rocnoACTBd mh cB-kTOM# MOHdCTHp HdpHU,dEMH rosopd, IdKOWE Ad MS ECT CErtO îwHELJJÎH, BTvC, CTv KTvCOiW JfOTdpOM, no CTdpE JfOTdpOBE, 3dHE>KE ECT CErtO CTdpO H npdKd WMHH$ CBtTOM$ (WOHdCTHp E>KE ECT no BHU1E pEMEHd.
      d noTOM, wtu.8 hpSmen A*Po0ew> wh ect np8 npEA PocnoACTKd mh ckc
CErtO HopdHHH, Hd HME ^dH H MET EM$. H CHU.E HM EHJf IlpEHÎE: nOHEHCE ECT A^UJEd GOatSa BEAHK Td>KE ECT pdCKHH&l TEpE ECT nOTEKATv nO AP$C MtCTO, nO WMHHd CB’kT’kH MO-HdCTHp, d nOCAE ndKH CE ECT BpdTHAd BOAd Hd CTdpd MdTKd WT KTi HopdHH, d ^dH H
103
www.dacoromanica.ro
met em8 whh KTvCjfOT’kujE A<> APtMHT H A<> hm e8ae' jfOTdpSA no p8MT8pd GDatSaSh. fi 8 T'bM, rocnoACTEO mh rAEA^X h c8ahx> no npdEA8 h no BdKOH, ck B-kfkMH MkCTHTHMH npABHTEAÎE TOCnOACTEd MH H BHA'kjf H lipOMETOJf TOCnOACTEO MH H KHHm WT HHHJf npt^AE nOKOHHH TOCnOA^PH H HCTHHCTBOBdJf TOCnOACTBO MH KdKO HM ECT X0Tdp8d <n0> CTdpd MdTKd GOaTOB, HAE>HE H HHH'k TEMET GOatSA. fi AaH H MET EM8 HE B’ECJfOT’klIJE WCTdBHTH CE, H8 npOCHUJE SdKOH. TdJKE HM AM^X TOCnOACTEO MH A^HOB H MET EM8 H BdKOH, B? EOrttpH, A<» SdKAET, d WHH HE Bt3M0r0UJE A* SdKAET HHKdKOJKE, H8 WCTdUJE WT 3dKOH.                                           {
      Gsro pdAÎ H TOCnOACTEO MH AM^X CEtTOMS MOHdCTHp BHUiE pEMEHd WţJHHd, I3KOKE A<i M8 e8AE Eni WMHH8 H WJfdE» H NH WT KOrOÎKE HEnOKOrttEHMd, no WpH3M0 rocnoACTBd mh.
      Ge>KE 8E0 H CEEAtTErtÎE nOCTdErttjf TOCnOACTEO MHI H<8ndH A0EP^Hp EHB BEA EdH EpdAEBCKH H H<8ndH AP<>rOMHp EEAHKH AKOpHHK H >K8ndH ÎEdUJKO BEAHKH AWrW-ijSET H GTdH cndTdp H A^^HTp8 BHCTÎiap H MHTpt KOMHC H EdA’fc CTOAHHK H ToHl^’b nEJfdpHHK H >K8n4H GTOHKd BEAHKH nOCTEAHIIK.
      H d3, E>KE HdMHpTdX, fiAdAVrt AWrW^ET WT XoTTipdHH, Klk CTOAHH TpdA E8k8PE11JÎ, M'kCEU.d rEHdpÎE H AtHH, B-K rttT x3n.
      fîw EATădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOJKÎA, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie tot satul Ioneştii cu tot hotarul, după vechile hotare, pentru că este sat vechi şi ocină dreaptă a sfintei mănăstiri ce este mai sus-zisă.
      Iar apoi, părintele egumen Dorotheiu, el a avut pîră înaintea domniei mele cu satul Cioranii, anume Dan şi ceata lui. Şi aşa le-au fost pîra: fiindcă a venit Oltul mare şi s-a întins de a curs pe alt loc, pe ocina sfintei mănăstiri, apoi iarăşi s-a întors apa la matca veche de către Ciorani, iar Dan şi ceata lui voiau să ţină să le fie hotarul pe ruptura Oltului. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit domnia mea şi cărţile de la alţi domni mai înainte răposaţi şi am adeverit domnia mea că le este hotarul pe matca veche a Oltului, pe unde şi acum curge Oltul. Iar Dan şi ceata lui n-au vrut să se lase, ci au cerut lege. Deci le-am dat domnia mea lui Dan şi cetei lui şi lege, 12 boieri, să jure, dar ei n-au putut să jure nicicum, ci au rămas de lege.
      De aceea, şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri mai sus-zisa ocină, ca să-i fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic.
      Şi eu, Vladul logofăt din Hotărani, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 8 zile, în anul 7080 <1572>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 907 (Govora, V/4). Orig., hîrtie (31x20,5), pecete timbrată. Cu două traduceri, dintre care una din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 234, f. 99v 100, 447, f. 114 şi 463, f. 66.
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 36, 4. Trad. DIR, B, 53—54. Facs. BIR fi, 513.
103
www.dacoromanica.ro
80
1572 (7080) ianuarie 9, Bucureşti
      f MhAOCTÎW ECOKÎEJO, IlV d/U^aHAPS EOEEOAd H rOCIlOAHH’K ETiCOH 3EAAAE JîrrppO-EAdjfÎHCKOE, CHH*K BEAHKddrO H np-feAOKpdrO MHpid BOEBOAd, CHH$ Mh^HEB EOEEOAd. AdKdT rOCndACTBO AAH CIE nOBE/VfeHÎE rOCnOACTEd AAH CE-bT-bH AAOHdCTHp HdpHlţdEAAH rofiopa, laKOJKE A<i M# E8AET CEAd WT fllEAKk>KAE AK"b AEdd H WT MdAOE-KU, ABt AEAd, AEROBE PdAV^OB AWTWiJSET H EpdT$ EAA$, fiAdA\rA KOAAHC, B-RCbjf, WT HdA HO B’KCOAA JfOTdpOKE H CKC EEMUHI H CKC B’KC AOJf°AOK E>KE ECT EOA^pCEO, 3dHE>KE RHUJE pEMEHHE CEAd C#T BHAE WBEAA 1 EOA"bpOAA E>KE C$T nO BHUJE FlHCdHH.
      A IIOTOM, WTU# Hr^AAEH           npÎHAE EipEA rOCnOACTEd AAH, TEpE AAH CKd3dJ
rOCnOACTEO MH H nOKd3d£ KHHT WT p$KH TEJf HM nOKOHHH EOA'bpH BHUJE pEMEHH, PdAVrt AOTOjJSET H BpdT EM#, BAdA\rA KOAAHC, KdKO C$T AdAH H npHAO>KHAH nO BHUJE JIHCdHE CEAd, HHJfHE AEAOEE Hd1 CKIîTOAAS AAOHdCTHp E>KE ECT nO BHUJE JlHCdH, TOBOpd. H HCJIHCdAH CE C$T $ BEAHK nOMtjHIK, WHH H CHHOEH HJf.
      H WCTdBHAH C#T CKC BEAHKOIO KAETB#, I3K0KE FIO HHJfH$ TpdrS WT HHJfHO CKPOACTBO HHKTOJKE MET'bjfi} CKC TEJf H BHUJE pEHEHE CEAd Ad HE HAAdT, pd3B-b KOrOJKE JfOKE rOC-nOA"K CTEJKdTH MH'ICH JipEEHBdTH BT» CEtjTOAA!5 MOHdTCHp, TEJf H A<* WEAdAdET H Ad CE JfpdHHT CKC A^A^K WT BHUJE JIHCdHE CEAOBE. H npÎHAE H >K8ndHHU,d H'bKUJd, 5KHTEA HHUd PdAVdWE AWrWiJlET, CdAAd JipEA rOCnOACTEd AAH, TEpE H WHdJf CKd3dJ( H CBEAETEA-CTBOBdJf CHU.E, I3KCOKE ECT H nO BHUJE JIHCdHO.
      GsrO pdAÎ H rOCnOACTEO AAH AdA^ BHUJE pEMEHE CEAd EHTH HHOKOMWE npEEHRdE-LjJHAA B"K CK-bTOAA» AAOHdCTHp R"K nHIfdS H E"K SKpEJIAEHÎE, d rOCnOACTEd AAH H pOAÎTEAÎEM rOCnOACTEd MH Bni BlSMHOE E’KCIlOAAHHdHÎE.
      @L(JE>KE H 34KAHHdHÎE JIOCTdBA'bET rOCnOACTEO AAH, BKOKE nO C’KMp’KT’K rOC-nOAtTBd AAH RdpE KOrCOKE H3EEPHT rOCHOAT» Bon» EHTH rOcnOAdp# H BAdAdTEA B*K AA'bCTO rOCnOACTEd MH, Ad dlJJE nOHETET H nOHOEHT CÎE IIHCdHÎE, rOCnOA"K Boriv Ad rd noiETET h Ad rd Stbp’KAHT r-k rocnoAcrso Ero; d dijjEAHXCE jfOKE nonEpET hah nopSuiHT nHcdHÎE cîe, Toro rocnoATi Bon». Ad rd Ssîet 3AE TbAO Ero, d r-k k$a$i|JÎ R-biVb A^HJd Ero h Ad ect tp*kkaet uit THf cB"bTHjf ivtuh h>ke r-k Hhkeh h Ad
HAAd H’KCT <CK> I»Ad H CK JipOKAETOAA flpîia H CK Î^AEHE E>KE B’K3’KHHUJE Hd XpHCTd Bora HdUJEro: „b-ksaah h pdcnEHH Ero" h kp’kb eaa8 Hd HHjf h Hd lEAdjf Hjf, e>ke h ESAET R-K E-bKH B-bKOM.
      Ge>KE 8eO H CEEA'bTEAÎE nOCTdBA'bjf TOCnOACTBO AAH: HCSndH /(OEpOAAHp EHB BEAHKH EdH KpdAEBCKH H >K$ndH /(pdrOAAHp BEAHKH A^OpHHK H HCSndH ÎEdUJKO EEAHKH AWRVJ|SET H GTdH cndTdp H A$MHTP$ EHCTÎtap H flllHTp'b KOAAHC H BdA’b CTOAHHK H rOHU-b JIEJfdpHHK H HCSndH CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK.
      H d3, E>KE HdMHpTdJf EAdAY& AUiriVjjiET UIT XOT'KpdHH, B*K CTOAHH TpdA K8k8-pEljjî, AA*bCEUd rEHdpÎE 0 AKHH H UIT ^AdMd A® CErO IIHCdHÎE, TEK$I|JH/KE A^TOM B*K A’bT X3ÎÎ.
      f IlV flAÎădHAP» ElVEKIVAd, AAHAOCTÎK» EOJKÎA, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie două părţi din satul Medvejde şi două părţi din Malovăţ, părţile lui Radul logofăt şi ale fratelui său, Yladul comis, toate, de peste toate hotarele şi cu vecinii şi cu tot venitul care este boieresc, pentru că mai sus-zisele sate au fost ale acestor 1 boieri care sînt mai sus-scrişi.
104
                                           www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, părintele egumen Dorotheiu au venit Înaintea domniei mele, de mi-a spus domniei mele şi a arătat cartea de la miinile acestor mai sus-zişi răposaţi boieri, Radul logofăt şi fratele său, Vladul comis, că au dat şi au dăruit din mai sus-scrisele sate părţile lor la1 sfinta mănăstire care este mai sus-scrisă, Govora. Şi s-au scris In marele pomelnic, ei şi fii lor.
     Şi au lăsat cu mare blestem, ca In urma lor nimeni din ruda lor să nu aibă amestec cu aceste mai sus-zise sate, afară numai de călugării pe care li va aduna domnul ca să vieţuiască In sfinta mănăstire, aceştia să stăpinească şi să se hrănească cu venitul de la mai sus-scrisele sate. Şi a venit şi jupaniţa Neacşa, jitelniţa lui Radul logofăt, singură, Înaintea domniei mele, de a spus şi ea şi a mărturisit aşa, după cum este mai sus scris.
      De aceea şi domnia mea am dat mai sus-zisele sate, ca să fie călugărilor trăitori in sfinta mănăstire de hrană şi de Întărire, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de vecinică pomenire.
      încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe oricine 11 va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăplnitor In 'locul domniei mele, dacă va cinsti şi va Înnoi această scriere, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l Întărească In domnia lui; iar dacă va .călca sau va nimici această scriere, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul lui, iar In veacul viitor sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat de 318 sfinţi părinţi care sint in Nicheia şi să aibă parte <cu> Iuda şi cu blestematul Arie şi cu iudeii cari au strigat asupra lui Hristos Dumnezeul nostru: „ia'-l şi răstîg-neşte-l“ şi singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi in vecii vecilor.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic.
     Şi eu, Vladul logofăt din Hotărani, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 9 zile şi de la Adam pînă la această scriere, anul curgător, în anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc.. S.I., nr. 908 (Govora, XII 1/2). Orig., perg. (25x37), pecOle timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 234, f.236v~*237 447, f. 254 şi 463, f. 75.
      EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 178; DIB,B, 54—55. Facs. ,DIB,B, 514.
        1 Cuvint scris deasupra rindului.
81                                                      1572 (7080) ianuarie 12
      ţ /SIhAOCTÎIO EO>KÎEK>, Iw flrtHgdHApS BOEBOAd H TOCnOAHH'h RTvCOH 8EMAE «JrTpp0BA4£HHCK0H, CHH*K BEAHKArO H flp-feAOEparO (VIhPMEK BOEBOAd, CHH8 AlHJfHEB boeboaa. Aabat rocnoACTBO mh cîe noBEA-fcHÎE rocnoACTBd a/ih ASiiujee ct>c chiiokh CH, EAHU.H HM Eorh npHIlScTHT, I3K0JKE A<» ECT IVHHHS 8 E8>K0p4HH WT A™ PdA'fAWR WT IlAOnH, MECTO 3<d K>8KE 8 CEA4AHIJJE, I10HE>KE ECT r+‘.8[lHA ASjlUJE WT» ^4AV"A> 34 $ ACnpH rOTOBH. H flAKH flOKSflH ASnilJE WHHH8 8 E8>K0pâllH. IVT A<A.^K4Hţ<>B, MECTO 34 BHHOrpdAV", 34 TA 4CnpH T0T0BI1. R (14KH A4P«K4A EpT 0OAVCÎ* tlO'A8niUf:;
10?
www.dacoromanica.ro
Ha ea«c> k8mvtpTe ckc mecto sa BHHorpAA 8 A ta h ckc b hhke 8 lioae Ha hect, glkcoke Aa HM ECT riOM'kHS K*K K'kKH.
      H npoAaAOLUE ele khlue pemehh awaîe wt hh^he a^bpom Koat h c-kc 3HaHÎE B'KCEM MErlHLUOM.
      Geto paA?, A*A*X H rocnoACTKO mh ASihseb, iaKO>KE a<» hm ect khlue pemehh WMHHE KTv WMHH8 H lV)fAE8, HM H CHHOKOM HM H KH8KOM H (lp’kKHSMHTOM H HE WT KOrOJKE HEnOTTvKHOKEHO, fl0pH3M0 rOCnOACTKa MH.
      H CE5KE 8kO CKEA’kTErtÎE LlOCTAKA'kjf rOCnOACTSO mh:      ftSlldH ,\OKpOMHp
KEAHKH KdH KpdAEBCKH H JKSlldH ,5,parOM<Hp> BEAHKH AKOpHHK H ftSflAH HkAUJKO KEAHKH AWrWijlET H (ÎTdH CflATAp H ,5,8MHTp8 KHCTÎiap H EdAt CTOAHHK H ffiHTp’k KOMHC H rOHU,t flEJfdpHHK H ÎKSlldH GtOHKHUA KEAHKH flOCTEAHHK. HcilpABHHK. ^OEpOMHp KHK BEA BAH.
      H HdflHCdX ,\8MHTp8 AWrW^ET, M’kCEU.A rEHApÎE Bl H WT ^A^MA fi,0 CEAt TE-K8ip8>KE, KTv AtT x3ri.
      ţ Iul ăaîăaHApS kwekwaa, mhaoctTk» kokTa, rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Lupşe cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie ocină în Bujorani din partea lui Radul din Plopi, loc de casă în vatră, pentru că a cumpărat Lupşe de la Radul, pentru 500 aspri gata. Şi iar a cumpărat Lupşe ocină în Bujorani din partea lui Ivanco, loc de vie, pentru 330 aspri gata. Şi iar a dăruit Todosie pe Lupşe la o cumetrie cu loc de vie in deal şi cu 2 ogoare în cîmp în frunte, ca să-i fie pomană de veci.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Lupşe, ca să-i fie mai sus-zisele ocine de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Şi iată dar martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragom<ir> mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dobromir fost mare ban.
      Şi am scris, Dumitru logofăt, luna ianuarie 12 şi de la Adam pînă acum curgători, în anul 7080 <1572>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 909 (Bp. Rîmnic, XXXIV/4). Orig., perg. (28,5x35), pecete timbrată. Cu o traducere din 1782.
      EDIŢII. Trad. DJR, B, 55-56.
82                                        1572 (7080) ianuarie 12, Bucureşti
      ţ MhAOCTÎIO BOJKlKţ îw dAH{jAHAp8 KOHKOAA H rOCflOAHH’X KTvCOE 3HMAE &rrpOBAdXE<HCK>1OE, CHHTv KEAHKATO H nptAOBpdrO flS.HpHEK KOHKOAA, CHH8 i&H)fHEB bohboa4- Ă4KdT rocnoACTKO mh cTio noKEA’kHTe rocnoACTKd mh >K8<na>1HHU,EK H^kuieh
106
www.dacoromanica.ro
WT ^piirOElJJH H CTv HHJf CHHOKH, EAHU.EM Koriv nptnSCTHT, 0KO5KE A<* HAU ECT CEAO HEpHEIţgA H EoAK> EdAOTTiK CTvC KliCEM JfOTApOAA, nOHEJKE HM C$T CT4pE H lipAKE CEAd H 34 A*ATh8; 4 nOTOM nOMHAOK4A H rOCnOACTRd MH CTvC KHIUE pEHEHH CEAd. dAH A<* ApTvHOIT >K8lldHHU,4 H^KUId AK"t AEA4 XtfndH PdAV^ EHRIUE KEAHKH AOrO^ET, Mt}K& EH H AEA SAdAV^WK KOMHC, IIOHEJKE A4A Ea4AVa komhc HErOK          CHHOKHM jkSnAHH-
                           HER H-bKUIEK, AOKAE ECT EHA EaAA^A KOMHCSA >KHB8, dAH WT CKOHM AOŞPOAA BOAE, WT npEA nOKOHHdrO EeTP4HIKO KOHB0A<1. d ^APHI|IE, CHHS EptB$AWK nOCTEAHHKSA, A4 APTiH<HT AEA E4l|JOM CH H CEC AEA Ea4AYAOK KOAMIC, &APHI(IE MET"fejf A<* HE HMdT. Csro pdAî, A<*Ao^ h rocnoACTE4 mh >K8ndHHU,EE H^kuiee, hkohcE m hm ect
WMHH8 H Eli WJfAES H HHM H CHHOKH HM H EHOKOM H flptEHOIHTOM H HE WT KOrOJKE HEnOTOKHOEEHHM, n0pE3M$ TOCnOACTE4 MH.
       Gejke ceeaeteaio nocTdBA-fcEM rocnoACTEd mh: xtfnaH 4,P<*roMHp beahkh akophhk H }K8ndH IsdlHEO KEAHKH AOrO$ET H GT4H CndTdp H ^,8AAHTp8 KHCTÎI3p H EdA^ CTOAHHK H MHTpt KOAMIC H FoHlVk nEJfdpHHK H GT0HK4 KEAHKH nOCTEAHHK. EcnpdKHHK, ^lATfAMip BEAHKH AROpHHK.
       EhC 43... <AOrO>14&ET, Eli CTOAHH TpdA E8K8pEl|JH, M'kCEU,4 TEH4plE E| AK«H; B A*T x3n.
       f Iw EaT^ahapS kweewaa, mhaoctîa eojkiio, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domii a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul liii Mihneşi voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neacşa din Drăgoeşti şi cu fiii ei, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satul Cerneţul şi Cimpul lui Balotă cu tot hotarul, pentru că le sSnt vechi şi drepte sate şi de moştenire; iar apoi şi domnia mea am miluit cu aceste mai sus-zise sate. Insă să ţină jupaniţa Neacşa două părţi ale jupanului Radul fost mare logofăt, bărbatul ei şi partea lui Yladul comis, fiindcă a dat Vladul comis partea lui fiilor jupaniţei Neacşa, cita fost în viaţă Vladul comis dar dea lui bunăvoie, dinaintea răposatului Petraşco voievod. Iar Udrişte, fiul lui Pirvul postelnic, să ţină partea tatălui său iar cu partea lui Vladul comis, Udrişte să nu a aibă amestec.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Neacşa, ca să-i fie1 ocină şi de ohabă şi ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu... 1 logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 12 zile, in anul 7080 <1572).
      t Io Alixandru voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 910 (Govora, XIII/3). Orig., hîrlie(31,5x21,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1797; alte traduceri ibidem, mss.234, f. 238,:447, f.255 şi 463, f. 78 (fără dată).
      EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 178—179; DIR,B, 56—57. Facs. DIR,B, '515.
       * Loc rupt.
*8*
www.dacoromanica.ro
83
1572 (7080) ianuarie 19
      f fllHAOCTÎK» EO>KÎK>, IlV fLuj|4HAp8 BOEBOA4 H rOCIIOAHH'K KlvCOH 3EM/IE JîrrppO-8A4XHHCK0H, chh’K BEAHMro h np-kA<>Kp4ro fflapMd KOEKOAS, chh8 fliHXHEK koekoa»-fi,iKiT rOCnOACTKO MH CK-kTOMS MOHiCTHp H4pHIţ4EMH CKtTH HhKOAHE, E5KE ECT K«A rEprHUTk, HKOJKE A<> 44$ ECT EAHH EpOA 34 KOAÎHHU.8 8 CErtO fI/IEEI(JH. HoHEJKE TOrO Ep«A BHW ECT 34 A'feAÎHS £apE$A0B AEOPHHK, flOKrtOHHrt WT GTOHK4 A8Hr8rt H WT PaAyrt Heim Tomeb e4h. ă nocas, 3et8 BapESaoE aeophhk, T4t8a Aoro^ET « «8-naHiiu,a Ero, Kanat, whh c8t a4ah h iiphaoîjchah Toro epoa Ha ehuje pe«jeh8 moh4cthp, EHTH CB’feTOMS MOH4CTHP SKp’kflAEHÎE, 4 Ep4T?iaM H>KE >KHBTkHJJJM Eli CB-fcT-fcM [cfit-THM] <MOH4CTHp> Eli JIHJJJS H HHM nOM^HS Eli B'k’JHÎH >KHBOT.
      ă noToaa, Gtah, chhti Otohktib /IShi-S/job h E8ia h ciic met hm, whh npHH-AOuje npEA rocnoACTBa mh, tepe x^-kinE k4ko a4 jiokSiiht whh Toro ehuje pe«jeh8 EpOA- H CEEAETEaCTBOB41UE Ot4H H E8h C4MH, CEC HHXHHM I33HKH, npEA rOCnOACTB4 MH K4KO C8T UOKaOHHaH Toro EpOA HHXHH pOAÎTEa ÎE, E5KE c8t EHUJE IWCdHH H EliCXOr T*klUE A4 K8nHT WHH TOrO EPOA WT TdT8a AOrOjfiET, a TdT8a aOrOJ^ET HHK4K03KE irkcT xoT'ka npoA4B4TH, h8 ect A4a h npTaoawa Toro EpoA Hd ehuje pe«jeh8 CB’kTd
MOHdCTHp, EHTÎ HHM nOM*kH8 H CBtTOMS MOHdCTHp SKptfldEHÎE <H> A4 ECT KOAEM WTU.8 AldKdpHE WT CB’kTd MOHdCTHp CliTEOpHTH BOAÎHHU.8 ETi TOrO EpOA- H WCTdJUE
C-T4H h E8ia wt c8»aehîe wt npEA rocnoACTBa mh.
      CErO pdAÎ, A4A<>X h rocnoACTBa MH CE-kTOM8 MOHdCTHp, I3K05KE A4 m8 ect Toro EPOA ETi WMHH8 H Eli 8X4E8 H HH WT KO<rO»KE HEnOTEKHOEEHOM8, n0pH3M0 TOC-nOACTEd MH.
      Ce>KE H CBEAETEdÎE nOCT4BaK>X TOCnOACTE4 MHI >K8ndH ,\p4rOMHp BEAHKH AKOpHHK h >K8ndH Ib4ujko BEa Aoro^ET h Gtah cnaTap h ^8mhtp8 BHCTîiap h ffijJTpt komhc H EdA'fe CTOaHHK H rOHU.'k nEXdpHHK H JKSlldH GtOHJCJU.4 EEaHKH IlOCTEaHHK. H HCnpdBJIHK, ,\paroMHp BEa ab*Ph4K.
      IIhC Gt4H, M'kCEUd rEHdpÎE 01 Akhhi KT* 4-kT X3A.
      f Iw daîă4HAp8 BWEBWAd, MHaocTîio eo>kîio, rocnoAHHE.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea sfintei mănăstiri numite Sfîntul Nicolae, care este lingă Gherghiţa, ca să-i fie un vad de moară în satul Albeşti. Pentru că acest vad a fost de moştenire al lui Barbul vornic, închinat de Stoica Lungul şi de Radul Cega lui Toma ban. Iar apoi, ginerele lui Barbul vornic, Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, ei l-au dat şi au dăruit acest vad la mai sus-zisa mănăstire, să fie sfintei • mănăstiri întărire, iar fraţilor cari trăiesc in sfînta (mănăstire) de hrană şi lor pomană în viaţa veşnică.
      Iar apoi, Stan, fiul lui Stoica Lungul şi Buia şi cu ceata lor, ei au venit Înaintea domniei mele, de au vrut ca să cumpere ei acest mai sus-zis vad. Şi au mărturisit Stan şi Buia singuri cu limba lor, înaintea domniei mele, că au Închinat acest vad părinţii lor, care sînt mai sus-scrişi şi au vrut ca să cumpere ei acest vad de la Tatul logofăt, iar Tatul logofăt nicicum n-a vrut să-l vîndă, ci a dat şi a dăruit acest vad la mai sus-zisa sfîntă mănăstire, să fie lor pomană şi sfintei mănăstiri întărire <şi> să fie volnic părintele Ma-carie de la sfînta mănăstire să facă moară In acest vad. Şi au rămas Stan şi Buia de judecată dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie acest vad de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
  m
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Şi is-jpravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris, Stan, luna ianuarie 19 zile, In anul 7080 <1572>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 911 (Mitrop. Ţ. Rom., V/4). Orig., perg. (27,5x36,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1864; altă traducere ibidem, Doc. ist., MCCXXXI/65.
      EDIŢII. Slav. Venelin, 189-190 (sub ianuarie 12). Trad. DIR, B, 57-58.
84                                                    1572 (7080) ianuarie 19
      f (H.HAOCTIIO EOJKÎEIO, Îw &\H§dHAP$ KOEKOAd H rOCnOAHH'K B'KCOH 3EMAH XrrppoKAdjflHCKOH, chhti KEAHKdro h np'kAOKpdro MnpMd boekoaa, chhS iDnyHEH koe-K0A8. AdKdT rOCnOACTKO MH CÎE nOEEAtHÎE rOCnOACTKd MH PdAyAWE CKC EpdTÎHM CH, Hd HME /^Pdro/WHP H HaE$A H HdH M CKC HH£ CHHOEH, EAHlţl HM KorTi A<>CT, 0KO5KE Ad HM ECT WHHHS 8 EePEEOE1|IH, Afd EAdHKSAWB AOrOjfSET, CEd, WT BE1HHH H WT nOAK> H WT E0A8 H WT U18m H WT IIAdHHH H WT flOCKSAE, BdpE EAHKd CE JfTET H3-SpdTH, nOHEJKE IO IIOKSriHUJE CÎK> EHUIE HMEHHTH AK>AÎE WT EddHKSA AWrWjjlET, CHHTk MH)fHEB np'KK'KAdE, 3d x3\|f 4CnpH TOTOBH, dAH p43Eli A'tdHHlI.d GtOHKTiB, MTO IO ECT npOAdA EAdHKSA no nptîKAE GtOHICKK WT CEAO, HErOE EEH’HH, WT WBEM AK>AÎE EHUIE pEHEHH PdAyA CKC EpdTÎQM CH, ^pdrOMHp H EaE8a H HdH. H npOAdA ECT EddHKSA AOrO^ET 3d HErOB A^EpS BOAIO.
      H EHAH c8t TOrAd MErîiaUlH WT WKp’KCTK M^CTO, WT GaKHHK, K'KA** ECT fipOAdA Ea4HK8a AOrO{|SET EHUIE pEMEHd WMHHd.' WT KEpHBOEipH, H'krOE, WT K0TE1|IH, EAdHKSA, WT H'hrOMHpEllIH, H^rOE, WT HaEE1|IH, COdHHd, WT Ep’KTlldHH, EdA'k, PdAyA1, WT ToAEl|IH, GTdHHIOA, WT Ea*KAEHH, IwH. TdKOJKAEpE npÎHAOUlE CIH B'KCH EHUIE HMEHHTH EOA'kpH lipEA TOCnOACTEd MH, TEpE CCt A ETEACTEOBdUlE KdKO ECT npOAdA CdM Ea4HK8a AWrWijSET 3d HH^hS A^BpS BOAIO 3d EHUIE pEHEHd U,tHd, TEpE CH ECT IIAdTHA' ckc TEy 4cnpH pdAÎ H'kKOE. . .2
      . GEro pdAÎ, AdAojf H rocnoACTEO mh PdAyAWB ckc spdTÎraM ch, ^pdroMHp H dAE$A H HdH, I3K0>KE M HM ECT WHHH$ H Wy4E8, HHM H CHHOBHM HM H BH$KOM H fipEBH$HETOM EM8 H HE WT KOrOJKE HEnOKOA'kEHMO, nopH3MO rocnoACTBd MH.
      . Gejke 8eo cbeaeteaîe nocTdEA'hEM rocnoACTBd mh: K$n4H ^pdroMHp beahkh AEOPHHK H HC8n4H ÎBdUIKO BEAHKH AWrW$ET H &TdH CndTdp H A$MHTp$ BHCTÎQP H EdA'h CTOAHHK H /RHTp-k KOMHC H ToHU.'h nEJfdpHHK H K$ndH GT0HKHU,d BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, ^pdrOMHp BEA AKOpHHK.
      Hcnncdy d3, PdAyA rp4MdTHK, M'hcEu.d teh4pîe ei akhh, b'k a1jt x3TI.
      ţ Iw dAlâdHApS EWEEWAd, MHAOCTÎM EOKÎIO, TOCnOAHHK.
      Ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fraţii săi, anume Dragomir şi Albul şi Nan şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să                   le fie ocină în Berevoeşti, partea lui Vlaicul logofăt, toată, din vecini
şi din clmp şi din apă şi din pădure şi                      din munte şi de pretutindeni, oricît
se va                     alege, pentru că au cumpărat-o    aceşti mai sus-numiţi oameni de la
Vlaicul logofăt, fiul  lui Mihnea pîrcălab, pentru 7   700 aspri gate, Insă fără
                         delniţa lui Stoica, ce a vîndut-o Vlaicul mai înainte lui Stoica din sat, veci-
www.dacoromanica.ro
                                                                                                            io»
nul său, de la aceşti mai sus-zişi oameni Radul cu fraţii săi, Dragomir şi Albul şi Nan. Şi a vlndut Vlaicul logofăt de a lui bunăvoie.
       Şi au fost atunci megieşi din jurul locului, de la Slănic, cînd a vîndut Vlaicul logofăt mai sus-zisa ocină: din Berivoeşti, Neagoe, din Coteşti, Vlaicul» din Neagomireşti, Neagoe, din Albeşti, Oancea, din Brătiani, Badea Radul1, din Goleşti, Stanciul, din Vlădeni, Ion. De asemenea au venit aceşti mai sus-numiţi boieri Înaintea domniei mele, de au mărturisit cum singur Vlaicul logofăt a vlndut de a lui bunăvoie, cu preţul mai sus-zis, de s-a plătit cu «ceşti aspri de nişte... 2.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul cu fraţiii săi, Dragomir şi Albul şi Nan, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Am scris eu, Radul grămătic, luna ianuarie 19 zile, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc., ist., XXX/18. Orig., perg. (22x33,5), pecete timbrată.
       EDIŢII. Slav. Miletic, 360-361. Trad. DIR, B, 58.
       1 Nume adăugat pe margine. * Loc şters.
85                                                     1572 (7080) ianuarie 22
       f ffiHAOCTÎIO E<0>KÎK», IlV dAEădHApS BOEBOAd H rOCnOAHH'K K"Kc[c]oE 3EMAH XrrpoKAayî<HCKOE>, chh'k BEAHKdro, nplîAOEparo ffixpiEK boeboae, dHEncES AIh^heb BOEBOAd. X<*MT TOCnOACTBO MH SdAEB H CK EpdTÎHM CH H CKC HHJfHH CHHOBH CH, EAHII.HM EoCK A<>CT, HKO/KE A<* HM C8T IVMHH'K 8 Ad38pE, WT A^ CTdHOB, CHH'K KHp-TOnOdE, IIOAOBHH, nOHEHCE W ECT nOKOlIHA EdA'k H CK EpdTÎE CH, 3d XE dCnpH.
       d nOTOM, KdA-fc H CK EpdTH EMS, IVHH HMdUlE np-fcHÎE CKC HErpE H CKC SEpMd h ckc TatSa npEA rocnoACTBO mh h TdKO np'kuiE HErpE h EspMd h TdTSA KdKO A<* m& METHHT SdAEB H EpdTH EMS dCnpH, EJKE ECT fi,AA no TdIO IVMHHS BHIIJE pEHEHH. d rOCnOA" CTBO MH rAEAdJf H cSAHJf, no npdBA8 H no 3dKOHO, CKC B*KCH MKCTHTHMHH npdBÎTEAEM h <no>crdBHjf rocnoACTBO mh H-fcrpE h Sepmeb h TdTSA a^h"k, KdKO a<> m8 a<»ct SdAEB H EpdTÎEM EMS xE dcnpH. d <IVH>H HHKdKOHCE HE MOr*KT TEpE Ad MS BpdTHT dCnpH Hd AKH*K, H8 IVCTdBUlS HErpE H SEpid H TdTSA iVT <3dKOH> IVT npEA rOCnOACTBO MH.
       Osro pdAÎ, MAWX H rocnoACTBO MH SdAEB H CK EpdTÎEM CH, QKOHCE A<* HM eST IVMHHS H WJfdES, HHM H C<HHOBOM HM H B>HSKOM H np-fcBHSlETOM HM H HH iVT KOrOHCE HEnOT'KKHOBEHO, no pEI rOCnOACTBd MH.
       Oehce h cbeaeteaîem nocT<dBA'feEM rocnoACTBO mh: acSndH AP><*roMHp eeahkh AKOpHHK H HcSndHS H<BdUJKO> EEAHKH AlVriV$ET H JKSndH A^MHTpS BHCTÎQp H GTd<Hi endTdp H>... AlHTp-fe KOMHC H ToHIVfc IlEJfdpHHK H JK'SndHS GTOHKHU.d EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP<,r°MHpS EEAHKH AK0P<HH >KS.
       llHC M-fcCEM TEHdpÎE KB A^HH, B*K A*fcT x3li. f IlV dAE^dHApS BIVEBIVAd, MHAOCTÎA KOKÎA, rOcnOAHHK.
       t Din mila <lui Dumnezeu), Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui, preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea lui Balea şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, ciţ
IKK
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Lazuri, din partea lui Stan, fiul Chir-topoaei, jumătate, pentru că a cumpărat-o Balea şi cu fraţii săi, pentru 5 000 aspri.
   - Iar după aceea, Balea şi cu fraţii lui, ei au avut piră cu Negre şi cu Bercea şi cu Tatul Înaintea domniei mele şi aşa plrau Negre şi Bercea şi Tatul, ca să lepede lui Balea şi fraţilor lui asprii pe care i-au dat pentru acea ocină mai sus-zisă. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători şi am pus domnia mea lui Negre şi lui Bercea şi lui Tatul zi, ca să dea lui Balea şi fraţilor lui 5 000 aspri. Iar ei nicidecum n-au putut să le Întoarcă asprii la zi, ci au rămas Negre şi Bercea şi Tatul de <lege> dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Balea şi cu fraţii săi, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi (fiilor lor şi) nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori (punem domnia mea: jupan Dr)agomir mare vornic şi jupan I(vaşco) mare logofăt şi jupan Dumitru vistier şi Sta(n spătar şi) ... Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupanic Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      S-a scris In luna ianuarie 22 zile, In anul 7080 (1572).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLV/5. Orie., hlrtie (28 x 36), rupt, pecete aplicată.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 59.
86                                            1572 (7080) ianuarie 22, Bucureşti
       t /&HAOCTÎIO BOWÎEIO, Îw ăAHljdHApS ROEROAd H rOCIlOAHHTi E-KCOH 3EMAH &rrppoRAdjfîHCKOH, chh'k BEAHKdro h np-kA^Eparo fflHpqd BOEBOAA, chh8 (BhXHEK roe-boa$- AdKdT rocnoACTKO am cîe noBEA'kHÎE rocnoACTKd mh PdAYAWR crc EpdTÎtaM
CH, HA HME APd™dUJp H dABSA H IldH H CUC HHJf CHHOBH, EAHU.Î HM £or”R AdCT, HKOXE Ad HM ECT WHHH$ 8 EEpHBOEl(JH, AEA >K$JldHHU,EB Bp-RBEB, A^LpEpE EdAEK (10CTEAHHK, HTO ECT BHW npEKÎE MdTEpÎH dHKTiK, CBd, WT BEHHHH H WT JIOAIO H WT UJ$M H IVT C8]f H WT BOA*5 H WT flAdHHHS H WT J10CB$AE, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTH, (10HE>KE K> flOKgflHUJE CÎE EHUJE HMEHHTH AK>AÎE WT >K$JldHHU,d IIpTiKd, 3d       dCnpH POTOBH. H
npOAdd ECT >K$ndHHU,d Hp'KBd WT HEH A^EpOM EOAIO.
       H BHAH C$T TOrAd MEPÎiaUJH WT WKp'KCT'K M'kCTO, K*KAd ECT JipOAdrt >K8fldHHU,d HpitRd EHUJE pEHEHd WHHHd WT IlEpHROEL(JH, Hd HME .* APt^UI h EpdTd H IIlEpBdH H ALhx’kha'k h H-feroE h E'ecîio, wt Ea-kaehh, Iwh, wt Art'Krono''E, IŢIe^sSa, wt KoTEIPH, SAdHK)$A. <TdKO>KAEpE JipÎHA>OUJE CÎIO EHiCH EHUJE HMEHHTH BOA'fcpH JipEA rOCnOACTKd MH, TEpE CBEAETEACTBOBdUJE KdKO ECT npOAdA CdM >K$fldHHU,d IIpHiEd, WT HEHHd AOGpOM BOAtO, <3d EHUJE pEHEHd U,tHd>.
       <&E>ro pdAî, A&A*X H rocnoACTKO mh PdAYAWB ckc EpdTîiaM ch, APdr0MHP H dAE$A H IldH, iaK0>KE A4 HM ECT WHHH$ H WJf4S$, HHM H CHHOEHM HM H EHSKOM H fiptEH^HETOM <HM H WT HHK>OPO>KE HEJlOKOA’fcBHMO, n0pH3M0 rOCJlOACTBd MH.
       Ge>KE SEO CBEAETEAÎE J10CT4BA'fcEM rOCJlOACTEd MH*. >K$J14H APdr^ddHP BEAHKH AEOpHHK H >K8fl4H IsdUJKO BEAHKH AOrO^SET H (?T4H CndTdp H A&WHTpS KHCTÎtap H EdA't CTOAHHK H ffijJTp'fc KOMHC H ToHU.'fc JlEJfApHHK H >K$J14H GtOHKHU.4 BEAHKH (10CTEAHHK. HcnpdEHHK, APdr0MHP BEAHKH AKOPHHK.
       IIcnHC<dX 4 >3, P4AV4 Pp4MdTHK, MtCEU,d rEHdpÎE KR A^HH, WT dA<>M4 TEK$l{J4r» AO CEAE, Bt HdCTOAHH Pp4A# E8K8pEl|JH, RTi A^T x3n.
       Ţ îw ăAlădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOWÎIO, rOCJlOAHHk.
www.dacoromanica.ro
m
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara' Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fraţii săi, anume Dragomir şi Albul şi Nan şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Berivoeşti, partea jupaniţei Pîrva, fiica lui Badea postelnic, care a fost zestrea mamei sale, Anca, toată, din vecini şi din cimp şi din pădure şi din uscat şi din apă şi din munte şi de pretutindenea, oricît se va alege, pentru că au cumpărat-o aceşti mai sus-numiţi oameni de la jupaniţa Pîrva, pentru 5 500 aspri gata. Şi a vîndut jupaniţa Pîrva de a ei bunăvoie-Şi au fost atunci megieşi dimprejurul locului, cînd a vîndut jupaniţa Pîrva mai sus-zisa ocină din Berivoeşti, anume.* Drăguş şi Brata şi Şerbaft şi Mihăilă şi Neagoe şi Văsiiu, din Vlădeni, Ion, din Cîmpulung, Şteful, din Coteşti, Vlaicul. <De asemenea) au venit toţi aceşti mai sus-numiţi boieri înaintea domniei mele, de au mărturisit că a vîndut singură jupaniţa Pîrva,. de a ei bunăvoie <pefitru mai sus-zisul preţ).
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul cu fraţii săi, Dragomir şi Albul şi Nan, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor* lor şi nepoţilor şi strănepoţilor <lor şi de) nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Radul grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 22 zile, de la Adam curgători pînă acum, în anul 7080 <1572). t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XXX/19. Orig., perg.(24x37), ars, pecete timbrată. Cu » traducere din sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut completările.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 59-60.
87                                       1572 (7080) ianuarie 22, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voivod şi domnu a toată Ţara Rumânească, fecioru marelui şi preabunului Mircii voivod, fecioru Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Vlaicului logofăt şi frăţine-său Mihnii şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le lor satul, anume Năpîrtenii toţi, cu tot hotarul, din siliştea Măceşanilor şi a Boziianilor, din capul Erjii, pe muchie în sus şi pre hotar şi preste capul Bezgugului în sus pre muchie şi pre obîrşiia Ţăgăni şi pre calea carului, pe şleau, pînă în obîrşiia Văi lui Vlad şi din marginea Teişului tot în sus, pe şleau şi tot Teişul pînă în obîrşiia Vădişorului, pe hotarăle cele vechi şi bătrîne şi pre semne, tot în sus pe sliamea, cum cură apele, pînă în obîrşiia văi Mo-lidvişului şi tot înnainte pe slemia, pînă în obîrşiia Văi Cerului şi tot înainte prin obîrşiia Văi Mateiului şi prin obîrşiile slemelor înainte pe slemea, pînă în obîrşiia Alunişilor şi de acolea tot înnainte pri obîrşiia Slănicului, unde să chiamă Rătunda de Sus, despre capul Rătundei şi tot în sus pe slemea, pre capul Slănicului, pre capul Răchiţelelor, cum cură apele şi preste Plătiţa şi preste Strîmba, tot hotarul Năpîrtenilor, pînă obîrşiia Strîmbei, pînă hi piiatra cea mare şi de acolea merge hotaru tot în sus, pînă în obîrşiia Văr Largi, pe şleau în sus, pînă în plaiu şi pînă în (jurmătura plaiului şi pînă în
112
www.dacoromanica.ro
obirşiia Rusuleţului şi preste muchiia mai pre suS şi in pleaşă în Izvorul Murg şi pre izvor in sus pină în vîrful Pleşii lui Epure şi pre Izvorul cu Rlpa, in obîrşia Coşii şi in jos preste măgle şi de acolea în jos pre plaiul Brătienilor. pină desupra Pleşii cei Mari, preste obirşiia Rogozii şi în jos preste Pleaşa •cea Mare, prin obirşiia Cărpenoasei, care cură în Rluşor şi tot în jos pre muchie şi pre semne pre hotarăle cele bătrlne şi de acolea prin obirşiia Cloco-tivei şi tot în jos pre muchie pină în Streoşti şi pre muchiia Streoştilor şi din Streoşti în jos pină în curmătură şi apoi trâce potecul din Rîuşor în Nă-vrap şi din Năvrap în Rîuşor şi de acolia în jos tot pe muchie şi pre hotarăle cele bătrlne pre podul Riuşorului, pină în gura Năvrapului, unde dă Năvra-pul în Bratiia şi de acolea tot pe Bratiia în jos, pe apă, pînă in sat în Nă-pîrteni şi trece apa <B>ratiei în gura văi Berivoeştilor, unde dă valea în Bratiia şi pe lingă Bratiia în jos, pînă în Troian şi pre Troian la deal, alăturea cu delniţa Paraschivului, pînă în capul delniţii şi de acolo în jos pre Troian, pînă în capul locurilor şesului şi din sus, pînă în curmătura văi şi pre drum 1$ vale, pînă în capul luncii Podului de Sus şi de acolo înnainte, pînă în Muşce-luşul lui Clrstian Năpirteanul, rumânul mănăstirii Yierăşului, în piatră şi de acolo pînă in capul locului lui Tăpălagă, iar rumânul mănăstirii şi la vale prin muche, pină în Bobele iar Intr-o piiatră şi de acolo pre muche la deal din măguri în măgură, pină în Crucişoară, in virfu unde să loveşte cu hotarul Coteştilor şi de acolo în jos pe muche, pină în fîntîna cea bătrină la cireş şi de la fîntină sue la deal şi pre muchea cea care să hotărăşte cu Răogenii drept la vale, pină din josu de drum, unde sint 2 pietre şi din Bratiia unde să [să] chiiamă Ceşanii şi preste Bratiia merge, unde să chiamă Buzuenii şi de acolo drept la deal pînă în capul Erjii de sus, unde să hotărăşte cu Slănicul de jos, de acolo pre Slănic în sus precum scrie semnele în cărţile cele bătrlne. Şi aici să închiee toate semnele moşii Năpîrtenilor.
       Şi cu aceste semne şi hotară s-au încungiurat toată moşiia satului Năpîrtenilor, pentru că slnt drepte moşii şi de baştină cumpărate de moşul lor, Pătrul postelnic de Ja Bîrcă şi de la Yoica, drept 200 de florinţi şi 1 caftan de atlazu şi 1 conteş de urşinic şi încă din zilele răposatului Basarab voe-vod cel Bătrln.
       Iar dupe aceia, Ylaicul logofătul, feciorul Mihnei pîrcălab, el au avut pîră înnaintea domnii mele pentru satul Năplrtenii cu Ştefan şi cu Bran de la Răogeni şi cu fraţii lor de la Cereşani, însă aşa pîra Ştefan şi Bran cu cetaşii lor cum că iaste de baştină al lor satul Năplrtenii. Intru aceia, domniia mea am judecat şi am ales, dupe dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boiarii domnii mele şi am adeverat domnia mea cum că au fost acest sat de baştină al Ylaicului logofătului şi al fră(ţi)ni-său Mihnii şi cumpărat de moşul lor, Pătrul postelnic, încă din zilele lui Basarab voevod cel Bătrîn. Iar Ştefan şi Bran cu cetaşii lor, ei n-au avut nici o treabă cu satul Năplrtenii ce s-au zis mai sus, ci au rămas Ştefan şi Bran şi cu cetaşii lor de lege dinnaintea domnii mele încă de doao ori.
       Pentru aceasta, am dat şi domniia mea Vlaicului logofătului şi fră-•ţine-său Mihnii, ca să fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească, dupe zisa domnii mele.
       Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Badea stolnic i Mitrea comis i Gonţea paharnic ,i jupan Stoichiţa vel postelnic. Ispravnic, Dragomir vel dvornic.
       Şi s-au scris în luna lui ghenar 22 dni, în minunatul oraş Bucureştii, leat 7080 <1572).
113
www.dacoromanica.ro
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 230—231. Traducere; alte traduceri ibidem, mss. 349, f. 262—265 şi 483, f. 3v—8.
      EDIŢII. DIR.B, 60-62.
88                                       1572 (7080) ianuarie 25, Bucureşti
      f i&HAOCTÎW BOJKÎEW, Îw dAHidHApS KOEBOAd H rOCnOAHHT* B'KCOH 3EMAE JîrrpoKAd)fÎHCKOH, CHH-k KEAHKdro h rip^A*^™ i&HpMd BOEBOAd, chh8 Mh^heb boe-BOAd. AdKilT rOCnOACTBO MH CÎE nOBErt-feHÎE rOCnOACTBd MH I10MTEH0M3 BAdCTHAehh8 H np-BBOMg CBB-kTHHKS rOCnOACTBd MH, >K8[ldH8 AP<>r»MHp8 BEAHKH AKOpHHK CK CHHOBH CH, EAHU.H EM8 fiorii npHIlSCTHT, IdKOJKE M Ad8 ECT CErtO EdEJKdHHH B'KCH H CK B'KCEM JfOTdpOM, 3dHE>KE nOAOBHHS WT CEAO ErtEWdHH A<»rt ECT H nOKAOHHA ECT CdM EdAOTIi CTdpord CK CBOHM I33HK, np'fejKAE CKMp'KTH, BHUJE PEHEHOM8 npdBHTEAW rOCnOACTBd MH, >K8ll4H8 APdr0A'HP8 BEAHKOM8 ABOPHHK, d WT AP$rd nOrtOBHH», AErt EdrtOT-KB fi-K30raUJ ndKH IO nOKAOHHA CdM EdAOTIi fi-K30iaUJ >K8lldH8 APdr0MHP^ KEAHKH ABOpHHK B-KC4, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTH, 34 CBOH A«>EpO BOA». ă nOCAE, CHH8 ÎwHOB WT GtOAHHHH, HMEHE Ero r. . . nOKAOHHA ECT H npOAdrt ECT B'KCd CBOH A^ WT CEAO ErtE-ÎKdHH^ nOHTEHOMS npdBHTEAlO rocnoACTBd MH, >K8ndH8 APdrc’MHP8 KEAHKH AKOpHHK, 3d XB dCnpH rOTOBH H 34 A AdKTH 34 UJOK'KprtdT H nOKAOHHA ECT H npOA4rt ECT CdM WT HErOB AOEpO KOAIO, WT lip EA rOCnOACTKd MH. E nOTOM, ndKH A* ECT >K8ndH8 ,A,pdrOMHp8 BEAHKH AKOpHHK 8 CEAO EdEJKdHH A EA MHK8AOB ETiCd, BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT nOCBSAE, 3dHE>KE IO ECT nOK8l1HA >K8ndH ApdrOMHp KEAHKH AKOpHHK WT ffiHK8rt, 34 XA dcnpH rOTOBH. II npoAdrt ect M.hk8a 3d cboio AOBpo koaio wt npEA rocnoACTBd mh.
      H nOKAOHHAH c8t H npOAdAH C8T BHUJE B'KCH rt»AlE CEAO ErtEWdHHH B'KCH W8ndHg ApdrOMHpS BEAHKH ABOpHHK, QKOJKE AP1i>KHT H A* WEAdA^ET CdM CEAO ErtEWdllim B'KCH, d APSr HHJfTO METEjf A4 HE HAVdT 8 CErtO ErtEKdHH.
      CErO pdAl, A*A<>X H rOCnOACTBO MH nOMTEHOMS KAdCTHAEHS H np-KBOM8 CKK-hT-hhk8 rocnoACTBd mh, w8ndH8 ApdroMHpS keahkh abophhk, hkojke A4 m8 ect ceao
ErtEJKdHHH B'KCH WHHH8 H WJfdES, EM8 H CHHOBOM EM8 H BHOKOM H np^BHOMETOM EM& H HH WT KOrOHCE HEnOKOA'hBHMO, no pEq rocnoACTBd MH.
      Gewe h cbeaeteah nocTdBAEjf rocnoACTBo mh: %8ndH A0BP0MHP bhb beahkh EdH fipdrtEBCKH H >K8ndH HBdUJKO KEAHKH AWrW$ET H GTdH CndTdp H A^MHTpS KHCTÎIdp H ffiHTp'b KOMHC H fidA'fe CTOAHHK H PoH^ nEJfdpHHKS H %8ndH GTOHKd KEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, >K8ndH A0EP0MHP BHB BEA BdH EpdAEKCKH.
      HcnHCdX’ d3, <Mh>pOCAdB8, K*K CTOAHH rpdA$ fiSKSpElllH, M’kCElJ.d TEHSdpÎE KE ABHH, TEKSlJJHM A-hT WT flAdMd, K*K A^T x3n.
      f Iw ErtTgdHApS KWEBWAd, mhaoctTio bojkTio, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlaşte-lin şi prim sfetnic al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic cu fiii săi, ciţi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie satul Clejanii tot şi cu tot hotarul, pentru că jumătate din satul Gejani a dat-o şi a închinat-o singur Calotă cel bătrin cu limba sa, înaintea morţii, mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, iar din cealaltă jumătate, partea lui Calotă Băzoiaş, iarăşi i-a închinat-o singur Calotă Băzoiaş jupanului Dragomir mare vornic toată, oricît se va alege, de bunăvoia lui. Iar apoi, fiul lui Ion din Stolnici, anume G... a închinat-o şi a vîndut-o toată partea sa din satul Clejani cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, pentru
114
                                          www.dacoromanica.ro
2  000 aspri gata şi pentru 4 coţi de şocirlat şi a închinat-o şi a vlndut-o singur de bunăvoia lui, dinaintea domniei mele. Iar după aceea, iar să-i fie jupanului Dragomir mare vornic In satul Clejani partea lui Micul toată, oricit se va alege de peste tot, pentru că a cumpărat-o jupan Dragomir mare vornic de la Micul, pentru 4 000 aspri gata. Şi a vlndut-o Micul de bunăvoia lui, dinaintea domniei mele.
      Şi au închinat şi au vlndut toţi oamenii de mai sus satul Clejanii tot jupanului Dragomir mare vornic, ca să ţină şi să stăpînească singur satul Clejanii tot, iar altul nimeni amestec să nu aibă în satul Clejani.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului vlastelin şi prim sfetnic al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, ca să-i fie satul Clejanii tot ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
    • Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei.
      Am scris eu, <Mi>roslav, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 25 zile, cursul anilor de la Adam, în anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., LIX/28. Orig., perg. (37,5x39), şters, pecete timbrată.
89                                                            1572 (7080) martie 13
       f MhAOCTÎK» E©>KTEI©, Iw jbu|dHAp8 B©EB©A4 H rOCnOAXH'K B*KC©H 3EMAE JîrrppOKAdXÎHCKOK», CHH*K KEAHKdrO H rip^A*^™ ffi.HpH4 KOEKOA4, CHH8 fflHjfHEK KOER©A<». AdKdT rOCnOACTR© MH CÎE n©REAtjHÎE r©CJl©ACTB© MH CA$r r©Cn©ACTK© AAH GtEJIAH A©r©j|SET, I4K©>KE A<> M» ECT &IA Gt4H©B np-KK-KAAB, B4pE EAHK4 CE JfTET H3Bp4TH WT APT^EipH H WT &EL|JE, CKC EAH4 B©AEHHU,8 H WT E©>K©pEHH, CKC BHH©-rpdA H WT &AHU.8, CKC 4 KOAHAO 34 K©AÎHHU,8 H WT K©J14HEA, CKC EAHd BHHOrpAA E-KC-fe, 3AHEJKE Gt4H Jip'KK'KAdB WH ECT EHW B*K3EA n© CECTpS GtEJ14H©B, FIO 5K8J14HHH4 AECflHH4, np*KB©Bp4T8HEA4 r©Cn©>KAEK AECnHHEK, CKC MH©P© npHKÎ4 H CK8AH ClfKIIH, ElţiEJKE H WT rOCnOKAd AEcnHH4 MH©T© HM4HÎE.KHW HM ECT IV^HS xpxn 4CnpH. ă J1©T©AH, ECT SAUp'kA >K8n4HHU,4 AECJ1HH4, E>KE ECT BHA4 34 Gt4H np'KK'KAAK H EE3 HEAH©. T45KE n©T©M, r©Cn©>KA4 AEcnHH<1» WH4 ECT npOCHA CR©EH HM4HÎE H npHK?4 CECTpS GtEJ14H©B CBEJf, H8 Gt4H np'KK'KAAK, WH ECT CTHrHSA pSlVfe H HHJfT©5KE H’feCT JfOT’feA A<*TH, 4H8 ECT H©CHA CKC p’feH np43H©, A^HAE?KE n©CTE>KE Er© H CBAUp-KT-K H WCT4 A^**™© Gt4H np-KK-KA4K K-KCfeX KHUJE pEHEH© HM4HÎE.
       T45KE, J1©T©AH, T©Cn©>KA4 AEcnHH<1 HE M$>KHT Tp’KflIjTH T©AHK© J14r8B4, H8 HM4UJE np8X CKC 4HEnCEI© Gt4H©B np'KK'KAAK H CKC HETOA4 Er© JipEA fI©K©HH4r© PdAV^ e©ek©a8. H khaex h r©cn©ACTK8 eah8 khht r©cn©ACTK8 eah8 K4K© ect a^ctemcea r©Cn©>KA4 AEcnHHd K-KCE K©M4TH H CEA4 H 4U,HT4HH Gt4H©B np'KK'KAAK, 3P4AÎ KHUJE PEHEH© HM4HÎE H npHKÎ4 CECTpH GtEJ14H©B. T4K©>KAePe C8T HM4AH np8 H FipEA n©K©HH©AH8 i&HpH4 B©EB©A4, Gt4H JI©CTEAHHK CKC r©CJl©>KA4 AEcnHH<1» <* r©CJl©ACTB8 EAUS TAEA4A ckm pea8, n© npaBA», ckc b-kcemh hkcththamj npaBHTEAÎE r©cn©ACTB8 eah8, h8 wctauje Gt4H JI©CTEAHHK WT 34K©H WT FipEA r©Cn©ACTB8 EAUS, K4K©, HAH A<» EIA4THT BHUJE pEHEH© HM4HÎE, HAH AP*K>KHT T©Cn©>KA4 AEcnHH<> KTi.CE K©M4TH Gt4H©B np’KK’KAAK.
     ; A n©T©A4, EipEJKE HM4AH C8T T'KKMEJKÎE Gt4H JI©CTEAHHK CKC r©Cn©>KA4 AEC* HHH4, n©HE>KE 8A4©AHA ECT Gt4H J1©CTEAHHK n© r©CJl©>KA<» AEcnHH4 K4K© A<> «8 np©CTHT WT BHUJE pEHEH© A'l'Kr. TdHCE, T©Cn©>KA4 AEcnHH<> np©CTH H A4A ECT
www.dacoromanica.ro
115
CTdH, WT HErOB A<>EpO BOA», BHUIE pEMEHE A^OBE WT BHUIE pEMEHHJf CEAdJ H E1(1E)KE Ep-Kr-KpElllH WT IIOA-b H E MEA^AH WT dlJ,HrdHH.
      d iiotom, A4AE h noMHAOBd rocnoxAd AEenHHd n0 bpat8mea8 cbohx, no CTEndH
AOrO^ET CKC BHUIE pEMEHHX AEAOBE WT BHUIE pEMEHHX CEAdJf H B MEAdAH WT dllHrdHH, no HME EOMdH H (x)npHHKd, KdKO Aa M8 HE nOHIHET npHKlE H CK8AHI|IE CECTPH ErO-^ECnHHEE H C-KC CK8aHI|IH TOCnOHCAEB ^ECnHHEB, h8 M Hi» ECT nOM^HS Klv K’feKH.
      d nOTOM, CTdH nOCTEAHHK, WH CHU.E HE ECT WCTdBHA, h8 ndKH npÎHAE H npEA. TOCnOACTBd MH, dAH KSnHO C-KC CTEndH AOrOiJiET. H CHII.E np'bUlE CTdH nOCTEAHHK no CTEndH AOrOlJiET npEA rOOnOACTBd MH, nOHEXE m8 ECT IIAdTHA B"KC CTdH nOCTEAHHK denpÎH B-K P§k8 CTEndHOB AOrO^ET, SpdAÎ TEX CEAd BHUIE pEMEHE. d 8 TEM, TOCnOACTEO MH TAEAdA H CSAHA, nO npdBA$ H no SdKOH, CKC B'KCEMH MKCTHTHMH npdKHTEAÎE rOC-nOACTBd MH <H BHA'bA> TOCnOACTEO MH 1 <H npO>**ETdX KHHrd nOKOHHOM8 <Pd>A<8A> BOEBOA8 H KHHrd nOKOHHOMS &HpMEB BOEBOA$ nOHEXE H"tCT < IIAdTHA > CTdH nOCTEAHHK CTEndHOB AOrO$ET HHKdKOXE WT Tdia BHUIE PEMEH8. . . <Ad>A<>X N TOCnOACTEO MH CTEndHOB AOrOljlET TEX BHUIE pEMEHE CEAd. . H WT BHUIE pEMEHH rOCnOXA4 . • • CTdH nOCTEAHHK. . .
      . . . ElţlEXE CHU.E HE MOÎKHT Aa CE nOKOHT WT CTdH nOCTEAHHK, h8 ndKH C8T HMdAH np8 npEA TOCnOACTBd MH Ct4H nOCTEAHHK CKC dnOCTOA BdH8A, SET CTEndHOB. AOrO$ET. H ndKH CHU.E np’bUIE CTdH nOCTEAHHK nO dnOCTOA EdHSA npEA TOCnOACTBd. MH, nOHEXE ECT AM CTdH nOCTEAHHK B"KC denpÎH EXE C8T BHUIE nHCdHH B-K p8K8 GtE-ndHOB AOrO^ET 3pdAÎ TEX CEAd BHUIE nHCdHH. d 8 TEM, TOCnOACTEO MH TAEAdX « cSAHX, no npdBA^ H no 3dKOH H A4A*X TOCnOACTBd MH CTdHOB nOCTEAHHK 3dK0H, k| EOA-fepH, Aa 3dKAET CKC UIHHMH KdKO ECT AM K"KCtX denpÎH EXE BHUIE pEMEHH B-K pl'Ki CTEndHOB AOrOlJiET. d 8 TEM, CTdH nOCTEAHHK WH HHKdKO HE MOXHT Aa A^HECHT TEX B| EOA'bpH Hd A^H'K H Hd COpOK, H8 WCTdUIE CTdH nOCTEAHHK WT 3dKOH, B KpdT, wt npEA rocnoACTBd mh.
      Csro pdAÎ, AaA»X H rocnoACTBO mh dnocTOAOB BdH8A tex bhuie pemehh ceaa B-K WXdK8, EM8 H CHHOBOM H BHOKOM H np’bBHSMHTOM HT HH WT KOrOXE HEnOKOA’fcBHMO, no wpH3M0 rocnoACTBO mh.
      Cexe h cbeaeteaTe nocTdBA'bEM rocnoACTBO mh: xSndH AparoMiip beahkii ABOpHHK H XStldH ÎBdlUKO BEAHKH AOrOlJlET H CTdH CndTdp H EdA'b CTOAHHK8A H ffi.HTp'fc. KOMHC H y\8MHTp8 KHCTÎrap H TOHIVb nEXdpHHK H X8ndH CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ÎBdUJKO BEAHKH AOPOl|SET.
      H mc d3, ^p-KrHM. CÎE KHHrd, M'bCEIld MdpTÎE rî A^HH, d WT ^A<>iVVd TEK8l(IHM AO CEA'k A'feTOM X3TI.
      f îw JÎAlădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO SOXTlO, rOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată' ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stepan logofăt, ca să-i fie partea lui Stan plrcălab, oricît se va alege din Drăgoeşti şi din Ueşti, cu o moară şi din Bojoreni, cu vie şi din Uliţa, cu o roată de moară şi din Copăcel, cu o vie, toată, pentru că Stan plrcălab, el a luat pe sora lui Stepan, pe jupaniţa Despina, vara primară a doamnei Despina, cu multă zestre şi scule scumpe, Încă şi de la doamna Despina multă, avere, preţul ei fiind 180 000 aspri. Iar după aceea, a murit jupaniţa Despina, care a fost după Stan plrcălab şi fără copii. Iar după aceea, doamna Despina, ea şi-a cerut averea ei şi zestrea surorii lui Stepan toată, dar Stan plrcălab, el a pus mina şi n-a Vrut să dea nimic, ci a dus-o cu vorbe goale, pînă cînd i-a Bosit şi moartea şi a rămas dator Stan plrcălab toate mai sus-zisele averi.
      Astfel, după aceea, doamna Despina n-a putut să rabde atita pagubă, ci a avut plră cu nepotul lui Stan plrcălab şi cu ceata lui, Înaintea răposatului
liş
                                        www.dacoromanica.ro
Radml voievod» Şi a văzut'şi domnia lui cartea domniei lui că a dobîndit doamna Despina toate averile şi satele şi ţiganii lui Stan pircălab, pentru mai sus-zisa avere şi zestre a surorii lui Stepan. De asemenea au avut pîră şi înaintea răposatului Mircea voievod, Stan postelnic cu doamna Despina, iar domnia lui a cercetat rîndul, după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei lui, ci a rămas Stan postelnic de lege dinaintea domniei lui, ca, sau să plătească mai sus-zisa avere, sau să ţină doamna Despina toate averile-lui Stan pircălab.
      Iar după aceea, încă au avut tocmeală Stan postelnic cu doamna Despina, pentru că a rugat-o Stan postelnic pe doamna Despina, ca să-l ierte de mai sus-zisa datorie. Astfel, doamna Despina l-a iertat şi i-a dat lui Stan, de a ei bunăvoie, mai sus-zisele părţi din mai sus-zisele sate şi încă Brăgă-reştii de Clmpie şi 5 sălaşe de ţigani.
      Iar după aceea, a dat şi a miluit doamna Despina pe vărul său, pe Stepan logofăt cu mai sus-zisele părţi din mai sus-zisele sate şi 2 sălaşe de ţigani,, anume Coman şi Oprinca şi cu sculele doamnei Despina, ca să nu piară zestrea, şi. sculele surorii sale Despina, ci ca să-i fie pomană în veci.
      Iar după aceea, Stan postelnic, el nu s-a lăsat aşa, ci iar a venit şi înaintea domniei mele, însă împreună cu Stepan logofăt. Şi aşa pîra Stan postelnic pe Stepan logofăt înaintea domniei mele că a plătit Stan postelnic toţi asprii în mină lui Stepan logofăt, pentru acele Bate mai sus-zise. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege,, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi am văzut) domnia mea 1 <şi> am citit cartea răposatului < Radul) voievod şi cartea răposatului Mircea voievod că n-a < plătit) Stan postelnic lui Stepan logofăt nicicum din acea mai sus-zisă... am dat şi domnia mea lui Stepan logofăt acele mai sus-zise-sate... şi de la mai sus-zisa doamnă... Stan postelnic....
      ... încă şi aşa n-a putut să se liniştească de Stan postelnic, ci iar au avut pîră înaintea domniei mele Stan postelnic cu Apostol ban, ginerele lui Stepan logofăt. Şi iar pîra aşa Stan postelnic pe Apostol ban înaintea domniei mele, că a dat Stan postelnic toţi asprii care slnt mai sus-scrişi în mina lui Stepan logofăt pentru acele sate mai sus-scrise. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Stan postelnic lege, 12 boieri, să jure cu ei că a dat toţi asprii care-s-au zis mai sus în mina lui Stepan logofăt. Iar întru aceasta, Stan postelnic, el nicicum n-a putut să aducă pe acei 12 boieri la zi şi la soroc, ci a rămas-Stan postelnic de lege, a doua oară, dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Apostol ban acele mai sus-zise-sate de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi am scris eu, Drăghici, această carte, luna martie 13 zile, iar de la Adam pînă acum, ani curgători 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XCV/14. Orig., perg.(65x 39), rupt şi şters, pecete timbrată.
   • EDIŢII. Trad. DIB, B, 62-63.
    .. •1 Cuvintele: ,,r«cn«A,cTi» mh" („domnia mea“) sînt scrise deasupra rindului.
www.dacoromanica.ro
117
90
1572   (7080) aprilie 5, Bucureşti
t i0.HAOCTÎW <B0>K>1TE»1 Iw driEă4HAP$ BOEBCXA*»»1 H rOCnOAHH<Tk>1 B<TvCOH -3EMAE >* JîrrppOKAaX’iHCKOE, CHH*K EEAHK4rO H np'kA^parO MHpia BOEBOAa» CHHSffiHJf-heb KOE<KOAa>1. AdK<JT rocnoACTBO mh cIe iiOBEA'kHÎE rocnoACTBa MH CEM8 K4A8rEp8, Ha HME HcTpaTIE, HKCOKE A<* «8 ECT MECTO 8 LU8m K’hpK*hHEl|IHAOp, (10HE)KE M8 ECT noK8n»A Kdrt8rEp8 HcTpaTÎE wt HaA TSAopaH h wt BpaT Ero, PaAVA ha ce>kehh 8 AA*Kr a 8 iuhpot kh, sa Je acnpH roTOBH. H npoAaAouiE PaAVrt h T8aop4h urr CBOK> ACKPO BOAIO H C*KC 83H4HÎE B*hCOM MErHiaUJOM H U’T rop H WT H WT npEA rocnoAcTKa mh.
       d no C’KMP’KT'K H K4A8rEp8 HcTpaTÎEB, fi,i HE HMAT HH)KE EAHH MKAOB'kK’K MET"bjf8 CKC TE)f M-fecTO, T*KHÎIO A<* np'feEHKAET K4A»rEpH KOIO JfOKIOT BHTH CHpOM4)(CH.
       Gsro paA?, AM«X H rocnoACTBO mh Kaa8rEp8 Hctpatîeb, iskoke m m8 ect
MECTO B*K Wjfas H HE WT KOrOHCE HEnOKOA'feEHMO, no pEM TOCnOACTBA MH.
       Oe>ke cbea^teaTe nocTasA'bx rocnoACTBO MH.'wSnaH Ap^omhp beahkh abophhk h >K8naH IsaujKo beahkh   Awrw^ET h Gtah     cnaTap h   A*mhtp8 KHcTÎrap  h i&HTp-k
komhc h KaA'b ctoahik    h roHivb nEjfapHHK  h >K8naH   Gtohka <B>1EAHKH nOCTEANHK.
Hcnp4BHHK, AP'f’OMHp KE<AH>1KH ABOpHHK.
       IIhc 43, M4AH KopECH, B*K CTOAHH rp4AV H8K8pEl{j:i> M-bCEU.4 anpHAÎE E A^HH,
8 A-kT xSn.
       ţ Iw dAÎ|4HAP8 BWEKWA4, MHAOCTÎIO SOWÎIO, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn <a toată ţara) 1 Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui călugăr, anume Istratie, ca să-i fie loc în pădurea Bărcăneştilor, pentru că a cumpărat călugărul     Istratie de la Tudoran şi    de la fratele lui,   Radul 54
stlnjeni în lung iar în  lat 28, pentru 65   aspri gata. Şi au vîndut      Radul şi
Tudoran de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
       Iar după moartea şi a călugărului Istratie, să nu aibă amestec nici un om cu acest loc, numai să vieţuiască călugării care vor fi siromahi.
       De aceea, am dat şi domnia mea călugărului Istratie, ca să-i fie locul de ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Am scris eu, Coresi cel mic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 5 zile, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de istorie al R.S.R., nr. 111 701. Orig., hîrtie(31,5x 20,5), pecete aplicată.
        1 Loc rupt.
91                                      1572 (7080) aprilie 7, Bucureşti
      t AIhaoctîio sowîeio, Iw <dAH>ăaHAp8 boeboa4 h rocnoAHH-h b-kcoh semae XrrppoKAajfH<HCKOE, chh-k> BEAHKaaro o np-kAOBparw Mhphek boeboa4. A‘jk<jt roc-noACTBO mh clio noBEA'bHlE rocnoACTBa mh <iiomtehhmh npaBHTEATem h np’h >bhmh
118
                                     www.dacoromanica.ro
civK'fcTHHiţH rocnc>ACTK4 mh, kSimh Ieauiko keahkh AwrwijsETS h jkSiiah îîaeSa keahkh.
KAK>Hd<p H CEC > CHHOEH CH, EAHI|H HM SorK llpHI]8CTHT, EIKWJKE A<* HM c8T CHAHI||1l HTO CE 30EET EHCTpHU,d, AAH WT EAATS IlHCTpHI],EK T<p>E<T>AArO AErt H IlODHd Xp^E-UHAOp A® 8 JfOTdp, 8 EOAA GTp'EHEEH, I10A0EHH8, 3dHEJKE HM c8t CTdpE H npdEE WHHHE H A'fcAÎHE, AAH nOK<8llE>HÎE. UoHEJKE CÎA EH IDE pEHEHA WHHH8 EH A A ECT 3A A'bAÎHS-JK8na hhu.ee MaprEE wt Eapakaa ; a kt^a^ ect eha e*k aehh noKOHHaro Paava eoeeoaS, a jk8iiahhu,4 Mapra wha ect hmaaa H'kKOH eh c<hh>h 8 TSpoca 3emae h he ect hmaaa.
CI1EH38 A<• HX nAATHT WT <KVE T8pU,H, H8 ECT npOA^Ad CÎA KHUIE pEHEHA WHHH8 PaAV''WE EOEEOAS, 3A xĂ acnpî rOTOBH, TEPE CH ECT IIAdTHAd EH chhh cec T<AH> EHUIE pEHEHH acnpH H H3EAAHAA HJf ECT WT T8pU,H.
       ă noTOM, noKOHHaro Paav^ boeeoa^ homhaoeaa ect no PaaVa feAWHdp, wtu.8 KHUIE pEMEHHM npdEÎTEAÎEM rOCnOACTEA MH, CEC TAE KHUIE pEMEHA WHHH8, pdAÎ npAKO E-fepHO CASJKES EJKE m8 ECT EHA nOCASjKHA H ElflEJKE nOMHAOKAA TA H HA CKdA&8 Pa A V* OK. KAlOHAp ICEAA CE ECT K*E3EA CEC JK8ndHHU,d KdflA'b.
       H K-EAA ECT EHA nOA/lHAOEAA PaAVa K®EK®A8 nO WTU.8 KHUIE pEMEHHM npdKÎTEAÎEM rOCnOACTEA MH, PaAVA KAlOMAp, TOrAA HE ECT KHA CEAO ll<0> TAE KHUIE PEMEH8 WHHH8, h8 ect noK8n»A Paava kaiomap eemhhh, t<e>peect cetkopha ceao ejke ce 30ket Xp-EiţîH.
       H 8 tem, rocnoACTE<o> mh eha^a cem h npoiETAA cem h KHurS noKOHHaro* PaA'/'AA BOEBOA8 3A nOK8nEHTe H WT nOMHAOKAHÎE, KAKO ECT KHA nOKSlWA PdA^A KOEKOA^ da EHUIE PEHEHA WHHH8 WT JK8lldHHU,d /Rdprd, A nOCAE ECT nOMHAOKdA no PaAVrt KAlOHAp, WTU.8 EHUIE <pEHEHHM npAEH >TEAÎEM POCnOACTKA MH.
       GEro paaî, AM^jf h rocnoACTEO mh khuie <peheh»im npaBÎTEAÎEM rocnoACT* BA MH, JKSlldH IeAUIKO BEAHKH <AWrwj|SET8 H> JKSlldH dAE8A KEAHKH KAlOHAp, taKOJKE AA HM c8t CÎA <EHUIE pEHEHA WHHHA> B'E WHHH8 <H> B’E WJfAES, HHM H CHHOKWM HM H EH8KOM H np-kEH8HETOM HM H HE WT KOPWJKE HEnOKOA’tKHMO, nOpH3MO TOC-nOACTKA MH.
       GeJKE 8EO H CEEAETEAÎE nOCTAKA'bjlf rOCnOACTEA mh: JKSlldH AWEP®MHP EHKUlf 3EAHKH EAH H JKSllAH ApdrOMHp BEAHKH A&WpHHK H GtAH CnATAp H ^8MHTp8 EHCTlIAp H MHTp-fe KWMHC H EdA't ^ TWAHHK H ToHU.'k IlEJIfdpHHK H JKSlldH GtOHKA BEAHKH nOCTEA-HHK8. HcnpAEHHK, AparOMHp BEAHKH AKOpHHK.
       â A3, EdA-b rpAMATHK, EJKE IO HdllHCdJlf B'E HACTOAHH 8 TpAA 8 E8K8pEI|IH, B'E M'kCEU.A anplAÎE 3 AEHH H TEK8LJJEM A'bTOM WT dAdMd A® CEA-t, K AtT X3I1.
       t Iw dAI^AHApS KWEEWAA, MHAOCTÎM EOJKÎIO, TOCnOAHHE.
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io <Ali)xandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul> marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele < cinstiţilor dregători şi) primi sfetnici ai domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer <şî cu) fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie seliştea ce se cbeamă Bistriţa, insă din balta Bistreţului a treia parte şi poiana Uriţilor jumătate, pină la hotar, în apa Strînbei, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine, însă cumpărături. Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a jupaniţei Marga din Caracal; însă clnd a fost în zilele răposatului Radul voievod, iar jupaniţa Marga ea a avut nişte fii ai ei in Ţara Turcească şi n-a avut bani ca să-i plătească de la turci, ci a vîndut această mai sus-zisă ocină lui Radul voievod, pentru 30 000 de aspri gata, de şi-a plătit fiii ei cu acei mpi. sus-zişi aspri şi i-a scos de la turci.
www.dacoromanica.ro
11»
       Iar apoi, răposatul Radul voievod l-a miluit pe Radul clucer, tatăl mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, cu acea mai sus-zisă ocină pentru dreptcredincioasa slujbă ce i-a slujit şi l-a miluit Încă la nunta lui Radul clucer clnd s-a luat cu jupaniţa Caplea.
       Şi cînd l-a miluit Radul voievod pe Radul clucer, tatăl mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, atunci nu era sat pe acea mai sus-zisă ocină, ci a cumpărat Radul clucer vecini, de a făcut satul ce se numeşte Uriţii.
       Şi Intru aceasta, domnia mea am văzut şi am citit şi cartea de cumpărătură şi de miluire a răposatului Radul voievod, că a cumpărat Radul voievod această mai sus-zisă ocină de la jupaniţa Marga, iar apoi l-a miluit pe Radul clucer, părintele mai sus-<zişilor) dregători ai domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare <logofăt şi) jupan Albul mare clucer, ca să le fie această <mai sus-zisă ocină) de ocină <şi> de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mi-trea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi eu, Balea grămătic, care am scris-o in cetatea de scaun in Bucureşti, 1n luna aprilie 7 zile şi anul curgător de la Adam pină acum, in anul 7080 <1572).
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 913 (Ep. Rimnic, CXXV/3, Vieroş, VIII/3). Orig., hlrtie 1(45x29), rupt, pecete timbrată. Cu două traduceri: una din 1859, cealaltă din 1903.
       EDIŢII. Trad. DIB, B, 64. Facs. Ibidem, 516.
■92                                        1572 (7080) aprilie 10, Bucureşti
       f /HhAOCTÎIO EOHCÎEIO, Îw £lrtHă<JHAp8 B0EB0A4 H rOCnOAHHTk K-kCOH 3EMAH
£rrppoBA4jfHHCKOE, cHtck beahkapo h nptAosparo ffiHpua boeboaa, chh8 Mh^heb boeboa-Aabat rocnoAcTBo mh cîio noBEA-kHÎE pocnoACTBa mh cBtT-kH, eoscectehIeh, beahuIsh ttP'KKB'K, GnHCKOnHE WT TpTkP ESSIiS, laKOHCE KHTH EH WHHH8 H MECT0 H CKC BHHO-rpaAE Skoao cB’kT’kH GnncKonHE h § hhbe 8 noAio BapomoM, sahewe ckm noxSriHA rocnoAcTBO mh bhuie pemehS mecto h ckc bhhoppaae H tex hhbe wt BapouiaHH hahme: wt nona M-kHt noroHE b h noa, sa $î acnpH h wt MHjfH’k noKOH a_ h noA, sa acnpH h wt nona Îwh noroHE I, sa *î acnpH h wt Homah noroH a <h> noa, sa p| acnpH h wt TEprE noroH noa, sa îTe <acnpH> h wt IJIe^Sa noa noroH, sa pke acnpH h wt Aemka b noroHE h noa, sa XI     acnpH h     wt aa Mhk> noroH a h noa, sa
tî acnpH h wt Gtah noroH_ ă h noa, sa t|         acnpH h wt Heaeako noroH â      şa
prÎE acnpH h wt ASaahtpS norow â, 34 cj acnpH potobh w wt PaAVrt E8a8peb noroHE b, sa \|ră acnpH h wt E8k8a noa noroH, sa p acnoH h wt Tat8a noa noroH, 3a Ş: acnpH h wt PaAVrt ^okahob noroH â h noa, 3a cg acnpH h wt npoANAii noroH a, 34 cj acnpH h wt H-krSA noa noroH, sa he acnpH h wţ ZlSnuiE noroH noa,- 3a h acnpH roTOBH h wt Fahpophe noroH ă h noa, 3a Tî acnpH potobh h wt Eohka noroH a, sa ca acnpH h wt nona Ctah noroH  ă, sa tî acnpH h wt Apt^aha noroH, sa pe
acnpH h wt AP'*™» noroH â h noa, sa cm     acnpH h       wt HekSaa noa noroH, 3a pî
acnpH h wt Ctah Aek-hs noroHE i h noa, sa $î acnpH h wt dlaH-k noa norow,
120
www.dacoromanica.ro
aa ă acnpH h ivt Ap’M’hm noroHE r, 3d x7c acnpH h ivt HtKpdn noroHE k, sa acnpn h ivt CjoHKa noroHE k, sa jjTî acnpu h ivt Îkah noroH â, sa y acnpu h ivt CTdHa noroHE K, sa jfjr acnpu h ivt HIepb noa noroH, aa îi acnpu u ivt n«na<1iHp>ia kuihe nucauH 0 hhke, sa...1
       <&Ero paA>> noKSnHjp1 rocnoACTKO mu khuie pemehh ivmhhe h mectoke h c*kc
BHHOrpdAE <WT KHUIE pEMEHH AK>A'E 3d KHUIE pEMEuS UtHO, MHHHT dCnpH xTxîv|fK cpE-Ep-KHH. H npHAOÎKHA <H)f > rOCnOACTKO MU KHTH CB'kT'kU OlMCKOnHE K*K nOKp’bnAEHÎE H K’H lVCT<paK>1a H KOJKECTKHHAI ÎHCKOM B*K 1*41(18, d rOCElOACTKd MU H pOAÎTEAHE rOC-
n^ACTKa mu k*k semhoe K*KcnomHuaHÎE.
       GEro pa A*. AM$X h rocnoACTKO mu cKtTtu 6nucKonîE, hkojke khth eh ivmhh8„ gjfdBS H HE IVT KOrOWE HEnOKOA-kKHMO, no pEM rOCnOACTKa MH.
       Gejke cKEA’fcTEAHE nocTdKAtEM rocnoACTKO MH: HtSnaH AP^rOMHp KEAHKH AKOPHHK H HtSnaU IsaUlKO KEAHKH AOrOi(SET H A8mhtP8 KHCTÎlap H GtAH cnATAp H ffllITpt KOAIIHC H EdA’fc CTOAHHK H ToUli-fc ElEJ^apHHK H WgndH GtOHKA KEAHKH nOCTEAHHK. HcnpaKNHK, IeAUIKO KEA AOrO^ET.
       H aa, $îEpa AorojJsET, cAosoSuiapuT-feA, ejke k> Suiapux k*k ahkhh rpaA ESkSpeiiih, Ai’bcEiia anpHAÎE î a^hh h tekSijih a^toai ivt flAAAiia a^ cErc mcaHÎE, k A-fcT xsh. f Iiv dAî^auAP8 kivekivaa, mhaoctîa eojkîk», rocncAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii, marei biserici, Episcopiei din tîrgul Buzău, ca să-i fie ocină şi loc şi cu vii In jurul sfintei Episcopii şi 9 ogoare in cimpul oraşului, pentru că am cumpărat domnia mea mai sus-zisul loc şi cu vii şi acele ogoare de la orăşenii anume: de la popa Mlnea 2 pogoane şi jumătate, pentru 510 aspri şi de la Mihnea un pogon şi jumătate, pentru 460 aspri şi de la popa Ion 2 pogoane, pentru 510 aspri şi de la Coman un pogon <şi> jumătate, pentru 160 aspri şi de la Gherghe jumătate de pogon, pentru 85 <aspri> şi de la Şteful jumătate de pogon, pentru 125 aspri şi de la Decica 2 pogoane şi jumătate, pentru 2 000 aspri şi de la Ianiu un pogon şi jumătate, pentru 310 aspri şi de la Stan un pogon şi jumătate, pentru 360 aspri şi de la Nedelco un pogon, pentru 185 aspri şi de la Dumitru un pogon, pentru 210 aspri gata şi de la Radul al lui Bulu rea 2 pogoane, pentru 760 aspri şi de la Bucul jumătate de pogon, pentru 100 aspri şi de la Tatul jumătate de pogon, pentru 52 aspri şi de la Radul al lui Ciocan un pogon şi jumătate, pentru 260 aspri şi de la Prodilă un pogon, pentru 210 aspri şi de la Neagul jumătate de pogon, pentru 55 aspri şi de la Lupşe jumătate de pogon, pentru 90 aspri gata şi de la Gli-gorie un pogon şi jumătate, pentru 310 aspri gata şi de la Voica un pogon, pentru 230 aspri şi de la popa Stan un pogon, pentru 310 aspri şi de la Dră-gana un pogon, pentru 105 aspri şi de la Drăgan un pogon şi jumătate, pentru 290 aspri şi de la Necula jumătate de pogon, pentru 110 aspri şi de la Stan al lui Leca 2 pogoane şi jumătate, pentru 510 aspri şi de la Manea jumătate de pogon, pentru 80 aspri şi de la Drăghici 3 pogoane, pentru 1 200 aspri şi de la Năvrap 2 pogoane, pentru 560 aspri şi de la Stoica 2 pogoane, pentru 510 aspri şi de la Ivan un pogon, pentru 400 aspri şi de la Stana 2 pogoane, pentru 610 aspri şi de la Şerb jumătate de pogon, pentru 50 aspri şi de la popa Mircea mai sus-scrisele 9 ogoare, pentru...
       <Deci am cumpărat) 1 domnia mea mai sus-zisele ocine şi locuri şi cu vii <de la mai sus-zişii> 1 oameni pentru preţul mai sus-zis, face 13 720 aspri de argint. Şi am dăruit domnia mea, ca să fie sfintei Episcopii de în-
www.dacoromanica.ro
12t
tărire şi de folosinţă, iar dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei Episcopii, ca să-i fie ocină, ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Fiera logofăt, scriitor, care am scris-o In minunata cetate Bucureşti, luna aprilie 10 zile şi anul curgător de la Adam pînă la această •scriere., în anul 7080 <1572>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 914 (Ep. Buzău, LXXXI/1). Orig., hîrtie (44x30), pecete .aplicată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 263.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 65-66. Facs. Ibidem, 517.
        1 Loc rupt.
*93                                         1572 (7080) aprilie 15, Bucureşti
       f AIhaoctîio eojkîio, îu> drtHădHApS koekoa<i h rocnoAHHTi BT1.COH 3em/\h Jîrrppo.
BrtayÎHCKOE, CHHTv BEAHKdrO H np’feAOBpdrO MnpqEK BOEBOAd, CHH8 MhX'HEE KOEKOAd-AaaaT rocnoACTKO mh cîio noBEA’kHÎE rocnoACTEd mh ca8r rocnoACTEd mh, Gtpoe jfSdTax H ce HHjf chhobh, EAHU.H hm Sort npHn8cTHT, hkohce Ad m8 ect wmhhS 3 Gehh-TELJJH, AEA KhPEK BTvCdX, BdPE EAHKd CE ]fOKET H3EpdTH WT nOAlO H WT UJ8M H WT flO ETvCOH XOTdpOM, nOHEKE W ECT nOKSnHA 3d xr acnpH TSpeKH. H ndK Ad M8 ECT AEd JlHAdEB BTvCdX WT GkHHTEHJH WT no ETvCOH JfOTapOM, 3dHEWE m8 ECT n«K8nHA 34 xT acnpH TSpeKH. H ndKH Ad dlV8 ECT A*d GDdHMEB WT GbHHTELJIH KTvCdJf, BdpE EAHKd CE )fOKET H3apdTH WT no BTvCOM JfOTdpOM. 3dHE>KE IO ECT nOKSnHA CTpOE KdTd)f 3d X dCnpH.
       H ndK Ad m8 ect wmhh8 3 Eop-kAd, aba Gtohkee Tpoc3A Bivcax, aapE EAHKd •CE JOKET H3EpdTH, nOHEKE W ECT nOK3nHA 3d XA dCnpH T3pCKH.
       H naK Ad m3 ect eahh mea^a 3d aiînram, na hme PdAVrt ckc auHraHKd ch h •C-KC CHHOBH CH, nOHEWE M3 ECT nOK3nHA WT AtWEPd CTdHEE WT XoTTvpdHH, 3d xr$ .dcnpH. H naK Ad m3 ect AP^r MEA-kA 3d dunraHH, na hme Geeephh ckc auHraHKd CHH CI CHHOBH CH, nOHEKE IO ECT nOK3nHA WT IIp^ESA, CHHTv KePBEAE3, 3d *fx dCnpH T3pCKH.
       H ndK Ad M3 ECT WHHH3 3 EopivAd, AE* GkhUEE BTvCdX, nOHEHCE IO ECT no-«3nHA 3d p dCnpH H nAdTHA M3 Ect EHPOBE H TE]f3Î dCnpH H BdME 34 COA 3d TpH ai’kT.
       Tem pdAf> AdA^X H rocnoACTBO mh ehuje pemehS CA3r rocnoACTBd mh, Gtpoe BdTdX, HKOÎKE Ad M3 ECT Eli WHHH3 H BTv WXdE3, HHM H CHHOBHM HM H BH3KOM H np-fcSHSMETOM H <HI> WT KOrOJKAt HEnOKOAlvEHMO, no pEM rOCnOACTBd MH.
       GeHCE CEEA'kTEAE nOCTdBAkEMS rOCnOACTBd MH: »8ndH ^parOMHp BEAHKH A^Op-MHK H >K3ndH HEdtUKO BEAHKH AOrOijjET H ^3MHTp3 EHCTIEip H (rTdH Cn4Tdp H EdA'k CTOAHHK H iSlHTp-fc KOMHC H TOHlVfc nEXdpHHK H >K8ndH GTOHKHU,d BEAHKH nOCTEAHHK3. HcnpdBHHK, APdCOMHp BEA AKOpHHK.
       H d3, EdA'k, E>KE HdnHCdX Biv CTOAHH rpdA E3k3PEI|IH, M’kCEUd dnpHAHE EJ AKHH, B’B AtT x3Îl.
       f Iw dAÎSdHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO BOWÎIO, TOCnOAHHK.
132
www.dacoromanica.ro
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiului lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stroe vătaf şi cu fiii lui, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină in Svinteşti, partea lui Chirea toată, oricît se va alege din cîmp şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o pentru 3 000 aspri turceşti. Şi iar să-i fie partea Vilaiei toată, din Svinteşti, de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat-o pentru 3 000 aspri turceşti. Şi iar să-i fie partea lui Oancea toată, din Svinteşti, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cum-părat-o Stroe vătaf, pentru 600 aspri.
      Şi iar să-i fie ocină în Borîla partea lui Stoica Grosul toată, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o pentru 4 000 aspri turceşti.
      Şi iar să-i fie un sălaş de ţigani, anume Radul cu ţiganca lui şi cu fiii săi, pentru că l-a cumpărat de la fiica lui Stan din Hotărani, pentru 3 500 aspri. Şi iar să-i fie alt sălaş de ţigani, anume Severin cu ţiganca lui şi cu fiii săi, pentru că l-a cumpărat de la Pîrvul, fiul lui Cherbelez, pentru 3 600 aspri turceşti.
      Şi iar să-i fie ocină în Borîla, partea lui Schiţea toată, pentru că a cumpărat-o pentru 100 aspri şi i-a plătit birurile şi acei aspri şi vama din sare, pe trei ani.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zisei slugi a domniei mele, Stroe vătaf, ca să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Badea, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 1-5 zile, în anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXVI/5. Orig., perg. (29,5x41,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 66-67.
M                                                            1572 (7080) aprilie 16
       f iRHAOCTÎIO EOJKÎK», îw £L\H£dHAP8 BOEBOAd <H rOCnO>AHHTk BTkCOE 3EMAE XrrppoBAdjfHHCKOE, chh*k BEAHKdro h nptAOEpdr© Mhpmee BOEBOAd, chh8 Mh^HEE BOEBOAd. ÂdBdT recnOACTBO MH CÎE nOBEA’fcHÎE rOCnOACTBd MH nOMTEHOMS npdBHTEAI© rOcn©ACT<Bd MH>, >«8ndH ,Â,OEpOMHp BhEECKSA BEA EdH H C-kC CHHOBH EM8, EAHU.H HM Eork npHn8c<TH>T, hkojke a<i m8 ect wmhh8 8 PSchheijjh wt GOateu, aea Ho-
SdHOB H AEA. . A BTiCd, BdpE E<AH>Kd CE JfTET HSEpdTH H WT E10AI© H WT UJ8M8 H WT BOA* H WT CEA<iAH H CKC F1EpHBO<AH H > WT flO BTiCOlO )f0TdP0M- DoHEJKE ECT 8EHA HoEAH H C'KC. . .1 HEKOH HETOBH CTEE1AHH dAH ECT EHA T8pU,H IJ'bAEnH J d Td>KE POAÎHS TSpUHM, WHH c8T <fipH><JjdTHAH no M©EdH H nO. . A. Td>KE H)f ECT A»HECHAH np^A nOM-TEH0<M>8 npdBHTEAK» TOCnOACTBd MH, >K8ndH ^,OEpOMHp BhEECKSA BEA EdH. H B*KC-5fOT'k<A> T8PHH Ad HX SdrSBHT no HoEdH H no. . A d nOMTEHOMS npdBHTEAlO rOCnOACTBd MH, >K8ndH ^OEpOMHp BhEECKSA BEA EdH, WH H)f ECT nAdTHA nO HoEdH H nO dlH^TiHAT» WT KTk T8pnî C'KC xd)f denpH CpEEpO TOTOBH, TEpE H)f ECT H3BdAH<A >H TAdBE HM WT BHAE. Td>KE, HoEdH H fflHJf'KHA'k HE HMdAH denpH Ad nOBpdT<HTH > nOMTEHOMS npd-
www.dacoromanica.ro
123
«hteaw rocnoACTKa mh e>ke ect bhiue nHCdH, wSnaH ^ospoauip EheeckS/i be/i e4h, •4h$ ect a<mh hhx'he aeaobe sa wmhh8 wt PSchheiph k<1vce, saps ko/ihko ce j^oket H3Epa-THTH WT nOCK$A£- H A<MH C$T WHH WT HHX’HO/WS A*BpOM Boa-fc H CTvC 3HdHÎE KlvCEM ■MErîraiiJOM.
       GEro paAl, A*A*X H rocnoACTBO mh <ho«i>tehom8 npaBHTEaw rocnoACTBd mh, >K$ndH ^OBPOMHP BhBECK$A BEA BdH, I3KCOKE A<> M# ECT BHUIE pEHEH# WHHH$ WJfdB$, .HM H CHHOBOM HM H EH8KOM H nptBH8<M >ETOM H HE WT KOrOKE HEIIOKO/IEEHMS,
<nopH3M$ rocnoACTBd mh.
       H ce>ke 8eo cBEAETEaÎE nocTdB<vb)f rocnoACTBd mh: kBimh Aoepomhp BheeckSa «Ea BdH KpaaEBCKH H >K$ndH ^parOMHp BEaHKH AKOPHHK H W$ndH HBdUJKO EEaHKH awrw^ET H OK$n>dH Gt4H BEaHKH CndTdp H KSfldH fflHTp*b BEaHKH KOMHC H KglMH <Bd>A*b «ErtHKH CTOaHHK H >K$ndH ,â,$MHTp$ BEaHKH BHCTÎlap H WtJfldH rOHU,t BEaHKH IlEX’dpHHK H >K$ndH GTOHKHU,d BEaHKH flOCTErtHHK. EcnpdBHHK, ,\pdrC«MHp> BEaHKH AB^PHHK.
       Hcmcdjf a3, BSia aIbk, M'bcEu.d anpHaîE sî <abhh> h TEKSiparo atTOM a® <Ero nHca<HÎE>, et* </vk>T xSîi.
       f Iw ăaîăaHApS BWEBWAd, MHaocTÎto eokia, rocnoAHHh..
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod <şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mih-nea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei <mele>, jupan Dobromir Bibescul mare ban şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină In Rusineşti pe Olteţ, partea lui Cioban şi partea... 1 toată, oricit se va alege şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatră şi cu grădini <şi> de peste tot hotarul. Pentru că a ucis Cioban şi cu. .. 1 nişte stăpîni ai lor, care erau turci gelepi; însă rudele turcilor, ei au prins pe Cioban şi pe... 1 şi irau adus Înaintea cinstitului dregător al domniei mele , jupan Dobromir Bibescul mare ban. Şi cereau turcii ca să-i piardă pe Cioban şi pe... K Iar cinstitul dregător al domniei "mele, jupan Dobromir Bibescul mare ban, el a plătit pe Cioban şi pe Mihăilă de la turci cu 1 600 aspri gata de argint, de le-a scos capetele de la furci. Astfel, Cioban şi Mihăilă n-au avut aspri să întoarcă cinstitului dregător al domniei mele care este mai sus-scris, jupan Dobromir Bibescul mare ban, ci au dat toate părţile lor de ocină din Rusineşti, oricît se va alege de pretutindeni. Şi au dat ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
       De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir Bibescul mare ban, ca să-i fie mai sus-zisa ocină ohabă, lui •şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca •domniei mele.
       Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir Bibescul mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare comis şi jupan <Ba>-dea mare stolnic şi iupan Dumitru mare vistier şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoicniţă mare postelnic. Ispravnic, Drago<mir> mare vornic.
       Am scris eu, Vucea diac, luna aprilie 16 <zile> şi curgerea anilor pînă la această scriere, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., MCMLXII/24. Orig., hîrtie (33x29,5), roşia îndoituri, pecete aplicată. Cu o traducere din 1855.
       Dobromir mare ban nu este adeverit ca stăpîn în Bibeşti şi nici forma „Bibescul“ nu este întîlnită în veacul al XVI-lea.
        1 Loc alb.
18*
www.dacoromanica.ro
95
                                                                 1572 (7080) aprilie 18, Bucureşti
       f ffi'iMOCTÎIO EOKÎEIO, Iw fLujţdHAP^ EOEBOAA H rOCnOAHHt BtCOH 3EMAE ^rppOKrtdJfHHCKOH, CHH*K KEAHKdrO H fip'feAOKpdrO ffiupMd BOEBOA**» CHH8 Mh^HEK KOEKOA&. AdK4T rocnoACTKO mh cîk> noBEA'bHÎE rocnoACTKd mh >K8ndKHu,EK fflapÎEK, hkoke Ad M< ECT CEA© IIÎETpOllIdHÎH K*KC, CK BtC©M J[©Tdp©M H WT HErOElJIH H WT EtTEllIH, AEAEH K'kCd, BdpE EAHKA CE JfTET H3EpdTH, (10HE/KE C8T EH CTdpE H npdBE WMHHE, A^A^HE.
       d noTOM, HMduiE wSnaH iu,a iKapTia np-feHÎE npEA rocnoACTBa mh ctc TdT8A AWriVjJSET, 3ET8 EapcSAOB ASOpHHK. H TdKO np'klllE TaT8A AWrWjjiET KdKO c8t KHU1E pEHEHE cEAa■ttvctS ch, EapBSAOB A^opHHK, 3a a^A'hS- d 8 tem, rocnoACTBO MH TAEAdX h c8ahj(, no npaEA^ h no 3dKOH, ckc e*kch hkcthth npasHTEAÎE rocnoACTKa MH H AM^X rocnoACTBO MH TdT8AOK AWrWjjiET 3dKOH, Bî BOA'kpH, A4 3dKAET UIH3MH KdKO C8T KH<U1E> PEHEHE CEA4 KdpcSAOB AKOpHIK 3d A^A'H^, d JK8ndHHU,d ffidpÎH HE HMdT HI EAHd MET'bjfS- d WH H IKdKOJKE HE MOJKE npHJfBdTHTH CE WT 3dKOH, H8 WCTd T4T8A AWrWjjSET WT 3dK0H WT npEA rocnoACTBa MH.
       Gsro pdAÎ, AdA^X H rocnoACTBO mh >K8naHHU,EB fflapÎEB, hkojke Ad c8t eh KHUJE pEHEHE CEAd K’k W«HH8 H Kt WJfdB8, EH H CHHOBOM EH H KH8KOM H nptBHSHETOM EH H HI WT KOrOHCE HEflOT'kKHOKEHO, nO pEq TOCnOACTBd MH.
       Geke h cB'bA'bTEAÎE nocTdBA’kEM rocnoACTBO mh: >K8naH ^paroMiip bea akophhk H >K8ndH iBdlllKO BEAHKH AWrW$ET H GtAH CndTdp H ^8MHTp8 BHCTÎHp H flJiHTp-fc KOMHC H EdA'fe CTOAHHK H ToH^ IlEJfdpH.IK H GTOHKd nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ^pdrOMHp BEA A&OPHHK.
                                 H d3, i\Ihk8a, e>ke HanHCdjf 8 E8k8pei|jh, MtcEUd anptiATe hî a^kh, b a^t xSîi.
       t Iw flAÎădHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎIO BOJKÎIO, TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Maria, ca să-i fie satul Pietroşanii tot, cu tot hotarul şi din Negoeşti şi din Băteşti partea ei toată, oricit se va alege, pentru că sint ale ei vechi şi drepte ocine, dedine.
       Iar apoi, a avut pîră jupaniţa Maria înaintea domniei mele cu Tatul logofăt, ginerele lui Barbul vornic. Şi aşa pîra Tatul logofăt că mai sus-zisele sate sint ale socrului său, Barbul vornic, de moştenire. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Tatul logofăt lege, 12 boieri, să jure cu ei că sint mai sus-zisele sate ale lui Barbul vornic de moştenire, iar jupaniţa Maria n-are nici un amestec. însă el nicidecum n-a putut să se apuce de lege, ci a rămas Tatul logofăt de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Maria, ca să-i fie mai sus-zisele sate de ocină şi de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnie şi Stoica postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi eu, Micul, care am scris în Bucureşti, luna aprilie 18 zile, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
125
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/170. Orig., hîrtie (32,5x21), pecete aplicată. EDIŢII. Trad. DIB, B, 67.
96                                           1572 (7080) aprilie 25, Bucureşti
      f IHhAOCTÎK» ECOKÎEK>, Iw              BOEKOA4 H rOCnOAHH'K ETiCOH 3EMAE.
XrrppOBAajfHHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H nptAOEp4rO ffllHpMER ROEROAd H 4HEI1CE8 MhX’HER EOEEOAd. A<»K4T rOCnOACTEO MH CÎE nOEEAtHÎE rOCnOACTEO MH IMBEM AK>AÎE, no hme: GtTiHHCA4K H CTiC CHHOBHM, no HME: T04AEP H APar8a H i>aAV’rt H naKH Gt4H h c-kc CHHOEH CH, no HME: HtrSrt H Kp’KCT'fc H AoePe H n4KH Ep-KCTt, Sp4T GT4HOB h ckc CHHOBHM, no hme: Gt4H H /lidH'k H P4AVa H HtKUiSA H CK HHJf CHHOBH, E4pE EAHU.ll HM fiorii Aa<;T, I4K0WE Aa HM ECT UIHHHS WT UIHHH4 IIonELJJHM, 4AH 8 uj8m kt 8>kh H 8>K4 no BT CEWEHH, nOHEJKE ECT IlOKSnHA GTTiHHCAdE H CKC CHHOBH H Gt4H H CTiC CI -HOBH H Kp'kCT'fc H CKC CHHOBHMTi WT (QhkSA UIT IIonEl{JH H UIT SP4THI3M ErO, Ko3A\4. H APar°MHp, 34 xa4i 4CnpH, 4AH E4HH.
      H jfOT4p»A 8 A^rS Aa hm ce 3H4et: uit II8t4 fidiaAWB a^PH 8 CTptA hsbo-p8AUIB, 4 UIT UJHPOK8 KT 8>KH.
      dAH C4M GT-KHHCA4B CKC CHHOBHM, 4 UIHH Aa AP'BHCHT flOAOEHHS UIT BHIUE pEMEHil UIHHH8, 4 AP8r4 nOAOBHH4 Aa AP'BWHT Gt4H CKC CHHOBH H Ep4T ErO, fip'KCT’k CKC CHHOBHM-K, A4 p43AtAHT Gt4H H Kp-KCTt EAH4 nOAOBHHS H4 A^t, 4 GtTiHHCA4B CKC CHHOBH, UIHH Aa AP^HCHT AP8r4 (10A0BHH8. T4<KO, n >1pOA4A«,IUE IKhkSA H Ko3M4 H Ap4rOMHp UIT CBOHM A^Bp4 BOAE, UIT nptA TOCnOACTBd MH.
      Gcro p4<AÎ, AM^JP1 H rocnoACTBO mh Gtt>.hhca4koe h chhobem Ero h Gt4hou
<H CH>1HOBHM ErO H KpTiCTEB H CHHOBHM ErO, IZKOWE Aa HM ECT CÎE BHUIE pEMEHd UIHHH8 Eli UIHH<h8 H>X Bli Ul^dES H HM H CHHOBEM HMli H H BHOK8M H nptBHOMHTOM <HM>1 H H HE UIT KOrOHCE HEnOT'KKHOBEHO, n0pH3M0 TOCHOACTEd MH.
      GeKE H CE’kA’bTEAÎE nOCT4BA’kET TOCnOACTBd mh: %8n4H AP'H’OMHP BEAHKH ABOpHIIK H >K8n4H Ie4UJKO BEAHKH AWrW$ET H A8mHTP8 BHCTÎtap H Gt4H Cn4T4p H AVHTpt KOMHC H fi4A^ CTOAHHK H ToHUtl IlEJfApHHK H GTOHK4 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, AparoMHp beahkh akophhkS.
      II 43, fi4A^> e>BE H4nHC4]f Eli H4CTOAHH rp4AV fi8K8pEI|JH, M"kCEU,4 AfipHAÎE KE AKHH, Eli AtT x3fl.
      f Iui lÎAE^4HAP8 BWEEWA4, MHAOCTIIO EOHCÎIO, TOCnOAHHK.
      f Din mila Iui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Stănislav şi cu fiii, anume: Toader şi Dragul şi Radul şi iarăşi Stan şi cu fiii săi, anume: Neagul şi Cîrstea şi Dobre şi iar Cîrstea, fratele lui Stan şi cu fiii, anume: Stan şi Manea şi Radul şi Neacşul şi cu fiii lor, oricîţi le va aa Dumnezeu, ca să le fie ocină din ocina Popeştilor, însă din pădure 23 funii şi funia cîte 12 stînjeni, pentru că a cumpărat Stănislav şi cu fiii şi Stan şi cu fiii şi Cîrstea şi cu fiii de la Micul din Popeşti şi de la fraţii lui, Cozma şi Dragomir, pentru 1 500 aspri, însă bani.
      Şi hotarul în lung să li se ştie: din Drumul Baiului pînă în mijlocul izvorului, iar în lat 23 funii.
      Insă Stănislav singur cu fiii săi, iar ei să ţină jumătate din mai sus-zisa ocină, iar cealaltă jumătate s-o ţină Stan cu fiii şi fratele său, Cîrstea cu fiii, să Împartă Stan şi Cîrstea o jumătate în două, iar Stănislav cu fiii,
128
                          www.dacoromanica.ro
ei să ţină cealaltă jumătate. Aşa au vindut Micul şi Cozma şi Dragomir, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele.
      De aceea, <am dat> 1 şi domnia mea lui Stănislav şi fiilor lui şi lui Stan {şi)* fiilor lui şi lui Clrstea şi fiilor lui, ca să le fie această mai sus-zisă ocină de ocină <şi>1 de ohabă şi lor şi fiilor lor şi şi nepoţilor şi strănepoţilor <lor>* şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Badea, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie % zile, în anul 7080 <1572>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 915 (Ep. Buzău, LXXXVI/1J. Orig., perg. (24X32), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 518.
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 54, 3. Trad. BIR, B, 67—68.
        1 Loc rupt şi şters.
97                                              1572 (7080) aprilie 26, Bucureşti
       f MhAOCTÎIO KCOKÎEIO, Îw dAE§dHAp8 B0EB0A4 H rOCHOAHH"K B*KC0H 3EMAH «SrpOBAdX'ÎHCKOH, CHH-K BEAHKdrO H <np-fc >AOEpdrO iftHpMd BOEBOAd. AaK4T rOCnOACTBO MH CÎE nOBErttHÎE rOCnOACTBd MH CTdHSA CK CHHOBH CH H ffidHIOA H BpdT ErO, AaH H CŢdHS CK CHHOBH CH H CTdHK'KB, A’MPEP*» AaH8aC,K H <Gh>M8A CK CHHOBH CH H CK EpdTHIdM CH, CHHOBH CTdHMIOAOB H CKC HH)( CHHOBH CH, EAHUH HM EofK AaCT, iaK0>KE a<> hm ect wmiihS 8 TgpMdHH, noAOBHH wt nocB8A* H WT nddIO H wt nodio, nOHEHCE HM ECT CTdpd H llpdBd 1! 3d A^A'I^ WMHH8.
       d nOTOM, CTdHSd H ffidHSA H CTdH H CTdHKd H GhmSA CK BpdTHIBM CH, whh HMdiiJE np-kHÎE npEA rocnoACTBd mh ckc EapeSA <wt lI>HHU,'KptHH. H TdKO nptllJE EdpcSd KdKO Aa 83HMdET CÎE BHU1E pEMEHd WMHH8 WT HdA BHU1E pEMEHH AK>AÎE, epE Td ECT MHAOBdA EdpB8A IIpEAEK, 3dHEXE ECT EHA SKpdA CTdHMIOA, Edl(j8 GhmSAOK, EAHH <KOH>* EdpBSAOE EdH CTdpS KpdtOWBECKSA. TdJKE, CH ECT EHIV Aaa CTdHMIOA K*KCd HErOfiS AEA 3d WMHH8 EdpBSAOE EdH, TEpE Td ECT IlAdTHA TAdE8, dAH TTkMÎIO AEA WT T8<pMd>HH, E5KE ECT WT IIOAOBHH METBp'KTdrO &tA. H WT T8m ECT nOCA8>KHA Hd EdpESA EdH CTdp H Hd CHHd ErO, IIpTifiSA EdH.
       TdKE, K*KAd ECT EHA pd3EOIO Hd KdEXdHH, WH ECT H3A"fc3HA CTdHMIOA, Edl(j8 Ghm8a8h, nanpEA wb8 thj(, ckc Konlio. Td>KE, eeamh ect HEEOAHCdA ckc npdB8 h B-kpH» CA8>KK8 AOXAE 3drEH8A. d nOTOM, IIp’KBSA EdH, WH ECT Aaa Tdtd EHU1E pEMEHd WMHH8 H IIOMHAOEdA nO CHHOBH CTdHMIOAOB, GhMSA CK KpdTHIBM CH, pdAÎ CA8îKE8 EdlflS CH.
       d K*KAd ECT CKAd, EdpsSA WT IţHHUEp’fcHH, WH ECT CKfipEA, EpE Td ECT <MHAOBdA > EdpESA IIpEAEK CKC CÎE WMHH8 CTdHMIOAOB. d 8 TEA\, rOCflOACTBO MH rAEAAJf H c8ah^, no npdBA8 h no 3dKOH, ck K-KCHjf mkcththmh npdEHTEAÎE rocnoACTBd mh h Ad<AOJC TOCnOACTBO M>H EdpBSAOB WT IţHHU.Ep’fcHH 3dK0H, Eî EOA’fcpH, Aa 3dKAET KdKO H’fccT Aaa H nOMHAOEdA EdpB8A EdH nO CHHOBH CTdHMIOAOB, ChM8A C'K Spd<THiaM CH>...HH CKC EHUJE PEMEHd WMHH8, H8 nOMHAOBdA Td ECT EdpE8A IIpEAEB no HErd H A4 3dKAET KdKO H’fccT 8MpEA CTdHMIOA 8 pd3EOH H H’fccT H3BdAEA < HErOES WMHH8> CKC CA8KK8 npEA Hp-KKSA E4H. H MHOrÎE AKHH H COPWK c8T MH<HdAH >. . .
                                                                                                                127
www.dacoromanica.ro
                         <H HE A®HE>CHA ECT EOA'bpH H HHK4K0ÎKE HfcCT MOrA*K EapK8a A<* 34KAET H. . . <UICTAA
ect> EapeSa wt sakoh wt npEA rocnoACTKa mh, hkoxe ect eha wctaa h wt np-kttAe ch a^hh hhhm <rocnoAapH> np'bXAE Hac ehbuie.
      GEro paAÎ, AM*)T h rocnoACTKo mh khuie pemehhm iuoaie, Ctah h IKahioa. H Gt4H8a H Ghm8a, CHHH Gt4HMK>A0K, I3K0JKE A4 M8 C8T WM<HH8> 81 WjfaES, HM H CHHOKHM HM.
      d nOTOM, nOKSlIH ^8MHTP$ uit CIE KHUIE pEMEHA UIMHH8 uit a EA EpikCOIOAOB, nETaro a*a, uit Ep*kcoioa, 3a J acnpH, uit np'bxAE KptME.
                               Gsro paAÎ, aaa&JT rocnoACTKo mh A8mhtp8, qkoxe aa m8 ect uimhh8 h
K*K W)(4E8, EM8 H CHHOKHM EM8.
      Gejke h cbeaeteaîe nocTasA'fcEM rocnoACTKo mh: jkSimh ^paroMHp beahkii
AKOpHHK H W8I14H HR4UJKO KEAHKH AOrO^ET H ^8MHTp8 KHCTÎiap H Ct4H cndTdp H rtlll-Tpt KOMHC H EaAt CTOAHHK H ToHUt IlEjfdpHHK H GtOHKA KEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdKKHK, AparOMHp KEAHKH AKOpHHK.
      IIhc E*kcîio 8 E8k8pei|ih, M'kcEu.a anpHAÎE ks akhh, uit dAAMa TEK8i(iaro kt». AtT X3Î|.
      f Iui dATgaHApS rwekwaa, mhaoctim koîkîk», roenoAHHb..
      ■ţ Din mila lui Dumnezeu, lo Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanul cu fiii săi şi lui Maniul cu fratele său, Dan şi lui Stanu cu fiii săi şi Stancăi, fiica lui Dan şi lui <Si>mul cu fiii săi şi cu fraţii săi, fiii lui Stanciul şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Turceni, jumătate de pretutindeni şi din plai şi din cîmp, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
      Iar după aceea, Stanul şi Mânui şi Stan şi Stanca şi Simul cu fraţii lor, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Barbut <din Ţîn>ţăreni. Şi aşa pîra Barbul ca să ia această mai sus-zisă ocină de la mai sus-zişii oameni, căci l-a miluit Barbul al lui Preda, pentru că a furat Stanciul, tatăl lui Simul un <cal>1al lui Barbul banul cel bătrîn, Craiovescul. Astfel, şi-a dat Stanciul toată partea lui de ocină lui Barbul ban, de şi-a plătit capul, însă numai partea lui de ocină din Tu{rce)ni, care este din jumătate, a patra parte. Şi de atunci, a slujit la Barbul banul cel bătrîn şi la fiul lui, Pîrvul ban.
      Astfel, cînd a fost război la Clejani, a ieşit Stanciul, tatăl lui Simul, înaintea acelor amîndoi cu lancea. Astfel, tare s-a nevoit cu dreaptă şi credincioasă slujbă, plnă cînd a pierit. Iar după aceea, Pîrvul ban, el a dat acea mai sus-zisă ocină şi i-a miluit pe fiii lui Stanciul, pe Simul cu fraţii săi, pentru slujba tatălui lor.
      Iar cînd a fost acum, Barbul din Ţînţăreni, el a pîrît că l-a {miluit) Barbul al lui Preda cu această ocină a lui Stanciul. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat {domnia mea) lui Barbul din Ţînţăreni lege, 12 boieri, să jure că n-a dat şi n-a miluit Barbul ban pe fiii lui Stanciul, pe Simul cu fraţii {săi)... cu această mai sus-zisă ocină, ci l-a miluit Barbul al lui Preda pe el şi să jure că n-a murit Stanciul în război şi n-a scos {ocina lui) cu slujba înaintea lui Pîrvul ban. Şi multe zile şi sorocul au {trecut)..„ {şi nu) a adus pe {acei 12) boieri şi nicicum n-a putut Barbul să jure şi... {a rămas) Barbul de lege dinaintea domniei mele, cum a rămas şi mai înainte, în zilele altor {domni), care au fost înaintea noastră.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, Stan şi Maniul şi Stanul şi Simul, fiii lui Stanciul, ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor lor.
128
                                        www.dacoromanica.ro
       Iar după aceea, a cumpărat Dumitru din această mai sus-zisă ocină din partea lui Blrsoiul a cincea parte, de la Birsoiul, pentru 500 aspri, mai dinainte vreme.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Dumitru, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Am scris Văsiiu, In Bucureşti, luna aprilie 26 zile, de la Adam curgători, In anul 7080 <1572>.
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCVIII/50. Orig., perg. (27x34), rupt şi pătat, pecete timbrată, căzută.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 68-70.
        1 Cf. doc. nr. 50.
98                                                1572 (7080) mai 3, Bucureşti
       ţ fflHAOCTÎIO EOXÎOO, Iw flAEgdHApg EOEBOAd H rOCnOAHH*E> BTiCOH 3EMAE «flTpORAdJfHHCKOE, CHH"E KEAHKdrO H np-fcAOKpdrO fflHpMd EOEBOAd, <4HEflCE8> fflHJfHtE eoeboaa. A^BdT rocnOA^TEO aah cîio noEEAtHÎE rocnOA^TEd aah cA8r8 rocnoAcTBd MH, IIptiESA AOrOi|SET. . . <CEC> CHHOEH CH, EAHII.H M» fiorii npHnScTHT, HKOJKE A<* M8 ECT CEAd, Hd HME KoMdHH E’EC, CEC BTiCOM JfOTdpOM H CEC KAdTOBEM HM, A* JfOTdpSA IIotaHEH H G8)fdp8A B"EC. . . CEC KAdTEJf H HÎK8Q B"ECd, CEC BltCOM JfOTdpOM, nOHEHCE M8 ECT CTdpE H DpdEE <WMHHE> H A^A ÎHE H A*CTH5KEHE c8t CHH BHUIE pEMEHE CEA4 CEC npdEO H <R"kpHd CA8)KKd>... WT AEA# EM8, >K8ndH Ap<*r8rt ClldTdp, ELjJEJKE npH A^HH nOKOHHdrO PdAEOEBOAd fcT H3r8BHA Hd PHMHHK, K"EA<* ECT HBBdAHAH np'BBSA <AOro;jiET>. . . ă 8 TEM, ffiHpMd dpMdUI, 8HK8 IIp'EBSAOB AOrOljlET, WH ECT 3drHH$A TEJf BHUIE pEMEHE <CEA>d, B*E A^HH nOKOHHOM8 IlETpdUJKO EOEBOAd, pdAÎ frtKOH dcnpH. . . IIAdTHA... XH 3d denpH. . . TdîKE, EJf CEM E*E3EA H rOcnOACTBO MH TEJf CEAd BHUIE pEMEHE. . . AP^^A.
       ă noTOM, rocnoAcTBO mh SMHAOcTHBHjfOM ce HdA rAdsS cA8r8 rocnoAcTEd MH, IIp-ESSA AOTOijiET. • • TEpE rd CEM nOMHAOBdA rOcnOACTBO MH CEC BTiCEJf KOMd-TEJf BHUIE p-kjf, pdA ■ npdEO H E-fepHd CA8>KE8 E5KE MH ECT nOCASîKHA rOcnOACTBd MH.
       H ndK A<* Aiv8 ECT. . . H IIp'EBSAOB AOrOljlET AKE MEA'kAE Bd dUHrdHH, Hd HME XdM3E CEC dUHrdHKS CH H CEC <AEUdMH CH> H OSHA'b CEC dll,HrdHK8 CH H CEC AEMMH CH, 3dHEXE ECT nOAdpOEdJf. . . A^^pd IIp'EBSAOB KdH CEC TEJf A^E HEA’kAE BHUIE PEMEHE no . . . <IIp-EB>8A AOrO$ET Hd B’fcHMdHÎE H Hd SMHBEhTe, HKOJKE A4 HMdT BKO noM-kHA... a<> m8 ect cA8r8 rocnoAcTBd mh, IIp^eSa AoroijiET, mea^a* 3i diiHrdHH, Hd HME5KE £oH<KO CEC dU,HrdHK8 CH> H CEC A*MMH CH H ESTdH CEC dUHrdHKS CH H CEC CHHOEH CH ... H AP<*rOMHp CEC dUHrdHKS CH H CEC AEMMH CH. . .
       <Tem pdA', AM<*X H rOcnOACTBO mh>. .. H du,nrdHH b*e wmhhS h r*e wjfdKS, EM8 H CHHOEOM EM8 H KH8KOM H np'kBHSMETOM HM H HH WT KOPOÎKE < HEnOKOA*kEHMO, . nopHSMO rocnoAcTBd mh>.
       <3dKAHHdHÎE> nOCTdBA'kjf rOcnOACTBO mh: Koro H3EEPET rOCnOAE fiorii, no WUIECTbTiO rocnoAcTBd MH, KHTH BAdAdTEAE EddUIKOlO 3EMAE HAH WT CEpOAHHK
                                                                                                         129
www.dacoromanica.ro
HdlUO HAH, no rp'fec’bx’ HdUJHJf, WT HHOflAljAAEHHK, A<> <>UJE nOHTET H Ch^pAIMT H «TKpiv-
Aht cîio KHHr roenoACTEd aah, Toro rocnoA'h Eoi”h a<> iiohtet h chjfpdwiT <h 8t-EpivAHT> E'h. rOenOACTB'fc Ero; i TKO JfOKET nopSWHTH H noriEpETH H nOCpdMHTH clio KHHr rocnoACTEd aah, Toro rocnoA'h Bor'h. a<> Skîet 3at T’feAOM, d E'h e$aeijjhx E'fcivfc A^lild Ero H A<i HrtMT HdCTÎIO Ch. K>Ad H Ch. <(ipOKA'feTOAI > dpîia H Ch HH'fcAAH HEE-bpHH Io VA EH E>KE B'h3'hnHUIE Hd TOCnOAd Bord H cndCd HdUJEro: „B'hSMH, KTv3MH, pdcnEHH Ero", Kp'hE Ero HdA HHJf H H4 HEA'fcjf HJf, E>KE ECT H E'hAET E'h B'hKH E'fcKOAA.
      OE>KE H CK'bA'bTErtÎE nOCTdEA'bEM TOCnOACTBO AM! >K»ndH ,Â,pdrOAAHp EEAHKH AKOpHHK H KSndH IsdUJKO EEAHKH AOrOi(SET H CTdH endTdp H A^MHTpS EHCTÎiap H fflHTp'b KOAIVHC H BdA'fc CTOAHHK H ToHU.'k nEJfdpHHK H >K8fldH CTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, < APdrOMHp > EEAHKH AKOpHHK.
      H d3, AAdAH T-hSpdlli, E>KE IO AAd3d]f E'h CTOAHH rpdAV BSKSpEIJJH, AA^CEUd Aid IO r AIiHH H WT         A° CErO llHCdHÎE <TEHEHÎE> A-kTOM, E A^T X3I1.
      ţ îw dAH3dHAP8 BWEBWAd, AIHAOCTÎ<IO> EO>KÎIO TOCnOAHHh.
      f Din mila lui Dumnezeu, <Io Alexandru voievod şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, <nepotul> lui Mih-nea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Pîrvul logofăt... <cu> fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satele, anume Comaniitoţi, cu tot hotarul şi cu bălţile lor, pină la hotarul Poienei şi Suharul tot... cu bălţile şi Nicuia toată, cu tot hotarul, pentru că îi sînt vechi şi drepte <ocine> şi dedine şi sînt dobîndite aceste mai sus-zise sate cu dreaptă şi <credincioasă slujbă)... de bunicul său, jupan Dragul spătar, încă din zilele răposatului Radul voievod care a pierit la Rîmnic, cînd au scos Pîrvul <logofăt>... Iar întru aceasta, Mircea armaş, unchiul lui Pîrvul logofăt, el a pierdut aceste mai sus-zise <sate>, în zilele răposatului Petraşco voievod, pentru nişte aspri... a plătit... 8 000 de aspri. Deci, am luat şi domnia mea aceste mai sus-zise sate... ţinut.
      Iar apoi, domnia mea m-am milostivit de capul slugii domniei mele, Pîrvul logofăt... de l-am miluit domnia mea cu toate averile mai sus-spuse, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce mi-a slujit domniei mele.
      Şi iar să-i fie... şi lui Pîrvul logofăt două sălaşe de ţigani, anume Hamza cu ţiganca sa şi cu < copiii săi) şi Fundea cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că a dăruit... fiica lui Pîrvul ban cu aceste două sălaşe mai sus-spuse pe... Pîrvul logofăt la cununie şi la spălare, ca să le aibă de pomană... să-i fie slugii domniei mele, Pîrvul logofăt, sălaşele de ţigani, anume Voi<co cu ţiganca sa) şi cu copiii săi şi Butan cu ţiganca sa şi cu fiii săi... şi Dragomir cu ţiganca sa şi cu copiii săi...
      <De aceea, am dat şi domnia mea)... şi ţiganii de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni <neclintit, după porunca domniei mele).
      <Blestem> am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu, după trecerea domniei mele, să fie stăpînitor al Ţării Româneşti sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească <şi să-l întărească) în domnia lui; iar cine va nimici şi va călca şi va batjocori această carte a domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare Sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu <blestematul> Arie şi cu acei necredincioşi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului noastru: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în vecii vecilor.
130
                                           www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, (Drago) mir mare vornic.
      Şi eu, Tăuraş cel mic, care am scris-o in cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 3 zile şi de la Adam pînă la această scriere (cursul) anilor, in anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 916 (Tismana, XC/3). Orig., perg. (33,5x41), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DIR, B. 70-71.
$9                                                 1572 (7080) mai 5, Bucureşti
       f MhAOCTÎIO E03CÎEI0, Îw dAE|dHAP3 KOEKOAd H I'OCIIOAHH'K E*KCOH 3EMAE ■XrrpposrtajfîHCKoe, chhtv KEAHKdro h nptAOKparo iHhpmeb eoekoa#, dHEncsS AIhxhek eoekoaS. A4K4T rocnoACTKO mh cîio iiobeaIchTio rocnoACTBd mh ca33em rocnoACTBd MH GOdHHEB H KpdTÎiaM EM3, HsrpE H PdAV4 WT dlHX”KEt|lH H CTvC HH)( CHHOEH, EAHU.H mm Eor8 a4ct, raKOHCE a4 hm c8t eahh mea^a 3d au,HraHH, Hd hme <x)npt ckc au,H-raHKS CH H CKC AEUdM CH, 3dHE3CE HM ECT CTdpH H npdKH dU,HrdHH H WT A"tA<H3.
       d nOTOM, HM4U1E (îpEHÎE CKC HCSndHHIţd HdHOK KOMHC H CKC CHHOEH EM8 lip EA rocnoACTKa mh. H chu,e np-feuiE >K8ndHHu,4 HdHOB komhc KdKO ect eha noKSriHA Toro EHUIE PEHEH8 dU,HrdH WT >K8ll4HHU,d flldpîia, MdTH OdHHEB. H H3KdAHUlE KHHr ffiHpMEB eoeeoaS 34 iiok8iiehTe. d 3 tem, rocnoACTEO mh rAEAdX h cSahjt, no npdBA8 h no 34K0H, CKC BKCH HKCTH<THAIH np4BH>1TEAÎE TOCnOACTBd MH H A4A«X rOCIIOACTBO MH >K3ndHHU,EE H4HOB KOMHC H CKC CHHOEH EM8 <34>XK0H, Ef EOAtpH, TEpE Ad 3dKAET npEA rocnoACTE4 mh kako m8 ect noKSnHA TEjf ehuie pehehh auHraHH wt >K8ndHHu,d Mapîra, d WHH HHKdKOWE HfccT MOrATk npH^dTHTH CE WT 3dK0H. U H3HdHA0X H HCTHHCT-«oBay rocnoACTEO mh kako h£ct npoAdA >K3naHiu,a Mapîia TEjf ehuie pehehh du,HrdHH 3C3ndHHU.EE HdHOK KOMHC HHKdKOHCE. H WCTdUIE >K3ndHHU,d HdHOK KOMHC H CHHOEH EH WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTEd MH.
       CEro pdA>> AdA^y H rocnoACTEO mh ehuie pehehhm ca33em rocnoACTKa mh, TdKOHCE A4 HM c3T TEJf EHUIE pEHEHH dU,HrdHH BTk WHHH3 H BTk WJfdE8, HHM H CHHOEHM HM H BHSKOM H np'hBHSHETOM HM H HI WT KOrOHCE HEIlOKOA'feEHMO, II0PH3M0 TOC-(lOACTEd MH.
       Cehce h cbeaeteaîe nocTdEA-hEM rocnoACTEO mh:         wSiiah Ap4™mhP keahkh
AEOpHHK H HCSndH ÎEdUIKO EEAHKH AOrOljSET H GTdH CndTdp H A8lWHTP8 BHCTÎIdp H EdA'fc CTOAHHK H ToHU.'h nEydOH.IK H GTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, AP4rC,MHP EEAHKH AEOpHHK.
       H d3, GTOHKd, H3CE HdnHCdy EK rpdA E3k3PEL|!H, M'hCEU.d MdH 7 AKHH. E*K A-feT x3n.
       t Iw dAÎădHApS BWEBWA4, MHAOCTÎM E03CÎM, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Oancea şi fraţilor săi, Negre şi Radul din Mihăeşti şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie un sălaş de ţigani, anume Oprea cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că le sînt vechi şi drepţi ţigani şi de moştenire.
       Iar apoi, au avut pîră cu jupaniţa lui Nan comis şi cu fiii lui înaintea domniei mele. Şi aşa a plrît jupaniţa lui Nan comis că acest mai sus-zis ţigan
www.dacoromanica.ro
131
a fost cumpărat de la jupaniţa Maria, mama lui Oancea. Şi a scos cartea Iui Mircea voievod de cumpărătură. Şi Ia aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupaniţei lui Nan comis şi cu fiii lui lege, 12 boieri, ca să jure înaintea domniei mele că a cumpărat aceşti mai sus-zişi ţigani de la jupaniţa Maria, iar ei nicicum n-au putut să se apuce de lege. Şi am aflat şi am adeverit domnia mea că n-a vîndut jupaniţa Măria aceşti mai sus-zişi ţigani jupaniţei lui Nan comis nicicum. Şi a rămas jupaniţa lui Nan comis şi fiii ei de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-ziselor slugi ale domniei mele, ca să le fie aceşti mai sus-zişi ţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan IVaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Stoica, care am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 5 zile, în anul 7080 <1572).
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 9l7(Valea, XVIII/6). Orig., hîrtie (31,5x20,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1906.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 71-72. Facs. Ibidem, 518.
       1 Loc rupt.
100                                         1572 (7080) mai 6, <Bucureşti>
      In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duhu, Troiţa nedespărţită,
amin.
      Scriem Nicula judeţul cu doisprezece pîrgari din oraşul Bucureştii această a noastră carte acestui om, anume Cuciuc Grecul, arcar, ca să să ştie că au cumpărat un loc de casă de la feciorii Orzii ţiganul, anume Oprea şi Stan, drept o sută şi cincizeci de aspri gata. Şi au vîndut aceşti ţigani, Oprea şi Stan, de a lor bunăvoe la Cuciuc Grecul, arcariul şi au cumpărat cu ştirea tuturor orăşanilor, ca să-i fie lui ohabnic.
      Şi mărturii: Grozav bătrinul şi Grigorie şi Ilieşi Fiera şiBabachi terzi şi Braţul şi Gherghe Grecul şi Savul şi Badina şi Nicola barbir.
      Eu, Tudor gramaticul, (am scris) luna lui mai 6 dni, curgerea anilor de la Adam, vă leat 7080 <1572).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 197. Copie după traducere.
      EDIŢII. „Rev. ist.“, 60; DIR, B, 72.
101                                                         1572 (7080) mai 12
       t fflHAOCTilO E05KÎIO, Îw flAHăaHApS BOEROAd H recnOAHHT* BTiCOH 3EAAAE XrrppOKAdJfHHCKOE, CHITE BEAHKdrO H np'kA^pdrO ffl.HpM4 KOEROAi, d«fnăE8 ffiHJfHER boeboaa, AaKdT <rocnoACTBO aah cTe noREA'fcHÎE>1 rocnoACTBd a/vh cASr rocnoACTB*
132
www.dacoromanica.ro
MH, /V,HHK8AWB AWrW^ET H CKC CHHOEH EM8, EAEIj,E HM EorK KE A<*CT, HKOJKE A<> «8 ECT IVMHHS 8 Kp’KCTHEHElJJH H 8 BliAtHH, &IAA BpdTS CH MEA8, 1011 HliTpOK, KTiCdX', KdpE EAHK4 CE JfTET H3EpdTH UIT nOAlO H UIT w8m H UIT BOA<» H UIT CEA<>AH1|JE CKC K8KE H CB4KE KOMdTÎ ErO H A03ÎE WT P’KA’bHHHElJJH H &IA& 34 EOAEHHU.E, 34HEJKE ECT EHA HAOB non n-KTp8, HfcCT CKTBOpHA HH EAHH M0MK8 UIT T^AO ErO. IIOMTO pdAÎ, ECT A<m c4m non n*KTp8 ckc e3hk Ero, k*ka<> ect eha >khb, a no ckmp*kth Ero, a nanaAHE Ero, Ct4H4, WHa A4 e8aet e*k p8ivk Ahhk8awb h chhoeh Ero h a<* k8aet boaeh ckc B*KCEY K0M4TÎ H WMIIHE H k8kE iVTKJKS EH, non IpKTpS KOAHKO CEAHT HEnOCKrdHd; 4 UIT BptME EJKE JfOKET A<» ECT nOCKrdET, A WII4 A4 E"K3HM4ET WT KOMdTÎ MTi>K8 Ero, non n-KTpOB, T'KMIIO HErOB npEKH H EAHH KOH UIT AEA non n-KTpOB <H C ^KSAHIIIE MTO ECT CKTBOpHA nOH fl-KTpS, d UIT T8ia, KOdHKO KOMdTÎ X^^ET SHTH WCT4AH, B*hCHX Ad C8T B*K p8Kd /V,HHK8dUIB dUirUI^ET H CHHOEH EM8, EpE ECT CdM non IPKTP8 <Add>2 I3K02KE A<* m8 CKTBOpHT nOM’kHS H CdpdKScTE no Tpdr, EHTH EM8 nOM^HS, K*K B*kKH.
      Cepo pdAÎ, AM^X h rocnoACTBO mh ca8r rocnoACTBd mh, Ahhk8awb autui^et
H CHHOBH EM8, I3K0JKE A<» HM c8t CÎE BHUIE pEMEHH WMHHE H KOMdTÎ K*K WXdE, HHM H CHH0B0M8 EM8, BHOKOM H npEEHOMETOM H HE UIT KOrOXE HEIlOKOAtEHMS, nO pEM
rocnoACTBd mh.
      Oe>KE H CBEAETEAÎE I10CT4BAEEM TOCnOACTBO mh: »8ndH ApdPOMHp BEA AHOPHHK H JKSndH ÎBdUIKO BEA AUirw^ET H CTdH cndTdp H ^8MHTp8 BHCTÎIdp H EpdT8d3 KOMHC H EdAE CTOAHHK H FW-Vk nEXdpHHK H >K8n4H GtOHKHU.4 BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ÎBdUIKO BEA AlVrui^ET.
      IlHC d3, ffl4H*k, MtcEUd MdH Bţ A^HH, B*K A*kT x3fl.
      ţ Iui ădîădHAP# BuiEBWAd, mhaoctîio eojkîio rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă <domnia mea această poruncă}1 a domniei mele slugii domniei mele, Diicul logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină In Cîrstieneşti şi în Văleni, partea vărului său primar, popa Pătru, toată, oricît se va alege din clmp şi din pădure şi din apă şi din vatră cu case şi toate averile lui şi via de la Rădăcineşti şi părţile de moară, pentru că popa Pătru a fost sterp, n-a făcut nici un copil din trupul lui. De aceea, singur popa Pătru a dat cu limba lui, cînd era în viaţă, iar după moartea lui, preoteasa lui, Stana, ea să fie pe mina lui Diicul şi a fiilor lui şi să fie volnică cu toate averile şi ocinele şi casele bărbatului ei, popa Pătru, cît va şedea nemăritată; iar din vremea cînd va voi să se mărite, ea să ia din averile bărbatului ei, popa Pătru, numai zestrea ei şi un cal din partea popii Pătru <şi>2 sculele ce a făcut popa Pătru, iar din acestea, cită avere va rămîne, toată să fie in mina lui Diicul logofăt şi a fiilor lui, căci singur popa Pătru <a dat>2, ca să i se facă pomană şi sărăcuste pe urmă, să-i fie pomană în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Diicul logofăt şi fiilor lui, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine şi averi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Braţul8 comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris, eu, Manea, luna mai 12 zile, în anul 7080 <1572>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
133
       Arh. St. Bu«., S.I., nr. 918 (Mitrop. Ţ. Rom., CLVII/5). Orig., hîrtie (31x21,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: una din 1745, cealaltă nedatată (de la mijlocul sec. al XVIII-lea).
       EDIŢII. Trad. BIR, B. 72-73.
       *  Cuvintele: „rocnoACTio mh c?c noitA-kiiTt" („domnia mea această poruncă11) sînt omise.
       *  Loc rupt.
       *  în acest timp mare comis este Mitrea.
102                                                       1572 (7080) mai 17
      f ffliiaocTiio eojkîeio, Iw daH^aHApS boeboa* h rocnoAHH'k ktvcoh 3Emah
£rrppiVKAd)fÎHCKOE, CHH-K BEAHKArO H A^BpdrO fllHpHE BOEBOA*, KH8k fflHJfHE EOEBOA**-Â4B4T rocnoACTKO m;i cîk> iiobeaIihIe rocnoACTKd mh Eaaa h ffldKp'k ck hh^hh chhobh,
EAHlţE HM Kor-k A4CT, BK03KE Aa HM ECT WHHHd 8 i&HJfOB’kHH H C*K HHJfHH A^dd, B*KCk, IIOHEWE HM ECT CTdpd H npdBd WHHH& H A'bAHHS.
      d noTOM, SddA h ffldKp-k, whh npÎHAouiE npea rocnoACTBd mh, tepe Saojkh H nOEpdTH no dHEn^EII CH UIT CECTpa, no ^p*KrHH H no Kp-KCT-k, HdA WHHIId WT ffl.HX'O-B-kHII, HdA TPETH AEA, TOKMO OBd.
      H n4K IO nOBpdTH no ^p-KrHH H Ep-KCT'k H IDePE-K HdA WHHHd WT np-KA-K-AIIHEI|IH, HdA A-rO AEA. H nOBpdTHUIE WHH 3d HHJfHOM8 A^^PO BOA-fe, CTvC $3HdHÎE B’KC'kM MiiriiauiWM h wt rop h wt a®4.
      CEro p4AÎ, A<»A®)f <rocnoACTBO>x a\h thhm b-k whhhS h Biv wjfdES, hhm h CIIHOBH HM H KHOKO<M>1 HM H np-kBHSHE<TOM>2 HM H HE WT KOrOHCE HEnOKOA'kBHM^, no pEH rocnoACTBd mh.
      Gehce 8eo h ceea Iţea ie nocTdBA'kM rocnoACTBO mh: wc8ndH APar0A'HP beahkii ABOPHHK <H >K8ndH IsdllIKO»2 EEAHKH AOrO^SET H GTdH CndTdp H A8a'HTP8 KHCTÎHP H fllHTp-k KOMIIC H EdA^ CTOAHHK H ToHUE <nEJfdpHHK>X H CTOHKd EEAHKH nOCTEAWIK. HcnpdEHHK, ApdrOMHp KEAHKH AKOPHMK^                   ^
      IlHC d3, CTdHHIOA, MtCEUd MdIO 3Î AEHH, B A^T X3II.
      Ţ Iw fÎAHă4HAp8 BWEBWA4, MHAOCTIO EOJKÎEIO, rOCIIOAHH'k.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vlad şi lui Ma-crea cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină laMihoveni şi cu părţile lor toate, pentru ca le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, Vlad şi Macrea, ei au venit înaintea domniei mele, de au aşezat şi au înfrăţit pe nepoţii lor de soră, pe Drăghici şi pe Cirstea, peste ocina din Mihoveni peste a treia parte, numai pe amîndoi.
      Şi iar au înfrăţit pe Drăghici şi Cîrstea şi Şerbu peste ocina din Prădă-liceşti, peste a 4-a parte. Şi au înfrăţit ei de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos.
      De aceea, am dat < domnia) 1 mea acestora de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi‘de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic <şi jupan Ivaşco)2 mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţe <paharnic> 1 şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Stanciul, luna mai 17 zile, în anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
134
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 161. Copie din sec. al XX-lea după orig., perg., pecete aplicată. Cu o traducere ibidem, f. 162.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 74.
      1 Omis.
      * Loc rupt In orig., menţiune In copie.
103                                             1572 (7080) mai 22, Bucureşti
       f MHAOCTTiO EOJKÎEK», Îw drtEădHApS BOEBOAA H rOCnOAHHTl K-KCOH 3EMAE JîrppOEAdX'ÎHCKOE, CHH"K BEAHKArO H np-feA«KparO MnpMEB BOEKOAA, CHH8 ffilIJfHEB BOEBOAA. ,Ă,4K4T rOCnOACTBO MH CÎK> nOEEA’kHÎE rOCIlOACTBa MH EaIiKSAWB CKC CHHOBH EH, EAHUHWE EM8 Eorh npHIlSCTHT, I3K05KE Aa M8 ECT WHHH8 8 K"KHHEl|JHH WT nO GOt-KC-kS, AEA EM8 BTiCA, BApE EAHK4 CE JfOKET H3EEpET WT nOCB8AE, 110HE5KE M8 ECT
cTapa h npasa whhha h A'bAlHa.
       d iiotom, npÎHAE Ea-kk8a cam npEA rocnoACTBd mh, tepe AME HEroB4 Wmiiha WT EniHHElIJHH WT nO (xh”KCK8, ETiCA, CHHOBHM CH, HA HME EA4AYA H EaA'fc H Olip-fc, HKOJKE Aa HM EHTH WHHH8, A’fcAlHS, A AP$rH HHTKO MET'fejfS A<» HE HMAT CKC EHIIIE PEMEH4.
       H naK noKSnH Ea-kkSa ckc chhoeh ch, ha hme Eaaava h Eaa'K h GOnp-fc, whhh8 8 KtiHHEI|UIH WT HdA AHEI1CE8 CH GtAH, CHH-K E-kAdSpOB, AEA EM3 ETiCA, EApE EAKKA CE JfTET H3EPATH WT EIOCBSAE, 3A x4p ACnpH TOTOBH H 3A EAHH IlOBC CpEKpTiHH, Kp'fcAEH ECT EHA W acnpH II 3A EAHH KOH, IVfeHO IO ECT EHA CH ACIipH. H Aa CE 3H4ET KAKO ECT 8T4KMHA EaTiESa HETOEH CHHH no WHHH8 WT 4HEnCE8 CH GtAH, CHH-K E*KA48pOB. H npOAABAET GTAH 34 HEHH8 A^GpOM KOAIO H CKC 83HAHÎE BTiCfcM M < El* ÎBIIIO >M H WT 3rOp II WT 3A0A H WT npEA TOCnOACTBA MH.
       Gsro paAH, A*A*X rocnoACTBo mh Ea-kkSawb, bkojke eiith em8 wmhh8, A"b-ATh8 h b-k wx’aeS, hem8 h chhobom em8 h bh8<kom h np-fc >eh8hetom hm h hh wt KOrOJKE HEflOKOA'kEHMO, nO ,0EHH POCnOACTBA MH.
       Ge 8eo h cbeaeteaîe nocTABA'kEM rocnoACTBo a\h: mSiiah AParoau,P beahkh AEOPHHK H >K8nAH IbAUJKO BEAHKH AWrW^ET H GtAH cnaTap H A8aaHTp8 BHCTIiap H MHTp-b KOMHC H EdA’k CTOAHHK H rOHLVfc nEppHHK H GtOHKA BEA I10CTEAHHK. H HenpABHHK, AparOMHp BEAHKH AK®P HHK.
       H 43, TsprE momk8, e>ke io aaasax k-k ctoahh rpaAV E8k8pei|jh, M-kcEua mau KB A>eHH, B-K A'kT x3n.
       t Iw dAlăaHAP8 BWEBWAA, MHAOCTÎIO EOJKÎIO, TOCIIOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Yilcul cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină în Cîineştii de pe Otăsău, partea lui toată, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru că li este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, Vllcul singur a venit înaintea domniei mele, de a dat ocina lui din Cîineştii de pe Otăsău, toată, fiilor săi, anume Vladul şi Badea şi Oprea, ca să le fie ocină dedină, iar alţii nimeni să nu aibă amestec cu aceasta mai sus-zisă.
       Şi iarăşi a cumpărat Yilcul cu fiii săi, anume Yladul şi Badea şi Oprea ocină In Cîineştii de la nepotul său Stan, fiul lui Bălaur, toată partea lui, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru 1 100 aspri gata şi pentru un brîu de
                                                                                                              135
www.dacoromanica.ro
argint, ce a fost preţuit la 800 aspri şi pentru un cal, al cărui preţ a fost de 280 aspri. Şi să se ştie că şi-a Întocmit Vilcul pe fiii săi pe ocina de la nepotul său Stan, fiul lui Bălaur. Şi a vindut Stan de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea lui Vilcul, ca să-i fie ocină, dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor <şi> strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şiMitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Gherghe copilul, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 22 zile, In anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., LXVI 1/117. Orig., perg. (20,5x40), rupt şi şters, pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1895.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 75.
104                                             1572 (7080) iunie 7, Tîrgovişte
       f ALhaoctîio eokîeio, îw fL\HiţdHAP$ BOEBOAd h rocnoAHHt ckcoh 3cmac JfrrpOKrtdJfÎHCKOH, CHH'K BEAHKdrO H np-feAOEparO MlipMEK KOEBOA$ H dHEnCEK> Mh^HEB BOEBOAd. &AKAT TOCnOACTBO MH CÎIO IlOBE/VkHÎE rOCnOACTBd MH CB’fcT'fcH MOHdCTHp rAdrO/UMH EhCTPIM, HAE>KE ECT MkCTHOE EH &CI1EHÎE np’feCB’feTtH EAdAHMHU.1 HdUlEH BorOpOAHU,H H npHCHO A^KtH (Î14PÎH, IdKOXE A4 hm ECT CEAO Hd HME IIOTEA$A K-KC H Ck B*kCOM X*T4P H hErtO EddTO B'kCd H ChC B’kCd rpiiAOBE H CkC B*kC JfOTdp’k, "O-HEXfE M$ ECT CTdpE II npdBH WHHHE H WT A^AHH8 CBtTtH MOHdCTHp.
       d nOTOM, WTU.8 ÎEpMOHd)f îr$MEH 8j|ipEM H CB STiCH KddSrEpH WT CB^TOM» MtCT» tom$, whh HMduiE np8 npEA rocnoACTBd mh pdAÎ Eeao EddTO rk iiohtehh npdBHTE-rtîE rocnoACTB4 mh, wSridH APdrc,|WHP beahkh akwphhk h filHTpt beahkh komhc. H
TdKO nptUJE FipdBHTEAH E>KE C$T BHUJE pt)f TipEA TOCnOACTBd A\H KdKO ECT flOKSflHA BHUIE PEHEHH4 SA4Td WT KTi rOCnOACTBO MH. ti rOCnOACTBO Mll, 8 TEM, TAEAd)f H c8A»X no 3dK0H$, Ch B*kCEMH HkCTHTH npdBHTEAÎE TOCnOACTBd MH H H3HdHA<>X H HCTHHCTBOBd)f rocnoACTBO mh h BHAtx h npoHETox h khhpe CTdpÎEM rocnoA<»pH npfcîKAE H4c ehb-UJHX KdKO ECT Eeao EAdTO CB'fcT’kH MOHdCTHp WT A^AHH8 ; 4 np4BHTEAH rocnoACTBd MH E>KE c8t BHUJE nHCdHH, WHU WCTdUJE WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBd AtH.
       CErO P4AÎ, A*A*X H nOMHAOBdX, I3KOJKE KHW ECT nOMHAOBdAH H WT AP83H roc-nOAdpÎE CBtTdd MOHdCTHp, BKOKE A<* ECT EeAO KddTO CB'fcT’fcH MOHdCTHp H HH WT KoroKAO HEnoKOAtBHMo, no pEH rocnoACTBd MH.
       H dl|JE Koro H3EEPET rOCnOA"k Eoi”k KHTH rOCnOAApii EAdUJKOH 3emae, WT CkpWAHJUH HdUJE HAH WT HHO nAEMEHHK H KOrO WT HHX X0K£T CE HCnHTHBdTH H B'kAP'k-3HTH H B’kSHMdTH HfcHTO, MdKdp EAHKO ECT BA4C TAdBS, TOrO rOCnOATi Eorii A4 SKÎET Ero 3AE TtAOM, d BTi ESaSiUHM BtlVfc A^Uid ErO H A<> ECT npOKAET WT THÎ CBtTklHX WT^Ti H>KE BTi HhKEH rpdA H A<> ECT pdBHO Ck îoy’A*» H Ck flplEMTi H Ck HHtMH ToyAEH E>KE B’kS’knHUJE Hd TOCnOAd Bora: „B’kSMH, B*k3MH, pacnHH Ero".
       6i|)£>ke h estA'hTEAH nocTdBiix rocnoACTBO mh : »SndH A0KP0MHP1 beahkh EdH KpdASBCKH H K$ndH AP^OMHp BEAHKH ABWpHHK H H<8ndH HBdUJKO BEAHKH AWrWjJiET
136
www.dacoromanica.ro
U I\>HlVfc nEppHHK H OraH KM CIldTdp H ASiWHTpS KE/t BHCTÎtap H ffiHTp-k KErt KOMHC H EdA'fc CTOdHHK H ttglldH OT0HKHU,d KEAHKH IlOCTEdHHK. HcnpdKHHK, Cddlt pEM rOCflOACTKd rtlW.
       H d3, îlVdKHltt rpddddTHK, E>KE HdHpTvTdJf KTv HdCTO/lHH rpdA Tp^rOSHipE, <Wfc-CEl],d fOHΣ 3 A^HIi, KTi rt'bT X3TI.
       ţ Iw fîrtîădHApS KWEKWAd, AUMOCTOft EOJKÎIO, rocnoAHHis.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, unde este cinstita ei Adormire a preasfintei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi puturea fecioară Maria, ca să-i fie satul anume Potelul tot şi cu tot hotarul şi Balta Albă toată şi cu toate gîrlele şi cu tot hotarul, pentru că îi sint vechi şi drepte ocine şi de moştenire ale sfintei mănăstiri.
       Iar apoi, părintele ieromonah egumen Efrem şi cu toţi călugării din acel sfînt loc, ei au avut pîră înaintea domniei mele pentru Baltă Albă cu cinstiţii dregători ai domniei mele, jupan Dragomir mare vornic şi Mitrea mare comis. Şi aşa pîrau dregătorii ce sint mai sus-spuşi înaintea domniei mele că au cumpărat mai sus-zisa baltă de la domnia mea. Iar domnia mea, la aceasta, am cercetat şi am judecat, după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat şi am adeverit domnia mea şi am văzut şi am citit şi cărţile bătrînilor domni care au fost înaintea noastră că Balta Albă este a sfintei mănăstiri de moştenire; şi dregătorii domniei mele care sint mai sus-scrişi, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi am miluit sfinta mănăstire, după cum au miluit şi alţi domni, ca să fie Balta Albă a sfintei mănăstiri şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Şi încă pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Bo-mâneşti, din rudele noastre sau din alt neam şi cine dintre ei se va ispiti şi va îndrăzni şi va lua ceva, măcar cit un fir de păr din cap, aceluia demnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi cei din cetatea Nicheii şi să fie deopotrivă cU Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“.
       încă şi martori am pus domnia mea: jupan Dobrcmir1 mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Gonţea paharnic şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea mare comis şi Badea stolnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele.
       Şi eu, Ioachim grămătic, care am scris in cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 7 zile, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.Î., nr. 919 (Bistriţa, XIV/8). Orig., perg. (52x40), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 46v—47, 201, f. 343v— 344 şi 713, f. 622-623.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 75-76. Facs. Ibidem, 519.
        1 Nume corectat.
www.dacoromanica.ro
137
105
1572 (7080) iunie 30, Tîrgovişte
       t A&HAOCTTiO EOkTeIO, IlV fLtH&IHApS EOEKOAA H rOCIlOAHH’K BTkCOH 3EMAE JfrrpOKAajfHHCKOE, CHH*K KEAHKArO H np'kAOKpdrO fl&HpMEK KOEKOAA, CHH8 MhX’HEE koe-koa#- AaK<iT rocnoACTBO mh cîe noKE/vkHÎE rocnoACTEd mh ca83h rocnoACTKd mh, Ed^vk CKC KpdTÎHiW CH H C*KC HHJfHH CHHOBH CH, EAHlţE HM Eor’K A^CT, HKOKE A4 HM cST W1HH8 8 PSlUH, IVT A EA         flOAOKHHA, HdA K’KC JfOTdpOM H WT flOAto H WT
iu8ma h wt BOAd c*hc KdA^pE wt koae[ae]hhii,£, noHE«E c8t iiokSiihah Edd'k CKC EpdTÎIdM CH, Hd HME OTdHHIO/l H PdAV^> cTe BHUIE pEHEHd WHHHd WT AdH> 34 XSV
dcnpii roTOKii. H npoAM^X' A<*h cîe bhuie p’kjf wmhh8 wt hhx’hom a°epom koak>,
CKC 83H4HIE B*KCEM MErÎQlUOM WT TCp H WT AM H CKC KO/Vk HErpEK H T4T8AOK, iioheke c8t wcTdBHAH Hsrps H TdT8d n» Ed/vk CKC Ep4TÎHM CH k8i«th cita BHUIE HMEHlITd WHHH8, 3d HHJfHOM AOEpO EOAK>. H A<^ ECT Ed/Vk CKC BpdTÎiaM CH HErpEK H TdT8dOK pdA? EpdT[o]CTKO EAHd R03 3d KHHO, 3d Q BEAPE.
       Csro pdAÎ, AM°î h rocnoACTBO mh Ed/iER ckc epAtîhm ch bhth hm cîia bhuie niCdHd WHHH8 K*K WHHH8 H K*K WJfdEk, HM H CHHOBOM HM H BHOKOM H npEBHOHETOM HM H HM WT KOrOÎKE HEnOKOrtkKHMOy, 110 WpH3M8 TOCnOACTKd MH.
       Cehce h creaeteaTe nocTdKAK» rocnoACTEd mh: K8ndH Apacomhp keahkh ahophhk H >K8ndH iKdUIKO KEAHKH AOrO0£T H GT4H CndTdp H A#<WHTp8 EHCTÎtap H ffiHTpk KOMHC H EdA'k CTOAHHK8 H ToH^-k fl£)(4pHHK H JK8fl4H CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, ApdrOMHp BEA AEOpHHK.
       HlIC d3, HEK0A4, R*K CTOAHH TpdA Tp'KrOBHlIlE, IOHÎE Â A^HH, KTi A"kT x3n.
       ţ îw HAÎădHAP^ EWEBWAd, MHAOCTIM EOHCÎA, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrov lahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Balea cu fraţii săi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Ruşi, din partea lui Dan jumătate, de peste tot hotarul şi din cîmp şi din pădure şi din apă cu vaduri de moară, pentru că au cumpărat Balea cu fraţii săi, anume Stanciul §i Radul, această mai sus-zisă ocină de la Dan, pentru 6 400 aspri gata. Şi a vîndut Dan această mai sus-zisă ocină de a sa bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi cu voia lui Negre şi a lui Tatul, pentru că au lăsat Negre şi Tatul pe Balea cu fraţii săi să cumpere această mai sus-numită ocină, de a lor bunăvoie. Şi a dat Balea cu fraţii săi lui Negrea şi lui Tatul pentru frăţie o bute de vin, de 60 de vedre.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Balea cu fraţii săi, să le fie această mai sus-scrisă ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Am scris eu, Necola, în cetatea de scaun Tîrgovişte, iunie 30 zile, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., XL/44. Orig., perg. (19x36,5), pecete aplicată.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 76-77.
138
www.dacoromanica.ro
106
1572 (7080) iulie 4
      f Să să ştie acest răvaş că au vindut ocina lu Stănislav de la Poiană jumătate şi să se ştie Podul lu Dragomir din Vîlcănile nevîndut şi să să ştie că iaste Potropopul nevîndut, că au dat Vladul Flşie lu Stănislav o vacă pe Potropop. Şi iar şi-o au luat Îndărăt, iar locul iar să fie a lui Stănislav cum au fost de moşie şi să se ştie că i-au dat lu Stănislav pre jumătate de ocină den imaş aspri 350. Şi să ştie că e pus<ă> secătura Hristoasă zălog, drept aspri 30.
      Şi au fost mărturie Bran i Nan i Stoica al Bădicesei i Vladul Stoii i Stanciul lu Voico. Şi să să ştie că au adus Stănislav pre Voico rumân, el au zis că are ocină şi s-au pirit cu Stănislav şi au rămas Stănislav pre Voico. Şi iar au căzut Voico rumân lu Stănislav, cum au fost şi mai denainte.
      Şi au fost mărturie Nan den Fiiani şi alt Nan den Cucuteni şi Bran şi Vladul Stoii i Stoica al Bădicesei.
      Pis iulie 4 dni, leat 7080 <1572>.
      Şi am scris eu, Dragomirul Plepei ot Fiiani.
     Arh. St. Buc., S.I., nr. 921 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXVIII/2). Copie pe hîrtie din sec. al XVI Mea l.
      EDIŢII. DIR, B, 78. Facs. Ist. României, II, 1020.
       1 V. discuţia la Alexandru Mareş în Introducere la Documente şi însemnări româneşti, pp. 21, 89.
107                                               1572 (7080) iulie 4, Tîrgovişte
       t ffl.HAOCTÎE EOWÎEI©, Iw flrtEăAHApS EOEEOAd H rOCnOAKHTi ETiCOE 3EMAE JfrrppO-BAdJfÎHCKOE, CHHTk EErtHKdrO H np’kAOKpdrO MlipNd BOEBOA, CHH8 AIh^HEE KOEKOA-rOCflOACTK© MH CÎE IlOEElVkHÎE rOCnOACTKd MH PdAlfAOB H CHHOKH CH, Hd hme Wkok H ,â,P4r©MHp H CEC HHX CHHOEII, ErtHUÎ HM Horii A<>CT, HK05KE A* «M ECT WMHH8 8 GTCrklIH,
8 amhh n©dK>, r hhee h 8 ropHH norti©, A hhee h e /\hbe3h_h b wmhcteiih h khho-rpdAE H A Ad38pE H CHAHlJJ'k M’feCT© K8KEE H 8 A^MEpdE-K d WMHIJJEHÎE. nOHEJKE ECT [noHEKE ect] n©K8nHd PdAVrt TEX khuje Pei*ehh wmhhe wt Hd ITkroE 11 wt Hd HEroB CHH8, Hd HME EeHTHATi, <3d> xd^ dCnpil rOTOEH. H npOAdEdd ECT IPkrOE WT CBOIO A©Ep© KOAI© H CEC 83HdHÎE BTkCOM MEn;idU10M H WT TOp H WT &OA H WT npEA TOC-nOACTBO MH.
       CEropdAÎ, AM«I h rocnoACTBO a\h PdAya c-kc chiioeh, Hd hme Mkob h AP^roMHp, IdKO/KE A* HM ECT WHHH8 BTk U’XdES, Hl!M H CHHOEOM I1M H BH8K0M H np’kBHSlETOM HM H HE WT KOrOWE HEIIOKOlVkEIIMO, n© [w] pEM I CCnOACTEd MH.
       Gexe 8eo ceea^teaie nocTdErt1i)f rocnoACTEO mii: w8ndH ^pdroMHp beahkh AKOpiHIK H XîSlldll ÎEdUJKO BErtHKH AWrWjjjET II [h] GTdH BEA CndTdp H fllHTfk BEA KOMIIC H KdA'k BEA KOMIIC 1 II ToHIfk BEA IlEJfdpHHK H HCSlIdH GTOHKd BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, /(pdrOMHp BEAHKH AKOpHHK.                                                  __
       IIhc d3, K8Ht A\dAH AÎI3K, BTv CTOAMH rpdAV Tp’ErOKHUIE, M-kCEUd tOSrtyE a Aehh, wt flAdMd a^ cfcr©, TEKtitidro a^tom, b"k A-kT x3Îi.
       t Iw JidîădHApS BWEBWAd, AdHAOCTîl© EOJKÎA, rOCn©AHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi demn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul şi cu
                                                                                                                 139
www.dacoromanica.ro
fiii Băi, anume Iacov şi Dragomir şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Săteni, în cîmpul de jos, 3 ogoare şi în cîmpul de sus, 4 ogoare şi 2 livezi şi 2 curături şi vii şi 4 lazuri şi seliştea locul casei şi în dumbravă o curătură, pentru că a cumpărat Radul aceste mai -sus-zise ocine de la Neagoe şi de la fiul său, anume Ventilă (pentru) 1 500 aspri gata. Şi a vîndut Neagoe de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul cu fiii, anume Iacov şi Dragomir, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare comis şi Badea mare comis 1 şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Bunea diac mic, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 4 zile, de la Adam plnă la aceasta, cursul anilor, în anul 7080 <1572).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 922 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXV/1). Orig., perg. (28,5X43,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din. sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 174 şi 134, f. 33.
      EDIŢII. Trad. DIR, B‘ 77-78. Facs. Ibidem, 520.
        1 In loc de: „ctoahhk" („stolnic").
108                                             1572 (7080) iulie 6, Tîrgovişte
      <ţ /QhAOCTÎK» EOWÎEK», Îw fI/\EădHAp8 BOEBOAd H TOCnOAHH'E B*ECOH > 3EMAE XrrpoBrt4X’HHCKOE, ciute np-kAOEpdro h beaiimto ffliipid boeboaa, chite Mh^hee boe-bo,\4. A<*b4t rocnoACTBo aah cîk» noBEA-bHho <rocnoACTBd ahh Gtpoeb cec chhobh CH>, EAHU.E EAIl8 EoT-E A4CT, HKO>KE Ad Ad8 ECT WHIIH8 3 K'EA'tHH, AAH WT Aea SlOKOM CH HBdH, A’fcdHHlţS ffîdHEB B'ECdJf H CEC HETOBE. . . <flOHE>KE > ECT nOK8nHA
Gtpoe wt 8k>k8m ch HBdH, 3d xdT dcnpî totobh. H ndKH noKSnH Gtpoe A’tdHHU.S HdpTEK WT K'EA'bHH. . . <Bd>pE EAHKd CE JfTET H3BpdTH WT nOCB8AE> nOHEJKE W Td ect noKSnHA ndKH wt HBdH, 34 w dcnpî totobh. H ndKH A4 ai»8 ect Gtpoeb... H3EpdTH WT nOAlO H WT TOpS H WT B*EC CEAEHÎE WT CEAd H CEC TpdAÎH# H nEpHBOAH, noHEHCE w <r>4 ect noK$nHA ndKH wt Shkwm ch IsdH, 3d X4H <acnpî>... ce 3obet 8 IIoAHUiodpE, wt HBdH, 3d Vh dcnpî.
      H ndKH nOKSnn Gtpoe eahh hhb 8 AShohae, wt HBdH, 3d c acnpH totobh ... 3a pn acnpî h 3a r k*ebaii wt >khto h sa r k-eeah wt 3obh h 34 r <k*ebah wt> aaak. H ndKH noK8nH Gtpoe a hhb. .. ceaehî 8 ceao, AirkcTO 3a heto k8kio, naKH wt 8hkwaiv ch Hb4H wt ... 34 t acnpH. H n4KH... H n4Kii noK8nH Gtpoe â hhb 8 HoAHUioapE, wt KaAOT*E, 3a c <acnpH>. H ndKH noK8nH Gtpoe eah4... <H naKH no>K8nH Gtpoe ea Ha AHBdAE naKH 8 M-et8peae wt EdAOTii h eahh koap8 cec ui8aa, 3a c acnpî. H naKH noK8nH Gtpoe eahh nAdHHH... M'kcTO cec ceaehîe 8 ceao wt EaAOT*E, 3a pii acnpn.
      H npOAdAOUIE CÎIO BHUIE pEMEHH iWtCTOBE H WMHH8 WT HHJfHH A^SpH BOAH H CEC. . . no CEAUP'ETH 8HKOAH ch Hb4H HHTKO M-hTEJfS Ad HE HMdT CEC TdH BHUIE pEMEHE WHHHE noK$nEHE nospdTUTH eah8 acnpî...
140
www.dacoromanica.ro
      <Giro paAÎ, AM»)f h> cWiioacteo mh Gtpoeb, okoxe m «8 ect wmhh8 h WJfiBS, HEM9 H CTvC CHHOKH EM8 H KH8K0M H np-kSHSHETOM H HHJf WT KOrOîKAO nOT-KK-noeiho, <no wpH3iH$ rocnoACTB4 MH>.
      <Gejke ckeaeteaîe nocTdKAt>em rocnoACTKO mh: >k8ii4h ^par«MHp beahkh AKOPHHK H >K8n4H IsaiilKO KEAHKH AWrWi|jET H GtAH CfldT4P H A8MHTp8 BHCTItap H Mhtpe komhc h EdA’fc ctoahhk ... <HcnpdBHHK,> ^paroMHp beahkh akophhk.
      DhC H as, QdHHd WT dABEItlH, Biv CTOAHH rpdA Tp’KrOBHipE, M'kCEU.d IOAÎE S AtXH, B*k AtTO xsn.
      <t Iw dAÎiaHAp8> BWEBWA4, MHAOCTÎIO B03KÎI0, rOCnOAHHK.
      <t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată) ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele lui Stroe cu fiii săi), clţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină la Bădeni, însă din partea unchiului #său Ivan, delniţa lui Manea toată şi cu ale lui.. „ <pentru că) a cumpărat-o Stroe de la unchiul său Ivan, pentru 1300 aspri gata. Şi iar a cumpărat Stroe delniţa lui Nartea din Bădeni ... oricît se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o iar de la Ivan, pentru 800 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Stroe ... se va alege din cîmp şi din munte şi din toată vatra din sat şi cu ogradă şi grădină, pentru că a cumpărat-o iar de la unchiul său Ivan, pentru 1 050 < aspri) ... se numeşte la Podişoare, de la Ivan, pentru 450 aspri.
      Şi iar a cumpărat Stroe un ogor la Lungile, de la Ivan, pentru 200 aspri gata ... pentru 180 aspri şi pentru 3 găleţi de grîu şi pentru 3 găleţi de ovăz şi pentru 3 <găleţi de)alac. Şi iar a cumpărat Stroe un ogor ...vatră în sat, loc pentru casa lui, iar de la unchiul său Ivan din ... pentru 300 aspri. Şi iar ... Şi iar a cumpărat Stroe 1 ogor la Podişoarp, de la Calotă, pentru 200 <aspri>. Şi iar a cumpărat Stroe o ... <Şi iar) a cumpărat Stroe o livadă iar la Măgurele, de la Calotă şi un codru cu pădure, pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Stroe un munte ... loc cu vatră în sat, de la Calotă, pentru 150 aspri. Şi au vîndut aceste mai sus-zise locuri şi ocine de a lor bunăvoie şi cu ... după moartea unchiului său Ivan nimeni să nu aibă amestec cu aceste mai sus-zise ocine cumpărate să-i întoarcă lui asprii ...
      <De aceea, am dat şi) domnia mea lui Stroe, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi cu fiii lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, <după porunca domniei mele).
      <Iată martori punem) domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic... <Ispravnic,) Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Oancea din Albeşti, am scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna iulie 6 zile, în anul 7080 <1572).
      <f Io Alixandru) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 923 (Cîmpulung, LXIII/1). Orig., perg., rupt şi şters, lipsindu-i o treime din sttnga, pecete timbrată. Cu o traducere din 1842.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 78-79.
www.dacoromanica.ro
141
109
1SP2 (7080) iulie 8, Tîrgovişte
      f jTLhaoctîk» eokTjo, Îw j1ah|4hap8 KOEKOAd h rocnoAHHTi k-kcoh semae Sîrrpp©-
KAdJfHHCKOE, CHH'B EEAHKddT© H fiptAOEpdrO ®Hp«id KOEKOAd, CHHd MlIfHEK KOEKOAd. AdKdT rocnoACTKO mh cîk> ncKEAtHÎE rocnoACTKd mh non EohkSaok 1 h cec hh chhokh CH, EAHII.H HM E©TTi npHfl$CTHT, GJKOJKE Ad M8 ECT WMHH8 8 E©rhTEUJH, Afd *Iae8UTiK KTkCdf, KdpE EAHKd CE JfTET HâKpdTH WT nOAlO H WT K©a8 H UIT nAdHHH8 H UIT (10C-K»Af, noHEîKE 8 ect noK8nHd non Eohko uit ddeSivh, 3d xdT dcnpH totokh. H ndKH Ad m8 ECT non E0HK8A 1 WMHH8 8 E©rkTEI|JH, AED CTdHOK KTiC4, KdpE EAHK4 CE JfTET H3BpdTH UIT nOCKSAE, n©HE5KE 8 ECT El©K8nHA nond Eohko UIT Ct4H, 3d X4T dcnpn totokh. H ndKH Ad m8 ect nonEK Eohkok1 uihhh8 8 EonvTEijJH, aea A#mhtp©k H Afrt fflHKUldHOK, KTkCtjf, KdpE EAHK© CE JfTET H3KpdTH H UIT nddHHHS H UIT flOCESAL noHE)KE 8 ect n©K8mA nond Eohko uit A^mhtpS h uit AIhkiij4h, 3d xSt dcnpn totokh. H npOAdAOUIE UIHH CÎE KHUIE pEMEHE UIHHHE 3d HHJfHOM A^BpOM KOAI© H CKC 3H4HÎE KtCfcM METltaUlOM.
      A noTOM, npHHAE cdM non H-fcroE npEA rocnoACTKd mh, tepe a*A* hetok aea 3d UMIHH8 WT EorkTEtlJH np'fcKÎE CECTpEHM CH (?AHHEK, KlvCdJf, UIT E1©CK8aE, 3d HETOK8 AOKpOM KOrtJO.
      H ndKH Ad m8 ect nonEK Eohkok 1 uiihh8 8 HhmtvEijjh, 4ah EAHd ahk4a* Hd M'BP'emhhh, noHEJKE 8 ect noKSnHrt non Eohko uit nond A8n8d, 3d jf dcnpH totokh.
      Ceto pdAÎ, AdAOf h rocnoACTKO mh nonEK Eohkok h ckc chhokh ch, qkojke Ad m8 ect cIe khuje pemehe uihhhe, uimhh8 h 8jf4E8, hm h chhokom hm h kh8k8m H npEKHOMilTOM H HH U>T KOTOJKE HEnOKOA'fcKHMS, nOpH3M8 TOCnOACTKd MH.
      Ce>KE H CKEAETEAÎE ElOCTdK-fcEAV rocnoACTKO mh: 3<8n4H ApdrOMHp,KEAHKH AKOpHHK H >K8ll4H iBdUJKO BEAHKH AWTWj|SET H A^MHTpS KHCTÎiap H CTdH CndTdp H fl&HTp'fc KOMHC H EdAt CTOdHHK H ToHllt nEJfdpHHK H >K8n4H CTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, APd~ TOMHp BEAHKH ABOpHHK.
      HcnHCdf d3, H-feTOE, KTk HdCTOAHH rpdA TpTkT©KHlJJE, MtCEII,4 IOAÎE H AHHH d WT flAdMdJKE A© CEA-fc, TEK8l|JE A^TOM, KTk A^T x3n.
      t Iui (fAÎ|dHAp8 BUlEBWAd, MHAOCTÎM EOJKÎIO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Voicul1 şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Bogăteşti, partea lui Albuţă toată, oricît se va alege din cîmp şi din apă şi din munte şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat popa Voico de la Albuţă, pentru 1 300 aspri gata. Şi iar să-i fie popii Voicul 1 ocină în Bogăteşti, toată partea lui Stan, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o popa Voico de la Stan, pentru 1 300 aspri gata. Şi iar să-i fie popii Voico 1 ocină în Bogăteşti, partea lui Dumitru şi partea lui Micşan, toate, oricît se va alege şi din munte şi de pretutindeni, pentru că le-a cumpărat popa Voico de la Dumitru şi de la Micşan, pentru 1 300 aspri gata. Şi au vîndut ei aceste mai sus-zise ocine, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      Iar după aceea, singur popa Neagoe a venit înaintea domniei mele, de a dat partea lui de ocină din Bogăteşti'zestre surorii sale Elina, toată, de pretutindeni, de a lui bunăvoie.
      Şi iar să-i fie popii Voico 1 ocină la Nimăeşti, însă o livadă la Mărăcini, pentru că a cumpărat-o popa Voico de la popa Lupul, pentru 600 aspri gata.
142
                                        www.dacoromanica.ro
      De aeeea, am dat şi domnia mea popii Voico şi cu fiii săi, ca să-i fie aceste mai sus-zise ocine, ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Neagoe, In cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 8 zile şi de la Adam plnă acum, cursul anilor, in anul 7080 <1572).
      ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., CXVI/7. Orig., perg. (36x39), pecete timbrată. Cu o traducere de la începutul sec. al XX-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 79-80. Facs. Ibidem, 521.
       1 Cuvintele: „non BohkUao*", „non KohkSa" („popii Voicul“) stnt scrise pe un loc spălat.
110                                            1572 (7080) iulie 9, Bucureşti
      t fliHAOCTÎIO KOXÎK», Iw dAE&IHApS KOEKOA4 H r<OCnOAHHk K^tCOH 3EMAE XrrpOKrtdX’ÎHHCKOH, CHH*K KEAHKArO H npkAOKparO fflHpiEE KOEKOA4, AHEnCEK» ffiHJfHEK
koekoa$. A^Mt rocnoACTKo mh cîe noKE/rkHÎE rocnoACTKA mh Eaaek h ck hh£
CCHHOEH EM8>X, EAHU.H EM8 HorK A4CT, HKOÎKE fi,i M8 ECT WHHH8 8 Gk$PTEI(JH, WT AEA AoapEK 4Î CE>KEHH H ItOA, 34HEXE W ECT nOK$nHA EaAt WT A0KPE. 34 xAP» JCnpH roTO<SH>1. H n4K noK$nH EaAt wt A°ePj> A^UiEpa Hhctopob, 4HEncE4 A®KPEK> 4 ce>keh3 3a wmhhS h 004, 3a pîî acnpH roTOKH. H naK noKSnH Eaa k wt Ctah Eou,4h A ce>kehh, 3a y acnpH. H naK noK$nn EaAt wt Ihaka h wt Ea/rk A/'’hr84 r cexehh 3a wmhh$, 3a t acnpH. H naK noKSniEaAt wt Htra r ce>keh:i, 3a t acnpH2. H naK nonSna Eaak wt Gtah <&aopek k cekehh 3a wmhh$, 3a c acnpH. H naK noK$nH wt Copa, A^UiEpa Toaaekok, r ce>kehh 3a wmhhS 3a t acnpH. <H> nan noKoynH Eartt wt Gtobha r cekehh, 3a t acnpH.3
      ă noTOM, Eartt hmaa ect nptHÎE paAl tej( kiiuje peme<he>x wmhhe 3a noK$nEHlE CKC GowapE H CKC GSA'fc H CKC GTIkHHCrtaK H CTiC MET HM. H TAKO ECT CknpEA GoWApE h met em8 no Eaat npEA rocnoACTKa mh kako khah c8t noK$nHAH whh Ttjf <khuje
PEMEHE WMHHE»1 WT HpkKH. ă rOCnOACTKO MH rAEAAJfMO H C$AH)fMO H HCTHHCTKOK4A
ckm rocnoACTKo mh <KaKO>1 ect kha noKSnHA GoapE h met em8 T4E wmhhS ee3hahîe Eaaek, h8 A44 ciiM rocnoACTSo mh Eaaek ckako aa h3meth>18et acnpîH CoapEK « metom em8. H h3meth8a ect Eartt acnpîH GoapEK h met em8 wt npEA rocnoACTKa mh. H wcTart GowapE h met em8 wt 3akoh wt npEA rocnoACTKa mh.
      GEro paAl, A4A<ojf h rocnoACTKo mh Eaae^k, pko>ke aa m8 ect T-bjc bhuje PEMEHE WMHHE 3A nOK$nEHÎE A'kAHHK» EM$ H CHHOKH EM8 H HE WT KOrO>KE HEnOKOA'bKHMg, nopH3M$ rocnoACTKa mh.
      Ge>ke h ckeaeteaîe nocT<aKrttEM rocnoACTKo mh>x: >K$naH APAroMHp keahkh Akophhk h >K8naH HtroE4 keahkh Aoro^jsET h Gtah cnaTap h A^mhtpS khctîhp h MHTpt KOMHC H I'OHU.'k nEJfapHHK H GtOHKHU,A KEAHKH n<OCTEAHHK. HcnpaKHHK, AP4~ rO>:MHp REA AKOpHHK.
      IIhc a3, Tewaop maah aTiak, rte ctoahh rpaA $ E$k$peujh, M'kcEu.a ioaTe 0
AkHH H TEMET A^T WT fiA4M4 A° CEA*k x3fl.
      f Iw dAH^aHApS KWERWA4, MHAOCTÎIO KO>KÎK>, 1'OCnOAHHk.
143
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi <domn> 1 a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Balea şi cu <fiii lui) x, clţi li va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Scurteşti, din partea lui Dobre 11 stlnjeni şi jumătate, pentru că i-a cumpărat Balea de la Dobre, pentru 1 150 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea de la Dobra, fiica lui Nistor, nepoata lui Dobre, un stlnjen de ocină şi jumătate, pentru 150 aspri gata. Şi iar a cumpărat Balea de la Stan Boţan 4 stlnjeni, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Balea de la Iilca şi de la Balea Lungul 3 stlnjeni de ocină, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Balea de la Neaga 3 stlnjeni, pentru 300 aspri 2. Şi iar a cumpărat Balea de la Stan al lui Florea 2 stlnjeni de ocină, pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat de la Sora, fiica lui Toader, 3 stlnjeni de ocină, pentru 300 aspri. <Şi)1 iar a cumpărat Balea de la Stoiana 3 stlnjeni, pentru 300 aspri3.
      Iar apoi, Balea a avut pîră pentru aceste ocine de cumpărătură mai sus-pise cu Soare şi cu Sulea şi cu Stănislav şi cu ceata lor. Şi aşa a pîrlt Soare şi ceata lui pe Balea Înaintea domniei mele că au cumpărat ei dinţii acele <ocine mai sus zise)1. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat şi am adeverit domnia mea <că>1 a cumpărat Soare şi ceata lui acea ocină fără ştirea lui Balea, ci am dat domnia mea lui Balea <ca să lepede)1 asprii lui Soare şi cetei lui. Şi a lepădat Balea asprii lui Soare şi cetei lui dinaintea domniei mele. Şi a rămas Soare şi ceata lui de-lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat <şi domnia mea lui Balea)1, ca să-i fie acele ocine de cumpărătură mai sus zise dedină lui şi fiilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori <punem domnia mea)1: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Neagoe 4 mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţă mare <postelnic. Ispravnic, Dragomir)1 mare vornic.
      Am scris eu, Teodor diac mic, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 9 zile şi cursul anilor de la Adam pînă acum 7080 <1572).
      •f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 40 597. Orig.,perg.(38,5x24,5), pecete timbrată.
        1 Loc rupt.
        *        Pasajul: „H mk noxBnl Eaa’fc uit Btra r cgkehh sa t acnpH" („Şi iar a cumpărat Balea de la Neaga 3 stlnjeni, pentru 300 aspri“), adăugat de aceeaşi mină şi cu aceeaşi cerneală.
        *        Pasajul: „imk noaoynH Eut uit Gtobim r cgkehh sa t acnpH" („iar a cumpărat Balea de la Stoiana 3 stlnjeni, pentru 300 aspri“). adăugat de aceeaşi mină şi cu aceeaşi cerneală.
        * în acest timp mare logofăt este Ivaşco.
111                                        1572 (7080) iulie 13, Tîrgovişte
      f fliurtOCTÎK» EOKÎto, ÎW flrtHădHApS ROEKOAd H rOcnOAHH'k K-KCOH 3EMAE SîrrpO* BAdJfHHCKOE, CHH-K REAHKdrO H np-feA^parO fliupMd ROEBOAd, CHHTv /EÎHJfHER B0EB0A$. Aabat rocnoAcTBo mh c'*° noREA'kHÎi© rocnoAcTBd mh AparoMHpoM H d.a3dpoB ti HbAUJKOB, CHHOBH TlvTSrtiaCEB WT           H ^ HHJt CHHHBH HM, Ee\HU,E HM Eor'k
npnnScTHT, hko>ke a<» hm ect eahh kehhh, no hme GTdH fllorouioK wt ^e^-kheiijî
144
                                      www.dacoromanica.ro
wt IIoAroplE, noHEJKE ra k> ect noKSnHA ^paroMHp h ckc spdTHiam ch, Ad3dp h UKdlllKO, WT GtAHMIOA, CHH"K EdAEB StAMEB WT KoTEIJJÎ, 3d XA dcnpî rOTOKH. H npOAdAE CtAHMIOA, CHH-K fidAEK EtAMEK, CIW KHU1E pEMEHi WMHHS, A^NHU,» CtAHO wt QtE^^HEiiiT, cam, 3a cbohm a«bp«m boaio, ckc 83H4hîe K'Kc'km spaTHiaM cbohm H B'KC'fcM MErHiaWOM.
       Mko>ke Aa m8 ect ^paroMHpoM ckc bpjthmm ch, Aa3ap h Hkaiijko, ck mhpom HErOHU KHHOrpaAÎ WT BHHApHM rOCnOACTKd MH H WT KHHdpHI KOrt-kpCKOM» H WT nEpnEp, KdKO HHyTO Ad HE CM^ET tlOKScHTH BdHTOBd<TH> HAH K*K3HMaTH KHHdpHM POCIIOACKO HAH BOA’fcpCKO HAH tlEptlEpH.
       Tem pdAÎ, A<*A^)f h rocnoACTBO mh ^paroAAHpos h Aa3apoB h Hkaiijkok, chhh T'KTSAiaeEB WT ^ATirOnOAlO, I3K0JKE Ad HM ECT CÎIO KIIIUE pEHEHd WMHHS, A"fedHHU8 GtAHOB WT ipE^’KHEtJIH, WMHHS H W]f4E8, HHM H CHHOBH HM H BH$KOM H npIjKHiJlETOM H HI WT KOrOWAE (ÎEIIOT'KKHOBEHO, (10PH3M0 rOCIlOACTKd MH.
       Ge>KE H CB’tA’fcTEAW nOCTdBA'bET rOCIlOACTEO Mii: %$ndH APdrOMHp BEAHKH ABOPNHK H WSridH îsdUJKO BEAHKH AWPWljiET H GtAH endTdp H A8<WIITp8 KHCTÎBp H E4A'fe CTOAHHK H AlHTp'fc KOMHC H FoHlVfc (lEJfdpHHK H WSlldH GtOHKHM BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, ^paroMHp beahkh abophhk.
       H E5KE HdnHCdjf d3, GOjHMd, M’kCEU.d WAÎE A^HII, WT ^AdMd fl,0 CEAE, K*K AtT xbTi, b’k rpdA Tp’KroBHijiE.
       f Iw fiAÎgdHAP$ BWEBWAd, MHCAOTÎW EO>KÎIO, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mibnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi lui Lazăr şi lui Ivaşco, fiii Tătulesei din Cimpulung şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie un vecin, anume Stan al lui Mogoş din Ştefăneştii de Podgorie, pentru că l-a cumpărat Dragomir şi cu fraţii săi, Lazăr şi Ivaşco, de la Stanciul, fiu) Im Badea al lui Belcea din Coteşti, pentru 4 000 aspri gata. Şi a vindut Stanciul, fiu).lui Badea al lui Belcea, această mai sus-zisă ocină, delniţa lui Stan din Ştefăneşti, singur, de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor fraţilor săi şi a tuturor megieşilor.
       Ca să-i fie lui Dragomir cu fraţii săi, Lazăr şi Ivaşco, viile lor In pace de vinăriciul domniei mele şi de vinăriciul boieresc şi de perperi, ca nimeni să nu Îndrăznească să se încumete a tulbura sau a lua vinăriciul domnesc sau boieresc sau perperi.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Dragomir şi lui Lazăr şi lui Ivaşco, fiii Tătulesei din Cimpulung, ca să le fie această mai sus-zisă ocină, delniţa lui Stan din Ştefăneşti, ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi am scris eu, Oancea, luna iulie 13 zile, de la Adam pînă acum, In anul 7080 <1572), în cetatea Tirgovişte.
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/334. Orig., perg. (26x38,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1754, ibidem, XXIX/268.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 80-81.
www.dacoromanica.ro
145
112
1572 (7080) iulie 15, Tîrgovişte
      ţ ffiHAOCTÎIO EOKÎIO, Iw HAH§4HAp8 KOEBOAd H rOcnOAHH*K BtCOE 3EMAH JîrppO-KAdjlHCKOE, CHH’K BEAHKdrO H np-fcAOBpdrO ffinpHd KOEBOAd, CHITE iQll^HEE KOEKOAS. A<1K<1T TOCnOACTEO MH cFe nOBEA*kHÎE rOCnOACTBd MH JîpC H cil HHJf CHHOEH CH, EAHU.H EM £or*K A<>CT, HKOJKE fi,i M8 ECT WMHH8, dAH d HHB MTO CE 30KET Hd EddAEHEIţd C*kC AK£ dHHHH H ChC nEpHKOAH, nOHEHCE Td ECT IIOKSllHA WT PiAYA TeAEAES, 3d M denpH. H ndKH nOKSllH Jîpc d HHB WT &CTd ETiHEH PdAEK, ndKH WT PdAVA> Sd p denpH. H ndKH nOKSnH Jfpc EAHd AVIKdAE WT dHHHH Hd EpdHHl|JE, WT PdAyVl, 3d 03 denpH wt cpEEpo. H ndKH noKSnH Jîpc d hhe 8 a^a wt HhckSa rpoiiiHAOK, wt PdAV<', 3d 03 denpH WT CpEEpO. H ndKH nOK8nH Xpc d AdTSpE dirbcTO 8 CEAO, WT AP<>roiUHp, 3d M denpH, H ndKH nOCTdEH PdAVj' EAHd rpdA'H» 3TiAWr Hd Jîpc, 3d P~â denpH H 3d d EHP. H ndKH A* ECT Jîpc d HHE MTO CE 30EET WT Hd IIopT'K.WT AEA Mh-KSAWK, SdHEKE r4 ECT A<»A CdM i&HK8A JîpCOK, KTkA<* ECT SMpEA MhkSA WT MI0M8, KdKO a* «8 e8ae 3d aSuie Ero.
      ă noTOM, noKSnH non GTdHMiOA d hhe 8 Ep-K3Ei|jH, wt fflSuidT, 3d pic denpH. H ndK noKSnH non GTdHMiOA d mie 8 Hoa8a Eaehhek, wt ffidHOAE, 3d p denpH. H ndK noKSnH non GTdHMiOA e hhee, eahh 8 A’b*', 4 APSr Hd EAdTS, koa JfOTdp, wt KptcTt WT EpliSElJjH, 3d CAI denpH. H ndK A<> AH8 ECT PdAYAOK WMHH8 wt AEA Edl(l8 CH GtTihTeK, HET<BpTi>Td[Td]rO AEA WT no K*KCd WMHHd, WT nOCKSAE, nOHEJKE <ECT A<M GtTiHÎ>1E Hd C'KdAp’KTTi Ero; TdKOKAE H nOEpdTH CE H MiC CHHOEH GtTiHÎEB, GTdH H fliTiHt H niEpB H WT npEA TOCnOACTBd MH, WT HHJfHH EOAIO.
      IldK no<K8>nH Eon A hhee wt A’fc’i’KO wt EopoEtHH, 3d pnE dcnpn. <H ndK noKSnH Ilon»1 d hhkwt Hd koaehhhS, wt ffldHt,_3d p denpH. H ndK noKSnH Ilon d hhe wt iHhk8a, 3d n denpH. H ndK noKSnH Hon d hhe wt Gtpoe, 3d n dcnpn h WT EopOdBli d HHB 8 KoTHHE, 3d . . .* denpH.
      fi noTOM, noKSnH cKp-ECTE»1 4 M-fccTO wt wep’kuiTe a8hm?EH, AEA /SLhkSaok, KTiCd, 3d MB denpH. H ndK nOK8mi KpTlCTE d HHE WT rrtdB KrtdTEB, WT GtOHH, 3d 03 denpH.
      H ndK noKSnH PdAVA * mecto wt HdA ama, wt Mhk8a, 3d Ă dcnpn. H ndK noKSnH PdAVrt <* hhe wt Mhk8a, 3d “g dcnpn. H ndK noKSnH PdAYA * hhe 8 Mdnrd, cTic lu8aa, wt Mhk8a, 3d ii denpH. H ndK noKSnH PdAYrt ^ hhe wt A^TKC)> 3<* g denpH. H ndK A<! ECT PdAYA * HHE WT &CTd TeHUiSAOE, nOHEHCE ECT A<>A KpdMt
ktiA4 ect BtHrdA no PdAYrt-
      H ndK nOK8nH GTdH d HHE WT &CTd EMlIIEH EoMdHOE, WT GTdH EptMIOHOE, 34 X denpH. H ndK nOK8nH GTdH d HHE WT nOdpT*K nOAOEHHO H AP^r AAECTO Hd EAdT8, wt Mhk8a, sd d koa. H ndK noKSnH GTdH d hhe wt Mhk8a, 3d ii? denpH. H ndK nOK8nH GTdH d HHE WT A1hk8a WT AdK8A 3AIIE8AOK, 3d g denpH, dAH ECT ropd. H ndK noKSnH GTdH nOAOEHHO WT d MtCTO, 3d IÎE denpH, WT GTdH Ep*KMIOHOK H EHA ECT ropd. H ndK nOK8nH GTdH d HHE WT GTdH Ep’hMIOHOK, WT HdA iQdAd TpdAÎHd, 3d m denpH. H ndK noK8nn GTdH d hhe wt A^tk0> 3<> X denpH. H ndK noK8nn GTdH d WB WT Xpe, 3d O dcnpn WT cpEEpo. H ndK nOKSHH GTdH d AHEdAE WT Ea4AYa> Hd XptCTd, Sd H denpH WT cpEEpo.
      H ndKH a<> ect H-kr wmhh8 8 Eopoe^hh, aea Mhk8aoe h aea E-khaeb KTvCd, WT nOCESAE, nOHEHCE W T4 ECT noKSnH2 Htr 3d X” denpH H 3d d koh 3d fii denpH. H ndK noKSnH H-kr a£a GTdH, chh-k Gtohhok, wt noceSAE, E-KCd, 3d d BOA H 34 T denpH.
      Gsro pdAli AM*X H rocnoACTKO mii Xpc h non Gt4Hmioa h Gt4H h Ep*kctee h PdAyvt h H-kr, hkcoke a* m8 ect wmhh8 h wjfdES, hm, chhoehm, eh8kom h npt-
H8METOM HM H WT KOrOJKE HEnOT-KKHOEEHO, no pEM TOCnOACTE4 MII.
146
www.dacoromanica.ro
       Geîke cK'fcA'fcTErtÎE nocTdKAtET rocnoACTKd mh: >K8naH AP4ro.v\Hp bea akophhk
H »SndH HsdUlKO BEA AOrO$ET H A8<wi,TP8 BHCTÎHp H GtAH CndTdp H rtlHTpt KOMHC H rOHUt FlEJfdpHHK H GTOHKd BEA flOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP^OAlHp BEA AK«PHHK.
       H HdnHCdX’ BTv CTOAHH rpdA Tp’h.rOBHlllH, Alk-bCEUd IOAÎE ?Î A^HH, B ATCT x3n.
       ţ îw dAlă4HApS BWEBWAd, A/IHAOCTÎA EOWÎA, rOCflOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Urs şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină, însă un ogor ce se cheamă la Fîntîna cu doi anini şi cu grădină, pentru că a cumpărat-o de la Radul Teleleu, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Urs un ogor de la Gura Văiei Radei, iar de la Radul, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Urs o livadă de anini la Branişte, de la Radul, pentru 77 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Urs un ogor pe dealul de la Piscul Groşilor, de la Radul pentru 77 aspri de argint. Şi iar a cumpărat Urs o lăture de loc în sat de la Dragomir, pentru 40 aspri. Şi iar a pus Radul zălog o grădină la Urs, pentru 160 aspri şi pentru un bir. Şi iar să-i fie lui Urs un ogor ce se cheamă de la Poartă, din partea lui Micul, pentru că l-a dat însuşi Micul lui Urs, cînd a murit Micul de ciumă, ca să-i fie de sufletul lui.
       Iar după aceea, a cumpărat popa Stanciul un ogor în Bîrzeşti, de la Muşat, pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stanciul un ogor la Podul Albinei, de la Manole, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat popa Stanciul 2 ogoare, unul pe deal iar celălalt la baltă, lingă hotar, de la Gîrstea din Bîrzeşti, pentru 240 aspri. Şi iar să-i fie lui Radul ocină din partea tatălui său, Stănia a patra parte de peste toată ocina, de pretutindeni, pentru că <a dat Stănia)1 la moartea lui; de asemenea s-a şi înfrăţit şi cu fiii lui Stănia, Stan şi Mînea şi Şerb şi dinaintea domniei mele, de a lor voie.
       Iar a cumpărat Popa 4 ogoare de la Detco din Yoroveni, pentru 185 aspri. <Şi iar a cumpărat Popa >x, un ogor de lingă moară de la Manea, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Popa un ogor de la Micul, pentru 80 aspri. Şi iar a cumpărat Popa de la Stroe un ogor, pentru 80 aspri şi de la Voroavă un ogor, la Cotine, pentru... 1 aspri.
       Iar după aceea, a cumpărat <Cîrstea)1 un loc de la obirşia luncii, partea lui Micul, toată, pentru 92 aspri. Şi iar a cumpărat Cîrstea un ogor din Capul Bălţii, de la Stoian, pentru 77 aspri.
       Şi iar a cumpărat Radul un loc de lingă mal, de la Micul, pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor de la Micul, pentru 60 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor la Manga, cu pădure, de la Micul, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Radul un ogor de la Detco, pentru 60 aspri. Şi iar să-i fie lui Radul un ogor de la Gura Teişului, pentru că l-a dat Cracea, cînd l-a cununat pe Radul.
       Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la Gura Văii lui Coman, de la Stan al lui Crăciun, pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un ogor, din Poartă jumătate şi alt loc la baltă, de la Micul, pentru un bou. Şi iar a cumpăratStan un ogor de la Micul, pentru 55 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la Micul, de la Lacul Zmeului, pentru 60 aspri, însă este munte. Şi iar a cumpărat Stan jumătate dintr-un loc, pentru 55 aspri, de la Stan al lui Crăciun; şi a fost munte. Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la Stan al lui Crăciun, de la Grădina Mică , pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la Detco, pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Stan un ogor de la Urs, pentru 70 aspri
www.dacoromanica.ro
147
de argint. Şi iar a cumpărat Stan o livadă de la Vladul, la Hreasta, pentru 50 aspri de argint.
      Şi iar să-i fie lui Neag ocină în Yoroveni, partea lui Micul şi partea Iui Băilă toată, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o Neag, pentru 650 aspri şi pentru un cal de 350 aspri. Şi iar a cumpărat Neag partea lui Stan, fiul lui Stoian, de pretutindeni, toată, pentru un bou şi pentru 10 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Urs şi popii Stanciul şi lui Stan şi lui Cirstea şi lui Radul şi lui Neag, ca să le fie ocină'şi ohabă, lor, fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris In cetatea de scaun Tlrgcvişte, luna iulie 15 zile, In anul 7080 <1572).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XCV/13. Orig., perg. (65x42,5), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 81-82.
       1 Loc rupt.
       * Cuvînt scris deasupra rlndului.
113                                               1572 (7080) iulie 23, Tîrgovişte
       f (H.HAOCTÎIO B0>K?E>0, Iu> d/IEgaHApS KOEBOA4 H rOCnOAHHTi BTvCOH 3EAIVAE
XrrposrtdjfîHCKOH, CHtch BEAHK4ro h np’fcAoeparo ffiHpia boeboaS, chh8 Mhx’heb boeboaS. &ab.at rocnoACTBO auh cîe noBEA’kHÎE rocnoACTBa auh EOAtpHHS rocnoACTBa aui, HCSnaH KopECH BTOpHH AlVriV^ETS H CKC CI1HOBH, EAHU.H EAU8 BorK fipHflScTHT, HKO->KE A4 A\8 ECT IVHHHS 8 B'KpK'KHElJJH, aM IjlE^aHOB BTkCa, BapE EAHKa CE JfTET HSEpaTH IVT CEAO H IVT nOAlO H WT UJ8AU H IVT BOA H WT J10CB8AE, SAHENCE IO' ECT nOKSlWA EO-A'kpHHS rocnoACTBa AUH, EopECH AlVriVjjiET, IVT >KENA IţlE$4HOB, Ha HAUE A^Bpa, A’MPHpa KSheeb, h ivt aa8k eh, Ha haue Gtah, 3a xbvh acnpH totobh.
       BaHEJKE cîe bhuje pemeha ivmhh8 eh a a ect noK8nEHÎE rocnowAEB HacapaKoaEB. % tea\, rocnoH<A4 SacapaBoaE noA\HAOBaaa ect HEHHa ca8r, haijehhaij QIe$4h bhuje imcaH ckc Taa ivhhh8 bhuje peieha ca8>kk8 paAÎ hto au8 ect hocaShoka)1 ivt auaao unrpoK ao Bp’kAAE ctapocth. ti ha ckaup'kct'k QlE$aHOB, ivcTaBHAa ect cîe ivihhS Ha p8k hcehS ea\8 A*kPeh> A<> a\8 cktbopht noA\’kH8 h cap<aK8cT>1E 7 h CKTBOpHAa ect no 3anoB*kA Ero. ă 8 teau, IJIe^ah ehaa ect CA8r rocnoACKS, .. .2ckc ca8. . -1. Tahce, no Taa Bp’kaaEHa, naAaAH c8t <Tt>1>KKH a<»kee, bhpobe 34. . .1 t acnpH h no if acnpH no si^ca sea\ae; taîke A«KPa naaTHAa.ect a^kae ect HAiUAa...1 Bp'hAUE E5KE ECT lVECHpOAa4THA4 H H"kCT HAlAAa WT K8AE nA4THTH, IVHa IO ECT npOA^AA BOA'hpHHS rocnoACTBa am Kopechb autw^etS paAÎ bhuje pemehh acnpii 3a hehho a^bpo boaio, ivt npEA rocnoACTB4 a\h h ivt npEA e-kceaiv EOAtpoAiv rocnoACTBa aijh h ckc 3HaHîE B*KCEAA MErîlaUJOAa, KaKO HH AUETEJfS &A HE HAAAT CK TAA IVIHHS, h8 CAM KopECH AlVriVjjiET fi,A U>EAaA8ET BHUJE pEHEHA IVHHH8 BTi BtKH B^KA.
       GEro paAÎ h rocnoACTBO am a*A<>X EOA*hpHH8 rocnoACTBa am, Eopech Aivrw^ET, 0KO5KE A4 All8 ECT cTe BHUJE PEMEhS IVHHH8 BTv IVHHHS H IVX’aES, EAU8 H CHHOBOAIk em8 H BHOKOAIk H nptBHOMETOAA E<AU>18 H HH WT KOrOÎKE HEnOKOA'hBHAIJO, no pEH rOCnOACTEA AM.
       Geîke h cbeaeteaTe nocTABAEjf rocnoACTBO am: HcSnaH Ap^oamp beahkh abophhk H 5K8naH Ib4UJKO BEAHKH AlVriV$ET H A^AIJHTpS BHCTÎtap h Gtah CnaTap H fflHTpi: koamc
148
www.dacoromanica.ro
ti fiaA'fe CTOAHHK H rOHU.’k riE}f4PHHK H GTOHKd BEAHKH (10CTEAHHK. H HCnpdBHHK, Apâr TOMHP BEAHKH AKOpHHK.
      H HcnHC4X d3, /IlHpocAdB, kt». Tp-hroRHijJE, AvfecEU,d ioaîe kt a^hh, tek$1|jhak rttTOM WT dA4M<l, BTi A^T xfn.
      ţ Iw ăaîăaHApS bwebwaa, aiuiaoctîio kowîio, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Coresi al doilea logofăt şi cu fiii, cîţi li va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti, toată partea lui Ştefan, oricît se va alege din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o boierul domniei mele, Coresi logofăt, de la femeia lui Ştefan, anume Dobra, fiica lui Cuiba, şi de la bărbatul ei, anume Stan, pentru 2 450 aspri gata.
      Pentru că această mai sus-zisă ocină este cumpărătură a doamnei Basaraboae. Intru aceasta, doamna Basaraboae a miluit pe sluga sa, anume Ştefan mai sus-scris cu această ocină mai sus-zisă pentru slujba pe care i-a slujit-o de mic copil plnă la vremea bătrîneţii. Iar la moartea lui Ştefan, a rămas această ocină la mina femeii lui, Dobra, ca să-i facă pomană şi sărăcuste 10 şi a făcut după vrerea lui. Iar întru aceasta, Ştefan a fost slugă domnească ...2-cu ..A Astfel, în acea vreme, au căzut grele dăjdii, biruri pentru...1 300 aspri şi cîte 400 aspri pe toată ţara; astfel, Dobra a plătit pînă cînd a avut...1 vremea de a sărăcit şi nu a avut de unde să plătească, ea a vîndut boierului domniei mele, Coresi logofăt pentru acei mai sus-zişi aspri de a ei bunăvoie, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor, ca altul amestec să nu aibă cu acea ocină» ci singur Coresi logofăt să stăpinească mai sus-zisa ocină în vecii vecilor.
      De aceea şi domnia mea am dat boierului domniei mele, Coresi logofăt, ca să-i fie această mai sus-spusă ocină de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris eu, Miroslav, în Tîrgovişte, luna iulie 23 zile, ani curgători de la Adam, în anul 7080 <1572>.
      | Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de istorie al R.S.R., nr. 111 690. Orig., hîrtie (45,5x29,5), pecete aplicată. Traducere din 1818 la Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCLV/15.
        1 Loc rupt.
        1 Cuvtnt ilizibil.
114                                                         1572 (7080) iulie 2&
      ţ fllHAOCTÎIO BO>KMO, Iw âAHljdHAP$ BOHBOAd H rOCnOAHHIi ETiCOlO 3EAHAH &rrpOKAdJ(ÎCKOH, CHH-K BEAHKdrO H np’kA^pdrO MhPMEE EOEEOA<> H dHEDCÎWM EEAHKdrO H CTdpar* fflHXHEE E0HB0A4. ^JEJT rOCriOACTKd AVII CÎE nOBEAEHÎE TOCnOACTEd A\H cd8r rtcnoACTBd a\h, ASnSa BdTd)[ ckc chhobh ch, eahu,h bmS Sorii npmiScTHT»
www.dacoromanica.ro
149
JdKOÎKE M M8 ECT WHHHS CEAO H>KE CE 30BEMdT0 Hhk8|3, CKC B~KCEM JfOTdpOM, Kdp-fe EAHKd CE JfTET H3BpdTHT H E^HH MEAdA WT dlţHTdhBI, no HME C^A^P* CKC U.H-rdHKd CH H ChC AEMMH CH, nOHEWE CÎE BHllJE PEHEHO CEAO H IţHTdHOM, d WHHJf c8T BHAH CTdpd H npdBd WHHH8 H A^AHHS >K8ndHHU,EB ErO, EeAHKEB, A^MJEpd KEpBEAEU,OB. A 8 TEM, EAHH SpdT W8ndHHU.EE EeAHKEB, nO HME /OLHp'l'bM, d WH ECT H3THBEAH CÎE B'KCHJf BHllJE pEHEHHH UHTdtlH CKC 3Ad JfHTA’bHCTS WT K*K nOKOHHdTO BpdTS TOCnOACTBd MH, lU-HpHd EOHBOAd, TdKOWA^PE H WT <K>*K TOCnOACTBd MH, 3dHE>KE ECT BETdA J1PE3K0 prtdHHHS C*KC H’bKOE dCnpH TOCnOACKH, CKC XM XB dCnpH. Tem pdAÎ, TOcnOACVKd MH K"K3HMdAH CKM TOCnOACTBd MH CÎE BCH]f KOMdTH II CEAd H IţHKdHÎH KePBEAEU,OB PdAÎ CÎE BHllJE PE1EHH dCnpH. ă CrtSrd TOCnOACTBd MH AOCTHrdA ECT WT K"K TOCnOACTBd MH CKC npdBd H B-fcpHdrO CA8WE8 H>KE ECT nOCASWHA TOCnOACTBd MH. H El)JE>KE H3BdAHA ECT CASrd TOCnOACTBd MH, flSnSA BdTdJf H H’bKOE EpdWMdjfCH TOCnOACTBd MH, Hd HME H. . . H PdAyd, WT npE3K0 ^8HdB8, TEpE HJf ECT AOB*KA HdA p8Kd TOCnOACTBd MH. .
       Tem pdAÎ,          <rocnoACTBO mh> ca8t rocnoACTEd mh, <fl8n8A BdTdjf
I3K0WE Ad M8> ECT BHllJE pEHEHO CEAO H U,HTdHH . . . <A nOTOM npÎHAE> îl8n8A BdTdjf, lipEA TOCnOACTBd MH, WT CBOEWM A°^pOM BOAIO, TEpE ECT 8TEKMHAH H nOBpdTHAH «■KC HEnCHWM WT SpdT W8ndHHU.EE llEAHKEd, nO HME IIp-KCSA TpdMdTHK, KdKO Ad C8T ABd EpdTHE HEpd3AEAEHÎ, B*K B’feKH, HdA CÎE BHllJE pEHEHO CEAO, 30BEMdT0 Hhk8|3.
       A KOTd WT HHJf HE JfOKET AP^^dTH CE CÎE TEKMEHÎIO H>KE CE TEKMHAH WHII CdMH, WT A«&PO BOAIO, d TOTd Ad ECT npOKAET II dHddHMd WT TOCnOAd Bord, «WE CKTBOpilldTO HEBO H 3EMAE H WT THf CB"bTH WTU.H HWE B*K HlIKEH II Ad IIMdlOT BTi B’kHHOE np’feEHBdHÎE B"K EAHO MECTO CKC npOKAETdTO K)Ad H flpîlO.
       Geto pdAÎ, AdA^X A8n8AOB h IIp-keSaos TpdMdTHK h rocnoACTEd mh, qkowe Ad HM c8t CEAO Hhk8|3.
       H ndK A8n8AOB BdTdjf EAHO M^AdA WT dU,HTdH, Hd HME H-bTOE, WT dl^HTdHÎB 4,8MHTPEH WT Ea'KK'KHEIIJÎ, CKC U,IITdHKdA\ CH H CKC A^dMH CH, nOHEWE nOKSnilJf
A8n8rt BdTdjf wt HdA A8MHTPd» 3d xd dcnpn. H npoAdAouiE A8*HTpa wt cboeio AOBpOM BOAIO. H ndK Ad M8 ECT EAHd dU.HTdHK8, nO HME flHTEAHHd, nOHEWE nO-KSnHjf A8n8A BdTdjf wt HdA HehkSa rpdMdTHK wt ^Khbom Boa*. 3d y dcnpH totobh. H npoAdAouiE H'bHKSd wt cbohm aobpom eoaio. H ndK noKSnu A8n8A eah8 u,HrdH, «d HME KupTOn, WT U,HTdHÎI3 ilHK'KH WT KpdCHd 1, nOHEWE Td ECT nAdTHA ECT A8n8A BdTdjf WT. . . 3d xd dcnpH.
       H ndK Ad M8 ECT EAHd BHHOrpdA8 WT PdAOKdH, nOHEWE nOKSnHJf WT HdA A^MHTpS, CHHOKH CH 2 GTp-KMŢ8pEB, 3d jf dcnpH.
       H npOAdA^UlE CÎE BCH)f AlOAÎE CÎE BHUIE PEHEHH WHHHS H U,HTdHH WT CBOEWM AOBPOM <B0AI0>3 H CKC 3HdHÎI0 H JfOT'tHÎK» B*KCEM METHIdlllOAl.
       Geto pdAÎ, AdA*X H rocnoACTEd mh, bkohce js,a hm c8t b-k wmhhS ii b-k
WJfdKS, HHM H CHHOEH HM H BHSKOMS HM H npEBHSMETOMS HM H HH WT KOTOHCE HEnOKO-A'ksHMO. n0pH3M0 TOCnOACTBd MH.
       Ge>ke ceeaeteaîem nocTdBA’kEM rocnoACTEd mh: HîSndH A0KP°mhp ehbuie be-AHKH EdH KpdAEECKH H HCSndH APdr^ddHp BEAHKH AB^PHHK H 3<8ndH HBdlllKO BEAHKH AWTWiJSET H ÂSddHTpS BHCTÎHp H SdA’fc CTOAHHK H GTdH <CndTdp H> lîlHTp’b KOMHC H TohI^E nEJfdpHHK H HCSndH GTOHKd BE<AHKH nOCTEAHIIK>. HcnpdBHHK, APdTOMHp BEAHKH AKOpHHK.
       HcmiCd^ d3, GTdH AWTWlJlET WT Gp-KBCKd, M'bcEU.d lOAÎE KH AKH;i, BTi A"bT xSh.
       ţ Iw dAE^dHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎM BOHCÎM, TOcnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepot al marelui şi bătrlnului Mihnea voievod. Dă domnia această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Lupul vătaf cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va lăsa, ca 8ă-i
150
                         www.dacoromanica.ro
fie ocină satul care se numeşte Nicuia, cu tot hotarul, oricît se va alege şi un sălaş de ţigani, anume Pădure cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că acest mai sus-zis sat şi ţigan, au fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a jupaniţei lui, Velica, fiica lui Cherbeleţ. Iar Intru aceasta, un frate al jupaniţei Velica, anume Mircea, iar el a pierdut toţi acei mai sus-zişi ţigani cu rea hiclenie faţă de răposatul frate al domniei mele, Mircea voievod, de asemenea şi faţă de domnia mea, fiindcă a fugit peste munte cu nişte aspri domneşti, cu 42 000 aspri. De aceea, domnia mea am luat toate aceste bucate şi satul şi ţiganii lui Cherbeleţ, pentru aceşti mai sus-zişi aspri. Iar sluga domniei mele i-a doblndit de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă ce a slujit domniei mele. Şi Încă a scos sluga domniei mele, Lupul vătaf şi nişte vrăjmaşi ai domniei mele, anume I... şi Radul, de peste Dunăre, de i-a dat In mina domniei mele.
      De aceea, am dat <domnia mea) slugii domniei mele <Lupul vătafr ca să-i) fie mai sus-zisul sat şi ţiganii... <Iar după aceea a venit) Lupul vătaf Înaintea domniei mele, de a lui bunăvoie, de s-a Întocmit şi s-a Înfrăţit cu nepotul de frate al jupaniţei Velica, anume Pîrvul grămătic, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi, In veci, peste acest mai sus-zis sat, numit Nicuia.
      Iar cine dintre ei nu va ţine această Întocmire ce s-au întocmit ei singuri, de bunăvoie, iar acela să fie blestemat şi anatema de domnul Dumnezeu, carele a făcut cerul şi pămîntul şi de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să aibă veşnică petrecere la un loc cu blestematul Iuda şi Arie.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Lupul şi lui Pîrvul grămătic, ca să le fie satul Nicuia.
      Şi iar lui Lupul vătaf un sălaş de ţigani, anume Neagoe, din ţigănia Dumitrei din Vllcăneşti, ca ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că l-a cumpărat Lupul vătaf de la Dumitra, pentru 1 000 aspri. Şi a vîndut Dumitra de a ei bunăvoie. Şi iar să-i fie o ţigancă, anume Anghelina, pentru că a cumpărat Lupul vătaf de la Neicul grămătic din Apele Vii, pentru 400 aspri gata. Şi au vîndut Neicul de a lui bunăvoie. Şi iar a cumpărat Lupul un ţigan, anume Chirtop, din ţigănia Ancăi din Crasna1, pentru că l-a plătit Lupul vătaf de ... pentru 1000 aspri.
      Şi iar să-i fie o vie la Radovan, pentru că a cumpărat de la Dumitru, fiul lui Strîmture, pentru 600 aspri.
      Şi au vîndut toţi aceşti oameni mai sus-zisele ocine şi ţigani, de a lor bună<voie> 3 şi cu ştirea şi vrerea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Stan <spătar şi) Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare <postelnic>. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Stan logofăt din Sîrbsca, luna iulie 28 zile, In anul 7086 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XL/45. Orig., perg. (37,5X40), rupt şi şters, pecete timbrată, Cftzută
      EDIŢII. Trad. DIR. B, 83-85. * *
       1 Pasajul: „H nut... Kmom" („Şi iar... Crasna"), şters cu chinovar.
       * Aşa tn orig.
       * Omis.
www.dacoromanica.ro
151
115
<1572 septembrie 1 — 1573 august 31> 7081
       f HME G0TU,d H GHH4 H OKtTdrO              MOAHTB4MH nptWCTEIE Brtd,i,îlIHU,E
muiE KoropoAHU,E h npHCHO         llldpÎH.                             ,
       IL<Ul8 43, >K8ndH ffl'EpTHH CT4P WT IInTEl|JH CÎIO H4UIE AHCT CKtT0A\8 H EOWECT-BHOM8 MOHdCTHpS TAdrOAEMEIH ffprHUl, I3K0 npHAOWHJf WT CBOE CTE>K4HÎE 4 AHB4AE EAH3 KOAEHHU.K1 MOHdCTHpS, 110 EEdt3EJ H>KE C4M 3dEErtt JKIIJf, WT H4U1E A^pOM BOAIO, P4A< ASUIE H4U1E.
       II H4nHC4]fOM CE 8 CBtTkJ nOMtlIHK M4AH, 3? HMEH4.
       GETO P4A?, cîd 8TEKMEHÎE HHKTO A<» HE CMtET pd30pHTH, HAH WT H4U1H CHHOBEI HAH WT AP^rKIJf. KTO JfOlJJET P430PHTH, A<> ECT npOKAET <WT> llOTd H WT H4C. d KTO JfOlJJET AP^^dTH, A^ ECT EA4rOCAOBEH*K WT Bord H ©TU4.
       H CEtA'fcTErtE, C4M ffidpTEIH H CHHOBEI ErO, GTOHK4 H G3h94 H non ©BCTpdTÎE.
       Biv rttT x3nĂ-
       t In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, cu rugăciunile preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria.
       Scriu eu, jupan Mărtin cel bătrîn din Piteşti această scrisoare a noastră sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri care se numeşte Argeş, că am dăruit din agonisita mea 1 livadă lingă morile mănăstirii, pe semnele pe care eu Însumi le-am însemnat, de a noastră bunăvoie, pentru sufletul nostru.
       Şi ne-am scris la sfîntul pomelnic cel mic, 16 nume.
       De aceea, nimeni să nu îndrăznească să strice această întocmire sau din fiii noştri sau dintre alţii. Cine va strica, să fie blestemat <de> Dumnezeu şi de noi. Iar cine va păstra, să fie binecuvîntat de Dumnezeu şi Tatăl.
       Şi martori, însumi Martin şi fiii lui, Stoica şî Oncea şi popa Evstratie. In anul 7081 <1572-1573).
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 943 (Ep. Argeş, XLIV/12—13). Orig., hîrtie (28,5x21,5), pecete aplicată. Cu două traduceri: una din 1753, cealaltă din 1912.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 85. Facs. Ibidem, 522.
116                     <1572 septembrie 1 — 1573 august 31) 7081, Bucureşti
       f Mhaoctîio eojkîeio, Iw ddE^4HAPS BOEBOA h rocnoAHH’E bticoh 3EMAH Oyrrpo-BAdŢÎHCKOH, CHITE BEdHKdTW H np-fcAOEpdrO Iw ffiHpMEB BOEBOA, 4HEnCEIO ffiHJfHEB BOEBOA-Tepe npÎHAE npEA rocnoACTBd mh wSndH III'EpEdH nocTEAHHK h cec oy’B'hCTlio h no8-«IEHÎIO M4TEPH CBOEIO, >K8ndHHU4 ^HKd BTiH-feCd WT KoAHH1, TEpE AME CEAO EE3AtA8 WT npEA TOCnOACTB4 MH CE CBOH A°^pOM BOAIO H npHAO>KH CEAO TOH CB'hT'hH MOH4CTHPEM XP4A4 B'EB'kAEHÎE np'fcCK’fcT’fcH £oropOA»U'E, MtCTO TAdrOAEMEH BlEpIvUl. H AME CEAO WT npEA TOCnOACTBA MH A<* All8 ECT nOMEHEK TOM8 H POAHTEAIO CBOEM8 H A'bAOAl HŢ H CHHOBOM H£ H A& HM ECT HM B*ECEM 34 A^UIE nOMtHHK E*E BtK*E, A<> CE nOM’fc-H8ET B-E CBtTSlO npOCKOMHAllO.
       d nOTOM, >K8n4H III’EpEdH nOCTEAHHK HCnHCdJf KHHT TOCnOACTBd MH, TEpE M ECT TOH CEAO HeSA^A^ CB’feT’feH MOHdCTHp Biv W9HH8 H Biv W£4E8, HEnOTEKHOB'fcHO HH WT KOTOWE.
       dl|JE KTO CE nOKSCHT WT H4U1 POA S3ETH TOH CEAO no C’EMp’ET’E H4U1 WT CB’fcT’fcH MOHdCTHp HAH P43AP4TH CÎd H4U1 T4KMEWÎIO H P43B4AHTH TOH nOMEHHK, A4 ECT npOKAET WT THl WTIţH HWE Biv HhKEH H A<» ECT C"E 94CTÎI0 CEC Î8A4 H CEC flpîd.
152
www.dacoromanica.ro
      Ge}KE H CK’fcAHTErtÎE llOCT4BA'kEAA rOCnOACTBO AHH :>K8n4H HK4UJKO BEAHKH AOrO+VT H Gt4H BEA endTdp H A8AAHTp8 KErt KHCTÎiap H BdA^ CTOAHHK H fllHTp’k KOMHC H TOHUt flEJfdpHHK, w8n4H GTOHK4 BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHIIK, ^pdrOMHp BEA AEOpHHK.
      H rwcajf 43.. .2 tekSijjhaa a^toa/v, Hcraica^ b-k hactoahh rpaA E8k8peiph x3iia.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Deci, a venit înaintea domniei mele jupan Şărban postelnic şi cu ştirea şi Învăţătura mamei sale, jupaniţa Anca băneasa din Coiani l, de a dat satul Bezdeadu dinaintea domniei mele de a sa bunăvoie şi a dăruit acel sat sfintei mănăstiri, hram Intrarea în biserică a preasfintei născătoare de Dumnezeu, locaşul numit Vierăş. Şi a dat satul dinaintea domniei mele, ca să-i fie pomană aceluia şi părinţilor lui şi bunicilor lor şi fiilor lor şi să le fie lor, tuturor de suflet pomenire îq veci, să se pomenească la sfînta pros-comidie.
      Iar după aceea, jupan Şărban postelnic a scris cartea domniei mele, de a dat acel sat Bezdeadu sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă, neatins de nimeni.
      Dacă cineva s-ar încumeta din neamul nostru să ia acel sat, după moartea noastră, de la sfînta mănăstire sau să strice această întocmire a noastră şi să schimbe această pomană, să fie blestemat de 318 părinţi care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic, jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris eu ...2 cursul anilor, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, 7081 <1572-1573).
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 802. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 479, f. 162. Traduceri ibidem, ms. 349, f. 386v—387 şi S.I., nr. 944 (Vieroş, XV/1).
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 91-92 (Sub <7572 octombrie 22-1573 august 31».
        1 In ms. 479: „Kpvmhh" (,,Crăceni“). 1 Loc alb.
117                               <1572 septembrie 1 — 1573 anglist 31) 7081
       t fflHAOCTλ <KO}KÎIO, îw flAE^AHApS BOEKOA4 H rOCflOAHHk BTiCOH 3EMAH ă>rrpOBA4J|f ÎHC >KOU, CHHTi BEAHK4TO H np^A^parO MhP44 BOEBOA<>-          rOCnOACTB»
AU4 (ÎE nOBEA*kHÎE TOCnOACTB4 AAH EosTiaH H CHH8 ErO, EaA’fc. . . H WT F10CB8AE. . . TpETarO A EA . . . EdA-k ... 8 Ep*kB8AEl|JH 4 HHB H ... WT IIopKSA . . .
       <GeWE H CBEAETEAÎE nOCT4BA*kEAI\ TOCnOACTBO AMI>:...         < ÎB4LLIKO > BEAHKH
AOrOJ^ET H AS^TP8 KHCTIiap. . .
       <IlHC>... <BTi A*kT > x3Îiă.
       t îw dAE|4HAp8 BWEBWA4, MHAOCTÎA BOIKÎIO, TOCnOAHHB.
       t Din mila <lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei), fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bozian şi fiului său, Balea... şi de
                                                                                                             153
www.dacoromanica.ro
pretutiadeai... a treia parte... Balea... în Bărbuleşti 1 ogbr şi... de la Porcul...
       <Iată şi martori punem domnia mea); ... <Ivaşco> mare logofăt şi Dumitru vistier...
       (Am scris)... <în anul) 7081 <1572—1573). f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., A.N., LXXXVI/1. Orig., perg. (25,5x35,5), foarte şters, pecete timbrată.
118                                         1572 (7081) septembrie 11, Tîrgovişte
       f fllHrtOCTÎIO EOJKÎEK», Iw fLu£dHAP8 BOEBOAd H rOCnOANHlv E-KCOH 3EMdE •JîrrppOKAdXÎHCKOH, CHH-K BEaHKdrO H nptAOKparO MhPHEE KOEKOAS, CHHS ffiHjfHEB boeboa$. AaKaT rocnoACTBo mh cîe noBEatHÎE rocnoACTBa mh chhobh ITfcHHioaoK ■wt dasEipH, Ha hme GOnp-fc h APdroT'K h ESpat h G8Ma h chhobom Mhpmeb, Ha hme dacSa HfiaaA\"a h ckc h ix chhobh, eahu,î hm Eor-K npHnScTHT, qkojke Ad hm ect whhh$ 8 ddGEIJJH, nOaOBHHO WT no CBaM WHHH8, BapE EdHK4 CE JfTET H3EpdTH, nOHE>KE HM >eot CT4pa h npaBa whhh8 h a^AîhS.
       ă noTOM, HMaaH c8t chhobh ITfcHHiodOB CKnptHÎE npEA rocnoACTBa mh ckc chhobh Mhpheb. II chu,e nptiUE ciiHOBH H'tHqioaoB npEA rocnoACTBa MH KaKO c8t tnOKAOHHAH CHHOBH dlHpHEB WT CÎE BHUJE pEHEHd WHHH8 IIp’KB8aEl|JHaop TpETarO T4?KE M AP^>kht chhobh H'bHHioaoE AKd AEAa, a chhobh Mhphee Ad aP’khcht ea Ha ^Eaa. ă 8 tem, rocnoACTBo mh raEAdjf h c8ahx, civc btvCH hkcththmh npaKHTEaÎE rocnoACTBa mh h AaA^X rocnoACTBo mh chhobom H-fcHHioaoB 3dK0H, Bî Eoa-fcpn, Ad 3dKAE KaKO c8t noKaoHHaH chhobh Mhpheb TpETaro A^aa np-KB8aEi|jHaop. H aohechah hx c8t h 3dKaEaH c8t ckc ujhhmh npEA rocnoACTBa mh.
       ă nOCdE, CHHOBH MHpHEB HE BTiCXOHJET WCT4BHTH CE CHU.E, dH8 83EdH C8T 3dK0H npE3 3aK0H CHHOBOM HtHmOdOB, KA BOatpH. Td>KE, TE]f KA BOa’fcpH C’KB’KKSllHaH CE C8T B-KCH B'KKSn’fe E1|JE>KE H CKC BJ BOatpH. H CHU.E H)( C8T STTvKMHaH H CKMHpHaH KdKO Aa AP^>KHT CHHOBH ITfcHHIOaOB WT CÎE BHUJE pEHEHd WHHH8 nOaOBHHO, A CHHH MhP*JEB Ad AP’^’Kht AP$r4 noaoBHHO, Ad b"kae b-kch BpdTÎE HEpa3AtaEHH HaA cîe bhuje pEHEHd whhhS.
       Gsro pdAÎ, AdA°X H rocnoACTBo mh chhobom HtHmoaoB h chhobom Mhpheb,
I3KOJKE Ad MM ECT CÎE BHUJE pEHEHd WHHH8 E*K WHHH8 H B"K W^dES, HHM H CHHOBOM HM H BHSkOMJKE H nptBHSMETOM HM H HE WT KOrOJKAO HEnOKOa’feGHMO, nO pt*J TOC-nOACTBd MH.
       Oejke h CBtAtTEaÎE nocTdBa'tx rocnoACTBo mh: >K$ndH ^PdroMHp BEaHKH ABOPHHK H JKSndH iBdUJKO BEaHKH awrWjjiET H CTdH CndTdp H A8MHTp8 BHCTÎBp H jliHTpt BEa KOMHC H EdA^ BEa CTOaHHK H Tomi^ BEa nEJfdpHHK H CrTOHKd BEaHKH nOC-TEdHHK. HcnpdBHHK, ,A,pdrOMHp BEaHKH AKOPHHK.
       H d3, nidHH awrWjjsET, E>KE HdnHCdJf B*K HdCTOaHH rpdA TpTvrOKHHJE, M'tCEU.d CEnTEMBpîE d| a^hh. k a’bT x3nă.
       t Iw daîădHAPS BWEBWAd, MHaOCTÎK» BOJKÎK», TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiilor lui Nenciul din Albeşti, anume Oprea şi Dragotă şi Burlea şi Suma şi fiilor lui Mircea, «nume Albul şi Yladul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină
154
www.dacoromanica.ro
la Albeşti, jumătate din toată ocina, oricit se va alege, pentru că le este ▼eohe şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, fiii lui Nenciul au avut plră Înaintea domniei mele cu fiii lui Mircea. Şi aşa plrau fiii lui Nenciul Înaintea domniei mele că fiii lui Mircea au Închinat Plrvuleştilor a treia parte din această mai sus-zisă ocină, deci fiii lui Nenciul să ţină două părţi, iar fiii lui Mircea să ţină o parte. Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea fiilor lui Nenciul lege, 12 boieri, să jure că fiii lui Mircea au închinat Plrvuleştilor a treia parte. Şi i-au adus de au jurat cu ei Înaintea domniei mele.
      Iar apoi, fiii lui Mircea mau vrut să se lase aşa, ci au luat lege peste legea fiilor lui Nenciul, 24 de boieri. Astfel, aceşti 24 de boieri s-au adunat toţi Împreună Încă şi cu 12 boieri. Şi aşa i-au Întocmit şi i-au Împăcat, ca să ţină fiii lui Nenciul jumătate din această mai sus-zisă ocină, iar fiii lui Mircea să ţină cealaltă jumătate, să fie toţi fraţi nedespărţiţi peste această mai sus-zisă ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea fiilor lui Nenciul şi fiilor lui Mircea, ca să le fie această mai sus-zisă ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Şain logofăt, care am scris In cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 11 zile, în anul 7081 <1572>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc., ist., LXXXVII/52. Orig., perg. (27,5x37), pecete timbrată» c&zută.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 85-86.
119                                      1572 (7081) septembrie 20, Tîrgovişte
      t MHdOCTÎIO B05KÎI0, Iw fhuădHAP# BOHBOAd H rOCflOAHH*k BTiCOH 3EMdE XrrpoBdajfÎHCKOE, h chhti KEAHKdro h np"kAOKparo Mhpmek BOHBOAd, ddHHEncEWM MhX’hek BOHBOAd- AdKdT rOCMOACTEO MH BePMEE H CEC CHHOBH CH, ErtHUE HM Eof”k AdCT, HKOWE Ad M8 ECT W>JHH8 8 CtKHEIIJH, Atd CECTpOB rp034BEH BltCd^, WT EOAd H WT cSjfd H WT ropd H WT JlOdlO H WT EIOCkSAE, BdpE EdHKd CE JfTHT H3BpdTH, EpE ECT CTdpd H HpdBd WHHH» 34 A'tAÎHS.
      d hotom, npîHAf caMH Tpo3dBd 8 npEA rocnoACT8d mh TEpE ect A*A°X eh Asrtd 3d LPHHH8 WT C-TEHEIPH B'kCdJf, WT EH A^BpO BOdIO H CkC 83H4HJE K'KC'kiW. MErHIdUJOM H WT A^dHH H WT rOpHH, EpE ECH H3METH8d 1^03464 WT AP^3H BpdTH WT npEA MErHHUJOM H WT lipEA rOCIIOACTBd MH, EpE HE ECH BHd npH)fpdHHd HH5KE ECH ECT BHd AP'kîKHT AP^3H BpdTH. ff EEpHd, E5KE ECT BH1UE IIHCdH, WH ECH ECT EHA ApTvJKHT H ECH ECT BHd HpHXpdHHd fJO CECTpOB rp03dEd.
      0£ro pdAÎ, A*A*X H rocnoACTKO mh Eepheb, bkojke Ad m8 ect whhh8 8 Ct"kheuihj AEd rp«3dBEH, d WT AP$3H EpdTIE nO MHOrO METkjf Ad HE HMdUlE.
      H ndK Ad ect AEipEpdM ch TdT8dWB, Hd hme EoHKd h Htra, wihh8 8 Ct-kheujh» wt AEd Eepheb TpETaro AEdd, EpE ech CTdpd h npdEd whhh8 h 3d A'fcAhiS.
      Gcro pdAÎ, A*A*X H rocnoACT80 mh cîio bhuie pemeh8 dtOA'E, hkohce Ad Hjf
ECT WHHHS BTi WJfdES, HJf H CHHOBH HM H SH8KOM H WT KOrO'/KE HEHOKOd'fcGHMO, HO-pEM rocnoACTBd mh.
1Z5-
www.dacoromanica.ro
      Geîke h creaeteaîe nocTdE/vfcEM rocnoACTRd mh: wSndx ^paroMHp eeahkh
AKOpHHK H >K$lldH HsdUJKO BEAHKH Awrw$ET H Gt4H CIldTdp H ,\8flAHTp8 RHCTÎap H EdA'fc CTOAHHK H fflHTp’fc KOMHC H FoHU.’fc IlEJfdpHHK. HcilpdBHHK, HsaUlKO BEAHKH AWrWijSET.
      H nHcajf Gt4hko, 8 rpdA 8 Tp-kroBHipE, <wfccEu,d ceiitembpTe k a^hh, bti ivhT
XHM.
      ţ Iw (LuădHApS EWEBWAd, MH40CTÎW EO>KÎK>, rOCIlOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea lui Bercea şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Stăneşti, partea sorei sale Grozava, toată şi din apă şi din uscat şi din munte şi din cîmp şi de pretutindeni, oricît se va alege, pentru că este veche şi dreaptă ocină de moştenire.
      Iar apoi, a venit însăşi Grozava înaintea domniei mele, de a dat toată partea ei de ocină din Stăneşti, de a ei bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi de jos şi de sus, pentru că Grozava s-a lepădat de ceilalţi fraţi dinaintea megieşilor şi dinaintea domniei mele, căci ceilalţi fraţi, nici n-au hrănit-o, Alici n-au ţinut-o. Iar Bercea, care este mai sus-scris, el a ţinut-o şi a hrănit-o pe sora <lui>, Grozava.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Bercea, ca să-i fie ocină în Stăneşti partea Grozavei, iar de la alţi fraţi mai mult amestec să nu aibă.
      Şi iar să fie fiicelor lui Tatul, anume Voica şi Neaga, ocină în Stăneşti, din partea lui Bercea a treia parte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai sus-zişi oameni, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi de nimeni neclintit, după ■spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi am scris, Staico, în cetate în Tîrgovişte, luna septembrie 20 zile, în anul 7081 <1572).
      j- Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 925 (Cîmpulung, VIII/11). Orig., perg. (24X36,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 97v—98.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 86—87. Facs. Ibidem, 523.
120                                           1572 (7081) septembrie 25, Bucureşti
       ţ Ek XpHCTd Eord, SAdrOB'fcpHklH H B/UrOMkCTHRÎH H XpHCTOAIOEHRÎH H CdMO-ApkWdBHÎH, IlV fLuădHAP$ BOEROAd, CHHk EEAHKdrO O nptAOKpdrO iSlHpMEB BOEROAd, 4HEnCE$ î&HJfHEB BOEROAd, EOÎKÎEEM MHAOCTÎEM <H> EOWÎIOlW AdpORdHIEM, WE4dAdEl|10MH tl rOCIIOACTBSEipOMH BkCOH 3EMAE JîrTppOEAdX’ÎHCKOIO, E14JE>KE SdlMdHEHCKklM CTpdHdM, fLuwdin h $drapdm )fEpu,Er. EAdronpOH3ROAHjf rocnoACTBO mh, cbohm snarkiM CR’fcTHrtu H CB'fcTAkIM Cp*kU,EM rOCflOACTRP MM, I3K0 llpOCAdRHTH (lpOCAdRAkUldrO iWE XpHCTd Hd np’bCTOrt’b CB’fcTO IlOHHBlUdrO pOAÎTEAEflA rocnoACTBO MH H Ck CAdROE R'kSHECEUldrO A\E, 0KOXÎE EAdrO KOpEHk HHCTH’bHUlE CdAOBHlE 114 O A IlpHHECE.
       Tem pdA*. AdpORdJf rocnoACTBO MH CkH BltCS MkCTHklH H EddrOWEpdSHkl H tlp-feAnOMHTAHH, EJKE HdA K'kC’fcflAH , CÎIO JfpHCOESrt TOCnOACTRO rtdH EOA'fepHHS TOC-nOACTBd MM, H&IldHk ĂkSAdT AWrwJ|iET CkC CHHORH CH, EAHU.E HM Eork (lpHIlSCTHTk, nKW>KE A4 ECTk CEAO EhPMHHH BkC, CkC BOCOlU JfOTdpOM H Ck BOAEHHU,E)f H CkC
www.dacoromanica.ro
BpdHHUJk H CkC flddHHHE EXE CE 30BET MSEp8d H I\i8pd. 3dHE>KE CkH BHUJE pEMEHS CEdO BÎW ECTk 3d A^^ XSndHHlţEB IlkpBEB, A^UJEpS EdAEB nOCTtdHHKS. d nOTOM, npÎHAE CdMdd X8ndH£U,4 IIpkBd H CHHk EH, fiddHKSd, npEA TOCnOACTB4 MH, TEpE nOBpd-THUJE H AMOWE KOd'kpHHS TOCnOACTBd MH, XSndHk flkSAdTk dWTWjjlET, TpETddTO AEd WT BHUJE pEMEHO CEdO EHpMÎH, WT npE3 BTiCOH JfOTdpOM. d AKE AEdOBE, d EOdtpHHS rocnoACTBd mh, xSndH rtkSAdT dwrwijjET ectk noKSimd wt xSndHHijd IIpkBd h WT CHHk EH, SddHKSd, 34 xd XA dCnpH. d H3pdA> EpdTCTBO, BOdtpHHS TOCnOACTBd MH, XSndH /IkSAdT dWTWjjlET, IVH ECTk Add H AdpOBdd nO XSndHElJd IIpkBd CkC EAHTv W<8>2BM 34 rpdHd CkC dHCHU.H H CkC XAEPH, U,tHO. . .2 W 3d xd<|> dCnpH TOTOBH H AKE KHHTEWS CkC H4UJ$E, 34 xdC dCJipH H A^E pH3E A^KpE CkC TSpE WT jjlHp, 3d W dCnpH H EAHd K03EdHHU,8 IVT BHHO, 3d xd dCnpH H EAH4 Hrdd 3d CpEBpO H EAHd dOXHUS IVT CpEBpO, 3d T denpH H EAHH Kdp8u,8 IVKOBdH CkC AKd TEdErdpH, 3d xd]p H EAHH KOKOp H JlEpHHE AKE, 34 T dCnpH. H EIJJEXE MHOrO IO ECTk nOMHTdd II CkrdEA4d CkC KOMdTE IVT K8KE KOdtpHHS TOCnOACTBd MH, TEPE IO ECTk npHypdH'Jdd A® CkMpkTH EH, CHlţEXE H CHHk EH. H KEdTOBdd ECT EOd'kpHHS TOCnOACTBd MH, XSndH rtkSAdT dWTWjjlET, TEpE IO ECTk ttCU,tdHW IVT EAHd 3d4 BOdECTk, TEpE ECT A<*d $ dCnpH. H EL|JE>KE ECTk CnEHXdd XSndH /IkSAdT dlVriVjjSE0 CkC BOdtpH IVT IVKpkCTO MECTO, nOHEXE HJf ECTk CkBpdd IVT AK^ KpdTH, KkA4 C8T CkTBOpHdH CÎE TkKMEXÎE XB dCnpH, CkC KOMdTE H CkC BHHO.
       ddH Ad CE 3HdET BOd'bpH, Hd HME: IVT ^pkrHMdHW, nOnd GTOHKd H ffiHKSd H IVT Top rp/^AHUJE, PdAVrt H IVT KoTEIJJH, EddHKSd H IVT 3>8pHUKOUJH, Ed4AVrt P«WKd H PdAVd H llVH H qiE$8d H IVT ASmJIdHH, EkHMHdk H IVT EoTtHH, HtTOE dWTWijSETk H IVT PkTHBOElJJH, EkCÎIO H GOnpt H IVT /IkHUEIJJH, (IdESd IldddBSd H IVT EeP ÎHBOEIJJH, HtrOE H IVT TodEUJH, ffldHt ESdndpSd H IVT PoMkHEIJJH, HtrOE H ^pdTOMHp H EIJJEXE MHOSH MErHiaUJH IVT WKpkCTk.
       H ndKH Ad ECTk BOdtpHHS TOCnOACTBd MH, xSndH AkSAdTk dOrO<|VET, IVmiHd EXE CE 30BET PSAd BkCd, CkC EkCOM JfOTdpOM, 34HEXE IO ECT [lO ECTk] nOdSlIlld WT XSndHHU,d IlkpBd H WT CHHk EH, EddHKSd, 3d x3 dCnpH. H ndKH IO ECTk AdpOBdd CkC EAHH KHHTEIU8 A^pk, 3d $ dCnpH H HtKOE glOpE, 3d T dCnpH CpEBpO. H nOBpdTH H npOAdAE XSndHElJd IlkpBd CEdO EhPMHH BkCH H WT WMHH8 EXE CE 30BETk P»Ad BkCd.
       H ndKH Ad ECTk BOdtpHHS TOCnOACTBd d/VH, X8ndH flkSAdT dWTWjjlET, EAHd J\03ÎE WT HdA EpTvHEIJJH, nOHEXE IO ECTk nO<K8n>2Hd WT XSndHHIţd ^EClIHHd, 3d XĂX» denpH.
       H nOBp4THdH XSndHEUd IlkpBd WT HHyHO A^KpOM BOdIO, WT npEA TOCnOACTBd MH H <CkC>2 83HdHIE BkCtM METHC3UJOM WT TOp H WT A«d.
       Geto p4A>> A*A*X H rocnoACTso mh, qkoxe Ad m8 ECTk Bk wmhhS h Bk
W^dBS, EM8 H CHHOBOM EM8 H BHOKOM <H n>2p-bBH8METOA\ H HH WT KOTOXE HEnO-KOd'kKHMS, nopH3M8 TOCnOACTB4 Aiul.
       3dKAEHdHÎE*. no CkMpkTH TOCnOACTBO MII, KOTO H3BEPHT TOCnOAk EoTk BHTH <TOCnOAdpk Ed>2dUJKOE 3EMdE Hdll WT CkPAHMHdTO ndOA TOCnOACTBO dU< Hdll WT CkpOAHHK HdH, no rp-bcEX HdUJHX, WT HHO jnd'bMEHrlK, dljlE nOMETETk H STBpkAHT H nOHOKHT CÎIO XPHCOB8d TOCnOACTBO,1 MH, TOTO TOCnOAk EoTk Ad nOMETET H Ck^PdHHT H SKptnHT Bk TOCdOACTB'b ETO; dl|JHdH HE nOMETET H HE nOHOBHT H HE STBpkAHT, dH8 P430PHT H nOnEpET H pdCHnET, TOTO TOCnOAk fioTk Ad n0pd3HT...2 H 8BHET 3AE T'bdO ETO, 4 Bk B8AEI1JHM Bk A^d ETO H Ad HM4T SMdCTHIO CkC H>Ad H CkC npOKdETHM dpîta H Ck HlfbMH CkA'ld EXE Bk3knHUJE H4 TOCnOAd HdlUETO IcIfCd XpHCTdt „Bk3MH, Bk3MH, pdCnEHH ETO" H KpkB ETO HdA HHJf H HdA MEA'kX H^, EXE ECT <H > BSAET Bk B'kKkl, ddlVHH.
       GeXE CBEA'bTEdlE nOCTdBdtEM TOCnOACTBO MH: X8n4H ^pdTOMHp BEdHKÎH AKOpHHK H XSndH IsdUJKO BEdHKÎH dWTW$EO H GTdH CndTdp H ^8MHTp8 BHCTÎI4P H fl&HTp'b KOdflHC H EdA'b CTOdHHK H ToHIVb nEX4PHHK H GTOHKd BEdHKÎH nOCTEdWlK. HcnpdBHHK, IsdUJKW BEd dWTWi|iE08.
157
www.dacoromanica.ro
      ILk H-fcroe a*4ah aîhk» e>ke k> Hamcax bb ctoahh rpaAy 8 E8k8pei|jh, M'bcfu.a
CEflTEMKplE KE A^HH, WT dA<>M4 TEK$l|JHM AW CEAt, KK A*T *3114.
      ţ îw âAEăaHApS KWEEWAa, MHAOCTÎK» EO>KÎK>, TOCnOAHHK.
      f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăplnitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi prea-bunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu <şi> cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovla-hiei, Încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea, cu a mea bună, sfîntă şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos cel ce m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a înălţat în scaunul sfîntrăposatului părintelui domniei mele, după cum rădăcina bună aduce cel mai curat rod mănos.
      De aceea, am dat domnia mea acest hrisov al domniei mele atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor, boierului domniei mele, jupan Lăudat logofăt cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Bircii toţi, cu tot hotarul şi cu morile şi cu braniştele şi cu munţii care se numesc Iazerul şi Gaura. Pentru că acest mai sus-zis sat a fost de moştenire al jupaniţei Pîrva, fiica lui Badea postelnic. Iar apoi, a venit singură jupaniţa Pîrva şi fiul ei, Vlaicul, înaintea domniei mele, de au înfrăţit şi au dat boierului domniei mele, jupan Lăudat logofăt, a treia parte din mai sus-zisul sat Bircii, de peste tot hotarul. Iar boierul domniei mele, jupan Lăudat logofăt a cumpărat celelalte două părţi de la jupaniţa Pîrva şi de la fiul ei, Vlaicul, pentru 34 000 aspri. Iar pentru frăţie, boierul domniei mele, jupan Lăudat logofăt, el a dat şi a dăruit pe jupaniţa Pîrva cu o şubă de grana cu vulpi şi cu jderi, preţul.. A de 1 500 aspri gata şi două chinteşe cu naşfe, de 1200 aspri şi două cămăşi bune Cu gure de fir, de 800 aspri şi o bute de vin, de 1 000 aspri şi un ac de argint şi o linguriţă de argint, de 300 aspri şi o căruţă ferecată cu doi telegari, de 1 500 <aspri> şi un covor şi două perne, de 300 aspri. Şi încă mult a cinstit-o şi a îngrijit-o cu avere din casa boierului domniei mele, de a hrănit-o pînă la moartea ei, asemenea şi pe fiul ei. Şi a cheltuit boierul domniei mele, jupan Lăudat logofăt, de a vindecat-o de o boală rea, de a dat 500 aspri. Şi jupan Lăudat a mai cheltuit cu boierii dim-prejurul locului, pentru că i-a adunat în două rînduri cînd au făcut această întocmire, 2 000 aspri, cu bucate şi cu vin.
      Dar să se ştie boierii, anume: din Drăghiceni, popa Stoica şi Micul şi din Grădiştea de Sus, Radul şi din Coteşti, Vlaicul şi din Furnicoşi, Vladul Roşea şi Radul şi Ion şi Şteful şi din Luciani, Băncilă şi din Boteni, Neagoe logofăt şi din Rătivoeşti, Văsiiu şi Oprea şi din Lăngeşti, Albul Palavul şi din Berivoeşti, Neagoe Şi din Goleşti, Manea Vulparul şi din Româneşti, Neagoe şi Dragomir şi încă mulţi megieşi diţnprejur.
      Şi iar să fie boierului domniei mele, jupan Lăudat logofăt, ocina care se cheamă Ruda, toată, cu tot hotarul, pentru că a cumpărat-o de la jupaniţa Pîrva şi de la fiul ei, Vlaicul, pentru 7 000 aspri. Şi iar a dăruit-o cu un chinteş bun, de 500 aspri şi nişte giure, de 300 aspri de argint. Şi a înfrăţit şi a dăruit jupaniţa Pîrva satul Bircii toţi şi cu toată ocina care se cheamă Ruda.
      Şi iar să fie boierului domniei mele, jupan Lăudat logofăt, o vie de la Vrăneşti, pentru că a cumpărat-o de la jupaniţa Despina, pentru 4 650 aspri.
      Şi a înfrăţit jupaniţa Pîrva de a ei bunăvoie, dinaintea domniei mele şi <cu>* ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos.
IBS
www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor (şi)1 strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Blestem: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie (domn)1 al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rude sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va Înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; dacă însă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească... 1 şi ucidă aici trupul lui, iar In viitor sufletul lui. Şi să^aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu ceilalţi sudeţi care au strigat asupra domnului nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1, răstig-neşte-l“ şi slngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este <şi> va fi în veci, amin.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris Neagoe diac mic, care am scris-o în cetatea de scaun în Bucureşti, luna septembrie 25 zile, de la Adam curgători piiţă acum, în anul 7081 (1572).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 926 (Cîmpulung, XXX/1). Orig., perg. (46,5x37,5), pecete atlrnată, căzută. Cu o traducere din 1844; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 293—294.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 87-89.
        1 Loc rupt.
121                                       1572 (7081) octombrie 9, Tîrgovişte
      t MhiIOCTÎK» KO/KÎEK», Îw SlnEldHAPS BOEBOAd H rOCnOAHHTv B*kCOH 3EMAE ^rrppoBAdjfÎHCKOE, chhtv np’fcAOEpdro h KEAHKdro [h npfcAOKpdro] ffîlipMd BOEBOAd, eHH8 /Qh^HEB BOEBOAd. ,A,dBdT rocnOACTBO MH CÎH> nOBEA-fcHlE rocnoACTBd MH (10MTEHHHMH fipdBHTEAÎE rOCIlOACTEd MH, WSildH ÎBdUJKO BEAHKH AWriV^ET H >K8ndH £ae8A BEAHKH KAlOMdp H CKC CHHOBH HM, EAHUH HM fiort A ACT, HKOÎKE Ad HM C»T CEAO Hd HME &pTvU,ÎH, BTvC, CTvC BTvCOM JfOTdpOM H KAdTd E5KE pEHET CE ItHCTpElţSA, hoaobhhS.
      fi nOTOM, CÎK> BHUiE pEMEHM CEAd EHAH C8T 3d A’tA'H» HCSndHHUEB /ttdprTvB IVT EdpdKdA. H8 BrlA ECT H'kKOE CHHd EH npH$dTIIAH BTv TSpCKdd 3EMAE BTv CBE34HCTB0, 8 temhiu.8. ă >K8ndHWU,d /Rdprd u>Hd ect aoujea npEA noKOHHdro PdAVAd BOEBOAd tepe ECT lipit KAOHHA KOA'bH'k Hd 3EMAE, 3d AACT EH XĂ dCnpif TSpCKH AA nAdTHTH CE CHHH EH WT pSat TSpCIVbM. d nOKOHHdPO PdA»Ad BOEBOAd AACT EH dCnpH XĂ TEpE CE ECT IlAdTHA CHHH EH WT CBE3dHCTB0, A >K8ndHHUd Ittdprd AAA ECT nOKOHHdrO PdA^Ad BOEBOAd pdAÎ TEJf BHUiE pEHEH-l dCiipH CEAO ^p^aiH BTvC, C*KC BTvCOM JfOTdpOM H KAdTd EJKE CE 30BET llHCTpEUSA nOAOBHH8. d nO CHJf, nOKOHHdrO PdA^A BOEBOAd AAA IO ECT H HOMHAOBdA <CTv>C TEJf BHUIE pEMHHH CEA4 nO W8ndH PdAY* KAlOMdp, WTH» IlOHTEHHHMH lipdBHTEATe TOCnOACTEd MH, 5K8lldH ÎBdUJKO BEAHKH AlVriV$ET H >K8lldH {Iab8A BEAHKH KAlOMdp, pdAÎ npdBO H BfcpHdrO CA8WB8 EÎKE ECT nOCASKHA rOCnOACTBO Em8. H KTvAA ECT IIOMHAOBdA PdASA BOEBOAd nO JKSndH PdAVrt KAlOMdp d CEAO JîpTvU,lH <BHAH > C8T CEAHIPE. d WT T8H CTvTBOPHA ECT JKSndH PdAVrt KAlOMdp CEAO rOA^M
www.dacoromanica.ro
159
CKC BE1HHH. TdKOJKAEpE BHA’fcjfOM H rOCFlOACTEO A\H KHHTd (10<K0HHHdr0 PdA$>A4 KOEEOAd K4KO ECT EHA (10MHA0B4A CKC TE)f EHUJE <pEMEHH CEA4 F1>0 KSlldH PdA\"rt KrtK>Hdp.
       Gsro pdAl,            H rocnoACTBO mh fiohtehom <npdBHT>EAÎE rocnoACTEd
MH, KSlldH IsdUJKO BEAHKH «UVrW^ET H >KS(14H &)E8A BEAHKH KAK>Hdp>... <ldKO»KE <Ad> HM cSTTEJf. . . H HH <WT KOrOîKE HEIlOKOA'kSHMO, (10 WpH3M0> TOCnOACTEd MH.
       Gehce h ckeaeteaîe no<cTdEA-kET rocnoACTBO mu: >K8ndH>                    ehk
BEAHKH BdH H UCSndH APar0MHP BEAHKH AKOpHHK H GTdH BEAHKH cndTdp H A^MHTpS BHCTÎiap <H /Hn>T<p-k> KOMHC H EdA'fc CT0AHHK8 H TOHU'k BEAHKH (lEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKd BEAHKH (lOCrkAHHK. HcnpdEHHK, CdM pEM TOCnOACTBd A\H.
       H d3, GT-KHHCAdE WT B’KK’KpELjJH, E>KE 10 ECT Md3djfi MtCEU,d WX'TOMEpÎE © AKHH, BTk HdCTOAHH Tp4AV 8 Tp’KrOEHLjJE. GddAOCT MHpO CErO 3dEHEdET CTiMp-KT-K^ Eli A'bT x^nd-
       t Iw drtîădHApS ^WEEWAd, MHAOCTÎIO EOHCÎIO, rOCflOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători al domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie satul anume Urîţii, tot, cu tot hotarul şi jumătate din balta care se zice Bistreţul.
       Iar apoi, aceste mai sus-zise sate au fost de moştenire ale jupaniţei Marga din Caracal. Ci au fost nişte fii ai ei prinşi în Ţara Turcească în robie, în temniţă. Iar jupaniţa Marga a venit înaintea răposatului Radul voievod, de a căzut în genunchi la pămînt, ca să-i dea 30 000 aspri turceşti ca să răscumpere pe fiii săi din mîinile turcilor. Iar răposatul Radul voievod i-a dat ei 30 000 aspri de şi-a răscumpărat fiii din robie, iar jupaniţa Marga, pentru acei mai sus-zişi aspri, a dat răposatului Radul voievod satul Urîţii tot, cu tot hotarul şi jumătate din balta ce se zice Bistreţul. Iar după acestea, răposatul Radul voievod a dat şi a miluit cu acele mai sus-zise sate pe jupan Radul clucer, tatăl cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco maro logofăt şi jupan Albul mare clucer, pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce au slujit domniei lui. Şi cînd a miluit Radul voievod pe jupan Radul clucer, iar satul Urîţii era selişte. Iar de atunci jupan Radul clucer a făcut sat mare cu vecini. Deasemenea am văzut şi domnia mea cartea răposatului <Radul> voievod că a miluit cu acele mai sus<-zise sate pe> jupan Radul clucer.
       De aceea, am dat şi domnia mea cinstiţilor <dregători> ai domniei mele, jupan Ivaşco mare <logofăt şi jupan Albul mare clucer)... să le fie acele... şi de <nimeni neclintit, după porunca) domniei mele.
       Iată şi martori pune <domnia mea: jupan) Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi Stan mare spătar şi Dumitru vistier <şi> Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, însăşi zisa domniei mele.
       Şi eu, Stănislav din Văcăreşti, care am scris-o, luna octombrie 9 zile, în cetatea de scaun în Tîrgovişte. Dulceaţa lumii acesteia o uită moartea. In anul 7081 <1572).
       •ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 927 (Ep. Rîmnic, CXIX/2). Orig., hîrtie (43x 29,5), rupt,, pecete timbrată. Cu o traducere din 1859.
       EDIŢII. Trad. DIR, B, 89-90.
160
www.dacoromanica.ro
122
1572 (7081) octombrie 22, Bucureşti
        Cu mila lui Dumnezău, creştinul Alicxandru voevod, domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mirci<i> vodă, feciorul Mi<h>nii vodă. Dat-am domniia mea această carte a domnii mele lui Stan şi cu cetaşilor lui şi cu fecioriloru loru, cîţi Dumnezău le va da, ca să le fie loru moşiia jumătate din Sărăcineşti, pentru că iaste a loru bătrînă şi direaptă moşiia ae stremoşie. Şi iarti au mai cumpărat Stan de la feciorii Stanciului Mînii trei fălci, drept bani 350 bani gata. Şi iaru au cumpărat Stan de la Crăciun o falce, drept bani 100. Şi iaru au cumpărat Stan o falce de la Danciul, drept bani 100. Şi iaru au cumpărat Stan 2 fălci de la Văncul, drept bani 130, insă una in cîmpu şi alta în izlaz. Şi iaru au cumpărat Stan 3 fălci de de la Voinea, drept bani 260. Şi iaru au cumpărat Stan o falce şi jumătate de la Miinea din Olăneşti, drept bani 100. Şi iaru au cumpărat Stan de la feciorii lui Voinis<i> partea loru din coastă, drept bani 60. Şi iaru au cumpărat Stoica şi Manea moşiia din Muşcei de la Olăneşti, drept bani 1200 gata.
      Şi au vîndut aceşti oameni ce scrie mai sus de bunăvoia loru şi cu ştirea tutuloru megiiaşiloru, din sus şi din jos şi dinaintea domnii mele.
      Pe<ntru> aceasta, am dat domniia mea lui.Stan şi fecioriloru lui, ca să le fie moşie stătătoare, lor şi feciorilor^ loru şi nepoţiloru şi strenepoţiloru şi de cătră niminea neclătire, după zisa domnii mâle.
      Pentru aceasta şi mărturii am pus domnia mefa pă: jupan Dragomiru vel vornic şi jupan Ivaşco vel logofăt şi jupan Stan vel spătar i jupan Dumitru vel vistier i jupan Badea vel stolnic i jupan Gonţea vel păharnic i jupan Stoica vel postelnic.
      Şi am scris eu, Stoica logofăt, in oraş în Bucureşti, octomvrie 22 dni, 7081.<1572).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CLXXXVIII/10. Traducere. EDIŢII. DIR, B, 90-91.
123                                         1572 (7081) decembrie 1, Bucureşti
       f MhAOCTÎK» EOÎKÎEIO, Îw (I/UlâdHApB BOEBOAa H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMAE &rrppOKA4JfÎHCKOE, CHHTl BEAHKdrO H np-feAOKparO d/lHpMa B0EB0A4, CHH8 Mh^heb boe-boa4. AaKaT <rocnc*AcTBO mh cie> noBEivkmE rocnoAcTEd mh BO/vkpHH8 rocnoACTBd MII, ffillK8dWB AKOpHIIKS H CKC CHHOBH CH, HAHIJ.H EM8 Eork npHn8cTHT, I3KOÎKE Aa
m8 ect w*hih8 8 Gk8pteijih Gtoeb, wt am AokPek ă ceîkehh, iiohejke ect no<K8nHd>
MHK8A AKOpHHK BHUIE pEHEHH CEÎKEHH 3d WHHH8 WT Ed<Vk, 3d \jf dCnpH POTOBH. H ndKH
noKSnH >K8ndH Mhk8a akophhk whhh8 8 Gk8pteijih wt aea AokPek h Hhctopwb r <CEÎKEHH, flOHEÎKE ECT> flOKSllHA WT E4<Vk, 3d T dcnpH. H ndKH Aa ECT d&HKSdWB AKOpHHK WHHH8 8 CkSTPEHJH WT am AlSUIEB A CEÎKEHH, nOHEÎKE ECT nOK8nHA BHUIE pEMEHH CEÎKEHH WT EdlVk, 3d îf dcnpH. H ndKH A4 ECT MhkSaWB AKOpHHK WHHH8 8 Gk8pTEI1IH WT am CHHTi $AOpEB I CEÎKEHH, nOHEÎKE ECT nOKSlMA WT Ed/Vb, 3d c dcnpn roTOBH. H ndKH Aa ect <1Lhk8awb akophhk 8 <Ck>8pteijjh, wt am CopEB r CEÎKEHH, nOHEÎKE H)f ECT nOKSnHA WT EdjVfe, 3d T dcnpH. H ndKH Ad ect MhkSawb ASOpHHKS WHHH8 8 GK8pTEl{JH WT AEd HrtK’kB H A8HP8aWB r <CEÎKEHH, nOHEÎKE MX ECT nOKSnHA WT E4/Vk, 3d T dcnpH. H ndKH Ad Ect MhkSAWB AKOpHHKS WHHH8 8 CK8p
                                                                                                          161
www.dacoromanica.ro
TEIJJH, WT AEA H’fer'KB F CEKEHH, nOHEKE HX ECT nOKSnilA WT EdA-b, 3d T 4<cnp«. H nd >KH A<1 ECT MhkSAWB W«IHH8 8 CKOpTEIJJH, WT AEA GtOBHWB r CEJKEHH, nOHEJKE hx ect noKSriHA wt EdA-b, 34 t aenpH. H ndKH A<> ect AIhkSawb abophhkS whhhS 8 CkSPTEHJH, <WT AEA>.\ . r CE2KEHH, nOHEKE HX ECT flOKSriHA WT EdA'k, 34 T aenpH.
      H npOAdA^UJE CÎE BHWE PEHEHH HMEHHTH AIOA^E 34 HHXHOM A^EpOM BOA IO H CEC 83H4HÎE BtrbM MErHBWOM H . . . H WT npEA rOCnOACTBd MH.
      Gsro pdA?, AM&X H rocnoACTBO aah EOA-bpHHS rocnoACTBd mh, >K8ndH MhkSawb <Akophhk8, bkoke a4> m8 bt^ whhhS h b-b wxaeS, em8 h chhobem em8 h bhSkoaa h n<p'bBH8METOM em8> h hh wt KoroîKE HEnoKOA-bBHMO, no PEM rocnOACTBd MH.
      Ge 8eo 8 CB'bA'bTEAÎE nocTdBA-bEM rocnoACTBO mh: >«8ndH AparoMHpS beahkh ABOpHHK H >K8ndH IbAWKO BEAHKH AWrW^E0 H GT4H <Cn4T4p>... H MHTp-fe KOMHC H EdA'fc CTOAHHK H TOHl^'k nEXdpHHK H GtOIIKA BEAHKH flOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, rOA\Hp8 BEAHKH ABOpHHK.
      H 43, TsprE M4AH AHHK, E>KE IO <HHC4X Eli rp>4AV TAdrOAEMH E8K8pEI{JH, M^CEUd AEKEBpÎE 4 AEHTi, 4 WT flA<lAM A® HHH'k, TEK8l{J4rO A'bTOM, Eli AlJT x3rid.
      t Iw ^AÎădHApS BWEBWA4, MHAOCTÎIO EOJKÎIO, rOCnOAHHB.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă < domnia mea această) poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Micul vornic şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Scurteştii lui Stoe, 7 stînjeni din partea lui Dobre, pentru că a <cumpărat) Micul vornic mai sus-zişii stînjeni de ocină de la Balea, pentru 700 aspri gata. Şi iar a cumpărat jupan Micul vornic ocină la Scurteşti din partea lui Dobre şi a lui Nistor 3 <stînjeni pentru că a) cumpărat de la Balea, pentru 300 aspri. Şi iar să fie lui Micul vornic ocină în Scurteşti din partea Muşei 4 stînjeni, pentru că a cumpărat mai sus-zişii stînjeni de la Balea, pentru 400 aspri. Şi iar să fie lui Micul vornic ocină în Scurteşti din partea fiului lui Florea 2 stînjeni, pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 200 aspri gata. Şi iar să fie lui Micul vornic în <Sc)urteşti, din partea Sorei 3 stînjeni* pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 300 aspri. Şi iar să fie lui Micul vornic ocină în Scurteşti, din partea Ilcăi şi a lui Lungu 3 <stînjeni>, pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 300 aspri. Şi iar să fie lui Micul vornic ocină în Scurteşti, din partea Neagăi 3 stînjeni, pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 300 <aspri. Şi iar) să fie lui Micul ocină în Scorteşti, din partea lui Stoian 3 stînjeni, pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 300 aspri. Şi iar să fie lui Micul vornic ocină în Scurteşti <din partea)... 3 stînjeni, pentru că i-a cumpărat de la Balea, pentru 300 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi... şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupan Micul <vornic, ca să-i fie) de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi < strănepoţilor lui) şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan < spătar)... şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Gherghe diac mic, care am <scris-o în) cetatea numită Bucureşti, luna decembrie f zi iar de la Adam pînă acum, cursul anilor, în anul 7081 <1572).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
162
www.dacoromanica.ro
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 928 (Ep. Buzău, L/l). Orig., perg. (30x38,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1851; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 359.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 92-93.
124                                          1572 (7081) decembrie 3, Bucureşti
       ţ ALhaoctîio kcokîek», Îw drtHgaHAPS boeboa4 h <rocnoAHH-K b-kcoii 3e>mae JfrrppoKrtdX'ÎHCKOE, chh-k EEAHKdro h nptAOKparo fliiipHd boeboa4, chh-k Mh^heb boe-KOAd. A4E4T rOCnOACTEO MH cIe nOEErttHÎE TOCnOACTEd MH ApdTOMHpOE H AdSdpOB H HEdUJKOB, CIIHH T'KTSrt'kcEB WT Ad-KTOnOAlO, <H CK Hll^ CHHOBH CH >, ErtHU,H HM Eoi”* npHnScTHT, I3K0JKE Aa hm ECT EAHH BEHHH, no HME CTdH AăOTOLlJOB WT QIe^S'KHEUJH wt IIoAropîE, noHE>KE ra io ect noKSnHd ApdroMHp ckc spaTHiaM ch, fld3dp h ÎBdujKO, WT CTdHHIOrt, CHH"K EdAEB EtdHEB WT KoTEIJJH, CKH EIIUJE pEHEHS BEHHH8, CKC B*KCE)f AtdHHU,E)f EM8, 34 <xA> acnpH rOTOBH. H npOAdAE CTdHHIOrt, CHH-K EdAEE EtdHEB, CIK> BIIUJE pEHEHd WHHH», A^H^S CTdHOB <WT IJIe^Tv>HEipH, C4M, 34 HEHH8 A^pO 80410 H CKC 83H4HIe E-KCkM EpdTIliaM EM8 H B*KctM METHBUJOM HSrop H WT 3A04 h wt npEA rocnoACTEd mh.
       MkOJKE A4 m8 ECT APdrOMHpWE CKC BpdTHHM CH, Hd HME Aasap H iBdUJKO CK MlipOM HErOBE EHHOrpdAÎ WT BHHdpHH TOCnOACTEd MH H WT BHHdpHH BOdtpCKS H WT nEpnEpE, KdKO HHX'TO A<» HE CMtET EdHTOEdTH HAM B-KSHMdTH BHHdpHH TOCnOACKS HAH EOrttpCKS HAH lIEpnEpE.
       Tem pdAÎ H <EH> EHHdpHHdpOM, KOH ECTE BHHdpHH nO A^ CKA4 II KOH TE BHTH WT CKA<1 HdnpEA BHHdpHH nO A^. HHX'TO A<* HE CMtET B-KSIIMdTH BHHdpHH H4H nEp-<nEpE> HAH HHO HtHTO WT APa™Mlip8 H WT Ad3dp H WT iBdUJKO, CHHH Tvr&ttCEB, nOHEHCE A^KpE CKM H3HdHA«X H HCTHHCTBOBdX CKC B*KCH HKCTHTHMH npdBHTEAÎE TOCnOACTEd MH <H BHAtX TOCnOACTBO> MH KHHTE ApdTOMHpOM H Ad3dpOB H ÎBdUJKOB, CHHH T-KTSdtCEB, WT nOKSnEHÎE, KdKO C»T nOKSnHAH WHHHS WT nO npt)KAE BptME, Td>KE MHPHH <H CAOBOAHH> A* HX WCTdBHTE H H'HIJJd A* HE HM HE 83HMdTH, HII3KE BHHdpHH rOCnOACKS HIOKE SOrttpCK», HH/KE BHHdpHH, HIIMCE nEpnEpE, HH5KE pd3A0T A4 HM nOCTdBHTH CE CKC AP^3H X°PaHH> m'KE Hd BHHdpHH TOCnOACKg, HH5KE Hd BHHdpHH BOAtpCKg, HH5KE H<l Hd EAHd A^E», 3dHE)KE C8T AK>AÎE CKC WHHH8, KdKO Aa---KdKO HMdAH H AP83H EOdtpH nOKOlO KOH c8T CKC WHIIHE K"K 3EM4E TOCnOACTEd MH.
       Geto pdAÎ, AM<>X h rocnoACTBO mh ^paroMHpwB h Ad3dpos h IsauiEOB, IJKOWE A4 HM ECT CKH BEHHH? B<HUJE ptX>, CTdH WT QIe$-KHEI|JH, CKC BltCEX AtrtHIU.E EM8, WHHHS, WX4E3, HIM H CHHOBOM HM H BhSkOM H nptBHSHETOM HM H HH WT K0T05KE HEnOKOdtEHMO, nO pEH TOCnOACTEd MH.
       Ce 8eo h cBtAtTEAÎE nocTdBdtEM rocnoACTBO mh: »8ndH ÂParoMHP beahkh AKOPHHK H }K$ndH ÎBdUJKO BEAHKH AOTOjJlET H CTdH Cn4Tdp H ,A,8MHTp8 KHCTÎiap H fllHTpt KOMHC H EdAt CTOAHIK H ToH^t nEXdpH1IK H CTOHKd BEA nOCTEAHIIK. HcnpdBHHK, <Â>P4T0MHP BEAHKH Ae°PHHK.
       H d3, TePTE, E1KE IO Md3dX K-K CTOAHJ rpdAV TA4TOAEMH B8K8pEl|JH, MtCElţd AEKEMBpÎE F A^HH, B"K AtT x3nd.
       f Iw drtl ădHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎIO E05KÎI0, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi <domn a toată) ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi lui Lazăr şi lui Ivaşco, fiii Tătulesei din Gmpulung <şi cu feciorii lor), ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie un vecin, anume Stan al lui Mogoş din Stefăneştii de Pddgorie, pentru că l-a cumpărat Dragomir cu fraţii săi, Lazăr şi Ivaşco, de la Stanciul, fiul Iui Badea al lui Belcea din Coteşti, acest mai
                                                                                                           163
www.dacoromanica.ro
8us-zis vecin, cu toate delniţele lui, pentru <4 000) aspri gata. Şi a vîndut Stanciul, fiul lui Badea al lui Belcea, această mai sus-zisă ocină, delniţa lui Stan <din Ştefă)neşti, singur, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor lui şi a tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      Ca să le fie lui Dragomir cu fraţii săi, anume Lazăr şi Ivaşco, viile lor în pace de vinăriciul domniei mele şi de vinăriciul boieresc şi de perperi, ca nimeni să nu îndrăznească a tulbura sau a lua vinăriciul domnesc sau boieresc sau perperii.
      De aceea şi <voi> vinăricerilor, care aveţi vinăriciul acum pe deal şi care veţi fi cu vinăriciul de acum înainte pe deal, nimeni să nu îndrăznească a lua vinăriciul sau perperii sau nimic altceva de la Dragomir şi de la Lazăr şi de la Ivaşco, fiii Tătulesei, pentru că bine am aflat şi am adeverit cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi am văzut domnia) mea cărţile de cumpărătură ale lui Dragomir şi Lazăr şi Ivaşco, fiii Tătulesei, că au cumpărat ocină de mai înainte vreme, deci să-i lăsaţi în pace <şi slobozi) şi nimic să nu le luaţi, nici vinăriciul domnesc, nici boieresc, nici vinăriciul, nici perperii, nici samă să nu se pună cu ceilalţi ţărani, nici la vinăriciul domnesc, nici la Vinăriciul boieresc, nici la nici o dajdie, pentru că sînt oameni cu ocină, ci să <aibă linişte) după cum au avut linişte şi alţi boieri care sînt cu ocină in ţara domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Dragomir şi lui Lazăr şi lui Ivaşco, ca să le fie acest vecin <mai sus spus), Stan din Ştefăneşti, cu toate delniţele lui, ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, <D)ra-gomir mare vornic.
      Şi eu, Gherghe, care am scris-o în cetatea de scaun numită Bucureşti, /una decembrie 3 zile, în anul 7081 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/254. Orig., perg. (24x37,5), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la mijlocul sec. al XVIII, după care s-au făcut completările.
      EDIŢII. Trad, DIR, B, 93-94.
125                                                        1573 (7081) ianuarie 7
       t MhAOCTÎIO EOJKÎEIO, Îw drtH|dHAP8 KOEKOAd H rOCnOAHHlk K-KCOH 3EA4AH îSrrpoKrtdX'îiicKo, chh-k BEAHKdro h A0KPar0 ffitapid koekoaa, AHEngEWK Mhxhek ROEBOAd* ÂdKdT rOCIlOACTKO iWH CÎK> nOKEAEHÎIO TOCnOACTKd iWH CA$3 rOCflOACTKd
ahh, GOnpEK cna<Td>p h ckc epatheah ch, Gtahhioa h ck HHjf chhokh ch, eaps
EAHIţH HAU fior”H AdCT, DKOJKE Ad AH8 ECT WHHH& 8 4>HAHHUJH IIOAOBHH WT (IO BlkCOlO
jfOTapoiW, noHEXE noKSnuuiE GDnpt h Ctahmioa wt acSnamua Eana-fc wt EA'KKikHEiiiH, aa xaxec a ah acnpH tSpckh.
       H JfOTapOAIV Ad CE 3HAET: AC COsp'KUlHQ 4>HAHHU18AWK H ACPH A° DTTvrtnSA Gtkhiioaek h np£3 IKha ac KSpAnvrSpa ac Toiihae h wt t8b ac Kp"Kjf Gtaph
A'feASAWK H AC CA'kAlk'k flkCHHMEASAWB H ACpH CEAHlpE, AC KAAAEHHI^a H WT T8h a o KSpAITKTSpA WT K-h. BHHOrp^A KAASrEpWAA H A®PH AC KOAÎ ÎKhA AC ESpAinvTSpa H ac IWahSa.
164
www.dacoromanica.ro
      H ndK noKSnn GOnp-k h Gtahhwa ceao $p4chh$a iioa[bha]obhh wt no b’Kcoio
JfOTdpOM WT HC8ndHHU,d KdflA'b, 4AH KSflHO CK CEAO $HAHiaLU$A, 3d XAXEC.
      H ndK flOKSflH ©npt H GTdHHIOA AKE HEA^AH WT 4U,HrdHH, HMEHEM IpKTpS CKC dUHrdHKd CH H CKC AeMM CH H II'KCTp'KBAH CKC dtl,HrdHKd CH H CK AEMM CH, flOHEJKE noKSruuuE wt AParoT'lk WT EpiiCEipH kwmhc, 3d xe^ dcnpH potobh. H ndK noKSnH ©fip-fc H GTdHHIOrt EAHd dUHrdHKd, HMEHEM P’KiJS'KHAOAE WT CoHCHdOdE WT EpECHHIţd,
34  $ dcnpH roTOBH. H ndK noKSmt GOnp-k h Gtahhioa EAHd du,HrdHK$ wt GOnp'k, CmTK GTdHHIOAWK WT GnHHOLUOp, 3d $ dcnpH TOTOBH.
      Gsro paAÎ, npoAdAoujE bhlue pehehh aioaîe wt cbohm aobpom boaio h ckc
$3HdHÎE B*KCHM MErHBLUOM.
      GEro pdAÎ, A*A*X H rocnoACTBo mh GOnpEB h Gt4h>iioawk h ckc chhobh ch,
HKOHCE Ad HM ECT WHHH» cTiO BHLUE pEHEHS CEAd H d[|,HrdHH BTk WpB, CHHOBHM H BHOKOM H np-fcBHSHETOM HM H HH WT KOrOJKAî HEIlOKOA'feKHMO, n0pH3M0 rOCflOACTBd MH.
      GeîKE H CBEAETEAHE nOCTdKA'tyf rocnoACTBo MH: >K8fldH A^EpOMHp BEAHKH BdH H HCSfldH ^pdrOMHp BEAHKH AHOpHHK H KglldH HHKdUJKO BEAHKH AWrW0ET H GTdH BEAHKH endTdp H ASMHTpS BEAHKH BHCTÎHp H fflHTp'fc KOAflHC H S4A^ BEAHKH CTOAHHK H I'oHU.'fc BEAHKH nEppHHK H HCSfldH GtOHKHU.4 BEAHKH nOCTEAHHK. Hcnp4EH)IK, HsdLUKO BEAHKH AWTW0ET.
      IlHC d3, ^4>K8a CAWBWnHCdTEAlO, M’feCEU.d TEHdpTE 3 AkHH, WT ^AdMd A° CEAt, B"K AlJT x3Îîd.
      ţîw flAHădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO BOJKÎA, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Oprea spătar şi cu fratele său, Stanciul şi cu fiii lor, oriclţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Filiaşi jumătate de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Oprea şf Stanciul de la jupaniţa Caplea din Vllcăneşti, pentru
35  200 însă aspri turceşti.
      Şi hotarul să se ştie: pînă la Oblrşia Filiaşului şi pînă la Stllpul lui Stănciulea şi peste Jiu la Curmătură la Topile şi de acolo la vîrful Dealului Bătrîn şi la culmea Răsnicelului şi pînă la selişte, la fîntînă şi de acolo la Curmătura dinspre viile călugărilor şi pînă la apa Jiului la Curmătură şi la Ţiganul.
      Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul satul Frasinul jumătate de peste tot hotarul de la jupaniţa Caplea, însă împreună cu satul Filiaşul, pentru 35 200.
      Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul două sălaşe de ţigani, anume Pătru cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Păstrăvan cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că i-au cumpărat de la Dragotă comis din Bîrseşti, pentru 5 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul o ţigancă numită Răfăiloae de la Voisiloae din Bresniţa, pentru 500 aspri gata. Şi iar au cumpărat Oprea şi Stanciul o ţigancă de la Oprea, fiul lui Stanciul din Spinişor, pentru 500 aspri gata.
      De aceea, au vîndut mai sus-zişii oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Oprea şi lui Stanciul şi cu fiii lor, ca să le fie ocină aceste sate mai sus-spuse şi ţigani de ohabă, fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
www.dacoromanica.ro
165
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Dajul logofăt, luna ianuarie 7 zile, de la Adam pină acum, .in anul 7081 <1573>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 39 073. Orig., perg. (32x51,5), pecete timbrată. Traduceri la Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLVI/3 de la mijlocul sec. al XVIII-lea şi LXXVI/41 din 1834 (sub ianuarie 1).
      EDIŢII. Trad. DJR, B, 94—95 (sub ianuarie 1).
126                                            1573 (70S1) ianuarie 17, Bucureşti
       t fl&HAOCTÎIO BO>KÎEK>, îw fI<MiădHAP$ BOEBOAd H rOCnOAHHTv BtCOH 3EMAE JfrrppoKrtdjfÎHCKOE, aura BEAHKaro h np-bA^aparo Miipmeb BOEBOAd, chH8 Mh^heb KOEKOA8. ĂdK4T rOCnOACTBO MH CÎK> nOKEAEHÎE rOCnOACTKd A\H nOUTEHOmS np4BHTEAIO rOCnOACTKd MH, >K8ndH8 fadH BEAHKH MEAEHHMdp H C"K CHHOKH CH, EAHlţE M8 Koriv AdCT, UKO>KE Ad M8 ECT WT CEA© IIpTlKSAElJjî flOAOKHHO, A*d >K8ndHHH8 OtAHEB, AWrW-$ETOBHU,d TSAOPOK AWrW0ET H CHHlv EH OTdHKO, BTlCd, C"KC BEMHHH H CEC KlvC JfOTd-P«M, SdHEHCE ECT nOK8lMA >K8ndH8 IsdH BEA MEAEHHIdp WT KSndHHIţd OTdHd H WT CHH*E EH OTdHKO BIIUJE pEMEHO CEAO, A^d A^d, 3d XH dCnpH TOTOBH, EI|JE>KE A^KAE c8t shah 8 npHE*brcTBo npE3 nAdHHH. ă tm AP^ra TpETdro aea wt wmhh8 e>ke ect wcTdrt, a >K8naH»u,a OTaHd h chh-e eh OTdHKO, wt ep-k/WE ejke c8t aouiah wt npE3 naaHHH, whh c8t iiokaohhah h AdposdAH Hc8ndH8 IkahS beahkom8 meaehhmap h tae TpETaro ae<» sa wmhhS wt ceao Hp-ekSaeijjî, Kiica, wt npEA rocnoACTsa mh, 34 CBOHM A^apOM BOAIO.
       OEro pdAÎ, AdA^Jf H rocnoACTBO mh BOA'bpHHS rocnoACTBd mh, »8ndH8 IsdH8 BEA MEAEHHMdp, I3K0KE Ad M8 ECT CEAO IIp'EBSAElJjÎH, nOAOBHHO, WMHH8 H BTi WJfdGS, EM8 H CHHOB8 EM8 H BH8K0M H np'fcBHSMETOM EA\8 H HE WT KOrO>KE HEnOKOA-bEHMO,
no peh rocnoACTB4 mh.
       Gejke h cbeaeteaTe nocTdBA'bjf rocnoACTBO mh: »8ndH AparoMHp beahkh AKOPH1IK H >K8ndH IsdUJKO BEAHKH AWrWdcT H GTdH BEA CndTdp H A^MHTpS BEA BHCTÎQp H ffiHTP'b BEA KOMHC H EdA'fe BEA CTOAHHK H FoHU.'k BEA nE)fdpHHK H GTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHlIK, APdrOMHp BEAHKH AaopHIIK.
       H d3, APd^dVHp, E>KE HdnHCdX' BTi HdCTOA, 8 rpdA ESKSpEIJjî, M"tîCEU,d rEHdp IE 3 ÎAKHH, B"E AtT x3nd.
       t Iw dAÎgdHApS BWEBWAd, MHAOCTIA EOXÎIO, rOCnOAHHE.
       <Pe verso:> IIp-bk8aeijjî koa Tp'KroBHiiiE.
       Ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ivan mare medelnicer şi cu fii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie din satul Pîrvuleşti jumătate, partea jupaniţei Stana, logofeteasa Iui Tudor logofăt şi a fiului ei, Staico, toată, cu vecinii şi cu tot hotarul, pentru că a cumpărat jupan Ivan mare medelnicer de Ia jupa-niţa Stana şi de la fiul ei, Staico, mai sus-zisul sat, două părţi, pentru 8 000 aspri gata, Încă de cînd au fost In pribegie peste munţi. Iar altă a treia
166
www.dacoromanica.ro
parte de ocină care a rămas, jupaniţa Stema şi fiul ei, Staico, din vremea de clnd au venit de peste munţi, ei au închinat şi au dăruit şi această a treia parte de ocină din satul Pîrvuleşti, toată, jupanului Ivan mare medel-nicer, dinaintea domniei mele, de a lor bunăvoie.
      De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupan Ivan mare medelnicer, ca să-i fie satul Pîrvuleşti jumătate, ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Dragomir, care am scris In scaun, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 17 zile, în anul 7081 <1573>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        <Pe verso :> Pîrvuleşti, lingă Tîrgovişte.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 929 (Radu Vodă, XVII/2). Orig., perg. (25x35), pecete timbrată. Cu o traducere din 1846.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 95—96. Facs. Ibidem, 524.
127                                       1573 (7081) ianuarie 29, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Alecsandru voevod, domn Ţării Româneşti, feciorul marelui şi preabunului Mircei voevod...1 porunca domniei mele sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Glavaciogul, unde este hramul a preacinstitei şi de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, cinstita a ei Buna Vestire, ca să-i fie ocină în Topoloveni şi cu doi rumâni, anume Buta i Bădescul cu delniţile lor, oricltă se va alege din cîmp, din pădure, din apă şi din dealul cu viile şi cu vinăriciul.. .1 şi din pădure şi du peste toată ocina din partea mănăstirii ce se grăeşte Nucetul, pentru că au făcut schimb mănăstirea Glavaciogul cu mănăstirea Nucetul, de au dat mănăstirea Glavaciogul mănăstirii Nucetul, doă sălaşe de ţigani, anume Danciul cu ţiganca lui şi cu şase fete şi Calina ţiganul cu ţiganca lui şi cu doă fete.
      Şi iar cinstitul dregătorul domniei mele, jupînul Arvat vel spătar, el încă au întărit şi au dat şi el 660 <aspri> sfintei mănăstiri Nucetul, de au ajutat pre sfînta mănăstire de la Glavaciog pentru această ocină ce scrie mai sus. Şi au schimbat sfînta mănăstire Glavaciogul cu sfînta mănăstire Nucetul de a lor bunăvoe şi dinnaintea domniei mele.
      Şi blestem am pus: care dintre ei s-ar lepăda şi ar vrea să întoarcă şi ar risipi această tocmeală să fie proclet de 318 părinţi ce au fost la Ni-chea şi să aibă cinste cu Iuda şi cu Aria la un loc.
      Şi într-aceia, să fie în pace sfînta mănăstire Glavaciogul de vinăriciul domnesc şi boeresc. Aşa s-au tocmit sfînta mănăstire Glavaciogul cu sfînta mănăstire Nucetul, de a lor bunăvoe.
      Drept aceia, am dat domnia <mea> sfintei mănăstiri Glavaciogul, ca să-i fie ocina şi rumânii obabnici şi dumnezeeştilor călugări de brană şi domniei mele vecinică pomenire.
www.dacoromanica.ro
167
      Şi mărturii am pus domnia mea pe: jupanul Dragomir vel dvornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Dumitrul vistierul i Stan spătarul i Mitrea comisul i Badea stolnicul i Gonţea paharnicul i Stoica velichi postelnic. Şi ispravnic, Dragomir vel vornic.
      Şi au scris Stoica grămăticul ot Ciolan, in scaunul Bucureştilor, luna ghenarie 29, leat 7081 <1573>.
      Arh. St. Buc. Condica m-rii Glavacioc, nr. 223, f. 113v. Traducere.
      EDIŢII. DIB, B, 96-97.
        1 Loc alb.
128                                                       1573 (7081) martie 11
       f Elk HME ©TU.4 H CHHd H GB^TdrO              TpOHUM EAHHOCKI|IHd H Hiurfc H
npHCHO H Kt B1JKH K’bKOM, 4MHH.
       Hcnucax 43 8eo, $kt8a cT4p wt EAdroAEUiH, cîio moio khht weom8 a\oemh
CHHOBH, H4 HME AP^rStlIHH, SET MOIO H GT4H4, AI^P* MOE, IIOHE3KE CKM «AOHTOA 43, $KT$A H HCEH4 M04, ^OEpata no 3ET MH, AP^rSujHHOK H no A’M'Epd MOE, GT4H4, K4KO A<> MH ESAET B*K M'fcCTO CHHOK, nOHEHCE H^CT MH ECT A4A rOCnOAk Eor*k HH EAHH CHH*K WT TfcAOM ErO, T"kHÎIO MH ECT A4A TOCnOAK Eoriv TEJf TpH A’M'EpH. TdHfE, WT TOrO TpH A^IPEPE, TKHÎIO ECT SaOJKHA nO AP^PSUJHH H flO GT4H4, A’M'Epd HM CH no roA’bMd, no B'KC'fcx’ moio kom4th h no wmhh3 ipo ect eha sa a^AhhS «DtitSaoe. T4>KE, ^p*Kr3ujHH, WH EI|IE Baojkhiue 3 aom 0*kt3aoe xew acnpH TOTOEH H 4 KOH H A EOAOEH, HKOHÎE A<> ESaET CIIHk ^'KTSaOK HEp43A*tAEH, E*K E'fcKH.
       TdJKE, TOH AB4H AtiPEpE OTiTSaOK nO M4A4, nO HME EOM4H4 H Tp^Kd, 4 AP^~ rSUJHH H GT4H4 A<> K> A-1K4T npEKÎIO KOAHKO X'0KET M05KET.
       H ndK, WT EAHO WHHHS l|J0 ECT EHA4 nOK&IAEHd WT GtOQH HeAESH, WH4 A<> pdSA'fcAHT TtX CECTpH EJKE cST EHUJE nHCdHE H4 TpH HECTH, TEpE A<> B$AET npE<KÎE> HM. d 8 TEM, WT WHHHS $tT8AOB 410 ECT EHA 34 A^AHH3, Tp'fcKd H ROMdHd METfejf Ad HE HM4T HlKOrOJKE, TTîHÎIO A<> WBAdA^ET H A<> AP"k>KHT ^p’Kr^lllHH H GT4H4, 4 WH1 A<> H)( JfPdHlT H A4 nOHHTdET B'h BplîME CT4PHHKCTB0, A<*5KE A<> C'hMp'hT'h. d nO C'KMP'KTH HM, A<> H)f nOM’fcHIT, I3K0>KE irbKÎIO pOAHTEAE.
       TdJKE W ^p*Kr3uiHH, BdpE A<> HM4T CHHOE, HAU HE HM4T ChC GT4H4, HCEHdM CH, BdpE KOH CE ECT npHKAlOHHA C'hMp'hTk HdnpEA WT WE’fc AK't, KOH ECT WCT4A, 4 WH Ad H£ AP^>KHT BlvCh KOM4TH E>KE C$T EHUJE pE)f 3 MHpHO H CAOEOAHO H EdlITO-B4HÎE Ad HE HM4T, HH5KE GT4H4 WT pOAHH$ Ăp'krgUjHHOB, HH1KE ^p’Kr^UlHH WT POAHHS GT4HEB.
       TdJKE, 4 nOTOM, KOH HKAOB'fcK'h P43E4AHT CÎIO H4I11E T'hKMEJKAEHÎE, 4 WH A<» G$AET 4H40EM4 WT THf CE'hTH WTU.H H A<> E$AET CKC Î$A4 H ChC dpÎE B"k E’feKH.
       H CB’fcA’fcTEAH nOCT4KHX': non T4E4K H H JP4AVrt H GT'hHSr'k H OnpHUldH H jăjdHHIOrt M4AH H GnpHHTEH H ErtdA H Gt4H «l*H4JE H Hb4H rp4M4THK, E5KE ECT nHCdA CÎIO KHHT.
       H 4 HHO HE KE EHTH, nO H4U1E A&IJE H B’fcpS.
       IlHC M^CEIţd MdpTÎE Tî AKHH, TEK34I4 A'hT x3na A'bT.
       t In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, troiţă de o fiinţă şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin.
       Am scris deci eu, Fătul cel bătrîn din Blagodeşti, această carte a mea acestor fii ai mei, anume Drăguşin, ginerele meu şi Stana, fiica mea, pen-
168
www.dacoromanica.ro
tru că am aşezat eu, Fătul şi femeia mea, Dobraia pe ginerele meu, Dră-guşin şi pe fiica mea, Stana, ca să-mi fie In loc de fii, pentru că nu mi-a dat domnul Dumnezeu nici un fiu din trupul meu, ci mi-a dat domnul Dumnezeu numai aceste trei fiice. Deci, din aceste trei fiice, am aşezat numai pe Drăguşin şi pe Stana, fiica noastră mai mare, peste toate averile-mele şi pe ocina care a fost de moştenire a lui Fătul. Astfel Drăguşin, el încă a aşezat In casa lui Fătul 2 800 de aspri gata şi un cal şi 4 boi, ca să fie fiul Iui Fătul nedespărţit, în veci.
      Iar celor două fiice mai mici ale lui Fătul, anume Comana şi Greaca, Drăguşin şi Stana să le dea zestre cit vor putea.
      Şi iarăşi, dintr-o ocină care a fost cumpărată de la Stoian Celebi, pe aceea s-o împartă aceste surori care sint mai sus-scrise in trei părţi, ca să le fie lor zestre. Iar intru aceasta, din ocina lui Fătul care a fost de moştenire, Greaca şi Comana amestec să nu aibă in nici un chip, s-o stăpinească şi s-o ţină numai Drăguşin şi Stana, iar ei să-i hrănească şi să-i cinstească la vreme de bătrîneţe, pînă la moarte. Iar după moartea lor, să-i pomenească ca pe nişte părinţi.
      Astfel, despre Drăguşin, fie că va avea fii, fie că nu va avea cu Stana, femeia lui, ori pe care il va răpi moartea mai înainte dintre amSndoi, cel care a rămas să ţină toate averile mai sus-zise, în pace şi slobod şi tulburare să nu aibă, nici Stana de la neamul lui Drăguşin, nici Drăguşin de la neamul Stanei.
      Astfel după aceea, care om va răsturna această Întocmire a noastră, iar el să fie anatema de 318 sfinţi părinţi şi să fie cu Iuda şi cu Arie in veci.
      Şi martori am pus: popa Tabac şi Dan şi Radul şi Stănugă.şi Oprişan şi Danciul cel mic şi Sprinten şi Vlad şi Stan Fişte şi Iven grtmătic, care a scris această carte.
      Şi altfel nu va fi, pe sufletul nostru şi pe credinţa noastră.
      Scris în luna martie 11 zile, curgători ani, anul 7081 <1573).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 930 (Sf. Ioan—Bucureşti, XX/6). Orig., hîrlie (31x21,5). Cu o traducere din 1912.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 97—98. Fasc. Ibidem, 525.
129                                                   1573 (7081) aprilie 4, Bucureşti
        f ffiHAOCTÎIO EOJKÎK», îlV tiAEădHApS B0EB0A4 H rOCIlOAHHTi Bt'cOH 3EMAH î>ITpp©-EAdJfHCKOE, CHH8 BEAHK4rO H AOEpdr© AlHpMd B0EB0A4, CI.H8 fllHJfHt BOEBOAd. Ad84T rocnoACTBo mii cTe noBEAtHÎE rocnoACTBJ mii seA'kpoM rocnoAcTBd mh, jkSimii Api^rHM EAH H W8ll4H &APHIJJE I10CTEAHHK H CBC HHJf CHHOBH HM, EAHU.H HM Eor8 IipH-nScTHT, 0KO5KE Ad HM C8T IVMHH8 8 E-fcAEljlll, AEA HePH4T0B, B-fcCd, BdpE EAIiK4 CE JfTET H3EpdTH WT I10CB8AE, I10HE5KE npÎHAfUIE. EI|IH lip EA IlOKOHHdrO PdAYrt KOEEOAd, CAM HePHJT H CTiC CHHOBH Cil, Gt4II H AdHMIOA II KoM4H H E83ÎHII H GodpE, U’lfll, 3A HHJfHOM AOapO BOrtt TEpE I10KA0HHI11E IVT HEI.H4 U‘‘II1H8 IlETirO AErt- d KOAHKO WCToBliiE HM 1VMIIH8, 4 H\8lldll AP^rHM CIldT4p II &APHLJ1E BHCTliap, IH»I EJf IlOK^IlHIliE IVT HEfH4T H IVT CHHOBH ETOB, KOAIIU,H c8t BHLUE IlHCdHH, BTiC4, 34 X4CM <4cnpH>a rOTOBII.
        H IldKH A<1 HM C8T >K8lldH Aptrifl EdH II XaPHLJIE IlOCTErtHHK WMHH8 3 E-baeuih, AErt Ad,,HIOAOK C-KC CHHOBH HA\, B’BCd, BA|'E EAIIK4 CE JfTET HSEpdTII. H I1AK A4 HM c8t )K8lldll AP’Kr,,,l 11 H<8ndH &APHI|JE IVHHH8 8 EliAElJJH, AEA AdlHHOAOB h AEA BP4TCIA1 CH, rtloui, KTvCEJf, K4pE EAIIK4 CE JfTET H3Ep4TII. II I14KH Ad fCT JKSllAII AP^^M H
www.dacoromanica.ro
ţ69
WSlldH &APHIJJE WHHH$ 8 En^AEItlH, AEri A'ferOK CKC KpdTÎEM CH, Kp’KCTÎHH H T©dAEp, K'KCd, KdpE EAHK4 CE JfTET H3KpdTH WT flOCK^AE.
       H ndKH A4 hm c8t wSimh Apt^hh BdH h wSndH ^APHilJE iiocteahhk whhh8 8 GTOHKHU,d, AEA fiOHMHA-KK H A EA M$IU4T H AEA fl8n8AOK, K'KCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT nOCK$AE, T CEWEHII.
       Tem pdAH, cTk» bhiue pehehh awaîe b-kch c8t npoAdAH h iiokaohhah k-kcex khuie PEHEHE WHHHE, WHH 34 HEHHOM A^pOM KOAIO J EAHHH 3d 3A4 TAdAHd d AP$3H CH C$T npoAdAH AEU,4A\ 8 TSpiţH 4 AP83H SmPEAH c8t 34 TAdAHO no IIMTH, EIJ1E npn A^HH nOKOH-Hdro PdAVAd KOEBOAd. H nOKSnEHE C$T B*KCE KHI11E nHCdHE WHHHE W$IIdH AP^HH CndTdp H HtSlldH &APHIJJE KHCTÎiap BEAHKH, pOAÎTEAH AP^HH H &APHIJIE HdA CE HHEMli KOMdTE npdBE.
       d IlOTOM, HMdlllE BOAtpH rOCnOACTKd MH, >K8ndH AP^^HM H >K8ndH 2ÎAPHI1IE npEHÎE npEA rocnoACTBd mh ckc k-kch aioaie, KOAHiyi c8t bhuie imcdiiH, pdA> Tdu khuie PEHEHE WHHHE. H TdKO npEUlE WHH B*KCH KdKO H'kCT IIOKAOHHAH HHÎKE C$T npOAdAH TEJf BHUIE PEHEHE WHHHE2 TOrAd >K$ndH AP^™H CndTdp H &APH'11E BEA KHCTIiap HHKdKOME, dH$ Ejf npHTECHSET. d 8 tem, rocnoACTKO mh rAEAdjf h cSah^mo, no npdBA$ h no
SdKOM, CK K-KCH HKCTHTH BOA*kpH rOCnOACTKd MH H EIpOHETdJf H KHA'bjfMO rO«IOACTKO MH H KHir CTdpdrO nOKOHHOM PdAYA KOEBOAd H nOKOHHdrO IlETpdUlKO KOEBOAd, EHKU1E npt>KAE BptME, KdKO C$T nOKA<OH>1HAH H npOAdAH HEHHE WHHHE 3d HHJfHO BOA îi W$ndH Ap-KrHH CndTdp H >K$ndH %AP»I1IE KHCTIiap. H HCTHHCTKOKdJf TOCnOACTBO MH BEAMd AOBPE EpE npSET np8 KpilKd. T4>KE, WCTdUlE WHH WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBd MH, KdKO KEKE METtjf A<> HE HM4T CKC BHUIE ptjf WHHHE, K"K BtK.
       d rocnoACTKO mh chi;e>ke ckm a<>a, no KHHr PdAYA boeboa* h no KHHr IIe-TpdUIKO KOEBOAd, >K$ndH AP^rHH BdH H HiSlldH &APHIJIE nOCTEAHHK, I3K05KE Ad HM c8t BHUIE PEHEHE WHHHE, WHHHE H $XdS$, HM H CHHOBEM HM H BH$KOM H nptBH$HETOM H HHJf WT KOHOJKE HEnOKOAtEHMO, no WPH3M0 TOCnOACTBd MH.
       Gejke eo h cbeaeteah nocTdBAtET rocnoACTKO mh: w$ndH ApdroMHp beahkh ABOPHHK H >K$ndH ÎBdUlKO BEA AOrO^SET H GTdH CndTdp H A^AHHTptJ KHCTÎiap H fidA'b CTOAHHK H ®HTpt KOMHC H KOH’J,t IlEJfdpHHK H GtOHKHIVK nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, APdrOMHp BEA ABOPHHK.
       H d3, IIlEpBdH rpdAVdTIIK, E>KE HdnHCd£ $ rpdAY HSKiîpEllJH, MtCEM dnpHAÎE A A^H< H WT dAdMd TEK8Hidro AO HHH-k, K-K A^T x3nd.
       f Iw dAEgdHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎIO EOWÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupan Drăghici ban şi jupan Udrişte postelnic şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumezeu, ca să le fie ocină în Băleşti, partea lui Cernat, toată, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru că a venit, încă înaintea răposatului Radul voievod, însuşi Cernat şi cu fiii săi: Stan şi Danciul şi Coman şi Bu-zian şi Soare, ei, de a lor bunăvoie de au închinat a cincea parte din ocina lor. Iar cîtă ocină le-a rămas, iar jupan Drăghici spătar şi Udrişte vistier, ei au cumpărat-o toată de la Cernat şi de la fiii lui, cîţi sunt scrişi mai sus, pentru 1 240 (aspri)1 gata.
       Şi iar să le fie jupanului Drăghici ban şi lui Udrişte postelnic ocină în Băleşti, partea lui Danciul şi a fiilor săi, toată, oricît se va alege. Şi iar să le fie jupanului Drăghici şi jupanului Udrişte ocină în Băleşti, partea lui Danciul şi partea fratelui său, Moş, toată, oricît se va alege. Şi iar să fie jupanului Drăghici şi jupanului Udrişte ocină în Băleşti, partea lui Deagu cu fraţii săi, Cîrstian şi Toader, toată, oriclt se va alege de pretutindeni.
170
www.dacoromanica.ro
      Şi iarăşi să le fie jupanului Drăghici ban şi jupanului Udrişte postelnic ocină în Stoichiţa, partea lui Voicilă şi partea lui Muşat şi partea lui Lupul, toată, oricît se va alege de pretutindeni, 300 stînjeni.
      Pentru aceasta, toţi aceşti mai sus-zişi oameni au vlndut şi au închinat toate mai sus-zisele ocine, ei de a lor bunăvoie; unii, la foamete rea, iar alţii şi-au vîndut copiii la turci, iar alţii au murit de foame pe drumuri, încă în zilele răposatului Radul voievod. Şi sînt cumpărate toate mai sus-scrisele ocine de jupan Drăghici spătar şi de jupan Udrişte mare vistier, părinţii lui Drăghici şi ai lui Udrişte cu dreptele lor averi.
      Iar după aceea, boierii domniei mele, jupan Drăghici şi jupan Udrişte au avut piră înaintea domniei mele cu toţi oamenii, cîţi sînt scrişi mai sus pentru aceste mai sus-spuse ocine. Şi astfel pirau ei toţi că nicidecum n-au închinat, nici n-au vîndut aceste mai sus-zise <ocine>2, atunci, jupanului Drăghici spătar şi lui Udrişte mare vistier, ci le-au cotropit. Iar la aceasta,domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele. Şi am citit şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voievod cel Bătrîn şi a răposatului Pe-traşco voievod, care au fost mai înainte vreme, că au închinat şi au vîndut ocinele lor jupanului Drăghici spătar şi jupanului Udrişte vistier, de voia lor. Şi am adeverit domnia mea foarte bine că plrăsc pîră strîmbă. Astfel, au rămas ei de lege, dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu mai sus-spusele ocine, în veci.
      Iar domnia mea aşa am dat jupanului Drăghici ban şi jupanului Udrişte postelnic, după cartea lui Radul voievod şi după cartea lui Petraşco voievod, ca să le fie mai sus-zisele ocine, ocine şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Dragcmir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Conţea paharnic şi Stochiţă postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic:
      Şi eu, Şerban grămătic, care am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 4 zile şi de la Adam curgători pînă acum, în anul 7081 <1573>.
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 13 979. Orig., perg.(S2 x 37,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 98-99.
       1 Omis.
       1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
130                                                       1573 (7081) aprilie 28
       Cu mila <lui> Dumnezeu, eu Alicsandru <voi>vod şi dcmr.u a toată Ţara Rumâne<a>scă, feciorul marelui şi preabunului Io Mircii voivod. Datam domnia mea această poruncă a domnii mele cinstitului dregătorului domnii măle şi mai marelui sfetnecu al domnii măle, jupînu Stepan ce au fost mare clucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşie în Sulari, a patra parte dupretindine, veri cită să va alăge şi din apă şi din cînpu, pentru că au cumpărată de la Pîrvul, nepotul Chierbeleţului, drept
www.dacoromanica.ro
171
3  000 dă aspri gata. Şi au vîndut Ylădelul de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor miegeaşilor, din sus şi din jos.
      Şi au fost mărturii atunci, clndu s-au vlndut această moşie: Neagoie vornic şi Nedelco vornic şi Stan Debel spătar şi Ion logofăt şi Mihne banul şi Pătru din Levezi şi Micle din Deleni şi Barbul Gurgoi, Ivan medelnicer din Ruda şi Marco vătaf. Aceşti boeri au fost clndu au dat aspri pă această ce s-au zis mai sus moşie.
      Drept acieia, am datu şi domnia mea boeriului domnii măle ce s-au zis mai sus, ca să-i fie moşie ohabnică, feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni preste zisa domnii măle.
      Că iată şi mărturii am pus domnia mea: jupln Dragomir marele vornic şi Ivaşco marele logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitre comis şi 'Bade stolnic şi Gonţe păharnic şi Stoica marele postelnic.
      Pis Stanciul logofeţel, aprilie 28 dni, leat 7081 (1573).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 169. Traducere.
      EDIŢII. Nicol&escu-Plopşor, Mon. j. Dolj. 89—90; DIR, B, 99—100.
131                                            1573 (7081) mai 2, Bucureşti
      f ALhAOCTÎIO EOKÎIO, Iui dAH&IHApB KOEKOAA H rOdlOAHH-H K-KCOH 3EMAH &rrpoBAdXHCKOE, chhS KEAHKdro h np-kAOEpdro fflHpiA koekoaa. AaKaT rocnoACTKO AltH CTe hOSEA-kHlE rOCnOACTKd MH EorAdHOE CKC KP4TÎEM CH H CKC HH][ chhoeh, EAHU.H HM Eor8 AaCT, HKOJKE Aa HM C8T UIMHH8 8 rpOUIAHa, a EA Ctahmioaok, BlvCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3SpdTH UIT nOCBSAE. 3dHE>KE CIE UIMHHd ECT8 3A A^AÎhS OtAH-■HOAOB, dH$ EHUI ECT npOAaA CTdHHIOA EHLUE pEMEHd UIMHHd np*HBO AP^r MKAOE'kK'K, Hd HME MlJfdK). d nOTOlW, IRn^dK) EX ECT npOAdA Hd &TdHMIOA ndK Hd A'fcAÎHd. d nOTOM, GTdHMIOA ndK IO ECT npOAaa TOH UI4HH8 EorAdHOE CEC EpdTÎEM CH, 3d W denpH rOTOBH. fÎAH denpH 83MMdX IO MHXdlO UIT p8K EorAdHOE.
      H ndK noKSni EorAdH eah4 EHHorpdA 8 flădCAoma uit flLdtrk, 3d pîi denpH. d noTOAii, npHHAOuiE EorAdH h spdT ch, PdAVa caMH nPEA rocnoACTEd mh, TEpE CE CKEAHH1UJE H nOSPdTHUJE CE UlEd HdA HEHHEMH UI41IHE, TEpE nOEp4THUIE EorAdH no spdT PdAVrt HdA HEros uimhh8 uit TpouJdHa *, HdA K’KCd uit noce8AE 4 PdAYa no_ EpdTH no BpdT CH, EorAdH HdA HErOKd UIMHHd UIT MdCAOUJH, HdA KTvCd, UIT nOCBgAÎ, Ad e8a! EpdTIE HEpd3AEA-kH’l BT*. E’kKH, H UIT BOA H UIT UJ8m H UIT nOAlO H UIT BHHO-rpdAE, 3dHE>KE npOAdUIE H nOEpdTHUJE CE EHUJE P^X AIOAÎE UIT CEOHM AOBpd BOA*, UIT npEA rocnoACTEd mh h ck SHdHÎE boceau MErHiauiOM.
      Tem pdAÎ, AaA0X h rocnoACTEO mh EorAdHOE cec EpdTÎEM ch, okoHvE Aa HM C8T UIMHHS H 8XaE$> HM H CHH0B0 HM H BHgKOM H np'kEHglETOM H HH UIT KOrOÎKE HEnoKOA’ksHMO, no uipn3M0 rocnoACTEd MH.
      H ckeaeteah nocTdEA-kx rocnoACTEO mh: »8ndH APar<,MHp bea akophhk h WgndH IsdUIKO BEA AOroţET H CrTdH CndTdp H ^gMHTpg BHCTÎHp H EdA* CTOAHHK H fflHTp-k KOMHC H PoHlţ* nEXdpHMK H (rTOHKd nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, APar<>MHP
BEA AEOPHHK.                               _                  ___
      H d3, UlEpEdH, nnc 8 E8K8pEltlH, MdH E ABHH, CE A*T x3nd. flui dAî|dHAP^ EuiEEuiAd, mhaoctîio eokîa, rocnoAHHE.
      •ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bogdan cu fraţii săi şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Groşani, partea lui Stanciul, toată,
172
www.dacoromanica.ro
 oriclt se va alege, de pretutindeni. Pentru că această ocină este de moştenire a lui Stanciul, Insă Stanciul vlnduse mai sus-zisa ocină mai Intii altui om anume Mihai. Iar după aceea, Mihai a vlndut-o lui Stanciul iarăşi de dedină.. Iar după aceea, Stanciul iarăşi a vlndut acea ocină lui Bogdan cu fraţii Băi, pentru 800 aspri gata. Insă asprii i-a luat Mihai din miinile lui Bogdan.
       Şi iar a cumpărat Bogdan o vie in Masloşi de la Manea, pentru 150
 aspri.
       Iar după aceea, au venit Bogdan şi fratele său, Radul singuri Înaintea domniei mele, de s-au unit şi s-au înfrăţit amîndoi peste ocinele lor, de a Înfrăţit Bogdan pe fratele său, Radul, peste ocina lui din Groşani 1, peste toată de pretutindeni. Iar Radul a înfrăţit pe fratele său, Bogdan peste ocina lui din Masloşi, peste toată, de peste tot, ca să fie fraţi nedespărţiţi In veci, şi din apă şi dm pădure şi din cîmp şi din vii, pentru că au vlndut şi s-au Înfrăţit mai sus-zişii oameni de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Bogdan cu fraţii săi, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni ne-. clintit, după porunca domniei mele.
       Şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic.. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi eu, Şerban, am scris în Bucureşti, mai 2 zile, în anul 7081 <1573>.
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 931 (Tismana, XIII/4). Orig., hîrtie (32x20,5), pecete aplicată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 190, 335, f. 159v—160 şi Doc. ist., MCCXXXI/210.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 191—193. Trad. DIR, B, 100—101. Facs. DIR,B, 526.
        1 Cuvintele: ,.urr I>uj4Hh" („din Groşani") slnt scrise deasupra rindului.
  132                                                       1573 (7081) mai 9
        ţ fflbfdOCTllO EOHCÎIO, llV ddH&lHAp8 BOEKOAd H rOCItOAHITk BtCOH 3EdAdll ■&rrpOBdd)fHCKOE, CHH8 BEdHKdrO H fip'fcAOKp4rO fflHpid BOEKOAd, CHH8 MnX’H'k BOEKOAd. AdBdT TOCnOACTEO MH CÎE nOKEd’fcHÎE TOţnOACTBd ditH 3K8IMHHM Kd/ffc, I3K05KE Ad M* ECT CEdO ILfCK8d B-KC, CKC B*kC JfOTdp, 34HE5KE dlt8 ECT EH 3d A^A^S.
        d noTOM, HMdX 3<8ndHHM Kd/vfc npEHlE npEA rocnoACTEd di»H cec ffioui8d H MET HM. H TdKO npEUIE ffi0Ul8d H MET H)f, KdKO C8T FIOA^OfldET EAHd KddAEHHU,d 8 CEdO 8 IlHCKSd, E141E b*k akhh noKOHHdro PdAYd BOEKOAd h HtcT nddTHd hm dcnpH $ pdA'TOHKddAEHHUS, H8 JfOT'kX’Ad APTiJKHT’H WHH 8 CEdO 8 IIHCK8. d 8 TEdl, TOCnOACTEO mh rdEAd)f h c8AH)f, no npdKA# h no 3dK0H, ckc ktiCh mkcthth npdBHTEdH rocnoACTBd MH H AdA^X TOCnOACTEO MH fflOLUSdOK H MET HM 3dK0H, Bî EOdtpH WT npEA rocnoACTBd MH, Ad 3dKdET KdKO HtCT nddTHd KSndHHLţd Kddt ffloilJOK H MET H)f dCnpH $ pdAÎ TOH KddAEHHU8. d IVHH HHKdKOJKE HE MO>Kd)( HIOKE CdltET 83HMdTH 3dK0H, H8 WCTdKHLUE CE. H HCTHHCTBOBdX TOCnOACTEO d\H KdKO K*KAd C8T nOKSnHd A’k'TKO dpMdlU8d CEdO IlHCKSd, WH «8 ECT nddTHd H TE)f dcnpH J. H WCTd /Koilj8d WT 3dK0H WT npEA TOC-dlOACTBd MH.
www.dacoromanica.ro
173
                               Tem pa a1, A*A*X h rocnoA^TEo mii kSiiahhuab Kdrtt, hko>ke a<<*> hm ect
                          W<IHH8 H W£468 EH A O Eli B'fcKH H CHHOKH EH H HHJf WT KOTOKE HEnOTtKHOBEHO, no WpH3M©
rocnoACTBd mh.
      Ge>ke h cbeaeteaIe nocTdBHjf rocnoACTBo mh: kSiiah ^paromHp bea akophhk H »<8n4H IbAUJKO BEA AOrO$ET H GT4H endTdp H A^MHTpS BHCTÎrap H EAA'fe CTOAHHK H fflHTp'b KWMHC H ToHU,^ IlEJfApHHK H GTOHK4 BEA IIOCTEAHHK. HcnpABHHK, ^pArOMHp BEA AB^PHHK.
      H 43, HIePEAH, nHC AVfcCElţA A14ÎE 0 A^HH H WT 3a<*A\4 TEKSljlArO A O CEA-fc, BTi
AbT x3nĂ.
      ţ Iw flrtîădHApS BWEBWA4, AUHAOCTÎIO EO>KÎK>, rOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea, ca să-i fie satul Piscul tot, cu tot hotarul, pentru că îi este ei de moştenire.
      Iar după aceea, a avut jupaniţa Calea pîră înaintea domniei mele cu Moşul şi cu ceata lui. Şi astfel a pîrît Moşul şi ceata lui, că au săpat o fîn-tlnă în sat în Piscul, încă din zilele răposatului Radul voievod şi nu li s-a plătit 500 aspri pentru acea fîntînă, ci au vrut să ţină şi ei <ocină> în sat în Piscu. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Moşul şi cetei lui lege, 12 boieri, dinaintea domniei mele, să jure că n-a plătit jupaniţa Calea lui Moş şi cetei lui 500 aspri pentru acea fîntînă. Iar ei nicicum n-au putut, nici n-au cutezat să ia legea, ci s-au lăsat. Şi am adeverit domnia mea că atunci, cînd a cumpărat Detco armaş satul Piscul, el le-a plătit şi acei 500 aspri. Şi a rămas Moşul de lege dinaintea domniei mele.
                          De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea, ca să-i fie ocină şi ohabă ei în veci şi fiilor ei şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Şerban, am scris, luna mai 9 zile şi de la Adam curgători pînă acum, în anul 7081 <1573>.
      •f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc.» S.I.. nr. 932 (Brîncoveni, XIV/1). Orig., hîrtie (29,5x23), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1860.
      EDIŢII. Trad. DIB. B, 101-102
133                                         1573 (7081) mai 9, Bucureşti
      t AKhAOCTÎIO B05KÎEIO, Iw {Iae£4HAP8 BOEBOA4 II rOdlOANHIv BTvCOH 3EMAE XrpOBAAXHHCKOH, CHHIi BEAHKArO H np^AOSpArO fflHpMA <BOEBOA4, AIIEI1CE8> Mh^HEB BOEBOAA. AaBAT rocnoACTBo MH CÎE nOBEA’fcHÎE rOCnOACTBA MII EOA’bpHHS rOCnOACTBA MH, >K8n4H KptCTliaH nOCTEAHHK C"KC CHHOBII CH, EAHU.II MS E©l”k A<*CT, lAKOOKf AA M8> ECT CEAO KoCAHH8a BTvC H C"KC B-KCOM JfOTApOM, <nO>KE5KE MS ECT CTAPA Hi npABA wmhh8, A’bA'HS.
174
www.dacoromanica.ro
       ă flOTOM, EOAtpHHS rOCnOACTKd MH, >K$f)4H KpTkCTÎBH fJOCTErtHHK HM4UJE nptHÎE nptA rocnoACTK4 mh cec ht8meh$ Chmewh wt CEtkT4 moh4cthp rAaroAEMH Eeheahk. H T4Ko nptiUE wtu8 htSmehS Chmewh npEA rocnoACTKd mh, mko ect ehw P4AYa ®4haeb. .. eahhomS tSphhhS xo acnpH. Td>KE, ect E'KcjfOT'brt Toro tSphhh A4 B*k3HM4ET CEAO KoCAHHSA pAA1 TEJf BHUJE pEHEHH dCnpH... d fiEHTHA'K BOEBOA» roenOACTB4 EM$ ECT I10BP4THA BHUJE pEMEHH denpH WHOM$ tSphhhS H am ect ceao KoCAIIHSA 8 CBtT4 MOH4CTHP rAATOAEMH EeHEAHK. d 9 TEM, rOCflOACTBO MH CSAH^, no np4BA$ H no 34K0H, CE B'ECH 4KCTHTHMH fipAEHTEA ÎE TOCnOACTE4 MH H H3H4HA0X <H> HCTHHCTB0B4X TOCnOACTBO MH K4K0 HE EHW... TSpMHHS, HH5KE ECT IIOBp4THA EhHTHA'K BOEBOA^ HH EAHH dCfipS pdAÎ PdAVrt MdHAEB, 4H8 WCT4UJE WTU.8 HT$MEH
                                                             Chmewh wt 34KWH wt nptA rocnoACTB4 mh.
       CEro P4aT, aM®X rocnoACTEo mh EOAtpHHS rocnoACTBA mh, Kp'kCTÎiaH nOCTEAH.HK, I3K0HCE A* MS ECT CEAO KoCAHHSA BTk WHHH» H B*k W£4E$, EM8 H CHHOBOM
■sm$ h bhSkom h n;tdH$4£Tw.w em3 h hi wt kotojke heiiotbkhobeho, no pE4 TOCnOACTBA MH.
                                Cehce h cbeaeteaîe nocTdBHX rocnoACTBd mh: wSiiah ^pdroMHp beahkh akopkhk
H XfSflAH ÎB4UJK0 BECAHKH AWrWJ|lET> H GtAH endTdp H A^MHTpS BHCTÎiap H MHTpt KOMHC H fidAt CTOAH1K H ToH^t nEXdpH.IK H GtOHKA nOCTEAHdK. HcfipdEHHK, ^.pdrOMHp EEA ABOpHHK.
       H 43, fflHK$A, EHCE nHCdX 8 CTOAHH rpdA E$K8pEl|JH, MtCEU.4 M4H 0 A<^HH, b AtT X3ÎÎ4.
       t Iw fIdîă4HAP8 BWEBWA4, MHAOCTIK» EOJKÎK», rOCflOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea (voievod, nepotul} lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Cirstian postelnic cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca (să-i> fie satul Cosainul tot şi cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar după aceea, boierul domniei mele, jupan Cirstian postelnic a avut piră înaintea domniei mele cu egumenul Simeon de la sfinta mănăstire numită Benedic. Şi aşa pîra părintele egumen Simeon înaintea domniei mele, că Radul al lui Mandea a fost (dator) unui turc 70 000 aspri. Astfel, turcul acela a vrut să ia satul Cosainul pentru acei mai sus-zişi aspri.. .Iar Ventilă voievod, domnia lui a întors mai sus-zişii aspri acelui turc şi a dat satul Cosainul la sfinta mănăstire numită Benedic. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am aflat (şi> am adeverit domnia mea că n-a fost (dator)... turcului, nici nu a întors Vintilă voievod nici un aspru pentru Radul al lui Mandea, ci a rămas părintele egumen Simeon de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat domnia mea boierului domniei mele Cirstian postelnic, ca să-i fie satul Cosainul de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi mirtori am pu3 domnia mea: jupan Dragomir mare vornic ■şi jupan Ivaşco mare (logofăt) şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi eu Micul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 5 zile, în anul 7081 (1573).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
175
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 933 (Ep. Buzău, LXXXVI/2). Orig., perg. (34 x 36,5), rupt şi şters, pecete timbrată; cu o copie slavă din 1913 şi o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 26v.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 102.
134                                            1573 (7081) mai 11, Bucureşti
      t MhAOCTÎK» KO>KÎK>, Iw flrtHt)dHAp8 EOEBOAA H rOdlOAMH'K B'KCOH 3EMAH XrrpoErtdjfHCKOE, chh8 BEAHKdro h np-kAOKpdro MHpnd eoeboaa, chh8 MHjfH'fc eoeboaa. ^dBdT rOCnOACTBO MH CÎE nOBEA’fcHÎE rOCnOACTBd AAH non ,A,pdrOMHp8 CKC CHHOBrt CH, IdKOWE Ad HAU ECT WMHH8 8 OTTkîKdp H 8 E’KHEIIJH | ndUJH, 3dHE>KE K> flOKSnHUJE WT
IRjhkSa, 3d $ dcnpH. H ndK noKSnH EAdAyA A ndUJH 8 GTKJKdp h 8 E’kheiijh wt M’KHH’fc, 3d c dcnpH. H ndK noK8nH IIpTiCKS T ndUJH wt MdHMd h wt IITdHApS naujit rf h noA 8 OTEîKdp h 8 E’kheiijh, wt MdHMd h wt nidHAP», 3d wk dcnpH. H ndKH noKSnH Top8H h PdAyA wmhhS 8 OTEîKdp h 8 E'kheiijh, a ea EapeSAOB, B’KCd, 3d xd acnpH. H ndK noK8nH ToppSH T ndiuH 3d wmhh8 wt MdHMdd, 3d ch acnpH. H ndK nOK8nH HoKA’KE’k H $8TdK8A H EoAOIOA WMHH8 8 CTEJKdp H 8 E’KHEIIJH H 8 KpHKOB. wt ujECTdro 8>ke, noAOBHHd, wt Mwppa, 3d xdjjTg acnpH. H ndK noK8nH K8p>K©c ndiuu I h noA 8 CT’KîKdp h 8 E’kheiijh wt Mtih^ h wt îIae8a, 3d t§e acnpH. H ndK no-K8nH ra8p*K h P-Kcnon 7 naujH 8 GTEîKdp h 8 E'kheiijh wt M'KH'fc, 3d jjs acnpH. H. ndK noK8nH Mkob'e naujH 8 GTEWdp h 8 E’kheiijh wt MdHMd, 3d ch acnpH. H ndK no-K8nH Mdu.8pa T h noA naiuH wt M’KHH’fc, 3d ck acnpH, 8 OTEHcap h 8 E’kheiijh. H ndK noK8nH T’Kpr’KSHEA îf naujH h noA 8 GTEwap h 8 E’kheiijh wt M’KHH’k, 3d pke dCnpH rOTOBH.
      H npOAdAOUJE KHUJE PEMEHH AIOAÎE, RTiCH, 3d HHJfHOM A«RPA BOA’k H wt np*bA. TOCnOACTBd MH H CKC 3HdHÎE K-KCEM MErHHWHM.
      Tem pdAÎ, AAA«X H rocnoACTRo mh bhuje pemehii ak>a!e, hkowe aa ha\ c8t b*k
WMHH8 H 8XdB8, HM H CHHOBOM HM H BH8K0M H fip’kBHSMHTOM HHHWT KOrOJKE HEflOKO— A’bEHMO, nopHSMO rOCnOACTBd MH.
      Gejke eo h ceeaeteah: w8ndH ApAroMHp beahkh akophhk ii w8ndH Ibaujko
BEA AOrOjJsET H GTdH Cn4Tdp H ^8AUITp8 BHCTÎiap H EdA’b CTOAHHK H MHTpt KOMIIC H rOHU.’t nEXdpHHK H GtOHKHM BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, APArOMlip BEA AB«PXHK.
      H d3, <UI>1EpEdH rpdMdTHK WT IldAVPEUÎ, E>KE IO Md3d£ 8 CTOAHH rpdAV E8k8PEI|JH, M’fcCEM MdlE dî ARHH H WT fÎAAMd TE<K8l|JdrO>1 A® CEA*, B*K A*T x3n4. t lw JÎAÎădHAPS BWEBWAd, MIIAOCTTiO E05KÎI0, rOCEIOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Dragomir cu fiii săi, ca să le fie ocină în Stăjar şi în Băneşti 10 paşi, pentru că a cumpărat-o de la Ţiicul, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Vladul 4 paşi în Stăjar şi în Băneşti de la Mîinea, pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat. Pîrscu 5   paşi de la  Mancea şi de la            Şandru, 13 paşi şi jumătate în
Stejar şi  în Băneşti,  de la  Mancea şi      de la Şandru, pentru 820 aspri.
Şi iar a cumpărat Gorun şi Radul ocină în Stejar şi în Băneşti, partea lui Barbul, toată, pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat Gorun 5 paşi de ocină de   la  Mancea,  pentru 250 aspri.         Şi iar a cumpărat Ciocîlbea şi
Futacul    şi  Bodoiul  ocină în Stejar şi în Băneşti şi în Cricov din         a
şasea funie, jumătate, de la Ciura, pentru 1 560 aspri. Şi iar a cumpărat Curjos 7 paşi şi jumătate în Stăjar şi în Băneşti de la Minea şi de la Albulv
176
www.dacoromanica.ro
pentru 365 aspri. Şi iar a cumpărat Gaură şi Răspop 10 paşi în Stejar şi In Băneşti de la Minea, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Iacov 5 paşi In Stejar şi In Băneşti de la Mancea, pentru 250 aspri. Şi iar a cumpărat Maţura 5 paşi şi jumătate de la Miinea, pentru 220 aspri, în Stejar şi în Băneşti. Şi iar a cumpărat Gărgăunel 2 paşi şi jumătate în Stejar şi în Bă neştidelaMlinea, pentru 125 aspri gata. Şi au vindut mai sus-zişii oameni, toţi, de a lor bunăvoie şi dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, ca să fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martorii: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, <Ş)1erban grămătic din Pădureţi, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 11 zile şi de la Adam curgători pînă acum, în anul 7081 <1573).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 934 (Ep. Rîmnic, LXVII/10). Orig., perg. (34x36,5), pecete timbrată. Cu o traducere de la sftajfitul sec. al. XVIII-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 103.
       1 Loc rupt.
135                                        1573 (7081) mai 13, Bucureşti
      t MhAOCTÎK» EOKÎEK», Iw dAEădHAP$ BOEBOAd H rOCnOAHHt BtCOH 3EMAH &rpoEAd)fÎHCKOH, CHHt KEAHKdro h np-kAespdro ffiHpia BOEBOAd. AaKaT rocnoACTB© A\H CÎE nOBEA'hHÎE rOCnOACTKd MH MdpEUlS Ct CHHOBH CH H ItfcrOE Ct EpdTHHM CH H AptrOI© Ct CHHOBH CH H ETdTEUlS Ct CHHOBH CH, HBdHKO H H’kHMIOA H OtAHHIOA » rpdA-fe H £AdAVA H CTdH4K>A H MhHIO H IlETKO H IIOEHpK» Ct CHHOBH CH H EoHH-fc <t EpdTHQM CH H       H GhhS H ÎWH H EpdT ErO, EoEE H ÂpdrOMHp Ct CHHOBH CH H
EoA'fc h EpdT Ero, AptrdH h EdHS h EAtA'MHp h AaeS h Mheih ct chhobh ch h IIIepe
<t CHHOBH CH H ÂP'krHHJ H /(pdrSA H CTdBtp H Ul8p8 ErO, &TdH H KptCTt H TSpTEUl Ct CHHOBH CH H Kt3dH$ H KoCT-fe H ffiSUJd H ITfcHKd H HoTKOdBt H KptAOMdH H GopKt « A$MHTp8 H KptHlOH H OdHd H MdpEUJ H ALdH-fc TpdcSA H GTtHMIOKSA H IltTp» H nonS GtAHHIOA H IIptBE H EfcAdH H flspdM H Tdro H PdAV’d H (IaeSA H AdHMIOA H Aptroio « EdA'b h fiSHb ct spdTiira.w ch h Gtoehea h ALapKO h H-hnmoA h AdHMIOA h IltTp»
JJ MHpAdH H ţldHSdAE Ct CHHOBH CH H PdAVA H EdA* H HEpHdT H EdA^A H Espid H Ad3dp H EhHTHATv H GTdHKO H dHd H Ct H ljf CHHOBH CH, EAHUH HM E©rt fipHnSCTHT, I3K0JKE Ad HM ECT WHHHS H CEAO Hd HME GEAHipOWdpd, BtCd, WT flO BtCOH JfOTdpOM.
      H X6Ti^X Ad CE SHdET: Hd 3dndA, A* XOTdpSA ^EA-hlOASH H WT Kt BtCTOK, A O JfOTdpSA HSBHHdHlAOp H A° X0TaP8A rptKOBSASH H WT Kt CEBEpHd CTpdHd, WT sptrS A8HdK8, A® X0TaP8rt Ehuihheb.
      IIOHEKE CÎE BHUIE pEHEHM WHHHS H CEAO GEAHipOdpd EHW ECT CTdpd H npdBd WHHH& H 3d A'tAÎHS GTdHKOB AKOpHIK». d 8 TEM, WBÎH EtCH BHUIE HMEHITH AIOAÎE, WHH K> C$T nOKSnHAH BtCd wr HIA A'MIl&PE GTdHKO AKOPHIKS, Hd HME ffld<p>HHd H H-hKUld, 3d XHXT denpH rOTOBH. H npOAdAH c8t fflapHHd H H-hKUJJ 3d HIX-H3 aokpom BOA-k, npEA rocnoACTBd mh.
www.dacoromanica.ro
177
       dAH A<* CE Sb^CT EpE c8t SHAH cIh AK>AÎE BHUJE llHCdHH I10K8I1HAH cita WHHH8 H WT nptJKAE, WT HdA Ep’hJfdpE WT P8CHHEl(JH, 3d XS dClipH, h8 H-feCT EHW HM Che MHP, EpE H*kCT EHAd EM8 3d A^A^S, h8 MHA8 WT AiHpHd BOEBOAd. ă WT Bp'kME E5KE C8T A0CTH3AAH A’MJJEpE CT4HK0 ABOpHHKSA, ffldpHHd H H-feKllJd, CÎE BHUJE pEHEHg WHHH8 CEAHlfJOdpd, A'feAÎHd WTU.’K HM, d BHUJE pEHEHH AIOA^E, WHH IO IIOK8IIHIIJE WT 5K8ndHHU,8 ffldpHHd H HtKUJd, A"MJJEpE CTdHKO AK®PHHK8: 3d BHUJE pEMEHS U.'fcHO.
       fl nOTOM, Ad CE SHdET KTO KOAHKO AP^JKET WT CÎE W1HH8: dAH MdpEUJ Ch CHHOBH CH 8}KE d H HtrOE Ch EpdTHQM CH HdA IIOA 8>KE H AP^rOlO Ch CHHOBH CH d 8>KE K JIOA H EpdTEUJ Ch CHHOBH CH, HBdHKO H HtHMIOA H CTdHHIOA HdA d 8>KE H TpdAt IIOA
8>ke ij EAdAVrt d 8>ke h Ct4hmioa h I0hio 8>ke d h IIetko 8>ke d h iioa h HobhpkS
Ch CHHOBH CH 8>KE d H JIOA H EoHH'fc Ch BpdTHQM CH 8>KE d H nOA H APdr8 d 8>KE H ChH 8>KE d H ÎWH H SpdT ErO, EoBE, 8}KE d H APdrOMHp C’h CHHOBH CH 8>KE T H Eoa^ h EpdT Ero, AP’KrdH, 8>ke d h EdH_8>KE d h iioa h EatvaImhp nOA '8>ke H flAK8 8>KE d H MhEUJ Ch CHHOBH^ CH 8>KE B H IIlEpB Ch CHHOBH CH 8>KE d H (10A h AP^rHHd noA 8>ke h APdrSA 8>ke d h CTdBMp h w8p Ero, CTdH, 8>ke d h EpTUT-k 8>KE 4 H TSpTEUJ Ch CHHOBH CH 8>KE d H IIOA H K*h3dH nOA 8>KE H KocT't IIOA 8>KE H ffl8llJd noA 8>KE H H'kHKd 8>KE d H UoTKOdB'h nOA 8>KE H EpivAOMdH nOA 8>KE H GopKTv noA 8}KE H A^MHTpg nOA 8>KE H Kp’hMIOH nOA 8>KE H OdHd 8>KE 4 H ffldpEUl 8>KE d H nOA H MahI rpdcSA noA 8>KE H CT’hHMIOKSA 8>KE d H HTiTpS 8>KE d H 110118 CTdHHIOA nOA 8>KE H IIp'KBE 8>KE d H E*hAdH nOA 8>KE H ffepdM IIOA 8>KE H Tdr» noA 8>ke h PdA^A 8>ks d h Eab8a noA 8>ke h A^hiioa noA 8>ke h AP^roio nOA 8we H EdAt nOA 8>KE H EShI Ch BpdTHHM CH nOA 8>ke h Ctoehea 8>ke d H ffldpKO 85KE d H HtHHIOA 8>KE d_H A<*HI<MA nOA 8>KE H n*hTp8 8>KE B* H MHpAdH 8>KE d H IţtHBdAE Ch CHHOBH CH 8>KE d II PdAVrt 8>KE d H EdA*b 8>KE d H ^EpHdT 8>KE d H EdAIOA 8H{E d H UOA H EEpHd 8>KE d H AdSdp 8>KE d H EHHTIlA’h nOA 8>KE H CTdHKO IIOA 8>KE H dHd noA 8>ke.
       ă nOJOM, Ad ECT CTPOEB WHKH8, dAH WT K0AP8a E>KE CE 30BET E’hKdTd, Î ndUJH, dAH t WT HdA CEAHltlOp-kHH, d AP^TH E WT HdA HSBHMdHH, SdHEHCE Td C8T IlOMHAOBdAH H<8lldHHU,8 MdpKHd H H'kKUJd WT HH)fH8 A0EP^M BOA 10 WT lipEA P0CI10ACTB4 MH, BKO>KE Ad HM ECT nOM*kH8.
       Csro pdA^, AdAojf H rocnoACTBo mh bhuje pehehh aioaîe, hkojke Ad hm c8t bt^
WHHH8 H B"h W)fds8, HM H CHHOBHM HM, BHSKOMKE H nptBH8HET0M HJf H HH WT KOrOÎKE HEIlOKOA'kBHMO, nO PEH TOCnOACTBd MII.
       Cehce h cbeaeteaie nocTdBE rocnoACTBd mh: H<8ndH APdroMHp beahkh abophhic H HBdUJKO BEAHKH AOrOijiET H CTdH CndTdp H A8MHTp8 BHCTÎiap H EdA^ CTOAHKK H rOHUd nEJfdpHHK H CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, HBdUJKO BEAHKH AOrOijiET.
       H dS^ElicIjO, E5KE 10 HdnHCdX 8 AHBHHH <rpdA> TAdrOAEMlH E8K8pE4JH, M-kcEUd MdlE ABHH ry H TEK8l(JHM A'kTOM WT ^AdMd, B A"kT x3Îîd.
       ţ Iw JÎAÎădHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎA EOHCÎIO, TOCnOAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mareş cu fiii săi şi lui Neegoe cu fraţii săi şi lui Drăgoiu cu fiii săi şi lui Brateş cu fiii Eăi, lui Ivanco şi lui Nenciul şi lui Standul şi lui Gradea şi lui Vladul şi lui Stanciul şi lui Ianiu şi lui Petco şî lui Pobircu cu fiii săi şi lui Voinea cu fraţii săi şi lui Dragu şi lui Sin şi lui Ion şi fratelui lui, Bobe şi lui Dragomir cu fiii săi şi lui Bodea şi fratelui luiT Drăgan şi lui Ban şi lui Vlădimir şi lui Albu şi lui Ianeş cu fiii săi şi lui Şerb cu fiii săi şi Drăghinei şi lui Dragul şi lui Stavăr şi cumnatului lui, Stan şi lui Clrstea şi lui Turteş cu fiii săi şi lui Căzan şi lui Costea şi Muşei
178
www.dacoromanica.ro
şi Neancăi şi lui Potcoavă şi lui Cirloman şi Sorcăi şi lui Dumitru şi lui Crăciun şi lui Oana şi lui Mareş şi lui Manea Grasul şi lui Stănciucul şi lui Pă-tru şi popii Stanciul şi lui Pirve şi lui Bălan şi lui Avram şi lui Gago şi lui Radul şi lui Albul şi lui Danciul şi lui Drăgoiu şi lui Badea şi lui Bunea cu fraţiii săi şi lui Stoenel şi lui Marco şi lui Nenciul şi lui Danciul şi lui Pătru şi lui Mirlan şi lui Gianvale cu fiii săi şi lui Radul şi lui Badea şi lui Cernat şi lui Badiul şi lui Bercea şi lui Lazăr şi lui Vintilă şi lui Staico şi Anei şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocina şi satul anume Seliştioara, toată, de peste tot hotarul.
      Şi hotarele să se ştie: la apus pînă la hotarul Celeiului şi de către răsărit pînă la hotarul Izbicenilor şi pină la hotarul Gîrcovului şi partea dinspre miazănoapte, de la malul Dunării, pînă la hotarul Vişinei..
      Pentru că această mai sus-zisă ocină şi satul Seliştioara a fost veche şi dreptă ocină şi de moştenire a lui Staico vornic. Iar intru aceasta, toţi aceşti mai sus-numiţi oameni, ei au cumpărat-o toată de la fiicele lui Staico vornic, anume Ma<r>ina şi Neacşa, pentru 18 000 aspri gata. Şi au vindut Marina şi Neaoşa de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele.
      Dar să se ştie că aceşti oameni mai sus-scrişi cumpăraseră această ocină şi de mai înainte, de la Vîrhare din Rusineşti, pentru 6000 aspri, însă nu le-a fost cu pace, căci nu a fost a lui de moştenire, ci de miluire de la Mircea voievod. Iar din vremea cînd au dobîndit fiicele lui Staico vornic, Marina şi Neacşa, această mai sus-zisă ocină Seliştioara, moştenirea părintelui lor, iar mai sus-zişii oameni, ei au cumpărat-o de la jupaniţele Marina şi Neacşa, fiicele lui Staico vornic, pentru mai sus-zisul preţ.
      Iar după aceea, să se ştie fiecare cit ţine din această ocină: insă Mareş cu fiii săi 1 funie şi Neagoe cu fraţii săi peste o jumătate de funie şi Drăgoiu cu fiii săi 1 funie şi jumătate şi Brateş cu fiii săi, Ivanco şi Nenciul şi Stanciul peste 1 funie şi Gradea jumătate de funie şi Vladul 1 funie şi Stanciul şi Ianiu 1 funie şi Petco 1 funie şi jumătate şi Pobircu cu fiii săi 1 funie şi jumătate şi Voiuea cu fraţii săi 1 funie şi jumătate şi Dragu 1 funie şi Sin 1 funie şi Ion şi fratele lui, Bobe, 1 funie şi Dragomir cu fiii săi 1 funie şi Bodea şi fratele lui, Drăgan, 1 funie şi Ban 1 funie şi jumătate şi Vlădimir jumătate de funie şi Albu 1 funie şi Ianeş cu fiii săi 2 funii şi Şerb cu fiii săi 1 funie şi jumătate şi Drăghina jumătate de funie şi Dragul 1 funie şi Stavăr şi cumnatul lui, Stan, 1 funie şi Clrstea 1 funie şi Turteş cu fiii săi 1 funie şi jumătate şi Căzan jumătate de funie şi Costea jumătate de funie şi Muşa jumătate de funie şi Neanca 1 funie şi Potcoavă jumătate de funie, Cîrloman jumătate de funie şi Sorcă jumătate de funie şi Dumitru jumătate de funie şi Crăciun jumătate de funie şi Oana 1 funie şi Mareş 1 funie şi jumătate şi Manea Grasul jumătate de funie şi Stănciucul 1 funie şi Pătru 1 funie şi popa Stanciul jumătate de funie şi Pîrve 1 funie şi Bălan jumătate de funie şi Avram jumătate de funie şi Gago jumătate de funie şi Radul 1 funie şi Albul jumătate de funie şi Danciul jumătate de funie şi Drăgoiu jumătate de funie şi Badea jumătate de funie şi Bunea cu fraţii săi jumătate de funie şi Stoenel 1 funie şi Marco 1 funie şi Nenciul 1 funie şi Danciul jumătate de funie şi Pătru 2 funii şi Mirlan 1 funie şi Gianvale cu fiii săi 1 funie şi Radul 1 funie şi Badea 1 funie şi Cernat 1 funie şi Badiul 1 funie şi jumătate şi Bercea 1 funie şi Lazăr 1 funie şi Vintilă jumătate de funie şi Staico jumătate de funie şi Ana jumătate de funie.
      Iar după aceea, să-i fie lui Stroe ocină din codrul care se numeşte Că-cata, 10 paşi, însă 5 de la Seliştioreni, iar alţi 5 de la Izbiceni, pentru că
www.dacoromanica.ro
179
i-au miluit jupaniţele Marina şi Neaoşa, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele, ca să le fie pomană.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţa paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Văsiiu, care am. scris-o in minunata <cetate> numită Bucureşti, luna mai 13 zile şi curgători ani de la Adam, în anul 7081 <1573).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St, Buc., S.I., nr. 935 (Bistriţa, LIII/1 şi Dintrunlemn, XVI/1, 35). Orig., perg. (49X 37), pecete timbrată, căzută. Cu trei traduceri: una din 1783, a doua de la începutul ■ sec. al XlX-lea şi a treia din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 88v—89, 197, ff. 2, 21, 202, f. 414-416 şi A.N., LXXV1/1.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 103-105.
136                                          1573 (7081) mai 14, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, feciorulMihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele jupînesii Ca-plei marea postelniceasă, ca să-i fie ei din Goleşti,, jumătate din rumâni şi viile din dealul Goleştilor jumătate şi din mori jumătate, iar din munte şi Slănicul partea ei toată şi din Mărăcinâni partea ei toată şi din Viţicheşti partea moaşă-sei Margăi, a patra parte şi din ţigani, anume Sîrbul cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Oprea cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Drăghici cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Crăciun cu feciorii lui şi cu sălaşul lui şi Coia cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Duca cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Biţina cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Baniţă cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Paşiva cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Pătru cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Ganea cu sălaşul lui şi cu feciorii lui.
      Deci, pină cînd va fi ea vie, să stăpinească ea aceste mai sus-zise sate şi ţigani şi să fie ale ei. Iar după moartea ei, să fie toate satele şi ţiganii ce s-au zis mai sus ale feciorului ei, jupan Albul vel clucer şi feciorului lui, Radului. Pentru că au plătit jupan Albul vel clucer pe muma lui, jupîneasa Caplea, de datorie, cu 12 000 aspri.
      Şi să să ştie cum că au dat jupîneasa Caplea marea postelniceasă zâstre din ţigani, fie-sii, jupînesii Neacşii, anume Dragomirul al Gonţii ţiganul cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi pe frate-său Radul cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi peVladul cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Puzrea cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi Milea cu sălaşul lui şi cu feciorii lui şi trei ţigance şi doi copii de ţigani. Şi aşa au tocmit jupîneasa Caplea de a ei bună-voe, dinnaintea domniei mele.
      Pentru aceia, am dat şi domnia mea jupînesii Caplei marei postelnicie, ca să-i fie ei aceste mai sus-zise sate şi ţigani de baştină şi ohabnici, ei şi feciorilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mâle.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Dragomir vel dvor-nic şi jupan____1 vel logofăt i Stan spatariul i Dumitru vistiiariul i Mitrea
ISO
www.dacoromanica.ro
comisul i Badea stolnic i Gonţea pehamic i Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Dragomir vel dvomic.
      Şi am scris eu, Gherghe logofăt, in scaunul oraşului Bucureşti, in luna lui mai 14 dni, leat 7081 <1573>.
      Acest izvod s-au scris pe limba românească de pe uricul cel slovenesc de Luppu dascălul slovenesc la Şcoala Domnească in Bucureşti.
      Az Luppu dascălul slovenesc izpisah.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XXIX/136. Traducere din sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. DIB, B. 105-106.
        1 Loc alb.
137                                                1573 (7081) mai 16, Bucureşti
       f ffl.HAOCTÎt© EOWÎIO, Iw dAEădHAPS KOEKOA H rOCnOAHHt KTlCOH E3MAH XrrpO-BAdXÎHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H np"tACKpdrO ffiHpiEK KOEKOA, CHHTi fflHjfHEK KOEKOA-AdKdT rocnoACTKO mh cTe (iokIiaehîe rocnoACTKd mh Eoap^b Awrw^ET, bkowe Ad ECT HETOK A EA 3d WIHHS, KOAHKO JfOKET CE JfTHT H3KpdTH WT nO K*C JfOTdpOM H WT rop H WT lllSM H WT nOA H WT KOAd WT EpdTIA 1, nOHEÎKE ECT lipÎHAE AOrO-^•ktSa Koap'S h npdKd kSiiho c*kc >K8ndHHU,d Ero, c*kc Ehka, npEA rocnoACTKd mii, TEPE CH WBdAB4IO nOBpdTHLUE H STdKMHIIIE 34 HÎH)fHOM A*6p0 BOAIO nO CKdKH K0M4TE h no whhhS, noipd rd pdAH c8t bhah haokh, he m8 c8t Eora rocnoAt AdAH hhjke
CHHH HHWE A^UIEpE WT HHJfHOM TEAECH. diJIEAH C’kASHHT AWrW^TiT EOAP^B CTlM-pTiT-k no npEA WT >K8ndHHU,d Ero, d >K8n4HHU,4 Ero, dHKd, Ad APTkWHT AEA m8>k eh, KoAPES, WT EpdTÎE A EA 3d W1HHS H>KE ECT BHLUE nHCdH4 H ndKH 3d KOMd[Md]TE H 34 A0EHTOK H CK8AHI|JE H Ad WEA4A#ET dHKd Td>KE W1HH8 HM H>KE KHUIE ECT nHCdHd. H ndKÎE CkASlHT dHKTiK C'hMp'hT'h nO npEA WT M$>K EH, WT KOAP'fc, d M»}K EH, EOAP'b AWrWijsliT Ad AP'BJKHT H Ad WEA4A#ET A EA «SndHHUEK Ero, dHKTiH, WT Il8p-KTipEHH, CK4KH K0M4TE H WMHH8 H dU,HrdHH H A’fcAHHU.S,
       GEro pdAH, AdA«X H rocnoACTKO a\h, hkowe a4 m8 c8t khuje peieh» wiiihS K"k WXdKS, EM8 H BHŞkOM H npEBHSlHTOM HM H HE WT KOrOWE HEnOKOAEEHMO, nOpH3M» rocnoACTKd mh.
       Ge>KE nOCTdBAAEM H CK’fcA’fcTEAÎE TOCnOACTKO MH: >K8ndH APAf^AUip KEA AKOpHHK H «SndH HKdUiKO KEA AWrW^TiT H W8ri4H <GTdH>2 CndTdp H A^AAHTpS KIICTÎHp H EdA"fe CTOAHHK H TOHU.'k nEjfdpHHK H MHTp'fe KOMHC H >K8ndH GTOHKd KEA nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, APArOAlHp BEA AKOpHHK.
       d3 GTOHKd, HdnHCdJC KTi CTOAHH rpdA ESKSpEUJH, M-fcCEU.4 MdH Sî A^HH, TEKSipdrO A*kT0M WT dAdM x3rid.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mih-nea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Codrea logofăt, ca să-i fie părţile lui de ocină, cîte se vor alege de peste tot hotarul şi din munte şi din pădure şi din cîmp şi din apă din Bratia1, pentru că a venit Codrea logofăt şi împreună cu jupaniţa lui, cu Anca, înaintea domniei mele, de s-au înfrăţit amîndoi şi s-au întocmit de a lor bunăvoie pe toate averile şi pe ocină, pentru că au fost sterpi, nu le-a dat domnul Dumnezeu nici fii, nici fiice din trupurile lor. Dacă se va întîmpla lui Codrea logofăt moarte mai înainte de jupaniţa lui, iar jupaniţa lui, Anca, să ţină par-
www.dacoromanica.ro
181
tea bărbatului ei, Codrea, din Bratia, partea de ocină care este mai sus-scrisă şi iar din averi şi din vite şi scule şi să stăpinească Anca de asemenea ocina care este mai sus-scrisă. Şi iarăşi, dacă se va intimpla Ancăi să moară mai Înainte de bărbatul ei, de Codrea, iar bărbatul ei, Codrea logofăt să ţină şi să stăpinească partea jupaniţei lui, Anca, din Pur-căreni, din bucate şi ocina şi ţiganii şi delniţa.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie mai sus-zisa ocină de ohabă, lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori 'punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan < Stan)8 spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Eu, Stoica, am scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 16 zile, cursul anilor de la Adam 7081 <1573).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 746v—747. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 479, f. 97 (fără văleat). Traduceri ibidem, ms. 349, f. 60—61 (fără văleat) şi S.I., nr. 937 (Vieroş, III bis/1) (fără văleat).
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 73-74 (sub <1572-1574> mai 16).
       1 Cuvintele: „urr Kp*tTa" („din Bratia“) lipsesc din ms. 479. * Omis.
138                                        1573 (7081) mai 16, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului...1 feciorul Mihnei voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele popei lui Neagoe şi feciorilor lui, anume Dobrotă şi Radul şi...1 şi Stoicăi şi lui Stan şi lui Yoico şi fetii lui, anume Stana şi feciorilor lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie lor moşie la Inoteşti din jumătate a treia parte de pretutindenea şi Pridealul tot, cu tot hotarul.
      Şi iar să le fie lor moşiia ce să chiamă Inoteştii din sus de Tîrgovişte, Insă din jumătate de Inoteşti, a treia parte, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină.
      Şi iar să le fie lor Valea Turbure la Stejariul Balii şi hotarul iaste de acolea preste vale în sus pînă la Calea Ghiudului şi prea Valea Trifoii pină la piatra.. -1 şi pre Valea Gardurilor...1 preste calea Vălenilor la Lăcşor, la hotar şi în curmezişul Sărăţelului la calea Ghitioarei, la curmătură la Valea Purcăreţilor din jos pe vale şi de acolea în sus la Prislop şi drept la Turburea la Ştubăiu.
      După acăia, au venit feciorii popei Neagoe de s-au jăluit înaintea domniei măle, zicînd cum că au [avut]8 cartea lui Băsărab voevod şi cartea răposatului Radul voevod, sfărîmată şi vechi. Apoi domniia mea am căutat şi am văzut şi am cetit cartea răpoosatului Basarab voevod şi cartea răpoo-satului Radul voevod care era sfărîmată şi vechi.
      Drept aceia, domniia mea am făcut şi am întărit şi am înnoit cu această carte a domniei măle de pe cartea lui Băsărabă voevod şi de pe cartea răposatului Radul voevod şi am dat domniia mea feciorilor popei Neagoe, ca să le fie moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, de pe zisa domniei mele.
182
www.dacoromanica.ro
      Şi mărturii am pus domniia mea pe : jupan Dragomir vel dvornic i jupan Ivaşco vel logofăt i Dumitru vistier i Stan spatar i Badea stolnic i Mi-trea'comis i Gonţea peharnic i jupan Stoichiţa vel postelnic. Şi ispravnic, jupan Dragomir vel dvornic.
      Şi am scris eu, Grozav, în scaunul oraşului Bucureştii, mai 16 dnir leat 7081 <1573).
     jAcest izvod s-au tălmăcit pe limba rumânească asemene de pe hrisovul cel slovenesc de Lupp dascălul slovenesc la Şcoala Domnească In Bucureşti. Iar unde nu s-au putut cunoaşte cuvintele la slovenie fiind hrisovul ponegrit, şters şi rupt, am lăsat aici, in izvod, loc nescris precum să văde.
      Az Lupp dascal slovenesc izpisah.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 936 (Mitrop. Ţ. Rom., CCXCIII/1). Traducere de la mijlocul sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. DIR,B, 107.
       1 Loc rupt tn orig., menţ. în traducere. * Cuvint tăiat de traducător.
139                                                           1573 (7081) mai 22
      t Mhaoctiio eojkîio, Iw flAH|4HAp8 boeboaa h rocnoAHHiv btvcoh semah dtrrppoBAAŢHHCKOE, chhtv BEAHKaro h np’kAOEparo MhPHA BOEBOAA, chh8 Mh^HEE eoe-BOAa.         rocnoACTBo mh cîe noBEA'kHUE rocnoACTBa mh IIateb h epaT Ero, Aaâap
h GOnp’k h G0aH4 h npivKH epatSmeaS hm, Aau h ckc chhobh ch, eahu,h hm <Eoriv> AacT, i3K0>ke A4 hm c8t whhhS 8 PoetvHEujh, wt aea EaatvB, iioaobhh h wt boa. h wt c8jf h wt uj8m h wt noaio h wt no bivcma, noHESKE io c8t noK8nHAH wbh BHUJE pEHEHH AIOAÎE WT EoCTaHAHH, CHH3 EaAIvB, 3a \jr acnpH TOTOBH, EljJEWE WT AKHH noKOHHdro 10HpHd BOEBOAa. Eah a<> [a*»] b8ae AdH HdA TpETaro aea wt cîf BHUJE PEHEH4 WHHH4 WT AIA EaAIvB. H npOAAA ECT C4M EoCTaHAHH CÎE BHUJE pEMEHil WHHH8 WT CBOH AOKpO BOAIO H CKC 3HaHHE BTvCfcM MErHiailJH.
      Tem paAÎ, A4A*X H rocnoACTBo mh wbea\3h bhuje pehehh aioaîe, hkoîke a* HM c8t CÎE BHUJE pEMEHa WHHH8 Biv WHHH8 H W)(4E8, HM h chhobom hm h bhSkom h np’kBHOHETOM HM H HE WT KOrOWAE HEnOKOA’feEHMO, nO WpH3MO rOcnOACTKA MH.
      Gewe h cbeaeteahe nocTaBA*kEM rocnoACTBo mh: w8naH AP<>r0MHP beahkh ABOpHHK H H<8naH iBaUJKO BEAHKH AOrOjjjET H GtAH CnATAp H EdA’b CTOAHHK H lllHTp-fc KOAUJC H A$MHTp8 BHCTÎiap H TOHllt nE]f4PHHK H GtOHKA BEAHKH nOCT’kAHHK. Ecnp4BHHK» AparOMHp BEA ABOPHHK.
      H 43, SaCHAHE, IJHC M’fcCEU.d MAHE KB AKHH, Biv AlvT x3Îia.
      flw <lAÎăaHAp8 BWEBWA4, MHAOCTIIO EOWÎIO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Patea şi fratelui său, Lazăr şi lui Oprea şi lui Oană şi vărului lor primar, Dan şi cu fiii lor, cîţi le va da <Dumnezeu>, ca să le fie ocină în Robăneşti, din partea lui Balea, jumătate şi din apă şi din uscat şi din pădure şi din cîmp şi de peste tot, pentru că au cumpărat-o aceşti mai sus-zişi oameni de la Costan-
www.dacoromanica.ro
183:
din, fiul lui Balea, pentru 700 aspri gata, Încă din zilele răposatului Mireea voievod. Dar să fie Dan peste a treia parte din această mai sus-zisă ocină din partea lui Balea. Şi a vindut Însuşi Costandin această mai sus-zisă ocină de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai sus-zişi oameni, ca să le fie mai sus-zisa ocină de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Vasilie, am scris In luna mai 22 zile, In anul 7081 <1573>.
      Ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 938 (Brincoveni, XI/2). Orig., perg. (26,5x31), pecete timbrată. Cu o traducere din 1860.
    EDIŢII. Trad. DIR,B, 108. Facs. Ibidem, 527.
140                                           1573 (7081) mai 29, Bucureşti
      t MhAOCTÎK» EOWÎEie, Iw fLugdHApS B©EE©Ad H r©Cn©AHHK BTiC©E 3EMAE Jfrrpp©'-EAdJf IHCKOE, CHHK BEAHKdr© H np^ACEparO ffîHpHEK B©EB©A8, CHH8 MHJfHEK B©EB©A8. AdBdT rOCflOACTEO MH CÎW nOB<EAtHÎE>1 rOCnOACTKA AAH AaH0K C1iC CIIHOBH CH, EAHU.II
em8 E©rii A<*cr, qk©>ke a<> *8 ect whiih8 8 IIoHHdpH, aea KptiHi©h©b, KdijiS ep© ii AEA GtOHKEB, 8HK8 EP© H WT AEA dSlildKTiB, EAHK© X^KET EHTH nOKSnHA, (I©HE5KE m8 c8t CTdpE H npdBE WHHHE H A^AlHE.
      d (1©T©M, HMdUJE CKnpEHÎE AaH> CHH’K Kp’BHI©H©B CKC P’Knd pdAÎ WHHH8, AM Gt«HKEB, n©HE5KE CHU.E C'hnp’bUIE Plind KdK© ECT nAdTHA H A<*A HdndCTK Hd IldHTi. . -1 Uldp, xdC denpH, BE3 Ep-KMI©H, BdlJlS AaH0K> PM> AM GtOHKEB. H HMdAH C8T npEHÎE h npEA n©K«HHdP© <H>1E<T>1p8 boeboaS pdAÎ tex bhuie pehehh denpH. d IIetp» b©eb©a&,
U TEM, I© ECT AM PlinEB § BOA’bpH, Hd HME: WT K©TEl|JH, EddHKSA H WT E<Epil-B©E>2IJIH, Htr©E H WT GSCAliHEIllH, PdAVA H WT H-KM-KEUJH, E©HK© H WT rptAHipE, PdAVrt, 0K©5KE Aa CBEAETEACTBSET PlinEB KdK© ECT nAdTHA CdM TEJf dCnpH. d TEJf BHUIE PEHEHH MErltailM STdKMHAH C8T T©PAd, 0K©5KE Aa AaBdT CdM Plind X acnPH II TdOKE WCTdA KpiiHI©H >X, Edl|l8 AaH0K> Aa nAdTHT ndKH X acnPH. H 8 TEM, CST UAdTHAH TEX dCnpH BliCH WT II8HO.
      d <8 TEM, P'K^nd H*bCT BliCX©T’fcA Aa CT©HT B'K TdH TliKMEîKÎl©, H8 ndKH pd3Apd>KH Plind npEHÎE. H CHII.E C'Knp’bUIE Kd<K© HkCT>X nAdTHA KpiiHWH, Edljld AaH°B, TEX X aCnpH, E5KE m8 ECT EHA AEA nAdTHTH, H8 TTiHÎI© ECT CdM nAdTHA. GhU,E ECT «Kd>x3dA npEA P©Cn©ACTBd MH. H 8 TEM, Btp©BdA CliM TOCnOACTB© MH H CKTBOpHA CliM rOCnOACTBO MH KHHP PlinEB, Aa AP^*ET P BEHHHH. d AaH> CHH,K KpiiHI©H, npKHAE npEA >x r©cn©ACTBd mh ahu.8 ckc Plind h A^hech tex KCA’kpn PlinEB bhuie PEHEHI, npEA P©Cn©ACTBd MH. H CHU.E MdpTSpHCdUlE CllC HHXHE A<8UIE>1, KdK© ECT nAdTHA RpiiHi©H, Bdipd AaH0K> TEX dcnpn K8nu© ckc Plind. H pd3APdX P©cn©ACTB© MII KHHP PlinEB H H*bCT WCT<dA KpllH^WH AATiHCEH PlinEB HHI|ld. H WCTd Plind WT 3dKOH WT npEA P©Cn©ACTKd MH.
      Gep© pdAÎ, AaA®X H r©cn©ACTB© mh AaH0E> ***©*£ Aa a»8 e<ct bhuie pe>x-
SEHE WHHHE B'K WHHHS H BTi WXdB8, HEM8 H CHH©B©M EM8 H BH8K0M H np-kBH8HET©M CMS H HH WT KOPOJKE HEnOKCOA’bBHMO, n©>x PEH r©CnOACTBd MH.
184
www.dacoromanica.ro
      Gejke h ckeaeteaîe nocTdKAWX’ rocnoACTEo mh: wSndH ApdroMHp beahkh akophhk H >K8ndH IsdUJKO BEAHKH <rtOrOi|SET>1 H CTdH CndTdp H A^MHTpS KHCTÎBp H EdA^ CTOrtHHK H rOH^t nEXdPHHK H /HHTplk KOMHC H >K$ndH GTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, AP^rOMHp BEAHKH AKOpHHK.
      H d3, GTOHKd, H pEH A^A^T AOrOijSET, EJKE HdnHCdJf BTk AHBHÎH TpdAV ESkS-PEI4IH, MtCEIţd MdH K0 A^HH H IVT flA<iMd A® CE<Vfe, TEK&IJJHM rttTOiW x3nd.
      ţ IlV ArtTădHApS BIVEKIVAd, MHCAOCTÎA KOÎKÎ/ft, rOCnOAHHB.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dan cu fiii săi, clţi ii va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Poinari, partea lui Crăciun, tatăl său şi partea lui Stoica, unchiul său şi din partea lui Auşacă, cit va fi cumpărat, pentru că îi sint vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar după aceea, Dan, fiul lui Crăciun, a avut pîră cu Ripa pentru ocină, partea lui Stoica, pentru că aşa pîra Ripa că a plătit şi a dat o năpastă lui Pană... x, 1 200 aspri, fără Crăciun, tatăl lui Dan, pentru partea lui Stoica. Şi au avut pîră şi înaintea răposatului <P)1e<t)1ru voievod pentru acei mai sus-zişi aspri. Iar Petru voievod, întru aceasta, i-a dat lui Ripa 6 boieri, anume: din Coteşti, Vlaicul şi din B<erivoe)2şti, Neagoe şi din Suslăneşti, Radul şi din Nămăeşti, Boico şi din Grădişte, Radul, ca să mărturisească pentru Ripa că a plătit singur acei aspri. Iar acei mai sus-zişi megieşi au întocmit atunci, ca să dea Rîpa singur 600 aspri şi <astfel a rămas Crăciun)1, tatăl lui Dan, să plătească iarăşi 600 aspri. Şi întru aceasta, au plătit acei aspri toţi de la Pană.
      Iar <lntru aceasta, Rî)Jpa n-a vrut să stea pe această tocmeală, ci iarăşi a ridicat Rîpa pîră. Şi aşa a pîrît, că <n-a>1 plătit Crăciun, tatăl lui Dan, acei 600 aspri, care i-a fost partea să plătească, ci a plătit numai el singur. Astfel a spus înaintea domniei mele. Şi întru aceasta, l-am crezut domnia mea şi am făcut domnia mea carte lui Rîpa, ca să ţie trei vecini. Iar Dan, fiul lui Crăciun, a venit înaintea)1 domniei mele de faţă cu Rîpa şi a adus pe acei boieri ai lui Rîpa mai sus-zişi, înaintea domniei mele. Şi astfel au mărturisit cu sufletele lor, că a plătit Crăciun, tatăl lui Dan, acei aspri împreună cu Rîpa. Şi am rupt domnia mea cartea lui Rîpa şi n-a rămas Crăciun dator lui Rîpa cu nimic. Şi a rămas Rîpa de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Dan, ca să-i fie mai<sus-zisele>1 ocine de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, <după>1 spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare < logofăt)1 şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Mitrea comis şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Stoica, care am scris — şi a spus Lăudat logofăt — în minunata cetate Bucureşti, luna mai 29 zile şi de la Adam pînă acum, ani curgători 7081 <1573).
      ■j" Io Alixandru voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., CVI/1. Orig., hîrtie (45x29), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 108-109. Facs. Ibidem, 528. * *
       1 Loc rupt.
       * Cf. doc. din 1572 ianuarie 19, nr. 84 şi 1572 ianuarie 22, nr. 86.
www.dacoromanica.ro
185
141
1573  (7081) mai 29, Bucureşti
        f flLlIAOCTÎIO E05KÎEI0, IwdAH(iAHAp8 BOEBOAA H TOCnOAHH'K BTiCOH 3EMAE ăîrrppo-EAdXÎHCKOE, CHHTk BEAHKddTO H <np’bA0BpdP0 ffi.HpHd BOEBOA, CHH*K ffiHXH’b KOEKOA>. ÂdBdT POCnOACTBO A\H CÎIO nOBEA'fcHÎE rOCnOACTBd MH nOHTEHIIMH np.dBÎTEAÎE rOCnOACTBd AU), >«8ndH IsdUIKO BEAH<KH AOrOjjSET I) >K8ndH dAB8A BEAHKH KAlOHdp > H C*KC CHHOBH •CH, EAHU.HM Borii A ACT, I3K0JKE AA HM ’ECT CEAO EePK8u,A KliC, C*KC B*KC Jf0TAP H CkC B*KC AOX^AOK. II<OHE>KE CÎIO BHLUE pEHEHO CEAO BHA ECT 3d A^AHH$> GTdH-•MIOAOK EEHr'KBS. ă K*KAA ECT BHA HA C'KMp'KT'K nOKOHHddrO IlETpdUiKO BOEBOA8, A GTdHHIOA EEHriiB, U)H ECT np<H$dTHA nO H’feKOH CA83E pOAHTEAEBS BHLUE pEHEHhIM> .npABÎTEA ÎEM rOCnOACTBd MH, PdA^AOB KAlOHdp, E>KE C8T BHAH TOrAA np'KK'KAdSH Hd Kp'hU.H, TEpE ECT B^EA WT HH^ xAxI <ACnpH H A^E CdHÎE CTkC pME H C”B B'KCH TEAE-TdpH> H ELjJEJKE MHOTE CKSAHIJIE.
        ă K*KAA ECT BHA PdA^A KAlOHdp, POAHTEAIO BHLUE pEHEHHM npdSÎTEAÎEM TOCnOACTKd .MH, npHB’fcr BTi <Oy,Pp'KCKOE SeMAH KSnHO C'KC CTdHH$A EEHr'KBS», d PdAyA KAlOHdp, *WH ECT npOCHA AA M8 IIAdTHT GTdHHIOA TEJf dCnpil H KOHH H CK8aH(4IE HTO m8 ECT iEHA KTk3EA <TOrAd. d IVH IIE ECT HMdA BTi T03E Bp’bME CnEH38>, I3K0JKE AA m8 IIAdTHT TEX ACnpH, h8 m8 ECT AAA TOPO BHUiE pEHEHO CEAO, EEpKSlţd, pdAÎ TEX KHtuE P£1EHH -denpH, <WT np’fcA B'BC’feM BOA'fcpOM HTO C8T BHAH npHB'fc3H> B*K T03H BptME, I10HEIKE CEAMd C8T BHAH AHIICdAH 3d CnEH38 B'K T03H Bp’feME. H TOrAA npHASHHTH CE C'KMp'K'CT'K iGTdHHIOAOB EeHP'KB, TdMO, BTv Oypp'KCKOE Semah >.
        ă WT Bp’bME E>KE AUI ECT AAA POCnOACTBO MH POCnOA^ EoP"k, TEpE C*KM CTOdTH bhth rocnoAApS 8 Eaaujkoh Bemae, d >K8ndH;iu,d GTdH<n8AOB EEHrtBS h ciihobii em8, IVHH c8t AOUiEAH CdMH > npEA POCnOACTBd MH, TEpE c8t AAAII TOrO BIIUIE pEHEHO «CEAO BHUIE PEHEHHM npdBÎTEAÎEM TOCnOACTBd AUI WT npEA POCnOACTBd A\H H WT l1<pEA .BliCEM npdBHTEATEM POCnOACTBd MH H WT npEA BTkCEM AKOpd> TOCnOACTBd MH, dAH -WT CBOHM ACBpOM BOAIO, pdAÎ TEX BHUIE pEHEHH dCnpH H KOHH H KOMdTE H CK8AHI1IE.
        fi nO<TOM, npHUIEAH C8T CdMH BIIUIE p-fcHEHH npdBHTEAÎE> TOCnOACTBd MH, TEpE .OST C'KTBOPHAH npOMEHEHÎE CTlC nOHKTEHHOM$ EAdCTEAEHHOMS H np*kBOM8 C'KB’fcTIIHKS POCnOACTBd <MH, >K8ndH y^OBpOMHp BUBUIE BEA BdH, TEpE > C8T AAAH BHUIE pEHEHH npd-IBkTEAH rOCnOACTBd >! MH, IKSndH IbAUIKO BEAHKH AOrO^ET H >K8ndH {IaE8a KAlOHdp, 3<8<ndH ,A,OEpOMHp BHBUIOM8 BEAHKOMS BdH» nOAOBHHd> WT CErO BHUIE pEHEHO CEAO <SePK$UA 2, d npdBHTEA >* POCnOACTBd MH E)KE ECT BHUIE pEHEHO, >K8ndH A^BpOMHp BdHSA, WH ECT AAA OKSndH IsdUIKO AOrOi|SET H >K8ndH Eab8a KAlOHdp TpETdPO>AEA3 "WT Ea'KAÎMHPEIIIH. <d TOPO BHUIE p’kHEHO CEAO1, EA'KAÎMHpELjlÎH BHA ECT 3d A^AÎhS TKSndHHUEB H-fcKUlEB, <AEA ^p-KPlIHEB AROpHHK#,' E>KE IO ECT BKIA AP^X<dA PdA^A AO-poi|set8a> wt AP'troEijiT. <Tepe, ect npHuiEA >K8n>dHHU,d H-fcKuid npEA PocnoACTBd MH, TEPE ECT AAA H npOAAA H. ,.4 <BHUiE p-fcnEHA A'feA'h 3d WHHHS A^pOMHpOB BdH>, •WT Ea'KAHMHPEIIIH. d<AH CÎH BHUIE >E pEHEHH npdB TTEAH TOCnOACTBd MH, WHH C$T C*KT-'BOpHAH npOMEHE< HÎE BHUIE nHCdHd WT CBOEM ACBpO BOAIO H WT npEA> TOCnOACTBd A\H H WT npEA B'KC'bM npdBHTEA ÎEM TOCnOACTBd MH H WT npEA CBdKd A^Opd POC-HOACTBd MH, KdKO AA AP^>KHT IsdUIKO <BEA AWTWl|SET H EabSa BEA KAlOHdp TpETdrO > A EA WT Ea-KATmHPEIIIT, d HfSndH Ac^pOMHp BdH AA AP'kWHT nOAOBHHS WT EePKSM-fÎAH npOME<HHAH C8T BHUIE p'bHEHH npdBHTEA Ie POCnOACTBd MH >, nOHTO • pdA1 CEAO EePKSuA no BAH3 WT ACME IKSndH AcBPOMHpOB BHBUIE BEAHKH BdH$, d CEAO cEa^aT-MHpELjJH, WH ECT nO BAH3 WT K'KLIIE BHUIE> pEHEHHM npdB ÎTEA ÎEM TOCnOACTBd <MH>6, HfSndH IsdUIKOB BEAHKH AOTO0ET H HCSndH EabSAOB BEAHKH KAlOHdp. IldHEIKE pdAH <TOTO pdBOT c8t npOMEHHAH BTkCH BHUIE pEHEHH > npdB ÎTEA ÎE TOCnOACTBd MH.
        Gepo pdAH, AAA°x H rocnoACTBo mh bhuie pehehhm hohktehhhm npdB Iţea Tem
TOCnOACTBd MH, >K8<ndH ÎBdLUKO BEA AOTO$ET H HCSndH Eab8a BEA > KAlOHdp, HKOWE -AA M8 ECT CÎ4 BHUIE pEHEHd WHHH8, TpETdPO AErt WT Ea"KAÎMHpEllIH, BTe WHHH8 H
www.dacoromanica.ro
rk w£4b8, hhm h c<hhobom hm h bh8kom II lipEBHSlHTOMJKE H HH> WT KOrOÎKE HE-IIOT'KKHOKEHO, IlOpHSMO rOCIlOACTBd MH.
      GeîKE H CEEA’bTE/IÎE nOCT4BiVfe)f rOCIlOACTBd MH: >K8n4H ^parOMHp EEAH<KH AK^pHHK H WSlMH Ib4UJKO BE/IHKH lAOrO^ET) H WSlMH CTdH EE/IHKH Cll4T4p H WSlMH v\8MlTp8 BE4IIKII BHCTÎap H fflHTp'k BEA KOMHC H <BaA'b REA CTOAHHK II ToHU'b BEA flEfapHHK H W8|14H>GtOHK4 EE/IHKH I10CTEAHHK8. HciipABHHK, ApdrOMHpS BEAHKH ABOpHHK^.
      H 43, Ea/rb, ejke io HanHcax’ <kt». 8 a»bhii rpAA 8 E8k8pei|jh, B'k M'bcEUd > Ma Te k0 abhh h tek8i|jem8 a^tom wt ffAdAid a® <cea1j, B'k a^t x3n~a>. f Iw flaîădHApS EWEEWAd, M<HAOCTÎA E03KÎA, rOCIIOAHHk>.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi <preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare <logofăt şi jupan Albul mare clucer) şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie satul Bercuţa tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul. {Pentru că acest mai sus-zis sat a fost de moştenire) al lui Stanciul al lui Benga. Iar clnd a fost la moartea răposatului Petraşco voievod, iar Stanciul al lui Benga, el a {prins pe nişte slugi ale părintelui mai sus-zişilor) dregători ai domniei mele, Radul clucer, care au fost atunci pircălabi la Uriţi, de a luat de la ei 14 000 {aspri şi două sănii cu peşte şi cu toţi telegarii) şi încă multe scule.
      Iar clnd a fost Radul clucer, părintele mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, pribeag în {Ţara Ungurească împreună cu Stanciul al lui Benga), iar Radul clucer, el a cerut lui Stanciul să-i plătească acei aspri şi caii şi sculele, pe care i le luase {atunci. Iar el n-a avut în acele vremuri bani de cheltuială), ca să-i plătească acei aspri, ci i-a dat acel sat mai sus-zis, Bercuţa, pentru acei mai sus-zişi aspri, {dinaintea tuturor boierilor care au fost pribegi) în acea vreme, pentru că erau foarte lipsiţi de bani de cheltuială în acea vreme. Şi atunci i s-a întlmplat moartea {lui Stanciul al lui Benga, acolo, în Ţara Ungurească).
      Iar din vremea cînd mi-a dat domniei mele domnul Dumnezeu, de am stat să fiu domn in Ţara Românească, iar jupaniţa lui Stan{ciul al lui Benga şi fiii lui, ei au venit singuri) înaintea domniei mele, de au dat acel mai sus-zis sat mai sus-zişilor dregători ai domniei mele dinaintea domniei mele şi dinaintea {tuturor dregătorilor domniei mele şi dinaintea întregii curţi) a domniei mele, însă de a lor bunăvoie, pentru acei mai sus-zişi aspri şi cai şi averi şi scule.
      Iar după {aceea, au venit înşişi mai sus-zişii dregători) ai domniei mele, de au făcut schimb cu cinstitul vlastelin şi prim sfetnic al domniei {mele, jupan Dobromir fost mare ban, de) au dat mai sus-zişii dregători {ai domniei)1 mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul clucer, jupanului {Dobromir fost mare ban jumătate) din satul acesta mai sus-zis, {Bercuţa 2, iar dregătorul)1 domniei mele care este mai sus-scris, jupan Dobromir ban, el a dat {jupanului Ivaşco logofăt şi jupanului Albul clucer a treia) parte3 din Ylădimireşti. {Iar acest mai sus-zis sat)1, Ylădimireşti a fost de moştenire al jupaniţei Neacşa, {partea lui Drăghici vornic, pe care o ţinuse Radul logofăt) din Drăgoeşti. {Astfel, a venit) jupaniţa Neacşa înaintea domniei mele, de a dat şi a vîndut şi... 4 {mai sus-zisa parte de ocină) din Ylădimireşti {lui Dobromir ban). Dar {aceşti mai sus)1-zişi dregători ai domniei mele, ei au făcut schimbul {mai sus-scris de a lor bunăvoie şi dinaintea) domniei mele şi dinaintea tuturor dregătorilor domniei mele şi
www.dacoromanica.ro
187
dinaintea întregii curţi a domniei mele, ca să ţină Ivaşco <mare logofăt şi Albul mare clucer a treia) parte din Vlădimireşti, iar jupan Dobromir ban să ţină jumătate din Bercuţa. Dar au schimbat <mai sus-zişii dregători ai domniei mele), pentru că satul Bercuţa este mai aproape de casa jupanului Dobromir fost mare ban, iar satul <Vlădimireşti, el este mai aproape de casele mai sus)-zişilor dregători ai domniei (mele)5, jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare clucer. De asemenea pentru (această treabă au schimbat toţi mai sus-zişii) dregători ai domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sus-zişilor cinstiţi dregători ai domniei mele, jupan < Ivaşco mare logofăt şi jupan Albul mare) clucer, ca să le fie această mai sus-zisă ocină, a treia parte din Vlădimireşti, de ocină şi de ohabă lor şi fiilor <lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de) nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare (vornic •şi jupan Ivaşco mare logofăt) şi jupan Stan mare spătar şi jupan Dumitru mare vistier şi Mitrea mare comis şi <Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan) Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Balea, care am scris-o <ln minunata cetate, în Bucureşti, In luna) mai 29 zile şi curători ani de la Adam pînă <acum, în anul 7081) <1573).
      t Io Alixandru voievod, (din mila lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 939 (Ep. Rîmnic, III n/1). Orig. hîrtie, cu o treime lipsă, pecete aplicată, căzută. Cu o traducere de la sflrşitul sec. al XlX-lea. Copie slavă ibidem, ms. 479, f. 113—114, după care s-au făcut completările.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 109-111.
       1 Loc rupt.
       1 Pasajul: „mSimn Aoejiomhp ... EepxSiţa" („jupanului Dobromir ... Bercuţa“j şters cu -chinovar şi de aceea a fost omis In ms. 479.
       3 Cuvint şters cu chinovar.
       4 Loc rupt; loc alb in ms. 479.
       • Omis.
142                                             1573 (7081) iunie 7, Bucureşti
       t /QhAOCTÎK) KOJKÎK), Îw flAHădHApS KOEKOAd H rOCflOAHHTi RtCOH 3EMAH XrrppoB/idjfîcKOE, chh-k REAHKdro h np'kAOKparo Mhpmek roeroaa, chh*k Mh<^>1hek koekoaS. ĂdKdT rocnoACTBO mh cîk> noBE/vhHÎE rocnoACTKd mh Eh copios ctc chhorh
CH, EAHIţHM Eor-h npHflScTHT, I3KCOKE A* M8 ECT WMHH# 3 OtKHME1|JH, HErOK A EA 3d WMHHS, K-KCd, KdpE E/UIKd CE XTHT H3GpdTH WT nOK'KCJfSAH, WT w8M H WT f]OAK> H WT ropd H WT A'hASrt EogSAWR, 3dHE»E M# ECT CTdpd H npdRd WMIIH# h A'bAHH#.
       ă nOTOM, EhcOPK-K, WHd npOAME WT CROEM A^KpOM BOA» H CKC #3HdHÎE R-KC-hM MErHMUJOM WT WKp'RCT'RHHM, ledHOB, WT CEAO, TpETdrO A EA 3d wmhh$, dAH 8 HErORE AEA 3d WMHH8, WT f]OAK> H WT IU8M H WT TOpd H Ataşa EorSaWR, TpETdrO A EA, 3d \jr denpH TOTORH.
       CEro pdAÎ, A<>Aojf h rocnoACTRd mh ÎEdHOK, e>ke ect rhuie p-kjf, iakoîke Ad M8 ECT WMHHS, WJfdKS, hm H CHHORH HM H RHOKOM HM H lipERHOMHTOM H HE WT KOrO/KH HEnOKOA-hRHMS, nopH3MO rOCIIOACTRd MH.
       Gejke cR'hA'hTEAio nocTd<RA'h>1ET rocnoACTRd mh: jkSimh Apacomhp reahkh AKOPHHK H »8lldH iRdlllKO REAHKH AWrW$ET H CTdH CndTdp H MHTpE KOMHC H ToHU-h JlEJfdpHHK H A^MHTpS RHCTHHp H JKSfldH GtOHKHM REAHKH I10CTEAHHK8. HcnpdBHHK, CTOHKd RT0<PH>1 AWTWijSET.
188
www.dacoromanica.ro
      d3, EorAdH, Hcnnca K’hHdcroAHi rpdA 8 KSkSpeiim, M’kcEiţd iohTe 3 a^hh, wt dAama TEH^himiidro a» HiHk, b-k A-kT x3nâ.
      f Iw di\EăaHAP8 kwebwa<i, M'iaoctiio eo>kIk>, rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Bisorcăi cu fiii ei, clţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină in Stănceşti, partea ei de ocină, toată, oriclt se va alege de pretutindeni, din pădure şi din cîmp şi din munte şi din dealul Bobului, pentru că li este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, Bisorca, ea a vlndut de bunăvoia ei şi cu ştirea tuturor megieşilor dimprejur, lui Ivan, din sat, a treia parte de ocină, insă in partea ei de ocină, din clmp şl din pădure şi din munte şi din dealul Bobului, a treia parte, pentru 700 aspri gata.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Ivan, care este mai sus-spus, ca să-i fie ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Mitre comis şi Gonţea paharnic şi Dumitru vistier şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Stoica al doilea logofăt.
      Eu Bogdan, am scris in cetatea de scaun, in Bucureşti, luna iunie 7 zile, de la Adam curgători plnă acum, in anul 7081 <1573>.
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 26 867. Orig., perg. (23 x 45,50), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea şi o copie după aceasta de la sflrşitul sec. al XlX-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 111-112.
      1 Omis.
143                                              1573 (7081) iunie 18, Bucureşti
       <f ffiHAOCTÎIO EOJKÎIO, Îw {LlEădHApB KOEKOAd H rOCnOAHHTl k*kCOE 3EMAE> JîrrppOKrtdX'HHCKOE, CHHK EEAHKddrO H np’fcAOEpddrO dlHpid KOEKOAS, chh8 /ftllJfH’b koekoaS. ĂdBdT rocnoACTKO mh cîto noKEA’kHÎE rocnoACTKd mh CTdHox c*kc «II’kKuia H EoHKd >, Atlllipi H-fcrOEK H CkC Hl)[ CHHOKH Cil, EAHlţE Hill Eorlv fipHflScTHT, I3K0>KE M HM C8T WM4HJ KoCTdHAHHOK WT K8llOA, ETlCd, kdpE EAllKd CE JfTET H3KpdTH <WT nOAlO H WT U|8M H WT KOA<>, nOHEÎKE > nOK8nHA ECT H'krOE WT KoCTdHAHH, 3d xd 4CnpH rOTOKH H 34 EAHH K4E4T, EI|IE?KE npH A^H I nOKOHHdrO PdAyAd EOEEOAS, E>KE 34rHHSU!E Hd PhMHIKS. . .
       H ndKH A<* ECT CTdHOE H H’bKUlEK H Eohktie, a^ipepe H’kroEK, wmhhS 8 E8MIOA, KdpE EAHKO CE JfTET li3EpdTE H.IJhS A EA ETiCd, <nOHE>KE nOKSnHA ECT > M4TH IIM, >K8ndHHM EoHKd, EljlEJKE npH A^XH PdAyAd kOEEOAS, E>KE 3drHH8UIE Hd P’kMHHK, WT KHpTOn, 34 xd$ denpH H WT KoCTdHAHH, 3d. . .
       H ndKH A<* ECT CTdHOE H Eo<H>KTlB H H’kKIUEK EAH4 TpdAHHS CkC IIEpHEOAH, nOHEWE Td ECT nOK8nHA MdTH HM, WSndHHlţd EoHKd. . .
       H ndKH A<* ECT CTdHOE H H’kKIUEK H SoHK'kK EAHH EpOA WT AP^CT8, nOHEJKE rd ECT nOAK8nHA MdTH HM, >K8ndHHltd EoHKd WT Ep4T Ero, H’krOE, 34 C denpH.
www.dacoromanica.ro
189
       <fl LIOTOM HMdrt ECT> >K8r1<lHHU,4 EoHKd, M4TH CTdHOB H EoHK*KB H HtKIUEB, nptHÎE nptA PdAVAd BOEBOA8 CKC BpdT8 CH, HtrOE H CKC dHE\|THM dl, H4 HAU... CH pdA1 CÎK) EHLUE pEMEHd HUMUS. H CHU.E ECT CKfipEAH Ht<TOE> CKC...8 CH, KdKO Ad B8AET HdA CÎE EHLUE pEHEHd UIMHH8 HdA METBp'KTdrO <AEA. d TOCnOACTBO EMS TAEAdX H C^AHJf, no npdKA8 H no 3dKOH, C’KC B’KCHMH HKCTHTHMH > npdBHT EA EH TOCnOACTBO EM8 H AdAOX <rOCnOACTBO EM8 CTdHOB H HtKUJE>B H EoHK’KB <3dK0H>. . . BOrttpH H JfOTdpHHK EddAVA endTdp... HtPOE H CKC dHE\|TCH CH H BpdT8... EHLUE PEMEHA uimhh8 HdA nETddro aea ... wt npEA rocnoACTBd em8 h KdKO... T4t8aob h BpdTH .. . PdAVA BOEBOA#. ă 8 TEM, TOcnOACTEO MH <BHAtX H KHHTE > CTdpH TOCnOAdpil EHLUE nHCdHH, BETJfH. . . nOHOBHJf KHHrE WBHM CTdpH TOCnOAdpH CKC KHHr8 TOCnOACTBd MLI.
       OErO P4AÎ, AM«X H TOcnOACTEO MH CTdHOB H HtKIUEB H EoHK’KB, I3K0JKE fi,d HM C8T <c1i WMHH’K B’K WMHhS H E*K W^dES, HM H CHHOEOM HM H BH8KOM> H nptBH$-METOM HM H HH WT KOTOKE HEnOTKKHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd MH.
       Oe>KE H CBEAETEAEH nOCTdEAtEM TOcnOACTEO MH: >K8ndH APdroMHP <KEAHKII ABOpHHK>... H CTdH CndTdp H ASmhtP^ EHCTÎiap H ®HTpt KOMHC H EdAt CTOAHIlt: H rOHU,t nE)fdpHIIK H %8ndH CTOIIKd BEAHKH nOCTtAHHK. HcnpdBHHK, AP^OMHp BEAHKH <AK0pHHK >.
       <IIhc d3>. . . CTOAHII rp4A E8K8pEl|JH, MtCEU,d IOHTe Hî A^HH H WT jTAdMd TE-K8l{Jd, B AtT x3TÎd.
       <f Iui drtHădHApS BUIEBUlAd>, MHAOCTTa BO>KllO, TOCnOAhHK.
       <t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara) Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mih-nea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan cu <Neacşa şi Yoica), fiicele lui Neagoe şi cu fiii lor, clţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocina lui Costandin din Cuciul, toată, oriclt se va alege {din clmp şi din pădure şi din apă, pentru că) a cumpărat Neagoe de la Costandin, pentru 1 000 aspri gata şi pentru un cavad, Încă din zilele răposatului Radul voievod, care a pierit la Rlmnic...
       Şi iar să fie lui Stan şi Neacşei şi Yoicăi, fiicele lui Neagoe, ocină la Cuciul, oricit se va alege, partea lor toată, {pentru că a cumpărat) mama lor, jupaniţa Voica, încă din zilele Iui Radul voievod, care a pierit la Rîmnic, de la Chirtop, pentru 1 500 aspri şi de la Costandin, pentru...
       Şi iar să-i fie Iui Stan şi Vo{i)căi şi Neacşei o grădină cu pomi, pentru că a cumpărat-o mama lor, jupaniţa Voica...
       Şi iar să-i fie lui Stan şi Neacşei şi Voicăi un vad de dlrstă, pentru că l-a cumpărat mama lor, jupaniţa Voica de Ia fratele ei, Neagoe, cu 200 aspri.
       {Iar după aceea, a avut) jupaniţa Voica, mama lui Stan şi a Voicăi şi a Neacşei, plră Înaintea Iui Radul voievod, cu fratele ei, Neagoe, şi cu nepoţii ei, anume... pentru această ocină mai sus-zisă. Şi aşa plra Nea{goe> cu... ca să fie pe această ocină pe a patra {parte. Iar domnia lui a cercetat şi a judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii) dregătorii domniei lui şi a dat {domnia lui lege lui Stan şi Neacşei) şi Voicăi... boieri şi hotamic Vladul spătar... Neagoe şi cu nepoţii săi şi fratele... ocina mai sus-zisă pe a cincea parte... dinaintea domniei lui şi că... lui Tatul şi fraţii... Radul voievod. Iar Intru aceea, domnia mea {am văzut şi cărţile) de la domnii bătrîni mai sus-scrişi, vechi... am Înnoit cărţile acestor domni bătrlni cu cartea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Stan şi Neacşei şi Voicăi, ca să le fie {această ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor) şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
190*
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir <mare vornic)... şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gon-ţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare <vornic>.
      <Am scris eu)... în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 18 zile, şi de la Adam cursul < anilor), în anul 7081 <1573).
      <| Io Alixandru voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul Olteniei, Craiova, nr. 9. Orig., perg., rupt şi cu o treime lipsă, pecete timbrată, căzută.
144                                                       1573 (7081) iunie 25
       In numele Tatălui şi al Fiiului şi al Sfintului Duhu, Troiţa cea nedespărţită în vecii vecilor, amin.
       Iată eu, roaba lui Dumnezeu, jupîneasa Mariia din Caracal şi cu feciorii miei, jupan Danciul postelnicul şi jupan Datco şi jupan Radul postelnicul, scriem cartea noastră acestui boeriu, jupan Stepan biv vel clucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie moşie din Perişor, jumătate de sat, însă partea lui Vlăcsan 1, toată, du preste tot hotaru, pentru că i-am dat-o de a noastră bunăvoe, cu voinţa noastră, pentru slujbele care ne-au slujit noao şi părinţilor noştrii mai denainte vreme şi prin ţări streine.
       Pentru aceasta, i-am dat şi l-am miluit cu acest sat, partea noastră, ca să fie noaoă şi părinţilor noştrii vecinică pomenire.
       Şi cînd am miluit şi am dat această moşie lui jupan Stepan vel clucer, au fost cu ştirea a tot neamului nostru şi de către niminea din fraţi sau surori sau veri sau vere sau nepoţi sau nepoate să nu să clătească.
       Iar cine ar vrea a sparge sau a rumpe această pomană a noastră, acel om să fie proclet şi anathema de domnul Dumnezeu carele au făcut ceriul şi pămîntul şi de 318 sfinţi părinţi carii au fost în Nicheia şi să fie lăcaşul lui cu Iuda şi cu Ariia la un loc şi trupul lui să stea întreg şi neputred în veci.
       Şi mărturii au fost, cînd am dat această moşie de pomană: din Ţînţă-reni, Barbul şi din Creţeşti, Hamza şi din Breasta 2, Stan logofătul şi din Caracal, Pirvul şi din Biroslăveni, Căpăţînă3 şi din Dăeşti4, Vădislav şi din Modohar 5 *, Birciul şi din Oslui8, Drăghiia şi din Grozăveşti, Vlaicul.
       Şi am scris eu, Stan logofătul, în luna lui iunie 25 dni, vă leat 7081 <1573).
       Eu jupîneasa Mariia din Caracal.
       Eu Danciul postelnicul, sin ego.
       Eu Datco, sin ego.
       Eu Radul postelnicu, sin ego adeverim.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 443, f. 157. Traducere; altă traducere ibidem, ms. 722, f. 168v—169.
       EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj, 90—91; DIR,B, 112—113.
        1 în ms. 722: „Vilsan".
       * în ms. 722: „Sîrbesca"
       1  Pasajul: „şi din Biroslăveni, Căpăţînă" omis in ms. 443.
       4  în ms.  722: „Dioşşti".
       1  în ms.  722: „Modohari“.
       * în ms.   722: „01enu“.
www.dacoromanica.ro
191
145
1573 (7081) iulie 4, Bucureşti
      •f Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, feciorul Mihnei voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele jupînâsii Măriei, ca să-i fie ei satul Boldeştii jumătate, du preste tot hotarul; pentru că satul Boldeştii jumătate a fost de baştină al lui Dragomir postelnic, bărbatul juplnâsii Măriei. Ci juplneasa Mariia, clnd s-au măritat după Dragomir postelnic, iar părinţii ei nu i-au dat sat zâstre, ci i-au dat ei 5 000 de aspri pentru sat şi o boartă de 1 000 aspri şi cercei de 1 000 aspri şi inele de... 1 aspri şi 2 perechi de brăţări mari de aur de 80 de [galbeni]2 florinţi şi iar doao perechi de brăţări de aur mai mici, de 8 florinţi şi 8 linguri de argint şi 2 pahară de argintu de 1 100 aspri şi un brlu de argint de aspri... 1 şi 2 brîie de coftirie de 1 200 aspri şi 3 covoară de 600 aspri şi o cunună de 800 aspri şi ţinte de rochie de 1 000 aspri.
      Apoi jupanului Dragomir postelnic şi jupănesii lui Măriei, li s-a întîm-plat pribegie, de au pribegit In Ţara Ungurească şi au petrecut acolo multă vrâme şi aici In ţară streină. Apoi au cheltuit şi au prăpădit Dragomir postelnic şi juplneasa lui Mariia... 1 toţi banii şi sculile în pribegie şi Intru acea ţară streină.
      Şi Intru aceia, s-au Intlmplat lui Dragomir postelnic o boală cumplită, de au zăcut multă vreme. Apoi... 1 Dragomir postelnic, aşa au lăsat şi au orînduit cu limba sa şi cu mare blestem dinnaintea a mulţi boiari oameni buni, anume Drăguleţ cliucer i Manea ot... 1 de nu va lua juplneasa Mariia altu bărbat plnă la moartea ei, să fie al ei şi să stăplnească din bucatele lui Dragomir postelnic partea lui toată den satul Boldeştii şi... 1 au venit singură juplneasa Mariia Innaintea domniei mele, de au dat satul ce s-au zis mai sus jumătate din Boldeşti, fii-sii, juplnesii Stancăi şi nepotului ei de fecior, anume Radul, feciorul lui Socol... 1 ca să fie juplneasa Stanca şi Radul, feciorul lui Socol, doi fraţi preste jumătate de satul Boldeştii ce s-au zis mai sus, pentru că feciorii ce i-au născut juplneasa Mariia cu jupan Dragomir postelnic i-au fost luat domnul Dumnezeu... 1 şi n-au rămas nici feciorii nici fete, fără numai juplneasa Stanca şi din Socol acel mai sus-zis fecior, Radul. Şi oricui s-ar Intlmpla dintru dinşii mai nainte moarte, partea lui din... 1 aşa au orînduit juplneasa Mariia cu limba ei dinnaintea domniei mâle şi dinnaintea tuturor cinstiţilor boiarilor domniei mele şi dinnaintea a toată curtea domnii mele, de a ei bunăvoe.
      Şi Încă şi blestem au lăsa tu cu limba ei: cum cine s-ar ispiti a strica această tocmeală după moartea ei, să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nichea şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria... 1
      Drept aceia, am dat şi domniia mea juplnesii Stancăi şi Radului, nepotului ei de frate, ca să le fie satul Boldeştii jumătate, de baştină şi ohab-nic, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domnii mâle.
      Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Ivaşco vel logofăt i Dumitru vistier i Stan spatar i Mitrea comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic i jupan Stoica vel postelnic. Ispravnec, Dragomir vel dvomic.
      Şi am scris eu, Micul, în minunatul oraş Bucureştii, în luna iulie 4 zile, 7081 <1573).
192
www.dacoromanica.ro
      S-au tălmăcit asemenea de pe cartea cea slovenească la Şcoala Domnească ot Sfeti Gheorghie cel Yechiu iar unde nu s-a putut cunoaşte fiind şters, am lăsat loc.
      f Floru ierei dascăl slovenesc 1761.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 940 (Rtncăciov, XIII/1). Traducere din 1761.
      EDIŢII. DIR,B, 113-114.
       1 Loc alb.
       * Cuvlnt şters de traducător.
146                                                        1573 (7081) iulie 28
      ţ HhUJET KSndH A66P6MXP BEAHKH E<JH CÎIO MOIO KHHT WBEM HtEHE, H4 HME IISH WT K-KAHHKS, I3K0>KE A<1 ECT WHHHM 3 SpMOHElflH H 3 CS^AOrt, A** KpJTOM Cli fflHKrt-KSllJ, B'kCdŢ, BJpE EAHK4 CE ]fOKE H3BpdTH, (10HEKE fipÎHAE WBOE 5KEH8, EHCE ECT nO BHUJE IlHCdHd, npEA MEHE, CKC MHOTO BOrttpH H MErÎHUJH, TEpE CBEAETEACTBO-BdUJE K4KO AlHKA'K3UJ K*KA<> ECT 3MpEA H IipEJKAE CkMpVTH H nO fkMpVTH EM8 HH WT KOrOJKE rrtEASHÎE HtCT HM4A, p43B~k WT CÎIO BHUJE PEHEH8 CECTp8, H<J HME IldO.
      T<J>KE, CH ECT AiA CAM MhKA*k8uj CK CBOEM E3HKOM WHHHd CECTpEM CH, II-JEB, HA HdC CTkMp'KTH ErO, iaKO>KE EEKE AP^r HErtOEtKTv WT pOAHHHd EM8 MET’kjS A-> HE IIM4T.
      CErO pdAÎ. A*A*X « <13 IldEB, I3K0JKE A<> <"8 ECT WWUS BTk W^bS H HHTKO A\tTt^8 A<> HE HMJT. Hh<JKO A<> HtCT, npE3 MOH pEH.
      IlHC M'tCEU.d IOAÎE KH A^HH, BTv rttT X3ÎM.
      <Pe verso:) De Ermoneşti, de Doi Clinic.
      f Scrie jupan Dobromir mare ban această carte a mea acelei femei, anume Paia din Cilnicu, ca să-i fie ocină în Ermoneşti şi în Suhodol, părţile fratelui său Miclăuş, toate, oricît se va alege, pentru că a venit acea femeie, care este mai sus-scrisă, înaintea mea, cu mulţi boieri şi megieşi, de au mărturisit că Miclăuş cînd a murit şi înainte de moarte şi după moartea lui, de către nimeni n-a avut îngrijire, afară de această mai sus-zisă soră, anume Paia.
      De aceea şi-a dat însuşi Miclăuş cu limba lui ocina surorii sale Paia, in ceasul morţii sale, ca alt om din neamul lui mai mult amestec să nu aibă.
      De aceea, i-am dat şi eu Paiei, ca să-i fie ocină de ohabă şi nimeni să nu aibă amestec. Altfel să nu fie, peste spusa mea.
      S-a scris în luna iulie 28 zile, în anul 7081 <1573).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCCXCIX/64. Orig., htrtie (31x21), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din sec. al XX-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 114.
www.dacoromanica.ro
193
147
1573 (7081) iulie 31, Bucureşti
       f Et XpHCTd Hora, EAdroB'kpHdro h <Xphctoaiobh>bom8 h EAdroiKCTHBOM8 H E0rWMn0Md3dHH0M8, Iw flAEădHAP^ <BOEBOAd H rOCIlOAHH'K, CHH'K B EAHKd>rO H np-kAOEpdro ffiHpia BOEBOAd, CHH'K BEAHKdro h np’kAOsparo fflHXH’k BOEBOAd, şokieio MHAOCTTiO H EOJKTwM AdpOBdHÎEM W<EAdAa«llJOAl8 H rOCnOACTB8*>IJJOAl8 BTiCOH 3EMAE ^rrppOBAdXHHCKOE H SdllAdHHHCKKIM CTpdHdM, flMAdUlS H 3>drdpdUj8 XEPU>Er* EAdrOnp«H3BOAHY <TOCnOACTBO MH CBOHM EAdrKIM npOHSBOA >EHÎEM, MHCTHKIM H CB'fcT-AKIM Cp’KAU.EM TOCnOACTBd AUi, 0KO Ad npOCAdBHTH npOCAdEA’KUJdrO ME Eord H CK CAdBOlO BTiCHECElUdrO CE H Hd fip’bCT<OA’k>. . .HCM BT* M^CTO flOMHBUJEH]f pOAHTEAÎEAV
rocnoACTBO mh.
       Ge>KE AdpOBdX H TOCnOACTBO MH CKH EAdrOWEpdSHKI H np-fcAnOHHTdHKJ, I1JKE HdA B'KC’kMH AdpWB KHdCTOMIJJH, CKH > XPHCOB8A rOCIlOACTBd AVH, CE'kT’kH, EOJKECT-BH-kH MOHdCTHp TAdrOAEAIH KwAM'kHd, HAEJKE ECT XPdM CB^TOE EAdrOB’klJJEHTE np'k-cB'k’rkH EoropoAHU,E, hkojke Ad m<8 ect ceao> Hd hme Ep’kthboeiijîh h ckc boaehhu,T BdpE EAHKd CE ]fTET HSBpdTH A EA >K8ndHHU,EE KdnAEB H EpdTÎIdM EE, Hd HME {TaB8a II A^AIHTpS H APdrOMIip II CECTpWM <EH>, T8AOpd, nOHEJKE npÎHAOUJE A'fcAÎ hm, >K8ndH8 ApdroMHp akophhkS h >K8ndHHU,d Ero, fflapra, tepe ce ect HcrotcdA e*k cs-kTOMS no-M-kHHK». (I fflidpTHH WT CEAO Ad HE HAIdT HH <EAH>0 AdET’kjf, h8 Ad ECT CKC AP^SH BEMHHH. 3dHE>KE AdAOWE CllO CEAd H3pdA ? HH]fHH A&IJE H 3d rp-k^KI IIM H IlOrpEEOX CE Hd CB’kTOE MOHdCTHp BHLUE pEMEHd. ă WT T’kAd HM T^MÎIO WC<TdAd> EAHd A’KlIJEpd, HMEHHM H-kKUJd, MOHdXÎH HdpHU,dEMd fflEKAOT?E. TdJKE, Hd CKMp*KTK EH, Wlld AM^X CEAd Hd HME EoHMEIJJÎH H KdKdAEU,TH, EAHKd M8 H3BpdT EH A EA H AK’k MEA^AÎ WT dl|H-rdHH, Hd HA\E <G3>np,k CKC AEU.dMH CH H ÂpdrOMHp M8t8a CKC AEUdMH CH. H 8AO-5KHA CE ECT B*K CB'kTOM8 IlOM’kHHKS <H > IIOrpEKE CE H WHd BTk CE*kTOM8 MOHdCTHp.
       TdKOJKAEpE AdA*Jf®« <H rOCnOACTBO MH>, KdKO C8T AdAH H A’bAHff HdlUHX, 0KOJKE A<* HE eSAET B’klHOE B’KCIlOMHHdHÎE.
       H ndKH Ad ECT CB-kTOMS MOHdCTHp A EA IlETpdUIKWB WT ^EndpH, WT CEAO E8MBOEIJIH, <B*KCd, K>dpE EAHKd M8 CE JfTET H3BpdTH H EAHH MEA’kA WT dUHrdHH, Hd HME 3spd CKC AEUddd CH, nOHEJKE IO AdA ETk CB*kTOE MOHdCTHp, TEpE ECT HCIIHCdA B*K CB*kTOE nOM’kHHK H <llOrpEKE OE H WH B*K CB*kTOE MOHdCTHp, 0KOJKE Ad M8 E8AET B’kHHOE B’KCnOMHHdHÎE.
       Gsro pdA?, AdAOJf H TOCnOACTBO MH CB'kT’kll, EOJKECTBH’kH MOHdCTHp, EdKOJKE Ad m8 ect Bni > wmhhS h b-k wydK».
       SlIlEHCE H 3dKAHHdHÎE nOCTdBA-kX rOCIIOACTEO MII H WHH CdMHt KOrO <H3>EEpET
rocnoAK Eorni ehth BAdAdTEA EAduiKOE <3emaii>x hah wt cp'KAE'iHdro luioAd <roc-
nOACTBd MH> HAH, WT rp’kckjf HdlUHJf, HAH WT CKPWAHHKK HdlUHJf <HAH>X wt HHO-nAEMEHHK*K, B’KC<dKH > EAdrOMKCTHBH JfpHCTÎIdHII H X^UIET WCTdEHT pd30pHTH CÎK> IlOM’kHK <BHIUE> pEMEHKIM KOA’kpHM, TOrO TOCnOAK EorK Ad pd30pHT H Ad Td CK-KpSUIHT H Ad rd SbÎET 8E0, 3AE T-kAWM Ero, d B*K E^AEIIIHX B’klVkjf A^UId Ero H Ad HMdT MdCTHIO <CKC>1 H$Ad H CKC dpîd <H> E>KE B*K3KnHUlE Hd TOCnOAd Eord H cnacd HduiEro Icyca XpHCTd h pekoiue: „b^mh, b'ksmh, pacnEHHE Ero", KpTvB Ero HdA HHX H Hd MEA’kX HX, <E5KE>X ECT H KMAET B*K B’kKKI, dMHH.
       GeHCE H CBEAETEAÎE nOCTdEAIOX rOCnOACTBO MH.* K8lldH APdrOMHp BEAHKH ABOpHHKS H JKSndH IsdUIKO BEAHKH AWrWijsET H GTdH CndTdp H A^^HTpS KHCTlldp H 5&HTp’k KOMHC H <EdA’k> CTOAHHK H rOHU*k IlEXdpHHK H GTOHKd IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IsdUJKO BEAIIKKI AWrW$ET.
       H d3, CKCTdEA’KUldrO H P$k8 CKIIHCdBUIdrO, HEAOCTOHHKIMHCE H X8AHM GTKHHC-AdBTk AW<rWj(SET WT E'KK'KpEIUH >2 KWA Tp'KrOBHIIIE, E>KE IO Md3dX BTi rpdAV Eoy-KSpEllJH, lOAlE Âd A^HH. GddAOCT MHpd CErO SdBHBdET CEMp^TK. Eli A*kT x3Îîd.
       t Iw ftAlgdHApS BWEBWAd, MHAOCTÎM BOHCTM, TOCnOAHHK.
194
www.dacoromanica.ro
      | In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi <de Hristos iubitorul) şi binecinstitorul şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru <voievod şi domn, fiul marelui) şi preabunului Mircea voievod, fiul marelui şi preabunului Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, <stăpînind şi domnind) peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amla-şului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit <domnia mea cu a sa bunăvoinţă), cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu care m-a proslăvit pe mine şi m-a ridicat cu slavă pe scaunul <domnesc>... în locul răposaţilor părinţi ai domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest hrisov al domniei mele cu frumoasă faţă şi preacinstit, care <stă> deasupra tuturor darurilor, sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Codmeana, unde este hramul sfintei Bune Vestiri a preasfintei născătoare de Dumnezeu, ca să-i <fie satul) anume Brătivoeştii şi cu morile, oricît se va alege partea jupaniţei Caplea şi a fraţilor ei, anume Albul şi Dumitru şi Dragomir şi a surorii <ei>, Tudora, pentru că au venit bunicii lor, jupan Dragomir vornic şi jupaniţa lui, Marga, de s-au scris în sfîn-tul pomelnic. Iar Martin din sat să nu aibă nici un amestec, ci să fie cu ceilalţi vecini. Pentru că au dat acest sat pentru sufletele lor şi pentru păcatele lor şi s-au îngropat în sflnta mănăstire mai sus-zisă. Iar din trupul lor a rămas numai o fiică, anume Neacşa, monahia numită Mecdotia. Astfel, la moartea ei, ea a dat satele anume Voiceştii şi Cacaleţii, cît se va alege partea ei şi două sălaşe de ţigani, anume <0>prea cu copiii săi şi Dragomir Mutul cu copiii săi. Şi s-a aşezat în sfîntul pomelnic <şi> s-a îngropat şi ea în sfînta mănăstire.
      De asemenea am dat <şi domnia mea), precum au dat şi strămoşii noştri, ca să ne fie veşnică pomenire.
      Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri din satul Bumboeşti, partea lui Petraşco din Cepari, <toată), oricît i se va alege şi un sălaş de ţigani, anume Zera cu copiii săi, pentru că î-a dat la sflnta mănăstire de s-a scris in sfîntul pomelnic şi s-a <îngropat> şi el în sflnta mănăstire, ca să-i fie veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, ca <să-i fie de) ocină şi de ohabă.
      încă şi blestem am pus domnia mea şi ei singuri: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăplnitor al <Ţării>1 Româneşti sau din rodul inimii (domniei mele) sau, după păcatele noastre, sau din rudele noastre <sau>1 din alt neam, toţi binecinstitorii creştini şi vor lăsa să se strice această po mană <a mai sus-)zişilor boieri, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l sfărîme şi să-l ucidă, aici cu trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte <cu>1 Iuda şi cu Arie <şi> cu cei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mlntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, <ceea ce)1 este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi <Badea) stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu alcătuitorul şi scriitorul cu mina, nevrednicul şi smeritul Stănis-lav logofăt <din Văcăreşti)2 lingă Tirgovişte, care am însemnat aceasta în cetatea Bucureşti, iulie 31 zile. Dulceaţa lumii acesteia o uită moartea. In anul 7081 <1573).
      | Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
195
www.dacoromanica.ro
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 941 (Cotmeana, II/l). Orig., perg. (60x38), rupt şi pătat, pecete atirnată, căzută. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 209, f.215, 215, f. 322-323 şi 359, f. 13-14.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 115-116.
       1 Omis.
       1 Cf. doc. nr. 121 şi 241.
148                                          1573 (7181) august 12, Bucureşti
      ţ fllHAOCTTlO SOWÎEIO, IwdAEtidHAp8 BOEBOAd H TOCnOAHH'E B'ECOH 3EMAE JîrrppO-Ihckoh, chh'e BEAHKdro h nptAOBpdro Mhpmeb BOEBOA8, chh8 Mh^HEE BOEBOA8. AdBdT rOCnOACTBO MH CÎK> nOBEA^HÎIO TOCnOACTBd MH nOITEHOMS npdEHTEAlO roc-nOACTBd MH, W8ndH XdpKdT BEAHKH nOpTdp H CEC CHHOBH CH, EAHU.H M8 EorTi npHnSCTHT, HKOWE Ad Al\8 ECT W1HH8 8 CEAO T'EMS8pEl|JH, TpETdTO A EA H WT BE1HHH H WT EAdTOBE H WT c8)fO H WT nOAlO H WT nO B'ECd W1HH8.
      H EI4JE Ad M8 ECT EAHd W1HH8, E>KE ECT H3BdAHA nOHTEHOMS npHBHTEAJO rOHlOACTBdi MH WT CB'fcTd MOHdCTHp WT ^A CEC BJ EOA'kpH, nOHEJKE M8 ECT CTdpd H npdBd WMHH8,
A*AÎh8.
      d nOTOM, HMdA ECT EdA'b KA8<Jdp np'fcHÎE npEA nOKOHHOMS IlETpdUlKO BOEBOA& CEC Hr8MEH WT CB’kTd A\OHdCTHp WT A'fcd, Hd HME dpCEHÎE. H TdKO ECT <np>EA WTU» flpCEHÎE npEA IlETpdUJKO BOEBOAd KdKO ECT BH1UE pEqEHd W>IHH8, E5KE ECT H3BdAHA nO«|-TEHOM8 npdEHTEAlO TOCnOACTBd MH WT CB’kTd <MOH>d<C>THp CEC TE]f KJ EOA’fcpH, CB'kT'bH MOHdCŢHpS WT A<'k>A <3d A^>AÎH8. H nOKAOHHA ECT dpCEHÎE Hr8MEH CEA» T’EMESpElJJÎH, e rpHBHE, npEA GOKOAOB AKOpHHK J H K*E3EA ECT COKOA AKOpHHK TEJf rpHBHE WT CEAO T'EMS8pEI|jÎH.
      d 8 TEM, EdA'b KAlOHdp, WH ECT B*E3EA KA BOA’bpH, Ad CErAEAdET JfOTdpE WT KTv CEAO Ep’EHIdHÎH. d nOKOHHOMS IlETpdlUKO BOEEOA# CEASMHW CE ECT TOCnOACTB» EM8 C’EMp’ET'E J TdîKE, H^CT BdpHA EdA'b KASldp Ad CErAEAdET H Ad X°AHT CEC TEJf KA BOA'bpH. d p-EBdUJE WHEM KA BOAtpH WCTdAE C8T Hd pStţEJf BEHHHOM WT CEAO T'EMES-PEI4JH.
      d WT Bp^ME E>KE ECT CTOdA nOKOHHdTO IlETpS EOEEOA# BHTH TOCnOAdp'E EaAUJKOH. 3emae, d rocnoACTBO em8 noMHAOBddA ect no ÎBdH beahkh awtwj|>et cec ceao T*emb8-
PEI4JHÎ. Td>KE BE1HHÎH WT T'EMB8pEl|JH, WHH C8T WAHECHAH TEJf pTiEdUJE 3d KA EOA’bpH Hd p8K ÎBdHOB AWrWijSET. Td>KE IsdH AWrW$ET, WH ECT nOCAdA EAHH HErOB HEAOE'bK'B, TEPE ECT CK8nHA TE)f KA BOAtpH, E>KE ECT Bl^EA EdA^ KASldp WT npH A^HH nOKOHHOM8: IlETpdUJKO BOEBOAd. H TErAHA HJf ECT HdA P’EBdUJE IlETpdUJKOK BOEEOA8, TEpE C8T JfOAHAH H CErAEAdAH pEA8 WHEM WHHHE WT K"E CEAO Ep’BHHdHÎH H nOCTdKHAH C8T JfOTdpE H SEANŢE, nO K8AE c8T HdUJEAH CEC HHjfHEMH A%UH.
      d nOTOM, WT BP^ME E>KE ECT CTEJKdA TOCnOA’K Eor*E TOCnOACTBO MH TOCnOAdp'E KTi. CTOA rOCnOACTBd MH, d KdASrEpH WT CB^Td MOHdCTHp WT            WHH npÎHAOUJE
npEA TOCnOACTBd MU, TEPE CE WdAOBdllJE H nAdKdUJE CE KdKO H]f ECT npHTECHSA ÎKdW AWrWj|sET 8 CHAOCT EM8 H nOCTdBHA ECT ÎBdH AWrWj|SET TEJf JfOTdpE <H> EEA'brE EE3-HH EAHH SOAtpHH. H 8 TEM, TOCnOACTEO MH BtpOBdA CEM KdASrEpH, Td5KE CEM nOCAdA BOA’kpHHS TOCnOACTBd MH GTOHKd BTOpH KASHdp, BE3 HH EAHH BOA'bpHH, TEpE ECT H3METH8A TE)f Jf0TdpE H EEA^TE H KdMEHH E>KE C8T EHW nOCTdBAEHE WT ÎBdH AWrWjJSET CTkC TEX KA BOA’fepH.
      d nOTOM, nOMTEHOMS npdBHTEAJO TOCnOACTBd MH, W8ndH XdpBdT BEAHKH nOpTdp, HMdUJE npEHÎE npEA TOCnOACTBd MH CEC KdASrEpH WT CB'kTd MOHdCTHp WT           ndKK
196
www.dacoromanica.ro
pdAÎ BHUIE pEHEHE JfOTdpE <H EEAVbrE EXE ECT 6HU> I10CTAKHA IbAH AWrW^iET Ck< TE)f ka EOA'kpH. ă 8 tem, rocnoACTKO mh rdEAdjfH c8ah)C, no npdBA$ <h no 3ako>h, <ck>c <K-KCbMH npdKHT >EAE TOCnOACTKd MH H AM*X TOCnOACTKO MH nOHTEHOMS flpdBHTEAClO TOCnOACTBd MH,> XSridHS XdpEdTS BEAHKH nOpTdpS <3dK0H, Bf EOAtpH>. H CKrdEAdAH CEC HHJfHEMH <A$U1E> H IlOCTdKHAH c8t H WH<H> £<OTdpE H EEAtr>E nO Tpdl‘8 WHEM> KA <EOdtpH>. . . <UI >HH no MECTO no K8AE c8t EHIV nOCTdKAEHE WT TE)f KA EOA'kpH. H CHU.E UICTdUIE KddSrEpH UIT 3dK0H <UIT npEA TOCnOACTKd MH >.
       <ă JfOTdpE A*1 CE> 3HdETUIT TOprdHEAE UIT ©ATHHd, npEKO ^8HdB8, npdBO MHH8t npE3 A8HdB8 UIBdMO, MHH8t no SAdTE. . . no QlKt8H H HCJfOAÎT Hd c8gO AO MHKUlEH-bcd, KdMEH d, H UIT AiHKUJEH’kcd AO fiATiTSpEA, KdMEH B, H <UIT Ea‘ET8pEA AO nST E-Kp-Kp-bHOM, K >dMEH F, H UIT n8T K-Ep-EptHOM AO EoUldpiOA TeUIEB, KdMEH A, H UIT EoUldpiOA TeUIEB, A<»*<E AO. . .
       CEro pdAÎ h rocnoACTKO mh AMOJf no«iTEHOM8 npdBHTEAio rocnoACTBd mh, XSndH XdpBdT BEAHKH nopTdp, QKOXE <A<> M8 ECT B"E UMIHH8> H B~E U>£dE8, EM8 H CHHOBOM EM8 H BH8kOM H npEBHSlETOM EM8 H HH UIT KOrOXE HEnOT'KKHOBEHO, <nO pEM rocnoACTBd mh>.
       <Gexe h cbeaetea>e nocTdKAkjf rocnoACTKO mh: x8ndH ^pdroMHp beahkh AKOpHHK H XSndH ÎBdUJKO BEAHKH AUTUI^ET H <&TdH CndTdp H ^8MHTp8 KHCTÎEip H> i&HTp-k KOMHC H EdA'k CTOAHHK H ToHU.’k nEJfdpHHK H CTOHKd nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ApdrOMHp BEAHKH AK0PHHK.
       <H d3>. . . <HCflHCdJf B-K CT>OAHÎH TpdA fi8K8pEt|IH, MtCEU,d dBryCT B| AkHH K AkT x3Îîd.
       ,<t Iui EAÎădHApk BuiEB>uiAd, mhaoctim eoxIio, rocnoAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în satul Tîmbureşti, a treia parte şi din vecini şi din bălţi şi din uscat şi din cîmp şi de peste toată ocina.
       Şi încă să-i fie o ocină, pe care a scos-o cinstitul dregător al domniei mele de la sfînta mănăstire de la Deal cu 12 boieri, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar după aceea, a avut Badea clucer pîră înaintea răposatului Petraşco voievod cu egumenul de la sfînta mănăstire de la Deal, anume Arsenie. Şi astfel a pîrît părintele Arsenie înaintea lui Petraşco voievod că este mai sus-zisa ocină, pe care a scos-o cinstitul dregător al domniei mele de la sfînta mănăstire cu acei 12 boieri, a sfintei mănăstiri de la D<ea)l de moştenire. Şi a închinat Arsenie egumenul, <pentru> satul Tîmbureşti, 9 grivne, înaintea lui Socol vornic; şi a luat Socol vornic acele grivne de la satul Tîmbureşti.
       Iar întru aceasta, Badea clucer el a luat 24 de boieri, ca să cerceteze hotarele de către satul Brînceni. Iar răposatului Petraşco voievod i s-a în-tîmplat domniei lui moarte; deci n-a apucat Badea clucer să cerceteze şi să umble cu acei 24 de boieri. Iar răvaşele acelor 24 de boieri au rămas în mîinile vecinilor din satul Tîmbureşti.
       Iar din vremea cind a stat să fie răposatul Petru voievod domn al Ţării Româneşti, iar domnia lui a miluit pe Ivan mare logofăt cu satul Tîmbureşti. Deci vecinii din Tîmbureşti, ei au adus acele răvaşe pentru 24 de boieri la mina lui Ivan logofăt. Deci Ivan logofăt a trimis pe un om al lui, de a adunat pe acei 24 de boieri, pe care îi luase Badea clucer din zilele răposatului Petraşco voievod şi i-a tras pe ei pe răvaşele lui Petraşco voievod, de au um-
www.dacoromanica.ro
197
blat’şi aa'oercetat rîndul acelei ocine dinspre satul Brlnceni şi au aşezat hotarele şi semnele, pe unde au aflat cu sufletele lor.
      Iar după aceea, din vremea clnd a ridicat domnul Dumnezeu pe domnia mea Ca domn in scaunul domniei mele, iar călugării de la sfînta mănăstire de la Deal, ei au venit înaintea domniei mele, de s-au jeluit şi s-au plîns că i-a cotropit Ivan logofăt cu sila şi a aşezat Ivan logofăt acele hotare <şi> semne, fără nici un boier. Şi intru aceasta, domnia mea am crezut pe călugări, deci am trimis pe boierul domniei mele Stoica al doilea clucer, fără nici un boier,' de a schimbat acele hotare şi semne şi pietre care au fost aşezate de Ivan logofăt cu acei 24 de boieri.
      Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, a avut plră înaintea domniei mele cu călugării de la sfînta mănăstire de la Deal, iarăşi pentru mai sus-zisele hotare <şi> semne pe care le aşezase Ivan logofăt cu acei 24 de boieri. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate <şi după) lege, cu <toţi> dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea cinstitului dregător <al domniei mele), jupan Harvat mare portar, <lege, 12 boieri). Şi au cercetat cu <sufletele) lor şi au aşezat şi ei hotarele şi semnele pe urma acelor 24 <de boieri)... pe locul pe unde au fost aşezate de acei 24 de boieri. Şi astfel au rămas călugării de lege <dinaintea domniei mele).
      (Iar hotarele să se) ştie: de la gorganele de la Oltina, peste Dunăre, trece drept peste Dunărea aceasta, trece pe baltă ... pe Şcheaiu şi iese la uscat la Micşeneasa, piatra 1, şi de la Micşeneasa pînă la Vîlturel, piatra 2, şi <de la Vîlturel pînă la drumul Cărărenilor), piatra 3, şi de la drumul Cără-renilor pînă la Coşariul Teşei, piatra 4, şi de la Coşariul Teşei, pînă la.. .
      De aceea şi domnia mea am dat cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, ca <să-i fie de ocină) şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, <după spusa domniei mele).
      <Iată şi martori) am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi <Stan spătar şi Dumitru vistier şi) Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      <Şi eu)... (am scris în) cetatea de scaun Bucureşti, luna august 12 zile, în anul 7081 <1573).
      <f Io Alixandru) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
    Arh. St. Buc., Doc. ist., XI/1. Orig., hirtie (15x29), rupt, cu o parte lipsă, pecete aplicată.
      EDIŢII. Trad. DIR>B> 116-117.
149                                                         1573 (7081) august 20
       f ffiHAOCTÎIO K02KÎEI0, Iw fbuăAHApS BOHBOA<* H rOCnOAUHTk KTiCOH 3EAHAE JJtTppW-KAAJf ÎIOCKOH, CHHTi BEAHKdrO H np’feAOEpdrO fflHpHd BOHEOA<>< CHHTk flLHJfHEB B0HB0A4. AdKdT rocnoACTBo aivh cTio noBEA'kHÎE rocnoACTKO ahh cASr rocnoACTBO ahh, ÂP'hrdH H ChC KpdTOAV CH, HfHT'k H CKC CHHOKOAV HAN, EAHU.H <HA\ > Eor'h A<*CT, I3K0JKE A<* A/t$ ECT IVMHHS 8 AP^rH9dHH, AEA 3d IV9HH8 CtOHK'KB H EpdTOAV CH, $A0pEB H H’ferSAOg CHHH flpdAVEE, BTiCA, BdpE EAHKd CE )fTHT H3EpdTH WT nO KTiCOM JfOTdpOAIk, nOHEJKE nOKSnH Ap"ErdH H EpdTOM CH, EfHT'fe WT OTOHKd H WT KpdT EA»8, WT $A0p’k H WT H^rSA, 34 T ACnpH CpEBpEHH.
198
www.dacoromanica.ro
       ă fiotom, noKSnH Htr cec chhoeh ch whhh8 8 ceao, KpdKH fieth 8 chahiJie, wt BTi ME>KAE BdAE        A® IldAHHd Gt'EHH'EE, WT fipESTtCd IIpOAdHd WT AHJfkMdHH,
BdpE KOAHKO CE JfOKET H3EpdTH WT EH, nET ndllJH, 3d p dCnpH. H ndK nOKSnH Htr8rt CEC CHHOEH CH WHHH8, ndUJH A, 8 CHAHl(JH, WT flAAHKd H WT EpdTOM CH, <I>p8>Kd, 3d n acnpH.
       H ndK noKSnH H-fcrSrt cec chhoeh ch whhh8 8 EoHT-feHH, ndujH m, wt CTdH fflSCTt, WT TE3A8lOIO A<»KE A® ffltpBHU,d> 3d H dCnpH.
       H ndK a<> ah8 ect HtrSrtos cec chhoeh ch whhh8 8 CoodpE, wt aba Ctohk’K-H-kCKd, WT AEd TpOSEB, ndlHH Ă, nOHE>KE nOKSflH HtrSrt CEC CHHOEH CH WT IISHrHHd WT CEAO, 3d T dCnpH CpEEpEHH.
       H ndK noKSnH ÎKHTt whhh8 <8> ^p-hrHHdHH, wt whhh4 ESAr'EpoB, A™ Ap^-
rdHOB, B-KCd, EdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdTH A^A EM8, WT CTdpd KAdAHHU,d 83A*A Ad>KE HAE>KE ECT, 3d xd dCnpH rOTOEH.
       H ndK noKSnH non AP'hrdH c”ec chhoeh ch whhh8, ndK 8 AptrHHdHH 8 chahijje, AEA 3d WHHH8 KdSAPEE H A EA EpdTOM CH, fioEB, BdpE EAHKd CE JfTHT HSEpdTH A EA HM, dAH 8 CHAHtflE, ME>KA8 Edrtt Ad>KE A® IldAHHd Gt'EHHIOK, 3d P dCnpH.
       H ndK noKSnH non AP'hrdH wt /iHjfBHdHH whhh8 8 ceao, aea HtrKE, wt A*Ad 3d WHHH8 rEprHH'feCK'h, EdpE EAHKd CE )fTHT H3EpdTH AEA EH, ETiCd, 3d CH dCnpH TOTOEH.
       H ndK noK8nH_non AP'hrdH cec chhoeh ch whhh8 8 KucEpodE, 7 8jke ivfeAd, wt HBdH WT CEAO, 3d jf dCnpH TOTOEH.
       H ndK CTOHKd h >keh8 em8, IlEd, npHAOUJE npEA rocnoACTEO mh, tepe 8ao-5KH11JE H nOEpdTHUJE nO APdrC,AMip nO ETiCt WHHHE EM8 H KOMdTE, EdpE KOAHKO X^KET EHTH, I3K0JKE Ad A/V8 ECT MECTO 3d CHHTi H AP^r HH^TO WT p8A£ EM8 MET^X8 Ad HE HMdT CEC TOrO KOMdTE, E>KE C8T EHUIE pEHEHH, TTiMÎIO APdrOMHp.
       H ndK noKSnH HtrSrt cec chhoeh ch whhh8 8 AP'KrH*,dHH> nET ndiuu 8 chahiiie, WT TpHEOlO A® IldAHHd Gt’EH'EIOE, WT Hd E*EAd8p, 3d p dCnpH CpEEpEHH.
       H npoAdA^X TEX’ bhuje hmehhthm aioaîe Bit cbohm aoepom boaio.
       Gsro pdAÎ, AM^X1 H rocnoACTEO mh tex khuie nucam ak>ahh, bkoîke Ad *8 ect WHHH8 K"E WXdE8, HHM H CHHOBOM HM H EH8K0M*E H nptEHSHETOM HM H HE WT KOrOJKE HEflOT'EKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTBd MH.
       Gejke h ceeaeteaîe nocTdBA-bEM rocnoACTEO mh: %8ndH APdr0iWHP eeahkh ABOpHHK H >K8ndH IsdUJKO EEAHKH AOrOi(iET H CTdH CndTdp H A8ddHTp8 EHCTÎBp H /H.HTp'b KOMHC H EdA^ CTOAHHK H PoH^t nEXdpHHK H CTOHKd nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, ApdrOMHp BEA ABOPHHK.
       IlHC HCnp'EBd CTdHHtOA, MtCEU,d, H nOHOEHX E8Ht, dEryCT K AEHH, B”E rttT x3Îid.
       t Iw flAE&IHAPS BWEEWAd, MHAOCTÎIO E05KÎIO, rOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Drăgan şi cu fratele său, Jitea şi cu fiii lor, cîţi <le> va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Drăghiceni, partea de ocină a lui Stoica şi a fraţilor lui, Florea şi Neagul, fiii lui Aramă, toată, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat Drăgan şi fratele său, Jitea de la Stoica şi de la fraţii lui, de la Florea şi de la Neagul, pentru 300 aspri de argint.
       Iar după aceea, a cumpărat Neag cu fiii săi ocină In sat, cinci paşi in selişte, de la mijlocul văii pină la Padina lui Stănia, de la preoteasa Prodana din Lihăceni, oricit se va alege din partea ei, cinci paşi pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Neagul cu fiii săi ocină, patru paşi, In selişte, de la Aldica şi de la fratele său, Fruja, pentru 80 aspri.
www.dacoromanica.ro
199
      Şi iar a cumpărat Neagul cu fiii săi ocină in Bonteni, 40 paşi, de la Stan Mustea, din Tezluiu pină la Mărviţa, pentru 50 aspri.
      Şi iar să-i fie lui Neagul cu fiii săi ocină în Soare din partea Stoică-nească, din partea lui Groza, 30 paşi, pentru că a cumpărat Neagul cu fiii săi de la Punghina din sat, pentru 300 aspri de argint.
      Şi iar a cumpărat Jitea ocină <la> Drăghiceni din ocina lui Bulgăr, partea lui Drăgan, toată, oricît se va alege partea lui, de la fîntîna cea veche în jos plnă unde este, pentru 1 000 aspri gata.
      •Şi iar a cumpărat popa Drăgan cu fiii săi ocină, iar la Drăghiceni în selişte, partea de ocină a lui Cazdrea şi partea fratelui său, Yoe, oricît se va alege partea lor, dar în selişte, mijlocul văii pînă la Padina lui Stănia, pentru 100 aspri.
      Şi iar a cumpărat popa Drăgan din Lihăceni ocină in sat, partea Neagăi, din parteft de ocină Gherghinească, oricît se va alege partea ei, toată, pentru 250 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat popa Drăgan cu fiii săi ocină în Chisăroae, o funie întreagă, de la Ivan din sat, pentru 600 aspri gata.
      Şi iar Stoica şi femeia lui, Iva, au venit înaintea domniei mele, de au aşezat şi au înfrăţit pe Dragomir pe toate ocinele lor şi averi, oriclte vor fi, ca să le fie în loc de fiu şi altul nimeni din rudele lor amestec să nu aibă cu acele averi, care sînt mai sus-zise, numai Dragomir.
      Şi iar a cumpărat Neagul cu fiii săi ocină la Drăghiceni, cinci paşi în selişte, de la Trivoiu pînă la Padina lui Stănia, de la Bălaur, pentru 100 aspri de argint.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni, de a lor bunăvoie.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai sus-scrişi oameni, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      A scris întîi Stanciul şi a Înnoit Bunea, luna august 20 zile, în anul 7081 <1573).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 167. Copie din 1908 după orig., perg. Cu o traducere ibidem, f. 168.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 118-119.
150                                                1573 (7082) septembrie 1
      f ffiHAOCTÎIO KO>KÎEK>, Iw          EOEBOAA H rOCflOAHHTi R-RCOE 3EMAE
XrrppoKrtaxÎHCKOE, chh*k BEAHKAro h np-kAOKparo MhPMEB KOEKOAA, CHHA MH)fHER boeboa$. \akat rocnoACTKO mh cîio noBEA’knÎE rocnoACTKO mh non ,A,8mhtpor, hroîke AA <m8> ECT WMHHS 3 PorOăEllIH, AEA IILlHAPOR BTiCA, SAPE EAHKA CE JfTET HBBpATH wrr boa « c8)( h wt noAio h wt iiocbSae, iiohejke w ect (iok8(iha non A$mhtp8 wt IHaHAPS, 3A \j?H ACnpH H 3A Â A^AAMA 3A CÎÎ ACnpH.
      d noTOM, non ^3mhtp3, wh HMAjfS nptHÎE npEA rocnoACTBA mh ckc chh8 IHahapok h ck hetom ch. H taro np-kuiE chh8 IHahapS, ha hme Herh^op h ckc metom
200
                                        www.dacoromanica.ro
ch no nona A^mhtp», KdKO he w ect noKSriHA wt EdipaM ch HLihapS, jh8 w tcr nocTd-kha 3AA«r. d 8 tem, rocnoACTKO mh rAEAdJf h cSahjc, no npaBA^ h jio sakoh, ckc KTkCtMH MKCTHTHMH npAKHTEAlO TOCnOACTBO MH H AaA®Jf TOCnOACTEO MH HeKH^OPOB, CHH8 UlaHAPOB 3AKOH fit EOrttpH Aa 3AKAEUJE. d HEKH$0p HHKdKOÎKE HE MOrOUJE 3d-KAETH, H8 IVCTdUJE IVT 3aKOH IVT np^A TOCnOACTEa MH.
      CEro paAl, A<>A«’X’ H rocnoACTEO mh nonEB A^mhtpS h ckc hhj[ chhoeh, hkcoke A4 MS ECT IVHHHS B’K IVJfdES, HHM H CHHOEHM HM H BHSKOM H np'feBHSHETOM H HH IVT KOrOJKE HEn0K0<A'kB>HM8, nOpH3MO TOCnOACTEa MH.
      Gewe h ceeaeteaîe nocTaBA^EM rocnoACTEO mh: wSnaH APar0AU1P keahkh
AEOPHHK H WSnaH ÎBaUJKO EEAHKH AOrO^ET H OtAH CndTdp H A^MHTpS KHCTÎUp H rt.\.HTpt KOMHC H SaA'fc CTOAHHK H ToHUt nEjfdpHHK H H<8ndH GtOHKHU,4 EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpaBHHK, AP^rOMHp EEAHKH AEOPHHK.
      IIhC 43, EpaTSA, MtCEl^a CEnTEMEpÎE a AKH'K, B’h A^T x3rÎB.
      f îiv flAÎăaHAPS EivEBivAa, mhaoctîio eowîio, rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Dumitru, ca să-<i> fie ocină la Rogozeşti, partea lui Şandru toată, oricît se va alege din apă şi din uscat şi din cîmp şi de peste tot, pentru că a cumpărat-o popa Dumitru de la Şandru, pentru 750 aspri şi pentru o dulamă de 250 aspri.
      Iar după aceea, popa Dumitru a avut pîră Înaintea domniei mele cu fiul lui Şandru şi cu ceata lui. Şi astfel a pîrît fiul lui Şandru, anume Nechi-for şi cu ceata lui pe popa Dumitru că el n-a cumpărat-o de la părintele său Şandru, ci a pus-o zălog. Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Nechifor, fiul lui Şandru lege, 12 boieri, ca să jure. Iar Nechifor in niciun chip n-a putut să jure, ci a rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea popii Dumitru şi cu fiii lui, ca să-i fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Braţul, luna septembrie ziua 1, în anul 7082 <1573).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXCVI/171. Orig., hîrtie (29x21,5), pecete aplicată.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 120.
151                                     1573 (7082) septembrie 7, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu,-Io Alexandru voevoda şi domn a toată Ţara Ugrovlahiei, fecior marelui şi preabunului Mircea voevoda şi nepot lui Mihnea voevoda. Dat-am domniia mea această poruncitoare carte lui Crăciun şi Standului, precum ca să le fie lor ocina la Comăneşti Onciului, dar a patra parte, fiindcă le-au priimit unchiul lor, Once, intr-această moşiie de a lui bunăvoe. Şi iarăşi să le fie lor ocină a Dragului de la Comăneşti, parte Gre-
                                                                                               2l)î
www.dacoromanica.ro
ciului toată, care au fost vlndut Dragul, Greoiului, apoi, la urmă, au fost răscumpărat-o de la Greciul cu a lui bunăvoe. Şi iarăşi să le fie moşiia Standului şi cu fraţii lui, Mlinea şi Şărban, iarăşi la Comăneşti, parte Stoicăi, fiindcă au fost vindut Stoicăi, Standul şi Miinea şi Şărban şi iarăşi o au răscumpărat dind 250, fiindcă i-au plătit dajde Stoicăi. Şi iarăşi să fie Bălaşei moşie la Comăneşti, parte Branului toată cită să va alăge, fiindcă au cumpărat In 460 de aspre gata, de a lui bunăvoe şi cu ştirea megiiaşilor Inprejureni.
      Pentru această şi domniia mea am dat celor mai sus-numiţi, ca să le fie lor mai sus-numita moşii stătătoare, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea neblntuită, di pe cuvlntul domniei melă.
      Iată şi mărturii punem cinstiţi boeri ai domniei mele: jupan Dragomir vel dvomic i jupan Ivaşco vel logofăt i Stan spatar i Dumitru vistier i Mi-trea comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic i jupan Stoichiţa vel postelnic. I <ispravnic>, Dragomir vel dvomic.
      Şi am scris eu, Perinca, In tlrgul Bucureştilor, v leat 7082 <1573> septemvrie 7 dnă.
      Io Alexandru voevod, milostiiu bojiiu gospodin.
     Arh. St. Buc., Doc ist., MXIX/116. Traducere.
152                                                 1573 (7082) septembrie 15
      f Eii HM-fc Orna h Ghh4 h Gs'bTaro A*Xâ> a*HH-
      d3 8so, np'fcwcK'fciiifHit ap)fîE«HTpon<OA>HT, khp BA4AÎivfc dHaHÎta, Hcnucajr cîra Kmr BA4AÎHHCTBO mh, a4 ce 3HaET b-bce moe komate h auuram H moe aea wt CEAO O-hKSraHK, a-hca, CKC BEMHHH H CtC K8KE H CKC BTkC4 M4pj(8, WT Op'KBH MOE A EA KTiCd ,BapE EAHK4 CE JfOKET H3Ep4TH, nOHEHCE CÎH BHUIE pEMEHH CEA4 H dll,HrdHH K8lMAH Hjf cmo a3 8bo, wtu,8 BAdAÎivfc dH4Hîra, 3a xm xe acnpH roTOBH. d noTOM, aM*Xm0 H npilAOJKHJf KTiCE BHUIE pEMEHE KOMATE H CEAd H dU,HrdHI, WT MOE A®KpO BOAIO, CB'kT'kH H EOîKECTSHtH fllHTpOnOAÎE WT TpiirOBHlJIE, HAEJKE ECT )fP4M KTk3HECEHlE POCnOAA Eora h enaea HiuiEro îcyca XpHCTd, hko>ke a<* ect cs'kT'kH, KEAHivkH fllHTponoAÎE KTi nHlJjS H KTi SKp’knAEHÎE, 4 KAdAÎHHCTKS m8 K’bMHOE B’hCnOMHHAHÎE. H Aa MH CKT-KOpHT 8 KdTd rOAÎH» ndMET nO E-K3HECEHIE, BTk CEBOT. BA4AÎ1HCTB8 M8 KSnHO CTi dHEnCES MH, dHdHÎId, K4K0 Aa HM CE 110MT K8l)HO ndMET.
      H AOKA-h E$AET KAdAÎHHCTKd MH )KHB, A4 ME 8nOKOHT 43 C4M 8 MOE kSkIO H 8 K0M4TE. d nO <ChMP'hTH>1 MOE, fi,A ECT BTk CB’kT’kH fllHTpOnOAÎE, I3K05KE H BHU1E p-fe)f.
      H KAETB8 Cd<M>X nOCT<4BHA B>1AdAÎ’EHCTB4 MH, K4KO 4L|IE KTO nOK8CHT p430pHTH HAH np,kBpdT<HTH>1 CÎtd TAKMEWTlO H AOC4AÎTH CBl£T4 flăHTpOnOAÎia WT «ITO CTvM A4A BAdAÎHHCTBd MH WT MOE A^BpO BOAIO, nO CTkMpTkTH MOE, HAH E8AET WT CTkpOA" HHK MOE HAH B8aÎ KOH HlkAOB'bKTk H JfOKET pd30pHTH CÎIO nOBEAlîHÎE H KHHr H SCTpOEHÎE EAdAÎHHCTKd MH, TOrO MKAOB'kKd Aa K8AET npOKAET H 4H40EM4 WT TOCnOAd HdUlETO îcyca XpHCT4 H WT np'kMHCTd EorOM4TH H WT 3 CTkEOdpTk.
      ChU,E CKM STdKMHA 43, BAdAÎMHCTEd MH, C4M 34 MOE A°BP° BOAIO. Hh4KO Aa H-fcCT, npE3 pEM KAdAÎHHCTBd MH.
      UHC CEnTEMBp IE fj A^HH, B Al£T x3ÎIB.
302
www.dacoromanica.ro
      t In numele Tatălui şi al Fiului şi al Sflntului Duh, amin.
      Deci eu, preasfinţitul arhimitropolit, chir vlădica Anariîa, am 'scris această carte a vlădiciei mele, ca să se ştie toate averile mele şi ţiganii şi partea mea din satul Săcuiani, toată, cu vecinii şi cu casa şi cu toată iharfa, din Sirbi partea mea toată, oriclt se va alege, pentru că aceste mai sus-zise sate şi ţigani i-am cumpărat eu, părintele vlădica Anania, pentru 45 000 aspri gata. Iar după aceea, am dat şi am dăruit toate mai sus-zisete averi şi sate şi ţigani, de a mea bunăvoie, sfintei şi dumnezeieştii Mitropolii din Tlrgovişte, unde este hramul înălţarea domnului Dumnezeului şi mlntui-torului nostru Isus Hristos, ca să fie sfintei, marei Mitropolii de hrană şi de Întărire, iar vlădiciei mele veşnică pomenire. Şi să mi se facă In fiecare an pomenire după înălţare, sîmbăta, vlădiciei mele Împreună cu nepotul meu, Anania, să ni se clnte pomenirea Împreună.
      Şi cit timp va fi vlădica mea viu, să mă odihnesc eu singur in casa mea şi în avere. Iar după <moartea>1 mea, să fie la sflnta Mitropolie, precum şi mai sus am spus.
      Şi blestem am aşezat vlădicia mea, că dacă cineva se va Încumeta să strice sau să schimbe această întocmire şi dacă va supăra sflnta Mitropolie pentru cele ce am dat vlădicia mea de a mea bunăvoie, după moartea mea, fie că va fi din rudele mele sau fie ce om şi va strica această poruncă şi carte şi Întocmire a vlădiciei mele, acel om să fie blestemat şi anatema de domnul nostru Iisus Hristos şi de preacurata mamă a lui Dumnezeu şi de şapte soboare.
      Astfel am Întocmit eu, vlădicia mea, singur de a mea bunăvoie. Altfel să nu fie, peste spusa vlădiciei mele.
      Scris în septembrie 15 zile, în anul 7082 <1573>.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 945 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/2). Orig., hîrtie (30x20,5), pecete aplicată. Cu traducere din 1859; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 122v—123 (sub septembrie 12) şi 134, f. 115.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 120-121. Facs. Ibidem, 530.
        1 Loc rupt.
153                                                    1573 (7082) septembrie 20
       t fflHrtOCTÎIO EOXCÎEIO, IlV flrtHădHAP# BOEBOAd H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMrtH XmppO-Bddjf ÎHCKOE, CHHTv BEAHKdTO H A^BpdrO fllHpHd BOEBOAd, CHH8 ălHJfHEE B0EB0A&. Ji,dRdT TOCnOACTBO MH CÎIO nOBErttHÎE rOCnOACTBd MH HkCTHtHUJOMS H nptlVCBEI|lEHHOM8
ivtu.8 ehblue dpîmwHTponodHT, Kyp RddAÎut flHdHÎra, ihko>ke Ad m8 ect u’<ihh8 8 CllKSraHH H 8 ClipEH H CkC EEMHHH H CKC k8kE H CkC BTiCEM JfOTdJJEM H IVT no ETiC/KA#» BdpE EdHKd CE JfTET H3EpdTH H dU,HrdHH H ETiCH ErtHU,î CE   HdHTH, 3dHE?KE TEJf IHLUE
PEMEHE WMHHE H CErtd H dU,HrdHH nOKSnHdH HJf ECT IVTU.8 BddAÎKd dHdHÎId, 3d E dCnpH rOTOBH IVT HETOBd CTE>KdHÎE.
       (I noTOM, npÎHAE cdM ivtu,8 BddAÎK8 {fHdHÎra nptA rocnoACTBd mh, TEpE AdAE H npHdO/KH BTiCt CBOE KOdldTE, E>KE c8t BHIUE pt^, CBtTtH, BOHCECTBHtH AlHTpOnOdHEB IVT Tp^rOBHipS, HAE>KE ECT X'PdM EliSHHCEHÎE rocnoAd Bord H cndfd HdUlErO Icycd XpiICTd, IdKOHCE Ad ECT CB-feTtH H BE/HUtll (HHTpOnOdÎE BTi nHipS H B"K SEp^nnEHlE, d EddAÎMECTB8 BMS E-K BtMHOE B'KCnOMHHdHÎE. H Ad 0*8 8MEHHT KdTd T0AHH8 nd/UEl*
www.dacoromanica.ro
203
no K’kSHECEHÎE, k*k ckeotS, baaaîhecteS em8 h KSnHO ckc aheiice8 em8, hmehhm dHdHlia, K4KO A<> HM CE nOMT KSnHO n4MET.
       H AOKAE E8AET KAdAÎMECTK4 EM8 >KHK, A<* CE SnOKOHT WH C4M 8 HErosS k8ke H KOM4TE, d no C'kMp'kT'k EM8, A* ECT K*KC CB'kT'kH /&HTpOnOAÎEK, BKOMCE ECT BHIUE
P-fcJT-
       H KAETB8 ECT CAM nOCTAKHA BA4AH1ECTK4 EM8 WT np^A TOCnOACTBA A\H H WT npEA WTU.8 4P]fIHMHTpOnOAHT, Kyp KA4AÎK8 6$THMÎE, K4KO 41)IE KTO nOK8CHT CE pASOpHTH HAH fip'kKpATHTH CÎH T"kKME5KÎE HAH A*C4AHTH CB'kT'kH ffiHTpOflOAÎE WT MTO ECT A<W BA4AÎHECTB4 EM8 34 HErOBA A*BP* BOAIO, nO CKMp’KTH ErO, HAH ESAET WT CKpOAHHK EM8 HAH B8AET KOE MkAOBEK'k H JfOKET p430pHTH CÎEI nOBEA"kHÎE H CTpOEHÎE H KHÎirS BAAAlMECTBA EM8, TOE HkAOBEK-k A4 B8AET npOKAET H^ 4H4TEM4 WT TOCnOAA HAUlErO Icyc4 XpHCTA H WT np-fcMHCTA EorOM4TH H WT CB'fcTHJf 3 CkEOp H CK’kTHJf WTUH HJf Bk HHKEH TH| H A4 ECT Ckn<OCT>EAHHlJ,4 np'kHHCTA EorOpOAHUE HA CTpAUlH'kM c8aH1)IE H 4$8pHC4H 4I(1E CE TO nOBpATHT CÎEI T4KME5KÎE, A<* ECT WT JfpHCTHEIHCTBA H A4 e8aet c-kc Î8a<* h dpîia.
       Csro P4AÎ, A*A<>X H rOCnOACTBO MH CB'kT'kH, EOWECTBH'kH fflHTpOnOAÎE, I4KOKE A4 m8 ECT BHU1E pEHEHE KOM4TE BTv WHHH8 H WJf4E8 H HE WT K0P05KE HEnOTTvKHOBEHO, no peh rocnoACTBA mh.
       GeîKE H CBEAETEATe nOCTAE-kEM rOCnOACTBO mh: >K8n4H ^pArOMHp BEAHKH ABOpHHK H >K8n4H IbAUIKO BEAHKH AWrWijiET H Gt4H CnATAp H ^8MHTp8 KHCTÎHp H fflHTp'fc KOMHC H EdA'k CTOAH1K H TOHlVk flEJfApHHK H HCSflAH OT0HK4 BEAHKH nOCTkAHHK. HcfipABMK, ^pArOMHp BEAHKH ABOpHHK.
       IlHC 43, MHPH4 M4AH A'^K, MtCEIj.4 CEnTEMBpÎE K A^HH, B*k AtT x3nl.
       t Iw dAÎă4HAp8 bwebwaa, mhaoctîio boheTio, rocnoAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi prea-sfinţitului părinte fost arhimitropolit, chir vlădica Anania, ca să-i fie ocină la Săcuiani şi la Slrbi şi cu vecinii şi cu casele şi cu tot hotarul şi de peste tot, ori cit se va alege şi ţiganii şi toate cîte se vor afla, pentru că aceste mai sus-zise ocine şi sate şi ţigani le-a cumpărat părintele vlădica Anania, pentru 45 000 aspri gata din agonisita lui.
       Iar după aceea, a venit însuşi părintele vlădica Anania înaintea domniei mele, de a dat şi a dăruit toate averile lui, care sînt mai sus-zise, sfintei, dumnezeieştii Mitropolii din Tîrgovişte, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să fie sfintei şi marei Mitropolii de hrană şi de întărire, iar vlădicei lui de veşnică pomenire. Şi să i se facă în fiecare an pomenire, vlădiciei lui şi împreună cu nepotul său, anume Anania, sîmbăta, după înălţare, ca să li se cînte pomenirea împreună.
       Şi plnă ce va fi vlădicia lui viu, să se odihnească el singur în casa şi în averea lui. Iar după moartea lui, să fie toate ale sfintei Mitropolii, precum s-a spus mai sus.
       Şi blestem a aşezat însuşi vlădicia lui dinaintea domniei mele şi dinaintea părintelui arhimitropolit, chir vlădica Eftimie, ca dacă cineva s-ar încumeta să strice sau să schimbe această întocmire sau să supere sfînta Mitropolie pentru cele ce le-a dat vlădicia lui de bunăvoia lui, după moartea lui, fie că va fi din rudele lui, fie orice om şi va strica această poruncă şi întocmire şi cartea vlădiciei lui, acel om să fie blestemat şi anatema de domnul nostru Iisus Ilristos şi de preacurata mamă a lui Dumnezeu şi de sfintele şapte soboare şi <de> 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi să-i fie potrivnică
  ?04
www.dacoromanica.ro
preacurata născătoare de Dumnezeu la cumplita judecată şi dacă va schimba această Întocmire să fie afurisit de către creştinătate şi să fie cu Iuda şi cu Arie.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii Mitropolii, ca să-i fie mai sus-zisele averi de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Mircea diac mic, luna septembrie 20 zile, In anul 7082 <1573>.
      t Io Alixandru, voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 946 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXXIII/3). Orig., perg. (27x41,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1860; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 123 — 124 şi 134, f. 115V-116.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 121-122.
154                                        1573 (7082) octombrie 9, Bucureşti
       ţ ISLhAOCTÎIO EOWTEIO, Iw ddH|dHAP8 BOEBOAd H rOCflOAHH'h B*KCOH 3HMAE &rrppOBAdX'HHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H fip'kAOBpdrO ffiHpHd BOEBOAd, CHH8 IffiHJfHEB BOEBOA-A,dKdT TOCnOACTBO MH cTlO flOBEA’kHÎE rOCnOACTBd MH EdpESAOB CKC EpdTHEM CH, mo HME EorAdH H H-KTP8 H CKC HHJf CHHOBH HM, EAHIţEM Eoi”K A^T, E3K05KE A<* HM ECT WHHh8 8 rpomdHH, AEd ^,8MHTP0S IIpOK4>KEU B-KCd, BdpE EAHKd CE JfTHT H3BpdTH, 3dHE>KE HM c8t nOKSnHA EdpKSd C"KC EpdTHEM CH TdE WMHH8 WT v\8MHTp8 IIpOKd3CEH, AOKrtE ECT BHd >KHB, 3d dCnpH TOTOBH.
       d nOTOM, EdpESd CKC EpdTHEM CH, WH fd ECT HMdd np8 lip EA rOCnOACTBO MH C KC HpHHd, CECTpd ^SMHTpOE. H TdKO np'klllt HpHHd KdKO ECT KSnHd EdpESd T'KHHIO AEd ^SMHTpOB, d AErt di’KHEB HE IO ECT K8nHA. d 8 TEM, rOCnOACTBO MH rAEAdJf M c8AH)f, no npdEA$ H no 3dKOH, CKC EliCH MKCTHTHMH npdBHTEAE TOCnOACTBd MH H AdAoy rocnoACTBO mh SdpESdOB K8n ckc HpHHd s MEnnauM, Aa m8 CKrAEAdET pEA8 no npdBAS. Td>KE, tej MEnnauiH, whh chu,e STdKMHd ckc hhjhe a$uie, m apt^et Edps8d AEd v\8MHTPOB BTlCd, d AEd 1H/KHEB Ad APIeHCET CECTpd CH, HpHHd, KdKO HJf $TdKMHA TEJf EO/rbpH BHIilE p*k)f.
       CEro pdA>> AdA®y h rocnoACTBO mh ckh bhuie hmehhtem aioaîe, hkoîke a<*
HM c8t B*K WIHhS H E*K WjfdES H CHHOBOM H BH8KOM H np’bBHSlETOM H HE WT KOrOHfE tiEnoKO/vbEHMo, no peh rocnoACTEd mh.
       Ge}KE CBEA’bTEAÎE nOCTdBA’bEM TOCnOACTBO mh: HtSndH APdrOMHp BEdHKH AUOpHHK H HfSndH iBdUIKO BEA AOrOijiET H ^8MHTp8 BHCTÎHp H GTdH cndTdp H ffiHTp’b KOMHC H EdA’b CTOAHIK H ToH'-Vb nEJfdpHHK H HîSndH CrTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, APdrOMHp BEA ABOPHHK.
       H d3, $ÎEpd H pEH fl/LH^H-k, E5KE nHCd)( B*K HdCTOAHH rpdA E8K8pEI{JH, M^CEIţd WJfTOA\BpÎE O AKHH, B A"IeT x3nB.
       ţ Iw ddîădHAPS KWEBWAd, MHAOCTÎA B03KÎI0, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Barbul cu fraţii
www.dacoromanica.ro
205
săi, anume Bogdan şi Pătru şi cu fiii lor, ciţi la va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Groşani, partea lui Dumitru Leprosul toată, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o Barbul cu fraţii săi acea ocină de la Dumitru Leprosul, Încă de cînd era viu, pentru 400 aspri gata.
      Iar după aceea, Barbul cu fraţii săi, el a avut pîră Înaintea domniei mele cu Irina, sora lui Dumitru. Şi aşa plra Irina, că a cumpărat Barbul numai partea lui Dumitru, iar partea lui Mînea nu a cumpărat-o. Iar intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Barbul Împreună cu Irina 6 megieşi, ca să le cerceteze rîndul după dreptate. Deci, acei megieşi, ei au întocmit astfel cu sufletele lor, ca să ţină Barbul partea lui Dumitru toată, iar partea lui Mînea s-o ţină sora sa Irina, precum i-au Întocmit acei boieri mai sus-zişi.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor mai susmumiţi oameni, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Fiera, care am scris după spusa lui Mihnea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 9 zile, In anul 7082 <1573).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 947 (Tismana, XIII/5). Orig., hîrtie(31,5x 21),pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 190v—191, 335, f. 160— 161 şi Doc. ist., MCCXXXI/211.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 193—195. Trad. DIR, B, 122—123. Facs. DIR, B, 531.
155                                            1573 (7082) octombrie 23, Bucureşti
       t ALhAOCTÎIO ECOKÎEtO, Iw f!rtE§dHAp8 BOEEOAd H rOCnOAHH*E K-KCOH 3EMAE «SrrppoKrtdjfÎHCKOH, chite KErtHKdro h np-feAosparo AIhpmee eoeeoaS, chh8 îSLhxhee eoeeoa#. ÂdKdT rocnoACTKO mh cîe noBE/vkHÎE rocnoACTBd mh nOMTEHHOM# kaacte-rtEHH# H np-KEOlUS C'KE'kTHHK» TOCflOACTEd MH, WgndH AParC,'WHP KEAHKH AKOpHHK H CEC CHHOBH CH, EAMU.H MS BofE KET npHflScTST, J3KOÎKE Aa M8 ECT WMHH8 3 Eop8c8, TpH 8>KE ,CEC B*ECH EEMHHTh H CEC BliCOM JfOTdpOlW H CEC EpOAdEE 3d BOA’kHIIU.E. 3dHEîKE CÎE BHUIE pEMEHd WMHH# EHdd ECT 3d A'hAÎNS IISlOrtOB WT PSlUH H 4>pdTEB H EpdT ETO, IldH H IrHdTOB flOCTEdHHK H EpdT ETO, K*E3dH0E WT IIordHd H HdHOK WT IIpHld3Ad H ApdrlEE WT «bpSMOUIdHH H IIStOrtOB H EpdT ETO, PdAVrt0E WT $p8MOUJdHH.
       A noTOM, npÎHAOUJE cîe ehuie pemehh aioaîe npEA rocnoACTBd mh, tepe cSt a-mh H SrtOJKHAH H nOEpdTHAH nOMTEHHOMS npdBHTErtlO rocnoACTBd MH, EJKE ECT BHUJE nilCdH, HdA CÎE BHUJE PEMEHd WMHH$ H CErtO, HdA CEdKd, BdpE EAHKd CE XTET H3BpdTH WT EEMHHH H WT nOrtlO H WT U|8m8 H WT BOA$ H WT CEAdrtHIJJE H WT nOCE^AE, 3d HHXHOM AOEpoM eoaio, wt npEA rocnoACTBd mh h wt npEA eticem BOiVfcpoM rocnoACTBd mh H WT npEA BTiCEM AKOpd rocnoACTBd MII H CEC $3HdHÎE B"EC£iV\ METHUHIIOM.
       d 8 TEM, BHUJE PEMEhS npdBHTErtlO rocnoACTBd MH HMdrt ECT C’Enp'kHÎE npEA rocnoACTBd MH CEC PdAVa GkSptSa EIIEUJE EEAHKH dpMdUJ, pdA> CÎE BHUJE PEMEHd wmiihS. II chu,e nptujE PdAyd dpMdUJ npEA rocnoACTBd mh KdKO noKSnHrt HdHnp'fcwAE Bp'kME
206
www.dacoromanica.ro
b Sjke 3dnA'KH». fi 8 tem, rocnoACTEo mh aaa ckm ehuie peheh8 npABHTEAio rocnoACTEA MH 34K0H, Kf EOA'bpH H JfOTdpHHK EOAtpHHS rOCHOACTE4 MH, W8n4H ,\8MHTp8 EEAHKH C$AM4p, HKO>K£ A<> CE JfOTdpHCAET WT K*K P&AY& 4pM4Ul. fi AIOEOKÎE A4 K8AE PaA^AOK 4PM4U1. Ta>KE, TE]f KJ EOA'bpH, WHH C8T JfOAÎAH H PAEA4AH H HCTHHCTEOEAAH C8T K4KO ECT nOK8nHA GK8pT8A 4PM4U1 T'KHÎW EAH4 8>KE, A^4 E'KAÎKOEK CE4K4 H WT 8>K4 ^parlEK A-ro A^a, a no MHoro hhiiia. H xcaîah c8t h xcimphcaah c8t tex Bf EOA'bpH K8nHO H CKC EOAtpHH8 POCnOACTEd MH, ^8MHTp8 EEA c8Ag4p, CEAO Eop8c8A WT K"K Gk8pt8a apMAUl.
       H XCT4P H EEA-krE AA CE 3H4ET: WT A£dA4 IIp4XOKH144 WT EdAt CT8nHHÎH AOpH 8 KAMEH WT Kpaio U]8mOK H WT t8)4 npE3 nOiaHA, AOpH 8 K4MEH wt Ap**m8 Tp*Kro-BHlfJEE H AOPH 8 KAMEH (1AK WT KpAlO U18mOK H ACpH 8 pOKHHA II8I0U10P8A0B H ACpH 8 EeAHKA MaAKA WT HAA <I»PEHrHli]El(IH, 4 WT T8ia no B4At $P*KCHHET8A0E, ACPH 8 Aak8a IlAon8AOK, k8ae ce cpti(i4ET xcrapE c-KC rEprHH4HÎH h wt T8ia no n8T, nAK AopH 8 Maaa npaxoKHU,a.
       H A4 CE 3HAET, TKO KOAHKO HMAT WHHH8 8 Eop8c8: Il8lOA WT P8liJH AAA* HEroK8 aea wt Eop8c8, wt xcTdp8A wt IIopthm ac X0TdP Pepphu,ek, wt no e*kc4
WHHH8 HETpEtTarO AEA4, 4AH C8T CT'KHXCKHH ţ|rH. H n4K AAAE Op4Tt H SP4T EPO, HaH WT EEAHIOraT8A, CT'KHWKHH CÎi. H IrHAT nOCTEAHHK H SPAT EPO, E^AH WT IIoiaHM, CT-KHHTKHH CH. H HaH CAM WT IIpHia3A4 CT'KHWKHH CH. H APAPÎH WT ®p8-MOU1AHH, CH H Il8lOA H BpAT EPO, PaAY’A WT $p8M0W4HH, CT'KHXCKHH p£I.
       fi nOTOM, npABHTEAlO P0Cn0ACTE4 MH, W8n4H APAPCMHp KEAHKH AKOpHHK, MHHT MH CE EM8 ACEpE, T4HCE ECT AAA H AApOKAA no EHU1E pEHEHE CA83E POCnOACTBA MH: II8IOAOE WT P8U1H E AAAE EAH4 A^AM4 H $EpEg-b H EA HA 3HPI3 34 H'KAPAIJH 3EAEHH 3A UlOKp’KAAT H EAHH 38$ BEAO CKC nEAKEHCH H EAHH KOH HEpHO T8pCK8 nEHTEHOP, 8CEA~ AAH H 8E83A4H H EAH4 3HPI3 34 nAlUMAlţH, HHH xEt|rAS ACnpH. H AAA ECT $p4TEB EAH4 $<Ep>Egt 3EAEHA 3A lUOKp’KAAT H A^AAMA 3A ATA43 H nAlUMAlţH. H AAA ECT HaHOK, EpAT «DpdTEE, EAHA $EpEgt rAABEHTi. 34 KO$THpTE, HHH xrX ACnpH. H AAA ECT HAHOK WP IIpHIA3A4 EAHH T-KMEApiO HEpHO 34 CKHpAET H A^AdMd 3dKO$THpÎE 3EAEHA H H'KAPAIJH 3A rpAHA,ţHHH xP$ă ACnpH. H AAA ECT IpHATOE nOCTEAHAK EAHA $EpEU~b TdAEEHM CKC HAnpA3H EEAE 3A KO$THpΣ H A^AdMA 3A KO$THp?E HEpHd, HHH XPTMB ACnpH. H AAA ECT APApTEK WT $p8M0U!AHH $EpEgt 3EAEHA 3A UlOKp'KAAT H A^AdMd rdAEEH'K 34 KO$THpÎE. H AAA ECT Il8lOAOE, Ep4T APdPÎEK, A$A4M4 34 Tp4H4, HHH XBWM4 dCnpH. fi nOCAE, AAA ECT B-KCEM EpdTÎEM BHU1E pEHEHH KpABE Â, TEpE CE C8T pd3AtAHAH B*KCH EpdTÎE B-KKSn-b, TKO KAKO ECT HMAA WHHH8, K8nH0 HHH xKxBpK dCnpH, 3AHEJKE C8T AAAH H 8AO>KHAH H nOEpATHAH BHU1E pEHEHH CA83E POCnOACTEd MH, 34 HHXHOM ACEpOM BOAIO, wt npEA rocnoACTEA mh h wt npEA k-kch EOA'bpH rocnoACTBA mh h ckc 8shahîe B-KCEM MErHIAUlOM.
       Gepo paaT, aaa^X h rocnoACTEo mh hohtehhomS npAEHTEAio rocnoACTEA mh, 3<8ndH APAPCMHp EEAHKH ABOPHHK, I3K0WE AA M8 ECT CÎE BHU1E PEHEH8 CEAO H WHHH8, B-K WHHH8 H B-K WXAE8, HEM8 H CHHOEOM Em8, EH8K0M>KE H nptEHSHETOM em8 h HE WT KOrOHCAO HEnOKOAtEHMO, ROpHSMO rOCnOACTBd MH.
       GEWE H CE'bA'bTEAÎE nOCTAEAtX rocnoACTEo mh: >K8nAH Heauiko EEAHKH A\vrw-<jSET H GtAH CnATAp H A$M'ITp8 EEA BHCTMap H /O.HTp'b EEA KOMHC H EdAt EEA CTOAHHK H rOH4t EEA nEXApHIK H >K8ndH GtOHKA EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, IeAUJKO EEAHKH Awrw^ET.
       H 43, IH4HH, CHH-K IwCHijsOE AWrW^ET, E>KE H4M434X K"K H4CT0AHH Tp4A E8k8-PEI|JH, M'bCEU.A WXTOEpÎE KT A^HH. GaAAOCT MHp4 CEPO 8MHp4ET CKMP'KT'K. G3t <IA4M4 AC CEAt, TEK8l|JH AtTOM, E AtT x3?Îe'.
       t Iw dAÎ|4HAp8 EWEBWA4, MHAOCtTm EOJKÎA, roenOAHHK.
www.dacoromanica.ro
207
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi" preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlaste-lin şi prim sfetnic al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină in Borusu, trei funii, cu toţi vecinii şi cu tot hotarul şi cu vadurile de moară. Pentru că această mai sus-zisă ocină a fost de moştenire a lui Puiul din Ruşi şi a lui Fratea şi a fratelui său, Nan şi a lui Ignat postelnic şi a fratelui său, Căzan din Poiana şi a lui Nan din Priazda şi a lui Drăghia din Frumoşani şi a lui Puiul şi a fratelui său, Radul din Frumoşşni.
      Iar după aceea, au venit aceşti mai sus-zişi oameni înaintea domniei mele, de au dat şi au aşezat şi au înfrăţit pe cinstitul dregător al domniei mele, care este mai sus-scris, peste această mai sus-zisă ocină şi sat, peste toate, oricît se va alege din vecini şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatră şi de pretutindeni, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi dinaintea întregii curţi a domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      Iar întru aceasta, mai sus-zisul dregător al domniei mele a avut pîră înaintea domniei mele cu Radul Scurtul fost mare armaş, pentru această mai sus-zisă ocină. Şi aşa a pîrlt Radul armaş înaintea domniei mele că a cumpărat mai dinainte vreme 2 funii deplin. Iar întru aceasta, domnia mea am dat mai sus-zisului dregător al domniei mele lege, 12 boieri şi hotarnie pe boierul domniei mele, jupan Dumitru mare sulger, ca să se hotărnicească dinspre Radul armaş. Insă să fie şi lui Radul armaş. Astfel, acei 12 boieri, ei au umblat şi au cercetat şi au adeverit că Scurtul armaş a cumpărat numai o funie, partea lui Vădivoi toată şi din funia lui Drăghia a patra parte, iar mai mult nimic. Şi au umblat şi au hotărnicit acei 12 boieri, împreună şi cu boierul domniei mele, Dumitru mare sulger, satul Borusul dinspre Scurtul armaş.
      Şi hotarul şi semnele să se ştie: de la Prahoviţa Mică din Valea Stupinei pînă la piatra din marginea pădurii iar de aci peste poiană pină la piatra din Drumul Tîrgoviştei şi pînă la piatra iarăşi din marginea pădurii şi pînă la rovina Puiuşorului şi pînă la Mlaştina cea Mare de la Frenghişeşti iar de acolo pe valea Frăsinetului, pînă la Lacul Plopului, unde se întîlnesc hotarele cu Gherghicianii şi de acolo pe drum, iar pînă la Prahoviţa Mică.
      Şi să se ştie, cine cită ocină are la Borusu: Puiul din Ruşi a dat partea lui din Borusu, din hotarul de la Portiţa pînă la hotarul Gherghiţei, de peste toată ocina a patra parte, însă sînt 750 stînjeni. Şi iar a dat Fratea şi fratele Iui, Nan din Belciugatul, 250 stînjeni. Şi Ignat postelnic şi fratele lui, Căzan din Poiană, 250 stînjeni. Şi Nan din Priazda, singur, 250 stînjeni. Şi Drăghia din Frumoşani, 250 şi Puiul şi fratele lui,, Radul din Frumoşani, 167 stînjeni.
      Iar după aceea, dregătorului domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, i s-a părut că este bine, de a dat şi a dăruit pe mai sus-zisele slugi ale domniei mele: lui Puiul din Ruşi i-a dat o dulamă şi o feregea şi o pereche de nădragi verzi de şocîrlat şi un zuf alb cu pedveji şi un cal negru turcesc pintenog înşeuat şi înfrîuat şi o pereche de cizme, fac 5 736 de aspri. Şi a dat lui Fratea o feregea verde de şocîrlat şi o dulamă de atlaz şi cizme. Şi a dat lui Nan, fratele lui Fratea, o feregea galbenă de cofterie, face 3 600 de aspri. Şi a dat lui Nan din Priazda un tîmbariu negru de schirlet şi o dulamă de cofterie verde şi nădragi de grana, fac 3 560 de aspri. Şi a dat lui Ignat postel-
208
www.dacoromanica.ro
nic o feregea galbenă cu ceaprazuri albe de cofterie şi o dulamă de cofterie neagră, fac 3 342 de aspri. Şi a dat lui Drăghia din Frumoşani o feregea verde de şocirlat şi o dulamă galbenă de cofterie. Şi a dat lui Puiul, fratele lui Drăghia, o dulamă de grana, fac 2 841 de aspri. Şi după aceea, a dat tuturor fraţilor mai sus-zişi 30 de vaci, de le-au împărţit toţi fraţii împreună, care după cum a avut ocină, împreună fac 22 120 de aspri, pentru că ‘au dat şi nu aşezat şi au înfrăţit mai sus-zisele slugi ale domniei mele, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dragomir mare vornic, ca să-i fie acest mai sus-zis sat şi ocină, de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare lofogăt.
      Şi eu, Şain, fiul lui Iosif logofăt, care am însemnat in cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 23 zile. Dulceaţa lumii acesteia o nimiceşte moartea. De la Adam pînă acum, ani curgători, in anul 7082 <1573).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 949 (Mitrop. Ţ. Rom., IV/2). Orig., perg.(33x47,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1864; altă traducere ibidem, ms. 128, f. 36v—38.
      EDIŢII. Slav. Venelin, 202 — 206. Trad. Năsturel, Doc. juridice, 375—376; DIR,B, 123-125.
156                                                       1573 (7082) noiembrie 20
       ţ MhAOCTÎH» EOKÎIO, Îw drtEădHAPS BOEBOAd H rOCnOAHH*h SltCOH 3EMAH Jîrrpp©-KAdJfHHCKOE, CHH8 BEAHKdrO H nptAOEpdrO ffiHpMd BOEBOAd, CHH3 IUh^HEB BOEBOAd. AdBdT rocnoACTKo aih cTia noBEAtHÎE rocnoACTBd am Gîshiob chc EpdTÎHM ch h
AEpa Ch EpdTÎEM CH H flty'hMd .Ch EpdTÎEM CH H T$AOPdH Ch EpdTÎEM CH H ilÎHXH’k Ch BpdTÎEM CH H ChC CHHOBH CH, EAHl^H HM Horii AdCT, I3K0KE M HM C»T WHHH8 8 Il'hTp-hAdgE, HHJfHd a EA BTiCd, BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH, flOHE>KE HM ECT CTdpd H npdEd whhhS h A'bA'HS.
       dnOTOM, dHEflCEH CÎSÎIOB H fopOB H ^pTiHEB H T8A<>PdH0K H (Hh^HEB HMdAH C8T np8 ChC 4>8gEljjÎH npEA IlETpd BOEBOAd. H CHU,E C8T ChnpEAH $8gElJjHH no dHEnCEH CÎBÎIOB H AePOB H d’P'hMEB H T$A0PdH0B KdKO C8T nOKgnHAH WT A^AÎ HM, WT ChH BHU1E pEMEHd WHHHS TpETdrO AEA. d 8 TEM, IlETpS BOEBOAd AdA ECT dHEnCEH GÎEHIOB H AEPEB H 4>P"hMEB H T^AOpdHOB SdKOH, Bî EOA’tpH, M 3dKAET KdKO HE C8T JipOAdAH WHH TpETdrO AEA, H8 c8T npOAdAH T'hMIlO ABE MECTOBE 3d nMEAdpCTBO, 3d jf dCnpH, 9 AATir 8>ke k h 8 uihpot 8>ke k h 8>Kd no Ă <c>1e>keh:h. H chu,e HSspdAH c8t h H SdKAEAH C8T TEJf Bî EOA’tpH npEA IlETpS BOEBOAd. H WCTdAH C8T $8gElJjÎH WT 3dK0H WT npEA IlETpS BOEBOAd.
       d noTOM, npH abhh rocnoACTBd mh, eipeke he mo>ke chhh Aepeb, Hd hme «Dp'hMd H CTOHKd H EddAYA H CHHH HM SnOKOHTH CE WT 4>8gEUJH, Hd HME TdT$A WT KpHEHHd H WT BpdTÎE EM8, H$ ndKH HMdAH C8T np8 WT HHJf H npEA rOCnOA" CTBd MH H CHU.E nptUlE TdT$A KdKO. ECT SdKAEA CHHH AEpEB, ^pTiMd H CTOHKd H EAdAYA BE3 nST H BE3 SdKOH, KTiAd ECT BHA IlETpg BOEBOA 8 IţdpHrpdA# H KdKO Mg CCT npOAdA CHHH dEpEB H WT W9HH$ WT KpHBHHd. d 8 TEM, TOCnOACTBO MH C8AHJ(
www.dacoromanica.ro
209
n« npaBA$, ckc k'kch npa<BH >2teahem h iipometax Kiwr IlETpS koeboa, KaKo c8t 3akaeah (hhh Aepeb ckc bt BOA-bpH. Tajke 8 tem, rocnoAcTBo mh aM<>X'Tat8aob M AOHECHT
TEX Bf BOA'bpH A* CBEAETEACTB8E<T>2 H A<> SAKAET KAKO ECT IlOKSnHA, KAKO pEIET WH M KHHrE EM8. ă TEX Bl EOA*bpH H3HAHA0UIE KAKO ECT CKTBOpHA Tat8A ITbKOE KHHXCHE. Ta>KE HE MO>KE Tat8A 3AKAETH, h8 A<>AH <M>*8 TEX BT <BOA*pH>2 8 AA'KI’ 8>KE K M 8 UMpoK K 8>ke h 8>ka no <a>1 ckxehh. H wcta TaaSa wt sakoh wt npEA rocnoACTBA MH, KAKO ECT WCTAA WT npEA IlETp8 BOEBOAA.
                               Tem paaT, A^A^X h rocnoAcTBo mh chhobh Aepeb, iakoke a* hm c8t b"k wmhh8
H WXAB8, HM H CHHOKOM HM H BH8kOM H fipliEHSMETOM HM H HE WT KOrOWE HEFIOKOA'k-khmo, no p*kM rocnoAcTBA mh.
                         Ge>ke h cbeaeteahe nocTAEHX rocnoAcTBo mh: k8iiah ^.pAroMHp bea akophhk h H(8naH Ibauiko bea Aoro^ET h Gtah cn4Tap h EaA’b ctoahhk h ^8mhtp8 bhctîhp
H MHTpt KOMHC H ToHlVb nEXApWK H GtOHKA BEA nOCTEAHHK. EcnpABHHK, APdromHP BEA AKOpHHK.
      IlHC A3, EacHAÎE ,M-bcEM HOEMEplE K AKHH, B’K A”tT *3ni.
      f Iw dAÎăAHApS EWEEWAA, mhaoctîio eohcTio, rOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Sibiu cu fraţii săi şi lui Lera cu fraţii săi şi lui Frăcea cu fraţii săi şi lui Tudoran cu fraţii săi şi lui Mihnea cu fraţii săi şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Pătîrlage, partea lor toată, oriclt se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, nepoţii lui Sibiu şi ai lui Lera şi ai lui Frăcea şi ai lui Tudoran şi ai lui Mihnea au avut plră cu Fugeştii Înaintea lui Petru voievod. Şi aşa au pîrlt Fugeştii pe nepoţii lui Sibiu şi ai lui Lera şi ai lui Frăcea şi ai lui Tudoran că au cumpărat de la bunicii lor a treia parte din acea mai sus-zisă ocină. Iar Intru aceea, Petru voievod a dat nppoţilor lui Sibiu şi ai lui Lera şi ai lui Frăcea şi ai lui Tudoran lege, 12 boieri, să jure că n-au vlndut ei a treia parte, ci le-au vlndut numai două locuri de stupină, pentru 600 aspri, In lung 20 de funii şi in lat 20 de funii şi funia pe 30 de stinjeni. Şi aşa au ales şi au şi jurat acei 12 boieri înaintea lui Petru voievod. Şi au rămas Fugeştii de lege dinaintea lui Petru voievod.
      Iar după aceea, in zilele domniei mele, incă n-au putut să fie in pace fiii lui Lera, anume Frăcea şi Stoica şi Yladul şi fiii lor, de Fugeşti, anume Tatul din Crivina şi de fraţii lui, ci iar au avut piră de la dînşii şi înaintea domniei mele şi aşa a pirît Tatul că fiii lui Lera, Frăcea şi Stoica şi Ylad, au jurat fără cale şi fără lege, cind a fost Petru voievod la Ţarigrad şi că le-au vindut fiii lui Lera şi din ocina de la Crivina. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat după dreptate, cu toţi dregătorii şi am citit cartea lui Petru voievod, că au jurat fiii lui Lera cu 12 boieri. Astfel întru aceasta, domnia mea am dat lui Tatul ca să aducă pe acei 12 boieri să mărturisească şi să jure că a cumpărat precum spune el şi cărţile lui. Iar acei 12 boieri au aflat că Tatul a alcătuit nişte cărţi. Deci n-a putut Tatul să jure, ci i-au dat acei 12 <boieri>2 în lung 20 de funii şi în lat 20 de funii şi funia pe ^O)1 de stînjeni. Şi a rămas Tatul de lege dinaintea domniei mele, precum rămăsese dinaintea lui Petru voievod.
      De aceea, am dat şi domnia mea fiilor lui Lera, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
218
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori am puc domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Yasile, luna noiembri 20 zile, în anul 7082 <1573).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arb. St. Buc., A.N., XXV/52, Orig., perg. (26x29), pecete aplicată. Cu o traducere din 1825.
      EDIŢII. Trad. DJR, B, 125-126.
        Loc rupt. Omis.
157                                        1573 (7082) decembrie 20, Bucureşti
       t fliHA0CTÎI0 E0ÎKÎEI0, Îw dAEgdHAPS BOEBOAd H rOCHOAHHTs. BtCOH 3EAAE «£rrppO-KrtdXÎHCKOE, CHHTi BEAHKddrO H np'feAOKPdr© fllHpHd B0EB0A, CHH8 (ttHJfHEK K0EKOA$. AdKdT .rocnoACTKo mh cîe noE'feAEHÎE rocnoACTKd mh CA8r rocnoACEd mh, Otpoe EdTdJf H CKC CHH0BH EM8, EAHU.H M8 ]fOKE Eon». npHn8CTHT, KIK0KE Ad M8 ECT W4HHM 8 Eop'Kdd, AEA BpdTKOE WT CErtHljJE BTvCdX, flOHEÎKE 10 HOKSnHX WT Hd EpdTKOB, 3d W denpH. H ndKH A<1 ECT WIHHA 8 EopivAd, AEA Kp^CTEB H...1 CHHOEH EpdTKOB, hoheke 10 hokShhx wt hhx, 3d X denpH, ndKH 8 ceahiije, BtcdX. H ndKH A* «8 ect W4HHM 8 EoptAd, AEA CHH8 T'KHCK'KK. . -1 8 CEitHipE, BtCdX, nOHEHCE 10 n0K8HHf, 3d C denpH.
       H ndKH Ad dd8 ECT W4HHM 8 fflnpHAEl|]H, WT AEd E84drOB, nOAOBHHO WT 8>ke, f10HE>KE 10 nOK8nHJf 3d CH denpH T8PCKH, TEpE M8 HAdTHX BHp8it 3d A^OP-
       H AI0AÎE BHUJE HMEHHTH, BtCHX npOAdAOUIE WT CBOHM A^Bpd KOifb H no BHU1E fiHCdHd c/\8r rocnoACTBd mh, Otpoe EdTdjf, noKSiwx ckc 3HdHÎE h ckc boa^ BtrfcM WKp'KCTHHM MErîaUJOM.
       Osro pdA<, m8 AdA^X H rocnoACTKo mh bhth em8 biv w4hh8 h Biv wXdc8, HEMlJ H CHHOBOM EM8 H H BH8K0MKE H np*bBH84ETOM EM8 H HH WT KOrOHCE HEnOKOrt'k-EHMO, no W<PH3M0 roc>2noACTEd MH.
       OeHCE 8BO H CBEAETEAÎE HOCTdBAHEM rocnoACTKo mh: >K8ndH ^.OEPOMHP KEAHKH EdH H /KSlldH APdCOMHp EEAHKH AKOPHHK H >K8ndH IsdUlKO EEAHKH AOrO^ET H OTdH <CndTd>2p H ^8MHTp8 EHCTÎap H fflHTpt KOMHC H EdA*fc CTOAHHK H PoHUt HEXdpHHK H >K8ndH OTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, ^pdrOMHp BEA AKOpHHK.
       H nHC d3, Ed<d>2A AorojjiET, 8 ctoahh rpdA E8k8pei|ih, MtcEU,d aekembpîe K ABHH, ETv A*bT x3nB.
       f Iw dAÎădHAP8 BWEBWAd, MHAOCTÎI0 BOHtl/A, rOCHOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Stroe vătaf şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Borlla, partea lui Bratco din silişte, toată, pentru că a cumpărat-o de la Bratco, pentru 800 aspri. Şi iar să-i fie ocină la Borîla, partea lui Cîrstea şi a lui... 1 fiii lui Bratco, pentru că a cumpărat-o de la ei, pentru 600 aspri, iar în selişte, toată. Şi iar să-i fie ocină la Borîla, partea fiului lui Gînscă... 1 In selişte, toată, pentru că a cumpărat-o pentru 200 aspri.
211
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să-i fie ocină la Mirileşti, din partea lui Buceag jumătate de funie, pentru că a cumpărat-o pentru 250 aspri turceşti, de i-a plătit birul de curte.
      Şi oamenii mai sus-numiţi, toţi au vîndut de a lor bunăvoie şi sluga domniei mele mai sus-scrisă, Stroe vătaf, a cumpărat cu ştirea şi cu voia tuturor megieşilor de primprejur.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi am scris eu, Vl<a>2d logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 20 zile, în anul 7082 <1573>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXVI/6. Orig., perg. (28x36), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 126-127.
        1 Loc alb.
        * Loc rupt.
158                                                 1573 (7082) decembrie 21
      t Adecă eu, Evtemie egumenul ot Bistriţa, cum să să ştie ce am cheltuit pre iazul de la moară de la Băbăni, în zilele lu Alexandro vodă: aspri gata 3 800 şi 10 vaci grase şi 10 oi şi 12 rfmători graşi şi 4 bivoli şi 200 de b-boroace de grîu şi alte bucate multe mincătoare. Dici l-am făcut cu multă trudă şi osteneală şi am plătit tot cu stînjinul, de au săpată prin trec, de în apa Bistriţei, de unde se începe iazul pînă din josul metohului. Iară fără ce am plătit, am muncită multă şi cu oamenii mănăstirii, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană.
      Dar cine se va amesteca într-acest iază, să fie proclet de 318 oteţi şi de tot săborul sfîntei mănăstiri, că care egumen nu vor căuta să ţie acest iază, să le fie pirîş la judecată maica precista.
      Şi l-am sfîrşit luna decemvrie 21, vă leat 7082 <1573>.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 950(Bistriţa, IV/17). Orig., hîrtie (16,5x29), pecete aplicată. Căziltâ*
      EDIŢII. Hasdeu, Limba română, 215—216; Hasdeu, Cuvente, I, 23; DIR, B, 127; Doc. ţi însemn, rom., 97—98.
159                                                   1574 (7082) ianuarie 4
      Cu mila lui Dumnezeu, preasfinţit arhimitropolit chir Evthimie Ungro-vlahiiscoi. Scris-am vlădiciia mea această poruncă a vlădiciei mele sfintei mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, unde iaste hramul sfîntului arhiereu şi fă-cătoriu de minuni Nicolae de la Mira Lichiia, ca să-i fie satul Comăţehif şi Bucovăţul şi cu vad în Jîiu şi cu toate hotarăle şi satul Săcuiul tot, cu
212
www.dacoromanica.ro
fot hotarul şi trei sălaşă de ţigani, anume: feciorul Rlpei cu ţiganca şi Gorat cu ţiganca lui şi cu feciorii şi Crăciun cu ţiganca lui şi cu feciorii şi Radu) lăutariul cu ţiganca şi cu feciorii şi cu dobitoacele şi cu oi 700 şi iape 8 şi bivoli 30 şi alte scule de argint ce sînt ale sfintei mănăstiri.
      După acăia, au venit jupan Stepan biv vel clucer şi feciorul lui, Pirvul .2 clucer înaintea vlădiciei măle... 1 ca să fie sfintei mănăstiri ce e mai sus-zisă cu acăste mai sus-zise sate, moşii şi ţigani şi alte dobitoace şi scule de-hrană celor ce vor lăcui.
      După acăia, să se ştie, satul Comăţelul au fost de moştenire al Mareei de la Şitoaia. Apoi Mareea au miluit pe o slugă a lui, anume Visul, pentru bună şi dreaptă slujbă care i-au slujit prin alte ţări striine. Apoi Visul au vlndut satul Comăţelul de a lui bunăvoe, drept 8 000 de aspri gata, jupî-nului Stepan biv vel clucer şi feciorului lui, Pîrvul.
      încă să se ştie satul Bucovăţului şi cu Vad in Jiiu, pentru că l-au cumpărat de la Dobromir de la Gabrov, drept 7 000 de aspri. Şi iar să să ştie-cum au venit jupineasa Hamzoaia şi cu fii-sa, jupineasa Stanca, care au dat şi au adaos satul Săcuiul la sfinta mănăstire, pentru sufletele lor şi pentru sufletele părinţilor lor, ca să să pomenească la sfîntul jărtvenicu.
      Şi iar să să ştie 2 sălaşă de ţigani, feciorii Rîpei, anume Gîţa şi Crăciun,, care i-au cumpărat sfînta mănăstire ce se chiiamă Coziia 2, drept 20 de vaci şi drept 500 aspri gata. Şi iar âu cumpărat un ţigan, anume Radul lăutariul cu sălaşul lui de la Chirtop ot Vllcăneşti, drept 4 500 aspri gata. Apoi jupîn Stepan biv vel clucer şi feciorul lui, Pirvul clucer care au dat şi au miluit şi au Inoit şi au întărit sfînta mănăstire, ce s-au zis mai sus, ca să-i fie văci-nică pomenire şi părinţilor şi feciorilor lui.
      Iar după moartea lui, pre carele va alege domnul Dumnezeu din neamul lui sau din alt n6am, carele va vrea să inoiască şi să întărească la sfinta mănăstire, domnul Dumnezeu să-l cinstească pre el într-această lume şl ceialaltă; iar cine s-ar ispiti a rumpe şi a strica această scrisoare, pre acela, domnul Dumnezeu să-l ruşinăze şi să-l calce şi să-l bată acum în trup şi în văacul ce va să fie în suflet şi să aibă parte cu Iuda şi Arie Intr-un loc şi cu alţi necredincioşi oameni carii striga asupra mlntuitoriului nostru Isus Hristos ce zicea: slngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor şi au fost şi va fi în veci-Şi să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia.
      Ghenar 4 dni, leat 7082 <1574) .J
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 202—203. Traducere.
      EDIŢII. DIR, B, 127-128.
       1 Loc alb, cu menţiunea: „stricat".
       2 Aşa din text.
160                                                       1574 (7082) ianuarie 4-
       ■ţ IRhAOCTÎEW EO>KÎE, Îw dAHăaHAPS KOEKOAa H rOCnOAHHTi ETiCOH 3EMAE Jîrrppo-KAd^HHCKO, CHHTl BEAHKdrO H AOKparO fliHpMd KOEKOAd, CHH8 ftÎHJfHEE EOEBO[H]Ad. A<1K<1T rocnoA^vca ai\h cîe nosEA’kHÎE rocnoAcrsa mh cs'kTomS, eokectehS ahohacthp raa-rOAHAHH rATiBlEMOr, HAEJKE ECT JfpaAH CK^TOE, MkCTHOE EAdrOKEIJJEH ÎE H WTU.8 ErSMEH, 3dJfdplE H KtrkAA EpdTHiaAA H5KE WT XpHCT-fc, I3KCOKE A<> HAU ECT EHHdpHM WT TonO-AOKEHH, AAH WT EHHOrpdAE CK'kTOAUS AlOHACTIip, EWÎE ECT A<»A KSlldH PaAVrt IIailjaAΣ
                                                                                                            21»
www.dacoromanica.ro
EEAHKH nOCTEAHHK. IIOHEHCE npHHAE >K8n4H PiAYA KEAHKH nOCTEAHHK lip EA rOCnOACT*d MH, TEpE AME H npHAOXEHX’ CÎE KHHApHM, IJIO ECT KHI11E flHCAHO, A* ECT CE^TOAlkŞ M0N4C-THp CK SKp'bnAEHÎE 4 EpATHBAIk KHBSlJJHX’ KTl nHIJjS, A JKSlldH P<dAVAOK ElOC >XTEAHHK dk R’bMHHOE KTkCnOAHHH4HÎE, Klv REKH.
       A no CKAlkp-KTH HtSndH PdAyVkOK nOCTEAHHK, KOrO H3KEPHT TOCnOAK. Eoi”k WT <HErOK POAÎH8 >X HAH EpdTH HAH CHHOBH, HHKTO A<> H'bCT KOAEH ETk3HAIkdTÎ EHHdpHM WT CK'bTd AlkOHdCTHp.
       TddJKE, 4 CKAd CE<AH>KE H’tKO >XEE CHHH WT KSndH PdAVrt KEA nOCTEAHHK, Hd ’HAHE PdAVA H ^pdrOAAHp. . -1 TdKO>KAEpE H KH A^AH H nOAlkHAOEdAH <HKO>KE A^A ECT H nOAUHAOKdA CKC KHHT E>V<0 H>X pOAÎTEA HAU, ttSndH PdA^A KEA nOCTEAHHK, CTdpd H KETJfS, HCpKEHd, Hd nOAlkHAOEdHÎE, EIJJEWE <H KHHT n>XOKOHHddrO fiAdA^Ad EOEEOA<>. JIOMTO pdAÎ H IVHH nOHOKHT H 8T<B>2pTwAHT CÎE KHHT KETJfS, HCJfdEEHS, 0KO5KE <Ad>2 Alk8 b8aET KTk E'fcMHHOE E*KCnOAIkHHdHHE, KTk KEKH.
       A KOrO H3EEPHT rOCnOATk fior8, WT HErOK POAÎH» HAH EpdT HAH <CHHO >1KH « HE JfOKET AlkHAOEdTÎ CK^TOAlkS AlkOHdCTHp d KTO J[<0K>2ET R*K3ETH, d TOrd A* ECT •Ct H8Ad H dpH<ia H A<*>X E8AET npOKAET WT TH| ESKE WTI^Tv Rlv HhKEH.
       CEro pdAÎ, AM»Î h rocnoACTKO AikH cstTOAikS, eo>kectkh8 AlkOHdCTHp, uko>kf Ad HAIk ECT E-K W4HH8 H KTk WJfdKS H HEnOKOAEBHAIk8, nO pEH TOCnOACTEd AlkH.
       GeîKE H CEEAETEAÎE nOCTdEAEEAIk rOCnOACTEO AlkH: >K8ndH ^pdrOAlkHp KEA AKOpHHK «I HCSndH Ik4IUKO EEAHKH AOTOijsET H CTdH endTdp H ^8AlkHTp8 KHCTÎap H fflHTpE KOAlkHC IH SdAE CTOAHHK H ToHl^E nEJfdpHHK H >K8ndH CTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnfdKHHK, ÎBdtllKO EEAHKH AOrOiJsET.                             ____
       IlHC fidpHdEd, TEHdpÎE A A^HH, BTw AtT x3nB.
       f Iw dAÎ^dHAP8 EWEEWAd, AlkHAOCTÎIO EOKÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Glăvăciog, unde este hramul sfintei, cinstitei Bune Vestiri ■şi părintelui egumen Zaharia şi tuturor fraţilor celor întru Ilristos, ca să le fie vinăriciul din Topoloveni, însă din via sfintei mănăstiri, pe care a dat-o jupan Radul Paşadia mare postelnic. Pentru că a venit jupan Radul mare postelnic înaintea domniei mele, de a dat şi a dăruit acest vinărici, ce este mai sus-scris, să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor care trăiesc de hrană, iar jupanului R(adul)1 postelnic de veşnică pomenire, în veci.
       Iar după moartea jupanului Radul postelnic, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu <din neamul lui)1 sau fraţi sau fii, nicicind să nu fie volnic a lua vinăriciul de la sfînta mănăstire.
       Astfel, iar acum s-au (ridicat)1 nişte fii ai jupanului Radul mare postelnic, anume Radul şi Dragomir... 1 şi ei de asemenea au dat şi au miluit (precum a dat şi a miluit cu cartea lui şi)1 părintele lor, jupan Radul mare postelnic, carte bătrînă şi veche, stricată, de miluire, încă (şi cartea)1 răposatului Vladul voievod. Pentru aceasta şi ei au înnoit şi au întărit această ■carte veche, stricată, ca <să>2 le fie de veşnică pomenire, în veci.
       Iar pe cine va alege domnul Dumnezeu, din neamul său, sau frate sau fii şi nu va milui sfînta mănăstire şi cine va lua, iar acela să fie cu Iuda şi ■cu Arie <şi să)1 fie blestemat de 318 părinţi cei din Nicheia.
       De aceea, am dat şi domnia mea sfintei, dumnezeieştii mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi neclintit, după zisa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis
âl'4
                                           www.dacoromanica.ro
şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic,. IvaşcO mare logofăt.
      A scris Vamava, ianuarie 4 zile, in anul 7082 <1574). f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 951 (Glavacioc, XXXIV/4). Orig., hlrtie (30x21,5), pecete-aplicată. Cu o traducere incompletă din sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut unele completări.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 129. Facs. Ibidem, 532.
       1 Loc rupt. 1 Omis.
161                                         1574 (7082) ianuarie 4, Bucureşti
      t MhaOCTÎIO EO>KÎK>, Îw drtîădHAPIi BOÎBOA4 <H rOCIK>AHHlk> BliCEH 3IMAE JîrrpOKdAX’ÎCKOE, CHHIi KEAHKdrO H AOEPdr© illîpMd KOEKOA4, CHHTi MhXHEH ROÎROAd.
Aakat rocnoACTRO mh cîk> noREA’kHÎE rocnoACTRd mh Miros I ckc chhobh ch, hkoke
Ad M8 ECT 3 <ETiPE8aEU,8a> WMHH8 <HEH>Hd A’kdHHU.d CRd, WT nOCRSAH, WT nOAIO-H WT Uj8m H WT <CEAdAHipI3>, KdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTH <HEH>Hd AEAHHU,d, 3d<HE>KE>-
rd ect noKSriHA HtroE wt AdHHiOA, chh8 3ddTd, 3d xrt acnpH totorh.
      H ndK noKSnH A*sP®T”h whuh8 3 IIÎETpdpH, AtAHWţd em8 aiicd, wt noAio h wt CEAdAHipîS H WT nOCRSAE, RdpE EAHKd CE JfTET H3KpdTH <HEH>Hd A'kdHHU.d, SdHEUlE rd. ECT nOKSnHA WT GORpt, CHH8 3AdTER, 3d *dpH dCnpH. H WT no nAdHHHd E1|1E Ad HMdTH. . . nOHEKE npOAdA^UlE EHUIE PEHEHH EOA’kpH 3d <HHXHOAIV8> ACEpd BOA*6, WT npEA roc-nOACTKd MH H CRC SSHAHÎE RTiCEMH MErHIdllKOM >.
      ToroJKAE pdAH, AM*X H rocnoACTRO mh rhuie pemehw<m> ak>ah, <bkoîke> Adi <HM > c8t WMHHS H 8<XdKli, HM> H CHHOROM HM H RH8KOM <HM> H np-kRHSMETOM H HHJf HE WT KOrOKA* HEnOKOAtEHMO, no WfHSMO TOCnOACTBd MH.
      Gejke h creaeteah nocTdRHjf rocnoACTRO mh: »8ndH <APdroMHp bea ak*PHhk>-H H<8ndH cIrAUIKO REA AOrOjjiET H GtAH REA endTdp H A^ddHTpS REA RHCTIiap> H EdAt BEA CTOAHHK H ffiHTpt REA KOMHC H rOH<U,t REA nEJfdpHHK H GTOHKd REA nOCTEAHHK>. H HCnpdRHHK, APdrOMHp REA <AKOpHHK>.
      H Hdnucdx d3, niEpE<dH Awrw^ET8 8>rpdA$ E8k8peiph, MtcEU,a rEHdpÎE X AEHH H WT âAdMd TEKSiparO A O HHH’fc, Rli <AtT> X3ÎÎR.
      t Iw dAE£dHAp8 RWERWAd, MHAOCTÎtO BC5KÎIO rOCnOAKHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod <şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe şi cu> fiii săi, ca să-i fie ocină la (Bărbuleţul), delniţa lui toată, de pretutindeni, din cîmp şi din pădure şi din (vatră), oricît se va alege delniţa lui, pentru că a cumpărat-o Neagoe de la Danciul, fiul lui Zlate, pentru 2 300 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Dobrotă ocină la Pietrari, delniţa lui toată, din cimp şi din vatră şi de pretutindeni, oricît se va alege delniţa lui, pentru că au-cumpărat-o de la Oprea, fiul lui Zlate, pentru 1150 aspri. Şi din munte încă să aibă... pentru că au vîndut aceşti mai sus-zişi boieri de (a lor) bunăvoie, dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-spuşilor oameni, <ca> să (Ie) fie ocină şi (ohabă, lor) şi fiilor lor şi nepoţilor (lor) şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
www.dacoromanica.ro
215.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan (Dragomir mare vornic) ţi jupan <Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier) ţi Badea mare stolnic şi Mitrea mare comis şi Gon<ţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic). Şi ispravnic, Dragomir mare (vornic).
       Şi am scris eu, Şerb<an logofăt, In) cetatea Bucureşti, luna ianuarie 4 zile şi de la Adam curgător plnă acum, In (anul) 7082 <1574). '
       t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul judeţean Dîmboviţa, Col. doc. ist., 509/1901. Orig., perg.(24x 38,5), şters, pecete timbrată. Traducere din sec. al XlX-lea ibidem, nr. 1/4245 (după care s-au făcut unele completări).
       EDIŢII. Trad. Potra, Tezaurul, 119—120; Mircescu şi Popescu, Hrisov inedit, 163-164 (fără lună şi zi).
162                                                        1574 (7082) ianuarie 5
       f lllHrtOCTÎK’ EOKÎEM, îw tfdE-jdHApB BOEBOAd II rOCnOAHHlk BTlCOE 3EMd-fe ^rrppoEddX’lHCKOE, chh8 BEdHKdro h np-kA^paro diapud boeboaS, kh8k8 Mhx’hek aOEBOA^. A,dKdT rOCnOACTKO MH CIW nOBEd’feHÎE rOCnOACTBd dlW )K8ndHHU,EB KddEB H C"KC CHHOBH CH, EdHU,E EH Horii npHJlSCTHT, IdKOXîE Ad M8 ECT WMHHM 8 IUSHHH, ll|lî WT A^HH nOrt, WT X’°T’dp8rt UISHHHrtOp A^pH JfOTdp PSA'hHHdOp, AErt GDnpEB WT P'KTH-«OEipi B*KCd WHHHd. IlOHEKE HdA CÎd WHHHd WHJKE CE ECT HdUIEd EAHH HKdOBEKTk M’KpTH’K, SbTeH. TdJKE, rOCnOACTKO MH CKM 83Ed A8l*JEr8EHH pdAÎ Toro MMOBEK8 8EÎEH, BHUIE OHCdH. TdSKE, K8ndHHU,d Kdd-fc BHUJE pEHEHd H Oflp-fc BdTdJf CKC MdT EM8 UIT Kp*KC-THHEllIH, WHHJKE C8T nddTHdH HEŢHE AEd CKC denpH A^UJErSEHH WT KTk rOCIlOACTBO MH, A GOnp-b UIT P’KTHBOEIJJÎ, WHKE HE B’KCŢOIIJET TEpE A^CT IM4THT HErOfiS Aed 3d A&1JE-rSEHHS, h8 V) ECT nrtdTHrt CdMJKE >K8ndHHU,d Kdd’fc WT HEHHd TOEOdHU,, CKC xd^ denpH cpEEpo. TdKE, GDnp’b bhuje nHcdH, whjke ect cdM A^uiEd npEA rocnoACTEo mh tepe ECT A^ CÎE BHUJE pEHEHd WHHHd JKSlMHHIţEK KddEB pdAÎ CÎE BHUJE pEHEHH denpH xAj WT HETOkS A^KpOM BOd'fe H C*K 83HdHÎE B'KC’fcM MErHHUJOM H WT npEA rOCnOACTBO MH.
       Gsro pdAÎ, A*A*X H rocnoACTEo mh >KSndhhu.ee KddEB bhuje nucdHd, bkojke M8 Ai M8 ECT WHHH/* Blk WJfdEA, EH H CHHOBH EH H BHSKOM H np-fcBH8HETOM EH H HE VIT KOrOJKE HEnOKOd'kBHMO, no pEM TOCnOACTBO MH.
       CE-kA’hi'EdH nocTdBd’bET rocnOACTBd mh: wSndH ApdroMHp BEdHKH ae«PHhk 41 HCSfJdH ÎBdUJKO BEdHKH dWrWijSET H CTdH cndTdp H ,\8MIITp8 BHCTIUp II EdA'fe CTOdHHK H (ttHTp-k KOMHC H ToHlfă JlEJfdpHHK H KSlldH CTOHKHU,d BEdHKH nOCT'fedHHK. H HCnpdBHHK, ÎBdUJKO BEdHKH dWrW^ET.
       H HCnHCdŢ d3, ÎBdUJKO, M^CEUd TEHdpÎE I ASHH, B d'fcT x3nB.
       ţ îw ddî|dHAp6 BWEBWAd, MHdOCTÎIO E05KÎIO, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea şi -cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină in Şuiei, încă din cimpul de jos,! din hotarul Şuicilor plnă in hotarul Rudenilor, toată partea de -ocină a lui Oprea din Rătivoeşti. Pentru că pe această ocină a fost găsit un om mort, ucis. Astfel, domnia mea am luat duşegubină pentru acel om ucis mai sus-scris. Astfel, jupaniţa Calea mai sus-zisă şi Oprea vătaf cu ceata lui din Clrstineşti, ei au plătit cu aspri partea lor de duşegubină către domnia mea, iar Oprea din Rătivoeşti, el n-a vrut ca să dea partea lui de duşegubină,
216
www.dacoromanica.ro
ci i-a plătit-o Însăşi jupaniţa Calea din punga sa’, cu 1 500 aspri de argint. Astfel, Oprea mai sus-scrie, el singur a venit Înaintea domniei mele de a dat această mai sus-zisă ocină jupaniţei Calea pentru acei 1 500 aspri mai sus-zişi, de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Calea mai sus-scrisă, ca să-i fie ocină de ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor ei şi de către nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Şi am scris eu, Ivaşco, luna ianuarie 5 zile, in anul 7082 <1574>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc-, Doc. ist., MDXXVIII/76. Orig., hirtie (31 x21,5), pecete aplicată, căzută.
163                                       1574 (7082) ianuarie 7, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircei voivod, feciorul Milmei voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului dre-gătoriului şi mai marelui sfatului domnii mele, jupan Stepan ce au fost vel cliucer şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu li va dărui, ca să fie lui o sălişte ce se chiiamă Gridiştea din sus de fîntină, toată, cu tot hotarul, pentru că iaste bătrînă şi dreaptă moşie şi de moştenire, ce au fost înpresurată de Craioveştii cei bătrini. I am văzut şi am citit domniia mea şi cărţi bătrine, din zilele lui Vlad voivod Călugărul, ce au fost stricate şi Întinate.
      <Ia)ră după aceia, au venit cinstitutul dregătoriul domnii m£le, care s-au zis mai sus, jupan Stepan biv vel cliucer de au dat această sălişte ce s-au zis mai sus văru-său, jupan Rusco portariul, de a sa bunăvoe şi denaintea domnii mele şi cu ştirea tuturor dregătorilor domnii mele, ca să fie lui de pomenire.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea boiariului domnii mele, jupan Rusco portar, ca să fie lui această mai sus-zisă moşie ohamnică feciorilor, nepoţilor, strenepoţilor şi de nimenea să fie neclătit, peste zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia: jupan .... 1 biv vel ban i jupan Dragomir vel vornic i jupan Ivaşco vel logofăt i jupan Stan vel spatar i jupan Dumitru vel vistier i jupan Mitrea vel comis i jupan Badea vel postelnic2 i jupan....1 vel peharnic i jupan Stoica vel postelnic.
      Şi s-au scris In cetate în Bucureşti, ghenar 7 zile, leat 7082<1574>.
      Arh. St. Buc-, Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 134 — 135. Traducere.
      EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 91 — 92; DIB, B, 129—130. * *
        1 Loc alb.
        * în loc de: stolnic.
www.dacoromanica.ro
217
164
1574  (7082) ianuarie 10, Bucureşti
       t MhaoctTio eojkIeio, Iw Aae&ihapS b»eb»a<» h rocnoAHH'K btic»h semae
lîrrppoKAdylHCKOH, chhti BEAHMro h rfp'bAOKparo Abip'id boeboa^, chh8 Mh^heb •B»EB»Ad. ÂdEdT r»cn»ACTB» mh cîk> noBEA*kHÎE rocnc>ACTKa mh ca8sem r»cn»ACTB» MH, BaAHKSA WT IlHCKdHH AWrW$ET H EpdT ErO, MHJfH'k IIOCTEAHHK H CKC HHJf CHHOBH, ■EAHU.H HAU E»rK lipHIlSCTHT, 0KO>KE Ad HM ECT CEA» H’Kn'KpT'tîH ÎH BtCH, CKC BK.COM JfOTdpOM H CKC BOA# H CKC CSyOTHO H CTvC l1AdHHH$ H WT I10CB8AE, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd WMHH8 3d a^A'h».
       d noTOM, ca8se rocnoACTBd mh, Eaahk8a awitv^et h OIhxhIc iiocteahhk, WHH HMdllIE npEHÎE lip EA rOCIlOACTBa MH CkC EpdH H CKC IJlE^dH WT JP'KSgtHH H CKC •HHJfHH EpdTÎE IVT H'KII'KPtIJHH H WT ’ÎEp'KUldHH H CKC BKCd MET HM. H TdKO np'klilE EpdH H IJlE$dH CKC EpdT ÎBM CH H CKC METOM CH lip EA rOCn»ACTBd MH KdKO ECT BHIUE pEMEH» CEA» H'KIl'KpT’fcHH HH^hS 3d A^AHUS, h8 I1PHTECH8A Hjf C8T A^A' KA4HK8AOB AWrWi|S<ET H>X Mh^HEB IIOCTEAHHK 8 CHAOCT HM. d 8 TEM, rOCIlOACTKO MH TAEA^X 41 c8ahx> n» npaBAS h n» 3dK»H, ckc b*kch ikcththmh npdEHTEAHE r»cn»ACTB4 mh h H3Hd<HA»X H H >1CTHHCTB»BdX rOCIlOCATBO MH KdK» ECT BHIUE PE1EH8 CEA» H'Kn'KpT'bHIH A"feAÎH8 EAdllK8A»B AWriV$ET H MhXHEE n»CTEA<HHK>. . . <np»MET>X»X T»Cn»ACTB» MH H KH1TH HHHM CTdpHX T»Cn»Ad<pH> np’klKAE HdM B >1HBUIE 3d A^A^S. ft BHUIE pEMEHH AWAÎE, EpdH H ipE$dH CKC ME<T»M CH Ad>X HE HMdT HH EAHd MET^S CKC .BHUIE 0E4EH8 CEA» H’KIVKpT'bHÎH. . . <WCTd>xUJE EpdH H IJlEiJsdH CKC EpdTIEM CH H CKC METOM CH WT BdKOH W T lip EA T«Cn»ACTBd MH.
       Gsr» pdAÎ h r»cn»ACTB» a\h aM^X ca83em rocnoACTBd mh, Eaahk8a Awrw$ET IH EpdT Er», MhXhIJ IIOCTEAHHK, HKOÎKE A<> HM ECT BHUIE PEMEh8 CEA» H'Kn'KpT'kHÎH K-KCH, CKC BKCOM X^TdpOM, EK WMHH8 H KT». WXdE8, HM II CHHOBOM H BH$KOM>KE H nptiBHSMETOM HM H HH WT KOrOWE HEnOTTiKHOKEH», n» pEM r»Cn»ACTEd A\H.
       Ge>ke 8b» h cbeaeteaîe nocTdEA'bEM rocnoAcYBd Mh: >K8ndH Aobpomh<p> ehbuie
BEAHKH BdH H >K8l1dH APdrOMHp BEAHKH AB»PHHK H >K8ndH ÎEdlUKO BEAHKH AWrWijSET H >K8l1dH GTdH BEAHKH CndTdp H W8l1dH ,\8MHTp8 BEAHKdrO EHCTÎiap H HtSndH fflHTpH 1K0MHC H >K8l1dH EdA^ CTOAHHK H W8l1dH TOHU'k IlEXdpHHK H G'l'OHKd BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, APdrOMHp BEAHKH AB»PHHK.
       H d3, Mhk8a, e>ke i« nncdx bk rpdAE E8k8peljih, Ml:eEU,d rEHdpTe Ţ a^hh, b •AIîT x3nE.
       f Iw dAEădHAP^ BWEBWAd, MHAOCTÎA SOWÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lai Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungro vlahi ei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, ’Vlaicul logofăt din Piscani şi fratelui său, Mihnea postelnic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu leva lăsa, ca să le fie satul Năplrtenii toţi, cu tot hotarul şi cu apa şi cu uscatul şi cu muntele şi de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă •ocină de moştenire.
       Iar după aceea, slugile domniei mele, Vlaicul logofăt şi Mihnea postelnic, ei au avut pîră Înaintea domniei mele cu Bran şi cu Ştefan din Răugeni •şi cu fraţii lor din Năpîrteni şi din Cerăşani şi cu toată ceata lor. Şi astfel au pirit Bran şi Ştefan cu fraţii săi şi cu ceata sa Înaintea domniei mele că mai sus-zisul sat Năpîrteni este al lor de moştenire, însă l-au cotropit bunicii lui 'Vlaicul logofăt <şi>x ai lui Mihnea postelnic cu sila. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judeacat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii •dregători ai domniei mele şi am aflat <şi>x am adeverit domnia mea că este ■mai sus-zisul sat Năplrtenii dedîna lui Vlaicul logofăt şi a lui Mihnea postel-
218
www.dacoromanica.ro
nic...1 am citit domnia mea şi cărţile de moştenire ale altor bătrîni domni, <care au fost Înaintea noastră)1. Iar mai sus-zişii oameni, Bran şi Ştefan cu ceata <lor, să)1 nu aibă nici un amestec cu mai sus-zisul sau Năpîrtenii...1 au rămas Bran şi Ştefan cu fraţii săi şi cu ceata lor de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, Vlaicul logofăt şi fratelui său, Mihnea postelnic, ca să le fie mai sus-zisul sat Năpîrtenii toţi, cu tot hotarul, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Dumitru mare vistier şi jupan Mitrea comis şi jupan Badea stolnic şi jupan Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Şi eu, Micul, care am scris-o în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 10 zile, in anul 7082 <1574).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 952 (Valea, XVI/14). Orig., hirtie(45 x 29,5), pecete aplicată, stricată. Cu o traducere din 1905.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 130-131.
       1 Loc rupt.
165                                       1574 (7082) ianuarie 12, Bucureşti
      Izvodul ce s-au scos dupe o carte a lui Alexandru voevod, feciorul Mircii voevod, nepot Mihnii voevod.
      f Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugilor domnii mele, Barbului şi lui Stroe postelnicii şi cu ai lor feciori, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în Dăduleşti, însă din partea Dadului în jos, oricîtă să va alege partea lui Văsiiu şi a fraţilor lui, anume Stan şi Vladul roşu şi Stoica, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi închinată şi cumpărată de la unchiul lor, de la Barbul comis din Slavica, încă s-au cumpărat prin zilele răposatului Radului voevod Călugărul, pe vremea cea grea de foamete. Datu-le-au Barbul comisul pre acea moşie ce mai sus zice de la Văsiiu şi de la Vladul şi de la Stoica cu grlu şi boi şi vaci şi cai, preţ de 2 000 de aspri; iar Stan, fratele lui Văsiiu şiVladului şi Stoicăi, el au închinat partea lui de moşie p<en)tru ce au jurat Stan Pimniţă Barbului comis.
      Iar după aceia, Barbul şi Stroe postelnici, ei au avut pîră înaintea domnii mele cu Văsiiu şi cu feciorii frăţine-său şi aşa au pîrît Văsiiu şi cu nepoţii lui de frate pe Barbul şi pe Stroe postelnicii cum n-au vlndut ei această ce mai sus zice moşie, nici au închinat nicicum, ci au fost împresuratu unchiul lor, Barbul comis şi Dragomir vistier. Iar într-aceia, domniia mea am căutat şi am judecat, pe drept şi pre lege, cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele şi am dat domniia mea lui Văsiiu şi nepoţiii lui de frate lege, 12 boiari, ca să jure cu dînşii cum n-au vîndut nici au închinat această ce mai sus-zice moşie, ci au luat Barbul comis şi Dragomir vistier în sila lor, fără de dreptate şi fără de cale. Iar Văsiiu şi nepoţii lui, ei nicicum n-au putut să aducă acei 12 boiari
                                                                                                     219
www.dacoromanica.ro
Ja zi şi la soroc ca să jure, ci au rămas ei de lege înaintea domnii mele cunţ •de acum treabă să nu mai aibă cu acea moşie ce mai sus-zice.
       Drept aceasta, am dat şi domniia mea Barbului şi a lui Stroe postelnicii, ca să le fie lor această ce mai sus-zice moşie statornică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni neclătită, preste zisa domnii măle.
       Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: Dragomir dvornic şi Ivaşco logofăt, Dumitru vistier, Stan spătar, Mitrea comis, Badea stolnic, Gonţea păharnic, Stoica postelnic. Şi ispravnic, Dragomir marele dvornic.
       Şi iaste scrisă de un Fieră, la scaunul curţii Bucureştilor, meseţa ghe-narie 12, leat 7082 <1574).
       Procit ...1 stolnic.
       t Pis C<ostandin> dascăl slovenesc,
       Bibi. Acad.. Fotografii. LXXXI/563, a-b. Fotocopie după traducere din sec. al .XVIII-lea.
           1 Nume ilizibil.
166                                                   1574 (7082) ianuarie 14
       ţ /H.HA0CTîtO EOJKÎEJO, îw fboi£dHAP$ KOEKOAd H rOCflOAHH’K B*KC0H 3EMAH &rrppOBAAJfHHCKOE, CHHK BEAHKArO H np-tAOKpdrO MhPMEK KOEKOAd, CHHS dlHJfHEK 'BOEBOAA. biKiT rOCnOACTBO MH CÎE nOBEAtHÎE rOcnOACTBd AUi >K8n4HHU,EK GtAHEB H >K$ndHHU,EB GTAHKEB H CKC AHEnCEIA EH, GTAHA H CKC CHHOBH CH, EAHU.H HAU EorK A<*CT, taKOJKE A<> HM ECT WHHH$ 8 Ij-fcMdHd, AEA d&'KH'bCKM, BTiCAJC, BApE EAHKA CE XTET H3SPATH, nOHEH<E HM ECT CTApA H npABA WHHH& 3A A^AIHS. dAH A<* AP*KH<ET JKSndHH-■U.EB GtAHEB CKC CHHOBH CH I10A0BHH WT CÎE BHUJE pE'lEHA W4HH#, A HAA AP^r nOAOBHHg A A M$ C$T H{SnAH JU.EB GTAHKEB CKC AHEncEIA EH, GTAHA. HoHEJKE c8t BHAH npETSCHHAH <ÎE BHUJE flHCAH WHHHS WT nplîîKAE Bp-fcME, AH$ C$T STAKMHAH TEJf BHU1E P’kjf >K8llAHHU,E I >K$n4HJU,4 GtAHA H }K$n4HJU,4 GtAHXA H CKC AHHflCEB EH, GTAHA, KAKO <AA>X A4KAT >K$n4HHU,4 GtAHA HA KAETOBAhTe flOAOKilH, A >KS<flAH ^HU.d GtAHKA H CKC AHEnCEIA CA Gtaha, AP^r noA. H ce c$t 8tak<a\hah wt cbo^ehm A^spo boaio.
       d nOTOM, C$T HMAAH np-feHÎE P0<AHTEAÎE>1 >K$nAHHU,EB GTAHEB H >KSflAHHU,EK Gtahkeb ck XojfOE <h 10.HPHA >*, eijjehce wt npH akhh , noKOHHAro Paa^aa boeboaa KafKdjrtSrxEpa»1. H chu,e np-fcwE Xoj(©e h /Qhpha no poaîteaî hm ,kako ect tae bhuje PEhehS whhhS hh^hom, 3a ahAÎh8. d rocnoACTBO em8 cSahah hj( ect,- no npaBA$ h <nO>J 3d<K0>2H H A<>A ECT XojfOEB H illHpHEE 3AK0H, Bî EOA'fcpH, A<* 3AKAET KAKO ECT 'HHJfHS WMHHS 3A A^AÎHS. H 34KAEAH C$T CHU.E, TOrAA. d KTvA<» ECT SHA npH AKHH nOKOHHOMS IlETpS BOEBOAA, ndKH cSt HMAAH np^HlE >K$nAHHU,A GtAHA H Kp-KCTIHH, BAljJA GtAHEB. H CHU.E np*fcUJE GtAHA H Kp-KCTÎiaH, KAKO ECT CÎE BHUJE nHCAHA WHHHS UHJfHgM 3a A'feA^HS»2, AH$ ECT npHTECHEHA WT XojfOE H WT i&Hp>JA CKC TE)f BJ EOA'fcpH. d $ TEM, rocnoACTBO EM8 rAEAAAH H)f ECT PEA^ H cSAHAH H)f ECT no npABA^ H no 3AK0H H AAA ECT TOCnOACTSS EM8 GtAHEB H KpAT# CH, Kp'KCTTiaHOB, BAljJA GtAHEB, SAKOH, KA EOA'fcpH, npE3 3AK0H$ XojfOEK H /OjjpHEB, A<> 3AKAET KAKO ECT HHJfHS WHHHS SA A'bAÎHS. TaKO C$T 3AKAEAH >K$nAHHU,A GtAHA CKC BpAT$M CH npE3 3AK0H XojfOEB 'H MhPHEB. H B*fc3HMAAH C$T H BOAOBH WT <TE>2M BT EOA'fcpH TOrAd, npH A^HH IlETpg BOEBOAA.
                         d nOTOM, >K8ndHHU,d Gtaha h ckc hetom ch, whh he mojket nOKOHTH ce wt XojfOE H WT 10.HPHA, H8 HMAAH c8t np-feHIE H npEA TOCnOACTBA MH. H CHU.E npEUJE Xo^OE
:220
                                          www.dacoromanica.ro
M ffiHpna no GTdHd CKC METOM CH fip£A rOCnOACTK4 MH, KdKO he c8t 3dKAEAH CKC TE)f KA EOA'fcpH npEA IlETp» KOEKOA*, H>DKE c8T B*K3HMdAH BOAOBH WT TEJf KJ BOA'fcpH. d 8-tem, rocnoACTKO mh rAtMX H c8A»X» no npas h no saxono bowîem, ckc b-kch£ MKCTITHMH npdBH <TEA ÎEM rOcnOA^TBd»1 MH H AM^X rOCnOACTBO MH HfSndHHI^EB GTdHEB CKC METOM CH <KdKO A«>X HECHT WT TEJf KA EOdtpH, Kf H WT <TEJf Ef EOrt’kpH»1 XoX’OEB, S EOrttpH, Ad CKEAETErtCTESET npEA rOCnOACTEd MH <E5KE c8T 3dKAEAH CKO1 TEJC KA KOA'fcpH H c8T B'KSHMdAH BOAOBH WHEJf «î»1 BOA’fcpH, npH A^HH UETp8 KOEBOAd. H TdKO CEEAETEACT<b8ET>1 H(8ndHHI4d GTdHd CKC METOM CH H npEA TOCnOACTBd MH.
       A nOTOM, EI41E7KE HE MOHCET nOKOHTH CE 3K8l1dHI»lld GTdHd CKC METOM CH, dH8 ndKHE np'fclllE XojfOE H MupMd H BTOpH pEA# npEA TOCnOACTSd MH nO GTdHd CKC MET CH, ndK KdKO HE c8T SdKAEAH CKC TE)f KA BOA’fcpH. A TOCnOACTBO MH, ndKH CKM A<*A GTdHEB CKC METOM CH A*1 A^XECHT TE£ KA BOA'fcpH Ai SdKAET CKC U1HHMH H 8 A&<* KpdT. H CHIţE SdKAEtllE ÎKSndHHHd GTdHd H CKC MET EH H 8 A&d KpdT npEA TOCnOACTBd AM» CKC TEJf KA BOA’fcpH H WCTdtllE XojfOE H AlHpMd WT SdKOH.
       GEro pdA<, AdA^X rocnoACTKO mh >K8ndH»nEB Gt<»heh h cectpe ch, Gt<ihkeb H dHincEE CE, GTdHEB, laKCOKE Ad M8 HM CÎE BHU1E pE)f WHHHS B*K wpES, HM H CHHOBOM HM H BHOKOM H npEBH$METOM HM H H.» WT KOrOÎKE HEnOKOA’fcBHMO, no WPH3M8 TOC-nOACTBd MH.
       Geîke cbeaeteaie nocTdEAtEM rocnoACTBd mh: w8ndH ^PdroMHp bea akophhk H W8l1dH iBdlUKO BEA AOrO$ET H GTdH CndTdp H ^8MHTp8 BHCTÎiap H EdA'fc CTOAHHK H fllHTp’fc KOMHC H ToHA^ flEJfdpHHK H GTOHKd BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ÎEdQJKO BEA AOrO$ET.
       IlHC d3, HEKOAd, TEHdpÎE Âî A^XH, B*K A*T x3nB.
       ţ îw ăAÎâdHAPS BWEBWAd, MHAOCTÎIO B05KÎK, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Stana şi jupaniţei Stanca şi culiepoata ei, Stana şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Geamăna, partea Mănească, toată, oricît se va alege, pentru ca le este veche şi dreaptă ocină de moştenire. Insă să ţină jupaniţa Stana cu fiii săi jumătate din această mai sus-zisă ocină, iar peste cealaltă jumătate să fie jupaniţa Stanca cu nepoata ei, Stana; fiindcă au fost cotropite aceste mai sus-scrise ocine de mai înainte vreme, dar au întocmit aceste mai sus-zise jupaniţe: jupaniţa Stana şi jupaniţa Stanca şi cu nepoata ei, Stana, ca <să>1 dea jupaniţa Stana jumătate din cheltuială, iar jupaniţa Stanca şi cu nepoata ei, Stana, cealaltă jumătate. Şi s-au întocmit <de)x a lor bunăvoie.
       Iar apoi, au avut pîră părinţii jupaniţei Stana şi ai jupaniţei Stanca cu Hohoe <şi cu Mircea)1, Încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul. Şi aşa au pîrlt Hohoe şi Mircea pe părinţii acelora, că această mai sus-zisă ocină este a lor, de moştenire. Iar domnia lui i-a judecat, după dreptate şi ^după)1 lege şi a dat lui Hohoe şi lui Mircea lege, 12 boieri, să jure că este ocina lor de moştenire. Şi au jurat aşa, atunci. Dar cînd a fost în zilele răposatului Petru voievod, au avut iarăşi pîră jupaniţa Stana şi Clrstian, tatăl Stanei. Şi aşa au pîrît Stana şi Cîrstian că este această mai sus-scrisă ocină a lor de moştenire, ci a fost cotropită de Hohoe şi de Mircea cu acei 12 boieri. Şi întru aceasta, domnia lui le-a cercetat rîndul şi i-a judecat, după dreptate şi după lege şi a dat domnia lui Stanei şi fratelui său, Cîrstian, tatăl Stanei, lege, 24 boieri, peste legea lui Hoboe şi a lui Mircea, să jure că este ocina lor de moştenire. Astfel au jurat jupaniţa Stana cu fratele său peste legea lui
                                                                                                           221
www.dacoromanica.ro
Hohoe şi a lui Mircea. Şi au luat şi boi de la acei 12 boieri atunci, în zilele lui Petru voievod.
      Iar apoi, jupaniţa Stana şi cu ceata sa, ei nu s-au putut odihni de Hohoe şi de Mircea, ci au avut piră şi înaintea domniei mele. Şi aşa au pirît Hohoe şi Mircea pe Stana cu ceata sa, înaintea domniei mele, că nu au jurat cu acei 24 boieri înaintea lui Petru voievod, nici nu au luat boii de la acei 12 boieri. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători <ai domniei)1 mele şi am dat domnia mea jupaniţei Stana cu ceata ei, <ca>1 să aducă 12 din cei 24 boieri şi din <acei 12 boieri)1 ai lui Hohoe, 6 boieri, să mărturisească înaintea domniei mele <că au jurat cu)1 acei 24 boieri şi au luat boii acelor <12>1 boieri, din zilele lui Petru voievod. Şi astfel a mărturisit jupaniţa Stana cu ceata ei şi înaintea domniei mele.
      Iar după aceea, încă nu s-a putut odihni jupaniţa Stana cu ceata ei şi iarăşi au pîrît Hohoe şi Mircea şi a doua oară pe Stana cu ceata ei înaintea domniei mele, iar că n-au jurat cu acei 24 boieri. Iar domnia mea am dat iarăşi Stanei cu ceata ei să aducă pe acei 24 boieri să jure cu ei şi pentru a doua oară. Şi aşa a jurat jupaniţa Stana şi cu ceata ei şi a doua oară înaintea domniei mele cu acei 24 boieri şi au rămas Hohoe şi Mircea de lege.
      De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Stana şi surorii ei, Stanca şi nepoatei sale, Stana, ca să le fie această mai sus-zisă ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Necola, ianuarie 14 zile, în anul 7082 <1574).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 953 (Mitrop. Ţ. Rom., LXV/1). Orig., hîrtie (45x29,5), pecete aplicată. Cu o traducere din 1854.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 131-132. Facs. Ibidem, 533.
        1 Loc. rupt. * Omis.
167                                      1574 (7082) ianuarie 15, Bucureşti
      f /VlHdOCTÎIO BOHCÎIO, Îw d/UădHAP# BOEEOAd H rOCElOAHHB K-KCOH 3EMdH &rp©-BrtdXHCKOH, CHHTi BEdHKdrO H Eip-kAOKpdrO MHpMt B0EE0A8 H BTiH8k8 MHXHt B0EB0A8. AdBdT rocnoACTB© <wh cîe (iokeaehîe rocnoACTBd <wh cd8r rocnoACTBd <wh, (Hokujee EiP'BK'BddE, WT Bdpoui rOCElOACTEd dAH WT PhEHHK H CBC CHHOEH CH, EdHKO <V\8 E©E”B npHnScTHT, idKOJKE a<» «8 ect cEdO ffld... 8 cSactbo A™ 2KHd, AEd PdAYdWB rtwrw-{jlET WT ApTirOEipH, AEd BTiCd PdA^d dWrWi|SET H WgEldH JÎAPHMJE ElOCTEdHHK, Edpf KOdHKO CE XOKET H3'BEpdTH WT ElO BIvCSaS, CB BTiCEM X0Td<P©dA, E10HE1KE > Td ECT gdOWHd PdAVrt dOrOijSET H WgEldH &APHLJJE ElOCTEd HHK H ElOdAHdOEddH Td C8T WT HHJfHOdl AOEpOdA BOdE H3pdA • KEPH8 Cd8>KE8 EJKE Hd/VB ECT BHd E10Cd8>KHd.
      Gsro pdAÎ • • • ffiOKUiEB Eip'BK'BddB, IdKOWE Ad d/\8 ECT EHUJE pEMEHO CEdO BTl WMHH» H B*B WXdES, EdA» H CHHOBOdA EdA» H B"BH8MET0dA H Eip'kE'BH8<MET0dA EM8 H>
222
                                      www.dacoromanica.ro
m ivt Koroatt heiioti^khokeho, no wpH3M0 rocnoAcTKa mh>. H iiphhoiue ce h KHHr PaaŢaok AivrivijsET, noHTO ect eha cvtkopha h c-k sakahhahTe npEA rocnoACTEA mh, KaKO KOH CE )£OKET flOKScHTH pASOpHTH TTiKMEÎKS H]f, A<* ECT npOK<AET>.
      <Geme> ckeaeteaîe nocTasA^EAik rocnoAcTKa mh, iiohtehhh fipakhteah roc-noAcTKa aiih : >KSnaH Aoepomhp ehkuje keahkh kah Kpaaekckh h >K8naH ApdroMHp keahkh AKOpHHK H >K8flAH HeAUIKO KEAHKH AlVriVijSET H GTAH cnaTap H A$MHTP$ KHCTÎrap H fl&HTpE KOMHC H EAA'b CT0AH3K H TOHIţE fiajfapHHK H JKSflAH GTOHKHIţA KEAHKH flOCTEAHHK. HcnpaKHiK, >K»ynAH ^ospoaiwp ehkuje keahkh kah Kpaaekckh.
      H A3Ti, IlEpHHKa, E5KE IWCAJf K"k CTOAHH rpAA K8K8pEl|IH, IVT {Ia<>MA TEKSlflA A ETA, K*K AET x3nl, M^CElVk TEHApÎE Ef A^HTi.
      ţ îlV EaeSaHAP^ KIVEKIVAA, MHAOCTÎIO EOKÎA, rOcnOAHHh.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Mocşa plrcălab din oraşul domniei mele din Rîmnic şi cu fii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie satul Ma.... în judeţul Dolj, partea lui Radul logofăt din Drăgoeşti, toată partea lui Radul logofăt şi a jupanului Udrişte postelnic, oricît se va alege, de pretutindeni, cu tot hotarul, <pentru că> l-au aşezat Radul logofăt şi jupan Udrişte postelnic şi l-au miluit de a lor bunăvoie pentru credincioasă slujbă ce le-a slujit.
    • De aceea... lui Mocşa plrcălab, ca să-i fie mai sus-zisul sat de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor <lui şi) de nimeni neatins, <după porunca domniei mele). Şi au adus înaintea domniei mele şi cartea lui Radul logofăt, pe care a făcut-o şi cu blestem, ca cine va încerca să strice întocmirea lor, să fie blestemat.
      <Iată> martori punem domnia mea, cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic, şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei.
      Şi eu, Perinca, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, de la Adam cursul anilor, în anul 7082 <1574), luna ianuarie 15 zile.
      Ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 954 (Ep. Argeş, LXIX/1). Orig., perg. (22,5 X 35,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1912.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 133.
168                                        <1574 (7082)) ianuarie 22, Bucureşti
      ţ fflHAOCTÎK» EO>KÎIO, IlV EaeSaHAPS KOEKOA H rOcnOAHH"k K-KCEH 3EMAH &ITpO-KAAJfÎHCKOH, CHH*k KEAHKARV H npEAOEpArO dtÎHpHEK KOEKOA, CHH"k MHJfHEK KOEKOA-Aaeat rocnoACTKO mh cîe iiokeaehîe rocnoACTKA mh EaahkSaok AOrO$ET H EPAT ch, AIh^HEK H CEC CHHOKE, EAHIţH Eork AdCT, IAK05KE A<* HM c8T CEAO HA HME H’kfip’k-TEHÎH E*kCH, Ck KkCOM JfOTApOM H CHAHI|IH ffl-kHEIUAHOM H Eo3ÎMHIVM H nAAHHHSA TAA-rOAEMH MâEpSA KECk H P^SuiOpSA KEC nO lVEp-klU?E GaTiHHKSaSh H nO GaEMA Kop-EHAOp A^PH OŢ I1AAIO H A^P” Oy IIoMHA KOUIEK H CkC ILlAHEH XoTHOfkK. IIOHE>KE fipAKA WWHE H A^AHHE H nOKSnEHA IVT AEA «M, UltTpS nOcTEAHHKSA, IVT HA E'kpK'k H WT
                                                                                                          223
www.dacoromanica.ro
                           Ha EOHKd, 3d c jjSrtOpHHHH, H EAHH K’KjjSTAH H EAHd Mfrjf WT SpiilEHEHKOE, EljJEJKE npH
Akhh noKOHHOM» EacapaB koekoa CTaparw.
       fi noTOM, EaahkSa aorojjs'kTSrt, chht* Mhjchek np’KK’KAAE, wh ect HMdA CKnpEHîe npEA roenoACTBa mh pa ah ceao H’kh’kptehhh ckc IJlEjfsaH h ckc EpaH ivt P*K$gEHii H CKC HHJfHOM EpdTÎE WT HEpEWdHH. Td>KE CHU.E C$T CKnpEAH IJlEjfsdH H EpdH H CKC METOM HAU, KdKO C$T EH AEAHHS HAI CEAO H'Mip'KTEHHH. d d\f TEM, rOCnOACTKO MH rAEAajf h cSAHJf, no npaBA$ h no sakoh, ckc ecemh mkcththmh npaKHTEAÎE rocnoACTKd. MH H HCTHHCTKOKajf rOCnOACTKO MH K4K0 ECT EHA EHUJE pEMEH$ CEAO II’Knp’KTEHÎH AEAHH$ EAdHK$A$H AOrOj|VKT$A H EpdT CH, fllHJfHEK H nOK$riEH$ WT A^A HM, n*KTpS nOCTEAHHK, EJJJE2KE EK A^HH EdCdpdE KOEKOA CTApariV. ă IJlEjfsaH H EpdH*K H CKC METOM HM, IVHH HH EAH» pdEOT HE C$T HM4AH CKC CEAO H'Knp'KTEHÎH EHUJE pEMEH$, H*K WCTdA IJlEjfsail H EpdH H CKC B*KC4M METOM HM IVT 34K0H IVT npEA TOCnOACTEd MH EI|JE>KE $ AKOE KpdTH.
       CErO pdAH, A*A*X H rOCnOACTKO MH EAdHK$AOB AOrOjfs*KT H EpaT CH, /Kh^hee BK02KE Ad HM C$T IVMHHS EK WJfdE'K, HM H CHHOEOM HM*K H KH8KOM H npEBH$MHTOM HAV H HE IVT KOTOÎKE HEnOKOAEBHMO, nOpHSMO TOCnOACTEd MH.
       GeîKE H CEEAETEAÎE nOCTdEAMEM TOCnOACTEO MH: HC$ndH AparOMHp BEA AHOPHHK H HC$ndH IlKdUJKO BEA AOPOj|SET H EdA'fc CTOAHHK H fllHTp’k KOMHC H PoHU/fc nEJfdpHHK H HC$ndH GTOHKHU,d nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, ^,pdrOMHp EEA AKOpHHK.
                                 IIhc M'kcEU.d rEHdpÎE KK ABHH. ds, rp03dE, HCnHCdJf EK AHEH$ rpdA$ ESKSpElJJH.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vlaicul logofăt şi fratelui său, Mihnea şi cu fiii, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul anume Năplrtenii toţi, cu tot hotarul şi seliştele Măceşanilor şi Bozianilor şi muntele numit Iazerul tot şi Rîuşorul tot pe obirşia Slănicului şi pe Culmea Corbilor pînă la plai şi pînă la Poiana Coşei şi cu Muntele lui Hotnogă. Pentru că <sint> ocine drepte şi dedină şi cumpărate de moşul lor, Pătru postelnic, de la Blrcă şi de la Yoica, pentru 200 florinţi şi un caftan şi un conteş de urşinic, incă în zilele răposatului Basarab voievod cel Bătrîn.
       Iar după aceea, Vlaicul logofăt, fiul lui Mihnea pirclălab, el a avut piră înaintea domniei mele pentru satul Năpirteni cu Ştefan şi cu Bran din Răugeni şi cu fraţii lor din Cereşani. Insă aşa au pîrît Ştefan şi Bran şi cu ceata lor, că satul Năpirteni a fost dedina lor. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că a fost mai sus-zisul sat Năpîr-teni dedina lui Vlaicul logofăt şi a fratelui său, Mihnea şi cumpărat de moşul lor, Pătru postelnic, încă în zilele lui Basarab voievod cel Bătrîn. Iar Ştefan şi Bran şi cu ceata lor, ei nici o treabă n-au avut cu satul Năpirteni mai sus-zis, ci au rămas Ştefan şi Bran şi cu toată ceata lor de lege dinaintea domniei mele încă de două ori.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Vlaicul logofăt şi fratelui său, Mihnea, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
    Scris luna ianuarie 22 zile. Eu, Grozav, am scris în minunatul oraş Bucureşti, <anul 7082)1 <1574).
224
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f.140. Copie slavă. Traduceri ibidem, mss. 349, f. 261V-262, 479, f. 81v, 483, f. 13-15 şi 710, ff. 732, 734 şi S.I., nr. 880(Vieroş, IX/1).
        1 Văleatul, după traducerile din mss. 479 şi 710.
169                                        1574 (7082) ianuarie 24, Bucureşti
       t ffimtOCTHO EOJKÎEIO, îw rlaEădHAP» KOEKOAd H rOCnOAHHTk K-KCOE 3EMAE Jîrrpp©-BAdJfHHCKOE, CHH'K KEAHKdrO H nplCAOEpdrO AlHpMEB BOEBOA$, CHH'K ÎUHJfHEB BOHKOA#. Aakat rocnoACTKO mh cîk» iiokeaehhe rocnoACTB4 mh H*hr8AOB h ckc chhobh ch, ijkcoke A4 m8 ect wmhhS 8 B>pk-khei|ih, noHE^KE ect noEpdTHA Ctahmioa no H*hr8A, iWdl|IEX8 CH, no HErOBE WHHH», ESAEUJE ACE EpdTH, d H*hr8d, WH ECT nOEpdTHA no Ct4H*IIOA, ndCTSpSK CH, no HErOEE K0M4TE, no B-kCE, no CKOTH H no EHHOrpdA, 0KOJKE Ad c8T ASE EpdTH HEpd3A*bAEHd HdA W1HH8 H HdA CEE.
       fi flOTOM, HlCrOCAdE H GTdH, IVH ECT nOK8nHA WT«Hd E-KAd H WT EpdT Ero, EdHKO, HErOE A EA 3d WHHH», ElvCd, EdpE EAHK4 CE JfTET H3EpdTH WT (10CB8AE, WT nOAlO H IVT BOA H WT UJ8M H WT CEAO, 3d \jr dCnpH TOTOEH. H npOAdd E*KA4 H EpdT ErO, EdHKO, 3d HErOE A^EpOM KOAIO H CKC 3HdHÎE K*KCEM MErHHLUOM WT TOp H WT A^A m wt npEA rocnoACTEd mh.
       Gero pdA>, AMOJC H rocnoACTEO mh H*hr8dOE h Gt4HMI«aob, hkowe aa m8 ECT Eli WHHH8 H KK WJ|[4E8, EM» H HHM H CHHOBEM HM H BHOKOM H fip*kBH8«IETOM HM H HH WT KOrOKE HEnOKOAlCEHMO, nOpH3MO TOCnOACTEd MH.
       Geîke h cbeaeteah nocTdKrttEM rocnoACTEd mh: kSimh ÂpdroMHp beahkh ABOPHHK H >K8ndH Ib4IJUK0 BEAHKH AWrWljiET H GTdH BEA CndTdp H ^8MHTp8 BEA KHCTÎIdp H dlHTpt BEA K<0>MHC H EdA^ BEA CTOAHHK H ToHlllC BEA nE^dpHHK H HîSndH GtOHKA BEAHKH nOCTEAH.HK. HcnpdBHHK, ,i,pdrOMHp BEAHKH ABOpHHK.
       IlHC d3, GtOHH, EÎKE HdMp’KTdJf B'K rpdA E8K8pEL(JH, MtCEU,d rEHdpÎE KA A^HH, B'K a1JT x3nB.
       f Iw dAE^dHAPS BWEBWAA, MHAOCTÎIO EOHCÎIO, TOCnOAHHK.
         Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagul şi cu fiii săi, ca să-i fie ocină în Bărcăneşti, pentru că a înfrăţit Stanciul pe Neagul, tatăl său vitreg, peste ocina sa, ca să fie doi fraţi, iar Neagul, el a înfrăţit pe Stanciul, fiul său vitreg, peste averile lui, peste toate, peste vite şi peste vii, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi peste ocină şi peste toate.
       Iar după aceea, Neagoslav şi Stan, ei au cumpărat de la Băda şi de la fratele lui, Baico, partea lor de ocină, toată, oricît se va alege de pretutindeni, din cîmp şi din apă şi din pădure şi din sat, pentru 700 aspri gata. Şi au vîndut Băda şi fratele lui, Baico, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Neagul şi lui Stanciul, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi
www.dacoromanica.ro
225
Mitrea mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      Am scris eu, Stoian, care am scris In cetatea Bucureşti, luna ianuarie 24 zile, In anul 7082 <1574).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie al R.S.R., nr. 111 689. Orig., htrtie (31,5x21), pecete aplicată, căzută. Traducere din 1818 la Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCLV/16.
170                                         1574 (7082) februarie 13, Bucureşti
                                                                               t
      t MhAOCTIIO EOJKHO, Iw flAEcIdHAPS KOEKOA4 H rOCflOAHH'k KTvCOH 3EMAE &Tpp0-KAdJfHHCKOE, CHHTi KEAHKdrO H np’feAOKpdrO Iw ilbipMd KOEKOAd, CHH8 MHJfH't BOEROAd. AdKdT rocnoACTKO mh ci» iiokeaehTio rocnoACTKd mh <Eo >xaek ckc metom ch h EdAEK CKC METOM CH H CTdHOK CKC METOM CH H ©A®a1SHOK CKC METOM CH H CtOHK'KK rp-KASUJOK CKC METOM CH, QK02KE M HM ECT CEAO ffiSEptCRd K'KCdX, CKC K*KCEM X®* TdpOM, SdHEJKE HM ECT CTdpd H npdKd WMHH8 H A^AHH8.
      d nOTOM, fioA'b CKC METOM CH H fidA'b CKC METOM CH H CTdH CKC METOM CH H GOAOA'hH CKC METOM CH H CTOHKd Tp^AŞU) CKC METOM CH, WHH C8T HMdAH npEHIE npEA rocnoACTKd mh ckc KdASrspTh wt CK'kTOMS moh4cthp rAdroAEMH Koaîia, PdA< 4 JfOTdp. H CHU.E np’bWE KdrtSrEp Th KdKO A4 npHCEAHA JfOTdpSA. d 8 TEM, TOO-noACTKo mh rAEAdjf h cSahx, no npdKA# h no BdKOH, ckc b*kcemh (iomtehhmh npa-BHTEAIO rocnoACTKd MH H AM°Î rocnoACTKO MH fioAEK CKC METOM CH H EdAEK CKC METOM CH H CTdHOK CKC METOM CH H GOA^'bHOB CKC METOM CH H GtOHK'KK, CKC METOM CH st EOrt'tpH H JfOTdpHHK CA8r rocnoACTKd MH, CTpOE dpMdU), TEpE C8T X®AHAH H JfOTdpHCdAH H nOCTdBHA ECT X®Tdp8A! WT KpTiJf MTiTSpEK A®P« KpTiJf A'^AOK H WT
Kp^x a^48aok a®PH Rp^x PShkSaok, wt KpTijfSA JP8hk8aok, no ca^me, a®P« kp'kx EoMdpHHMEAOB H WT KP'KX EoMdpHHMEAOK, nO CA'fcME, A® KP'KX ESWB'KK H A®P« BP'KX A*KKUJ0p8A0B H WT A® KP'KX fl'KKUJOpSAOK A® RpT^SA ffi'K3'hpdHAOK H A® MdA8A IPKATHHET8A0B H A® WKp’KUlÎH MopEI|JÎU,EB H a® BP*KX8a TpOXOTSAOK H a® IJlEKHpd H A® Kp-KX^A IIoEHEB H A® KP'KX f *Kn8p0dUJEB, TdîKE no nAdlO A® &CTd IlAdlOAOK.
      H ndK CE STdKMH CTdH TopSH CKC BpdT ErO, APtrOlO, TEPE ECT A44 CTdH TopSH APtrOIOK MECTO 3d RHHOrpdAV 4 Apt™1® A4Ae CTdHOK TopSHOB MECTO 3d k8ke.
      H ndK CE STdKMH EdA’b H flEWT'K CKC CTdH Top8H, TEpE ECT A4A EdA^ H AeWTTi CTdHOK Top8H MECTO 3d K8KE, d CTdH Top8H A4A^ EdAEK H (ltWT'KK MECTO 3d KHHO-
rpdAV-
      H ndK noKSnH EddAS<A>1 a hhb wt CTiiHîia, 3d El dcnpH, H4 ijsdiVK.2 <H ndK noKSnH GOnp-fc mecto 3d>x k8ke wt EAdAVA> 3d S <acnpH>x.
      CEro paAÎ, A4A®X H rocnoACTKO mh Eoaeb ckc metom ch h EdAEK ckc metom
CH H CTdHOK CKC METOM CH H (x)A®4'fcH0B CKC METOM CH H GtOHK'KK Tp^ASlU CKC METOM CH, HKOKE A4 HM ECT WMHH8, WXddE8, HM H CHHOKHM HM, BH8KOM HM H np'fcK-H8METOM H H HE WT KOrOÎKE HEnOKOA'bKHMO, nO pEM rocnoACTKd MH.
      Ce>ke h cbeaeteaîe nocTdKA'bEM rocnoACTKO mh: wSndH A®BP®MHP khkuie BEAHKH BdH EpdAEKCKH H >K8ndH AP4rOMHp KEAHKH A&®PHHK H >K8ndH IsdUlKO KEAHKH AWrWiţSET H CTdH Cn4Tdp H A^MHTpS KHCTÎiap H fflHTp'b KOMHC H EdA't CTOAHHK H rOHIVb nEXdpHHK H >K8ndH CT0HKHU,d BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, A®EP®MHP KHKUIE KEAHKH BdH EpdAEKCKH.
      IlHC d3, Ea4AVa rpdM4THK, B*K AHKHH TP4AV E8k8PEI|JH, M"kCE8d $EKp8dpÎE n AKHH, RTi A'bT x3nK.
      f Iw dAlădHAP» KWERWA4, mhaoctTio eokîio, rocnoAHHK.
226
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui <Bo)xdea cu ceata sa şi lui Badea cu ceata sa şi lui Stan cu ceata sa şi lui Odolean cu ceata sa şi lui Stoica Girluş cu ceata sa, ca să le fie satul Muereasca tot, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.'
      Şi după aceea, Bodea cu ceata sa şi Badea cu ceata sa şi Stan cu ceata sa şi Odolean cu ceata sa şi Stoica Gîrluş cu ceata sa, ei au avut pîră Înaintea domniei mele, cu călugării de la sfânta mănăstire numită Cozia, pentru 1 hotar. Şi aşa au pirît călugării ca să mute hotarul. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Bodea cu ceata sa şi lui Badea cu ceata sa şi lui Stan cu ceata sa şi lui Odolean cu ceata sa şi lui Stoica cu ceata sa 12 boieri şi hotarnic sluga domniei mele, Stroe armaş, de au umblat şi au hotărnicit şi au aşezat hotarul: din virful măgurii pînă In vlrful dealului şi din vlrful dealului pînă în virful Runcului, din vîrful Runcului pe culme, pînă în virful Comarnicelor şi din virful Comarnicelor, pe culme, pină in virful Cujbei şi pină în vîrful Lăcşorului şi din vîrful Lăcşorului plnă în vîrful Măzăraiului şi pînă in malul Păltinetului şi pină în oblrşia Moreştiţei şi pînă în vlrful Grohotului şi pină în Ştevira şi pină în virful Poenei şi pină în vîrful Răpuroaşei, apoi pe plai pînă la Gura Plaiului.
      Şi iar s-a întocmit Stan Gorun cu fratele său, Drăgoiu, de i-a dat Stan Gorun lui Drăgoiu loc de vie, iar Drăgoiu i-a dat lui Stan Gorun loc de casă.
      Şi iar s-au întocmit Badea şi Leaotă cu Stan Gorun, de au dat Badea şi Leaotă lui Stan Gorun Ioc de casă, iar Stan Gorun a dat lui Badea şi lui Leaotă loc de vie.
      Şi iar a cumpărat Vladul 1 ogor de la Stăniia, pentru 15 aspri, la Faţă 2.
      <Şi iar a cumpărat Oprea loc de)1 casă de la Vladul, pentru 40 <aspri) x.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Bodea cu ceata sa şi lui Badea cu ceata sa şi lui Stan cu ceata sa şi lui Odolean cu ceata sa şi lui Stoica Gîrluş cu ceata sa, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor lor şi strănepoţilor şi şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Graiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Şi ispravnic, Dobromir fost mare ban al Craiovei.
      Am scris eu, Vladul grămătic, in minunata cetate Bucureşti, luna februarie 13 zile, în anul 7082 <1574).
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 955 (Ep. Rîmnic, LVII/1). Orig.. hîrtie(42.5 x 29,5), pecete aplicată. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea, după care s-au făcut completările.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 133-134. * *
       1 Loc rupt.
       * Lectură nesigură; în traducerea veche: „fagi“.
www.dacoromanica.ro
227
171
                                                                   1574 (7082) februarie 18, Bucureşti
                                   fliHAOCTÎK» EOJKÎK», Iw dAHgaHAP# KOEKOA H rOCnOAHH'K K*KCEH 3EMAH JJrpOKAA-
XThckTh, chh-k BEAHKaro h npEAOKparo A&HpH-b koekoa, chh8 ffiHjfH’fc koekoa. AaK’KT rocnoACTKO mh cie iiobeaehîe rocnoACTEa mh ca8p POcn©ACTKa mh, Eoapeb AOPO$*kT H 5KHTEAHHU.EA/Î EM$, ffHK'KH H Hc8(l8 C*KC EpaTÎEM CH H CB HHJfHH CHHOBH, EAHU.A HAI Eorii a^ct, 0KCOKE aa hm ect ceao wt II8pk*kpehh iioaokhhS, oy K"K Pek8 rocnoîK-AEE, IVT X'<,TaP TpECEHOM A»PH 8 X’OTap fllHHEipHOMS WT 110 B-kCIOAE H C*KC EpOAOKE WT BOAEHHU.H H WT nOAlO H WT P0p$ H WT nO KTkCOH X’0TaP. nOAOEHHS, (10HE>KE ECT EHIliE pEMEHhJMH CA$3E P0CI10ACTK4 MH CTapa H npaBa WMHHS H A^AHHEa.
       d noTOM, ca8se rocnoACTBa mh, KoAP'b awpw$-kt h Hc8n c-kc EpaTÎEM ch, whh HMauiE npEHÎE npEA rocnoACTBa a\h, cec Eop*rfe H cec EAaA$A x. H CHU.E npEUjE whh npEA rocnoACTBa mh no KoAP'b rtwrw$ET h no Hc8n cec EpaTÎEM CH, KaKO ECT CÎE CEAO IISpKEpEHÎH BEC HM 3a AEAHHE H EoAP’b AWPW^TiT CEC EpaTÎEM ’CH HE HMAT HH EAHa METEJf. H HSBaAHUIH EAaA$A H EopTfe HEKOE KHHPH AEHCEAHBE npEA TOCnOACTBa MH, KHHP AaH KOEBOA H KHHT PaA$A KOEKOA- H El(JE EopH-b h EaaA^A, whh caMH pekouie npEA rocnoACTBa mh KaKO he c8t AEP>*<aAH whh hhkopaake Ha eahh rocnoAapE wt keaa ect EAauiKa 3emaa. fi 8 tem, pocnoACTB» mh PAEAajf h cSahx, no npaBA$ h no sakoh. ce becemh nhcthtemh npasHTEAîe roc-noACTEa mh h noMATOjf rocnoACTBO mh khhph rocnoAaPHM CTapEM, Eoapeb awpw^et H EpaTÎEM EM$ H KHHP I10K0HH0M$ EaAASA BOEEOA REnEUJ H KHHT (ÎOKOHHOM? EacapAK. BOEEOA GTaparO. H BHAEJf H HCTHHCTKOBaA H WEpETaA BEAMa A^KpE KaKO ECT CA#3EM rocnoACTBa mh, Koapeb awpwj|iet h EpaTÎEM em8, wt cîe ceao (ioaokhhS, sa ae-AHh8 wt aeah h wt npEAEAH hm heiiokoaeehm#, wt KEAa ect EaauiKa ect Bemaa. H wCTaina EaaaSa wt 3Aa cpaMOT wt sakoh wt npEA rocnoACTBa mh.
       Tem paAH, A&A*X « rocnoACTBO mh caSsem rocnoACTBa mh, Eoapîh awpw$et H EpaTÎEM CH, HK05KE Aa HM ECT WT CEAO IISpKEpEHÎH I10A0BHH8, B*K WHHH$ H KTk W%i-E8, HM, CHHOBOM HM H BH8KOM H np’bBHSNHTOM H HE WT K0P05KE HEnOKOAEEHMO, (10pH3M$ rocnoACTBa mh.
       Cehce h cb^ahteaie nocTaBA*bEM rocnoACTBO mh: HcSnaH A0EP°MHP KHK KEA BaH EpaAEBCKH H }K8naH APar0MHP KEa AHCpHHK H HCSnaH HBaiUKW BEA Aoro$-kT H Ctah cnaTap h A^mhtP^ khctîbp h ffiHTp’b komhc h EaA’b ctoahhk h ToHivfe kea. nEJfapHHK H HCSnaH CTOHKa BEA nOCTEAHHK. IUh HCnpaBHHK, KEA AeoPHHK.
       H as, n-KTp», E5KE HanHCay Ck CKOPOE K"K AHBHH rpaA E8k8pEI(JH, M^CEIţA jjiE-BpgapÎE Hî ABHH, A*bT x3nl.
     Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Codrea logofăt şi jitelniţei sale, Anca, şi lui Isup cu fraţii săi şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Purcăreni jumătate, de la Rîul Doamnei, din hotarul Tirsenilor pină In hotarul Miceştilor de peste tot şi cu vadurile de moară şi din cîmp şi din munte şi de peste tot hotarul jumătate, pentru că sînt ale slugilor mai sus-zise ale domniei mele, veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, slugile domniei mele, Codrea logofăt şi Isup cu fraţii lor, ei au avut pîră Înaintea domniei mele cu Borcea şi cu Vladul1. Şi aşa pirau ei Înaintea domniei mele pe Codrea logofăt şi pe Isup cu fraţii săi, că acest sat Purcărenii este tot al lor de moştenire, iar Codrea logofăt cu fraţii săi nu au niciun amestec. Şi au scos Vladul şi Borcea nişte cărţi mincinoase Înaintea domniei mele, cartea lui Dan voievod şi cartea lui Radul voievod. Şi încă
228
                                     www.dacoromanica.ro
Borcea şi Vladul, ei singuri au spus Înaintea domniei mele că n-au ţinut ei niciodată de la vreun domn de cînd este Ţara Românească. Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am citit domnia mea cărţile domnilor bătrini, ale lui Codrea logofăt şi ale fraţilor lui şi cartea răposatului Vladul voievod Ţepeş şi cartea răposatului Basarab voievod cel Bătrîn. Şi am văzut şi am adeverit şi am aflat foarte bine că este al slugilor domniei mele, al lui Codrea logofăt şi al fraţilor săi jumătate din acest sat, de moştenire din moşi strămoşi, al lor neclintit, de clnd era Ţara Românească. Şi a rămas Vladul de lege cu rea ruşine, dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, Codrea logofăt şi fraţilor săi, ca să le fie satul Purcărenii jumătate, de ocină şi de ohabă, lor, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după ^porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ian al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi' Qonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, marele vornic.
      Şi eu, Pătru, care am scris cu grabă în minunata cetate Bucureşti, luna februarie 18 zile, anul 7082 <1574).
     Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 805v. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 479, f. 163v—164. Traduceri ibid’m mss. 349, f. 63—64, 479, f. 164, 484, f. 77-79 şi 710, f. 806.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 134-135.
       1 Nume corectat în: „P4*8*" („Radul").
172                                        1574 (7082) aprilie 12, Rîmnicu Sărat
       f fliHAOCTÎIO B05KÎEIO, Îw dAEăaHApS EOEEOAa H rOcnOAHH-K K-KCOH 3EAAAE J>rrppOBAAJfHHCKOE, CHHTi EEAHKarO H np^AOSparO AlHpiEE KOEKOAS H AHEnCES d&HJfHEK boeboaS. Aabat rocnoACTBO mh cîk> noBEAtHÎE rocnoACTEA amj iioitehhoaivS npa-bhteaio rocnoACTsa aah, >K8naH XapsaT beahkh nopTap, iaKC)KE Aa m& ect wihhS 8 KliAHHEipî, HEroa AEA BTiCa, KapE EAHKa CE JfTET H3BpaTÎ H WT CEAO H WT nOAlO H WT A’fcA h WT boa8 h wt nocBSAE, wt no b’kcoaa jfOTap, noHEîKE m& ect cTapa h npasa wmhh8 h a^A<hS> noKSnEHÎE.
       d nOTOM, EHUJE PEMEH8 nOITEH# npaBHTEAJO rocnoACTEA AAH, )K8naH XapBaT BEAHKH nopTap, WH AaAE TaE EHUJE pEMEHa HErOB AEA. WT E’KAHHEJJIH, ETiCA, EapE EAHKa CE JfTET H3KpaTÎ H WT CEAO H WT nOAE H WT A^A H WT BOA# H WT nO ETiCWAA, CBt-T0A\8 MOHACTHP HApHIţAEAMJ TaIlEIlMOB, EÎKE ECT JfpAAA CBliTOE IlAarOB’hlJlEHÎE H îrSMEH E*k npH cîe Bp’kaivE, wtu,8 3ajfapîra, iaKC>KE Aa k$ae CK’kToaa# aaohacthpS tfKptnAEHÎE H ÎKHBSipÎHAU Eli CE’hTOE AAOHACTHp T0AA8 flHipE. fi EHUIE pEMEH$ npaBHTEAJO rOCnOACTBA auh, >K$naH XapsaT ke<ahkh nopTap> ... <M *>*8 k8ae noa/vkHS h k"k wctabaehîe rp’kywaa eaa8, ErAa rocnoATi c^aht ha np’kcTOA’k caaeh<oe>1 uapctbîe cEOEro h jfoipET c8AHTÎ npaEAEHHU,! H rp’hlUHHIlI, KOAAOHCAO no A’bAOAU Ero.
       H EipEÎKE H 3AKAHHAHÎE nOCTABA'k npaBHTEAJO TOCnOACTEA AMJ, HCSnAH XapBAT BEAHKH nopTap, KAKO KOrO JfOlflET pA3APATÎ CÎE nOAAHÎE, kSAE WT CHHOEH EAA$ BApE wt AHEncEH eaivS hah b8ae kto, Toro Aa k8ae nocTpaauAEH ha cTpaiUH’kA* cSAt. d noToaa, Aa ce 3haet kako ktiAa ce jfoijiET np’hcTAEHTî khjue pemehS npaBHTEAJO roc-
                                                                                                                    229
www.dacoromanica.ro
noACTKd mh, >KSndH XapKdT beahkh nopTdp, A\dKdp g8ae tae X0K6T ce np'fecTdBHTÎ, d KdrtSrtpHH WT CKtTd MOHdCTHp KHUIE pEMEHd A<* ErO A^HECHT Hd CBtTd MOHdCTHp A<* flOrpEKdET ErS 8 CBtTd MOHdTHp, TdJKE CHI^E AM* H STdKMH BHUIE pEMEHO (IpdBHTEAlO rocnoACTBd ai\h, >K8ndH XapBdT beahkh nopTdp, caM ckc cboeai\8 »3hk wt npEA roc-nOACTKd AI\H H WT npEA B*KCHM [npdBHAfl] 2 npdBHTEAÎEAH rOCnOACTBd AI\H, WT HErOB AOKpOM BOA IO.
      Ctro pdAÎ, AM«X H TOCnOACTBO AMf CBtTOAIl8 MOHdCTHpS TOAI\8, I3K03KE A<> All8 ECT B*K WMHHS H B*K W^dK», A« CKOHHdHÎE MHpd CErO.
      GeîKE H CBEAETEAÎE nOCTdBrttX TOCnOACTBO MH: JKSndH ^OEp^AMp ehbuie bea BdH H JKSndH ^parOAUHp BEA AKOpHHK H »8ndH ÎKdUJKO BEA AUTWjfiET H GTdH CndTdp H y^SMHTpS BHCTÎap H /ftHTpt KOAUHC H EdAt CTOAHHK H ToHl^t flEXdpHHK H GTOHKd BEA riOCTEAH.IK. HcnpdBHHK, ^pdrOiWHp BEA AKOpHHK.
      IlHC TdTSA AOrOijlET 8 BdpOUI CAdHH PhEHHK, ErAd EHA f'OCnOAHH'K HdUI, j[lV jfAEădHApS BOEBOA WECTTkBHrfK B*K MoAAdBCKd 3eAAAE nOCTdBAtTÎ EpdT TOCnOACTBS EAfl8, Iw IlETpg BOEBOA, EHTÎ rOCnOAdpTv 8 ffioAAdBCKd 3eMAK>, AIltCEUd dlipHAÎE £î ABHH, B AtT X3IIB.
      t Iw flAÎădHApS <BWEBWAA>1, AUHAOCTÎIO KOJKÎIO, rOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi clomn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi nepotul lui Mih-nea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, ca să-i fie ocină în Căli-neşti, partea lui toată, oricît se va alege şi din sat şi din cimp şi din deal şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că li este veche şi dreaptă ocină şi dedină, cumpărătură.
      Şi apoi, mai sus-zisul cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, el a dat această mai sus-zisă parte a sa din Călineşti, toată, oricît se va alege şi din sat şi din cîmp şi din deal şi din apă şi de peste tot, sfintei mănăstiri numite Glăvăciov, care este hramul sfintei Bune Vestiri şi egumenului din această vreme, părintelui Zaharia, ca să-i fie sfintei mănăstiri întărire şi celor ce trăiesc în această sfîntă mănăstire de hrană. Iar mai sus-zisului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare <portar)... 1 să-i fie pomenire şi iertarea păcatelor sale, cînd domnul va şedea pe scaunul slavei împărăţiei sale şi va judeca drepţii şi păcătoşii, fiecare după faptele sale.
      Şi încă şi blestem pune dregătorul domniei mele, jupan Harvat mare portar, ca cine va strica această danie, fie dintre fiii lui sau dintre nepoţii lui sau fie oricine, acela să fie ruşinat la înfricoşata judecată. Iar apoi să se ştie cum, cînd va muri mai sus-zisul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, măcar unde ar muri, iar călugării de la sfînta mănăstire mai sus-zisă să-l aducă la sfînta mănăstire să-l îngroape în sfînta mănăstire, căci aşa a dat şi a întocmit mai sus-zisul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, singur cu limba lui, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor dregătorilor domniei mele, de a sa bunăvoie.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestei sfinte mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, pînă la sfîrşitul acestei lumi.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
      A scris Tatul logofăt în oraşul Rimnicu Sărat, cînd a fost domnul nostru, Io Alexandru voevod plecat în ţara Moldovei să pună pe fratele domniei
230
www.dacoromanica.ro
sale, Io Petru voievod, domn în ţara Moldovei, luna aprilie 12 zile, în anul 7082 <1574).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 957 (Glavacioc, VIII/2J. Orig., htrtie (31x21,5), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1848; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 17. EDIŢII. Trad. DIR,B, 135—136. Facs. Ibidem, p. 534.
       1 Loc rupt.
       * Cuvlnt şters.
173                                            1574 (7082) mai 13, Bucureşti
      f fflHrtOCTÎK» K05KÎK», Iw drtH§dHAp8 BOEBOA4 H rOCflOAHHTv BTvCOH 3EMAE &ITppO-KrtdJfHCKOE, CHHTv BEAHKAPO H np’kA0KP‘lr0 MHpM4 B0EB0A4, CHHTv Mh^HEB BOEBOA#. AdBdT rocnoACTBOMH cîk> noBEA’kHîio rocnoACTEd mh cd8r rocnoACTBd mh EaahkSaob C*KC CHHdEH CH, EAHU,fe HM E6riv ^dCT, HKOJKE ^d M8 EC+ WMHH8 8 TtvMTvUIEIIIH, AErt Bd'AEB, CHHTv MhkSAOB, CBd, KdpE ErtHKd CE JTHT H3KpdtH UIT CErtO H WT nOAK> H WT Iu8m8 h WT B<0>a8 ll WT tio BTvCOX yO+dpOM h CTvC MECTO 3d BHHOrpdA, 3dHE>KE W <ECT> flOKSflHA IVT EdA'fe, 3d \|rH denpH rOTOEH. II npOAAA K> ECT WH WT HIIJH» A®-EpOM &OA» ^ CTvC »3<HdH>HE BTvCkM MEITHaiUHM WT1 TOp H WT 3AOA.
      d noYoM, ndKH no<K>8riH cASr rocnoACTBd mh e>ke ect bhuie rmcdH, BaahkSa, eahtv hhb 8 a^ahvi noAio wt cTdpofd ASka, 3d jî denpH totobh. {Iah aa ce 3iidET: 3d AATvrO WT CEAO A^pH fi,9 KpdHIflE PlvCTONEB WT. . . . B fipOA^A IO ECY rt»Kd CTdpOrd 3d tEOH AoKpOM BOAIO ii CEC 83WdHHE ETvCÎvM MEr<H >I3UIHM.
      GEro pdAî, AAA^X h i‘«n©ACTBd mh cd8r rocnoACTBd mh ejke ect bmue
nHCdH EAdHKSAOB, I3K0JKE Aa MS ECT t?IO BHLUE HMEHIITd WMHHS BTv W*IHH8 H W£dB8, HM H «IIHOBHM H BHOKOM H fiptBHOMETOM HM H HH WT KCTCOKA* HEIIOT'KKHOKEHOM, nop»3M0 rocnoACTBd mh.
      Ge>KE CBEAtTEAH flOCTdBA'fcEM TOCnOACTBd MHHCSfldH ^PArOMHp BEAHKH A^OpHHK H HCSfldH IsdUi<K0> BEAHKH AOrO^ET if GTdH cndTdp H BdAt CTOAHHK H A^MHTpS <BHC-TÎiap>... GTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. IlcnpdBHHK, ÎBdUiKO BEAHKH AWrWl|>ET.
      HcnHCdX d3, EpTvTHATv TpdMdTHK, Biv HdCTOAHH TpdA BSKSpElţlH, MtCEU,d MdK> rî A^HH, TEKSllIEM AtTOM *3nB.
      t Iw dAÎădHApS BWEBWAA, MHAOCTIm BOJKÎK», rOCnOAHHIv.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Vlaicul cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Tămăşeşti, partea lui Badea, fiul lui Micul, toată, oriclt se va alege din sat şi din cimp şi din pădure şi din apă şi de peste tot hotarul şi cu loc de vie, pentru că <a> cumpărat-o de la Badea, pentru 750 aspri gata. Şi i-a vindut-o el de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor <jin pus şi din jos.
      Iar după aceea, iarăşi a cumpărat sluga domniei mele care este mai sus-scrisă, Vlaicul, un ogor în cîmpul de jos de la Luca cel bătrîn, pentru 100 aspri gata. Insă să se ştie: in lungul satului pină la marginea Răstoace^... Şi i-a vînduţ-o Luca cel bătrîn de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele care este mai sus-scrisă, Vlaicul, ca să-i fie această mai sus-numită ocină de ocină şi ohabă,
www.dacoromanica.ro
231
lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porurfca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi'jupan Ivaş<co> mare logofăt şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Dumitru <vistier>... Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Aiii scris eu, Brătilă grămătic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mal 13 zile, ani curgători 7082 <1574>.
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., MMCMLVII/2. Orig., perg. (20,5x33), rupt, pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Slav şi trad. Soveja şi Nişcov, Acte de cancelarie, 570—571.
174                                            1574 (7082) mai 25, Bucureşti
      f AlHAOCTÎie BOKÎEie, Iu> drttăaHApS koekoa*» h rocnoAHHk r-rcoe 3EAi\A-fc Erppo-rta^ÎHCKOE, chhk BEAHKaro h np’fcAOBparo fllHpMEH BOEBOAa, CHH8 MHJfHEB BOEKOAa, Aabat rocneACTK® mh C’E noBErt’kHÎE rocnoACTKa *H EtiSahor h           chhokh eai\8,
EAHlţEAAKE JfOKET Horii A^T, 0KO5KE Aa «8 ECT WMHHS WT H©p-RI|JÎ 41 HHB 3 Op-R^a-RHHTi, 3a UIHp<OT> WT SJ 3>KE H TpH naUJH H WT A^r 3a M JÎ5KE, IIOHE7KE » nOKSnH Kii3aH WT Eohko, 3a p acnpH totorh. H naK noKSiw Ridaţi a hhr wt EaaAVrt WT taaa, 3a he acnpH totorh. H naK noKSim Et3aH1 ă hhr wt HErotaca, 3a âă acnpH roTORH. H naK noKBnH E-R3AH â hhr wt A8‘whtP8. 3a w* acnPH totorii.
      H naK Aa ect Eii3aH0K wmhhm wt Ateuri A hhre, 3ahe>ke ra c3t noKBmAH wt SaHT’k, 3a pi acnpH totorh 2. H naK noKSnH Eii3aH cr bpatom ch wt CEAHiirb I(hhtek noaoBHH, 3a 1 acnpH roTORH. H naK noK3nH_E*K3aH îs hhre wt ÎKHTt, 3a 3 acnpH roTORH. H naK noKSnH E~R3aH ă hhr...3, 3a a acnpH totorh.4 H nan noKSim E-r3ah ă hhb wt Gtahmwa, 3a o acnpH i’otokh. Ji naK iiokSiih E-r3ah a hhr wt Eaaava, 3a a acnPH cotobh. H naK noKSiw E-R3AH a hhr wt Gtohka, 3a.. .3 A°Kpoa\ BOAE CÎE BHUJE nHCaHE WMHHE WT npEA rOCnOACTRA AAH H CRC 3HaHÎE R'RC'fcM AAErHH-
uih wt rop h wt A®a 5-
      Tem paAÎ h rocnoACTRa aah A*A*X E-r3ahor rhuie mcaH, hkojke Aa <«3 ect WMHH3 B-K WJfAES, EM» H CHHORH EM» H RH3KOM H np’hRHSMETOM em3 h he wt [he wt] K0r0>KE HEnOKOA’feBHMO, n0pH3M0 rocnoACTRa AAH.
      Ge>KE H CREA’kTEAH nOCTARAtET TOCnOACTRO aah: HtSnaH Aokpomhp BHRUJE BEAHKH BAH EpAAEBCKH H JKSnAH AParc,<WHP KEAHKH AKOpHHK H ?K$nAH HrAUJKO REAHKH AWrWljSET H flJ.HTp’k KOAAHC H A^MHTpS RHCTÎiap H GtAH CnATAp H EAA’fc CTOAHHK H rOHH-fc nEJfapHHK H >K$naH GtOHKA REAHKH nOCTtAHHK. HHCnpaRHHK, A^GpOMHp REAHKH BAH.
      H HcnHcajf a3, Irauiko rpaaaaTHK, r-r ahbhh rpaA ESKŞpEipî, AivkcEua mak> ke AKHH, K*K A’fcT x3fÎK.
      f Iw dAEăAHAp3 RWERWAA, MHAOCTÎIO EOÎKÎIO, rOCnOAHHR.
      | Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Căzan şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocina din Ciorăşti un ogor, în Pîrhaviţa, în lat de 16 funii şi trei paşi şi în lung de 40 funii, pentru că l-a cumpărat Căzan de la Voico, pentru 100 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan un ogor de la Vladul de acolo, pentru 55 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan1 un ogor
2^2
www.dacoromanica.ro
de la Negoiasa, pentru 40 aspri gata. Şi iar a cumpărat Cazan un ogor. de la Dumitru, pentru 53 aspri gata.
      Şi iar să fie lui Căzan ocina din Dăeşti 4 ogoare, pentru că le-a cumpărat de la Zantea, pentru 110 aspri gata 2. Şi iar a cumpărat Căzan cu fratele său jumătate din seliştea lui Ţintea, pentru 60 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan două ogoare de la Jitea, pentru 60 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan un ogor... 3, pentru 30 aspri gata 4. Şi iar a cumpărat Căzan un ogor de la Stan-ciul, pentru 70 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan un ogor de la VladuJ, pentru 30 aspri gata. Şi iar a cumpărat Căzan un ogor de la Stoica, pentru .. .3 bunăvoie aceste mai sus-scrise ocine dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos 6.
      Pentru aceasta şi domnia mea am dat lui Căzan mai sus-scrjs, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir mare vornic şi jupan lvaşco mare logofăt şi Mitrea comis şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Dobromir mare ban.
      Şi am scris eu, lvaşco grămătic, în minunata cetate Bucureşti, luna mai 25 zile, în anul 7082 <1574).
      f Io Alexandru voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 958 (Dintrunlemn, XXIII/1). Orig., perg.(24x 40,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1859; altă traducere ibidem, ms. 445, f. 83.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 136-137.
       1 Pasajul: „34 mc ... K\34h" („pentru 55... Căzan“], şters cu chinovar.
       ! Pasajul: „noKSmwM ... ro-ro«H“ („cumpărat... gala“), şters cu chinovar.
       * Loc şters.
       4 Pasajul: „noniinH K\34h ... icnpH roToiH'‘ („cumpărat Căzan... aspri gata“), şters cu chinovar.
       * Pasajul: „7 hhi ... wr a»a“ („1 ogor... din jos“), şters cu chinovar.
175                                                          1574 (7082) iunie 8
      f AţHAOCTIEIO KO/KÎK), Îw {TahIIAHAPS KCHKOA H l'OCnOAHH'H B*KC0H 3EMAE J»rpO-KAAJfHHCKOE, CHHTv KEAHKArO H A^BpArO H IIOKOHHdrO rtllipHER ROHROAA, AHEIICEIO Mh^HER ROHROAA. A4K<1T rOCnOACTBJ MH CÎK> nOREAEHHE TOCnOACTKA MH Ctpoeb h Maher H Kp*KMK>H H 111h)(AK> CKC HHJf CHHORH, EAÎUH HlM EorTk npEllScTHT, (AKOKE fi,i HM ECT IVMHH8 8 IÎOEHI, A™ CtAIIEK, A'MJ'fPd A0KPEK. WT nOCRSAC nOAORHHO, IIOHEKE c8T nOKSnHA 3A Y A Clipii. H IIAK IIOK8IIH A8iWHTP8 h EoHM'k h Toma U'T Gtaha AoKPER ApSrA IIOAORMHA, 3A J Acnpil rOTORH H C-KC 3HAHIIE MErhlAUlOM. II IIAK noKSnH Haiie ivt E8ha, a^M|EPE Iîohher, u’miiha KTkCAjf, no B’KC’kjf jfOTApoM, 3A XH ACnpH, WT nOA» H WT I1IOM H U’T KOAA H WT c8jfO H IVT KOA<> E83Tk8AOK A°PH WT ROAA ElUUMER H U’T Ep-KAHIUOP A«PH IIpEA^A H A«PH C8]fA EAA’fc. H npOAAAOMIE Gtaha h E8ha u>t ckohai aokpom roaio h ckc 3hahhe r-kcIiM iWEmuujoA», u>t npsA rocnoACTRA mh.
      CEro paaî h rocnoACTRA mh AMojf, iakoîke a<> hm ect wmhh8 h wjfARS, hhm H CHHOKOM HAI H nptRHOMHTOAl HM H IIE IVT KO<rO>ÎKA8 HEH0TEKH0KEH0, nO P^M TOC-ROACTRA AMI.
www.dacoromanica.ro
233
      H cejke cRtAtTEAH nocTAKA'kEM rocnoACTBa mh: jkSimh ^paroMHp beahkh AB«phhk h kSimh Htro1 beahkh Awrw$ET h Ctah bea cn4Tap h ASmhtp# bea khctîbp H flLHTp-b K6AHHC H GtOHKHU,4 BEA IIOCTEAHHK. HdipdBHHK, HtrOE BEAHKH AWrW$ET.
      HhC IOePEAH, AlktCEU,4 IOHÎE H AKHH, B*K A*bT x3nB.
      ţ Iw flAHtţaHApS BivEBWAa, ahha«ctTio eokîio, r«cn«AHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului şi răposatului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stroe şi lui Manea şi lui Crăciun şi lui Mihai cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină in Poeni, partea Stanei, fiica lui Dobre, de pretutindeni jumătate, pentru că au cumpărat cu 400 aspri. Şi iar a cumpărat Dumitru şi Voicea şi Toma de la Stana a lui Dobre cealaltă jumătate, cu 500 aspri gata şi cu ştirea megieşilor. Şi iar a cumpărat Ilie de la Buna, fiica lui Voicea, cu 650 aspri, ocina toată, pe toate hotarele, din clmp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi din apa Buzăului plnă în apa Bîscei şi de la Brădişor pînă la Predeal şi plnă în Valea Seacă. Şi au vîndut Stana şi Buna de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor, dinaintea domniei mele.
      De aceea şi domnia mea am dat, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Neagoe 1 mare logofăt şi Stan mare spătar şi Dumitru mare vistier şi Mitrea comis şi Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Şerban, luna iunie 8 zile, în anul 7082 <1574>.‘
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CVIII/11. Orig., perg. (35x26), pecete timbrată. Copie slavă şi traducere din 1902 ibidem, ms. 1 232, f. 171—172.
    EDIŢII. Trad. DIR,B, 137-138.
       1 în acest timp mare logofăt este Ivaşco.
176                                                    1574 (7082) iunie 20
      In numele Tatălui şi al Fiiului şi al Duhului Sfînt, Troiţa una fiind nedăspărţită în văci, amin.'
      Să să ştie că am cumpărat eu, jupan Stepan vel clucer loc pentru vii în Smerdeşteţ de la Ivan i de la Drăghiciu i de la Dumbravă i de la Stanciul i de la Banghiia i de la Micrul în lung 255 de paşi mari, în lat 210 paşi mari, drept bani 1 500 gata. Şi au vîndut mai sus-numiţii oameni de a sa bunăvoe, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sus şi din jos.
      După acăia, jupan Stepan vel cliucer am dat şi am închinat sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri carele să chiiamă Coşuna, hramul sfîntului şi făcă-toriului de minuni Nicolae Mirilicheischii, ca să-m fie pomenire în veci şi întărire în veacul cel viitoriu.
      Şi cine să va ispiti a strica această pomană a mea şi va vrea să ia de la sfinta mănăstire sau vie sau holdă sau livade sau altcevaş, făr-devoe şi făr-de-dreptate, acel om să fie procleţit şi anathema de la domnul Dumnezeu cela ce au făcut ceriul şi pămîntul şi a 318 sfinţi părinţi, carele au fost la Nicheia
234
www.dacoromanica.ro
şi sfinţii 4 evanghelişti şi să fie cu Iuda şi cu Ariia legat şi cei ce au răstignit ^*e Hristos domnul nostru.
      Iaţa şi i^ărtufii puiu: ot Hurezi, Mihnea, ot Gabrov, Marco, ot Creţeşti, Hamza, ot Craiova, Pirvul, ot Glrleşti, Şărban i Clrstiian i Yilcul.
      Şi am scris, eu, Stan logofăt, iunie 20 dni, 7082 <1574).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 103. Traducere.
      EDIŢII. DIB.B, 139-140.
177                                               1574 (7082) iunie 20, Bucureşti
       f MhAOCTÎIO EO>KÎEIO, Îw drtHădHApS EOEEOAd H rOCnOAHHS ETiCOE 3EMAE ^rrppOEAAX’ÎHCKOE, CHHTv EEAHKdrO H A®BpdrO fllHpHd EOEEOAd, BH8K8 MhX’HEE BOEBOAS. Aabat rocnoACTEO mh cîio noE’fcAEHÎE rocnoACTEd mh ca8r rocnoACTEd mh, TatSawb AwrunjsET h »8ndHHu8 em8 KanA'fcx, A^ipcpa EapESAWB abophhk h cec chhoeh ch, EAIftljM BoCE AaCT, HKOKE Aa HAA ECT CEAd, Ha HME IIÎETpOUJdHÎH ETiCH, CEC ETvC X’0TaP H HErOEiplH H AErt WT E-ETHEIjJH, EAHKa ECT A^A 8HK8 CH GTdHMIOAWE nOCTEAHHK h auHrdHH, ha hme: EaAHHMa h KdAîra h roA>rk h cec spaTîiaM ch h cec mea^aT ch,
F10HE>KE HAA C8T CTdpE H FipAEE KOMdTH H A^AHHE.
       ă noTOAH, Tat8a Awrw^ET h >K8naHHUd Ero, KanA’fc hmauje np8 npEA rocnoACTEd mh cec >K8naHHua MapTia. H TdKO np’bwE KSndHHua MapTra kako ect eiw APtKdAd eahh 8hk8 TatSawe Awrw$ET h x<8ndHHU,8 em8 KanAEE, ha hme Eaa'h nEjfdpHHK, TEpE M8 ECT EHW M8>K. Td>KE 8 TEM, )K8ndHHUd ffldpfcl npOCH CÎE EHUIE pEMEH8 CEAd H dUHrdHH, KdKO Ad EJf APIvXCHT Ad CE npHJfpdHHT CE HEQ npH JKHEOT EH, A^KAE JfOKET ehth xchea; a no ceaivp’etb eh, Ad apt^et h Ad WEAdABcr TdT8A Awrwi|>ET h >K8ndHHU,d EM8, KanA’fc, T^Jf EHUJE pEMEHH CEAd H dUHrdHH. TdîKE 8 TEM, TOCnOACTEO mh rAEAax h c8ahx, no npdEAS h no 3dK0H, cec b*ech mecththmh npdEHTEAH rocnoACTEd MH H CHUE A<>A^X 11 TOCnOACTEO MH >K8nailHII,EE ffldpÎEE, KdKO Ad AP’B’KHT >K8ndHHU,d A&apÎE T*kx KHUJE PEMEHH CEAd H dUHrdHH, Ad CE npHJIfpdHHT AOKAE JfOKET EHTH }KHEd 4 no CEMp”ET”E EH, HH H'rlKTO MET’kjf Ad HE HMdT CEC T'fcjf BHUJE pEMEHH CEAd H dUHrdHH, T'EMÎIO TdT8A AWrW^ET H JKfcndHHUd ErO, KanA'fc H CEC CHIIOEH CH, nOHEJKE HM c8t CTdpE H npdEE KOMdTE H A^A'HE WT no TI1CT8 CH, EdpB8A ABOpHHK H no 8HK8 CH, GTdHMIOA nOCTEAHHK.
       Tem pdAÎ, AdA^X H rocnoACTEO mh TdTSAWE Awrw$ET h >K8ndHHu8 em8, KanAEE, I3K0JKE Ad HM C8T CÎE EHUJE pEMEHH CEAd H dUHrdHH E*E WMHH8 H E-E WJfdE8, HM H CHHOEHM HM H EH8KOM H np'fcE<H8>HETOM H HE WT KOrO/KE HEnOKOA'fcEHMO, nopH3MO rocnoACTEd mh.
       Ge>KE 8BO II CE'fcA'fcTEAÎE nOCTdEHJf TOCnOACTEO MH: JKfcndH APdrOMHp EEA AKOpHHK H JKfcndH ÎEdUJKO EEA AWrW^ET H CTdH cndTdp H ^8MHTp8 BHCTÎHp H /HlITp'fc KOMHC H EdA'fc CTOAHHK H ToHU'fc nEJfdpHHK H GTOHKd EEA nOCTEAHHK. H HCnpdEHHK, >K8ndH ÎEdUJKO EEA AWTWi|SET.
       H d3, EorAdH, nncd)f e*e ctoahh 8 rpdAV E8k8peijjh, MtcEUd iohîe k abhh,
K A"fcT x3Îii.
       f îw KAÎădHApB EWEEWAd, MHAOCTÎIO EOJKÎIO, rOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Tatul logofăt şi jupaniţei sale, Caplea1, fiica lui Barbul vornic şi cu fiii săi,
www.dacoromanica.ro
.235
cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie satele anume: Pietroşanii toţi, cu tot hotarul şi Negoeştii şi parte din Bătieşti, cît este partea unchiului său, Stanciul postelnic şi ţiganii, anume: Badincea şi Calia şi Golcea şi cu fraţii săi şi cu sălaşele lor, pentru că le slnt vechi şi drepte averi şi dedine.
      Iar după aceea, Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, au avut pîră înaintea domniei mele cu jupaniţa Maria. Şi aşa a pîrit jupaniţa Maria că a ţinut pe un unchi al lui Tatul logofăt şi al jupaniţei sale, Caplea, anume Balea paharnic, care i-a fost bărbat. Apoi întru aceasta, jupaniţa Maria a cerut aceste mai sus-zise sate şi ţiganii, ca să le ţină, să se hrănească din ele în timpul vieţii ei, pînă ce va fi vie •, iar după moartea ei, să ţină şi să stăpinească Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, aceste mai sus-zise sate şi ţigani. Ast-fel întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi astfel am dat şi domnia mea jupaniţei Maria, ca să ţină jupaniţa Maria aceste mai sus-zise sate şi ţigani, să se hrănească cît va fi vie; iar după moartea ei, nimeni altul să nu aibă amestec cu aceste mai sus-zise sate şi ţigani, numai Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea şi cu fiii lor, pentru că le sînt vechi şi drepte averi şi dedine de la socrul lor, Barbul vornic şi de la unchiul lor, Stanciul postelnic.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Tatul logofăt şi jupaniţei sale, Caplea, ca să le fie aceste mai sus-zise sate şi ţiganii de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, jupan Ivaşco mare logofăt.
      Şi eu, Bogdan, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 20 zile, în anul 7082 <1574>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXCIX/168. Orig., hîrtie (31x21,5), pecete aplicată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 138-139.
       1 Scris deasupra, cu altă cerneală.
178                                                1574 (7082) iulie 1, Bucureşti
       ţ fliHAOCTÎIO EOHCTEIO, Îw (L\HgdHAp8 BOEBOA4 H rOCnOAHHT». B*KCOH 3EMAH &rrppOBAd)fHHCKOE, CHH-K BEAHKArO H np’bAOSpArO MhPMA BOEBOA4, CHH» flăHJfHEE BOE-boaa. Aabat rocnoACTBA mh cîio noBEA’bHÎE rocnoACTBd mh eoaIiphm rocnoACTB4 MH, >K$n4H Ap-hniM H &APHIJJE E4NH H CKC CHHOBH CH, EAHU.H HM EorK A^T, HKOÎKE Ai HM ECT CEAO KpHKOB-kHÎH, BtCH, CKC B*KCWM JfOTApWM, 3AHEHCE HM ECT CT4p4 H npaBA wmhhS h a^AÎhS.
       il I10T0M, HMAAH C8T np’bHÎE EipEA rOCnOACTBA MH CKC >K8llAHHU,A HtKUia WT
Romanii h ckc met hm h ckc iRou.’b h ckc Eaa^ wt P'kujmoph h ckc met hm h ckc Hbah
WT K-KAHHEI41H H CKC MET EM8, PAAÎ CEAO KpHKOB-kHÎH. H CHU.E nptllJE HtKUJA CKC MET EH npEA TOCnOACTB4 MH K4K0 HM (ST CEAO EpHKOB’bHÎH A^A^S HM. d 8 TEM, rocnoACTBA mh rAEAajf h c8ah]C. no np4BA8 h no 34koh8, ckc biich mkcththmh npa-BHTEAE rOCdOACTBA MH H BHA’ăjf TOCnOACTBA MH EljJE H KHHTE WHHM TOCnOAApH CTApH WT lip'blKAE KptME, K4K0 HM CST CEAO EpHKOB’bHÎH A^A<H8 KOA'fepHM TOCnOACTBA
336
www.dacoromanica.ro
AIH KHlilE riHCaHl. ă 8 TEM, rOCnOACTKd MH EI4JE H-fcCT WCT4BHA 110 TEX KHHrE, h8 I» tCT A41' >K8n4HHU,EK H’feKUJEK H MET EH KHUJE nHCdHH 34KWH, Bf BOAlipH, A<* 3AKAET KdKO HM C8T TOrO CEAO A^A^S, HtCT SHA A^A^S BOA^pOM WT dl’Kpg iH^HH. d WHH HHK4K01KE HE B*K3MOrO>KE A4 CE npH$4THT WT 34K0U WT npEA rOCflOACTBd MH, «8 WCT4U1E >K8ndHHU,4 H-feKUJd H CKC MET EH WT 3dKWH WT npEA rOCnOACTKd MH, K4KO <BEKE M-feT-fe^S A<> HE HM4T CKC CEAO KpHKOBtHÎH.
       Csro paAî, A4A°JC H rocnoACTB4 mh BOA’kpHM rocnoACTB4 mhbhuje <n>xHcam, J3K0/KE A4 hm C8T B*K WMHH8 HM H WJf4S$, <HM>1 H CHHOBOM HM H KH8KOM H np’kBHg-«1ETOM H HE WT KOTOÎKE HEnOKOA’kBHMO, no pEM TOCnOACTBd MH.
       &E>KE CK’feA't<TEAÎ>1E nOCT4BA'bEM TOCnOACTB4 MH! >K8ndH ^parOMHp BEAHKH A.KOPHHK H HfSnaH HbAUJKO BEAHKH AWrW^ET H ^SMHTpS BHCTÎQp H (rTdH CriATAp H /ttjlTP'fc KOMHC H KaA'fc CTOAHHK H ToHU.'b nEJfdpHHK H >K8ndH G-TOHKd BEAHKH (10CTEAHHK. HcnpasHHK, ^paroMHp beahkh a^wphhk.
       H as, $ÎEP4 rpaMaTHK, e>ke HanHcajf bil hactoahh rpaA K8k8pehih, MtcE^a IOAÎE 4 A^Hlk, B’K AtT x3nB.
         Iw dAEăaHApS BWEBWA4, MHAOCTÎ BOJKEW, TOCnOAÎHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupan Drăghici şi Udrişte bani şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Cricoveni, tot, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar după aceea, au avut piră înaintea domniei mele cu jupaniţa Neacşa ■din Cioceni şi cu ceata ei şi cu Moţea şi cu Badea din Răşciori şi cu ceata lor şi cu Ivan din Călineşti şi cu ceata lui, pentru satul Cricoveni. Şi aşa pira Neacşa cu ceata ei înaintea domniei mele că le este satul Cricoveni dedină lor. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi încă am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrini mai dinainte vreme, că este satul Cricoveni dedină boierilor domniei mele mai sus-scrişi. Iar întru aceasta, domnia mea încă nu am lăsat după acele cărţi, ci am dat jupaniţei Neacşa şi cetei ei mai sus-scrise lege, 12 boieri, să jure că le este acel sat dedină, nu a fost dedină boierilor din Mărgineni. Iar ei nicidecum nu au putut să se apuce de lege dinaintea domniei mele, ci au rămas jupaniţa Neacşa şi cu ceata ei de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu satul Cricoveni.
       De aceea, am dat şi domnia mea boierilor domniei mele mai sus scrişi, ca să le fie de ocină lor şi ohabă, {lor)1 şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Dumitru vistier şi Stan spătar şi Mitrea comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dragomir mare vornic.
       Şi eu, Fiera grămătic, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 1 zi, în anul 7082 <1574).
       f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., DCXXIII/3. Orig., hîrtie (31x21,5), fără pecete. Traduceri ibidem, DCXXIII/4 (din sec. al XVIII-lea) şi ms. 454, f. 47v—48 (fără lună şi zi).
       EDIŢII. Trad. DIR,B, 119—120 «sub 1573 septembrie 1—1574 august 31».
1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
237
17»
1574 (7082) iulie 6, Bucureşti
      f ffiHAOCTÎI© BOKÎIO, IlV ilrtHăaHApt* BOEBOAA H rocnOAHHTi B'ECOH 3EMAE JJrrppo-BAAJfTHCKOI©, CHH'K BEAHKArO H np’feAOEpdr© rtlHpMa BOEBOAA, CHHTi MhX'HEE BOEBOAA. A abat roenoACTBO mh cTio noKErttHÎE rocnoACTBa mh ca8r rocnoACTBa mh, no hme CTAHKO CEC BpdT Er©, BdpESrt H CEC HH)f CHHOBH CH, EAHU.E HM B©rE AaCT, HKOttE AA HM ECT WMHH8 8 IIonEqjH, AEA ftÎAMHEB B-Eca, BapE EAHKA CE JfTHT H3EpaTH «IT I10AI© h wt uj8m h Wt Boa H ivt cS^, noHEîKE hm ect cTapa h npasa wmhhS h noKSnEHa wt fftaMHta, sa xă acnpH. jIah n©A©BHH ivt Tara wmhh8 ect iiobSiiha ca83 rOcnoACTKa MH BHUJE pEMEHH a ApSrA nOAOBHH IVT Ha HM ECT flOKAOHHA WT 3ET MamIEB, WT GtAH, WT HErOB A©Kp© BOAIO, ELJJE>KE npH A^HH nOKOHHarO IlETpaUlKO BOEBOAa.
      fi noTOM, c8T hmaah ca83em r'ocnoAcTBa mh bhuie nHcaw, Ctahko iiocteahhk h BapbSa, np8 npEA rocnoACTBa mh cec 3et MamTeb, Ha hme CTaH. H chu.e np-buiE CTaH, 3ET HIaMÎEB, n6 TEJf CA&3 TOcnOACTBa MH BHUIE IlHCaHH HMEHHTH npEA r©Cll©ACTKa MH, KaKO H'kCT IlOKSnHAH CTailKO IIOCTEAHHK H BapE»A CÎE WMHH$, H8 C$T B-E3HMAAH B-E WT CIIAOCT HJf. fi 8 TeM, rOCIlOACTKA MH rAEAajf H cSAHJf. nO ItpABS H nO 3AKOH, CEC B'EC'kMH MECTHTHMH npABÎHTEAH TOCIlOACTBd MH H npOMHTA)f TOCnOACTBA AMI H KHHr nOKOHHarO IlETpdlUKO BOEBOAa KaKO ECT WCTaA CTaH, 3ET flăaMÎEB, WT 3aKOH WT BT EOA’kpH WT npH AEHH nOKOHHarO IlETpaUlKO BOEBOAA; TAKOÎKAEpE ECT WCTaA CTAH, SET fllaMHEB, WT 3AKOH H WT llp^A rOCflOACTBA MH.
      CEro paAl, A&A*X h rocnoACTEO mh caSsem rocnoACTBa mh Ctahko h EpaT Ero, BdpESA, HKOKE AA hm ECT WHHHB, IvX’AES, H)f H CHHOBOM HM H BHOKOM H nptB-HOMHTOM H HE WT K0TO5KE HEIlOKOA'bKHMO, nO pEM rOCIIOACTBA MH.
      GeKE CBEAETEAÎE nOCTABA-bEM rocnoACTBa MH*. JKgflAH ApArOMHp BEAHKH AKOpHIIK H >K8ndH ÎBdUIKO BEAHKH AOrO^ET H CTAH CnATAp H A^MHTpS BHCTÎiap H fliHTp’b KOMIIC H BaA’b CTOAHHK H rOHU.’b nEJfapKHK H CtOHKA BEAHKH (10CTEAHHK. HcnpABHHK, IbAUIKO BEAHKH AOrO^ET.
      IIuc as, GOnp-b h pem Kopech btoph Aoro^SET, k*e hactoahh rpaA$ ESKSptijiii, IOAÎE S AKHH, B-E rttT x3nB.
      | Iw jfAÎăaHApS bwebwaa, mhaoctTa bohcFm, rocnoAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume Staicq cu fţatelo său, Barbut şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Popeşti, parţeg Mamiei toată, oricît se va alege din cîmp, şi din pădure şi din apă şi din uscat, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi cumpărată de la Mamia, pentru 1 000 aspri. Jnsă jumătate din această ocină au cumpărat-o slugile domniei mele mai sus-spuse, iar cealaltă jumătate din ea le-a inchinat-o Stan, ginerele Mamiei, de a lui bunăvoie, încă din zilele răposatului Petrâşco voievod.
      Iar după aceea, slugile domniei mele mai sus-scrise, Staico postelnic şi Barbut, au avut piră înaintea domniei mele cu ginerele Mamiei, anume Stan. Şi aşa pîra Stan, ginerele Mamiei, înaintea domniei mele, pe aceste slugi ale domniei mele mai sus-scrise, numite, că n-au cumpărat Staico postelnic şi Barbut această ocină, ci au luat-o ou sila. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit domnia mea şi cartea răposatului Pe-traşco voievod, că a rămas Stan, ginerele Mamiei, de lege de Ia 12 boieri, în zilele răposatului Petrâşco voievod; de asemenea a rămas Stan, ginerele Mamiei, de lege şi dinaintea domniei mele.
*38
                                          www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat şi domnia mea slugilpr domniei mele Staico şi fratele lui, Barbul, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi stranei poţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele,
      Iată martori punem domnia piea: jupan Dragpmir mare vornic şi jupan ivaşco mare logofăt şi Stan spătar Şi Dumitru vistier şiMHreu comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica marş postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare logofăt.
      Am scris eu, Oprea şi a şpus Coresi al doilea logofăt, in cetatea de scaun Bucureşti, iulie 6 zile, In anul 7082 < 1574).
      t Io Alixandriţ voievod, din mila Jui Dumnezeu, domm
      Arh. SL Buc-, Doc^ isţ., CQCX/&. Orig.* hîrtie (32,5x20,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 140.
180                                            1574 (7082) august 7, Bucureşti
       f /HhAOCTÎIO EOWÎEIO, îw &AH{|4HAP8 E0ER0A4 rCcnOAHHK, BKCOH 3EMAE cfrppOEAaX'HHCKOE, CHHK BEAHKaP? H nptAOEpdr? /IIhPUEE KOEKOAa, CHHK MhX'HEE koe-koa4.         rocn«ACTKo mu cît hobeaehîe rocn6AcTKc> mh EOAtpHHS rocnoACTB4 MHţ
MSnan AP^rHM E4H h >tc8n4Huu,££! ere, Eaka4ek8 h ckc hhj( chhokh hmk, KapE eahu,e hm fiorK npHnScTHT, hkoKe Aa hm c8t EKct hEr^BiE1 cErta, artH ct^A *8naH Ap11' rHNOE, fio HMlt /QlvpgHHtHH H 4>HrtHnE[(IH H KpHKORtflH H TKT<ip8A H fiKHEipfH H Ept34 H KoMdpHHKSA H TtlUHrtd H GlKKpîia H K&KAEUj8a H OfldTilHU.d H BEpT^ipÎH H r8pr8tdy,ÎH h KiiiimoapErtE ti Maaa Ap^hheujh M AP$3H AP^rH4iijjU h /H.8uj<i£a$a h 3KBoaEAţ H HTtHH H HsTKU,tAEAE H PkaSAEUJÎH H GtOHKHU,<( H EkA£1|JÎH H P8UJEU.8A H KpE-U.EIPÎH, EipE/KE H E^t^ B/\4TOKE h BO<AEHHIlE>. . . Ş dUHCaHIH H RHHOrp4A> EM8 II KKCt HMdHÎE H CTpEEpO H 3AdT$. H n4KH Aa m8 ECT &$ndHHIlEK EAK/ţdER RKC4 A£A EH, no HME CEAO IlEI|lHtljaHTH EKCIÎ, CK BKCtM JfOTdpOM, H 4U.Hrdlim EH EKCH H CK8AH(||£ H Map<X,8> EH H CTpEEpO H 3A4T0 RKC, nOHEKE HM c8t CÎE RHUIE nHC4HE CIA4 H 4Ulir4HH CT4PE H np4Rt W4HHE H A^AIHE.
       d noTOM, npÎHAE xSndH AP’KrH*« E4H h x8H4hhu4 Ero, Eaka4e nptA rocnoACTRd *11 TEpE CE C8T CKEAHHIAH H U0EP4THAH WHH CdAui Wt nptA rOCnOACTR4 MH H4A RKCtjf RIIUIE rmcaHE HHJf<H£> . . . <EA4>T0R£ H ROAEHHU.E H RHHirpdAÎE H CK8AHIJ1E H CTpEEpO H 3A4T0. Tano. ce c8t noEpaTHrtd Whh cdMh ch wt nptA rocnoAcTRd mh h wt nţrfeA RKCtM npdRHTKAÎEM rOCn0ACTR4 MH, 34> CROHM AOEpO R6a1. . . AKlJIEpE, 34 T0r4 paAÎ cr c8t ckrkk8hhah h nospdTHAH. d aijieah Voket ce cra^ih-T xSnan ^pKrHiioR K4H CKMpKTK H4<Hnpt*AE> • . HE JfOKET CE. . . nOM. . . A^EpO nOMtH8 H CKC. . . CÎE RHUIE nHC4HE CEA4 U EA4T0RE H ROAEHHU.E H feHHOrpdAE EA. . . A<* E)f WEAaASET. . . <AP’KrH1> E4H, hlJfTO METtjf A4 HE HM4T CKC dl BHUJE J3E4EHE CEA4 H, .. AP’KrHH E4H RKC4 AEA EH, CEA4 H 4HHT4HÎH. . . npt*AE tft JK8n4H..; Aa HE HM4T CKC RHUIE rmcailE AEA *8n4HIU,ER EAKA4<fR>. . . H1I5KE. . . 4KO (iKA84HT >K$n4HHU,ER EaKA4ER. . ? CKC >K8n4H AP^rHH 64H H X’OKET.., RIIUIE HIC4HE... ROAEH)IU,E, piHE A4 HE e8AET npKA4AHU,E, H8. . . IIJA Ttjf RKCtJf K0M4TE H CEA4 H 4U,Hr4H4 WT. . . H C4M AP^HM E4H !. . . $p8VKIH4, CECTpa >K8n4H AP^HMIOK E4H, 4 APSra nOAORHH WT H4 Ttjf K0M4TE H CEA4... CBtTOE MJHiTHp TAarOAEMarO iUKpŞHHtH4.
       d nOTOM... <4KO HE>■ M0PA4 AP^^aTH CE *8n4HHU,4 BakA4E fet3 MK>K8 nO CKMPKTH *8n4HOR AP^rilM, h8 JfOKET CE nOCEraET, HAH >K8n4H APT'f’HH E4H Aa dllJf JfOKET Ct 8*4HHA no pKMpKTH K8n4HHU.EE ErO, £aKA4ER, A CÎE T4KMEKÎE H EpaTCTR» Aa HE B8A£T HirA^WE, 4h8 A<« ci AP1i>K4TH CE kt? 4TO ECT HM4A 34 AtA'HO. TaKO
www.dacoromanica.ro
239
ct tCT &T4KMHA XSndH AP*KrH‘l KdH H CKC JKSIMHHIVK ErO, Ert-KAdE, WT CBOHM AOKpO-
koaio, wt np^A rocnoACTKd mh.                                                   ,
      H ElfJEKE H 3AKAHHAHÎE ItOCTdKA’klUE, A4 <*4IE KTO fOlflET CE fJOKSCHT pd3AP<>TH CÎI TdKMEJKÎE H EpdTCTKO, WT pOA# HMTv HAH WT <H >HOnrtEMEHHK, T«rd Aa *CT npOKAET" H dHdTEMd WT THÎ WTU.H H Aa HMdT MECTIE CKC IOa* « CK flpÎPd.
      GEro pdAÎ, AMOJf h rocnoACTKd mh wSndH AP'KrHHK,K KdH h >K8ndHHU,EK Ero„ Ea^A^E, I3K05KE Aa HM ECT CÎE KHUJE IMCdHE CEAd H dlţHrdHH K*K WHHHE H K'K WJfdK'i, H, HM H CHHOKEM'K HM H H KHOKOM H liplkKHOHHTOM HM H HE WT KOrO>KE HEIIOT'KKHOKEHO,. nopH3MO rocnoACTKd mh.
      Ge>ke h ckeaeteaîe nocTdKA’bET rocnoACTKd mh: wSndH AParc,MHP keahk* AKOpHHK» H >K8fIdH HBdlUKO KEAHKH AWrWjJlET H GTdH cndTdp H ĂgMHTpS KHCT ÎIBJi H EdA*fc CTOAHHK H ffiHTp'fc KOMHC H ToHIVb [lEJfdpHHK H CTOHKd KEA flOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ^.pdrOMHp KEAHKH AKOpHHK.
      H d3, EdA'fe, nHc 8 rpdAV ESkSpeijjh, M'fccEu.d dKrycT 3 akhh, K'K A*feT x5îîk.
      f Iw dAÎădHApB KWEKWAd, MHAOCTÎIO KOÎKÎK», rOCnOAHH'K.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Drăghici ban şi jupaniţei lui, Vlădaia şi cu fiii lor, oricîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie toate satele lor, însă satele jupanului Drăgnici, anume: Mărgineni şi Filipeşti şi Cricoveni şi Tătarul şi Băneştii şi Breaza şi Comarnicul şi Teşila şi Secăria şi Cucleşul şi Spatniţa şi Berteştii şi Gurguiaţii şi Căşcioarele şi Drăghiceştii Mici şi alţi Drăghiceşti şi Muşcelul şi Zăvoaele> şi Untenii şi Cetăţelele şi Răduleştii şi Stoichiţa şi Băleştii şi Ruşeţul şi Cre-ţeştii, încă şi toate bălţile şi morile... şi ţiganii şi viile lui şi toată averea şi argintul şi aurul. Şi iar să-i fie jupaniţei Vlădaia toată partea ei, anume satul Peştişanii toţi, cu tot hotarul şi ţiganii ei toţi şi sculele şi marfa ei şi argintul şi aurul tot, pentru că le sînt aceste mai sus-scrise sate şi ţigani vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar după aceea, a venit jupan Drăghici ban şi jupaniţa lui, Vlădaia» înaintea domniei mele de s-au unit şi înfrăţit ei singuri dinaintea domniei mele, peste toate mai sus-scrisele lor... bălţi şi mori şi vii şi scule şi argint şi aur. Aşa s-au înfrăţit ei singuri dinaintea domnii mele şi dinaintea tuturor dregătorilor < domnii mele, de> a lor bunăvoie... fiice, pentru aceasta s-au unit şi înfrăţit. Iar dacă se va întîmpla moarte jupanului Drăghici banul < mai înainte >... nu se va... bună pomană şi cu ... aceste mai sus-scrise sate şi bălţi şi mori şi vii... să le stăpînească... < Drăghici > ban, nimeni amestec să nu aibă cu aceste mai sus-zise sate şi... Drăghici ban toată partea ei, satele şi ţiganii... dinainte de la jupan... să nu aibă cu mai sus-scrisele părţi ale jupaniţei Vlădaia... nici... dacă se va întîmpla jupaniţei Vlădaia... cu jupan Drăghici ban şi va... mai sus-scrise... mori, ele să. nu fie prădalice, ci... pe toate aceste averi şi sate şi ţigani din ... şi însuşi Drăghici banul1... Frujina, sora jupanului Drăghici banul, iar cealaltă jumătate din aceste averi şi sate ... sfintei mănăstiri ce se cheamă
Mărgineni.
      Iar după aceea. .. <dacă nu> poate să se ţină jupaniţa Vlădaia fără soţ, după moartea jupanului Drăghici, ci se va mărita sau jupan Drăghici ban, dacă se va însura după moartea jupaniţei lui, Vlădaia, iar această întocmire şi frăţie să nu fie nicidecum, ci să ţină cine ce-a avut de moştenire. Aşa
240
www.dacoromanica.ro
s-au întocmit jupan Drăghici ban şi cu jupaniţa lui, Vlădaia, de a lor bunăvoie, •dinaintea domniei mele.
      Şi încă şi blestem au pus, că dacă cineva ar încerca să strice această Întocmire şi frăţie, din ruda lor sau din alt neam, acela să fie blestemat şi anatema de 318 părinţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Drăghici ban şi jupaniţei lui, Vlădaia, ca să le fie aceste mai sus-scrise sate şi ţigani de ocină şi dc ohabă, şi lor şi fiilor lor şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, -după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir mare vornic şi jupan Ivaşco mare logofăt şi Stan spătar şi Dumitru vistier şi Badea stolnic şi Mitrea comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Dra-■gomir mare vornic.
      Şi eu, Badea, am scris în cetatea Bucureşti, luna august 7 zile, în anul 7082 <1574).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh.St. Buc., Doc. ist., CCCXCVII/20. Orig., perg. (33,5x47), rupt şi pătat, pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 141-142.
        1 Cuvintele: „h mm Apvhh ejh"(„şî însuşi Drăghici banul“) sint scrise între rinduri.
181                                               1574 (7083) septembrie, Bucureşti
        t /BhAOCTÎIO BOKÎEIO, Îw dAEgdHApB KOEKOA* H rOCnOAHHt K*KCOE 3EAdAE &ITppO-£Ad£HCK0E, CHHT* BEAHKdTO H np^AOSparO fllHpHE KOEKOAd, CHH8 Mh^HE KOEKOAd. •TOCIIOACTKO AdH CÎIO nOKEA’kHÎE rOCnOACTKd AdH >K8ndHHU,EKdnAEB, 5K8(ldHHU,d Kp’KCTÎQHOK, IdKO/KE Ad *8 ECT I10A0KHH WT CEAO IIp-hKSrtElJJH WT KOA APArOrtdHpEl|JH H MEAEAÎ Hd •dU,HrdHH, no HAdE ţlSpyiO C-KC U,HrdHK$ CH H EdAt CKC HHrdHKS CH H HhCTOP CKC UHrdHKS <H, UOHEJKE AdS C8T CTdpE H npdKE WMHHE H dU,HrdHH 34 A^A^S H A<>AEHE npEKÎE WT AddTEpH lEH, >K8ndHHU,d KdnAE H WT BpdT EH, WSndH H-krOE BHCTÎiap.
        ă noTOAd, npHHAE cama >K8nHdHu,a KanAE npEA rocnoACTKd AdH, tepe aaae Aea XH WT IIpniBSAElîiH, BTiCd, CECTpE CBOH, 5K8ndHHU,E flldpÎEB, >K8ndHHU,d ÎKdHOK BEA AdE-^EAHHMEp H CHHOKOrtd HAd H        H MEAEAÎ 3d U,HrdHH BHUJE pEMEHH, nOHEJKE >K8ndH<HU,E>
KanAE, eh H’bcT A**'' Eoni chh:i wt T’kAO eh, dH8 ect 83EAd no chhh cectpeaa ch, >k8-JIAHHU,E fflapÎEB, >K8ndHHU,d ÎKdHOK BEA AdEAEAHHMEp, IdKOME A<> Ad8 C8T KTi Ad’feCTO 3d CHHH. ă WHH no CKAdpiiTH >K8ndHHU,E KdnAEB A<* Ad8 8MHHHT nOrtd’kHS H ClipTiKSCTE ’H KTiC MTO TpEBSET HKrtOK’feKS AdpTiTKS, nOHEJKE TdKO ECT STOKAdHAd Cdrtdd >K8ndHHU,d KanAE ckc hehh E3HK, wr npEA rocnoACTKd AdH. fi cectpe eh, >K8ndHHU,d CTdHd h chhh EH H dHEnCHd EH, >K8ndHtU,d KdnAE CndTdpHU,a H CHHH EH HHMTO AdET’kjf AA HE HrtddET ■CKC BHUJE pEMEHH KOAddTÎ H U,HrdHt, pJ3&± TTîHÎIO iKdH BEA AdEAEA HHMEp H %8ndHHU,d cro, fflapîta H CHHH HAd.
        Gsro paAÎ, A*A*X H rocnoACTKO AdH wSnaH ÎKdH kea AdEAEAhhmep h w8ndHHU,E •Ero, iHapÎEK H CHHOBOAd HAd, QKOJKE AA HAd ECT WMHHd H KTi W)[ddE8, HAd H CHHOKOrtd HAd H KHSKOAd H np'bSHSMETOfld HAd H HH WT KOrOHCE HEnOKOAEBHrtdO, nO pEM TOCnOACTKd rtdH.
        Ce>KE H CBEAETEATE nOCTdKA-kErtd rocnoACTKd AdH: >K8ndH ÎKdUIKO BEAHKH AR0PHHK •H «SndH H’brOE BEAHKH AWTWjjSET H GTdH endTdp H fllHTp’k KHCTÎrap H KdA'h CTOAHHK W HpdTSrt KOAdHC H rOHU.’k nEJfdpHHK H (ÎTOHKd nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, H’krOE BEAHKH awrwjjiET.
www.dacoromanica.ro
241
  ___ Hhc 8 r'paAV * K8k8pehjh, M'kcEii.a ceatembpTe .. A ahw, wt d^aMd ktl a*t
xSHr.
      t Iw* daEâaHApS KU>EKU>Ad, MHAOCTÎK» EOlKÎă», fOCnOAHHh..
      t Din mila lui Dumneieu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Caplea, jupaniţa lui Clrstian, ca să-i fie jumătate din satul Pîrvuleşţi, dp lingă Dragomireşti şi sălaşele de ţigani, anume Giurgiu cu ţiganca sa şi Badea cu ţiganca sa şi ?listor cu ţiganca sa, pentru că ii sînt vechi şi drepte ţ>cine şi ţigani de moştenire şi date zestre de mama ei^ jupaniţa Cşplea şi de fratele ei, jupan Neagoe vistier.
      Şi după aceea, a venit singură jupaniţa ^Caplea Înaintea domniei mele, de a dat partea ei din Pîrvuleşţi, toată, surorii sale, jupaniţa Maria, jupaniţa lui Ivan mare medelnicer şi fiilor lor şi a dat şi sălaşele dş ţigani mai sus-zise, pentru că jupaniţei Caplea nu i-a dat t)umnezeu fii din trupul ei, ci a luat pe fiii surorii sale, jupaniţa Maria, jupaniţa lui Ivar> mare medelnicer, ca să-i fie iii lo6 de fii. Iar ei, după moartea jupaniţei Caplea, să-i facă pomană şi sărăcuste şi tot ce trebuie omului mort, pentru că aşa a Întocmit singură jupaniţa Caplea cu limba ei, dinaintea domniei mele. Iar sora ei, jupaniţa Stana şi fiii ei şi nepoata ei, jupaniţş Caplea spătăreasa şi fiii ei nici un amestec să nu aibă cu mai sus-zisele averi şi ţigani, afară numai de Ivan mare medelnicer şi jupaniţa lui, Maria şi fiii lor.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Ivan mare medelnicer şi juj>a-'niţei lui, Maria şi fiilor lor, ck fea le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martdri punem domnia meai jupan ](Vaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoică postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.                                            ‘
      S-a scris în cetate in Bucureşti, luna septembrie... 1 zile, de la Adam in anul 7083 <1574).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 961 (Radu Vodă, XVII/3). Orig., hîrtie (31x21,5), pecete aplicată. Cu o traducere din 1846.
      EDIŢII. Trad. D1R, B, 142-143. Facs. Jbidem, 535.
        1 Loc alb.
182                                   <1574 septembrie — 1576 noiembrie>
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voivod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircei voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să număşte Coşuna, de lingă Craiova, hramul sfîntului arhiereu făcătoriu de minuni Nicolae al Mira Lichiei, ca să fie satul ce să numeşte Săcuiul, tot, CU tot hotarul, veri pe unde cîtu să va alege* prp hotară bătrîne. Pentru că această mai sus-zisă moşie, ia au fost moşie şi moştenire a jupînesei Staiică ce au fost mare stariţă din Bratovoeşti.
242
www.dacoromanica.ro
      Iar după aceia, au venit jupineasa StanQă înaintea dopmii mele, dş au dat şi au adaos acest sat ca s-au zis mai sus la sfinta mănăstire dş la Coşuna şi s-au scris la slîntul şl marele ponţenec şi ap scris pe vel spatar şi pe jupineasa Stanca şi pre maică a lui, Slavna şi pre toţi ieciorii lor cîţi au avut şi vii şi morţi, cum ca să să pomenească sufletele lor ip. veci* Iară acest sat l-au dat să fie sfintei mănăstiri cp s-au zis mai sus* pentru pă au fost datu şi au fost adaos lnsuş jupineasa Stanca cp voia şi cu vrerea ei.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Coşuna, ca să-i fie de întărire şi călugărilor de hrană şi de nimenea să fie neclătită, peste zisa domnii mele.
      Că iată şi mărturii am pus domniia mea... 1 vel ban i jupan Dragomir biv vel vornic i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan...1 i Badea stolnic i Gonţea păharnic i jupan Stoica vel postelnic. Şi cu ispravnic), Neagoe vel logofăt.
      Şi am scris eu, Stan logofăt, leat 7086 <1571 — 1572).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 133v—134. Traducere.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII, Nicolăescu-Plopşor, Mon. jj. Dolj, Ş8 —89 <sub 1571—1572); DIR.B, 143.
        1 Loc alb.
183                                      <1574 septembrie — 1576 noiembrie)
       f Cu mila lui Dumnezău, Io Radu voivod, domnu a tot pămîntu Ţărăi Rumâneşti, fecior marelui Vladu voivod. Dat-au domniia sa cartia domnii sale slugi<i> domnii mele, pe nume Standul i Dragomir, feciori Şerbului, pentru că au cumpărat moşie in Viezuri dreptu 700 aspri gata. Şi au cumpărat-o de la Necşa. Şi au venit Înainta domnii mele şi văzui on zapis omeni iscăliţ<i> dinprejuru locului din susu şi di jos şi dete domniia me cartia domnii mele ca s<ă> stăplniască in vac.
       Şi iscăli domniia mea pe: jupin Ivaşco marele vornic, Niagoe marele logofăt, Stan spătariu, Mitria vistieriu, Bratu comisu, Badea stolnic, Stoica marele postelnicii.
       Va lat 7093 <1585).
       Muzeul judeţean Gorj. Traducere din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea.
       Domnul nu corespunde nici văleatului, nici sfatului domnesc. Datat după sfatul domnesc.
184                              <1574 septembrie 1 — 1575 august 31) 7083
       <ţ ALhaoctîio ecokîio, Iw fbuăaHApS koekoa h rocnoAHHh. b'Kcoh 3EMAE Sîrrppo-KAdJfÎHCKOE, CHHA KEAHKdrO H fip^A^EparO ffilipHd BOEKOA- AaK4T rOCflOACT>B© MH CÎK» flOKEA-feHÎE rOCflOACTBd AHH EOAtpHHtJ rOCIlOACTBd AlkH, ©fipEB (ÎOCTEAHHK. . i JfTET H3KPATH WT flOAK» H WT LISAU H WT BOA H WT CEAdAHlflE H WT nOCE^AE- < • B$, 34HE>K E ak8 ect CT4P4 h npaBa whhhS h aeauhS >K8naHHUEB EA'BAaEB. ., <Apara >uiaHH, haa
www.dacoromanica.ro
243
TpETarO fi,fA H 9 ffloMOTEipH H4A nO/AOEHHS. H n4K. . . H AME H nOEpdTH JKSnaW.U,* EaikAaE no GOnp-b nocTEAHHK, m8>k eh. .. A<>Epo «Hp.
      Gsro paAÎ, AM^X H rocnoACTBo mh GOnpEB nocTErtHHK# h >kS na hhu.ee... <he-no>KOrtEEH«o, no pEM rocnoACTBa mh.
      GeîKE H CEEAETErtÎE nOCTdBA’bEM’K POCnOACTBO MH: >K$ndH . . . H 10HTp-k BHCTiiap H KaAt CTOAHHK H ToHIVk nEJfapHHK H >K8ndH GTOHKd <BErt nOCTEAHHK>.
      ... wt <dA4M4> TEKSiparo, ktv a-kT x3nr.
      <f Iw fLtE&iHApS bwebwa4, mhaoctîio eo>kTk>>, rocnoAHHk.
      <Pe verso:) f Cărţile jupînesei Ylădaei, vă inochinea Efrosina, pentru Cioroiul i Drăgăşani şi ... pentru Frăsinet.
      <t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă) domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, Oprea postelnic.. *
se va alege din cîmp şi din pădure şi din apă şi din vatră şi de peste tot____
pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi declină jupaniţei Vlădaia... <Dră-gă)şani, peste a treia parte şi în Momoteşti peste jumătate. Şi iar... şi a dat şi a înfrăţit jupaniţa Vlădaia pe Oprea postelnic, bărbatul ei... cu bună pace.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea postelnic şi jupaniţei... neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan ... şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica <mare postelnic).
      .. .de la <Adam> curgători, în anul 7083 <1574—1575).
      <t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu), domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 497 (Ep. Rîmnic, XXIX/3). Orig., perg., palimpsest, rupt, lipsă o jumătate, din stînga. Peste textul vechi, jupaniţa "Vlădaia, devenită monahia Eufro-sina, a scris o danie către Episcopia Rîmnic.
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 144. Facs. Introducere, I, fig. 13. urm. p. 149.
185                                                 <1574—1577) septembrie 3
       ţ ALhaoctTio eokTeio, Îw fLugaHApS boeboa4 h rocnoAHHTi. AaKaT rocnoACTBo-MH cîtt nORE/VkHÎIO rocnoACTBa MH CB^TOMB M0H4CTHp raarOAEMH EhEP’KUJ, eikoke A4 M$ ECT CErtO oîp'kU.HH C’h.C EA4T4, C’h.C ETiC EJKE ECT EHA 34 A^AHM» PaAVAOB KAK>-Hapioa wt roAEipH, EipE noKSnna wt noKOHHaro PaAVA boeboaS Ka/tSrHEpoM. Tanca ect aM P4AY’''0b K/tioiap, k4ko a<> «8 ect a^AhhS em8. GEro paAÎ, PaAya BAIOiap
H CHHOBOM Ero, Ib4UJKO EEAHKH AKOpHHK H dAB$A HTO ECT EHA BEAHKH KAK>44p, E5KE c8t no BHUJE p'kx» WHH c8t nOMHAOE4AH CE^Ta M0H4CTHp, E>KE ECT BHU1E p^X» ElIEpTiUlSa, TEpE A<> HJf ECT nOM^HS.
       TaKOJKAEpE CTvM A<*A H <TOCnOACTBO MH CR’k^TOMS MOH4CTHp, EIKOKE ApTi>KaET H M WBA4A4ET CEAO Xp'kU.HH H A- - -1 CB’kTOMS M0H4THp, 34HE5KE P4 <ECT>L noMHAOBaa wt tex KM,fcpH e>ke c8t ehuie nn<ca>1HH.
       Tem paAÎ, bh beuhhh wt ceao wt ^p^hh h bh au,HraHHM h bh nocaSiuHHUH,. BTiCH, A<> CAS1U4ET H A<> paEOTaET 4TO X&KET A<>TH WTU.3 Er$MEH noglEHÎE H4 CB'fc-T4 M0H4CTHp. TOH TOBOpHM rOCnOACTBO MH. HHaKO M H'kCT, no pEM rOCnOACTB4 MH. HcnpaBHHK, caM p’k<4>1 rocnoACTBa mh.
       Hcmc EaA’k M4ah ahhk, bti m^ceiia cEnTEMBpÎE r abhh. f Iw fLu §4hap$ BWEEWAa, mhaoctîk» eokîio, rocnoAHH'K.
244
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia» mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Yierăş, ca să-i fie satul Uriţii cu balta, cu tot ce a fost de moştenire a lui Radul1 clucer din Goleşti <şi> încă <ce> a cumpărat de la răposatul Radul voievod Călugărul. Deci i-a dat lui Radul clucer, ca Să-i fie lui dedină. De aceea,. Radul clucer şi cu fiii săi, Ivaşco mare vornic şi Albul care a fost mare clucer, ce sînt mai sus-zişi, ei au miluit sfînta mănăstire ce este mai sus-zisă, Vie-răşul, ca să le fie pomană.
      De asemenea, am dat şi (domnia mea)1 sfintei mănăstiri, ca să ţină şi să stăpînească satul Urîţii şi ... 1 sfintei mănăstiri, pentru că au miluit-o-acei boieri ce sînt mai sus-scrişi.
      Pentru aceasta, voi vecinii din sat de la Urîţi şi voi ţiganii şi voi pos-luşnicii, toţi să ascultaţi şi să lucraţi cum vă va da învăţătură părintele-egumen de la sfînta mănăstire. Aceasta vorbeşte domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      A scris Badea diac mic, în luna septembrie 3 zile.
      ■ţ Io Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 960 (Ep. Rlmnic, XI n/15). Orig., h îrtie (30X20), pecete-aplicată.
      Datat după domn şi Ivaşco mare vornic, doc. fiind posterior morţii lui Albu clucer..
      EDIŢII. Trad. DIB, B, 144—145. Facs. Ibidem, 536.
       1 Loc rupt.
186                                             <1574) septembrie 4, Bucureşti
      f MhAOCTÎIO EOJKÎIO, Îw drtHădHApS BOEBOAA H rOCOOAHHK BTiCOlO 3EMAE «£fTppO-KAdJfÎEHCKOE, CHHTs. BEAHKATO H np-kAOEpArO ffiHpHE BOEBOAA, CHHK Mh^HEK BOEBOAA-4,dKdT rOCnOACTKO MH CÎIO nOBEA'kHÎE rOCnOACTKd AtH KapanMEK CKC EpATIEM CH„ no hme Paaocaab h EpaTHu.'K h HekSaa h Eaaaya h Eaawa h H'fcrSA h Asm^AAT h KpTiCTt CKC EpATHEM CH, no HME IipTs.H3K K'fcKE H GOnp-fe H PdAOMHp H MhkSA H Gtahhioa h non KpHBd ckc hata ch h Uahhioa h EaahkSa h ckc HH)f chhobh ch, eahu,e HM EorK AACT, laKOKE AA HM C8T WHHHO 8 Top TpECTEHHK, nOHEJKE HM ECT CTapa h npasa whhh8 3a a^AhhE.
      ă nOTOM, CÎE WHHH8 EÎKE ECT BHUIE nHC, WHA ECT BHAA pTdp'KT'K EIJJEKE <npH> AKHH noKOHHaro Paaya BOEBOAa, chht». EaaaYa BOEBOAa, wt bî BOA'kpH, TEpE c8t JfOTdpHCdAH IVHH CKC HH)f A^LUE. H nOCTABHAH C8T BEA'krE, AA CH 3HAET.' 8 BAAE, 8 KAA-AEHHU,a Kp’kcthhhob h no k8ae Kaaaehhu,k Eoabopeb h IIhck8a GSpSAOB h 8 n8T PaKOBHHEK, 8 8am8 h 8 fldKSA Kp’kcthhhob h 8 UaAHHa GSp, 8 nAonH h 8 Mmi Kp’Kctîhhob h 8 UaAHHa Utoiob, 8 Uhck8, aoph E-kx 8 Kaaae<hh>u,a Ep'KCTHiaHOB.
      ă nOTOM, CEAO TpECTEHHKSA WT Top H CEAO TpECTEHHKSA WT GpEAO H CEAO WT       TpECTEHHKSA, WHH npÎHAOUIE npEA TOCnOACTBa MH, TEpE C8T S3HMAAH Bî
BOA'kpH WT AKHH PaAVrt BOEBOAa, CHHT». EaAAYaA, TEpE 8HOBHTH KAMEHH H BEA'krE. ă WHH HE c8T HOBHTH KAMEHH, HTO C8T TErAH CKC SîKA 8 K8pME3HUl8A WHHHEB, TEpE C8T [c8t] H3BAAHA Top TpECTEHHKSA H WT BOA H WT nOAIO. ă nOTOM, CEAO WT Top TpECTEHHKSA, WHH KAAOKALUE npEA TOCnOACTBa MH KAKO TEX Bî BOA'kpH, MTO-eST 83HMAAH WT HHX A«KpO BOAIO, WHH HE C8T X^A'^H nO npdBAS H nO 3AK0H8 EOJKÎIO, TEpE A A HOBHTÎ KAMEHH nO Tpar A 8 TEX B| BOA'kpH WT AKHH PaAYa BOEBOAA, CHHK.
                                                                                                          245
www.dacoromanica.ro
EaAAYA KOtiOA*, MTO c8t HCXaBHTH X°TdpOKE. d •►OcnOACTRO MH TAEA^X H C^A^X* 55 npdKA» h no aaKOH h AdA°X rocnoACTKo «h ceaob wt Top TpectehhkSaoec 3Akoh, ka KOA-bpH, tepe c8t x°Ahah no noTpar a 8 tex *î jKoa-bpH, hto c8t 83hmaah wt boahx< Ta>KE c8t H3HdHA®X H HCTHHCTBOBAX EpE TEX K| EOA’tpH WT KOAtO, 4 WHH HE C8T JfOAHAH C-KC npdKA», MTO C8T X^AHAH KpHKH; tf VEX KA EOA’kpH, WHH C8T nOCTABHAH
kamem h Shobhtî no Tpar a bî eoa^ph CTapH wt akhJ jioKOHHaro PaAYrt K«EKOAa[ ■chh'K EaaAYA koekoaa. H 83hmaah c8t boaobh wt tex ®î KOA’bpH wt boah.
      Tem paAÎ, A&A*X h rocnoACTKo mh wbem3h aioaîe eîke khuie pemew, bko>ke Aa HM c8t WMHH8, wxas8, HAU U CHHOBOM HM H BHOKOM HM H npHKH8MET0M Hal H WT KOrOWA^ HEnOKOA’kEHMO, nopH3MO roenOACTEA MII.
      Ceîke ceeaeteaîe nocTAEHX rocnoACTso mh: wSimh IsauiKd beahkh akopnhk « %8naH H’broe beahkh AwrwjjjEi* h Gtah cnaTap kt iH.HTp’b khctîhp h EaA’b c*toahhk k roHU’b nsxapHHK h %8naH Ctohkhua beahkm iioct1jahhk. HcnpasHHK, H’kroE bea 4wrw$ET.
      IIhC A3k, Hek8aA, M’kCEU.a CEnTEMKplE A A^HH, BTi rpAA E8K8pEI|IH, WT Hfi,AtAA TEK8l|iarO A® CEAE, BTv A”bT „3IIR.
      f Iw dAÎăaHAP^ BWEBWAa, MHAOCTÎIO EOÎKÎIO, TOenOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei anele lui Carapcea cu fraţii săi, anume Radoslav şi Brătiţă şi Necula şi Vladul şi Badiul şi Neagul şi Lepădat şi Clrstea cu fraţii săi, anume Brinză Veche şi Oprea şi Radomir şi Micul şi Stanciul şi popa Criva cu ceata lui şi Banciul şi Vlaicul şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Trestenicul de Sus, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire.
      Iai\ după şceeş,, această ocină care este mai sus-scrisă, ea a fost hotărj-nicită Încă <din> zilele răposatului Radul voievod, fiul lui Vladul voievod, de către 12 boieri, de au hotărnicit ei cu sufletele lor. Şi au aşezat şemne, să se ştie: In vale la Flntîna lui Cîrstiari şi pe unde este Fîntîna lui Bolborea şi Piscul Surului şi la drumul Racoviţei la ulm şi la Lacul lui Clrstian şi la Padina Seacă la plopi şi la Groapa lui Cîrstian şi la Padina lui Pîţu, la Pisc, pînă unde a fost, la Flntîna lui Clrstian.
      Iar după aceea, satul Trestenicul de Sus şi satul Trestenicul de Mijloc şi satul Trestenicul de Jos, ei au venit Înaintea domniei mele, de au luat 12 boieri din zilele lui Radul voievod, fiul lui Vladul, ca să înnoiască pietrele şi semnele. Iar ei nu au înnoit pietrele, ci au tras cu funia de-acurmezişul ocinelor, de au scos Trestenicul de Sus şi de la apă şi de la cîmp. Iar după aceea, satul Trestenicul de Sus, ei s-au jeluit înaintea domniei mele că acei 12 boieri pe carji i-au luat de a lor bunăvoie, ei n-au umblat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, ca să innoiască pietrele pe urma acelor 42 boieri din zilele lui Radul voievod, fiul lui Vladul voievod, ci au stricat hotarele. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lega şi am <lat domnia mea satului Trestenicul de Sus lege, 24 ţie boieri,* de au umblaţ pe urma acelor 12 boieri, pe care i-au luat de voie. Astfely au aflat şi au ădeverit că acei 12 boieri de voie, ei n-au umblat cu dreptate, ci au umblat strimb.| Iar acei 24 de boieri, ei ăil aşezat pietrele ^i le-au înnoit pe urma «celor 12 boieri l?ătpîni din zilele răposatului Radul voievod, fiul Iui Vladul voievod. Şi au luat boii de la acei 12 boieri {ie voie.
                                         www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat şi domnia mea acelor oameni care sint mai sus-spuşi, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor-şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco marfe vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea Stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Necula, luna septembrie 4 zile, în cetatea Bucureşti, de-la Adam curgători plnă acum, în anul 7082 <1573).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 942 (Ep. Argeş, L/IV). Orig., perg. (47 X 35), pecete timbrată,, căzută. Cu o traducere din 1753.
      Văleatul greşit, datat după sfatul domnesc. Diacul, din obişnuinţă, a scris văleatuK vechi: X3n* (7082) In loc de: xsnr (7083).
      EDIŢII. Trad. BIR, B, 145-146.
187                                                 <1574—1577) septembrie 5.
      f ffiHAOCTllO EO>KÎEK>, îw {IrtHădHApS EOEBOAd H rOCnOAHH-h. Ad^dt rOCnOACTBO-AHH CÎIO nOKErt-fcHÎE rOCnOACTBd AHH CB-fcTOAI\8 AHOHdCTHpS WT THCMtHd, HAE>KE ECT-jfpdAU np-fccB-fcT-fcH, MHCT-hH h np-kEAdrocAOKEH-k EAdAHMHii,E HdUJE EoropoAHU,E H npHCHO-AtKH MdpHia H HECTHOE EH JîcnEHÎE, I3K0)KE A<> ECT BOAEH WTU.8 ErSAHEH IldWH H CK EpdTHia WT CKtTd AHOHdCTHp, A<» CE AP^WT HHJfHE AEROBE WT EAdTE IJIO CE 30R-E EhCTPEU,8a, dAH nOAOEHH WT E-KC Ehctpeu,8a, WT HoE'KHHU.'K A<»KE A<* Mt^HEUJ h A O Kp'ESOrp'EA'E, LJJO C8T EHAH npHAOWEIIH WT CTdpH rOCnOAdpH CHJKE)1 np-fejKAE rOCnOACTBd AVH EHEUJE. TdKOJKAEpE H TOCnOACTEO MH npHAOHCE CHE EAdTE EhCTPEH,8a H CE E-ECH WEp-EUlHH H WndUlH EAHKO APt%ET EAdTE EnCTpEU,8AOB H WT IldnOpHd A<> Ep-E30prEAd H CorOHHd H nOTpHBd I(hEp8a8h; H EAdTE llio CE 30EET EHCTpEU.8 H npH IIEAIk E CEAHIJIE H WE<d>* K'EASrBp'kHHAOE, UiKO>KE A* ECT EOKECTEHHAITB HHOKOA1 E"E nm|i8, d rocnoACTBO ami h poaîteaeai rocnoACTEd a\h e-e eemhoe E-EcnoAiHHdiiîE.
      CErO pdAÎ, M C8T EOACHHUH^1 KdASrEpHH WT CE-kTd MOHdCTHpS CdMH A<> Cil AP'EHCET CHE EAdTE IJIO C8T EHUIE 8llHCdl1E. GErO pdAÎ, HHJfTO A* H)[ HE CAU^ET EdHTO-EdTH <HAH 3d>1np"kTHTH lip EA CÎK> KHHT TOCnOACTEd AIIH, nOHEHCE TOrdH lEAOR-kK-E IJIO CE )fOl|IET nOKScHTH EdIITOBdTH HAH 3dnp-kTHTH, d TOrd CIBAOR-tlCE 3A01 H WprHE JfOlJIET E-ECnpHHAIldTH WT K"E rOCIlOACTRd MH IdKOHCE <HEE*k>^pHHK <H>* np<"kc >1T’EnllHK. H nOCTp^AlHTEA CHEA18 nOBEAtHÎE TOCnOACTEd A\H.
      IlH<dKO>1 Ht KE EHTII, nO pEM rOCnOACTE4 A1H.
      HcnpdEHHK, IsdllIKO EEAHKH AKOpHHK.
      IIlIC d3, TdH-k, Al-kCEU.4 CEnTEAlEpÎE E AEHH, E A*kT x3nH.2
      ţ Iw flAÎădHApS EWEEWAd, AUHAOCTî E03CI, TOCnOAHHE.
      -j- Din mila lui Dumnezeu, lo Alixandru voievod şi domn. Dă domnia-mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismana, unde-este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvintatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei Adormiri, ca să fib volnic părintele egumen Ioan şi cu fraţii din sfînta mănăstire, să ţină. părţile lor din balta care se numeşte Bistreţul, dar jumătate din tot Bistreţul,. de la Covăciţa pînă la Măceş şi pînă la Gîrla Repede, care au fost dăruite de-
www.dacoromanica.ro
24T
domnii bătrini<care)1 au fost înaintea domniei mele. De asemenea şi domnia mea am dăruit această baltă Bistreţul şi cu toate obirşiile şi cozile cît ţine balta Bistreţului şi de la Paporna pînă la Girla Repede şi Sogoina şi potriva Ţibrului; şi balta ce se cheamă Bistreţu şi pe lingă ele 2 selişti şi amîndoi Călugărenii, ca să fie pentru hrană dumnezeieştilor călugări, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
      De aceea, să fie volnici călugării din sfînta mănăstire ca să-şi ţină singuri aceste bălţi care sînt mai sus-scrise. De aceea, nimeni să nu îndrăznească a tulbura <sau)x a opri înaintea acestei cărţi a domniei mele, pentru că acel om care va încerca să tulbure sau să oprească, iar acel (om rău)1 şi urgie va primi de la domnia mea ca necredincios <şi)x călcător şi batjocoritor al acestei porunci a domniei mele.
      Altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Am scris eu, Ganea, luna septembrie 5 zile, în anul 7088 2 <1580).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 924 (Tismana, LXIV/1). Orig., hfrtie (30x28,5), pecete aplicată, căziţtă. Cu o traducere din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 595v—596, 337, f. 322v—323 şi 1 218, f. 48.
      Văleatul greşit; datat după domn şi ispravnic.
      EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 112; DIR.B, 146—147. Facs. DIRJl, 537.
        1 Loc rupt.
        * Văleatul adăugat ulterior.
188                                    <1574—1576) octombrie 6, Bucureşti
      ţ /Rhaoctîio <bo>kîeio, Îw drtEăaHAP» E0EB0Ad> h rocnoAHH-K b-kcoe 3emah i>rrppOKAd]f<ÎHCKOE, CHH"K> BEAHKd<T0> H FiptAOBpdrO ffi.HpMd BOEBOAd, CHH8 /&H)fH<EB BOEBOAd >. AdBdT rOCnOACTRO MH CÎIO nOBEAEHÎE rOCnOACTRd MH GTdHMIOAOB CKC EpdTÎEMS CH H T<tTOMHpOR CKC Ep4TÎEM<8 CH H I>E<dH CXKC EpdTÎEMS CH H GHMHWH CKC CHHOEH CH <H ,&,8>MHTp8 CKC BpdTM$ CH H CKC HHJf CHHORH CH, EAHU.E EM8 <E>OrK npHnSCTHT, I3KOKE A4 HM W9HH8 8 /RdpOTHH H 8 <IIp'KC>K8 nOAORHH, nOHEJKE ECT CTdpd h npdEd <wuhh8 h> a^Aîh8.
      ă nOTOM, HMdA CTdHMIOA H TdTOMHp <H ÎBdH > H GHMHWH H ,A,8MHTp8 H np8 npEA <rocnoACTRd mh> ckc ESanip h Aobpotti h c”kc H^P^Sa wt Godps. H Td<Ko> jiptujE E8Ar*Kp h ^oepot^ h EdpeSrt wt Godps no GTdH<moA> h no TdTOMHp h ÎRdH1 U GHMHWH H /^8MHT<p>8 E>KE c8t RHUJE PEMEHH, KdKO HE HMdA WMHH8 <8>2 flidpO<TH>H iH IIp-KCKS nOAOBHH HHKdKOWE. ă TOCnOACTEO MH TAEAdJf H c8AH)f no 3dK0H, CKC B'K-CEMH MKCTHTHMH < npdBH >TEAH TOCnOACTBd MH <H>2 H3HdHA0Jf TOCnOACTEd MH H EHA'h H npOMETOJf rOCnOACTRd MH H KHHTd nOKOHHdrO. . . <B0EB0A >d KdKO HMdA CTdHMIOA di TdTOMHp h <îidH> h Ghmhwh h ,A,8<m>htp8 wmhh8 <8 /RdpoTHH h 8 np-KCKS nOA >0-BHH, d ESAr-Kp H A,0KP®TTl H <H<»Pb8a WT> GodpE, WHH. . .
      <Gsro pdAÎ>• • • <wmh>h8 r"k wjfdsS, hhm...
      Ge>KE CBEAETEAH nOCTdRAtEM T0C<n0ACTB0 MH: >K8>ndH ApdrOMHp KHK KErtH<K>H AB0PHH<K> H ... H >K8ndH HtrOE BEAHKH A<WrW>e|SE<T> H CTdH CndTdp H ffiHTpt SHCTHiap H EpdT<8A KOMHC >. . . H ToMl/fe nEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. lIcnpdBHHK, HtrOE BEAHKH AW<rW<|lET>.
248
www.dacoromanica.ro
      <H> 43, TdHt, H4M434y, KTv H4<C >TOAHH rpdA E8K8pEipH, WJfTOMKpÎE S AKHHI H WT ăAdMd. . .
      ţ Iw flrtEidHAPS BWEBWAd, A/lHAOC<TÎlO EOWÎIO, rOCnOAHHK>.
      t Din mila <lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul> marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea (voievod). .Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul cu fraţii săi şi lui Tatomir cu fraţii <săi şi lui I)v(an) cu fraţii săi şi lui Simion cu fiii săi <şi lui Du)mitru cu fraţii săi şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Marotin şi în (Pîrs)cu, jumătate, pentru că este veche şi dreaptă (ocină şi) dedină.
      Iar după aceea, Stanciul şi Tatomir <şi Ivan) şi Simion şi Dumitru au avut şi pîră înaintea <domniei mele) cu Bulgăr şi Dobrotă şi cu Barbul din Soare. Şi aşa- pîrau Bulgăr şi Dobrotă şi Barbul din Soare pe Stan(ciul) şi Tatomir şi Ivan1 şi Simion şi Dumit(r)u care sînt mai sus-spuşi, că nu au ocină <în>2 Maro<ti)n şi Pîrscu jumătate, nicicum. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi>2 am aflat domnia mea şi am văzut şi am citit domnia mea şi cartea răposatului... <voievod> că au avut Stanciul şi Tatomir şi (Ivan) şi Simion şi Du<m)itru ocină <în Marotin şi în Pîrscu) jumătate, iar Bulgăr şi Dobrotă şi <Barbul din) Soare, ei...
      (De aceea). .. ocină de ohabă, lor. . .
      Iată martori punem domnia <mea>: jupan Dragomir fost mare vornic şi. .. şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Brat(ul comis)... şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      <Şi> eu, Ganea, am scris, în cetatea de scaun Bucureşti, octombrie & zile şi de la Adam...
      t Io Alexandru voievod, din mila (lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCXXXIII/1. Orig., hîrtie, rupt şi cu o parte lipsă, pecete aplicată, căzută.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
       1 Lectură nesigură. * Omis.
189                                    <1574 (7083)) octombrie 6, Bucureşti
      f Mhaoctîio eojkîeio, Iw (1ae£4HAP8 BOEBOAd h rocnoAHH'K 8Tvcoh 3eahah &rrppWKAdX’ÎHCKOE, CHH'K BEAHKdrO H nptAOKpdrO fflHpMd KOEKOAS, CHH8 flăHJfH’b KOEKOA8. AdKdT rOcnOACTKO AdH CÎE nOBEA'kHÎE rOCnOACTKd AdH RdAHHWB h Ea4a8awe h ckc CHHOEH CH, EAHU.E HAU Eoni npHnSCTHT, I3KWJKE A<* HAU ECT WMHH8 8 iSÎHX'OKtHH, HHJfHWAd AEAOBE, B'KCEJf, BdpE EAHU.E CE JfTET H3Ep4TH WT cSjf H WT BOA8 H WT nO E*KCd WMHH$, HOHEJKE HM ECT CTdpd H np4E4 WMHH# H A^AIhS.
      d noTWAiv, HAiva^S Kaahh h Eaaa«Va nP8X npEA rocnoAcrsd mh ckc GOnpH h CK MET EM8. H CHU.E nptuJE GOnpH H MET Em8 nO EdAHH H nO EAdAOyA K4KO ECT EM8 T-KMÎIO CIE BHUIE pEMEHd WMHH8, 4 EdAHH H EAdAlfA HH EAHd METtjf HE HAlkdT. d 8 tem, rocnoACTEO mh taea<>X h c8AH)f, no npdBAS h no 3dKWH h ckc e'kch mkcthtwm npdEHTEATe rocnoAcTKd mh h aMwx rocnoAcTEd mh GDiipeb h met em8 3dKOH, Rf
www.dacoromanica.ro
249
IfiOA’fcpH, Ai 84KAET KdKO ECT |EM8 TTvHHW £ÎE KHUIE pEHEHA WHHH8. H 34KAEA ECT CKC 4JHMH.
       d flOTWM, K4AHH H EA4AOyA,i WHH ElilE>KE HE CE C8T WCTdKHAH «IgE» H8 8<3EAH •<8T>1 3dK0H KA KOA-fepH, WT fipEA rOCHOACTKd MH, npE3 34KOH^ GOfipEK, A<> 34KAET. d TEX Kî KOA’kpH, WT Kp-fcME E>KE c8t KHA^AH EpE X®KET TEX KA KOA'tpH A* 34KAET, A WHH c8T fldAHd KdKO A4 M8 3EMHT r©Cll©ACTKO MH. . A HM KOAOKH. - -1 H CEH. , >* r0CnOACTK4 MH <npoCT^HX CTiM KOAOKH.            __
       GtlU,E c8<T> AdAH TEX KOA-kpH H TEX KA KOA'tpH, K4KO A<* APTkWHT TTkHÎIO KdAHH H IÎAdAOyA CIE WHHH8 KHU1E HEHEHd. ff GOfipt H HET EM8 WCTAU1E WT 34KWH wt npEA rocnoACTKd mh, no 3Ad hahhhahîe em8, kako kekh met^x a<» he hmaj c*kc KHU1E pEHEHd WHHH8.
       Geto paaT, A4AWX h rocnoACTKo mh ,Kaahhok h BAdAoyAOK, iakwhce a* hm •ECT WHHH8 H WX<1K8,HM H CHHOKEM H KHOKWM H nptKHOHETWM H HE WT KOrOÎKE HE-4)0K0A'tKHM0, no WPH3M0 TOCnOACTKd MH.
       Ce>KE II CKEA'tTEAE nOCTdKA’kX H TOCnOACTKO mh; }K8ndH Hkauiko KEAHKH AKOPHHK H >K8ndH HtrOE KEAHKH AWrW^ET H GtAH endTdp H EpdTSA KOMHC H flSlHTp'fc KHCTÎlap H K4A"t CTOAHHK H I'oHIţ'fc IlEX^PUHE H HCSfldH CTOHKd KEA HOCTEAHHK, HcnpdKHHK, HtrOE KEA AWrW$ET<
       H J3, yS^4H rp4MdTHK, E/KE HdnHCdX KH rpdA Il8K8pEl|JH, MtCEU.4 WXTOMKpÎE -S AEHH, TEK814IHM AfcTOM WT ^AAM4 A® HHH-fe <x'3nr>2.
       t Iw flAE§dHAP8 KWEKWA4, MHAOCTIO fcOHCÎK», 1‘oCllOAHH'h.
       t Din mila lui Dumriezeu^ Jq Alexandru voievod şii domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircfea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă- a domniei mele lui Călin $i lui Vladul şi cu fiii lor, ciţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Mihoveni, toate părţile lor, orjpţt se va alege» din uscat şi din apă şi de peste toată ocina, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar după ftceea,, Călin şi YJadul au avut -pîră înaintea domniei mele cu Oprea şi cu ceata lui. Şi aşa au pirît Oprea şi ceata lui pe Călin şi pe Vladul că mai sus zisa-ocină este numai a lui, iar C$lin şi Vladul nu au pici un amestec. Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Oprea şi cetei lui lege, 12 boieri, să jure că această ocină mai sus-zisă este numai a lui. Şi a jurat cu ei.
       Iar după aceea, Călin şi Vladul, ei încă nu s-au lăsat aşa, ci <au luat)1 lege, 24 boieri dinaintea domniei mele, peste legea lui Oprea, ca să jure. Iar acei 12 boieri, de vreme ce au văzut că cei 24 de boieri vor să jure, iar ei au căaut la aceea/ ca să le ia domnia mea... 1 lor boii...1 şi ...1 le-am iertat domnia mea boii.
       Astfel au dat acei 12 bpiefi şi acei 24 de bqieri, ca să ţjnă numai Călin şi Vladul acea ocină mai sus-zişă- Iar Oprea şi ceata lui, au rămas de lege dinaintea domniei mele, dhpă fapta lQr rea, ea mai mult amestec şă nu aibă cu ocina mai şus-zisăi
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Călin şi lui Vladul, ca* să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şl de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi mârtori am pil» domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stern spătari şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic; _Neagoe mare logofătu
250
www.dacoromanica.ro
       Şi eu, Dan grămătic, care am scris în cetatea Bucureşti/luna octombrie 6 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum <7083)a 0574>i \ Io Alexandru Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 173. Copie din sec. al XX-lea după prig., perg., pecete aplicată. Cu o traducere ibidem, f. 174.
       EDIŢII. Trad. DIR,B, 147-148.
        1 Loc şters In orig., menţ. In copie.
        * Văleatul după o traducere veche, menţ. In copie.
190
1574 (7083) octombrie 10, Bucureşti
       Ţ /Hhaoctîio eojkîeio, Iui Eah§ahap8 boeboaa h rocnoAHH*K b*kcoh 3EMAE XrrppoKrtayÎHCKOH, chh-k eeahkapo h nptAoaparo Mhpia boeboaa, cuh*k Mh^heb boeboa8. AaKaT rocnoACTKO mh Cîto noEEAtHÎE rocnoACTEa mh ca8t rocnoACTBa mh, Bohkob apaaaui h >K8nAHHi],EB Ero, HVkujee h ckc chhobh hm, eahu,h hm Bora npu-nScTHT, iakojke Aa hm ect uiihhS 8 ceao 3 fflSuiMEA, am AP'U’Sawe kAioiApiOA B*KCa, EapE EAHKA CE JfTET H3EpaTH H 8 CEAO H 8 IIOAIO H 8 A^A CKC BHHOrpAAE H UIT 110CB8AE, 3AHEJKE C8T BHAH TEJf KHU1E pEHEHE WHHHE CTApE 0 npAEE UIMHHE H 3A A*feAHH8 HtKUJEB, H<8naHHii,EB Boiikob apMaui.
       d noTOM, Bohko apMaui h >K8naHHu,a Ero, H’kKuia, whh c8t hmaah npEHÎE npEA rocnoACTBa mh c*kc noiTEHHora npaBHTEAio rocnoACTBa mh, ckc Gtohka beahkh nOCTEAHHK, pAAÎ TAE BHUJE p’fcjf WMHH8. JI CHU.E np^UlE (10MTEHHCM8 npABHTEAlO rOC-
noACTBa mh, »8naH Gtohka beahkh iiocteahhk, kako io ect tae ehuie pemeha uimhh8 h BHHOrpAAE WHEM8, 3a mha8. ă 8 tem, rocnoACTKO mh rAEAAjf h c8ah£, no npABA# H no 3AK0H, CK B'KCHMH MKCTHTHMH npABHTEAH rOCnOACTBA MH H HA HI EA CKM H H3HdHA^Jf rocnoACTBO mh kako c8t ehaa tae ehuie peheh8 uimhhS 3a A’kAHHS H’bKUJEB, >K8nAHH-U,EB BoHKOB apMAUJ, UIT APar8rt KAlOMAp. TdJKE, TAKOJKAEpE H nOHTEHHOrA npABHT<E-aio>* rocnoACTBa mh, w8nAH Gtohka beahkh rocteahhk, uictabha ce ect uih uit npE^,
rocnoACTBa mh.
       GEro paAÎ. A<a>1A<o>1]f <h rocno>1A<cTBO mh>. . -1 bhuje nncaH ca8r rocnoA-fTB4 MH, BoHKOK apMAlţJ H JK8nAHHU.EE EfO, HtKUJEB, IAK0JKE Aa HM ECT cIe BHUJE
p’kjf ui<mhh8 h bhh>1uirpaA kt», uihhhS a bti ui^aeS, jim h chhobom hm h bhSkocm^1
H npliKHSMETOM HM H HH, WT KOrOJKE HEnOKOA'feEHMS, nopH3MO TOCnO^CTBA MH.
       Gejke h cbeaeteaîe nocTAEA’bjf rocnoACTBa mii: JKSnAH Ibauiko beahkh akophhk h «8naiţ HtroE beahkh Aoro^ET h Gţah cnaTap h Epat8a komhc h fflHTpt ehctîhp H BaA’b CTOAHHK H ToHutl nEppHHK H JK8nAH GtOHK^ BEAHKH nOCTEAHHK. EcnpABHHK, Ibauiko beahkh abopohk.                                                     _
       H A3, BaAt, EJţCE IO HAIMCAJf 8 pPa^t # B8K8j)Eipilt MtcEU,<i WJfTOMBpÎE T A^HH,
b*k a1jt x3nr.
       f Iui dAÎăAHApS EUiEEWAa, MHAOCTÎfO EOJKÎIO, TOCnOAHHK,
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui -şi preabunillui Mircea voievod, fiul lui, Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele glugii dpmniei mele, Voico armaş şi jupaniţei sale, Neâcşa şi cu fiii Ion, piţi le va lă6a Dumnezeu, ca să le fie ocină în sat In Muşcel, partea lui Dragui clucer toată, pricit Se va alege şi în sat şi în olmp şi în dealul cu vie şi ţie pretutindeni, pentru <ă au fost aceste mai sus-zise ocine, vechi şi drepte ppioe şi 4e moştenire ale Neaoşei, jupaniţa lui Voico armaş.
www.dacoromanica.ro
251
       Iar apoi, Yoico armaş şi jupaniţa lui, Neacşa, ei au avut pîră înaintea •domniei mele cu cinstitul dregător al domniei mele, cu Stoica mare postelnic, pentru această mai sus-zisă ocină. Şi aşa a plrlt cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, că este această mai sus-zisă ocină şi vie a lui, de miluire. Şi întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, •după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am găsit şi am aflat domnia mea că a fost această mai sus zisă ocină de moştenire •a Neaoşei, jupaniţa lui Yoico armaş, de la Dragul clucer. Apoi, de asemenea, şi cinstitutul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, s-a lăsat el dinaintea domniei mele.
       De aceea, (am dat şi domnia mea>...1 mai sus-scrisei slugi a domniei mele, Voico armaş şi jupaniţei sale, Neacşa, ca să le fie această mai sus-zisă <ocină şi vie>1 de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi .jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
       Şi eu, Badea, care am scris-o în cetate în Bucureşti, luna octombrie '10 zile, în anul 7083 <1574).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 962 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXIX/2). Orig., hîrtie (43,5x29), ,pecete aplicată. Cu o traducere de la mijlocul sec. al XVIII-lea; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 289 şi 134, f. 261.
       EDIŢII. Trad. DIR,B, 148—149. Facs. Ibidem, 538.
        1 Loc rupt.
191                                                          <1574) octombrie 13
       t MhAOCTÎK) EOWÎEW, Îw dAEidHAP# BOEBOAd H rOCnOAHHTk BTiCOE 3EMAE JîrrppO-kBAAJfÎHCKOE, CHH8 BEAHKdrO H nptAOEpdrO fflnpMd BOEBOA8, CHH8 ALh^HEE EOEEOAS. AdBdT rOCnOACTBO Mll CÎK> nOBEA*fcHÎE rOCnOACTKa AflH >K8ndHHU,£B KdAEB WT EpiiH-KOKtH I, I3KOWE m8 ECT CEAO IIHCK8A BIlC, CKC KIlC )fOTdp8A, 3dHEWE m8 ECT CTdpd h npdBd wmhhS h a^A><h8.
       d noTO«, HMdjf w8ndHau,d KdAt np'tHÎE npEA rocnoA^TEd mh cec HLouiSa h •MET HAU. H TdKO np-fclUE 1H.OUJ8A H MET HAU, KdKO cST nOKOndET EAHd KAdAEHEU,d 8 CEAO 8 IIhck8, EipE Kii a^hh noKOHHdro PdAVrt BOEBOAd h H*fccT nAdTHA HAU dcnpH J pdA> TOH KAdAEHEU.d, h8 XOT’fcX' A<> APtWET H WHH 8 CHAOCT 8 IIhCKS. d 8 TEM, rOCflOACTBO MH TAEAd H c8A«X, no npdEA8 H no 3dK0H, CEC B’hC'tMH MKCTHTHMH npdBHTEAÎE TOC-nOACTBO MH H EHA^X TOCnOACTBO MH H npOMETdJ H KHHT POMIOACTBO AIVH, KdKO C8T -83EAH M0Ul8A H MET HM 3dK0H, Bf GOA'tpH H HE MOWd 3dKAETH HHKdKOWE npEA TOCnOACTBO MH Hd A^HIl H Hd COPOK. d 8 TEM, TOCnOACTBO MH ECT EHA^A KdKO HE HMd MoUJSA H MET HM HE EA<H>d MET"kjf CKC CEAO IIHCK8A, EpE KT^A4 ECT nOK8nHA A*™* 4pMdUI CEAO IIHCK8A, WH ECT nAdTHT TEjf $ dcnpH pdAÎ TOH KAdA£HEU,d, nOMTO E nOKWndET.
TdwE, rocnoACTBo mh ect aephha no ĂLoui8a h met hm npEA rocnoACTBd mh, tepe
<£>M ECT nOBHA MHOrO, nOMTO pdAÎ HE CE MOWET nOKOHTH W8ndHHU,d KdA-fe WT HH)f.
       Gsro pdAÎ, A*A®Jf H rocnoACTBo mh w8ndHEu.EE KdAEB, hkowe a<> aa8 ect •WMHH8, WXdE8, EH H CHHOEH EH H BH8KOM H np*fcHH8METOM H HH WT KOrOWE HEnOKOA'k-•ehm8, no pEM rocnoACTBo mh.
.252
www.dacoromanica.ro
      Gehce h cbeaeteaîe nocTasA-kf rocnoACTBO ahh: wSnaH Ieauiko keahkh abophhk h kSimh ttkroE keahkh Awrw$ET h Gtah cnaTap h ®HTp-k KHCTÎiap h EaA'k ctoaimk H Ep4T»A KOAAHC H ToHi^-k IlEJfapHHK H GtOHKHM BEA riOCTEAHHK. HcnpAKHHK, ItfcrOE REA AOrOijSET.
      IIhc EpatSa, AvkcEiţa wxtoaurpîe Fî, a wt dAaana TEKSiparo, k-r A-kT x3nS.
      t îw dAEgaHApS kwekwa4, aivhaoctîio eo>kîk>, rocnoAHHK.
      <Pe verso:) A<* ce 3haet jfOTapkAOK ceaSb IIhckSaok Eohkoah: w<t> dl-KrSpa KonaTH n©A Ea ah Ha cec KaAHEna, t8a8>ke oy IIhckoaob ckc K4aheh4, wt t8a$>ke iihckoaok Aopw noAH Kii 3anaA IlkTa Goaek, wt ToyA^JKE kch II8t4 CoAEKa, CKC K4MEH4, 8 A^Ea, 34 JfOT4pHC4Ha WMHH4, CKC 30KET WK0AH4 H C9mHH4 EatfJOAIV CK CEAW dMapaiIlWA H AOPH 8 AVKr8pa npH WMHH4 WKOAHa, Eli noAH 8 KA4AEHEU,, 8 KHHOrp4A4 KETX’OK, wt t8h npaKa ll8T4 KETJfa, 8 A^k8 npanopOB IIpEK-KUl, 8 E8HI0AIV, cTapa jfOTapa h EEA-krE npn n8T4 betx'ok, koiuet boa<» wt b"kctok4 h k*k iioah, npEA M-Kr8pa KonaTH ckc noAORHHoan h Fphha TpaAivoB.
      GDt P05KAECTE4 XpHCTOBd x4JfAr, 4Kr8CT Aî AKHH.
      llan Gtpwe bea bhctîqp.
      IlaH MapKO bea nEX’apHHK
      <Pe foaia a patra:) f Ba IIhck8a, 3a wcTajf. IlpanopSa.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Calea din Brîncoveni, ca să-i fie satul Piscul tot, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, jupaniţa Calea a avut pîră înaintea domniei mele cu Moşul şi ceata lui. Şi astfel pîra Moşul şi ceata lui, că au săpat o fintină în sat la Piscu, încă din zilele răposatului Radul voievod şi nu le-au plătit lor 500 de aspri pentru acea fintină, ci au vrut să ţină şi ei <ocină> cu sila la Piscu. Iar intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi am citit şi cartea domniei mele, că Moşul şi ceata lui au luat lege, 12 boieri şi n-au putut să jure nicidecum înaintea domniei mele la zi şi la soroc. Iar întru aceasta, domnia mea am văzut că Moşul şi ceata lui n-au avut nici un amestec cu satul Piscul, căci cînd a cumpărat Detco armaş satul Piscul, el a plătit acei 500 de aspri pentru acea fintină pe care au săpat-o. Deci, domnia mea am pus pe Moşul şi ceata lui dinaintea domniei mele, de i-am bătut mult, pentru că nu se putea linişti jupaniţa Calea de ei.
      De aceea, am dat domnia mea jupaniţei Calea, ca să-i fie ocină, ohabă, ei şi fiilor ei şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Braţul, luna octombrie 13, iar de la Adam curgător în anul 7082 <1573).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe verso:) Să se ştie hotarele satului Piscul Voievodului: de la Măgura Săpată sub Padina cu Piatră, de acolo la Piscul cu Piatră, de acolo piscul
www.dacoromanica.ro
233
plnă la cimp, la apus Drumul Sării, de acolo tot pe Drumul Sării, ou piatra, Ia stejar, la ocina hotărnicită, care se cheamă de ocol şi Ocina Părinţilor cu satuL Amărăştoaia şi plnă la măgura de lingă ocina de ocol, la oimp la fintină, ia via veche, de aici drept pe drumul vechi, la Stejarul lui Prapor Prevăş, la Bucium» hotarele vechi şi semnele lingă drumul vechi, taie apa de la răsărit şi in cimp, in faţa Măgurii Săpate cu jumătate şi Grindul lui Grama.
       De la naşterea lui Hristos 1633, august 14 zile.
       Pan Stroe mare vistier.
       Pan Marco mare paharnic.
       <Pe foaia a patra:) Pentru Piscul, de rămas. Praporul.
       Arh. St. Buc.j S.I., nr. 948 (Brîncoveni, XIV/16). Orig., hîrtie (31x21), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri: una din 1750, cealaltă din 1860.
       Văleatul greşit, datat după sfatul domnesc. Diacul, din obişnuinţă, a scris văleatul vechi: X9ni (7082) în loc de: X3nr (7083).
       EDIŢII. Trad. DIR.B, 149-150. Facs. Ibidem, 539.
192                                                       1574 (7083) noiembrie 2
       •j- ftlHrtOCTÎIO EOHCÎEIO, îw flrtHădHApS KOEKOAd II rOCnOAHirK ElvCOH 3EMAII XrrppoKrtdjfHHCKOH, chh-k KErtHKdro h np^AOspai o iUlhpmek KOEKOA8, CHH-K tllnjfhek KOEKOAd. ÂdKdT rOCnOACTKO MH CIE nOKErttHIE rOCnOACTKd MH EOrt'kpHHS rOCnOACTKd MH, JKSlIdH ErtdHK8rt KrtlOMdp H CECTpEM CM, 5K8ndHHU,d KEpd H CK HHJţ CHHOKH Cil, EAHU.E Hrt\ Eor-K AdCT, laKOJKE Ad HM c8T CErtO IlHrKHEUJÎH K-KCHJf, CKC K-KC Jf0TaP8rt» wt nocaSAf, SdHEWE hm ect cTdpd h npdKd WMHH8 3d a^AIhS.
       fi IIOTOM, }K8HdH ErtdHK8rt KrtlOMdp H CECTpd CM, >K8ndHHU,d KEpd, WHH C»T HMdrtH nptHÎE npEA rocnoACTKd mh        ckc  »8ndH       Eortor Mh-kiu h ckc umpli ch, H-kroE
KdTdjf. H chu,e np’kuiE Eortor   IHh-kui, h    HtroE KdTdjf npEA rocnoACTKd    mh no
ErtdHK8rt KrtlOMdp H CECTpd CH,  KEpd KdKO          C8T HMdrtH H WHH H A^AÎ HM  WMIIH8,
A'fcAÎHU 8 U,Hr-KHElJJII, KSnHO  CKC JK8lldH   ErtdHKSrt H >K8ndHHU,d KEpd. fl 8 TEM,
rocnoACTKd mh rrtEAdX h c8ahx, no npdKAO h no 3dK0H, ckc k*kchx mkctiitha\h npdBIITEAÎE rocnoACTKd MH H KHA^X rocnoACTKd MH H KHIird nOKOHHdl'O IlET| dUJKO KOEKOAd, KdKO H<0>CHrt ECT tUHXH’b lip'KK'KrtdG 3dK0H KA KOrt’fcpH npE3 3d<KOH>8 Ertdll-KSrtOK KrtlOMdp H HC8lldHHU,EK KePEH H HE <XO>KET 3dKrtETH TOrAd, llpH ASHH <nOKOHHd>rO II< ETpd >IUKO KOEKOA8, dH8 ECT WCTdrt WT 3dKOH tlllIXH’fc np-KK^rtdE <T>Or<Ad, WT npEA IlETpdUJKO KO>EKOAd. ti 8 TEM, r<OCnOACTKO MH CKA\>OTpHW CKM CKC K^CI'X mkcththmh npdKHTEATe <rocnoACTKd m >h, KdKO Ad he ch nrtd<KdT> H<8ndH EoAor Mh-kiu ii H’broE KdTdX 3d kphkctko, h8 ndKH AdA^X H rocnoACTKO mh Eortor Mh-kui H HtrOEK KdTdX 3dK0H H WT npEA rOCnOACTKd MH, KA KOiVkpH, Ad 3dKAET KdKO c8t HMdrtH <WT> A'tAi EM-K WMHH8 K8nH8 CKC ErtdHK8rt KrtlOMdp II CKC JKSndHHIfd KEpd 8 CErtO 8 Iţlir-KHEMIH. fl U'Hil HEKdKOHCE HE M05KET ACHECIITH TEX KA KOrt’fcpH npEA rocnoACTKd MH, Hd AKHlv H Hd COPOK, 3dKrt£TH CKC UJHH<MH>, dH8 WCTdUIE >K8ndli Eortor Mh-kiu h H-broE KdTdX wt 3dK0H h wt npEA rocnoACTKd mh.
       CEro pdAÎ, AdA®X H rocnoACTKO mh H\8ndH ErtdiiK8rt KrtlOMdp h cectpe ch, /k8-ndlIHUd KEpd, KHTII IIA\ CÎE KIIUJE pEMEHO CErtO R"K WMHH8 H WXdK8, HM H CIIHOKOM EM8 H KH8KOM H npEKHOMETOM HM H HH WT KOrOÎKE H£nOKOrttKHM8, nO WpE3M8 rOCnOACTKd MH.
       Dejkeh ceea^teaTe nocTdKA-bEM rocnoACTKd mh: >K8ndH leauiKO keahkh akophhk h >K8ndH H-kroE keahkh rtoroijsET h AlHTp’b KÎcTÎiap h CTdH cndTdp h EpdTSrt komhc h <E>dA"fe CTOrtHHK H TOHU.’b nEXdpHHK H >K8ndH CTOIIKd KErt nOCTErtHHK. HcnpdKHHK, HtrOE KErt rtOro4>ET.                     _                   ___
       Duc d3, HEKOrtd, AVkCEUd HOEMKpÎE K A^HH, CK rttT x3nr.
       t îw fIrtîi)dHAp8 KWEKWAd, MHrtOCTÎIO E05KÎIO, lOCnOAHIIK.
254
www.dacoromanica.ro
      t Pin jţnila, lui Dumnezeu, Jq Alisandru yqitfvod şii domp a toată ţara Ungroylyhieii fiul ţyftrejuvşi preabunylui Mircea voievod ( fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mqa aceaştă pprutncă a domniei mele boierului jdomniei mele, jupan Vlyipul, plueer şi surorii sale* jupaniţa Chera şi cu fiii lof, ojţi le va da Dumnezeu, ca să le fie aatul Ţigăneştii toţi, cu tot hotarul, de pretutindeni, pentru că le este yephq şi dreaptă ocină de ţnoştenirel
      Iar după aceea, jupan Vlaipul clucer şi sora sa, jupaniţa Chera, ei au avut plră Înaintea domniei mele cu jupan Bolog lanăş şi cu cumnatul său Neagoe vătaf. Şi aşa au pirît Bolog lanăş şi Neagoe vătaf Înaintea domniei mele pe Vlaicul clucer şi pe sora sa, Chera că şi ei şi bunicii lor au avut ocină, dedină In Ţigăneşti, Împreună cu jţţppn Vfpjcul şi jupaniţa Qhşrşi. Şi, Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi aip jp4pc?t, c(uRă dreptate şi (lupă }pge, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi pip văzuţ domnia piea şi cartea răposatului Petraşco voievod, că a purtat Mihnea pîrcălab lege 24 boieri, peste legea lui Vlaicul clucer şi a jupaniţei Chera şi n-au vijut să jure atunci^ in zilele răposatului Petraşco voievod, ci a rămas de lege Mihnea plrcăîpb atunci, (dinaintea lui Petraşco) voievod. Şi Intru aceasta, (domijia mşa> am socotit cu toţi cinstiţii dregători <ai domniei mele), ca să nu se pllngă jupan Bolog lanăş şi Neagoe vătaf de nedreptate, ci iarăşi am dat şi domnia mea lui Bolog lanăş şi lui Neagoe vătaf lege şi dinaintea dom’nieî mele, 24 boieri, să jure că au avut <de la) bunicii lor ocină, Împreună cu Vlaicul clucer şi cu jupaniţa Chera, In sat la Ţigăneşti. Iaf ei nicicum n-au putut să-aducă pe aceşti 24 boieri Înaintea domniei mele, la zi şi la soroc, să jure cu ei, ci, au rămas jupan Bolog lanăş şi Neagoe vătaf de lege şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Vlaicul clucer şi surorii sale, jupaniţa Chera, să le fie mai sus-zisul sat de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Mitrea vistier şi Stan spătar şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Necula, luna noiembrie 2 zile, In anul 7083 (1574).
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 963 (Ep. Buzău, XXXV/6). Orig., hîrtie (31x21), rupt şi pătat, pecete aplicată. Cu o traducere din 1851; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 275v— 276.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 150-151.
193                              [<1574—1576) noiembrie 8, Bucureşti
      Moşiia Giurmăneştii ot sud Ialomiţă.
      j- Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircei voevod, feciorul Mihnei voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei măle slugilor domniei mele, lui Şărbu şi lui Dumitru şi cu feciorii lor, clţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie a patra parte din Giurmăneşti du preste tot hotarul, pentru că iaste a lor bătrlnă şi dreaptă moşie şi de baştină.
255
www.dacoromanica.ro
       După aceia, Şărbu şi Dumitru au avut piră Înaintea domniei mele de cătră Manea şi de cătră Stan şi de către Stanciul şi de către ceata lor. Şi aşa plra cum că nu are Şărbu şi Dumitru nice un amestec cu această moşie. Iar Intru aceia, domniia mea am căutat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boiarii domniei mele şi însumi domniia mea am dat Manei şi lui Stan şi Stanciului lege, 12 boiari, ca să jure cum că nu are Şărbu şi Dumitru nici un amestec cu această mai sus-numită moşie. Iar ei nicicum nu au putut să aducă acei 12 boiari la zi şi la soroc, Înaintea domniei mele, ci au rămas de lege şi de judecată dinaintea domniei mele, cum Intru aceasta amestec să nu aibă in vecii vecilor, amin.
       Pentru acesta şi domniia mea am dat lui Şărbu şi lui Dumitru ca să le fie lor de moştenire şi ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimenea să nu să clătească, după zisa dumniei măle.
       Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan vel spatar i Mitrea vistier i Braţul comis i Badea stolnic i Gonţea peharnic i Stoica vel postelnic. Ispravnic, Neagoe vel logofăt.
       Şi eu... 1 care am scris în scaunul oraşului Bucureşti, noemvrie 8, vă leat 7080 <1571>.
       Procit... 2 stolnic.
       S-au tălmăcit asemenea după hrisov sirbescu. Az Costandin dascăl slovenesc izpisah»
       Bibi. Acad., Fotografii, LXXXI/149. Fotocopie după traducere din sec. al XVIII-lea.
       Văleatul greşit; datat după domn şi sfatul domnesc.
         1 Loc alb.
         4 Nume ilizibil.
194                                       1574 (7083) decembrie 18, Bucureşti
       t fiăHAOCTÎIO EOWÎ, HwH flrtH-JdHApS EOHBOAd H rOdlOAHtrH BTiCOH 3EMAE XrpOBrtdJfHHCKO, CHH*K BEAHKdrO H np-kA©EpdrO fflHX'H'fc EOHBOAd H CHH*K MHpHEB BOE-BOAd. A<*EdT rocnoACTBd mh cA8r rocnoACTBd mh, COnp'kB EdH wt AP’Er’KUJdHH, QKOÎKE Ad M8 ECT WHHH8 WT fllOMOTElfJH A^ HhHMHAOB, BTkCd, BdpH KOAH JfOKHT H3BpdTH WT nOAH H WT W8ME H nO B*KC X’O’TdpOMS. A nOTOM, nOKOflHA GOnp-fc BdH WT HdA Hiihhioa, 3d xa dcnpH totobh. H npoAdAE wh wt HEroB aokpo boah h wt np-kA K-kca medieujh. H ndK noKSnnrt wt HdA Asn-KA^T wt Momoteiijh HEroB a** BTvCd H C*KC A03ÎE, dAH TpETdTO AE^ WT WWH8 T'KCK’KB, 3d xdT dcnpH.
       H ndK nOKOnHA EAHd U,HrdHK8, Hd HME CTdHKd, 3d TH dcnpH; H ndK nOKSlMA WT HdA A$MHTp8 WT IIo8UIEI|IH H npOAdA ECT A8(WHTP8 WT HETOK A^KPO BOAH. A ndK noKSnHA EAHd tţHrdHKS, Hd hme flHKd, wt HdA H*kroE wt E*kamei|ih, 3d cîT dcnpu rOTOBII. H ndK nOKSnHA EAHH dU,HrdH, Hd >IME PdAYrt> WT HdA CTdH WT Ep-kr-EpEipH, 3d W dcnpH rOTOKH. H ndK nOKSnHA WT HdA GTdH WT Ep’Hr’KpElfJH, BHU1E nuc, EAHH dU,HrdH C*KC U,Hrd<H>1KdM CH, Hd HME T8AOP H AP^^Hd, 3d Kf jjSAOpHH^H 3d 3AdTO H A AdKH 3d UIOKp*HAdT H pîî dcnpH rOTOKH. H npOAdAEA TEJf dU,HrdHH K"kA<* ECT nPHB'kSH <8>* grSpCKOH 3EMAE. H npOAdAEA WH, WT HEroB AOEpO KOAH.
       Csro pdAÎ, AM»X rocnoACTBd mh, okohce a<* mo ect wmhh8 wjfdEHHK chh'kbh EM8 H BH8KOM H np’kBHOMHTOMS H HU WT KOrOXE HEnOT'KKHOBEHEHOMS, nopH3MO
$56
www.dacoromanica.ro
roenoACTKd mh. ă no ckmp"kth Onpts E4H, nphAJAHKa a<» he e$aet, Kapn hto ch ll3E<P>1dT IVT HETObS \tA, d WHH A<* APtKHT TEJf WHHHS KHIUE nHC.
       HoHE)KE CE)KE <H CEEA^ >2TErtH II0CT4BAEEM TOCnOACTBd MH:     >K8fl4H HKdIUKO
BEA AKOPHIIK H HCSlMH ,A,0EP0MHP KEAHKH EdH H HtrOE EEAHKH AOrO^ET H >K8ndH /\pd-rOMHp EHK BEA AK0PHHK H CT4H CndTdp H 5K8n4H flltlTp'k EHCTIiap H EpdT$A KOMHC, 4,8MHTp8 KAlOHdp H XdpBdT nOpTdp H >K8(MH CtOHKHU-K nOCTEAHHK. HdipdBMHK, >K8n4H ^OEpOMIIp EEA EdH.
       IIhc d3, PdAOCAdB, Eli rpdA ESKSpElpH, MtCEl^d AEKEMBpÎE HJ AEHH, E”h AtT xănF, ţ Iw flAÎă<>HApS BWEKWAd, MHAOCTÎIO EOKÎIO, TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mihnea voievod şi fiul lui Mircea voievod. Dă domnia mea slugii domniei mele, Oprea ban din Drăgăşani, ca să-i fie ocină din Momoteşti partea lui Cinciul, toată, oriclt se va alege, din cîmp şi din pădure şi de peste tot hotarul. Iar apoi, a cumpărat Oprea ban de la Cinciul, pentru 1 000 aspri gata. Şi a vindut el de bunăvoia lui şi Înaintea tuturor megieşilor. Şi iar a cumpărat de la Lepădat din Momoteşti partea sa toată şi cu vie, însă a treia parte din ocina lui Giscă, pentru 1 300 aspri.
      Şi iar a cumpărat o ţigancă, anume Stanca, pentru 350 aspri; şi iar a cumpărat de la Dumitru din Pouşeşti şi a vîndut Dumitru de a lui bună voie. Şi iar a cumpărat o ţigancă, anume Anca, de la Neagoe din Bălceşti, pentru 250 aspri gata. Şi iar a cumpărat un ţigan, anume Radul, de la Stan din Brăgăreşti, pentru 800 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Stan din Brăgăreşti, mai sus-scris, un ţigan cu ţiganca lui, anume Tudor şi Drăgana, pentru 12 florinţi de aur, 4 coţi de şocirlat şi 150 aspri gata. Şi a vîndut aceşti ţigani, cînd a fost pribeag On)1 Ţara Ungurească. Şi a vîndut el, de bună voia lui.
      De aceea, am dat domnia mea, ca să-i fie ocină ohabnică fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iar după moartea lui Oprea ban, prădalica să nu fie, orice se va alege din partea lui, iar ei să ţină acea acină mai sus-scrisă.
      Pentrucă iată <şi martori)2 punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Dobromir mare ban şi Neagoe mare logofăt şi jupan Dra-gomir fost mare vornic şi Stan spătar şi jupan Mitrea vistier şi Braţul comis, Dumitru clucer şi Harvat portar şi jupan Stoichiţă postelnic. Ispravnic, jupan Dobromir mare ban.
      Am scris eu, Radoslav, in cetatea Bucureşti, luna decembrie 18 zile, în anul 7083 <1574).
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 964 (Ep. Rîmnic, LXVII/11). Orig., perg. (32x40,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea; altă traducere ibidem, ms. 707, f. 245.
      EDIŢII. Trad. BIR, B, 151-152.
       1 Omis.
       2 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
257
195
<1575—“1576) ianuarie, Bucureşti
      f fl5Hrt6CTlK> EO>KÎEK>, Tw âAHădHApS BOEROAd H rotnOAHHTi BTiCOE 3EMAE SîrrppoBAdjfHHCKoE, chiTk BEAHKdro h nP^A^Bpdro MHpMEE ROEBOAS, chh8 MhXHER boeboa^. AdBdT roCnoACTRo Mti cîe hOKEA-kHlE rocnoACTBA a\H GOnpEB ckc chhoeij
CH, EAHU.EM EoPK A<>CT, HKO>KE A<* AlS ECT W1HHÎÎ & $A©pELJJH, 3dHE>KE ECT nOK^nEHd H A^AIh» WMHH$, nOHE>KE » ECT IlOKiînH Gdnp'fc WT EapBÎÎA H WT GtAH H WT4 APdr°AdHp, zi $n dcnpH roTOBH ii 3d «ahh b«a. H nan noKSmi fânp'fc WTk EapeSa EAHd jjsaAME, 3d TT acnpH. H ndK noKSroi GSnp'b wt AaH EAHd noA sd EjsdAiE, 3d eahh boa h 3d eahh cbhh. H ndK noKSriH GOnp'fc wt HdA M*khhbimh eahh hhb Hd x®TaP. 3a * dcnpn. H ndK noK$nH GOnp'fc wt Gtohk<i 8 ceao EAHd ceahi^je cbc rpdAÎHS h ckc Seoijihe ii fKC BP*KE^ 3d H dCnpH. H ndK nOK$nH Gdnpi! WT GTdH WT &piJldHH EAHd jJldAME, âd m acnpH. H hdK noKSnH GOnp'fc wt Eohko EAHd $dAME, âd m dcnpH.
      II npOAdA CKE BHL1IE HMEHHTH AIOATe E>KE ClÎT nHCdHH, WHH WT HHXHOM& AOGpO BOAIO H CK(j 3<H>dHÎE E*KCEM MEniHLilOM.
      rt, noTorn, ppiHA^ GOnp'fe npEA rocnoACTEd mh, tepe AaAE cdM GDnp’k A'MJiEpS
EM8, Hd HME GopA fipEKEH TdE EHU1E pEMEH» lyiHHS, Aa K$AE EM8 EdlJlS CE OlipEK noMtHS h AT>>4JEp8 em8 npEKEH. a ne ckaap’kth e<uji$ ch COnpEB, d AP^r hhkto Aa HE HMdT AAET’feX CKC TdE WMHH$, H& TIlMIIO Aa WEAdAdET A"M4JEPa EM$, Gopd H CH-HOBH CH, nOHElHCE ECT AdA Edip8 tH, ©npt, WH WT HHXHd AOEpO BOAIO.
      Gsro pdAÎ, AMOX h rocnoACTEO mh OnpEB h A^Lpepîî *m8, GopEE h chhokU Cil EH, IdKOHC^ Aa HM ECT WMIIH$ H B*K WXdK$, HHM li CHHOBH CH HM E EHOKOM H nptB-HOMETOM H HH WT KOrOHCE HEnOKOAlvEilMO, nOpH3MO rOCnOACTBd MIT.
      Gehce h ceeaeteahe nocTdBAiox rocnoAc eo mh: wSimh ÎBduiKo eeahkh akophhk
H >K$ndH H’fcTOE EEAHKH AOrOijsET H GtAH EEAHKH cndTdp H fiţ.HTp-fc BHCTÎiap H EpdT^A KOMHC H EdA’fc CTOAHJIK H ToHU.'b nEXdpHHK H GŢOHK4 nOCTEAHHK. HcnPdBHHK, HtrOE EEAHKH ^OrOjjiET.
      H d3, EEpHd, nHC M^CEUd TEHaplE. . -1, E*K HdCTOAHH rpdAX Bt$Kt$pEI|IH, E A^T *311. f Iw tfAÎădHApS BWEBWAA, MHAOCTÎIO EOHdlO, TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţarc* Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. De* domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie ocină în Floreşti, fiindcă este cumpărătură şi dedină ocină, pentru că a cumpărat-o Oprea de la Barbul şi de la Stan şi de la Dragomir, pentru 580 aspri gata şi un bou. Şi iar a cumpărat Oprea de la Barbul o faloe, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea de la Dan o   jumătate de  falce, cu un bou şi un porc. Şi   iar a   cumpărat  Oprea de
la Măniiaci un ogor la hotar,    pentru 40 aspri. Şi   iar a   cumpărat  Oprea de
la Stoica în sat o selişte cu grădină şi cu pomet şi cu sălcii, pentru 50 aspri. Şi iar  a cumpărat   Oprea de   la Stan din Urşani     o falce, pentru  40 aspri.
Şi iar  a cumpărat   Oprea de    la Voico o falce, pentru    40 aspri.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni care slnt scrişi, ei de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      Iar apoi, Oprea a venit înaintea domniei mele, de a dat zestre singur Oprea fiicei lui, anume Sora, această mai sus-zişă ocină, să-i fie tatălui ei Oprea pomană şi fiicei lui zestre. Iar după moartea tatălui său, iar nimeni altul să nu aibă amestec cu această ocină, ci numai Sora, fiica lui Oprea şi fiii ei să stăplnească, pentru că a dat-o tatăl său Oprea, de a lui bunăvoie.
258
                                            www.dacoromanica.ro
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea şi fiicei lui-» Sora şi fiilor «i, ca să le fie ocină şi d& ohabă,, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele*
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare sătar şi Mitrea vistier şi Braţul <’omis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
       Şi eu, Bercea, am scris, luna ianuarie,,.1 }p oetatee de şcaup. Bucureşti, în anul 7080 <1572).
       t Io Alixarţdru voievpd, din pnila luj Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 912 (Bistriţa, VTJiy3). Orig., htrlie(25x 37), pecete timbrată. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 362, 201, f.213, 713, ff. 666 {sub 11 ianuarie) şi 805v—806 (sub 5 ianuarie).
       V&leatul greşit; datat după domn şi sfatul domnesc.
       EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., nr. 37, 4. Trad. DIR,B, 153 — 154. Facs. D1R,B, 540.
         1 Loc alb.
196                                                1575 (7083) ianuarie, Bucureşti
       f fllHAOCTÎIO BOKÎEIO, Iw fÎAHădHAPS BOHBOAS H rOCnOAHH'K RliCOH 3EMAH «SrrppOBAdJfÎHCKOH, CHH*K BEAHKdTO H np-fcA©BParO AăHpqa BOHBOAd, CHH*K /WHJfHEK ROH-koa8. Ai&iT rocnoACTBO mh cîio noREA-fcHÎE rocnoACTBd mh Han ckc epaTÎEM ch H fiOHH-fc CKC EpdTÎI2M CH H CtOHK'KB H IJIe<|s8AOB H H’krSAOR H CKC CHHOBHM, EAHU.E HM Borti A<>CT, I3K0/KE A<1 HM ECT WHHH8 8 T’KT’Kp’KH, WT AEA AaHI,ldA0B C'KC KpdTÎHM CH H E8HER C’KC EpdTÎEM CH H C'KC np*KBH EpdTHHEA H AParC,iWIIP C’KC EpdTÎIAM CH, jiohewe c8t noKSnHAH Hau crc EpaTÎtaM ch h Eram-b ckc EpaTîem ch h C-roHKd h IJIe-4s8a h IfbrSA h CTdH mecto 3d ui8m8 wt KpSHiuiioapa, no II8t 3ophakb aoph 8 AHIlIVb H WT rt.HHJ.’fc, RoaAEAE 3opHA*KB AOPH 8 p-KCn-KHTÎE H A®PH 8 ROAd CHt-toe8aoz, no II8t 3-kph-kb aooh no KpaioijJE IIha8a8h h no KpaioijjE ilIdH'Kp'KK aoph koahhk8a M’kh’kp’kb h nan aoph Kp8M;iuioapa, wt Ha A^hhioa ckc EpdT îem ch h wt Hi B8Ht H WT Hd AaHHIOA CKC EpdT ÎEM H CKC EpdTHIEA H WT Hd AParC,iWHP C’KC KpdT8 CH, <3d>X xdC acnpH TOTORH. H npOAdBdAH c8t cîerhuje pehehh HMEHHTH AK>AΣ CKC HHJfHiM AOEpOM ROAIO H CKC 83HdHÎE B*KCEM MErHCdUIOM WT hop H WT A*A H wt npEA rocnoACTBd mh.
       H CBEA’kTEAÎE EHAH C8T TOrO dAA'KMdUJ, Hd HME ’. AP^rHH WT C8CA*KHEI|JH H WT MHKUJdHrl, A^HHIOA H WT IISK’kHt, EdAlOA H WT CKSTdUIH, A<>HK8a, CHHti Aai,HIOAOK.
       dAH A<* CE 3HdET KTO KOAHKO ECT Aaa> TOAHKO A<* AP^^HTI HdH C’KC EpdTÎEM CM 3d C <dCnpH>X H EoHH’b CKC EpdTÎEM Aaa ECT C dCnpH H CTOHKd Aaa ECT CdM C AcnpH H QIe^Sa A<M ECT CdM c acnpH H Htr8A A<*A CdM C acnpH H CTdH AAA ECT CdM c acnpH.
       H ndK noKSriH QIe$8a h CTOHKd h h Han h EoHH’fc h H-kr h CTdH whhh8, a EA E8HER H ffldHEB H CtOHK’KB H PdAEB WT 3opHA*K, RtiCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH wf KpSHHuioapa aoph 8 <J>ar C8KdA*KB h no n»T IIephuiSaob aoph 8 yo^apSA IIeph-UI8AOB, 3d xdT acnpH. H npOAdAH c8T TEJf AIOaIe BHUIE PEHEHH TdE whhh8 QIe^8aor h CtOHK’KB H HdHOB H EoHHER H H’trSAOE H CTdHOB WT HHJfHHM AOEpO ROAIO H C'KC 83HdHÎE R*KCEM MErHHUJOM WT rOp li WT A*'* H WT npEA rocnoACTBd MH.
       CgJE A d CE1 3HdET KdKO C8T KSnHAH TEJf AIOAÎE BHUIE pEHEHd U|8m, TEpE C8T KOHdAH H C&T KEMEHit U|8aM CKC WfH’K.
www.dacoromanica.ro
1259
        Gcro pmI, A*A*X rocnoACTBd mh I(Ie^8aok h Ctohk'kb h Han h Ech<heb>2
  H HtrSAOK H <GTdHOK>2, HKO>KE MS ECT WMHHS, SpE», HHM H CHHOBEM HM H BHSKOM H np’bKHSHHTOM HM H HE WT KOrOWE HEIIOTEKHOBEHO, 110 pEM rOCtlOACTBd MH.
        Ge>KE CKEAtTEAK> IlOCTdBAIOX TOCnOACTBd MH: >K$ndH iBdlHKO BEAHKH AKOPHHK H KSlldH HtrOE BEAHKH AWriVjjlET H &TdH CndTdp H fflHTpt BHCTÎPdp H EpdT$A KOMHC H EdA^b <CTOrtHHK>. . .2 H >K$lldH CTOHKd BEAHKH IIOCTE/IHHK. HcnpdBHHK, ÎBdlUK» BEAHKH AEOpHHK.
        IlHC d3, EdA'b, Eli CTOrtHH rpdA K8k8PEI|JH, M’bCEU.d TEHdpÎE. . ,3 A^HH, BTk rt'bT
  xănr.
        ţ Iw iîrtEâdHApS KWEBWAd, MHrtOCTÎA EOJKÎIO, TOCnOAHHK.
        <Pe verso:) T'KT'KP'kh c8a ©ax<ok>.
        t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nan cu fraţii săi şi lui Yoinea cu fraţii săi şi lui Stoica şi lui Şteful şi lui Neagul şi cu fiii, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Tătărăi, din partea lui Danciul cu fraţii săi şi a lui Bunea cu fraţii săi şi cu verii primari şi a lui Dragomir cu fraţii săi, pentru că a cumpărat Nan cu fraţii săi şi Yoinea cu fraţii săi şi Stoica şi Şteful şi Neagul şi Stan, loc de pădure, de la Crucişoara, pe Drumul lui Zorilă pină la Linţea şi de la Linţea, Coadele lui Zorilă pînă la răspîntie şi pînă la apa Snagovului, pe Drumul lui Zîrnă, pînă la marginea Pilului şi pe marginea Maiărei, pînă la colnicul Maiărei şi iar pînă la Crucişoara, de la Danciul cu fraţii săi şi de la Bunea şi de la Danciul cu fraţii şi cu verii şi de la Dragomir cu fratele său, <pentru>1 1 200 aspri gata. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi numiţi oameni, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
        Şi martori au fost la acel aldămaş, anume: Drăghici din Suslăneşti şi din Micşani, Danciul şi din Pucheni, Badiul şi din Scutaşi, Dancul, fiul lui Danciul.
        Insă să se ştie cine cît a dat, atita să ţină: Nan cu fraţii săi pentru 200 (aspri)1 şi Voinea cu fraţii săi a dat 200 aspri şi Stoica a dat singur 200 aspri şi Şteful a dat singur 200 aspri şi Neagul a dat singur 200 aspri şi Stan a dat singur 200 aspri.
        Şi iar au. cumpărat Şteful şi Stoica şi Nan şi Voinea şi Neag şi Stan ocină, partea lui Bunea şi Manea şi Stoica şi Rada de la Zorilă, toată, oricît se va alege, de la Crucişoara şi pînă la Fagul lui Sucală şi pe drumul Perişului • pînă la hotarul Perişului, pentru 1 300 aspri. Şi au vîndut acei oameni mai sus-zişi, acea ocină lui Şteful şi lui Stoica şi lui Nan şi lui Voinea şi lui Neagul şi lui Stan de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
        Şi încă să se ştie că au cumpărat acei oameni mai sus-zişi pădurea, de au săpat şi au ars pădurea cu foc.
        Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Şteful şi lui Stoica şi lui Nan şi lui Voinea şi lui Neagul şi <lui Stan)2, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
        Iată martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea (stolnic).. .a şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
   260
www.dacoromanica.ro
      Am scris eu, Badea, in cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie,... * zile, in anul 7083 <1575)
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      < Pe verso:) Tătărăi, judeţul Elh<ov>.
      Arh. StvBuc., S.I., nr. 972 (Clmpulung, XVII/1). Orig., perg. (37,5X42,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 182v—183.
      EDIŢII. Trad. BIR.B, 152-153.
       1 Omis.
       •* Loc rupt şi şters. * Loc alb.
197                                            1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti
       t ®HAOCTÎW EOJKÎto, îw fL\H|dHAP8 BOEBOAd H rOCnOAHHTs. BliCOH 3EMAE îîrrppo-EAdyTlICKOE, CHH"K BErtHKdTO H np^ACEparO M.HPMEE KOEEOAd, CHHTs. /Qh^HEB BOEKOA#-
A,dKdT rocnoACTBO mh cîw noBEAtim rocnoACTBd mh (iomtehhomS h npdKHTEAW rocnoACTBd mh, NtândH XdpsdT beahkh nopTdp h ckc hh^ho em8 chhokh, eahu,em
fiorii A<*CT, OKOJKE A<* ECT HtKOE A03ÎE 3d flOKSnEHIE, SdHEHCE ECT HOKSnHA J10MTEH-hom8 npdBHTErtio rocnoACTBd mh, wSndH XapBdT beahkh nopTdp, ckc dcnpn totobh wt fioHKO wt KiiAHHEijJH, EAHd BHHorpdA 3d y dcnpî. H ndK ect noK8nn wt BeaeSmu wt rop wrpdA4 EAHd BHHorpdA, ndK 3d y dcnpn roTOBH. H ndK ect noKSnn wt <Hd>JA . . . 1MHp HopOBd EAHd BHHorpdA >, 3<> P dCHpH. H ndK ECT nOKSnH WT HdA A8<WHTPS . . . <nO>1rO<H>1 3d A03ÎE, 3d ÂE denpH. II npOAdAH c8t cîio bhiue PEMEHH MOAIE cîe BHUJE nHCdHE BHHOrpdAE WT HHJfHOBOM A^pOM BOrtE H Ckc 3HdHIE B*KCEM MErÎBUlOM WT WKOrtO M'beTO.
       Tem pdAl, A*A*X ckm h rocnoACTBO mh noMTEHOMS npdBHTEMO rocnoACTBd MH, HfSndH XdpBdT BEAHKH nopTdp, I3K0JKE A<> M» ECT W1HH8, WJfdEg, EM» H CHHOBEM em8 h bhSkom h np-kEHSMETOM» em8 h he wt KoroaiA^ HEnoKO/vbcHMO, nopE3M8 rocnoACTBd MH.
       Ge>ke nocTdBd'ty rocnoACTBO mh h cB'kA'feTE/wo: wgndH IsauiKO beahkh abophhkS H >K8ndH H"fcrOE BEAHKH AWrW^ET H >K#ndH (ÎTdH BEA CndTdp H fidA'fc BEA CTOAHHK H fipdTSA BEA KOMHC H ffiHTpt BEA BHCTÎlap H ToHiyb BEA nEydpHHK H (>TOHKHU,d BEA nOC-TEAHHK. ficnpdBHHK, BtrOE BEA AWrWjjiET.
       H nHCAJf d3, GTdH rpdMdTHK, Eli HdCTOAHH rpdA ESkSPEIJJH, MtCEU,d IKHdpÎE £f a^hh, Kii A-fcT x3nr.
       f Iw fiAH§4HAP8 EWEEWEAd, MHAOCTÎIO BOJKÎIO, TOCnOAHHB.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi dregătorului domniei mele, jupan Harvat mare portar şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie nişte vii de cumpărătură, pentru că le-a cumpărat cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, cu asprii gata de la Voico din Călineşti, o vie pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat de la Beleuja din sus de ogradă o vie, tot pentru 400 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la ...1 mir Cioroba o vie pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat de la Dumitru...1 pogon de vie, pentru 35 aspri. Şi au vîndut aceşti oameni
www.dacoromanica.ro
261
mai sus-zişi, aceste vii mai sus-scrise de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, ca să-i fie ocină, ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată am pus domnia mea şi martori: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi Badea mare stolnic şi Braţul mare comis şi Mitrea mare vistier şi Gonţea mare paharnic şi Stoi-chiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stan grămătic, In cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 12 zile, in anul 7083 <1575).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 965 (Glavacioc, VIII/3). Orig., hîrtie (30x21), pecete aplicată. Cu o traducere din 1848: altă traducere ibidem, ms. 223, f. 17v—18.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 154. Facs. Ibidem, 541.
       1 Loc rupt.
198                                          1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti
      f ffiHAOCTÎEIO EOHCÎEIO, îw (lAHgdHApS BOEBOAd H rOCnOAHHTi BTiCOE 3EMAE JîrrpOKAdJfHHCKOE, CHHTk BEAHKdTO H np*bAOBpdrO ®HpHEB BOEBOA8, CHHTi Mh)(H£B boeboaS. AdKdT rocnoACTBd <wh cîio noBEA'kHÎE rocnoACTBd ahh cA8r rocnoACTBd AHH, IlAOnOB BdTdJf WT A0Ep8H8A8 H CHHOBH CH, EAHlţH HAIV Borii npHnSCTHT, HKOWE Ad hau ECT EAHd dUHrdHK», Hd HME EHUJdHd H CTwC EAHd A^UJ'Kpd, Hd HAHE Gopd, nOHEHCE A\8 ECT nOKSnHA IlAOn BdTdJf WT TdT8A WT TKiibh EoAî, 3d <>CnpH T»PCKH. H ndK nOKSnil IlAOn WT A°Potew Er8M£H WT CBtkTd AHOHdCTHpiO TAdrOAEAHH Ko3HI3 EAHd dUHrdHKS, Hd hahe AP’*11, • • •1 H c1lC EA«d A'^U>’^P’^> 3d î <*cnpH TSpeKH. H ndK nOKSnH IlAOn WT KpTkMlOH WT Ea'KCK'KHEIPH E>1A<H>1d dUHrdHK», Hd HAHE IIpHHd, 3d dcnpn.
      H d nOTOAH, npHHAE A8rtw|Tp8 WT Ea'KK'K<H£>11|JH TEpE CE <nOEpd>XTHA C-KC IlAOn BdTdJf H BA’fcSIAH C8T WEd AKd 8 CB’feTdd Iţp'kKBd. H AdP«BdA ECT A8mHTP8 no IlAcxn c-kc e>xahh dUHrdH, Hd hahe GTdH d ILion A^POBdA e<ct no A8mhtP8>- • -1 C<"kC £>XAHH KOH T8pCK8, BptAEH xd^ <dCnpH>X TSpCKH.
      H npOAdAOX KHU1E pEHEHI AIOaTe TEJf dlJHrdHH WT HErOBH AOKpOAIl KOAE, CKC SHdHÎE B-kCbAlt AlErîiaUJOA* H WT npEA rOCnOACTBd AM).
      GEro pdAÎ, Ad<A^>*X H rocnoACTBd a\h cA8r rocnoACTBd ahh Daoiiob khuje pEHEH'1 d'AVirdHKH, IdKOXE Ad «AH ECT WHHH8 B*k WJfdE», HHAU H CHHOBH HAU, BHOKOAH H np-bBHOHITOAIt H HE WT KOrOîKE H£nOKOA"kEHT, nopH3AHO rOCnOACTBd AHH.
      GeîKE H CBEAETEAW nOCTdBA'kEAIk rocnoACTBd AIIH HkCTHTHAlH npdBHTEAH TOCnOACTBd AMC >K8ndH ÎBdUIKO BEAHKH ABOpHHK H XSndH HtirOE BEAHKH AOrOjjtET H X8ndH GTdH BEA CndTdp H >K8ndH (U.HTp'k BEA BHCTÎldp H HCSndH EpdT8A BEA KOAlkHC H HCSndH BdA'b CTOAHHK ..Ah %8ndH TOHUt BEA nEJfdpHHK <H %8ndH>2 GTOHKd BEA nOtTEAHHK. Hc-npdBHlIK, 3(8ndH H-krOE BEAHKH AOrOiJiET.
      H d3, Hitr, EÎKE HdAtd3<dX B*K HdCTOAHH rpd>2A E8K<8p >x£l|JH, AICbcElţd TEHdplE BÎ AliHH, BTi AtkT x3nT.
      f îw d.\EădHAp8 <BWEBWAd> AV1AOCTÎIO>2 EOÎKÎIO, rOCnOAHHk.
262
                                            www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Plop vătaf din Dobrunul şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie o ţigancă, anume Vişana şi cu o fiică, anume Sora, pentru că le-a cumpărat Plop vătaf de la Tatul din Apele Vii, pentru 700 aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Plop de la Doroteiu egumen de la sfînta mănăstire numită Cozia o ţigancă, anume Drăg...1 şi cu o fiică, pentru 700 aspri turceşti. Şi iar a cumpărat Plop de la Crăciun din Vîl(căneşti)1 o ţigancă, anume Irina, pentru 500 aspri.
      Iar după aceea, a venit Dumitru din Vîlcă(ne) xşti de s-a înfrăţit)1 cu Plop vătaf şi au intrat amîndoi în sfînta biserică. Şi a dăruit Dumitru pe Pl<op cu)1 un ţigan, anume Stan, iar Plop (a)1 dăruit <pe Dumitru) .. -1 cu un cal turcesc preţuit 1500 (aspri)1 turceşti.
      Şi au vîndut mai sus-zişii oameni aceşti ţigani de a lor bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele Plop mai sus-zisele ţigănci, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea pe cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Braţul mare comis şi jupan Badea stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic (şi jupan)2 Stoica mare postelnic. Ispravnic, jupan Neagoe mare logofăt.
      Şi cu, Neag, care am scris <în cetatea de scaun)2 Buc<ur> 1eşti, luna ianuarie 12 zile, în anul 7083 <1575).
      f Io Alexandru (voievod, din mila)2 lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., Fotografii, II1/21. Fotocopie după orig., perg., pecete timbrată.
       1  Loc rupt.
       2  Loc acoperit de pecete.
199                                     1575 (7083) ianuarie 12, Bucureşti
      Hrisovul lui Alecsandru vodă pentru moşia Pleniţa, cu leat 7083 <1575).
      Cu mila lui Dumnezeu, eu Alexandru voevod şi domn a tot pămîntul Ţării Rumâneşti, fecior marelui şi preabunului Mircea voevod, nepot Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Stan, pentru că am dat lui moşie în Pleniţa din partea Albului paşi 22, care o au cumpărat de la Albul, drept aspri 150, largul paşi 25, lungu paşi 5.
      Apoi după aceia, au schimbat Stan din partea Ghicei în silişte, au schimbat cu Ghicea 5 paşi. Apoi, iar au schimbat Stan iar un loc în silişte, din partea Stoicăi 17 paşi. Apoi, iar au schimbat Stan iar un loc în silişte, din partea Radului, au schimbat cu Radu 12' paşi. Au schimbat şi s-au tocmit între dînşi, de bunăvoe. După aceasta, iar au mai dat moşie Vişei şi Neagăi, iar în Pleniţa, din partea tatălui lor, Drăgoi, însă a şase parte, pre care o au dat tatăl lor, Drăgoiu, de a lui bunăvoe şi alte moşii, cît ar fi, Drăgoiu le-au dat feciorilor lui, Oancei, Mihului şi Giurgei, lui Stan şi lui Ivan, pentru că aşa au tocmit tatăl lor, Drăgoi.
www.dacoromanica.ro
263
      Pentru aceasta, am dat domniia mea lui Stan, Yişei şi Neagăi, Oancei, Mihului, Giurgii, lui Stan şi lui Ivan moşie ohamnică lor, nepoţilor, strene-poţilor, neclătit peste zisa domnii mele.
      Insă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Ivaşco vel vornec, Neagoe vel logofăt, Stan spătar, Mitrea vistierul, Braţ comis, Badea stolnic, Gonţea paharnic, Stoichiţa vel postelnic. <Ispravnic), Ivaşco vel vornic.
      Şi am scris eu, Perinca, în scaunul oraşului Bucureşti, ghenarie 12, de la Adam leat 7083 <1575).
      Ieste copie scoasă întocmai după o condică veche ce să află în canţe-laria iconomii sfinţii Mitropolii. 848 maiu 25.
      Şeful canţ<elarii>, peharnic Zosima.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 966 (Căluiu, VIII/2). Copie din 1848 după traducere.
      EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 93—94; DIR,B, 155.
200                                         1575 (7083) ianuarie 13, Bucureşti
      t 1H.HAOCTÎIO EOJKÎEIO, Îw dAE§dHAP$ BOEBOAd H rOCnOAHHTi BTiCfcjOH 3EMAE JîrrppoKAdyÎHCKOH, cHHt KEAHKddro h np-kACKpddro iBnpMd BOEBOA8, CHH8 MhX'HEK boeeoa8. AdKdT rocnoACTBO mh cîe noE<E>A’kHÎE rocnoACTEd mh cd8r rocnoACTEd AU) A0BPE H CE HH)f CHHOBH, EAIIU.EM Horii AdCT, IdKOJKE Ad HAU ECT WHHH8 8 IIOEHdpH, wt a ea fflHjfdiOB h EAdA^AOB, iiohe>ke np îhae âSupio h EAdAyA npEA rocnoAcrad AAH, TEpE 8AOWHA H nOEpdTHUJE CE CEC A0KPE> KdKO Ad ECT TpH BpdTÎE HEpdSA'feAEHH Eli B'bKH. H nOEpd<THllJE CE fflH>)fdlO H EddAyA CEC A0BPE HdA ElU1JE pEMEHd WHHH8 <CWT HHJfHOM A^KpOM BOA >10 H CEC 83HdHÎE EHtCfeM <M>Erîl3UJ0M. H Add ECT A0KPE 3pdAÎ CÎE EpdTCTBO >.d dCnpH TOTOBH, 3pdAÎ TdE WMHHS, BdpE EAHKd CE )fTET H3Ep<dTH WT> I10CB8AE, 8 IIOEHdpH.
      H ndKH Ad ECT nOIIEB A^MHTpS WMHHS 8 IIOEHdpH, WT AEA Gtpoee wt Ea-e-«1-kHH, I10HEJKE W ECT f10K$f1HA n0(1 A^MHTpS WT ^TpOE, 3d T dcnpH TOTOBH H 34 EAHH KOH A0BP"E. flAH 8 CbAdAHipE CEAOB BTiCd H WBd AKdd WrpTi3EA/V, EAHKd CE Jf<TET>1 H3EpdTH, ETiCd H WT p^AE nOAOBHHd H WT EdAE CEC TpTiCTÎE IIOAOEHHd. Tem pdAÎ,
npoAdAox Otpoe wt ceohm acepom eoaio.
      H ndKH Ad ECT H’krEB H CHHOBHM EIO H'kKH K"E L|iH E5KE ECT CETEOpHA CEC M8>K EIO, Hd HME PdAOMHp. TdWE, PdAOMHpOB CE CEAŞmHT CEMp'ET'K H Hd C'EA/Vp'ETHdd ErO, WH CHU.E ECT nSCTHA, KdKO Ad K8AE T^Jf K8KE >KEH8m CH, H-feniH H CHHOBHM EIO.
      ă noTOM, H-brd, WHHd HMdAd np8 npEA rocnoACTEd mh cec EpdTÎraM m8>k EH, PdAOMHpOB, Hd HME 3ddTE H CEC dHEnCEH. H TdKO np-felliE 3ddTE H CE dHEnCEH CH, KdKO Ad E'ESHMdET H Tlîjf K8KH BpdTOM CH, PdAOMHp WT >KEH8 CH, ITkrd. d TOCnOACTEO MH TAEAdX H c8AH)f, no npdBA8 H no 3dK0H, CEC <B'ECk>MH MECTHTHMH npdEHTEAÎE rocnoACTEd MH <H>* H3HdHA0)f <H HCT >HHCTBOBd)f KdKO ECT nScTHA PdAOMHp Hd CEOHM CEMp'ETH.. . ch k8ke >keh8 ch, H,kr'E<B> h... Eio. Tem <pdAÎ, AdAC)f> H^r-EH H CHHOBHM HM.
      H ndKH Ad ECT AcKPE EAHd dU,lirdHK8, Hd <HME >. . . CE, J10HE5KE W ECT nOKSnHA AoBpE WT MHpiO. . . <nAd>THA A0BPE WT EAHd A^>KHEHÎE 3d y dcnpH CpEEpTiHH.
      CEro <pdAÎ>, AdACJf H rocnoACTEO mh bhujhhm hmehhthm aioaîh, hko>ke Ad
HM <ECT B"E WHHH >E H B"E WJfdBE, HHM H CHHOBHM HM H EHOKOM H np'bBHSMHTOM HM H HE WT <KOrO>KE HE MlOKOAlîEHMO, nO pEM TOCnOACTBd MH.
      GeHCEH CB-kA’feTEAÎE <nOCTdB>H)f rOCnOACTBO mh: HC8ndH ÎKdllJKO EEAHKH AKOpHHK H >K8ndH H^rOE EEA<HKH> AWrW)|SET H (rTdH endTdp H ffiHTp-k EHCTÎiap H SdA'h <CTOAHHK
264
                                          www.dacoromanica.ro
H EpdT>&\ KOMHC H rOHm-b tlEJfdpHHK H WSlldH CrOHKd KErtHKH IlOCTfAHHK. H HCpildKHHK, H-brOE KErtHKH rtWrWjjiET.
      H d3, e>ke HdnHcax’ mo... ESkSpeijjh, iwbcEU,d rEHdpÎE rf akhh, b A'br xinr.
      f îw <«lrtîăd>HAp8 KWEBWA<1, MHrtOCTÎlO eo>kîio, rocnoAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă dominia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dobre şi cu fiii lui, clţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină In Poenari, din partea lui Mihaiu jşi a lui Vladul, pentru că au venit Mihaiu şi Vladul înaintea domniei mele, de au aşezat şi s-au înfrăţit cu Dobre, ca să fie trei fraţi nedespărţiţi în veci. Şi s-au înfrăţit Mihaiu şi Yladul cu Dobre peste ocina mai sus-zisă <de a lor bunăvoie) şi cu ştirea tuturor megieşilor. Şi a dat Dobre pentru această frăţie 1 000 aspri gata, pentru acea ocină, oricît se va alege <de> peste tot, la Poenari.
      Şi iar să fie popii Dumitru ocină la Poenari, din partea lui Stroe din Vllceni, pentru că a cumpărat-o popa Dumitru de la Stroe, pentru 300 aspri gata şi pentru un cal bun. însă în toată vatra satului şi din amîndouă ogrăzile, cît se va alege toată şi din rediu jumătate şi din Valea cu Trestie jumătate. Pentru aceasta, a vîndut Stroe de a lui bunăvoie.
      Şi iar să fie Neagăi şi fiilor ei nişte case pe care le-a făcut cu bărbatul ei, anume Radomir. însă lui Radomir i s-a întîmplat moarte şi la moartea lui, el aşa a lăsat, ca să fie acele case femeii sale Neaga şi fiilor ei.
      Iar după aceea, Neaga, ea a avut plră înaintea domniei mele cu fraţii bărbatului ei, Radomir, anume Zlate şi cu nepoţii săi. Şi aşa pîra Zlate şi cu nepoţii lui, ca să ia acele case ale fratelui său, Radomir de la femeia lui, Neaga. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi* cinstiţii dregători ai domniei mele <şi>1 am aflat <şi> am adeverit că a lăsat Radomir la moartea sa... casele sale femeii sale, Neaga şi... ei. <Pentru> aceasta, (am dat) Neagăi şi fiilor lor.
      Şi iar să fie lui Dobre o ţigancă, anume... pentru că a cumpărat-o Dobre de la Miahiu <căci a plătit) Dobre o datorie de 400 aspri de argint.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-numiţilor oameni, ca să le <fie de .ocină) şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea <stolnic şi Brat)ul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi eu, care am scris... <în oraşul) Bucureşti, luna ianuarie 13 zile, în anul 7083 <1575).
      t Io <Alixa)ndru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., CVI/2. Orig., htrtie (41x29,5), rupt, pecete aplicată. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. al XVlII-lea, după care s-au făcut unele completări.
      EDIŢII. Trad. D1R,B, 155-156.
      1 Omis.
www.dacoromanica.ro
265
201
1575  (7083) ianuarie 13, Bucureşti
       f Intru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, blagocistivul şi de Hristos iubitoriu şi singur stăpînitor şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru voevod, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, feciorul Mihnei voevod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind toată Ţara Rumânească, încă şi laturilor plaiurilor, Âmlaşului şi Făgăraşului herţeg. Bine am voit domniia mea cu bunăvoinţa mea şi cu curată şi luminată inima domnii mele ca să proslăvesc pre Dumnezeu cel ce m-au proslăvit şi cu mărire m-au înălţat în scaunul celui intru ^sfinţenie răposat părintelui domniei mele. Iată am dăruit domniia mea acest cu totul cinstit şi bine închipuit hrisov al domniei mele slugilor domniei mele, anume Lai şi Dragomir şi cu feciorii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor satul Şoptanii toţi cu tot hotarul şi cu morile şi Mălurenii toţi şi cu tot hotarul şi siliştea Păuleştilor toată, cu tot hotarul şi siliştea Răteştilor toată, cu tot hotarul şi un plaiu ce să chiamă Dobroneag, pentru că sînt ale lor bătrîne şi drepte moşii şi de baştină.
       Apoi, au avut feciorii lui Lai şi ai lui Dragomir, anume Lai şi cu cetaşii lui şi Voinea şi cu cetaşii lui şi Pătru şi cu cetaşii lui şi Badea şi cu cetaşii lui pîră înaintea răposatului Pătru voevod cu feciorii Bratei Lep<şa>1 şi ai lui Micşan, anume Bratea şi cu cetaşii lui şi Stanciul şi cu cetaşii lui. Şi aşa au pîrît Brata Lepşa1 şi cu cetaşii lui şi Stanciul şi cu cetaşii lui, cum sînt acăste mai sus-zise sate ale lor de baştină. Deci răposatul Pătru voevod au fost judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii boierii domniei sale şi au dat lui Lai cu cetaşii lui şi lui Voinea cu cetaşii lui şi lui Pătru cu cetaşii lui şi Badei cu cetaşii lui lăge, 12 boieri, ca să jure cum sînt aceste mai sus-zise sate ale lor de baştină. Şi i-au adus şi au jurat înaintea răposatului Pătru voevod. Apoi Brata cu cetaşii şi Stanciul cu cetaşii lui, ei au luat 16ge preste lege, 24 de boieri. Apoi, n-au adus pre acei 24 de boieri, carii au fost scrişi în răvaş, ci au adus alţi oameni, de au înşălat pre răposatul Pătru voevod şi au zis că au jurat. Şi au luat boii acelor 12 boieri.
       Iar apoi, în vremea cînd au învrednicit domnul Dumnezeu în scaunul domnii măle, iar Lai cu cetaşii şi Voinea cu cetaşii lui şi Pătru cu cetaşii lui şi Badea cu cetaşii, ei au venit înaintea domnii măle de s-au plîns de strîm-bătate, cum că n-au jurat acei 24 de boieri înaintea răposatului Pătru voevod, cum s-au zis mai sus. Apoi domniia mea am căutat şi am judecat, cu toţi cinstiţii boierii domniei mele şi am trimis însumi domniia mea pe boieriul domniei măle, Dragomir portar, de au luat boii acelor 24 de boieri şi au întors boii acelor 12 boieri. Iar apoi, Brata cu cetaşii lui şi Stanciul cu cetaşii lui, ei au venit înaintea domnii mele, de au zis că au jurat cu acei 24 de boieri, de au înşălat şi pre domniia mea, cum au înşelat şi pre răposatul Pătru voevod. Apoi domniia mea însumi, dar m-am mîniiat de am bătut pe Lai şi cu cetaşii lui, ce s-au zis mai sus2 şi i-am băgat domniia mea în puşcărie şi am trimis domniia mea pe sluga domnii mele, Stroe armaş, de au întors boii acelor 24 de boieri de la Lai şi de la cetaşii lui ce s-au scris mai sus.
       Iar apoi, Lai şi cu cetaşii lui ce s-au zis mai sus, ei încă n-au vrut să să lase aşa, ci iarăşi au venit înaintea domniei măle, de s-au plîns de strîm-bătate. Iar domniia mea am căutat şi am judecat, cu toţi cinstiţii boierii domnii mele şi am dat domniia mea lui Lai cu cetaşii lui ce s-au scris mai sus şi Bratei şi cetaşilor lui, ca să aducă pre acei 24 de boieri. Apoi Lai şi cu cetaşii lui, ei au* adus pre acei 12 boieri, iar Brata şi cu cetaşii lui, iar au
266
www.dacoromanica.ro
adus pre acei 24 de boieri, ei iar n-au adus pe acei ce au fost scrişi în răvaş, ci au adus iar alţi oameni, de iarăşi au înşălat pre domniia mea şi au zis că au jurat. Iar domniia mea iarăşi am bătut pre Lai şi pre cetaşii lui, pre bună dreptate.
      Dar apoi Lai şi cetaşii lui, ei încă n-au vrut să să lase aşa, ci iarăşi au venit înaintea domniei mele de s-au plîns de strîmbătate, iar domniia mea am căutat însumi şi am judecat şi am dat însumi domniia mea lui Lai şi cetaşilor lui, ca să aducă dintr-acei 24 de boieri, 9 boieri, iar ei au adus 7 boieri şi acei 7 boieri au zis înaintea domniei mele că n-au jurat, iar domniia mea nu i-am crezut, ci iar m-am mîniîat de am băgat pre Lai şi pre cetaşii lui în puşcărie şi am băgat domniia mea şi pre acei 7 boieri şi am trimis însumi domniia mea pre boierul domniei mele, Cazan dvornic de au strlns pre acei 12 boieri şi pre acei 24 de boieri şi încă mulţi megiaşi dinprejurul locului şi 10 preoţi şi, s-au îmbrăcat un preot în odăjdii şi au pus sfînta Evanghelie înaintea bisericii, de au jurat acei 12 boieri şi încă mulţi megiiaşi cum slnt aceste mai sus-zise sate ale lui Lai şi ale cetaşilor lui ce s-au scris mai sus. Şi au adus Cazan dvornic şi pre acei 24 de boieri înaintea domnii măle, de i-am tras însumi domniia mea cîte unul pe răvaş înaintea domnii măle, iar el iarăşi au zis înaintea domniei mele că unii dintr-înşii n-au jurat, iar alţii au zis că au jurat. Iar domniia mea iarăşi m-am apucat şi am adeverit însumi domniia mea că au umblat Brata Lepşa8 şi cetaşii lui cu vorbe mincinoase şi au înşelat pe domniia mea. De care domniia mea m-am mîniiat, de am băgat pre Braţul şi cetaşii lui şi pre acei 24 de boieri în puşcărie şi au stătut lucrul să-şi pue capetele ;• iar domniia mea iarăşi m-am milostivit, de le-am ertat capetele. Şi au rămas Brata Lepşa 1 şi cetaşii lui ce au scris mai sus de lege dinaintea domnii mele.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea lui Lai cu cetaşii lui şi lui Yoinea cu cetaşii lui şi lui Pătru cu cetaşii lui şi Badei cu cetaşii lui, ca să le fie lor acâste mai sus-zise sate de baştină şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Şi încă şi blestem punem domnia mea, pre carele va alege domnul Dumnezeu după petrecerea domnii mele a fi stăpîn Ţării Rumâneşti, au din fiii domnii mele au după păcatele noastre, din alt neam, de va cinsti şi va întări şi va înoi acest hrisov al domnii mele, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească întru domniia lui şi in veci sufletul lui; iar de va călca şi de va defăima şi va strica acest hrisov al domnii măle, pre acela domnul Dumnezeu să-l bată şi să ucigă aici trupul lui şi în veacul viitor sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria şi cu acei necredincioşi jidovi carii au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitoriului nostru Isus Hristos: „ia-1, ia-1 şi restig-neşte pre el“, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, care iaste şi va fi în veci, amin.
      Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Ivaşco dvornic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan vel spătar i Mitrea vel vistier i Braţul comis i Badea stolnic i Gonţea paharnic i jupan Stoica vel postelnic. Ispravnic, Ivaşco dvornic.
      Şi am scris eu, Şain, sin Iosif, în oraşul Bucureşti, ghenarie 13, 7083 <1575>.
      Acest izvod s-a tălmăcit pre limba românească de pe hrisovul cel sîrbesc asemenea la Şcoala Domnească cea slovenească ot Sf. Gheorghie cel Vechiu.
      t Floru ierei dascăl slovenesc izpisah 1762.
www.dacoromanica.ro
267
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MCMLV/11. Traducere din 1762. Copie ibidem, ms. 1 232, f. 177-178.
      EDIŢII. DIR,B, 156-158.
        1 Nume adăugat deasupra rlndului, de aceeaşi mină şi cu aceeaşi cerneală. 1 „Ce s-au zis mai sus," scrise deasupra rlndului.
        ' „Brata Lepşa", scrise deasupra rlndului.
202                                          1575 (7083) ianuarie 15, Bucureşti
       fllHAOCTÎM EOJKÎEW, Îw drtEădHApS BOEBOA H rOCflOAHH’k KTiCOH 3EMAH Xrrp©-Krtd<yÎH>CKOH, CHH’K BEAHKdrW H nptAOBpdrW /QLHpWfc BOEBOA, BH8K iSÎHJfH'k BOEBOA. A«*B4T rOCllOACTBO MHCÎE nOBtAEHÎE r0C(10ACTB4 MH Cjfi'fcTOH MOHddCTHp fAdrOAEMKIH EÎEp-KUJ, XP4M ElkBEAEHlE nptC^tTtH EoropOAHlţE H MBCTHtHUJOM$ WTlţS Hr8MEH H BCEM EpdTÎEMTk }KHB$ljJHM’K BTi CjjstTOE          TOMTi, QKWJKE A4 M8 ECTTi HA
rOrtEipH EAHH EpOA 34 BOAEHHU.E WT Srop’B H EAHH BHHOrpdA 114KH H4 ToAEllIH CKC EAHH BEMHH, 110 HME JîpC. GlIO BHHOrpdA, WH4 ECTTi 34 npEKHE MOHdJfÎEK» GdpÎH. IIoHEJKE npÎHAE MOHdJfî-ft Gdpd H >K8ndHHU,d Kdnrtt FipEA r0C110ACTB4 MH, TEpE ECTTl Adrt CÎW Bp»A 34 KOAHHdU,H H CÎK» BHHOrpdA H EAHHTi BEMHH H4 PoAEljJH BHUJE ptHEHO WT HErOBE A^EipO BOAIO CjjstTOMS MOH4CTHP 34 P4AH A^W-ft flA6$ BEA KAIOM4P, BKWJKE A4 ECTTk CjjrfcTOMS MOHdCTHp B’K OyKptflAEHÎE H HHOKWM B’K flHlJjg H B’B <W>CTp4B$.
       Gejke h 34kahh4hîe nocTdBHjf rocnoACTBO mh, 4i{iE Koro H3EEpET rocnoAt Eor’B H4UTK BKITH H4MECTHHK$ EA4CKOE 3eMAH HAH WT CpTiAEHHdrO nA0A4 rOCI10ACTB4 MH H TH, I10M434 XpHCT$ H CTk HACA'fcAHHME H4UJEM$ JfOA4T4HCTBOEM CB HMEHEM BOJKIEM'k HJKE CKTBOpUJ4rO HEBO H 3EMAH EIJJEJKE H BHUJE npHAOJKHTH, T4KOEO KTO p430pHT CÎIO KHHrS rOCnOACTB4 MH, 4 WH’K A<> ECT’K npOKAET WT TH| CjjsISThlH WTU.H E5KE ECT B*k
Hhkek» h wt a EyrrEAHiiiH.
       GeJKE OyBO H CBtAHTEAÎE I10CT4HAAEM rOCllOACTBO MH: >K8n4H AP<*rOA\Hp 1 BEA AKOPHHK H JK$fl4H HtrOE BEA AOrOj|>’KT H GT4H Cn4T4p H /0.HTpt BHCTÎQp H Ep4T$A KOMHC H XapBdT2 CTOAHIK H ToHlVh ClEJfdpHHK H GTOHK4 BEA nOCTEAHHK. Ecnp4BHHK, HtrOE BEA AOrOjJjVT.
       IIhc Gp8A AorojJi'BTSA, oy rp4A taapoaemh ESkSpeijjh, MtcEU.4 rEH4pTe e| abhh,
a^t xsnr.
       Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Da domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Vierăş, hramul Intrarea în biserică a preasfintei născătoare de Dumnezeu şi preacinstitului părinte egumen şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sflnt locaş, ca să le fie la Goleşti un vad la moara de sus şi o vie iarăşi la Goleşti, cu un vecin, anume Urs. Această vie, ea este de zestre a monahiei Sara. Pentru că a venit monahia Sara şi jupaniţa Caplea înaintea domniei mele, de a dat acest vad de moară şi această vie şi un vecin mai sus-zis la Goleşti de a lor bună voie sfintei mănăstiri pentru sufletul luiAlbu mare clucer, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi de folosinţă.
       Iată şi blestem am pus domnia mea, ca pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie urmaşul nostru în Ţara Românească, sau din rodul inimii domniei mele şi tu unsule al lui Hristos şi cu mijlocirea urmaşilor noştri, cu numele lui Dumnezeu care a făcut cerul şi pămlntul, încă şi cele dăruite mai sus, astfel cine va strica această carte a domniei mele, iar el să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care sînt la Nicheia şi de 4 evanghelişti.
268
www.dacoromanica.ro
       Iată dar şi martori punem domnia mea; jupan Dragomir 1 mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şţ Harvat 2 stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
       A scris Erul logofăt, In cetatea numită Bucureşti, luna ianuarie 15 zile, anul 7083 <1575).
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 133. Copie slavă; altă copie ibidem, ms. 710, f. 772. Traduceri ibidem, mss. 348, f. 2 — 3, 349, f. 16—17 şi S.I., nr. 967 (XXIII6),
        1 In acest timp mare vornic este Ivaşco.
        2 In acest timp mare stolnic este Badea.
203                                            1575 (7083) ianuarie 17, Bucureş i
       ţ ffiHrtOCTUO EOÎKÎEIO, îw fLtEjţdHApS BOEBOAd H J’OCnOAHH'K B'KCOH 3EMAE JfrrppoifrtdjfHHCKOE, chh'k BEAHKdro h npkAOEpdro ffiHpHd BOEBOAd, chh8 Mhxheb eoe-EOAd. AaKdT rocnoACTBO mh cîio noBEA^HÎio rocnoACTBd mh IJIe$8aob h EorAdHos
H CKC EpdTHIdM CH H CKC CHHOBH, EAHU,E HM IlOr'K AdCT, I3KOÎKE A<* HM ECT WMHH8 3 Kp’KCTHEHEipH H 8 IIoEHdpH, AEA GTpdWB, B'KCd, BdpE HAHKd CE X™T HBEpdTH, WT CEAO H WT nOAlO H WT JH8m H WT BOA H WT (1/tdHHH H WT nOCB^AE.
       d nOTOM, QIe$8A H BorAdH, WHH HMdUlE np'kHHE CKC MhHAHAEJJJHH pdAf W4HH8 WT IIoEHdpH, ElflE np^A nOKOHHdrO KrtdAE BOEBOA4- H CHU.H nptuiE Mhhahaejjjhh TOrAd, KdKO H-kCT HMdA IJIejJsSrt H EorAdH WHHH8 8 IIoEHdpH. TdîKE, nOKOHHdrO fiddAE BOEBOAd Add ECT QlE$8dOB H EorAdHOB SdKOH, Bî EOAkpH, Ad 3dKAET. TdîKE, Iţh^Sd H EorAdH, WHH A^HECHUIE TEX EOA'kpH npEA nOKOHHdrO EddAE EOEBOA4 H BdKAEAH c8t CKC U1HHMH KdKO HM ECT HErOB WMHHd WT IIoEHdpH A^AHHd. H WCTdIUE ffluHAH” /1EIJJHH WT 3dK0H WT (ipEA nOKOHHdrO EddA BOEBOA4.
       TdîKE H rOCflOACTBO MH KHA'bX KHHr nOKOHHdrO EddA BOEBOA, BETXd H nOM-pdHEHd. TdîKE, rOCIIOACTBO MH IIOHOKHX H STBpTiAHX KHHT nOKOHHdrO EpdTd MH, E/tdA* 80EB0AE.
       H ndK Ad ECT EoHIH/TKB WMHH8 8 Kp'KCTHHHEljJHH H 8 IIoEHdpH, AEd EdAEB, B'KCd, WT nodio H WT U]8m H WT BOA H WT (lddHHH H WT nOCBSAE, (10HEÎKE 8 nOKSnH 3d y dcnpH.
       H ndK nOKSnH IţHrdH WMHH8 8 Kp’KCTHEHEIJJH H 8 IIoEHdpH, AEd GtOHKEB, B'KCd, WT nodio H WT I1j8m 8 WT BOA H WT nddHHH, 3d y dcnpH.
       H ndK noK8nH H-kroE wmhh8 8 < Kp'Kcthehe>1ijjh <h 8 Hoehî^ph, AEd E'kaha'kb, B'KCd, <WT nodio H WT UI >*8m H WT BOA H WT nddHHH. . ,l
       II ndK nOK8nH H'krOE WHHH8 8 Kp'KCTHEHEIIJH H 8 IIoEHdpH, AEd Gtohhob, B'KCd, WT nodio H WT U]8m H WT BOA H WT nddHHH H WT nOCESAE, 3d W dcnpH. H npOAdAOUIE C ÎE EH IDE pEHEHH dK>AÎE WT HHXH8 A^pOM BOAIO H CKC 3H4HT|a B'KC'tiM MErîiamoM.
       GEro pdAÎ, AdA^X h rocnoACTBO mh IPe$8aob h EorAdHOB h Eohhha'Kk h IţHrdHOB H ItfcrOEK H H H'fcrOEB, I3K0ÎKE Ad HM C8T WHHHE H WXdE-K, HM H CHHOEHM HM H BH8KOM H np’kBHSlETOM HM H HE WT KOrOÎKE HEnOT*K<K >HOBEHO, nopH3M8 rOC-nOACTBd MH.
       GeîKE 8EO H CBEAETEdlE HdCTdBA'fcX rOCnOACTBO MH: ÎKSndH AoEpOAIlHp EHKIUE BEA EdH KpdAEBCKH H ÎKSndH APdrOMHp EHB BEA AKOpHHK H ÎKSndH IsdUJKO BEAHKH AKOpwtK H ÎKSndH H'krOE BEAHKH AOrO$ET H GTdH endTdp H KpdTSrt KOMHC H i&HTp'b bhctîhp
www.dacoromanica.ro
269
H EdA'fc CTOAHHK H PoHU.’k nE£dpHHK H K$ndH OTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. H HC-npdBHHK, H-kroE beahkh Awrw^ET.
      DhC d3, EorAdH AfldAH AHtaK, B-K CTOAHH rpdA E$K$pElJjH, A\-fcCEU,d rEHdpÎE 3Î AKHH H WT dAdAAd A® CErO IMCdHHId, Biv A*bT x3nr*
      f Iw flAÎădHAP» BWEBWAd, AIIHAOCTÎA EOJKÎ/ft, rOCnOAHHTv.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Şteful şi lui Bogdan şi cu fraţii lor şi cu fiii, cîţi Dumnezeu Ie va da, ca să le fie ocină în Clrstieneşti şi în Poenari, partea lui Straoa toată, oricît se va alege, din sat şi din cimp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de pretutindeni.
      Iar după aceea, Şteful şi Bogdan, ei au avut pirăcu Mindileştii pentru ocina de la Poenari, încă înaintea răposatului Ylad voievod. Şi aşa pîrau Mindileştii atunci, că n-au avut Şteful şi Bogdan ocină în Poenari. Astfel, răposatul Vlad voievod a dat lui Şteful şi lui Bogdan lege, 12 boieri, să jure. Astfel, Şteful şi Bogdan, ei au adus pe acei 12 boieri înaintea răposatului Ylad voievod şi au jurat cu ei că le este ocina din Poenari moştenire. Şi au rămas Mindileştii de lege dinaintea răposatului Vlad voievod.
      De asemenea şi domnia mea am văzut cartea răppsatului Vlad voievod, veche şi pătată. Deci domnia mea am înnoit şi am întărit cartea răposatului frate al meu, Vlad voievod.
      Şi iar să fie lui Voicilă ocină în Clrstiineşti şi în Poenari, partea lui Balea toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o cu 400 aspri.
      Şi iar a cumpărat Ţigan ocină în Cîrstieneşti şi în Poenari, partea lui Stoica toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte, pentru 400 aspri.
      Şi iar a cumpărat Neagoe ocină în <Cirstiene> lşti <şi în Poen^ari, partea lui Bădilă toată <din cimp şi din)1 pădure şi din apă şi din munte.. .1
      Şi iar a cumpărat Neagoe ocină în Cîrstieneşti şi în Poenari, partea lui Stoian toată, din cîmp şi din pădure şi din apă şi din munte şi de pretutindeni, pentru 800 aspri. Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Şteful şi lui Bogdan şi lui Voicilă şi lui Ţigan şi lui Neagoe şi iar lui Neagoe, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Bogdan diac mic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 17 zile şi de la Adam pînă la această scriere, în anul 7083 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 968 (Mitrop. Ţ. Rom., CVIII/1). Orig., perg. (29x43), pecete timbrată. Cu o traducere din 1907.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 159-160.
      1 Loc rupt şi şters.
270
www.dacoromanica.ro
204
                                                               <1575-1576) ianuarie 19
      Cu mila lui Dumnezău, Io Alexandru voevod şi domnu a to<a)tă Ţara Rumânească, fecior marelui şi preabunului Mircei vodă, feciorul Mihnei vodă. Dat-am domniia mea această carte a domnii mâle Pirvului, nepot de frate lui Cherbeleţu şi cu feciorii lui, ciţi Dumnezău ii va da, ca să-i fie lui jumătate satul den Comane. Pentru că acest sat mai sus-numit l-au fostă cîştigat Dragul spătar, încă din zilele răposatului Radului vodă care s-au sfîrşit la Rîmnicu, cu dreaptă şi credincioasă slujbă ce au făcut Dragul spătar pe acel sat ce mai sus s-au numit.
      Iar după aceia, cîndu au fostu acum, in zilele domnii mâle, au venit călugării şi părintele egumenul de la sfinta mănăstire ce să cheamă Tismana cu alte cărţi mai bătrîne decît cartea Dragului spătar, de s-au pirit denaintea domnii mele, cum că iaste a lor moşiia. Iar domniia mea am căutat şi am judecată, pe dreptate şi pe legea lui Dumnezău, denpreună cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi am aflată domniia mea, cum că această moşie iaste jumătate a călugărilor, iar jumătate a jupinului Dragul spătar, acest sat de milă. Iar mai pe urmă au fostă căzut pe acâstea mai sus-numite silişti tri deşugubini şi le-au plătit jupînul Dragul spătar dintr-a lui bucate, in mîinile Pirvului banul.
      Pentru aceia, am dat domniia mea Pirvului, nepotul lu Cherbeleţ, •ca să ţie el jumătate den satul Comane şi den rumâni şi de peste totă hotarulă iar călugării de la sfinta mănăstire să ţie ceialaltă jumătate, pentru căi-au înfrăţită domniia mea, ca să le fie lor acest sată de mai sus-numft, Comani, ohabnică, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui şi de cătră nimi-nilea nemişcat, după porunca domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupanul Ivaşco vel vornic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan spătar i Dumitru1 vistier i Braţul comis i Badea stolnic i Gonţa păharnic i jupan Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Neagoe vel logofăt.
      Au scris Stan, luna lui ghenarie 19 dni, leat 7085 <1577).
      Iar în limba rumânească s-au tălmăcit acum la iunie 29 dni 1736, de Yitilă portar...2 ot Baia de Aramă.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 1 017 (Tismana, LXXXIX/4). Traducere din 1736.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. DIR,B, 160-161.
        1  Corect: Mitrea.
        2  Prescurtare indescifrabilă.
205                                        1575 (7083) ianuarie 19, Bucureşti
       ţ fflHAOCTÎW EOJKÎEIO, îw <LlEădHAP8 BOEBOAd H rOCnOAHITk K*KCOH 3EAIVAH &rrppOBAdX’ÎHCKOH, CHH*K KEAHKddrO H np*hAOBpddrO ffixpMEB BOEBOA*, CHtTk ffiHJfHEB boeboa8. AiKaT rocnoACTBo aah cTe (iobeaIshIe rocnoACTBd a/vh CA8r rocnoACTBd a/ih, Eephboe Aivrw$ET h ckc chhoeh em8, eahu,8 Eoni npHIlSCTHT, BKOJKE A* M8 ect EAHd dipirdHKS, HAirh EH H^KlUd H CkC CHHOAA CH, Hd HA/VE OTdHUK>A, nOHE>KE HX’ ECT noK8nHA Eephboe Aivriv^ET wt Ctahuioa wt ^ektiheiiih BdTdX, 3d xb acnpH totobh. H npOAdAE GTdHMIOA BdTdX TE^ BHUIE pEMEHH dipirdHH 3d HErOB A^EpOM BOAIO H CKC 83H4HÎE B'KC'kA/V AIIETHGIUIWAlt WT WKp'KCTK HAU.
www.dacoromanica.ro
271
      CEro pmT> A4A«X h rocnoAcTKO mh khuie pemehhS cASr roenoACTKA mh, Eeph-
KOE rtWrW^ET, TEX KHUIE HMEIMTH 4UHr4HHH BHT<H E^MS K'K WMHH$ H WX4E8, EM& H CHHOBOM EM8 H BH8kWM H np’bKHSlETWM EM8 H HH WT KOrOÎKE HEflOKOrtt EHMO, no WPHHMO rOcnOACTKA MH.
      H cK’bA’bi'EAÎE nocTAKAEX rocnoAcTKO mh: %8n4H ^paroMHp ehkujoh beahkh ABopHHK h jkSiiah Hbaujko beahkh akophhk h jkSiiah IbkroE beahkh AwrwijiET h Ctah Cn4Tdp H ffiHTp'b KHCTÎiap H Ep4T8A KOMHC H SdA-k CTOAHHK H rOHU,t IlEXApHHK H ÎKS-IMH CTOHKHU4 BEAHKH 1IOCTEAHHK. Hcnp4KHHK, %8n4H ITkrOE BEAHKH AWrWljlET.
^ H 43, E8T4, E5KE nHC4X K'K H4CTOAHHH rp4AV E8K8pEI|JÎ, KTv M^CEUIv rEH4pÎE eî AKHH, WT dA4M4 K'K A^T x3nT.
      f Iw d/tî&IHAPS KWEKWA4, MHAOCTÎA EOIKTa, TOCnOAHHK.
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Berivoe logofăt şi cu fiii lui, ciţi Dumnezeu ii va lăsa, ce să-i fie o ţigancă, numele ei Neacşa şi cu fiul ei, anume Stanciul, pentru că i-a cumpărat Berivoe logofăt de la Stanciul vătaf din Cecăneşti, pentru 2 000 aspri gata. Şi a vindut Stanciul vătaf pe aceşti mai sus-spuşi ţigani, de bunăvoia lui şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul lui.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-spusei slugi a domniei mele, Berivoe logofăt, pe aceşti mai sus-numiţi ţigani, să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt'şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, jupan Neagoe mare logofăt.
      Şi eu, Buta, care am scris in cetatea de scaun Bucureşti, in luna ianuarie 19 zile, de la Adam în anul 7083 <1575).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu,'domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist.,XXI/288. Orig., hirtie (32x21,5), pecete aplicată, căzută.
       1 Loc rupt.
206                                       1575 (7083) ianuarie 25, Bucureşti
      E'KC'kCB'kTOA'Vg E05KECTKEHOM8 nOCAtABElJJE IlHC4HÎK> PEKUJOMS: „MHAOCTH
XOlJlS 4HE KEpTBRl" 114KH I3KW „MHAOCTHHtMH WHHIJJHT CA rpfcCH" H „EA4KEHH MHAOC-THKÎH, HKW TH I10MHA0B4HH E8a8t“, I3KW1KE npOpOKA H4CHIJJEH4 OycTA PA4P0AET: „EA41KEH M8>K BEC AKH'K H4CA4JKA4ET CA rOcnOAOKH". CÎA OtfBO Oy EA4>KEH4rW IIHC4HÎE OY’K'kAEBUJE, I14KH CAKIUJ4XOM npOpOKA A*3X0M Gs'kTKIM'K PAArOAElJJA I3KW „CAKIUJHTE OyEW, U,4pÎE H paaSMtHTE, H4BHXHHTE, cSAHE HEMAH, BHSUJHTE AP'fcWAlJJHX'k MH0KECTB4 H rpKAMIlJHX CA W <H4>P0AHX H3KIK, I3KW A<*H4 EKICT WT P0Cn0A4 AEP>K4B4 E4M H CHAk WT BKlUJHArW." P438MtKUJE OtfEO I3KW BctK'K BK p8K4X EOJKÎH e8T EAHKW X^ll^T OtfEO K0M$H<A0 WT HAC 110A4E4ET, HK OtfEO EA4JKEH H TpEBA4>KEH HKE EoP4 A<*p8ET EOrATCTBO A^KpE P4CT4H4ET H A^AAET BK TAHH'fe E0P8 BKpSHEHÎE EM8 T4A4HT, (4KW OycAKIUJHT EA4PH OtfEO H CA4AKH WH TA4C P4AOB4HÎE: „EA4PH P4EE <H> K’kpHH, BHHAH
bk paaoct’k rocnoA<> CROErw".
272
                                        www.dacoromanica.ro
        O Ia CAUUJdRIUE, nOAOKdETJKE H HdM KHHM4TH WT 3AEUJHUA MdAO BpEMEHd H npEX^AH4 Oy HETO'/KE H TAdTOAET HKW „KCAKd CAdKd A<> KpEMEHd ECTk“. IIOAOEdETJKE H HdM nOpEKHOKdTH HJKE npEJKAE HdC EKIKUIE EAdTOMECTHKH CR'feTOnOHHKUJE U,dpÎE H TOC-nOAdM H5KE H Hd A^EpE OyCTpOHKUJE H CÎA A^Ept npEnpOKOAHKUJE H CHMH 3EMHHMH NEEECHd npHWEpETOUIE EAdTd,' H CH^ HdCAlîAOKdKUJHy, d 3EM<Hd> 3EMHHM IVCTdB[d]llJE.
        GETO pdAH HHTk Kk XpHCTd EOTd, EAdTOK'kpHH H EAdTOMECTHKH H XpHCTOAIOEHKH H CdMOAP’kWdKHH H EorOATk nOMd3dHH, IlV fÎAEădHApS KOEKOA, KOJKÎIO MHAOCTÎIO, rocn«AHH*k bceh semah OyrrpoRAdX’ÎHCKOH, chhti KEAHKdrw h np-feAOKpdrw fflHpnd EOEEOAd, CHHTk MhX’HEE KOEKOA, JKEAdHÎEM KkJKAEAEJf KTk BCkjf’k MECTHUyk H E05KECT-KEHMM UPKKK4M <nO> npOpOMECKOMS CAOKO.' „HMJKE WEpd30M HCEAdET EAEHd HCTOM-■ HHKH KOAHh", CHU.E JKEAdET A^UJd MOA KTk KCbM CKlSTUM, E02KECTBENH WEHTEAH WT CE-bTdro MOHdCTHpd rocnoAd Eor4 h cndcd HdajEro <Ic>oy<cd> XpHCTd...1 Adpo<E> HdCTOAIJJHJf CÎIO ypHCOK» rOCnOACTKd MH, CE^TOME H KO>KECTKEHOM8 MOHdCTHp TAd-TOAEMH EÎEp'klII, HA^JEE ECT JfpdM CK^TOE FlMrfeAEHÎE np’fcHHCT’fcH KAdAHMHU,E HdUJE « npHCHW A'fcKhl ffldpîd, Ad 0y3HM4ET Oy EkCH TOAEHH n<0> nET XÎAÎtaAH dCnpH WT KdMS rOCnOACTKd MH WT PSKTiK, 3dHEJKE CdM Ad<A®>X H npHAOWHX TOCnOACTEO MH CÎIO WEpOK 8 CK’fcTd MOH4CTHp*k EHUIE P’fcMEHE pdAH A^UJE nOKOHHdrO npdEHTEAlO TOC-nOACTKd MH, >K8n4H ddESA KEAHKH KAlOMdp, ndMETO pdAH IIOCTdBH CH ECT TAdR8 EM8 PdAH TAdK8 rOCnOACTKd MH, KTiAd ME c8t OyAdpHAH MOAAOK'kHH C*kC IwdH KOEKOA Ch npEATiCTOM H4 CEAO $OKUJdHH, K”kAd ECT JfOT'bA EpdT rOCnOACTKd MH, Iw IlETp8 KOEKOA, 0yA-fc3HTH TOCnOAdp'k KTi 3EMAH fllOAAdKCKH. TorA4 KHAEJf TOCnOACTEO MH AIOEOK K*kCEM KOA’bpHM TOCnOACTE4 MH H EHTb30M, KdKW C8T EUAH Oy HEE04I0 TOC* noACTEd mh; Td>KE no toa^mo aiokok wt noMTEtui npdEHTEATe rocnoACTEd mh, >K8ndH HKdUJKO KEAHKH AOTOjjSET H EpdT EM8, %8ndH dAE8A KEAHKH KAlOMdp, HH EAHH HtCT MHHUA HS’brtW c8t EkMH pdAH nOCTdKHTH TAdK'bX’ HM pdAH TAdR8 TOCnOACTKd MH 2. H dlfJEAH HE XT’brt CE C8T Kkl EU A O KpdTHAH WHH Oy3dA, TOTAd, TEpE C8T EpdHHAH TAdKS rOCnOACTKd MH 3, d TAdKS rocnoACTEd MH X”I”kT EU ndAdd; HHdKW HtCT EU4 EU, KdKW ECT CdM Eorh CB^AHTEA. TdHCE EI(IE nOMTEHOMS npdEHTEAlO rOCnOACTKd MH, H<8ndH HKdUJKO BEAHKH AOTOjjjET OyTtKdA ECT pdHHA WT EOIO, d MSndH ĂaeSA BEAHKH KAlOMdp H3T8BHA ECT TdMO TAdKS EM8, pdAH TAdKd rOCnOACTKd MH.
        TdWE oy TEM, TOCnOACTEO MH OyMHAOCTHRHyOM CE TEPE CdM AdA H npHAOJKHJf CÎIO WEpOK, XE dCnpH, WT KdM8 rOCnOACTKd MH WT P8K*kp, pdAH A^UJE nOKOHHdTW HCSndH 3ae8A BEAHKH KAlOMdp, HAE>KE ECT nOTpEBEH T^AO ETW, Eor*k Ad npOCTHT A^UJA ETO, IdKOHCE Ad ECT Bk OyKptnAEHÎE CKtTOM» MOHdCTHp, d KpdTÎdM HHOU.HM E>KE >KHK8-HJHX BHEM, Ad HM ECT Kk HHIfjS H Kk WCTpdE, d nOKOHHOM8 npdEHTEAlO TOCnOACTBd MH, H<8ndH Aae8A BEAHKH KAlOMdp, EtMHOE BkCnOMHHdHÎE.
        6l|JE>KE H 3dKAHHdHÎE nOCTdKHy TOCnOACTEO MH .* KOTO H3EEPET TOCnOA*k Eor*k, no WUJECTKÎIO rOCnOACTKd MH, BHTH KAdAdTEA EAdUJKOE 3EMAH, HAH WT epEAHHK HdUJE HAH WT CpEA<HM >HdTO nAOAd TOCnOACTKd MH, HAH, nO rptCE^k HdUJEy, WT HHO nAE-MEHEK, Ad dlfJE nOMTET H OyTKEpAHT H nOHOKHT CÎIO XPHCOE8 TOCnOACTKd MH, TOTO rOCnOA*k Eor-k Ad nOMTET H CkypdHHT Kk TOCnOACTE'k ETO H B'kivk A^UJE ETO ; dJJJEAHHCE HE XOKET nOMTET H OyTKEpAHT H nOHOKHT CÎIO XPHCOE8 TOCnOACTKd MH, HH yOKET nO-nEpET H nOpSMHT H pd30pHT CÎIO nOMAHS, TOTO TOCnOA*k EOT*k Ad n0pd3HT H 8EHET 3AE TEA O ETO, 4 Bk E8A$<JJEX E-frU/b A^UJd ETO H Ad HMdT MdCTÎIO C*kC ÎSAd H Ck npO-KAETOM fţpÎA H Ck HH'feMH HEK’bpHH Î8AEHE H2KE Bk3knHUJd Hd TOCnOAd E0T4 H CndCd HdUJETO <Ic>Oy<Cd> XpHCTd: „Kk3MH, Bk3MH, pdCnEHH ETw", KpkK ETO <Hd HH^ H>4 HdA MdAEX HX”h, E>KE ECT H B8AET Kk K'bK'k B'bKd, dMHH.
        Ge>KE OyBO H CK-bAHTEAÎE nOCTdEAIOX TOCnOACTEO MHt >K8ndH ^OKpOMHp EUB E4H EpdAEKCKH H 2K8ndH ^pdTOMHp EUKUJE KEAHKH AKOpHHK H >K8ndH HKdUJKW BEA AKOpHHK H >K8ndH HtTOE REA AOTOiJlET H >K8ndH CTdH EEA CndTdp H HCSndH ffiHTp'fc
www.dacoromanica.ro
273
BEA KHCTÎap H KSiIAH KdA'fc BEA CTOAHHK H }K$n4H FOHlVk BEA nEppHHK <H>4 }K$n4H CtOHKA BEA IIOCTEAHHK. <HcnpABHHK>4, H'krOE BEA AOrO^ET.
       H Aiui rp’kiuHH, [T8aop] aiuah TtSpaui h BaAt ahaah aîhk, ejke io ah434uie BK CTOAHH rpdA IlSKSpElJJÎH, AffcCEM rEHdpÎE KE A^HH, WT              A"kT x3lir.
      Urmînd atotsfintei, dumnezeieştii Scripturi care spune: „milă voiesc şi nu jertfă" şi iarăşi: „cu milostenii se curăţă păcatele" şi „fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi", precum spune gura proorocului <de duh> insuflată: „fericit bărbatul care miluind in fiece zi, se îndulceşte de domnul". Acestea dar ştiind din dumnezeiasca Scriptură, iarăşi am auzit pe proorocul care grăieşte cu Duhul Sfînt: „auziţi dar, împăraţi, şi Înţelegeţi, pătrundeţi-vă, judecători ai pămîntului luaţi aminte <cei> care stăpîniţi mulţimile şi vă mîndriţi cu noroadele limbilor, că stăplnirea vă e dată de la domnul şi puterea de la cel de sus". înţeleglnd dar că toate sînt In mina lui Dumnezeu <care dă> cît voieşte fiecăruia din noi; însă fericit şi de trei ori fericit este acela care cheltuieşte bine bogăţia cea dată de la Dumnezeu şi împarte în taină talantul încredinţat lui de Dumnezeu, ca să audă acel glas bun şi dulce de bucurie: „bunule rob şi credincios, intră în bucuria domnului tău".
      Acestea auzind, ni se cuvine şi nouă să înţelegem despre cele de aici că sînt de scurtă vreme şi trecătoare, precum şi spune că: „toată slava pînă la o vreme este". Se cuvine şi nouă să rîvnim împăraţilor şi domnilor binecinstitori şi sfîntrăposaţi ce-au fost înainte de noi, care şi <cele pămlnteşti) bine şi-au întocmit şi acestea bine cîrmuindu-le şi cu aceste pămînteşti au dobîndit bunurile cereşti; şi acestea moştenindu-le, cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat.
      Pentru aceasta <şi eu>, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod, cu dorire am dorit către toate cinstitele şi dumnezeieştile biserici, <după> cuvîntul proorocului: „în ce chip doreşte cerbul izvoarelor apelor", aşa doreşte sufletul meu către atotsfîntul, dumnezeiescul lăcaş al sfintei mănăstiri a domnului Dumnezeul şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos...1 daruri acest hrisov de faţă al domniei mele, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Vierăş, unde este hramul sfintei Intrări în biserică a preacuratei stăpînei noastre şi pururea fecioară Maria, ca să ia în fiecare an cîte cinci mii aspri din vama domniei mele de la Rucăr, pentru că am dat şi am dăruit domnia mea acest obroc la sfînta mănăstire mai sus-zisă pentru sufletul răposatului dregător al domniei mele, jupan Albul mare clucer, pentru că şi-a pus capul lui pentru capul domniei mele, cînd m-au lovit moldovenii cu Ioan voievod cu înşelăciune la satul Focşani, cînd a voit fratele domniei mele, Io Petru voievod, să intre domn în ţara Moldovei. Atunci am văzut domnia mea iubirea tuturor boierilor domniei mele şi a vitejilor, cum au fost la nevoia domniei mele; astfel mai mare iubire de la cinstiţii dregători ai domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt şi fratele lui, jupan Albul mare clucer, nici unul n-au făcut, de şi-au pus capetele lor pentru capul domniei mele 2. Şi dacă nu s-ar fi întors ei înapoi, atunci, de au apărat capul domniei mele3, iar capul domniei mele ar fi căzut; altfel nu ar fi fost, cum este martor însuşi Dumnezeu. Astfel încă cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco mare logofăt a scăpat din luptă rănit, iar jupan Albul mare clucer a pierdut acolo capul lui, pentru capul domniei mele.
274
www.dacoromanica.ro
      Astfel întru aceea, domnia mea m-am milostivit de am dat şi am dăruit acest obroc, 5 000 aspri, din vama domniei mele de la Rucăr, pentru sufletul răposatului jupan Albul mare clucer, unde este Îngropat trupul lui, Dumnezeu să ierte sufletul lui, ca să fie pentru întărirea sfintei mănăstiri, iar fraţilor călugări care vieţuiesc în ea, să le fie de hrană şi de folosinţă, iar răposatului dregător al domniei mele, jupan Albul mare clucer, veşnică pomenire.
      încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu, după trecerea domniei mele, să fie stăplnitorul Ţării Româneşti, sau din neamul nostru sau din rodul inimii domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumftezeu să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui şi în veci sufletul lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi acest hrisov al domniei mele, ci va călca şi va nimici şi va strica această pomană, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-i ucidă aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu blestematul Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra domnului Dumne-zelui şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos: „ia-1 ia-1, răstigneşte-l“, slngele lui <asupra lor şi) 4 asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în vecii vecilor, amin.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Badea mare stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic <şi> 4 jupan Stoica mare postelnic. <Ispravnic> 4, Neagoe mare logofăt.
      Şi noi păcătoşii, Tăuraş cel mic şi Balea diac mic, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 25 zile, de la Adam leat 7083 <1575).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 607 — 609. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 479, f. 164v—165. Traduceri ibidem, mss. 479, f. 165 şi 710, f. 608.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 161-163.
       1  Loc alb.
       2         Pasajul: „wSnaH Hmuix» iiahxh Aara^rr... rocnoACTso MH"(„jupan Ivaşco mare logofăt ... domniei mele“) lipseşte in ms. 479.
       3         Pasajul: „H «ijjcah ... r«cn«ACTM MH''(„Şi dacă... capul domniei mele“), după ms. 479, f. 165: el a fost omis din copia slavă a ms. 710, dar figurează in traducerea ce o însoţeşte.
       4  Omis.
207                                            1575 (7083) ianuarie 26, Bucureşti
       t MhAOCTÎIO BC»KÎK>, Îw flrtHădHApS KOHKOAd H rOCflOAHH'K B*KCOH 3EMAE
c£rrppoBAd)fHHCKOE, chh8 BEAHKdro h nptAOEparo Mhpmeb bohboaS, chh8 /Rh^heb
B0EB0A8. AdBdT rOCflOACTEO MH CÎK> JlOBEAtHIIO rOCflOACTEd AMi CA$r rOCnOACTBd MH 1Q.4HEB H CKC CHHOBH CH, EAHU.E HAU Eork A«*CT, I3K0>KE A<> M8 ECT WMHH» 8 Ea'K-B0UJ4HH, WT AEA >K8ildHHU,EB HtKUJEB AWrWi|SETOKHU,d WT AP^rOfLIJH flOAOBHHd, J10HE1KE ECT nOAUHAOBdA >K8ndHHU,d HtKUJd H CKC MEAOAH ErO, Hd HAHE PdAVrt H H               C>KC
TdE BHUIE pEHEHd WMHHd, pdAH CA8>KB8 E>KE ECT nOCA8>KHA nO MK»KAH 3EAHAE H JpdHHA ECT CKC HErOB CnEH38 nO AP83H 3EAHAE.
       H KAET$8 EI4JE>KE C8T (lOCTdBHAH CdMd >K8ndHHU,d HtKUJd CKC B3HK EH'. KOrO JfOKET pd30pHTH H H3BEpET C?E BHUIE pEHEHd JlOAUHAOBdHÎE, A<> B^AÎ iipOKAET H dHdTEMd
www.dacoromanica.ro
275
WT THf CB'kTH WTUH, E>KE C8T B’K HhKEH H A4 HA4T H4CTHI0 CU K)a1 H CK HH'kMH HEKtpHH 18 a eh, e>ke b’k3'K(1huje h4 rocnoA* Eoim h enaea HauiEro Icyca XpHCTa : „b-ksah, BtSAH H pjC(IEHH“ H Kp'KK ErO H4 HHJf H H4 MEA^X HX-
       CEro paAH, A<*A®X H rocnoACTEO ah ffiaHEB h ckc chhoeh ch, hkoîke ha e8aet Bt WMHH# H B*K WX<1B8, HA H CHHOEOA HA H EHOKOA H fiplkBHŞMETOA HA H HE WT KOrOHCE HEnOKOiVfcEHAO, nOpH3AO rOCflOACTBa AH.
       Ce>KE H CBEAETEAH l|0CT4BA'bEA rOCnOACTE4 ah: XtfrMH ,A,OKpOAHp EHB EEAHKH E4H KpdAEBCKH H 5K8fldH IsdllIKO EEAHKH AKOpHHK H XtSfldH RfcrOE EEAHKH AWrW$ET $ >K8fldH CT4H EEAHKH CfldTdp H XtSfldH fl&HTp'b EEAHKH KHCTHiap H >K8fldH EpdT$A EEAHKH KOAHC H >K8fldH EdA't EEAHKH CTOAHHK H XtSfldH rOHltf EEAHKH flEX<ipHHK H 5K8fldH GTOHKHM EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, RkrOE EEAHKH AWrW$ET.
       IlHC 43, CTO0H, E>KE IO A434X Eli H4CT0AHH rp4AV E8K$pEI|JH, AtCEM TEH^jp
ks abhh, e’k a1st x3fif.
       f Iw dAl^AHAP^ EWEBWA4, AHAOCTÎK» EOJKÎIO, rOCnOAHHh.
       ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Manea şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină in Bălboşani, jumătate din partea jupaniţei Neacşa logofeteasa din Drăgoeşti, pentru că l-au miluit jupaniţa Neacşa şi cu fiii ei, anume Radul şi iar Radul cu acea ocină mai sus-zisă, pentru slujba ce a slujit prin ţări străine şi a hrănit-o cu cheltuiala lui prin alte ţări.
       încă şi blestem a pus Însăşi jupaniţa Neacşa cu limba ei: cine va strica şi va lua această miluire mai" sus-zisă, să fie blestemat şi anatema de 318 sfinţi părinţi ce sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“ şi slngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Manea şi cu fiii lui, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe ma re logofăt şi jupan Stan mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Braţul mare comis ş i jupan Badea mare stolnic şi jupan Gonţea mare paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
       Am scris eu, Stoian, care am Insemnat-o in cetatea de scaun Bu cureşti, luna ianuarie 26 zile, în anul 7083 <1575>.
       f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 969 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXVIII/2). Orig., perg. (30 X 44,5) pecete timbrată. Cu o traducere dm 1857.
       EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 179; DIR,B, 163—164.
208                                        1575 (7083) ianuarie 27, Bucureşti
      f Mhaoctîic eokTeio, Iw iIahSahapS eoekoaa h rocnoAHHt BtcoH seaae
XrrppOBAAXHHCKOE, CHH*K BEAHMrO H fip’kAOEpdrW fflHpHEE BOEEOAd, 4HEI1CE8 ffiHJfHEB BOEEOAd. ^4B4T rOCflOACTEO AH CÎIO nOKEA'bHÎE fOCflOACTEd AH iUSUlEE H EOHK'KE
276
www.dacoromanica.ro
h HtKuiES, a^14JÎ<PE> Gtohk-kb, bkowe a<> hm ect whhh8 8 P8hk8 h 8 Map<iH h 8 KoTop8ia h 8 IIeuii(iep'k h 8 P-khhu-k h 8 Eoa*kei|ih h 8 Hbhhu,h, eaps koahko ce jfTET HBKpaTH am QlEjfsaHOB 3a whhhS, K-kca, iiohe}ke m8 ect CTapa H npasa WMHHS h a^Ahh8. d iiotom, M8wa h Eouxa h H-bxiua, a whh a<> c8t c-kc A'kHi'kPEK Gtoh-K-KB WKOAO BpaTHE EAH4 CKC AP83, HEpdBA-bAEHH H HdA BOA^NHUH H HdA BHHOrpdAH h H4A k8ke h xaA rp-KAÎH8 h HdA ceahuih, eahh bkojke AP^r", b-k B-bKH. H nax a<» «8 e8ae M8uieb h Eohk-kb h H-bxinEB IIp-bwBd h E-ka^hh.
       d iiotom, GTdHHioA, chh-k Hekuieb, wh HMaa npEHÎE np/A rocnoACTBd mh c-kc A'bTxo h ckc GTdHHiOA, cxKOBK M8uiEB. H cxij,E np-buiE A'bTxo x CTdHHioA no CTdHHIOA, cxx8 HtKuiEB, xaxo ke xanaT CTdHiioA whhhS x8nxo ckc A^tko h ckc GTdH«iioA. d rocnoACTBO mk rAEAdjfMO x c8ah£mo, ckc B-KcbMK hkcththmh npdBHTEAio rocnoACTBa mk <k> H3HdHAOjf rocnoACTBO mk <k> xcTxxcTBOKaa rocnoACTBO mk EpE XMaT GTdHiioA, chh-k Hekuieb, whhh8 kSmho ckc A'bTxo h c-kc GTdHHiOA, chhobh MSweb. H B-bA’bjf rocnoACTBO mk k npoxETKT x kkkkk noxoHHdro PaAVrtM<1 ROEBOAa x Kxxrx noKOHHaro EaaAVrt KOEBOAd <h> xcTxxcTBOBaa rocnoACTBO mk KdKo[Ko] XMaT OTaxxioa, chh-k Hekuieb, w<iijh8 K8nxo ckc A'bTxo h ckc GTdH«iioA, chhobh ffi8llJEB, HdA B-Kca IVHHH8 EpaTH.
       II nax a<> m8 b8ae A<*hob h iBaxoB x GTdHEB wmhh8 8 P[p]8uiei(ih, iioaobhh wr A fa aea^ hm, GTdHiioA, sapE EAHxa ce xtet H3BpaTH wt noaio x wt rop8 x WT CEAHI|JE H WT nEpilBOAH, nOHEHCE ECT A^A AEA^ HM, GTdHHIOA, nptKHE A’KUMpOM CH, H-bKUja, MdTH A<>H0B H ÎBdHOB H GTdHEB.
       d nOTOM, HMdUJE nptHÎE AdHH îxdH X GTdHd WT np*KBO EpdTOHEA HM, GTdH-HIOA, CHH8 GTdHOB, SpdT HeKUJEB, TEpE HE JfOKET A<> HE A<>BdT WXHH8 CHHOBH HeK-ujeb h cop8iHUJE ce npEA noxoHHdro PdAVrt[a]a BOEBOAa. TaxcE, chhobh Hekuieb, xa COpOK, WHH c8t npÎHAOUJE, a GTdH HE npÎHAEUJE, ax8 WCTdA WT BdKOH. H ndK npÎHAEUIE AaHiioa, chh8 GTdHiioAOB, npEA rocnoACTBd mh ckc GTdHxioa, chh8 A<>hok h cmţE nptlUE A^HIIOa KdKO HE HMdT GTdHHIOA WHHH8 K8nHO CKC A^HHIOA. d rocnoACTBO MH TrtEAaX H cSATjfMO <H> HCTHHCTBOBdA rocnoACTBO MH KdKO HMdT GTdHHIOa WHHH8, K8nH0 ckc AdHiioa HdA B-Kca whhh8, xaxo A<> e8ae spaTH b-k B-bxH HEpasA^aEXH.
       GEro paAî, A&A<>X H rocnoACTBO mh, raxoJXE a* hm ect wwh8 b-k wjfdE8, HHM H CHHOBH HM H BHOKOMWE HM H nptBHOHETOMS HM H HH WT KOrOJKE nEnOBOAt-EHMH, nOpH3MO TOCnOACTBO MH.
       Gehce cKtAtTErtîe nocTdBa-bEM rocnoACTBO mh: %8ndH iBauixo bea akophhk h >K8ndH HtroE beahkh awrwijsET h H<8ndH A0KP°mhp ehb bea sau h GTdH bea cndTdp H EdAt BEA CTOAHHK H EpdT8A BEA KOMHC H fflHTp-fe BEA BHCTÎiap H Tow^-b BEA nEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKd BEA nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, HtrOE BEA AWrWjJsET.
       IIhc a3, Ba^aplE, b-k ctoahh rpdA8 8 E8k8pei|ih, MtcEua rEHdpîE xs A^hh, b-k A-bT x3nr.
       t îw flAÎădHAp8 BWEBWAd, MHCAOTÎIO EOJKÎA, TOCnOAHHK.
       t Din' mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Muşei şi Voicăi şi Neacşei, fiicele lui Stoica, ca să le fie ocină la Runcu şi la Iarci şi la Cotoruia şi la Peştera şi la Răciţa şi la Bodăeşti şi la Ivinţi, oriclt se va alege partea Iui Ştefan de ocină, toată, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar după aceea, Muşa şi Yoica şi Neacşa, iar ele să fie cu fiicele lui Stoica ca fraţi una cu cealaltă, nedespărţite şi peste mori şi peste vii şi peste case şi peste grădină şi peste selişte, una ca şi cealaltă, in veci. Şi iar să le fie Muşei şi Voicăi şi Neacşăi, Preajva şi Vădenii.
       Iar după aceea, Stanciul, fiul Neacşei, el a avut pîră Înaintea domniei mele cu Detco şi cu Stanciul, fiii Muşei. Şi aşa au pirît Detco şi Stanciul
www.dacoromanica.ro
277
pe Stanciul, fiul Neaoşei, că nu are Stanciul ocină Împreună cu Detco şi cu Stanciul. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi> am aflat domnia mea <şi> am adeverit domnia mea că are Stanciul, fiul Neaoşei, ocină Împreună cu Detco şi cu Stanciul, fiii Muşei. Şi am văzut domnia mea şi am citit şi cărţile răposatului Radul voievod şi cărţile răposatului Vladul voievod <şi> am adeverit domnia mea că are Stanciul, fiul Neacşei, ocină Impeună cu Detco şi cu Stanciul, fiii Muşei, peste toată ocina, fraţi.
      Şi iar să-i fie lui Dan şi lui Ivan şi Stanei ocină la Ruşeşti, jumătate din partea bunicului lor, Stanciul, oriclt se va alege din clmp şi din munte şi din selişte şi din grădini, pentru că a dat-o bunicul lor, Stanciul, de zestre fiicei sale, Neacşa, mama lui Dan şi a lui Ivan şi a Stanei.
      Iar după aceea, au avut pîră Dan şi Ivan şi Stana dinspre vărul lor primar, Stanciul, fiul lui Stan, fratele Neacşei, căci nu voia să le dea ocină fiilor Neacşei şi s-au sorocit Înaintea răposatului Radul voievod. Astfel, fiii Neacşei, la soroc, ei au venit, iar Stan'n-a venit, ci a rămas de lege. Şi iar au venit Danciul, fiul lui Stanciul, Înaintea domniei mele cu Stanciul, fiul lui Dan şi astfel a plrit Danciul că nu are Stanciul ocină Împreună cu Danciul. Iar domnia mea am cercetat şi judecat <şi> am adeverit domnia mea că are Stanciul ocină Împreună cu Danciul peste toată ocina, ca să fie fraţi în veci nedespărţiţi.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Dobromir fost mare ban şi Stan mare spătar şi Badea mare stolnic şi Braţul mare comis şi Mitrea mare vistier şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am soris eu, Zaharia, In cetatea de scaun In Bucureşti, luna ianuarie 27 zile, în anul 7083 <1575>.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MDLXVI/4. Orig., perg.(38 X 36), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DlR,B, 164-165.
209                                           1576 (7083) ianuarie 29, Bucureşti
       t MhAOCTÎIO BOWÎEIO, Îw dAH'idHApS BOEBOAA H rOCnOAHHTi B*KCOH 3EMAE «58rrppOKrtd)fHHCKOH, CHH'h BEAHKAPO H np-fcAOKpdrO ffltipMd BOEBOAA, CHH8 MhX’HEBS BOEBOAA. AaKdT rOCnOACTKO MH CÎIO nOKEA-bHÎE rOCnOACTBA MH Crt8r rOCnOACTKd MH, Hek8AEB8 AWPW^ET H dHEflCEg CH, HhkSAEB rpdMdTHK H CTk HHJf CHHOBH CH, EAHlţH HM Bort npHflSCTHT, QKO>KE A<> HM ECT WMHH8 8 PdKOKHU.'K, A*A KTvAHUIOpOKS, CEA, KdpE EAHKd< CE JfOKET H3BP4TH WT I10CK8AE, nOHEJKE IO ECT nOK8(1HA A^A# HM, OdHA IIePEIUSA WT E'hAHIllOp, SA xTxlţ ACIipH TOTOKH.
       ă noTOM, saipS Hek8aeb, non Gtohka, hmaa ect np'feHlE npEA iiokohhomS Mhpma BOEBOA4 CKC CHHOBH IIlEpBOBS WT EpEBEHHK8, HA HME Ep4T8A. H TdKO ECT CKlipEA Epat8a npEA iiokohhom8 Mhpma boeboaa, kako aa ap^^kh’t noAOBHHO wt wmhh8 GOaheb IIepeui. d 8 tem,Mhpma boeboaa aaa ect non Gtohk'kk, ealjjS Hhk8aeb, Kf BOA’tpH, AA 3AKAET KAKO HE HM4T Ep4T8A WT WMHH8 G0aHEB8 IlEpEB nOAOBHHO,
278
www.dacoromanica.ro
H8 HMdT TTkHÎIO nOK$(1EHÎE, 34 P 4cnpH. H CHU.E ECT 3dKAEA non CTOHK4 CKC TE)f KT EOA'fcpH, K4KO HMdT EpdT8A UIT AM GddHEB HePEUjSA T'KHÎIO 34 P 4CnpH, 4 KEKH HH.
       ă nOTOM, CHHOBH GtOHKME, HHKSAd H 4HE(1CE8 CH, HhK$44, AWTWijSETH, E14JE>KE HE B’KSMOTOUJE SnOKOHTH CE, h8 HMdUJE nptHÎE H fipEA TOCnOACTBd MH CKC EpdTSA. H T4K0 nptllIE EpdTSA (ipEA TOCnOACTBd MH, KdKO HtCT 3dKAEA (10(14 &T0HK4, EdlJiS HhkSAEB, CKC TEJf KJ EOA'fcpH (îpEA MhPHEBS EOEBOAd. d 8 TEM, rOCnOACTEO MH rrtEAdjif h cSahJT» n0 np4EA8 h no 34K0H, ck b"kch hkcththmh npdBHTEAîe rocnoACTBd MH H A^A^X' rOCnOACTEO MH HekSAEK H dHEnCES CH, HhkSAEES, AWTWijSETH TEpE n4KH AOHECOUIE TEX &Î EOA'fcpH H ripEA TOCnOACTBd MH. H T4K0 CEEAETEACTEOEdUJE H 34K4EUJE h npEA rocnoACTEd mh KdKO hm4t EpdTSA whhhS wt whhhS ©4heb ITepeuiSa t"k*iîio 34 p dcnpH. H E(4JE>KE TOcnOACTEO MH H3H4HA*X H'fcKOE KHHTE 34 A^A^S HhkSaEB AWTWijSET WEP'KCHEHE H HJfCdEEHE WT EpdTSA. Td>KE, CT04U1E EpdTSA 34 EHHS, 3dTH-H8TH CE TAdES EM8; H A<*A®X TOcnOACTEO MH HhkSAEES AWTWijSET H H3E4AHTH EM8 IVHH. d HHKSAd AWTWijSET, WH npHndAE npEA TOCnOACTKd MH <H> HCnpOCHTH HekSA4 AWTWijSET no EpdTSA WT npEA TOCnOACTBd MH. H T4K0 WCTdUJE EpdTSA WT 34K0H WT npEA TOCnOACTBd MH, KdKO BEKE MET'fcX A<* HE HM4T H4A WHHHS COdHEE, H8 A<1 METHHT HHKSAd AWTWi|SET T4H P dcnpH, nOHTO P4AÎ ECT EHW CKTEOpHA EpdTSA KHHTE JVKWAHEE H4A WHHHS HhkSAEB AWTWijSET.
       d nOTOM, CHHOBH nOn CtOHKMB, HHKSAd AWTWijSETS H dHEnCES CH, HHKSAd rpd-MdTHKS, E(4JE ndKH HE MO>KET CE SnOKOHTH, H8 HMdAH cST nptHÎE npEA TOCnOACTBd MH H BTOpH pEA», ndKH CKC EpdTSA H CKC PdAVA. H T4K0 nptllIE EpdTSA H PdAVA npEA TOCnOACTBd MH, KdKO HtCT 3dKAEA nOnd CT0HK4, EdipS HhkSaEES, CKC TEJf KT EOA'fcpH npEA nOKOHHdrO MHPH4 EOEBOAd. d 8 TEM, rOCnOACTEO MH T4EA4X H cSAHJf, no np4EA$ H no 34K0H, CK B"KCH HKCTHTHMH npdBHTEA ÎE TOCnOACTBd MH H A<*AOX rOCnOACTEO MH HekSAEB AWTWijSET H 4HEnCE$ CH, HekSAEBS rpdMdTHK H BTOpH PEA$, TEpE ndKH AOHECOUIE TEJf £f EOA'fcpH npEA TOCnOACTBd MH, TEpE CEEAETEACTEOEdUIE H 3d~ KAEUJE, KdKO HMdT EpdTSA H PdAV^ WHHHS WT WHHHS GOdHEES, T'KHÎIO 3d P dcnpH. H EI4JE>KE TOcnOACTEO MH, pdAÎ TEJf KHHTE WEp*KCHEHE H HCJfdEEHE WT EpdTSA H WT PdAVA, A<*A CKM TOcnOACTEO MH EpdTSAOBS H PdAVAOBS 3dK0H, Bî EOA'fcpH, A<* SdKAET KdKO HE ECT CKTKOpHA H HCJfdEHA H WEP'KCHHA TEX KHHTE AEA$ HM, EpdT$A. ă WHH HHKdKOJKE HE BTlSMOrTlT 3dKAETH. Td>KE, CTOdAH C8T EpdT^A H PdAWT KHH8, 3dTHH$TH CE TAdEE HM. Td>KE npOAdAE EpdT$A H P4AVrt nPEA HHK$Ad AWTW^ET H dHEnCES CH, HHK$Ad TpdMdTHK CKC MHOSH A0KPH METHQUM, TEpE HM ECT npOCTHA TAdEE H KOMdTE H CKMHpHUlE CE WT npEA TOCnOACTBd MH H WT npEA B*KCEM nOHTEHHHM EOA-kpOM TOCnOACTBd MH. H METH8AH HM ECT HHK$Ad AWTW^SET H dHEnCE# CH, HHKSAd, EpdT8AOB8 H P4AV'AOe8 TdlO p dcnpH, KdKO BEKE MET’tjf EpdT8A H PdAVrt A<> HE HMdT HdA WMHH8 H8k8aee8 AWrw^ET H dHEnCES CH, HhkSaEB HH TOAHKO ECT EAHH BAdC TAdB8. H WCTdAH c8t EpdTSA H PdAVA WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBd MH H BTOpH KpdT8.
       H clia BHU1E pEMEHE WMHHE EHW C8T nOKSnEHE EIJIEHCE WT A^HH nOKOHHdTO EddAd EOEBOAd, CHH8 SAdAd EOEBOAd. TdHCE, TOcnOACTEO MH CKM BHA'feA KHHTE EddAd EOEBOAd, dH8 c8t EHAE EETJfE H pd3APdHE H npOMpdMEHE; d 8 TEM, TOcnOACTEO MH H}f CKM nOHOEHA H 8<TKp*KAHA> CKC CÎE KHHT8 TOCnOACTBd MH.
       H ndKH A<> ect ca83em rocnoACTB4 mh, HekSaee awtw^setS H dHEnCES CH, Hek8aEB8 EAHH dU.HTdHK8, nO HME PdAVrt EHEOAdpiOA, CHH*K E8HEB8 dU.HTdH, nOHEHCE HM c8t CTdpE H npdBd H 3d A^A^hS. d nOTOM, CA83EM TOCnOACTBd MH, HHKSAd H dHEn-CE8 CH, HHKSAd, AWTWjjSETH HMdAH c8T np'feHÎE npEA TOCnOACTBd MH CKC PdAVA, CHH*K C3hMEB8 r-KwaCHHEE WT KSkSpE3H PdAÎ TOTO dl^HTdHHH BHUIE pEMEHS, PdAVrt EHBOAdpSA. H CHU.E np’tUlE PdAV^. CHH*K C3dHHEB8 Pkw)KHHEE8, npEA TOCnOACTBd MH, KdKO ECT TOTO dUHTdH BHUIE P'ty, CKTKO<pEH> WT EAHH HET0b8 dU.HTdH CKC dUHTdHKS CA83EM
rocnoACTE4 mh, Hek8aeb8 awtw^etS h dHEncES ch, Hek8aeb8. ă 8 <TEM>, TOC-nOACTEO MH TAEAdX H cSAHJf, nO npdEAS H no 3dK0H8 H CKC B*KCH HKCTHTHMH npdBH-
www.dacoromanica.ro
2T9
tea Ie rocnoACTB* mh h aM°£ rocn«ACTKO mh P4AyA0E8, chh~k <Pkw»khhek8, 34K0H, S BOAtpH, A4 34K/IET K4KO ECT CKTBOpEH TOrO dU,HrdH EJKE ECT KHUIE p-fejf, PdAyA Ehboa4p8a, wt <eahh 4UHr>4hhh ckc du,HrdHKi$ Hhk8aeb AWrW$ET8. d IVH HHK4KOXCE HE B*K3M0r0UIE 34K4ETH fipEA rOCnOACTBd MH CKC TEJf SOAtpH. H WCT4U1E PdAyA, CHHTv Gc)4HMEB8 FkW »KHHEE8, WT 34K0H WT lip EA rOCHOACTEd MH. H I14KH A<J ECT CA8r rOCHOACTB4 MH, Hhk8aEB8 <4W> r<Wj|SE>T. . . <EAH>H <MOMK8 34 4l^HT>4HHH, <H>4 HME KSp'KAd, 34HE1KE M8 ECT np4B H 34 A^A?H$.
       d hotom, Hhk8a4 AwrwijsET, wh HM4X$ nptHÎE npE<A rocnoACTBd mh> CKC 6AHH4, A^UlEpS BoHKEE8 WT E4AOCHH H CKC M8>K EH, Hc8$ nOCTEAHHK8. H T4KO nP'tujE 6ahh4, a^>4J<ep$ Eoh>kee8 h ckc m8w eh, Hc8$ hocteahhk8 npEA rocnoACTBd MH, KdKO ECT TOrO MOMK8 34 dU^IMH, HO HME KSpTvAd, CKTBOpEH WT EAHH HErOB<$ du, >HrdH. d 8 tem, rocnoACTBO mh rrtea<>X h c8AHX> no npdBAS h no 34koh, ck eTuCH MKCTHTHMH npdBHTEdÎE rOCHOACTB4 MH H A*A*X rOCHOACTBO MH Hhk8AEE AWrWijSET SdKOH, S EOdtpH A^RPH, TEpE 34K4EUJE H CKEAETEACTKOKdLLIE FipEA rOCHOACTBd MH KdKO HE ECT CKTBOpEH TOrO dU,HrdH, EHCE ECT BHUJE p’kjf, P"KK8dd, WT dlipirdHHH ©AHHEE, A'RiPEpd Bohkeb, 4h8 ECT 34 a^A>h^ CA8r rOCHOACTBd MH, Hek8aeb AWrW$ET. Td>KE, WCT4UJE 6AHH4, A^iPEpd lîOHKEB, WT 34K0H WT npEA rOCHOACTBd MH H M8>K ch, Hc8$.
       H ndKH hok8hh cA8r rocnoACTBd mh, Hek8a4 dwrwijsET wmhh8 8 PdKOEHU.'K, A EA /QhPMEES, CHH-K PoMdHOE WT KpEBEHHK, CB4, EdpE EAHKd CE JfOKET H3EpdTH WT HOCB8AE, 34 M dcnpH <TOTOEH>.
       CEro pdAl, A*A*X h rocnoACTBO mh cd8r rocnoACTBd mh, Hhk8aeb AwrwjjsET, I3KOHÎE A<i HM ECT B*K WHHH8 If E'K WX4B8, EM8 H CHHOBOM EM8, H BH8kOM H Hp’bBHS-HETOM EM8 H HH WT KOrOHCE HEnOKOA’feEHMO. H0PH3M0 rOCHOACTBd MH.
       Oehce h cbeaeteaîe nocTdBA’bEM rocnoACTBO a\h: >k8h4h Hb4uiko eeahkh akophhk# H »8n4H H’brOE BEAHKH AWrWjjiET H CrTdH CndTdp H BpdT8d KOMHC H MHTp-fe EHCTIldp H EdAt CTOAHHK H FoHU.’b nEJfdpHHK H GTOHK4 BEAHKH HOCTEAHHK. HcnpdEHHK, HB4I1IKO BEAHKH AR^PHHK.                                                             ___
       IIhc 43, EoAPEUJ WT E'KAdMH, 8 TpdAy E8k8PEI{1H, M'bCElţd rEHdplE K0 ARHH, a^t x3nr.
       t îw dAÎădHAPS BWEEWAd, MHAOCTÎIO.KOJKÎIO, rOCHOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Necula logofăt şi nepotului său, Nicula grămătic şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină in Racoviţa, toată partea lui Bădişor, oricit se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o moşul lor, Oana Pereşul de la Bădişor, pentru 13 500 aspri gata.
      Iar după aceea, tatăl lui Nicula, popa Stoica, a avut piră Înaintea răposatului Mircea voievod cu fiul lui Şerb din Crevenic, anume Braţul. Şi aşa a pîrît Braţul înaintea răposatului Mircea voievod, ca să ţină jumătate din ocina lui Oana Pereş. Iar întru aceasta, Mircea voievod a dat popii Stoica, tatăl lui Nicula, 12 boieri, să jure că nu are Braţul jumătate din ocina lui Oana Pereş, ci are numai cumpărătură, pentru 100 aspri. Şi aşa a jurat popa Stoica cu acei 12 boieri, că are Braţul din partea lui Oana Pereşul numai pentru 100 aspri, iar mai mult nu.
      Iar după aceea, fiii lui Stoica, Nicula şi nepotul său, Nicula, logofeţi, încă n-au putut să se odihnească ci au avut pîră şi înaintea domniei mele cu Braţul. Şi aşa pîra Braţul înaintea domniei mele, că n-a jurat popa Stoica, tatăl lui Nicula, cu acei 12 boieri înaintea lui Mircea voievod. Iar întru aceasta,
28a
www.dacoromanica.ro
domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Necula şi nepotului său, Nicula, logofeţi de au adus iar pe acei 12 boieri şi Înaintea domniei mele. Şi aşa au mărturisit şi au jurat şi înaintea domniei mele că are Braţul ocină din ocina lui Oana Pereşul, numai pentru 100 aspri. Şi încă domnia mea am aflat nişte cărţi de moştenire ale lui Nicula logofăt şterse şi stricate de Braţul. Astfel, a rămas Braţul de vină, să-şi piardă capul; şi am dat domnia mea lui Nicula logofăt şi să-i scoată ochii. Iar Nicula logofăt, el a căzut înaintea domniei mele <şi> a cerut Necula logofăt pe Braţul dinaintea domniei mele. Şi astfel a rămas Braţul de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă pe ocina lui Oana, ci să lepede Nicula logofăt acei 100 aspri, pentru că a făcut Braţul cărţi mincinoase pe ocina lui Nicula logofăt.
      Iar după aceea, fiii popii Stoica, Nicula logofăt şi nepotul său, Nicula grămătic, încă n-au putut să se odihnească, ci au avut pîră înaintea domniei mele şi al doilea rînd, iar cu Braţul şi cu Radul. Şi aşa pîrau Braţul şi Radul înaintea domniei mele, că n-a jurat popa Stoica, tatăl lui Nicula, cu acei 12 boieri înaintea răposatului Mircea voievod. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Necula logofăt şi nepotului său, Necula grămătic şi al doilea rînd, de au adus iar pe acei 12 boieri înaintea domniei mele, de au mărturisit şi au jurat că are Braţul şi Radul ocină din ocina lui Oana, numai pentru 100 aspri. Şi încă domnia mea, pentru acele cărţi şterse şi stricate de Braţul şi de Radul, am dat domnia mea lui Braţul şi lui Radul lege, 12 boieri, să jure că n-a făcut şi n-a stricat şi n-a şters acele cărţi părintele lor, Braţul. Iar ei nicicum n-au putut să jure. Astfel, au stătut Braţul şi Radul de vină, să-şi piardă capetele. Astfel, au căzut Braţul şi Radul înaintea lui Nicula logofăt şi a nepotului său, Nicula grămătic cu mulţi megieşi buni, de le-a iertat capetele şi averile şi s-au împăcat dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele. Şi le-a aruncat Nicula logofăt şi nepotul său, Nicula. lui Braţul şi lui Radul acei 100 aspri, ca mai mult amestec să nu aibă Braţul şi Radul peste ocina lui Nicula logofăt şi a nepotului său, Nicula nici cit este un păr din cap. Şi au rămas Braţul şi Radul de lege dinaintea domniei mele şi al doilea rînd.
      Şi aceste mai sus-zise ocine au fost cumpărate încă din zilele răposatului Vlad voievod, fiul lui Vlad voievod. Astfel, domnia mea am văzut cărţile lui Ylad voievod dar erau vechi şi rupte şi pătate; iar întru aceasta, domnia mea le-am înnoit şi le-am <întărit> cu această carte a domniei mele.
      Şi iar să fie slugilor domniei mele, Necula logofăt şi nepotului său, Necula un ţigan, anume Radul Bivolariul, fiul lui Bunea ţigan, pentru că le sînt vechi şi drepţi şi de moştenire. Iar după aceea, slugile domniei mele, Nicula şi nepotul său, Nicula, logofeţi au avut pîră înaintea domniei mele cu Radul, fiul lui Oancea al lui Găojină din Cucurezi pentru acel ţigan mai sus-zis, Radul Bivolarul. Şi aşa pira Radul, fiul lui Oancea al lui Găojină, înaintea domniei mele, că acel ţigan mai sus-spus este făcut dintr-un ţigan al lui cu o ţigancă a slugilor domniei mele, Necula logofăt şi a nepotului său, Necula. Iar întru <aceasta>, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Radul, fiul lui <Găo>jină, lege, 6 boieri, să jure că este făcut acel ţigan care este mai sus-spus, Radul Bivolarul, dintr-<un> ţigan cu ţiganca lui Nicula logofăt. Iar el nicicum nu a putut să jure înaintea domniei
www.dacoromanica.ro
281
mele cu acei <6 boieri. Şi a rămas Radul, fiul lui Oancea al lui Găo>jină, de lege dinaintea domniei mele. Şi iar să-i fie slugii domniei mele, Nicula logofăt ... <un copil de ţigan), anume Curăla, pentru că îi este drept şi de moştenire.
      Iar după aceea, Nicula logofăt, el a avut piră înaintea <domniei mele) cu Elina, fiica Voicăi din Balosin şi cu bărbatul ei, Isuf postelnic. Şi aşa pîra Elina, fiica <Voi)căi şi cu bărbatul ei, Isuf postelnic înaintea domniei mele, că este acel copil de ţigan, anume Curăla, făcut dintr-un ţigan al lor. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Nicula logofăt lege, 6 boieri buni de au jurat şi au mărturisit înaintea domniei mele, că nu este făcut acel ţigan, care este mai sus-zis, Curăla, din ţiganul Elinei, fiica Voicăi, ci este de moştenire al slugii domniei mele, Necula logofăt. Astfel, a rămas Elina, fiica Voicăi, de lege dinaintea domniei mele şi bărbatul său, Isuf.
      Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Necula logofăt ocină în Racoviţa, partea lui Mircea, fiul lui Roman din Crevenic, toată, oriclt se va alege de pretutindeni, pentru 40 aspri <gata>.
      De aceea, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Nicula logofăt, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Braţul comis şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Am scris eu, Codreş din Bălăci, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 29 zile, în anul 7083 <1575).
      ■f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., col. Prof. Ion Ionaşcu, nr. 15. Orig., perg.(34,5 x 46), rupt şi şters, pecete timbrată. Traducere ibidem, S.I., nr. 970 (Sf. Ecaterina, 1/3).
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 165-167.
210                                                         1575 (7083) îebruarie 3
       ţ /HhaoctIk» eo>kîk>, Îw fL\EădHAP$ KOEBOAd H rocnoAHH-K K-kcoH 3eahae Jîrrppo-KrtdpHCKOK», CHtTk KEdHKdrO H np-kAOKpdrO ffiHpMEK BOEBOAd, CHH8 MhX’HEB EOEEOA#. A*KdT rOcnOACTBO MH CÎK> FIOBEAEHÎIO rOcm>ACTE4 MH nOIlEB TsprE CEC CHHOBH CH, EAHlţE HM Eorh AdCTTk, I3KOJKE Ad M$ ECT WMHH$ 3 KSpTE F AEdHHlţE WT AEd PdAydWK, MIT CEAHlţlE H WT KOAd H WT UJ8M H WT nOrtlO H WT nO BEC Jf^TdpOM, I10HE3KE ECT
noKSnHA nona TsprE mit Peaoe, îkehS PdAydWB, mit AEd chhe P4AYrtWK> "d hme EapKSrt, 3d xB denpH, TEp"k HX c8T nOKOHA A^UIE HX- H K*EAd K> ECT npOAdd CEC WHHHEX, d PEAOE, 5KEH8 PdAYdWB ECT nHTdrt BECH H'ljTCpHU.H H ShSuH H B*ECH WCrtOKOAHrtH CEC HHXHOMH BOd'h.
       H ndK noKSnH wmhhS 8 E’EA'Khh wt. .. 3d xd denpH. H n4K noKSnH1 wt
CT4Hd, AEipEpH CTdHMIOdOB, d A^dHIUt4 CEC B*ECd, 3d xd denpH.
       H ndK nOKSnH HSHETŞA WT Hd IUojjsp'EHM'teHH H WT CTdHHIOrt H WT EpdT ErO, EorAdH, AEd HX BECd, 3d X denpH. H WT CTdHHIOrt GOnpEB H WT KpdT HX, AErt HX BdCd, 34 X denpH. H WT PEEEPd, AEd ErO BECd, 3d jf <dCnpH>. H WT HEpHdT H WT BpdT ErO, AEd HX <BECd>, 3d X denpH. H WT EdpaSd H WT KpdT ErO, H>BdH, BTkCd AEd HX, <3d>. . . 4cnpH. H WT Or4HHIOrt fliortAOK'feH H WT KpdT EfO, PdAYd H Gtehhc-
282
www.dacoromanica.ro
4dB, KkCEJf AErt HJf, 3d p£ denpH. H WT CTkHHCjtdB, A EA ErO BTiCd, 3d Cg denpH. H wt QdtţiE PtiS, aea Ero B-kcd, sa 3 denpH. H wt IIoiaTTi, aea tro BTiCd, sa pili 4cnpH. H wt Xp-fem$d8, aea Ero, 34 y 4cnpn.
       H naK noKSnH wmhh8 8 Gkmbothh wt CTdHMIOd, b; hhbe 3a wpaHÎE h a ahbesh h ake A03ÎE h F kpoaI 34 boaehhu,h h B cEAHijiH 8 cEdo, 3a xd£ denpH. H ndK noK8nH WT 1 Kp-kmOH H HHBE 34 WpdHÎE H B 4HBE3H H F BpOAH 34 BOAEHHU.H H EAH4 403ÎH h EAHd cEdHtjjE 8 ceh©, 3d xâp denpH. H ndK nOKSnH WT Hd ÎÎ4U,KO 8 Gkmbothh EAH8 d03ÎE H TPH dHBESH H EAHH Ep©A 3d BOAEHHU.8, 3d yH <>CnpH.
       H ndK nOKSnH WMHH8 WTH4 K>B4H WT KwpKH, CE/IHLJJ4 CBC K8t|JH H EAHd dHBdAE, 3d xdC acnpH H EAHH HHB, 3d T denpH. H WT CT4HMI04 /V.'BHHdWK, B CEdH^JH, 3d pH acnpH. H n4K npoddEHH nona RprE ckc wSiuhiua Chh4, TEp-fc ect a<m nona TsprE 8 11041© EAHH HHB H 8 CEH© 4 CEHHljJE, P4A' EAHd CEHHIJ1E K©A K8t|JH. H ndK nOKSllH WT A'fcHHH'h EAHH BPOA 3#4 B©AEHHl|8 CkC dHBdAE H S HHBE, 3d jf <>CnpH rOTOBH. H ndK noKSnH 8 KopBH wt Hd A8n8d A hhbe, 3d th acnpH.
       H ndK noKSnH wmhh8 8 EkpdEt|iH_WT Hd chhSILihhwb h wt cectph Ero S hhbe, 3d TH acnpH rOTOBH H WT CTdHMIOd, T HHBE, 34 C 4CnpH.
       H ndK nOKSnH WMHH8 8 III©l|spkHM’fcHH WT Hd lOB-kHHMH 1 HHBE, 3d PH dCnpH H WT EEpHMdH, îf HHBE, 3d CH denpH H WT ,\8k8h, 4 HHB, 3d p denpH.
       H ndK noKSnH 8 EkHH'kHH wt P-kB-kra A hhbe h ckc bpoa <3d e>©aehhu,8, 3d TH acnpH H WT CTdHMIOd KkpETES, B HHBE H BpOA 3d BOAEHHU.8, 3d T dCnpH. H ndK nO-K8nH WT EOAIOWOE wt CkMBOTHH F HIBE, 3d TH dCnpH H WT Hd Ed*kK8d, BpdT E8A8d8UJOB, B HHBE, 3d PH dCnpH.
       H npoAdAOWE tej( diOAE wt hh^hoiu aoepom <BOdio> h ckc 83H4hîe E-kctM ddErHiamoM wt koho nvfecT©, bk©>ke a<> ect iioiieb Tepte wmhhh h hhsebh h bpoaoee <3d BOA>EHHU,E, <HHA H> CHHOBOM HM H EHSKOM H np-feEHSMETOM H HH (Vt KOTOJKE HE-noKOd’kBHddS, nopH3iu8 rocnoACTBd mh.
       Ce>KE CBE<AETEdlE nOCTdBd'kEM TOCnOACTBO Mll>'. W8|14H . . . <H w8ll4H HBdUlKO> SEdHKH AH0pH’IK8 H >K8[14H ITfcrOE EEdHKÎH HWTW^ET H >KjndH CTdH BEdllKII <CndTdp H > >K8ll4H EdA'b BEd CTOdHMK8 H >K8ndH EpdT8d EEdHKÎH KWMHC H W8|14H fflHTp'k EEdHKÎH BHCTÎrap H >K8ll4H ^8d4HTp8 BEd KdIOMdp II >K8ndH ToHU'k EEdHKH nEJfdpHHK H >K8ndH CTOHKd EEdHKÎH nOCTEdHMK. HcnpdEHHK, <HtrOE> EEdHKÎH HWrW$ET.
       IIhc as, H-kroE h/uhh ahbk, 8 iwkcEUd $EBp84pîE F akhh, wt flAddad tekSuihm <d'bTOd\>, Bk d'feT x3nr.
       f îw îldEăJHApS BWEBWAd, «dHOCTÎIO BOXÎlO, TOCnOAHHk.
       <Pe verso:) Hrisov al lui Alexandru voevod către popa Gheorghe, de Curtişoara, pentru trei delniţă din partea Radului.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Uhgrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Gherghe cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Curte 3 delniţe din partea lui Radul, din selişte şi din apă şi din pădure şi din cîmp şi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat popa Gherghe de la Rădoaia, femeia lui Radul, din partea fiului lui Radul, anume Barbul, pentru 2 000 aspri, de şi-au făcut pace sufletelor lor. Iar cînd i-a vîndut ocinele, însă Rădoaia, femeia lui Radul, a întrebat pe toţi nepoţii de soră şi nepoţii de frate şi toţi au slobozit cu voia lor.
       Şi iar a cumpărat ocină îh Yădeni de la.. . pentru 1 000 aspri. Şi iar a cumpărat 1 de la Stana, fiica lui Stanciul, o delniţă cu toate, pentru 1 000 aspri.
www.dacoromanica.ro
283
      Şi iar a cumpărat Nucetul de la Şofrinceni şi de la Stanciul şi de la fratele lui, Bogdan, părţile lor toate, pentru 600 aspri. Şi de la Stanciul al lui Oprea şi de la fratele lui, toate părţile lor, pentru 600 aspri. Şi de la Răbega, toată partea lui, pentru 600 <aspri>. Şi de la Cernat şi de la fratele lui, părţile lor (toate), pentru 600 aspri. Şi de la Barbul şi de la fratele lui, Iovan, toate părţile lor, (pentru)... aspri. Şi de la Stanciul Moldovean şi de la fraţii lui, Radul şi Stănislav, toate părţile lor, pentru 160 aspri. Şi de la Stănislav, toată partea lui, pentru 260 aspri. Şi de la Paşte-Rău, toată partea lui, pentru 60 aspri. Şi de la Poiată, toată partea lui, pentru 140 aspri. Şi de la Hre-ciul, partea lui, pentru 400 aspri.
      Şi iar a cumpărat ocină in Simbotin de la Stanciul, 12 ogoare de arătură şi 4 livezi şi două vii şi 3 vaduri de moară şi 2 selişte în sat, pentru 1 600 aspri. Şi iar a cumpărat de la Crăciun 8 ogoare de arătură şi 2 livezi şi 3 vaduri de moară şi o vie şi o selişte în sat, pentru 1 100 aspri. Şi iar a cumpărat de la Laţco în Simbotin o vie şi trei livezi şi un vad de moară, pentru 450 aspri.
      Şi iar a cumpărat ocină de la Iovan din Corbi, seliştea cu case şi o livadă, pentru 1 200 aspri şi un ogor, pentru 300 aspri. Şi de la Stanciul al lui Dănilă, 2 selişti, pentru 150 aspri. Şi iar a schimbat popa Gherghe cu jupaniţa Şina, de a dat popa Gherghe în cîmp un ogor şi în sat o selişte, pentru o selişte lingă casă. Şi iar a cumpărat de la Dănilă un vad de moară cu livadă şi 6 ogoare, pentru 600 aspri gata. Şi iar a cumpărat în Corbi de la Lupul 4 ogoare, pentru 350 aspri.
      Şi iar a cumpărat ocină în Bîrleşti de la fiul lui Panciu şi de la sora lui 6 ogoare, pentru 350 aspri gata şi de la Stanciul, 3 ogoare, pentru 200 aspri.
      Şi iar a cumpărat ocină în Şofrînceni de la Iubănici 2 ogoare, pentru 150 aspri şi de la Beriman, 2 ogoare, pentru 250 aspri şi de la Ducul 1 ogor, pentru 100 aspri.
      Şi iar a cumpărat în Cîineni de la Răbega 4 ogoare şi cu vad de moară, pentru 350 aspri şi de la Stanciul Căreteu, 2 ogoare şi vad de moară, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat de la Bodişoe din Simbotin 3 ogoare, pentru 350 aspri şi de la Vîlcul, fratele lui Buduluş, 2 ogoare, pentru 150 aspri.
      Şi au vîndut aceşti oameni de bună(voia) lor şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului, ca să-i fie popii Gherghe ocinele şi livezile şi vadurile (de) moară, (lui şi) fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori (punem domnia mea): jupan... (şi jupan Ivaşco) mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan mare (spătar şi) jupan Badea mare stolnic şi jupan Braţul mare comis şi jupan Mitrea mare vistier şi jupan Dumitru mare clucer şi jupan Gonţea mare paharnic şi up&n Stoica mare postelnic. Ispravnic, (Neagoe) mare logofăt.
      Am scris eu, Neagoe diac mic, în luna februarie 3 zile, de la Adam (ani) curgători, în anul 7083 (1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXCIII/28. Orig., perg. (44,5x34,5), rupt şi şters, pecete timbrată. Traducere din 1734 ibidem, MDXXX/94.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 167-169. 1
                                  1 Pasajul: „nu imuSm whhhS ... nu iimSim" („iar a cumpărat ocină... iar a cumpărat"),
ras.
284
www.dacoromanica.ro
211                                       1575 (7083) februarie 12, Bucureşti
      Hrisovul răposatului Alecsandru voivod dă la leat 7083 <1575) pentru raoşiie Cruce dat danie la mănăstiri.
      Cu mila lui Dumnezeu, eu Alicsandru voivod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi prebunului Mircea voivod, sinu Mihnii voivod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele Radului postelnic şi frăţini-său Predii şi lui Stroie şi cu toţi feciorii lor, clţi Dumnezeu le va dărui, pentru că am dat lor satul Cruce tot, cu tot hotarul, care au fost bătrlnă şi dreaptă moşie a lor de moştenire, Insă din zilele răposatului Basarab voivod, care ajungindu Vladul banu mare, tatul Radului postelnic şi al Predii şi al lui Stroie în zilile răposatului Basarab voevod, pentru dreaptă şi credincioasă slujba lui şi cu vărsare de slnge.
      Iar după aciia, clndu au fost Radul postelnic şi Preda şi Stroie pribegi, iar satul Cruce s-au fost judecit. Iar clndu au fost acum, In zilele domnii mele, Radul postelnic şi Preda şi Stroe au fost sorocit pă satul Cruce înnainte domnii mele, ca să ste faţă Înnainte domnii mele. Şi n-au stătut de faţă Înnainte domnii mâle, ci au fugit de la scaunul domnii mele. Şi au rămas de lege dinainte domnii mele, cum ca mai mult amestec să nu aibă cu satul Cruce, ci să fie judeci, iar nu rumâni, cum au fost mai dennainte vreme.
      Pentru aceasta, am dată domnia mea Radului postelnic şi Predei şi lui Stroe, ca să fie lor ohamnică moşie, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni să gu să clătească, preste zisa domnii mâle.
      Iată şi mărturii am pusu domnia mea: jupan Dragomir1 biv vel ban i Dobromir 2 biv vel vornic i Ivaşco vel vornic i Negoe vel logofăt i Stan spătar, Braţul comis, Mitre vistier, Bade stolnic, Gonţea păhamic, Stoica vel postelnic.
      S-au scris în Bucureşti, fevruarie 12 dni, leat 7083 <1575).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Căluiu, nr.722, f. 23. Traducere; altă traducere ibidem, S.I., nr. 973 (Câluiu, XIII/2).
      EDIŢII. Odobescu, Relafiune j. Dolj, 312—313; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 94-95; DIR,B, 169-170.
      1 în loc de: Dobromir. * în loc de: Dragomir.
212                                     1575—1576 februarie 18, Bucureşti
      ţ fl&HAOCTÎIO K05KÎEI0, Îw dAEădHApS KOEKOAd H rOCIlOAHHK K'KCOH 3EMAE 2îrppOKAdXÎHCKOE, CHHTi EEAHKdrO H (îp-kAOSpdrO ®Hp4d KOEKOAd, dHEJlCÎS fllHXHEK K0EK0A4. A<*K<*T rOCIIOACTBO MH CIK> nOREA’fcHÎE rOCllOACTKd MH ifiorOUJlVR H CKC CHHORH CH, EAHU.E m8 EofK A<»CT, BK05KE A<* «8 ECT W4HH8 8 GtTiHEIJJH, A£4 EM8 RlCd, WT CEAO H WT J10AI0 H WT UJ8m H WT ROA h WT C#X H IVT nO RIC X*Tdp8A, RdpE EAHKd CE XTET H3BP4TH, I10HE5KE M» ECT CTdpd H npdRd WHHHg H WT A^AThS.
      d noTOM, nplHAE edM Morouj npEA rocnoACTRd mh, tepe A4AE h Saojkh HErosE A’RlJJEpE, Hd HME AC’5P4 H Gopd, HdA CTe W4HH8 KHUJE nHCdHd, HdA RlCd, nOHEJKE HE ECT CKTROpHA AlorOUJ AP$3H CHHH WT T’fcAW EM8, pd3R-fc TURUIE CÎE A^UiEpE KHUJE PEMEHE. dAH A4AE A"M1KP4* CH A*KP£K EA«d A'k'HHU.d CKC EAHH BEHHHS, Hd HME
www.dacoromanica.ro
285
ÂP'M'hh H4 npfA- d wt t8h a<» ect            h Copa Bivc Ha AS’fc. haa btvca whhha
E>KE ECT B<HUIE n>HCaHa. H CHU.H $TdK*HJf C4* /ROPWUJ HErOBE ATvlJJEpE, WT HErOB AOBpOM BOrtIO, WT lip EA TOCIlOACTBa A/IH H ClvC 3H4HÎE BIvCEM MErîiaUJO*.
       d nOTOM, noKSnH Ep'htha'h Awrwj|sET aea wt whhhS GTdHOB h Pateb H ITfcrSB;
B'BCEJf HHJfHE AEA, BapE EAHKd CE JfTET H3EP4TH WT 110 BTvC X’O’TdpSA, IIOHEJKE IO ECT IlO-KSllHA EpVTHA'H AWrWijSET WT GTdH H WT Ep4TÎE E*8, 34 ijl* acnpH POTOBH, 4AH ECT CTe WHHH$ 8 Po*TvHElJJH. H naK IlOKgllH EpTs.THATs. AWPWijSET H ll<E>pHBOAE H Bpis.EE H WT EAHH KOApS WT MECTO CKC EpdHHIJJE WT EA4AY’A, CHH8 ^SMHTpOB, 34' p acnpH POTOBH, 4AH H acnpH WT cpEBpO, WH ECT I1A4THA nO EA4AV<t WT BHP 3a ABOp.
       Te* paAÎ, AMOJf « pocnoAcTBO *h Ep'ethaivB AwrwijsET, mkojke A4
ECT CÎE nSKSnEHÎE WHIIhS H WjfdEg, E*8 H CHHOBO* H* H BHOKO* H nptBHOHHTO* H* H HE WT KOPOJKE HEI10K0A'fcEH*8l nO WpH3*8 T0Cn0ACTB4 *H.
       Ce>ke h cbeaeteaîe nocTaKHX’ pocnoAcTBO *h: jeSiiah IsaujKO beahkh abophhk H >K8ll4H H^POE BEAHKH AWPW0ET H &T4H Cn4T4p H fllHTp'fc BHCTÎiap H Ep4T$A KO*HC H EaA'fc CTWAHHK H TOHU^ IlEppHHK H GtOHKA BEA IIOCTEAHHK. HdipdKHHK, H’fcPOE BEAHKH AWPW0ET.
       HcnHcax’ a3, Aappa, 8 ppaAV E8k8peijje, *-fccEU,a $EBp8apÎE h| abhh h wt dA<!*4 A« HHH-k, KTv A^T X3ÎÎB.
       ţ Iw dAEăaHApS BWEBWAA, MHAOCTIIO EOJKÎIO, POCnOAHHB.
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mogoş şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Stăneşti, partea lui toată, din sat şi din cimp şi din pădure şi din apă şi din uscat şi de peste tot hotarul, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
       Iar apoi, a venit Mogoş singur înaintea domniei mele, de a dat şi a aşezat pe fiicele sale, anume Dobra şi Sora, peste această ocină mai sus-scrisă, peste toată, pentru că nu a făcut Mogoş alţi fii din trupul lui, în afară de aceste fiice mai sus-spuse. Dar a dat fiicei sale Dobra mai întîi o del-niţă cu un vecin, anume Drăghici. Şi de aici să fie Dobrei şi Sorei toate pe din două, peste toată ocina mai sus-scrisă. Şi aşa a întocmit singur Mogoş pe fiicele sale, de a lui bunăvoie, dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
       Iar după aceea, a cumpărat Brătilă logofăt partea de ocină a lui Stan şi a lui Ratea şi a lui Neagu, părţile lor toate, oricît se va alege de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat Brătilă logofăt de la Stan şi de la fraţii lui, pentru 540 aspri gata, dar este această ocină în Româneşti. Şi iar a cumpărat Brătilă logofăt 50 pomi şi 50 sălcii dintr-un codru de loc cu branişte de la Vladul, fiul lui Dumitru, pentru 130 aspri gata, însă 50 aspri de argint, a plătit pe Vladul de birul de curte.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Brătilă logofăt, ca să-i fie această cumpărătură ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori a pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
286
www.dacoromanica.ro
      Am scris eu, Dara, in cetatea Bucureşti, luna februarie 18 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7082 <1574).
      t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 956 (Ctmpulung, VIII/12). Orig., htrtie (32x21), pecete aplicată. Gu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 97v— 98.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 170. Facs. Ibidem, 542.
213                                                     <1575-1577) martie 2
      /KhAOCTÎIO EOKÎIO, Iw flrtEădHAPS KOEKOA H rOCnOAHHTv. A<*K4T recnOACTKO mu CÎIO nOS’hAEHÎE rOCnoÂCTBd MH CB'tT’kH MOH4CTHP H4pHU,4EM$ fiÎEp-XUJ, HKWJKE fi,A ECTTv BOAH4 CTvC CÎIO KHHr TOCnOACTBd MH A<> AEP>KHT H A<> WEA4A<>ETTv A^Tv CtOH-KTvB IVT IlHTEIJJH, HTvC4)f, WT K8KH H WT BOAEHHU.8 H BHHOrpAA EM8 H WT no BTvCAKOH MtCTO, BJPH ErtHKH CE JfTHT H3EP4TH A^ GtOHKTvB WT IlHTEipH, 34HE2KE ECTTv A'*'' CÎIO BHU1E p-feMEH» KOM4TH CAM GTOHK4 H4 CTvMpivTH ErW CB’kT’kH MOH4CTHP WT KÎEpTvUJ, E3KWHCE A<> HM ECTTv IlOMEHTv Eli B'kKH.
      OEro P4AH, A<*A*)f h rocnoACTBo mh catT-kH moh4cthp wt KîEpivui, qkoîke A<1 HM ECTTv W£4B. . -1 fi,A CTOHT AHU.8 CTv [civ] npABHTEAlO TOCnOACTBA MH, X(8n4H HB4UIKO BEA ASOPHHK. H HHJfTO fi,A HE CM'kETlv nOKSCHT B4HTOB4TH, npEA CÎIO KHHr rocnoACTB4 mh.
      H HCnpABHHK, C4M P’feME TOCnOACTBA MH.
      M*bCEll4 M4PTÎE B A^HH.
      Din mila lui Dumnezeu. Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Vierăş, ca să fie.volnică cu această carte a domniei mele să ţină şi să stăpînească partea lui Stoica din Piteşti, toată, din casă şi din moară şi via lui şi de peste tot locul, oricit se va alege partea lui Stoica din Piteşti, pentru că singur Stoica la moartea lui a dat această avere mai sus-zisă sfintei mănăstiri din Vierăş, ca să-i fie pomană în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri din Vierăş, ca să*i fie de ohabă...1 să stea de faţă cu dregătorul domniei mele, jupan Ivaşco mare vornic. Şi nimeni să nu îndrăznească să încerce a tulbura, înaintea acestei cărţi a domniei mele.
      Şi ispravnic, însăşi zisa domniei mele.
      Luna martie 2 zile.
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 133. Copie slavă; altă copie slavă ibidem, ms. 710, f. 772v (cu leat 7079).
      Datat după domn şi Ivaşco mare vornic.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 171.
        1 Loc alb.
287
www.dacoromanica.ro
214
1575 (7083) martie 2, Bucureşti
      f 51hAOCTÎK> EO>KÎEK>, Îw âAHădHApS KOEKOAd H I'OCIIOAHH’K B*KC0H 3EMAE XrrppOKAdX'HHCKO, CHH'K KEAHKdTO H np'kAOKpdrO fflHpHEK KOEBOAd, 4HE(1CE$ iRh)(HEK BOEBOAd. Â<JB<JT rOCnOACTKO MH CÎE I10KEAEHÎE rOCnOACTBO MH IIOHTEHOM H BAdCTE-AEH0M8 H np’KKOC’KB’kTHHKS rOCflOACTBd MH, >K$ndH ^OBpOMHp BEAHKH EdH H c'"KC CHHOKHM ErO, KdpE EAH1UOKE M$ JfOKET BorTk A<*CT, HKOKE A<> HM ECT flOAOBHHO WT CEAO E>KE CE SOKTiT H3AA3$A WT 8ct8 GOatSaWB, dAH B*kCd A EA )K8fldHHU,EK dHKEB H PdAEH, A'kUJEpEM >K8ndHHU,EB Kp’KCTHHEB, CECTpd nOKOHHdrO PdAVrtd BOEBOAd Kd-ASrEpd. HoHE>KE CÎE BHU1E flHCdHO flOAOBHHO WT H3Ad38 EHAd ECT 3d A'fcAlHS KgflAHH-U.EB /04prEK WT KdpdKdA, dH$ EHA ECT npOAdA WT 5K8n4HHU,d ffldprd flOKOHHOMS PdAydd BOEBOAd KdA^rEpd, 3d XM 4CnpH 34 CTpEEpO 4 PdAVA BOEBOAd, TOCnOACTBd m8, wh ECT AdA npEKÎE BHU1E PEHEIIO CECTpŞ TOCnOACTBd M8, »8ndHHU,EB Kp'kCTHHEE H AIeMJE-PEM EH, dHKEB H PdAEH.
      ă K'KAd ECT CKAd, d BHUIE flHCdHS nOHTEHOMO npdBH1*EA TOCnOACTEd MH, >K8-ndH Ac,EPc’AAHp, WH ECT flOKSflHA BHUIE nHCdHO nOAOBHHO WT CEAO H3Ad38 WT AI^MJEpd K$ndHHU,EB KP’KCTHHEE, WT >K8fldHHU,d dHKd H WT CHHOBHM EH, 110 HME IIpdB'KU, H BdpE^A, H WT 3ET >K8fldHHU,EB KP’KCTHHEE, WT EdA* AWrWlflET H WT CHHOBHM Ed-Aeb, no hme EntcTio, ndKH 3d xm dcnpH, dAH xd dcnpH 3d CTpEEpo h xî dcnpH 3d BdHH. H TdKO npOAdAE >K8fldHHU,d KhK4 H CHHOBHM EH H BdA'fc AWrW^ET H CHHOBHAV ErO CÎK> BHUIE nHCdHO nOAOBHHO WT CEAO H3Ad3$ WT CB OHM A°EpO BOAE WT np^A rocnoACTBd mh h wt np’fcA B’Kc’kM EOA-fcpoM rocnoACTBd mh h wt np’fcA btecIjm jfopS rocnoACTBd mh h ckc 3H4hîe b*krbM MErîauioBOM wt no wkp*kctom m^ctom.
      CEro pdAî, AdAC)C h rocnoACTBO mh noHTEHOMfc npdBHTEAio rocnoACTBO mh, >K$ndH A0EPc,AAHp BEAHKH EdH, 0KO5KE Ad HM ECT CÎIO BHUIE nHCdHO nOAOBHHO WT H3Ad3$ B-K WMHHS H BTv WJfdEg, HM H CHHOBHM HM*K H H BHOKOM H np'fcBHOHETOM HM*K H H WT KOrOSKE HEnOT*KKHOBEHO, nopH3MO TOCnOACTBO MH.
      Ge>KE H CB’feA’fcTEA ÎEM nOCT4BA'feET TOCnOACTBd MH: KfcndH APdCOMHp EHB BEA ABOpHHK H KfcndH IwH BHB BEA AWrWfjiET H >K$ndH îfidUIKO BEAHKH ABOpHHK H KfcndH H'brOE BEAHKH AWrWijSET H CTdH CndTdp H fflHTp’fc BHCTÎIdp H BpdTfcA KOMHC H EdA'fc CTOAHHK H PoNlVfc nE£dpHHK H CTOHKd BEA nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, H'fef’OE BEAHKH AWrWjJiET.
      IlHC d3 CdM, EdA'fc, B"K HdC’T'OAHH_£pdA ESKSpELJJH, M’fcCEU.d MdpTÎE B AKHH, TEKSijJdro A’feTS wt flAdMd A® CErt,k x3nr.
      t Iw ^AÎădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO E05KÎI0, TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi vla-stelinului şi primului sfetnic al domniei mele, jupan Dobromir mare ban şi cu fiii lui, oricîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie jumătate din satul care se cheamă Izlazul de la gura Oltului, însă toată partea jupaniţei Anca şi a Radei, fiicele jupaniţei Cîrstina, sora răposatului Radul voievod Călugărul. Pentru că această mai sus-scrisă jumătate din Izlaz a fost de moştenire a jupaniţei Marga din Caracal, însă a fost vîndută de jupaniţa Marga răposatului Radul voievod Călugărul, pentru 40 000 aspri de argint iar Radul voievod, domnia lui a dat-o zestre mai sus-zisei surori a domniei lui, jupaniţa Cîrstina, şi fiicelor ei, Anca şi Rada.
      Iar cînd a fost acum, iar cinstitul dregător al domniei mele mai sus scris, jupan Dobromir, el a cumpărat mai sus-scrisa jumătate din satul Izlaz de la fiica jupaniţei Cîrstina, de la jupaniţa Anca şi de la fiii ei, anume Pravăţ
288
                                          www.dacoromanica.ro
şi Barbul, şi de la ginerele jupaniţei Cîrstina, de la Badea logofăt şi de la fiul lui Badea, anume Văsiiu, iarăşi pentru 40 000 aspri, Insă 30 000 aspri de argint şi 10 000 aspri de bani. Şi aşa a vîndut jupaniţa Anca şi fiii ei şi Badea logofăt şi fiul lui această mai sus-scrisă jumătate din satul Izlaz de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi dinaintea întregii curţi a domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor din jurul locului.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Dobromir mare ban, ca să-i fie această jumătate mai sus-scrisă din Izlaz de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi ,şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ion fost mare logofăt şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Badea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 2 zile, cursul <anilor> de la Adam pînă acum 7083 <1575>.
      ■f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, nr. 39 081. Orig., perg.(29x52), pecete timbrată.
215                                                        1575—1577 aprilie 4
       t fflHAOCTÎK» B0>KÎ6I0, îw flAEădHApS R©EB©A4 H rOCflOAHHTi. IIhUIET r©Cll©ACTR© AAH TEEE, EapsSAE F10CTEAHHK, CHHTi EEHrKB WT CpiiKH. H (1© CH)f, TE TOKOpHM r©Cfl©ACTR© AM H3pAAÎ PEA$ WTU.8 Er8AAEH WT CBtTd AAOHdCTHp WT THCAAtHd, flOHEJKE TdK© CE JfdASET npEA r©CFl©ACTRd AAH, KdKO ECH 8Ad3HA 8 EAdTORE CB’kTOH AAOHdCTHp, 8 EhcTPEU,, TEPE ECH 8A0RHA H 83EA ECH PHS8 WT TE)f EAdTOBE BHtUE IMCdHE. d IlOCAE, nO>fTEH8AA8 npABHTEAI© r©Cn©ACTBA AAH, »<8ndH IbAUJK© BEAHKH AKOPHHK, 4 WH IIOCAAA ECT TEpE ECT 83EA A4T©BE WT H4A TB©E CEA©BE, WT IIa©CK4 H WT T©l©Hd, pdAÎ TAI© PHE8 E>KE ECH 83EA TH WT CEA© CB1JT©AA8 AAOHdCTHp, WT IlHCTpEHS. TdîKE, WT Ep-kAAE E>KE X©KELUE BHAÎT CÎI© KHHT r©Cn©ACTRd AAH, 4 TH A4 TE B4p8EUJE WT EAATA CR"kT©E AAOHdCTHp WT THCAA'bHA, TAdr©AEAAH EHCTPEU,8, EpE 3AH ptM X0KEtuE HAAdTE WT KTi r©Cn©ACTB© AAH.
       T©H TE . rOROpHAA r©Cn©ACTB© AAH. IlHdKO A4 HtCT, n© pEM r©Cn©ACTBd AAH.
       HcnpdBHHK, CdAA PEH r©CFl©ACTBd AAH.
       JIhC HEK8Ad, AA*kcEU,d dnpHAÎE A A^HH.
       f ÎW dAHădHApS BWEBWAd, AAHA©CTÎI© EOHCÎI©, r©Cn©AHHL.
       + Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Barbule postelnic, fiul lui Benga din Sirbi. Şi după aceasta, iţi vorbesc domnia mea şi pentru rîndul părintelui egumen de la sfînta mănăstire din Tismana, pentru că.astfel se jeluieşte înaintea domniei mele, că ai intrat în bălţile sfintei mănăstiri, la Bistreţ, de ai pescuit şi ai luat peşte din acele bălţi mai sus-scrise. Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele, jupan Ivaşco mare vornic, el a trimis de a luat daturile de la satele tale, de la Plosca şi de la Goicea, pentru acest peşte de la Bistreţ, ce ai luat tu din satul sfintei mănăstiri. Deci, din vreme ce vei vedea această carte a domniei mele, iar tu
www.dacoromanica.ro
289
să te fereşti de balta numită Bistreţ a sfintei mănăstiri de la Tismana, căci vei avea vorbe rele de la domnia mea.
      Aceasta Iţi vorbesc domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei
mele.
      Ispravnic, Însăşi zisa domniei mele.
      A scris Necula, luna aprilie 4 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 974 (Tismana). Orig., hîrtie(31 X20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1845; alte traduceri, ibidem, mss. 329, f. 596(sub martie 4), 337, f. 322 şi 1218, f. 47v.
      Datat după domn şi Ivaşco mare vornic.
      EDIŢTI. Trad. DIR,B, 171. Facs. Ibidem, 543.
216                                                       1575 (7083) aprilie 5
      t IlHUIET KSfldH ffiHTpt EEAHKH EHCTÎiap H >KHTEAHHU,d MOd, Htrd CÎK> HdLUEM$ KHHr CBtT0A\8 IlHCKSnHIO WT £831v8 H WTU.8 LÎTdHdCÎE (1HCK3(10M IOT ESSlvS, IdKCOKE Ad HM ECT WMHHS WT Il0AdU,H, A BEMHHH, dAH IOT &IA Hb'KHHWOEOM. TdWE d3, fflHTpt EEAHKH EHCTÎiap II >KHTEAHHU,d MOd, Htrd nOKSllHA H]f CKM CÎK> EHLUE pEMEHd WMHHd OT IIoAdUH, A EEMHHH, WT dHEIlCHWM Hb'KHHWOEOM, no HME DlEpES H flHKd, 3d x? dcnpH CpEGpO. Td>KE, nOTOM H CKM A<*A CÎIO EHLUE pEMEHd WHHHg WT HoAdU,H, A EE'LHHH, CEtTOMS IlHCK8llHIO H WTU.8 flTdHdCHIO, KdKO HM ECT 3d pdA> ILOMHHdHÎE A^WOM pOAlTEAHHM H 3d pdAÎ A^UIE HdWEM8 Hd CEtTOM» Hhck8|1H8. ă KOM» HKAOEtK'K JfOKET pd3Ap8lUHTH CÎIO HAWEM8 ST’KKAULEdHÎE, ECT fipOKAET WT TÎl? WTU.H HÎKE c8t E-K HhKEH, EdpE WT ţldIUE pOAÎHH, HAH WT HHOM HKOKWI HKAOE'kli.H H E"K MtCTO CKC K>Ad H CKC dpTra E*K EtKH E’feKOM, dMHH.
      IIhc d3, KaTvCAH rpdMdTHK, MtcEU,d dlipHAÎE 7 A^HH, E"K AtT y^nT-
      <Pe verso:> G-k khht AhmhtpS kea khctîhp 3d ceao H8Adu,H.
      î Scrie jupan Mitrea mare vistier şi jitelniţa mea, Neaga această carte a noastră sfintei Episcopii din Buzău şi pănntelui Atanasie episcop de Buzău, ca să-i fie ocina de la Polaţi, 4 vecini, Insă din partea lui Ivăniş. Aşa eu, Mitrea mare vistier şi jitelniţa mea, Neaga am cumpărat această mai sus-zisă ocină de la Polaţi, 4 vecini, de la nepoţii lui Ivăniş, anume Şerbu şi Anca, pentru 3 000 aspri de argint. însă după aceea, am dat această ocină mai sus-zisă de la Polaţi, 4 vecini, sfintei Episcopii şi părintelui Atanasie, ca să-i fie sfintei Episcopii pentru pomenirea sufletelor părinţilor mei şi pentru sufletul nostru. Iar care om, fie de neamul nostru, fie dintre alţi oameni străini, va strica această întocmire a noastră, să fie blestemat de 318 părinţi, ce sînt la Nicheia şi <să fie> la un loc cu Iuda şi cu Arie în vecii vecilor, amin.
      Am scris eu, Vîlsan grămătic, luna aprilie 5 zile, în anul 7083 <1575>.
      <Pe verso :> Aceasta este cartea lui Dumitru mare vistier pentru satul Pulaţi.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 975 (Ep.Argeş, LI/4). Orig., hîrtie (25,5X20,5), pecete inelară. Cu o traducere din 1912.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 172. Facs. Ibidem, 544.
290
www.dacoromanica.ro
217
1575 (7083) aprilie 12, Bucureşti
      f MhaoctTio ecokÎek», Iw iIae&ihapS eoeboaa h rocn«AHH*K k*kcoh semae Xrr-PpOKAdXHCKOE, CHH*K EEAHK4P0 H np^ACEparO fliHpH4 BOEBOA8, CHHTk AlHfHEB BOEBOA8. A<*K4T r«Cn«ACTKO MH CÎK> nOKEA-bHÎE rOCnOACTEd mh Mhaeb ckc CHHOBH CH, EAHl|,EM Sorii a<*ct, qkojke a<> m8 ect whhhS 8 Eieaeiph, wt aea iIhktiB noAOBHHO, wt nOAK> H WT BOA H UI8m H c8]f H WT nOCB^AE, 34HEJKE IO ECT flOKSflHA ffltrtt WT flHK4 H WT Gt4H, 34 xî dcnpu E4HH H ... CpEBpO H EAHH KWH pdAÎ Bp4TCTBO. H n4K nOKSflH fllHrtt AEE HHBE l^T ^HKa H WT Ep4T CH, GTaH, WT T44 nOAOBHH 34 WHHHS MTO ECT WCT4A4 HEIipOA4A4, 34 . - . 4CflpH HOBUH H p 4CnpH cpEEpO rOTOBH. H npOA4AE »Sr|4HHU4 dHK4 H Ct4H CÎE BHUIE PEHEH4 WHHHS WT CEOEM A^EPOM BOA IO H CKC 3H4HÎE EliCEM MErÎHUJOM <WT> rOp H Aort H WT KOAO AICbcTO.
      CEropAAl, AM°X H rocnoACTBO mh AIhaek, hk<o»ke a<> m8 ect wwHSAt-AHH8 H B*K WX4E8, EM8 H CHHOBH EM8 H BH8K0M H np'kBHSMETOM em8 h he wt <ko-rO>KE> HEIlOKOA'bEHMO, <nO pEH >X TOCnOACTBd MH.
      Gejke cbeaeteaîe nocTdBAiox rocnoACTBO mh: >K8naH Ib4uiko eeahkh aeophhk H >K8n4H HtrOE EEAHKH AWrW^ET H >K8n4H . . ,x BEAHKH endTdp H >K8ndH ffiHTp'k EEAHKH KHCTÎiap H SdAt CTOAHHK H Ep4T8rt KOMHC H ToHUt nEJfdpHHK H H w8ll4H CTOHK4 BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpAEHHK, Ib4UIKO EEAHKH AEOpHHK.
      H HCnHCdX 43, dHAP EH, Eli CTOAHH rp4AV* S8K8pEI4JH, Mtc EU4 4FipHAÎE BJ AKHH H WT SA4M4 TEK8I4JHM A'kTOM, Eli AtT x3nf\
      f Iw dAÎădHAP^ BWEBWAd, MHAOCTIIO EO>KÎK>, rOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Milea cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Bieleşti, din partea Ancăi jumătate, din cîmp şi din apă şi pădure şi uscat şi de peste tot, pentru că a cumpărat-o Milea de la Anca şi de la Stan, pentru 5 000 aspri bani şi... de argint şi un cal pentru frăţie. Şi iar a cumpărat Milea de la Anca şi de la fratele său, .Stan, două ogoare din acea jumătate de ocină ce a rămas nevlndută, pentru... aspri noi şi 100 aspri de argint gata. Şi au vindut jupaniţa Anca şi Stan această mai sus-zisă ocină, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor <din> sus şi jos şi din jurul locului.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Milea, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de<nimeni> neclintit, <după spusa)1 • domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan...1 mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Şi am scris eu, Andrei, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 12 zile şi de la Adam cursul anilor, în anul 7083 <1575).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 976 (Sf. Ioan-Focşani, VIII/1). Orig., perg. (23,5x35), rupt şi şters, pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 172-173.
        1 Loc alb.
www.dacoromanica.ro
■291
218
1575—1576 aprilie 19, Bucureşti
      ţ MhAOCTÎW EO>KÎK>, Îw ărtHădHAPS EOHEWA H POCIlOAHHk 3EAAAE BT^COH OyPPpfr-BAdJfTCKOE, CHH-k KEAHKdrO H np-feAOEpdrO /QHpM-k BOHKWA. A<1K<1T rOCnOACTBd AAH cil» nOBEA-kHÎW rOCnOACTBd AAH CA83EAA POCnOACTKd AAH OtOHK-KB TdTdpSA H CkC CHH’k EPO, ESKHB H Ck CHHkl HJf, EAH^EAA Eor-k A^T, HKW5KE A<» HAA ECT WHHH8 Hd HAAE EAOJfOAAÎH, BK05KE 8Kd3E H KEA'krH: WT KAAAEH EKE EklUIHÎH pAflEB H WT TeA^JBEH gSPWpH . . .* Hd IWoUJdpSAOB, 8 BpTvJf CA-fcAAH, B"k KhU,HEOW H WT KhU,HEOW ©y AWA no CT^SA ^ET'kU'feAEK, 8 A^A A«PH TOnOAţ EKE ECT HCEA'feSHOEEH, 8 IIHCK8-AHli,d H 8 K8pAA-kT8pd H WT Oy K8pAA-kT8pd Hd AOAt A^ B'kAHdWd PA8EOKd, 8 $pdCEH 8 AWA H WT oy jjspdCEH A°PH oy TeA^HCEH HSPOp, Hd KdAAEH. H c8mo Hd Cp*kA^ no CTOPH cţ2 H ..A CTOrH TK, nOHEKE HAA ECT CTdpd H npdBd WHHH'k 3d A^A'^S, nOK8nHHd EljjEKE WT npH A^HEy CTdpdrO fÎAH< ădHAPS BOEBOA >3.
      ă noTOaa, Ctohk4 TdTdpSA h cHH-k Ero, <E8K-k>, haaaa ect np8x 8 np-feA POCnOACTBd AAH CkC PdAOyA WT CT-kHElJJH 8...1 H^POH IldUjp'kHCKS4 H CkC HHH HdCT<HHli,H WT> WHHH'k HAA WT CtTvHEIIJH. H CHlţE np-feUIE WHH 8 npEA POCIlOACTEd AAH...1 H WHHH'k, CTOHKd H CkC CHH-k Ero, E8K-fe. CEP© pdAH, EHA ECT nOK8nHA H EP4T EPO, EAdHK8A, WHHH'k WT...1 ^KhAHLJJHEB8, 8 OyCTd E'kAH'kB IldTKEE H (10 B-kAH-fc POpk, 8 K8pAA-kT8pd TpdAHEUEB6 nOAA'b...7 8 no TOA-fe. Gîd WHHH'k ECT nOK8nHA WT Hd EdA-b <H> WT Hd CTdHHIOA, CTOPH pgB, nO denpH PWTWEH Vp^H. Gsr© pdAÎ, <rocnoACTEO aah>x rAEAdX h c8ahx, no npdBA$ h no 3dK0H, <ckc> K-kcbAAH HHCTHTHAAH npdBHTEAHJf TOCnOACTBd AAH H lipOHHTdAHAA ECT H KHHT fÎAHădHAp8 BOHBOA H SdnHCHJf HAA H HCTH<HCTEOBdA>x ECT TOCnOACTBd AAH KdKO ECT WHHHd EHCE EkIUIE pEHEHd <3d A^AÎHS»1 GtOHE-KB H d E8KHK H EaAHK8A0K. H WCTdUIE PdAOyA H H^POE WT c8»aehTe wt np-bA rocnoACTEd aah. H <AdA«X rocnoACTEO aah>4 cîd KHHPd Gtohe-bk <H ESK^UH H CHHkl H]f, E5KE B. . -1 WJfdEHHK H CHHkl H£ H BH8HET0AA H^ H np-bEH8HETWAA HJf H WT HHKOPOJKE HEnOKOA'bEHAftO, I10PH3AA0 rOCflOACTEd AAH.
      Gewe h ceeahteah nocTdEA-bEAA rocnoACTEO aah: kSimh HsduiKO akophhk h HcSndH H-broE bea Awrw$ET h kSimh CTdH cndTdp h Eaaa8 BiicTîrap h EdA'b ctoahhk H EpdT8A KWAAHC H PoHU/b nd}fdpHHK H CTOHKd nOCTEAHHK. H<HCnpdBHHK >3, H"bl'OE EEA AWrW$ET.
      H d3, CTEj|SdH ®, HdnilCdX B"k rpdA E8k8pEI4IH, AA'bCEll.d dnpHAÎd eî A^H-k, <B-k A"bT>3 x3©3.
      t Iw dAEădHApS BWEBWA, AAHAOCTÎIO EOJKÎEIO, POCII© AHHTi.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Stoica Tătarul şi cu fiul său, Buchi şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocina anume Blohomii, precum arată şi semnele: de la piatra care este mai sus de rîpă şi de la Teleajen în sus...1 Gogoşarului, la vîrful culmei, la Chiţiboiu şi de la Chiţiboiu în jos, pe poteca Cetăţelei, în jos pînă la plopul care este înfierat, la Pisculiţa şi la Curmătura şi de la Curmătura în jos, pînă la vîlceaua adîncă, la frasin în jos şi de la frasin pînă la Teleajen, în sus, la piatră. Şi pe la mijloc sîntstînjeni210 2 şi... 1stînjeni 302, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire, cumpărată încă din zilele lui Ali<xandru voievod)3 cel Bătrîn.
      Iar după aceea, Stoica Tătarul şi fiul său, <Buchi> au avut pîră înaintea domniei mele cu Radul din Stăneşti...1 Neagoi Paşărescu4 şi cu alţi părtaşi ai lor <de> ocină din Stăneşti. Şi aşa au pîrît ei înaintea domniei mele...1 şi ocină, Stoica şi cu fiul său, Buchea. De aceea, a cumpărat şi fratele lui, Vlaicul, ocină de la...1 Jiliştei 6, la gura Vîlcelei Gîştei şi pe vîlcea în sus, la
292
                                           www.dacoromanica.ro
Curmătura Gradneţei 8 pe dedesubt., .7 pe acolo. Această ocină a cumpărat-o de la Balea <şi> de la Stanciul, stînjeru 162, pe aspri gata 768. De aceea, <dom-nia mea) 1 am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, <cu> toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit şi cartea lui Alixandru voievod şi zapisele lor şi a adeverit domnia mea că este ocina mai sus-zisă <de moştenire)1 a lui Stoica şi a lui Buchi şi a lui Vlaicul. Şi au rămas Radul şi Neagoe de judecată dinaintea domniei mele. Şi (am dat domnia mea)1 această carte lui Stoica <şi lui Buchi)1 şi fiilor lor, care...1 ohabnic şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan spătar şi Vlad8 vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica postelnic. Şi <ispravnic>3, Neagoe mare logofăt.
      Şi eu, Ştefan 9, am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 19 zile, <în anul) 3 7077 <1569).
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 125. Copie slavă(defectuoasă) din 1927 după orig., hîr-tie. Cu o traducere ibidem, f. 123, copie după o traducere de la începutul sec. al XlX-lea (Chiriţă dascăl).
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 173-174.
       1  Loc rupt în orig., menţ. în copie.
       2  în traducerea veche: „110“.
       3  întregire în copie.
       4  în traducerea veche: „Paşapescul".
       B în traducerea veche: „Fîntîna Jiliştii“.
       •  în traducerea veche: „Curmătura Cetăţelei“.
       7  Loc alb.
       8  în loc de: „fllHTpt" (,,Mitrea“).
       *  în traducerea veche: „Ştefan logofăt".
219                                                 1575 (7083) aprilie 22
      ţ E*k XpHCTd Bord, EddrOE'kpHHH H EddrOMECTHE ÎH H XpHCTOdIOEHBÎH H CdMO-APTiJKdKHlH, Iui ddEâdHAP$ E0EE0A$> CHITE EEMIKdrO H np'kA^EPdrO MhPMEB B0EE0A$, GO’/KÎEIO MHrtOCTÎIO H E0WÎHEM A^PORdHÎEM WGrtdAdEIJIOMH H r©cn©ACTE$EI|IOMH B*ECOH 3EMAE Xrrpp0BddJfHHCK0E, EIJIE5KE H 3dllddHEHCKHM CTpdHdM, flMddlllS H <Pdrdpdlll$ XEpUErS. Bddr0np0H3E0AH rOCIlOACTBO MII CEOHM EddrHHM npOH3B0dEHÎEM, MHCTÎH H CB'kTdHM cp’KAUEM'E rOCIlOACTEd MH, iaK0 npOCddKHTÎII npOCddB<TEIlldr0 ME Bord H Hd np-fcCTOd-k CEET0 nOIdBIllllX PWAÎTEA IE rOCIlOACTEd MH <B*K3HECEUIdr0 ME> H AdpOKd T0Cn0ACTB0 MH CEH B’ECEMECTHH H EddrOU>Epd3HH H np'knOIHTdHH H H5KE HdA B'EC'kMH MECTÎH A<>POB, HdCTOEIIIHJf XPHC0E^A rOCIlOACTEd MH, IIOMTEHHOMÎJ EO/VkpHHS TOCnOACTKd MH, JKOyildH CTdHKO IlOCTEdHHK, CEH*E T8A0p8 d©r©i|iET H CEC CHH0BH CH, ErtHUE MS BorTi AdCT, 13KOÎKE A<* MS ECT CEA© Hd HME ESKOKOyrt, B*EC, UIT n© E*EC0M JfOTdpOM H CEC BOAEHHIţEJf H BHHOrpdA? H CEC B*EC A^X’°A’EK EOrttpCKS, 110-HE3KE CETO CEA© E8k©kSa EHd ECT CTdpd H npdBd H 3d A^AHHa CEAO WOyndH OTdH* K0K flOCTEAHHK UIT HdA MdTH ETO, WOyndHHlţd CTdHd.
      ă 8 TEM, CEdSlHAO CE ECT HM fipHEElIHETd5KE, TOT© CEAO EoyK0B$A U'H ECT EH UI CEA© r0Cn0ACK8. ă UITBp'kME E5KE HdCTd rOCIlOACTK© MH T0Cn0Adp0y EddUIK0E 3EMAE, d >K$lldH CTdHKO lIOCTEdHHK, UIH ECT A^UIEA 8 rOCII©ACTB© MH H WdAOBdA
21 — Documenta Romaniae Historica voi VII — cd. 411                     293
                            www.dacoromanica.ro
ect rocnoACTKoy a oy tem, rocnoAcrşo mh c-KrAEAajf©Aiv ckc b-kch hEcththmh npasHTEAÎE roenoACTKa mh h KoynH© ckc tffirua HdWEro, khp KaaAÎU’k GyTEMiE. H npoHaTHjifOM KHHrEjf hhhm cTapHEM rocn©A4M-x h a®kph HCTHHCTKOKajf roenoACTKO MH, K4KO ECT CEA© EoyKOBSA 3a A'bAHHS JKOynaH GTAHKO IIOCTEAHHK. H B"K TOM, roenoACTKO mh c-KMdTp-kjf Epe h1jct bha Gtahk© iiocteahhk jfHTA-kH rocnoACTKa mh H HH EAHHOE 3AO HtCT SMHHHA WH TOCnOACTKOy MH; TAJKE, TOCnOACTKO MH npOCTHA Ero h noMHAoyBaa ra ckm ckc bhuje pemehS cea©, E$K$BoyA, 3ahe>ke m8 c8t npasE KOMaTH. d noTOM, KoynaH Gtahko iiocteahhk, wh ect a*»'' rocnoACTBO mii acnpH xâ. tepe ect h noKoynHA Toro ceaa wt rocnoACTBO mh.
       CEr© paAH, A4A®Jlf H rocnoACTBO mh noHTEHOMoy BOAtpHHS rocnoACTBa mh, TKoynaH Gt4hko iiocteahhk, hkoke a<> hm ect cîe bhuje pehehh cea© h boa'heue k-x
WMHH» H WJfdES, HM H CHHOBOM HM H BHSKOM H liptEHOHETOM HM H HH WT KOTO/KE HEnoKOA’kBHMO, no pem r©cn©ACTBa MH.
       Gujeîke h 3aKAHHaHÎE nocTaBAEjf rocnoACTBO mh: Koro hsbepht rocnoA"K E©r-x
CKHIlTpO APT^HîaTH B*KCOH 3EMAE &rrppOBA4]|fHHCKOH, HAH WT Cp-XAEMHdr© I1AOA4 TOC-noACTBa mh hah wt ckpoahhk HdUJEjf hah, no rptcEjf HdUJEjf, wt hho iiaemehhk, aijje noMETET h noHOBHT h ©yTBp-XAHT ckh ypHcoBoyA rocnoACTBa mh, Toro rocnoA"K Eor-K a<> noMETET h a<> Stkp-xaht h c-Kypaii.HT b-x rocnoACTBt Ero; a ayjEAHHCE he nOHHTET H HE nOHOBHT, H»y nopoyUJHT H nonEpET H K"X 34BdBEHÎE WCTdKHT, Toro roc-noA*K Eor-K a<> oysîET 3AE TtAOM h b*k b-kaeiijTem cBtu,t A^iua Ero, a<> HMaT nacTlio c-k lyAa h c-k tip Ta h c-k HHtMH îyAEH.
       Gehce h cbeaeteaTe nocTdKAEjf rocnoACTBO a\h: Koynan leaujKo beahkh akophhk h KoynaH U-kroE beahkh Awr©4>ET h Gtah cnaTap h fliHTp-k bhcthcip h EpatSa koauic H EaA-k CTOAHHK H rOHIVk tlEJfapHHK H GtOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpaBHHK, IsaUJKO BEAHKH AHOpilHK.
       H HcnHcay a3, maah Gtah rpaMaTHK, A\tcEu.d anpHATe kb a^hh, k-x a^to wt flAAMa x3iir.
       f Iw dAÎăaHApS rwerwa4, mhaoctîm bohciio, rocnoAHHK.
      t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecistitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, lo Alexandru voievod, fiul marelui şi preabu-nului Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stă-pinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi <m-a înălţat) pe scaunul sfintrăpo-saţilor părinţi ai domniei mele şi a dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit şi care <este> deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, cinstitului boier al domniei mele, jupan Staico postelnic, fiul lui Tudor logofăt şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul anume Bucovul, tot, de peste tot hotarul şi cu mori şi cu vii şi cu tot venitul boieresc, pentru că acest sat- Bucovul a fost sat vechi şi drept şi de moştenire al jupanului Staico postelnic de la mama sa, jupaniţa Stana.
      Iar apoi, li s-a întîmplat pribegie; astfel, acel sat Bucovul a ajuns sat domnesc. Iar din vreme ce am ajuns domnia mea domn al Ţării Româneşti, iar jupan Staico postelnic, el a venit la domnia mea şi s-a jeluit domniei mele; iar la aceasta, domnia mea am cercetat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi împreună cu prăintele nostru, chir vlădica Eftimie. Şi am citit cărţile altor domni bătrîni şi bine am adeverit domnia mea că satul Bucovul a fost
294
www.dacoromanica.ro
de moştenire al jupanului Staico postelnic. Şi Intru aceasta, domnia mea am socotit că Staico postelnic nu a fost hiclean domniei mele şi nu a făcut nici un rău domniei mele*, de aceea, domnia mea l-am iertat şi l-am miluit cu mai sus-zisul sat, Bucovul, pentru că îi este avere dreaptă. Iar apoi, jupan Staico postelnic, el a dat domniei mele 60 000 aspri de a şi cumpărat acel sat de la domnia mea.
      De aceea, am dat şi domnia mea cinstitului boier al domniei mele, jupan Staico postelnic, ca să-i fie mai sus-zisul sat şi morile de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să ţină schiptrul a toată ţara Ungrovlahiei, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l apere în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va lăsa în uitare, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul şi în veacul viitor sufletul lui, să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Şi am scris eu, Stan cel mic, grămătic, luna aprilie 22 zile, in anul de Ja Adam 7083 <1575).
      Ţ Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Peceţi I, nr. 13. Orig., perg. (47x42), pecete attmată, stricată. Cu o traducere de la începutul sec. al XX-lea.
      EDIŢII. Trad. D1R,B, 174-175.
220                                                      <1575—1577) mai 21
      ■j- Mimoctîk» gohcîek», Îw {T<\e£<ihapS EOEKOA<ni rocnoAHH’K. IIhuiet rocnoACTK» MH TEEE, îwdHE BErt BdTdJf H FIO ClIJf TH rOBOpHM rOCnOACTBO rtlH, KdKO WT Ep^ME EÎKE X'OKEUJE BHAHTH CÎE KHHr rOCnOACTBd MH, d TH WT TOrO HdC Ad CKOHHUJ, TEpE Ad TEpdEUI ETvC TBOIO nOnOp, TEpE A<> CfeHHT EAHH nrtdlO EÎKE CE 30BET flpcSpH, EAHH EÎKE APT^HT <CE"t >Td MOHdCTHp 1 WT THCrtVkHd CtrtO THCMdHd 2 H Ad 3dTEOpHTH HtKO CT*K3E H npHyOAEiPE. KdKO c8T BHrtH 3dTE0p’feHH H WT np-feîKAE Ep'fcME.
      H no AtHOrO ACE HE rirtdKdT CBtTd MOHdCTHp H nOCdSUJHHUH 3d TOrO EJddK», EpE 3rtH ptH X'OKEQJE HMdTH WT Kli POCnOACTEd A\H. HHdKO A<> HtcT, no pEH TOC-nOACTBd MH.
      HcnpdBHHK, CdM pEH TOCnOACTEd MH.
      IlHC AaH> M'kCEU.d MdÎE Kd AKHH.
      •j" Iw jfrtEădHApS EWEEWAd, (MHrtOCTÎA EOÎKÎIO, TOCnOAHHk.
      <Pe verso:) Sd apn^oAMUiE no JlpcSpH wt TonEUin.
      Ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Ioane mare vătaf şi după aceasta iţi spun domnia mea, ca din vremea in care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu din acel ceas sâ sari, să tragi tot poporul tău, ca 6ă tai un plai care se numeşte Arsuri, unul
www.dacoromanica.ro
295
pe care-1 stăpîneşte sfinta mănăstire 1 de la Tismana satul Tismana 2 şi să Închizi nişte cărări şi treceri, precum au fost închise şi mai înainte vreme.
       Şi mai mult să nu se plingă sfînta mănăstire şi posluşnicii pentru acel plai, căci vei avea vorbe rele de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
       A scris Dan, luna mai 21 zile.
       f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       <Pe verso:) Pentru trecerea la Arsuri, de la Topeşti.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXXII/221. Orig., hîrtie (28,5x20), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. al XVIII-lea; altă traducere îbidem, ms. 329, f. 338.
       Datat după domn şi Dan grămătic.
       EDIŢII. Trad. DIB,B, 175.
        1 Cuvintele: „<eit>Ta mohucthp" („sfînta mănăstire"), scrise pe loc ras şi corectate. * Cuvintele: „ctAo Thcauha" („satul Tismana"), scrise deasupra rîndului, cu altă cernea lă.
221                                                           1575 (7083) mai 24
       t ffiHAOCTÎIO BOWÎIO, îw drtHgdHApS <BOEBOAd H rOCnOAH^HTi KTvCOE 3EA\AE JflTppOBAdJfÎHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H nptAOKpdrO fflHpMd KOEKOAd, CHHTv ffiHJfHEK KOE-ROAd. AdB‘iT roenoACTKO mh cîk> noBEA-bHÎE r©en©ACTKd mh HtiTpSk ckc chhokh CH II PdAVrt     CHHOKH CH H AlHJfHEK CKC CHHOKH CH H PdAVrt CKC EpdTHEM CH H
CKC CHHOKH CH H CTdH CKC CIIHOKH CH H EOHHd CKC CHIIOKH CH H XpdllSA CKC CHHOKII CH H CrtlvKEH CKC CHHOKH Cil H IldSA CKC CHHOKH CH H EdAAOKHH CKC CHHOKH CH H A$n$A CKC CHHOKII CH H EpTiCTlv CKC CHHOKH CH, EAHU.Î HM Eoi"K nplinUcTHT, I3K0JKE Ad HM ECT CEA© KwUJKOAÎE nOAOKHH H WT nOCK$AE WT WMHH$ nOAOKHH, nOHEJKE CST nOKSllHAH CÎH KHU1E pEUEHE HMEHHTH AK»AÎE WT MdpMd, 3d x3 dCnpH. H npOAdA ECT CdM ffldpld WT CKOEM$ A^KpO KO<AIO>1 WT lipEA TOCnOACTKd MH. AaH ECT AdA II-KTpSA H PdAV*A H MHJfHE XK dCnpH d PdAVrt ClvC EpdTHHM CH xd dCnpH d CTdH CdM xd dCnpH d EOHHd H XpdH»A H CaTvKEH xd dCnpH <d>J IId$A H EdAAOKHH xd dCnpH d A$n$A H KpivCTE xd denpH ; TdKO>KAEpE Ad AP"K>KHT H W1IIH8 H WT CEAO, KOrO KdKO <ECT>* AdA U.’bHS WT denpH.
       CEro pdAÎ, AdAOJf H rocnoACTKO mii ITktpSk h PdAyvt h AIhjchek h PdAVrt
KpdTHiaM CH H CTdH H EoHIlbK H XpdH$AWK H <Ga>1-KKEH H IId$AWK H EdAAOKHH II A$n$AWK H KpivCTE, HKOKE Ad HM ECT TdE nOAOKHH WT CEAO KHUJE pEMEHS WJfdKS, HHM H CHHOKEM HM H KH$KOM H nplîKHOMETOM H HE WT KOrO HEnOKOA'kKHAlO, n0pi!3M0 rocnoACTKd mii.
       Ce»E H CKEAÎTEAÎE nOCTdKHJf rocnoACTKO mh: >K3ndH ÎKdUIKO K<EAHKH AKOPHHK H>* II’brOE KEA AWrw4>ET H CTdH CndTdp H AlHTpE KHCTÎOp H EpdTSA KWAM1C II EdAE CTOAHHK H ToHI^E nEJfdpHHK H CTOHKd KEA nOCTEAHHK. lIcnpdKHHK, H^rOE KEA AWrW^ET)1.
       <IIllC>1 d3, Ct-KHHA-K, A\'kCEU,d MdHE KA A^HH H WT <flAdMd A«>X HHH'b, K"K a^t x3nr.
       ţ îw <Ai\îădHAp8 KWEKWAd >J, A\HAOCTÎK> KOJKilO, rocnoAHHR.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru (voievod şi domn) 1 a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru cu fiii
296
www.dacoromanica.ro
săi şi lui Radul cu fiii săi şi lui Mihnea cu fiii săi şi lui Radul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi lui Stan cu fiii săi şi lui Yoina cu fiii săi şi lui Hranul cu fiii săi şi lui Slăvei cu fiii săi şi lui Paul cu fiii săi şi lui Baldovin cu fiii săi şi lui Lupul cu fiii săi şi lui Cîrstea cu fiii săi, ciţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul Coşcodia jumătate şi de pretutindeni din ocină jumătate, pentru că au cumpărat aceşti mai sus-zişi numiţi oameni de la Mareea, pentru 7 000 aspri. Şi a vindut singur Mareea, de a sa bunăvoie dinaintea domniei mele. Insă a dat Pătru şi Radul şi Mihnea 2 000 aspri, iar Radul cu fraţii săi 1 000 aspri, iar Stan sjpgur 1 000 aspri, iar Voina şi Hranul şi Slăvei 1 000 aspri, <iar)1 Paul şi Baldovin 1 000 aspri, iar Lupul şi Cirste 1 000 aspri,* de asemenea să ţină şi ocină şi din sat, care cum a dat preţul de aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Pătru şi lui Radul şi lui Mihnea şi lui Radul cu fraţii săi şi lui Stan şi lui Voinea şi lui Hranul şi lui <S>1Iăvei şi lui Paul şi lui Baldovin şi lui Lupul şi lui Cirste, ca să le fie acea jumătate de sat mai-sus-zisă ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco <mare vornic şi)1 Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe <mare logofăt)1.
      <Am scris)1 eu, Stănilă, luna mai 24 zile şi de la <Adam pînă)1 acum, în anul 7083 <1575).
      | Io <Alixandru voievod)1, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 977 (Strehaia, V/l). Orig., hîrtie(22X28,5), pecete aplicată, căzută. Cu două traduceri: una din 1791, cealaltă din 1847; altă traducere îbidem, ms.326, f 21.
       EDIŢII. Trad. DIR.B, 176. Facs. îbidem, 545.
       1 Loc rupt.
222                                                     <1575-1578) mai 28
      t flblAOCTÎIO BOJKÎEIO, îw fblE&IHAP# B0EB0A<» H rOCnOAHH*k. AdBdT rOCIlOACTKO MH CÎIO nOKErt*feHÎE rOcnOACTKd MH CEM8 MM0B*fcK*k, Hd HME PdAYrt WT IlEpHBOEl|]H H C*KC METOM CH, Hd HME AP*rOMHp H dAS8A H HdH, I3K02KE A4 c8t MlipHH H CA OK O A HH pdA' npEHÎE E5KE HMdAH c8t npEA rOCflOACTBd MH C*KC AP'*11’8111 C*KC METOM CH. H TdKO npEdUlE AP^rSui C*KC MET ErO npEA rOCnOACTES AtH, KdKO HMdJfS WHH WMHH8 n8nH0 C*KC PdAYrt HdA TdH EIIUlE WMHH8, MTO ECT nOK8nHA PdAYrt WT BddHKSd AWrW^ET WT IlHCKdHH. ă 8 TEM, rOcnOACTBO MH rAEAAJf H c8AH]f, nO npdB, C*KC npdBHTEAH rocnoACTBd a\h h aMOJ rocnoACTBO mh AP'Kr^UJ0K c*kc met Ero M hochth bî EOrttpH, Ai HM TdEAdET pEA8 TEH^ BHUJE pEMEH» WMHH8, KdKO ^OKIO HdHTH C*KC A^UJE HM. fi TE)f BHUJE B| KOA*kpH, WHH c8t TAEA4A nO npdB H HE H4U1EAH c8t A<> HM A4CT WHEM MErHiaUJH, AP’Kr8ul0K C*KC METOM CH, HHl|ld BHU1E pEHEHd WHHH8, HHKdKOKE.
      tf noTOM, AP^rSm c*kc met sro, whh he ^oteah c8t hhhce chhe, h8 c8t noHTH TEpE H c8t KOCHA AHBdAE PdAYrtWE H METH ErO, B*K CHAOCT HM. d nOTOM, ndK npÎHAE PdAYrt C*kC HET Ero, TEPE MH ECT nOBEA^A TOCnOACTBO MH KdKO HE JfOTtAH C8T AP'M’SUI H MET ErO A<> CTOHT nO TdH T*KKME>KHE WHEM Kf EOA*kpH, MTO ECT 83EA P<»AYrt H c*kc met Ero wt npEA rocnoACTB8 mh. d 8 tem, rocnoACTBO mh ndK aAp11-r8ui <H> PdAYAWK A EOA-kpn EltlEiKE HdHKOAE, A<> H)f rAEAAET BHUJE pEMEHd WMHHd,
                                                                                                      297.
www.dacoromanica.ro
no TparS whem kî EOrttpH. H Xoahah c8t tej(kh a BoatpH, Hd hme: P4AVrt Chkoa
WT I'p'KAElJJE H ErtdHKSrt rtWrWijSET WT KOTEipî H IldrtdKSrt WT A.’kHŞEIJjH H P-KLldHAd WT KopKLUOpH. H TdKO c8t WEptTdET H TEJf KHLUE A EOrt'fcpH CKC HHJfHOM A&IJE, KdKO ECT KHLUE pEMEHd WMHH$ PdAVdWK H CKC MET ErO, WT flOKSflEHÎE, HTO ECT nOKSflHrt WT EddHKSd awrW^ET WT IlHCKdHH. H KHA’fey H TOCnOACTBO MH KHHTd WHEM X EOd'fcpH KdKO c8t HdUlEd CHU.E, nO npdB. TdJKE, WCTdrtH c8t 1A,P’Kr8uJ c^c '«TOM CH WT SdKOH, WT npEA rocnoACTK8 MH.
      Tem pdAÎ, A4 c8t PdAVrt c-kc met Ero mhphh h caokoahh pdA* cie khlue npE-
HÎE. H HHJfTO Ad HE CMtET BdHTOKdTH EH npEA CIE KHHT TOCnOACXKd MH, EpE d TOrd MKdOK'feKd 3A0 KET lldTHTH. HHdKO A<* H^CT, nO pEM TOCnOACTSd MH.
      HcnpdKHHK, IsdUlKO KEd AKOpHHK.
      IlHC d3, XpHCTOA8d, M^CEI^d MdHE KH AKHH.
      ţ Iw ddlădHAPS KWEKWAd, MHdOCTIA KOHCÎIO, TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Radul din Berivoeşti şi cu ceata lui, anume Dragomir şi Albul şi Nan, ca să fie In pace şi slobozi . pentru pîra pe care au avut-o înaintea domniei mele cu Drăguş şi cu ceata lui. Şi astfel a plrît Drăguş cu ceata lui înaintea domniei mele, că au ei ocină împreună cu Radul la acea ocină de mai sus, pe care a cumpărat-o Radul de la Vlaicul logofăt din Piscani. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate, cu dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lui Drăguş cu ceata lui să aducă 12 boieri, să le cerceteze rîndul acelei ocine mai sus-zise, cum vor afla cu sufletele lor. Iar acei de mai sus 12 boieri, ei au cercetat după dreptate şi nu au aflat'ca.să le dea acelor megieşi, lui Drăguş cu ceata lui, nimic din mai sus-zisa 'ocină, nicidecum.
      Iar după aceea, Drăguş cu ceata lui, ei nu au vrut nici aşă,.ci au mers de au şi cosit livada lui Radul şi a cetei lui, cu sila. Iar după aceea, iar a venit Radul cu ceata lui, de mi-au spus domniei mele că nu au vrut Drăguş şi ceata lui să stea pe acea întocmire a celor 12 boieri, pe care i-au luat Radul şi cu ceata lui dinaintea domniei mele. Iar întru aceasta, domnia mea am dat iarăşi lui Drăguş <şi> lui Radul 4 boieri, încă şi mai mari, să le cerceteze mai sus-zisa ocină, pe urma acelor 12 boieri. Şi au umblat acei 4 boieri, anume: Radul Bivol din Grădişte şi Vlaicul logofăt din Coteşti şi Palavul din Lăn-geşti şi Rapanda din Corbşori. Şi astfel au aflat şi acei de mai sus 4 boieri cu sufletele lor, că mai sus-zisa ocină este al lui Radul şi a cetei lui, de cumpărătură, pe care au cumpărat-o de la Vlaicul logofăt din Piscani. Şi am văzut şi domnia mea cartea acelor 4 boieri, că au aflat aşa, după dreptate. Astfel, au rămas Drăguş cu ceata lui de lege, dinaintea domniei mele.
      De aceea, să fie Radul cu ceata lui în pace şi slobozi pentru această pîră de mai sus. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i tulbura înaintea acestei cărţi a domnei mele, căci acel om rău va păţi. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Am scris eu, Hristodul, luna mai 28 zile.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., XXX/27. Orig., hîrtie (3Îx20), pecete aplicată, căzută.
      Datat după domn şi ispravnic.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 176-177.
298
www.dacoromanica.ro
223
                                                                   1575 (7083) mai 28, Bucureşti
       t fliHAOCTÎIO BOWÎEIO, Îw dAHgdHApS BOEBOAd H 1'OCnOAHH'K BTiCOH 3EMAE ^rrppOBAdX'ÎHCKOH, CHH8 KEAHKdrO H fiptAOEpdrO MHpMd EOEK©Ad, chh8 A&hx'heb boe-KOAd. AdKdT TOCnOACTBO MH CÎK> nOBEA-tHÎE rocnOACTBd MH nOnEB HEpHdTOB CKC CHHOBH EM8, EAHU.H HM EorK AdCT, BKOWE Ad HM ECT WMHH8 8 E'KpK’KHElJJII, A^A Kdl\SrEpHU,EB EHTdAÎEB, BTiCd, BdpE EAHK4 CE JfTHT H3EpdTH WT CEA© H WT fl©AI© H WT B0A8 H WT UJ8M H WT BOAEHHIţE H WT nOCB#AE, 3dHE>KE IO ECT A<*A K4A8rEpîU4 EhT4AÎE HEHHd A EA WT WHHH8 nOnEB ^EpHdT WT CBOE A^BpO BOAK>. H fipÎHAET CdMA KdASrEpHIţd EHTdAÎE fipEA rOCEIOACTBd MH, TEpE IO ECT A<*A A EA EH 3d WMHH8 nOnEB wt npEA rocnoACTBd mh h ckc 83HdHÎE E-hrtM MErîramoM, hkojke Ad aa8 eh nOMtHS E"K BtKH H nond Ad Hf nOMEHSEUJE Hd CBtT'fc H EOJKECTBtH AETSprÎE.
       H EIJJEWE ECT BHAd CIE BHUJE pEHEHd A^A 3d WMHH8 MOHdJfÎEB EÎTdAÎEB EHpHHKHk CKC AP83H EHpHHU,M H BHAd ECT A\OHd]fIES A^>KHd CM dCnpH. TdHCE, CHHH EH H AP$3H HEHHEJf pOAHHE, WHE CE C8T H3METHHAH WT TdE WMHH8 BHUJE pEHEHd, A EA EÎTdAÎEB H WT A$>KHE EHTdAÎEB, TEpE HE JfOKET Ad nAdTHT EHpSA H CBdKEJf Ad»<EE H A*$>KHHU,E)f MOHdjf IEB EHTdAÎEB. ff nond HE<pH>1dT, WHH C8T IlAdTHAH EHpSA H CBdKEJf AdJKEE WHHHEB MOHdJfÎEE EHTdAÎEB H CEdKEJf AATiTOT MOHdJfÎEB.
       H WCTdBHAd ECT KdASrEpHIţd IlHTdAÎE CKC KAETB8 H WT nO CTiMpTiTli EH, HHK-TOJKE WT CHHH EH H WT pOAÎHH EH METlîJf Ad HE HMdT HdA A*A EH 3d <WMHH8>1. fi KOH JfOKET pd30pHTH CÎE T"KKME>K ÎIO, Ad E^AET npOKAET WT TH| WTU.H E5KE B"K HHKEH.
       <H ndK>1 noKSnH nond HspHdT wmhh8 8 E'kpk'kheiiih, eahh mecto 3d k8kk> CKC k8KIO WT Hd GT4H EoCT'fc WT CEAO, 3d TO dCnpH. <IIOHE>KE 0^KpdCTH>2 CHH8 GTdHOB H’fcKOE dCnpH WT Hd KopECH BTOpH AWrWijSET, d HOHd HEpHdT, WH ECT nAdTHA TAdB 3d TEJIf OY’KpdAEHÎE WT K"KA KopECH AWrWijSET. H ECT npOAdA WT HErOB A°Ep» BOAIO II CKC 83HdHÎE B*KrkM MErîldUJOM WT TOp H WT A^A H WT npEA TOCnOACTBd MH.
       H dAA'KMdUJdpH EEJJE Ad CE 3HdET, KOH ECT EH AH TOrAd, K*KAd C»T nOK8nHAH 1 WT CEAO, H-fcrSA H GTdH H EaE8A H EeKOAHM KdASrEpOM H GTOHKd.
       Gsro pdA?, AdA®X H rocnoACTBo mh nonEB ^EpHdTOB, hkoke Ad hm e8aet WHHH8 H BTi WJfdE, H<HM H >2 CHHOBEM HM H BH8KOM H np'fcBHOMHTOM HM H HH WT KOrO'/KE HEnOKOA'bEHMO, 110 pEH TOCnOACTBd MH.
       Ge>KE H CB'fcA'fcTEAlO nOCTdEAK>X' TOCnOACTBO mh: WSfldH APdr°AdHp EHE BEA AKOpHHK H >KSfldH IlEdUJKO BEAHKH ABOpHHK H /KSfldH HtrOE BEAHKH AWrW$ET H GTdH endTdp H MhTP'6 BHCTÎrap H EpdT8A KOMHC H EdA'fc CTOAHHK H rOHU'k nEJfdpHHK H JKSfldH GTOHKd BEAHKH nOCT'feAHHK. IIcnpdEHHK, IfidUIKO BEAHKH AHOpHHK.
                                   IlHC d3, Kp-KCTÎiaH, B*K CTOAHH TpdA E8K8pEipH, A\tCEU,d MdIO KH AKHH, KT».
A-kT x3nf.
       ţ îw dAΧdHAp8 BWEBWAd, A\HAOCTIIO EOHCÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Cernat cu fiii lui, ciţi li va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină in Bărcăneşti, partea călugăriţei Yitalia, toată, oricit se va alege din sat şi din cîmp şi din apă şi din pădure şi din mori şi de pretutindeni, pentru că i-a dat călugăriţa Vitalia partea ei de ocină popii Cernat de a ei bunăvoie. Şi a venit singură călugăriţa Yitalia Înaintea domniei mele, de i-a dat popii partea ei de ocină dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor, ca să-i fie pomană In veci şi popa să o pomenească la sfînta şi dumnezeiasca liturghie.
                             Şi încă a fost această mai sus-zisă parte de ocină a monahiei Vitalia birnică cu alţi birnici şi a fost datoria monahiei 240 aspri. Astfel, fiii ei şi
                                                                                                                  299
www.dacoromanica.ro
alţii din neamurile ei s-au lepădat de acea ocină mai sus-zisă, partea Vitaliei şi de datoria Vitaliei, de n-au vrut să plătească birul şi toate dăjdiile şi datoriile monahiei Vitalia. Iar popa Ce<rn>1at, el a plătit birul şi toate dăjdiile ocinei monahiei Vitalia şi toate datoriile monahiei.
      Şi a lăsat călugăriţa Vitalia cu blestem şi după moartea ei, nimeni din fiii ei şi din rudele ei amestec să nu aibă pe partea ei de ocină. Iar cine va vrea să strice această întocmire, să fie afurisit de 318 părinţi, cei de la Ni-cheia.
      <Şi iar)1 a cumpărat popa Cernat ocină In Bărcăneşti, un loc de casă cu casă de la Stan Bostea din sat, pentru 370 aspri. <Pentru că a furat)2 fiul lui Stan nişte aspri de la Coresi al doilea logofăt, iar popa Cernat, el a plătit capul de acest furt de către Coresi logofăt. Şi a vîndut de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      Şi aldămăşarii încă să se ştie, care au fost atunci, cînd au cumpărat: din sat, Neagul şi Stan şi Albul şi Necodim călugărul şi Stoica.
      De aceea, am dat şi domnia mea popii Cernat, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui <şi)J fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Am scris eu, Cîrstian, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 28 zile, în anul 7083 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
  , Muzeul de istorie al R.S.R., nr. 111 688. Orig., perg. (27 x 42,5), pecete timbrată. Traducere din 1818 la Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCLV/17.
       1 Loc rupt.
       1 Loc rupt, întregit după traducerea veche.
224                                                     <1575-1577) mai 29
      ţ MhaoctTw kojkIeio, Iw flAEăaHApS BOEBOAd h rocnOAHH'h. AdKdT rocnoACTEO
MH CÎK> nOBEA-fcHÎE rOCnOACTEd MH CA$r rOCnOACTKd MH, KnpKd K O AMIC, BKOJKE Ad ECT KOAEH CKC CÎK> KHHT rOCnOACTEd MH APliHttTH CEAO <&8T£ipHH WT AloipHipE, drtH A EA KSndHHIţEK H'hKUIEK, CECTpd AhHK$AOE, E5KE ECT EHA APIiHCHT GTOHKHHd BEA nOCT'bAHHK H IfidUIBO BEA ABOpHHK, nOHEJKE ECT CA$r BHUIE nHCdH, 3d A'fcAHHS.
      Gsro pdAÎ, noddHAOEdA ckm rocnoACTEd ash ckc ceao ehuie nHCdH h hhj^to aa HE CMtET EdHTOBdTH npEA CÎH> KHHT TOCnOACTEd MH. HHdKO Ad HtCT, nO pEM rocnoACTEd mii.
      HcnpdBHHK, CdM pEM TOCnOACTBd AW.
      IlHC MtCEIld MdK> K0 ABHH.
      f Iw dAÎădHAP^ BWEBWAd, AIHAOCTÎIO EOHCÎIO, TOCnOAHHK.
      ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Chirca comis, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să ţină satul Futeştii de la Moş-
300
www.dacoromanica.ro
tişte; însă partea jupaniţei Neacşa, sora lui Diicul, pe care I-a ţinut Stoi-chiţă mare postelnic şi Ivaşco mare vornic, pentru că este al slugii mai sus-scrise, de moştenire.
      De aceea, am miluit domnia mea cu satul mai sus-scris şi nimerii să nu îndrăznească a tulbura înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, însăşi spusa domniei mele.
      Scris luna mai 29 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 959 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXI/2). Orig., hîrtie (17x19,5), pecete aplicată. Cu o traducere din 1864.
      Datat după domn, Stoichifă mare postelnic şi Ivaşco mare vornic.
225                                                  1575 (7083) iunie 5
      Hrisovul lui Alecsandru voivod den 7083 <1575), ce scrie tot la mîna Radului cu fraţii lui, pentru moşia Cruce, dată dă danie la mănăstire.
      Cu mila lui Dumnezeu, eu Alecsandru voivod şi domnă a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi prebunului Mircea voivod, feciorul Mihnii voivod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele boiarului domnii me, jupîn Radul înpreună cu fraţii lui, anume Preda şi Stroie şi tuturor feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, pentru că am dat lor siatul ce să chiamă Cruce tot, cu tot hotarul, care au fost a lor bătrîn şi drept moşie de la moşii lor.
      Iar după această, cîndu au fost jupînul Radul Buzescul în prebegie, în zilele răposatului Mircii voivod, iar răposatul Mircea voivod, el au miluit pre Nană păharnic cu acesta mai sus-numit sată, Cruce. Deci Nană păhar-nic, el au vîndută jumătate din satul Cruce oarecărora rumâni din satul Cruce, pre nume Opre cu ceata lui şi Muşat şi Datco, drept 10 000 de aspri. Şi au fost făcut Nan păharnic acestor rumâni mai sus-numiţi şi carte răposatului Pătru voivod dă cumpărătoare.
      Iar după aceasta, cîndu au fost acum, în zilele domnii mele, jupîn Radul cu fraţii lui, ei au venit înainte domnii mele şi au stătut de faţă la judecată înnainte domnii mele înpreună cu aceşti mai sus-numiţi rumâni, care au cumpărată de la Nan păharnic satul Cruce, iar Radul şi cu fraţii lui, Preda şi Stroe, aşa s-au plînsă şi s-au cunoscut înnainte domni mele cum că satul Cruce a lor moşie au fostă, drept de la moşi. Deci domnia mea am căutatu şi am judecată, pă dreptate şi pă lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele şi am văzut Însumi domnia mea cum că această mai sus-numită moşîie, satul Cruce, au fost al boerului domnii mele Radul şi al fraţilor lui, Preda şi Stroie, de moştenire. Şi au rămas Opre şi Muşat şi Datco cu toată ceata lor de legi şi de judecată înainte domnii mele. Şi am spartă însumi domnia mea carte răposatului Pătru voivod, care au fost la ei de cumpărătoare.
      Pentru aceasta, am dată domnia mea Radului şi Predii şi lui Stroe, ca să fie lor satul Cruce moşîie dă moştenire, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor, strănepoţilor lor şi de către nimini să fie neclătit, preste zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupîn Ivaşco vel vornic i Negoe vel logofăt i Stan spătar i Mitre vistier, Braţul comis, Bade stolnic i Gonţe păharnic i Stoica postelnic.
      Scris Stan logofăt ot sud Ialomiţa, iunie 5 dni, leat 7083 <1575).
www.dacoromanica.ro
301
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Căluiu, nr. 722, f. 205v— 206. Traducere; alte traducer ibidem, S.I. nr. 978 (Căluiu, XII 1/3) şi Doc. ist., CLVIII/1.
       EDIŢII. Odobescu, Relaţiune j. Romanaţi, 313 (sub iulie 5); Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 95-96; DIR,B, 177-178.
226                                                    <1575—1577) iunie 8
      f MhAOCTÎW BOWÎEtt, IwdAHăAHAP# BOHBOAA H rOdlOAHirk. ^4B4T rOCnOACTB* mh cîw noKErt-feHle rocnoACTKa mh wbom8 mkaobek-k, Ha hme H-broE wt Koitkhea, DKO/KE A<> ECT BOAEH CKC CÎK> KHHT rOCflOACTBA MH AP’h’KATH CE WMHH8 GtAHOB wt CErto, noHTO paAl ect bha aaa MHTpt bea bhctîihp 8 p8k H*broE batax *8 acnpH roTOBH h eahh koh h eaha bo3 34 bhh wt XoT-KpaHH, tepe aa ex aabat 8 p»K Gtahob. H ect aaa 8 p»K em8 cIe BTict h mhh acnpH xA acnpn. Ă a nocAEX GTAH, WH ECT npH$4THA BliX# H CHU.E KAEA EpE HE IO ECT A4A TEX acnpH H^brOE 3 pSK em8. A 3 tem, rocnoACTBO mh ckm tbopha KHHra rocnoACTBa mh a® BOA-bpHH rocnoACTBa mh, HtSnaH Ibah meaeahhmap, tepe aa paeaaet pea# HtroEK paaî te^ acnpH H CKC A^BpH AIOAIe IOT WKp'KCT'K MtCTO. H CkrAEAAA ECT PEA3 BEAMa BOA-b-PHH rocnoACTBa mh, eike ect bhuie pemehS h ckc tex aokph aioaîe h h3hahaox EPE ECT AAA H'brOE BATax KTvCH acnpH B'K p8u,t GtAHOE. H E4IEJKE cbeaeteactbSet H-feroE bat ax h npEA rocnoACTBa mh ckc a^eph aioaîe, hahme: A8mhtP8 nopi-ap h WT Kon*KHEA, Gt-KHHCAAB H Ea-KKAH H GtAH H K8>K0P H IbAHKO H WT K-K3-KHEI|IH, ^parOMHp H WT II01IEI4IH, KoMAH H WT K4K4AEUH, HbAH H WT Bapoui PlvMHHK, Hbah h TatSa h non GOnpt h wt Ep*K3Et|JH, v\paroMH<p> h wt Gtoahhmahh, GOnp-b, KAKO ECT AAA H*brOE B-KCH AcnpH 8 p#K GtAHOB.
      Gsro paA>> Aa ect H'broE batax boaeh ckc cîe khht rocnoAcrea mh APt maţii CE WMHH& GtAHOB AOKAE Xoke nAATHT GtAH acnpH H-fcrOEB, nOMTO pAAÎ ECT B"K3EA Gtah h wt H'bro<E> ivbHO 34 XA acnpH. Tem paaî, hx aP^met H-brose batax wmhh8.
      H HHXTO aa HE CM-bET BAHTOBATH HAH 34nptTHTH npEA CÎlO KWir TOCnOACTBA MH. HhAKO aa H'beT, nO pEM TOCnOACTBA MH.
      HcnpABHHK, IbAUJKO BEA A^OpHHK.
      IIhc iohîe h akhh.
      t Iw flAÎăaHAPS bwebwaa, mhaoctîio sokîio, rocnoAHHK.
      î Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Neagoe din Copăcel, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele, să ţină ocina lui Stan din sat, pentru că a dat Mitrea mare vistier în mina lui Neagoe vătaf 2 000 aspri gata şi un cal şi o bute de vin de la Hotărani, ca să le dea In mina lui Stan. Şi a dat In mina lui acestea toate şi fac 4 000 aspri. Iar după aceea Stant el n-a recunoscut şi aşa a jurat că nu i-a dat Neagoe acei aspri in mina lui. Iar intru aceasta, domnia mea am făcut cartea domniei mele boierului domniei mele, jupan Ivan medelnicer, să cerceteze rîndul lui Neagoe pentru acei aspri şi cu oameni buni din jurul locului. Şi a cercetat rîndul foarte bine boierul domniei mele, care este mai sus-zis şi cu acei oameni buni şi a aflat că a dat Neagoe vătaf toţi asprii în mina lui Stan. Şi încă a mărturisit Neagoe yătaf şi înaintea domniei mele cu oameni buni, anume: Dumitru portar şi din Copăcel, Stănislav şi Vîlcan şi Stan şi Bujor şi Ivanco şi din Căzăneşti, Dragomir şi din Popeşti, Coman şi din Cacaleţi, Ivan şi din oraşul Rîmnic,.
302
www.dacoromanica.ro
Ivan şi Tatul şi popa Oprea şi din Birzeşti, Dragomi<r> şi din Stolniceni, Oprea, că a dat Neagoe toţi asprii in mina lui Stan.
      De aceea, să fie volnic Neagoe vătaf cu această carte a domniei mele să stăpinească ocina lui Stan, pină va plăti Stan asprii lui Neagoe, pentru că Stan a luat de la Neagoe preţ de 4 000 aspri. Pentru aceasta, să-i ţină Neagoe vătaf ocina.
      Şi nimeni să nu îndrăznească să tulbure sau să oprească înaintea acestei cărţi a domniei mele. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele.
      Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
      Scris în iunie 8 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 981 (Ep. Rîmnic, LlX/17). Orig., hlrtie (31,5x21), pecete aplicată, căzută. Cu o traducere din 1778.
      Datat după domn şi ispravnic.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 178-179. Facs. Ibidem, 546.
227                                              1575 (7083) iunie 8, Bucureşti
       t ÎUhAOCTÎIO KCOKÎK», Iw ddH£dHAp8 ROEROAd H rOcnOAHHTi RTiCOE 3EMAE XrrppO-«AdJfÎHCKOH, CHH'K REAHKdTO H np^AORparO IIlHpMd ROEROAd, CHHTi ffiHJfH-k ROEROAd. AdRdT rocnoACTEO mh cîk> nOREA'kHîE rocnOAcTBd mh cA8r rocnoACTRd aih H-kr h «■RC CHHOBH EM8, EAHU.H Eork AdCT, I3K0HCE Ad ECT WMHHS WT OK-kpHUIOpd, (10HE>KE ECT nOKSnHA WT Hd dAA*k S HHBE, f HHBE WT rop nOAlO, d AP&3E r HHBE WT A®d
hoaio, 3d \f dcnpH. H ndK noKSnHA wt Hd GTdH A hhre, e hhbe wt rwp doaio, a AP$3E R HHBE WT AWA nOAIO. H nOK^nHA H'kr WT Hd OTdH EAHd A03ÎE WT GkTi-pHUJOpd, 3d TH dcnpH. H ndK nOKSnHA WT Hd Htrd WT GK'kpHIlIOpd EAHd KPOA 3d B0AEHHU.E, 3d Ă dcnpH. H ndK nOAKSnHA WT GtSAEHHM 2KhTHI3HOE, WT Hd rp'KBdH Eî ndujH wt Kp-Kjf noAie A® ceao, 3dHEWE noKSnHA 3d ţjr dcnpH h 8 ceaeiiie 3 nduiH ad w dcnpH.
       H ndK nOKSnHA E*Rp3E WT Hd E*RAdH WT OK-KpHUJOpd WT A®dHH nOAlO R ndlUH H nOAOBHHO H WT TWpHH nOAE ndK I ndUJH H nOAOBHHO, 3d Cg dcnpH, WT AP^M A® 8pt£. H ndK nOKSnHA IIpOAdHd, MdTH E-KP3EB, WT Hd ^dHHIOA WT OK-RpHIUOpd E fldujH wt rwpHH noAie, wt apSm a® Rp'Kjf h awahh nOAE ndK e nduiH, wt AP^an A® Rp'Kjf, 3d $ dcnpH. H ndK noKSnHA E-kp3e EAHd A03ÎE 8 GK-Rpiiuiopa wt Hd T8p-K8pdT8A, 3d T dcnpH. H ndK nOKSnHA IIpOAdHd WT Hd ÂdHMIOA 8 CEAHlflE r ndUJH, Sd 1 dcnpH.
       H ndK nOKSnHA OTOIdH WT Hd OTdHKO WT OK'KpHIllOpd EAHd AW3ÎE, 8 I11HPOK nduiH RJ, 8 Adn^r nduiH hr, 3d pn dcnpH. H ndK noKSnHA Ctoi3h wt Hd IIouihpaîe 8 CEAHIjJE, 8 UlHpOK RT nduiH, 8 Ad*KrO K nduiH, 3d MS dcnpH.
       H npOAdAH c8T CÎE RHUIE PEMEHE AIOAÎE WT CROS A®&P® EOAIO H CKC 83HdHÎE RTiCEM MErHiaUlWM WT TOp H WT A®d H WT npEA TOcnOACTEd MH.
       Osro pdAÎ, AdA®)f h rocnoACTEO mh, uikoike Ad ect wmhh8 wjfdEHHM, em8 h
CHHOBH EM8 H EHOKOMS H np’kRHOMETOMS H WT HHKOrOWE HEnOK8AEEHMO, n0pH3M0 TOC-UOACTRd MH.
       OeHCE H CREAET-kAlE nOCTdEA'kEM rOCnOACTEd MH: 2K8ndH APdr®MHp RHRU1E REAHKH AK®PHHK H >K8ndH lEdUlKO REAHKH AKOpHHK, »<8ndH ItkrOE BEAHKH AwrWSET H OTdH REA cndTdp H EdA"k REA CTOAHHK H EpdT8A REA KWMHC H fl&HTp'k REA RHCTÎQp H rOHUt REA nEppHHK H HîSndH GTOHKd REAHKH nOCTEAHHK. HcnpdRHHK, H^rOE REAHKH AWrWljiET.
303
www.dacoromanica.ro
      HhC d3, G’T’EHHA'E MdAH A'HK, i\VtCEU,d IOhIe H A^HH, B"E CTOAHH TpdA ESkSpEipH; TEK-kipHM A^TOM A© AA^*» A© CETO A^HH, B"E AtT x3Hr.
      t Iw flAÎădHAPS BWEBWA*», MHAOCTÎIO EOJKÎIO, rOCElOAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnda’ voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Neag şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină din Scărişoara, pentru că a cumpărat de la Aldea 6 ogoare, 3 ogoare din cîmpul de sus iar alte 3 ogoare din cîmpul de jos, pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat de la Stan 4 ogoare, 2 ogoare din cîmpul de sus iar alte 2 ogoare din cîmpul de jos. Şi a cumpărat Neag de la Stan o vie din Scărişoara, pentru 350 aspri. Şi iar a cumpărat de la Neaga din Scărişoara un vad de moară, pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat din Studeniţa lui Jitian, de la Gîrbaci, 15 paşi, din vîrfiil cimpului pînă în sat, pentru că i-a cumpărat cu 700 aspri şi în selişte 7 paşi, cu 800 aspri.
      Şi iar a cumpărat Bîrzea de la Bălan din Scărişoara din cîmpul de jos, 2 paşi şi jumătate şi din cîmpul de sus, iar 2 paşi şi jumătate, pentru 260 aspri, din drum pînă în vîrf. Şi iar a cumpărat Prodana, mama lui Bîrzea,: de la Danciul din Scărişoara 5 paşi din cîmpul de sus, din drum pînă în vîrf şi în cîmpul de jos, iar 5 paşi, din drum pînă în vîrf, pentru 500 aspri. Şi iar a cumpărat Bîrzea o vie în Scărişoara de. la Turburatul, pentru 300 aspri. Şi iar a cumpărat Prodana de la Danciul în selişte 3 paşi, pentru 60 aspri.
      Şi iar a cumpărat Stoian de la Staico din Scărişoara o vie, în lat 12 paşi, în lung 52 paşi, pentru 180 aspri. Şi iar a cumpărat Stoian de la Poşir-lie în selişte, în lat 12 paşi, în lung 20 paşi, pentru 46 aspri.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-zişi oameni de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină ohabnică, lui şi fiilor, lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic, jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Badea mare stolnic şi Braţul mare comis şi Mitrea mare vistier şi Gonţeâ mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Stănilă diac mic, luna iunie 8 zile, în cetatea de scaqn Bucureşti, ani curgători de la Adam pînă la această zi, în anul 7083 <1575>i
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXXIV/74. Orig., perg. (44,5x26,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1858; altă traducere ibidem, ms. 327, f. 2.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 179-180.
228                                                          1575 (7083) iunie 8
       ţ MhAOCTÎIO EOWÎEIO, Iw dAEăaHApS KOEKOA4 H rOCnOAHHTv E-kCOH 3EMAH &rrppOBAd)fÎHCKOH, CHITE BEAHKdTO H Eip'fcAOEpdrO ffllipid EOEBOAA, BHOKd AlHJfH'fc KOEKOAd. AaKaT rOCnOACTKO A\H CÎE nOBEA-bHIE TOCnOACTBd mh Gtohkeb h cec chhobh CH, EAHU.E EA\S Eon* npHflScTHT, BKOJKE a* ECT WMHHS 8 $p-ECHHET, WT fi,tA
304
www.dacoromanica.ro
G'TTvHtlrtlvK, TpH SpAHHlţlH^EAHA nO K n4UJH, (10HEHCE ECT nOK8flH GTOHKd TEJf BUHlllI I WT HdA GtTvHHATi, 3d CEŢ acnpH.
       H ndK nonSriH GTOHKd wmhh8 8_Gt8ahhha wt flrtA haahp, mecto 3a BHHorpdAy, ndiuH e, wt KddTS aoph 8 T8i|sE, 3d PME acnpH. H ndK noKSnH GTOHKd wmhh8 8 Gt8-XHHd WT Ep"KTd H WT GTdHKd H H WT GTdHKd H CTvC EpdTÎIdM CH, B ndUJH, 3d H acnpH. H ndK nOK8llH CTOHKd WqHH8 8 GT8A»IHd WT HdA Kp-KCT-b H WT fllHTpt i<K> wt AaHHK,rt> 3d h acnpH, k natui. H ndK nOKSnH Gtohk4 wmhh8 8 GT8AHHd WT E*kaha*k h wt GTdHHd ctvc KpdTlHM ch, I ndiuH, 3d H acnpH. H ndK nOKSnH GTOHKd whhh8 8 GT8AHHd wt Gt"khha"k KdrtSrEp, abe ndiuH, 3d ii acnpH. H ndK noKSnH GTOHKd wmhhS 8 CTSAHHd wt XpaHd ake naujH, 3d h acnpH. H ndK noKSnif •GTOHKd WMHliS 8 GT8AHHd WT GTdHMIOA H WT KpivHlOH, CHHOBH AOKpOCAdBOB, A.KE TidUm, 3d h acnpH. H ndK nOKSnH Gtohm wmhhS 8 GTSAHHd wt XtvSktv, b naujH, 3d H acnpH. H ndK nOKSnH GTOHKd WMHHS 8 CTSAHHd WT IlHnOE H WT HHKOdpTv CKC KpdTîiaitt ch, abe naujH, 3d ii acnpH. II ndK nOKSnH GTOHKd wmhhS 8 CTSAHHd wt -HopKd H WT KortH-fe, a naiiJH, 3d EAHd KpdKd CTvC MAEKO H 3d EAHd KpdBd ldA<OBd>. H ndK nOKSnH GTOHKd w*uîhS wt HdA AaH TaSpiv, ndiuH 8 ropHH nOAio, a 8 aoahh hcjaio naujH m, 3d c acnpH. H ndK noK8nn GTOHKd wt Gt^khati KdASrEp EAHd cpa-«UHiE 3J bî nauiH, 3d p acnpH. H ndK nOKSnH GTOHKd wmhhS 8 GT8AiiHd, a£a T8A0PEB, B'hcd, H WT A*aHH nOrtlO H 8 ropHH nOrtlO H WT CEAHl|IE H WT TSi|>E, 3d TH. _dcnpn. H nan noK8nn GTOHKd wmhhS 8 GT8AHHd, A£a IlnnoEB wt A’fca, Bitcd, 3d ae acnpH. H ndK nOKSnH CTOHKd wmhhS 8 GT8AÎHd wt Maut IIopKd h wt Eoau*, tAHd cErtmjiE WT T8^e, 8 ujnpoT ndUJH kh, a 8 A^r o nauiH, 3d a Kpae c-kc maeko.
       H ndK noKSnn non PdAifA wmhhS 8 Ct8p3eijih wt Gt-khhmhp, ckhtv HtroB, nauiH k, 8 rop noAio, wt T8$e a«PH X0TaP Oep'kuiîeb, 3d \p| acnpH. H ndK lîoKSnH non PdAyA wmhhS 8 GtSahim wt Aaahmhp, aea emS wt EpdHHi|iE, a>\H KOAHKO CE JfTET H3EpdTH WT A'b'', WT CEAH1JJE CEAOB A^PH A® X0TaP KpSllJOBSAOB, 3d r acnpH.
       H npOAdAOUJE CÎH BHlilE HMEHHTH AIOAÎE, WT HHJfHOM AOEpOM BOAIO H CKC 3HdllÎE E'KCEAV MErîldUJOM H WT npEA TOCnOACTBd MH.
       GEro pdAî, AaA«)f h rocnoACTBO mh Gtohk-kb h non PdAyAOB, ukohce Ad hm ECT WMHHS H W)(dKS, HM H ClIHOBEM H BIIOKOM H nptBHOMHTOM H HE W<T> KOrO'/KE HE-'iroKOrt'bEHMo, no wpH3M0 rocnoACTBd mh.
       Ge>KE H CBEA'bTErtÎE nOCTdBA'bjf H TOCnOACTBO mh: >K8ndH ÎBdtIJKO BEAHKH ABOpmiK H >K8ndH HtrOE BEAHKH AOrOifiET H GTdH endTdp H iîlHTpt BHCTÎiap H EpdTSA KOMIIC H EdAt CTOAHHK H ToHIVb nEJfdpHHK H GTOllKd BEA nOCTEAHHK. H lICnpdBHIIK, llirOE BEA AOro4>ET.
       line AaH. dUtcEUd IOHÎE H AlkHH H TEKTvIJIIIAX WT flAdMd a® HIIHt, B AtT x3lir.
       t îw flAHădllApS BWEBWAd, MHAOCTÎ/ft EO>KÎIO, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara lln^rovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină la Frăsinet, din partea lui Stănilă, trei branişti, fiecare de cîte 20 paşi, pentru că a cumpărat Stoică aceste branişti de la Stănilă, pentru 215 aspri.
       Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Aldimir, un loc de vie, 5 paşi, de la baltă pînă la Tufe, pentru 145 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Bîrta şi de la Stanca şi iar de la Stanca şi cu fraţii Kăi, 2 paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Cîrstea şi de la Mitrea <şi> de la Danciul, pentru 50 aspri, 2 paşi. Şi iar a cum-■părat Stoica ocină la Studina de la Bădilă şi de la* Stana cu fraţii săi, 2 paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Stănilă călugărul,
www.dacoromanica.ro
305
doi paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Hrana; doi paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Stafl-ciul şi de la Crăciun, fiii lui Dobroslav, doi paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Hăucă, 2 paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Pipoe şi de la Nicoară cu fraţii săi, doi paşi, pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Porca şi de la Colţea, 4 paşi, pentru o vacă cu lapte şi pentru o vacă stearpă. Şi iar a cumpărat Stoica ocină de la Dan Gaură, 60 de paşi la cîmpul de sus, iar la cîmpul de jos 40 de paşi, pentru 200 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica de la Stănilă călugărul o branişte de 12 paşi, pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina, partea Tudorei, toată, şi din cîmpul de jos şi din cîmpul de sus şi din selişte şi din Tufe, pentru 350 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina, partea lui Pipoe, din deal, toată, pentru 35 aspri. Şi iar a cumpărat Stoica ocină la Studina de la Manea Porca şi de la Colţea, o selişte de la Tufe, în lat 28 paşi, iar în lung 70 de paşi, pentru 1 vacă cu lapte.
      Şi iar a cumpărat popa Radul ocină la Sturzeşti de la Stănimir, fiul lui Neag, 20 paşi la cîmpul de sus, de la Tufe pînă la hotarul Obîrşiei, pentru 760 aspri. Şi iar a cumpărat popa Radul ocină la Studina de la Aldimir, partea lui de branişte, însă cit se va alege din deal, de la seliştea satului pînă la hotarul Cruşovului, pentru 300 aspri.
      Şi au vîndut aceşti oameni mai sus-numiţi, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Stoica şi popii Radul, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Dan, luna iunie 8 zile şi cursul de la Adam pînă acum, în anul 7083 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 979 (Cozia, XXIV/1). Orie., perg. (27,5X37), pecete timbrală, căzută. Cu o traducere din 1849; alte traduceri ibidem, ms. 215, f. 285—286 ş» 215 bis, f. 27—28. Copie slavă ibidem, ms. 712, f. 342.
      EDIŢII. Trad. DIR, B, 180—181. Facs. Ibidem, 547.
229                                                 1575 (7083) iunie 8, Bucureşti
       ţ MhAOCTIIO KCOKÎEIO, Iw flAEădHAPS BOEBOAd H rOCnOAHHIi BtCOH 3EMAH XrrppOKAdJfÎHCKOE, Cllirh BEAIlKdrO H np-kAOEpdrO Aălipid BOEBOAd, BHOKd ffiHJfirfc BOEBOAd. ÂdKdT TOCnOACTBO AdH CÎE IlOBEA'kHÎE rOCIlOACTBd MH EAdAydOB || C*KC CHHOBII CH, EAHU.E EAd8 Eorh AdCT, HKOIKE Ad AdS ECT WMHH8 8 GtSAHHA Gt8P3EE, B'HCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3SpdTH, I10HE2KE A\8 ECT CTdpd H lipdBd WMHHS H A^AHH8.
       d noTOAd, ceaioke EddAYd tepe 8ao>kh h iioepath no <j5HnCTPH *dd8, H* HMC
PdAVd H GTOHKd, HdA nOAOBHH WT WMHH& EA\8, HdA BliCd, d CHHOBH EAdAV^OB, HA HAdE T8A«Pd H Te3A8K> Ad AP'BXtHT APSrd nOAOBHHd WMHH8 EddAYdOB, Ad C8t KTkCM K8nHO EpdTH HEpd3A’hAEHH, B*K B'bKH. d PdAYd H GTOHKd IlOKpdTHAH C8T no TSAOpd
306
www.dacoromanica.ro
« no Te3a8» haa hetok wmhh8 8 Tp'km'kthm, haa noAOBHH. d APSra noAOKHHd a<» AP'KWHT APSrd nOAOKHHS PdAV<' H GtOHKA, EpE CHULE ECT WTdKMHA CHHOKH EM8 BHUIE MMEHHU.H ChC CKOEMS H3HK EaAAYA, EI|iE>KE WT A^HH nOKOHHdrO PdAVrt KOEKOAd, H>KE nOrHEUJE Hd PHMHHK. H KHAt rOcnOACTKO MH KHHrd PdAVrt KOEKOAd, KdKO ECT EHA «TdKAVHA KAdAVd CHHOKH EM8 $HMCTpH CH CEC CHHOKH EM8, M C#T BpdTH HEpd3A^AEHH, d«8 ECT EHA KETJfd H pd3APdHd H nOMpdMEHd. d TOcnOACTKO MH td nOHOKH£ H STKpiwAHT st rocnoAcTK'b rocnoAcTKd mh.
       H ElfJEJKE C"kM npOMHTd)f TOcnOACTKO MH KHHrd PdA^d KOEKOAd norHBUlE Hd PHEHHK H EHA’ty TOcnOACTBO MH KdKO ECT BHA nOCTdKHA EAAAYA BEAHKO KAETB8 WT npEA PdAlfdd KOEKOAd.' Koro JfOKET pd3BdAHT TEKMEJKIE EM8, Aa ECT npOKAET WT THJ EOrOHOCHH WTU.H, E5KE c8T Kt H'fcKÎH H Ad HMdT MdCT CtC K>Ad H CtC dpi E H CtC HH-kMH HEK-bpHH VSAÎE, H>KE Hd XpHCTd Ttl|JdUlE, KptK ErO Hd HHJf H Hd MEA ErO H EtAET Kt K'tKH, dMHH.
       Gsro pdAÎ, AdA<>X H rocnoAcTBO mh PdAYAOK h Gtohkmk h TSaopeb h Te3-
A8k>WK, I3K0JKE Ad HM ECT WMHH8 H W£dB8, HM H CHHOKEM H BHOKOM H np'tKHOMETOM H HE WT KOrOJKE HEnOKOA'kEHMO, nO WPH3MO TOcnOACTKd MH.
       Ge>KE H CKEA’kTEAÎE nOCTdBA'fcX TOcnOACTKO MHI WSndH iBdUlKO KEAHKH AKOpHHK H >KSfldH H'brOE KEAHKH AOro4>ET H GTdH endTdp H ffinTp’k KHCTÎldp H EpdTSA KOMHC H EdA'fe CTOAHHK H FoHU.’k nEXdpHHK H iKSlldH GTOHKd KEAHKH nOCTEAHHK. H HcnpdKHHK, H^roE kea Aoro$E6S.
       H d3, AdH8 rpdMdTHK, E'/KE IO HdnHCdX Kt rpdAV PEKOMH E8k8PEI|JH, M-bcEUtd WHIE H A^HH H TtKtl|JHM A^TOM WT dAdMd A® HHH’t, K AliT X3ÎÎT.
       f îw dAÎădHApS BWEBWAd, AVHAOCTÎA BOJKÎIO, TOcnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie ocină la Studina Sturzei, toată, oriclt se va alege, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar după aceea, s-a ridicat Vladul de a aşezat şi a infrăţit pe fiii săi vitregi, anume Radul şi Stoica, peste jumătate din ocina lui, peste toată, iar fiii lui Vladul, anume Tudor şi Tezluiu să ţină cealaltă jumătate de ocină a lui Vladul, să fie toţi fraţi împreună, nedespărţiţi in veci. Iar Radul şi Stoica au înfrăţit pe Tudor şi pe Tezluiu, peste ocina lor, la Grămătici, peste jumătate. Iar cealaltă jumătate s-o ţină Radul şi Stoica, căci aşa a întocmit Vladul pe fiii lui mai sus-numiţi, cu limba sa, Încă în zilele răposatului Radul voievod, care a pierit la Rîmnic. Şi a văzut domnia mea cartea lui Radul voievod, că a întocmit Vladul pe fiii lui vitegi cu fiii lui, să fie fraţi nedespărţiţi, dar a fost veche şi ruptă şi pătată. Iar domnia mea am Înnoit şi am întărit in domnia domniei mele.
       Şi încă am citit domnia mea şi cartea lui Radul voievod care a pierit la Rîmnic şi am văzut domnia mea că Vladul a pus mare blestem dinaintea lui Radul voievod: cine va strica întocmirea lui, să fie blestemat de 318 părinţi purtători de Dumnezeu, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi necredincioşi iudei, cari au strigat asupra lui Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi va fi în veci, amin.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Radul şi lui Stoica şi lui Tudor şi lui Tezluiu, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivasco mare vornic şi jupan J'ieagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Ba-
                                                                                                         307
www.dacoromanica.ro
dea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi eu, Dan grămătic, care am scris-o in cetatea numită Bucureşti, luna iunie 8 zile şi cursul anilor de la Adam pină acum, in anul 7083 <1575>.
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 980 (Cozia, XXIV/2). Orig., perg.(26,5x40), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, mss. 215, f. 284 şi 215 bis, f.l.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 181-182.
230                                         <1575-1576) iunie 13, Bucureşti
      ţ flltlAOCTÎIO BOJKÎEIO, Iw dAH ădHApS ROEBOAA H rOCnOAHH*K K-KCOH <3EMAH>* ^rrpoKrtapiucKOH, ciih-k REAHKaro h np-fcAOEparo Miipna eoeboaS, chh-r AIh^heb eoeroaa. Aabat rocnoAcTBO mh cîe noBEA-fcHlE rocnoAcTBa mh Boa-fcpHHS rocnoAcTBa mh, •acSnaH EaahkSa KAioiap h cectpem ch, <no hme^ îKSnaHinja Kspa h ck hhx ciihobii CH, ErtlIUE HM Eorik AACT, laKO'/KE Aa <HM c8T>2 CEAO IţHrKHEipÎH BTkCHJf, CKC BTvC XOTap8a, wt (iocbSae, 3ahe>ke hm ect cTapa h npaBa wihh8 3a a^AHhS.
      d noTOM, >K8naH EaaiikSa KAioiap h cECTpa ch, >K8naHHU,a Kspa, wiih c8t iimaak np-feHÎE npEA rocnoAcTBa mh ckc >K8naH Eoaor Mh-kuj h ckc iu8p<8 ch, H-fcroE eatax. H ciiue>2 npEuiE Eoaor Mh-kuj h H-feros eatax npEA rocnoAcrea mh no Eaahk8a kaio-Map H CECTpa Cil, KePA, KAKO c8t HA1AAH H WHH H A^AÎ HM W1HH8, A^A>HS 8 IţHrkHElfiH noAOBHH, KSnHO ckc »8naH <Eaahk8a>2 h HtSnaHHua Kspa. d 8 tem, rocnoAcTBa aui rAEAax h c8ahx. <no npaBAO h no 3akoh, c-kc r-kchx ikcththmh>2 npaBHTEAîE rocnoAcTBa mh h BHA’feX rocnoAcTBa mh h KHHra noKOHHaro IlETpaujKO boeboaa kako HOCHA ECT AilIXH-k np-KKAAAB 3AK0H, KA BOA'fepH <npE3 3AK0H8 >2 EaAHKSAOB KAIOIAP ii JKSnaHitEB Kepeh <h he x«>bet 3aKAETH TorAa, npH abhh noKOHHaro IlETpaujK0>2 boeboaS, aH8 ect wctaa wt 3aK0H AliiXH-k np-KKaaaB TorAa wt npEA IlETpaujKO BOEBOAa. ii 8 tem, rocnoACTRO mh eijjeîke ckmotphw ckm <ckc BiiCiix ikcththmh >2 ripa-biiteaîe rocnoAcTBa mii, KaKO Aa he <ch naaKAT w8naH Eoaor Mh-kuj h H-fcroE ba-Tax 3a kphbctro, h8 naKH>2 aaawx h rocnoACTRO mh Eoaor Mh-kuj h H-fcroE katax 3aK0H h wt npEA rocnoAcTBa mh, ka BOA-fcpH, Aa 3aKAET KaKO c8t hmaiue ^^A* em-k wihh8>2 k8 HoncKc EaahkSa KAioiap h ckc >K8naHHU,a <Espa 8 ceao 8 Iţur'KHEitJii. d WHH HEKAKOÎKE HE>2 MO>KET A©HECHTH TEX BOA’fepH npEA rOCnOACTBA AUI HA Akh-k h Ha copoK, 3aKAETî ckc uiHiiMH, ah8 wctauje >K'8naH Eo<Aor IilH'KUJ h 11-fcroe BaTax>2 wt 3aKOH ii wt npEA rocnoAcTBa AM1.
      <d noTOM, Eoaor Mh-kuj h H-fcroE eatax npîHAOuiE»1 npEA rocnoAcTBa aih TEpE CE ECT nAAKAA 3A KpHBOCTÎH. d TOCnOACTRO MH CKTBOpHA CKM BOA"fe -/K8nail8 Eoaor < Mh*KIU >. . .1 TEPE ECT AOHECHA...1 TOCnOACTRO MH TEX KA BOA’fepil KAKO 3HAETÎ H KOM8 X©BET AaTH CÎH W1HH8 CKC HHX A^UJE...1 RHIUE pEIEIlS W1HH8 EoAOr <Mh-kuj>... <rocno>aACTBa a\h ch bhiue peieho ceao, Iţiir-KHEipHH r-kc, ckc b-kcom XOTapoM, »8naH EaahkSacb KAionap h JK8naHH<iiER KEpa>.. .a h npoiHTax rocnoACTRO aui...1 h Kimr PaAVa boeboaa h KHHr ffiiipiER roeroa8 h khht IlETpaujKO BOEBOAa. Takojkaepe h rocnoACTRO a\h taeaax h c8ahx, no npaRA$ <h no 3akoh>1 h ckc r-kch mkcththaih npaEHTEAH rocnoAcTBa mh h kha^X rocnoACTRO mh <kako wctauje rt\HXH-k np-KK-KAAB >X, TTiCTS EoAOr Mh-KUIOB H II-ferOE BATAX WT 3aKOH WT npEA r-kch eh<e riiuje pemehh hhh rocnoAapH wt np-fcHtAt Bp-feME 3a...1 Eoaor Mh-kuj h H-kroE ratax____1 WT npEA rocnoAcTBa mh Eoaor Mh-kiu8 h ui8p8 Ero, H-fcroE
RATAX8A CKC Toro BHIUE PEMEHO CEAO Iţnr-KHE1(JHH HHKAKOJKE, R-K R*fcKH.     j.
      Csro paah, <AaA«X H rocnoACTRO mh>a }K8naH EaahkSaok ka8map <h cectpeav CH, >K'8naHHU,a Espa, HKOÎKE aa m8 ECT CEAO IţHr-KHEipÎH R-KCH, CKO1 R^CO W XOTApOAV
308
                                          www.dacoromanica.ro
KTv W1HH8, 8jf4E8, HHM H CHHOEH HM H BH0K8M H IipIvEHOIHTOM HM H HE UIT KOrOÎKAE H£noKOrt<-bEHMO, no wpnBMo rocnoACTBd MH>X.
       Gtxt H CB'bA'feTErtFE nOCTdBAEJf rOCnOACTKO MH: /K8lldH ÎKdUlKO BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH H’krOE BEAHKH AWTWjJsET H CTdH endTdp H AiHTp'k BHCTÎiap H BpdTSA KOMHC H BdAt CTOAHHK H Totl.H'k IlEJfdpHHK H /KSndH GtOHKA BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, H-krOE BEAHKH AWrW$ET.
       H d3, MHpMd, eîke io HdnncdX b-k ahbhh rpdA 8 B8k8pehih, M-kc£u,d iohie rf
                                               AKHH H TEKSipEWE A"bTOM WT ^AdA\d A® HMrk, B*K A^T X3TI.
       f îw £AÎădHAP8 BWEBWAd, AWAOCTÎA E05KÎI0, rOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată <ţa-ra)1 Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Ylaicul clucer şi surorii sale, <anume)1 jupaniţa Chera şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să <le fie>2 satul Ţigăneştii toţi, cu tot hotarul, de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire.
       Iar apoi, jupan Ylaicul clucer şi sora sa, jupaniţa Chera, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu jupan Bolog Ianăş şi cu cumnatul <său, Nea-goe vătaf. Şi aşa)2 au pîrît Bolog Ianăş şi Neagoe vătaf înaintea domniei mele pe Ylaicul clucer şi pe sora sa, Chera, că au avut şi ei şi bunicii lor ocină, dedină în Ţigăneşti jumătate, împreună cu jupan <Ylaicul>2 şi jupaniţa Chera. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, <după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii)2 dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Petraşco voievod că a purtat Mihnea pircă-lab lege, 24 boieri <peste legea)2 lui Ylaicul clucer şi a jupaniţei Chera. <Şi nu au vrut să jure atunci, în zilele răposatului Petraşco)2 voievod, ci a rămas de lege Mihnea pîrcălab atunci dinaintea lui Petraşco voievod. Iar întru aceasta, domnia mea încă am socotit <împreună cu toţi cinstiţii) 2 dregători ai domniei mele, ca să nu <se plingă jupan Bolog Ianăş şi Neagoe vătaf de strim-bătate, ci iarăşi)2 am dat şi domnia mea lui Bolog Ianăş şi lui Neagoe vătaf Jege şi dinaintea domniei mele, 24 de boieri, să jure că au avut <bunicii lor ocină)2 împreună cu Ylaicul clucer şi cu jupaniţa <Chera în sat la Ţigăneşti. Iar ei nicicum nu)2 au putut să aducă acei 24 boieri înaintea domniei mele la zi şi la soroc, să jure cu ei, ci au rămas jupan Bo<log Ianăş şi Neagoe vătaf)2 de lege şi dinaintea domniei mele.
       <Iar după aceea, Bolog Ianăş şi Neagoe vătaf au venit)1 înaintea domniei mele de s-au plîns de strîmbătate. Iar domnia mea am făcut voia jupanului Bolog <Ianăş>... 1 de au adus... 1 domnia mea acei 24 de boieri, cum vor şti şi cui vor da această ocină cu sufletele lor... 1 mai sus-zisa ocină Bolog <Ianăş>... 1 domnia mea acest mai sus-zis sat, Ţigăneştii toţi, cu tot hotarul, jupanului Ylaicul clucer şi jupaniţei <Chera>... 1 şi am citit domnia mea... 1 şi cartea lui Radul voievod şi cartea lui Mircea voievod şi cartea lui Petraşco voievod. De asemenea şi domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate <şi după lege)1 şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea <că a rămas Mihnea pîrcălab)1, socrul lui Bolog Ianăş şi al lui Neagoe vătaf de lege dinaintea tuturor celor mai sus-zişi domni de mai dinainte vreme de... 1 Bolog Ianăş şi Neagoe vătaf... 1 dinaintea domniei mele lui Bolog Ianăş şi cumnatului său, Neagoe vătaf cu acest mai sus-zis sat Ţigăneşti nicicum, în veci.
                           De aceea, <am dat şi domnia mea)1 jupanului Ylaicul clucer <şi surorii sale, jupaniţa Chera, ca să le fie satul Ţigăneştii toţi, cu)1 tot hotarul,
www.dacoromanica.ro
309
de ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, <după porunca domniei mele)1.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi eu Mircea, care am scris-o în minunata cetate In Bucureşti, luna iunie 13 zile şi curgători ani de la Adam pină acum, în anul 7080 <1572).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 920 (Ep. Buzău, XXXV/4). Orig., perg. (33X44), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1851; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 257v—258.
      Datat după domn şi sfatul domnesc.
      EDIŢII. TVad. DIR,B, 182—184 (sub iunie 16).
        1 Loc rupt şi şters.
        2 Întregit după doc. din 1574 nov. 2, nr. 192.
231                                                 1575 (7083) iunie 15
      f Adecă eu, Marcol ot Juguru, scris-am zapis meu ca să fie dă mare credinţă la mina lui Dragomir logofăt ot Rumâneşti, precum să să ştie cum că m-am tocumit cu dumnealui dă me-au dat o bute dă vin, însă vedre 100 şi vadra s-au tocumit po bani 60, să dau bani la Vinerea Mare, fără nici un cuvîntu. Păntru că aceşti bani ce am luotu dă la dumnealui am dat dă me-amu scosu o moşie ce au fostu zălojit la Radu Livrea ot Dragoslavele, ci scăpătîndu şi nedînd bani la zi precum ne-au fostu tocumeala, să fii volnecu cu zapis meu a ţinere au a vindere au a face ce-i va fi voeia. Insă şi 2 dăl-niţe care le-am cunpărat dă la Neagoe şi dă la Stan dăn Boteni.
      Şi cindu am făcut acesta al meu zapis, fost-au mulţi boeiari mărturii care să vor iscăli mai josu, anume.
      Pis iunie 15 dne, leat 7083 <1575).
      Eu Marco ot Jugur Eu Oncea ot Stăpini, mărture f Eu Dragomir deiacon, mărture Eu popa Roman.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MCMLXXIX/46. Orig., hîrtie (32x22,5).
232                                       <1575—1576) iunie 30, Bucureşti
      t XptiCTd Bord, BAdrOE-kpHH H BAdrOMKCTHBÎH H XpHCTOAIOBHBhlH H CdMO-APKWdBHHÎH, îw dAEgdHApS BOEBOAd, CHHTv BEAHKdrO H lip'kAOBpddrO dllipMd BOEBOAd, ECOKÎEW MHAOCTÎIO H BO>KÎEM A<*P0KdHHÎEA\ WEAdAdAipOMH H rOCnOACTB$EI{J$AIH BlvCOH 3EA4AH XrpOBAd£?HCKOH, EIJjEHCE H 3dllAdHEHCKHMK CTpdHHdMK, fliYMdlljS H $drdpdUl$ JfEpUErS. KAdr0np0H3B0AH]f TOCnOACTBO AdH CBOHAd BAdrhlH np0H3B0AEHÎEM, MHCTÎH H CBliTATH ep'kAU.EAt roenOACTBd AHH, aKO npOCAdBHTH H npOCAdBAKUldrO M/ft Bord H Hd np'kCTOA'k CB-kTOnOlHBIllH POAÎTEAÎE TOCnOACTBd MH <B'KCHECUldrO ME»1 H A<>P«-
310
www.dacoromanica.ro
Edjf H rOCIlOACTBO MH CEH E'KC'fcMKCTHÎH H EAdrOWEpd3HÎII H nptnOMHTdHHÎH H E5KE HdA B'KC’b.WH HECTÎH AApOB, HdCTO/ftl|IH JfpHCOBSA rOCnOACTBd MH, nOMTEHOMS EOrtt-Phh8 rocnoAcrBd mh, hcSiuh» Kopech Awrwi|sET8 h ce chhoeh ch, eahu,h ea\8 EorE npHnScTHT, raKO>KE m a/\8 ect wmhhm 8 Ea'kaSaehjh, wt aea ctaph KopAdT8, noAO-EHH/Tk, WT BEHHH I H IVT nOAlO H WT lll8A\d H WT BOA# H WT nOCBSAE, nOHEJKE Kr ECT nOKSnHA WT iUA CTdpil KopAdT, 3d xd\jFă dClipH TOTOBH. H nOK8nH W8ndH8 KopECII AWrWiJiET 8 Ea'KASAELMII 0 HHBE H pd30p d H ARE A/IECTO 3d K8KE WT MdAH KopAdT H WT EAdlli;8A, 3d xdvjr denpH rOTOBH. H ndKH AA <V\8 ECT W8ndH8 KopECH AOrO0ET8 8 Ba-EA^aEIIISII AEA Ep-KK^ E-KCd, EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT BEMHHH H WT nOAlO H WT B0A8 H WT I10CB8AE, nOHEJKE IO nOK8nH WT HdA EpEK* H WT CHHTi Ero, GTdH->110A, 3J xPaE dcnpil TOTOBH. H EljJEWE Td C8T H IlOEpdTHAH 3d HH)fH8 A*BPOM BOA». H pdAH EpdTCTEO, d W8ndH KopECH AWrWjJSET, WH ECT WEAtMHA nO CTdHHIOA CEC AOAdlWd H ţdAHHE H A/VHOTO MHA8 H MKCTλ. H nOKSllH 8 Ea-KA^AEIIJH HHBE B WT AP<>~ r8A, 3d poE denpH. H AA A\8 ECT 8 Ea-EA^AEIIJH EAHH EPOA 3d BOAEHHU.8, 3dHEWE nOAOBHHAK WT TOH EpOA, WH Td ECT IlOBSllHA WT Ep^K-K, 3d. . .2, d AP8rd I10A0BHH8 WH 10 ECT I10KA0HHA H IlOEpdTHA GTdH <nO> W8ndH8 KopECH AWrW$ET8 pdAl KEA-TOBdHlE, K-KAA CE c8T JfOTdpHCdAH CEC KA EOAtpH WT K*E GTdHd, A*KLMEP4 KwdA"E, IIOHEJKE ECT AAA H KEATOBdA W8ndH KopECH AOrOjJiET nO AEA GTdHOB \ţf dCnpH H lipH TAdAHd KptA\EHd. H IlOASllH AEA GTdHMWAOB, KOAHKO ECT AP'EWAA K’EHA'fc, nO A$<V WT EOAEHHLţS, WT HdA K'EHA'fc, 3d pĂ denpH.
        H ndKH aa ect w8ndH8 Kopech Awrw^ETS 8 AIhpocabbeijjh 0 posodpE, 3diiE?KE Hy noKSriH wt GTdrd, chh*e Gtohkeb M8cTdu,E, 3d vfîi denpH. H aa ect w8ndH8 Kopech Aoro^ETS aea GTdEB B-Ecd, wt boa8 npdjfOBS h wt boa8 Ht>KA0B8 eîke TEHET no pptA CEAO /RhPOCA'BBE I4JHAA, nOHEJKE M8 10 ECT AAA H nOEpdTHA GTd» 3d-HErOB8 A^EpO BOAIO. ă 8 TEM, KopECH AOPOjJiET pdAH EpdTCTB», WH ECT AApOBdA no CTdld CE EAHO KdBdT A*BPE H EI4JE AAHOrO CnEH38 H A\HA8. H ndKH AA a\8 ect w8ridH8 Kopech AwrwiJsETS 8 fliHpoc a"ke eljjh, wt aea 8hk8 ch Gtohk^h, chh-e 2KEAt38, nOAOBHHS, WT CEAO H WT nOAlO H WT U|8AE8 H WT B0A8 H WT nOCB8AE, 3dllE>KE ECT nOEpdTHA GTOHKd nO CECTpd CH, >K8ndHHU,d ^ÎHKd, AlkdTH KopECH AWrWj|jET8, HdA RHUIE PEMEHd WHHH8, ElilEHCE WT AEHH nOKOHHdrO PdAYAd BOEBOAA KdASrEpd H WT HEHH& AOEPOAA BOAIO. H ndKH AA All8 ECT 8 A&HpOCA'EBEI4JH WT AEA JKEAt38, CHII*E GTdll-HIOAWB, TpETdrO AEA, WT CEAO H WT nOAlO H WT U|8AE8 H WT BOA# H WT nOCB8AE.
        H 8 PSllM, WT AEA /KEA-b38, METBpETdrO AEA, nOHEHCE 10 ECT nOK8nilA >K8ndW Kopech AwrwjjiET, wteiee Kopech Aoro<|sET8, wt /KEAt38, 3d xd)fH dcnpn h eiiiehce wt aehh noKOHHdro PdAV^A boeboaa KAA8rEpd.
        H AA M8 ECT 8 ffllHpOCA'EBEIIIH EAHH BpOA 3d B0AEHHU.8 8 P8nTd, EpE IIOAOBHHd> wt Toro spoA ect eae8 3d a^Aîh8, d AP^rd noAOBHH8, wh io ect noK8mA wteu.'e Kopech Awrw$ET8 E141E wt aehh noKOHHdro PdAV^d boeboaa KdA8rEpd, wt Gtohka GTdEB H WT EpdT8 ErO, fllHpid H WT EdA'b H FhHMIOA H WT XEA'fcdS H WT Ul8p Ero, GTOHKd, 3d PH denpH H EI41E/KE WT np^HCAE. ildH a A HAlkdT ÂptrdH, KpAT KopECH AwrwjjiET, WT TOH EpOA METBp'KTdrO AEA, dAH WT A^AHH8, WT AEA AlkdTH HAU, d WT nOK8nEHÎE AA HE HAIldT HHIfld AdETtjf, 3dHEHCE ECT HAddA */K8ndH KopECH AOrO^ET nptHÎE cec EpdTS Ero, Ap^ah, Biv aehh nOKOHHdrO IlETp8 BOEBOAA H 83EA ECT Ap~ErdH 3dK0H, B| EOA-bpH, AA 3dKAET, AA HA\dT H WT nOK8nEHÎE, d ÂP^dH H"tCT AlkOrAli 3dKAETII, h8 WCTd WT 3dK0H. H AP^3H METHH11IH HHKTO A\ET"t)f^ AA ME HAlkdT 8 TOH EpOA-
        H noK8nH KopEcu Aoro^ET 8 PSuih hhb d wt GTOHKd GTdta, 3d o denpH. H ndKH noK8nH 8 P8uih 3* hhbe wt ffllHpid, 3d eahh koh A/iSpr, u^ho eah8 ch dcnpn h totobh pk denpH. H noK8nn 8 P8iuh b hhbe wt Fhhmioa, 3d pic denpH. H noK8nH 8 PSUIH d AlkECTO 3d K8KK> WT GTOHKd GTdEB H WT EpdT8 Ero, AfoipMd, 3d C denpH.
www.dacoromanica.ro
311
       fi noTWM, Aa ect wSnaHS Kopech Awrwj|sETS wmhh8 8 Ep'ek'bhelijh, aea tactS CH, E8HEB, Klica, EAHK4 CE JfTET H3EP4TH WT CEAO H WT nOAlO H WT UjSmS H WT BWAS H WT nOCB»AE H K»KEJf H B^BOE^ KOM4TE TTiCTS CH, ESHEB, 34HE)KE ECT SAOWHA ESH'fe no wSnaHS Kopech Awrw^ETS 8 kSkio Ha at^pa Ero, >K8n4HHu,4 Ga4bhu,m, A<> m8 ect b-e iwkcTO chhtv, a AP8SE)f A"m^epe ESheb, no hme Gtaha h ,A,oEpa h H-kKina h filapiia hh eah4 MET-fejf aa he hmat, epe hm ect aaa npHKlE wt kom4tej[ Ha ctpahS; a a noTWM Kopech aoro^ET, wh hm ect aaa wt HEros8 a^bpom boaio, no AEAOBE HM 34 WHHH8 WT Ep’HK’hHElliH, xSy acnpH totobh. H n4KH AA mS ect >K8n4H8 Kopech Aoro^ETS 8 Ep-ek-eheliih a^ wSpS ch, Gtah Kpeljjhh4, wt noAto H WT CEAO H WT lU8Ma H WT nOCBSAE, EpE IO ECT nOKSnHA KopECH AWTWijSET WT H4A &PC8a, 4HEnCE8 CT4HOB, 34 UTI 4CnpH rOTOBH; 4AH A4 HM4T WT CÎE AEA WT Gt4H H Gt4H, CHH-K Ea-KC4H0B, F P0304PE, EpE ECT A4A H4 U.EHO PH 4CnpH. H n4KH A4 ECT K8n4H8 Kopech Aoro$ET8 8 Ep-hk-hheijjh aea IţlE$aHOB, b-e ca, h wt c8yo h wt boaa H WT nOCB8AE, 3AHE5KE IO nOK8nH WT 5KEH4 IJIe^AHOK, Ha HME A°ePA, ATkiPEpa KShkeh, m wt m<e>k eh, GTaH, 3a xB\fH acnpH. Hohejke cTe wmhh8 ehw ect rocno>KAE PoăaHAa Eacapaea BOEBOAa, tawe ect noMHAosaA no IţlE$aH, paAH ca8»e;e mto m8 ect nocA8->KHA. ă nOTWM, IţlE$4H, CHHOBH WT T^AO EM8 H"kcT HMAA, H8 A4A ECT CÎE WMHH8, Ha cemptiT-k, weh8 em8, Aoepeh, aa HMaT noM-kHS, a nocAE A^pa, wHa io ect npOAAA KopECEE AOrOi|SET8 3a BHIUE PEMEH8 U.'kHO H WT HEHHa A^EpO BOAIO, WT npEA rocnoACTBa mh. H aa ect >K8naH8 Kopech Aoro0ET8 8 Ep-ek-eheijjh, wt aea Ba-e-caHOB, a h;ibe, _3aHEKE ect noK8nHA hjf t-ect8 ch, E8H-b, 3a cTi acnpH. H noKSnn WT APArOMIip E HHBE, 34 pM 4CnpH. H nOK8nH WT ffl.4Hu8pa 4 H!IB, 34 H 4CnpH. H noK8nH wt fllouiS "a hhb, 34 y AcnpH. H naKH aa ect >K8naH8 KopECH Aoroi|>ET8 8 £p*EK*EHEIJIH, WT AEA nOn8 Gt4H METBP"hT4rO AEA, WT CEAO H WT nOAlO H WT boa8 h wt nocE8AE, 34HE>ke io noK8nn wt chhobh non8 Paava> AHnECEH non8 Gtah, no hme H-kroE h 3a4TE, 3a y acnpii totobii, 4ah h cec ehpobe ehce ect naaTHA,
EPE ECT EHA4 EHpHIIK4. H nOK8nH WT CHHOBH AiLlHEB, no HME TaT8A H BOHHt, 8 Ep-k' K-KHELjjH, EAHH MECTO 34 k8KIO II HHB4 KOA CEAO, 34 \f 4CnpH TOTOBH.
       H naKH noKSnH 8 Ba-ea8ael|jh e po3opE wt ^bp8t, 3a t acnpH, mto cSt ehah WT AEA Ep’ktw'K.
       H naKH aa ect JKSnaHS Kopech Aoro<|iETS 8 IIonEi^H aea GdaHMEB, b-eca, wt CEAO H WT nOAlO H WT EOA8 H WT nOCBSAE, 34HE)KE IO nOK8nH WT CHHOBH GdaHMEB H WT )KEH4 ErO, EoAK^, 34 jf 4CnpH TOTOBH.
       H noK8nH 8 Ep-ek-eheliih, wt aea ,A,parSAOB hhbe b, 3a cg acnpH h ei{je>ke wt np'kJKAE. ă noTOA\, Aa ect >K8naH8 Kopech Aoroj|sET8 8 Ep-ek-eheliih, aea Apa-tSawb, B-hca, wt nocs8AE h wt aea 8hk8 ch, PaAyAOB, noAOBHHS, wt nocBSAE, no-HE>KE IO nOK8nH WT PaAA, AT^EPA APArSAOB H WT PaAVA, 34 XB acnpH, 4AII CT»C EHpSA MTO ECT H3B4AHA no PaAA H mS>k eh, AlaHt. H noKSnn WT CHHOBH H'broEB HHBE B, ca ch acnpH. H n4KH nOK8nH WT Gt4H G-EHH8A HHBE B, 34 CH 4CnpH.
       H I14KH AA ECT >K8n4H8 KopECH AWrWi)SET8 8 E-KHHL{J0PH, KWA Jf0TAP8A Ba-E-aSaelijhaop, aea Gtaheb, a’MJiepa KoaATv akophhk, b-eca, wt boaa A^aaeSaob 8 AA-ErOT8 A® X^APSA IUonAEL{JHAOp H 8 UJHPOTS, WT JfOT4p8A Ba-EA8AEL1JHAOP H AP JfOTapSA B-EHEL|JHAOp, A® K8AE ECT S3EA Gt4H4, A^IPEPA Kw4A*K, CEC KA BOA^pH, B"E A^hm noKoviH4ro IIetpS boeboaa, wt k-e ctaph Kopaat h wt 4HEncEH Ero, Kopa-eu,ea
H CE METOAVH CH H WT AP^SH METHiaiLIH, KOAHU.H c8t GHAH B"E 8>KE CE WHHJf, 34HE>KE
io noKSiiH Kopech Awrw^SET wt Ctaha, A”mijep4 KwaATk, 34 xr 4cnpn totobh. H npOAAAa ECT Gt4H4 WT HEHH4 'APGpOM BOAIO H EE3 HH EAHO CHAOCTÎIO. flAH CHU.E Ad CE 3H4ET EpE CÎE BHLUE PEMEH4 WMHH8, 83EA IO ECT KopAAT CE METWAV CH WT >K8n4HHU,4 Gt4H4, CEC B] EOA'kTH, npH A^HH nOKOEHOM8 A\HpM4 BOEBOAA, K^AA ECT EHW Gt4II4 npHE-kr/T, npE3 nA4HHH8. ă nOTWM, BMi A^HH nOKOHHOA\8 IlETpa BOEBOAA, 4 >K8n4HHU4 Gt4H4 ECT 34KAEA4 CEC KA EOA'kpH, TEpE ECT 83EA WMHH4 WT H4A'KopA4T H WT METOM ErO H 83EAH C8T H BOAOBH WHEAV Bî EOA'kpH KopAATOk.
312
www.dacoromanica.ro
       H naKH m ect KSnauS Kopech Awrw$ET8 8 &PAAU.H, aah wt whhha EpoiyEHtcKM, WT CEAO H WT nOAlO H 8 A^A CBC BHHApHH H WT 11© BtCWM X^TApWM, WT AEA GTpESE wcMaro aea, 3ahe>ke npîiuE Gptese caa\ npEA rocnoACTBa mh, tepe aaae h noEpaTH bhlue pehehS rocnoACTKa mh KSnaHS, Kopech Awrw$ET, haa bhlue peheha whhhS h WT HErOES A^Kpoaa BOAIO, WT lip EA rOCnOACTBA AIVH. A 8 TEM, KopECH AOrO^ET, pa ah spaTCTBo, wh A^P^a no Gtpese cbc t acnpH h cec MHoro a/iha8 w bi^ce^a. H noKtSiiH wt HaA T8aop 8 EpoiyEHtcKa ă mecto sa k8ke h cbc cbake raetobe h hhb ă, 3a t acnpH. H noKSnH wt Nekluat Ehaa^ r posoapE, sa pĂ acnpH. H noKSnH wt HtrSA Tp-BHOTii 8 a^aSa EpoiiJ’bHHAwp, 7 noroaHE sa BitHorpaA h c-bc mecto Ha. BHHorpaAE, 3a XS\[. acnpH saHH h sa y acnpH tSpckh. H aa ect >K8naH8 Kopech Aoro$ET8 8 a^aSa EpoiybHiiAop, wt aea $Tit8awb h chhobhm Ero, no hme Paava H ,\0BPE H ,\8pA8K, MECTO 3a A noroaHE CBC BHHorpaAE, 3aHE>KE ECT noBpaTHA $tit8a no WTKU.-B Kopeceb AwrwifsET, el(JE>ke wt a^hh noKOKHOMS PaavaS boeboaa KaASrEpa. H naKii noK8nn >KSnaH Kopech Aoroi|sET 8 A’KaSa EpoiytHHAop, wt ^tko Aoro$ET wt EA’BA’bHH, noroaHE 3a BHHorpaAE r h cec mecto, sa cm acnpH, aAH mecto ect WT AEA $1iT8aOB h chhobhm Ero.
       A noTwaa, aa ect KSnaHS Kopech Awrw$ETS 8 Ea-ba8ae4jh, wt aea GTaHOB GnEpA’b EAHH BEHHH CB MECTO HErOBS, CBaKEJf nAETOBE H 8 nOAlO B HHBE, 3AHE/KE H)f ect noKSmiA wt HaA GTaH GnEpat, sa ifn acnpH totobh.
       H naKH noK8nH Kopech Aoroi|sET 8 Ep’bk’bhewh, wt npE3 ptKO, aea AaeSaob, B-Bca, WT CEAO H WT nOAlO H WT LUSMA H WT BOAA H WT nOCBSAE, 3A lfH AcnpH roTOBH. H noK8nH Kopech Aoroi|sET 8 Epwbheijjh, npE3 ptKO, koa Epahhliie, eîke ECT WT KabSa EAHH pA30p . . .3 KpAHHLlIE WT HAA T8A«PAH, 3A H AcnpH.
       H naKH aa ect KSnaHS Kopech Awrw$ET8 eahh epoa 3a boaehhii,8 haa WHHHA P-BJfOBSAOB, EJKE ECT EHA. . .* U.EH, nOHEJKE TA ECT nOK8nHA KopECH AOrOlJlET TOH BHLUE pEHEHH BpOA WT HAA GTpOE H WT EpAT ErO, v\par8A, 3A XAA AcnpH TOTOBH. H npoAAAH c8t sa hh^ho A^Kpo boaio, wt npEA rocnoACTBA mh.
       A noTOM aa ect »<8naH8 Kopech AwrwijiETS whhh8 8 ceao Aewteluih, wt no mect8 wt aea TatSaob Aoro$ET8 h )K8naHHU,8 Ero, KanA’b, AtWEpa EapeSaob AEOPHHK, nOAOBHH/ft WT CEAO H WT HAA B*kCA WHHHA H WT nOAE H WT UISmS H WT CE-AAahijje ceao, wt boaa Kaaap8a8h a<> taabS whhheh, eahko aptoket b*bc jotap h 8 miipwKS wt XOTap ao XOTap aa pasa^aht whhha ha akoio wt nocBSAE. H naKH Aa aa8 ect >K8naH8 Kopech AoroijLETS whhh8 8 Aewteiiiîh wt IIoaio, wt aea TatSaob
AOrO$ET H >K8nAHHU,8 EAIl8, KanAEB, naKH nOAOEHHS, BapE EAHKA CE Xtet H3EPATH WHHHA TOiWfeCKA, CTEJKAHA WT ToAAA EAH8a, AEA^ >K8nAHHU,E KanAEB, nOHEJKE IO ect noKSnHA >K8naH Kopech Aoro<J>ET cie bhlue pehehe whhhe wt haa Tat8a Aoro^ET h wt >KSnaHHU,a Ero, KanA’b, 3a x3 acnpH totobh. Aah chu,e aa ce shaet 3Ahe>ke Aba aeaa wt cîe whhhe noKSnHA ect Kopech Aoro$ET 3a bhuie pehehS ivfcHO, haa TpETaro aea, wh nplHAE cam Tat8a AoroiJiET h KSnaHHua Ero, KanA’b, npEA rocnoACTEA AAH, TEpE nOEpATHLUE nO HC8nAH8 KopECH AOrO^ET. A B*B TOM, KopECH AOrOiJiET PAAH BPATCTB8, WH AApOBA nO Tat8a AOrO^ETS H nO >K8nAHHU,a Ero CKC XB^ acnpH rOTOBH H CBC EAHA nAAIUKS 3A UIOKp’KAAT, U.’fcHO $ ACnpH. H npOAAAH H nOBpATHAH ce cSt Tat8a Aoro^ET h >K8nAHHU,a Ero, KanA’k, wt hhxhwm A<>Kpo boaio. A noTWM, Kopech Aoro^ETS hmaa ect h np-bnlE paAî cîe whhhe; ta>ke a^kae io ect h3baaha wt K*B APtfSH MErHiaLUH, WH ECT KEATOBAA XA AcnpH TOTOBH.
       H naKH aa ect >K8naH8 Kopech Aoro^ETS eahh AUHraH, no hme IIp'bu.Sa, no-HEÎKE TA ECT nOKSnHA WT KaAOT'k WT PliX^B, 3A xi AcnpH roTOBH. H^nOKSnH WT HAA &pcSA WT fll-BHOTEItJH EAHH AlIHrAHS, nO HME IţAAA j|ia8p, 3A xAT AcnpH roTOBH. H naKH noKSnn wt KrScTHH h wt «ceha Ero, 4>ptHrHTa, eahh AUHraH, no hme Gdnp'b, 3A xîc acnpH totobh. H noKSnn wt E'BA'fc wt IOm^heiiih eaha aiţnraHKS, no hme Gtahka, 3A w acnpH. H naKH aa ect wSnAHS Kopech Aoroi|iET8 eaha ahh-
                                                                                                                 313
www.dacoromanica.ro
dMHKS, no HME EHUId, 34HEÎKE M8 I» ECT AdA 5K8ndHHlt,d Aldpîra WT IIÎETpOUIdHH, JCKAd EcT KEHMdA Ero, Ad «8 ECT nOMfolM. H ndKH Ad «8 ECT dltnrdHKE, no HME Op-KMd H flldpHHd, A’KipEpE OopEH dltHrdHKd, nOHEHCE ECT AdA CdJfdT WT TpEIH nO Oopd dltHrdHKd, MdTH CpivMEK H ilidpHHEK, KdlJlS KopECEK AWrWl|SET8, nOHTO pdAH .M8 ECT BHW CKTKOpHA H np’fclMCdA HliKOE KHHrE 3d WHHHE WJfdKHE H EL|]E np’fcîKAE Kp’tMEHd.
H ndKH a<> ect JKSndHS Kopech aotojJietS eahh diturdHS, no hme BEAEp-fc h ck chhokh •CH, no hme: «DTvTSA H K8pKd H Touid H PdH H K8cT-b, 3dHE>KE WKH dltHrdHH KHAH c8t _3d A^AÎH8 PdAVAOK AOrO$ET WT AP'krOElJlH H PdAyAOK, CHH8 TSAOPOK nOCTEAHHKS, >H8 AdA H]f ECT CdMd >K8ndHHU,d H'fcKUld AOrOjjtETOKHIţd PdAyAWK AOrO$ET8 WT ApivrOEipH, TEJf dltHrdHH KHUIE HMEHHTH KHUIE PEHEHOM8 KOAlipHH8 TOCnOACTKd MH, HCSndHS KopECEK AOrO0ET8, PdAH A8uIE >K8ndH8 PdAyAOK AWrWi|SET8 H PdAH A8uIE Eli H PdAH A8IUE CHH8 HM, T8AOP nOCTEAHHKS, QKOJKE Ad kSaet hm K~k HHOE KTvcno-.MHHdHÎE. d 8 TEM, >K8ndH8 KopECH AOrO$ET, WH ECT AdpOKdA nO >K8ndHHU,d H^KUld 'PdAyAOK AWrW$ET H nO dHEnCES EH, PdAyA8, CHH8 TSAOp nOCTEAHHK H PdAyA, chh8 PdAyAOK, CKC CKHTO rpdHd A^Kpd H H3KpdHd H nO CA83E)f HM ChC ndUIMdrH H CK 83-AOBE H HHÎE AdpOKE, KSnHO HHHHT denpH xl\p. H AdAH c8T >K8lldHHU,4 H’bKUld H dHEnCEH EH TE]f KHUIE pEHEHH dltHrdHH 3d HHJfHWM A^KpOM KOAIO, WT npEA TOCnOACTK4 AHH. H ndKH Ad ect >K8ndH8 Kopech Aoro$ET8 EAHd du,HrdHK8, no hme Oopd, noHEWE rd c8t AdpOKdAH PdAyA H MoUlS H ^ORpOTli H KddAyA H CK KpdTHDM CH H CK HETOM CH, XHHH H dHEnCEH KddAyAOK CrtEllS CKC Tdld dllHrdHKM, WKdHEJKE 3d HHJfHWM A^KpO KOAIO, WT npEA rOCnOACTKd MH, nOMTO PdAH CKTKOPHA ECT HM HliKOE KHHrE 3d WHHHE WJfdKHE. ti nOTWM, rOCnOACTKO MH KHA’fcjf H npOHHTdJf H KHHTEJf HHHHM TOCnOAdplEM np~k>KAE HdC KHKlliE CKnHCdHE CÎE KHUIE PEHEHH WHHHE H dltHrdHH ; H KTvTWM TOCnOACTKO MH HCTHHCT-KOKdJf KEAMH A^KPE KdKO c8T npOAdAH H nOKpdTHAH KHUIE HMEHHTH AIOAÎE, 3d HHJfHWM AOKPO KOAIO, dH8 KHAH C8T KHHrEJf KETJfH H pd3APdHE H nOMpdHEHE \ d 8 TEM rOCnOA" XTKO MH OyTKp-KAHJC H nOHOKHJf CKC CÎE KHHrd TOCnOACTKd MH, nO nHCdHÎE Hjf.
       Osro pdAl h rocnoACTKO mh AdA^y khuie pehehom8 EOAltpHH8 rocnoACTKd mh, >K8ndH8 Kopech Aorot|sET8, iakohce Ad m8 c8t k*kce khuie pehehh whhhe h dltHrdHH K*K WHHH8 H K*K WJfdKM, EM8 H CHHOKOM EM8, KH8KWM H np-fcKHSHETOM em8 h HH WT KOrOJKE HEnOKOAtKHMO, nO pEH rocnoACTKd MH.
       6l|lE}KE H SdKAHHdHÎEno WUIECTKlE TOCnOACTK4 Aim, Koro H3KEpHT rocnoAK Borii khth rocnoAdp*K EAduiKOH 3emah, wt cpivAEHHdro nAOAd rocnoACTK4 mh HAM, no rptCEy HdUIHJf, WT HHO nA-fcMEHHK, dt|lE OyTKpKAHT H nOHOKHT CÎE KHHrd rocnoACTKd mh, d rocnoAK EorK Ad oyTKpKAHT h CKypdHHT k*k rocnoACTK~b Ero; d E>KE HE nOHOKHT HM nopd3HT TOCnOAM Koriv Ad nOCTpdMHT H 8KHET Ero 3AE T’kAWM II H BTi KMAEItlHM K’fcllEy.
       Oe>KE H CK’bA’bTEAlE: %8ndH A°BP0MHP KHKUIE KEAHKH EdH H >K8ndH APdrOMHp KHKUIE KEAHKH ABOpHHK H >K8ndH HKdUIKO KEAHKH AKOpHHK H >K8ndH ItfcrOE KEAHKH AWrW-ţ|SET H CTdH KEAHKH cndTdp H flS.HTp-fc KEAHKH KHCTHEip H EpdT8A KEAHKH KOMHC H EdA’t KEAHKH CTOAHHK H ToHIVfc KEAHKH nEJfdpHHK H CTOHK4 KEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpdKHHK, H’brOE KEAHKH AWrW0ET.
       H d3"K, ElvCÎIO AOrO$ET, EJKE IO HdnHCdJf K*K AHKHÎII TpdAy TAdrOAEMÎH EoyK8-PE111H, M’fcCEIţd TiOHTeĂ A^HH H WT dAdMd TEK8t|lHy rttTWM A<> CErO nHCdHÎE, K AlvT x3Îi.
       ţ Iw dAÎădHAPS KWEKWAd, MHAOCTÎM KOHCÎIO, TOCnOAHHK.
       t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi prea-bunului Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăplnind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, Încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea <*u a mea bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ea si prea-
.314
www.dacoromanica.ro
lăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit pe mine şi in scaunul sfintrăposa-. ţilor părinţi ai domniei mele <m-a înălţat)1 şi am dăruit şi domnia mea acest intrutotul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit şi care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, hrisovul de faţă al domniei mele, cinstitului dregător al domniei mele, jupan Coresi logofăt şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu, îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Vlăduleşti, din partea lui Corlat cel bătrîn, jumătate, din vecini şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Corlat cel bătrîn, pentru 1 760 aspri gata. Şi a cumpărat jupan Coresi logofăt în Vlăduleşti 9 ogoare şi 1 răzor şi două locuri de casă de la Corlat cel mic şi de la Vlaicul, pentru 1 700 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Vlăduleşti partea lui Bircă toată, cît se va alege din vecini şi din cîmp şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Bircă şi de la fiul său, Stanciul, cu 3 035 aspri gata, Şi încă s-au şi înfrăţit de a lor bunăvoie. Iar pentru frăţie, jupan Coresi Io-» gofăt, el l-a îmbrăcat pe Stanciul cu dulamă şi haine şi multă milă şi cinste. Şi a cumpărat în Vlăduleşti 2 ogoare de la Dragul, pentru 175 aspri. Şi să-i fie în Vlăduleşti un vad de moară, pentru că jumătate din acel vad, el l-a cumpărat de la Bircă, cu... 2, iar cealaltă jumătate i-a închinat-o şi l-a în-, frăţit Stan <pe> jupan Coresi logofăt pentru cheltuială, cînd s-au hotărnicit cu 24 de boieri de către Stana, fiica lui Coadă, pentru că a dat şi a cheltuit jupan Coresi logofăt pe partea lui Stan 700 aspri şi in vremuri de foamete. Şi a cumpărat partea lui Stanciul, cît a ţinut Cîndea, din jos de moară,, de la Cîndea, cu 130 aspri.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Miroslăveşti 9 răzoare, pentru că le-a cumpărat de la Staia, fiul lui Stoica Mustaţă, cu 450 aspri. Şi să-i fie jupanului Coresi logofăt partea lui Staia toată, din apa Prahovei şi din apa Neajlovului ce curge prin mijlocul satului Miroslăveştilor, pentru că i-a dat-a şi l-a înfrăţit Staia de a lui bunăvoie. Iar întru aceasta, Coresi logofăt, pentru frăţie, el l-a dăruit pe Staia cu 1 cavad bun şi încă multă cheltuială şi milă. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Miroslăveşti din partea unchiului său Stoica, fiul lui Jelează, jumătate, din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a Înfrăţit Stoica pe sora sa, jupaniţa Diica, mama lui Coresi logofăt, peste mai sus-zisa ocină, încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul şi de a ei bunăvoie. Şi iar să-i fie în Miroslăveşti din partea lui Jelează, fiul lui Stanciul, a treia parte, din sat şi din, cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni.
      Şi în Ruşi, din partea lui Jelează a patra parte, pentru că a cumpărat-a jupan Coresi logofăt, tatăl lui Coresi logofăt, de la Jelează, cu 1 650 aspri şi încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul.
      Şi să-i fie în Miroslăveşti un vad de moară în Rupta, căci jumătate, din acel vad este al lui de moştenire, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o el,, tatăl lui Coresi logofăt, încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul, de la Stoica al lui Staia şi de la fratele său, Mircea şi de la Badea şi Ghinciul şi de la Jelează şi de la cumnatul său, Stoica cu 150 aspri şi încă de mai înainte. Dar să aibă Drăgan, fratele lui Coresi logofăt, din acel vad a patra parte, însă din moştenire, din partea mamei lor, iar din cumpărătură să nu aibă uici un amestec, pentru că a avut jupan Coresi logofăt pîră cu fratele său,. Drăgan, în zilele răposatului Petru voievod şi a luat Drăgan lege, 12 boieri,, să jure, ca să aibă şi din cumpărătură, dar Drăgan n-a putut să jure, ci a rămas, de lege. Şi alţi megieşi nimeni să nu aibă amestec în acel vad.
      Şi a cumpărat Coresi logofăt In Ruşi 1 ogor de la Stoica al lui Staia, cu 70 aspri. Şi iar a cumpărat în Ruşi 7 ogoare de la Mircea, cu un cal murg,.
                                                                                                     315.
www.dacoromanica.ro
preţul lui 250 aspri şi aspri gata 120. Şi a cumpărat în Ruşi 2 ogoare de la Ghinciul, pentru 120 aspri. Şi a cumpărat la Ruşi 1 loc de casă de la Stoica al lui Staia şi de la fratele său, Mircea, cu 200 aspri.
      Iar apoi să-i fie jupanului Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, partea socrului său, Bunea, toată, cit se va alege din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni şi case şi toate averile socrului său, Bunea, pentru că a aşezat Bunea pe jupan Coresi logofăt in casă la fiica lui, jupaniţa Slăvită, ca să-i fie în loc de fiu, iar celelalte fiice ale lui Bunea anume: Stana şi Dobra şi Neacşa şi Maria, să nu aibă nici un amestec, căci lor le-a dat zestre din avere în afară; iar apoi Coresi logofăt, el le-a dat de a lui bunăvoie pe părţile lor de ocină din Bărcăneşti, 1 400 aspri gata. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Bărcăneşti partea cumnatului său, Stan Creştina, din cîmp şi din sat şi din pădure şi de pretutindeni, căci a cumpărat-o Coresi logofăt de la Ursul, nepotul lui Stan, cu 980 aspri gata; însă să aibă din această parte de la Stan şi Stan, fiul lui Vîlsan, 3 răzoare, căci a dat la preţ 150 aspri. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt din Bărcăneşti toată partea lui Ştefan şi din uscat şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la femeia lui Ştefan, anume Dobra, fiica Cuibei şi de la bărbatul ei Stan, cu 2 450 aspri. Pentru că această ocină a fost a doamnei Roxanda a lui Basa-rab voievod, apoi l-a miluit pe Ştefan pentru slujba ce i-a slujit. Iar apoi Ştefan, fii din trupul său n-a avut, ci a dat această ocină, la moarte, femeii sale, Dobra, ca să aibă pomană, iar apoi Dobra, ea a vîndut-o lui Coresi logofăt pentru preţul mai sus-zis şi de a ei bunăvoie, dinaintea domniei mele. Şi să-i fie jupanului Coresi logofăt în Bărcăneşti din partea lui Vîlsan, 4 ogoare, pentru că le-a cumpărat socrul său, Bunea, cu 250 aspri. Şi a cumpărat de la Dragomir 2 ogoare, cu 140 aspri. Şi a cumpărat de la Manţura 1 ogor, cu 50 aspri. Şi a cumpărat de la Moş 1 ogor, cu 60 aspri. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Bărcăneşti, din partea popii Stan a patra parte, din sat şi din cîmp şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la fiii popii Radul, nepoţii popii Stan, anume Neagoe şi Zlate, cu 400 aspri gata, însă şi cu birurile ce le-a plătit, căci a fost birnică. Şi a cumpărat de la fiii lui Manea, anume Tatul şi Voinea, în Bărcăneşti un loc de casă şi 1 ogor lîngă sat, cu 400 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat în Vlăduleşti 5 răzoare de la Avrut, cu 300 aspri, ce au fost din partea lui Bîrcă.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Popeşti partea lui Oancea, toată, din sat şi din cîmp şi din apă şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la fiii lui Oancea şi de la femeia lui, Bolea, cu 600 aspri gata.
      Şi a cumpărat în Bărcăneşti din partea lui Dragul 2 ogoare, cu 260 aspri şi încă de mai înainte. Iar apoi, să-i fie jupanului Coresi logofăt în Bărcăneşti partea lui Dragul, toată, de pretutindeni şi din partea unchiului său, Radul, jumătate, de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o de la Rada, fiica lui Dragul şi de la Radul, cu 2 000 de aspri, însă cu birul cu care a scos pe Rada şi pe bărbatul ei, Manea. Şi a cumpărat de la fiii lui Neagoe 2 ogoare, cu 250 aspri. Şi iar a cumpărat de la Stan Săinul 2 ogoare, cu 250 aspri.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Băniştori, lîngă hotarul Vlă-duleştilor, partea Stanei, fiica lui Coadă vornic, toată, în lung, din apa Dîm-bului pînă în hotarul Şopleştilor şi în lat, din hotarul Vlăduleştilor şi pînă în hotarul Băneştilor, pînă unde a luat Stana, fiica lui Coadă, în zilele răposatului Petru voievod, cu 24 de boieri, de la Corlat cel bătrîn şi de la nepotul său, Corlăţel şi cu cetele lor şi de la alţi megieşi, cîţi au fost în funie cu ei,
316
                                       www.dacoromanica.ro
pentru că a cumpărat-o Coresi logofăt de la Stana, fiica lui Coadă, cu30Q0 aspri gata. Şi a vindut Stana de a ei bunăvoie şi fără nici o silă. Insă se să ştie că această mai sus-zisă ocină a luat-o Corlat cu ceata lui de la jupaniţa Stana, cu 12 boieri, în zilele răposatu lui Mircea voievod, clnd a fost Stana pribeagă peste munte. Iar apoi, In zilele răposatului Petru voievod, iar jupaniţa Stana a jurat cu 24 de boieri, de a luat ocina de la Corlat şi de la ceata lui şi a luat şi boii acelor 12 boieri ai lui Corlat.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt în Urlaţi, însă din ocina Broşte-nească, din sat şi din cîmp şi în dealul cu vinărici şi de peste tot hotarul, din partea lui Streze a opta parte, pentru că a venit Streze singur înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit pe mai sus-zisul jupan al domniei mele, Coresi logofăt, peste mai sus-zisa ocină şi de a lui bunăvoie, dinaintea domniei mele. Iar întru aceasta, Coresi logofăt, pentru frăţie, el l-a dăruit pe Streze cu 300 aspri şi cu multă milă pentru totdeauna. Şi a cumpărat de la Tudor în Broşteneasca 1 loc de casă şi cu toate îngrădirile şi 1 ogor, pentru 300 aspri. Şi a cumpărat de la Necşat Bildea 3 răzoare, cu 130 aspri. Şi a cumpărat de la Neagul Gîrnotă în dealul Broştenilor 5 pogoane de vie şi cu loc la vie, cu 1 400 aspri bani şi cu 400 aspri turceşti. Şi să-i fie jupanului Coresi logofăt în dealul Broştenilor, din partea lui Fătul şi a fiilor săi, anume Radul şi Dobre şi Durduc, loc de 4 pogoane de vie, pentru că a înfrăţit Fătul pe tatăl Iui Coresi logofăt, încă din zilele răposatului Radul voievod Călugărul. Şi iar a cumpărat jupan Coresi logofăt în dealul Broştenilor de la Detco logofăt din Vlădeni, 3 pogoane de vie şi cu loc, pentru 290 aspri, însă locul este din partea lui Fătul şi a fiilor lui.
      Iar apoi să-i fie jupanului Coresi logofăt în Ylăduleşti, din partea lui Stan Sperlea un vecin cu locul lui, toate îngrădirile şi în cîmp 2 ogoare, pentru că le-a cumpărat de la Stan Sperlea, cu 490 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Coresi logofăt în Bărcăneşti, de. peste rîu, partea lui Albul, toată, din sat şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de pretutindeni, cu 450 aspri gata. Şi a cumpărat Coresi logofăt în Bărcăneşti, de peste rîu, lingă Branişte, ce este de la Albul un răzor... 3 Branişte de la Tudoran, cu 90 aspri.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt un vad de moară peste ocina Rîhovului care a fost... 3 ţei, pentru că a cumpărat Coresi logofăt acest mai sus-zis vad de la Stroe şi de la fratele său, Dragul, cu 1 030 aspri gata. Şi au vindut de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele.
      Iar apoi să-i fie jupanului Coresi logofăt ocină în satul Leoteşti, de pe locul din partea lui Tatul logofăt şi a jupaniţei lui, Caplea, fiica lui Barbul vornic, jumătate din sat şi de peste toată ocina şi din cîmp şi din pădure şi din vatra satului, din apa Amarului pînă la capul ocinei, cît ţine tot hotarul şi în lat din hotar pînă în hotar să împartă ocina de pretutindeni pe din două. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt ocină în Leoteştii de Cîmp, din partea lui Tatul logofăt şi a jupaniţei lui, Caplea, iar jumătate, oricît seva alege ocina Tomească, agonisită de Toma banul, bunicul jupaniţei Caplea, pentru că a cumpărat-o jupan Coresi logofăt această mai sus-zisă ocină de la Tatul logofăt şi de la jupaniţa lui, Caplea, cu 7 000 aspri gata. Insă aşa să se ştie că două părţi din această ocină le-a cumpărat Coresi logofăt cu mai sus-zisul preţ şi a venit singur Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, înaintea domniei mele, de au înfrăţit pe jupan Coresi logofăt peste a treia parte. Iar întru aceasta, Coresi logofăt, pentru frăţie, l-a dăruit pe Tatul logofăt şi pe jupaniţa lui cu 2 500 aspri gata şi cu o manta de şocîrlat, preţul 500 aspri.
                                                                                                  317
www.dacoromanica.ro
Şi au vlndut şi s-au înfrăţit Tatul logofăt şi jupaniţa lui, Caplea, de a lor bunăvoie. Iar apoi, Coresi logofăt a avut şi pîră pentru această ocină; deci pină ce a scos-o de la alţi megieşi, el a cheltuit 4 000 aspri gata.
      Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt un ţigan, anume Pirţul, pentru că l-a cumpărat de la Calotă din Rîhov, cu 1 000 aspri gata. Şi a cumpărat de la Ursul din Mănoteşti un ţigan, anume Ţala faurul, cu 1 300 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Agustin şi de la femeia lui, Frenghita, un ţigan, anume Oprea, cu 1 200 aspri gata. Şi a cumpărat de la Bălea din lumăneşti o ţigancă, anume Stanca cu 800 aspri. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt o ţigancă, anume Vişa, pentru că i-a dat-o jupaniţa Maria din Pietroşani, cind l-a cununat, ca să-i fie pomană. Şi iar să-i fie ţigăncile, anume Sirma şi Marina, fiicele ţigăncii Sora, pentru că a dat Sahat din Greci pe Sora ţiganca, mama Sirmei şi Marinei, tatălui lui Coresi logofăt, fiindcă li făcuse şi li scrisese nişte cărţi de ocine ohabnice şi încă de mai înainte vreme. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt un ţigan, anume Bederea şi cu fiii săi, anume: Fătul şi Curca şi Goşa şi Raia şi Bustea, pentru că aceşti ţigani au fost de moştenire ai lui Radul logofăt din Drăgoeşti şi ai lui Radul, fiul lui Tudor postelnic, dar i-a dat singură jupaniţa Neacşa logofeteasa lui Radul logofăt din Drăgoeşti, aceşti mai sus-numiţi ţigani mai sus-zisului boier al domniei mele, jupan Coresi logofăt, pentru sufletul jupanului Radul logofăt şi pentru sufletul ei şi pentru sufletul fiului lor, Tudor postelnic, ca să le fie lor veşnică pomenire. Iar întru aceasta, jupan Coresi logofăt, el a dăruit-o pe jupaniţa Neacşa a lui Radul logofăt şi pe nepoţii ei Radul, fiul lui Tudor postelnic şi pe Radul, fiul lui Radul, cu o sfită de grana bună şi aleasă şi pe slugile lor cu papuci şi cu frîie şi cu alte daruri, ce fac împreună 3 500 de aspri. Şi au dat jupaniţa Neacşa şi nepoţii ei pe acei mai sus-zişi ţigani de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele. Şi iar să-i fie jupanului Coresi logofăt o ţigancă, anume Sora, pentru că au dăruit-o Radul şi Moşu şi Dobrotă şi Vladul şi cu fraţii lor şi cu ceata lor, fiii şi nepoţii lui Vlad cel Orb cu această ţigancă, însă de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele, fiindcă le-a făcut lor nişte cărţi de ocine ohabnice. Iar apoi, domnia mea am văzut şi am citit şi cărţile altor domni dinaintea noastră, în care s-au scris aceste mai sus-zise ocine şi ţigani; şi întru aceasta şi domnia mea am adeverit foarte bine că au vîndut şi s-au înfrăţit mai sus-numiţii oameni, de a lor bunăvoie, dar le-au fost cărţile vechi şi rupte şi pătate; iar întru aceasta domnia mea le-am întărit şi le-am înnoit cu această carte a domniei mele, după scrisoarea lor.
      De aceea şi domnia mea am dat mai sus-zisului boier al domniei mele, jupan Coresi logofăt, ca să-i fie toate mai sus-zisele ocine şi ţigani de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
      încă şi blestem: după trecerea domniei mele, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul de inimă al domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va întări şi va Înnoi această carte a domniei mele, iar domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va înnoi ci va lovi, domnul Dumnezeu să-l ruşineze şi să-l ucidă aici cu trupul şi în veacurile viitoare.
      lată şi martori: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
318
www.dacoromanica.ro
       Şi eu, Văsiiu logofăt, care am scris-o in minunata cetate numită Bucureşti, luna iunie 30 zile şi de la Adam pînă la această scriere, ani curgători, iu anul 7080 <1572).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Peceţi II, nr. 237. Orig., perg. (74,5x52,5), pecete alîrnată. Datat după domn şi sfatul domnesc.
       EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Coresi, 271—291 (sub 1572). Trad. DIR,B, 184 —
419.
       1 Omis. a Loc alb.
       * Loc şters.
233                                          1575 (7083) iulie 1, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voivod şi domn a toată Ţara Ru-mânească, feciorul marelui şi preabunului Mircea voivod, nepot Mihnii voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei melş sfintei mănăstiri ce să chiiamă Coşuna, unde iaste hramul sfintului şi făcătoriului de minuni Nicolae de la Mira Lichiia şi cinstitului părinte igumen chir Evthimie şi tuturor dumnezeeştilor călugări ce lăcuescd Intr-acest loc, ca să fie sfintei mănăstiri o vie în Smîrdeşteţ, pentru că aceasta o au cumpărat părintele igumen Evthimie şi cu toţi fraţii de la sfinta mănăstire, de la Pirvul şi de la Preda şi de la Neagul, drept 750 aspri.
      Şi iar au cumpărat părinţii de la sfinta mănăstire şi altă vie în Smir-deşteţ din deal de la Dumbravă, drept 360 aspri. Şi iar au cumpărat părinţii de la sfinta mănăstire şi altă vie, iar în Smîrdeşteţ, de la Radul şi de la Lupul, drept 520 aspri. Şi iar au cumpărat părinţii de la sfinta mănăstire şi altă vie, iar în Smîrdeşteţ, drept 1 200 aspri gata.
      Şi au vîndut aceşti mai sus-numiţi oameni aceste mai sus-numite vii cu moşie, nedajniţe, de a lor bunăvoe, înaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de prinprejur, din sus şi din jos.
      Pentru acăia, am dat domnia mea sfintei mănăstiri şi tuturor călugărilor, ca să fie călugărilor de trebuinţă acelor ce lăcuesc într-acest sfint loc aeăste mai sus-numite vii, de moştenire, ohamnice şi de nimeni neclătite, după zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii puiu domniia mea: jupan Dobromir biv vel ban i jupan Dragomir biv vel vornic i jupan Ivaşco vel vornic i jupan Neagoe vel logofăt i jupan Stan spatar i jupan Mitrea vistier i jupan Braţul comis i jupan Badea stolnic i jupan Gonţea paharnic i jupan Stoichiţa vel postelnic. Şi <ispravnic>, jupan Neagoe vel logofăt.
      Şi eu, Stoica, am scris in minunata cetate Bucureşti, iulie 1 dni, leat 7083 <1575).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722, f. 104v—105. Traducere.
      EDIŢII DIR, B, 189-190.
www.dacoromanica.ro
319
234
1575 (7083) iulie 2, Bucureşti
       f ALhAOCTÎI© EO>KÎEK>, Iw (LvE'idHApS EOEKC>Aa H r©cn®AHirK E'KCOH 3EMAH &rp®BAd£ÎHCKOH, CHHTv EEAHKdrO H np-fcA®EpdrO iT/bipHd EOEEOAd. -AdEdT rOCnOACTBO MH CÎK> nOBErt-bHÎE rOCnOACTBd A\H CAS3EA\ COCnOACTEd MH T8A«p8 CTvC EpdTHIdM CH, Ad3dp AOrOjJiET H Adl),K® H CK Hiljf CHHOEH CH, EAHl|H HM Eonv npHnScTHT, I3K0/KE A<* HM ECT WMHH8 8 Top A®KP®EI|1H, AEA EHUIdH®K, CKIITv EdAE, ETvCd, EAHKd CE JfOKET H3EpdTII, WT nOAK> H WT A^ H WT Ul8Md. fÎAH A<* CE 3HdET JfOTdpErtE: WT TOp, A® JfOTdpSrt Kp"KHr8p-fcH,lrtOp d WT 3fi,WA, A® X®Tdp8A A®KP®El|lHAOp WT A®A> WT. no etvcma$. Hoheîke io c8t n®K8nHAH ehuie pemehh ca83E)( rocnoACTEd mh, T8a®P ci EpdTHIdM CH, Ad3dp H Adl),K®, ETvCd CÎE EHUIE pEMEHd WHHH8 WT HdA ElIUIdH, 3d xdT dcnpil rOTOBH.
       H ndKH noKSnHUJE T8a®P h ck EpdTHiaM ch, Ad3dp h Adu,K®, EAHd EHHorpdA 8 A'fcrt WT EHUIdH, 3d T denpH. H npOAdrt ECT KllUldH WT HErOB8 A®KP®M BO/UO, WT npEA rocnoACTEd MH H CKC 3HdHÎE ETvCEM WKpTvCTHHIIM MErHiaiUOM.
       d noTOM, ndKH A4 hm ect ca83em rocnoACTEd mh, T8a®p8 cec EpdTHiaM CH, Ad3dp H AdUKO H nptBÎH EpdTMEA? H)f, Hd HME CTdH CKC EpdTHiaM Cil, APar®MHP.‘ H ErtdllKSrt H EpTvCdH WMHH8 8 Top KptUd, A EA A’bTK®K> CHHTv CTdHMIOA, ETvCd, EdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT nOAlO H WT E0A8 H WT U|8m8 H WT no ETvCOM JfOTdpOAX, 3dHE>KE IO noKSnHUJE T8A®P CKC EpdTQM CH, Ad3dp II AdUKO, H CTdH CK EpdTHrdi)\ CH EHUIE PEMEHH WT HdA A'k™®. 3d jf denpH. H npOAdA ECT A"iTK® WT HErOES A®“ EpOM <E®AIO> WT npEA T®Cn®ACTEd MH.
       H ndKH Aa hm ect ca83em r®cn®ACTEd aiw, T8a®p8 ck EpdTHiaM ch, Ad3dp H AdUKO, H CTdHOE CK EpdTHiaM CH, APdroMHP H EAdHKSA H EpTvCdH, WMHH8 8 Top Kp-bUd, AEA TdT8A®E, CHHTv PTvA8k8AOE, ETvCd, EdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH, WT nOAlO H WT U|8m8 H WT KOA8 H WT nOCKSAE, 3dHE/KE IO nOK8nHUIE T8A®P CKC EpdTHiaM CH, Ad3dp H AdUKO, H CTdH CK EpdTHiaM CH WT HdA TdT8A, 3d W denpH TOTOKH. H npoA4A ect TdT8A 34 HErosS a®kpom eoaio, wt npEA rocnoACTEd aui h ckc 3Hd-HlE ETvCEM MErHiaUlOM.
       CEro pdAî h rocnoACTEO a/ih A<*A®)f khuie pemehh ca83em rocnoACTEd mii T8a®P ckc EpdTHiaM CH, Ad3dp AWTWlJSET H AdUKO, H Ct4H CK EpdTHiaM CH, laKOHCţ' Ad hm ECT BTv WMHH8 H ETv W)fdES, HM H CHHOBHM HM H EhSkOM H nptfiHSMETOM HJf H HH WT KOrO>KE HEnOKOA*kEHMO, nO pEM TOCnOACTEd MH.
       Ce>KE H CEEAETEAÎE nOCTdEA-kEM rocnoACTEO mh: >KSndH HBdUIKO BEAHKH AKOp-HHK H >K8EIHd H-krOE EEAHKH AOrOijjET H CTdH BEAHKH Cn4TdP H ftlHTp-fc BEAHKH BHCTHiap H Ep4T8a KOMHC H KdA’i CTOAHHK H I'OHU’fc nEJfdpHHK H CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, H-iroE eeaiikh aotoBet.
       H nHCdX d3, Ktvcîio, 8 ahkhh rpdA rAdroAEMÎH ESkSpeijih, M-fccEUd YioaTe e akhh H WT &AdMd TEKSlJIHM AtTWM A® CEA-fe, fi A’bT x3Îîr.
       t îw AAEădHAPS EWEEWAd, MHA®CTllO EO>KÎIO, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Tudor cu fraţii săi, Lazăr logofăt şi Laţco şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să Ie fie ocină în Dobroeştii de Sus, partea Iui Vişan, fiul lui Badea, toată cît se va alege; din cîmp şi din deal şi din pădure. Insă să se ştie hotarele: din sus, pînă la hotarul Crîngurenilor şi din jos pină Ia hotarul Dobroeştilor de Jos, de peste tot. Pentru că au cumpărat toată această ocină mai sus-zisă, mai sus-zisele slugi ale domniei mele, Tudor cu fraţii săi, Lazăr şi Laţco, de Ia Vişan, pentru 1 300 aspri gata.
320
www.dacoromanica.ro
      Şi iar a cumpărat Tudor şi cu fraţii săi, Lazăr şi.Laţco, o vie la deal de la Vişan, pentru 300 aspri. Şi a vindut Vişan de a lui bunăvoie, dinaintea :domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor din jur.
      Şi după aceea, iar să le fie slugilor domniei mele, Tudor cu fraţii săi, Lazăr şi Laţco şi <cu> verii lor primari, anume Stan cu fraţii lui, Dragomir şi ;Vlaicul şi Birsan, ocină la Creaţa de Sus, partea lui Detco, fiul lui Stanciul, toată, oricit se va alege, din cimp şi din apă şi din pădure şi de peste tot hotarul, pentru că au cumpărat-o Tudor cu fraţii săi, Lazăr şi Laţco şi Stan •eu fraţii săi mai sus-zişi de la Detco, pentru 600 aspri. Şi a vindut Detco de a lui bună<voie>, dinaintea domniei mele.
      Şi iar să fie slugilor domniei mele, Tudor cu fraţii săi, Lazăr şi Laţco şi Stan cu fraţii lui, Dragomir şi Ylaicul şi Birsan, ocină la Creaţa de Sus, partea lui Tatul, fiul lui Răducul, toată, oricit se va alege, din cimp şi din pădure şi din apă şi de peste tot, pentru că au cumpărat-o Tudor cu fraţii săi, Lazăr şi Laţco şi Stan cu fraţii săi de la Tatul, pentru 800 aspri gata. Şi a vindut Tatul de a lui bunăvoie, dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megieşilor.
      De aceea şi domnia mea am dat mai sus-ziselor slugi ale domniei mele, Tudor cu fraţii săi, Lazăr logofăt şi Laţco şi lui Stan cu fraţii săi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi am scris eu, Văsiiu, in minunata cetate numită Bucureşti, luna iulie 2 zile şi de la Adam cursul anilor pină acum, in anul 7083 <1575>.
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 982 (Valea, XV1/15). Orig., perg. (31,5x39), pecete timbrală, Căzută. Cu o traducere din 1905.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 190-191.
235                                                 1575 (7083) iulie  7, Bucureşti
       t iUlIAOCTÎIO EOtKÎEIO, îw tlAEăAHAP# BOEBOAA H rOCflOAHHK      KTvCOH 3EMAH
SrrppwKAAjfÎHCKoE, chhk BEAimaro ii np’kAOBparo AlnpiEB BOEBOA#, CHHS ittHJIIEK BOEBOA4- A^KAT rOCIlOACTBO AMI CTlO flOBEA'feHÎIO rOCnOACTBA mh *<8naHHu,a llHKTvB, IAKO/KE A4 » ECT WMIIHB 8 PkTHBOEI)IH, WT AEA EH BEMHHH Îî1, HA HA/IE: PaAVA H
GOiipt h  KpivCT-k h (Iab8a ii Ctoiika  h Ctah h Ctahmioa h KpivCTt h  H-kr 11 H-kn 11
Cxpoe H   EaAAV'v h GtAHMIOA  II ABE  MEA-kAÎ amirAHH, ha HME IUSIUAT  CTvC chhobii ch
ti KpivCTt CTvC CKHOBH CH, flOHEWE IO C»T CTApil H npAKA WHKH8 H A^AHH8.
       (I nOTWAA, npÎHAE CAMA ÎKSlIAHHUA fllIKA npEA rOCnOACTBA MH, TEpE AAAE ele BIIUIE pEMEHH l\ BEMHHH CTvC BTvCE A^AHIIUE HA\ H CTvC BTvC A«)fBAWK H TEJf ABE MEAEAÎ AltHrailH CHH» Cil, ETvCÎIOWB, WBAME WT HEEHA AOBPOM KOAK>, AA A\8 ECT ElvCÎlOWB BK WJfAB», A 5K8nAHHU,A dHKA AA IO ECT BKCnOAtHHA. A EkCÎIO AA IO I10MHTAET lipii JKASOTt EH, A nO CTvMpivTH AA IO nOM"kHllT A AP*Sr UIKTO MET’kjf AA IIE HMAT, P-UE-fe ElvCÎIO.
       H EIJIE/KE ECT IlOCTABHA CAMA 5K8nAHHUA fllIKd BEAIIKO KAETBVV. KOrO JfOKCT pA3-APATII CÎE TEKAVEîKÎE E/KE ECT 8TAKMIIAA CAA\A CTvC CEOEH IA3IIK, AA ECT lipOKAET WT TIIJ BOrWHOCHÎH WTU.H E1KE C8T BTv HlIKEH II AA HMAT MACTK CTvC IOAA H CTvC tlpÎE
                                                                                                           321
www.dacoromanica.ro
H CkC HEHHEMH HEBEpHH ySAEH H KpiiE ErO Ha HHJf H H4 MEA'fejf ErW H EtAET BTk B’bKH„ dMHH.
       CErw paAÎ, A<*AWX « rocnoAcTBO mh E-kcTiowb, taKO>KE a<* m8 ect cîe bhuk pEMEHH BEMHHH H dU,HrdHH B*K WMHH» H WXdS8, EM8 H CHHOBHM EM8 H BH8KWM H lipEBHS-METWM EM8 H HE WT KOrO>KE H HEnOKOA'feSHMW, nwpH3MW rOcnOACTBd MH.
       GeîKE 8SW CBEAETEAÎE IlOCTJBA'fcEM rOCnOACTBO mh: wSnaH AP-irOMHp GHBUJfr BEAHKH AKWpHHK H WSlMH IwBdUJKW BEAHKH AKWpHHK H WSlMH R-ferOE BEAHKH AWrWj(SET h Gtjh beahkh cnaTap h ®HTp-fc eeahkh BHCTîrap h EaA"fe eeahkh ctwahhk h EpaT$A BEA KW MUC H TOHlVfc BEA IlEXapHHK H HCSlMH GTOHKHU,a BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, H-brOE BEAHKH AWrWi|SET.
       H nHcax a3, PAAY^, CHHk EpatSawb Awrwj(sET, bk ctwa rpaA 8 ESkSpeiijî,
M-bCEU,4 Î8AÎE 3 AKHH H TEK814IÎHM AtTWM WT dA<>Aia AW CEAE, BTi AtT X3HT.
       ’ţ Iw dAEă4HAp8 BWEBWAA, MHAOCTÎA BO>KÎW, rOCIIOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Anca,, ca să-i fie ocină In Rătivoeşti, din partea ei, 151 vecini, anume: Radul şi Oprea şi Clrstea şi Albul şi Stoica şi Stan şi Stanciul şi Ctrstea şi Neag şi Nean şi Stroe şi Vladul şi Stanciul şi două sălaşe de ţigani, anume Muşat cu fiii săi şi Cirstea cu fiii săi, pentru că îi sînt veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar după aceea, a venit singură jupaniţa Anca înaintea domniei mele,, de a dat aceşti mai sus-zişi 15 vecini, cu toate delniţele lor şi cu tot venitul şi acele două sălaşe de ţigani, fiului său, Yăsiiu, încă de bunăvoia ei, să fie lui Văsiiu de ohabă, iar jupaniţei Anca să-i fie pomană. Şi Yăsiiu să o cinstească in viaţa ei, iar după moarte să o pomenească şi altul nimeni amestec să nu aibă, afară de Văsiiu.
       Şi încă a pus însăşi jupaniţa Anca mare blestem: cine va strica această întocmire pe care a întocmit-o singură cu limba ei, să fie blestemat de 318 părinţi purtători de Dumnezeu care sînt în Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi va fi în veci, amin.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Yăsiiu, ca să-i fie aceşti mai sus-zişi vecini şi ţigani de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Dragomir fost maro vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan mare spătar şi Mitrea mare vistier şi Badea mare stolnic şi Braţul mare corni» şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
       Şi am scris eu, Radul, fiul lui Braţul logofăt, în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 7 zile şi cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7083 <1575).
       f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 179. Copie din 1908 după orig., perg., pecete aplicată. Cu o traducere ibidem, f. 180.
       EDIŢII. Trad. DJB.B. 191-192.
      1 In enumerare, doar 13 nume.
322
www.dacoromanica.ro
236
1575 (7083) iulie 9, Bucureşti
       t Mhaoctîk» eojkîek», Iw âAEidHAP8 koekoa<i h rocnoAHHiv ktvcoh 3emah îîrpOKAdJfÎHCKOE, CHHTi KEAHKdrO H fip'fcAOGPdrO iftHpM4 BOEKOAd H rOCIlOAHHTl. ^dBdT rocnoACTBO mh cîe iiobeaIihTe rocnoACTBd mh TEprEB wt HErp'bdCK’K h ckc chhobii ch, eahuh em8 fiorii a<*ct, hkoxe a* ect wmhh8 8 HErptacKii, a^ APar0MHPEB H CHHOBEM EH, B’KCd, BdpE EAHKd CE JfTET HBEpdTH, WT nOAlO H WT CEAdAHI|JE H WT DOCBSAE, I10HEHCE IO ECT nOKSlIHA TsprE WT APdr0MHPd H WT CHHTi EH, OTAHK0, 3d XÎC dcnpn. IIoHEXE AP<*rOMHpd HMdAd ECT A^d CHHOBH, Hd HME KoCT'fc H OTdHKO, EHUIE PEMEHO. TdlKE, KoCT'fc WKpdA ECT H"tKOE denpH, dAH x0 dCnpH, WT HfcKOE cpiiEH WT GOeaSMHUE. TdXE, <TE>)f cpiiEH npHJfBdTHAH c8t no KoCT'b H no CTdHKO. TdWE no^ KoCT'fc WElSCHA rd C8T, 4 OTdHKOB npOCTHA m8 c8t TAdB8 H A<> HAU IIAdTHT TEX x0 dcnpn. TdîKE, OTdHKO H MdTH HM, APdr0MHP4, npOAdAH c8t BTiCEX KOMdTH HMI KpdBE H WEU.H H KOHH H BtiC MTO C8T HMdAH H npOAdAH C8T H CÎH EHUIE pEMEHd WMHH8 TlprEB H WT npEA B'BCEM MErÎQUIOM WT WKOAO H WT lipEA BTiCEM EdpOUIdHH H CTdpHM AlOAÎf, nOHEHCE ECT KAHK4A CdM OTdHKO H MdTH EM8, APar0MHP<>> # Cp^AO Hd3dpOM WT £83118: Koro X0KET MOKSMHTH CÎE EHUIE pEMEHd WMHH8, HX A4 CE IIAdTHT TAdB8 WT K*K TEX CpiiEH. H HE X^T^A ECT HHTKO A<* KSlIHTH, dH8 TTlMÎlO ECT (I0K8I1HA TEprE, TEpE ECT nA4THA TAdE8 OTdHKOB.
       Tem pdAÎ, AM°X H rocnoACTEO mh TEprEE, hkoxe a<* m8 ect cîe bhiue
pEMEHd WMHH8 H WXdE8, HM H CIIHOEEM H EH OK OM H np'bKHOMETOM H HE WT KOPOÎKE HEHOKOA'kEHMO, nO WPH3MO TOCnOACTEd MH.
       OE>KE H CBEA'feTEAÎE IlOCTdBA'feX HY TOCnOACTEO MH I >K8lldH IsdUIKO BEAHKH AEOPHHK H >K8ndH HtrOE BEAHKH AOrO^E08 H OTdH CIldTdp H ffiHTpfc BHCTÎHp H EpdT8A KOAIVHC H KdA"b CTOAHHK H ToHIVb IlEXdpHHK H CTOHKd BEAHKH IlOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, 11-brOE BEAHKH AOrO^ET.
       IIhc AaH> MtcEi4d ioaîe 0 a^hh, 8 rpdAV K8k8peujh, b AtT x3iir.
       ţ Iw dAΧdHAP8 BWEBWAd, MHAOCTÎA EO>KIIO, TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gherghe din Negrească şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să fie ocină la Negrească, partea Dragomirei şi a fiului ei, toată, oricît se va alege, din cîmp şi din vatră şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o Gherghe de la Dragomira şi de la fiul ei, Staico, pentru 1 200 aspri. Pentru că Dragomira a avut doi fii, anume Costea şi Staico mai sus-zis. Astfel, Costea a furat nişte aspri, însă 9 000 aspri, de la nişte sîrbi din Obluciţa. Astfel, acei sîrbi au prins pe Costea şi pe Staico. Astfel pe Costea l-au spînzurat, iar lui Staico i-au iertat capul, însă să le plătească •acei 9 000 aspri. Apoi Staico şi mama lor, Dragomira, au vîndut toate averile lor: vaci şi oi şi cai şi tot ce au avut şi au vîndut şi această ocină mai sus-zisă lui Gherghe şi dinaintea tuturor megieşilor din jur şi dinaintea tuturor orăşenilor şi a oamenilor bătrîni, pentru că a strigat singur Staico şi mama lui, Dragomira, în mijlocul bazarului din Buzău: cine va cumpăra această ocină mai sus-zisă, să-i plătească capul de Către acei sîrbi. Şi nimeni nu a vrut să cumpere, ci a cumpărat numai Gherghe, de a plătit capul lui Staico.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Gherghe, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină şi ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
322.
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori le-am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi-jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Dan, luna iulie 9 zile, în cetatea Bucureşti, în anul 7083 <1575>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 983 (Ep. Buzău, XXXIII/4), Orig., perg. (28X 37,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: una din 1850, cealaltă din 1891; altă traduceie ibidejn, ms. 171, f. 484.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 192-193.
237                                               1575 (7083) iulie 10, Bucureşti
       ţ MhAOCTIiO EOJKÎEIO, Iui $î/«ădHAP$ KOEKOAd H rOCnOAHHTl K"KCOH 3EA1AH JJrpOKAdJfÎHCKOH, CHH*K BEAHKdrO H A©EpdrO fiăHpMd KOEKOAd. A‘*K‘*T rOCnOACTKO AIVH CÎE nOKEA-hHÎE rOCnOACTKd AIVH EOA'fepHHS rOCnOACTKd AIVH, >K8ndH ]H8HKd np'KK'KAdE H CKC CHHOKH CH, EAHU.H AIV8 BorTi A«T, I3KCOKE fl,i AIV8 ECT UI1HH8 8 THrK-kHH, EAUd {(SdAME 8 Ilaon H EAHd nOAOKHHd UIT f^dAME 8 /ld3, nOHEJKE 10 nOK8nH >K8ndH lIISHKd np'KK'KAdE IVT A'tpS't, 3d PK dCnpH. H ndK nOKSnH >K8ndH m8HKd np'KK'KAdE EAHd tfsdAME 8 EpdH H nOA jfldAHE 8 AK38U,, WT /ttHKA-fe, 3d ii dCnpH. H nOK8nH Ul8HKd np’KK'KAdE EAHd nOA 3d tfSdAHE 8 dli38U,, UIT T8pKd, 3d AS dCnpH. H nOK8nil IIISlIKd np'KK'KAdE ijldAME K H EAHH $EPAEA 8 fld3, UIT Fa-KAIU, 3d fJKA dCnpH. H nOK8lW IIISHK<i np'KK'KAdE E* {jsdAMH H EAHH $EPAEA 8 AET$H'KT8p'K H 8 E8<4IOAI\H, UIT HdA K'KTp'fe, 3d pĂ dCnpH. H nOK8nH El8HKd np’KK’KAdE EAHd ijidAME 8 IIHCK8, uit Kp-KCT-b, 3d OK dCnpH. H nOK8nH El8HKd np’KK'KAdE UIT Kp”KAOrd *TpH ijSA’KMH H nOA H EAHH i|SEPr AEA, dAH EAHd tfsdAME 8 E8<HOA4H H EAHd 8 3a8HHUJ d AP8rd 8 d&'KrSp'bAE, EAHd-8 Ep’KTSAELJIH H Tdia nOA 3d tjsdAME 8 KopHET, UIT EpivAOKd, 3d TA dCnpH. H nOKSnil IU8HKd np'KK’KAdE UIT GT'KHHCAdK EAHd {(idAME 8 Ad3 H AP^rd ijsdAME 8 KopHET, 3d PAdA dCnpH. H nOKSHH Hl8HKd np'KK'KAdE 8 X8)f8pE3 EAHd {JldAIE, UIT K-K3dH, 3d OK dCnpH. H nOK8nH UI&IKd np'KK'KAdE UIT HdA E'KA'bHd K ^A'KMH H nOA H ijSEpAEA d, dAH_EAHd ^4AHE H nOA H $EPAEA d 8 E8MIOMH, d APSrd ijvdAME 8 EdA-h &pC8AOK, 3d pHK dCnpH. H nOK8nH lIISHKd np'KK'KAdE 8 THrR-feHH A El' A’,!‘P8'''RltEK, E-KCd, UIT nOCKSAE, UIT A’^P^A'fclVk, 3d VH dCnpH rOTOKH, dAH UIT nOA» H UIT ui8m8 h uit noc-k8ae. H noKSnH OISHKd np'KK'KAdE 8 E-ka8aeu a^ nonEK Huih EiiCd, uit nocsSAE, uit nond Huih, 3d piu dcnpH. H noKSnn IH8HKd np'KK'KAdE 8 Kp’ktSaeijih EAHd ^sdAME UIT 2KhHH8A, 3d OK dcnpH. H nOKSnH ni8HKd np'KK'KAdE UIT GOnp h HdHOK EAHd ijldAME 8 Ha8HHU1, 3d OK dcnpil. H nOKSm IIISHKd np'KK'KAdE nOAOKHHd UIT {JldAIE, no A/VdA, UIT ropSH, 3d AS dcnpH. H nOKSnH Hl8HKd np'KK'KAdE UIT EAdHK8A EAHd <|idAME 8 ffi-KCT-kK-KH, 3d OK dCnpH. H nOKSnH in&IKd np'KK'KAdE UIT GOnpHUl EAHd jţSdAIE H nOA Hd HdpHHS, 3d â3 dcnpH. H nOKSlM mSHKd np'KK'KAdE UIT GTdHHIOA nOA UIT «jvdAIE 8 Kp-KnEHHUi h AP8rd noA 8 Eophet, 3d ok dcnpH. H noKSiw IIISHKd np'KK’KAdE uit, PoMdH EAHd iJldAHE 8 E8MIOMH H AP^rd {JldAIE 8 ffi-KCT-bK^H H EAHd I10A 8 TpOnHAE. H Ap8rd nOA Hd KdAIVEH H EAHd nOAOKHHd 8 HpHAOg-hAE H CEAHljJE 3d K8KE K-KCd H EAHd {JldAIE 8 ffl’KrSp'kAE, UIT PoMdH, 3d CM3 dCnpH. H nOKSlM IIISHKd np'KK'KAdE UIT $HAMd EAHd noA ifsdAiE 8 HAum h EAHd {(sdAiE 8 EpdH, 3d fid dcnpH. H <noK8mi> IIISHKd np'KK'KAdE UIT ASlHKSA CEAHljlE 3d K8KE, 3d § dCnpH. H nOK8l« Hl8HKd np'K-’ K-KAdE uit KoKd EAHd $dA>iE 8 HoKdK h AP^rd {(sdAiE 8 «fe-RgET, 3d <î dcnpH. H noKSrej IIISHKd np’KK’KAdE WT          EAHd nOA 3d {JldAIE, 3d KT dCnpH.
       H npOAdAH c8t TEJf AlOAlE UIT HHJfHS AOEPOAA KOAIO UIT npEA rOCnOACTKd AHH.
       Giro pdAl h rocnoACTKO a\h A&A*X khuie pemehomS EOA*bpHH8 rocnoACTKd ai\h, )K8lldH niSHKd np’KK'KAdE, laKOlKE Ad A\8 ECT UIMHH8 H K-K W)fdE8, EAI\8 H CHHOKOM EAI\8, KHSKOAd H np’fcKHSMETOAA em8.
324
www.dacoromanica.ro
      Gejkc h ckeaeteaTe n«cT4KAiox’ rocnoACTKO <wh: >K8naH Hkaiijkc keahkh akophhk h w8n4H H’broE keahkh AorojJiET h Ctah cnaTap h fflHTp’k KHCTHtap h EpaTSA komhc H EaA'b CTOAHHK H ToHl^’b (lEţapHHK H GTOHK4 KEAHKH flOCTEAHHK. Hcfip4KHHK, ItfcrCE KEAHKH AOrO^ET.
      IlHcay A3, Eivcîio, 8 rpaA rA4roAEMÎH E8k8pei[jh, AvkcEua Iioaîe Ţ akhh h wt dAAMa TEKSiiiaro, k A-bT xânr.
      t Iw dAÎăaHAP» KWEKWAa, MHAOCTÎA EOWllO, rOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Şuica pîrcălab şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Tigveni, o falce la Plop şi o jumătate de falce la Laz, pentru că a cumpărat-o jupan Şuica pîrcălab de la Darul, pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat jupan Şuica pîrcălab o falce în Bran şi jumătate de falce în Lăzuţ, de la Miclea, pentru 80 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab o jumătate de falce în Lăzuţ, de la Turcu, pentru 36 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab 2 fălci şi un ferdel în Laz, de la Gîlmă, pentru 124 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab 2 fălci şi un ferdel în Detunătură şi în Buciumi, de la Cătrea, pentru 130 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab o falce la Piscu, de la Cîrstea, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Cîrloga trei fălci şi jumătate şi un ferdel, însă o falce în Buciumi şi una în Aluniş iar alta în Măgurele, una în Brătuleşti şi acea jumătate de falce în Cornet, de la Cîrloca, pentru 304 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Stănislav o falce în Laz şi altă falce în Cornet, pentru 144 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab în Huhurez o falce, de la Căzan, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Yăleana 2 fălci şi jumătate şi 1 ferdel, însă o falce şi jumătate şi 1 ferdel în Buciumi, iar altă falce în Valea Ursului, pentru 192 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab în Tigveni partea lui Dăruleaţă, toată, de pretutindeni, de la Dăruleaţă, pentru 450 aspri gata, însă din cîmp şi din pădure şi de pretutindeni. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab în Văduleţ partea popii Ion toată, de pretutindeni, de la popa Ion, pentru 140 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab în Brătuleşti o falce de la Jiianul, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Oprea al lui Nan o falce în Aluniş, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab jumătate de falce, pe mal, de la Gorun, pentru 36 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Vlaicul o falce la Mesteacăn, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Opriş o falce şi jumătate la ţarină, pentru 67 aspri Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Stanciul jumătate de falce în Cărpeniş şi altă jumătate în Cornet, pentru 72 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Roman o falce în Buciumi şi altă falce la Mesteacăn şi o jumătate în Gropile şi altă jumătate la Piatră şi o jumătate în Pîrloagele şi seliştea de casă toată şi o falce în Măgurele, de la Roman, pentru 297 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Filcea o jumătate de falce la Plop şi o falce în Bran, pentru 81 aspri. Şi <a cumpărat> Şuica pîrcălab de la Micul selişte de casă, pentru 60 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Coca o falce la Novac şi altă falce în Făget, pentru 90 aspri. Şi a cumpărat Şuica pîrcălab de la Dotea o jumătate de falce, pentru 23 aspri. Şi au vîndut acei oameni de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele.
      De aceea şi domnia mea am dat mai sus-zisului boier al domniei mele, jupan Şuica pîrcălab, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi stănepoţilor lui.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea
                                                                                                        325
www.dacoromanica.ro
stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris eu, Yăsiiu, In cetatea numită Bucureşti, luna iulie 10 zile şi de la Adam curgători, In anul 7083 <1575>.
      j- Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., LXXXVII/53. Orig., perg. (29,5 X 39,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. DIR,B, 193-194.
238                                      1575 (7083) august 8, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io <Alexandru voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voevod, nepotul lui Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica din Posobeşti) ca să-i fie lui moşie <în Posobeşti)...1 din vlrfu pînă la salcie...1 din izvor plnă In izvor, drept 80 de aspri gata. Şi iar au cumpărat Stoica din Posobeşti, din partea <lui)...1 moşie la Posobeşti, din partea lui...1 din apă şi din uscat şi din pădure şi din cîmpu, dupretutindinea, drept...1 aspri de argint gata. Şi clnd <au) vrut Stoica din Posobeşti să cumpere această mai sus-zisă moşie, iar Stoica din Răteşti, el au Întrebat pă toţi fraţii lui, iar fraţii Stoicăi din Răteşti nicidecum n-au vrut...1 i atuncea foarte au fost...1
      Şi iar au cumpărat Stoica din Posobeşti de la Stan.. .1 un loc,, drept 40 de aspri de argint şi iar un loc de la Badiu), fratele lui Stan, drept 40 de aspri de argint.
      Şi iar au cumpărat Cîrstia şi Stoica de la Tatul din Posobeşti...1 ro-zoare, drept...1 aspri. Şi au vlndut aceste mai sus-zise noroade, aceste mai sus-zise moşii de a lor bunăvoe şi cu ştirea <tuturor megiaşilor)1.
      <De aceea, i-am dat şi domnia mea lui Stoica, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui}1 şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia me pă: jupan Ivaşco marele dvornic şi Neagoe marele logofăt...1 şi Badea stolnic şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica marele postelnic. Şi ispravnic au fost Neagoe marele logofăt.
      Şi eu, Ylad, care am scris în scaunul cetăţii la Bucureşti, luna lui avgust 8 zile, anii 7083 <1575).
      Arh. St. Buc., Doc. ist., MDCCCXXVII/2. Traducere de la sfîrşitul sec. al XVIII sau începutul celui următor.
      EDIŢII. DIR.B, 194-195.
        1 Loc alb.
239                                       1575 (7083) august 11, Bucureşti
      ţ MhaoctTio eojkîw, Iw <Iae£4hap8 koekoaa h rocnoAHHk b-bcoh 3Emae Xrrppo-BAdjfÎHCKOE, CHHk BEAHKdrO H Iip-fcAOSpArO i&Hp'U BOEBOAd, CHH$ Mh^HEK BOEBOA<>.
Aabat rocnoACTKO ahh cîio noBEA-fcHîE rocnoACTBd mh non A8«mtpob H KP4T ch Ht-
rSAWK . . -1 CTkC EpdTHOM CH H CkC CHHOBH CH, EAHU.H HM BorTi A^C-T, BKO>KE A* HM 326
                                        www.dacoromanica.ro
ECT WMHh8 8 PoTOSEipH, AEA KSndHHLUB ffidplEB H AEA 8lOK8 CH TsprEB KHCTHDpgA, BTiCEJf, EdpE EAHKd CE JfTET H3Bp4TH, WT nOAlO H WT BOAd H WT U|8m H WT nOC-b$ae> noHE>KE c8t noKSnHAH non ASahhtpS h KpdT ch H-ferSA.. A cit khuje pemehe whhhe wt JK8n4HHU,d ffiapîra, 34 XA acnpH totoeh.
      d noTOM, >K8ndHHU,d ffiapîra, wha ect hmaa npEHÎE npEA rocnoACTBa mh ckc P-ka8k8a h c-kc Taro, 4heiiceh K-k3<ihok. H chu,e np-feujE Ptva^kSa h Taro no >k8-ndHHu.4 ffiapîra npEA rocnoACTBa mh, kako ect bha noMHAOBdA TsprE BHCTHiap8A no AEA^ HM, K-K3aH, CKC TpETdrO A EA WT CllO KHUJE pEHEHd WHHH4, nOHTO pdAÎ M8 ECT BHA CAST, TEpE m8 ECT nOCA8?KHA no T8>KAH 3EMAE. d TOCnOACTBO MH, CHU.E HJf ckc npaujaA'K no Taro h no Ptia8k8a: HMd whh khht wt n omhaobahîe, KdKO ect nOMHAOBdA TEprE BHCTHiap no AeA^ HA\ E-K3aH, HAH HE? d WHH c8t CHU.E np-fe-A-KCTHAH no TOCnOACTBO MH, TEpE c8t A"KrdAH KdKO H MAT KHHT WT nOMHAOBdHÎE CKTBOpEHA WT Ftprt BHCTHiap AEA^ HM K'K3dHOB, HdA TpETdrO £tA WT WHHH8 EM8 WT Por03EJ(JH. TdJKE 8 TEM, TOCnOACTBO A\H AaA CKM H<8ndHHUEB ffiaplEB 3AKOH, BJ BOA-kpH, A<> 3AKAET KAKO H'bCT nOMHAOBdA 8k>k8 Cil, Ftprt BHCTHiap, no K"K3dH.
      d nocAE, npHuiEA ect wSndHHM ffiapîra h btoph KpdT npEA rocnoACTBa ahh ckc Phva$k8a h ckc Taro, AHEncEH E'ksahob, tepe ce c8t cKnpeah h euiejke a^hechaa ect
H WT TEJf BÎ BOA-kpH npEA TOCnOACTBd A\H. d 8 TEM, TOCnOACTBO MH TAtfi,AX H C^AH^. no np4EA$ H no 3aKOH, CKC BTiCH HKCTIITHMH npABHTEAÎE rocnoACTBa AVH H A^^pE CKM H3HAHAOX H HCTHHCTEOEdJf TOCnOACTBO MH, KAKO H-feCT HM4A AHEnCEH E-K34H0B HH EAH4 KHHr, HH}KE ECT BHA nOMHAOEAA Ftfrt BHCTHiap nO K'KSdHS CKC TpETArO fi,tA WT WHHHd EM8, h8 T-KHÎIO HTO ECT BHA nOMHAOB4A I^pTE BHCTHiap nO Klt3dH CKC M'kCTO 34 k8KIO 8 Por03El(IH, pdAÎ ca8>ke8 EJKE m8 ect BHA nocASwiiA. d nocAE, Eh^ah, wh ect 8bha eahh hkaoeekk wt ceao, eemhhS TsprEB BHCTHiap. Ta«E, TsprE BHCTHiap, WH ECT A<*A E*K34H0B XEC ACnpil H H3rOHHA Td ECT WT CEAO, Aa CE k8|WT Ap8ra whhha ha AP^ro M-fecro. H8 ca-ktaah c8t AHEncEH E-k34hoe, P-ka&k8a h Taro, TEpE c8t np'bA'KCTHAH nO TOCnOACTBO AUI, nOHEJKE H"tCT EIIA 34K0H M ECT 83EA H<8-ndHHu,a ffiapîra Bl BOA'bpH, h8 noAHroniE ect wt ahkah rocnoACTBa mii ckc beahka CP4MOT. H PA3AP4A CKM TOCnOACTBO MH H p-KEAUlEAE WT TEJf BÎ BOA'tpH H WCT4UIE
P-ka^k8a h Taro wt 34koh wt npEA rocnoACTBa aivh, kako no bebe met1jx8 A* «e
HMdT CKC CÎIO BHUJE pEMEHd WHHHd, HHKOTAdJKE, HHKAKO.
      Geto pdAÎ, A4A&X h rocnoACTEO aivh non A,8aivhtpoe h KpdT cu H'fcrSawK h /^OEpOMHpOB CKC BpdTHiaM CH2, I3K0HCE A* HM ECT CÎIO EHU1E pEMEHd WMIIHd, A^A^S H E-K wpE8, EM8 H CHHOBHM EM8 H BH8kOM H np-bEH8METOM EA\8 H HH WT KOTOJKE HE-nOKOA-kBHMO, no WPH3MO rocnoACTBa AVH.
      Ce 8koh cbeaeteaTe nocTdBA'bEM rocnoACTKo aivh: w8ndH IsauiKo beahkh akophhk h a<8ndH H'broE beahkh awtw<|vet h Ctah cndTap h ffiHTpt BHCTHiap h EpaT8A komiic H EdA'b CTOAHHK H PoHU.'b nEjfdpHHK H CTOIIKd BEA nOCTEAIIHK. H lICnpdEHHK, H^TOE BEAHKH AWTWijSET.
      H d3, TePTE, EH<E IO Md3d)f B*K CTOAHH TpdAV E8K8pEI{IH, M^CEM dKTSCT Âî Akhh, a wt dA4Md a® HHH'b TEK8iiiaro A-bTOM, b A"bT x3nr.
      t Iw dAEădHAP8 BWEBWA4, MHAOCTÎIO BOHCllO, TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Dumitru şi fratelui său, Neagul ...1 cu fraţii săi şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Rogozeşti, partea jupaniţei Maria şi partea unchiului său, Gherghe vistierul, toată, oricit se va alege, din cimp şi din apă şi din pădure
                                                                                                        327
www.dacoromanica.ro
şi de pretutindeni, pentru că au cumpărat popa Dumitru şi fratele său, Neagul...1 aceste mai sus-zise ocine de la jupaniţa Maria, pentru 4 000 aspri gata.
      Iar după aceea, jupaniţa Maria, ea a avut pîră Înaintea domniei mele cu Răducul şi cu Gago, nepoţii lui Căzan. Şi aşa plrau Răducul şi Gago pe jupaniţa Maria Înaintea domniei mele că a miluit Gherghe vistierul pe bunicul lor, Căzan, cu a treia parte din această mai sus-zisă ocină, pentru că i-a fost slugă, de i-a slujit prin ţări străine. Iar domnia mea aşa i-am întrebat pe Gago şi pe Răducul: au ei carte de miluire că a miluit Gherghe vistierul pe bunicul lor Căzan, sau nu ? Iar ei aşa au înşelat pe domnia mea, de au minţit că au carte de miluire făcută de Gherghe vistierul bunicului lor, Căzan, pe a treia parte din ocina lui din Rogozeşti. Astfel, întru aceasta, domnia mea am dat jupaniţei Maria lege, 12 boieri, să jure că n-a miluit unchiul său Gherghe vistierul pe Căzan.
      Iar după aceea, a venit jupaniţa Maria şi a doua oară înaintea domniei mele, cu Răducul şi cu Gago, nepoţii lui Căzan, de s-au pîrît, şi încă au adus şi dintre acei 12 boieri înaintea domniei mele. Iar intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am aflat şi am adeverit domnia mea, că n-au avut nepoţii lui Căzan nici o carte, nici nu miluise Gherghe vistierul pe Căzan cu a treia parte din ocina lui, ci numai ce îl miluise Gherghe vistierul pe Căzan cu un loc de casă în Rogozeşti, pentru slujba ce-i slujise. Iar mai pe urmă, Căzan, el a ucis un om din sat, vecin al lui Gherghe vistierul. Apoi Gherghe vistierul, el i-a dat lui Căzan 2 200 aspri şi l-a izgonit din sat, ca să-şi cumpere altă ocină în alt loc. Ci au minţit nepoţii lui Căzan, Răducul şi Gago, de au înşelat pe domnia mea, pentru că n-a fost lege ca să ia jupaniţa Maria 12 boieri, ci au ieşit din divanul domniei mele cu mare ruşine. Şi am rupt domnia mea şi răvaşele de la acei 12 boieri şi au rămas Răducul şi Gago de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu această mai sus-zisă ocină, niciodată, nicicum.
      De aceea, am dat şi domnia mea popii Dumitru şi fratelui său, Neagul şi lui Dobromir cu fraţii săi2, ca să le fie această mai sus-zisă ocină, dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi eu, Gherghe, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 11 zile, iar de la Adam pînă acum ani curgători, în anul 7083 <1575).
      Ţ Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CCXCIX/5. Orig., perg.(30x42), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 195-196. * *
        1 Loc ras.
       * Pasajul: »h              cic ejmthbm ch" („şi lui Dobromir cu fraţii săi“), ras.
328
www.dacoromanica.ro
240
1575 (7083) august 11
       f MhAOCTÎIO EOIKÎEIO, Iw ărtHădHAP» KOEKOAd H rOCnOAHHli KTkCOH 3EMAE JJrrppOKrtdJfHHCKOH, CHHii BEAHKdrO H np-feAOKpdrO ffilipid B0EH0A<1, CHH8 Mh£HEE8 KOEKOAd. h&Z&T rOCnOACTKO MH CÎK> nOKErt-kHÎE rOCnOACTKd MH nOMTEHHOMS npd-KHTEAIO TOCnOACTEd MH, JKSndH» XdpEdT» EEAHKH nopTdp H CE CHHOEH CH, EAHU.II M8 Horii fipHflSCTHT, BKOJKE A<> M8 ECT EniCE CEAd II dU,lirdHII H WMHHE H HMdHIE MTO JfOKET HM4TH, EdpE MHOrO EdpE MdAO, nOHEHîE M8 c8t CTdpE II npdEE CEAd H WMHHE H dUHrdHH H HAMHÎE 3d A^AIHS.
       d nOTOM, npHHAE CdM nOHTEHHOrd npdEHTEAlO TOCnOACTEd MH EHUIE PEMEH8, Hî8ndH8 XdpEdT EEAHKH nopTdp, npEA rOCnOACTEd MH TEpE CH MA* Eli CE CEAd H dUHrdHH H HMdHÎE CHHOEOM EM8, Hd HME IţdAdnH AWrW$ET H HBdHOE8 I10CTEAHHK8, EdpE EAHKd CE JfOKET H3EpdTH WT nOCE8AE, d AP^r HHTKO METtjf A<> HE HMdT CEC HErOEE WMHHE H dUHrdHH H HMdHÎE, EE3 TliMÎIO A<> E1 WEAdAdET IţdAdnH AWrWijiET H IsdH nOCTEAHHK, EpE M8 c8T CHHOEH WT T*bAO EM8. IIoHEKE nOMTEIIHOrd npdEHTEAlO TOCnOACTEd A\H EHUIE PEHEH8, %8ndH XdpEdT EEAHKH nopTdp, 83EA ECT H3npiiEd EAHd hchteahhii.8, no hme HtroAE h ceteopha ect cec heb eahh cHHii, no hme IţdAdnH aw-rW^SET, KdKO ECT H EHUIE nHCdH H np^EHEdA ECT CEC HEI3 A^KAE M8 CE ECT CEA8HHA >KHTEAHHU,8 EM8 H'ferOAEKS CEMpiiTli. d nOTOM, nOHTEHHOrd npdEHTEAlO TOCnOACTEd MH H*bCT MOrAli AP^>KdTH CE EE3 ÎKHTEAHHU.8, H8 83EA ECT AP#™ 5KHTEAHHU,d, ETOpdrO, no HME EoHKd H CETEOPHA ECT CEC HEB EAHH CHHii, no HME HBdH nOCTEAHHK, KdKO ECT H EHUIE p'tjf. H KTiAd ECT 83EA nOMTEHHOTd npdEHTEAlO TOCnOACTEd AIH no 5KH-TEAHHU,d EM8, EoHKd, d WHd ECT HMdAd CHHOEH H CEC AP^r M8îK. H8 CHU.E ECT 8TdK-MHA nOHTEHHOrd npdEHTEAlO TOCnOACTEd MH, %8ndH XdpEdT EEAHKH nopTdp, CEC HErOBS B3HK, WT npEA TOCnOACTEd MH, TEPE CH ECT AdA EliCd CEAd H dUHrdHH, WMHHE H HMdHÎE CHHOEOM EM8, IţdAdnHWE AWrW$ET H HEdHOE nOCTEAHHK, KdKO ECT H EHUIE P'tjf, d no CTiA\pTiTHra EM8, CHHii EM8, HEdll8 nOCTEAHHK, A<> H'bCT BOA EH nOEpdTHTH HAH npOAdTH WT WMHHE H WT CEAd H dU,HrdllH EpdTHB EM8, MTO cST CETBOpHAH CEC AP^f m8}K, H8 dljJE JfOKET Ad npOAdEdET HAH Ad nOEpdTHT, d WH A<* nOEpdTHT 110 EpdT CH, IţdAdnil AWrWljîET H Ad npOAdEdET EMS d IţdAdnil AWrW^ET TdKOÎKAfPf Ad H-feCT EOAEH nOEpdTHTH HAH npOAdTH no AP83H AIOAÎE, H8 dl|IE JfOKET Ad nOEpdTHT HAH A<> npOAdEdET, d WH A<> nOEpdTHT H A<> npOAdEdET Hd EpdT CH, IsdHS nOCTEAHHK, EpE ECT CHU.E STdKMHA CdM nOMTEHHOTd npdBHTEA TOCnOACTEd MH EHUIE ptjf, CEC IIETOK B3HK, WT npEA TOCnOACTEd MH.
       d nOTOM, ndKH STdKMH nOMTEHHOTd npdEHTEAlO TOCnOACTEd MH, %8n4H8 Xdp-EdT8 EEAIIKH nopTdp, WT npEA TOCnOACTEd MH CEC HErOES B3HK H no A^UIEpE EM8, Gopd H CTdUd, KdKO MTO ECT MOrAli, TEpE HM ECT A<*A dUHrdHH H KOMdTH H CK8-AHlflE, A^KAE ECT EHA WH >KHK8 TOAHKO A<* AP^^T. d "O A\HOTO HHI)ld. d no CEMpii-THB EM8, Ad HE ndAdET A^UIEPE EA\8, Gopd H (rTdHd, Hd CHHOEH EM8, IţdAdnH AWrW-4>ET H ÎBdHS nOCTEAHHK, A4 83IIMdET WT CEAd H dUHrdHH H HMdHÎE HH KOAHKO ECT EAHH KAdC TAdE8. d dKO X0KET ^CKOpEHHTH A^U^PE EA\8, Copd H CTdHd, H*kKd np'bHÎE H-bKOrAd A4 83HMdET WT CEAd H WT dUHrdHH H WT HMdHÎE WT CHHOEH EM8, IJdAdnH AOrOl|>ET H lEdll nOCTEAHHK, d A^^P* EM8, Copd H GTdHd, Aa CE HE B'bpOBdUIH HH Hd EAHH rOCnOAdpii, EpE CIIUE ECT 8TdKAUIA CdM nOMTEHHOTd npdBHTEA TOCnOACTEd MH, }K8ndH XdpEdTS EEAHKH nopTdp, A<> c8T Eli CE CEAd H dUHrdHH <H> HAIdHÎE Hd CHHOEH EM8, Iţdn4AH AWrW$ET H IsdH8 nOCTEAHHK
       d KOrd JfOKET pd3APdTH CÎB TdKMEJKÎIO, TOrd A<> ECT npOKAET WT ThT WTUH HHiE Eli HHKEIO H A<> HMdT MdCTÎIO CEC IOa* H CE dpHIO.
       Gsro pdAÎ, A*A*X h rocnoACTEO mh chhoeom homtehhomS npdBHTEA rocnoACTKd AdH EHUIE PEMEH8, no HME IţdAdnH AWTWjjSET H IsdH nOCTEAHHK, BKOIKE Ad HM C8T Eli CE CEAd H dUHrdHH H ÎMdHÎE Eli WMHH8 H Eli WpE8, EM8 H CHHOEOM EM8 H BH8KOM H np'bEHSHETOM HM H HH WT KOTOHÎE HEnOKOA*bEHMO, nOpH3MO TOCnOACTEd MH.
329
www.dacoromanica.ro
      Geme h ckeaeteaTe nocTAKAtEM rocnoACTKO mh: jkSemh Hbaihko beahkh akophhk H MSlUH HtrOE BEAHKH AWrWjjiET H GtAH CnATdp II ffiHTp-t BHCTÎiap H E4A* CTOAHHK H Ep4T$A KOAIHC H FOHU,t HEJfdpHHK H GtOHKA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpAEHHK, HbAUJKO BEAHKH AKOPHI1K.
      IIhc 43, Koapeuj, AirkcEM AsrScT iî a^hh, b aIjt x3nr.
      ţ îw dAlădHApS BWEBWA4, B05KÎI0 AHHCAOCTÎA, rOCHOAHHh..
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie toate satele şi ţiganii şi ocinele şi averile ce va avea, fie mult fie puţin, pentru că îi sînt vechi şi drepte sate şi ocine şi ţigani şi averi de moştenire.
      Iar după aceea, a venit singur cinstitul dregător al domniei mele mai sus-spus, jupan Harvat mare portar, înaintea domniei mele de a dat toate satele şi ţiganii şi averile fiilor lui, anume Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic, oricît se va alege de peste tot, iar altul nimeni să nu aibă amestec cu ocinele şi ţiganii şi averea lui, fără numai să le stăpînească Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic, că sînt fiii lui din trupul lui. Pentru că cinstitul dregător al domniei mele mai sus-spus, jupan Harvat mare portar, a luat întîi o soţie, anume Neagole şi a făcut cu ea un fiu, anume Ţalapi logofăt, cum este şi mai sus scris şi a trăit cu ea plnă s-a întîmplat moartea jitelniţei lui, Neagole. Iar după aceea, cinstitul dregător al domniei mele n-a putut să rămînă fără soţie, ci a luat altă soţie, a doua, anume Yoica şi a făcut cu ea un fiu, anume Ivan postelnic, cum este şi mai sus spus. Şi cînd a luat cinstitul dregător al domniei mele pe soţia lui, Yoica, ea a avut fii şi cu alt bărbat. Ci astfel a întocmit cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, cu limba sa, dinaintea domniei mele, de a dat toate satele şi ţiganii, ocinele şi averile fiilor lui, Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic, cum este şi mai sus spus, dar după moartea lui, fiul lui, Ivan postelnic, să nu fie volnic să înfrăţească sau să vlndă din ocine şi din sate şi ţigani fraţilor lui, care sînt făcuţi cu alt bărbat, ci dacă va voi să vîndă sau să înfrăţească, el să înfrăţească pe fratele său, Ţalapi logofăt şi să-i vîndă lui, iar Ţalapi logofăt de asemenea să nu fie volnic să înfrăţească sau să vîndă la alţi oameni, ci dacă va voi să înfrăţească sau să vîndă, iar el să înfrăţească şi să vîndă fratelui său, Ivan postelnic, căci astfel a întocmit singur cinstitul dregător al domniei mele mai sus-spus cu limba sa, dinaintea domniei mele.
      Iar după aceea, iar a întocmit cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, dinaintea domniei mele cu limba sa şi pentru fiicele lui, Sora şi Stana, cum a putut, de le-a dat să stăpînească numai ţigani şi avere şi scule, pînă a fost el în viaţă, iar mai mult nimic. Iar după moartea lui să nu cadă fiicele lui, Sora şi stana, asupra fiilor lui, Ţalapi- logofăt şi Ivan postelnic, să ia din sate şi ţigani şi avere nici cît un fir de păr din cap. Iar dacă vor scorni fiicele lui, Sora şi Stana, oarecare pîri vreodată să ia din sate şi din ţigani şi din averi de la fiii lui, Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic, iar fiicele lui, Sora şi Stana, să nu fie crezute la nici un domn, că astfel a întocmit singur cinstitul dregător al domniei mele, jupan Harvat mare portar, să fie toate satele şi ţiganii <şi> averile la fiii lui, Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic.
330
www.dacoromanica.ro
       Iar cine va strica această întocmire, acela să fie blestemat de 318 părinţi cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
       De aceea, am dat şi domnia mea fiilor cinstitului dregător al domniei mele mai sus-zis, anume Ţalapi logofăt şi Ivan postelnic, ca să le fie toate satele şi ţiganii şi averile de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Ivaşco mare vornic.
       Am scris eu, Codreş, luna august 11 zile, In anul 7083 <1575).
       t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., Doc. ist., L/6. Orig., perg. (25,5X42,5), pecete timbrată cu legenda:
f Q(H4T Iur fljU34HApk *0II4A rHK EAdUJKO.
241                                      1575 (7083) august 12, Bucureşti
       t E’E XpHCTd Bord, EAdrOE’fepHÎH H XpHCTWAIOEÎHKH II EAdrOHECTHBtH H CdAdO-AP"K>KdKHÎH h Borwdd noMA3dHH, îw dAEădHAP# BOEKOAd, chh8 EEAHKdro h np’feAOKpdro ffilipHd BOEKOAd, CHITE EEAHKdro H np’feAOEpdrO d&HXH'b KOEKOAd, EOIKÎEIO AM1AOCTÎIO H EOlKÎEAdE AdPOBdHÎEM WEAdAdEtjlOMS H rOCnOACTESEipOAdS ElvCOH SEAdAE XrrppO-EAdX’ÎHCKOE, EIJIEIKE H SdnAdHEHCKEIAd CTpdHdAd, dddAdUlS H 4>drdpdUl8 JfEpUtr. EddrO-npOH3BOAH£ rOCnOACTBO AVH, CBOHAd EAdrEIAd npOH3BOAEHÎEAd"E, HJICTHEIAd H CB’feTAEIAd Cp'EAU.EAd'B TOCnOACTBO AdH, QKO npOCAdBHTH npOCAdEA-EllidrO AdE XpHCTd H CE CAdBOE K’ECHECEIildrO Ad/ft H Hd np’fcCT&A'fe nOCTdKAEHHOAdS E'E Ad'feCTO nOHHBIUEE pOAHTEAlEAd rocnoACTso AdH.
       GeHCE AdpOEdJf H rOCIIOACTBO AUI CEH EAdr0WEpd3HÎH H np’fenOMHTdHH H>KE HdA BTiCfedAH HdCTOEipEH CEH XPHC0$&A rocnoACTBd AdH nOHETEHHOAdS npdEHTEAlO rOC-HOACTBd AdH, HdHlldHEIKE H3K^ipilX TOCnOACTEd AdH, WSndlt GTOHKd EEAHKEI nOCT’feAHHK’E H CEC CIIHOBH EAdS, EAHU.H EAdS BorE npHnSCTHT, I3K0IKE M AdS ECT WHHHS 8 ffidKCHHS, WT A*a >K8ndHHUEK H^r-EB, nOAOBHH/'E H CEC A BEHHHH H WT BEpHHAEIJIH, ndKH WT AE<A> >K8ndHHUEB H’fer'EE, nOAOEHHA H CEC d BEHHHS. HoHE’/KE cTio EHUJE pEHEHE WHHHE BHAH C8T CTdpE H npdKE WHHHE H A^AHHE JK8ndHHU.EE H’ferAB. d nOTOAd, nplHAE CdAdd wSndHHUd H-ferd, cECTpd SîaPHB akophhk-e, npEA rocnoACTBd aui, tepe A4AE h Saoikh HdA CÎIO KHUIE pEHEHE WHHHE nOHETEHHOAdS npdEHTEAlO TOCnOACTEd AdH, IKSndHE GTOHKd EEAHKEI nOCT-feAHHKE, WT HErOBS A®SpO EOAIO, I3K0IKE fi,i AdS ECT E'E Ad’feCTO 3d CHH’E.
       IldKEI Ad AdS ECT nOHTEHHOAdS npdEHTEAlO TOCnOACTBd AdH, WSndtlE GTOHKd EEAHKEI nOCT’feAHEIK’E, WHHHA. 8 EePHHAEIJIH, AEA IIISnHTSAOK ETiCd, BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH WT EOAS H WT C8)( H WT nOCESAE, nOHEJKE IO ECT nOKSnHA nOHETEHHOAdS npdEHTEAlO rocnoACTBd AdH, WSndHE GTOHKd EEAHKEI nOCT’feAHEIKE WT IIISnHTSA, 3d xe dcnpH. H npoAdA io ect cdAd IIISnHTSA wt hetoeS A^spoAd eoaio.
       d nOTOAd, ndKH HTO ECT EHA WCTdA JK8ndHHU.EE H’fer^E, WT CEAO WT ALdKCHH nOAOBHH H WT BEpHHAEipH nOA H WT ăÎAP’fcHH, HEHHd A*a ETiCd, WHd BHA’fcdd nOHEJKE EHAd ECT HCHKd, HAd*feAd ECT HECTllO H AdHAS WT nOHHTEHO npdEHTEA TOCnOACTBd AdH, IKSndH GTOHKd BEA nOCT’feAHHK, AdS A^Ad CH ECT El CÎIO A^AOBE H)f Hd CEAdp’ET’E EH, WT flldKCHH nOA HTO ECT WCTdA H WT BEpHHAEipH nOA H WT XAP’feHH &tA EH K’ECd H EAHd dUHrdHKS, Hd HAdE Gopd CEC TpH A^U^pH H CEC EAHH A’*’!’, HOHHTE-HOAdS npdEHTEA TOCnOACTBd AdH EHUJE p’fejf H CEC 3HdHÎE EHiCfeAd AdErÎHIUWAd.
331
www.dacoromanica.ro
      Ger* pdAÎ, A&AW% h rocnoACTKC’ mh kSimh Gtohkab bea eiocteahhk, hkohîe
Ad A/\8 ECT CkH BHUJE pEMEHE WHHHE WJfdE H CHHOBWAA ErO H BH8KWAA, BTi B’fcKkJ K’tKd.
      6l)JE>KE H SdKAHHdHÎE fl»CTdBAK>X r$C(l$ACTB$ «H, K$r$ H3BEpET TOCnOAK K$rk BHTH KAdAdTEA EddllJKOE 3EAAAE HAH WT HEA'fcX HdQJHJf HAH WT CkpWAHHK HdUJHJf HAH, WT rp'kC'kjf HdllJHJf, WT HHH« (1AEAAEHHK8, HJKE flOHOBHT H nOTBpiiAHT CÎI$ XPHC6$8a
rocnoACTBd a/vh, Twrw rocnoAi* Efcr’k a<> (iohethctht h a<> Stept^aht bt* rocn^ACTB'k
Ero. ă Koro HE (ÎOHETHT H HE STBpTiAHT, H8 fltpSUJHT H fltCpdMHT H fltflEpET, TWrW rOCnOAk Eork A<i 8EÎET 3AE Ero T'fcAWAH, d B-k b8AE1)JHAI\ B^U/k A^llJd Ero H A<i HMdT HdCTÎlO Ck IOa^W H Ck dpÎA H Ck HH^AUl HEB’fcpHH KUfAEH, E>KE B'k3'knHUJE Hd
rociiOA<>, cn4Cd HdiuEro Icifea XpHCT4 h pekwuje: „bigami, BTiSdAH, p4enEHH Ero“,
Kp"kB ErO Hd HHJ H Hd HEA^X H^, E}KE ECT H EOlfAET KT* R'fcKH, **HH.
      Ge>KE H CB-tA’tl’EAH: »8fldH ÎBdllJKO BEA ABOpHHK H ITfcrOE BEA AWrWijSET H CTdH endTdp H ittHTp-k BHCTÎtap H Ep4TS KOMHC H FOHU.’t flEXdpHHK.
      H d3, GTdHHCAdB, CHH8 T4T8AWB BEA KAWHdp WT E'kK’kpEUJH WT_KWA Tp-k-rOBH4JE, EJKE K> Md3dy B*k HdCTOAHH rpdAV ESKSpEIJJH, Ad'kCEU,4 4Br8CT BJ AkHH, TE-K/M|JHAf\ A'tTWAH WT- ^AdAdd A® CEAlj, B A^T x3ni\
      t Iw flAÎădHApS BWEBWAd, MHAOCTÎIO BOHÎÎIO, TOCnOAHHk.
      j- în Hristos Dumnezeu, binecredineiosul şi de Hristos iubitorul şi binecinstitorul şi singur stăpînitorul şi de Dumnezeu unsul, Io Alexandru voievod, fiul marelui şi preabunului Miroea voievod, fiul marelui şi preabu-nului Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului. Am binevoit domnia mea, cu a noastră bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Hristos care m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a ridicat şi m-a aşezat pe scaunul răposaţilor părinţi ai domniei mele.
      Iată am dăruit şi domnia mea acest hrisov al domniei mele cu frumoasă faţă şi preacinstit care este mai presus de toate, cinstitului dregător al domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupan Stoica mare postelnic şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină la Maxinu, din partea jupaniţei Neaga jumătate şi cu 4 vecini şi de la Berindeşti jumătate, tot din partea jupaniţei Neaga şi cu un vecin. Pentru că aceste mai sus-zise ocine au fost vechi şi drepte ocine şi dedine ale jupaniţei Neaga. Iar după aceea, a venit singură jupaniţa Neaga, sora lui Udrea vornic, înaintea domniei mele, de a dat şi a aşezat de a ei bunăvoie peste această mai sus-zisă ocină pe cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, ca să-i fie în loc de fiu.
      Şi iar să fie cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, ocină la Berindeşti, partea lui Şupitul toată, oriclt se va elege, din apă şi din uscat şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, de la Şupitul, pentru 5 000 aspri. Şi i-a vlndut-o singur Şupitul de a lui bunăvoie.
      Iar după aceea, iar cît a rămas jupaniţei Neaga, din sat din Macsin jum ătate şi din Berindeşti jumătate şi din Udreni, partea ei toată, ea a văzut, cit a fost vie, că a avut cinste şi milă de la cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stoica mare postelnic, deci la moartea ei i-a dat aceste părţi ale ei, din Maxinu jumătatea ce a rămas şi din Berindeşti jumătate şi de la Udreni partea ei toată şi cu o ţigancă, anume Sora, cu trei fete şi cu un băiat, cinstitului dregător al domniei mele mai sus-zis şi cu ştirea tuturor megieşilor.
332
                           www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Stoica mare postelnic, ca să-i fie aceste ocine mai sus-zise ohabă şi fiilor lui şi nepoţilor, In vecii vecilor.
      încă şi blestem am pus domnia mea, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie stăpinitor al Ţării Româneşti sau dintre copiii noştri sau din rudele noastre, sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va Înnoi şi va Întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l Întărească în domnia lui. Iar cine nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va batjocori şi va călca, pe acela domnul Dumnezeu sâ-1 ucidă aici cu trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra domnului, mtntuitorul nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, răstigneşte-1", sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceeace este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori: jupan Ivaşco mare vornic şi Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Bratu comis şi Gonţea paharnic.
      Şi eu, Stanislav, fiul lui Tatul mare clucer din Văcăreşti de lingă Tîrgovişte, care am scris-o în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 12 zile, ani curgători de la Adam pînă acum, în anul 7083 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 984 (Ep. Buzău, XVII-XVIII/1). Orig., perg. (70X41,5) pecete atîrnată, căzută. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 270-272.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 196-197.
242                                         1575 (7083) august 20, Bucureşti
       f fHiHAOCTÎIO ECOKÎIO, Iw flrtH ădHAP# BOEBOAd H rOCnOAHH'K B'KCOE 3EMAH JJrrppO-KrtdXÎHCKOE, CHH”K BEAHKdrO H np-kA^pdr» iOupHd BOEBOAd, CHH8 Mh^HEB BOEBOA4. J\,dBdT rOCnOACTKO MH CÎK> nOBEA-kHÎE recnCACTKd MH K’KmUCKH’KB CKC EpdTHHM CH H E’KABep'b CKC EpdTHHM CH H 1^03^ CKC EpdTHHM CH H CTOHKHHd CKC EpdTHEM CH H Pdrt-fe CKC EpdTHEM CH H GTdHMJOA CKC EpdTHEM CH H PdU, CKC EpdTHEM CH, BKOKE A<> C8t WHHH8 8 flHnOBSd wrr /(OA, BTvC, CKC E'KCfc X0TdP°M> WT nOCK^AE. flOHEJKE MS ECT c8t IipdBd H CTdpd WHHH8 H A'fcAHHS.
       d noTOM, HMdT npEHtE npEA rocnoACTKd mh tex aioaîe e>ke c8t bhuje mcdHH CKC KSndHHItd dHKd, A^UJEPd niEpEdHOE EdH. H CHU? np'fcUlE »<8ndHHIUJ dHKd nO TEX AIOAÎE, E>KE c8t BHUJE IIHCdHH, KdKO M8 ECT EHA TdB WHHH8 E>KE ECT BHUJE p^X «8-
ndHEUEB dHKTiK 3d a^Ahhk>. d 8 tem, rocnoACTBd mh paea<»X H c8ahX, no npdKA^
H ne 3dK0H, CKC E'KC'hMH HKCTHTHMH npdBHTEA ÎIO POCnOACTBd MH H A<»A&X rOCnOACTBd MH S'Kn'KU'KH'KE CKC EpdTHEM CH, E>KE c8t BHUJE nHCdHH, 3dK0H, E| EOA-fepH, A<> 3dKAET KdKO ECT EHA WHH nOMHAOBdA CKC Tdl3 WHHH8 WT IIp’KESA EdH, E1|1E WT npH AKHH nOKOH-HdrO PdAVrt BOEBOAd E>KE ECT H3r8EHA Hd PHEHHK, pdAÎ CA8>KE*K HTO ECT EHA CA8-WHT CKC npdBOCTO H CKC B'fcPHO A^A^M CH HAI. d 8 TEM, E’Kn’KU’KH’K CKC Epd-THEM CH, WHH A®«ECHA TEX Bî EOAtpH AHU.8 npEA rOCnOACTBd MH, TEpE c8t 3dKAET KdKO c8t EHW nOMHAOBdA CKC TdH WHHH8 E>KE ECT BHUJE p^X WT Bp^eSa EdHSd WT
noKOHHdre PdAVrt boeboa<».
       TdîKE d neCAE, Etpî HE WCTdBHA CHU.Î POCnOACTBd AHH KdKO ECT EHA 3dKAET, E>KE m8 c8t HEBOAHCdA TEpE c8t 3dKAET TEX BOA-fepH TEpE nOCTdBHA HHXHOM p8KH nţ
cB'kTeE TpETSwBdHrEA npEA non H’fcpSAOB h non GTdHOB, Hd cB'kTOE Rp'kkbS Tec-
neACKd. H n»CT4BHA CKM POCnOACTBd MH 3dKAHHdHÎE, KdKO 3dK0H npE3 3dKOH A<*
www.dacoromanica.ro
333
HtCT. d KOrOJKf WT HHJf HE JfOKET CT04TH nO cSWAEHÎE TOCnOACTKd MH, 4 WH A* £CT CKC H8Ai h CT*C dplta H npOKrtET WT THj WTU.Î.
      Tem pdAÎ, A4A0JT H rocnoACTB4 mh cîk> bhuie pemehh hmehhth ak>aîe, qkowe
A4 HM c8t WMHHS 8£4S8, HM H CHHOBH HM H BHOKOM H lip'bBHOMETOM H HE WT KOro>KE HEI10THKH0BEH0, nopH3MO TOCnOACTEd MH.
      Ge>KE CBEA'bTErtÎE (lOCTdKrt'bEMS rOCnOACTKd mh: K8ll4H IsdUJKO KErtHKH AKOpHHK h M8114H H-broE beahkh awtw4set h Gtah cndTdp h ffiuTp'k BHCTliap h Kp4t8a komhc H EdA'b CTOAHHK H ToHlVb n£)fdpHHK H >K8ll4H GTOHK4 BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, >«8ndH H'broE beahkh Awrw^ET.
      H3nHCd)f Gt’KHHA’K, Bt HdCTOAHH TpdA ESKSpEljJH, M'kCEU.A dKHfCT K AkHH,
B"K aet x3nr.
      t Iw dAEădHApS BWEBWA4, MHAOCTÎ/ft EO>KÎK>, rOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Căpăţînă cu fraţii săi şi lui Bălborea cu fraţii săi şi lui Grozea cu fraţii săi şi lui Stoichina cu fraţii Băi şi lui Ralea cu fraţii săi şi lui Stanciul cu fraţii săi şi lui Raţ cu fraţii Băi, ca Bă le fie ocină la Lipovul de Jos tot, cu tot hotarul, de pretutindeni, pentru că le este dreaptă şi veche ocină şi dedină.
      Iar după aceea, au avut plră Înaintea domniei mele acei oameni ce sunt mai sus-scrişi cu jupaniţa Anca, fiica lui Şerban banul. Şi aşa pîra jupaniţa Anca pe acei oameni, ce sunt mai sus-scrişi, că a fost această ocină care este mai BUB-zisă a jupaniţei Anca de moştenire. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea lui Căpăţînă cu fraţii săi, ce slnt scrişi mai bus, lege, 12 boieri, să jure că au fost ei miluiţi cu acea ocină de Pirvul ban, Încă din zilele răposatului Radul voievod, care a pierit la Rlmnic, pentru slujba ce i-au slujit bunicii lor cu dreptate şi cu credinţă. Iar la aceasta, Căpăţînă cu fraţii săi, ei au adus pe acei 12 boieri faţă Înaintea domniei mele, de au jurat că au fost miluiţi cu acea ocină ce s-a spus mai sus de Pirvul banul de la răposatul Radul voievod.
      Iar după aceea, Încă nu am lăsat aşa domnia mea cum au jurat, ci i-am silit de au jurat acei 12 boieri, de au pus miinile lor pe sflntul Tetraevan-ghel Înaintea popii Neagul şi a popii Stan, la sfinta Biserică Domnească. Şi am pus domnia mea blestem, ca lege peste lege să nu fie. Şi care dintre ei nu va sta după judecata domniei mele, iar el să fie cu Iuda şi cu Arie şi blestemat de 318 părinţi.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea acestor numiţi oameni mai sus-zişi, ca să le fie ocină ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, jupan Neagoe mare logofăt.
      A scris Stănilă, in cetatea de scaun Bucureşti, luna august 20 zile, In anul 7083 <1575>.
      f Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 985 (Zlătari, VI/3, 4). Orig., perg. (30,5 x 36), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 97—98: DIR,B, 198. Facs. DIR,B,
548.
334
                          www.dacoromanica.ro
243
1575 (7083) august 22, Bucureşti
f MhaoctT» bo>kîk>, Iw drteădHApS boeboa h rocnoAHH'K b-kcoh semae Xrrpo-SA4XÎHCKOE, CHtTK BEAHK4rW H nptAOEpdrO fllHpHEK BOEBOA^, 4HEIICEWM flln^HEB BOEBOA-^4B4T rOCnOACTBO MH CÎE flOB'bAEHÎE rOCnOACTBd MH nOMTEHOMS H npdBHTEAK» rOC-nOACTBd MH, w8n4H8 ÎB4UJKO BEAHKH AKOpHHKS H CKC CHHOBH CH, EAHU.E HM Eoi”K npH-nScTrlT, I4K0JKE A<> M8 ECT TpHHA^PHAE CKC B'KCH CHAEIJIOBE H CKC BTiCH BA4TOBE H CKC E-KCHX X0TdPE> nOHEJKE CÎE EHIUE TpHHA^PH H CHAHIJIOBE BHAH c8t TOCnOACKH. T45KE BK TOM, nOKOHHdrO P4A^A BOEBOA 110MHA0E4A ECT 110 P4A8A BHCTÎiap, pOAHTEAÎIO nOHTEHOMS npdBHTEAlO TOCnOACTBd MH, }K8n4H HE4U1K0 BEAHKH ABOpHHK, CKC TE)f TpHHASpÎH H CHAHL|JOBEH, P4AH B-kpHO H np4B$ CA8WE8.
      d k*ka4 ect [ect] bha ckA4, npH a«h rocnoACTBd mh, iiphaShh ce ect roc-nOACTKS MH P43B0I0 CKC MOAAOE llHÎH H4 CTp’kTOH *. TdJKE Oy TEM, ^SMBpAB’K ABOpHHK, WH ECT AOWEA CKC AECTH H JfHTAtHCTBOH H4A PA4B8 TOCnOACTB4 MH. H 8 TEM 4 nOCAE H BEr4A ECT BK OyTp-KCKOE BEMAE, H4 EdTp'K Hl|l$4H, H4 BOEBOA^ dpA'bACKH. d nOHTEHOMS npdBHTEAK» TOCnOACTBd MH, W8n4H HB4U1KO BEAHKH ABOpHHK, WH ECT nOUlEA H4 EdTkp Hl|l$4H, TEpE ECT H3E4AHA nO ^SMEpdE'K ABOpHHK CKC MHOrO HEEOAIO H CKC CnEHJKdHÎE MHOTOH H A^HECHA IM ECT 8 POCnOACTEd MH CEE34H, I3K0JKE XHTA-kH U,dpEB8 H TOCnOACTBS MH.
      d BTk T4E JfOÎKAEHÎE npHASHHA CM ECT TEpE ECT H4I1IEA H EdpB^A, CHH*K EeHI”KB, T4MO npE3 nAdHHH H A^HECHA IO ECT H4A BEpS Oy TOCnOACTBd MH. d TOCnOACTBO AIVH, 8 TEM, npOCTHA CKM ErO H A<W «X CKM B'KCkX'B CEA4H H KOM4TE H 4l]Hr<4HH> Hd p8k8 EM8. d nOCAE H TEX CHAHIJIE H rpHHA8pHAE H4U1EAH ce c8t h b-k HEKOH ECT KHHrH 34 A’tAHHH EdpBSAOB. T45KE, EdpB8A, pdAH A^EpO HTO ECT CKTBOpHA EHUIE pEHEHS BA4CTEAKHH8 TOCnOACTBd MH H A^HECHA IO ECT WT T8KE 3EMAE, 4 WH ECT npHWKA C4M npEA rOCnOACTBO MH, BE3 HH EAHO CHAOCT, TEPE A<iAE H nOKAOHH BHUIE pEMEHE TpHH-A8pHAE H CHAHI|IE BHUIE pEMEHS BA4CTEAEHHOM8 rOCnOACTB4 MH H H3B4AHA IO ECT WT HErOBE KHHTE WT npEA TOCnOACTBd iWH, I3K0JKE A<* ECT BHUIE pEHEHO BA4CTEAEHHOM8 H nOHTEHOMS npdEHTEAlO rOCnOACTB4 MH, »8ndH HedUJKO BEA ABOpHHK TpHHA8pHAE H CHAH14JE H CKC B-KCE BA4TOBE H CKC B'KCEX X^TdpOEE E5KE C8T EHUIE I1HC4HE, WMHHE H B’K WX4B, EM8 H CHHOBH EM8 H BH8KOM H np’kBHSHHTOM H HE WT KOrOÎKE HEnOKOAEBHMO, nopH3M8 rocnoACTB4 mh.
      Ge>KE H CB-kAHTEAÎE nOCT4BA8X TOCnOACTBO MH! >K8n4H ^OBpOMHP BHBUIE BEAHKH E4h8 h w8ndH ^pdroMnp bhbuie beahkh abophhk h w8ndH HtroE beahkh AorojJiET h >K8n4H Ct4H [bhbuie] BEAHKH Cn4T4p H H(8n4H i&HTp'k BEAHKH EHCTItap H Ep4T8A beahkh KOMHC H EdA'k BEAHKH CTOAHHK H TOHIVk BEA nEX4pHHK H WSn4H Ctohka beahkh nOCTEAHHK. Hcnp4BHHK, H*krOE BEAHKH A0l*0$ET.
      H IIHC4X 43, H-krOE M4AHH AÎ4K, BK AHBHH rpdA 8 E8K8pEIJIH, WT dA<IM4 TE-K8l|l4rO AETOM AO CkAE, A-kT x3nr, M-kCEU.4 4Br8CT KB AKHH.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, nepotul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ivaşco mare vornic şi cu fiii săi, cîţi ii va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie Grindurile cu toate seliştele şi cu toate bălţile şi cu toate hotarele, pentru că aceste mai sus-<zise> Grinduri şi selişti au fost domneşti. Apoi, intru aceea, răposatul Radul voievod a miluit pe Radul vistier, părintele cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ivaşco mare vornic, cu acele Grinduri şi selişti, pentru credincioasă şi dreaptă slujbă.
      Iar cind a fost acum, in zilele domniei mele, s-a intimplat domniei mele război ou moldovenii la strajă2. Astfel, intru aceea, Dumbravă vornic
www.dacoromanica.ro
335
a venit cu Înşelăciune şi hiclenie asupra capului domniei mele. Iar după aceea, a şi fugit In Ţara Ungurească, la Batăr Iştfan, la voievodul Ardealului. Iar cinstitul dregător al domniei mele. jupan Ivaşco mare vornic s-a dus la Batăr Iştfan, de a scos pe Dumbravă vornic cu multă nevoie şi cheltuială multă şi l-a adus la domnia mea legat ca pe un hiclean al împăratului şi al domniei mele.
      Iar In acea călătorie s-a Intîmplat de a găsit şi pe Barbul, fiul lui Benga, acolo peste munţi şi l-a adus pe credinţă la domnia mea. Iar domnia mea, Intru aceasta, l-am iertat şi i-am dat toate satele şi averile şi ţiganii la mina lui. Iar acele selişti şi Grinduri s-au găsit şi In nişte cărţi de moştenire ale lui Barbul. Astfel Barbul, pentru binele ce i-a făcut mai sus-zisul vlastelin al domniei mele şi l-a adus din ţară străină, el a venit singur Înaintea domniei mele, fără nicio silă, de a dat şi a Închinat mai sus-zisele Grinduri şi selişti, mai sus-zisului vlastelin al domniei mele şi le-a scos din cărţile lui dinaintea domniei mele, ca să fie mai sus-zisului vlastelin şi cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ivaşco mare vornic, Grindurile şi seliştile şi cu toate bălţile şi cu toate hotarele care sînt mai sus-scrise, ocine şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi jupan Stan [fost] mare spătar şi jupan Mitrea mare vistier şi Braţul mare comis şi Badea mare stolnic şi Gonţea mare paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi am scris eu, Neagoe diac mic, In minunata cetate în Bucureşti, de la Adam cursul anilor pînă acum, anul 7083 <1575), luna august 22 zile.
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 679. Copie slavă; altă copie ibidem, ms 479, f. 104v—105. Traduceri ibidem mss. 349, f. 375v—376, 479, f. 105, 480, f. 133v— 136, 710, f. 679 şi S.I., nr. 986 (Vieroş, XIII/1).
      EDIŢII. Slav şi trad. Hasdeu, Arh. ist., I, 49 — 50. Trad. DIR,B, 198—199.
         1 în ms. 479: cTp'feTOHiH. 1 Traducere probabilă.
244                                              <1575-1576) august 26
      f Miiaoctîio eoîkîeio, îw fL\E|dHApS boeboa4 h rocnoAHH*K. AdEdT TOCnOACTEO MH ele IlOBEA'hHÎE rOCIlOACTBd MH WTU.8 îr$MEH A^POTEIO WT CB-fcTd MOHdCTHp WT dprEUl, I3K0ÎKE Ad ECT BOA EH CKC ClE KHHr rOCnOACTBd MH APtWdTH CE B’KCd WMHH8 CB-hTOMS MOHdCTHp WT IIhTEIJIH, E>KE ECT nO &OA WT UhTE1)JH, MTO IO ECT fi,&A H lipHAOftHA 8 CB-fcTOM» MOHdCTHp CTdpH THTOpH, WEdME nO K8ae JfTET EHTH CTdpE JfOTdpE. ă WTU.8 îrSMEH H CKC BpdTHE A<> & APT^dTIl H HHJfTO M HtCT BOA EH CKTBOpHTH BOAEHHU.E HdA WHHHS CK’feTOMS MOHdCTHp, pd3K-fc KdASrEpH.
      Tem pdAÎ H TH, TOA-k, CKC AP8ttCHHd TH, WT Bp’feME E5KE JfOKELUE EHAHTH CÎE KHHr TOCnOACTBd MH, d TH A11 ce 83HMdEUJE TBOE APtBE 3d BOAEHHU.8, E5KE c8t HdA WHHHg CKtTOMS MOHdCTHp. H 110 MHOrO A<> HE CTOHT nO MtCTO HAH M EX HAdTHT WTU.8 IrSMEH, MTO HM KET EHTH U^HO WHEM AP^KE WT K*K TEEE.
      H HHJfTO A* HE CM'kET EdHTOBdTH WTU.8 fr$MEH npEA CÎIO KHHr TOCnOACTBd MH. ă KOMS CE MHHT KpHB, Ad CTOHT AHU.8 lip EA TOCnOACTBd MH. EHdKO A<> HtCT, no peh rocnoACTBd a\h.
336
www.dacoromanica.ro
      Hciip4khhk, H-kroi keahkh A»r»$ET.
      IIhc AKrycT ks a^hh.
      t Iw dAÎă^HAPS BWEKWA4, iWHAOCTÎK» EO>KÎK>, r»Cn»AHHK.
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen Doroteiu de la sflnta mănăstire Argeş, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să stăplnească toată ocina sfintei mănăstiri de la Piteşti, care este mai jos de Piteşti, pe care au dat-o şi au dăruit-o sfintei mlnăstiri bătrlnii ctitori, Insă pe unde, vor fi vechile hotare. Iar părintele egumen şi cu fraţii să o stăplnească şi nimeni să nu fie volnic să facă mori pe ocina sfintei mlnăstiri, afară de călugări.
      Pentru aceasta şi tu, Golea, cu ceata ta, din vremea care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu să-ţi iei lemnele tale de moară, care slnt pe ocina sfintei mlnăstiri. Şi mai mult să nu stea pe loc sau să ţi le plătească părintele egumen, cit va fi preţul acelor lemne.
      Şi nimeni să nu cuteze a tulbura pe părintele egumen Înaintea acestei cărţi a domniei mele. Iar cui i se va părea strlmb, să stea faţă Înaintea domniei mele. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Scris In august 26 zile.
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 987(Ep. Argeş, LXIXter/37). Orig., htrtie (32x21), pecete aplicată, căzută.
      Datat după domn şi ispravnic.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 200. Facs. Ibidem, 549.
245                                       1575 (7083) august 29, Bucureşti
      Cu mila lui Dumnezeu, eu Alicsandru voievod şi domnii a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi prebunului Mircii voievod, fecior Mihnei voivod. Dat-amă domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei şi dum-nezeeştii mănăstiri ce să zice Coşuna, unde iaste hramul arhi<e)reului făcăto-riului dă minuni Nicolaie al Mere Lichii, ca să-i fie satul Cornăţelul tot, cu tot hotarul şi cu totă venitul, pentru că acest mai sus-zis sată au fost de moşie al Mircii postelnicul din Şătoaia. Deci Mirce, el au fost pribegit In Ţara Ungurească şi au avut lingă dlnsul o slugă, anume Visul. Deci Visul multă i-au slujită şi au făcută osteneală prin ţări strine, iar Mirce postelnic au dată şi au miluit pe Visul cu acestă mai sus-zis satu, pentru dreaptă slujbă ce i-au slujit multă Intr-altă ţară striină, ca să fie lui vecinică pomenire, iar Visului să-i fie ohabnică.
      Iar după aciia Visul, el au vindut acestă mai sus-zis sată Cornăţelul cinstitului dregătoriului domnii m£le, jupinului Stepan ce au fost mare clucer, drept 30 000 dă aspri gata. Şi au vindută Visul de a lui bunăvoie şi cu ştire tuturor migiaşllor şi Innainte domnii mele. Iar după acie, Stepan clucer au dată acestă mai sus-zis sată Cornăţelul sfintei mănăstiri Coşuna, ca să-i fie lui vecinică pomenire, iar sfintului lăcaş şi călugărilor să le fie dă hrană şi de Îndulcire lor.
      Iar după acia, călugării de la sfinta mănăstire ce s-au zis mai sus, avut-au plră cu cinstitul dregător domnii măle, jupan Ivaşco marele vornic, pentru
www.dacoromanica.ro
337
acestfi sată ce s-au zis mai sus. Şi aşa piriaia jupinul Ivaşco marele vornectt cum că n-au miluită Mirce postelnicul pe Visu cu acestfi mai sus-zis satu nicicum. Iar Intr-aciia, domnia mea am căutată şi am judecat pre dreptate şi pre lăge, cu toţi cinstiţii dregătorii ai domnii mele şi au ştiută şi au mărturisit lnnainte domnii mele mulţi boeri ai domnii măle cum că au fost miluită Mirce postelnic pe Visul cu acest mai sus-zis satu şi după aciia s-au vîn-dută lui Stepan clucer de Visul, drept 30 000 de aspri gata.
      Drept ace(ia), am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ce să zice Co-şuna acestă sată ce s-au scris mai sus, ca să fie moşie ohabnică sfintei mănăstiri şi să fie de nimeni neclintită, preste zisa domnii mele.
      Că iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Ivaşco marele vornic şi jupan Neagoe vel logofăt şi Stan spătar şi Mitre visteiarul şi Braţul comis şi Gonţe păharnic şi jupan Stoica marele postelnic. Şi Negoe vel logofăt ispravnic.
      Şi am scris eu, Stănilă, In scaunul Bucureştilor, avgust 29 dni, leat 7083 <1575>.
       Arh. St. Buc.. Condica m-rii Bucovăţu, nr. 722. f. 153. Traducere. EDIŢII. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 98—99; DIR,B, 200—201.
246                                       1575 (7083) august 29, Bucureşti
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod, fecior Mihnii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele părintelui proin episcop chir Ilarion şi frăţine-său, lui Ivan din oraş domnii mele din Buzău şi cu feciorii lui, clţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie lor moşie la Ver-neşti, partea Oprinii toată, oricîtă să va alege din cîmp şi din deal şi din pădure şi din uscat şi de pretutindenea, pentru că aciastă mai sus-zisă moşie au fost bătrînă şi dreaptă ocină şi de baştină a Radului, feciorul Danciului al lui Bogdan din Popeşti şi o au fost cumpărat Oprina de la Radul, drept 6 000 de aspri, insă cînd au fost Radul pribeag în Ţara Ungurească, în zilele răposatului Pătru voevod. După aceia, răposatul Pătru voevod au închis pe Oprina şi au vrut să o spînzure, pentru căci au cumpărat moşie de la pribegi. Iar Oprina, în vreme ce au văzut că va să piiară, s-au îndatorit şi au luat de la turci şi de la jidovi şi de la gelepi aspri cu camătă de ş-au plătit capul de cătră răposatul Pătru voevod, ca să nu piiară. Şi n-au perit, ci s-au întlmplat ei moarte de au murit de moarte.
      Iar după moartea ei, au rămas feciori ei, anume Balcul şi Stoica şi Costea şi Gherghe, datori foarte mult la jidovi şi la gâlepi şi cu alt n-au avut cu ce să plăti de datorie, ci au vîndut din moşiia lor din Verneşti a treia parte, lui Ivan de preste toată moşiia şi sînt stînjeni 57, drept 4 600 aspri turceşti. Şi tot n-au putut să să plătească, nici cu acei 4 600 de aspri, ci iarăş au vîndut şi părintelui proin episcop chir Ilarion din moşiia lor din Verneşti o parte din cei 57 de stînjeni de preste toată moşiia, drept 8 500 aspri turceşti şi un cal bun. Iar după acăia încă n-au putut să să plătească nici cu aceşti aspri mai sus-zişi, ci iar au pus zălog şi ceialaltă parte de moşie din Verneşti, ce rămăsese lor din cei 57 de stînjeni de preste toată moşiia, la părintele proin episcop chir Ilarion, drept li 500 aspri turceşti, de au vîndut moşiia lor toată din Verneşti. Şi au pus zi la sfînta Preobrajenie. Iar cînd au fost la zi, proin episcop
338
www.dacoromanica.ro
Ilarion, el au cerut de la feciorii Oprinii, de la Balco şi de la Stoica şi de la Costea şi de la Gherghe, ca să-i dea sau acei 11 500 de aspri sau moşiia iar Stoica şi Costea şi Gherghe, ei au tăgăduit cum că nu ştiu de acei mai sus-zişi aspri nici n-au vlndut ei nimica din moşiia lor, fără numai ce au vlndut frate-său Balco a lui parte de moşie, iar mai mult nimica. Deci, părintele proin episcop chir Ilarion şi frate-său Ivan, ei au sorocit pe Stoica şi pe Costea şi pe Gherghe Înaintea domnii mele şi au venit de s-au pîrît de faţă toţi inpreună Înaintea domnii mele. Intru aceia, domniia mea am căutat şi am judecat, pre dreptate şi de pe legea lui Dumnezeu Inpreună cu părintele chir Evthimie vlădica şi cu proin mitropolit chiar Efrem şi cu toţi cinstiţii boiarii domnii măle şi am dat domniia mea Stoicăi şi Costii şi lui Gherghe lege, 12 boiari, să jure cum că n-au vlndut ei nimica din moşiia lor, nici nu s-au plătit ei cu acei mai sus-zişi aspri de datorie. Iar ei nicidecum n-au putut să aducă acei 12 boiari să jure la zi şi la soroc Înaintea domnii mâle, ci au rămas de 16ge dinnaintea domnii măle, ca mai mult amestec să n-aibă feciorii Oprinii cu aceasta mai sus-zisă ocină, nicidecum, nimica.
      Iar după aceia, Stoica şi Costea şi Gherghe, ei au căzut Înaintea părintelui vlădicăi chir Evthimie şi înaintea părintelui proin mitropolit chir Efrem, de le-au pus lor zi doao săptămlni, ca să plătească acei 11 500 aspri şi au spus singuri drept Înaintea prea sfinţenii lor, cum că au luat ei acei mai sus-zişi aspri şi au vlndut moşiia. Iar ei n-au putut nicidecum ca să plătească acei mai sus-zişi aspri părintelui proin episcop chir Ilarion.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea părintelui proin episcop chir Ilarion şi frăţine-său, lui Ivan, ca să le fie lor această mai sus-zisă ocină de baştină şi ohabnică şi partea lui Ivan să-i fie lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domnii măle.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivaşco vel vornic i jupan Neagoe vel logofăt i Stan spătar i Mitrea vistier i Braţul comis i Badea stolnic i Goncea păharnic şi Stoica vel postelnic. Şi ispravnic, Neagoe vel logofăt.
      Şi am scris eu, Gherghe, în scaunul cetăţii Bucureştilor, avgust 29 dni, leat 7083 <1575).
      t S-au tălmăcit după uricul sirbescu.
      ţ Az Costandin dascal slovenesc izpisah.
      Arh. St. Buc-, Condica Ep. Buzău, nr. 171, f. 167—168. Traducere din sec. al XVIII-lea.
      EDIŢII. DIR,B, 201-203.
247                            <1575 septembrie 1 — 1576 august 31> 7084
      Iar moşiia Căldăruşa i Zărneşti.
      f Milostiiu bojiiu, Io Alexandru voevod i gospodin vsei zemli Uggro-rlahiiscoe, feciorul marelui şi preabunului Mircii voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mâle Bunii şi cu fraţii lui, anume Micu şi Stan şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocina din Căldăruşa, părţile de ocină a Neagului şi a lui Şărban şi a popii Moş, toată, du peste tot hotarul cit ar fi şi s-ar alăge din apă şi din uscat, din clmp şi din pădure, pentru că au fost cumpărat Bunea şi cu fraţii drept 650 de aspri gata.
www.dacoromanica.ro
339
      Şi iar au cumpărat Bllcă ocină în Zărneşti din partea lui Vllcan un pogon de vie cu pămîntul de supt viţă şi o au cumpărat drept 160 de aspri. Şi iar au cumpărat Bllcă de la Vişa un loc de casă şi cu toate dichisile şi namestiile dinprejurul casii drept un cal roşu, pentru că au fost plătit şi de birul vornicilor.
      Pentru aceasta, am dat domniia mea acestor oameni ce sînt mai sus pe anume scrişi, ca să le fie lor acăste ocine ohabnice şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi cîţi să vor trage In neamul lor şi de către nimeni nici o bîntuială să n-aibă, peste zisa domnii mele.
      Pentru aceasta şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Ivaşco marele vornic i jupan Neagoe marele logofăt i Mitrea vistier i Stan spatar i Braţul comis i Gonţea păharnic i jupan Stoichiţa marele postelnic. Ispravnic), Neagoe portar.
      Şi am scris eu, Zahariia logofăt, meseţa...1 7084 <1575—1576).
      Procit...2 * * * * * 8 stolnic.
      f Pis C<ostandin> dascăl slovenesc.
      Bibi. Acad.,Fotografii, LXXXI/184. Fotocopie după traducere din sec. al XVIII-lea.
         1 Loc alb.
         * Nume ilizibil.
248                   <1575 septembrie 1 — 1576 august 31) 7084, Bucureşti
                                  f /&HrtOCTÎK> ECOKÎEK», Îw flAEădHApS EOEEOAd H rOCEIOAHHTi. K-hCOII 3EMAE
ăîrrppOKAd)fÎHC<KOH>, CHITE BEAHKdTO II np’bAOEpdTO ffiHpMEE EOEEOAd, CHH88 Mh^HEE
EOEEOAd. J^dEdT TOCnOACTBO MH CÎIO nOEEA’feHÎE TOCnOACTEd AIVH ca8t TOCnOACTEO
AIVH Kp-ECTHA-EB CEC CHHOEH CH, EAHU.EM EorB npHnSCTHT, IdKOÎKE Ad *8 ECT WMHHS
8 fflSptrbHH, METEp’ETdTO AEA, AEA HlOMEAHTEE B’ECd, KOAHKO ECT EHA flOKSnHA WŢ P&A\[A TlOAVEAHTd, SdHEHCE IO ECT nOK8nHA CA8r TOCnOACTEd AIVH EHIUE p-k]f, 3d XKX0 denpH WT CPEEPO. H npOAdAOWE CÎIO EHIUE pEMEHd W<IHH8 TlOMEAHTd 3d HHJfliOM ACKpO EOAIO, CEC SHdHÎE E*ECdM METlldUIOM WT H3T0P H II3A0A H WT lip EA TOCnOACTBO MH H WT npEA BTkCdM A^Opd TOCnOACTBO MH.
       Tem p4Al> AdA^Jf h rocnoACTEO mh Kp'ectha'ee, bkoke Ad m8 ect wmhh8, A'kAHHS H B-E WJfdEHHM, EM8 H CHHOEEM HM H EH8KOM H np-kBHSMETOM H HH WT KOTOJKA© HEnOKOA-bEHM8, nO pEM TOCnOACTEd MH.
       Gehce h ceeaTteaîe nocTdEA-bEM rocnoACTEO mh : w8ndH ^oepomhp eheiue EEAHKH EdH KpdAEBCKH H »{8ndH IsdllIKO EEAHKH A&OPHHK H >K8ndH H’tTOE KEAHKH AOTOijiET H GTdH endTdp H ffl.HTp'b BHCTÎiap H KpdT8A KOMHC H EdA't CTOAHHK H rOHlffc nEJfdpHHK H >K8ndH GTOHKd EEAHKH nOCTEAHHK8. H HCnpdBHHK, H'bTOE EEAHKH A0T0$E6.
       H d3, GTdH rpdMdTHK WT AoEpOllEH, nilC, E>KE IO HdnHCd^ H 8KdAt£ BEAMd CEC Ep-E30CTÎI0 ETk CTOAHH TpdAlf E8k8PEI(JH, KOA CB'feTOMS MOHdCTHp 30EEMdT0 EEAHKO m8>IEHHK8 XpHCTOEO, pEWprÎE. GddAOCT MHpd CETO 3dEHEdET CEMp'ET'B. Qt dA4Md A® CETO EHEIUE A'tT, E*E A'tT x3nA-
       ţ Iw dAÎădHApS EWEEWAd, MHAOCTÎA EOJKÎIO, TOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Cîrstilă cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Murgeni, a patra
340
www.dacoromanica.ro
parte, partea lui Ciumelita toată, cită a fost cumpărată de Radul Ciumelita, pentru că a cumpărat-o sluga domniei mele mai sus-zisă, pentru 29 000 aspri de argint. Şi a vîndut Ciumelita această ocină mai sus-zisă de a lui bunăvoie, cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi dinaintea domniei mele şi dinaintea întregii curţi a domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Cîrstilă, ca să-i fie ocină dedină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Şi am scris eu, Stan grămătic din Dobroţei, care am scris-o şi am mîz-gălit cu foarte mare grabă, în cetatea de scaun Bucureşti, lingă sfînta mănăstire numită a marelui mucenic al lui Hristos, Gheorghe. Dulceaţa lumii acesteia o uită moartea. De la Adam plnă acum au fost ani, în anul 7084 <1575— 1576).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 1013 (Slobozia lui Enache, II/l). Orig., perg. (33x43), pecete timbrată. Cu o traducere din 1912; altă traducere ibidem, ms. 314, f. 173.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 204.
249                               1575 septembrie 1 —1576 august 31 7084
      t Cu mila lui Dumnezău, Io Alesandru voevod, domnu a toată Ţara Rumenească, feceor marelui şi prebunului Mircii voevod. Dat-au domnii a sa aceasta poruncă domnii sale Radului şi feciorilor lui, cîţi i va da Dumnezău, cum ca să fie a lui ocina la Blagodeşti, parte lui Tudor şi parte Badii şi parte Stoicăi, totă, orcît s-ar alege de pretutindinea, din apa, din cîmpu, din mora, din livezi, orcît de vor fi avîndu părţi de moşiia lor, pentru că au cumpărat Radul de la Tudor şi de la fraţii lui, Badea şi Stoica, dreptu 1200 de aspri gata, pre o jumătate de ocina. Iar ceialalta ocina jumătate, cind s-au fost prinşii fîrtaţ aceşti boeri carii s-au zis mai sus, anume Radul şi Tudor şi Badea şi Stoica, ei atunce o au dat Radului acea jumătate de ocina de la Blagodeşti iar Radul, el încă au dăruit lor un cal bun pentru frăţiia. Şi aşa s-au tocmit ei atunce, ce au vîndut [vîndut] pre bani gata şi ce au dat, au dat pentru frăţiia care s-au prinsu ei, precum scrie mai sus, aceşti boeri, Radul cu Tudor şi cu Badea şi Stoica, toţ fîrtaţ aceşti, de a lor bunavoia şi cu ştire tuturor megiiaşilor din sus şi din jos şi dinainte domnii.
    Pentru aceia, au dat şi domniia sa Radului, cum ca să fiă lui ocina care zis mai sus stătetore şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, de nime neclătită, pină ce va fi domniia.
      Iată şi mărturii au pus domniia sa.
      Leat 7084 <1575-1576).
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 1012 (Sf. Ioan-Bucureşti, XX/29). Traducere.
      EDIŢII. DIR,B, 205.
www.dacoromanica.ro
341
250
                                                                           <1575) septembrie!
      t MHAOCTllO Rocile», Iw EaE§4HAP8 B0EK0A4 H rOCnOAHHt. AdKdT rOCnOACTKO MH cin» nOKEA-bHÎE rOCnOACTKd AAH EOA*kpHH8 TOCnOACTKd MH, HtSndH A’k™0 KAWH4P» HK05KE Ad ECT KOAEH CKC CÎK> KHHT TOCnOACTK4 MH A4 KTv3HMdET KTiCEX KHHrE H 34 A^AIhS H 34 npEHÎE, KOAHIţE JfOKET HM4TH CHHH GOnpEHER, I10HE5KE CE C8T npOAdAH CHHH GOnpHHEB KTiCd WHHH4 HM, KOAHKO C8T HMdAH H4 EEpHEI|jH, WTU.8 npOElMCKOn Kyp IaAPÎWH. TdJKE Ad ECT KOAEH EOA-kpHHS rOCnOACTKd MH KHU1E PEHEH8, Ad K'K3H“ M4ET K'KCEX KHHTEX CHHH fâflpHHEK, Ad E]C A®HECHT 8 TOCnOACTKO MH. H Ad ECT KOAEH A'bl'K^ KAIOH4P Ad K*K3HM4ET WT H4 K'KCH AK>AÎE KHHrE HM, EAHUH X®KET HM4TH KHHrE CKTKOpEHE H4A CtlO KHU1E pEMEHd WHHH4 WT EEpHEIJJH, A4 E^ A®«ECHT 8 rOCnOACTRO MH. H AK>AÎE H4 HME: WT B4pOUl WT E83<Ti8>, GT4HHI0A T8a«P4HOK H GTdHHIOA £8a8pEK H E'KSdH'K, CHH'K EoHK'KK.
      H TH, M4X4MET TSpMHH, A<* TAEA4U1E H'bKOE KHHTE E5KE TH CKM CKTKOpHA rOCnOACTBO AU! H4A CÎIO KHUIE PEHEH4 WHHH4, El|jE Ad EX A^KdUlE H4 p8K A^TROR KAlOMdp, A4 ex aohecht 8 rocnoACTKO aiw, hohejke ce c8t ckiipeah wtu8 npoEmcKon Kyp HA4PHWH CKC CHHH OflpEHER pdAÎ CÎE RHI11E pEMEHd WHHH4 H WCTdAH C8T CHHH OflpHHER WT 34K0H WT npEA rOCEIOACTKd MH, K4KO Ad AP^»<HT npOEnHCKOn Kyp IddpîWH T44 KHUIE PEHEH4 WHHH4 WT SEpHEl|IH. ă TH A* APtKHWE K8KE H BHHOrpdAÎ H rpdAHHHAE H A’k'WHUEAE HM K'KCEX- TEM pdAÎ, A<* A*KdlUE TEX KHHrE H4 p8K A'fcTKOK KAIOH4P, A4 ex aohecht 8 rocnoACTKO mh.
      H HHXTO Ad HE CM'feET WT CKA4 HdnpEA npOA4TH HAH k8|MTH WT CÎIO KHUIE PEMEH4 WHHH4 WT SEpHEl|IH, lip EA CÎIO KHHT rOCnOACTKd MH, nOHEHCE TOrd HKAOK'bKd 3ao ket ndTHTH wt k*k rocnoACTKO mh. Hhako a* wkcT, no pEH rOCnOACTKd MH.
      BcnpdRHHK, PEH rocnoACTKO AIW.
      IIhc TsprE, M’kcEiid ceiitemrpIe np'KRH a^h-k.
      t Iw dAΧdHAp8 BWEBWA4, MHAOCTÎIO BOKÎIO, rOCnOAHHK.
      <Pe verso:) dA'KHKdTd, pdAÎ whhh8 8 Eepheiijh. CehtemrpTe I a^h'k.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupan Detco clucer, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să ia toate cărţile şi de moştenire şi de pîră, cîte vor avea fiii Oprinei, pentru că au vîndut fiii Oprinei toată ocina lor, cît au avut la Verneşti, părintelui proepiscop chir Ilarion. Astfel să fie volnic boierul domniei mele msi sus-zis, ca să ia toate cărţile fiilor Oprinei, să le aducă la domnia mea. Şi să fie volnic Detco clucer Bă ia de la toţi oamenii cărţile lor, clţi vor avea cărţi făcute pe acea mai sus-zisă ocină din Verneşti, ca să le aducă la domnia mea. Iar oamenii anume: din oraş din Buzău, Stanciul al lui Tudoran şi Stanciul al lui Bulurea şi Căzan, fiul lui Coico.
      Iartu,Mahamet Turcul, să cauţi nişte cărţi pe care ţi le-am făcut domnia mea peste acea mai sus-zisă ocină, Încă să le dai in mina lui Detco clucer, ca Bă le aducă la domnia mea, pentru că s-au pîrît părintele proepiscop chir Ilarion cu fiii Oprinei pentru acea mai sus-zisă ocină şi au rămas fiii Oprinei de lege dinaintea domniei mele, ca să ţină proepiscopul chir Ilarion acea mai sus-zisă ocină de la Verneşti. Iar tu să ţii casele şi viile şi grădinile şi delniţele lor toate. De aceea, să dai acele cărţi la mina lui Detco clucer, ca să le aducă la domnia mea.
                        Şi nimeni să nu cuteze de acum Înainte să vindă sau să cumpere din acea mai sus-zisă ocină de la Verneşti, Înaintea acestei cărţi a domniei mele, pentru
342
                                      www.dacoromanica.ro
că acel om rău va păţi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, spusa domniei mele.
      A scris Gherghe, luna septembrie, Intiia zi. t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe verso Adlncata, pentru moşia de la Yemeşti. Septembrie 1 zi.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CXXVI/114. Orig., hirtie (31,5x21), pecete aplicată, căzută.
      Datat după doc. din 1575 august 29, nr. 216.
      EDIŢII. Trad. DIR.B, 203-204.
251                                                    1575 (7084) septembrie 1
      ţ t&HAOCTÎIO EOJKÎIO, Iw flAHădHAP8 BOEBOAd H rOCnOAHH'K KTs.c[c]OH BEM AH JîrrppoKAaylHCKOE, chh-k BEAHKdro h np’kAOKpaaro fflHptd BOEBOAd. AdKaT rocnoACTKO MH CÎK» nOBEA’feH ÎE rOCIlOACTEd MH EdAEB H E'KpKlv H EdAEH H GOfip-kH H GtOHK"KH H GTdHMKAOE H A0KPE H ©dHEH H EpdT8A H PdAyA H Kp"KCT-fc H EpdT8A H Htr H CKC HHJfHH CHHOBH CH, EAHU.H HM Eor*K A<*CT, 0KO>KE Ad HM ECT WMHH8 8 T'kHTdBd, nOHEÎKE HX C8T nOKSnHAH CÎK> BHU1E PE1EH8 WMHH8 WT ÂTHK8A H WT GTdH H WT GtOHKA
wt Gokoteijiîh, ba xi dcnpH potobh. H ehao ect cîk» wmhh8 uj8m h ropa.
      ddH WHHH8 Ad ct 3HdET*. WT X0TdP IlHAHIJlEpSA A<> II8T EdIOAWE, A« XdTdpgA IţdAdnÎElJjHAOp H A®PH 8 POBHHH H WT ASmIh A«PH 8 GTdpd II8T II nO KpdHlflE A8MHEB, AdKSA B*kC H A®PH «V EpHEHHE H 8 TOp A<> KddH APdr8dWB H WT t8|3, A^PH 8 H8t H’bHMWAWE H AO X0TdP8rt IlHAEIlIHAWp. AdH CdM EdA*k Ad AP^>KHT EAHd 8>Kd 3d $ acnpH h EiipKii AK’b 8>ke 3a xd acnpH h fidA-fc c-kc EpdTOM ch, GTdH h P4Ae h ctc dHEncES ch, KHTfc Ad hx aP"b>kht EAHd 8xcd 3d $ acnpH h GOnp-fc Ad aP^îkht EAHd 8>K4 3d $ <acnpH> H GTOHKd CKC EpdTOM CH, DlHMOH A4 AP^^T EA«d 8>Kd paAÎ $ dcnpH H GTdHmOACKC EpdTHIHM CH, GTdH H OdHMd Ad AP'kXtHT EAHd 8>Kd 3d $ dcnpH H A0KPE C-KC EpdTd CH, GTdH, Ad AP^>KHT EAHd 8>Kd 3d $ <dCnpH> H (x)dHd CdM, EAHd 8>Kd 3d $ dcnpH H EpdT8A H H*krOE AP8r 8>Kd 3d $ dcnpH H PdAyA ckc EpaTîraM ch, A'hk8a h Eohko, AP^r 8>Kd 3d ţ dcnpH h Ep'kCT'k AP^r 8wd 3d ^ acnpH h Ep4t8a d 8>Kd 3d îjs <acnpH> h H*kr d 8*d 3d $ dcnpH.
      Gsro pdAÎ, AdA*X H rocnoACTBO aah, hkojke Ad m8 ect wmhh8 h wxdE8, hhm
H CHHOEHM HM H SH8K0M H np-fcKHSlETOM HM H HH WT KOrOKE HEI10K0A*kEHM0, 110 PEM rocnoACTBd mh.
      Ge>KE H CE’bA'kVEAÎE rocnoACTBd MH (10CTdBA*kEM: K8lldH APdPOMHp EHB BEA ABOPHHK H >K8ndH HBdUIKO BEAHKH AKOpHHK H HtflldH HtrOE BEAHKH AWPW0ET II fl&HTP'b BEA EHCTliap H EpdT8A KOMHC H GTdH CIldTdp H r<>HIVfc IlEXdpHHK H >K8ndH GTOHKHU,d BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, H-fePOE BEA AWPWijlET.
      IlHC SdXdpIta, M’kcEU.d CEnTEMBplE d ABH"K, B A*kT xlnÂ*
      ţ Iw dAÎă4HAP8 BWEBWA4, MHAOCTÎ EOHCÎIO, POCIIOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Batea şi lui Bircă şi lui Batea şi lui Oprea şi lui Stoica şi lui Stanciul şi lui Dobre şi lui Oană şi lui Braţul şi lui Radul şi lui Ctrstea şi lui Braţul şi lui Neag şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Tintava, pentru că au cumpărat ei această mai sus-spusă ocină de la Diicul şi de la Stan şi de la Stoica din Socoteşti, pentru 7 000 aspri gata. Şi a fost această ocină pădure şi munte.
www.dacoromanica.ro
343
      Insă ocina să se ştie: din hotarul Pilişterul pînă în Drumul Baiului, la hotarul Ţalapieştilor şi pînă la Rovini şi de la Lucia pînă la Drumul Vechi şi pe marginea Luciei, lacul tot şi pînă la Bribine şi la deal la Claia lui Dragul şi de acolo pînă la Drumul lui Nenciul şi la hotarul Pileştilor. Insă Balea singur să stăpînească o funie pentru 500 aspri şi Bîrcă două funii pentru 1 000 aspri şi Balea cu fraţii săi, Stan şi Rade şi cu nepotul său, Chicea, să stăpî-nească o funie pentru 500 aspri şi Oprea să stăpînească o funie pentru 500 <aspri> şi Stoica cu fratele său, Şimon, să stăpînească o funie pentru 500 aspri şi Stanciul cu fraţii săi, Stan şi Oancea, să stăpînească o funie pentru 500 aspri şi Dobre cu fratele său, Stan, să stăpînească o funie pentru 500 <aspri> şi Oană singur o funie pentru 500 aspri şi Braţul şi Neagoe altă funie pentru 500 aspri şi Radul cu fraţii săi, Diicul şi Voico, altă funie pentru 500 aspri şi Cîrstea altă funie pentru 500 aspri şi Braţul 1 funie pentru 500 <aspri> şi Neag 1 funie pentru 500 aspri.
      De aceea şi domnia mea am dat ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Mitrea mare vistier şi Braţul comis şi Stan spătar şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Zaharia, luna septembrie 1 zi, în anul 7084 <1575>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., DCCXC/13. Orig., perg. (40 X 431, pecete timbrată, căzută. Traducere din 1831 ibidem, DCCXCV/21.
      EDIŢII. Filitti, Doc. Ttnlava, 1—2.
252                                      1575 (7084) octombrie 22, Bucureşti
      f fllHAOCTÎIO EOJKÎEIO, îw drtH |dHAP8 B0EB0A4 H rOCnOAHHTv BTkCOH 3EMAH XrppOKAdyÎHCKOH, CHH-K BEAHKdrO H np-bA^PdrO MHPH4 <B0EB0AA, chh8 MhXHEB>
boeboa$. A4BdT rocnoACTKO mh cîe noKEA’kHÎE rocnoACTBd a\h nonEB Aepeb h HtroEB
H CKC HH^HH CHHOBH, EAHU.H HM Eoni AdCT, HKOWE A4 HM ECT WHHH8 8 ffiir8p4, A EA H-b<rOEB>, B4PE CE X*KET H3EPATH WT nOCB8AE, 3dHE5KE IO nOKSlIHUIE 11011 A.Epd H H'broE wt...1, 3d y dcnpH totobIh tSpckh.
      <H ndK noKS>nHuiE non flEpd h BftroE h ăAt&t whhh8 8 ffi-KrSpd, aea GTdHOB
B-KCd, EAHK4 CE KET H3EPATH WT IIOCBSAE, WT GTAH, 3d ^ dcnpH TOTOBH T8pCKH.
      H npoAAAOuiE H-kroE h Gtah hh^he whhh8 bhuie pehehhm aioaTe, wt hh^hS
AOKpS BOA IO H C-KC 83HdHÎEM B*KCEM EpdTlEM HM H MErHBUIOM, Hd Bp^ME <TAdAHOIO>, EHTH CÎE WHHHE nonEB AEpEB H ITbrOEK H dAE§EB A^AblH.
      Tem pdAÎ, A*A*X H rocnoACTBO mh nonEB Aepeb h H-broEB h iIaeIeb, hkowe A4 hm c8t b-k whhh8 <h b-k w>XdE8 h wt HHKorowE HEnoT-KKHOBEHO, no PEH roc-nOACTBd MH.
      GeHCE H CBEAETEAÎE nOCTdBA'bEM rocnoACTBd mh: HC8ndH lEdUJKO BEAHKH AHOPHHK <H >K8n>dH H-krOE BEAHKH AOrOljiET H GTdH endTdP H ffiHTp-b KHCTÎap H EpdT8A KOAWC H EdA'b CTOAHHK H TOHIVb nEJfdPHHK H CTOHKd BEAHKH nOCTEAHHK. <HcnpdBHHK, H-ferO>E BEAHKH AOrO^ET.
      H 43, H-KTP8 AoroiJiET, E5KE Md3d^ Bii rpdAţ^ <E8k8pei|ih>... <M"kcEu,4> wy-TOMBplE KB... <TEK8>l|ldrO A'fcTOM, BTi A^T x3nA-
      ţ Iw flAÎădHAPS BWEBWA4, MHAOCTÎIO EOJKÎIO, rOCnOAHHK.
344
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea <voievod, fiul lui Mihnea) voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Lera şi lui Neagoe şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Măgura partea <lui Neagoe) cît se va alege de pretutindeni, pentru că au cumpărat-o popa Lera şi Neagoe de la...1 pentru 400 aspri turceşti gata.
      <Şi iar au cumpărat) popa Lera şi Neagoe şi Alexe ocină la Măgura, partea lui Stan toată, cît se va alege de pretutindeni, de la Stan, pentru 400 aspri turceşti gata.
      Şi au vindut Neagoe şi Stan ocina lor mai sus-zişilor oameni, de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor lor şi a megieşilor, pe vreme de <foamete>, să fie aceste ocine popii Lera şi lui Neagoe şi lui Alexe, dedină.
      Pentru aceasta, am dat domnia mea popii Lera şi lui Neagoe şi lui Alexe, ca să le fie de ocină <şi de) ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic <şi> jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. <Ispravnic, Nea-go)e mare logofăt.
      Şi eu, Pătru logofăt, care am Însemnat In cetatea <Bucureşti>... <luna> octombrie 22... cursul anilor, în anul 7084 <1575).
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 988 (Ep. Buzău, LXV/2). Orig., hîrtie (24x34), rupt, pecete aplicată. Cu o traducere din 1852, după care s-au făcut unele completări; altă traducere ibidem, ms. 172, f. lOlv.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 205-206.
        1 Nume răzuit.
255                                       1575 (7084) octombrie 28, Bucureşti
       f /Bhaoctîk» eojkîeio, Îw lÎAtăaHApS eoeboaa h rocnoAHHTi. AaKaT roenoAcreo
MII CÎE nOEErttiHÎE rOdlOACTBd MH KoCTdHAHH CEC CHIIOBH CH, EAUU.EM Borti A<*CT, I3K0JKE A<* MS ECT WHHHS 8 EtiTÎELJJH WT AEA GtOHHOB TpETdrO AEA, WT nortio CEC CEAdrtHl|IE >1 WT n©CBSAÎ, nOHEHCE W ECT IlOKSnHA KoCTdHAHH EIJJEJKE WT A^HH nOKOHHOMS IlETpdUIKOE BOEBOAS.
       d nOTWAX, KoCTdHAHH HMdJf flpEHÎE flpEA TOCnOACTEd MH CEC EpdTÎEA\ CH, ty'fcH'E H G0HHd. H CHUE np-tlUE IJtjH'E H GOHMd KdKO C$T flOKSflHAH H WHH CÎE EIU1JE pEHEHd WHHH8 K8nHO CEC KoCTdHAHH. d TOCnOACTBO MH rAEAdJf H CSAH)(> no npdBA$ H no SdKOH, CEC BtiCfcMH MKCTHTHMH npdBHTEAÎE TOCnOACTBd MH H AM©)C TOCnOACTBO MH ţl’fcH'E H GOhHAB SdKOH, S EOA'tpil, M BdKAET KdKO C8T flOKSflHAH H WHH KSlIHO CEC KoCTdHAHH. d I^Hti H GOntd HE MOJKdJf HHKdKOJKE A<> 3dKAET CEC TEJf S BOA'fepH, H8 WCTdLUE IJ’fcH'E II GOHMd WT SdKOH WT npEA TOCnOACTB4 MH.
       Tem pdAî, AdA©X H roenoAcreo a/vh KoCTdHAHH, hkojke m m8 ect wmiihS
WXdB8, EM8 H CHHOBEM HM H BHOKOM H np-tE<H8HE>1TOM HM H HE WT KOTO/KE HE-noKOA-hBHMo, no pEt rocnoACTBd mh.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTdBHX rocnoACTBO mh: OKSndH ÎBdWKO)1 BEA AKOpHHK H JKSlldH H^ferOE BEA AWrWjjiET H GTdH endTdp H ffi.HTp't BHCTÎiap H BpdTSA KOMHC H BdA-t <CTOAHHK>1 H ToHlVfc nE^dpHHK H GTOHKd BEA IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, HlsrOE BEAHKH AWrW0ET,
www.dacoromanica.ro
345
      UhC AaP4 ^ KSKSptipH, WJfTOMRplE KH A^HH H TEK#I|JHM A'feTWM WT ilAdMd A« HHH’b, E’k rttT XPĂ-
      t Iw drtlă^HApS RWERWAd, MHdOCTlA EOMÎIO, rOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Costandin cu fiii lui, cîţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină la Bătieşti din partea lui Stoian a treia parte, din cimp cu vatra şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat-o Costandin încă din zilele răposatului Petraşcu voievod.
      Şi după aceea, Costandin a avut plră Înaintea domniei mele cu fraţii săi, Geană şi Oncea. Şi aşa plrau Geană şi Oncea că au cumpărat şi ei această ocină mai sus-spusă, Împreună cu Costandin. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Geană şi lui Oncea lege, 6 boieri, să jure că au cumpărat şi ei Împreună cu Costandin. Dar Geană şi Oncea n-au putut nicicum să jure cu acei 6 boieri, ci au rămas Geană şi Oncea de lege dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Costandin, ca să-i fie ocină ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: <jupan Ivaşco)1 mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea <stolnic)1 şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      A scris Dara In Bucureşti, octombrie 28 zile şi cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7084 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 989 (Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/5). Orig., hlrtie (32X21), pecete timbrată. Cu o traducere din 1743: altă traducere ibidem, ms. 130, f. 523v.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 206. Facs. Ibidem, 551.
       1 Loc rupt.
254                                       1575 (7084) octombrie 30, Bucureşti
       <t AIhaoctîio eo>kîk>, Iw dAE&mApS boeboa* h rocnoAHH-k rticoh 3emae
JîrrppOKAAJfÎHCKOE, CHH-k BEAHKdrO H np’feAOKpdrO fflHpMd BOEBOAA, CHH8 Mh^HEB ROE-BOAd. A^KdT rOCnOACTRO MH ClE nOREA-fcHÎE rOCnOACTRd MH>. . . H C'kC 4E<T> HA» . . . Ad, HKOJKE M HA» ECT W4HH8. . . <KOAHKO> CE JfTET HSBpdTH H WT . . . <nOHE>KE> HA» ECT CT<4>pd H npdRd W4HH# H. . . <JfOT>dpHCdH4 C'kC BÎ EOA'fepH H C'kC JfOTdpHHK CA<8r rocnoACTRd a»h>... iiocteahhk.
       H JfOT<d>pE H EEA-ferE HM Ad <CE 3HdET>. . .BK Te8a8h Ad MHHET. . . npES BdA’b H’kMEHÎH. . .IJHAOp H 3 UlHpOK Ad CE 3HdET . . . <WA>dpHT C'kC W4HH# E'kAH-4’bCK'k. . . d WT A°d Ad CE WAdpHT ... <fflnyd>K> C'kC EpdTÎBM CH H C'kC 11011 POMAH <CkC RpdTÎ >EM» CH.
       d noTOM, hm4ah c8t PdAYA h fiăoroui h ... <np>8 npEA rocnoACTRd mh C'kC fflHYdlO C'kC EpdTldM CH H C'kC non PoMdH C'kC EpdTÎHM CH pdAÎ CÎH RHU1E PE4EHE£ <W4HHE>... ţOTdpHC<dA P4AYA> « fl&OrOUI WT K*k ffiHJf<4(0>. . . C'kC W4HH$
346
www.dacoromanica.ro
ALcrciiicK... ckc tex kî ecaIjph... tex M ra bpathth... rocnoACTBO mh ...
BCAHKH rtOrO^ET. . . fi,i ECT WMHH8 PaAYAOE ... H EpATliaM CH. . . Bp4TÎ0A\ CH... urr 3aKOH <urr npEA> rocnoACTK4 mh. H iiocaaa c<*km rocnoACTKO mh> KÂ coa'kpH h ckc ca8r rocnoACTBa aut... acîE iiocteahhk, a* nocTasHT x^Tap, no k#Ae c3t
EHAH IKXCT4EHAH TEX> Bî EOA’fepH.
      Csro paAÎ, AaA«X H rocnoACTKO aut <PaAYA>OK h «!>pek1it8aoe h Morouioe h ckc EpaTÎtaaa iiav, <bko>ke Aa hm ect wmhh>8 h wxaeS, hm h chhoeem h bhokom h np’bKHOMEToan h hh wt Koro>KE HEnoKOA*kEHA\o, <no wpH3a/vo rocnoACTEa aui>.
      Ceîke h CB’bA'kTEAE nocTaEA'feX rocnoACTEO aut: wSnax Ieaiiiko bea akophhk h McSnax <H-broE bea Awrw^ET> h Ctah cnaTap h ffluTp’fe bhctîhp h EpatSa <koa\hc> H EaA'fc CTOAHHK H FOHU.’fe nEXapHHK H CtOHKA <BEA IIOCTEAHHK. HcnpaBHHK, HCSnaH IbAUIKO BEA> AKOpHHK.
  ___ Dhc a3,        8 rp4AV E8k8pei|ih, <aa-fecEu,a> wXToaaEplE ă a^hh, b*k a^t
xă"Ă-
      t Iw <dAEgaHAp8 KWEEWAa>, aUlAOCTÎIO EOJKÎIO, TOCnOAHHK.
      <Pe verso, Însemnare modernă:) Găsit în actul de mărturie al lăcuito-rilor din satul Piscani, plasa Rîurilor, jud. Muşcel, din anul 1884 august 4.
      {ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele)... şi cu ceata lor... ca să le fie ocină.. .<clt> se va alege şi din... <pentru că) le este veche şi dreaptă ocină şi... hotărnicită cu 12 boieri şi cu hotarnic, <sluga domniei mele)... postelnic.
      Şi hotarele şi semnele lor să <se ştie): ... Teului să treacă... peste Valea Gemenei... şi în lat să se ştie... loveşte cu ocina Bădicească... şi din jos să se lovească... <Miha)i cu fraţii săi şi cu popa Roman <cu> fraţii săi.
      Iar după aceea, au avut Radul şi Mogoş şi... <pîră> înaintea domniei mele cu Mihai cu fraţii săi şi cu popa Roman cu fraţii lui pentru aceste mai sus-zise <ocine>... a hotărnicit <Radul> şi Mogoş de către Mih<ai>... cu ocina lui Mogoş... cu acei 12 boieri ... să-i întoarcă... domnia mea... mare logofăt... să fie ocina lui Radul... şi fraţii săi... fraţii săi... <au rămas) de lege <dinaintea> domniei mele. Şi am trimis <domnia mea) 24 boeri şi cu sluga domniei mele... asie postelnic, să aşeze hotarul, pe unde l-au aşezat <acei> 12 boieri.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui < Radul) şi lui Urechiatul şi lui Mogoş şi cu fraţii lor, <ca să le fie ocină) şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, <după porunca domniei mele).
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan <Neagoe mare logofăt) şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Braţul <comis> şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica <mare postelnic, Ispravnic, jupan Ivaşco mare) vornic.
      Am scris eu, Dan, în cetatea Bucureşti, <luna> octombrie 30 zile, în anul 7084 <1575).
      t Io <Alexandru voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CLIV/193. Orig., hîrtie, rupt, cu părţi lipsă, pecete timbrată căzută
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 207.
www.dacoromanica.ro
347
255
1575 (7084) noiembrie 13, Bucureşti
      ţ ALhAOCTÎIO KOJKÎEIO, Iw fLuădHApS KOEEOAd H rOdlOAHHTi. B'h.COH 3EAHAH SîrpOKrtdJfEHCKOH, CHHTv KEAHKdrO H np^A^^drO fl&HpMd KOEKOA*- A<*K<1T rOCflOACTKO MH CÎIO nOBEA^HlE rOCIlOACTKd MH PdAyAOK, HK05KE £,& M# ECT WMHH# 8 KpEU,ElpÎH WT KpdHipE, HErOKd AEA, KdpE EAHKd CE JfOKET H3KpdTH WT CEAdAHIJjE CEAO H WT flOAK> H WT ujSam H WT nOCK^AE, IIOHEJKE M# ECT CTdpd H npdK4 H 34 A'fcAÎHS.
      fi eiotom, nplHAE cdM PdAVA npEA rocnoACTKd mh, tepe Saojkh h a<»AE A"M|iEp<i Ero, Mdpîia h no set Ero, Ctahmioa haa k-kca wmhhS Ero wt Kpeu,eijih wt noc-kSAEj wt HErOK# A^EEpOM KOAIO H C*KC HErOK# I33HK, I3K03KE A<* MS ECT GTdHMIOA CHHTv H A4 «8 CTvTKOpHT nOAVkxS. d AP$3E A^lJlEpE EmS, nO HME ^Hd H GAdKH/fc AP'HJKET WMHHS MdTEp'K HM, EhUIEK, WT IlA'KC'kHH d 8 KpEU,EtţlH METfejf A<* HE HMdT. ă AP^rd A’KipEpd Ero, no HME GTdHd, TdKOJKAEpE fi,A HE HMdT METfcX CKC WMHHd KdlJiS CH PdAlfAWB WT KpEUElJJH, H# A* K> WMA’tMHT GTdHMIOA H CECTpd EH, ffldplia h a<> m8 AdRdT npHKÎE wt KOMdTE hx d wmhhS h k8ke PdAVrt0R A* «X WKAdA^ET CdM GTdHMIOA H Mdpîld H CHHOKH HX- d AP^3E A^lJlEpE ErO HAH dHEnCEH ME-T’kX A<» HMdT.
      CEro pdAî, AM®X H rocnoACTKO mh Gtahmioa h ffldpîEK, okohce a<* hm ect
WMHH$ H KTi. WXdE$, HM H CHHOKOM HM H HH WT KOrOJKE HEnOKOA’bKHMO, nO pEM TOC-nOACTKd MH.
      Gejke h ckeaeteaîe nocTdKA’bEM rocnoACTKO mh: wSndH HKduiKO keahkh akophhk H >K$ndH HbrOE KEAHKH AOrO^ET K ffiHTp*b KHCTHiap H GTdH endTdp H EpdT$A KOMHC H EdA’fc CTOAHHK H TOHU.'b nEXdpHHK H GTOHKd KEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, H'brOE KEAHKH AOrO^ET.
      H riHCdx E-kcîio, 8 rpdA E8k8pei|ih, M-bcEu.d hoemkpTe r| akhh h wt dA4Md A« cEA'b, k A"bT xSnA-
      t Iw dAlădHAP^ KWEBWA4, MHAOCTÎM KOWÎIO, TOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul, ca să-i fie ocină In Creţeştii de Margine, partea lui, oriclt se va alege din vatra satului şi din cîmp şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că îi este veche şi dreaptă <ocină> şi de moştenire.
      Iar după aceea, a venit însuşi Radul înaintea domniei mele, de a aşezat şi a dat fiicei sale, Maria şi ginerelui său, Stanciul toată ocina lui din Creţeşti, de pretutindeni, de a lui bunăvoie şi cu limba lui, ca să-i fie Stanciul fiu şi să-i facă pomană. Iar celelalte fiice ale lui, anume Ana şi Slavna, să ţină ocina din Plăseni a mamei lor, Vişa, iar la Creţeşti să nu aibă amestec. Iar cealaltă fiică a lui, anume Stana, de asemenea să nu aibă amestec în ocina tatălui său Radul la Creţeşti, ci să o îngrijească Stanciul şi sora ei, Maria şi să-i dea zestre din averea lor, iar ocina şi casa lui Radul să le stăpînească singur Stanciul şi Maria şi fiii lor. Iar celelalte fiice ale lui sau nepoţi amestec să nu aibă.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Stanciul şi Măriei, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Mitrea vistier şi Stan spătar şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi Stoica mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare logofăt.
348
                                          www.dacoromanica.ro
      Şi am scris, Văsiiu, în cetatea Bucureşti, luna noiembrie 13 zile şi de la Adam pînă acum, în anul 7084 <1575>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 990 (Sf. Ioan — Buc., 1/1). Orig., perg. (20,5x31,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1906.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 207-208.
256                                        1575 (7084) decembrie 4, Bucureşti
       ţ ffîHAOCTÎIO BOKTEIO, Iw drtHădHAPS BOEBOA4 H rOCnOAHH-K K-KCOH 3EMAH ^rrppOKAdJfHHCKOE, CHH-K BEAHKAArO H np'feA®KPAArO MHpHEB BOEBOA8, CHH"K (SblJfHEB boeboa8. Aabat rocnoACTBO a\h cîio noBEAlsHÎE rctfnoACTBd a\h weem3H aioaîe, ha hme: Eaahh h Ea4AV h Eaae h E-kahhea h Paava h ckc hhx chhobh ch, eahu,e hm Eor8
npHIlSCTHT, I3KCOKE Ad HM ECT WHHH8 8 E-KAHHEljJH, AEA P'KKOBHHAHHM, nOHEHCE IO c8t noicSnHAH wt TocT-kio h wt chhobh TocT-kio, wt PaT’h h Gtoh h A'tw h wt HHJf CHHOBH, 3d XET dCnpH. d nOTOM, I1AKH (lOBSllH EdAIIH H CKC HETOM ErO, WT A’feJK CKC BpdTHEM CH H WT IIlEpBAH CKC Bp4THEM CH HHJfHOM AEAOBE CKC B*KC JfOTAp, 3A xdC ACIipH. dAH A<> ECT PaA^A H EaAA8 H EaAE HAA nOAOBHH4 WT WHHH8 A'fc’KOB, A APSrd IIOAOBHHA Ad ECT EaAAS H E4AHH, A AP^rA AEA 34 WHHH8 WT IIlEpEAH, Ai ECT
GOahma h dAA'h. ă noTOM iiakh AP*5ra iioaobhha aa ect Eaahhob h Eaaav h E*kahhea
H EaAE, nOHEHCE IO cST nOKSllHAH WHHHA H CKC I1AAHHH H WT BOAA A8Tp8AOB CKC pHB, AA HMAT CKC Ep'teOHH. H EIJJH>KE CST nOKSnEHÎE WT A^HH PaAyA BOEBOA# EdA8rEp4.
       d noTOM, iiakh noKSnH EorAAH h E4ahh aea IIhce-ke h Otahob wt E*kahheiiih,
E-KCd, 34 X4C ACIipH rOTOEH, HipH>KE WT A^HH nOKOHHOMS IlETpAUlKO BOEBOA#. d noTOM, ndK qoKSnH EorAAH h Eaahh aea Iwhob 8 E-kahheijih, b^kca, 34 $ acnpH rOTOEH H EljJHKE WT A^HH IlETpAUJKO BOEBOA8. H I1AK nOKSnH APArOTTi H EaAAV WHHH8 8 E'KAHHEljJH, AEA EAAHHOB, ETiCA, 34 $ dC(ipH, A AH AA ECT H B^AMATiE H GtOHHOE WT TAIO WHHHA.
       dAH AA CE 3HAET HM JfOTAp'KAE 1 WT BOA8 QatSAOB, A® - - • < E ^ AM EH EpE-nvrSpEK, Td>KE H)f ect no m8ke a® Kp-K)f M*Kr8pEB h 8 Bp'Kjf a8k8amhb no Eaaae-HHU.A IlAAHHB H 8 IIOHOBAAHljjE A® n8T MaAH IIoHOBAAHIIIE H WT TAE CTpAHS 8 IIoHO-BAAHljJE 8 EhKA EeBEPHU,8AOB H 8 E8pM*KT8pA CoHHAOp HAA M8KE 8 E8pMliT8p4 OarHAOp H 8 Bp'KJfSA Eoiiheb HAA a\8ke a® Eamehhu,a Hepb8aob H a® rP8lOA Eo-Mop-KEB H WT Aak8a WT Ad38pE A® EAMEH IIpHBOIOAOB.
       II ehae rocnoACTBO mh h KHHrH hhhm rocnoAApHM iiokohhom, Paava eoeeoa8 h IIetpaujko boeboa8 h KHHr IIetp8 boeboa8 34 n8K8nEHÎE h wbhobh h SKp-fcnH h ckc cîio KHHr rocnoACTBA mh.
       H noKSnH non IEepbah whhh8, aea bpat ch Eephboe, b"kca, 8 K-kahheljjh h ckc
aOMA, 34 x4Tâ ACIipH TOTOBH. H (îpOAAA WT HHJf BOAIO.
       Tem paaT h rocnoACTBO mh aaa®JCi iakcoke aa hm ect whhhe hm, w^ab-k, hhm
H CHHOBOM H BH8KOM H nptBHOHHTOM H HE WT KOrOKE HEIlOKOA’kEHMS, no pEH rOCnOACTBA MH.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTABAHJf rocnoACTBA mh: >K8nAH IbAUJKO BEAHKH ABOPHHK h >K8nAH H’hroE beahkh Awrw$ET h Ctah cndTdp h /HaiTp’h EHCTîrap h Eaae ctoahhk H EpAT8A KOMHC H ToHU.'h nEJfApHHK H >K8naH CtOHKHU,A BEAHKH nOCTEAHHK. H HCnpABHHK, HtrOE BEAHKH AWrWi(iET.
       HcnHcajc as 8bo, Mh^'kha'k rp4MATHK 8 rpdAy 8 E8k8peijjh, M-kcEu.4 aekembpîe A Akhh, t-kkSlphm e-k a^t xănÂ-
       f Iw dATăAHAp8 BWEBWA4, MHAOCTÎIO ECOKIIO, TOCnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
349
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni anume: Călin şi Ylad şi Badea şi Călinei şi Radul şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Călineşti, partea Răcovicenilor, pentru că au cumpărat-o de la Gosteiu şi de la fiii lui Gosteiu, de la Ratea şi Stoia şi Dej şi de la fiii lor, pentru 2 300 aspri. Iar apoi, iar a cumpărat Calin şi cu ceata lui, de la Dej cu fraţii săi şi de la Şerban cu fraţii săi părţile lor cu tot hotarul, pentru 1 200 aspri. Insă să fie Radul şi Ylad şi Badea pe jumătate din ocina lui Dej, iar cealaltă jumătate să fie a lui Ylad şi a lui Calin, iar cealaltă parte de ocină de la Şerban să fie a lui Oancea şi a lui Aldea. Iar după aceea şi cealaltă jumătate să fie a lui Calin şi a lui Ylad şi a lui Călinei şi a lui Badea, pentru că au cumpărat ocina şi cu muntele şi din apa Lotrului cu peştii, să-i aibă cu Brezoii. Şi Încă sint cumpărătură din zilele lui Radul voievod Călugărul.
      După aceea, iar au cumpărat Bogdan şi Calin partea lui Pisc şi a lui Stan din Călineşti, toată, pentru 1 200 aspri gata, încă din zilele răposatului Petraşco voievod. Iar apoi, iar au cumpărat Bogdan şi Calin partea lui Ion In Călineşti, toată, pentru 500 aspri gata; şi încă din zilele lui Petraşco voievod. Şi iar au cumpărat Dragotă şi Vlad ocină în Călineşti, partea lui Calin toată, pentru 500 aspri, insă să fie şi lui Bădilă şi lui Stoian din acea ocină.
      Insă să li se ştie hotarele: de la apa Oltului pînă la.. -1 Piatra Crepă-turei, apoi este pe muche pînă în vîrful măgurei şi în vîrful culmei la Fîn-tîna Planii şi la Pociovalişte şi pînă la drumul Pociovaliştei Mici şi din acea parte la Pociovalişte în Chica lui Veveriţă şi în Curmătura Socilor pe muche la Curmătura Fagilor şi la vîrful Copiei pe muche, pînă la Pietricica Cerbului şi pînă la Gruiul Comorii şi din Lacul de la Lazuri pînă la Piatra Priboiului.
      Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni răposaţi, Radul voievod şi Petraşco voievod şi cartea de cumpărătură a lui Petru voievod şi am înnoit şi am întărit şi cu această carte a domniei mele.
      Şi a cumpărat popa Şerban ocină in Călineşti toată partea fratelui său Berivoe şi cu casă, pentru 1 360 aspri gata. Şi au vîndut de voia lor.
      De aceea şi domnia mea am dat, ca să le fie ocine lor, ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Stan spătar şi Mitrea vistier şi Badea stolnic şi Braţul comis şi Gonţea paharnic şi jupan Stoichiţă mare postelnic. Şi ispravnic, Neagoe mare logofăt.
      Am scris deci eu, Mihăilă grămătic, în cetate în Bucureşti, luna decembrie 4 zile, curgători în anul 7084 <1575>.
      t Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Doc. ist., CI/47. Orig., perg. (43x33), pecete timbrată. Traducere din 1910 ibidem, ms. 1 232, f. 181 — 182.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 208-209.
1 Loc şters.
350
www.dacoromanica.ro
267
1575 (7084) decembrie 23, Bucureşti
       t fllHrtOCTÎIO E05KÎEI0, Iw |IaHtţAH AP8 EOEKOA4 H rOCnOAHH"K KtCOH 3EMAE SrrppoKrtayî<HCKOH>, chh*k BEAHKaro h np-kA^Eparo ALhpmek boeboaS. AdKdT rocnoAcrK® mh iiomtehhomIJ iipabiiteaio rocnoACTKa mh, skSiiahS Gtah beahkh cnaTap h jkhtea-hhuek Ero, Banat h chhobom hm, eahue hm Eork iiphiiSctht, hkoske a<> hm ect cea©
AECKOnEpElflHH CKC K'KC JfOTApOM, 3AHE5KE HM ECT CTApE H ElpABE WHHHE H SA A^A^S.
       ă nOTOM, HMatUE CEAO ^ECKOnEpEl|IÎH nptHÎE CKC KApOUJ rOCnOACTBA MH, E©p-H-KUtAtHÎH. H TAKO npttljE EopH'Klj.EA'bHÎH npEA rOCnOACTBO MH, KAKO HMAT WMHHS AO CEAO AECKOnEpElJlH. & nOHTEHArO npABHTEAlO TOCnOACTBA MH, 5K8nAH GtAH BEAHKH
cnaTap 83eiue 3Akoh wt npEA rocnoACTsa mh, kî EOAtpH h jotaphhk 5k8(iah Gtah
jî,EBEA BHK lip'KK’KAAB, TEpE C8T ^OAHAH nO K*KCA W1HH8. H TAK© C8T H3EpAAH H HCTHHCT-BOKAAH CKC HHJfHOM A^WH, TEpE C8T nOCTABHAH JfOTApSA nAK nO TAE ECT BHA JfOTAp El|IE5KE H K*K A^HH SnOKOHHArO fflHpMEK K©EK©a8.
       ă noTOM, rocnoACTBO ahh ckm joaha no eaatS. Ta:ke, k'ka*» c*km rocnoACTBO MH A«CTHraA 8 KopH'KU.EA, a KopH-KUEA-kHH ElflE CE HE WCTAKHUJE, H8 nAK CE nAAKA)f8 npEA rocnoACTBO MH. TaWE CAM rocnoACTBO MH CKM H3At3HA H CKC WTU8 KHP baaaîka GjJjthmîe h wtu.8 baaaîka Bhahîe h wtu.8 BAAAÎKA fo(ipEM h c'kc b-kch npABHTEAH rOCnOACTBA MH, TEpE CMO JfOAHAH nO B*KCA WHHH8, TEpE CKM EHA^A H rocnoACTBO MH 3AHE5KE c8t EHW JfOAHAH TE]f BÎ EOAtpH H >K8nAH GtAH A.EBEA no npABA^ h no tae c8t ehw ctape jfOTap. «£ tem, takojkae vuctabh^ h rocnoAcreo mh h A&A<>X rocnoACTBO mh 5k8(iah8 Gtah h 5khteahhu.ee Ero, Eanatc, hkoske a<> hm ect
HM Toro CEAO CKC K'KC )fOTAp8A K"K WHHH8 H Blk W)(AE8, HM H CHHOBOM HM, KH8-KOM H nptBHSMETOM H WT KO<rO>5KE HEnOKOAtBHMO, n0pH3M0 r©Cfl©ACTKA MH.
       Ge:KE H CBEAtTEAH nOCTABAtEM rOCnOACTBA MHÎ 5K8nAH ^OBpOMHp BHK KEAHKH BAH EpAAEBCKOH H 5K8nAH ^.pArOMHp BHK KEAHKH ABOpHHK H 5K8nAH IkAIUKO KEAHKH ABOPHHK H 5K8nAH HtrOE KEAHKH AOrOijiET H fflHTpt KHCTÎHp H EpaT8A KOMHC H KAAt CTOAHHK H ToHl^t (lEJfdpHHK H 5K8nAH GtOHKA KEAHKH nOCTEAHHK.
       H A3, fiAdA^ rpAMATHK, HdnHCdJf B’K HACTOAHH rpAAV E8K8pEt|lH, M’fccElţA AEKEMKpTE KT A^HH, WT dA<iMd A<UKE AP CEAt TEK81|IH A-kTOM x3nA-ţ Iw dAlădHAPS BWEKWA4, MHAOCTÎIO B05KIa, TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Mircea voievod. Dă domnia mea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Stan mare spătar şi jitelniţei sale, Gaplea şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Desco-pereştii cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
       Iar după aceea, au avut satul Descopereştii pîră cu oraşul domniei mele, Comăţelenii. Şi aşa pîrau Comăţelenii înaintea domniei mele, ca să aibă ocină pînă la satul Descopereşti. Iar cinstitul dregător al domniei mele, jupan Stan mare spătar a luat lege dinaintea domniei mele, 12 boieri şi hotarnic pe jupan Stan cel Gros fost pîrcălab, de au umblat pe toată ocina. Şi aşa au ales şi au adeverit cu sufletele lor, de au aşezat iar hotarul pe unde a fost încă şi în zilele răposatului Mircea voievod.
       Iar după aceea, domnia mea am umblat pe baltă. Deci, cînd domnia mea am ajuns la Gornăţel, iar Comăţelenii încă nu s-au lăsat, ci iarăşi s-au plîns Înaintea domniei mele. Astfel însumi domnia mea am ieşit şi cu părintele vlădica Eftimie şi părintele vlădica Anania şi părintele vlădica Efrem şi cu toţi dregătorii domniei mele, de am umblat pe toată ocina, de am văzut şi domnia mea, că acei 12 boieri şi jupan Stan cel Gros au um-
                                                                                                          351
www.dacoromanica.ro
blat după dreptate şi pe unde a fost vechiul hotar. La aceasta, deasemenea am lăsat şi domnia mea şi am dat domnia mea jupanului Stan şi jitelniţei sale, Caplea, ca să le fie lor acel sat cu tot hotarul de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Dobromir fost mare ban al Craiovei şi jupan Dragomir fost mare vornic şi jupan Ivaşco mare vornic şi jupan Neagoe mare logofăt şi Mitrea vistier şi Braţul comis şi Badea stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic.
      Şi eu, Vladul grămătic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 23 zile, de la Adam pînă acum, cursul anilor 7084 <1575).
      f Io Alixandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St.Buc., A.N., CXVI/8. Orig., hîrtie (43,5X29), pecete timbrată. Cu o traducere de la începutul sec. al XX-lea.
      EDIŢII. Trad. DIR,B, 209-210. Facs. Ibidem, 552.
www.dacoromanica.ro
               LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE
<1571-1573> ianuarie 7 (DIR,B, 2) <1571-1574) iunie 27 [DIR,B, 33-34) <1571 octombrie—1572 august) (D1R,B,
    47-  48)
<1571 octombrie—1572 august) (DIR,B,
    48-  49)
1571  noiembrie 8 (Bibi. Acad., Fotografii, LXXXI/149)
1572  ianuarie 12 [Venelin, 189—190) 1572 ianuarie 19 (Sacerdoţeanu, Aref,
    198)
<1572-1574) mai 16 (DIR.B, 73-74)
1572  iunie 30 (Nicolaescu, Coresi, 271 — 291)
<1572) iulie 18 [DIR.B, 83)
<1572 octombrie 22—1573 august 31) [DIR.B, 91-92)
1573  ianuarie 1 [DIR,B, 94—95)
<1573 septembrie 1 — 1574 august 31) [DIR.B, 119-120)
1574  (7082) (Mircescu şi Popescu, Hrisov inedit, 163—164)
<1575-1576) iunie 16 [DIR.B, 182-183)
1575  iulie 5 (Odobescu, Relaţiune j. Ro-manaţi, 313)
fără văleat, ianuarie 17 (Arh. St. Buc., A.N., MMDCLXII/5) fără văleat, mai 29 (Arh. St. Buc., S.I., nr. 959)
fără văleat, iulie 6 (Arh. St. Buc., A.N., XC/2)
fără văleat, octombrie 6 (Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCXXXIII/1)
v. <1571 — 1573) ianuarie 6, doc. 2. v. 1571 iunie 26, doc. 46. v. <1571 septembrie 1 — 1572 august 31), doc. 62.
v. <1571 septembrie 1 — 1572 august 31), doc. 64.
v. <1574—1576) noiembrie 8, doc. 193.
v. 1572 ianuarie 19, doc. 84. v. <1570) ianuarie 19, doc. 182.
v. 1573 mai 16, doc. 137. v. <1575—1576) iunie 30, doc. 232.
v. 1571 iulie 18, doc. 53. v. <1572 septembrie 1 — 1573 august 31), doc. 116.
v. 1573 ianuarie 7, doc. 125. v. 1574 iulie 1, doc. 178.
v. 1574 ianuarie 4, doc. 161.
v. <1575-1576) iunie 13, doc. 230. v. 1575 iunie 5, doc. 225.
v. <1571 — 1574) ianuarie 17, doc. 7.
v. <1575-1577) mai 29, doc. 224.
v. <1571-1574) iulie 6, doc. 47.
v. <1574—1576) octombrie 6, doc. 188.
                           INDICI
                     PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI *
c.       = comună          or.   = oraş      
j., jud. = judeţ           pah.  = paharnic  
jup.     = jupan, jupaniţă post. = postelnic 
lg-      = lingă           ş.a.  = şi alţii  
log.     = logofăt         top.  = toponimic 
menţ.    = menţiune        V.    = vezi      
mnc.     = municipiu       w.    = voievod   
m-re     = mănăstire       vist. = vistier   
       * asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti.
       ( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor, iar „menţ.“ indică lipsa de contemporaneitate.
       < ) paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările.
       — pauza, pusă la începutul rindului, arată că forma onomasticului este diferită de cea frecventă.
       (?) semnul de Întrebare, pus imediat după nume, exprimă Îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales In traduceri vechi şi copii.
       Cuvlntul „probabil" — In cazul numirilor dispărute — a fost folosit atlt pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cit şi Îndoială In cazurile de omonimie.
       Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate tn text. Identificările s-au făcut In funcţie de Împărţirea administrativă actuală, indictndu-se şi Împărţirea pe judeţe istorice. Trimiterile sint făcute la numărul documentului.
www.dacoromanica.ro
353
INDICE ONOMASTIC
A
Adlncata, moşie la Verneşti <j. Buzău)
    250.
Aguatln, bărbatul Frenghitei, vinde ţigan 232.
Albeşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 84, 108.
Albeşti, sat <probabil j. Săcuieni; azi Prahova), parte Întărită fiilor lui enciu ş.a. 118; vad de moară Întărit m-rii Sf. Nicolae <Malamuc> 83.
Albul (Albu), clucer mare <din Goleşti) 202; vlastelin, prim sfetnic 27, 71, 91; fiul lui Radu clucer şi al Caplei, familie 27, 91, 121, 136, 141, 206; stăpln In Bercuţa, Bistriţa, Uriţi ş.a. cu vii, bălţi şi rumâni 25, 27, 70, 71, 91, 121, 141, 185; portar (?) mare 70; în sfatul domnesc: clucer 30; ucis apărlnd pe. domn 206.
Albul, cumnat cu Sin slugă domnească, zălogeşte parte la Nănişori 78.
Albul <diferiţi) din: Bărcăneşti, cu parte 232; aldămăşar 223; ~din Fundeni v. Albul, log.; <■>•' din Piteşti, martor 22.
Albul, fiul lui Mircea, familie; Întărit In Albeşti 118.
Albul, frate cu jup. Caplea, nepot lui Dragomir vornic, familie; stăpln In Brătivoeşti 147.
Albul, frate <de ocină) cu Radul ş.a., stăpln tn Berivoeşti cu munte şi rumâni 84, 86, 222.
Albul (Albu) <diferiţi) Întăriţi in Seliş-tioara 135.
Albul, logofăt din Fundeni, martor 22.
Albul portar mare v. Albul, clucer mare.
Albul, rumân cu delniţă din Retevoeşti
    235.
Albul <diferiţi) vinde parte In: Pleniţa 199; ~ In Stejar şi Băneşti 134.
Albul Palavul (Palavul) din Lăngeşti, martor 120, 222.
Albuţi, partea lui In Bogăteşti 109.
3M
Aldea v. şi Poiana Aldel (Poeni), sat.
Aldea din Stăneşti, in pricină pentru Măniaci 47.
Aldea, Întărit In Călineşti 256.
Aldea vinde ogoare in Scărişoara 227.
Aldica, frate cu Fruja, vinde parte !n Drăghiceni 68, 149.
Aldlmlr vinde loc de vie şi branişte la Studina 228.
Alexandru, Allxandru:
— Allxandru <Aldea) (~cel Bătrln), domn al Ţării Româneşti <1431—1437)218; carte menţionată de la 47.
Alexandru <Mlrcea) (Alixandru), domn al Ţării Româneşti <1568—1577) 22, 158; stăplnitor al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului 12, 14, 120, 147, 201, 219, 232, 241 ; fiul lui Mircea vv. şi nepotul lui Mihnea cel Rău: passim; frate cu Petru vv. <Şchiopul> 172, 206; relaţii cu: Moldova 172, 206, 243; ~ cu Transilvania 243; dă acte: passim.
Alexe cumpără parte In Măgura 252.
Alunlş, top. la * Năplrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Alunlş, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Amarul, plrlu la * Leoteşti <probabil lg. Căldăruşanca, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 232.
Amărăştoala, sat <Amărăştii de Jos, j. Ro-manaţi; azi j. Dolj), in hotar cu Piscul Voievodului 191.
Amlaşul şl Făgăraşul, in titulatura domnului Ţării Româneşti 12, 14, 120, 147, 201, 219, 232, 241.
Amza v. Hamza.
Ana, fiica lui Radul şi a Vişei, familie; cu parte in Plăseni 255.
Ana, Întărită peste parte In Seliştioara 135.
Anania, mitropolit al Ungrovlahiei <1544— 1558), unchiul lui Anania; dăruieşte Mitropoliei sate, rumâni şi ţigani 152, 153; cercetează Împreună cu domnul 257; dă carte 152.
www.dacoromanica.ro
Ananla, nepotul mitropolitului Anania 152. 153.
Anca, băneasa din Coiani 116; fiica lui Şerban ban, In pricină pentru Lipo-vul de Jos 242.
Anca din Crasna, vinde ţigani 114.
Ansa, fiica lui Brumar, familie; cu parte In Boteni 66.
Anca, (jupaniţa) lui Badea post., familie; Înzestrată In Berivoeşti cu munte şi rumâni (menţ.) 86.
Anca, jupaniţa lui Codrea log., stăpină In Bratia, Purcăreni, Uliteşti ş.a., cu pomet, mori, munţi şi ţigani 31, 46, 137, 171.
Anca, jupaniţă, fiica Clrstinei, nepoata lui Radu <Paisie>, familie; stăpină In Izlaz 214.
Anca, jupaniţă, mama lui Văsiiu (log.), stăpină In Rătivoeşti cu rumâni şi ţigani 235.
Anca, jupaniţă, sora lui Stan, vinde parte In Bieleşti 217.
Anca, nepoata lui Ivăniş <vomic>, stăpină in Polaţi cu rumâni 216.
Anca, ţigănci boiereşti 58, 194.
Andrei scrie act domnesc 217.
Andruţ, frate cu Manea, cumpără parte în Comăniţa 55.
Anghilina, In pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
Anghelina, ţigancă boierească 114.
Anineni v. Valea Anlnenllor.
Babacbl, terzi <croitor> din Bucureşti, martor 100.
Badea, Badiul:
— Badiul v. şi Vlad al lui Badiul.
Badea, clucer, dăruieşte m-rii Mărgineni vie şi livezi in Bucşani 12; in pricină pentru Timbureşti 148.
Badea cu ceata lui, Întărit in Muereasca
    170.
Badea cu ceata lui, stăpin in Şoptani şi Mălureni, cu selişti, munte şi mori 201.
Badea, cu loc de casă şi de vie in Muereasca 170.
Badea (Badiul) (diferiţi) cumpără parte in: Comanca 54; ~ in Vulpeşti 55.
Badea, diac mic, scrie acte domneşti 27, 41, 67, 93, 96, 180, 185, 190, 196, 214; v. şi Badea Voroveanul.
Badea din: Bircii v. Badea, post.; ~ din Brătiani, martor 84; ~ din Coco-răşti, vinde ţigani 67; ~ din Pucheni, martor 196; ~ din Răsciori „cu cimotia lui“, in pricină pentru Crico-veni 178; ~ din Şuiei v. Badea, vătaf; ^ din Ţăţirligi v. Badea, log.
Apele Vii, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj) 114, 198.
Apostol, ban, in pricină pentru zestrea socrului său, Stepan log. 89.
Aramă, tatăl lui Stoica ş.a. cu părţi in Drăghiceni (menţ.) 68.
Arca dm Murgeşti, megiaş hotamic 42.
Ardealul („peste munte“), voievod al ~ 243; relaţii 243; boieri pribegi, fugă în ~ 28, 32, 114, 126, 141, 145, 194, 232, 243, 245, 246.
Argeş, m-re (in or. Curtea de Argeş), Întărire pentru sate şi mori 19, 115, 244; egumen 244.
Argişel, piriu (afluent al Riului Doamnei), sat pe 66.
Arhanghelul, m-re (j. Vllcea; azi in mnc. Rimnicu Vilcea), Întărită lui Pătru post. şi jupaniţei sale 39.
Armanca, diaconeasa, dăruieşte m-rii Boanta părţi in Groşani ş.a. 62.
Armă, tatăl lui Nicula din Bucureşti (menţ.) 26.
Arsenle, egumen al m-rii Dealu (menţ.) 148.
Arsuri, top. la Topeşti (j. Gorj), drum de trecere peste munte 220.
Arvat v. Harvat.
... asie, postelnic, hotamic (la Piscani)
    254.
Atanasie, episcop de Buzău 216.
Auşacă, partea lui in Poinari 140.
Avram, Întărit in Seliştioara 135.
Avrut vinde ogoare in Vlăduleşti 232.
Badea, fiul lui Badea, nepotul lui Zlate, familie; stăpin In Cojeşti 11.
Badea, fiul lui Micul, vinde parte in Tămăşeşti 173.
Badea, fiul lui Vilcul, familie; Înfrăţit in Ciineştii de pe Otăsău 103.
— Badiul, frate cu Stan, vinde loc in Posobeşti 238.
Badea (Badiul) (diferiţi) Întărit in: Căli-neşti 256; ~ in Comăniţa 55; (3) ~ in Seliştioara 135; ~ in Trestenic
    186.
Badea, logofăt din Ţăţirligi, ginerele jup. Cirstina sora lui Radu (Paisie), familie 214; stăpin in Izlaz 24, 214.
Badea, nepotul lui Zlate, tatăl lui Badea, familie; stăpin in Cojeşti (menţ.) 11.
Badea, partea lui in Blagodeşti 249.
Badea, postelnic (din Bircii), tatăl jup. Pirva, familie (menţ.) 86, 120.
Badea scrie acte domneşti v. Badea, diac mic şi Badea Voroveanul.
Badea stolnic mare v. Badea Boloşin.
Badea, tatăl lui Vişan cu parte in Do-broeşti (menţ.) 234.
www.dacoromanica.ro
355
Badea, tatăl popii Bădilă din Mălureni, In pricină cu nepoţii săi, Ban şi Bădilă 7.
Badea, ţigan boieresc 181.
Badea, vătaf (din Şuiei), frate cu Şuica mare plrcălab, familie; stăpin in Găo-jani, Voiceşti ş.a. şi de ţigani 1.
Badea vinde vad de moară la Miroslă-veşti 232.
Badea al lui Belcea din Coteşti, tatăl lui Stanciul (menţ.) 111, 124.
Badea (Boloşin) (Bade), stolnic mare, stăpin In Bădeşti şi Domneşti 19, 32;
    în sfatul domnesc 1, 5, 6, 8, 10—21, 23-25, 27-31, 33-40, 43-58, 60-62, 64, 66, 67, 69-73, 75-84, 86-99, 101—105, 107—109, 111, 113, 114, 116, 118-127, 129-141, 143, 145, 147-151, 153-157, 160-174, 177-184, 186, 189-193, 195-201, 203-212, 214, 217-219, 221, 223, 225, 227-230, 232-240, 242, 243, 246, 248, 252-257;
    (erori:) mare comis 107; postelnic 163.
Badea Voroveanul scrie act domnesc 39; v. şi Badea, diac mic.
Badina cu ceata lui, închină parte în Zănoaga 12.
Badina din Bucureşti, martor 100.
Badincea, ţigan boieresc 177.
Baia, sat (Baia de Fier, j. Gorj), parte întărită lui Şuica pîrcălab 1.
Baia de Aramă (sat, j. Mehedinţi; azi oraş) (menţ. 1736) 204.
Baico, frate cu Băda, vinde parte în Bărcăneşti 169.
Baico, întărit In Poeni 36.
Baiu vinde loc de stină şi stupină în Pîrscov 43.
Baiul v. Drumul Baiului.
Bălăci, sat (j. Teleorman) 45; probabil acelaşi: Bălăci 209.
Balaur v. Bălaur.
Beicul, fiul Oprinei, familie; cu parte în Vemeşti 246.
Baldovin cumpără parte tn Coşcodia 221.
Baldovina, jupaniţa (a doua) a lui Şuica pîrcălab, familie; stăpînă în Mogo-şani (menţ.) 1.
Balea v. şi Stejariul Balii.
Balea cumpără, apoi vinde, părţi în Scurteşti 110,123.
Balea, diac mic, grămătic, scrie acte domneşti 91, 141, 206.
Balea din Măniaci, vinde parte 47.
Balea, fiul lui Bozian, întărit în Bărbu-leşti 117.
Balea, frate cu Baiu, vinde loc de stină şi stupină în Pîrscov 43.
Balea (2), întăriţi în Tîntava 251.
Balea, paharnic (din Pietroşani), soţul jup. Maria, unchiul lui Tatul log. şi al Capei (menţ.) 177.
Balea, părţile lui in Cîrstieneşti şi tn Poenari 203.
Balea scrie act domnesc v. Balea, diac mic.
Balea, slugă domnească, frate cu Stanciul şi Radul, stăpin în Lazuri şi Ruşi cu vaduri de moară 72, 85, 105.
Balea, tatăl lui Costandin, partea lui tn Robăneşti (menţ.) 139.
Balea vinde parte în Blohomi 218.
Balea Lungul (Balea) vinde parte in Scurteşti 110, 123.
*BaIosin, sat (j. Teleorman, lg. or. Alexandria) 209.
Balotă v. Cîmpul lui Balotă.
Balta Albă, baltă (j. Romanaţi; azi j. Olt) cu gîrle, întărită m-rii Bistriţa 104.
Ban cumpără parte în Poeni 36.
Ban, fiul lui Şerban din Priboiani, familie; în pricină pentru Mălureni 7.
Ban, întărit în Seliştioara 135.
Ban, vătaf din Livezi, martor 9.
Banciul, întărit în Trestenic 186.
Banciul, soţul Calei, familie; vinde parte în Nănişori 78.
Banghiia vinde loc de vie in Smirdeşteţ 176.
Baniţă, ţigan boieresc 136.
Barbul, bani v. Barbul al lui Preda (Cra-iovescul) şi Barbul Craiovescul.
Barbul, comis din Slavica, familie; stăpin in Dăduleşti 165.
Barbul din: Bîrseşti v. Barbul, post. ~ din Murceşti, megieş hotamic 42; ~ din Soare, în pricină pentru Ma-rotin şi Pîrscu 188; ~ din Slavica v. Barbul, comis; ~ din Ţînţăreni, în pricină pentru Turceni 97; martor 144.
Barbul, fiul jup. Anca nepoata lui Radu (Paisie), familie; stăpin in Izlaz 214.
Barbul, fiul lui Benga v. Barbul, post.
Barbul, fiul lui Radul, partea lui in Curte (Curtişoara) 210.
Barbul, frate cu Bogdan şi Pătru, întărit în Groşani 154.
Barbul, frate cu Iovan, vinde parte in Şofrînceni 210.
Barbul, părţile lui în Stejar şi in Băneşti
    134.
Barbul postelnic din Bîrseşti, vinde ţigancă 58.
Barbul, postelnic, fiul lui (Stanciul) Benga din Sirbi, stăpin în Plosca, Goicea şi Grinduri 215, 243; cotropeşte balta Bistreţul 215; pribeag 243.
Barbul, postelnic, nepotul lui Barbul comis din Slăvica, stăpin în Dăduleşti
    165.
Barbul scrie act domnesc 7.
Barbul, slugă domnească, frate cu Staico, stăpin in Popeşti 179.
Barbul vinde parte in Floreşti 195.
Barbul, vornic, socrul lui Tatul log., tatăl jup. Caplea, familie 177, 232; stă-
356
www.dacoromanica.ro
    pin in Pietroşani, Negoeşti, Albeşti ş.a. 83, 95.
Barbul al Iul Preda <CraioTesca, ban mare) 97.
Barbul Benga v. Barbul, post., fiul lui Benga.
Barbul Craiovescul, banul cel bătrîn {menţ.) 50, 97.
Barbul Gurgol, martor pentru Sulari 130.
Basarab voievod 12, 14, 138, 232 v.
   ' Neagoe Basarab, domn.
Basarab cel Bătrin <Laiotă>, domn al Ţării Româneşti <1473—1477) 87,168; carte menţionată de la ~ 171.
Basaraboaia v. Roxanda, doamna.
Bat&r Iştfan <Ştefan Bâthory), voievod al Transilvaniei <1571—1575) relaţii cu domnul Ţării Româneşti 243.
*B&beni, sat <lg. Radila, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte cu rumâni şi vie Întărită Gherghinei 61.
B&beni, sat <j. Vîlcea), săparea unui iaz de moară a m-rii Bistriţa 158.
Băceşti v. Borceşti, sat.
B&da, frate cu Baico, vinde parte in Băr-căneşti 169.
B&deni, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş, e. Stoeneşti), părţi cu munte intărite lui Stroe 108.
B&deni, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău) în hotar cu Urseşti; părţi întărite lui Zbora slugă domnească ş.a.; popă 18.
B&de8cul, rumân m-resc cu delniţă in Topoloveni 127.
Bădeşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Badea stolnic 32.
Bădiceasa v. Stoica al B&dicesei.
B&diceasca, moşie la Piscani <j. Argeş)
    254.
Bădiţă, fiul lui Şerban din Priboiani, familie; in pricină pentru Mălureni 7.
Bădilă, întărit In Călineşti 256.
B&dilă, părţile lui în Cîrstieneşti şi Poe-nari 203.
B&dilă, popă din Mălureni, in pricină cu nepoţii săi, Ban şi Bădilă; familie 7.
Bădilă vinde parte in Studina 228.
B&dilicea vinde parte in Pirscov 43.
B&dişoe din Simbotin, vinde ogoare la Ciineni 210.
B&dişor, partea lui in Racoviţa (menţ.) 209*,.
B&ilă vindâ parte în Voroveni 112.
Bălăci sat v. Baiaci.
Bălan din Scărişoara, vinde parte 227.
Bălan < diferiţi) întărit în: Pirscov 34; ~ in Seliştioara 135.
B&laşa, Întărită in Comăneşti 151.
B&laur, tatăl lui Stan cu parte in Cîi-neştii de pe Otăsău (menţ.) 103.
B&laur vinde parte in Drăghiceni 149.
B&lborea, Întărit in Lip ovul de Jos 242.
* B&lboşani, sat <lg. Oreviţa, j. Mehedinţi), parte dăruită de Neacşa logofeteasa lui Manea slugă domnească 207.
B&lceşti, sat <j. Vllcea) 194.
B&lea din Iumăneşti, vinde ţigancă 232.
B&leştl, sat <j. Rtmnicu Sărat; azi j. Vrancea) întărit lui Drăghici ban ş.a. 129, 180; foamete 129.
B&nctlă din Luciani, martor 120.
Băneşti, sat <j. Dîmboviţa), rumân cu delniţă vlndut de Dumitru log. lui Proica ş.a. 65.
«Băneşti, sat <lg. Perişor, j. Dolj), părţi întărite popii Dragomir ş.a. 134.
•  Băneşti, sat <lg. Corlăteşti, j. Prahova;
    azi în mun. Ploieşti), hotare; parte întărită lui Coresi log. 232.
Băneşti, sat < j. Prahova) întărit lui Drăghici ban 180.
Băneştii de la Ruia, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) întărit Mitropoliei 14.
•B&niştori, sat <lg. Corlă teşti, j. Prahova; azi in munc. Ploieşti), hotare; parte întărită lui Coresi log. 232.
B&r&şti, sat <probabil j. Argeş) 22.
B&rbuleşti, sat, parte întărită lui Bozian ş.a. 117.
B&rbuleţul, sat <j. Dîmboviţa), parte Întărită lui Neagoe 161.
B&rc&neşti, sat <j. Prahova; azi in munc. Ploieşti), parte dăruită de doamna Ruxanda lui Ştefan şi Dobrei 40; părţi întărite lui Neagul ş.a. 90, 169, 223; părţi Întărite lui Coresi log. 113, 232; popi 223, 232.
•  Bărcuţa (Bercuţa), sat<lg. Birca, j. Dolj)
    fost al lui Standul Benga; întărit lui Ivaşco mare log. ş.a. 27; parte dată lui Dobromir mare ban schimb pentru parte in Vlădimireşti 141.
Băsărab voievod v. Neagoe Basarab, domn.
Băteşti (Bătieşti), sat <j. Prahova; azi in mnc. Ploieşti), parte întărită jup. Maria 95; parte întărită lui Tatul log. 177.
Bătieşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Vîltureşti, j. Argeş), parte întărită lui Costandin 253.
Băzoiaş v. Calotă B&zoiaş.
Bederea, ţigan boieresc 232.
Beja, ţigan boieresc 1.
Belcea v. Badea al lui Belcea.
Belciugatul, sat <probabil Belciugatele, j. Ilfov; azi j. Călăraşi) 155.
Beleţi, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 22.
Beleuja vinde vie la Călineşti 197.
Benedic (?), m-re <Menedic, Vintilă Vodă, j. Buzău) in pricină pentru un sat; egumen 133.
Benga, Benga din Sirbi, tatăl lui Barbu v. Standul al lui Benga.
Bercea, frate cu Grozava, stăpin peste parte cu munte in Stăneşti 119; in pricină pentru Lazuri 72, 85; probabil acelaşi: Borcea, in pricină pentru Pur-căreni 171.
Bercea, Întărit in Seliştioara 135.
www.dacoromanica.ro
357
Bercea scrie act domnesc 195.
*Berceni (Birceni), sat <probabil lg. Pur-căreni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte întărită lui Codrea log. ş.a. 46.
Bercuţa v. B&rcuţa, sat.
Berevoeşti v. Berivoeşti, sat.
Beriman vinde ogoare la Şofrinceni 210.
Berivoe, frate cu popa Şerban, vinde parte cu casă în Călineşti 256.
Berivoe, logofăt, stăpîn de ţigani 205; cu ceata sa, întărit <în Fieni) 63.
*Berindeşti, sat <lg. mnc. Buzău), parte cu rumân întărită lui Stoica mare post. 241.
Berivoeşti, sat <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 120, 140; parte cu munte şi rumâni întărită lui Radul ş.a. 84, 86; pricină între cete 222.
Berivoeşti, vale la * Năpîrteni <Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Berteşti, sat <j. Ialomiţa; azi j. Brăila) întărit lui Drăghici ban ş.a. 180.
Bezdeadu (Bezdeadul), sat <j. Dîmboviţa), hotare; parte întărită lui Mircea 59; dăruit de Şerban post. m-rii Vieroş 116.
Bezdina, sat <Bîzdîna, j. Dolj), fost al lui Stanciul Benga; dăruit de domn lui Florea post. 33.
Bezgugul, deal la * Năpîrteni <Berevoeşti, j, Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Bidiviul v. Radul Bidiviul.
Bildea v. Necşat Bildea.
Bieleşti, sat <Obileşti, în mnc. Bucureşti), parte întărită lui Milea 217.
•Bircii, sat <lg. Furnicoşi, j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit cu mori şi branişti lui Lăudat log. 120.
Birciul din Modohari, martor 144.
* Biroslăveni, sat <lg. Malu Mare, j. Dolj) 144.
Biserica Domnească, Biserica Sfîntul Ioan v. Tîrgovişte.
Bisorca vinde parte în Stănceşti şi dealul Bobului 142.
Bistreţ (Bistreţul), baltă <j. Dolj), în faţa Ţibrului; notare 187; părţi Întărite m-rii Tismana 187, 215; parte întărită lui Ivaşco mare log. şi Albul mare clucer 91, 121; pîrcălabi 27.
Bistriţa (Adormirea), m-re <j. Vîlcea), întărire pentru sate, bălţi şi gîrle 2,104; ţigani 3; săparea unui iaz de moară 158; egumeni 2, 3, 104, 158.
Bistriţa, rîu <afluent al Oltului), săpături pentru iaz 158; vad vechi, sat pe 57.
Bistriţa, selişte <Bistreţ, j. Dolj) întărită lui Ivaşco mare log. şi Albul mare clucer 91.
Biţina, ţigan boieresc 136.
Bibescul 94.
Bivol v. Radul Bivol.
Bivolariul, Bivolarul v. Radul Bivolariul.
Bîlcă cumpără loc de casă cu dichise şi namestii şi parte cu vie în Zărneşti . 247.
Bîrcă, întărit în Tîntava 251.
Bîrcă vinde parte în Năpîrteni (menţ.) 87, 168.
Bîrcă, tatăl lui Stanciul, vinde parte cu vad de moară şi rumâni în Vlăduleşti 232.
Bîrdea v. Holmul lui Bîrdea.
Bîrleşti, sat <j. Gorj; azi în Bumbeşti-Jiu), părţi întărite popii Gherghe 210.
Bîrsan, întărit în Creaţa de Sus 234.
Bîrseşti v. Bîrzeşti, sat.
Birseşti, sat <j. Gorj; azi in mnc. Tirgu Jiu) 58, 125.
Bîrsoiul vinde parte în Turceni 97.
Birta vinde parte în Studina 228.
Bîrzea, fiul Prodanei, cumpără parte cu vie în Scărişoara 227.
Bîrzeşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 71; ogoare întărite popii Stanciul 112.
Bîrzeşti, sat <Blrseşti, j. Vîlcea) 226.
Bisca, rîu <Bîsca Chiojdului, afluent al Buzăului), sat pe ~ 175.
Bîzdîna v. Bezdina, sat.
*Blagodeşti, sat <Lunca, j. Ialomiţa) parte întărită m-rii Mărgineni 12; parte lăsată moştenire de Fătul cel bătrîn 128; părţi cu moară şi livezi întărite lui Radul ş.a. 249.
Blăjăni (?), sat <probabil Blăjani, j. Buzău), parte cu vii întărite popii Nan-cul 74.
*  Blohomi (?), sat <Drajna de Sus, j. Să-
    cuieni; azi j. Prahova), hotare; parte întărită lui Stoica Tătarul ş.a. 218.
*  Boanta (Stretenia), m-re <j. Romanaţi;
    azi j. Dolj), întărire pentru sate, vii şi livezi; egumen 62.
Boanta, plrîu la Boanta <j. Romanaţi; azi j. Dolj) 62.
Boanta, sat <j. Romanaţi; azi Preajba de Pădure, j. Dolj), părţi întărite m-rii Boanta 62.
Boba, fiica lui Tatul, familie; vinde parte în Bădeni 18.
Bobe, frate cu Ion, întărit în Seliştioara
    135.
Bobele, top. la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Bobocescul, plaiul său la Bezdead 59.
Boboci, sat <1. L. Caragiale, j. Dîmboviţa), dealul Bucşanilor la ^; întărit cu vii, vinăriciuri şi rumâni m-rii Mărgineni 12.
Bobotea v. Stoica Bobotea.
Bobul, deal <la Urlaţi, j. Prahova), parte vîndută de Bisorca lui Ivan 142.
Bod&eşti, sat <j. Dolj), parte întărită Muşei ş.a. 208.
Bodea cu ceata sa, întărit în Muereasca 170.
Bodea, frate cu Drăgan, întărit în Seliştioara 135.
358
www.dacoromanica.ro
Bodoiul cumpără păjţi tn Stejar, Băneşti şi Cricov 134.
Bog&teşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), părţi întărite popii Voico 109.
Bogdan din Popeşti, <cumnatul lui Radu cel Mare), familie (menţ.) 246.
Bogdan cumpără parte în Călineşti 256.
Bogdan, diac mic, scrie acte domneşti 142, 177, 203.
Bogdan din Şuşiţa, megieş hotarmc la Turceni 42.
Bogdan <diferiţi) întărit in: Comăniţa 55; în Groşani 154; ~ în Groşani şi în Masloşi 131; ~ în Şofrînceni 210.
Bogdan, stăpîn în Cîrstieneşti şi în Poe-nari, cu munte 203.
*  Bobanul, sat <Urzica Mare, j. Dolj )
    dăruit de domn slugilor domneşti Vuia ş.a. 49.
Boico din Nămăeşti, jură tor 140.
Bojoreni v. Bujorani, sat.
Bolborea v. Fîntîna lui Bolborea, top.
Bolea, nora lui Oancea, vinde parte în Popeşti 232.
Boldeşti, familie, stăpîni de ţigani; donatori la Mitropolie 5.
Boldeşti, sat <c. ~ Grădiştea, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte întărită jup. Mana ş.a. 145.
Bolintinul (Buna Vestire), m-re <j. Ilfov; azi j. Giurgiu), întărire de sat; egumen 29.
Bolog Ian&ş, ginerele lui Mihnea pîrcă-lab, cumnat cu Neagoe vătaf; în pricină pentru Ţigăneşti 192, 230.
’Bontenl, sat <lg. Boanta, j. Romanaţi; azi j. Dolj), părţi cu vie şi livadă întărite m-rii Boanta 62; parte întărită lui Neagul 68, 149.
Bora, logofăt, tatăl Gherghinei scriitor, stăpîn în Leurdeni şi Muşeteşti şi de ţigani (menţ.) 10.
Bora, sat v. Buora.
Borcea <din Slătioare), nepotul lui Bor-cea <şetrar> şi al Calei, stăpîn in Vrăneşti 25; în pricină pentru Crăceni 70.
Borcea, în pricină pentru Purcăreni 171 v. Bercea.
Borcea, întărit în Groşăneasca 37.
Borcea, <şetrar>, soţul jup. Calea, familie ; stăpîn în Crăceni (menţ.) 70.
*  Borceşti, sat <lg. Văcăreşti, j. Dîmbo-
    viţa) în hotar cu Corbi; parte întărită lui Gheorghe clucer ş.a. 73.
Borceşti, sat <Băceşti, j. Gorj), partea lui Chivăran întărită lui Drăgoiu negustor 77.
Borcioaia v. Calea Borcioaia.
Borduşani, sat <Burduşani, j. Dîmboviţa; azi Cobiuţa), părţi întărite lui Dan ş.a. 65.
*Borîla, sat <lg. Ipoteşti, j. Olt), parte întărită lui Stroe vătaf 93, 157.
*  Bornsu, sat <probabil Independenţa,
    j. Prahova), hotare 155; părţi cu vaduri de moară şi rumâni întărite lui Dragomir mare vornic 155.
Bostea v. Stan Bostea.
Boteni pe Argeşel, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 120; părţi cu munte şi rumâni întărite lui Mirean ş.a. 66; delniţe întărite lui Marco 231.
Boţan v. Stan Boţan.
Bozian tatăl lui Badea, întărit în Bărbu-leşti 117.
*  Boziani (Buzueni), selişte <lg. Berevoeşti,
    j. Muşcel; azi j. Argeş) in hotar cu Năpîrteni 87; întărită lui Vlaicu log. ş.a. 168.
Bragă v. Pătru Bragă.
Bran, Branul:
Bran din: Miroşi, martor 9; ~ din Rău-geni, martor 87, 164, 168.
Bran, frate cu Cirstea slugă domnească, cumpără selişte in Comanca 54.
Bran, martor pentru Poiana şi Vilcănile 106.
Bran, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
— Branul vinde parte în Comăneşti (menţ.) 151.
Branlciov, top. la Pisculeşti <j. Prahova)
    12.
Branişte, top. la Bărcăneşti <j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti) 232.
Branişte, top <probabil la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Brata din Berivoeşti, martor 86.
Brata (Bratea), tatăl lui Brata Lepşa (menţ.) 201.
Barta Lepşa (Bratea, Braţul) cu ceata lui, fiul lui Brata, în pricină pentru Şoptani şi Mălureni 201.
Bratco, tatăl lui Cîrstea, vinde parte în Borîla 157.
Brateş, întărit în Seliştioara 135.
Bratia, rîu <j. Muşcel; azi j. Argeş), sate pe 87, 137.
Bratia, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), parte cu munte întărită lui Codrea log. ş.a. 46,137.
Bratovoeşti v. Br&tivoeşti, sat.
Bratovoeşti, sat <j. Dolj) 182.
Braţul (Bratu), comis mare, in sfatul domnesc 59 (?), 101 (?), 181, 183, 188—205, 207—212, 214, 217—219, 221, 223, 225, 227—230, 232-243, 245—248, 251—257; probabil acelaşi: Bratu], în sfatul domnesc 74.
Braţul din Bucureşti, martor 100.
Braţul, fiul Calei, familie; vinde parte în Cepturile 75.
Braţul, fiul lui Braţul, familie; în pricină pentru Racoviţa 209.
Braţul, fiul lui Şerb din Crevenic, tatăl lui Braţul, în pricină pentru Racoviţa (menţ.) 209.
Braţul, fiul lui Zimţea din Crasna, vinde ţigani 58.
www.dacoromanica.ro
359
Braţul (2), întăriţi în Tîntava 251. Braţul, logofăt, tatăl lui Radul grămătic) (menţ.) 235.
Braţul, partea lui în Bonteni 62. Braţul, popă, cel bătrîn, din Bucureşti, martor 26.
Braţul (Bratu) scrie acte domneşti 56,150 191.
Brutul, slugă domnească, întărit în Co-mănaşti 48.
Bridişur, top. la Poeni <Poienile, j. Să-cuieni; azi j. Buzău) 175.
*  Brieşti, sat <probabil Rusăneşti, j. Vîl-
    cea) 55.
Brigireşti, sat 194.
Brăgăreştii de Cîmpie, sat <Brăgăreasca, j. Buzău) întărit lui Stepan log. 89.
Brătiani, sat <Brăduleţ, j. Argeş) 84. Br&tieni, plaiul Brătienilor la * Năpîr-teni 87.
Brătili, grămătic, logofăt, stăpîn peste părţi cu pomi şi branişte la Româneşti 212; scrie act domnesc 173.
Brătiţi, întărit peste parte în Trestenicul de Sus 186.
Brătivoeşti, sat <Bratovoeşti, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte cu mori şi rumâni Întărită m-rii Cotmeana, dania lui Dragomir vornic ş.a. 147.
*  Brituleşti, sat <lg. Tigveni, j. Argeş),
    parte întărită lui Şui ca pîrcălab 237. Breasta, sat <j. Dolj) 144.
Breaza, sat <j. Prahova) întărit lui Dră-ghici ban ş.a. 180.
Bresniţa, sat <Brezniţa-Motru, j. Mehedinţi) 125.
Brczoi, sat <j. Vîlcea), parte din munte şi drept de pescuit în Lotru întărită lui Călin ş.a. 256.
Bribine, top. la Tîntava <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 251.
*  Brfnccni, sat <lg. Jegălia, j. Ialomiţa;
    azi j. Călăraşi) hotare 148. Brincovcni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 191.
Brînză Veclie, întărit in Trestenicul de Sus. 186.
Broştcncasca, moşie la Urlaţi <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 232.
*  Broştcni, sat <lg. Urlaţi, j. Săcuieni;
                                                                             azi j. Prahova), vie vîndută de Nea-gul Gîmotă ş.a. lui Coresi log. 232. Brumar din Boteni, tatăl Ancăi (menţ.) 66.
*  Brusturoasn, sat <lg. Sălătrucu, j. Ar-
    geş), parte întărită lui Şuica pîrcălab ş.a. 1; parte întărită lui Oprea din Rătivoeşti 41.
Buceag, partea lui în Mirileşti 157.
Buchi (Buchea), fiul lui Stoica Tătarul, cu parte în Blohomi 218.
Bucium, sat {Bucinişu, j. Romanaţi; azi j. Olt), în hotar cu Piscul Voievodului 191.
Buciumeanul cu ceata sa închină parte în Zănoaga 12.
Buciumi, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Bucovăţ m-re v. Coşuna.
Bucoviţul, sat <j. Dolj; azi în mnc. Craio-va) cu vad în Jiu întărit m-rii Coşuna 159.
Bucovul, sat <j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti) cu mori, vii şi venitul boieresc întărit lui Staico post. 219.
Bucşani, deal la * Boboci <1. L. Caragiale, j. Dîmboviţa), vie şi livezi întărite m-rii Mărgineni 12.
Bucşani, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 22.
Bucşe, frate cu Nan, întărit în Zeletin 21.
Bucul, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Bucur, frate cu popa Mirţcan, familie; înfrăţit în Bulineşti 64.
Bucureşti, oraş, cetate de scaun, scaun domnesc;
    sat şi locuri în jurul oraşului 24, 26; case 9, 100; biserica Sfîntul Gheorghe 248; biserica Sfintul Nicolae <Mihai Vodă) 26; biserica Sfîntul Gheorghe Vechi (menţ. sec. al XVIII-lea) 35, 145, 201 ; Şcoala domnească de la Sfintul Gheorghe Vechi (menţ. sec. al XVIII-lea) 35, 138, 201; mori; vii 24;
    arcar; bărbier; croitor 100; negustor 26; popi 26; greci 100; ţigani 100; judeţul şi pîrgarii 26, 100; acte domneşti scrise în ~ 1, 6, 8, 10— 12, 14, 17-20, 23-25, 27, 29-31,
33, 31, 37-  -41, 43, 46-48,  51, 52  , 54, 
55,  57-59, 62.   , 64, 71, 73, 75,   79,   
80,  82, 86  -88, 90--- 93, 95---99,  103,  
110, 116,    120, 122-  -124, 126,    127,  
129, 131,    133- -138, 140-  -143,   145,  
147, 148,    151, 154,  155,  157,    161.  
163- -165,   167- -171, 173,  174, 177---   
181, 186,    188- 190,  193-  203, 205-     
    209, 211, 212, 214, 217, 218, 223, 227, 229, 230, 232-239, 241-243, 245, 246, 248, 252—257; zapis scris în 9.
Buduluş, frate cu Vîlcul cu ogoare în Ciineni (menţ.) 210.
Buia cu ceata lui, frate cu Radul Cega, în pricină pentru vad de moară în Albeşti 83.
Buiac, tatăl Muşei cu parte în Zeletin (menţ.) 21.
Bujor din Copăcel, martor 226.
Bujorani (Bojoreni), sat {Bujoreni, j. Vîlcea), părţi cu vie întărite lui Lupşe 81; parte cu vie întăriţă lui Stepan log. 89.
Bulgăr din Soare, în pricină pentru Maro-tin şi Pîrscu 188.
Bulgăr, partea lui în Drăghiceni 68, 149.
* Bulineşti, sat <lg. Potigrafu, j. Prahova), părţi întărite popii Mirţcan ş.a. 64.
360
www.dacoromanica.ro
Buliirea v. Radul al lui ~ şi Standul al lui Bulurea.
Bumboeşti, sat {Bnmbueşti, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte dăruită de Petraşco din Cepari m-rii Cotmeana 147.
Buna, fiica lui Voicea, vinde parte în Poeni 175.
Bunea, diac mic, scrie acte domneşti 107, 149.
Bunea {diferiţi) întărit în: Căldăruşa 247; ~ în Seliştioara 135.
Bunea, socrul lui Coresi log., familie; slăpîn în Bărcăneşti 232.
Bunea, ţigan, tatăl lui Radul Bivolarul (menţ.) 209.
Bunea vinde parte în Tătărăi 196.
Buora, sat {Bora, j. Ialomiţa; azi în or. Slobozia), parte întărită lui Zlate vătaf 11.
Bur&neşti, sat, părţi dăruite de Tudoran şi Dobrişan m-rii Bolintinul 29.
Burduşani v. Borduşaui, sat.
*  Cacaleţi, sat {lg. Cotmeana, j. Argeş),
                                                                                   parte dăruită de Neacşa, fiica lui Dra-gomir vornic, m-rii Cotmeana 147.
*  Cacaleţi, sat {Căzăneşti, c. Milcoiu,
    j. Vîlcea) 226.
Cacova, top. la Bădeni {j. Săcuieni; azi j. Buzău) 18.
Calea, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 12.
Calea, jiipaniţă din Brîncoveni, slăpînă în Piscn 132, 191.
Calea, jupaniţa lui Dnmilru mare vist., soră cu Caplea, stăpînă în Ceptnrile 75.
Calea, jupaniţă, nepoata lui Stan clucer, {soţia lui Ştefan log.), familie; stăpînă în Vaţa 28.
Calea, jupaniţă, stăpînă in Şuiei 162.
Calea, mama lui Braţul şi Simca cu parte în Ceptnrile (menţ.) 75.
Calea, mama lui Cîrstea, familie; partea ei în Nănişori (menţ.) 78.
— Calia, ţigancă boierească 177.
Calea, vorniceasă, mania lui Drăghici comis şi Udrişte post., dăruieşte parte în Blagodeşti m-rii Mărgineni 12.
                                                                               Calea Boreioaia (Borcioaia, călugăriţa Pra-xia), stăpînă în Cîrceni şi Goleşti 70.
Calea Gliiudului, top. la Predeal {j. Prahova) 138.
Calevit, călugăr, familie; cu parte în Bulineşti 64.
Calevit, egumen al m-rii Bolintinul 29.
Calina, ţigan m-resc 127.
Calop&r, sat {j. Gorj) 42; în hotar cu Turceni 50.
Calotă cel bătrîn, stăpîn în Clejani (menţ.)
    88.
Burlea, fiul lui Nenciul, familie; întărit în Albeşti 118.
Bustea, ţigan boieresc 232.
Buta, rumân m-resc cu delniţă în Topo-loveni 127.
Buta scrie act domnesc 205.
Butan, ţigan boieresc 98.
Buzău v. şi Predealul Buzăului.
Buzău, episcopie; biserica 92; întărire de sat, locuri, vii şi rumâni 92, 216; episcopi 216, 246, 250.
Buzău, oraş domnesc, tîrg 246, 250; cîmpul oraşului 92; vii 92; bazar 236; biserica Episcopiei, popi 92.
Buzău, rîu, sat pe ~ 175.
Buzescul v. Preda •— şi Radul Buzescul.
Buzescul, hotarul lui la Bezdead 59.
Buzian, fiul lui Cernat, familie; vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete 129.
Buzueni selişte v. Bozianî.
Calotă dăruieşte loc de vie m-rii Boanta 62.
Calotă din Rîfov, vinde un ţigan 232.
Calotă, fiul lui Sîrbul, în pricină pentru Burăneşti 29.
Calotă vinde ogor la Bădeni 108.
Calotă Băzoiaş, stăpîn în Clejani 88.
Caplea, jupaniţă din Vîlcăneşti, stăpînă în Frasinul şi Filiaşi, cu rumâni 58, 125.
Caplea, jupaniţă, fiica lui Barbul vornic, soţia lui Tatul log., familie; stăpînă în Pietroşani, Leoteşti ş.a. 177, 232; dăruieşte vad de moară în Albeşti m-rii Sî. Nicolae {Malamuc) 83.
Caplea, jupaniţa lui Cîrstian, fiica Ca-plei, familie; stăpînă în Pîrvuleşti 181 -
Caplea, jupaniţa {lui Neagoe mare vist., nepoata lui Vlad Călugărul), mama Caplei, familie (menţ.) 181.
Caplea, jupaniţa lui Radul clucer, {apoi a lui Stoica mare post.), mama lui lvaşco mare log. şi Albul mare clucer, familie 91, 136, 202; stăpînă în Goleşti, Slănic şi Mărăcineni cu mori, vii, rumâni şi ţigani 136; donatoare la m-rea Vieroş 202; mare postelniceasă
    136.
Caplea, jupaniţă, nepoata lui Dragomir vornic şi a Margăi, familie; stăpînă în Brătivoeşti 147.
Caplea, soră cu Calea jupaniţa lui Dumitru mare vist., stăpînă în Cepturile-cu vii şi vinărici 75.
Caplea, spătăreasa, soţia lui Stan mare spătar, fiica Stanei şi nepoata Caplei, familie 181; stăpînă în Descopereşti 257.
www.dacoromanica.ro
361
Capul B&lţll, top. <la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Caracal, sat <j. Romanati; azi or. j. Olt) 91, 121, 144, 214.
Carapcea, întărit în Trestenic 186.
Cătălină, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
Cazan v. C&zan.
Cazdrea, frate cu Voe, vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
C&cata, „codru" la Seliştioara şi Izbi-ceni <j. Romanaţi; azi j. Olt) 135.
C&ld&rnşa, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Bunea ş.a.; popă 247.
C&lin (Calin) cu ceata lui, întărit în Căli-neşti 256.
C&lin, întărit în Mihoveni 189.
C&Iinel, întărit în Călineşti 256.
C&lineşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte întărită m-rii Glava-cioc 172; vii vîndute de Voico ş.a. lui Harvat mare portar 197.
C&lineşti, sat <j. Prahova) 178.
C&lineşti, sat <j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) întărit cu munte şi drept de pescuit în Lotru lui Călin ş.a. 256.
C&lug&reasca, moşie la Străoşti <j. Prahova) 20.
*  C&lug&reni două sate <lg. Bistreţ, j.
    Dolj) întărite m-rii Tismana 187.
C&p&ţîn& din Birosloveni, martor 144; probabil acelaşi: C&p&ţîn&, întărit în Lipov 242.
*  C&r&reni, sat <Hagieni, j. Ialomiţa),
    drum la <•'' 148.
Căreteu v. Standul C&reteu.
C&rpeniş, sat <j. Argeş), parte întărită lui Şuica pircălab 237.
C&rpenişul, top. <la Fieni, j. Dîmboviţa) 63
C&rpenoasa, pîrîu la * Năpîrteni <Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
C&soare (?), top. la Comanca <j. Romanaţi ; azi j. Olt) 54.
*  C&şcioarele, sat < Brăiliţa, j. Ialomiţa)
    întărit lui Drăghici ban şi jup. sale, Vlădaia 180.
C&trea vinde părţi in Tigveni 237.
C&zan, Cazan:
C&zan, cu părţi in Păuşeşti şi Prundeni; donator la m-rea Govora (menţ.) 44.
C&zan din: Buzău, fiul lui Coico 250; din Poiana, frate cu Ignat post., cu parte în Borusu 155.
C&zan <diferiţi) întărit peste părţi tn: Ciorăşti şi Dăeşti 174; ~ In Seliştioara 135.
C&zan, slugă a vistierului, bunicul lui Răducul şi Gago; izgonit din Rogo-zeşti, pentru că a ucis un om (menţ.) 239.
Câian <diferiţi) vinde parte în: Comanca 54; >*-> în Tigveni 237.
— Cazan, vornic, cu însărcinări domneşti
    201.
C&z&neşti, sat <j. Mehedinţi) 4.
C&z&neşti, sat <j. Olt) în hotar cu Comă-niţa 55.
C&z&neşti, sat <j. Vîlcea; azi în mnc. R. Vîlcea) 226.
Cec&neşti, sat <Cicăneşti, j. Argeş) 205.
Cega v. şi Radul Cega,
Cega vinde parte în Pîrscov 43.
Celebi v. Stoian Celebi.
Celei (Celeiul), sat <j. Romanaţi; azi. j. Olt, în or. Corabia) în hotar cu Seliştioara 135; parte din gîrlă întărită m-rii Bistriţa 2.
Cepari, sat <j. Argeş) 147.
Ceplea, sat <j. Gorj) 42
Cepturile (Cepturele), sat <Ceptura, j. Să-cuieni; azi j. Prahova), părţi cu vii şi vinărici întărite lui Dumitru mare vist. ş.a. 75.
*  Cer&şani (Cereşani, Ceşani), sat <lg.
    Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), în hotar cu Năpîrteni 87, 164, 168.
Cerişani, sat <Cerşani, j. Argeş) 22.
Cemat, întărit în Seliştioara 135.
Cernat, popă, cu parte tn Bărcăneşti 223.
Cernat, tatăl lui Stan ş.a., vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete (menţ.) 129.
Cernat vinde parte în Şofrînceni 210.
Cernea, întărit în Zeletin 21.
Cernea vinde parte în Comăniţa 55.
Cemeţul, sat <Cemeţi, j. Mehedinţi), întărit cu venitul boieresc lui Udrişte post. 60; părţi întărite jup. Neacşa din Drăgoeşti 82.
Cerşani v. Cerişani, sat.
*  Cet&ţele, sat <lg. Griviţa, j. Ialomiţa)
    întărit lui Drăghici ban şi jup. sale, Vlădaia 180.
Cet&ţele, top. la * Blohomi <Drajna de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Chera, jupaniţă <din Rumceni), soră cu Vlaicul clucer, stăpînă în Ţigăneşti 192, 230.
Cherbeleţ v. şi Dragul <-v, Mircea ~ şi Pîrvul Cherbeleţ.
Cherbelez, tatăl lui Pîrvul stăpin de ţigani (menţ.) 93.
Chesar, fiul lui Pătru, vinde in Bădeni 18.
Chesar, frate cu Pătru, partea lui în Bădeni (menţ.) 18.
Chica lui Veveriţ&, top. la Călineşti <j. Argeş; azi în or. Brezoi) 256.
Chicea, nepotul lui Balea, familie; întărit în Tîntava 251.
Chirca, comis <Rudeanu), stăpin în Fu-teşti 224.
Chirea, partea lui la Svinteşti 93.
Chiriac, unchiul Gherghinei, în pricină pentru Băbeni, Cîrcimari şi Tîrgşor 61.
Chirtop din Vîlcăneşti vinde sălaş de ţigani 159.
Chirtop, ţigan boieresc 114.
362
www.dacoromanica.ro
Chirtop vinde parte in Cuciul (menţ.) 143.
Chirtopoaia, mama lui Stan şi Dan cu părţi in Lazuri (menţ.) 72, 85.
*  Cbis&roae, sat (?) <lg. Liiceni, j. Roma-
    naţi; azi j. Olt), parte Întărită popii Drăgan 68, 149.
Chiţa v. Stoica Chlţa.
Chiţibolu (?), munte la * Blohomi (Draj-na de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Chiv&ran, tatăl lui Dan, partea lui in Borceşti (menţ.) 77.
Cicăneşti v. Cecăneşti, sat.
Cinciul v. Stan al lui Cinciul.
Cioban dă parte In Rusineşti, ca să-şi răscumpere capul 94.
Ciocan v. Radul al lui Ciocan.
Cioceni, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 178.
CiocUbea cumpără părţi in Stejar, Băneşti şi Cricov 134.
Ciolan, sat 127.
*  Ciorani, sat <lg. Ioneşti, j. Yîlcea), in
    hotar cu Ioneşti 79.
Ciorăşti, sat <j. Vîlcea), părţi întărite lui Căzan 174.
Cioroba v. ... mir Cioroba.
*  Cioroiul, sat <lg. Galiciuica, j. Dolj) al
    călugăriţei Efrosina (jup. Vlădaia) (menţ. ulterioară) 184.
Ciril vinde ogor la Vulpeşti 55. Ciumăgeasca, moşie la Comăniţa <j. Olt) 55.
Ciumelita v. Radul Ciumelita.
Ciuperceni, sat <c. Alimpeşti, j. Gorj), rumâni şi ţigani Întăriţi lui Şuică mare ptrcălab 1.
Ciura vinde părţi in Stejar, Băneşti şi Cricov 134.
*  Ciuriceşti, sat <lg. Comăniţa, j. Olt)
    părţi Întărite lui Todosie 55.
Ciineni, sat (j. Gorj; azi Tetila), parte şi vaduri de moară întărite popii Gherghe 210.
*  Cîineşti de pe Otăsău, sat <lg. Surpatele,
    j. Vîlcea) parte întărită lui Vîlcul ş.a. 103.
Ciln&u, piriu (afluent al Buzăului), sat pe ~ 12.
Cîlnicu, sat <j. Gorj) 146.
*  Cîmpul lui Balotă, sat <probabil Ba-
                                                                               lota, j. Mehedinţi) Întărit cu venitul boieresc lui Udrişte post. 60; părţi întărite jup. Neacşa din Drăgoeşti 82. Cimpulung, <oraş, j. Muşcel şi Pădureţ;
    azi j. Argeş) 86, 111, 124.
Clndea vinde parte in Vlăduleşti 232.
*  Cîrcimari (Circimariu), sat <Vadu Păru-
    lui, j. Prahova), parte Întărită m-rii Snagov 51; parte cu vie şi rumâni Întărită Gherghinei 61.
Cirloga (Cirloca) vinde părţi in Tigveni 237.
Cîrloman, Întărit in Selişlioara 135.
Cfrstea (Cîrste) (diferiţi) cumpără parte in: Coşcodia 221; ~ în Posobeşti 238; ~ în Voroveni 112.
Cîrstea din Birzeşti vinde ogoare 112.
Cîrstea, fiul lui Banciul, vinde parte in Nănişori 78.
Cîrstea, fiul lui Bratco, vinde parte in Borila 157.
Cîrstea, fiul lui Stan, familie; Întărit in Popeşti 96.
Cîrstea, frate cu Brînză Veche, Întărit in Trestenic 186.
Cîrstea, frate cu Stan, familie; Întărit in Popeşti 96.
Cîrstea, Înfrăţit în Mihoveni şi Prădăliceşti
    102.
Cîrstea (diferiţi) Întărit in: Comăniţa 55; (2) in Groşăneasca 37; ~ Seliş-tioara 135; ~ în Tlntava 251.
Cîrstea, logofăt, scrie act domnesc 78.
Cîrstea, popă, Întărit in Comăniţa 55.
Cîrstea, rumâni din: Retevoeşli, cu del-niţă 235; ~ din Vrăneşti 25.
Cîrstea, slugă domnească, familie; slăpîn in Devesel şi Comanca 54.
Cîrstea, tatăl Corneei stăpină in Rogoz, Făgăraş şi Hrăbor (menţ.) 8.
Cîrstea, ţigan boieresc 235.
Cîrstea (diferiţi) vinde parte în: Sludina 228; in Tigveni 237.
Cîrstian v. şi Fîntîna lui ~, Groapa lui ~ şi Lacul lui Cîrstian.
Cîrstian din: Gîrleşti, martor 176; ~ din Stănceşti v. Cîrstian, post., Cîrstian spătar şi Cîrstian, vornic.
Cîrstian, frate cu Deagu şi Toader, vinde parte în Băleşti la vreme de foamete (menţ.) 129.
Cîrstian (3), in pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. (din Slăuceşti) 14.
Cîrstian, partea lui in Borduşani (menţ.) 65.
Cîrstian, postelnic din Stănceşti, nepotul Măndeştilor 14; slăpîn in Zănoaga, Groşani, Vîlsăneşti ş.a. 12, 14, 37, 38, 133.
Cîrstian scrie act domnesc 223.
Cîrstian, soţul jup. Caplea stăpină in Pîrvuleşti; familie (menţ.) 181.
Cîrstian, spătar (din Stănceşti), fiul lui Cîrstian vornic, familie; dăruieşte parte in Zănoaga m-rii Mărgineni 12.
Cîrstian, tatăl Stanei, familie; in pricină pentru partea Mănească din Geamăna (menţ.) 166.
Cîrstian, vornic din Stănceşti, familie; slăpîn in Zănoaga (menţ.) 12.
Cîrstian Năpîrteanul, rumân al m-rii Vie-roş 87.
Cîrstieneşti, sat (c. Corbi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte cu munte Întărită lui Şteful ş.a. 203.
363
www.dacoromanica.ro
*  Cîrstieneşti (Ctrstineşti), sat <lg. Văleni,
    j. Argeş) 162; partea popii Pătru întărită lui Diicul log. 101.
Clrstilă, slugă domnească, stăpln in Mur-geni 248.
Cirstina, jupaniţă, sora lui Radu W. <Paisie> soacra lui Badea log., familie; stăpînă in Izlaz 214.
Claia lui Dragul, top. la Tintava <j. Vlaş-ca; azi j. Giurgiu) 251.
d&bucerl (?), sat 27.
Clejanl, sat <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) Întărit lui Dragomir mare vornic 88; lupta de la r<* 97.
Clocoti va, piriu la * Năpirteni {Berevoeşti, j. Muscel; azi j. Argeş) 87.
Coadă, vornic, tatăl jup. Stana (menţ.) 232
Coadele lui Zorilă, top. la Tătărăi <j. Ilfov; azi j- Prahova) 196.
Coca vinde parte in Tigveni 237.
Cocor&şti, sat {probabil Cocorăştii Capiii, j. Prahova) 67.
Codmeana (Buna Vestire), m-re {Cot-meana, j. Argeş) Întărire pentru sate, mori, ţigani 147; morminte de boieri 147.
Codrea, logofăt, soţul jup. Anca, stăpin in Purcăreni, Bratia, Uliteşti ş.a. cu munţi, mori şi ţigani 31, 46, 137, 171.
Codreş din Bălăci, scrie acte domneşti 75, 209, 240.
Coia, ţigan boieresc 136.
Coiani, sat {Mironeşti, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 116.
Coica din Şuşiţa de Sus, megieş hotarnic 42.
Coico, tatăl lui Căzan din Buzău (menţ.) 250.
Cojescul, partea lui la Tîmbureşti (menţ.)
    11.
Cojeşti, sat {probabil Cojasca, j. Dîmboviţa), parte întărită lui Zlate vătaf 11.
Colţea vinde parte în Studina 228.
Coman v. şi Gura Văii lui Coman, top.
Coman din Popeşti, martor 226.
Coman, fiul lui Cemat, familie; vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete (menţ.) 129.
Coman, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Coman, partea lui în Borduşani (menţ.) 65.
Coman, ţigan boieresc 89.
Comana, fiica lui Fătul cel bătrîn din Blagodeşti, familie 128.
Comanca, sat {j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi cu branişte întărite lui Cîrstea slugă domnească 54.
*  Comani (Comane), sat {Ig. Basarabi,
    j. Dolj; în or- Calafat), parte cu rumâni întărită lui Pîrvul log., nepotul lui Cherbeleţ 98, 204.
Comarnicele, munţi la Muereasca {j. Vîl-cea) 170.
Comarnicul, sat {j. Prahova) întări lui Drăghici ban şi jup. sale, Vlădaia 180.
*  Comăneşti, sat {j. R. Sărat; azi pro-
    babil j. Brăila), părţi întărite lui Braţul ş.a. 48, 151.
Comănicioara, vîlcea la Comăniţa <j. Olt) 55.
Comăniţa, sat {j. Olt), hotare; părţi întărite lui Stoica Bobolea ş.a.; popă -55. Corneea, fiica lui Cîrstea, soră cu Piprea, stăpînă în Rogoz, Făgăraş şi Hrăbor 8. Comişani, sat {probabil j. Dîmboviţa) parte întărită lui Zlate vătaf 11. Comoara, pîriu la Comăniţa {j. Olt) 55. Constantin v. Costandin.
Constantinopol v. Ţarigrad.
Copăcel, sat {j. Vîlcea; azi în or. Ocnele Mari), volnicie dată lui Neagoe vătaf să ţină partea lui Stan pînă ce-i va plăti o datorie 226.
Copăcel, sat {j. Vîlcea; azi în mnc. R. Vîlcea) parte cu vii întărită lui Stepan log. 89.
Copia, top. la Călineşti {j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
*  Corbi, sat {lg. Văcăreşti, j. Dîmboviţa),
    în hotar cu Văcăreşti 73.
♦Corbi, sat {lg. Curtişoara, j. Gorj) 58; parte cu livezi şi vad de moară întărite popii Gherghe 210.
Corbşori, sat {j. Muşcel; azi j. Argeş) 222. Coresi, logofăt al doilea, ~ cel mic, fiul lui Coresi log. şi al Diicăi, familie 232; stăpîn în Bărcăneşti, Vlăduleşti, Leo-teşti ş.a. cu mori, vii, rumâni şi ţigani 40, 113, 223, 232; scrie acte domneşti 21, 90; acte domneşti scrise cu învăţătura lui ~ 17, 179.
Coresi, logofăt, tatăl lui Coresi; stăpln în Ruşi şi Miroslăveşti cu mori şi ţigani; scrie zapise (menţ.) 232.
Corlat cel bătrîn, stăpîn în Vlăduleşti şi Băniştori 232.
Corl&ţel (Corlat cel mic), nepotul lui Corlat cel bătrîn; vinde părţi în Vlăduleşti 232; cu ceata lui, în pricină pentru Băniştori 232.
*  Cornăţel, oraş domnesc {Mănăstirea, j.
    Ilfov; azi j. Călăraşi), hotare 257.
*  Corn&ţel (Comăţelul), sat {lg. Bucovăţ,
    j. Dolj; azi in mnc. Craiova) întărit m-rii Coşuna 159, 245.
*  Cornenii din Coastă, * Coreenii din Apă,
    sate {lg. Lunca, j. Ialomiţa) cu mori, întărite m-rii Mărgineni 12.
*  Cornet, sat {lg. Goleşti, j. Argeş; azi
    j. Vîlcea) 237.
*  Cosainul, sat {probabil lg. Ţintea, j. Pra-
    hova) întărit lui Cîrstian post. 133. Costandin, dascăl slovenesc, tălmăceşte acte domneşti (menţ. a doua jum. a sec. XVIII) 35, 74,165,193, 246, 247. Costandin din Cuciul, vinde parte (menţ.) 143.
364
www.dacoromanica.ro
Costandin, fiul lui Balea, vinde parte in Robăneşti 139.
Costandin, frate cu Geană şi Oancea, Întărit in Bătieşti 253.
Costandin Basarab <Brîncoveanu>, domn al Ţării Româneşti <1688—1714) 53.
Costea, fiul Dragomirei din Negrească, spinzurat pentru furt 236.
Costea, fiul Oprinei, familie; cu parte în Verneşti 246.
Costea, întărit !n Seliştioara 135.
Costea, ţigan boieresc 13.
Coşaiiul Teşei, top. la * Tîmbureşti <lg. Borcea, j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi) 148.
* Coşcodia, sat <Albuleşti, j. Mehedinţi), parte Întărită lui Pătru ş.a. 221.
Coşea v. şi Poiana Coşei.
Coşea, pîrîu (?) la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Coşuna de lingă Craiova (Sf. Nicolae), m-re <Bucovăţ, j. Dolj; azi în mnc. ■Craiova), întărire pentru sate, vii, ţigani 76, 159, 176, 182, 233, 245; vite, obiecte de preţ 159; egumen 233.
Cotea v. Manea Cotea.
Coteşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 84, 86, 111, 120, 124, 140, 222; în hotar cu Năpîrteni 87.
Cotine, top. la Voroveni <j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Colmeana v. Codmeana, m-re.
Cotornia, sat <Cotoroaia, j. Mehedinţi), parte întărită Muşei ş.a. 208.
Coţofană v. Radul Coţofană.
Coţofeni, sat <j. Dolj) 9.
Cov&ciţa, top. la balta Bistreţu <j. Dolj)
    187.
Cozia jSf. Treime), m-re <j. Vîlcea), întărire pentru sate, ţigani 17, 57, 170, 198; egumeni 17, 57, 198.
Cozma, fiul lui Micul, vinde parte în Popeşti 96.
Crae, partea lui la Pisculeşti 12.
Craiova, <oraş> 176; m-rea Coşuna de lîngă ~ 182; bani de ~ 14, 24, 39, 57, 79-81, 88, 94, 104, 114, 167, 170, 171, 174, 203, 206, 207, 248, 257.
Craiovescu v. Barbul Barbul al lui Preda şi Pîrvul Craiovescu.
Craioveşti, familie, împresoară seliştea Gri-dişte 163.
Crasna, sat <j. Gorj) 58; probabil acelaşi: Crasna 114.
Criceni, sat <!n mnc. Călăraşi) Întărit lui Ivaşco mare log. şi fratelui său, Albul mare clucer 70.
Crăciun v. şi Stan al Iul Crăciun.
Crăciun din Vîl... vinde ţigani 198.
Crăcinn, fiul lui Dobroslav, vinde parte in Studina 228.
Crăciun <diferiţi>, întărit in: Poeni 175; ~ în Seliştioara 135.
Crăciun, nepotul lui Onciul, întărit in Comăneşti 151.
Crăciun, tatăl lui Dan, partea lui in Poi-nari (menţ.) 140.
Crăciun, ţigani: boiereşti 58, 136; ~ mănăstiresc 159.
Crăciun <diferiţi> vinde parte în: Sără-cineşti 122; ~ în Slmbotin 210.
Crăiţele, sat, întărit m-rii Mărgineni, dania lui Drăghici vornic 12.
*  Crăpeşti, sat <lg. Vadu Soreşti, j. Rîm-
    nicu Sărat; azi j. Buzău), întărit lui Stoica mare post. 23.
Creaţa de Sus, sat <Creţuleşti, j. Dîmboviţa), parte întărită lui Tudor slugă domnească ş.a. 234.
Creştina v. Stan Creştina.
Creţeşti, sat <j. Dolj) 144, 176.
Creţeşti, sat <j. Ilfov; azi j. Giurgiu) întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlă-daia 180; ~ de Margine, parte întărită lui Radul ş.a. 255.
Crevenic, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 209.
Cricov, pîrîu <Cricovul Dulce, afluent al Ialomiţei), sat pe ~ 59.
♦Cricov, sat <lg. Perişor, j. Dolj), parte întărită lui Ciocîlbea ş.a. 134.
*  Cricoveni, sat <Ghirdoveni, j. Dîmbo-
    viţa) întărit lui Drăghici ban ş.a. 178, 180.
Cristina v. Cîrstina.
Criva, popă, întărit In Trestenic 186.
Cririna, sat <probabil Crivineni, c. Pă-tîrlagele, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 156.
Crîngureni, sat <probabil Crîngurile, j. Dîmboviţa), în hotar cu Dobroeştii de Sus 234.
Cruce, sat <Siliştea Crucii, j. Dolj) Întărit fraţilor Buzeşti; rumâni, se judecesc; româniţi din nou 211, 225.
Crucişoara, top la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Crucişoara, top. la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Cruşov, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) în hotar cu Sturzeşti 228.
Cuciuc Grecul, arcar din Bucureşti, cumpără loc de casă 100.
*  Cuciul, sat <lg. Gherghiţa, j. Ilfov;
    azi j. Prahova), părţi întărite lui Stan ş.a. 143.
*  Cucleşul, sat <lg. Mărginenii de Jos,
    j. Prahova) întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
Cucurezi, sat <Cucuruzu, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 209.
Cucuteni, sat <j. Dîmboviţa) 106; în hotar cu Fieni 63.
Cuiba, tatăl Dobrei, socrul lui Ştefan slugă domnească stăpîn în Bărcăneşti (menţ.) 113, 232.
Cujba, deal la Muereasca <j. Vîlcea) 170.
Culmea Corbilor, top. la * Năpîrteni «'Bere voeş ti, j. Muşcel; azi j. Argeş 168.
Cumătră, pîrîu la * Secăreni <1’ tea, j. Prahova) 12.
www.dacoromanica.ro
<65
Cnngre, nepotul lui Pătru slugă domnească, Întărit tn Lipia 8.
Cnrăla, ţigan boieresc 209.
Curca, ţigan boieresc 232.
Curehl, ţigan boieresc 1.
Curiacea, sat <c. Izvora Blrzii, j. Mehedinţi) Întărit cu venitul boieresc lui Udrişte post. 60.
Curjos cumpără părţi tn Stejar şi Băneşti 134.
Curmătura, top. la * Blohomi <Drajna de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova)
    218.
Curmătura, top. la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125.
Curmătura Fagilor, top. la Călineşti <j.
    Vllcea; azi tn or. Brezoi) 256. Curmătura Gradneţel (~ Cetăţelei), top. la * Blohomi {Drajna de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Curmătura Socilor, top. la Călineşti <j.
    Vllcea; azi In or. Brezoi) 256. Curmătura Trăsurii, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Curtea de Argeş, m-re v. Argeş.
Curtişoara (Curte), sat <j. Gorj), părţi întărite popii Gherghe 210.
D
Dabugca, Întărit in Groşani 38.
Dadilov v. Dedilovul, sat.
Dădui, partea lui tn Dăduleşti (menţ.) 165.
Dajul, Dej:
— Dej, fiul lui Gosteiu, familie; vinde parte tn Călineşti 256.
Dajul, logofăt, scrie act domnesc 125; probabil acelaşi: Dejul, logofăt din Glum (?), martor 9.
Dan cu ceata lui din Ciorani, in pricină de hotar cu satul Ioneşti 79.
Dan cumpără parte in Borduşani 65.
Dan din: Plopşor, megieş hotarnic 42; ~ din Turceni, tatăl lui Maniul 42; întărit peste parte 97; ~ din Zăicoi, martor 77.
Dan, grămătic scrie acte domneşti 189, 220, 228, 229, 236, 254.
Dan, martor pentru Blagodeşti 128.
Dan, fiul Chirtopoaei, partea lui în Lazuri 72.
Dan, fiul lui Chivăran, vinde parte în Borceşti (menţ.) 77.
Dan, fiul lui Crăciun, familie; întărit în Poinari 140.
Dan, fiul lui Mînea, dăruieşte m-rii Mărgineni părţi în Negovani şi Rătunda (menţ.) 12.
Dan, fiul Neacşei, întărit în Ruşeşti cu grădini şi munte 208.
Dan, frate cu jup. Stanca, familie; în pricină pentru rumâni din Sturzeni 69.
Dan, slugă domnească, stăpîn în Lipia 8.
Dan, văr cu Oprea şi Oană, întărit în Robăneşti 139.
Dan <diferiţi> vinde parte în: Floreşti 195; o* în Ruşi, cu vaduri de moară 105.
Dan <n>, domn al Ţării Româneşti<1422— 1431), acte menţionate de la 23,
    171.
Dan Gaură vinde parte în Studina 228.
Danciul cel mic, martor pentru Blagodeşti 128.
                                                                          Danciul din: Brîncoveni v. Danciul, post.; <din Corneni) dă satul schimb
     pentru părţi in Blagodeşti 12; ~ din Micşani, martor 196; ~din Scărişoara vinde părţi 227.
  Danciul, fiul lui Cernat, familie; vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete 129.
  Danciul, fiul lui Stanciul, întărit în Ruşeşti cu grădini şi munte 208.
  Danciul, fiul lui Zlate, vinde parte tn Bărbuleţul 161.
  Danciul, frate cu Moş, vinde parte* tn Băleşti, la vreme de foamete 129.
  Danciul (2) întăriţi în Seliştioara 135.
  Danciul, postelnic <din Brîncoveni), fiul jup. Maria din Caracal, familie; dăruieşte pe Stepan f. mare clucer cu parte în Perişor, pentru slujbă 144.
  Danciul, slugă domnească, stăpîn în Lipia 8.
  Danciul, tatăl lui Dancul <jin Scutaşi (menţ.) 196.
  Danciul, ţigan m-resc 127.
  Danciul <diferiţi) vinde parte in: Sără-cineşti 122; în Studina 228; ~ în Tătărăi 196.
  Danciul al lui Bogdan din Popeşti <f. mare post. şi mare pah.), tatăl lui Radul (menţ.) 246.
  Dancul din Scutaşi, fiul lui Danciul, martor 196.
  Dara scrie acte domneşti 212, 253.
. Darul vinde părţi în Tigveni 237.
  Datco v. Detco.
  Dăduleşti, sat {probabil j. R. Sărat; azi j. Buzău), parte întărită lui Barbul şi Stroe postelnici; foamete 165.
  D&eşti, sat <j. Vllcea; c. Popeşti), părţi întărite lui Căzan 174.
  Dănilă v. şi Stanciul al lui D&nilă.
  D&nilă, slugă domnească, dăruit de domn cu parte în Bohanul, pentru slujbă 49.
  D&nilă, tatăl lui Stanciul, vinde ogoare, vad de moară şi livadă la Corbi 210.
  D&ruleaţ& vinde parte în Tigveni 237.
  Dcagu vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete 129.
366
www.dacoromanica.ro
Deal, m-re <j. Dîmboviţa; mnc. Ttrgo-vişte) în pricină; egumen 148.
Dealul B&trîn, deal la Filiaşi (j. Dolj) 58, 125.
Dealul Teiului, deal la Măniaci (Măneciu, j. Prahova) 47.
Debel v. Stan cel Gros.
Decica, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Dedilovul, sat (probabil Dadilov, c. Mihai Bravu, j. Ilfov; azi j. Giurgiu), Întărit cu venitul boieresc lui Udrişte post. 60.
Degeraţi, sat <j. Mehedinţi; azi Cerve-niţa) in hotar cu Lumnic 4.
Dej v. Dajul.
Deleni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 130; tn hotar cu Comăniţa 55.
*  Des&raţi, sat <lg. Degeraţi, azi Cerve-
    niţa, j. Mehedinţi) 4.
*  Descopereşti, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov ;
    azi j. Călăraşi), hotare; întărit lui Stan mare spătar 257.
Despina, doamna <lui Neagoe Basarab), stăplnă de sate, mori, vii şi ţigani 89.
Despina, jupaniţă <din Drăgoeşti), vara doamnei Despina, soţia lui Stan pîr-călab (menţ.) 89.
Despina, jupaniţă vinde vie la Vrăneşti
    120.
Detco, Datco:
Detco, armaş, soţul jup. Calea din Brtn-coveni, stăpin tn Piscul (menţ.) 132, 191.
Detco, clucer, cu Însărcinări domneşti 250.
Detco din: Vlădeni v. Detco, log.; ~ din Voroveni, vinde ogoare 112.
Detco, fiul lui Stanciul, vinde parte tn Creaţa de Sus 234.
Detco, fiul Muşei, familie; stăpin peste părţi in Runcu, Iarci, Cotoruia ş.a.
    208.
—   Datco, jupan, fiul jup. Maria din Caracal, frate cu Radul şi Danciul, dăruieşte pe un boier cu parte In Perişor, pentru slujbă 144.
Detco, logofăt din Vlădeni, vinde vie în Broşteni 232.
—   Datco rumân din Cruce, încearcă să se judecească 225.
Detco (diferiţi) vinde: parte în Ciuriceşti 55; <— ogor la Manga 112.
Detunătura, top. la Tigveni (j. Argeş) 237.
Devesel, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt), ogoare întărite lui Cîrstea slugă domnească 54.
Diica, jupaniţă, mama lui Coresi log., familie; înfrăţită în Miroslăveşti 232.
Diicul, (clucer), frate cu jup. Neacşa (menţ.) 224.
Diicul din Socoteşti, vinde parte tn Ttn-tava 251.
Diicul, fiul lui Calevit călugăr, familie; cu parte tn Bulineşti 64.
Diicul, frate cu Radul şi Voico, Întărit In Tintava 251.
Diicul, logofăt, văr cu popa Pătru, stăpin in Cirstieneşti şi Văleni, cu case, vii şi mori 101.
Diicul scrie act domnesc 50.
Dimiian, partea lui cu vie tn Blăjani 74.
Dioşti, sat (j. Romanaţi; azi j. Dolj) 144.
Dîmboviţa, riu, sat şi mori pe ~ 14, 24.
Dîmbul, plrlu (afluent al Teleajenului), sat pe ~ 232.
Dingeşti, sat (j. Argeş; azi j. Vllcea), parte Întărită lui Oprea din Răti-voeşti, fiul lui Drăghici 41.
Dobra, fiica jupaniţei Stanca, stăplnă de rumâni cu delniţe tn Sturzeni 69.
Dobra, fiica lui Bunea, cumnată cu Coresi log., familie 232.
Dobra, fiica lui Cuiba, soţia lui Ştefan, apoi a lui Stan, vinde parte tn Bărcă-neşti „cînd a sărăcit" 40, 113, 232.
Dobra, fiica lui Mogoş, Înfrăţită de tatăl său tn Stăneşti 212.
Dobra, fiica lui Nistor, familie; vinde parte in Scurteşti 110.
Dobra, stăplnă tn Smîrdeşteţ, cu moară 76.
Dobra, ţigancă a Mitropoliei 5.
Dobra vinde parte în Veţicheşti 71.
Dobraia, femeia lui Fătul cel bătrtn din Blagodeşti 128.
Dobre din Piteşti, martor 22.
Dobre, fiul lui Fătul, familie; via sa la Broşteni 232.
Dobre, fiul lui Stan, familie; întărit în Popeşti 96.
Dobre, frate cu Stan, întărit în Tintava
    251.
Dobre, unchiul (?) Dobrei, partea lui în Scurteşti 110, 123.
Dobre, slugă domnească, stăpîn în Poe-nari şi de ţigani 200.
Dobre, tatăl Stanei cu parte în Poeni (menţ.) 175.
Dobreiu cumpără ogor la Comăniţa 55.
Dobrişan, (postelnic, fiul lui Turcea log.) dăruieşte parte în Burăneşti m-rii Bo-lintinul; însoţeşte pe Şerban banul la Poartă 29.
* Dobroeştil de Sus, sat (probabil lg. Budişteni, j. Pădureţ; azi j. Argeş), hotare; parte cu vie întărită lui Tudor slugă domnească ş.a. 234; Dobroeştii de Jos, sat 234.
Dobromir, ban mare al Craiovei, fratele popii Gherghe 24; stăpin în Voini-geşti, Izlaz ş.a. cu mori, vii şi rumâni 9, 24, 94, 141, 214; casă şi locuri de casă In Bucureşti şi Tîrgovişte 9, 24; tn sfatul domnesc (mare ban, f. mare ban) 14, 39, 57, 77, 79-81, 88, 91. 94, 104, 114 121, 125, 157, 164,
www.dacoromanica.ro
?67
    167, 170-172, 174, 194, 203, 206, 207, 208, 211, 232, 233, 243, 248, 257; ispravnic in acte domneşti 81, 88, 167, 170, 174, 194, 211; judecă pricină 94; dă carte 146.
Dobromir din: Gabrov, stăpin In Buco-văţul, cu vad in Jiu (menţ.) 159; din Ruptura, martor 4.
Dobromir, întărit in Rogozeşti 239.
Dobromir, popă din Zăgaia, scrie zapis 4.
Dobromir vinde selişte in Lubnic 4.
Dobromir vornic mare (f.) 211 <eroare> v. Dragomir.
Dobroneag, plai <Nucşoara, j. Argeş> întărit lui Lai slugă domnească ş.a. 201.
Dobroslav, tatăl lui Stanciul şi Crăciun cu părţi in Studina (menţ.) 228.
Dobroslav vinde ogor la Plrscov 34.
Dobrotă cu ceata lui, nepotul lui Vlad cel Orb, dăruieşte o ţigancă 232.
Dobrotă din Soare, in pricină pentru Ma-rotin şi Pîrscu 188.
Dobrotă, fiul popii Neagoe, întărit în Inoteşti şi Predeal 138.
Dobrotă <diferiţi> întărit în: Pietrari 161; în Poeni 36.
* Dobroţci, sat <probabil Bărbuleşti, j. Ilfov; azi j. Ialomiţa) 248.
Dobrovoe v. Radul al lui Dobroroe.
Dobrul, întărit in Coinăniţa 55.
Dobrun (Dobruuul), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 198.
Dolj, judeţ, sat din 167.
Dolofan v. Stan Dolofan.
Dombreasca, fiul său cu parte în Comă-niţa (menţ.) 55.
Domneşti sat <j. Argeş) întărit lui Badea mare stolnic 19.
D oro tei, egumeni: al m-rii Argeş, 244; ~ al m-rii Govora 79, 80.
Dosul Teişului, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Dotea vinde parte în Tigveni 237.
Draculea, ţigan boieresc 58.
Drag v. Dragul.
Dragoe, tatăl lui Dragotă stăpin în Troe-neşti (menţ.) 57.
Dragomir, Dragomirul:
Dragomir v. şi Podul lui Dragomir.
Dragomir ban mare (f.) 211 <eroare> v. Dobromir.
Dragomir cumpără parte în Poeni 36.
Dragomir, diacon, martor pentru Jugur
    231.
Dragomir din: Bălăci, scrie act domnesc 45; ~ din Bîrzeşti, martor 226; ~ din Căzăneşti, martor 226; ~ din Ceplea, megieş hotarnic 42; din Clăbuceri, pîrcălab la Bistreţ 27; <■—> din Luciani v.Dragomir, vornic mare; ~ din Rumâneşti v. Dragomir, log.; '■*' din Stănceşti v. Dragomir, post.; ~ din Şuiei v. Dragomir, vornic; ~ din Voluiac, martor 4.
Dragomir, fiul lui Radul, întărit în Săteni cu vii şi livezi 107.
Dragomir, fiul lui Radul Paşadia mare-post., frate cu Radul 160.
Dragomir, fiul lui Şerbul, frate cu Stanciul slugă domnească, întărit în Viezuri 183.
Dragomir, fiul Tătulesei din Cîmpulung„ familie; stăpîn în Ştefăneştii de Podgorie cu rumân, vinăriciuri şi perperi. 111, 124.
Dragomir, frate cu jup. Caplea, nepotub lui Dragomir vornic, familie; stăpin în Brătivoieşti 147.
Dragomir, frate cu jup. Stanca, familie r. în pricină pentru rumâni din Stur-zeni 69.
Dragomir, frate cu Micul şi Cozma, vinde-parte în Popeşti 96.
Dragomir, frate <de ocină) cu Radul ş.a.,. stăpin în Berivoeşti cu munte şi rumâni 84, 86, 222.
Dragomir, frate cu Stan, văr cu Lazăr-log., familie; întărit în Creaţa de Sus-
    234.
Dragomir, înfrăţit <în Lihăceni) 149.
Dragomir, în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. din Stănceşti 14.
Dragomir, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
Dragomir <diferiţi) întărit in: Groşan» 38; ~ în Seliştioara 135.
Dragomir, jupan dăruieşte vii şi livezi la Bucşani m-rii Mărgineni 12.
Dragomir logofăt din Rumâneşti 231 martor 120.
Dragomir, logofăt, scrie act domnesc 43;' probabil acelaşi: Dragomir scrie act. domnesc 126.
Dragomir, popă, întărit în Stejar şi Băneşti 134.
Dragomir, portar, cu însărcinări domneşti-201.
Dragomir, postelnic <din Stănceşti), nepotul lui Cîrstian vornic, familie; stăpin în Boldeşti şi Zănoaga 12, 145;. donator la m-rea Mărgineni 12; pribeag 145; în pomelnicul Mitropoliei 14_
Dragomir, postelnic, nepotul lui Pătru< Bragă, în pricină pentru Crăpeşti 23..
Dragomir, slugă domnească, stăpîn în Şoptani şi Mălureni (menţ.) 201.
Dragomir, tatăl jup. Stanca, socrul lup Stoica stolnic, stăpîn în Finta (menţ.)'
    67.
Dragomir, ţigani boiereşti 1, 58, 98.
Dragomir <diferiţi) vinde parte în: Băr-căneşti 232; ~ în Floreşti 195; ~ în Lubnic 4; ~ în Tătărăi 196; ~ în» <Voroveni> 112.
Dragomir, vistier <mare, din Orboeşti >,. familie; stăpîn în Dăduleşti (menţ.)) 165.
368
www.dacoromanica.ro
Dragomlr, vornic mare din Luciani, vlas-telin, prim sfetnic 88; stăpîn in Cle-jani, Borusu ş.a. cu mori şi rumâni 88, 155; în pricină pentru Balta Albă 104; donator la Mitropolie 14; in sfatul domnesc: mare vornic 1, 5, 6, 8, 10—20, 23—25, 27—41, 43—64, .j66— 87, 89—99, 101—105, 107—114, 118—127, 129—143, 145, 147—151, 153, 154, 156, 157, 160—175, 177— 180; f. mare vornic 182, 188, 194, 202, 203, 205, 206, 211, 214, 223, 227, 232, 233, 235, 243, 251, 257; ispravnic in acte domneşti 5, 11, 14, 15, 17—19, 23, 25, 27, 28, 32, 34-36, 39-41, 43—45, 47—49, 51—53, 57, 61, 64, .66, 69, 71, 72, 75—77, 82—87, 90, 3l, 93-99,102,103,105,107-114,116, 118, 123, 124, 126, 127, 129, 131-134, 136—141, 143, 145, 148—151, 153, 154, 156, 157, 164, 165, 168, 169, 172, 178 , 180; <erori:> Diman 55; Dobromir 211.
Dragomir, vornic <din Şuiei) soţul jup. Marga, familie; dăruieşte parte in Brătivoeşti m-rii Cotmeana (menţ.) 147.
—  Dragomirul al Gonţii, ţigan boieresc 136.
Dragomir Mutul, ţigan m-resc 147.
—  Dragomirul Plepei din Fieni, scrie za-pis 106.
Dragomira, mama lui Costea şi Staico,
  • vinde parte in Negrească 236.
Dragomireşti, sat <j. Dîmboviţa) în hotar cu Pirvuleşti 181.
Dxagoslavele, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 231.
Dragott, comis din Birseşti, stăpîn de ţigani 58, 125.
Dragott cumpără parte în Călineşti 256.
Dragotă din Zăicoi, martor 77.
Dragott, fiul lui Dragoe, stăpîn în Troe-■ neşti 57.
Dragott, fiul lui Nenciul, familie; întărit în Albeşti 118.
Dragul, Drag:
Dragul v. şi Claia lui Dragul.
Dragul, clucer, stăpîn în Muşcel (menţ.) 190.
Dragul, fiul lui Peicul, familie; cumpără parte în Lubnic 4.
Dragul, fiul lui Stanislav, familie; întărit in Popeşti 96.
Dragul, fiul lui Stoia, partea lui în Bon-teni 62.
Dragul, frate cu Stroe, vinde vad de moară la Rîfov 232.
Dragul (Drag) (2) întăriţi în Seliştioara
  ' 135.
Dragul, popă, părţile lui în Boanta, Gro-şani şi Ustav 62.
Dragul, tatăl Radei, <ginerele lui Corlat), stăpîn în Bărcăneşti şi Vlăduleşti 232.
t- Drag, ţigan boieresc 13.
Dragul vinde parte In Comăneşti (menţ.) 151.
Dragul Cherbeleţ (Cherbeleţ, Dragul), spătar (menţ.), familie 98, 114, 130, 204; dăruit de Radu de la Afumaţi cu satele Comani, Sularul şi Nicuia, pentru slujbă 98, 204.
Dr&g..., ţigancă boierească 198.
Drigan din Plopul, în pricină pentru Vata 28.
Drigan, frate cu Bodea, întărit în Seliştioara 135.
Drigan, frate cu Coresi log., partea lui cu vad de moară la Miroslăveşti 232.
Drigan, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Drigan, popă din Lihăceni, cumpără părţi în Drăghiceni şi Lihăceni 68, 149.
Drigan, slugă domnească, frate cu Jitea, stăpîn în Drăghiceni 68, 149.
Drigana din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Drigana, ţigancă boierească 194.
Drigineasa, deal la Valea Lungă Ogrea, j. Dîmboviţa) 59.
*Drigineşti, sat <j. Dîmboviţa) dăruit Mitropoliei de Tatul log. 22.
Drigişani, sat <j. Vîlcea; azi or.) 194; parte întărită lui Oprea post. <apoi ban) 184.
Drigbia din: Frumuşani, cu parte în Borusul 155; ~ din Oslui, martor 144.
Drăghiceni, sat, popă 120.
Drăghiceni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt, în or. Caracal), părţi întărite lui Drăgan slugă domnească ş.a.; popă 68, 149.
Drighiceşti, Drighiceştii Mici, sate {probabil j. Prahova) întărite lui Dră-ghici ban şi jup. Vlădaia 180.
Drighici, ban <din Mărgineni), fiul lui Drăghici spătar, familie 129, 180; stăpîn în Cricoveni, Luciani, Filipeşti ş.a. 14, 129, 178, 180; postelnic 14.
Drăghici, comis <din Mărgineni) 12 v. Drighici spătar.
Drighici din: Sălătruc, stăpîn în Runcu 24; /-s din Suslăneşti, martor 196; ~ din Şuiei, tatăl lui Oprea, stăpîn în Voiceşti, Pleşeşti, Podeni ş.a. (menţ.) 41; ~ <din Tîrgovişte), martor 22.
Drighici, fiul jup. Vintilă <din Mărgineni), dăruieşte satul Stăneşti m-rii Mărgineni (menţ.) 12.
Drăghici {probabil fiul lui Drăghici vornic din Mărgineni), în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Drăghici, nepotul lui Cîrstian vornic din Stănceşti, familie; dăruieşte parte în Zănoaga m-rii Mărgineni 12; în pomelnicul Mitropoliei 14.
Drăghici, nepotul lui Vlad şi Macrea, înfrăţit de unchii săi în Mihoveni şi Prădăliceşti 102.
www.dacoromanica.ro
369
Drăghlcl (2), orăşeni din Buzău, vind parte cu vie 92.
Drăghici postelnic <din Mărgineni) 14 v. Drăghici, ban.
Drăghlcl, rumân cu delniţă din Stăneşti
    212.
Drăghlcl scrie acte donmeşti 30, 42, 44, 89.
Drăghlcl, spătar <din Mărgineni, fiul lui Stoican) (menţ.); stăptn tn Băleşti, Blagodeşti şi Corneni 12, 129; dona* tor la m*rea Mărgineni 12; comis 12.
Drăghlcl, ţigan boieresc 136.
Drăghlcl vinde loc de vie tn Smtrdeşteţ 176.
Drăghlcl, vornic <mare din Mărgineni, fiul lui Stoica) dăruieşte satele Bo* boci, Blagodeşti, Negovani ş.a., cu vii şi mori, m-rii Mărgineni (menţ.) 12.
Drăghlcl <Florescnl), vornic (mare, fiul lui Vintilă), stăptn tn Vladimireşti (menţ.) 141.
Drăghina, întărită tn Seliştioara 135.
Drăgoeştl (Drăgoişti), sat <j. Argeş; azi j. Vtlcea) 9, 24, 60, 82, 89, 141, 167, 207, 232.
Drăgoi din Tutăneşti v. DrSgol, vătaf.
Drăgoiu, frate cu Stan Gorun, dă loc de casă tn Muereasca pentru loc de vie 170.
Drăgoin (2) întăriţi tn Seliştioara 135.
Drăgoiu, negustor, stăptn tn Borceşti 77.
Drăgoi (Drăgoiu), cu parte tn Pleniţa, familie (menţ.) 199.
Drăgoi, vătaf din Tutăneşti, martor 9.
Drăguleţ, clucer, martor tn testamentul lui Dragomir post. 145.
Drăgulin, tn pricină pentru Vulpeşti 56.
Drăguş din Berivoeşti, cu ceata lui, tn pricină 222; martor 86.
Drăguş vinde selişte In Comanca 54.
Drăguşin, soţul Stanei, Înfrăţit de socrul său, Fătul cel bătrtn din Blagodeşti 128.
Drăjan vinde parte tn Poiana Aldei 53.
Drumul Balului, drum la Popeşti şi Tîn-tava <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 96, 251.
Drumul Iul Nenciul, drum la Ttntava <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 251.
Drumul Iul Ztrnă, Drumul Iul Zorită, drumuri la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Drumul Mare, drum la Bădeni <j. Să-cuieni; azi j. Buzău) 18.
Drumul Sării, drum la * Piscul Voievodului <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Drumul Tirgoviştel, drum, sat pe ~ 155.
Drumul Vechi, drum la Ttntava <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 251.
Duca, ţigan boieresc 136.
Ducul vinde ogor la Şofrtnceni 210.
Dulfu vinde părţi tn Vulpeşti şi Ciuriceşti 55.
Duma, frate cu Neagu, cumpără parte tn Poiana Aldei 53.
Duma, frate cu Ptrvul şi Voica, stăptn tn Mtrşa şi de ţigani 15.
Duma, partea lui tn Vulpeşti 55.
Dumbravă vinde vie tn Smtrdeşteţ 176, 233.
Dumbravă, vornic <mare tn Moldova), trimis de Ioan w. cu oastea tn Ţara Românească; fugit tn Transilvania, adus ca hiclean 243.
Dumitra din Vllcăneşti, stăptnă de ţigani 114.
Dumitra, jupaniţă, fiica lui Stoica armaş, soţia lui Pătru post., familie; stăptnă tn Uliţa 39.
Dumltraşco vinde parte la Ciuriceşti 55.
Dumitru clucer mare tn sfatul domnesc v. Dumitru, vistier mare.
Dumitru comis mare <eroare) v. Mitre».
Dumitru din: Pouşeşti, vinde ţigancă 194;
      - din Vllcăneşti, (soţul doamnei Stanca), stăptn de ţigani 198.
Dumitru, fiul lui Istratie, cumpără parte tn Comăniţa 55.
Dumitru, fiul lui Strtmture, vinde vie la Radovan 114.
Dumitru, fiul Slăvileascăi, partea lui tn Comăniţa 55.
Dumitru, frate cu jup. Caplea, nepotul lui Dragomir vornic, familie; stăptn tn Brătivoeşti, cu mori 147.
Dumitru, frate cu Proica, stăptn tn Băneşti, cu casă şi rumân 65.
Dumitru (diferiţi) întărit tn: Comăniţa 55; tn Marotin şi Ptrscu 188; ~ tn Poeni 175; tn Seliştioara 135; ~ tn Turceni 97.
Dumitru, logofăt, scrie acte domneşti 16, 77, 81.
Dumitru, logofăt, stăptn în Băneşti' şi Borduşani, cu rumân 65.
Dumitru, nepotul lui Pătru slugă domnească, întărit In Lipia 8.
Dumitru, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Dumitru (diferiţi), partea lui tn: Boahta 62; tn Bogăteşti 109.
Dumitru, popi: cu parte tn Poenari 200; frate cu Neagul, întărit tn Rogo-zeşti 150, 239.
Dumitru, portar, martor pentru Copăcel 226.
Dumitru, rumân cu delniţă în Sturzeni 69.
Dumitru, slugă domnească, stăptn tn Giur-măneşti 193.
Dumitru, sulger mare, hotarnic pentru Borusu 155.
Dumitru, tatăl jup. Baldovina, socrul lui Şuica mare ptrcălab, stăptn tn Mogo-şani şi Homu (menţ.) 1.
Dumitru, tatăl lui Vladul cu parte tn Româneşti (menţ.) 212.
Dumitru (diferiţi) vinde: vie tn Căli-neşti 197; ^ ogor tn Ciorăşti 174
370
www.dacoromanica.ro
Dumitru vistier mare 204, 216 v. Ml-trea.
Dumitru, vistier mare, soţul jup. Calea, familie; stăpîn in Cepturile, cu vii şi vinărici 75;
    in sfatul domnesc, mare vistier 1, 5, 6, 8, 10-21, 23-25, 27-41, 43-49, 51 — 64, 66-73, 76-86, 88-99, 101 — 105, 107-114, 116-122, 124-127,
Efrem, egumen al m-rii Bistriţa 3, 104.
Efrem, mitropolit (fost) al Ungrovlahiei <c. 1558—c. 1566) 246, 257.
EIrim din Bezdead (menţ.) 59.
Etroxina, Ifrosina:
—   Ifrosina, călugăriţă 5 v. Mar ia, jupaniţa lui Dragomir post.
Efrosina, călugăriţă 184 v. Ylădaia, jupaniţa lui Oprea post.
Eltemie, Evtimie:
Eltemie, grămătic, scrie cartea judeţului din Bucureşti 26.
Eltemie (Eftimie, Evtimie), mitropolit al Ungrovlahiei <1568—1576) 5,14,153; judecă Împreună cu domnul 57, 219, 246, 257; dă cărţi 22, 159.
—   Evtimie, egumen al m-rii Bistriţa, dă carte 158.
—   Evthlmie, egumen al m-rii Coşuna 233.
Fagul lui Sucală, top. la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Faţă, top. la Muereasca <j. Vîlcea) 170.
* Făgăraş, sat <lg. Reviga, j. Ialomiţa), parte Întărită Corneei 8.
Făgăraşul in titulatura domnului Ţării Româneşti v. Amiaşul.
Făget, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Fătul cel bătrin din Blagodeşti, familie; Înfrăţeşte pe fiica şi pe ginerele său peste toată averea 128.
Fătul din Precinenori (?), martor pentru Lubnic 4.
Fătul, popă, cu parte şi vie in Blăjani 74.
Fătul, tatăl lui Durduc ş.a., vinde loc de vie la Broşteni (menţ.) 232.
Fătul, ţigan boieresc 232.
Fiera (Hiera) din Bucureşti, martor 26, 100.
Fiera, grămătic, logofăt, scrie acte domneşti 17, 92, 154, 165, 178.
Fliani, sat <Fieni, azi or. j. Dîmboviţa) 106; hotare <63).
Fileea vinde parte tn Tigveni 237.
Filiaşi (Filiaşul), sat <i. Dolj), hotare; parte cu rumâni vindută de jup.Caplea lui Oprea spătar şi Stanciul 58,125.
    129-143, 145, 147-151, 153-157, 160—167, 169—175, 177—180; mare clucer 194, 210.
Dumitru Leprosul, frate cu Irina, partea lui In Groşani (menţ.) 154.
Dunărea, fluviu; bălţi 148; sate pe <— 24, 135; boier fugit peste <*•* 114.
Durduc, fiul lui Fătul, familie; via sa la Broşteni 232.
Elca, jitelniţa lui Stanciul post., familie; înzestrată în Holubeşti cu mori, vii, rumâni şi ţigani 13.
Elhov, judeţ, sat din ~ (menţ. uit.) 196.
Elina, fiica Voicăi din Balosin, femeia lui Isuf post., în pricină pentru ţigani 209.
Elina, jupaniţa <lui Badea clucer), dăruieşte m-rii Mărgineni vie şi livezi în Bucşani 12.
Elina, soră cu popa Neagoe, înzestrată in Bogăteşti 109.
Ercea v. Iarci, sat.
Erina v. Irina.
Erja, deal la * Năplrteni <lg. Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Ermoneşti, sat <Iormăneşti, j. Mehedinţi; azi j. Gorj), partea lui Miclăuş întărită surorii sale, Paia 146.
Erul v. Tarul.
Evstraţie, popă, martor 115.
Filip, învăţător, frate cu Pătru dascăl (menţ. 1701) 53.
Filipeşti, sat <j. Prahova) întărit lui Dră-ghici ban şi jup. Vlădaia 180.
Finta, sat <j. Dîmboviţa), parte cu rumâni întărită lui Stoica stolnic 67.
Fireţe, top. <la Fieni, j. Dîmboviţa) 63.
Firiciorul v. Yîrful Firiclorului.
Fişte v. Stan Fişte.
Ffntfna cu doi anini, top. <probabil la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Fîntîna Jiliştei, top. la * Blohomi <Drajna de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Fîntîna lui Bolborea, ~ Iul Cîrstian, topice la Trestenic <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
Fîntîna Planii (?), top. la Călineşti <j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
Fîşie v. Yladul Fîşie.
* Floci, oraş <Giurgeni, j. Ialomiţa), satul Stîlpeni dat oraşului 12.
Florea v. şi Stan al Iul Florea.
Florea, fiul lui Aramă, familie; vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
371
www.dacoromanica.ro
Florea, fiul său cu parte In Scurteşti (menţ.) 123.
Florea, popă, dascăl slovenesc v. Flora.
Florea, postelnic, dăruit cu satul Bez-dina, pentru slujbă credincioasă 33.
Floreşti, sat <Urşani, j. Vîlcea), parte cu grădină şi pomet întărită lui Oprea 195.
Florinta (?), sat 77.
Flora (Florea), ierei, dascăl slovenesc la Şcoala domnească din Bucureşti (menţ. 1761-1786) 35, 145, 201.
Focşani <mnc. Focşani), lupta dintre Alexandru Mircea vv. şi Ioan vv. 206.
* Frasinul, sat <lg. Filiaşi, j. Dolj), parte cu rumâni vîndută de jup. Caplea lui Oprea spătar şi Stanciul 58, 125.
Fratea, cu parte In Borasu 155.
Fr&cea, fiul lui Lera, întărit în Pătîr-lage 156.
Fr&cea, întărit in Pătîrlage 156.
Fr&sinet, sat <Frăsinet-Gară, j. Roma-naţi; azi j. Olt), branişte întărită lui Stoica 228; probabil acelaşi: Frâ-sinet, al Efrosinei călugăriţa (jup. Vlădaia) 184.
Fr&sinet, vale la * Borusu <Independenţa, j. Prahova) 155.
G..., fiul lui Ion din Stolnici 88.
Gabrov, sat <Gabru, j. Dolj) 159, 176.
Gago, întărit în Seliştioara 135.
Gago, nepotul lui Căzan, în pricină pentru Rogozeşti 239.
Ganea, diac, scrie acte domneşti 58, 187,
    188.
Ganea (2), slugi domneşti, stăpîne în Lipia 8.
Ganea, ţigan boieresc 136.
Gaura, munte <j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Lăudat log. 120.
Gaură v. şi Dan Gaură.
Gaură cumpără părţi în Stejar şi Băneşti 134.
G&leşeştl, sat <probabil j. Argeş) 22.
G&ojani, sat <Găujani, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită lui Şuica mare pîrcălab şi fratelui său, Badea vătaf 1.
Gâojină v. Oancea al Iul G&ojin&.
G&oşi, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
G&rg&unel cumpără părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Găujani v. G&ojani, sat.
G&vozd din Veţicheşti, aldămăşar 71.
Geater, ţigan boieresc 67.
<Geam&na), pîrîu la Geamăna <j. Argeş; mnc. Piteşti) <244).
<Geam&na), sat <j. Argeş; mnc. Piteşti), parte cu moară întărită m-rii Argeş <244).
372
Fr&tic, seliştea lui la Filiaşi 58, <125). Fr&ţil& cel bătrîn din Peri, martor 4. Fr&ţilă (2) din Şuşiţa, megieşi hotărnici 42.
Fr&ţilă, fiii săi vînd satul Smîrdeşteţ, ca să-şi răscumpere capul (menţ.) 7.6. Fr&ţU&, partea lui în Vulpeşti 55.
*  Frengliişeşti, sat <lg. Independenţa, j.
    Prahova) în hotar cu Borasu 155. Frenghita, femeia lui Agustin, vinde ţigan 232.
Fruja, frate cu Aldica, vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
Frajina, sora lui Drăghici ban 180. Frumoşani, sat <probabil Frumuşani,’.j. Ilfov; azi j. Călăraşi) 155.
*  Fugeşti, sat <lg. Tega, j. Buzău), în
    pricină cu Pătîrlagele 156.
Fundea, ţigan boieresc 98.
Fundeni, sat 22.
Furnicoşi, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 120.
Futacul cumpără părţi în Stejar, Băneşti şi Cricov 134.                         ,i(.
*  Futeştii de la Mostişte, sat <lg. Frăsiriet,
    j. Ilfov; azi j. Călăraşi) întărit Iui Chirca comis 224.
G
    * Geam&na, sat <lg. Jugureni, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte întărită -jiip. Stana ş.a. 166.
    Gean&, frate cu Costandin şi Oancea, în pricină pentru Bătieşti 253.
    Gherghe, Gheorghe, Gbiurgbe:
    —  Gheorghe, clucer, unchiul lui Marco din Borceşti, stăpîn în Văcăreşti 73.
    Gherghe (Gherghie), copilul, diac mic, scrie acte domneşti 46, 103, 123, 124; probabil acelaşi: Gherghe, logofăt, scrie acte domneşti 136, 239, 246, 250.
    Gherghe din Negrească, cumpără parte
       236.
    Gherghe, fiul Oprinei, familie; cu parte în Vemeşti 246.
    —  Ghiurghe, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
    Gherghe, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
    Gherghe, popă, frate cu Dobromir mare ban, stăpîn în Runcu, Curte, Vădeni ' ş.a. cu mori şi rumâni 24, 210.
    Gherghe, tatăl Gherghinei, familie; stăpîn în Băbeni, Cîrcimari şi Tlrgşor, cu case, vii şi rumâni (menţ.) 61.
    —  Gheorghe (Ghiorghe) vinde parte în Poeni 36.
    Gherghe, vistier, unchiul jup. Maria, stăpîn în Rogozeşti 239.
    Gherghe Grecul din Bucureşti, martor 100
www.dacoromanica.ro
Gherghina din: Desăraţi, martor 4; din Negreşti, partea lui cu vie în Veţicheşti 71.
Gherghina, fiica lui Gherghe, familie; stă-pînă în Băbeni, Cîrcimari şi Tîrgşor cu case, vii şi rumâni 61.
Gherghina, scriitor, fiul lui Bora log., stăpîn în Leurdeni şi Muşeteşti, cu vii şi ţigani 10.
GhergMneasca, moşie la Lihăceni (Lii-ceni, J. Romanaţi; azi j. 01t> 68, 149.
Gherghiţa, oraş <j. Ilfov; azi j. Prahova), sat şi m-re lîngă 83, 155; mori domneşti 6.
Ghicea, întărit în Pleniţa 199.
Ghinciul vinde parte de vad de moară la Miroslăveşti şi ogoare la Ruşi 232.
Ghitioara, sat <Vitioara, j. Prahova), drum la ~ 138.
Ghiudul v. Calea Ghiudului.
Ghiurghe v. Gherghe.
Gianvale, întărit in Seliştioara 135.
Giura dăruieşte loc m-rii Boanta 62.
Giurge din Şuşiţa, megieş hotarnic 42.
Ginrgea, fiul lui Drăgoi, familie; întărit in Pleniţa 199.
Giurgiu, ţigan boieresc 181.
Giurgiu vinde parte in Comăneşti 48.
* Giurm&neşti jud. Ialomiţa, sat <lg. Scînteia), parte întărită lui Şerbu şi Dumitru slugi domneşti 193.
Gîlm& vinde parte în Tigveni 237.
Gîltea, familie; vinde parte in Tigveni (menţ.) 36.
Ginsc&, Gîscă:
Gînscă, fiul său vinde parte în Borîla (menţ.) 157.
—   Gîscă, partea lui în Momoteşti 194.
Gîrbaci vinde parte în Studeniţa 227.
Gircov, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt, în
    or. Corabia) în hotar cu Seliştioara 135.
Gîrla Repede, gîrlă la balta Bistreţ <j. Dolj) 187.
Girleşti, sat <j. Dolj) 176.
Gîrluş v. Stoica Gfrluş.
Gîrniţa jud. Mehedinţi, sat, întărit lui Dobromir mare ban şi fratelui său, popa Gherghe 24.
Gîrnotă v. Neagul Girnotă.
Gîscă v. Ginscă.
Gîţs, ţigan m-resc 159.
Glavaciog (Glavaciogul, Glăvăciog, Glă-văciov, Bunavestire), m-re <Glavacioc, j. Vlaşca; azi j. Argeş >; întărire pentru sate, rumâni, vii, vinăriciuri, ţigani 45, 127, 160, 172; egumen 160, 172.
Gligorie, Grigorie:
—   Grigorie din Bucureşti, martor 100.
Gligorie, judeţ din Tîrgovişte, martor 22.
Gligorie, orăşean din Buzău, vinde parte
    cu vie 92.
Glodeni, sat <j. Dîmboviţa; în or. Pucioasa) 59.
Glum (?), sat 9.
Gogoşarul, top. la * Blohomi <Drajnâ de-Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Goicea, sat <j. Dolj) al lui Barbu Benga post. 215.
Goicea, ţigan boieresc 177.
Golea cu ceata lui, oprit să facă mori <la Geamăna) pe ocina m-rii Argeş 244.
Goleşti, sat (probabil Goleşti, c. Bălileşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 84, 120.
Goleşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş, în mnc. Piteşti) 185; parte cu vie dăruită de Ivaşco mare armaş şi Albul mare portar călugăriţei Prâxia 70; parte cu mori, vii şi rumâni întărită Caplei mare postelniceasă 136; parte cu moară şi vie întărită monahiei Sara 202.
Gonţea v. şi Dragomirul al Gonţii.
Gonţea (Goncea, Gonţe), paharnic mare în sfatul domnesc 1, 5, 6, 8, 10—21, 23-25, 27-30, 32-41, 43, 44, 47,
    49-58, 60-62, 64, 66-73. 75-99, 101—105, 107, 109—114, 116, 118 — 127, 129-143, 145, 147-151, 153— 157, 160-162, 164-172, 174, 177 — 182, 184, 186, 188-193, 195, 197-212, 214, 217-219, 221, 223, 225, 227-230, 232-243, 245-248, 251-257.
Gora, ţigan m-resc 159.
Goran, ţigan boieresc 1.
Gorun v. şi Stan Gorun.
Gorun cumpără părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Gorun, slugă domnească, dăruit cu parte-în Bohanul, pentru slujbă 49.
Gorun vinde parte în Tigveni 237.
Gosteiu, tatăl lui Ratea ş.a., vinde parte în Călineşti 256.
Goşa, ţigan boieresc 232-
Govora, m-re <j. Vîlcea); întărire pentru sate cu rumâni 79, 80; danie de bani şi obiecte de preţ 44; egumen 79, 80.
Gradea, întărit în Seliştioara 135.
Grama v. Grindul lui Grama.
Grasul v. Manea Grasul.
Gr&dina Mică, top. (probabil la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Gr&dişte, Gridişte:
* Gr&dişte, sat (lg. or. Cîmpulung, j.
    Muşcel; azi j. Argeş) 140, 222; ~de Sus 120.
— Gridiştea, selişte 163.
* Grămătici, sat (j. Romanaţi; azi j.
    Olt), parte întărită fiilor lui Vladul 229.
Greaca, fiica lui Fătul cel bătrîn din Bla-godeşti, familie 128.
Greci, sat (j. Ilfov; azi j. Ialomiţa) 232-
Greci, sat (Greceanca, j. Săcuieni; azi j. Buzău) 18.
373:
www.dacoromanica.ro
Greciul, partea lui in Comăneşti (menţ.) 151.
Grecul v. şi Cucluc ~, Glierghe ~ şi Oprea Grecul.
Grecul, fiul său cumpără ogoare in Co-măniţa 55.
Gridişte v. Grădişte.
Grigorie v. Gligorie.
Grindul lui Grama, top. la * Piscul Voievodului <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Grindurile, moşie (?) <Bistreţ, j. Dolj) cu selişte şi bălţi, foste domneşti, întărite lui Ivaşco mare vornic 243. Groapa lui Cîrsttan, top. la Trestenic <j.
    Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
Grohot, munte la Muereasca <j. Vîlcea) 170.
Gropile, top. la Tigveni <j. Argeş) 237. Grosul v. Stoica Grosul.
* Groşani (Groşăneasca), sat <Brădeanu,
    j. Săcuieni, azi j. Buzău), hotare 37, 38; părţi vindute de Cirstian din Stăn-ceşti lui Manea, Stan ş.a. 37, 38.
* Groşani, sat < Vină ta, j. Gorj), părţi
    întărite lui Bogdan ş.a. 131, 154. Groşani, sat <Gropşani, j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi întărite m-rii Boanta 62. Groşet, sat 22.
Hamza, Âmza:
Hamza, ban, soţul jup. Stanca, stăpin în Obislav (menţ.) 45.
Hamza din Creţeşti, martor 144, 176.
— Âmza, fiul Măriei, familie; vinde parte in Poaina Aldei 53.
Hamza scrie act domnesc 33.
Hamza, ţigan boieresc 98.
Hamzoaia 159 v. Slavna.
Harvat (Arvat), portar mare, familie 240; stăpin în Călineşti şi Tîmbureşti, cu vii şi rumâni 148, 172, 197; donator la m-rea Nucetul 127; întocmire pentru averea sa 240; in sfatul domnesc 53, 194; stolnic 202.
H&ucă vinde parte in Studina 228.
Hiera v. Flera.
Hierul Cîrlig v. Piatra Hierului Cîrlig, top.
Hîrs din Veţicheşti, aldămăşar 71.
Hîrs (Hîrsul) vinde ogor în Bădeni 18.
Hohoe, in pricină pentru Geamăna 166.
Holmul lui Birdea, top. la Măniaci <Mă-neciu, j. Prahova) 47.
Holubeştl, sat <Hulubeşti, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu >13.
Groşi v. Piscul Groşilor.
Groza, partea lui la Valea Soarelui 68, 149.
Grozea, Întărit in Lipov 242.
Grozav, bătrînul, din Bucureşti, martor 100.
Grozav scrie acte domneşti 11, 138, 168.
Grozava dăruieşte parte iu Stăneşti fratelui său, Bercea 119.
Grozăveşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt, !n or. Caracal) 144.
Graiul Comorii, top. la Călineşti <j. Vîlcea; azi in or. Brezoi) 256.
Gura Plaiului, top. la Muereasca <j. Vil-cea) 170.
Gura Strlmbulul, sat <Strîmbu, j. Dîmboviţa; azi Izvora, c. Valea Lungă), în hotar cu Bezdead 59.
Gura Şuşiţei v. Şuşiţa, sat.
Gura Teişului, Văii Iul Coman şi ~ Văii Radei, topice <la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Gurgoi v. Barbul Gurgoi.
* Gurguiaţi, sat <probabil lg. Berteşti, j. Ialomiţa; azi j. Brăila) întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
H
   * Homu, sat <lg. Glavacioc, j. Vlaşca;
      azi j. Argeş), parte Întărită lui Şuică mare pîrcălab 1.
   Horezu v. Hurezi, sat.
   * Hoşta, sat <lg. Cîrligu Mare, j. Buzău)
      în hotar cu Groşani 37, 38.
   Hotărani, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 79, 80, 93, 226.
   Hotnogă, Hotnogul v. Muntele Iul Hot-nogă.
   Hrana vinde parte în Studina 228. Hranul cumpără parte în Coşcodia 221.
   * Hrăborul, sat <probabil Tonea, j. Ialo-
      miţa; azi în mnc. Călăraşi), parte întărită Corneei 8.
   Hreasta, top. la Voroveni <j. Muşcel; azi j. Aigeş) 112.
   Hreciul vinde parte în Şofrînceni 210. Hristoasa, top. la Cucuteni <j. Dîmboviţa) 106.
   Hristodul scrie act domnesc 222. Huhurez, top. la Tigveni <j. Argeş) 237. Hulubeşti v. Holubeşti, sat.
   Hurezi, sat <Horezu, j. Romanaţi; azi j. Olt) 3, 176.
374
www.dacoromanica.ro
I
I..., fugit peste Dunăre 114.
Iacov v. şi Vîrful lui Iacov.
IacoT cumpără părţi în Stejar şi Băneşti
    134.
IacoT, fiul lui Radul, Întărit peste parte cu vii, livezi şi curături In Săteni 107.
* Iacoveşti, sat <lg. Găeşti, j. Dîmboviţa), parte întărită lui Codrea log. 46.
Ialomiţa, judeţ 225; sat din ~ 193.
Ianachi, stolnic, ginerele jup. Neacşa, în pricină pentru Şuiei 41.
Ianăş v. Bolog Ianăş.
Ianeş, întărit în Seliştioara 135.
Ianiu, întărit în Seliştioara 135.
Ianiu, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Iarei, sat <Ercea, j. Mehedinţi), parte întărită Muşei ş.a. 208.
Iarul (Erul, Iaru), logofăt, scrie acte domneşti 48, 52, 54, 202; act domnesc scris în învăţătura lui 10.
Iazerul, munte (Iezărul, j. Muşcel; azi j. Argeş), întărit lui Lăudat log. 120; întărit lui Vlaicul log. şi fratelui său Mihnea 168.
Ifrosina, monahie, mama lui Radul stolnic v. Maria, jupaniţă, soţia lui Dragomir post.
Ignat, postelnic, frate cu Căzan, cu parte In Borusu 155.
Harion, episcop de Buzău <c. 1558—1568) 250; frate cu Ivan, stăpîn in Verneşti
    246.
Darion, mitropolit al Ungrovlahiei <1523— c. 1526) 14.
Dea (Iilca) vinde parte în Scurteşti 110, 123.
Ilfov judeţ v. Elhov.
Die cumpără parte în Poeni 175.
Ilie din: Bucureşti, martor 100; —■ din Şuşiţa de Sus, megieş hotarnic 42.
Ilina v. Elina.
Inoteşti, sat <j. Săcuieni; azi j. Prahova) 37.
Inoteşti din sus de Tirgovuşte, sat, parte întărită popii Neagoe ş.a. 138.
Ioachim, grămătic scrie act domnesc 104.
Ion, Ioan:
Ion cumpără parte în Borduşani 65.
Ion din: Furnicoşi, martor 120; —■ din Groşeţ, martor 22; ~ din Racoviţa, pircălab la Bistreţ 27; —1 din Stolnici 88; din Vlădeni, martor 84, 86.
—   Ioan, domn al Moldovei <1572—1574), relaţii cu Ţara Românească 206.
—   Ioan, egumen al m-rii Tismana 187.
Ion, frate cu Bobe, întărit In Seliştioara
    135.
Ion (Ioan), logofăt mare (f.), în sfatul domnesc 214; ispravnic In act domnesc 55.
Ion, logofăt, martor pentru Sulari 130.
Ion <diferiţi>, partea lui In: Blăjani 74; ~ în Călineşti (menţ.) 256.
Ion, popă din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Ion, popă din Tigveni, vinde parte 237.
Ionu răscumpără parte în Poiana Aldei 53.
Ion, tatăl lui Neagul din Pîrscov (menţ.) 34.
Ion, vătaf mare, cu însărcinări domneşti 220.
Ion vinde parte în Pîrscov 43.
Ionaşco logofăt mare <eroare> v. Ivaşco.
Ioneşti, sat <j. Vîlcea) în hotar cu Cio-rani; întărit m-rii Govora 79.
Iormăneşti v. Ermoneşti, sat.
Iosiî, logofăt, tatăl lui Şain (menţ.) 155, 201.
Iovan din Corbi, vinde selişte, livadă şi ogoare 210.
Iovan, frate cu Barbul, vinde parte în Şofrînceni 210.
Irina, Erina:
— Erina, fiica lui Badea, nepoata lui Zlate, familie; stăpînă în Cojeşti 11,
Irina, soră cu Dumitru Leprosul, întărită în Groşani 154.
Irina, ţigancă boierească 198.
Istlea, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir vornic 14.
Istratie, călugăr, cumpără loc în pădurea Bărcăneştilor 90.
Istratie, tatăl lui Dumitru cu parte <!n Comăniţa) (menţ.) 55.
Isuf, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir vornic 14.
Isuf, postelnic, ginerele Voicăi din Balo-sin, familie; în pricină pentru ţigani
    209.
Isup, slugă domnească, <socrul lui) Codrea log., stăpîn în Purcăreni cu munte şi vaduri de moară 171.
Islaz v. Izlaz, sat.
Iubinici vinde ogoare în Şofrînceni 210.
Iubitul v. Stoica Iubitul.
Iuga,-întărit în Groşani 38.
Ium&neşti, sat 232.
Iva, femeia lui Stoica, cu parte <în Lihă-ceni) 149.
Ivan din: Cacaleţi, martor 226; —1 din Călineşti, în pricină pentru Cricoveni 178; ~ din Chisăroae (?) vinde parte 68, 149; —din Găleşeşti, scrie cartea mitropolitului 22; —■ din Ruda v. Ivan, medelnicer; —■ din Stănceşti, cumpără parte 142; ~ din or. Buzău, frate cu episcopul Ilarion, stăpîn în Verneşti 246; ~ din or. Buzău, vinde parte cu vie 92; —1 din or. Rîmnicc <Vîlcea>, martor 226.
37b
www.dacoromanica.ro
Ivan, fiul lui Drăgoi, familie; Întărit tn Pleniţa 199.
Ivan, fiul Neacşei, familie; Întărit peste parte cu grădină şi munte In Ruseşti 208.
Ivan, grămătic, martor, scrie carte pentru Blagodeşti 128; probabil acelaşi: Ivan scrie act domnesc 2.
Ivan {diferiţi) Întărit tn: Groşani 38;
                                                 In Marotin şi Plrscu 188.
Ivan, logofăt mare {Norocea), stăpln în TSmbureşti 148.
Ivan, medelnicer mare din Ruda, stăpln in Pirvuleşti cu rumâni şi ţigani 126, 181; martor 130, 226.
Ivan, paharnic, stăpln In Blagodeşti (menţ.) 12.
Ivan, postelnic, fiul lui Harvat mare portar, familie; moşteneşte pe tatăl său 240.
Ivan, stolnic mare, cu Însărcinări domneşti 59.
Ivan, unchiul lui Stroe, vinde părţi in Bădeni 108.
Ivan vinde loc pentru vie in Smirdeşteţ 176.
Ivan Norocea v. Ivan, log. mare.
Ivanco din: Comăniţa, vinde ogoare 55; ~ din Copăcel, martor 226.
Ivanco, fiul lui Brateş, familie; întărit In Seliştioara 135.
Ivanco, partea lui cu loc de vie în Bujo-rani 81.
vnşco, fiul Tătulesei din Clmpulung, familie; stăpln în Ştefăneştii de Podgorie cu rumân, vii, vinăriciuri şi per-peri 111, 124.
Ivaşco, grămătic, scrie acte domneşti 162, 174.
Ivaşco, mare logofăt, apoi mare vornic {din Goleşti), fiul lui Radul clucer, familie 27, 91, 121, 141, 185, 206, 243; vlasteliu, prim sfetnic 27, 71, 91, 243;
-Jeleazft, fiul lui Stanciul, stăpln in Mi-roslăveşti şi Ruşi (menţ.) 232. -Jeleazft, tatăl lui Stoica stăpln în Miros-lăveşti; {bunicul lui) Coresi log. 232. Jiu (Jiiu, Jliu), riu, sate pe 9, 58, 125, 159.
Jiianul vinde parte în Brătuleşti 237. Jiliştea v. Fîntîna Jiliştei.
-Jilţ, pirîu {j. Gorj), sat pe 50.
Lacul Adine v. Bucureşti, oraş.
Lacul de la Lazuri, lac la Călineşti {j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
376
    stăpln în Bărcuţa, Bistriţa, Uriţi ş.a. cu rumâni, bălţi, vii şi vinăriciuri 27, 70, 71, 91, 121, 141, 224, 243, 245; donator la m-rea Vieroş 185; cu însărcinări domneşti 213, 215, 243; mare armaş 70;
    în sfatul domnesc: mare logofăt 1, 5, 6, 8, 10—21, 23—25, 28—41, 43—62, 64, 66—70, 72—90, 92 — 99, 101 — 105, 107—114, 116—120, 122—127, 129 — 135,   137 — 142,   145,   147— 151,
    153—157, 160—174, 177—180; mare vornic 181 — 183, 186, 189—201, 203—212, 214, 217 — 219, 221, 223, 225, 227 — 230, 232—242, 245 — 248, 251—257; ispravnic în acte domneşti 1 — 3, 6—8, 10, 12, 13, 24, 29—31, 37, 38, 46, 54, 56, 58, 60, 63, 67, 78, 89, 92, 101, 119, 120, 125, 135, 147, 155, 160, 162, 166, 173, 177, 179, 187, 190, 196, 199, 201, 209, 217, 219, 222, 223, 226, 240, 254; rănit în lupta de la Jilişte 206; {erori:) Ionaşco 48; Neagoe 110.
Ivftniş, {vornic), stăpîn în Polaţi (menţ.) 216.
* Ivinţi, sat {probabil lg. Cireşu, j. Mehedinţi), parte întărită Muşei ş.a. 208.
Izbiceni, sat {j. Romanaţi; azi j. Olt), în hotar cu Siliştioara 135.
Izlaz (Izlazul) de lingă Dunăre, de la gura Oltului, sat {Islaz, j. Teleorman; azi în mnc. Turnu Măgurele), parte vîndută de jup. Marga lui Radu vv. Călugărul; întărită lui Dobromir mare ban 214; cu vie şi rumâni vîndut de Badea din Ţăţîrligi lui Dobromir mare ban 24.
Izvor, sat {probabil j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 13.
Izvorul cu Rfpa, Izvorul Murg, topice la * Năpîrteni {Berevoeşti, j. Muşcel; aie j. Argeş) 87.
J
Jitea, frate cu Drăgan, întărit in Dră-ghiceni 68, 149.
Jitea vinde ogoare în Dăeşti 174.
Jitian v. Studeniţa lui Jitian, sat.
Jugur (Juguru), sat {j. Muşcel; azi j. Argeş), parte zălogită de Marco la Radu Livrea 231.
* Jupîneni, sat {lg. Coteneşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 71.
Lacul lui Cîrstian, lac la Trestenic {j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
www.dacoromanica.ro
Lacul Plopului, lac la * Borusu < Independenţa, j. Prahova) 155.
Lacul Zmeului, lac <probabil la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Lai cu ceata lui, Întărit In Şoptani şi Mălureni 201.
Lai, slugă domnească, stăpîn în Şoptani şi Mălureni (menţ.) 201.
Laţco, slugă domnească, frate cu Tudor şi Lazăr log., stăpîn în Dobroeşti şi Creaţa 234.
Laţco vinde vie, livezi şi vad de moară în Sîmbotin 210.
Laz, top. la Tigveni ^j. Argeş) 237.
Laz&r, fiul Tătulesei din Cîmpulung, familie; stăpîn în Ştefăneştii de Podgorie, cu vii şi rumâni 111, 124.
Laz&r, frate cu Patea, întărit în Robă-neşti 139.
Laz&r, întărit în Seliştioara 135.
Laz&r, logofăt, frate cu Tudor şi Laţco, stăpîn în Dobroeşti şi Creaţa 234.
Lazuri, sat <j. Dîmboviţa), parte întărită lui Badea slugă domnească 72, 85.
L&cşor, top. la Muereasca <j. Vîlcea) 170.
L&cşor, top. la Predeal <j. Prahova) 138.
* L&ngeşti, sat <lg. Furnicoşi, j. Muşcel;
    azi j. Argeş) 1, 120, 222.
Lăpădat v. Lep&dat.
L&udat, logofăt din Vlădeni, stăpîn în Bircii, Ruda şi Vrăneşti, cu mori, vii şi munţi 120; scrie acte domneşti 61, 64; acte domneşti scrise cu spusa lui 50, 140; martor 22.
Lizuţ, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Leaot& cumpără parte în Micşani, la vreme de foamete 30.
Leaot& dă loc de casă în Muereasca, schimb pentru loc de vie 170.
Leca v. Stan al lui Leca.
Leordeni v. Leurdeni, sat.
*  Leoteştt, sat <probabil lg. Căldăruşanca,
    j. Săcuieni; azi j. Buzău), parte întărită lui Coresi log. 232; ~ de Cîmp, parte întărită lui Coresi log. 232.
Lep&dat (Lăpădat) din: Căzăneşti, martor 4; ~ din Momoteşti vinde parte cu vie 194.
Lep&dat, în pricină pentru Poiana Zlă-tariului 35.
Lep&dat, întărit în Trestenicul de Sus 186.
Lepădat, logofăt, scrie act domnesc 53.
Leprosul v. Dumitru Leprosul.
Lepşa v. Brata Lepşa.
Lera, popă, cumpără parte în Măgura 252.
Lera, tatăl lui Frăcea ş.a., întărit în Pătîrlage 156.
Leurdeni, sat <Leordeni, j. Argeş), parte cu vii întărită lui Gherghina scriitor ş.a. 10.
Levezi v. Livezi, sat.
Lih&ceni, sat <Liiceni, j. Romanaţi; azr j. Olt), parte întărită popii Drăgaa 68, 149.
Linţea, top. la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Lipia, sat <j. Ilfov; azi Sect. agr. Ilfov), parte întărită lui Pătru slugă domnească ş.a. 8.
Lipovul de Jos, sat <j. Dolj), parte întărită lui Căpăţînă ş.a. 242.
Livezi (Levezi), sat <j. Dolj) 9, 130.
Livrea v. Radu Livrea.
Lotru, rîu, drept de pescuit întărit satelor-Călineşti şi Brezoi 256.
Lubnic, sat <Lumnic, j. Mehedinţi) în hotar cu Degeraţi; părţi cumpăra Iede Peicul ş.a. de la Standul ş.a. 4.
Luca cel bătrîn vinde ogor la Tămăşeşti 173.
Lucia, top. la Tîntava <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 251.
Luciani pe Dîmboviţa, sat <Lucieni, j.. Dîmboviţa) cu moară, întărit Mitropoliei, dania lui Drăghici şi Udrişţepos telnici 14.
Luciani, sat <Lucieni, j. Muşcel; azi j.. Argeş) 120.
Lumnic v. Lubnic, sat.
Lunca Cosiţii, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Lungile, top. la Bădeni <j. Muşcel; azi j. Argeş) 108.
Lungu, partea lui in Scurteşti v. Balea Lungul.
Lungul v. Stoica Lungul.
Lupeşti, sat <în mnc. Bucureşti) 24.
Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala dom., nească din Bucureşti (miji. sec. al XVIII-lea) 138.
Lupş&neasa, partea ei în Blagodeşti 12.
Lupşe, orăşean din Buzău vinde parte-cu vie 92.
Lupşe, întărit peste parte cu vie în Bujo-rani 81.
Lupul cumpără parte la Coşcodia 221-.
Lupul din Brăeşti, cu parte 55.
Lupul (Lup), întărit în Comăneşti 48.
Lupul <diferiţi), partea lui în: Stoichiţa' 129; ~ în Vulpeşti 55.
Lupul, popă din Nămăeşti vinde parte ■ 109.
Lupul, slugă a m-rii Bistriţa 3.
Lupul, ţigan boieresc 58.
Lupul, vătaf <din Vîrvor), ginerele lui Cherbeleţ, familie; dăruit cu satul Nicuia, vie la Radovan şi ţigani, pentru slujbă 114.
Lupul <diferiţi) vinde: ogoare în Corbk 210; ~ vie în Smîrdeşteţ 233.
www.dacoromanica.ro
377-
M
Ha ... din jud. Dolj, sat, parte Întărită lui Mocşa pîrcălab, dania lui Radul log. şi Udrişte post. 167.
Macarie, egumen al m-rii Sfîntul Nicolae <Malamuc> de lg. Gherghiţa 83.
Macrea, părţile lui In Mihoveni şi Prădă-liceşti 102.
Mahamet Turcul ţine parte cu case, vii şi grădini în Verneşti 250.
Maiăra, colnic la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Malamuc v. Mănăstirea SIîntul Nicolae de lg. Gherghiţa.
Halovăţ (Maloveţul), sat <j. Mehedinţi) întărit lui Udrişte post. 60; părţi cu rumâni întărite m-rii Govora 80.
Mamia, socrul lui Stan, partea lui în Popeşti (menţ.) 179.
Hancea vinde părţi în Stejar şi în Băneşti 134.
Manda, jupaniţă din Stănceşti, stăpînă în Domneşti 19; donatoare la m-rea Mărgineni 12.
Mandea v. Radul al lui Mandea.
Manea, Maniul:
Manea, boier, martor în diata lui Drago-mir post. 145.
Manea cu ceata lui, în pricină pentru Giurmăneşti 193.
Manea (diferiţi) cumpără parte în: Co-măniţa 55; ~ în Micşani, la vreme de foamete 30; ^ în Olăneşti 122.
Manea, delniţa lui la Bădeni 108.
— Maniul (Mânui) din Turceni, în pricină 42, 50, 97.
Manea, fiul lui Cîrstea, familie; întărit în Popeşti 96.
Manea, frate cu Andruţ, vinde parte în Comăniţa 55.
Manea, frate cu popa Cîrstea, întărit în Comăniţa 55.
Manea (diferiţi) întărit în: Groşani 38; <— în Groşăneasca, Roşia Vladului şi Obidiţi 37; '-'în Poeni 175.
Manea, logofăt, scrie acte domneşti 25, 101.
Manea, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Manea, soţul Radei şi ginerele lui Dragul cu parte în Bărcăneşti 232.
Manea, slugă domnească, dăruit cu parte în Bălboşani, pentru slujbă 207.
Manea, tatăl lui Tatul şi Voinea cu părţi în Bărcăneşti (menţ) 232.
Manea (diferiţi) vinde parte în: Comanca 54; '-'în Comăniţa 55; '-' în Masloşi 131; ~ în Obidiţi 37; ~ în Pîrscov 34; '-' în Tătărăi 196; '-' în Voroveni 112.
(Manea) Cotea scrie act domnesc 36.
Manea Grasul, întărit în Seliştioara 135.
Manea Porca (Porca) vinde parte în Stu-dina 228.
Manea Vulparul din Goleşti, martor 120.
Manga, sat (j. Dîmboviţa), parte întărită lui Radul 112.
Maniul v. Manea.
Manole, moşnean din Bezdead, hotamic 59.
Manole (Manoli) scrie acte domneşti 31, 47, 69.
Manole vinde ogor în Bîrzeşti 112.
Manţura vinde ogor în Bărcăneşti 232.
Mareea (Mircea), postelnic din Şitoaia, stăpîn în Cornăţel şi Coşcodia 159, 221, 245.
Mareea, slugă domnească, frate cu Şerbu, stăpîn în Bădeni şi Cacova 18.
Marco (Marcol) din: Borceşti, nepotul lui Gheorghe clucer, stăpîn în Văcăreşti 73; '-' din Degeraţi, martor 4; '-' din Gabrov 176; '-' din Juguru, zălo-geşte parte 231.
Marco, întărit în Seliştioara 135.
Marco, popă din Bucureşti, martor 26.
Marco, vătaf, martor pentru Sulari 130.
Marco (Danovlci), paharnic mare (menţ. 1633?) 191.
Marco Sîrbul vinde loc de casă în Tlrgo-vişte 24.
Mareş (2) întăriţi în Seliştioara 135.
Marga, bunica Caplei mare postelnicească (eroare) v. Maria.
Marga, jupaniţă din Caracal (cea bătrî-nă) (menţ.); stăpînă în Izlaz, Uriţi ş.a. 91, 121, 214; răscumpără pe fiii săi de la turci 91, 121.
Marga, jupaniţa lui Dragomir vornic, familie; dăruieşte parte în Brătivoeşti m-rii Cotmeana (menţ.) 147.-
Maria, fiica lui Bunea din Bărcăneşti, cumnată cu Coresi log., familie 232.
Maria, fiica lui Radul, soţia lui Standul, familie; înfrăţită în Creţeşti 255.
Maria, fiica lui Standul şufar, în pricină pentru Leurdeni şi Muşeteşti 10.
(Maria, jupaniţă) (eroare Marga), bunica Caplei mare postelnicească, stăpînă în Viţicheşti (menţ.) 136.
Maria, jupaniţă din Caracal, mama lui Danciul post., Datcoşi Radul, stăpînă în Perişor 144.
Maria, jupaniţă din Izvor, soacra lui Stanciul post., stăpînă în Holubeşti cu mori, vii, rumâni şi ţigani 13.
Maria, jupaniţă din Pietroşani, soţia lui Balea pah., stăpînă în Cîrcimari ş.a. 51, 95, 177, 232.
Maria (monahia Ifrosina). jupaniţa lui Dragomir post., familie; stăpînă în Boldeşti, pribeagă 145; dăruieşte ţigani Mitropoliei 5.
378
www.dacoromanica.ro
Maria, <jupaniţa lui Dragomir mare vornic), în pomelnicul Mitropoliei 14.
Mana, jupaniţa lui Ivan mare medelnicer, fiica jup. Caplea, familie; stăpînă în Plrvuleşti şi de ţigani 181.
Maria, jupaniţă, mama lui Oancea slugă domnească, stăpînă de ţigani (menţ.) 99.
Maria, jupaniţă, nepoata lui Gherghe vist., stăpînă în Rogozeşti 239.
Maria, mama lui Amza şi Niculţea cu parte în Poiana Aldei (menţ.) 53.
Maria, mama lui Nicula din Bucureşti, soţia lui Armă (menţ.) 26.
Marin, tatăl lui Tudor cu parte în Vulpeşti (menţ.) 55.
Marina, cumnata lui Sin slugă domnească, vinde parte în Seliştioara 78.
Marina, în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. din Stănceşti 14.
Marina, jupaniţă, fiica lui Staico vornic, familie; stăpină în Seliştioara 135.
Marina, ţigancă boierească 232.
Marotin, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj), parte întărită lui Stanciul ş.a. 188.
Martin cel bătrln, jupan din Piteşti, familie; dăruieşte livadă m-rii Argeş 115.
Martin, rumân din Brătivoeşti 147.
* Masloşi, sat <Ig. Racoţi, j. Gorj), vie
    întărită lui Bogdan 131.
Matei v. Valea Mateiului.
Maţura cumpără părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Maxinu, sat (Maxenu, j. Buzău), parte cu rumâni dăruită de jup. Neaga lui Stoica mare post. 241.
Măceş, sat <Măceşu de Jos, j. Dolj), în hotar cu balta Bistreţul 187.
* Măceşani, selişte <lg. Berevoeşti, j. Muş-
    cel; azi j. Argeş) în hotar cu Năpîr-teni 87; întărită lui Vlaicul log. şi fratelui său, Mihnea 168.
Măgura, sat <j. Buzău), parte întărită popii Lera ş.a., cumpărată la vreme de foamete 252.
Măgura Săpată, top. la * Piscul Voievodului <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Măgurele, top. la Bădeni <j. Muşcel; azi j. Argeş) 108.
Măgurele, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Măguri, top. <la Fieni, j. Dîmboviţa) 63.
Mălurenf, sat <j. Argeş), parte întărită popii Bădilă ş.a. 7; cu mori, întărit Iul Lai slugă domnească ş.a. 201.
Mănăstirea Sfintul Gheorghe, Mănăstirea Sfintul Nicolae v. Bucureşti, oraş.
Mănăstirea Stîntul Nicolae de lîngă Gher-ghiţa <Malamuc, j. Ilfov; azi j. Prahova); întărire pentru mori 6, 83; egumen 83.
Măndeşti, familie 14.
Măneasca, moşie la * Geamăna <lg- Ju-gureni, j. Săcuieni; azi j. Prahova)
    166.  •
Măniaci, sat <Măneciu, j. Prahova), părţi întărite lui Miclea şi Neagăi 47.
Măniiaci vinde ogor la Floreşti 195.
Mănoteşti, sat 232.
Mărăcineni, sat <j. Pădureţ; azi j. Argeş), parte întărită Caplei mare postelni-ceasă 136.
Mărăcini, top. la Nimăeşti <Nămăeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş, în or. Cîmpu-lung) 109.
Mărceşti, sat <j. Dîmboviţa) 10.
Măreşasca, moşie la * Pîrscoveni < Balta Plopului, j. Buzău; azi Lipia) 52.
Mărgineni (Sfintul Mihail şi Gavril), m-re <Mărginenii de Sus, j. Dîmboviţa), întărire pentru sate, mori, vii, vămi 12, 180; egumen 12.
Mărgineni, sat <j. Prahova) 14, 178; Întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlă-daia 180.
Mărviţa, top. la * Bonteni <lg. Boanta, j. Romanaţi; azi j. Olt) 68, 149.
Măzăraiul, deal la Muereasca <j. Vllcea) 170.
Mecdotia monahie v. Neacşa, fiica lui Dragomir vornic.
*  Medvejde, sat <lg. Malovăţ, j. Mehe-
    dinţi) întărit lui Udrişte post. 60; parte cu rumâni şi cu venitul boieresc întărit m-rii Govora, dania lui Radu log. şi Vladul comis 80.
Mehedinţi, judeţ, sat din 24.
Mehmet v. Mahmet.
Menedic m-re v. Benedic.
Mesteacăn, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Mica, fiii săi rumâni cu delniţe în Stur-zeni (menţ.) 69.
Mica, ţigan boieresc 1.
Miceşti, sat <j. Pădureţ; azi j. Argeş) în hotar cu Purcăreni 171.
Miclăuş, frate cu Paia, cu părţi în Ermo-neşti şi Suhodol (menţ.) 146.
Micle din: Deleni, martor 130; ~ din Ocna Mare, hotamic 57.
Miclea, întărit în Măniaci 47.
Miclea vinde parte în Tigveni 237.
Micml vinde loc de vie în Smîrdeşteţ 176.
Micşan cumpără parte în Micşani, la vreme de foamete 30.
Micşan, fiii săi în pricină pentru Şoptani şi Mălureni 201.
Micşan, partea lui în Bogăteşti 109.
*  Micşani, sat <lg. Negoşina, j. Buzău),
    parte întărită lui Mihăilă ş.a.; foamete 30.
*  Micşan], sat <lg. Ologeni, j. Ilfov; azi
    j. Prahova) 196.
Micşeneasa, top. la * Tîmbureşti <j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi) 148.
Micul, cu părţi în Păuşeşti şi Prundeni, donator la m-rea Govora (menţ.) 44.
www.dacoromanica.ro
379
Micul din: Drăghiceni, martor 120; ~ din Popeşti, familie; vinde parte 96; din Veţicheşti, martor 71.
Micul < diferiţi >, întărit in: Căldăruşa 247; ~ în Poiana Aldei 53; în Trestenic 186.
Micul scrie acte domneşti 23, 95, 133, 145, 164.
Micul, tatăl lui Badea cu parte în Tămă-şeşti (menţ.) 173.
Micul <diferiţi> vinde parte în: Clejani 88; ^ în Tigveni 237; (2) ^ în Voro-veni 112.
Micul, vornic, stăpin în Scurteşti 123.
Mihai, Mihail, Mihăilă:
Mihai cu ceata lui, în pricină <pentru Piscani) 254.
Mihai (Mihăilă) <diferiţi) cumpără parte în: Groşani 131; ~ în Micşani, la vreme de foamete 30.
—   Mihăilă dă parte în Rusineşti, ca să-şi
    răscumpere capul 94.                ' '
—   Mihăilă din: Berevoeşti, martor 86;
                                              din Voinigeşti, martor 16.
Mihail, egumen al m-rii Mărgineni 12.
Mihai (Mihăilă) < diferiţi), întărit în: Poeni 175; <-*< în Poiana Aldei 53.
Mihaiu, partea lui în Poenari 200.
Mihai (Mihăilă), grămătic, scrie acte domneşti 6, 256; probabil acelaşi: Mihai, logofăt, martor 22.
Mihail, vornic, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
Mlhăoşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 99.
Mihne, ban, martor pentru Sulari 130.
Mihnea din: Bădeni v. Mihnea, pîrcălab; ^ din Hurezi 3; martor 176; f— din ■ Piscani v. Mihnea, pîrcălab şi Mihnea, post.,
Mihnea < diferiţi), întărit în: Coşcodia 221; ~ în Pătîrlage 156.
Mihnea, logofăt, scrie acte domneşti 18, 40; acte domneşti scrise cu învăţătura (după spusa) lui 19, 154.
Mihnea, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Mihnea, pîrcălab <din Bădeni) (menţ.), socrul lui Bolog Ionăş şi Neagoe vătaf 230; în pricină pentru Ţigăneşti 192, 230.
Mihnea, pîrcălab <din Piscani) tatăl lui Vlaicul log. şi Mihnea post. (menţ.) 84, 87, 168.
Mihnea, postelnic <din Piscani), fiul lui Mihnea pîrcălab şi frate cu Vlaicul log.; stăpîn în Năpîrteni, Măceşani ş.a. 87, 164, 168.
Mihnea <cel Rău), domn al Ţării Româneşti <1508—1509), tatăl lui Mircea vv., bunicul lui Alexandru Mircea: passim; carte menţionată de la 19.
Miho, Mihul:
—   Mihul, fiul lui Drăgoi, familie; întărit în Pleniţa 199.
Miho, negustor din Bucureşti, martor 2<j.
Miho veni, sat, parte întărită lui Vlad ş.a. 102.
Mihoveni, sat <Mioveni, j. Argeş ; azi în mnc. Piteşti), parte întărită lui Călin ş.a. 189.
Milco din Florinta (?), martQr pentru Borceşti 77.
Milcov, pîrîu la Mîrşa <j. Vlaşca; aşi j. Giurgiu) 15.                      ,
Milea cumpără parte în Bieleşti 217.
Milea, ţigan boieresc 136.
Mindileşti, sat (?) <lg. Poenari, c. Cor-beni, j. Argeş), în hotar cu Poenari
    203.
Mioveni v. Mihoveni, sat.
... mir Cioroba vinde vie în Călineşti 197{
Mirean, socrul Ancăi, stăpîn în Boteni 66.
Mircea armaş v. Mircea Cherbeleţ.
Mircea, diac mic, grămătic, scrie actq domneşti 34, 49, 153, 230.
Mircea din Moceşti, împarte averea între fiii săi 35.
Mircea, fiul lui Roman din Crevenic, partea lui în Racoviţa (menţ.) 209.
Mircea, frate cu Stoica al lui Staia, vinde părţi la Miroslăveşti şi Ruşi 232.
Mircea, în pricină pentru Geamăna 166.
Mircea, întărit în Bezdead 59.        „
Mircea, popă din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Mircea postelnic din Şitoaia v. Mareea,
Mircea, tatăl lui Albul şi Vlad cu parte în Albeşti (menţ.) 118.
Mircea, voievod, domn al Ţării Româneşti <1509—1510), fiul lui Mihnea cel Rău, tatăl lui Alexandru Mircea: passim.
Mircea cel Bătrîn, domn al Ţării Româneşti <1386—1418), donator la m-rea Cozia; carte menţionată de la 17.
Mircea Cherbeleţ (Mircea), armaş, fiul lui <Dragul) Cherbeleţ, fratele jup. Veli-ca, unchiul lui Plrvul log.; stăpîn in Comani, Sularul şi Nicuia cu bălţi şi ţigani (menţ.) 98, 114.
Mircea Ciobanul, domn al Ţării Româneşti <1545—1554; 1558—1559) 12, 114, 139, 209, 225, 232, 257; donator-135; vinde ocină domnească 17; cărţi menţionate de la ~ 8, 30, 40, ţ4, 50, 57, 89, 99, 230.
* Mirileşti, sat <probabil lg. Dobroteşti, j. Teleorman), parte întărită lui Stroe vătaf 157.
Mirlan, întărit în Seliştioara 135.
Miroslav <din Rîfov) scrie acte domneşti 5, 12, 14, 88, 113.
Miroslav, fiul lui Calevit călugăr, familie; cu parte în Bulineşti 64.
Miroslav, fratele lui Calevit călugăr, familie ; cu parte în Bulineşti (menţ.) 64.
380
www.dacoromanica.ro
Miroslăveşti, sat <j. Prahova), părţi cu vad de moară întărite lui Coresi log.
    232.
Miroşi, sat (probabil j. Argeş) 9.
Mitrea (Mitre, Mitria), comis mare apoi mare vistier (din Hotărani) 226; soţul jup. Neaga 216; în pricină pentru Balta Albă 104; dăruieşte Episcopiei de Buzău parte cu rumâni în Polaţi 216; în sfatul domnesc: mare comis 1. 5, 6, 10, 12-21, 23-25, 27-29, 31 — ■41, 43-58, 60-62, 64, 67-73, 75, 76, 78-98, 101-105, 107-114, 116, 118—121, 123—127, 129—134, 136— 143, 145, 147-151, 153—157, 160— 172, 174, 175, 177—180; mare vistier l'81, 183, 184, 186, 188 — 212, 217 — 219, 221, 223, 225, 227—230,232— 243, 245-248, 251-257; dă carte 216; probabil acelaşi: Dumitru, vistier mare, ţine carte pentru Pulaţi 216;
    (erori.) Braţul 101; Dumitru 31, 204, 216; Vlad 218.
Mitrea vinde parte în Studina 228.
Mitrofan, egumen al m-rii Cozia 17, 57.
Mitropolia din Tîrgovişte; sate, case, rumâni, ţigani 5, 14, 22, 152, 153; mi-tropoliţi 14, 22, 152, 153; Mitropolia (menţ. 1848) 199.
Mînea, Mîinea:
Mînea v. şi Stanciul Mînii.
Mînea (Mîinea) din: Olăneşti vinde parte în Sărăcineşti 122; ~ din Plopul în pricină pentru Vaţa 28.
Mînea, fiul lui Stănia, familie; cu parte în Bîrzeşti 112.
— Mîinea, frate cu Stanciul şi Şerban, întărit în Comăneşti 151.
Mînea, partea lui în Groşani 154.
Mînea, popă din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Mînea, tatăl lui Dan cu părţi în Negovani şi Rătunda (menţ.) 12.
Mînea (Mîinea) (diferiţi) vinde părţi în: Pîrscov 34; <— în Stejar şi în Băneşti 134.
Mîrşa, sat (j. Vlaşca; azi j. Giurgiu), parte întărită Voicăi 15.
Mîrţcan, popă, familie; înfrăţit In Buli-' neşti 64.
Mlaştina cea Mare, top. la * Borusu ‘ (Independenţa, j. Prahova) 155.
Moccştl, sat (probabil j. Prahova), parte cu vie întărită lui Mircea ş.a. 35.
Mocşa, pîrcălab din Rîmnic, stăpîn 167.
Modohari (Modohar) (?), sat (probabil j. Dolj) 144.
Mogoş v. şi Stan al Iul Mogoş.
Mogoş din Bucşani, martor 22.
Mogoş înfrăţeşte pe fiicele âale, Dobra şi Sora, peste parte în Stăneşti 212.
Mogoş, întărit în Piscani 254.
Mogoş vinde parte în Pîrscov 43.
Mogoş, vornic, hotarnic la Troeneşti 57.
Mogoşani, sat (probabil j. Dîmboviţa)! parte întărită lui Şuica mare pîrcălab 1.
Moise, domn al Ţării Româneşti (1529— 1530) 1.
Moldova, boieri din Ţara Românească pribegi în ~ 67; Alexandru Mircea plecat în ~ să pună domn pe fratele său, Petru (Şchiopul) 172; lupta lui Petru (Şchiopul) cu Ioan vv. pentru domnie 206, (243).
Molidrişul, pîrîu la * Năpîrteni (Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Momoteşti, sat (j. Vîlcea; azi în or. Dră-găşani), părţi cu vie întărite lui Oprea post., apoi ban din Drăgăşani 184, 194.
Moreştiţa, pîrîu la Muereasca (j. Vîlcea) 170.
Moş, Moşul:
— Moşu cu ceata lui, fiul (?) lui Vlad cel Orb, dăruieşte o ţigancă 232.
Moş (Moşul) cu ceata lui, în pricină pentru Piscul 132, 191.
Moş, frate cu Danciul, vinde parte în Băleşti la vreme de foamete 129.
Moş, popă, partea lui în Căldăruşa 247.
Moş (diferiţi) vinde: ogor la Bărcăneşti 232; ~ la Devesel 54.
Moşîişie, rîu, sat pe ~ 224.
Moţea din Răşciori, cu ceata lui, în pricină pentru Cricoveni 178.
Muereasca, sat (j. Vîlcea), hotare; întărit unor cete 170.
Muntele lui Uotnogă, munte la * Năpîrteni (Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 168.
Murceşti, sat (Murgeşti, j. Gorj) 42.
Murgeni, sat (Murgeanca, j. Ialomiţa), partea lui Ciumelita întărită lui Cîrs-tilă slugă domnească 248.
Mustaţă v. Stoica Mustaţă.
Mustea v. Stan Mustea.
Muşa, fiica lui Buiac, vinde parte în Zeletin 21.
Muşa, fiica lui Stoica, familie; stăpînă în Runcu, Iarci, Cotoruia ş.a. 208.
Muşa, întărită în Seliştioara 135.
Muşa, partea ei în Scurteşti 123.
Muşat, partea lui în Stoichiţa 129.
Muşat, rumân din Cruce 225.
Muşat, ţigan boieresc 235.
Muşat vinde ogor în Bîrzeşti 112.
Muşcel, top. la Olăneşti (j. Vîlcea) 122.
Muşcel, judeţ, sat din ~ (menţ. sec. XIX) 254.
Muşcel, sat (j. Dîmboviţa), partea lui Dragul clucer, cu vie, întărită lui Voico armaş 190.
Muşcelul, sat, întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
www.dacoromanica.ro
381
Muşceluşul, top. la * Năpîrteni <Berevo-            Gherghina scriitor şi fiilor lui Roşea
    eşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.              ,Q
Muşeteştli de pe apa Vîlsanei, sat <Muşă-           1U'            .
    teşti, j. Argeş), parte Întărită lui Mutul v. Dragomir Mutul.
                                      N
Nan v. şi Oprea al lui ~ şi Pietrele lui Nan.
Nan, comis, jupaniţa şi fiii săi In pricină pentru ţigani (menţ.) 99.
Nan cu ceata sa închină unui boier parte în Zănoaga 12.
Nan cumpără părţi în Tătărăi 196.
Nan din: Belciugatul, cu parte în Bo-rusu 155; ~ din Cucuteni, martor 106; ~ din Fiani, vinde parte 63; martor 106; ~ din Priazda, cu parte în Borusu 155.
Nan, frate cu Bucşe, întărit în Zeletin 21.
Nan, frate <de ocină) cu Radul ş.a., stă-pîn în Berevoeşti cu munte şi rumâni 84, 86, 222.
Nan, paharnic, dăruit cu satul Cruce 225.
Nancul, popă, întărit peste părţi cu vie in Blăjani 74.
Nartea, delniţa lui la Bădeni 108.
N&m&eşti (Nimăeşti), sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 140; parte cu livadă întărită popii Voico 109.
* N&nlşori, sat <lg. Armăşeşti, j. Ialomiţa), părţi întărite lui Sin slugă domnească 78.
Năpîrteanul v. Cîrstian N&pîrteanul.
•Năpîrteni, sat <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), hotare 87, 164; întărit lui Vlaicul log. şi fratelui său 87, 164,
    168.
Nisip, sat (Ceplea, j. Gorj) 42.
Nivrap, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Nivrap, pîrîu la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Neacşa din Drăgoeşti v. Neacşa, logofeteasa.
Neacşa, fiica lui Bunea, cumnata lui Co-resi log.; familie 232.
Neacşa (monahia Mecdotia), fiica lui Dragomir vornic şi a Neagăi, dăruieşte satele Voiceşti şi Cacaleţi m-rii Cot-meana (menţ.) 147.
Neacşa, fiica lui Neagoe, familie; întărită peste parte în Cuciul cu grădină şi vad de dîrstă 143.
Neacşa, fiica lui Stanciul, familie; cu parte în Ruşeşti cu grădini şi munte 208.
Neacşa. fiica lui Stoica, familie; stăpînă în Runcu, Iarci, Cotoruia ş.a. 208.
Neacşa (2), în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Neacşa, în pomelnicul dat Mitropoliei de Dragomir mare vornic 14.
Neacşa, jupaniţă din Cioceni, în pricină pentru Cricoveni 178.
Neacşa, jupaniţă, fiica Caplei mare postel-niceasă, stăpînă de ţigani 1{J6.
Neacşa, jupaniţă, fiica lui Staico vornic, stăpînă în Seliştioara 135.
Neacşa, jupaniţa lui Radul log. din Drăgoeşti v. Neacşa, lofofeteasa.
Neacşa, jupaniţa lui Voico arniaş, stăpînă în Muşcel cu vie 190.
Neacşa, jupaniţă, soacra lui Ianâche stolnic, în pricină pentru o duşegubină la Şuiei 41.
Neacşa, jupaniţă, sora lui Diicul l clucer), stăpînă în Futeşti (menţ.) 224.
Neacşa, logofeteasa din Drăgoeşti, jupaniţa lui Radul f. mare log.; stăpînă în Voinigeşti, Cerneţul, Vlădimireşti ş.a., cu vii, rumâni şi ţigani 9, 24, 82, 141, 232; dăruieşte unei slugi parte în Bălboşani, pentru slujbă 207.
Neacşa, ţigancă boierească 205.
Neacşul, fiul lui Cîrstea, familie; întărit în Popeşti 96.
Neag v. Neagul.
Neaga din Scărişoara, vinde vad de moară 227.
Neaga, femeia lui Radomir, cumnată cu Zlate, Întărită peste case în Poenari 200.
Neaga, fiica lui Drăgoi, familie; întărită în Pleniţa 199.
Neaga, fiica lui Tatul, familie; întărită în Stăneşti 119.
Neaga. în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Neaga, întărită în Măniaci 47.
Neaga, jitelniţa lui Mitrea mare vist., dăruieşte Episcopiei de Buzău parte cu rumâni în Polaţi 216.
Neaga <diferite), partea ei în: Lihăceni 68, 149; ~ în Scurteşti 110, 123.
Neaga <Teloaei), jupaniţă, sora lui Udrea vornic, stăpînă în Maxenu, Berindeşti şi Udreni 241.
Neagoe <diferiţi) cumpără părţi în: Măgura 252; ~ în Cîrstieneşti şi în Poenari, cu munte 203.
Neagoe dăruieşte parte în Boanta m-rii Boanta 62.
Neagoe, diac mic, scrie acte domneşti 70, 109, 120, 210, 243.
Neagoe din: Bălceşti, vinde ţigancă 194; <■»' din Berivoeşti, jurător, martor 84, 86, 120, 140; ~ din Boteni„120 v.
382
www.dacoromanica.ro
    Neagoe, log; ~ din Boteni, vinde del-niţă 231; <■*' din Copăcel v. Neagoe, vătaf; din Neagomireşti, martor 84; ~ din Româneşti, martor 120.
Neagoe, fiii săi avînd ogoare în Bărcâ-îieşti (ment-) 232.
Neagoe, fiul lui Stoica, partea lui In Bonteni 62.
Neagoe, fiul popii Radul, familie; vinde parte tn Bărcăneşti 232.
Neagoe, frate cu Topcea, întărit în Zele-tin 21.
Neagoe, frate cu jup. Voica, familie; vinde vad de dîrstă la Cuciul 143.
Neagoe, în sfatul domnesc 74.
Neagoe <diferiţi>, întărit in: Bărbuleţu 161; ~ în Seliştioara 135; ~ în Tintava 251.
Neagoe, jupan <din Mărgineni, fiul lui Drăghici vornic), familie (ment.) 12.
Neagoe, logofăt din Boteni, martor 120.
Neagoe (Neagoie), logofăt mare, în sfatul domnesc 175, 181—183, 186, 188— 212, 214, 217—219, 221, 223, 225, 227-230, 232 — 243, 245—248, 251 — 257; ispravnic în acte domneşti 175, 181, 182, 186, 188, 189, 191—193, 195, 197, 198, 200, 202 — 208, 210, 212, 214, 218, 221, 227-230, 232 — 239, 242—246, 248, 251-253, 255, 256; voinic <f.>, martor 130.
Neagoe, nepotul său, Borcea, cu parte fn Vrăneşti 25.
Neagoe, popă, familie; cu părţi în Ino-teşti şi Predeal 138.
Neagoe, popă, înzestrează pe sora sa, Elina, cu parte în Bogăteşti 109.
Neagoe, portar, ispravnic în act domnesc
    247.
Neagoe, tatăl lui Vintilâ, vinde parte cu vii şi livezi în Săteni 107.
Neagoe, tatăl Neacşei şi Voicăi, cumpără părţi în Cuciul (ment.) 143.
Neagoe, ţigan boieresc 114.
Neagoe, vătaf din Copăcel 226.
Neagoe, vătaf, ginerele lui Mihnea pîr-călab, cumnat cu Bolog Ianăş, în pricină pentru Ţigăneşti 192, 230.
Neagoe vinde parte în Măgura 252.
Neagoe, vistier, fiul jup. Caplea, familie; stăpîn în Pirvuleşti 181.
Neagoe vornic 130 v. Neagoe, log. mare.
<Neagoe) Basarab (Băsărab), domn al Ţării Româneşti <1512—1521 > 44,211; <tatăl) doamnei Roxanda 232; do-uator la Mitropolie, m-rea Argeş şi m-rea Mărgineni 12, 14,19; cărţi menţionate de la ~ 28, 138.
Neagoi Paşărescu (Neagoe, ~ Paşapescul) din Stăneşti, în pricină pentru Blohomi 218.
Neagoe Spînaci, partea lui în Vrăneşti, cu vie şi rumâni (ment ) 25.
Neagoe Şupitul v. Şupitul.
Neagoie, jitelnita (prima) lui Hanrat mare portar, mama lui Ţalapi log. (menţ.) 240.
Neagoie, ţigancă boierească 67.
Neagomir, rumân din Vrăneşti 25.
* Neagomireşti, sat <lg. Boteni, j. Muş-cel; azi j. Argeş) 84.
Neagoslav cumpără parte tn Bărcăneşti
    169.
Neagul, Neag:
Neagul (Neag) <diferiti> cumpără părţi în: Tătărăi 196; ~ în Voroveni 112.
Neagul din: Bărcăneşti, aldămăşar 223; ~ din Inoteşti vinde parte în Obidiţi 37; ~ din Pîrscov vinde parte cu loc de stupină şi stînă 34.
Neagul, fiul lui Aramă, familie; vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
Neagul, fiul lui Stan, familie; întărit în Popeşti 96.
Neagul, frate cu Duma, răscumpără parte tn Poiana Aldei 53.
Neagul, frate cu popa Dumitru, cu părţi în Rogozeşti 239.
Neagul (Neag) <diferiţi>, întărit în: Co-măniţa 55; ~ Drăghiceni ş.a. 68, 149; ~ in Tintava 251; ~ in Trestenicul de Sus 186.
Neagul, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Neagul, partea lui în Căldăruşa 247.
Neagul <paharnic din Stănceşti), în pomelnicul dat Mitropoliei de Cirstian post. 14.
Neagul, popă la Biserica Domnească din Bucureşti 242.
—   Neag, rumân cu delniţă din Retevo-eşti 235.
—   Neag scrie acte domneşti 19, 198.
—   Neag, slugă domnească, întărit peste părţi cu vii şi vad de moară în Scărişoara 227.
Neagul, tatăl vitreg al lui Stanciul, înfrăţit in Bărcăneşti 169; v. şi Neagul din Bărcăneşti.
Neagul, tatăl lui Stănimir cu parte tn Sturzeşti (menţ.) 228.
Neagu, ţigan 15.
Neagul (Neagu) <diferiţi> vinde parte în: Româneşti 212; ~ iu Smirdeşteţ 233.
Neagul Gîrnoti vinde vie în Broşteni 232.
Neagul Piguncscul din Bezdead, în pricină 59.
Neajlov, piriu la Miroslăveşti <j. Prahova) 232.
Neajlov, riu <aflueut al Argeşului), sat pe ~ 15.
Nean, rumân cu delniţă din Retivoeşti
    235.
Neanea, întărită tn Seliştioara 135.
Nechifor cu ceata lui, în pricină pentru Rogozeşti 150.
Necodim, călugăr, aldămăşar pentru Bărcăneşti 223.
Neacşa vinde parte în Viezuri 183.
www.dacoromanica.ro
383
Necşat Bildea vinde ogoare in Broşte-neasca 232.
Necula, Nicula:
—   Nicola, bărbier din Bucureşti, martor
    100.
Necula din Cerişani v. Necula, vătaf.
—   Nicula, fiul lui Armă, dămieşte livadă m-rii Sfîntul Nicolae <Mihai Vodă) 26.
Necula, întărit în Trestenic 186.
—   Nicula, judeţ din Bucureşti, dă cărţi
    26, 100.
Necula (Nicula), logofăt, fiul popii Stoica, familie; stăpîn în Racoviţa 209.
—   Nicula, logofăt, grămătic, nepotul lui Necula log., familie; stăpîn în Racoviţa 209; probabil acelaşi: Necula (Nicula), grămătic, logofăt, scrie acte domneşti 10, 28, 105, 166, 186, 192, 215.
Necula, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Necula, postelnic, hotarnic Ia Turceni 42.
Necula, vătaf din Cerişani, martor 22.
Necula, zugrav din Tîrgovişte, martor 22.
Nedelco, grămătic, scrie act domnesc 37.
Nedelco, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Nedelco, vornic, martor 130.
Negoeşti, sat (j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti), parte întărită jup. Maria 95; întărit lui Tatul log. şi jup. Ca-plea 177.
Negoeţă, logofăt, scrie zapis pentru Voi-nigeşti 9.
Negoiasa vinde ogor în Ciorăşti 174.
Negoran, partea lui cu vad de moară în Negovani (menţ.) 12.
Negovani, sat <Valea Nicovani, j. Prahova), parte întărită m-rii Mărgineni 12.
Negre, <fiul lui Cîrstian post.), în pomelnicul Mitropoliei 14.
Negre, în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Oană (Oana) (diferiţi) întărit peste parte în: Robăneşti 139; ~ în Seliştioara 135; ~ în Tlntava 251.
Oana Pereş (~ Pereşul), moşul lui Nicula log., cumpără părţi în Racoviţa (menţ.) 209.
Oancea, Oncea:
Oancea din: Albeşti, scrie acte domneşti 108, 111; martor 84; ~ din Cucu-rezi v. Oancea al lui Giojină; ~ din Mihăeşti v. Oancea, slugă domnească; ~ din Stăpîni (Stilpeni), martor 231.
— Oncea, fiul jup. Martin cel bătrîn din Piteşti, martor 115.
Negre (Negrea), (portar), cu drepturi în Ruşi 105; în pricină pentru Lazuri 85.
Negre, postelnic, nepotul lui Cirstian vornic din Stănceşti, familie; donator la m-rea Mărgineni 12; în pomelnicul. Mitropoliei 14.
Negre, slugă domnească din Mihăeşti, familie; stăpîn de ţigani 99.
*  Negrească, sat (probabil lg. Odaia Ba-
    nului, j. Buzău), parte întărită lui Gherghe; om spînzurat pentru furt
    236.
Negreşti, sat (j. Muşcel; azi j. Argeş > 71.
Neguţ, logofăt din Bezdead 59.
Neia vinde selişte în Comanca 54.
Neicul, fiul lui Calevit călugăr, familie;: cu parte în Bulineşti 64.
Neicul, grămătic din Apele Vii, vinde-ţigani 114.
Nenciul v. şi Drumul Iui Nenciul.
Nenciul din Albeşti, tatăl lui Oprea ş.a_ (menţ.) 118.
Nenciul, fiul lui Brateş, familie; întărit-în Seliştioara 135.
Nenciul, întărit în Seliştioara 135'
Nichifor v. Nechifor.
Nicoari vinde parte în Studina 226-.
Nicodim v. Necodim.
*  Nicuia, sat (j. Dolj) dobîndit de Dra-
    gul spătar pentru slujbă; întărit lui Pîrvu log. 98, 114.
Nicula v. Necula.
Ntculţea, fiul Măriei, vinde parte în Poiana Aldei 53.
Nimăeşti v. Nămăeşti, sat.
Nistor, tatăl Dobrei, partea lui în Scur-teşti (menţ.) 110,123.
Nistor, ţigan boieresc 181.
Noiastran (?), top la Filiaşi (i. Dolj) 58-
Novac, moşie la Tigveni (j. Argeş) 237.
Nucetul, m-re (j. Dîmboviţa); sat, vii,, vinăriciuri, rumâni, ţigani 127.
Nucetul, top. la Şofrînceni (Sofrâceni,. j. Gorj; azi Curtişoara) 210.
Oancea, fiul lui Drăgoi, familie; cu parte-în Plen iţa 199.
Oancea, frate cu Bălan ş.a., cumpără, moară la Pîrscov 34.
Oancea, frate cu Geană, în pricină pentru Bătieşti 253.
Oancea, frate cu Stanciul, întărit peste-parte în Tîntava 251.
Oancea (diferiţi), întărit peste parte tar Călineşti 256; ~ în Groşani 38. .
Oancea, nepot de văr lui Codrea log., cu parte şi vad de moară în Purcă-reni 31.
Oancea, partea lui la Svinteşti 93.
384
www.dacoromanica.ro
•Oancca, slugă domnească din Mihăeşti, fiul jup. Maria, familie; stăpin de ţigani 99.
Oancea, soţul Bolcăi, partea lui tn Popeşti (menţ.) 232.
— Once (Onciul), unchiul lui Crăciun ş.a., partea lui in Comăneşti (menţ.) 151.
■Oancea al lui Găojină (Găojină) din Cucurezi, tatăl lui Radul 209.
* Obidiţi, sat (probabil lg. Cotorca, j. Buzău), hotare; parte întărită lui Manea şi Staico 37.
Obileşti v. Bieleşti, sat.
■OMslavul, sat <j. Vlaşca; azi Grozăveşti, j. Dîmboviţa), partea lui Hamza ban
  . întărită m-rii Glavacioc 45.
Obîrşia, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) în hotar cu Sturzeşti 228.
■Obîrşia Filiaşului, top. la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125.
Obluciţa, sat (or. Isaccea, j. Tulcea), sîrbi din 236.
Ocina Părinţilor, top. la Amărăştoaia (Amărăştii de Jos, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Ocna Mare, (tîrg; Ocnele Mari) 57.
Odolean cu ceata sa întărit peste parte în Muereasca 170.
Oeşti v. Ueşti, sat.
Ogurlu întărit peste parte în Pîrscoveni • 52.
Oldneşti, sat (j. Vîlcea) 9, 122.
Olt, rîu; schimbarea cursului, matcă ve-' che 79; sate pe ~ 24, 57, 79, 214, 256.
Oltcţ, rîu (afluent al Oltului), sat pe ~ 94.
Oltina, sat (?) (lg. Borcea, j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi), în hotar cu Tîmbu-reşti 148.
Onceaae vinde parte în Veţicheşti 71.
Oprea v. şi Standul al lui Oprea.
Oprea, ban din Drăgăşani, soţul Vlădaiei; stăpin în Momoteşti cu vie şi de ţigani 184, 194; postelnic 184; v. şi Oprea, spătar.
Oprea cu ceata lui, în pricină pentru Mihoveni 189.
Oprea cumpără loc de casă la Muereasca
    170.
Oprea din: Cirstieneşti v. Oprea, vătaf; <■-' din Drăgăşani v. Oprea, ban; ~ din Pîrscov vinde parte şi moară 34; <*•> din Plopşor, megiaş hotamic 42; <■— din Rătivoeşti, fiul lui Drăghici, •stiSpîn în Şuiei, Voiceşti, Pleşeşti ş.a. 41, 162; martor 120; ~ din Stolni-ceni, martor 226; ~ din Sturzeni, frate cu jup. Stanca, familie 69.
Oţprea, fiul lui Nenciul, familie; întărit peste parte în Albeşti 118.
Oprea, fiul lui Orbul din Ţînţăreni, vinde ţigani 58.
Oprea, fiul lui Stanciul din Spinişor, vinde ţigancă 125.
Oprea, fiul lui Vîlcul, familie; înfrăţit în Ciineştii de pe Otăsău 103.
Oprea, fiul lui Zlate, vinde delniţă în Pietrari 161.
Oprea (diferiţi), întărit peste parte în: Groşăneasca 37; ^ în Păuşeşti şi în Prundeni 44; ~ în Robăneşti 139; ~ în Tîntava 251; r— în Trestenicul de Sus 186.
Oprea, popă din or. Rîmnic (Vîlcea), martor 226.
Oprea, popă, în pricină pentru Păuşeşti şi Prundeni 44.
Oprea postelnic v. Oprea, ban din Drăgăşani.
Oprea, rumân cu delniţă din Retevoeşti 235.
Opre, rumân din Cruce, încearcă să se judecească 225.
Oprea scrie act domnesc pentru Popeşti 179.
Oprea, spătar, frate cu Stanciul, stăpîn în Filiaşi şi Frasinul cu rumâni şi ţigani 58, 125; v. şi Oprea, ban din Drăgăşani.
Oprea, tatăl Sorei, înzestrează pe fiica sa cu părţi în Floreşti 195.
Oprea, ţigan, vinde loc de casă în Bucureşti 100.
Oprea, ţigani: boiereşti 1, 99, 136, 232; ~ m-resc 147.
Oprea, vătaf din Cirstieneşti, cu ceată 162.
Oprea al lui Nan vinde parte în Tigveni
    237.
Oprea Grecul, întărit peste parte in Coa-măniţa 55.
Oprina, mama (?) lui Balcul ş.a., partea ei în Verneşti (menţ.) 246, 250.
Oprinea, ţigan 89.
Opriş, din Voinigeşti, martor 16.
Opriş, popă din Voinigeşti, martor 16.
Opriş, socrul lui Radul cu parte in Bon-teni (menţ.) 62.
Opriş vinde parte în Tigveni 237.
Oprişan, martor pentru Blagodeşti 128.
Orbul din Ţînţăreni, tatăl lui Oprea (menţ.) 58.
Orlea, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit m-rii Cozia, dania lui Mircea cel Bătrîn; cumpărat de megieşi, re-dobîndit de m-re 17.
Orzea, ţigan, fiii săi vînd loc de casă în Bucureşti (menţ.) 100.
Oslui (Olenu) (?), sat (probabil j. Dolj) 144.
Ot&s&u, pîrîu (afluent al Oltului), sat pe 103.
385
www.dacoromanica.ro
p
Padina cu Piatră, top. la * Piscul Voivodului <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Padina lui St&nuiu lui Stănia), top. la Drăghiceni <j. Romanaţi; azi j. Olt, în or. Caracal) 68, 149.
Padina lui Piţu, Padina Seacă, topice la Trestenic <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
Paia din Clinic, soră cu Miclăuş, întărită peste părţi în Ermoneşti şi Suhodol 146.
Palavul v. Albul Palavul.
Panciu, fiii săi vînd parte în Bîrleşti (menţ.) 210.
Pană, „năpastă” plătită lui de Crăciun din Poenari (menţ.) 140.
Papa, popă, traduce hrisov (menţ. sec. XIX) 161.
Papalea, ţigan boieresc 67.
Paporna, baltă (?) <Toporna; la Basa-rabi, j. Dolj), hotare 187.
Parascblvul, delniţa lui la Năpîrteni 87.
Pardos, partea lui în Blagodeşti (menţ.)
    12.
Pascotă din Zăicoi, martor 77.
Pascul vinde parte în Poaiana Aldei 53.
Paşadia v. Radul Paşadia.
Paşapescul, Paşărescu v. Neagol Paşă-rescu.
Paşiva, ţigan boieresc 136.
Paşte-Rău, vinde parte în Şofrînceni 210.
Patea, frate cu Lazăr, întărit peste parte în Robăneşti 139.
Paul cumpără parte în Coşcodia 221.
Păcală vinde parte cu vie în Cepturile 75.
Pădure, ţigan boieresc 114.
Pădureţi, sat 134.
Păltinet, top. la Muereasca <j. Vilcea) 170.
* Păscăeşti, sat <lg. Runcu, j. Argeş; azi j. Vîlcea) cu rumâni, vîndut de Neacşa logofeteasa şi Radul Bidiviul lui Dobromir mare ban 24.
Păstrăvan, ţigan boieresc 125.
Păstreni, sat <j. R. Sărat; azi probabil j. Brăila) 48.
Pătirlage, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), parte întărită lui Lera ş.a. 156.
Pătraşco v. Petraşco.
Pătru, Petru:
Pătru cu ceata lui, întărit în Şoptani şi Mălureni 201.
Pătru, dascăl, frate cu Filip (menţ. 1701) 53.
Pătru din: Calopăr, megieş hotamic 42; ~ din Livezi, martor 130; ~ din Sărdăneşti, megieş hotamic 42.
Pătru, <fiul lui Dragomir mare vornic), in pomelnicul Mitropoliei 14.
Pătru, frate cu Barbul şi Bogdan, întărit peste parte în Groşani 154.
Pătru, frate cu Chesar, familie; partea lui în Bădeni (menţ.) 18.
Pătru <diferiţi>, întărit peste parte în: Coşcodia 221; (2) în Seliştioara 135.
Pătru (Petru), logofăt, scrie acte domneşti 171, 252.
Pătru, nepotul lui Codrea log., cu parte şi vad de moară la Purcăreni 31.
Pătru, popi: cumnat cu Albul, partea lui în Nănişori 78; ~ din Bezdead, hotamic 59; ~ văr cu Diicul log., stăpîn în Cîrstieneşti, Văleni şi Rădă-cineşti, cu vie şi moară 101.
Pătru, postelnic, soţul jup. Dumitra, familie ; stăpîn în Uliţa 39.
Pătru, postelnic, <tatăl> lui Vlaicu log. şi Mihnea, stăpîn în Năpîrteni ş.a. (menţ.) 87, 168.
Pătru, slugă domnească, dăruit de domn cu parte în Bohanul, pentru slujbă 49.
Pătru (2), slugi domneşti, cu parte în Lipia 8.
Pătru, ţigani boiereşti 125, 136.
Pătru vinde parte în Comăniţa 55. _
Pătru Bragă, bunicul lui Pravăţ şi Dragomir postelnici, cotropeşte satul Cră-peşti (menţ.) 23.
Petru <cel Tînăr) (Pătru), domn al Ţării Româneşti <1559-1568) 28, 75, 140, 166, 201, 232, 246; la Ţarigrad 156; donator 148; cărţi menţionate de la ~ 59, 156, 225, 256.
— Petru <Şchiopul), domn al Moldovei <1574-1579; 1582-1591), frate cu Alexandru Mircea 172, 206; încercări de a lua domnia; lupta cu Ioan vv. 172, 206.
* Păuleşti, selişte <lg. Mălureni, j. Argeş)
    întărită lui Lai slugă domnească ş.a. 201.
Păuşeşti (Pouşeşti), sat <j. Vîlcea) 194; părţi întărite lui Radu ş.a. 44.
Peicul, fiul lui Sîrbul din Lubnic, cumpără părţi 4.
Pereş, Pereşul v. Oană Pereş.
Peri, sat <j. Mehedinţi) 4.
Perinca scrie acte domneşti 151, 167, 199.
Periş, sat <j. Ilfov; azi Sect. agr. Ilfov); drum la 196.
Perişor, sat <j. Dolj), parte dăruită de jup. Maria lui Stepan f. mare clucer 144.
* Peştera, sat <j. Mehedinţi), parte întă-
    rită Muşei ş.a. 208.
Peştişani, sat <j. Gorj) întărit jup. Vlă-daia 180.
Petco, întărit peste parte în Seliştioara 135.
386
www.dacoromanica.ro
Petraşco, Pâtraşco:
—   Pătraşco, In pricină pentru Văcăreşti şi Borceşti 73.
Petraşco din Cepari, dăruieşte parte In Bumboeşti şi ţigani m-rii Cotmeana (menţ.) 147.
Petraşco <cel Bun), domn al Ţării Româneşti <1553-1557) 11, 12, 17, 27, 82, 98, 141, 148, 253; cărţi menţionate de la ~ 44, 129, 179, 192, 230, 256.
Petriman vinde parte In Comăniţa 55.
Petru v. P&tru.
Piatra, Piiatra:
Piatra, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Piatra , Crep&turei, top. la Călineşti <j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
—   Piiatra Găurită, ~ Hierului Cîrlig, topice la Bezdeâd <j. Dîmboviţa) 59.
Piatra Priboiului, top. la Călineşti <j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
Pietrari, sat <i. Dîmboviţa), parte întărită lui Dobrotă 161.
Pietre, Pietrele lui Nan, topice <la Fieni, }. Dîmboviţa) 63.
Pietricica Cerbului, top. la Călineşti <j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
Pietroşani, sat <j. Prahova) 232; întărit jup. Maria, <sora lui Pătraşcu cel Bun) 95; întărit lui Tatul log. şi jup. Caplea 177.
Pigunescul v. Neagul Pigunescul.
Piiatra v. Piatra,
♦POeşti, sat (lg. Bolintin, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu), hotarul Pileştilor (Pilişterul) în hotar cu Tîntava 251.
Pilul, top. la Tătărăi <j. Ilfov; azi j. Prahova) 196.
Pinul v. Vîrful Pinului, top.
Pipoe vinde parte în Studina 228.
Piprea, fiul lui Cîrstea, frate cu Corneea, cu parte In Rogoz 8.
Pisc, partea lui in Călineşti (menţ.) 256.
Piscani jud. Muşcel, sat<azi j. Argeş) 164, 222; parte Întărită lui Radu ş.a. 254.
Piscn, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Piscu, top. la Trestenic <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
Piscul sat v. Piscul Voievodului.
Piscul cu Goruni, top. la Comăniţa <j. Olt) 55.
Piscul cu Piatră, top. la * Piscul Voievo-vodtilui <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Piscul Groşilor, top. (probabil la Voro-veni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 112.
PiBcul Surului, top. la Trestenic <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu) 186.
* Piscul Voievodului (Piscul), sat (Pra-por, j. Romanaţi; azi j. Dolj), hotare 191; fîntînă 132, 191; întărit jup. Calea 132, 191; ceată bătută în divan 191.
Pisculeşti, sat <j. Prahova) întărit m-rii Mărgineni 12.
Pisculiţa, top. la * Blohomi <Drajna de Sus, j. Săcuieni; azi j. Prahova) 218.
Piteşti, <oraş) 22; locuri în jurul oraşului 115, 244; mori, livezi, vii 115, 213; case 213; popă. 115.
Piţug v. Radul Piţug.
Pîrhaviţa, top. la Ciorăşti <j. Vîlcea) 174.
Pîrloagele, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Pîrscov, sat (j. Buzău), părţi cu stupină, stlnă şi moară întărite lui Bălan ş.a. 34; părţi cu stlnă, fătăciune şi stupină întărite lui Tihul 43.
Pîrscovelul, pîrîu la Pîrscov <j. Buzău), moară pe <-»< 34.
*  Pîrscovenl, sat (lg. Lipia, j. Buzău),
    parte întărită lui Stoian şi Ogurlu 52.
Pîrscu cumpără părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Pîrscu, sat <Pîrscovelul, Celaru, j. Ro-manaţi; azi j. Dolj), parte întărită lui Stanciul ş.a’. 188.
Pîrţul, ţigan boieresc 232.
Pîrva, jupaniţă, fiica lui Badea post., stăpînă în Berevoeşti şi Bircii, cu munte, mori şi rumâni 86, 120.
Pîrvul ban v. Pîrvul Cralovescu.
Pîrve, întărit peste parte în Seliştioara 135.
Pîrvul, clucer al doilea, fiul lui Stepan f. mare clucer, donator la m-rea Co-şuna 159.
Pîrvul din: Caracal, martor 144; din Craiova v. Pîrvul Cralovescu; <—< din Drăgoeşti v. Pîrvul, post.; ~ din Lubnic, tatăl lui Stanciul (menţ.) 4.
Pîrvul, frate cu Duma şi Voica, cu parte In Mîrşa 15.
Pîrvul, postelnic din Drăgoeşti, tatăl lui Udrişte (menţ.) 60, 82; stăpîn In Cerneţul şi Cîmpul lui Balotă 82.
Pîrvul vinde vie In Smlrdeşteţ 233.
Pîrvul <Cherbeleţ), logofăt, grămătic, fiul lui Cherbeleţ, nepotul lui Dragul spătar; familie 98, 114; stăpîn In Co-mani, Nicuia, Sulari ş.a. cu bălţi, rumâni şi ţigani 93, 98, 114, 130, 204.
Pîrvul <Craiove8cu), ban <fiul lui Pîrvul vornic) (menţ.) familie 98; stăpîn în Lipov, donator 242; ia duşegubină 204; martor 176.
Pîrvuleşti, familie 118.
Pîrvuleşti lingă Tîrgovişte, lîngă Drago-mireşti, sat <Decindeni, j. Dîmboviţa) vîndut de Stana logofeteasa lui Ivan mare medelnicer 126; parte lăsată de jup. Caplea lui Ivan mare medelnicer şi jup. Maria 181.
Pîţu v. Padina lui Pîţu.
*  Pl&seni, sat (probabil lg. Creţeşti, j.
    Ilfov; azi j. Giurgiu), parte întărită Anei şi Slavnei 255.
Pi&tiţa, pîrîu la * Năplrteni (Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
387
www.dacoromanica.ro
Pleaşa cea Mare, lui Epure, topice la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.                           .
Pleniţa, sat <j. Dolj), părţi întărite lui Stan ş.a. 199.
Plepea v. Dragomirul Plepei.
Pleşa, ţigan (ment.) 58.
*  Pleşeşti, sat (lg. Văleni, j. Argeş),
    parte întărită lui Oprea din Rătivoeşti 41.
Plop, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Plop, vătaf din Dobronul, stăpln de ţigani 198.
Plopeni, sat <j. Prahova) cu moară, întărit m-rii Mărgineni, dania lui Dră-ghici vornic 12.
*  Plopi, sat <probabil lg. Bujoreni, j. Vll-
    cea) 81.
Plopşor, sat <j. Gorj) 42.
•Plopul, sat (probabil lg. Vaţa, j. Olt; azi j. Argeş) 28.
Plosca, sat <j. Dolj) al lui Barbul (Benga) post.; daturi boiereşti luate de m-rea Tismana 215.
Poarta, top. (probabil la Voroveni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Poarta (~ Otomană), boier din Ţara Româmească la <•>■' 29; v. şi Ţara Turcească şi Ţarigrad.
Pobircu, Întărit peste parte In Seliştioara 135.
Poeiovaliştea, Mică, topice la Călineşti (j. Vîlcea; azi în or. Brezoi) 256.
Podeni, sat (j. Argeş), parte întărită lui Oprea din Rătivoeşti 41.
Podgorie v. Ştelăneştii de Podgorie, sat.
Podişoare, top. la Bădeni (j. Muşcel; azi j. Argeş) 108.
Podul Albinei, top. la Bîrzeşti (j. Muşcel; azi j. Argeş) 112.
Podul de Sus, luncă la • Năpîrteni (Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Podul lu Dragomir, moşie la Vîlcănile (Vulcana, j. Dîmboviţa) 106.
Poenari, Poinari:
Poenaii, sat (c. Corbeni, j. Argeş), parte cu munte întărită lui Şteful ş.a. 203.
— Poinari, sat (j. Muşcel; azi j. Argeş), părţi întărite lui Dan; năpastă 140.
Poenari, sat (Schitu Poienari, j. Vlaşca; azi j. Teleorman), parte cu ogrăzi întărită lui Dobre slugă domnească, popii Dumitru ş.a. 200.
Poenl (Poiana Aldei), sat (Poienile, j. Săcuieni; azi j. Buzău), curătură întărită lui Vlad ş.a. 36; părţi întărite lui Mihăilă ş.a. 53; părţi întărite lui Stroe ş.a. 175.
Poiana, deal la Muereasca (j. Vîlcea) 170.
Poiana, sat (j. Dîmboviţa), parte vindută lui Stanislav 106.
Poiana, sat (Poiana Mare, j. Dolj) în hotar cu Comani 98.
Poiana, sat (probabil j. Ialomiţa) 155.
Poiana Aldei v. Poenî, sat.
Poiana Coşei, top. la • Năpîrteni (Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 168:
Poiana Părăsită, top. la Comăniţa (j. Olt) 55.
* Poiana Zlătarului (Poenile Zlătariului), sat (?) (lg. Moceşti, j. Prahova), părţi întărite lui Mircea ş.a. 35.
Poiată vinde parte în Şofrînceni 210:
Poienile v. Poeni, sat.
Poinari v. Poenari, sat.
Popa cumpără părţi în Voroveni 112.'
Popeasa, drum la Comăniţa (j. Olt) 55:
Popeşti, sat (probabil c. Mihăileşti, j. Ilfov; azi j. Giurgiu), parte întărită lui Stănislav ş.a. 96.
Popeşti, sat (probabil c. Vasilaţi, j. Ilfov; azi j. Călăraşi) 246.
Popeşti, sat (j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti), parte întărită slugilor domneşti Staico şi Barbul 179; parte Întărită lui Coresi log. 232.
•Popeşti, sat (* Popeştii de la Otăsău, j. Vîlcea) 226.
Popisul din Trestioara, megieş hotarnic 42.
Porca v. Manea Porca.
Porcul vinde parte în Bărbuleşti 117.
Portiţa top. la * Borusu (probabil Independenţa, j. Prahova) 155.
Posobeşti, sat (j. Buzău), parte întărită lui Stoica 238.
Poşirlie vinde parte în Scărişoara 227.--
Potcoavă, întărit peste parte în Seliştioara 135.
Potelul, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) Întărit m-rii Bistriţa 104.
Potropop, top. la Cucuteni (j. Dîmboviţa) 106.
Pouşeşti v. Păuşeşti, sat.
Prahova, (judeţ), sat în /»/ 12.
Prahova, rîu, sat pe ~ 232.
Prahoviţa Mică, pîrîu la * Borusu (probabil Independenţa, j. Prahova) 155.
Prapor Prevăş, în hotiarnica satului Piscul 191.
Praporul, sat (j. Romanaţi; azi j. Dolj) 191.
Pravăţ, fiul jup. Anca nepoata lui Radu (Paisie), familie; stăpîn în Izlaz 214.
Pravăţ, postelnic, nepotul lui Pătru Bragă, în pricină pentru Crăpeşti 23.
Praxia călugăriţă v. Calea Borcioaia:
Prădăliceşti, sat (probabil j. R. Sărat), parte întărită lui Drăghici ş.a. 102.
Prea]va, sat (Preajba, j. Gorj; azi în mnc. Tîrgu Jiu) întărit Muşei ş.a. 208.
Precinenori (?), sat (probabil j. Mehedinţi) 4.
Preda v. şi Barbul al lui Preda.
Preda clucer din Lăngeşti, tatăl jţip. Velica, socrul lui Şuica mare pîrcălai» (menţ.) 1.                            ,
Preda, dăruieşte loc m-rii Boanta 62;
388
www.dacoromanica.ro
Preda, jupan, fiul lui Badea clucer, dăruieşte vii şi livezi în Bucşani m-rii Mărgineni 12.
Preda vinde vie în Smîrdeşteţ 233.
Preda (Buzescu), fiul lui Vlad ban, frate cu Radul şi Stroe, stăpîn în Cruce 211, 225; pribeag 211.
Predeal, Prideal:
— Prideal, sat (Predeal, j. Prahova) întărit popii Neagoe ş.a. 138.
Predeal, top. la Poeni <Poienile, j. Să-cuieni; azi j. Buzău) 175.
Predealul Buză ului, <deal) la Bădeni <j. Să-cuieni; azi j. Buzău) 18.
Prevăş v. Prapor Prev&ş.
Priazda, sat 155.
Priboiani, sat <Priboieni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 7.
Priboiul v. Piatra Priboiului.
Priboiul, pîrîu la Valea Lungă <~ Ogrea, j. Dîmboviţa) 59.
Prideal v. Predeal.
Prislop, top. la Predeal <j. Prahova) 138.
Prodana, mama lui Blrzea, cumpără părţi în Scărişoara 227.
Prodana, preoteasă din Lihăceni, vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
Prodilă, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Racotă, hotarul lui la Bezdead 59.
Rac o viţa, sat 27.
Racoviţa, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea), partea Râcovieenilor în hotar cu Căli-neşti 256.
* Racoviţa, sat <lg. Gogoşari, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu), drum la —186; părţi întărite lui Nicula log. ş.a. 209.
Rada v. şi Gura Văiei Radei.
Rada, fiica jup. Cîrstina sora lui Radu (Paisie), familie 214.
Rada, fiica lui Dragul şi soţia lui Manea, vinde parte în Bărcăneşti 232.
Rada, fiica lui Miroslav, familie; cu parte în Bulin eşti 64.
Rada, jupaniţă, nepoata lui Stan clucer, <soţia lui Balea portar), familie; stă-pînă în Vaţa 28.
Rada, partea ei în Tătărăi (menţ.) 196.
Rada, ţigănci boiereşti 15, 67.
Radomir, frate cu Zlate, lasă soţiei sale, Neaga, case în Poenari (menţ.) 200.
Radomir, întărit peste parte în Trestenic 186.
Radomir, rumân din Vrăneşti 25.
Radomir, sat (?) <j. Romanaţi; azi j.. Olt), vie dăruită de Armanca diaco-neasa m-rii Boanta 62.
Radoslav, Întărit peste parte în Trestenic 186.
Radoslav scrie act domnesc 194.
Proica, frate cu Dumitru, întărit peste parte în Băneşti cu casă şi un rumân 65.
Protopop v. Potropop, top.
Prundeni, sat <j. Vîlcea), parte întărită lui Radu ş.a. 44.
Prunlşor, sat (i. Mehedinţi) 24.
Pucbeni, sat <j. Prahova) 196.
Puiul din: Frumoşani, frate cu Radul, cu parte în Borusu 155; ~ din Ruşi, cu parte în Borusu 155.
Puluşorul, <lac> la * Borusu < Independenţa, j. Prahova) 155.
•Pulaţi (Polaţi), sat (probabil lg. Tisău, j. Săcuieni; azi j. Buzău), parte întă; rită Episcopiei Buzăului, dania lui Mitrea mare vornic 216.
Punghina din Soare, vinde parte 68, 149.
Purcărenii de la Rîul Doamnei, sat (j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte cu munte şi moară întărită lui Codrea log. şi jup. Anca 31, 46, 137,
    171.
Putini, întărit peste parte în Groşăneasca 37.
Puturosul, pîrîu la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Puzrea, ţigan boieresc 136.
R
    Radovan, sat <j. Dolj), vie întărită lui Lupu vătaf 114.
    Radul armaş v. Radul Scurtul.
    Radul clucer v. Radul, vist.
    Radul cu ceata lui, fiul (?) lui Vlad cel Orb, dăruieşte ţigancă 232.
    Radul (diferiţi) cumpără parte în: Bor-duşani 65; (2) în Coşcodia 221; — în Poiana Aldei 53; ~ în Stejar şi în Băneşti 134; — în Voroveni 112.
    Radul, cu părţi în Păuşeşti şi Prundeni, donator Ia m-rea Govora (menţ.) 44.
    Radul (diferiţi) dăruieşte: un loc m-rii Boanta 62; ~ parte în Voinigeşti 16.
    Radul din: Berivoeşti, frate (de ocină) cu Dragomir ş.a., stăpîn peste parte cu rumâni şi munte 84, 86, 222; din Boldeşti v. Radul, stolnic; ~ din Brătiani, martor 84; ~ din Brînco-veni v. Radul post.; ~ din Calopăr, hotarnic 42; ~ din Drăgoeşti v. Radul, log. şi Radul Bidiviul; ■— din Florin ta (?), martor pentru Borceşti 77; ~ din Filiaşi, vinde ţigani 58;
        ■— din Frumoşani, frate cu Puiul, cu parte în Borusu 155; ~ din Furnico-şi, martor 120; ~ din Goleşti v. Radul, vist.; —- din Grădiştea v. Radul Bivol; ~ din Jupîneni, martor 71; ~ din Mihăeşti v. Radul, slugă domnească; din Pîrscov, vinde moară 34; ~ din Plopi, vinde loc de casă
                                                                                                                   3Ş9-
www.dacoromanica.ro
    In Bujoreni 81; ~ din Stăneşti, In pricină pentru Blohomi 218; din Stăneşti, !n pricină pentru Măniaci 47; ~ din Suslăneşti, martor 140; ~ din Voinigeşti, martor 16.
Radul, fiul jup. Yintilă <din Mărgineni), frate cu Drăghici, dăruieşte satul Stăneşti m-rii Mărgineni (menţ.) 12.
Radul, fiul jup. Neacşa logofeteasa v. Radul, fiul lui Radul log. mare.
Radul, fiul lui Albul mare clucer <din Goleşti), nepotul Caplei mare postel-niceasă 136.
Radul, Gul lui Braţul şi frate cu Braţul, In pricină pentru Racoviţa 209.
Radul, fiul lui Braţul log., scrie act domnesc 235; v. şi Radul, grămătic.
Radul, fiul lui Ctrstea, familie; Întărit peste parte tn Popeşti 96.
Radul, fiul lui Danciul al lui Bogdan din Popeşti; pribeag, vinde parte In Ver-neşti 246.
Radul, fiul lui Fătul, familie; via sa la Broşteni 232.
Radul, fiul lui Mircea din Moceşti, familie; cu parte la Poiana Zlătarului 35.
Radul, fiul lui Oancea al lui Găojină din Cucurezi, tn pricină pentru ţigani 209.
Radul, fiul lui Radul mare log. şi al jup. Neacşa din Drăgoeşti 207, 232.
Radul, fiul lui Radul şi nepotul jup. Neacşa lofofeteasa din Drăgoeşti, familie 232.
Radul, fiul lui Radul Paşadia mare post. şi frate cu Dragomir 160.
Radul, fiul lui Socol şi nepotul lui Dragomir post., familie; stăpîn în Boldeşti 145.
Radul, fiul lui Stănia, familie; Înfrăţit în Bîrzeşti 112.
Radul, fiul lui Stănislav, familie; întărit peste parte în Popeşti 96.
Radul, fiul lui Tuaor post. v. Radul Bidiviul.
Radul, fiul popii Neagoe şi frate cu Do-brotă, întărit peste părţi în Inoteşti şi Predeal 138.
Radul, frate cu Balea slugă domnească şi Stanciul, întărit peste parte cu vaduri de moară la Ruşi 105.
Radul, frate cu Balea şi Stan, întărit peste parte în Tlntava 251.
Radul, frate cu Bălan ş.a., cumpără moară la Pîrscov 34.
Radul, frate cu Bogdan, înfrăţit in Gro-şani 131.
Radul, frate cu Bogdan, întărit peste parte în Comăniţa 55.
Radul, frate cu Diicul şi Yoico, întărit peste parte în Tlntava 251.
Radul, frate cu Dragomir ş.a. v. Radul din Berivoeşti.
Radul, frate cu Preda şi Stroe v. Radul Buzescu.
Radul, frate cu Tudoran, vinde loc în pădurea Bărcăneştilor 90.
Radul, frate cu Stanciul Moldovan, vinde parte în Şofrinceni 210.
Radul, frate cu Stoica, înfrăţit de tatăl său vitreg, Yladul, peste parte în Studina Sturzii 229.
Radul, ginerele lui Opriş, partea lui în Bonteni 62.
Radul, grămătic, scrie acte domneşti 84, 86; v. şi Radul, fiul lui Braţul log.
Radul, înfrăţit peste părţi în Blagodeşti 249.
Radul (2), în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Radul, în pricină pentru Racoviţa 209.
Radul <diferiţi) întărit peste parte în; Călineşti 256; ~ în Groşani 38; ~ în Lazuri 72; ~ în Păuşeşti şi în Prundeni 44; ~ în Piscani 254; ~ în Pleniţa 199; (2) ~ în Seliştioara 135.
Radul, logofăt mare (f.) din Drăgoeşti (menţ.); soţul jup. Neacşa, familie 80, 82, 141, 232; stăpîn în Cemeţul, Medvejde ş.a. cu rumâni şi ţigani 80, 82, 232; donator la m-rea Govora 80; dăruieşte boier, pentru slujbă 167.
Radul, martor pentru Blagodeşti 128.
Radul, nepotul lui Pătru slugă domnească, stăpîn în Lipia 8.
Radul, partea lui în Bonteni 62.
Radul, popă, cumpără părţi în Sturzeşti şi Studina 228.
Radul, popă, fiul popii Stan, tatăl lui Neagoe şi Zlate 232.
Radul postelnic 211 v. Radul Buzescu.
Radul, postelnic <din Brîncoveni), fiul jup. Maria din Caracal, frate cu Danciul post. şi Datco, stăpîn în Perişor 144.
Radul postelnic din Drăgoeşti v. Radul Bidiviul.
Radul, rumân cu delniţă din Retevoeşti 235.
Radul, slugă domnească din Mihăeşti, familie; stăpîn de ţigani 99.
Radul, soţul Rădoaei, tatăl lui Barbul cu parte în Curte <Curtişoara> 210.
Radul, soţul Yişei, înfrăţeşte pe fiica sa, Maria şi pe bărbatul ei, Stanciul, peste parte în Creţeştii de Margine
    255.
Radul, stolnic (din Boldeşti), fiul monahiei Ifrosina, dăruieşte ţigani Mitropoliei (menţ.) 5.
Radul, tatăl lui Iacov şi Dragomir, întărit peste parte cu vii, livezi şi cură-turi în Săteni 107.
Radul, tatăl lui Stanco stăpîn în Boteni (menţ.) 66.
Radul, ţigani: ai Mitropoliei 22; boiereşti 1, 93, 136, 194; lăutar 159.
Radul, unchiul lui Dragul, familie; vinde parte în Bărcăneşti 232.
390
www.dacoromanica.ro
Sadul <diferiţi) vinde: ogor la Bădeni 18; ~ vie la Smîrdeşteţ 233.
Sadul, vistier <mare Furcă) din Goleşti (menţ.); tatăl lui Ivaşco mare log. şi Albul clucer, soţul Gaplei 27, 91, 121, 141, 185, 243; stăpin in Bercuţa 141; dăruit de Radu Paisie cu satele Bistreţ, Uriţi şi Grindurile, pentru slujbă 91, 121, 243; donator la m-rea Vieroş 185; pribeag 141; clucer 27, 91, 121, 141, 185.
Sadul, voievod <neidentificat), cărţi menţionate de la ~ 138, 171.
Radul voievod 12, 30, 35, 89, 91, 121, 129, 132, 191, 230, 243 v. Sadul Paisie.
Radul voievod „care a pierit la Rîmnic" şi 14, 208 v. Radul de la Afumaţi.
Radul voievod Călugărul v. Radul Paisie.
Radul voievod cel Bătrîn 129 v. Radul Paisie.
Radul voievod cel Bun, fiul lui Vlad vv., nepotul lui Radul vv. v. Radul cel Mare.
Radul voievod, unchiul lui Radul w. v. Radul cel Frumos.
Radul, „vrăjmaş“ al domnului 114.
Radul al Iul Bulurea, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Radul al lui Ciocan, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Sadul al Iul Dobrovoe, partea lui in Pîrs-cov 34.
Sadul al lui Mandea, dă satul Vilsăneşti, schimb pentru Băneştii de la Ruia 14; dator la turci 133.
Radul Bidiviul (Radul), postelnic din Dră-goeşti, fiul lui Tudor post. şi nepotul Neacşei logofeteasa 24, 207, 232; stă-pîn în Voinigeşti cu vii, rumâni şi ţigani 9, 24, 232.
Radul Bivol (Radul) din Grădişte, jură-tor, hotamic 140, 222; martor 120.
Sadul Bivolariul (~ Bivolarul), ţigan boieresc 209.
Radul Buzescul (Radul), postelnic, fiul lui Vlad ban, frate cu Preda şi Stroe; stăpin in satul Cruce; pribeag 211, 225.
Sadul Cega închină vad de moară la Albeşti 83.
Radul <cel Frumos), domn al Ţării Româneşti <1462—1475), unchiul lui Radul cel Mare 8.
Sadul cel Mare (Radul, Radul cel Bun), domn al Ţării Româneşti <1495— 1508), fiul lui Vlad Călugărul 186; nepotul lui Radul cel Frumos 8; acte menţionate de la <— 8, 39; <eroare:> dă act 183.
Sadul Ciumelita (Ciumelita), partea lui in Murgeni 248.
Radul Coţofană, Întărit peste parte in Co-măniţa 55.
Radul <de la Afumaţi) (Radul voievod „care a pierit la Rîmnic“), domn a) Ţării Româneşti <1522-1528) 14,143, 204, 242; dăruieşte boier, pentru slujbă 98; acte menţionate de la ~ 208, 229.
Radul Furcă v. Radul, vist.
Radu Livrea din Dragoslavele 231.
Radul <Paisie) (~ Călugărul), domn al Ţării Româneşti <1535—1545) 12, 35, 76, 132, 166, 191, 232; frate cu jup. Cirstina, familie 214; stăpin in Izlaz, Bistreţ, Uriţi ş.a. 91, 121, 185, 214, 243; dăruieşte boier, pentru slujbă 91, 121, 243; foamete in vremea sa 30, 129, 165; acte menţionate de la ~ 50, 57, 89, 91, 121, 129, 230, 256.
Radul Paşadia (Radul), mare postelnic, familie; dăruieşte vie in Topoloveni m-rii Glavacioc 160.
Radul Piţug, Întărit peste parte in Comă-niţa 55.
Radul Scurtul (Radul, Scurtul), armaş mare (f.), stăpin in Borusu 155.
Radul Tăştăbennul (Radul), stăpin in Pă-uşeşti şi Prundeni 44.
Radul Teleleu (Radul) vinde ogoare, grădină şi livezi <la Voroveni) 112.
Sala, ţigancă boierească 232.
Raicul, fiii săi vind parte in Comanca (menţ.) 54.
Ralea, Întărit peste parte in Lipov 242.
Rapanda din Corbşori, martor 222.
Ratea, fiul lui Gosteiu, familie; vinde parte în Călineşti 256.
Ratea, frate cu Stan şi Neagu, vinde parte în Româneşti 212.
Ratea, întărit peste parte in Vulpeşti 56.
Raţ <Giurgi (?) mare ban), stăpîn In Lipovul de Jos 242.
Răbega vinde părţi cu vad de moară in Cîineni şi Şofrmceni 210.
Răchiţele, top. la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
* Răciţa, sat <lg. Cireşu, j. Mehedinţi),
    parte întărită Muşei ş.a. 208.
Rădăcină din Coţofeni, martor 9.
Rădăcineşti, sat <j. Vîlcea; azi j. Argeş), partea popii Pătru, cu vie şi moară, întărită lui Diicul log. 101.
Rădoaia, femeia lui Radul, familie; vinde parte în Curte <Curtişoara> 210.
Răducul, nepotul lui Căzan, in pricină pentru Rogozeşti 239.
Răducul, tatăl lui Tatul cu parte in Creaţa de Sus (menţ.) 234.
* Răduleştil de la Cilnău, sat <lg. Petri-
    şoru, j. Buzău), parte Întărită lui Drăghici ban 12, 180.
www.dacoromanica.ro
392
Răf&iloae, ţigancă boierească 125.
Răogeni v. Răugeni, sat.
R&puroaBa, top. la Muereasca <j. Vllcea) 170.
Răsnlcelul, deal la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125.
Răspop cumpără părţi tn Stejar şi Băneşti 134.
Răstoaca, top. la Tămăşeşti <j. Argeş) 173.
Răsciori, sat 178.
Clăteşti, sat <j. Buzău) 238.
*  Răteşti, selişte <Mălureni, j. Argeş) În-
    tărită lui Lai slugă domnească 201.
Rătivoeştl, sat <Retevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 41, 120, 162; rumâni cu delniţe Întăriţi lui Văsiiu 235.
*Rătunda, sat <probabil lg. Valea Nico-vani, j. Prahova), parte Întărită m-rii Mărgineni 12.
Rătunda de Sus, top. la * Năpîrteni <Be-revoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
*  Răugeni (Răogeni), sat <lg. Aninoasa,
    j. Muşcel; azi j. Argeş) In hotar cu Năpîrteni 87, 164, 168.
Răul, ţigan al Mitropoliei 5.
Reciţa v. Răciţa, sat.
Retevoeşti v. Rătivoeştl, sat.
Rîfov (Rîhov), sat ^j. Prahova), vad de moară Întărit lui Coresi log. 232.
Rimnic, oraş domnesc <R!mnicu Vllcea); satul Uliţa lingă ~ 39; judeţ şi plr-gari 39; plrcălab 167; popă 226; moartea lui Radu vv. la ~ 98, 143, 204, 229, 242.
Rîmnicu Sărat, oraş, act domnesc scris
. în ~ 172.
Rinbul, partea lui la Poiana Zlătarului 35»
Rîpa, tn pricină pentru Poinari 140.
Ripa, ţigan (menţ.) 159.
Rîul D oamnei, rîu <afluent al Argeşului), sat pe ~ 171.
Rîuri, plasă j. Muşcel (menţ. 1844) 254.
Rtuşor (Rîuşorul), pîrtu {afluent al Bra-tiei) sat pe z-*/ 87, 168.
Robăneşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj), parte lutărită lui Patea ş.a. 139.
*  Rogoz, sat <Grindu, j. Ialomiţa), parte
• Întărită Corneei 8.
Rogoza, ptrîu la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
*Rogozeşti, sat <probabil lg. Tîrgşor, j. Prahova), părţi Întărite popii» Dumitru 150, 239; omor 239.
Roman din Crevenic, tatăl lui Mircea (menţ.) 209.
Roman, popă, tn pricină pentru Piscani; probabil acelaşi: Roman, popă, martor pentru Jugur 231.
Roman scrie act domnesc 8.
Roman vinde parte in Tigveni 237. Româneşti (Rumâneşti), sat <j. Muşcel;
    azi Bălileşti, j. Argeş) 120, 231. Româneşti, sat <Romaneşti, j. Vllcea), părţi cu pomi şi branişte întărite lui Brătilă log. 212.
Roşea v. şi Vladul Roşea.
Roşea, fiii săi stăpini In Leurdeni şi Muşe-teşti, cu vii şi ţigani (menţ.) 10. Roşea vinde parte în Micşani, la vreme de foamete (menţ.) 30.
* Roşia Vladului, sat <probabil j. Buzău),
    parte Întărită lui Manea 37.
Roşii, sat 22.
Rovini, top. la Tintava <j Vlaşca; azi j. Giurgiu) 251.
Roxanda (Basaraboae, Ruxanda), doamna, <fiica lui Neagoe) Basarab 232; dăruieşte boier, pentru slujbă 40, 113, 232.
Rucăr, vamă <j. Muşcel; azi j. Argeş), obroc în bani de la ~ dăruit de domn m-rii Vieroş 206.
Ruda, moşie la * Bircii <lg. Furnicoş'i, j. Muşcel; azi j. Argeş) 120.
Ruda, sat <j. Argeş; azi j. Vllcea) 130. Rudeni, sat <j. Argeş) în hotar cu Şuiei 162.
Ruia, pîrîu (?) la Băneşti <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 14.
Rumâneşti v. Româneşti, sat.
Runcu, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) cu rumâni, Întărit lui Dobromir mare ban şi popii Gherghe 24.
Runcu, sat <probabil j. Mehedinţi), parte Întărită Muşei ş.a. 208.
Runcul, deal la Muereasca <j. Vllcea) 170. Rupta, top. la Miroslăveşti <j. Prahova) 232.
Ruptura, sat <j. Mehedinţi) 4.
Rusco, portar, văr cu Stepan f. mare clucer, stăpln In Gridiştea 163. Rusineşti, sat <Rusăneşti, j. Romanaţi; azi j. Olt) 135; părţi întărite lui Dobromir mare ban 94.
Rusuleţul, pîrtu la * Năpîrteni <Berevo-eşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87. Ruşeşti, sat, parte întărită lui Ivan ş.a. 208.
Ruşeţul, sat <j. Buzău) Întărit lui Dră-ghici ban 180.
* Ruşi, sat <lg. Lazuri, j. Dîmboviţa),
    parte Întărită lui Balea slugă domnească 105.
* Ruşi, sat <probabil lg. Mănăstirea, j.
    Ilfov; azi j. Călăraşi) 155.
* Ruşi, sat <probabil lg. Ţigăneşti, j. Ilfov;
    azi Sect. agr. Ilfov), părţi întărite lui Coresi log. 232.
Ruxanda doamna v. Roxanda.
392
www.dacoromanica.ro
s
Sabat din Greci, stăpîn de ţigani (menţ.) 232.
Sara, monahie, dăruieşte m-rii Vieroş parte cu vie, moară şi rumâni în Goleşti 202.
Sava, partea lui în Negovani (menţ.) 12.
Savul din Bucureşti, martor 100.
Sicilieni, sat <Săcueni, j. Dîmboviţa), parte cu casă şi rumâni întărită Mitropoliei, dania mitropolitului Anania 152, 153.                .
Sicuin, sat <Secui, j. Dolj) întărit m-rii Coşuna 159, 182.
Săinul v. Stan Siinul.
S&l&truc, sat <j. Argeş) 24.
Sărăcineşti, sat <Valea Cheii, j. Vîlcea), parte întărită lui Stan şi cetei sale 122.
S&r&ţel, pîrîu la Predeal <j. Prahova) 138.
S&rd&neşti, sat <j- Gorj) 42.
Săteni, sat <j. Dîmboviţa; azi în mnc. Tîrgovişte), parte cu vii. livezi şi cu-rături întărită lui Radul 107.
Scărişoara, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), parte cu vie şi vad de moară întărită lui Neag slugă domnească 227.
Schei v. Şchei, sat.
Schipcea v. Stan ciul Scbipcea.
Schiţea, partea lui în Borîla 93.
Scurtcşti, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Balea 110; părţi întărite lui Micul vornic 123;       ' iui Stoe, părţi întărite
    lui Micul vornic 123.
Scurtul armaş v. Radul Scurtul.
*  Scutaşi, sat <Jg. Hăbud, j. Prahova) 196.
*  Secăreni, sat <lg. Ţintea, j. Prahova;
    în or. Băicoi) cu deal cu vie întărit m-rii Mărgineni, dania lui Drăghici vornic 12.
Secăria, sat (j. Prahova) întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
Secătura, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Secui v. Săcuiul, sat.
Seliştioara, sat cu codru <Siliştioara, j. Romanaţi; azi j. Olt, în or. Corabia), hotare; întărit lui Mareş ş.a. 135.
Semca v. Simea.
Severin, ţigan boieresc 93.
Sfîra, partea lui în Poiana Zlătarului 35.
Sibiu, <logofăt din Muşeteşti) scrie act domnesc 3.
Sibiu, <vomic>, stăpîn în Pătîilage 156.
Siliştea Crucii v. Cruce, sat.
Siliştioara v. Seliştioara, sat.
Simea, fiul jup. Calea şi frate cu Braţul, vinde parte cu vie în Cepturile 75.
Simeon, egumen al m-rii Menedic 133.
Simion, întărit în Marotin şi Pirscu 188.
Simul, fiul lui Stanciul, familie; întărit în Turceni 97.
Sin, întărit în Seliştioara 135.
Sin, slugă domnească, familie; stăpîn în Nănişori 78.
Şina, jupaniţă din Corbi, stăpînă de sat şi de ţigani 58, 210.
Sîmbotin, sat <j. Gorj), părţi cu vii, livezi şi vaduri de moartă întărite popii Gherghe 210.
Sîrbî, sat 215.
*  Slrbi, sat <Săcueni, j. Dîmboviţa), par-
    te întărită Mitropoliei, dania mitropolitului Anania 152, 153.
Sîrbsca, sat <probabil Sîrsca, j. Dolj) 60, 114.
Sîrbul v. şi Marco Sîrbul.
Sîrbul din Lubnic, tatăl lui Peicul (menţ.) 4.
Sîrbul, tatăl lui Calotă în pricină pentru Burăneşti (menţ.) 29.
Sîrbul, ţigan boieresc 136.
Sîrma, ţigancă boierească 232.
Sîrsca v. Sîrbsca, sat.
*  Slavica, sat <probabil lg. Slobozia, j.
    Ialomiţa) 165.
Slaviţa, fiica lui Bunea, jupaniţa lui Co-resi log., familie; stăpînă în Bărcă-neşti 232.
Slavna, fiica lui Radul şi a Viţei, familie ; cu parte în Plăseni 255.
Slavna (Hamzoaia), iupaniţa <lui Hamza ban din Obislav), mama jup. Stanca ; dăruieşte satul Săcuiul m-rii Coşuna 159; în pomelnicul m-rii 182.
Slănic, pîrîu la * Năpîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87, 168.
Slănic, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 84; parte întărită Caplei mare postelni-ceasă 136.
Sl&tioare, sat <probabil Slătioarele, j. Ilfov, azi j. Ialomiţa) 67.
Sl&vei cumpără parte la Coşcodia 221.
Sl&vileasca, mama lui Dumitru cu parte în Comăniţa (menţ.) 55.
Smîrdeşteţ (Smerdeşteţ), sat <j. Dolj; azi în mnc. Craiova), părţi cu vii întărite m-rii Coşuna, dania lui Stepan mare clucer 76, 176, 233; furt de fiare de moară 76.
Snagov, gîrlă <j. Ilfov; azi Sect. agr. Ilfov), sat pe 196.
Snagov, m-re <j. Ilfov; azi Sect. agr. Ilfov), stăpînă de sat 51.
Soare cu ceata lui, în pricină pentru Scurteşti 110.
Soare, fiul lui Cemat, familie; vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete 129.
Soare, sat <Valea Soarelui, j. Romanaţi; azi j. Olt) 188; parte întărită lui Neagul 68, 149.
Socol, fiul lui Dragomir post. <din Boldeşti), familie (menţ.) 145.
Socol, vornic <mare, din Răzvad) (menţ.) 27, 148.
393
www.dacoromanica.ro
•  Socoteşti, sat <lg. Grădinari, j. Vlaşca;
                                                                                                    azi j. Giurgiu) 251.
Sofrăceni v. Şolrînceni, sat.
•  Sogoina, <sat, probabil lg. Măceşu de
    Jos, j. Dolj) întărit m-rii Tismana 187.
Sohodol v. Sutaodol, sat.
Sora, fiica lui Harvat mare portar, familie 240.
Sora, fiica lui Mogoş, înfrăţită în Stă-neşti 212.
Sora, fiica lui Oprea, înzestrată în Flo-reşti 195.
Sora, fiica lui Toader, vinde parte în Scurteşti 110,123.
                                                                               Sora, <jupaniţa lui Dragomir mare vornic), în pomelnicul Mitropoliei 14.
Sora, ţigănci: ale Mitropoliei 5; boiereşti 198, 232, 241.
Sorea, cu parte în: Poeni (menţ.) 36; ~ în Seliştioara 135.
•  Spatniţa, sat <lg. Vlădeni, j. Prahova)
    întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlă-daia 180.
Sperlea v. Stan Sperlea.
Spinişor, sat <j. Dolj; or. Filiaşi) 125.
Spînaci v. Neagoe Spînaci.
Sprinten, martor pentru Blagodeşti 128.
Staia v. şi Stoica al Iul Staia.
Staia, fiul lui Stoica Mustaţă, vinde părţi In Miroslăveşti 232.
Staico din Scărişoara, vinde vie 227.
Staico, fiul Dragomirei, vinde parte în Negrească 236.
:Staico, fiul lui Pătru, familie; vinde parte in Bădeni 18.
Staico <diferiţi> întărit peste părţi în: Groşăneasca şi în Obidiţi 37; in Seliştioara 135.
‘Staico, martor in cartea mitropolitului 22.
.Staico, postelnic, fiul lui Tudor log. şi al Stanei, stăpîn în Bucov şi Pîrvuleşti, cu rumâni; pribeag 126, 219.
•Staico, postelnic, frate cu Barbul, stăpîn în Popeşti 179.
Staico scrie act domnesc 119.
Staico, vornic <Şintescu>, tatăl Marinei şi Neacşei, stăpîn în Seliştioara (menţ.) 135.
Stan, bărbatul (al doilea) Dobrei şi ginerele Cuibei, stăpîn în Bărcăneşti 113, 232.
-Stan, clucer, bunicul jup. Calea, Rada şi Vlădaia, stăpîn în Vaţa; pribeag (menţ.) 28.
.Stan, cu ceata lui, fiul lui Stoica Lungul, în pricină pentru vad de moară la Albeşti 83.
'Stan cu ceata lui, în pricină pentru Giur-măneşti 193.
Stan cu ceata lui, în pricină pentru Li-pia 8.
Stan cu ceata lui, întărit in Muereasca 170.
.394
Stan cu ceata lui, întărit în Sărăcineşti 122.
Stan, cumnat cu Stavăr, întărit in Seliştioara 135.
Stan <diferiţi) cumpără parte în: Coşco-dia 221; (2) <—< în Groşani 38; ~ în Poeni (menţ.) 36; ~ în Tătărăi 196; /-»/ în Voroveni 112.
Stan din: Bărcăneşti, aldămăşar 223; probabil acelaşi: Stan, cumpără parte în Bărcăneşti 169; ~ din Boteni, vinde parte 231; ~ din Brăgăreşti, stăpîn de ţigani; pribeag 194; ~ din Breasta v. Stan, log.; ~ din Copăcel, cu parte 226; ~ din Copăcel, martor 226;       ' din Dobroţei v. Stan, log. ;
      < din Hotărani, stăpîn de ţigani (menţ.) 93; <—< din Păstreni, în pricină pentru Comăneşti 48; ~ din Plopşor, megieş hotamic la Turceni 42; ~ din Plopul, în pricină pentru Vaţa 28; /-«/ din Sîrbsca v. Stan, log.; ~ din Socoteşti, vinde parte in Tîntava 251; /-«/ din Şimoneşti, martor pentru Voi-nigeşti 9; ~ din Trestioara, megieş hotamic la Turceni 42; din Urseni, martor 77;din Urşani, vinde parte în Floreşti 195.
Stan, fiul Chirtopoaei, partea lui în Lazuri 72, 85.
Stan, fiul jup. Voica, întărit în Cuciul, cu grădină şi vad de dîrstă 143.
Stan, fiul lui Bălaur, familie; vinde parte în Cîineştii de pe Otăsău 103.
Stan, fiul lui Cernat, familie; vinde parte în Băleşti, la vreme de foamete 129.
Stan, fiul lui Cîrstea, familie; întărit în Popeşti 96.
Stan, fiul lui Drăgoi, familie; întărit în Pleniţa 199.
Stan, fiul lui Florea vinde parte în Scurteşti v. Stan al Iul Florea,
Stan, fiul lui Mircea din Moceşti, familie; cu parte în Poiana Zlătarului 35.
Stan, fiul lui Standul, familie; întărit în Turceni 50, 97.
Stan, fiul lui Stănia, familie; cu parte în Bîrzeşti 112.
Stan, fiul lui Stoian, vinde parte în Voroveni 112.
Stan, fiul lui Vîlsan, întărit în Bărcăneşti 232.
Stan, fratele jup. Anca, <fiul lui Pădure log.), vinde parte în Bieleşti 217.
Stan, fratele lui Badiul, vinde loc în Poso-beşti 238.
Stan, fratele lui Balea, familie; întărit în Tîntava 251.
Stan, fratele lui Bunea şi Micu, întărit în Căldăruşa 247.
Stan, fratele lui Cîrstea, familie; întărit în Popeşti 96.
Stan, fratele lui Dobre, întărit in Tîntava 251.
www.dacoromanica.ro
Stan, fratele lui Dragomir, familie; Întărit în Creaţa de Sus 234.
Stan, fratele lui Ratea şi Neagu, vinde parte in Româneşti 212.
Stan, fratele lui Standul şi Oancea, Întărit In Tîntava 251.
Stan, fratele lui Văsiiu, familie; vinde parte în Dăduleşti, la vreme de foamete 165.
Stan, fratele Neaoşei, fn pricină pentru Ruşeşti, cu munte şi grădină 208.
Stan, fratele popii Mirţcan, familie; Înfrăţit in Bulineşti 64.
Stan, ginerele Mamiei, în pricină pentru Popeşti 179.
Stan grămătic 197, 248 v. Stan, log. din Dobroţei.
Stan, grămătic, cel mic, scrie act domnesc
    219.
Stan în pricină pentru Turceni v. Stan, fiul lui Stanciul.
Stan <diferiţi), întărit peste părţi în: Inoteşti şi Predeal 138; In Pău-şeşti şi Prundeni 44.
Stan, logofăt din Breasta, martor; scrie cartea unor boieri 144.
Stan, logofăt, grămătic din Dobroţei, scrie acte domneşti 32, 83, 182, 197, 204, 225, 248; scrie cărţile unor boieri 144, 176.
Stan logofăt din Ialomiţa 225 v. Stan, log. din Dobroţei.
Stan, logofăt din Sîrbsca, scrie acte domneşti 60, 114.
Stan, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Stan, partea lui în Călineşti (menţ.) 256.
Stan, plrcălab, soţul jup. Despina, cumnat cu Stepan log., stăpîn în Bujoreni, Drăgoeşti ş.a. cu vii, mori şi ţigani (menţ.) 89.
Stan, popi: la Biserica Domnească din Bucureşti, martor 242; ^ din Buzău, vinde parte cu vie 92; ~, tatăl popii Radul,, familie; partea lui în Bărcă-neşti 232.
Stan, postelnic, nepotul lui Stan plrcălab, în pricină pentru averea acestuia 89.
Stan, rumân cu delniţă din Retivoeşti 235.
Stan, slugă domnească, frate cu Balea şi Radul, stăpîn în Ruşi 105.
Stan, spătar mare, soţul Caplei, stăpîn în Descopereşti 257; în sfatul domnesc 1, 5, 6, 8, 10-15, 17—21, 23— 25, 27-41, 43-52, 54, 56-58, 60-64, 66, 67, 69-71, 73-86, 88-99, 101-105, 107-114, 116, 118-127, 129-143, 145, 147-151, 153-157, 160-167, 169-175, 177-183, 186, 188-212, 214,-218, 219, 221, 223, 225, 227—230, 232—237, 239—243, 245-248, 251-256.
Stan, ţigani; vinde loc de casă în Bucureşti 100; al Mitropoliei. 5; boieresc 198.
Stan, vadul lui de moară la Vlăduleşti v. Stan Sperlea.
Stan <diferiţi) vinde parte: în Bogăteşti 109; ^ în Floreşti 195; ~ în Măgura 252; în Scărişoara 227; în Voro-veni 112.
Stan al lui Cinchil vinde parte cu branişte la Comanca 54.
Stan al lui Crăciun vinde ogor <la Voro-veni> 112.
Stan al lui Florea vinde parte în Scur-teşti 110, 123.
Stan al lui Leca, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Stan al lui Mogoş (Stan) din Ştefăneştii de Podgorie, rumân cu delniţă 111, • 124.
Stan Bostea (Stan) din Bărcăneşti, vinde casă şi loc de casă 223.
Stan Boţan, vinde parte in Scurteşti 110.
Stan cel Gros (— Debel), fost plrcălab, hotarnic 257; spătar, martor 130.
Stan Creştina (Stan), cumnat cu Coresi log., partea lui în Bărcăneşti (menţ.> 232.
Stan Dolofan (Stan), jupaniţa sa în pricină pentru Bădeşti (menţ.) 32.
Stan Pişte, martor pentru Blagodeşti 128.
Stan Gorun dă locuri de vie în Muereasca schimb pentru locuri de casă 170.
Stan Mustea vinde parte în Bonteni 68, 149.
Stan Pimniţă 165.
Stan Săinul vinde ogoare în Bărcăneşti 232.
Stan Sperlea, stăpîn în Vlăduleşti, cu rumâni 232; probabil acelaşi: Sten, vadul lui de moară la Vlăduleşti 232.
Stana din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Stana <din Stănceşti, fiica lui Cîrstian vornic), în pomelnicul Mitropoliei 14.
Stana, fiica lui Bunea, cumnată cu Coresî log., familie 232.
Stana, fiica lui Cîrstian, familie; stăpînă în Geamăna 166.
Stana, fiica lui Dobre, vinde [parte în Poeni 175.
Stana, fiica lui Fătul cel bătrln, soţia lui Drăguşin <ban>, înfrăţită în Blagodeşti 128.
Stana, fiica lui Harvat mare portar, familie 240.
Stana, fiica lui Radul din Creţeşti, familie 255.
Stana, fiica lui Stanciul, vinde delniţă în Vădeni 210.
Stana, fiica lui Tatul, familie; vinde parte in Bădeni 18.
Stana, fiica lui Voico, întărită în Inoteşti şi Predeal 138.
Stana, fiica Neacşei, familie; stăpînă în Ruşeşti, cu grădini şi munte 208.
395
www.dacoromanica.ro
Stana, jupaniţă, fiica lui Coadă vornic, stăplnă tn Vlăduleşti şi Băniştori, cu moară; pribeagă 232.
Staua, jupaniţă, soră cu jup. Caplea şi Neagoe vist., familie 181.
Stana, jupaniţă, soră cu jup. Stanca, familie ; stăplnă tn Geamăna 166.
Stana, logofeteasa, soţia lui Tudor log. şi mama lui Staico post., stăplnă tn Bucov şi Ptrvuleşti, cu rumâni 126, 219; pribeagă 126.
Stana, preoteasa popii Pătru, stăplnă tn Cirstieneşti, Văleni şi Rădăcineşti cu vie şi moară 101.
Stana, partea ei tn Boanta 62.
Stana vinde parte tn Studina 228.
Stanca, fiica lui Dan, Întărită tn Tur-ceni 97.
Stanca, jupaniţă din Bratovoeşti, fiica Hamzoaei, soţia lui Stanciul Benga, stăplnă tn Obislav, Bercuţa şi Săcuiu <27>, 45, <141 >, 159, 182; donatoare la m-rile Coşuna şi Glavacioc 45, 159, 182.
Stanca, jupaniţă din Slătioare, stăplnă de ţigani 67.
Stanca, jupaniţă din Străoşti 20.
Stanca, jupaniţă, fiica lui Dragomir post., familie; stăplnă tn Boldeşti 145.
Stanca, jupaniţa lui Stoica stolnic, fiica lui Dragomir, stăplnă In Finta şi de ţigani; pribeagă 67.
Stanca, jupaniţa lui Tatul log. din Gro-şet 22.
Stanca, jupaniţă, mama Dobrei şi sora lui Oprea, familie; stăplnă In Stur-zeni, cu rumâni 69.
Stanca, jupaniţă, soră cu jup. Stana, familie; stăplnă tn Geamăna 166.
Stanca, ţigănci boiereşti 194, 232.
Stanca (2) vlnd parte tn Studina 228.
Standul cu ceata lui, tn pricină pentru Giurmăneşti 193.
Standul cu ceata lui, tn pricină pentru Lipia 8.
Standul cu ceata lui, tn pricină pentru Şoptani şi Mălureni 201.
Stanciul din: Cecăneşti v. Standul, vătaf; ~ din Ceplea, megieş hotamic 42;
      ' din Goleşti, martor 84; ~ din Măniaci, vinde parte 47; ~ din Păs-treni, tn pricină pentru Comăneşti 48; ~ din Spinişor, tatăl lui Oprea (menţ.) 125; ■—■ din Şuşiţa de Sus, megieş hotamic 42; ■—■ din Voinigeşti, martor 16.
Stanciul, fiul lui Badea al lui Belcea din Coteşti, vinde rumân cu delniţă tn Ştefăneştii de Podgorie 111, 124; v. şi Standul, soţul Măriei.
Stanciul, fiul lui Btrcă, vinde parte cu rumân in Vlăduleşti 232.
Stanciul, fiul lui Brateş, familie; Întărit in Seliştioara 135.
Stanciul, fiul lui Dan, cu parte tn Ru-şeşti, cu munte şi grădini 208.
Stanciul, fiul lui Dobroslav, vinde parte in Studina 228.
Stanciul, fiul lui Neagul, înfrăţit tn Băr-căneşti 232.
Stanciul, fiul lui Pătru post., familie; stă-ptn tn Uliţa 39.
Stanciul, fiul lui Pirvul din Lubnic, vinde paule 4.
Stanciul, fiul lui Stan, familie; cu parte în Ruşeşti, cu munte şi grădini 208.
Stanciul, fiul Muşei, cu parte în Ruşeşti 208.
Stanciul, fiul Neacşei, cu parte în Ruşeşti 208.
Stanciul, fratele lui Balea slugă domnească, întărit în Lazuri şi Ruşi, cu vaduri de mori 72, 105.
Stanciul, fratele lui Bogdan, vinde părţi în Şofrînceni 210.
Stanciul, fratele lui Mtinea şi Şerban, întărit tn Comăneşti 151.
Stanciul, fratele lui Oprea spătar, stăpîn în Filiaşi şi Frasinul, cu rumâni şi ţigani 58, 125.
Stanciul, fratde lui Stan şi Oancea, întărit în Ttntava 251.
Stanciul <diferiţi> întărit peste parte în: Comăneşti 151; ~ în Comăniţa 55; ~ In Lipovul de Jos 242; ~ în Maro-tin şi tn Pîrscu 188; ~ tn Seliştioara 135; ~ tn Trestenicul de Sus 186; ~ în Voinigeşti 16.
Stanciul, logofeţel, logofăt, scrie acte domneşti 35, 68, 72, 102, 130, 149.
Stanciul, partea lui tn Vlăduleşti (menţ.) 232.
Stanciul, popă, cumpără ogoare în Bîr-zeşti 112.
Standul, popă, cu parte în Seliştioara 135.
Stanciul, postelnic, <nepotul lui Harvat mare log.>, unchiul lui Tatul log. şi al Caplei, stăptn tn Bătieşti (menţ.) 177.
Stanciul, postelnic, soţul Elcăi, familie; stăptn tn Holubeşti cu mori, vii, rumâni şi ţigani 13.
Stanciul, rumâni: din Cepturile 75; (2) ~ din Retevoeşti, cu delniţă 235; ~ din Sturzeni, cu delniţă (menţ.) 69.
Stanciul scrie acte domneşti v. Standul, logofeţel.
Stanciul, slugă domnească, fiul lui Şerbul, întărit în Viezuri 183.
Stanciul, soţul Măriei, înfrăţit de socrul său, Radul, tn Creţeşti 255; v. şi Stanciul, fiul lui Badea al lui Belcea din Coteşti.
Stanciul, şufar din Mărceşti, fiicele sale tn pricină pentru Leurdeni şi Muşe-teşti (menţ.) 10.
Stanciul, tatăl lui Danciul, cu parte în Ruşeşti, cu munte şi grădini 208.
396
www.dacoromanica.ro
Staneiul, tată] lui Detco cu parte ta Creaţa de Sus (menţ.) 234.
Standul, tatăl lui Jelează cu parte tn Miroslăveşti (menţ.) 232.
Standul, tatăl lui Stanul ş.a., pierde parte In Turceni pentru furt; redobtndită pentru slujbă (menţ.) 97.
Standul, tatăl Neacşei, familie; partea lui în Ruşeşti (menţ.) 208.
Standul, tatăl Stanei cu delniţe in Vă-deni (menţ.) 210.
Staneiul, ţigan boieresc 205.
Standul, vătaf din Cecăneşti, vinde ţigani 205.
Standul <diferiţi> vinde parte In: Btr-leşti 210; (2) ~ tn Comăniţa 55;
       în Dăeşti 174; ~ în Groşani 131; ~în Sîmbotin, cu livezi, vii şi vaduri de mori 210;    > în Smlrdeşteţ, cu vii
    176; ~ In Stăneşti 218; ~ în Tig-veni 237.
Standul al Iul Benga (Benga, Standul, Standul Benga) (menţ.) tatăl lui Barbut post. 215, 243; stăpîn în Ber-cuţa şi Bezdina 27, 33, 141; hiclean 33; pribeag 141.
Standul al Iul Bulurea din Buzău 250.
Standul al lui D&nilă vinde selişti la Corbi 210.
Standul al lui Oprea vinde parte în Şo-frînceni 210.
Standul al lui Tudoran din Buzău 250.
Standul <al) lu Yoico, martor pentru Poiana şi VÎIcănile 106.
Standul Cftreteu vinde ogoare şi vad de moară la Cîineni 210.
Standul Mtnll, fiii săi vlnd parte în Sără-cineşti (menţ.) 122.
Standul Moldovan, familie; vinde parte în Şofrlnceni 210.
Standul Scbipcea, martor în Bucureşti 26.
Stanco, fiul lui Radul, vinde parte cu rumâni în Boteni (menţ.) 66.
Stanislav v. Stinlslav.
Stav&r, cumnat cu Stan, Întărit peste parte în Seliştioara 135.
Stavăr, sat v. Ustav.
St&nae, fiul său vinde parte în Comăniţa (menţ.) 55.
Stăncel v. Stîlpul lui Stinciulea.
St&nceşti, sat <j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti) 12, 19, 37, 38; probabil acelaşi: St&nceşti, parte vîndută de ' Bisorca lui Ivan 142.
St&nduca, fiul lui Vllsan, vinde ogoare în Devesel 54.
St&nducul, Întărit în Seliştioara 135.
Stănciulea v. Stîlpul lui St&nciulea.
St&neşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Bercea 119.
* Stăneşti din Prahova, sat <Mărginenii de Jos) întărit m-rii Mărgineni, dania jup. Vintilă 12.
*  Stăneşti, sat <1g. Drajna de Sus, j. Să-
                                           cuieni; azi j. Prahova) 47, 218.
St&neşti, sat Lunca, j. Vîlcea), parte cu rumâni Întărită lui Mogoş şi fiicelor sale, peste care s-au înfrăţit 212.
Stănia v. Padina Iul St&nuiu.
St&nia, tatăl lui Radul, familie; partea lui tn Bîrzeşti (menţ.) 112.
St&niia vinde ogor Ia Muereasca 170.
St&nilă, călugăr, vinde parte cu branişte în Studina 228.
Stinili cumpără parte în Lubnic 4.
Stănliă, diac mic, scrie acte domneşti 55, 221, 227, 242, 245.
St&nlli (2), în pomelnicul dat Mitropoliei de CIrstian post. 14.
Stinili, întărit în Turceni 50.
Stinili, jupan, soţul (?) Mandei stăplnă în Stllpeni (menţ.) 12.
Stinili vinde branişte la Frăsinet 228.
St&nimlr, fiul lui Neag, vinde parte tn Sturzeşti 228.
St&nislav cu ceata lui, tn pricină pentru Scurteşti 110.
St&nislav cumpără parte cu rumân In Poiana 106.
St&nislav din Copăcel, martor 226.
St&nislav, frate cu Staneiul Moldovean şi Radul, vinde parte în Şofrlnceni 210.
St&nislav (Stanislav), logofăt din Văcăreşti, fiul lui Tatul mare clucer, scrie acte domneşti 121, 147, 241.
St&nislav, tatăl lui Toader, familie; întărit tn Popeşti 96.
                                       St&nislav <diferiţi) vinde parte în: Şo-frînceni 210; ~ în Tigveni 237.
St&nugi, martor pentru Blagodeşti 128.
Stănuiu v. Padina lui St&nuiu.
Stipini, sat <probabil Stîlpeni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 231.
*  Stejar (Stăjar), sat <lg. Perişor, j. Dolj),
    părţi întărite popii Dragomir ş.a. 134.
Stejariul Balii, top. la Predeal <j. Prahova) 138.
Stejarul lui Prapor Prev&ş, top. la * Piscul Voievodului <Prapor, j. Roma-naţi; azi j. Dolj) 191.
Stejarul Patru Fraţi, top. la Comăneşti <j. Olt) 55.
Stepan, clucer mare (f.), mare sfetnic 130; tatăl lui Plrvul al doilea clucer 159; văr cu Rusco portar 163; stăpîn în Cornăţel, Perişor, Smlrdeşteţ ş.a. 76, 130, 144, 159, 163, 176, 245; donator la m-rea Coşuna 76, 159, 176, 245; ispravnic în acte domneşti 33, 50.
Stepan, logofăt <din Ciofrîngeni), văr cu doamna Despina, familie; stăpîn In Drăgoeşti, Ueşti, Bojoreni ş.a. cu vii, mori şi ţigani 89.
Stepan (Ştefan), logofăt scrie acte domneşti 29, 38, 218.
www.dacoromanica.ro
397
Stepan, portar mare (fIn sfatul domnesc 53.
Stepan vinde ogor la Cacova 18.
Stîlpeni v. Stăpîni, sat.
*  Stîlpeni, sat <probabil lg. Piua Pietri,
    j. Ialomiţa; azi Giurgeni), parte dăruită de jup. Manda m-rii Mărgineni; luată de domn în schimbul satului Pisculeşti şi dăruită Oraşului Floci 12.
Stîlpul Iul Stănclulea lui Stăncel), top. la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125.
Stoe v. Scurteştil lui Stoe, sat.
Stoenel, întărit In Seliştioara 135.
Stoeneştl, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea, c. Berislăveşti), parte întărită lui Oprea din Rătivoeşti 41.
*  Stoeneştl, sat <probabil lg. Călţuna, j.
    Buzău) în hotar cu Groşani 37, 38.
Stoia v. Vladul Stoii.
Stoia, fiul lui Gosteiu, familie; vinde parte în Călineşti 256.
Stoia, popă, întărit în Groşani 38.
Stoia, tatăl lui Dragul cu parte în Bonte-ni (menţ.) 62.
Stoian, clucer mare, în sfatul domnesc 59.
Stoian cumpără parte şi vie în Scărişoara 227.
Stoian din Şuşiţa de Sus, megieş hotar-nic 42.
Stoian, ginerele jupaniţei Stana, familie; stăpîn în Sturzeni cu rumâni 69.
Stoian înfrăţeşte pe Ogurlu peste partea sa din Pîrscoveni 52.
Stoian <diferiţi> întărit peste parte în: Călineşti 256; <■«- în Groşani 38; ~ în Turceni 50.
Stoian <diferiţi), partea lui in: Bătieşti (menţ.) 253; in Bonteni 62; ~ în Cîrstieneşti şi in Poenari 203.
Stoian scrie acte domneşti 169, 207.
Stoian, tatăl lui Stan cu parte în Voro-veni (menţ.) 112.
Stoian (diferiţi) vinde parte în: Scur-teşti 110, 123; <■«- în voroveni 112.
Stoian Celebi vinde parte in Blagodeşti (menţ.) 128.
Stoica, armaş, fiul lui Pătru post. şi al Dumitrei, familie; stăpîn în Uliţa 39.
Stoica, armaş, tatăl Dumitrei, socrul lui Pătru post., familie; stăpîn în Uliţa (menţ.) 39.
Stoica, bărbatul Ivei, cu parte (în Lihă-ceni) 149.
Stoica, clucer al doilea, hotarnic la Tîm-bureşti 148.
Stoica, cumnat cu Jelează, vinde parte din vad de moară la Miroslăveşti 232.
Stoica (diferiţi) cumpără parte în: Co-măniţa 55; ~ în Frăsinet şi în Stu-dina, cu vie şi branişte 228; ~ in Olăneşti 122; ^ în Posobeşti 238; ~ în Tătărăi 196.
Stoica din: Bărcăneşti, aldămăşar 223; ~ din Beleţi, martor 22; ~ din
    Ciolan v. Stoica, log.; ~ din Modru-zeşti v. Stoica, post. mare; ~ .din Năsip, megieş hotarnic 42; <■*■' din Posobeşti cumpără părţi 238; din Răteşti 238; ~ din Sărdăneşti, megieş hotarnic 42; ~ din Socoteşti, vinde parte în Tîntava 251;        , din
    Piteşti dăruieşte casă, moară şi vie m-rii Vieroş 213.
Stoica, fiul lui Aramă, familie; vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
Stoica, fiul lui Jelează, unchiul lui Coresi log., familie; partea lui în Miroslăveşti 232.
Stoica, fiul lui Lera, întărit în Pătîrlage 156.
Stoica, fiul lui Martin cel bătrîn din Piteşti, martor 115.
Stoica, fiul lui Oprina, familie; cu parte în Verneşti 246.
Stoica, fratele lui Bălan, întărit în Ptrscov 34.
Stoica, fratele lui Radul, înfrăţit de tatăl său vitreg, Vladul, în Studina Sturzei 229.
Stoica, fratele lui Şimon, întărit în Tîntava 251.
Stoica, fratele lui Văsiiu ş.a., vinde în Deduleşti, la vreme de foamete 165..
Stoica, fratele popii Mîrţcan, înfrăţit in Bulineşti 64.
Stoica, grămătic v. Stoica, log.
Stoica (diferiţi) întărit peste parte în: Inoteşti şi în Predeal 138; ~ în Pleniţa 199; ~ în Tătărăi 196.
Stoica, logofăt, grămătic din Ciolan, scrie acte domneşti 99, 122, 127, 137, 140,
    233.
Stoica, logofăt al doilea (— al lui Gago), ispravnic în acte domneşti 20, 56, 142.
Stoica, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Stoica (diferiţi), partea lui în: Blagodeşti 249; ~ în Borduşani 65; <■«- în Cîrstieneşti şi în Poenari 203; ~ în. Negovani, cu vad de moară 12; <■«-în Poenari 140; în Vulpeşti 55.
Stoica, pîrcălab, martor în cartea mitro-. politului 22.
Stoica, popă din Drăghiceni, martor 120.
Stoica, popă, fiul lui Oana Pereş, tatăl lui Necula log., cu parte în Racoviţa (menţ.) 209.
Stoica (Stoichiţă), postelnic mare (din Modruzeşti), din casa domnească; stăpîn în Berendeşti, Maxenu, Udreni ş.a. cu rumâni şi ţigani 23, 241; în pricină pentru Muşcel şi Futeşti 190, 224;
    în sfatul domnesc 1, 5, 6, 8, 10—21; 23—25, 27—41, 43—52, 54—58, 60— 64, 66-99, 101-105, 107, 109-114, 116, 118, 120—127, 129—143, 145, 147-151, 153-157, 160-175, 177—
398
www.dacoromanica.ro
    184, 186, 188-212, 214, 217-219, 221, 223, 225, 227-230, 232-240, 242, 243, 245-248, 251-257.
Stoica {diferiţi), rumân cu delniţă din: Berivoeşti 84; ~ din Retevoeşti 235.
Stoica scrie acte domneşti v. Stoica, log.
Stoica, stolnic, soţul jup. Stanca, familie; stăpîn în Fin ta şi de ţigani 67.
Stoica, tatăl lui Neagoe cu parte tn Bon-teni (menţ.) 62.
Stoica, tatăl Muşei, Voicăi şi Neacşei stă-pîne în Runcu, larci, Cotoruia ş.a. (menţ.) 208.
Stoica, ţigancă boierească 67.
Stoică {diferiţi) vinde: parte în Comă-neşti, pentru plata dajdiei 151; ~ ogor în Dăeşti 174; ~ selişte cu grădină şi pomet In Floreşti 195.
Stoica al B&dicesei, martor pentru Poiana şi Vîlcănile 106.
Stoica al lui Gago v. Stoica, logofăt al doilea.
Stoica al lui Staia, frate cu Mircea, vinde parte de vad de moară la Miroslăveşti şi ogoare la Ruşi 232.
Stoica Bobolea (— al lui Bobolea), întărit în Comăniţa 55.
Stoica Chiţa, întărit în Comăniţa 55.
Stoica Gîrluş cu ceata lui, întărit în Mue-reasca 170.
Stoica Grosul, partea lui în Borîla 93.
Stoica Iubitul cu ceata lui, închină parte în Zănoaga 12.
Stoica Jelează v. Stoica, fiul lui Jelează.
Stoica Lungul, tatăl lui Stan, închină vad de moară la Albeşti 83.
Stoica Mustaţă, tatăl lui Staia cu parte în Miroslăveşti (menţ.) 232.
Stoica Tătarul (Stoica), slugă domnească, tatăl lui Buchi, stăpîn în Blohomi 218.
Stoican, <fiul lui Cîrstian vornic), în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Stoicăneasca, moşie la Soare <Valea Soarelui, j. Romanaţi; azi j. Olt) 68, • 149.
Stoichina, întărit în Lipovul de Jos 242.
Stoichiţa, sat, părţi întărite lui Drăghici ban şi Udrişte post. 129; întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180; foamete 129.
Stoichiţă postelnic mare v. Stoica.
Stolniceni, sat {j. Vîlcea; azi în mnc. R. Vîlcea) 226.
Stolnici, sat <probabil j. Argeş) 88.
Straoa cumpără ogor în Comăniţa 55.
Straoa, întărit în Groşani 38.
Straoa, părţile lui în Cîrstieneşti şi Poe-■ nari 203.
Straoa vinde parte tn Poeni (menţ.) 36.
Străoşti, sat {probabil j. Prahova) 20.
Streoşti, top. la * Năpirteni {Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Streze vinde parte tn Broşteneasca 232.
Strîmba, ptrîu la * Năpîrteni {Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Strîmba, pîrîu la * Urîţi {Negoi, j. Dolj) 91.
Strîmbul v. Gura Strfmbului.
Strîmture, tatăl lui Dumitru cu vie tn Radovan (menţ.) 114.
Stroe, armaş, cu Însărcinări domneşti la. Şoptani, Mălureni ş.a. 201.
Stroe, armaş, hotarnic la Muereasca 170.
Stroe din: Tomeni v. Stroe, vătaf; din Vîlceni, vinde parte în Poeni 200.
Stroe, fiul lui Pătru post. şi al Dumitrei, familie; stăpîn în Uliţa 39.
Stroe, fiul lui Vlad ban v. Stroe Buzescu.
Stroe, fratele lui Dragul, vinde vad de moară la Rîfov 232.
Stroe, fratele lui Radul şi Preda v. Stroe Buzescu,
Stroe {diferiţi) Întărit peste parte: din „codrul*1 Căcata 135; ~ în Poeni 175.
Stroe, nepotul lui Ivan, întărit tn Bă-deni 108.
Stroe, postelnic, nepotul lui Barbul comis din Slavica, stăpîn tn Dăduleşti 165.
Stroe, rumân cu delniţă din Retevoeşti 235.
Stroe, vătaf {din Tomeni), stăpîn tn Svinteşti, Borîla şi Mirileşti 93, 157.
Stroe vinde ogor în Voroveni 112.
Stroe, vistier (?) mare (menţ. 1633) 191.
Stroe {Buzescul), fiul lui Vlad ban şi frate cu Radul şi Preda; stăpîn în Cruce 211, 225.
Stroiasa, {jupaniţă), partea ei în Blago-deşti (menţ.) 12.
Studeniţa lui Jitian, sat {j. Romanaţi; azi j. Olt), parte vîndută de Gtrbaci lui Neag 227.
Studina, sat {j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi cu vie şi branişte întărite lui Stoica 228; ~ Sturzei, parte întărită fiilor lui Vladul 229; v. şi Sturzeşti, sat.
Sturzeni, sat, rumâni cu delniţe întăriţi jup. Stanca 69.
*  Sturzeşti, sat {lg. Studina, j. Romanaţi;
    azi j. Olt), părţi întărite popii Radu 228; v. şi Studina, sat.
Sucală v. Pagul lui Sucală, top.
Stiharul, sat {j. Dolj), dobîndit de Dragul spătar pentru slujbă; întărit nepotului său, Pîrvul log. 98.
•  Sulari, sat {Giubega, j. Dolj), parte
    întărită lui Stepan mare clucer 130.
Suhodol, sat {Sohodol, j. Gorj), partea lui Miclăuş întărită sorei sale, Pai a 146.
Sulea şi ceata lui, în pricină pentru Scurteşti 110.
Suma, fiul lui Albul, familie; bitărit in Albeşti 118.
www.dacoromanica.ro
399
Surul v. Piscul Surului, top.
Suslăneşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 140, 196.
* Svinteşti, sat <lg. Mărgheni, j. Romana)!; azi j. Olt), parte Întărită lui Stroe vătaf 93.
s
Şaln, logofăt, fiul lui losif, scrie acte domneşti 118, 155, 201.
Şandru, tatăl lui Nechifor, vinde parte In Rogozeşti (menţ.) 150.
Şandru vinde părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Şfirban v. Şerban.
Şărb&neştl, sat <Şerbăneşti, j. Dîmboviţa;
    azi In or. Pucioasa) 59.
Şârbul v. Şerbul.
Şătoaia v. Şitoaia, sat.
Şcheaiu, top. la * Ttmbureşti <lg. Bor-cea, j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi) 148. Şchel, sat <j. Dîmboviţa) in hotar cu Veţicheşti 71.
Şerb v. Şerbul.
Şerban, Şărban:
Şerban (Şărban), ban <mare) (menţ.), tatăl jup. Anca 242; <trimis> la Poartă 29.
Şerban din: Berivoeşti, martor 86; «—'din Glrleşti, martor 176;        ' din Pădu-
    reţi v. Şerban, log.; din Priboiani, tatăl lui Ban şi Bădilă (menţ.) 7.
—   Şărban, frate cu Stanciul şi Mlinea, Întărit !n Comăneşti 151.
Şerban, Întărit in Comăniţa 55.
Şerban, logofăt, grămătic din Pădureţi, scrie acte domneşti 129, 131,132, 134, 161, 175.
—   Şărban, partea lui In Căldăruşa 247. Şerban, popă, frate cu Berivoe, cumpără
    parte cu casă In Călineşti 256.
—   Şărban, postelnic, fiul Ancăi băneasa din Coiani, dăruieşte satul Bezdeadu m-rii Vieroş 116.
Şerban, vătaf <din Roşii?), martor fn cartea mitropolitului 22.
Şerban vinde parte în Călineşti 256. Şerban Veveriţă (Şerban), partea lui In Negovani (menţ.) 12.
Şerbăneşti v. Şărbăneşti, sat.
Şerbul, Şărbul, Şerb:
—   Şerb din Crevenic, tatăl lui Braţul (menţ.) 209.
—   Şerb, fiul lui Stănia, familie; cu parte fn Birzeşti 112.
Şerbu, Înfrăţit In Prădăliceşti 102.
—   Şerb, Întărit In Seliştioara 135.
Şerbu, nepotul lui Ivăniş (vornic), vinde
    parte in Polaţi 216.
—   Şerb, orăşean din Buzău, vinde parte
    cu vie 92.
—   Şărbul, partea lui In Roşia Vladului 37. Şerbu (Şerb), slugă domnească, frate cu
    Mareea, stăpln tn B&deni şi Cacova 18.
—   Şărbu, slugă domnească, stăpln In Giurmăneşti 193.
Şerbul, tatăl lui Stanciul slugă domnească şi Dragomir stăpîni in Viezuri (menţ.) 183.
Şimon, frate cu Stoica, întărit în Tlntava 251.
Şimoneşti, sat (Şomăneşti, j. Gorj)' 9.
Şitoaia (Şătoaia), sat <j. Dolj) 159, 245.
Şofrîncent, sat (Sofrăceni, j. Gorj; azi Curtişoara), părţi cu nucet Întărite popii Gherghe 210.
Şomăneşti v. Şimoneşti, sat.
* Şopteşti, sat (lg. Corlăteşti, j. Prahova; azi in mnc. Ploieşti) in hotar cu Bă-niştori 232.
Şoptani, sat (Şoptana, j. Argeş) cu mori, întărit lui Lai slugă domnească ş.a. 201.
Ştetan din: Bărcăneşti v. Ştefan, slugă domnească; din Răogeni, in pricină pentru Năptrteni 87, 164, 168.
Ştefan, logofăt scrie acte domneşti v. Stepau.
Ştetan, părţile lui în Runcu, Iarci, Coto-ruia ş.a. 208.
Ştefan, popă la Biserica Sf. Ioan din Tîrgovişte (menţ. 1796) 59.
Ştefan, pitar, stăpln In Băneştii de la Ruia 14.
Ştefan, slugă domnească din Bărcăneşti, soţul Dobrei, ginerele Cuibei; dăruit de doamna Roxanda cu parte în Bărcăneşti, pentru slujbă 40, 113, 232.
Ştef&neştii de Podgorie, sat <j. Pădureţ; azi j. Argeş în mnc. Piteşti), parte cu rumâni, vinăriciuri şi perperi întărită fiilor Tătulesei din Cîmpulung 111,124.
Şteful cumpără părţi în Tătărâi 196.
Ştelul din: Cîmpulung, martor pentru Berivoeşti 86; ~ din Furnicoşi, martor 120.
Şteful, Întărit peste părţi cu munte în Cîrstieneşti şi Poenari 203.
Şteful, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Ştevira, top. la Muereasca <j. Vîlcea) 170.
Ştubeiu, top. la Predeal (j. Prahova) 138.
Şuica (Şuică) mare pîrcălab, familie; stă-pin in Şuiei, Găojani, Tigveni ş.a. 1, 237.
Şuiei, sat <j. Argeş), parte Întărită lui Şuica ptrcălab şi fratelui său, Badea vătaf 1; parte întărită lui Oprea 41; parte întărită jup. Caplea 162.
Şupitul <Neagoe ~> vinde parte in Be? rmdeşti 241.
Şuşiţa, sat (Gura Suşiţei, j. Gorj) 42; ~ de Sus 42.
400
www.dacoromanica.ro
T
Tabac, popii, martor pentru Blagodeşti 128.
Tatomir, întărit în Marotin şi Pîrscu 188.
Tatul, clucer mare din Văcăreşti, tatăl lui Stănislav scriitor de acte domneşti 241.
Tatul din: Apele Vii, vinde ţigănci 198; ~ din Crivina, în pricină pentru Pă-tîrlage 156; ~ din Groşet v. Tatul, log.;       din Posobeşti, vinde răzoare
     238; ~ din Rimnicu <Vîlcea>, martor 226;   din Văcăreşti v. Tatul, clu-
     cer mare.
Tatul, fiul lui Manea, vinde loc de casă şi ogor la Bărcăneşti 232.
Tatul, <probabil fiul lui Negre portar), cu drepturi în Ruşi 105.
Tatul, fiul lui Răducul, vinde parte în Creaţa de Sus 234.
Tatul, <frate cu Chirtop), tatăl Voicăi şi Neagăi cu parte în Stăneşti 119; în pricină pentru Lazuri 72, 85: probabil acelaşi: Tatul, <in pricină) pentru Cuciul 143.
Tatul, îu pricină pentru Vaţa 28.
Tatul, întărit în Comăneşti 48.
Tatul, logofăt din Groşet, soţul Stanei, stăpln de ţigani 22.
Tatul, logofăt scrie act domnesc 172.
Tatul, logofăt, soţul jup. Caplea, ginerele lui Barbul vornic, familie; stăpîn în Pietroşani, Negoeşti, Leoteşti ş.a. 83, 95, 177, 232; dăruieşte vad de moară m-rii <Malamuc> 83.
Tatul, orăşean din Buzău, vinde parte cu vie 92.
Tatul, tatăl Stanei, Voicăi şi Bobei, partea lui în Bădeui (menţ.) 18.
Talul, tatăl Voicăi şi Neagăi v. Tatul, frate cu Chirtop.
Tftmăşeşti, sat <c. Dîrmăneşti, j. Argeş), parte întărită lui Vlaicul slugă domnească 173.
Tăpălagă, rumân al m-rii Vieroş, partea lui la Năpîrteni 87.
Tărîţă din Vîltureni, în pricină pentru Obislav 45.
Ţ&'rtabă din Plopşor, megieş hotarnic 42.
Tijtăbeanul v. Radul Tiştibeanul.
Tătarul v. Stoica Tătarul.
Tătarul, sat <j. Brăila) întărit lui Dră-ghici ban şi jup. Ylădaia 180.
* T&tAr&i, sat <j. Ilfov; azi j. Prahova), hotare; părţi cu pădure săpată şi arsă întărite lui Nan ş.a. 196.
Tătrade, ţigan boieresc 1.
Tfttuleasa din Cimpulung, mama lui Dra-gomir (menţ.) 111, 124.
Tătuleasca, moşie la Pîrscov <j. Buzău > 43.
TSuraş cel mic scrie acte domneşti 98, 206.
Teişul v. şi Dosul Telşulul şi Gura Tei-şului, topice.
Teişul (TeiuŞul), deal la * Năpîrteni <Be-revoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Teleajen (Teleajin), rîu, sate pe ~ 12, 218; vad de moară pe ~ 12.
Teleajin, vamă întărită m-rii Mărgineni 12.
Telega, sat <j. Prahova) întărit m-rii Mărgineni, dania lui Drăghici vornic 12.
Teleleu v. Radul Teleleu.
Teodor v. Tndor.
Teodosie v. Todosie.
Teşa v. Coşariul Teşel, top.
Teşila, sat <j. Prahova) întărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
...Teului (?), top. la Piscani <j. Argeş) 254.
Tezlui (Tezluiu), pirîu <j. Dolj şi Olt), sate pe 62, 68, 149.
Tezluiu, fiul lui Vladul, familie; înfrăţit în Grămătici 229.
Tlgveni, sat <j. Argeş), părţi întărite lui Şuica pircălab; popă 237.
Tiliul, întărit în Comanca, cu loc de stlnă, fătăciune şi stupină 43.
Tibuleşti, familie, cu parte în Comanca 54.
Tismana (Adormirea), m-re <j. Gorj), stăpîuiri la Comani, Căiugăreni şi balta Bistreţul 187, 204, 215; în pricină pentru un drum peste munte 220; egumen 187.
Tismana, sat <j. Gorj), închiderea plaiului de la Arsuri 220.
*Tîmbureşti, sat <lg. Borcea, j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi), hotare 148; parte întărită lui Zlate vătaf 11; întărit cu bălţi şi rumâni lui Harvat mare portar 148.
Tînjală din Bărăşti, martor 22.
Tîntava, sat <j. Vlaşca; azi j. Giurgiu), hotare; parte întărită lui Balea ş.a. 251.
Tîrgovişte, cetate de scaun, oraş;
    sate lingă ~ 126, 138, 147, 241; loc de casă 24; Biserica Domnească 242; Biserica Sfintul loan (menţ. 1796) 59; popi 59, 242; sîrb 24; zugrav 22; judeţ 22; Mitropolia, biserica mare (înălţarea): sate, rumâni, ţigani 5, 14, 22, 152, 153; mitropoliţi 5, 14, 22, 152, 153; acte domneşti scrise în 53, 56, 60, 61, 65-69, 72, 104, 105, 107-109, 111-113, 118, 119, 121.
Tîrgşor, oraş domnesc <j. Prahova), case; carte a judeţului şi pîrgarilor 61.
Tîrgu Jiu, <oraş>, sat Ungă ~ 24.
www.dacoromanica.ro
401
Ttrseni, sat <Purcăreni, j. Muşcel; azi j. Argeş), In hotar cu Purcăreni 174.
Toader v. Tudor.
Todosie, cumpără ogoare la Ciuriceşti 55.
Todosie dăruieşte ogoare şi loc de vie la Bujorani 81.
Voma, ban, bunicul jup. Caplea soţia lui Tatul log.; stăpîn în Leoteştii de Cîmp şi Albeşti cu vad de moară (menţ.) 82, 232.
Toma, întărit în Poeni 175.
Tomeasca, moşie la * Leoteştii de Cîmp (probabil lg. Căldăruşanca, j.Săcuieni; azi j. Buzău) 232.
Topcea, frate cu Neagoe, întărit în Ze-letin 21.
Topeşti, sat (j.Gorj), închiderea plaiului de la Arsuri 220.
Topite, top. la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125.
TopoloTeni, sat <j. Pădureţ; azi or., j. Argeş), parte cu rumâni, vii şi vină-riciuri întărită m-rii Glavacioc 127, 160.
Toporna v. Paporna.
Transilvania v. Ardealul.
Trestenicul de Sub, sat (Tomuleşti, j. Vlaşca; azi j. Giurgiu), parte întărită lui Carapcea ş.a. 186; Trestenicul de Jos, ~ de Mijloc, pricină de hotare 186.
Trestioara, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 42.
Trilul, întărit în Poeni 36.
Trivoiu 149.
* Troencşti, sat <lg. Băbeni-Bistriţa, j. Vîlcea), hotare; întărit m-rii Cozia
    57.
Troian, top. la * Năpîrteni (Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Tudor, Toader:
Tudor (Teodor), diac mic, grămătic, scrie acte domneşti 24, 57, 71, 110; scrie cartea judeţului din Bucureşti 100.
Tudor, fiul lui Marin, cumpără parte în Vulpeşti 55.
— Toader, fiul lui Stănislav, familie; întărit în Popeşti 96.
Ţala, ţigan faur 232.
Ţalapi, logofăt, fiul lui Harvat mare portar şi al Neagolei, familie 240.
* Ţalapieşti, sat (?) <lg. Bolintin, j. Ilfov; azi j. Giurgiu) în hotar cu Tîntava 251.
Ţara Românească
    hotarul cu Transilvania <220); sat de la întemeierea ţării 171; foamete 30, 129, 165, 232; relaţii cu Transilvania 243;
    în titulatura domnului: passim.
Tudor, fiul lui Vladul şi frate cu Tezluiu. înfrăţit în Grămătici 229.
—   Toader, frate cu Deagu şi CIrstian, vinde parte în Băleşti 129.
—   Toader, întărit în Groşani 38.
Tudor, logofăt <din Orboeşti), soţul'jup. Stana, tatăl lui Staico post. (menţ.) 126, 219.
Tudor, partea lui cu moară în Blagodeşti 249.
Tudor, postelnic <din Drăgoeşti), fiul lui Radul log. şi al Neacşei, familie (menţ.) 232.
Tudor, slugă domnească, frate cu Lazăr log. şi Laţco, stăpîn în Dobroeştii de Sus şi Creaţa de Sus 234.
—   Toader, tatăl Sorei cu parte în Scur-teşti (menţ.) 110.
Tudor, ţigan boieresc 194.
Tudor (diferiţi) vinde parte în: Broşte-neasca 232 ; ~ în Comăniţa 55.
Tudora, partea ei în Studina 228.
Tudora, soră cu jup. Caplea, nepoata lut Dragomir vornic, familie; stăpină în Brătivoeşti 147.
Tudora, via ei la Voinigeşti 16.
Tudoran v. şi Standul al lui Tudoran.
Tudoran, frate cu Radul, vinde branişte în Bărcăneşti 90, 232.
Tudoran, întărit în Pătirlage 156.
Tudoran, (postelnic, fiul lui Turcea log.) dăruieşte parte in Burăneşti m-rii Bolintinul 29.
Tudosie v. Todosie.
Tufe, top. la Studina (j. Romanaţi; azi j. Olt) 228.
Turburatul vinde vie la Scărişoara 227.
Turburea, piriu la Predeal (j. Prahova) 138.
Turceni. sat (j. Gorj) 42; parte întărită lui Zaharia ş.a. 50; parte întărită lui Stan ş.a. 97; furt 50, 97.
Turcul v. Mahamet Turcul.
Turcu vinde parte în Tigveni 237.
Turteş, întărit in Seliştioara 135.
Tutinişti, sat (probabil Tutana, j. Argeş) 9.
Ţ
   Ţara Turcească, turci în Ţara Românească 237, 250; boieri robi în cw.9-1, 121; v. şi Poarta şi Ţarigrad.
   Ţarigrad, oraş (Istanbul), Petru vV. ,la '•»’ 156.
   Ţ&găna (?), vale la * Năpîrteni (Berevoeşti j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
   *Ţăţîrligi, sat (probabil lg. Arefu;' j. Argeş) 24.
   Ţibrul, (tlrg, R.P. Bulgaria), în dreptul Papornei 187.
   Ţigan, cumpără părţi cu munte în Cjrstie-neşti şi Poenari 203.
402
www.dacoromanica.ro
Ţiganul, top. la Filiaşi <j. Dolj) 58, 125. •Ţigăneşti, sat <Ursoaia, j. Săcuieni; azi j. Buzău) întărit lui Vlaicul clucer şi jup. Chera 192, 230.
Ţiicul vinde părţi In Stejar şi Băneşti 134.
Ud rea, vornic <mare), frate cu jup. Neaga (menţ.) 241.
• Udreni, sat <lg. Gura Cilnăului, j. Buzău), parte întărită lui Stoica mare post. 241.
Udrişte, ban <din Mărgineni), stăpîn în Cricoveni 178.
Udrişte, postelnic <din Drăgoeşti), fiul lui Pirvul post., familie; stăpîn în Cerneţul, Medvejde, Curiacea ş.a. 60, 82, 167; dăruieşte boier, pentru slujbă
    167.
Udrişte, postelnic <din Mărgineni), fiul lui Udrişte vist., familie 12, 129; stăpîn în Blagodeşti, Luciani, Stoichiţa ş.a. 12, 14,129; donator la m-rea Mărgineni 12.
Udrişte, vistier mare <din Mărgineni, fiul lui Stoican) (ment.); tatăl lui Udrişte post. 129; stăpîn în C omeni şi Băleşti 12, 129; donator la m-rea Mărgineni 12.
Ueşti, sat <Oeşti, j. Argeş), parte cu moară întărită lui Stepan log. 89.
Ujasca (Ojasca), moşie la * Pirscovenj <lg. Balta Plopului, j. Buzău; az> Lipia) 52.
Uliteşti, sat <Uliteasca, j. Argeş; azi Argeşelu în mnc. Piteşti), parte cu pomet întărită lui Codrea log. şi jup. Anca 46.
Uliţa de lîngă Rîmnic, sat <in mnc. Rira-nicu Vîlcea) cu mori, întărit lui Pătru post. ş.a. 39; parte cu moară întărită
Yalea Aninenilor, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
                                                                          Yalea Cerului, top. la * Năpîrteni <Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87. Yalea cu Trestie, top. la Poenari <Schitu Poienari, j. Vlaşca; azi j. Teleorman)
    200.
Yalea Gardurilor, top. la Predeal <j. Prahova) 138.
Yalea Gemenei, top. la Piscani <j. Argeş) 254.
Yalea Largi, Yalea lui Ylad, văi la * Nă-pîrteni <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
   Ţintea, seliştea lui la Dăeşti (menţ.) 174. Ţînţărenl, sat <j. Gorj) 58, 97, 144.
   Ţiţa, pîrîu <la Fieni, j. Dîmboviţa) 63. Ţîţa, sat <j. Dîmboviţa; azi Dealu Mare), in hotar <cu Fieni) 63.
U
    lui Stepan log. 89; sudeţul din Rimnic oprit să se amestece în sat 39.
•  Unteni, sat <lg. Padina, j. Buzău), în-
    tărit lui Drăghici ban şi jup. Vlădaia 180.
Urechiatul, întărit peste parte în Piscani 254.
•  Urîţi, sat <Negoi, j. Dolj) 141; înte-
    meiere; dăruit de Radu Paisie lui Radu clucer, întărit fiilor acestuia, Ivaşco şi Albul 91, 121; întărit cu rumâni şi baltă m-rii Vieroş 185. Urlaţi, sat <j. Prahova; azi oraş), părţi cu vii şi vinărici întărite lui Coresi log. 232.
Urs, Ursul:
—  Ursul v. şi Yalea Urgului.
Urs (Ursul) din: Mănoteşti, vinde ţigan 232; ~ din Urseni, martor 77.
                                                                            Urs <diferiţi) întărit peste parte în: Comănifa 55; ~ în Voroveni 112.
—   Ursul, nepotul lui Stan Creştina, vinde parte în Bărcăneşti 232.
Urs, rumân m-resc 202.
Urseni, sat <Ursaţi, j. Gorj; azi în mnc. Tirgu Jiu) 77.
•  Urseşti, sat <Clondiru de Sus, j. Săcu-
    ieni; azi j. Buzău), în hotar cu Bă-deni 18.
Urşani, sat <j. Vîlcea) 195.
•Ustav, sat <• Stavărul, Viişoara, j. Ro-manaţi; azi j. Dolj), părţi întărite m-rii Boanta 62.
Utmeş, megieş, în pricină pentru Troe-n&şti 57.
Yalea Lungă, vale la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Yalea Mateiulul, top. la • Năpîrteni <Bere-voeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87. Valea Nicovani v. Negovani, sat.
Yalea Purcăreţilor, top. la Predeal <j. Prahova) 138.
Yalea Rea, top. la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Yalea Seacă, top. la Poeni <Poienile, j.
    Săcuieni; azi j. Buzău) 175.
Valea Soarelui v. Soare, sat.
Yalea Stupinei, top. la • Borusu <probabil Independenţa, j. Prahova) 155.
www.dacoromanica.ro
403
Valea Trifoii, Turbure, topice la Predeal <j. Prahova) 138.
Valea Ţiţei v. Ţîţa, pîriu.
Valea Ursului, top. la Tigveni <j. Argeş)
     237.
Varnava, scriitor <din Preuteşti) scrie acte domneşti 1, 160.
Vasilie scrie acte domneşti 139, 156.
Vaţa, sat <j. Argeş), partea lui Stan clucer Întărită nepoatelor sale 28.
Văcăreşti de lingă Tlrgovi.şte, sat <j. Dîmboviţa) 121, 147, 241; tn hotar cu Corbi; parte Întărită lui Gheorghe clucer ş.a. 73.
Vădeni, sat <j. Gorj; In mnc. Ttrgu Jiu) întărit Muşei ş.a. 208; părţi întărite popii Gherghe 210.
Vădislav din Dioşti, martor 144.
Vădişorul, pîrîu la * Năpîrteni (Berevo-eşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 87.
Vădulcţ, top. la Tigveni <j. Argeş) 237.
Vădivoi, partea Ini In Bonisu 155.
Văleana vinde parte în Tigveni 237.
Văleni, sat <j. Argeş), partea popii Pătm Întărită lui Diicul log. 101.
Văleni, sat (Vălenii de Munte, j. Prahova), drum la ~ 138.
Văncul vinde parte în Sărăcineşti 122.
Văsiiu din Berivoeşti, martor 86.
Văsiiu din Rătivoeşti, (logofăt), fiul jnp. Anca, stăpîn 235; martor 120; probabil acelaşi: Văsiiu, logofăt, scrie acte domneşti 97, 135, 232, 234, 237,
     255.
Văsiiu, fini lui Badea log., nepot jnp. Cîrstina sora lui Radu Paisie, stăpîn In Izlaz cu vii şi mori 214.
Văsitu, frate cu Stan ş.a., vinde parte în Dăduleşti, la vreme de foamete 165.
Văsiiu, in pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Văsiiu logofăt v. Văsiiu diu Rătivoeşti.
Văsiiu, ţigan al Mitropoliei 5.
Vejul din Şuşiţa, martor 42.
Velica din Goleşti v. Sara. monahie.
Vclira, jnpaniţa lui Lupul vătaf, fiica lui Cherbeleţ, tamilie; stăplnă in .Ni-cu ia 114.
Velira, jupauiţa (prima) lui Şuică pir-călab, fiica Ini Preda clucer, slăpină în Baia şi Ciuperceui, cu rumâni şi ţigani (ineuţ.) 1.
Ventilă v. Vintilă.
Yerncştl, sat (j. Buzău), părţi întărite lui llarion fost episcop si fratelui său 246; parte cu vii a lui Maliomet turcul 250.
Veţicheşti v. Vtţieheştl, sat.
Veveriţă v. Chica lui ~ şi Şerban Veveriţă.
Vieroş (Vierăş, Vierăşnl, Intrarea in biserică), m-re (j. Muşcel şi Pădureţ; azi Făgetn, mnc. Piteşti) 70; mormintnl lui Albul mare clucer 206; întărire pentm sate cu rumâni, vii şi
    bălţi 87, 116, 185, 202, 213; case iit Piteşti 213; ţigani 185; mori 202, 213; obroc in bani din vama domnească de la Rucăr 206.
Viezuri, sat (Bălăneşti, j. Gorj), parto întărită fiilor lui Şerbul 183.
Vilaia, stăpînă în Svinteşti 93.
Vintilă, Ventilă:
— Ventilă, fiul lui Neagoe, vinde parto cn vie, livezi şi curături tn Săteni 107.
Vintilă, Întărit peste parte in Seliştioara 135.
Vintilă, jupan (paharnic, din Mărgineni), tatăl lui Drăghici şi Radul; dăruieşte satul Stăneşti m-rii Mărgineni (menţ.) 12.
Vintilă, portar din Baia de Aramă, traduce act domnesc (menţ. 1736) 204.
Vintilă postelnic mare în sfatul domnesc (eroare) v. Stoica.
Vintilă voievod v. Vlad Vintilă, domn.
Visul, slugă a lui Mareea post. din Şi-toaia, dăruit cu satul Cornăţclul pentru slujbă 159, 245.
Vişa, fiica Ini Drăgoi, familie; Întărită peste parte in Pleniţa 199.
Vişa. soţia Ini Radul, familie; partea ci în Plăseni (menţ.) 255.
Vişa, ţigancă boierească 232.
Vişa vinde loc de casă în Zărneşli, cu dichise şi namestii 247.
VIşan, fiul lui Badea, vinde parte cn vie în Dobroeştii de Sus 234.
Vişana, ţigancă boierească 198.
Vişina, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) în hotar cn Seliştioara 135.
V italia, călugăriţă, lasă popii Cernat parte cn mori în Bărcăneşli 223.
Vitioara v. (îhitioara, sat.
Viţicheşti (Veţicheşti), sat (j. Pădureţ; azi j. Argeş, iu or. Topoloveni), parte cu vii şi vinăriei întărită lui lvaşco mare log. şi Ini Albul mare clucer 71; parte întărită Caplei mare poslel-uieeasă 136.
Vîlcan, dăruit cu ocină de jnp. Slaiica din Străoşti, pentru slujbă 20.
Vîlcan diu Copăcel, martor 226.
Vîlcan, partea lui cu vie în Zămeşti 247.
Vilcăneşti, sat (j. Dolj; azi în mnc. Cra-iova) 58, 114, 125, 159; probabil acelaşi: Yîlcăneşti 198.
Vîlcănile, sat (Vnlcana, j. Dîmboviţa) 106.
Vîlceaua Corbului, top. la Coinăniţa (j. Olt) 55.
Vîlceaua Gîştii, top. la * Blohomi (Draj-na de Sus, j. Săcnieni; azi j. Prahova)' 218.
* Vîlceni, sat (Botoroaga, j. Ylaşca; azi j. Teleorman) 200.
Vilcul din Gîrleşti, martor 176.
Vilrul, frate cu Buduluş, vinde ogoare în Ciineni 210.
404
www.dacoromanica.ro
Vîleul. tatăl Iui Badea, familie; Întărit peste parte in Ciineştii de pe Otăsău 103.
TDsan (Vlăcsaii) <din Caracal), familie; stăpfn fn Perişor (menţ.) 144.
Vîlsan, grămătic, scrie cartea marelui vistier 216.
Vîlsan, tatăl lui Stan, partea lui fn Băr-căneşti (menţ.) 232.
Vîlsan, tatăl lui Stănciiica, partea lui In Devesel (menţ.) 54.
Vîlsann, rîu, sat pe ~ 10.
Vîlsăneştî, sat <probabil j. Argeş), întărit Mitropoliei, după schimb cu Radul al lui Mandea 14.
Vîlturel, top. la * Tîmbureşti <lg. Borcea, j. Ialomiţa; azi j. Călăraşi) 148.
* Viltureni, sat <lg. Obislav, j. Vlaşca; azi Grozăveşti, j. Dîmboviţa) 45.
Vîrful Firiciorului, ~ Graiului, topice <la Fieni, j. Dîmboviţa) 63.
Vîrful lui Iacov, ~ Pinului, ~ Sultanului, topice la Bezdead <j. Dîmboviţa) 59.
Vîrhare din Rusineşti, dăruit de Mircea vv. cu satul Seliştioara 135.
Vlad, Vladul:
Ylad, Vladul v. şi Roşia Vladului şi Valea lui Vlad.
—   Vladul, ban <din Cepturoaia), tatăl lui Radul, Preda şi Stroe (menţ.) 211.
—   Vladul, comis, frate cu Radul log. <din Drăgoeşti), familie; stăpîn în Cerneţul, Medvejde ş.a. 80, 82; donator la m-rea Govora 80.
—   Vladul cu ceata lui, fini (?) lui Vlad cel Orb, dăruieşte ţigancă 232.
Vlad (Vladul) <diferiţi> cumpără: parte în Călineşti 256; ~ părţi în Stejar şi Băneşti 134.
Vlad (Vladul) <diferiţi> cu parte în: Poenari 200; ~ în Voinigeşti 16.
—   Vladul din: Bîrzeşti, martor 71; ~ din Cepturoaia v. Vlad, ban ; ~ din Ciorăşti, vinde ogor 174; din Hotă-rani v. Vlad, log.; —■ din Olăneşti v. Vlad, log.; ~din Vîltureni, în pricină pentru Obislav 45.
—   Vladul, fiul lui Dumitru, vinde parte cu pomi şi branişte la Româneşti 212.
Vlad (Vladul) fiul lui Lera, întărit peste parte în Pătîrlage 156.
—   Vladul, fiul lui Mircea din Moceşti, familie; cu parte la Poiana Zlătarului 35.
—   Vladul, fiul lui Mircea şi frate cu Albul, întărit peste parte In Albeşti 118.
—   Vladul, fiul lui Vîlcul, familie; înfrăţit în Cîineştii de pe Otăsău 103.
—   Vladul grămătic v. Vlad, log.
Vlad (Vladul) <diferi{i> întărit peste parte In: Călineşti, cu munte şi drept de pescuit în Lotru 256; ~ în Groşani 38; în Mihoveni 189; ~ în Miho-veni şi în Prădăliceşti 102; ~ în
    Poeni 36; în Seliştioara 135; în Trestenicul de Sus 186.
—   Vladul logofăt din Hotărani, scrie acte domneşti 79, 80; v. şi Vlad, log. scrie acte domneşti.
—   Vladul, logofăt din Olăneşti, martor 9.
Vlad (Vladul), logofăt, grămătic, scrie acte
    domneşti 20, 59, 157, 170, 257; v. şi Vlad, logofăt din Hotărani.
Vlad, martor pentru Blagodeşti 128.
Vlad (Vladul), <nepotul lui Tatul vornic), în pricină pentru Purcăreni 171.
—   Vladul, ogorul şi locul lui de casă la Muereasca 170.
—   Vladul, popă, cu parte in Bădeni 18.
—   Vladul, portar, ispravnic de boieri hotărnici la Turceni 42.
—   Vladul, roşu, familie; vinde parte în Dăduleşti, la vreme de foamete 165.
—   Vladul, rumân cu delniţă din Rete-voeşti 235.
—   Vladul, slugă domnească, stăpîn în Lipia 8.
—   Vladul, spătar, hotarnic (menţ.) 143.
—   Vladul, tatăl lui Radul şi Tezluiu, familie ; cu parte în Studina Sturzei 229.
—   Vladul, ţigan boieresc 136.
Vlad (Vladul) <diferiţi) vinde: ogor la Dăeşti 174; ~ ogor la Ciorăşti 174; livadă <la Voroveni) 112.
Vlad vistier în sfatul domnesc 218 < eroare > v. Mitrea.
—   Vladul, voievozi <neidentificaţi), acte menţionate de la ~ 39, 160.
Vlad voievod 73, 203 v. Vlad Vintilă, domn.
Vlad voievod, fini lui Vlad voievod v. Vlad Înecatul, domn.
—   Vladul voievod, tatăl lui Radul voievod
    v. Vlad Călugărul, domn.
Vlad voievod, tatăl lui Radu voievod 183.
Vlad voievod, tatăl lui Vlad voievod şi 208 v. Vlad cel Tînăr, domn.
Vlad al lui Badiul vinde parte cu branişte la Comana 54.
Vlad Călugărul (Vladul), domn al Ţării Româneşti <1482—1495) 12; tatăl lui Radul cel Mare 186; act menţionat de la ~ 163.
Vlad cel Orb <din Băceşti) (menţ.) 232.
Vlad <cel Tînăr) (Vladul), domn al Ţării Româneşti <1510—1512), tatăl lui Vlad Înecatul 209; act menţionat de la ~ 208.
—   Vladul Fîşie, partea lui In Potropopul 106.
Vlad <Înecatul), domn al Ţării Româneşti <1530—1532), fiul lui Vlad cel Tînăr; act menţionat de la ~ 209.
—   Vladul Roşea din Fumicoşi, martor 120.
—   Vladul Stoii, martor pentru Poiana şi Vîlcănile 106.
www.dacoromanica.ro
405
Ylad Ţepeş (Vladul), domn al Ţârii Româ-■ neşti <1456—1462, 1476) 57; act menţionat de la ~ 171.
Ylad Vîntîlă (Ventilă, Vintilă, Vlad), domn al Ţării Româneşti <1532—1535) 73, 76; donator la m-rea Menedic 133; acte menţionate de la ~ 57, 203.
Vlada, fiica lui Miroslav, familie; întărită peste parte în Bulineşti 64.
Vladimir v. Vl&dimir.
Vladimireşti v. Vlădlmireşti, sat.
Vlaicul, clucer <din Rumceni), frate cu jup. Chera, stăpîn în Ţigăneşti 192, 230.
Vlaicul din: Beleţi v. Vlaicul, vătaf; din Coteşti v. Vlaicul, log.; din Grozăveşti, martor 144; <■-' din Pis-cani v. Vlaicul, log.; ~ din Rumceni v. Vlaicul, clucer.
Vlaicul, fiul jup. Pîrva şi nepotul lui Badea post., stăpîn în Bircii cu mori 120.
Vlaicul <diferiţi> întărit peste parte în: Blohomi 218; ~ în Creaţa de Sus 234; ~ în Trestenicul de Sus 186.
Vlaicul, logofăt din Coteşti, martor 84, 86, 120, 222; jurător 140.
Vlaicul, logofăt din Piscani, fiul lui Mihnea pîrcălab şi frate cu Mihnea post., stăpîn în Berivoeşti, Năpîrteni, Măce-şam ş.a. cu rumâni şi munţi 84, 87, 164, 168, 222.
Vlaicul, nepotul lui Codrea log., cu parte şi vad de moartă la Purcăreni 31.
Vlaicul, pomii săi la Vulpeşti 55.
Vlaicul, slugă domnească, stăpîn în Tămă-şeşti 173.
Vlaicul, vătaf din Beleţi, martor 22.
Vlaicul <diferiţi> vinde parte în: Tigveni 237; ~ în Vlăduleşti 232.
Vlădaia din Lubnic, vinde ogor 4.
Vlădaia, jupaniţa lui Drăghici ban, familie; st&pînă în Peştişani, Mărgineni, Filipeşti ş.a. 180.
Vlădaia (monahia Efrosina) jupaniţa lui Oprea post., stăpînâ în Drăgăşani şi Momoteşti 184.
Vlădaia, jupaniţă, nepoata lui Stan clucer, familie; stăpînă în Vaţa 28.
Vl&delul vinde parte în Sulari 130.
Vl&deni, sat <j. Muşcel; azi Furnicoşi, j. Argeş> 84, 86; probabil acelaşi: Vl&deni 22.
Vlideni, sat <probabil j. Prahova; azi j. Dîmboviţa) 232.
Vlidimlr, întărit peste parte în Seliştioara 135.
Vlădlmireşti, sat, parte dată de Dobro-ntir f. mare ban lui Ivaşco mare log. şi Albul mare clucer schimb pentru parte în Bercuţa 141.
* Vlăduleşti, sat <probabil lg. Corlă teşti, j. Prahova; azi în mnc. Ploieşti), părţi cu locuri de casă, rumâni şi vad
406
     de moară întărite lui Coresi log.; foamete 232.
Voe, frate cu Cazdrea, vinde parte în Drăghiceni 68, 149.
Voica din Balosin, soacra lui Isuf post., familie (menţ.) 209.
Voica din Buzău vinde parte cu vie 92.
Voica, fiica lui Neagoe şi a Voicăi, familie; întărită peste parte în Cuciul cu grădină şi vad de dîrstă 143.
Voica, fiica lui Stoica, familie; stăpînă în Runcu, Iarci, Cotoruia ş.a. cu vii, mori, case şi grădini 208.
Voica, fiica lui Tatul, soră cu Neaga, întărită peste parte în Stăneşti 119.
Voica, fiica lui Tatul, soră cu Stana şi Boba, vinde parte în Bădeni 18.
Voica, în pomelnicul dat Mitropoliei de Cîrstian post. 14.
Voica, jupaniţa (a doua) a lui Harvat mare portar, mama lui Ivan post. 240.
Voica, jupaniţă, mama jup. Stanca, soacra lui Stoica stolnic, stăpînă de ţigani (menţ.) 67.
Voica, jupaniţă, mama Voicăi, familie; cumpără părţi în Cuciul (menţ.) 143.
Voica, <sora lui Cîrstian post.), în pomelnicul Mitropoliei 14.
Voica, sora lui Dunca şi Pîrvul, stăpînă în Mîrşa şi de ţigani 15.
Voica vinde parte în Năpîrteni (menţ.) 87, 168.
Voicea, tatăl Bunei cu parte în Poeni 175.
* Voiceştl, sat <lg. Văleni, j. Argeş), parte întărită lui Şuica mare pîrcălab ş.a. 1; parte întărită lui Oprea <log.) 41; parte dăruită de Neaoşa m-rii Cotmeana 147.
Voicilă cumpără părţi cu munte în Cîrstie-neşti şi Poenari 203.
Voicilă, partea lui în Stoichiţa 129.
Voico v. şi Standul <al) lu Voico.
Voico, armaş, soţul jup. Stana, stăpîn în Muşcel cu deal cu vii 190.
Voico din Călineşti, vinde vie 197.
Voico, fiul lui Calevit călugăr, familie; cu parte în Bulineşti 64.
Voico, fiul lui Mircea din Moceşti, răufăcător 35.
Voico, frate cu Radul şi Diicul, întărit peste parte în TîntaVa 251.
Voico, grămătic, scrie act domnesc 66.
Voico, întărit peste parte în Groşani 38.
Voico (Voicul), popă, întărit peste părţi cu munte în Bogăteşti şi Nimăeşti 109.
Voico <diferiţi), rumân din: Poiana 106; ~ din Vrăneşti 25.
Voico, tatăl Stanei, întărit peste părţi în Inoteşti şi Predeal 138.
Voico, ţigan boieresc 98.
Voico <diferiţi) vinde part& în: Ciorăşti 174; ~ în Floreşti 195.
www.dacoromanica.ro
Yoinea cu reala lui, slăpin in Şoptani şi Mălureni cu silişti, munte şi mori 201.
Yoinea (Voina) <diferiti> cumpără parte în: Coşcodia 221; ~in Tătărăi 196.
Yoinea, fiul lui Manea şi frate cu Tatu], vinde loc de casă şi cgor in Bărcăneşti 232.
Yoinea <diferi(i> întărit peste parte în: Groşani 38; ~ în Seliştioara 135.
Yoinea, ţigan boieresc 1.
Yoinea vinde parte în Sărăcineşti 122-
Yoineasa, fiii săi vînd parte in Sărăcineşti (menţ.) 122.
* Yoinigeşti, sat <lg. Feţeni, i. Argeş; azi j. Vîlcea, în mnc. R. Vilcea), parte întărită lui Standul; popă 16.
Yoinigeşti pe Jiu, sat <j. Gorj, mnc. Tîrgu Jiu> cu mori, vii şi rumâni vîndut de Neacşa logofeteasa şi Radul Bidiviul lui Dobromir mare ban 9, 24.
Zabaria cu ceata lui, întărit peste parte în Turceni 50.
Zabaria din Roşii, martor 22.
Zabaria, egumen al m-rii Glavacioc 160,
    172.
Zabaria, logofăt, scrie acte domneşti 208, 247, 251.
Zantea vinde ogoare la Dăeşti 174.
Zăgae, sat <Zegaia, j. Mehedinţi) popă 4.
Zăicoi, sat <j. Gorj) 77.
Z&noaga, sat <j. Prahova), parte întărită m-rii Mărgineni 12.
Z&rneşti, sat <<— de Slănic, j. Buzău), parte cu vie întărită lui Bîlcă 247.
•Z&voaele, sat <Ruşeţu, j. Buzău), întărit lui Drăghici ban 180.
Zbora, slugă domnească, stăpîn în Bă-deni 18.
Zbora vinde parte în Poiana Aldei 53.
Zegaia v. Zăgae, sat.
Yoisiloae din Bresniţa, vinde ţigani 125.
Yoluiae, sat <Voloiac, j. Mehedinţi) 4.
Yoroavă vinde ogor la Voroveni 112.
Voroveanul v. Badea Yoroveanul.
Yoroveni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), ogoare întărite lui Neag ş.a.; popă; ciumă 112.
Yrfineşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), părţi cu vii şi rumâni întărite lui Albul mare clucer 25; vie vindută de jup. Despina lui Lăudat log. 120.
Yucea, diac, scrie act domnesc 94.
Yuia, slugă domnească dăruit de domn cu satul Bohanul, pentru slujbă 49.
Vulcana v. Yîlcănile, sat.
Vulparul v. Manea Yulparul.
Yulpeşti, sat <j. Argeş), parte întărită lui Ratea 56.
•Yulpeşti, sat <probabil lg. Comăniţa, j. Olt), parte întărită lui Badiul 55.
Zeletin, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), parte întărită lui Neagoe ş.a. 21.
Zera, ţigan m-resc 147.
Zimţea din Crasna, tatăl lui Braţul (menţ.) 58.
Zîrnă v. Drumul lui ZîrnS.
ZIate, fiul popii Radul, familie; vinde parte în Bărcăneşti 232.
ZIate, frate cu Radomir, familie; in pricină pentru Poenari 200.
ZIate, tatăl lui Danciu şi Dobrotă cu părţi în Bărbuleţul şi Pietrari (menţ.) 161.
ZIate, vătaf, familie; stăpîn în Tîmbu-reşti, Comişani, Cojeşti ş.a. 11.
Zorilă vinde parte în Tărărăi 196; v. şi Drumul Iui şi Coadele lui Zorilă, topice.
Zosima, paharnic, şeful cancelariei Mitropoliei (menţ. 1848) 199.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE MATERII
A
ace de argint, dăruite la înfrăţire 120. acte:
    dale de domn: hrisoave 12, 14, 120, 147, 161, 199, 201, 206, 211, 219, 225, 232, 241; <— tălmăcite 138, 161, 193; cărţi, porunci: passim; acte menţionate, fără indicarea domnului: passim; ~ de la domni neidentificabili (Radu, Vlad) 39, 138, 160, 171; Mircea cel Bătrîn 17; Dan II 23,171; Alexandru Aldea 47; Vlad Ţepeş 171; Basarab Laiotă 171; Vlad Călugărul 163; Radu cel Mare 8, 39; Mihnea cel Rău 19; Neagoe Basarab 28, 138; Radu de la Afumaţi 208, 229; Vlad Înecatul 209; Vlad Vintilă 57, 203; Radu Pai-sie 50, 57, 89, 91, 121, 129, 130, 256; Mircea Ciobanul 8, 30, 40, 44, 50, 57, 89, 99, 230; Pătraşcu cel Bun 44, 129, 179, 192, 230, 256; Petru cel Tînăr 59, 156, 225; 256; Alexandru Mircea: passim; cărţi (răvaşe) pentru jurători v. jur&tori; dat de doamnă (menţ.) 40; date de mitropoliţi 22, 152, 159; (menţ.) 153; dat de marele ban 146; dat de marele vistier 216; dat de marele clucer 176; date de boieri 144; (menţ.) 80, 167; date de judeţ şi pîrgari 26, 100; (menţ.) 61; dat de egumen 158; date de particulari (cărţi, răvaşe, scrisori) 4, 9, 106, 115, 128, 231; menţionate: passim;
bale, în toponimie 1; (menţ. sec. XVIII)
    204.
balaur, in onomastică 103, 149. bani <dregători>: vlastelin şi prim sfetnic 24, 141; din casa domnească 24;
408
    vechi şi rupte, coajnice 53, 138, 143. 160, 163, 203, 209, 229, 232; mincinoase 171, 209, 239; rupte în divan 140, 225, 239;
    scrise în lb. slavă: passim; ~ în lb. română 9, 147, 231; v. şi copii, dieci, grămătici, logofeţi, pieseţi, scriitori;
    ~ date în oraşe v. Bucureşti, Tîrgo-vişte, Rîmnicu Sărat; scris în m-re
    248.
alac, găleţi de ~ 108. albine, în toponimie 112. ald&maş şi aldămăşari 71, 196, 223. aluniş, în toponimie 87, 237. anini, livadă de ~ 112; în toponimie 112. aramă, în onomastică 68, 149; în toponimie (menţ. sec. XVIII) 204. arătură, ogoare de ~ 210. arcar 100.
argint 180; obiecte de ~ 1, 44, 103, 120, 145, 159; aspri de ~ v. bani, aspri, armaşi, mari armaşi 70, 155; stăpîni, familie 39, 70, 98, 132, 155, 190, 191 ; hotarnic 170; cu însărcinări domneşti 201.
armă, în onomastică 26. armean, în onomastică 62. ascultare, datorată egumenului de către rumâni şi posluşnici 185. aspri v. bani.
aşezare v. înfrăţiri, întocmiri, atlaz, îmbrăcăminte de ~ 87, 155. aur 180; brăţări de ~ 145; florini de ~ 57, 194.
averi (marfă), confiscate 57, 114; v. şi viclenie; passim.
stăpîni, familie 9, 24, 45, 50, 83, 89, 94, 97, 98, 129, 141, 178, 180, 194, 211, 214, 232, 242; donator 97, 242; în sfatul domnesc (mare ban, f. mare ban al Craiovei) v. Dobromir; isprav-
www.dacoromanica.ro
    nic în acte domneşti 81, 88, 167, 170, 174, 194;
    judecă, dă carte 94, 146; martor 130; ia duşegubină 204; cu însărcinări la Poartă 29;
    în onomastică 7, 9, 36, 135. bani <monedă>, în preţ 122, 176, 231; în moşteniri 231; cheltuiri în pribegie 145;
    aspri, în preţ 1, 4, 8, 9, 12, 14, 16-18, 21, 22, 24, 30, 32, 34—38, 43, 53-55, 58, 62-69, 71, 72, 74-78, 81, 84-86, 88, 90-93, 96, 97, 100, 103,  105-114,  120, 121,   123-126,
    129-131, 134, 135, 139, 142, 143, 145, 149-157, 159, 161, 165, 169, 170, 173—175,   179, 194—199, 203,
    205, 209, 210,  212, 214,  216—219,
    221, 223, 225,  227, 228,  232—234,
    236-238,   241, 245-249, 251,252,
    256; •—< daţi pentru răscumpărarea din robie 121; ~ capului 94; în plata birului 76, 77, 113, 157, 212, 223; în duşegubine şi gloabe 41, 57, 140, 162; în danii şi zestre 44, 52, 70, 127, 128, 145, 200, 232, 239; în obroc 206; în datorii, împrumuturi şi zăloguri 29, 32, 35, 78, 89, 98, 106, 112, 133, 136, 200, 226, 246; daţi cu camătă 246; cheltuiţi la judecată, înfrăţire ş.a. 120, 232; luaţi fără drept 27, 141; întorşi, lepădaţi 8, 17, 75, 85, 110, 133, 209; furaţi 114, 223, 236; muncă plătită în ~ 132, 158, 191 ; avere evaluată în ~ 89;
    ~ de argint 18, 24, 35, 38, 54, 55,68, 75, 78, 92, 94, 112, 120, 149, 162, 200, 212, 214, 216, 217, 238, 248; ~ turceşti 18, 34, 37, 44, 58, 65, 93, 121, 125, 157, 198, 232, 246, 252; ~ bani 37, 38, 75, 96, 214, 217; ~ noi 217; florini (florinţi), în preţ 57, 87, 145, 168, 194; ~ de aur 57, 194. baniţă, în onomastică 136. barbir v. bărbier, bazar 236.
bălţi 257; foste domneşti 243; întărite unor m-ri 104, 185, 187, 215; ~ unor boieri 91, 98, 121, 148, 180, 243; ~ unui om 112; în toponomie şi descriere de hotare 104, 112, 228; v. şi gîrle, iaz, lacuri, peşte şi pescuit, privaturi, băneasă, familie 116. bărbier, martor 100.
bătaie, ceată bătută în divan, pentru înşelăciune la judecată 191, 201. bir, de curte 157, 212; birul vornicilor 247; biruri grele 113; cuantum 113, 115, 212, 223; ocini zălogite sau vîn-dute pentru plata birului 93, 112, 113, 232; scoase de la 76. 77, 232. bircii, în toponimie şi onomastică 120, 144.
birnici, ocini birnice 76, 77, 223, 232. biserică, jurăminte şi înfrăţiri făcute în ~ 198, 201; cărţi bisericeşti 201, 242. bivoli, dăruiţi unei m-ri 159; în preţ 158;
    în onomastică 222. bivolar, în onomastică 209. boartă, dată de zestre, preţ 145. bol, în zestre 128; în preţ 112, 165, 195; luaţi în gloabă 11, 166, 186, 189, 201, 232.
boieri (jupani, jupaniţe): boieri bătrîni 186;
    stăpîni; passim; donatori 5, 12, 14, 20, 22, 29, 45, 70, 76, 80, 83, 88, 97, 98, 115, 116, 126, 127, 135, 136, 144, 147, 159, 160, 163, 167, 172, 176, 180, 182, 185, 202, 207, 216, 239, 241-243 245•
    datori 69,’89, <98>, 133, 136,140, 141; abuzuri 27, 215; v. şi cotropiri; pribegi 28, 32, 67, 69, 126, 111, 145, 194, 211, 219, 225, 232, 245, 246; vicleni 33, 114, 219, 243; întemniţaţi, în robie 91, 121; fugit cu aspri domneşti 114;
    cu însărcinări la Poartă 29;
    ~ din Moldova 243; v. şi casa domnească, înfrăţiri, pricini, slugi, slujbe, vlastelini şi sub numele dregătoriilor.
boli 145; cheltuieli pentru îngrijire 120. bragă, în onomastică 23. branişti 54, 120, 212, 228; în toponimia 112, 232.
brăţări de aur, preţ 145. brîie, de argint 1, 44, 103, 145; ~ da cofterie 145; preţ 1, 103, 145. brînză, in onomastică 186.
bucate 7, 35, 120, 145, 158, 204; confiscate 114.
buciumi, în toponimie şi onomastică 12, 191, 237.
butoaie, buţi de vin 70, 105, 120, 226, 231; capacitate 105.
C
caftane, de atlaz 87; în preţ 87, 168. cai şi iepe:
    turceşti 155, 198; telegari 120, 141; în danie 44, 159; în moştenire 101; în datorii 32, 226; dat în schimb 12; daţi la înfrăţire 120, 128, 155, 217, 249;
    în preţ 8, 35, 43, 103, 112, 165, 200, 232, 246, 247; preţuiţi 8, 103, 112, 198, 232;
    vînduţi 236; furaţi 50, 97; luaţi pa nedrept 27, 141; v. şi darea calului» camătă, împrumuturi cu 32, 246; dobîndă <textual> 32.
40»
www.dacoromanica.ro
cancelaria Mitropoliei (menţ. tîrzie) 199. care, cu slănină 27; tn toponimie 87. casa domnească, dregători din ~ 23, 24, 241.
case, locuri de (vetre), dichisele casei 35, 247; ~ în oraşe 9, 24, 61, 213; ~ în sate 7, 35, 65, 81, 100, 101, 107, 108, 128, 141, 152, 153, 170, 200, 208, 210, 223, 232, 237, 239, 247. 250, 255, 256; v. şi preţuri, cavad, dat la înfrăţire 232; în preţ 143. călugări (fraţi, monahi), siromahi 90; cu părţi 64, 90, 228; aldămăşar 223; în toponimie 20, 187; v. şi mănăstiri, călugăriţe (monahii), cu părţi 184, 223;
    donatoare 5, 70, 147, 202, 223. cămăşii de fir 120; dăruită 120; moştenită 35.
cărări, la hotare, închise 220. cărpiniş, în toponimie 237. cărţi bisericeşti (Evanghelie, Tetraevan-ghel) 201, 242.
•ăruţă, ferecată 120. ceaprazuri, feregea cu ~ 155. cerb, in toponimie 256. cercei, preţ 145.
cetăţele, în toponimie 180, 218. cetăţi de scaun, acte domneşti scrise in ~ v. Bucureşti, Tîrgovişte. cete, ale unor boieri (slugi domneşti) 8, 23, 89, 162, 166, 178; a unor moşneni rumâniţi 225; ale unor oameni 8, 12, 50, 63, 77, 79, 83, 87, 110, 122, 132, 150, 164, 168, 170, 178, 186, 189, 191, 193, 201, 218, 222, 232, 244, 254, 256; bătută în divan 191. cheltuieli, pentru diverse munci 132, 158, 191; ~ pentru judecată, hotărnicii 166, 232; la înfrăţire 120, 232; pentru îngrijire şi hrană 120, 207; pentru scoaterea unor ocini de la bir 76, 77 ;
        în pribegie 145; ale .unor boieri trimişi peste hotare 243; aspri de cheltuială 35, 70.
chezăşie (încredinţare), dată pentru boier hiclean 243. chinteşe v. contăşe. cioban, în onomastică 94. cireş, în descriere de hotare 87. ciumă 112.
cizme, dăruite la înfrăţire 155. cîmpuri 210; cîmpul de jos, ~ de sus 107, 162, 173, 227, 228; cîmpul ora*
danii (miluire):
    închinare 5, 12, 50, 71, 77, 83, 88, 118, 129, 176, 243;
    ~la nuntă 16, 40, 91, 98, 112, 232; la cumetrie 81; la înfrăţire 120, 128, 155, 217, 232, 249; ~ la moarte, cu efect după moarte 88, 112, 145, 146, 147, 152, 153, 213, 232;
410
     şului 92; cîmp „în frunte" 81; în toponimie 60, 82. claie, în toponimie 251. cluceri:
     sfetnic mare 130; mari cluceri 25, 27, 33, 50, 59, 70, 71, 76, 91, 121, 130, 136, 141, 144, 163, 176, 185, 202, 206, 210, 241, 245; cluceri al doilea 148, 159;
     Stăpîni, familie 1, 12, 25, 27, 28, 70, 71, 73, 76, 91, 121, 130, 136, 141, 144, 148, 159, 163, 176, 185, 190, 192, 230, 241, 245; donatori 12, 76, 159, 163, 176, 185, 245; în sfatul domnesc 30, 59, 194, 210; ispravnici în acte domneşti 33, 50; cu însărcinări domneşti 250; hotarnic 148; martor 145.
„codru" de loc 135, 212; cu pădure 108. cofterie, îmbrăcăminte din ~ 145, 155. coif, în danie 44.
comişi, stăpîni, familie 12, 58, 80, 82, 99, 104, 125, 165, 224; donatori 12, 80;
     în sfatul domnesc (comişi, mari ~) v. Braţul, Mitrea; eroare pentru stolnic 107.
comoară, în toponimie 55, 256. contăşe (chinteşe), de urşinic 87, 168; cu naşfe 120; în preţ 87, 168; preţ 120.
copH, vînduţi turcilor la vreme de foamete 30, 129; copil scrie act domnesc
     103.
corbi, în toponimie 55, 58, 73, 168, 210. cosit, livadă cosită 222. coşare, tn descriere de hotare 148. cotropiri (împresurare) de ocini 12, 17, 23, 73, 129, 148, 163-166. coţi, de şocîrlat 88, 194. coţofană, în onomastică 55. covoare, dăruite la înfrăţire 120; date de zestre 145; preţ 120, 145. crivini, în toponimie 156. croitor (terzi), martor 100. cumetrie, danie la ~ 81. cunună, dată de zestre, preţ 145. cununie v. nuntă.
curfitnri 107; făcute cu securea, cu sapa şi cu foc 36, 196.
curtea domnească 10, 24, 141, 145, 155, 165, 214, 248; birul de <— 157, 212; curte în toponimie 210.
»
    donatori v. bani, boieri, călugăriţe, duceri, comişi, diaconeasă, doamne, domnul, mitropoliţi; alţi donatori 12, 26, 44, 50, 62, 71, 76, 83, 119; v. şi înfrăţiri, slujbe, vtnzări-cumpărări. darea calului, luată unei m-ri 57. -daruri, la înfrăţire v. danii.
www.dacoromanica.ro
                                      dascăli slOTeneşti (menţ. tîrzii) 35, 53, 74, 138, 145, 161, 165, 193, 201, 247. datorii 69, 89, 133, 136, 200, 223, 226;
    ~ la turci, evrei, gelepi 246. daturi, luate din sate boiereşti 215. dijdii <nespecificate> 124, 151, 223, 233; ~ grele 113.
dclniţe 70, 231, 250; ~ cu rumâni, ale unor rumâni 65, 69, 84, 87, 111, 124, 127, 212, 235; preţ 108, 111, 124, 161,
    210.
diacon, martor 231. diaconeasi, donatoare 62. dicbise, ale casei 35, 247. dieci, dieci mici scriu acte domneşti 58, 94, 107, 110, 120, 123, 153, 185, 203, 206, 210, 227, 243; v. şi grămătici, logofeţi, scriitori, divan v. statul domnesc, dfrstă, vad de /*•', preţ 143. doamne, stăpine, în pricină cu rude 89;
    donatoare 40, 89, 113, 232. dobitoace v. vite. dobîndă v. camătă, domnul:
    voievod şi domn al Ţării Româneşti : passim; herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului (al părţilor de peste munţi) 12, 14, 120, 147, 201, 219, 232, 241; sate, selişti şi ocini domneşti 14, 17, 39, 49, 219, 243; bălţi 243; mori 6, 219; oraşe numite domneşti 39, 61, 167, 246, 257; vămi 206; v. şi easa domnească, curtea
egumeni (ieromonahi) 3, 12, 17, 29, 57, 62, 79, 80, 83, 104, 133, 148, 160, 172, 187, 198, 202, 204, 215, 233, 244; dă carte 158; învăţătură dată de rumânilor, posluşnicilor şi ţiganilor 185.
fagi şi făget în toponimie 170, 196, 237,
    256.
laur, ţigan ~ 232.
fălci 16; preţ 122, 195, 237.
fătăciune, loc de ~ 43.
ferdelă, preţ 237.
ferecătură, căruţă ferecată 120.
feregele, de cofterie, dăruite la Înfrăţirel55.
fier, fiare de moară 31, 76.
fir, giure de ~ 120.
fîntîni, costul săpatului unei fîntîni 132, 191; în toponimie şi descriere de hotare 58, 59, 68, 87, 112, 125, 149, 163, 186 , 218, 256. florini, florinţi v. bani. foamete (<— mare, rea), copii vînduţi turcilor la vreme de <■»< 30, 129; vîn-zări la vreme de ~ 30, 129, 165, 232,
    252.
    cumpără, vinde, schimbă sate şi părţi, bălţi, mori 12, 14, 17, 51, 91, 121; confiscă sate 8, 33, 114, 219, 243; donator: la Mitropolie 14; la Episcopie 92; unor m-ri 6, 12, 17, 19, 51, 133, 206; v.şi mănăstiri; dăruieşte unor boieri 25, 33, 49, 91, 98, 121, 135, 148, 204, 225, 243; acordă scutiri 111, 124, 127; ispravnic în acte domneşti, spusa domnului 14, 104, 121, 185, 213, 215, 220, 224, 250; şedere la Ţarigrad 156; domni ai Moldovei 172, 206; v. şi acte, judecată, slugi, slujbe, şcoli, dragoman, boier numit ~ in traducere 59. dregători, numiţi (în traduceri) îndreptători 48, 73; din casa domnească 23, 24, 241; stăpîni, întrebaţi de domn la judecată, martori: passim; v. şi armaşi, cluceri, judeţi şi pîrgari, medelniceri, pitar, pîrcălabi, portari, sfatul domnesc, slugi domneşti, sulgeri. drumuri (căi), în toponimie şi descriere de hotare 18, 37, 55, 87, 96, 148, 155, 186, 191, 196, 227, 251, 256. dulămi, de atlaz, de grana 155; dăruite la înfrăţire 155, 232; moştenită 35; în preţ 32, 150, 155; preţuită 150. dumbrăvi 107; în onomastică 176, 233, 243.
                                      duşegubine, plătite in aspri 41, 162; ocină pierdută pentru plata unor ~ 204.
episcopi 216; proepiscopi 246, 250. episcopie 92, 216.
evanghelie (tetraevanghel), jurămînt făcut pe 201, 242. evrei, dau bani cu împrumut 246.
foc, pădure săpată şi arsă 36, 196. frasini şi frăsinet, în toponimie şi descriere de hotare 58, 125, 155, 184, 218, 228. lraţi de ocină 75, 124, 155, 164, 168, 171, 208, 232, 238, 252, 254; părtaşi (în trad.) 218. frăţie v. înfrăţiri.
Irîie, dăruite 155, 232. fugă, răufăcători fugiţi 35, 57; ~ peste hotare 114, 243; v. şi pribegie; boier fugit cu aspri domneşti 114. funii de moşie 71, 135, 155, 156, 174, 186, 232; o-' de pădure 96; dimensiuni in stînjeni 96, 156; preţ 4, 21, 63, 68, 96, 134, 149, 157, 251. furci v. spînzurătoare. furt de cai 50, 97; de fiare de moară 76; de bani 223, 236.
411
www.dacoromanica.ro
G
garduri (Îngrădiri), la case 65, 232; In toponimie 138.
gile(i, de grîu, de ovăz, de alac 108. gelepi, turci 94; dau bani cu camătă 246. giure, de fir 120.
gîrle, Întărite unei m-ri 2, 104; v. şi bălţi, lazuri, lacuri, privaluri. gloabe, plătite în boi 11, 166, 186, 201, 232.
gorgane, In descriere de hotare 148. goruni, în toponimie şi onomastică 49, 55, 134, 170, 237. grajduri, ale unui boier 50. grana, îmbrăcăminte de ~ 120, 155, 232. grădini 94, 108, 195, 208, 250; ~ cu pomi 143; zălogite 112; Iu toponimie 112.
haine, date la înfrăţire 232. hcrţeg, în titulatura domnului 12, 14, 120, 147, 201, 219, 232, 241. hiclenie v. viclenie, holdă 176; v. şi ogoare, hotare 37, 38, 50; bătrlne, vechi 57, 59, 79, 87, 191, 244, 257; descrieri de ~ 55, 57-59, 63, 96, 125, 135, 138, 148, 155, 170, 175, 186, 191, 196, 218, 234, 251, 254, 256; pietre şi semne de 57, 73, 87, 115, 148, 155, 186, 191, 218, 254; ~ stricate, schimbate, mutate, pricini 57, 79, 148, 170, 186.
                                                                                 hotărnici: armaş 170; pîrcălab 257; portar 42; postelnici 42, 254; spătar 143;
iaz de moară; costul săpatului unui ~ 158; v. şi bălţi, gîrle, lacuri, privaturi, iepe v. cai. ieromonahi v. egumeni, imaş, ocină din ~ 106. inele 145.
                                                                            ispravnici în acte domneşti 68; spusa domnului 14, 104, 121, 185, 213, 215,
îmbrăcăminte v. cont&şe, dulamă, haine, manta.
împăratul < turcesc) 243 v. sultanul, împresurare v. cotropiri, împrumut v. camătă, datorii, închinare v. danii, infr&ţiri. închisoare (puşcărie), pentru datorii neplătite 69; ~ cărţi mincinoase 201;
grădişti, în toponimie 120, 140, 163, 222. grămătici, stăplni 114, 209; scriu acte domneşti 10, 24, 37, 49, 66, 84, 86, 91, 104, 127, 129, 134, 170, 173, 174, 178, 189, 197, 219, 229, 248, 256, 257; ~ zapise şi cărţi 26, 100, 128, 216; în toponimie 229; v. şi copii, diect, logofeţi, scriitori, greci, cu părţi 55, 100; martor 100; arcar 100; în toponimie şi onomastică 18, 128, 232.
grivne, luate pentru încălcarea hotarelor 148.
grîu, găleţi de ~ 108; obroc de ~ 158;
                                                 în preţ 108, 165. grai, în toponimie 256.
    sulger mare 155; vornic 57; fără dre-gătorie specificată 57; ispravnic de boieri ~ 42.
hotărnicii 71, 155, 170, 186, 232, 254; ocină hotărnicită numită ocol 191.
hramuri: Adormirea Maicii Domnului (Us-penia) 104, 187; Buna Vestire (Blago-veştenia) 29, 45, 127, 147, 160, 172; Intrarea în biserică (Vovidenia) 116, 202, 206; înălţarea Domnului (Văs-nesenia) 14, 152, 153; Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 62; Sîînta Troiţă 17; Sfîntul Nicolae 6, 26, 83, 159, 176, 182, 233, 245; Sfinţii Mihail şi Gavril 12.
    220,  224, 250; ban mare (f.) 81, 88, 167, 170, 174, 194; clucer mare (f.) 33, 50; logofeţi mari (f. mari logofeţi) passim; logofăt al doilea 20, 142; portar (?) 247; vornici mari: passim; ispravnic de boieri hotărnici v. hotărnici.
izlaz, ocină în ~ 122; în toponimie 24, 214.
î
     ' cumpărarea unei moşii de la pribegi 246; robi întemniţaţi 121; v. şi pedepse.
înfrăţiri (aşezări, frăţie, închinare, întocmire, unire) 118, 145, 208; între boieri 11, 31, 46, 114, 120, 137, 155, 180, 184, 232, 241 ; ~ şi o m-re 204; ~ şi oameni 105, 155, 198, 200, 322;
412
www.dacoromanica.ro
între oameni 52, 64, 65, 102, 112, 131, 149, 200, 212, 229; mănăstire înfrăţită 204;
intre părinţi şi fii (fiice) 103, 128, 145, 169, 212, 229, 255; între fraţi (surori) 112, 131, 229, 232; între bunici (unchi) şi nepoţi 11, 31, 102, 114; între soţi 46, 137, 180, 184; intre socri şi gineri 128, 232, 255; condiţionate 180, 240; acoperă vîn-zări 52, 64, 198, 200, 217, 232, 249; cheltuieli 120, 232.
îngrădiri v. garduri.
întocmiri (aşezări, tocmeli) 71, 89, 140; pentru danii 14, 40, 76, 115, 116, 153, 181, 216, 223, 235; pentru stă-pîniri 35, 70, 166, 199, 240; pentru schimb 11, 170; pentru înfrăţiri 31, 103, 114, 120, 128, 137, 167, 180, 212, 229; făcute de jurători 57, 118, 140, 222.
învăţător <în trad. tîrzie > 53. învăţătură 35; dată de egumen 185; ~ de logofeţi, grămăticilor (diecilor) 10 17, 19; '"'(„ aspus“) 50, 56, 140, 154, 179.
J
jderi, haină cu ~ 120. jitelniţe 1, 13, 22, 75, 171, 216, 257. judecată, în faţa domnului şi a sfatului domnesc: passim; ~ şi a mitropolitului 57, 219, 246, 257; în faţa marelui ban 94; repetate 8, 11, 17, 28, 44, 50, • 57, 73, 89, 97, 118, 140, 148, 156, 166, 168, 179, 186, 189, 201, 209, 222, 230, 239, 257; cheltuieli pentru ~ 166, 232. judeciri 75, 211, 225. judeţe 225; sate din '— 12, 24, 167, 193, 196, 254; menţ. tîrzie 254. judeţi şi pîrgari, dau cărţi 26, 100; (menţ.) 61; în pricină cu orăşenii 39; martori 22.
jurămînt 72; în biserică, pe Evanghelie 201, 242.
  lacuri, în toponimie şi descriere de hotare 26, 112, 155, 186, 251, 256; v. şi bălţi, gîrle, iaz, privaluri. lance 97.
  lazuri 107; în toponimie 85, 237, 256. lăutar, ţigan ~ 159. lege, judecată după dreptate şi după după legea lui Dumnezeu: passim; lege peste lege v. jurători. lemne, de moară 244. lepros, în onomastică 154. linguri, linguriţe, de argint 120, 145. livezi 12, 26, 107, 108, 112, 115, 176, 210, 222, 249; preţ 62, 109; în toponimie 130.
  locuri, de casă v. case; ~ domneşti v. domnul.
  logofetese 9, 24, 126, 207, 232. logofeţi:
      mari logofeţi <fără cei din sfatul domnesc) 55, 82, 148, 254; logofeţi al doilea 20, 56, 113, 142, 179, 223; logofeţel 130;
      stăpîni, familie 10 22, 27, 31, 40, 46, 59, 65, 70, 71, 80, 82—84, 87, 89, 91, 95, 98, 101, 113, 120, 121, 126, 137,
jurători (boieri, lege, megieşi, oameni buni şi bătrîni, boieri hotărnici) 10, 26, 143, 146;
    în număr de: patru 222; ~ de şase 28, 50, 140, 154, 209, 253; ~ de doisprezece 8, 11, 12, 28—30, 44, 50, 57, 73, 79, 89, 95, 97, 99, 118, 132, 148, 150, 155, 156, 165, 166, 170, 178, 179, 186, 189, 191, 193, 201, 203, 209, 222, 232, 239, 242, 246, 254, 257; ~ de douăzeci şi patru 11, 42, 50, 57, 73, 118, 148, 166, 186, 189, 192, 201, 230, 232, 254; globiţi pentru jurămînt strîmb 11, 166, 186, 189, 201, 232; răvaş domnesc de ~ 42; răvaşe (cărţi) (menţ.) de ~ 201, 222.
   141, 148, 155, 164, 167, 168 , 171, 177, 205, 206, 209, 214, 219, 222, 223, 231, 232, 234, 235, 240; în sfatul domnesc (mari ~) v. Ivaşco, Neagoo;
   ispravnici în acte domneşti: logofăt al doilea 20, 142; mari logofeţi (foşti ~) v. Ioan, Ivaşco, Neagoe; învaţă („a spus“) 10, 17, 19, 50, 56, 140, 154, 179;
   scriu acte domneşti 21, 25, 28, 29, 38, 43, 48, 52-54, 59, 60, 72, 78-82, 92, 114, 118, 122, 125, 130, 136, 147, 157, 161, 172, 182, 202, 218, 225, 232, 247, 252; scriu cărţile unor boieri 144, 176; scrie zapis 9; v. şi dieci, grămătici, scriitori; martori, jurători 9, 22, 120, 130, 144, 222.
lacra, la mori 158; la o fîntînă 132, 191; ~ pentru mănăstire 185.
lupi, în onomastică 48, 55, 58, 109, 114, 129, 210, 221, 233.
lapte, cu moldovenii 172>, 206, 243; cu un {pretendent) 97.
413
www.dacoromanica.ro
II
manta, de şoctrlat; preţ 332. marfă v. averi, matcă veche 79. măceş, In toponimie 187. măguri, tn toponimie şi descriere de hotare 63, 87, 108, 170, 191, 237, 252,
    256.
mănăstiri, de călugări: passim; metoh 158; morminte ale unor boieri 147, 172, 206;
    venituri In afara domeniului: obroace, vămi 12, 206;
    fac schimb 12, 127; pricini, volnicii 2, 3, 12, 17, 19, 29, 45, 51, 57, 62, 79,
    104,  133, 148, 160, 170, 180, 187, 204, 213, 220, 244, 245; mănăstire întărită unor boieri 39; «— înfrăţită 204;
    sobor 158;
    act domnesc scris in ~ 248; v. şi egumeni şi Argeş, Arhanghelul, Bistriţa, Boanta, Bolintinu], Codmeana, Coşuna, Cozia, Beai, Glavaciog, Govora, Mănăstirea Sîîntul Nicolae de lg. Gher-ghiţa, Mărgineni, Menedic, Nucetul, Snagov, Tismana, Vieroş. măsuri: butoaie (buţi) 70, 105, 120, 226, 231; „codru" 108, 135, 212; coţi 88, 194; fălci 16, 122, 195, 237; ferdelă 237; funii 4, 21, 63, 68, 71, 96, 134, 135, 149, 155-157, 174, 186, 232, 251; găleţi 108; paşi 54, 62, 68, 134, 135, 149, 174, 176, 199, 227, 228; pogoane 75, 92, 197, 232, 247; sănii 27, 141; stinjeni 37, 38, 90, 96, 110, 123, 129, 155, 156, 158, 218, 246; tei 4; vedre
    105, 231.
medelniceri, mari /■—, stăpîni 126, 181; cu însărcinări domneşti 2 26; martor 130.
megieşi 71; in pricină 12, 17, 57, 222, 232; martori la danii şi înfrăţiri 26, 31, 94, 102, 119, 120, 131, 146, 155, 162,
    200,  212, 223, 241, 249; ~ la Înzestrare 15; v. şi Jurători; vînzare-cumpărare cu ştirea <■'■<: passim^
mertice v. obroace. mesteacăn, in toponimie 237. metoh 158.
mitropoliţi (arhimitropoliţi, vlădică) 5,-14, 246 ; donator 152, 153; martor 153; judecă şi cercetează împreună cu domnul 57, 219, 246, 257; dau cărţi 22, 152, 159; v. şi Mitropolia din Tîrgo-vişte.
moarte, de ciumă 112; de foame 129. moldovean, în onomastică 210. monahii v. călugăriţe, mori, vaduri de 12, 24, 31, 34, 83, 105; 155, 171, 227, 232; iaz 158; roată de ~ 89;,
    mori domneşti 6, 219; ~ ale unor boieri 13, 24, 31, 39, 46, 70, 89, 101, 105,  120,    136,   155,   171,   180,
    201,  208, 219, 227, 232; ~ ale unor m-ri 6, 12, 83, 115, 147, 158, 202, 213; ~ ale Mitropoliei 14; ~ ale unor popi 112, 210, 223; ~ ale unor oameni 34, 249;
    preţ 24, 227, 232;
    lemne de 244; fiare de ~ furate 76. morminte, ale unor boieri 147, 172, 206. moşneni, cu părţi 59, 161. moşteniri 10, 35, 101, 180, 232, 255. munci v. lucru.
munţi, ai unor boieri 31, 84, 86, 120. 136, 137, 164, 168, 171; ai unor oameni 16, 66, 84, 86, 108, 112, 119, 142,161, 203, 208, 256; al unui popă 109; ogor la munte 112; fugă peste ~ v. pribegie.
N
namestii in jurul casei 247. naşfe (?) contăşe cu ~ 120. nădragi, de grana, de şocirlat, dăruiţi la înfrăţire 155.
năpastă 140; v. şi duşegubină, pradă.
neamuri v. rude.
negustori, cu parte 77; martori 26. nucet, în toponimie 127, 210. nuntă (cununie) a unor boieri; danii la ~ 16, 40, 91, 98, 112, 232.
O
oameni bătrini, ~ buni, martori 26, 226, 236; v. şi jurători, megieşi; oamenii mănăstirii v. posluşnici; oameni slobozi v. moşneni.
obroace, de grîu 158; ~ în aspri, acordat unei m-ri 206. ocol, ocină de ~ 191. ocnă, in toponimie 57.
odăjdii 201.
ogoare 4, 34, 75, 81, 107, 112, 117, 232-,; ~ la cîmp 210; de arătură 210; măsurate 54; preţ 18, 55, 71, 92, 108, 170, 173, 174, 195, 217, 227, 232;. v. şi holdă.
Ogrăzi 108, 197, 200; măsurate 62. ohabă, sate ş.a. date de passim.
414
www.dacoromanica.ro
«i 159, 236; socotite In cheltuială 158. «iiăoir, om ucis 162; vecin ucis 239; turci gelepi ucişi 94; v. şi duşegubină. oraşe 226, 250;
    ttrguri 48, 92, 151; oraşe (cetăţi) de scaun v. Bucureşti, Tîrgovişte; oraşe domneşti 39, 61, 167, 246, 257; cîmpul oraşului 92; locuri, livezi şi ogoare ale orăşenilor 26, 39, 92, 115, 256; 'sat alipit unui oraş, pricini 12, 39, 257; vii 24, 92, 213; mori 6, 24, 115, 213; bazar 236;
    case, locuri de casă 24, 61, 100, 213;
pahare, de argint; preţ 145. paharnici: stăpîni, familie 12, 177, 225; în sfatul domnesc (paharnic, mare v. Gonţea; în menţ. uit. 191, 199. papuci, dăruiţi 232. parţan de loc (în irad.) 59. paşi, locuri măsurate în ~> 54, 135, 174, 176, 227, 228; preţ 62, 68, 134, 149, • 199, 227, 228.
păduri 8, 24, 30, 40, 47, 51, 53, 63, 65, 66, 75, 84, 86, 93, 94, 96, 101, 105, 112, 113, 127, 131, 137, 139, 142, 143, 155, 161, 169, 173, 175, 179, 184, 194, 203, 210, 212, 217, 223, 232, 234, 237-239, 246, 247, 251, 255; codru cu 108; loc din 90; locuri curăţate cu securea, cu sapa şi cu foc 36, 196; în onomastică 114; v. şi cură-turi, rediu.
pâltinet, în toponimie 170. pămînturi 43. părtaşi v. cete.
pedepse, pentru furt 50, 76, 223, 236; pentru cărţi mincinoase 201, 209; ~ pentru alte vini 57, 243, 246; ~ cu închisoarea 69, 201, 246; —» cu bătaia 201; pedeapsa capitală 206. pedveji, zuf cu 155. perne, dăruite 120.
perperi <dare>, scutire de ^ 111, 124. peşte şi pescuit 215, 256; sănii cu ~ 27, 141; v. şi b&lţi.
peşteră, in toponimie 186, 208. pietre, de moară 31; semne de hotar 87, 138, 148, 155, 186, 218; în toponimie 59, 63, 256. pin, In toponimie 59. pitar, stăptn 14 ;
pivniţă, In descriere de hotar 47; In onomastică 165.
pfrcălabi, slugi domneşti 27, 141; de oraş 167; stăpîni, familie 1, 84, 87, 89, 167, 168, 192, 230, 237; hotamic 257; martor 22. pirgari v. Judeţi şi pîrgari. plaiuri 59, 87, 97,168, 201; pază la ^220. plasă (parte de sat) 43; sat dintr-o /-~> (menţ. sec. XIX) 254.
    biserici şi mănăstiri 26, 35, 92, 242, 248; popi 26, 59, 92, 115,         226;
    negustori 26; arcar, bărbier, croitor 100; zugrav 22; greci 26, 100; sîrbi 24; ţigani 100;
    judeţul şi pirgarii 26, 39, 61, 100; ptrcălab 167; v. şi Buzău, Cîmpulung, Comăţel, Craiova, Floci, Glierghlţa, Ocnele Mari, Piteşti, Rîmnicu Sărat, Rîmnicu Yîlcea, Tîrgşor, Tîrgu Jiu; oraş străin 156. orb 58, 232. ovăz, găleţi de ~ 108.
platoşă, dăruită 44.
plop, în toponimie şi descriere de hotare 28, 81, 155, 186, 218, 237; in onomastică 198.
poartă, în toponimie 112.
podgorie 111, 124.
poduri, In toponimie şi descriere de hotare 87, 106, 112.
pogoane, de vie; preţ 75, 92, 197, 232, 247.
poieni 155; sat făcut In poiană cu rumâni aduşi 91; In toponimie 35, 36, 55, 98, 106, 155, 168, 170, 175.
pomelnice (la proscomidie), donatori scrişi în ~ 5, 14, 26, 44, 80, 115, 116, 147, 182.
pomi şi pomet 46, 55, 212; grădină cu ~ 143; selişte cu ~ 195.
popi (preoţi), cu mori, vii, părţi 7, 18, 24, 38, 55, 62, 64, 68, 74, 78, 92, 101,
109, 112, 134, 135, 138, 149, 150,   
186, 200, 209, 210, 223, 228, 232,   
237, 239, 247, 252, 256; in pricină  
    44, 254; martori 16, 26, 115, 120,
    128,  201, 226, 231, 242; hotamic 59; scrie zapis 4; în menţ. tîrzii 35, 59, 161; răspop, in onomastică 134.
„popor", al unui vătaf mare 220. porci (rîmători), în zestre 35; In preţ 158, 195; negoţ (?) cu slănină 27. portari; mare portar 148, 172, 197, 240; stăpîni 70(?), 148, 163, 172, 197, 240; în sfatul domnesc 53, 194; ispravnic în act domnesc 247; de jurători 42; martor 226; cu însărcinări domneşti 201; în menţ. tîrzie 204; eroare : în loc de clucer 70.
posiuşnici m-reşti 158, 185, 220; obligaţi să lucreze pentru m-re 185. postelniceasă 136.
postelnici: din casa domnească 241; mare postelnic (fără cel din sfat) 160; stă-plni, familie 9, 12—14, 23, 24, 33, 39, 58, 60, 82, 86, 87, 89, 116, 120,
    129, 133, 144, 145, 155, 160, 164, 165, 167, 168, 177, 179, 184, 190, 209, 211, 215, 219, 224, 232, 240, 241,
415
www.dacoromanica.ro
    245; In sfatul domnesc (postelnic, mare ~) v. Stoica; hotărnici 42, 254; slugi ale postelnicului 159, 245; cetele unor '"'23; eroare: In loc de stolnic 163. potcoavă, In onomastică 135. pradă, luată pentru pricină de hotar 57; v. şi gloabe.
pravilă, judecată după ~ 48. prădalica, ocină rămasă ~ 14; scutire de «— 180, 194.
preotese, cu mori, vii, părţi 68, 101, 149. preţuri pentru: sate Întregi 9, 24, 32, 57, 130, 135, 159, 219, 245; părţi definite de sat 14, 24, 58, 76,120,125, 126, 214, 221, 225, 248; rumâni 216; cu delniţă 111, 124; ţigani, sălaşe de 22, 58, 67, 93, 114, 125, 159, 194, 198, 205, 232;'. ţigan faur 232;
    părţi arătate în: fălci 122, 195, 237; ferdelă 237; funii 4, 21, 63, 68, 96, 134, 149, 157, 251 ; ogoare 18, 55, 71, 92, 108, 170. 173, 174, 195, 217, 227, 232; paşi 62, 68, 134, 149, 199, 227, 228; pogoane de vie 75, 92, 197, 232, 247; răzoare 232; stînjeni 90, 110, 123, 218, 246; delniţe, livezi 62, 108, 161, 210; loc de stupină 156; pentru locuri (selişti) de casă, în oraşe şi sate 24, 81, 100, 170, 210, 232, 237; pentru vaduri de mori 24, 227, 232; ~ vad de dîrstă 143; pentru săparea unei fîntîni 132, 191; unui iaz de moară 158;
    pentru răscumpărarea din robie 91, 121;
    pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte 120, 145, 150, 155, 232; ~ podoabe 145; ~ obiecte de preţ l, 103, 120, 145;
    pentru covoare 120, 145;
    pentru cai 8, 103, 112, 198, 232; ~
    cal înşeuat şi înfrîuat 155; <■— căruţă
    ferecată cu doi telegari 120;
    pentru vin 120, 231;
    preţuri mixte 103, 112, 150, 165, 194,
    195, 200, 232;
    passim.
pribegie, boieri pribegi 28, 32, 69, 126, 141, 145, 194, 211, 219, 225, 232, 245, 246; pedepse pentru bunuri cumpărate de la pribegi 246. pricini:
    între: o doamnă şi un boier 89; un episcop şi oameni 246, 250; ~ m-ri şi boieri 19, 51, 104, 133, 148, 204,245; m-re şi megieşi 12; m-re şi oameni 29, 45, 57, 79, 170; ~ boieri 10, 11, 23, 32, 40, 41, 61, 70, 89, 95, 99, 155, 177, 178, 190, 192, 208, 230; 232; ~ boieri şi orăşeni 39, 257; ~ boieri şi megieşi 232; ~ boieri şi cete sau oameni 28, 72, 73, 87, 97, 129, 132, 164-166, 168, 171, 179, 191, 193, 218, 239, 242; ~ boieri şi rumâni 69, 75, 211, 225; o- cete 8, 201, 222, 254; <■— cete şi oameni 50, 110; ~ oameni 30, 35, 47, 48, 56, 85, 118, 140, 143, 154, 156, 188, 189, 200, 203, 253; şi popi 44, 150, 209; ~ moşneni 59; '—un oraş şi un sat 257;
    de rumânire 106, 225; de hotare 57, 79, 148, 170, 186. principe al Transilvaniei 243. privaluri 12; v. şi bălţi, gîrle, iazuri, lacuri.
protopop, în toponimie 106. pungă <= avere) 162. puşcărie v. închisoare, putină, în onomastică 37.
R
răscumpărare din robie 91, 121; ~ din rumânie v. judeciri; ~ capului 50, 76, 94, 97, 223, 236, 246. răspop, în onomastică 134.
Tăufăcător 35.
răvaşe v. acte.
războaie v. lupte.
răzoare 34, 232, 238; preţ 232.
rediu 200.
rîuri, matcă veche 79. robi şi robie, la turci; răscumpărare, preţ 91, 121.
rochii, ţinte pentru ~ 145. roşii, cu parte 165.
rude (neamuri) 94, 128; danii şi vînzări cu ştirea rudelor 144, 210; excluse de la moştenire 46, 149, 223. rumfini (vecini), ai Mitropoliei 152, 153 ; ai unei Episcopii 216; mănăstireşti
416
    80, 87, 127, 147, 185, 202; boiereşti 1,9, 24, 25, 58, 61, 67, 69, 70, 84, 86, 126, 136, 148, 155, 204, 211, 216, 225, 232, 235, 239, 241; ai unor oameni 66, 84, 106, 140, 212;
    ~ cu delniţă 65, 69, 111, 124, 127, 235; ~ cu loc 232; cumpăraţi de un boier şi aduşi, ca să facă sat 91, 121; cumpără şi vînd locuri, vii 75, 84; fac vie pe ocina unei m-ri, dau vină-rici 12;
    dau ascultare egumenului 185; ucişi de o slugă boierească 239; păstrează răvaşele boierilor hotărnici 148;
    în pricină de rumânie 17, 75, 211, 225; preţ 216. rumânire 17, 225. ruşi, în toponimie 105, 155, 232.
www.dacoromanica.ro
s
samă <de bir> 124.
sapa, curătără făcută cu ~ 36, 196.
sare, vama din ~ 12,93; în toponimie 191.
sate:
    de la întemeierea ţării 171; făcut de boieri cu rumâni aduşi 91, 121; sate şi ocini domneşti 14, 17, 39, 49, 219; sat dat de domn unui oraş 12; oameni cu părţi în alte sate 37, 55,
    68, 81, 122, 147, 149, 155, 162, 164, 200, 210; în pricină de hotar v. hotare; v. şi preţuri, gelişti.
sălaşe de ţigani v. ţigani.
sălcii, selişti şi locuri cu ~ 195, 212;
    în descriere de hotare 238. sănii cu peşte 27, 141. săpat, costul săpatului unei fîntini 132, 191;      > unui iaz de moară 158; locuri
    curăţate cu securea, cu sapa şi cu foc 36, 196.
săraci, oameni ■— 31; călugări siromahi, drept de aşezare 90. sărăcie, boieri sărăciţi 113. sărăcuBte 101, 113, 181. schimb, de sate, de părţi de sate 11, 12,
  . 14, 54, 127, 141, 199, 210. schirlet v. şocîrlat.
scriitori de acte domneşti 1, 92, 147; stăpîn 10; v. şi dieci, grămătici, logofeţi.
scule 35; ~ de argint 159; ale unei doamne 89; ~ ale unei m-ri 159; ~ ale unor boieri şi jupaniţe 69, 89, 137, 141, 145, 180, 240; ale unei reotese 101; jefuite 141; „prăpă-ite“ în pribegie 145. scutiri v. domnul, seeătură, în toponimie 106. secure, curătură făcută cu ~ 36. seeui, în toponimie 159, 182. selişti 16, 54, 58, 68, 87, 107, 125, 149, 161, 163, 168, 174, 187, 195, 199, 201, 204, 208, 210, 227, 228, 237, 243; făcute sate, cu rumâni aduşi 91, 121; v. şi preţuri.
semne de hotar v. hotare, sfatul domnesc (divanul):
    cu mare vornic, mare logofăt, mare vistier, spătar, stolnic, comis, paharnic, postelnic, cu sau fără marele ban 1, 5, 6, 10,  12, 13-15,  17-20,   24,
    25, 28,  29, 33-40, 43,   44, 47,  49,
    51, 52,  54, 56-58, 60-62,    64,  67,
    69, 70,  73, 76, 78-84,   86, 89,  90,
    92-98, 101-105, 109, 111, 113,114, 418, 120, 124-127, 129-134, 137— 441, 145,   147-151,  153,   154, 156,
    457, 160-167, 169-172. 174, 177— 181, 189-193,    195, 197-202, 204,
    207-210,    212, 217-219,    221, 225,
    228-230,    234, 236, 237,   239, 240,
    242, 246-248, 252-256;
     şi cu foşti dregători 203, 205, 211, 214, 223, 227, 232, 233, 235; cu lipsuri 8, 11, 16, 21, 23, 27, 30— 32, 41, 45, 46, 48, 50, 53, 55, 59, 63, 66, 68, 71, 72, 74, 75, 77, 85, 87, 88, 91, 99, 107, 108, 110, 112, 116, 117, 119, 121, 122, 123, 135, 136, 142, 143, 155, 168, 173, 175, 182-184, 186, 188, 194, 196, 206, 238, 241, 243, 245, 251, 257;
     cu alţi dregători 30, 53, 59, 194, 210. sfetnici domneşti, primi sfetnici 24, 27, 71, 88, 91, 141, 155, 214; din casa domnească 24. gfită, de grana 232. siromahi v. săraci, sînge v. slujbe cu vărsare de sîrbi 236; în toponimie şi onomastică 4, 24, 29, 136, 152, 153, 215. slănini, care cu ~ 27. slugi:
     domneşti, cu părţi 8, 18, 48, 49, 54, 58, 68, 72, 78, 99, 105, 113, 125, 149, 155, 173, 179, 183, 193, 200, 201, 207, 218, 227, 234, 248; mănăstireşti 3; v. şi posluşnici ; ale vistierului 239; ale postelnicului, cu părţi 159, 245; ale boierilor 27, 70, 141, 232. slujbe, slujbă dreaptă şi credincioasă, cu vărsare de singe (faţă de domn, boieri), răsplătito cu danii 20, 23, 25, 33, 49, 91, 97, 98, 113, 114, 121, 144, 159, 167, 204, 207, 211, 232, 239, 242, 243, 245; ~ în ţări străine 20, 33, 159, 207, 239. soborul unei mănăstiri 158. soroace de judecată, de jurători; passim. spălare <rit> 98.
spătari, stăpîni 12, 98, 125, 127, 129, 204, 257; în sfatul domnesc (spătar, mare ~) v. Stan; hotamic 143; martor 130; înscris In pomelnic 182. spătăriţă, familie 181. spînzurătoare (furci) 27, 57, 94, 246;
     hoţ pedepsit cu ~ 236. spusa domnului v. ispravnici, stareţă 182.
stejari, în toponimie şi descriere de hotare 55, 134, 138, 191. gtilpi, semne de hotar 58, 125. stlnl 34, 43.
stînjeni, ocini măsurate în 37, 38, 96, 129, 155, 156, 218, 246; săparea unui iaz socotită cu ~ 158; preţ 90, 110, 123, 218, 246.
stolnici, stăpîni 5, 19, 32, 41, 67; In sfatul domnesc (stolnic, mare ~ ) v. Badea; cu însărcinări domneşti 59; în toponimie 88; în menţ. tlrzii 165, 193, 247;
     erori: mare comis 107; postelnic 163.
www.dacoromanica.ro
417
strajă <la hotare) 243. strigare, In tirg, pentru \inzare 236. stupi, in moştenire 35. stupini, locuri de ~ 34, 43; preţ 156; in toponimie 155.
                                             9
şa, cal inşeuat 155.
şchei, in toponimie 71, 145.
şcoli, şcoala domnească, slovenească (menţ.
    tirzii) 35, 138, 145, 161, 201. şerb, in onomastică 18, 37, 92, 102, 112,
    135, 183, 193, 209, 216.
tftriţă, in onomastică 45. tătari, in onomastică 218;  ' şit ătărăi,
    in toponimie 180, 196. tei şi teiş, in toponimie 47, 59, 87. tei <unitate de măsură)!, telegari v. cai. temniţă v. închisoare, terzi 100 v. croitor.
tîmbariu (îmbrăcăminte), de şocirlat 155. tîrguri v. oraşe, tocmeli v. întocmiri.
                                                                                                                         T
ţarine 78, 237.
ţărani, plata vinăriciului 124.
ţări străine (textual) 20, 33, 159, 207, 239.
ţigani (sălaşe de ~), ai unei doamne 89; ai Mitropoliei 5, 22, 152; mănăstireşti 3, 127, 147, 159, 185; boiereşti 1, 5, 10, 11, 13, 46, 58, 67, 70, 89,
    93, 98, 99, 114, 125, 136, 137, 177, 180, 181, 194, 198, 200, 205, 209,
uliţă, în toponimie 39, 89. ulm, in descriere de hotare 186. urice, ~ sirbeşti (în menţ. tirzii) 53, 74, 236.
Taci 35, 236; în preţ 106, 158, 159, 165, 228; preţuite 155.
vaduri: in riu, al unei m-ri 159; ~ de dirstă 143 ; în descriere de hotare 57; ~ de mori v. mori; văduleţ 237.
vămi: de hotar 206; din sare 12, 93.
Vătafi, stăpini 1, 11, 93, 114, 157, 162, 192, 198, 205, 226, 230; martori 9, 22, 130; mare vătaf, cu însărcinări domneşti 220.
sudeţi v. judeţi. sulger mare, holarnic 155. sultan (impărat turcesc) 243; in toponimie 59.
şocf rlat (schirlet), îmbrăcăminte de ~ 155 232; coţi de preţ 88, 194. ştiubei, in toponimie 138. şubă, de grana 120. şufar, familie 10.
topile, in toponimie 125. treceri, peste plai 220. trestie, in toponimie 200. troian, in toponimie 87. turci, cu părţi, case, grădini şi vii 237, 250; gelepi 94; dau bani cu Împrumut, cămătari 133, 246; boieri robi la ~ 91, 121; cumpără copii la vreme de foamete 30, 129; in onomastică 237; v. şi bani, aspri turceşti şi cai.
    232, 235, 240, 241, 243 ; ai unor oameni 15; munci ale ţiganilor 185; faur 232; lăutar 159; cu loc de casă in oraş 100; in onomastică 203; ~ in toponimie 58, 125, 192, 230; v. şi preţuri.
ţigănii: a Mitropoliei 22; boierească 5, 114.
ţinte de rochie 145.
urşi, in toponimie 18, 77, 195, 237; in onomastică 55, 77, 12, 202, 232. urşinic, conteş de 87, 168.
vecini v. rumâni.
vedre, de vin 105, 231 ; preţ 231.
Venitul boieresc (textual) 60, 80, .219; passim.
vetre v. case, sate.
veveriţă, in toponimie şi onomastică 12, 256.
viclenie, boieri vicleni 219, 243; averi pierdute pentru ~ 33,114. viezure, in toponimie 183.
418
www.dacoromanica.ro
Ti» (dealuri cu delniţe de locuri cu ~) 35;
    ale unei episcopii 92; ale unor m-ri 12, 58, 62, 125, 127, 202, 213; ale unor boieri 9, 10, 12, 13, 24, 25, 70, 89, 101, 114, 120, 136, 160, 173, 176, 180, 190, 194, 197, 208, 219, 232, 234; ale unor popi 74, 210; ale unor oameni 16, 18, 61, 71, 81, 107, 111, 124, 131, 169, 170, 227, 250; puse de vecini pe locul unei m-ri 12;
       dajnice 71; nedajnice 233 ; pogoane de ~ 75, 197, 232; paşi de ~ 228; preţuri 197, 228; măsurată cu funia 71;
    in descriere de hotare 58, 125, 191. vin, butoaie, buţi de 70, 105, 120, 226, 231; băut la înfrăţire 120. vinăriceri, opriţi să tulbure sate scutite 124.
vin&rici 71, 75, 160, 232; ~ domnesc 12, 111, 124; ~ domnesc şi boieresc 127; ~ boieresc 12,111,124. vistieri 226; stăpîni, familie 12, 75, 129, 165, 181, 216, 239, 243; în sfatul domnesc (vistieri, mari v. Dumitra, Mitrea; dă carte 216; slugă a vistierului 239; menţ. tîrzie 191. vişini, în toponimie 135. vite (dobitoace) 35, 137, 159, 169. viteji, în oastea domnească 206. vînzări-cumpărări, contestate, desfăcute, cu particularităţi 8, 17, 72, 75, 85,
za, dăruită 44. zapise v. acte.
z&log, sate şi părţi de sate, grădini puse 32, 78, 106, 112, 150, 231, 246. zăvoi, in toponimie 180. zestre 8, 15, 59, 101, 109, 128, 195, 208, 255; a unor jupaniţe 1, 13, 69, 86,
    105, 135, 179, 236, 240, 246; acoperite de înfrăţiri v. Înfrăţiri;
      ' la vreme de foamete 30, 129, 165, 232, 252; ~ pentru plata birului 93, 113, 151, 157, 223; ~ pentru răscumpărări 50, 76, 91, 121, 223, 236, 246 ; ~ în pribegie 126, 194, 232, 246; interdicţie de a cumpăra de la pribegi 246;
    ~ cu ştirea megieşilor: passim; ** rudelor 210; passim.
vlastelini, dregători numiţi 141, 155, 243; primi sfetnici 27, 88, 214; întrebaţi de domn la judecată 41. vlădică v. mitropoliţi. voievod al Ardealului 243. vornlceasă, stăpînă 12. vornici:
    vlastelin 243;
    stăpîni, familie 12, 14, 83, 88, 95, 104, 123, 135, 141, 147, 155, 177, 185, 224, 232, 241, 243, 245; în sfatul domnesc (mari ~) v. Dra-gomir, Iraşco;
    ispravnici în acte domneşti v. Dra-gomir, Iraşco;
    judecă pricină 148; cu însărcinări domneşti 27, 201, 213, 215; hotarnic 57; martori 130; în pomelnic 14; birul vornicilor 247; vornic <mare din Moldova) 243. vulpe, şubă îmblănită cu 120.
    89, 136, 145, 181, 202, 214, 232, 240; fiice înzestrate nu pot moşteni 240. zlătar], în toponimie 35. zmeu, în toponimie 112. zuf cu pedveji 155. zugrav, martor 22.
www.dacoromanica.ro
       I = Doc. nr. 2 www.dacoromanica.ro

                                           f»8T %Mm
^>P 'r?‘ <£ *
"•ţ.:.  3* ^;j8y ■ ■ -:r^:s ^ :>-?U=jifs1? s*                  ,.,...                                                 , , .,.
         T'")*uvv*y. '■ ^ .r :'^;V;.B? i %.-;■                                   .i!y1                               ^

J4J?
-rt.'f'fTTW^
* ^                     Jie-jt'J+rr* ilttv                        '
                                  ■■■'■■:'          ■' .    ■■■■:■'..■    ■  ,: ■    ■  • ... ■ ■ Tf'.■    . J* ■ : .: I ■ ■ î    rf tr*. . . i
.*£
■ 4
*
■ sSi
           H;
  *-7 ^TT^i . _ <ţ
II = Doc. nr. 3
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IV = Doc. nr.- 34.
423
www.dacoromanica.ro
424
www.dacoromanica.ro

; ^LlSC^*

s■■;%'•*              . ••. 5  ‘ v                     v'r
:v                          ^ -r1 CT" 14.:? v       'v ■*"
          «»*£«{ '.   . « î- V "• /           t * i ;>!'■' •. '••’?!•
  • :“•-*•>• •• ■           J*J-.*r”*“^Wf**»t,ţîfrî*-"*ţi**^ '"'"tî
              * Y-**V.t .is^l ..< ..»•< t **»‘^ *"« <* : ? -«tVuo ,OVş^*^tj ^‘' < ’ '■■<
              tiv;. ' A - . ' . ■'■■î*:-.'          ^\4; jCr r ■*;( . ' >•
:            ! Ţ^'' 'J "’•        »* ^’^fjpţ**** *«1“** **
^W^&M\                                                     ■
              irjj£r%;i li,,V.i *ăw,J~q ţţr£***: ^ '$**    . *
              ; ţţm
                                           4%Lja3rr !..&...?^^ţ^g. '■'. *»


iiţAi< «**•;




'. K*t

î>1g
    ^1!


                                                                                                                                                                   iH&A'
                                                                                                                                                              ■ &**€-
Lsr*
|ţsp^4wlf “4t,'l^'' ■/
' < :Cl?H*i**{*'flrtf *** ‘ : ->V>':KL'V--             ■?' ‘
   - ■--■^1. 'P* <1 H >
           f * : *.4  *>ţ<Uf|
„   : s^'i*?-^.           ‘"N
sţrv*
sit*^«ar tp-

•fi^r‘
      m
.'      ,s~
           . r

VI = Doc. nr. 91
www.dacoromanica.ro
425
    VII = Doc. nr. 119 www.dacoromanica.ro
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   : *
           y                              - y- '                                                                   •-W'*r ■ -j                              **« t*/                 Y "'?***                '• ** •• .              '.' '• r ;<•
      *       * „"-■■*                   ££         i’**y‘^. v ^ ■' :■ ■ Y *" : ij ■ .                         .’■ :î^-.■ : ■ - ^.■ ■ ^               ■+**-.              ,*^* .     * ■:'_ _'             t rr^^-. -              ' .; '■■' J- -'.
.■■ ■■ Jy ■                :.- ■■■ ■■                                                 :. '■■:'-^mt     '. ;:''V/         \/ J                           .+'* .*.    w':- ^                                 ■■'■■ :’i'' i :'"'■'■»*■              ■ ■
.>■.                                *1>j* '**                                                                                                    .*>* Y| M rf’J i                                                                                 \
^■^«rr^TSYY^ ■.            :i3;.i^ w ■■ .:jt:*^'^5^v--...
■;■ W^^J,..-;. tr y.:^as&ghgte.\M- ■■•jLţr? ■■ ' , -rv^'r , y ? * - s <*#
Y                     m — iaLr ■                   ' &'
IR:
li
                                                                                                                                                                        'f *»«A - „
,î>;
1.
..4* *
'*r     '
» V
4*
VIII = Doc. nr. 126
www.dacoromanica.ro


                                                                                                              Vi
' ţi *;'
                j^ţ*;
                                      "1 4l .   ’»'*« Mivr Ti* \ •■ Ui*-..- .•' i "
■T^îwc.As.'.w1' " i'1- -*■
«*• ■r*r?i'*
*.f*]*U'4**
        ** ^* ****#j’ w<«*> X. '3h   ^   ■. ^.  '*\_Lv '  ~-   *       «
                 fi. -*C‘•<«.<" c>ţ^rtf, ^ivrrjij ;m:ni„3. .;K'.-?1 -          —i-:■:-*■
   ,-.. -, il > i -T1. j (-                                                 4 Tff H
        •C?.f*<**^*tt'        >T                                    —■ — ' ' MM* ' ■ ■■ r
   ■ :: •* ij** • •             T‘rf*'’X*"                    *W*'f''** *
   ■..■'■ rrV rr/TT"» i . ~      ■'“* < "TT'“'* "'! ■'•**■ ' ,.. ’
■ '■ :■■'[ .. ■[.. fft J I^ ' <"rw ■">»*=■            <t./<
 "4?.
  f ^ î | ”              ' r"f’’*'' 'tV,*s tr fi A            «îm.j** ,<.iw«TVr<ţ<
_ ^T, ^o-' —■ ■„' _*U- o'1 . J fi                  :
                                                                        **■' ,M ■ * .-
                          -3      4       .' ^ 1 . ■ f ■•■.■-';;i        :.l • :’:
        ..... |     | j "T” «        —* **- -            --- -1--*             ■■
          ^i<W W» ■ . ’ :i; *'*"■ 4
  w
      * i!** *"f>:
'L:-: •••••>*r:' '•••••: I : . *{W" u «ff ■’«««*« «i«t t TPt,«^»J4v.M«w '.rs--
   -■■■ ■V£--.1k'.- 'rb^"%*t..     - i.:... t. ._■- ’ '. “ "j ' ;ll .... -
         ‘ J"T(                                                  Jx^Â
m «^ iîl.,4-^nS^Wf% —*-*■ .                           ^ L- ^kJ . :î
      S iVIf t ’'                    r c " w* ■'* -1             *
     • ’*ty! •;.’b   !•'•■•:.;• -.iV^ . y**^ . • .;. •’•* wv . :■■
                  i ( . l.-) fttl ş^p I ?Viî^»N.\? ‘’" ',1|^’ " " 0ţ*t0
            1 ’ i   *nj              .t.-^ i   ^* v,v*            î
                  (ţiii jj. w.h «W|’T«i,yţ^» «v 'n|’ ‘J >1^ff ’
                                                                                                        •H'5' t'î ..-ff
, ^
IX = Doc. nr. 131
428
www.dacoromanica.ro
si.#**»
^ "-T

*947
4
    <V><                         •.7*1®*'                                                 '■*» /*^- ■■ y"'"'‘                              ---------**■ ,J ^

   ^ -._, ...... -           . ^. ^..... jj               "Yi/HT,,m]
  fl" * 1,1 *^‘'1 ^ y Â-^*«r/-|^t>Tt3        ^t, £ j-Jj.oţî^il^ rr|i ,-£ «M.î.y*..^
  rtrTf a^f                  -                       pTp\'—j# ^,. *î
   ",'T  "4 .‘ "Sui.-'1 ':fŞip';! '          ''**•'*            ~' —• y^-
            „*         1     X        1 tJI V-'-K .  ^ _ţ__^
4 *-* -m * ^

                   *.*■■■ ^J"-
? f/L '/'jm M-1
X = Doc. nr. 154
429
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro


         __-----*-
         S t" ' ,   ,         _
•"• î^v ' .ne i—-i^ rv ;*■
  6t«* 4tl)««//W

                                                                                                     -A*<••—T-/-

•            *.CT!T^ '***' ~r . <~r’A- -<-J$                        Xf**? ■*”'”
(1M/r^««Tt             <•*>/?- tw ST4.Iu                                      A J
                "I ^-'     1 .   *          ^     .. M 'n "l.'' .*” ” ^tf „. wrft
rv
V
£?-*«*.*^cr\ S^p^S^i ^
     ■ L- Jl! _ Tm. .. .
Il3/1
4*n*t* «♦’tîi *
     J .■'“V^rS*'
                                                                                                                                   , * U-STfcvŞ--:.'
              Ya' V -                        <g*      ''■ ,,!*iW
            *                    £r?*y»V.»WrtţCTW>) *^»*'JTprtK p'*^'vf £*€^j
            ^«rAs^jrr-jtKw^,. £jp„^
■ *.r ■.u . ii ’.* jL* ’w^T'     vOC v                 rU"fe'*
*$<f tTTAiiflţ  V.
                P^ţt^T^Ş
îl<iţi <tţgif'ij-irtji»TIttlOJţî?'*»rîii«ţ (*4
^*ţ‘                                    '<«*■* • •"***
       ,.rt .-. l?9Li£?V *"** ~ JÂ' -1 »<"•
hmpW.I
W«ryţ/**W j
fiţjţt«r«..:M|-ţ|j|
      > iv’-'-v ••: -1         • T~ '“• 'v--
                                                                                   T'"^ ST ■
fw«m* «ita-nţ -j«|<«| »Vc^ JN'rtj5«»»|ţ« i|»ţf i^jfVJţţit
T‘    v   '  "       .t' ' *      4
www.dacoromanica.ro
431
;.e
»924

     ■ -r       „ 'ÎT ^                    __ __  _____ .             ^ ^ 
     j -. fTT.~j■ i «■. --J* ;,;v.V ,. ,*/ ■.~^>ţ.r/,<:, c-g- ~ 3~<* “’* fţ(
                                         .." V"' ‘ ''• ^-fV, rV,.7 ^
         7^c'T'#ifevf^‘‘'i                             7"t'
                                                                                                                 .O ,
   , •- , _-v'
      \,;i.. >-* os ;-—Y
'      ' '* w
      ■■■■.:::■ ■-:li|Eîiî-"-V.':       ***                        ()
                     '" •'$ tli'! l: i;: u fţ\;

'*T*r

«S*.. ...ta,. |^i-t'
v*;
w
wwdacrfitoa#!^-
.....
. .    "          :: ■' ■ .. pi
     - - . j. ,mW* aF'»”
1   ^ ^ • i ■ >          V^'tt
' :*? ■ ■*:—•> . *. r' ■"$ ■"?■:'■#■ V'
•' •• v ■'& _ - -*■ . r ' •'• rf
• * -4- ^*- î-\"'      * '.*{*
■ +itiţ                ^ Â* AJJ
     ^.ijţîţ*4*
    cr n* ■ i^.-^ "'4. ,--h
&
                                                                                                                                           ^ <* ^
                                                                                                                                                                                                                        *C ■^■■T*C“--vŢ iF >
                                                                                                                                                                                                                    w tt**j£* /t A «to^nitriV
?• C-¥*
|T^f .         .       .
A* ?■ -i ," » r' .r - v* i
yj„Y «*ţ <ţp ^ rt

                                                                                                                                                                                                            •' —r' JS239
         *f ţ.*1*.*.1*
■’i^N'>r|î!7«V'ţS '•'•■•••'
K'nj'"
i   r 
i '   
V     
rr
i.i
::;        \-    » ' v? ''         •,—' ■ S>.
Ts - ,«ij.i<‘fJ**‘‘'v'f*' rfyf* rtaţiţittii rtţi,,
         1 -Z-J* ■ v, ^ .' /, :f X.V ->
irf r" v                          "ŞT * f '
     "*                           £«•*£                                     jX;;
gV, . .^r- ‘YÎ'v **:? ^ .Vr£l
c^/ry. „ „*                           «^|T«< -        rr>-^ rtT^t ^X^t „^:i.
   -tr
4
XIV= Doc. nr. 195
www.dacoromanica.ro
*874
  4, Mt vv<.^i|     >.  ■ >, j-*-^   _ .'■*'%    4
         r^wEJTiu.^r’* v7 X^A/l./'Tr —',
                                 W %T <(Jf ITT^ *^'Ţ*<3wsîr*.f -
ntrţ'r”- v"*i«î F'*-"^'
    *~“ vi,t V -<?-■ V ? . .^*-—i      - i <
 ”'^'1**' ■ **V£< Mf /*Afc *''f™
 r^ ^^^.f^{sawăŞ^rs2,a
             ^'■,wr^tijWM^|<tii j^jiV           w j| O» ,y-;<»rfţ'r.T^
■-^'~ , f'“> (<"*■*>•• ^"S "7S «*__ . /''•*•"* ^*T'f       -''■f*'
        V*^r,J’ **tMU <tU’-rrw^4]ţ. i
'■fM'<'77?                            : ^ţrşz^rf- ■
■ g £*•" ■ «* ytg£frt+*l* . *i ţjj^
. * -2L/a,t    *****^    .                   *i      ^, «**’••*«■
                    XV = Doc. nr. 215
43 4
www.dacoromanica.ro


-     ■ ţ;.; - ' - ■ _            *975
    • r         <fV'** Y* '“"‘V* (**" /**Wi tîft i» .>*<• -4m*t>tjjj t,j r^rrr i
                                               J * \ h * JJ J T .
    ----4T^-rt;,?'£'Xv ^ -ri-Jr-' -.•*■
,                   A’~4(          ^ - ^î tvjrr
  • J1 c\>^ ~LT'^ ’G""” GV—«-•1t * t
  •VrrJ.^,,Wi~      » ■' -^sV     —-   -r** ■* _ sî 4-
    •     i r /V*  ^ ^ W I         f   ' f fj- C iJ fnt^*-^'
    r-tfr-'CV                     .^ Jt:T1^~
■ >■«!)*•       ,»*>»    I 1 r* »■** • * f! - j-fTt/^rr s ^r< j ., ^ „
. ' ; ...-' . *** T”- . j-Hs S .          „ |
■■ : lît ■fv'-f-i-V                    ■ ^Vi-r\ •> =~,
■ ■ ■ ;; J- ■ : ** .i |. I ■ ■. . 7 j*! *
wi:Ji _ 1: 4T *£ fî r "Tf“ C f'
      M ’ iV***                     -*T *«Y(V-rt . \ ' -* 1
      4| ji 4 !       T .         ‘
   ■ :-.f‘',; * *w' , 1 . JK \ i   ■ - . ■      \        *
■ M»^~r4              .           ? t;flfcf
- J jmr~ ia,- -          .-. (if k *<■      ■»<***
"4t CM' ff‘ '“fi* v■■■«HI"'.. ^ ''*H-;sa-"i
                                                              ^         .     > ifc., f
' fţ; •
                                                                               ^ r
                                                         • ^
                                                         Vi-^v
                                                                                 t.
                     XVI = Doc. nr. 216
                               www.dacoromanica.ro
435
                                             XVII = Doc. nr. 221 www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XIX = Doc. nr. 253
438
www.dacoromanica.ro

            -                                      4^-y T~ -'v             . : “*-tt—-i"'-"-"
                                             ..-■* 7%                  J X_- ' -L
  ::; J           * sn-zPT^r*•-*- -^r
                                               --{^^ssz-ds
   „yc ~*7       -tr-■■««'V- - xyr'•' ^ 7^ ~" v r1
   r,‘ ■ ?c.   , v 3— v(3 Â *•«>-.
  .^.î^-..<.rwiî **<•., ,*, „^w .- ^ „ -j*r' J f
                                  •:* .ti.#4 Jj^Twnor-w5
S-L.i®-4£f^7 •”îr^"«r' ’:-*-"V;
                  *-*'• -AV ■ 4» i ÎJ -               F£"''r
... J^V‘\ :*•**• ^*7L_>h£          -J J t J*f^'--■*»/•<
*9-»           ^:: ^                   ^ j-y
ît (ij     ty                  :            y.
  I ii     li * ■
..?'ll ■
                                      XX = Doc. nr. 257
439
www.dacoromanica.ro
                               CUPRINS
           Prefaţă .............................. V
           Prescurtări — Bibliografie..............VIII
           Rezumatele documentelor...............X
           Resumes des documents....................XIX
           Documente ................................ 1
           Lista documentelor cu date rectificate . 353
           Indice onomastic.........................354
           Indice de materii........................408
            Fotocopii...............................420
                                        Redactor : NICULINA FLOREA Tehnoredactor : MARIANA CHIRILA
                                   Bun de tipar : 24.XII.1987. Format 16/70 X 100. Coli tipar : 29,25.
                                             CZ pentru biblioteci mari:
                                                    9(498) (001—12)
                                            9(498.1) -1571 : 1575». (001—12)
                                         CZ pentru biblioteci mici : 9(498):
                                                   Tiparul executat sub comanda nr. 411 la
                                                      întreprinderea Poligrafica „13 Decembrie 1918“. Bucureşti»
                                                    Republica Socialistă România
www.dacoromanica.ro
  ■Www.dâcDrOmanica.rG
Lei «