ACADEMIA DE ŞTIINTE SOCIALE Şl POLITICE A REPUBLICI! SOCIALISTE
românia
www.dacOromani.ca.ro.,4;;
ROMANIAE
o-TARA £ ROMANEASCA
Voi. IV
www.dacoromanica.ro
         ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE
 Documenta
   ROMAIMIAE H ISTORICA
                            COMITETUL DE REDACŢIE
                      acad. ŞTEFAN PASCU, ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, membru corespondent al Academiei, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, IOAN CAPROŞU, AUREL RĂDUŢIU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA“
            B.Ţ3R3 ROMANeaSCfl
                  VOLUMUL IV
                   (1536 — 1550)
                    volum Întocmit in cadrul seminarului
                            DE PALEOGRAFIE SLAVĂ
                                  CONDUS DE
                              DAMASCHIN MIOC
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                                    Bucureşti, 1981
                        www.dacoromanica.ro
                                 MEMBRII SEMINARULUI
                                 (în ordinea contribuţiei)
                         MARI ETA ADAM RUXANDRA CĂMĂRĂŞESCU CORALIA FOTINO IANCU BIDIAN OLIMPIA! DIACONESCU
                               Alcătuitorii indicilor
                               MARIETA ADAM RUXANDRA CĂMĂRĂŞESCU DAMASCHIN MIOC
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA R. 79717, Bucureşti, C^lfia .Victoriei 125
                                www.dacoromanica.ro
                     PREFAŢĂ
       Volumul de faţă, al IV-lea al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, cuprinde documentele interne ale Ţării Româneşti din anii 1536—1550.
       însemnătatea volumului coristă în bogăţia datelor de istorie economică, socială, instituţională şi politică pe care le conţine, ca şi în ineditul unora din ele. Reţinem aici doar două aspecte, pe care le vom şi exemplifica cu unele citate:
       a)        Multe din actele volumului' ilustrează un însemnat proces social-eco-nomic al vremii, cu dublu aspect: de o parte, îmbogăţirea clasei stâpînitoare, de alta, sărăcirea maselor populare. Boierimea caută, pe diferite căi, să-şi întărească puterea economică. Or, cea mai la îndemînă şi cea mai lesne de realizat, în condiţiile epocii, era extinderea treptată a domeniului în dauna proprietăţii ţărăneşti libere.
       Marii boieri, unii din ei şi dregători, deţin în stăpînire zeci de sate, multe adăugate domeniului preexistent chiar în această vreme. Astfel, bunăoară, Delco marele armaş este stăpînul unui domeniu ce numără 21 de sate întregi, 4 jumătăţi de sate, cîte o cincime în trei sate şi părţi in alte trei sate. în toate satele în care stăpînea parţial avea cale deschisă ca prin cumpărări sau cotropiri să pună stăpînire pe întreg satul. Era un fenomen obişnuit şi un procedeu întîlnit adesea; întîi infiltrare în ocina devălmaşă a' moşnenilor, apoi trecerea ei în întregime în stăpînire boierească. Detco mai stăpînea şi trei bălţi pentru pescuit şi 45 de sălaşe de robi ţigani (v. doc. nr. 144). Drăghici spătarul şi familia lui stăpîneau 18 sate întregi, 6 jumătăţi de sate, o silişte, locuri de exploatare a sării, vii, mori, bălţi şi 87 de sălaşe de robi (v. doc. nr. 65).
       Procesul acesta, de creştere a domeniului boieresc, ca de altfel şi a celui mănăstiresc, era facilitat de fragilitatea gospodăriei ţărăneşti libere, care, la cele mai uşoare zguduiri economice, provocate fie de apăsarea fiscală, fie de unele calamităţi naturale, se desfăcea cu uşurinţă. După cum actele o mărturisesc, la vînzarea parţială sau totală a ocinei sale moşneanul era silit de „multe nevoi-l sau de „grea foamete“; pentru întregi regiuni, foametea devenise endemică şi cronică (v. doc. nr. 102, 113, 129, 152, 173, 181, 280). Este de-a dreptul zguduitoare relatarea unuia din documente, care, pomenind o yînzare de ocine, precizează că ea s-a făcut „pe vreme de foamete, cind oamenii îşi vindeau fiii turcilor“ (v. doc. nr. 173).
       b)        Concentrînd în mîinile sale o însemnată putere economică, dublată de una politică, boierimea reprezenta o forţă în stat, de care domnul era nevoit să ţină seama; facţiuni boiereşti, dornice de a obţine privilegii şi mai însemnate, dar şi de a întîrzia sau chiar opri mersul firesc al dezvoltării statale, spre desă-vîrşirea centralizării, nu arareori se ridică împotriva puterii domneşti, creînd o stare de adevărată anarhie feudală. Numai pe parcursul cîtorva ani, împotriva voievodului Radu Paisie se ridică patru pretendenţi la tron: Drăghici Gogoaşă,
www.dacoromanica.ro
V
Ivan Viezure, Laiotă Basarab şi Şerban banul din Izvorani. Fiecare, pe rînd, cu grupul său de susţinători, caută să ocupe domnia. încălcindu-şi principala îndatorire vasalică faţă de domnul ţării, „dreapta şi credincioasa slujbăaceşti boieri devin „hicleni^ şi-şi pierd averea şi adesea şi capul. Cei credincioşi domnului, cei ce stau alături de el în atari împrejurări, sînt răsplătiţi cu moşii şi dregătorii. Iată cîteva exemple:
      1)        în 1538, Radu Paisie răsplăteşte pe un boier cu o moşie „pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă, cînd a venit Laiotă Băsărabă şi cu Stroe la Fîntîna Ţiganului, de s-au bătut cu domnia mea“ (doc. nr. 69).
      2)        Acelaşi domn, în 1543, întărind sate, moşii şi robi unui mare boier şi dregător, luate de la Şerban banul, aminteşte că acesta „a pierit cu rea hiclenie, căci s-a ridicat asupra capului domniei mele“ (doc. nr. 144).
      3)        Un act din 1546, amintind însă evenimente anterioare, menţionează că un mare boier, Ivan, „şi-a pierdut capul şi averile sale, pentru că ivan s-a ridicat domn, iar Radul voievod l-a prins şi i-a tăiat capul şi cu averile lui a miluit pe“ ... alţii (doc. nr. 194).
      4)        Ca o adevărată filă de cronică redă asemenea aspecte actul datat <1542 —1543> octombrie 23. Domnul dăruieşte unui boier credincios trei sate, ară-tînd împrejurările şi motivul pentru care o face: „domnia mea am miluit pe Radul vistierul pentru credincioasa şi dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o, eînd a fost cea dinţii luptă cu Stroe Pribeagul şi ne-a doborît Stroe şi s-a spart oastea şi s-au împrăştiat toţi şi au fugit toţi şi au lăsat vistieria domniei mele şi au început să jefuiască vistieria domniei mele şi au spart căruţele. Iar Radul vistierul nu a lăsat vistieria domniei mele, ci a scos-o cu bărbăţia sa şi a dres căruţele şi a adus toată vistieria la domnia mea la Turnu Nicopolului. Atunci domnia mea foarte m-am bucurat şi m-am veselit pentru slujba pe care mi-a slujit-o Radul vistierul1'1' (doc. nr. 133).
      5)        Pentru acelaşi fenomen, dar şi pentru raporturile cu turcii, mai cităm un document din volum. în 1539, domnul, răsplătind pe un dregător cu un sat pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, aminteşte că trei fii ai unui mare boier „au pierdut toate livezile şi satele şi ţiganii cu rea hiclenie către domnia mea, pentru că s-au ridicat asupra capului domniei mele cu Şerban banul, de au fugit peste Dunăre, în Ţara Turcească. Iar turcii i-au prins şi le-au luat toate averile şi satele şi ţiganii. Iar domnia mea, întru aceea, am plătit aceste mai sus-zise sate şi ţigani ai tuturor hiclenilor de la blestemaţii şi agarenii turci cu 785 000 aspri gata“ (doc. nr. 87).
      Frămintările acestea prilejuiesc amestecul mai des al Porţii în ţară; turcii sînt, în această vreme, mai interesaţi să sprijine puterea centrală, care le asigura vărsarea la timp şi regulată a tributului, decît a susţine anarhia boierească.
      Volumul numără 298 de documente autentice; cu 55 de documente mai mult faţă de vechea colecţie, „Documente privind istoria Românieipentru aceeaşi perioadă, din care 44 sînt inedite. Tot acum se publică pentru prima oară textul slav a 227 de documente (89%).
      După limba în care s-au păstrat actele, 255 sînt slave (240 originale şi 15 copii) şi 43 traduceri vechi româneşti.
      Din cele 240 de acte originale, 79 au fost scrise pe pergament şi 161 pe
hîrtie.
      în copleşitoare majoritate, anume 291, actele sînt emise din cancelaria domnească şi numai 7 sînt de altă provenienţă.
      Documentele au fost culese din următoarele fonduri: 183 de la Arhivele Statului Bucureşti, 82 de la Biblioteca Academiei R.S.România (în curs de predare Arhivelor Statului), 10 după publicaţii, 7 de la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, 5 de la Arhivele Statului Craiova, 3 de la Muzeul
VI
www.dacoromanica.ro
judeţean Gorj, 2 de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga11, cile unul de l o 1 i l < teca Centrală de Stat, Arhivele Statului Rîmnicu Vilcea, Muzeul de Artă al R.S.R., Muzeul „Porţile de Fier“ din Drobeta-Turnu Severin, din Arhivele Statului din Sremski Karlovci (R. S. F. Iugoslavia) şi Arhivele Statului Budapesta. Conducătorilor acestor instituţii şi colaboratorilor lor le aducem mulţumirile noastre pentru înlesnirile create şi, îndeosebi, pentru ajutorul primit la depistarea documentelor achiziţii noi.
       Toate documentele din volum au fost transcrise şi traduse, după metodele adoptate de colecţie, de către membrii seminarului de paleografie slavă al Institutului de istorie „Nicolae Iorga“, ca şi de către conducătorul seminarului, care a asigurat şi revizia transcrierilor şi traducerilor.
       La unele traduceri de documente slave şi traduceri româneşti vechi au mai colaborat parţial Matei Cazacu, Alvina Lazea şi Jan Sykora.
       Pregătirea tehnică pentru tipar au efectuat-o Marieta Adam, Ruxandra Câmârăşescu şi Damaschin Mioc.
       în anexă sînt prezentate şi 20 de fotocopii după unele documente din volum, pentru ilustrarea grafiei.
www.dacoromanica.ro
VII
                       PRESCURTĂRI - BIBLIOGRAFIE
Arh. OU.
Bălan-Cernovndeanu, Doc. inedite
Berechet, Cojurătorii
Busuioceatui, Două documente
Cipariu, Archivu Danielescu, Doc. Scundu D.L R., B
Ghibănescu, Surete Ghibănescu, Codrescu Grecianu, Şirul voievozilor Grecianu, Genealogiile ionaşcu, Ep. Buzău.
Ionaşcu, Doc. Olt.
IonC6CU, Drăgăeşti Ungureni
lonescu-Nişcov, Documente inedite
lorga, Doc. argeşene
Iorga, Ep. Buzău lorga, Doc. Urlăţene Leonăchescu, Stroeşti-Argeş Miletii
= „Arhivele Olteniei", II (1923).
= Bălan, C. şi P. Cernovodeanu, Documente inedite slavo-române din Ţara Românească din veacurile al XVI-lea şi al XVII-lea, în „Romano-slavica", XI (1965).
= Berechet, Şt., Particularităţile cojurătorilor la ro-mini, după documente slave, în „Spicuitor în ogor vecin", III (1924) (extras, Chişinău, 1925).
= Busuioceanu, Andrei, Două documente inedite din Ţara Românească din secolul al XVI-lea, în „Studii şi materiale de istorie medie", IX, 1978.
= Cipariu, T., Archivu pentru filologia şi istoria, Blaj, 1869.
= Danielescu, C., Documente din comuna Scundu-Vllcea, în „Arhivele Olteniei", XVIII (1939).
= Documente privind istoria României, B, Ţara Românească, Veac. XVI, voi. II (1526—1550), Bucureşti, 1951.
= Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, documente slavo-române, VI, Iaşi (1909) şi XVIII (1927).
= Ghibănescu, Gh.,Documente, în „TeodorCodrescu" Iaşi (1934) şi IV (1935).
= Grecianu, Şt. D., Şirul voievozilor cu divane şi note, Bucureşti, 1907.
= Grecianu, Şt. D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti, I, Bucureşti, 1913.
= Ionaşcu, I., Din documentele Episcopiei Buzău sec. XVI, în „îngerul", XVI (1944).
= Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi jud. Olt, în „Arhivele Olteniei", XIV (1935), nr. 77-78.
= Ionescu, G. T., în legătură cu Drăgăeştii Ungureni din judeţul Dîmboviţa, în „Revista istorică română", XVII (1947).
= lonescu-Nişcov, Traian, Două documente inedite din prima jumătate a secolului al XVI-lea, în „Romanoslavica", V, Bucureşti, 1962.
= Iorga, N., Documente mai ales argeşene ale Eforiei Spitalelor Civile, partea I, în „Buletinul Comisiei istorice a României", III, Bucureşti, 1924.
= Iorga, N., Începuturile Episcopiei de Buzău, în „Revista istorică", IX (1923).
= Iorga, N., Documente Urlăţene, în „Buletinul Comisiei istorice a României", V (1927).
= Leonăchescu-Năndraşu, N., Stroeşti-Argeş. Documente şi mărturii. Bucureşti, 1971.
= Miletii, L., HaKopyMbmm.i u m.sxuama cAaencKa nucMeHOcmb, în „Sbornik", Sofia, XIII (1896).
www.dacoromanica.ro
IX
Nicolaescu, Radu Paisie
Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Sacerdoţeanu, Acte
Sacerdoţeanu, Aşezămintul
Sacerdoţeanu, Aref
Stănciulescu, Hrisoave ...
Ştefulescu, Gorjul ist.
Ştefulescu, Polovragii Ştefulescu, Strimba Ştefulescu, Doc. sl. -rom.
Ştefulescu, Tismana
Şucu, Doc. inedite
Tuţescu, Catanele Venelin
          = Nicolaescu, St., Domnia lui Radu Vodă Paisie şi a fiului său Marcu voievod, in „Arhivele Olteniei, XVII (1938), nr. 97 — 100.
Dolj        Nicolăescu-Plopşor, C., Monografia judeţului Ddjf
            in „Oltenia", V (1944).
          = Sacerdoţeanu, Aurelian, Două acte haţeganc şi unul vilcean, in „Analele Academiei Române", Mem. Secţ. Ist., s. III, t. XVII (1936).
          = Sacerdoţeanu, Aurelian, Aşezămintul lui Radu Paisie pentru Episcopia Buzăului, în „Revibta istorică", XXII (1936).
          = Sacerdoţeanu, A., Aref, un vechi sat argeşan, în „Studii şi Comunicări ale Muzeului din Piteşti", II, Piteşti, 1969.
          = Stănciulescu, I. St., Hrisoave privind comuna Aref, in „Argeşul", I (1942), nr. 34.
          = Ştefulescu., Al., Gorjul istoric şi pitoresc, Tg. Jiului, 1904.
          = Ştefulescu, Al., Polovragii, Tg. Jiului, 1906.
          = Ştefulescu, Al., Strimba, Tg. Jiului, 1906.
          = Ştefulescu, Al., Documente slavo-romdne relative la Gorj (1406—1665), Tg. Jiului, 1908.
          = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a IlI-a, Bucureşti, 1909.
          = Şucu, I. I., O seamă de documente medievale inedite din Ţara Românească, în „Studii şi matt riale de istorie medie", IX.
          = Tuţesşju, Şt. Şt. şi P. Danielescu, Monografia satului Catanele din judeţul Doljiu, Craiova, 1908.
          = Venelin, I., Bjiaxo-6o.teapcKi/t u.iu RaKO-CAae.iH-cKi.a epaMombt, St. Peterburg, 1840.
X
www.dacoromanica.ro
                    REZUiMATELE DOCUMENTELOR
      1.       1536 (7044) ianuarie 4, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Tatul logofătul şi lui Ţalapi logofătul selişti şi bălţi.
      2.       1536 (7044) ianuarie 7, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Glavacioc mori la Cfmpina.
      8.       <1536 — 1538) ianuarie 8. Radu Paisie scuteşte satele mănăstirii Tismana, anume Tismana, Piriul, Topeştii, Pocruia şi Podenii de dări şi slujbe.
      4.       <1536 februarie — martie). Radu Paisie dăruieşte mănăstirii Sf. Gheor-ghe de la Athos un obroc anual de 5 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
      5.       1536 (7044) februarie 14, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Mihnea vistierul şi fiilor lui Balaur logofătul ocine în Bădeni, în urma unei judecăţi.
      6.       1536 (7044) februarie 23, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Turnul Sfintului Sava din Careia un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 300 aspri.
      7.       1536 (7044) februarie 24, Tirgovişte. Radu Paisie dăruieşte mănăstirii Dohiar de la Athos un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 400 aspri.
      8.       <1536) martie 3. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Sf. Pavel de la Athos un obroc anual de 5 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
      9.       <1536—1540) aprilie 7. Radu Paisie porunceşte judeţului şi pirgarilor din B'izău să hotărnicească o branişte a Episcopiei Buzăului.
      10.      <1536) aprilie 18, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Tis-mana satele Tismana şi Pocruia, in urma unei judecăţi.
      11.      1536 (7044) aprilie 30, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Nea-goe şi Gindea ocină in Stăneşti, în urma unor judecăţi.
      12.      1536 (7044) mai 1, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Radu postelnicul ocină şi vie în Viţicheşti.
      13.      1536 (7044) mai 16, T î r g o v i ş t e. Radu Paisie întăreşte lui Iovan şi altora ocine la Critici, Strimba şi Olov.
      14.       1536 (7044) mai 28, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Stroe mare spătar satul Padina, care-i fusese luat de Toma ban pentru o datorie.
      15.       1536 (7044) iunie, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Gla-vamoc muntele Prislop, în urma unei judecăţi.
      16.       <1536 — 1540) iunie 2. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Glavacioc satul Cernăteşti.
      17.       1536 (7044) iunie 8, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Săbian o vatră de casă in Mihăeşti şi ocine in Jilişte, Băteşti, Jugureni şi Văcăreşti.
      18.       1536 (7044) iunie 23. Radu Paisie întăreşte lui Neagomir şi altora ocine cumpărate in Pietrari, Birzeşti şi Bodeşti.
      19.      <1536) iunie 28, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Vuia grămăticul şi fratelui său Luca ocină şi vie in Popeşti.
      20.       1536 (7044) iulie 1, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Drăgoi, Mihăilă şi Pătru ocina Ungureii, în urma judecăţi.
      21.       1536 (7044) iulie 7. Radu Paisie întăreşte lui Firtat vornicul ocine in Giu-leşti şi Găvăneşti.
www.dacoromanica.ro
XI
       22.      1536 (7044) iulie 7, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Radomir vornicul şi fiului său Drâghici scriitorul, ocine in Pietrosul, Mereni, Cîrlojani şi Birztştî, precum şi ţigani.
       23.      1536 (7044) iulie 10, Bucureşti. Radu Paisie Întăreşte lui Buciari .şi fratelui său Micul ocine în Mirileşti şi Cirpoi, precum şi înfrăţirea dintre ei.
       24.      1536 (7044) iulie <10 —22>, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte jupa-niţei Marga, ginerelui ei, Radul portarul şi soţiei acestuia, Neacşa, satele Cepari şi Căză-neşti şi părţi la Bumbueşti, Clocotici, Şuiei, Verneşti, Tigveni, Ciofrîngeni şi in alte sate, precum şi ţigani.
       25.      1536 (7044) iulie 17, Bucureşti. Radu Paisie dăruieşte mănăstirii Snagov un mertic anual de grîu, orz, vin, miere, peşte brînză şi bani.
       26.      1536 (7044) iulie 20, Bucureşti.' Radu Paisie întăreşte mănăstirii Snagov podgoria Valea Călugărilor, cu vinăriciul şi perperii, partea domnească.
       27.      1536 (7044) iulie 28, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte Mitropoliei din Tîrgovişte vinăriciul boieresc de la viile din dealul Ştefăneştilor, dăruit de Baldovin şi soţia lui, Maria.
       28.      <1536—1539) septembrie 6. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Valea trei sălaşe de ţigani.
       29.      1537 (7045) ianuarie 3, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Stoica şi altora moşie la Ruseneşti şi Celiani.
       30.      1537 (7045) ianuarie 14, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Stan-ciul şi lui Bădilă cu ceata lor ocină la Văsâlaţi.
       81.      1537 (7045) ianuarie 15. Radu Paisie întăreşte doamnei Anca ocină in Pătrăreşti şi o moară, în urma unei judecăţi.
       82.      1537 (7045) aprilie 22, T î r g ş o r. Radu Paisie întăreşte lui Stan a treia parte din hotarul satului Drăgăieşti.
       83.      1537 (7045) aprilie 26, Tîrgşor. Radu Paisie întăreşte lui Gago şi altora ocine în Gîrbovi şi în Nişcoveni.
       34.      1537 (7045) mai 10, Mănăstirea Nucet. Egumenul Teodor de 1% mănăstirea Nucet vinde o vie ieromonahului Efrem, care o dăruieşte Mitropoliei din Tîrgovişte.
       35.      1537 (7045) mai 10. Radu Paisie întăreşte lui Drăghici şi lui Stanciul ocine la Bălăceşti, Glogova şi Mănăstirea, pe care ei s-au înfrăţit.
       86.      1537 (7045) iunie 2. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Cozia balta Mamna şi satul Orlea, în urma unei judecăţi.
       87. 1537 (7045) iunie 9, Tîrgovişte.    Radu Paisie întăreşte   lui Lăudat
paharnicul ş.a., satele Grădiştea de la Cimpulung şi Guleşti, precum şi înfrăţirea dintre ei.
       88. 1537 (7045) iunie 17, Cornăţeni.    Radu Paisie întăreşte lui Baico şi
altora ocină la Turbureşti, în    urma unei judecăţi.
       39.      1537 (7045) iunie 18, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora ocine la Frăsinetul de Cîmpie, Gura Băldăluiului, Cioroi şi Rediul iui Florea.
       40.      1537 (7045) iunie 18, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Stoica şi altora moşie la Broşteneasca.
       41.      1537 (7045) iunie 20, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora ocine la Rediul lui Florea şi la Frăsinetul de Cimpie.
       42.      1537 (7045) iulie 2, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Bratu arina-şul şi fratelui său Vlaicu nişte ţigani, în urma unei judecăţi.
       48. 1537 (7045) iulie 3, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Firtat pîr-călabul ocina Ostrovul, în urma unei judecăţi.
       44.      1537 (7045) iulie 15, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Oprea pitarul şi fraţilor săi, Cirstian logofătul şi Dumitru ocină la Xănăşeşti.
       45.      <1537 s e p t e m b r ie 1—1538 a u g u s t 31> 7046, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Drăghiceşti ocine în Negovani şi Rătunda.
       46.      1537 (7046) noiembrie 24. Radu Paisie întăreşte lui Dan paharnicul şi altora satele Ciurileşli şi Zgădeşti.
       47.      1537 (7046) decembrie 4, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora ocină la Rediul lui Florea.
XII
www.dacoromanica.ro
      48.      1537 (7046) decembrie 16, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Şerbu şi altora ociue în Groşi.
      49.      1538 (7046) ianuarie 10, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Ceuri, după un schimb cu mănăstirea Tismana.
     .•50. 1538 (7046) ianuarie 16, Tirşor. Radu Paisie întăreşte Mitropoliei parte din muntele Buccciul.
     .51. 1538 (7046) ianuarie 28, Tîrgşor. Radu Paisie întăreşte Mitropoliei satul , Aninoasa, cu podgoria.
      52.      1538 (7046) martie 7, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Lebu şi rudelor sale ocine în Groşani.
      53.      <1538> martie 19. Radu Paisie porunceşte lui Staico din Groşani şi altora să nn mai încalce hotarele ocinei Piscul Cocorului a lui Cirstian logofătul.
      54.      1538 (7046) aprilie 23, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş satul Şeoaşul.
      55.      1538 (7046) aprilie 23. Radu Paisie dăruieşte mănăstirii Govora venitul din.peşte de la balta Mamina, pe care să-l împartă cu alte mănăstiri.
      56.      1538 (7046) aprilie 24. Radu Paisie întăreşte lui Stoian cu fiii săi şi lui Stănilă cu fraţii săi părţi în Cimpul Turcilor, Trestioara, Stîrcii de la Ceplea şi Pietrari, în urma unei judecăţi.
    .. 57. 1538 (7046) aprilie 25, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Glava'cioc ocină în Tătărăşti.
      58.      1538 (7046) mai, M i s 1 e a. Radu Paisie întăreşte lui Stănilă şi altora o ocină şi pădure.
      59.     1538 (7046) mai 5, Cornăţel. Radu Paisie întăreşte Iui Vlaicu marele logofăt ocină lingă Deag, in urma unei judecăţi.
      60.      1538 (7046) iunie 8, Tîrgovişte, Radu Paisie întăreşte lui Stan pitarul şi lui Ooîjromir spătarul ocină în Tătarul, în urma unei judecăţi.
      61.      1538 (7046) iunie 15, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Motan şi cetei lui ocină la Turbureşti, în urma unei judecăţi.
      62.      1538 (7046) iulie 2, Tîrgovişte. Rada Paisie întăreşte mănăstirii Gjv >ra satul Cnrtişoara de pe Olt, în urma unei judecăţi.
      ,63. 1538 (7046) iulie 4. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Muşeteşti nişte ţigani.
      64.      1538 (7046) iulie 14, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Cană şi peala lui ocină la Negoşina, in urma unei judecăţi.
      65.      1538 (7046) iulie 16, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Drăghici spătarul, fratelui său Udrişte marele vistier şi vărului lor primar Vintilă comisul mai multe sate, părţi de sate şi ţigani.
     .68. 1538 (7046) august 28, Tîrgşor. Radu Paisie întăreşte călugăriţei Sară şi surorii sale Ana sate şi ţigani, in urma unei judecăţi.
      67.      <1538 septembrie 1 — 1539 august 31> 7047. Radu Paisie întăreşte lui Oprea paharnicul şi lui Cirstian logofătul satul Pleşoi, în urma unei judecăţi.
      68.      <1538> septembrie 23. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora ocină la Năaăşeşti.
      69.      1538 (7047) noiembrie 17, T î r g o v i ş t e .Radu Paisie dăruieşte lui Radu vistierul siliştea Bistreţul şi jumătate din Poiana Urîţii pentru slujbă credincioasă iu lupta împotriva lui Laiotă Basarab la Fintîna Ţiganului.
      70.      1538 (7047) noiembrie 21. Radu Paisie întăreşte lui Neagu o ocină la Moşăşti.
     ■71. 1539 (7047) ianuarie 8, Tîrgovişte. Radu Paisie' intăreşte mănăstirii Cozia sate, bălţi, vama de la Genune, vinăriciul, găletăritul din Vilcea şi 300 sălaşe de ţigani.
      72.      1539 (7047) ianuarie 20, Tîrgovişte. Radu Paisie dăruieşte mănăstirii Rîncăciov mertic anual de grîn, fin, vin şi sare.
      73.      1539 (7047) februarie 22, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Stan ocină iu Măneşti, in urma unei judecăţi.
      74.      <1539) februarie 23, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Meteore un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 300 aspri.
www.dacoromanica.ro
XIII
                          76. 1539 (7047) aprilie 25. Radu Paisie întăreşte lui Detco clucerul satul Re-
cica Dabului în urma unei judecăţi.
      76.      1539 (7047) mai 18. Radu Paisie întăreşte lui Oprea şi altora ocine la Buneşti şi Muşcel, în urma unei judecăţi.
      77.      1539 (7047) mai 27, Tlrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Dolofan vătaful şi altora ocină în Berislăveşti.
      78. 1539 mai 27. Radu Paisie întăreşte lui Slav şi altora moşie la Şăcşori.
      79.      <1539> august 23,Tlrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Gonţea Sterpul şi nepoţilor săi ocine la Găvăneştl.
      80.      1539 (7048) septembrie 10. Radu Paisie întăreşte lui Tatul vornicul şi nepoţilor săi jumătate din satul Purcăreni.
      81.      1539 (7048) septembrie 10. Radu Paisie întăreşte nepoţilor lui Tatu vornicul ocine la Purcăreni, iar fratelui său, Radu vornicul, nişte mori.
      82.      1539 (7048) septembrie 14, Bucureşti. Radu Paisie dăruieşte Episcopiei de Buzău satul Pîrscoveni.
      88. <1539—1540) septembrie 18. Radu Paisie scuteşte de vinărici pe episcopul de Buzău, Paisie.
      84.      1539 (7047) octombrie 16, Tlrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora satul Nănişeşti, în urma unei judecăţi.
      85.      1539 (7048) octombrie 21, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Radu vătaful, lui Mihai logofătul şi soţiilor lor satele Şerbăneşti, Cucuteni şi Mîndreşti.
      86.      1539 (7048) noiembrie 20, Tîrgovişte. Radu Paisie Întăreşte lui Boşca pitarul ocine în Berislăveşti.
      87.      1539 (7048) decembrie 18, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Detco marele armaş satul Rogova.
      88.      <1540) ianuarie 16. Stanciul banul porunceşte lui Pîrvu să lase In pace satul Comanii, al mănăstirii Tismana.
      89.      1540 (7048) februarie 18, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii de la Muntele Sinai un obroc anual de 10 000 aspri.
      90.      1540 (7048) martie 4. Iarciul vinde şi dăruieşte mănăstirii Govora părţi de ocină, casă şi vie la Mihăeşti.
      91.      1540 (7048) martie 4, Tîrgşor. Radu Paisie întăreşte lui Radu Dîr-man şi Semca moşie la Dălbăneşti, în urma unei judecăţi.
      92.      <1540) martie 12. Radu Paisie întăreşte Voicăi şi altora ocină în Dăneşti, tn urma unei judecăţi.
      98.      1540 (7048) martie 23, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Miti-telu paharnicul ocină în Uricheşti.
      94.      1540 (7048) aprilie 17, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Pîrvul, Bojin şi Ivan ocine în Sălcuţa.
      95.      1540 (7048) iunie 22, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Mihnea vistierul părţi în muntele Florei.
      96.      1540 (7048) iunie 22, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte luiSlanciu postelnicul şi soţiei sale, Moma, sate, averi şi ţigani, ce au agonisit împreună.
      97.      <1540) septembrie 1, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Chircă şi surorii sale, Dragolea, ocine la Bumbueşti şi Clocotici.
      98.      1540 (7049) septembrie 14. Radu Paisie întăreşte Neacşei ocină în Yă-denii de Sus şi Preajva.
      99.      1540 (7049) octombrie 13, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Stoica marele paharnic şi altor boieri, rude ale sale, ocine în Bojorani, Uliţa şi Copăcel,, în urma unei judecăţi.
      100.      1540 (7049) octombrie 15, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte luE Drăghici spătarul şi lui Udrişte marele vistier vinăriciul domnesc şi perperii din satele: Mărgineni şi Filipeşti. •
      101.      <1540 octombrie 15—1541 iunie 2). Radu Paisie întăreşte jupanului* Datco marele armaş siliştea Băileştilor.
      102.      <1540) noiembrie 20, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Lupea ocine la Băbeni şt Măteşti.
.XIV
www.dacoromanica.ro
                             103. 1540 (7049) decembrie 9, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui
Vlad şi lui Frăcea ocină în Stăneşti, în urma unei judecăţi.
       101. 1541 (7049) ianuarie 26, Slatina. Radu Paisie întăreşte Deicăi şi fiicelor sale, pe care le-a înfrăţit, moşie la Blaj.
       103.       1541 (7049) februarie 6. Radu Paisie întăreşte lui Tatomir şi altora ocină în Cilceşti.
       106.       1541 (7049) februarie 10, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Detco marele armaş satul Piscul Yoevodului.
       107.       1541 (7049) martie, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş nişte ţigani daţi de doamna Despina în schimbul unei datorii către mănăstire.
       108.       1541 (7049) aprilie 27. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Snagov ocină Sn Cîrciumari.
       100. <1541—1544) aprilie 29. Radu Paisie întăreşte lui Borcea şetrarul şi lui Radu vistierul satele Vierăşul şi Mărăcinenii.
       110.       1541 (7049) iunie 1, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte Caplei ocine în Goleşti, Bălteni şi Mărăcineni, precum şi ţigani.
       111.       <1541—1544) iulie 4. Radu Paisie împuterniceşte mănăstirea Argeş să-şi stăpînească ocina de la Corbi şi de la Domneşti, pe unde s-a hotărnicit cu 12 boieri.
       112.       <1541—1543) iulie 4. Radu Paisie întăreşte lui Radul postelnicul un ţigan, in urma unei judecăţi.
       113.       1541 (7049) august 13. Radu Paisie întăreşte lui Nenul şi altora ocine în Cîrloinăneşti.
       111. 1542 (7050) ianuarie 10, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş ocine în Tigveni şi Ciofrîngeni.
       115.       <1542 ianuarie 10—1544 mai 4), Bucureşti. Radu Paisie închină mănăstirea Fîntînele mănăstirilor Snagov şi Mărgineni, ca să le fie metoh.
       116.       1542 (7059) ianuarie 25, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Dragii clucerul ocină in Pietrari.
       117.       1542 (7059) februarie 17, Argeş. Radu Paisie întăreşte lui Ion, Radu, Neag şi Stoica ocină în Săcuieni, în urma unei judecăţi.
       11S. (înainte de 1542 februarie 20), Curtea de Argeş. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş satul Futeşti.
       119.       1542 (7050) februarie 20, Curtea de Argeş. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş satul Futeşti.
       120.       1542 (7050) martie 15. Radu Paisie întăreşte întocmirea făcută de Pătru pîrcălabul pentru moştenirea satului Birca şi a altor sate şi ţigani.
       121.       1542 (7059) martie 20, C o i a n i. Radu Paisie întăreşte lui Detco marele armaş seliştea Xedeia mare şi mai multe bălţi.
       122.       1542 (7059) aprilie 16, Bucureşti. Radu Paisie scuteşte Episcopia Buzăului de vinăriciul din Dealul Verneştilor.
       123. 1542 (7050) mai 4. Radu Paisie întăreşte lui Ion şi altora ocină în Clocotici.
       121. <1542 — 1544) mai 20. Radu Paisie întăreşte lui Coman şi lui Dragotă ocine
la Urseni.
       125.       1542 (7050) iunie 16, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte întocmirea făcută de Vlad între fiii săi buni şi cei vitregi pe ocina din Studina lui Sturzea.
       126.       1542 (7050) iunie 30, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora satul Strîmbele.
       127.       <1542—1543) iulie 1. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora jumătate din vama de peşte de la balta Mamina.
       128.       1542 (7050) iulie 13. Radu Paisie întăreşte lui Dan şi fiilor săi ocină la Fărcăşeşti şi la Teleşti.
       129.       <1542—1543) iulie 20. Radu Paisie întăreşte lui Pătru şi altora ocine în Trestia şi Grabicina.
       130.       1542 (7050) august 11, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Mihă-ilă ocine în Popeşti şi în Poeni.
       131.       1542 (7051) septembrie 17. Radu Paisie întăreşte lui Stan şi fratelui său Nan ocine în Fiiani şi Fîntînele.
XV
www.dacoromanica.ro
      182.      <1542 s e p t e m b r i e —1543 august) 25, 7051. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Snagov ocină în Dealul Circiumarllor.
      188.      <1542—1543) octombrie 23. Radu Paisie dăruieşte lui Radu vistierul satele Poenarii, Cheianii şi Căpăţinenii, pentru credincioasă slujbă.
      184. 1542 (7051) noiembrie 20, Plăviceni. Radu Paisie întăreşte lui Dragomir marele spătar moşie în Deduleşti.
      135.     1543 (7051) februarie 1. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Argeş jumătate din vama de la Vadul Vidinului.
      136.      1543 (7051) martie 7, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Nucet a treia parte din vama de peşte de la Balta Doamnei.
      137.      1543 (7051) martie 20, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Mircea ocină în Poienile Zlătariului, în urma unei judecăţi.
      138.      1543 (7051) aprilie, Mănăstirea Misie a. Radu Paisie întăreşte jupanului Chera ocine in Găneasa şi Sadova.
      189.      1543 (7051) aprilie 24, Bucureşti. Radu Paisie întăreşte lui Radu şi lui Dragomir cu fiii şi fraţii lor ocine la Pădureţi, in urma unei judecăţi.
      140.      1543 (7051) mai 18, Ocnele Mari. Radu Paisie întăreşte lui Dragul clucerul ocine în Trestenic.
      141.     1543 (7051) mai 19, Rimnic. Radu Paisie întăreşte lui Oprea livadă şi vie în Rădăcineşti.
      142.      1543 (7051) mai 20, Rimnic. Radu Paisie întăreşte jupanului Tcodosie postelnicul şi fratelui său Neagoe, ocină in Budeşti, in urma unei judecăţi.
      148.      1543 (7051) m a i 25, Rimnic. Radu Paisie întăreşte lui Oprea vornicul o vie în Dealul Bujoranilor.
      144.      1543 (7051) iunie 15, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Delco armaşul, soacrei sale Neacşa şi soţiei sale Calea mai multe sate, bălţi şi ţigani.
      145.      1543 (7051) iunie 30, Mănăstirea Misie a. Radu Paisie intă-reşte lui Dragu stolnicul şi altora satul Orboeşti, în urma unor judecăţi.
      146.      1543(7051) iulie 17, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Standul şi rudelor sale ocine in Sibiceu, în urma unei judecăţi.
      147.      1543 (7051) iulie 25, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui YTican şi altora moşie la Plăviceni.
      148.      <1543 s e p t e m b r i e —1544 august 31) 7052. Radu Paisie întăreşte jupanului Colţea ocine la Blagodeşti.
      149.      1543 (7052) septembrie 5. Radu Paisie intăreşte lui Delco vornicul şi fiilor lui ocină la Bogdăneşti.
      150.      1543 (7052) septembrie 17, Tirgovişte. Radu Paisie întăreşte Episcopiei de Buzău dreptul de judecată in judeţele: Buzău, Rimnicul Sărat, Brăila şi Săcueni.
      151.     1543 (7052) septembrie 27. Radu Paisie intăreşte lui Drăghici portarul ocină în Greci, în urma unei judecăţi.
      152.      1543 (7052) octombrie 7, Greci. Radu Paisie întăreşte jupanului Mihnea vistierul moşie la Futcşti.
      158.      1543 (7052) noiembrie 7, Tirgul de F 1 o c i. Radu Paisie intăreşte Episcopiei Buzăului ocină în Răgăneşti.
      154.      1543 (7052) decembrie 7, Bucureşti. Radu Paisie intăreşte lui Vlaicu şi Ratea jumătate din satul Miceştii de Sus.
      155.     1544 (7052) ianuarie 5, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Vlad portarul, fiilor şi nepoţilor lui ocină la Morăşti.
      156.      1544 (7052) februarie 9, Tîrgovişte. Radu Paisie intăreşte lui Detco marele armaş satul Odobeştii.
      157.      <1544) februarie 23, Tîrgovişte. Radu Paisie intăreşte fiicelor lui Dumitru ocine in Prislop şi Pereni.
      158.      1544 (7052) martie 7, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Oncea şi lui Şerban ocină in Bucicăneşti.
      159.      1544 (7052) martie 15, Tîrgovişte. Radu Paisie dăruieşte lui Drăghici spătarul şi lui Udrişte marele vistier părţi din satele Căpăţineni, Hrastu şi Cr^iova.
XVI
www.dacoromanica.ro
      160.     1544 (7052) mai 5, Vadul Ntcopolei. Radu Paisie întăreşte lui Stan ocine în Supţireni şi Prădăliceşti.
      161.     <1544) mai 14. Radu Paisie întăreşte lui Drăgoi şi lui Pătru ocine în Strîmba şi Fundeiu.
      162.     <1544) iunie 2, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Mânui şi altora ocine la Peştişani şi Goreani.
      163.     1544 (7052) iunie 22, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Oprea vornicul ocină la Clocotici.
      164.     1544 (7052) iulie 7, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Eistriţa satul Stroeşti, în urma unei judecăţi.
      165.     1544(7052) august 29, Mănăstirea Misie a. Radu Paisie întăreşte lui Stănilă şi fiilor săi ocină în Stejarul Bilţului.
      166.     1544 (7053) octombrie 6. Radu Paisie întăreşte lui Stan Papa ocine In Cuneşti şi Crăceşti.
      167.     1544 (7053) octombrie 16, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Bistriţa nişte mori pe Rîul Doamnei.
      168.     1545(7053) ianuarie 16, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte mănăstirii Govora satul Stoiceanii de pe Olt, în urma unei judecăţi.
      169.     1545 (7053) ianuarie 19, Tîrgovişte. Radu Paisie întăreşte lui Radu logofătul şi lui Oprea postelnicul ocine în satul Veţel.
      170.     1545 (7053) martie 25, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Neacşu şi altora ocină în Popeşti, în urma unei judecăţi.
      171.     1545 (7053) aprilie, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Voico şi altora ocine în Brătianii de Sus şi în Groşi, în urma unei judecăţi.
      172.     (1545) aprilie 8. Mircea Ciobanul întăreşte satului Hareşul vechile hotare, împresurate de satele Căpăţineni şi Cheiani.
      178.     1545 (7053) mai, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stan şi altora ocine în Micşani, Bălegoşi şi Deleşti.
      174.     1545 (7053) mai 27, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte Mănăstirii Bistriţa jumătate din satul Celei, în urma unei judecăţi.
      175.     1545 (7053) mai 27, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Celei cu gîrlele Cusmiţa şi Seliştioara.
      176.     1545 (7053) mai 28, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Glavacioc satul Călineşti.
      177.     1545 (7053) mai 28, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Glavacioc ocină în Neagra, în urma unei judecăţi.
      178.     <1545) mai 29, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Vlaicu vistierul şi altora satul Ţigăneşti, în urma unei judecăţi.
      179.     1545 (7053) mai 30, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Bogdăneşti, în urma unei judecăţi.
      180.     1545 (7053) iunie 1, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Bistriţa satele, bălţile, ţiganii şi privilegiile anterioare de scutire.
      181.     1545 (7053) iunie 6. Mircea Ciobanul întăreşte lui Cană cu ceata lui ocine în Negoşina, în urma unor jpdecăţi.
      182.     <1545) iunie 14, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Mărgineni satul Negovanul.
      183.     1545 (7053) iunie 16. Mircea Ciobanul întăreşte jupaniţei Caplea moştenirea lăsată de soţul ei, Badea pîrcălabul, la moartea lui.
      184.     <1545) iulie 25, C r a i o v a. Teodosie marele ban al Craiovei întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Muşcelul.
      186.     <1545 septembrie 1 — 1546 august 31) 7054. Mircea Ciobanul întăreşte lui Lumotă cu fraţii săi moşia Cuca.
      186.     <1545 s ep t e mbr ie —1546 august) 7, 7054, Bucureşti: Mircea Ciobanu întăreşte Neagăi ocină la Alexeni, pe care a înfrăţit pe Ivan şi pe Voico.
      187.     1545 (7054) septembrie 14, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stan şi altora moşie la Soreşti, Gîrbovi şi Frăsinet.
www.dacoromanica.ro
XVII
      188.      1545 (7053) septembrie 24. Mircea Ciobanul întăreşte lui Radu marele logofăt şi fraţilor săi ocină in Voinigeşti.
      189.     1545 (7054) octombrie 3, Bucureşti. Mircea Ciobanul Întăreşte Hăreşanilor ocina lor, In urma unei judecăţi.
      190.      <1545—1547) octombrie 4. Mircea Ciobanul dăruieşte mănăstirii Govora loc de grădină şi livadă in Piteşti.
      191.      1545 (7054) noiembrie 4, Bucureşti. Mircea Ciobanul Întăreşte lui Danciu pîrcălabul ocină în Dobruşa, pentru credincioasă slujbă.
      192.     1545 (7054) decembrie 6, Bucureşti. Mircea Ciobanul Întăreşte lui Preda postelnicul satul Gura Dilgei.
      193.     1545 (7054) decembrie 9, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Şerban ocină In Buneşti, precum şi înfrăţirea cu Vilcu logofătul.
      194.      1546 (7054) ianuarie 10. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Cozia ocină in Lieşti şi muntele Lupeşti, în urma unei judecăţi.
      195.      <1546) ianuarie 20, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte din nou mănăstirii Bistriţa ocina Muşcelul, în urma unei judecăţi.
      196.      <1546) ianuarie 20. Mircea Ciobanul împuterniceşte mănăstirea Bistriţa să stăplnească o ocină în Şeoaş, pe vechiul hotar.
      197.      1546 (7054) ianuarie 29, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Toader şi lui Cazan ocine în Mileşti.
      198.     <1546) februarie 25. Mircea Ciobanul întăreşte lui Oncea vătaful şi altora satul Popeşti, în urma unei judecăţi.
      199.      <1546) aprilie 26, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Tismana satele Tismana, Pocruia, Godineşti, Sîrbşori şi Ohaba, în urma unei judecăţi.
      200.      1546 (7054) mai 23, Tirgovişte. Mircea Ciobanul întăreşte lui Dra-gotă şi lui Stanciul ocină la Homneşti.
      201.      <1546) iunie 17, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Duma vornicul, lui Danciu şi lui Freja ocină în Mîrşa. în urma unei judecăţi.
      202.     1546 (7054) iunie 22, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Dumitru logofătul ocină în Poganu.
      203.      1546 (7054) <i u n i e 22—iulie 5), Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stroe ocină la Stoineşti.
      204.      <1546) iunie 25. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Argeş ocină în Nucşoara, în urma unei judecăţi.
      205.     <1546) iunie, <înainte de 30). Dumitru marele ban al Craiovei împuterniceşte pe Stanciu din Crasna să stăplnească ocina fratelui său Arca, pe care l-a Împrumutat cu bani şi vite pentru a-şi plăti nişte datorii.
      208. 1546 (7054) iunie 30. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stanciu ocină în Crasna.
      207.     <1546) (7055) iulie 2,Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora satul Chinteşti, în urma unei judecăţi.
      208.     <1546 — 1547) iulie 3. Mircea Ciobanul împuterniceşte mănăstirea Tismana să-şi stăplnească satul Topeşti.
      209.      <1546) iulie 4, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Miclea, Căzan, Dumitraşco şi Voicilă ocină la Măniaci, în urma unei judecăţi.
      210.      1546 (7054) iulie 5, Buzău. Mircea Ciobanul întăreşte Iui Mihnea pîrcâ-labal, Badea sulgerul şi Vlaicu ocine în Ageşti, în urma unei judecăţi.
      211.     1546 (7054) iulie 7, Buzău. Episcopul Paisie mărturiseşte că Ţintea marele armaş a lăsat Episcopiei de Buzău, la moartea sa, satele Rîhov şi Cozleci.
      212.      1546 (7054) iulie 20, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte Mitropoliei din Tirgovişte satul Aninoasa.
      213. <1546) august 9. Mircea Ciobanul întăreşte lui Vlad ocină în Zlătărei.
      214.     <1546) august 27, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Cutlumuz satul Uda, în urma unei judecăţi.
      215.     <1546) septembrie 11, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora un vad de moară.
      216.      <1546) septembrie 20, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Radu marele logofăt jumătate din satul Goleşti, în urma unei judecăţi.
XVIII
                                    www.dacoromanica.ro
     217.     1546 (7055) octombrie 5. Mircea Ciobanul întăreşte doamnei Despina şi doamnei Roxanda satul Găneasa.
     218.     <1546—1551) noiembrie 28. Mircea Ciobanul scrie marelui ban al Cra-iovei într-o pricină pentru o ocină din Padeş.
     219.     1546 (7055) decembrie 31, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte doamnei Despina şi doamnei Ruxandra jumătate din satele Brăgăreşti, Ueşti, Drăgoeşti şi Copăcelul, precum şi ţigani.
     220.     1547 (7055) (ianuar'e - august). Mircea Ciobanul întăreşte lui Keagoe ocină la Pruni.
     221. 1547 (7055) ianuarie 10, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Muşcelul, în urma unei judecăţi.
     222. 1547 (7055) ianuarie 11, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Tismana satele: Vodiţa Mare, Bahna, Vlrful lui Vlad şi Bucina, in urma unor judecăţi.
     223.     1547 (ianuarie - iulie) 21, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte iui Dumitru logofătul ocină la Bîrseşti.
     224.     <1547) aprilie 10. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Tismana vama de la Calafat.
     225.     <1547 după aprilie 26). Radul marele logofăt reînnoieşte mănăstirii Tismana, satul Tismana, dania socrului său, Drăghici vornicul.
     226.     1547 (7055) aprilie 30, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Oprea şi rudelor sale ocine în Spinul din Lovişte, în urma unor judecăţi.
     227.     1547 (7055) mai 8, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Vădastra Mare, în urma unei judecăţi.
     228.     1547 (7055) m a i 18, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Bîrcă pitarul şi soţiei lui Erina satele Băneştii de pe Neajlov şi Sîrbii de pe apa Argeşului, precum şi ocine la Româneştii de Jos.
     229.     1547 (7055) iunie 1, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Tismana seliştea Potoceţul, în urma unei judecăţi.
     280.     1547 (7055) iunie 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte înfrăţirile dintre Anca, fiica lui Badiul şi ginerii acestuia, Xeagoe şi Stoia, precum şi Coman, pe ocinele lor din Găvăneştii de Coastă şi Periaţi.
     231.     <1547) iunie 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Trunchea şi fraţilor săi ocină în Vrabeţi.
     232.     1547 (7055) iunie 6, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Tismana toate satele, seliştele, bălţile şi vămile pe care le-a avut de mai înainte vreme.
     233.     1547 (7055) iunie 19, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora un ţigan.
     234.     <1547) iunie 19, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora satul Stolciani, în urma unei judecăţi.
     235.     1547 (7055) iunie 20, Bucureşti. Mircea Ciobanu întăreşte lui Tatul ocină în Stăneşti.
     236.     1547 (7055) iunie 30, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Cuciu-lat spătarul ocine la Balta, Ţeroveţ, Smileşti, Peştera ş.a.
     237.     1547 (7055) iulie 1, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Dumitru ocină în Nămăeşti.
     238.     <1547) august 13, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte din nou mănăstirii Cozia ocină în Lieştl şi muntele Lupeşti, în urma unei judecăţi.
     239.     <1547 septembrie 1 — 1548 august 31) 7056. Mircea Ciobanul întăreşte lui Coman şi altora moşie la Beceni, în urma unui judecăţi.
     240.     1547 (7056) decembrie 1, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte fiicelor lui Danciu, Neacşa, Stanca şi Voica ocină la Iaşi.
     241.     1547 (7056) decembrie 8. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stanciul cu fraţii săi ocină în Fărcăşeşti, în urma unei judecăţi.
     242. 1548 (7056) ianuarie 10, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora satul Stoiceani, în urma unei judecăţi.
     248.     1548 (7056) ianuarie 12, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Radu şi altora moşie la Zlătari.
www.dacoromanica.ro
XIX
      244.      1548 (7056) ianuarie 18, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Tudor ocinele Prundul şi Călinelul, în urma unei judecăţi.
      245.      1548 (7056) aprilie 2, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Neag şi altora ocine în Pănăteşti, lîngă Colenlina.
      246.      1548 (7056) aprilie 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte Episcopiei de Buzău vie la Săseni şi ţigani.
      247.      1548 (7056) aprilie 18, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte fiicelor Iul Stoica şi fiicelor Buicăi satul Tomeni şi jumătate din Svinteşti.
      24S. 1548 (7056) mai 4. Mircea Ciobanul întăreşte lui Miclea şi altora ocine îu Coasta Rîului, Valea Largă, Viişoara şi Plaiul.
      249.      <1548 mai 4 — i u 1 i e 2). Mircea Ciobanul întăreşte lui Mihăilă şi fratelui său Mănea ocine în Blădeşti şi Mărgineni, în urma unei judecăţi.
      250.      <1548 mai 4 — i u 1 i e 2>, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte ju-paniţei Voica o ocină.
      251.      1548 (7056) mai 7, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui t)etco din Drăgoeşti jumătate din satul Topeşti, în urma unei judecăţi.
      252.      1548 (7056) mai 8, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stănimir şi altora ocine în Goleşti.
      253.      <1548> august 19, Bu cu r e ş t i. Mirc„a Ciobanul întăreşte lui Stă-nilă şi altora ocine în Stejaru.
      254.      1548 (7056) mai 20, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora ocină la Plopul, în urma unei judecăţi.
      255.      1548 (7056) mai 26, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Neagoe şi altora ocine la Crîngeui.
      256.      1548 (7056) iunie 3, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Vlad şi aitora ocine la Zlătărei.
      257.      <1548—1549) iunie 10. Mircea Ciobanul întăreşte lui Vlad din Sîrbi ocină în Zlătărei.
      258.      1548 (7056) iunie 12. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stoica ocină în Mileştii de Sus.
      259.      <1548 — 1552) iunie 13. Mircea Ciobanul întăreşte lui Tocsabă şi lui Danciul muntele Meruol.
      260.      1548 (7056) iunie 24, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Cozia satul Sălătrucul, în urma unei judecăţi.
      281.      .1548 (7056) iunie 29. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stepau şi lui Drago-brat ocine în Bădeni, în urma unei judecăţi.
      232. 1548 (7056) iulie 2, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Mihăilă piseţul şi fiilor săi ocine in Fata şi ţigani.
      283. <1548 — 1532) iulie 7. Mircea Ciobanul Întăreşte lui Frăţilă marele postelnic şi fratelui său Vlaicul satul Ţigăneşti, în urma unei judecăţi.
      264.      1548 (7056) iulie 11, Bucureşti. Mircea Ciobanul iutăreşte lui Vitan şi fiilor lui ocină în Buneşti.
      265.      <1548 iulie — 1552 iulie) 14. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stanciul şi altora ocină în Homeşti.
      266.      1548 (7057) octombrie 7, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Cuciulat piseţul şi rudelor sale ocină la Izvorul Călugăresc, în urma unor judecăţi.
      287. 1548 (7055) octombrie 20. Mircea Ciobanul întăreşte lui Radul şi Dragomir moşie în Pădureţ.
      268. <1549-*-1559>. Răvaş de jurătorii lui Vlad din Miceşti.
      289. <1549—1550). Răvaş de jurătorii lui Stan Birs din Mirceşti.
                      • 270. 1549 (7057) ianuarie 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte fraţilor Radu şi Ilie ocine în Lipia şi Soreşti, precum şi înfrăţirea cu Dumitru, cumnatul lor.
      271.      <1549) ianuarie 5. Mircea Ciobanul întăreşte lui Dragomir şi fraţilor săi ocină in Chiojd. în urma unei judecăţi.
      272.      <1549 ianuarie 5 — 1552 iulie 16). Mircea Ciobanul întăreşte mai multora ocină la Coteniţa, precum şi înfrăţirea dintre ei.
XX
www.dacoromanica.ro
      273.       <1549—1552) martie 3, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stanciul, Zîrnă şi Stan ocine la Sibiccu.
      274.       1549 (7057) martie 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Badea comisul şi fratelui său Ylaieu paharnicul ocină iii Ştefăneşti.
      275.       <1549—1552) aprilie 10. Mircea Ciobanul întăreşte lui Pătru armaşul şi lui Dicu armaşul moşii in Mihăeşti şi Şeoaş.
      276.       <1549—1552) aprilie 25, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Mihnca pircălabul şi fratelui său Vlaicu logofătul satul Cetăţenii, în urma unei judecăţi.
      277.       1549 (7057) aprilie 26, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Petru şi Bratco ocine in Certeji şi Jcrmoneşti.
      278.       1549 (7057) mai 3, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Dra-ghiţibă şi altora ocine la Hirişeşti, munţi şi ţigani.
      279.       1549 (7057) mai 8, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Radu din Peşciana şi altora ocine la Bujoreşti, în urma unei judeăcţi.
      280.       <1549 —1552) mai 22, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Neagu şi Ivan ocine în Cîmpeni şi Tîmboeşli, precum şi ţigani.
      281.       1549 <7057) iunie 6, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Gulea şi lui Tudor ocină în Bădeni, în urma unei judecăţi.
      282.       1549 (7057) iunie 9. Mircea Ciobanul întăreşte lui Mitrea şi lui Grozea ocină în Dr&ghiceni, în urma unei judecăţi.
      283.       1549 (7057) iunie 22, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Ylad şi altora ocine în Strîmba şi în Lovu.
      284.       <1549 septembrie 1 — 1550 august 31) 7058, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Albul şi altora ocine în Cîrstieneşti, în urma unei judecăţi.
      285.       1550 (7058) februarie 21, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Albotă şi Idrea ocină la Ruşeţu, în urma unei judecăţi.
      286.       1550 (7058) martie 9. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stepan şi altora ocine la Alunu, Baia, şi Polovragi.
      287.       1551 (7058) aprilie 9, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mănăstirii Govora ocină la Nănăşeşti, în urma unei judecăţi.
      288.       1550 (7058) aprilie 10. Mircea Ciobanul întăreşte Episcopiei Buzăului ocină in Groşăneasa, în urma unei judecăţi.
      289.       1551 (7058) aprilie 25. Mircea Ciobanul întăreşte fiilor lui Staneţ, ai lui Dobrotă şi ai lui Daroslav, ocină în Cocorăşti, în urma unei judecăţi.
      290.       1551 (7058) mai 11, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Albul şi Dara satele Yoiceşti, Cacaleţi şi parte din Pleşeşti.
      291.       1559 (7058) iunie 10, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Tihul şi lui Moş, cu fiii lor, ocine în Plăseni, Cerăt şi Gurbăneşti.
      292.       1550 (7058) iunie 13. Dumitru marele ban al Craiovei întăreşte mănăstirii Bistriţa mori pe Olteţ.
      293.       1550 (7058) iunie 17, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mai multora ocine în Bătieşti.
      294.       1550 (7058) iunie 20. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stoia şi altora .ocină în Cucuteni.
      295.       1550 (7058) iulie 3. Mircea Ciobanul întăreşte lui Neag şi nepoţilor săi ocine în Băiaşi, în urma unei judecăţi.
      296.       1550 (7058) i u 1 i e, 5, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte mai multora ocine în Cruşov.
      297.       1550 (705S) iulie 28, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Tatul şi lui Lumotă ocine în Stănceşti, precum şi înfrăţirea dintre Tatul şi sora sa Slaviţa.
      A. <1546) august 21, Bucureşti. Mircea Ciobanul întăreşte lui Stan şi altora părţi la Vaideeşti, Ioneşti şi Cernăteşti, in urma unei judecăţi.
www.dacoromanica.ro
XXI
                     RESUMfi DES DOCUMENTS
      1.      4 janvler 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme aux logothă-tes Tatul et Ţalapi des emplacements d’anciens villages et des ătangs.
      2.      7 janvier 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme au monas-tkre de Glavacioc des moulins â. Ctmpina.
      8.      8 janvier <1536—1538). Radu Paisie exempte d’mpdts et obligations Ies villages du monastăre de Tismana, â savoir ceux de Tismana, iPÎriul, Topeştii, Pocruia et Podeni.
      4.      <Fevrier-mars 1536). Radu Paisie fait donau monastăre Saint-Georges du Mont Athos d’une somme annuelle de 5 000 aspres, et aux moines qui viendront l’encais-ser, d’une somme de 500 aspres.
      5.      14 f 6 v r i e r 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au tresorier Mihnea et aux fils du logothâte Balaur des terres â Bădeni, aprâs jugement.
      6.      23 f Uvrier 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au monas-tăre Turnul Sfintului Sava de Careia une somme annuelle de 3 000 aspres, et aux moines qui viendront l’encaisser, 300 aspres.
      7.24 fevrier 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie fait don au monas-tăre de Dohiar du Mont Athos d’une somme annuelle de 3 000 aspres, et aux moines qui viendront l’encaisser, d’une somme de 400 aspres.
      8.      3 marş <1536). Radu Paisie confirme au monastâre Saint-Paul du Mont Athos une somme annuelle de 5 000 aspres, et aux moines qui viendront l’encaisser, d’une somme de 500 aspres.
      9.      7 a v r i 1 <1536 — 1540). Radu Paisie ordonne au maire et aux ăchevins de Buzău de dălimiter un taîllis de l’Evâchă de Buzău.
      10.      18 avril, <1536). Bucarest. Radu Paisie confirme au monastâre de Tismana Ies villages de Tismana et de Pocruia, aprăs jugement.
      11.      30 avril 1536 (7044). Bucarest. Radu Paisie confirme & Neagoe et â Gindea une terre â Stăneşti, aprăs jugements.
      12.      1 mai 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme au „postelnic” Radu une terre et une vigne â Viţicheşti.
      13.16       mai 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme k Iovan et autres des terres â Cruici, â Strîmba et â Alov.
      14.      28 m a l 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au grand spathaire Stroe le village de Padina, que lui avait pris le „ban“ Toma â cause d’une dette.
      15.      J u i n 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au monastăre Glavacioc le mont de Prislop, aprăs jugement.
      16.      2 j u i n <1536—1540). Radu Paisie confirme au monastăre Glavacioc le village de Cernăteşti.
      17.      8 juin 1536 (7044), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Săbia nu un emplacement de maison â Mihăeşti et des terres â Jilişte, â Băteşti, â Jugureni et â Văcăreşti.
      18.      23 juin 1536 (7044). Radu Paisie confirme â Neagomir et autres des terres achetees â Pietrari, â Birzeşti et â Bodeşti.
      19.      28 juin <1536), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au copiste Vuia et â son frăre Luca une terre et une vigne â Popeşti.
XXII
www.dacoromanica.ro
      20.       1 j u i 11 e t 1536 (7044). Tirgov işte. Radu Paisie confirme & Dră-goi, â Mihăilă et â Pătru la terre d’Lngurei, aprfcs jugement.
      21.       7 juillet 1536 (7044). R idu Paisie confirme au „vornic" Flrtat des terres â Giuleşti et â Găvăneşti.
      22.        7 juillet 1536 (7044), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au „vornic" Radomir et â son fils, le copiste Drăghici des terres â Pietrosul, â Mereni, â Cirtojani et â Birzeşti, ainsi que des tziganes.
      23.       10 juillet 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme â Buc iaci et ă son frfere Micul des terres â Mirileşti et a Cîrpoi, ainsi que leur affrărissement.
      24.        <10 —22) juillet 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme â la „joupanitza" Marga, â son gendre, le portier Radul et ă l’epouse de celui-ci, Neacşa, Ies villages de Cepari et de Căzăneşti ainsi que des parts ă Bumbueşti, & Clocotici, â Şuiei, â Verneşti, ă Tigveni, ă Ciofringeni et en d’autres villages, ainsi que des tziganes.
      25.        17 juillet 1536 (7044). Bucarest. Radu Paisie fait don au monas-tere de Snagov, d’une redevance annuelle eu ble, orge, vin, miel, poissou, fromage et en espfeces.
      26.2Q juillet 1536 (7044), Bucarest. Radu Paisie confirme au monastâre de Snagov le vignoble de Valea Călugărilor, avec la dime sur le vin, et Ies revenus des vignobles dus au voîăvode.
      27.       28 j u i 1 1 e t 1536 (7044), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â la Metro-polie de Tirgovişte la dîme due aux boyards sur Ies vignes de Dealul Ştefăneştilor, don de Paldovin et de son ăpouse, Maria.
      28.        6 septembre <1536 — 1539). Radu Paisie confirme au monastfcre de Valea trois familles de tziganes.
      29.        3 j an vier 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Stoica et autres un domaine ă Ruseneşti et ă Celiani.
      30.14        j an vier 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Stan-ciul et ă Bădilă avec leur groupe une terre â Văsălaţi.
      31.       15 j an vier 1537 (7045). Radu Paisie confirme â la princesse Anca une terre â Pătrăreşti et un moulin, aprăs jugement.
      32.       22 a vrii 1537 (7045), Tîrgşor. Radu Paisie confirme â Stan le tiers du domaine du village de Drăgăieşti.
      83. 26 a v r i 1 1537 (7045), T i r g ş o r . Radu Paisie confirme â Gago et autres des terres ă Girbovi et â Nişcoveni.
      84.10        mai 1537 (7045), Monastăre de Nucet. L’hegoumfene Teodor du monastăre de Nucet vend une vigne au hiâromoiue Efrem, qui l’offre â la Mitropolie de Tirgovişte.
      35.       10 mai 1537 (7045). Radu Paisie confirme â Drăghici et â Stanciul des terres â Bălăceşti, â Glogova et â Mănăstirea, sur lesquelles ils se sont affrires.
      36.       2 j u i n 1537 (7045). Radu Paisie confirme au monastire de Cozia l'etang ds Mamina et le village d’Orlea, aprfes jugement.
      117.      9 juin 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â l’ichansou Lăudat et autres Ies villages de Grădiştea de Clmpulung et celui de Guleşti, ainsi que leur affririsscment.
      88.       17 juin 1537 (7045), Cornăţeni. Radu Paisie confirme â Baico et autres une terre â Turbureşti, aprfes jugement.
      39. 18 juin 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au monastăre de Govora des terres â Frăsinetul de Cîmpie, â Gura Băldăluiului, â Cioroi et â Rediul lui Florea.
      40.18 juin 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Stoica et autres un domaine â Broşteneasca.
      41.       20 juin 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au monastăre de Govora des terres â Rediul lui Florea et â Frăsinetul de Cîmpie.
      42.       2 juillet 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme auprăvdt Bratu et ă son frfere Vlaicu des tziganes, aprăs jugement.
      48. 3 juillet 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au „pîrcă-lab" Flrtat la terre d’Ostrovul, aprfes jugement.
      44.15        juillet 1537 (7045), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au panne-tier Oprea et ă ses frăres le logothfete Cirstian et Dumitru une terre â Nănăşeşti.
www.dacoromanica.ro
XXIII
      46. <1 septembre 1537 — 31 a o <1 1 1538>, 7046, Tîrgovlşte. Radu Paisie confirme au monastkre de Drăghiceşti des terres ă Negovani et k Rătunda.
      46. 24 novembre 1537 (7046). Radu Paisie confirme ă l’kchanson et autres Ies villages de Ciurileşti et de Zgădeşti.
      47.4  dâcembre 1537 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au
monastfere de Govora une terre ă Rediul lui Florea.         t
      48.16       dâcembre 1537 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme a Şerbu et autres des terres ă Groşi.
      49. 10 j a n v i e r 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au monastk-re de Bistriţa le village de Ceuri, aprfes un ăchange avec le monastfere de Tismana.
      60.16       j an vier 1538 (7046), Tîrşor. Radu Paisie confirme ă la Metro-polie une part du mont de Buceciul.
      61.      28 j a n v i e r 1538 (7046), T 1 r g ş o r. Radu Paisie confirme k la Mitropolie le village d’Aninoasa, avec le vignoble.
      62.      7 marş 1538 (7046), Bucarest. Radu Paisie confirme k Lebu et a ses parents des terres a Groşani.
      53.      19 marş <1538>. Radu Paisie ordonne a Staico de Groşani et autres de ne plus empieter sur Ies limites de la terre de Piscul Cocorului, du logoth&te Cirstian.
      54.      23 a vrii 1538 (7046), Bucarest. Radu Paisie confirme au monaslfere d’Argeş lc village de Şeoaşul.
      55.      23 a vrii 1538 (7046). Radu Paisie fait don au monast&re de Govora du re-venu provenant des poissons de l’itang de Mamina, qu’il doit partager avec d’autres mona-stcres.
      56.      24 a vr i 1 1538 (7046).Radu Paisie confirme a Stoian et k ses fils, ainsi qu’ă Stănilă et ă ses freres des parts k Cimpul Turcilor, a Trestioara, k Stircii de Ceplea et a Pietrari, apres jugement.
      57.      25 a v r i 1 1538 (7046), Bucarest. Radu Paisie confirme au monast&re de Glavacioc une terre a Tutărăşti.
      58.      M a i 1538 (7046), Misie a. Radu Paisie confirme a Stănilă et autres une terre et une forât.
      59.5        mai 1538 (7046), Cornăţel. Radu Paisie confirme au grand logothite Vlaicu une terre aux alentours de Deag, apr&s jugement.
      60.      8 j u i n 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au pannetier Stan et au spathaire Dobromir une terre a Tătarul, apres jugement.
      61.      15 juin 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme k Motan et ă son groupe une terre a Turbureşti, apr fes jugement.
      62.      2 j u i 11 e t 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au monast&re de Govora le village de Curtişoara sur l’Olt, apris jugement.
      68.      4 j u i 11 e t 1538 (7046). Radu Paisie confirme des tziganes au monast&re de Muşeteşti.
      64.      14 j u i 11 e t 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme k Cană et a son groupe une terre k Negoşina, apr fes jugement.
      65.      16 j u i 11 e t 1538 (7046), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au spathaire Drăghici, ă son frfere, la grand tresorier Udrişte et a leur cousin, l’icuyer Vintilă plusieurs villages, des parts de villages et des tziganes.
      66.      28 a o A t 1538 (7046), T1 r g ş o r. Radu Paisie confirme k la religieuse Sara et a la soeur de celle-ci, Ana, des villages et des tziganes, apr&s jugement.
      67.      <1 septembre 1538 — 31 aoOt 1539> 7047. Radu Paisie confirme k l’echanson Oprea et au logothite Cirstian le village de Pleşoi, apr&s jugement.
      68.      23 septembre (1538). Radu Paisie confirme au monast&re de Govora une terre k Nănăşeşti.
      69.      17 novembre 1538 (7047), Tîrgovişte. Radu Paisie fait don au tresorier Radu de femplacement d’ancien village de Bistreţul et de la moitii de Poiana Uriţii, pourl’avoir fidilement servi dans la lutte contre Idiotă Basarab kFlntlna Ţiganului.
      70.      21 novembre 1538 (7047). Radu Paisie confirme k Neagu une terre a Moşăşti.
XXIV
www.dacoromanica.ro
      71.      8 j a n v i e r 1539 (7047), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au monastăre de Cozia des villages, des ătangs, Ies droits de douane de Genune, la dîme sur le vin, la dlme sur Ies grains de Vilcea et 300 familles de tziganes.
      72.      20 j a n v i e r 1539 (7047), Tîrgovişte. Radu Paisie fait don au monaştire de Rincăciov d’une redevance annuelle en ble, foin, vin et sel.
      78.      22 f 6 v r t e r 1539 (7047), Bucarest. Radu Paisie confirme â Stan une terre â Măneşti, aprâs jugement.
      74.      23 făvrier <1539), Bucarest. Radu Paisie confirme au monastăre de Meteore une somme annuelle de 3 000 aspres, et aux moines qui viendront l’encaisser, 300 aspres.
      75.      25 a v r i 1 1539 (7047). Radu Paisie confirme au „clucer" Detco le village de Redea Dabului, aprfes jugement.
      76.      18 mai 1539 (7047). Radu Paisie confirme â Oprea et autres des <terres â Buneşti et â Muşcel, aprăs jugement.
      77.      27 m a i 1539 (7047), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme & l’intendent Dolofan et autres une terre â Berislăveşti.
      78. 27 mai 1539. Radu Paisie confirme â Slav et autres un domaine â Săcşori.
      79.      23 aoât <1539), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Gonţea Sterpul et â seş neveux des terres â Găvăneşti.
      80.      10 septembre 1539 (7048). Radu Paisie confirme au „vornic" Tatu et â scs neveux la moitie du village de Purcăreni.
      81.      10 septembre 1539 (7048). Radu Paisie confirme'aux neveux de Tatu „vornicul" des terres & Purcăreni, et & son frfere, Radu „vornicul", des moulins.
      82.14 septembre 1539 (7048), Bucarest. Radu Paisie fait don â l’Eve-chă de Buzău du village de Pirscoveni.
      83.      18 septembre <1539-*1540>. Radu Paisie exempte l’ev£que de Buzău. Paisie, de la dîme sur le vin.
      84.      16 octobre 1539 (7047), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au mo-nastăre de Govora le village de Nănişeşti, aprfes jugement.
      85.21 octobre 1539 (7048), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme ă fin-tendont Radu, au logothite Mihai et aux ăpouses de ceux-ci Ies villages de Şerbăneşti, de Cucuteni et de Mîndreşti.
      86.      20 novembre 1539 (7048), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au pannetier Boşca des terres â Berislăveşti.
      87.      18 decembre 1539 (7048), Bucarest. Radu Paisie confirme au grand prevât Detco le village de Rogova.
      88.      16 j a n v i e r <1540>. La „ban" Standul ordonne â Plrvu de ne plus Ihipor-tuner le village de Comanii, appartenant au monastăre de Tismana.
      89.      18 f 6 v r i e r 1540 (7048), Bucarest.. Radu Paisie confirme au monăstăre du Mont Sinal une somme annuelle de 10 000 aspres.
      90.      4 marş 1540 (7048). Iarciul vend et offre au monastăre de Govora des terres, une maison et une vigne â Mihăeşti.
      91.       4 marş 1540 (7048), TI r g ş o r. Radu Paisie confirme â Radu' Dirman et â Semca un domaine â Dălbăneşti, apres jugement-
      92.      12 marş <1540>. Radu Paisie confirme â Voica et autres une terre â Dărieşti, aprăş jugement.
      93.      23 marş 1540 (7048), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â l’ăchanson Mititelu une terre â Uricheşti.
      94.17       a vrii 1540 (7048), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Pîrvul, â Bojin et â Ivan des terres ă Sălcuţa.
      95.      22 juin 1540 (7048). Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au trăsorier Mihnea des parts. du mont de Florea.
      96.      22 juin 1540 (7048), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au „postelnic" Stanciu d â son ăpouşe, Moma, des villages, des biens et des tziganes qu’ils ont acquis ensemble.
      97.      1 septembre <1540>, Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Chircă et â la sceur de celui-ci, Dragolea, des terres â Bumbueşti et â Clocotici.
www.dacoromanica.ro
XXV
       98.       14 septembfe 1540 (7049). Radu Paisie confirme k Neacşa une terre â Vădenii de Sus et â Preajva.
       99.13 octobre 1540 (7049), Tirgovişte. Radu Paisie cofirme au grand âchanson Stoica et â d’autres boyards, parenls de celui-ci, des terres â Bojorani, â Uliţa et â Copăcel, aprăs jugement.
       100.       15 octobre1 1540 (7049), T irgovişte. Radu Paisie confirme au spat-haire Drăghici et au grand lresorier[Udrişle la dime due au voîevode sur le vin et des revenus provenant des. vignobles de Mărgineni et de Filipeşli.
       101.      <15 octobre 1540— 2 juin 1541). Radu Paisie confirme au „joupan" Datco, grand prăvot, l’emplacement de l’ancien village de Băileşti.
       102.      20 novembre <1540>, Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Lupea des terres â Băbeni et â Măteşti.
       108.9        ddcembre 1540 (7049), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Vlad et â Frăcea la terre de Stăneşti, aprăs jugement.
       104.      26 j an vier 1541 (7049), Slatina. Radu Paisie confirme â Deica et â ses filles, qu’il a affrărees, un domaine â Blaj.
       105.      6 f 6 v r i e r 1541 (7049). Radu Paisie confirme â Tatomir et aulres une terre â Cilceşti.
       108.10       făvrier 1541 (7049), Bucarest. Radu Paisie confirme au grand prâvât Detco le village ide Piscul Voevodului.
       107.      Marş 1541 (7049), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au monastere d’Argeş des tziganes offerts par la princesse Despina en ăchange d’une dette due au monastere.
       108.      27 a vrii 1541 (7049). Radu Paisie confirme au monastere de Snagov une terre â Circiumari.
       109.      29 a vrii <1541 — 1544). Radu Paisie'confirme â Borcea „şetrar“ et au tr<§sorier Radu Ies villages de Vierăşul et de Mărăcineni.
       110.1 juin 1541 (7049), Tirgovişte. Radu Paisie confirme â Caplea des terres â Goleşti, â Bălteni et â Mărăcineni, ainsi que des tziganes.
       111.4 juillet <1541 — 1544). Radu Paisie contere au monastere d’Argeş le droit de possşssion sur ses terres de Corbi et de Domneşti, dălimităes par 12 boyards.
       112. 4 juillet <1541 — 1543). Radu Paisfe confirme au „postelnic" Radul un tzigane, aprăs jugement.
       118.      13 a o 0 t 1541 (7049). Radu Paisie confirme â Nenul et autres des terres â Cirlomăneşti.
       114.       10 j an vier 1542 (7050), Tirgovişte. Radu Paisie confirrtie au monastere d’Argeş des terres â Tigveni et â Ciofrîngeni.
       115.       <10 j an vier 1542— 4 mai 1544), Bucarest. Radu Paisie consacre le monastere de Fintinele aux monastăres de Snagov et de Mărgineni.
       118. 25 j a n v i e r 1542 (7050), Tirgovişte. Radu Paisie confirme au „clucer" Dragu une teree â Pietrari.
       117.      17 făvrier 1542 (7050), Argeş. Radu Paisie confirme â Ion, â Radu, â Neag et â Stoica une terre â Săcuiani, apres jugement.
       118.       <A v a n t le 20 făvrier 1542), Curtea de Argeş. Radu Paisie confirme au monastere d’Argeş le village de Futeşti.
       119.       20 făvrier 1542 (7050), Curtea de Argeş. Radu Paisie confirme au monastere d’Argeş le village de Futeşti.
       120.      15 marş 1542 (7050). Radu Paisie confirme l’acte rădigă par le „pîrcălab" Patru pour l’hăritage du village de Bîrca, d’autres villages et de tziganes.
       121.20 marş 1542 (7050), Coiani. Radu Paisie confirme au grand „prăv6l“ Detco l’emplacement de l’ancien village de Nedeia Mare et plusieurs ătangs.
       122.16 a vrii 1542 (7050), Bucarest. Radu Paisie exempte l’Evechă de Buzău de la dime sur le vin de Dealul Verneştilor.
       123.       4 mai 1542 (7050). Radu Paisie confirme â Ion et autres une terre â Clocotici.
       124.      <20 m a i 1542—1544). Radu Paisie confirme â Coman et â Dragotă des terres â Urseni.
XXVI
www.dacoromanica.ro
      125.16        juin 1542 (7050), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme l’acte de partage de Vlad pour ses fils et ses beaux-fils concernant la terre de Studina lui Sturzea.
      126.       30 juin 1542 (7050), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme au monastfere de Govora le village de Strimbele.
      127.       <1 juillet 1542—1543>. Radu Paisie confirme au monastfere de Govora la moitie des droits de douane sur le poisson de l’fetang de Mamina.
      128.       13 juillet 1542 (7050). Radu Paisie confirme â Dan et â ses fils une terre â Fărcăşeşti et â Teleşti.
      129.       20 juillet <1542—1543>. Radu Paisie confirme â Pătru et autres des ter-res â Trestia et â Grabicina.
      130.11        aoOt 1542 (7050), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme â Mihăilă des terres â Popeşti et â Poeni.
      181. 17 septembre 1542 (7051). Radu Paisie confirme k Stan et â son frfere Nan des terres ă Fiiani et â Fintînele.
      132. 25 (Septembre 1542—aoOt 1543> 7051. Radu Paisie confirme au monastfere de Snagov une terre â Dealul Cîrciumarilor.
      188.       23 octobre <1542—1543>. Radu Paisie fait don au tresorier Radu des villages de Poenari, Cheiani et Căpăţineni, pour l’avoir fidfelement servi.
      184.       20 novembre 1542 (7051), Plăviceni. Radu Paisie confirme au grand spathaire Dragomir le domaine de Deduleşti.
      135. 1 ffevrier 1543 (7051). Radu Paisie confirme au monastfere d’Argeş la moitie des droits de douane de Vadul Vidinului.
      186.       7 marş 1543 (7051), Bucarest. Radu Paisie confirme au monastfere de Nucet le tiers des droits de douane sur le poisson de Balta Doamnei.
      187.       20 marş 1543 (7051), Bucarest. Radu Paisie confirme k Mircea une terre â Poienile Zlătariului, aprfes jugement.
      188.       A vrii 1543 (7051), Monastfere de Misie a. Radu Paisie confirme au „joupan“ Chera des terres â Găneasa et â Sadova.
      189.       24 avril 1543 (7051), Bucarest. Radu Paisie confirme k Radu et â Dragomir avec leurs fils et leurs frferes des terres â Pădureţi, aprfes jugement.
      140.       18 m a i 1543 (7051), Ocnele Mari. Radu Paisie confirme au „clucer" Dragul des terres ă Trestenic.
      141.       19 mai 1543 (7051), RImn ic. Radu Paisie confirme â Oprea un verger et une vigne â Rădăcineşti.
      142.       20 mai 1543 (7051), Rfmnic. Radu Paisie confirme au „joupan" Teo-dosie „postelnicul" et au frfere de celui-ci Neagoe, une terre k Budeşti, aprfes jugement.
      143.       25 mai 1543 (7051), Rimnic. Radu Paisie confirme au „vornic" Oprea une vigne â Dealul Bujoranilor .
      144.       15 juin 1543 (7051), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme au prfevât Detco, k sa belle-mfere Neacşa et â son fepouse Calea plusieurs villages, fetangs et tziganes.
      145.       30 juin 1543 (7051), Monastfere de Misie a. Radu Paisie confirme au „stolnic" Dragu et autres le village d’Orboeşti, aprfes jugements.
      146.       17 juillet 1543 (7051), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme â Stan-ciul et ă ses parents des terres k Sibiceu, apr fes jugement.
      147.       25 juillet 1543 (7051), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme â Vlăi-can et autres un domaine â Plăviceni.
      148.       (1 septembre 1543— 31 aoăt 1544>, 7052. Radu Paisie confirme au „joupan" Colţea des terres â Blagodeşti.
      149.       5 septembre 1543 (7052). Radu Paisie confirme au „vornic" Detco et â ses fils une terre â Bogdăneşti.
      150.17        septembre 1543 (7052), Tlrgovişte. Radu Paisie confirme â l’Evechfe de Buzău le droit de jugement dans Ies districts de Buzău, Rimnicul Sărat Brăila et Sâcueni.
      151.       27 septembre 1543 (7052). Radu Paisie confirme au portier Drăghici une terre â Greci, aprfes jugement.
      152.       7 octobre 1543 (7052), Greci. Radu Paisie confirme au „joupan" Mihnea le trfesorier un domaine â Futeşti.
www.dacoromanica.ro
XXVII
      153.7 novembre 1543 (70o2), Tîrgul do Floci. Radu Paisie confirme â l’Evechă de Buzău une terre ă Răgăneşti.
      154.      7 decembre 1543 (7052), Bucarest. Radu Paisie confirme â Vlaicu et ă Ratea la moitie du village de Miceştii de Sus.
      155.      5 j 'a n v i e r 1544 (7052), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au por-tier Vlad, aux fils el aux' petils-fils de celui-ci une terre â Morăşli.
      156.      9 fevrie-r 1544 (7052), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au grand prevot Detco le village d’Odobeşti.
      157.      23 făvrier 1544, Tîrgovişte. Radu Paisie confirme aux filles de Dumitru des terres â Prislop et â Pereni.
      158.      7 marş 1544 (7052), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Oncea et â Şerban une terre â Bucicăneşli.
      159.15 marş 1544 (7052), ‘ T î r g o v i ş t e. Radu Paisie fait don au spathaire Drăghici et au grand tresorier Udrişte des paris des villages de Căpâţîneni, de Hrastu et de Craiova.
      160.      5 mai 1544 (7052), Vadul Nico polei. Radu Paisie confirme â Stan des terres â Supţireni et â Prădăliceşti.
      161.      14 m a i <1544>. Radu Paisie confirme â Drăgoi et â Pătru des terres â Stfîm-ba et â Fundeiu.
      162.      2 juin <1544>, Tîrgovişte. Radu Paisie confirme â Mânui et autres des terres â Peştişani et â Goreani.
      168. 22 juin 1544 (7052), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au „vornic” Oprea une terre â Clocotici.
      164.      7 juillet 1544 (7052), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme aii mo-nastăre de Bistriţa le village de Stroeşti, aprăs jugement.
      165.      29 a o 0 t 1544 (7052), Monastăre de Misie a. Radu Paisie confirme â Stănilă et â ses fils une terre â Stejarul Bilţului.
      166.      6 octobre 1544 (7053). Radu Paisie confirme â Stan Papa des terres â Cuneşti et â Crăceşti.
      167.      16 octobre 1544 (7053). Tîrgovişte. Radu Paisie confirme an mo-nastăre de Bistriţa des inoulins au bord de la Rivifere de Doamna.
      168.      16 j an vier 1545 (7053), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au mo-nastăre de Govora le village de Stoiceani sur l’Olt, aprfes jugement.
      169.19 j an vier 1545 (7053), Tîrgovişte. Radu Paisie confirme au logot-hăte Radu et au „postelnic” prea des terres dans le village de Veţel.
      170.      25 marş 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Neacşu et autres une terre â Popeşti, aprăs jugement.
      171.      A vrii 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Voico et autres des terres â Brătianii de Sus et â Groşi, aprăs jugement.
      172.      8 a vrii (1545). Mircea Ciobanul confirme au village de Hareşul ses ancibn-nes limites, sur lesquelles avaient empietă Ies villages de Căpăţîneni et de Cheiani.
      173.      M a i 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Stan et autres des terres â Micşani, â Bălegoşi et â Deleşti.
      174.      27 mai 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastere de Bistriţa la moitiă du village de Celei, aprfes jugement.
      175.      27 mai 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastere de Bistriţa le village de Celei avec Ies riviăres de Cusmiţa et de Seliştioara.
      176.      28 mai 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monasttre Glavacioc le village de Călineşti.
      177.      28 mai 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastere Glavacioc une terre â Neagra, aprăs jugement.
      178.      29 mai <1545>, Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au tresorier Vlaicu et autres le village de Ţigăneşti, aprăs jugement.
      179.      30 mai 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastăre de Bistriţa le village de Bogdăneşti, aprăs jugement.
      180.      1 juin 1545 (7053), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastere de Bistriţa Ies villages, Ies ătangs, Ies tziganes et Ies privilăges d’exemption antărieurs.
XXVIII
www.dacoromanica.ro
    . 181. 6 j u i n 1545 (7053). Mire ea Ciobanul confirme ă Cană avec son groupe des terres â N'egoşina, aprfes jugeipents.
    .. 182. 14 juin <1545), Bucares.t. Mircea Ciobanul confirme au jnonastfere de Mărgineni le- village de Negovanul.
      183. 1G juin 1545 (7053). Mircea Ciobanul confirme ă la „joupanitza" Caplea Ies biens legues par son epoux, le „pircălab“ Badea, â sa mort.
      ,181. 25 , j u i 11 e t <1545>, Crai o va. Le grand „ban“ de Craiova, Teodosie confirme au monast6re de Bistriţa le village dc Muşcelul.
      185.       <1 septembre 1545— 31 aoftt 1546) 7054. Mircea Ciobanul confirme â Lumotă ct â ses freres le domaine de Cuca..
      186.       7 <Septenibre 1545— aoftt 1546), 7054. Bucaresl. Mircea Ciobanul confirme â Neaga une terre â Alexeni, sur laquellc il a affrer6 Ivan ct Vpico.
      187.       14 septembre 1545 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Stan et autr^s un domaine ă Soreşti, â Girbovi et â Frăsinct.
      18S. 24 septembre 1545 (7053). Mircea Ciobanul confirme au grand logot-liete Radu et â ses freres une terre â Voinigeşti.
      189.3 octobre 1545 (7054), Bucarest. Mircea.Ciobanul confirme sa terre â la familie des Hăreşani aprfes jugement.
      190.       4 oct oh,re <1545—1547). Mircea Ciobanul fait don au monastfere de Govora d’un emplacement de jardin et d’un verger â Piteşti.
      191.       4 novembre 1545 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au „p'ircălab" Danciu une terre â Dobruşa, pour l’avoir fiddement servi.
      192.       6 dicembre 1545 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au „postelnic" Preda le village dp Gura Dîlgei.
      .193. 8 dâcembre 1545 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Şevban une terre â Buneşti, ainsi que l’affrârissement avec le logoth&te Vîlcul.
      191. 10 j a n v i e r 1546 (7054). Mircea Ciobanul confirme au monast&re do Cozia une terre â Lieşti et le mont de Lupeşti, apres jugement.
      195.       20 j a n v i e r <154G>, Bucarest. Mircea Ciobanul reconfirme aU- monas-tfere .de Bistriţa la terre de Muşcelul aprfes jugement.
      196.       20 j a n v i e r (154G). Mircea Ciobanul confere au monastfere de Bistriţa le droit de possession sur une terre de Seoaş, dans Ies ancicnnes limites.
      197.       29 j a n v i e r 1546 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Toa-der et â Cazan des terres ă Mileşti.
      198.       25 fâvrier <1546). Mircea voîevode confirme â l’intendant Oncea et aulres le village de Popeşti, aprfts jugement.
      199.       26 a v r i 1 <1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastferc de Tismana Ies villges de Tismana, Pocruia, Godineşti, Sirbşori et Ohaba, apres jugement.
      200.       23 m a i 1546 (7054), Tîrgovişte. Mircea Ciobanul confirme â Dragotă et i.â. Standul une terre ă Homneşti.
      201.17        juin <1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au „vornic" Duma, ă Danciul et â Freja une terre â Mirşa, apres jugement.
      202.       22 juin 1546 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au logot-hete Dumitru une terre â Poganu.
      203.       <22 juin —5 juillet) 1545 (7054), ' B u c a r e s ţ. Mircea Ciobanul confirme â Stroe une terre â Stoineşti.
      201.       25 juin <1546). Mircea Ciobanul confirme au monastfcre d’Argeş une terre â Nucşoara, aprfes jugement.
      205.       <Avant le 30) j uln <1546). Le grand „ban" de Craiova Dumitru confirme â Standul de Crasna le droit de possession sur la terre de son frere Arca, auquel il a empruntâ de l’argent et du betail pour qu’il puisse payer des dettes.
      206. 30 juin 1546 (7054). Mircea Ciobanul confirme'ă Stanciul une terre â Crasna.
      207.       2 juillet <1546) (7055), Bucarest.' Mircea Ciobanul confirme au mo-naştere de Govora le village de Chinteşti, apres jugement.
      208.       3 juillet <1,546 — 1547). Mircea Ciobanul conffere au monast&re-de Tismana le droit de possession sur le village de Topeşti.
      209.       4 j u i 11 e t ,<1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Miclca, ă Căzan, â Dumitraşco et â Voicilă une terre â Măniaci, aprfes jugement.
www.dacoromanica.ro
XXIX
      210.       5 juillet 1546 (7054), Buzău. Mircea Ciobanul confirme au „ptrcă-lab“ Mihnea, au „sluger“ Badea et ă Vlaicu des terres ă Ageşti, aprfes jugement.
      211.       7 juillet 1546 (7054), Buzău. L’ăvâque Paisie atteste que le grand prăvdt Ţintea a lăguă â sa mort â l’Evechă de Buzău, Ies villages de Rthov et de Cozleci.
      212.       20 juillet 1546 (7054), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â la Mitropolie de Tlrgovlşte le village d’Aninoasa.
      213. 9 aoAt <1546). Mircea Ciobanul confirme â Vlad une terre â Zlătărei.
      214. 27 aodt <1546>, Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastire de Cutlumuz le village d’Uda, aprfes jugement.
      215.       11 septembre <1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastăre de Govora un gui ă moulin.
      216.       20 septembre <1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au grand logothăte Radu la moitii du village de Goleşti, aprăs jugement.
      217.       5 octobre 1546 (7055). Mircea Ciobanul confirme â la princesse Despina et â la princesse Roxanda le village de Găneasa.
      218.       28 novembre <1546—1551). Mircea Ciobanul icrit au grand „ban“ de Craiova au sujet d’un procfes concernant une terre â Padeş.
      219.       31 dicembre 1546 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â la princesse Despina et ă la princesse Ruxandra la moitiâ des villages de Brăgăreşti, Ueşti, Drugoeşti et Copăcelul, ainsi que des tziganes.
      220.       < J a n v i e r — a o 0 t> 1547 (7055). Mircea Ciobanul confirme â Neagoe une terre â Pruni.
      221.       10 j a n v i e r 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au moiias-tere de Bistriţa le* village de Muşcelul, aprfes jugement.
      222.       11 j a n v i e r 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au mo-nastfere de Tismana Ies villages de Vodiţa Mare, Bahna, Virful lui Vlad et Bucina, aprfes jugements.
      223.       21 <j a n v i e r — j u i 11 e t) 1547, Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au logothfete Dumitru une terre â Birseşti.
      224.       10 a vrii <1547). Mircea Ciobanul confirme au monastăre de Tismana Ies droits de douane de Calafat.
      225.       < A p r 6 s le 26 avril 1547). Le grand „logothfete" Radul reconfirme au monastfere de Tismana le village de Tismana, don de son beau-păre, le „vornic" Dră-ghicf.
      226.       30 avril 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Oprea et â ses parents des terres â Spinul de Lovişte, aprăs jugements.
      227.       8 mai 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastfere de Bistriţa le village de Vădastra Marş, apres jugement.
      228.       18 mai 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au Panne-tier Bîrcă et â son epouse Erina Ies villages de Băneşti sur le Neajlov et de Sirbi sur l’Argeş, ainsi que des terres â Româneştii de Jos.
      229.       1 j u i n 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au mo-nastfere de Tismana l’emplacement de l’ancien village de Potoceţul, aprfes jugement.
      230.       5 j u i n 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme l’affrârisse-ment entre Anca, fille de Badiul, Ies gendres de ce dernier, Neagoe et Stoia, ainsi que Coman, sur leurs terres de Găvăneştii de Coastă et Periaţi.
      231.       5 j u i n <1547), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Trunchea et â ses frferes une terre â Vrabeţi.
      232.       6 j u i n 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monast&re de Tismana tous Ies villages, Ies emplacements d’anciens villages, Ies âtangs et Ies droits de douane qu’il possâdait depuis longtemps.
      233.       19 juin 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme un tzigane au monastfere de Govora.
      234.       19 juin <1547), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastăre de Govora le village de Stoicianl, aprfes jugement.
      235.       20 juin 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Tatul une terre â Stăneşti.
XXX
www.dacoromanica.ro
      236.      30 j u i n 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au spathaire Cuciulat des terres â Balta, k Ţeroveţ, a Smileşti, k Peştera et autres.
      237.      1 juillet 1547 (7055), Bucarest. Mircea Ciobanu confirme â Dumitru une terre â Nămăeşti.
      288.      13 aoflt <1547). Bucarest. Mircea Ciobanul reconfirme au monastere de Cozia une terre k Lieşti et le mont de Lupeşti, apres jugement.
      239. <1 septembre 1547— 31 aoflt 1548), 7056. Mircea Ciobanul confirme k Coman et autres un domaine k Beceni, apres jugement.
      240.1 decembre 1547 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme aux filles de Danciu — Neacşa, Stanca et Voica — une terre â Iaşi.
      241. 8 decembre 1547 (7056). Mircea Ciobanul confirme â Stanciul et â ses freres une terre k Fărcăşeşti, aprfes jugement.
      242.10 j an vier 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au mo-nasture de Govora le village de Stoiceani, aprfes jugement.
      243.12       j an vier 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Radu ct autres un domaine â Zlătari.
      244.      18 j an vier 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme k Tu-dor Ies terres de Prundul et Călinetul, apres jugement.
      245.      2 a vrii 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirpie â Neag et autres des terres a Pănăteşti, aux alcntours de Colentina.
      246.      5 a vrii 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â l’Eveche de Buzău une vigne â Săseni et des tziganes.
      247.      18 a vrii 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme aux filles de Stoica ct aux filles de Buica le village de Tomeni ct la moitie de Svinteşti.
      248.      4 ma i 1548 (7056). Mircea Ciobanul confirme â Miclea et autres des terres k Coasta Riului, ă Valea Largă, â Viişoara et â Plaiul.
      249. <4 mai      —2 juillet 1548). Mircea Ciobanul confirme â Miliăilă et â
son frfere Mănea des terres â Blădeşti et â Mărgineni apres jugement.
      250. <4 mai      —2 juillet 1548). Bucarest. Mircea Ciobanul confirme
une terre a la „joupanitza" Voica.
      251.      7 m a i 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Detco de Dră-goeşli la moitiă du village de Topeşti, aprks jugement.
      252.      8 mal 1548 (7056), B u c a r e s t. Mircea Ciobanul confirme â Stănimir et autres des terres a Goleşti.
      253.      19 aoflt <1548), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Stănilă ct autres des terres â Stejaru.
      254.      20 mat 1548 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au monastere de Govora une terre a Plopul, apres jugement.
      255.      26 mai 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme k Ncagoe et autres des terres a Crtngeni.
      256.      3 juin 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme a Vlad ct autres des terres a Zlătarei.
      257.      10 juin <1548 — 1549). Mircea Ciobanul confirme a Vlad de Sirbi une terre â Zlătărei.
      258.      12 juin 1548 (7056). Mircea Ciobanul confirme k Stoica une terre a Mileştii de Sus.
      259.      13 juin <1548—1552). Mircea Ciobanul confirme a Tocsabă et a Danciul le mont de Meruol.
      260.      24 juin 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanu) confirme au monastkre de Cozia le village de Sălătrucul, aprfes jugement.
      261.      29 juin 1548 (7056). Mircea Ciobanul confirme a Stepan et a Dragobrat des terres a Bădeni, aprks jugement.
      262.      2 juillet 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme a Mihăilă „piseţul" et a ses fils des terres â Fata et des tziganes.
      268.      7 juillet <1548—1552). Mircea Ciobanul confirme au grand „postelnic" Frăţilă et a son frkre Vlaicul le village de Ţigăneşti, aprks jugement.
      264.      11 juillet 1548 (7056), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme a Vitan et k ses fils une terre a Buneşti.
www.dacoromanica.ro
XXXI
       265.       <14 juillet 1548— ju Iile t 1552). Mircea Ciobanul confirme & Standul et autres une terre â Homeşti.
       266.       7 octobre 1548 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Cu-ciulat" piseţul“ et â ses parents une terre â Izvorul Călugăresc, aprâs jugements.
       267.       20 octobre 1548 (7056). Mircea Ciobanul confirme â Radul et â Drago-mi r un domaine â Pădureţ.
       268. <1549—1550). Acte designant Ies jureurs de Vlad de Miceşti.
       269. <1549—1550). Acte dâsignant Ies jureurs de Stan Birs de Miceşti.
       270.        5 j a n v i e r 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme aux frâres Radu et Ilie des terres â Lipia et â Soreşti, ainsi que l’affrărissement avec leur beau-frere Dumitru.
       271.       5 j a n v i e r <1549). Mircea Ciobanul confirme â Dragomir et â ses frâres une terre â Chiojd, aprâs jugement.
       272.       <5 j an vier 1549— 16 juillet 1552). Mircea Ciobanul confirme- â plusieurs une terre â Coteniţa, ainsi que leur affrârissement.
       273.       3 marş <1549—1552), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme ă Standul, â Zirnă et â Stan des terres â Sibiceu.
       274.       5 marş 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â l’ecuyer Badea et â son frâre, l'âchanson Vlaicu, une terre â Ştefăneşti.
       275.       10 a v r i 1 <1549—1552). Mircea Ciobanul confirme au prevot Pătru et au prâvdt DicU des domaines â Mihăeşti et â Şeoaş.
       276.        25 a v r i 1 <1549—1552). Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au „pircă-lab“ Mihnea et â son frâre le logothâte Vlaicu lâ village de Cetăţenii, apres jugement.
       277.       26 a v r 11 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Petru et â Bratco des terres â Certeji et â Jermoneşti.
       278.       3 mai 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Dragliiţibâ et autres des terres â Hirişeşti, des monts et des tziganes.
       279.       8 mai 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Radu de Peşciona et autres des terres â Bujoreşti, aprâs jugement.
       280.       22 mal <1549—1552), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme ă Neagu et â Ivan des terres â Clmpeni et â Timboeşti, ainsi que des tziganes.
       281.       6 juin 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Gulea et â Tudor une terre â Bădeni, apres jugement.
       282.       9 juin 1549 (7057). Mircea Ciobanul confirme â Mitrea et â Grozea une terre â Drăghiceni, ap râs jugement.
       283.       22 juin 1549 (7057), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Vlad et autres des terres â Strfmba et â Lovu.
       284.       <1 septembre 1549— 31 aoOt 1553), 7058, Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Albul et autres des terres â Cfrstieneşti, aprâs jugement.
       285.       21 f â v r i e r 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Albotă et â Idrea une terre â Ruşeţu, aprâs jugement.
       286.       9 marş 1550 (7058). Mircea Ciobanul confirme â Stepan et autres des terres â Alunu, â Baia et â Polovragi.
       287.        9 a v r i 1 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme au mo-nastâre de Govora une terre â Nănăşeşti, aprâs jugement.
       288.       10 a vrii 1550 (7058). Mircea Ciobanul confirme â l’Evechâ de Buzău une terre â Groşăneasa, aprâs jugement.
       289.       25 av r il 1550 (7058). Mircea Ciobanul confirme aux fils de Staneţ, de Do brotă et de Daroslav, une terre â Cocorăşti, ap râs jugement.
       290.       li mai 1550 (7Q58), Bucarest.- Mircea Ciobanul confirme â-Albul et â Dara Ies villages de Voiceşti, de Cacaleţi et une pârtie de Pleşeşti.-
       291.       10 juin 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme 'â Tihu et â Moş, avec leurs fils, des terres â Plăseni, â Cerat et â Gurbăneşti.
       292.       13 juin 1550 (7058). Le grand „ban“ de Craiova Dumitru confirme au mo-nastâre de Bistriţa des moulins au bord de l’Olteţ.
XXXII
www.dacoromanica.ro
      293.       17 juin 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â plusieurs des terres â Bătieşti.
      294.       20 juin 1550 (7058). Mircea Ciobanul confirme â Stoia et aulres une terre â Cucuteni.
      295.       3 j u il le t 1550 (7058). Mircea Ciobanul confirme â Neag et â ses neveux des terres â Băiaşi, apr&s jugement.
      296.       5 j u i 11 e t 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â plusieurs des terres â Cruşov.
      297.       28 j u i 11 e t 1550 (7058), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Tatul et â Lumotă des terres â Stănceşti, ainsi que l’affrerissement entre Tatul et la soeur de celui-ci, Slaviţa.
      A. 21 aoât <1546), Bucarest. Mircea Ciobanul confirme â Stan et autres des terres â Vaideeşti, Ioneşti et Cernăteşti, aprfe jugement.
www.dacoromanica.ro
                 DOCUMENTE
1                                            1536 (7044) ianuarie 4, Bucureşti.
      ţ MhaoctTio kojkheîio, Iw PdAyA bohe©a<» h rocnoAHH’K b*kcoh semah Jîrrpo-EaajfHCKOH, chh*k BEriiiKdro h np,kA©Kpdro PdAyrt bohboae. AdKdT rocnoACTKO mh cîio noBErt-kHÎE rocnoAfTBd mh KwkpHHH rocnoACTBd a\h, wcSndHS TdT8A8 A©ro$ET8 H ÎKSndHS IţdAdJJH AOrO$ET8. H C*K HHJf CHHOBH, EAHU.H HM E©I”K JjpHnSCTHT, I3K0/KE Aa HM ECT CHAHL{JE JipEKO /KhAJO, l|JO CE 30BET CTpMMKEAE, C*K ETiCtMH WJJdUJEM H CEdHLfJ'k EliHAEL|JOM H CK B’KC'fcMH CEAHLfJEM H ,A,8MKpdKd H IIHCK8A H/l»CHn8A8H. H JfOTdp A<* CE JfOTdpHCdT civ Xp’ECT’kHÎ. H WT 3AMH JfOTdp A<* CE 3HdET, A<* CH JfOTdpHCdT CTvC CAOHdCTHpd WT THCMdHd H WT TSTdHd WT KTk K'KdSnvp’kHH.
      II KAdTE, M CE 3HdET, Hd HME EdHOBSA1, WT TOH BHUJE, A^pH 8 BEAKKd KoTAOEd 1 H MdAd KoTAOEd 1 H JJO c8)(0 H FIO B©A8» A®PH SndAdET B*K A^HdKS, JJOHE5KE CÎH CEAHI|IE H KAdTE KHAH C8T MECTOBE rOCnOACKE, ELJJE/KE WT npH A^HH IlOKOHHOrd H CTdpOrd fllHpHd BOHEOAd d rC>CnACTBO MH nOMHAOBdJf CA8r8 rOCnOACTEd MH WSfldH IţdAdJJH Aoro^ET pdAÎ ca8>kk8 ipo mh ect jioca8;kha rocnoACTBS mh.
      fi noTOM, npHHAE IţdAdnH AoroiJiET npEA rocnoACTEd mh, tepe 8ao>kh h noepdTH HdA B*KCE C tia BHUJE pEHEHH WHHHE H CEAHIJJE H BAdTOJf HdA F10A, nO »8f1dH TdT»A AOrOiJlET, KdKO A<> c8t EpdTH HEpd3A^AEHH EAHH KdKO H AP^r WT CE OHM A^pOM BOAE H E1|JE H AOCTHrOUJE WT K*K TOCnOACTBO MH CK llpdBOA\ H BEpHOM CA8»B0M.
      Csro pdAÎ, hm am«X h rocnoACTBO mh w8ndH8 TdT8A8 Aoro$ET8 h >K8ndH8 RdAdJlH AOrOjJlET CHI3 B-EC-fe BHUJE pEHEHE WHHHE H CEAHIfJE H EAdTE CJKO/KE A* HM ECT WHHHE H WX'dE'E HHM H CHHOBOM HM H EH8K0A\ H JipEBHSHETOM HM, d fip’RA'MHKE A<» IJ-kCT. H HH WT KOrOHCE HEIJOTMKHOBEHO, nO pEH rOCJlOACTBd MH.
      Geîke h ceeaeteahe nocTdEA’kEM rocnoACTBO mh: wcSndH ÂpdrHH akophijk H HC8ndll 0EWAWP AOrOjJlET H WSlJdH UlEpBdH BEAHKH BdH ÎKhACKH H »8f1dH EhHTHATv BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH EddHKSA BEAHKH AOrOjJlET H >K8ndH TOMd BdH H CTpOE CndTdp H cfAPHl|JE BHCTiap H PdAyA (JEJfdpHHK H CTdHKO KOMHC H APar8<' CTOAKHK H EdA^fe ffl33 BEAHKH nOCTEAHHK. IIcnpdEHHK, Ea<JHK8a Jip’KKdAdE.
      H d3 HCnHCdJf, TSAOpdH, ETv CTOAIIH TpdA E8K8pEl|JH, M'fcC’Rlţd TEHdp  A^HIf B AtT X3MA-
      f Iw PdAyA EWEEWAd, MHAOCTÎA KOJKÎM rOCJlOAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupanului Tatul logofătul şi jupanului Ţalapi logofătul şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie siliştea de peste Jiu, care se numeşte Strîmbele, cu toate cozile şi seliştea Băileştilor şi cu toate siliştile şi Dumbrava şi Piscul Năsipului. Şi hotarul să li se hotărnicească cu Hrlstenii. Şi din hotarul de jos, să se ştie, să se hotărnicească cu mănăstirea de la Tismana şi de la Tutana, dinspre Călugăreni.
www.dacoromanica.ro
1
      Şi bălţile, să se ştie, anume: Baoiovul,1 de aci în sus pină la Cotlova Mare1 şi Cotlova Mică1 şi pe uscat şi pe apa, pină cade în Dunăre, pentru că aceste selişti şi bălţi au fost locuri domneşti, încă din zilele răposatului şi bătrînului Mircea voievod, iar domnia mea am miluit pe sluga domniei mele jupan Ţalapi logofătul, pentru slujba pe care mi-a slujit-o domniei mele.
      Iar după aceea a venit Ţalapi logofătul înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe toate aceste mai sus-zise ocine şi selişti şi bălţi, pe jumătate, pe jupan Tatul logofătul, ca să fie fraţi nedespărţiţi, unul ca şi altul, de a lui bunăvoie. Şi încă a şi dobindit şi de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea jupanului Tatul logofătul şi jupanului Ţalapi logofătul aceste toate mai sus-zise ocine şi selişti şi bălţi, ca să le fie ocine şi ohabe, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, iar pră-dalice să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Theodor logofăt şi jupan Şerban jnare ban al Jiului şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Ţoma ban şi Stroe şpătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Dragul ptolnic şi Badea Ai^z mare postelnic. Ispravnic, ylaicul pîrcălab.
      Şi am scris eu, Tudoran, in cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 4 zile, în anul 7044 <1536>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn,
      Arh. St. Buc., S.I., nr. 421 (Govora, X/2). Orig., hîrtie (32x20,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: din 1797 şi 1912; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 198—199. 447, f. 203v. şi 463, f. 302.
      EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, p. 53—54; D.I.R., B, 189.
      1 „Baciovul", „Cotlova Mare'' şi „Cotlova Mică“ şterse cu chinovar.
2                                               1536 (7044) ianuarie 7, Bucureşti.
       ţ ffiHAOCTÎIO EOWÎEIO, Iw PdAVrt KOEBOAd H rOCnOAHHTk BTiCOH 3EMAE â>rrpoBA<a-XÎHCKOE >, CHtTh BEAHKdTO H fiptAOEpdrO PdAV’dd BOEBOAd. AdKdT rOCflOACTBO AUf CÎE nOKEAtHÎE rOCflOACTBd A\H <CB’kTOAI\8 H> EOWECTBEHOM# U’EHT'kA, MOHdCTHp TA4-rOAEAAH Ta’KE'KMOE, E>KE ECT JfPdiW np'kCEtT’kH, «KHCTXkH H fiptEAdrOCAOBElltH BAd-AÎHHU.E HdWOH SoropOAÎUH H npHCHO AEB/T, ffidpÎE H HECTHO Era EAdrOB'fclJJEHÎE, QKOJKE Ad AA8 ECT WT KOAEHHU.E E1KE WT KMMflHHd flOAOBHHO. I[OHE>KE         BOAEHHUE flOKSflHAH
HX’ ECT WgfldH GtPOE EEAHKOra endTdpa WT KocTt WT KMMflHHd, EpOAS BOAE-HHlfWM 3d T dCnpH H ndKH AP^BO B"kC 3d BOAEHHUE 3d AP$3E T dCnpH, ndKH WT KocT’k, k8(iho hhhht acnpH jf. Tano, HcSndH Gtpoe eeahkh cnaTap, Ad ErAd cktboph
TEX BOAEHHU.E WH WE'fclJJd CE K’h EorS H fipHAOlKH CÎE EHUJE pEMEIIE BOAEHHUE flOAOBHHO CK'kTOAAS MOHdCTHpS WT GlfkrOE, d APS™ flOAOBHHO CB*fcTOMS MOHdCTHpS WT TaTi-BTiHOB, <HKO>KE> Ad ECT CB’bTHEAA AAOHdCTHpdAA B*K flHlJlS H, B"k flO<Kp*fc>flAEHÎE H MkCTHEHUJHAl HHOKOAA B*k ScTpdES H EAA8 H pOAÎTEAEM EAA8 B’kHHOE B’kCflOMHHdHÎE.
       Gsro pdAî> haa AdA°X H rocnoACTBO aah, qkoike Ad hm ect Bt whhhS h Bt WXdBS H HH WT KOrOWE HEflOTMfJHOBEHHO, no pEH rOCflOACTBd MH.
       HcnpdBHHK, TdTSA AOrO^iET,
       H aş, GOnpt, HcnHcax siv ctoahh rpaA KSkSpeijih, n\tcEUd rEHapîE a as.hu, B rttT ,3MĂ.
       t Iw PdAVrt BWEBWAd, MHAOCTÎM BOWÎA rOCflOAHHk.
2
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunul Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele <sfîntului> şi dumnezeiescului lăcaş, mănăstirii numite Glăvăciov, care este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvintatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei Blagoveştenii, ca să-i fie din morile cele de la Cîmpina jumătate. Pentru că acele mori le-a cumpărat jupan Stroe marele spătar de la Costea din Cim-pina, vadul morilor pentru 300 aspri şi iarăşi lemnul tot pentru mori, pe alţi 300 aspri, iarăşi de la Costea, împreună fac 600 aspri. Astfel, jupan Stroe marele spătar, cind a făcut acele mori, el a făgăduit lui Dumnezeu şi a dăruit acele mai sus-zise mori, jumătate sfintei mănăstiri de la Snagov, iar cealaltă jumătate sfintei mănăstiri de la Glăvăciov, <ca> să fie sfintelor mănăstiri de hrană şi de întărire şi preacinstiţilor călugări de folosinţă şi lui şi părinţilor lui de veşnică pomenire.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Tatul logofăt.
      Şi eu, Oprea, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 7 zile, în anul 7044 <1536).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 422 (Glavacioc, XXIV/1). Orig. hîrtie (30,5 X 21) rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 109.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 199.
3                                                       <1536—1540) ianuarie 8.
       f /V1h/U>ctîk> e©>kh©, Iw PiAyA E©ER©Ad h r©cn©AHHK. AaKaT r©cn©A©TR© MH CRl£T©M8 MOHdCTHpS WT THCMdHd, HK©>KE Aa C8T CMd fi© HMEI THCMdHd H R^P^Sd
h TonEtpîH h II©Kp8ia h Roa^hIh mhphh h cd©E©AHii wt R’hc'kx’ cdSxcEE h a<»kbe h pdEOTE r©Cn©ACTKd MH, KdK© HE Hd EAH© n©C/VK r©Cn©ACTRd MH Aa HE pdE©TdET HHrAE>KE, HH rd©dEE, HH A^UlSrSEHHE Aa HE TEpdET, HH MdOR’feKd CKEBdHd Aa HE R©AHT, HH K©HH 3d WddK Aa HM CE HE 83HMdET, n©HE>KE HJf CKM np©CTHd rOCn©ACTKd MH.
       CEr© pdAÎ, HHJfT© Aa hm HE CM'fcET SdHT©EdTH HdH RTv HHJf 8dE3HTH, HH REdH-HH>KE, HH5KE MddH RTvTdCH, HH HH EdHH, HH CdS3E BdHCKH, HH Crt$3E REdHK©MS Ae©PHHK HH HH HHJfT© WT CdS3E HdH WT npdRHTEdH r©Cn©ACTRd MH, dll8 T"KHÎ1© n©Cd8lUHHU,H CRtT-kH M©HdCTHp. H CdM WTU.8 Er8MEH Aa HJf CSAHT, d AP^CH HHKT©>KE, n©HE>KE TK© CE RH n©K8CHd EdHTORdTH, T©rd HRd©R'fcKd 3d© KE ndTHT. IlHdK© IIE KE EHTH, n© ptl r©cn©ACTRd mh.
       HcnpdRHHK, EddHKSd REdHKH dWrW^SET.
       IlHC M'kCEIld TEHdpÎE H A^HH, Eli /VkT xIĂ1-
       f Iw PdAVa RWER©Ad, A\©d©CTI/ft E©>KÎM r©Cn©AHHk.
       t Din mila Iui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea, sfintei mănăstiri de la Tismana, ca să-i fie satele anume: Tismana şi Pîrîul şi Topeştii şi Pocruia şi Podenii în pace şi slobode de toate slujbele şi dăjdiile şi muncile domniei mele, ca la nici o treabă a domniei mele să nu lucreze niciodată, nici gloabe, nici deşugubine să nu tragă, nici om legat să nu care, nici cai de olac să nu li se ia, pentru că i-am iertat domnia mea.
www.dacoromanica.ro
3
       De aceea, nimeni să nu cuteze să-i tulbure sau să intre la ei, nici vătafii mari, nici cei mici şi nici banii, nici slugile băneşti, nici slugile marelui vornic, nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, ci numai posluşnicii sfintei mănăstiri. Şi singur părintele egumen să-i judece, iar altul nimeni, pentru că cine s-ar Încumeta să-i tulbure, acel om rău va păţi. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       S-a scris în luna ianuarie 8 zile, anul 7004 <1496>1.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 423 (Tismana). Orig., îiîrtie (21 x32), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ms. 329, f. 78 v-79.
       EDIŢII. Slavşitrad., Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 87 — 88 (sub a. 1526). Trad. D.I.R.,B, 199 — 200. Facs. ibidem, 474.
         1 Anul, adăugat ulterior, greşit.
4                                                     <1536 februarie —martie).
       Hrisovul mării sale Radului voevod dîn leat 7040 <1532) tot pentru această milă a Sfetagorii, de bani 5 500.
       In lege au poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israil ca să dea zeciu-ială din toate clte va clştiga. Această zeciuială aducem domnului Dumnezeu nostru, întru ertarea păcatelor noastre, că aşa ne-au spus noao sfinţii apostoli şi de Dumnezeu purtătorii părinţi, ca să ne învrednicim noi a auzi acelaşi glas ce zice; veniţi la mine toţi cei ce osteniţi şi însărcinaţi şi eu vă voi odihni pre voi şi vă învăţaţi de mine, că bun iaste şi bllndu şi smerit cu inima. Luaţi jugul mieu la voi că jugul mieu iaste bun şi sarcina mea uşoară şi întra-ceasta — şi chip veţi afla odihnă sufletelor voastre. Şi să vă învredniciţi a auzi glasul ce zice: veniţi blagosloviţii părintelui de moşteniţi împărăţia care e gătită vooa din-ceputul lumii că am înflămînzit şi am însetoşat, gol Şi bolnav, în temniţă am fost şi m-aţi cercetat şi mi-aţi slujit mie.
       Pentru aceasta, văzîndu cei ce au fost mai nainte de noi stăpînitori, acestea auzind şi văzînd noi, m-am milostivit, cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi am făgăduit la Sfintul Munte al Athonului, la sfîntul <a)cel hram sfîntului, marelui mucenic şi purtătoriul de biruinţă al lui Hristos, Gheorghie şi hrisov am făcut, ca în tot anul să dau cîte 5 000 mii de bani şi spenţă fraţilor cincisute de bani şi să vie să ia merticul sfintei mănăstiri la luna...1 şi să ne slujească într-o săptămină leturghie, Intr-o zi pomenindu numele noastre. Şi noi peste tot anul să dăm aceste mărtice mai sus zise pînă sîntem in viiaţă.
       încă şi după noi, pre care va alăge domnul Dumnezeu în stăpînirea aceasta din fraţii noştri sau din feciorii noştri sau din rudeniia noastră, de va întări şi va înplini această făgăduială şi va urma, aşa să aibă milă de la Dumnezeu, [milă] cel ce au făcut ceriul şi pămlntul şi de la preacurata maica lui Dumnezeu şi de la sfintul şi marele mucenic şi purtătoriul de biruinţă Gheor-| ghie al lui Hristos şi de la toţi sfinţii cei ce au plăcut din veac lui Dumnezeu. Şi să-i întărească domnul Dumnezeu stăpînirea întru desfătări şi să-i dea biruinţă asupra vrăjmaşilor celor văzuţi şi nevăzuţi şi să moştenească viiaţa vecilor; iar de nu va înnoi şi nu va întări şi nu va urma cum am zis,
4
www.dacoromanica.ro
să dea răspunsu la judecata cea înfricoşată. Iar tu, sfinte şi mare mucenice, purtătoriule de biruinţă, Gheorghie, priimeşte acest puţintel dar de la noi nevrednicii, precum au primit de la văduva ceia cei doi dinari căreia cu tatăl şi cu fiul şi cu duhul sfîntu în veci, amin.
       Cu porunca domnului Io Radul voevod, am aşezat aceasta eu, multu păcătosul Theodoi*. Pentru aceasta ne rugăm ca să fim pomeniţi şi neuitaţi de sfînta voastră rugăciune, că vooa acest puţintel dar v*-am adus, iar cu rugăciunea voastră, multă plată de la domnul Dumnezeu să dobîndim şi pre voi să vă pomenească întru înpărăţia sa.
       Arh. St. Buc,, Condica m-rii Jitianu, nr. 723, f. 529v—530. Traducere.
       Datat după alte acte de la acelaşi domn, cu danii către mănăstiri de la' Alhos.
       EDIŢII. D.I.R., B, 184—185 (sub data: <1535 iulie — 1545 februarie),).
------------î------
       } Loc alb.
5                                            1536 (7044) februarie 14, Tîrgovişte.
       -}• AlHAOCTTlO EOKÎIO, Îw PdAVrt BOHBOAd H rOCnOAHHTi. ÂdBdT rOCnOACT’KO MH cîio noKErt-fcHÎio rocnoACTEd mh EOA'fcpHHS rocnoACTEd mh >«8ndH8 Mh^he BHCTHiap8 H dHEflCHH EM8 WT CECTpS, CHHOBH BTirtdSp AWrW$ET, Hd HME PdAV"A H ffiHJfH'fc H E'KrtdSpS H CK HH]f CHHOBH, I3K0>KE Ad HM ECT WHHH8 8 B'KA'bHH, AErt HpSHMEB BTiCd, EdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH. IIOHE>KE CÎ0 WHHH8 BHUJE pEHEHO EHW ECT fcTdpd H npdBd WHHH8 IIpSHHEB, dH8 IO ECT 3dr8EHA IIpSHHd CEC JfHTrtljHCTBO WT K"K nOKOHHdrO PdAVrtd BOHBOAE, EPE ECT fipHE'fcrHA IIpSHHd 8 ffloAAOBd H TdMO ECT 8MEPA. d CKC cică WHHH8 nOMHAOBdd ECT PdAyAd BOHBOAd no B'KAdSp AWrW$ET H fl&HJfH'fe BHCTHiapS nOHTO pdAÎ io ECT A°CTH3drt CK npdEA# Cd8>KE8. d nOTOM WH IO ECT npHTECHHA ToMd BdH BE3 npdEA».
       d ICKA<I KHCT CKAd, WH CE nOTSîKHIllE ffiHJfH'b £HCTHiap8 npEA TOCnOACTKd MH H CTO0AH HdnpEA TOCnOACTEd MH CKC EAHH CHH> IIpSHMEB, TEpE CE npEUIE npEA TOC-nOACTEd MH 3d CÎ0 WMHH8. fl rOCnOACTEO MH 8 TOM H H3HdH[HdH]A«X TOCnOACTO MH KdKO ToMd BdH HHMTOÎKE HtcT HMdA MET’kjf HdA CÎ0 W4HH8, dH8 WCTdA flMTi IIpSHMEK WT 3dK0H WT npEA rOcnOACTEd A1H H ElflE HM CKM pd3APdA H KHHTE,
       Csro pdAÎ, hm AaA°X H rocnoACTEO mh >K8ndH8 /I&HjfH'fe EHCTHopS h chhoeh E'KAdSp AWrW$ET, 0KO2KE Ad HM ECT B*K WMHHS H WJfdES H HHM H CHHOBHA\ HA\ H EH8K0M H np'bEHSHHTOM HM H HH WT KOTO>KE HEnOTKKHOBEHO, nO WpH3M0 TOCnOACTEd MH.
       Ce>ke ceeaeteah nocTdEA'fex rocnoACTEd a*h: wSndH ^,pdrHH eheuie ,aeopkhk H >K8ndH niEpKdH BEAHKH EdH BpdAEECKH H »8ndH BliHTHA'K EEA AKOpHhK H >K$ndH EddHKSA EEAHKH AWrWi|îET H XAPHlpE EHCTHIdp H CTpOE cn*KŢdp H PdAVrt nEJfdpHHK H CTdHKO KOMHC H ,A,pdr8A CTOAHHK H EdA't nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, TdT8rt AOrOijlET.
       IlHCdJf BOHKO rpdMdTHK B*K CTOAHH TpdA Tp'KrOBHlIlE, M'kcEU.d $EKp8dpÎE A' ATiHTi B AtT X3MA-
       f Iw PdAVrtd EWEEWAd, MHAOCTÎM EOKÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Mihnea vistierul şi nepoţilor lui de soră, fiii lui Balaur logofătul, anume Radul şi Mihnea şi Balaur şi cu fiii lor, ca săle fie ocină în Bădeni, partea lui Pruncea toată, oricît se va alege. Pentru că această ocină mai sus-scrisă a fost veche
www.dacoromanica.ro
5
şi dreaptă ocină a lui Pruncea, iar Pruncea a pierdut-o cu hiclenie faţă de răposatul Radul voievod, căci a pribegit Pruncea în Moldova şi acolo a murit. Iar cu această ocină a miluit Radul voievod pe Balaur logofătul şi pe Mih-nea vistierul, pentru că au dobîndit-o cu dreaptă slujbă. Iar apoi a cotro-pit-o Toma banul fără dreptate.
       Tar cînd a fost acum, s-a pîrit Mihnea vistierul înaintea domniei mele şi a stat înaintea domniei mele cu un fiu al lui Pruncea, de s-au pîrît înaintea domniei mele pentru această ocină. Tar domnia mea, întru aceasta, am aflat domnia mea că Toma banul nu a avut niciun amestec pe această ocină, ci fiul lui Pruncea a rămas de lege înaintea domniei mele şi încă i-am şi rupt şi cărţile.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea jupanului Mihnea vistierul şi fiilor lui Balaur logofătul, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Tată martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
       Am scris, Voico grămăticul^ în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna februarie 14 zile în anul 7044 <1536).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 425 (Ep. Buzău XVI/2). Orig., hîrtîe (33 x 21), pecete tim-'brată. Cu 6 traducere din 1862.
       EDIŢII. Trad. D.I.R.,B, 200—201. Facs. ibidem, 475.
6                                            1536 (7014) februarie 23, Tîrgovişte.
       f GddBd H GAdrOA’kT KrtdrOA'fcTEAW H np’kKrtdrO/WS HJKE Biv TpeMţH CAdBHMOAIVS Eor8 A4BUJ0M8 HdM TdKOBOMS EAdrO MHOrHMH WKpdBH npOMHCA’KHHKOM KHTH WH CBOEjW ClldCEHHE H IlOKdSdBHie pd3AHKHK» (l8TH KTv neKd3dHÎK> H WHHIJIEHÎE C'Krp’blllEHÎEM H JKEAdHÎE ndKH EHTHd H CKOHJf EAdHvWE'blJIHKH KHTH, HJKE A«Kpt n«ABH3dKUlHM CE H 3dnoB’kAH Ere ckkawaoJhhx', ibkoke kohcectkhoe UncdUHE pene: npdKEAEH auSjkk auhaSeh H BBC A^HK HdCrtd>KA<>ET CE rOCnOAORH. GhUE KHAEX’OM EAdJKEHHX H CKETHHJf WTlţK CK-kTOre GHAlEWHd, HdpEHEHdrO HEmdHta H CKETHTErt’k GdB8, EAHKH Tp^AH pdAÎ CK’kTHJf MOHdCTHpE nOKdSdAH C8T H B'hCdKS CAdBS AllHpd CErO WCTdKHEUIHJf Eore CndCEHIHJKE n»T T’bCHH H E'KCnpHEMUJHX’ HHCE B*K BtlHHH 5KHKOT KTvKOAEiPHH, E"KCdKOE>KE nOnE-UEHHE WT CB’feTHX’ HP’hEKdX' HMEKLUHJf H CHJf EAHKOAHOI11HO TpSAOAIOKH'fc ^KpdCHEUlHX’ H CBOHMH XPHCOSSAH nOTp'KAUBLUHJf. IIO CHJfîKE, EAdJKEH’bHUlH rAdrOAWT H ‘WCB'kipEHH GdBd CEEE U’EHT’kA EE3 AlATiBHS WKptTH KTvCdKHAU SCTdKOAH A^BpHAU H KpdCHHM nOT-Kp-hAHK T8 SBC HdCTOEtjJEE JKHTHE CErO BptME nptnpOBeAHB K"K nptMHpHHH nptllJEA BTiCdKHEJKE lUEpdSH E5KE KTv '’OASH nOCAtAHHHM lUCTdBA’k.
       Ce SBC H d3, El XpHCTd Bord EAdreB’kpHH H EorOMX’PdHHAAH H CdAflOAP’B’KdBHH, Iw PdAV^ BOHBOAd H recnOAHH’K B'KCOH 3EMAH JîrrpOBAdJfHHCKOH, CHHh. BEAHKdrO H nptAOKpdre PdAyAd BOEBOAE EHA^BUJE ndUEÎKE H WBCHpEHHE CB’kTHHJf MECTEJf WT EAdrOHECTHBHHX H CB’kTOnOHEBUJHX XTHT0PEX’> EAHKO A\OlJJHO WT HdM EereAdHHdre HMtHHE ChTBOHHX^iVV IlHprS CK’bTOrO WTl*d HdUJErO GdBH, H5KE El KdpEldX, WEpOK KdTd r«AHHE ne denpH, KpOAlE CnEHSd, d EpdTHiaM KOH JfTET A^Jf^AHTH WEpeK pdAÎ cnEH38 ne t dcnpn. GEre pdAÎ A<> npHyeAET spdTtiE necAdHd KdTd reAHHE ck XHAdHAdpU.il Ad 83HMdET H WTHECET BHLUE pEUEHHH WSpOK 8 TCH CBtTOE A1ECTO TCTdH AVkCElţd KOErd H XHAdHAdpU,H A^X^AET 3d HHJf WSpOK.
6
www.dacoromanica.ro
       EhJKE, WTU.H CK’kTH, (10MHH4HTE HH KTv CK’kTHJf BaUJEJf MOAHTK4£ H MOAHTE
Bora iv Hac, rp’kuiHHjf, hko a4 k4uiemh <woahtk4mh ciioaceht h Hac rocnoAt Eork UaSMHTH K'bMHHHX Ero Enark w XpHCT'k HcSct rocnoA» h4ujem em8>ke c"k rocnoA^M H CTv CK’bTHM A^X0M CA4K4 KTv KEKH, 4MHH.
       H a3, fliHcaHrt rpaaaaTHK, ejke HanHcajf siv rpaA Tp-kr©KHi|iE, M’kcEu.d ^EspSaplE KT AkH'k, KTv rttT x3i«A-
       f lw PaASrt KWEKOAa, mhaoctîa eoîkîa rocnoAHHk.
       f Slavă şi mulţumire binefăcătorului şi preabunului, lui Dumnezeu cel întru troiţă slăvit, care ne-a dăruit cu multe şi frumoase chipuri ale providenţei, el cu a lui mîntuire a arătat felurite căi, a fi pildă spre curăţirea păcatelor şi iubire şi să-i fim făgăduiţi, care cele bune mişcîndu-le şi poruncile lui păzindu-le, după cum zice dumnezeiasca Scriptură: "Omul drept miluieşte şi în fiecare zi se va desfăta întru domnul".
       Astfel am văzut pe fericiţii şi sfinţii părinţi, sfîntul Simeon zis Nemania şi sfinţitul Sava, cîtă trudă au arătat pentru sfintele mănăstiri şi părăsind slava lumii acesteia şi primind calea strimtă a mîntuirii lui Dumnezeu, care duce spre viaţa veşnică, au avut toată grija de sfintele biserici şi le-au înfrumuseţat cu cit au putut şi cu greutate şi le-au întărit cu hrisoavele lor. După aceea, preafericitul şi sfinţitul Sava şi-a aflat lăcaş fără zgomot şi l-a întărit cu legi bune şi frumoase; aci, dar, petrecîndu-şi viaţa de faţă o vreme, a trecut la cele paşnice şi a lăsat urmaşilor tot felul de pilde care să le fie de folos.
       Iată dar şi eu, în Hristos Dumnfezeu, binecredinciosul şi de Dumnezeu păzitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul vcievod, văzînd iarăşi sărăcirea sfintelor locuri de binecinstitorii şi sfintrăposaţii ctitori, cît ne-a fos cu putinţă din averea ce ne-a dăruit Dumnezeu, am făcut obroc Turnului sfîn-tului părinte al nostru Sava, care este la Gareia, în fiecare an cîte 3 000 de aspri, în afară de cheltuială, iar fraţilor care vor veni pentru obroc cîte 300 aspri cheltuială. Pentru aceasta să vină fraţii trimişi în fiecare an cu cei de la Hilandar, să ia şi să ducă mai sus-zisul obroc în acel sflnt loc, în acea lună în care vin şi cei de la Hilandar pentru obrocul lor.
       Iar voi, părinţi sfinţi, pomeniţi-ne, în sfintele voastre rugăciuni şi rugaţi pe Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, ca prin rugăciunile voastre, domnul Dumnezeu să ne învrednicească să dobîndim bogăţia lui veşnică, întru Hristos Iisus, domnul nostru, slavă lui cu domnul şi cu sfîntul duh, în veci, amin.
       Şi eu, Misail grămăticul, care am scris în cetatea Tlrgovişte, luna februarie 23 zile, in anul 7044 <1536).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., Foto, LXXIII/19.
       Fotocopie după un original aflat la Athos.
7                                         1536 (7044) februarie 24, Tîrgovişte.
       f S/\HU,H A$Y4M EOJKÎHAU KOAH, CÎH c8t CHHOKE Go>KÎH, I3K05KE pEME EOJKECTKHHH dtlOCTOA, EMSWE KTv CA^A TEK$IJJE HJKE np4KA<t MOEHTEAHE H EA45KEHH IVH rrtdC pdAOKdHÎE •IdIOIlJH SCAHIUdTH: „IIpÎHA'fcTE EAdrOCAOEEHH WTUA MOErO, HdCrttASHTE SrOTOKdHHOE KdM lUpCTKO WT CAOWEHHia MHp$, B'k34AK4 EO CE H A<>CTE MH I3CTH, KTvJKAEA^AdX CE H HdtlOHCTE ME, CTpdHEH EEJf H ETvKEAOCTE ME, H4r EEJf H WA^iaCTE ME, EOAEH H KTi TEMHHUH, IlOCASîKHCTE ME". CîH 8EO TA4C CA4A14HUJH EAdrdTKOpEIJJHM ECT KTvK8-
www.dacoromanica.ro
7
frk>KE H B'KHHTH B’K IţdpCTBO HEEECHOE h HdCA*bAHHKOM EHTH EAdTHM WHEM, H/KE (VKO HE RHA'b H $Jf© HE CAHUId H Hd CpTiAHE MAOB^kS HE B'KHHAE, H5KE SrOTOKd Eor"K AK>-EElflHM Ero. TdKOJKAE H rp*blllHHE WTCHAdEMHE B'K WrHTl K'bMHHE ScAHUJdTH ECTK MKO HE C'KXPdHIUHM rOCnOAd Cord 3dnOBEA, HH5KE dAMIOUJd, HHJKE «SAHId, HHJKE EOAIId, HH B'K TEMHHU.H c8l|ld, HH nOCbTHBIUHM, HH I10CA8>KHBU1HA\.
       Gîd SE© MH n0MHHdl01|IH, HE IlOAOKdET WTAdTdTH Bp’bMEHd HAH MdC HE B^AEI^IE B’K KHH MdC TOCnOA^ Hdlll npHHAET H KTlCdKO HErOTOBHJf H HE HM8uIE CBETHAHHHKH CSOE rop’klflHX’ HH EAEMIHjlf WEp’blIIET HH.    8eO dl|IE TE5KKHM Ep^MEHEM WApTiîKHAMI
ECMO H AIOTOIO CTpEAOI© rp^Jf pdAÎ 8H3BH]f©M CE, H/K r«Cn«AK Hdlll J^cSc XpHCTOC IJIEAP'K H MHAOCTHB ECT KTl KTlCEM p8u,E npOCTHpdET, HK© WTKU.K Kll B'K3AI0EAEHH0A\$ CHH$, CdM B© pEME KTiCEHKCTHAAH H np’bCB’bTHMH CBOHMH SCTH, HK©:„ He JfOipS C'KMp'KTH rptUJHOMS, HM HKO U’Ep’bTHTH Cb, EM8 XCHB8 EHTH" H „He npHHA©]f HpH3BdTH npd-BEAHHE, HAI rp’fclUHH Eli nOKddHÎE*', HdKOJKE MHOrHH WEHT'feAH nO MEp$ A^BP^A’^TESIHE, AOEpd/KE A^A<> MH0r0WEpd3Hd, CHp’fcM I AIOEOB, MHAOCTHHE, nOCT H K'K3AP'KJKdllHE, B’bpd, HdAEJKAd H HKO MHOrH rp’blUHHJf H HH38KAEK0MH)f MKAOCpTvAÎE B'K3K0AHT H AflHA&T H CHHOnOAOJKEHÎE CnOA©KAlîET, pdAÎ TTiMÎIO IVEpdlflEHÎd, HKOJKE PEMEI „He Jf01|l8 C'KMp'KTH rp’blUHOMS, HM HKO WEpdTHTH Cb EM$ H }KHB$ EHTH H B'KHHTH B'K pdAOCTH rocnoAd CB©Er©“.
       Gsro pdAÎ, H5KE np’bîKAE Hdc EHBIUH, EAdAdTEAÎE H U,dpÎE H KHE3H, CHH CAKUIE1|IE, SEMA'KHd A0EPE B'K CKMHpEHH SCTpOHEUIH H CHMH HEEECHd npHWEp'bTOUJE H U.dpCTKÎE HEEECHdrO CnOAOEHUIE CE, HKOJKE npOpOKK AdKHA rAdrOAETi.IlAdKEHH HMJKE WTIlS-THLUE CE EE3dK0HHE H HMJKE npHKpHIUE CE rpftCH, EAdJKEH MSJKK HJKE HE B’KMEHHTEAftS TOCnOAK rp’bjfd"; H ndKH: „HmJKE WEpd3©M JKEAdET EAEH Hd HCTOMHHKH BOAHHE, cku,e JKEAdET A^UJE MOd K TEEE, Eo}Ke“.
       ChU,E K'KJKAEAHX’ H B'K3AK)EHX’ H d3, B'K XpHCTd Bord EAdrOB’bpHH H B«r«MXPd-HHMH H CdM©AEpJKdBHH îlV PdAV™ EOHBOA H rOCIlOAHHK BliCOH 3EMAH «CrrpOBAd^HHCKOH, CHHK BEAHKdrO H np’bA©6pdrO PdA^Ad EOEKOAE npHHMHCM© CTl BliCEM Cp'KAUEAH H EAdrHM npOH3BOAEHHÎEAA, HKO A<> B$AEAftO HOBH KTHTOpH H JfpdHHTEAHE H IVEHOKHTEAHE H>KE B'K CB’kT’feH TOp'b dSWHCT’feH, flEpHBOA'b nptMHCTHE BorOpOAHU.E, U,dpKCKHE BCbl|IENHE WBHT-bAH BEAHKHE MOHdCTHpd Aw^HOP^ VPdMd BECnAdT'KHHX dpjfdHrEAd MHXdHAd H TdBpHAd, ErO B'KSABHrOUJE H CKSHAdUJE CK AAHOrHAAH H BEAHKHAA Tp$A«M H $MHHHCA\0 IVEpOK CK’kTOiWS AAOHdCTHpS XF dCnpH, TEpE Ad npHHAET EpdTHE KdTd TOAHHE A<> npH-HMHT BHLLIE pEMEHH WBpOK CB’feTOiWS MOHdCTHpS, Ad WTHEC8T U.EA8 H EpdTHHA\ npHX’OAEllIHAA CnEH3$ \f denpH. H Ad npHJfOAET no BorOHBAEHHE, HKO}KE EHUIE pt^OM, Ad $3HAAdET, Ad ECT CK'bTOiWS AAOHdCTHpS B'K SKp'bnAEHÎE, d EpdTHHM B'K nHlflS, d AflH A<> CE nOMlSH^EMO CK CB’feTHMH KTHpOpH B'K B'KCdX B'K3rAdUIEHHH]f B'K U.p'KKBH H Hd TpdnESS nOB*KC^A^ H Ad ^H CE nOET ndpdKAHC B'K C$B0T8 Nd BEMEpHH H B'K HEAEAIO AHTSprHH CKBOpHO CK KOAHBOM H npHAEBKOAA HEnp'bAd'bHO H A<> CE SnHUIEMO B'K CEt-t8|0 npOCKOMHAHIO H B’K CB’feTHX’ nOiWbHHK A<> îKHKOTS TOCnOACTBd MH. H no C'KMp'KTII TOCnOACTBd MH, Ad MH CE SMHHHT ndAVET: KOAHBO CKEOpHO H AHTSprHIO H TpdnE3d, KdKO HO ECT IVEHMHO 3d EAdrOMKCTHBE U,dpE TBOpHTH HEH3MEIIH0, A0HAE5KE CTOHT CB'feTH MOHdCTHp.
       H d3, rp'bUJHHY H AtEHUJHJf MHCdHA, HdnHCd^ CHH XPHCOBSa B'K rpdA Tp'KrOBIIllIE, M’kCEU.d I^EEpSdpÎE KĂ A^HK, B A^T x3MA-
       f Iw PdAYA BIVEBIVAd, MHAOCTÎA KO/KÎA TOCnOAHHK.
       t Ciţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sint fii lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia călcîndu-i pe urmă cei iubitori de dreptate şi fericit acel glas al bucuriei mereu au auzit: „Veniţi binecuvîn-taţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la facerea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc, am Însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bol-
■8
www.dacoromanica.ro
nav şi In temniţă m-aţi slujit". Acest deci glas prea dulce ce este pentru făcătorii de bine, precum şi a intra In împărăţia cerească şi moştenitori a fi acelor bunuri pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu au pătruns, ceea ce Dumnezeu a pregătit celor care-1 iubesc. De asemeni şi păcătoşii trimişi In focul veşnic vor auzi că n-au păzit porunca domnului Dumnezeu, nici pe cei flămînzi, nici pe Însetaţi, nici pe bolnavi, nici cei ce sint în temniţă nu i-au cercetat, nici nu i-au slujit.
      Acestea deci noi amintindu-ne, nu se cuvine a pierde vremea sau ceasul, neştiind în care ceas domnul nostru va veni şi tot nepregătiţi vom fi şi nea-vînd sfeşnicele noastre arzlnd, nici nu ne va găsi veghind. Deşi cu grele sarcini slntem cuprinşi şi de crlncena săgeată pentru păcat sîntem răniţi, ci domnul nostru Iisus Hristos este darnic şi milostiv, către toţi întinde mîna, ca şi un tată către fiul iubit, că singur a zis prin atotcinstita şi preasfînţa sa gură că: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu" şi „Nu am venit ca să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă", căci multe lăcaşuri slnt după măsura faptelor bune, iar faptele bune sint de multe feluri, adică: dreagostea, milostenia, postul şi înfrînarea, credinţa, nădejdea şi cum pe mulţi păcătoşi şi jos căzuţi cu milostenie li ridică şi li miluieşte şi a jertfit chiar pe fiul său, numai pentru Îndreptare, căci a zis: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se Îndrepte şi viu să fie şi să pătrundă în bucuria domnului său".
      Pentru aceasta şi cei care au fost Înaintea noastră, stăplnitori şi împăraţi şi cnezi, acestea auzind, cele pămînteşti în bună smerenie au aşezat şi prin acestea cele cereşti au doblndit şi de împărăţia cerească s-au învrednicit, precum proorocul David spune: „Fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi celor ce li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia domnul nu-i va socoti păcatul"; şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul către izvoarele cu apă, aşa doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule".
      Aşa am rîvnit şi am iubit şi eu, intru Hristos Dumnezeul binecredin-ciosul şi de Dumnezeu păzitorul şi singur stăpînitorul Io Radul voievod şi domn a toată ţaţa UngrOvlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod; am primit cu toată inima şi bunăvoinţa, ca să fim noi ctitori şi păzitori şi Înnoitori a acelei intru sfintul munte Athos, grădina preacuratei născătoare de Dumnezeu, împărătescul sfinţit lăcaş, marea mănăstire Dohiar, hram al celor fără trup arhangheli Mihail şi Gavriil, pe care l-am ridicat şi zidit cu multă şi mare trudă. Şi am făcut obroc sfintei mănăstiri 3 000 aspri, ca să vie fraţii în fiece an să primească mai sus-zisul obroc al sfintei mănăstiri, să-l ducă întreg şi fraţilor care vor veni, cheltuială 400 aspri. Şi să vie la Bobotează, cum am zis mai sus, să ia, să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar fraţilor de hrană, iar noi să fim pomeniţi cu sfinţii ctitori în toate strigările in biserică şi la trapeză peste tot şi să mi se cînte paraclis sîmbătă la vecernie şi duminica liturghie sobornică cu colivă şi băutură neschimbat şi să fim scrişi în sfînta proscomidie şi în sfintul pomelnic în viaţa domniei mele. Şi după moartea domniei mele, să mi se facă pomenire: colivă sobornică şi liturghie şi trapeză, cum este obişnuit pentru binecinstitorii împăraţi a se face neschimbat,, cît Va sta sfînta < mănăstire.
      Şi eu păcătosul şi mai mic, Misail, am scris acest hrisov în cetatea Tlr-govişte, in luna februarie 24 zile, în anul 7044 <1536>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 426 (Slobozia 1/4). Orig., perg. (55,5 X 40), pecete atîrnată, eăzută. Cu o traducere.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 201-202.
                                                                        www.dacoromanica.ro
9
8
                                                                            <1536) martie 3.
      în lăge au poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israil că în tot anul să dea zeciuială din toate clte va cîştiga. Auzind de la purtătorii de Dumnezeu părinţi şi sfinţii apostoli ne-au vestit spre ajutor şi spre lucrarea de bine sufletelor noastre şi ne-ail dat noao fiilor săi celor de pre urmă, unii cu rugăciune şi bdenie şi postori, alţii cu milosteniia pocaianii a să curăţi de tot răul, ca să fim gata a auzi glasul acela: „Veniţi la mine toţi cei ce vă osteniţi, încă cei însărcinaţi, şi eu vă voi odihni pre voi, luaţi jugul mieu la voi şi vă învăţaţi pre voi de la mine că blînd sîntu şi smerit cu inima şi veţi afla odihnă sufletelor voastre, că jugul mieu iaste bun şi sarcina mea iaste uşoară. Veniţi blagosloviţii părintelui mieu să moşteniţi împărăţiia care e gătită voao, că am înflămînzit şi mi-aţi dat de am mincat, însetat şi m-aţi adăpat, striin am fost şi m-aţi cunoscut pre mine, gol am fost şi m-aţi înbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi cercetat pre mine, în temniţă am fost şi aţi venit la mine“.
      Aşijderea şi noă blagocestiv şi de Hristos iubitor şi singur stăpînitori Io Radul voivod şi domnii, feciorii marelui Radu voivod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînindu şi domnindu toată Ţara Rumânească, încă şi cea Ungurească, Amlajul şi Făgăraşul, Haţăgul1, crez că cel ce iubeşte pre Dumnezeu întru bunătăţi să va sălăşlui, că înţălepciunea trupului moarte aduce, iar a duhului viiaţă, şi aducîndu-mi aminte domniia mea de acelea, de cuvintele lui David prorocul, ce zice : „Fericiţi cărora li s-au ertat fărădelegile, fericit omul căruia nu i-au socotit domnul păcatul. „Şj iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul de izvoarăle apelor, aşa şi sufletul mieu de tine, Dumnezeule".
      Aşa au dorit şi domniia mea de sfintul lăcaş al mănăstirii ce să zice Sfeti Pavel şi hramul sfintului marelui mucenic al lui Hristos şi purtâtoriul de biruinţă Gheor<ghe>2 şi părintelui igumen chir Gavriil şi tuturor fraţilor <întru>2 Hristos ce lăcuescu într<r>2-acest sflntu loc, pentru că veniră fraţii <din>2 această mănăstire, popa Pangratie i Tipicariul i stări ar<hiereu>2 Theodosie i proci de ^au>2 spus domnii mele de sfinta <mănăstire>2 cum au rămas fără ctitori, aducindu-mi scrisoare de la părintele igumen Gavriil. Şi am dat no; sfintei mănăstiri pe tot anul cîte cinci mii de aspri spenţa cinci sute de aspri pentru sufletele noastre şi pentru ale părinţilor noştri şi în toatele să slujească în sfinta mănăstire sfînta leturghie cu colivă şi cu privelică şi în tot anul să vie de la sfinta mănăstire să-şi ia merticul în luna lui octombrie ori în ce zi.
      încă şi jurămintu am pus domniia mea: după moartea domnii mele pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domnu Ţării Rumâneşti, sau din sămînţa inimii noastre sau de altu neam, de va cinsti şi va înoi şi a întări acest hrisov al domnii mele pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzască şi să-l întărească întru domniia lui. Iar de va sfărîma şi va călca şi va strica, pre acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l ruşineze şi să-i ucigă aici, trupul lui, iar în veacul ce va să fie, sufletul lui, şi preacurata născătoare de Dumnezeu şi sfîntul marele mucenic Gheorghie să-i fie asupritori la judecata cea înfricoşată şi nemitarnic. Şi să aibă parte cu Ariia şi cu Iuda care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitoriu nostru Iisus Hristos: sîngele lui asupra lor şi a feciorilor, lor care iaste în veac şi va <fi>* amin.
      Şi am scris eu, Triful logofătul, martie 3 dni.
10
www.dacoromanica.ro
      Arh. St. Buc., Condica m-rli Jitianu, nr. 723, f. 528—529. Traducere dinsc.e XVIII. I)atat din domnia lui Radu Paisie şi) după alte, întăriri iăcute la m-rea de la Athos
      EDIŢII: D.I.R., B, 202—204 (sub data: <1536—1545) martie 3), cu unele deosebiri de lectură.
       1 In Joc de: ^herţcg". * Loc rupt.
9                                                        <1536—1540) aprilie 7
       f ffiHAOCTÎI© EO>KH©, Iw PdA\’ă BOHBOAd H rocnoAHHk. IIhiuet r©Cn©ACTBO a\h , c8au,8 h bî thaiv nSprapwA* wt Bdpouj rocnoACTBd <wh, wt Tpiir £83118 h TdK03H BH rOBOpHAA rocnOACTB© AIVH, KdKO 8 MAC E>KE 83pHTE CÎI© KHHr8 r©Cn©ACTBd A\H, d BH 8 TOAIV3H MdC A<> JfOAHTE K8nHO CKC WTU.8 EnHCK8n8 K\fp IldHCHE
8 BpdHHtfiE a<> rAEAdTE feapE n4 k8ae ect sha a&k noK©HHora PdA\’A bokboae, TdKOWAEpE
H CKA<) A<> X°AHTE 8 EpdHHtfiE Ad 3ABEAE/KHTE BdpE nO K8AE ECT APtWdA A.VTU.8 EI7HC-K8n8 npt>KAE. H ChA** Ad ECT BOAEH WTU.8 EnHCK8<n8>, Ad CH EpdHHT EpdHHIJJE.
       II HHJfTO A<> HE CAVkET 8A~k3HTH 8 BpdHHtfiE, nOC’feu.HTH, nOHEWE TOrd MBAOBEKd ip© \'oket nocbu,HTH, d wtu.8 EnHCK8n8 a<> ect boaeh Smehhth hau A$cdA8 h nEAEncS. H d hho A<> H'bcT, no pEM rocnoACTBd aivh.
       IIcnpdBHHK, EAdHKSA BEAHKH AWrWijiET.
       IlHC A\tCEU,d dnpHAÎE 3 A^HH.
         îw PdAO^A BWEBWAd, AIVHAOCTÎA BO'/KI/ft, rOCnOAHHB.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Scrie domnia mea judeţului şi celor 12 pîrgari din oraşul domniei mele, din tîrgul Buzăului şi as< fel vă vorbim domnia mea, ca în ceasul in care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi în acel ceas să mergeţi împreună cu părintele episcop •chir Paisie la branişte, să cercetaţi ori pe unde a dat răposatul Radul voievod, de asemenea şi acum să mergeţi la branişte, să puneţi semne pe oriunde a ţinut mai înainte părintele episcop. Şi acum să fie volnic părintele episcop să-şi apere braniştea.
       Şi nimeni să nu cuteze să intre în branişte, să taie <lemne>, pentru că acelui om care va tăia <lemne>, iar părintele episcop să fie volnic să-i facă dojană şi pedeapsă. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       S-a scris în luna aprilie 7 zile.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc. S. I., nr. 427 (Ep. Buzău LXXIX/2). Orig., hîrtie (21 X 31), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 181.
       Datat după domn şi ispravnic.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 204. Facs. ibidem, 476.
20                                                   <1536) aprilie 18, Bucureşti.
       t /0LHAOCTHI© BOtKHIO, îw PdAyA KOHBOAA H rOCnOAHHb, KTiCEH 3EAIVAH Jîrrp©-KAdJfHCKO, CHHb. BEAHKdrO H np’fcAOBpdr© PdAyA BOHBOAd. AaB<1T rocnOACTB© AIVH CÎI© IlOBEA'fcHHO rocnoACTBd AIVH CB'fcTOE AlVOHdCTHpS, E>KE ECT JfpdAU CB'kTOrd ScnEHÎd, H>KE B’K THCAIVkHd, A\OAEEHHKOAA rocnoACTBd AIVH, Hr8«EH8 HEpAIVOHd]f8 HAdpmVH H B'KC'fcAIV Bpd-
www.dacoromanica.ro
11
THHM WEptTdEIJJÎM CA E’K CB’fcTOH WBHT'fcAH TOH, BKO A<« HM CO^T WMHH& Hi HME THCM’feHd WT WBOA CTpdHE p-fcKH [th] ThcM^HE H IIOKpSra, CK B*hCEM JfOTdpOM.
       H TdKO HMdLUE C'hnp'fcHÎE np’fcA rOCIlOACTKd MH CKC KddSrEpH WT EhcTPHUA HdA TOH WMHH8 KHUIE nHCdH». H rdEAd^OM H C^AÎ^OM rOCnOACTKd MH ck b*kch hkc-THTHMH npdKHTEdHM rOCIlOACTKd MH H H3HdHA«X rOCIl©ACTBO MH KdKO C$T TOH U'HIIHS CTdpd H npdKd H AEAHH8 CK’feTOE MOHdCTHpS WT THCMtHd, d KdASrEpH WT EliCTpHIţA wcTdiUE wt SdKOH wt nptA rocnoACTKd MH.
       Csro pdAl, AM®X H rocnoAcTBO mh cb^to MOHdcTHp wt THCM^Hd, bkojki Ad HM ECT WHHH8 KTv wx<ib$, qko>ke h np"fc/KAE.
       6llJE>KE H CK’bA'bTEdHE IlOCTdKA'fcET rocnoACTKd mh: MHTpOnOdHT KhP EdpAdM H »8lldH ^pdrHH BHKU1E AKOpHHK H WSfldll IllEpEdH BEAHKH BdH KpdAEBECKH H KSlldH EhHTHA'K BEAHKH AKOpHHK» H >K$ndH EAdHK$A BEAHKH AOrOi|sET H >K$ndH AP^HH <Cn>*d-Tdp H JÎAPH4JE KHCTHiapS H CTdHKO <KO>zA\HC H CTpOE IlEXdpHHKS H AP<>r$A CT0AHHK8 H EdAt nOCTEAHHK».
       IlHC d3, HdH rpdMdTHK, B*K CTOAHH rpdA E$K$pEI4JH, M^CEUd dlipHAÎE HI.
       HcnpdBHHK, TdT$A AOrO^ET.
       f Iw PdAV'' kwebwaa mhawctîa eojkî rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri căreia îi este hramul sfinta uspenie, cea de la Tismana, rugătorilor domniei mele, egumenului ieromonah Ilarion şi tuturor fraţilor care se află în acel sfint lăcaş, ca să le fie ocina anume Tismana din amîndouă părţile rîului Tismana şi Pocruia, cu tot hotarul.
      Şi astfel au avut piră înaintea domniei mele cu călugării de la Bistriţa pentru acea ocină mai sus-scrisă. Şi am cercetat şi am judecat domnia mea cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că acea ocină este veche şi dreaptă şi dedină a sfintei mănăstiri de la Tismana, iar călugării de la Bistriţa au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Tismana, ca să-i fie ocină şi ohabă ca şi mai înainte.
      încă şi martori pune domnia mea: mitropolitul chir Varlam şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Staico comis şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Badea postelnic.
      Am scris eu, Nan grămăticul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 18 zile.
      Ispravnic Tatul logofăt.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I.,nr. 428 (Tismana, 1/9). Orig., hîrtie (29,15 x22),pecete timbrală. Cu două traduceri din 1844 şi de la sfirşitul sec. XIX; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 196V-170 şi 335, f. llv-12.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl-rom., 101 — 102 (sub data: <1535—1544». Trad. D.I.R., B, 204—205, Facs. ibidem, 477.                     '
        1 Loc rupt. * Omis.
n
www.dacoromanica.ro
11
1536  (7044) aprilie 30, Bucureşti.
       f MHiIOCTÎIO E05KÎI0, Iw PdAyM EOEBOAd H rOCnOAHHTv BTwCOH semah Jfrpo-8A4]fHHCK0H, CHHTi riptAGEparO H BEAHKdrO PdA^Ad BOEKOAd. ^dBdT rOCnOACTEO MH CHE nOBEAtHHE TOCnOACTKd MH CA83EM rOCnOACTBd dIUI, CHHOBHM flA'kMdHOK WT Gtmheijjh, no Hd* e H-broE h I'kHA'b h ck HHjf chhobh, eahuh hm fiork npHnScTHT, ibkoike aa hm c8t WHHH8 8 GtMHEIJIH, AEd EdIJlS HM CBdJf, I10HEÎKE HM ECT CTdpd H npdBd WHHHd H A't-AKHd.
       fi nOTOM, C8T HMdAH CHHOEH flrt'kMdHOB, HtrOE H T’kHA'b, flpEHHE flpEA nOKOHHdrO^ EddAd BOEBOAd ^AdBuidro ckc MdHt ESaimpioa pdAî WHHHd, aea PdAyAOB, EP4T H-trOEE H rMHAEB. ă HErOBd TOCnOACTBd AdAE 3dK0H CHHOBHM dd'kMdHS, KÎ EOAtpH, Ad 3dKAET. H SdKAEUIE npEA HETOBd rOCnOACTB», KdKO illaHt ESAIldplOA HH EAHd METlîJfS HE ECT HMdA CEC WHHH8, AEA PdAYAOB, dH8 E EHAd flpHTECHEHd WT AldHt. H WCTdUIE AldH/b ESdndpiOd wt SdKOHd wt npEA HEroBd rocnoACTBd.
       d nOTOM, CHHOBH flA'kMdHOK, HtrOE H I'MHA'b, WHH HMdUIE CknptHÎE H npEA rocnoACTBd MH, ndKH CkC fl&dH'b ESAIldplOA, pdAÎ CHE EHUIE pEHEHd WHHHd, AEA PdAVdOB. TdKO h rocnoACTBO mh rAEAdjf h cSAHjfk no npdEA$ ck E*kCH npdBHTEAHE rocnoACTBd MII H AdAE rocnoACTBO MH ndKH SdKOH CHHOBH A\ ddkMdHOB BJ EOrttpH, Ad 3dKAET. H SdKAEUIE WT npEA TOCnOACTBd MH KdKO BEKE ÎUdH-fe ESAIldplOA HH EAHd MET-kjfS Ad HE HMdT CkC CIIE EHUIE pEHEHd WHHHd, A EA PdAyAOB, EpE CHHOBHM flA'kMdHOK HM ECT KpHB Ad C8T H Ck EpdTdM CH PdAyA 3dHIHEH H Ad M8 AP’kHCET ffldH-fe ESAIldplOA H WHHHd; dii8 wcTd flldH'b ESAndpiOA wt SdKOHd wt npEA rocnoACTBd mh.
       Gei*o pdA? h rocnoACTBO mh AdA^Jf, qkohce Ad hm c8t bti whhhS h B~k wjfdES, HM II CHHOBOM HM H BH8k©A\ H llpIîEHSHETOM HM. H K"k HHJf llp'kAdAHKd Ad H'bCT, H8 Ad C$T WCTdBlUHM HM. H HHJf WT KOTOÎKE HEnOTMKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTBd MH..
       Gejke h cb^aeteahe: wcSndH Apdmn ehbuih abophhk h wcSndH IIlEpEdH beahkh
EdH KpdAEBCKH II W8ndH EEHTHA*k BEAHKH AKOpHHK H ApArHH EHB CndTdp H &APHIJJE BHCTÎrap H GTpOE CndTdp H GTpOE < BEAHKH >* IlEJfdpHHK H GTdHKO KOA\HC H ApArSA CTOA-, HHK H EdA'k nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, TdT$A AOrOljiET.
       IlHC 8 E8K8pEI|lH, MtCEU,d dnpHAÎE Â AkHH, B*k AtT X3MĂ.
       f Iw PdAV*A BWEBWAd, MHAOCTÎA EOIKÎA rOCnOAHHk.
       i «.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara .Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, fiilor lui Alăman din Stăneşti, anume Neagoe şi Gîndea şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Stăneşti, partea tatălui lor toată, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, au avut fiii lui Alăman, Neagoe şi Gîndea, plră înaintea răposatului Vlad voievod înnecatul cu Manea Vulpariul pentru ocină, partea lui Radul, fratele lui Neagoe şi al lui Gîndea. Iar domnia lui a dat lege fiilor lui Alăman 12 boieri, ca să jure. Şi au jurat înaintea domniei lui că Manea Vulpariul n-a avut niciun amestec cu ocina, partea lui Radul, ci a fost cotropită de Manea. Şi a rămas Manea Vulpariul de lege dinaintea domniei lui.
       Iar apoi, fiii lui Alăman, Neagoe şi Gîndea, ei au avut pîră şi înaintea domniei mele iarăşi cu Manea Vulpariul pentru acea mai sus-zisă ocină partea lui Radul. Astfel şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptată cu toţi dregătorii domniei mele şi a dat domnia mea iarăşi lege fiilor Iui Alăman 12 boieri, ca să jure. Şi au jurat dinaintea domniei mele că mai mult să nu aibă Manea Vulpariul nici un amestec cu acea mai sus-zis$ ocină, partea lui Radul, căci fiilor lui Alăman le este cu strîmbătate ca să fie şi cu fratele lor
www.dacoromanica.ro
13
  Radul pierit şi sS-i ţină Manea Vulpariul şi ocina; ci a rămas Manea Vulpa-riul de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să, fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori: jupan Drăghici fost vornio şi jupan, Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stroe (mare)1 paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea postelnic, Ispravnic, Tatul logofăt.
       Scris în Bucureşti, luna aprilie 30 zile, în anul 7044 <1536).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       <Pe verso:) Stăneşti, judeţul Muşcel.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 429. Orig., perg. (35 X32), pecete timbrată. Cu o traducere din 1842; altă traducere Ia Bibi. Acad., ms. 1 448, f. 134v-135.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 205-206.
         1 Loc rupt.
  13                                                      1536 (7044) mai 1, Bucureşti..
         f /HhaOcTÎio eojkîio, Îw PdAyaa ROHROAd h rocnoAHHk R"kcOH 3emah Jfrrpo-RrtdjfÎHCKOH, chh*k np^A^paro h EEdHKaro PaAyaa ROEEOAd. AaKaT rocnoACTBO C*E noEE/fbHÎE rocnoACTRd mh Eoa'kpHHS rocnoACTRd *H wSnanS PdAyaS iiocteahhkS, HKOJKE Aa «8 ECT WMHH8 8 EHUHKEtJJÎ, nOrtOBHHS WT WHHHd H WT AM GOhMEER, CHHk HaaoTkR, noHE>KE npîHAE cad» GDHua, Td Saoîkh no wSnan PdAya nocTMHHKS na hetoe& AErt, HdA nortORHHS, 8 nortK» h 8 A*a, a *8ndH PdAya, wh AMOWE GOhheer Tpn ASdkMH EA<H>a WT KOijsTEpîa, a ARd wt crht8.
         QaKH Aa ^8 ect h AP8ra noaoBHHd wt WHHHd G3hheee8, 8 noaio h 8 A’fc*', noNEJKt naAoujE OHHd 8 EAHd 3aa pasoT, epe SicpdAE eah8 XHîkS, a «SnanS PaAya nad-ray no-. &HHd CkC ASk KpdEE H A^ KOHH.
         H iidKH Aa «8 ECT >K8ndH8 PdASrtWE whhh8 8 Ehuhkeijjh wt AErt PdAyrtOR, «iHk EdaoTi nortOBHHS, wt noaio h 8 A**. noHE>KE npHHAE ca*w PdAya npEA rocnoACTRd mh, Ta 8ao>kh no >K8naH8 PdAya 3a HEroaS a®kPW<w soaio, a w8naH PdAya H3EdAHX’ no PaAya WT BHp.
         QdKH Aa HMdT M<8naH8 PdAya whhh8 8 Ehu,hkeijjî wt whhh8 Gtohker nonoEHH& H WT noaio H WT AEhi 3dHE5KE npHHAE CdM CrTOHKd, Td 8rtO>KH no H<8ndH PdAyrt_WT npEA rocnoACTRd mh 3a A«Kpw<wk roaio, a >K8ndH PdAya <naaTH>1jf no OTOHKd 3a s r«A>iHE, WT TOEOrtHU,E, A«KrtE H3EdAHA H WT BHp.
         Han Aa ect >K8naH8 PdAyaS whhh8 8 Ehuhkeiijh, WHHHd (IabSaob, cHH*k Edaot’k* Rea, h 8 noaio h 8 a^, noHEHCE npîHAE Eab8a Ta 8ao>kh no >K8naH PdAya wt ppEA rocnoACTRd mh 3a a*kP«m Roaioj h 3apaAÎ EaeSa a<>A*we rpcnoACTEO mh koh.
         HoTOM, Aa ECT >K8ndH8 PdA8rt8 WHHH8 8 EhU,HKEIPH, WHHHd CTdHEH, /KEHd ddB8rtOE> noaoEHHS h 8 A’fert H 8 noaio, aaH wt a^' IIlK'feHrtop’k, noHEXCE noKSnH >K8naH PdAyn. WT CTdHd 3d c acnpH H 3d A^a KpdEE p 3d EAHd r8EEp-k.
         H Aa ect >K8ndH8 PdAyaS CTapa EHHorpaA EaaoTioR, noHEHCE noK8nH wt JKEHdi EaaoT8 h wt chhoeh ch 3a t acnpH.
         IlaKH noK8m ao3îa wt KpkCTon? 8 Ehuhkeiph 3a p acnpH h AP8ra A03îa wt PdT*k 8 Ehu,hke(jjh 3a p acnpn.
14
www.dacoromanica.ro
       Gero paAî, AM©jf H rocnoACTKo aah >K8n4H8 PaAyaS rocteahhkS, a<> m8 ect E*h IVMHH8 H IVpKS, Ertl8 H CHHOKOiH ErO H BH8K«iM H <npt>1EH8lETOiW. II Rp'KA^rtHKA A* ErkcT.
       GR’kA’kTErtîE: 3c8r4h8 (ă,P"krH4 AK»phhk h okSrah^ UlEpeaH Kpa<ukckm sau h >k8r4h Hehtrati bea akophhkS h >k8r4h Ba4hk8a awhv^et, Xaphijie KHcTîrap, Gtpoe cnaTap, Ctaheo koaiujc, Gtpoe nEjfapHHK, Apar&t ctoahhk, BdA* bea iiocteahhk. Hcnpas-HHK, EaAt nOCTEAHHK.                                         ____
       H 43, T8a*P» nHcax 8 E8k8pei|jh, amh â abhb, rti A’bT x3aaa-
       ţ îw PaAVP SWEBWAa, MHAOCTÎ-ft EO>KÎ/ft TOCnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Radul postelnicul, ca să-i fie ocină Irţ Viţicheşti, jumătate din ocină şi din partea lui Oncea, fiul lui Balotă, pentru că a venit Însuşi Oncea de a aşezat pe jupan Radul postelnicul peste partea lui, peste jumătate, in clmp şi în deal. Iar jupan Radul, el a dat lui Oncea trei dulămi, una de cofterie, iar două de svită.
       Iarăşi să-i fie şi cealaltă jumătate din ocină lui Oncea, în cîmp şi în deal, pentru că a căzut Oncea într-o treabă urîtă, că a furat o casă, iar jupan Radul a plătit pe Oncea cu două vaci şi doi cai.
       Şi iarăşi să-i fie jupanului Radul ocină în Viţicheşti din partea lui Radul, fiul lui Balotă, jumătate, din cîmp şi din deal, pentru că a venit însuşi Radul înaintea domniei mele de a aşezat pe jupan Radul de a lui bunăvoie, iar jupan Radul a scos pe Radul de la bir.
       Iarăşi să aibă jupan Radul ocină în Viţicheşti din ocină lui Stoica jumătate şi din clmp şi din deal, pentru că a venit însuşi Stoica de a aşezat pe jupan Radul dinaintea domniei mele, de bunăvoie, iar jupan Radul a plătit pe Stoica perltru şase ani, din pungă, pînă l-a scos şi de la bir.
       Iar să fie jupanului Radul ocină în Viţicheşti, ocina lui Albul, fiul lui Balotă, toată şi în cîmp şi în deal, pentru că a venit Albul de a aşezat pe jupan Radul dinaintea domniei piele, de bunăvoie şi pentru Albul a dat domniei mele un cal.
       După aceea, să fie jupanului Radul ocină în Viţicheşti, ocina Stanei, femeia lui Albul, jumătate şi în deal şi în cîmp, însă din Dealul Şcheilor, pentru că a cumpărat jupan Radul de la Stana, pentru 200 aspri şi pentru două vaci şi pentru un covor.
       Şi să fie jupanului Radul via cea veche a lui Balotă, pentru că a cumpărat-o de la femeia lui Balotă şi de la fiii lui pentru 300 aspri.
       Iarăşi a cumpărat via de la Cirstoane, în Viţicheşti, pentru 100 aspri şi altă vie de la Ratea, în Viţicheşti, pentru 100 aspri.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Radul postelnicul, ca să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi prădalică să nu fie.
       Martori: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul logofăt, Udrişte vistier, StrOe spătar, Staico comis, Stroe paharnic, Dragul stolnic, Bade mare postelnic. Ispravnic, Badea postelnic.
       Şi eu, Tudor, am scris în Bucureşti, mai 1 zi, anul 7044 <1536>.
       j Io Radul voievod , dih mila lui. Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
15
       Arh. St. Bţic., S. I., nr. 430 (Valea XVI/6). Orig., hîrtie (31,5x21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XX.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 206-207.
       1 Loc rupt.
13                                               1536 (7044) mai 16, Tîrgovişte.
       f iUhaoctîio ko>kIk>, Iiv PdAVrt kohkoa<> h rocnoAHHk E*kcoH 3<emae Jîrpo-
BAd)f?HCKOE, CHH*k B>EAHKdr« H np’fcAOEpdl'O PdA^Ad KOEKOAd. /V,dKdT rOCflOACTEd MH CÎE nOKEA-kHÎE <rOCnOACTKd> A\H IlVBdHS H EpdT8 EM8 3d)fdpTia H C*k HHJf CHHOBH, E<AH>I1,H HAU Eork AdCT, HKCOKE Ad HM c8t IV4HH8 8 Kp8<H4 A EA ,Â,dH4IOAOK B*kCd>, dAH IVT CEA O 8 ACAE C*kC IlAdlO 3d BHHOrpdA, flOHEJKE IO flOKSriH IlVBdHS H C*k EpdT8 CH 3djfdpîia IVT AAH4IOA 3d 4> denpH. H fldK C8T A*>A 3d BHp A® ÎKHBOTd rOCflOACTEd MH CH dClipH. <H ndK Ad>ECT EAHd BHHOrpdA CkC MECTOM, nOHEHCE IO flOKSriHX' WT ©H4d 3d H dcnpH.
       H ndK HdH8A CkC CHHOBH CH, EAH1IH HM Eoi”k AdCT Ad HM ECT IV4HH8 8 CTp’kHEd h 8 GOaivb wt a ea ©npEte noAOBHHS no p*kK8 H<no c8jf8> h iiockSae, iiohehce io noK8nH vvt GOnpt 3d ivii dcnpH. f! noTOAt, npHHAE HdH8A npEA rocnoACTBd mh, tepe cii 8aojkh AkipE<pE>M CH, no HME CTdHKd H EoHKd H CTdHd, HdA B'kCdX’ CBOIO IV4HH8 HKOÎKE Ad HM ECT B*k MECTO CHHOBH H SpdTH HEpd3A*fcAEHH CkC CHH8 CBOEM8 CTdH4K>A.
       H ndK CTdH CkC CHHOBH CH, EAHU.H HM Eoi”k AdCT, Ad HM ECT IV4HH8 8 CTp*kHEd h 8 ©<aiv>k <ivt ae>a <^dH4iOAOB iv >t <w4>hh8 no ui8p8 <1> h no ptK8 H iiockSae noHE/KE io noKSnH wt /V,dH 3d xd dcnpH. ă noTOM, npHAE CTdH npEA rocnoACTBd mh, TEpE CH 8AO>KH A^HJEpEM CH nO HME H^KUld < H CTdHKd HdA K*k>Cd HErOBd IV4HH8, HKCOKE Ad HM ECT B*k MECTO CHHOBH. H ndK CTdH CkC CHHOBH CH H Ck A^IJIEpEM CH BHUJE PE4EHO Ad HM ECT MECŢO 3d BHHOrpdA WT AEA 6&<H>k8<AOB, nOHEHCE IO nO>K8nHA IVT 61hk8a 3d h dcnpH. H rocnoACTBd mh AdA^uiE kohb.
       Gsro pdA?, hm AdA^Jf H rocnoACTBO mh, dkojke Ad hm c8t ivhhhS h ivx’dE#
HM H CHHOBIVM HM H BH8KIVM H np*fc<KH84ETlVM HM>. H KOrO IVT HHJf CE npHA84HT CkA\-p-kTk, d IV4HH8 EM8 np-kAdAHK8 <Ad H-hcT, d>H8 Ad ECT IVCTdBlUHlIM. H HH IVT KOrOJKA® HEflCXT’kKHOEEHO nO pE4 rOCflOACTEd MH>.
       <CeHCE H CKEA’kTEAÎE nOCTdBA’kEM TOCnOACTBO MH.* >K8>ndH8 ApdrH4 EHBUJE AKOPHHK8 H W8ndH8 niEpEdH BEAHKH EdH RpdAEBCKH H HfSfldH EHHTHA*k BEAHKH AKOpHHK H HC8ndH8 EddHKSA BEAHKH AUiriV^ET H <^PdrOMHp E >HBUJE CndTdp H CTpOE BEAHKH endTdp H &APHIJIE BEAHKH RHCTHOp H CTdHKO KOMHC H ^Pdr8A CTOAHHK H CTpOE nEX’dpilHK H EdA*h H3B0pdH0B BEAIIKH nOCTEAHHK. <H HCnpdBHHK, EAdHK>8A AlVrlVfJiET.
       IlHC B*k HdCTOAHH TpdA Tp*krOBHI|JE, M*kcOJ,d MdHE SÎ A^HH B*k A*feT X3MA-f IlV PdAV*A BlVEBWAd, <MHAOCTIIO EO>KÎIO> rOCflOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radu) voievod şi domn a toată ţara <Ungrovlahiei, fiul> marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei) mele lui Iovan şi fratelui său Zaharia şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Cru<ici toată partea lui Danciul), Insă din sat In jos, cu plaiul de vie, pentru că a cumpărat Iovan şi cu fratele său Zaharia de la Danciul pentru 500 aspri. Şi iar i-au dat pentru bir 250 aspri, cît va trăi domnia mea. <Şi iar să) le fie o vie cu loc, pentru că au cumpărat-o de la Oancea pentru 50 aspri.
       Şi iar să-i fie lui Nanul cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va da, ocină la Strlmba şi la Olov din partea lui Oprea jumătate, pe du <şi pe uscat) şi pretutindeni, pentru că au cumpărat de la Oprea pentru 850 aspri. Iar apoi, a venit Nanul
16
www.dacoromanica.ro
  Înaintea domniei mele de şi-a aşezat fiicele, anume Stanca şi Voica şi Stanar pe toată ocina lui, ca să fie in loc de fii şi fraţi nedespărţiţi cu fiul său Stanciul.
        Şi iar să-i fie lui Stan cu fiii săi, ciţi li va da Dumnezeu, ocină la Strimba şi la Olov <din> partea lui <Danciul> de ocină şi prin pădure şi pe rîu şi pretutindeni, pentru că a cumpărat de la Dan, pentru 1000 aspri. Iar apoi, a venit Stan înaintea domniei mele de şi-a aşezat fiicele, anume Neacşa <şi Stanca peste toată) ocina lui, ca să-i fie în loc de fii. Şi iar să-i fie lui Stan cu fiii săi şi cu fiicele sale mai sus-spuse loc de vie din partea lui Micul <pentru că> a cumpărat-o de la Micul pentru 50 aspri. Şi domniei mele au dat un cal.
        Pentru aceasta, le-arti dat domnia mea ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi <strănepoţilor lor). Şi oricăruia dintre ei i se va întîm-pla moarte, iar ocina lor prădalică <să nu fie), ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
        <Iată şi martori am pus domnia mea:) jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan . Vlaicul mare logofăt şi <Dragomir> fost spătar şi Stroe mare spătar şi Udrişte mare vistier şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Badea al lui Izvoran mare postelnic. Şi ispravnic, <Vlaic)ul logofăt.
        S-a scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna mai 16 zile, în anul 7044 <1535).
        f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
        Arh. St. Buc., A. N., MMDCCCV/1. Orig., perg. (41 X 28), deteriorat, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1820, după care s-au făcut completările.
  14                                             1536 (7044) mai 28, Tirgovişte.
        t /îlHAOCTHW B©JKHEK>, Iw PdAVrt K0EK©A<> H r©Cn©AHHTi BTiC©l© 3EAdAI© JîrrpWK-rtdX’HHCKOK», CHHTi np'kAOEpdr© H BEAHKdr© PdAyA R©EB©AE. AaKaT r©Cn©ACTB© AdH cîe noKEA'feHHE r©cn©ACTBd mh n©HTEHH©M$ npdKHTEAi© r©cn©ACTBd AdH >K8ndH8 Gtp©e BEAHK©Ad8 endTdp H CB HHJf CHH©KH, EAHKd AdS E©ni npHnSCTHT, HK©>KE Aa Ad8 ECT EAH© CEA© MT© CE 3©EET IldAHHd, nOHEJKE AdS ECT CTdpd H npdBd WMHHd H AEAÎHd. dH$ ECT RHA 83HAddA WT T©Add BdH pdAÎ EAHH A^r IJJ© nOCTdKH T©Add BdH HdndCTd, n©HE?KE ECT pEKATi T©Add BdH KdK© ECT BHA WCTdA KdAOTTi AK©pHHK XdpBdT$ AWrW$ETS.
        ă n©TWAd, npHHAE >K8naH Gtp©e npEA r©cn©ACTB© AdH h rkc >K8ndHHU,d H’kKWd, A^ipEpa XapBdTWB Awrwj|sET, tepe ect fiaatha cbe ip© ect bha A^r wt t©h ManacT h 8t*kmhwe ce vot npEA r©cn©ACTB© AdH h hhip©we he wcTd A^r hh eahh acnpS. ă T©Add BdH HSBpa CE KdK© HE ECT HAddA HH EAH© AAET’ky CRC T©H CEA©.
        H ApSr©, A® HHH’k ECT AP’fcJKdA T©Add BdH T©r© CEA©, d WH ECT n©K8nHA EAH© WMHH$ WT HEKH AdE<pHd>1lil n© HAdE Ad3dp. ă WT Kp^AdE E>KE AOCTHJKE >K8ndH GtP©E endTdp T©H CEA© CkC npdB© 3dK©H, d T©Cn©ACTB© AdH HJC AaAW)( TEpE ECT BpdTHA dCnpH XI CHHOKH T©AdEB BdH 3d ©H©K> WMHH8, KdK© Aa HE HAddT HHip©>KE AdET’kj’ HdA T©r© CEA©.
        T©rdH paAî Hjf AaAWX h r©cn©ACTK© AdH w8ndH8 Gtp©e endTdp I3K©;ke Aa «8 ECT WMHH8 H WJfdBS HEAdS H CHH©B©Ad EAdS H RH$KWAd H np^EHiiMETOAd EAdS H HH WT K©T©>K'A0 HEn©K©A*kBHAd©, n© WpHSAd© T©Cn©ACTBd AdH.
        Ge>KE H CB’kA’feTEAHE h©CTdRAl£EAd r©Cn©ACTB© AdH: >K8ndH8 AP^rHMK» AK©PHHK H JKSndH niEpBdH BEAHKH BdH EpdAEBCK©Ad8 H HtgridH EhHTHATi BEA A&©PHHK H JKSndH EaAHKSaS BEA AWrWi|sET, &APHIPE BHCTiap, GtP©E endTdp H GtP©E AP’^i’HHWB nEJfdpHHK, GTdHK© K©AdHC, APar8A CTWAHHK, EdA"t H3B©pdHWB BEAHKH n©CTEAHHK. IIcnpdBHHK ...2
        H d3, GTdH rpdAddTHK A&tSAWB, E>KE CA©B© C’knHCdX' Eli CTWAHH TpdA TpT^BHipE, Ad’feCEU.d AddHE KH A^HH, Bt A^T x3AdA-
        f ÎW PdAVa RWEBWAd, AdHA ©CTI/ft B©>KÎA r©Cn©AHHk.
www.dacoromanica.ro
17
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Stroe marele spătar şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, că să-i fie un sat care se chiamă Padina, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Ci a fost luat de Toma banul pentru o datorie pe care a pus-o Toma banul năpastă, pentru că a spus Toma banul că a rămas Calotă vornic <dator> lui Harvat logofătul.
      lai* apoi, a venit jupan Stroe înaintea domniei mele şi cu jupaniţa Neacşa, fiica lui Harvat logofătul, de a plătit tot ce a fost datorie din acea năpastă şi s-au întocmit înaintea domniei mele şi n-a rămas nimic datorie, nici un aspru. Iar Toma banul s-a ales că nu a avut nici un amestec cu acel sat.
      Şi alta, pînă acum a ţinut Toma banul acel sat, iar el a cumpărat o ocină de la un oarecare megiaş, anume Lazăr. Iar din vremea cind a dobîn-dit jupan Stroe spătarul acel sat cu lege dreaptă, iar domnia mea i-am dat de a înapoiat asprii, 2 000, fiilor lui Toma banul pentru acea ocină, ca să nu aibă nici un amestec peste acel sat.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Stroe spătarul, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt, Udrişte vistier, Stroe spătar şi Stroe al lui Drăghici paharnic, Staico comis, Dragul stolnic, Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic ...2.
      Şi eu, Stan grămăticul, al lui Duţul, care am scris cuvintele în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 28 zile, în anul 7044 <1536>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 431 (Radu Vodă, XIII/1). Orig., hîrtie (31X 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1902; altă traducere ibidem, ms. 256, f. 484.
      EDIŢII. Trad. D.LR., B, 207-^208.
        1 Loc rupt.
        2 Loc alb.
15                                                    1536 (7044) iunie, Tîrgovişte.
       f /RhAOCTHIO EOKÎEIO, Îw P<tAyrt BOEBOAA H rOCnOAHH-K K-KCOH 3EMAH XrTppOK-AdX'ÎHCKOH, CIIH-K AOKPArO H BEAHKArO PaAV"AA BOEBOAA. A‘1K<JT rOCnOACTBO MH CÎE noBkaEHîE rocnoACTBd mh haeke ect jfP<*M h ivEHT"k/\H cE’kT’kn, np’kHHCT’kn h np'kBAd-rOC/lOKEHHtH EAdAIWIL* HAUJOH IlOrOpOAHLt-Ti H ftpHCHO AEBH ffiApHia H HkCTHOE H CAABHOE EH EftdrOB'kljJEHÎE, CEtTOMS MOHACTHpg pEKOMH TA’kE'kHOr H WTIţS Er8MEH8 H E’KCEMS W XpHCT'k EpdTHE tKHB’KipOM Eli CB’kT’kilA'K iWkcTt TOA\8, (aKOHCE A<* ECT (1A<I-HHHJ nO HME HpHCAOnSA TpETdrO A^AO, tJJO ECT EH A A (I OK 8 (IHA A EIJJEWE WT A EA 8 TOCnOACTBA MH, WT EaAAA EOEEOAA EAASrEpA, A nOTOM H WT POAÎTEAIO TOCnOACTEA MH PAA^A BOHEOAE WT E<r8 >MEH8 WT EptvAET, WT Aa3AP, PAAÎ EAHH TpETOEyAHrrEA H UEHO em8 EHAA E xA ACnp<H>.
       <d noT>OM, BHA’h rocnoACTEO mh khhpe aea8 rocnoACTEA mh Eaaa eoeboaa KAASrEpA h pwaîteaio rocnoACTEA axh Paay*aa eoheoaa, KAKO <ECT nO>K8nHA TOH nAAHHH, IIpHCAOnSA, pAAÎ EAHH TpOEyAHrrEA 3A XÂ ACnpH.
18
www.dacoromanica.ro
       IIotom ce ect <np'fc>rtH np£A rocnoACTKa mh, a Er$A\Eii8 wt KpiiAET hhkakoîk^
HE ECT AOUJEA Ha COpOK.
       Gsro paAÎ, ah8 a*A*X h rocnoACTBo mh cb^toaiS avohac >THpdA\ wt rATkKTvHor H BOKECTBHKM HHOKOM BTi nHljJAv H Biv HdCAdHCAEHÎE II rOCIlOACTKd MH H p©AÎTE<AIO H RHHHJf CK’b>TOnOHHKllJE TOCnOAapa Biv K’fcHHOE KTvCflOAWHdHTE, HKOÎKE Aa MS ect b*k WHHH8 H KTv WJfdB8 <H HH WT KOrO>KE HEnOT1vKHOKE>HO, nO ptH rocnoACTKa MH. d WTl*8 etSmehS wt Bp’KAE'T wcTa wt 3aKOHa wt npEA rocnoACTBd mii.
       <Ge>ke h ckeaeteaîe nocTa>ba1îet rocnoACTB© mh: mcSimh ^parHH bubuie akophhk H HCSnaH niEpEAH BEAHKH BaH /KhAC<KH H >K8n>dH EeHTHA8 BEAHKH ABOpHHK H H<8naH ErtaHKSrt BEAHKH AWrWijSETTi H &APHl|IE BHCTÎKlp H CTpWE CflATAp H CtAIIKO KWMHC H GTpOE nEJfapHHK H APdr8rt CTOAHHK H SdA'fc H3B©pdH8A <BEAHKH nO>CTEAHHK. HcfipdB-HHK, ShUJAH AOrO^fSET.
       H a3, Eop'k, e>ke ucnHcajf Biv a><bhh m^cto TpTvroBHijjE, M*kcEua iohîe ... a^he, Eli A'kT X3MA.
       ţ îw Pa ava bwebwaa, mhaoctia eotkVeo roconAHHB.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara tJn-grovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, unde este hramul şi lăcaşul sfintei, preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei blagoveştenii, sfintei mănăstiri numite Glăvăciog şi părintelui egumen şi tuturor celor întru Hristos fraţi, care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie muntele anume Prislopul, a treia parte, care a fost cumpărat încă de bunicul domniei mele, de Vlad voievod Călugărul, iar apoi şi de părintele domniei mele, Radul voievod, de la egumenul de la Brădet, de la Lazăr, pe un Tetraevanghel şi preţul lui a fost 1 000 aspri. <Iar> apoi, am văzut domnia mea cărţile bunicului domniei mele, Vlad voievod Călugărul şi ale părintelui domniei mele, Radul voievod, că au cumpărat acel munte, Prislopul, pentru un Tetraevanghel de 1 000 aspri.
      Apoi, s-au pîrît înaintea domniei mele, iar egumenul de la Brădet nicicum n-a venit la soroc.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Glăvăciog şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de îndulcire şi domniei mele şi părintelui <domniei mele şi celorlalţi) sfint-răposaţi domni de veşnică pomenire, ca să le fie de ocină şi de obahă <şi de nimeni) neatins, după spusa domniei mele. Iar părintele egumen de la Brădet a rămas de lege dinaintea domniei mele.
      <Iată şi martori) pune domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlai-cul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Staico comis şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul <mare> postelnic. Ispravnic, Vişan logofăt.
      Şi eu, Borea, care ara scris în minunatul loc Tirgovişte, luna iunie ... zile, în anul 7044 <1536).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 433 (Glavacioc, XXV/1). Orig., hîrtie (29x 21,5), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 109V-110.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 208-209.
www.dacoromanica.ro
19
16
                                                                <1636—1640) iunie 2.
       f fflHrtocTÎw eojkîeio, Iw Paava koheoaa h rocnoAHH'K. ^dBAT rocnoACTE©
JWH CB'fcTOAftg AHOHACTHpS WT Fa’KE’KHOE H WTU.8 Er8A\EH8 CdBE H KAA8rEpWA\ WT CE'kTOH AVliCTO, I3K0HCE fi,i CH APT^HT CEAo’ Hd HME HEpH'KTEllJH, EÎKE c8T EHAH A^AHM» CE-fe-TOM8 MOHdCTHpS. IIoHEJKE ECT npOAIPbHHA H AAA KpTiCTHiaH ASOpHHK CEA© Hd HA\E K^AH-»E1(JHH (ÎOA CKtTOM» MOHdCTHpS 3dpdA? HEpH’KTEIJJH.
       ă [10T0AI, IlOAOlljHH 3dKAELUE 8 AliHOPE pEA^EE H 83E CH CEAO K’KAHHElfJH. TdKO, rOCnOA^CTEO AHH CKAI\OTpH)( CKC HKCTHTHMH EOA'fcpAllH TOCnOACTBd AIVH, TdKO EHAeX TOCnOACTEO AHH EPE REpHTiTEl(JÎH c8T CE'kTOAIlS AltOHACTHp#.
       Gep© pdAÎ AAA«X rocnoACTBO mh wtu8 ep8a\eh8 Gaeeh h KdASrEpoM, hkojke AA CH A\H IVEAdAAET-K H PAEAATH H BEHHHH H E©AEHHU,E H CBE. H EH, BEHHHH, EdpE IfJO KET EHTH nOTpEKS CKtTOMS MOHdCTHpS AA CASlUATE. H HHJfT© AA HE CAIVkET 3AAP'k>KATH HAH 3Anp'kTHTH KAASPEpWAIi <IVT CB'feTOAIVS AIOHA>CTHp8, nOHEJKE TOrdH HAOEEKA 3A0 KET <[JAT>HTH. HhAKO HE KET EHTH, no JJEH POC[]©ACTBA A\H.
       HcnpAEHHK, Eaahk8a AOrO^ET.
       IIhc iohîe e a^hh.
       ţ Iiv Paava eweewaa, amaoctîa eowîa rocnoAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod, şi domn. Dă domnia mea sfintei mănăstiri de la Glăvăciov şi părintelui egumen Sava şi călugărilor din sfîntul lăcaş, ca să-şi stăpînescă satul anume Cernăteşti, care a fost de-dină a sfintei mănăstiri. Pentru că a schimbat şi a dat Cirstian vornicul satul anume Călineşti, jumătate, sfintei mănăstiri, pentru Cernăteşti. Iar apoi, Boloşin a jurat In multe rlnduri şi şi-a luat satul Călineşti. Astfel, domnia mea am cercetat cu cinstiţii boieri ai domniei mele, astfel am văzut domnia mea că Cernăteştii sint ai sfintei mănăstiri.
       De aceea, am dat domnia mea părintelui egumen Sava şi călugărilor, ca să şi-l stăpînească şi să vadă şi de vecini şi de mori şi de toate. Iar voi, vecinilor, orice va fi nevoia sfintei mănăstiri, să ascultaţi. Şi nimeni să pu cuteze *ă reţină sau să oprească ceva călugărilor <de la sfînta) mănăstire, pentru •că acel om rău va păţi. Altfel nu va fi, după spusa <domniei mele).
       Ispravnic, Vlaicul logofăt.
       S-a scris în iunie 2 zile.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                         Arh. St. Buc., S. I., nr. 432 (Glavacioc, XVII/1). Orig., hîrtie (30X 20,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din sec. XIX; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 71v.
       Datat după domn şi Vlaicu marele logofăt.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 209.
17                                                 1536 (7044) iunie 8, Tîrgovişte.
       f Mhaocthm e©>kîi©, Îw Paava eoeeoaa h rocn©AHHK e-kcoh 3eaivae £ppp©s-
j\A]fÎECK©E, CHHK BEAHKAAP© H npiiAOBpAP© PAAVrt KOEBOAE. &AB.AT P©Cn©ACTB© AHH CÎI© JlOBEA'bHÎE rOCDOACTBA MH G^EHiaH CKC CHHOEH C.i, < EAH >UH AIVS IlOPTi npHilSCTHT, J3K0JKE AA HAIV ECT 8 MhX"KE1(JH CEA^AO WT K8KI© H CKC AKOp H CKC rpAAHHE WKOAO, nOHEJKE IO riOKSriH EAIJJ8 CH fioHK© WT dHKA 3A T ACIipH rOTOEH.
       H nAK AA ECT G'KEHiaHS CKC CHHOEH CH WHHH8 8 1KhAHI|JE WT WHHHA ^HAKliH CK EpdTHiaM CH KE ndWH E*K UJHpOKO, nOHEJKE IO nOKgllH G-KEHI3H WT ^HAKA CK EpATHBM CH 3A ) ACnpJ.
20
www.dacoromanica.ro
       H ridK noKSnH wt ErttHAt ck EpdTÎraM cu ut Etiteijjh a HHKd 3a p acnpH.
       H ridK noKSnH wt ffl'KH'k a HHKd 3a p acnpn.
       H ridK noKSnn wt MhkSa wt /KSrSptHH a HHKd 3a p acnpH.
       H naK noKSnH wt PdAYd <wt> E'kk'Kpeijjh E noroaHt wt BHHorpdA^ n’krtHH’K 3d pă acnpH.
       H naK noKSnH wt Gtohm wt E’kk’Kpeijjh a nc-roH wt BHHorpaA 3a ff acnpn TOTOBH.
       H naK noKSnH wt EoHKd, A^ipcpa t8pk8awb {IpkShe, <wMHHd> $ a^ et^cS, BdpE KO JfTET H3SpdT, <3d> XE dCEipH X.
       Gsro <pa>Aî, hm AM»)f H rocnoACTBO mh G’KEHiaHOB ckc chhobh ch, raKOWE
Ad HA\ C$T K"KCH CÎE KHUIE nHCdHH WHHHE B*K WHHHE H B*K WJfdB, HHA\ H CHHOBCA\ HA\ H BH8-KOA\ H nptBH8HHTOA\ HA\. H EdpE KOAlS CE CKA8HHT WT HH\' HdHnpEA C’KAip’KT’K, d HH)f np’KAdAHKd A*> H*kCT, dH$ Ad C$T ndKH WCTdEUJHM HA». H HH WT KOr©>KE Ad ECT HEnOT/T>KHOBEHHC>, FIO 8pH3MO TOCnOACTB» MH.
       Ge>ke rocnoAcTBO mh h cb^a^teaTe nocTdBA'kET: ?K8nan Ap^™1* <a>koph«k8 H /K$ndH niEp<BaH BEAH>KH BdH EpdAEBCKH H wSfldHS EhHTHA'K BEAHKH AKOpHHK H KSridH EaAHKSa BEAHKH AOr«$ET H >K<8ndH tS >APHIJJE BHCTHdpS H JKSndH GTpOE CFldTdpS H X<8-naH» APdr8rt ctoahhkS h Gtpoe nEjfapHHK h Gtahko IIIhhteckSa komhc h EaA'b H3B«pa-H$A nOCTtAHHK. EcnpdBHHK, A8'WKPdK’K FlOpTdpS.
       EHCdX’ d3, 4>HAMd, B*K AHKHH rpdA Tp’M’OBHlJJE, M’kCEU.a IOHÎE H AEHK H WT tfAdMd TEKSiparO AtT X3MA.                                  ;
       ■j" îw PdAYd BWEBWAd, MHAOCTÎ/ft COKÎ/ft, rOCFlOAHHK.
     i f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preăbunului Radul voievod, Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Săbian cu fiii săi, ciţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în Mihăeşti vatră de casă şi cu curte şi cu grădină împrejur, pentru că a cumpărat-o tatăl său Voico de la Anca pentru 300 aspri gata.
din ocina lui Dilca
cu fraţii săi 25 paşi în lăţime, pentru că a cumpărat-o Săbian de la Dilca cu fraţii săi pentru 400 aspri.
       Şi iar a cumpărat de la Blendea cu fraţii săi din Băteşti un ogor pentru 100 aspri. Şi iar a cumpărat de la Mînea un ogor pentru 100 aspri.
       Şi apoi a cumpărat de la Micul din Jugurani un ogor pentru 10^ aspri.
       Şi iar a cumpărat de la Radul din Văcăreşti două pogoane de vie în ţelină pentru 120 aspri. Şi iar a cumpărat de la Stoica din Văcăreşti un pogon de vie pentru 80 aspri gata. Şi iar a cumpărat de la Voica, fiica turcului Ar-bune toată <ocina> din deal, oricît se va alege, <pentru> 2 000 aspri1.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Săbian cu fiii săi, ca să le fie toate aceste mai sus-scrise ocine de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei se va întîmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie iar celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori pune domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban mare ban al Graiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Udrişte vistier şi jupan Stroe spătar şi jupan Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Staico Şintescul comis şi Badea Izvoranul postelnic. Ispravnic, Dumbravă portarul.
       Am scris eu, Filcea, în minunata cetate Tîrgovişte, luna iunie 8 zile şi de la Adam cursul anilor, 7044 <1536>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Şi iarăşi să-i fie lui Săbian cu fui săi ocină în Jilişte
www.dacoromanica.ro
21
       Bibi. Acad., CVIII/9. Orig., perg. (23 x 40,5), rupt, pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 209-210.
         1 Pasajul: (Ijb8hi...«cn/m („Arbune ... aspri") este scris pe un text ras.
18                                                          1536 (7044) iunie 23.
       f AIhaoctîio sokîio, Iw PdAyn ROHEOAd h rocnoAHHii RiiCOH 3Emah JfrrpoE-AdŢHCKOH, CHH-K nptAOEpdrO H EEAHKdrO PdAyrtd ROHEOAd. ^dRdT rocnoACTEO MH CÎE nOKErttHIE rOenOACTKd MH HtrOdAHpS H EpdT EM8 KoMdH H Ck HHŢ CHHOEH, EAHlfH HM Eor-h npHflScTHT, I3K0MCE Ad HM ECT WWH8 8 IlHETpdpH, FIOHEJKE nOK8nHUIE WT CTdH 3d c| dcnpH. H ndKH noKSriHUJE wt drtEii 3d c£ dcnpH. H ndK noKSnHuiE wt CTOHKd 3d ch dcnpH. H ndK noK8nHiiiE wt GT’kHHA’k 3d t dcnpH. H ndK noKSnHuiE wt EddAyA 3d pii dcnpH. H ndK noKSnHWE wt EpdT m8 G3npt 3d n dcnpH. H ndK noKSnHuiE wt Cti^-HHCAdE 3d n dcnpH. H ndK noKSnHWE wt PdAyn 3d n dcnpH, dAH wt MdTKd pek8 Acp» 3 EdAE JJpcSAWB, d WT EdAE JîpcSAWR, 8 CA*fcME 8 MEHO EEAHKd IIoiaHd H MEHO Ad38A Kp'kcTîraH. H ndKH noKSnHWE wt PdAyn 3d pR dcnpH, ijsaAHH r. H ndK noKSnmiiE wt CTOHKd d 4>dAHE 3d H dcnpH. H ndK nOK8nHUJE WT CTdH d MECTO 3d HE< dcnpH>. ă nOTOM, CE A<H>KE>X HtrOMHp H CKC EpdT M8, KoMdH, TEpE npOMEH8lUE CkC PdAŢA WT HhE-TpdpH H CTiC HHŢ EpdTÎE, Td HM A4A0U1E MECTO WT H3AOA WT Bdrtt &pc8AWE, d PdAyd H ct HHŢ EpdTHE AdA^UlE MECTO H'trOMHpS H EpdT M8 EoMdH8 WT H3rop WT EdAE &pc8awe, whhh8 pdAî wmhh8 h 8 no/iE h 8 rop8 rac creţ.
       H ndK Ad HM ECT WMHH8 8 E^pSEipT, nOHEJKE nOK8nHU!E WT CTdH*UOA H WT BpdTÎia Ero H WT dHEncEIO HM WT CTOHKd d KOMdT WT CEAHlflE 3d pH dcnpH. H ndK nOK8nHU!E Wt ID8ia d mecto 3d t8mh8 3d d wspoK npoc 3d î dcnpH. H ndK noKSnwiiE wt AdH d MECTO 3d C dcnpH, dAH TOHH MECTO Ad HM ECT CKC n©AE H CEC CEAHlflE. H ndK nOK8nHU!E WT ^dH AP^rO MECTO, ndK CkC nOAE H CkC CEAHlflE 3d p| dcnpH. H ndK nOK8nHUIE WT ^,8MHTp8, CHH-k ApdrdHOE, d ijsdAHE 3d p dcnpH.
       H ndK Ad HM ECT WHHH8 8 EoAEIflH, nOHEJKE nOK8nHUIE WT PdijlEIO d MECTO 34 |r dcnpH. H TdK noKSnHUJE wt G-epeSa mecto 3d n dcnpH, dAH wt MdTKd pek8, a®P» 8 EdA*k CAdEHEE. H ndK nOKSnHUJE WT ^p’klfHA'k H WT EpdT ErO GDnpt MECTO 3d \f*3 dcnpH, dAH WT H3rop EoAEIflH H WT ÂOAHE dAH H 8 CEAHlflE H 8 A^A. H ndK nOK8nH-uie wt Mhkae8ui wt E'kpsEifiT d mecto 3d EHHorpdA 3d pî dcnpH, dAH 8 rop8.
       H ndK AdAE rocnoACTEO mh Mhkae8ui h EpdT m8 ^8mhtp8, hkojke Ad hm ect 8HHH8 8 IlHETpdpH A'Rd HtrOMHpOE E*kCd, EdpE EAHKO CE ŢOIflE H3EpdTH HErOE AEA, no-hejke io noKSnHuiE 3d x dcnpH. H ndK Ad hm ect wt aea Gtohkee d ae<» c-ec rop8, no-HEJKE nOK8nHUIE 3d MS dcnpH. H ndK nOK8nHUIE /ShKAE8u|] CdM WT /IjEAd H WT BpdTlE Ero wt hhţh8 a ea noA 3d ck dcnpH, dAH wt EdA*k &pc8awe ropE h 8 noAE h 8 rop8. H ndK nOKSnHUlE /QhKAESUI WT fflEAd H WT EpdTÎE Ero d MECTO 3d EHHorpdA _3d . . . 1 dcnpH. H ndK noK8nHuiE Mhkae8ui h ckc EpdT Ero A^ddHTpS 8 ceao wt ^dH d mecto 3d h dcnpH. H ndK noKSnHWE Mhkae8ui cdM wt Jîtmeiii wt hhţ AEa hetepti^dro>* A EA 3d pH dcnpH 8 CEAHlflE H 8 nOAE H 8 rop8.
       <H ndK AdAE rocnoACTEO MH Mdp^EUlS EAHd jjsdAME, nOHEJKE nOKSnHUIE WT fflAdAHH 3d n dcnpH. H ndK noKSnHuiE wt GDnp-k h wt «I’p'ktiHA’k r jfsdAHH 3d ck dcnpH 8 Tp8iOA Ckopuee. H ndK AdAE rocnoACTEO mh PdA^nos h c*kc EpdT m8 ^,8mhtp8, QK03KE Ad hm ECT 8 IlHETpdpH AEA Td . . . E*k . . . 1 WT EdAt XpcSAWK TOpE, nOHEÎKE IO nOK8nHUIE 3d ŢM dcnpH. H Ad HM ECT WT AEA MhAEE H EpdTÎE Ero noA, nOHEJKE IO noK8rouiiE 3d c dcnpH. H ndK Ad hm ect wt aea PdAydWK hoa, noHEJKE noK8roiuiE 3d â dcnpH. H koh AdAE rocnoACTEO mh.
       Oero pdAÎ, hm AdA^Ţ h rocnoACTEO mh, hkojke Ad hm ect whhh8 nhm h chhoeh
HM H BH8K0M H np-kEH8METOM HM H HH WT KOTOHCE HEIIOTkKHOBEHO, no p'feH rOCnOACTBd AUI.
22
www.dacoromanica.ro
       GeîKE CKEAtTEAÎE flOCTAKA'feEM TOcnOACTKO MH! KSfMH ^pTvrHH AKOpHHK H >k8-ndll niEpEdH KEAHKH KdH EpAAEKCKH H EhHTHA'K KEAHKH AKOpHHK H HCSfldH IÎAdHK8A KEAHKH AWrW^ET H &APHUJE BHCTBp H CTpOE CEldTdp H GtAHKO KOMHC H ,\pdr$A CTOAHHK H H CTpOE nEX’dpHHK H EdA^ H3B0pdHH$A KEAHKH IIOCTEAHHK. HcflpdKHHK, EaAHKSa KEAHKH AW’rWjjlET.
       IlHC M^CEUd IO<HÎE>1 KT A^HH, K A*kT 3AAA-
       f Iw PdAVA KWEBWAd, MHAOCTÎA E05KÎA rOCElOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Negomir şi fratelui lui, Coman şi cu fiii lor, ciţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Pietrari, pentru că au cumpărat de la Stan pentru 260 aspri. Şi iarăşi au cumpărat de la Albu pentru 260 aspri. Şi iar au cumpărat de la Stoica pentru 250 aspri. Şi iar au cumpărat de la Stănilă pentru 300 aspri. Şi iar au cumpărat de la Vladul pentru 150 aspri. Şi iar au cumpărat de la fratele lui, Oprea, pentru 80 aspri. Şi iar au cumpărat de la Stănislav pentru 80 aspri. Şi iar au cumpărat de la Radul pentru 80 aspri, insă din matca rîului pînă la Valea Ursului, iar din Valea Ursului, pînă în culme, între Poiana Mare şi între Lazul lui Cîrstian. Şi iarăşi au cumpărat de la Radul pentru 120 aspri, 2 fălci. Şi iar au cumpărat de la Stoica o falce pentru 90 aspri. Şi iar au cumpărat de la Stan un loc pentru 55 <aspri>. Iar apoi, s-a ridicat Negomir şi cu fratele lui, Coman, de au schimbat cu Radul din Pietrari şi cu fraţii lui. Astfel, i-au dat locul din jos de Valea Ursului, iar Radul şi cu fraţii lui au dat lui Negomir şi fratelui său Coman locul din sus de Valea Ursului, ocină pentru ocină şi în cîmp şi în munte, cu toate.
       Şi Iar să le fie ocină în Bîrzeşti, pentru că au cumpărat de la Stanciul şi de la fraţii lui şi de la nepotul lor, de la Stoica, o bucată de selişte pentru 150 aspri. Şi iar au cumpărat de la Şuia un loc de arie cu un obroc de mei de 10 aspri. Şi iar au cumpărat de la Dan un loc pentru 200 aspri, însă acel loc să le fie cu cîmp şi cu selişte. Şi iar au cumpărat de la Dan alt loc, iar cu cîmp şi cu selişte, pentru 160 aspri. Şi iar au cumpărat de la Dumitru, fiul lui Drăgan, o falce pentru 100 aspri.
       Şi iar să le fie ocină în Bodeşti, pentru că au cumpărat de la Rafeiu un loc pentru 63 aspri. Şi iar au cumpărat de la Sîrbul loc pentru 13 aspri, însă din matca rîului, pînă în Valea Slavnei. Şi iar au cumpărat de la Fră-ţilă şi de la fratele lui, Oprea, loc pentru 777 aspri, însă din Bodeştii de Sus şi de Jos, dar şi în selişte şi în deal. Şi iar au cumpărat de la Micleuş din Bir-zeşti un loc de vie, pentru 110 aspri, însă în deal.
       Şi iar a dat domnia mea lui Micleuş şi fratelui lui, Dumitru, ca să le fie ocină în Pietrari, toată partea lui Negomir, oricît se va alege partea lui, pentru că au cumpărat-o pentru 600 aspri. Şi iar să le fie din partea lui Stoica o parte cu munte, pentru că au cumpărat pentru 46 aspri. Şi iar a cumpărat Micleuş singur de la Mela şi de la fraţii lui, din partea lor jumătate, pentru 220 aspri, însă din Valea Ursului în sus şi la cîmp şi la deal. Şi iar a cumpărat Micleuş de la Mela şi de la fraţii lui un loc de vie, pentru ..-1 aspri. Şi iar a cumpărat Micleuş şi cu fratele lui, Dumitru, în sat, de la Dan un loc pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Micleuş singur de la Utmeş din partea lui a patra parte pentru 150 aspri, în selişte şi în cîmp şi în deal. <Şi iar a dat domnia mea lui Mar>1eş o falce, pentru că a cumpărat de la Mladin pentru 80 aspri Şi iar a cumpărat de la Oprea şi de la Frăţilă 3 fălci pentru 220 aspri, la Gruiul lui Scoarţă. Şi iar a dat domnia mea lui Radul şi cu fratele lui, Dumitru, ca să le fie în Pietrari partea lui Ga ...1 din Valea Ursului în sus, pentru
www.dacoromanica.ro
23
că a cumpărat-o pentru 440 aspri. Şi să le fie din partea lui Mile şi fraţilor lui jumătate, pentru că au cumpărat-o pentru 200 aspri. Şi iar să le fie din partea lui Radul jumătate, pentru că au cumpărat pentru 60 aspri. Şi au dat domniei mele calul.
      Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimehi neatins, după spusş. domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban mare ban, al Craiovei şi Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Staico comis şi Dragul stolnic şi şi Stroe paharnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      S-a scris în Juna iu<nie>x 23 zile, în anul 7044 <1536>i
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Fotografii, XI/6. Fotocopie după orig. slav.
      EDIŢII. Slav şi trad. Sacerdoţeanu, Acte, 222—225. Trad. D.ţ.R., B, 210—212.
         1 Loc şters.
19                                                     <1536> iunie 28, Tîrgovişte.
       ţ Mhaoctîk» eoxchek», Îw PdAyA eohkoa h rocnoA^HK ktvcoh 3eaiah JîrrpoB-AdjfHHCKOH, chhtv BEAHKdro h np'feAOEpdro        bohboae. Aa^dT rocnoACTăo AUI cFk>
nosEA'kHlE rocnoACTBd mh cA8r8 rocnoACTBd mh >K8ndH8 E8ra rpdMdTHKS h ck chhobh CH EAHU.H M8 EorK FipHFlScTHT, IdKOHCE Aa «8 ECT WMHH8 8 IIonEipH, B HHBE H CKC EAHH BPOA 3d BOAEHHU.8 E>KE ECT KOA X0TaP#a KWA HErOEllIH. H ndKH Aa A'S ECT 8 Kp^HrSA MdHEB MECTO 3d BHHOrpdA, KOAHKO ^TET MO/KET HKAOBEKd BTv3BpTv3H 8 METHpEAl CTpd-HdA\ C KHEAA, E10HE>KE HJ (lOKSllH E8ld rpdMdTHK WT APar<,'ttHP H WT EhHTHATv. 3d dcnpH.
       H ndKH Aa M8 ECT A8KEB CK CHHOBH CH 8 HonEllIH 1 HHBE, nOHEWE HA\ noKSnH /I8iîd WT CTdHHiOA h wt KdAioA 3d c dcnpn. H rocnoAcTB8 mii aM^uje koh.
       Gsro pdAÎ, hau AaA°X H rocnoACTBO au< E8eb8 h BpdT em8 A8ke, h ckc nhx CHHOBH CH EAHUH HA\ Eoriv AaCT, IdKOJKE Aa HM ECT B*K WMHH8 H BTv W^dSS, HHM (I CH-HOBOM HM H Basnei H npEBHSHETOM HM. H np*KAaaHKE Aa H'bCT. H HH WT KOrOHiAO HEnOT/TiKHOBEHO, nO pEH rOCnOACTBd MH.
       Ce>ke h cbeaeteahe nocTdBA'bEM rocnoACTBO mh: acSndH AP^rHlJ ak<»phhic H /K8nail IIlEpEdH BEAHKH EdH }KllACKH H >K8ndH EhHTHATv BEAHKH AKOpiiHK H H!8ndH EAdHK8A AWrOijSET BEAHKH H &AP>*I|)E BHCTHIdp H CTpOE CndTdp H PdA8yA nEXdpHIIK 1 H CTdHKO KOMHC H APar8rt CTOAHHK H EdA*b H3K©pdH0K BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, EdA'k KOMHC.
       H d3 HCnHCdX, T8AOpdH AWrOjjsET, BTv. CTOAHH TpdA Tp'KrOBHIjlH, M'kcEltd IOHIE KH AKHH, B A'feT X3ME.
       f îw PdAYa BWEBWAd, A1HAOCTÎ/R EO>KÎ/ft TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preahunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, jupanului Vuia grămăticul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi-va lăsa, ca să-i fie ocină în Popeşti două ogoare şi cu un vad de moară care este lingă hotarul de lîngă Negoeşti.
24
www.dacoromanica.ro
       Şi iar să-i fie în Crîngul lui Manea un loc de vie, cît va putea un om să să arunce în patru părţi cu băţul, pentru că l-a cumpărat Vuia grămăticul de la Dragomir şi de la Vintilă, pentru 480 aspri.
       Şi iarăşi să-i fie lui Luca cu fiii săi două ogoare în Popeşti pentru că le-a cumpărat Luca de la Stanciul şi de la Badiul, pentru 200 aspri. Şi domniei mele i-au dat un cal.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Vuia şi fratelui său Luca şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Radul paharnic1 şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Badea comis.
       Şi eu am scris, Tudoran logofătul, in cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 28 zile, în anul 7045 <1537>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., XX/214. Orig., perg. (14 x 29), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 229 (sub data: 1537 iunie 28).
       1 Fost mare paharnic.
20                                               1536 (7044) iulie 1, Tîrgovişte.
       Ţ /Q.HAOCTÎIO BO'/KÎIO, Îu» PdAV‘1 EOEEOAd H rOCnOAHHK gtCOH 3EMAH â>r<TpO-BAd^JfÎHCKOE, CHHK EEAHKdrO H np’kAOEpdrO PdAV<' ROERlVAd. AdB<1T rOCnOACTRO MH cTe noe’kAEHlE rocnoACTEd aivh ca$3ea\ rocnoACTEd am, AP-KroKl « ffiHjfKHAS h H-KTpS, I3K0JKE Ad HM ESAET U”JHH8 JÎHrSpEHH E-KCH H CK R-KCOM jfOTdpWM, flOHEHCE MS ECT CTdpd H npdEd IVMHHg H A’tAHHS, E1|JE>KE nOK$nEHHd R-K A^HH EddAd ROERlVAd, E5KE HdpHItdEMdrO            U’T MdjfEpd, TEpE IO ECT nOKSnHA GtOH H II'RTpS 3d ABE
MdLUE U’T CpEEpOM H 3d EAHH nOHC U’T CpEEpO H 3d EAHH KOpA# U’KOEdH# H 3d EAHH KOH AOSpK.
       d nOTOM-K, HMdUIE [HMdUIE] AP^™10 H AlHX”KHA'k H IIlvTpS nptHÎE pdAÎ CÎE EHUIE nHCdHHd WMHH# CK KEAgrRpH U’T THCMdHd. TEpE npEUIE KEASrKpH, KdKO C$T KEASrEpH nOKSnHAH CÎE RHUIE nHCdHd WMHHd U’T MdJfEpd. ă AP^™1* H MHJf’KHA’K H IlTvTpS 83EUJE EJ EOA’kpH U’T npEA rOCnOACTBO MH, TEpE MdpT$pHCdUJE H 3dKAEUIE npEA rOCnOACTEO AM. H 8 TEM H rOCnOACTEO MH H3HdHAWJf KdKO ECT CTdpd H npdEd IVIHHd CÎEMTi RHUIE nHCdHH EOA’kpH, Ap'RrOlO h fllHJf'KHA'K H HTvTpS. d KEASrKpH U’T THCAXdHd WCTdUIE U’T 3dK0H U’T npEA TOCnOACTRd MH H U’T npEA EOA’kpHHJf rOCnOA" CTRd MH.
       Csro pdAÎ, HM’K am^X a rocnoACTRO mh, hkojke Ad hm*r ect ivmhh# h r*k U’X'dBS, HHM-K H CHHORIVM HM'K H EHBKU’M H np*kEH8METOM HM'K. H RdpE KOM$ CE U’T HHJf CEAIOMHT np'kJKAE C'KMp'KT'K, d R"K HHJf np*KAdAHKK Ad H^CT, dH$ Ad ECT U’CfdRUJHM HM'K. H HH U’T KOrOJKAE HEnOT'KKHOK’kHO, nO WpHSMO TOCnOACTRd MH.
       Oe>KE CEEAETEAÎE nOCTdEAEEM rOCnOACTBO mh: HfSndH AP1*™4 BHRUJHJf REAHKH ABOpHHKK H HfSndH HlKpBdH REAHKH EdH HpdAEBCKH H >K8ndH <EeH>1THA’K REAHKH ABOpHHKK
www.dacoromanica.ro
25
H >K8ndH ErtdHKSrt KEAHKH /V©r©<|sET H (>Tp©E cnkTdp H J>APM|JE BfiCTHlap H GTp©E nEJfdpHHK H CTdHKO KOMHC H Apdl'SA CTOAHHK H <EdA>1'b KEAHKH nOCTEAHHKk. HcnpdBHHK, IIIkpEdH KEAHKH KdH KpdAEBCK©All8.
       H d3*h, HdH»A CA©B©< n©A©5KHTEA >, HCnHCd\" K"k rpdA Tp^rOEHLpE, AfltCElJd l©AÎE d AKHh., B*K A^T© X3MA.
       f ÎW PdA^A EWEBWAd, A\HA©CTÎA EOHCÎA r©Cfl©AHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Drăgoi şi lui Mihăilă şi lui Pătru, ca să le fie ocină Ungureii toţi şi cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, cumpărată încă din zilele lui Vlad voievod care se numea Drăculea de la Mahera, de au cUmpărat-o Stoica şi Pătru pentru două cupe de argint şi pentru un brlu de argint şi pentru o spadă ferecată şi pentru un cal bun.
       Iar apoi, au avut Di-ăgoi şi Mihăilă şi Pătru pîră pentru această ocină mai sus-scrisă cu călugării de la Tismana. Deci au pîrît călugării că au cumpărat călugării această ocină mai sus-scrisă de la Mahera. Iar Drăgoi şi Mihăilă şi Pătru au luat 12 boieri dinaintea domniei mele, de au mărturisit şi au jurat înaintea domniei mele. Şi întru aceasta şi domnia mea am aflat că este veche şi dreaptă ocină a acestor ta ai sus-scrişi boieri, Drăgoi şi Mihăilă şi Pătru. Iar călugării de la Tismana au rămas de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea boierilor domniei mele.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan <Ven>Hilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi <Bad>1ea mare postelnic. Ispravnic, Şerban mare ban al Craiovei.
       Şi eu, Nanul punătorul de cuvinte, am scris în cetatea Tîrgovişte, iyna iulie, ziua 1, în anul 7044 <1536>.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., XL/23. Orig., perg. (19,5 x40) pecete timbrală, căzută. Cu o traducere din 1731.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 212-213.
       1 Loc rupt.
21                                                              1536 (7044) iulie 7.
       f IHhAOCTÎIO KOJKÎIO, îlV PdAYA BOHKOAd H r©Cn©AHHTv BTkCOH 3EMAH Xrrp©-BAdJfHCKOE, CHHTv BEAHKdr© H A^EpdrO PdAV’Ad BOHBOAd. AdKdT rOCflOACTBO AUI CÎE nOKEA-feî 5 rOcnOACTBd MH EO/VfcpHHg rOCnOACTBd MH, »8lldH8 4»piiTdT8 AEOpHHK», 0K©>KE Ad Al© ECT IVMHH8 8 ţfKAElfjI, A EA iRdHMIOAWB ETiCd, KdpE EAHKO CE JfTET H3-<Epd>TH, (10HEJKE I© f]©KA©HH MdHHlOA WT lip^A rOcnOACTBd AIH WT CB©I© A^EpSEOAl©. H ndK Ad A18 <ect> *8ndH8 4»p-kTdT8 ak©PHHk8 w>ihh8 8 ţfieAEipi, a ea H-fer©EB
26
www.dacoromanica.ro
BTiCd, BdpE EAHKd < CE £TET> H3EpdTH, IIOHEJKE W FlOKSnH WT ITkrOE, 3d C dqnpH.
H ndK noKSnHX aea Ăopos wt flopa, 3d t acnpH. H wt AL-hHioKd noKSnHX aea
il’hAEIJJC’EOM ETiCd, BdpE ErtHKd CE JfTpT H3EpdTH, 3d \ dcnpH. H ndK nOKSnHJf A EA IIlEpQdHOE, 3a c acnpH h aea K*h3dH0B, 3a h dcnpii H AErt KocTEE, 3a pO dcnpH. H U*T /H."klIIOKd nOK^riHX A EA CtAHOE BTiCd, BapE EAHKa CE JfTET H3EpdTH, 3a Â\ acnpn. H naK Aa aho ect >K8ndii8 <&pTiTdT8 akophhkS aea ^paro/WHpoB, noHEXE K> noKaoiiHX wt ceok> a^epSeoaio. H naK noKSrmy h aea ffliiHSroE, noKSnHjf 3a ch acnpH. H. aea EaiiKSAWB noKSnHj 3a p acnpH.
       H naK A4 (WO ect K8ndH8 <l>p'kTdT8 8 r*hB*hHEIJJH EAHH EPOA WT KOAEHHU8 H EAHH HHE8 H WT AP^rO IIHES nOAOBHIlS, nOHE/KE IO W AME EAHH HEAOEEK8 no HAAE CtTiHHATi, TEpE CE nAdTH’f WT A'feAa 1JJO ECT 8hHHHA.
       CEro pdAÎ, AM<>X h rocnoAcTBO <wh >K8ndH8 4>pTiTdT8, isbojee a<* aho ect
WHIIh8 BTi W)fdE8, HHAA H CHHOEOA\ H EhSKOM H np’bKHSHETOAţ H HE WT KOPOXE HEfli-TTiKHOKEHO, nO pEH rOCflOACTBd A\H.
       CB’kA’tTEAHE: x8nan AParH<H> eheuje akophhk h kSimh IIlEpEdH keahkh EdH h ;K8ndH Ehhţhati bea abophhk h >K8naH8 Eaahk8a beahkh awrwifiET h x8ndH
^ApHipE BHCTHiap H CTpOE CndTdp H CtdHKO KO.WHC H APar8a CT^AHHK H CTpOE I1E-X’apEEflK H EdA^ nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IhldHKSrt BEA /IWrWiJsET.
       IIhc Al-kcELld K>AÎE 3 AMH,, BTi rt^T X3/WA-
       f îw PaAV'A BWEBWAA, AUHAOCTÎA EOKÎ/ft TOcnOAHHk.
       t Din jnila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Fîrtat vornicul, ca să-i fie ocină în Giuleşti, partea lui Manciul toată, oricît se va alege, pentru că a încliinat-o Manciul dinaintea domniei mele de a sa bunăvoie. Şi iarăşi să-i fie jupanului Fîrtat vornicul ocină în Giuleşti, partea lui Neagoe toată, oricît <se va> alege, pentru că a cumpărat-o de la Neagoe pentru 200 aspri. Şi iarăşi a cumpărat partea lui Fora, de la Lora, pentru 300 aspru Şi din Măciuca a cumpărat partea Lădeştilor toată, oricît se va alege, pentru 400 aspri. Şi iarăşi a cumpărat partea lui Şerban pentru 200 aspri şi partea lui Căzan pentru 90 aspri şi partea lui Costea pentru 170 aspri. Şi din Măciuca a cumpărat partea lui Stan toată oricît se va alege, pentru 40 aspri. Şi iarăşi să-i fie jupanului Fîrtat vornicul partea lui Dragomir, pentru că a închinat-o de a sa bunăvoie. Şi iarăşi a cumpărat şi partea lui Mănugă, a cumpărat-o pentru 250 aspri. Şi partea lui Bancul a cumpărat-o pentru 100 aspri.
       Şi iar să-i fie jupanului Fîrtat în Găyăneşti un vad de moară şi un ogor şi dintr-alt ogor jumătate, pentru că i Je-a dat un. om anume Stănilă, de s-a plătit pentru fapta pe care a făcut-o.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Fîrtat, ca să-i fie ocină de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de nimeni neatins, după spufa domniei mele.
       Martorii: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare ban şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Badea postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       S-a scris în luna iulie 7 zile în anul 7044 <1536>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. Sta*Buc,, S. 1-, nr. 434 (Ep. Rlmnic, LXXX/1). Orig,, hjrtie (33 *22,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la începutul sec. XIX; alte traduceri ibidom ms. 707, f. 258v şi 2 083, f. 176.
       EDÎŢII. Trad. D.I.R., B, 213-214. Facs. ibidem, 479.
www.dacoromanica.ro
27
22
                                                                        1536 (7044) iulie 7, Tîrgovişte.
       ţ Mhaoctîio bcokî», Iui PdAV'A bohboa«i h rocnoAHH-k K’kcoH 3emah &rrpo-
BAdJfÎHCKOH, CHH’k nptAOKpdrO H BEAHKdrO Pi/tfAd EOHBOA**. A<*B<*'r TOCnOACTEO A\H cîe noBErttHÎE rocnoACTBd mh CA8r8 rocnoA^TEd mh, >K8ndH8 Paaomhp» akc>phhk8 H CHH8 Ero AP'lf’HM nHCEU,8 H Ck HHJf CHHOBH, EAHU.H HM Bork npHflSCTHT, HKOHCE Ai HM ECT WMHH8 8 IlHETpOCSrt H 8 MsptHH H 8 Kp-kTOKdHH H 8 Ep*k3ElJjî, HHJfHE AErtOBE B’kCEJf, BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH, H AlţHrdHH Hd HME: A^t Clk AEU.dA\H CH H CA’kBSA’fcCd C*k AEU,dMH CH H A®A<> C’k AEU,drt\H CH, nOHEJKE HM c8t CTdpE II npdBE WHHHE H A^AÎHHE.
       Eh8 K’kAd ECT KHA Eli AkHH EdCdpdBE BOHBOA#, d PdAOMHpS AKOPHHK8 8AOJK1IW ECT H nOSpdTHUI CHH’k XdpBdTWB AWrW$ET8, Hd HME Moiţ-fc, HdA B’kCEJf HErOBE WHHHE KHWE pEHEHE. fl nOTOM, CkA8>IHW CE ECT MoiţEH C’kA'Vp’kTH H WT T'fertO ErO A^TH HtCT WCTdAH, HH CHH’k HH A^LPEpS.
       TdJKE 8EO CkA<)> PdA^MHp AKOPHHK HMd np8 npEA rOCnOACTBO MH CkC HCSndHHUE TOMEB EdH, CkC Mdpd, A’kipEpd XdpBdTOB AWrWijSET H Ck CHH8 CH, Ck CTdHHWA pdAÎ cîta bhlue pemehe whhhe. ă rocnoACTBo mh, 8 tem, rAEA^Jf h cSahjc no npdKA& H no 3dK0H Ck B’kC'tiMH HECTHTHMH npdBHTEAHE rOCnOACTBd A\H H H3HdHA0\" TOCnOACTBO MH WT Bp*kME LJJO CE E CKAShHA C’kMp’kTH MoU,EH, d A^TH UIT T’kAO ErO H"kcT UlCTdA, HH CHH*k, HH A^^EpE^, d >K8ndHHU,d Mdpd H CHH’k CH HH EAHd MET"t)f8 HE HMdT HdA CTia BHLUE pEHEHE WHHHE, 3dHEKE c8T CTdpE H npdBE H A^AHHE Hî8lldH8 PdA0Mlip8 ABOPHHK8 H CHH8 Ero. ă >K8ndHHU,d Mdpd H CHH’k EH CTdHMIOA UICTdUIE1 WT 3dK0H
wt npEA rocnoACTBd mh.
       Gsro pdAi h rocnoACTBo mh amoJC >K8ndH8 PdAOA\Hp8 akophhkS h chh8 Ero,
AparHH nHCEU.8, BKO <A<) HM c8T CÎra B*kCd> BHUIE pEMEHd Eli WMHH8 H BTi WJfdES, HHA\ H CHHOBOM HM H BH8KOM H np’fcBHSMHTOM HM H HH WT BorOÎKE HEnOT’kKHOBEHO, nO Peh rocnoACTBd mh.
       GeîKE H CKEAETEAÎE nOCTdBAtET rocnoACTBo mh: }K8ndH AP^E’HM AKOPHHK H HC8ndH niEpEdH BEAHKH EdH EpdAEBCKH H »8ndH EHHTHA’k EEAHKH A^OpHHK H >K8ndH EAdHK8A EEAHKH AWrW$ET H OTpOE CndTdp H i>APHIJJE KHCTHHp H CTpOE nEJfdpHHK H OTdHKO KOMHC H AP<*ri$A CTOAHHK H EdA’ă nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, TdT8A AWrU’4»ET.
       H d3, EorAdH, HdllHCdJf BTi CTOAHH rpdA Tp’krOKHlJJE, M^CEUd (OAIE 3 AkHH, K’k A*T X3MA-
       f Iw PdAVA KWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎM TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, jupanului Radomir vornicul şi fiului său Drăghici piseţul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Pietrosul şi în Mereni şi în Cîrtojani şi în Bîrzeşti, părţile lor, toate, oricît se va alege şi ţiganii, anume: Dulea cu copiii săi şi Slăvuleasa cu copiii săi şi Doda cu copiii săi, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
       Iar cînd a fost în zilele lui Basarab voievod, Radomir vornicul a aşezat şi a înfrăţit pe fiul lui Harvat logofătul, anume Moţea, pe toate ocinele lui mai sus-zise. Iar apoi i s-a întîmplat lui Moţea moarte şi din trupul lui nu au rămas copii, nici fiu, nici fiică.
       Deci, iată acum Radomir vornicul a avut plră înaintea domniei mele cu jupaniţa lui Toma banul, cu Mara, fiica lui Harvat logofătul şi cu fiul ei Standul, pentrti acele mai sus-zise ocine. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea din vremea în care i s-a întîmplat moarte
28
www.dacoromanica.ro
lui Moţea, iar copii din trupul lui nu au rămas, nici fiu, nici fiice, iar jupaniţa Mara şi fiul ei nici un amestec nu au pe aceste mai sus-zise ocine, pentru că slnt vechi şi drepte şi dedine ale jupanului Radomir vornicul şi ale fiului Iui. Iar jupaniţa Mara şi fiul ei Stanciul au rămas de lege Înaintea domniei mele.
      De aceea şi domnia mea am dat jupanului Radomir vornicul şi fiului lui, Drăghici piseţul, ca <să Ie fie aceste toate) mai sus-zise de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei yinele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şer-ban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Şi eu, Bogdan, am scris in cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 7 zile in anul 7044 <1536).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LIX/27. Orig., perg. (29 X 45), rupt şi şters, pecete timbratâ.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 214-215.
23                                                1536 (7044) iulie 10, Bucureşti.
       f lllHdOCTÎIO KOHiTlO, Iw PdAVd KOffiOAd H rOCnOAHHTi KTvCOH 3EMdH &rrpO-KfldpiîCKOH, CHHTi BEdHKdrO H nptAOEpdrO PdAydd BOEEOAE. AdKdT rOCnOACTKO MH cIe ncKEd’kHÎE rocnoACTBd mh Ii8*id*i8 ckc chhobh ch, EdttţE m8 Ilonv npnnScTHT, I3K0>KE Ad M8 ECT WHHH8 8 il/lHpHdEI|JH, EdpE EdHKd MS CE JfTET H3EpdTH HErOB AEd nOdOBHHd, nOHE>KE M8 ECT CTdpd H npdBd WHHH8 H A^AHH8.
       H ndKH Ad ECT Mhk8A0E CE CHHOBH ch WHHH8 8 Ep-KnOH, EdpE EdHKd M8 CE JfTET H3EpdTH HErOB AEd, TpETH AEd, F10HE>KE HM ECT CTdpd H npdBd WHHH8 H A^AHH8.
       fi nOTOM, npHHAE <RHK8d, EpdT ESHdHOB WT no MdTH, npEA rOCnOACTKd MH, TEpE AdAE H nOEpdTH E8HdH HdA HErOKS WHHH8 WT Ep-KnOH, HdA KTiCd, H WT BEHHHH H WT nOdlO H WT B<0A8>, d E8HdH CEAE>KE, TEpE AdAE H nOEpdTH fl&HK8d HdA HErOKS W>IHH8 WT fflHpHdEIjJH, HdA K’KCdJf, H WT BEHHHH H WT nOdIC H WT BHHOrpdAE H HdA B’kC'fcjf, KdKO Ad c8T AKd EpdTHE HEpd3AE4EHH B*K B^KH.
       H ndKH Ad HM ECT E8HdH H illHKSdOE WHHH8 8 MHpHdEllJH, TpETH AEd, nOHEJKE
10 noK8nHUJE wt a^4JEPE TdiiEE 3d xip <dcnpH>. H aMouje <rocnoACTBd m>h koh.
       OEro pdAÎ, hm AdA°]f h rocnoACTBo mh E8ndn8 h ®HK8d8 ck hh^ chhobh, IBKOHfE Ad HM ECT WHHH8 H W)fdS8, HEM H CHHOBOM HM H BH8K0M H np'kEHSHETOM HM. H dKO M8 CE )fTET <npH>d8HET WT HH)f npt^AE C'KMp'KT'K, d np*KAddHKd Ad H"kCT, H8 Ad ECT WCTdBUJEM HdA. H HH WT KOrOHfE HEnOTTiKHOKEHO, no PEH TOCnOACTBd MH.
       Cehie h cBEAETEdio nocTdBdtEM rocnoACTBo mh: >K8ndH <^pdrHH> ehbuje KEdHKH ABOPHHK H Hv8ndH OlEpEdH BEdHKH EdH KpddEBCKH H >K8ndH EhHTHATi KEdHKH AKOpilHK H >K8ndH BddHK8d KEdHKH dOrOjjiET H ^APHipE BHCTHlap H CTpOE cndTdp H CTOHKd 1 KOMHC H ApdrSd CTOdHHK H CTpOE nEJfdpHHK H EdAE ll3KOpdHOB KEdHKH nOCTEdHMKS. Hc<npdKHHK>, EddHK8 KEdHKH dOrOjjiET.
       IlHC 8 E8K8pEllJH, MECfcltd JOdÎE ~î ABHH B d^T X3MĂ.2
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Buciaci cu fiii săi, ciţi Dumnezeu
11 va lăsa, ca să-i fie ocină in Mirileşti, oricît se va alege partea Iui, jumătate, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
www.dacoromanica.ro
29
       Şi iar să fie lui Micul şi cu fiii săi ocină în Cîrpoi, oricît se va alege partea lui, a treia parte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, a venit Micul, fratele lui Buciaci după mamă, înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit pe Buciaci pe ocină lui din Cîrpoi, pe toată şi din vecini şi din cîmp şi din apă. Tar Buciaci s-a ridicat, de a dat şi a înfrăţit pe Micul pe ocina lui de la Mirileşti, pe toată şi din vecini şi din cîmp şi din vii şi pe toate, ca să fie doi fraţi nedespărţiţi în veci.
       Şi iar să le fie lui Buciaci şi lui Micul ocină la Mirileşti a treia parte, pentru că au cumpărat-o de la fiica lui Ganea pentru 1100 <aspri>. Şi au dat <domniei> mele calul.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Buciaci şi lui Micul cu fiii lor, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi cînd i se va întîmpla unuia dintre dînşii mai înainte moarte, iar prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan <Drăghici> fost mare vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vitilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stoica1 comis şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Bade al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       S-a scris în Bucureşti, luna iulie 10 zile, în anul 7044 <1536>2.
       Bibi. Acad., LXXÎI/4. Orig., perg. (24 X 40), rupt pecete timbrată, căzută.
       EDIŢII. Trad. J).I.R., B, 215.
       1 În loc de: „Staico“.
       * Peste monograma ilizibilă, încercări de desene în chinovar.
24                                         1536 (7044) iulie <10—20>, Bucureşti.
       ■j- fiii XpHCTd fiord, EAdrOB'fepHÎH H EAdrOHECTHBHH H XpHCfOAIOEHBHH H CdrtAO-AP'k’KdBHÎH, îw PdAYrt BOHBOAd H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMAE â>rrpOBAd)fÎHCKOH, CHHTi BEAHKdrO H np’fcAOBpdrO JPdAYAd BOHBOAd MHAOCTHWM EOJKHWM H EO/KHEM AdpOBdHÎEM WEAdAdElliS MH H rOCnOACTB8ELJj8 MH BTiCOH 3EMAE d>rrpOBAd\'ÎHCKOH H EIJIEJHE H 3dflAd-HHHCKHM CTpdHdM, fiMAdUjg H $drdpdUjg JfEpUEr. fiAdronpOH3BOAH TOCnOACTBO MH CBOHM EAdrHM npOH3BOAEHÎEM, HHCTHHM H CB-feTAÎEM CpEAHEMTi POCflOACTBd AIWI H AdpOBd CTiH BTiCEMHCTHÎH H EAdrOWEpd3HH H np’fcflOHHTdHH, HÎKE Hd^ BBCÎJMH HECTHHH AdpOB HdCTOEl|JÎH, CÎH XPHCOB&A rOCnOACTBd MH FIOHETEHHOIO KgndHHlţE MdprE H 3ET# EH, K$ndH$ PdAVrt nOpTdpS H JKHTEAHHU.E EMIS, >KSndHHU,E H’bKUJd H CTi CHHOBH CH no HAM AabUa H ^ă4HTp8 H EIJJE EAHU.Î HM fiorii npHn$CTHT, I3K0ÎKE A<* HA\ ECT* CEAd no HME ^EndpÎH, EHCE nO BOAE TonOAOB$ BTiCH H CTi ETiCWM JfOTdpOM H CTi BTiCbMH CEAHllJdMH H nAdHHH$ 30BOMH ©AdH8n H HîETpHH'kWd, nOHEÎKE HM ECT CTdpd H npdBd U>HHH$ H A'bAÎHS, H nOftgnEHO WT nOKOHHOrd flAETi BHCTHiap WT T8AOpd, CECTpd KopTO^fsAEUIOBd H WT EpdTSMEA# CH, A&JJd, 3d xfi denpH, ElPE nPH A^HH AEAd rOCnOACT-Bd MH fiAdAE BOHBOAE KdAijrEpd, d AP^CE AEAOBE EÎKE C$T EHAE WCTdAE, d nOKOH-HOrd ăAETi BHCTHiap, WH ndKH HJf ECT nOK$nHA WT EdTiKdH H WT EpdT$ EA\$, PdAVA, 3d xd denpH.
       H ndKH Ad HM ECT KTi3TiHEllJÎH E/KE KOA Okh8, BTiCH H CTi BTiCOM JfOTdpWM H CKC BHHdpHHOM J nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd WMHH$ H A^AÎH$ H nOK$n£HO dABTi BHCTHiap WT GTdHKO AOrOijsETd EIJJE npH A^HH AEA'1 POCnOACTBd AţH fidd:AE:
30
www.dacoromanica.ro
bohboae Kdrt8rEpd h Adrt ect Aab-k bhcthhp tpeth AEA wt P8ch, e>ke c8t khah
ErtdAyrtWB ABOpHHK», HTO HJf ECT A«CTHJKdrt ErtETi BHCTHIdp WT ErtdA KOHKOAd KdrtSrEpd ck npdBWM ca8>kb8. d noTom, Tdio tpeth AEA wt PSch, wh io ect H nOKSriHA ărtE-K KHCTHiap WT ErtdA KOHKOAd Kdrt8rEpd 3d XE denpH. TdKO ECT AdA. tfrtB'K BHCTHIdp TdIO TpETH WT P8CH H CK BOAEHHU.E HTO ECT Wll SlHHHrt GTdHKO rtOrOijSET», d CTdHKO AOrOj|SET, OH ECT Adrt ErtB8rt8 BHCTHIdp8 K'K3'KHEI|i?H KKCH H EljtE ECT nonpHAdrt drtETi BHCTHIdp XH denpH, TEpE HJf ECT Adrt CTdHKO AOrO^ET», IdKOJKE A<> M8 B8AE K'K3'KHEIJJÎH K'KCH CKC nOKOWM H BE3 HHEAHO np8 WT HHKOrO/KE.
        H ndKH <Ad> HM ECT 8 E8HB8EIJJÎ AErt G'TKHHrtS, CHH8 EopKdH0K8 KKCd, nOHEJKE ECT K8ndHHll,E ffldpTE CTdpd H npdBd W1HH8 H A^AÎhS H nOKSflEHO tfrtBTi BHCTHIdp IVT OT'KHHrtM, CHHK EopKdHWK, 3d xBţ dCfipH H 3d EAHH KOH A^EpTi IVT T dcnpH„ E141E npH a^hh poAHTErtio rocnoAcTBd Mh, cTdpoM8 PdAyrt BOHBOAd.
        H ndKH A<1 HM ECT ErtOKOTHHIOrt nOrtOBHHO, dAH IVT HdA K'KC MECTO H CKC EOAEHHLI.E nOHEJKE Hrtl ECT CTdpd H npdBd W>JHH8 H A’fcAHHS H nOK^nEHO tfrtBTi BHC-THtap ivt ErtdAV^ 3<> xiHjs denpH, e>ke npH akhh poaîteaio rocnoAcTBd mh PdAyrtd. BOHBOAd.
        H ndKH Ad HM ECT 8 HISHMH BdpE KOAHKO ECT A™ nOKOHHOM» APdrOMHpfc AKOpHHK» H 8 IIoA^HH KOrtHKO ECT HErOB8 AErt H 8 IlrtEllJEIJJH KOrtHKO ECT HErOKS AErt. H 8 EoHIElJJH H 8 r*KlV2KdNH H AErt IVT E*KpBdT H 8 Ep8CT8pOdCd BdpE KOrtHKO ECT HH)fH8 AErt H 8 niSHKd HHJfHS AErt H 8 A^H^ElliH nOA Eosîio nrtdHHHS H 8 GtOEHEJJJW no p'blI.E KoHHCKE, KOrtHKO ect HHJfH8 AErt, nOHE?KE B'KCE CÎE BHUJE pEMEHE AErtOBE EJKfc CE HOMHHdET IVT IIIShMH BHrtE C8T CTdpE H npdKE IVHHHE H A^AHHE nOKOHHHOMS APd" rOMHp8 AKOPHHK8.
        H ndKH Ad hm ECT 8 KePHELPH H 8 THrKtHH BdpE KOrtHKO ECT nOK8lMrt APd" TOMHp AKOpHHK H KOrtHKO m8 c8t nOKrtOHHrtH MErHBWH, nOHESKE m8 c8t npOAdrtH H nOKrtOHHrtH IVT CBOHIVM A^BpWM BOrtHOrtl IVT npH A^HH BpdTd TOCnOACTBd MU PdAVrtd BOEBOAd. •
        H 8 rlEo4>P’KHydHH, BdpE KOrtHKO ECT UOKSnHrt APdrOMHp AKOpHHK H KOrtHKO m8 c8t nOKrtOHHrtH.
        H ndKH Ad HM ECT 8 THrKtHH BdpE ErtHKd CE JfTET H3GpdTH AErt KdrtSrEpWM IVT dprHUJ, B’kCd, nOHEJKE KdrtSrEpWM npOAdrtH HM MErHBUIH H nOKrtOHHrtH CdMH IVT CBOHIVM A^BpOM BOrtHiVM. d nOTOM KdrtSrEpH, iVHH io npoAdAMUE >K8ndH8 PdAVrtS nOpTdpS IVT HHX’HS A^BpOM BOrtHiVM 3d TOTOBH denpH XĂ- H ndKH Ad ECT »8ndH$ PdAVrtS nOpTdpS 8 THrKtHH WMHH8 aha EoHKOB H CTdHOK K*KCd, BdpE ErtHKd CE JfTET H3BpdTH h ckc kSk^mh, noHESKE Hjf noKSnH Hc8ndH PdAyrt nopTdp ivt Eohko h ivt &TdH 3d TOTOBH denpH ty. H ndKH Ad m8 ECT 8 THrK-fcHH AErt ErtdA8rtOB, K-KCd. BdpE ErtHKd CE JfTET H3BpdTH HErOBS IVHHH8 H CKC KSK’kMH, nOHEHCE nOKSlM HiSndH PdAVd nopTdp wt KrtdAyd 3d denpH cî. H ndKH Ad m8 ect 8 TurB^HH aea PdA\'AivK. H AP^rOMS PdAyrt B’KCd, BdpE ErtHKd CE X"TET HHJfHE U’MHHE H CKC K8K*fcMH CH, nOHEHCE hx noK8nH »8ndH8 PdAyrt nopTdp*K wt PdAyrt h wt AP^rH PdAyrt 3d totobh dcnpu jf. H ndKH Ad ECT >K8ndH8 PdAyrtS nopTdpS 8 THrKtHH WT WHHH8 EEHCdHOB EAHO 4>drtH(0, nOHESKE IO nOK8nH WT EEHCdH 3d H denpH. IIOHEHCE WBHE BHUJE pEHEHH rtlOAIE, WHH CH npOAdAOUJE K’KCEX HH^HE WHHHE H<8ndH8 PdAyrtS nopTdpS H CK B*KC MECTOM CEAdrtHipE WT CErtO H CKC KSKtMH CH, drtH npOAdAOUJE Hy CdMH CH WT CBOHWrtV AOBpWM BOrtHWM.
        H ndKH Ad HM ECT 8 Sp*KCEIjJH WT AErt PdAyrt OK ffiEpMErtt nOAOKHHO H WT WHHH8 H WT KOAEHHU.8 H WT WBOI|jIe H WT HdA B*KC MECT8, nOHE/Kf IO nOKAOHHrt PdAyrt MEpMErtt CdM >K8ndH8 APdrOMHpS ABOPHHK8 WT CKOIO A^KpO KOrtIO, El(JE npH AKHH fi*KCdpdBE BOHEOAÎ.
        H ndKH Ad HM ECT 8 Ep*KTt MECTO WT nHErtdpCTEO H CKC JErtdAEHEU.8 H CKC rOp8 KOrtHKO ECT WKOrtO TdKOKOMS MECT8, nOHEHCE HM CTdpd H npdBd WHHH8 H AtA>~ h8 H nOKrtOHEHd WT OcHH WT ^Sm^EIIJÎ nOKOHHHOMS APdrOMHp8 ABOpHHKS CdM. CH, WT CBOHM A«BpOM KOrtIO, EI|JE npH AKHH E’KCdpdBE BOHBOAd.
www.dacoromanica.ro
31
       H ndKH m hm ect 8 $’mjeu,ea sapE koahko ect iiokaohha Ctah ^paroMHpS AKC>phhk8.
       H ndKH A<1 HM ECT KHHOprdA WT A^A^A WMHHEM H nOAOBHHO WT nHMHHU.8 EJKE ECT WT Qkh8 H BHHOrpdA WT TpOHH H CKC AHBdA’bMH EJKE ECT Hd X°TdP PuBHH-HECKH, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdKd WMHH8 H A^AÎH8.
       H ndKH A* HM ECT HEA-bAH dU,HrdHHHH nO HME ^P’KrdH C"K AeMA\H CH, OdKd
___H KdAÎH CK A^AMH CH H EHrSA CK AeU,AMH CH H t , . A EU,dMH CH H n*KTp8 CK
AElţdMH CH H KopKHH CK A^dMH CH H ApdrOMHp ffi$T$4 CK AEMMH CH H KdMS8p CK ALAMEI CH H II-KTpS XoU,8a . . . KotT’k CK AEMMH CH H CTpEJVbH CK AEMMH CH H S*KrdH CK AEUdMH CH H EoCT* PdHT’b CK AeMMH CH H A<>Hd CK A*MAMt CH H E*KAHK d CK AOţdMH CH H IfdljSrt CK A*UAMH CH.
       H ndKH Ad HM_ECT. . . H H&ndH PdA^A nOpTdp H3 npEKO nAdHHHS H 3d HErO KEATOBdA ECT dCnpH W.
       HoHEHCE B*KCE CÎE KHU1E pEUEHE KOMdTE, CEAd H dU,îrdHHHH C8T CTdpE H npdKE WMHHE H A’bAHHE HtSndHHUE ffl<dprE> H 3ET8 EH, >K8ndH8 <PdAVA nOpTdp H> 5KHTEAHHU.E EM8 >K'8ndHHU,E H’bKUiE. d noTOM, npîHAE Hc8ndHHU.d fllapra npEA rocnoACTBd mh h w8ndH8 PdAV<' nopTdp H HCSndHHUE EM8, H-bKUld, TEpE CH 8TdKMHUJE WT npEA rOCn©ACTBd MH B*KCE... WHH ÎK. . . H Ad CH WSAdA$ET B’KCE HHyHE BHUJE pEHEHE KOMdTE. d no CBOHWM np-bCTdBAEHÎE, B*KCE CÎE BHIilE pEUEHE KOMdTE, A<* C8T CHHOBOM >K8ndH8 PdAyAWB nopTdpS H K8ndHHU,E EM8, H-bKUlEB, d A*W<ePe- • • h8 npHKHE WT CHE KHIDE pEHEHE KOMdTE. d KKAd HE JfTET CE HdHTH CHHOBH WT TtA8 >K8ndH8 PdAyAWB nOpTdpS H >K8-ndHHU,E EM8 H’bKUlEB, TOH EorK HE A*CT, T"KAA AA C8T KOMdTE EdnAEH, AttjlfyE >KSndHHU.E H’bKUlEB H AP&EM A^IPEPE> EAHU.I1 HM Eor*K npHAdCT WT Tl£A8 >K8ndH8 PdAyAWB nOpTdpS H HCSndHHUE EM8 H’bKUlEB. d noTOM, dljJEAH HE HdHAET CE HH CHHOBH, «H A^ljJEpE, TOH fior*K HE npHnSCTHT, T"KAA np’KAdAHU.E AA H-bCT CHE KOMdTE, H8 AA c8T KOHM CE XTET H3WBp-bCTH WT CBOHWM pOAHHS, d HHO HHKTOJKE A<* HE METE^dT. ChU,E CH STdKMHUJE WT npEA TOCnOACTBd AtH H WT npEA B*KCEM nOHETEHHHM npdBH-TEAHEM TOCnOACTBd MH.
       CEro pdAî, A&A*X H rocnoACTBo mh, idKOKE aa hm c8t b*k wmhhS h b'k wyde8 CHHOBWM HM BH8KOM H np’bBHSKMETOM HAt [hm]. H B’K HHy np’KAAAHU.E AA H-faCT B’K B’bKH, H8 AA C8T WCTdBUJHM HM. H HH WT KOrOJKE HEnOTMKHOBEHHO, nO WpH3M8 rOCnOA" CTBd MH.
       6ljJE>KE H SdKAHHdHÎE JlOCTdBA’bEM TOCnOACTBO MH! KdKO nO CKMpKTHIO TOCnOACT-Bd MH, KOrO H3BEPET TOCnOAK EorK BHTH TOCnOAApK H WBAdAATEA EddUJKOH BeMAE, HAH WT CpKAEMHdrO nAOAd rOCnOACTBd MH HAH CKpOAHHK TOCnOACTBd MH HAH, nO rp-bcEX HdUlHX, WT HHO nA-bMEHHK, AA dIJJE nOMETET H nOHOBHT H STBp'KAHT H CKXPAHHT (i-KH xphcoeSa h noBEA’bHÎE rocnoACTBd mh, Toro rocnoAK Eoni aa noiETET h ckxpahht h 8tbp*kaht Ero e*k rocnocTB’b Ero h aa HMdT Kp'bnocT'K h noMOtjJK wt rocnoAA Eord h cndcd HduiEro iHcycd XpHCTd h aa m8 ect np'faACTdTEAi^S np’buHCTd Hd cT^dui-H*bM H HEAHU.EM’bpH’bM cSAHIjJE. d dljJEAH HE nOHETET H HE nOHOBHT H HE 8TBp*KAHT H HE CKXPAHHT CÎE XPHC0B$A H noBEA’bHÎE TOCnOACTBd MH, H8 pd30pHT H nOCpdMHT H nonEpET h pdCHiiET, Toro rocnoA*K Bor*K aa nopd3HT h nonEpET h he CKXPdHHT... np’bMHCTd H THÎ WU.H HhKEHCKH H aa 8BHET... Ero H AA HMdT SUECTHJO CK H8AOJO H CK Tp'KKAETHM dpHIdM H CK HH’bMH H8AEÎE, E>KE B<’K3'KnHUJE. . ., Kp*KB Ero Hd HHX H Hd MEAAX HX, E>KE ECT H B8AET, <B*K BtKH dMHH>.
       <Geke h cbeae>teahe nocTdBA-bEM rocnoACTBo mh: %8ndH ^pAmu ab^Phhk H »8ndH niEpBdH BEAHKH BdH EpdAEBCKH H H<8ndH EhHTHA'K <BEAHKH AKOpHHK H H<8ndH EAd>HK8A BEAHKH AWTWl|SET H W8ndH. . . EHBUJE CndTdp H H(8<ndH XAPHIjJE BEAHKH BHCTH>iap H CTpOE BEAHKH CndTdp H GTdHKO BEAHKH KOMHC H ^pdr8A BEAHKH CTOAHHK H CTpOE BEA<HKH nEXdpHHK H> BdA’b H3B0pdH0K BEAHKH nOCT'bAHHK. HcnpdBHHK, EAdHK8A BEAHKH AOrOl|>ET.
3â
www.dacoromanica.ro
      .,. 8 rpddikdTWfc, ejke c'KnHcax* c-kh xphcorSa Biv HdcTOAHH rpaAy E8k8peuiî, mtcfua I8aîe... akh*k, tek8ijiîm atTWM wt dAaaita, Kiv iVkTo X3MÂ-
      f Iw PaAya KWEKWAa, mimoctîa ecokîa rocnoAHHK.
      t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hris-tos iubitorul şi de sine stătătorul, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului berţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă cu inima curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care stă Înaintea tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele cinstitei jupaniţe Marga şi ginerelui ei, jupanului Radul portarul şi soţiei lui, ju-paniţei Neacşa şi cu fiii săi, pe nume Albul şi Dumitru şi încă cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul pe nume Ceparii de pe apa Topolovului, toţi, şi cu tot hotarul şi cu toate seliştele şi munţii numiţi Olanul şi PietriceaOa, pentru că le sînt veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de răposatul Alb vistierul de la Tudora, sora lui Cortofleş şi de la vărul său, Duşa, pentru 8 000 aspri, încă în zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul, iar alte părţi, care au rămas, răposatul Alb vistierul, el iarăşi le-a cumpărat de la Vîlcan şi de la fratele lui, Radul, pentru 1 000 aspri.
      Şi iar să le fie Căzăneştii, care sînt lingă Ocna, toţi şi cu tot hotarul şi cu vinăriciul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de Alb vistierul de la Staico logofătul, încă în zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul şi a dat Alb vistierul a treia parte din Rusir care a fost a lui Vlad vornicul, pe care a dobindit-o Alb vistierul de la Vlad voievod Călugărul cu dreaptă slujbă. Iar apoi, acea a treia parte din Ruşi, el a şi cumpărat-o, Alb vistierul de la Vlad voievod Călugărul pentru 5 000 aspri. Astfel a dat Alb vistierul acea a treia parte din Ruşi şi cu morile pe care el le-a făcut lui Staico logofătul, iar Staico logofătul, el a dat lui Albul vistierul Căzăneştii toţi şi încă i-a mai încredinţat Alb vistierul 8 000 aspri, de i-a dat lui Staico logofătul, ca să-i fie Căzăneştii toţi cu pace şi fără nici o pîră de la nimeni.
      Şi iar să le fie la Bumbueşti toată partea lui Stănilă, fiul lui Borcan, pentru că li este jupaniţei Marga veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de Alb vistierul de la Stănilă, fiul lui Borcan, pentru 2 500 aspri şi pentru un cal bun de 300 de aspri, încă în zilele părintelui domniei mele, Radul voievod cel Bătrîn.
      Şi iar să le fie Clocoticiul jumătate, însă de peste tot locul şi cu morile, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de Alb vistierul de la Vladul pentru 2 500 aspri, încă în zilele părintelui domniei mele Radul voievod.
      Şi iar să le fie la Şuiei oricît este partea Răposatului Dragomir vornicul şi în Podeni cît este partea lui şi în Pleşeşti cît este partea luPşi în Voiceşti şi în Găojani şi parte de la Bărbat şi în Brusturoasa oricît este partea lor şi in Şuica partea lor şi în Dîngeşti, sub muntele Cozia şi în Stoeneşti, pe riul Coinsca, cît este partea lor, pentru că toate aceste mai sus-zise părţi, care încep de la Şuiei, au fost vechi şi drepte ocine şi dedine ale răposatului Dragomir vornicul.
www.dacoromanica.ro
33
      Şi iar să le fie în Vernfeşti şi în Tigveni oricît a cumpărat Dragomir vornicul şi cit' i-au închinat megiaşii, pentru că i-au vîndut şi i-au închinat de a lor bunăvoie din zilele fratelui domniei mele Radul voievod.
      Şi în Ciofrîngeni oricît a cumpărat Dragomir vornicul şi cît i-au închinat.
      Şi iar să le fie în Tigveni oricît se va alege partea călugărilor de la Argeş, toată, pentru că au vîndut-o megiaşii călugărilor şi le-au închinat-o ei Înşişi, de a lor bunăvoie. Iar apoi, călugării, ei au vîndut-o jupanului Radul portarul de a lor bunăvoie pentru 4 OOO aspri. Şi iar să-i fie jupanului Radul portarul ocină în Tigveni toată partea lui Voico şi a lui Stan, oricît se va alege şi cu casele, pentru că a cumpărat jupan Radul portarul de la Voico şi de la Stan pentru aspri gata 500. Şi Iar să-i fie în Tigveni toată partea lui Vladul, oricît se va alege ocina Iui şi cu casele, pentru că a cumpărat jupan Radul portarul de la Vladul pentru aspri 210. Şi iar să-i fie în Tigveni toată partea lui Radul şi a altui Radul, oricît vor fi ocinele lor şi cu casele lor, pentru că le-a cumpărat jupan Radul portarul de la Radul şi de la alt Radul pentru aspri gata 600. Şi iar să-i fie jupanului Radul portarul în Tigveni din ocina lui Bejan o falce, pentru că a cumpărat-o de la Bejan pentru 50 aspri. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni, ei şi-au vîndut toate ocinele jupanului Radul portarul şi cu tot locul din vatra de sat şi cu casele lor, însă au vîndut ei înşişi, de a lor bunăvoie.
      Şi iar să le fie în Bîrseşti jumătate din partea lui Radul Mermetea şi ■din ocină şi din moară şi din pomet şi de peste tot locul, pentru că a închinat-o jupanului Dragomir vornicul însuşi Radul Mermelea, de a lui bunăvoie, încă în zilele lui Băsarabă voievod.
      Şi iar să le fie în Brătea un loc de stupină şi cu fintîna şi cu muntele cit este în jurul unui astfel de loc, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi închinată de Osin din Ciumăgeşti răposatului Dragomir vornicul, de el însuşi, de a lui bunăvoie, încă în zilele lui Băsarab voievod.
      Şi iar să le fie în Făgeţel oricît a închinat Stan lui Dragomir vornicul.
      Şi iar să le fie via din dealul ocinei şi jumătate de pivniţă care este la Ocna şi via de la Troian şi cu livezile care sînt la hotarul Rîmnicului, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Şi iar să le fie sălaşele de ţigani pe nume: Drăgan cu copiii săi, Sa va ... şi Calia cu copiii săi şi Vigul cu copiii săi şi... copiii săi şi Pătru cu copiii săi şi Corchia cu copiii săi şi Dragomir Mutul cu copiii săi şi Cambur cu copiii săi şi Pătru Hoţul... Costea cu copiii săi şi Streţean cu copiii săi şi Zăgan cu copiii săi şi Costea Rantea cu copiii săi şi Dana cu copiii săi şi Bădica cu copiii săi şi Nanul cu copiii săi.
      Şi iar să le fie ... jupan Radul portarul de peste munte şi a cheltuit pentru el aspri 800.
      Pentru că toate aceste mai sus-zise averi, sate şi ţigani sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ale jupaniţei Marga şi ale ginerelui ei, jupan Radul portarul şi ale soţiei lui, jupaniţa Neacşa. Iar apoi, a venit jupaniţa Marga înaintea domniei mfele şi jupan Radul portarul şi jupaniţa lui, Neacşa, de s-au întocmit înaintea domniei mele toate ... ei... şi să stăpînească toate averile ior mai sus-zise. Iar după moartea sa, toate aceste mai sus-zise averi să fie ale fiilor jupanului Radul portarul şi ai jupaniţei lui, Neacşa, iar fiicele... .zestre din aceste mai sus-zise averi. Iar cînd nu se vor afla fii din trupul jupanului Radul portarul şi al jupaniţei lui,Neacşa, aceasta Dumnezeu să nu dea, atunci să fie averile Caplei, fiica jupaniţei Neacşa şi altor fiice, cîte Dumnezeu va da din trupul jupanului Radul portarul şi al jupaniţei lui, Neacşa. Iar apoi, dacă nu se vor afla nici fii, nici fiice, aceasta Dumnezeu să nu lase,
34
www.dacoromanica.ro
atunci aceste averi să nu fie prădalice, ci să fie celor ce se vor afla din neamul lor, iar altul nimeni să nu se amestece. Aşa s-au întocmit dinainţe&-domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei melş.
      Pentru aceasta am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie in veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul de inimă al domniei mele sau ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov şi poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească in domnia lui şi să aibă tărie şi ajutor de la domnul Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi să-i fie apărătoare preacurata la judecata cea straşnică şi fără făţărnicie. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi nu va păzi acest hrisov şi poruncă a domniei mele, ci va strica şi va batjocori şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să-l risipească şi să-l calce şi să nu-1 păzească ... preacurata şi 318 părinţi de la Nicheia şi să-i ucidă ... lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, care au strigat ...,sîn-gele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi <în veci, amin).
      <rată şi) martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă <mare vornic şi jupan Vla)icul mare logofăt şi jupan ... fost spătar şi jupan <Udrişte mare) vistier şi Stroe mare spătar şi Staico mare comis şi Dragul mare stolnic şi Stroe mare <pahar-nic) şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      ... între grămătici, care am scris acest hrisovul în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie ... zile, ani curgători de la Adam în anul 7044 <1536).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MDXXXVII/15. Orig., perg. '(58,5x53), rupt, pecete atîrnată, căzută.
      Zilele, după localitatea de emitere a actului.
25                                                  1536 (7044) iulie 17, Bucureşti,
       f Mhaoctîio koîkIio, Îw PdAYrt bohbo<a<» h rocno>AHH-h. b-ecoh 3ea»ah âJrrpo-
BAApHCKOH, CHtTK Fip'fcAOKpdrO H BEAHKArO PaAYAA BOHEO<Aa- A>aBa<T> rOCIlOACTBO A\H CÎE nOBEA'feHÎE rOCIIOACTBA A»H CE'fcTOA»» H BOKECT'KBHO.A»8 A»OHACTHp8 30BEA»ArO CH^rOB, HAEJKE ECT XPa<w Fip'fcCB'fcT'fcH, MHCT'fcH, Fip'fcBAArOCAOBEH'feH BAAAHHHU.E HAIUOH EopOrOAHUE H npHCHO A^KE ffidpHE H MECTHOE EÎ pOKAECTBO HAE>KE FiptEIIEAET HHOKHHE, IAKO/KE Aa HA» ECT A»EpTHK BATA rOAÎHE KtEAOBE (J K»KE WT 5KHTO H WT HMA»EH WT C8ACTBO {*AJfOK H BHHO WT BHHdpHM r0CJ10ACTBA A»H WT JlOArOpHE pH BEApE H EAHA AHA5KA WT PHS8 WT BAATA rOCIIOACTBA A»H e8AÎ WT KOH A»ECTO H CHpEH H CHp H WT nHBHHU,8 rOcnOACTBA ,A»H H A»EA, BEAPE î , J1AKH WT nHBHHlt$ rOCJlOACTEA A»H H CF1EH30 ACnpH $ H CEHO BTiC WT BHUJE PEMEHE p k8kE. H nAK nOA»HAOEAJf rOCJlOACTBO A»H CB^-TOA»8 A»OHACTHp8 JS,i HA» ECT BTi A'lvH'K JipA3HHK A»EpTHK EOCEK AHTpE T H WEpOKE Aa HA»AT WT HCHTO, "R, AAH WT >KHTHKU,8 rOCJlOACTEA A»H H pHS8 K UJApAHH H KpAB# Â H WBU.E S H AHTpii WT JlHnEp d H EAHA AHTpS WT T1iA»/KHE, J10HE5KE IO I10A»HA0-BAV rOcnOACTBA A»H, H JipHAOÎKHJf BTiCErO CBtTOA»8 YPAA»8 BHUJE pEHEHE A»EpTHK B"K $KptnAEHlE H 8TBp-h.>KAEHÎE CB^TOA»» A»0<HAC>THp8 HHOKHHE JKHBSiJJHX’ Biv JlHlJlS H 3d
www.dacoromanica.ro
35
IlOTpdSg CRtTOAS A^CTO, d POCllOACTRd AH H p©AÎTEAI© POCllOACTRd AH R’K R-kHHO» R-RCnOAHHdCHÎE H HE WT>KOPO)KE HEnOTTiKHOEEH©, n© WpHSAO rOCnOACTEd AH.
      HcnpdRHHK, EAdHK$A REAHKH AWPWljlET.                       __
      IlHC d3, PdAŢA rpdAdTHK, R*R PpdA E8K8pEl|JÎ, A-kCEI^d IOAÎE 3Î A^HH R AtT
x3«Ă-
      t Iw PdAV’A RWERWAd, AHAOCTÎA EOXCÎM rOCnOAHHTi.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Snagov, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei naşteri, unde locuiesc călugăriţele, ca să le fie mertic in fiecare an de la 100 de case, găleţile de grlu şi de orz, din judeţul Ilfov şi vin din vinăriciul domniei mele din podgorie 150 de vedre şi o majă de peşte din bălţile domniei mele, fie din orice loc şi burdufe şi brlnză din pivniţa domniei mele şi miere, 10 vedre, iarăşi din pivniţa domniei mele şi de cheltuială 500 aspri şi finul tot de la cele mai sus-zise 100 de case.
      Şi iarăşi am miluit domnia mea sflnta mănăstiră, ca să-i fie In ziua praznicului mertic de ceară, litre 300 şi să aibă obroace de grlu 20, Insă din jitniţa domniei mele şi peşte 20 de crapi şi o vacă şi 6 oi şi o litră de piper şi o litră de tămîie, pentru că am miluit domnia mea şi am adăugat toate sfintului hram, cu mai sus-zisul mertic, de întărire şi împuternicire a sfintei mănăstiri şi de hrana călugăriţelor ce trăiesc acolo şi trebuinţa sfintului loc, iar domniei mele şi părintelui domniei mele de veşnică pomenire <şi de nimeni) neatins, după porunca domniei mele.
      Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Am scris eu, Radul gramaticul, în cetatea Bucureşti, luna iulie 17 zile în anul 7044 <1536).
      ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XX/69. Orig., hîrtie (20 x 30), rupt, pecete timbrată, căzută. Copie la Arh. St. Buc., M-rea Ţigăneşti, IX/1, f. 6.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 215-216.
26                                              1536 (7044) iulie 20, Bucureşti.
      f illHAOCTÎIO EOÎKHO, Iw PdAVrt KOEKOAd H rOCflOAHH’h. R*KCOH 3EAAH &PPp©-KAdJfÎHCKOE, CHH*R REAHKdPO H np-fcAOKpdrO PdAŢAd ROEEOAÎ- A<,K<IT rOCllOACTRO AH CÎIO nOREA'kHHE rOCllOACTBd AH CB1îTOA8 A\OHdCTHp8 H WSHTEAH rAdrOAEAdPO CH'kPWR#, HAE5KE ECT ŢpdA np'kCB’fcTfcH H np’kEAdrOCAOBEH’kH BAdAÎHHIţE HdUJOH EorOpOAHU,E, npHCHO A'hz'kH flldpîa h mhcthoe eh EivREAEhhe, raicoxcE Ad *8 h ect a^a 3d rhho-rpdAV WT EoiauS EHCE 30REAH WT EdA'k KddSrEpWA, flOHEÎKE HA ECT CTdpd H lipdRd whhh8 h A’hd. @iiiE»E AiAOX H npHrto>KH)( rocnoACTKO ah cr^toaS aohacthp# rhhaphh H nEpnEp, 1(10 CE JfTET H3EpdTH rOCIlOACKH BEHdpHM, 1(10 ECT A^CTOdHHE rOCllOACTRd AH WT HdA B*KC A”hA E5KE ECT EHIUE SllHCdHO, KdKO c8t A<>AH H npHAOHCHAH HHHEŢ rocnoAdpîE np^xcAE rocnoACTR© ah ehruie, iiokohhoaS Etc’hpdBd rohroae h PdAV’A KOEROAd H EAdA ROHROAd. TdKOÎKAEpE H r©Cn©ACTR© AH npHAOKHJf H AdA«*X POCIIOACTK© AH CRtTOAS H EOHCECTRHOA# AOHdCTHpg, A<> ECT EpdTHHA HCHRSIJIHA R"K AECTO CEPO B’R rWl|l8, d POCnOACTKO AH H POAÎTEAIE POC110ACTR© AH REMHOE E'KCFlOAHHdHÎE.
36
www.dacoromanica.ro
      Gero pdAÎ, a/i8 a*A*X h npHAowHjf rocnoA^TEO mh cb^toa/i# AitoHdCTHp#, lax»->KE A<i «8 H ECT BTi W4HH# H BTi WJfdBS CB'fcTOAt# MC'HdCTHpS H WT HHKOrO/KE HEnOT^KHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd A/IH.
      Ge>ke cbeaeteahe nocTdBAEjf rocnoACTBo mh: H<8ndH Ap^niM bhblue bea akophhk H WS[>dH niEpBdH BEAHKH EdH KpdAEBCKH H JK^ndH EeHTHATi BEAHKH AKOpHHK H H&ndH EAdHKgA BEAHKH AUTW^ET H GTpOE BEAHKH CndTdp H ^APH1|JE BEAHKH BHCTHiap H GTpOE nEJfdpHHK H CTdHKO KOA/IHC H Apdr8A CTOAHHK H EdA'fe H3B0pdH$A BEAHKH (lOCT'fcAHHK. HcnpdBHHK, EAdHKgA BEAHKH AOrO^ET.
      H d3, GTdH HEPBEH rpdMdTHK, E>KE HCnHCdJf BTi CTOAHH TpdAV E$KSpEl|JH, AVfcCEUd WAHE K AKHTi, Eli A^HH CB-fcTdrO npopOKd HÎAÎE ©ECBHTEHHHd, B AlJT x3AAA-
      t Iw PdAVrt RWEBWAJ. A/IHAOCTÎA EO>KÎA TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul yoievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri şi lăcaşului numit Snagov, unde este hramul preasfintei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei ei vovidenii, ca să-i fie dealul de vie de la Poiana, care se chiamă de la Valea Călugărilor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi deal.
      încă am dat şi am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri vinăriciul şi perperul cît se va alege vinăriciul domnesc, cit se cuvine domniei mele de la tot dealul care este mai sus-scris, cum au dat şi au dăruit alţi domni care au fost înaintea domniei mele, răposaţii Basaraba voievod şi Radul voievod şi Vlad voievod. De asemenea şi domnia mea am dăruit şi am dat domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ca să fie fraţilor ce trăiesc în acest loc de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe mare spătar şi Udrişte mare vistier şi Stroe paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul marp postelnic. Ispravnic,' Vlaicul mare logofăt.
      Şi eu, Stan Roşul grămăticul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna iulie 20 zile, în ziua sfîntului prooroc Ilie Thesviteanul, în anul 7044 <1536).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 435 (Snagov, XXIV/2). Orig., perg. (34 x42), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 354, f. 83v—84, 458, f. 14 şi la Bibi. Acad., XX/282 (cu data: iulie 24).
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 216-217.
27                                             1536 (7044) iulie 28, Tîrgovişte.
       f Mhaocthio kowîe, Iw PdAVrt k«hboa<> h rocnoAHHTi bticoh seaaah JîrpoBAd-
JfHHCKOH, CHHTi BEAHKAT O H A«KpdrO PdAyA KOHBCAJ. A&RAT TOCnOACTB© A/IH CHE ncBE-A'fcHHE rOCnOACTBd A\H CB1ît1JH, BEAHU.EH UpTiKKE fflHTpCnOAHIO WT TptrOBHlJJE, HAE>KE
ect jfpdAA rocnoA<> Bora h cnaca HauiEro I^cSca XpHCTd h cbIjtIsh, ca^bhow EroBTi3nE-
www.dacoromanica.ro
37
CEHHE H MECTH0M8 H lip,fcWCKEUIEH0M8 MHTpOIlOAHTS dppfEIIHCK8n8, KHp KAdAÎlVk BdpAdM H EpdTHEM 5KHK8UIH)f KTi CK^TOH iVltcTO, I3KOJKE Ai c8t KHHOrpdAE CK’kT’kH BEAHU/kH Iţp-EKKE MHTpOnOdHE, EJKE C8T 8 A^ IJlE^'KHEIjlOM, CrtOEOAHE H MHpHE 34 pdAÎ KHHd-pHM EOrt-k<p>CKHM.
       IIOHEJKE npHAE CdM EdAAOKHH H CEC JKSlldHHHd ErO MdpHE H4 CK’kT’tH tţp*EKBE illHTponOAHIO, TEPE 8A COKHUJE S A^UJE 8 BEAHKHH IlOM’kHHK. d IlOTOM FI4KH fipHAE MdHdJfHE iKdrA^HHd TEpE 8A OJKE EI|IE P A^U<E Hd CE’kTH KEAHKH IIOM'fcHHK pdAÎ RHHdpHM KHHOPpdAEM EHUJE FIHCdHE, KdKO A^UIE EJKE EHUJE IIHCdHE A<> CE IlOM’fcHSET, d KHHdpHH A<> ECT ’cK’kTOH itÎHTpOnOAHIO K”E 8Kp,kndEHHE H K"E llHI|j8 EpdTHEM.
       H CEC T’EKMEJKE H KEAHKOH KAET&8 KAEUJE H STdKMHUIE WT fipEA TOCIlOACTKfc MH WTJJ'E BAdAÎKd EdpAdM H CEC BddAOEHH H JKSndHHIţd EPO EHUJE IIHCdHd, KdKO EAHIJE A8UJE KHUJE IIHCdHE THE A* CE IIOMEH8ET, d BEKE A& HE npHAOJKHT. H lldK EHHdpHI KHUJE UHCdHO A* ECT CK’kT’fcH ffiHTpOIIOAHE HEftOKOA'kBAEnO K'E B’fcKH H HHTKO WT CHI^OKH HAH WT dHE\|rEH HAU <VT CEpOAHHKH EdAA«BHH8 H JK8lldHHi;E EPO A<> WE C8T KOAHH pdSAEpHTH CHUE T-EKMEJKE KHUJE IIHCdltE. H KOH CE JfTET IIOk8cHTH pd3AEpHT», HpOKAET A<> ECT H A<> H’ftCT BOA EH.
       CeTo pdAÎ, AM^X » ^cnOACTKO mh BmtdpHq bhuie piheho, a* ect CK’kT’kH illHTpOnOAIIE WMHH8 H kfdKk, A^HAEJKE EAdP'OEOAHT POCIIOA’E Eoni TEPE CTOHT CK’kTOH JJ,p-EKB8 H HH WT KOPOJKE HtHOT'EKHOKEHO nO WPH3M0 POCnOACTRd MH.
       CkEAETEAHE rOcnOACTKd mh: H&ndH ApTiriW KHKUIE AkOpHHK H 7K8lldN niEpEdH KEAHKH EdH H JKtffldH EhHTHAIi KEHAKH A^OpHHK H JKSlIdH EddHKSA KEAHKH AOPO^ET H 5ÎAPHUJE BHCTHiap H OrpOE CndTdp H GTdHKO KOMHC H CTpOE IIE^ApilHR H Apdr8A CTOA-HHK H EdAE H3K0pdH8A BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, TdT§A AOPO^ET.
       IlHC d3, PdASVA WT E8dpH, K’E A«KHH PpdA Tp’EPOBHIlJE, M’kCEJJd IOAÎE KH AEHH, b A"kT xan\A-
       ţ Iw PdA'fA KWEBWAA, MHAOCTÎA EOHCÎA TOCnOAHHE.
       t Din mila Iui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei marii biserici, Mitropoliei din Tîr-govişte, unde este hramul domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sfintei, slăvitei lui înălţări şi cinstitului şi preasfinţitului mitropolit, arhiepiscop, chir vlădica Varlam şi fraţilor care trăiesc în sfîntul loc, ca să le fie viile sfintei, marii biserici a Mitropoliei, care sînt în dealul Ştefă-neştilor, slobode şi în pace de vinăriciul boieresc.
       Pentru că a venit însuşi Baldovin şi cu jupaniţa lui Maria la sfînta biserică a Mitropoliei, de au aşezat 6 suflete la marele pomelnic. Iar după aceea, iarăşi a venit monahia Magdalina de a aşezat încă 3 suflete la sfîntul marele pomelnic pentru vinăriciul viilor mai sus-scrise, ca sufletele care sînt mai sus-scrise să se pomenească, iar vinăriciul să fie sfintei Mitropolii de întărire şi de hrană fraţilor.
       Şi cu întocmire şi mare blestem au jurat şi s-au întocmit înaintea domniei mele părintele vlădica Varlam şi cu Baldovin şi jupaniţa lui mai sus-scrisă, ca acele suflete cîte sînt mai sus-scrise, să se pomenească, iar mai mult să nu se adauge. Şi iarăşi vinăriciul mai sus-scris să fie sfintei Mitropolii neclintit în veci şi nimeni dintre fiii sau dintre nepoţii sau dintre rudele lui Baldovin şi ale jupaniţei lui să nu fie volnice să strice această întocmire mai sus-scrisă. Şi cine se va încumeta să strice, blestemat să fie şi să nu fie volnic.
       De aceea, am dat şi domnia mea vinăriciul mai sus-zis, să fie sfintei Mitropolii ocină şi ohabă, plnă Clnd va binevoi domnul Dumnezeu să stea sfînta biserică şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
38
www.dacoromanica.ro
      Martorii domniei mele: jupan Drăghici fost vornic şi jupanŞerbanmare ban şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Staico comis şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Am scris, eu Radul din Buari, In minunata cetate Tlrgovişte, luna iulie 28 zile, în anul 7044 <1537).
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 436 (Mitrop. Ţ. Rom., XCIX/2). Orig., hîrtie (31X 12,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 217-218.
28                                                     <1536—1539) septembrie 6.
       f fllvMOCTlie eo>kîk>, Iw JPdA'frt eoeeoaa h rocnoAHHTv. AaKaT rocnoA*TB©
AH CÎE nOK"fe<rtE>HÎE TOCnOACTEd MH CE’bTOM» <MOHdOTHp8 WT BdrtE, BKOKE ^d MS ECT TpH UEA-bAÎ WT dLţHfMHH, nO HME! HlOTb C"K AEu.dAH CH H IIlEpE# CTk A^td/WH CH H Onp’b CTv A^MH CH, nOHE>KE HJf ECT FIOCTdEHAd MOHdJfHH ffldrAd/IHHd TEH3H dlţHrdHH B’h CE’bTOMS AOHdCTHpS E1JJE npH A^HH /QHJfH'b KOEKOAd, KdKO Aa C»T CE'fcTOMS MOHdC-THpS ETv SKp-bnrtEHlE, d MOHdJfHHd ffîdrAdAHHE Aa m8 ECT Eli, BEMHOE BtCnOMHHdHÎE.
       GEr© pdAÎ, rosopHA rocnoACTao mh h cs’bTHH’b te, wme epSmehe GdBO, wt CB-bT-bH MOHdCTHpE WT ffprHUl H FipOHHEM, BTvCEM KdrtSrEpWM, KdKO Aa WCTdBHTE S MHp BHUJf pEMEHH KOMdTE H dlţHrdHH MOHdCTHpS WT EdrtE, $ MHp Aa CTOHT nO MECT© HAE>KE Hf ECT (lOCTJKHAd MOHdJfHE MdrAdrtHHd H FlOMHrtWBdrtd, HAEKE CH ECT nOCTpHrrtd, A<d> ESAETB TdM© Hd CB^TOW nOCTpHr H Ad CTOHT ETv B’fcKH.
       Geto pdAl, AM^Jf h rocnoACTEO mh cE’bTOM# MOHdcTHpS wt EdrtE, hkojke
Ad C$T CBtTOMS MOHdCTHpS E*K WMHH8 H Bis. WJfdES CBIîTOMS MOHdCTHpS H HH WT KOrOHCE HEnOTAKHOBEHHO, nO pEI rOCFlOACTEd AH. <HHd>KO Aa H^CT, <nO pEM TOC-no >ACTBd <MH>.
       <HcnpdEHHK, ErtdH>k8<a eeah>kh rtWrwJjSE<T>.
       UhC CEFlTErtflEplE S A^HH.
       f Iw PdAyA BWEBWAd, MHrtOCTÎM EOKÎA rOCFlOAHHB.
    . Ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod, şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Valea, ca să-i fie trei sălaşe de ţigani, anume Ciutea cu copiii săi şi Şerbu cu copiii săi şi Oprea cu copiii săi, pentru că i-a aşezat monahia Magdalina pe acei ţigani În sflnta mănăstire, încă în zilele lui Mihnea voievod, ca să fie sfintei mănăstiri de întăriră, iar monahiei Magdalina să-i fie de veşnică pomenire.
      De aceea, îţi vorbim domnia mea şi sfinţiei tale, părinte egumene Savo, de la sfînta mănăstire de la Argeş şi celorlalţi, tuturor călugărilor, ca să lăsaţi în pace mai sus-zisele averi şi ţigani ai mănăstirii de la Valea, în pace să stea pe locul unde i-a aşezat monahia Magdalina şi a miluit, unde s-a tuns <pentru călugărie)1, să fie acolo la sfîntul postrig şi să stea în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Valea, ca să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Altfel să nu fie, <după spusa) domniei <mele>.
www.dacoromanica.ro
39
       <Ispravnic, Vlai)cu(l) mare logofăt.
       Scris In septembrie 6 zile.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 413 (Valea, XVIII/11). Orig-, hlrtie (30X 21), rupt, pectle timbrată, stricată. Cu o traducere din 1906.
       Datat după domn şi Vlaicul marele logofăt.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 218.
       1 Omis.
29                                        1536 (7045) ianuarie 3, Tîrgovişte.
       Cu mila lui Dumnezeu, noi Radul voevod şi domnu a toată ţara Ungro-vlahii, fiul preabunului şi marelui Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele lui Stoica, ca să-i fie moşie în Ruseneşti, dintr-o sfoară jumătate, fiindcă a fost a lui veche şi dreaptă de moştenire.
       Iar în zilele răposatului, bătrînului Radul voevod, moşul Stoichi, anume Bercea, el a pierdut această mai sus-numită moşie cu relele purtări ale lui, dar un unchiu al Stoichi, anume Barbu, a cîştigat această mai sus-numită moşie cu drepte şi credincioase slujbe, de către jupan Barbul banu al Cra-iovi. Apoi a venit Barbu, unchiul Stoichi, înaintea tatălui domnii mele, răposatului Radul voevod, de a aşezat pe Stoica, nepotu-său, ca să ţie Stpica moşia în Ruseneşti, dintr-o sfoară jumătate. Apoi au venit Drăgan şi Dobro-slav înaintea domnii mele şi aşa pîra pe Stoica, că n-a avut Stoica moşie în Ruseneşti dintr-o sfoară jumătate. Aşadar, domnia mea am căutat şi am judecat cu cinstiţi boeri ai domnii mele şi am aflat domnia mea că a fost pus Barbu pe nepotu-său Stoica. Deci am dat domnia mea această mai sus-numită moşie lui Stoica şi cu fii săi, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie de moştenire în veci, lor şi fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi neclintită de nimenea, după porunca domnii mele. Iar Drăgan şi Dobroslav au rămas de judecată înaintea domnii mele.
       Şi iarăşi să-i fie Ursului cu fii săi şi cu vitregu său, anume Stan, moşie în Ruseneşti dintr-o jumătate de sfoară...1 paşi, fiindcă a cumpărat de la Drăgoi şi de la Doda drept 275 aspri.
       Şi iarăşi să-i fie lu Dobre cu fii lui moşie în Celian, paşi trei, fiindcă a venit înaintea domnii mele Fătul de a pus şi a înfrăţit pe Dobre cu fii săi pe această moşie mai sufe-numită. Şi iarăşi să fie Radului moşie în Celian paşi 5, fiindcă a cumpărat Radul de la Muşat drept 2 epe cu mînji şi un bou. Şi a dat şi domnii mele un cal.
       Drept aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie moşia vecinică lor, fiilor nepoţilor şi strănepoţilor şi neclintită de nimenea, după porunca domnii mele.
       Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Drăghici dvornic şi jupan Şerban vel ban Craiovi şi jupan Ventilă vel dvornic şi jupan Vlaicu vel logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spatar şi Dragul stolnic şi Stroe pehar-nic şi Stoica comis2 şi Badea Isvoranu vel postelnic. Ispravnic, Radul portar.
                 Şi am scris eu, Crăciun, ghenarie 3, leat 7045 <1537>, Tîrgovişte.
       t Io Radul voevod, milostiiu bojiu gospodină.
       S-a tîlmăcit din limba slovenească de dascălul Zaharia Nenovici.
40
www.dacoromanica.ro
       Bibi. Acad., CCV/164. Traducere ditl sec. XlX. Cu O copie după trad. EDIŢII: D.I.R., B, 219.
        1 Loc alb.
        * în loc de: „Staico“.
30                                          1537 (7045) ianuarie 14, Tîrgovişte.
       <f fflHAOCTÎW EO»KÎK>, IlV <Pifi,\A> KOEEOA<> <H> TOCnOAHH'K B<TiCO>K> 3EMAH Xrrp<poKAdX'îhcko >», chhk np<-kA<>Ep>dro <h BEAHKdro> PdAyA koeeoa- AiBiT roc-dlOACTBO MH ClE nOBErt-kHÎE rOCIlOACTBd <MH . . . > CKC CHHOBH CH H CKC BpdTÎIdM •CH < . . . OTdH>HK»A CKC CHHOBH CH <H CKC EpdTlEIM CH H . . . > CKC CHHOBH CH H E'KAHA’K .CKC CHHOBH CH . . . CKC CHHOBH CH, EAHU.H HM EofK <FipHFl8cTHT>, HKCOKE A<> HM ECT WHHHS 8 E'KCKAdU.Î, A EA. ffl'KKpEIJJOM, <BdpE> EAHKO HM CE JfTET H3BpdT . . . H 8 TOp8 H 8 BOA8, nOHEJKE HM ECT CTdpd H FipdBd IVHHHd 3d <A"feAÎH8, EpE IVHH IV ECT> F10K8f1HAH ElflE <WT npH A^H>H AEA^ rOCnOACTBd MH EddA BOEBOAA KdA8rEp8A IVT fl&’KKpEIJJH ^3d K <3d $A0>PHHH 8rp*KCKH.
       d nOTOM, <HMdUJE TdH> BHLUE SflHCdHH HET8 fipEHÎE FipEA TOCnOACTBd MH CKC Eopck h ckc Âp^roE h> ckc E*khe8, tepe np-biuE <ce 3d ahlf,8 npEA rocnoACTBd mh. H CHU.E nptlUE Eopck H AP11™6 H E-KHE8 KdK>0 ECT BHAd 3dA0r TdH WHHHd, HtCT F1©k8-flEHd CKC CBEM. d TOCnOACTBO MH PAEA<> CK BCEMH FipdBHTEAÎE <rocnoACTBd MH> H A<UOJf EopCEB H APt™EB H EliHElVK 3dK0H BÎ EOrttpH, <fi,d 3dKAET> FipEA TOCnOACTBd MH KdKO ECT SHAd <TdH IVHH>Hd 8 3dA0P. d IVHH HE B’KSMOrOUIE A<«*HECH>Tll 3dK0H, <H8 IVCTdLUE > IVT 3dK0H FipEA TOCnOACTBd MH . . .
       . . . F10PH3M8 <rocnoACTBd> MH. H <BdpE> KOM8 CA8HHTE CE np-kîKAE <CKM-P"KT”K, d> B-K HHJf < FipTi A<*A >HKd <A<« H"kCT, h8> A* ECT iVC<TdBUIH>M HM.
       GeJKE CBEAETEATe nOCTdBA'kEM <rOCnOACTBO MH>: W8lldH niEpEdH BEAHKH <BdH> EpdAEBCKH H x8ndH EhHTHA'K BEAHKH ABOPHHK H W8lldH Ea<1HK<8a BEAHK>H AOPOjJlET H &APH1JJE BHCTÎHp H CTpOE CndTdp H CTdHKO KOMHC H APdrS<A CTOA >HHK H CTpOE flEJfdpHHK H EdA'k dld3 BEAHKH FlOCT'kAHHK. HcnpdBHHK, EdA'k IVT KAEWdHH. _
       H d3, T8AOP, <HCFl>HCdJf KTv rpdAy Tp-KrOBHIllE, BTi M-kCEU.d rEHdpÎE AÎ A^HH, B*K A-kTO TEK8l|ldrO IVT <dA<!>Md X3ME.
       f IlV PdAy-A BIVEBIVAd, MHAOCTÎA <E05KÎA> TOCnOAHHK.
       <t Din mila) lui Dumnezeu, Io <Radul> voievod <şi> domn a toată ţara Ungr<ovlahiei>, fiul preabunului <şi marelui) Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei <mele ...) cu fiii săi şi cu fraţii săi <... Stan)ciul cu fiii săi <şi cu fraţii săi şi...) cu fiii săi şi Bădilă cu fiii săi... cu fiii săi, cîţi Dumnezeu <le va lăsa), ca să le fie ocină în Văsălaţi partea Măcreştilor, <ori)cit li se va alege ... şi In munte şi la apă, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de (moştenire, căci ei o au) cumpărat Încă <din zilele) bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul de la Măcreşti pentru 20 de florini ungureşti.
       Iar apoi, <a avut acea) mai sus-scrisă ceată pîră înaintea domniei mele cu Borsea şi cu Dră<goe şi) cu Băneu, de s-au pîrît <de faţă înaintea domniei mele. Şi aşa pîrau Borsea şi Drăgoe şi Băneu) că a fost zălog acea ocină, nu a fost cumpărată de tot. Iar domnia mea am cercetat cu toţi (dregătorii (domniei mele) şi am dat lui Borsea şi lui Drăgoe şi lui Băneu lege 12 boieri, (să jure) înaintea domniei mele că a fost acea ocină în zălog. Iar ei nu au putut aduce legea, (ci au rămas) de lege dinaintea domniei mele ...
www.dacoromanica.ro
41
       ... după porunca <domniei> mele. Şi oricui i se va întîmpla mai Înainte <moarte, iar> la ei prădalică <să nu fie, ci) să fie celor rămaşi ai lor.
       Iată martori punem <domnia mea): jupan Şerban mare <ban> al Cra-iovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Stroe (paharnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Badea din Clejani.
       Şi eu, Tudor, am scris în cetatea Tîrgovişte, în luna ianuarie 14 zile, în anul curgător de la Adam 7045 <1537).
       t Io Radul voievod,’ din mila <lui Dumnezeu), domn.
       Muzeul judeţean Gorj, nr. 21. Orig., hîrtie (34 x22,5) “rupt, pecete timbrată, stricată.
31                                                         1537 (7045) ianuarie 15.
        f Mhaocth» bo>kîk>, Iw PdAV'* KOEKOAd H rocnoAHH'h K’KCOH semae JfrrpoK-AdJfÎHCKOH, CHHTi KErtHKdrO PdAyA KOEKOAE. AaKaT rOCIlOACTKO MH CÎE nOBEA’kHÎE TOC-nOACTBd MH rOCnOA>KAEH daKIiH, MdTH I10K0HH0M8 ErtdA BOEBOAl I3K0JKE Aa «8 ECT WHHH8 8 II'KTp'KpEipH, AIA AkSAdTOB# B'kCdX, I10HE)KE K» IK>k8|1H rOCtlOXAd .dHKA IVT A'kSAdTS 3d *5 dcnpH rOTOBH.
        ă iiotom, hma rocno>KAd np-kHÎE npEA rocnoACTBd mh ckc PdAyA C8pa8a H np-k PdAyA, KdKO a<> BpdTHT dcnpH rocno>KAEH. ă rocnoACTBO mh 8 tem rnEAd h c8aî C’h B’KCHX' HKCTHTHMH lipdKHTEAH TOCflOACTEd MH H H3HdHA<»X r©C(I©ACTK© MH KdKO PdAyA «E EAHO MET'bjf HE HMd Aa BpdTHT dcnpH rOCItOKAH, dH8 Aa <=H AP^>KET PdAyA HEroB aea, i rocno>KAd Aa ch aP^>ket TdKorEpE eh a ea ipo ect (iokSima wt Ai^aat. ■ H wcTdA PdAyA G8pa8a wt 3dKOH wt iiptA rocnoACTBd mh.
        fl IIOTOM, ndKH HEKOH BOA'kHHli.H, EÎKE CH ECT CKTBOpHA, d PdAyA CSpA^A HE EAHO MET'kjfS Aa HE HMdT, dH$ Aa *H t’HTKOpHT, dKO M8 TpEEOKdT, EpE C8T EpOA^KE.
        Csro pdAî, AdA^X H RocnoACTBO mh rocnoKAEH Aheiui cIe BHuirroicdHd whhh8 H BOAEHHU.E, QKOHCE Aa HM c8T B*K tilMHHS H W^dES, A<»KAE KE BHTH ÎKHKd. d 110 HErOKd C'KMp'KT, CÎE BHUIE pEMEHO, W4HH8 H BOAEHHU.E, Aa C^T CK-bTOM8 MOHdCTHpS WT BKOKE Ad c8T rOcnOÎKAEH AhKEK H CHH8 EH fflddA EndA KOEKOAE nOKOHHOMS, K'k KtMHOE K'KCnOMHHdHÎE H HH WT KOrOÎKE Aa ECT HEIIOTAKHOKEHO, nO 8pH3M0 TOCnOACTKd MH.
        @IJIE>KE H CK'kA'kTErtÎE nOCTdKrttET rOCIlOACTKO MHI TKSndH AP’kHIH EHKUJE AKOp-HHK H XSndH IIlEpEdH KEAHKH EdH EpdAEKCKH H >K8ndH8 EHHTHA'k KEAHKH AKOpHHK H KSfldK ElidHK8A KEAHKH AWrW^ET H K8lldH &APHIJIE KHCTHQp8 H toSlIdH CTpOE cndTdpS H CTpOE VlEppbHKS H APar8rt CTOAHHK H CTdHkO KOMHC H EdA'fc flOCTEAHHK. EcnpdBHHK, Ea<1HK8a KEAHKH AWrtiujsET.
        HHC d3, <I>HA«ld nHcai,8, M-kcEtl,d TEHdpÎE EÎ A^HTi, WT dAdMd TEK8IJIH A'fcTO X3ME.
        f Iw PdAyA KWEKWAd, MHAOCTIM EOWÎA rOCIIOAHHK.
        t Din ihila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele doamnei Anca, mama răposatului Vlad voievod, ca să-i fie ocină la Pătrăreşti, partea lui Lăudat toată, pentru că a cumpărat-o doamna Anca de la Lăudat, pentru 9 000 aspri gata.
        Iar apoi, a aVut doamna pîră înaintea domniei mele cu Radul Surdul şi pîra Radul, ca să înapoieze asprii doamnei. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că Radul nu are nici un amestec ca să înapoieze asprii doamnei,
42
www.dacoromanica.ro
ci să-şi ţină Radul partea lui, iac doamna să-şi. ţină de asemenea, partea ei pe care a cumpărat-o de la Lăudat. Şi a rămas Radul Surdul dţ l#ge ţtinaHW tea domniei mele.
       Iar apoi, iarăşi pe o oarecare moară, pe care ea şi-a făcut-o, iar Radul Surdul nici up amesteş să nu aibă, ci să-şi facă, dacă-i trebuie, căci sînt vaduri.
       De aceeai am dat şi domnia mea doamnei Anca acestea mai sus-scrise, ocină şi moară, ca să-i fie de ocină şi ohabă, pînă cînd va fi în viaţă. Iar după moartea ei, aceste mai sus-zise, ocină şi moară, să fie ale sfintei mănăstiri de la Deal, ca să fie doamnei Anca şi fiului ei, răposatul Vlad voievod cel Tipăr, de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       încă şi marţpri ppne 4°ninia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerbpn mare ban al Craiovei şi jupan Yipţilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Udrişte vistier şi jupan Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Şta,ico comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Am scris eu, Filcea piseţul, luna ianuarie 15 zile, de la 44am ani curgători 7045 <1537).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 437 (Dealul, XV/1). Orig., hîrtie (27x22), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, din 1777 şi 1848; alte traduceri ibidem, ms. 462, f. 78 şi 217, f. 101.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 220.
32                                               1537 (7045) aprilie 22, Tîrgşor.
       ţ AIhAOCTÎIO EOJKÎEIO, Iw PdA\'A BOEKOAd H rOCnOAHHk K*kCEH 3EMAH JJrrpOK--AdJfîCKâlO, CklH’k KEAHKddrO H nP’fcAOEpddrO PdA&td BOEKOAd. AaKdT rOCflOACTKO MH cîe nOKEd’kHÎE rocnoACTKd mh CASrS rocnoACTKd mh OrdHS wt AP’Kr'*E1MH h c> CklHOBH EMS, KdpE KOAHKO EA\8 Eork npHnScTHT, HKO/KE Ad M8 fCT 3 AP'*r"MUJH V^T K*kC X'OTdp TpETddrO AEdO 3 nOAlO H 3 rOp3 H 3 B0A8 H IIOCKSAE,, KdpE KOAHKO pe JfTET H3BpdTH, nOHE>KE MS ECT CTdpd H npdKd WHHH8, AEAHH8, EljlEJKE IVT CTdpEJf AkHH. R BHAtjf rOCnOACTEO MH II npOHETdJf CTdpE KHHrE CTdplEM TOCnOAdpHE £>KE nP'feJKAE Hdc EHKUIH h H3HdHA«X rocnOACTKO MH KdKO m8 ect CTdpd h npdKd whhhS, aeaî«8 EM8>ke h AEAWiW h np’kAEAV'M em8.
       CEro pdAÎ h rocnOACTKO mh, A*A<>X bhuie pemehhomS c<t3r8 rocnoACTKd mh, -GTdH8, khiue pemehhomS <tpeth>1 aeao wt Ap^^euih, qko>ke Ad m8 ect kTi wmhhS h B*h u'XdsS hem8 <h cuh^obem em8 h bhSkwm h nptBHSMETWM em8 h BTi hhx npk-.Ad/tHKd Ad H-kcT h8 Ad ECT WCTd<BUIHM >* EM8 [h K*k HHJf npkAdAHKd Ad HtCT] B*k B'kKH J< HH WT KOrOHCE HEnOTkKHOBEHHO, nO PEM rOCnOACTKd MH.
       Ce>KE H CBEAETEAHE nOCTdKd’kET rocnOACTKO mh: XtSndH niEpBdH KpdAEBCKH BEAHKH SdH H >K8ndH EHHTHd'k EHKUIH A&OPHHK H XtSndH &TdHKO KEAHKH AKOpHHK H XtSndH EddH-K8A BEAHKH AOrO^ET H CTpOE CndTdp H &APHIJIE KHCTHDp H AP^rSd CTOAHHK H CTpOE HEJfdpHHK H EdpBSA KOMHC H EdA'fc H3BOpdHOK KEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, KAdHK8A BEAHKH AOrO^ET.
       H d3, T8AOP WT EA^A'hHH, EJKE HdnHCdJf 8 Tp'kriUOp, A\tcEU,d dnpHAÎQ KB AkHH, a AtTO x3mI.
       Iw PdA8a BOEKOAd, MHAOCTÎdN POJKIAV TOCnOAHHk.
www.dacoromanica.ro
43
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Stan din Drăgăeşti şi cu fiii lui, oriciţi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie în Drăgăeşti, din tot hotarul a treia parte, in cîmp şi în deal şi în apă şi pretutindeni, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină dedină încă din zile de demult. Şi am văzut domnia mea şi am citit vechile cărţi ale bătrînilor domni care au fost înaintea noastră şi am aflat domnia mea că ii este veche şi dreaptă ocină, dedină lui şi moşilor şi strămoşilor lui.
       De aceea am dat şi domnia mea mai sus-zisei slugi a domniei mele, lui Stan, mai sus-zisa a <treia>* parte din Drăgăeşti, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor [şi la ei prădalica să nu fie] în veci şi de nimenea neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare-logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Şi eu, Tudor din Vlădeni, care am scris în Tîrgşor, luna aprilie 22 zile în anul 7045 <1537>.
       Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
       După Ionescu, Drăgăeşti Ungureni, p. 132. Orig., perg. (26,40 X 39).
        1 Loc rupt.
33                                            1537 (7045) aprilie 26, Tîrgşor.
       f Mhaoctîio bokîeio, Îw PdA'f'' BOEEOAd h rocnoAHHTk k’Hcoh semah JJrrpoa-
AdXÎHCKOH, CHHk BEAHKdrO H A^KpdrO PdAYA BOEBOAd. AdKdT rOCnOACTBO MH CIE nOBEAt-HÎE rOCIlOACTBd MH Tdro Ck CHHOBH CH, EAHU.H HM Eork AdCT, HKOJKE Ad ECT WHHHH» 3 IVp'kBOKH, BdpE KOAHKO M8 CE JfTET HSBpdTH HErOB AEA, nOHEHCE M8 ECT CTdpd H npdBA H'AEAÎHHd WHHHH8.
       d noTOM, npÎHAE I"dro npEA rocnoACTBo mu, tepe nospdTH h 8ao>kh np’kBHW EpdTOMEAH, GTdH H PdAYA H CB CHHOBH CH HdA nOAOEHHH8 WT A EA EM8 WT I’p'kEOKH, Ad CH C8T EpdTHE HEpd3AEAEHHH.
       H ndKH Ad HM ECT QTdH H PdAYA H TdrO WT AEA TdrOB KOAHKO ECT BHA RpOAdA Bohheh h firtdA- d noTom, GTdH h PdAV^ hsmethhuje dcnpHH Eohheh H EddA, TM dcnpH. d nOTOM, Tdro H GTdH H PdAVA ndKH CE nOBpdTHIUE HdA TdIO WHHHHS, pKE 83EWE WT EOHHd H WT fiAdA.
       H ndKH Ad M8 ECT EePMEH Ck CHHOBH CH WMHHHS 8 Rrp'k<BO>BH, WT AEA IVk-MdAOB METBp'KTdrO AEA, nOHEHCE IO nOKSnH SEpH'k WT I'p'kAldA'H 3d TH dcnpH. H ndKH Ad HM ECT A'BIPEPOM I'p'kMdAOK, no HME A°KPd H Htrd H tlHHd H Ck CHHOBH CH WT A EA Sdl(j8 CH, Tp'kMdAOK, TpH AEAOBE.
       H ndKH Ad HM ECT GTdHEH H EhUJEH H MSlUEH H EoBEH H EddAE H /R'kHKdHII^ H Ck HHJf CHHOBH CH 8 HHIUKOBtlIHH WT HhIUKWB H 8 HHLUKOB’kHHH WT* Kd'kH'kS AEA. Ep-kTHAOB BTvCE, BdpE KOAHKO CE X^ET HSBpdTH, nOHEHCE HM ECT CTdpd H npdBd II AEA>_ HHd WMIIHH8. H KOH AdAH C8T npEA MHXHt BOHBOA&.
       Gsro pdAî, hm AdA^X H rocnoACTBo mh biiuje pemehhom boceai, idKowE Ad' hm ECT WMHHH8 H WXdB8 HHM H CHHOBEM HM H BHH8KOM H np’fcBHS'IETOM HM. H B*k HHX np*k-
•44
                                       www.dacoromanica.ro
AdrtHKd Ai H-kcT, h8 A«i HM ECT IVCTdBUJHAI HM. H HHWT KOrO/KE HEnOTTk<K >HHOKEHHţ>,,
no pem rocnoAcnsa mh.
      Gbeaeteahe: xSimh Ehhthatv ehkuje ak^phhk h jkSimh Gt3hko beahkh akophhk h :k8iuih BnaHKSn beahkh aoro^ET h Xaphijie khcthmp h Gtpoe cnaTap h Gtpoe nEjfapHHK m AparSn ctoahhk h EapeSa koa\hc h EaA'fc H3BopdH8 beahkh hocteahhk. HcnpasHHK, Tjt&i AwrwiJiET.        ^                                                    __
      H a3, Gtoi3h rpaMaTHK, e>ke HdiutcdX 8 Eapoin Tptrtuop, iwkcEu,a anpHAîE ks AkHH, K AtT *3ME.
      f IlV P<fAVrt BWEKWAa, MHAOCTÎ/ft E05KÎ rOcnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gago cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ocină în Gîrbovi, oricît i se va alege partea lui, pentru că îi este veche şi dreaptă dedină, ocină.
      Iar apoi, a venit Gago înaintea domniei mele, de a înfrăţit şi a aşezat pe verii lui primari, pe Stan şi .pe Radul şi cu fiii lor, peste jumătate, din partea lui din Gîrbovi, ca să fie fraţi nedespărţiţi.
      Şi iar să le fie lui Stan şi lui Radul şi lui Gago, din partea lui Gago, oricit a vîndut lui Voinea şi lui Vlad. Iar apoi, Stan şi Radul au lepădat asprii lui Voinea şi lui Vlad, 340 aspri. Iar apoi, Gago şi Stan şi Radul iarăşi s-au înfrăţit peste acea ocină pe care au luat-o de la Voinea şi de la Vlad.
      Şi iarăşi să-i fie lui Bercea cu fiii săi ocină în Gîrbovi din partea lui Grămadă, a patra parte, pentru că a cumpărat-o Bercea de la Grămadă pentru 350 aspri. Şi iar să le fie fiicelor lui Grămadă, anume Dobra şi Neaga şi Ana şi cu fiii lor, din partea tatălui lor, a lui Grămadă, trei părţi.
      Şi iar să le fie Stanei şi Vişei şi Muşei şi Bobei şi lui Vlad şi lui Măican şi cu fiii lor, in Nişcovenii de la Nişcov şi in Nişcovenii de la Cîlnău, partea lui Brătilă toată, oricît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă şi dedină, ocină. Şi calul l-au dat înaintea lui Mihnea voievod.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea tuturor celor mai sus-zişi, ca să, le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după'spusa domniei mele.
      Martori: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Barbul comis şi Badea Izvoranu mare postelnid. Ispravnic, Tatul logofăt..
      Şi eu, Ştoian gramaticul care am scris în oraşul Tirgşor,, luna aprilie 26 zile în anul 7045 <1537>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 438 (Valea, XVI/7). Orig., perg. (27 X40), pecete timbrată, căzută. Cu o trad. din 1911.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 220-221.
34                                1537 (7045) mai 10, Mănăstirea Nucet.
      t fi-Jv HM£ lVTU,d H CHH3 H CB^TOrO AS\'3. IIhIUE CM*kpEHH HriSAIEH IVT HSnET, ÎEpMOHdJf 0EWAWP H B3C3 EpdTÎH 05KE IV XpHCTE H A4EM H3 3H3HÎE BdCdKOMS HMOKtKS K3K0 npOAMOJfMO EA«H KOMdT IVT BHHOrpdA. 33 UN dCEipH, EM$5KE JfOTdp Ai CE 3H3ET: IVT pd30pd AdHNWB H3 WpEJf H IVT IVpEJjfd H3 £PdCTk. H KSflH IVT H3C BHLUE ITHCdHHH BHHO-
www.dacoromanica.ro
45
rpdA TEpMOHdX’ Gi|spEM. H lipHAOJKH TEpMOHdX’ ©I^PEM KHUIE I1HC4HHH KHHOrpdA CK'fcT'fcl* fliHTpOnOrtÎH 8 Tp'krOKHipE, 34 CKOHJf pOAHTEAH A&US.
       H CEM$ KHUIE nHC4HHWM$, CB’fcA’tTEAÎE: KA'KAHKd EdpA4M H WT EpdTÎE KA4AH-KHHE: A»yOBHHK îwdHHKÎE, EKAHCÎiapjfd FdBpÎHA, HKOHWM IwCÎiJs'E, AÎWHHC<E» ÎEPMOHd£ AakpehtIe, eijjejke h wt KAHpocd ka4ahkhh4: non Gt4h, non Kp’Ecrk, non HhK0A4, non KdAOjfHd, non Paahkoh h kca EpdTîta wt moh4cthp wt H8met.
       E'K A'kT x3Mi, Mdîld T A^HK.
       t In numele tatălui şi al fiului şi al sfintului duh. Scrie smeritul egumen de la Nucet, ieromonahul Theodor şi toţi fraţii cei intru Hristos şi dăm de ştire oricărui om că am vindut p bucată de vie, pentru 950 aspri, al cărei hotar să se ştie: de la răzorul lui Danciul pină la nuc, de la nuc pină la stejar. Şi a cumpărat de la noi mai sus-scrisa vie ieromonahul Efrem. Şi a dăruit ieromonahul Efrem mai sus-scrisa vie sfintei mitropolii de la Tîrgovişte, pentru sufletul părinţilor săi.
       Şi la cele mai sus-scrise martori: vlădica Varlam şi dintre fraţii vlădi-ceşti: duhovnicul Ioanichie, eclisiarhul Gavril, iconompl Iosif, Dionisie, ieromonahul Lavrentie; încă şi din clirosul vlădicesc: popa Stan, popa Cîrstea, popa Nicola, popa Calohna, popa Radivoi şi toţi fraţii din mănăstirea de la Nucet.
       In anul 7045 <1537> mai 10 zile.
       Arh. St. Buc., S.I., nr. 439 (Mitrop. Ţ. Rom., LV bis/1). Orig.,hîrtie (31x22)-fără pecete. Cu două traduceri, din 1786 şi din 1862; alte traduceri ibiaem, ms. 134y f. 534 şi 165, f. 1.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 222. Facs. ibidem, 480.
35                                                            1537 (7045) mai 10.
       ţ ffiHAOCTHIO EOHCÎIO, Iw PdAV'i KOEKOA4 H rOCnOAHHK KtCOH 3EMAE XrrppOK-AdjfîCKOlO, CHHK KEAHKdrO PdAyA KOEKOAd. AaBaT rOCnOACTKO MH CÎK> nOBEA’kHÎE roc-nOACTKd MH y^pKrHM, MKO/KE Aa HM ECT WT E'EA'EMElpH H WT FdOrOBd H WT ffldHdCTHp, EpE HM ECT 1A,P"ErHMEBWM CTdpE H npdKE WMHHE H AEAHHE.
       H 4 noTOM, nplHAE AP^rHM nptA rocnoACTBd mh, tepe ce noEp4THT no CtaiimSa H4A HErOKEM WMHHE H WT E'KA'KMEipH H WT FdOrOBd H WT flidHdCTHp, H4A K'ECEJfKO-MECTE, H4A CEA© H H4 nOAl© H H4 rOp H H4 BOA, H4 EpOAOKE KOAEHÎU.E H H4 nA4H BHHOrpdAE, I4K02KE Ad CH c8t ^p-ErHM H Ct4HMI0A EpdTHE HEP43AEAEHH, Biv K'fcKH.
       H 4 nOTWM, Ap'KI’HM HMdUIE MHOrO np'fcHÎ 34 TEM WMHHE H MHOrO A\8 TpEE^ET KOM4TE H dcnpî H KOHH, 4 Ap*krHM HE HM4T HÎ KOM4TE, HÎ dcnpl H HÎ KOHH H HÎIJid. 34 T©r<k P4AÎ EP4CTKO Ct4HM8a AaA^UIE H KOM4TE H dcnpî H KOHH H CK&AE CpEEpE H CEC A^EpE WA*kH(AE H KOUJSAE H CEAAE H 83AE H JfdPAOBE CEC BHHOM. H 34 TEM WMHHE, KEATOBdA CtahmSa xrT dcnpî. H ndKH hm4a Ap-ehim eahh spaT no hme 30K4a ect Gtohh. Tepe ECT KHAE CTOiaH 3EAKTB0pi|E, TEpE ECT SKpdA JfHJKH H KOHH H MHOrO 3 A O CETKOpHA II 3A0-ECT 34rÎH#A. d no CMpETH GtOHHOME, CBdKE CETKOpEH GtOQH n4AH$T H4 TA4K8 Apk~ THMEK H HE HM4 APtrHM U<HM nAdTHT. H ndKH nAATHA Gt4HM8A CEO HErOKEM K0M4TE H Aaa XB 4CnpH. d no CEMpETT Gt4HM8a HAH APkrHM, 4KO C"E JfTET H4HTH WT HHJf HAH. CHHH HAH AtljlEpE, 4 CHE KHUIE KOM4TE n*EpA4AHÎME Aa H^CT; aH8 C4MH Aa CH WEAdA'tET. H koh AaA© Ct4Hm8a AOEPH TPcnoACTKd a\i^.
46
www.dacoromanica.ro
      CEro paA'i hm A*A<>X H rocnoACTKd mh, hkojke a<* hm ect b*k ivhhhS h k\
WJfdG» H HHM H CKIHOEOM HM II BHSKOM H lip'fcEHSKOM HM H HH WT KOrCOKE HEnOT'KKHO-BEHO, no pEH rOCnOACTEd MH.
      Ge>KE H CEtA^TErtlE nOCTdErttET; >K$ndH niEpEdH EEdHKH EdH H CTdHKO BErtHKH AEOpHHK H EridHKgri BErtHKH dOrO^ET H ă>APHipE EHCTHdp H GTpOE CFldTdp H AParSrt CTOd-HHK H GTpOE nEJfdpHHK H EdpESrt KOMHC H EdAE nOCTEdHHK.
      IlHC MtcEU,d Md! T AkHK, E rttT *3ME.
      f Iw PdAVA ElVEBWAd, MHrtOCTÎA EO'/KÎM TOCnOAHHK
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăghici, ca să-i fie din Bălăceşti şi din Glogova şi din. Mănăstirea, căci îi sînt lui Drăghici vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar apoi, a venit Drăghici înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe Standul pe ocinele lui şi din Bălăceşti şi din Glogova şi din Mănăstirea, pe toate averile, peste sat şi peste cîmp şi la munte şi la apă, peste vadurile de moară şi la plaiul cu vii, ca să fie Drăghici şi Stanciul fraţi nedespărţiţi în veci.
      lai* apoi, Drăghici a avut multă pîră pentru acele ocine şi a avut nevoie de multe averi şi aspri şi cai, iar Drăghici nu avea nici averi, nici aspri şi nici cai, nici nimic. Pentru acea frăţie Stanciul a dat şi averi şi aspri şi cai şi scule de argint şi cu îmbrăcăminte bună şi cămăşi şi şei şi friie şi butoaie cu vin-Şi pentru acele ocine a cheltuit Stanciul 3 300 aspri. Şi iarăşi a avut Drăghici un frate, pe nume se chema Stoian. Deci Stoian a fost un răufăcător, de a. furat case şi cai şi mult rău a făptuit şi rău a pierit. Iar după moartea lui Stoian, toate cele făptuite de Stoian au căzut asupra capului lui Drăghici şi nu a avut Drăghici cu ce plăti şi iarăşi a plătit Stanciul cu averile lui şi a dat 2 000 aspri.
      Iar după moartea lui Stanciul sau a lui Drăghici, dacă se va afla dintr-înşii sau fii sau fiice, iar acele averi de mai sus să nu fie prădalnice, ci singuri să şi le stăpînească. Iar Stanciul a dat un cal bun domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă Şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem: jupan Şerban mare ban şi Staico mare vornic şi Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic-şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea postelnic.
      S-a scris în luna mai 10 zile, în anul 7045 <1537>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MDCLVII/9. Orig., perg. (24 x 39), pecete aplicată, căzută.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 221-222.
36                                            1537 (7045) iunie 2, Tîrgovişte.
      f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod, domn a toată Ţara Românească, feciorul bunului şi marelui Radului voevod. Dat-am domnia mea acest hrisov al domnii mele sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri ce să chiamă Cozia, unde iaste hramul sfintei şi de o fiinţă şi nedespărţitei Troiţe şi cinstitului părinte egumen Dionisie şi tuturor celor întru Hristos fraţi ce lăcuescu în. sfinta mănăstire, pentrtt ca să fie sfintei mănăstiri balta ce să chiamă Mamina cită ţine, cu toate gîrlele ei, pentru că iaste ocină a sfintei mănăstiri dată
www.dacoromanica.ro
47
şi cu satul ce să cheamă Orlea, de răpăosatul Mircea voevod ctitorul aceştii sfinte mănăstiri şi de alţi domni bătrini.
      Şi iar ca să fie sfintei mănăstiri din Codmeana, unde iaste hramul prea-sfintei, curatei şi prea blagoslovitei stăplnei noastre de Dumnezeu născătoarei şi pururea fecioarei Măriei şi a cinstitei ei Bunevestire şi cinstitu[tu]lui părinte egumen Dosothei şi toţi fraţii carii <locuiesc> Intr-acest sflnt lăcaş, pentru ca să ia dintr-această baltă ce să cheamă Mamina, din trei bani un ban şi din patru peşti un peşte, pentru că aşa o au fost miluit răpăosatul Mircea voevod şi au tot ţinut cu pace.
      Iar după aceia, viind Înaintea domnii mele egumenul Dionisie din Coziia şi egumenul Dosothei din Codmeana de s-au jeluit de jupan Vlaicu marele logofăt, cum că nu-i lasă în pace ca să-şi caute şi să-şi ţie precum au ţinut şi mai nainte, ci să scoală de le opreşte venitul dintr-această baltă. Deci domnia mea văzind cărţile altor cinstiţi şi bătrini domni date de milă şi de Întărire, domnia mea Încă am dat şi am Inoit această milă cu acest hrisov al domnii mele. Iar Vlaicul logofătul cel mare, văzind că au rămas de judecată s-au împăcat cu egumenii de a lor bunăvoie Înaintea domnii mele, şi au dăruit sfintei mănăstiri Cozia un păhar de argint drept 1 000 de aspri şi iar au dăruit sfintei mănăstiri din Codmeana un cal bun, ca să fie şi el ctitor.
Şi aşa s-au aşezat şi s-au Inpăcat.
      Pentru aceia şi domnia mea o am dat această baltă cu tot venitul ei dumnezeeştilor călugări, precum scrie mai sus, să o stăpinească şi să le fie ocină ohabnică In veci şi de cătră nimini nici o blntuială să n-aibă, pentru că aşa iaste porunca domnii mele.
      încă şi mărturii am pus domnia mea pre toţi cinstiţii boiarii domnii măle pre: jupan Şerban marele ban al Craiovei i jupan Vintilă ce au fost dvornic mare i jupan Staico vel dvornic i jupan Vlaicu vel logofăt i Udrişte vistiar i Stroe spatar i Barbul comis i Stroe păharnic i Dragul stolnicul şi Badea Izvoranul vel postelnic.
      Şi am scris eu, Badea logofătul, în scaunul cetăţii Tlrgoviştei, mesiţa iunie 2 dni, în cursul anilor ot Adama 7045 <1537>.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 440 (Cozia, XLVII/5). Traducere. Alte traduceri ibidem, ms. 209, f. 103 v, 212, f. 2 şi 215, f. 261v.
      EDIŢII. D.I.R., B, 223-224.
37                                               1537 (7045) iunie 9, Tîrgovişte.
       f rtiHriOCTÎK» E05KÎK», îlV PdAVrt KOHKOAd Jl rOCflOAHH'k R-fcCOH 3EMAH XmpOK-rtdJfHHCKOlO, CHIIK AOEpdrO H KErtHKdrO PdAV<ld KOHKOAd. AdKdT rOCflOACTKO MH CÎIO noKEiVkHÎE rocnoACTKd a\h sod'kpHHS rocnoACTKd mh wSndHHS AtSAdTS nEjfapHHKS H CH CHHOKHM CH, QKOME Ad ECŢ CErtO IJJO CE 30KET Fp'kAÎIlJ'fc WT AtiirOflOdE K*KC, CK K<IOOM JfOTdpWM H CK KOAEHHU.E, nOHEJKE «8 ECT CTdpd H npdKd WMHHS, ABA'»!?.
       A nOTOM npÎHAE AtBAdT npEA rocnoACTKO mh, tepe AdAf h noepdTH no soivk-Phh8 rocnoACTKd mh MSndH EddHKSd np’KK’KddK h no epdTSiEAOM ch, no xSndH GTdH-«nod cSdtfHiap 1 h no MSndHHUd BHUid, tepe Hjf nospdTH HdA khuie pemeho ceao, HdA nodo-8HH8, d Hd APSrO nOAOKHH$ Ad ECT CdM A*K8AdT nE^dpHHK. AdH KEMHHHH WT Tp-KANIjlE Ad c8t cdiu A"k8AdT8 nEydpHHK, a kemhhhh wt TSueiiih Ad c8t >K8ndHH8 EddHK&ig np'KKddde H GTdHMIOd cSdVHiap 1 H MSndHHtţE EHUId, 3d pdAÎ Ad CE 3HdET REHHHHH WCOK d HdA tVMHHS Ad c8t Hd AKOE, nK03<E ECT KliUIE IMCdH.
48
www.dacoromanica.ro
       Ger© pdAî. hm [hm] a*A*X h r©cn©ACTR© mh wrea\ EOrttpwM, e>ke c8t khuje
nHCdHH H Ch HHA\ CHHOKHM CH, I3K0>KE Ad HM e8T WHIIH8 H ETK W)fdB8 H HE WT KOrOMîE HEnOT’KKHOBEHS, n© WpH3M© r©CfI©ACTRd MH.
       Ge>KE H CKEAtTEAÎE fl©CTdKritEM r©CfI©ACTR© MH*. H<8ndH IIlEpBdH REAHKH BdH KpdrtESCKH H JKSfldH EhHTHA’K EHBUJE AK©PHHK H JKSfldH GTdHK© KEAHKH AK©PHHK H JKSlldH Ea4HK8a REAHKH AWrWj|jET H XaPHIJJE EHCTHHp H GTp©E CfldTdp H APdr8d CT©AHHK H GTp©E flE]fdpHHK H EapeSA K©MHC H EdAt n©CTEAHHK. HenpdBHHK, GTdH AWrW^ET.
       HcnHCdJfM© 8 Tp-hrOKHipE, MtcElJd K>HHE 0 AkH’h, RT* A^T x3Mi.
       f îw PdAVA KWEKWAd, MHA©CTÎA BOtKÎA r©C[J©AHHh.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Lăudat paharnicul şi cu fiii săi, ca să-i fie satul care se numeşte Grădiştea de la Cîm-pulung, tot, cu tot hotarul şi cu morile, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar după aceea, a venit Lăudat înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit pe boierul domniei mele jupan Vlaicul pîrcălabul şi pe vărul său, pe jupan Stanciul sulgerul1 şi pe jupaniţa Vişa, de i-a înfrăţit peste satul mai sus-zis, peste jumătate, iar peste cealaltă jumătate, să fie singur Lăudat paharnicul. însă vecinii din Grădişte să fie numai ai lui Lăudat paharnicul, iar vecinii de la Guleşti să fie ai jupanului Vlaicul pîrcălabul şi ai lui Stanciul sulgerul1 şi ai jupaniţei Vişa, pentru ca să se ştie vecinii deosebit, iar peste ocină să fie pe din două, cum este mai sus-scris.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea acelor boieri care sint mai sus-scrişi şi cu fiii lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craio-vei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Stan logofăt.
       Am scris în Tîrgovişte, luna iunie 9 zile, în anul 7045 <1537>.
       | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 441 (Cimpulung, 1/2). Orig., perg. (39 x 53), pecete timbrată. Cu două traduceri din sec. XIX; altă traducere ihidem, ms. 204, f. 3v- 4.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 224.
       1 Pasajele: „pe jupan Stanciul sulgerul" şi „ai lui Stanciul sulgerul", şterse cu chinovar.
38                                              1537 (7045) iunie 17, Cornăţeni.
       ţ ffiHAOCTÎI© BCMÎI©, Iw 2&AXa ROHKOA* H r©Cll©AHH’h R*hC©H HEMAE JfrrpOR-AdJfHHCK©, CHHlt KEAHKdr© H nptAOBpdr© PdAVrtd K©HROAd. A ABAT r©Cfl©ACTR© MH CÎIO nOBEAtEHlE rOCnOACTKd MH CA83HM rOCflOACTRd MH, ... 1 EdHK© H XptC H CTv HHJf CHH08H, HAHIţî HM Eork npHIlScTHT, I2K0)KE A* HJf <ECT>2 WHHH8 8 T8pB8pEIJJÎ 11© KaTv-Htoy, AEA AdPlH0d0K CTdpord KliCA, BdpE KOAHKO CE H3BpdTK HHJf A EA, (10HE)KE M8 HJf CTdpd H npdBd WT a^AhhS WHHH8.
www.dacoromanica.ro
49
      d nOTOM, HM41UE ... 1 EdHKO H XpTvC np'kHÎE npEA rocnOACTB4 MH CT>C M-KTdH H CkC EoMdH. H TdK© nptOJE ffi-HTdH H KoMdH KdKO HMd H WHH WNHH8 A^AHH8 .,, 1 CKC EdHKO H C* *KC Xp*KC. H BTvBHMailJE MlvTdH H KoMdH 3aK0H BÎ BOA'kpH , A4 3dKAET. A WHH HEM05KE AOHECOUJEl BOA’kpH np’fcA rOcnOACTBO MH, H$ WCT41UE MVTdH H K©MdH
wt saKOHa wt np'kA rocnoAcTEa mh.
      Gej-o paAî, A<*A®X H rocnoAcTBO mh ... 1 EdHKO h Xp-Kc, kako m c8t KpaTÎE HEP43AEAEHH no CÎE BHUJE pEMEHS WMHH8, H 0KO5KE A<* HJf C8T ETv WMHHS H B*k WţdBS H CHHOBHM H EH8kOM H np'kBHOMHTOMS. H BdpE KOM8 CE CASmHT CkAlţkpTIt Ilp'kîKAE WT HHJf, a CÎE BHUJE pEMEHS WHHHTv Aa H-feCT np>AaAHK'K, H8 Aa ECT WCTaBUJHM HM, KOH wcTaujE no TparS. H he wt KoroîKE HEnoT-KKHOKEHO, no WPH3M» rocnoAcTEa aah.
      Gejke h ceeaeteaîe nocTasA'kEM rocnoAcTBO mh: JKSndH IIlEpeaH beahkh eah KpaAEECKH H ÎKSndH EhUTHAIv EHEUJE BEAHKH AKOpHHK H ÎKSndH Gtahko beahkh akop-HHKTv H ÎKSndH EaAHKSa KEAHKOM8 AOrOjjiET H XaP<H((JE> BEAHKH BHCTHHp h Gtpoe beahkh cnaTap h Gtpoe beahkh nEjfapHHK h Ap^Sa keahkh ctoahhk h EdA'b H3bopahob beahkh nOCTEAHHK. HcnpABHHK, Tat8a AOrO$ET.
      H as, ©HMd AHBK, H3MHpTd)f B^ CEAO KopH'KU.’kHH, MteEU,d IOHÎE 3Î ABHK, tek8-I|iax AtTOM WT ^AaMA AaîKE AO CKAa, xătM.
      f Iw PaAya kwekwaa, mhaoctîa boîkîa rocnoAHHB.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele ..-1 Baico şi Hîrs şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le <fie>2 ocină în Turbureşti pe Clănău, toată partea lui Darciul cel bătrln, oricît se va alege partea lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină de moştenire.
     ' Iar după aceea, au avut ..-1 Baico şi Hîrs plră Înaintea domniei mele cu Mătan şi cu Coman. Şi aşa pirau Mătan şi Coman că au şi ei ocină, dedină ..-1 cu Baico şi cu Hîrs. Şi au luat Mătan şi Coman lege 12 boieri, ca să jure. Iar ei n-au putut să aducă -pe boieri înaintea domnei mele, ci au rămas Mătan şi Coman de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea ...x lui Baico şi lui Hîrs, ca să fie fraţi nedespărţiţi pe această mai sus-zisă ocină, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricăruia i s-ar intîmpla moarte mai înainte dintre dînşii, iar această mai sus-zisă ocină să nu fie prădalică, ci să fie celor rămaşi ai lor, cşre au rămas pe urmă. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Cra-iovei şi jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte mare vistier şi Stroe mare spătar şi Stroe mare paharnic şi Dragul mare stolnic şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Şi eu, Oncea diacul, am scris în satul Cornăţeni, luna iunie 17 zile, ani curgători de la Adam pină acum, 7045 <1537).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXXIX/57. Copie de la începutul sec. XX.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 224-225.
       1 Loc alb (nota copistului).
       * Omis.
50
www.dacoromanica.ro
39
1537  (7045) iunie 18, Tîrgovişte
       t Eli 3dK0H"fc nOBEA'b rOCnOAK Eorb CHHHOM IcpdHAEBOM, Hd K-krtKO AtTO AECETCTEOKdTH, EAHKd dl^JE CTEJKHT H CEB’fcAEtfJH dnOCTOAH CB&TH H EOrOHOCHHHH WTU.H CbEtlJIdliJE Hd nOMOlJJb H Hd BAdrOAETEACTEO A^UJdAd HdUJHAI H np-fcAdUJE HdM, nOCAt-AHHAA MEAOAd HJf, WBH MOAHTBOIO H EA'fcHHEM H nOCTOM, WBH MHAOCTHHlîMH K nOKdd-HHEM IVTrpEEdTH CE WT B'bCfcKHX' 3A"b Cb B"bCEK010 B’fcpSlO, Aa rOTOBH e8AFM ScAHUIdTH WH TAdc:   IlpÎHA'feTE K*b MHt BbCH TpSftAEIJJEH CA H WEpEMEHEHH H d3 8eO -8nOKOE BH,
npÎHA'feTE BAdTOCAOBEHHE WU.A MOErO, HACA^A^HTE • SrOTOBdHHOE EdM U,dpCTBO WT CA8-HtEHHd AAHpd. E'b3dAKdX' EO CA H A*1CTE MH HCTH,. B’bJKEJKA^ CA H HdnOHCTE ME, CTpd-HEH-b E-fe^ H B-bBEAOCTE ME, Hdr Et^ H WAEdCTE A\E, EOAEHb B'feX’i H nOCkTHCTE .ME, B-b TEMHHU.E B'feX’ H npÎHAOCTE KTv MH"tî.
       H d3, B"b XpHCTd Sora EAdrOBEpHÎH H XpHCTOAIOBHBHH H BAdrO MECTHBHH H CdMO-ApbftdBHÎH, Iw PdAY* EOEEOAd, CHHTv BEAHKdrO H np-feAOEpdrO PdAVA EOEEOAd, E0>K|EK> MHAOCTÎIO H BOHCÎEMb AApOEdHHE WEAdAdlJJO MH H rOCnOACTBSEIJJO MH B*bCOH 3EMAH XrrpOEAdX'ÎHCKOH, ELJJE >KE H 3dnAdHHHCKHM CTpdHdM, flAMdlljS H 4>drdpdUl8 XtfU.tr, PPEBHH8H H nOCAtAOEdTH APEBHHHM U,dpEM H rOCnOAAAd HHCE 3EMAbHd EAdrOAETEACTBO H MHpHH np’fenpOBOAKUIE H HbBECHOMS U,dpCTBHIO cnOAOBHUJE CE, FldKH B"bCnOMEH8 TOC-nOACTBO MH CAOBO npOpOKd H U,apd rAdrOAEUJd: „EaAKEHH HM>KE WTnScTHUIE CE EE3d~ KOHÎE H HM>KE npHKpHUJE CE rptCH. llAdKEH MA>K HEB'bMEHHT rOCnOA”b rptjfd EM8.“ H ndKH: „HlUiKE KEAdET HKO EAEH Hd CTOMHHKH BOAHHE, CHU.E JKEAdETTi H A&1IE MOd K TEBE Eo>KE.''
       H CHU.E E'b>KAEA'fejf H B'b3AI0BHX' H rOCnOACTBO MH K*b EO>KECTBHd U,bpKE8 H A\0-HdCTHpS TAdrOAEMH ToBOpd II MA*X rOCnOACTBO MH CHE nOBEAlSHHE rOCIIOACTEd MH CB'feTOMS MOHdCTHpS BHUJE p'feX’ rOCnOACTBO MH H MECTH1SHI1J0M8 WU.8 Er8MEH8 K^p 0EWAWp8 H B-bCEM BpdTHIdM EHCE KHBSIJJHX' Bb CB'feT'feH WEHTEAH CEH, HAEWE ECT JfpdM np-feCE-feT-feH, MHCT-fcH H np'bEAdrOCAOBEH'bH BAdAHMHU,E HdLLIE EorOpOAHU,E H npHCHO A^KH llidpîd H MbCTHOE H CAdBHOH XcilEHHE, I3K0>KE Aa HM -ECT WMHHH» $p'bCHHET8A IVT IIlVAE, A EA EoMbH'fcCEB BbCd, BdpE KOAHKO CE X"TET H3SpdTH H Cb CEAHl^JE H Cb EpdHHI{JE H Cb nOAK>. H CEAHIJJE     ECT MEJKA® OMHHH8 ^pdrHEE H ME>KA8 WMHHH» HeHMIOAEIJJOM.
H JfOTdp Aa m8 CE 3HdETb. H nOAK> H SpdHHIJJE ECT HdA WAHOIO CTpdHS ndAHHHEH. H JfOTdp M8 AaBdT Cb TAdB Aa>KE A® 8>KE ^dESAOE H WT T8ld, CBE lipdBO nO ndAHHHd <E»pdCH-HETOE, AOpH CE 8cpEl{JHTb CbC X’C'Tdp EaAAÎAEH H WT JfOTdp EaAAHAEH Aa%E AO MorHAd ^pcSAWB H WT MorHAd &pCWB npdBO n8T, no KpdHIJJE EpdHHL|JE ^pdrOEB H WT T8E m8 M3AE3E ycrap no kpah epahhuje APar0EK, Aohaehce ce Scpeujht cb raaB, ndKH cb 8>ke A<ib8aob.
       H CHE B*bCE SnHCdHHE WMHHHE npHAOHCHAH c8T WT MOHd^ EdCHAHE, WU*b iKHTHIdHd CTOAHHKd H IIpOAdHd ABOpHHKd, pdAÎ HH^HH A^UJH H 3d A^UJE pOAHTEAEM CH. H nOrpEEd CE MOHA^ EdCHAHE B*b CEtTOMS MOHdCTHpS. TordH pdA?, npHAOJKHJf EHUJE nHCdHHE WMHHHE, KdKO Aa c8T CB*kTOM8 MOHdCTHpS B*b 8Kpt<nAEHÎE> H EpdTHIdM B*b nHipS, d HHHM H pOAHTEAEM HM B*b B'fcMHHOlO B'bCnOMHHHdHHE. H ndKH CE X"TdKMHUJE IIpOAdH AROpHHK CbC WU.8 ErSMEH H Cb HHH BpdTHE, KdKO Aa ECT IIpOAdH BOAEH, A0HAE>KE >KHE E8AET, Ad CE X'PAHHT H 8 nOAE H 8 EpdHHipE, d no CbMp-bT-b fro, ndKH Aa ECT CE-bTOMS MOHdC-THpiO, AOHAEJKE CTOHT CB-feTd MOHdCTHpd.
       H ndKH A A Al8 ECT CB*kTOM8 MOHdCTHpS WMHHH8 8 8cTd E'bAA'bASlOAOE H ?OppO-HHH Cb CEAHip-b, nONEKE BHA'feX’ TOCnOACTBO MH KHHTE H nOKOHHHM EddAd EOEEOAd H EHHTHAd EOEEOAd, KdKO C8T npHAO>KHAH BHUJE 8nHCdHd WMHHH8 8 CEtTOMS MOHdCTHpS. H CHU.E WBp'feTOX' H TOCnOACTBO MH KdKO ECT EHA TdIO WMHHH8 MECTO TOCnOAHHS; TOrdH pdAf, npHAOHCHX' h rocnoACTBO mh, Aa ect wmhhh8 ce^tomB a\ohacthp8.
       H ndKH Aa m8 ECT CBlSTOM8 MOHdCTHpS WMHH8 8 Pp^A^ 4>A0pEE, nOHEJKE nOK8-nHUJE MECTH1SHUJ0M8 WTU.8 Er8MEH8 KVP 6eWA0P H Cb B-bCEM BpdTHIdM WT GTdHMIOA, CHH-b SdAAEB, MA ndUJH 8 UJHpOKS 3d xBjf acnpH rOTOBH. H nOMHHAE CE WMHHHd, EAHd
www.dacoromanica.ro
51
AEA IVT ffi*KrSpd &pc8A0B, A°Ph A° Aak8a A<MEB H 8 UJHpOK MA L1AUJH. H I1AKH IVT AAK8A AmEH A«PH a® HfOTdpSA GoApEB H 8 LUHpOK «Â L1AUJH A IVT K"K IV4HHHA KoAIL’KHHA-iHHOAl IVT K8AE CE CKCTAHET IVHHHHA AEKECErttHOiW CK IVHHHHA Plv3EH $AOpEB, 83 ropE, a*PH A® me>ka8 iveeah PpTv3H h ivt ropE h ivt a°ae h 8 ujhpok aha liaujh. H liakh IVT MEr» Pli3EiW8 ropE, A«PH AO K8AE CE CKCTAHET CK IVHHHHA GoApEB, TAKOrEpE 8 UIHPOK MĂ LIAUIH H 8 CEAHLJJE ĂĂĂ LIAUJH H IVT EeAHKA PptAE A<> AH8 ECT KTv AKE AILECTO no MA flAIUH, nOHEJKE IO npOAdAE GtAHHIOA, CHHTv EaAAEB IVT CKOIO A^EpOBOAlO IVT npEA KTvCEiW
jWErHK>woA\ koh c8t aeAhhhh.
        GEro pdAl, A*A<>X h rocnoAcTEo arh cK'bTOAitS h eojkectbhhoaaS aaohacthp8
1H 4ECTHtHUJOiW8 WU.8 ErSiWEH K\,*p OElVAOp H KTvCEAA EpATHEAA, I3K0>KE A<> M8 ECT CB*b-TOA»8 AftOHACTHpS B'K KtHHHOE KTvSKptnAEHÎE, IVHHHH8 H IVjfAES H EpATHHAA KTv nHl|j8 AOHAE^E CTOHT CB'bTA MOHdCTHp, H TOcnOACTKO AAH B'fe'IHOE B’KCnOAAHHAHÎE H A<> **8 ECT B'K B'bKH CB’bTOAftS AftOHACTHpS HELlOKOA'bKAEHO.
        SlJJEJKE H 3AKAHHHAHHE nOCTAKHJt TOcnOACTKO A\HBApE KOrO nO HAC H3EEpHT rocnoA"K EorK ehth rocnoAHH-K h iveaaaatea Eaaujkoio 3eaaaio hah ivt HAUJErA <Cp-KAE4HdrO I1AOAA HAH WT HAUJE CKpOAHHHK HAH IVT HHOL1AEAAEHHK, KOAf\8 A^CT TOCnOAK EorK EAdrOMECTÎIO, KTO nOHOBHT H STKpivAHT CHO £PHCOB8a TOCnOACTEA AAH, A Toro .rocnoAK EorK A<> rA liohetet h noHOKHT h 8tepkaht B'K rocnoAcTB'b Ero. ă aijjeah EIE flOHETET H HE nOHOBHT H HE 8TBp*KAHT CÎK> XPHCOB8A TOCnOACTKA AAH, TOrO TOCnOAK EorK, A<> rd nopA3HT h nonEpHT. H a<> haaat Shactîio ck H8aa h ck flpHd h ck hhIsaah H8AEH E>KE K'K3'KnHUJE HA TOCnOAA EorA HALIIErO Ic^CA XpHCTA H pEKOUJE: „pACnEHHH Ero, PACnEHHH" H KpKB ErO HA HHJf H HA HEAA HJf H ECT H E8AET B'K B^KH, AAAHH.
        Gkeaeteahe nocTABHX rocnoAcTEo aah: >K8nAH HIepeah beahkh Epaaebckh eah h w8nAH Ehhtha'k ehb abophhk h >K8nAH Gtahko keahkh akophhk h jk8iiah EaahkSa iKEAHKH AlVriVLjiET H GTpOE CnATAp H &APHl(JE BHCTHiap H GTpOE nAJfApHHK H APar^rt CTOA-HHK H EaPB8a KOAAHC H RaA^ BEAHKH nOCTEAHHK. EcnpABHHK, EAAHK8A BEAHKH AlVrWiJ»ET.
        H A3, GtOHH nHCEU,, p8k8 CK mCABUJArO, EXE HAnHCAX* B'K HACTOAHHH rpAA 30B0-Miro Tp-KrOKHUJE, AirkcElLA IOHHE HÎ A^HH IVT dAAAILA TEK8l(IHH, B AtT X3ĂÂE.
        t îw PaAY* KIVEKIVAA, AILHAiVCTÎ/A E03CÎ/A, TOCnOAHHK.
       ţ In lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Izrael, ca pe fiecare .an să dea zeciuială din clte dobîndesc şi aceasta ştiind apostolii sfinţi şi părinţii purtători de Dumnezeu ne-au vestit pentru ajutorul şi pentru binefacerea sufletelor noastre şi ne-au lăsat moştenire nouă, ultimii fii ai lor, •ca unii cu rugăciuni şi priveghere şi post, alţii cu milostenii şi pocăinţă, să ne curăţim de toate relele şi cu toată credinţa să fim gata de a auzi acel glas: „Veniţi către mine toţi cei care vă trudiţi şi slnteţi Împovăraţi, căci eu vă voi Împăca, veniţi binecuvlntaţii părintelui meu să moşteniţi Împărăţia pregătită vouă de la Întemeierea lumii. Căci am Înfometat şi mi-aţi dat să mănlnc, am Însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am- fost şi m-aţi cercetat, .gol am fost şi m-aţi Îmbrăcat, bolnav am fost şi m-aţi Îngrijit, In temniţă am fost şi aţi venit către mine“.
       Şi eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi binecinstitorul şi singur stăplnitorul, Io Radul voievod, fiul marelui şi prea-bunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăplnind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste -munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, rîvnind să urmez vechilor Împăraţi şi domni care cele pămînteşti cu binefaceri şi in pace le-au cîrmuit şi s-au învrednicit de împărăţia cerurilor, iarăşi amintindu-mi domnia mea cuvîn-tul proorocului şi împăratului care spune: „Fericiţi cei cărora li se iartă fărădelegile şi cărora li se şterg păcatele. Fericit bărbatul căruia Dumnezeu nu-i
52
www.dacoromanica.ro
socoteşte păcatul lui“. Şi iarăşi: „In acelaşi chip precum doreşte cerbul către izvoarele apelor, aşa doreşte şi sufletul meu către tine, doamne11.
      Şi astfel am dorit şi am iubit domnia mea dumnezeiasca biserică şi mănăstire numită Govora şi am dat domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri mai sus-zise a domniei- mele şi preacinstitului părinte egumen chir Theodor şi tuturor fraţilor care trăiesc in acest sfînt lăcaş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii, ca să-i fie ocină în Frăsinetul de Cimpie, partea Comăneasei toată, oricit se va alege şi cu selişte şi cu branişte şi cu cîmp. Şi seliştea le este între ocina lui Draghie şi intre ocina Nenciuleştilor. Şi hotarul lor să se ştie. Şi cîmpul şi braniştea este pe această parte a padinei. Şi hotarul lor dă cu un capăt pînă la funia lui Dabul şi de acolo, de-a dreptul pe padina Frăsinetului, pînă ce se întîlneşte cu hotarul Vlădilei şi de la hotarul Vlădilei pînă la Movila Ursului şi de la Movila Ursului drept pe drum, pe marginea braniştei lui Dra-goe şi de acolo le iese hotarul pe marginea braniştei lui Dragoe pînă unde se întîlneştd cu capătul ocinei, iarăşi cu funia lui Dabul.
      Şi toate aceste ocine scrise au fost dăruite de monahul Vasilie, tatăl lui Jitian stolnicul şi al lui Prodan vornicul, pentru sufletele lor şi pentru sufletele părinţilor. Iar monahul Vasilie a fost îngropat în sfînta mănăstire. De aceea, au dăruit mai sus-zisele ocine, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrană, iar lor şi părinţilor lor de veşnică pomenire. Şi iarăşi s-a întocmit Prodan vornicul cu părintele egumen şi cu ceilalţi fraţi, ca să fie volnic Prodan, pînă ce va fi viu, să se hrănească şi în cîmp şi în branişte, iar după moartea lui iarăşi să fie ale sfintei mănăstiri, pînă cînd va sta sfînta mănăstire.
      Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ocină lâ Gura Băldăluiului şi Cioronii cu seliştea, pentru că am văzut domnia mea cărţile şi ale răposatului Vlad voievod şi ale lui Virftilă vpievod, că sînt dăruite ocinele mai sus-scrise sfintei mănăstiri. Şi aşa am aflat şi domnia mea că această ocină a fost loc domnesc: de aceea, am dăruit şi domnia mea, să fie de ocină sfintei mănăstiri.
      Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri ocină la Redea lui Floarea, pentru că a cumpărat-o preacinstitul părinte egumen chir Theodor şi cu toţi fraţii de la Stanciul, fiul lui Baldea, 44 de paşi în lăţime, pentru 2 600 aspri gata. Şi se începe moşia, o parte de la Măgura Ursului, pînă la Lacul lui Dalea şi în lăţime 44 de paşi. Şi iarăşi de la Lacul lui Dalea pînă la hotarul lui Soare şi în lăţime 44 de paşi, iar dinspre ocina Comăncianilor, de unde se întîlneşte ocina Deveselenilor cu ocina Redei lui Florea, în sus, pînă între cele două rediuri şi în sus şi în jos şi în lăţime 44 de paşi. Şi iarăşi de la mijlocul rediu-rilor în sus, pînă unde se întîlneşte cu ocina lui Soare, de asemenea în lăţime 44 de paşi şi la selişte 44 de paşi şi de la Redea Mare să le fie în două locuri cîte 44 de paşi, pentru că a vîndut-o Stanciul, fiul lui Baldea, de a sa bunăvoie, dinaintea tuturor megiaşilor care sînt moşneni.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri şi preacinstitului părinte egumen chir Theodor şi tuturor fraţilor, ca să fie sfintei mănăstiri în veci de întărire, de ocină şi de ohabă şi fraţilor de hrană, pînă cînd va sta sfînta mănăstire, iar domniei mele de veşnică pomenire şi să-i fie în veci sfintei mănăstiri neclintit.
     încă şi blestem am pus domnia mea, ori pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie după noi domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre sau din alt neam, căruia i-ar da domnul Dumnezeu bună cinstire, cine va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele,
www.dacoromanica.ro
53
iar pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l Înnoiască şi să-l Întărească In domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va Înnoi şi nu va Întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului nostru Iisus Hristos şi au spus: „răstigneşte-1, răstigneşte-l“ şi singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
      Martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Barbul comiB şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Şi eu, Stoian piseţul, scriitorul cu mina, care am Bcris în cetatea de scaun numită Tîrgoviste, luna iunie 18 zile, de la Adam curgători, în anul 7045 <1537).
      j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 442 (Govora XII/1). Orig., perg. (53 X29), pecete atîrnată, căzută. Cu două traduceri; alte traduceri ibidem ms. 234, f. 225—227, 447, t. 239—240, 448, f. 2-4 şi 463, f. 51-52.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 225-227.
40                                         1537 (7045) iunie 18, Tîrgovişte.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Datam domnia mea această poruncă a domniei mele Stoicăi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu ii va dărui, ca să le fie lor moşie la Broşteneasca din partea Fetii a treia parte, pentru că iaste a lor bătrină şi dreaptă moşie şi de baştină. Apoi după aceia au venit Stoica înnaintea domnii mele de au dat fetelor lui anume Stanca i Calea i Gaiţă dintru această mai sus-zisă moşie, din partea lui, însă de acum înainte să fie de o frăţie cu feciorii Stoicăi, iar după moartea părintelui lor, Stoicăi, nerămîindu-i feciori, iar această mai sus-zisă moşie şi toate bucatele să le stăpînească fetele Stoicăi ce s-au zis mai sus, Stanca şi Calea şi Găiţă, iar vînzătoare să nu fie.
      Şi iar să fie lor înpreună cu feciorii moşie la Broşteneasca din partea Goicii a patra parte, pentru că iaste a lor bătrină şi dreaptă moşie şi de baştină. Şi iar să fie lor moşie înpreună cu feciorii de la Movila Oii pină la Micudu, însă la silişte iarăşi a patra parte, afară de ce au dat Stoica la moartea lui cui i-au fost voia.
      Şi iar să fie Tatului în Hoviză, însă la silişte din partea Sorii a şaptea parte, însă dupretutindenea şi la apă şi la munte şi la cîmpu ,pentru că iaste a lor bătrină şi dreaptă moşie şi de baştină.
      Apoi, după aceia, au venit Tatul cu fraţii lui, anuma Nan i Dridib înnaintea domniei mele de s-au unit preste toate aceste mai sus-zise moşii, părţile lor, ca să fie aceşti trei fraţi nedăspărţiţi în veci, de a lor bunăvoe.
      Apoi, după aceia, iar s-au tocmit aceşti trei fraţi ce s-au scris, Tatul i Nan i Tridib cum după moartea lor de nu va rămlnea nici un fecior dentr-înşii parte bărbătească, iar cele mai sus-zise moşii să le stăpînească Burorile lor, anume Sora i Vişa i Dobra, iar vînzătoare să nu fie.
      Pentru aceasta, am dat şi domniia mea, ca să le fie lor moşiile ohavnice şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricăruia dintr-înşii i s-ar în-
54
www.dacoromanica.ro
timpla mai nainte moarte, vlnzătoare să nu fie ci să fie a lor. Şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domnia mea pă: jupan Şărban ..-1 i jupan Vin-tilă biv dvornicu i jupan <Staico)1 vel vornicu i jupan Vlaicu vel logofăt i Udrişte vistiiar i Stroe spătar i Stroe paharnic i Barbul comis i Dragul stolnic i Badea Izvoranu i Badea marii postelnic. I ispravnic, Coadă vel clu-ceru.
      Şi am scris eu, Vladul, în oraşul Tirgoviştii, iunie 18 dni, de la Adam curgerea anilor leat 7045 <1537).
      Bibi. Acad., DCCXXXIV/70. Traducere din sec. XVIII.
      EDIŢII. Iorga, Doc. Urlăţene, 179—180.
        1 Loc alb.
41                                               1537 (7045) iunie 20, Tîrgovişte.
       f ALhaocthio sowîeio, Îw Paaya eoekoaa h rocnoAHH'K k-kcoh 3emah Jîrrpo-KrtdjfÎHCKOH, CHHTi REAHKdrO H nptAOEpdrO PaA^AA ROEROAE. AdKdT rOCnOACTEO MH CÎE IK>KErthHÎE rOcnOACTKd MH CKtTOMS MOHdCTHpS 30BEMdr0 ToKOpd, HAEJKE ECT XP<*M nptcB'kT'kH, HECrlJH, np'fcEAdrOCAOKEH'fcH RAdAHUHlU HdUIOlO EorOpOAHU.E H npHCHO A^BH ffidpîd, HHCTHOE EH ScEIEHTe H WTU.S Er8MEH8 KyP 0EWA*P H KTiCEM SpdTHEM ÎKHBiJllJÎX B”K CBhTOiWS M’fccT’fc TOrO, I3KOJKE fl,A HM ECT WHHH8 8 P^AE $AOpEB, WT A EA (rTdHHIOAOB, CHH’K EdAAEK, WT HdA BTiCEJf CTpdHEX nO MA ndUJH, flOHEÎKE IO nOK8lM WTu8 ErSMEHS 0EWAWP WT GTdHHIOA, CHH*K EdAAEK, H CKC BOAIO B*KCEM MErHQUIOM H MOlJJ'fcHOM, EE3 HH EAHO CHAOCT, 3d xijf dClipH. H X«TdpE A<* HM CE 3HdET nOK8AE HM ECT WIHHd I WT AL'KrSpd XpcSAOR, A«PH A<> AdK$A A<*AEK H 8 UJHpOTS MA ndUIH H WT fldK AAAEB, A4KE A<> X0TaP DopEE H ndKH WT Klv WHHH8 KOMTvHHdHOM, WT K8AE CE CKCTdHET WHHH8 AeRECEA^HOM CKC WHHH8 Ph3EK 4>A0pEEH, WT T8EI ropE, aahce ao AB'fcMd phAEMd, no me»a8 ta ropE h aoae, ndKH ma nduiH. H ndKH wt AK-fcMd p-fcAEMd 8 roph, AO WIHHd CopEE, ndKH MĂ ndUM H 8 CEAHIJJE ndKH MA ndUIH H WT SEAHKd P-feA* Hd ABd Mtcrfc nO MĂ ndUJH. IIOHEJKE IO npOAaAE GTdHMIOA, CHHTv EdAAEK, WT CBOIO A<>KpO BOAIO.
       H ndKH a* ect cb1wTOA\8 MOHdcTHpS HdpHU,dEMdro Tosopd WHHH8 8 $p*kchhet8a WT IIOAE, A EA KOM'KH'fcCEB KTiCd, EdpE KOAHKO CE X^IflET H3EpdTH EIO WHHH8 WT nOCESAE H CKC CHAHIjJE H CKC EpdHHIjJE H CKC nOAE. H CHAHlilh m8 ECT ME>KA8 WIHHd AParHK H MEHCA8 HeHMIOAEIJIH. & nOAE H Epd<HH>ipd ECT H3 WHEH CTpdHE ndAHHE. IIOHEHCE IO nOKSllH KdASrEpd SdCHAHE, EdlJJd ÎKHTHdHS CTOAHHK H IIpOAdHOK ABOpHHK WT KOM’KH'kcd 3d XB dClipH. H X°TaP Aa HM CE 3HdET, nOHEHCE CE CKCTdHE CKC EAHH TAdE8 CKC 8*d A<>b8aob h wt t8h hae cbe no ndAHHd 4»p'kchhet8aok, aohaewe h ce CKcTd-HHT CKC XOTdp SAdAHAEE, d WT X0TaP* BAdAHAEE A«P« AO MorHA8 JîpcSAOK, d WT /HorHAS «fpcSAOB 83HMd nO nST, WT MEriO EpdHHlfld APar°EE, WT T8h H3AE3HT no KpdH EpdHHip8 APa™EK, AOH<AE»KE CE CKCTdHHT ndKH CKC 8*d A^AOK.
       A nOTOM, KdASrEpd EdCHAHE, WTU.K ÎKhTHHHOB CTOAHHK, H IIpOAdHOK ABOpHHK, WH AME TdIO WHHH8 BHU1E pEMEHd CKhTOMS MOHdCTHpS, WT CEOEIO AOKpOKOAlO H Hd-nHCd CE Eli EEAHKOE nOMtHHKTk, Hd CKlTOE npOCKOMHAHE H nOrpEEE CE E"K CKlTOE MOHdCTHpS. H E’KC'fcX HdMETH ErO TKOptlJJH ErO WT MOHdCTHpS, nO 3dKOH EOWIEIO H nO HHH KdASrEpCKH.
www.dacoromanica.ro
55
       CEro pdAî, AM«X H rocnoAcTKO aah ce^to^S MonacTHpS, ejkowe aa hai eer
                          EpdTHQAt B*k flHl|l8 H MOHdCTHpS B*k WKp’kdAEHHEM, d A^IUEM KOI! 8Kp*kr»IT CÎE MECTO, E’ktHOE K’hCnOAflHHdHÎE Klv ESA^I^ KtU,E, HEflOKOAtEHMO, HO U»pH3M0 rOCtlOACTKd AVH.
     , Ge>ke h ckeaeteahe nocTdEA'kx' rocnoAcTKO a\h: >K8nan DlEpEdH bea EdH ÎKhackh H >K8lldH EhHTHA-K BEA AKOpHHK KHBWE H >kSndH GTdKKO BEAHKH AKOpHHK H JKSlldH EddH-K8A BEA AOrO^ET, ^APHlflE BHCTHiap, GtPOE endTdp, H GTpOE €1111*11 Xp^rHHOK, flEJfdpHHK H EdpBSA, CHH*k &APEK, KOMHC H ^VpdrSA CTOAHHK H EdA*t H3BOpdH»A BEA tlOCTEAHliK. HcnpdBHHK, EddHKSA BEAHKH AOrOjJiET.
       H d3, HErSHT, E5KE A^d3dX 8 CTOAHH rpdA Tp*hrOBHl4JE, A»*kCEU,d MIE K A^HHi B A*kT x3ĂÂi.
       CEro pdAλ WTU.H CB*kTH, HE 3dEHEdHTE HdC rp*kllJHH H HEAOCTOHHH H» I10A\EHHTE, dlflE HE BEKE: Eorh. Ad npOCTE Ad ECT.
       ţ Iw PdAVrt KWEBWAd, MHAOCTÎA EO/KI/A rOcnOAHHB.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvintatei stăplnei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen chir Theodor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfînt loc ca să le fie ocină la Redea lui Florea, din partea lui Stanciul, fiul lui Baldea, de peste toate părţile cîte 44 de paşi* pentru că a cumpărat-o părintele egumen Theodor de la Stanciul, fiul lui Baldea şi cu voia tuturor megiaşilor şi moşnenilor, fără nici o silă, pentru 2 600 aspri. Şi hotarele să li se ştie pe unde le este ocina: din Măgura Ursului pînă la Lacul lui Dalea şi în lăţime 44 de paşi şi din Lacul lui Dalea pînă la hotarul lui Soare şi iarăşi dinspre ocina Comăncianilor, de unde se întîlneşte ocina Deveselenilor cu ocina Redei lui Florea, de acolo în sus, pînă la două rediuri, printre ele în sus şi în jos, iarăşi 44 de paşi. Şi iarăşi de la cele două rediuri în sus, pînă la ocina lui Soare, iarăşi 44 de paşi şi în selişte iarăşi 44 de paşi şi de la Redea cea Mare, în două locuri cîte 44 de paşi. Pentru că a vîndut-o Stanciul, fiul lui Baldea, de a sa bunăvoie.
       Şi iar să fie sfintei mănăstiri numite Govora ocină la Frăsinetul de Cîm-pie partea Comănesei toată, oricît se va alege ocina ei de pretutindeni şi cu selişte şi cu branişte şi cu cîmp. Şi seliştea le este între ocina lui Drăghia şi între Nenciuleşti. Iar cîmpul şi braniştea este din partea aceasta a padinei. Pentru că a cumpărat călugărul Vasilie, tatăl lui Jitian stolnicul şi al lui Pro-dan vornicul de la Comăneasa pentru 2 000 aspri. Şi hotarul să li se ştie, că se întîlneşte la un capăt cu funia lui Dabul şi de aci merge tot pe padina Frăsinetului, pînă ce se întîlneşte cu hotarul Vlădilei, iar din hotarul Vlă-dilei pînă la Movila Ursului, iar de la Movila Ursului o ia pe drum, pe mijlocul braniştei lui Dragoe şi de aci curge pe marginea braniştei lui Dragoe pînă ce se întîlneşte iarăşi cu funia lui Dabul.
     Iar apoi, călugărul Vasilie, tatăl lui Jitian stolnicul şi al lui Prodan vornicul, el a dat acea ocină mai sus-zisă sfintei mănăstiri de a sa bunăvoie şi s-a scris în marele pomelnic, la sfînta proscomidie şi a fost îngropat în sfînta mănăstire. Şi toate pomenile i s-au făcut de către mănăstire, după legea lui Dumnezeu şi după orinduiala călugărească.
       De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să fie fraţilor de hrană şi mănăstirii de întărire, iar sufletelor care au întărit acest loc, veşnică pomenire în veacurile viitoare, neclintit, după porunca domniei mele.
                         Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul
56
www.dacoromanica.ro
mare logofăt, Udrişte vistier, Stroe spătar şi Stroe, fiul lui Drăghici, paharnic şi Barbul, fiul lui Udrea, comis şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Şi eu, Neguit, care am scris în cetatea de scaun Tlrgovişte, luna iunie 20 zile, în anul 7045 <1537>.
       Pentru aceasta, părinţi sfinţi, nu ne uitaţi pe noi, păcătoşii şi nevrednicii, ci pomeniţi-ne, dacă nu mai mult, să fie: Dumnezeu să ierte.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 443 (Govora XII/2). Orig., perg. (43,5 X 33), pecete timbrală. Cu două traduceri din 1792 şi din 1847; alte traduceri ibidem, ms. 234, f, 227v— 228, 447, f. 240V-241 (sub iulie 20), 448, f. 4-6 şi 463, f. 53.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 228-229.
42                                              1537 (7045) iulie 2, Tîrgovişte.
       ţ dlHAOCTÎK» KOKÎK5, Iw PdA\'d BOHBOAd H rOCilOAHH'K B*KCOH 3EMAH JJrrp©-EAdJfHHCKOH CHH*K BEAHKdrO H AOBpdrO PdAV"Ad BOHBOAd. &AB.AT rOCflOACTBO MH CHK> nOBEAtHHK» rOcnOACTKd MH Crt8r8 H BOA-kpHH» rOcnOACTBd MH £pdT$A dpMdlil H BpdT EM8 EAdHKSA H CK HH)f CHHOEH CH EAHU.H M8 Eor-K AdCTK, E3K02KE A<> M8 c8t dU,HrdHHHH no HME PaA\A CK dlţHrdHKd CH H CK A^UdAdH CH H CddB CK dlţHrdHKd CH H CK AtlJ,dMH CH, nOHE>KE M8 c8t CTdpH H fipdBH dU,HrdHH H AMEHH H ElOMHAOBdHH WT fJOKOH-Hdro ErtdAd BOHBOAd &AdBAEHdrO. TdKO'/KAEpE AM^Jf H TOCnOACTBO MH.
       d flOTWM 83E dUHrdHHH no HME PaA\’A H C-KC HEAtA WT PiA\A AWrWi^ET W<T> S8apH. TdKO HMdUiE np8 npH rocnoAcrso mh Paay* Aivriv^ET ckc EpdT8A apMdui H CKC BpdT Ero, EAdHKSA, HdA dUHrdHHH EHUJE flHCdH. tS TEM, rAEAdJf H cSAHJf CK E'KCH MECTHTHMH npdBHTEAH rOCflOACTBd A\H H H3HdHA0Jf TOCnOACTEO A\H KdKO c8T dUHrdHH BHUJE pt)f >K8fldH EpdTSAWB dpMdUJ H BpdT ErO EAdHK8A, d PdAVrt AWrW$ET HH EAHO METtjf HE HMdT.
       CEro pdA? AdA^Jf H rocnoACTBO mh EpdT8A dpMdui h BpdT Ero, qkowe Ad m8 c8t B*K WHHH8 H WJfdBS H HHA\ H CHHOEOM HM H HH WT KOrOJKE HEnOT'KKHOBEHO, no wpH3MO rocnoACTBd a\h.
       Ge>KE H CBtAtTEAH nOCTdEAtjf rOCflOACTEO mh: HfSndH IIlEpBdH BEAHKH EdH EpdAEBCKH H >K8ndH EehTHA'K BHBUJE A^OpHHK H >K8ndH CTdHKO BEAHKH ABOpHHK H îK8-ndH8 EAdHKSA BEAHKH AWrW^ETS H ^APHUIE BHCTIdp H CTpOE CfTKTdp H AP^A CTOAHHK H EdpB8A KOMHC H CTpOE ElEJfdpHHK H EdA^ H3BOpdHOB BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, CTdHKO BEAHKH A&OpHHK.
       H d3, EOHKO, HCnHCdX1 K'K CTOAHH rpdA Tp^rOSHlJIE, MtcElţd IOAÎE E AKH'K, E'K A”bT x3ME.
       f Iw PdAV"rt BWEEWAd, MHAOCTÎA BOÎKÎ/A TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii şi boierului domniei mele lui Braţul armaşul şi fratelui său Vlaicul şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ţiganii, anume: Radul cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Slav cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că le sînt vechi şi drepţi ţigani şi daţi şi miluiţi de răposatul Vlad voievod înnecatul. De asemenea le-am dat şi domnia mea.
       Iar după aceea, au luat de la Radul logofătul din Buari pe ţiganul anume Radul şi cu sălaşul. Astfel au avut pîră înaintea domniei mele Radul logofătul cu Braţul armaşul şi cu fratele lui, Vlaicul, pentru ţiganul mai
www.dacoromanica.ro
57
sus-scris. întru aeeea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că ţiganii mai sus-zişi sînt ai jupanului Braţul armaşul şi ai fratelui său Vlaicul, iar Radul logofătul nici un amestec nu are.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Braţul armaşul şi fratelui său, ca să le fie de ocină şi ohabă şi lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Barbul comis şi Stroe paharnic şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Staico mare vornic.
      Şi eu, Voico, am scris în cetatea de scaun Tlrgovişte, luna iulie 2 zile în anul 7045 <1537).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CXXVI/135. Orig., hîrtie (22 x 30,5), pecete timbrată, căzută. Traducere la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 588 (cu data 1 iulie).
      EDIŢII. Slav. Miletic, p. 356. Trad. D.I.R., B, 230. Facs. ibidem, 481.
43                                              1537 (7045) iulie 3, Tîrgovişte.
       •ţ ÎRhaocthio eojkIeio, Iw PdAY<* koekwaj h rocnoAiH'h e-ecoh 3emae Jîrrpo-BAdJfÎHCKOE, CHH*K EEAHKddrO H npEAOEpddrO PdAY^d EOEEWAE. AdKdT rOCFlOACTEO AUI Clic nOEEAEHÎIC rOcnOACTBd MH EOA*kpHH8 rOCIlOACTKd MH, HCSndHg 4»ApTdT8 fldpKdAdE» H CE CHHOBH CH, I3K0JKE Ad HM ECT WMHHS ©CTpOBtfA WT GDatS, WT KTi ATiA#-ptHH, nOHEJKE nOKSnH KSlldH 4>ApTdT WT >K8ndHHU,d H’bKUJd CTpOEBHUd, 3d xdj|s denpE, EIJJE npH A^HH nOKOHHOra EpdTd rOCFlOACTEd MH, PdA\'Ad BOEEWAd.
       ă nOTOM, HMdUJE npEHÎE KSlldH $*pTdT tip EA rOcnOACTBd MH CEC CHHOBH ffidHEB HErpSA, CEC MdH-k AKOpHHK. H TdKO np’blUE ffldH’b KdKO cmk wmhhS QctpoeS HE W rd ECT KSriHA KSlldH <l>ApTdT, dH8 Td ECT EHAd nOCTdBAEHd WT ffldH’b HErp$A 3dAwr Hd SdA’b nEXdpHHKg. A rocnoAcTBO mh Hjf c8ah)T no npdEAS h AdAOJf flldiiEH 3dKOH S EOA'bpH, Ad 3dKAET KdKO ECT EHAd nOCTdEAEHd SdAWr H FlOCTdKHJf EM8 AEH"E H COPOK, d WH HE AţOJKET A^HECTH EOAtpH Hd AEH*E, dH$ WCTd ffidH-k WT 3dK0H WT
npEA rocnoAcTBO mh.
       &Ero pdAî, hm AdA^Y H rocnoAcTBO mh w8ndH8 <&ApTdT8 ndpKdAdEg, rdKO Ad HM ECT CÎE BHLUE pEMEHd WMHHd ©CTpOKSA CE B'ECWM JfOTdpOM H CE EOAEHHU,dA\H E*E WMHHg H E*E WX'dES, HEM8 H CKHOBOM <E>m8. H E-E HH)f n*EpAdAHKE Ad M'hcT, dH8 Ad ECT WCTdEUJHM HM. H HH WT K0T05KE HEnOTMKHO, nO WpH3MO TOCnOACTEd A\H.
       Ge>KE H CEEA’bTEAlE IlOCTdKAE'kM TOcnOACTBO A\HKglldH DlEpEdH EEAHKH GdK EpdAEBCKH H WglldH EhHTHA'E GHEUJE AKOpHHK H WglldH &TdHKO EEAHKH A^OpHHK H JKSlldH EAdHK^A EEAHKH AWrWi|SET H CTpOE cndTdp, ^APHIPE EHCTHIdp H APdrSA CTOAHHK H GTpOE nEJfdpHHK H EdpE$A KOMHC H EdAt H3EOpdHOE EEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdKEIHK, EddHKSA EEAHKH AWrWijSET.                       _                   ___
       EHCdX e*e rpdA Tp’EroEHipE, M-kcEUd ioaTe r aeh*e, e*e A^T x3ME.
       f Iw PdAYA KWEBWAd, MHAOCTÎA EOHCÎA TOCnOAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele jupanului Firtat
58
www.dacoromanica.ro
pircălabul şi cu fiii săi, ca să le fie ocină Ostrovul de la Olt, dinspre Pădureni, pentru că a cumpărat-o jupanul Firtat de la jupaniţa Neacşa a lui Stroe pentru 1 500 aspri, încă din zilele răposatului frate al domniei mele, Radul voievod.
      Iar după aceea, a avut piră jupanul Firtat înaintea domniei mele cu fiul lui Manea Negrul, cu Manea vornicul. Şi astfel pira Manea că această ocină, Ostrovul, n-a cumpărat-o jupan Fîrtat, ci a fost pusă zălog de Manea Negrul la Badea paharnicul. Iar domnia mea i-am judecat după dreptate şi am dat lui Manea lege 6 boieri, să jure că a fost pusă zălog şi i-am pus zi şi soroc, iar el n-a putut să aducă pe boieri la zi, ci a rămas Manea de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea jupanului Firtat pircălabul, ca să-i fie această mai sus-zisă ocină, Ostrovul, cu tot hotarul şi cu morile de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craio-vei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar, Udrişte vistier şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Am scris în cetatea Tirgovişte, luna iulie 3 zile, în anul 7045 <1537>.
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 444 (Ep. Rîmnic, LXVII/6). Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere ibidem, ms. 707, f. 242v.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 230—231. Facs. ibidem, 482.
44                                             1537 (7045) iulie 15, Tîrgovişte.
       <ţ fllHrtOCTÎK» GCOKÎEK», Iw PaAVA BOE>BOAA H rOCnOAHHTi BECOH 3EMAE &ITpOBAAJ[ÎIOCKOE, CHHTi BEAHKArO PaAVA BOEBOAE. A^KAT rOCnOACTBO MH <CÎE nOBE-A’fcnîE rocnoACTBd mh EO>A’fcpwM rocnoACTBA mh >K8nAH8 GOnp’b nHTApS h K8nAH8 Kp'hCTHiaH8 rtOrOtjlETS <H GpATS HM A^MHTpS H CTi> CHHOEH CH, EAHlţll HM Eor*K npHFlScTHT, I3K0JKE Ai HM ECT WMHH8 <8 H'hH'hUJEIJJH, a EA AP'kr'kH'^(;EB8, EApE EAHKA CE \’TET HSBpATH B'hCAX’, 8 nOAE H 8 rOpA H 8 BOA8, <nOHE>KE npHHAE AP'Kr'KH'^CA H> A3iltJEpE EH 8 npEA EeHTHATi BOHBOAE, TEpE CE c8t nOKAOHHAE HErOBA <AEA 3A WMHH8 WT HErOBOM A>OKpOM BOA» EOA'fcpWM rOCnOACTBA MH, E>KE c8t BHUJE F1HCAHE. d W8nAH GDnp'fc <nHTAp8 h >K8nAH KpTicTHia >hti AorojJiET h spat hm, A^mhtpS, whh mhaobaljje no ĂP'Kr'KH'bcA <h no a^UJEpe eh ac> AcnpH upi h c"K MHoro aokhtok h c"k ck8aeijje. H nAATHAH <c8t CÎE BHUJE pEUEHH EOA'fep>WM rOCnOACTBA MH HAA T0H3H WMHH8 BHp-OBE S H APSSEJf I3AEHÎE. <H AM®WE WHH H KOH> TOCnOACKH. TaKO>KAePe A*A*X h rocnoACTBO mh w8nAH8 GOnp’b nHTAp8 h >K$nAH8 <Rp'kcthqh8 Aoro>4>ET8 h bpat HAI, A$AAHTp8, no TTiKMEtK E>KE CE c8t 8TKKMH<AH WT npEA EhHTHaS EOEBOAE>.
       OEro paaî ,hm AMOJC h rocnoACTBO mh, raKOWE aa hm ect b"k wmhh8 h b*k
WJfABS <H HH WT KOrOtKE HEnOKOA XfcSHMO, no pE<t TOCROACTBA A\H.
       Ge>ke cbeaeteaîe nocTABrt’bEM rocnoACTBO mh: x;8nAH cIIIepkah bea eah KpA-itEECKH H >K8<nAN EeHTHA’B EHEUJE A^OpHHK H >K8nAH GtAHKO BEA A^Op^HK H >K8nAH <EaAHK8a BEA AOrOtjs>ET H GtpOE CnATAp H JÎAPHEpE BHCTHHP H (ÎTpOE HEJfApHHK H Eapb8a <komwc h AP<>r8A ctoa>hhk k Raa^ hocteahhic. Hciipaehhk, Eaahk8a beahkh AOrOtjiET.
www.dacoromanica.ro
59
       H <13, CTdH rpdrtMTHK, <E}KE H<UlHCd)f Blk MdCTOrtHH rp>dA Tp’KrOBHlflE, MtcEUi lOrtÎE Jj A'»*»»» k rt-fcT X3«E-
       <f îlV PiAYA> KWEKWAd, MHrtOCTÎA EOJKÎA rOcnOAHHh.
       t <Din mila lui Dumnezeu, Io Radul) voievod şi domn a toată, ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea <această. poruncă a domniei mele) boierilor domniei mele: jupanului Oprea pitarul si jupanului Clrstian logofătul <şi fratelui lor, Dumitru şi cu) fiii lor, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină <în Nănăşeşti, partea Drăgă)neasăi oricît se va alege, toată, In clmp şi în deal şi In apă, <pentru că a venit Dră-găneasa şi) fiicele ei înaintea lui Vintilă voievod, de au închinat <ocina lor de a lor) bunăvoie ^oierilor domniei mele care sînt mai sus-scrişi. Iar jupan Oprea <pitarul şi jupan) Cîrstian logofătul şi fratele lor Dumitru, ei au miluit pe Drăgăneasa <şi pe fiicele ei cu) 980 aspri şi cu multe vite şi scule. Şi. au plătit <mai sus-zişii) boieri ai domniei mele pentru acea ocină 6 biruri şi alte mîncături. <Şi au dat ei şi calul) domnesc. De asemenea am dat şi. domnia mea jupanului Oprea pitarul şi jupanului <Cîrstian> logofătul şi. fratelui lor Dumitru, după întocmirea ou care s-au întocmit <înaintea lui Vintilă voievod).
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă <şi de nimeni) neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan <Şerban mare ban al Craio-vei) şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi <jupan Vlai-cul) mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi BarbuL <comis şi Dragul) stolnic şi Badea postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Şi eu, Stan gramatic, <care am scris în cetatea de scaun) Tirgovişte, luna iulie 15 zile, în anul 7045 <1537).
       <t Io Radul) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 445 (Govora YII/4). Orig., hîrtie, rupt, lipsindu-i treimea din stingă, pecete timbrată. Cu trei traduceri: din 1750, după care s-au făcut completările, din 1843 şi din sec. XX; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 132, 447, f. 165 şi 463* f. 153.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 231-232.
45                 <1637 septembrie 1 —1538 august 31) 7046, Tîrgovişte.
      Hrisovul răposatului Io Radul voevod pentru moşiia Neagovani de-la leat 7046.
      Cu mila lui Dumnezeu Io Radul voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească. fecior marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri care să cheamă Drăghiceştii, unde iaste hramul arhistratig Mihail şi Gavriil şi cinstiţilor-părinţi lăcuitori acelui sfint lăcaş, casă ţie sfîntamănăstiremoşiie în Negovani din partea lui Dan, feciorul Mîinii, jumătate.
      Şi iar să ţie sfînta mănăstire moşiie în Rătunda, iar partea lui Danr fecior lui Coman, toată, cită să va alege.
CIO
www.dacoromanica.ro
       Pentru că aceste moşii ce s-au zis mai sus au fost ale lui Dan, fecior Miinii, vechi şi drepte moşii dă la moşi ...1. Iar după aceia, au venit Dan, fecior Miinii, innaintea domnii mele de le-au dat şi le-au închinat sfintei mănăstiri, însuşi, de a lui bunăvoe, de niminea silit, ca să fie sfintei mănăstiri de ajutor şi dă hrană părinţilor, iar lui Dan să-i fie pomeană nesfîrşită în veci.
       Drept aceia, am dat şi domniia mea, ca să ţie sfinta mănăstire aceste moşii ce s-au zis mai sus, moşie ohavnică şi dă niminea neclătită, după zisa domnii mele.
       Pentru aceia, am pus domniia mea şi mărturii pre: jupan Şărban vel ban al Craiovii i jupan Vintilă biv velvornec i jupan Staico vel vornic} i jupan Vlaicul vel logofăt i jupan Udrişte vel vistier i jupan Stroe vel spătar i jupan Dracul stolnic i jupan Stroe păharnic i jupan Barbul comis i Badea Izvoran <mare postelnic) I<ispravnic> Badea dăn Clejani postelnic.
       Şi eu, Oprea logofătul, am scris în scaunul oraşului Tîrgoviştei.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 110 v-111. Traducere din sec. XVIII.
     ‘ EDIŢII. D.I.R., B, 222-223.
        1 Loc alb.
46                                                    1537 (7046) noiembrie 24.
       f AIhaocthio eo>kTk>, Iw PdAVrt KOEBOAd H rocnoAHHTk rt^coh 3emae ifrrppoBAd-.
pECKOE, CHHTk BEAHKdTO PdAVA BOEEOAE. AaKaT TOCII©ACTKO MH CÎI© flOEE/VkHÎE rOCflOACT-£d MH Ci\8rd TOCnOACTBd MH AaH IlEJfdpHHK C*h EpdTHHM CH H Ch CHHOEH CH H GTdH Ch EpdTHIdM CH H Ch CHHOEH CH H OTOHKd Ch CHHOEH CH, IdKOJKE Ad HM ECT HlO-pHitElJJÎH ETkCH, Ch B*hCU»M JfOTdpOM H 3rMAEl|IÎH B"hCH, Ch BTiCOM JfOTdpOM, nOHEJKE HM CST CTdpH H npdEE WHHHE H A^AHHE. H EHA^Jf TOCnOACTBO MH H KHHT» I10K0HH0M8
poAÎTEA rocnoACTEd mh h khhtS Eaaa boeeoae Kd/tSrEpd h khhtS EdcdpdEE boeeoae
M KHHTS PdAVaa BOEEOAE H KHHIM ffl0CHH BOEEOAE H EHHTHA'h BOEBOA H KHHTS EddAVa BOEEOAE &AdBdEHOrd.
       Oeto pdA>, hm AdAOJf h rocnoACTso mh, uikoîke Ad hm cSt cîe bhuje PEMEHH U’HIIIIE H CEAd B*h WMHHE H B*h IVjfdEE, HHM H CHHOBOM HM H EhSKOM H fipIjBHSMHTOM HM II HH U’T KOrOJKE HEIlOT'hKHOBEHHO, nO &PH3M0 TOCnOACTBd MH.
       CE>KE H CB’bA^TEAÎE nOCTdBdtET TOCnOACTBd MHI ÎKSlldH UlEpEdH BEAIIKH EdH H WSlldH EHHTHA'h EHEUJE BEAHKH ABOPHHK H MtSndH GTdHKO BEAHKH ABOPHHK II >K8lldH EddHKSA BEAHKH AWTW^ET H &APH1JJE BHCTHiap H CTpOE CIldTdpS H APaT8<t CTOAHHK# H CTpOE nEJfdpHHK H EdpES/t KOMHC H EdA'fc nOCT’bdHHK. HdipdBHHK, APar^a CTOAIIHK. IlHC HOEBpÎE KĂ AH*h, B*h A^T y3MS.
       t Iw PdAVA BU»EBU»Aa, MHAOCTÎM EOKÎA TOCIIOAHHh.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ■ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Dan paharnicul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi lui Stan cu fraţii săi şi cu fii săi şi lui Stoica cu fiii săi, ca să le fie Ciurileştii, toţi, cu tot hotarul şi Zgădeştii toţi, cu tot hotarul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului părintelui domniei mele şi cartea lui Vlad voievod
www.dacoromanica.ro
61
Călugărul şi cartea lui Basarab voievod şi cartea lui Radul voievod şi cartea lui Moisi voievod şi a lui Vintilă voievod şi cartea lui Vlad voievod Înecatul.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie aceste mai sus-zise ocine şi sate de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Şerban mare ban şi jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaic.ul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Dragul stolnic.
      Scris noiembrie 24 zile, în anul 7046 <1537).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MCMLXIII/1. Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), pecete timbrată.
47                                         1537 (7046) decembrie 4, Tîrgovişte.
       f ffilMOCTHIO EO>KHEK>, îlV PdAVVl KOEBOAd H rOCnOAHHk BTvCOH 3E4MAH &ITppO-BAdJfHHCKOH, CHHk A^EpdrO PdAVVld BOEBOAd. 1A,aKaT rOCnOACTBO MH CÎE nOB’fcdEHlE rocnoACTBd mh EOdtpHHS rocnoACTBd mh HcSndHS (JiopEK doro^ET», hkohce Aa *8 ECT WHHH8 8 P/^A'fe 4*dOpEB, l|IO ECT EHd A^ flEI1kAaT©B EkCd, I10HEJKE M8 ECT WHHX8, A'ăAHHS h noKSnEHd wt /lEmkAdT.
       ă noTOM, npHHAE >K8ndH ţtapa doro^ET npEA rocnoACTBd ditH, TdJKE ch AaAE H nOKAOHH CÎIO BHLLIE pEHEHd WHHHd /lEn'hAa'rOR CB’kT’feH MOHdCTHpd WT ToROpd, EIKOJKE Ad ECT CB'fcTOMS iWkcTO TO«8 Bk STBpkJKAEHÎE, d EpdTHEM >KHB/T.l|IH« Ek CB’feTOE rtVfccTO B*k      d HEAV8 B±HHOE EkCnOMHHdHÎE H <Aa> CE nHUJET Bk CR'feTH nOAVfeHHK.
       &Ero pdAÎ, «8 A&A*X h rocnoACTBo a\h, raKOKE Aa *8 ect B*k whhh8 h wjfdES B"k B-fcKH KtKUUVI, dMHH. H HH WT KOrOJKE HEFIOKOA'kEHAItO, [10 WpH3M0 TOCnOACTBd MH.
       HcnpdBHHK, <EddHK>8d BEA AWrWiJSET.
       IlHC G3np± 8 TpkrORHIJJE <iWkcEU,d> AEKEMBpHE A A^Hk B dtT X3MS.
       f Iw PdAyvt RWEBWAd, aumoctTa eojkîa, rocnoAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Giura logofătul, ca -să-i fie ocină la Redea lui Florea, care a fost partea lui Lepădat toată, pentru că îi este ocină, dedină şi cumpărată de la Lepădat.
       Iar după aceea, a venit jupan Giura logofătul înaintea domniei mele, de şi-a dat şi a închinat această ocină mai sus-zisă a lui Lepădat sfintei mănăstiri de la Govora, ca să fie acestui sfint loc de întărire, iar fraţilor care trăiesc în sfintul loc de hrană, iar lui veşnică pomenire şi să se scrie în sfîntul pomelnic.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi ohabă în vecii vecilor, amin. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Ispravnic, <Vlaic>ul mare logofăt.
       A scris Oprea, în Tîrgovişte, <luna> decembrie 4 zile, în anul 7046 <1537).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 447 (Govora, XII/3). Orig., hîrtie (29 ,5 X 22), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1792 şi din prima jumătate a sec. XIX; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 229, 447, f. 241 v, şi 448, f. 6, Arh. St. Craiova, ms. 86, f. 5 V.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 233. Facs. ibidem, 483.
62
www.dacoromanica.ro
48
1537 (7046) decembrie 16, Tîrgovişte.
      f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voivod şi domnu a toată Ţeara Ru-mânească, fiiul preabunului şi marelui Radul v'oivod. Dat-am domnia această carte a domnii mele acestor oameni, anume Şerbu şi Semăn şi cu dlnşii feciorii lor şi Iuga cu feciorii lui şi Standului şi lui Radomir cu feciorii lor şi Radului cu feciorii lui şi lui Şerbu şi Standului şi Manei cu feciorii lor şi lui Dan cu feciorii lui şi Pungăi cu feciorii lui şi lui Mihăilă şi lui Neagoe şi Cîr-stei şi Stoicăi cu feciorii lor şi cu fetele lor şi Ancăi, însă pe părţile lor şi lui Vlăduleţ cu feciorii lui, Radul şi cu fata lui, Sora şi Lotreanul, ca să le hie lor satul Groşii cu tot hotarul.
      Şi hotarăle ca să să ştie din valea Cerniţei dirept la piscul din jos de Purcăreţi şi pe piscu dirept Toacă şi de la Toacă pe hotar pînă la Mlaca Păi-şeei <şi>* din Mlacă pe piscu în sus dirept pînă în drum şi peste cale tot pe piscu pînă pe supt coastă din sus de Lazul Onei şi de acolea pe supt coastă pînă unde iaste loc de hrană, pînă supt Peşteră şi pe vale la deal pînă la Strunga Radei şi de acolo pe gruiu pînă la Cetăţele şi de la Cetăţele pe gruiu în jos pînă la vîrhul Priporului şi din vîrf în jos pe unde s-au vîndut pe Vîlceaoa Podului pînă unde trece calea valea şi de acolea pe vale în sus pînă la mal, de la mal pe piscu in sus pînă unde au fost ariia lui Moţotă şi de la ariia lu Moţotă pe piscu în sus pînă în Valea Sasului şi de acolea pe cale pînă pogoară în vîlceaoa Sihlelor în cale şi pe vîlceaoa Sihlelor în jos pînă în valea Cerniţei din jos de Purcăreţi, iarăşi acolo [înpreunîndu-să]2 de unde s-au început hotarul, pentru ce că iaste a lor bătrînă şi direaptă ocină şi moşie.
      Iar după aceia au cumpărat Radul Văleanul ocină la Groşi din partea lui Radomir a patra parte derept 360 de aspri şi au dat Cîrstoae o livade 1 Radului Văleanul zestre.
      Şi iar au cumpărat Radul Văleanul ocină în Groşi la Valea Sasului din sus de cale de la Banco şi de la Drăghici, derept 266 de aspri gata.
      Şi iar au cumpărat Sămăn ocină Lazul Oancei de la feciorii Voicului, derept 500 de aspri.
      Şi iar au cumpărat Radul cu frate-său Stan un loc de livade la Tătar de la Dragomir, feciorul Scurtului, derept 160 de aspri. Şi iar au cumpărat Radul 1 livade de la Badea al Pipercului derept 330 aspri. Şi iar au cumpărat Radul cu frate-său o livade de la feciorii Pipercului, derept 440 de aspri. Şi iar au cumpărat Radul cu frate-său 2 livezi de la feciorii Pipercăi, derept 500 de' aspri. Şi iar au cumpărat Radul 1 livade de la Oprea al Pipercului derept 80 de aspri. Şi iar au cumpărat Radul singur 1 livade peste vale de la Badea al Pipercăi, derept 55 de aspri.
      Şi iar au cumpărat Radul singur la Priboiasa un loc de 2 livezi de la Banco şi de la Drăghici, derept 200 de aspri. Şi iar au cumpărat Radul cu frate-său la Priboiasa un loc de la Drăghici şi de la Banco şi de la Stanciul, derept 370 de aspri. Şi iar au cumpărat Radul cu frate-său Stan în faţa Sasului un loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 250 de aspri.
      Şi iar au cumpărat Fetea la Vărateci o livade de la Dragomir, derept 150 de aspri. Şi iar au cumpărat Fetea de la Badea 1 livade, derept 130 de aspri. Şi iar au cumpărat Fetea singur în faţa Sasului 1 loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 300 de aspri. Şi iar au cumpărat Fetea peste vale un loc de la feciorii lui Vlasie, derept 460 aspri.
      Şi au cumpărat Raşa un loc preste vale de la feciorii lu Vlasie, derept 250 aspri. Şi au cumpărat Tatul 1 loc preste vale de la feciorii lu Vlasie, derept 80 de aspri. Şi au cumpărat Stoica 1 livade ot Radul Pipercăi, derept 280
www.dacoromanica.ro
63
aspri. Şi iar au cumpărat Semen la faţa Sasului de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului un loc, derept 300 de aspri. Şi au cumpărat Semen un vad de moară la Priboiasa de la feciorii lui Vlasie, derept 100 [100] de aspri. Şi au cumpărat Semăn la Lazul 1 loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 70 de aspri. Şi au cumpărat Neagoe şi Cirstea la dosul lazurilor un loc de la Scurtul, derept 220 de aspri. Şi au cumpărat Neagoe la valea Sasului de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului un loc derept 200 de aspri şi o cruce derept 100 de aspri.
      Şi au cumpărat Mihăilă de la Dragomir şi de la feciorii Stanciului un loc, derept 200 de aspri. Şi au cumpărat Şerbu un loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 150 de aspri. Şi au cumpărat Stanca un loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 60 de aspri. Şi au cumpărat Radul un loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 50 de aspri. Şi au cumpărat Stanciul o livade de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului şi de la Dragomir, derept 70 de aspri. Şi au cumpărat Stanciul peste vale de la Banco un loc derept 130 de aspri. Şi au cumpărat Stoica şi Neagoe un loc de la Drăghici şi de la Stanciul, derept 260 de aspri. Şi iar au cumpărat aceştea la munte un loc de la Drăghici şi de la feciorii Stanciului, derept 140 de aspri. Şi au cumpărat Şerbu un loc de la feciorii lu Vlasie, derept 70 de aspri şi ca să fie Neacşa, fata lu Dan, pre o jumătate de partea lu Dan. Şi au cumpărat Do-brotă altă jumătate de la altă fată a lui Dan.
      Şi au cumpărat Pungă pisculeţul de la Radul Vlăduleţei, derept 130 de aspri. Şi au cumpărat Fetea cu frate-său Raşa partea Sorei, toată, derept 300 de aspri. Şi au cumpărat Hrăbarul jumătate de partea Lotreanului, derept 300 atpri, iar ceialalte parte o au cumpărat alţi oameni de sat, derept 300 de aspri şi ca să fie feciorii Hrăbariului şi fata lui, Stanca, pre acea jumătate a Hrăbariului.
      Aceste cumpărături toate ce zice mai sus iaste cinul asprilor ce au mersu la mina feciorilor lu Vlasie aspri 5 000 şi la mina moştănilor iarăşi 5 000.
      Dirept acăia am dat domnia mea ca să fie lor moşie ohabnică lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strenepoţilor lor şi neclătită să fie, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea toţi boiarinii diregătorii domnii mele: jupan Harvat8 marele ban şi jupan Vintilă marele dvornic şi jupan Staico vel pitariu4 şi jupan Vlaicul vel logofet, jupan Udrişte vel vistiier i Stroe spătar i Dragul stolnic i Stroe, feciorul lui Drăghici, păharnic şi Bucur* * comis şi Badea vel postelnic şi Vlaicul vel logofet.
      Şi eu Stan Duţul, ce am scris în scaunul cetăţii în Tîrgovişte mesiţa dechemvrie 16 dni, v leat 7046 (1537).
      Pis popa Andrei v leat 7212 <1703—1704).
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 448 (Cozia, XLVII/6), Traducere din 1704.
      EDIŢII. D.I.R., B, 233-235.
       1 Loc rupt.
       * Aşa în text, cu paranteze.
       * In loc de: „Şerban“.
       * în loc de: „vornic“.
       * In loc de: „Barbul“.
€4
www.dacoromanica.ro
49
1538 (7046) ianuarie 10, Tîrgovişte.
       f K’k aaKOH'fc noKE/vfc Eork chhwm îcpasaEBwaa Aa Ha B’krkKo a^to aecetct-BSET H EAIIKa at|]E CT'feWHT. H CE B'bA'bllJE dnOCTOrthJ CBtThJ H KorOHOCHÎH WTU.H
HauiE np'bAauJE Haav, nocatAHnav meawm h^, wbh avoaHTBoav h mhaocthhej; wrptBaTH cav wt B’kcky sa ii
       Gejke h asii, BaaroB'bpHÎH h Xphctwaioehbîh h caaaoAP'kwaBHlH, Iw PaAya BOHBOAa h rocnoAHHii b-bcoh 3cavae &rrpoBaajfÎHCKOE, chhti EEaHKa<ro> h Aosparo PaAyaa BOHBOAa, nopEBHOBay B'kcnoavbHAiB caoBO cTapua H’kKaro pEKiuaro: „Aocaxc-Aehîe Bp’ka/vb npîHAE h KSnuaa u.'fcaoavavAPÎEav h cavkpEHÎEav noa3k ick cebe npHBECTH Eli Bptavav cavAa E’kSAaaHÎE''.
       Gehce h a3, >KHaaav w aechwa wtm cTaTHavH h npnnaAaav kti BaaAfiVb caavoavS XphctS uapio Eor8 HauiEaaS h np’biHCTÎE Ero avaTEpH, ehce ect ypaav cbIstoe oycnEHlE Eav, e>ke Bik cB-kTo.wS aaonacTHpa raaroaEavH SHCTpHuav h Aapoeay ckh B'kctHKCTHÎH, Baaro wBpa3HîH, np-fcnoMTEHîEav, ewe HaA K’kctavH mbcth h AapwB HaeToavH, ckh jfPHCOBSa rociioACTBa a\H, avoakSHHKwav rocnoACTBa avH, ErSavEHa ®HcaHaa h BTicavav BpaTÎE IVEp-fcTaEljJHaV cav BTi CB^TOIO WBHT’feAH TOH, I2KO Hav ECT CEaa Ha HME HEOypiiH ck BTiCEav jfOTapwaa. IIohewe nava c8 TncavEHa npS ckc avonacTHp wt EHCTpHua eijjexce Ha hhh rocnoAapH np’kWAE ehbmue wt rocnoACTBo avH paAH noa wt TncavbHa.
       d K*kAa ect ckAa, whh npÎHAwwE npEA rocnoACTBo avu tepe np'biiJE. d 8 TtiW, rocnoACTBo avH c8ahj( h raEAay ck BTickavH hkcththmh BaacTEaEHH rocnoACTBa avH h KSnno ck wtu$ BaaAÎKa Bapaaav h wsp'feToyavo hcthho, KaKo na/vaT cB'kTa avonac-THpa wt Bhctphu^v wt TncavbHa noa, a aaoHacTHpS wt THcavbHa AP^ra noa. T'fcAiWE, npîHA^uJE ErSavEHH h BpaTÎE wt wbe avoHacTHpay npEA rocnoACTBo a/vn tepe ce ST’kKiWHy h avEHSujE cEao HaA cEao, wt hetwbo ACKpo Boaio, tepe AaA^uiE Thcmeh^hhh csao HeSp^h paA> noa wt TncavbHa aaonacTHp wt SHCTpHua, a EHCTpHHaHîH whh Aa-Aouje noa wt THcavbHa aaonacTHpEB wt TncavbHa paA> csao HeSp^h. TaKO Sttik-avHinav ce h avEHSujE wt npEA rocnoACTBo atn h wt npEA wth8 saaAHKa Eapaaav h npEA B’kcbaa BaacTEaEHH rocnoACTBa avH h wt CkAa nanpEA Koro hbbepht roc-noAk Eork bhth hchb ,a B*k HHjf cknpEHÎE Aa h1jct.
       Gsro paAî, hav AaAcjf h rocnoACTBo avH, hkoxce Aa Han ect B*k wwh8 h wyasS.
       H 3aKaH<Ha>HÎE nocTaBa’bEaa rocnoACTBo mh: no ckaap'kTH rocnoACTBo «h, Koro H3BEPHT TOCnOAk Eork BHTH TOCnOAHHk EaaiUKOE 3EAVaE HaH WT CpitAHIHarO naoAa rocnoACTBa avH nan wt ctipwahhkh rocnoACTBa avh Han, no rptcEy HauiEjf, WT HHO naEiUEHHK, Aa aijJE nOMETHT H oy-TBpkAHT H CkypaHHT H nOHOBHT CÎIO BHUIE nHcana, Toro rocnoAk Eork Aa oyTBpniAHT h noHTHT ii ckypaHHT sro bti rocnoACTBt; aijJEAH HE nOHETHT H HE OyTBp’kAHT H HE nOHOBHT, HAV pa30pHT H nOnEpHT H nOCpaMHT h pa3ApaTH, Toro rocnoAk Eork Aa pa3opHT h nonspHT h nocpaavHT Ero Eli rocnoACTB'b h Aa Sbhet Ero 3ae TEaoav, B*k bavaeiije B'bu'b a^iheav h Aa mS ect cknocTaTHHua np'bHHCTa EoroaaaTH na cTpaujHHav h heSmhthom cavA^^nav, haehce aHU,EavbpH H*bcT h Aa naaaT <nacT> ck I$Aa h ck dpla h ck HH-kavu îoyAEH h>ke B'k3'knHUJE na rocnoAa Eora, cnaca HauiEro lycSca XpncTa h pekouje: „kpkb Ero na Hac h Ha HEA’bjf HailJHX" HHCE H BA.AET B*k B'bKH ,aaVHH.
       Ge>ke h cB-b<A'fe>TEaîE nocTasa-fesav rocnoACTBo aan: HcSnan IIlEpsaH beahech BaH IKHaCKH H HCSnaH EHHTHaTi BHBUiE ABOPHIIK H <>K>$naH GTaHKO BEAHKH AB^PHHK h HcSnan EaaHKSa beahkh awrw^SET» h Gtpoe cnaTap h ^aphuje bhcthqp h Âpa<r>8a cToaHHK h EapBSa KoavHC h EaA'b H3BopaH$a beahich nocTEaHHK. HcnpaBHHK, EaaHK$a BEaHKH awrW^SET.
       H a3, Iţaaann wt En^aaM, B*k aaaan AHiauEjf, ehce nanp^Ta^ B*k AHBHtH rpaA Tp-kroBHijJE, avtcEu,a rEHapÎE f a^hh, wt dAaaaa ac csat TEKSiiia b atTo X3MS.
       f Iw PaAya BWEBWAa, avHaocTîav Boncîav rocnoAHHk.
www.dacoromanica.ro
65
      t în lege a poruncit Dumnezeu fiilor lui Israel ca în fiecare an să dea zeciuială din cit vor agonisi. Şi aceasta ştiind-o sfinţii apostoli şi purtătorii de Dumnezeu părinţi, ne-au predat-o nouă celor din urmă copii ai lor, ca unii prin rugăciune şi milostenie să ne scăpăm de toate relele.
      Iată şi eu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi-singur stăplnitorul, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod, am rîvnit amintindu-mi cuvîntul unui oarecare stareţ care spune: „vremea supărării a sosit, să cumpărăm, prin înţelepciune şi smerenie folosul pe care trebuie să-l aducem către sine în vremea judecăţii şi a răs* plăţii**»
      Iată şi eu, dorind a sta de-a dreapta tatălui şi căzînd la însuşi stăpinul Hristos, împăratul, Dumnezeul nostru şi la preacurata lui maică, care este hramul sfintei ei uspenii, ce este în sflnta mănăstire numită Bistriţa şi am dăruit acest întrutotul cinstit, cu frumoasă, faţă, preacinstit, ce stă deasupra tuturor cinstelor şi darurilor, acest de faţă hrisov al domniei mele, rugătorilor domniei mele, egumenului Misail şi tuturor fraţilor care se află.în acel sfînt lăcaş, ca să le fie satul anume Ceurii cu tot hotarul. Pentru pă a avut Tismana pîră cu mănăstirea de la Bistriţa încă la alţi domni, care au fost înaintea domniei mele, pentru jumătate din Tismana.
      Iar cînd a fost acum, ei au venit înaintea domniei mele de s-au pîrît. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele, dimpreună şi cu părintele vlădica Varlaam şi am aflat adevărul, că are sfînta mănăstire.de la Bistriţa jumătate din Tismana, iar mănăstirea de la Tismana cealaltă jumătate. De aceea, au venit egumenii şi fraţii de la aftiîndouă mănăstirile înaintea domniei mele, de s-au întocmit şi au schimbat sat pentru sat, de a lor bunăvoie, de au dat tismănenii mănăstirii de la Bistriţa satul Ceurii pentru jumătate din Tismana, iar bistricenii, ei au dat mănăstirii de la Tismana jumătate din Tigmana pentru satul Ceurii. Aşa s-au întocmit şi au schimbat înaintea domniei mele şi înaintea părintelui vlădică Varlaam şi înaintea tuturor vlastelinilor domniei mele şi de acum înainte, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu a fi în viaţă, iar între ei pîră să nu fie.
      De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă.
      Şi blestem punem domnia meai după moartea domniei mele pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acestea mai sus-scrise, pe acela Dumnezeu să-I întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnie; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va nimici şi va călca şi va batjocori şi va strica, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l batjocorească în domnie şi să-l ucidă aici cu trupul, în veacul viitor cu sufletul şi să aibă potrivnică prea curata maică a lui Dumnezeu la înfricoşata şi nepărtinitoarea judecată, unde făţărnicie nu este şi să aibă <parte> cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat împotriva domnului Dumnezeu, mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri" ceea ce şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Dragul stolnic şi Barbul comis şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
66
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Ţalapi din Bălăci, dintre diecii cei mici, care am scris în minunata cetate Tîrgovişte, luna ianuarie 10 zile, de la Adam pină acum curgător, în anul 7046 <1538>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 449 (Tismana, XXXVII/4). Orig., perg. (50,5 X 41), pecete atârnată, căzută. Cu o traducere din 1846; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 397 (cu data 7045 ian. 5) şi 336, f. 81—82.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 227—228. Trad. D.I.R, B, 236—237.
50                                            1538 (7046) ianuarie 16, Tîrşor.
      ţ MhAOCTHM EOJKHEtO, îw P4AV'A B0HB0A4 H rOCnOAHHTi B-KCCOIO 3EMAK> &rrppoBA4jfHHcKoie, cHHii nptAOGpaaro h BEAHKaro PaAyA boeboaa. Aakat rocnoAcTKO AAH CÎE nOKE/ltHHE rOCflOACTBA AAH ffiHpMEH WT OlEpBAHEtJJH, QK05KE fi,i «8 ECT H4 (1A4HHH8 E8*rfeMWB, BapE K0AHK0 ECT HErOBS A EA WT nAaHHH, IIOHEHCE «8 ECT CTapa H npasa wmhh8, aeahh8.
      ă noTWAA, npîHAE MHpnt npEA rocnoACTBa aah tepe k> aaae ii noKAOHH cBtTtH AlHTponoAHH, hae>ke ect j(PAM cb^toe Bii3HECEHHE rocnoAa Eora h cnaca HaillErO Iyc8ca XpncTa, caan wt cbohwm AOBpwAt koaw hhhwt eaho chawct.
      CEro paAÎ h rocnoACTBO aah Hjf A&AWX cKtT-kH AIhtpoiioahh, qkohce Aa ah8 ECT B*K WMHH8 H Eli WJf4B8 Eli BtKH H HH WT KOrOJKAO HEIIOTAKHOKEHHO, 110 WpH3i»8 rocnoACTBa aah.
      Gejke cKtA’bi’EAHE nocTaBHjf rocnoACTEo aah: jkSeiahS HRpEaH beahkh sa» Kp4AEBCKOA/\8 H JKSflAH BeHTIIAIe BHBU1H ABOpHHK H JKSflAH GtAHKO BEA A^OpHHK H JKSnaW EaahkSa beahkh Awrw^SET, Jîaphiije BHCTHiap, Gtpoe cnaTap h ApSr Gtpoe nEjfapHHK, Eaps8A koaahc, AP'K'Sa ctwahhk, EaA"t hocteahhk. HcnpasHHK, Eaahk8a bea Aoro$ET.
      HcnHca ce 8 Tpiuiiwp, AvhcEua rEHapa si a^hh, b a1et x3Âăs. HcnHcax Gtah
A8h8AWB rpaAAATHK.
      t îw PaAVrt BWEBWA4, AAHAOCTÎA GO>KÎA rOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Mircei din Şerbăneşti, ca să-i fie în muntele Buceciul, oricît este partea lui de munte, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, Mircea a venit înaintea domniei mele, de a dat-o şi a închinat-o sfintei Mitropolii unde este hramul sfintei înălţări a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, singur de a lui bunăvoie şi fără nici o silă.
      De aceea şi domnia mea am dat sfintei Mitropolii, ca să-i fie de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare-logofăt, Udrişte vistier, Stroe spătar şi alt Stroe paharnic, Barbul comis, Dragul stolnic, Badea postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      S-a scris în Tîrşor, luna ianuarie 16 zile în anul 7046 <1538>. A scris. Stan al lui Duţu grămăticul.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
67
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 450 (Mitrop. Ţ. Rom., XXIX/1). Orig., hirtie (30 X 20,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la mijlocul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 127, f. 290 şi 134, I. 278 v.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 237—238. Facs. ibidem, 484.
61                                             1538 (7046) ianuarie 28, Tîrgşor.
       t /QhAOCTHIO KOîKÎEIO, Îw PdAYA KOEKOAd H rOCflOAHH'K KTiCOH 3EMAH â>rp<>-KAd^lHCKOH, CHH"K KEAHKdrO H np'feAOEparO PdAyAd BOEBOAE. AdKdT rOCflOACTBO MH CÎE nOKEA-fcHHE rOCflOACTSd MH CBlvTOE MHTpOnOAHE, HAEJKE ECTk jfpdAt CK'feTOE KTi3-
hecehîe rocnoAd Eord h cnaca HduiEro îycScd XpucTd h wti*8 HduiEM#, csfeTOM# MHTpOnOAHT» dpjfHEflHCKOnS EdpAdM8, BK03KE A<> M8 ECT CEAO flHHHOdCd KTiCd, Ck KliCOM yOTdpOM H CK nOArOpEH EAHKd ECT WT WHHH8 flHHHOCEK, nOHEÎKE ECT CTdpd H npdKd WHHH8 H A'fcAHH# CK'feTOE (QuTpOnOAHE. H CÎK> CEAO KHU1E pEHEHO ECT A<1A H fipHAOKEH WT flOKOHHHJf rOCnOA[A]dŢ npEÎKAE HdC EHKUIEX WT PdAyAd KOEKOAd CK'feTOE MHTponOAHE. H 8 TEM H rOCIJOACTKO MH, CK E"KCH MECTHTHMH EOA'fepH rOCIJOACTKd MH, cSAHX H TAEAdX no ndpKA# H no 3dK0H EOÎKÎEIO H H3HdHA0X M8 KdKO ECT CÎIO CEAO KHUIE pEHEHO flHHHOdCd, CK ETiCOM yOTdpOM, CK'feTOE A&HTponOAHE WHHH8 H A£AHH8.
       CEro pdA*» A*>A<>X n rocnoAcTKO mh CK'feTOE fflirrponoAÎE h wtu,8 haujemS, CE'bTOMS MHTponOAHT# dPXÎHEnHCKOflS EdpAdM8, HKOKE A* M8 ECT Eli WKpt-nAEHHE H K*K nHl|JE CK'feTOE fllHTponOAHE, KdKO ECT EHA AdH H lipHAOJKEH H WT AP#™ rocnoAlXMx. npEJKAE Hdc ehkuie.
       <To>1rdH pdAÎ TH, EAdAVAE KdHE WT MdK^HM, 8 MdC E5KE X*KEUI EHAHTH CÎIO KHHrS TOCnOACTEd MH, d TH WT Tor HdC A<l CE KdpSEUM WT CEAO CK'feTOE AKh-TpOflOAHE, Hd HME flHHHOdCd, HHl|Jd WT CKAd HdfipEA METEX8 A<> HE HMdUI, H8 Ad HAEUJ TH Ad CH 83HMdUJ WT CHHOKH MhAKOK H WT MhAKOE l|IO 3HdUI EpE ECT TKOE, d CK'feTOE /IlHTpOnOAHE H WTU.8 BAdAHKd EdpAdM 8 MHp Ad HX WCTdKHUl. H d HHO Ad HE HHHHUJ, no pEH TOCnOACTEd A\H.
       Ce>ke h cbeaeteahe nocTdEA'feET rocnoACTEO mh: kSimh HIepeah bea EdH 2Kha-CKH H >K8ndH EhHTHA'K EHEUJH AKOpHHK H ÎKSndH OTdllKO BEA AKOpHHK H JK8lldH Ea<1HK8A BEA AOrOijSET H EAdHK8 npTvKdAdK 11 &APH1JJE EHCTÎQp H OTpOE CndTdp H H &TpOE nEXdpHHK H EdpB8A KOMHC H AP^SA CTOAHIIK H SdA'fe H3B0pdH8A KEAHKH nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, Eaahk8a BEA AOrO^ET.
       H d3, HEr8HT, nHCdX 8 Tp’hrUJOp, M’feCELţd rEHdplE KH AKHH, K A'feT X3MS.
       t Iw PdAVrt KWEBWAd, <MHAOCTÎ/R>1 BOKÎA rOCnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei Mitropolii, unde este hramul sfintei înălţări a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi părintelui nostru, sfintului mitropolit arhiepiscop Varlam, ca să-i fie tot satul Ani-noasa, cu tot hotarul şi cu podgoria cîtă este din ocina Aninoasei, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei Mitropolii. Şi acest sat mai sus-zis a fost dat şi dăruit sfintei Mitropolii de răposaţii domni care au fost înaintea noastră, de Radul voievod. Şi întru aceasta şi domnia mea, cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele, am judecat şi am cercetat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi am aflat că acest mai sus-zis sat Aninoasa, cu tot hotarul, este ocină şi dedină a sfintei Mitropolii.
       De aceea, am dat şi domnia mea sfintei Mitropolii şi părintelui nostru, sfîntului mitropolit arhiepiscop Varlam, ea să-i fie de întărire şi de hrană
68
www.dacoromanica.ro
sfintei Mitropolii, după cum a fost dat şi dăruit şi de alţi domni, care au fost Înaintea noastră.                                                                \
      De aceea tu, Vladule bane din Maxim, în ceasul în care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu din acel ceas să te fereşti de satul sfintei Mitropolii, anume Aniuoasa, nimic de acum înainte, nici un amestec să nu ai, ei să te duci tu să-ţi iei de la fiii lui Milco şi de la Milcoaie ceea ce ştii că este al tău, iar pe sfînta Mitropolie şi pe părintele vlădica Varlam să-i laşi în pace. Şi altfel să nu faci, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Vlaicul pîrcălab şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi alt Stroe paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Şi eu, Neguit, am scris în Tirgşor, luna ianuarie 28 zile în anul 7046 <1538).
      t Io Radul voivod, <din mila)1 lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I.,nr. 451 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXIV/3). Orig., hîrlie (32x21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1862; alte traduceri ibidem, ms. 127, f. 271 şi 134, f. 11 v—12.
      EDIŢII. Slav. Venelin, 163 — 165. Trad. D.I.R., B, 238. Facs. ibidem, 485.
       1 Loc rupt.
52                                              1538 (7046) martie 7, Bucureşti.
       •ţ AIhaoctîio eoh;îk>, Iw PdAVrt BOHBOAd m rocnoAiiHTv b-bcoh 3emae Xrrpo-ErtdJfîCHCKOE CHH*K np'fc AOKpdrO > H BEAHKdrO PdAV‘'<* BOHBOAd. AaKaT rOCIlOACTBO MH CÎIO flOBEiVfcHÎE <rOCnOACTK<J MII /Iee8AWB H Cil CHHB ErO> ©HMd H CTv CliHOBH CH H EpdT EM8 PdAVrt H c1k CHHOBH CH, EAHU.E HM EorX < EipHflScTHT, BKO>KE> Aa M8 ECT WHHH8 8 FpOUIdHH TpETH A EA H WT nO KOAa <H WT nO KTvCOiVV JfOTdpOM > H I10CB8AE TpETH A EA, EIOHEÎKE HM ECT CTdpd H npdKd < WMHHd. H IIMdAH C8T H> CTdpH KHHTE wt hhh rocnoAdpH np'feJKAE ehblue rocnoACTSo mh.
       <GEro pdAÎ, AdAOJt h rocnoACTSo mii> Aeb8awb h chhTv Ero ©HMd h cb EpdTOM CH PdAVA) MKOWE Ad <IIM ECT WMHH8 H W)fdE8>, HHM H CHHOBOM HM H EH8KOM H np'fcBHSMHTOM HM. H BdpE KOM8 <WT HIIJC npHrtSMHT > np'fc’/h'AE CTiMpTiTTi, d B"k HHJf npTiAdAHKd Aa H'fecT, h8 Aa ECT <WCTdEWHAt HM. H HH> WT KOrOÎKE HEnOTTvKHOBEHO,
nopESAto rocnoACTBd mh.
       <Ge>KE 8B0 H CEEAETEAIh nOCTd>Brt-fcEM rOCflOACTBd mh: >K8ndH UlEpedH BEAHKH EdH 2KHACKH <H 5K8ndH EEHTHiVh EHB AE0PHHK> H >K8ndH GTdlIKO BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH EAdHK<8rt EEAHKH rtWrw$ET> H ^APHltlE BHCTHBp H GTpOE cndTdp H ApdrSrt CTOAHHK H GTpOE nEJfdpHHK H EdpKSrt KOMHC H BdA't HSB0pdH8rt BEAHKH flOCTEAHHK. IIcnpdBHHK, IldAVPE AWrW$ET.
       H d3, IţdAd/lM WT BpMEIjJtl AHHK, E>KE HdMp’KTdJf E*k AHEH'bH TpdA B8K8pEljJH, M-kCEUd MdpTIE 3 AEHH E rt^T x3MS.
       f îw PdAVA BWEBWAd. MHrtOCTÎA B0>KÎ<ft rOCflOAHHB.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul preabunului) şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a <domniei mele lui Lebul şi cu fiul lui) Oncea şi cu fiii săi şi fratelui său Radul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va <lăsa, ca) să-i fie ocină
www.dacoromanica.ro
69
în Groşani a treia parte şi din apă şi <de peste tot hotarul) şi de pretutindeni a treia parte, pentru că le este lor veche şi dreaptă <ocină. Şi au avut şi) cărţi vechi de la alţi domni, care au fost Înaintea domniei mele.
      <De aceea şi domnia mea am dat) lui Lebul şi fiului său Oncea şi cu fratele său Radul, ca să <le fie ocină şi ohabă) lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui <dintre dinşii li se va întlmpla) mai înainte moarte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi. <Şi> de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      <Iată şi martori) punem domnia.mea: jupan Şerban mare ban al Jiului şi <jupan Ventilă fost vornic) şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul <mare logofăt) şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
      Şi eu, Ţalapi diacul din Birleşti, care am scris în minunata cetate Bucureşti, luna martie 7 zile în anul 7046 <1538).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 452 (Dintrunlemn, IX/1). Orig., htrtie (30,5 x 21,5), lipsă o treime, pecete timbrată. Cu trei traduceri: din 1741, 1859 şi 1912; alte traduceri ibidem, ms. 445, f. 25 şi 446, f. 8.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 239.
53                                                           <1538) martie 19.
       f (Q.HAOCTHIO E0>KHK>, îw PdAVA ROHBOAd H rOCnOAHHL. IblUlET r©cn©ACTBO MH TEEE, GTdHMO IVT TpOUJdHH H TEEE, AeE8AE H TEBE, GtOHKO H n© CHJf EH r©EO-pHM rOCnOACTEd MH 3d pdAÎ EAHH JfOTdp WT HHCK8A EoKOpOK, l|IO ECT EOrt’fcpHHS
rocnoA^TEd mh, >K8ndH8 KpTvCTîraHS AorojţET, cTdp8 h npdKS wmhh8 h a^A””* ;
d EH CTE CEAd MHH8AH H HCJfdEHAH CTE H WpdAHCTE JfOTdp H CEHO KOCH CTE. G*k KOE rrtdK8 H Ch KOE HCnpdES HCJfdEHTH EH CTdpE JfOTdpE ? TdKO rOCn©ACTK© MH, WT MdC EXE CM"h HdlUEA KdKO EH ECTE nOCEKdAH CTdpE JfOTdpE, d rOCn©ACTE© MH BKCJfOTliA CM Ti KdKO A<> nOUJAlO Ad KH EK3HMdEM TpHKHE fi EI|JE AOCTd AOCdXA# WT HdA TAdEE BdUJE CTvTBOpHTH. Td>KE ndKH, 8 TEM, fldAOLUE BHU1E pEMEHHO EOA'fcpHHS TOCnOACTBd MH npEA TOCnOACTBO MH, TEpE EH H3BdAHUlE WT CÎE 3A0MHHEHHE, EXE EH ECTE CKTBOpHAE, EE3 HH EAHO C8AIE H 3dK0H.
       GErO pdA>, 8 MdC l|JO KETE EHAITE KHHTH TOCflOACTEd MH, d EH 8 T0M3H MdC Ad CE BdpSETE WT TOE CTdpE JfOTdpE, IIHCK8A EoKOpEB, KdKO no BEKE A<* «E WpdETE, HHXH CTdpE JfOTdpE Ad HE MHH8TE, dH8 Ad APR*HTE nOK8AE c8T EHAE CTdpE JfOTdpE nOCTdBAEHE, EljjEXE WT npH A^XH AEAd TOCnOACTBd A\H nOKOHHOrd EddAd BOHBOAd KdrtSrEpd. H TdKOPEpE Ad AP^XOITE no CTdpE JfOTdpE H HE EAHH nEA$ WT 3EMAE Ad HE MHH8TE npE3 JfOTdpE, dH8 Ad CH APR^CHT BHU1E pEMEHHO EOA'fcpHHS TOCnOACTBd MH, XSndH Kp’kCTIdH AOrO$ET, CTdpE XHAli3E.
       GErO pdAÎ, HHJfTO Ad HE CM^ET MHH8TH JfOTdp HAH WpdTH HAH CEHO KOCHTH npEA CÎIO KHHrH rOCnOACTBd MH, nOHEXE Tord MEAOBEKd EXE CE JfOKET [nOKScHTH EdHTOEdTH HAH JfOTdp MHH8TH, d TOrd MEAOEEKd EEAHKd, 3Ad AOCdXA^ JfOKET ndTHT WT K”k rOCnOACT-BO MH. H d HHO Ad H-bcT, no pEM TOCnOACTBd MH.
       HcnpdBHHK, IldASpE Aoro^ET.
       IlHC MtCEUd MdpTHE 6Î A^HK.
       f Iw PdAVrtd EWEBWAd, MHAOCTlA EOXÎA TOCnOAHHK.
70
www.dacoromanica.ro
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Stanciule din Groşani şi ţie, Lebule şi ţie, Stoico şi prin aceasta vă grăiesc domnia mea pentru un hotar din Piscul Cocorului, care este al boierului domniei mele, al jupanului Cirstian logofătul, veche şi dreaptă ocină şi- dedinăj iar voi acum aţi trecut şi aţi stricat şi aţi arat hotarul şi finul l-aţi cosit. Cu care cap şi cu ce ispravă aţi stricat voi vechile hotare? Astfel domnia mea, din ceasul in care am aflat căe aţi tăiat vechile hotare, iar domnia mea am vrut ca să trimit să vă iau grivne şi încă destulă certare să fac asupra capetelor voastre. Apoi iar, întru aceasta, a căzut înaintea domniei mele mai sus-zisul boier al domniei mele, de v-au scos de la această răutate, pe care voi aţi făcut-o, fără nici o judecată şi lege.
       De aceea, în ceasul în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi în acel ceas să vă feriţi de acele vechi hotare, Piscul Cocorului, ca mai mult să nu araţi, nici vechile hotare să nu călcaţi, ci să ţineţi pe unde au fost puse vechile hotare, încă din zilele bunicului domniei mele, răposatul Vlad voievod Călugărul. Şi de asemenea să ţineţi pe vechile hotare şi nici o palmă de pămint să nu treceţi peste hotare, ci să-şi ţină mai sus-zisul boier al domniei mele, jupan Cirstian logofătul, vechile înfierături.
       Pentru aceasta, nimeni să nu cuteze să calce hotarul sau să are sau să cosească finul în faţa acestei cărţi a domniei mele, pentru că pe acel om care va încerca să tulbure sau să treacă hotarul, acel om va păţi mare şi rea certare de la domnia meă. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Pădure logofătul.
       Scris în lună martie 19 zile.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., CLXXXV/7. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete‘timbrată, căzută.
       EDIŢIf. Trad. D.I.R., B, 239-240.
54                                                1538 (7046) aprilie 23, Bucureşti.
       ţ MuAOCTlK> K05KÎK>, Îw PdAyrt BOHBOAd H rOCflOAHH'k B*KCOIO 3EdMH JJrrppO-KrtdJfÎHCKOIO. CHHK Ilp-bAOEpdrO H BEdHKdPO PdAyrtd KOEKOAE. A<*RdT rOCflOACTKO AIH C\t flOKEdlvHÎE rOCflOACTKd MH CK-fcTO/ttS MOHdCTHpS rrtdrOrtfMH dprHIli, DKOKE Ad tCT CEdO no HME HfEUMUlSd ETiC, Ct KtClVM JfOTdplViU. IIOHEJKE WH np*brE EHd ECT WBOE BHUIE pEMEHO CB^T^H ÎI&HTpOnOdHE WT TpTvrOBHUJE. d nOTOdd, POCnOACTBO MH $TbKA\H TEpE ndKH AM^X CEdO dHHHOdCd CB-bT-bH fflHTpOnOdHE, d IIlElVdUlăd TOcnOACT-£0 MH A<*A^X CKbTO/VVS MOHdCTHpS IVT fîprHIli, 0KO Ad ECT BTv WMHHă H B*K WJfd-£8. H HHJf IVT KOrOJKE HEnOTbKHOBEHHO B*K KTvKH, no pEMH rOCnOACTBd d/lH.
       CeîKE H CBEAETEdHE nOCTdB/VbEM' POCnOACTBO AUC >K8ndH niEpBdH BEdHKH SdH KpddEBCKH H MtfndH ExHTHd'k EHBUIE AKOPHHK H JKSfldH CTdHKO BEdHKH AKOpHHK H W8-ndH EddHKSd BEdHKH dWriVijSET H &APH1UE KHCTHBp H OrpOt CfldTdp H GTpOE nEJfdpHHK 41 EdpsSd KOrt/lHC H APdrSd CTOdHHK H EdA’b BEdHKH flOCTEdHHK. IIcnpdKHHK, EddH<K$d> BEdHKH rtlVriVjjSET.                                                                   ___
       H as, KopECH, E5KE HdnHCdX’ BTi Hd CTOdHHrpdA E8K8pElJJH, dVbcElld dnpHd Kr A4HH, Bb rtbT X3MS.
       f IlV PdAVd BWEBWAd, dAÎdOCTÎA ECOKÎM, TOCnOAHHb.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea Această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, ca să-i fie
www.dacoromanica.ro
71
satul pe nume Şeoaşul tot, cu tot hotarul, pentru că el, mai Înainte a fost al acestei mai sus-zise sfinte Mitropolii din Tirgovişte.
       Iar apoi, domnia mea am aşezat, de am dat iarăşi satul Aninoasa sfintei Mitropolii, iar Şeoaşul l-am dat domnia mea sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să-i fie de ocină şi de ohabă. Şi de nimeni neatins In veci, după zisa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craio-vei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Barbpl comis şi Dragul stolnic şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti în luna aprilie 23 zile în anul 7046 <1538>.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 453 (Ep. Argeş, XXVII/1). Orig., hîrtie, (28,5 X 21), pecete timbrată, căzută. Traduceri ibidem, ms. 168, f. 353 şi 708, f. 375.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 240.
55                                                      1538 (7046) aprilie 23.
        ţ MhaoctFio eoHsÎk», Îw PdA\’A KOHKOAd h rocnoAHHR gtcOH 3Emae Jfrrpo-gAdjfÎHCKOH, chhk KEAHKdro ii np'feAOBPdro PdAY’d eoheoae. A<*b<it rocnoACTBO AUt
CÎE nOKErt’fetlÎE rOCnOACTKd MH CB'feTOMg MOHdCTHpS rrtdrOAEMHE Togopd, I3K0JKE A<1 CH $3HMdET WT BAdTd EWE CE 30BET ffldMHHd WT Eli CEX A»AÎE E5KE X^ET AOBHTII, TpETdrO pKEd, dAH K8nHO CKC Ko3HH H CbC EoAM^Ha H CbC fflSlilETElJJÎH, DOHEKE TdKO CbMOTpHX rOCnOACTBO MH, EpE Hd AP^PE EAdTOEE H rp'RAE pd3A'&AEX pilEd Hd ABOK» H nOCrtE E'KSET AECETOK, dHd EAdT# E>K£ ECT BHUIE pEHEHd, ffidAMJHd, A<* C8T BOA-HHU.H KdrtSrEpH WT MOHdCTHpS EHCE ECT BHUIE pEHEHd A<* $3HMdET WT CBdKd pHEd TpETH PHB. H HH\"TO A<i HX HE CMIiET EdHTOBdTH HAH 3dnptTHTH HAH CkKpHTH, (10HE5KE TOrdll HEAOBEKd 3A0 KE fldTHT.
       Gsro pdAl, AMOJf H rocnoAcTEO mh, ibkoke a* ect ce^tcm# MOHdcTHpS g*k ^KptflAEHÎE, d KdA8rEpOA\ B"k llHip», d rOCnOACTBO A\H H pOAÎTEAHM rOCDOACTBd MH B*h B’feHHOE E'KCnOMHHdHIE H HEnOKOAtEHMO, DO WpH3M0 rOCnOACTBd MH
       HcnpdBHHK lÎAdHKSA EEAHKH AOrO^ET.
       IIhc M*kcatd dnpHA kt arhh g AtT X3MS.
       t Iw PdAV’A EWEEWAd, MHAOCTÎM E05KÎ/tt rOCDOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să ia de la balta ce se numeşte Mamina de la toţi oamenii care vor pescui al treilea peşte, însă împreună cu Gozia şi cu Gotmeana şi cu Muşeteştii, pentru că aşa am socotit domnia mea, căci la alte bălţi şi girle s-a împărţit peştele-in două şi apoi s-a luat zeciuiala, iar la balta ce este mai sus-zisă, Mamina, să fie volnici călugării de la mănăstirea mai sus-zisă să ia din tot peştele,, al treilea peşte. Şi nimeni să nu îndrăznească a-i tulbura sau a-i împiedica sau a ascunde, pentru că acel om rău va păţi.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire,, iar călugărilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire şi neclintit, după porunca domniei mele.
www.dacoromanica.ro
72
      Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Scris in luna aprilie 23 zile in anul 7046 <1538>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 454 (Oovora, XXV/5). Orig., hlrtie (31 X 21,5).Cu o traducere din 1797; alte traduceri ibidem, ms. 447, f. 302 v — 303 şi 463, f. 57 v.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 241. Facs. ibidem, 486.
56                                                      1538 (7046) aprilie 24.
       <ţ fllHAOCTÎK) EOKlW, Îw PdAyA BOHKOAd H rOCflOAHH'K BTiCOH 3EMAE XfTpO-KAdX'ÎHCKOE, ciiHii KEAHKdro h np'fcAOEpdro PdAyAd BOEBOAd. AaKaT rocnoACTBO A1H CÎE nOBEAtHÎE rOCHOA^Td MH . . . > II’kTpS H A^iPEpd CH GTOHK'K H Gt'KHHA'K CkC CHHOBH . . . APa™d/Uip8, EddA H GTdHMIOA H CT’KHHCAdB H GTdH H GddB, I3KOJKE Ad HAU ECT W4HH8 XcTd <2KhAU,8>AWB WT IIoAE T8pU,EA\, WT nOAOBHHS, no s-ro AEAd H WT TpECTKWpd B TO A<EAd H WT> CT’KpMHH WT H’knAE B-rO AEAd H 8 IlETpdpH B-rO AEAd, nOHE>KE HA\ C8 CTdpE H npdBE WMilHE, AEAHH8.
       d noTOm, HA/idiuE np8 npEA rocnoACTBO a\h ckc T8pMdH8A h TdKO npEuiE T8p-*MH8a npEA rocnoACTBO MH KdKO HE IIMdT Tdll AIOAÎE l|JO C8T BHUIE nHCdHH HHEAHH8 METfejfS CKC TdH W4HHE BHUiE pEHEHE. d TOCnOACTBO MH, 8 TEM, TAEAd)f H c8aÎ CKC E*KCH 4KCTHTHMH npdBHTEAÎE TOCnOACTBd MH H AaA*X TOCnOACTBO MH GtOHH H Gt'KHHA’K" CKC EpdTHIdM CH BÎ EOA'fcpH Aa 3dKAET lldA CÎE BHUIE pE<4E>HE W4HHE HdA ETiCE. H 3dKAEUiE npEA TOCnOACTBO MH.
       GEro pdAî, hm a<*A®X h rocnoACTBO mh Gtoiah ckc chhobh ch h Gt’KHHA’K CKC BpdTHIUM CH, d TSpHdHSA WCTdUiE WT 3dKOH8 WT npEA TOCnOACTBO MH, BKOWE Ad HM ECT GT0K1HWB CKC CHHOBH <CII> H Gt’KHHA’K CK KpdTHIdM CH B’K WMHH'K H WJfdES, HHM H CHHOBOM EM8 H BH8k<OM H np’kBHS >METOM HM H HH WT KOrOJKAE HE-nOT’KKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTBO MH.
       <GeîKE H> CBEAETEAÎE nOCTdBlljf rocnoACTBO Am: >K8ndH8 QlEpBdH8 BEAHKH EdH SpdAEBCKH H /K8nd[nd]H ElIHTHA'K BHBUIE AHOpHili;8 H >K8ndH8 GTdHKO BEA AK<Op >hhk8 H ErtdHKSrt BEA AWrWljSET H &APHIJIE KHCTHCip H CTpOE CndTdp H Gt<P©E> ElEJfdpHHK H EdpBSA kOMHC H AP'H’SA CTOAHHK8 H EdAE H3B0pdHWB BEAHKH nOCTEAHHK8. HcnpdBHHK, PdAVA nopTdp.
       IlHC M-kcEUd dnpHAÎE KĂ AfcHH, B A"kT X3MS.
       f Iw PdAV-i BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎA rOCnOAHHK.
       <f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această porunca a domniei mele> lui Pătru şi fiicei sale Stoica şi lui Stănilă cu fiii... lui Dragomir, lui Vlad... şi lui Stanciul şi lui Stănislav şi lui Stan şi lui Slav, ca să le fie ocină Gura <Jilţ>ului din Cimpul Turcilor, din jumătate, a 2-a parte şi din Trestioara a 2-a parte şi <din> Stircii de la Ceple a 2-a parte şi în Petrari a 2-a parte, pentru că le sint vechi şi drepte ocine, dedină.
       Iar apoi, au avut plră înaintea domniei mele cu Turceanul şi aşa pîra Turceanul înaintea domniei mele că nu au aceşti oameni care slnt mai sus-scrişi nici un amestec cu acele ocine mai sus-zise. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Stoian şi lui Stănilă cu fraţii săi 12 boieri, să jure pe toate aceste mai sus-zise ocine. Şi au jurat înaintea domniei mele.
www.dacoromanica.ro
73
       De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Stoian cu fiii săi şi lui Stănilă cu fraţii săi, iar Turceanul a rămas de lege dinaintea domniei mele, ca să-i fie lui Stoian cu fiii <săi> şi lui Stănilă cu fraţii săi de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       <Iată şi> martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Cra-iovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi St<roe> paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnic şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Radul portar.
       Scris luna aprilie 24 zile în anul 7046 <1538>.
       | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 455 (Tismana, XL/4). Orig., hîrtie, rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1845; alte traduceri ibiaem, ms. 329, f. 537 şi 336, f. 170—171.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 241 — 242. Facs. ibidem, 487,
57                                              1538 (7046) aprilie 25, Bucureşti.
       •{• Mhaoctîw eo>kîw, îw PdAVrt BOHBOAd H rocnoAHH-h k-kc«h 3eame JîrrppoK-AdJfÎHCKOH, CHHTi BEAHKdrO H np’kAOKpdr© P<dAY>Ad KOHKOAd. AdBdT TOCnOACTKO AM* CÎE nOEEA'kHTE rOCIlOACTBd MH CB’fcTOAftS H BOKECTBHOMS AAOHdCTHpS rAdrOAEAMI Ta.*-B*K< MOB >, HAEJKE ECT JfPdAA np'kcB’fcT’fcH H HHCT’kH H np’kKAdrOCAOKEH’fcH B Ad A ÎHHU.H HdUlEII borepOAlUE H HhCTHOE Eld BAdrOB’fcllKEHÎE>, HKO Ad ECT CB’fcTOAIlS MOHdCTHpS WHHH$ 8 T^T/^P/MPH no BOAE TEAEOpAAdHS, AEA CTdHEB B*KCd, <B >dpE EAHKd CE JfTET H3KpdTH.
       IIOHEJKE CrTdHd AdAd IO ECT ftSlldHS TpH$E KAlOHdp, TEpE <10 ECT> H3BdAHA WT EHp. d noTOM, >K8ndH TpHjjid KAiOHdp npÎHAE npEA rocnoAcTBd ahh, tepe io ame it < nOK >AOHH CB'kTOMS MOHdCTHpS, I3K0JKE Ad ECT CBItOA/IS MOHdCTHpg B*K nOKp-kflAEHTE, <d HKCTHEH>UiHM HHOKOM BTi IIHIJJS, d >K8ndH$ TpHjjiE KAlOMdpS Ad A»8 ECT B<*h CkMHOE E’KCnOAAHHdHIE >.
       <CErO> pdAÎ, AdA^y H TOCnOACTBO AAH CB’fcTOAftS <AHOHdCTHp8, IdKCOKE Ad MS ECT Eli WHHH8>H B*K W£dE8 H HH <WT KOTOJKE HEnOT>/T>KHOBEHHO, no pEH TOCnOACTBd MH.
       0<E>KE H CB’kAtTEAIE nOCTdBA*fcEM TOCnOACTBO MH>: »8f1dH IIlEpEdH BEAHKH BdH H >K8ndH CTdHKO BEAHKH A^OpHHK H HCSndH EddHKSA BEAHKH AOrO^ET H &APHI1IE E<HCTHiap> H GTpOE CndTdp H CTpOE nEJfdpHHK H EdpBSA KOAUHC H ApdrSA CTOAHHK I» EdA*t: H3B<0pdH$A> BEAHKH nOCT*kAHHK. HcnpdBHHK, EAdHK&t BEAHKH AOrO^ET. _____________
       H d3, GOnp’k, HcnHcdjf k-k rpdA E8k8peijjh, AVfccEiţd dnpHAîE ke akhh, b a*t x3ms.
       •ţ îw PdAVA BlVEBWAd, A\HAOCTÎA EO>KÎA TOCnOAHHK.
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Glavaciov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stă-pînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi cinstitei ei blagoveştenii, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în Tătărăştii de pe apa Teleormanului, toată partea Stanei, oricît se va alege.
       Pentru că Stana a dat-o jupanului Trifa clucerul, de a scos-o de la bir. Iar apoi, jupan Trifa clucerul a venit înaintea domniei mele, de a dat-o şi a închinat-o sfintei mănăstiri, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar preacinstiţilor călugări de hrană şi jupanului Trifa clucerul să-i fie de <veşnică pomenire).
74
www.dacoromanica.ro
      De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, <ca să-i fie de ocină şi> de ohabă şi de <nimeni> neatins, după zisa domniei mele.
      <Iată şi martori punem domnia mear> jupan Şerban mare ban şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Şi eu, Oprea, am scris In. cetatea Bucureşti, luna aprilie 25 zile, in anul 7046 <1538X
      ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 456 (Glavacioc, XXVI/1). Orig., hîrtie (27 X 20,5), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 112.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 242.
58                                                     1538 (7046) mai, Mislea.
       f Mhaoctîio eowîio, Iw <PdA^A> bohboa<> h rocnoAHHii bticoh 3emae JJrrppoea
AdJflHCCKOH, CHH*K AOKpdrO « BEAHKdrO PdA^Ad BOHEOAd. A^BdT rOCnOACTKO <MH> cîe noKErt-bHÎE rocnoACTKd mh ca8sem rocnoACTKd mh ... Gt'khha'k h QIe$8a h H’ferOE H GT’KHHCAdB H CK HHJf CHHOBH H EdA’fe CKC EpdTHIdM CH . . . GTdH8 H TdT$A 1 H EI(1E>KE CKC HHJf CHHOBH, EAHU.H HM EorK npHflSCTHT, I3KOWE <Ad HM C8T WHHHd 1(10 CE 30BET 3'KpH'kCKd>, CK 1118M0 1(10 CE 30KET BEAHKH . . .
       H SEA-ferE A<J HM CE SHdET WKOAO! ...HWT T»H AO E*KCKd, 8 8cTd MSpTdTOB H WT T8h 83AOA, no ETiCKd, A® EoA-bHd CTiKSlOAOK H ndKH fi*KCKd 83AOA A<> KdMEH EdpAdMOB H (1HCK8A EdpAdMOB 83rop AO MEriO HBdHEU,HM H WT T8h, A^E nO IIp'KCKOBHA, AO K8AE CE . . . CA-bME Ep*KEl(10M H A® JKEAll3E EpHBEAEl(10M H AC GOcAdHH GaTiHHK 11 WT T8h 83rop . . . KdMEH (HSpTdTOB.
       IIoHEWE CHJf BHU1E pEHEHH <AIOAÎE> npÎHAOUJE (îpEA rOCn©ACTBd MH, TEpE . . . A\'kCTO. <H TOCnOACTKO MH CdM rAEA<iA> CKC E'KCHMH npdBHTEAIE rocnoACTKd MH ... rOCnOACTKO MH, KdKO ECT nSCTHHH MllCTO . . . nOMHAOBdJf TOCnOACTKO MH' EH 111E PEHEHE CA83E TOCnOACTBd MH <ChC> CErO MECTO, A<> CH WTBOpHJf CK Tp8A"K ... H STdKMH Ot-KHHATi Td CH 8A0JKH no CECTpE CH, Gopd H PdAd H CKC CHHOBH HJf A<> C8T WKOAO, EAHH KdKO H ApSrO, dAH CdMO Hd EAHO MECTO, A HdA AP**™ WMHHE, AKUJEpE A<> CE HE METEJfdT. H EdA’fe CKC EpdTHIdM CH . . . E1(1H>KE A^^EpEM CH, EAHU.E JfTET WH HMdT, A<> c8t WKOAO CK CHHOBH HdA CÎE . . . HHE A^UIEPE A<> HE METEJfdT. H TOCnOACTBd MH AM^UIE KOH.
     • Gsro pdAî, hm a*A*X h rocnoACTBo mh <i3ko>ke a<> hm ect b-k whhh,k> h b-k WJfdB’K, HHM H CHHOBOM HM H BH8KOM H np-feBH8HETOM HM H HHJf WT KOPOÎKE HEIIOTTi* KHOBEHO, nO pEH <rOCnOACTBd MH>„
       <Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTdBHJf rOCnOACTKO MH:> >K8ndH niEpEdH BEA BdH Epd-AEBCKH H >K8ndH GTdHKO BEA ABOpHHK H %8ndH EddHKSA BEA <AWrW$ET . . . > H &APHI(1E BHCTÎiap H GtPOE nEJfdpHHK H EdpE8A KOMHC H AP^A CTOAHHK H EdA^ nOCTEAHHKi
-cHcndBHHK, AP<lr8rt> BEAHKH CTOAHHK.          ____
       IIhc 8 MHCA’h, MdH ... akhh, b*k aIjt x3MS. f Iw PdA^A BWEEWAd, <mhaoctîa> eowîa rocnoAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io <Radul> voievod şi domn a toată ţară Ungrovlahiei, <fiul> bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia <mea> această' poruncă a domniei mele slugilor domniei mele... Stănilă şi Şteful şi Neagoe şi Stăflislav şi cu fiii lor şi Balea cu fraţii săi... Stan şi Tatul1 şi Încă şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să <le fie ocina Care se cheamă Zărneasca> cu pădurea care se cheamă marele ...
www.dacoromanica.ro
75
       Şi semnele să li se ştie Împrejur:... şi de aci pină la Blsca, in gura Mur-tatului şi de aci in jos, pe Blsca, pină in Poiana Săcuiului şi iarăşi Bisca in jos, pină la piatra Varlamului şi piscul Varlamului in sus pină intre Ivăneşti şi de aci, in jos, pe Pirscovel, pină unde se... culmea Brăeştilor şi pină in fiarele- Criveleştilor şi pină la Slănicul Sărat şi de aci in sus ... piatra Murta-tului.
       Pentru că aceşti mai sus-zişi <oameni> au venit Înaintea domniei mele, de... loc. <Şi domnia mea am cercetat) cu toţi dregătorii domniei mele... domnia mea că este loc pustiu ... am miluit domnia mea pe mai sus-zisele slugi ale domniei mele cu acest loc, ca să şi-l deschidă cu trudă ... şi a Întocmit Stănilă de şi-a alăturat pe surorile sale, Sora şi Rada şi cu fiii lor, ca să fie Împreună, unul ca şi altul, insă numai pe un loc, iar pe celelalte ocine fiicele să nu se amestece. Şi Balea cu fraţii săi... Încă fiicelor sale. cite el va avea, să fie Împreună cu fiii pe aceste ... alte fiice să nu se amestece. Şi domniei mele au dat calul.
       Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, <ca să le fie de ocină) şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa <domniei mele).
       <Iată şi martori am pus domnia mea:) jupan Şerban mare ban al Cra-iovei şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare <logofăt...) şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnic şi Badea postelnic. <Ispravnic, Dragul) mare stolnic.
       Scris in Mislea, mai... zile, in anul 7046 <1538).
       t Io Radul voievod, <din mila) lui Dumnezeu, domn.
       Biblioteca Centrală de Stat, LXXXVII/1. Orig., hîrtie (31 X21), rupt şi ştnrs, pecete aplicată, căzută. Două traduceri la Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 38—39 şi f. 37 din 1911 şl 1941, după care s-au făcut completările.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 242.
       1 Şters cu chinovar.
59                                          1538 (7046) mai 5, Tîrgul Cornăţcl.
       f d&HAOCTÎIO EO>KÎEK>, îw PdAyA BOHBOAd H rOCnOAHHTi <BTiCOH 3EMAH &rpOB-AdJfHCKOE, CHETK > BEAHKdrO H nptAO&PdrO PdAVAd BOHBOAd. AdKdT rOCnOACTBO MH CÎE ncOKEAXkHÎE rOCIlOACTBd MH nOHTEHHOMg fipdBHTEAlO rOCIlOACTBd MH W8ndH8 EAdHK8A8 <EEAHKH AOrO$ET8>, QKO/KE A<* dll8 ECT WHHH8 KOA A'fer. EHEE IO ECT APtMdA CTdHKO AOrO^ETd, WT <P'feKd> TEAOpMdHOBd, Hd HME WT Pvt8ha8a, Ad>KE A<> EpOAO H WT T8h A» MdTKd E8KOBd 110 E8KOBd . . . JfOTdpS CTEWdpiOAWB H CK B'kCH IIoiaHd rOEKd, IIOHEJKE CÎIO WHHH8 EHAd ECT . . . WHHH8 CTdHKO AOrO^ETS, dAH EHAd ECT WT HdA WHHH8 A’krOKS, MTO ECT EHAd np'KEO TOCn<OACKd> JfOTdpHCdHd WT HErO Hd EEA'fc3ll> E5KE C8T BHIilE IIHCdHE.
       d nOTOM, K-KAd EHA npH A^HH <nOKOHHdrO> PdAVAd BOHBOAd, d PlOpd AOrO^ET, WH IO HCnpOCHA H pEHE KdKO ECT TOCflOACKd CÎE BHUIE pEHEHd WHHH8, d PdAVd BOHBOAd, WH rd ECT IIOMHAOBdA CEC CÎIO WHHH8. d CEAO &HI',bHÎH B'kKSfl'k C*KC ILlECK'kp'bHÎM, WHII CE AH^KdUIE TEpE 83EIHE 3dK0H BÎ EOA'kpH WT lip EA I10K0HH0M8 PdAVAd BOHBOAd H SdKAEUIE KdKO H"tCT rOCflOACKd WMHHS, dH$ ECT EHAd HHJfHd WHHH8 H SdKAEAH C8T TdKO, Ad IO npETHCHET <H> WHH WEAdA^ET H A<> » AP’BJKfT W1HH8 CEEE. d WHH HHKdKOWE HE SHiSMOrOUIE STdKMHTH CE HdA CÎE BHUIE pEHEH$ WHHH8, dH8 HMdlUE CKfipEHÎE fipEA rocnoACTBd mh pdAÎ cîia wmhh8. d rocnoACTBO mh, 8 tem, c8ahx h rAEAdx hm pea8
76
www.dacoromanica.ro
no npdBAS. H hcthho wBp'kTojf rocnoACTBo avh k<iko ect bhaa cîe bhuje peheha whhhS
CTdpA H npdBd WHHH8 A'fcrSAOB, I3KCOKE lip'bKAE pEHEHd ECT, A &HrbHÎH H CKC IbvECK'Kp'feHÎH WHH C8 3AKAEAH H CBEAETEACTBOB4AH KpHBO H WCTAUJE WT 3AK0H WT npEA TOtnOACTEd AVU, EpE HdJfOAT H ACCTH>KE CE WHHH& TOCnOACKd, E>KE ECT WT HAA WHHH8
       Toro pdAî» noAVHAOBdjf rocnoACTBo avh B'bpHH BOA'bpH rocnoACTBd avh K8ndH$ £aahk8a beahkh Aoro^ET h wSndH Tiopd AoroiJsETS. d noTOAV, npîHAE XfSndH IVpd AOrO^VET npEA rOCnOACTBd AVH, TEPE AME H nOKAOHH B"KCd CBOIO AEA, WT CEOHWAIV AoepoAV koahwav, a wSndH £a<jhk8a Aoro^ET, wh A<*P0Bd no KSlldH Tiopd AOTOjJSET CKC EAHHOM AOBpOAV KOHIO BAdUIKH.
       CEro pdAî, ndKH AAA*X H noAiVHAOBdf rocnoACTBo avh eaacteaehS rocnoACTBd AVH >K8ndH £a<1HK8a BEAHKOrd AOTOijsETd CKC BTiCd CÎ0 BHUJE pEHEHd WHHH8, BKO>KE A<* AV8 ECT B*K WMHHS II B*K VVJfdBS HEAV8 H CHHOBOAV EAV8 H BH8KOAV H np'bEHSHETOAV HAV II HH WT KOTOXCE HEnOTAVKHOBEHHO, no pEH TOCnOACTBd AVH.
       6e>ke h cbeaeteaîe nocTdBAEjf rocnoACTBo avh: »8ndH UlEpBdH beahkh bah Kpd-AEBCKH H HCSndH EhHTHATi BHBUJE A^OPHHK H >K8lldH OtAHKO BEAHKH AKOpHHK H &APH1JJE EHCTHiap H CtPOE CIldTdp H AP<>r8A CTOAHHK H CTpOE JlEJfdpHHK H EdpB8A KOAVHC H EdA'fc Il3B0pdHWB BEAHKH nOCTEAHHK. HdipdBHHK, EdA'b £03, nOCTEAHHK.
       H <13, GOnp'b aî«k, nucdjf 8 Tp-Kr Koph’ku.eaS, <wfecEijd avaiie 1 a^hh, b a^t
*3AVS.
       ţ Iw PdAVrt BWEBWAd, AVHAOCTÎA ECOKÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn <a toată ţara Ungrovlahiei, fiul) marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupanului Vlaicul <marele logofăt,) ca să-i fie ocină lingă Deag, pe care a ţinut-o Staico logofătul, din apa Teleormanului, anume din Rătundul pină în vad şi de acolo plnă în matca Bucovului, pe Bucov... hotarul Stejarului şi cu toată Poiana lui Goe, pentru că această ocină a fost... ocina lui Staico logofătul, însă a fost din ocina lui Deag, care a fost la început domnească, hotărnicită de el pe semnele care sint mai sus-scrise.
       Iar apoi, cînd a fost în zilele <răposatului) Radul voievod, iar Ghiura logofătul, el i-a cerut-o şi a zis că această mai sus-spusă ocină este domnească, iar Radul voievod, el l-a miluit cu această ocină. Insă satul Unghenii împreună cu Plescărenii, ei s-au ridicat de au luat lege 12 boieri dinaintea răposatului Radul voievod şi au jurat că nu este ocină domnească, ci a fost ocina lor şi au jurat aşa, ca ei s-o cotropească <şi) s-o stăpînească şi să şi-o ţină ca ocină. Dar ei nicicum nu au putut să se întocmească peste această mai sus-zisă ocină, ci au avut pîră înaintea domniei mele pentru această ocină. Iar domnia mea, întru aceasta, am judecat şi am cercetat rindul lor, după dreptate. Şi am aflat domnia mea cu adevărat că această mai sus-zisă ocină a fost veche şi dreaptă ocină a lui Deag, cum este şi mai înainte zis, iar Unghenii şi cu Plescărenii, ei au jurat şi au mărturisit strîmb şi au rămas de lege înaintea domniei mele, căci s-a aflat şi s-a deosebit ocină domnească, care este din ocina lui Deag.
       De aceea am miluit domnia mea pe credincioşii boieri ai domniei mele jupan Vlaicul marele logofăt şi jupan Ghiura logofătul. Iar apoi, a venit jupan Ghiura logofătul înaintea domniei mele, de a dat şi a închinat toată partea sa, de a sa bunăvoie, iar jupan Vlaicul logofătul, el l-a dăruit pe jupan Ghiura logofătul cu un cal bun românesc.
       De aceea şi domnia mea de asemeni am dat şi am miluit pe vlasteli-nul domniei mele jupan Vlaicul marele logofăt cu toată această mai sus*
www.dacoromanica.ro
zisă ocină, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni .neatins, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craio-vei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic, şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Badea Aiaz postelnic. •
      Şi eu, Oprea diacul, am scris tu tirgul Cornăţel, luna mai 5 zile in anul 7046 <1538>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 457 (Valea, XVII/1). Orig., hîrtie (21X 31), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1906.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 243-244.
60                                               1538 (7046) iunie 8, Tîrgovişte.
       f ffiHrtOCTHW <E0>KHW, Iw PdAyrt K0EKC>A<J H rOCnOAHHh. > BkCOH 3£MrtH JfmpOB-rtd^HH cHHk KErtHKdro h np'fcA®Ep<*r< o PdAyrt K0EK0A- fadKdT rocnoACTBC >MH CÎK> (10BE-/VfeHHHE TOCnOACTBd MH EOrt'fcpHHHM rOCnOACTBO MH >K$ndH$ GTdH (lHTdp H >K3ndH<8 AoEpOMHp> CEldTdp I3K0>KE Ad HM ECT WMHHH& 8 T"kTdp8rt WT II Ort IO, (10HE2KE ECT (10K8-nHT <3rt> XS rtcnpH wt GTOHKd wt TS^seijjF ckc EpdTHEM, eijjeke wt npH a^hh noKe-HHd<TO> E-kCkpdBd BOHBOAd. fi K"kAd KHrt CkAd, WHHJf KMdrt CknpEHHÎE CkC Ct4H H CkC 3pkH-k WT T$$EIJJH pdAE TdW WMHHHS npEA rOCnOACTBO MH. H JfeipET Ctjh h 3pkHTi A<> npH<jsrtTHUJ£ 3dK0H CkC Bl-TH EOrt'fcpH, TIpl CE 3dKrtErtH KdKO •K'kAd KSnOBdTH GTdH H AoEpOMHp WHHHHd WT TvrdpBrt, d WHH HE 3HdHTE, HE EHrt Ck CBOH 3HdHHIE. ă WHH HE MOKHUJE A<* npH^dTHrt BÎ-TH EOrt'fcpH £d 3dKrtErtH HÎJ WCTdlUE CTdll II 3pkH*k wt 3dK0H wt npEA rocnoACTBo mh.
      , CEro pdAH, AM*X rocnoACTBo mh EO/rfcpHHHHM rocnoACTBo mh eîke ect bhujh nHCdH GTdH nHTdp H ,A,OEpOMHp cndTdp H CkC HHM CHHOEH HM ErtHU,H)f Eork A<*CT, I3K02KE Ad HM ECT B*k WMHHH$ TdTdpSrt H Bit. WJfdEHHHM H HHM CHHOBH HM H BHSkOM H flpdBHHO-MHETOM HM. H BdpE KOM8 CE CkrttOMHT flpEÎKAE WT HJf CkMpkTk, d B"k HHJf npivAdrtHKd Ad H'fcCT, HS A<> hm WCTdBUIHHM. H WT <HE>KOrOÎKE HEflOTMKHOBEHHOM, E10pH3M»
recnoAcTB© mh.
       H CEÎKE CBEAÎTErtHEM nOCTdKrt’fcEM rOCflOACTBd MH.' W8ndH$ IIlEpEdH BErtHKH Edl» EpdrtlOBCKH H KSndH# EEHTHrtTv EHBIliE AHOpHHK H KgfldHS GTdKKO BErt AKOpHHK H X{8-PdHS ErtdHKSrt BErtHKH rtWrW^ET H ^APHIUE KHCTHIdp H Gt£OE CndTdp H CTpOE nEJfdpHIIK H ApdrSrt CTOrtHHK H EdpfiSrt KOMHC H JKSfldH» EdAE H3K0pdHH0M BErtHKH nOCTErtHHK. HcnpdBHHK, CTdHHlOrt IlOCTErtHHK.
  ____IIhc d3, EoBOrt'fc AHI3K, <WfccEU,d IOHÎE H A^HH, Bit. CTOrtHH Tp’krOBHIfJE, B*k rt’feT
X3MS.
       t îw PdAyrt BWEBWAd, MHrtOCTlA BOJKÎA TOCnOAHHk.
      f Din mila <lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul voievod. Dă domnia) mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele jupanului Stan pitarul şi jupanului <Dobromir> spătarul, ca să le fie ocină în Tătarul de Cîmpie, pentru că au cumpărat <pentru> 9 000 aspri de la Stoica din Tufeşti cu fraţii încă din zilele răposatului Băsărabă voievod.
      Iar cînd a fost acum, ei au avut pîră cu Stan şi cu Zîrnă din Tufeşti pentru acea ocină Înaintea domniei mele. Şi au vrut Stan şi Zîrnă să apuce
78
www.dacoromanica.ro
lege cu 12 boieri, ca să jure că atunci cînd Stan şi Dobromir au cumpărat ocina din Tătarul, iar ei n-au ştiut, nu a fost cu ştirea lor. Iar ei n-au putut să apuce cei 12 boieri să jure, ci au rămas Stan şi Zîrnă de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea boierilor domniei mele, care sînt mai sus1 scrişi, Stan pitarul şi Dobromir spătarul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie de ocină Tătarul şi de ohabă, lor, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei i se Va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după por runca domniei mele.
      Şi iată martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Cra-iovei şi jupan Ventilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi alt Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Garbul comis şi jupan Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravr nic, Stanciul postelnic.
      Am scris eu, Bobolea diacul, luna iunie 8 zile, în scaunul Tîrgovişte, în anul 7046 <1538>.
      f Io Radul voievod, din mila Iui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 458 (Radu Vodă, XI/1. Orlg., hîrtie (30X 21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1903.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 245. Facs. ibidem, 488.
61                                             1538 (7046) iunie 15, Tîrgovişte.
       ţ Mhaoctîk» eoîkTio, Iw PdAYd ROHROAd h rocnoAHHK e-kcoh 3emah XrrpoR-dd)fÎHCKOE, CHHK A*>EpdrO H REdHKdrO PdAYd ROHROAd. ,A,dKdT rOCnOACTRO MH cTE flORt-dEHÎE TOCnOACTBd MH ffiOTdH H EoMdH H EdHKO H EoMdH H Xp'KC H CK HHJf CHHORH, EAHU.H HM EorK AdCTK, HKO>KE Ad HM ECT WHHH8 8 T8pB8pEl|JÎ, fi,tA AdpHHdOR H AEd. AoKpSllJEK WT nOCR$AE, F10HE>KE HM ECT CTdpd H npdEd WHHH8, A'fcAÎHS, dH8 ECT EHdd npHTECHEHd WT A8d"fc H CK KpdTÎIdM ErO.
       ă nOTOA\, fflOTdH H EoMdH H EdHKO H EoMdH H Xp'KC, WHH HMdT CKnptHÎg npEA rocnoAcTRO mh ckc A^dt h ckc EpdTîiaM ch. H tdKO np-kuiE A&i'fc KdKO hh ect npHTHCHEHd, h8 M8 ECT A^AÎhS TdH RHUJE nHCdHO WMHH8. E 8 TEM, rOCnOACTRO MW TrtEAdJf H CSAHJf CKC HECTHTHMH npdEHTEdÎE TOCnOACTKd MH nO KHErE H3HdHA<>X r0C" nOACTRO MH KdKO ASd'fc CK GpdTlldM CH, WHH CH AdA^UJE AEd WT WHHH8 KTvCd EHHTHd'R ROHROAd7 d CKC AEd fflKTdH H Ap8>KHH8 ErO, E/KE c8t RHUJE nHCdHH, REKE A^dt CK EpdTîiaM CH, RHUJE nHCdHH, MET'kjfS Ad HE HMdT, H8 WCTdUJE A^dt CK EpdTÎIdM CH WT 3dK0H WT npEA rOCnOACTRO MH.
     , Cg>KE H rocnoAcTRO MH MA*X fll'KTdHEK H EoMdH H EdHKO H EoMdH H Xp'KC, QKO>KE A<> HM ECŢ WHHH8 U WjfdES, HHM H CHHOEEM H RHOKOM H np^RHOHETOM HM, HW WT KOrOKE HHnOTKKHOBEHHO, nO 0pH3M8 TOCnOACTRO MH.
       GE>KE H CREAÎTEdÎE <nOCTdRdtEM TOCnOACTRO AUK >K8nd>1H8 UlEpEdH REdHKH EdH <EpddEKCKH>1 H W8ndH cEhHTHA'K EHKUIE REdHKH A^Op>1HHK H XSndH» CTdlJKO REdHKH ABOpHHK <H >K8nd>1H8 EddHK8 REdHKH dOrOijSET H &APHIJJE BH<fTÎiap H CTpOE CndTdp»1 H EdpE8d KOMHp H CTpOE < nEJfdpHHK >J H Apdr8d CTOdHHK li EdA'fc H3R0pdH8A REdHKH nOCTEdHHK. HdlpdBHHK, ffi'KkKdH nOpTdp.
       H d3, APdFOMHp, HdnHCdJf R AP£KHH CTOd Tp’KrORHIfJE, dVkCEUA JOHIE EÎ, R A-fcT
xâ»s.
       t îw PdAyd EWEEWAd, MHdOCTÎM EO>KÎA, POcnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
79
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul yoievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Motan şi Coman şi Baico şi Coman şi Hirs şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Turbureşti, partea lui Darciul şi partea lui Dobruşa de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, aedină, ci a fost cotropită de Dulea şi cu fraţii lui.
      Iar apoi, Motan şi Coman şi Baico şi Coman şi Hîrs ei au avut piră Înaintea domniei mele cu Dulea şi cu fraţii săi. Şi aşa pîra Dulea că nu este «otropită, ci îi este dedină acea mai sus-scrisă ocină. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea după cărţi că Dulea cu fraţii săi, ei şi-au dat toată partea lor de ocină lui Vintilă voievod, iar cu partea lui Motan şi a cetei lui, care sînt scrişi mai sus, Dulea şi cu fraţii săi mai sus-scrişi mai mult amestec să nu aibă, ci au rămas Dulea şi cu fraţii săi de lege dinaintea domniei mele.
      Deci şi domnia mea am dat lui Motan şi Coman şi Baico şi Coman şi Hîrs, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori <punem domnia mea:)1 jupan Şerban mare ban <al Craiovei)1 şi jupan <Vintilă fost mare vor)1nic şi jupan Staico mare vornic <şi. jupan)1 Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi <Stroe spătar)1 şi Bar-bul comis şi Stan <paharnic>1 şi Dragul stolnic şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Măican portar.
      Şi eu, Dragomir, am scris in vechiul scaun Tirgovişte, luna iunie 15, in anul 7046 <1538).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXX1X/58. Copie din sec. XX, după orig. perg.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 245-246.
        1 Loc rupt.
<2                                                1538 (7046) iulie 2, Tirgovişte.
       ţ Mhaoctîio eo>kî»o, Iw PdAVrt KOHKOAd h rocnoAHirk k-ecoh 3emah JîrrppeK-.AdJfHHCKOlO, CHITE A*BPdTO H BEAHKdrO          BOHKOAÎ. AdKdT rOCnOACTBO MH CÎIO
JIOKEA'bHÎE rOCIIOACTKd MH CR’fcT’fcH MOHdCTHpS rAdrOAEMH ToKOpd, UKOJKE Ad HM ECT ESpTHUJOdpd WT no GOaT EHUJE WT CAdTHHS. 3dHEKE Td nOK$nH pOAÎTEAlO rOCnOACTRd MH nOKOHHdrd JPdAyd BOHKOAÎ WT EopAdT KA8<Jdp8, 3d XE dCnpH. d nOTOM, CETBOpHUJE MEHEHÎE PdAVd BOHKOAÎ CEC HtrOE CndTdp, TEpE A<>AE PdAyd BOHKOAÎ HtrOlO CndTdpS EHUJE pEHEHOlO CEAO KSpTHUJOdpd, d HtrOE CndTdp, WH MA* H npHAOHfH CB'fcTOMS MOHdC-THp8 CEAO S'EpCEIJJHH. H ElJJE A<>AE JPdAyd BOHKOAÎ xd dCnpH 8 p8K8 H*krOEK CndTdp 3d pdAÎ CEAO Sp'ECEIJJÎH.
       d nOTOM, HMdUJE WTU.8 ETSMEHd KHp 0EWAOpd H KdASrEpH WT ToBdpd < 1> np8 .CEC CHH'E GT’EHHCAdBS, nO HME ftiHpKd, TEpE TdKO npEUJE MnpKd KdKO Ad $3HMdT CEAO fiSpTHUJOdpd WT KdASrEpH. d TOCnOACTBO MH cSAHJf H TAEAdJf CE B*ECH MECTHTHMH BAdCTEAH TOCnOACTBd MH. H HSBdAHUJE Er8MEH ©EWAWpd H KHHrE H IŞJOMdTdX TOCnOA~ ■CTKO MH KHHrE nOKOHHOM8 pOAÎTEAHM TOCnOACTBd MH PdAyA BOHBOAÎ H HdHAOJf TOC-JIOACTBO MH 8 KHHrE KdKO1 ECT nOK8l1HA PdAyA BOHKOAÎ CEAO E8pTHUJOdpd WT EopAdT KA8Mdp 3d XE dCnpH. d &T*EHHCAdB, WH ECT H3r8BHA WT K"E PdAyA BOHBOAÎ CEC 8eH-JICTKO H CEC JHTA’kHCTKO, d EopAdT A^CTHHCE CE npdKOM H KEpHOM CA8JKK8.
80
www.dacoromanica.ro
       Tem pdAÎ, WCTdIUE GT'hHHCAdB H CHH*K EM$ ®HpKd WT SdKOH WT lip EA rOCnOA“ CTKd MH, d rOCIIOACTKO MH AM«X CB'bT'bH MOHdCTHpS, HKCOKE Ad ECT EpdTHEM K*K flHipS H CK’fcTOMS MOHdCTHpS Eli SKpEIMEHÎK» H HE IVT KCTO/KE HEnOT'KKH$EEH8, 110 WpH3M&
rocnoACTKd mh.
       GeJKE H CKEAETEAÎE IlOCTdB/VfcEM TOCnOACTKO MH'. 1K$ndH niEpEdH BE/IHKH BdH KpdAEECKH H /K$ndH EhHTHA'K SHBIUE AKOPHHK H KglldH GTdHKO BEAHKH AKOPHHK H Kglldl» BrtdHKSrt EEAHKH AWTWijSETg H &APHIJJE EHCTHIdp H GTpOE CIldTdp H APdrSrt CTOrtHHK» H GTpOE nE^dpHHK H EdpBSrt KOMHC H EdA^ H3B0pdH0Ed BEAHKH nOCTE/IHHK. HcnpdBHHK, ErtdHKSrt EEAHKII rtWrWi|SET.
       H d3, AP^rOMHp SpHKdp, CÎW KHHrS HCnHCdX’ ETi CTOrtHH rpdA Tp-h.rCBHlllE, M’kcEU.d WrtlE B A^HTi, Bt dtT X3MS.
       f Iw PdAVrt EWEBWAd, MIMOCTÎA E05KÎM rOCIK>AHHIv.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această, poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie Curti-şoara de pe Olt mai sus de Slatina. Pentru că a cumpărat-o părintele domniei mele răposatul Radul voievod de la Corlat clucerul, pentru 5 000 aspri. Iar apoi, a făcut schimb Radul voievod cu Neagoe spătarul, de a dat Radul voievod lui Neagoe spătarul mai sus-zisul sat Curtişoara, iar Neagoe spătarul, el a dat şi a dăruit sfintei mănăstiri satul Bîrseştii. Şi încă a mai dat Radul voievod 1 000 aspri in miinile lui Neagoe spătarul pentru satul Bîrseştii.
      Iar apoi, părintele egumen chir Theodor şi călugării de la Govora au avut pîră cu fiul lui Stănislav, anume Mirca, de aşa pira Mirca, ca să ia satul Curtişoara de la călugări. Iar domnia mea am judecat şi cercetat cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele. Şi a scos egumenul Theodor şi cărţile şi am citit domnia mea cartea răposatului părinte al domniei mele Radul voievod şi am aflat domnia mea în carte că a cumpărat Radul voievod satul Curtişoara de la Corlat clucerul, pentru 5 000 aspri. Iar Stănislav, el a pierdut de la Radul voievod cu ucidere şi cu hiclenie, iar Corlat a dobîndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
      De aceea, au rămas Stănislav şi fiul său Mirca de lege dinaintea domniei mele, iar domniea mea am dat sfintei mănăstiri ca să fie fraţilor de hrană şi sfintei mănăstiri de Întărire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Cra-iovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicuî mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al Iui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlai-cul mare logofăt.
      Şi eu, Dragomir uricarul, am scris această carte în cetatea de scaun. Tîrgovişte, luna iulie 2 zile în anul 7046 <1538).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 459 (M-rea Govora, IV/3). Orig., perg. (39,5 X 25), pecete-timbrată. Cu o traducere din 1842; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 89, 447, f. 103 V — 104-şl 463, f. 23 V—24.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 246-247.
www.dacoromanica.ro
81
63
                                                     1538  (7046) iulie 4.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domnu a toată Ţara Ungrovlahiei fiiul marelui şi preabunului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Muşeteşti ca să fie ei sălaşă de ţigani anume Slav cu fiii lui şi Tică cu fiii lui şi Danciul cu fiii şi Conda cu fiii lui, pentru că aceşti ţigani sînt drepţi şi bătrîni ai sfintei mănăstiri şi oumpăraţi de Manea Perişanul de la Basarab voevod,. Şi cartea Radului voevod şi a lui Vlad voevod şi am văzut domniia mea precum că sînt ţiganii, sfintei mănăstiri, drepţi.
      Pentru aceia am dat domniia mea ca să fie pi moşie ohabnică şi de nimeni supărare să n-aibă după porunca domnii mele.
      Şi ispravnic, Vlaico vel logofăt.
      S-au scris la luna lui iulie în patru zile la leat 7046 <1538>.
      Arh. St-.Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 403 v. Traducere din sec. XVIII.
      EDIŢII. D.I.R., B, 247.
64                                             1538 (7046) iulie 14, Tîrgovişte.
       t ffiH/\OCTKK> EOJKHIO, Iw PdAVd KOHKOAd H rOcnOAHHK B'KCOH 3EMAE &rpOBAd-JfHCKOE, CHHTv KEdHKdTO PdAydd BOHBOAE. AdKdT rOCnOACTKO MH CÎE nOBEA'feHHE rOC-nOACTBd MH CrtSrS rOCnOACTKd MH KdHTv H CK CHHOKH CH H CK EpdTHHMH, KdnOTTv CK CHHOKH CH H 1KHTH<BH> H CK CHHOKH CH H CK np*KBHBpdTHHEA$ HM, PoHU'b H CHHOKH CH H EipEJKE E/1HU.H HM Eortv npHflScTHT, BKO>KE A4 HM ECT WHHH# S H’fcrOUJHHd, flETH AEAOBE 3d WHHHTv, nOHEWE HM ECT CTdpd H fipdBd WHHH$, A^ANH# H WHHIJJEHd CKC CEKHpd H CKC WrH*K H CKC Tp§AOM 3H0d, EIJJEWE npH AKHH CTdpord AdHd BOEKOAd.
       ă nOTOM, HMdUJE H KdHTv H CK HdTd EM8 np8 npEA rOCflOACTKd MH CKC GtOI3 H CKC <rfeT4 Ero. TdKO rOCnOACTKO MH c3ahX h rAtA*X <c1k> HKCTHTHMH npdKHTHdHE rocnoACTBd mh h AdAOJf rocnoACTKO mh Ctoek h ck HdTd Ero 3dK0H$ bî so<vfcpH, KdKO A4 hm rdEAdT pdKOTS. TdKO TAEAddH CS H H3KpddH C# KdKO HMdT EdH*K H CK HETd ero 9 H'fcroiuHHd nETH a^o. TdKO cS a<mh whh wt npEA rocnoACTKO mh ckc hh^ho
ASiUE H CKEAETEdCTKOKdAH KdKO WA Hd AP#™ METfcjfS Ad HE HMdT, H3 Ad AP^^T IdKOÎKE ECT BHUJE IMCdHO.
       H ndK Ad ECT SdH-K CK CHHOBH CH H TlvHIO CK CHHOKH CH 8 <H'ferOUJHHd> AEd Ot’KHHA’KK B’KCdjf H AEdK P”KTEK <K"KCdX, ErtHKO CE ]fTET> H3BpdTH, F10HE5KE IO nOK$nH]f WT Gt’KHH/VK H WT P’KT’k 3d *8$ dCnpH rOTOKH, EJKE fipH A^HH nOKOHHOrd PdAydd SOHKOAE. d nOTOM, npÎHAE PKHIOd npEA rocnoACTKO MH TdKO CHEAHHHUJE H nOEpdTHUlE HdA HErOKS WHHH$, E>KE SKpHKdA-K HdA TpETdrO AEdO; EipEÎKE c8t EHrtH nOKpdTEHH npH Akhh noKOHHora PdAydd bohboae.
       Gsro paAb hm AdA°y rocnoACTKO mh, bkowe Ad hm ect b-k. whhhS h wjfdE$,
HHM H CHHOBOM HM H KHOKOM HM. H HH WT KOrOWE HEnOT’KKHOBEHO, nO P’bH TOCnOACTBd MH.
       Gewe cbeaeteahe nocTdKHjf rocnoACTKO mh: w$ndH IIlEpsaH beahkh EdH <Kpa-
i\EBCKH> H >K8ndH <£HHTHd'K KHE BEA> A^OpHHK H JKSndH GTdHKO BEAHKH AROpHHK H HCSndH £ddHK$A BEAHKH AOrO$ET H GtPOE cndTdp H &APHIPE KHCTHHp H GTpOE nEJfdpHHK H APd~ r8rt CTOdHHK H <fidp>E$A KOMHC H EdA'fc nOCTErtHHK. HcnpdBHHK, TdT$i\ AOrOtjsET. ' IIhc 8 rpdAy Tp^rosHipH, M-bcE^d ioaîe a* Akhtv, b d'bT x3ms. t Iw PdAVd BWEBWAd, MHAOCTÎA BOJKlA TOCnOAHHK.
62
www.dacoromanica.ro
      •ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Cană şi cu fiii săi şi cu fraţii, Capotă, cu fiii săi şi Jitian şi cu fiii săi şi cu vărul lor primar Gonţea şi cu fiii săi şi încă ciţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Neagoşina, a cincea parte de ocină, fiindcă le este lor veche şi dreaptă ocină, dedină şi curăţită cu securea şi cu foc şi cu muncă în arşiţă, încă în zilele lui Dan voievod cel Bâ-trîn.
      Iar după aceea, Cană cu ceata lui au avut pîră înaintea domniei mele cu Stoia şi cu ceata lui. Astfel domnia mea am judecat şi am cercetat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Stoia şi cu ceata lui lege 12 boieri, ca să le cerceteze lucrul. Astfel au cercetat şi au ales că are Cană şi cu ceata lui în Neagoşina a cincea parte. Aşa au dat ei înaintea domniei mele, cu sufletele lor şi au mărturisit că alt amestec să nu aibă, ci să ţină după cum este mai sus-scris.
      Şi iarăşi să-i fie lui Cană cu fiii săi şi lui Găciu cu fiii săi în <Neagoşina> partea lui Stănilă toată şi partea lui Rătea <toată, oricît) se va alege, fiindcă au cumpărat-o de la Stănilă şi de la Rătea, pentru 2 500 aspri gata, încă în zilele răposatului Radul voievod. Iar apoi, a venit Găciul înaintea domniei mele, de s-a unit şi s-a înfrăţit peste ocina lui, care acoperă a treia parte; încă erau înfrăţiţi din zilele răposatului Radul voievod.
      De aceea, am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban <al Cra-iovei şi> jupan <Vintilă fost mare) vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Barb<ul> comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Scris în cetatea Tîrgovişte luna iulie 14 zile, în anul 7046 <1538>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CXXXIV/61. Orig., perg. (39,5x 33), rupt, pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad.        B, 247-248.
65                                              1538 (7046) iulie 16, Tîrgovişte.
       f H>KE B"K XpHCTd Bora EAdrOB'kpHHH H EAdrOH-KCTHBKIH II CdAAOAP’KKdRHKIH h EorwAH noMdBdHbiH, Iw PdAVrt BOHBOAd h rocnoAHHii, chh-k np’kAOKparo h BEAHKaro PdAY<l BOHEOAd, AAHAOCTHWAA EOKÎWAA H E05KÎEAA AApWBdHHEAA, WEAdAAAfU|l8AIUI H rOC-nOACTB3l|IOAAH E'KCOH 3EAAAH ^rrpOBAdJfHHCKOH, EI|IE>KE H 3df1AdHHHCKKIM CTpdHdAA, fÎAAM-iuy h Odrdpdiuy XEPU£r- BAaronpoH3BOAH rocnoACTBo aah crohaa EAanjHM npoH3-ROAEHÎEAA, M'KCTHHM H CB’kTAHAA CpTi.AU.EAA rOCflOACTBd AAH H AApOEd^ rOCnOACTBO AAH CKH B’KCEM’KCTHHH H EAdrOWEpdăHHH H np'fenO'lTEHH, H5KE HdA K’KC’kAAH >TKCTHH AApWS K’KHdCTOAIIIHHX, CK1H XPHCOBOA rOCflOACTBd AAH (10MTEHHAA npdBHTEAHAA rOCnOACTEd AAH, >K8ndH8 Ap<thm cnaTapS h EpdT# eai8, JKSnaH# &aphi|ie beahkh bhcthhp8 h ck hhţ CHHOBH, EAHLţE HM Bom A ACT H lip’KBOEpdTO M EA I CBOEAA8, >K'8ndH8 EhHTHA’K KOAAHC H C'KC CHHOBH, EAHU.E AA$ Bor*K npHflSCTHT, E3K05KE Ad HAU ECT ffi’KpgHH’fcHHH BHvCH C'KC (lAdHHHWAA CH WT EShAMIO H C'KC >KHAHl|l'k WT 110AE WT G^paTa H $HAHnEl|lHH B'KCH H C'KC IlAdHHHWAA CH WT «frAOptlO H CK flOHHWAA H)f WT nOA BHHOrpdAÎ H C'KC A'fcAS BHHOrpdAHAU H B*KHE1|1HH B’KCH H C’KC flAdHHHOAA H£ WT $AOp'blO H C’KC IIoiBHOAA CoAH
www.dacoromanica.ro
83-
H CKC COrt WT fflHCrti: H Ep*k3d B'KCH CKC IlAdHHHS WT <I»rtOp'klO H WT HErpduiy H Kortidp-HHK8a KTvC, CKC B'KCOM JfOTdpOM, I10HE>KE HM ECT WT EoMdpHHK nOAOBHHS CTdpd H npdKd WMHH8, A'fcAHHS H A°KHBdHd WT AEA8 HM AP^rHM AKOPHHK, ElflE npH AKHH POAÎTEAIO TOCnOACTBd MH, CTdpord PdAyrt BOHBOAd. HoHEWE CÎE BHtUE pEMEHd nOAOBHHS WT EoMdpHHK EHAO ECT A'fcAHHS EAHOM8 MKAOBEKS HMEHEM ffl'KH'fc H FldAdrt ECT ffl'KH'fe B'K HliKOH CKrp-feUJEHÎE WT K"K Ap"KrHM A^OpHHK, pdAÎ HEKOH KOHH H CTOdrt ECT Ad CH 3drHHET TrtdBS. HoTOM, A<> ErAd KHA'brt ECT ffl'KU’fe EpE JfOKH CH TrtdES 3drHHET, WH ndAdrt ECT HP'bA AP’KrH4 AKOPHHK, TEpE Adrt ECT BHUIE pEMEHO nOAOBHHS WT EoMdpHHKS, d APdrHM AKOPHHK8, WH MS ECT npOCTHA rrtdBS.
       d APSr noAOBHHS wt EoMdpmK, d chhobh ErtdAydWB,, Hd hme: Eephboe ckc EpdTHEM CH H CHHOBH AP'hr0WWK» Hd HME JIlEpEdH CKC EpdTHEM CH H CK dHEnCEHM CH
h rSA'fc» whh io c8 npoAdAH KSndnS ÂPdrxM cndTdpS h wSndHS &aphiiie beahkomS
fiHCTHtap, EljJE npH AKHH ErtdAyUBI BOHBOAd, E>KE CE 8AdBH. H 83EAH C8T CHHOBH Ertd-A^awb, Hd hme Eephboe ckc EpdTHEM ch HdA hhx’hS aeao dcnpH xd\P h chhobh Ap^oiowb, Hd HME niEpEdH CKC EpdTHEM CH H CK dHEnCEdM CH 83EAH C8T dcnpH xdT H ndKH TSA'fc 83EA ECT dcnpH xd*, KSnHO MHH dCfipH xIp. d nOTOM, fiEpHBOE CK EpdTHEM CH H IIlEpEdH CK EpdTHEM CH H CK dHEnCEHM CH H FSA'fc, WHH npHHAOUJE 8 TOCnOACTBO A\H, TEpE H CB"bAETEACTBOBdUJE np^A TOCIIOACTEd MH HdA HHJfHE A^UJE, KdKO C8T npOAdAH E'KCd CÎB EHUJE PEMEHd nOAOBHIlS WT KoMdpHHKS, HHJfHE AErtOKE B"KCE, KSndHS ApdrilM cndTdp H }K8ndH8 ^APHt|JE BHCTIirjp, CdMH WT CBOHWM ACBpSM BOAHWM.
       H EIJJE 3dKAHHdHHE nOCTdBHUJE WT np^A TOCnOACTBd MH, KdKO WT CMAd HdfipEA, BdpE Koro WT HHX HAH nO CBOHWM CKMP’KTK, WT CHHOBH HM )fOlJJET CE nOKScHTH H’fcKOI'O Ad nOTHrdTH H'bKd CKnpEHÎE pdAÎ HJO c8T npoAdAH nOAOKHH8 WT EoMdpHHKS, TdKOEHH Ad c8T dHdOEMd H npOKAETH H Tp'KKAETH WT TKT WTKU.H HhKEHCKH H Ad HMdT SMdCTH CK H8AOIO H CK dpHE. GhU,E STMKMHIUE H AdAWUJE CdMH WT CBOHWM AOEPOM BOAHWM.
       H ndKH Ad HM ECT GeKMPHD K'KCH CK B'KCOM JfWTdpOM H TEIUHAd E'KCd CK B'KCOM JfOTdpOM H dSMHBHHH K'KCH CK B'KCOM JfOTdpOM H KpEU,EIJJHH WT dprHlU nOAOBHHS H G'KpdTd nOAOBHHS H WT boa8 H WT uj8m H WT A^d BHHOrpdAHM H P8IUHJ.8A nOAO-SHH8 H CK B'KC'bX BpdHHipOM H CK KHAHtlTfc Bp’KrtEU.EAX H 3'KBOEAE K'KCH H AP^HMEHIHH K'KCH H M8UJEU,EA8A B'KC H EePTEIJIHH K'KCH H H'KIUMOpEAE K'KCH CKC EpdHHIJJOM H CK B*KCEM XOTdpOM H CK WMHHEA\ CH WT BAdTd, WT nO A^dE $AOMEM, WT por fflrtOBHHU,E AO HOBH II npE3 IIpHKWn H IIpHKOnSA H EopH'kHKH K'KCH CKC BHHOrpdAHM H CK E©AE-HHU.EM H CK B*KCEM X^TdpOM II OT0HKHU,d nOAOBHHS H CK BOAEHHţEM H HET’KU.’fertEAE K'KCH H T'KTdpSrt B'KC CK BliCEM X«TdpOM, WT JfOTdp E>KE ECT KOA ddTd, no EdA-fc C'Kp'K-*;eh, a« X0T,|P8rt ErtdAyAWK, no nST T'KTdpoB, a* T'KTdpSrt h wt T'KTdpSrt no HSt WT MhE3, ndKH A« X^T,,P E>KE ECT K°A ddTd H OndTHI<U,d E'KCd.
       H ndKH Ad HAI ECT EHHUJOdpd nOAOBHHS H THJfd nOAOBHHS II WT EOA8 H WT UJ8M di WT nOCBSAE, nOHEJKE HM C8T BHAH CTdpE H npdBE WMHHE A^AHHE WT A EA8 HM EdA*b AKOpHHK, dH8 C8 Bll 3drHH8rtH WT EMAÎKd, E>KE CE B'KSHECE rOCnOAdp*K. IIOTOM, ApdrHM cndTdp H cfAPHIIJE KHCTHiap, WHH AOCTHrOUJE WT TOCnOACTBO MH CKC npdBd H BEpHd ca8>ke8.
       H du,HrdHH no hme: MdH'b ck AEU,dMH ch h Eh3hh<i ck AEU,dMH ch h IIhahtSa CK AEU,dMH CH H S'KBdB'K CK AEU,dMH CH H r8AA*b CK AEU,dMH CH H HdH CK AEU,dMH CH [H PHMd CK AEU,dMH CH H ToAMd CK A^dMH CH H ?OBdH CK A^dMH CH H $8rd CK AEU,dMH CH H ©HMd CK AEU,dMH CH H HdH CK AEU,dMH CH H Adrd CK AEU,dMH CH H H^HIO CK AEU,dMH CH H TdTSU.'b CK AEU,dMH CH H EoCT'b CK AEU,dMH CH H EoAPEUJdH CK AEU,dMH CH H JKoHKd CK AEU,dA\H CH H HdSrt CK AEU,dMH CH H EdH CK AEU,dMH CH H PdAyrt CK A^dMH CH H EdAt CK AEU,dMH CH H AiaHt CK AEU,dMH CH H HdH CK AEU.dMH CH H . . . CK AEU,dMH CH dl M’KHAP'b CK AEU,dMH CH H HpHBd CK AEU,dMH CH H ErtdHKSrt CK AEU,dMH CH H TOMOIO CK AEU,dMH CH H HoHMd H EdWMd CK AEU,dMH CH H Hond CK AEU,dMH CH H TortME CK A^dMH •CH H ESrtjjSd CK A^dMH CH H THHT'b CK AElţdMH CH H Ep*KCTOHE CK AEU,dMH CH H EMH-
u
www.dacoromanica.ro
KdH CK AHldAtH dl H A8wd CK A*UdMH CH H HHIWk CK A CULMII dl H EdA'fc CK AEU.dMlt CH H CTOHKd CK AEMMH CH H I\UK8 CK A^IAMII CH H fi/lATlMOK <CK AHţdMH> CH II IIOAOrd C*K AEMMH CH H K0CT"fc C*K EpdTHE CH, XpScdH H PdAVA H ®dpilH, CK AEUdAU» CH H CtOHKOC CK AHMMIt CH H P/Knd C*K AEMMH CH H ffiSlUdTS CK AfUdMH CH H ^OpHEUt -CK AOţAdAH CH H AP^Hr*K C*K AEU.dMH CH H Cd’KK’blO CK AEUdA\H CH H A#A\d C*K AEUdMH CH H . . . rSAdHUlOp CK AEUdMH CH H IţlSEd CK AHţdMH dl II 3dE0rd C*K AEU.dMH CH. H A^A^d CK AEMMH CH H DopMHH CK AHVIMH CH H I'orOH’k C*K CHHOBH CH H KopH'k H TdT8A H AP^rHH H CTOHKd H EoEdH . . . H KoCT-t CK A^MMI! CH H PdA#A CK AEUdMH CH H HhcTOP CK AHlddAH CH . . . H Mh8A CK AEMMH CH H HdH CK AEMMIJ CH H KopHfe CK AEMMH CH . . . CK AEUdMH CH . . . H PKpd CK AEUdMH CH H iftSpdUJKO CK AEUdMH CH H Xp*K . . . CK AEUdMH CH . . . 8rd CK AEUdMH CH H CdK&l CK AEUdMH CH H ‘frp’KU.Hrt’K CK ABXdMH CH H ESMdMIO CK AEUdMH CH H Eftld CK A^ddflH CH H E’Kp<CT’k> CK AEUdMII Cil H ffldpHHKO CK AH*dMH CH H HHK8AOE . . . H A'bdKd CKC MOMK8 CH H ... CKC A'MJlEPdMÎ CH H AdHHd H ffidA-b H Eo . . . CKC MOHK8 CH H . . . 8AHKA, IIOHE5KE HdH <C/KT-K> npdEE. WMHHE H CEAd H dlţlirdHH, A^AHHE HCSndH» APdrHHS CIldTdpS H XaPHIJJE BEAHKOM8 EHC-THiapS H A0EHBdHH WT AEA# HA\ APdrHHH AK0PHHK. (1 np’KEO <EpdTOMEA> EM8 EhHTHATv. KOMHC IVT CEAd BHUJE IWCdHE . . . <EKE> C8T IVT A^AI^, IVH Ad HMdT nOAO<EHH8> .’. . ApdrHMH A^CPHHK H dU,HrdHH BHUJE IIHCdHH, EhHTHA*K KOMHC Ad HE HMdT CK HHJf HHIjld..
       A nOTOA»., BdpE KOM8 IVT HHJf CE CASmHT np'bftAE C’KMp’KTH <H HE IVCTdEA'b’T WT HHJf > HH CHH8, HH A*4JeP*>, i B*K HHJf np*KAdAIOK8 Ad H"kCT, dH8 Ad ECT WCTdEUJHM HA\ H CEAd H dUHrdHH H B’KCfe CBOErO KOMdTE H ... WT HHJfHH . . . p8, d CEAd H dlţHrdHHi HM BHUJE JJHCdHE Ad C8T EA\8 . . . JfOlJJET EHTH WT A*WEPE APdrHMH A^OpHHK, d nOTOM >K8ndH APdrHHIJ cndTdp H >K8ndH &APHUJE KHCTHHpS . . . WCTdBHUIE . . . TOCnOACTEd MH,. KOH JfOKET CE HSEpdTH WT CHHOBH HAI HAH WT dHEIJCEH HM HAH WT np'kEHSMETH HM, EJKf JfTET . . . Ad AdKdTH H 8AO>KHTH AP**3H AlOAlE T8»AH WT HHOIIAEMEHHK, Hd HErOEE. KOMdTE, BHUJE IIHCdHE . . . d AP^3H KOE HSEpdTH WT . . . d WHH Ad C8T BOAHHU.H Ad MO HE AdBdT EM8 KOMdTE J dAH TOrd E>KE JfOKE KAdll'bTH AP^rOM» WT HHO I1AEMEHHK H TdKO-Ad HE 8AO>KHT AlOAÎE T8'<KAKI HdA <WMHHE II CCAd> H dUHlMHII BIIUJE nilCdIUI, nOHE/KE HM. C^T CTdpE H npdBE WMHHE H CEAd H dU,HrdHIJ A^AHHH.
       Gsro pdAÎ, hm AdA^Y 11 rocnoACTBo mh, hkoîke Ad iim c8t hhm h chhoboai HM H BH8KOM H np’kBHSHETOM HM B*K WJfAB8 II IJII WT KOrOKE HEnOT^KHOEEHO, no WpH3A\0-rocnoACTBd mh.
       Ge>KE H 3dKAHHdHlE nOCTdKrttjf TOCnOACTEO MH! KOrO II3EEPET rOCnOA*K Eor*K no cTeMPTeTIe rocnoACTBd mii bhth rocnoAHH’K EdduiKOH 3eaiae, wt cp*KAEliHdro-nAOAd rocnoACTBd mh hah wt ckpoahhk rocnoACTBd mh, hah, no rp'bcEjf HdUiHjf, wt HHO nA'kMEHHK, Ad dljJE nOMETET H nOHOEHT H STEpTiAHT CKIH JfPHCOBSA TOCnOACTEd. MH, Toro TOCIIOATi Eoni Ad nOHETET H CKJfpdHHT H STEPTiAHT C*K rOCnOACTEt Ero. dijJEAH nonspET h pdcHnET h nocpdMHT, Toro rocnoA*K £or*K Ad 8ehet Ero 3Ae T’bAOM, d BTi E/KA^UJHM B"bK A^UJdM Ero H Ad HMdT SMdCTIE CK . . . K>AOIO <H CIC> dpîlO-H CK WH'fcMH ÎJfAEHE, EHvE E'K3'KnHUJ,Tv Hd TOCnOAd Kord H cndCd HdUIErO Inc8cd XpHCTd. H pEKOUJd: „<B-K3MH, . . . K*K3A\H H> pdenEHH, KP*KE ErO Hd HdC H Hd HEA’fcX’ <HdC>", dAJHH.
       GeHCE CBEAETEAIE nOCTdEA’bET rocnoACTBo mh: »8ndH IIlEpEdH EEAIIKH KdH Kpd-AEECKH H )K8ndH8 ShHTHA*K EHEUJE AKOpHHK H H{8ndH8 CTdHKO REAHIOI ABOpilHK H >K8ndH8 £ddllK8A CEAHKII AOrOijjET H HCSndH AP'BE'HHH EHEUJE CndTdp H XaPHIJIE EHCTHQp H CTpOE-endTdp H ^.pdrSA CTOAHHK H GtPOE nEJfdpHHKS H EdpsSA KOMHC H EdA’fc H3E0pdH0EU BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, EhHTHA*K ABOpHHK.
_ H d3, HdH AHIdK, EHCE HdHEpTdJf E*K HdCTOAHH rpdA Tp’KrOKHUJÎ, M’kcEU.d WAÎt. 3l AKHH H WT dAdMd TEKSllld, E*K A’kTO X3MS.
       f Iw PdAVA EWEEWAd, MHAOCTIA EOKÎA rOcnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
85-
      t Cel Intru Hristos Dumnezeu, binecredinciogul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singurstăpînitorul şi unsul lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn, fiul prebunului şi marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovla-hiei, încă şi al părţiilor de peste munţi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, din curată şi luminată inimă a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest întrutotul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstitul, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupanului Dră-gbici spătarul şi fratelui său jupan Udrişte marele vistier şi cu fiii. lor, ciţi le va da Dumnezeu şi cu. vărul lor primar, jupan Vintilă comisul şi cu fiii, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie Mărginenii toţi cu muntele lor din Bu-ceaci şi cu jiliştea din cîmpul de la Sărata şi Filipeştii toţi şi cu muntele lor din Floreiu şi cu poiana lor de sub vii şi cu dealul viilor şi Băneştii toţi şi cu muntele lor din Floreiu şi cu Poiana Sării şi cu sarea de la Mislea şi Breaza toată, cu muntele din Floreiu şi din Negraşu şi Comarnicul tot, cu tot hotarul, pentru că le este jumătate din Comarnic veche şi dreaptă ocină, dedină, şi dobindită de bunicul lor Drăghici vornicul, încă în zilele părintelui domniei mele, bătrînul Radul voievod. Pentru că această mai sus-zisă jumătate din Comarnic a fost dedină unui om anume Mînea şi a căzut Mînea într-o greşeală faţă de Drăghici vornicul pentru nişte cai şi a staţ să-şi piardă capul. Apoi, cînd a văzut Mînea că-şi va pierde capul, el a căzut înaintea lui Drăghici vornicul,^ de i-a dat mai sus-zisa jumătate din Comarnic, iar Drăghici vornicul, el i-a iertat capul.
      Iar cealaltă jumătate din Comarnic, fiii lui Vladul, anume Berivoe cu fraţii săi şi fiii lui Drăgoi, anume Şerban cu fraţii săi şi cu nepoţii săi şi Gu-dea, ei au vîndut-o jupanului Drăghici spătarul şi jupanului Udrişte marele vistier încă în zilele lui Vlăduţ voievod, care s-a înecat. Şi au luat fiii lui Vladul, anume Berivoe cu fraţii săi, pe partea lor 1 700 aspri şi fiii lui Drăgoi, anume Şerban cu fraţii săi şi cu nepoţii săi au luat 1 700 aspri şi iar Gudea a luat 1 700. aspri, cu totul fac 5 100 aspri. Iar apoi, Berivoe cu fraţii săi şi Şerban cu fraţii săi şi cu nepoţii săi şi Gudea, ei au venit la domnia mea,, de au mărturisit înaintea domniei mele, pe sufletele lor, că au vîndut toată această mai sus-zisă jumătate din Comarnic, toate părţile lor, jupanului Drăghici spătarul şi jupanului Udrişte vistierul, singuri, de a lor bunăvoie.
      încă şi blestem au pus înaintea domniei mele că de acum înainte oricare dintre ei sau după moartea lor, dintre fiii lor, de va încerca cineva să ridice vreo pîră pentru că au vîndut jumătate din Comarnic, aceia să fie anatema şi afurisii şi de trei ori blestemai de către 318 părinţi din Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie. Aşa au întocmit şi au dat singuri, de a lor bunăvoie.
      Şi iar să le fie Secăria toată, cu tot hotarul şi Teşila toată, cu tot hotarul şi Lucianii toţi cu tot hotarul şi Creţeştii de la Argeş jumătate şi Sărata jumătate şi din apă şi din pădure şi din dealul viilor şi Ruşeţul jumătate şi cu toate braniştele şi cu jiliştea Vîrleţei şi cu Zăvoaiele toate şi Drăghiceştii toţi şi Muşeţelul tot şi Berteştii toţi şi Căşcioarele toate cu braniştele şi cu tot hotarul şi cu ocina lui din baltă, mai jos de Floci, din cornul Ialomiţei pînă în Noian şi peste Pricop şi Pricopul şi Cornenii toţi cu viile şi cu morile' şi cu tot hotarul şi Stoichiţa jumătate şi cu morile şi Cetăţelele toate şi Tătarul tot, cu tot hotarul, din hotarul care este lîngă Lata, pe valea Sărăţii, pînă în hotarul Vladului, pe drumul Tătarului pînă în Tătarul şi de la Tăta-
• 86>
www.dacoromanica.ro
rul, pe Drumul din Miez, iarăşi- pînă. în hotarul care este lingă Lata şi Spat-niţa toată.
       Şi iar să le fie Viişoara- jumătate şi Tiha jumătate şi din apă şi din pădure şi de pretutindeni, pentru că le-au fost vechi şi drepte ocine, dedine, de la bunicul lor Badea vornicul, ci au fost pierdute de Bădica care s-a ri* dicat domn. Apoi Drăghici spătarul şi Udrişte vistierul ,ei au dobîndit de la domnia mea, cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
    ' Şi ţiganii, anume: Manea cu copiii săi şi Bizina cu copiii săi şi Pilitul cu copiii săi şi Zăbavă cu copiii săi şi Gudlea cu fcopiii săi şi Nan cu copiii săi şi Ricea cu copiii săi şi Golcea cu copiii săi şi Cioban cu copiii săi şi Fuga cu copiii săi şi Oncea cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Daga cu copiii săi şi Neniu cu copiii săi şi Tatuţea cu copiii săi şi Costea cu copiii săi şi Co-dreşan cu copiii săi şi Joica cu copiii săi şi Paul cu copiii săi şi Ban cu copiii săi Şi Radul cu copiii săi şi B'adea cu copiii săi şi Manea cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi... cu copiii săi şi Mîndrea cu copiii săi şi Priba cu copiii săi şi Vlaicul cu copiii săi şi Gomoiu cu copiii săi şi Poicea cu copiii săi şi Caocea cu copiii săi şi Popa cu copiii săi şi Golcea cu copiii săi şi Bulfa cu copiii săi şi Ţintea cu copiii săi şi Clrstone cu copiii săi şi Băican cu copiii săi şi Duna cu copiii săi şi Ciclea cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Stoica cu copiii săi şi Glavu cu copiii săi şi Mllmoc <cu copiii) săi şi Pologa cu copiii săi şi Costea cu fraţii săi Hrusan şi Radul şi Marin cu copiii săi şi Stoicos cu copiii săi şi Rîpa cu copiii săi şi Muşatu cu copiii săi şi Forneş cu copiii săi şi Drlngă cu copiii săi şi Slăveiu cu copiii săi şi Duma cu copiii săi şi Gudlişor cu copiii săi şi Ştuba cu copiii săi şi Zăboga cu copiii săi şi Dădui cu copiii săi şi Por-cea cu copiii săi şi Gogonea cu copiii săi şi Cornea şi Tatul şi Drăghici şi Stoica şi Boban şi Costea cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Nistor cu copiii săi şi lanul cu copiii săi şi Nan cu copiii săi şi Cornea cu copiii săi... cu copiii săi.... şi Gira cu copiii săi şi Muraşco cu copiii săi şi Hlr... gu copiii săi... uga cu copiii săi şi Sacul cu copiii săi şi Frăţilă cu copiii săi şi Buceaciu cu copiii săi şi Bila cu copiii săi şi Cîr<stea> cu copiii săi şi Marinco cu copiii săi şi Niculoe ... şi Lelea cu copilul său şi... cu ficele sale şi Daina şi Malea şi Bo ... cu copilul său şi... ulică, pentru că le sînt drepte ocine şi sate şi ţigani dedine ale jupanului Drăghici spătarul şi ale lui Udrişte marele vistier şi doblndite de bunicul lor Drăghici vornicul. Iar vărul lor primar, Vintilă comisul, din satele mai sus-scrise ... ce sînt de moştenire, el să aibă jumătate ... Drăghici vornicul şi cu ţiganii mai susserişi Vintilă comisul să nu aibă cu ei nimic.
       Iar apoi, oricăruia dintre ei i se va întîmpla mai înainte moarte <şi nu va rămîne din ei) nici fiu, nici fiică, iar la ei prădalică să flu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor şi satele şi ţiganii şi toate averile lui şi... din ... lor şi satele şi ţiganii lor mai sus-scrişi să fie lui... va fi din fetele lui Drăghici vornicul, iar apoi jupan Drăghici spătarul şi jupan Udrişte vistierul... au lăsat ... domnia mea, cine se va alege dintre fiii lor sau dintre nepoţii lor sau dintre strănepoţii lor, care vor vrea ... să dea şi să aşeze alţi oameni streini, din alt neam, pe averile lui mai sus-scrise ... iar alţii care se vor alege din ...iar ei să fie volnici să nu-i dea lui averile; ci acela care va voi să închine altuia din neam strein să nu aşeze oatneni streini peste <ocinele> şi ţiganii mai sus-scrişi, fiindcă le sînt lor vechi şi drepte ocine şi sate şi ţigani, dedine.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
www.dacoromanica.ro
87
       Iată şi blestem am pus domnia mea: pe cine va aTege domnul Dumnezeu după moartea domniei mele să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va Înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l Întărească In domnia lui. Iar dacă va călca şi va risipi şi va batjocori, aceluia domnul Dumnezeu să-i ucidă aici trupul lui şi In veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte... cu Iuda <şi cu> Arie şi cu acei iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mintuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „<ia-l, ia-1) şi răstigneşte-1, sîngele lui asupra noastră şi asupra copiilor <noştri>“, amin.
       Iată martori pune domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vintilă vornic.
       Şi eu, Nan diacul, care am scris în cetatea de scaun Ţirgovişte, luna iulie 16 zile şi de la Adam curgători în anul 7046 <1538>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad, XXXIX/5. Orig., pcrg. (56,5x 46), rupt şi şters, pecete atîrnată, căzută.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 248-251.
66                                                  1538 (7046) august 28, Tîrgşor.
       f MhAOCTHIO EOKÎIO Îw PdA\'rt BOIlEOAd H rOCnOAHHk K*KCOH 3EMAH JfrrpO-BAdJfHHCKOlO, CHHh np^AOSparO H BEAHKdrO PdAY<t BOEBOAd. AdBdT rocnoACTEO MH CHE nOK-fertEHHE rOCflOACTBd MH OdpEH KdA8rEpHU,d H CECTpd CH dHEH, I3K0/KE M HM c8T CBdKE KOMdTE GTOHKE AlHAKWE Ck METWM CH, CEAd H dU,HrdHH. Il0HE>KE ECT EIIW npOAdA GTOHKd AlHAKOB Ck METWM CH EAHH CEAd, nO HME dHHHOdCd, WT KOA Tp-krOBHI|IE, EdCdpdB# BOHEOA#, 3d XK dCnpH, d EdCdpdB BOHBOAE AME TOH CEAd CB^T^H A5.HTPO-FIOAHE WT Tp*krOEHI|)E, A#WE pdAÎ Ero.
       d nOTOAX, HMdUIE C'knp’feHHE Gdpd KdA#rEpHUd H CECTpd CH dHd fipEA TOCilOACTBd A\H C*kC GTOHKd AlHAKOB II C*kC METWAl CH HdA TOH CEAd dHHHOdCd WT KOA Tp*k-roEHipE. d rocnoACTEO mh rAEAdjf h cSahJC ck mecthtiimh npdBHTCAHE rocnoAcTBd MH H H3HdHAO]f TOCnOACTCEO A\H KdKO WHOE CEAd, l|IO ECT npOAdA GTOIIKd AlHAKOB H C*k METWM CH EdCdpdB# BOHBOAE, HtcT KHA GtOIIKMH npdE# WMHII# H A^AÎH3, dH# HdJfOAHA CE ECT TOH CEAO CTdpS H npdK# WMHHS H A'fcAÎH# CdpEH H CECTpd CH dHEH. i£ TEM, rocnoACTEO MH HEE*kCYOI|IET pd30pHTH nOM’feHS EdCdpdB BOH<EO>A, TEpE Ad #3HMdA\ TOI-O CEAO WT CE-fcT-fclI MHTponOAIIE, dH# AdAOJf TOCnOACTBO MH GdpEII KdA#-TEpHUd H CECTpd CH dHEK . . . <dU>lirdHH GtOHKEB AlHAKOB H C*k METWM GtOHKEB, nOHEÎKE H-feCT EHA HM<dA CT>OHKd MHAOKOB C*k METWM CH II!I EAHd METltJf C*kC TOH CEAd dHHHOdCd WT KOA Tp-krOBHl|JE. H WCTdUIE GTOHKd iftHAKWK C METOM CH WT 3dK0H wt npEA rocnoAcTBd a\h.
       d iiotwm, npHHAE Gd<pa> KdASrEpiiua h cECTpa cu dHd npEA rocnoAcTBd mh» TEPE 8A0JKHUJE H nOSpdTHUJE no nOMTEHIIHAt npdEHTE/tHEiW rocnoAcTBd AM-I >K8ndH ^APHIIJE KHCTHiap H no >K$ndH GtPOE endTdp HdA TEH3H denpH l|JO ECT AdA EdCdpdB EOEBOA GtOHKEB AIhAKO C-k METWM CH HdA TOII CEAO dHHHOdCd XK dCnpH H HdA BTiCEJf CEAdJf H dUHraHH E>KE C#T GtOHKEB AIhAKO C-k METWA\ CH, I3K0>KE Ad CK cSt EpdTHE HEpd3AEAEH» B-k B-feKH.
88
www.dacoromanica.ro
      Gtro pdAÎ H CEtA^TErtH IlOCTdBA’fcEM rOCfttACTBO AAH: JKSndH ni'KpEdH EdH H KSlldH EeHTHA’K EHBUIE A^OpHHK H JKSlldH GTdHKO BEAHKH AKOpHHK H KSfldH EaJHKSa BEA AOrO^ET H ApdrSA CTOAHHK H GTpOE nEJfdpHHK H EdpESA KOrtlHC H EdA’fc BEAHKH (10CTEAHHK.                            __ ___________________
      IIhc 8 Tp’Kruiop, AirbcEita dyrScT kh a^hh, b a*t xsms.
      ţ Iw PdAVrt BOWEBWA^I MHAOCTÎA EO>KÎA rOCIIOAHHB.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Sarei călugăriţa şi surorii sale Ana, ca să le fie toate averile lui Stoica al lui Milco cu ceata sa, sate şi ţigani. Pentru că a vîndut Stoica al lui Milco cu ceata sa un sat, anume Aninoasa de lingă Tîrgovişte lui Gasarab voievod pentru 20 000 aspri, iar Basarab voievod a dat acel sat sfintei Mitropolii din Tîrgovişte, pentru sufletul lui.
      Şi apoi, a avut pîră Sara călugăriţa şi sora ei Ana înaintea domniei mele cu Stoica al lui Milco şi cu ceata sa pentru acel sat Aninoasa de lingă Tîrgovişte. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că acel sat pe care l-a vîndut Stoica al lui Milco şi cu ceata sa lui Basarab voievod, n-a fost dreaptă ocină şi dedină a lui Stoica ci acel sat s-a aflat veche şi dreaptă ocină şi dedină a Sarei şi a surorii sale Ana. întru aceasta, domnia mea n-am vrut să stric pomana lui Basarab voievod, ca să iau acel sat de la sfînta Mitropolie, ci am dat domnia mea Sarei călugăriţa şi surorii sale Ana . . . ţiganii lui Stoica al lui Milco şi cu ceata lui Stoica, pentru că n-a avut Stoica al lui Milco cu ceata sa nici un amestec cu acel sat Aninoasa de lîngă Tîrgovişte. Şi a rămas Stoica al lui Milco cu ceata sa de lege dinaintea domniei mele.
      Iar apoi, a venit Sara călugăriţa şi sora ei Ana înaintea domniei mele, de au aşezat şi au înfrăţit pe cinstiţii dregători ai domniei mele pe jupan Udrişte vistierul şi pe jupan Stroe spătarul, peste aceşti aspri ce i-a dat Basarab voievod lui Stoica Milco cu ceata sa pentru acel sat Aninoasa, 20 000 aspri, şi peste toate satele şi ţiganii care sînt ai lui Stoica Milco cu ceata lui, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci.
      De aceea şi martori punem domnia mea: jupan Şărban ban şi jupan Ventilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Dragul stolnic şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea mare postelnic.
      Scris în Tîrgşor, luna august 28 zile în anul 7046 <1538>.
      j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 460 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXIV/4). Orig., hîrtie (31,5 X 21', rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1862; alte traduceri ibidem, ms. 127, f. 270 v—271 şi 134, f. 12.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 251-252.
67                          <1538 septembrie 1 —1539 august 31> 7047.
      Transumt din doc. cu data 1659 <7167> iunie 15.
      „Deci boiarii Rudeani n-au avut nici cărţi de moşie, nici zapise de cumpărătoare de la nimeni pe aceale ocine, nici rumânii n-au avut nici o scrisoare • • • Stepan postelnicul Vlădeanul şi cu boiarii den Slăviteşti, ei au adus la noi întîiu 4 cărţi vechi Şi bătrîne de la strămoşii... lor de moştenire ohab-
www.dacoromanica.ro
89
nică peste, satul Pleşoi: cartea Vladului vodă şi cartea lui Ventilă vodă şi cartea l<ui. . .> vodă .şi cartea lui Moisi vodă. Şi au fost stăpînit satul Pleşoi tot cu bună pace pină în zilele Radului vodă, sinu Radu vodă, cînd <au fost leat) 7047. Atuncea s-au fost sculat nişte rumâni din Pleşoi, anume: Stoica cu fraţii lui, şi Turcin şi v<e)rii lui Turcin de au rădicat plră cu stăpinii lor, cu Oprea ... şi cu frate-său Clrstiian . . . Vlădeni şi den Slăviteşti, plrîndu rumânii dinaintea Radului vodă, zicînd <că au . . .) şi ei moşie în Pleşoi Împreună cu boiarii şi au <luat> leage să jure, iar Oprea . . . fiindu ei urgisiţi... Radu vodă n-au fost cu te . . . cărţile lor ceale . . . cărţi. . . boiari n-au fost dat voe r<umânilor> să jure cu 12 oameni... cu aceea leage ... au fost mers la Radu vodă de au cerut de <le-au> dat alţi jurători <dar n-au putut) jura nici cu aceea; ei au mers iar la Radul vodă să ceae şi a treea leage şi au găsit pe . .. Oprea peharnicul şi Cîrstiian logofătul. Ei s-au socotit şi au scos cărţile lor ceale de moştenire, vechi şi bătrine ... în divan înnaintea Radului vodă. Atuncea Radul vodă au pus de au bătut pe rumâni mult şi i-au dat să fie <iarăşi rumâni lui Oprea păharnicul) şi lui Cristiean logofătul cum au fost şi mai nainte“.
      Bibi. Acad., CLXXXI/43. Traducere.
      EDIŢII. Ionaşcu, Doc. Olt., 122—123.
68                                                 <1538—1539) septembrie 23.
      f Mhaoctîi© go>kFio, <îw> PiAY* koeeoa<i h rocnoAUHii k*kcoh 3eaaah &rpo-
B/MX’ÎHCKOH, CHHTs. BEAHKArO PiA^i K0EE0A<». A‘*K<,T rOCnOACTKO A\H CIE IlOBEA’kHÎE rOCnOACTKd MH CB’feTOMS MOH4CTHp8 WT ToBOpA H WTU,8 Er8AHEH8 ©EU'AWp», QKOHCE Ai ECT BOAEH C”K CÎK> KHHTd rOCIlOACTBA MH APtWdTH CH WMHHA CB’kTOiUS AHOHACTHp
3 H’KH’Kujeiiih aea Oiiphhtehob, noraHd ckc npocEHO, iiohehce npÎHAET <wti*8> ep8aheh8 0EWAWp8, TEpE MH K4AOB4 npEA rOCFlOACTEO AAH KAKO HJf lipHTHCHET KpTiCTHiaH WT GtOHMAHH CK BP4THI3MH CH Ai HM 83HM4T nOHHA CK npOCE<IIO>AH. TAKO, rOCflOACTBO MH H3HJHA0X’ KAKO ECT TAK> WMHH8 CBTiTOMS MOHACTHp llOK8llEH4 WT A4BH4 Bp’fcAAEHA.
      CErO PMÎ| Ai ECT WTU.8 Er8rt/\EH8 BOAEH Ai CH AP^HCHT WMIIHH4 Ai CH 83HAA4T npOCE H Ai CH WpET. fi TH, RpTiCTHiaHE, Ai HE EAHTOBALUH BEBE W>IHH4 CBivTOMS A\0H4CTHp ; 4K0AII TH CE MHHT H’bljlO KpHB, i TH X0KEUJ CTOATH AHU.E lipEA TOCnOACTBO MH, CKC WTi;8 Er8MEH8. H BH, KOH ECTE rtK>AE Kp-KCTHHHOB, Ai CE B4p8HTE WT WMHH4 CB'kTOMS MOHACTHp EpE )fOKETE CK TA3BE E1A4THT. HhO HEKE EHT, 110 pEH rOCflOACTBA AAH.
      IIcnpdBHHK £aahk8a BEA Awrw^ET.
      IIhc CEnTEMBpÎE KT A^HH.
      f Iw PiAyi BOEBOAA, MHAOCTOft GO'/KÎA rOCn»AHH’K.
      t Din mila lui Dumnezeu, <Io> Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Govora şi părintelui egumen Theodor, ca să fie volnic cu această carte a domniei mele să-şi ţină ocina sfintei mănăstiri de la Nănăşeşti, partea lui Sprinten, poiana cu mei, pentru că a venit părintele egumen Theodor, de mi s-a jeluit înaintea domniei mele că îi cotropeşte Clrstian din Stoiceani cu fraţii lui, ca să le ia poiana cu mei. Astfel, domnia mea am aflat că este acea ocină a sfintei mănăstiri, cumpărată de multă vreme.
      De aceea, să fie volnic părintele egumen să-şi ţină ocina şi să ia meiul şi să are- Iar tu, Cîrstiane, să nu tulburi mai mult ocina sfintei mănăstiri;
90
www.dacoromanica.ro
iar dacă ţi se va părea strlmb, iar tu vei sta de faţă înaintea domniei mele cu părintele egumen. Şi voi, care sînteţi oamenii lui Cîrstian, să vă feriţi de ocina sfintei mănăstiri căci veţi plăti cu capul. Altfel nu va fi; după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      S-a scris în septembrie 23 zile.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 415 (Govora, VII/9). Orig,, hîrtie (29 X21), pecete timbrală. Cu două traduceri din 1750 şi 1843; alte traduceri ms. 234, f. 136, 447, f. 164 şl 463, f. 154 v.
      Datat ca anterior doc. din 1539 oct. 16.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 252—253. Facs. ibidem, 489.
69
1538 (7047) noiembrie 17, Tîrgovişte.
       f fllHAOCTÎK» EO>KÎK>, Iul PdAVrt KOEKOAd H rOCnOAHHTi KTiCOH 3EMAE J>rppO-SAdXHHCKOH, CMHTv BEAHKdrO H np'fcAOKPdrO CHH8 ErtdAd KOEKOAd. AdKdT TpcnOACTKO MH. CÎK> nţtE-bdEHlE rOCIlOACTEA MH EOd’kpHHS rOCnOACTKd MH, îKSfldH PiAYA KHCTHI3P, raKOHv'E A<1 M8 ECT CEdHip'k HTO CE 30KET EHCTpHIţd, <MH WT EAdTd ItHCTpHUOK TpE-
Tdro ae^o h IIoiaHd Jfp'Ku.HH, A©flH 8 X0TdP> 8 koa# Gtp"kmkeb nodosHHo,____iiohexce
pd ckm nOKSnHA rocnoACTBO mh wt >K8ndHHu,d Mdprdd wt EdpdKdd 3d dcnpH.
       d 8 TEM, rocnoACTBO MH AdA CKM <H* nOMHAOKdJf EO/VfcpHH8 TOCnOACTKd MH, E>KE ECT KHUJE nHCdH, pdAÎ CA8>KB8 E>KE MH ECT (10Cd8>KHA CKC (ipdKOM8 CA8ÎKE8, K"KAd A8WEi\ fldIOWT'K E'KCKpdK'K H CKC GTpOS Hd KrtdAHHtfK IţHrdHOB, TEpE CE 8EHET CKC rocnoACTBO MH. H ElfJHKE HJf CKM AdA H Hd CKdAKS, K"KAd m8 HJf ckm Adrt >K8ndHHUd Edndt, iaKO>K£ a<> *8 ect Eli whhh8 h iv£dB8 em8 h chhobhm hm, BHOKOMKE H nplîKHOHHTOM HM H HE WT KOrOJKE HEnOKO/VbEHMH, nO pEH TOCnOACTBd MH.
       <Ge>ke h cbe^aeteaîe nocTdBd^EM rocnoAcTEd <mh: >k8>xndH Gt<ihk© beahkh
AKOPHHK H >K8<ndH ErtdH^KSA BEAHKH AOrOjjiET H GTpOE CndTdp H i?APHl|JE KHCTHlap H ^pdr8d CTOAHHK H PdAyA 2 KOA\HC H HîSndH EdA* M3 BEAHKH flOCTEAHHK. IIcnpdBHHK, CTdHKO BEAHKH AKOpHHK.
_ da nHCdX, PdAyA rpdMdTHK, k-k ctoahh rpdA 8 Tp’KroBHijiE, Mtcsiţd hoemepîe 3Î AKHH, B*K A^T X3MS.
       f Iw PdAVrt BWEKWAd, MHAOCTÎM KOHtfA POCnOAHHK
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului fiu al lui Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Radul vistierul, ea să-i fie siliştea care se chiamă Bistriţa, însă din balta Bistriţa a treia parte şi Poiana Urîţii, pînă în hotar în apa Strîmbei, jumătate, pentru că le-am cumpărat domnia mea de la jupaniţa Marga din Caracal, pentru 30 000 aspri.
       Iar întru aceasta, domnia mea am dat <şi> 1 am miluit pe boierul domniei mele care este mai sus-scris, pentru slujba pe care mi-a slujit-o cu dreaptă slujbă, cînd a venit Laiotă Băsărabă şi cu Stroe la Fintîna Ţiganului, de s-au bătut cu domnia mea. Şi încă i-am dat şi la nuntă, cînd i-am dat pe jupaniţa Caplea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       <rată şi> 1 martori punem domnia mea: jupan Staioo mare vornic şi jupan (VlaiXcul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Dragul
www.dacoromanica.ro
91
stolnic şi Radul2 comis şi jupan Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Staico mare vornic.
      Am scris eu, Radul gramaticul In cetatea de scaun în Tirgovişte, luna noiembrie 17 zile, în anul 7047 <1538).
      •f Io Radrjl voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MCXLIV/1. Orig., fiîrtie (30,5 x 20,5), pecete timbrată. Copii la Arh St. Buc., ms. 710, f. 681 v. şi 479, f. 103. Traduceri ibidem, S. I., nr. 462 (Vieroş, VIII/1) ms. 349, f. 249, 479, f. 103, 480, f. 125-126 şi 710, f. 681 V.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 254.
       1 Loc rupt.
       * în loc de: Barbul.
70                                                    1538 (7047) noiembrie 21.
       f Mhaoctîk» <eo>kîk>, Iw P&a>Y* bohboa<> h rocnoAHHK bticoe <semae ăîrrpo-Krt<ijfîHCKOE>, chhti BEAHKdro <h np-fcAOEparo PdAyA> kohboa<>. A^dT roenoACTBO MH <CÎE nOKErt’feHÎE> rOCnOACTBd MH <EOA-fcpHH8> rOCflOACTEd MH >K8ndH8 H-ferS <H ChC CHHOBH> CH, EAHU.H «8 Eorh A<*CT, RKCOKE A<> M8 H ECT ... WT A&t ... TpETdTO AEdd . . . JfOTdpS EpdTgAEB, no k8AE HMdT WT WIHHd ffiSlUHEAOH CÎH . . . H WT . . . nOCK^AE no K8AE HMdT . . . nOHEXîE IO npOAdAE EpdTSd WT CKOIO AfBpS BOdio, d HtSndH H-ferSd ... bhuje pehehe whhhe wt EpdT$A ad wk dcnpH. H roenoACTBO MH A-JAWUIE KOHty.
       GEro pdAî, hm a<«a«X 11 roenoACTBO mh <hko>ke> a<» hm ect whhhS h wjfdES,
HM H CHHOBOM HM H BHOKOAl HM H np'feB'hHSHETOM H WT HHKWrWJKE HEnOTdKIIOBEHO, no psH roenoACTBd mh.
       Ge>KE CBEAETEAHE nOCTdKAEJf roenoACTBO mh: WSlldH niEpEdH BEAHKH EdH II W$ndH CTdHKO BEA AKOpHHK H MSndH SddHKSd BEA AWrW^ET H GTpOE CndTdp H &APHU1E BHCTHEp H GtpOE IlEJfdpHHK H          CTOAHHK H BdpESd KOMHC H EdA*b nOCTEAIIIIK.
HcnpdBHHK, EodAd BEA KAlOHdp.
       H d3, GTdH TpdMdTHK, nHCdJf M"tCEU,d HOEMBpÎE Kd A>vHH, B A"tT x3M3.
       f Iw PdAyA BWEBWAd, MHAOCTÎA KOHîî TOCnOAHHk.
       Ţ Din mila <lui Dumnezeu, Io Rad>ul voievod şi domn a toată <ţara Ungorvlahiei), fiul marelui <şi preabunului Radul) voievod. Dă domnia mea această <poruncă> a domniei mele <boierului> domniei mele jupanului Neagu şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie... din partea... a treia parte... hotarul lui Braţul, pe unde are din ocina Muşcelului... şi din ... pretutindeni pe unde are... pentru că i-a vindut-o Braţul de a lui bunăvoie, iar jupan Neagul... mai sus-zisele ocine de la Braţul, pentru 820 aspri. Şi domniei mele au dat calul.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Şerban mare ban şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Barbul comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Coadă mare clucer.
92
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Stan gramaticul, am scris, luna noiembrie 21 zile în anul 7047 <1538).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 463 (Ep. Buzău, XLIX/1). Orig., perg. (28 x 33,5), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1861.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 254-255.
71                                             1539 (7047) ianuarie 8, Tîrgovişte.
       ţ Eli sdKOH'b nosErtt rocnoAK BorK chhwbwm HspdEAEBWM Ad Hd K-KCbKo rt-tTO AECETCTBOBdTH EAHKd dl(JE CTE5KET H Bli K'fcAEllJH dnOCTOAKI H BOrOHOCHÎH WTU.Î C'KB'fcllIdUlE Hd nOMOljJH H Hd BAdrOA'fcTEACTKO A$WdMK HdUlHiU H np^AdlUE HdA\ flOCA^A-HHM MEAOM H]f, WKH MOAHTKOE H EA'fcHHEM H nOCTOM, WBH MHAOCTHHEQ H nOKdHÎE Wrp'k-EdTH CE WT B-KCtKHX 3AK, CK K'KC'bKOM KEpWM $TKP'K}KAEHHEM A<> rOTORH e8AE« BCAHllIdTH WH rrtdC: „Ad npÎHAtTE K'K MH'b KTiCH $TKP'K?KA<1EL1JHM CE H WEp'fcMEHEHH H d3K SnOKOH EH. E’KSM'kTE HrO MOE Hd CEEE H HdSlHTE CE WT MEHE HKO KpOTMK ECMM H CMtpEH CpiiAUEM H WEp'fcL(JETE nOKOH A^UIdMIl KdllIHM HrO EO AIOE ErtdrO ECT H Ep'bME MOE AEKKO ECT. HpÎHA'fcTE ErtdrOCAOEEHH WTU.d A\OErO H HdCA’fcAC'Y’HTE CE SrOTOBdHOE BdM U,dpCTBO WT Crt8>KEHlE MHpd) K'KSdAKd)^ EO CE H A<>CTE MH HCTH E"K>KK>KAd]f CE H HdflOHCTE ME, CTpdHEM BEJf H BliEEAOCTE ME, Hdr EE)f H WA"fcdCTE ME, EOAEH BEJf H nOClSTHCTE, Eli TEA\HHU,H B'kjf H npÎHAOCTE K'K MH-fe."
       CE H d3*K ErtdrOBEpHH H XpHCT$AIOEHBH H EAdrOMECTHBH H CdMOAP'fcWdBHÎH, Iw PdAVrt BOHBOAd H rocnoAHHii, chhk Aospdro PdAyrtd BOHBOAd, aihaoctîwm eohîiwm >1 EOIKÎWM A^POBdHHEM, lVEAdAdlOl(l8 MH H rOCnOACTB8El(l8 MH BliCEH 3EMAH JîrrppO-KAdJfÎHCKOH, EIJJEÎKE H SdnAdHHHCKHM CTpdHdM, EMAdUlS H <$drdpdlll8 JfEpUEr, PEBH8e nOCAEACTBOBdTH APEKHÎM U,dpHEM H TOCnOAdM, E>KE SEMHd K'K EAdrOA'fcACTE'fc MHpH'fc nptnpOKOAHUJE H HEEECHHOEAlg U,dpCTKÎK> CnOAOEHUlE CE. E'bMHCE HKO AIOEEHJHM Bord BliCb nOCn’kETU.E K'K EAdrOE M\AP0CTK0 nAKTKCKd C'KMP'KT'K d MMAPOCT AtyfOKHd >KHHOT. H MH CH0 R'KCnOM'fcH.' TOCnOACTEO MH H CAOEO AaBHA<> npOOpOKd H Mptl rrtdrOrtEipd: „BAdWEHH HM>KE OTIlSCTHUIE CE EE3dK0HHE H HM2KE fipHKpHIHE CE rptCH, EAdWfcH m8>K EM8 HEBHMEHBET CE r,.'kCH.“ H ndKH: „Hm >KE WEpd3IVM WEAdET EA EH Hd HCTOMHHKH EOAÎ, CHI^E JKEAdET A^UId MOd K'K TEE'fc, Eo>Ke“.
       ChU,E E’KJKAEA’k TOCnOACTKO MH K'K JfpdMS CK'fcTOH WEHTfcAH H CK’fcT’fcH H }KHKO HdMEAH'fcHHE TppOHUH H MdHdCTHpS 30KEAMJ Ko3HK>, WTl|,8 ErSMEHS Kyp 6$pEM H B'KCEM H>KE WT XpHCT'fc EpdTHE JKHKSUIHJf .HKOWE A<* HM C8T K'K IIOAP^NHE CEAd nO HMEH8 TKHMEA'fc H IIIdpEdHElpI H BpMA’KU.’bHlH H C^Kd II K'KAHM'KHEUlI H HmTEUJÎ H ASHMdHÎH H BorAliHEipI H XhHOTEUJÎ H BSKSpEipî H TpOHHEl|lî H TKopJKdHH, IjlO KSlWUlE ivt ^pdroca 3d îT $aophhh h 3d eahh kohk.
       H C'KK'KCTp'fcHH, nOHEHCE C8T I10K8I1EHH WT IHOAAd IlOA 3d xdjf dCnpH, H AP*?™ noA noKSmuiE wrr CTOHKd h wt Epucrb 3d xdjf dcnpH.
       H GiiAATPSkSA no EOHHCKd K-KC, nOHEHCE rd ECT nOK8l»A ffidrAdAHHd WT EoMdH ^drdpdUldHSA 3d ii $A0PHHH, TdKO Td            ffidrAdAHHd CK'fcTOMS MOHdCTHpS; d
ApSrd noA noKSmuiE wt H'fcrd h wt Hiinp'fc, cHHd eh, 3d h ^aophhh. H CnAHiiid ffiMAOHWK, nOHEWE IO nOKSnHUIE WT «SndHHIld H'fcrd 3d T denpE.
       H &AHUd WT PHEHHK CKd H CK KHHdpHMEM TOCnOACKOM CKEJf, A<> CH rd 83HMdlOT KdA^TEpH WT CK'fcTdrO MOHdCTHpd l|JO ECT MdUlS CK'fcT'fcH H HCHBOHdMEAIffcH TppOHUH H T MEA'fcAH dli,HrdHH.
       H EoAOCTpHUd H HoK'KHEIJIH H Ct-KHEIIIH H E'KABr'KP'fcHH H E'KP'Kp'fcHH H |18mH-trfcHH h HiinEHEH 1110 Hjf noKSriH wt TdH'fc TdSpSA 3d jfîi dcnpH.
       H KliEAdpCTKO WT C&ACTKO BAliMd A<> CH 83HMdET KdASrEpH WT 5KHTO H WT CMMEH, KOAIIKO CE HdJfOAHT K'K TOH CSACTKO. H KliEAdpH TOCnOACKH A<* CE HE nOCTdEET, dH$ CdMH KdASrEpH Ad CH CEEEpET KliEAOKE.
www.dacoromanica.ro
93
       H BdM d Hd ŞehShE H KAdTO ffidMHHO WT Op<Vk TOpE C"k B'kC'bMH KrtdTd.V.H, KOAHKO AP"k>KHT H EAdTO KllSEA WT G"kndT8A AME, A® SCTHB MaOBHHHH, KOAHKO CE WBp-kTdlOT. TdKO>KAE H Ck ETiCkM X^TdpEM T^AIV CEAOM H KAdTOM. ThH K’kCEJf Ad HM C8T Eli WHHH8 H K"k WJ’dES CB*kTOM8 MOHdCTHpS H EoJKECTEHHHM HHOKOM B"k nHlJjS, d HdM >KE H POAHTEAHEX’ HdUlHX BTl BEMHOE B'kCnOMHHdHHE H HHJf WT KOJ’OJKE HEIlOT'kKHOBEHHO, n0£H3M0 TOCnOACTBd MH.
       GipEJKE H 3dKAHHdHHE nOCTdBAEJf rOCflOACTEO MHI nO CkMpTiTH TOCnOACTBd MH, Koro H3BEPET rOCnOA"k Horii BHTH rOCnOAHHli Eli EAdUlKOH 3emae, HAH WT Cp"k-AHHHdro nAOAd rocnoACTBd mh cup-bMî wt chhobh rocnoACTBd mh, hah wt ckpoahhk TOCnOACTBd MH HAH no rp’kCEX’ Hd’JJHjf WT HHHO ElA'lîAVEHHK, Ad dlJIE<nOMETET H >X nOHOBHT H STBp-kAHT H CkJfpdHHT CTfO ]fpHCOB8A TOCnOACTBd MH, TOrO TOCnOAk Horii Ad Td nOMETET H SKp'bnHT Eli rOCnOACTK'k Ero. ă d(|JE <HE nOMETET H>X HE nOKOKHT, HH CkJtpd-HHT h8 pdSOpHT H nOnEpHT H nOCpdAlHT CÎA BEUld pEHEHd, TOrO rOCnOA"k Eork, CkT-BOpHBÎH HEBO H SEMA'fe, Ad Td 8EHET ErO 3AET±A0, d Eli KSAEliJHJf B'klAE A^UJd Ero H A<> HMdT SMtCTHS Ck K>AOM H Ck TpEKAETHM dpHWM H Ck HHHEMII H8AEHE E/KE B'kS'knHUJE Hd rOCnOAd Hora H cndcd Hduicro Iyc8cd XpHCTd, Kp"kK Ero Hd HH)f H Hd MEA'bX “Jf» E>KE ECT H K8AET Eli BEKH, dA\HH. H A<* ECT TpEKAET WT Thî BOrOHOCHH WTUH H>KE B*k HEKEHCKH, dMHH.
       Ge>KE CBEAETEAHE: >K8ndH IIlEpSdH BEAHKH BdH KpdAEBCKH H >K8ndH EhHTHATi BHBU1E AKOPHHK H >K8ndH GtAHK? BEAHKH A&OpHHK H >K8fldH8 EddHKSA BEAHKH AWrW^ET H CtPOE endTdp H &APHUJE EHCTHiap H CtPOE [lEjfdpHHK H HdpB8A KOMHC H APdr8rt CTOA-HHK H EdAt nOCTEAHHK.
       H d3j EorAdH, HdnHCdJf BTl CTOAHH rpdA TpTirOKHl|IE, M-bCEIAd rEHdpÎE fT AkHH Eli A'feT X3M3.
       t Iw PdAVd BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎ/ft TOCnOAHHk
       Iw PdAVd KOHBOAd1.
       t In lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Izrael ca în tot anul să dea zeciuială din cîte vor agonisi şi ştiind aceasta, apostolii şi părinţii purtători de Dumnezeu ne-au sfătuit spre ajutor şi spre fapere de bine a sufletelor noastre şi ne-au dat nouă fiilor celor de pe urmă ca unii cu rugăciune şi-cu priveghere şi cu post, alţii cu milostenie şi cu pocăinţă, a ne curăţa de toate răutăţile şi cu credinţa întărită, să fim gata a asculta acel glas: „Veniţi către mine toţi cei ce sînteţi obosiţi şi împovăraţi, şi eu vă voi odihni. Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de\ la mine că sînt blînd şi smerit cu inima şi veţi afla odihna sufletelor voastre, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară. Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu şi moşteniţi împărăţia gătită vouă de la facerea lumii; că am flămînzit şi mi-aţi dat să măninc, că am însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi primit, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav anţ fost şi m-aţi căutat, în temniţă am fost şi aţi venit la mine't
       Iată şi eu, binecredinciosul şi deHristos iubitorul şi binecinstitorul şi singurstăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul bunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţăra Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului, rivnind a urma vechilor împăraţi şi domni, care în binefaceri pe pămint cu pace au petrecut şi de împărăţia cerurilor s-au învrednicit. Ştim că celor iubitori de Dumnezeu toate le izbutesc în bine, oă înţelepciunea trupească e moarte, iar înţelepciunea sufletească, viaţă. Şi aducîndu-mi de acestea aminte domnia mea şi de cuvîntul lui David proorocul şi împăratul, care spune: „Fericiţi cei cărora li B-au iertat fărădelegile şi celor ce li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia nu i se socot păcatele". Şi iarăşi: ;,'In ce
S4
www.dacoromanica.ro
chip doreşte cerbul după izvoarele apelor, astfel doreşte sufletul meu către tine, doamne11.
      Astfel am dorit domnia mea către hramul sfintului lăcaş al sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe şi mănăstirii numite Cozia, părintelui egumen chir Efrem şi tuturor fraţilor trăitori întru Hristos ca să le fie sub stăpînire satele, anume: Jimblea şi Şărbăneşti şi Brădăţenii şi Seaca şi Călimăneşti şi Păteşti şi Lunceanii şi Bogdăneşti şi Hinoteşti şi Bucureşti şi Troieneşti şi Jorjani, pe care le-a cumpărat de la Drăgoiu pentru 50 florini pi pentru un cal.
      Şi Săvăstreani, pentru că au fost cumpăraţi de la Şolda, jumătate pentru 1 600 aspri iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Stoica şi de la Cîrstea pentru 1 600 aspri.
      Şi Sălătrucul pe Coinsca tot pentru că l-a cumpărat Magdalina de la Coman Făgărăşanul pentru 50 florini, astfel l-a dat Magdalina sfintei mănăstiri; iar cealaltă jumătate au cumpărat-o de la Neaga şi de la Piprea, fiul ei, pentru 50 florini.
      Şi Siliştea Miloiului, pentru că a cumpărat-o de la jupaniţa Neaga, pentru 300 aspri.
      Şi Uliţa din Rîmnic toată şi cu vinăriciul domnesc tot, să-l ia călugării de la sfînta mănăstire, ce este partea sfintei şi de viaţă începătoarei troiţe, şi 300 sălaşe de ţigani.
      Şi Vodostriţa şi Ciocăneşti şi Stăneşti şi Călugăreni şi Cărăreni şi Lumineni şi Păpenei, pe care i-a cumpărat de la Ganea Taurul, pentru 650 aspri.
      Şi găletăritul din judeţiîl Vîlcea să-l ia călugării din grîu şi din orz, cit se va afla în acel judeţ. Iar găletarii domneşti să nu se aşeze, ci singuri călugării să-şi adune găleţile.
      Şi vama de la Genune şi balta Mamino de la Orlea în sus cu toate bălţile cîte ţine şi balta Căbel de la Săpatul în jos pînă la gura Ialomiţei, cîte se află. De asemenea şi cu toate hotarele acelor sate şi bălţi. Toate acestea să le fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine 11 va alege domnul Dumnezeu a fi domn în Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele, adică din fiii domniei mele, sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă <nu va cinsti)-1 şi nu va înnoi şi nu va păzi, ci va strica şi va călca şi va batjocori cele mai sus-zise, pe acela domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, să-l ucidă, aici cu trupul şi în veacurile viitoare sufletul său şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngeb lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ce este şi va fi în veci, amin. Şi să fie de trei ori blestemat de către purtătorii de Dumnezeu 318 părinţi, ce sînt la Nicheia, amin.
      Iată martori: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnic şi Badea postelnic.
      Şi eu, Bogdan, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie Ş zile în anul 7047 <1539).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Io Radul voievod 2.
www.dacoromanica.ro
95
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 464 (Cozia, XLVI/1 şi XLVIII/3). Orig., perg. (55,5x36,5), pecete atîmată, căzută. Cu trei traduceri; alte traduceri ibidem, ms. 209, f. 133 v—135 şi 215, f. ^3 v — 46.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 255-257.
       1 Loc rupt.
       * Semnătură adăugată probabil ulterior.
72                                             1539 (7047) ianuarie 20, Tîrgovişte.
       f IKhaoctîk» ko/Kîek), Iw PdAV'' kohboaa h rocnoAHHiv bivcoe 3eahae «îrrpo-KAdJfÎHCKOE, CHHTv BEAHKdrO H AOKpdrO PdAXA BOHBOAE. îKEAdHHÎE B'KCnpHEX’Odlt KTv CK'fcTHM H E02KECTBHHAH UpivKBdA* no npOpOMECKOlWS CAOB8.’ „GhAIOKE WKpd3 JKEAdET EA EH Hd HCTOMHHKH BOA»», CliE JKEAdET A^UJE AKOd K TEEE, Bo>KE.“ H ndKHi „BddKEHIv axhaSeh kec A^Hiv, HdCAd>KAdET ce rocnoAOKH“-
       CErO pdAÎ, TTvlJlS BO CE H d3 KTv BTvCH CB'fcTHAl H EO>KECTKHH/W IţpivKKdAl, HdH-lldHE KTv CEA*S CE'kTOAItS H E'BCEHMKCTHOAItS )fpd<W3 AHOHdCTHpd TAdrOAEAKH PlvHK<Tv-MOBSA, EJKE> ECT XP<*A» np-kCE-kTOE BTvBEAEHÎE. Ge>KE BHA"fcXW<W WECHp-kBUJHX UIT EAdrOHKCTHEHX H CB'fcTOnOHHBUMX rOCnOAd^, A'feAÎ HdUIH H POAÎTEAHE TOCnOACTEd AKH H nOAUHCAHX rOCnOACTBO AltH IIOHOKHTH H STBpivAHTÎ H AKHAOEdTH H Hd3HpdTH WT EAHKO ESAET HdAK AH04H0 WT Bord AAHHdrO HdAK CTEîKdHÎE, HKOJKE AP*53H rOCflOAdpH EJKE np’fejKAE HdC EHEUJHX. <H> IlpHAOJKHX rOCnOACTBO AIH HKO>KE HAUdT MBCTH’kHUJH HHOKHHE1 np'kEHEdEIJlOH Biv CB-feTO/M» AlfkcTO TOA*S WEpOK K$KE 3 KAvEAOBE H BEHHHH H 3d CEH© H Kp$UJEU,H x”d WT BEAHKd G3kh8 H E MBAOBEU,! WT EdpOUl IIhTEI|IH 3d EHHdpHMH.
       GîE BTvCE npHAOJKHX H AM«X rOCnOACTBO AIH, I3K0JKE Ad ECT CB-kTOAUS AHECT» Eli SKp-knAEHÎE H EOJKECTBHEAY HHC-KHHEAH 1 Biv flHIJjS H Biv SCTpdES, d rOCnOACTBO A\H H p©AÎTEAEA\ rOCflOACTBd AIH Biv B'fcMHOE BTvCnOAtHHdHÎE. Gsr© pdAÎ HEnp’tAOJKEHE Ad HAA CE AdEdT BHLUE npHAOKEHH WEpOK KdTd rOAHHS.
Ge>KE H CBEA’fcTEAHE ElOCTdBA'fcEAX rOCnOACTBO AUT >K$ndH niEpEdH BEAHKH EdH Kpd-AEECKH H >K$ndH IlHHTHAA> EHBUJH AKOpHHK» H >K$ndH GTdHKO BEAHKH A&OPHHK H >K$ndH EAdHK$A BEAHKBI AOrO0ET H &APHIJJE BHCTliap H <^,pdr$A> CTOAHHK H GTpOE CndTdp H GTpOE nEXdpHHK H BdpE$A KOAAHC H BdA'fc H3B0pdH0B BEAHKH E10CTEAHHK. HcnpdBHHK, OKSndH EddHKSA BEA AOrO$ET>.
      -<H d3,. . ._> H Biv MdAlHX AÎiaiV^Xi E>KE HdMEpTdX Klv AHBH'fc rpdATv TpivrOBHl|iE, MtCEU,d TEHdpÎE K A^HH, Biv A’feT x3A\3.
       f ÎW PdA\*A BWEBWAd, AUHAOCTÎ/ft BOKÎAV rOCflOAHHIv.
       ţ D)n mila lui bumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dorinţă am ridicat către sfintele şi dumnezeieştile biserici după cuvlntul proorocului: „In ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule". Şi iarăşi: „Fericit cel ce miluieşte toată ziua, se îndulceşte Intru domnul".
       De aceea, am rivnit şi eu către atotsfintele şi dumnezeieştile biserici, mai ales către acest sfint şi atotcinstit hram al mănăstirii ce se cheamă Rîn-c<ăciovuI, care) este hramul preasfintei vovidenii. Iată, am văzut-o sărăcită de binecinstitorii şi sfintrăposaţii domni, bunicii şi străbunicii noştri şi părinţii domniei mele şi am socotit domnia mea a o înnoi şi a o Întări şi a o milui şi a o cerceta cit va fi nouă cu putinţă din agoniseala dată nouă de Dumnezeu, precum şi alţi domni ce au fost mai înainte de noi. Şi am dăruit domnia mea, ca să aibă cinstitele călugăriţe 1, care locuiesc în acel loc, obroc găleţile de la
96
www.dacoromanica.ro
60 de case şi 8 vecini pentru fin, 1 000 bolovani <de sare) de la Ocna cea Mare şi 5 oameni din oraşul Piteşti pentru vinăricţ.
       Acestea toate le-am dăruit şi am dat domnia mea, oa să fie sfîntului loc de Întărire, iar dumnezeieştilor călugăriţe 1 de hrană şi de folosinţă şi domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire. De aceea, neschimbat să li se dea mai sus-dăruitul obroc, în fiecare an.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mm*e ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier <şi Dragul) stolnic şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, <jupan Vlaicul mare logofăt).
       Am scris eu... cel mai mic între dieci, în minunata cetate Tîrgovişte, luna ianuarie 20 zile în anul 7047 <1539).
       Ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 465 (Rincăciov, XlIIn). Orig., htrtie (23 X 36,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII, după care s-au făcut completările.
       EDIŢII. D.I.R., B, 257-258.
       1 Răzuite ultimele litere şi cuvîntul transformat în hhokh (călugări).
73                                           1539 (7047) februarie 22, Bucureşti.
       t fllHAOCTÎIO EOKÎIO, Iu» PdAVrt KOHBOAd H rOCHOAHHK EtCOH 3EMAI0 &rpOEAd-JfHHCKOH, CHHK nptAOEpdrO H BEAHKdrO PdAydd BOHBOAd. AdKdT rOCnOACTBO MH CÎE nOBErttHÎE rOCnOACTBd MH CTdHHS H C*k CHHOBH CH, I3K05KE Ad M8 ECT IVMHH8 8 M’KHElfJH no ©ATEU, AEd Ero B*kCd, EdpE EAHKd CE JfTET HSEpdTH, nOHEJKE m8 ECT CTdpd H npdBd U»<JHHd H A^A^Hd.
       d nOTOM, HMdLUE CKnpEHÎE npEA TOCnOACTBd Ml! C*KC EoMdH H C*k EpdTSA EM8 EorAdH. H TdKO npEUJE KoMdH H EorAdH Kd<KO> c8 AddH xd dcnpn ţîSpEE AU»rU»-i|5ET 3pdAÎ EAHH dUHrdHHH, E>KE ECT 8BHU» d.En*KAdT, EpdT GTdH8, KdKO Ad M8 AP^ET U»1HH8. d ()8pd AU»rU»i|SET, U»H E SjfBdTHU» dEmvAdT, Td)KE Td E BEUIdU». d rOCnOACTEO A\H 8 TEM TdEAdJC H CASHJf CTi HHCTHTHMH npdBHTEAHE rOcnOACTBd MH, KdKO Ad ECT C’KMp’KTK 3d MpTiTTi, d nAdTTi Ad H~kcT HHHT03KE. d KoMdH H EorAdH U»CTdUIE IVT 3dK0H U»T npEA TOCnOACTBd MH.
       CEro pdAÎ, AdA^X H rocnoAcTBO mh, hkojke Ad m8 h ect Eli u»hhh8 h b*k U»XdE8, EM8 H CHHOBOM EM8 H BHOKOM H npEBHSHETOM HM H HH IVT KCTCOKE HEnOTtK-HOB<EHHO, nO1 pEH rOcnOACTBd MH.
       Ce>KE CBtAtTEAH: W8ndH IIlEpEdH E<EAH>1KH EdH EpdAEBCKH H >K8ndH EeHTHA*K EHELUE ABOPHHK H JKSndH CTdHKO BEAHKH ABOpHHK H »8ndH EAdHK8A BEAHKH AU»rU»i|lET H CTpOE cndTdp H JÎAPHhiE BHCTHlap H CTpOE nEJfdpHHK H Apdr8A CTOAHHK H EdpB8A KOMHC H EdAt H3E0pdH0K BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, TdT8A AUTlMijlET.
       IIhc e*k rpdA E8k8peiiih, MtcEUd $EEp8apîE Re a^hh, e A*bT X3M3.
       t Iu» PdAyrt EU»EEU»Ad, MHAOCTIA EOKÎ/tV TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi cu fiii săi, ca să-i fie ocină în Măneşti pe Olteţ, partea lui toată, oricit se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
www.dacoromanica.ro
97
       Şi după aceea, a avut pîră Înaintea domniei mele cu Coman şi cu fratele lui, Bogdan. Şi astfel p^au Coman şi Bogdan că au dat 1 000 aspri lui Giura logofăt pentru un ţigan, pe care l-a omorît Lepădat, fratele lui Stan, ca să-i ţină ocina. Iar Giura logofătul, el l-a prins pe Lepădat şi l-a spînzurat. Iar domnia mea Intru acestea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele, ca să fie moarte pentru moarte, iar plată să nu fie nicicum. Iar Coman şi Bogdan au rămas de lege înaintea domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa «domniei mele.
       Iată martorii: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Stroe paharnic şi Dragul stolnic şi Barbul comis şi Badea al lui Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
       Scris în cetatea Bucureşti, luna februarie 22 zile, în anul 7047 <1539).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn,
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 466 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXVI/1—2). Orlg., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1861.
       EDIŢII: Trad. D.I.R., B, 258. Facs. ibidem, 491.
        1 Loc rupt.
74                                                 <1539) februarie 23, Bucureşti.
       f Bn.CE CBATd . . . KO SddWEHI. WEpIjTEH np'fcdlkAAPWCTH, HA, H’kCT dStUlEE EOEiparo ce Bora, hikojke eh. IIpHTHdjf rndrodET: „BdHEno np’fcMAAPocTH cTpdX roc-nOAHh. A<1 HAE>KE ECT CTpdX rOCflOAHI. T8 B1.C ... EOE H EO CE Bord HEHdBHAHT 3/tdd, HA . . . CH)f A^ OynpdîKH’kET CE. KodWE Ertdrd flOAOEdETI. HdiW pEipî, EÎKE KT.CEMHCTdd H HBCTHd H3PEME OyCTd rOCflOAH'fe EWEI „AlOSHTH rOCflOAd Bord TBOErO WT B1.CEE A8UJEE TBOEE H WT B1.CEE Kp-fenOCTH TBOEE" H fipOMdd. H IdKOîKE B1.CEC<B'kTH> A$X0EH 0\*CTH ^dBHAOEH WTpHrHKH HâpEIE: „S>KE ECT HdCddAÎTH CE rOCIlOAOKH H A*1CT TH npOUJEHIE CpiiAM TBOErO; KOEÎKE ECT EOrtUJEE HdCddJKAEHÎE CEE EOWECTBHUE CddACCTÎ ? CHd EO EOKECTBHdd CridAOCTK, E>KE CK riIOEOBHE Cpi.AEMHOE fipHTHU,dTH K1. EOÎKECTEHKJiW H CKdUJJEHHKliW XPddAOM H TKA$ nOHpn.fldTH SOKECTBKHOE HdCridWAEHÎE, IdKO WT CndCHdrO HCTOMHHKd, E>KE ECT A&UEBKHOE Bn.K8fVfc>KE H T’kdECHOE 3APdBHE“. dljlE SEC CHE Ertdrdd C8T, KOdiWH fldHE EÎKE B1.CEm.CTHE H CBdUJJEHHE XP^MH E1.3ABH3dTH fl0rtE3H0 ECT.
       SîKE Sec H d3, pdE BridAÎKBI MOErO îlfcSCd XpHCTd, Iw IlETpn. BOEBOAd, Hd-PEMEHKI PdAVrt BOEBOAd, CHHTi BEriHKdrO PdAV«'d BOEBOAS, BHA^X °VE0 H rOCflOACTBO AH IdKO pdAÎ HdUiH rptXWE SiWdrtHUJE CE EddrOMKCTBIBH U,dpHE H TOCnOA^X H XTHT<,PH> HÎKE EOWECTBHBIE H CBdUpEHHBIE U,pTiKKE ChCTdBA'kA H SKpdUJdXA H «HdOBdXA. GErO pdAî h rocnoACTBO ah Bi.îKAEd’kx ki. cem8 cbathe xP^mh npopoiECKOMS caob8: „HdAÎKE WEpd30dA WEridETI. EriEHI. Hd HCTOMHHU.H BOAHH, CHU.E JKEddETI. A^UIE MOd K TEE’k, Bo>KE“. H EldKhi: „BridWEHI. MHriSEM BEC A^HI., HdCddJKAdETB CE rOCnOAOBBl".
       CErO pdAÎ, BI.JKAEd'kXB H nopEBHOBdX H rocnoACTBO AH fip’kîKAE EHBUJHX MPHE -H rocnoAdXi., e>ke TKipdHÎE cpn.AEMHOE HdAdxS ki. CBATBiiw u,pn.KBd«vt, EddronpoH3-BOriHX rocnoACTBO AH HdpElJJH CE XTBITOp CE<w8 CBd\TOdA8 M’kCTO, MOHdCTHpS HdpH-U,dEiWH (B.ETHWP, XP'l'W CBATdrO BErtHKO ddSlEHHKd H flOE-kAOHOCU,d TEWprÎE H WTKHH8X WT BorOB1.p8HEHOE iWH HWkHÎE, I3KO HMdTH WT HdC KdTd TOATh8 WEpOK xT dCnpH H EpdTHIdlW npHXOAEUIHiW CnEH38 t dcnpH.
www.dacoromanica.ro
       SdCEHCE MOAIO, K'KCECK/ftTH AHHE MECTHEI WME HrSiWEHE H CE ECEAMf EOrOHOCHHMH CE/ftlJJEHHBJU,H H CTdpU,î H E*KCE EHCE W XpHCT*k EpdTHE >KHE8l(JÎJf B*K CBATdrO MOHdCTHp’k, at|IE ECT EE3 A®Cd>KAEHÎE EdUIOE CB/ATEIHE, I3K0 fi,d CE B’EnHUjS E*E CB/ftTH nOAI’kHHK'K 8 CEATOE npOCKOMHAÎE, d3 8EO IlETpTl EOEEOAd H pOAÎTEA rOCHOACTBd MH PdAVrt EOEEOAd H CE KorOAdHHOE iWH MEAÎ, îw ffidpKO BOEKOAd H EddA BOEBOAd <- . . 0KO5KE Ad M>H CE flOETE E*K EAÎH AEHE BTy HEAEd’fc CEATdd AETSpryE CE HpHAEEKWM.
       ffiBI, EdHKd WE’fctpdX’WM, A^HAEÎKE E8AEMO B*K 5KHBH H E*K EorOAdHHOE HdM WEAdCT, CHS A<i CE A^CTE WH8H0 CE/ATOM8 MOHdCTHpS. & (KO Hd >UJEJf EHCE WT 3AEUJ-HhJX WUJECTBHE, KOM8 E*Kp8MHTK rOCflOAE SorE EEITH EddAddEU.’E EddUIKOE 3eMAE hah ivt HduiEro cp*EAEt)Hdr« nd«A<> hah wt cepoaheik HauiEX, e8aî>ke khh wt npd-EOCAdEHEIX, MOAIO TE, nOMd3HHME XpHCTS H HdC<TdE >HHME HdUIEiUS JfSAOCTHE, CE HAtEHOM EoJKHEM CETEOpUJOMS HEEO H 3EMAE H AIOEOBH pdAÎ CB/RTdrO iUSMEHHKd, fi,d HdCTdBH TE A^XE CB/RTEI OyTBpTkAÎTH CEH HdUI XP^08^'' H 3dB’kt|ldHrE, HdKOHCE ECT 3Ae E’EMHHEHO, HAH W EEIUIE HpHAOJKÎTH, 0KO fi,d lipHMECTHEIK E8AeUM IV AECHhJM CTOdTEAEM rOCnOAHE. Th>KE, W EEAHKO E’kHEMHHME XpHCTOBE TElVprlE, HOCTpdAdBH XpHCTd pdAÎ, HMdtUH AP^BHOEEHÎE MOAHTEM B’ESA'feH IV HdC, rptUJHEjy, 0KO A<> MOAHTBOE TEOEE WMHAOCTHBEIT WEl|JdrO HdUJErO BAdAÎK A Hd HdC rptUIHEIX Hd CTpdUJH’kME ErO ETOp’k npHUJECTEEIE, dMÎH.
       HcnpdBHHK, TdT8A BTOpH AWrW^ET.
       H d3, 4>OTTE, E>KE HdnHCdX S*E CTOAHEI rpdA B8K8pEI|lI, M’kc/All.d $EEp8dpÎE KT A^HE, E A^T *3MH.
       t îw PdAyA BWEBWAd, MHAOCTLR EOJKÎ/ft rOCnOAHHE.
       | Atotsfinta... fericit cel care a aflat înţelepciunea, insă nu este mai bun decit cel care se teme de Dumnezeu, căci în Pilde se spune: „începutul înţelepciunii este frica faţă de domnul şi unde este frică faţă de domnul, acolo... cel care se teme de Dumnezeu urăşte cele rele, ci se îndeletniceşte cu faptele... Care fapte bune se cuvine nouă a spune cele ce atotcurata şi cinstita gură a domnului a zis: „Să iubeşti pe domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tău şi din toată puterea ta“ şi celelalte. Şi după cum atotsfintul duh prin gura lui David cuvîntînd a zis: „Aceasta este a se desfăta întru domnul şi îţi va da şi dorinţa inimii tale; care este mai mare desfătare a acestor dul-ceţi dumnezeieşti? Această deci dulceaţă dumnezeiască care cu dragoste din inimă ar alerga către dumnezeieştile şi sfinţitele hramuri şi de acolo ar sorbi desfătarea dumnezeiască, ca de la izvorul mîntuirii, care este sănătate sufletească, dimpreună cu cea trupească". Dacă deci acestea sînt bine, cu atît mai mult este folositor a zidi atotcinstite şi sfinţite hramuri.
       Care deci şi eu, robul stăpînului meu Iisus Hristos, Io Petru voievod zis Radul voievod, fiul marelui Radul voievod, am văzut deci şi domnia mea că din pricina păcatelor noastre s-au împuţinat evlavioşii împăraţi şi domni şi ctitori, care au alcătuit şi au împodobit şi au miluit dumnezeieştile şi sfinţitele biserici. De aceea şi domnia mea am dorit către aceste sfinte hramuri, după cuvîntul profetului: „în ce chip doreşte cerbul izvoarele cu apă, aşa doreşte sufletul meu către tine, Dumnezeule". Şi iarăşi: „Fericit cel care miluieşte toată ziua, acela se desfată întru domnul".
       De aceea, am dorit şi am rivnit şi domnia mea foştilor mai înainte împăraţi şi domni, care au avut sîrguinţă din inimă către sfintele biserici, am binevoit domnia mea să mă numesc ctitor al acestui sfînt loc, mănăstirii numite Meteor, hram al sfîntului, marelui mucenic şi purtător de biruinţe Gheorghe şi am jertfit din averea ce mî-a încredinţat-o Dumnezeu, ca să aibă de la noi în fiecare an obroc 3 000 aspri şi fraţilor care vor veni, de cheltuială, 300 aspri.
www.dacoromanica.ro
99
       Pe voi insă vă rog, atotsfintă faţă, Cinstite părinte egumene şi cu toţi purtătorii de Dumnezeu preoţi şi stareţi şi toţi cei care întru Hristos fraţi vieţuiţi în sflnta mănăstire, dacă vă este fără supărare sfinţiei voastre, ca să mă înscriu în sflntul pomelnic, la sfînta proscomidie, eu deci, Petru voievod şi părintele domniei mele Radul voievod şi cu de Dumnezeu dăruiţii mei copii, Io Marcu voievod şi Vlad voievod... ca să mi se cinte într-o zi din săptămlnă sfînta liturghie cu băutură.
       Noi, cit am făgăduit, cît vom fi intre cei vii şi în stăpînirea dată nouă de Dumnezeu, acestea să se dea deplin■ sfintei mănăstiri. Şi după petrecerea noastră dintre cele de aici, cui îi va încredinţa domnul Dumnezeu să fie stă-pînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre, fie oricine dintre dreptcredincioşi, te rog pe tine, uns al lui Hristos şi urmaş al nimicniciei mele, în numele lui Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pămlntul şi pentru dragostea faţă de sfîntul mucenic, să te îndrumeze duhul sfint a întări acest hrisov şi făgăduială a noastră, după cum este aici făcut, sau a adăugi mai multe, ca să fii părtaş stării de-a dreapta domnului. Tar tu, o Gheorghe, mare încununat al lui Hristos, care ai pătimit pentru Hristos, să ai îndrăzneală să ridici rugăciune pentru noi, păcătoşii, ca rugăciunea ta să îndure asupra noastră celor păcătoşi pe stăpinul nostru obştesc, la cea de a doua înfricoşată a lui venire, amin.
       Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
       Şi eu, Fotie, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 23 zile în anul 7048 <1540>.
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad. LXXIV/1. Orig., hîrtie (26,5 X 46), rupt, pecete timbrată.
       Datat după ispravnic şi diac. La data documentului Tatul era mare logofăt.
       EDIŢII. Trad. Nicolaescu, Radu Paisie, 217—219; D.I.R., B, 266—267 (sub data: 1540 februarie 23). Facs. Nicolaescu, Radu Paisie, 218.
75                                                            1539 (7047) aprilie 25.
       ţ ffiHAOCTHIO EOJKÎEIO, Io PdJi,\fA BOHKOAE H rOCnOAHWK KlkCOE 3EMAH &rrppO-BAdJfHHCKOII, CHH'K AOEpdrO H KEAHKdrO PdAyAd BOHBOAd. ÂdBdT rOCnOACTBO MH CHE noK'bdEHÎE rocnoACTKd mh EOA'bpHHd rocnoACTKd mh %8ndH8 A^TK0 «riioidp H ck CHHOHH CH, EriiatH M8 flpHIlSCTHT <Sor>>1, I3K0HCE Ad M8 ECT P'bMKd ^dESdOB B’KCdJf, CK K'KCOM JfOTdpOM, IIOHEJKE M8 fCT CTdpd H npdBd WMHHd A^AÎNd.
       d nOTOM, HMd)fS np'bHÎE JK8ndH8 ^-bTKO KAlOMdp CKC Kdd8rEpH WT MOHdCTHpd rddrodEMH GjfCHiiojf npEA rocnoACTES mh h TdKO nptuiE KddSrspH KdKO ect CB'bT'kH MOHdCTHpdM WMHH8 A^A^hS TOI! CEAO P’bMKd AdS$AOB. d rOCnOACTBO MH H)f c8AH)f CK BliCH MECTHTHMH EOA'bpH rOCnOACTBd MH H A<>A«X rOCnOACTBO MH >K8ndH8 /^bTRO KAlOMdpâ 3dKOH Bl EOA'bpH A<> SdKAET. TdKO, 8 TEM, HJfK AOHECH >K8ndH /^bTKO TEH3H Eţ EOA'bpH npEA TOCnOACTBd MH, TEpE MdTp8pHCdUJE H SdKAEUIE HdA HH A^UJH KdKO KdAârEpH HE HMdT HH EAHO M'bTEJf 8 HdA TOH CEAO, dH8 ECT >K8ndH /^bTKO KAlOMdp. H WCTdUIE KdA8rEpH WT 3dKOH WT npEA TOCnOACTBd MH.
       d nOTOM, EIJJEKE HE WCTdBHUIE CE, dll8 83410E KdASrEpH AP^rO 3dK0H KA EOA'bpH HdA EOA'bpH A'bTKOB H HCnpdBHHK'K HM ECT EHW nOKOHHOrd fiAdAVA BdH. d 8 TEM, Hd ASH-K CKC <C0>p0K[0K] HE A^HECHUIE KdA8rEpH IIH EAHH EOA’bpHHS, h8 WCTdUIE H WT ET0<pH> pEA wt npEA rocnoACTKd mh.
100
www.dacoromanica.ro
      Gero pa Al     AM®X h rocn©ACTR© mii, hkoîke m m8 ect b*k wwhS h B*h
WJfaB» HEM8 H CHHORHM EM8 H KhSKOM H np’tKHŞMETOiW EiWS II HH U’T Koro>KAW
hEnoKOrt'kBiiMo, no wpH3iwo rocnoAcTBa mh.
      Gepoîke h cB’feA’kTEAE nocTaKrttET rocnOACTKO aih: hcSimh SlEpeaH keahkh EaH ÎKhackh h xtSnaH Eehtha* ehbuie akophhk h wSimh Gt<ihk© reahkh akoPhhk h jkSimh ErtaHKSa beahkh Awrwi|sET h JjaphUJE EHcmtap h Gtpoe cnaTap h Gtpoe nf-XapHHK h EapeSrt komhc h AP<,r8rt ct©ahhk8a h EaA’b H3BopaH8a reahkh nocmHHK#. HenpaKHHK, GTdHKO reahkh abophhk.             _                 ___
      HcnHCdX a3T\, Eopt AfoK, A\tcEU,d dnpHAÎE KE A^HH KTi AtT X3AI3.
      t îw jPaAyrt RWEKWAd, AIHAOCTÎA BOJKÎ TOcnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Detco clucerul şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa (Dumnezeu) 1, ca să-i fie Recica Dabului toată, cu tot hotarul, pentru că li este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar apoi, a avut pîră jupan Detco clucerul cu călugării de la mănăstirea numită Ehsinoh înaintea domniei mele şi aşa pîrau călugării că acest sat, Recica Dabului, este al sfintei mănăstiri, ocină, dedină. Iar domnia mea i-am judecat cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am dat domnia mea jupanului Detco clucerul lege 12 boieri, să jure. Astfel, întru aceasta, jupanul Detco i-a adus pe aceşti 12 boieri înaintea domniei mele, de au mărturisit şi au jurat pe sufletele lor că n-au avut călugării nici un amestec cu acel sat, ci este al jupanului Detco clucerul. Şi au rămas călugării de lege dinaintea domniei mele.
      Iar apoi, încă nu s-au lăsat, ci au luat călugării a doua lege, 24 boieri, peste boierii lui Detco şi ispravnic le-a fost răposatul Vladul banul. Iar întru aceasta, călugării n-au adus nici un boier la ziua de soroc, ci au rămas şi a doua oară dinaintea domniei mele.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fio de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Dragul stolnicul şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Staico mare vornic.
      Am scris eu, Borea diacul, luna aprilie 25 zile în anul 7047 <1539>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 30 391. Orig., perg. (28 x 36), pecete timbrată. Cu o traducere din 1850 şi o copie a ei din 1892; altă copie ibidem, nr. 31 277, f. 55.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 258-259.
      1 Omis.
76                                                             1539 (7047) mai 18.
       f Mhaocthio bowhio, Îw PiAY* R©er©A<i h roenoAHHii bticoh 3eame ăîrrp©1-
EridXHHCKOII, CHNTi REAHKdrO H nptA©KP<ir© PiA^AA BOEBOAd Aa8aT r©Cn©ACTR© A1H CHE nORErttHHE rOCnOACTBd AIH COnpEH H HtrOE H II’kTpŞ H Iffcrg H MHX"hHATi Ch 4ET0M
www.dacoromanica.ro
101
CH H Ch CHHOKH CH, ErtHU,H HM E©I”k npHltâCTHT II ErtaAV*' H Adrt H EOHKO H (A,P'lir0H H fiOHKOAEH H mEPC C*K HETOM CH H CK CHHOKH CH, I3K0ÎKE A<1 HM ECT WMHHHS K8-HEI|IHH K"kCH, (10HE5KE HM ECT CTapa H lipdKd WMHHHS H A^AHH8.
       ă noTOM, HMauiE npEHHE npEA rocnoACTKa mh, tepe np-fcujE EaaAV^ e'K hetom CH KaKO HMdT WHHHHS no MHOrO IVT GOnpt H WT HETd Ero KHUJE nHCdHO. J> TEM, rocnoACTKo mh TMEAdJC h c8aî ck kt\cemh hhcththmh npaRHTEAio rocnoACTKa mh <h> HSHaHA^Y rocnoACTKO mh KaKO HMaT wkoao eaho KaKO h AP^ro h AM^Jf rocnoAcTKo mh OnpEK ii HtroE h IIt^S h H'fcrS h fflHjf'KHa’K Aa ap^’kht noaoBHHo wt ESheijih, a EaaAVa h Aaa h Eohko îi ^p*Kroio h EoHicSaEu, h EIepk Aa c8t na AP^rS noaoKHHS.
       H naKH Aa ect wmhhS GDhhekS <h> ^hheh h IţHdEK am HIepg Kiica, eioheîke io A4A®uie H noKaoHHUiE wt cbohm a^kpom koaio; h wt ae<i Htros HHKa â, eiohejke ra hoKSnHUJE 3a o acnpH. H naKH Aa ect GOhheh h I^haee wt ae<i Eohko HHKa 2, iiohejke ra noKSnHuiE 3a ă acnpH.
       H naKH Aa HMaT AparoMHp whhhS 8 MSuiHEa, HHKa ă, eiohe>ke ra noKSriH ^pa-roMHp wt T^AopaH dpuHuiaHKa, 3a pH acnpH h wt a Ea Mh^heb, HHKa ă, iiohejke ra noK$iiH AparoMHp wt MHjfHt h wt KpaTHiaM ch, 3a pîi acnpH.
       H naKH Aa ect <A>aa$ wmhhS 8 ESheijjh wt AEa Eohko HHKa ă, iiohejke ra noK$iiH 3a îi acnpn. <H> koh AaAE iiokohhomS PaAyaa KOEKOAa.
       Osro paAî, hm AaAoy rocnoAcTKo mh, hkohce Aa hm ect whhhS h k*k wfa.K8 HHM H CHHOKOM HM H KH$KOM H npIjKHSHETOM Hait <H> HH WT KOrOJKE HEflOT'hKHO-kehho, no wpH3M0 rocnoACTKa MH.
       Ce>ke h cKEAÎTEaHE nocTaKatEM rocnoAcTKo mh: wSimh niEpcan KEaHKH saH EpaaEKCKH H HtSnaH EHHTHriTi BUBUIE AKOpHHK H HCSndH GTdHKO KEaHKH AKOpHHK H >k8-naH EaaHKSa KEaHKH aoro$ET h &aphijje khcthbp h AparSa cToaHHK h Ctpoe cnaTap h Ctpoe nEjfapHHK h Eaps8a komhc h KdAt HsKopaHHOM KEaHKH nocT'baHHK. HcnpaKHHK, EaaHK8a KEaHKH aoroi|sET.
       IIhc MtCEU.4 MdH Hl A^HH, K atT X3M3.
       ţ Iw PdAya KWEKWAa, aiwaocTlM kojkia rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea şi Neagoe şi Pătru şi Neagu şi Mihă-ilă cu ceata lor şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, şi lui Vladul şi Lai şi Voicd şi Drăgoi şi Voiculeţ şi Şerb cu ceata lor şi cu fiii lor, ca să le fie ocină Buneştii toţi, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, au avut plră Înaintea domniei mele, de au plrît Vladul cu ceata sa că au ocină mai mult decit Oprea şi declt ceata lui mai sus-scrisă. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am aflat domnia mea că au Împreună, unul ca şi celălalt şi am dat domnia mea lui Oprea şi Neagoe şi Pătru şi Neagu şi Mihăilă să stăpî-nească jumătate din Buneşti, iar Vladul şi Lai şi Voico şi Drăgoiu şi Voiculeţ şi Şerb să fie pe cealaltă jumătate.
       Şi iar să-i fie ocină lui Oancea şi lui Dicea şi lui Ţilea toată partea lui Şerb, pentru că le-a dat-o şi le-a închinat-o de a lui bunăvoie; şi din partea lui Neagoe un ogor pentru că au cumpărat pentru 70 aspri. Şi iar să-i fie lui Oncea şi lui Ţilea din partea lui Voico un ogor, pentru că l-au cumpărat pentru 60 aspri.
       Şi iar să aibă Dragomir ocină In Muşcel un ogor, pentru Că a cumpărat Dragomir de la Tudoran Argişanul pentru 150 aspri şi din partea lui Mihnea Un ogor, pentru că l-a cumpărat Dragomir de la Mihnea şi de la fraţii săi pentru 150 aspri.
102
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să-i fie lui Lai ocină In Buneşti din partea lui Voico un ogor, pentru că l-a cumpărat pentru 50 aspri. Şi au dat calul răposatului Radul voievod.
      Pentru aceasta, le-am dat domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban m^re ban a^ Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragul stolnic şi Stroe spătar şi Stroe paharnic şi Barbul comis şi Badea Izvoranul mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Scris luna mai 18 zile, in anul 7047 <1539>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Col. Prof. Ion Ionaşcu, nr. 5. Orig., perg. (21 x 35), pecete timbrată. Traducere li Bibi. Acad., DCCXXXIV/72.
77                                             1539 (7047) mai 27, Tîrgovişte.
       Radu voevod, sin Radu voevod, întăreşte lui jupan Dolofan vataf şi lui Dragomir şi lui Stanciul i lui Stoica portar i Dragomir şi cu copiii, să le fie lor ocină în Berislăveşti a 5-a parte, însă partea lui Şerb toată.
       Apoi Dolofan cu ceata lui a avut pîră cu Pîrvu, frate şi Măscan şi Dragoe.
       Şi iar să fie lui jupan Dolofan cu ceata sa Stoeneştii toţi şi Dîngeştii şi Groşanii şi Muscelul tot, Păltinetul tot.
       Martori: Şerban velichi ban Cralevschi, Vintilă <fost> mare vornic i jupan Staico mare vornic i jupan Vlaicul mare logofăt i Udrişte vistiar i Stroe spatar i Stroe paharnic i Dragul stolnic i Barbul cpmis i Badea Izvoran postelnic. I ispravnic, Creţu portaru.
       Scrie Stoian la Tîrgovişte, mai 27 dni, leat 7047 (1539).
       Inst. de Istorie „Nicolae Iorga“. Rezumat în copie modernă după un orig. slav, perg., fost în colecţia Şapcaliu.
78                                                              1539 mai 27.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul preabunului şi marelui <Radul> voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a d-mele lui Slav şi Stoicăi şi Barbului, ca să le fie lor la Săc-şorii de Sus o funie de moşie, pentru că este a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină.
      Şi iar să fie lor la Săcşorii de Jos, lui Slav şi Stoicăi şi Balii din jumătate de m,°Şie preste 5 părţi, pentru că este a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştinîţ.
      Şi iar să fie lor la Săcşorii de Jos, însă Balii cu feciorii lui partea lui Slav toată de moşia lui, pentru că au cumpărat Balea de la Slav drept 300 aspri.
      Şi iar să fie lui Slav şi Stoicăi şi Balii la Ludeşti din partea Păsăreanului a 3-a parte din moşie, că este a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină.
www.dacoromanica.ro
103
       Şi iar să fie Tatului şi lui Dragomir şi Stanciului şi lui Roman şi Radului şi lui Neagoe şi Oanci şi Bucei la Săcşorii de Sus dintru o funie preste 2 părţi, pentru că este a lor bătrlnă şi dreaptă moşie şi de baştină.
       Şi iar să fie Mirului cu feciori lui la Săcşorii de Sus dintr-o funie a 3-a parte de moşie, pentru că este a lor bătrlnă şi dreaptă moşie şi de baştină.
       Şi iar să fie lor la Săcşorii de Jos: Tatului şi lui Dragomir şi lui Roman şi Radului şi lui Neagoe şi Vladului şi Oancei şi Bucei cu feciori lor dintr-o funie, a 2-a parte, pentru că este a lor bătrlnă şi dreaptă moşie şi de baştină.
       Şi iar să fie Mirului cu feciori lui la Săcşorii de Jos dintr-o funie preste a 3-a parte.
       Şi iar să fie Tatului şi lui Dragomir şi Stanciului şi lui Roman şi lui Neagoe şi Vladului şi Oancei şi Burţi la Săcşorii de Jos din funia Buţilea preste jumătate de moşie, pentru că au cumpărat-o de la Băţile drept 500 aspri.
       Şi iar să fie lor la Ludeştii Păsăreanului, Tatului şi lui Dragomir şi Stanciului şi lui Roman şi Radului şi lui Neagoe şi Vladului şi Oancea şi Bucii, dintru funie preste 2 părţi de moşie.
       Şi iar să fie lor la Ludeştii Păsăreanului, lui Mirău cu feciorii lui, dintr-o funie, preste a 3-a parte de moşie, pentru că este a lor acea moşie de baştină.
       Iar după aceia, au venit Slavul înaintea domniei mele de au dat fiicei sale, anume Neacşa zestre la Săcşorii de Sus, din funia lui, să fie preste a 3-a parte de moşie.
       Şi ian să fie lui Roman cu feciorii lui la Stoieneşti 4 pămînturi, pentru că le-au cumpărat de la Voicila drept un cal bun.
       Pentru aceia, am dat lor şi domniea mea, ca să le fie lor moşia stătătoare şi ohavnică şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi întru dînşi prigonire să nu fie şi să-fie rămase lor in veci şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mele.
       Iată şi mărturii am pus domniea mea pe (vezi boieri Divanului la anul respectiv).
       După Grecianu, Şirul voievozilor, p. 134.
79                                                 <1539> august 23, Tîrgovişte.
       f fflHAOCTÎIO E05KÎI0, Iw         BOEBOA4 H rOCnOAHHTi BTkCOE 3EMAH &(TppOB-
/tajfÎHCKOH, CHtTK BE/tHKarO <H np-feAOEp>4rO PaAyV* BOEBOA8. A<*K4T rOCnOACTBO Mit CÎE <nOEEjVk>HÎE rocnOACTSa MM ToHUtH M/tOB, jaKOÎKE A4 hm ect WMHH8 8 PlETiHEIPH, 4HErOB AM, E4pE <E/tHK4 CE )(™T> H3Ep4T, (10HEJKE HM ECT CT4p4 H np4B4 WMHHS H A*b~ AHH».
       d noTOM npîHAE ToHivb MaobSa 8 <npEA> rocnoAcTBa mii, t4>ke ch 8ao>kh. h <nospa>TH aHEroBH aHEncEH no hme cToHU.'k, chhti M4heb, aHEncES wt BpaT a AP^m 4HEnCE8 WT CECTp8, CHHTi ^parHEB 1, nOHEJKE 8HK4M CH, ToHU-b, a IVH H<-fcCT HM44 CHHTi HrtH > A'fciPEP'fc wt Ttaa Ero h 34he>ke h 8/\o>kht h noepaTH wt cboe aokpom <Boaio> wt npEA rocnoACTBa mh h ckc 83H4hîe a bticem MEr<îtauioM wkp'kct>hhm, wt rop h wt HSAoa, EpE 8ao>KH h noepaTH k4ko 8k4M ch, ipo <ehuie n>HcaH, a wh Aa hm4et no C'hMp'hTH Ero B'b'IHOIC nOM^HS, <e>ke m8 8>hhhet CH WT aHEncEH em8 ipo c8t biiuie nHcaHH.
104
www.dacoromanica.ro
       H EIJJEJKE nOCTdBHWE <$K>dM CH ToHU.'b WT npEA rOCnOACTKd MH BdKAHHdHÎE3 BdpE <KTO CE IlOKSOHT A<* pdBSpHT CÎEM8 TMKMEWEHÎE, <T©r©> A<* ECT npOKAET WT THÎ WTUH E»CE cST BTi HeKEH <H> A<> HMdUlE MdCTTv CTvC K>Ad H CTvC dpÎE, EJKE ECT <H KSAET B'bKH, dMHH >.
       <CEro pdAî>, AMOJf H rocnOACTKO mh, hkojke a<> hm <ect> bti wmhhS h b*k
U’JfdKS, HHM H CHHOBOM HM H BH$KOM HM H np’kEH$MHTOM HM H HE <WT KOrOJKE HEnO-TTiKHOEEHO >, 110 pEI rOCnOACTBd MH.
       Ge>KE H CBEAETEAH nOCTdKAtEM rOCnOACTKd MH: KSlldH CTdHKO BEAHKH ABOpHHK 11 HCÎJndH EaJIKKSa BEAHKH AWrWiJiET H ^pdrHM KHK endTdp H ^APH1)IE KHCTÎap> H Gtpoe endTdp H CTOHKd IlEJfdpHHK H dAB$A CTOAHHK II EdA'b KOMHC H EdA'b M3 BEAHKH CIIOC-TEAHHK>. HcnpdBHHK, JKSfldH EddHKSA BEAHKH <AWrWi|>ET>.
       H d3, ASflurrpS, E5KE HdnHCd^ HdcTOAHH rpdA Tp’KroBHiiJE, M-bcEiţd dBrScT KT A^HH H WT ^AdMd <Ad>KE A® HHH>1S TEKSlJJHM A’feTHM X3<M3>.
       f Iw PdAVAd BWEBWAd, MHAOCTÎ EO/KÎ rOCnOAHKK.
       f Din mila lui Dumnezeii, Io Radul voievod şi domn a toată ţara •Ungrovlahiei, fiul marelui <şi preabunului) Radul Voievod. Dă domnia mea această <poruncă> a domniei mele lui Gonţea Sterpul, ca să-i fie ocină la Găvăneşti partea lui ori<cit se va> alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       leu* apoi, a venit Gonţea Sterpul <inaintea> domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe nepoţii lui anume Gonţea, fiul lui Manea, nepot de frate şi alt nepot de şoră, fiul Dragnei \ pentru că unchiul lor, Gonţea, el nu a <avut fiu sau) fiică din trupul lui şi de aceea i-a aşezat şi i-a înfrăţit de bună <voia> sa dinaintea domniei mele şi cu ştirea tuturor megiaşilor din jur, din sus şi din jos, căci i-a aşezat şi i-a înfrăţit ca unchiul lor, care e <mai> sus scrid, să aibă după moartea lui veşnică pomană, <pe care) i-o vor face nepoţii lui, care sînt mai sus-scrişi.
       Şi încă a pus blestem unchiul lor, Gonţea, dinaintea domniei mele; ori<cine va îndrăzni) să strice această întocmire, <acela> să fie blestemat de 318 părinţi, care sînt la Nicheia <şi> să aibă parte cu Iuda şi cu Arie, ceea ce ■este <şi va fi în veci, amin).
       <Pentru aceasta), am dat şi domnia mea, ca să le <fie> de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi <de nimeni neatins), după spusa domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan <Vlaicul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier) şi Stroe spătar şi Stoica paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Badea Iaz mare postelnic). Ispravnic, jilpan Vlaicul mare <logofăt)i
       Şi eu, Dumitru, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 23 zile şi de la Adam <pînă acum) cursul anilor 70<47>.
       f Io Radul voievocţ, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., CVIII/40. Orig., perg. (23 X26), şters şi rupt, pecete timbrată, căzută. Traducere la Arh. Sb. Buc., ms. 172, f. 172.      *
       Datat după divan. * 1
  ‘            i ~
       1 Cuvintele „cmt* Ap*™»* (fiul Dragnei], scrise deasupra rîndului.
105
www.dacoromanica.ro
80
1539 (7048) septembrie 10.
       f ffl<HrtOCTÎW EokTK, IlV PdAYA> KOEKOAd H rOCflOAHH'k K'KCOH 3EM/1H ăîrpiVB-ridjf ÎHCKOH CHHk BErtHKddr© <H> fip^AOEpdrO PdA'f''><* BOEBOA<*. A<*K<*T r*Cfl*ACTBO' MH CIW (lOBE/VbHÎIC rOCflOACTBd MH (10HETEHH0M8 H SO<VfcpHOM$ reenOACTBd MH >K8fMH TdT&t AKOpHHK H CTvC BH$EIVM EMIS: EopM-k H HErpE H AoBpÎHH H Ea4AVa h TdT\/\V H IIOTpSe H CK HH)C CHHIVBH, EAHU.H HMk ECT Eork A<*A, I3KUOKE A<1 HM ECT IVMHHHS (10A0BHH IVT nSpK’kp’fcHH, (10<HE>KE> HM ECT CTdfid H fipdEd UMJHHH8 H A^AHH8. Hh8 ECT BHA4 npHTECHEHa IVT Up'kA'fc H IVT C<HHO>BH EPO, GOdHMd H Kp'kCT'fe.
       d (10T0M, H3P8EHWE CHHOBH Hpnw\EB$ WT KTv rOCflOACTBO MH CkC 3rtd JfHK<*'fcHCTK*» J EOAtpWM rOCnOACTBd MH BHUJE <H >MEHHTH AOCTHrOWE IVT KTi POCEIOACTEO MH CkC npaBOM H BEpHO Cri$>ES8.
       GePO pdAÎ, HM <A>M«X rOCflOACTBO MH, I3KOKE A<* hm ECT IVMHHHS H Eli ivjfdsS, HHM, CHHOBOM HM*k, BHSEOM H fip'fcBHSHETlVM HM, HH IVT BOPOEE <HE XIOT'kKHOEEHHO,
nopHSMO rocnoACTBa mh.
       Ge>KE H CB'kA’feTErtHE <(1 >OCT4B<VfcEM rOCflOACTBO MH! WSfldH Gt<KHEO> <EE-
ahk>îh akophhk h KSnaH E<mhe$a eeaheîh /uvriv^SET h Ap11™4 ehb cnaTap <h &aphipe
BHCTHap H GtPOE> CndTdp H drtESrt CTOAHHK H GTOHHd flEJfdpHHK H EdA"fe KOMHC H fidA'fe flia3 <BEAHEÎH> (10CTEAHHE. HcnpdBHHK, EddHESd BErtH <HVriV$ET.
       IlHC M'fcCEU.a CEflTEMBpÎE f A^HH KTi rttT X3MH.
       f IlVH PdAV'' BlVEBWAd, MHrtOCTÎA BOEÎA POCIIOAHHk.
       f <Din mila lui Dumnezeu, Io Radul) voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul> voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi boierului domniei mele jupan Tatul vornicul şi cu nepoţii lui: Borcea şi Negre şi Dobrin şi Vladul şi Tatu! şi Potrus şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le-a dat, ca să le fie ocină jumătate din Purcăreni, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. însă a fost cotropită de Plrlea şi de fiii lui, Oancea şi Clrstea.
       Iar apoi, au pierdut-o fiii lui Pirlea de către domnia mea cu rea hiclenie, iar boierii domniei mele mai sus-numiţi au dobîndit-o de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
       De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi fiiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Sta<ico mare) vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici fost spătar <şi Udrişte vistier şi Stroe) spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Scris în luna septembrie 10 zile în anul 7048 <1539).
       f Ion Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., LXVII/211. Orig., hîrtie (31 X 21,5), rupt.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 259-260. Facs. ibidem, 492.
81                                                    1539 (7048) septembrie 10.
       ţ fflHriOCTÎK BC»HÎI«, IlV PiAY* BOHEOA4 H rOCflOAHHk BTiCOH 3EMAE ifppOB-iMX’lHCEOH, CHHTi BEAHEdrO H nptAOBpddrO PdAY* BOEBOAd.               POCnOACTBO MH
CÎW nOBEA’kHÎE POCIlOACTBd MH BO<VfcpHOM$ TOCflOACTBO MH >H$lldH TdTSrt AKOpHHK
ckc ehSeomh em8: EopMt h HErpE h EridAYV' h A^P^m* h TjtSa h ck hhţ chhoeh
106
www.dacoromanica.ro
tro, EAHII.H HM E©rk A<*CT, tdKO>KE fi,d HM ECT WHHHHS HErOKEH KOM4TE WT IISpK’kp'kHH KOrtHKO CE JfTET H3EpdTH. H HErWBE KOAEHHU.E AME >K8fldH TdT$A CTdptHUlddrO BpdT JKSndH PdAV^WK AKOpHHK CkC CHHOKH ErO, KOAHKO ECT Eork Add H HErWKO CTEJKdHÎE fio K$Ae )Toke HMdT H I10HE5KE HM ECT CTdpE H npdKE WHHHHE H A^AHHE.
      ă noTOM, npîHAE TdTSd akophhk np^A rocnoACTBd mh, tepe ch a<»Ae hei-wk AEA H WHHHHE WT nOCB$AE WT IISpK’kp'bHH, BTiCt, dHEIICEWM EM8. H HErWKd KGAEHHll,d A<)AE cTdp’biiuiddro BpdT, >K$ndH PdAYA akophhk, khuie mehhth. H no ckmptîe Ero, HHKTO A<) HE HMdT MET’kjfS HdA HETOKE KOMdTE H WHHHHE H HHKTO A<> HE BdHT$ET, [10 MOH pEH, d TOr HErtOKEK-h. npOKAET A<> K8Ae H dHdTEMd Ad B8Ae, CkC HEAOM Ero H CkC Kp"kB Ero, dMHH. H HdA HErWKE WHHHHE Ad c8t Kh8K0M Em8 BkCH.
      H CErO pdAÎ HM A<*AWX H rOcnOACTKO MH, I3K0?KE Ad hm ECT WHHHTs. H BTi WJfdB'k, HHM H CHHOBOM EM8 H BHSKOM H np’fcBH$HETWM HM H HH WT KOrOKE HEnOTMKHOBEHHO, no pEH rocnoACTKO mh.
      GeîKE H CBtAETErtÎE nOCTdBiVfcEM TOCnOACTBO MH.’ HCSndH GTdHKO BEdHKH AKOp-NHK H HCSndH ErtdHKSrt KErtHKÎH AWrWtjsET H ^pdrHH BHBUIE CndTdp H &APHWE KHCTÎdp H GtPOE cndTdp H flrtBSrt CTOAHHK H GTOHKd nE^dpHHK H EdA’k KOMHC H EdA’fc ^133 BE/1HKÎH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, TdT$d AWrWtjSET.
      IIhc M’fccEU.d CEnTEMBpHE î A^HH B*k <VfcT X3MH.
      ţ Iw PdAV^ BWEBWA$, MHrtOCTÎA BOKÎA TOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţar^i Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Tatul vornicul cu nepoţii lui: Borcea şi Negre şi Vladul şi Dobrin şi Tatul şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină averile lor din Purcăreni cit se va alege. Şi morile lui le-a dat jupan Tatul fratelui său mai vîrstnicy jupanului Radul vornicul cu fiii săi, cîţij i-a dat Dumnezeu şi agonisita lui pe unde o va avea, fiindcă le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar apoi, a venit Tatul vornicul înaintea domniei mele, de a dat partea lui şi ocinele de pretutindeni din Purcăreni, toate, nepoţilor lui, Şi morile lui le-a dat fratelui său mai vîrstnic, jupanului Radul vornicul, mai sus-numit. Şi după moartea lui, nimeni să nu aibă amestec peste averile şi ocinele lui şi nimeni să nu-i tulbure, după zisa mea, iar acel om să fie blestemat şi anatema să fie, cu copiii lui şi cu sîngele lui, amin. Şi peste ocinele lui să fie toţi nepoţii lui.
      Şi de aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie ocina şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Scris în luna septembrie 10 zile, în, anul 7048 <1539).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXVII/210. Orig., hîrtie (30 X 21,5), pecete aplicată, căzută.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 260.
www.dacoromanica.ro
107
«2
1539 (7048) septembrie 14, Bucureşti,
       ţ /Rhaoctîk» eojkÎk», Iw PdAy<' eohb©a<« h rocnoAHiTK e*kccoh 3emah XrrpoE-AdJfÎHCKOH, CHH*K np’kA^<Ep >XdrO H BEAHKdr© PdA^A BOHBOAE. ^dEdT rOCnOACTKO MU CÎE nOEEA’bHlE rOCtlOACTEd MH MKCTH’fcHUIOMS WTU.8 EIIHCKSiI'K Kyp IldHCHE WT CB’bTOM# EnHCKSnÎE WT E83Tk8, I3K0>KE A<> HM ECT CEAO IIpTiCKOB'fcHHH H K8KE, BdpE EAHKd ECT BHA AEA <Edp >XE8aWK, CHH'h ^APEES, SdHEKE EdpE$A J>APEK» WH H3r8EH CK 3Ad JfHTA’fe-HCTEO.
       d rOCnOACTBO MH A*A*X A<> E8AE CBtTOMS EllHCKgmiO E'K SKp’fcnAEHlE d Epd-THBM B*K nHip», d TOCnOCTEO MH H pOAÎTEA’fe rOCnOACTKd MH E*K B’tiHHOE B’KCIlOAţH-HdHÎE.
       Gsr© pdAÎ, hm AM*X H rocnoACTBO mh, I3ko>ke a<> hm c8t b*k wmhhS h B’k WJfdE» H WT HHKOrOÎKE HEflOTMKHOBEHHO, nO pEH rOCnOACTBd MH.
       Ce>KE CBEAETEA lEM nOCTdEA'kEM rOCnOACTKO AfUC >K8ndH CTdHKO EEAHKH AKOpHHK H JKSlldH Ea<IH<K>18a EEAHKH AWrW^ET H &APHi|IE KHCTHHp H GTpOE cndTdp H GtOHKA nE^dpHHK H dAESA CTOAHHK H EdAt KOMHC H EdA'fc H3 EEA flOCTEAHHK. HcnpdEHHK Ea<IHK8a EEAHKH AWrW$ET.
       IThC d3, IwCH$, EJKE E*K MdAEJf AHiaU,EJ(, K*K HdCTOAHHH rpdA E$K8pEI|JH, MtCEU,d CEflTEMEpÎE ÂJ A^HH, EHAHKTHWH BÎ, B A"feT X3MH.
       f Iw PdAyA BWEEWAd, MHAOCTÎ<A EOÎKÎA»1 rOCIlOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului părinte episcop, chir Paisie, de la sfînta episcopie din Buzău, ca să-i fie satul Plrscoveni şi casele, oricît a fost partea lui Barbul, fiul lui Udrea pentru că Barbul al lui Udrea, el le-a pierdut cu rea biclenie.
       Iar domnia mea am dat să fie sfintei episcopii de întărire şi fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, de veşnică pomenire.
       De aceea, am dat domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Stoica paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Am scris eu, Iosif, cel dintre diecii cei mici In cetatea de scaun Bucureşti, luna septembrie 44 zile, indiction 12, în anul 7048 <1539).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 467 (Ep. Buzău, LXXII/2). Orig., hîrtie (21,5 X20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 150 v.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 261. Facs. ibidem, 493.
        1 Loc rupt.
108
www.dacoromanica.ro
83
<1539—1540) septembrie 18.
       f ffiHAOCTÎIO EOKÎIO, Iw PdAyd EOEBOAd H rOCIlOAHHk. A<,K<IT rOCnOACTEO MH CÎE nOKErt'k<HÎE rOCpOACTBd M>*H HHCTHÎHUIOM8 Wtl8 EllHCKSn Kyp IldHCÎE WT fiSâniS, I3KCOKE A<* ECT iWHPEH H CdOSWAHO pdAÎ BHHdpHM, KdKO BdpE (10 K8AE X’KTE'r HMdTH Wl*8 EllHCKSn BHHOrpdAE, d WH CdM, Wl*8 EPHCKSn, A<* CH 83HMdET EHHdPHM, POHE>KE CkM npoc-tha rocnoACTEO a\h pdAÎ A&ue rocnoACTEO mh h poaîteahe rocnoACTBd mh.
       GErO pdAÎ H BdM, BHHdpHMOM, KOH JfKTET EHTH T8ia, d EHE 8 MHp A<* H)f WCTdEHTE.
       HHdKO HHKdKO>KE A<* H1SCT, nO pEH rOCnOACTBd MH.
       HcnpasppK, TatSa Awrw4»ET.
       Ilpc M'kCEU.d CEPTE/WKpÎE Si A^Hk.
       f îw PdAyrtd BWEBWAd, MHAOCTHM EWWÎA rOCPOAHP'k.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele) 1 preacinstitului părinte episcop chir Paisie de Buzău, ca să fie In pace şi slobod de vinărici, ca ori pe unde va avea vii părintele episcop, iar el singur, părintele episcop, să-şi ia vinăriciul, pentru că am iertat domnia mea pentru sufletul domniei mele şi al părinţilor domniei mele.
       De aceea şi voi, vinăriceri, care veţi fi acolo, iar voi să-i lăsaţi In pace.
       Altfel să nu fie nicicum, după zisa domniei mele.
       Ispravnic, Tatul logofăt.
       Scris In luna septembrie 18 zile.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., CXXVI/139. Orig., hîrtie (31,5 x 21), pecete aplicată, căzută. Traducere la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 263.
       Datat după domn, episcop şi ispravnic.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 261.
        1 Loc rupt.
84                                         1539 (7047) octombrie 16, Tîrgovişte.
       ţ /KhAOCTIeIO E05KÎEI0, Iw PdAyd EOEEOAd H rOCnOAHHk EkCOH 3EMAE ă>rpOE-ddJfHHCKOH, CHHk BEAHKdrO H A«6PdrO PdAyd BOEBOAE. AaKdT rOCnOACTBO MH CHK> nOBEdt-hîe rocnoACTEd mh cs-feTOM» MOHdcTHpS rAdrodEMdro roeopd, BKOKE Ad HM ect ceao no HME HmHHU1EI|IHH EkCH, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd WHHH8 IlOKSllEHd.
       ă nOTO.W, HMdUIE npS WTl*8 ErS.WEH» TeWAOP Ck EpdTHOMH CkC Kp-kpTHBH AOrO$ET H Ck EpdTHtdM CH. H TdKO npEUIE EpivCTHIdH Ck EpdTHIdM CH KdKO HMdT H Kp"kC-THBH AOrOiJiET Ck EpdTHBM CH TdMO 8 H’kHHUIEIJIH. ă rocnoACTEO MH 8 TEM r/IEA4f n cSAHY CkC EkCH MECTHTHMH npdBHTEdHE rOCnOACTEd MH H ITtEAdJf rocnoACTEO MH U CTdpE KHHTE MTO ECT EHd WT AP&E rOCnOAdpHE, KHHr8 EddA BOEBOAd Edd8rEpd H KHHrS POAÎTEAIO rocnoACTBd MH, Iw PdAyd BOEBOAd H 3HdHA0Jf TOCnOACTBO MH KdKO HH EAHd A\ET"kjf8 HE HMdT AE KpTkCTHHH AOrOijSET Ck EpdTHBM CH TdMO 8 H*kHH-UlEipH, h8 WCTdUIE Kp'kCTHBH AOrO^ET H C"k EpdTHBM CH WT 3dK0H WT lip EA TOCIIOACTKO MH.
       Cei’o pdAL AdA«X hocnoACTBO mh cb-StomB MOHdcmp8, bkoke Ad hm ect
sil WMHH8 H E*k WX’dBS H HH WT KOrOJKE HEIlOTkKHOEEHO, 110 PEH TOCIIOACTEd MH.
www.dacoromanica.ro
109
       OOKt H CK-feA^TErtE nOCTdBilfcET rOCnOACTKO MIC JKSlldHS Gt<1HKO BEAHKH ABOp-HHK8 H JtcSlldH E/\<IHk3a BEriHKH AOrOijSET H &APHU1E EHCTÎiap H GTpOE CIldTdp H EdA't KOMHC H EdA't dra3 BErtHKH IlOCTErtHHK. HcnpaEHHK, TdT&t AOrOijsET $TOpH. _
       H <13, Tort-fcK, HcnHcax b-e ahehh rpaA Tp^roEmpE. IIhc oktomkphe sT a^hh, BE A'bT X3M3.
       f Iw PaAVrt KWEBWAa, mhaoctîm eojkîă rocnoAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia ţnea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie satul anume Năni-şeşti toţi, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină cumpărată.
       Iar apoi, părintele egumen Teodor cu fraţii au avut piră cu Cirstiian logofăt şi cu fraţii săi. Şi astfel pira Cirstiian cu fraţii săi că au şi Cirstiian jlogofăt cu fraţii săi acolo in Nănişeşti. Iar domnia mea întru aceasta am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea şi cărţile vechi care au fost de la alţi domni, cartea lui Vlad voievod Călugărul şi cartea părintelui domniei mele Io Radul voievod şi am aflat domnia mea că nu are nici un amestec Cirstiian logofăt du fraţii săi acolo în Nănişeşti, ci au rămas Cirstiian logofăt şi cu fraţii săi de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după zisa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
       Şi eu, Toleac, am scris în minunata cetate Tîrgovişte. Scris în octombrie 16 zile în anul 7047 <1538).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 461 (Govora, VII/5). Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri: din sec. XVIII şi din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 133. 447, f. 163 v —164 şi 463, f. 147 v.
       S-a admis stilul de la ianuarie, după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 253 (sub data: 1538 octombrie 16). Facs. ibidem, 490.
85                                    1539 (7048) octombrie 21, Tîrgovişte.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-rtească, feciorul marelui şi preabunului Vladul1 voevod. Dat-am domniiamea această poruncă a domnii mele slugilor şi boierilor domnii mele, jupan Radului vătaf şi lui Mihail logofăt şi jupaniţelor lor Stana şi Malea, cu feciorii lor, ciţi .Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor satul anume Şerbăneştii lingă Olt, şi Cucutănii şi Mîndreştii toţi cu toate hotarele, pentru că sint ale lor bătrîne şi drepte moşii de moştenire, de la strămoşul lor jupan Dragomir. După aceia, ei au avut pîră înaintea domnii mele cu un nepot al lui Stan Ciocuţi anume Dan şi aşa pira Dan cum că au adaos şi au înfrăţit jupan Dragomir pe Stan Ciocuţi pre acele sate şi moşii ce sint mai sus-scrise, încă în zilele răposatului Vladu voevod Călugărul. După aceia domniia mea am judecat şi am căutat ţcu toţi cinstiţii dregătorii domnii mele pre lege şi pre dreptate şi am aflat domniia mea cum că siţit aceste sate şi moşii bătrîne şi drepte moşii de moştenire
110
www.dacoromanica.ro
ale Stanei şi ale Malei, de la strămoşul lor Dragomir, iar Stan Ciocuţi n-au avut amestec pre aceste sate şi moşii care slnt mai sus-scrise, ci au avut Stan Ciocuţ sate şi bucate în Bircie, ce sînt la Gilort.
      Drept aceasta am dat şi domniia mea boerilor domnii mele Radului şi lui Mihail şi jupaniţelor lor, Stanei şi Malei şi cu feciorii lor să le fie intru moştenire şi ohabnice lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de niminea să nu să clătească după zisa domnii mele.
      Iată am pus şi mărturii domniia mea: jupan Staico vel dvornic şi jupan Vlaicul vel logofăt şi Stroe spataru şi Udrişte vistierul şi Stoica paharnicul şi Dragul stolnicul2 şi Badea comisul şi Badea Aiaz Vel postelnic. Şi <ispravnic> Rădici vel spătar3.
      Şi am scris eu, Drăgulin de la Proroci, în scaunul cetăţii Tlrgovişteir în luna lui octombrie 21 dne, vă leat 7048 <1539).
      Io Radul voevod.
      Bibi. Acad. Condica m-rii Morunglav, nr. 5 722, f. 8 v—9. Traducere din sec. XVIII.
      EDIŢII. D.I.R., B, 262.
       1 în loc de: „Radul".
       * în loc de: „fost mare stolnic". 3 în loc de: „portar".
86                                         1539 (7048) noiembrie 20, Tîrgovişte-
       ţ Mhaoctîki eohcîic, Îw PaaYA bohkoa<i h rocnoAHH-h eivcoh 3emah Jfrrpoa-
AdJfHHCKOH, CHH’K EEAHKdrO H np'feAOKpdrO PdAyAd EOHEOAd. AdKdT rOCnOACTEO MH CÎK> nOKEA'bHlE rOCnOACTBO MH /IeHK'KH H A^UIHE MOy no HME TSAOpd, PK05KE Ad HM. ECT W4HH8 8 EePHCA-BKEIIII ETiCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH HErOKEM AU WT W4HH8, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdEd W4HH8, A'bAHHS.
       ă noTOAt, npHHAE TSAopa, A^iPEpS Aehkee, npEA rocnoACTEO mh, tepe ch ame HEHH8 am WT W4HH8 WT EePHCA-BBEIIIT BTiCd, WT HEHH8 A^KPOBOAEO, WT npEA rOcnOAC-TBd MH H WT npEA EtCEM EOA'kpWM TOCnOACTEd MH, KSndH EoUJKHE nHTdp H HHAV CHHOBHM, EAHU.Î m8 EorK npHnScTHT.
       GEro pdAÎ h rocnoACTEO mh hm AdAwy, okcoke Ad m8 ect Et W4HHS h et». WJfdBS.
       H ndK Ad m8 ect xcSndH Eolukmh nHTdp eaho mecto ce rop8 a ea COnpEE wt EEpHCATiBELiJÎ, WT GeHO 2KSAEAWB, nOHEJKE nOKSnH KSndH EoiUKd WT (xlnp'h 3d p dcnpH.
       Tem pdAh Ad m8 ect bti wmhhS h Eli wydES hhm h chhobwm hm e bhSkom H np'bBHSHETOM HM H HH WT <KOrO>KE> HEnOTMKHOBEHO, nO wpH3M8 TOCnOACTEd MH.
       Ge>KE H CEEAETEAHE nOCTdEA'hEM rOCIIOACTEO mh: HfSndH GTdHKO BEAHKH AKOp-HHK H >K8ndH EAdHKSA BEAHKH AWrWijSET H GTpOE cndTdp H dAE8A CT0AHHK8 H GTOHKA nEJfdpHHK H EdA'b KOMHC H EdA'fc dld3 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, EAdHKSA BEAHKH AwrW^ET.
       IlHCdy d3, K-K3dH rpdMdTHK, 8 rpdA Tp-KrOBHIllE, M’kcEU.d HOEMBpÎE ţ{ A^HH, E AtT X3MH.
       t Iw PdAyA EWEEWAd, MHAOCTlM EPkIA fOCnOAHHB.
www.dacoromanica.ro
111
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-•vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Leicăi şi fiicei sale, anume Tudora, ca să-i fie ocină In Berislăveşti toată, oricit se va alege partea lor de ocină, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar după aceea, a venit Tudora, fiica Leicăi, Înaintea domniei mele, de şi-a dat partea ei de ocină din Berislăveşti toată, de bunăvoia ei, dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele, jupanului Boşca pitarul şi fiilor lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu.
      De aceea şi domnia mea am dat, ca să-i fie de ocină şi de ohabă.
      Şi iarăşi să-i fie jupanului Boşca pitarul un loc cu deal, partea lui Oprea din Berislăveşti, din Finul Judelui, pentru că l-a cumpărat jupan Boşca de la Oprea pentru 100 aspri.
      De aceea, să-i fie de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Am scris eu, Căzan grămăticul, în cetatea Tirgovişte, luna noiembrie 20 zile în anul 7048 <1539).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 468 (Mitrop. Ţ. Rom. CXXXII/1). Orig., hîrtie (31,5x 21,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1805; alte traduceri ms. 126, f. 297 şi 132, f. 361.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 263. Facs. ibidem, 495.
87                                          1539 (7048) decembrie 18, Bucureşti.
       f MhAOCTÎIO EOWÎfO, Iw PdAYA EOEKOAd H rOCflOAHH'h KtCOH 3EMAE ^rrppOK-AdJfÎECKWH, CHHTv KEAHKdrO H nptAOBpdrO PdAV* EOEKOAd. ^dEdT rOCflOACTKO MH CÎK> lIOKEA'fcHÎE rOCflOACTKd MH nOHTEHOMS fipdKHTEAfO rOCflOACTKd MH MCSfldHS A*TKO EEAHKH dpMdUlS H Ch CHHOBH CH, EAHU.H m8 Eoriv (ipHIlSCTHT, IdKOJKE Ad HM ECT PorOKd k’KCdJ’ H CK EHlCOM JfOTdpOM, nOHEME HM ECT CTdpd H npdEd WMHHd H A^AHHd H AeA«h8 AEA$ Ero, >K8ndH8 ^feTKO riEjfdpHHKS.
       d tlOTOM, CÎIO BHU1E pEMEHO CEAO, WH ECT EHA flpHTECHEH WT T8AOp AWrW^ET».
       ă nOTOM, CHHOEH T8AOp8 AWrW^ETS, PdAVd H Hp"KE8A H fiAdAV't, WHH H3r8--SHIUE ETiCEJf HErOBE KOMdTE H CEAd H dU,HrdHH WT Biv rOCflOACTKO MH CKC 3Ad JfHTlA'k-HCTBOM, flOHE>KE CE flOAHrOUIE HdA TAdES rOCflOACTKO MH CKC IllEpBdHd BdHd, TEpE nOBErOIUE npE3 ,A,8HdK8, 8 T8pCKd 3EMAE. d T8pUH H)f 8$dTHUIE H 83EU1E HM B'KCE KOMdTE H CEAd H dll,HrdHH. d rOCflOACTKO MH 8 TEM tlAdTHJf CÎH BHU1E pEHEHH CEAd H dU,HrdHH K*hCEM JfHTA'feHOM WT K'h lipOKAETH H drdpEHH T8pU,H CKC x\l>x(lxE dCnpH rOTOKH. d nOTOM, CÎE EHIUE PEMEH8 (IOHHTEHOMS lipdEHTEA rOCflOACTKd MH, >K8fldH8 A’k’i’KO EEAHKH dpAMUl8, WH A^CTHJKE CKH CEAO, nO HME PorOBd, WT K'h rOCflOACTKO MH CK npdBOM H B'fcpHOM CA8KB8, 3dHE>KE m8 ECT EHA AEAHH8 CTdpd H npdEd.
       H d nOTOM, BHA’bjf rOCnOACTBO MH H tipOMETdJf H KHHrd CTdp8 dăHpMEH EOEBOAE H KHHrd I10KOHHOM8 fipHAEA^ rOCflOACTKd MH EddAd EOEBOAE CTdpOrd.
       H ndKH Ad ECT EOA'kpHHS rOCnOACTBd MH K8ndH8 .VfeTKO EEAHKH dpMdlU WT dll,HrdHH IJfOpEK AOrO^ET HHTdHH flO HME S*KKd Ch AEUdAflH CH H dHrEA Ch AEUdMH CH tf H-fcrOE Ch AEUdMH CH H /l8M9d Ch AEU,dMH CH H Eeh1i Ch AEUdMH CH, flONEXCE CH H3r8SH ţlOpd K'KCEX’ KOMdTE H CEAd H dUHrdHH WT K'h rOCflOACTEO MH CKC 3Ad JfHTA'feHCTEOM,
112
www.dacoromanica.ro
EpE flOEE)KH CRC IIlEpEaH B4H$ npE3 A8H4R8 H »MpE TdM© 8 JfHTAtHCTBO. rOCflOACTR© MH, 8 TEM, AdpOKdJf H IlOMHAOEAJf CK.C CÎH BHUIE pEMEHH ll,HrdHH KHUUE pEMEH» EOrttpHH» rOcnOACTKd MH K8l1dH AtTKO BEAHKH dpMdUI, HKO)KE A* M8 c8T R"k WMHH8 H B'k WJfdBS, EM8 H CHHOBOM EM8 H BH8KOM H nplkBHSMHTOA\ Ero H Hll WT KOrOJKE A<* ECT HEIIOTM-KHOBEHO, no 8pH3M0 TOcnOACTBd MH.
      Ce>KE H CBtAETEAIE (lOCTdBAtET TOcnOACTBO MH! HC$(ldH CTdHKO BEAHKH AKOpKHK H K8ndH EaAHK8a BEAHKH rtOrO^ET H K8ndH &APH<JJE BEAHKH KHCTHQpS H JKSndHB ApTk™M EHBUJE BEAHKH cndTdpS H HCSfldH CTpOE BEAHKH CEldTApS H HCSndH AabSA PorOS BEAHKH CTOAHHK8 H »8ndH OTOHKd WT £8>KOpdHH BEAHKH nE^dpHHKS H »8ndH EdA^ WT E8a8-pEL|JH BEAHKH KOMHC8 H KgndH EdA'k flC33 BEAHKH nOcTtAHHKS. H HcnpdBHHK, (>Tdi:KO BEAHKH AB^pHHK.
     _H d3, $HAMd TpdMdTHK, E5KE HdnHCdJf Eli CTOAHH TpdA E»K8pEHJH, MtCElţd AEKEM-RpÎE HÎ AKHTs., WT ^AAMd TEK^qjdrO B AtT X3MH.
      f Iw PdAVrt BWEBWAd, MHAOCTlA eohcîa rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Detco marele armaş şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie Rogova toată şi cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi dedina buniculului lui, jupan Detco paharnicul.
      Iar apoi, acest sat mai sus-zis, el a fost cotropit de Tudor logofătul.
      Iar apoi, fiii lui Tudor logofătul, Radul şi Pîrvul şi Vladul, ei au pierdut toate livezile şi satele şi ţiganii cu rea hiclenie către domnia mea, pentru că s-au ridicat asupra capului domniei mele cu Şerban banul, de au fugit peste Dunăre, în Ţara Turcească. Iar turcii i-au prins şi le-au luat toate averile şi satele şi ţiganii. Iar domnia mea, întru aceea, am plătit aceste mai sus-zise sate şi ţigani ai tuturor hiclenilor de la blestemaţii şi agarenii turci, cu 785 000 aspri gata.
      Iar apoi, acest cinstit dregător al domniei mele mai sus-zis, jupan Detco marele armaş, el a dobîndit acest sat, anume Rogova, de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă, pentru că i-a fost dedină veche şi dreaptă.
      Iar apoi, am văzut domnia mea şi am citit şi cartea bătrînului Mircea voievod şi cartea răposatului strămoş al domniei mele Vlad voievod cel bătrîn.
      Şi iarăşi să fie boierului domniei mele jupan Detco marele armaş din ţiganii lui Giura logofătul, ţiganii anume: Bîca cu copiii săi şi Anghel cu copiii săi şi Neagoe cu copiii săi şi Lumcea cu copiii săi şi Benea cu copiii săi, pentru că şi-a pierdut Giura toate averile şi satele şi ţiganii cu rea hiclenie faţă de domnia mea, căci a fugit cu Şerban banul peste Dunăre şi a murit acolo în hiclenie. Iar domnia mea întru aceea, am dăruit şi am miluit cu aceşti ţigani mai sus-zişi pe boierul domniei mele mai sus-spus, jupan Detco marele armaş, ca să-i fie de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni să nu fie atins după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Udrişte mare vistier şi jupan Drăghici fost mare spătar şi jupan Stroe mare spătar şi jupan Albul Rogoz mare stolnic şi jupan Stoica din Bujorani mare paharnic şi jupan Badea din Budureşti mare comis şi jupan Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Staico mare vornic.
      Şi eu Filcea gramaticul, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 18 zile, de la Adam cursul, în anul 7048 <1539).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
113
        Arh. St. Craiova, CVI/1. Orig., pPrg. (26 x 38), pecete timbrată. Cu o traducere din 1887.
88
                                                                                <1540) ianuarie 16.
       f HhUJET X8ndH CTdHMIOA EdH CI IC AXOlO KHHrS T£EE, ElvpRSAE.
       Do CHX TH rOROpHM, TEpE A& WCTdRHUJ CEA© 110 HME KoMdHH 8 MHpHO, KEKE A<1 ME 8Ad3Hlll 8 HHX, 3dHE3KE C8T MdHdCTHpS WT THCMdHd. (>pE 3d U1T0 HH CASllIdET WT KHHrS TOCnOAHHS HdUIEMS, ROEROA#, dH8 CKdKdUJ HdA KHHP8 K0HR0AÎH8 H 83HMdUI ROAOAH AVT CEAO. H TOH TH rOROpHM CKOpO A<> AdUl ROAORH l|J© CH 83E0 WT T03H CEAO, REKE Ad CE HE FIAdKdET CÎpOMdCH lip EA MEHE. ă TERE, dKO TH CE A\HHT KpHEO, d TH A<* HAEUJ TEpE A<i CTOHUJTv AHI1.8 CTvC KddSrEpH lip EA R©HR©a8.
       TOH POROpHiW, HHdKO Ad H'bCT, 110 MOE pEH.
       HhC M'fcCEU.d TEHdpÎE Hî A^HH.
       t Scrie jupan Stanciul banul această carte a mea ţie, Pîrvule.
       După aceasta îţi spun să laşi în pace satul anume Gomanii, mai mult să nu intri la ei, căci sînt ai mănăstirii de la Tismana. Căci de ce nu asculţi de cartea domnului nostru, voievodul, ci sări peste cartea voievodului şi iei boi din sat. Şi aceasta îţi spun, să dai repede boii pe care i-ai luat din acel sat, mai mult să nu se plîngă săracii înaintea mea. Iar ţie, dacă ţi se pare strîmb, tu să mergi să stai faţă cu călugării înaintea voievodului.
       Aceasta îţi vorbesc, altfel să nu fie, după spusa mea.
       Scris luna ianuarie 16 zile.
       Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XC (VIn)/90. Orig., hîrtie (16 X 11), pecete mică, inelară, căzută. Cu o traducere de la începutul sec. XIX. Alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 31 şi 335, f. 222.
       Datat după emitent.
        f SaHIIH A^X^IW EOHCHH ROAHMHH, CÎH c8T CHHORE Ko>KHH, pEME EOXECTEEHhl dnOCTOAk, EM8>KE Rk CA^A TEK8l|IEH H>KE npdEA'h AIORHTEAÎE H EAdXEHIvl WH PAdC PdA*-EdHÎE HdEH 8CAHUJdTHZ „IIpÎHA'bTE RAdrOCAOREHÎ WTU,d MOEPO, HdCA-bA&ITE SPOTORdHHOE EdM U,dpCTRO WT CAOJKEHÎE MHpS, BTv3dAKdX EO CE H AdCTE MH IdCTH H RTvXEiKAdX CE H nOHCTE ME H Hdr E^X H WA’tCTE ME, EOAEH H RTv TEMHHU.8 H nOCA8>KHCTE Mh“. ClH O^E© EAdrH EAdrOTROpEiplM SCAHUJdTÎ ECT TAdC RTvKSn'bîKE H ETvHHTH RTv pdAOCTIv TOCnOAd CROErO. TdKOJKAE H rptUlHH WTCHAdEMHM RTv WrHIv B^HHIv IdK© HE CTvXPdHUJHM 3dnOR*bA rOCnOAHE H HH dAHHdHd HE HdnHTdRUJHX HH>KE JKASlJJd HE HdflOHRUIE HH>KE Hdrd WA’bRUJEMTv, HH E0AH8 HAH RTv TEMHHU.8 nOCA8>KHBIlJHM.
        OlE 8E0 CAHWELJJÎ W A^UIEEHKJ 8E0, nOTptEd ECT HEWTAdPdElJJH A^HIv WT A^HE, HAH HdCOR dIJJE EO H MHOTH <r>p'bXu WEA05KEHH ECMhl H TEHCKHMH, CAHUJHM EAdrdrO RAdA?K8 pEKUidro idKo: „HsnpHHAox eo, pene, npdREAHki npHSRdTH, h8 rp’biuHH Hd 110KddHÎE“ H! „HE npOCTO EO <pEH> rptUJHH, HTv Hd hOKddHÎE“, IdR-fe BK© MH03KI W<Ep>d3H nOKddHÎE c8tZ AIOBOR, npdEA'b, HHCTOTd, nOCT H MHAOCTHHE H flpOHdd EAdrdd A"bAd HJKE EorOKH OyTOAHdd c8T, BKO>KE H WEHT'fcAH no M'bp'bx ACKpHX A'fcă. Gîd I3K0 H WHE CATvUJHM MHOrd WT Bor© A*X‘ HOREHHdP© IlHCdHÎE, EJKE Hd <nO>A38 HdM pEHEHd C8T. T'fcMÎKE 8E0 dlJJE KTvCtKO ECMH TTvlJJH EAdrklX A^A, H* H4 MHOPOE
89
                                                               1540 (7048) februarie 18, Bucureşti.
114
www.dacoromanica.ro
MHrtOCpllAHE BAAAÎMHkl Bll3HpdEAtk, IAKO rp’fcUJHklM pa Al np'fcKAOHHWarO HEBECA W ckuiAUia HAa>KE a° BpaUH paEH cAirfcpHBiua ce, hko a* Hac rp'fcujHki rop"fc B"k3BEAETk H CHHOnOAO>KEHÎE SAOcTOHTli. E'fcMH EO HKO B*k CfcM rp'fcUJHklM P»KO npOCTHpaETK, taK'k HKO HE JfOTE C’KMp’KTH rp'fclUHOAIlS,              HKO WEpdTHTH
CE EA*8 H >KHB8 EHTkl. CîA 8BO BO>KECTEHa IlHcaHÎE ScAkIUJHM H WEIjJdrO BA’KAÎH^ 8mh-Aocpia^tki ce w hac rp’kuiHhijf moahm ce h Ha EAaraa A^Aa wepathth HauiE cpiiAUA <H> MHCAkl. EHA’fcjfWAt #KO K"k CÎa Bp-feAUHHd CB'kTBIE AUOHACTHpEy H CB'fcljJEKHhlE H Mpc-KklE U.p’kKBkl B*K MH03’b H8>KA8, HKO WT BAdrOMkCTklBHJf H CB’bTOnOMHBiilHJf JJ,dpHE
h rocnoAajf WEcHptBiuEjf h AikHorE k-k kohemhomS 3an8cT"kHÎE Aocn-bBuiEX’ <paA>î Saiia-aehîe EAaroHkcTHa 8bh rp'kjf paAÎ HdUJEy, HdHndHE h>ke b*k GbIetIbi Top'k CHirbHcT'bH, HAEÎKE AP EH A E <I3>BHCE Eork SrOAHHHKS CBOEM8 ffioycES H BorOHAMEpTAHKI 3dKWH B'Kp8HHEA\8.
       Ho npOCÎAHklWE EAarOHBCTKB'kH B’bp’b ypHCT ÎHHCKOE EAArOMkCTklBH JJ,dpHE TA Alt O 8eo B*K3AKHrH8AH c8t B’kcEHkcThhi jfpaiw B"K haije cE’kTOE np'btvEpajKEHÎE rocnoAA Hora h cnaca Hauisro Iyc8ca Xphcta, haejke h cB'fcTkiE AitypoTo<HH>1BHE mwiijî cB'fcTkiE beahko AtSMEHHUE Skatephhe aejkht. Paaî>ke HdUJHjf rp'fex, <h>ko>ke np-kAKdpHWE p-kywM IVT EAarOHkCTHBkiy U,apHE H JfTHTOpH WECHp'kBUJEy CEAI B'kCECB’bTHJf AlfbcTO B*K <nO>-Ap8mhe HEHkcTUBHy noAUJEAuiHAt h AtHoro wt Hkijf hachaSemhm e>ke wt npaBocAABHaro-WEHMaa aijiE aijoi|jho Stp’kphSth, ha B'kcebhae<u.>ee wko cuijia a* B-K3EpaHUT npa~ B<OCAABIIE>}KE B*K 8Kp'fcl1AEHÎE AA CkEAIOAETk.
       Gsro paAÎ oyEO h aitei rp-kujHH coy<t|iE> haae>kae>ke paA> paeh Xphctobh, a3iL 8eo Iw IIetp'k boeboaa, haphuaeaiui PaAyA boeboaa, eojkheaitk npoMHcAwAt wepetaio-ce rocnoAHHh bticoh 3eame iîrrpoRAd]fî<Hc>KOE, chh*k BEAHKaro h np’kAOEparo PdAyAA BOEBOA8, BHA’bywrtA BO WT TE)f BHUJE pEMEHkl CTpdHdJf B'kCTOMKklJf CUH B"kCE*lkCHkl MHHCH
A<»ke Kiv 3anaA8 oycTpiiAitHBiJJHX ce, bko ai|JE tae wt npasocAaBHkix’ uapHE h rocnoAay
B-K3AtO>KHO E8AET WEp'fccTH CE K"k nOAUOlJJÎ H 8Kp-fcnAEHÎE CB^TarO MOHdCTÎpd, BHA'fc-jfw<w bo wt BAaroMkcTkiBny m8>khe h rocnoAay k-k takoboe a^ao noTkt|rkt|iîy ce B-k cp-kAHO. T^At>KE H Allkl, EAHKO JIO CHA-k llOT'kl|Jd)fWAt CE <WT EorO B*k p>8HEH HArO-HAAt HAt-bHÎE H CkTBOpHJfWM WBpOK CEAt8 B'kCEHkCTHOA\8l HA B'kC'kKO_rOATH8 A<> Hpl-
yoAÎTk EpaTÎE wt cB'bTaro /wohacthpa, a<> wthecSt 8 a\ohacthp no xî acnpî, a ciieh30-npHyOAEipÎAt BpdTHdrta no *B acnpî. GhA B-k>IHHH\‘WA\ VI CkH Hain ypHCOBSA B"k CB-kTkl MOHACTHP nOCAayWAt A<i CTOHT'k HEnOKOA'kGAEAt, AUdAddWE EHJE TBOpEHA ECT KHkirA,. AA IO npHHOCET EpaTÎE WBpOKA pdAÎ.
      -EdOKE, AtOAHAt B*kCE CB'kTkIAHME H ‘IkCTIkJ W1E Hr8MEHE H Ck B-kCkAtH EorO-HOCHklAtH CB'klIJEHHkIUÎ H CTdpU,î H B*kCp W XpHCT'b EpaTÎE >KHB8l|Jly B*k CB'kTarO AltOHdC-THp-k, AI|JE ECT EE3 AOCdKAEHÎE BAUJOE CB'kTklHE, I3K0 A<» CE B^nHIilS B*k CB'bTHy HOAfb-HklK 8 CB-kTOE npOCKOAtHAÎE, A3 OyBO Iw IlETp'k BOEBOAA H pOAÎTEA TOcnOACTBA AtH PdAyA BOEBOAA H CkC <Eo>rOAAHHOE AtH 1EAÎ MdpKO EOEBOA8 H EaAA BOEBOAE. H A<1 HH CE nOET B*k EAÎH A^Hk Eli HEAEAE, ErAA>KE BH yOipETE, CB’kTAA AETSpryE Ck npH-AEBKWAt. fflkl>KE, EAHKA WEElIJAX’OAt AWHAE>KE ECT BSAEAtO Eli HCHBHJf H B*k KorOAAHHOE AtH WBAACTk CklÎE A<» CE nOCHAAET CB^TOAlS AtOHACTHpS. CErO pdAÎ, WTIJ,H CB'fcTH, AtOAHTE CE B*k TAHH'ky BAUJHy K*k Eor8 pdAÎ HAC Tp'kUlHkiy, EAd HH ME Sorii SAEriHT WT TE>KKkiy H AtHOrHy HdlLIHJf rp'kywB.
       H EI{JE B-k SB-feAEHÎE AA ECT BAUJOE CB'bTHHE pdAÎ HHA AtHOrd TpSAA E>KE BHA’fcjfWAt c8i|ja EpaTa BaujEro, wtua HdiuEro apyHEnHcKSna EapAaaAta, paAÎ cB'kTaro AtOHacTHpa, Atkl>KE HAHnAME <B ^pSEJfOAt EAItS, TAKO H AtH B*k EAHKO CbA^ EE^fAtO, nOTlil|jayWAt CE H HCnAliHkiyAltO WE'klIJdHÎE, A A1|JE SAAkrMET Eork HAUIE A^HH H ÎKHBOTd Ck BAUJEAtH CB'kTHAtH AtOAHTBAAtH, HftUAtO npHAE>KHO B*k >KHBOTA HAUlErO HCnATiHHTH BHUJE pEMEHHkJ. WBpOK. ToE CE WB'klIJaiO BAUJOE cb^thue.
       ă no HAUJEy E>KE WT SAEUJHkiy WUJECTBHE, KOAtOy BlipSlHTk TOcnOAk Eork EklTÎ BAAAAAU'k SaAUJOKOIO 3EAtAE, HAH WT HAUJk cp'KAEHHkl nAOAA HAH WT CkpOAHkWk HdLUHJf, A40AIO TE, nOMASAHkiME XpHCTOy H HACA'kAHHME HdUJEM ySAOCTÎE, Ck HAţEHOAţ Eo>KÎWM,
www.dacoromanica.ro
115
CTvTKOpUJOMS HEEO H 3EAME H SdCTMlAEHÎEAHk np'fcCB'fcT'feH, MHCT'kH, np'kBAdrOCAOBEH’kH BrtdAÎHHUE HdUJEE BorOpOAHUE H npHCHO       ffidpHE H CK'feTdd AlSMEHUlţE SltdTEpHHE
H B-KCkjf CK'feTKiy, E>KE WT B'fcKd EorS EAdroSrOAHKllJHJf, Ad HdCTdBHTE A^ CK^Tbl «Y’TEP'KAHTH CKH HdIUK JfpHCOB$A H SdBtlJJdHÎE, 0KOJKE ECT 3AE BTvMHHEHO HAH H W BHU1E npHAOJKÎTH. TdKOKdrO Ad nOMHA^ETk POCnOAh Eork H np'fcMHCTdd EOPO MdTH H tfcp'fc-nHTK Ero Eli rocnoAcTt Ero H e^aSiijîx’ B’fciţ'fc h a<> A«*ct bm8 rocnoAt Bctk nOASMHTÎ EAdrdd e>ke oyroTOBd aiobeijihau Ero h e>ke w aechae np-fcAocTOdHÎE rocnoAtcfe Ad cno-AO^KIT CE.
       Tu>KE, W BAdAÎKO XpHCTE, IţdpS E'KC'feX’i npHHAHÎ CÎd AltdAOE (ipHHOUlEHÎE WT HdC rptUJHEJX' H HEAWCTOHHHklJf pdE TB^HJf, TBOd WT TBOHJf, TEBE BAdA'KO fipHHftCHAţ H npH-«IdA'feAll KTv TEOEE EAdrOCTklE, EAdroSE'fcTAHB E^Af HdAIV Hd CTpdUJH'tAHh TBOEM H HEAH-IţEAA'fcpH'fc COyAÎUIE, H>KE BTiCEPAd CAdBEH ECH, C*K WlţEAA H CE^TUiM A$X0M AdHHt H npHCHO EtKhJ B-fcKWM, dMÎH.
       HcnpdBHHK, TdT8A BTOpI AOPO0ET.
       H d3, tf>WTÎE, E>KE HdMpKTdX KTv CTOAHH rpdA EŞtcSpElJlî, AVtCEU,d $EBp8dpÎE Hi A>HH, AtTOJKE TEK$I|IÎX' WT EBJTÎE II WT Ct3AdHÎE AHÎpS B AtT1 X3MH.
       f Iw PdAVA BWEBWAd, AMIAOCTÎA EOJKÎA TOCnO^HHK.
       f Ciţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceia slnt fiii lui Dumnezeu, spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate şi cei ce aşteaptă să asculte acel glas de bucurie: „Veniţi binecuvtntaţii părintelui fneu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci* am flămînzit şi mi-aţi dat să măninc şi am însetat şi m-aţi adăpat* gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi m-aţi slujit". Acest deci bun glas au a-1 auzi făcătorii de bine şi în acelaşi timp a intra în bucuria domnului lor. De asemenea şi păcătoşii trimişi in focul veşnic, că n-au păzit poruncile domnului şi n-au dat de mîncare celor flămînzi, nici pe cei însetaţi nu i-au adăpat, nici pe cel gol nu l-au îmbrăcat, nici pe cel bolnav sau în temniţă nu l-au slujit.
       Acestea dar auzindu-le pentru cele sufleteşti trebuie să nu aminăm, din zi în zi sau ceasuri, chiar dacă slntem împovăraţi de multe şi grele păcate căci auzim pe bunul stăpln spunînd: „Căci n-am venit, spune, să chem pe cei drepţi* ci pe cei păcătoşi la pocăinţă" şi „nu numai cu un singur cuvint pe păcătoşi, ci la pocăinţă", căci e vădit că sint multe chipuri ale pocăinţei: dragostea, dreptatea, curăţenia, postul şi milostenia şi alte fapte bune care sînt plăcute lui Dumnezeu, precum şi lăcaşurile multe sint, după măsura faptelor bune. Acestea precum şi alte multe le auzim din Scriptura de Dumnezeu inspirată, care sînt spuse pentru folosul nostru. De aceea dar, dacă fiecare nu ne grăbim spre faptele bune, dar spre marea milă a stăpînului nădăjduim, care pentru păcătoşi a coborît cerurile şi coborînd şi pină în chipul robilor s-a smerit, ca să ne ridice în sus pe noi păcătoşii şi ne-a învrednicit de jertfa fiului. Căci ştim că tuturor păcătoşilor le întinde mîna, vădind că nu vrea moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu.
       Acestea dar din dumnezeiasca Scriptură auzim şi ne rugăm de stăplnul tuturor să se milo3tivească de noi păcătoşii şi să îndrepte către faptele bune inima <şi> gîndurile noastre. Căci. am văzut în aceste vremuri sfintele mănăstiri şi sfinţitele şi împărăteştile biserici în multe nevoi, ca fiind sărăcite de bine-cinstitorii şi sfîntrăposaţii împăraţi şi domni şi multe ajunse la deplină pustiire, <pentru> micşorarea dreptei credinţi sau pentru păcatele noastre, mai ales cea din sfîntul munte Sinai, unde demult s-a arătat Dumnezeu lui Moise cel plăcut lui şi j-a încredinţat legea de Dumnezeu alcătuită.
116
                                           www.dacoromanica.ro
      După răspindirea dreptcinstitoarei credinţe creştine, binecinstitorii Împăraţi au ridicat acolo atotcinstitul hram in numele sfintei preobrajenii a domnului Dumnezeu şi a mintuitorului nostru Iisus Hristos, unde zac şi sfintele şi de mir izvoritoare moaşte ale sfintei, marii mucenice Ecaterina. Pentru păcatele noastre, ca să fim feriţi, a sărăcit de binecinstitorii Împăraţi şi ctitori acest atotsfint loc, căzind în stăplnirea necredincioşilor şi mulţi dintr-lnşii prigoniţi pentru obiceiul pravoslavnic, ca să-i poată rupe, dar atotvăzătorul ochi veghiază să apere pe dreptcredincioşi şi să-i păzească pentru Întărire.
      De aceea dar şi noi, păcătos fiind, pentru nădejdea robilor lui Hristos, eu dar, Io Petru voievod, numit Radul voievod, din gindul lui Dumnezeu aflindu-mă domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, am văzut deci pe aceşti atotcinstiţi călugări din aceste mai sus-zise părţi răsăritene îndreptîndu-se pină către apus, ca doar undeva vor putea afla din Împăraţii şi domnii dreptcredincioşi pentru ajutorarea şi Întărirea sfintei mănăstiri, căci am văzut puţini din oamenii şi domnii binecinstitori grăbindu-se către o astfel de faptă. De aceea şi noi, după putere, ne-am grăbit din averea noastră cea de Dumnezeu dată şi am făcut obroc acestei atotcins-tite, in fiecare an să vie fraţii de la sfinta mănăstire să ducă la mănăstire cite 10 000 aspri, iar cheltuiala fraţilor care vor veni, cite 2 000 aspri. Acestea am făcut şi am trimis acest hrisov al nostru la sfînta mănăstire să stea neclintit, iar cartea cea mică este făcută, ca s-o aducă fraţii pentru obroc.
      Pe voi, pe toţi, vă rugăm, ierarhe şi cinstite părinte egumene şi tuturor celor purtători de Dumnezeu preoţi şi stareţi şi tuturor celor întru Hristos fraţi, care trăiesc în sfinta mănăstire,-dacă este fără supărare a sfinţiilor voastre, ca să ne scriem în sfintul pomelnic la sfînta proscomidie, eu deci, Io Petru voievod şi părintele domniei mele Radul voievod şi cu copiii cei daţi de Dumnezeu , Marco voievod şi Vlad voievod. Şi să ni se cinte o zi pe săptămlnă, cind veţi vrea, sfînta liturghie cu băutură. Noi, cit timp vom fi între cei vii şi în stăplnirea dată mie de Dumnezeu, acestea făgăduim să se trimită sfintei mănăstiri. De aceea, sfinţi părinţi, rugaţi-vă în tainele voastre către Dumnezeu pentru noi păcătoşii, pentru ca Dumnezeu să ne mintuiască din grelele şî multele noastre păcate.
      Şi încă să fie cunoscut sfinţiilor voastre pentru altă trudă mare pe care am văzut-o la fratele vostru, părintele nostru arhiepiscop Varlaam, de la care mai ales noi am aflat pentru sfinta mănăstire şi astfel şi noi in cită sărăcie eram, ne-am grăbit să împlinim făgăduiala, iar dacă Dumnezeu prelungeşte zilele şi viaţa noastră, cu rugăciunile voastre sfinte, vom avea prilej în viaţa noastră să împlinim mai sus-zisul obroc. Aceasta făgăduim sfinţiilor voastre.
      Iar după trecerea noastră dintre cele de aici, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie stăplnitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre, te rog pe tine, uns al lui Hristos şi urmaş al nimicniciei noastre, în numele lui Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului şi cu mijlocirea preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi a sfintei mucenice Ecaterina şi a tuturor sfinţilor care din veacuri au plăcut bine lui Dumnezeu, să te Înveţe duhul sfînt să întăreşti acest hrisov cu făgăduiala noastră, cum este făcut aci sau şi mai mult să adaugi. Pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi preacurata maică a lui Dumnezeu şi să-l întărească pe el în domnia lui şi în veacurile viitoare şi să-i dea lui domnul Dumnezeu să dobîndească bunurile pe care le-a pregătit belor ce-1 iubesc şi să se învrednicească de şederea la dreapta domnului.
www.dacoromanica.ro
117
      Iar tu, o stăpîne Hristoase, împărat al tuturor, primeşte acest mic prinos de la noi păcătoşii şi nevrednicii robi ai tăi* ale tale dintru ale tale, ţie stăpîne ţi le aducem şi cădem la bunătatea ta, fii nouă binemîngiitor la cumplita şi cea fără de făţărnicie judecată a ta, cel ce eşti Întotdeauna slăvit, împreună •cu tatăl şi cu sfîntul duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin,
      Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
      Şi eu, Fotie, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 18 zile, anul curgător de la facerea şi de la întemeierea lumii, în anul 7048 <1540).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad. CCCXCVII/14. Orig., perg. (53,5 X 48), Pecete atîrnată, căzută.
      EDIŢII. Trad. Nicoladscu, Radu Paisie, 218; D.I.R., B, 265-266.
       1 Omis.
-90                                                      1540 (7048) martie 4.
       t In numele tatălui şi fiiului şi al sfîntului duh, amin.
       Iată însemnăm aici cum au venit însuşi Iarciul după cum să să ştie că au dăruit sfintei mănăstiri ce să chiamă Govora nişte moşie şi case şi o vie la Mihăeşti. Toate acestea le-au dat de a lui bunăvoe şi încă au şi vîndut dentr-aceste ce scriu mai sus bucate sfintei mănăstiri drept 13 000 de aspri şi să să scrie şi la sfîntul pomenic.
       După aceia au lăsat părintele egumenul Theodor ca să culeagă el via, Iarciul, într-acea toamnă, după acea tocmeală, iar după aceia să nu mai aibă nici o treabă Iarciul cu acele case, nici cu viia, nici cu moşiia, ci numai sfînta mănăstire să aibă treabă, pentru că aşa s-au tocmit Iarciul cu părintele igumenul Theodor înaintea părintelui nostru arhiepiscopului chir Paisie al Rîmnicului şi înaintea igumenului Efrem Cozianul. Şi încă au fost şi alţi •călugări mulţi şi preoţi întru acea vreme cînd s-au făcut această tocmeală şi jupan Vlaicul vel logofăt şi jupan Stoica vel paharnic şi judeţul şi toţi pirgarii şi alţi oameni buni den oraş den Rîmnic, pentru ca să să ştie pum că aşa s-au tocmit şi au cumpărat părintele igumenul Theodor denpreună cu loţi călugării aceste ce scriu mai sus cu cheltuiala mănăstirei Govorei.
       Iar cine s-ar ispiti ca să strice această tocmeală, să fie afurisit dă 318 sfinţi părinţi cari s-au strins la Nicheia şi să fie supt blestemul preasfintei şi curatei şi preablagoslovitei stăpînei noastre născătoarei de Dumnezeu şi pururea fecioarei Măriei şi de cinstita ei adormire. Intr-alt chip să nu fie.
       Şi am scris eu, Gheorghie, în luna lui martie 4 dni, leat 7048 <1540>.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 469 (Govora XXVII/4). Traducere din sec. XVIII; alte. ‘traduceri ibidem ms. 234, f. 311 şi 447, f. 342.
       EDIŢII. D.I.R., B, 267-268.
Ol
                                                                         1540 (7048) martie 4, Tîrşor.
      Moşiia Dălbăneştii, ot jud. Prahova.
      j* Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domniia
118
www.dacoromanica.ro
mea această poruncă a domnii mele feciorilor Vladului, anume Radul şi Drăman şi Semca şi cu feciorii lor, clţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moşie la Dălbăneşti jumătate, pentru că iaste a lor bătrlnă şi dreaptă moşie de baştină.
      Iar după aceia, au avut plră Înaintea domniei mele cu tregşorenii pentru această mai sus-scrisă moşie şi au luat feciorii Vladului, Radul şi Drăman şi Semca 12 boiari şi hotarnic Pîrvul vornicul. Şi aşa au căutat şi au Inpietrit şi au pus pietri prin mijlocul locului; din capul Braniştei pină In Lacul lui Nan de la.. -1 şi de acolea drept în jos, din Gorgan şi Drumul Braşovenilor plnă in Drumul Secărenilor. Şi cit ei ţin moşie in apă in Prahova, atit să ţie şi la Branişte, pă Drumul Secărenilor, drept la Pitrosul,ln capul Braniştei pă sus...1 pină în Prahova.
      Şi iar să fie Radului şi lui Drăman...1 moşie la Preoţeşti, a treia parte din uscat şi din apă, din Prahova pină în Prahoviţă.
      Şi iar...1 ce să chiamă Gîrbova şi Valea Seacă, pină în Unghea Ursului.
      Şi iar să fie moşie.. Dragomir cu fraţii lui, pentru că au fost adaos...1 de la alţi domni mai naintea domnii mele.
      Drept acăia şi domniia mea am dat ca să le fie lor moşie ohabnică,' lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintru dînşii să va întlmpla moarte mai întli, iar întru dînşii vinzare să nu fie, ci să le rămîe lor. Şi de către nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii punem domnia mea pe: jupan Staico vel dvornic i jupan Vlaicul vel logofăt i Drăghici spatar 2 i Udrişte vistier i Stroe <spatar> 1 i Albul stolnic i Stoica paharnic i Badea comis î Badea Aiaz vel postelnic. Ispravnic, Drăghici spatar.
      S-au scris în Tirşor, luna martie 4, leat 7048 <1540>.
      S-au tălmăcit asemenea după uric sîrbescu.
      ţ Az Costandin dascăl slovenescu izpisah, 1780.
      Bibi. Acad., F. LXXXI/193. Fotocopie după o traducere din sec. XVIII.
        1 Loc alb.
        2 Este l'ost mare spătar.
92                                                            <1540) martie 12.
       ţ Mhaoctîio eojkîeio, Îw PdAyn boekoa<i h rocnoAHHt k*kcoh 3emah &rrpoK-AdJfÎHCKOlO, CHH'K BEAHKddrO H np'kAOEpddrO PdAydS BOEBOAB. AdKdT POCnOACTBO MH CIE FlOBEA’kHlE rOCnOACTEd MH WEEM3H MhAOEElţH Hd HME EOHKd H CK HHJf CHHOBH Hd H.WE AP’Rf’OlO H EdHA$A H K/KA’k H HtrOE H CK HHJf CHHOBH, BdpE KOAHUH HM Borii FipHFlScTHT, HKOJKE Ad HM ECT WMHH8 8 A^HEIPH WT IlAMCKA'fcCKd METBp’KTdPO A^O H WT A’RA^A’bcKd UlECTddrO A^o, BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH, (ÎOHEWE HM ECT CTdpd h npdBd wmhh8, aeahhS.
       d nOTOM, EHIV ECT EOHKd 8AO>KHAd nO APdrc,iWHP HdA EHU1E pEMEHd WMHH8 dAH HdA HETEP'KTH A^A, KdKO A<* M8 ECT A^RP*R WH H CHHOBH EPO, d WH A^P^ HE MS, ECT EH A, nOHEHCE M8 ECT SKpdA KHHP8 IfJO c8t HMdAH 3d WMHH8 H CK HEKOE CK8AHIJJE WT k8KIO H npHTHCH^A HM ECT H WMHH8 nO MHOPO WT KOAHKO M8 ECT EHW Add>
       TdKE EOHKd H CHHOBH EH, WHH HMdUlE CKOpEHÎE CKC CHHOBH AP^^HP^6» CRC H'kPOE H CKC dAE npEA TOCnOACTEd MH pdAI TdH EHU1E pEMEHd WMHHd. ă POCnOACTBO MH 8 TEM PrtEAdJf H c8AH£ H nO npdBA$ H no 3dK0H8 H CK MKCTHTHMH npdBHTEAÎE POC-
www.dacoromanica.ro
119
flOACTBd MH H H3HdHAWX TOCnOACTBO MM KdKO A\8 ECT Ap<*r°A\Hp 8KpdA KHHrS H CK8-AHIJJE IVT k8KK> H EHIilE CHHOBH AP<>rOMHpWB BHHOBEHH, IPtrOE H dAE, H WHH CdMEf METH1UE CE H UiCTdBHUiE CE WT W‘IHH8 WT ElpEA rOCflOACTBd MH. <Td>KE IVHH>*■ IVCTdUJE WT ădKOHd ivt npEA rocnoAcTBd mh.
      H ndKH ApdrOMHp <CKC CHHOBH CH H GjdH CB O1 CHHOBH CH H IPfer ChC CHHOBH CH, BdpE KOAHU.H HM fior'K flpHnScTHT, I2K0JKE A<> HM B8AET 8 4v'kHEMJH w*<HH8 IV IlAMC'KA’kcKd HETBpTvTH A EA H IVT A'bABA’bcKd UiECTdrO A EA O, E10HE5KE HM ECT CTdpd H npdBd IVMHH8, AeAHH8, BdpE KOAHKO CE £TET H3BpdTH, dAH ^pdrOMHp H GTdH H Ch. HH)f CHHOBH, IVHH Ad C8T HdA flOAOBHHS IVT EHUiE pEHEHd IVMHH8, d ITfer H Ch CHHOBH CH A<! ECT CdM HdA AP^rOE nOAOBHHS, flOHEJKE ECT nOKSflHA H-fer EAHd AErt WT GTpOE.
      GErO pdAÎ H TOCnOACTBO MH AMWX KoHKE H CHHOBOM EH EHUIE flHCdHH, Ap'BE'OlO H SdHA^A H K/fwVb H iltrOE H Ap4rOMHp8 H &TdH8 H H*kr8 B’hCE BHUiE pEHEHE WHHHE, KdKO C8T HSBpdHHE, KdKO A<> HM ECT Biv WMHH8 H B*K WJfdES, HHM H CHHOBWM HM H BH8KWM H np*kBH8METOM HM. II Biv HHJf np'KA^HKd A<> H*kcT HHKOrAd, h8 Ad ECT WCTdBUIHM HM. H HH WT KOrOJKE HEnOT'KKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTKd MH.
      Ge)KE H CBEAETEAHE nOCTdBA*kET TOCnOACTBO MH: JKSfldH GTdHKO BEAHKH AKOpHHK H /KSndH SddHK8a BEAHKH AOrO^ET H AP'Kr’Hlt BHB cndTdp H &APHIJJE BEAHKH BHCTHQp H GTpOE CndTdp H GTOHKd nE^dpHHK H EdA'fc KOMHC H (Iae8a CTOAHHK H EdA't BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PlvAUM BEAHKH nOpTdp.
      H d3, T8AWp, nHCdX, M’fecEUd MdpTÎE ¥î ABHH, B A'feT X3M3.
      ţ îw PdAVrt bwebwa<i, mhaoctIm eo>kI/ft rocnoAHHiv.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Voica şi cu fiii ei anume Drăgoi şi Bandul şi Călea şi Neagoe şi cu fiii lor, oricîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Dăneşti, din Plăsăleasca a patra parte şi din Dăduleasca a şasea parte, oricît se va alege, pentru că Ie este veche şi dreaptă ocină, deaină.
      Iar apoi, Voica a aşezat pe Dragomir pe mai sus-zisa ocină însă peste a patra parte, ca să-i fie bun, el şi cu fiii săi, iar el nu i-a fost bun, pentru că i-a furat cartea pe care a avut-o de ocină şi cu nişte scule din casă şi i-a cotropit şi ocina mai mult decît i-a fost dat.
      Deci Voica şi fiii ei, ei au avut plră cu fiii lui Dragomir, cu Neagoe şi cu Alb, înaintea domniei mele, pentru această mai sus-spusă ocină. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat şi după dreptate şi după lege şi cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că i-a furat Dragomir cartea şi scule din casă şi au fost vinovaţi fiii lui Dragomir, Neagoe şi Alb şi ei singuri s-au lepădat şi s-au lăsat de ocină dinaintea domniei mele. <Deci ei> 1 au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      Şi iarăşi Dragomir <cu fiii săi şi Stan cu) 1 fiii săi şi Neag cu fiii săi, oricîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Dăneşti din Plăsăleasca a patra parte şi din Dăduleasca a şasea parte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină, oricît se va alege, însă Dragomir şi Stan şi cu fiii lor, ei să fie peste jumătate din mai sus-spusa ocină, iar Neag şi cu fiii săi să fie singuri peste cealaltă jumătate, pentru că a cumpărat Neag o parte de la Stroe.
      De aceea şi domnia mea am dat Voicăi şi fiilor ei mai sus-scrişi, Drăgoi şi Bandul şi Călea şi Neagoe şi lui Dragomir şi lui Stan şi lui Neagu, toate mai sus-spusele ocine cum sînt alese, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie niciodată, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
120
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte mare vistier şi Stroe spătar şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Albul stolnic şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Rădici mare portar.
      Şi eu, Tudor, am scris luna martie 12 zile, în anul 7047 <1539), f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCCVIII/56. Orig., perg. (33 x 3"), pecete timbrată, stricată. Văleatul greşit; datat după următorii boieri din divan: Badea comis, Albul stolnic şi Stoica paharnic.
        1 Loc rupt.
93                                         1540 (7048) martie 23, Tîrgovişte.
       t Mhaoctîio kokîk», Iw PaAyvt bohb«a<i h rocnoAHHiv btvcoe 3emae Jîrrpo-EAaifHECKOE, CHHTk EErtHKdro o np’bAOBP^ro PaAV’a bohboa h rocnoAHHTv. ^asaT rocnoACT-so mh cie noK’baEHÎE rocnoACTKa mh EOA’kpHHS rocnoACTo mh AIhtioteaSa nEjfapHHKS H CTvC CHHOBH CH, EAHUH HM EoT"h npHflScTHT, HKCOKE A<> M8 ECT WMHHS JfpEKElJlH, AEd ffllHMEpdH H IwHEB B’KCd, BdpE EdHKd CE JfTET H3EpdTH HHJfHE AEdOBE WT WMHH8 II WT KOMdTI, 3dHE>KE H3r8BHUIE ChC 3dd JfHTd’kHCT<B>d WT KTi TOCnOACTEO MH. jî EHUIE pE'lEHS EOd'hpHHS rOCnOACTBd MH, WH A°CTH>KE npdBOM H B'tpHWM CA8>KK8 WT K’K rocnoACTEa MH.
       Gepo paAl, m8 AdA^X H rocnoACTKd MH> hkohce a<* kt 611 wmhh8 h bti
WJfdES, EM8 H CHHOBH EA\8 H EH8KOM8 H np’tBIlSMETOMS, H HH WT KOTOHCE HEIIOTdKHO-
B’bHS, no p’bn rocnoACTso mh.
       Ge>KE CB^AETEaHE nOCTdBd'tEM POCnOACTBO mh: >K8ndH GTdHKO BEdHKH AKOpHHK H JKSlldH £ddHK8d BEdHKH dWPW^SET H d>APHlJJE EHCTHlap H GTpOE CfTdTdp H ddKSd CTOd-HHK H GTOHKd IlEJfdpHHK H EdA't KOMHC H EdA'fc ffl33 BEdHKH nOCTEdHHK. HcndpBHHK HpaSTiU, EdH.                                              __ _________________
       IlHC . . .* B*K CTOdHH TpdA Tp'BrOBHlIJE MtcEU,d MdpTÎE Kr A^HH B d^T *3MH.
       t Iw PdAY’rt BWEBWAd, MHdOCTÎA BO>KÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Mitiutelul paharnicul şi cu fiii săi, ciţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie lui ocina Urecheşti partea lui Mimeran şi a lui Ion toată, oricit se vor alege părţile lor de ocine şi de averi, pentru că le-au pierdut cu rea hiclenie de către domnia mea. Iar mai sus-zisul boier al domniei mele, el le-a dobîndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic, Ispravnic, Pravăţ ban.
       Scris...1 în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna martie 23 zile în anul 7048 <1540).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
121
       Arh. St. Buc., S. I., ar. 470 (Ep. Buzău, LXXI/1). Orig., hîrtie (27,5 X21,5), pecete timbrată, stricată. Cu o traducere din 1851; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 25.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B; 268.
        1 Loc rupt.
94                                           1540 (7048) aprilie 17, Tîrgovişte.
       t MhaoctTi© bokîek, Iw Pifi,YA k©hboa<i h rocnoAHH'K b-kcoh sea\ae â>8rrpw-BAdjf Thckoh, chh'K BEAHKdro h nptA©Epdro PdAyAd boeboae- A<1K‘1T rocn©ACTB© MH <CÎE> nOKEAtHÎE rOCnOACTKd MH PdAVri 3tim h EpdTîraM CH H Eokhh C’K chh©bh CH H HbAH C'K CHHOBH CH, E10 HME IIp’KBgA H C'K HHJf CHHOBH, dAH C$T A^hJ^PE, HA HME A^P*1 H ®HAHUd H EEpa H KdTdAHHd, BKOKE A<> HM ECT WHHH8 H G’KAK&ţd WT A©rt A© ScTd Ea'KA'KUJEASaSh H WT 3r©p A© GHAHIJJ'fc G'fcK’K, nOHEJKE HM ECT CTdpd H EipdBd WHHHd, A’hAHHd.
       ă noTOM, npÎHAE IIp'kkSa, chh8 Hbahwb, taîke ch SaohcTh a^MJEPE ch wt npEA. r©cn©ACTBa mh, a<> ©St b"k mect<« chh«b«m>.
       <d> noTOM, Eh>KHH H HbAH CKTE«PHIUE C’Krp’hlUEHÎE C*KC EdH$A niEpEdH EdH; TdJKE CH C8T H3r8EHAH KOMdTE . . . r«Cn«ACTB© MH IlOMHAOBdA CKM 110 EoAt ffioA-A©BtH8A. d WT BptME EJKE npÎHAE Eo>KHH H IlBdH, . . . KSllOKdAH HHJfHE WMHHE WT EOA*, 3A xA 1 acnpH H 3A EAHH K«H, BptAEH * dClipH H KpdBE . . .
       CEr© pdAÎ, hm aM©I h rocn«ACTB« mh Eokhh h Hbah bhiue pehehe wmhhe, 0KO>KE A<> HM ECT WWHS ... HM H CHHOBWM HM H BHSKWM H np'kKHSHETOM HM. H WT HHJf np'KAAAHKd A<* H"kcT, dH$ A<« ECT WCTdBlUHM. H HH WT KOrOJKE HEIJ©-T-T.KHOEEHHO, no WpH3M© rOCflOACTBd A1H.
       GE>KE H CBtAtTEAlE llOCTdBAtEM rOCflOACTBd <MHi >K‘8ndH G>TdHKO BEAHKH AEOpHHK H >K8ndH EAdHKSA BEAHKH AWrOijSET H &APH1JJE EHCTÎlap H GTpOE cn<dTdp> H dAEtÎA PorOS CTOAHHK H GTOHKd FlEJfdpHHK H fidA^ KOMHC H tdA"fe dt33 BEAHKH < 110CTEA-HHK >. HcnpdBHHK, GTdHMIOA EdH'K.
       H d3, ToA’feK, HCflHCdJf B'K AHKHtM rpdA Tp'KrOBHlIJE, dnpHAlE 3f A^HH, B*K AtT© X3MH.
       f Iw PdAVA BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎM TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea <această> poruncă a domniei mele lui Radul Zăm şi fraţilor săi şi lui Bojin cu fiii săi şi lui Ivan cu fiii săi, anume Plrvul şi cu fiii lor, Insă slnt fiice, anume; Dobra şi Miliţa şi Chera şi Cătălină, ca să le fie ocină In Sălcuţa, din jos, pină In gura Vlădăşelului şi din sus pină in Siliştea Seacă pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar apoi, a venit Pîrvul, fiul lui Ivan, de şi-a aşezat pe fiicele sale dinaintea domniei mele, să fie în loc de fii.
       <Iar> apoi, Bojin şi Ivan au greşit cu banul Şerban ban; astfel şi-au pierdut averile... domnia mea am miluit pe Bolea Moldoveanu. Iar din vremea cînd au venit Bojin şi Ivan, ... au cumpărat ocinele lor de la Bolea, pentru 4 000 1 aspri şi pentru un cal, preţuit 500 aspri şi vaci...
       Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea lui Bojin şi lui Ivan, mai sus-zisele ocine, ca să le fie ocină... lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
122
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia <mea: jupan S>taico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe <spătar> şi Albul Rogoz stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz <mare postelnic). Ispravnic, Stanciul ban.
      Şi eu, Toleac, am scris în minunata cetate Tîrgovişte, aprilie 17 zile în anul 7048 <1540).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe verso, româneşte:) Sălcuţa, jud. Dolj.
      Bibi. Acad., XCV/46. Orig., perg. (28 X 40,5), rupt, pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 269.
    1 în text modificat: xIxa (= 14 000) cu altă cerneală.
95                                              1540 (7048) iunie 22, Tîrgovişte.
       ţ Mhaoctîk» bokTio, Iiv PdAVa BOEBOAd h rocnoAHHt B'kcoe 3emae Jfrrppo-BAdX’ÎHCKOE, ctorK BEAHKdro h fiptACEparo PdAyVtd BOEBOA'- A<*KdT rocnoACTBo MH cîe noBErt’bHÎE rocnoACTKd mh EOA’kpHHS rocnoACTBd mh >K8ndH8 fllHjfH’k bhcthhpS CB CHHOBH CH, EAHlţî EM8 Eorh AdCT, HKCOKE A<* *8 ECT 8 (lAdHHHS 30B0MH «pAOp’kH, AErtd BpdTS EM8 PdAVawK BTiCd H A^d EpdTS EM8 EAdAyAlVB BTvCd, EAHKd CE X’OlfJET HSBpdTH, nOHE>KE E (10K8flH fflHX’H’k BHCTHiapS WT KT» HH^, 3d jp denpH. H npOAM^UlE ivt hhx’hS aobpom BOrtic. H rocnoACTBo mh npocTHjf koh.
       CEro pdAÎ, AaA®JC rocnoACTBo mh w8ndH8 Mh^he BHcnirdp, bkohce Ad m8 ECT BHUJE PEHEHO WHHH8 BTi WHHH8 H WJfdES, HEM8 H CHHOBOM EM8, BHSkOMÎKE H np’b* EHShETOM EM8 H HH WT KOrCOKE HEflOT/BKHOBEHO, 110 p-kM TOCnOACTBd MH.
       Ce>KE H CBEA’fcTEAlE (lOCTdBA’bEM rOCnOACTBO MH! XcSndH CTdHKO BEAHKH A^Op-HHK H >K$ndH EddHKSd BEAHKH AOrO0ET H &APHIJJE EHCTHiap H CTpOE CndTdp H {ÎAE8a CTOAHHK H CTOHKd flEJfdpHHK H EdA’k KOMHC H EdA’fc ffld3 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, KlVdAd BEAHKH KAlOHdp.
       IlHCd)f d3, 4>OTHE, B*K rpdA Tp’BrOBHIfJE, M'kCEltd IOHÎE KB A^HH, B AlJT X3MH.
       f JlV PdAVrt BIVEBIVAd, MHAOCTÎA ECOKÎM rOCnOAHHTv.
       t Din mila Iui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Mihnea vistierul, cu fiii săi, clţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie în muntele numit Florei partea fratelui său Radul toată şi partea fratelui său Vladul toată, cît se va alege, pentru că le-a cumpărat Mihnea vistier de la ei pentru 500 aspri. Şi au vîndut de a lor bunăvoie. Şi domnia mea am iertat calul.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea jupanului Mihnea vistierul, ca să-i fie ocina mai sus-zisă de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Coadă mare clucer.
       Am -scris eu, Fotie, în cetatea Tîrgovişte, luna iunie 22 zile. în anul 7048 <1540).
www.dacoromanica.ro
123
       Inst. de istorie „N. Iorga“. Copie modernă după fotografia originalului slav. Traducere la Arh. St. Buc., ms. 1 175, f. 20 v.
       EDIŢII. Trad. D.I.R. B, 269-270.
96                                            1540 (7048) iunie 22, Tîrgovişte.
       t ffiHAOCTHIO E05KHI0, Iw PdAyA KOHKOA<> H rOCflOAHHK BTiCOH 3EMAE JJmpO-BAdjfHCKOE, CHH"K BEAHKdrO PiA\[Ai EOHROAE. AdRdT rOCnOACTBO MH CÎK> nOEEA-fcHHE rocnoACTBd a\h BOA’bpHHS rocnoACTBd mh, wSndHS GtjhhioaS hocteahhkS h c’k jkhtea-
<HH>U,d EM8 fflOMd H CK HHŢ CHHORE, EAHlţî HM EorK A<>CT, OKOJKE A<> HM ECT B’KCEX HETOBE CEAd H KOMdTE H dlţHrdHH, BdpE EAHKO c8t CTEJKdAH E’KKSn'fc, B8aT KOMdTE, ESA? ipo; nOHEJKE np?AE CTdHHIOA nOCTEAHHK CdM npEA rOCnOACTBO MH, TdKO CH STdKMHUJE, KdKO nO CKMpKTH EM8, d HCHTEAHHU.E EM$ ffiOMd A<> HMdT A EA IVT BTiCEJf KOMdTE H CEAd H dlţHrdHH, WKOAO CK CHHOBH CH, HdA B*KCEX CTEJKdHHE H HdA BOAE-HHU.E. EaH Hd nOKOH B^A? KOH CHH8 WT CHHOBH (rTdHHIOAOK nOCTEAHHK CE JfGiPET HdHTH pdSSpHTH, HE AP^HCdTH CÎE TdKMEJKE, d WH A<» ECT nOA KAEATBS.
       Gsro pdAÎ, hm AM^X h rocnoACTKO mh, hkojke a<> hm c8t b’k whhhe h
B’K IVjfdBS H IVT HH KOrOJKE HEnOT^VKHOKEHO, nO pEH TOCflOACTEd MH.
Ge>KE CBEAETEAHE: WSndH CTdHKO BEAHKH AKOpHHK H JKSfldH EddHKSA BEA AOrOijsET H CtPOE BEA CndTdpS H &APHIPE BEA BHCTHiap H GTOHKd flEŢdpHHK H {IakSa ctoahhk h EdA’t komhc h EdA’b bea nocTEAHHK. EcnpdBHHK, Ea<ihk8a BEA AWrwfET.
       IlHC 8 rpdAS Tp’KrOBHipE, M-fcCEIţd IOHÎE ÎCB AKHH, B A^T X3MH.
       ţ IlV PdAyAd BWEBWAd, MHAOCTÎ/ft KOHCÎ/ft, TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Stanciul postelnicul şi cp soţia sa Moma şi cu fiii- lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie toate satele, averile şi ţiganii lor, oricît au agonisit Împreună, fie averi, fie orice; pentru că a venit Stanciul postelnicul singur dinaintea domniei mele, de s-a Întocmit aşa, ca după moartea lui, soţia lui, Moma, să aibă parte din toate averile şi satele şi ţiganii, Împreună cu fiii săi, peste toată agonisita-jşi peste mori. Iar dacă pe urmă fie oricare fiu dintre fiii lui Stanciul postelnicul se va afla ca să strice, să nu ţină această tocmeală, iar el să fie sub blestem.
       De aceea, le-am şi dat domnia mea, ca să le fie de ocine şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe mare spătar şi Udrişte mare vistier şi Stoica paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
       Scris în cetatea'Tîrgovişte, luna iunie 22 zile, In anul 7048 <1540).
       ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       <Pe verso, româneşte:) cartea Stanciului postelnic pentru moşie ot Negoiu.
       Bibi. Acad., XXXIII/214. Orig., hîrtie (34 X 26), pecete timbrată, cu legenda:
       H« PAAfA MIMAI H rCHh IAAUIKOH SIMAH-
       EDIŢII. Slav, Miletii, 357. Trad. D.I.R., B, 270.
)24
www.dacoromanica.ro
97
                                                                       <1540> septembrie 1, Tîrgovişte.
       f Mhaoctîio eo>kîk>, Iw PdAYA eoeboa»» h rocnoAHHk E*kcoH semae Xrrpo-KAdJfÎHCKOE, CHH*k BEAHKdrO H np’fcAOEpdrO PdAyA KOEEOAd. AdKdT rOcnOACTEO MH CÎIO nOEEA'bHÎE rOCflOACTKd MH KHpKTvH H CECTpH ErO, APd™AE H Ck HHJf CHHOEH CH, EAHU.H HM Eor'k fipHflScTHT, IdKOWE Ad HM ECT WMHH8 8 K8me8EIJJH H 8 KaOKOTHM AEA ALdHIO ETiCd, EdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdTH, (10HEHCE HM c8t CTdfE II npdEE IV4J.HE H A^AEHH.
       IIotom, HtroE, EpdT Khpkee, d wh npÎHAf npEA rocnoACTEd mh, tepe ce nptuiE CkC KHpKd H CkC APd™dE. KdKO Ad AP^HOIT H WH H Ad ECT EpdT CkC RHpKd H CkC APdrOAE HdA TdH BHUJE pEMEHd WMHH8. d 8 TEM, rocnoACTEO MH rAEAdJf H c8-AHJf Ck MECTHTHMH npdEHTEAÎE rocnoACTEd MH H BHdHAOJf rocnoACTEO A\H KdKO ECT 8EHA H'fcrOE no CBOErd EpdTd H HSEdAHUJE rd pOAÎTEA'b CEOErO WT HdA WHHHS Ero Hp-b>KAE, KdKO Ad UE HMdT H'fcrOE HH EAHd MET'fejfA CkC TdH W4HH8 <HH> KdKO ECT EAdC rAdE8, H8 KHpKd Ad ECT HdA nOAOEHH8 WT TOH W4HH8, d APdrodE Ad ECT HdA Ap8rd noAOBHH8.
       d noTOM, npÎHAE <HtroE>1 npEA rocnoACTEd mh, tepe np’fciUE KdKO Ad he HMdT AP^OAE HH EAHd MET'fcjf WT HdA TdH W4HH8. ă APdrOAE, WHd A«HECE AOrOAHHK CEOH, TEpE CBEA'bTEACTBOBdUJE npEA TOCnOACTBd MH KdKO ECT 8T*kKMHA KHpKd no CECTp8 CH APdr0dE CkC nOAOBHH8 W4HH8.
       GEro pdAÎ, AdA«Jf h rocnoACTEO mh KhpktiH h Ap^oase, hko>ke a<> c8t ake EpdTIE HEpdSAEAEHH HdA TdH BHUJE pEMEHd W4HH8.
       A nOTOM, H'fcrd H H'fcKUJd H ĂLdA'fc, CECTPH KHpK*kH H ApdrOAEE, npÎHAOWE npEA rocnoACTEd MH, TEPE np’fclUE KdKO Ad HMdT W4HH8 WKOAO CkC KHpKd H CkC APdr0dE-d rocnoACTEO mh A*A*X KdK* Ad A^checht EOA'fcpti npEA rocnoACTEd mh, Ad cBEA'fe-TEACTK8ET KdKO CE ECT 8TAKMHAH CkC W4HH8. d WHH HE MOWdJf A«HECTH EOA'fcpH npEA rocnoACTEd mh, h8 wcTduiE wt 3dKOH wt npEA rocnoACTEd mh. U 83ea roc-nOACTBO MH KHHrE WT WHHHE, TEpE H CkAPdX- H8 AdA«X TOCnOACTBO MH Ad AP^^KMT KHpKd H ApdrOAE TdH BHUJE nHCdHd WMHH8 K*k B*fcKH.
       d nOTOM, flldHIO nOKSriH WT GTOHKd KoAOT*k EAHd nAdHHHd 8 AdAÎE, 8 3’kHOdrd, 3d pÂH denpH.
       Gsro pdAÎ, A&A*X h rocnoACTEO mh, hkowe Ad ect KhpkieH h APdroAE B*k wmhh8 H E-k W£dE8. d E*k HHX np'kA^HKd Ad H-fccT, H8 Ad ECT WCTdEUJHM. H HH WT KOrO>K-AO HEnOT'kKHOBEHO, n0pH3M8 TOCnOACTBd MH.
       H CEJKE CEEA'bTEAÎE nOCTdBA*fc TOCnOACTEO MH: H<8ndH CTdHKO BEA AROpHHK H ÎKSndH TdT8A BEAHKH AOrOjjlET H &APHIJJE EEA EHCTÎHp H GTpOE EEA cndTdp H GTOHKd BEA nEJfdpHHK H KdA'fc EEA KOMHC H KdA'fc ^Ad3 EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, GTpOE BEA CndTdp.       (                        _                 ___
       IlHC 8 Tp’krOKHlJJE, M*kCEU,d CEnTEMEpE d AkHH, E'k A"fcT X3MH.
       f Iw PdAyA BWEEWAd, mhaoctTm eohcîa rocnoAHHk.
   1 t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Chirca şi surorii lui, Dragole şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină la Bumbueşti şi la Clocotici toată partea lui Maniu, oricît se va alege, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Apoi, Neagoe, fratele lui Chirca, iw el a venit Înaintea domniei mele, de s-a plrlt cu Chirca şi cu Dragole, ca să stăplnească şi el, şi Să fie frate cu Chircă şi cu Dragole peste această ocină mai sus-zisă. Iar intru acestea, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că Neagoe a omorît pe un frate al său şi părintele său l-a scos de pe ocina lui, mai dinainte, ca să nu aibă Neagoe nici un amestec
www.dacoromanica.ro
125
cu acea ocină nici cit este un fir de păr din cap, ci Chirca să fie peste o jumătate din acea ocină şi Dragole să fie peste cealaltă jumătate.
      Iar apoi, a venit <Neagoe> 1 înaintea domniei mele, de a pirît ca să nu aibă Dragole nici un amestec asupra acelei ocine. Iar Dragole a adus pe logodnicul său, de a mărturisit înaintea domniei mele că a întocmit Chirca pe sora sa Dragole cu o jumătate din ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea Chircăi şi Dragolei, ca siţ fie doi fraţi nedespărţiţi peste această ocină mai sus-zisă.
      Iar apoi, Neaga şi Neacşa şi Malea, surorile Chircăi şi ale Dragolei, au venit înaintea domniei mele. de au pîrît ca să aibă ocină împreună cu Chirca şi cu Dragole. Iar domnia mea am dat ca să aducă boieri înaintea domniei mele, ca să mărturisească că s-au întocmit cu ocina. Dar ei n-au putut să aducă boieri înaintea domniei mele, ci au rămas de lege înaintea domniei mele. Şi am luat domnia mea cărţile de ocină de le-am rupt. Ci am dat domnia mea ca să stăpînească în veci Chirca şi Dragole această ocină mai sus-scrisă.
      Iar apoi, Maniu a cumpărat de la Stoica Bolotă un munte la Lalie; la Zănoagă, pentru 138 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea ca să fie Chircăi şi Dragolei de ocină şi ohabă. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Şi iată martori am pus domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte mare vistier şi Stroe mare spătar şi Stoica mare paharnic şi Badea mare comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic; Stroe mare spătar.
      Scris în Tirgovişte, luna septembrie 1 zi, în anul 7048 <1539>.
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Rîmnicu Vilcea, LXIV/4. Orig., perg. (39x32), pecete timbrată.
      După divan e din 1540. Probabil fiind prima zi de văleat nou, diacul, din obişnuinţă l-a scris pe cel vechi, adică 7048 în loc de 7049.
       1 Loc rupt.
98                                       1540 (7049) septembrie 14, Tirgovişte.
       ţ filÎHnocTiio eovkîio, Iw PaAya boekoa<* h rocnoAHHK bkcoh 3eamh OyrpoEaa-X'Thckoh, chhk np^Aosparo h nptBtaHKaro PaAyaa KoEKOAa. AasaT rocnoAcTEo aih cîe noKE/\EHîE rocnoAcTKa aih Hqkuieeh, hkojke Aa hm <ect> wmhh8 8 TopHH fi'KA'feHH, aau 8 noa TpETaro am h 8 IIpt>Ke"K wt noa TpETaro am h epoa wt koaehhhtv wt, noa TpETaro am h 8 naaHwtf 30eoaiaiîe IIoaaTHijjt wt noa TpETaro am h naaHHHa GroEHHua wt noa TpETaro am, noHEJKE c8t cTapE h npasE whhhe, a^Anhe Aokpeeh, aitaTH HciKiiiEBa, tepe h)( ect Aaaa h wcTasnaa a^*PePe ch no haie HtaKuia wwhe
B*K AIECTO npHKHE.
       ă noTwaii, haiaiue Hukuu npEHîE npEA rocnoACTEa aih ckc epatwai ch HiaroE. H np-buiE HiaroE kako he haiat Hiaxuia aiETEyS 8 bhuie pemeiw whhhe; a rocnoAcrso aih c8aT h raEAa ckc eceaih «iecththmh npasHTEaîE rocnoACTEa aih h a<*A<>X rocnoAcTEa aih H'kKuiEEH eî Koa’kpH ra EAaTH Hai pea- d whh kî KoatpH npHHAOuiE tepe aiapTSpucauiE npEA rocnoACTEa aih, KaKo haiat HraKwa wmhh8.
       Toro paAb Hai A*A*X H rocnoACTEa aiH HiaKuiEEH, hkojke Aa Hai ect bhuie PEMEHH WMHHE WHHH8 H BTs. WJ[aE8 HEH H CHHOEEAI EH.
       H nan Aa Hai ect 8 naaioa Ghaikothh8a8h EHHorpaAV â ckc mectwai ch, noHE>KE noK8nH Hiasuia ckc ai8>kwai ch EantilaH wt HiaroEaH sa pin acnpH totosh.
126
www.dacoromanica.ro
      Toro imaî, hm am«X rocnoACTBd a h, bko>ke a<> hm ect Biv wmhkS h k> ivpES,
HHM Ur CHHOEOM HM H BHSKIVM H nptBHSMETlVM HM H HE WT KOrOJKE HEnOTtvKO-BEHO, nopi!3MO rOCnOACTKd AUl.
      GE5KE CKEAETEAÎE nOCTdKrt kEM rOCnOACTBO MH: KSridH GTdHKO BEAHKH AKOPHHK h K8ndu EamikSa ehbujh eeahkh Aoro<|sET h >k8iuh TatSa beahkh aoroiţET h Ap^ THM BHB endTdp H ^APHUJE EHCTlHp H GtPOE EEAHKH cndTdp H GTOHKd. nEX’dpHHK H EdA’b KOMHC u £ae8a CTOAHHK H EdAt , dl33 EEAHKH nOCTtAHKK. HcnpdBHHKt Hli-A^pE AOrOi(lET,                                       __ ______________
      line Biv CTOA rpdA Tp’h.rOKHMJE, A\tCEU,d CEnTEMEpÎE A*. KTv A^TO x3M6.
      t îw PdAVrt BivEBWAd, mhaoctîm eowîa rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi preamarelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Neacşei, ca să-i <fie> ocină în Vădenii de Sus, însă din jumătate a treia parte şi în Preajvă din jumătate a treia parte şi vad de moară din jumătate a treia parte şi în muntele numit Polatiştea, din jumătate a treia parte, şi muntele Stoeniţa din jumătate a treia parte pentru că slnt vechi şi drepte ocine dedine ale Dobrei, mama Neacşei, de le-a dat şi le-a lăsat fiicei sale, anume Neacşa, ocine în loc de zestre.
    • Iar apoi, a avut Neacşa plră înaintea domniei mele cu fratele său Neagoe. Şi plra Neagoe că nu are Neacşa amestec în aceste ocine mai sus-zise; iar domnia mea'am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea Neacşei 12 boieri să le cerceteze rîndul. Iar cei 12 boieri au venit de au mărturisit înaintea domniei mele că Neacşa are ocină. De aceea, am dat şi domnia mea Neacşei ca să-i fie ocinele mai sus-zise ocină şi de ohabă ei şi fiilor ei.
      Şi iar să-i fie la plaiul Simbotinului o vie cu locul ei, pentru că a cumpărat Neacşa cu bărbatul ei, Vîlxan, de la Neagovan pentru 150 aspri gata.
      De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul fost mare lbgofăt şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe mare spătar şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Albul stolnie şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
      S-a scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna septembrie 14, în anul 7049 <1540>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., DCXLLI/2. Orig., perg. (28 X 32), pecete timbrată.
99                                          1540 (7049) octombrie 13, Tirgovişte.
       f Mhaoctîw eowîeio, îw PdA^rt kohboaa h rocnoAHHiv eivcoh 3EMAE &rpo-
BAdJfÎHCKOH, CHHTv EEAHKdrO H np^AOSpar© PdAVrt‘l EOHKOAE.                  rOCliOACTBO
MH CÎE nOBEA'fcHÎE rOCtlOCTBd MH EOA'fcpOM rOCIlOACTKd MH W8lldH8 GTOHKd EEAHKOM8 ndXdpHHKS H Clv EpdTÎHM CH, KSlldHS ffllSWd KOMHC8 H GTdH» CTpdTOpHHK» H CH CHHO-KEM GlMH8 np’kK’BAdES H CH HHJ CHHOBH, EAHU.Î HM Eork npHIlScTHV, HKOÎKf HM ECT 8 EoîKOpdHH H 8 &AHIJ.d H 8 KoiTHMEA BdpE KOAHKO ECT HHJfHE \EAOBE. I10KE5KE HM ECT CTdpd H npdKd WHHH8 H A^AHH8.
www.dacoromanica.ro
127
       ă (10T0M, HMdUJE CMipEHÎE fip^A rOCElOACTKd MH Clv A^IPEPE HKdHKWK, GtAHKA H HtKlJJd. H CHU.E npELJJE GTdHKd H HtKLiM, <KdKO H WHE> A* AP^^ET WT CÎE BH11IE pEMEHE CErtd. ă rocnoACTBO mh 8 tem cSahjc h rrtEA^X’ PEA# <no npdBA8 H no 3dK0H8> H CK BTiCH HKCTHTHMH BOA'fcpEX’ rOCnOACTBd MH H H3HdHA$Jf POCnOACTBO MH KdKO <GTdHK<l H HtKLHd HHEAH8> METEJfS HE HMdT, EpE EdlJJd HM CH, HBdHKO, 3d-r8KHA ECT CKOH AEA WT WHHH8 ChC 3Ad JfHTA'fcHCTBd WT K'fc pOAHTErtt POCIlOACTBd MH, fdAVA BOHBOA<>> <1 GDnp-fe np'hKdAdK'li H KpaTSrt 1 AKOpHHK A<>CTH3dAH c8t CKC npdKOM CA8>KS8 WT K"h pOAÎTErtt rOCnOACTKd MH P&AY* BOHB«A<i- A GTdHKd H H'kKUJd WCTdWE WT 34K0H4 WT npEA rOCnOACTBd MH, KdKO HHJfTO MET’fcjlfS A<> «E HMdT Eli KtKH.
       Gfiro pdAÎ, AMOJC h tochoacteo mh k8ii<ih8 Gtohke nEjfdpHHKS h <Ch EpdTîraM CH>, >K8ndH8 M8>KE KOMHC8 H GtAH8 CTpdTOpHHK# H CHHOBEM GTdHOB npiiKdrtdKS, C3KOHCE A<> HM ECT B'K WMHH8 H Biv WJf<lK8, HHM H CHHOBOM HM H EHSKOM H np'fcKHSHETOAl. H BTk HHJf nptA&UIKd A<) H"kCT B-h B'feKH, dH8 A<> ECT WCTdBUJHM HM. H HI WT KOrOKE HEnOTTvKHOEEHO, flO WPH3M8 TOCnOACTEd MH.
       Gehce h cbeaeteaîe nocTdBAEX rocnoACTBO mh: kSemh Gtahko beahkh abophhk H WSlMH Tat8a BEAHKH AOrO^ET H JÎAPHMJE BHCTHiap H GtPOE endTdp H EdA'fe KOMHC H (IaK8a CTOAHHK H EdA'fe dia3 BEAHKH EIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, GtAHKO BEAHKH AKOpHHK.
       IlHCd CE M'kCEU.d WJfTOMBpÎE f* A^HH 8 rpdA TpivPOKHl|IE, B’B A'feT X3M0.
       ţ Iw PdAVrt BWEBWAd, MHAOCTÎM EOHCÎM rOCnOAHHKi
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupanului Stoica marele paharnic şi cu fraţii săi, jupanului Muja comisul şi lui Stan stratornicul şi cu fiii lui Stan pîrcălabul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie în Bojorani şi In Uliţa şi în Copăcel, oricîte sînt părţile lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, au avut pîră înaintea domniei mele cu fiicele lui Ivanco, Stanca şi Neacşa. Şi aşa plrau Stanca şi Neacşa ca <şi ele) să stăpînească din mai sus-pomenitele sate. Iar domnia mea, întru aceasta, am judecat şi am cercetat rîndul lor, <după dreptate şi după lege) şi cu toţi cinstiţii boierii domniei mele şi am aflat domnia mea că <Stanca şi Neacşa nici un) amestec nu au, căci tatăl lor, Ivanco, şi-a pierdut partea sa de ocină cu rea hiclenie de către părintele domniei mele Radul voievod, iar Oprea pîrcălabul şi Braţul1 vornicul le-au dobîndit cu dreaptă slujbă faţă de părintele domniei mele Radul voievod. Iar Stanca şi Neacşa au rămas de lege înaintea domniei mele, ca nici un amestec să nu .aibă în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Stoica paharnicul şi <cu fraţii săi), jupanului Muja comisul şi lui Stan stratornicul şi fiilor lui Stan pîrcălabul, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi la ei prădalica să nu fie în veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Badea comis şi Albul stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Staico mare vornic.
      S-a scris, luna octombrie 13 zile, în cetatea Tîrgovişte, în anul 7049 <1540).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
128
www.dacoromanica.ro
       Arh. S„. Buc., S. I., nr. 471 (Zlătari, XII/2). Orig., hîrtie (30,5 x21), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XIX.
       ED.Ţil. Trad. D.I.R.; B, 271.
       1 în loc de: Radul (cf. D.R.H., B, voi. I, 266, voi. II, 163 şi voi. III, 215).
100                                          1540 (7049) octombrie 15, Tîrgovişte.
       f ffîHAOCTHIO BOXCHIO, îw PiAXA KOHROAd H rOCIlOAHHE R3xCEH3 EMAN Jîrrpo-RAdJfHCKOE, CHH3x EEAHKdrO H lip'feAOKpdrO P&AXA BOHBOAd. AdK<1T r0C(10ACTK0 MH CHE nOKEA'bHÎE rOCIlOACTEd MH I10MTEHHMH lipdEHTEAHE r0C(10ACTKd MH WSlldH APdrH4 C(13xTdp H JKtSlldH &APHIJJE BEAHKH EHCTHHp H C3x HHJf CHHOEH, EAHU.H HM Eor3x A<*CT, HKOWE Ad hm ECT 3 flLfcpUHH'feHH H 5 XhAHIIEIJJH, BdpE KOAHKO ECT AOCTOdHÎE rOCIlOACTKd MH WT BHHdpHM H WT IlEpilEpE B’KCdX’, KdKO CdMH CH BE3HMdTH CE H WEAdAdTH CE, nOHE>KE rd (10K3(1HUJE AEA8 hm KglldH ĂpdrHM EHBLUE BEAHKH AKOpHHK E1#JE WT pOAÎTEAlO rocnoACTBd mh h wt noKoiiHdro aea8 rocnoACTBd mh, EddAd BOHBOAd KdASrEpd. d IIOTOM, ndKH nOKSnHLUE EHLUE (IHCdHH lipdKHTEAHE r0C(10ACTKd MH KglldH AP^rHH CflVTdp H >K5ndH &APHIJJE BEAHKH EHCTHHp, TEpE (lOKSnHLUE H IVT r0C(10ACTK0 MH, TdKO AMOLUE rOCnOACTBO MH B KOHH TSpCKH REAMd AOKpH H JfgEdRH 3d XE dCfipH.
       OErO pdAÎ, HM AAAWX H TOCflOACTBO MH EHLUE pEMEHH flpdBHTEAÎEM rOCnOACTBd MH, HKO/KE A<* HM ECT IVT HErORS CEAO iVT fflApUIIH’bHH H IVT 0HAHHE1|JH H BHHd-pHM H (lEpilEpEAE B3xCfc, HHM H CHHOBOM HM H RH&KWM H lip'feKHSMETOM HM, KdKO CdMH Cil B3x3HMdTH CE H WEAdAdTH CE. H HE iVT KOrOJKE HEIIOTAKHOREHO Eli B'feKH, no pEM rocnoACTBd mh.
       @IJjE>KE H 3dK/lHHdHÎE IlOCTdKAlxET rOCIlOACTKO MH! no C3xAip3xTH TOCnOACTBd MH, KOPO H3KEpETB rOCIlOAR Eor3x EHTH rOCIlOAHHB EddUIKOH SEMAH HdH WT CpTvAEH-Hdro rMOAd rocnoACTBd mh hah wt ckpoahhkk rocnoACTBd mh hah, no rptjfWM HduiHM, WT HHO I1AEMEHHKB, A* «IIJIE IlOMETETE H 8TE3xpAHTE H CEypdHHTE CÎE flOBEA'fcHHE
rocnoACTBd mii, Toro rocnoAR Eor*K a<> iiometetr h 8trp*eahte h c"EjfpdHHTE sro B3x rocnoACTBd ETO. dlJJEAH pd30pHTE H nonEpETE H pdCHnETE H CE 8TBp3xAHTE H HE nOMETETE H HE nOHOBHTE, TOrO TOCnOAE EorE Ad 8EHETR ErO II nOpdâHTE H nonEpETE 3AE TtAOM, d B3x EAAU1H K'fclVfc A^UIE A. H A<« HMdTE SlECTHIO C3x HlOAOA H CE dpHE H CE HH*bM HK»AEH E>KE E3x33x111 LUE Hd TOCnOAd Eord H CndCd HdUIErO Iyc8Cd XpHCTd: „B3x3A\H H R3x3MH H pdCnEHH Ero“ Kp3xB ErO Hd HHJf H Hd HEAdJf H)f E>KE ECT, EAAETE K3x B'bKH, dMHH8.
       Ce>KE H CE’feA'feTEAHE nOCTdEAtjf TOCnOACTKO MH.' HttlldH OTdHKO BEAIIKH AKOpHHK H >K8ndH EAdHKSA EHBUIE AWrWijSETS H WSlldH TdT»A BEAHKH AOrOijSET» H &APHIJJE EHCTHHp H OTpOE Cn3xTdp H dAE8A CTOAHHKE H CTOHKd nEJfdpHHKR H EdA*fc KOMHC H H fidA'b dH3 BEAHKH nOCTEAHHKE.
       H d3_ 8EO, E>KE HdnHCdX’, HdH rpdMdTHK, RE HdCTOAHH rpdA 8 ŢpErOBHIţJE, M*bCEU,d WKTOEpÎE EÎ AEHH H WT ^AdMd A® HHH'b TEK8l{JdrO E3x A^TO X3M0.
       f Iw PdAVA BWEBWAd, MHAOCTHA ElVJKlA T0Cn0AHH3x.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupanului Drăghici spătarul şi jupanului Udrişte marele vistier şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie în Mărgineni şi în Hilipeşti, tot, oriclt este ceea ce se cuvinte domniei mele din vinărici şi din perpere, ca singuri să-şi ia şi să stăpînească, fiindcă a cumpărat bunicul lor, jupan Drăghici fost mare vornic, încă de la părintele domniei mele şi de la răposatul bunic al domniei mele,
www.dacoromanica.ro
129
Vlad voievod Călugărul. Iar apoi, au cumpărat iarăşi mai sus-scrişii dregători ai domniei mele, jupan Drăghici spătarul şi jupan Udrişte marele vistier, de au cumpărat şi de la domnia mea, astfel au dat domniei mele 2 cai turceşti foarte buni şi frumoşi, de 5 000 aspri.
      De aceea şi domnia mea le-am dat mai sus-zişilor dregători ai domniei mele, ca să le fie din satul lor, din Mărgineni şi din Filipeşti tot vinăriciul şi perperele, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor, ca singuri să-şi ia şi să-şi stăpînească. Şi de nimeni neatins în veci, după ziua domniei mele.
      încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, acela dacă va cinsti şi întări şi va păzi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă va nimici şi va călca şi va risipi şi nu va întări şi nu va cinsti şi nu va înnoi, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă şi să-l lovească şi să-i calce aici trupul, iar în veacul viitor sufletul. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu acei iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos: „ia-1, ia-1 şi răstigneşte-l“, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Vlaicul fost logofăt şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi alt Bade Aiaz mare postelnic.
      Şi eu deci, care am scris, Nan gramaticul, în cetatea de scaun, în Tîrgo-vişte, în luna octombrie 15 zile şi de la Adam pînă acum curgător, în anul 7049 <1540).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCI/4. Orig., perg. (29 x 33), pecete timbrată.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Codrescu, II, 177—179. Trad. D.I.R., B, 271-272.
101                                    <1540 octombrie 15 —1541 iunie 2>.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radului voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui cinstitului boiariului domniei lui, jupînului Datco vel armaş şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu li va dărui, ca să fie lui siliştea Băileştilor toată şi cu tot hotarul, pentru că iaste a lui bătrină şi dreaptă moşie de baştină, cumpărată de moşu-său Harvat logofătul încă din zilele răposatului Radului voevod cel Frumos.
      Şi hotarăle să se Ştie: din Calea Mălaiului pînă la capul Nisipului, şi de acolea pînă la Rătunda şi pînă la Smerdeşteţu şi pînă la cîmpul Dlrvariului.
      Pentru aceaia, au dat şi domnia lui jupînului Datco mare armaş şi feciorilor lui, ca să fie lui moşiia stătătoare şi ohabnică, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi Intru acestea moşii vlnzare să nu să facă, ci să fie ale celor ce vor rămînea dintr-înşii. Şi de nimeni să nu să clătească, după zisa domniei lui.
130
www.dacoromanica.ro
      Iată şi mărturii au pus domniia lui pe: jupan Staico vel dvornic i jupan Tatul vel logofăt i Stroe vel spătar i Udrişte vel vistier i Dragomir vel paharnio 1 i Fătul vel stolnic 1 i Badea vel comis. Şi au fost ispravnic Tatul vel logofăt.
      Acest izvod de hrisov l-am cercetat şi iaste bine tălmăcit. Floru ierei dascăl slovenescu.
      Bibi. Acad., CCCCLXXXVI/5. Copie după o traducere din 1828.
      Datat după divan.
      1 Dragomir paharnic şi Fătul stolnic sint greşit copiaţi.
102                                             <1540) noiembrie 20? Tîrgovişte.
       <t ffllHAOCTÎKO E05KÎEI0, <îw PdAyVt BOEBOAd H rOCnOAHHTi K*KC0H 3EMAH > XrrppOBAdyÎHCKOH, CHH'K BEAHKdrO H nptAOEpdrO <PdAydd BOEBOAd >. ,i,dBdT TOCnOACT-80 AtH CÎE flOBEAtHÎE rOAnOACTBd MH BOA'fcpHHS rocnoACTBd MH A8fTfc H C*K HH)f CHHOBH, EAHU.1 HM fioffc np'fcnScTHT, I3K02KE Ad HM ECT WMHH8 8 fi'h.E'fcHH WT A^d JIpOAHAWK h wt AE<td PdAynwB ..., nonE>KE noKSnHT flSn'h wt IIpoAHA'K h wt PdAyn 3d ... dcnpH. H ndKH Ad hm ect ABnEH whhh8 8 E’KB'hw:, a^o < H’fcrSAWB > B'Bcdy, eiohejke to noKSnHA flSrrk wt H'fcrSA 3d .. . dcnpH.
       H ndKH Ad HM ECT A8f)EH WMHHTi 8 MliTEipH, AEAO <TdT8A0BH EddAydOB . . . noHEJKE npîHAE> TdTSA h EddAyd 8 npEA rocnoACTBd aiui, tepe Saohchuje no flSrrk H nţ>BpdTHU!E WT CK0HA1 AOBpO BOAIO HdA TpETdrO A^dO.
       H ndKH Ad HM ECT <A8f)EH WMHH-K 8 . . . WT A^dd> EddAydWB H WT A^dd TdT8AWB nodOBHHS, noHEHCE noKSnHT fltfrrk no beahm rAdA h cHpocTBd 3d T dcnpii.
       H d n0T0M, AME <... WMHHd WT di’K>TE(|JH B*KCdX AttpipdM CH npEKÎE, d CHHTi ero, GTOHKd, d\ETEX Ad <HE> 1 HAldT 8 fflliTElJJH, h8 Ad ECT A'htl'HpdM CH, KdKo a^whpem ... flSrrb ... Ad ap^ke chhte Ero < ... d eiotoa\ npîHAf ... > npEA rocnoACTBd mh, Td 8ao>kh h nospdTHy no fiSrrfe HdA HEroso aeao wt wmhhS ... 8 E'BB’kHH, HdA METBp’KTdrO <AEA0 . . . >.
       <CEro pdA>, AdAoy h rocnoACTBO mh, okoke Ad hm ect wmhh8 h> wydES, HHM H CHHOEHM HM H KHSKOAt H np'fcBHSMETOAt HM H HH WT <KOrO>KE> HEnOT-KKHO-EEHO, no pEM rocnoACTBd MH.
       <Ge>KE H CBEAETEA)E> nOCTdBA *bEA\ rocnoACTBd mh: >K8ndH CrTdHKO BEAHKH ABOPHHK H >K8ndH TdT8A BEAHKH AOrOijjET H ^APXilJE BHCTÎlap H ^PdTOMHp CndTdp H <*IaE8a> CTOAHHK H EdA'fc KOMHC H EdA'fc M3 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, EoA’K KAlOMdp.
       line MtCElid HOEMBpÎE K A^HU 8 rpdA Tp’KrOBHipE, Bis. AljT x3MT.
       t Iw PdAyd BWEBWAd, MHAOCTÎ/A SOKÎ/A rOCnOAHHB.
       <t Din mila) lui Dumnezeu, <Io Radul voievod şi domn a toată ţara) Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Lupea şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Băbeni din partea lui Prodilă şi din partea lui Radul... pentru că a cumpărat Lupea de la Prodilă şi de la Radul pentru... aspri. Şi iar să-i fie lui Lupea ocină în Băbeni partea <lui Neagul) toată, pentru că a cumpărat Lupea de la Neagul pentru... aspri.
       Şi iar să-i fie lui Lupea ocină în Măteşti partea lui <Tatul şi a lui Vladul... pentru că au venit) Tatul şi Vladul dinaintea domniei mele, de au aşezat pe Lupea şi l-au înfrăţit de a lor bunăvoie peste a treia parte.
www.dacoromanica.ro
131
      Şi iar să-i fie <lui Lupea ocină în... din partea) lui Vladul şi din partea lui Tatul jumătate, pentru că a cumpărat Lupea pe mare foamete şi sărăcie pentru 300 aspri.
      Iar apoi, a dat <... ocina din Mă>teşti toată fiicei sale zestre, iar fiul lui, Stoica, amestec să <nu> 1 aibă în Măteşti, ci să fie fiicei sale, ca fiica... Lupea... să stăplnească fiul lui. <Iar apoi a venit...) înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe Lupea peste partea lui de ocină... în Băbeni, peste a patra <parte... >.
      <De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi) ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de <nimeni> neatins, după spusa domniei mele.
      <Iată şi martori) punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi <Albul> stolnic şi Badea comis şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Coadă clucer.
      Scris, luna noiembrie 20 zile, în cetatea Tîrgovişte, în anul 7043 <1534).
      ■f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., L/20. Orig., perg. (26 X 36), rupt, putrezit şi şters, pecete timbrată, câzutâi
Vâleatul greşit; datat după divan, care corespunde anului 1540, cu excepţia lui Dragomir spătarul.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 272-273.
       1 Omis.
103                                       1540 (7049) decembrie 9, Tîrgovişte.
       t AIhaoctîio eowîeio, Îw PaAyrt ROEROAd h rocnoAHH-h rticoh 3emae Xrrppo-RAdJfHHCKOH, CHHTv REAHKdrO H A°EpdrO PdAVrt ROEROAd- AdK<1T rOcnOACTO MH CÎH> noREA-kHÎK» rocnoACTRd mh ErtaAVrt h OpTium ck hhţ chhokh, eahuh hm fiorii a<*ct, BKOJKE A<« HM ECT WHHH8 8 GtIvHEIJIH HETKpiiTdrO A^d, RapE EAHKd CE JfTET H3EpdTII, nOHEJKE HM ECT CTapa H npdKd WHHHS, A’fcAHH». ă nOTOM HMaUlE ChnpEHÎE Emaya h $pii*rk c% Tat8a h ck fiEpua h Ta<KO> np-kujE TatSa h Eapn-fc np-fcA rocnoAcTRd MH, KdKO RaaAVA H OpiiH-k, WHH c8T H-fcKIE HliAOR'kU.H WT EAHH A’kA® KOflHA, TEpE HE HMaT HH EA Ha MET’kjfS Ch TdIO WHHHS, E>K£ ECT RHIUE FlHCdHd. Td>KE 8 TEM rOCflOACT-RO MH rAEAajf H C8AHX Ch K1iCEA\H HhCTHTHMH fipaRHTEA IE rOCflOACTKd MH H rAEAdJf
rocnoAcTKo mh h AP^rE khhte wt fiaaAd ROEROAd SAdRAEHaro h wt EhhthaIi
ROEROAa H H3HaHA«X TOCnOACTKO MH, KaKO HM ECT KHW CIE WHHHd ErtdAV^OK H «bp'hHEH WT A"kA8 CH A’kAHHd H EliAd M8 ECT WHHH8 WT TOrAd A'kAHHd WT POAH-TEAEM HJf, h8 WCTa TdT8A H EspUd WT 3dK0H WT np-fcA TOCnOACTRa MH.
       Gsro pa Ai AM^Ţ « rocnoACTRO mh EAdAV* H 4»pivHER ch chhokh ch, bkowe Ad HM ECT WMHH8 H WJfdES, HHAk H CHHOKWM HŢ H KH8KOM H np-fcRH8«IETOM HJf H HH WT KOrOÎKE HEnOTTvKHOREHHO, no p-fc*E TOCnOACTRd MH.
       GeWE 8EO H CR'kA^VEAHE nOCTdEA-fcEM rOCnOACTKO mh: >K8ndH8 GTdHKO REAHKH AROPHHK H W8ndH TdT8A REAHKH AOrOtfsET H ^APHIJJE KHCTÎiap H GTpOE cndTdp H Eae8a Poros CTOAHHK8 H GTOHKd nEJfdpHHK H fidA'k KOMHC H fidA'k ăa3 nOCTEAHHK.
       HcnpaRHHK .. -1.
       H d3, ToA-kK8 CAOKOnOAOHCHTEA, EÎKE HdHEpTdJf KTi HdCTOAH'fcM rpdA Tp"hrO-KHI)JE, M'kCEUd AEKERPHE 9 ARHH, KTv A-kT X3M0.
       f Iw PaAV'i RWERWAa mhaoctTa Eowiav rocnoAHHk.
132
www.dacoromanica.ro
      -[• Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi lui Frăcea, cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, să le fie ocină In Stăneşti, a patra parte, oricit se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Şi după aceasta, au avut plră Vladul şi Frăcea cu Tatul şi cu Bercea. Şi aşa pirau Tatul şi Bercea înaintea domniei mele că Vladul şi Frăcea, ei sînt nişte oameni dintr-un moş, copil din flori de nu au nici un amestec cu acea ocină, care este mai sus-scrisă. Astfel întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea şi alte cărţi de la Vlad voievod înnecatul şi de la Vintilă voievod şi am aflat domnia mea că a fost această ocină a lui Vlad şi a lui Frăcea şi dedină de la moşul lor; şi de atunci le-a fost ocina, dedină de la părinţii lor. Ci au rămas de lege Tatul şi Bercea înaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Vlad şi lui Frăcea cu fiii lor, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată dar şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul Rogoz stolnic şi Stoica paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz postelnic. Ispravnic ... \
      Şi eu, Toleacu piseţul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna decembrie 9 zile în anul 7049 <1540).
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 472 (Cîmpulung, VIII/5). Orig., hîrtie (2S,5 X21.5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 93.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 273-274. Facs. ibidem, 497.
        1 Loc alb.
104                                       1541 (7049) ianuarie 26, Slatina
      f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâneascâ, feciorul marelui şi preabunului Radului voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele Deicăi, ca să-i fie ei moşie la Blaj, din partea tătîne-său Doicăi patru părţi, pentru că o au dat ei tată-său de zestre. După aceia, s-au sculat Deica de au înfrăţitu pre fetele ei, Sora şi Stoina, preste toată moşia ei, ca să le fie lor da baştină şi ohabnice.
      Apoi, au avut Sora şi Stoina plră înaintea domniei mele cu o rudenie a ei, anume Manea, pentru această mai sus-numită moşie. Iar domniia mea am căutat cu cinstiţii boiarii domniei mele şi am adeverit domniia mea cum că nu are Manea nici un amestec cu această mai sus-numită moşie. Şi au rămas Manea de lege dinnaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domniia mea Sorii şi Stoinii, ca să le fie lor moşiia ohabnică şi stătătoare, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, de pe zisa domniei mele.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Staico vel dvornic, jupan Tatul vel logofăt i Udrişte vistiar i Stroe spatar i Albul stolnic i Cracea peharnic î Badea comis i Badea Iaz vel postelnic. Ispravnic, Datco vel armaş.
www.dacoromanica.ro
133
      Şi s-au scris In scaunul Slatînii, In luna lui ghenarie 26 dni, leat 7049 <1541>.
      S-au tălmăcit pe limba rumânească de pe slovenie de Lupp dascăl Blovenesc la Şcoala Domnească In Bucureşti.
      Az Lupp dascăl slovenesc izpisah.
      Arh. St. Craiova, CCLXXV/1. Traducere.
105                                                      1541 (7049) februarie 6.
       f MhaoctTa bojkhw, Îui Paaya kohb©a<> h rocnoAHHh. e-kcoh 3emah ăîrrpo-BrtdX’HCKOE, CHHTk BEAHKdrO H fip-fcAOEpdrO (‘dAY’A KOHB©A<>- AdKdT rOCnOACTBO MH
eîE ncBErt-kHÎE rocnoACTBd mh chhobhm IPkHiOAWB, no hme TdrSMHp ckc BpdTKEM ch,
GOrt-fcpHHS rocnOACTBd MH JKSlldH PdAV^ BEAHKH BdTdJf H HBdH H dHEnCEIO HM WT BpdT HtHWrt H CK HHX CHHOBH EAHU.H HM Sort A<«CT, t3K0>KE Ad HM ECT WHHH8 8 E/KAHElţlH tflT HdA K"KCd WHHN$ EMAHEIJJOM WT I10CB$AE HdA TpETdrO AErt, nOHE/KE HM ECT CTdpd H npdBd tVHHH$ H A^A'IHS. H EL(JE>KE MdpT$pHCdUJE np^A nOKOHHOM AEAWM TOCnOACTBd MH EddAd [BOHjBOHBOAd pEKOMH KdrtSrEpd CKC Bl KOrt'kpH, KdKO HM C8T npdBE KOMdTE H A^AHHE.
    ' H TdKOrEpE MdpTEpHCdUJE np^A I10K0HH0M8 SdCdpdBE BOHBOAd CKC KĂ BOrt'kpH H AdA^UJE CK HHJfHE A&liE KdKO ECT CTdpd VVMHHS, A'bAHH# H'kHIOAWB H CHHOBHM EM$. H TdKO BHA*kX TOCnOACTBO MH KHHT A*AWM rOCHOACTBd MH SddAd BOHBOAd H KHHr EdCdpdBd BOHBOAd.
       CEro pdAÎ, hm AdA^X H rocnoACTBO mh hkoke Ad hm ect wmhh# bk w^dK»
HHM H CHHOBOM HM H BH$K0M, H nptSHSHETOM HM 11 HE WT KOrOJKE HEnOTMKHOBEHO, no peh rocnoACTBd mh.
       CB'kA'kTErtllE: HCSfldJI CrTdHKO BEMIKH AKOpHHK H WSfldH TdTSrt BEAIIKII AWrWijiET H JÎAPH14JE KHCTHlap H CTpOE Cn"KTdp H E<\E$A CTOAHHK H EpdHd flEJfdpHHK H EdA'fc KOMHC
H EdA'fe flrd3 BEMIKH nOCTErtHHK. lIcnpdBHHK, IldAVPE AWrwpET.            ____
       IlHCdX d3, HdH, M'kCEU,d ^EBpSdpÎE S AKHH H UIT iÎAdMd B*K A^TO X3M0. ţ Iw PdAVd BOHBOAd, mhaoctIa eO'/Kîa rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiilor lui Neniul, anume Tatomir cu fraţii săi, boierului domniei mele jupan Radul marele vătaf şi lui Ivan şi nepotului lor de frate, Neniul şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Cîl-ceşti, din toată ocina Cîlceştilor, a treia parte, de pretutindeni, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi încă au mărturisit înaintea răposatului bunic al domniei mele Vlad voievod zis Călugărul, cu 12 boieri, că le sînt drepte averi şi dedine.
       Şi de asemenea au mărturisit înaintea răposatului Basarab voievod cu 24 boieri şi au dat cu sufletele lor că este veche ocină, dedină a lui Neniul şi a fiilor lui. Şi astfel am văzut domnia mea cartea bunicului domniei mele Ylad voievod şi cartea lui Basarab voievod.
  » Dş aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Martori: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
1^4
www.dacoromanica.ro
      Am scris eu, Nah, luna febriiarie 6 zile Şi de iâ Ada'tn,' Iii anul 7049
<154iy.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., OcCXCIX/61. brig., perg. (15 x 25,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XX.
      EDIŢII. Trad.        B, 274-275.
106                                         1541 (7049) februarie 10, Bucureşti.
       f fllHrtOCTÎw ko/Khio, îw P&A\A s®Hfc0AJ h rocnoAHH’K KiiCOE 3emae 3>rrpp0-
EAdJfHHCKOE, CHHTi EEAHKdrO H np’hAOBpdr© PdAydd B0HBOAd. A<1KAT r0Cll0ACTB0 MH CÎI0 nOKEd’fcHÎII rOCflOACTKd MH I104ETEHH0M8 HpdKHTE/UC rOCnOACTEd A\H K8lldH8 A’bTKO EEAHKOH dpA\dUJ H C*K CHtfOBH CH EAHU.EM E0TK AdCT, EJK«/KE A* HM c8T IIHCK8A BouKOAS 4JO CE 30BAT, BMC C*K BTiCWM £0TdpHA\ H Ch E84I0MIIUJ8A BTiC, WK0A0 IVT IIHCK8A, EAHK0 ECT II (10K8AE ECT 8 c8t .CTdpH JfOTdpH, I3K0KE Ai HM C8T WHEH8 H WJfdES, I10HEKE nOKSflHWE npdKHTEdW rOCnCACTEd MH BHUJE nHCdH WT APiCOMdH H U’T ĂiHHWd 1 3d XE dCnpH TOTOBH.
       IIOHE^E CII0 EHlliE PEHEH8 W4HH8 <BHAd ECT>2 WT A'bAHHS HdHfip’fe>KAE flOKOHHH^ XdpBdT AOrO^ET H ndAHHdH C8T II>ICK8A 8 EAHd AEUl8r8EHH8 II TEM pdA> TOK AEUJ8-r8EHH8 XdpBdT dOrO{|iET AME WB0H CEA® BHUJE tlHCdHd IIp’KBSAWK BdH8. A ÎKSndH IIpTiKSd BdH8 flOMHAOBd HErOBE CA83H pdA? CASîKES 4JO m8 ECT [10CA8>KHA, d npdBHTEdIO rOCflOACTBd MH BHUJE flHCdHS nOKSUHUIE WT APirOMdH H ElJjEKE AME BHUJE WT AEUiS-r8EHH8 Ip dcnpH, HdA TdH WHHH8 BHUJE PEHEH8 [wMHH8] HK0ÎKE Ai HM c8t wmhhS.
       CEr® pdAÎ. HM AiA^X1 H rdcnOACTBd MH I3K0JKE Ai HM ect bh whhh8 h b-k WJfdES HHM H CHH0B0M EA\8 H BH8K0M H f1p1îBH84HT©M EM8 H HE WT KOrOJKE HMI10-TMKHOBEH0, HO P^H bOCnOA^TBd MH.
       Ge>KE H CBEAETEAEEAl flOCTdBA’tîEM rOCIlOACTEd MH.‘ HCSfldH GlVlHK0 BEAHKH AKOPHHK Ei }K8ndH TdT8d BEAHKH AOrd^ET1 il Ap^HHH BHBUJE CfldTdP H Ap^SA BHBUIE CT0AHHK H &APH1JJÎ BHCTHIdp H GTP0E ClldTdp H Epdld IlEjfdpHHK H fiiA'fc KOMHC H EdA'fc ^133 BEAHKH IIOCTEAHHK. HcnpdBHHC. EwdAi feEAHK0M8 KA84dp8.
       H d3, AiH, nHCdX B"K rpdA E8k8pE1|JÎ, M’bcElţd $E8BpdpHE î A^HH, B-K AET x3M0
       f Iw PdAyi BWEBWAi, MHA0CTÎA B0JKÎA rOCnOAHHB.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ^ara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Detco marelfe armaş şi cu fiii săi, clţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie Piscul ce se numeşte Voivodu tot, cu tot hotarul şi cu Buciumişul tot, dimprejurul Piscului, cît este şi pe unde sînt vechile hotare, ca să le fie ocină şi ohabă, pentru că a cumpărat dregătorul domniei mele mai sus-scris de la Dragoman şi de la Danciul J, pentru 5 000 aspri gata.
       Pentru că această mai sus-zisă ocină <a fost) 2 de moştenire mai dina inte a răposatului Harvat logofătul şi a căzut Piscul într-o duşegubină şi pentru această duşegubină a dat Harvat logofătul acest săt fliai sus-scris lui Pîrvul hanul. Iar jupan Pîrvul banul a miluit pe slugile lui pentru slujba ce i-au slujit, iar dregătorul domniei mele mai sus-scris a cumpărat de lă Dragoman şi încă a dat mai mult decît duşegubină, 500 aspri, pe această ocină mai sus-zisă ţocină] ca să-i fie ocină.
www.dacoromanica.ro
135
      De aceea, am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt 1 şi Drăghici fost spătar şi Dragul fost stolnic şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Coadă mare clucer.
      Şi eu, Dan, am scris In oraşul Bucureşti, luna februarie 10 zile In anul 7049 <1541).
      ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      ^ărh. St. Buc., S. I., nr. 473 (Brîncoveni, XXVIII/1). Orig., perg. (23 X 38), pecete timbrată. Cu două traduceri, dintre care una din 1860.
      EDIŢII. Trad, D.I.R., B, 275.
      1 Cuvintele h wt Aahiioa (şi de Ia Danciul) şi uahkm Aere+iT (mare logofăt), scrise deasupra rîndului.
      * Omis.
107                                               1541 (7049) martie, Tîrgovişte.
       f Mhaoctîk» kojkîio, Iui PaaYa koeboa<> h rocnoAHH'K b*kcoh 3emah XrpoB-A4)fÎHCKOH, CHH*K KEAHKATO H np-feAOEpArO P*AYa KOEBC>A<*. AaKaT rOCnOACTBO A/IH CÎE nOBEA’fcHÎE rOCnOACTKd MH CE’fcTOMS H E0>KECTBH0M8 MOHACTHpS rAATOAEMH flprHUI, HAE>KE ECT JfpAM np’fcCB’kT’hH, MHCTliH H np'kBAarOCAOBEHÎE KAaAHMHUE HaUlEH KorOpOAHUE h npHCHO A*t8H MapîE h mhcthoe eh ScfiEHÎE, taKOKE Aa hm c8t aitHraHH no hme: EA4HK8A ck AEU,aM ch h EaMBHpt ck aeu,<im ch h 4>a8p8a ck aeu.am ch h Mh8a ck a eu. am ch h P<uyA ck aeu,am ch h Gtah Eot ck ahiam ch h Gtah ck a bum ch h HahSiu ck AEItaM CH H rOHU.8 CK AEU.4M CH H EOHKO, HlKOAA 1 H HopT*b CK AEU,aM CH H H Gtohka
ck Ahuim ch h EaA'fc ck a eu, am ch h TSaopah ck aeuam ch h Paaya ck aeuam ch.
       IIoheke cîh bhuie pehehh aitHraHH ehah c8t rocno»AE Aechhhek, noKSnEHH 8 hehho acnpH h iiomhaoeaha uit poahteae rocnoACTEa mh, uit no<Ko>Hnaro PaaYa eoeeoa ta-kohcae. Ta>KE rocno>KAE AECnHH<* ehaa ect aatvîkha xk acnpn bhuie pemeho eo»ectehom8 MOHACTHpS, TEpE AME BHUIE pEMEHH AUHrAHH UIT CEOEIO A«BpOM EOAIO, HKOWE Aa HA\
ect b*k uimhh8 h u>X4e8 paAH Toro A^ivr.
       Gsro pa ah, rocnoACTso mh amoJC khuie pehehh aituraun bhuie pehehoh MOHacTHp, «aKOJKE Aa HM c8T B*K UIHHH8 H 8)fae8 H HH UIT KOTOÎKE HEnOT*KKHOBEHO, no pEHH roc-nOACTBa MH.
       Gejke h CB’kA'fcTEAlE nocTAKA'kEM rocnoACTso mh: »8naH AP’krH*,H cnaTap ii »8naH Ehhtham eeahkh abophhk8 2 h xSnan TatSa beahkh autui^et h &aphi|ie keahkh EHCTÎtap h HcSnan GTanMiOA eeahkh nocT'kAHHK h KSnan KpaM*k eeahkh nEjfapHHK. Hcnpas-HHK, T4T8A BEAHKH AUTUI^ET.
       <n>3HC E*K HACTOAHH rpAA Tp*KrOKHIllE, M^CBIA MapTIE , . . 3 AKHÎH B*K A*kT
X3M0.
       f Iui PaAya suiEBuiAa, mhaoctia eojkîm rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăplnei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenij
136
www.dacoromanica.ro
ca să-i fie ţiganii, anume: Vlaicul cu copiii săi şi Cambirea cu copiii săi şi Faurul cu copiii săi şi lanul cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Stan Bot cu copiii săi şi Staia cu copiii săi şi Nanuş cu copiii săi şi Gonţu cu copiii săi şi Voico, Nicola 1 şi Ciortea cu copiii săi şi Stoica cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Tudoran cu copiii săi şi Radul cu copiii săi.
       Pentru că aceşti mai sus-zişi ţigani au fost ai doamnei Despina, cumpăraţi cu asprii ei şi miluiţi de asemenea de părintele domniei mele, de răposatul Radul voievod. Deci doamna Despina a fost datoare 20 000 aspri mai sus-zisei dumnezeieşti mănăstiri, de a dat mai sus-zişii ţigani de bunăvoia ei, ca să-i fie de ocină şi de ohabă pentru acea datorie.
       De aceea, domnia mea am dat mai sus-zişii ţigani mai sus-spusei mănăstiri ca să-i fie ei de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici spătar şi jupan Vintilă mare vornic 2 şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte mare vistier şi jupan Stanciul mare postelnic şi jupan Gracea mare paharnic. Ispravnic, Tatul mare logofăt.
       Scris In cetatea de scaun Tîrgovişte, luna martie.. .8 zile, în anul 7049 <1541).
       t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 474 (Ep. Argeş, LXIX quator/3). Orig., hîrtîe (21,5X31,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1911.
       EDIŢII. Trad. D.I.R, B, 413.
       1 Cuvîntul „Nicola" scris cu altă cerneală.
       2 în acest timp Vintilă era fost mare vornic.
       a Loc rupt.
108                                                           1541 (7049) aprilie 27.
       f fliHAOCTÎK» KO>K<ÎK)>1, îw PaAY* KOHROA4 H rOCnOAHHTi KtCOH 3EMAH «fffTppOB-
<\4Xhhck<oh>1, chhti KEriHKdro h np-bA^PAro Pa<A>1Vrt<l kohroaa. Aakat rocnoAcTKO
A\H ClE (IOBEAIShIE rOcnOACTRA MH HCSllAH Ep'liC'bHSAWB AKOpHHK, HKO>KE fi,4 HM ECT ■WMHHH8 HErOBA A EA WT WMHH8 WT Kp’hlIOMdpH, BTiCA, nOHEKE MS ECT KHAA CT4P4 H npABA wmhh8, a^AîhS.
       ă noTWM, npHHAE >K8naH fipiic'bHSA akophhk eti cbIitIeh mohacthpS wt Gh'brwR
H B'henpHHMH EOJKECTEHH HHOM'KCKH WBpA3 H HPHAOJKH Eli CEtTHH MOHACTHp WT HEPOE AEA WT WMHH8 (ÎOA H EEMHHHH ETiCH H WT A^A IIOAOEHH8, WT H4A KTiCA WMHH8, BApE KOAHKO CE XTET HSEpATH, IAKOHCE AA ECT CR'bTOMS MOHACTHpS Eli flOKp’bllAEHÎE H EpA-TÎHM HCHBSlfJHX Eli CR-bT^H MOHACTHp Eli nHI|l8, 4 KSiMHS Ep-hCbHSA H pOAÎTEAHEM .EM8, Eli E-kMHOE B'kcnOMHHAHÎE.
       Gsro pmî h rocnoAcTEo mh aaawx, kako aa c8t cie bhuje pemehe komate cB-b-TOM8 MOHACTHpS H HHTKO WT CHHOBH Ep'liC'bHSAWB METEJf AA HE HM4T AP^WATH, HH>KE < nOK >1p4THTH CÎE FipHAOKEHE Eli R'bKH, H8 C4MH KAASrEpH <AA AP'h5KHT>1 H HE 'WT KOrOJKE HEnOTMKNOREHHO, nO pEM rOCflOACTRA MH.
       CeHCE H CR'bA'bTEAÎE nOCTAEA'bET rOCllOACTBO mh: HfSnAH GtAHKO BEAHKH AKOp-HIIK H JKSnAH TaTSA BEAHKH AWrW^ET H >K8(1AH &APH1(JE BEAHKH EHCTBp H CTpOE CI14T4P 1H KpAMA nE)fApHHK H {Iae8a CTOAHHK H EaA^ KOMHC H EAA'k d»3 BEAHKH nOCTEAHHK.
-IIcnpAEHHK, TatSA BEAHKH AWrW^ET.                                    ____
       HcnHCAX 8eO A3, GtPOE, m£cEU,4 AnpHAÎE K3 A^HH, E A-bT X3M0. f Iw Paa^a bweewaa, mhaoctîa eokîa rocnoAHHk.
www.dacoromanica.ro
137
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Bîrseanul vornicul, ca să-i fie ocină partea lui de ocină din Cîrciumari, toată, pentru că i-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar după aceea, a venit jupan Bîrseanul vornicul în sfînta mănăstire de la Snagov şi a primit dumnezeiescul chip de călugăr şi a dăruit la sfînta mănăstire din partea lui de ocină jumătate şi vecinii toţi şi din deal jumătate, de peste toată ocina, oricît se va alege, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor care trăiesc în sfînta mănăstire de hrană, iar jupanului Bîrseanul şi părinţilor lui de veşnică pomenire.
      De aceea şi domnia mea am dat, ca să fie mai sus-zisele averi sfintei mănăstiri şi nimeni din fiii lui Bîrseanul amestec să nu aibă a ţine, nici a întoarce această danie in veci, ci numai călugării <s-o stăpinească) 1 şi de nimeni neatins, după spusa domniei melfe.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Udrişte mare vistier şi Stroe spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul mare logofăt.
      Am scris dar eu, Stroe, luna aprilie 27 zile, în anul 7049 <1541>.
      ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 475 (Snagov X/4). Orig., hîrtie (30 X20), pecete timbrală, căzută. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 352, f. 8,354, f. 34 v — 35 ş» 458, f. 8.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 275-276. Facs. ibidem, 498.
       1 Loc rupt.
109                                                  <1541-1544) aprilie 29.
      f Î&HAOCTÎIO BOKÎEIO, îw PdA$A BOEBOA H rOCnOAHH’h, AdBdT POCnOACTBO A\li cIe iiobeaIshîe rocnoAcTBd a\h noiTEHOM# iipabhteaio rocnocTBd a\h, >K8ndH Eopu BEA UldTpdp H JKSndH PdA$A BHCTHI3P, I3KOIKE Ad c8T KOAHHU.H <C’KC>1 CÎK> KHHP POC-nOACTBd MH <A<1>1 AP'^’KHT B’hCEH K0AA4TE IjJH BHA AP'tKdA IIp’hUldHgA AKOpHHK H EaAH-K8A AWrWijjET, Hd HA\E EîEp’KUjŞA H /U.’hp'KHHHEHIH H C*hC BoXeHEU,E H C*KC APţf™ KOMdTE, CEAd H dlJHPdHH H BOAEHHU.E WT FoAEIJIH HTO C$T BHAH EaAHKSA AWPWtjlET.
      IIOHEJKE TAEAd)f H c8AH)f POCnOACTBO A\H CO BOCfcMH HECTUTHMH npdKHTEAÎE rocnoAcTBd a\h no npdBA$ h no 3dK0H h H3HdHA0£ rocnoACTBO a\h EpE hm c$t cTdpE H npdBE WHHHE, CEAd H dlţHrdHHH H BOAEHHU.E BHUIE nHCdHE H(8ndH EopHEB BEA UldTpdp It HdJndH PdA$A BHCTHiap, h8 C$T BHAE npHTHCHEHE WT PdA^A2 AWPWljSET. H $3HMdET WT HErOB CHAd.
      GEPO pdAH Ad c8T KOAHHU.H BHUIE pEHEHH BOA’fcpH POCnOACTBd MH Ad AP’fc^T KOCH KOAIdTE E5KE c8T BHUIE nHCdHE H Ad HE HAVfcET 3dnpETHTH npEA TOCnOACTBd MH, <EpE TOP»1 HAOBEKd 3A0 KE <ndTHT>1. [6>KE c8T llHCdHd]. <HHd>1KO Ad HtcT no pEHEHH rocnoAc’TBd mh.
      HcnpdKHHK ... 3 KEA AKOpHHK.
      IlHC M^CEIIA dnpHAÎţ K0 A^HŞ,
138
www.dacoromanica.ro
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupan Borcea marele şetrar şi jupan Radul vistierul, ca să fie volnici <cu> 1 această carte a domniei mele să ţină toate averile ce a ţinut Părşanul vornicul şi Vlaicu logofătul, anume Vierăşul şi Mărăcinenii şi cu morile şi cu alte averi, sate şi ţigani şi morile din Goleşti ce au fost ale lui Vlaicu logofătul.
       Pentru că am cercetat şi am judecat domnia mea cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele după dreptate şi după lege şi am aflat domnia mea că le sînt vechi şi drepte ocine satele şi ţiganii şi morile mai sus-scrise jupanului Borcea marele şetrar şi jupanului Radul vistierul, ci au fost cotropite de Radul2 logofătul. Şi le-a luat în puterea lui.
       Pentru aceasta, să fie volnici mai sus-zişii boieri ai domniei mele să ţină toate averile care slnt mai sus-scrise şi să nu aibă a-i opri înaintea domniei mele <căci acel> om, rău va <păţi> [care a scris]. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic... mare vornic.
       Scris, luna aprilie 29 zile.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 710, f. 642 v. Copie.
       Datat ca anterior actului din 1541 iunie 1.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 276-277.
       1  Omis.
       2  în loc de „Vlaicul".
       3  Loc alb In manuscris.
110                                                 1541 (7049) iunie 1, Tîrgovişte.
        f fflHAOCTUO ROJKÎIO, îlV PdAyrt KOEBOA H rOCnOAHHTv EliCOH bEMAH JfrpORAdXHC-KOE, CHHTk npEAOSpdrW H REAHKdriV PdA\'A ROEROA- A<*KdT rOOlOACTRO MH C?E nOREAEHÎE fOCnOACTRd MH KdA8rEpHU,H tÎHrEAHHER H A^UJEpd EH EdAEB, IdKOKE Ad HM ECT IV4HHS S rOAEipil, AEA EH BTkCd H CEAO E'RATEHTH B'KCH H 8 ffl'Kp'KHHHEHH A EA EH BliCdJf, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdT WT no B'KCAA^, CKC B'KCOM JfOTdpOM, SdHEKE HM CST CTdpE H npdRE IV4IUIE 3d A^AIHE.
        tf nOTOM, npHHAE CdMd KdAOrEpHU,d fÎHrEAHHd H A^tllEpd Erw KdAt npEA roca flOACTRd MH, TEpE CHU.E 8AOHTKUJE IVHE CdME no BHSKdM CH EdnA'fc HdA RTkCE RHUJE pEHEHH KOMdTE H CEAd H dU,HrdHH, HKOJKE Ad HM ECT RHSKdM CH EdnA'fc RTi MECTO CHHd H A^UJEpd H EpE W ECT 83EA CdMd KdAOrEpHUd fhrEAHHd H A^UlEpd H EdAEB no BHSKdM CH EdElAE ÎVT Hd MdTH H'kKW'KR H ElţlEHCE IVT npEA ROCEM BOA'fcpOM rOCnOACTBd MH. 3dHE>KE IVHE HECT HMdT AP^3H CHHH HAH A^UJEpH, dH8 Ad ECT BIjSKdM CH EdnAE HdA K*KCE IV4HHE <H CEAd>2 H dU,lirdHH RHUJE JlHCdHH, nOHEKE C8T AdAE WHE RHUJE pEHEHH WHHHE H CEAd H dU.H-rdHH 3d HHJfHOA\ A^EpOAl ROAK> H CKC SHdHÎE K*KCEM BOA’kpOM rOCnOACTBd MH H MErHId-IIIOM IVT WKpECT <MECTO>2 H IVT npEA rOCnOACTBd MH.
        H EipEJKE Ad CE SHdET pdAH H’feKOE CEAO H dU,HrdHH ipo ECT npOAdA EopMt WKTpi-plOA, 3ET8 dnrEAHHlH KdA8rEpHU,d, M8>K EdAEB nO CRMp-RTH IlRdWKO, BdlUTS EdnAEK H E1JJE MH03E CK8AER IVT SAdTd H IVT CpEB<p>d, TEpE c8T 83EAE IVT CdM Eop4t WKTpdpS IVT Hd p8K8 'H'bKW'RE, MdTH »8ndHHU,H EdnAER, EpE CHU.E STdKMHA ECT H Ad/\ IVT npEA rOCnOACTRd MH, CEAd pdAÎ CEAd, IVT HHJfHd A'bAÎHS IV4HH8 H CEAd AEA ErO! WT Ep’KHElţJH B'KCd H IVT nOAlO H IVT A^A CKC RHHOrpdA H CKC RE4HHÎH, H AEA EtO IVT Ep'KHdHHH B'KCd, CKC BAdTlO H WT no RTiCSaS'.H AEA ErO WT 2ESn^JiEipH, R^CS, KdpE EAHKO CE JfT^T HSEpdT H dU,HrdHÎH Hd HME: EdBO CK AEU,dM CH H $HHUT CKC AHU,dM CH H EHtllH CKC AHU,dM
www.dacoromanica.ro
139
CH H HEKSrtd CKC AHU,dM CH H A^MHTpS CKC AHU,dM CH H JJpCd CKC A^MM CH, I3K0JKE Ad HM ECT H BH$KdM CH KdnAEB EHUIE pEMEHd WMHHd H CEAd H dU,HrdHIH 8 Eli B*fcKH.
       H 3dKAEHdHÎE nOCTdBHX CdMd KdA8rEpHU,d âHrEAHHd H A^UIEpd EH UdAt WT fipEA rOCnOACTKd MH pdAH BHUJE pEHEHE CEAd H BE4HHH H dUHrdHÎH EHUIE pEMEHH, WT KOrO CE JfOKET flOKSflHT3 pd30pHTH CÎE TdKMEJKÎE EHUIE pEHEHd, TOrO A<> ECT TpEKAET H HEnpOljiEH& Hd CTpdUJHOM C8AHUJE XpHCTOEE H WT THÎ WTUH CE*kTH EJKE cST E*K HhKEH H A<> HMdT HHCTIE CK îo^Ad H dpîd.
       &ErO pdAH, A*A*X H TOCnOACTBO MH >K8ndHHU,EB KdnAEB, BH$Kd KdA8rEpHU,d dHrEAHHEH H dAtiPEpEB EH KdAEE, CIE W4HHE H CEAd H dU,HrdHÎH EHUIE HMEHHTH, BKO A<i EH ECT Eli WMHHS H Eli WJfdE$ EH 8 B"K BtKH.
       Gejke h cbeahteaîe noeTdBAK» rocnoACTBO a\h: K8ndH GTdHKo bea akophhk h H<8ndH TdT8rt BEA AWrW^ET H »8ndH ^APHIjJE BHCTHBP H &TpOE CfldTdp H dAESA CTOA-HHK H KpdHd flEJfdpHHK H BdA'fe KOMHC H BdA"fe BEA flOCTEAHHK. HcnpdBHHK, TdT8A BEA AWrW^JET.
       H dB, E'KSdH, nHCd^ 8 rpdA Tp'krOBHIjJE, M*kcEU,d K>HÎE d A^HH H WT flAdMA A O HHH*k, B A*kT X3M0.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele călugăriţei Anghelina şi fiicei ei Calea, ca să-i fie ocină în Goleşti, partea ei toată şi satul Băltenii toţi şi in Mărăcineni partea ei toată, oricît se va alege de peste tot, cu tot hotarul, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine de moştenire.
       Iar apoi a venit însăşi călugăriţa Anghelina şi fiica ei Calea, înaintea domniei mele, de aşa au aşezat ele însele pe nepoata lor Caplea peste toate mai sus-zisele averi şi sate şi ţigani, ca să le fie nepoata lor Caplea în loc de fiu şi de fiică şi pentru că au luat-o însăşi călugăriţa Anghelina şi fiica sa Calea pe nepoata lor Caplea de la mama ei, Neacşa şi încă şi înaintea tuturor boierilor domniei mele. Pentru că ele n-au avut alţi fiî sau fiice, ci să fie nepoata lor Caplea peste toate ocinele <şi satele1) şi ţiganii mai sus-scrişi, pentru că i-au dat mai sus-zisele ocine şi sate şi ţigani de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor boierilor domniei mele şi a megiaşilor dimprejurul <locului>2 şi dinaintea domniei mele.
   , Şi încă să se ştie pentru nişte sate şi ţigani pe care i-a vîndut Borcea şetrarul, ginerele Anghelinei călugăriţa, bărbatul Calei, după moartea lui îvaşco, tatăl Caplei şi încă multe scule de aur şi de argint pe care le-a luat însuşi Borcea şetrarul din mîinile Neacşăi, mama jupaniţei Caplea, căci astfel s-a tocmit şi a dat înaintea domniei mele sat pentru sat, din a lui dedină, ocină şi sate, partea lui din Vrăneşti, toată şi din cîmp şi din dealul cu vii şi cu vecinii şi partea lui din Crăciani toată, cu balta şi de pretutindeni şi partea lui din Jupîneşti, toată, oricît se va alege şi ţiganii, anume: Babo cu copiii săi şi Finog cu copiii săi şi Vitan cu copiii săi şi Necula cu copiii săi şi Dumitru cu copiii săi şi Ursa cu copiii săi, ca să-i fie şi nepoatei sale Caplea ocinele mai sus-zise şi satele şi ţiganii în veci.
       Şi blestem a pus însăşi călugăriţa Anghelina şi fiica ei Calea înaintea domniei mele, pentru mai sus-zisele sate şi vecini şi ţiganii mai sus-zişi: cine s-ar încumeta să strice această tocmeală mai sus-zisă, acela să fie de trei ori blestemat şi neiertat la cumplita judecată a lui Hristos şi de 318 părinţi sfinţi, care sînt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Caplea, nepoata călugăriţei Anghelina şi fiicei ei Calea, aceste ocine şi sate şi ţiganii mai sus-numiţi, ca să-i fie de ocină şi de ohabă ei, în veci.
140
www.dacoromanica.ro
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Tatul mare logofăt.
       Şi eu, Căzan, am scris în cetatea Tirgoviştei, luna iunie ziua 1 şi de la Adam pînă acum, în anul 7049 <1541).
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 61. Copie slavă; altă copie ibldem, ms. 710, f. 669—669 v. Cu o traducere, cu data septembrie 1; alte traducer iibidem, S.I., nr. 476 (XXII/2), ms. 348, f. 105-105 v, 349, f. 6 v - 7 v, 484, f. 115-118 (septembrie 1), 710, f. 671 — 672 (septembrie 1).
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 277-278.
        1 Cuvintele h c«a« (şi sate), după ms. 710.
        * Loc alb.
        * In loc de: „iwieScirr”
111                                                        <1541-1544) iulie 4.
       t ffiHriOCTllO E0>KÎK>, Iw PB0EB0A4 H f’OcnOAHH’h. ^,dBdT POCnOACTBO MH CÎE nOKErt-fcHÎE rOenOACTBd MH CBtTOMS MOHdCTHp fMdrOrtEMH flprHUJ H WTU8 Er8MEH 0EWA«P, BKOWE Ai ECT BOrtEH AP^>KdTH <H> WErtdA<lTH nOK8AE ECT nOCTSndTH EOiVk-0HH8 rOcnOACTBd MH >K8ndH ErtdHKSrt KrtSHdp CKC Bl BOrttpH 8 KopEH H 8 ^OMHEljir « Ai b8AE BOrtEH A<i TEpdT Kp’KCTHEHElfJÎH H A<> HJf H3B4AH WT W4HH8 CBtTOMS MOHdC-THp, a<> haet HdA HHjfHS w4hh8, k8a<> e>ke b8aet.
       H TH ErtdHKO, A<> IMEAdUJ BdpE 4T0 KE TpEEOBdT CB’feTOMS MOHdCTHp, A TB04 AiHdOCT'K Ad HM HCIipdBHUI WT CBEJf H A<* BpdTHUJ dcnpH WT TOfMHMdHH HEpTvUJdHHdOp. HHdKO Ad H-kcT nO pE4H TOCnOACTEd MH.
       HcnpdBHHK, Â'h'™* BEdHKH dpMdUJ.
       IIhc M-kcEitd iod Te a A^hh.
       t Iw PdAyd BWEBWAd, MHdOcTÎM EOJKÎA rOcnOAHHTk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş şi părintelui egumen Theodor, ca să fie volnic să ţină şi să stăpînească pe unde a umblat boierul domniei mele jupan Vlaicul clucerul cu 12 boieri, în Corbi şi în Domneşti şi să fie volnic să alunge pe Cîrstieneşti şi să-i scoată de pe ocina sfintei mănăstiri, să meargă pe ocina lor, unde le va fi.
       Şi tu, Vlaicule, să cercetezi orice va trebui sfintei mănăstiri, iar milostivirea ta să le faci de toate şi să întorci Cerăşanilor asprii de la Topliciani. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Detco marele armaş.
       S-a scris în luna iulie 4 zile.
       j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arii. St. Buc., S. I., nr. 410 (Ep. Argeş, XLIV/5). Orig., hîrtie (23 x 21), Pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1912; altă traducere ibidem, ms. 708, f. 359 v.
       Datat după Detco marele armaş, in domnia lui Radu Paisie.
      ^EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 278.
www.dacoromanica.ro
141
112
<l&41-"-lW A«*‘e 4.
       f (RHrt<?CTHK> 6$>Ktoo, îw PfiAVrt BOHBOAd W roţnoAHH'k. AdKdT rocnoACTBO mh cTe nOKErttHÎE rOCnOACTKd MH EOrt’fcpHHS rOCnOACTBd MH >K8ndH PdAVd nOCTErtHHKS, 0KCOKE A4 ICT rt^HpHCţ H CdOEOAHO pdAÎ HEKOŞ npEHÎE l|l« ECT HMdrt CEC CTOţlKd WT rSpBTiHEUJH pdAÎ EAHH dUHrdH. TdKO npEUJE OTOHKd KKC> ECT K8lWA TOH dlţHrdH H «"toT 83Ed dU,HrdHHH WT X<8ndH PdAVd nOCTErtHHK. d rOCnOACTBO MH rdEAdJf H c8A«X ce ţ>CH MEfTHTMMH npd^TEAIE POCriOACTŞd MH H A4A*X C0Cn$ACTKO MH QtOHKEH 3dK0H S EOrt’fepH KdKO A4 3dKdE KdKO ECT Add dCnpH H dUHrdH H'bCT 83Ed. d WH HHKdKOJKE HE ETv3-MOKE SdKdETH, H8 WCTd GTOHKd WT SdKOH WT lip EA rOCnOACTBd MH.
       CEro pdAÎ, A&A*X rocnoACTHO mh >K$ndH <PdAV’d>1 nocTEdHHK, hkoke Ad ect MHpHO H CdOEOAHO. HHdKO Ad H^CT, no pEH rOCnOACTBd MH.
       HcnpdBHHK, fflHKSd nocTEdHHK.
       H ds, Ctpese, nHCdjf <M*kcEud io>2dÎE Ă A^hh.
       f Iw PdAVd BWEBWAd, AUMOCTÎA BOKÎA rOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Radul postelnicul, ca să, fia ţn pace şi slobod pentru o pîră pe care a avut-o cu Stoica din Gurbăneşti pentru un ţigan. Aşa pîra Stoica că a cumpărat acel ţigan şi nu a lupt ţiganu,l de la jupan R,adul postelnicul. Iar domnia mea am cercetat şi am judecaţ cu, toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat dorpnia mea lui Stoica lege o boişri, ca să jure că a dat asprii şi că n-a luat ţiganul. Iar el nicicw11 np a putut să jure, ci a rămas Stoica de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat domnia mea jupanului <Radul>1 postelnicul, ca să fie in pace şi sloţiod.
       Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Micul postelnicul.
       Şi eu, Streze, am scris, in <luna iu>2lie 4 zile.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 40ft (Ep. Argeş, XLVI/5). Orig., hlrtie (25,5 x 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1906.
       Datat după Streze gramaticul, in domnia lui Radu Paisie.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 279.
       1 Omis.
       * Doc rupt.
113                                                    1541 (7049) august 13.
      f Mhaoctîk) eo>kîk>, Iw PdAyd boeeoa<> h rocnoAHHE k-ecoe 3emae XrpoKAâ-
JfHHCKO, CHHE EEAHKdrO H np'bAOBPl™ PdAya BOEBOAd. AdKdT rOCnOACTBO MH CÎI» nOB'bdEHIE TOcnOACTBdMH WBOM HHAOBEKE, (10 HME Heh8, CKC CHHOBHM, EAHKO HM> Eorik. A4CTK, HKO>KE Ad HM ţCT WMHH8 VVT Bp’EdOM’EHEIlIH. A nOTOM, nOK8nH WT_GtOBH cEAMdro A^d 3d jf dcnpn. H ndK noK8nH Heh wt ffiHjpEHd'E wcMdro AEd 3d T acnpn. R, ndK Heh wt Ard cEAdădro 3d jf dcnpH, ddH noKŞnHUJE wt sp'bdM uit dHncS h 3d PddA-
      d nOTOM IipHHAE HehS np'bA rOCnOACTBd MH, TEpE nOEpdTKUlE no AEl|iEpdM CH no HM'b HwdHd H ... 1 1 H H'bKUld CEC EpdTOM <E>TO, no HME HE^HIOrt, BKOKE Ad
142
www.dacoromanica.ro
(8t no 1ETH0H A^AOBt kpatue HEpd3AE<vfcnîE. 4 aea A8,wwt0$ A4 ect Hehmioawk cam, B4PE EAHK4 ţE JfTEX H0EP4TII, d CECTpHM CH HE EAHO A^TEţ A4 Hi HMAT CTvC AE4 A8*H-Tp»B.
       4 noTOrtji, npHHA^ ©np-k. 8 nptA rocnoACTBO MH, tepe ame aeiiiepam cn, no-hme AoA4, npnKţK) wmhhŞ wt Kp’kaowkheiiih., wcMaro aea.
       4 noTO«, npHHAE Ap^omhp h TatSa m Htroţ « ce< cxrpaM ch no hme Hekuij, TEpE nx noRpdTHuiE no Heh h EAdA^A 1,0 HErosn aea»h8 3a wmhhS wt Kp’kaom’khe uiw BdpE EAHKd CE JfTET H3KpdTH, A4 C$T BpdTHE HEpd3AEAtMÎE, dAH HdA nOAOBHHd. 4 nOTOriA npHHAE Heh h EAaAVrt» tepe hx noepamuiE no AParc,<WHP h TdT$A n H'kroE n H’kKuia no e acnpn totosh.
       fl noTOM, < npHHAE > EddAyA 8 np^A rocnoACTBO a\h wt cboem A^po roak>, TEpE nospaTHuiE h 8ao>kh no BpaTS Ero, no hme fliSuidT, no wcMaro ae<', bkoîke a4 MS cSr BpdTHE HEpd3AEAEHH B*K B'kKH B*kKOM.
       H BdpE KOE CE HSM'kTHOT'k WT TdH EpdTCTBO WT HHX, Aa KSAET npOKAET 3d THÎ H>KE B*K HliKEH.
       OEro paAÎ, AMOX h rocnoACTBO aut hkohce a<> m8 c8t b*k whhhS h <w>xa&& H HHM H CHHOBHM H BHOKOM H np’kBHOMETOM H HH WT KOrOÎKE HHnOTHKHOE’tHO, no PH3MO rocnoACTBO MW-
       Ceîke cB'kAE<T>Ea'k nocTdBA'kEAt rocnoACTBd mh: wSnaH CtanKO beahkh A^op-HHK H ÎKSnaH TdTSrt BEAHKH AWrW^ET H &APHUIE BHCTHHp H APar°MHp CnTvTdp H {Iae8A CTOAHHK H KpdTk nEXdpHHK H EdAE KOMHC H EdAE M3 BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, E8KUTK AROpHHK.
       Hhc M’kcaj.a ayrScT Pi a^hh, b*k a^t x3m0.
       f îw PaAV’rta RWEBWAd, mhaoctLa ecokîav rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului- Radul voievod. Dă domnia mea această, poruncă a domfiiei mele acestui om, anume Nenu cu fiii lui oîţi Dumnezeu îi va da ca să’i fie ocina de la Cîrlomăneşti. Iar apoi, a cumpărat de la Stoian a şaptea parte pentru 600 aspri. Şi iar a cumpărat Nen de la Mihăilă a opta parte pentru 300 aspri. Şi iar Nen de la Aga a şaptea parte pentru 600 aspri r însă a cumpărat pe vreme de lipsă şi de foamete^
       Iar apoi, a venit Nenu înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe fiicele saler anume Ioana şi ...1 ea şi Neacşa cu fratele lor anume Nenciul, ca să fie pe patru părţi fraţi nedespărţiţi. Iar partea lui Dumitru să fie a lui Nenciul singur, oricît se va alege, iar surorile lui să nu aibă nici un amestec cu partea lui Dumitru.
       Iar apoi, a venit Oprea înaintea domniei mele, de a dat fiicei sale, anume Doda, zestre, ocină din Cîrlomăneşti a opta parte.
       Iar apoi, au venit Dragomir şi Tatul şi Neagoe şi sora lor, anume Neacşar de i-aji înfrăţit pe Nen, şi pe Yladul pe dedina lor de ocină din Cîrlomăneşti, oricît se va alege,. ca să fie fraţi nedespărţiţi, insă pe jumătate. Iar apoi, au venit Nen şi Yladul de au. înfrăţit pe Dragorpir şi pe Tatul şi pe Neagoe şi pe Neacşa pentru 2 000 aspri gata.
       Iar apoi, Vladul a venit înaintea domniei mele, de a sa bunăvoie de a înfrăţit şi a aşezat pe fratele său anume Muşat, pe a opta parte, ca să fie fraţi nedespărţiţi în vecii vecilor.
       Şi oricine se va lepăda de acea frăţie dintre dînşii, să fie blestemat de 318 cei de la Nichela*
www.dacoromanica.ro
M3
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohaba şi lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Staico mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Bade comis şi Bade Iaz mare postelnic. Ispravnic, Bucşă vornic.
      S-a scris în luna august 13 zile în anul 7049 <1541).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXI/145. Orig., perg. (27 X 40,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 279-280.
        1 Loc rupt.
114                                          1542 (7050) ianuarie 10, Tîrgovişte.
       t i&HAOCTÎJO EoîKÎIO, Îw PdAYrt KOEKOAd H rOCnOAHHk KTiCOH 3EMAE iîrrppOR-Adjf îhckoe, cHHk nptAOEparo h beaÎKdro PdAyA koekoae. AdKdT rocnoACTRO mh cîe nOBEA’kHÎE rOCnOACTBd MH CK'fcTOMS MOHdCTHpS rAdrOAEMH dprEUJ, YPdAd np’fcMHCTdrO M REAHKdrO SCflEHÎE HdWE BoropOAHUE H npHCHO A’feKÎE Mdpîr, HKOJKE A<> <«8 ECT wmhhS S THrB'kHF CK'fcTOMS MOHdCTHpS, AErt Ăpk3SA0K WT WMHHS KVOd BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH WT HErOK A EA. H ndKH Ad M8 ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS A EA GOhMEKS WT THrK'fcHÎ K'kCd ipo CE 30KET HoK'kMdCK'k. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA CHHOKH GOhMEKS WT WMHHS K'kCd THrKEH'fcCKd H Ep'kTSA'fcCKd, A EA BAdAyA H ©tip*, JIOHETKE npOAM^lUE WT CKOIO A^EpO KOAIO CK'fcTOMS MOHdCTHpS. H ndKH Ad MS ECT jCK-fcTOMS MOHdCTHpS A EA A8A3PE, nOHEHCE np©AdA«WE TpH WMHHE.' HoK'kMdCKd H Ep'kTSA'fcCKd H THrKEH'fcCKd, d nOTOM <I>AOp'fcCKd, d WH CH AME 3d CKOIO A^WS CK'fcTOMS MOHdCTHpS. H ndKH ^AOp'k npOAdAE HErOKS AEA WT WMHHS K'kCd H GOpS'b npOAdAE HErOKS .AEA WT WMHHS K'kCd. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA ffi'kHEK WT WMHHS .K'kCd. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA AHHCd WT WMHHS K'kCd, nOHEJKE MX npOAdAE WT CKOIO Aonpo KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA Hir WT WMHHS K'kCd, nOHEÎKE npOAdAE WT CKOIO Aonpo KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA GtOHH K'kCd WT WMHHS HoK’kMdCKd H Ep'kTSA'fcCKd H THrKEH'fcCKd, flOHETKE npOAdAE WT CKOIO A©KP© KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA ilEnikAdT WT WMHHS, TpH: HoK'kMdCKd H THrKEH'fcCKd H Bp'KTSA'kCKd. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA Kp'kCT'fc WT WMHHS K'kCd THI’KEH'fcCKd H Bp'KTSA'kCKd, nOHETKE npOAdAOUIE WT CKOIO AOEpO KOAIO. H ndKH Ad M8 ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA TdTOMHp K'kCd WT WMHHS THrKEH'fcCKd H Bp'KTSA'kCKd, <nOHEJKE>1 npOAdAE WT CKOIO AOKpO KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA GtdHMIOA H AEA ^dpSA K'kCd HoK'kMdCKd H THrKEH'fcCKd K'kCd, nOHEWE H)f npOAdAOUJE WT CKOIO A®KpO KOAIO. H ndKH Ad M8 ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA EAdHKSA WT WMHHS WT HoKdK K'kCd THrKEH'fcCKd, nOHEHCE npOAdAE WT CKOIO AOKpO KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA CHH*k PdAyA WT THrB-fcHH WT WMHHS TpH KOMdTE, nOHEÎKE npOAdAOWE WT CKOIO A°EP° .KOAIO. H ndKH Ad MS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA GTOHKd WT WMHHS K'kCd WT HoKdK iH kSa H WT nOAE H K*kC JfOTdp, nOHEWE npOAdAE WT CKOIO A®KpO KOAIO. H ndKH Ad mS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS AEA PdAyA H AEA ffldH*fc WT HoKdK K'kCd WT WMHHS nOHEÎKE npOAdAOWE WT CKOIO AOKpO KOAIO. H ndKH Ad mS ECT CK'fcTOMS MOHdCTHpS A EA SdHMIOA WT WMHHS TpE AEA, nOHEHCE npOAdAOUJE WT CKOIO A®KpO KOAIO.
144
www.dacoromanica.ro
      H iiabii wt Ho^pivHgaHH etum npoAME HEroB wmhh8. H na«H AJ a\S ect ce^toaS1
AOHdCTHpS A EA ®HK8a ETiCA WT WMHH8, nOHEJKE DpHAOKH B"k CBtT0A8 AOHACTHpS-kjko A<> Hjf b8ae 3a a Suie ea8. H naKH Aa a8 ect cb^toaS AOHdCTHpS A fa AP#r$-Kp’kCT’t WT WMHH8 E*Kca WT EptqjET WT CBOW AOKpO BOA IO. H liaKH Aa A8 ECT CBt-Toa8 aohacthpS a Ea KaA’b E'Kca wt EpdH, noHEJKE Hjf npoAaAE wt cboio A«Epo boaio.
      H IlOTOA, cîa K-KCE WMHHE EHU1E IIHCaHE fipOAME E’fcjfO PdAyAOB WT CBtTOA8 AO-HacTHpS. Hi 8 tem, paA? K*KAa Etjfo ckAa aa wtu8 etSaeh h ck EpdTHiaA WHB8tjidX' Eli cB-kTO«8 MOHacTHpS h rocno>KA<i AEcnHHa he ^okeuie Aa wcTaBHT teh3h wmhhe npoAaHE, aaH8 A<>A«»e E wt cB’kTOAS AOHdCTHp8 XĂ acnpH HaA tehbe wmhhe ehiue 8m-caHE.
      Csro paAÎ, a8 AiA*X H’rocnoACTBO ah, hkO/KE [ect] Aa a\8 ect bti cb^toaS AOHdCTHpS Eli 8Kp’fenAEHHE H EpdTHBA nHI|l8, i rOCIlOACTBO AH H pOAÎTErtÎE rocnoACTBO-ah stMHOE noarbHHK. CEro paAÎ, ha aaa«X H rocnoAcTso ah, hko>ke Aa ect cb^toaS
AOHaCTHpS Eli WMHH8 H B*k WJfAES HHHWT KOrCOKA© HEnOTTiKHOBEHO, flO pEM rOCflOACTBA AH.
      Gejke ceeaeteaîe nocTABAtEA rocnoACTBA ah: kSiiah Otahko ehbuie akophhk. h x8iiah KoaAa beahkh abophhk h >K8naH Tat8a beahkh Aoro^ET h <£aphijie ehcthbp-h ÂparoAHp cnaTap h Epana nE^apraiK h (Iab8a ctoahhk h EaA'fc koahc h Gtahmioa. beahkh nocTEAHHK. HcnpaEHHK, KoaAa beahkh akophhk.
      H as, ^aopt, nHcax bt^ ctoahh rpaA TpiiroKHi|iE, A’kcEiţA rEHapîE î abhh, Kt A^T X3H.
      f Iw PaAya bwebwa, ahaoct îa bojkîa rocnoAHHk.
      <Adaos ulterior:)
      PaAya wt THrB-kHH npoAaa ect e ^’kaM'k a8 fflHjfAHA-k wt Ho^p'kHV'fcHH, a ww
AaAE MACT CBOH WT TurBEHtcEA r nOAOBHHE H WT nAJKElJIE a nOAOEHHa. ©HH c8t npo-AEHHAH WT AOBpO CKOE BOAE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această, poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, hramul preacuratei şi marei uspenii a născătoarei noastre de Dumnezeu şi pururea fecioară Mariar ca să-i fie ocină sfintei mănăstiri în Tigveni, partea lui Dîrzul din toată ocinar oricît se va alege din partea lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Oncea din Tigveni, toată, ce se cheamă Novăceasca. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea fiilor lui Oncea din ocina toată, Tigveneasca şi Brătuleasca, partea lui Vlad şi a lui Oprea, pentru că au vîndut-o de bunăvoia lor sfintei mănăstiri. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Dudure, pentru că a vîndut trei ocines Novăceasca şi Brătuleasca şi Tigveneasca, iar apoi Floreasca, pe care el a dat-o sfintei mănăstiri pentru sufletul său. Şi iarăşi Florea şi-a vîndut toată partea lui de ocină şi Orzea şi-a vîndut toată partea lui de ocină. Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri toate partea lui Mînea de ocină. Şi iar să fie sfintei mănăstiri toată partea Liasei de ocină, pentru că le-au vîndut de bunăvoia lor. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Neagu de ocină, toată, pentru că a vîndut-o de a lui bunăvoie. Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri partea lui Stoian toată din ocina Novăceasca şi Brătuleasca şi Tigveneasca, pentru că le-a vîndut de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Lepădat din trei ocine: Novăceasca şi Tigveneasca şi Brătuleasca. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Cîrstea de ocină, toată Tigveneasca şi Brătuleasca, pentru că le-a vîndut de buna voia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Tatomir toată, din ocinele Tigveneasca şi Brătuleasca, <pentru că)1 le-a vîndut de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Stanciul şi partea lui Darul toată, Novăceasca şi Tigveneasca toată, pentru că le-au vîndut de bunăvoia lor. Şi iar să fie sfin-
www.dacoromanica.ro
145-
tei mănăstiri partea lui Vlaicul din ocina de la Novac, toată,Tigveneasca, pentru ■că a vîndut-o de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea de ocină a fiului lui Radul, din Tigveni, trei bucăţi, pentru că le-a vîndut de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea de ocină a lui Stoica toată, de la Novac şi apa şi din cimp şi tot hotarul, pentru că le-a vîndut de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Radul şi partea de ocină a lui Manea de la Novaţ>, toată, pentru că le-au vîndut de bunăvoia lor. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Nanciul de ocină, trei părţi, pentru că le-a vîndut de bunăvoia lui..
       Şi iar din Ciofrîngeni a vîndut toată partea lui de ocină. Şi iar să fie sfintei mănăstiri toată partea lui Micul de ocină, pentru că a închinat-o sfintei mănăstiri, ca să-i fie pentru sufletul său. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea altui Cîrstea de ocină, toată, de la Rreştet, de bunăvoia lui. Şi iar să fie sfintei mănăstiri partea lui Badea toată de la Bran, pentru că a vîndut-o ■de bunăvoia lui.
       Iar apoi, toate aceste ocine mai sus-scrise au fost vîndute lui Radul de către sfînta mănăstire. Şi întru aceasta, cînd a fost acum, părintele egumen şi cu fraţii care trăiesc în sfînta mănăstire şi doamna Despina, n-au vrut să lase aceste ocine vîndute, ci au dat de la sfînta mănăstire 4 000 aspri pentru acele ocine mai sus-scrise.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ■ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Coaaă mare vornic.
       Şi eu, Florea, am scris in cetatea de scaun Tirgovişte, luna ianuarie 10 zile, în anul 7050 <1542>.
       t Io Radul voievod, din mila lui, Dumnezeu, domn.
<Adăugat mai tîrziu:) Radul din Tigveni a vîndut 2 fălci lui Mihail din Cio-frîngeni, iar el a dat partea lui din Tigveneasca, 3 jumătăţi şi din pajişte o jumătate. Ei au schimbat de bunăvoia lor.
       Arh. St. Buc., S. I., 479 (Ep. Argeş,?XII/3). Orig., perg. (36x46,5), pecete timbrată, ■căzută. Cu două traduceri: din sec. XVIII şi din 1847; altă traducere ibidem, ms. 168, f. 69 v - 70.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 281-282.
        1 Loc rupt.
115                            <1542 ianuarie 10 —1544 inai 4>, Bucureşti.
      f Mhaoctîk» eo>kîk> , Iw PdAyn BOEBOAd h rocnoAHH'K k'kcwh      JîrrpoB-
JtdJfHCKOE, CHHTv np-feAOKpdrO H BEAHKdrW PdAyA ROEBOAE H rOCflOAHHTs.. faiKiT TOCnOA* CTKO A\H CÎE nOB’tAEHÎE rOCnOACTKd MH CEfcTOMS AlOHdCTHp TAArOAHAIH GfrkrOR H CB’fc-TOAlS AtgtfdCTHp rAdrOAHMH Cb^TH dpJfd<H>rEAH, ÂpdrH<lECKHM AlgHdCTHp, I3K0JKE A,d HM ECT WIHHS H METOŢ M$HdCTHpS 1410 CE 30BET 4>'hH[TTi.]THH’kAE, flONEJKE CHM «îoMHAORdA rocnOAcTRo mh toh mShacthp ipo c8t BHUIE IWCAHE CKC TOH MECTO, KAKO Ai HM B&AET metoţ.
146
                        www.dacoromanica.ro
       Toro paAî, AdAOJf <h rocne>AcTBd mh, ukojke a<* hm ect k-k wihh8 h wjfdE8 n he wt KoroncE H'KnoT'kKHOKEHO, no pEH rocnoApTBd MII.
       Cemce h cb*ae<teaîe nocT>dBA-kEM rocnoAcTEa mh: acSndH Gt<ihko eheuie
BEAHKH ABOpHHK H JKSndH KodATi BEAHKH ABOpHHK H JKStldH <TdT8d BEA AOrO$ET H APA"
roMHp bea enaTap> h wSndH Xaphuje beahkh bhcThep h wSiuh <Epa>qa beahkh nEppHHK
H dAESA CTOAHHK <H EdA^ KOMHC H GTdH*HOA EEHrd nOCTEAHI|K >. IIcnpdBHHK, KOdA'B BEAHKH AK«PH<HK>.
       Hcroicdjf a3, rpaMATHK A^h, bhv hactoahh rpaA E<8k8peijjh ... > t Iw PaAya bwebwa»*, mhaoctîm <eo5kîa rocnoAHHK>.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Snagov şi sfintei mănăstiri numite Sfinţii Arhangheli, mănăstirea Drăghiceştilor, ca să le fie ocină şi matoh mănăstirea care se cheamă Fintinele, pentru că am miluit domnia mea acele mănăstiri, care sint mai sus-scrise cu acel loc, ca să le fie metoh.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan <Tatul mare logofăt şi Dragomir vel spătar) şi jupan Udrişte mare vistier şi jupan <Cra>cea mare paharnic şi Albul stolnic <şi Badea comis şi Stanciul Benga postelnic). Ispravnic, Coadă mare vornic.
       Am scris eu, Dan gramaticul, In cetatea de scaun B<ucureşti.. .)„ t Io Radul voievod, din mila <lui Dumnezeu, domn).
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 489 (Snagov, XXX/1-). Orig., hlrtie (31 X 21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848; alte traduceri ibidexn, ms. 354, f. 118 şi Ia Bibi. Acad., ms. 1 450, f. 120, Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 280 (sub data: <1542 ianuarie — 1545 februarie».
116                                        1542 (7050) ianuarie 25, Tirgovişte-
       ţ /SIhaoctîio sokîeio, Iui PdAyn soimoAd h rocnoAHHt BtcoH 3emah Jîrrpoa-
AdX’ÎHCKOH, CHHt BEAHKdrO H np’kAOEpdrO PdAyrtd BOHBOAd. A<UMT rOcnOACTBO MH clE: nOBEA'fcHÎE TOCnOACTBd MH, EOA'kpHHS rOcnOACTBd A\H, HCSndHS ApdrSA KAlOMdpS H CB CHHOBH CH, EAHU.H HM fiorii npHnScTHT, IdKOKE Âd M8 ECT WHHH8 8 IlHETpdpH, KOAIIKO ECT A EA GOnpEB AEOpilHK BliCd; 3dHE>KE BHUiE pEMEHHS EOA'fcpHHS BHUI ECT KOA rOcnOACTBe MH, d GOnpt ABOpHHK JfHTAEHCTBSKdW ECT rOcnOACTBS MH H 83EW ECT WT KOMdTE EOrttpHHS TOCnOACTEd MH, H<8ndH8 Apdr8A KAlOHdpS, C nMEAH H EAHH K’kr'BH, KgnHe HIIHHT xr dcnpH H CÎE B*BCE)f HJf ECT HS’fcA GOnpt ABOpHHK.
       Toro pdAî h rocnoAcTBO mh a*A*X boa^phhS rocnoAcTBd a\h AP’BWdTH h WBAd-AdTH AEA GOnpEB ABOpHHK, EAHKd HMdT 8 IlHETpdpH, pdA? BHUiE pEMEHE KOA\dTE. H A<* m8 Ect B-B WMHH8 H Bt WydBS, EM8 H CHHOBOM EM8 H BH8KOM H np’kBHSMHTOM em8 H HHJf WT KOrOJKE HEnOT'BKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTBd MH.
       Ge?KE H CBEAETEAHE: WSndH GTdHKO BHB ABOpHHK H H<8ndH KodA"B BEAHKH ABOpHHK H »<8ndH TdT8A BEAHKH AWrW$ET H> &APHIJJE BHCTHpS H AP<*rOA\Hp cndTdp H EpdHd. nEX’dpHHK H EdAt KOMHC H dAB8A CTOAHHK H GTdHHIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHKi K0dA"B BEAHKH ABOpHHK.
       RhO 8 Tp-KrOBHUJE, M*kcEU,d rEHdpÎE iii ABHH» B AtT X3H. ţ Iw PdAVA BWEBWAd, MHAOCTÎd> BOKÎ/ft rOCHOAHHK>
www.dacoromanica.ro
147'
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Dragul clucerul şi «u fiii săi, clţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Pietrari, cît este partea lui Oprea vornicul toată; pentru că mai sus-zisul boier a fost lingă domnia mea, iar Oprea vornicul a hiclenit pe domnia mea şi a luat din averile boierului domniei mele, jupan Dragul clucerul 200 stupi şi un leagăn, laolaltă fac 3 000 aspri. Şi acestea toate le-a luat Oprea vornicul.
      De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele să ţină şi să stăpînească partea lui Oprea vornicul, cît are în Pietrari, pentru mai sus-zisele averi. Şi să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Albul stolnic şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, •Coadă mare vornic.
      Scris în Tîrgovişte, luna ianuarie 25 zile, în anul 7050 <1542>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 481 (Mitrop. Ţ. Rom., LXIII/2). Qrig., hlrtie (33x23,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, una din 1854, cealaltă din 1914.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 282-283.
117                                            1543 (7050) februarie 17, Argeş.
       f Mhaoctîio eojkîio, Îw PdAV'' ROHBOAd h rocnoAHH’k b*kcoh 3EMAE JîrrpoB3 .AdJfHHCKOE, CHH*K KEAHKdrO H (îp’fcAOKpdrO PdAVAd ROHBOAd. AaK‘1T r©Cn©ACTBO MH CÎK> noKErt'feHÎE rocnoACTKd mh wbem3h aioaîe Hd hme: Hwh h PdAy* H, H'tr’ h Ctohk*kh iH CKC CHHOBHM CH, EAHU.E HM EorK npHpSCTHT, 0KOJKE Ad HM ECT WHHHH8 8 GkTvBHHH, iAHO 8>KE IjJO ECT BHAd ^dp^SEB, nOHE>KE HM ECT CTdpd H npdBd WHHHH8 H A'bAHHS H nOKS-nEHd EijjE>KE npH a^hh noKOHHdro ErtdAd bohboae KddSrEpa wt 4>dp$d 3d t dcnpH roTOBH.
       ă nOTOM HMdUlE CIE BHUIE pEHEHH AIOAÎE np'feHHE tip^A rOCnOACTKd A\H CKC &TdH AodOijSdH, CK HETOM ErO. H TdKO np'fcllIE CxTdH          np^A rocnoACTBd MH KdKO
A,d H3METH8t*K WT HdA CÎE BHUIE pEHEHO WHHH8 H Ad HM nOBpdTHT dCnpH. ă rOCnOACTEO MH 8 TEM rAEAdJf H CSAHJfB nO npdBA$ H no 3dKOHO, CKC BTiCH HHCTHTHTMH BAdCTHAHE rOCnOACTBd MH II AdA^yMO 3dK0H Hwh H PdAV'l H HETOM Hţ KĂ BOA'fcpH Ad 3dKAET KdKO HM ECT npdBd WHHHH8 H A^AHHd H nOK8nEHd UIT TpH EpdTHEM, UIT ffldH'fc H UIT ApdrOMHp H UIT GTOHKd. H A^HECOUIE TEH3H M, BOA'fcpH H 3dKAEUIE H CB’kAETEACTBO-■BdUIE np’fcA TOCnOACTBd MH KdKO ECT TdKO. d &TdH A^AO^dH H HETOM ErO, UIHH WCTdUIE WT 3dK0Hd wt np’bA rocnoACTBd mh.
       ă nOTOM, Ad CE 3HdET l)OHE>KE CE ST’KkÂmUUE WT np’kA rocnoACTBd MH H WT mp^A R’KCH EOrt'kpH rocnoACTBd MH H CKMHpHUIE CE &TdH A°AO$dH H HETOM ErO WT UHX’HS A^EPOM ROAIOM CKC BHUIE pEHEHH AIOAÎE H nOCTdBHUIE 3dKAHHdHHE KOrO WT HH)f J^OKET Ad CE nPETE WT CMAd HdnpEA, Ad ECT npOKAET CK Ho^Ad H dpHIO, Ad ECT K*KAHHT WT TÎH WTUH <E>KE B*K Hh^KEIO.
       T-kM pdAÎ, AdAoy rocnoACTBO a\h Hwh h PdA^A h H^r h Gtohk’KH ckc chho-•BHM CH, 0KO2KE Ad HM <ECT>2 WHHHH8 H WJfdES H CHHOBHM H BH8kWM H np'fcBHOHHTOM 41 HE WT KOT05KE HEnOT’KKHOBEHO, nO WPH3M8 TOCnOACTBd MH.
       Ge>KE H CBEAETEAHE nOCTdBA'kEM rocnoACTBO mh: »8ndH &TdHKO BHB BEA AE°p-iHHK H >K8ndH EodAd BEAHKK A&0PHHK H HîSndH TdT8rt BEAHKH AOrO^ET H ^APHljlE BHC-
148
www.dacoromanica.ro
TÎap H <\pdr«MHp endTdp H fhtE&t CTOAHHK H Kpdld nEJfdpHHK H EdA'fc komhc H GTdHMWA BEAHKH IlOCTEAHHK. HciipdBHHK, fllldpMd AK®P«HK.
       H dd3, GOdHMd rpaMdTHK, mcdx 8 sapoui nurcurtiaro dprEui, rtirfecEU,<i ijsEBpSapHE. 3Î A^HH, K rttT X3H.
       f Iw PdA^rt EWEKWAd, MHrtOCTÎA BOSKÎA rOCflOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Ion şi Radul şi Neag şi Stoica şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Scăuiani, o funie, care a fost a lui Farfa, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată încă în zilele răposatului Vlad voievod Călugărul de la Farfa pentru 300 aspri gata.
       Iar apoi, au avut aceşti mai sus-zişi oameni pîră înaintea domniei mele cu Stan Dolofan cu ceata lui. Şi aşa pîra Stan Dolofan înaintea domniei mele, ca să-i scoată de pe această mai sus-zisă ocină şi să le întoarcă asprii. Iar domnia mea întru aceasta am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi am dat lege lui Ion şi lui Radul şi cetei lor 24 boieri, să jure că le este dreaptă ocină şi dedină şi cumpărată de la trei fraţi: de la Manea şi de la Dragomir şi de la Stoica. Şi au adus pe-acei 24 de boieri şi au jurat şi au mărturisit înaintea domniei mele că este aşa. Iar Stan Dolofan şi ceata lui, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
       Iar apoi, să se ştie că s-au întocmit dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele şi s-au împăcat Stan Dolofan şi ceata lui, de a lor bunăvoie, cu mai sus-zişii oameni şi au pus blestem: cine dintre ei va voi să se pîrască de acum înainte, să fie blestemat cu Iuda şi Arie, să fie blestemat de 318 părinţi <cei de la Ni)1cheia.
       Pentru aceasta, am dat domnia mea lui Ion şi lui Radul şi lui Neag şi lui Stoica, cu fiii lor, ca să le <fie>2 ocină şi ohabă şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
   . Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Mareea vornic.
       Şi eu, Oancea gramaticul, am scris în oraşul ce se cheamă Argeş, luna februarie 17 zile, în anul 7050 <1542).
       t Io Radul Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., LXXXVII/50. Orig., perg. (25 X 43), pecete timbrată.
       EDIŢII. Trad.          B, 283-284.
        1 Loc rupt. 1 Omis.
118                                    <Ânte 1542 februarie 20), Curtea de Argeş.
        <ţ AIhaoctîm kokîw, Iw> PdAyrt BOHBOAd h rocnOAHHik R’hcoH SEM/iE iîrrpoR-AdyîHCKOE, chhb BE/\HK<dro h np’kAOEparo PiAYA kohkoae. A<,k<,t rocnoAcTBO mh cî»> nOBEiVfcHlE rOcnOACTBd MH CB^TOAH# H EOKECTBHOM# MOHdCTHp# r<\arO/\EMH <dprHUi, HAEKE ECT XPdM np’bcR’fcT’feH, MHCT'kH H (îpiwErtdrOCrtOKE >H"tH BAdAHWU.E HdUIEH EorO-
www.dacoromanica.ro
149
4>0AHIţE H npHCHO A'bKH ffidpHE H MHCTHOE EH 8<cnEHÎE, CEAO DO HME 4>8tEI|]ÎH HO EAdT8>, cahko ect A'k'' II^n'kcKk E*Kcd. Hoheîke npÎHAOuiE AparOMHp Ck<8pt8aoB h iu8p Ero, CTdH nEJfdpHHK, K$nHO C*K ÎKHTErtHHUEJf > CH, H'kKUld H CTdHd, TdJKE SdOHCHlliE H FIOKAO-HHIUE <H A<iAOUIE> TOCnOACTKd MH CFIOAOKHHS WT BHIUE PEHEH8 HH£h8 W4HHH8, dAH WT MHXHd A°Epd> BOA*. d rOcnOACTKO MH npHrtOîKHX H A<*AWX CB*TOM8 MOHdCTHpS KHU1E JJEOlEHd WHHH8> H EpdTHHM HEnOTMKHOEEHHO j d AP^rd IlOAOBHHd fldKH <npOAdAOU!E> CK'kTOM^ MOHdCTHp8 3d x3^| dCHpH rOTOBH.
       ŢordH pdAÎ, npHAOJKHjf H TOtnOAcTBO MH KHIHE pEMEHd WHHHd CK’feTOMS H EO<HtEC-~rBHOM8 MOHdCTHp8, I3K0HCE Ai M8 ECT K*K WMHH8 H B’K OJd >68 H BpdTHIdM B*K HEM
hchb8i(ihx K’K mi(i8 H 8cTpâs8, d rocnoAcTBd <mh h pOaîteaHeM rOCnoACTBd mh b*mhho
B*CllCMHHdHHE. H IIH WT KOrOH^ HEnO >TMKHOBtHHO, HO p*H rOCfTOACTKd MH.
       OeHCE H CB'kA'kT<ErtTE nOCTdBA'kEM rOcnOACTBO mh: }K$lldH GtdHKO BHBU1H BEAHKH A >BOpHHK H %8ndH KwdAd BEAHKH A^OpHHK H JKSfldH TdT8A BEAHKH <AWrW^ET M ^APHlfJE BEAHKH BHCTHIdp H ^pdrOMHp BEAHKH ClldTdp > H dAK8A CTOAHHK H KpdMd nEJfdp-HHK H EdA* KOMHC H GTdHMIOA <BEAHKH nOCT*AHHK. H HCIipdBHHK . . . >
       H d3, TEprH, E>KE HdMpTvTdJf 8 AKWP ^prHUl, M-kcEU.d . . .
       <ţ Iw> PdA^A KWEBU’Ai, MHAOCTÎA <EO>KÎA rOCI10AHHB>.
       <t Din mila lui Dumnezeu, Io> Radul voievod .şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui <şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea -această) poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite <Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvlntatei) stăpinei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei .adormiri, <satul anume Futeştii pe baltă), cit este partea Păpească, toată. Pentru că a venit Dragomir al lui Scurtul <şi cumnatul lui, Stan paharnicul, Împreună cu soţiile) lor, Neacşa şi Stana, de au aşezat şi au Închinat şi <au dat) domniei mele <jumătate din mai sus-zisa ocină a lor, însă de a lor bună-) voie. Iar domnia mea am dăruit şi am dat sfintei mănăstiri mai sus-zisa <ocină> şi fraţilor neatins; iar cealaltă jumătate iarăşi <au vîndut-o> sfintei mănăstiri pentru 17 000 aspri gata.
       Pentru aceasta, am dăruit şi domnia mea mai sus-zisa ocină sfintei şi dumnezeieştii <mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de) ohabă şi fraţilor care -trăiesc Intr-Insa de hrană şi de folosinţă, iar domniei <mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire. Şi de nimeni) neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori <punem domnia meaî jupan Staico fost mare) vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare <logofăt şi Udrişte mare vistier şi Dragomir mare spătar) şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis .şi Stanciul <mare postelnic. Şi ispravnic... >.
       Şi eu, Gherghi, care am scris In Curtea de Argeş, luna...
       <ţ Io) Radul voievod, din mila lui <Dumnezeu, domn).
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 488 (Ep. Argeş, LXIX/73). Orig., hlrtie, rupt, li lipseşte -o treime.
       Datat şi completat după doc. din 20 febr. 1542.
119                               1542 (705Q) februarie 20, Curtea de Argeş.
       ţ E-fc. XpHCTd Eord, BAdrOB'kpHH H BAdrOMECTHBH H XpHCTOAIOEHBH H CdMOAPTv-HCdBHH, Iw PdAVA BOHBOAE, CHHTv EEAHKdrO PdA$Ad KOHBOA4, EOÎKÎWM MHAOcTÎWM H 605KÎWM A<>pOBdHÎEM WBAdAdElfjSMH H rOcnOAcTB8El|JOMH BlvCEH 3EMAH JftTpOK-AdXIHCKOH, EI|IEH<E H 3dflAdHHHCKHM CTpdHdM, flMAdUlS H <5drdpdUJ8 JfEPUEf\ E/\drOnpOH3-EOAHJf rOcnOACTBO MH CBOHM BAdrHM rip0H3B0AEHÎEM, HHCTHAl H CB*TAHA\ apBAUEM,
150
www.dacoromanica.ro
BKO npOCAdBHTH npOCAdBAtllJdrO AXE Eord H Hd np'bCTO/Vk CB'feTO nOHHKHHJf pOAÎTEA'b CBOErO CE CAdBOE KT^HECELUdrO ME.
       GeJKE 85'kA'feX’ rOCnOACTKO MII BKO MH03H $EO IţdpHE BTk U,dpCTBH0 CH ETiCEAHIIJE CE, HM MdAII HEBECHdrO IţdpCTBHE HdCAdAOBdllJE. T'bMKE, $BO TTkl|JH BO CE H d3 HE TTiHHK» CE IţdpCTBO HCnpdBHTH, HM H rOcnOAd E*KCE A&1JHO B'EBAIOEHTH KTi KSrVfelKE H KAdrHMH A’fcAH rOCnOAHHE>KE EAdrOQTpOEHE BEAHE ECT KTi B'ECEM BO pSu.'fe npOCTHpdET CdM BO PEHE B'ECE MECTHIIMIl CBOHMH $CTH laKO' HE          CEMP'ETII rp'feliJHOMS, HM UlBpdTHTH
CE H >KIIK$ BHTH H HE npHHAUljf lipH3BdTH npdEEAHH H"E Tp^UIHH Hd nOKddHÎE. IIOHEJKE MHoro ivEpd3H c8t noKddHÎE, AOKpdwai A^Ad A\noro WBpd3Hd c$t: AIOEXVB, MHAOCTEHE, nOCT H B'E3AP'E>KdHÎE KTk CHAXXKE lldMET HECKOHHdEM ] BKO>KE $EO A.dKHA HIOANH Eli li,dpHE H H3El|iHH BTk npOpOU,-fe H3pEHE: „EddKEH MHA$EH BEC A^HTi HdCAdWAdET CE TOC-nOAOBH H A<*CTH npOLUEHÎE CpTlAUd TEOErC".
       CEro pdAÎ h rocnoACTBO mh di|iE h heb^jiîa^ctehe weetti ecmti h rpiteocTHE HCIIA'KHEH nopEBHOEdX’ rocnoACTBO MH np*b>KAE PEHEHHHM IţdpHEM H rOCnOAAdM H>KE ASlJJE CEOIIJf A^Kp-fe SSCTpOHELUH H rOCnOA^ EorS BAdrO SrOAHELUE.
       Td>KE CEMOTpHJf rOCnOACTBO AXH H AApOBdJf rocnoACTBO MH CEH JfpHCUIK&l TOCnOACTBd MH, 0KO>KE A<* ECT CB'bTOMS H BO>KECTBHOM$ MOHdCTHpS TAdrOAEMH fîprHLU, HAE>KE ECT X’PAAV np’feCB'bTtH, HHCTbH H Fip'feBAdrOCAOBEHH'bH BAdAHHHIţE HdUJE EorOpOAKU,E H np'bCHO A'feKH flldpHE H HHCTHOE EH ScilEHÎE, CEA© nO HME $8TEIJjlH n© EAdT$, EAHKO ECT A^A IlMntCKM ETiCd. RoHEWE npÎHAOUJE APdrOMHp Gk8pt8aUIE H lljSp Ero, GTdH nEJfdpHHK, KSnHO CK HCHTEAIIHI^EX’ CH, Td/KE nOKAOHHUJE H AM^UJE rocnoACTBO MH nOAOBHH$ WT KHLUE PEHEH8 HHJfHS UHJHHH$, dAH WT HHJfHd AOBpd EOA-b. «1 rocnoACTBO MII npHAOHCHJf H AM^Y KHLUE pEHEHHd UIHHHd CE^TOM» MOHdCTHpS; d AP^rd nOAOEHHd, UIHH IO npOAdAUlUJE ndKH CE'bTOMS MOHdCTHpS 3d xăxî1 dcnpn TOTOBH. II cuie hm A*A*X rocnoACTBO a\h no eahom cbhthom nAdWKS.
       Toro PdAÎ, npHAO/KHJf rocnoACTBO MII BHUJE pEHEHHd WHHHHd CE-bTOM» H eoîkectk-HOA\$ MOHdCTHpS, I3K0ÎKE Ad A\$ ECT Bli IVHHHH» H B'K W^dE» H EpdTHHM Eli HEM
mwbSiijh b'K nHLM» h ScTpdE» d rocnoACTBO mh h poaîteahem rocnoACTBd mh b'K'ihhoe BlkCnOMHHdHHE. H HH UIT KOrOKE HEnOTMKHOEEHHO.
       Gl|JE>KE II SdKAHHdHHE nOCTdKA'bX TOCnOACTEO mh: no CTkMpikTH rocnoACTBd AUI, Koro HSBEpET TOCnOAK Eorii EHTH TOCnOAdp'K EAdUJKOH BeMAH, EVT nAOAd HdUJE IUII UIT CKPOAHHK HdllJHX' HAM, no rptcEy HdliJEY, U'T HHHO IIA'bMEHHK dl|JE nOMETET H ChX'pdHHT h noHOBHT cTiH jfPHC0K^rt rocnoACTBd mh, Toro rocnoACK Borii a<* rd nOMETET II STBp'KAlIT H CKYPdHHHT ETk ■rOCnOACTB'b Ero. & dIJJE TKO JfTET APT^HET
pdCHndTH h nonEpETH ck.io              rocnoACTBd mh, Toro rocnoAi* Borii a<* rd
nonEpET h nopSujHT h nocpdMHT bti rocnoACTBd Ero, 3ae a<* Sbhet T'tAO, d Bli £$A$IJJHX’ E’bU.E A^MJd Ero H Ad HMdT SH'bcTHIO CK H^A^M H CK TpikKAETHM dplE H CE HH-bMH TSAEH E>KE B'ES'EnHUJE Hd TOCnOAd Eord, KpTiE ErO Hd HH£ H Hd HEA^X HJf. S>KE ECT H ETiAET B'E B^KH, dAtlIH.
       Ge>KE H CB’bA'feTEAHE nOCTdBA*bEM rocnoACTBO mh: >K$ndH GTdHKO BIIEUJH BE-AHKH AKOPHHK H >K$ndH HuidA'K BEAHKII AKOpHHK H >K$ndH TdT$A BEAHKH AUirUlOET JJ /\pdrHHH EHE cndTdp H EdA'b Sfld3 EHB nOCT'bAHIIK H ^APHIIJE BEAHKH BHCTHtap II APa~ TOMIIP BEAHKH CndTdp H Kpd'ld BEA nEX’dpHHK H EdA'b KOMHC H £ÎAE8a CTOAHHK H GTdH-HIOA BEAHKH nOCT*bAHHK. HcnpdEHHK, GTpOE EHEUJH CndTdp.
       H d3, TEprH, HdHp'ETdX’ 8 AKWP dprilUJ, M'bCEUd ijSEEpSdpHE K A^HH, UIT ^AdAdd TEKSyjd B A"bT X3H-
       ţ Iui PdAVA BUlEEUlAd MHAOCTÎIA BOHCÎM rOCnOAHHK
       t ţn Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecînstitorul şi de Hris-toâ iubitorul şi singurstăpînitorul, Io Radul voievod, fiul marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amla-
www.dacoromanica.ro
151
şului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit şi cu slavă m-a înălţat pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţilor mei.
      Iată am văzut domnia mea că mulţi împăraţi au petrecut în împărăţia lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerească. Pentru aceea, dar, m-am trudit şi eu nu numai a îndrepta această împărăţie, ci şi pe domnul a-1 iubi din tot sufletul şi împreună cu fapte bune, căci îndurarea domnului mare este, către toţi întinde mîinile, căci prin atotcinstita lui gură a spus el însuşi că: nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu şi n-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă. Căci sînt multe chipuri ale pocăinţei şi multe feluri de fapte bune sînt: dragostea, milostenia, postul şi cumpătarea, pe lingă acestea şi pomenirea fără de sfirşit; precum David minu-s natul între împăraţi şi vestitul între prooroci a zis: „Fericit cel ce milueşte toată ziua, în domnul se îndulceşte şi îţi va da ţie cererea inimii tale.“
      De aceea şi domnia mea, deşi încă sînt neştiutor şi plin de păcate, am rîvnit domnia mea către mai sus-zişii împăraţi şi domni, care şi-au întocmit bine sufletele lor şi au plăcut domnului Dumnezeu.
      Deci, am socotit domnia mea şi am dăruit domnia mea acest hrisov al domniei mele, ca să-i fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, satul anume Futeşti pe baltă, cit este partea Păpească, toată. Pentru că au venit Dragomir al lui Scurtul şi cumnatul său Stan paharnicul, împreună cu soţiile lor şi au închinat şi au dat domniei mele jumătate din mai sus-zisa lor ocină, însă de a lor bunăvoie. Iar domnia mea am dăruit şi am dat mai sus-zisa ocină sfintei mănăstiri; iar cealaltă jumătate, ei au vîndut-o iarăşi sfintei mănăstiri pentru 17 0001 aspri gata. Şi încă le-am dat domnia mea cîte o manta de svită.
      De aceea, am dăruit domnia mea mai sus-zisa ocină sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi fraţilor care trăiesc în ea de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pornea nire. Şi de nimeni neatins.
      Încă şi blestem am pus domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti din rodul nostru sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă cineva va îndrăzni să risipească şi să calce acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l nimicească şi să-l batjocorească în domnia lui, aici să-i ucidă trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui, şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Badea Aiaz fost postelnic şi Udrişte mare vistier şi Dragomir mare spătar, şi Cracea mare paharnic şi Badea comis şi Albul stolnic şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Stroe fost spătar.
      Şi eu, Gherghi, am însemnat la Curtea de Argeş, luna februarie 20 zile, •de la Adam cursul anilor 7050 <1542).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
152
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 482 (Ep. Argeş, XXII/3). Orig., perg. (30 x 53), pecete aliniată, căzută. Cu o traducere modernă; alte traduceri ibidem, ms. 168, f. 399 v. şi 708, f. 332 v — 333. A\t orig. cu conţinut identic, cu data de 1542 ianuarie 20, ibidem, S. I., ar. 483 (Ep. Argeş, XXII/2).
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 284-285.
       1 Cifra completată după doc. nr. 118.
120                                                       1542 (7050) martie 15.
       f AIhaoctTe eoîkTio, îiv Paava koheboa h rocnoAHHk bkcoh seaaah Xrrpo-eaaX’Thckoh, chhk A^Eparo h beahkapo Paavaa koheboaa. AdKAT rocnoACTBS aah cîk> flOBEA’feHÎKJ rOCnOACTBd AIMt npABHTEAlO rOCnOACTBA AAH >K8nAH8 IlkTpS npkKkAASg, «3K0JKE Ad AA8 ECT S'KpKA H AP^3H CEA A, I10K8AE HAAA IVH H dU,HrdHHHH H KOAAATH, flOHEWE AA$ ECT npdBE IVHHHE H [10K8nEHH H A«CTHrOUJE IVT HH*bAAk rOCnOAApH CkC B’kpHOAIi
« npABOAA ca8>kb8; takoîkae h ivt kk rocnoAcTBS aah.
       ă noTOAA, npîHAE w8ndH8 IlkTpg nkpKkAdcS tepe no AdAOWE cB’feTOAAS aaohacthpS tpo CE 30B8T dprHLU, HAEJKE ECT JfPdAA np'bCAABHOE ScnEHÎE np’bcB’bT/T.E, HHCTA H np’k-EAArOCAOBEHAE KAdAHHHU,<T> HdLU* EOropOAHUA, npHCHO A^B^H ffidpîd nOAOBHHg IVT EkpKA H IVT AP^S’bX' CEAA Ad ECT CB'fcTOAAS AAOHACTHpS Bk nHlfjS H Bk cnOAAHHAHlE AO npîUIKACTBÎA rOcnOAHHE a® BTi B^KH H IVT AllHrAHHHH nAKH nOAOBHHS. H HA CkAApTk tro, H<8nAH8 IIetp8 Ad haaat norpEBAHÎE Bk cbIîtoh aaohacthp bhlue pehehho. ă AP^rH nOAOBHH IVT EkpKA H IVT AP$3H CEAA H IVT AltHrAHHHH, nOAOBHHO Ad c8t AHEncîlO
7K8nAH8 IlkTpS, no haae TEprH h Hhkoaa, noHEJKE caaa pehe JtcSnAH IlkTpS npEA roc-
nOACTBA AAH H $AO>KH AHEncÎA CH.
       IIOTOAA, ElfJE dLJJE CE HAHA^T IVT WgnAH IIkTp8 npkKkAAE CHHk HAH A^lfiEpS U’T HErOB T^AO TCrAA BCkX TE)f CEAA H KOAAATH Ad c8t CHH08H IlkTpS, A KAA$rEpH A A HE HAAAT HHI|iO AAETtjf, HÎ AHECnîS EAA$. fllfJE HE HE CE AVEplîTAET CHHk HAH A^IflEpA IVT }K8nAH IlkTpS npkKkAAE, Ad ECT nOAOBHH CB^TOM# AAOHACTHpS, A APSr nOAOBHH AHEnCÎAAAk ErO.
       Gsro PA Al TOCnOACTBg AAH AAAOJf CBtTOAAS AAOHACTHpS I3K0ÎKE Ad ECT B-k (1Hip8 H B”k nOKp’knAEHÎE H nOAA*bH$. H TKO TOCnOAdpk no CkAApkTH TOCnOACTBA AAH, Ad dl|JE HE SKp’bnHT CÎIO nOAA*bH8 Ad ECT npOKAET.
       d <A>HEncîlO ErO Ad HAA ECT Bk IVMHHE H IVJfAK HAA H CHHOBOAA HAA H BH^KOAA ti EHShETOAA H HHH IVT KOrOÎKAO HEnOTkKHOBEHO, no IVPH3AA8 TOCnOACTBA AAH.
       Geîke cbeaeteaTe nocTABA^x rocnoAcTBS aaii: H;8nAH8 Gtahko ehbiue abophhk H tteSndH KodA'k BEAHKH AKOpHHK H ÎKSnAH Tat8a BEAHKH AOrO^ET H «SAPHljlE BHCTÎrap Al APArOAAHp cnATApk H Eae8a CTOAHHK H EpAHA nEJfApHHK H EaA^ KOAAHC H GtAHMIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, ^pdrHM CnATApk.                    __
       H A3, PaAVa. ™CAX AAtCEUA AAApTÎE EÎ A^Hk, B A"tT X3H.
       t Iw PaAVa BWEBIVAA, AAHAOCTÎM KOJKI/ft TOCnOAHHk.
       f Din mila iui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele dregătorului domniei mele jupanului Pătru pîrcălabul, ca să-i fie Bîrca şi alte sate, pe unde are el şi ţiganii şi averile, pentru că ii sint ocine •drepte şi cumpărături şi le-a dobîndit de la alţi domni cu credincioasă şi dreaptă slujbă; asemenea şi de la domnia mea.
       Iar apoi, a venit jupan Pătru pîrcălabul de a dat sfintei mănăstiri care .se chiamă Argeş, unde este hramul preaslăvitei uspenii a preasfintei, curatei •.şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare, pururea
www.dacoromanica.ro
153
fecioară Maria, jumătate din Birca şi din celelalte sate, să fie sfintei mănăstiri de hrană şi pomenire pînă la ziua venirii domnului, pînă în veci. Şi din ţigani iarăşi jumătate. Şi la moartea lui, jupan Pătru să aibă înmormîntare în sfînta mănăstire mai sus-zisă.
      Iar cealaltă jumătate din Birca şi din celelalte sate şi din ţigani jumătate să fie nepoţilor jupanului Pătru, anume Gherghi şi Nicola, pentru că însuşi jupan Pătru a spus Înaintea domniei mele şi a aşezat pe nepoţii săi.
      După aceea, dacă încă s-ar găsi fiu sau fiică din trupul jupanului Pătru pîrcălabul, atunci toate acele sate şi averi să fie ale fiilor lui Pătru, iar călugării să nu aibă nici un amestec, nici nepoţii lui. Dacă insă nu se vor afla fiu sau fiică din jupan Pătru pîrcălabul, jumătate să fie a sfintei mănăstiri, iar cealaltă jumătate, a nepoţilor lui.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de hrană şi de întărire şi pomană. Şi care domn, după moartea domniei mele, dacă nu va întări această pomană, să fie blestemat.
      Iar nepoţilor lui să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori a pus domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi B<adea> comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici spătar.
      Şi eu, Radul, anqi scris, luna martie 15 zile, în anul 7050 <1542).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 483 (Ep. Argeş, XXIII/1). Orig.,hîrtie (31,5 X 20,5), pecete timbrată, stricată. Cu două traduceri din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 163 f.363.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 285-286.
121                                                  1542 (7050) martie 20, Coiani.
       ţ fflHAOCTHIO KOJKÎIO, Iw PdA$A KOEBOAd H rOCllOAHHTi. B*hCOH 3EAIIAE JîfTppO-BrtdJfÎHCKOH, CHHTk BEAHKdPO H np'feAOKpdrO PdA&ld BOEBOA<i. AaKaT TOCnOACTBO AIH CHE (lOBEA'fcHÎE rOCflOACTEd MM flOTTEHHOAlS fipdBHTEAlO rOCflOACTBd AflH %8ndH8 A’k™* BEAHKH dpAltdltl, tdKOJKE Ad Al8 ECT CEAHip'fc rAdTOAEAIlKE SEAHICd HEA«d C*KC E*KC )fOTdp3 H EAdTd HdpMUdET CE: IIlHpKO H XHHdTO H IţIr-Kpi^SlOA H EoGOTSA H XdEdBKI^EAE H RîrdHMEiVE H H3rATiEOMK>n H Tp'hBKU.EAE H O^VKpAd ChC B*kC X<,TaP8rt- RdHEXE WBHE CEAHIJ1E H EAdTOBE TdKOJKAEpE EHAH c8T TOCnOACKH H rOCIIOACTEd AIH, d nOHTEHOAlS lipdEHTEAlO rOCnOACTBd AflH JKSfldH A'feTKO dpAUdUI d WH H AOCTHJKE ChC npdBOAfl H BEpHOAl CASjKEOAflTi. WT K*k TOCnOACTBd AflH.
       Cep© pdAî, AMox H rocn«ACTBd a»h bkojke m mS ect e*k whhhS h e'k W^dE H HEAfliS H CHHOEHAl EAflS H BHOKOA\ IE fiptEHOHIITOAl EA\8 II HH WT KO<P©>JKAO HEnOTEKHtBEHO, nO pEH POCIIOACTBdi iUH.
       Cehie h cbea[a]eteaîe nocTdBAltEdft rocnoAcTEd aih: >K8ndn8 Ct<ihko eheuie *
BEAHKH AKWpHHK II JKSlldH KodA<l BEAHKH AKOPHHK H HtSndH 9d08A EEAHKH AWrW$ET H X<APHI|JE>1 BHCTHiap II APd™<"HP CndTdp H fÎAKSn CTOAHHK H Kpdld IlEXdpHHK H EdA*fc KOAflHC H CTdHMIOA BEAHKÎ IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, APdrF0 BEAHKH KAt>Mdpw
       RhC 8, KoUHH, AH'bcEUd AldpT ÎE K AEHH, E A”tT X3H.
       f Iw JPdAYVt BWEEWAd, AMIAOCTl/ft EOÎKÎA TOCnOAHHk.
154
www.dacoromanica.ro
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupanului Detco marele armaş, cp să-i fie seliştea numită Nedeia Mare cu tot hotarul şi bălţile numite: Şirco şi Hinato şi Ţigărţuiul şi Bobotul şi Habaviţele şi Ţigancele şi Izglăvociul şi Trăviţele şi Sfîrda cu tot hotarul. Pentru că această selişte şi de asemenea bălţile au fost domneşti şi ale domniei mele, iar cinstitul dregător al domniei mele, jupan Detco armaşul, iar el le-a căpătat cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea.
      Pentru aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi U<drişte> 1 vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Draghia mare clucer.
      Scris In Coiani, luna martie 20 zile In anul 7050 <1542>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 30 522. Orig., hîrtio (32 x 24), pecete timbrată. Cu o traducere din 1753. Copie slavă cu traducere la Arh. St. Buc., ms. 1 232, I. 41 (nr. 15).
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 286-287.
        1 Loc rupt.
122                                            1542 (7050) aprilie 16, Bucureşti.
       f /Hhooctîio eo>kîk>, Îw PdAVrt koeboa4 h rocnoAHHB b’kcoe 3emae Xrrppo-ErtdjfHHCKOE, ctm KEAHKdro h np’kAOKpdr© PmY71 R©*koa4. A^t rOCflOACTB© MH HECTHEHWEIO 0F1HCK8riHE WT B83Ts.8, HKOJKE A<• HM ECT lipOt(IEH KHHdpHI WT A'fc'iSA EEpHEtplM'K, KOAHKO ECT KHHOrpdAÎE MECTHEHUJOK> EflHCKSflHE, 34HEJKE npHHAE flOHTEH FipdBHTEA rOCIIOACTEd MH HCSlldH KpdTk BEAHKH flEJf4pHHK8, T45KE AM< ' H I10MHAOB4 C'KC CÎE BHU1E HMEHHTH KHHdpHI nO CBtTO HflHCK8nHE, K4KO ECT MHpHA pdAÎ BHHdpHM EM8 Biv BEKH, d WHH A<> CCT H pOAÎTEAH EM8 H CHHOBH EM8 8 CB’kTOE ElOM'fcHHK.
       CEro pdAÎ A*A®)f H rocnoAcrso mh CB’kTOE HnHCK8mE, hkojke a<> ect MHpHd pdAÎ T4E KHHdpHI BTv BEKH H HH WT KOrOJKE HEI10T4KHOBEHO, nO WpH3M8 rOCflOACTRd MH
       GeîKE H CBEA'kTEAHE IlOCTdKA'kEM rOCnOACTKd mh: >K8n4H GT4HKO EHEU1H BEA ABOPHHK H HC8ndH KodA'B BEAHKH AHOpHHK H HCSlldH T4T8A BEAHKH AOrO^ET H AP*™'! BHEUJH Cn4Tdp H &APHI|U BHCTHiap H &TpOE BHBUM CndTdp H KpdM’k IlEJfdpHHK H dAE8A CTOAHHK H AP^rOMHp CndTdp H EdA'k KOMHC H Gt4HHK>A BEAHKH IlOCT'kAHHK. HcnpdBHHK, K04A"K BEA ABOPHHK.
       IlHC 8 E8k8pEI|JH, AVkCEU,d dfipHAÎE SÎ ABHH, BTi A^T x3H.
       ţ Iw PdAVrt BWEBWA4, mhaoctTa eojkîm rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea preacinstitei Episcopii de Buzău, ca să-i fie iertat vinăriciul din dealul Verneştilor, cit sînt viile preacinstitei episcopii, pentru că a venit cinstitul dregător al
www.dacoromanica.ro
155
domniei mele jupan Cracea marele paharnic, de a dat şi a miluit sfînta episcopie cu acest mai sus-numit vinărici, ca să fie în pace de vinăriciul lui în veci, iar el şi părinţii lui şi fiii lui să fie în sfîntul pomelnic.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei episcopii, ca să fie în pace pentru acel vinărici în veci şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe fost spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Dragomir spătar şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Coadă mare vornic.
      Scris în Bucureşti, luna aprilie 16 zile în anul 7050 <1542>. .
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 484 (Ep. Buzău, XXV). Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 183.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 287.
123                                             1542 (7050) mai 4, Bucureşti.
      f ffîHAOCTTlO EOJKÎEK», Iui PdAyd KOEKOAd H rOCnOAHHTi BCIO 3EMAE SlTpUI-BAdJf ÎHCKOH, CHETE BEAHKdTO H nplîAOEpdrO PdAyAd KOEBOAd. A<*KdT rocnoACTKd MH CÎK> nOBEAEHIE rOCnOACTKd MH UIKEM MAOBtu,H Hd HME IlVH H Ct EpdTHia CH, Hd HME AtTKO H Ert'kKŞA H EoHMHATi. H CK HHJf CHHOBH, EAHU.H HM EorK AdCT, I3K01KE Ad HJf ECT IVMHHS 8 EaOKOTHM, WT X’0T<*P ^Srop nOAOBHHS, d WT CTdpd JfOTdp 83A«A Ad HM ECT BCd, EAHKd CE £TET pd3EpdT, (ÎOHEJKE HM ECT CTdpd H (îpdBd <UIMHH>d, A'feAHHd H nOK8nHHd UIT EdlJJEM CH K)rd, E1JIE UIT npH AEHH CTdpOrd PdAydd KOEBOAd h ivt npH A4hh KdcdpdEd BOEBOAd, uit Eohko 1GLhceck8a h uit IHepeS.
      ă nOTOM, npHAE IlVH CEC EpdTHia CH lip EA TOCnOACTBd MH, Td)KE 8ao>kkuie h noEpdTHUiE no EoHKd h GOnp'k HdA noAOKHHS E)KE HMdT ivt yoTdp $3rop.
      H no chx, HMduiE np8 Îivh h EpdTHia ch npEA rocnoACTso mh cec GOnpp’b CaSp-T&AOB H EpdTHia ch; TdWE, CHUE np'kUJE GOnp'k Ck8pt8AOE, KdKO M$ ECT A^AHM EHUIE pEMEHHd UIMHHd. iS TEM, TOCnOACTBd MH c8AHr CK BTiCH MECTHTHMH npdBHTEAH TOC-noACTEd mh h H3HdHA«X rocnoACTKd mh KdKO Iuih ect $ao>kha no GOnp'k Ck8pt8aoe HdA BHIUE PEMEHd UIMHHd H HECT EHA HMdT nOK$nEH H HEM8 ECT EHAd A^AÎHd. Tor0> pdAÎ> <UICTdUlE GOnp'k UIT 3dK0H H UIT npEA rocnoACTKd MH>.
      <Toro pdAÎ, AdA®X H rocnoACTEO mh>, qkohce Ad hm ect kt». uimhhB h uiydE#
BHUJE PEMEHd UIMHHd, HHM H CHHOEOM HA\ H EH8K0M H nptEHSMETOM H)f. H B"K HHJf npEAdAHKd Ad IrkcT, dH8 Ad ECT UICTdEUJHM HM. H HH UIT KOTOHCE HEnOTMKHOKEHH, nopH3M8 rocnoACTBd mh.
      Gewe h ckeaeteaîe nocTdBA*kem rocnoACTEO mh: «SndH CTdHKO ehe bea abophhk H MCgndH EodAd KEAHKH ABOPHHK H HCgndH TdT&l EEAHKH AOrOljlET H JÎAPHUiE KHCTHlap H APdrOMHp cndTdp H EpdMd nEydpHHK, EaeSa CTOAHHK H EdA'fc KOMHC H (rTdHMIOA EEAHKH nOCTllAHHK. HcnpdBHHK, PdAyA AUirUI^ET.               __
      H d3, HdH AkEA, HdMp-KTdX .MtcEUd MdK» Ă A^HH K A"feT X3H, rpdA K8k8PEI|JH.
      t Iui PdAyd BUlEEUIAd, MHAOCTÎK» EO>KÎIO TOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Ion şi cu fraţii săi, anume Detco şi Vîlcul şi Voicilă şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină
156
www.dacoromanica.ro
In Clocotici, din hotarul de sus jumătate, iar din vechiul hotar din jos să le fie tot, oricit se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă <ocină>, dedină şi cumpărată de tatăl lor Iuga, Încă din zilele bătrinului Radul voievod şi din zilele lui Basarab voievod, de la Voico Misescul şi de la Şerbu.
       Iar apoi, a venit Ion cu fraţii săi Înaintea domniei mele, de au aşezat şi au Înfrăţit pe Voica şi Oprea peste jumătatea pe care o au din hotarul de sus.
       Şi după acestea, Ion şi fraţii săi au avut piră Înaintea domniei mele cu Oprea al lui Scurtul şi cu fraţii săi; deci, aşa a pirit Oprea al lui Scurtul că este dedina lui, mai sus-zisa ocină. Intru aceasta, am judecat domnia mea, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că Ion a aşezat pe Oprea al lui Scurtul peste mai sus-zisa ocină şi n-a fost cumpărată şi a fost dedina lui. De aceea, <a rămas Oprea de lege dinaintea domniei mele).
       <Pentru aceasta, am dat şi domnia mea) ca să le fie de ocină şi ohabă mai sus-zisa ocină, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei pră-dalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic, Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Radul logofăt.
       Şi eu, Nan cel Gros, am scris, luna mai 4 zile în anul 7050 <1542), cetatea Bucureşti.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 42—43. Copie cu traducere. Se menţionează că originalul este rupt şi şters.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Codrescu, IV, 49—50. Trad. D.I.R., B, 288. 124                                                       <1542-1644) mai 20.
       ţ /H.HAOCTHIO E05KHI0, îw P&&\ţA BOEBOAd H rOCnOAHHTv. AdKdT rOCnOACTBO jWH CHE nOKErttHHE rOCnOACTBd MH EOMdH H ApdrOTTv, HKOJKE A<> HM E&AET W4HH8 <8> &prbHH, am Gt<jh, tpeth aea, noHEJKE io noKSnH EoMdH h ApdroTiv TdH w4hh8 WT Gt<JH 3d yÂt <dCnpH>. H npOA<JTE Gt<IH TdH W4HH$ WT HErOB$ A0EP8 BOAIO. GErO pdAÎ, HHKTO A<i HE HMdT pdE0T$ CTvC TdH VV4HH8, TTv4HI0 A<i HMdT EOMdH H ApdrOTTv.
       GEro pdAÎ, hm AM*! H rocnoACTBd mh EoMdH$ h AP<Jrc’T'E» okoîke a<> hm fi$AET Biv W4HH8 H Biv W^dES H HHM H CHHOBHM HM H HH WT KOrOJKAO HEnOTlvKHO-beho, no pE4 rocnoACTBd mh. H a^AOihe rocnoACTBd mh koh.
       Ge>ke h cbeaeteahe nocTdBA*bEM rocnoACTBd mh: H<8ndH EodAd beahkh abophhk H H<8ndH TdT8/l BEAHKH <AOrO^ET H> ^APHlfJE BHCTHQp H AP<>rOMHp CndTdp H d<AB8d> CTOAHHK H Epd4d nEJfdpHHK H EdA'k KOMHC H GTdH<4K>rt BEAHKH nOCTEAHHK >.
       IlHC MdH K AlvHH.
       ţ Iw PdAVA BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎA TOCnOAHHIv.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Coman şi lui Dragotă, ca să le fie ocină în Urseni, partea lui Stan, a treia parte, pentru că au cumpărat-o Coman şi Dragotă acea ocină de la Stan pentru 435 <aspri>. Şi a vîndut Stan acea
www.dacoromanica.ro
157
ocină de a lui bunăvoie. De aceea, nimeni să nu aibă treabă cu acea ocină, numai Coman şi Dragotă să aibă.
      Pşntru aceasta le-am dat şi domnia mea lui Coman şi lui Dragotă, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins după spusa domniei mele. Şi au dat domniei mele calul.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare <logofăt şi> Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul (mare postelnic).
      Scris în mai 20 zile.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MDLV/3. Orig., hîrtie (29 x 21), rupt şl pătat, pecete timbrată.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ghibăncscu, Surele, VI, 1—2. Trad. D.I.R., B, 288—289
125                                            1542 (7050) iunie 16, Tîrgovişte.
      f AîIhaoctîio eowTeio, Iw PdAVA B**B*A<> h rocfioAHH’K BitcoM semah Jîrrppoo-
BAdJflECKOE, CHH-h BEAHKdrO H np'feAOEpdrO PdAyA BOEBOAE.           rOCDOACTBO A\H
CÎE nOBEA-feUÎE TOCnOACTBd MM EAdAyAWB, I3K05KE A<> HM ECT WMHH8 8 Gt8aeh4 6t8P3EB, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdT, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd WHHHg H A^A»»».
      fl nOTOM, CE nOAHHv'E. EAdAVA TEpE $AO>KH HETOBH $HI2CTPH, HMEHE PdAy.A H GTOHKd HdA nOAOBHH WT WHKH& EM8, d CHHOBH EAdAyAWB, HMEIIE TE3A8IO H T8A*P*. HdA AP^r nOAOBHH, KdKO A<> cu C$T EpdTlE HEpd3AEAEHH, EAHH KdKO H AP^r, EtJIEWE
noKOHHdro PdAyA boeboae.
      d nOTOM, Te3a8k> KAldlUE np8 CKC PdAyA H CKC GTOHKd. H TdKO npEUlE Te3A$I0 KdKO Ad HJC H3KdAHT WT HdA WHHH'k, EpE EpdTÎE HEAIt# C$T WT EdlJlS. d rocnoACTKO mh rAEAdM h c$ahX h npoHHTdy khhtS EdijioM# ch wt aoîkehîe wt npE AKHH noKOHHdro PdAyA BOEBOAd H KHHrS EAdAyAd BOEBOAd WT np8. H WCTdA ECT
TesaSio wt adKOH wt npEA rocnoACTBo m8 ; TdKOJKAîP* h wt npEA rocnoACTBd mh wcTduiE wt 3dK0H. d PdAyA h CTOHKd A^crHrc]f wt npEA rocnoACTBd AUI, KdKO HJf ECT STdKMHA Edljld MM BHTpEr, KdKO PdAyA. II GTOHKd A* AP'^’KHT H<0-AOBHH8 WT WHH>H$, d TE3A8IO H T$AOP4 A* AP'KHCHT APSrd nOAOBHHd.
      Gsro pdAÎ, AdA«lC h rocnoACTBd mh, raKowE a* «x ect b*k whhh'k h b-k
WXdBnv, HHM H C1IHOEHM HM H EH8KOM H np'kEHSHHTOM H HH WT K0P05KE HEnOTTiK-HOBEHO, no WPH3M0 TOCnOACTBd MH.
      Gehce cbeaeteaîe nocTdBA'kEM rocnoACTBd mh: HcSndH CTdiwo ehbuih bea AKOpHHK H HCSndll KodA"H BEAHKH AB°PHHK H /K$ndH TdT$A EEA AWrW^ET H AP^^HH EHBUIH endTdp H GTpOE CndTdp 1 H &APHIJIE BEA BliCTHIdp H £ÎAE8a CTOAHHK H KpdHd nEydpHHK H fidA'h KOMHC H GTdHHIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP’U'H1* SOdTdp.
      IlHCd E/ldAyA PpdA\dTHK Biv HdCTOA rpdA Tp-KrOBHl|IE, M^CEU,* IOHÎE SÎ A^HH, E-K A"kT X3H.
      f Iw PdAyA BWEBWAA, AAHAOCTÎA EO>KÎ<ft rocnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul, ca să-i fie ocină la Studina lui Sturza, oriclt se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, s-a sculat Vladul, de a aşezat pe fiii lui vitregi, anume Radul şi Stoica, pe jumătate din. ocina lui, iar pe fiii lui Vladul, anume Tezluiu
158
www.dacoromanica.ro
şi Tudora, pe cealaltă jumătate, ca să fie fraţi nedespărţiţi unul ca şi celălalt încă <din zilele> răposatului Radul voievod.
      Iar apoi, Tezluiu a avut pîră cu Radul şi cu Stoica. Şi aşa pîra Tezluiu, ca să-i scoată de pe ocină, căci nu-i sînt fraţi din tată. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat şi am citit cartea tatălui lor de aşezare, din zilele răposatului Radul voievod şi cartea de pîră a lui Vladul voievod. Şi a rămas Tezluiu de lege dinaintea domniei lui, de asemenea şi dinaintea domniei mele a rămas de lege. Iar Radul şi Stoica au dobîndit dinaintea domniei mele, cum i-a întocmit tatăl lor vitreg, ca Radul şi Stoica să ţină jumătate de ocină, iar Tezluiu şi Tudora să ţină cealaltă jumătate.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Stroe spătar1 şi Udrişte mare vistier şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici spătar.
      A scris Vladul gramatic în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 16 zile în anul 7050 <1542>.
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr.485 (Bistriţa, XXIV/6). Orig., hîrtie (31,5 x 21,5),pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 110 v — 111, 202, f. 195 şi 713, f, 645 V - 646.
      EDIŢII. Trad. D.J.R., B, 289-290. Facs. ibidemk 499.
       1 în vremea aceasta: fost mare spătar.
126                                           1542 (7050) iunie 30, Tîrgovişte.
       f ffiHdOCTÎIO BOJKÎEIO, Iui PdA^d ECEEOAd H 1'OCnOAHH'k EkCOH 3EMdE JîrrpO-EddfÎHCKOH, CHHk BEdHKdrO H nR’feAOKpdrO PdAY’dd BOEBOAE. AdEdT TOCnOACTKO MII cil» neSEdtHlE rOCnOACTKd MH CE1îTOM8 H KOJKECTEHOMS MOHdCTHpS rddrOdEMH ToKOPd, OKOÎKf Ad HM ECT UIT CEdO E>Kf CE 30B8T GTpkMEEdE nOdOEHH# H flO c8jfO H ne BOA# H HOCESaE, EdHKd ECT BHd AEd JKSndH TdT8d EEdHKH dUTW^ET H EpdT EM$, >K8ndH GTdHSd KdlOHdp, nOHEJKE npHdOKHIUE H AdA^UlE EHU1E pEMEHO CEdO CE’fcTOM# MOHdCTHpS UIHH CdMH, UIT HHJfHd AOBpd KOd’fe, IdKOHCE Ad ECT CE12TOM8 MOHdCTHpS Kk nOKptndEHÎE H E”k UIHHH8 H UI£dE8, d HHOKUIM B*k nHIJjg, d HHM H pOAÎTEdHEM HM E*k EtMHOE K'kcnOMHHdHÎE H HH UIT KOrOJKE HEnOTKKHOEEHHO, ne pEM TOCnOACTEd A\H.
    * Ge>KE H CE’feA'tTEdÎE nOCTdEdtEM TOCnOACTEO MH: >K8ndH GTdHKO AE°PHHK H JKSndH EedAli EEdHKH AK0PHHK H AP'ErHM KHEU1H CndTdp H &APHMJE EHCTHiap H APa* TOMHP cndTdp H ddESd CTOdHHK H Kpdld HE^dpHHK H EdA^ KOMHC H GTdHHVOd EEdHKH nOCT’bdHHK. HcnpdEHHK, PdA^d dUTUI^SET.
       H d3, HdH AEKEd, HdHp'kTdJf E*k CTOdHH rpd^ Tp’krOEHipE M’tcEUd H)HHE d AKHH, B dtT X3H
       f Iw PdA^d EUlEEUIAd, MHdOCTÎM EOJKIM rOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Govora,
www.dacoromanica.ro
159
ca să-i fie din satul ce se chiamă Strîmbele jumătate şi pe uscat şi pe apă şi pretutindeni, cît a fost partea jupanului Tatul marele logofăt şi a fratelui său jupan Stanul clucerul, pentru că au dăruit şi au dat mai sus-zigul sat sfintei mănăstiri ei înşişi, de a lor bunăvoie, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi de ocină şi de ohabă, iar călugărilor de hrană, iar lor şi părinţilor lor de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico vornic şi jupan Coadă mare vornic şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Radul logofăt.
       Şi eu, Nan cel Gros, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 30 zile în anul 7050 <1542).
       ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I.,nr. 486 (Govora, X/3). Orig., hîrtie (31 X 21),peceto timbrată, căzută. Cu o traducere din 1797; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 199, 447, f. 204 şi 463, f. 36.
       EDIŢII. Trad. Tuţescu, Catanele, 163—164; Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. V, p.54-55 şi            290.
127                                                      <1542-1543) iulie 1.
      •j- MhAOCTIIO KO>KÎEK>, îlV PaAYA KOEKOAa H rOcnOAHHk K"KCOH 3EMAE &rrpo-KA4XÎHCKOH, CHH*K KEAHKdrO H fip'fcAOKpdrO JPdAY<M KOEKOAE. &AKAT rOCnOACTBO MH CÎE nOKEA'kHÎE rOcnOACTKd MH CK-kTOA\8 H K0>KECTEH0M8 ittOHdCTHpS ntarOAHMII TOBOpa, npH ErSMEH'h 0EWA<>Pa, I3K0>KE A<> hm ECT Ha /&4MHH8 B4M4 WT PHK8 nOAOBHHS. ă JIOTOM, STMKMHJf rOCnOACTKO MH C-K B*KCH HHCTHTHMH fipdBHTEAÎE rOCI10ACTB4 A\H, GIKOftE Aa HM4T H CE-kTOMS MOHdCTHp8 IVT fflSUJETEtpH IVT BHUJE pEMEH# flOAOKHHS
wt b<jm8, TpETaro pHKa; a no MHoro hh kjkcoke Aa he hm<it, saheke no np’feWAE ECT BHA4 BHUJE pEHEHd B4M4 B*KCa CB’kTOMS MOHdCTHpS WT ToBOpd. ii TOCnOACTBO MH CHLtE STMKMHJf, QKO>KE Aa ECT CK’kTHM MOHdCTHpdM B*K IlOKp'knAEHÎE a HHOKWM BTk nrnp8 H HH WT KOrOJKE HEnOTMKHOBEHO, nO pEM TOCnOACTEd MH.
      Gejke cK’kA’bTErtîE nocTdBA-kEM rocnoACTBO mh: kSiiah GtdHKO ab^Phhk h >K8naH KoaAa eeahiîh ak«P«hk h jkSjmh T<jt8a beahiîh /iwrw^ET h Jîaphiiie bhcthop h AparoMHp cnaTap h Kpana nEjfapHHK h 1Îak8a ctoahhk h EaA'fc komhc h GTanmoa BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PiAV* AWrWjjiET
      IIhc ioahe ă a^hh.
      •f Iw PdAYrt KWEBWAd, MHAOCTÎA KOJKÎM TOCnOAHHK
      î Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Govora, în vremea egumenului Teodor, ca să-i fie la Mamina vama din peşte jumătate. Iar apoi, am întocmit domnia mea cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, ca să aibă şi sfînta mănăstire de la Muşeteşti din mai sus-zisa jumătate de vamă, al treilea peşte; iar mai mult nicicum să nu aibă, pentru că mai înainte a fost mai sus-zisa vamă toată a sfintei mănăstiri de la Govora. Iar domnia mea a întocmit astfel, ca să fie sfintelor mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi-de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico-vumic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar
160
www.dacoromanica.ro
şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Radul logofăt.
      Scris, iulie 1 zi.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 477 (Govora, XXV/6). Orig., hirtie (30,5 X 20,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1792; altă traducere ibidem, ms. 447, f. 302 v.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 291. Facs. ibidem, 500.
128                                                        1542 (7050) iulie 13.
      f MhaoctTio eojkTio, Îw PmY’a koeeoaa h rocnoAHH-K e'kcoh 3emae «frppot EA4XEHCKOE, CHHTi BEAHK4rO li np^ACEpArO Iw            BOEBOA4. Ai&AT TOCnOACTEO
A\H CÎIO nOEEA’bHllO rOCnOACTBd MH A^HOE ckc CHHOBH Ero, no HME Gt4H4K>A H flpK4 H ffi’KH'fc H CTiC CECTpAM CH GT4HK4, PKO>KE fi,i HM ECT W4HH# 8 $'KpK'KlllEtJJH H 8 T EAEIJJIf, A EA h8k8 EM8, Gt4H, BTiC4 ,nOHE>KE HM ECT CT4p4 H np4E4 W4HH# H 34 A^AHH8.
      a nOTOM, HM4UJE np8 npEA rOCnOACTBd MH CKC ĂhK4 H3p4AÎ BHUIE PEHEH4 W4HH&. H T4KO npEUJE K4KO HE HM4T W4HH8. fi. TOCnOACTEO MH C$AHX C*KC BTiCH^MH HECTHTH npdBHTEAÎE TOCnOACTE4 MH H A<*A«X TOCnOACTEO MH âHKTiK 34K0H BÎ EOA'kpH, A4 34KAET K4KO HM4T H WH4 W4HHS. A WH4 HH K4KOKE ETi3MOrOllJE $3ETH 34K0H, H» WCT4UJE WT 34K0H WT npEA TOCnOACTE4 MH, K4KO EEKE A4 HE HM4T flHK4 A\ETEX H4A EHUJE p'kMEHS W4HH8.
      CErO p4AÎ, A<*A^X H rOCnOACTBO A\H AaHOE H flpKEH H CT4H4IOA 1 H fl&’KHH'k H GtAHKTiH, PKO>KE A4 HM ECT W4KH8 E*K &X4E8, HEMO H CKHOEO HM H BHOK8m H np-kEHO-4ETOM HM, HH WT KOrOJKE HEnOT'KKHOBEHO, nO WpH3M0 TOCnOACTE4 MH.
      6>KE H CBEAET<EA>TE nOCT4EAEI3M: JKSiUH CT4HKO EHUiUiE EEAHKH AKOpHHK H /K8n4H K04A4 EEAHKH AKOpHHK H >K8n4H T4T8A EEAHKH AWrWtJjET H «^APHMJE EHCTHlap H AP^rOMHp Cn4T4p H Kp444 nEX4pHHK H (IaeSA CTOAHHK H EAA'b KOMHC H >K8n4H Ot4H-4IOA EEAHKH nOCTEAHHK. Hcnp4EHHK, KpTiHlOH EEAHKH E4H KpdAEECKH.
      IlHC 43, PaA^A rp4M4THK, M'kcEU.4 IOAÎE H A^HH, E"K A^T X3H.
      •j- Iw PaA^A EWEEWA4, mhaoctTio ko>kîk> rocnoAHH'K.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dan cu fiii săi, anume: Stanciul şi Arca şi Minea şi cu sora lor Stanca, ca să le fie lor ocină în Fărăcăşeşti şi In Teleşti, partea unchiului său Stan toată, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire.
      Şi după aceea, au avut pîră înaintea domniei mele cu Anca pentru mai sus-zisa ocină. Şi aşa a pîrît că n-au avut ocină. Iar domnia mea am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea Ancăi lege 12 boieri, să jure că a avut ea ocină. Şi‘ ea nicicum n-a putut să ia lege, ci a rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă Anca peste mai sus-zisa ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Dan şi lui Arca şi lui Stanciul 1 şi lui Mîinea şi Stancăi, ca să le fie ocina de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir
www.dacoromanica.ro
161
spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi jupan Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Crăciun mare ban al Craiovei.
       Am scris eu, Radul gramaticul, luna iulie 13 zile în anul 7050 <1542). f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad. XXIX/281. Orig., hîrtie (31 X 21), pecete timbrată.
       EDIŢII. Slav. Miletiâ, 357—358. Slav şi trad., Berechet, Co-urălorii, 40—42. Trad. D.I.R., B, 291—292. Facs. ibidem, 501.
       1 Cuvintele „h Gt4hhk>a“ (şi lui Stanciul) scrise între rînduri.
129                                               <1542-1543) iulie 20
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele lui Pătru şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, ca să le fie lor moşie la Trestie, din partea Neamului şi din partea frate-său, lui Tatomir şi a lui Neagoe a cincea parte oricît se va alege, pentru că au cumpărat Pătru de la Neaniul şi de la Tatomir şi de la Neagoe drept 1 000 aspri.
      Şi încă Stana fata Posobei au însoţit şi au înfrăţit pă nora lui Voico şi Neagul şi Dragomir şi Radul dintru a ei parte preste a cincea parte din Posoba, iar Voico şi Radul şi Neagul şi Dragomir, ei au însoţit şi au înfrăţit pă Stana preste a lor parte de moşie de la Trestie, preste a cincea parte, oricît să va alege părţile lor. Şi iar au însoţit Posoba pă fie-sa Negoslava în Poso-beşti, ca să fie împrejur cu...1 fată, preste a ei parte de moşiie care iaste mai sus-scrisă.
      Şi iarăşi Braţul cu feciorii lui, să le fie lor moşie la Grabicina, din partea Manii Ioc de casă şi cu casă şi cu garduri. Şi iar să le fie lor moşie în Grabicina din partea Manii 2 locuri şi loc de stupină şi de fătăciune şi de vie şi ogoară şi cînipişte. Şi iar să le fie lor din malul Posadei pă apă în jos pînă în malul Şoimului pă deal pînă în Obîrşiia lui Bodiu şi pă dealul Măgurei pînă în vîrful Umbrerelului şi pă deal pînă <0)bîrşie lui Şerbu cel mare din Slănic din Măgură, din moşiia Manei a şasea parte, pentru că aceste mai sus-zise moşii le-au cumpărat Braţul de la Manea drept 610 aspri. Şi iar să fie Braţului moşie la Grabicina, din partea lui Ion 2 locuri. Şi iarăşi la pădure partea lui Ion, din Obîrşiia Pietricelii pînă în curmătura şi în lat 40 stînjăni, pentru că au cumpărat drept un cal de 200 aspri. Şi iar Braţului şi Moş şi cu feciorii lor să le fie lor moşie la Şchei din partea lui Dragomir jumătate, un loc şi o delniţă, pentru că le-au cumpărat drept 20 de oi cu miei, cin aspri 340. Şi iar să fie Braţului cu feciorii lui la Dumbrava lui Naneş în curmătura părului şi pă dealul Stupinei pînă în apa Grabicinei loc de...1 din moşiia lui Stan jumătate, pentru că au cumpărat de la Stan drept 40 aspri aceste mai sus-scrise moşii Ia o foamete foarte rea.
      Şi încă Radului cu feciorii lui să le fie lor moşie la Grabicina, partea lui Stan jumătate, oricît să va alege necumpărată de Braţul şi de Stanciul, pentru că au cumpărat Radul de la Stan drept 1 vacă cu lapte şi drept o oae şi cu doi miei, cin aspri 205. încă s-au cumpărat aceste mai sus-zise moşii la o foamete foarte rea. Şi domniei mele au dat calul.
162
www.dacoromanica.ro
      Drept aceia şi domniia mea am dat ca să le fie lor moşii ohabnice şi lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Coadă vel dvornic i jupan Tatul vel logofăt i Udrişte vistier i Dragomir spatar i Cracea peharnic i Albul stolnic i Badea comis i Stanciul vel postelnic. Ispravnic, Coadă vel dvornic.
      Am scris eu, Neagoe gramaticul, în scaunul cetăţii Tîrgoviştei, luna iulie 20 dni, vă leat 7049 <1541>.
      f Acest izvod s-au tălmăcit după uricul sîrbescu de» Costandin dascăl slovenesc la Şcoala Domnească cea slov<enească> la Svetîi Gheorghie cel vechiu u Bucureşti. Az Costandin dascăl slov<enesc> ispisah, văleat 1787.
      Arh. St. Buc., S. I., 478 (Poiana Mărului, III/l). Traducere din 1787. Văleatul greşit de diac. Datat după divan.
      EDIŢII. D.I.R., B, 292-293.
        1 Loc alb.
130                                               1542 (7050) august 11, Tîrgovişte.
       f Mhaoctîio eojkîjo, Iw PdAyrt KOEEOAd h rocnoAHH'E e'ecoe 3EMrtE 3>rrpo-EAdjlfHHCKOE, CHITE BEAHKdrO H np'feAOKpdrO PdA^A EOEEOAd H rocnoAHH’E. <A>*dKdT rocnoACTEd aivh cîe iiobeaehîe rocnoACTEd aivh ca8t rocnoACTEd aivh Mh^’kha’k ii cec CHHOBH EA\8, EAHU.H HA\ Horii npHnSCTHT, IdKOHCE Ad ECT WHHH8 8 IIonEtjJÎ H 8 IIOEHH WT AEA BATiKdH TpETdTO A^d, nOHEJKE Td nOK8nH i&HX’EHA’E WT IwH Bd fi denpH H U'T MhpHA-E Sd H denpH H WT HjOBHKTv Bd îl dcnpil H CE EHp.
       d noTOAiv, HAitduiE AIh^’eha’e np8 npEA rocnoACTEd aivh pdAÎ cîe ehuje peheha WHHHd CEC GtOHH. H TdKOH npfe GtOHH, KdKO HE ECT npdUJdA MhX”EHA’E K*EAd ECT K8nHA TdE EHUJE pEHEHd WHHHd, TdîKE, Ad EpdTHT dCnpH. «S TEAIV, rOCflOACTBd AAH [rOC-nOACTEd AVh] rAEAdJf II c8AÎX cec HECTHTHAIVH npdBHTEAH TOCnOACTBO AIVH no 3dKOH Eobcie h AdA^X rocnoACTEd aivh Mhx"eha’e s heaoeeuî Ad MdpTSpHcdjf npEA rocnoACTEd AVH, KdKO Td ECT npdUJdA K*EAd ECT Kt’nHA TdE WHHHd. H AlVdpTSpHCdUJE npEA rocnoACTEd AIVH. TdJKE WCTdUJE Gt^HH WT 3dK0H, d AlHjf’EHA’E ACCTH5KE WT npEA rocnoACTEd aivh.
       H ndKHJKE Ad ECT MhX"EHAtE EAHII <HHE>1 WT WHHHd AHHH'kcK’E, nOHEWE Td nOK8(lH WT ^p-ErOlO 3d O denpH. H ndKHWE Ad AIV8 ECT EAHH HMK WT WHHHd AHEH’bCK’E, noHE/KE rd noKSnH wt AidH'b 3d h denpH, raKOWE Ad hai e8ae ceaok wt K-EijJd.
       Gsro pdAÎ, haiv AdA®JC a rocnoACTEd aivh ibkohce Ad haiv ect e*e whhh8, eaiv8 h CHHOBHAV EAIV8 H EHSkOAIV H np’feBHSHETOAIV HAIV H E*E WJfdE H HH WT KOrOJKE HEnO-TdKHOE'hHO, no plin rocnoACTEd aivh.
       Gejke h ceea'&teahe nocTdEiVkEAV rocnoACTEd aivh: >K8ndH Gt<jhko <ehe eea^hkh AEOpHHK H %8ndH KodA'h BEAHKH AKOpHIVK H »<8ndH TdT8A BEAHKÎ AOrO$ET H AP^rHH EHEUJE endTdp H ^APHIPE BHCTIKiap . . . >JH drtK CTOAHHK H AP^rOAIVHp CndTdp H KpdH’fc nEj^dpHHK H EdA’fe KWAAHC H GTdHHIOA BEAHKÎ IJOCT’fcAHHK. HcnpdEHHK, PdA^A AOrOjfiET.
       IlHCdX d3, EaaAV rpdAIVdTHK, E"E CTOA AÎKHH Tp’ErOBÎIJJE, AIVkCEU,d dETScT dî AEH-E, KTv A"ivT x3H.
       f Iw PdA^A EWEEWAd, AlVHAWCTÎdV EO/KÎA TOCnOAHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vjahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod şi domn. Dă domnia mea
www.dacoromanica.ro
163'
această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mihăilă şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Popeşti şi în Poeni din partea lui Vilcan a treia parte, pentru că a cumpărat-o Mihăilă de la Ion pentru 100 aspri şi de la Mirilă pentru 50 aspri şi de la Ciovică pentru 80 aspri şi cu birul.
       Iar apoi, a avut Mihăilă pîră înaintea domniei mele pentru această mai sus-zisă ocină cu Stoian. Şi aşa pîra Stoian că nu l-a întrebat Mihăilă cînd a cumpărat acea mai sus-zisă ocină, deci, să întoarcă asprii. Intru aceasta, •domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregătorii domniei mele ■după legea lui Dumnezeu şi am dat domnia mea lui Mihăilă 6 oameni să mărturisească înaintea domniei mele că l-a întrebat cînd a cumpărat acea •ocină. Şi au mărturisit înaintea domniei mele. Deci a rămas Stoian de lege, iar Mihăilă a dobindit dinaintea domniei mele.
       Şi iar să-i fie lui Mihăilă un <ogor> 1 din ocina Diinească, pentru că l-a •cumpărat de la Drăgoiu pentru 70 aspri. Şi iar să i fie un ogor din ocina Die-nească, pentru că l-a cumpărat de la Manea pentru 50 aspri, ca să-i fie vatră •de casă.            •*
       Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa ■domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico <fost> 1 mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Alb stolnic şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Radul logofăt.
       Am scris eu, Vladu grămăticul, în minunata cetate de scaun Tirgovişte, luna august 11 zile, în anul 7050 <1542>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 81 671. Orig., hîrtie (34,5 X 23,5), pecete timbrată cu legenda: f mur Iw Puf a kohioa* h rcAm. Eaauikoh a imam.
       EDIŢII. Slav şi trad. Bălan-Cernovodoanu, Doc. inedite, p. 333—334.
        1 Loc rupt.
131                                             1542 (7051) septembrie 17.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi bunului Radului voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei lui lui Stan i frate-său Nan şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în Fieni din sat jumătate din cîmpul din sus plnă în Plaiul lui Cirlig şi Plaiul de la Creţ jumătate şi dinFîntînele jumătate, şi din plaiul ce să zice muntele Vaca jumătate.
      Şi după aceia, au avut pîră cu Dorobanţul şi aşa pîra Dorobanţul cum să aibă şi el într-acea ocină ce s-au zis mai sus. Iar domniia lui au căutat şi au judecat cu dreptate şi au dat lui Stan şi lui Nan lege 12 boieri, să jure Stan şi Nan dinnaintea domniei lui cum că n-are Dorobanţul treabă într-acea mai sus-zisă ocină. Şi au rămas de lăge dinnaintea domniei lui.
      Drept aceia au dat domniia lui lui Stan şi lui Nan şi feciorilor lor, cîţi ■Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei Jui.
164
www.dacoromanica.ro
      Iată şi mărturii pune domniia lui pe: jupan Coadă dvornic i jupan Tatul vel logofăt i Udrişte vistier i Dragomir spatar i Albul stolnic i Cracea paharnic i Badea vel comis i Stanciul postelnic. I <ispravnic>, Draghiia vel cliucer.
      Septembrie 17 dni, leat 7051 <1542).
      Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţ. Rom.,nr. 127, f. 290 v. Traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, S. I., nr. 487 (Mitrop. Ţ. Rom., CCLXXXVI/1).
      EDIŢII. D.I.R., B, 293.
132                              <1542 septembrie —1543 august) 25 (7051).
       f Mhaoctî» <ko>kîk>>, Io PdAV'' kohroa^ h rocnoAHHii k-kcoio 3emae Jîrrppo-ErtaxwHCKoio, chhhS KErtHKaro h nptAOKparo PdAyA <kohkoa>. AaKaT rocnoACTsa a\h cîto noRE/vfcHHio rocnoACTsa avh cRtTOMS MWHdcTHp 30KE<waro GH-feros, haeme ect Xpaa» <cE*k>toe B'kreaehIe np'kcE'kTaa EAdAtaHitM, HauiE EoropoAmE, ji<phc>hc>aerh ÂiipHE, BK02KE M ECT CB^TOMB AVOHdCTHp WMHHS 8            KpTkMIOMdpHM KdAfirEpWM
A EA EdAEB nEJfapHHK B'KCaa CKC BHHdpHM, EapE EAHKa CE JfTET <H3Kpd>TH, nOHEHCE A<>AE
h apîaoKH wSridH Eaat nEjfdpHHK wt <c>rohm awepom eoa8, bko>ke m ect iomhhB
< CE*bTO >M$ AVOHaCTHp H5KE BHIJJE pEMEHd.
       CEro paAÎ, A*A*X H rocnoACTEa <av>h, bkowe a<> av8 ect vomhhS rti RtKH. <H MM VOT > KOrOJKE HEnOTTiKHOKEHO, no pEM TOCnOACTKa MII.
       CEtA'tTErt<ÎE noc>t<iba1jem vot Fipea rocnoACTEa mh: wSnaH GTaHKo <eheuie>
EEAHKH AEOpHHK H WSridH KodATi EEAHKH AKOpHHK <H W$>ndH 0aT$A EEAHKH AVOrW^ET h McSnaH «SaP<hipe bhctT>bp h >K8naH AParoMHp beahkh cnaTap h < Kpa>ua nEyapHHK. H dAK8A Por03 CTOAHHK <H GtAHMIOA nOCTEAHHK >. . .
       . . . KE A^HH, E AtT x3Hd.
       <f Ivo PaAyA> RVOERVOAa, aivhaoctîa eoxIm rocnoAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Snagov, unde este hramul sfintei vovidenii a preasfintei stăplnei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să fie sfintei mănăstiri călugărilor ocină in Dealul Cîrciumarilor toată partea lui Balea paharnicul cu vinărici, oricît se va alege, fiindcă a dat-o şi a dăruit-o jupan Balea paharnicul de a lui bunăvoie, ca să fie ocină sfintei mănăstiri, care este mai sus-zisă.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină în veci. <Şi de) nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Martori, punem dinaintea domniei mele: jupan Staico <fost> mare vornic şi jupan Coadă mare vornic <şi> jupan Tatul mare logofăt şi jupan Udrişte vistier şi jupan Dragomir mare spătar şi <Cra)cea paharnic şi Albul Rogoz stolnic <şi Stanciul postelnic... >.
       ... 25 zile în anul 7051.
       <f Io Radul) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 496 (Snagov, X/5). Orig., hîrtie (30 x 22), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 352, f. 10 şi 354, f. 35.
       Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 294.
www.dacoromanica.ro
165
133
                                                 <1542—1543) octombrie 23, Tîrgovişte.
                                 ţ MhAOCTÎK» E0>KTEK>, Iw PdA^rt KOEKOA H. TOCnOAHH'K, CHHTi BEAHKdfTV H flp-fc-
AOEparw PdA^rt boeboa-           rocnoACTBo aah cîe noBEA'kHÎE rocnoACTBd aah crtSrS
rocnoACTBd aah wSndH PdA$A BHCTÎrapio h ck hhj^hh chhobh ch, eahuh eaaS EorB npHflSCTHT, I3K0JKE M ECT CEAO IIOEHdpÎH H EEIdHÎH H E'Bn'KU.AHEHÎH CB BCEAA JfOTdpOAA.
       3dHE>KE CÎA CEAd c8T SBIAH rOCflOACKH, 4 rOCflOACTBO AAH nOMHAOB4Jf nO PdA^A BHCTIQp 34 B'fcpHStt H npdB$ CAgWSg, EJKE AAH ECT (ÎOCASWHA ErA<« EUCT np'KBÎH EOK> CkC GtPOE IIpHE'krSA H SAO^tLEUJE H4CK CTpOE H pd3EHWE CE BOHCKd H pd3HAEWd Cd\ BCH H K'kCH flOE'fcrOUJE H WCT4BHUIE BHCTÎtapW rOCnOACTBd AAH H nOMHUIE >Kd)fOKdTH BHCTÎCapiO rocnoACTBd AAH H P43EHUIE Kdp8ll,E. d PdA^A BHCTÎiap HE WCT4UIE BHCTţ-tapio 'rocnoACTBd AAH, HO H3BdAHA ECT CBOHAA AASkECTBOAA H HdnpdBHUIE Kdp8ll,EAA H AOHECOUIE B*kc8 BHCTÎHp8 A<> TOCnOACTBd AAH, A<> TopnS HEKOnOACKÎH. TorAd roc-nOACTKO AAH BEAAAd B03pdA<>Bd)f CA H B03BEC£AHJf CA 3d npdKSlO CA8kb8 1JJO AAH ECT nOCASjKHA PdA^A BHCTÎHp.
       Toro pdAH rocnoACTBo aah noAAHAOBdjf no PdA^A bhctîhp ckc bhuie nncdHHd CEAd, Hd HdAE lloEHdpÎH H EeAHÎH H E'KfTKU.'KHEHÎH, HKOJKE A<> AA8 ECT HAA W4HH8 BO WX’dES H CHHOBOAA HAA'K H BH8KOAA HAA*K H nplîBHSlHTOAA HAA H HE WT KO<TO»KE HEnOKOA'bBHAAO, n0pH3AA$ TOCnOACTBd AAH.
       Ge>KE H CB*kAHTEAÎE nOCTdBAAEAA TOCnOACTBO AAH'. »8ndH EoA*K BEA AKOpHHK H HîSndH TdT$A BEA AOrO$ET H ÎKSfldH ^APHUiE BEA BHCTÎQp H CTpOE BEA CndTdp 1 H wSfldH flAE8A CTOAHHK H Epdtd flEJfdpilHK H JK'SlldH EdA'fe KOAAHC. H <HCnpdBHHK>, CoKOA CTOAHHK.
       H nHCdjf d3, «ÎMop'k, 8 ctoahTh rpdA T'KproBHipE; nHCdjf AA’bccu.d wktoaabpie kt Abhh, aIjt xâHi.
      f Din mila lui Dumnezeu* Io Radul voievod şi domn, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, jupan Radul vistierul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie satele Poienarii şi Cheianii şi Căpăţlnenii, cu tot hotarul.
      'Pentru că aceste sate au fost domneşti, iar domnia mea am miluit pe Radul vistierul pentru credincioasa şi dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o cînd a fost cea dintîi luptă cu Stroe Pribeagul şi ne-a doborlt Stroe şi s-a spart oastea şi s-au împrăştiat toţi şi au fugit toţi şi au lăsat vistieria domniei mele şi au început să jefuiască vistieria domniei mele şi au spart căruţele. Iar Radul vistierul nu a lăsat vistieria domniei mele, ci a scos-o cu bărbăţia sa şi a dres căruţele şi a adus toată vistieria la domnia mea la Turnu Nicopolului. Atunci domnia mea foarte m-am bucurat şi m-am veselit pentru dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o Radul vistierul.
      De aceea, domnia mea am miluit pe Radul vistierul cu mai-sus scrisele saţe, anume Poienarii şi Cheianii şi Căpăţlnenii, ca să-i fie ocină de ohabă şi fiilor lai şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele-
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Udrişte mare vistier şi Stroe mare spătar1 şi jupan Albul stolnic şi Cracea paharnic şi jupan Badea comiB. Şi <ispravnic>, Socol stolnic.
      Şi am scris eu, Florea, în cetatea de scaun Tîrgovişte, am scris în luna octombrie 23 zile, anul 7055 <1546).
166
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr.479, f. 147, Copie cu traducere; altă copie ibidem, ms. 710, f. 699. Traduceri ibidem, ms. 485, f. 8 v — 9 şi 710, f. 701 v — 702. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad.         B., 294-295.
       1 Stroe este fost mare spătar.
134  .                                    1542 (7051) noiembrie 20, Plăviceni.
       Izvodul ce s-au scris după o carte a Radului vodă, feciorul Radului voeVod.
       f Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele cinstitului boia-rinuldi domnii mele jupînului Dragomir marele spătar şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşie în Dăduleşti, oricîtă să va alege partea Dediului toată.
       Pentru că acea moşie au fost bătrînă şi dreaptă a Dediului moşie, iar el au căzut într-o şugubină şi într-o greime să dea şi neavîndu de unde să plătească, ci ş-au plătit capul lui cu moşia. Iar domnia mea am miluit cu acea moşie ce mai sus zice pre boiarinul domnii mele.
       Drept aceasta am dat şi domniia mea jupînului Dragomir spătar şi feciorilor lui ca să le fie lor întru moşie statornică, lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de către nimeni neclătit, preste zisa domnii mele.
       Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pre: juplnul Staico, ce au fost dvomic şi pre jupînul Coadă marele dvornic şi pre juplnul Tatul marele logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar, Albul stolnic şi Cracea paharnic, Badea comisul şi Stanciul marele postelnic. Şi ispravnic, Coadă marele dvornic.
       Şi s-au scris în sat în Plăvicăni, meseţa noemvrie 20 dni, leat 7051 <1542>.
       Bibi. Acad., Fotografii, LXXXI/558. Fotocopie după o traducere din sec. XVIII.
135                                                            1543 (7051) februarie 1.
       ţ Mhaoctho Eo/Kîek>, Îw PaAV'i Koeboa* h rocnoAHH’H k*kcoh 3emae Jfrrppo-B/ldYHHCKOE, CHHTi BEAHKddrO H np-fcAOEpddrO P&fltfAii BOEBOAd. A<,KaT rOCnOACTKO MH cîe nosErt-feHÎE rocnoACTBa mh cb1jtom8 h eohcecttiBhomS MoaacTHpS raaroaEMH dprHUJ, HAE>KE ECT XPart' np'fcCB'fcT'fcH, HHCTljH H np'kE/UrOCdOBEH'fcH BaaAÎMIiUE HaUlOH KorOpOAfUE H npHCHO AEBE-fe /QapÎE H HECTHOE Era ScflEHÎE H HECTHtHUJHM HHOKOAV >KH-S8lfJÎ BT* CB-fcTd MOHdCTHp, HKOJKE Ad HM ECT BddlkS HTO ECT 8 EAHHCKH KpOA- ddH Ad CE 3!ldET KdKO WT HdA BTiCOlO BdM8, d WHH Ad APTk^ET flOrtOBHHO, HTO ECT EH/td
rocnoACKd, aea rocnoACTBa mh, iiohehce noMHdOBdjf h npii/toafHX rocnoACTBO mh
rB-feTdd MOHdCTHp Cita EdMd BHUJE pEHEHd, I3K0JKE Ad ECT CB'fcTOittS MOHdCTIipS H HECTHEHUJHM IIHOKOM Eli nHlfjS H B*K nOKp'fcfMEHÎIO, d rOCflOACTB# MH H pOAÎTEAÎEM rocnoACTBa mh bIjhhoe B’Kcno/WHHdHÎE. Ghu,e AdA^X H noMHAOBdX rocnoACTBO mh
H HH .WT KOTO/KE HEtlOTdKHOBEHO, /IO lVpH3M$ rOCnOACTBd MH.
       Ge>KE H CB’hAETE/tlE nOCTdB/TkEM rOCnOACTBO MH: HCSfldH CTdHKO EHSUIE BEAHXH AKOpillIK H >K8fldH KodA^ BEAHKH AKOPHHK H MSfldH TdTSd BEAHKH /UVITV$ET H ^APHtflE CHCTHiap H fldESd CTOAHHK H KpdTk nEXdpHHK H AParc,A'HP CndTdp H EdAt KOMHC H CTdHHWd BE/1HKH nOCTEAHHK$. HcnpdKHIIK . .
www.dacoromanica.ro
167
       H 43, EpdT&t iihceuSa, mehuje biv AHratţtjf, imcajf m^cem $EBpSap a a^mh,
TEK814JHM AtTOM WT dA4M4 A^CEAt x3HÂ.
       f Iw PdAya BWEKWAa, MHAOCTIA EWWÎ/ft rOCHOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Rlaria şi cinstitei ei uspenii şi cinstiţilor călugări care trăiesc în sfînta mănăstire, ca să-i fie vamă ce este la Vadul Vidinului. Insă să se ştie că din toată vama, iar ei să stăpînească jumătate, ce a fost domnească, partea domniei mele, pentru că am miluit şi am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri această mai sus-zisă vamă, ca să-i fie sfintei mănăstiri şi cinstiţilor călugări de hrană şi de întărire, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire. Astfel am dat şi am miluit domnia mea şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Dragomir spătar şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic.. -1.
       Şi eu, Braţul piseţul, mai mic între dieci, am scris în luna februarie l-a zi, anul curgător de la Adam pînă acum 7051 <1543>.
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 490 (Ep. Argeş, XXXII/1). Orig., perg. (31 x 34,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1911.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 295. Facs. ibidem, 532.
        1 Loc alb.
136                                                1543 (7051) martie 7, Bucureşti.
        f fl&HAOCTÎIO BOJKÎEIO, Iw P&AY* BOHBOA4 H 1’OCnOAHH'k BTvCOH 3EMAH XjTppO-saayHHCKOE, chhtv np’kAoeparo h BEAHxaro PaAya boeboa4. AaBAT rocnoACTKO mh cîe noBEAtHfE rocnoAcTBa mh cetToan# h eoîkectbhomS h nptwcBEijjEHoaitS jfpaaaS
CB’feTarO H CAABHArO, BEAHKO M$HEHHK4 H nOE’kAOHOCll.a PEWprÎE H MOH4CTHp$ Mi-roAEAikH H3met, hkojke Aa m$ ect Ea4tob*k IVcnoWAHHa ipo ect Ata rocnoAcTBa MM WT pHEE B4M4, TpETH A*a, K4KO ECT EHW H WT fiptWAE nOHEHCE BHA’tjf rOCnOACTBO mh h khhtS EpaTa rocnoAcTKa mh, noxoHHora PaAyaa BOHBOAa h hhex rocnoAapîe np’klKAE EHBUJHJf, KAKO c8T HM4AH 8cpivAÎK> K"K EHU1E pEMEHOM# H EOÎKECTBHOMS JfpAM$ H K4KO c8T A4AH H SKp’fcllHAH.
        ChU,E B’KJKAE'Vby H rOCnOACTKO MH CK B’kc'k WcpivAHIO nOMIlAOBATH H $Kp‘fcnHTH< H4H naHE HanSHHTH BHIUE pEMEHO WE’klJjaHÎE, HKOJKE A4 ECT CB’fcTOMS H EOWECTBHOM& JfpaMS Biv SKp’knAEHÎE H Biv ScTpaES H EpATÎiaM JKHBSlJJH Biv CB^TOM# MECTS CEM$ Biv nmjiS, a rocnoAcTBa mh h poaîteahe rocnoAcTsa mh biv B’kiHOE gapcTEO Biv. CnOMHHaHlE.
        d no civMpivTH rocnoAcTBa mh, xoro hseepet rocnoAiv Eoriv ehth rocnoAHHiv. EaauiKOH 3emah hah wt cpivAHMHaro naoAa rocnoAcTBa mh hah wt ckpoahhk roc-nOACTBa MH, 4IJJE nOHETET H nOHOBHT H STBpivAHT [cÎe] H HdnSHHTH CÎE WEEIJiaHlE, TOrO-
www.dacoromanica.ro
r$cnoATi Eork a<* ra nomiTJT h c'kjfpaHHT h SteptiAht Ero rti rocnOAcTR-k ero. fllJJEAH HE f]04HT4T H HE ^RptlUIT, h8 pd30pHT H flOflEpET HalU E IVEEIJJ4HÎE, TOrO rOcnOATk Eon, a<> ra nopSwHT h nonspET h nocpaa/iHT Ero rti rocnoAcTB'k Ero. H a<> hm4T SffccTHIO CK H8A0K> H CTv TpiiK/IETHAl EpHEAl H CK HH’feailH H^ABIE, E5KE R'k3'knHLUE Ha rocnoAd Eora h cnaca HaiuEro îycSca XpHcTa, Kp-kR Ero Ha HH]f h Ha mea*»* h£ h a<> ECT npOKAET IVT THÎ WTl^H, H5KE RTi HhKEH.
       Gejke h cR’kA'fcTEaHE nocTaRA'kET rocnoAcTRO aih: wgnaH Gt4hko bhruie A^op-hhk h wSnaH EoaA*k reahkh a^ophhk h wSnaH TaT8a beahkh Mvrw<|sET h wSnaH APa‘ r«H ehruje cnaTap h Xaphiiie rhcthhp h APdr0MHP cnaTap h Epata nEjfapHHK h Eab8a CTOAHHK H EdA'fc KOMHC H CT4HMK>rt EEHrER EEAHKH n©CTE/lHHK. Hcnp4BHHK, UTiA^PE /UVrWijSET.
       Hatp'kTax' 8bo a3, Gtpoe, Bt h4ctoaheai8 rpaA raaroaEMH E8k8pei|jh, airkcsi^a MapTIE 3 AkHH Eli rttT x3Hă.
       ţ liv PaAV^ KIVERIVA<1, iWHrtOCTÎA EOJKÎA TOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului şi dumnezeiescului şi preasfinţitului hram al sfintului şi măritului, marelui mucenic şi purtător de biruinţi Gheorghe şi mănăstirii numite Nucet, ca să-i fie Balta Doamnei ce este partea domniei mele din vama de peşte, a treia parte, cum a fost şi de mai Înainte; pentru că am văzut domnia mea şi cartea fratelui domniei mele, a răposatului Radul voievod şi ale altor domni, care au fost mai înainte, cum au avut osirdie către mai sus-spusul şi dumnezeiescul hram şi cum au dat şi au Întărit.
       Astfel am dorit şi domnia mea cu toată osîrdia să miluiesc şi să Întăresc, mai ales să Împlinesc mai sus-zisa făgăduială ca să fie sfintului şi dumnezeiescului hram de întărire şi de folosinţă şi fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, pomenire în împărăţia cea veşnică.
       Iar după moartea domniei mele, pe cine va alege <domnul> Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va împlini această făgăduinţă, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti Şi nu va întări, ci va strica şi va călca făgăduinţa noastră, pe acela domnul Dumnezeu să-l strice şi să-I calce şi să-l batjocorească în domnia lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului, Dumne1 zeului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să fie blestemat de 318 părinţi, cei de la Nicheia.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul al lui Benga mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
       Am scris dar eu, Stroe, în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna martie 7 zile, în anul 7051 <1543).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 27 197. Orlg., perg. (28 x 37), pecete timbrată. Copie ibidem, ms. 27 654, f. 4. Cu o traducere la Arh. St. Buc., ms. 457, i. 16 v - 17.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 296.
                                                                              www.dacoromanica.ro
169
137
1543 (7051) martie 20, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele acestui om anume Mircea şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie moşie la Poenile Zlătariului partea lui Dra-gomir şi a Radului toată, oricît s-ar aleage, de la Cricov pe Cuibul Vulturului şi pe Nizhăret pînă la oblrşie, şi pe drumul Predealului pînă la Tăniişoară, şi de la Tiniişoară plnă la Buciumul de la Cricov, pentru că s-au cumpărat această moşie de la aceşti mai sus-zişi oameni, încă din zilele răposatului Radului voevod, drept 750 aspri. Şi au dat calul.
      După aceia, au avut Mircea pîră înaintea domnii mele de către Barbul, feciorul popei de la.. .* şi aşa pira Barbul pe Mircea înaintea domnii mele, că iaste a lui acea moşie de baştină, să-i întoarcă bani, să ţie el acea moşie. Iar domnia mea am judecat după dreptate cu toţi cinstiţi boiari domnii mele şi am adeverit domnia mea, cum cînd au cumpărat Mircea acea moşie, au fost plină de pădure şi de copaci. Şi au curăţit Mircea acea moşie cu securea şi cu tîrnăcopul şi cu foc şi cu multă sudoare şi osteneală.
      Pentru aceia, am socotit domnia mea că iaste păcat a da Barbului să întoarcă banii Mircii, ci au rămas Barbul de pîră dinnaintea domniei mele, cum mai mult treabă să nu aibă la această mai sus-zisă moşie.
      Drept aceia, am dat şi domnia mea Mircii şi feciorilor lui, ca să-i fie lui Poenile Zlătariului de baştină şi ohabnice, lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi de nimenea să nu să clătească după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii punem domnia mea pe: jupan Coadă vel dvornic i jupan Tatul logofăt i Udrişte vistier i Drâgomir spătar i Albul stolnic i Cracea paharnic i Badea comis i Stanciul vel postelnic Ispravnic, Coadă vel dvornic.
      Şi am scris eu, Ioan, în oraşul Bucureşti în luna martie 20, leat 7051 <1543>.
      Acest izvod s-au scris după izvodul cel adevărat scris şi tălmăcit de răposatul frate-meu popa Florea dascăl slovenesc la Şcoala Domnească cea slo-venească la Sfîntu Gheorghie cel vechiu u Bucureşti, 1786 ghenarie 26. Az Costandin dascăl slovenesc izpisah.
      Arh. St. Buc.,ms. 1 232, f.44—45. Copie di’pă traducere; altălrad. ibidem, Mitrop. Ţ. Rom., LXV/59 (1).
      EDIŢII. D.I.R., B, 297.
        1 Loc alb.
138                                 1543 (7051) âprilie, Mănăstirea Mislea.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radul voievod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele jupanului Chera cu feciorii lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie lor moşiia Găneasa toată şi Sadova toată, pentru că sînt ale lor bătrîne şi drepte moşii de baştină, iar călugării de la Argeş să nu aibă amestec cu Găneasa.
      Şi iarăşi să fie volnici cu cartea domnii mele ca să-şi ia ţiganii lor, ori pe unde vor fi în ţara domnii mâle, că sînt ţigani ai lor de baştină.
170
www.dacoromanica.ro
       Pentru aceasta şi domniiamea le-am dat lor, ca să le fie moşii ohabnice, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor, şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele*
       Iată mărturii punem domniia mea pe: jupan Coadă vel dyornic i jupan Tatul vel logofăt i Udrişte vistier...1 spatar i Albul stolnic i...1 peharnic i Badea comis Stanciul postelnic.
       S-au scris la sfînta mănăstire la Mislea, luna aprilie, văleat 7051 <1543).
       Arh. St. Buc., Condica Ep. Buzău, nr. 173, f. 25 v. Traducere.
       EDIŢII. D.I.R., B, 297-298.
         * Loc alb.
139                                           1543 (7051) aprilie 24, Bucureşti,
       ţ Mhaoctîk» bowTio, Îw Paava boeboaa h rocnoAHHh. b*kcoh 3emah XrrppoB-
AAXHHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H np^OEpArO PaAVAA BOEBOAd. AaRAT rOCnOACTBO MH CÎE nOBEAEHÎE rOCnOACTBA MH PiAV^V CKC BpATÎIAM H CKC CHHOBH CH H APArOMHPY CKC EpdTÎHM H CKC CHHOBH CH, IAKOWE AA HM ECT W4HH8 8 IIdAVPEu.H. KApE EAHKA CE X’TET MSBpATH A EA HM WT W4HH8, nOHE>KE HAI ECT CTApA H npABA W4HH8 H A^AHH8.
       (I nOTOM, PaAVA CEC BpATÎIAM H APArOMHp CKC BpATÎIAM HMAY np8 npEA roc-(10ACTBA MH CKC CHHOBE PoiliK’KEB H CKC CHHOBH AP'M’OEB. H TAKO (îptlUE PiAYA H APAŞ rOMHp no CHHOBH PoUJKKEB H no CHHOBH AP'RrOEK P^A' EAHd KHHr A 1{J0 HM ECT EH A A A^ AHH8 HM, EIJJEWE WT npH AEHH nOKOHHArO AahSa BOEBOAA, TA>KE HM ECT AAA TAH KHHr a PaaVaV h ĂpAroMHpv’ wt HaaVPEUh TpETAro a ea wt whhh8. d chhobh PouiktiEB h CHHOBH AP’EE'OH, WHH npOCHUJE 3AK0H. ă TOCnOACTBO MH HJf e8AHX CTk. 4KCTHTH npA-BHTEAE < rOCnOACTBd > MH H AAA&X TOCnOACTBO MH CHHOBH PoUlK’KEB H CHHOBH AP’KroCa 3AKOH ÂK BOA’kpH, Aa 3AKAET KAKO TAE < KHHr A > BHU1E nHCAHHO H'kCT B’K HErOBH pSUEB H HE 3HAET IflO CE 84HHHT WT p8lţEX HErOBH pOAÎTEAÎE. TaKO <HE MCOKdX CHHO>BH PoUJ-K-KEB H CHHOBH AP'ErowK KOA*pH B"KCH nOBECAO J TAKO HE MOWAX 3AKAETH HHKAKOJKE, «8 WC<TAAH WT 3AK0HA> WT np^A rOCnOACTBd MH. d PaAVA CKC BpATÎiaM H APArOMHp CKC CpATfOM H3BAA0UIE HHXHH A^A<HHE, IAK05KE> AA AP’k5kht TpETAArO AEAO WT IlAAV* pEuî, kako c8t aP’e^kaah a^AH h nptA*<A« «X>.
       <d noTOM, npHHAOUJE> npEA rocnoACTBA a\h wt hhxhh A^^poM boae, dko ce «3KPAU1E PaAVA H APArOMHp H CKC CHHOCBH CH HErO >BA W4HH8 HA EAH8 CTpdHS H <IAKO A.A X*T4>PHCAU1E wt W4HH8 CHHOBH PoUlK'KEB <H CHHOBH AP^^^E. dAH MApTSpÎE ECT KA BOA-k<pH, A X°>TApHHK ECT EHA >K8ndH d^p’KTAT AKOpHHK.
       <d X®TAP AA HM CE 3HAET: WT> BA’KHdWd IIoropMUIHASH A* EA»* MECTO, TAKO H3A0AE 8 EpEr BAK4AAEEB WT A*AE, npABO 8 CAtME XoM<Op*K4EH ... > WT BHHOrpAAV ApAroMHpoB no cA-kME ropE, no rops wt EHHorpAA Paava8h, 8 M’Kr8pHHE, 8 matka ...
EB, no MATKE TOpE 8 CAtME, no BA’KMAW CeAHI|JEB WT A<>C» HO BA’KHAW CEAHljJEK WT dULţ’K, no a^a8a Ea . .. , no BHHorpAA AP’Krc,Hi npABO no cptAE ceaom, no baae a^ahh, no IIorop8uj.
       CEro paaî, hm aaa<»X h rocnoACTBO mh, iako>ke aa hm ect whhh8 h wxab8,
HHM H CHHOBEM HM H KH8KCM H nptBH84ETOM H HH WT KOrOJKE HEnOTAKHOBEHHO, nO wpH3M8 rocnoACTBA mh.
       GeîKE CB"k A’t TE A î E: >K8nAH OtAHKO BHBUJE BEA ABOPHHK H >K8nAH Eoaaa bea
ABOpHHK H >K8nAH Tat8A BEA AWrW$ET H APArH4 EHBL1IH CnATAp H CTpOE BHBllIH cnATAp H ^APÎIPE BHCTliap H EaB8a CTOAHHK H KpA4A nEXApHHK H APArOMHp CnATAp H EdAt KOMHC H GTAH4I0A nOCTEAHHK. EcnpABHHK, IIpdKKU, BAH.
• 171
www.dacoromanica.ro
                             IlHCdX A3, EaaAYA, CTOAHU rpdA ESKSpEipH, A\tcEU,d AlipHAÎE KA, K AtT
x3W-
      ţ liv PaaVa bwebivaa, mhaoctTm bokîa rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul cu fraţii şi cu fiii săi şi lui Dragomir cu fraţii şi cu fiii săi, ca să le fie ocină In Pădureţi, oricît se va alege partea lor de ocină, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, Radul cu fraţii şi Dragomir cu fraţii au avut pîră înaintea domniei mele cu fiii lui Roşea şi cu fiii lui Drăgoi. Şi aşa au pîrît Radul şi Dragomir pe fiii lui Roşea şi pe fiii lui Drăgoi pentru o carte care a fost dedina lor, încă din zilele răposatului Danul voievod, că acea carte le dădea, lui Radul şi lui Dragomir, în Pădureţi, a treia parte de ocină. Iar fiii lui Roşea şi fiii lui Drăgoi, ei au cerut lege. Iar domnia mea i-am judecat, cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea fiilor lui Roşea şi fiilor lui Drăgoi lege, 24 de boieri, să jure că acea <carte> mai sus-scrisă nu este în mîinile lor şi că nu ştiu ce s-a făcut din mîinile părinţilor lor. Astfel <nu au putut) fiii lui Roşea şi fiii lui Drăgoi să aducă pe toţi boierii; astfel n-au putut jura nicidecum, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. Iar Radul cu fraţii şi Dragomir cu fraţii au scos dedinele lor, ca să stăpînească a treia parte din Pădureţi, cum au stăplnit moşii şi strămoşii <lor>.
      Iar apoi, au venit înaintea domniei mele, de a lor bunăvoie, ca să-şi aleagă Radul şi Dragomir şi fiii lor ocina lor de o parte şi <să> să hotărnicească despre ocina fiilor lui Roşea şi a fiilor lui Drăgoi. Insă mărturie le sînt 24 de boieri, <iar> hotarnic a fost Fîrtat vornicul.
      <Iar hotarul să li se ştie: din) vîlceaua Pogorîşului plnă la un loc, astfel în jos, la malul vîlcelei de jos, drept, în culmea Hom<orîcei> de la via lui Dragomir pe culme în sus, mai sus de via Radului, în Măgurice la matca... pe matcă în sus în culme, pe vîlceaua Seliştei din dos, pe vîlceaua Seliştei din faţă, pe dealul Ca..., pe via lui Drăgoi, drept prin mijlocul satului pe vale în jos, pe Pogoruş.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Drăghici fost spătar şi Stroe fost spătar şi Udrişte vistier şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Dragomir spătar şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Pravăţ banul.
      Am scris eu, Vladul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 24 zile în anul 7051 <1543).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., F. V/63. Fotocopie după orig., hîrtie, pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. Danielescu, Doc. Scundu, 439—440; D.I.R., B, 298—299.
140                                          1543 (7051) mai 18, Ocnele Mari.
       f fflHAOCTHK* E05KHI0, Iw        BOEBOAd H rOCIlOAHH’K KTiCOH 3EAAAE &ITP0K-
AdJfHCKOE, CHHTv BEAHK4I*0 H A^pdrO PdAYAd &0HK0AE. AdK‘1T TOCIIOACTBO AAH CÎK> flOBÎSAEHHE rOCtlOACTBd AIH (lOMTEHOAtS EOAtpHHS rOCtlOACTBd A\H, >K8lldH8 APar#A
172
www.dacoromanica.ro
KAlOHdpg H CK CHHOEH CH, EAHU.E AllS Eoni fipHflScTHT, I3K05KE A<> Al\$ H ECT WHHH$ 8 TpEC-TEHHK8: A EA EaMVACE B’KCdJf H A EA EdAIOAOB B'KCd H a EA GTdHHAIVHpOB E'KCd H a EA PoAMHOB E'KCd H A EA HErpEE E'KCd H A EA CtAHOE E'KCd H A EA HdHOE E'KCd H A EA PdAyAOB E'KCd H A EA H'br'KB E'KCd H A EA GTdHHIOAOB E'KCd H A EA EdAIOAOB E'KCd H A EA PdAOAAH-POK E'KCd H A EA GtOHKEE E'KCd H A EA EoTpOdWK E'KCd H A EA fÎHAPEB Eli CA H A EA GhHOE E'KCd H A EA TSA^POE E'KCd H A EA ffldHEE E'KCd H A EA TH)fEE E'KCd H A EA EoAEB E'KCd, H A EA MdB'KpEE B'KCd H AEA GTpOEE ETiCdJf, EdpE EAHKd CE ^TET HHJfHE AEAOEE, E'KCEX', (10HE2KE npIlIAOUJE CÎH BHUJE HMEHHTHM AK>AÎ E'KCH fipEA rOCflOACTEd AHH TdKO CH AMOWE H nOKAOHHUJE CÎE BHUJE pEHEHE WHHHE, ETiCE^, dAH WT CBOHWAIV A^EpHWAIV EOAIO, WT fipEA rOCnOACTEd AHH, BHUJE pEHEHOrd BOA’kpHHS roenCACTEd AHH, >KSndH8 1A,Pdr^A KAlOHdp H C-K CHHOEH EAH8. H TOCriOACTEO A1H JipOCTHX' AUS KWH.
       Gsro pdAî, m8 ma,*X h rocnoAcTES ahh, hkoîke a<> ai\8 h ect wmhhe h wjfdBE, EMS H CHHOEEAIV EAI\8 H EHOKOM EMS H np'bEHSHETOM EAUS H WT HHKOrOJKE HEflOTdKHO-EEHO, no PEH rOCnOACTEd MH.
       Ge>KE CEEAETErtHE nOCTdEAEJf TOCnOACTEO AHH: H<8ndH GTdHKO EHBUJE AKOPHHK H ttSridH EodA*K BEAHKH A^OpHHK H KgfldH GTpOE CndTdpTi H KgfldH TdT$A AOrOjjiET H JÎAPHIJJE EEA BHCTHiap H ApdrOMHp EEA cndTdp H KpdHd BEA JlEJfdpHHK H EaeSa CTOAHHK H EdA^ KOAUHC H GTdHHIOA nOCTEAHHK. HcnpdEHHK,           EEA KAlOHdp.
       H d3, GTdH ?EpEEH rpdAIUTHK, EJKE HCnHCdJf Hd KEAHKd (x)KHd)f, EJKE ECT KOA PhKHHK, AlVbcEUd AddHE HÎ A^HH, E a1îT x3Hd.
       f ÎW PdA^Ad BWEBWAd, AUHAOCTÎA EW5KÎM TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Dragul clucerul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezei îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Trestenic: partea lui Vladul toată şi partea lui Badiul toată şi partea lui Stănimir toată şi partea lui Roman toată şi partea lui Negrea toată şi partea lui Stan toată şi partea lui Nan toată şi partea lui Radul toată şi partea Neagăi toată şi partea lui Stanciul toată şi partea lui Badiul toată şi partea lui Radomir toată şi partea lui Stoica toată şi partea lui Cotroaşă toată şi partea lui Andrei toată şi partea lui Sin toată şi partea lui Tudor toată şi partea lui Manea toată şi partea lui Tihâ toată şi partea lui Bodea toată şi partea lui Mazăre toată şi partea lui Stroe toată, oricît vor fi părţile lor, toate, pentru că au venit aceşti mai sus-numiţi oameni toţi înaintea domniei mele de aşa şi-au dat şi şi-au închinat aceste mai sus-zise ocine, toate, însă de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele, mai sus-zisului boier al domniei mele, jupanului Dragul clucerul şi cu fiii lui. Şi domnia mea i-am iertat calul.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocine şi ohabe, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Stroe spătar şi jupan Tatul logofăt şi Udrişte mare vistier şi Dragomir mare spătar şi Cracea mare paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Draghie mare clucer.
       Şi eu, Stan Roşul gramaticul, care am scris la Ocnele Mari, care sint lingă Rîmnic, luna mai 18 zile în anul 7051 <1543).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 491 (Mitrop. Ţ. Rom., CXXIY/1). Orig., perg. (27 X 38), pecete timbrată căzută. Cu două traduceri din 1805 şi 1864; altă traducere ibidem, ms. 135, f. 389.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 299-300.
www.dacoromanica.ro
173
141
1543 (7051) mai 19, Rîmnic.
       t Mh^octuo eoxîio, Iw PdAyA KotKOAa h rocnoAHHTi k*kcoh 3eame XrrppoB-AajfîHCKOH, cHHii KEAHKaro h npbAOKpdro PaAVaaa boeboaa. AaKaT rocnoAcrso mw. cîe noKErt'bHÎE rocnoAcTKo mh cn8r8 rocnoACTBo mh ©npEB h ctic hhj chhoeh eahue hm Eor^ npînScTHT, bkoxe a<* *8 e8Aet EAHa AHEdAE 8 Ed/iTM wt A*a Kp"kcter ivt P’KA’fcHKHEijjT, noHE>KE noK8nH ©iipt wt KptcT'fc 3a ps acnpH. H nan iiok8iih ©np'fc EAHa EHHorpaA 8 P'kA'MHHEitJÎ wt E8tm h wt OTaHMioa 3a \jr acnpH. H nan noKSnn GOnpb EAHa EHHorpaA wt GTdH h wt EaH 3a cks acnpH.
       CEro paAî, AaA©]f h rocnoACTBo mh ©npEB, bkoxe Aa ect bti whhh8 h ei*. wjfdE8 hem8 h chhwbwm em8 h bh8kom em8 h nptBHSmrrwM em8 h hh wt KoroîKE HEnOT’KKHOBEHO, nopH3MO TOCnOACTEO MH.
       Gexe h cBEAETEalE nocTdE<vfcEM8 rocnoACTBo mh: x8ndH EoaAa beahkh ak©p-hhk8 h x8ndH TaT8a beahkh awrw^ET» h Jîaphiijh bhctîbp h Epana nEjfdpHHKS h fLis8<v CT0AHHK8 H AParoMHP CnaTap H EaA'fc KOMHC H _<GTdHHK>>rt BE/IHKH IlOCTEriHHKS.
       Uhc 8 Bapoui <Pkb>hhk8, Eli MbcEu,a MaH el aehh, bti abT x3Hâ.
       ţ Iw PaAVa BWEBWAai MHrtOCTÎA BOXÎA rOCnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Oprea şi cu fiii lui, clţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie o livadă în Balta, din partea lui Cîrstea din Rădăcineşti, pentru că a cumpărat-o Oprea de la Cîrstea, pentru 106 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea o vie în Rădăcineşti de la Bută şi de la Stanciul, pentru 700 aspri. Şi iar a cumpărat Oprea o vie de la Stan şi de la Ban, pentru 226 aspri.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Oprea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după poţunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Dragomir spătar şi Badea comis şi <Stanciu)l mare postelnic.
       Scris în oraşul <Rîm)nic, în luna mai 19 zile în anul 7051 <1543).
       •f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       <Pe verso:) Livadea den Balta, ot Rădăcineşti, lingă Vlădeşti.
       Arh. St. Buc., A. N., XXII/1. Orig., htrtie (31 x 22), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din a doua jumătate a sec. XVIII; altă traducere la Bibi. Acad., ms. 5 728, f. 55.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 300. Pacs. ibidem, 503.
142                                             1543 (7051) mai 20, Rîmnic.
       ţ Mhaocthio eoxhio, Iw PiAYA kohboaj h rocnoAHHk b"kcoe 3emae JfrpoB-
AdJfHECKOE, CHHk BErtHKdrO H npbAOSpdrO PdAVa BOHBOA8. AaKaT TOCnOACTEO MH CI» nOBE/VfeHHE rOCnOACTBd MH X8fldH8 TEWAOCHE nOCTEAHHK8 H KpdT M8 Ero HbrOE, HHM H CHHOBEM HM, EdHlţE HM' E©rk npHflSCTHT, BKOXE Aa HM C8T WHHH8 W E8AEI1JH B'kCdJf H cil E'kC'feMH JfOTdpOM H Ck B"kCbMH CEAHIJJH, EXE C8T WKO/IO EoAEHJH, IIOHHXE HM ECT CTdpH H npdEH H AEAHHE WHHHE.
       H nOTOM, HMdlUE x8ndH TEWAOCHE nOCTEAHHK8 H CkC SpdTd CH RferOE np8 npEA rocnoACTBo mh c*kc non GopoBHUd h ckc non Mhmk>a h ckc hhm EpdTHEM h ckc HETdM
174
www.dacoromanica.ro
ch. H TdKO np-kuiE non GopoBHiţa h non Mhhioa ck bpathem ch, kjko ha/vat wmhhS H4A JfOTApOA/V W B8AE1JJH H AO<<EC<MUE KHHrH EIJJEKE WT AKHH fi,dH8A ROHEOA^ <ipEA TOCnOCA~ TEO AAH. fi TOCnOACTKO A\H rAEA^Jf H C8AÎJT CKC MECTHTHMH npABHTEAH TOCnOACTKO AAH <H> H3HdHA0\* rOCnOACTKO AAH KdKO ECT TAH BHU1E pEMEHd WMHH8 >K8nAH8 TeWAOCHE nOCTEAHHK# U SpAT MS ErO H'fcrOE CTdpd H npAEA H A'feAHHS wmiih», d non GopOEHIţA H non MhhSA H CK BpATHEAA CH WCTAU1E WT 3dK0Hd WT npEA TOCnOACTEO AAH CKC KEAHKA CpAA\ţ>T$.
       CEro pdAÎ, A<*A«Y h rocnoACTEO a\h >«8nAn8 Tewaoche h cpdT aaS sro H’fcroE, Ad HAU ECT E*K WHHH8 H B"K WJfAES, HHAA <H CHHOEEAA HA\ H BH8K0AA H np’kEH8lIE>1T0M. H ETv HHJf np'KA^KKA A<* H'feCT. II HE WT KOrCOKE HEnOTKKHOEEHO, no WpH3AA0 TOCnOAC-TEO AAH.
       Gehce ceeaeteah nocTdBA'kEA\ rocnoACTEO aah: xd>nAN GTdHKO akophhk h >k8-ndH KodA*K BEAHKH AKOPHHK H >«8nAH TdT^A EEAhKH AWrW^ET H &AP«tllE RHCTHlAp H ^pdrOMHp cndTdp H KpdHd nE\'dpHHK H fIi\SÎ$A CT0AHHK8 H EdA’k KOAAHC H GtAHHIOA FIOCTEAHHK#. HcnpdEHHK, GTpOE CndTdp.
       IlHC AAAH K AKHH, 8 EdpOUi PkSHHK, B A^T x3Hd.
       f îw PdAV^ KWEBWAd, AAHAOCTÎA EO>KÎ<ft TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Teodosie postelnicul şi fratelui său Neagoe, lor. şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Budeşti, toată, cu tot hotarul şi cu toate seliştile ce sînt In jurul Bodeştilor, fiindcă le sînt vechi şi drepte dedine, ocine.
       Şi apoi, jupan Teodosie postelnicul şi fratele său Neagoe au avut pîră înaintea domniei mele cu popa Soroviţa şi cu popa Ianciul şi cu fraţii lor şi cu ceata lor. Şi aşa pîrau popa Soroviţa şi popa Ianciul cu fraţii săi, că au ocină pe hotarul de la Budeşti şi au adus cărţi încă din zilele lui Danul voievod, îna-intpa domniei mele. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că este mai sus-zisa ocină a jupanului Teodosie postelnicul şi a fratelui său Neagoe, veche şi dreaptă dedină, ocină. Iar popa Soroviţa şi popa Ianciul şi cu fraţii lor au rămas de lege dinaintea domniei mele cu mare ruşine..
       De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Teodosie şi fratelui său Neagoe ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor <şi fiilor lor .şi nepoţilor şi strănepoţilor)1. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Staico vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Stroe spătar.
       Scris în mai 20 zile, în oraşul Rîmnic, în anul 7051 <1543).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., A.N., CXVI/4. Orig., hîrtie (42 x29), pecete timbrată. Cu o traducere modernă.
       EDIŢII. Trad.         B, 300-301.
       1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
175
143
1543 (7051) mai 25, Rîmnic
      f Mhaoctîio eo/Kîw, Iw PaAya boeboaa h rocnoAHHK b*eccoh 3emae «frrppoB-rtajfÎHCKOH, chhe KEAHKaro h nptAOKparo PaAyAAa BOEKOAa. ^asaT rocnoACTBO mh cîe noBEA'fcHÎE rocnoACTBO mh EOA'fcpHHS rocnoACTBO mh, >K8naH8 Gdnp'fe ab°PHHk8 H CKC CHHWBH CH, EAHU.E HM EorE (îpîflScTHT, KIKOJKE A<* ECT EAH4 BHHOrpAA HAA A^Şa ESJKOpAHWM H4A AHBE3H, flOHEJKE m8 ECT CTapa H fipaBa H A^A'Ha, nOKSflEHA WHHHA EipE wt npH a^hh noKOHHora Iw A^sparo PaAyAAa boeboaa pwaîteaw rocn©ACTBa mh.
      £ noroM, npîHAE ffi$>Ka komhc h epatSm ch Gtah eiocteahhkS h epatSheaS PaAyA h ©EWAwpS np^A rocnoAcTBa mh tepe a*AE Eoa’bpHH^ rocn©AcrKO mh, bhuie nHcaHS GdnpEH abophhkS, wt ckoh a^kpom boaw rpaA<ui$a cec wboijjTe wkoao bhho-rpaAa, koahko ap^mht h wt no np-fc>KAE, qkowe a<) ect MHpHa h caoeoah4 h wjfasM.
      H BapE KOE pipET H3EEPET rOCnOAE EorE WT HErOBa pWAa, BapE CEIHTi HAH AKLMEp-fe, no CEMpETHE ErO, A<* HE HMAT HH EAHO METfcjf CEC T4K> BHUJE pEMEHO m1îCT©, HH paBOT Aa pa3ApaaHT toh noM'fcHS. & koh pipET no cempeth hhm a*» h pa3A~fcAHT Taio bec-noM<HH>aHÎE, a<) ect cec ISaa h cec dpfia Ha eaho Smectîe h cec hhemh haoah.
      H8 A<) ect Taio BHHorpaA cec AHBaA'b h cec wboijjTe wpsa h A^A'Ha Eoa’bpHH» rocnoACTBO mh bhiue riHcaHS OnpEH abophhkS. H rocnoACTBO mh a<ia°we koh.
      OEro paA?> A*A*X H rocnoACTBO mh, okowe a<) m8 e$aete ee wmhhS h be wpeS,
HEM8 H CHHWBHM EM8 H BHSkOM EM8 H np’bBHSHHTOM EM8 H HH WT KOrOJKE HEnOTEKHO-beho, nopH3MO rocnoACTBO mh.
      Cehce h cbeaîteaIe nocTaBA'bEM rocnoACTBO mh: >K$naH Gtahko ehbiuh beahkh ABOphhkS h HcSnaH Koaa*!* eeahkh abophhkS h wSnaH TatSa beahkh autw^etS h &APHWH KHCTîtap h AP‘iro'WHP cnaTap h Kpana nEppHHKS h £ae$a ctoahhkS h EaA'k komhc H CtAHMIOA EEAHKH nOCTEAHHKS.                        __
      IIhc 8 PhehhkS, M’bcEu.a mah iTe a^hh, b a^t x3Ha.
      f Iw PaAyA bwebwaa, mhaoctîm eojkîm rocnoAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Oprea vornicul şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie o vie pe dealul Bujoranilor la livezi, fiindcă ii este veche şi dreaptă dedină, ocină, cumpărată încă din zilele răposatului Io Radul voievod cel Bun, părintele domniei mele.
      Iar apoi, a venit Muja comisul şi fratele său Stan postelnicul şi verii primari Radul şi Teodor înaintea domniei mele, de au dat boierului domniei mele, mai sus-scrisului Oprea vornicul, de a lor bunăvoie grădişul cu pomet în jurul viei, cît a ţinut şi de mai înainte, ca să fie în pace şi slobod şi ohabă.
      Şi pe oricine va alege domnul Dumnezeu din neamul său, fie fiu sau fiică, după moartea lui, să nu aibă nici un amestec cu acel mai sus-zis loc, nici treabă să strice acea pomană. Iar cine va strica după moartea lor această pomenire, să fie cu Iuda şi cu Arie la un loc şi cu alţi idoli.
      Ci să fie acea vie cu livadă şi cu pomet ohabă şi dedină boierului domniei mele mai sus-scrisului Oprea vornicul. Şi domniei mele au dat calul.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic.
176
www.dacoromanica.ro
      Scris în Rîmnic, luna mai 25 zile în anul 7051 <1543>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 492 (Ep. Rîmnic, LV/3). Orig., hlrtie (31,5 x 23), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1782.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 301 — 302. Facs. ibidem, 504.
144                                              1643 (7051) iunie 15, Tîrgovişte.
       ţ Eli XpHCTd Bora, GddroE'fcpHH h EddroMHCTEiBBiH h Xphcto/uoghbh h cdMOAP"E-JKdKHH Iw PdAlfA EOEBOAd H rOCnOAHHE, CHHE np’fcAOEpdl’O H EEdÎKdrO PdAydd KOEKOA*» EOJKÎWM MHdOCTÎWM H EOJKÎEM AdpOBdHÎEM, WEddAdEIJjSMH H rOCnOACTE8EIJj8MH B’ECOH 3EMdH «SrrpOB<\d)fÎHCKOH, EIJJEJKE H SdnddHHHCKEIM CTpdHdM, dMddlllS H $>drdpdin8 )fEpU,Er. BddrOnpOHSBOdH rOCnOACTKO MH CEOHM EddrHM np0H3B0AEHÎEM MHCTHM H CB’fcTdHM Cp’EAU.EM rOCnOACTKd MH H AdpOBdX CÎE 110BE/VfcHÎE reenOACTBd MH H XPHCOE8d nOMTE-HHOM8 H BEpHOMS npdBHTEdlO rOCnOACTEd MH »8ndH8 ^'kTKO BEdHKH dpMdlllS H TECTHU,d Ere, HtKUJd h K$ndHHu,d em8, Ed<vk h ce hhx chhobh, eahu,h hm BorE npînScTHT, iukoke Ad HM C8T CEdd Hd HME ^EKeCEdSd CE BIvCOM X^TdpOM H T-EHIVfcHÎH ETvCH CE B'ECOM XOTdpOM H BpMHKOK-fcHÎH CE B'ECOM JfOTdpOM H WT SnOTEIJJH, WT nOCBSAE nOdOBHHS H BpdHEU,HH BTvCH CE B’ECOM JfOTdpOM H WT Brt’EA'fcHH WT flOCE^AE nOdOBHHS H IVT Bd'Eftgd WT nOCE^AE [eIOCBSAe] nOdOBHHS H PdKOBHU,d CE B’ECOM JfOTdpOM H XdpBdTEIJJÎH CE B”ECOd\ JfOTdpOM H WT CnHHHUJOp IVT nOCBSAE nOdOBHHS H HwHEIJJÎH CE B’ECOM )fOTdpOM H WT BpTvCEipH î-ro AEdO H WT HSBOpdHH 'Î-TO AEdO H TorOllJE B’ECd CE B’ECOM JfOTdpOM H TEMHd CE B’ECOM JfOTdpOM H P8nT8pd CE B’ECOM JfOTdpOM H {IhiIHÎH CE CB’EKOM XOTdpOM H KopdEU,Ed8d CE B'ECOM JfOTdpOM H IVT P’ErfcBHU.E, 1-rO AEdO H BoHMEIJJÎH CE B'ECOM JfOTdpOM H ApdHOBSd CE B'ECOM JfOTdpOM H ffidpMSpHdE CE B’ECOM X®TdpOM H GMp-EAElIJEU,3d BEC CE ETiCOM JfOTdpOM H fi*EHdEI(JÎH CE B’ECOM XOTdpOM H BEdKKd H lUddd HEA'fcra CE B’ECOM XOTdpOM, 3dHE)KE CÎE EHUIE pEMEHE cST CTdpE H npdEE WMHHE H A^AHHE KglldHg A^TK0 dpMdUlg H TECTKU.8 ErO, IPfcKIlJEEH H >K8ndHHU,E EM», KddEEH.
       H ndKH Ad ECT KSlldHS A^tko dpMdlllS H CE CHHOEH CH CEdO Hd HME G3a°keijjîii CE B’ECOM XOTdPOM, IIOHETKE HM <ECT>XCTdpd WMHH8 A^AHHg, dH8 ECT EHd lIOCTdBdEH 3dd«r, TEpE ECT 83Ed IIE0 nOpTdpd WT GTdHKO A^OpHHK H WT EdA't H3B0pdH8 nOCTEd-HHK XKXE denpH, d EOd'kpHHg rOCnOACTEd MH JKSndH A'kTKO dpMdUJ, WH ECT llddTHd tex denpH.
       H ndKH Ad ECT »8ndH8 A^TK0 dpMdUlg CEdO Hd HME P’fcMHKd AdBSdOB B’ECd, CE B’ECOM X^TdpOM, SdHETKE npHAE PdAOMHp WT CKOK> A«>KpO EO<d>K> CdM npEA rOC-n«ACTE8 MH, TEpE nOEpdTH H AdAE »8ndH8                dpMdUJ8 WT HEr8E8 WMHH8 ejke
ECT HMdd 8 P-kMHKd HdA nOdOBHHg, d AP^^d HErOEd nOdOEHHd WH (O npoAdAE 7K8ndH8 A'fcTKO dpMdUlS 3d xd* denpH H 3d EAHH KOHE M8pr8 H 3d EAHd A^Er8EHH8. JI noKSnH JKSndH ^,-kTKO dpMdUJ WMHH8 8 P'fcMHKd AdKgdOB WT AdXHd, AEd Er© B'ECd 3d 3? BOdd H 3d d WBU.H H 3d T denpH. H n©K8n\f AEd GTdHMttdOK WT P'fcMHKd AdKSdOB B’ECd 3d xd denpH. H noKSnH wmhh8 wt GTdHKd B'ECd HEroBd AEdd wt P'fcMHKd ĂdsSdOB 3d ifH dcn;H. H Ad HM ECT EddTOBE Hd HME Bp'EJKEgd H BddTd Edd8d8H, nOHEJKE HX nOKSnH XdfEdT doro4>ET 3d iî denpH. H noKSnH >K8ndH A^TK0 dpMdiu G»x ... 2 A8 3d XH denpH wt GTdHMIOd $dOKEB H WT B’ECEX MET8 ErO. H X0TdP P'fcMHKdB WT <rO>2p H WT 3A«d ndAE h A8HdB8.
       H ndKH Ad ECT >K8ndH8 A^TK0 dpMdUjgd CE CHHOBH CH WMHH8 <8>* IlHCKSd Eoh-KOAE. IIoHEHiE ECT EHd A^AHH8 XdpBdT dOrO^ETg, dH8 ECT ndAdd TOE M'fccTO 8 EAHO A$UIEr8EHH8 H HE MOTKdUJE nddTHT IO, d Up-EKSd EdH nOMHdOBdd ECT C*E TdK> WMHH8 Ap”ErdH H AdHMIOd ; d 7K8ndH          dpMdUI, WH IO nOK8nH WT AP^rdH H WT AdHMIOd
3d xr denpH.
www.dacoromanica.ro
177
       H ndKH m ect >K8ndi<8 4,-bTKO dpMdinS wmhh8 8 EpHBd 3 BdpE koahko ce yoiijet H3EpdTH, AErt ^pTinmiO BTiCd, nOHE)KE npHHA* CdM .A.P'K™4 nPEA rOCnOACTBS MH TEpE CH A<*AE H nOEpdTH HCSndH /^tTKO dpMdUJ HdA CBOIO W>JHH8, HdA BTiCd, 3dHE)KE ECT A^XiEH /^pTirH4 ^SUJEEH rpTiK H CECTpE ErO fflSlUEEH H MTiJKS EH dCnpH *311, d >K8ndH A^TK<> dpMdUJ nrtdTH CÎE denpH BTiCH, d Apl^rHH CK WMHH8 Ero HHHTOKE A<* HE HMdT METEJfS 8 EpHBd.
       H ndKH A<1 ECT »8ndH8 A^TK0 ApMdUJ CK chhobh CH W>JHH8 8 EoTtHd, WT AErt TdE’tHKOUJ, BdpE EAHKd ECT nOAOBHHS, nOHE)KE npHHAE CdM TdE’tHKOUJ TEpE A<*AE H nO-BpdTH WT npEA rocnoACTBS mh.
       H ndKH A<< ect H<8ndH8 A^TK0 ApMdinS ck chhobh ch wt BAdTS Ehctpeu8aob WT nOAOBHHS TpETH AEA, 3dHE>KE A®CTH>KE CK npdBOM H BEpHOMS CA8KB8 WT KTi rOC-nOACTBC MH, TEMWE 8EO nOMHAOBd^ H rocnoACTBO MH AA HM ECT WHHH8 8]fdE8.
       H ndKKi A<* ect >K8ndH8 A^tko apmaujS h chhobh ch hea^ah dUHrdHH, Hd mme A'KT8p'bH8A CK AEU<1M CH H GnpMHHdH'K CK AEU,dM CH H IISHKd CK CHHOBH CH H $Epd CK AEUAM CH H ToAA CK AEU,diV\ CH H EdA'fc CK CHHOBH CH H Eo>Kd CK AEUAA\ CH H Boia CK AEUAM CH HhkSAMOE CK AEUdM CH H IţtU,t CK CHHOBH CH H TaTOE CK AEUAM CH II EhTÎHH CK CHHOBH CH H EdHt CK AEUAM CH H IldKHHd CK AEUAM CH H EoAdH CK AEUAA\ CH H HdHSKd CK AEUAM CH H Gopd CK AEUAA\ CH H ffidHKd CK AEUAM CH H K>W<H> CK CHHOBH CH H Hf3d CK CHHOBH CH H IldHrd CK BpdTHIdM CH, ffidHMIOA H EorAdH H GtOGIH H Ep'KHlOH H CK HH^ AEUAM CH H IIpTiMOE CK AEU<!<W CH H AP'MIHA'K CK AEUAM CH H EopHt CK AEUAM CH H A AH 410 A CK AEU<1A\ CH H CEBEpI H CK AE^AM CH H Ep-KCTt CK AEUAM CH H HHKSAd CK AEUAM CH H Ep-KMIOH CK AEUAM CH H II-KTpS CK AEUAA\ CH H HoKKH'K CK AEU.4AX CH II ăÎAP'fc CK AEUAM CH H BEHt CK A*UAM CH H IţHB CK AEUAM CH H APa' TOAXHp CK aeuam CH . . . 4.
       H ndKH nOKSnH AaHMI*A nOCTEAHHK WT EdAÎKd KOMHC "r MEA^AH dUHrdHH, Hd HME PSUJdA'K H /QdHt H E-KKd CK AEUAM CH 3d XB$ dCnpH H EAHO 3HITIE CKHTO 3 EA EH.
       H ndKH noKSnH A^TKC> apmauj wt xSndmuA H-bra 7 mea-^a aiMiram, Gtohm
CK AEUdM CH, 3d XB$ dCnpH. H ndKH nOKSflH A*KO dpMdlli WT >K8ndHHU.d SHAdE 7 MEA^A dU.lirdHHH, {ÎHrrEA’K CK AEU.dM CH, 3d x7 dCnpH. H ndKH AA ect >K8ndH A’b'TK^ ApMAIII 7 MEA^A AU,HrdHHH, HdH CK A EU AM CH, WT dUHrAHH IIlEpEdHd BAHA, EpE TA CKM nOMIlAOBAA rocnoACTBO mh pdAî npdEOH h bepho ca8>ke8, e>ke mh ect nocA8>KHA rocnoACTBO aw, d niEpEdH EdH CK 3Ad JfHTA"bHCTB8 3drHHE, EpE CE nOAÎrOUJE HdA TAdB8 TOCnOACTBd MH.
       GEro pdAî, AAA°)f H rocnoACTBO mh >K8ndH8 A^TK0 dpMdtnS CK chhobh ch, IdKOHCE AA hm ECT WMHH8 H <W>1JfdB, HIIM H CHHOBOM HM H BH8K0M H nptBHSMETOM HM. H AipE B-bAEHIE H TMKMEÎKEE: A^KAE CE JfOL(JET HAHTH CHHOBH, d A^iPEpE Aa HMdT npEKHE WCOEHO, d KOMdTE BHUIE pEMEHE B’KCEJf CHHOBH AA H)f WEAdAAET, A dl|JE CHHOBH HE CE ^OlflET HdHTH, TOE Bor"K fi,d HE AACTK, np*KAAAHKd AA H'bCT, H8 TOrAA A'KMJEpOM. H HH WT KOrOKE HEnOTMKHO, nO WpH3M0 TOCnOACTBA MH.
       SipEKE H 3dKAHHdH?E nOCTdBA’bEM TOCnOACTBO MH:      KOrO H3EEpET TOCnOAK
EorK EHTH rOCnOAdp"K SAdUIKOH 3EMAH HAH WT Cp'KAEMHArO nAOAA TOCnOACTBA MH HAH WT CKpOAHHK HAH, WT no rptCEJf HdUIHJf, WT HHOI1AEMEHHK, AA AipE nOMTET H 8TBp*K-AHT H nOHOBHT CÎIO JfpHCOBSA TOCnOACTBd MH, Tor TOCnOAK Eor*K AA nOMTET H AA WKp-bflHT B"K rocnoACTBO Ero. ă dipEAH HE nOHOBHT H HE nOMTET, h8 pd30pHT h nonEpET h nocpaduiT cîio jfpiicoBSA rocnoACTBd mh, Tor rocnoA'K Eor"K aa nopSuiHT h aa 8ehet Ero, 3AE T'bAO, d B*K E8AEipî]f B'bU'b A8u1E Ero H aa HMAT IdCTHIO CK IOaeh h CK Tp*K-kaethm dpHia h ck whbi e>ke B'K3'KnHUJE Hd rocnoAd Bora, cnaca HauiEro JycSca XpHCTd, KpnkB Ero Hd HH]f H Hd MEAd H)f, EÎKE ECT Hd HHJf H E'KAET'K B"K B'bKH, dMÎH.
       Ge h cbeaeteahe: »8ndH Gt<ihko akophhk h >K8ndH KoaAd bea akophhk h *8naH Tat8a bea AorojfsET, Xaphuie BHCTHiap, 4,pAroMHp cndTdp, EdA'b komhc, Kpaid nEjfdp-HHK, dAE8A CTOAHHK H GTdHMIOA BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, CTpOE CndTdp.
       H a3, HErSHT, mcax’ 8 Tp^rosHipE, M-bcEua iohîe eî <akhh >2, b A-bT x3îîâ
       ţ Iw PdAVA BWEBWAd <MHAOCTÎA>2, EO/KÎd\ TOCnOAHHK.
178
www.dacoromanica.ro
      t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singurstăpînitorul, Io Radul voievod şi domn, fiul preabunului şi marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele şi am dăruit această poruncă şi hrisov al domniei mele cinstitului şi credinciosului boier al domniei mele, jupanului Detco marele armaş şi soacrei lui, Neacşa şi jupaniţei Iui, Calea şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satele anume: Deve-selul cu tot hotarul şi Tinpenii toţi cu tot hotarul şi Brincovenii cu tot hotarul şi din Epoteşti jumătate, de pretutindeni şi Brăneţii toţi cu tot hotarul şi din Vlădeni jumătate, de pretutindeni şi din Blăjul jumătate de pretutindeni şi Racoviţa cu tot hotarul şi Harvateştii cu tot hotarul şi din Spinişor jumătate, de pretutindeni şi Ioneştii cu tot hotarul şi din Bîrseşti a 5-a parte şi din Izvo-rani a 5-a parte şi Gogoşe toată cu tot hotarul şi Temna cu tot hotarul şi Ruptura cu tot hotarul şi Aninii cu tot hotarul şi Corlăţelul cu tot hotarul şi din Răgheviţa a 5-a parte şi Boiceştii cu tot hotarul şi Dranovul cu tot hotarul şi Marmurile cu tot hotarul şi Smîrdăşteţul tot cu tot hotarul şi Băileştii cu tot hotarul şi Nedeia Mare şi Mică cu tot hotarul, pentru că acestea mai sus-zise sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ale jupanului Detco armaşul şi ale soacrei lui, Neacşa şi ale jupaniţei lui, Calea. •
      Şi iarăşi să fie jupanului Detco armaşul şi cu fiii lui satul anume Odobeştii cu tot hotarul, pentru că îi <este> 1 veche şi dreaptă ocină, dedină, dar a fost Pusă zălog, de a luat Peia portarul de la Staico vornicul şi de la Badea Izvo-ranul postelnicul 25 000 aspri, iar boierul domniei mele jupan Detco armaşul, el a plătit acei aspri.
      Şi iarăşi să-i fie jupanului Detco armaşul satul anume Recica lui Dabul toată cu tot hotarul, fiindcă a venit Radomir singur de a Iui bunăvoie înaintea domniei mele, de a înfrăţit şi a dat jupanului Detco armaşul din ocina lui ce a avut în Recica jumătate, iar cealaltă jumătate a lui, el a vlndut-o jupanului Detco armaşul pentru 1 000 aspri şi pentru un cal murg şi pentru o duşegubină. Şi a cumpărat jupan Detco armaşul ocină în Recica lui Dabul de la Dahna, partea lui toată, cu 17 boi şi cu 30 oi şi pentru 300 aspri. Şi a cumpărat din Recica lui Dabul toată partea lui Stanciul pentru 1 000 aspri. Şi a cumpărat ocină de la Staicu toată partea lui din Recica lui Dabul pentru 450 aspri.
      Şi să-i fie bălţile anume: Cirjeul şi Balta Calului, pentru că le-a cumpărat Harvat logofătul cu 900 aspri. Şi a cumpărat jupan Detco armaşul Suh.. .2 cu 650 aspri de la Stanciul al Flocăi şi de la toată ceata lui. Şi hotarul Recicăi din sus şi din jos cade în Dunăre.
      Şi iarăşi să-i fie lui jupan Detco armaşul cu fiii lui ocină <in> 1 Piscul Voievodului. Pentru că.a fost dedina lui Harvat logofătul, însă a căzut acel loc într-o duşegubină şi n-a putut-o plăti, iar Pirvul banul a miluit cu acea ocină pe Drăgan şi pe Danciul; iar jupan Detco armaşul, el a cumpărat-o de Ia Drăgan şi de la Danciul pentru 5 000 aspri.
      Şi iarăşi să-i fie jupanului Detco armaşul ocină in Criva3 oricît se va alege partea lui Drăghici toată, pentru că a venit singur Drăghici înaintea domniei mele, de a dat şi a înfrăţit pe jupan Detco armaşul peste toată ocina lui, pentru că este dator Drăghici Duşei Grecul şi surorii lui, Muşei şi bărbatului ei, 7 080 aspri, iar jupan Detco armaşul a plătit toţi aceşti aspri, iar Drăghici să nu aibă nici un amestec cu ocina lui din Criva.
www.dacoromanica.ro
179
       Şi iarăşi să-i fie jupanului Detco armaşul cu fiii săi ocină în Coteana, din partea lui Taencoş jumătate, oricît este, fiindcă a venit singur Taencoş, de a dat şi a înfrăţit dinaintea domniei mele.
       Şi iarăşi să-i fie jupanului Detco armaşul cu fiii săi din balta Bistreţului, din jumătate, a treia parte, fiindcă a dobîndit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea, de aceea dar, l-am miluit şi domnia mea să-i fie ocină, ohabă.
       Şi iar să-i fie jupanului Detco armaşul şi fiilor săi sălaşele de ţigani, anume: Lătureanul cu copiii săi şi Sprinceană cu copiii săi şi Puica cu fiii săi şi Fera cu copiii săi şi Toda cu copiii săi şi Badea cu fiii săi şi Boja cu copiii săi şi Coia cu copiii săi şi Niculcioae cu copiii săi şi Ţeţea cu fiii săi şi Tatoe cu copiii săi şi Vitian cu fiii săi şi Banea cu copiii săi şi Pachina cu copiii săi şi Bolan cu copiii săi şi Nanuca cu copiii săi şi Sora cu copiii săi şi Maica cu copiii săi şi Io<n> cu copiii săi şi Neza cu fiii săi şi Panga cu fraţii săi, Manciul şi Bogdan şi Stoian şi Crăciun şi cu copiii săi şi Pîrcioaie cu copiii săi şi Dră-gilă cu copiii săi şi Cornea cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Severin cu copiii săi şi Cîrstea cu copiii săi şi Nicula cu copiii săi şi Crăciun cu copiii săi şi Pătru cu copiii săi şi Ciochină cu copiii săi şi Udrea cu copiii săi şi Benea cu copiii săi şi Ţiia cu copiii săi şi Dragomir cu copiii săi... 4
       Şi iarăşi a cumpărat Danciul postelnic de la Badica comis 3 sălaşe de ţigani, anume: Ruşală şi Manea şi Căca cu copiii săi, pentru 2 500 aspri şi o pereche de svite verzi.
       Şi iarăşi a cumpărat Detco armaşul de la jupaniţa Neaga un sălaş de ţigani, Stoica cu copiii săi, pentru 2 500 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Detco armaşul de la jupaniţa Vilae un sălaş de ţigani, Anghel cu copiii săi, pentru 2 000 aspri. Şi iarăşi să-i fie jupanului Detco armaşul un sălaş de ţigani, Nan cu copiii săi, din ţiganii lui Şerban banul, căci l-am miluit domnia mea pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă ce mi-a slujit domniei mele, iar Şerban banul a pierit cu rea hiclenie, căci s-a ridicat asupra capului domniei mele.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Detco armaşul cu fiii săi, ■ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi Încă spre ştiinţă şi întocmire: cît timp se vor afla fii, iar fiicele să aibă zestre •deosebit, iar toate averile mai sus-zise să le stăpînească fiii, iar dacă nu se vor afla fii, aceasta Dumnezeu să nu dea, prădalica să nu fie, ci atunci să fie fiicelor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       încă şi blestem punem domnia mea: pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rude sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui. Iar dacă nu va înnoi şi nu va cinsti, ci va nimici şi va călca şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela •domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel blestemat de trei •ori şi cu cei care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorului nostru Iisus Hristos, singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi asupra lor în veci, amin.
       Iată şi martori: jupan Staico vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt, Udrişte vistier, Dragomir spătar, Badea comis, •Cracea paharnic, Albul stolnic şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Stroe .spătar.
.180
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Neguit, am scris în Tirgovişte, luna iunie 15 <zile..   2 In anul
7051 <1543>.
      | Io Radul voievod, <din mila) 2 lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., C/135. Orig., perg. (32,5 X 41,5), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. Q.I.R., B, 301-305.
       1 Omis.
       1 Loc rupt.
       *  Corectat de altă mină: Criva de Jos.
       *  Loc alb.
145                               1543 (7051) iunie 30, Mănăstirea Mislea.
      t Cartea Radului voievod, feciorul marelui şi preabunului Radula voevod, cinstiţilor boiarilor domnii lui jupan D[d]ragul stolnicul i jupan Stroe spătarul i jupan Tudoru vistiiarul i jupan Dragomir marele spatar şi cu feciorii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să să ştie a lor ocină selo Orbueştii, însă ocina de cătră Slătioare, ce-au fost înpresurat de părinţii Borcii şi de fraţii lui cu 12 boiari.
      Iar cînd au fost atunce, In zilele Radului vodă, jupinul Dragul stolnicul şi jupinul Stroe spătarul şi Tudoru vistiiarul şi Dragomir spătarul au luoat dennaintea Radului vodă 24 de boiari de au căutat acei 24 de boiari de au umblat pre hotarăle cele bătrine, pren iazer derept, că^jjre acolo au fost pre ţărmure hotarăle cele bătrine.
      Derept acăia şi domnia lui au dat de-au pus hotaru pren iazer, pre unde au umblat cei 24 de boiari, ca să le fie ocină ohabnică, lor şi feciorilor, nepoţilor, strenepoţilor in veacu.
      f Boiarii divanului mărturie: jupan Staico bivşe dvornic i jupan Coadă velichii dvornic i jupan Tatul velichii logofet i Udrişte vistiiar i Cracea pehar-nic i Badea comis i Albul stolnic i Stanciul postelnic.
      I Oprea au scris cartea in mănăstire la Mislea, iunie 30 dni, văleat 7051 <1543).
      Arh. St. Buc., A. N., CCXCIII/2. Traducere din sec. XVII; alte traduceri la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, ms. 26 655, f. 1. şi la Bibi. Acad., MDCLXXVIII/1.
      EDIŢII. D.I.R., B, 305.
146                                            1543 (7051) iulie 17, Tirgovişte.
      <f ffiHAOCTÎK> BCOKÎW, Iw PdA'f'' BOEBOA<» H> rOCnOAHH*k BTiCOH 3EAAAI0 J>rpOK~ Adjf ÎHCKOE, CHH'k A«BpdrO H KEAH<KdrO PdA^Ad EOEBOAd. ,A,dBdT rOCnOACTKO> A/IH CÎE nOKErttHÎE rOCflOACTKd A/IH GTdHK-kB CkC EpdTHEA/k CH PdAyA H . . . I3KOKE A<* HAA ECT WMHHS 3 GhEHHES A EA RoKHHAB ETiCd <... BdpE EAH >Kd CE JfTET HSEpdT, nOHEJKE HAA ECT CTdpd H npdEd WHHHd H A^AÎH^ • . . A^ipEpE EH A/VET"kjf Ad HE HAAdT, H8 A<> ECT CHHOKEAA EH < . . . Epd>THEAIV CH.
      H ndK K)Ed Ck CHHOBH CH, (IO HAAE EndA^A Ck EpdTHEAIi CH <G:TdHlHOA H CECT> pdAA CH, Hd HAAE H’bKUld H Htrd. H ndK            H EpdT EA\S, <CTOHKd> 3 GhEHHES,
AErt EAdAVAOK K*kcd, nOHEHCE HAA c3t CTdpE H npdBE <. . . B>OAd H WT cS^O H WT nEpH-
www.dacoromanica.ro
181
                        BOAH H 8 P8CHAE H fl/UHHHE . . . K-KUJE8K4, nOHEJKE HM ECT CTdpd WHHHd H FipdKd H A^AÎHd, drtH <. . . ME>T’kţ A<> HE HMdT HdA CH UMJHHE BHUJE pEHEHE, H8 A<> c8t CHHOBEM EH ... .
      d nOTOM Gt<JH4K>A H fiAdAyA H H’kKUJd H H’fcrd, WHH <HMdUJE np8j( CKC ^OB>pOT*K H C*K CTOHKd pdA> BHUJE pEHEHE W1HHE, TEpE npEUJE ^OBpO<Ţ*K H CTOHKd KdKO HE c8t> KHHPE CTdHMMAOB H firtdAyAOB H Ct HETOM CH npdBE, H8 c8t <Ark>KAHBE . . . >. ă nOTOM CE AH>KE ^OBpOTTi TEpE COpOHH Jl© lOsii, d CTOHKd <. . . JipEA POCFIOA>CTBd MH. ă nOTOM, A^pOTTi H CTOHKd HE fipÎHA©UJE Hd COpOK <i)H8 WCTdAH>-WT COpOK WT npEA r©C-nOACTBd MH.
                        CErO pdAÎ, TOCnOACTBO MH AMOJf CTdHHIOAOB H < . . . H b>rTiH H CK HHJf CHHO-BHM HM H BH8K0M8 H np’kKH8METOA\8 <. . . HEnO>TMKHOBEHO, no pEM POcnOACTKd MH.
     . GB’kA’feTEAHE: /KSfldH CTdHKO <BHBUJE AKOpHHK H >K8ndH> KodA"^ BEAHKH A&Op-HHK H TdT8A BEA AOrO$ET H ^APHipE BHCTHIdp <H Ea >k8a CTOAHHK H Epdld JlEJfdpHHK H EdA'k KOMHC H CTdHMIOA BEA jCnOCTEAHHK . . . >.
      n.«C 8 Tp’KrOBHUJE, IO A IE 3Î A^HH, B A*kT xhHJ.
      <f îw PdAVA KWEBWAd, > MHAOCTÎA KOÎKÎA POCnOAHHK.
      <t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui <Radul voievod. Dă domnia) mea această poruncă a domniei mele Sbancăi cu fraţii săi Radul şi... ca să le fie ocin& în Sibiceu toata partea lui Ciochină <.. .ori) cît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină... fiicele ei să nu aibă amestec, ci să fie fiilor ei... fraţilor lor.
      Şi iarăşi lui Iuba cu fiii săi, anume Vlad cu fraţii săi <Stanciul şi) surorile lor, anume Neacşa şi Neaga. Şi iarăşi lui Dobrotă şi fratelui său <Stoica> în Sibiceu, partea lui Vladul toată, pentru că le slnt vechi şi drepte... diii apă, din uscat şi din grădini şi In Rusile şi munţii... şi Căşeuca, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, însă... amestec să nu aibă pe mai sus-zisele ocine, ci să fie ale fiilor ei...
      Iar apoi, Stanciul şi Vladul şi Neacşa şi Neaga, ei <au avut pîră cu' Dob)rotă şi cu Stoica pentru mai sus-zisele ocine, de pîra Dobrotă <şi Stoica că mi sînt) cărţile lui Stanciul şi ale lui Vladul şi cu ceata lui drepte, ci sînt <mincinoase...). Iar apoi s-a ridicat Dobrotă de a sorocit pe Iuba, iar Stoica <... înaintea) domniei mele. Iar apoi, Dobroţă şi Stoica n-au venit la soroc <ci au rămas) de soroc dinaintea domniei mele.
      De aceea, domnia mea am dat lui Stanciul şi... Negăi şi cu fiii lor şi nepoţilor şi strănepoţilor... neatins, după zisa domniei mele.
      Martori: jupan Staico <fost vornic şi jupan) Coadă mare vornic şi Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi <Al)bul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare <postelnic ... >.
      Scris în Tîrgovişte, iulie 17 zile în anul 7051 <1543).
      <f Io Radul voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CXXVIII/215. Orig., hîrtie, rupt, lipsă o treime, pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 305-306.
147                                         1543 (7051). iulie 25, Tîrgovişte.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara- Românească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domniea (mea •ace)astă poruncă a domnii mele boeriului domnii mele Vlăican cu fraţii lui,
182
www.dacoromanica.ro
Stanciu şi Piţurcă şi Dumitru şi qii feciorii loru, cîţi Dumnezău le va dărui, ca să fie loru moşie din Plăviceni din jumătate de parte a lui Neagomir şi din a lui Luţcan, această parte, pentru că le este loru bătrînă şi dreaptă moşje.şi cumpărată de moaşa loru, Neaga a lui Udrişte, drept 1 000 de aspri gata, însă înpreună cu Neagomir şi Luţcan.
      După aceia şi Vlăican şi cu fraţii lui mai sus-scrişi, ei au avut pîră înna-intea domnii mele cu feciorii lui Neagomir şi feciorii lui Luţcan, anume Utma şi Stavrie şi Vladu şi Radu şi cu feciorii loru pentru această mai sus-zisă moşie. Şi aşa pîra Utma şi Stavrie şi Vladu şi Radu şi cu feciorii loru pe boierinul domnii mele Vlăican şi cu fraţii lui [s-au sugrumat] (sic), cum că ei n-au jurat cu 24 de boeri Innaintea răposatului Vladului voevod cel Innecat. Iar domniea mea am căutat şi am judecat cu toţi boierii domnii mele pe dreptate şi am dat domniea mea lui Vlăican cu fraţii lui, ca să aducă acei boeri. Şi ei au adus innaintea domnii mele şi au jurat toţi de rînd cu 24 de boeri împreună boerii mei Innaintea domnii mele. Şi am văzut şi cartea Vladului voevod Călugărul şi părintelui domnii mele Radu voevod şi Vladul voevod cel Innecat. Şi au rămas Utma şi Stavrie şi Vladu şi Radu şi cu feciorii loru de lege şi de jude-, cată Innaintea domnii mele.
      Iată mărturii am pus domniea mea: jupîn Staico vel vornic1 şi jupîn. Coandă vel dvomic şi jupîn Tatul vel logofăt şi Udrişte vel vistier şi Dragomir vel spatar şi Cracea vel <paharnic> şi Albul stolnicul şi Badea comisul şi Standul vel postelnic. Şi ispravnic, jupîn Coandă vel dvomic.
      Şi am scris eu, Florea gramaticul, în scaunul cetăţii Tîrgovişte, iulie 25, vă leat 7051 (1543).
      Io Radul voevod.
      Acest isvod s-a tălmăcit dupre hrisovul slovenesc în limba rumânească, din cuvînt în cuvînt întocmai, de mine, Dionisie Climent, dascălu slovenesc, Jeatu 1818.
      După „Arh. OU“, II, p. 32-33.
        1 în loc de: „fost“.
148                              <1543 septembrie 1 —1544 august 3l> 7052.
       f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod, domnu a tota Ţara Rumenească, fecior marelui şi prebunului Radului voevod. Dat-au domniia sa aceasta poruncă domnii sale jupanului Colţea şi feciorilor lui şi nepoţilor cîţi-i va da Dumnezău, anume Dragul, Badea, Stroie şi Stoica, cum ca să le fiie lor ocina la Blagodeşti, cit să va alege tota din parte lui Neagoe ot tam.
       Iar după aceia veni Neagoe înnainte domnii sale şi au întorsu atunce pre jumătate de parte de ocina jupan Colţii şi nepotului lui şi feciorilor lui, ■anume Vădii şi Stroii şi Stoicăi, deci jumătate să ţiie Colţea şi cu nepotul său.
       Iar după aceia Colţe şi cu nepotul său ce soriie mai sus, ei iar s-au sculat şi au cumpărat şi ceialalta jumătate de ocina drept 700 de aspri gata de la Neagoie, iarăşi drept un cal bun. Şi aşa jumătate ţinea Colţea, jumătate nepotul său, carele s-au scris mai sus.
       Pentru aceia şi domniia sa au dat lor ca să le fiie ocina stătetoră şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, de nime neclătită, pînă ce va fi •domniia.
www.dacoromanica.ro
183
     Iată şi mărturii au pus domniia sa. Leat 7092 <1583-1584).
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 258 (Sf. Ioan. Buc., XX/28). Traducere din sec. XVIII. Văleatul greşit, copistul confundînd cifra 90 cu 50.
      EDIŢII. D.I.R., B, 306-307.
149                                                   1543 (7052) septembrie 5.
                            f fflHrtOCTHK» EOKÎK», Iw PiA\A <BOEBOA4 H rOCriOAHHTk BTvOOH 3EMrtE JîrrjHJOK-îheckoh, chh’k KErtHKaro h < np-kAOEpd >ro Paa\a boeboae. A<1K‘1T rocnoAcTK* aih
CHK> nOBErt’kHÎE rOdlOACTBd MH <nOMTEHHOM8 npaEHTE/UO> rOcnOACTEd MH WSlMH ^frTKO AEOpHHK H CKC CHHOBH CH, ErtHU<H EM8 EorR> npHIlScTHT, IZKOWE A<i HM ECT WHHH8 8 EorA’KHEitiH <AErt AAHEU1®K B’Kca>, sape eahks ce h3ep<ith HEros aea, îiohejke io neK$<nH >K>8rMH         AKOPHHK WT CHHOBH A<>HEU1 34 XB$H 4ttip<H TOTOBH. H lldK>H flOKgllH
A"tTKO AEOpHHK AE^ Ert’RCEH H A<M A8>A'HTP8 H AE^ OpBSrtOB WT EorAT^H£l|JH BTvCEJf HHJfHH <AeaH 3d> jfO dCnpH rOTOKH.
       CEro paAî, m8 A*A*X h rocnoAcTso mh, <b>ko>ke a<> m8 ect k-e whhh$ « b'k
WJf4K8, HHM H CHHOBOM HM H BH8KOM <H np’kBHSHETOM > HM H HH WT KOrOJKE A* ECT HEnOTMKHOBEHO, no 8p<H3MO rOCI10ACTB>4 MH.
       GeWE H CBtAETErtÎE nOCTdBd’kET TOCnOACTBO MH: >K<8ndH . •> BHB>UIE AKOPHHK H JKSridH KodATv BErtHKH AKOPHHK H W8<n4H> TdTSrt BEAHKH dWrW^ET H &APHl(JE BHCTHdp H <Ap<irOMHp cndT>ap H flrtBSrt CTOAHHK H EpdMd nEJfdpHHK H Ed<A"t > KOMHC H CT4HHOA IlOCTErtHHK. HcnpdBHHK, EodAK BEAHKH <AKOpHHK>.
       <IlHC4JC 43, <&>H4M4 rpdMdTHK, M’kcEU.d CEIITEMBpÎE T A^Ht, WT dA<iM4, WT CR3A<1HÎE MHpS, rt^TO X3HB.
       ţ Iw PiAYA KWERWAd, MHAOCTIM EOJKÎA TOCnOAHH’K.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul <voievod şi domn a toată) ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi <preabunului> Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele <cinstitului dregător) al domniei mele jupan Detco vornicul şi cu fiii săi, clţi li va lăsa <Dumnezeu>, ca să-i fie ocină la Bogdăneşti <partea lui Daneş toată) oricît se va alege partea lui, pentru că a cumpărat-o jupan Detco vornicul de la fiii lui Daneş pentru 2 550 aspri <gata. Şi iar) a cumpărat Detco vornicul partea Vlăsei şi partea lui Dumitru şi partea Orbului din Bogdăneşti, toate <părţile lor pentru) 670 aspri gata.
       Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi <strănepoţilor> lor şi de nimeni neatins, după <porunca domniei) mele.
       Iată martori pune domnia mea: jupan... fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi <Dragomir spătar) şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Coadă mare <vornic>.
       <Am scris eu), Filcea gramaticul, luna septembrie 5 zile, de laAdam de la facerea lumii anul 7052 <1543).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 37 436. Orig., hîrtie (16,5 X 22,5). rupt, pecete timbrată, stricată.
184
www.dacoromanica.ro
150
1543  (7052) septembrie 17, Tîrgovişte.
       f MhAOCTHK» EO>KHEK>, PdA\"A BOEBOAd H rOcnOAHHTi K~KCOH 3EMAE &rrpOB-rtdyÎHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H np'kA^EpdrO PdAVAd KOEB&AE. AdKdT rOCIlOACTBO AAH CÎE nOKErt-kHHE rOCnOACTKd MH 4ECTH-fcHU]OA\8 WTU.8 E(1HCK8(l8 K\ffi fÎHdHHE H CK^TOH H EO>KEC-TKHOH H BEAHIVkH U,pTlKE8, BnHCKSflHE WT E83Tl8, HAE>KE ECT JfPdM np-kcR-kT-kH, MHCT"kH H np-kKAdrOCAOBEHtH BAdAH4HU,E HdLUE, EorOpC>AHU,E, npHCHO A^K^H MdpljA H CK^TOH EH 8CI1EHHE, BKOWE Ad HA\ ECT HEHOpHE H CTOA WT CSAÎlJiE E>KE W A^UIE I10AE3H0,        110
3dK0H EOIKHE H B-fep8 JfpHCTHlaHCKOMS'. cSACTBO £83^8 H CSACTBO GAdM PHBHHK H C8AC-TEO EpdHAd H C8ACTEO GAKSEHH, CHJf METHpHJf cSACTEd^ CK B"KCd ]fEpOTOHHCdHHE CEtlJJE-HHMECKd H U,'KpKBHd. MkOWE c8t HH3A0KHAH H STdKMHAH (ip'k^AE HdC BHBLUH rOCIlOAdpH, TdKOXCAEpE H rOCnOACTEO MH npHAOHCHJf H ScTpOHJf KHLUE pEHEHHO EHOpHIO CB^TdrO H BEAHKdrO WTU,d HdUIErO H B'KCEAEHCKdrO FldTpHiapXd Klfp BpEMHE H Ct B'KC'kMH dpjfH-EpEH H E(1HCK8(1H H ErSMEHOM H CK ETiC CKEOpOM U.p'KKOBHOMS H CK B"KCH (ipdBHTEAHE H EOA-kpH rOCFlOACTBd MH BEAHU,H>KE H MdAH, HKOWE Ad ECT CB'fcTOH H BEAHU,1Îh U,TipKBE CTOA H TEMEAHE CK STBp'KWAEHHE H CBIsTHM EflHCKSllOM'K H EOWECTBHHM'K CBE1JJEHHOH HHOKOM'h H E>KE HCHB8lJiH)f B'K CB1îTOM8 WEHT'kA CEWE B'K (lHipS H CTpdBS, d TOCflOACTBO MH H POAÎTEAHE TOCflOACTBd MH H CEtTOn84HEUJE^ TOCnOAdM B'K E'kMHOE B'KCIlOMHHdHHE.
       Gsro pdAÎ. A*A*X H npHAOJKHX H STdKMHX H TOCnOACTBO MH MECTH-feHUIOMS WTU.8 EnHCK8n8 K^p dlIdHHE H CB'fcTOH, EOWECTBHOIO H BEAHU.'kH U.p'KKEE WT £831*8, HKOWE Ad E8AET CÎE ScTpOEHÎE HH WT KOPOJKE HEllOT'KKHOBEHO, B'K B^KH. KtO H3EEpET TOCnOA'K EorK EHTH rOCnOAHHK H WEAdAdTEA FIO HdUJHjf WUIECTBÎIO, dlJJE (lOMHTEJf H CKJfpdHHT H 8tBP"KAHT CÎE EHUIE pEMEHH TMKME5KHE, <TO TdKOEÎH rOCIlOA'K Eon* Ad (10METHT> h Stbp'Kaht bt* rocnoACTB'k Ero h bt* e'Kaeijjhx' h np'fcMHCTd Eoro amth, Ad m8 ect 3d CTMflHHU.'K H (10Kp0BHTEAHHU,M. fllJJE TKO pd38pHT H nOnEpET HAH (lOBTOpHT HHHdKO CÎE EHUIE TMKMEXCHE, TOrO rOCIlOAK EorK Ad Td nonEpET H 110p8WHT H 8EHET 3AE T'bAO, d B'K E^AEIPHE , A$UJd ErO H CKnOCTdTHHU,8 Ad A\8 H ECT nptMHCTd EorOMdTH B'K E'kKH, dMHH.
       Ce>ke ceeaeteahe nocTdEAEjf rocnoACTEo a\h: /kSiuh Ctaheo eheuie akophhk H >K8ndH EWdAd BEAHKH A^OpHHK H Hf8ndH APdrHMH cndTdp H >K8ndH CTpOE cndTdp H >K8ndH ^APHIPE EEA EHCTHQp H APdrOMHp BEA CndTdp H KpdHd BEA IlEJfdpHHK, EAE8A BEA CTOAHHK H fidA'fc BEA KOMHC H CtAHMIOA EEA flOCTE/\HHK. HcnpdBHHK, lldA^pE AWrWlJjET.
       H d3,_CTdH ?EpBEH rpdMdTHK, EJKE HCnHCdX E*K rpdAV Tp'KrOBHIlJE, M"kcEU,d CEIlTfMEpÎE 3Î AKH"K, B"K AtT X3HB.
       f Iw PdAVAd KWEBWAd MHAOCTÎA EOHCÎA rOCJIOAHHK.J
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului părinte episcop chir Anania şi sfintei şi dumnezeieştii şi marii biserici, Episcopiei de la Buzău, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioarei Maria şi sfintei ei uspenii, ca să le fie enorie şi scaun de judecată cel întru folosul sufletului, după legea lui Dumnezeu şi credinţa creştină: judeţul Buzău şi judeţul Rîmnicul Sărat şi judeţul Brăila şi judeţul Săcueni, aceste patru* judeţe cu toată hirotonisirea preoţească şi bisericească. După cum au aşezat şi au întocmit foştii domni dinaintea noastră, tot aşa şi domnia mea am dăruit şi am întocmit mai sus-zisa enorie cu sfîntul şi marele nostru părinte şi patriarh ecumenic chir Ieremia şi cu toţi arhiereii şi episcopii şi egumenii şi cu tot soborul bisericesc şi cu toţi dregătorii şi boierii domniei mele, mari şi mici, ca să fie sfintei şi marii biserici scaun şi temelie cu întărire şi sfinţilor episcopi şi dumnezeieştilor călugări şi celor care sînt
www.dacoromanica.ro
185
vieţuitori în sfîntul lăcaş acesta şi pentru hrană şi întremare, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele şi sfîntrăposaţilor domni de veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi am dăruit şi am întocmit şi domnia mea preacinstitului părinte episcop chir Anania şi sfintei dumnezeieştii şi marii biserici de la Buzău, ca să-i fie această întocmire de nimeni neatinsă în veci. Pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor după plecarea noastră, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări această mai sus-zisă întocmire, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui şi în viitor şi preacurata maică a lui Dumnezeu să-i fie sprijinitoare şi ocrotitoare. însă dacă va strica şi va călca sau va preface altfel această întocmire de mai sus, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l nimicească şi să-l ucidă, aici cu trupul iar în viitor sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu în veci, amin.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Drăghici spătar şi jupan Stroe- spătar şi jupan Udrişte mare vistier şi Dragomir mare spătar şi Cracea mare paharnic, Albul mare stolnic şi Badea mare comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
      Şi eu, Stan Roşul gramaticul, care am scris In cetatea Tîrgovişte, luna septembrie 17 zile în anul 7052 <1543>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 493 (Ep. Buzău, LXXXII/2). Orig., perg. (28 x 41), pecete timbrată. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 103.
      EDIŢII. Slav şi trad. Sacerdoţeanu, Aşezămintul, 19—22. Copie grec. şi trad. Iorga, Ep. Buzău, 175—177 (sub 1544). Trad. Cipariu, Archivu, 538—539 (sub 1544); Nicolacscu, Radu Paisie, 219—220; Ionaşcu, Îngerul, 1944, p. 55—56; D.I.R., B, 307—308.
151                                                        1543 (7052) septembrie 27.
       f /0HAOCTÎIO EOJKÎIO, îw PdA^A BOEBOAd H rOcnOAHHTi KTvCOH 3EMAE XrpOB-AdJfHHCKOH, CHHTi EEAllKdr© H np’fcAOKpdf’O PdAV'A BOEBOAd. AaKaT rOCnOACTKO AMI CÎIO nOBEAEHÎE rOCnOACTKd MU EOA’fcpHH# TOCnOACTBd MII WSndH AP’KrHtJ HOpTdp, KIKOJKE Ad m8 cSt whhh8 8 TpEM, am HtroEB h A^mhtpSe s*KCd, noHEJKE noi;8nu ^p'kmhm 3d x3 denpH rOTOBH.
       ă n©TOM, HMd CBnpEHÎE AP^™4 DpEA r©Cn©ACTBd A\H CKC EAdllK&l &PVHE. H TdKO np-kUJE EddHKSd, KdKO Aa MO HOBpdTHT T*KH3H dCRpH. ii rOCnOACTKO A\H TAEAa\' H cSAHX CtiC npdBHTEAE rOCnOACTBd MH H AaA«X rOCnOACTKO MH 3dKOH EddHK8d8H ÎS 1 EOrt'kpH, KdKO Aa 3dKATiHET KdKO c8t SACOKHAH HO ^p*KrHM WT HIIJfHO A<>KpOA\KOAI©f d EddHKSd HE MO>KHT 3dKAETH H WCTdLUE WT 3dKOH WT lip EA MH.
       CEro pdAÎ, AaA<>X H rocnoACTEO mh EOA’fcpHHg rocnoACTKd mh, MtSndH ^pinrHM nopTdp, IdKO/KE Aa MS c8t WWHH8 H Eli WJfdE H hhm h chhobom hm h ehSkom H flpdB-HOWETOM HM H HHJf WT KOrOJKE HEIlOT'kKHOBEHO no pEH r©cn©ACTBd MH.
       Ge>KE CBEA’bTEAE H IlOCTdEA’fcEM TOCnOACTBO MH:           WSndH GTdHKO EHBI1IEA\$
AKOpHHK H JKSndH KodATv BEA ABOpHHK H ă>APH4JE BHCTHIdp H AParc,MHP CndTdp H EdA’fc KOMHC H KpdHd nEJfdpHHK H AaESA CTOAHHK H GTdHll8A BEA IIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, CTpOE; cndTdp .
       IIhc d3, /ttHJf'KHA'K rpdMdTHK, M’fcCEIţd CEnTEA\KpÎE K3 A^HH, B AlJT X3HS.
       ţ îw PdAVa BWEBWAA, MHAOCTÎ/ft EOJKÎ-ft rOCnOAHHh.
186
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupan Drăghici portarul, ca să-i fie ocină în Greci, toată partea lui Neagoe şi a lui Dumitru, pentru că a cumpărat-o Drăghici, pentru 7 000 aspri gata.
      Iar apoi, Drăghici a avut piră înaintea domniei mele cu Vlaicul Urgie. Şi aşa plra Vlaicul, ca să-i întoarcă acei aspri. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu dregătorii domniei mele şi am dat domnia mea lege Vlaicului 12 boieri, ca să jure că l-a aşezat pe Drăghici de a lui bunăvoie. Iar Vlaicul n-a putut să jure, ci a rămas de lege înaintea mea.
      De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele jupanului Drăghici portarul, ca să-i fie ocină şi de ohabă şi lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Badea comis şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Stroe spătar.
      Am scris eu, Mihăilă grămăticul, în luna septembrie 27 zile în anul 7052 <1543>.
      Ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A. N., CXVI-CXVJI/5. Orig., hîrtie (30 X 22), pecete timbrată. Cu o traducere modernă.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 308.
        1 în loc de: iT.
152                                         1543 (7052) octombrie 7, Greci.
      t Ca mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radului voievod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boiariului domniei mele jupan Mihnei vistiarul şi cu feciorii lui, anume Vladul şi Udrişte şi Badea şi Preda, ca să le fie lor moşie la FuteŞti, partea frăţine-său Vladul, oricît s-ar alege partea lui, pentru că o au cumpărat jupan Mihnea vistierul de la frate-său Vladul drept 2 000 aspri, cînd au fost foametea cea mare. Şi cind au vrut jupan Mihnea vistiarul să cumpere această moşie, ce s-au zis mai sus, iar jupan Mihnea vistiarul, el au întrebat pe frate-său Radul, ca să cumpere amindoi, iar frate-său Radul, el n-au vrut să cumpere. Pentru aceia au cumpărat jupan Mihnea vistiarul şi cu feciorii lui, ce s-au zis mai sus, această moşie, ce s-au zis mai sus, drept 2 000 aspri.
      Drept aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie moşie, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii punem domniia mea pe: jupan Staico biv dvornic i jupan Coadă vel dvornic i jupan Tatul vel logofăt i Udrişte vistier i Dragomir spatar i Albul stolnic i Cracea paharnic i Badea comis i Stanciul postelnic.
      Şi am scris eu, Foame logofăt, la Greci, octombrie 7 dni,leat 7052 <1543>.
      Bibi. Acad., C/170. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII.
www.dacoromanica.ro
187
153
                                                      1543 (7052) noiembrie 7, Tîrgul de Fio ci.
      f ALhaoctîio kokîw, Îw PdAV'' koebwaa h rocnoAHH"K e'kcoh3emah &rrppoB-aaxIhckoe, chitk nptAOEpAAro h eeahkaapo Paayaa eoeewaa. Aakat rocnoAcTKO mh cîe noB’bAEHÎE rocnoAcTKa mh ce^toe HEfiHCKSnÎE wt ESmiS, hkoke Aa hm ect WMHH$ 8 Pp'Kr'KHEipH WT A EA fl&AHEB H WT A EA A'krHHWB H WT A EA fflgllJATWK TpE-Taro aea, noHEHCE npîHAwuiE ffiAHt h AtrHH h MSiuat npEA rocnoACTB© mh, tepe nOKAOHHUIE H AMWU1E CÎE BHU1E pEMEHA W1HHA; CAMH, WT CEOK> AOKpO BOAIO.
                        Cep© paAÎ, hm a*Awx h rocnoACTEO mh, hkoke aa hm ect wmhhS h wjfAES CBtTOE HEnHCKSnÎE B*K BEKH HHHWT KOrOJKAE HEnOT’kKHHOB’bHO, nO pEM rOCnOACTEA MH.
      Gejke h ceeaeteaîe nocTaBA’bEM rocnoAcTKO mh: KSnaH Gtahko eheuje eeahkh Abwphhk h >KSnaH EoaA*K eeahkh akophhk h wSfiah Tat8a eeahkh aopo^et h &APHi4Jt EHCTHiap h AparoMHp cn*KTap h AaeSa ctoahhk h Kpaia nEjfApHHK h Eaa'K komhc h wSnAH <GtAHHIOA BEAH>KH (10CTEAHHK. HcnpaBHHK, APArîia EEAHKH KAlOHAp.
      H aa'K, Hah8a wt Gtimeae, <ha(ihcay 8> eapwuj 8 Oaohh, M’kcEiţa hoemepîe 3 AKHTi, B'K AtT X3HB.
      f Iw PaAVA EWEEwAa, mhaoctîa eokîa rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei Episcopii de Buzău, ca să-i fie ocină in Răgă-neşti, din partea lui Manea şi din partea lui Leaghin şi din partea lui Muşat a treia parte, fiindcă au venit Manea şi Leaghin şi Muşat Înaintea domniei mele, de au Închinat şi au dat această mai sus-zisă ocină, Înşişi, de a lor bunăvoie.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină şi ohabă sfintei episcopii în veci şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi jupan <Stanciul> mare postelnic. Ispravnic, Draghiia mare clucer.
      Şi eu, Nanul din Săcele, (am scris> în oraş în Floci, luna noiembrie 7 zile în anul 7052 <1543>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S.I.. nr. 494 (Ep. Buzău, XCII/1). Orig.,hîrtie (28,5 X 21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 262.
       EDIŢII. Trad. D.I.B., B, 309.
154                                      1543 (7052) decembrie 7, Bucureşti.
      f MhaOcthio eokhio, Iw PdAVrt koheoaa h rocnoAHH'K e'Kcoh 3ea\ae «îrrpoE-AAX’ÎHCKOE, CHHTi. BEAHKATO H nptA©EpArO PiAV* BOHBOAE. AaKAT POCnOACTEO MH CÎIO flOE’kAEHÎE TOCnOACTBA MH EaAHKSAOB CEC CHHOEH CH H PdTt Ch EpATÎAM CH H CEC CHHOEH CH EAH<UH>HM AACT EoP'h, I3K0JKE AA HM c8t WT dAEOTTk HETBpTkTH AEA H WT CEAHIJJE XSX’SpESHAOE A&A AEAOBE, flOHEKE CÎE EHUJE pEMEHE WMHHE HM C$T CTApE H fipAEE WMHHE H A^AHHE.
      ă nOTOM, H3HAHA0)f POCnOACTEO MH nptîfCAE rocnoACTEO MH KHHr pwAÎTEAie rOCnOACTEa MH nOKOHHArO PaA^A BOHBOAE H EHA’tX' H npOMETA)f rocnoACTEO MH KAKO Pwaîteaio EaahkSaoe h Patee, no HME ASaiot'k h Hephat, whh c8t mehhah CÎE EHU1E
188
www.dacoromanica.ro
pEHEHE WMHHE C*KC KAASrEpH WT CB’bTOAlS MOHACTHpS rAArOAEMH T8T4H4 EIJ1EHCE B’k AkHtt EMC’kp’kKÎEA BOHBOAE AAH HH^HO A^KpOM BOAIO. TdJKE AME ASmOTTv h Hephat WT dAKOT’k METEP’KTH A EA H CEAHlp^ X8y8pE3HA0B A,Kd AEAOEE CE1vTOM8 MOHACTHpS, d nOTOA/V ndKH AAAE KdASnpH WT CB-bTOMS AlOHdCTHp WT TopHH /HhMEI|]I flOAOBHH A^OT^ H HspHdTOB 3d HHJfHO AOKpOM EOAIO.
      (I noTOM, HAiduii KdASrEpH c’knp'bHÎE wt dHinciH ApdrocAdEOE npea rocnc>ACTKO MH pdAÎ CÎE BHUIE IIHCdHd WMHH$. A rOCIlOACTEO MH TAEAdJf H c8ahX C*kC MECTHTHMH npdBÎTEAîE rocnoA^TEd mh no npdEA$ h aM<>X rocnoACTEO mh KdASrspwM jfOTdpHHK EOAtpilHS TOCnOACTBd MH WSndH AahMIOA CTOAHHK H Kî KOA’bpH. Td>KE c8t TAEAAAH H JfOTdpHCdAH no npdBA^ H H3EpdAH c8t WMHH» CB^TOM^ MOHdCTHp WT K*k dHinCEH fk,pd-rOCAdBOE, EJk’E ECT EHAd WMHH8 A8M0T*K H HEpHdTOB WT flAKOT’k METEp’kTH AEA H WT CEAHI|1Î X8]f8pE3HB A^d AEAOEE.
      ă nOTOM, £a4HK8a H PdT-fe ndKH c8t WCTdBHAH WT npEA TOCIIOACTEO MH KdKO c8t TkKMHAH HH^HH PWAÎTEAÎE WT lip'blKAE C*KC CB’bTOMS MOHdCTHpS A<> AP’K5KMT EaAHKSA H PdT'b nOAOEHHS WT TopHH MhmELJJH WT HdA B’kC ^OTdp EdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH, d MOHdCTHpS WT TSTdHd Ad AP^^T WT AaEOT*K METEp’kTH AEA H WT CEAHI|]E XSX'8pE3HB AKd AEAH, KdKO ECT EHAd TMKME5KÎE WT CTdpH A^HH.
      A HOTOM, ndKH H Ad ECT RaAHKSAOE H PdTEE H EpdTÎE HM H C*KC HHJf CHHOBH Tp’kC’b-HÎH B’kCH WT HdA K’BC Jf^TdP <WT nOAlO H WT BOA >*H WT U18m H WT I10CE8AE, IIOHEJKE nOKSnHUJE PWAHTEAIE EddHKSAOE H PdTEE, A^O™ H HEpHdT, TpETH AEA WT Tp’kC'bHH WT CHHOBH ApdTOCAdBOB H WT dHEnCEH ApdTOCAdEOB 3d T dCnpH, EI|]EIKE K"h AkHH IIOKOH-HdTO PWAÎTEAÎE TOCnOACTBd MH PdAVA EOHKOAE. H A<*AH C$T KOHk. A A^dd AEAOEE WT Tp’kC'bHH H3HdHA«X TOCnOACTEO MH KdKO HM C$T SAdHK$AOE H PdTEE CTdpE H npdEE WMHHE H A^AHHE.
      Geto pdAÎ, hm aaa*X H rocnoACTEO mh EAdHKbAOB h PdTEE h c*k hhX EpdTÎE, HKOIKE Ad HM ECT B’k WMHH& H B’k wpeS HHM H CHHOBOM H EH$KOM H np'bEHbMETOM HA\. H B’k HHX nptAdAHKd Ad H'bCT h8 Ad ECT WCTdBUJHM HM. H HH WT KOTOÎKE HEflO-T-kKHHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd MH.
      H CE’bA’bTEAÎE nOCTdEA-bEM rocnoACTEO mh: >K$ndH GTdHKO EHBUJE ABOpHHK H WgridH KwdATk BEAHKH A^OpHHK H HCSridH TdT$A BEAH<KH> AWTWlJSET H KSridH ^AP^lliE BEAHKH EHCTHlap H W$ndH ^PdTOMHp CndTdp H KpdM'b nEydpHHK H AaeSA CTOAHHK H EdA'b KOAUIC H GTdHHIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IPkASpE AWTWlJSET.
      Ehc B’k AHBHH rpdA ESKSpEipÎH, M'bCEU.d AEKEMEpÎE 3 ABH’k WT AAdMd TEK$-llidro B A-feT x3h1.
      t Iw PdAVrt KWEBWAd, MHAOCTÎM EOIKÎA TOCnOAHH’k.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia, mea această poruncă a domniei mele lui Vlaicul cu fiii săi şi Ratea cu fraţii săi şi cu fiii săi ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie din Albotă a patra parte şi din seliştea Huhurezilor două părţi, fiindcă aceste mai sus-zise ocine le sint vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar apoi, am aflat domnia mea mai Înaintea domniei mele cartea părintelui domniei mele, a răposatului Radul voievod şi am văzut şi am citit domnia mea că părinţii lui Vlaicul şi ai lui Ratea, anume Lumotă şi Cernat, ei au schimbat aceste mai sus-zise ocine cu călugării de la sfînta mănăstire numită Tutana încă în zilele lui Băsărăbiel voievod, însă de a lor bunăvoie. Deci a dat sfintei mănăstiri Lumotă şi Cernat din Albotă a patra parte şi seliştea Huhurezilor două părţi, iar apoi iarăşi au dat călugării de la sfînta mănăstire jumătate din Miceştii de Sus lui Lumotă şi lui Cernat, de a lor bunăvoie.
      Iar apoi, călugării au avut pîră de către nepoţii lui Dragoslav, înaintea domniei mele, pentru această mai sus-scrisă ocină. Iar domnia mea am cercetat
www.dacoromanica.ro
189
şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi arii dat domnia mea călugărilor hotarnic pe boierul domniei mele jupan Danciul stolnic şi 12 boieri. Deci au cercetat şi au hotărnicit după dreptate şi au ales ocina sfintei mănăstiri de către nepoţii lui Dragoslav, care a fost ocina lui Lumotă şi a lui Cernat, din Albota a patra parte şi din seliştea Huhurezilor două părţi.
      Iar apoi, Vlaicul şi Ratea, ei iarăşi au lăsat dinaintea domniei mele, cum au Întocmit părinţii lor de mai înainte cu sfînta mănăstire, ca să ţină Vlaicul şi Ratea jumătate din Miceştii de Sus de peste tot hotarul, oricîţ se va alege, iai* mănăstirea de la Tutana să ţină din Albota a patra parte şi din seliştea Huhurezilor două părţi, cum a fost întocmirea din zilele vechi.
      Iar apoi, iarăşi să-i fie lui Vlaicul şi lui Ratea şi fraţilor lor şi cu fiii lor Tîrsenii toţi, de peste tot hotarul, <din cîmp şi din apă>* şi din pădure şi de pretutindeni fiindcă au cumpărat părinţii lui Vlaicul şi ai lui Ratea, Lumotă şi Cernat, a treia parte din Tîrseni, de la fiii lui Dragoslav şi de la nepoţii lui Dragoslav, pentru 300 aspri, încă în zilele răposatului părinte al domniei mele Radul voievod. Şi au dat calul. Iar două părţi din Tîrseni le-am aflat domnia mea că sînt ale lui Vlaicul şi ale lui Ratea, vechi şi drepte ocine şi dedine.
      De aceea, am dat şi domnia me^ lui Vlaicul şi lui Ratea şi cu fraţii lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins după zisa domniei mele.
      Şi martori punem domnia mea jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Udrişte mare vistier şi jupan Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Pădure logofăt.
      Scris în minunată cetate Bucureşti, în luna decembrie 7 zile, de la Adam curgător, în anul 7052<1543>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 495 (Radu Vodă, XIX bis/2). Orig., perg. (28,5 X 40), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 256, f. 634 v - 635.
      EDIŢII: Trad. D.I.R., B, 309-310.
        1 Loc rupt.
155                                             1544 (7052) ianuarie 5, Tîrgovişte.
       f ffiHAOCTÎIO EOHCÎIO, îw PiAYA HOEBOAd H rOCflOAHH'k BliCOH 3EMAH iîrrpOB-AdJfHHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H nptAOBpdrO PdAyAd BOEBOA$. Ad&dT rOCIIOACTBO MH cTe noBE/vfeHîio rocnOAcTBd mh EOAtpHHS rocnoAcTBd mh w$ndH8 EAdAyA noprapS H Ch HHJf CHHOBH, E/AHU.H HAI Eorh AdCT 11 C1k dHEIlCEHM CH, CHHH ApiirHHWB, IdKOME Ad HM ECT IVHHHH& 8 ffiop’KlJjT, A EA GTdHWB, H A EA K^pcTEB BTkCH HHJfHH AEAOBE. IIOHE7KE ECT BHAd CTdpd H npdBd WMHHS H A^AHH8 GTdHOB H KtpCTEB. d nOTOAt, npHHAE GTdH H Expert npEA rocnoAcTBd MH WT CBOHM AOBpOM BOAt, TEpE IO AdAÎ’UlE H no-KAOHHUIE BHUIE llHCdHH BOA’fepH TOCnOACTBd MH EaJAYa nOpTdpS H C*KC dHEllCEHM CE HdA HHJf AEAOBE WT WMHHH8, HdA 110AOEHH8, d AP^rS MOAOBHHS WHH IO npOAdAOUIE . 3d EAHH KOH AOKp-B.                                                                         ■ ‘
190
www.dacoromanica.ro
      Gero pMî. AdA«x h rocnoACTBO mh w8ndH8 EAdAyrt nopTdpS h ck dHEncEHM
CH, BKOJKE A<> HM ECT W4HNH8 H WXdK8 HHM H CHHOBEM HM H BH8K0M H npkEH84HTOM HM tf HE WT KOrO>KE HEnOTTvKHOBEHO, n0pH3M8 rOCnOACTBd MR.
      Gejke h ceeaeteaTe nocTdEA'keM rocnoACTEd mh: wkndH GraHKO ehk akophhk h <»(8n>1aH KoaAa beahkh ahophhk h >K8ndH8 TatSa beahkh AwrwijsET h Jîaphiije bhc-THiapS h ^paroMiip cnaTap h Kpd>rk nEyapHHK h HakSa ctoahhk h EdA'k komhc h GTdH-HIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpaBHHK, P'KAHH BEAHKH nOpTdp.
      IIhc aa, PdAyA nHCEU.8, btv hactoahh rpaA 8 Tp-hroBHUJE, M'kcEU.a rEHdpîE e ai*hh B A*kT yhHB.
      ţ Iw PaA\’A BWEBWAa, mhaoctTa eokîa roenoAHHE.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Vladul portarul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va da şi cu nepoţii săi, fiii lui Drăghici, ca să le fie ocină în Morăşti partea lui Stan şi partea lui Clrstea, toate părţile lor. Pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Stan şi a lui Cîrstea. Iar apoi, au venit Stan şi Cîrstea înaintea domniei mele de a lor bunăvoie, de au dat şi au închinat mai sus-scrişilor boieri ai domniei mele, lui Vladul portarul şi cu nepoţii săi, părţile lor de ocină jumătate, iar cealaltă jumătate le-au vîndut-o pentru un cal bun.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Vladul portarul şi cu nepoţii lui, ca să le fie ocină şi ohabă, lor, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după poruncă, domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Rădici mare portar.
      Am scris eu, Radul piseţul, în cetatea de scaun în Tîrgovişte, luna ianuarie 5 zile în anul 7052 <1544>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., C/171. Orig., hîrtie (31,5 X 21,5), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 310-311.
        1 Loc rupt.
156
1544  (7052) februarie 9, Tîrgovişte.
        t IHhAOCTÎIO EOKÎEIO, Iw PdAyVt BOEBOAd H rOcnOAHH'k ETiCOH 3EMAH J>rrpoB-AdjflHCKOlO, CHH*K BEAHKddrO H nptAOEpddrO PdAydS BOEBOA8. AdKdT rOcnOACTBO MH cîe ncBEA’kHîE rocnoACTca mh iiomtehhomS npdBHTEAio rocnoACTKd mh jkSimhS EEAHKOM8 apMdUlS H CK HHJf CHHOBH, BdpE KOAHU.H MS Eork <AdCT>1, DKOMCE Ad M8 ECT CEAO Hd HME 30B0Mdr0 ©AOEEipHH BTkCH, CK BTkCWAX JfOTdpWA\ H 8 IIOAIO H 8 rOp8 H CK BOAEHHUE H CK CBEM, BdpE KOAHKO .CE JfTET H3EpdTH. HoHERCE ECT BHA CKH CEAO CTdpd H npdBd WHHHS, AEAHH8 >K8ndHHU,£ HtKUJEH, TECTd »8ndll8                    REAHKOM8 dpMdUl8,
h8 bhw ra ect 3dAivr nocTdBHA Ilsia nopTdp h >K8ndHHU,d Ero H'kKUid, K*KAd ect ap*kH<dA IIed nopxap no wSndHHiid H'kKUid, 8 CTdHKO akophhkS h 8 EdA'k rocteahhkS 3d xkxe denpH HEBOAECTH H Ad'KrOBE pdAÎ-
www.dacoromanica.ro
191
       £ nOTOM, >KS>(14H ^TKO BEAHKH 4p«4llj, <1 WH r4 ECT IM4THA CKC CBOHM 4CfipH H AM HJf ECT H Bp4THA K"KCH KHWE pEHEHH 4CnpH XK^E dCnpii 8 p8l<8 Gt4HK0 ASOpHHKS H 8 P$k8 EdAE nOCTEAMHKS, <1 CEAO 8HQJE pEHEHHO, (*)AOEEIjJHH, A<* r4 AP^>KET >K8n4H A'fcTKO BEAHKH apjWaLU.
       Geto paAî h rocnoACTKo mh ame>JC >K8n4H8 ^tko beahkomS 4pM4in8 bhuje pEHEHHO CErtO, G3aOBEI|JHH K'KCH, H B'KCWM XOTdpWM, I4K0KE A<* «8 BSAET B'K IVMHHS H B'K WJf4B8, HEM$ H CHHOKOM E«S H BHSkWM H nptBHSHETOM E<V\8. H B'K HHJf np’KAd-AHK4 A<* HtCT, h8 A<> ECT WCT4BI1JHM E<V\8. H HH WT KOrOKE HEnOTTiKHOBEHO, nO pEH
rocnoACTKd mh.
       Ge>ke h ckeaeteahe nocTdKrt’kEM rocnoACTKo mh: kSimh Gt4Hko bhbujh A^op-HHK H KSn4H K04A"K BEAHKH ABOpHHK H >K8(14H T4T8rt BEAHKH AOrO$ET H &APHIJJE BHCTHBp H ÂP<*rOMHp CI14T4P H KpJH'k (IE)f4pHHK H £aeSa CTOAHHK H EjA^ KOMHC H Gt4HH(OA KErtHKH nOCTEAHHK. Hcnp4KHHK, AP** 1™13 BEAHKH KAK>H4p.
       H 43, T8AOPEA rtOrOi|>ET, EJKE HCnHCd^ <KTs. rp4A PEKOMÎE Tp’KI'OKHIJJE, AVfcCEU4>2 ijSEKpSapÎE e AEHH, B'K (VfcT *3HK.
       <f ÎW P4AVrt>2 BIVEKWA3, MHAOCTÎA EOKÎA rOCIlOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţeira Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupanului Detco marele armaş şi cu fiii lui, oricîţi Dumnezeu îi <va da)1, ca să-i fie satul anume Odobeştii toţi cu tot hotarul şi în cîmp şi în deal şi cu mori şi cu tot, oricît se va alege. Pentru că acest sat a fost veche şi dreaptă ocină, dedină a jupaniţei Neacşa, soacra jupanului Detco marele armaş, însă Peia portarul şi jupaniţa lui, Neacşa, cînd ţinea Peia portarul pe jupaniţa Neacşa, l-au pus zălog la Staico vornicul şi la Badea postelnicul pentru 25000 aspri, pentru nevoi şi datorii.
      Iar apoi, jupan Detco marele armaş, el l-a plătit cu asprii săi şi le-a dat şi le-a întors toţi asprii mai sus -zişi, 25 000 aspri, în mina lui Staico vornicul şi în mîna lui Badea postelnicul, iar satul Odobeştii mai sus-zis să-l stăpînească jupan Detco marele armaş.
      De aceea, şi domnia mea am dat jupanului Detco marele armaş satul Odobeştii mai sus-zis tot şi cu tot hotarul, ca să-i fie şi ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie urmaşilor lui. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Draghia mare clucer.
      Şi eu, Tudorel logofătul, care am scris <în cetatea numită Tîrgovişte, Juna)2 februarie 9 zile, în anul 7052 <1544).
      <| Io Radul)2 voievod, din mila lui'Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., DCCXXXIV/75. Orig., perg. (25, 5x39), pecete timbrată. Traducere, ibidem, CCLXXV/2.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 311-312.
       1 Omis.
       1 Text tăiat din document.
•392
www.dacoromanica.ro
157
<1544) februarie 23, Tîrgovişte.
       f AlHrtOCTHO B05KII0, IlV         KOEEOAd H rOCriOAHH'h BTiCOH 3EMAE JîrrpOK-
rtdX'ÎHCKOE, CHHTi A^EparO H BEAHKdrO Pifl,\[AA EOEEOA- A“>KdT rOCnOACTKO MH CÎIO
noKEd-bHîE rocnoACTKd mh a"M|JEPE A8<vihtpivk, no hme d«Kd h EoHKd h H"krd h Gopa
H Mdpîta H CK HHJf CHHOEH, EAHU.E HM fiorii fipHAdCT, I3K0JKE Ad HM ECT IVMHH8 8 IIpHCAlvn H 8 IlEp-bHH, A^ Bdl|JdM8 CH A^MHTpWE BdCd, KdpE KOAHKO CE X"TET HSBpdTH, J10HE5KE HM ECT CTdpd H npdBd WHHH8, A'bAHH8.
       ă nOTOM, no CKMpTiTH A8lV'HTPWK, HEriVBE A^UJEpE BHUJE SnHCdHHHMdUJE CKJipE-HÎE npEA TOCnOACTBd MH CK 8HKdMH CH, GDnp'b H POMdH H UlEpB. H TdKO nptUJE, KdKO A8MHTp8 HtCT HM npdBO BpdT8 HM, H*bCT 8MEHHA IVT BdljJdM CH, IVT EOHKO, H8 pEHET KdKO ECT KOJ1HA. ă 8 TEM TOCnOACTBO MH TdEAd^f H CSAHJf nO npdBA8 <H nO> 3dK0H CK B'KC'bMH MECTHTHMH BAdCTEAEHH TOCnOACTBd A\H H IVBpÎTOJfMO KdKO ECT A^A/lHTpS npdBO CHH8 EOHKIVB H BpdT8 GdnpEB H POMdH H niEpBlVK.
       Gsro pdAH, AdAU’X' rocnoACTBO mh a^ujepe ASa/ihtpwb bhuje SmcdHE, d ©np-fe H POMdH H niEpB IVCTdUJE WT SdKlVH npEA TOCnOACTBd MH, d A^UlEpE A8A\HTp8WE BHUJE nHCdHE, J3K0HCE A* «8 ECT <IVMHH>8 <H WX'>dB8, <H>HM H CHHOBIVM HM H BH8kWM H np-bBH8HHTlVM. H <BdpE> KOM8 IVT HHJf CKA8MHTH Jip’feSKAE CKMp'KT'K, d K"K HHJf np-KAddHHKd Ai HtCT, H8 Ai ECT IVCTdBUJHM HM. H HH WT KOrOHCE HEnOTTiKHOKEHO, nopH3M<o rocnoACTB>d mh.
       Ge>KE H CB-bAtTEAÎE: >K8ndH GTdHKO <BH>B AKOpHHK H H<8ndH KOdAd BEAHKH ABOPHHK H JKSndH TdT8d BEAHKH AlVriVj|SET H H<8ndH AP^™4 EHK cndTdp H ^APHljJE BHCTHiap H APArOMIip CndTdp H EpdHd nEJfdpHHK H (IaB8A CTOAHHK H EdA'b KOMHC H GTdH-HJOrt BEAHKH JIOCTEAHHK. HcnpdBHHK, A^TK<> BEAHKH dpMdUJ.
       H d3, RdAdflH, E5KE HdHpTiTdJf BTi CTOAHH rpdA TpTirOBHl|JE, M-feCElţA $EBp8dpÎE KT Ab«H, B rttT X3HT-
       f ÎW PdAVA BlVEBlVAd, MHrtOCTÎA B05KÎA rOCnOAHHTi.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domnieie mele fiicelor lui Dumitru, anume Anca şi Voica şi Neaga şi Sora şi Maria şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Prislop şi In Pereni partea tatălui lor Dumitru toată, oricît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar apoi, după moartea lui Dumitru, fiicele lui mai sus-scrise au avut pîră înaintea domniei mele cu unchii lor Oprea şi Roman şi Şerb. Şi aşa pîrau, că Dumitru nu le este frate drept, nu este făcut de părintele lor, de Voico, ci au spus că este copil. Iar Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele şi am aflat că Dumitru este fiul drept al lui Voico şi fratele lui Oprea şi al lui Roman şi al lui Şerb.
       De aceea, am dat domnia mea fiicelor lui Dumitru mai sus-scrise, iar Oprea şi Roman şi Şerb au rămas de lege înaintea domniei mele, iar fiicelor lui Dumitru mai sus-scrise, să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
       Iată şi martori: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi jupan Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Detco mare armaş.
www.dacoromanica.ro
193
       Şi eu, Ţalapi, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna februarie 23 zile, în anul 7053 <1545).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., MDCCCXLIII/1. Orig., perg. (26 X 36), pecete timbrată. Copie slavă cu traducere la Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 51 — 52; altă traducere ibidem, A. N., XC/1, Văleatul greşit, datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 318 (sub data: 1545 februarie 28); Ghibănescu, Codrescu, IV, 82-83.
158                                           1544 (7052) martie 7, Tîrgovişte.
       f fliHrtecTÎK» ko>kÎk>, îw PdAyA b©hb©a<* h rocnoAHHTi. A<»BdT recnoAcTBd MH
CÎIO riOBEAEHÎE rOCnOACTKd MH GOhMCB H niEpBdH H CK HH)f CHHOKH, EAHlţHM Eork AdCT, I3K0/KE A<1 M8 ECT IVMHH8 IVT BSMK’KHEtJj? IVT IVMHH8 HErp-fclOK AEA GtOHKEB KTiCd, flOHE>K'f M8 ECT CTdpd H npdKd h a^AîhS, IVMHHS.
         flOTOM npHEAE CTOHKd npEA rOCnOACTKO MH TEpE 8AO/KHU1E H nOKAOHHUlE H CtE-UdHd 3HAHp8 IVT CBOHM CH A^EpOM BOAE. ă 00 CKMpVTH CTEndHd 3HA<>p8, d CHHOKH EM8 II'KTpS, d IVH npOAdX ©HMEB H IR'KpBdHOB WT CBOHM CH AOBpOAIl BOAE, TdJKE ECT BHAd IVT 8>Kd HHM. H AMOUJE ©HM^i denpH 3d TOHM nOKSriH.
       Gsro pdAÎ, hm A<>A0Y rocnoACTBd mh, hko>ke Ad m8 ect k*k ivihh8 h ivydsS, MM H CHHOKO HM H BH8K0 HM H HEnptiKHSMETlVM EM8 H HH IVT KOrOJKE HEflOT'kKHOBEHO,
nopH3MO rocnoACTKd mh.
       Ge>KE CBEAETEAÎE HOCTdKAtEM rOCflOACTBd mh: JKSlIdH GtJHKO KHKUJE ABOPHHK
h HcSndH KodAd bea abcphhk h HcSndH TdT&\ divriv^ET h HcSndH Gtpoe cndTdp h Hc8ndH
Apdr8i\ CTOAHHK H &APEIJJE KHCTÎIdp H ^p*KrHH CIldTdp H HCSfldH ,A,pdrOMHp8 BEA CndTdp H KpdHt; nE^dpHHK H GTdHlSrt BEA flOCTE/KHE>K8. HcnpdBHHK, GTpOE CndTdp.
       IlHCdX d3, BdAE, B*K AOBHH CTOA 8 Tp*krOBHtJJE, AVtiCEUd MdpTÎE 3 A^HH, BTi A15T x3HB.
       f Iiv PdAyA BlVEBlVAd, MHAOCTÎA EOJKÎ/ft rOCflOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oncea şi Şerban şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu lava da, ca să le fie ocina din Bucicăneşti din ocina lui Negreiu toată partea lui Stoica, pentru că le este veche şi dreaptă şi dedină, ocină.
      Iar apoi, a venit Stoica înaintea domniei mele de a aşezat şi i-a închinat şi lui Stepan zidarul de a lui bunăvoie: Iar după moartea lui Stepan zidarul, iar fiul lui, Pătru, el i-a vîndut lui Oncea şi lui Şerban de a lui bunăvoie, căci a fost din funia lor. Şi a dat Oncea 400 aspri pentru acea cumpărătură.
      Pentru aceasta, le-am dat domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul logofăt şi jupan Stroe spătar şi jupan. Dragul stolnic şi Udrişte vistier şi Drăghici spătar şi jupan Dragomir mare spătar şi Cracea paharnic şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Stroe spătar.
194
www.dacoromanica.ro
     Am scris eu, Badea, In minunatul scaun, în Tîrgovişte, luna Vnartie 7 zile, în anul 7052 <1544>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     Arh. St. Buc., A. N., MMDCCCLXXXVI/1. Orig, hirlie (S0 x 21,5), pecete timbrată.
159                                          1544 (7052) martie 15, Tîrgovişte.
       f AlHrtOCTÎIO EO>KÎEK>, IlV PdAV7' KlVEBWAd H rOCIlOAHHK BtiCOH 3EM/IE XrrpOB-ridJflHCKOH, CHHK BErtHKdrO H np’kAOEpdrO PMYV'd BOEBOAE. AdKdT rOCIlOACTBO MH ClW nOEE/VfcHÎE rOCnOACTBd MH nOMTEHOlttS BrtdCTErtHHWrtVS TOCnOACTBd MH HîSlldH AP’KrHt| endTdp H >K8ndH XAPHtPE BErtKKH BHCTHCip H CTv HHJf CHHOEH, E/UIUH HM Eoriv A<*CT, UKO>KE Ad HM ECT IVHHH8 IVT K’KIVKUMH’kHK E5KE KOA IIOEHdpH IlOrtOBhHS H IVT BEMIIHH TdKO/K-AEPE.
       H ndKH A<l hm ECT IVMHHS IVT XpdCTiJ, TpETH AErt II WT BEMMIH TdKO>KAEpE.
       H ndKH A<l HM ECT IVMHHS IVT KpdWWBd HETBpivTH AErt H WT EEHHKfl TdKO/KAEpE.
       DoHEJKE CÎE BHUIE PEHEHE CEddJC pd3BpdUIE CE TOCnOACXE, d TOCnOACTEO MH C'kM nOMHlIOEdd no BHUIE pEHEHHM BrtdCTErtHM TOCnOACTEd MH, ttSllSH AP^rEM cndTdp H }K8-ndH JÎAPHLUE BErtHKH EMCTHIdp, I10HE5KE EJf A^CTHrOUlE CK npdBO MH BEpHOM CdSlKEOIH WT kti rocnoACTBO mh.
       CErO pdAÎ HM A<*A^X h rocnoACTBO MH Blum PEMEIIHM BrtdCTE/’.HM rOCnOACTBd MH ldKO>K'E Ad HM ECT BHUIE PEHEHHM CL'rtdJf Eli WMHHS H WJfdBS, H HM H CHHOBOM HM H EHSl^H H nptBHSHETOrtt HM. H Eli HHJf np'KA^HKd A<1 HteT, H$ Ad ECT WCTdBUIHM HM. H HH IVT KOrO>KE HEnOT/TvKHOBEHUO, nO ptH TOCnOACTEd MH.
       GeîKE H CEtA’kTE/UIE nOCTdBrttEM TOCnOACTEO MHKglldH GTdKKO AKOpHHK H %$ndH KodA<T> BErtHKH AKOfOAP'HHîEU, H >K$ndH TdT8d BEdHKH CdOEO pd3A<>KdTE/\ H Ap‘,r0lWHP cndTdp H KpdHd nEJfdpHHK H drtKS.A CTOdHHK H EdA'fc KOMHC H GTdHHIO/l BEdHicH nocT'krtHKK. HcnpdEHHK, Gtpoe CndTdpS.                                    __
       H d3, HdH AEGEd miCEU», HdMp’KTdJf 8 rpdA TpTvrOBHt(JE, MtcEUd MdpTÎE lî AHHH, E /VkT X3HB.
       f îw PdAY’rt BlVEBWAd, MHdOCTÎM ECOKÎ/ft TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toata ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor vlastelini ai domniei mele jupan Drăghici spătarul şi jupan Udrişte marele vistier şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina din Căpăţînenii cei de lingă Poenari, jumătate şi din vecini de asemenea.
       Şi iarăşi să le fie ocina din Hrastu a treia parte şi din vecini de asemenea.
       Şi iarăşi să le fie ocină din Graiuova a patra parte şi din vecini de asemenea.
       Pentru că aceste mai sus-zise sate s-au ales domneşti, iar domnia mea am miluit pe mai sus-zişii vlasteli ai domniei mele jup&n Drăghici spătarul şi jupan Udrişte marele vistier, pentru că le-au dobîndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea mai sus-zişilor vlasteli' ai domniei mele, ca să le fie mai sus-zisele sate de ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
www.dacoromanica.ro
195
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Stroe spătar.
      Şi eu, Nan cel Gros piseţul, am scris în cetatea Tîrgovişte, luna martie 15 zile, anul 7052 <1544>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XL/25. Orig., perg. (21 x 37,5), pecete timbrată, stricată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 312.
160                                         1544 (7052) mai 5, Yadul Nicopolei.
       f ®HAOCTÎK> EO>KÎK>, IlV PiA\A KOEEOAd H rOCflOAHHk RTkCOE 3EAIAH &rppiVB-AAJfÎHCKOH, CHHk EEAHKArO H np*k<AOBpdrO PAAyAA K0HK0A<1- A><1k<1t TOCnOACTEO MH
cîe noEErt’feHÎE rocnoACTBd mh ca8p iiociioactba mh Gtah <ckc ohhoeh, eamue hm Eork npHnScTHT, iakowe a<> hm ect; ivmh<h8 8 G8n>u,îp’kHH ivt a ea /Kaaaheb eaha 8>KI H (10A, I10HE>KE k8(1H GtAH IVT /Q.AAAI3 3A $ ACfipH potoeh H 3A EAHO KOEHA H 3A AKE Kp<AEE> Ckf TEAHÎ. H I1AKH A<> ECT GtAH IVHHH8 8 GSnU.Hp’kHH IVT A8rt*HTp8 AKE 8>KE, I10HE>KE nOKSnH GtAH IVT A^MHTpS SA *1 AcnpH.
       H flAKH A<1 ECT GtAH IVHHH8 8 IIp'kA'kAHHEljjT a EA dA<i<8lJEB> E-kCA, BApE EAHKA CE XTET H3KPATH, flOHEWE (lOKSllH GTAH IVT fÎA48lJE SA T ACEipH H 3<A E>AHO <KOH> AOEpk. H riAKH A<1 ECT GtAH IVHHH8 8 np<*kA >’kAHHE14JÎ IVT A EA /O.AHEE HAA TpETH AEA, I10HE>KE riOKSriH GtAH <IVT /&AH*> 3A pr <AcnpH>. <H POCnOACTEA MH> AAAOIUE koh.
       GePO pAAÎ, AAA^X H rOCnOACTBC MH, QKCOKE a* ECT <B-k> IVMHH8 H B'k WXAB8, MEM8 H CHHOEH EM8 H Eh8KO<M8> EM8 H fip’kBHSHHTOMS EM8 H HH IVT KOrOJKE HEnOT</KK-MOBEHHO, nOpH3MO TOCnOACTEA MH.
       Ge>KE H CEEAETEATE nOCTAEA’hEM <rOCrK>ACTBO MH>: >K8flAH KoAAA BEAHKH AKOp-MHK H >K8nAH <Tat8a BEAHKH AWrWi|lET> H <&APH>1IE> BHCTHiap H AP^^HP CIlATAp M KpAHA nEjfApHHK H (Iab8a CTOAHHK8 H <EAA’h KOMHC> H GtAHHIOA BEAHKH flOCTEAHHKS.
       H A3 HAn<HCAX>, GtAH TpAMATHK, B'k Ep«A HhKOIIOACKH, M’hcElţA MAH t AkHH> K AtTO X3HE.
       f IlV PAAV^ BtVEElVAA, MHAOCTÎA KOJKÎA rOCIIOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul voievod>. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Stan <cu> fiii, cîţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină <ln> Supţireni, din partea lui Malaia o funie şi jumătate, pentru că a cumpărat Stan de la Malaia pentru 500 aspri gata şi cu o iapă şi cu două vaci cu viţei. Şi iar să-i fie lui Stan ocină în Supţireni din partea lui Dumitru două funii pentru că a cumpărat Stan de la Dumitru pentru 1 000 aspri.
       Şi iar să-i fie lui Stan ocină în Prădăliceşti toată partea lui Ada<uge>, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Stan de la Adauge, cu 300 aspri şi cu un cal bun. Şi iarăşi să-i fie lui Stan ocină în Prădăliceşti din partea lui Manea a treia parte, fiindcă a cumpărat Stan de la <Manea> pentru 103 <aspri>. Şi <domniei mele> au dat calul.
196
www.dacoromanica.ro
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie de ocină şi de ohabă, lui-şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Coadă mare vornic şi jupan <Tatul mare logofăt şi Udrişte) vistier şi Dragomir spătar şi Cracea paharnic şi Albul stolnic şi <Badea comis) şi Stanciul mare postelnic.
      Şi eu, Stan gramaticul, am scris In Vadul Nicopolei, luna mai 5 zile în anul 7052 <1544).
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXXIX/59. Copie din 1903. Copistul menţionează că originalul era
rupt.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 313.
161                                                                   <1544) mai 14.
     ţ ffiHAOCTÎIO EO>KÎIO, îw PdAyrt BOHBOAd H rOCnOAUHTv BTiCOE 3EMAH XlTpOB-rtdJfHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H np-feAOEpdrO PdAYA BOHBOAd. A«1E‘1T rocnoAcTBO MH cîto MOBEAEHlE rOCnOACTBd MH AP'Kro*° H n-KTp», CTvC MH)fHHA\ CHHOBH CH, EAHU.E HM Kof”K AdCT, ISK02KE A<> HM ECT WHHH# 8 CTp-kMEd, AErt 3d WMHH& AIhkSAOH BTiCd, WT nOAlO H WT UjllM H WT BOA. 3dHE/KE IO ECT A<M MhkSa 3d CBOHM AOEpOM BOAIO H WT npEA r ocnoACTsa mh «3 paA? EAHd AEUi8r$EHH8. H ndK a<* hm ect a ea Kokoujob b"kc1j, wt no BiiC jfOTapoM; h noKSnHUJE             H Detp# tje wmhh$ wt Kokouj# sa xbcm
acnpH roTOBH. H npoAaAouJE Kokouj sa cbohm A®EpaM boaio h c"k SHaHlE b-kcem A\ErîaujHM.
       H noKUnHUJE Ap^™10 H ITktp8 a ea sa wmhhS E-kcFhb8 B'Kcax’ wt no b*kc X*Tă~ poM, wt $8haeio h wt Maptui 3a 3 ^aophhu,h cpeepehh h c-kc EHptta. H nOKSnHiuE wt HaHSa, cpaTS ffiapEiuos, a ea wt wmhhB She-^m ce EAdAyAOB, B^ca^, WT nc> k"kc x$Td-poM, sa jf acnpH totobh . H noK$iiHUJE AErt sa wmhh$ Iwh8 Koteio, B’Kcax, WT $8«aeio 3a x acnpH totobh. H npoAaAouJE h a<>A»we cie aioaîe tex wmhh8 bhiue pemehS, 3a
CBOHM A*BP*M BOrt-fe H WT npEA TOCnOACTBd MH.
       H csro paAl, A*A°X h rocnoAcTBa mh, bkowe Ad hm ect wmhh8 b*k wxac hm H CHHOBH HM H BH8KOM H npHBH^HETOM H HH WT KOrOKE HEnOKOA'fcBHMO, no pEH rOCnOACTBd MH.
       Cehce cB'feA'feTErtH nocTdBrttjf rocnoACTEd mh: K8naH CTdHKO eheuje abophhk h *8naH KoaAa beahkh akophhk h »8ndH TdT8A beahkh aorw^ET h Xaphhjî bhctTqp h ApdroMHp cnaTap h jIaeSa ctoahhk h KpaM-fc nEXapHHK h EdA'fc komhc h GTdHHioA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP^^H CndTdp.
       IIhc Mal Ăî ABHH, b a^t x3ht.
       ţ Iw PdAY'i BWEBWAd, MHAOCTIM EOJKÎ/ft TOCnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Drăgoi şi lui Pătru, cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină in Strîmba toată partea de ocină a lui Micul, din cîmp şi din pădure şi din apă, pentru că a dat-o Micul de a lui bunăvoie şi dinaintea domniei mele pentru o duşegubină. Şi iar să le fie toată partea
www.dacoromanica.ro
197
lui Cocoş, de peste tot hotarul; şi au cumpărat Drăgoi şi Pătru acea ocină de la Cocoş pentru 2 240 aspri gata,. Şi a vlndut Cocoş de a lui bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor.
       Şi au cumpărat Drăgoi şi Pătru toată partea de ocină a lui Văsiiu, de peste tot hotarul, de la Fundei şi de la Mareş, cu 7 florinţi de argint şi cu birul. Şi au cumpărat de la Nanul, fratele lui Mareş, toată partea de ocină a unchiului său Vladul, de peste tot hotarul, pentru 600 aspri gata. Şi au cumpărat toată partea de ocină a lui Ion Coteiu de la Fundei, pentru 600 aspri gata. Şi au vîndut şi au dat aceşti oameni acele ocine mai sus-zise de a lor bunăvoie şi dinaintea domniei mele-
       Şi de aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie lor ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Cracea paharnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Drăghici spătarul.
       Scris în mai 14 zile, în anul 7053 <1545).
       •f Io Radul voievod, din milaiui Dumnezeu, domn.
       Bibi, Acad., XC/7. Orig., hîrtie (29 X 21), pecete timbrată. Cu o traducere din
1820.
       Datat după domn şt divan.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ştelulescu, Strtmba, 11 — 12. Trad. D.I.R., B, 313—314.
162                                                    <1544) iunie 2, Tîrgovişte.
       Ţ Mh,voctik> KOJKÎto, îw PjaVa koeeoa<» h rocnoAHHii e-ecoh 3emae 3>rrppdK-Ad\*HHCKOE, CHH’K EEAHKdrO H np^ACEparO PdAYrta BOEKOAd. AaKaT rOCFlOACTEO MH CÎK» no-E'h<ilE»l£ rOCnOACTEd> MH /£LdH8/lSll <H> APdr0A'HPH CAdKMIOA H CTdHMIOA H AdHMIOA. H CTdH H A$(]&l H CK HHJf CHHOKE, EAHU.E HAI Borll <Aa>CT, HKO>KE HAI ECT WWIHiJ 3 IVpHH HEI|UiUldHH C7v BTiCtAX JfOTdpWM X, flOIIE>KE HM <ECT CT>dpd H npdEd WMHH&, A'bAÎHS.
       H ndKH Aa OM ECT WMHH$ IlAdlIHHd Hd HME MOMMEAWE U ţ^EMEH^UEAE H IIpHCAOnSU CTorSdWE, noHE>KE hm ect cTdpd h npdEd whjihS, A’kAîxS.
       H ndKH Aa<HM ECT S> rOpliHH EAHd nAdHHHd WT EHHOrpdA H aShKTi, EdpE EAHKd CE JfTHT H3EpdTK HHJfHd WMHHd nOKSnEHd, nOHE>KE IO nOKSnHT CÎE AlOAlE E>KE c8T EHUiE HHCdHH WT CtPOE H WT CHHOBH A&IJEBS H WT CHHOBH A . . • H WT AP$3H CHHOBH A^UIEB H WT CHHOBH (x)pKdH H WT IţlE^idH H WT AP^rE GlE$dH H WT A^TKO H WT CTdH H WT nond CTOHKd H WT METO TdT»AWE, nOHE>KE nOK$l1HA 3d xBp <dCnpH> WT HHJfHO A«BP» SOAIO.
       CEro pdAî, A&A<>XH rocnoACTEO mii flldHSAWB h Ap<iroMHp!5 h CAdEHioAWB h CTdH—
«IIOAWB H \dHHIOAWB H CTdH» H A8n$AWS, QKOHCE Aa HM -ECT WHHHS H Eli W^dES, <HA\ H CHHOBOAi > HM H BHSKWM H np'fcBHOHETOM H tCH WT KOrO/KE HEnOTMKHOEEHO, no pEMH rocnoACTBd mh.
       Cehce cbIaeteaTe nocTdEA'hHM rocnoAcTso mh: HtfndH EodAt eeahkh akop-HHK H HtfndH TdT»A <EEA> AOrOjJlET H HtfndH c^APHIJiE EEAHKH BHCTlCip H APar®MHP cndTdp H &AE$A CTOAH1IK H PdAYa nEJfdpHHK H KdA'fc KOMHC H CTdHHIOA EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, A*™0 BEA dpMdUI.
       Buc Eli HdCTCOAHH rpdA> TplirOKHlJJE, Mbcstd IOHÎE B ABHH, E A-kT x3HT-
       f Iw PdAYa BWEKWAd, MHAOCTÎA KOHCÎA fOCnOAHHk.
198
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată “ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a <domniei> mele Manului şi Dragomir şi Slabciul şi Stanciul şi Danciul şi Stan şi Lupul şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină la Peştişanii de Sus cu tot hotarul1 pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Şi iar să le fie ocină muntele numit al lui Momcel şi Gemenele şi Prislopul Stogului, pentru că le este veche şi dreaptă ocină dedină.
     ■ Şi iar să <le fie la> Goreni un munte de vie şi luncă, oricît se va alege ocina lor cumpărată, pentru că au cumpărat aceşti oameni, care slnt mai sus scrişi, de la Stroe şi de la fiii lui Duşe şi de la fiii lui A... şi de la alţi fii ai lui Duşe şi de la fiii lui Orcan şi de la Ştefan şi de la alt Ştefan şi de la Detco şi de la Stan şi de la popa Stoica şi de la ceata lui Tatul, pentru că au cumpărat pentru 2 100 <aspri> de a lor bunăvoie.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Mânui şi Dragomir şi Slabciul şi Stanciul şi Danciul şi Stan şi Lupul, ca să le fie ocină şi de ohabă, <lor şi fiilor) lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul <mare> logofăt şi jupan Udrişte mare vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Radul paharnic şi Badea comis şi Stanciul mare postelnic. Şi ispravnic, Detco mare armaş.
      S-a scris în cetatea de scaun Tirgovişte, luna iunie 2 zile, în anul 7053 <1545>.
      ■f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul judeţean Gorj, nr. 22. Orig., perg. (30 X 41 ), rupt, pecete timbrală.
      Văleatul greşit. Datat după divan.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., p. 110—112 (sub 1545).
       1 Cuvintele: „c-h i-hcfeM Xot*pWm“ (cu tot hotarul) sînt scrise peste un text răzuit.
163                                              1544 (7052) iunie 22, Tirgovişte.
       ţ iELHAOCTÎtO EOJKÎIO, îlV PaAVA BOEBOAA H rOCflOAHHK BlvCOlO 3EMAE JflTpp<08-AA)fÎHCKOE>, CHHK BEAHKArO <H> fip'tAOEpArO PifitfAi BOEBOAA. AaKAT rOCflOACTBO MH CÎE nOBEA’bHÎE rOCnOACTBA MH IIOMTEIIOM EOA'IjpHHS rOCnOACTBO MH >K8llAH GOfip’k ABWpHHKS H C"K HHJf CHHOBH, EAHl^E m8 HorK npiinScTHT* lAKOKE A* M8 ECT UM1HH8 8 KaOKOTHI IVT A EA IlATvEOpEK METBp’KTH AEA, nOHEÎKE npÎHAE IVH fip^A rOCnOACTBA MH WT CBOHA1 A«GpOM BOAIO TEpE W A<>AE >< nOKAOHH EOA’kpHHS rOC|10ACTKO MH BIIUIE nHCAi<8, GOnpEH akophhkS. H rocnoACTBO mh aaAowe koh. H muc aa ect >k8iiah GOnpEK AKOpHHK8 H EpAT8 EA\8 ,A,PArOMHp nOpTApS H ©AH EB IV1HH8 8 KaOKOTHM, A EA CHHOBH IOrEB, BApE K0AHK0 KET EHT HMAJf ElvCd 8 KaOKOTH‘1 ,* nOHEKE HMALUE EOA-bpil rOCnOAC-TBO AIH BIIUIE pEMEHH CKnpEHÎE np^A rOCnOACTBA MH CKC CHHOBH IOrEB HAA TAII BIIUIE I1KCAHA IV1IIHA. H TAKO npEUUE CHHOBH IOrEB np*kA TOCnOACTEA A/IH KAKO c8t H IVHH HAliAA EAIJIHHA HAA TAIO W1HH8. fi rocnoACTBO AVI rAEAAJf H cSAHjf CKC BTiCH nOITEHIIAIH npABIITEAH TOCnOACTBO MH <H>H3HAHA0X rOCnOACTBO MH KAKO c8t CHHOBH K)rEB HhKOH K»nU.H H HAA TAIO UH1HH8, WHH HE HMAUIE HH EAHO METEJf- Ta>KE AAA<>X h rCtCflOAC-TBO MH EOA'kpilHH TOCnOACTBO MH A<> HM H3METHHT ACnpÎH H EOA-bpif TOCnOACTBO MH
www.dacoromanica.ro
199
Kp<rrkw£ hm totokh acnpH h wt haa wmhhS h wt haa khhpe, x«jv©e acnpH. H wctauie CHHORH K)rEK WT 3AK0H WT npEA rOCflOACTKO MH.
       H JfOTdpSrt Ad CE 3HdET WKOAO MECTOMWT Kpdld GdBdAEE fipdBO A<»KE A° Bdd’b EparoKH, d wt ©spiviiiîia EparoKH, cAEM-k 1 a^>ke a° ffiivrSp'k h wt t8h, ndK ca'kME, A o H8Td CdcSAWK, d WT T8ra, CA'fcME, Ad>KE AC GdKEAE. IIOHEJKE TÎE KOMdTE E5KE ECT BHUIE pEHEHH KOMdTE WHH3KE c8T flOKSflEHE WT Ed'KKOp'k, pWAÎTEA fâdHEK WT EOHKO 1&HCECK8A H WT BpdTÎDM ErO.
       Gsro pdAÎ, AdA^X- H rocnoAcTKO mh BOA-kpH rocnoAcTKO aah >K8naH8 GOnpEK ABOpHHKS H BpdTS EM8 AP<>rOMHp8 ElOpTdpS H GOhEK I2KOJKE Ad HM ECT K*K WHHH8 H WJfdES, HHM H CHHOKHM HM H KHSKOM HM H fip'bKHSMHTOM HM H HH WT KOrOWE HEHOTEKHOKEHO, nopH3MO rocnoACTBd mh.
       Ge>ke h cbeaeteaîe nocTdBA-kEA\ rocnoAcTBd aih: HcSnaH Gtahko bhbujh keahkh
AKOPHHK8 H >K8ndH E«A<i keahkh AKOpHHKS H >K8ndH TdTSA BEAHKH AWrW^ETS H JÎApHljJE BHCTltap H ApdrOMHp CEldTdpS H PdAVA nEJfdpHHKS H {ÎAB8a CTOAHHK8 H EdA'k KOMHC H GTdHMIOA KEAHKH F10CTEAHHK8. HcnpdBHHK, KoAd KEAHKH AKOpHHKS.
       H d3, GTdH rpdMdTHK, EJKE HdnHCd)f K"k CTOAHÎH rpdA TpivrOKHUJE, Bli AVtcEUd IOHÎE KK AKHH, K A'kT X3HB.
       f Iw PdAVA KWEBWAd, AtHAOCTlA BC>K7d\ rOCnOAHIIK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele jupan Oprea vornicul şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Clocotici din partea lui Bîlborea a patra parte, pentru că a venit el înaintea domniei mele de a sa bunăvoie de a dat-o şi a închinat-o boierului domniei mele mai sus-scris, lui Oprea vornicul. Şi domniei mele au dat calul. Şi iar să-i fie jupanului Oprea vornicul şi fratelui lui, Dragomir portarul şi lui Oană ocină în Clocotici partea fiilor lui Iuga, oricît vor fi avut în Clocotici, toată; pentru că au avut boierii domniei mele mai sus-zişi piră înaintea domniei mele cu fiii lui Iuga pentru acea mai sus-scrisă ocină. Şi aşa pîrau fiii lui Iuga înaintea domniei mele că au avut şi ei baştină pe acea ocină. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am aflat domnia mea că sint fiii lui Iuga nişte cumpărători şi pe acea ocină ei nu au nici un amestec. Deci am dat domnia mea boierilor domniei mele să le lepede asprii şi boierii domniei mele le-au întors banii gata şi pe ocină şi pe cărţi, 1 475 aspri. Şi au rămas fiii lui Iuga de lege dinaintea domniei mele.
       Şi hotarul să se ştie în jurul locului: din capătul Savalei drept pină în Valea Dracului, iar din Oblrşia Dracului, culmea1, plnă în Măgurea şi de aci, iarăşi culmea pînă la Drumul Sasului, iar de aci culmea, pînă la Savele. Pentru că aceste averi care sînt mai sus zisele averi, ele au fost cumpărate de Bîlborea, părintele lui Oană, de la Voico Misescul şi de la fraţii lui.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea boierilor domniei mele jupanului Oprea vornicul şi fratelui lui, Dragomir portarul şi lui Oană, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi firilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost mare vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Radul paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stan-ciul mare postelnic. Ispravnic, Coadă mare vornic.
200
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Stan grama > ul, care am scris In cetatea de scaun Tirgovişte n luna iunie 22 zile, In an. 7052 <1544).
      ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., Col. Prof. Ion Ionaşcu, nr. 6. Orig., hîrtie (27 X42), pecete timbrată.
       1 Cuvlnt scris deasupra rîndului.
164                                               1544 (7052) iulie 7, Tirgovişte.
       f MhAOCTÎK» KO>KÎK>, llV          BOEBOAd H rOCflOAHHTv BTvCOH 3EMAE JîrrpOK-
AdjfThcKOH, CHH"K BEAHKdTO H np’kAOKpdPO PdAydd BOEBOAd. /4,dBdT rOcnOACTBO MH CÎE nOBEA-kHHE rOCnOACTKd AAH CE^TOMB MOHdCTHpS E5KE CE 30KET IlHCTpHUS, HAE>KE ECT JfpdM np-kMHCTHE BAdAÎ'JHU.E HdUIE EorOpOAÎUE H npHCHOA'kK'kH MdpÎE, QKOJKE Ad HM B8AET CEAO GtPOEHJÎH CKC BTiCOM )(OTdp, nOHEHCE ECT CTdpd H npdBd UMJHH8 H A'feAÎHS CB'kŢOMS MOHdCTHpS.
       d nOTOAA, HMdUJE KddSrEpH H WTltS Er8MEH8 (x)HO$pHE CKC BdpOUIdHHM WT dprHUJ CKnp-kHÎE np-kA rocnoACTEd mh pdAî TdH wmhhS. H nAdKdtuE ce dpKrHUJdHH np'kA rocnoACTBd MH, KdKO H npHTECHST KddSrEpH WT EHCTpHlJ,8. ă POCnOACTBO MH 8 TEM PAEAdJf H c8AÎ C.'K B'KC'kMH MECTHTHMH BAdCTEAHHHMH rocnoACTBd MH H fipOMETdJf rocnoACTBd MH KHHrE H HHHJf rOCnOAdpHE KOH c8t np-fc^AE BHAH IVT CTdpH AKHH. H H3HdHA«X rOC-nOACTKO MH KdKO ECT CTdpd H npdBd WMHHS CB'kŢOMS MOHdCTHpS.
       Gjjjeke nocddjf rocnoACTKO mh no KOA'kpHHS rocnoACTEd mh «KSndH EoaSujhh BEAHKH nHTdp, I3K0KE Ad PAEAdET H Ad JfOTdpHCdET TdH WMHHS CKC dprHUJdHH. H H3HdHA0UJE KHLUE JlHCdHS KOA’kpmiS rOCnOACTBd MH H CKC BÎ-THM <KOA't>1pH KdKO c8t npHCT*KnHAH dprHUJdHH MHOrO np'kKO CTdpH X>0TdP- H 83EX rOCnOACTBO MH IVT BdpOUJ EAHO rpHBH8, nOMTO pdAÎ npHTECHHUJE WMHHS CB'kŢOMS MOHdCTHpS EE3 3dKOHd H BE3 npdBAS. H WCTdUJE dprHUJdHH IVT 3dK0Hd CKC 3A0H IVprHIO IVT <KTi rOCnOACTBd MH >*.
       d rOcnOACTKO MH 8 TEM A*A<>X CB'kŢOMS MOHdCTHpS, IdKOKE Ad CE 3HdET jiokSae ect yoTdp ivt CTdpH akhh: ivt IIhckSa EddAOB A<*PH 8 I\TKMd AL'kahhhuj8a8h <h>* Aopu 8 IIhckSa IIlK-kSASH ivt 3rop h ivt T8ca, npdso 8 JfcTd <Rep>1heu,<8a8h>1 h ivt BdAE, A«PH 8 IIhckSa ţ8p<ijî>1B8 h ivt IIhckSa. IJiopyîK, A<>P« 8 caIme h ivt TSta, <aoph 8 ivsp'KiiJîia EoSaSh h ivt^ tSh, 8 IIhckSa TopShetSaSh ivt 3ropS h ivt tSq, no cA-bME, aoph 8 I'd'KMd II<'khuj8a8h>1 h ivt TSia, np-k Gdep'KUJlia EddSrEposS h ivt t8h, AdJffE 8 GOcp’KUJHia IPktpobS h ivt t8b, no caIme, A<>P» 8 GOsp'Kiuîja IIhetphujSaSh h ivt t8b, cbe no caIme, Aop« h a'kkS, 8 wbp'kujîb II8t TpTvr8d8H h ivt a'kkS, a®PH 8 MSK'k Gtp'kmbeh h a*P« 8 yoTdpSd Kocteiijhaop
H IVT tSB, AdHfE 8 MSK'k TEAMdH, nOHEMCE CHIO BHUJE HMEHHTS WMHHS, d WHH H JfOTdpHCdUJE IVT AKHH CTdpdrO MHpHd BOEBOAE H IVT AKHH nOKOHHdrO EdCdpdBS BOE-KOAd.
       TdKO«AEpE h rocnoACTKO mh AdAoy cB'kTOMS MOHdcnipS ivt EhctphuS, bkojke Ad hm eSaet b*k wmhhS h b*k wjfdKS h HEnoT'KKHOBEHO, no lVpH3M0 rOCnOACTBd MH.
       Ge»e h cbeaeteahe nocTdBA'kEM rocnoACTBd mh: KSndH Gt<ihko akophhk h KSndH EodA*K KtAHKH A^OptlHK H KSndH TdTSd BEAHKH AOrO$ET H ^APUIJIE BHCTHBp H ÂpdrOMHp cndTdp H dAESA CTOAHHK H PdA(fA nEJfdpHHK H EdA'k KOMHC H GTdHMIOA nOCTEAHHK. UcndpBHHK, GTdHKO EHBUJE BEAHKH A^lVpHHKS.
       IlHCdX' d3, HsdHMd, HJKE k*K MdAH AHIdltl, 8 rpdA AHEHH Tp'KrOBHIJJE, M*kcatd IOAHE 3 AKHH, B A*kTO X3HB.
       f llV PdAVA ElVEBIVAd, MHAOCTÎA K05KÎA TOCnOAHHK.
www.dacoromanica.ro
201
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi prea bunului Radul voievod. Dă- domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se numeşte Bistriţa, unde este hramul preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi puiurea fecioară Maria, ca să-i fie satul Stroeştii cu tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri.
      Iar apoi, călugării şi părintele egumen Onofrie au avut pîră cu orăşenii din Argeş Înaintea domniei mele pentru această ocină. Şi s-au plins argeşenii înaintea domniei mele că îi cotropesc călugării de la Bistriţa. Jar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele şi am citit domnia mea şi cărţile altor domni care au fost mai înainte* din zilele vechi. Şi am aflat domnia mea că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri.
      încă am trimis domnia mea pe boierul domniei mele jupan Boluşin marele pitar, ca să cerceteze şi să hotărnicească această ocină cu argeşenii. Şi a aflat mai sus-scrisul boier al domniei mele şi cu 12 boieri că au călcat argeşenii mult peste hotarul vechi. Şi am luat dqmnia mea de la oraş o grivnă pentru pă au cotropit ocina sfintei mănăstiri fără lege şi fără dreptate. Şi au rămas argeşenii de lege cu rea urgie de la <domnia mea)1.
      Iar domnia mea, întru aceasta, am dat sfintei mănăstiri, ca să se ştie pe unde este hotarul din zilele vechi: din Piscul lui Vlad pînă în Gîlma Măli-nişului <şi...)1 pînă în Piscul Şcheaului din sus şi de acdlo drept in Gura Cerneţului şi din vale, pînă în Piscul Giurgiului şi din Piscul Giurgiului, pînă în culme şi de acolo <pînă în obîrşia Boului şi de)1 acolo îri Piscul Gorunetului din sus şi de acolo pe culme pînă în Gîlma P<ăişului>1 şi de acolo pe Obîrşia Călugărului şi de acolo pînă în Obîrşia lui Pătru şi de acolo, pe culme, pînă ia Obîrşia Pietrişului şi de acolo, tot pe culme, pînă în stejar, în obîrşia Drumului Tirgului şi din stejar, pînă în Muchea Strîmbei şi pînă, în hotarul Costeştilor şi de acolo pînă în Muchea Telman, pentru că această mai sus-numită oeinăr ei au hotărnicit-o din zilele lui Mircea voievod cel Bătrîn şi din zilele răposatului Basarab voievod.                                                       <
      De asemenea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca sa-i fie de ocină şi de ohabă şi neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Tatul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Radul paharnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Ispravnic, Staico fost mare vornic.
      Am scris eu, Ivancea, cel între diecii mici, în minunata cetate Tîrgo-vişte, luna iulie 7 zile in anul 7052 <1544).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 497 (Bistriţa, LVI/4). Orig., hirtie (42 X 28), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 192, f. 562 v — 563, 202, f_ 446—447 şi 713, f. 779—780.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 314—315. Leonăchescu, Stroeşti-Argeş, 26—27.
       1 Loc rupt.
202
www.dacoromanica.ro
165
                                                    1544 (7052) august 29, Mănăstirea Mislea.
                               f Mhaocthm bokhm, Îw Raa^a eoekoaa h rocnoAHHB e*kcoh 3emae âfrrpo^
EAAJfHCKOE, CHHTi BEAHKArO PAAYAA BOEBOA*- ‘ AiKiT TOCnOACTEO MH CÎK> nOBEA'kHHE TOCnOACTBA MH Gt'KHHA'K H CK CHHOBH CH, HA HME PaAV'' H Kp'KCT’fc h Gtohka h Ch HHJf CHHOBH CH, EAHU.E HM Eofh A^CT, HKOJKE A<> HM B8ae 8 GTE>KAp8A EhAU,OB8 U>4HH8, AW flA3ApWE KTiCAJf 1, TpETArO AtAA WT no E'KCEX' Jf0™?8 8 n©AE H 8 11]8m8 H 8 BOA# H 8 CEAHIjJE H 8 CEAO H WT nO B*KCKA8, FIOHEJKE TA nOKSnH Gt'KHHA'K H CK CHHOBH CH WT flA3Ap 3A AB 4>AOpHMH. AaH npOAAAE flA3Ap WT CEOHM A«>BpOM SOAIO H CK 3HAHHE E*KCEM MHriliaUJOM H WT TOpHE H WT H3A0AHH.
       &Ero pAAÎ, hm a&A<>X h rocnoACTEO mh, iakojke a<> hm e8ae whhh8 h w^aeS
HHM II CHHOBOM HA\ H BHOKOM HM H Flp’kEHSMETOM HM. H ETv HHJf np*KAAAHKM A* WfeCT. H WT HHKOrOHCE HEnOTAKHOEEHO, nO pEM TOCHOACTEA MH.
       Ge>ke ceeaethahe: wSnAH Gtohka 2 akophhk h wSnAH Eoaa*k eeahkh akophhk
H >K8nAH GTpOE CnATAp 3 H ^ApHUIE KHCTHlap H PiA^A nEJfApHHK H âAB8A CTOAHHK H EAA'fe KOMHC H GtAHHIOA nOCTEAHHK. HcnpAEHHK, IlAASpE AWrW^ET.
       HcnHCA CE 8 flS.HCA'k, M’kcEU.A Ayr8cT K0 A^HH, E AtT x3HE.
       f Iw Paayaa bweewaa, mhaoctîa bokîa, rocnoAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stănilă cu fiii săi, anume: Radul şi Cirstea şi Stoica şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Stejarul Bilţului, toată* partea lui Lazăr, a treia parte, de peste tot hotarul şi în cimp şi în pădure şi în apă şi in selişte şi în sat şi de pretutindeni, pentru că a cumpărat Stănilă şi cu fiii săi de la Lazăr pentru 32 florini. însă a vîndut Lazăr de a Iui bunăvoie şi cu ştirea tuturor hiegieşilor şi din sus şi din jos.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori: jupan Stoica2 vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Stroe spătar3 şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Albul stolnic şi Badea comis şi Stanciul postelnic. Isprăvnic, Pădure logofăt.
       S-a scris în Mislea, luna august 29 zile In anul 7052 <1544). f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 498 (Ep. Rîmnic, C/t). Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1820.
       EDIŢII. Slav şl trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 108—110. Trad. D.J.R., B, 315—316. Facs. ibidem, 507.
        1 Cuvlnt scris deasupra rîudului. * în loc de: „Staico“.
        3  în loc de: „l'ost“.
166                                                     1544 (7053) octombrie 6.
       f Mhaoctîio eowTeio, Îw Paaya boeboaa h rocnoAHH'K e*kcoh semae «ffrrpo-
BAAJflIMCKOH, CHHt BEAHKArO PAAYAA KOEKOAE. /ţ,ABAT rOCFlOACTBO MH CIE nOBEA’tHÎE rocnoACTBA mh BOA’kpHuS rocnoACTBA mh Gtah II An a ckc chhobh ch, hkowe a<* m8
www.dacoromanica.ro
203
tCT HEPOE AErt WT K8HEI|1H H Kp'kHEIJlTH KTkCH H AlţMPAHHH HA HME EoQIOT'K CK AUHPAHKA H Ck CHHOBH CH H AHaMAHIOK Ck CHHOBH CH, (10HEHCE MH C8T EHAH CTApE H fipAKE WMHHE, A'feAÎHE. TorAH pAAÎ, HHJfTO Ai M8 HE CMtET 3anptTHTH npE3 cîw khhp8 rocnoACTEa mh, hheahh EOA-kpHH wt EOA-kpH rocnoACTBA mh, iiohejke ckM IIOMHAOBAA rpcnOACTEO MH EHUJE PEMEHS EOA-fcpHHS rOCnOACTBA MH CkC HErOEE CEAAJf H AIIHPAHH paA? CA8îKE8 E5KE MH ECT flOCA8>KHA rOCnOACTBA MH.
      &Ero piAi m8 ckm aaa h poceioactbo mh, qko>ke a* c8t bhuje pehehe
CEAAJf H AlţHrAHH BTk WMHH8 H WJ(AB8 H HH WT KOPOWE HEIIOTMKHOBEHHO, (10 pEH POC-nOACTBA MH.
      EcnpABHHK, PaAVrt KErt nE)faphhk. __
      Hhc WJfTOMBpÎE S A^HH, B A'kT x3Hr.
      ţ Iw PaAyA BWEBWAA, MHAOCTÎA EOWÎA rOCIlOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele Stan Papa cu fiii săi, ca să-i fie toate părţile lui din Cuneşti şi din Crăceşti şi ţiganii anume Coşotă cu ţiganca şi cu fiii săi şi Mamaciuc cu fiii săi, pentru că i-au fost vechi şi drepte ocine, dedine. De aceea, nimeni să nu Îndrăznească să-l oprească peste această carte a domniei mele, nici un boier dintre boierii domniei mele, pentru că am miluit domnia mea pe acest boier al domniei mele cu satele lui şi cu ţiganii pentru slujba pe care mi-a slujit-o domniei mele.
      Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie mai sus-zisele sate şi ţigani de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Radul mare paharnic.
      S-a scris în octombrie 6 zile, în anul 7053 <1544>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A.N., MMCMIV/2. Orig., htrtie (28x20,5), pecete timbrată, căţută.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ionescu-Nişcov, Doc. inedite. 153—154.
167                                       1544 (7053) octombrie 16, Tîrgovişte.
       f (Qhaoctîio eojkîio, Iw Paaya boeboaa h rocnoAHHTv btvcoh semae Jîrpo-
BAAJfÎHCKOH, CHH*K BEAHKAPO H np^A^pArO PiA^fAi KOEKOAA. ^ABAT rOCnOACTBO AAH CHE IlOBEA'fcHHE r0C(10ACTBA A\H CB'feTOMS MOHACTHpS rAArOAEMH EhCTPHU.8, HAE5KE ECT JfpAM np-kCB-kT-k BAAAÎHHU.E HAU1E EorOpoAHUE H npHCHO A'bB'kH 6&ApÎE, EIK03KE AA A\8 ECT BOAEHHUE WT HA PEK8 POCIIOHCAE, HAE5KE ,ECT HA Kp’kHrS, I10HE5KE HAU ECT CTAPE H tipABE A^A^HE.
       ă iiotom, hmauie wtu.8 ep8meh8 GOho^P'e ck[c]np,kHHE nptA rOCnOACTKA MH, CkC ffiHJfH'fc, EPAT EaAHKSAOB AOrOijSET pAAÎ TEH3H BOAEHHU.E. tl POCflOACTBA MH 8 TOM rAEAAJf H c8AH)( Ck B'kC'kMH HECTHTHMH (ipABHTEAH r0C(10ACTBA A\H H EljJEHCE npo*JETAX rocnoACTBA mh h khhpe noKOHHAro Eaaaa boeboaa KaaSpepa h noKOHHAro ySEABS PaAYAA BOEBOAA H H3HAHA0)f TOCnOACTBA MH KAKO C8T EHAE AMEHE WT (10K0H-HAPO IIp'kBSA AKOPHHK8 TEH3H BOAEHHU.E no Iip'kHtAE CBtTOMS MOHACTHpS WT EHCTpHU8 AH8 H (ipHTECHHUlE EaAHKSA AOrOiJSETS, TA5KE HM 83EU1E TEH3H BOAEHHU.E. fi TOCnOACTBO MH 8 TEM (1AK (lOMHAOBAJf CB'kTAA MOHACTHpS CKC <CÎE BOAEHHX4E EpE HM C8T CTApE H npABE a^Aihe KOMATE.
       CePO PAAÎ, A*A*X H rocnoACTBA MH CB-kTOMS MOHACTHpS PAArOAEMH Ehctphu,8 HKOKE A* ECT TEH3H BOAEHHU.E C*kC BTkCk WHHHA H CkC M^CTO H CKC flEpHB8AH
204
www.dacoromanica.ro
H ChC BpdHHIJJE H CKC CBEM, <1 AÎHX’H'b HH IAHO pAEOTg H HH E^HO MITEJfS A<* HE HM4T CKC TIH3H E0AEHHU.E EpE WCT4 WT 34K0H4 WT lip^A rOCnOACTEd MH H HH WT KOrOHfAO HEilOTMKHOBEHO, no IVpHHMO rOCflOACTBi! MH.
      Gewe h cbeaeteahe nocTdBrttEM roenoACTBd mh : wSimh Gtahko ehbqje abophhk
H WgfldH KodA’K BEAHKH ABOPHHK H WSflAH &APHIJJE BEAHKH EHCTHBp H EdA’fc Eq3 (10CTEAHHK H AP<Jro<WHP CflATAp H flrtE^A CTOAHHK H PdAY’rt flEJfdpHHK H EdA’fc KOMHC H GtAHHWA nOCTEAHHK. HcfipdBHHK, KHpKA AKOpHHK.                          _
      IlHCdJf 43, HbAHHA rpAMATHK 8 rpdA Tp’KrOBHIJJE, M'kcEU.d WJfTOMBpÎE SÎ AKHH, 8 A^T X3HT.
      ţ Iiv Paava bwebwaa, mhaoctîa eokTa rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul presfintei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie morile de pe Rîul Doamnei, unde este la Crîng, fiindcă îi sînt vechi şi drepte dedine.
      Iar apoi, părintele egumen Onofrie a avut pîră Înaintea domniei mele cu Mihnea, fratele lui Vlaicul logofătul, pentru aceste mori. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi încă am citit domnia mea şi cărţile răposatului Vlad voievod Călugărul şi ale răppsatului Radul voievod cel Frumos şi am aflat domnia mea că au fost date aceste mori mai înainte sfintei mănăstiri de la Bistriţa de răposatul Pîrvul vornicul, însă le-a cotropit Vlaicul logofătul, de a luat aceste mori. Iar domnia mea întru aceasta, am miluit iarăşi sfînta mănăstire cu < acele > mori, căci îi sînt vechi şi drepte averi de moştenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie aceste mori cu toată ocina şi cu loc şi cu grădini şi cu branişte şi cu totul, iar Mihnea să n-aibă nici o treabă şi nici un amestec cu aceste mori, căci a rămas de lege dinaintea domniei mele. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan Coadă mare vornic şi jupan Udrişte mare vistier şi Badea Aiaz postelnic şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Radul paharnic şi Badea comis şi Stan-ciul postelnic. Ispravnic, Chirca vornic.
      Am scris eu, Ivancea grămăticul, în cetatea Tîrgovişte, luna octombrie 16 zile în anul 7053 < 1544 >.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 499 (Bistriţa, XLVI/3). Orig., hîrtie (41 x 28), pecete timbrată. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, ms. 192, f. 596v—597, 202, f. 390 v şi 713, f. 568-569.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 316-317.
168                                          1545 (7053) ianuarie 16, Tîrgovişte.
       t MhAOCTTIO SOWÎEIO, Îw PiAtfA B0EB0A4 H TOCnOAH'K BTiCOH 3EMAE ăJmppfr-BAdJfÎHCKOH, CHH’k BEAHKdrO H np’fcAOBpdrO Pifi^AA B0EB0A4. \i&&T rOCflOACTKO MH CHE nOBEA-feHHE rOCflOACTBA MH CB1ST0M$ MOHdCTHpg TAArOAEMH ToBOptl, BKOME A<>
www.dacoromanica.ro
205
HM E»A£T CEA© 1110 CE 30KET GtOHMAHIH WT Ha ©AT CEC BTvC JfOTap, I10HEWE ECT CTapa h npaea wmhha h A'fcAHHa.
       ă nOTOM, HMAI1JE WTl^S Er8MEH8 TEWAOpS H CE EpATHHM CEflp'kHTE IJP^A 1
rocnoACTEa mh cec coA’kpH wt HSmet, cec chhobh EaahkSaor h cec aHEncEH EaahkSaoe CEC £PC H CEC Kocrk H EI|IE>KE MH03H WT aHEflCEH EaAHKSAOB, paAÎ TaH cea© Ctoh-MAHÎH. d TOCnOACTEO MH 8 TEM rAEAa H cSAHJf ce B’EC'kMH hecththaw eaacteaii-hhmh rocnoACTEa mh h npoMETAjf rocnoACTEO mh KHurE noKOHHaro PaaYaa boeboa<i h noKOHHaro EacapasE eoeeoae h h3haha©)C rocnoACTEa mh Kano ect khaa n©K8nEHd TaH WMHHa GtOHMAHHE WT Iw            B0EB0A4 WT EaAHKSA 3a XT^J acnpî. fl EaAHK8A
nan ch noKSfiH cec teh3h ehuje nHcaHH acnpH ceao H8met8a, naK <3a> xaJ acrtpî. iIah npoAaAE EaahkSa Gtohmahhh 3a HErosS AO^pS boaio. ă 8 tem, ckhh Eaahk8aob, Jîpc h KocT’k h aHEncEH EaahkSaob, a whh wcTauiE wt 3aK0H wt np'fcA rocnoACTEa MH EI|IE>KE H CEC CpdMOTS.
       Gsro paAÎ, AM<>)f h rocnoACTEO mo cs'kTOA'.S A\0Hacmp8 e>ke ce 30BCT Tosopa, HK05KE Ad hm e8AET CEAO GtOHMAHÎE CEC E*EC JfOTdp KTv WHHH8 H B*E WJfdKS HHOKOAV H np-kHHOKOM H HH WT KOrOWAO HEflOKOA'feBHMO nO WpH3M0 TOCnOACTBA MH.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTABA'fcEM TOCnOACTEA A\H: >K8naH GtAHKO EHBI1JE AKOpHHK h >K8naH <KoaA*E>2 beahkh akwphhk h wSiiah &aphi(JE eeahkh khctîmp h >K8naH Gtpoe ehb cnaTap h Aparoauip beahkh cnaTap h Eae8a ctoahhk h PaaY'' nEjfapHHK h BaA’b KOAAHC H GtAHHIOA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpaBKHK, EdA^ dl33 (10CTEAHHK.
       H a3, Heahma, hjke NanHcajf k*e ctoahh rpaA Tp’EroBHqjE, m^ceha rauple sî AEHH E AtT X3HT.
       f Iw PaAyA eweewaa, mhaoctim eohcTm rocnoAHiiE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie satul care se numeşte Stoicianii de pe Olt, cu tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, au avut pîră părintele egumen Teodor şi cu fraţii Înaintea1 domniei mele cu boierii de la Nucet, cu fiii lui Vlaicul şi cu nepoţii lui Vlaicul, cu Urs şi cu Costea şi încă mulţi din nepoţii lui Vlaicul, pentru acel sat, Stoicianii. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele şi am citit domnia mea cărţile răposatului Radul voievod şi ale răposatului Basarab voievod şi am aflat domnia mea că acea ocină Stoiciani a fost cumpărată de Io Radul voievod de la Vlaicul pentfu 11 000 aspri. Iar Vlaicul iarăşi şi-a cumpărat cu acei mai sus-scrişi aspri satul Nucetul, iarăşi pentru 11 000 aspri. Insă Vlaicul a vîndut Stoicianii de a lui bunăvoie. Iar întru aceasta, fiii lui Vlaicul, Urs şi Costea şi nepoţii lui Vlaicul, iar ei au rămas de lege dinaintea domniei mele şi încă şi cu ruşine.
       De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri care se numeşte Govora, ca să-i fie satul Stoicianii cu tot hotarul de ocină şi de ohabă şi călugărilor şi celor care vor mai fi călugări şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Staico fost vornic şi jupan <Coadă>2 mare vornic şi jupan Udrişte mare vistier şi jupan Stroe fost spătar şi Dragomir mare spătar şi Albul stolnic şi Radul paharnic şi Badea comis, şi Stanciul mare postelnic. Ispravnic, Badea Aiaz postelnic.
       Şi eu, Ivancea, care am scris in cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 16 zile în anul 7053 <1545).
       f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
206
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 500 (Govora, VI/5). Orig., hîrtie (41 x 28), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843, Traduceri ibidem, ms. 234, f. 123 v — 124, 447, f. 15? şi 463,
      EDIŢII. Trad. D.I.E., B, 317.'
        1 Cuvint scris deasupra rindului. * Loc rupt.
169                                         1545 (7053) ianuarie 19, Tirgovişte.
       ţ (HhAOCTÎIO GOJKÎEK», Îw PaAY* GOEKOAU H rOCflOAHHTi BTi<COH 3EMAH>
J>rrppoBAAjf îhckoh, cHHTi KEAHKuro o np’fcASRparo PaAyAa koeboaa. Aakat rocnoACTKO a\h <cîe no>KE<rbHÎE rocnoACTaa mii noiTEHHM BOA-bpa rocAnoAcTBO a\h 5K$ndH PdAyA rtwrwiJsET <k GOnp’b) iiocteahhk8 h ce HHjf ckhobh, eahue hm Berii npwiScTHT, mkoke Aa H<M ECT W4HH8 8 E'klţEA WT npE3 EliC> yOTdpWM, nOHEHvE HJf n«K8nH PaAyit rtwrw^ETS h Gdnp'k iiocteahhkS wt T8awp wt .. . 3a .. .
       <H naK>H a<> hm ect 8 E^uea TpETaro a ea o Otahiioauie cea, iiohejke iiphhae epat8a Gtah4IOAWB, hmehhm A$MHTp8 ... npEA rocnoACTEa a\h TEpE k> am^uie h flOKAOHHLUE PdAy’AOWE AWrWljiETS H ©lip EH nOCTEAHHKS, a PaAVA AUTWijSETS H ©npb nOCTEAHHKS AAp<OBdA nO A^MHTp8 CEC . . . > UIT ATAA3, EliC 3AUTO, U.EHO ErO 3a XÂ acnpH ...
       .. . TEpE non»ca Gtah4Ioa h >khteahhu,a ea\8 IlEaua ...
       <H> naK Aa ha\ ect 8 E'kuEA uit aeaa IIiiTpuiE Tpeta<ro aeao, iiohe/KE k> no>K8nn uit IIiiTpS 3a ta a <acnpH roTOBH>.
       <GEro paAî, A^A^X H r©cn©ACTBO> a\h w8naH Paavauie AwruujsETS h ©npEH < IIOCTEAHHKS, ttKOWE AA HM ECT Eli W4HH>8 H Ul)fdBS, HHM II CHHOBHA1 <HA\ H EHOKOA* H np*kBH84ETOM HM H HH> UIT KOrOJKE < HEnOTTiKHOEEHO, 110 UipH3M0 rOCIlOACTKd MH>.
       <Ge/ke h ceeaeteaîe nocTABA'kEM rocnoACTso a\h: %SndH EoaAii eea> ae^p-hhk8 h jkSimh Ta<t8a eea AUiruiijsET h Xaphijje ehctTop hGtpoe eiie eea cnaTap h AparoMHp cnaTap h iIaeSa ctoahhkS h PaAV'A nE£apH>HKS h EdA’k koa\hc A Ctahmioa EEAHIXH nOCTEAHHK. H> HCnpaEHHK, GTpOE CIldTdp.
__ H as, Gtah, e>ke H<anHcaY Rii hactoahh rpaA> Tp'EroBHijJî, Eli M’kcEiţd rEHSapîE
eî aehh, e A'fcT x3îîr.
       ţlui PaAVA EUlEEUIAa, MHAOCTÎA GOJKÎ/ft rOCHOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată <ţara> Ungrovlahieî, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea <această> poruncă a domniei mele cinstiţilor boieri ai domniei mele jupan Radul logofătul <şi Oprea) postelnicul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să <le fie ocină în Veţel de peste tot) hotarul, pentru că au cumpărat Radul logofătul şi Oprea postelnicul de la Tudor din ... pentru ...
       <Şi iar) să le fie în Veţel a treia parte, a lui Stancjul toată, pentru că a venit fratele lui Stanciul, anume Dumitru f.. înaintea domniei mele de a dat şi a închinat lui Radul logofătul şi lui Oprea postelnicul, iar Radul logofătul şi Oprea postelnicul l-au dăruit <pe Dumitru cu .... > de atlaz, tot aur, preţul lui 4000 aspri ...
       ... de au subscris Stanciul şi soţia lui, Ivana...
       <Şi> iar să le fie în Veţel din partea lui Pătru, a treia <parte, pentru că) a cumpărat-o de la Pătru pentru 334 <aspri gata).
www.dacoromanica.ro
207
      <De aceea, am dat şi domnia) mea jupanului Radul logofătul şi lui Oprea <postelnicul, ca să le fie de ocină) şi ohabă, lor şi fiilor <lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi) de nimeni <neatins, după porunca domniei mele).
      (Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Coadă mare) vornic şi jupan Ta<tul mare logofăt şi Udrişte vistier şi Stroe fost mare spătar şi Dragomir spătar şi Albul stolnic şi Radul paharn)ic şi Badea comis şi Stanciul mare (postelnic. Şi) ispravnic, Stroe spătar.
      Şi eu, Stan, care am (scris în cetatea de scaun) Tlrgovişte, în luna ianuarie 19 zile, în anul 7053 (1545).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de Artă al R.S.R., Cabinetul de Stampe, nr. 1. Orig., hîrtie, rupt, pecete timbrată, căzută.
170                                           1545 (7053) martie 25, Bucureşti.
       t ffiHAOCTÎIO EOJKÎKs îw MHpMd BOEKOA4 H rOCIlOAHH'h KliCOH 3EMAH «îrrpO-KrtdjfHHCKOH, chitk BEAHKdro h np-feAOEpddro PdAVAd kohboae. A‘,K‘1T rocnoACTBO MH CÎE nOBEA’kHlE TOCnOACTBa MH WKEM3H MhAOB’klţî Hd HME: H’fcKLUSA H EpdTS EM8 ©dHMd H HdH Ch EpdTÎIdM CH, CTOHKd H AobPot'k h Kp’hCT’k H £h<HTH>1A'K H Ch HHJf CHHOBH, I3K0JKE A<l M8 ECT IVMHH8 8 IIonEIJJÎ, BdpE EAHKd M8 CE JfTET H3KpdTH HEriVB AM, nOHEJKE m8 ECT CTdpd H lipdBd IVMHHS H AEAÎH8.
       d IlOTOM, HMdAH c8t npHTECHEHÎE WT AP^A CTOAHHK8, TEpE M8 ECT KHW 83EA IVMHH8 E>KE ECT BHUJE llHCdHd, BE3 HM" EAHd BHHd H BE3 SdKOH. H TdKO POC-nOACTBO MH rAEAdJfMO PEA& Ch MhCTHTHMH npdBHTEAÎE rOCnOACTEd MH H HSHdHAOff rocnoACTBO MH EPE HE c8t HMdAH BHUJE IIHCdHH MhAOBtlJ,î HH EA«0 EHH AP<>r8AWK CTOAHHK8 H AP^A CTOAHHK H"kcT HMdA HH EAHO METEJf ChC WHHH8 WBEM3H MhAO-B-ku,î.
       Cep© pdAÎ, AAAOJf H rocnoACTBO mh, hko>ke Ad m8 ect B’h whhh8 h btv
WJfdB8, HHM H CHHOBOM HM H BH8KWM H JIPEBHSMETOM HM H HH WT KOPOJKE HEJlOT'hK-HOBEHH, no PEH TOCnOACTBd MH.
       Ce)KE H CB’bA^TEAÎE IlOCTdBA’kEM TOCnOACTBO MH! JK8ndH APJHJM BEAHKH EdH . EpdAEBCKri H JK8ndH EhHTHA'K BEAHKH AKOpHHK H &APHIJJE KHCTÎlap H AP<*rOMHp CJldTdp H SdA'b KOMHC H AP^rOMHp BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, CHMd KHCTÎlap.
       H d3, HwH, mc B'h CTOA £8k8PE1{JH, M^CEIţd MdpTÎE KE AhHH ,B AtT X3HP.
       f Iw AlHpHd BOWEKWAd, MHAOCTÎA KOJKÎA rOCnOAHHh,
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Neacşul şi fratelui său Oancea şi lui Nan cu fraţii săi, Stoica şi Dobrotă şi Cirstea şi Vintilă şi cu fiii lor, ca să le fie ocină în Popeşti, oricît se va alege partea lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, au avut cotropire ae la Dragul stolnicul, de le-a luat ocina care este' mai sus-scrisă, fără nici o vină şi fără lege. Şi astfel domnia mea am cercetat rîndul cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că n-au avut mai sus-scrişii oameni nici o vină faţă dş Dragul stolnicul şi Dragul stolnicul n-a avut nici un amestec cu ocina acestor oameni.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
208
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi Udrişte vistier şi Dragomir spătar şi Badea comiB şi Dragomir mare postelnic. Ispravnic, Sima vistier.
      Şi eu, Ion, am scris in scaunul Bucureşti, luna martie 25 zile, In anul 7053 <1545).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCXCIX/11. Orig., perg. (24 x 30), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. Grecianu, Genealogiile, II, 173; D.I.R., B, 320.
       1 Loc rupt.
171                                                 1545 (7053) aprilie, Bucureşti.
       f ffiHAOCTHIO EOÎKHIO, Iw fflHpMd BOHBOAd H rocnOAHH*B BTiCOH 3EMAE XrrpO-KAd^ÎHCKOE, CHH*B BEAHKdrO H Jip'feA^pdrO PdAVAd KOEKOAE. ÂdBdT rOCnOACTBO MH cTK> nOEEAtHHE rOCnOACTBd MH CA83EM rOCnOACTBd MH E<OH>KO H CB CHHOBH CH H TlOpMdH H CB EpdTHIdM CH H PoUJKd H CB EpdTHIdM CH H PdAVA H CB EpdTHIdM CH EJJJEWE H C7i HHJC CHHOBH, EAHU.H HM Eon* npHIlScTHT, IdKOWE A<» HM E8AET ti TopHH Ep*BTHIdHH H 8 TpWUJHH 1 IVT nO BMC WHHHS TpH 8>KE, (10HE>KE HM c8t CTdpE H npdEE WHHHHE, A^AHHE IVT A^AH (ipHA^AH.
       ă flOTOM, HMdUJE BHUJE (IHCdHH AK>AÎE IipHTECIiEHHE H CHAOCT EIJJE npH A^HH EeHTHA'B EOEBOAE, TEpE HM 83EUJE BHUJE p^X CEAd TpOUJHH1 H Ep’KTHQHÎH, TEpE IO A4A* K4A8-TEpOM IVT EpMAET, d BHUJE llHCdHH AIOAHÎE BTi MtcTO CEAd EpTiTHIdHH H TpOUJHH1 AdAE HM AP^rO CEAO H ELITE HM lipHAdAE . ..2 dCnpH TOTOBH TOCnOACKH 3pdAÎ CEAO TpivujHH3. ă npii a^hh PdAVAA KOEBOAd KdASrspd, ndKH HMdUJE np8 ca KdASrspH IVT' SpMAET. TdKO IVHH HJf ... HM A^AHH8 BTkCd CEAd Ep"BTHIdHÎH H TpOUJHH1 H ca K*acoM jcoTdpwM, d dcnpH wcTdX rocnoACKH h 83euje hx PdAVAd koeboae. ă
BHUJE IJHCdHH AK>AÎE A<* CH WEAdASET B*BCd CEAd H KOMdTE H JJAdHHHd E>KE CE 30KE ÂP’aniHd h Ep-BT8n8A /Hemkeb h 3E8<i8MdT8A.
       ă nOTOM, ndK HMdUJE BHUJE llHCdHH AIOAÎE np8 JJpEA TOCnOACTBd MH CBC Kd-ASrEpH. TdKO, rocnoACTBO mh c8ahx h rAEAdjf ca B*acH npdBHTEAHE rocnoACTBd mh H H3HdHA«X rocnoACTBO MH KdKO H^CT HMdAH KdASrEpH LVT EpMAET HHKWrAdTKE HH EAHO MET’tX, H8 c8t EHAH npHTECHHAH CBOHIVM CHAOCT. H Hd COpiVK HE JipÎHAOUJE np£A rocnoACTBd MH, h8 iVCTdUJE LVT 3dK0Hd d KdASrEpH no BEKH MET'bX Ad HE HMdTE.
       H xoT<*PE Ad hm ce 3HdET: lvt $dr8A ivT nST no X0T<,P. A<*>HE A® TpSio Ad38AWE H A* rpSlOA CEAHtpOdpLVB H A* Eddt K8 IlETpHA't H LVT T8H, BdAt, Ad%E A O ptu.’b h lvt t8h, no ptu.t, a<*>ke a« noEHH, no x«Tdp, a«PH A* A*aKUJop8 h no CA*fcME H A® ffidASA GtE>KEPEa8a8h H LVT t8h, no X0TAP. A* ^’BHT’BHd Ad38AWB h no X0T4P> A® P’tu.’k h ndKH a<>hce a<> EodCTd JKSaeawk h no ca^me h a® KdMEH X-KHCEB H no MdASA <ţ>-BIJElI,EA8A8H H nO EdA’fc, A® 4&dr WT K4AE>
       Csro pdAÎ, AdA^X h rocnoACTBO mh bhuje hmehhth aioaîe, hkohce Ad
HM e8AET LVMHHE H LVXdBE, HHM H CHHOBOM EM8 H nplîBHSMETOM HM H WT HHKOTW/KE HEnOKOA’fcCHMO, HO pEH < TOCnOACTEd MH>.
       <Ce>KE H> CBEAETEAHE nOCTdKA’kEM rocnoACTBO mh: >K8ndH ^P'KrHM BEAIlKH BdH H >K8ndH EeHTHA'B BEAHKH A^OpHHK H EdpB8A BHCTHtdp H ,A,<pdrOMHp CndTdp H KOHAd> CTOAHHK H EdA'fc KOMHC H /(pdrOMHp nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, 0EWA®P AWrWiJlET.
       H d3, CTdH rpdMdTHK, E>KE <HdlJHCdX> $ E8K8pEljJH, M^CEUd dnpHAIE . . .2 AKHH B*a /rkT x3Îir.
       ţ Iw fflHpHd BWEBWAd, MHAOCTÎA KO>KÎdV TOCnOAHHB.
www.dacoromanica.ro
209
      t Din mila lui Dumnezeu» Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, {iul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Voico şi cu fiii săi şi Ghiurman şi cu fraţii săi şi Roşea şi cu fraţii săi şi Radul şi cu fraţii săi, încă şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie în Brătianii de Sus şi în Groşi1 trei funii de peste toată ocina, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine, dedine, din moşi, strămoşi.
      Iar apoi, oamenii mai sus scrişi au avut cotropire şi silă încă din zilele lui Vintilă voievod, de le-a luat mai sus-spusele sate, Groşii1 şi Brătianii şi le-a dat călugărilor de la Brădet, iai* oamenilor mai sus scrişi le-a dat, în locul satelor Brătianii şi Groşii1, un alt sat, şi încă le-a mai dat .. .2 aspri gata domneşti pentru satul Groşi. Iar în zilele lui Radul voievod Călugărul iarăşi au avut pîră cu călugării de la Brădet. Astfel ei ... lor dedină toate satele, Brătianii şi Groşii1, şi cu tot hotarul, iar asprii au rămas domneşti şi i-a luat Radul voievod. Iar oamenii mai sus-scrişi să-şi stăpînească toate satele şi averile şi munţii ce se chiamă Drăghina şi Vîrtopul Mecichei şi Zbuciumatul.
      Iar apoi, oamenii mai sus-scrişi iar au avut pîră înaintea domniei mele cu călugării. Astfel domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi dregătorii domniei mele şi am aflat domnia mea că n-au avut călugării de la Brădet niciodată nici un amestec, ci au cotropit cu silă. Şi la soroc n-au venit înaintea domniei mele, ci au rămas de lege, iar călugării mai mult amestec să nu aibă.
      Şi hotarele să se ştie, din fagul din cale pe hotar, plnă la Gruiul Lazului şi pînă la Gruiul Siliştoarei şi pînă în Valea cu Pietrile şi de aici valea pînă în rîu şi de aici, pe rlu, pînă la poieni, pe hotar, pînă la Lăcşoru şi pe culme şi pînă la Malul Stejerelului şi de aici, pe hotar, pînă la Fîntîna Lazului şi pe hotar pînă la rîu şi iarăşi pînă la Coasta Judelui şi pe culme şi pînă la Piatra lui Hînsea şi pe malul Făgeţelului şi pe vale pînă la fagul din cale.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-numiţilor oameni, ca să le fie ocine şi ohabe, lor şi fiilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa <domniei mele).
      <Iată şi> martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare ban şi jupan Vintilă mare vornic şi Barbul vistier şi D<ragomir spătar şi Conda) stolnic şi Badea comis şi Dragomir postelnic. Ispravnic* Theodor logofăt.
      Şi eu, Stan grămăticul, care <am scris) în Bucureşti, luna aprilie ...2 zile, în anul 7053 <1545).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCCVIII/68. Orig., perg. (42 x 31), rupt, pecete timbrată. Traducere la Arh. St. Buc., ms.v 1 232, f. 49.
      EDIŢII. D.I.R., B, 318—319 (sub <martie-iunie».
      1 Cuvîntul rpouiHH (Groşi) şters cu roşu şi scris> deasupra cu roşu: hsiaahX (am scos).
      *  Loc alb.
      *  Cuvintele nsp*A< cia» rpuuuHfi jpentru satul Groşi), la fel ca la nota 1.
172
                                                                                                <1545) aprilie 8.
       7054 (1546) aprilie 8.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voevod şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fiul marelui' şi- preabunului Radul voevod. Dat-am domniia mea această carte a domnii mel& Harăşanilor, cîţi sînt judeci, c,a să le fie lor Hare-şul tot, cu tot hotarul, pre bătrînile hotară.
210
www.dacoromanica.ro
       Şi ca să să ştie hotarul: din Lăcşor pe slemea Pleşilor in josş pă slemea Pleşilor şi pe Mlaca Stani, de-acolea în jos, pînă în gruiul hotarului, de-acolea în jos, pă bătrlnul hotar, pă vîlceaua Vîrtoapelor şi- pă vîlceaua Colnicilor şi pînă în Condea, la Piatra Mare şi la gruiul Căpăţînii Şi pre slemea Lazului pină in Măgurelile Lazului şi pînă în piatra Neniului dvornic şi-pă şăsul pădurii Corugii şi pînă în secătura Monii şi de-acolea drept la Plăişor.
       'Pentru că a lor este bătrînă şi dreaptă ocină şi moşie, ce au fost înpre-surată dă satul cetăţii Poenarul, dă Căpăţîneni şi dă Cheeni, însă din vremea care i-au prins Stroe spătar şi doamna Băsărăboae. Iar după aceia, oameni ce zic mai sus, Arăşani, au venit înaintea domnii mele dă ni s-a jăluit. Şi au scos cartea răposatului Lăută Băsărab voevod şi o am citit-o şi am adevărat domniia mea cum că iaste a lor bătrînă şi dreaptă ocină şi moşie, prin hotarele ce scrie mai sus.
       Drept aceia, am dat şi domnia mea Areşanilor, ca să le fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi între dînşii zarvă ca să nu mai fie, ci lăsare in pace. Şi neclătit să fie, dupe zisa domnii mele.
       Iată şi mărturii: jupan Vintilă vel dvornic i jupan Udrea vel logofăt i Barbul vistier, Badea comis i Badea păharnic i Boloşăn stolnic, Dragomir vel postelnic. Şi ispravnic, Ţintea armaş.
       Şi eu, Niagoe, ce am scris.
       Arh. St. Buc., Suluri, 37, nr. 4. Copie.
       Văleatul greşit, datat după divan.
       EDIŢII. D.I.R., B, 336—337 (sub 1546); Sacerdoţeanu, Aref, 196—197; Slăn-ciulescu, Hrisoave... Aref, p. 2.
173                                                 1545 (7053) mai, Bucureşti.
       f AbldOCTÎIO BOJKÎIO, îui fflhpMd BOHBOAa H rOCflOAHH'h KTkCOH 3EMdlO JfrrpO-BddJfÎHCKOE, CHHK A^pdrO H BEdHKdrO PdAydd BOHBOAE. AaKdT rOCnOACTBO A\H CÎE noKErt’fcHiE rocnoACTKO mii Grâu ck chhobh ch h ckc dUEncEH ch, no hme A-feuiT-K
H CTdH H CK HHJf CHHOBH, I3KOOKE Aa> HM ECT UmHH8 8 MHKUldHH UIT nOdO<BHH>S WT EAHO 8}KE H nOd K-K CEdO X, flOHEVKE HM <ECT> CTdpd H npdKd UIMHHd H A^AÎHd. H ndK CTdH CK CHHOBH CH H CK AMPtpEM CH CTdHd, OK O Aa HM ECT UIMHH8 8 AIhK-UldHH, AEd A8n<8d>OB B-KCd, BdpE KOdHKb CE JfTET H3BpdTH, nOHEÎKE K8nHUIE 3d T denpH. H IUKH CTdH H <CK CH>HOBH Aa hm ECT WHHH8 8 Ac,c8a ăl'KrgpHEH, UIT AEd ALdHEB E-KPOEB, UIT UlECTdrO AEd nOdOBHH8, n<OHEHCE n>OK8llHUIE U’T ă/ldH’k 3d pă denpH. H ndK <CT>dH H CK CHHOBH CH Aa HM ECT UIHHH8 8 AlHKWdHH UIT AEd <Co>KOdOK nd-KHHHTMB nOdOBHH8 nO<HE)KE nOK>8nHUIE 3d TH <dCnpH . . . > nOK$-nHUiE ... h uit ... ifii denpH. H ndK CTdH ck chhobh ch Aa hm ect 8 <E’Kd>EroujH UIT EpEr A^MKP'hKHEH K-K dHBdAE AEd E<d>H0B H AaH0K KTiCd, nOHE/KE HJf K8nHUIE 3d ii denpH. H ndK CTdH 2 ck chhobh ch Aa hm ect 8 E-KdErouiH uit uimind AaHC>B> HHB B, ddH 8 ASdUEpdB'K, EIOHEHTE H)f K8<IWUJE> 3d 5 denpH. H ndK CTdH CK CHHOBH CH, Aa HME ECT 8 AlHKUJdHH, UIT AEd UIT UmHH8 HdHOB, CHH"K HodpTkB, <E>AHH HHB UIT Ul8M nOdOBHH8, nOHEJKE IO nOK8nH!UE CTdH 3d d denpH.
       H CÎEJKE BHU1E PEHEHE UIHHHE HM c8t nOK8nEHE nO TddACTBO, K*KAa CH npOAdBdjf UKdOK’kli.H CHHOBH T8pKOM.
       H ndK PdAVa CK CHHOBH CH Aa HM ECT 8 AEaEI4JH UIT AEd IIOEHpKOK HIIBE B, nOH<EJKE nOKSnHUJE 3d EAHH KOH. H TOCnOACTEd MH AM^UJE KOH.
       Toro <pdAÎ>, AaA°X H rocnoACTBO mh, qkojke Ad hm ect b-k uiihh8 h b*k
UIJfdES, HHM H CHHOBH HM H BH8KOM8 H nptBH8q< ETOM >8 H UIT HHKOTOJKE HEnOTMK-hobeho, n<o pEM> rocnoACTBd mh.
www.dacoromanica.ro
211
      H cKta^teahe : »8ndH Bhhthatv beahkh a<R°Phhk> h «SnaH Ea<ihk8a npt-ifKAdB h EapeSA khctîhp h Kpticthhh cnaTap h TsprE <koa*hc h E«h>aa ctoahhk h JiaA'fc nEjfapHHK h ApdroMhp beahkh nocTtAHHK. HcnpaKHHK, T8a«P • • •
      <IIhc> 8 rpaA E8k$peiiih, /watt ... a^hh, b*k a^t xbht.
      f IlV MhPHA BWEKWAa, ammcctîa bckîa TOcnOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan cu fiii săi şi cu nepoţii săi, anume Leaotă şi Stan şi cu fiii lor, ca <să> le fie ocină în Micşani din jumătate dintr-o funie şi jumătate in sat1, pentru că le <este> veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi iarăşi lui .Stan cu fiii săi şi cu fiica sa Stana, ca să le fie ocină în Micşani, toată partea lui Lupul, oricît se va alege, pentru că au cumpărat-o pentru 300 aspri. Şi iarăşi lui Stan şi <cu> fiii să le fie ocină în Dosul Măguriei din partea lui Manea al lui Băroe, din a şasea parte, jumătate, pentru că au cumpărat de la Manea, pentru 150 aspri. Şi iarăşi lui Stan şi cu fiii săi să le fie ocină în Micşani, din partea lui Socol al lui Plăcintă jumătate, pentru că au cumpărat-o pentru 350 <aspri... > cumpărat ... şi de la ... 450 de aspri. Şi iarăşi lui Stan cu fiii lui să le fie la Băl<egoşi> din dealul Dumbrăvii spre livadă, partea lui Ban şi a lui Dan toată, pentru că le-a cumpărat pentru 80 aspri. Şi iarăşi lui Stan2 cu fiii săi să le fie la Bălegoşi din ocina lui Dan două ogoare, însă în Dumbravă,
i)entru că le-a cumpărat pentru 80 aspri. Şi iarăşi lui Stan cu fiii săi să le fie a Micşani din partea de ocină a lui Nan, fiul lui Cioară, un ogor din pădure, jumătate, pentru că l-a cumpărat Stan pentru 30 aspri.
      Şi aceste mai sus-zise ocine le-au fost cumpărătură pe vreme de foamete, cînd oamenii îşi vindeau fiii turcilor.
      Şi iarăşi lui Radul cu fiii săi să le fie în Deleşti din partea lui Pobircă două ogoare, pentru că le-a cumpărat pentru un cal. Şi domniei mele au dat un cal.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după <spusa> domniei mele.
      Şi martori: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul pîrcălab şi Barbul vistier şi Cirstian spătar şi Gherghe <comis şi Con>da stolnic şi Badea paharnic şi Dragomir mare postelnic. Ispravnic, Tudor...
      <Scris> în cetatea Bucureşti, mai ... zile în anul 7053 <1545>. f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CXLI/64. Orlg., hîrtie (40 X 27), rupt, pecete timbrată, stricată. EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 320-321.
      1 Cuvintele: „n ciao" (la sat) slnt scrise deasupra rîndului.
      * Cuvînt scris deasupra rîndului.
174                                            1545 (7053) mai 27, Bucureşti,
      f Mhaoctiio eo>kî£k>, Iw Mhp<m boeboa<i h roenoAHHTi b'Bcoh 3ea\ae Xrrppo-
■KAdJf ÎHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H nptAOEpdrO PdA^A BOEBOAd. A<*K<*'r TOCilOACTEO AHH CÎIO nOBEAEHIE rOCilOACTEd A\H CE’kTOiWS AliOHdCTHpU E>KE CE 30BET EHCTpHU.d H B1vCEA\ •KpdTHE E>KE JKHKSipH BTk CK’kTOMS A\*kcT0, I3KCOKE A<* HA\ C$T IVMHH8 3 'ÎEA’fcfO flOAO-
.212
www.dacoromanica.ro
BHH H WT rpiirtE nOAOBHH H BdpE []OCB8aE HMdT CBtTOMS MOHdCTHpS HETOK fOTdp, nOHEÎKE HA\ C8T CKtTOMS MOHdCTHpS CTdpd H npdBd WMHH8 H
       A IlOTOM, HMd)f8 CIvnptHÎE CBtTOMS MOHdCTHpS CliC KpTvCTÎiaH BEAHKH CIldTdp nptA rocnoACTKd mh. H tako npEWE KptcTÎraH cndTdpS kako m8 ect h a^AihS TECT8 CH Ero, CtAHKO AKOPHHK, HdA cî» BHUiE ptjf CEAIV HEAtK». A 8 TEM, roc-nOACTBO MH c8AHX CTiC BTiCH HECTHTHMH npdBHTEAK» rOCnOACTKd MH H f’AEAdJf roe-nOACTKO MH CTdpH KHHrH E>KE c8t CBtTOMS MOHdCTHpS WT npt>KAE, EIJIE IV npH AKHH nOKOHHdrO £AdAVA KOEKOAd KdASrEpd, EIJJE H WT EdCdpdBd BOEKOAd, H8 BHAH c8T npHTECHSAH WT CTdHKO AKOpHHK H 83EAH ECT BHUiE pt^ CEAO HeA^K» 8 CHAOCT H BE3 npd<K>A«>M, BE3 HHHHH BOAW, WT npH A^HH PdAVA BOEKOAd KdA8rEpd, dH8 WCTdllJE KpivCTÎraH BEAHKH CIldTdp WT SdKOH WT npEA rOCnOACTKd MH H npEA BTiCH HECTHTHMH npdBHTEAK» rOCnOACTKd MH.
       CErO pdAÎ, HM A*MX<\> H rOCnOACTKO MH CKtTOMS MOHdCTHpS rAdrOAEMH EhCTPEUA, taKOHfE Ad HM ECT CEAO H EA tio Biv WHHH8 H B*K WX<1B8, A TOCnOACTBO MH BtHHHOE B’KCnOMHHdHÎE H Biv 8KptnAtHÎE CBtTOMS MOHdCTHpS H nHlJJE BpdTHHAV EKE >KH88ljJH Biv CBtTOMS MECTO H HE WT KOrOKE HEilOTMKHHOBEHO, nopH3MO TOCnOACTBd MH.
       Ge>KE 8BO H CBEAtTEAlO ilOCTABAtEM TOCnOACTBd MH! >K8ndH EeHTHATv BEAHKH ASOPHHK H >K8nfiH EdpB8A BEAHKH BHCTÎHp H >K8ndH8 EdAt BEAHKH nEJfdpHHKS H >K8ndH8 TEprEB <KOMHC>, BpdT ToMEB EdH H >K8ndH KoHAd BEAHKH CTOAHHK H >K8ndll8 AP<*rOMHp BEAHKH nOCTEAHHKS H >K8ndH PliAHM BEAHKH nopTdp. HcnpdBHHK d3, EeHTHATs. BEAHKH ABOpHHK.
       H ds, EdAt, HdnHcdX’, chh-k nonEB wt AHrrKpEijjH wt ptKO liÎAOBHHiţd, 8 rpdA E8k8PE11JH, MtCEUd MdH l5 A^HH, B AtT X3HT.
       f Iw fliHpMd BWEBWAd, MHAOCTÎM BO>KÎM rOCilOAHHB.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se cheamă Bistriţa şi tuturor fraţilor care trăiesc în sfintul lăcaş, ca să le fie ocina de la Celeiu jumătate şi din gîrle jumătate şi ori pe unde are sfinta mănăstire hotarul său, pentru că sînt sfintei mănăstiri vechi şi drepte ocine şi dedine.
       Iar apoi, a avut pîră sfinta mănăstire cu Cirstian marele spătar Înaintea domniei mele. Şi aşa pira Cirstian spătarul că este şi dedină socrului său Staico vornicul acest mai sus-zis sat Celeiu. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea cărţile vechi care sînt ale sfintei mănăstiri de mai înainte, încă din zilele răposatului Vlad voievod Călugărul, încă şi de la Basarab voievod, însă au fost cotropiţi de Staico vornicul şi a luat mai sus-zisul sat Celeiul cu sila şi fără dreptate, fără voia lor, din zilele lui Radul voievod Călugărul, ci a rămas Cirstian marele spătar de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie satul Celeiu de ocină şi de ohabă, iar domniei mele veşnică pomenire şi de întărire sfintei mănăstiri şi hrană fraţilor care trăiesc în sfintul loc şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Barbul mare vistier şi jupan Badea mare paharnic şi jupan Gherghe <comis> fratele lui Toma banul, şi jupan Conda mare stolnic şi jupan Drago-mir mare postelnic şi jupan Rădici mare portar. Ispravnic eu, Vintilă mare vornic.
www.dacoromanica.ro
213
      Şi am scris eu, Badea, fiul popii din Lipăreşti de ia rîul Ialomiţa, în cetatea Bucureşti, luna mai 27 zile în anul 7053 <1545).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 501 (Bistriţa, LII/3). Orig., hîrtie (23,5 X 33,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 77, 198, f. 5 şi 202, f. 409.
      EDIŢII. Trai D.I.R., B, 322.
175                                                1545 (7053) mai 27, Bucureşti,
       f Mhaoctîio eo>kîek>, Îw fflHpia koekoa<j h rocnoAHHT». <ktico>h 3eaaae Xrrpş-
KAdX'ÎHCKOE, CHH'b BEAHKdrO H fip'fcAOKpdrO PdAyA KOEKOAE. AdKaT TOC<nO>ACTKO AţH cTe nOBEAEHÎE PCcnOACTKO AAH CB^TOAlS H EOKECTTvKHOAAS MOHdCTHp rAdrOAEAAH EHCTpHlţd, <ewe ect> jfpdA\ np'bcK'kT'bH, micT'bH h np'bEAdrocAOB'bHHEii BAdAHwuE HduiE Eoro-POAHU.E H n<pHCHO>AEB’bH ffldpÎE, MECTHO EH ScflEHÎE H •JECTHHUIOAA$ H npkWCBElJ]EHHOAI\8 WTU.8 EPSAAEH <x>HO$PHE H np<Oir8AAE>HHOAl H CBEIJJEHHKOAA H CTdpU,EM H AHHKOHHAA H KTiCEAA EpdTÎE >KTb81JJH B"K CB'feT'feH A/VkcTE CEAA, t3KO>KE Ad ECT CE’fcT'OAflS AAOHdCTFpS! H^A’fclOA BTvC Ch BTiCEAfl X’OTdp’OAA H CEC rp"K< AdA\H K8UIAMI>M II CEAHIjJOpd BTiCd H CK B*KCEAA JfOTdpOAA H CE B"hCEA\H CEAHipdAIUI, BdpE EAHU.Î CEAHIJJE JfTET HMdTH, 3dHE5KE CÎE BHUIE PE1EHH W1HHE EHW c8T A<*HHH H IKOAO»KHAH Biv CB’fcT’fcAAH AlOHdCTÎpE- WT
HHEjf rocnoAapîE cuce c8t np’bxAE Hdc. <H> h3hjha«X' rocnoACTBd a/ih h npouHTdjf rocnoAcTBO aah ii KimrS iiokohhoa\8 BAdAd boeboaa. H BHA'ky rocnoAcTBO a/vh h KHHTE HHHHJf CTdplE rOCI16AdP> KOH cST EHAH WEAdAdTEAÎE EAdUJKOH 3eAAAE.
       TdKO A^A^X h rocnoAcTBO AAH BHIUE PE4EHOAA# CB'kTOAAS AAOHdCTHpS 3ob1jaah-
Ehctphm, HKOJKE Ad ect EpdTîiaA/VH Eli nrnpS, d rocnoACTB© a\h h p©aîteaîea\ r©cn©ACT-
BO AAH BTi BEHHOEH E'ECnOAlEHdHÎE H HH WT KOTO>KE H'hnOT'h.KHOBEHOAAS, II© pEM r©CIV©A-■CTBO AAH.
       Ge>KE CBEAETEAÎEA/V nOCTdEA’feEM reenOACTBd AAHI >K8ndH BilHTHATi BEAHKH AKOPHHK H HCiJlldH EAdHK$A IipTiKTiAdES H EdpsSA BHCTliap H EpTiCTHIdH CIldTdpi© H KoHAd CTOAHHK II EdAE FlEJfdpHHK H I^pm KOAAHC H Apdr©AAHp BEAHKH IIOCTEAHHK. Hc-npdEHHK, EhHTHA-E BEAHKH ABOPHHK.                                         _
       d3, EpiimoH, nncdx Eli rpdA PEK©aah E8k$peiuî, AA-fecEM Mau K3 akhh, bti A^T X3HT.
       f îw fflîpMd BWEBWAd, AAHAOCTÎA EO>KÎA, TOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul Voievod. Dâ domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Bistriţa, <unde este) hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvintatei Stă-pinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei ei uspenii şi cinstitului şi preasfinţitului părintelui egumen Onofrie şi proegu-menilor şi preoţilor şi stareţilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc, ca să fie sfintei mănăstiri: Celeiul tot cu tot hotarul ş] cu gîr-lele Cuşmiţa şi Seliştioara, tdate şi cu tot hotarul şi cu toate seliştile, oricîte selişti va avea, pentru că aceste mai sus-zise ocine au fost date şi dăruite la sfinta mănăstire de alţi domni, care au fost înaintea noastră. Şi am aflat domnia mea şi am citit domnia mea şi cartea răposatului Vlad voievod şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrlni care au fost stăpînitori ai Ţării Româneşti.
214
www.dacoromanica.ro
      Astfel, am dat şi domnia mea mai sus-zisei, sfinte mănăstiri numite Bistriţa, ca să fie fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul pircălab şi Barbul vistier şi Cirstian spătar şi Conda stolnic şi Badea paharnic şi Gherghi comis şi Dragomir mare postelnic. Ispravnic, Vintilă mare vornic.
      Eu, Crăciun, am scris în cetatea numită Bucureşti, luna mai 27 zile în anul 7053 <1545).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      .Arh. St. Buc., S. I., nr. 5)2 (M-rsa Bistriţa, LII/4). Orig., hîrtie (32 X 22), pecete timbrată, stricată. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 88, 198, f. 6, 202, f. 409 v - 410 şi 213, f. 576 v - 57*
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 323.
176                                                1545 (7053) mai 28, Bucureşti.
       t /Qhaocthk» goxîe<io, îiv AlH>pHd KOHKOAd h rocnoAHHi, KiiCOH 3cmah Xrrppo-Krtdy<îKCK>oH, chht, np1iBE< ahk >aro h A$Epdro PdAVAd <KOEKO>Ad. A<>K‘,TrocnoACTBO
MH CÎIO HOEErt-bHfE rOCnOACTSd AHH CKtTOittS A/lONdCTHpS HdpHIţdEAAH rATiBdMOB, HAEWE
ect <£pdA\> np'bcE’bTOic, hhctoio h np^GAdrocrtOKEnoio BAdAîiHiţEH KdUiE EoropoAHU,£ H npiiCHO AEGOlOH iUdp lE <H> CAdKHOlO EH EAdrOB'hlJJEHÎE H HKCTH’bHlllOMS WTU.S ErS-A\EhS VEpOMOHdJlf GdBd H B1,CEA\ CB’fcTHAM, H GOKECTKHHAM, HHOKWAA JKKKSlJJEM Bl, CB’bTO» A/TtCTO T0A/l8, HKOÎKE A<> HA/V ECT CEAO < Kl, >AHHE!JIHH, dAH nOAOBHH$, IVHKHS UIT nOCBSAE, KOAHKO ECT JOTdpS Kt,AHHE1JJHAA H BOAEHhHE H BHHOrpdA*, nOHEJKE CE ECT CTdHKA KplvCTÎrai) AKOpHHK, TEpE Bl,<WhHHA CT,C nOAOBHH# WT HEpHATEHJH E<1|JE>3KE npH abhh ErtdAV*'^ KOHBOAd KanSrEpd.
       GEro pdAÎ, <A>M0)f h rocnoACTBd «ui, KdKo aa ce ap^wnuie <CB-kTd .uowdo-THpS Kl,AHHEL{JHH nOAOBHHb H B0AEHHU.E H KHHOrpdA6, EXE c8t HdA flOrtCOBHHS. H HH)fTO>-Ad HJf HE CiWbET GdHTOSdTE HAH HtlJIO AOCdAHTE,        AA c8t <KOAHHUH KdASTEpH AA>
CE WErtdA^ET CdiUH, KOAHKO <ECT H>ErOEO A'hAO KHU1E nHCdHO.
       GEro pdAÎ, AdAC)C <H TOCnOACTBO Af\HCB’kTOA\S> MOHdCTHp H Bl,CbM GpdTHHM, -CldKOXE A<i Al8 ECT Bl, WMHh8> H WjfdGS H <HE WT KOrOXE MEnOTJT,K >HOKEHO Bl, B-bKH, no PEH rOCnOACTBd aih.
       <GeXEH> CBEAETIdHE nOCTdGAtET < TOCnOACTBO AUi: XS>ndH SiJHTHAT, BEA AROpiniK H PdA'/’A IldUldAh GHEUiE UFX'dpilHK H XSndll EildhKSA nptKdAdG H X$ndH ApdrOAfVlip BEA nOCTEAHHK H KpT,CTÎHH CildTdp tl EdpG$A BEA BHCTÎHp H KoHAd CTOAHHK H IPe$8a cSAIJdp H COnp'b A/lEAEAHH'ldp H TsprE KOittHC li PdAyA H ToAOCIIE nOCTEAHHUH. HcnpdBHHK, EhHTKAT, BEA AGOpiIllK.
       line d3, GOdHHd AHI3K, 3 rpdA ESKSpEipH, A/VbcEy,d Mdll îTl A<vHH, Bl, AlJT ^SHT.
       ţ‘ îw ffl.îp'l’b BWEBWAd, AMIAOCTÎ/A GOXÎA rOCnOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, <Io Mi>rcea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preamarelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Glăvaciov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria <şi> slăvitei ei blagoveştenii şi cinstitului părinte egumen ieromonah Sava şi tuturor sfinţilor şi dumnezeieştilor călugări, care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie satul Călineştii, însă jumă-
www.dacoromanica.ro
215
tate, ocină de pretutindeni, cît este hotarul Călineştilor şi morile şi viile, pentru că s-a ridicat Cîrstian vornicul de a schimbat cu jumătate din Cernăteşti, Încă din zilele lui Vladul voievod Călugărul.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să ţină <sfînta> mănăstire Căli-neştii jumătate şi morile şi viile care sînt pe acea jumătate. <Şi nimeni) să nu cuteze să-i tulbure şi nici să-i supere cu ceva, ci <călugării să fie volnici) singuri să-şi stăplnească cit <este> partea lor mai sus-scrisă.
      De aceea, am dat <şi domnia mea sfintei) mănăstiri şi tuturor fraţilor, <ca să le fie de ocină) şi de ohabă <şi de nimeni) neatins în veci, după spusa domniei mele.
      <Iată şi) martori pune <domnia mea:) jupan Vintilă mare vornic şi Radul Paşadie fost paharnic şi jupan Vlaicul pîrcălab şi jupan Dragomir mare postelnic şi Cîrstian spătar şi Barbul mare vistier şi Conda stolnic şi Şteful sulger şi Oprea medelnicer şi Oherghe comis şi Radul şi Todosie postelnici. Ispravnic, Vintilă mare vornic.
      Am scris eu, Oancea diacul, în cetatea Bucureşti, luna mai 28 zile în anul 7053 <1545).
      ■ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 503 (Glavacioc, VIII/1). Orig., hîrtie (26,5 x 22,5), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1848; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 16 v-17.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 323-324.
177                                             1545 (7053) mai 28, Bucureşti,
      f Mhaoctîew eo>kîeio, Îw ffiHpud boheoa<! h rocnoAHH'K ktvcoh 3emah Jîrrppo-
BAd)fHH<CKO>E, CHH’K BEAHKdrO H np-feAOEpdrO PdAVAd BOHBOAd. A^KdT rOCIIOACTBO MH ClH nOEEA'kHÎE rOOlOACTEd MH CB-kTOMS AlOHdCTHpS HdpHU,dEMH rA'hE'EUUE, HAE>KE ECT XPdM H WEHTtAH np-fccB-fcT’fcH HHCTOH5 H np^SAdrOCAOBEHOlO EAdAH*<HUEH HdUJE EorOpOAHim H npHCHOA'fcKOlO ffldpÎH H CAdBHOlO EH BAdrOB'fclJJEHÎE H MSCTH'kkUJOiWS WU,8 ErSMEHS EpMOHdJf GdBd H E*KCEM CB*fcTHM H EOÎKECT'hBHHAX HHOKWM >KHB8lJJEA\ E'K CB'kTOlO iWkcTO TOM8 ,BKO>KE A<1 hm ECT BdpE KOAHKO E8AET 8 H-fcrpd lipdBH A EA Il.Hr'hHSlIJEEH WT nOCE^AE, KOAHKO ECT \'OTdp H’fcrpEB, IIOHEWE m8 c8t BHAE IţHrkHgUiHH CT4PE H npdBE WMHH8, A^AHH8. SipEWE npHAOHJHA H AME BhHKHSUM cita EHUJE W>U<h8 CB*fcTOM8 MOHdCTHpH E14JE E’K AHH PdAYA KOHBOAE, EWE H3r8sH IM
Phmhhk.
      d KTvAd ECT C*KA<1, dHEIICEH IţHr'hHSUJEEH, WHH CE AHrHHAH H flpÎHAOWE np^A <r>ocnoAcTEd mh h TdKo np-fcujE nptA rocnoA^TEd mh, KdKO irfccT a<>a IţHriiHSiiJd WT HErOE» A^SpOBOAlO, dH8 ECT npHTECHEHd CB-fcTd MOHdCTf'p 110 C’KAlVp’KTH IţKrkHS-LU<EB>. H 83EUJE 3dK0H WT npEA rOCflOACTBd A\H Bţ EOA’kpH H HE MO)KET SdKAEA, HA WCTdUJE dHEIICKH IţHrkH8<UJ >EB WT SdKOHd WT lip EA TOCnOACTEd MH. CErO pdAÎ PAEA<d)f> H CKMOTpHJf, H3HdHA«)f CEC HkCTHTH npdBHTEAH rOOlOACTEd MH, EpE ECT BHA AdA WT IţHrKHSUJd WT HErOBO A<®&pO> KO/UO CE^T^MS MOHdCTHpS H IlOCTpHrdA CE ECT H norpHEEH ECT E’K <CB’kTd MOHdCTHp>.
      <CErO> pdAÎ MA°X H rOCnOACTBd A\H CE-kTOMS MOHdCT<Hp8 H CB^THAl, BO-JKECT’KBHHM HHOKOM >, IdKOHCE A<> HM c8T B*K W>U<h8 H E’K WJfdES H HE WT KOPOHCE HEIIOTAKHOEEHHO, <110 pEM> rOCflOACTBd MH.
      Gehce ect cbeaeteaîe nocTdBA'kEM rocnoAcTso mh: >K8ndH £hhtha*k BEAHKH AEOpHHK H WSfldH PdAVrt IldUJdAÎE EHBLUE nEJfdpHHK H JKSfldH £ddHK8A np'KK'h.AdE H XSndH fidpESA BEA BHCTliap H Kp'hCTÎEH BEA cndTdp H < KoHA>d BEA CTOAHHK H I{Ie$8A
216
www.dacoromanica.ro
bea cSAyap h GOnpTk a/veaeahhiup h Inepte koaahc h PdAy* h Tewaoche fiocteahhuh. HcnpasHHK, f\Par0MHPs keahkh fiocteahhk.                  ___
       IIhc as OaHMd ahhk 8 rpaA ESk8pei|jh, AVfccEUd MdH, kh akhh, ktl atT x3ht.
       f Iw iftîpHd KWEKWAa, aihaoctFa eohcîa rocnoAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Glăvăciov, unde este hramul şi lăcaşul presfintei, curatei şi prea binecuvintatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei blagoveştenii şi cinstitului părinte egumen ieromonah Sava şi tuturor sfinţilor şi dumnezeieştilor călugări, care trăiesc în acel sfint lăcaş, ca să le fie, bricît va fi la Neagra partea dreaptă a Ţigănuşei, de pretutindeni, cit este hotarul Neagrăi, pentru că au fost ale Ţigănuşei, veche şi dreaptă ocină, dedină. încă a dăruit şi a dat Ţigănuşa acea ocină de mai sus sfintei mănăstiri, Încă din zilele lui Radul voievod care a pierit la Rlmnic.
       Iar cînd a fost acum, nepoţii Ţigănuşei, ei s-au ridicat şi au venit înaintea domniei mele şi aşa au pîrlt înaintea domniei mele că nu a dat Ţigănuşa de bunăvoie, ci sfînta mănăstire a cotropit după moartea Ţigănuşei. Şi au luat lege dinaintea domniei mele 12 boieri. Şi nu au putut să jure, ci au rămas nepoţii Ţigănuşei de lege dinaintea domniei mele. De aceea, am cercetat şi am căutat şi am aflat cu cinstiţii dregători ai domniei mele că Ţigănuşa a dat de a să bunăvoie sfintei mănăstiri şi s-a călugărit şi a fost înmormîntat în sfînta mănăstire.
       De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri şi <sfinţilor>, dumnezeieştilor călugări, ca să fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată <aceştia> sînt martorii pe care îi punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul Paşadie fost paharnic şi jupan Vlaicul pircălab şi jupan Barbul mare vistier şi Gîrstian mare spătar şi <Cond>a mare stolnic şi Şteful mare sulger şi Oprea med<el>nicer şi Gherghe comis şi Radul şi Teodosie postelnici. Ispravnic, Dragomir mare postelnic.
       Am scris eu, Oancea diacul, în cetatea Bucureşti, luna mai 28 zile, în anul 7053 <1545>.
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 504 (Glavacioc, IV/5). Orig., hîrtie (23,5 x32,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1725; altă traducere ibidem, ms. 223, f. 11—12.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 324-325. Facs. ibidem, 508.
178                                                  <1545> mai 29, Bucureşti.
      t ffiHAOCTFlO E05KHE10, îw fl&OipMd KOEKOA H rOCFIOAHHK > BTkCOH 3EAVAH ijITPPOB-AdJfHHCKOH, CHHIk BEAHKdrO H nptAOKpdrO PdA^A BOHBOAd. AdBdT TOCnOACTKO MH CÎE riOBEA’fcHÎE <rOCnOACTKd MH> BO<VbpiVM recnOACTBd MH >K8ndH8 EAdHK8A EHCTHtapS M CTk CHHOEH CH H »<8ndH8 EpdT«/\ H BpdT ErO EAdHK8A H CTk HH]f CHHOEH, EAHU.H HAI EorK AdCTK, C3KOJKE Aa HAI C8T IţHrTkHEipFH BTkCHJf, CTk BTkCOA\ )fOT<dpOA\, flOHEÎKE HAI C8T> npdBE IVHHHE A’bA'HE EipEÎKE IVT CTdpÎHAIk rOCnOAaPÎEA\ H nOKgriEHE . . .
       <ă nOTOM , HAIdAH fipEHÎE > EOAtpOA\ rOCEIOACTEd AVH EHUIE FIHCdHH CTkC MHXH'fe . . . nOKSnEHd WT AEAOAA . . . EAdHKSAWB H EpdTSAWB . . . ă $pTkMd, WTUTk Mh^HEB, WH ECT A\ET<h8a> denpH $ CTkC HEfOBO CHAOCT H EE3 fipdBAS .. . C8T 3dKAEAH fipEA
www.dacoromanica.ro
217
EeHTH^S BOHROA*. & ErtdHKSrt H EpdT$A npEAH cST KdKO c8t 34KAEAH . . . H $3EAH C$T CK 3dK0N0A\ WT (O.HX’H'fc. ă 8 TEM, rOCIlOACTBO MH cSAHJf H rAEAdJf CTv KTkC rKBtTOM rocnoACTKd mh h HMdAH dpehîe npEA rocnoACTBO mh ck EpdTÎE fflHJfHEB, PdAVrt H ^Ad-AVA. H TdKO H3HdHA°V rOCnOACTBO MH, KdKO C$T 3dKAEAH H (îpEA PdAVA KOHBOAE CTvC Bl KOA'kpH, W BTvCEX- MHH KA EOAtpH, . . . BTvCOH CK KTvCOM JfOTdpOM, HKO H nptWAE EddHKBdB H EpdT8d8 H CK BpdTOM CH H UFCTdUIE WT 3dKOHd WT npEA 1'OCnOACTBd MH EpdTIE /QmX’HEB.
       Cepo pdAÎ, hm aaa<>X h rocnoACTKO mh h EOA’kpoM rocn©ACTBd a\h JKSndHS EddHKSdS BHCTHiapHHKS H >K8fldH8 EpdTSdS H EpdT EA\S ]ÎAdHK$A8 H <C"K CHHOKH HM>, OKO>KE Ad HM ECT BTv WMHh8 H B"K WJfdES H HHM H CHHOBOM HAI H BHOKOM H flp"kBH8MET<?M H HH WT KOrO>KE HEflOTAKHOREHHO, 11© WpHSMO r«Cn«ACTKa AHH.
       Ce*e h cbeaeteaîe nocTdBHX’ rocnoACTKO mh: jkSimh <Ehhtha,k> ab*P><hk. h
>K8fldH KpTvCTHraH CHdTdp H EdpsSd BHCTHiap H TEprE KOAVHC H ©fKP’fe A\EAEAHHM>dp1 H KoHAd CTOAHHK H ,A,pdrO< A/lHp IIOCTEAHHK >. H HCfipdKHHK, ©EWAWpTv AWPWtjsET. __
       H d3, IţdAdlMH WT.H3B0P, HCnHCd\" 8 AHBHH rpdA ESKBpEipH, /WkcEU.d A\dH KQ AKHH BTv A'fcT *3HĂ.
       ţ Iw <Mipqd bwebwaa>, mhaoctîa eojkîa rocnoAHHK.
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea <voievod şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele) boierilor domniei mele, jupanului Vlaicul vistierul şi cu fiii săi şi jupanului Braţul şi cu fratele său Vlaicul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie Ţigăneştii toţi, cu tot hotarul, <pentru că) le este dreaptă ocină, dedină încă de la bătrînii domni şi cumpărate...
       <Iar apoi, au avut pîră) boierii domniei mele mai sus-scrişi cu Mihnea... cumpărată de bunicul.... lui Vlaicul şi al lui Braţul .... Iar Frăcea, tatăl lui Mihnea el a lepădat 500 de aspri în silă şi fără dreptate... au jurat înaintea lui Vintilă voievod. Iar Vlaicul şi Braţul au pîrît că au jurat... şi au luat cu .legea de la. Mihnea.
       Iar întru aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat cu tot sfatul domniei mele şi au avut pîră şi înaintea -domniei mele cu fraţii lui Mihnea, Radul şi Vladul. Şi astfel am aflat domnia mea că au jurat şi înaintea lui Radul voievod cu 12 boieri, fac peste tot 24 de boieri... toţi cu tot hotarul, precum fusese şi mai înainte, lui Vlaicul şi lui Braţul şi cu fratele lui; şi au rămas de lege dinaintea domniei mele fraţii lui Mihnea.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea jupanului Vlaicul vistierul şi jupanului Braţul şi fratelui său Vlaicul şi cu <fiii lor), ca să le fie de ocină şi de ohabă, şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan <Vintilă> vornic şi jupan Cîrstian spătar şi Barbul vistier şi Gherghe comis şi Op<rea medelnic)erL şi Conda stolnic şi Drago<mir postelnic). Şi ispravnic, Theodor logofăt.
    * Şi eu, Ţalapi din Izvor, am scris în minunata cetate Bucureşti, luna mai 29 zile, în anul 7054 <1546).
       f Io <Mircea voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 517 (Ep. Buzău, XXXV/1). Orig.,hîrtie (36,5x 25), foartd rupt şi şters, pecete timbrată. Cu o traducere din 1851; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 275.
       Văleatul greşit, datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 338 (sub 1546).
       1 Lectură probabilă.
218
www.dacoromanica.ro
179
1545  (7053) măi 30, Bucureşti.
       f LÎIhAOCTÎIO K0>KTEK>, Îw fllHpHd BOEBOAd H rOCnOAHHTi BliCOH 3EMAE JfrrpOE-AdJfÎHCKOH, CHH"E BEAHKdrO H np’kAOKpdf’O PdA\'A BOEBOAE. AaKaT rOCflOACTBd MH CÎIO IIOBEAEHÎE rOCHOACTBO A\H CB-kTOrt\8 H GO>KECTTs.EHOM8 MOHdCTHp rAdrOA^MH KHCT^Ud,
haehce ect jfpdM np’fccB’fcT'kH, MHcrbH h np'kGAdrocAOK'fcHeh BAdATMHU,E HduiE EoropoAÎHE H npHCHO A^KH MdpÎE, MECTHEH H CAdBHOE ScnEHÎE, HECTHHHUJ0M8 H np'bWCBEl|JEHHOM8 WTU.8 Er8/HEtl8 EpMOHdJf ©HO^ipÎE H EipOErSMEHHOM H CBEIJJEHHKOM H CTdpiţEM H AHI3K0-HHM H B*ECEA\ BpdTÎE /K*HB81(JÎH Eli CBtTtA\ M^CTE CEM, PdKCOKE Ad HM ECT CEAO B'kCHJf EorATiHEUJÎ Cil B*ECEM JfOTdpWA\, FIOHEXCE IIM ECT CTdpd H npdBd WHHH8 H A^AHHd. 01JJE/KE HM ECT A<MH H flpHAOJKHAH Bli CBtTEMH AVOHdCTHp’fe WT HHEJf rOCHOAdpÎE H WT EddAd BOEBOAd KdASrEpd H WT A^hhioa KOMHC.
       3dHE/KE CÎE BTiCEJf EMILIE pEHEHS CEAO EorA"EHEl|jT GHW ECT KATiTSpWB, CTdpd h npdsd whhhS h a’&AHhS. Chu,e EatitSp am^uje w wt cboem A$Ep8 boao t*kh ceao
EorAliHEUJÎ ^dHHIOA KOA\HC8 pdAÎ d KOH AOGpli UJO Td ECT 3dr8GHA H SMOpHA H KOH G’kUJE EddAd BOEBOAE KdASrEpd; TdKO CTOdUJd H3r8GHTH CH TAdBS 1 ErO E/HiTSp. d WH*K CdM CH nAdTHUJE TAdBS E<TO> CEC TOH CEAO EorA1iHEl|JH.
       fl noTOM, HMduiE KdASrEpH h wtu.8 ErSMEH wt Ehctphhe np8 cec EdH np'bA TOCnOACTBd MH. H TdKO nptllJE EdH np’bA rOCnOACTBO MH, KdKO Ad B1i3H<MdE>T ceao EorAiiHEiiJf. d 8 tem, rocnoACTBO mh c8ah^ h rAEAdjf ce eTicemh hecththmh BAdCTHAHHHA\H rOCflOACTBd MH <H> H3HdHA0Jf rOCflOACTBd MH KdKO HtCT HA\dA EdH HH EAHd <METt]f8 CEC> CEAO EorATiHEUJÎ, dH8 <WGpt>TO^ TOCnOACTBd MH EpE ECT A'ftAHHd Ea*ET8pWB, TEpE AdA H ElOGpdTHA Ea*ET8p nO ĂdHHIOA KOMHC, d WSridH AdHHIOA KOA\HC, WH ECT CdA\ AdA H FipHAO>KHA B*E CB'bTOMS MOHdCTHpS 8 EHCTpiU,8, Ad HA\ ECT B*E BEHHOEH ETiCnOMHHdHÎE H WT HHKOrOKE H’EFIOT'EKHOBEHOMS, nO pEH rOC-nOACTBd A\H.
       Ge>KE CBEAETEAÎEM nOCTABA^ET rOCIlOACTŞd mh: >K8ridH EhHTHA'K BEAHKH ABOpHHK H >K8ndH8 EdpG8A BHCTHiap H KplkCTHHH cridTdp H EdA'b flEJfdpHHK H KoHAd CTOAHHK H TEprH KOALHC ty ^pdrOMIip BEAHKH F10CTEAHHK8. HcnpdBHHK, 6oAWp AOrO$E0.
       da, Kp*EH!OH, nHCd\" B*E rpdA TAdrOA'bAlH E8K8pEI(JH, M-bCEUd MdH A AEHH, B*E
A^T x3HT\
       ţ ÎW illîpHd BWEBWAd^ ALHAOCTÎA GO/KÎ/ft TOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvintatei stăplnei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei şi slă-vitei. uspenii, cinstitului şi preasfinţitului părinte egumen ieromonah Ono-frie şi proegumenilor şi preoţilor şi stareţilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc, ca să le fie satul Bogdăneşti tot, cu totul hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. încă a fost dat şi dăruit la- sfînta mănăstire de alţi domni şi de Vlad voievod Călugărul şi de Danciul comisul.
       Pentru că acel sat mai sus-zis, Bogdăneşti, tot, a fost al lui Vîltur,veche şi dreaptă ocină şi dedină. Astfel, Vîltur l-a dat de a sa bunăvoie acel sat, Bogdăneşti, lui Danciul comisul pentru un cal bun pe care l-a prăpădit şi l-a omorît şi calul a fost al lui Vlad voievod Călugărul; astfel, Vîltur a stat să-şi piardă capuL Iar el singur şi-a plătit capul cu acel sat, Bogdăneşti.
       Iar apoi, au avut călugării şi părintele egumen de la Bistriţa pîră cu Ban înaintea domniei mele. Şi aşa pîra Ban înaintea domniei mele, ca să ia satul Bogdăneşti. Iar întru aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat
www.dacoromanica.ro
219
cu toţi cinstiţii vlastelini ai domniei mele <şi> am aflat domnia mea că nu a avut Ban nici un <amestec cu> satul Bogdăneşti, ci am aflat domnia mea că este dedina lui Vîltur, de a dat şi a Înfrăţit Vlltur pe Danciul comisul, iar jupan Danciul comisul, el singur a dat şi a dăruit la sflnta mănăstire la Bistriţa, ca să-i fie de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori pune domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Barbul vistier şi Cirstian spătar şi Badea paharnic şi Conda stolnic şi Gherghi comis şi Dragomir mare postelnic. Ispravnic, Thodor logofăt.
      Eu, Crăciun, am scris In cetatea numită Bucureşti, luna mai 30 zile Jn anul 7053 <1545>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 505 (Bistriţa 11/11). Orig., hîrtie (23x 33,5), şters, pecete timbrată. Cu o traducere din 1795; alte traduceri ibidem, ms. 192, f. 611, 201, f. 77 v— 78 şi 713, f. 58.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 325-326.
        1 In text: iaaiS
180                                                1545 (7053) iunie 1, Bucureşti.
       ţ Eli CE CK'bTd IlHCdHÎd BCAHIlJdJfU’M, PAdPOAIOIJld, taKO BAdHCEH U’Bp'fcTEH fip'b-mSapuict, h8 H'bcT aSmiuîh EOEiparo ce Eopa, bkohce ch IIphtmax paapoaet: „Ha *ieao nptM8APC>cTH, cTpax PocnoAhHTi, a<* haehce ect cTpajf PocnoAhH'h, t$ etca EAdrdd. EoEH CE Eora HEHdBHCT 3Add, ha; K'hC'tKO W KAdf'HXA'fcrt'fcX Snpa>KH'fcET ce". KddWE KAara, noAOEdET ham peijjî? 6>ke ccceuhcta h HhcTHdd h3pekouie 8cta rocnoAH’fc, e>ke: „Aiobhth rocnoAd Eora ceoep© ui k*kce a&he h wt et^cex Kp'fcnocTH ceoeh, tako>kae H HCKp'KH'brO CEOEro" H npOMaa. H 0KO>KE E'hCECB’kTHH         #CTH A^HAOK'kAlUI HBpEME
E>KE: „HaCAAAH CE rOCnOAOEH H A<*CT TH npOUlEHÎE Cp*hAM teoepo". Koewe ect eoauiee HdCAdWAEHlE CIE SO)KECTBEHHE CAdAOCTH ? GîElEO SCO SOJKECTBEHd CAdAUlCT, E3KE Ch AIOEOEÎIO cpliAEHHOlO npHTEUATH K”h EOÎKECŢBEHHHM CB'fcl|JEHÎHM ^paAVUIAA H UIT T8a8
noupTinaTH eowectehoe HdcAdWAEHlE, hkoîke uit cnacHaro hctomhhka, e>ke ect a^ujee-
HOE, B'hKSirbJKE H T'fcAECHOE 3APAEIE. dl|IE $E© CÎB CA Ard c8T, KOAAIVH (lAHE E>KE B"hCE-HhCTHHE H CE’fcipEHHHE JfP<>MH B1t3AKH3dTH H SltpAUlATH n0A1t3H0 ECT.
       GHCE SCO d3Ti, Eli XpHCTd EoPd EAarOE-bpHH H XpHCTOAIOBHBÎH, Iui ffilipid BOE-BOAd, EOJKHEIO AMIAOCTÎIO UlEAdAdEIflOAIIH 3EMAEI0 XrrpOBAdXÎHCKOlO H 3dnAAHHHCKHM CTpAHAM, dMAAUlS H $dpapailj8 ^EpilEP, EAdronpOH3BOAHX’UIM EAAPHHM lip0H3B0AEHÎEAH H MHCTHM cp*hAU,EM, EXCE fipOCAAKHTH npOCAdEA^UJAPO HAC P©cn©A«t EoPd H CndCA HAU1EPO îycSca XpHCTA H Toro B'hCEMhCTHOlO H np'bHEnopOMHSlO MdTEpit EorOpOAHU,8 H npHCHOA’fc-b8 fl&apîio, EHA’tjfuiM beahkS 8cp-hA'K> K-h e^cemecthoauS XPaM^> e>ke ect ei hme BltCEMhCTHdrO ScilEHIE np’kcE’tTHE SoPOpOAÎlU H npHCHO A^KH ĂidpÎH, EAHKO Tp^AOAIOEHE flOT*kl|IAHOE CE A^CpH H E'kpHHH H np’tflOHTEHHH EAACTEAÎE, JKgfldH EdpG$A EAH KpAAEECKHH Ch KpATHHAA CH, JKgnAH IIpitE^A EEAHKH A^OpHHK H }K8llAH A^HMIOA BEAHKH ApAAAUJ H HCSndll PdAVrt H Ch3ABHr0llJE UIT UICHOEAHÎA E*hCEMhCTHHH EHUIEpEMEHHH XPaiM HA p’klţ'k PAA-TOAEAIIOH EHCTpHIlE H 8KPACHUIE BKO/KE AOCTOHT H npHAOJKHUJE CEAA HA HME ILrhBHHdHH HA IIIOAUl, Ch E*hCOM X®TdpWM H EHHOPpAAÎ H Ch A^CETOK UIT BHHAPHM l|IO CE AOCTOHT H BHHOrpAAÎ UIT PhMHHK H ChC MECTO KOAHKO HMAT H I\fcHA'fcHÎH H EdAACTpd, E>KE IO noKSnHUiE uit Kaaaya sa xexî acnpH h no noAE, haewe ce 3oeet Ehuihha, noK^AE c8t EHAE 4>dTd*HOHHAE EdAACTpdHOM, H II0TEA8A ChC BEAO EaATO H nOAOEHHO uit Hea^io
220
www.dacoromanica.ro
CKC G'KAHIjJOdpd, nOHEJKE ECT CHA flOKSflEHE 3d XE dcnpH H 3d T WElţE H3d S EOAOBH H 3d B KOHH AOEpH H n'Kp'KSA BMC H TSnmd H 2K8irkHEIJJÎH BCH H Pk3AOB8a H (xtap'kllMGI AeUjSaSH H P-KKHTd H ffi'KA'kHHH H TSpd KoM'KljJ'fcHOM H fll’KASp'kHHH B'KCH H EorA^-HEI4JÎH WT KoAMtHd B’KCH H filHAOCrfc B"KCd H WT Gp*KEEIjJH A EA AdHOB H nOAOBHHO WT EdB'kHH H nOAOBHHO WT THCM'fcHd H Tp*KCd CK B*KCWM JfOTdpWM.
       H EljJE (ipHAO>KH CTdpd E'KH'kcd Hd CBOE CKMpVTK EAHO CEAO E5KE MS ECT EHA .WT (ipEKHE, Hd HME GTpOEljJÎH B'KCH.
       H EljJE npHAOJKH >K$ndH GTpOE, EpdT EdAHKEB, Hd CBOE C’KMp'KT'K, fll8ujHEA8A
EMC.
       H EljJE nOKSrJHUJE KdASrEpH HEKHH KOAEHHlţE WT HdA EgAirfcHH 3d xEj|s dcnpH. H EljJE H BOAEHHU.E E>KE c8t no P'kKd TocnO>KrE, IjJO CE 30B8T Kp"KHr8pE H CKC EAHKO WHHH8 HAUdT WKOAO KOAEHHU.E.
       H du,HrdHH no hmehS: EopAt ck aeMmh ch h K8pkh ck aeMAuh ch h II'KTpS CK AEMAUH CH H HwBd G'KpESA CK AEMAUH CH H Mh8a CK AEMMH CH H PHHdE CK AEMMH CH H ASnUJE CK AEMMH CH H AP^rH HwBd CK AE^dMH CH H fllHId CK AEMMH CH H EdAEKd CK AEL^AMH CH H AdHHIOA SAdTdp CK AEMMH CH.
       H EljJE npHAOJKH CTdpH EdH dljHrdHHH E5KE CE 30B8T ffîEAEIjJÎH, Hd HME AdHHIO CK AEl^dMH CH H PdAOMHp CK AEMMH CH H flpHHd CK AEMMH CH H ffiHpHd CK AEMMH CH H AP*>rd dljHrdHKd Hd HME A«BPd CK CHHOBH CH.
       H EljJE npHAO>KH KSndHHM EdHWB, KSndHHM ItfcrocAdBM, di^HrdHH no hme KopSHrd CK AEMMH CH H ToBAHl^d CK AEMMH CH.
       ThI3 B*KCE npHAOJKH BHUJE pEMEHH EAdCTEAE.
       H EljJE ECT npHAO>KHA GTdHKO AWrWiJjET EAHO BHHOrpdA WT K-K3-KHEIJJH, Ad E$AE CBtTOMS MOHdCTHpS, EljJE npH AKHH fiddAd KOEKOAd GTdpord.
       GErO pdAÎ H TOCnOACTBO MH AdpOKdJf TOH BHUJE IIHCdHHOE E*KCEC BIeTOMS MOIIdC-
THpS.
       H EljJE npHAOWH rocnoACTBo a\h hko>ke h np'fcXAHHE rocnoAdpHE ejke np’kXAE E’kjfS WT TOCnOACTBO A\H K'KUJdpCTBO WT C$ACTEO Ea'KME, BdpE KOAHKO ECT jfOTdp c8acTBOA\8 EA’KME.
       Gîia B'KCd EHCE BHUJE npHAOJKHJfWAl CB'fcTOMS MOHdCTHp8, Ad B8AET B*K WMHH8 H E*K WJfdES A® ÎKHBOTd TOCnOACTBd MH H A» JKHBOTd CHHOBWM TOCnOACTEd MH, AA c8t B*K nOKp'knAEHÎE CB'kTOMS MOHdCTHpS H EOXECTBHHM HHOKWM H MOA'KEHHKWM, WTII.8 Hr8MEH8 EpMOHd)f8 KY’P ^HO^pÎE H nO CHJf JfOTEIjJHM HdCTdBHHKWM H B*KCEM E>KE W XpHCT'k EpdTHE, Ad HM c8t B*K IWIjj8, HdAUXE H HdUJEM pOAÎTEAEM B"K B'fcHHOE E*KcnOMHHdH ÎE H no CHJf JfOTEIjJHM EHTH, HEAOM HdlJJHM H CKpOAHHKWM.
       GErO pdAÎ, CK TEMH BHUJE p E MEHHHMH CEAH HHTKO Ad HE METEJfdET, nOHEÎKE WT B'KCEJf CA8>KEdJf H Ad>KEd)f HJf CAOEOAHJf rOcnOACTBO MH, KpOM~fc AdHKd H BOHCKE, d AP#rO, IjJO TOAE CE A^CTOHT WT TEJf CEAdJf, CBE Ad E^A^ CB'kTOMS MOHdCTHpS, HAH 5KHTO HAH BHHO HAH nMEAH HAH B8A< HHO IjJO HAH TAOdEE,* HHTKO WT CA$rdJf H npdBHTEAEJf TOCnOACTBd MH H nOCAdHHU,E]f nOCHAdEMHjf no MHAOCTEJf H nO pdEOTdjf TOCnOACTKd MH, Ad HE CM^ET HHljJO B'KS’kTH WT TEJf BHUJE pEMEHHEJf CEAEJf MOHdCTHpCKE, h8 A<* CH METEJfdT Hr$MEH CK HErOBHMH nOCAdHHll,H CK TEMH CEAEJf H IjJO HM nOTp’kEd E^AET, nO 3dK0H$ Ad CH WT HHJf 83HMdET, d HHH HHTKO HH WT EAH» BEIjJH Ad HJf HEIjJO HE EdHT#ET. HoHEJKE TKO EH CE nOK$CHA WT npdBHTEAEJf H CASrEJf TOCnOACTBd MH Ad HM HEIjJO A^CdAHT, d TO TdKOBH HMdT B'KCnpHETH B EAHKO 3A0 H WprÎE WT TOCnOACTBO MH, I3K0>KE HEB’kpHHK H nptcTMnHHK H nOCpdMHTEA cTemS E-KCEMKCTHOMS HdMH AdpOKdHHOMS JfpHCOK8d8 E>KE AdAWJf B*K STBP'KJKAEHÎE B'KCEJf CHX’ BHUJE pEMEHHHJf.
       Ge>ke h cB'kA'feTEAîE nocTdBA'kET rocnoACTBo mh: HCSndH Eehtha-k beahkh ABOPHHK H >K8ndH EAdHK^A np*KKdAdE H >K8ndH PdA^d IldUJdAÎia HEJfdpHHK H H(8ndH Kp’KCTÎHH BEA CndTdp H >K8ndH EdpESA BEA BHCTÎiap H >K8ndH EdA'fc nEJfdpHHK H JKSndll TEprE BEA KOMHC H >K$ndH EwHAd BEA CTOAHHK H >K$ndH ^pdrOMHp BEAHKH nOCT’kAHHK.
www.dacoromanica.ro
221
       H 43, HaH Aeeea> C40B0H4MP'KT4X’ BTi CT04MH rp4A E8lt8pEI|JH, 4VkCEU4 IOHHE 4 A^M'K, «"K AtT xăMT.
       f Iw MHPM4 BWEKWA4, MH40CTÎA G05KÎA TOcnOAHHK.
       f Am ascultat preasfintă Scriptură, care spune că fericit este cel ce petrece întru înţelepciune, dar nu este mai bun decît acel ce se teme de Dumnezeu, prequm în Pilde se spune: „La începutul înţelepciunii este teama de domnul, pentru că unde este teama de domnul, acolo sînt toate bunătăţile. Cel ce se teme de Dumnezeu urăşte relele, ci întru totul năzuieşte spre faptele J)une“. Care bunuri, ni se cuvine nouă a spune? Care le spune gura preacurată şi cinstită a domnului: „A iubi pe domnul Dumnezeul tău din tot sufletul şi din toate puterile tale, de asemenea şi pe aproapele său“ şi celelalte. Şi precum atotsfintul duh spune, prin gura lui David, că: „îndulceşte-te întru domnul şi-ţi va da ţie rugămintea inimii tale“. Căci care este mai mare îndulcire decît această dulceaţă dumnezeiască? Pentru că dulceaţa dumnezeiască înseamnă să năzuim cu dragoste din inimă către dumnezeieştile, sfinţitele hramuri şi de acolo să tragem îndulcirea dumnezeiască ca dintr-un izvor de mîntuire, care este sănătate sufletească, împreună cu cea trupească. Dacă însă acestea sînt bune, cu atît mai mult este folositor a ridica şi a înfrumuseţa atotcinstitele şi sfinţitele hramuri.
       De aceea, iată eu, întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, stăpinind ţara Ungro-vlahiei şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, am binevoit cu a mea bunăvoinţă şi cu inimă curată, ca să proslăvesc pe cel care m-a proslăvit pe mine, domnul Dumnezeul şi mintuitorul nostru, Iisus Hristos şi atotcinstita şi preaneprihănita lui maică, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, am văzut marea osirdie către atotcinstitul hram care este Intru numele atotcinstitei uspenii a preasfintei născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioarei Maria, cu cîtă dragoste de osteneală s-au străduit bunii şi credincioşii şi preacinstiţii vlasteli, jupan Barbul banul Craiovei şi fraţii săi, jupan Pîrvul marele vornic şi jupan Danciul marele armaş şi jupan Radul şi au ridicat din temelie atotsfinţitul mai sus-zisul hram pe rîul numit Bistriţa şi l-au înfrumuseţat precum se cuvine şi i-au 'dăruit satele anume: Plăvicenî pe Şoaş cu tot hotarul şi viile şi cu zeciuială din vinărici, cît se cuvine şi viile de la Rîmnic şi cu locul cît îl au şi Gindenii şi Vădastra, pe care au cumpărât-o de la Vladul pentru 15 000 aspri şi pe cîmp, unde se cheamă Vişina, pe unde au fost fătăciunile Vădăstrenilor şi Potelul cu Balta Albă şi jumătate din Celeiu cu Săliştioara, pentru că au fost cumpărate pentru 5 000 aspri şi pentru 300 de oi şi pentru 6 boi şi pentru 2 cai buni şi Pirîul tot şi Tupşa şi Jupîneştii toţi şi Răzlovul şi Obirşia Deşului şi Răchita şi Mălenii şi Gura Comăştenilon1 şi Mălurenii toţi şi Bogdăneştii de la Codmeana toţi şi Milostea toată şi din Sîrbeşti partea lui Dan şi jumătate din Băbeni şi jumătate din Tismanft şi Tîrsa cu tot hotarul.
       Şi încă a dăruit băneasa cea bătrînă, la moartea ei, un sat care i-a fost de zestre, anume Stroeştii toţi.
       Şi încă a dăruit jupan Stroe, fratele lui Bădică, la moartea lui, Muscelul tot.
       Şi încă au cumpărat călugării nişte mori de la Vulpeni, pentru .5 500 aspri. Şi încă şi morile care sînt pe Rîul Doamnei, care se cheamă Crîngure şi cu cită ocină au în jurul morilor»
       Şi ţiganii, anume: Bordea cu copiii săi şi Curchi cu copii săi şi Pătru cu copiii săi şi Iova Sirbul ou copiii săi şi Ianul.cu copiii săi şi Riciaie cu copiii
222
www.dacoromanica.ro
săi şi Lupşe cu copiii săi şi alt Iova cu copiii săi şi Miia cu copiii săi şi Calecă cu copiii săi şi Danciul zlătarul cu copiii săi.
       Şi încă a dăruit banul cel bătrîn ţiganii care se cheamă Meleştii, anume: Danciul cu copiii săi şi Radomir cu copiii săi şi Aricea cu copiii săi şi Mircea cu copiii săi şi altă ţigancă, anume Dobra, cu fiii săi.
       Şi încă a dăruit jupaniţa banului, jupaniţa Neagoslavsf, ţiganii anume Corunga cu copiii săi şi Gobliţa cu copiii săi.
       Acestea toate le-au adăugat mai sus-zişii vlasteli.
       Şi încă a dăruit Staico logofătul o vie de la Căzăneşti, ca să fie a sfintei mănăstiri, încă din zilele lui Vlad voievod cel Bătrîn.
       De aceea şi domnia mea am dăruit toate acestea mai sus-scrise atot-sfintei mănăstiri.
       Şi încă a dăruit domnia mea, ca şi domnii de mai înainte, care au fost înaintea domniei mele, căşăritul din judeţul Vîlcea, oricît este hotarul judeţului Vilcea.
       Toate acestea de mai sus le-am dăruit sfintei mănăstiri, ca să fie de ocină şi de ohabă, cît va trăi domnia mea şi cît vor trăi fiii domniei mele, ca să fie spre întărirea sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări şi rugătorilor, părintelui egumen ieromonah chir Onofrie şi nastavnicilor care vor fi după aceştia şi tuturor celor întru Hristos fraţi, să le fie pentru hrană, nouă şi părinţilor noştri spre veşnică pomenire şi celor care vor fi după aceştia, copiilor noştri şi rudelor.
       De aceea, cu aceste mai sus-zisfe sate, nimeni să nu se amestece, pentru că domnia mea le-am slobozit de toate slujbele şi dăjdiile, afară de dare şi de oaste; iar alta, orice se cuvine de la acele sate, toate să fie ale sfintei mănăstiri: sau grîne sau 'vin sau stupi sau orice alta sau gloabe; nici unul dintre slugile şi dregătorii domniei mele şi cei trimişi după milosteniile şi pentru treburile domniei mele, să nu cuteze să ia ceva din acele mai sus-zise sate mănăstireşti, ci să se amestece egumenul cu trimişii lui cu acele sate şi ce le va fi nevoia, după lege să-şi ia de la ele, iar alta nimic, nici pentru un lucru', să nu le tulbure. Pentru că cine s-ar încumeta dintre dregătorii şi slugile domniei mele să-i supere cu ceva, iar unul ca acela va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător şi batjocoritor al acestui atot-cinstit hrisov dăruit de noi, pe care l-am dat pentru întărirea tuturor acestora mai sus-zise.
       Tată şi martori pune domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul pîrcălab şi jupan Radul Paşadia paharnic şi jupan Cîrstian mare spătar şi jupan Barbul mare vistier şi jupan Badea paharnic şi jupan Gherghe mare comis şi jupan Conda mare stolnic şi jupan Dragomir mare postelnic.
       Şi eu, Nan cel Gros, am scrW în cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie ziua 1 în anul 7053 <1545>.
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     . Arh. St Buc., S. I., nr. 506 (Bistriţa, 1/6). Orig., perg. (49,5 X47,5), pecete atîr-nată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 192, f. 10—11,201, f. 9 v - 12 şi 713, f. 562 - 564.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., Jt, 326,-328; Leonăchesu, Stroeşti-Argeş, ?7—29. 1
       1 în loc de: „Gura Comăneştilor“.
www.dacoromanica.ro
223
181
                                                                             1645 (7053) iunie 6.
       ţ illHAOCTÎIO E0>KÎK>, IlV       BOEBOAd H TOCnOAHH*K B*KCOE 3EMAH JfTTpOB-
AdJfHHCKOE, CHH-K BEAHKdTO H nptAOEpdTO PdAVAd BOEBOAd. A^HdT TOCflOACTBO MH CÎK> nOBEdtHÎE rOCnOACTBd AIIH CA$3EM TOCnOACTBd MH, Hd HME EdH/K H CKC EpdTHBM CH, Hd HME EdnOT’K H ToHUt H GtOB H CKC HHJţ CHHOBH, EAHlţH HM EoTK npHIlBcTHT, BKOKE Ad HM ECT IVHHH$ 8 HET&lJHHd IlOAOKHHd, IIOHEHCE HM ECT CTdpd H npdBd IVHHHd H A^AHHd, EIJJEftE IVT npH A^HH nOKOHHdTO A*1”*1 BOEBOAd,' H IVHHCTHAH C8T CKC CHKHpOM H CKC MOTHKIVM H IVTHEM B*K TOp$ TglHd H JKECTOKd.
       d (10T0M, HMdA ECT SdHM (ip8 nptA PdAVAd BOEBOAd EdA$TEpd CKC KpdT ETO GTOB HdA WHHHS. H $3EA ECT GtOB 3dK0H Bî EOAtpH IVT nptA PdAvrt<! BOEBOAd; H H3EpdlllE mS TEH BÎ EOAtpH H AM^UJE GTOEH UMJHH8 IVT IlOAOBHHd IVT EtrOUIHHd, TpETH AErt. d nOTOM GTOB, IVH CH fipOAdAE Td IVHHHd SpdT$ CBOEM& EdHM 3d dCnpH xĂ npH IVHdH TAdAHd BptMEHd.
       H ndKH A<i ECT EdHMB H r*KHIOAOB IVHHH$ 8>Kd II$HllJdU,EB CBd, IVT HtTOIUHHd HETBp'KTH A EA, IIOHEHCE IO nOK$llHllJE IVT IISHUJdU.'K 3d XB$ dCnpH. d nOTOM FKHIOA, IVH nOEpdTHA ECT no KdH’K HdA WHHHd CH IVT rOHU,t, IVT npH A^HH nOKOHHdrO EdCdpdBTk BOEBOAd, HdA IlOAOBHHd.
       d nOTOM, HMdlilE EdHM H HET ErO np8 nptA TOCnOACTBd MH CKC Kp'KElţJHH. H 83EUJE EdH'K H HET ErO 3dK0H BÎ EOAtpH IVT npEA TOCnOACTBd MH, A* 3dKAE KdKO ECT HHJfHd IlOAOBHHd. d TEH3H BÎ EOAtpH HE SdKAElilE, dH$ HJf ST-KKMHUJE KdKO Ad AP'B’BHT EdHM CKC EpdTHEM CH IlOAOBHHd IVT TdH WHHH8, E>KE EHUJE nHC, I10HEHCE HM ECT npdBd H A^AHHd, d Kp'KELJJHAOp HA\ H3EpdUJE TEH Bî EOAtpH BKOJKE Ad APtKHT HETBpVTd 8>Kd ivt HtroujHHd. H St’Kkmhuje bce h ivt nptA rocnoACTBd mh 3d cbohm a*bjma\ BOAIO, I3KOJKE HJf C$T ST'KKMHAH H IVHH BÎ EOAtpH.
       3S TEM pdAH HM A&A*X H TOCnOACTBO MH CA#3EM TOCnOACTBd MH BH1UE nHC, BKOHÎE A<> HM ECT IVMHHS B*K IVjfdEg, HHM H CHHOBHM HM H BHBKIVM H llptHHSlETOM HM H HH IVT KOTOJKE HEnOTKKHOBEHHO, no lVpH3M$ TOCnOACTBd A1H.
       GeîKE H CBtAtTE<AÎE> nOCTdBAtEM TOCnOACTBO MH: %8lldH EhHTHA’K ABOpHHK H 5K#lldH PdAYA BEAHKH AlVTlVj|lET H Ep’KCTHBH CndTdp H EdpEBA KHCTHBp H EdAt nEJdp-HHK H E~KHAd CTOAHHK H TspTE KOMHC H ApATOMHp BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, Ep"KC-THBH CndTdp.
       IIhC IOHÎE S AKHH, K-K AtT X3HT.
       f IlV fflîpMd KWEKlVAd, MHAOCTÎA EOJKÎM TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume Cană şi cu fraţii săi, anume Capotă şi Gonţea şi Stoia şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Neguşina jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, încă din zilele răposatului Dan voievod; şi au curăţat cu securea şi cu sapa şi cu focul in pădurea deasă şi tare.
       Iar apoi, a avut Cană pîră înaintea lui Radul voievod Călugărul cu fratele său Stoia, pentru ocină şi Stoia a luat lege 12 boieri, Înaintea lui Radul voievod; şi acei 12 boieri i-au ales şi i-au dat lui Stoia ocina, din jumătate din Negoşina, a treia parte. Iar apoi, Stoia, el şi-a vîndut acea ocină fratelui său Cană, pentru 4000 aspri, pe acele vremuri de foamete.
       Şi iarăşi să le fie lui Cană şi lui Gîciul ocină, funia lui Puişaţ, toată, din Negoşina a patra parte, pentru că au cumpărat-o de la Puişaţ, pentru 2 500 aspri. Iar după aceea, Gîciul, el a înfrăţit pe Cană pe ocina sa de la Gonţea, din zilele răposatului Basarabă voievod, pe jumătate.
224
www.dacoromanica.ro
      Iar după aceea, au avut Cană şi cu ceata lui pîră Înaintea domniei mele cu Crăeştii. Şi au luat Cană şi ceata lui lege 12 boieri dinaintea domniei mele, să jure că este jumătatea lor. Iar acei 12 boieri nu au jurat, ci i-au împăcat ca să ţină Cană cu fraţii lui jumătate din acea ocină care este mai sus-scrisă, pentru că le este dreaptă dedină, iar Crăeştilor le-au ales acei 12 boieri, ca să ţină a patra funie din Negoşina. Şi s-au Întocmit şi dinaintea domniei mele de a lor bunăvoie hşa precum îi întocmiseră şi acei 12 boieri.
      Pentru aceasta, le-am dat şi domniă mea slugilor domniei mele mai sus-scrise, ca să le fie ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Cîrstian spătar şi Barbul vistier şi Badea paharnic şi Cînda stolnic şi Gherghe comis şi Dragomir mare postelnic. Ispravnic, Cîrstian spătar.
      Scris iunie 6 zile în anul 7053 <1545).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 507 (Ep. Buzău, LVII/2). Orig.,perg. (85,5 x25,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 424.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 328-329.
182                                                            <1545) iunie 14.
       f Cu mila lui Dumnezeu, Ion <Mircea>1 voevod, feciorul marelui şi preabunului Radulâ voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle sfintei mănăstiri Drăghiceştii, unde iaste hramul arhistratig<ilor> Mihail i Gavriil şi cuviosului egumenului ... şi altor părinţi ce sînt lăcuitori într-acel sfint lăcaş, să ţie moşie în sat în Negovani toată, cîtă să va alege partea sfintei mănăstiri de peste tot hotarul, pentru că au fost moşie veche şi dreaptă de moştenire a sfintei mănăstiri.
       Iar după aceae, avînd sfinta mănăstire judecată înaintea domnii măle cu Gherghe şi cu Lungaş pentru acest sat ce-i mai sus zis Năgovanii. Şi aşa pirîia Gherghe şi Lungaş zicînd înaintea domnii mele, cum că n-au fost închinat acest sat ce s-au zis mai sus moşii lor de bunăvoe, ci l-au fost luat Drăghici vornicul în silă. Intr-aceae, domniia mea am judecat înpreună cu toţi cinstiţii boerii domnii mele şi am căutat şi cărţile lor încă din zjlele răposatului Vla-dului* voevod Călugărul şi am aflat domniia mea pă cum au fost închinat acei oameni, Gherghe şi Lungaş, acel sat ce au zis mai sus, Năgovanii, de a lor bunăvoe. Şi au rămas Gherghe şi Lungaş de lege dinnaintea domnii mele şi dinnaintea tuturor boerilor domnii mele.
       Pentru acăia, am dat şi domniia mea precum şi alţi domni ce au fost mai dinainte vreme, ca să ţie sfînla mănăstire acea moşie ohabnică, să fie de întărire şi de hrana părinţilor acei sfinte mănăstiri şi domnii măle văcinică pomenire pînă, cînd va sta sfînta mănăstire de nimeni neclătită, după zisa domnii măle.
       Pentru aceea şi mărturii am pus domniia mea pă: jupan Vintilă vel vornic şi jupan Radulu vel logofăt şi jupan Barbul vel vistier şi Badea vel peharnic i Gherghe vel comis i Cîrstiian vel spatar i Conda vel stolnic8 şi jupan Dragomir vel postelnic.
       Şi am scris eu, Pîrvul, în Bucureşti, mesiţa iunie 14 dni văleat 7054 <1546>.
www.dacoromanica.ro
225
      Bibi. Acad., DCXXIII/1. Traducere din sec. XVIII. Văleatul greşit. Datat după divan.
      EDIŢII. D.I.R., B, 337 (sub 1546 <mai-iunie».
       *• Loc alb; completat după ms. 454.
       *  în ms. 454: „Radului11.
       *  Probabil: „fost mare stolnic.“
183                                                         1545 (7053) iunie 16.
                                                                      )
       f MhAOCTTIO BOKTl©, Îw fli.Hp4d E©EE0A<1 H rOCnOAHHTi BTiCOH 3EMAH JflTp©B-itdXÎHCKOH, CHHTi BEAHKddrO H np-kA©Kpdr© PdAV'' KOEBOA<>- A<>KdT r©cn©ACTB© MH CÎK> nOBErtEHÎE TOCnOACTEd MH nOMTEHOMU npdBHTErtIO TOCnOACTEd MH, >K$lldH$ BdA^ np"K-K’krtdS#, ldKO>KE A<1 MS c3T BTiCEJf HErOBE KOMdTE, CEdd H dU,HrdHH, BdpE ErtHKd CE JfTET H3EpdTH AEd EM8 BTiCd H WT [1©CB8AE, nOHE>KE A\8 c8t CTdpE H npdBE KOAItdTE H WT A*Aîh8.
       d noTOM, npÎHAE npdBHTEdio rocnoACTBd mh, mt© ect ehuje nHCdH, npEA r©c-nOACTBd MH CEC HC8ndHHU,d Ero, Kdll/Vk, TEpE $TdKMH CEOH KOMdTE, KdKO nO CMTipTH ero, dljJE CE JfOWET 8>KEHHTH >K$lldHHM Kdll/Vk, d WHHd Adio ECT WT KCMdTEX EdAEB CEA© 6dY0BEU,3d H r 4E/VkAH WT dU,HrdHH. d dtfJE Jf©l|JET CEAHTH >K3ndHHU,d Kdll/Vk CEC MECTHI©, d WH A^AE H npHdOXCH ETiCEJf HErOBE KOdddTE, HdH ddddO, HdH MH©r©, >K8rid-HHU,d EM8 KdndtB, I3K© Ad CE JfpdHHT npH >KHB©Tlj EH, d HH HHJfT© Ad HE HdddT HH EAH© dllET’kjfS HdA CEdd H HdA dUHrdHH H HdA K’ECEJf KOMdTE EdAEB.
       GEr© pdAÎ, AdAOJT H r©cn©ACTB© mh >K3ndHHU,EK Kdn/vkB, qk©>ke Ad ■© ect b*e W4HH8 H B*E WJfdBS H HE WT K©r©>KE HEIl©K©/VkBHMO, n© pEH T©Cn©ACTBd MH.
       Ge>KE H CBEAETEdÎE nOCTdBdtEiW TOCnOACTE© MH: >K$ndH EeHTH/TE BEdHKH AK©P‘ HHK H >K$ndH PdAVd BEdHKH dWrw^SET H K©HAd BHCTÎIdp H EdpBSd CndTdp H GtdHK© CT©dHHK H EdA'fe nEJfdpHHK H AhHKSa KOMHC 1 H GTdH BEdHKH (l©CTEdHHK . HcnpdBHHK, PdAVd BEd dWrW^ET.
       IlHC d\’kcEU,d K>HÎE ST A^HH, B d*kT X3HT.
       f Iw (0HpHd EWEBWAd, MHd©CTÎA B©JKÎ/ft r©CI10AHHE.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Badea
Jdrcălabul, ca să-i fie toate averile lui, satele şi ţiganii, oricît se va alege partea ui toată şi de pretutindeni, pentru că îi sînt vechi şi drepte averi şi de moştenire.
       Iar apoi, a venit dregătorul domniei mele, care este mai sus-scris, înaintea domniei mele, cu jupaniţa lui, Caplea, de a întocmit averile sale, ca după moartea lui, dacă se va mărita jupaniţa Caplea, iar ei să-i fie din averile lui Badea satul Elhoveţul şi trei sălaşe de ţigani. Iar dacă va şedea jupaniţa Caplea cu cinste, iar el i-a dat şi i-a dăruit toate averile lui, fie puţin, fie mult, jupaniţei lui, Caplea, ca să se hrănească în timpul vieţii ei, iar altul nimeni să nu aibă nici un amestec peste satele şi peste ţiganii şi peste toate averile lui Badea.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei Caplea, ca să-i fie de.ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Staico stolnic şi Badea
226
www.dacoromanica.ro
paharnic şi Dîicul comis 1 şi Stan mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
       S-a scris în luna iunie 16 zile, In anul 7053 <1545>. f Io Mircea voievod, din.„mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 509 (Mihai Vodă, XVI/1). Orig., hlrtie (30 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1911.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 329—330. Facs. ibidem, 509.
       1 In acest timp mare comis era Gherghe.
184                                                    <1545) iulie- 25, Craiova:
       t iK8ri4H TeWAOCÎE BEAHKH KdH KpdAEBCKH nHWEM CHW A\OW KHi:r8 CB'fcTOM# MOHdCTHpg BOBEMdre EhCTPHU.8, I2K0WE HM B$AET CEA O Hd HME flIŞUJMEASrt BTv WMHH8 H Eli U^dES, nOHEJKE TOH EHUJE nHCdHO CEAO, UIHO ECT Jip-fcKAE EHA Af*A .CB'fe'I’OM? MOHdCTHpg, EljJEKE UIT nOKOHHH fip-fcîKAE HdC EHBUJE, UIT EtAHKd H UIT BppT EM$ CTpOE, I3K0JKE A<* BSAET CB-bTOMS MOHdCTHpS Eli UKp’fcriAEHHE H BpdTHIdM ETi I1HIJJ$, d- HHJf Eli CB^TOIO BliCnOMHHdHHIO. H nHCdAH CE C$T Eli CS-fcTOlO npOCKOMHA»0.
       ă 3 TOM, K-KAd ECT npî CÎIO A^Bd, ndK npÎHAE EdA-t UIT XoTTipdHK' KA$1dp, Td>KE H UIH A<*AE H npHAOKH TOH CEAO M3UJHEA8A CB^TOM^ MOHdCTHpS, QKOTK6 A<* ECT Eli WMHH8 H Eli U^dES.
       H BdpE TKO JfOKET pdSAPdTi CHIO TEKMEJKE, E>KE ECT UIH 8TEKMHA UIT Hp^A MEHt, Ad ect ch HtOAd h CB dpHia ii clic HH-fcMH ko pdcnEUJE rocnoAd HdUIErO îy’cSCd XpHCTd.
       H CBEAETEAHE IlOCTdBHJfMO: >K3ndH CTOHKdH SdH H BpdT EM3 IIpFAd CTOAHHK H T»AOP UIT KSpTHUIOdpd H ĂpdrSA KOMHC H (rTTiHHCAdB WT EpEltEI|JH H 'HHKOAd WT AHBE3H II EEpâ-fc EdTdjf.
       H d3, HEdHHd AOrOijiET, HJKE HdllIICd 8 AHEHH A/VfeCTO KpdAEBd, M’fecElţd IO A IE B£ AKHH, E A-fcT X3HÂ.
       f Jupan Teodosie marele ban al Craiovei scriu această carte a mea sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie satul anume Muşcelul de ocină şi de ohabă, pentru că acel mai sus-scris sat, el a fost dat de mai înainte sfintei mănăstiri, încă de răposaţii care au fost înaintea noastră, de Bădica şi de fratele său Stroe, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrana, iar lor de sfîntă pomenire. Şi s-au scris la sfînta proscomidie.
       Iar întru aceasta, cînd a fost în vremea de acum, iarăşi a venit Badea clucerul din Hotărani, de a dat şi a dăruit el acel sat Muşcelul sfintei mănăstiri, ca să-i Re de ocină şi de ohabă.
       Şi cine va strica această întocmire pe care el a întocmit-o în faţa mea, să fie cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi care au răstignit pe domnul nostru Iisus Hristos.
       Şi martori am puse jupan Stoican ban şi fratele lui, Preda stolnic şi Tudor din Curtişoara şi Dragul comis şi Stănislav din Creţeşti şţ Nicola din Livezi şi Verzea -vătaf.
       Şi eu, Ivancea logofătul, care am scris în minunatul loc Craiovff; Jună iulie 25 zile, în anul 7054 <1546>.
www.dacoromanica.ro
227
        Arh. St. Buc., S. I., nr. 521 (Bistriţa XIX/4). Orig., hîrtie (32 x 23), pecete inelară aplicată. Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 165, 202, f. 113 v — 114 şi 713, f. 718.
        Datat după emitent care e mare ban In 1545; in 1546 mare ban este Stan. EDIŢII; Trad. D.I.R., B, 343-344 (sub 1546). Facs. ibidem, 515.
186                              <1646 septembrie 1 —1646 august 31> 7064.
       „7054 (fără lună şi zi), hrisov al răposatului întru fericire domn Io Mircea voevod, fiul marelui şi preabunului Radu voevod, de ani 292, coprin-zător că au dat domnia sa această poruncă lui Lamotă cu fraţii lui Vlad şi Lojii cu feciorii lui şi Stoichii cu frate-său Dragomir şi cu feciorii lui ca să le fie lor moşie la Cuca; însă să fie <lui> Lomotă cu fraţii lui, Vlad şi Loja, doo părţi, iar <lui> Stoica şi Dragomir să fie a treia parte. Pentru că este a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi dă baştină, cumpărată de la Bejeşti încă din zilele bătrînului şi răposat Radu Vîlvoi cel Frumos.
       Şi hotarăle să să ştie: Furcitura Babii din vale pînă în matca Volijinii, de acolea pîn <Fln>tlna Mitrii şi pă oblrşia Bozoeştii în apa Chiboroviţii.
       Iar după aceia, aceşti mai sus-zişi oameni au avut plră înaintea domnii mele cu călugării de la Cotmeana. Intru aceia, domnia mea am judecat şi am căutat după dreptate şi după lege şi am dovedit domnia mea cum s-au hotărît călugării cu 12 boeri în zilele Radului voevod Călugăru. Şi iară aceia oameni, ce s-au zis mai sus, s-au pllnsu dă strîmbătate iar domnia mea le-am dat 24 de boeri şi hotarnic Stoica dă au umblat şi au descoperit pe ce<i) 12 boeri şi le-au luat domnia mea lor însuşi boii. Şi au rămas călugării de lege înaintea domnii mele, cum în veci amestec să n-aibă.
       Drept aceia, am dat domnia mea oamenilor, ce s-au zis mai sus, ca să le fie lor moşie ohabnică şi c. 1.1.“
       După I. I. Şucu, Doc. inedite, în SMIM, IX, p. 156—157.
       Doc. se află la Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. I-a, dos, 31. f, 39.
186                    <1646 septembrie —1646 ianuarie) 7, 7064, Bucureşti.
       ţ IHhaoctîio, kojkIk», Iw ffiHpi'k koekoaj h rocnoAHHk k-kcoh 3emaio &rrppoB-AdJfÎHCKOH, CHHk A^KpdrO H KEAHKdrO PdAY"A KOEKOAd. AdKdT rOCnOACTKO MH CÎH nOKErt’k-mTe rocnoACTKd mh H'krEB ... ckc chhoeh ch, eahuh eh Eork AdCT h npHnScTHT, bkowe Ad HM ECT WMHHd 8 flrtHăkHH WT A"kd H’krEB nOAOKHHS, BdpE WT EAHKd CE JfTET H3KpdTH
6 nortlE, 8 ropfc h 8 boa$, noHEJKE ect H’krEB cTdpd h npdBd wwud, A'kAHHd.
       rf noTOM, npHHAE fffcrd npEA rocnoACTKd mh, tepe Saoîkh h noapdTH no HedH ti no Eohko 3d A^epo KOA'k HdA noAOSHH8 wt wmhh8. H rocnoACTKO mh npocTH koh.
       <Cero pdAî>, AdAojf h rocnoACTEO mh HEdHOK h Eohkob, okojke Ad hm ect Ck WMHH8 H E-k WJfdB8, HHM H CHHOBOM HM H EH8KOM H np’feKHSqETOM HM H HH WT K0r05KAE MCnOTkKHOEEHO E*k E'kKH, nO pEM TOCnOACTEd MH.
       Cejke ceeaeteaîe nocTdBA’kEM rocnoACTKO mh: >K8ndH Eehtha’k eeahkh akophhk «i )K8ndH PdAY’d keahkh noro$ET h EoHAd EHCTîiap h <EdpE8d> cn-kTdp h IJe^Sa ctoa-«HK H EdA'k nEJfdpHHK H TEprE KOMHC H CTdH BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, EddHKSrt «EA dpMdUi.
       HhC Kk rpdAV E8k8pE(1IH, MtcEU.d . . . 3 AKHH, Kk A-kT X3HĂ-
228
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Neagâi... cu fiii săi, cîţi Dumnezeu ii va da şi-i va lăsa, ca să-i fie ocină la AHxeni, din partea Neagăi jumătate, oricit se va alege, în cimp, in munte şi la apă, pentru că este a Neagăi veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar apoi, a venit Neaga înaintea domniei mele şi a aşezat şi a înfrăţit de bunăvoia ei pe Ivan şi pe Voico pş jumătate din ocină. Şi domnia mea am iertat calul.
      <De aceea) am dat şi domnia mea lui Ivan şi lui Voico, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit în veci, după spusa domniei mele.
      Tată martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi <Barbul> spătar şi Şteful stolnic şit Badea paharnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic. Ispravnic, Vlaittul mare armaş.
      Scris în cetatea Bucureşti, luna... 7 zile, în anul 7054.
      După Ştetulescu, Doc. sl.-rom., p. 114. Lunile după divan.
187                                    1545 (7054) septembrie 14, Bucureşti.
      f Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Mircea vodă, domnu a toată Ţara Rumănească, feciorul marelui şi preabunului Radul vodă. Dat-au dumnealui această poruncă a dumisale lui Stan cu feciorii lui, ca să aibă moşiie la Soreşti din moşiia Stancăi a treia parte, pentru că o au cumpărat drept un cal şi drept 200 de aspri.
      Şi iar să aibă Dragoe cu feciorii lui moşiie la Soreşti, din moşiia lui Cîrlig a treia parte, pentru că o au cumpărat drept 2 boi şi drept 200 de aspri.
      Şi iar să aibă Budulea şi cu fie-sa Stanca moşie la Gîrbovi şi la FrăBinet ale lor părţi, oricltă să va alege, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie şi de baştină.
      Iar după aceia au venit Budulea înaintea domnii sale de s-au înfrăţit cu fie-sa Stanca pe ale lor moşii, ce sînt mai sus-zise, şi preste toate ale lor ocine, ca după moartea lui, nimenea nici un amăstecu să <nu aib)ă, ci toate să fie ale fie-sa ce e mai sus-zisă.
      Şi iar Budulea să fie slobod şi în pace de Manea vornicul, pentru că şi-au plătit moşiia lui cu 350 de aspri de cătră Manea vornicul. Şi dumisale i-au dăruit un cal.
      Pentru aceia, au dat şi domniia sa ca <să le fie) acele moşii ale lor ohabnice şi stătătoare ale lor, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa dumisale.
      Şi mărturii au pus domniia sa pe: jupan Vintilă vel vornic şi jupan Radul vel logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Gherghe comisul şi Şteful stolnicul şi Badea păharnic şi Pană 1 postelnic. Şi (ispravnic) Radul vel logofăt.
      O au scris în scaun în Bucureşti, septembrie 14 dni, leat 7054 <1545).
      Şi o am scos rumâneşte az, Apostol logofătul ot Episcopie Buzău.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 511 (Nifon 1/1). Traducere.
      EDIŢII. D.I.B., B, 330-331.
       1 în loc de: „Stan".
www.dacoromanica.ro
229
188
1545 (7053) septembrie 24.
       ţ fflHrtOCTÎIO E05KÎI0, îw MHPM4 EOHEOA4 H rOCflOAHH’K E"KCOH 3EMAE JîrrppOB-itaXHECKOH, CHH”K BErtHKdrO H np'bAOEpdrO PdAVAd BOHBOA4 A<*B4T TOCnOACTKO MH CÎK> noBErttHÎE rocnoACTBd mh jiohtehhhmh npdBHTErtîio 'rocnoACTBd mh, %$n4H$ PdAVA SE4HKH rtWrW#ET H CK EP4TÎHM CH, HCSndH Rp'KESa np’KK'KrtdB H }K$n4H KrtdAVA KOMHC M CK HHJf CHHOBH, ErtHU,E HM EorK A<«CT, HKOKE A<« HM ECT WHHHS 8 EoHHHUELJjT, A^ PdAyrtWB AWrW^ET WT P’KMHHKS, ETvCd H KOrtHKO nOK$n/\EH$ WT flOCE^AE WT EoHHH-AIEIilf, nOHE>KE m8 ECT EH/l WT fip’bîKAE Kp’feME PdAVrt BE/IHKH AWrW^ET H CTv lEpdTÎHM CT4P4 H fip4E4 WHHH$ H A^AHH8. ă WHH, E*K AKHH PdAVA EOHEOA4, 34r$EHUJE T4H BHUJE PEHEH8 WHHH$, 34Hfc?KE nOCbKOUJE PdAY’A KOHEOA4 no E41JJ4M CH, 0$A$P,AWrW-
    . .ă nOTOM , rOCnOACTEO MH nOMH/\OE4rt EOA'kpOM E>KE c8t BHUJE HHC4HH CKC' T4H SHUJE pEMEHH WHHH$, E10HEîţCE AOCTHJKE CKC np4EA$ H E'fcpHS C/\S>KE$ WT KTv rOCflOACTBO MH, 4 PdAVrt WT JPTvMHHKS H3r$EHUJE CKC 34^ X’H'r/''^HC'rKd WT KTv rOCflOACTKO MH.
       OEro pdAÎ, A*A<>X h rocnoACTEO mh %$n4H$ PdAyawE beahkh /twrw^ET h ck
SP4TÎHM CH, }K$n4H Hp*KE8a np'KK'KrtdB H HCSndH ErtdAVA KOMHC, QKOJKE A<« HM ECT WHHH$ H B"K WJfasS, HHM H CHHOEOM HM H BHOKSm H Fip'fcEHOHHTWM H HE WT KOrOWE HHnOT'KKHOBEHO, J10 pEH rOCflOACTB4 MH.
       Ge>ke ceeaeteaTe nocTdEA'bEMS rocnoACTBd mh: kSfmh Ehhth/TK beahkh akop-HHK8 H JKSndH PdAVrt BEAHKH rtWrW^ETS H KOHA4 BHCTÎCapS H IJlE^Srt CTOAHHK$ H EdA'fc AEX’dpHHKS H TEprE KOMHC$ H GT4H EEAHKH nOCTEAHHK$ . HcnpdBHHK ... 1 IlHC 43, Gu4T^5, M'bCEU.d CEflTEMBplE KĂ A^HH, E"K rt^T X3HT. ţ Iw fflîpna BWEBWA4, mhaoctîa eojkîm, rocnoAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnai !mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele jupanului Radul marele logofăt şi cu fraţii săi, jupan Pîrvul pircălabul şi jupan Vladul «omisul şi cu fiii lor, ciţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină în Voinigeşti, partea lui Radul logofătul din Rîmnic, toată şi cit a cumpărat de pretutindeni din Voinigeşti, pentru că a fost dinainte vreme a lui Radul marele logofăt şi cu fraţii, veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar ei, în zilele' lui Radul voievod, au pierdut acea mai sus-zisă ocină, penfru că a tăiat Radul voievod pe tatăl lor, Thudor logofătul.
       Iar după aceea, domnia mea am miluit pe boierii care sînt ipai sus-scrişi cu acea mai sus-zisă ocină, pentru că au doblndit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă faţă de domnia mea, iar Radul din Rîmnic a pierdut-o cu rea hiclenie faţă de domnia mea.
       De aceea, am dat' şi domnia mea jupanului Radul marele logofăt şi du fraţii săi, jupan Pîrvul pircălabul şi jupan Vladul comisul, ca să le fie •ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori puhem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Şteful stolnic şi Badea paharnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic. Ispravnig... \
       Am scris eu, Spată, în luna septembrie 24 zile în anul 7053 <1545>. ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, .domn.
230
www.dacoromanica.ro
       Arh, St. Buc., S. I., nr. 512 (Ep. Rîmnic, III/ll). Orig., htrtie (32,5X 23,5), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XVIII.
       Anul socotit de la 1 ianuarie.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 331. Facs. ibidem} 510.
        1 Loc alb.
189                                       1545 (7054) octombrie 3, Bucureşti.
       ţ AIhaoctîio eo>kîk>, Îw Mnpua BOEEOAd h rocnoAHHK k*kcoio 3eaaah Xrpos AdJfHHCKOH, CHHK AOKpdrO H EEAHKdrO PdAyAAd BOEBOAE. A'*K‘*’r rOCnOACTEO AAH CÎE nOKEA'kHHE rOCnOACTKd AAH GOnpEK WT XdpEUJ CKC 4ETOAA CH, CHKOJKE Ad HAA c8t>* W4HH8 3 XdpEUJ, CK EpdTHldAA CH H CK EpdT84EAOM CH HdA d 8>Kd H P'KA'kKE CK Epd-THtaAU CH H CK EpdT84EAOAA CH HdA AP^rd 8>Kd H ©H4EIJJH HdA WCAAdrO 8>Kd, WT HdA 8>Kd GOnpEB H WT HdA 8>Kd PhA'bKEE.
       H (ldKH Ad ECT P0UJ4EI|J0AA, PdAVrt <TKC np’KEH KpdT84EA«AA CH H nOnEE CK Epd-THIdAA CH H CK 8hk8 CH Ad c8t HdA f>OA WT 8>Kd PoiH4EL|JOAA H PdAVrt HaA UJECTdrO HHB8 WT nOA WT 8>Kd P0UJ4E1{J0A\, H APdrOAE Ad ECT CK np*KBH EpdT84EAOAA CH, CKC CTdH-4 IO A H CKC HdH CK EpdTHldAA CH H PdAVrt «’B EpdTHldAA CH HdA AP^rd nOA, JIOHEJKE CHE EHLLIE PE4EHH W4HHE H KOAAdTE, WHH C8T CTdpE H npdEE W4HHE H A^AHHE.
       â nOTOAA, HAAdlUE CHH AIOAÎE B*KCH H fânp'k CK 4ET0AA CH IipEHHE lip EA rOCnOACTKd AAH CKC EeIHHHH H CKC EKnKU.KH'kHHH, TEpE np*bUJE EeQHHH H EKnKU.KH'kHHH KdKO c8t npHTECHSAH X^pEWdHHH W4HH8 rOCnOACK8. ă rOCnOACTEO AAH nOCAdJf npdEHTEA'b rOC-IIOACTEd AAH, >K8ndH EddHKSA BEAHKH dpAAdUJ H CKC EOA'kpH WT TpH cSACTEE, CKC AS EOA'kpH. H JfOAHAH c8t CHH EOA'kpH nO Tpdr8 APdrHMOB AK0Phhk8 h CEKdp^B cSAUdp H JfOTdpHCdUJE H SdKAEUJE TÎH AS EOA'kpH nO HHJfHE A$UJE KdKO HE C8T npHTECH8AH X/KpE-JUdHHH W4HH8 TOCnOACKS, h8 ECT CHE EHUJE pEMEHd W4HH8 X^pEUJdHOAA CTdpd H npdBd W4HH8 H A'kAHHS. H WCTdUJE EeIHHHH H EKnKU.KH'kHHH WT 3dKOHd WT npEA TOCnOACTEd AAH.
       CEro pdA? h rocnoACTEO aah AdA^Jf HM> hkowe Ad haa c8t X^pEUJdHOAA ek W4HH8 H EK WJfdES, HAA H CHHOEOAA HAA H EH8kOAA H np*kBH84ET0AA HAA H HHJf WT KOrOJKE MEnOT^KHOEEHO, nO pE4 TOCnOACTEd AAH.
       Ce>KE H CE'kA'kTEAHE>«8ndH 0EWAOCÎE BEAHKH EdH JEhaCKH, >«8ndH EeHTHA'K Kfft AKOPHHK8 H >K8ndH PdA^A BEAHKH AOrO<|SET H >K8ndH EdpE8A BEA <CndTdp >* H I^prE KOAAHC H EdA'k nEX’dpHHK H Ep-KCTÎIdH cndTdp H ^PdrOAAHp BEA nOCTEAHHK. HcJjpdBHHK, PdAVrt <BEAHKH AOrOijSET^.
       H d3, E . . . 2 BTi CTOAHH rpdA E8K8pEl|JH, B'K AA-kcEU,d WKTOAAEpÎE F AKHH, B A'fcT X3HA.
       f ÎW (O.Hp4d BWEBWAd, AAHAOCTÎA EOWÎA TOCnOAHHK.
       f Din mila lui frumnezeu,, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Oprea din Hareş, cu ceata sa, <ca să-i fie)1 ocină în Hareş, cu fraţii săi şi cu verii săi pe o funie şi Rădiche cu fraţii săi şi cu verii săi pe altă funie şi Onceştii pe a opta funie, din funia lui Oprea şi din funia lui Rădiche.
       Şi iar să fie Roşceştilor, lui Radul cu vărul său primar şi popii cu fraţii săi şi cu unchiul său, să fie pe jumătate din funia Roşceştilor şi Radul pe al şaselea ogor din jumătate din funia Roşceştilor, iar Dragolea să fie cu verii săi primari, cu Stanciul şi cu Nan, cu fraţii săi şi Radul cu fraţii săi pe cea-
www.dacoromanica.ro
231
laltă jumătate, pentru că aceste mai sus zise-ocine şi averi, ele slnt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar apoi, au avut aceşti oameni toţi şi Oprea cu ceata sa pîră înaintea domniei mele cu Cheianii şi cu Căpăţînenii, de pîrau Cheianii şi Căpăţînenii că au cotropit Hăreşanii ocina domnească. Iar domnia mea am trimis pe dregătorul domniei mele jupan Vlaicul marele armaş şi cu boierii din trei judeţe, cu 36 boieri. Şi au umblat aceşti boieri pe urma lui Drăghici vornicul şi a lui Secară sulgerul şi au hotărnicit şi au jurat acei 36 boieri pe sufletele lor că nu au cotropit Hăreşanii ocina domnească ci este această mai sus-zisă ocină a Hăreşanilor veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi au rămas Cheianii şi Căpăţînenii de lege dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta şi domnia mea le-am dat, ca să le fii Hăreşanilor de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Tată şi martori: jupan Teodosie mare ban al Jiului, jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Barbul mare <spătar>1 şi Gherghe fcomis şi Badea paharnic şi Cirstian spătar şi Dragomir mare postelnic, Ispravnic, Radul <mare logofăt)1.
      Şi eu, V.. ,2 în cetatea de scaun Bucureşti, în luna octombrie 3 zile, în anul 7054 <1545).
      f Io Mircea voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CVIII/48. Orig., perg. (27,5 X 38), pecete timbrată, căzută. Copie la Arh. St. Buc., Suluri, 37, nr. 2.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 344-345 (sub 1546).
        1 Ilizibil.
        * Probabil: „Yladul al lui Ilea“.
190
                                                           <1545—1547) octombrie 4.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce să număşte Govora unde iaste hramul sfintei şi cinstitei adormiri preasfintei maici născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie în Piteşti din moşiia oroşanilor, unde s-au ales moşiia domnii mele, loc de grădină şi de livadie şi cu vad de moară, pentru că am dat şi am miluit domniia mea pe sfînta mănăstire cu acest loc, precum au miluit şi alţi domni de mai nainte pe alte sfinte mănăstiri.
      Aşijderea am dat şi am miluit şi domniia mea şi am adaos acest loc ca să fie de întărire sfintei mănăstiri, iar fraţilor celor ce lăcuesc in sfînta mănăstire să le fie de hrană, iar domnii mele şi părinţilor domnii mele întru vecinică pomenire.
      Drept aceasta am dat şi domniia mea şi am adaos sfintei mănăstiri acest loc, ca să-i fie întru moştenire şi ohabnic şi de niminea să nu şă clătească, după cuvîntul domnii mele.
      Şi ispravnic, Radul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Radul, în luna lui octombrie 4 dni, vă leat 7051 <1542).
      Io Mircea voevod.
232
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 447, f. 329. Traducere din 1796; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 367 ▼. şi 463, f. 137 v.
       Datat după marele logofăt in domnia lui Mircea Ciobanul.
       EDIŢII. D.I.R., B, 332.
191                                       1545 (7054) noiembrie 4, Bucureşti.
       MhAOCTÎIO E05KÎK», Iw fl&Hpi'fc KOEKOA H rOCnOAHH"k K* *KCOH 3EAAE &rrpOK-AdJfHCKOE, CHH-K KEAHKdrO H npEAOKpdrO PiAY* KOEKOA.           rOCnOACTBO AH clE
flOKEAEHÎE TOCnOACTBd AH HtfndH A<!hm8a npTiKdAdE H CK CHHOKH CH EAHU.E HA Eork AdCT, I3K0>KE Ad HA ECT WMHHS 8 Â*KP8lH<l, TpETdrO A&»* WT nOCK^AÎ, KdKO HA AP"K->K-kT H no npE>KAE. IlOHEKE H3r8EHA CTdHKO AKOpHHK CTvC 3Ad xhtaÎhctbo WT K*K rocnOACTKd ah, d EOA’bpHHS rocnoACTKd ah ewe ect khlue nHcdHH aoctejke ck npdKA$ h KEpHO ca8>ke$ wt Kt rocnoACTKd AH.
       CEro pdAÎ, AMOJf h rocnoACTEO ah, bkoke a<> ha ect wmhhS h st wx<ie$
HHA H CHHOKH HA H KHtfcOA H flpEEHSMHTOA HA H HH WT KOrOKE HHflOT'fcKHOKEHO, nO pEMH rocnoACTKd AH.
       GeWE CKEaITEATE nOCTdKAEEA rocnoACTEO ah: WSndH EHHTHAt KEAHKHH AKOp-HHK H HCSndH IldHt 1 KEAHKHH AWrW$ET H EOHAd KEAHKHH KHCTÎHp H MpMSA 2 KEA CndTdp H QIe$8A CTOAHHK, EdAt flEJfdpHHK H RprE KOAHC H &TdH KEAHKHH nOCTEAHHK. H <HCflpdK-HHK>, PdA^A BEA AWrW^ET.
       IIhc d3, EhuiSa nHCEu.8, Kt ctoahS rpdA ESkSpehjh, AtcEu,d hoeakpIe ă A^hh, AtT X3HĂ.
       Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Danciul ptrcălabul şi cu fiii lui, ciţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină In Dobruşa, a treia parte de pretutindeni, precum a ţinut şi mai înainte. Pentru că Staico Vornicul a pierdut-o cu rea hiclenie faţă de domnia mea, iar boierul domniei mele, care este mai sus-scris, a dobln-dit-o cu slujbă dreaptă şi credincioasă faţă de domnia mea.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Pană 1 mare logofăt şi Conda mare vistier şi Iarciul 2 mare spătar şi Şteful stolnic, Badea paharnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic. Şi ispravnic), Radul mare logofăt.
       Am scris eu, Vişul piseţul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 4 zile, anul 7054 <1545).
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 176. Copie; altă copie Ibidem, ms. 710, f. 810 (cu data noiembrie 10). Traduceri ibidem, S. I., nr. 513 (M-rea Vieroş, XVI/2) şi ms. 349, f. 393.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 332-333.
       1 în loc de: „Radul".
       * în loc de: „Barbul".
www.dacoromanica.ro
233
192
1545 (7054) decembrie 6, Bucureşti.
       f MhAOCTÎIO EO>KÎK>, Îw AlHpHd BOEBC>Aa H rOCflOAHHk BTvCOH 3EMAE &rpOBA4' Xhhckoh, chhtv np'kAOEparo h BEAHKaro PdAYaa eoeeoae. AaKaT rocnoA^TEO -mh che nOKErttHHE r-OCnOACTBd AM) GOAtpHH# TOCnOACTKd MH, ndMEHCE H3 KAljJH rOCflOACTBA AIVH, >K8ndH8 IIpEAd flOCTEAHHK H CkC CHHOKH CH, EAH1JH EA/VÎJ Borh. fipHflScTHT, I3KOÎKE Ad MS ECT CEAd 1(10 CE 30Bk iîcTd Aa<MJEH ^kC, Ck BTvCOM JfOTdpWlW H CK B’kC'kA'lH CEAH-Î|JHAE, BTvpE KOAHKO ECT AP'tKdA TlOpd A©r©$ET, WTkl(, IIpEAEB flOCTEAHHKS, nOHE>KE CHE BHU1E pEHEHO CEAO BHW ECT CTdpd H npdBd WHHHd H A^AHHd PlOpEB AOrO^ET H nOA\H-AOBdH IVT EAdA8Ud BOEBOAE.
       Gsro pdAÎ h rocnoACTBO aivh AaA®Jf h noMHAOKdy n4> wSridH HpEAa nocTEAHHK»
Ck CHK> BHU1E pEHEHOE <CEAO.JÎC>Td Aa>KVEB> HKOJKE Aa MS ECT Bit WHHHS H B'k IVJfdES EAH$ H CHHOBWM EAH8 H KHSKOM H nptEH8ME<T0M EAUS H HH WT KO>rO>KE HEnOTklvHOBEHO,
no jjeh rocnoACTBd ahh.
       Ge>KE H CB-bAtTEAHE: W$ndH EeHTHA-K BEAHKH <ABOpHHK H >K$ndH PdAVrt> BEAHKH AOrOlJiET H EoHAd BHCTÎrap H EdpB$A CndTdp H IJIe^sSA CTOAHHKS H TEprE KOAIVHC H BdA'k 3eA\AE8 JlEJfdpHHK H CTdH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdAVa 3EAHKH AOrOl(>ET.
       H d3, Ea-KKSA MIT norOHEljJH AHI3K, E5KE HdHHpTdJf B'k TpdA B8K8pEl(JH, B'k ABH'k CBtTdCrO HHKO>Ad, AltCEUd A^EBpHE, 7 A^Hk, MIT (ÎAa^a <A° HH>H"k TEK8IIJE B'k At+ X3HĂ.
       f ÎW /H.HpMd KWEBWAd , <AI\HAOCTÎd\ BO>Kl>A TOCnOAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Preda postelnicul şi cu fiii lui, clţi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie satul care se chiamă Gura Dilgei tot, cu tot hotarul, şi cu toate seliştele, oricît a ţinut Ghiura logofătul, tatăl lui Preda postelnicul, pentru că acest sat mai sus-zis a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Ghiura logofătul şi miluit de Vlăduţă voievod.
       De aceea şi domnia mea am dat şi am 'miluit pe jupan Preda postelnicul cu acest <sat> mai sus-zis, Gura Dilgei. ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori: jupan Vintilă mare <vornic şi jupan Radulă mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Şteful stolnic şi Gherghe comis şi Badea Zemlău paharnic şi Stan postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
       Şi eu, Vîlcul din Pogoneşti, diacul, care am scris în cetatea Bucureşti, In ziua sfîntului <Nico)lae, luna decembrie 5 zile, de la Adam pînă acum curgători ani 7054 <1545).
       t Io Mircea voievod, <din mila lui) Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 514 (Zlătari, IX/1). Orig., hîrtie (33 x23,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1850. Copie slavă ibidem, ms. 725, f. 108 v — 109.
       Am preferat data sărbătorii.
       EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, V, 56—57; D.I.R.a B, 333.
234
www.dacoromanica.ro
193
                                                                1645 (7054) decembrie 9, Bucureşti.
       <ţ> ffiHAOCTÎIO EOHÎÎIO, IlV fllHpHd <BOEBO,i(d H rOCnOAHHli BTiOOE 3EA»AE JîrrppO BAdjfHHCKOE, cHHTi BEAHKdro h nptA«Epdro PdAyAd BOE<BOAd.         rocnoACTBO A»H
CÎE nOBEA>EHÎE rOCnOACTBd A»H npKpBdH, I3K05KE Ad d»8 ECT IVHHH8 8 E8HEIJJÎ, 3AHE5KE A»8 ECT <CTdp>d IVHHHd, A^AHHd.
       d noTOA», npHHAE IIlEpBdH nptA rocnoACTBd a»h, tajke AdAf h <nospdT>H no cA8r8 rocnoACTBO a»h »8ndH Ea'KkSa Aoro^ET haa HErosS aea ivhhh8 h wt ceaw H nOAE <H W8A» H>rOpd, HdA nOAOBHHS, IVT HErOBS A«EpOA» BOAE, I3K05KE Ad CH C8T HdA Tord pE'lEHd IVHHHd AKd EpdTÎE. H rOCnOACTBO A»H HJf npOCTHJf KOH.
                               GEro pdAî, ha»Ti A<*A«Jf h rocnoACTBd a»h, hkojke Ad ha» c8t bt* ivhhh8 h bt*
IVJfdBS, HA» H CHHOBOA» HA» H BH8K0A» H nptBHSHETOA» HA» H HH UIT KOrOHfE HEnOTdKHOBtHO, no pEH rocnoACTBd ^»h.
       2K8ndH Ehhthats. beahkh abophhk h »8ndH PdAyA beahkh AoroijsET h KoHAd EHCTÎHp H EdpBSA CndTdp H IţlE$$A CTOAHHK H TEprE KOA»HC H EdAt nEJfdpHHK H Ordd BEAHKH nOCTtAHHK. HcnpdBHHK, PdAVrt BEAHKH AOrOijiET.
     _IlHC d3, EAdAV^ nHCEU&t, CHHd HaEB, BTs. CTOAHH rpdA E8K8pEI|lT, A»tCEU,d A^KEA»-BpÎE 0 AI»HH, BTi AtT X3HĂ.
       f IlV fflHpMd BIVEBIVAd, A»HAOCTÎA E05KÎA TOCnOAHHK.
       <t> Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea <voievod şi domn a> toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. <Dă domnia mea această) poruncă a domniei mele lui Şerban, ca să-i fie ocină în Buneşti, pentru că îi este <veche> ocină, dedină.
       Iar apoi, a venit Şerban înaintea domniei mele, de a dat şi <a înfrăţit) pe sluga domniei mele jupan Vîlcul logofătul pa partea lui de ocină şi din sat şi clmp şi <pădure> şi deal, peste jumătate, de a lui bunăvoie, ca să fie peste mai sus-zisa ocină doi fraţi. Şi domnia mea le-am iertat calul.
       De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nşpoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Jupan Vintilă vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Şteful stolnic şi Gherghe comis şi Badea paharnic şi Stan mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
       Am scris eu, Vladul piseţul, fiul lui Ilea, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 9 zile, în anul 7054 <1545).
       f Io Mircea voievod, din mda lui Dumnezeu, domni
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 515 (Mitrop. Ţ. Rom., CV/1). Orig., hîrtie (22X31), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 333-334.
194                                                       1546 (7054) ianuarie 10.
       AîhaocTTio bojkîeio, Îw fliHpHd boeboa4 h rocnoAHHii b-kcoh sea»ah OyrrpoB-
AdJfÎHCKOH, CHHTi BEAHKdrO H nptAOEpdrO PdAVdd BOEBOAd. A^BdT rOCnOACTBO A»H CÎE noBEA'fcHTE rocnoACTBd A»H HHCTH’k IVTltS Hr8A»EH8 @$pEA» IVT A»OHdCTHp8 30BEA»dr0 KoBHA, I3K05KE Ad A»8 ECT 8 AhEIJIHH IVHHH8 IVT A^ HHBdHOE nOA/H Ad HA» ECT Hd’HAd-NHH8 IVT AM HBdHOB nOA, dAH nAdHHHd CE 30BET A8nE(JlH.
www.dacoromanica.ro
235
       d noTOM, Hbah HBrScH ckoio rA4B8 h koamth ch, iiohe>ke ce Hbah ahhiSa rocpo-A^P’Kt 4 P4AV4 K0EK0A4 8)(E4TH Ero H WTCE1ET IM4B8 EM8 H CTlC KOM4TH EA\8 I10AMIA0B4Ţ CA93H roCnOACTK4 MH < 1 > Kp'kCTOH’k H A«*M>18a ffi8pEUI4H8A.
       d nOTOM, npÎHAE EpTiCTOHt H ^,4HMK>4 ffi8pEUJ4H8A lip EA rOCI10ACTB4 «H, TEpE CE 8lVfcHHUJE C*KC WTU.8 ErSiWEH AeWHTÎE WT Ko3H/ft 34 T4IO WHHH8, TEpE K> npOA4AOUJE 34 xi* 4cnpH.
       d IlOTOAH, HM4UIE WTU.8 ErSMEH S$pEM <np’kHlE> CTvC CHH8 HB4HOB EE338pEB8. H T4KO np-kUJE CHH-h HÎB4HOB EE338pEB, K4KO Aii8 ECT lipHTHCHSA K4A8rEpH WT Ko3Lft. d rOCnOACTBO AliH rAtA*X H cSaHX- CK B’KC'kAliH lip4BHTErtH rOCnOACTB4 AliH H H3H4HA«X' rOCnOACTBO AliH K4KO CH ECT H3r8BHA HB4H Ee338PE KOAIi4TH CH C*KC 344 JfHTA-feHCTBOAi.
       Gsro P4AH, A*A*X H rOCnOACTBO AliH CB^TOAiS AliOH4CTHp8, E>KE ECT BHUJE ni<C4H, BKOKE A<> M8 ECT B*K WWH8 H B*k WJf4S H HH WT K0I*0)KE HEIIOT’KKHOBEHHO, no pEH TOC-nOACTB4 AliH.
       Ce>ke h cb^aiteaTe n«cT4B<vkEM rocnoACTE© mh: >K8n4H Ehhtha’k BEA ABop-HHK H >K8n4H PiA^A BEA AOrOifsET H KoHA4 BHCTHiap H E4pc8A Cn4T4p H QIe$8a CTOA-HHK H E4A'k nEppHHK H TEprE KOAAHC H GT4H BEA IlOCtEAHHK.
       IlHC M'kCElţA TEH4PHE T A^HH, B*K A^T X3HA-
       Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului părinte egumen Efrem de la mănăstirea numită Cozia, ca să-i fie ocină in Lieşti, din partea lui Ivan jumătate şi să-i fie'la munte din partea lui Ivan jumătate, insă muntele se chiamă Lupeşti.
       Tar apoi, Ivan şi-a pierdut capul şi averile sale, pentru că Ivan s-a ridicat domn, iar Radul voievod l-a prins şi i-a tăiat capul şi cu averile lui a miluit pe slugile domniei mele Cirstocea şi Danciul Mureşanul.
       Iar apoi, au venit Cirstocea şi Danciul Mureşanul Înaintea domniei mele, de s-au tocmit cu părintele egumen Leontie de la Cozia, pentru acea ocină de i-au vlndut-o pentru 1 700 aspri.
       Iar apoi, a avut părintele egumen Efrem <pîră> cu fiul lui Ivan Viezure. Şi aşa pira fiul lui Ivan Viezure că au cotropit călugării de la Cozia. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi dregătorii domniei mele şi am aflat domnia mea că şi-a pierdut Ivan Viezure averile sale cu rea hiclenie.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ce este mai sus-scrisă, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Şteful stolnic şi Badeei paharnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic.
       Scris, luna ianuarie 10 zile, In anul 7054 <1546>.
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 256 şi 394 v. Copie şi traducere.
       EDIŢII. Trad.          JB, 334-335.
195                                               <1545> ianuarie 20, Bucureşti.
       f AIhAOCTHI© BO>KÎIO, Iw i&HpH4 KOEBOA4 H rOCI10AHH*k B*KCOH 3EAIIAH Jî<rp©>-BA4XHHCKOH, CHHTk. KEAHK4rO H np^A^BpArO P4AyA4 B0HB0A4. ^,4B4T TOCIIOACTSO AAH CÎE nOBEA’kHlE fOCflOACTBA AMI MECTHtHlUOAliS WTU.8 ErSAIEH H B’kCAAIl Ep4Tlt4Ali, EJKE
233
www.dacoromanica.ro
HOffiglilE K"k CB’fcTOMS MOHdCTHpS SOBEMdrO EHCTpHIţd, HKOJKE A4 HM ECT WMHHS iH8)f4EA8A Ck B*kCOM JfOTdpOM, KdKO ECT fipHAOHCHA H(8ndH CTpOE, EpdT SdAHKEB, CR-kTPM» MOHdCTHp# JÎHCTpHUd.
       d nOTOM, WTU8 Er#MEH8 ffldTEH HMdUJE Jip8 CTvC KpivMSH WT XoTTkp-kHH. H TdKO np’klllE Kp’klSH KdKO M8 ECT HErOKS WMHHS /H.8j(HEA8a. d TOCnOACTBO MH, 8 TOM, rAEAdJf H C^AHX1 Ck E'kCEMH 4ECTHTHMH fipdBHTEAH rOCflOACTKd MH. H El|iE>KE npOMHTdX’ H KHHrE WT lip'fcMAH rOCflOAdpH H H3HdHA0)f rOCflOACTBO MH EpE ECT WHHH# EipdBd H A^AHH8 CB’feTOM# <MOHdCTHp8> EHCTpHIţE, d KpTkHSH WCTd WT 3JK0H WT
np'kA rocnoACTBd mh.
       CEro pdAî, A<*A<>X H rocnoAcTso a\h cs’kTOMS mohjcthpS Ehctphixe, hkoîke
Ad A\8 ECT B’k WMHHS H B’k WJfdB# H HH WT K©r©}KE HEflOT’kKHOBEHO, no pEM TOCnOACTBd MH.
       Cehce h cbeaeteah nocTdB/vfcM rocnoACTBd mh : >K3ndH EHHmvk beahkh akophhk H JKSfldH PdAyA BEAHKH AWrW^SET H EoHAd KHCTÎap H EdpE&A cndTdp H IJIe^Sa ctoahhk H EdA*b nE^dpHHK H TEprH KOMHC H CTdH BEAHKH flOCTEAHHK. HcnpdBHHK, GOfip’h BEAHKH cSAVdp.
       UhC B’k rpdA E8k8pEI|JH, Mtcaid TEHdpÎE K AkHH, BTi A^T X3HE.
       f Iw flUpid BWEBWAd, MHAOCTÎA BOJKÎA rOCElOAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului părinte egumen şi tuturor fraţilor, care trăiesc în sfînta mănăstire numită Bistriţa, ca să le fie ocina Muhcelui cu tot hotarul, cum a dăruit jupan Stroe, fratele lui Bădica, sfintei mănăstiri Bistriţa.
       Iar apoi, părintele egumen Matei a avut pîră cu Crăciun din Hotărani. Şi aşa plra Crăciun că este a lui ocina Muhcelui. Iar domnia mea, Intru aceasta, am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi încă am citit şi cărţile domnilor dinainte şi am aflat domnia mea că este ocină dreaptă şi dedină a sfintei mănăstiri Bistriţa, iar Crăciun a rămas de lege dinaintea domniei mele.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Bistriţa, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbut spătar şi Şteful stolnic şi Badea, paharnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic. Ispravnic, Oprea mare sulger.
       Scris in oraşul Bucureşti, luna ianuarie 20 zile, In anul 7055 <1547>.
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 526 (Bistriţa, XIX/7). Orig., hirtie (29 X 21,5), pecete timbrată. Cu o trad. din 1844. Alte trad. ibidem, ms. 194, f. 165 v — 166, 202, f. 115 şi 713; f. 627.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 348 (sub 1547). Facs. ibidem, 518.
196                                                            <1546> ianuarie 20.
       f fflHAOCTÎIO GOHCllO, Iw fl&Hpid ROEKOAd H TOCnOAHH’k. &AZAT TOCIIOACTRO MH CÎE nOBEA-fcHlE TOCnOACTBd MH MECTH'bflllOMg WTU8 ErSMEH# ffldTEH H R-kCdM EpdTHHM ttHB8l(IE B*k CB^TOM» MOHdCTHpS SOBEMdrO IlHCTpHUd, HKOJKE Ad HM ECT
www.dacoromanica.ro
237
whhh8 8 mEWUV no k8ap ect ehw cTdpH yoTdp h wt np'fe^AE. H a<* ect boah8 SO/VfcpHH8 rOCnOACTEd MH WSfldH S’K/tdSp nOCTEAHHK A<* pdSAEpHT TOH XOTdp, Td>KE Ad nocTdBHT X0TaP no k$a* ect ehw wt np'bKAE KpEiwt. Hho a<* h^ct, no pem roc-
nOACTBd MH.
       HcnpdBHHK, Cdnpt beahkh cS/tgap.
       IIhc TEHdpHE K A^HH.
       t Iw fllîpHd BWEBlVAd, MH/tOCTÎdt BOJKÎ/R rOCITOAHHIi.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului părinte egumen Matei şi tuturor fraţilor care trăiesc în sfinta mănăstire numită Bistriţa, ca să le fie ocină în Şeoş, pe unde a fost vechiul hotar şi dinainte1. Şi să fie volnic boierul domniei mele jupan Bălaur postelnicul să strice acel hotar, deci să aşeze hotarul pe unde a fost dinainte vrertie. Altfel să nu fie, după zisa domniei mele.
       Ispravnic, Oprea mare sulger.
       Scris ianuarie 20 zile.
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 525 (Bistriţa, XXIII/4). Orig., hîrtie (29 x 22), pecete timbrată. Cu două traduceri: din 1795 şi din 1844. Alte trad. ibidem, ms. 192, £ 264 V.' şi 202, f. 164-165.
       Datat după doc. anterior şi după ispravnic.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 348 — 349 (sub <1547». Facs. ibidem, 519.
197                                         1546 (7054) ianuarie 29, Bucureşti,
       f MhaocTîio kojkîk», Iw fflHpud boeb«a<> h rocnoAHH-h EiiCOH 3hmae Jîrrppo-
E/tdJfÎECKOE CHHTi BE/tHKdrO H nptAOKpdrO PdAV''a <BOEBOAd>X. AaK<JT POrîlOACTKdu/MH CÎK» nOB'fcdEHHE rOCIIOACTBd MH C/t83EM rOCIIOACTBd MH, TwdAEp C*K CHHOBH EM8, BdpE EAHU.HH EM8 Kork A^TIi, HKOJKE Aa M8 ECT WHHHO 8 A°aHH ®H/tEl|IH, AEA HErOHTWE BlvCd H 8 IYpHH MudEIjlH fi,lA HErOHTWE nOAWEHHd, EpE M8 ECT CTdpd H npdBd WHHHO, I10HE5KE Td ECT nOK8llH/ld WT HErOHT8, pdA? dClipH rOTOBH jf. it>
       H d nOTWM, ndKH nOK8nHUJE Kli3dH H TodAEp 8 TopHH MH/UIJJHH AE<t dH’BK’KH RTiCd, BdpE EdHKd CE £TET HSBpdTHT, pdAÎ dcnpH rOTWBH C. H rOCnOACTBd MH AM'E KOH 3d WBd XEA.2
       CEro pdAÎ, hm aM*we h rocnoACTBd mh ca83em rocnoACTBd mh h>ke ect BHU1E nHCdH, 0KO5KE Aa <Vt8 ECT ETv WHHHO H Biv WJfdK H HHM H CHHOBH HM H BH8KOM8 H np’feBH8HHTWM8 H WT WiKOrOJKE HElIOTlvKHOBEHHO, nopHSMO rOCIIOACTBd MH.
       CEHCE CBEA'fcTE/tHE nOCTdB/fbEM rOCIIOACTBd MH BTiCH HhCTHTHMH ItpdBHTEAlO rocnoACTBd mh: >K8ndH Eehthatv beah<kh> akcphhk h kSimh PdAVa beahkh awi-w^et H HC8ndH KoHAd BEAHKH EHCTHHp H >K8ndH EddHK8/t BEAHKH dpMdUi H TsprE BEAHKH KOMHC H EdpB8d BEAHKH cndTdp H OTdH BE/tHKH IIOCTEAHHK.
       IIhc M’bcEUd TEHdpÎE K0 ABHH, Eli CTO/t E8K8pEI|IH, Eli A^T X3HA-f* Iw MupHd BWEBWAd, MH/tOCTîdt BOJKÎA rOCnOAHHh.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voieyod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul <voievod>1.^ Dă domnia, mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Toader cu.fiii
238
www.dacoromanica.ro
Iui, oriciţi Dumnezeu ii va da, ca să-i fie ocină în Mileştii de Jos, partea lui Negoit toată şi în Mileştii de Sus, partea lui Negoit jumătate, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, deoarece a cumpărat-o de la Negoit pentru 60Q aspri gata.
      Iar apoi, iarăşi au cumpărat Căzan şi Toader în Mileştii de Sus partea Ancăi, toată, Oricît se va alege pfentru 200 aspri gata. Şi.domniei mele i-au dat calul pentru amîndouă părţile 2.
      Pentru aceea, le-am dat şi domnia mea slugilor domniei mele care sint mai sus-scrise, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele-
      Iată şi martori punem domnia mea toţi cinstiţii dregători ai domniei mele: jupan Vintila mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Conda mare vistier şi jupan Ylaicul mare armaş şi Gherghe mare comis şi Barbul mare spătar şi Stan mare postelnic.
      S-a scris în luna ianuarie 29 zile, în scaunul Bucureşti, în anul 7054 <1546).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXIV/179. Orig., hîrtie (23 x 33), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., £, 335.
        1 Omis.
        * Pasajul: „H roenoACTga mh jwai k»h si ue* (Şi domniei mele i-ail dat calul pentru amîndouă părţile), scris deasupra rîndului.
198
                                                                                 <1546) februarie 25.
       ţ Mhaoctîio bo>kho, Iw ffînpMd BOEEOAd H rocnoAHH:k ktvcoh 3emah Jfrrpo-BAdJfîllCKOE, cHHIv BEAHKdrOi H np'kAOEpdrO PdAVA KOEKOAÎ* A<»KdT rOCIlOACTKO MH C/K> IlOBEAEHUO rOCnOACTKd MH CA83HM rOCnOACTBd MH GOhMEH BdTdjf CkC CHHOEH CH H H’fcKUlSd CKC CHHOEH CH H flldMÎK» CK CHHOEH CH H HlCd 1 CK CHHOEH CHH H'k PCK CHHOEH CH, ,£AHUH HM Kork A<*CT, HKOJKE Aa HM ECT CEAO DonElpH, EdpE KOAHKO CE JfTEŢ HâEpdTH HHJfHH, AEAOEH BTvCH WT HdA B^C JfOTdp, IIOHEJKE HM c8t CTdpH H npdBE WMHHE H A'hAHHE, KOMdTE, dH8 HJf ECT CHIU npHTECHSd Apdr^rt CTOAHHK H 83EA HM ECT CTe BHUJE pEMEHE WMHHE 3 HErOB8 CHAOCT, EE3 npdBA$ H BE3 3dK0H0 H BE3 c8AHIJJH
                           npH aehh PdAy boeboaT; h eijje hm ect M’kTHSn dcnpn wt HdA hhj(he npdBE
KOMdTE,' EE3 HHJfHE BOdH, 8 HET0E8 CHAOCTIO, H H3TEpdA HJf ECT EHW WjT CEAO.
       d nOTOM, CÎE BHUJE FIHCdHH CA83H TOCnOACTBd MH, WHH npHHAOUJE lip EA rOCFlOACTBd MH <TEPE>2 ?KdV\OBdUJE rOCflOACTBd MH H WT BTiCEJf 110 pEA$, KdKO HM ECT A\ETH8A Apdr8d H’fcKOH acnpH HdA «HJfHE CTdpH H npdBE WMHHE 8 CHAOCT. d TOCnOACTBd MH 8 TEM rAEAdJf H cSAHJf nO npdBA® H no 3dK0H CK B-KCH MKCTHTOMH npdBHTEAH TOCnOACTBd MH H H3HdHA0J|f H TOCnOACTBO MH KdKO HM ECT 83EA APar8rt 8 CHAOCT. Td>KE TOCnOACTEO MH 83EJf WT HH]f UCHpH WT pSK8 GOhMEH H WT H’kKUlS/l dcnpH XBU. H WT p8KE CHHOEH H'kroB dcnpH xdp h wt p8k8 Hkeb dcnpH v, a ckc cîe bhuje nncdHE wmhhe h KOMdT ndK nOMHAOBdy rOCnOACTBd MH, TdKOJKE Aa CH AP"B>KHT HErOEHM CEAO, dAH Aa APTvJKHT ©HMd CK BpdT ErO H*k<K>Uj8A CK CHHOBHCH EAUd 8>K£ WT HdA ETiCEJf WMHHE H ndKH Aa AP"B>KHT CdM GOuMd 3 CK CHHOEH CH EAHd 8>KET W &IA EdAK’AWB, WT EAHd 8>KE AK<> AEAd, 4 TpEpH A'Ea <A4> AP>?KHHT H ndK ©HMd CK * CHHOEH CH h ndKH A<> AP*b>kht Htr .EAHd 8>ke.
www.dacoromanica.ro
239
      Ccro p<uî, A<U«X H rocnoACTSo mh, bkoke a<> hm ect k-k wmhhS h ivfdfiS,
HHM H CHHOBOM HM H BHSkWM H nptBHSMETWM HM H HH WT KOrOKE HE<fW>T* *KK-HOBEHO, no pEH TOCnOACTBd MH.
      GeHCE H CBtAtTEAH nOCTdKAtEM rOCnOACTBd MH: KSndH EHHTHA'k BEAHKH AKOpHHK H HOffldH PdAVrt BEAHKH AWrWjjiET H KOHA* BHCTHHp H EdpESrt CTdTdp< 1 > H EdA* nEJfdpHHK H 1JIe$8a CTOAHHK H TEprE KOMHC H G-TdH BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBNMK, Mhx410 BHCTîiap.
      Duc MtCEll.4 ijSEEpSdpÎE Kt AKHH, B*K <VfcT X3HE.
      f Iw MTpHd BWEBWAd, AUMOCTÎA BOHCÎA TOcnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Oncea vătaful cu fiii săi şi lui Neacşul cu fiii săi şi Mamiia cu fiii săi şi Ica 1 cu fiii săi şi Neagu cu fiii săi, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Popeşti, oriclt se vor alege părţile lor, toate, de peste tot hotarul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine, averi, însă i-a cotropit Dragul stQlnicul şi le-a hiat aceste mai sus-zise ocine in sila lui, fără dreptate şi fără lege şi fără judecată, în zilele lui Radul voievod; şi încă le-a lepădat asprii pe averile lor drepte, fără voia lor, în sila lui, şi i-a izgonit din sat.
      Iar apoi, aceste mai sus-scrise slugi ale domniei mele, ei au venit înaintea domniei mele <de>2 s-au pllns domniei mele de toate pe rînd, cum le-a lepădat Dragul nişte aspri pe vechile şi dreptele lor ocine, în silă. Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat şi domnia mea că le-a luat Dragul cu sila. Deci domnia mea am luat de la ei asprii, din mina lui Oncea şi de la Neacşul aspri 2 900 şi din mîinile fiilor lui Neagu aspri 1100 şi din mîna lui Ica aspri 400, însă cu aceste mai sus- scrise ocine şi averi i-a miluit iarăşi domnia mea, ca să-şi ţină satul lor, însă să stăpînească Oncea cu fratele lui, Neacşul, cu fiii lor o funie de peste toate ocinele şi iarăşi să stăpînească Oncea3 singur cu fiii săi o funie din partea lui Badiul două părţi dintr-o funie, iar a treia parte s-o stăpînească iarăşi Oncea cu 4 fiii săi şi iarăşi Neag să ţină o funie.
      De aceea, am dat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi ohabă lor, fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Conda vistier şi Barbul spătar şi Badea paharnic şi Şteful stolnic şi Gherghe comis şi Stan mare postelnic. Ispravnic, Mihaiu vistier.
      S-a scris luna februarie 25 zile, în anul 7055 <1547>.
      ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCCX/3. Orig. hîrtie (43 X 29), pecete aplicată, căzută.
      Văleatul greşit. Datat după divan.
        1 Cuvlnt răzuit: scris deasupra: „Calea".
        * Loc rupt.
        * Cuvin tul: „Oncea" scris ulterior peste un loc ras.
       * Cuvintele: „şi iar Oncea cu" scrise ulterior pe loc ras.
240
www.dacoromanica.ro
199
                                                                            <1546) aprilie 26, Bucureşti,
       ţ Bl SdKOH'fc noet/Tk EorK CHHIVMl HîcpdEAEBIVAt Ad Hd BlCfcKO rttTEV AEeETeTB8ET H EAHKd dlJJE CTE>KMT H CEE'fcAEIJJE dnOCTOAhi CB'fcTBIH H EorOHOClIhilI IVTHH, HdLUE np^A EHBUJE HdA\ nOCAliAHHM HEAWM HJf, IVKH MOAHTBOE H MHAOCTHHEil IVrp'fcBdTH CA IVT BlC'kX’ ’SAK. Ge>KE H d3K, BAdrOB'bpHÎH H XpHCTlVAIOEhlBTH H CdMO-APlWdKHÎH, îlV /&HpHd BOEBOAd H rOCnOAHHb BICOH 3EMAE ErrpOBAdJfTHCKOE, CHHK BEAHKdrO PdAY<ld BOEBOAd, nOpEBHOBdjf BlCnOM'fcH/KB CAIVBO CTdpiţd H'fcKOEriV, pEKUJdro: „A,OCd>KAEHHe Bp'fcMA npÎHAE H KSflHM IV&AOM8APHEM H CMEpHHHEM nOA3* Kl CEE'b FipHBECTH Bl BptAVt C*Ad H BISAddHHd".
       Ge>KE H d3K, KHAdE WT AECH^wft IVTUd CTdTHMH H npHndAd* Kl BAdAHU.'fe CdMOM8 XpHCTOy UdpiO, EorOy HdUJEMS H nptHHCT-kH Ero MdTEpH, E>KE ECT JfpdM CB*k-Tdro oîcnEHHE EH, H>KE Bl THCM'fcH'fc H AdpOBdJf CKH BICEHECTHEH, SAdrOlVSpd3HÎH, nptnOHHTEHHÎH H>KE HdA Blcl£A\H HECTHH AdpWK HdCTO^H X’PHCOBSA rOCnOACTBd A\H, CB'fcTOMS MOHdCTHpS H BOHCECTBHHM HHHOKIVM H IVU.8 Er8MEH8 Kyp HddpHlVM H BlCfcAţ EpdTHtdAV IVEp'fcTdEIJJHM CA BK CB^TOH IVBHT'feAH TOH, HKUOKE Ad HM e8T CEAd Thc-M±Hd BICd H CI BKCIVM JfOTdpiVM H IVT IVEOIO CTpdHHE WT p±KE THCM'fcHEB H IIoKpSa CI BICIVM JfOTdpOM H FoAHHEIJjH CI BKCH JfOTdpWM H GipEUJOpHH BICH CI BAC JfOTdp H OjfdBd BlCfc H CI BICOM JfOTdpWM, flOHEHCE CÎE EHU1E IWCdHE CEitd CTdpE H npdBE A^AHHE c8t CKlJTOM8 MOHdCTHpS, EL(JE>KE IVT npH A^HH1 nOKOIIHOrd fflHpHd BOEBOAE GTdporO. H fipHAOJKHAH c8t H AdHE 8 CH’fcTOAflS MOHdCTHp H flOKSlIEHE IVT >K8ndH BeHTHAI AWriV^ET IVT GTdHHIOA EopTO^tAEUl, 3d Prf j|SAOpHHH H AEA ^OEpOBOEB H A EA APdrOMHpiVE. TdKOrEpE npHAOJKHjf nOKOHHOrd fflHpHd BOEBOAE CTdpord spdAl A^uie em8 h poaTteaheb em8.
       d flOTOM, HMdUJE KdrtSrEpH IVT CB'bTOMS MOHdCTHp CHAOCT H EipHTECH<EH >HE IVT ElCKpdEE BOHBOAE H WT IIpiBSAEIJjH, TEpE HM 83EU1E nOA IVT CEAO THCM’feHHd CBOHIVM CHAOCTHIO, TEpE IO AdAE MOHdCTHpEB IVT EhCTPHUE. TdttS TOcnOACTBO MH cSAHJf H TAEAdJf no npdBA8 H no 3dKOH8, CI BICH HECTHTHMH npdBHTEAHE rocnoA-CTBd MH H npOHHTdJf TOCnOACTBO MH H KHHTE HHEM TOCnOAdpHE np'fcKAE TOCnOACTBO MH EHBUJE, KHHrS nOKOHHdM /0.HpHd BOHBOAE GTdpord H KHHr8 BddAd BOEBOAE GTdpord H H EEHTHAl BOEBOAE H PdAyAlVK BOEBOAE EdA8rEpd. H BEAMd HCTHHO H3HdHA«X TOCnOACTBO MH KdKO H'fceT HMdA ElCipdBE BOEBOAE H IIpiB8AEL|jÎH H EHCTpHUd HHEAHO METkjfS H A'fcAHHS, h8 c8 BH 83HMdAH CIC CBOHIVM CHAOCTHIO nOA WT THCM'fcHd, noiTo pdAl c8t bhah TorAd rau,H h mohchhuh.
       Td>KE, rocnoACTBO mh ciMOTpHjf h AJAOjf H npHAO>KHjf KdKO c8t BHAH npH-AOJKHAH H JfTHTOpH, EeHTHAI AOrOjJjET, TdKO>KAEpE AdA^X H npHAOWKJf H dHEnCHIVMl EM8 1, CHHOBH AP^rHHOE ABOPHHK, PdAV*A A^rO^ET H JKHTEAHHHd EM8, HtKUJd, H EEHTHAl ABOpHHK. d KdASrEpH IVT EHCTpHUd, WHH WCTdUJE IVT 3dK0H OT npEA TOC-nOACTBd MH, KdKO BEKE MET'fejf A<> HE HMdT Bl B'bKH.
       Csro pdAî, A*A*X H rocnoACTBO mh cB-kTOM8 MOHdcTHpS, qko>ke a<> a»8 ECT IVHKH8 H IVJfdBS.
       SipE>KE H SdKAHHdHHE nOCTd[c]BA'feET TOCnOACTBO MHI no ClA\piTH rOCnOACTBd
mh, Koro H3EEPAT rocnoAi Eon bhth rocnoAHHi EAdtnKOH 3emah hah ivt cpiaeh-Hdro nAOAd rocnoACTBd mh hah ivt cipoahhk rocnoAcTBd mh hah, no rptckjf HdUJE]|[, IVT HHOnA'fcMEHHK, A<> dlJJE nOHTET H nOHOBHTH STBpiAHT cl’lO JfpHCOBSA TOCnOACTBd MH,
                          Toro rocnoAB Eon a<> Stbpkaht h Ad rd 1 hohhtet h a<> XPaHHT KK rocnoACTB-k
Ero, dlJJEAH HE nOHHTET H HE nOHOBHT H HE 8TBpiA«T H nOCpdMHT CÎIO jfpHCOB8A, Toro rocnoAi fiori Ad nopdSHT h nocpdA\HT bi rocnoACTBO Ero h Ad 8bhet 3AE CI T'fcAOM Ero d B8AE<lJJH>]f B^UH A^UJE Ero. H Ad HMdT HECTHIO CI IOwaewM h ci tpikaeth dpHa, eîke Bi3inHET Hd rocnoAd Eord H cndcd HdUJErO Îyc8cd XpHCTd H Ad M8 ECT CinOCTdTHHUd np'kMHCTd H EorOMdTH Hd CTpdUJH*bA\ H HEAKU.EM'kpHHM cSAHIJJE XpHCTOB'fc,' E>KE ECT Bl BliKHt dMIIH.
www.dacoromanica.ro
241
      Ce>KE CKEAETErtHE FlOCTABAtEM TOCnOACTBO MH: HCiSndH SeHTHA-K BEA ABOpHHK
h JKSnaH PaAVrt keahkh Aoro^ET h EapsSa beahkh cmrrap h Ehpka beahkh [beahkh] BHCTîiap h EaAt nsjfapHHK h IJIe$Sa ctoahhk h TsprE koauhc h PaAVrt beahkh (iocţeahhk. HcnpaBHHK, TSAOp Awrw^ET.
      H 43,' CTaH Hepbeh, ejke caokohoaojkh^ 8 rpaAV ESKSpEipn, AirfccEiţa anpHAîE i?s akh*k, b Al£T *3hI.
      f Iw rtlHpna BivEBowAa, aahaoctîa eojkîm, rocnoAHHK.
      t în lege a poruncit Dumnezeu fiilor Ipi Israel ca In fiecare an să dea zeciuială din cit vor agonisi şi aceasta cunoscind-o apostolii sfinţi şi părinţii purtători de Dumnezeu, au lăsat nouă, cei din urmă copii ai jor, pa prin rugăciuni şi milostenii să ne curăţăm de toate relele. Iată şi eu, binecredin-ciosul şi de Hristos iubitorul şi singurstăplnitorul, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod, am rîvnit amintin-du-mi de cuvintele unui oarecare stareţ, care a spus: „A venit vremea supărărilor şi să cumpărăm qu înţelepciune şi smerenie ceea ce ne este de folos şi să-l aducem la noi în vremea judecăţii şi a răsplăţii”.
      Iată şi eu, dorind să stau la dreapta tatălui şi căzînd la însuşi stăpînul Hristos împăratul, Dumnezeul nostru şi la preacurata sa mamă, unde este hramul sfintei ei uspepii, care este Tismana şi am dăruit acest întrutotul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest de faţă hrisov al domniei mele, sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări şi părintelui egumen chir Ilarion, şi tuturor fraţilor care se află în acest sfint lăcaş, ca să le* fie satul Tismana tot şi cu tot hotarul şi pe amindouă părţile rîului Tismana şi Pocruia cu tot hotarul şi Godineştii cu tot hotarul şi Sirbşorii toţi cu tot hotarul şi Ohaba toată şi cu tot hotarul, pentru că aceste mai sus-scrise sate sînt vechi şi drepte dedine ale sfintei mănăstiri, încă din zilele 1 răposatului Mircea voievod cel Bătrîn. Şi au fost dăruite şi date la sflnta mănăstire şi cumpărate de jupan Vintilă logofătul de la Stanciul Cortofleş pentru 160 de florini şi partea lui Dobrovoe şi partea lui Dragomir. De asemenea a dăruit răposatu] Mircea voievod cel Bătrîn pentru şulfetul lui şi pl părinţilor lui.
      Iar apoi, au avut călugării de la sfînta mănăstire silă şj cotropire de la Băsărab voievod şi de la Pirvuleşti, de i-a luat jumătate din satul Tismana în sila lor, de au dat-o mănăstirii de la Bistriţa. Deci domnia mea am judecat şi am cercetat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit domnia mea şi cărţile altor domni, care au fost înaintea domniei mele, cartea răposatului Mircea voievod cel Bătrîn şi cartea lui Ylad voievod cel Bătrîn şi şi a lui Vintilă voievod şi a lui Radul voievod Călugărul. Şi foarte adevărat am aflat domnia mea că n-a avut Băsărab voievod şi Pîrvuleştii şi Bistriţa nici un amestec şi dedină, ci au luat cu sila lor jumătate din Tismana, pentru că au fost atunci tari şi puternici.
      Deci, domnia mea am socotit şi am dat şi am dăruit cum au dăruit şi ctitorii, Vintilă logofătul, la fel au dat şi au dăruit şi nepoţii lui 2, fiii lui Drăghici vornicul, Radul logofătul şi soţia lui, Neacşa şi Vintilă vornicul. Iar călugării de la Bistriţa, ei au ;răma£ de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă în veci.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie ocină şi ohabă.
      încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alegă domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din 'rudele domniei mele sau, după păcatele ndâstre,
242
www.dacoromanica.ro
din alt neam, dacă va cinsti şi .va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-i păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi va batjocori acest hrisov, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în viaţa viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu iudeii şi cu de trei ori blestematul Arie, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, şi să-i fie potrivnică preacurata născătoare de Dumnezeu la cumplita şi nefăţarnica judecată a lui Hristos, care este în veci, amin.
       Iată martori punem: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Barbul mare spătar şi Chirca mare vistier şi Badea paharnic şi Şteful stolnic şi Gherghe comis şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Tudor logofăt.
       Şi eu, Stan Roşul, care am scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 26 zile, în anul 7055 <1547).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 528 (Tismana, 1/12). Orig., perg. (39X27,5), pecete atîrnată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms 329, f. 173 şi 335 f. 15—17 şi 25—26.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 230—233. Trad. D.I.R., B, 349—351 (ambele sub: 1547).
        1 Cuvlnt scris deasupra rîndului.
200                                             1546 (7054) mai 23, Tîrgovişte.
       f fflHAOCTÎIO BOKÎH5, Iw fflHp<M4 BOEBOAd H rOCnOAHH"k> BtkCOH 3EMAH &(TppO-KAdJfHHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H AOKpdrO PdAVrt KOEKOAS. A4k4T TOCnOACTKO A\H CÎE nOBE/VkHÎE rOCnOACTBd MH AP4r0T0K CTk EpdTÎIdM CH H CTdHMIOA cil GpdTÎiaM CH H CK HHJf CHHOBH, iaKO>KE A4 HM ECT WHHH$ l|IO ct 30KET XoMHEI|IK, dAH MEÎKA# EoptCKSA H ME5KA8 GO^dEd, nOHEKE HM ECT CTdpd H npdKd IVTHHH& . . A H)f ECT npHT£CH$A WT K*K Bop'kCKSd EOA’tpH EpdHWBEIJlHM, d WT K"K GOjfdKd, BpTi . . -1
       Td>KE nOTOM APar«T'11 H GTdHMWrt H3KdAHUJE KHHTd CTdpOrd II KpdCHdrO PdAV44 BOEBOA8 H rOCnOACVBO MH <EHA’h<i CBM > KHHT8 H H3HdHA0Jf H HCTHIICTBOBdA KdKO H)f cST npHTECHSAH BHUIE pEMEHH <BOA'hpH CBC OHAWCT.
       GEro pdAî, m8 MA^X rocnoACTKO mh a4 m8 ect <cTe bhuie> pehehS ceahijie
no CTdpH JfOTdpH ..Ah WJfdETi, HHM H CHHOBEM HM H BH8KOM H np’bBHSlETOM H HH WT KOrO>KE HEnOT'KKHOBEHH, no p*kM <TOCnOACTBd MH >.
       <GEHCE H> CB'tA'feTEAE nOCTdRAEHM TOCnOACTBO MH: <>K$ndH EhHTMA'B> BEAHKH ABOPHHK H OKSridH PdA^A BEA AWrWljSET H EdpB$A> CndTdp H EnpKd BHCTÎiapHHK . . A H TsprE <KOMHC . . . > BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IţdAdnH AWrW$ET.
       Iwh GHprHSu, nncdjf b-b ctoahh rpdA <• • •, MtcEU,d> Mdii kt abhh, b AtT X3HĂ-
       f îw MnpMd bwebwaa, mhaoctTa eowîa rocnoAHHk.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mir<cea voievod şi domn) a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragotă cu fraţii săi şi lui Stanciul cu fraţii săi şi cu fiii lor, ca să le fie ocina care se cheamă Homneşti, însă între Borăscul
www.dacoromanica.ro
243
şi între Ohaba, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină...1 dar le-a făcut lor cotropire dinspre Borăscul boierii Craioveşti, iar dinspre Ohaba Bră...1
       Iar apoi, Dragotă şi Stanciul au scos cartea bătrînului Radul voievod cel Frumos şi domnia mea <am văzut) cartea şi am aflat şi am adeverit că au cotropit cu silnicie mai sus-zişii <boieri>.
       De aceea, am dat domnia mea să le fie <mai sus)-zisa selişte pe vechile hotare...1 şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa <domniei mele).
       <Iată şi) martori am pus domnia mea <jupan Vintilă) mare vornic şi < jupan Radul mare logofăt şi Barbul) spătar şi Chircă vistier...1 şi Gherghe <comis...> mare postelnic. Ispravnic, Ţalapi logofăt.
       Ion Sirghiuţ a scris în cetatea de scaun... mai 23 zile, în anul 7054 <1546).
       f Io Mircea voivod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       După Ghibănescu, Surete, voi. XVIII, p. 223-r-4.
        1 Loc alb, în textul editorului.
201                                                    <1546) iunie 17, Bucureşti.
       f MhaoctIk» bokîh», Îw /Rhpmj b«eboa<i h rocnoAHH-h b-kcoh semae &rpo-
BAdX'HHCKOE, CHH<*K BE>AHK4rO H np^A^EpiirO PdAVrt BOEBOA4. A4g4T r©Cll©ACTE© MH cîw noBErttHÎE rocnoACTBd mh EOrttpHH» rocnoACTB4 mh kSimh <A8>M4 ab©phhk H          H $pE?K4 H CK HHJf CHHOBH, EAH<U,H> HM E©I”K A<»CT, E3KOJKE A<* HM ECT
WHHH8 8 dS.p'KUJE, BjpE < EA >HK4 CE JfTET H3Bp4TH, flOHEJKE HM ECT CT4p4 H np4E4 IVHHH8 H A^AHH4.
       fi nOTOM HM4UJE lip8 npEA rOCnOACTB4 <MH> CKC /Q'KAA’KpEl|JTH P4AÎ EAHH J^OT4p. T4KO np’kUJE /R'hAA'KpElJJHH K4K© HE ECT Jf©T4p 11© E4A'fc Kp8<lll©>K8. fi TOC-n©ACTB© MH, 8 TEA\, T4EA4X H cSAHJf CKC H’KCTHTHMH Ilp4BHTEAÎE rOcnOACTB4 MH H BHAOX H npOHETOX KHHrS n©K©HH4r© E4C4p4B4 tf©EB©A8 <H> H3H4HA«X TOCnOACTBO MH K4K© ECT J[©T4p8 n© EdAt Ep8lUOB8. GlJJEKE AM«X rOcn©ACTB© MH ffl'KAA'KpEIIlOM 34K©h8 KA B©4*kpH, A4 34KAET K4K© HE ECT T©H Jf©T<4p> n© Ea/Vh Ep8Ul©B8. fl WHH HH K4K© HE MOJKa^M HJf A^HECHTH, H8 IVCT4UJE ffl'KAA'KpEl|l<HH WT 34K©>H WT lip EA r©cn©ACTB4 mh.
       Gsr© paAî hm AM«X h r<©cn©>A<cTB© m>h A^meh AB©phhk h A<iHqi«4«B h ^pEJKEH, E3<K>©>KE A4 HM ECT IVHHH8 H WpE, HHM H CHHOBEM H BH<8k©M H npyfcBHS-*)ET©M H HH IVT KOPO>KE HE11©T'KKH©B< EH©, n©pH3M©> rOcn©ACTB4 MH.
       H CE5KE CBEA’tTErtH <n©CT4B<VfcEM T©Cn©ACTB© MH! >K8n4H BhHTHA'K> BEAHKH A,K©PHHK H >K8n4H PaAVrt BEAHKH <A©rO$ET> ... BHCTÎrap <H Eap>e8a <Cn4T4p ... TE>prE KOMHC H P4AVrt nOCTEAHHK. Ecnp4BHHK, P4AVrt BEA A©r©ijSET.
       <Hhc 8> E8k8peijjI. IIhc m^ceiia whîe si <akhh>.
       <ţ Iiv> fflîpqa BiVEBivAa, mhaoctTi© <e©>kIi© r©cnoAHHK>.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Duma vornicul şi lui Danciul şi lui Freja şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Aţîrşa, oricît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă •ocină şi dedină.
.244
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, au avut piră Înaintea domniei mele cu Măldăreştii pentru un hotar. Aşa plrau Măldăreştii că nu este hotarul pe Valea Cruşovului. Iar domnia mea Intru aceasta am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut şi am citit cartea răposatului Basarab voievod şi am aflat domnia mea că este hotarul pe Valea Cruşovului. Şi încă am dat domnia mea Măldăreştilor lege 24 de boieri, să jure că nu este acel hotar pe Valea Cruşovului. Iar ei nicicum n-au putut să-i aducă, ci au rămas Măldâ-reştii de lege Înaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Duma vornicul şi lui Danciul şi lui Freja, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
      Iată şi martori <am pus domnia mea: jupan Vintilă) mare vornic şi jupan Radul mare <logofăt...> vistier <şi Bar>bul <spătar... Ghe>rghe comis şi Radul postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      <Scris în> Bucureşti. S-a scris în luna iunie 17 zile...
          Io> Mircea voievod, din mila <liii Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 535 (Ep. Argeş, L/l). Orig., hîrtie (31 X 21), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1912.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 338-339.
202                                         1546 (7054) iunie 22, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Mircea vodă doAinu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi bunului Radul vodă. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii măle slugii domnii mele boiariului jupan Dumitru logofătul şi fiilor lui, ciţi Dumnezeu le va da, ca să-i fie lui ocină în Poganu, <din> jumătate a patra parte, precum au cumpărat-o jupan Dumitru logofătul de la jupî-neasa Neacşa şi de la feciorii ei, Dan şi Com<a)nu şi de la fie-sa Negrită drept aspri 1 003.
      Pentru aceia, am dat domniia mea boiarului domnii mele jupan Dumitru logofătul, ca să-i fie lui ocină ohabnică şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor, de nimini zăticnit, după zisa domnii măle.
      La aceasta şi mărturii am pus domniia mea: pan Vintilă vel vornic, pan Radul vel logofăt i Stan vel ban ot Craiova i Barbu spătar i Chirca vel vistier i Ştefu stolnic i Gherghie comis i Badea paharnic i Radul vel postelnic.
      Şi am scris eu, Stoica, în Bucureşti, iunie 22 dni, 7054 <1546).
      Arh. St. Buc., Condica Ep. Rimnic, nr. 707, f. 300. Traducere din sec. XVIII.
      EDIŢII. D.I.R., B, 339-340.
203                               1546 (7054) <iunie 22 —iulie 5), Bucureşti.
       <t MhA0CTÎK> EOJKÎK», IlV fflHpMd KOEKOAd H rOCIK'AHH'k KTiCOH 3EMAH &ITppO-Bridjf IHCKOE, CHHTk KErtHKdrO H fiptAOEpdrO PdAY* BOEKOA- A<*K<JT TOCnOACTEO A»H cîe noKWfcHÎE rocnoACTBd mh> Gtpoib <h c*kc chhobh ch, EAHU.H hm> Horii npHnScTHT,
www.dacoromanica.ro
245
0KO5KE A<l HM c8t WMHH8 8 GtOHHEIJJH AeA CtPOEK <B-KC4, EapE EAHK4 CE J(TET> H3-EpdTH, nOHEÎKE ECT CTpOEE CTdpd H npdBd WMHH4 H A'fcAHHd.
       ... npEA rocnoACTsa mh, tepe noEpaTH ce AHa/vb ckc ffinx'KHA'K, EpaTOM ch H AMOJf ... Ha HME PoMdH H PiAY™ ffldAKOMOB h P-KA8ivk H ĂEK<* H E'KpESa'k H PdAV^ • • • k8keb, koahko ect aP’kkm Gtpoe h 8 no/tio hhbe koahko c8t ... noA XîKfia k8kee H nMEaapcTKa h rpaAiHa ck fiomhh h rpaA>Ha ... ct-mm wt 4>-KHTMH-b h r8MHa.
       ă noTWM, ridKH AM»X .... HErosS a^uie, a PaAV'1. chh-k Gtpoeb, hhi|i8 Ad HE HMdT . . . KOMdTH CTpOEB, HH3KE CK BEMHHH, HH3KE CK HHIJJ03KE WT KOMdTH CTpOEE, nOHEJKE CE . . . a KTO KE pd3Kd/tHT CÎH T"KKMHÎKE nO CMp"KTÎ0 GTpOEB, a TOra A4 ECT JipOKAET ... H WT Ă EKdHrEAHCTH H WT BÎ dnOCTOAH H WT KĂ npopOMH H WT THl CE’tTH <WTUH, H>KE KTe HhKEHX
       <GEro paAî>. AMoj h rocnoACTEa mh, qkoike a<> hm ect wmhh8 hm h chhobom
                        HM H BH8K0M H np'bBHSMETOM HM <H HH WT KOrOJKE HEflOT’KK>HOEEHO, nO pEM TOC-
                                                                                            noACTEa mh.
                        Gejke cB'bA'bTîaHE nocTdE/rbEM rocnoACTEa a\h: >K8ndH CTdH beahkh BdH <KpaaEBCKH ... > akophhk h PdAYA keahkh awrw^ET h Kohaa bhctTqp h Tspra komhc
                                                                                   H IIp-KESa nOCTEAHHK
       IlHC 8 E8K8pEljiH ... B-K A-bT X3HA.
       <f Iw fflHpMd BWEBWAd>, MHAOCTÎ/ft <E05KÎ/5\> TOCnOAHHK
       <f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele) lui Stroe <şi cu fiii săi, cîţi> Dumnezeu îi va lăsa, ca să le fie ocină In Stoineşti, partea lui Stroe <toată, oriclt se va> alege, pentru că îi este lui Stroe veche şi dreaptă ocină şi ^edină.
    t ... înaintea domniei mele, de s-a înfrăţit Malea cu Mihăilă, fratele său şi a dat... anume Roman şi Radul al lui Malcoci şi Rădulea şi Deba şi Bărbulea şi Radul-,.. casei, cît a stăpînit Stroe şi în cîmp ogoare cît sînt.,. sub vatra casei şi stupina şi grădina cu pomi şi grădina... stîna de la Fîntînea şi aria.
       Iar apoi, iarăşi am dat... sufletul său, iar Radul, fiul lui Stroe, nimic să nu aibă,... averile lui Stroe, nici cu vecinii, nici cu nimic din averile lui Stroe, pentru că..., iar cine va strica această întocmire după moartea lui Stroe, iar acela să fie blestemat... şi de 4 evanghelişti şi de 12 apostoli şi de 24 prooroci şi de 318 sfinţi <părinţi de la Nicheia).
       <Pentru aceasta), am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor <şi de nimeni) neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban <al Craiovei...) vornic şi Radul mare logofăt şi Gonda vistier şi Gherghi comis şi Pîrvul postelnic 1.
       Scris în Bucureşti... în anul 7054 <1546).
       <t Io Mircea voievod), din mila lui <pumnezeu>, domn.
       Bibi. Acad., MCXXXVII/14. Orig., hîrtie, rupt şi şters, îi lipseşte o treime.
       Lunile, după divan.
       1 în acest timp în documente mare postelnic este Radu Paşadia.
'246
www.dacoromanica.ro
201
<1546> iunie 25, Bucureşti.
       ţ 10HA©CTÎK> EOÎKÎEI©, îw ffiHpH4 BOEROA4 H rOCnOAHH’K ETvCOH 3EMAE «frpO-BA4JfHCKOH, CHH*K BEAHK4rO H AOEp4r8 PiA^M KOEKOA4. A^K4T rOCElOACTBO MH CHE (lOKEA’fcHHE T0cn«ACTB4 MH CK'kTOiWS MOH4CTHp8, 30EEA/\4r0 dprHUJ, KIKCOKE A4 HM
68A'et wmhhS 8 HSKiuoap-R, hae>ke ce sobet wt Ep©A E8>ko4P'kb, A^pn 8 pek8 h a® EtvHAE ffi'KH'hHAOB.
       d nOTOM, HM4LUE K4A$rEpH WT tfprHUJ fip8 fip^A TOCnOACTB4 MH CKC fflaH-b P4AÎ T4H WMHH&. ă rOCnOACTBC*1 MH 8 TEM rAEA4Jf H c8AÎ]C CTv B'KC’kMH HECTHTHMH fip4BHTEAH TOCnOACTB4 MH H np©MET4)f rOCnOACTKO A/VH H KHHT nOKOHH4rO E4C4P4BE BOEBOA^ H H3H4HA<>X rOCElOACTBA MH K4KO ECT EHA4 CT4p4 H np4B4 WHHH4 H A^AHH4. d nOTOM, 83E M4H~k 34K0H WT fip^A rOCnOACTK4 MH ir EOrt’kpH A<* 34KAET K4K0 ECT HEM8 CT4P4 H np4K4 WHHH4 H A^AHH4, 4 WH HE MO>KE HJf AOHECHTH lip^A fOC-(10ACTK4 MH, <4H8 WCT^AUJE WT 34K0H WT Eip^A rOCnOACTK4 MH.
       CErO P4AÎ HJf A4AOX H r«Cn«ACTB0 MH CB'fcTOMS MOH4CTHP# K4KO A4 HM EŞAET WHHH8 B*h WJf4E H HH WT KOrOXAO HEflOT’KKHOEEHO, 11© WpH3M© rOCflOACTK4 MH.
       GeîKE H CBEAETEAHE <nO>1CT4K4’kEM r<>cnOACTB4 MH: X8fl4H Gt4U EEAHKH B4H Kp4AEBCKH H )K8ll4H EhHTHATv BEAHAH <!> A^OpHHK H >KSn4H PiA^A EEAHKH AOrO^SET H EapBSA cn4T4p H KnpK4 BHCTHiap H QIe^BA CTOAHHK H FEprH KOMHC H E4A^ nEJfapHHK h PmV*a DauiaAîia beahkh fiocteahhk. Hciipabhhk, PiAYA keahkh poro^ET.
       H 43, HE4HM4 AOro4>ET, H!KE H4MEpT4Jf Biv CTOAHH rp4£ E8K8pElJJÎ, MtCEUA IOHÎE KE Ab-HII, E AlJT x3Hi.
     I f Iw (HîpM4 BWEBWA4, MHAOCTf/ft EOHCÎA rOCnOAHHE.
       f Din. mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara TJngrovlahiei, fiul piarelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, ca să-i fie ocină în Nucşoara, unde se numeşte de la Vadul Bujoarăi, pînă la rîu şi pînă în Văile lui Mănăilă.
       Iar apoi, au avut călugării de la Argeş pîră înaintea domniei mele cu Manea pentru acea ocină. Iar domnia, mea la aceasta am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit domnia mea şi cartea răposatului Basarab voievod şi am aflat dbmnia mea că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi, a luat Manea lege dinaintea domniei mele 12 boieri, ca să jure că este a lui veche şi dreaptă ocină şi dedină, iar el n-a putut să-i aducă înaintea domniei, mele, ci a rămas de lege dinaintea domniei mele.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie ocină de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al traiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radu mare logofăt şi Barbul spătar şi Ghii-ca vistier şi Şteful stolnic şi Gherghe comis şi Badea paharnic şi Radul Paşadia mare postelnic. Ispravnic, Radu mare logofăt.
       Şi eu, Ivancea logofătul, care am scris în cetatea de scaun Buoureşti luna iunie 25 zile, în anul 7055 <1547).
       f Io Mircea voievod, din mila 1 ii Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 538 (Ep. Argeş, XVI/10). Orig., hîrtie (28,5x21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 168, f. 297.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 360 (sub 1547)'. Facs. ibidem, 522.
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
247”
205
<1546) iunie <înainte de 30>.
       ţ IlHUJET K3ri4H ,\8MHTp3 BEAHKH E4H Kp4AEBCKH CÎE MOE KHHT8 WBOMS HAOBEITk no HME Gt4HHK>A IVT Kp4CH4, QKOKE A<* ECT BOAEH C"kC CÎE MOE KHHrS A<> CH AP’*51*'!’ A EA 34 WHHH8 Ep4T0A\ CH dpKlvH WT Kp4CH4 ETiC, flOHEJKE WH ECT 34rHH$A HHJfH4 A EA 34 WHHH8, flOHTO p4A> M8 ECT A<*A K8n4H A3MHTp8 KEA E4H jf CA’kHHHH A<* HJf npOA<»K4TH H4 X’kU,Hr4HH H H4 X°P8- d dpK4 WCT4UJE npEA BEAHK0M8 E4H H HE A\or$ A4 CH A4R4T p43A0r4 Tor CA4HHHH HHK4K0. T45KE E4H8a, 4 WH nOCA4UJE HErOEH Crt83H A4 T4 nAEHHA nO dpK4 p4A> TOT CA4HHHH. 4 flOTOMS, 4pK4 HE HM4T KOM4TE A<* T4 nATkHHT HHCA8 4CnpH, h8 ECT B*k3HM4A WT Sp4T ErO, CT4HHIOA, 3Î Kp4BE H 4CnpH TOTOSH x4^.
       Tem p4AÎ, A* ect eoaeh Gtahhioa rkc cîe a\oe KHHrS aa Hjf AP’fcWHT he-
TOE4 A EA 34 WMHH8 WT Kp4CH4 p4A< KEATOB4HÎE NT© ECT A<>A p4AÎ Ep4TOM CH dpKTvB.
       4 TH, dpKO, 4KOM8 TH CE MHHT KpHB, 4 TH A<> HJf nOBp4THUJ B-kCfcjf A• EAHH BA4C TA4B8 Ep4TOMS CH CT4HHIOA, T4HCE A* TH AP'BUJHUJ TBOE A EA <34 W<WU8. HH4K0 A4> H-fccT, <nO MOE pE>H.
       <IlH>C <AVk>C<Ell,4 KOHÎE ,
       f Scrie jupan Dumitru marele ban al Craiovei această carte a mea acestui om anume Stanciul din Crasna, ca să fie volnic cu această carte a mea să stăplnească toabă partea de ocină a fratelui său Arca din Crasna, pentru că el a pierdut partea lui de ocină, deoarece i-a dat jupan Dumitru marele ban 600 de slănini, ca să le vlndă la Hăţegani şi in'ţară. Iar Arca a rămas in faţa marelui ban şi n-a putut să-şi dea socoteala acelor slănini nicicum. Deci banul, el a trimis pe slugile sale ca să prade pe Arca pentru acele slănini. Iar .apoi, Arca nu a avut averi ca să Împlinească suma asprilor, ci a luat de la fratele lui, Stanciul, 17 vaci şi 1 500 aspri gata.
       De aceea, Bă fie volnic Stanciul cu această carte a mea, să stăplnească partea lui de ocină din Crasna, pentru cheltuiala pe care a dat-o pentru fratele său Arca.
       Iar tu, Arco, dacă ţi se va părea cu strimbătate, iar tu să inapoiezi toate, plnă la un fir de păr din cap, fratelui tău Stanciul, atunci să-ţi stfi-plneşti partea ta <de ocină. Altfel să> nu fie, <după > spusa <mea>.
       Scris luna iunie.. r
       Bibi. Acad., XC/9. Orie., hîrtie, lipsă partea de jos.
       Datat ca anterior actului din 30 iunie 1546.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 335-336 (sub data: <1546> aprilie).
206                                                          1546 (7054) iunie 30.
       ţ MhAOCTÎK» E05KÎI0, Iw MhPH4 BOEBOA4 H TOCnOAHHIk BtCOH 3EMAE \Yrpo-KAAjfÎHCKOE, CHH'k BEAHK4TO H Iip’fcAOEpjrO P4A\'A HOEBOA4. A<*K<*T rOcnOACTH© MH CÎK> nOBEAlHIE TOCnOACTB4 MH Gt4HHIOA8 H Ck! CHHOBH HAU, B4pE EAHU.H HM Eor* A<*CT, HKO>KE A<> HM B8AET WHHH8 3 Kp4CH4 A EA Ep4T ErO dpKEB B'kCJJf, E4pE EAHK4 Ck WEPET4ET WT nOAt H WT wSM4. HoHEJKE HM ECT 83EA Gt4HHIOAWK K8n4H ,\8AUrrp8 BEAHKH E4H Ep4AECBKH p4A> Ep4T ErO 4pK4 3Î Kp4EE BEAHU.E H 4cnpH TOTOBH x<*ţ. IIoMTO P4AÎ M8 ECT A4A np4BHTEAIO TOCnOACTB4 MH /(SMHTpS BEA E4H 3 p3KE 4pK*kB jf CA4HHHH A*» HJf npOA<«B4TH H4 Tp-kr IKhA, H4 X4UEr4HH H H4 A»AÎE WT JfOpS. 4 nOTOM, K*kA4 JfOKET RHTH A<> A4B4T 4pK4 p43AWr4 npEA B4H3A ^3MHTp3, 4 WH8 HA\ ECT AHflcSET A1H03H 4cnpH. T45KE np4EHTEAK> r©Cn©ACTB4 MH HT© ECT BHUJE F1HC4H, 4 WH
248
www.dacoromanica.ro
ECT nOCA4AH HHrOBH 4PM4CH, TEpE HM ECT B*fc3EA KOM4TEBE flpKEB H K0M4TEBE HErOK KpdT Gt4HM8A.
       ă nOTOM, GT4H»)K>rt ftpÎHAE lip EA rOCIIOACTKO MH TEpE CE ECT IIA4K4A K4KO HM ECT BtSEAH HHrOKE npdBE KOM4TE pdA> Ep4TOM CH. ă rOCnOACTKd MH rrtEAdJf H c8aTm8 CKC npJBHTEAK» rOcnOACTBd MH H AMOJf rOcnOACTBO MH GTaHm©AWB, K4KO Ad APTi->KHT BTvCdJf AE4 34 IVHHH8 BpdTOM CH flpKEB. ă dpK’BB, 4KO M8 CE MHHT KpHBO, 4 WH A4 HM flOBpdTHT HHJfHE fipdBE KOM4TE.
       Gsro p4AÎ <hm >* A4A«X H rocnoACTBd mh Gt4hm8aob h chhobhm Ero, bkoke A4 HM ECT B”h W*KHH8 H B^Tv WJfJES, HHM H CHHOEOM HM H BH8KOM H n<p’kBH8*JE>-TOM HM H HE WT KOrOJKE HEflOTTvKHlVEEHHlVM, nOpESMS rOCnOACT^d <MH>1.
       <Ge>K>1E 8EO H CBEA’fcTEdlE nOCT4BA<'fcEM rOCflOACTEO mh: )K8>Xn4H EhHTHATv 2 8EAHKH AKOpHHK H W8ndH PdAYA BEAHKH AWrWijsET H XCSndH GT4H BEAHKH B4H KpAAEBCKH H 5K<8fl>4H TsprE BEAHKH BHCTIiap H W8ndH E4PB84 BEAHKH CII4T4p8 H QIe$8A CTOAHHK8A H AÎHK8A KOMHC H EdAE flEJfApHHK H IIpTvKSA BEAHKH ftOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdAYA BEA AWriV$ET.
       IlHC M'kcEU.d (OH ÎE A A^HH, E*K A'kT X3HA-
       ţ Iw fflLîpTk BlVEBWAd, MHAOcTÎK» EOJKÎIO rOcnOAHHB.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul şi cu fiii lui, oriclţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină In Crasna, partea fratelui său Arca, toată, oriclt se va afla din clmp şi din pădure. Pentru că i-a luat jupan Dumitru marele ban al Craio-vei lui Stanciul pentru fratele său Arca 17 vaci mari şi 1 500 aspri gata. Pentru că i-a dat dregătorul domniei mele Dumitru marele ban In mlinile lui Arca 600 de slănini ca să le vîndă la Tirgu Jiu, la haţegani şi la oameni din ţară. Iar apoi, cînd a fost să dea Arca socoteală In faţa lui Dumitru banul, iar lui i-au lipsit mulţi aspri. Deci dregătorul domniei mele care este mai sus-scris, el a trimis pe armaşii lui de au luat averile lui Arca şi averile fratelui său Stanciul.
       Iar apoi, Stanciul, el a venit înaintea domniei mele de s-a plîns că i-au luat averile lui drepte pentru fratele său. Iar domnia mea am cercetat şi i-am judecat cu dregătorii domniei mele. Şi am dat domnia mea lui Stanciul, ca să ţină toate părţile de ocină ale fratelui său Arca. Iar lui Arca, dacă i se va părea strîmb, iar el să-i înapoieze averile lui drepte.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea lui Stanciul şi fiilor lui, ca să le fie de <ocină şi)1 de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei Onele)1.
       Iată dar şi martori pune <domnia mea:)1 jupan Vintilă2 mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stan mare ban al Graiovei şi jupan Gherghe mare vistier şi jupan Barbul mare spătar şi Şteful stolnic şi Diicul comis şi Badea paharnic şi Pîrvul mare postelnic, Ispravnic, Radul mare logofăt.
       S-a scris în luna iunie 30 zile, în anul 7054 <1546).
       j- Io Mircea voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., XC/8. Orig., hîrtie (21,5 X 31), pecete timbrată, cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere la Arh. St. Buc., ms. 2 083, î. 248v.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 115—117. Trad. D.I.R., B, 340.
       1 Loc rupt.
       2       Pasajul de la „Vintilă" plnă la stirşit este scris ulterior cu altă cerneală. Divanul nu corespunde cu nici unul din divanele lui Mircea Ciobanul.
www.dacoromanica.ro
249
207
<1546) iulie 2, Bucureşti*.
      Milostiiu bojiiu, Io Mircea voevod, şi domnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabtinului Radu voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri fce să numeşte Govora, ca să-i fie satul Chinteştii cu tot hotarul, care l-au fost cumpărat chif Dorothei egumenul de la Albul vistieriul, drept aspri 5 000, In zilele răposatului părintelui domnii mele Radul voevod.
      După aceasta, avînd părinţii călugări plră înaintea domnii mele cu Cernat, nepotul lui Gemăt vornicul, pentru această mai sus-numită moşie, pentru aceia domniia meă am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege cu toţi cinstiţii boierii domnii mele, şi am văzut şi am citit cartea răposatului Radu voevod părintelui domnii mele, cea de cumpărătoarei sfintei mănăstiri. Şi au rămas Cernat de judecată şi de lege înaintea domnii mele.
      Pentru aceia am dat domniia mea sfintei mănăstiri unde să cinsteşte hramul adormirea preasfintei, preacinstitei şi prea blagoslovitei stăpinei noastre de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioarei Măriei, acest mai sus-numit sat, ca să-i fie moşie ohabnică şi de hrană întru întărirea sfintei mănăstiri şi de niminea nezmintită în urma domnii mele.
      Şi am întărit cu toţi sfetnicii domnii mele: jupan Stan vel ban, jupan Vintilă vel vornic, jupan Radul vel logofăt, jupan Barbul vel spatar, jupan Chirca vel vistier, jupan Şteful vel stolnic, jupan Badea vel paharnic şi Gheor-ghie vel comis şi Radul Paşadia vel postelnic. Şi ispravnic, Radul biv vel logofăt.
      Şi am scris eu, Ţalapi, acest hrisov, în scaunul Bucureştii, iulie 2vă-leat 7055 <1547).
      Io Mircea voevod.
      Arh. St. Buc.> ms. 447, f. 231. Traducere din 1796; altă traducere ibidem, S.I., nr. 539 (Govora XXVI 1/6).
     Văleatul greşit; datat după divan.
      EDIŢII. D.I.R., B, 363-364.(sub 1547).
208                                                         <1546-1547) iulie 3.
       ■ţffiHAOCTÎIO EOJKÎEK», îw fl&HpMd BOEBOAd H rOCnOAHHT*. A'IBdT rOcnOACTBO iV\H CÎE nOBEA-kHHE rOilOCTBd AAH WTU$ Hr8AAEH8 flldQEIO OT CB'fcTOAlS AftOHdCTHpg WT THCd/rkHd, PdKOHCE 4,4 ECT BOA EH APT^dTH CdAA H WEAdAdTH CEAO TAdrOAEA/ldrO To-(1EIJJÎH, 3dHE>KE ECT CTdpS H npdBO CEAO H A^AHHS CBlîTOAAţ} AXOHdCTHpS.
       fi TH, A-fcTKO, A<> CE BdpSEUJH WT CKH CEAO CB-fcTOAIlS AHOHdCTHpS, 4,4 WCTdBHliJH AP"K>KdTH ErO AIIHPEH J d dlJJEAH HE KEUJ nScTHTH ErO, d TH AflHOrd, 3Ad cpdAHOTS B'kCfipÎH-AVEUiH WT TOCnOACTBO AHH. ă dlJJEAH HE nipHTH[TH] CE KpHB, d TH A<> npÎHA«UH CTOdTH ahuS c"K wtu.3 ErSMEHS npEA rocnoACTEd ahh. HHdKO 4,4 H*bcT, no pem rocnoACTBd a\h.
       HcnpdBHHK, CTdHS BEAHKH KdH.
       IlHC AVfcCEUd IOAÎE r ABHH.
       f Iw ffiHpHd BWEBWAd, AflHAOCTÎA KOWÎA, rOcnOAHKb.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele părintelui egumen Matei de Ia sfînta mănăstire de la Tismana, ca să fie volnic să ţină singur şi să stăpînească satul numit Topeştii, pentru că este vechi şi drept sat şi dedină a sfintei mănăstiri.
250
www.dacoromanica.ro
      Iar tu, Detco, să te fereşti de acest sat al sfintei mănăstiri, să laşi să-l ţină In pace; iar dacă nu-1 vei lăsa, iar* tu multă, rea ruşine vei primi die la domnia mea. Iar dacă ţi se va părea cu strîmbătate, iar tu să vii să stai de faţă cu părintele egumen Înaintea domniei mele. Altfel să nu fie, după spusă domniei mele.
      Ispavnic, Stan mare ban.
      S-a scris In luna iulie 3 zile.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 510 (Tismana, II/7). Orig., hîrtie (22x 31), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1644; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 181 şi 335, f. 40. Datat ca anterior actului din 7 mai 1548.
       EDIŢII: Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 112—113. Trad. D.I.R., B, 341. Facs. ibidem, 512.
209                                                  <1546> iulie 4, Bucureşti.
      t /Qhaoctîio eowîio, Îw fllupH'k EOHEOAd h rocnoAHHTi b*ecoh 3emah ăîrrppo-BAdjfHHCKOH, CHHt BEAHKdrO H AOSpdrO PdAyAd KOHBOA- &ARAT rOCnOACTBO MH CÎIO nOBEA'kHÎE rOCnOACTBd MH fflHKA'fe H En\3dH H A^lUHTpdUJKO H EoHMHATi H CE EpdTHEM CH H CE HHJf CHHOEH, EAHU.E HM EorE npEnScTHT, I3K0JKE A<> ECT 8HHH8 8 ffl'EHHiaH, BdpE- EAHKd CE JfTET H3EpdTH HEHHE AEAOBE BTiCd, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd WHHHd H A"tAHHd.
      ă nOTOM, MMdUJE np8 ffiHKAt H CE EpdTÎiaM CH CEC CTdH H CEC CHHOEH fflHJf-HOHEB H CE npOHHE HM AIOAÎE B*ECH fipEA rOCnOACTBd MH. H TdKO np'biljE CTdH H CE npOHHE MS AIOAÎE KdKO HAtdUIE H WHH WHHH8 8 /O.'EHHiaH nOAOBHHS H KodCTd P'kKEB E'EC'k. 2£ TEM rAEAdX* rOCnOACTBd MH H c8AH)( CE B'ECfcMH MECTHTHMH npdBHTEAHE rocnOACTBd MH H A*A*X rocnOACTBd MH MhKAEH H CE EpdTHEM EM8 3dK0H st EOA'bpH H AOHECOUIE HJf H 3dKAE<UIE> npEA rocnOACTBd MH. H WCTdlUE CTdH H CE npOHÎE m8 AIOAÎE IVT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBd Atu KdKO EEKIO A\ETE)f8 Ad HE HAtdT CEC TdH UIMHHE EHUJE pEHEHIJE.
      ă nOTOM, ndKH MHKA’fc CE HETOiW CH IVHH HE HMdUJE nOKOd, dH8 HMdUJE np8 CEC EdAdH npEA rocnOACTBd MH. H H3B0AHA E*EAdtl EAHd KHHrd BEAMd 3Ad A*EKdBOM H HdCT^X /TAdB8 A<> CH 3drHHET. d TOCnOACTBO MH npOCTHJf ECT TAdBd H KOMdTE pdAÎ EOA-k EdpB8A endTdp H pdAÎ Ct'EHHA'E KA8*rfep. H UICTdUJE EA*EdH UIT 3dK0H UIT npEA rocnOACTBd MH, KdKO BEKE AUT'fejf <Ad HE HMdT> HdA EHUJE pEHEIJHd UIHHHd.
      H £OTdp8 a<> ce 3HdET: 8 IIpHA'bA h uit T8ra KHHiopd IBohm8a8h h 8 A8noca. Csro pdAÎ, hm AM*X H rocnOACTBd mh, raKOWE a<> hm ect b*e whhh8 h b*e W^dES, HHM H CHHOBOM HM, BH8KOM H np’fcBHS HETOM HM H HE WT KOrOJKA® HEnOTMK-hobeho, no peh rocnOACTBd a\h.
      GeHCE H CBEAETEAHE nOCTdBA'kEAt rocnOACTBd mh: JKSndH CTdH BEAHKH EdH EpdAEBCKH H }K8ndH EhHTHA"E BEAHKH AEOpHHK H »(8ndH PdAVrt BEAHKH AWrWjţET . . -1 H TsprE KOMHC H IJIetţSrt CTOAHHK8 H EdA’t BEA nE)[dpHHK8 H PdAyA HdUJdAÎa BEAHKH nobTEAHHKS. EcnpdBHHK, PdAyA BEA AOrOjJlET.
      H d3, H’kHMIOA rpdMdTHKSA, HCIlHCdJf B"E HdCJOAHH TpdA 8 E8K8pEI|JH, M’bcEUd IOAH.Ă AEHH, B A*bT X3HE.
      ţ Iw ffiHpTb BWEBWAd, MHAOCTÎA E05KÎA rOCHOAHHE.
www.dacoromanica.ro
251
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Miclea şi lui Căzan şi lui Dumitraşco şi lui Voicilă şi cu fraţii lor şi ou fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină laMăniaci, oricît se vor alege părţile lor, toate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, au avut plră Miclea şi cu fraţii săi cu Stan şi cu fiii lui Mih-nocea şi cu toţi ceilalţi oameni ai lor Înaintea domniei mele. Şi aşa pîra Stan şi cu ceilalţi oameni ai lui că au avut şi ei ocină în Măniaci jumătate şi Coasta Riului toată. Intru aceea, am cercetat domnia mea şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Miclea şi cu fraţii lui lege 12 boieri şi i-au adus şi au jurat înaintea domniei mele. Şi au rămas Stan şi cu ceilalţi oameni ai lui de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu acele ocine mai sus zise.
      Iar apoi, Miclea cu ceata lui ei iarăşi nu au avut linişte, ci au avut pită cu Bălan înaintea domniei mele. Şi a scos Bălan o carte foarte rea cu înşelăciune şi a stat să-şi piardă capul. Iar domnia mea i-am iertat capul şi averile pentru voia lui Barbut spătarul şi pentru a lui Stănilă clucerul. Şi a rămas Bălan de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec cu ocina mai sus-zisă <să nu aibă>.
      Şi hotarul să se ştie: în Predeal şi de acolo Chiciura Şoimului şi în Lupoaia.
      Pentru aceasta le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt. ...1 Gherghe comis şi Şteful stolnic şi Badea mare paharnic şi Radul Paşadia mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi eu, Nenciul gramaticul, am scris în cetatea de scaun în Bucureşti, luna iulie 4 zile, în anul 7055 <1547>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A. N., MMDCCLXVTI/1. Orig., perg. (26 x 34), pecete timbrată.
      Văleatul greşit. Datat după divan.
         1 Text ilizibil.
210                                                   1546 (7054) iulie 5, Bucureşti.
       f AIhaoctîio eojkîio, Îw A1hp>j4 boeboa4 h rocnoAHHii k*kcoh 3emah Xrrppo-KAdJfÎHCKOH, CHHt BEAHKarO H nptAOEparO PiA^A BOEBOAÎ. Ai&AT rOCnOACTEO MH CÎE nOBEAtHÎE rOCflOACTB4 MH EO/VfcpWM rOCflOACTB# MH, EP4TÎI3M K8|14h8 E/t4HK3A <uvrw4>ET8, /HHX’H'fe np’KK’KAaeS h lîaA'fc cSayapS h aHEncsio Ea4hk3awk awrwiţETS, chh3 AIh^heb np'KK’BrtaEiJ, no hme £a4hk3a, hkowe Aa hm ect whhh3 3 dyEipî, nO<ţ WT H4A METBp-ETarO Ai A, nOHEKE «X ECT SrtOJKHrt fiaps3A, CHH3 drEB, EIJJEJKE npH ashe PaAVrt koeboa3 KaaSrEpş, 4AH aa cboewm a°epwm boaio no KSnaH £a4hk3a awrwiţETS H4A noa WT METBpTiTaro aea.
       H naK Aa hm ect 3 dyEipî a ea Ctohkeb wt Koteijjî h >«3naHHU,E Ero A*bpeb> B4pE EAHK4 CE XTET H3EpaT, BTiCa, nOHEJKE IO HM ECT AAA GT0HK4 H /KHTEAHHlţa ErO Aospa >K3naH3 Ea4hk3awb awrwi|sET8, naKH npH a^he P&a\a boeboa3 KaaSrEpS, 3a CBOHWM AOEp3 BOAIO, 4 3 TEM, JKKSna^H £/t4HK8A AWrW$ET EipE5KE H nocSim T4H WMHH8 WT CTOHK4 H WT A0EPa 34 xă 4C<npH POTOBH >X.
252
www.dacoromanica.ro
      TdKO flOTOM HMdUJE EpdTÎE Ea4HKSAWR AWrW<|lET fipEHIE npEA rOCnOACTRd A\H WT fidpEgA, <C>HH» dr*KK. H TdKO nptUJE EdpcSd no EpdTÎE ErtdHK&UVR AWrW^lET, KdKO A<« HX HSKdAHT WT HdA KHlllE pEHEH# W4HH», nOA WT METRp'kTd A&>. d TOC-nOACTKO MH c8a»X no npdRA$, C*K R’KCH MECTHTHMH npdRHTEAÎE TOCnOACTKd MH H rrtEAdX rocnoACTRO a\h KHHr PdAy<i Rohroa» KdA»rEp8 h rha^X h HCTHHCTRORdX rocnoACTRO mh KHHr PdAyA bohroa# KdASrEpS h rha^X h HCTHHCTRORdX rocnoACTRO MH KdKO EdpE$A, CHH*K flrEK, WH ECT EHA CdM 3d CROIO AO&P** ROAIO 8AO>KHA no %8ndH EaAHKSa AWrWiJSET HdA "OA WT HETRp’kTd A“ WT dgEipI. H TdKO WCTdlllE EdpESA WT 3dKOH WT npEA TOCnOACTEd MH.
      CEro pdAî, A<*A<>X h rocnoACTRO mh wSndH» AIhxhek h EdAER h EaahkSawk,
dHEnCEIO EAdHK^AWR AWrWiJjETtS, I3K0>KE A<« HM ECT 8 dgElJIÎ R*R WMHHS H R*R WJfdE H H!l WT KOrOJKE HEnOT'KKHOKEHH, nO ptH TOCnOACTRd MH.
      H CRtA^TEAH nOCTdRHX TOCnOACTRO MH: >K8ndH EHHTHA'k REAHKH AKOPHHK H HCSndH PdAyA BEA AWrW^ET H HCSndH CTdH REA EdH 2KHACKH H EdpE8A cndTdp H EHpKd RHCTHiap H QIe<|i8a CTOAHHK H KdA’b nEJfdpHHK H TErp[E]rE KOMHC H PdAyA BEA nOCTEAHHK. HcnpdRHHK, EdpE8A REA cndTdp.
      H d3, IwH, flHCdX E'k E8k8PE1|IÎ IO A IE E A^HH, R*R A”tT X3HA-
      ţ Iw diîpHd RWERWAd, MHAOCTÎA EOWÎA TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, fraţilor jupanului Vlaicul logofătul: Mihnea plrcălabul şi Badea sulgerul şi nepotului Vlaicului logofătul, fiul lui Mihnea plrcălabul, anume Vlaicul, ca să le fie ocină in Ageşti, jumătate din a patra parte, pentru că l-a aşezat Barbul, fiul Agăi, pe jupan Vlaicul logăfătul peste jumătate din a patra parte, Încă din zilele lui Radul, voievod Călugărul, Insă de a sa bunăvoie.
      Şi iar să le fie In Ageşti partea lui Stoica din Coteşti şi a jupaniţei lui Dobra, oricît se va alege, toată, pentru că i-au dat-o Stoica şi soţia sa Dobra jupanului Vlaicul logofătul, iarăşi In zilele lui Radul voievod Călugărul, de a lor bunăvoie. Iar Intru aceasta, jupan Vlaicul logofătul Încă a şi cumpărat acea ocină de la Stoica şi de la Dobra, pentru 1 000 aspri <gata>1.
      Astfel, după aceea, au avut plră fraţii lui Vlaicul logofătul Înaintea domniei mele din partea lui Barbul, fiul Agăi. Şi aşa plra Barbul pe fraţii lui Vlaicul logofătul, ca să-i scoată de pe acea ocină mai sus-zisă, jumătate din a patra parte. Iar domnia mea am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea cartea lui Radul voievod Călugărul şi am văzut şi am adeverit domnia mea că Barbul, fiul Agăi, el Însuşi, de a sa bunăvoie a aşezat pe jupan Vlaicul logofătul peste jumătate din a patra parte din Ageşti. Şi astfel a rămas Barbul de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Mihnea şi lui Badea şi lui Vlaicul, nepotul lui Vlaicul logofătul, ca să le fie In Ageşti de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stan mare ban al Jiului şi Barbul spătar şi Chirca vistier şi Şteful stolnic şi Badea paharnic şi Gherghe comis şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Barbul mare spătar.
      Şi eu, Ion, am scris In Bucureşti, iulie 5 zile, In anul 7054 <1546).
         Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
253
       Arh. St, Buc., S. I., nr. 518 (Valea, XVI/8). Orig.,hîrtie (33,5x 23,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1905.
       EDIŢII: Trad.           B, 341-342. Facs. ibidem, 513.
       1 Lop rupt.
211                                                    1546 (7054) iulie 7, Buzău.
       f ffitMOCTllO BO>KÎK>, nptWCEEipEHHOiV\8 dpjfÎEnHCKSnS Kyp IldHCÎE WT B83-K8.
       f IIhUIET EnHCKSnCTBd iWH CÎK> MOK> KHHrS, I3K0 Ad CE 3HdET KdKO AMil H ElOiWH-dSEX CÎd CK-kTdd EnHCKSnÎE IţHHTt BErtHKH dp/HdUI C'Eitop'ETH ErO CEC HErOK» AErt, ETiCd EitHKd CE X"TET H3Epd<T> tVT CErtH 30BEMH PSjf06 1 H Ko3rt-bH CEC AKE KOAHHHHE « B HErttAÎ dU,HrdHH H BHHOrpdAE WT ESKOB. Gîd EipHriCOKH H nOMHrtSET IţHHTfe Hd C’EiWP'ETH Ere. ă IVH CE HCnOE'kAH rpt^H CEOH Hd EnHCKSnCTEO MH H CETEdpdEM E<V\S A^HH 3d nOlWkHE E>KE Tp’kfiSET npE3 rt'kTO H Ad ECnHUIEitt HiWE ErO Eli CE'kTH H EErtHKÎE Wp'ET'EBHHK CE~k-TOE npOCKOiWÎAÎK». TdKO nOiWHriSET IţHHT’k dpittdUI, Ad G^AE K"E HdCHIJJEHH EpdTÎE H ETi SKp’kndEHH CE’kT'k EnHCKSnÎE, d EittS fi,d ESaET Eli E'KHHOE B’ECnOMHHdHÎE.
       Toro pdAl H 3dKdHHdHÎE nOCTdBri’bET CE CBOElttS SctS, BEriHKHMH KAETBdMH H CTpdLUHHiWÎ 3dnptip?HHMH: dl|JE KOrO X^UIET WCTdBHT H STBpTiAHT BHLUE pEHEHd SCTpO-ehîe, d Toro rocn«A^ Berii a<* SteptiAht vbrio Ere wt HHH’kuitrkdt, d a&ue Ero w ESaSUI^iW. A dlJJE KOrO         Pd30pHT H HE IVCTdBHT KdKO ECT BHUJE nHC, d TOre roc-
noA^ Ber-E Ad pd3opHT T^bde Ero h Ad eSaet npoKdET wt thî ck^th wtu'e h>ke bti HeKEH H Ad EMdT gtJ-ECTÎie CEC Î^Ad H {IpHd H CEC HHH ÎS A EH, I3JKE B'E3'BnHUJE HdA cndcd HdUiEre IcScd XpHCTd h pekouie: Kp-EE Ero Hd hhx h Hd mea^X hx, e>ke ect e-e
E-fcKS EtKOitt, diMÎH-E.
       Eli dtT X3HA, iWbCEU,d lOdÎE 3 A^HH.
      t Din mila lui Dumnezeu, preasfinţitul arhiepiscop chir Paisie de la Buzău.
      ţ Scrie episcopia mea această carte a mea, ca să se ştie da a dat şi a miluit Ţintea marele armaş această sfiiită episcopie la moartea lui, cu toată partea lui cit se va alege, din satele numite Ruhov1 şi Cozleci, fcu două mori şi două sălaşe de ţigani şi viile de la BucOv. Acestea le-a dăruit şi le-a miluit Ţintea la moartea lui. Iar el şi-a spovedit păcatele sale episcopiei mele.1 Şi i-am făcut lui zilele de pomenire care trebuiesc peste an şi să fie scris‘numele lui In sfintul şi marele jertfelnic, la sfinta proscomidie. Astfel a miluit Ţihtea armaşul, ca să fie pentru îndestularea fraţilor şi pentru întărirea sfintei episcopii, iar lui să-i fie de veşnică pomenire.
      De aceea şi blestem a aşezat cu gura lui, cu mare jurămînt şi straşnic legămînt: dacă cineva va lăsa şi va întări mai sus-zisa întocmire, iar âceluia domnul Dumnezeu să-i întărească trupul întru cele de acum, iar sufletul -Iţii, întru cele viitoare. Iar dacă cineva va strica şi nu Va lăsa aşa cum estă’fhăi sus-scris, iar aceluia domnul Dumnezeu să-i .nimicească trupul şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi care au fost la Nicbeia şi să aibă parte cu Iuda şi-gu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este în vecii vecilor, amin.
      In anul 7054 <1546> luna iulie 7 fcile.
254
www.dacoromanica.ro
    ... Arh. St. Buc., S. I., 519 (Ep. Buzău). Orig., hîrtie (31 x 22), pecete timbrată cu ceară verde. Cu traducere din 1852; alte traduceri ibidem, ms. 172, f. 565 şi 173, f. 588v - 589. Alt original la Bibi. Acad., CXXVI/206.
       EDIŢII. Slav Miletiâ, 358. Trad. Ionaşcu, 57—58. D.I.R., B, 342. Face. ibidem,
514.
       1 In exemplarul de la Bibi. Acad. „Rîhov“.
212                                             1546 (7054) iulie 20, Bucureşti.
       ţ MHrtOCTÎK» KOJKÎEW, îlV MHpHd BOHROAA H rOCnOAHHK B'KCOH 3EMAM cSrrpOK-AdJfÎHCKOM, CHH'K AOKpdre H KErtHKdre PdAifrta KOHKOA<*. A<*K<*T recnOACTKO MH CÎtt nOKErt’hHÎE rOenOACTKd MH CB'fcT'fcH fflHTpOElOrtÎE WT Tp'KrOKHipE, I3KOJKE A<l HM ECT CEAd no HME dHHHOaca, 0>KE ECT KOA Tp'KrOKHUJE, KdKO HM ECT EHA H WT npt>KAE KptME, nOHEJKE HM ECT CTApd H EipABA WHHHd H A’fcAÎHS.
       Gsro pdAÎ, hm a<*A®JC H rocnoACTKO mh cb1ît1jh jRhtpoeioaîh, b>ke ect bhuje
EIHCdHd, I3KOJKE A<> HM <ECT B'K EV>4HH8 H B'K lVJf<IE8 H HH WT KOrOJKE HEOOT'KKHOKEHO,
no peh rocnoAcTsa mh.
       H CKtA'feTErtÎE flOCT<JBAE]f TOCnOACTEd <MH>’. WSndH Gt<JH BEAHKH E4H <2KHACKH>
h jkSemh Ehhtha'k beahkh ahophmk h kSemh Paaya <beahkh aoro>$ET h ... H Paaya II<U1J<IA< Î4 BEA> nOCTEAHHK, HcEipdBHHK, PdAVA BEAHKH AlVrWj|sET.
       IlHC <l3, GTOHKd rpAMATHK, B'K E>KE HA'jp'KTAJf <K'K CTOAHH T>pAA ESKSpEljJH, M-hCEUA 10AIE K ^KHH, B'K AtT X3HA-
       ţ ÎlV MhPHA ElVEBIVAA, MHAOCTlM BO>KÎM rOcnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei Mitropolii de la Tirgovişte, ca să-i fie satul aiţytne Aninoasa, care este lingă Tirgovişte, cum i-a fost şi dinainte vreme, pentru că li este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea sfintei Mitropolii care este mai sus-scrisă, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Şi martori am pus domnia <mea>: jupan Stan mare ban <al Jiului> şi jupan Vintjlă' mare vornic şi jupan Radul <mare> logofăt şi ... şi Radul Paşadia <mare> postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
       Am scris eu, Stoica grămăticul, care am Însemnat în cetatea <de scaun> Bucureşti, luna iulie 20 zile, în anul 7054 <1546).
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 520 (Mitrop. Ţ. Rom., XXXIV/5). Orig., hîrtie (30,5 X 21), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din sec. XlX; altă traducere ibidem, ms. 127, f. 272.
       EDIŢIL: Trad. D.I.R., B, 343.
213                                                                    <1546) august 9.
       t ffiHAOcTî» Bo>KÎie, îw AiHpna bohboaa h rocnoAHHTk B'kcoH 3emae <£crp8K-AdXXHCKOH, CHH'K BEAHKArO H nptAOEparO PdAYrt KOHBOAA. A<*mt J’OCnOACTBO MH CÎE noBCA'fciiTE rocnoACTBa mh CA$r rocnoACTKJ mh fiA4AYA h c,kc chhobh ch, Eahu,e km
www.dacoromanica.ro
255
Eork npHnScTHT, r<JKO>KE A<> A\8 ECT WMHHH8 8 3rtTvT'kp£H, WT A EA Uj8p8 Ero ffidHER, dAH 8 A*A, KdKO Ad CH CkTROpHT EAdAVrt KHHHrpdA, KOAH M8 JfTET TpEEORdT, rMHEJKE rd noKSnH TdH bhuje pemehho wmhhhS wt w8p8 Ero MaHt 3d \f acnpH roTORH.
      CEr©'KpaAÎ>, a\8 a<>A°X H rocnoACTEo mh EAdAyA, hkoîke a<> m8 ect k-k whhhh8
H Rk lVXdB8, EM8 H CHHOBH EM8 H RhSKWM H np’fcEHOMHTOM EM8 H HH IVT KOrOKE HEUO-T’hKHHOREHO, nopH3M8 rOCnOACTBd MH.
      Gejke h ceeaeteae nocTdBA’kET rocnoACTRo mh: »<8ndH Ehhtha-k beahkh abop-HHK H >KSndH PdAVA BEAHKH AWrW^ET H JK'SndH EdpB$A CndTdp H I^prE BHCTHHp H QIe$8A CTOAHHK H A*<HK8a KOA1HC H EdA’b flEJfdpHHK H Up-kB^A BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, IIpiiKSA BEA nOCTEAHHK.           ___
      IIhc dRrScT e abhh, r-k a^t x3he.
      ţ Iw fllîpMd RWEBWAd, MHAOCTÎ Boneta rOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia meq această poruncă a domniei mele lui Yladul cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină In Zjătărei, din partea cumnatului său Manea, Insă In deal, ca să-şi facă Vladul vie, cit îi va trebui, pentru că a cumpărat acea mai sus-zisă ocină de la cumnatul sau Manea pentru 400 aspri gata.
      De acea, am dat şi domnia mea lui Vladul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori a pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şu jupan Radul mare logofăt şi jupan Barbul spătar şi Gherghe vistier şi Şteşful stolnic şi Diicul comis şi Badea paharnic şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Pîrvul mare postelnic.
      Scris ,în august 9 zile, în anul 7055 <1547>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 540 (Ep. Rîmnic, LXXVI/2). Orig., hîrtie (31,5 X 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. Ibidem, ms. 2 083, f. 217.
      Văleatul greşit. Divanul corespunde anului 1546.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 364 (sub 1547).
214                                                   <1546> august 27, Bucureşti,
       f jRhaocthio kojkhjo, Iw IRhpma koeroaa h rocnoAHH-k rtvcoe 3EMAE GOyrrpws-
AdXHECKOE, CHH'k AOKPdrO H KEAHKddrO PAAVA8H ROHROAd. j^dKdT rOCflOACTKO AIW CJIO nOBEAEHIE rOCnOACTBd MH CK'kTWM MOHdCTHpiO rAdrOAEMH KoTAWM83, HAE2KE ECT XPdM np’fcCR’kTHÎ BAdAUMHltE HdUJE EoropOAHllM, BKO>KE Ad HM ECT CEAO Hd HME &Ad H Ck R^CEM JfOTdpOMS no KSAfttK'k] <c8T> EHA CTdpH JfOTdpE, HOHEHfE M8 ECT EHA C’fdpd H npdBd WMHH8 A"feAHH8 CR1JTOM8 MOHdCTHpE.
       ă nOTWM, HMdA np'bHÎE CkC A'kIOK'feHHH WT Top, H<t HME TdT8A CkC ME’l'OM CH. H TdKO npEUJE il'klOE'feHÎE fipEA rOCnOACTEO MH KdKO M8 ECT HErORd CEAd BHUJE nHCdHd. ă rocnoACTEo mh, 8 tem, rAEAdjf h c8a?X no npdEAH h no 3dKOH, Td>KE AdA«X roc-nOACTEO MH il'klOB'kHHAWp Rţ ROA’fcpH, Ad 3dKAEUJE KdKO M8 ECT HErOEO CEAO. H 3dKAElilE CkC TdIO RT EOA'fcpH KdKO HM ECT HErOR8 WMHH8 A^AHH8. d nOTOMS, CB’fcTWMS MOHdC-THp8 83HMdAH HdA HETOR8 3dK0H KA ROA’fcpH, RTkCH rOAEAUJ H A^BpH AIOAÎE H CTdpH, TdîKt 3dKAEUJE H MdpTSpHCdUJE 3d TdH BHUJE pEMEHO WMHH8 npEA TOCnOACTBd iWHc H.lipO-MHTd rocnoACTEo mh h KxurE AP^3H rocnoAdpî mto ect sha wţ np’fcJKA* h H3HdijA«X
256
www.dacoromanica.ro
rOCIIOACTK* MH, II0HE2KE ECT CKtTOMS MOH4CTHPE WMHH8 A^AÎhS, 4 A'KIOB'kHÎE WCT4BUIE WT 34KOH4 WT npEA TOCnOACTK4 MH.
i CEro p4AÎ, AMojf h rocnoACTKo mh cKtTOMS moh4cthp8, qkohce A4 m8 ect BTk WMHH8 H BTi W)(4E8 H BTkCnOMHH4HÎE CBtTOMS MOH4CTHp8 H HHKOrOME HEnOTTiKHO*-beh8, no pE*t rocnoACTB4 mh.
       Ge>K£ CBEAHTE4ÎE IIOCT4EA'bEM8 TOCnOACTBO MH: M<8n4H BeHTHA'K KEAHKH ABOp-HHK8 H }K$n4H GT4H BEAHKH E4h8 Kp4AEBCK8 H >K8n4H P4AVrt KE4HKH AWrW^ETTi H TEprE KHCTÎtap H S4PE8a Cn4T4p H GT4HKO CT04HHK H E4A'b flEppHHK H AHHK8A KOMHC H HpTk-B8/t nOCTErtHHK». Hcnp4BHHK, EeHTHATi BEA ABOpHHK.                  ___
       HhC4X 43, Gn4TM 8pHK4p, 8 Tp4A fi8K8pEUIÎ, MtCEU4 4yKr8cT K3 ABHH B A-bT
xsîii.
       ţ !w ffiîpMA BWEBIVA4, MHAOCTÎA EO>KÎE/ft TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Cotlomuz, unde este hramul preasfintei, stăpînei noastre de Dumnezeu născătoare, ca să-i fie satul anume Uda şi cu 'tot hotarul, pe unde au fost vechile hotare, pentru că i-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină sfintei mănăstiri.
       Iar apoi) a avut pîră cu Lăiuvenii de Sus, anume Tatul cu ceata sa. Şi aşa plrau Lăiuvenii Înaintea domniei mele că mai suS-scrisul sat este al lor. Iar domnia mea, la acestea, am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea Lăiuvenilor 12 boieri să jure că este satul lor. Şi au jurat cu acei 12 boieri că este ocina, dedina lor. Iar apoi, sfînta mănăstire a luat lege peste ei, 24 de boieri, toţi oameni mari şi buni şi bătrîni, de au jurat şi au mărturisit înaintea domniei mele pentru acea mai sus-spusă ocină. Şi am citit domnia mea şi cărţile altor domni care au fost mai dinainte şi am aflat domnia mea că este a sfintei mănăstiri ocină, dedină iar Lăiovenii au rămas de lege Înaintea domniei mele.
       De aceesi, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, şi pomenire sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Ventilă mare vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Barbul spătar şi Staico stolnic şi Badea paharnic şi Diicul comis şi Pirvul postelnici. Ispravnic, Ventilă mare vornic.
       Am scris feu, Spată uricariul, In cetatea Bucureşti, luna august 27 zile, In anul 7055 <1547).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       După Gf. Nandriş, Athos, 72—73. Orig., hlrtie, pecete timbrată, căzută; la m-rea Cutlumus. Traducere din sec. XVIII la Arh. St. Buc., Condica m-rii Clocociov, nr. 205, f. 75.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. D.I.R., B, 366-367 (sub 1547).
215                                       <1546) septembrie 11, Bucureşti.
      Cu 'milă lui Dumnezeu, Io MirCeâ voevod, domnu a toptă Ţara Românească, fiiul- marelui şi preabunuhii Radul voevod. Dat-am domniia -mea această poriincă a domniei măle sfintei mănăstiri Govora, unde iaste hrărtiul
www.dacoromanica.ro
257
adormirii Bogorodiţe şi pururea fecioarei Măriei şi cinstitului Intru dlnsa nastavnicu şi părintele întru duhul sfint doritori de bunătăţi chir Theodoru şi cinstiţilor călugări cei ce ostenescu întru Hristos intr-acel sfînt loch, ca să le fie lor un vad de moară şi pu locul, însă din sus de moara sfintei mănăstiri Argiş, pentru că au miluit domniia mea sflnta mănăstire ce scrie mai sus.
       La aceasta şi iţiărturii am pus domniia mea: pan Vintilă vel vornic, pan Radul vel logofăt, pan Gherghe vel vistier i pan Badea spătar şi Diiqul comis i Danciul peharniq i Pîrvui vel postelnic,.
       Şi am scris eu, Ivan, în minunata cetate în Bucureşti, septembrie 11 dni leat 7060 <1551>.
       Arh. St. Buc., Condica m-ril Govora, nr. 463, f. 125. Traducere. Văleatul greşit. Datat după divan.
216                                           <1546> septembrie 20, Bucureşti.
       f /QhAOCTÎW BCUKÎEK» < îw A1h>PM4 ROHBOA4 H rOCnOAHH'K BTiCOlO 3EMAE XrrpOK-
nax'îHCKOH, chh-k KEdHKaro h np’kAOEparo Pa^ya bohboa8. ,A,4K4t rocnoACTBo mh cî<e nosE/vhxîE> rocnoACTKa mh, jiomtehomS ba4cteaeh8 rocnoAcTKa mh, naMEWE H3 k-rijj8 rocnoACTea mh w8ndH8 PdAya, beahkomS aoroi|i£T, <h> ck chhobh ch, eahu,h m8 Eon npHnScTHT, hko>ke a* m8 ect wt ToaEiiJH noaoKHHS, urr lidA b*kc yoTdpoM, <E4H>ko CB JfTET H3Bp4TH, H CKC S ROAÎHHU.E, MTO C8T EHAH CKTBOpEHE WT Ra4HK8A rtOPO^ET
HdA wmhh8 HcSnanS <Pa>AV"awK beahkom8 aoro^ETS, hohe>ke^a\8 ect cTdpa h npaaa wmhh8 h aeaIhS. d«8 noE>KE WTc*kKoujE ra<4B8> noKOHHdho dswAwpa awro^iETa, wTU,ik nosTEHaro K/vacTEHd rocnoACTPa mm KHiuE hmehhtaro, a Ea4hk8a aorOijlET, WH 83EA ECT BHUJE pEMEHS CEAO H 8MHHHA ECT BHUJE pEMEHE BOAÎHHU.E 8 CHAOCT ErO H4A wmhh8 >K8naH8 PaAyaos reahkom8 aoro^ET. fl noTOM, HMauiE np8 npEA rocnoA«TKa mh ckc fflHjfHt np’KK’KaaB, spaT Ea4hk8a aoroijsET. d 8 tem, rocnoACTKOi mh raEAay h c8AHjf <no> npasA8 h no 34koh8, ck B’Kc'fcMH mkcththamj npaBHTEaîE rocnoAcrsa MH H A&A*X rOcnOACTBO MH AÎHJfHEH np’KK’KaaB 34K0H RÎ BOa-kpH Aa CREA'tTEACTBSET npEA rocnoACTBa mh, KaKo c8t HMaaH h whh wmhh8 aeAîhS 8 ToaEipH, <tepe <8t> CKTBOpnaH- BHUJE PEMEHE BOAÎHHU.E. d WH HHK4KOJKE HE ECT MOra*K npHJfR4THTK CE WT
34K0Ha <wt npEA> rocnoACTBa mh, 4h8 wct4uje wt 34K0H4 wt npEA rocnoACTBA mh.
       <&Ero>- paAH h rocnoACTBo mh aM«1 pomtehomS ba4cteaeh8 rocnoACTBa mh, >K8naH PaA8a, REaHKH aopojJset, qkojke Aa m8 ect wmijh8 h b*k wyas, em8 h chhobom
BM8 H RHSKOM H nptBHSMHTOM EM8 H HHJf WT KOTOJK6 HEnOT*KKHOBEHO, no pEM TOC-
noACTBa mh.
       Gejke h cBEA’feTEaîE nocTaBA’ky rocnoACTBo Mh: wSnaH EHHTHa*K BEaHKH A^op-HHK H >K8naH CT4H BEaHKH BaH KpdaEBCKH H >K8naH EapB8a BEaHKH endTdp H TEprE BEAH-KH- BMCTHiapS H KaA’t HEX'apHHK H ,A,ÎHK8a KOMHC H Gt4HK0 CTOAJJHK H IIp’RBSA BEaHKH nOCTEAHHK. HcnpaBHHK, Ap11™4 BEAHKH nOpTAp.
       IlHcay a3, fiorAaH, 8 rpaA E8K8pEi(jH, M’kcEu.a ceptembpîe k a^hh, k"k ahT x3hs. t Iw rtÎHpMa BWEBWA4, MHAOCTÎA KOJKÎAV TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, <Io Mi>rcea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această <poruncă> a domniei mele cinstitului vlastelin al domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Radul marele logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi vat dărui, ca să-i fie lui din Goleşti jumătate, de peste tot hotarul, oricît se va alege şi ou 6 mori, care au fost făcute de Vlaicul logofătul peţ ocina jupanului <Ra>dul marele logofăt, pentru că este a lui veche şi dreaptă oqină
258
www.dacoromanica.ro
şi dedină. Dar după ce a tăiat capul răposatului Teodor logofătul, tatăl Cinstitului vlastelin al domniei mele mai sus-numit, iar Vlaicul logofătul, el a luat' mai sus-zisul sat şi a făcut mai sus-zisele mori cu sila pe ocina' jupanului Radul marele logofăt.
      Iar apoi, a avut pîră Înaintea domniei mele cu Mihnea pîroălabul, fratele lui Vlaicul logofătul. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat <după> dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia, ţnea lui Mihnea pîrcălabul lege 12 boieri, să mărturi1-sească înaintea domniei mele că au avut şi ei ocină, dedină In Goleşti, (de au) făcut mai sus-zisele mori. Iar el n-a putut ^nicicum să se apuce de lege (dinaintea) domniei mele, ci a rămas de lşge înaintea domniei mele.
      Pentru (aceasta), şi domnia mea am dat cinstitului vlastelin al domnieţ mele, jupanului Radul marele logofăt, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepojilar şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Viţtilă m^re vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Barbul mare spătar şi Gherghe mare vistier şi Badea paharnic şi Diicul comis şi Staicp stolnic şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
      Am scris eu, Bogdan, în cetatea Bucureşti, luna septembrie 20 zile, in anul 7056 (1547).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XXIX/331. Orig., hirtie (33 x 23), rupt, pecete timbrată cu legenda:
f 0(I|4t Iw MHpH'b   H im 1A4IUK0H
      Văleatul greşit. Datat după divan.
      EDIŢII: Trad. D.I.R., B, 368-369 (sub 1547).
217                                                 1546 (7055) octombrie 5,.
      f fflHAOCTÎIO KOJKÎIO, Iw ffiHprfe KOEKOAA « TOCflOAHH'k.      rOCfJOACTK-tf
MM CÎE nOKEA-kHHE rOCIIOACTKA MH rOCIIOJKAE AeCIHHEH H r^CnOÎKAE P«Kă<IHA£M» QKOKE AA M$ ECT CEA© HA HME PKH’kCA, I10HE5KE M$ ECT flpdEd H A^AHUS W<IHH8.
      Gei*© pa a 7, A*A*X H r©cn©ACTB© mh b|<o Ad m8 ect Bik wuhhS h wjfdK».
      H HHJfTO AA M$ HE CMtET EdHTOKdTH HAH A«CdAÎTH flpEA CÎK> KHHrS ■P©Cn©ACTKd MH, EpE TOra HKAOKEKd 1)10 CE JfTET IIOKŞCHT EdHTOKdTH, d TOrd HkAOREKd BEAHKOE 3AO H wprîE jfoipE KscnpîET wt k*k rocnoACTKd mh. H a hho aa H”kcT no PEM TOCnOACTEd MH.
      HcnpABHHK, ApArOMHp BEAHKH flOCTEAHHK.
      IlHC, WKTOMBpÎE E, A<t>T X3HE.
      f Iw fflHp<rk BWERWAA, MHAOCTÎA EOJKÎA rOCflOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele doamnei Despina şi doamnei Roxanda, ca să le fie satul anume Găneasa, pentru că le este dreaptă dedină şi ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă.
      Şi nimeni să nu cutăfce să le tulbure sau să le supere înaintea acestei cărţi a domniei mele, căci acel om care s-ar încumeta să le tulbure, .iar acel om mare rău şi urgie va primi de la domnia mea. Şi altfel să nu fie, după spusă domniei mele.
      Ispravnic Dragomir mare postelnic.
      S-a scris în octombrie 5, anul 7055 (1546)1.
         Io Mirceâ voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
259
       Arh. St. Buc., S- I., nr. 522 (Dlntrunlemn, III/l). Orig., hîrtle (22 X32), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1859; altă traducere ibidem, ms. 445, f. 90v.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 345. Faos, ibidem, 516.
       1 Văleatul scris cu altă cerneală.
218                                             <1646—1661) noiembrie 28.
      f (BLhAOCTHO EOHfîtt, Iw MnpHd BOEBIVAE H rOcnOAHH'K. IlHUIET rOCflOACTKO MH flOHTEHOM$ BAdCTEAEHHOM# EOA’fcpHH# rOcnOACTBd MH >K$ndH GTdH BEAHKH Edil Kpd-AEBCKH MHOrO 3AKdEÎE. H flO CHJf TH rOKOpHM TOcnOACTEO MH, flOHEJKE T$H HE A°HTH CHpOMdCH reenOACTEd MH, fi© HME HtrOE H HnKSrtd H C”hC Bî EOA’bpH Ad SdKAET pdAÎ E<A>h5 IVHHH# WT IldAEUJ H Ad 3dKAET H Ad MdpT$<pH>CdT, KdKO C$T HMdAH KHHrE H EdlfJHHg, dH8 KHHrE HM ECT H3r$EHAH 8 EAHO TdKO dKO HE SdKAETH, d TECH MHA&CT
Ad HM 8HHHHUJE KHHr#, KdKO Ad BEp$EM rOCEIOACTBO MH EpE C$T 3AKAEAH. ToH TH TOEOpHM rocnoACTBO mh, d hho a4 H'fccT, no peh rocnoAcTEo mh.
      HcnpdBHHK, PdAVd BEA AOrO$ET.
      IlHC MtcEl^d HOEMEPÎE KH AMTh.
      f Iw IDnpHd BIVEBIVAd, MHAOCTÎA EOJKÎA TOcnOAHHK.
      <Pe verso) f UohtehhomS EOA’kpHH# rocnoAcTEd mh %8ndH CTdH beahkh EdH
KpdAEBCKH.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Scrie domnia mea cinstitului vlastelin, boierului domniei mele jupan Stan marele ban al Craiovei multă sănătate. Şi după acestea îţi vorbesc domnia mea pentru că acolo vor veni săracii domniei mele anume Neagoe şi Nicula şi cu 12 boieri să jure pentru o ocină din Padeş şi să jure şi să mărturisească că au avut cărţi şi baştină; ci cărţile şi le-au pierdut într-o casă. Astfel, dacă vor jura, iar milostivirea ta să le faci carte, ca să cred domnia mea că au jurat. Aceasta îţi vorbesc domnia mea, iar altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Radul marele logofăt.
      Scris, luna noiembrie 28 zile.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      ■(Adresa, pe verso:) Cinstitului boier al domniei mele, jupan Stan marele ban al Craiovei.
      Bibi. Acad., MDXCII/1. Orlg., hîrtie (29 X 20).
      Datat după domn şi marele ban.
21d                                 1646 (7066) decembrie 31, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Ion Mircea voevod şi dumnu a toată Ţara Rumânească, feciorul marelui şi prea bunului Radul voevod. Dat-am dom-jniia mea această poruncă a domnii mele cinstitei doamnii Dospinei şi doamnei Rucsandrii, ca să le fie satul Brăgăreştii jumătate şi Ueştii şi Drăgoeştii şi •Copăcelul jumătate şi ţiganii anume: Lera i Burtea i Danciul cu ţiganca lui 4 Stan i Pătru.
      Pentru că aceste mai sus-zise sate şi ţigani au fost drepte ale lui Stan g)ircălab. Apoi, el au rămas dator domnei Dospinei aspri 6 000* Iar nepotul
,260
                      www.dacoromanica.ro
lui'Stan plrcălab; anume Stan, el s-au aşăzat cu doamna Dospina de a «â bunăvoe şi le-au dat moşiile ce s-au zis mai sus şi ţiganii.
      Pentru aceasta am dat şi domniia mea cinstitei doamnei Despinei şi doamnei Rocsandei, ca să le fie lor moşie ohavnică şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor şi de nimeni să nu <să> clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupln Vintilă val dvornic i jupan Stan vel ban al Craiovei i jupan Barbul vel dvornic î jupan Radul vel logofăt i Gheorghe vistierul i Badea spătar i Dan paharnic i Staico stolnic ...1 comis i Plrvul vel postelnic. Şi ispravnic, Vintilă vornic.
      Şi am scris eu, Stan, în scaunul cetăţii Bucureştilor, .dechemvrie 31, leat 7055 <1546>.
Acest izvod s-au scos după, hrisovul sîrbescu şi s-au tălmăcit din cuvint în cuvîni pe limba rumâneascâ de Ioan dascălul slovănesc.
      Arh. St. Buc., A. N., CLXXI/1. Traducere din sec. XIX.
        1 Loc alb.
220                                            1547 (7055) <ianuarie—august).
       f /Hhaoctîk» bokîk», Îw filHpHd BOHBOAd h rocnoAHHk B’kccH 3emaE JfrrppoB-AdJfÎHCKCH, CHH'k KEAHKdTO H nptAOEpdr© PdAVrt K«HK©A<«. AdKdT r®Cn*ACTBO MH cIlO
ncBMtHÎE rocnoAcTBd mh Htr<oE> h ck chhobh ch, eahue hm Sorii a<«ct, hkohce a<«
HM UT W4HH8 8 IIpSHH A^O ©dHHEB BTiCd H EpdT ErO KdAHH B’kCd, EAHKd CE JfTHT’ H3BPAT IVT IIOCBSaE, nOHEJKE flOKSnHA HtrOE WT GOdHHd H WT KdAHH 34 ţ dcnPH rOTOBa. Gsr® paAî, npoAdAH GOaHaa h EaAHH wt hhxhh A^po boak> h ckc koaio chhobh hm.
       Gsro paAÎ h rocnoACTBO mh a<U®X> hko5ke A<i hm ect wwih8 h btv ivjfasS, HHM M CHHOBOM hm H BH8kOM hm H nptEBHOHETOM HM H HE WT KOrOJKE HHIlOTMKHCSEtlO,
no pem rocnoAcTBa mh.
       GeîKE H CBt:AÎTEAÎE rOCIlOACTBd MH riOCT4BA’kHA\: KSfldH GTaH BEAHKH K4H EpaAEBCKH H WSlldH EhHTHATi SHBU1E AKOpHHK H JKSlldH EdpBSA BEAHKH AK°PHHK> H(8naH PaAV^ keahkh AwrwiJsET h TEprE khcthhp h EdA'fc cnaTap h Gt4hko ctoahhk h AdH HEXapHHK H A<H<K8a>1 KOMHC H Up'kBSA BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdAlfA BEAHKH
AWrWi^ET.                                                  ___
       nHCajf d3, Ehw8A rpdMdTHK, ... 1 ASHH, B'k AtTO X3HE.
       ■f Iw AăHpHd BWEBWAd, MHAOCTÎA E05KÎA TOCnOAHHb.
      j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mşa această poruncă a domniei mele lui Neag<oe> şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Pruni partea lui Oancea toată şi a fratelui său Călin toată, oricît se va alege de pretutindeni, pentru că a cumpărat Neagoe de la Oancea şi de la Călin pentru 500 aspri gata. Deci au vlndut Oancea şi Călin de a lor bunăvoie şi cu voia fiilor lor.
      Pentru aceasta şi domnia mea am dat, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mşle.
      Iată şi martori pupem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Barbul mare vornic, jupan Radul mare
www.dacoromanica.ro
261
logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Staico stolnic şi Dan paharnic şi D<iicul>1 comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. Am scris eu, Vişul gramatic, ...1 zile, In anul 7055 <1547). ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Bnc.r ms. 1 232. Copie cu traducere din 1909.
       Lunile după divan.
       EDIŢII. D.I.R., B, 345-346.
       1 Loc şters.
221                                          1547 (^055) ianuarie 10, Bucureşti.
       f AltMOCTllO GO>KÎK>, ÎW ffiHpid BOHBOAd H rOCIIOAHHK BTiCOH 3EM/1E JfrrppOK-JtdJfHHCKOE, CHHTi BE/IHKdrO H fip’kAOKpdrO PdAVrt KOHBOAd. ^dKdT TOcnOACTKO MH cTlO EIOKE/VkHÎE rOCnOACTKd MH CB’kTOMS MOHdCTHp rridrOriEMH EHCTpHU,d, pKOJKE A<* HM ier EAHH CE/IO Hd HME ffiSlUIE/l B-KC, IIOHEJKE HM ECT CTdpd H lipdBd W1HH8 A^AIH».
       ă nOTOM, HMdUIE CKnp*kHlE CK"kTOM8 MOHdCTHp lip EA TOCnOACTBd MH CKC Kp*K-*HOH WT XoTTvpdHH. H TdKO liptllJE RpTiMIOH KdKO HM ECT WT HdA HErOBd WSfldHEIM «rr a^aIh». & rocnoAcTBo mh, 8 tem, rrtEA<»)f h c8ahţ no npdBAS, cb eticii hecththmh «pdBHTErtÎE rOCnOACTBd MH H H3HdHA0Ţ TOCnOACTBO MH KdKO m8 ECT CK^TOMB MOHdCTHp TddrOdEMH BHCTpEUd CErtO fl&SUJHEdSd CTdpS H npdBS WWH8 A’tAHHS, d Kpt>»OH wcTduue wt 3dK0H wt iiptA rocnoAcTBd mh.
      k Gtro pdAî, rocnoAcTBo mh aM^Ţ ce^tom# moimcthp Ehctphueb, qkojke A<* «M ECT M8u1HE/I BTi WMHn8 H Bt WŢdB8, HHM H HE WT KOrOÎKE HHIIOTMKHOBEHO, n0 pEH TOCnOACTBd MH.
       Gejke cB'kA't'rErtîE rocnoAcTBo mh nocTdB/vfcHM: wSndH Otjh ee/ihKh <BdH>1 EpddHBCKH H >K8ndH EhHTHiTK BHBUJH AEOPHHK H H<8ndH EdpB$d EErtHKH AEOpHHK H K8lldH PdAyrt BEdHKH dOrOl|SET <H TEprE>2 BHCTHIdp H EdA^ cndTdp H (rTdHKO CTOrtHHK H A<*H nEJfdpHHK H AHHKSd KOMHC H IIp'KKSrt BEri IIOCTErtHHK. HcnpdBHHK, EdpGSrt BEriHKH A^Op-HHK.
       HHPdŢ d3, Ehw8/1 rpdMdTHK, BT* CTOrt 8 TpdA E8K8pEljJH, MtcElţd TEHdpÎE î A^HH, fi rtlJT x3Hl.
       f Iw /SlîpHd BWEBWA<>, MHdOCTÎA EO>kTa POCIIOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie un sat, anume Muşcelul, tot, pentru că li este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar apoi, a avut piră sfinta mănăstire înaintea domniei mele cu Crăciun din Hotărâm. Şi aşa pira Crăciun Că îi este de la jupaniţa lui de moştenire. Iar domnia mea, la aceasta, am cercetat şi am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei m$Ie şi am aflat domnia mea că satdl Muşcelul este al sfintei mănăstiri numite Bistriţa, veche şi dreaptă ocină, dedină, iar Crăciun a rămas de lege dinaintea dorrtniei mele.
       Pentru aceasta, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Bistriţa, ca să-î fie Muşcelul de ocină şi de ohabă, ei şi de nimehi neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Stan mare Oîan)1 al Craio-Tei şi jupan Vintilă fost vornic şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt <şi Gherghe)2 vistier şi Badea spătar şi Staico stolnic şi Dan
252
www.dacoromanica.ro
paharnic ş? Diicul comis’ şi Plrvul mare postelnic. Ispravnic, Barbul mare vornic.
      Am scris eu, Vişul grămăticul, tn scaun, in cetatea Bucureşti, luna ianuarie iO zile, in anul 7055 <1547>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 523 (Bistriţa, XIX/5). Orig., hlrtie (33 x 23), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XIX; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 165v., 202, f.114 şi 713, f. 687.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 346. Facs. ibidem, 517.
       1 Omis.
        * Loc rupt.
222                                          1547 (7055) ianuarie 11, Bucureşti.
        ţ MhAOCTÎIO EOWÎIO, Iw dlHpHd BOHEOAd H rOCnOAHHTi K* *KCOH &ITpOBAdXÎHCKOE 3emae, chhti EEAHKdro h np*kAOEpdro PdAydd BOHEOAd. AdKdT rocnoAcTBO MH CÎE nOBErt’fcHÎE reenOACTBd MH CElTOMS MOHdCTHp E>KE rAdrOAEMH THCAVkHd, XP'JM np-kc-E'kTÎE BrtdAHHHU,E HdUIE EoropOAHU,E H fipHCHO A^KH ftldpHE H HKCTHOf H CAdEHOE ScflEHIE Ji ErSMEH non ffidpAdpÎE H B'KCd B>KE IV XpHCT-k EpdTÎE B'K CB'kTH MOHdCTHp, BKOJKE Ad XM ECT ToriEMd fi0AHU,d H CEAO 30E0MH EdJfHd H CK B'KC'kMH CKAHJJJdMH H CK ETkCOM
XOTdpoM no weojo cTpdHd Eoahu,e, A* JfOTdp Pehhu,eh h EddAOB Kp'hX’ AW JC0T<|P
IJISEEIO, rAE CE CTdHET WHOIO EdpS CHp-kH EAdT8 HEKOE H ESHHHd CK B*KCOM JfOTdpOM H WT A^HdB A O XOTdp IIlEBd'Kmor.
        HoHEJKE c8 HMdAH KdrtSrEpH IVT THCM'kHd np8 CKC PoUJKOM H fKC CHHOBH P"KCHnH np-kA POAHTEAIO TOCnOACTBd MH. TdJKE HrSMEH H EpdTIO HBBdAHdH c8T npEA pOAITEdIO TOCnOACTBd MH PdAydd BOHEOAd KHHrţ CTdpHM TOCnOAdM , WT EATkAHCAdB BOHEOAd, HTO ECT EHA np’kiKAE MupME BOHEOAd H KHHT np'kAEAS TOCnOACTKd MH, EddAd BOH-BOAd KddSrEpd, noTOM khhpe b-kcem rocnoAdM, no peaS, a® JKHBOTd rocnoACTBd mh H KHHK pOAÎTE/UO TOCnOACTBd MH, PdAYAd BOHEOAd. H rrtEAd]f H TOCnOACTBO MH THE ETiCt KHHTE nO PEAS, CK B'KC'kMH HECTHTHMH npdKHTEAÎE rocnoACTBd MH H A^EpE H3Hd-UA®X TOCnOACTBO MH KdKO EEAHKd EoAHUd H CEA© EdjfHd H CK B'KC'kMH EdJfHHHOM CEAHlfJdMH H CK BTkCOM JfOTdpOM H EddAWK Ep'KJf H E8>IHHd CK B*KCOM ŢOTdpOM BKOHCE C8T EHUJE nHCdHH WHHHE CTdpE H npdBE CB’fcTOMS MOHdCTMP- H nOTOM, CE C8T nOANIMH KddSrEpH WT ThCM^HS TEPE c8 HBBdAHAH H MdpTSpHpdAH c8 H 3dKAEAH C8T np^A P©AÎ* TEAIO rocnoACTBd MH CKC KĂ EOA’kpH.
        ă noTOM, EIJJEJKE nOKOlO IJEMdJfS KddSrEpH WT PoUlKd H WT CHHH PTkCHnOBH, dH8 HMduiE'np8 npEA rocnoACTBd mh. H a®hecouie KddSrEpH kă EOA'kpH , tepe cbeaeteac-TBOEdUlE H 3dKAEUlE H np'fcA TOCnOACTEd MH KdKO c8T npdBE H CTdpE WHHHE CE'kTOMS MOHdCTHp. CePO PdAI, hm rAEAdjf H TOCnOACTEO MH H KHHTE H cSAHJf nO CTdpEM KHHrE, BKOCKE KHA’kjC TOCnOACTEO MH H AdAOJf CE'kTOMS MOHdCTHpS H EOJKEdTBHHM HHOKOM WEWkAHM CB'kTOMS MECTO T^X EHUJE JIlICdHE WHHHE BKOJKE Ad HM c8T B"K WHHH8 H B*K W£dE8 CB'kTOMS MOHdCTHp H K"KCEX EpdTÎE BJKE W XpHCT-fc. H HH WA KOrOJKE HEnOT'KKHOBEHHO, no WpE3M0 TOCnOACTBd MH.
        d BdpE KTO CE jfOKE nOKScHT A<* Pd30pHT CÎE KHHrS TOCnOACTBd MH H nOKEA’kHÎE cTdpHM rocnoAdM, Toro rocneA'K EorK Ad rd pd3opHT >1 pdcunET H Sehet 3AE T-kAOM, d B"K E'KAEliJHM B-kl^-k ASUIE ErO. H A<* ECT Tp*KKAET WT THÎ HJKE B"K HhKEH H A<* HMdT HECTÎE CK IlOAd H CK dfM* H CK Tp'KKAETHM [m] flpHEM H CK HHEMH EE3E0JKHHMH ÎSAEHE, E/KE E'K3'Kf1HUJE IdKOJKE EAHH'fcMH 8CTH.
www.dacoromanica.ro
263
      Ce>KE H CBEAtTEAHE nOCTAKAtEAA rocnoACTBO mh: k$imh Bhhthati beahkh BMKU1E AKOPHHK H }K$fMH GTAH BEAHKH EdH ÎKhACKH H KSndH EdpE$A BEAHKH ABOpHHK H JKSfldH PiA^A BEAHKH AWriV$ET H TEprE KHCTÎHP H EdA’k CndTdp H CTAHKO ^TOAWK H A<«H nEJfdpHHK H AHHK$A KO/MHC H IIp'hKSA BEAHKH nOCTEAHHK. IţcnpdBHHK, PdAVA KEAHKli AW/rw^ET.
      HcnHCdjf <13, OhH CAOKOSeTpOHTEA, B*k TpdA E$K8pElţlH, A\tcEU,d TEHdpiE dl A^HH, Blk. fltT X3HE.
      f Iw MHp<ld BlVEBWAd, AIHAOCTÎA BOKÎ/ft, rOCflOAHHIi.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se numeşte Tismana, hramul preasfintei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei uspenii şi egumenului popa Mardarie şi tuturor celor în Hristos fraţi în sfînta mănăstire, ca să-i fie Vodiţa Mare şi satul numit Bahna şi cu toate seliştele şi cu tot hotarul pe ambele părţi ale Vodiţei, pină în hotarul Reciţei şi Vîrful lui Vlad, pînă in hotarul Ştiubeiului, unde se întllneşte cu o mlaştină adică o oarecare baltă şi Bucina cu tot hotarul şi de Ta Dunăre pînă la hotarul Şevăliugului.
      Pentru că au avut călugării de la Tismana pîră cU Roşea şi cu fiii lui Răsipă înaintea părintelui domniei mele. Deci egumenul şi fraţii au scos înaintea părintelui domniei biele Radul voievod cărţile bătrînilor domni de la Vladislav voievod, care a fost înaintea lui Mircea voievod şi cartea lui Vlad. voievod Călugărul, străbunicul domniei mele, după aceea, cărţile tuturor dom-hilor, pe rlnd, pînă la viaţa domniei mele şi cartea părintelui domniei mele, Radul voievod. Şi hm cercetat şi domnia mea toate acele cărţi pe rînd, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am aflat domnia mea că Yodiţa Mare şi satul Bahna şi cu toate seliştele Bahnei şi cu tot hotarul şi Vîrful lui Vlad şi Bucina cu tot hotarul sînt mai sus-scrisele ocine vechi şi drepte ale sfintei mănăstiri. Şi apoi, s-au ridicat călugării de la Tismana de au scos şi au mărturisit şi au jurat înaintea părintelui domniei mele cu 24 de boieri.
      Dar apoi, încă n-au avut călugării pace de la Roşea şi de la fiii lui Răsipă, ci au avut pîră şi înaintea domniei mele. Şi au adus călugării 24 de boieri, de au mărturisit şi au jurat şi înaintea domniei mele că sînt drepte şi vechi ocine ale sfintei mănăstiri. Pentru aceasta, le-am cercetat şi domnia mea şi cărţile şi am judecat după vechile cărţi, căci am văzut domnia mea şi am dat sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări locuitori ai sfîntului lăcaş, acele, mai 8us-scrise ocine, ca să le fie de ocină şi de ohabă, sfintei mănăstiri şi tuturor fraţilor cei întru Hristos. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele-
      Iar cine va încerca să strice această carte a domniei mele şi porunca bătrînilor domni, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l risipească, şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să fie de trei ori blestemat de 318 cei din Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat ca dintr-o gură.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Staico stolnic şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi am scris eu, Sin întocmitorul de cuvinte în cetatea Bucureşti, luna. ianuarie 11 zile, în anul 7055 <1547).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
264
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 524 (Tismana, LVIII/7). Orig.,perg (32,5 X 47,5), pecete timbrată, cu o traducere din 1845; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 170v —171 şi 337, f. 160V-162.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 347-348.
223                                       <1547 ianuarie —iulie) 21, Bucureşti.
       f fflHrtOCTHK- EO>KHK>, Iw /&HpH4 B0EBC>A4 H rOCflC’AHH'E BtCOH SEMAH XrrpOB-A4ŢHCKOE, CHH*K BE4HK4rO          BOEBOAE . ,A,4H4T rOCflOACTBO MH CÎH nOBE<VfeHHE
rocnc>ACTB4 mh EO<vfepHH8 rocnoACTB4 mh, K8n4H8 A^mhtpS 4wrwi|sET8 h cb chhobh CH, ErtHlţH E«8 Eork A<*CT, 0KOKE A<* «8 H ECT CErtW EptCElJllH B’kCH H CB BtCOM X«TJpiVM, nOHEJKE rtl\8 H ECT CT4p4 H fip4B4 WHHH4 A^AHHd H JfOT4p'kC4H4 H H3Ep4H4 CKC KA KCrt'kpH. H ŢOT4pHHK8 Crt8r4 rOCnOACTBd MH GT4HHW4 Gl<8p[T8p]T8rt.
       H X0T<JP^ A<* CE 3H4ET: WT KK (x)KH*, flO II8T i&EJfEAHHUEB H WT T8ia, HO CrttM'k $8pHHK4p8ri8H, AO K3A«J>KE n4AE $ flHCK8rt $8pHHK4p8ri8H, 8 8CT4 GA4THHEB H WT T8ia no ptKS 83A04E, AOPH AO Ap8rt'8rt i&HJfKElilOiU, FIO n$T Tp’krSrtWB H WT IISt Tp’KrSrtWB, no II8t Gtoahhh4hom h a«PH a* J(OT4p84 Gtoahhmjhhwm h wt T8ia ^,0 jfOT4p K’k3TkHElJ]WM H WT T8e, no C<Vfc«E, A<*>KE A® K8AE5KE CE 8A4pHT 8 CT4-P0r4 n8T iQ.E^EAHUH40p8.
       Gsro p4Aî, a\8 am^X1 h rocnoACTBO mh >K8n4H8 A*hviHTp8 uwrw^ET h fK chhobh CH, QKOJKE A<1 <HM ECT BTi WHHHTi H BTO1 WŢ4EK H WT HHKOrOJKE HEnOŢ^KHOKEHO, nO p'fcH rocnoACTB4 mh.
       ,Ge>KE CB^AETErtHE nOCT4E4E)f." W8H4H BeHTH4Tv AUOpHHK H HC8n4H Gt4H BEAHKH E4H H »8n4H E4PB84 BEAHKH AKOpHHK H HCSnaH pAAY* BE4HKH 4WrW$ET H 5K8f14H TsprE BE4HKH BHCTH4P H E4A't KE/I cn4T4p H A<*H BE4 HEŢ4pHHK H &T4HKO BE4 CT04HHK H Ahk84 KErt KOMHC H IIpTiB8rt BE4 DOCTEAHHK. Hciip4BHHK, G'TBHH4’K BEAHKH K4tOH4p.
       H 43, GT4H TP4M4THK, DHC4Ţ 8 rp4AV E8K8pElllH, iWfcCEU4 .. . 2 K4 A^HH, B rttT
*3HS.
       f Iw MhP>14 BWE BWA4, MH40CTÎA E0JKÎ/R rOCHOAHHk.
       •ţ- Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Dumitru logofătul şi cu fiii săi, clţi li va da Dumnezeu, ca să-i fie satul Birseştii tot şi cu tot hotarul, pentru că li este veche şi dreaptă ocină, dedină şi hotărnicită şi aleasă cu 24 boieri. Şi hotarnic, sluga domniei mele Stanciul Scurtul.
       Şi hotarele să i se ştie: de la Ocnă, pe Drumul Mehedinţului şi de acolo, pe culmea Furnicarului, plnă unde cade în piscul Furnicarului, In gura Slatinei şi de acolo pe rîu in jos, plnă în drumul Mihăeştilor, pe Drumul Tîrgului şi din Drumul Tîrgului, pe drumul Stolnicenilor şi plnă în hotarul Stolnicenilor şi de acolo plnă in hotarul Căzăneştilor şi de acolo, pe culme, chiar plnă unde se loveşte în vechiul Drum al Mehedinţilor.
       De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Dumitru logofătul şi cu fiii săi, ca să-i <fie de ocină şi de)1 ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori am pus: jupan Vintilă vornic şi jupan Stan mare ban şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gherghe mare vistier şi Badea mare spătar şi Dan mare paharnic şi Staico mare stolnic şi Diicul mare comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Stănilă mare clucer.
www.dacoromanica.ro
265
     Şi eu, Stan grămăticul, am scris în cetatea, Bucureşti, luna .. .2 21 zile* In anul 7056 <1547>.
     f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 556 (Govora, IV/6). Orig., hîrtie (31,5 x 21,5), pecete tim, brată, cu o traducere din 1842; alte traduceri ibidcm, ms- 234, f. 90, 449, f. 104 şi 46Ş-f. 23.
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 369—390 (sub data: 1549 <septembrie-noiembrie> 21).
       1 Loc rupt.
       1 Omis.
224                                                             <1547) aprilie 10.
       f Mhaoctîio bcokîw, Iw Mhpma eohkoaa h rocnoAHHk. A<,K<,T rocnoACT^o aui
Cλ nOBEAEHÎIO rOCnOACVBO AflH CK'fcTOAIlS MOHdCTHpS rrtdrO/\E/V\H THCiWbHd fi Er#A\E-HSaOK H W KTkCk BpdTHE, I3KCOKE A<> ECT BOrtEHU,H CTv CÎW KHHrS rOCflOACTBO A\H A<> CE ApTvJKHT* 1 EdA\d WT Klirt1iE|sdT, A<> CE SBHMdT WT KOA E BOAOEdHE 0 WT KpdBE H WT WBU,H H WT KCteErtHHUH BHHO H WT nUJHHHltd H WT pHB H WT CEE)f A<> 83HAMET IJJ» c8t A EA CB'feTOAiS A\OHdCTHp, KdKO cST H d AP^3H rOCnOA<*P'h.
       Gero pdAÎ, HH)fTO A A HE CAVfcET APTi>KdTH li 3dnp'fcTHTH fipt CÎIO KHHrS roc-nOACTKO AAH, nOHE>KE CE )fTET flOKScHTH H XpiiJKdTH, d TOrd MKAOBEKd 3A0 KH fldTMT. H d hho aa H-bct, no pEM rocnoACTBd a\h.
       HcnpdKHHK, EdpBSA BEA AROpHHK.
       IIhc dnpHA Te ţ akhh.
       ţ Iw MTpMd KWEKWAA, MHAOCTI/ft EOHîbft, rocnoAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana şi egumenului şi tuturor fraţilor, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să-şi ţină vama de la Calafat, ca să-şi ia de lai un car doi bolovani şi de la vaci şi de la oi şi de la butoaie de vin şi de la griu şi de la peşte şi din toate să ia ce este partea sfintei mănăstiri, cum a fost şi sub alţi domni.
       Pentru aceasta, nimeni să nu îndrăznească să ţină şi să oprească peste această carte a domniei mele, pentru că <cine> va îndrăzni să ţină* acel om rău va păţi. Şi altfel să nu fie* după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Barbul mare vornic.
       Scris aprilie 10 zile.
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
       Arh. St. Buc., a. I., nr. 529 (Tismana, XCI/1). Orig., hîrtie (23 X 21), pecete timbrată, căzută, eu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 329. f. 594.
       Datat după Barbul mare vornic, în domnia lui Mircea Ciobanul.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 349.
266
www.dacoromanica.ro
225
<1547 după aprilie 10>.
        t DhIUET >K8ndH8 PdAyA KEAHKH AOrOljiET CÎK> «o» KHHrfc CB'feTOMS MOHdCTHpS E>KE CH 30B8 THCMdHd, KdKO HM Adrt BTiCH HHH TOCnOAdpH CEAO THCMdHd, CHU.EJKE H rOC-nOAHHd HH rrtEAdliiE H cSAHUJE EipdBO H CHU.HJKE AME CEAO THCMdHd A<> ECT CB'feTOMS MICTO.
        H CHU.EJKE H d3 TdKO JIHUJEM CÎK> MO d KHHrS CB'fcTOMS MOHdCTHpS, I3K0JKE A<> ECT CEAO THCMdHd CB'fcTOMS MOHdCTHpS 8 MHp H CAOBOAHO WT BTiCH MKAOB'fcUH. HHKOrOWE Ad HECT BOAEH B'KSHMdTH CEAO HAH HEljJO AOCdWAdTH npE3 CÎIO MOH KHHr, EpE TOrd SKAOB-•feKS EîKE CH nOKScHT BdHTOBdTH HAH TErAHTH CEAO THCMdHd, E>KE ECT CB'feTOMS MOHdCTHpS, d TOrd •JKAOB'fcKS BEAHKH 3A0 KE fldTHT H 3AH pEM XolbE K'KCnpÎEMET WT MEHE, H"K Ad H]f WCTdBHT E'KCH npdBHTEAH CEAWM CK1$T0MS MOHdCTHpS 8 MHp H CAOEOAHO, T’KMÎtO Ad c8t BOAHMAH WU.8 ErS.MEHS CK EpdTÎH WT CB^TO MECTO KdKO CdMH Ad CH WBAd-A^ET-K CEAO THCMdHS.
        TOH d3 rOBOpHM H CBEAETEACTBSEM B-KCdKOMS BdM KdKO CKM HdUJEA TdKO KdKO ECT EHA HdH CTdpH A^HH A^AHHiJ nOKOHHOMt? CBEKpOMH ^pdTHMH AKOpHHK H WH ECT AdA TOH CEAO CB'fcTOMS MOHdCTHpS CK CBOEM& E3HK$, I3K0JKE Ad HM ECT AEAHHHl CSt-TOM8 MECTO. CHUHHCE H d3 AdM TOH CEAO THCMdHd, A<> HM ECT CB'fcTOMS MECTO AEAHH*K H Ad ECT ndMET nOKOHHOM ^pdrHHH AEOpHHK.
        TOH d3 CB'fcA'fcTEACTBSET BdM, HHdKO Ad HECT E10 MOHM$ pEM.
       t Scrie jupan Radul marele logofăt această cartă a mea sfintei m^păs-tiri, care se cheamă Tismana, cum au dat toţi ceilalţi domni satul Tismana, astfel şi domnul nostru a cercetat şi a judecat drept şi astfel a dat satul Tismana să fie al sfintului loc.
       Şi astfel şi eu aşa scriu aeeastă carte a mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie satul Tismana sfintei mănăstiri in pace şi slobod de către >toţi oamenii, nimeni să nu fie volnic să ia satul sau să-l supere cumva peste această carte a mea, căci acel om care se va Încumeta să tulbure sau să tragă satul Tismana, care este al sfintei mănăstiri, iar acel om mare rău va păţi şi rele cuvinte va primi de Ia mine, ci să lase toţi dregătorii satul sfintei mănăstiri in pace şi slobod, numai să fie volnici părintele egumen cu fraţii din sfintul lăcaş ca singuri să stăpînească satul Tismana.
       Aceasta spunem şi o mărturisesc vouă tuturor, că aşa am aflat că a fost în zilele cele vechi dedină răposatului meu socru Drăghici vornicul şi el a dat acel sat sfintei mănăstiri, cu limba lui, ca să-i fie dedină sfintului loc. Astfel şi eu dau acest sat Tismana, să fie sfintului loc dedină şi să fie pomană răposatului Drăghici vornicul.
       Aceasta eu v-o mărturisesc, iar altfel să nu fie, după spusa mea.
       Arh. St. Buc., S. I.,ur. 529 (Tismana, 1/13). Orig., hîrtie (30 x21), pecete iuelară aplicată iu ceară albă, căzută. Cu o traducere diu 1844; altă traducere ibldem, ms. 335, f. 29V-ŞO.
       Datat după alte documeute ale m-rii Tismana.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 228—230. Trad. D.I.Ri, B, 351 (sub data; <1547 după aprilie 26».
www.dacoromanica.ro
.267
226
1547 (7055) aprilie 30, Bucureşti.
       f AlHriOCTTlO EOJKÎEIO, Iw fflHpHd BOHEOAd H rOCnOAHHTi B*hCOH BEMdE ^flTpOB-AdXÎHCKOH, CHH"h BEdHKdrO H fip’feAOKpdrO PdAydd BOEBOAd. friRiT roCftOAfTBO. MH ^cîe noKErt’kHîE rocnoACTKd mh, cd8r8 rocnoACTBd mh ©np-fc c*h chhokh ch h ch dHEncEdM» CH WT BpdTHE, HKO Ad HM ECT W4HH8 8 GnHH8 WT AoBHIJjS, EdpE EdHKd CE £TET H3jBpd.TK HHJfHE AEAOBE ETiCE, ddH WT CTdpd WHHHd A^d AEdd, AEd EdlJjSMS CH E'hpBdTOB H AEd BpdTOMS CH ÎwHOBS, (10HE5KE HM ECT CTdpd H npdBd W1Hh8 H A^AHH8, EIJJE H (lOKSflEHd WT Ert-KKdH 3d XUS dCnpH.
       H ndKH Ad HM ECT WT A’fedHHU.S ILjOHJHdCKM IIOdOBHHO, IIOHEJKE HM «CT CTdpd h npdBd wmhhS h a^AhhS h ndKH h noKSnEHd wt chhobh Ed'hKdHwe, wt nona Komum H WT BpdTHE Ero 3d X denpH. H f1dKă Ad HM ECT WT A&d HHBd AKd AEdd, ndKH HM ECT noKSnEHîE wt chhobh Ed'KKdHWB, wV nond KOAUiJd h wt BpdTHE Ero 3d c denpH.
       AdH WT C?E BHUJE pEMEHO WHHHE MTO CE 30BE AEd IwHOBS EHdd ECT npETHCHEHd WT ÂPdrOMHp H WT BpdTÎE Ero; d }K8ndH Gdnp'k C"h <CHHO>BH CH H Ch dHEflCHIO Cil H3BdAHdd IO ECT Ch npdBOM e8AHl|j8 WT npEA I10K0HH0M8 IlHHTHrtS <BOHBOAd> H WT npEA PdAydd BOHEOAd KddSrEpd, TdKOJKAEpE H WT npEA> TOCnOACTBd MH. d IIOTOM, EHdd KH fCT H (lOKSflEHd WT CHHOBH ÂpdrOMHpWB WT GTdHMIOd p*h METOM CH 3d xd\jr denpH. d ©fip'fc Ch CHHOBH Ctţ U CTi BpdTHQM CH, WHH H3METHHLUE TM3H dCnpH xdJ WT npEA PdAydd BOHEOAd KddSrEpd H EIJJE H)f ECT SSHrt H ScpdMOTHd PdA\*d BOHEOAd. AEM pdAH, CTdHHIOA H Ch 1ET8 Ero H MHKUJdH Ch 1ET8 EM8 Ad HE HMdT HHMTOJKE MET"kjf8 Hd^ CHE BHUIE PEMEHE WHHHE EpE c8 WCTddH WT SdKOHd WT npEA EHHTHrt8 BOHEOAd H WT npEA PdAydd BOHEOAd KddSrEpd. H TdKOJKAEpE WCTdUJE WT 3dK0Hd H WT npEA TOCnOACTBd MH.
       CEro pdAî, AdA^X H rocnoACTBo mh kSimhS ©npE ch chhobh ch h ch dHEncEra CH WT jBpdTHE, I3K05KE Ad HM ECT B’hCE dE BHUJE pEHEHE WHHH^ B*h WMHH8 H B*h WXdB8, HHM H CHHOBWM HM H BH8KOM H np'fcBHS METOM HM. H B*h HHy np'hAddHKd Ad H*bCT B*h B'bKH, dH8 Ad ECT W^TdBUJHM HM. H HH WT KOrOJKE HEnOTMKHOBEHHO, nO pEHEHÎE- TOC-nOACTBd MH.
       GeHCE H CBEAETEdÎE nOCTdBdEy rOCflOACTBO' mh: JKSfldH EHHTHrt'h EHBUJE AKOp-HHK H >K8ndH GTdH BEdHKH BdH EpddEBCKH H >K8ridH KdpKSd BEdHKH AKOpHHK H WSlldll PdAyd BEdHKH dWrWJjsET H TEprH BEd BHCTHIdp H EdA*b CndTdp H ^ÎHKSd KOMHC H ,i,dK nEXdpHHK 3 GTdHKO pTOAHHK'h H IIp'hKSd BEdHKH nOCTEdlIHK, HcnpdBHHK, AP’hPHM BEdHKH nopTdp.
       H dB, GOnp’k WT PHBHHK, EKE ChnHCdX K"h HdCTOdHH rpdA E8k8PEIJJH M’kCEU.d dnpHdÎE d AhHH, B d*bT X3HE.
       ţ Iw /ttîpid BWEEWAd, MHdOCTÎA E05KÎA TOCnOAHHh.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Oprea Ou fiii săi şi cu nepoţii săi de frate, ca să le fie ocină în Spinu din Lovişte, oricît se vor alege părţile lor toate, Insă din vechea ocină două părţi, jartea tatălui sâtu Bărbat şi partea fratelui său Ion, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, încă şi cumpărată de la Vîlcan, pentru 666 aspri.
       Şi iar să le fie din delniţa Ploşcească jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi iar cumpărată de la fiii lui Vîlcan, de la popa Comşa şi de la fraţii săi pentru 600 aspri. Şi iar să le fie din două ogoare două părţi, iarăşi le este cumpărătură de la fiii lui Vîlcan, fie la popa Comşa şi de la fraţii săi pentru 200 aspri.
       Iar din aceste ocine mai Sus-scrise partea dare se numeşte a lui Ion a fost cotropită de Dragomir şi de fraţii săi; iar jupan Oprea cu fiii săi şi eu
268
www.dacoromanica.ro
nepoţii săi şi-a scos-o cu dreaptă judecată dinaintea răposatului Vintilă <voievod) şi dinaintea lui Radul voievod Călugărul* de asemenea şi dinaintea domniei mele. Iar apoi, a fost cumpărată de fiii lui Dragomir, de Stanciul cu ceata sa, pentru 1 700 aspri. Iar Oprea cu fiii săi şi cu fraţii săi, ei au lepădat acei aspri 1 700 dinaintea lui Radul voievod Călugărul şi Încă i-a bătut şi i-a ruşinat Radul voievod. De aceea, Stanciul şi cu ceata lui şi Micşan cu ceata lui să nu aibă nici un amestec pe aceste mai sus-zise ocine, căci au rămas de lege dinaintea lui Vintilă voievod şi dinaintea lui Radul voievod Călugărul. Şi de asemenea au rămas de lege şi dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea jupanului Oprea cu fiii săi şi cu nepoţii săi de frate, ca să le fie toate aceste ocine mai sus-zise de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădaliCa să nu fie în veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
     - Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe mare vistier şi Badea spătar şi Diicul comis şi Dan paharnic şi Staico stolnic şi Pirvul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
      Şi eu, Oprea din Rlmnic, care am scris In cetatea de scaun Bucureşti, luna aprilie 30 zile, în anul 7055 <1547).
      t Io Mircea ivoievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., A. N., CXXII/1. Orig., perg. (44 X 42), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 352.
227                                                1547 (7055) mai 8, Bucureşti,
       ţ Mhaoctîio eowTeio, Iw (Rapid bohboaa h rocrtOAHHTk b'kcoh XrrpoEAdfÎHCKOE
3EMAE, CHH’k EEAHKdrO H AOBpdrO          EOHEOAd. A<*K<,T rOCftOACTEO MH CÎE nOBEAfe-
«IÎE POCnOACTEd MH CB’kTOMS MOHdCTHpg rAdrOAEMH IlHCTpHU.8, I3KOKE A* HM ECT UI4HH# CEAO EEAHKd E’KA'BCTpd, nOHEÎKE HM ECT CTdpd H fipdBd W4HH# H A^AHH8 H A*HHd EIJIEWE npH A^HH EadAd EOHEOAd EddSrEpd WT EOA’kpH IIp'KBgAEIlIHM, KpdlOBEIJlOM, E>KE ECT EHA HHJfHS A^/ţHH3.
       d noTOA\, HMduiE npg np’kA, rocnoACTB# a\h ckc Gtohm Ihmp, epe c8t ehah npHTECHHAH WT CTOHKd LfalOp npH A^HH PdAydd KOHBOAd EddSrEpd. H COpOMHUIE ErO llpEA rOCnOACTBS MH, KdKO A<> CTOdTH AHU.8 fipETH CE llpEA rOCnOACTB# MH. d WH, HHKdKO-ÎKE HE JfT’fclUE npHHTH fipEA rOCnOACTES MH. d rOCflOACTBO MH, 8 TEM, rAEAdJf H cSAHJf C’k B’KC’fcMH 1ECTHTHMH npdBHTEAÎE TOCnOACTEd MH <H> H3HdHA«Jf rOCnOACTBO MH EpE ECT EHA WT A'bAHHS EpdlOKEl|IOM H flOKSflEH WT ErtdAVrt AEKErt 3d XE~Î dCnpH H 3d EAHH AOKpii KOH. Giro pdAÎ, WCTd CTOHKd IlHMOp WT SdKOH WT npEA rOCflOACTBS MH, KdKO BEKE MET’kjfS A* HE HMdT CKC TOE CEAO. Eh8 A*A<>X TOCnOACTEO MH CÎE BHUIE PE1EHO CEA? CBtTOMg MOHdCTHpS Eîk£ ECT BHUIE IMCdHd, QKOJKE A<> M8 ECT B*K WHHH$ H E’K WX’tlES H HE WT KOrOÎKE HEnOTKKHOBEHHO, nO WpE3M0 TOCnOACTEd MH.
       GeîKE H CEEA'bTEAÎE flOCTdKA’kEM rOCnOACTEO MH! WSfldH EhHTHA-K KHBI1IE. ABOfl-HHK H JKSfldH CTdH BEAHKH EdH JKhACKH H JKSndH EdpcSd BEAHKH ABOpHHK H JKSfldH PdAV"rt BEAHKH AWrw4>ET H Ftprt EHCTÎHp H EdA* CndTdp H CTdHKO CTOAHHK H A<*H flEJfdpHHK H AHHKSa KOMHC H IIp'KBSA BEAHKH flOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdAYA BEAHKH AWrW$ET.
       HcnHCdX’ d3, GhH I1HCEU, Eli HdCTOAHH rpdA E8K8pEltll, AVkCEUd MdHE H AKHH* B*K A^T X3HE.
       ţ Iw (RHpid BWEBWAd, MHAOCTÎA KOJKÎA rOCIIOAHHK.
www.dacoromanica.ro
269.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată - ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numitte Bistriţa, ca să-i fie ocină satul Vădastra Mare, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină >şi dată încă în zilele lui Vlad voievod Călugărul de către boierii Pîrvuleşti, Craio-veşti, care a fost dedina lor.
      Iar apoi, a avut pîră înaintea domniei mele cu Stoica Picior* căci au fost cotropiţi de Stoica Picior în zilele lui Radul voievod Călugărul* Şi l-am sorocit înaintea domniei mele, ca să stea faţă, să se pîrască înaintea domniei mele. Iar el nicicum n-a vrut sa vină înaintea domniei mele. Iar domnia mea, întru aceasta am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că a fost de moştenire al Craioveştilor şi cumpărat de la Vladul cel Gros, pentru 15 000 aspri şi pentru un cal bun. De aceea a rămas Stoica Picior de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă cu acel sat. Ci am dat domnia mea acest sat mai sus-zis sfintei mănăstiri, care este mai sus-scrisă, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei melei
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Staico stolnic şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Am scris eu, Sin piseţul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 8 zile, în anul 7055 <1547).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu? domn,
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 531 (Bistriţa, LV/1). Orig., hîrtie (33 x 23), pecete timbrată. Cu o traducere din 1844. Alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 18, 199, f. 2, 203, f. 437 şi 713, f. 660V - 661.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 353.
228                                           1547 (7055) mai 18, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului, răposatului Io Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele boerului domnii mele lui Bîrcă pitariul şi jupînesii lui Erinei, fata jupînesii Cătălinei şi cu feciorii lui, ciţi Dumiiezeu îi “va dărui, ca să-i fie ltii satul Băneştii după Neajlov şi satul Sîrbii din apa Argeşului tot, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu morile şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul du pretutindinea.
      Şi iar să-i fie lui moşie la satul Româneştii din Jos, însă a treia pârte de moşie, din cîmp şi din pădure şi din dunţbravă şi din apă şi cu viilş şi din siliştea satului şi cu rumânii, oricît să va alege şi iazul cu morile, de l-au făcut boerul domnii mele Bîrcă pitariul ca să să hrănească. Pentru că aceste mai sus-zise sate fost-au de baştină ale jupînesii Cătălinei, cîştigate de către părintele ei încă mai dinnaiht^ vreme de la alţi domni bătrîni de aici din ţară1.
      Apoi, cind au fost acum, in zilele domnii mele, iar jupineasa Cătălină dat-au aceste mai sus-zise sate şi rumâni gineri-său, lui Bîrcă pitariul şifiie-sii Irinei zestre dinaintea domnii mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor boerilor domnii mele şi cu mare blestem au dat aceste sate zestre gineri-săii, lui Bîrcă, şi jupînesii lui, Erinei.
m
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceia, am dat domniia mea <lui Bircă pitariul)-2, ca să-i fie moşie ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Vintilă vel dvornic8 i jupan Radul vel logofăt i jupan Gherghe Vel vistier i jupan Badea vel stolnic4 i Diicul comis i Dan pitar5. 1 ispravnic Radul vel logofăt.
      Şi am scris eu, Neagoslav grămăticul, în cetatea Bucureşti, mai 18 leat 7055 <1547>.
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Radu Vodă, nr. 256, f. 689v. Traducere; altă traducere la Bibi. Acad., MDCL, f. 41.
      EDIŢII. D.I.R., B, 353-354.
       1 în ms. MDCL de la Bibi. Acad., tn loc de.' „de aici din ţară“=„d4 în descălecatul
ţării".
       *  Pasajul: „lui Bîrcă pitarul", după ms. MDCL de la Bibi. Acad.
       *  în loc de: „fost marş vornic".
       4  în loc de: „spătar".
       *  în loc de: „paharnic".
229                                                1547 (7055) iunie X, Bucureşti.
       ţ IRhaoctkio bokheio, Îw fflHpia BOEBOAd h rocnoAHH'k b*kcoh 3eamh JîrrpoK-nax’îHCKOE, chetk KEAHKaro h np^A^paro             koekoae 1 Aakaţ rocnoAcTKC> mh
CÎIO nOBEA-bHHE rOCnOACTBd AlkH CKtTOAlS MOHdCTHpS H EOÎKECTKHHAA HHOKOAA WT THC-AfPbHd, HAE>KE ECT XPdM Hp’bcK'bT’bH, MHCTtH H np-bEAdPOCAOBEH-bHH BAdAUlHUE HdUJOH
Eopopoaku,e h npHCHO a^bh MdpHia h mkcthoah Scdehhe, hkoîke a<* aa8 ect cEmujrfc
EJKE CE 30BET IIoTOHEUS , BTiCd H CK KtCOAA JfOTapOM, nOHE/KE ECT CTdpd H fipdBd WMHHd, A*bAHH8 CB’bTOAUS MOHdCTHpg, EljJEJKE WT fK3AdHHE EAdUJKOE 3EAMH.
       ă. IlOTOAH, HMdlUE WTU.3 EP8a/\EH8 EpAAOHdjf ffldpAdpHE CKnpEHHE lip EA rOClTOACTKO <WH CKC CTdH GdC$A WT EopKOKd H CTiC Kp'KCT'b WT REpTESKH SpdAÎ KHUJE llHCdHO CEAHIJJE IIoTO>JELJ,8a. TdKO np-blUE CTdH GdC$A H Kp'KCT’b lipEA POdlOACTEd MH KdKO ECT IIoTOHEUSA HHJfHd A'feAHHS. TdJKE POCIlOAeTKO A\H cSAHJf H ™EA<>X' CO CŢdpH SdKWH CKC HECTHTHMH BAdCTEAWAA POdlOACTEd AAH H npO*JHTd)[' POCIlOACTKO A\H KHHPE lipt-JKA’fcHHEX' CTdpHEJf POCIlOAdpH, WT fflHpMd KOEBOAE H WT A<*H BOEKOAd, BlkCEJf nO pEA$ AdJKE a<> npH a^hh rocnoAcTBd ahh, kako ect khuje pemeho cEAHijj'b cTdpd h npasa a^A^hS CB^TOAlS AAOHdCTHpS. H ElfiE^Kf SSEjf EP8a/VEH8 ffldpAdpHE 3dK0H KÎ-THM EOA’bpH WT npEA rOCIlOACTEd AAH, KdKO A<* 3dKAET. H SdKAEUJE H AAdpTgpHCdUJE nO HHJfHE A^UJE KdKO H'bc.x HMdA CTdH GdC$A H Ep'KCT'b HHKOPAdJKE MHEAHO AAET’bjf^ HdA KHUJE p'b^ WMHHS, Il0T0MELI,Sd. H WCTdJf CTdH H KpTkCT-b WT 3dK0H WT lipEA TOCnOACTEd AAH, KdKO BEKg AAET’bjfS A,d HE HAAdT.
       CEro pdAÎ, A<*A«X nocnoACTBO aah cK-bTOAnS AlOHdcTHpS h wth3 ep8a\eh5, BKOJKE Ad MS ECT B*K WMHHg H K-K WJfdEg H WT HHKOrWJKE HEIIOTAKHOKEHO, nO p’b'JH
rocnoAcTBd ahh.
       Ge>KE CBEAETEAHEI KglldH EeHTHA-K AKOpHHK H KglldH &TdH BEAHKH KdH H ttSlldH EdpB$A BEAHKH A^OpHHK H }K$ndH PdAyA BEAHKH rtWPWj|SET3 H TEpPE BEAHKH BHCTHEp H HdA’fc BEA endTdp H AdH BEAHKH nEJfdpHHK H CTdHKO BEAHKH CTOAHHK H AÎHK3a BEA KOMHC H IIpIjKSA BEA IIOCTEAHHK. HcnpdKHHK;           SEA nOpTdp,
       H d3, CTdH ?EPBEH, EHCE HCnHCdJf 5 PpdAy EBkBpEIPH, AA-bCEltd lOHlE d A^HIe, S A^T X3HE.
       t Iw fflîpMd BWEKWAd, AAHAOCTÎ/R- KOHClA POCIIOAHHK.
www.dacoromanica.ro
271
      t Din mila lui Dumnezşu( Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, sfintei mănăstiri şi dumnezeieştilor călugări de la Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvintatei stăpinei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei uspenii, ca să-i fie seliştea care se cheamă Potoceţul,, toată şi cu tot hotarul, pentru că este veche şi dreaptă ocină, dedină a sfintei, mănăstiri, Încă de la întemeierea Ţării Româneşti.
      Iar apoi, a avut părintele egumen eromonahul Mardarie plră Înaintea domniei mele cu Stan Sasul din Corcova şi cu Clrstea din Certeji pentru mai sus-scrisa selişte Potoceţul. Aşa pirau Stan Sasul şi Clrstea Înaintea domniei mele că Potoceţul este dedina lor. Deci domnia mea am judecat şi am cercetat după legea veche, cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi am citit domnia mea cărţile domnilor celor bătrîni de mai Înainte, de la Mircea voievod şi Dan voievod, toate pe rînd pină în zilele domniei mele, că este mai sus-zisa selişte veche şi dreaptă dedină a sfintei mănăstiri. Şi Încă a luat egumenul Mardarie lege 12 boieri dinaintea domniei mele, ca să jure. Şi au jurat şi au mărturisit pe sufletele lor că n-au avut Stan Sasul şi Clrstea niciodată nici un amestec asupra ocinei mai sus-zise, Potoceţul. Şi au rămas Stan şi Clrstea de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă.
      Pentru aceasta, şm dat domnia mea sfintei mănăstiri şi părintelui egumen, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori: jupan Vintilă vornic şi jupan Stan mare ban şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe mare vistier şi Badea mare spătar şi Dan mare paharnic şi Staico mare stolnic şi Diicul mare comis şi Plrvul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
      Şi eu, Stan Roşul, am scris In cetatea Bucureşti, luna iunie l-a zi, In anul 7055 <1547>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 532 (Tismana, V/l). Orig., perg. (29 X 36), pecete timbrată. Cu o traducere din 1847; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 427 şi 335, f. 59v — 60.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Tismana, 233—235. Trad. D.I.R., B, 354—355
230                                                      1547 (7055) iunie 5, Bucureşti.
        ţ AIhAOCTÎIO E0WÎ1O, îw fflHpqd BOHBOAd H rOCnOAHHk B'kCOH SEMriE JîrrppOB-rtdJfHCKOE, CHH*K np’kAOKpdrO H BEAHKdrO PdAVA BOHBOAd. A‘JK‘JT rOCnOACTBO MH CÎE nOBErttHHE TOCnOACTBd MH WB0M8 MkAOBEK'k 110 HME EdA>OA, 0KO5KE fi,d M8 ECT HErOBg WMHH8 8 jT'kK'kHEIIlHH WT KodCTTi, BdpE EAHKd CE XTE.T H3EpdTH HErOB AE<i WT WMHH8, nOHEKE M8 ECT CTdpd H npdBd WMHHd, A^AÎHd.
        ă noTOM, npHHAE EdAftri npEA rocnoACTBd mh tepe 8ao>kh h noEpdTH no AEUJEP<i CH no HME dHKd H 3ET ErO H*krO£ H GtOH HdA HErOB8 WMHH8, HdA B'kCd, KdKO C8T TpH EpdTHE HEpd3A’fcriEHH, B'k B’kKH. driH EdA*»/! A<* K8AE BOrtEH A^KrtE X$KE SHTH XCHB,' d no CkMpTiTH ErO, A<> WEddA8ET CÎE EHU1E pEMEHd WMHHd.flHKd H H*krOE H GtOH, nOHEME H 8rtO>KH H nOEpdTH WT HEPOB A^BpOM BOMO, nOHE/KE TdKO CE ^T'kKMHLllE WT npEA T0C-nOACTBd MH.
        d noTOM, npHHAE EoMdH npEA rocnoACTBd mh, tepe Saowh h noEpdTH no HfcroE H no GtOH HdA HErOB8 AE<i WT WMHHS 8 IlEpHtaU,H, drtH 8 CEAEHHE CEAWM, T'kMHIO K0-
272
www.dacoromanica.ro
JtHKO HM APtKET K$KE H CKC I1AET0BE H 8 flOrtE, WT HdA BTiCd WHHHd HdA E lldUJH,’ drtH no kSae ect mecto EE3 BpdHHijiE, iiohe>ke t<iko h Saokh h nospdTH wt npEA roenoACTEd MH, WT HErOK A^SpOM BOrtlO. ă nOTOM, CE A«>KE ITfcrOE H OtOB, TEpE A<iA^E H Aip®" BdUJE no EOMdH CKC EAHd ASrtdMTi H CtC EAHd KpdBd CKC MriEKO H CKC dCnpH §, 3ApdA< HJO HJf ECT SrtOJKHrt EoMdH$ HdA W«JHH8. H TOCnOACTBO MH A<>AOlUE KOHK.
       Cero pdAÎ. hm A<>A$)f h rocnOACTBO mh, bkoke a<J hm bSae b*k whhhS h wjfdB#,
HM H CHHOB0M HM H BHOKOM H npEBH$HETOM HM. H EV HlIJf llp'BA'l'IHKd A<> H'fcCT, H8 Ad ECT WCTdBUIHM HM. H HH WT KOrOHfE HEnOT'KKHOBEHO, nO WpH3M0 TOCnOACTBd MH.
       Ge>KE CBl^TEAH nOCTdKAEJf rocnOACTBO mh: WSlldH fiHHTHrtlk BHBUJE AHOpHHK H K$ndH GTdH BEriHKH BdH EpddEBCKH H WSfldH EdpB$rt EEAHKH AKOpHHK H WSfldH PdA^ BEAHKH rtwrw4>ET H I^prE EHCTHBp H EdA'fc 3^ErtTi8 CfldTdp H ^dH nEJfdpHHK H AHK$d K.OMHC H GTdHKO CTOAHHK H lIp^ESA EEAHKH nOCTEAHHK. HdlpdKHHK, AP^rHH BErtHKH
nOJJTdp.
       IlHC B"K rpdA ESKSpEIflH, M'kcEU.d IOHÎE F A^HH, B <VfeT *3HE.
       ţ Iw /HîpHd BWEBWAd, MIMOCTÎM BO>KÎd\ TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a ţoată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om anume Badiul, ca să-i fie ocină in Găvă-neştii din Coastă, oricţt se va alege partea lui de oqină, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Jar apoi, & venit Badiul înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe fiica şa, anume Anca şi pe ginerii săi, Neagoe şi Stoia pe ocina lui, pe toată, ca să fie trei fraţi nedespărţiţi, în veci. Insă Badi\il să fie volnic, cit va fi, în viaţă, iar după moartea lui, să stăpînească această mai sus-zisă ocină Anca şi Neagoe şi Stoia, pentru că i-a aşezat şi i-a înfrăţit de a lui bunăvoie, fiindcă aşa s-a întocmit dinaintea domniei mele.
       Iar apoi, a venit Coman înaintea domniei mele, de a aşezat şi a înfrăţit pe Neagoe şi pe Stoia pe partea lui de ocină în Periaţi, însă în vatra satului, numai cit îi ţine casa şi cu gardurile şi In cîmp, de peste toată ocina pe 5 paşi, însă pe unde este locul fără branişte, pentru că aşa i-a şi aşezat şi i-a şi înfrăţit dinaintea domniei mele, de a lui bunăvoie. Tar apoi, s-au ridicat Neagoe şi Stoia de au dat şi au dăruit pe Coman cu o dulamă şi cu o vacă cu lapte şi cu 60 de aspri, pentru că i-a aşezat Coman pe ocină. Şi domniei mele au dat calul.
       Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie Celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei melc.
       Iată martori am pus domnia mea: jupan Vintilă, fosţ vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Realul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea Zăblău spătar şi Dan paharnic şi Dicul comis şi Staico stolnic şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
       Am scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 5 zile, în anul 7055 0547>.
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., 534 (Ep. Buzău, XLI/l). Orig., perg. (32,5 X 43), pecete timbrată. Cu o traducere din 1861; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 227.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 355-356.
www.dacoromanica.ro
273
231
<1547) iunie 5, Bucureşti.
      t fflHAOCTÎW EO>KÎI«, Iw MHpnţ KOHKOAd H TOCnOAHH'K B>CEH 3EMAH Xrrppos-AAJfHHCKOH, CHH'K BEAHKArO H riptAOKpdrO PdAVrt BOEBOA- AdK‘1T TOCnOACTKO MH CÎE nOBliAEHÎE rOcnOACTKO MH TpSHKEH CK BpdTÎEM CH, I3K0JKE M M8 ECT wmhh8 oy Epd-BEU.H, WT A^<V fl&HHU,HK<d> I10A0KHH8, Hd IlOAK» H Hd W8MK H Hd BOA H Hd [MdlO WT BHOH-rpdA, nOHEJKE nOKSnH TpSHK-k CTiC BpdTÎEM CH WT /O.HHU,HKd 3d xd$ dCnpH, BTk A^HH nOKOHHdrO E'KC'KpdBd BOEBOAd. H ndK nOKSnH TpSHK'fe CEC CHHOBHM ? HHBE WT A0BP‘*> I hhbe 8 IJlHpBHHd, d APSr hhb 8 IIoiadHd, 3d a dcnpH. H ndK nOKSnH TpSHK'b C"K CHIIOBH CH AM HhkSaeb h am Ad3dp8B B’Kcdjf, 8 EphbhhS EpoljjIjhom, 3d y dcnpH. H ndK noKSnH TpSHK-fe WT EHUJd EAHh HHB 8 EpHBHHd EpOlJjISHHAWB, 3d M dcnpH. H ndK HOKSnH Tp8HK*b wt Hhpbehboa eahh hhb 3d h dcnpH. H ndK noKSnH TpSHK'b wt PdAVrt *Ahh hhb 3d H dcnpH.
      Gero pdAî h rocnoAcTso mh aaA*X, hkojke a<> hm ect whhh8, wjf<dB8> hhai H CHHOBOM HM, BHSKOMME H np1SBH8METOM HM H HH WT KOrO>KE HEnOT’KKHOBEHO, nOp«3.V\0 rocnoAcTKd mh.
      <Ge>KE H> CB'kAHTE/lE IlOCTdBAliEM rOcnOACTKO MH : >K8ndH EhHTHA’K ABOpHHK H >K8ndH EdpS8A BEAHKH ABOpHHK H WSlldH GTdH BEAHKH BdH EpdAEBCKHM H MSlldH PdAVrt BEAHKH AWrWiJiET H TsprE BHCTÎEip H EdA't CndTdp H PdAYA nEppHHK 1 H AhHKSA K6A\HC H IIp'kBSA nOCTEAHIIK. HcnpdBHHK, AP’KrHl) BEAHKH nOpTdp.
      IIhc b*k rpdA E8k8pei4jh, MlicEu,d whîe e abhh, b a1st x3hh.
      ţ îw fllîpMd bwebwaa, mhaoctTa eojkîm rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia meâ această poruncă a domniei mele lui Trunchea cu fraţii săi, ca să-i fie ocină în Vrabeţi, din partea lui Minţică jumătate, la cîmp şi la pădure şi la apă şi la plaiul de vie, pentru că a cumpărat Trunchea cu fraţii săi de la Minţică pentru 1 500 aspri, în zilele răposatului Băsărabă voievod. Şi iar a cumpărat Trunchea cu fiii 3 ogoare de la Dobra; 2 ogoare în Ştirbina, iar alt ogor în Poiană, pentru 30 aspri. Şi iar a cumpărat Trunchea cu fiii săi partea lui Nicula şi partea lui Lazăr toată în Crivina Broştenilor pentru 400 aspri. Şi iar a cumpărat Trunchea de la Vişa un ogor în Crivina Broştenilor pentru 40 aspri. Şi iar a cumpărat Trunchea de la Bouroşu un ogor pentru 50 aspri. Şi iar a cumpărat Trunchea de la Radul un ogor pentru 50 aspri.
      De aceea şi domnia mea am dat, ca să le fie ocină, ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi dş nimeni neatins, după porunca domniei mele.                                       4
      <Iată şi> martori punem domnia mea: jupan Yintilă vornic şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Radul paharnic1 şi Diicul comis şi Pirvul postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
      Scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 5 zile, în anul 7058 <1550>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 564 (Tismana, XLVIII/1). Orig., hîrtie (28 X 20), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1846; alte traduceri ibidem, ms. 330, f. 390 şi 336, f. 301 v — 302.
      Văleatul greşit; datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 400-401 (sub 1550).
       1 în vremea aceasta mare paharnic era Dan.
,274
www.dacoromanica.ro
232
1347 (70o5) iunie 6, Bucureşti,
       t Et sakohIî noREA^ rocnoAt, Eor*K chhobwaa Îcpaeaebivaa, H4 B'KC'feKO a1îto AECETCTBOBATH EAHKA Al|JE CTE5KH1) H CE BliAEIJJE AnOCTOAH CE’feTH H EorOHOCHÎH IVTU.H CTvB-tUidUJE HA AAOIJJK H HA BAArOAATEACTBO A8UJ4AA HAUJHAA H npISAABUJE HAA\, ■JEAU’rtV, IVEH A\OAHTB©<* H EA'feHÎEAA H nOCTIVAA, IVBH)KE AAHAOCTHHt AAH UTptEATH CE IVT R'KC'fc 3A*K.
       Ge>KE H A3, EAArOBtpNÎH H EAATOMECTÎBIH H XpHCTOAIOSHBÎH }t (AAAOAPVKABHÎH, Iw ffllHpMA BOEBOAA, CHHTk BEAHKArO H nptAOEpAr© Pifi,IfAA BOEBOAA H rOCnOAHHTi R"KCCH 3EAAAH rarrppOBAAX'HHCKOH, nOpEBHOBAJf B'KCnOAA'ISHAB rOCnOACTBO AAH CAORO CTApiţA HtKOErO pEKUJAro: „AoeAJKAEHÎA BptM-k npÎHAE H KSflHM IţlSAOAA^APÎEAA H CAAtpEHÎpAA nOA3A K*K CEBfc npHRECTH BTk BptiWtt        H B'KSAAHIE. Ge>KE H A3 >KEAAE IV AECH^M
IVTUA.CTATHMH H npHnAAA<T> JCK EAAAÎIVfc CAAAOAA8 XpHCTS iţApS, Eor8 haujeaaS h npt-MHCT-bH Ero AAATEpH, EJKE ECT JfP^AA CBtTArO 8criEHlA EM, HHCE BTk THCAAliHA H A^pORA^ C"KH B'RCEMECTHRIH H EAAr0lVEpA3HK]H H npt nOMTEHHKJH, H>KE HAA BTkCEAAH MECTHTÎHH AApWB HACT^Ui^ CÎH JfPHCOBSA rOCnOACTBA AAJI, AAOAEEHHK8 rOCnOACTBA AAH Hr8AAEH8 ÎEpOAAOHAJf MaPAAPÎE H nOCA8UJHHK$ CBliTOAAS AAOHACTHpS d\făEH0ÎE AÎHKOH8 H R'KCEAA EpATÎHAA U’EptTA^UJHH CE B"K CBETOE IVEHTEAH TOH, I3K0JKE A<* MS ECT CBliTOAAS H EO-HCECTHHOAA8 AAOHACTHpS rAATOAEAAH THCAA1SHA, CEAA n© HAAEI THCAAliHA, IVEE CTpAHH p-kKH jHCAAiSHEK H C*K R'KCEAA JfOTApWM H IIOKpSH H FoaTHEIJJÎH H Qp'KEUlOpHH, CK BTi-CEAUt CEAHIJjISAAH H CK R'KCEAA JflVTApiVAA H GdjfABA H Ut^P^SA, CK R'KCEAA CE AH Uit MU H CK R'KCEAA JfOTApiVM H TonEl|iÎH, CK R'KCEM JfOTApiVM H HESppMH, CK R'KCEM CEAH-lU’kAAH H CK BOCEAU JfOTApiVM H rp03ElJJÎH, CK R'KCEM CEAHJUlSMH H CK R'KCEM JfOTApiVM H H'KCHnSA, BApE KOAHKO CE JfTET H3EpAT A EA CR1ST0M8 MOHACTHpS H IIoA'tHHH, K^pE KOAHKO CE JfTET JI3EpAT A EA CB1îTOM8 MOHACTHpS H CEA© KoMAHKO H Ep©A H CK Tonop-HOM.
       H BAATO EHCTpEU, IVT TonOAlţA A® Ep*K30 Tp^AA, BHUJE KoBAMMJA, CK CEA© pEKOM*fc Xp'KCSAASHHUÎ. H BAMA HA KaAA$AT, BAPE KOAHKA ECT AE4 CBtTOMS MOHAC-THp8, B*KCA. H BAAAA t|JO ECT HA F1AAI©, IVT GOaTEU, A^PH 8 PpJMUABS, A EA CB'fcTOMS AKOHACTHpS B*KCA. H HA BAAT8 IVT EHCTpEU, E>KE ECT BhUJE [1HCAHA, A^E, CEAHt|JE H IVEOI© KAASrEpiVBuT H IlAOt|JHHA B*KCA, CK B*KCEAA JfU'TApiVAA. H CEAIV 30B0MÎH IKaPKOBUTH H CEAmjjt <Gt>1'KHMH4J©P HA BAAT'k EhCTP'KUH HA EA'fcA'k, t|JOE HHOrAA EH A© CEAIV EpECHHUA. H IVEE EApiVBHHME H IIpHAEnEU H IlETpOBEU^, CK B^C^AA CEAHiytAAH H CK E'KCEAA X’WTApiVAA. H CEAW EÎHAOBt|JHUA H CSllJHUA H HoT©MEU8a CK B*KCEAA CEAHl|i'kAAH H CK B-KCEAA )flVTApiVAA H AlApKlVB HoTOK, l|iO CE 30BET „Il8T EE3 GeAHUJEb". H IVT Cp*kAHH EhP HA A^HABS, BEC, Ha AlOT'kX’, H IVT IVCKAA Bp'KUlHtlJE AO^A’KK'K. H A^HABt ivt Op’KX’WBH Haaehh a® rwpHtr© /QocthijjIs. H Toaeaaa EoaIua, no ivboi© ctpahS, CK IVptlljTEAA H CK AHEAA^AAH H CK B*KCEAA JfWTApWAA. H Ep'KBHU^ H Sa^IVEHU^ H HeP©BEU,8a H CK B*KCEAAH CEAHUitMH. H Ea^HA H IIpHKp'KCTHa CK B*KCEAAH CEAHl|i’kAAH H CK B’KCEAI JflVTApiVAA. H E8MHHA CK B*KCEAA CEAHt|jtAAH H CK B*KCEAA JflVTApiVAA. H KaH-MEBai,8A CK B’KCEAAH CEAHUitMH H C*K B'KCEAA JfWTApOAA. H 8 TpOUJAHH, BApE KOAHKO CE JfTET HSEpAT A EA CBiSTOAAS AAOHACTHpS, l|JO M 8 ECT nOKSnEHA H A EA HHK8AEB IVT TpO-UJAHH, BKCA, 3AHEJKE IO nOKSlIHUJE KAASrEpH IVT THCAAtHA IVT KHpHIAK Tp^KS, 3AXA AcnpH.
       n©HE>KE cIE BKCE BHUJE nHCAHE CEAA H BAATE H CEAHt|JE H JfOTApE H BAAAE TAEAA^ H npOMHTAJf TOCnOACTBO AAH KHHrH np'KRHAA H CTApHAA CB’bTOnOMHBLUHJf pOAÎTEAÎE H npt-
Aeaîmh rocnoACTBS aah, rocnoAApoAA Eaaujkoh 3eaaah h hshahaojt rocnoAcTBo
AAH.EPE C8T CTApE H npARE IVMHHE H KOAAATE CBtTOAflS AAOHACTHpS H AEAÎHE IVT CK3AAHÎE
Eaaujkoh 3eaaah.
       ă nOTOAA, HAAA1UE WTIţS HTSmEH A&ApAApÎE H B*KCH HHOUT IVT CB’fcTOH MOHACTHp C’Knp'kHÎE npEA rOCnOACTBA AAH CK GtAH Gac8A IVT EopKOBA H p*K KpTkCTt IVT Hep-TE>KH PAAÎ HoTOMEU. H TAKO nptUJE H JfOTtUJE KAKO A<i K*K3HAAAET CEAHIflt IVT HoTO-
www.dacoromanica.ro
275
meu. Ta>KE, rocnoAcTKo a\ii c8a«X h rAEA<»X 110 npdBA# h no 3dKWH eo>kîk>, ce etich MECTHTHMH npdBHTEAÎE rOCIIOACTBd MH H npOHETOJf H KHA^X rOCflOACTBO MH KHHrH cTdpÎEM rocnoAapn wt iipejkahhx, np’kA’hA# rocnoAcTE# mh Mhpmeb boeboae h hhhm b'Hcem rocnoA^Mt no pea$ , a<»>ke a<> A^he rocnoAcTBd mh. H hcthhS H3H4HA0X roc-nOACTBO MH KdKO HHKOrAdîKE HE ECT HMdA Gt4H GdC#A H Kp’KCT'fc HHEAHd METEX-H ElflEWE H SdKAEUjE WTU» Hr$MEH H BpdTHE WT CB^TOM# MOHdCTHpŞ CKC B| BOA'fcpH np'kA rocnoAcTKd mh. H t4ko MdpTtyHcduit rkc hhxhe a&ue. H wcTduiE GTdH h Kp’KCT'k WT npEA rOCnOACTBd MH WT 3dKWH, KdKO BEBE METEX A<* HE IJMdT Eli K-fcKH.
      Gsro pdAÎ, A<*A^X H CKTBOpHX H nOHOBHX H STKpiiAHX CTiH XPHC0K8rt TOCnOACTBd MH H npHrtOÎKHX BHUIE HMEHHTH CEAd A<* C#T CB’kTOM# MOHdCTHpg B'k tfcp'fcnAEHÎE, d EOÎKEC-TBHblM HHOKWM B*K IMIJlS H K"K CTpdE#, 4 TOCnOACTES MH H pOAH<TEAÎEM >* rOCnOACTK» MH H AEAWM roenOACTBd MH B’bMHOE B’KncnOMHHdHÎE. HHHWT KOrOÎKE HEnOTKKHOBEHH, no wphsmS rocnoAcTBd mh.
      GlfJEKE H 3dKAHHdHÎE nOCTdBdtEM TOCnOACTBO MH, KdKO nO CTvMpTvTH roenOACTBd MH, Kwro H3EEPET rOCn©A*K Sor-K BHTH rOCnOAHHt EddUIKOH 3EMAH HAH WT cp-KAÎM-Hdro nAOAd rocnoAcTBd mh hah wt cepoahhk hah, no rp’kc’kx HduiHX, wt hho nAE-MEHHK, A<J dl|JE nOMHTET H 8TKp"kAHT H CKXPdHHT H nOHOBHT CKIO XPHCOBSa TOCnOACTBd mh, Toro rocnoATv Eonv A<* Stbp-kaht h noMHTET h ckxp^hht 611 rocnoAcTB'k Ero. dlfJEAHKE HE nOMETET H HE STBpTvAHT H HE CKXPdHHT H HE nOHOBHT, HM pd30pHT H nonEpET H nocpdMHT, Toro rocnoA*K Eor-k A<* rd pasopHT h a<* rd nonspET h a<> rd nocpdMHT siv rocnoACTB'k Ero h a<> Sbîet emS sae T'kAWM d bti bmaeijihx B'ku'k A^iua Ero h m M$ ECT C'KnOCTdTHHUd fip’fcHHCTdd EorOMdTH Hd CTpdUIH'fcM H HESMHTHOM CMAHIflE HAE>KE AHU.EM’fcpÎE H'kcT. H A<> HMdT MdCTÎIO C"K lOyAOM H CK dpÎH H C"K HH'fcMH ÎS A EH e>ke B'K3MnHUJE Hd rtenoAd Bord h cndcd HduiEro îycScd XpncTd h pekouie kp"kk Ero HdrHKIX H Hd MEA^X HX> E5KE ECT KTv B'fcKbJ.
      Ge>ke h cK’kA’tTEAÎE nocTdBA'feEM rocnoAcTKo mh: WSndH EeHTHATi bhbuie AKOPHHK H ftSfldH GTdH BEAHKH BdH H WSndH SdpBgA EEAHKH AKOpHHK H >K$ndH PdAV<' BEAHKH AWrW^ET H TsprE BHCTHtap H SdA’fc CndTdp H A4H nEXdpHHK H             KOMHC
H GTdHKO CTWAHHK H IIptE^A BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdAV^ BEAHKH AWrWijlET.
      H d3, Iwh, e/Ke nncdx k-k ;cToah!i rpdA ESKSpEipî, MtCEuJ lOHÎE S AKHH, wt âA<IMd}KE TEKSqjdrO, B A'kT X3HE.
      f Iw fflfpMd BWEBWAd, MHAOCTÎ/R BOJKÎ/ft TOCnOAHHk.
      t în lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Isţael, ca în fiecare an să dea zeciuială din cit vor agonisi şi ştiind aceaştu apostolii sfinţi şi părinţii purtători de Dumnezeu au sfătuit pentru puterea şi pentru binefacerea sufletelor noastre şi lăslndu-ne nouă, fiilor, unii prin rugăciune şi prin privighere şi post, alţii prin milostenie a ne curăţa de ^tot răul.
      Iată şi eu, -binecredinciosul şi birifecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singurstăplnitorul, lo Mircea voievod, fiul marelui şi preabunului Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, am rlvnit, amintindu-mi domnia mea cuvlntul unui oarecare stareţ care zice; „A venit vremea Întristării şi să cumpărăm cu înţelepciune şi cu smerenie cele folositoare ce trebuie să Je aducem spre noi la vremea judecăţii şi a răsplăţii". Iată şi eu am dorit să stau la dreapta tatălui şi căzlnd ţa însuşi stăpinul Hristos împăratul, Dumnezeul nostru şi la preacurata lui mamă, unde este hramul sfintei ei uspenih cel dş ţa Tismana şi am dăruit acest de faţă hrisov al domniei mşle, cel atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care estş deasupra tuturor cinstitelor daruri, rugătorului domniei mele, egumenului ieromonah Mardarie şi posluşnicului sfintei mănăstiri Auxenthie diaconul şi tuturor fraţilor care se află în şcel sfint lăcaş, ca să fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, satele anume: Tismana, pe amlndouă‘părţile rîului Tismana şi cu tot hotarului Pocruia Şi
276
www.dacoromanica.ro
Godineştii şi Sîrbşorii, cu toate seliştele şi cu tot hotarul şi Ohaba şi Pîriul. cu toate seliştele şi cu tot hotarul şi Topeştii cu tot hotarul şi Ceurîi, cu toate seliştele şi cu tot hotarul şi Grozeştii cu toate seliştele şi cu tot hotarul şi Năsi-pul, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri şi Podenii, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri şi satul Comanca şi Vadul şi cu Toporna.
      Şi balta Bistreţul, din Topoliţa pînă la Birzo Gîrla, mai sus de Cova-ciţa, cu satul numit Hrisumuinţi. Şi vama de la Calafat, oricît este partea sfintei mănăstiri, toată. Şi vama care este la. plai, de la Olteţ pînă la flîşava, partea sfintei mănăstiri toată. Şi la balta de la Bistreţ, care este mai sus-scrisă, două selişti şi amîndouă Călugărenii şi Ploştina toată, cu tot hotarul. Şi satul numit Jarcovăţ şi seliştea S<t>1ănciştor pe balta Bistreţ, la deal, care altă dată a fost satul Bresniţa. Şi amîndouă Varovnicele şi Prilepeţul şi Petroviţa, cu toate seliştele şi cu tot hotarul. Şi satul Jidov şt iţa şi Suşiţa şi Potoceţul cu toate seliştele şi cu tot hotarul şi Pîrtul lui Marco, care se numeşte „Drumul fără Selişte“. Şi din mijlocul Virtejului pe Dunăre, tot, La Iuţeli şi venitul de la opt pescării. Şi Dunărea de la Padina Oreahova, pînă la Mostiştea de sus. Şi Vodiţa Mare, pe amîndouă părţile, cu nucii şi cu livezile şi cu tot hotarul. Şi Vlrbiţa şi Elhoviţa şi Ceroveţul şi cu toate seliştele. Şi Bahna şi Pricrăstia cu toate seliştele şi cu tot hotarul. Şi Bucina cu toate seliştele şi cu tot hotarul. Şi Cliceveţul cu toate seliştele şi cu tot hotarul. Şi în Groşani, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri, ce îi este cumpărată şi partea lui Nicula din Groşani, toată, pentru că au cumpărat-o călugării de la Tismana de la Chiriac Grecul, pentru 1000 aspri.
      Pentru aceste sate mai şus-scrise şi bălţi şi selişti şi hotare şi vămi, am cercetat şi am citit domnia mea cărţile celor dintîi şi bătrinilor sfinţi răposaţi părinţi şi strămoşi ai domniei mele, domni ai Ţării Româneşti şi am aflat domnia mea că sint vechi şi drepte ocine şi averi ale sfintei mănăstiri şi dedine de la întemeierea Ţârii Româneşti.
      Iar apoi, au avut părintele egumen Mardarie şi toţi călugării de la sfînta mănăstire piră Înaintea domniei mele cu Stan Sasul din Corcova şi cu Cirstea din Certeji pentru Potoceţul. Şi aşa pirau şi voiau ca să ia seliştea de la Poto-ceţ. Deci, domnia mea am judecat şi am cercetat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit şi am văzut domnia mea cărţile vechilor domni de. dinainte, ale strămoşului domniei melc, Mircea voievod şi al tuturor celorlalţi domni pe rînd, pînă în zilele domniei mele. Şi adevăr am aflat domnia mea că niciodată n-au avut Stan Sasul şi Cîrstea vre un amestec. Şi încă şi au jurat părintele egumen şi fraţii de la sfînta mănăstire cu 12 boieri înaintea domniei mele şi aşa au mărturisit cu sufletele lor. Şi au rămas Stan şi Cîrstea înaintea domniei mele de lege, ca mai mult amestec să nu aibă în veci.
      Pentru aceasta am, dat şi am făcut şi am înnoit şi am întărit acest hrisov al domniei mele, şi am dăruit mai sus-numitele sate să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele şi bunicilor domniei mele veşnică ^pomenire. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau dintre rude sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-I păzească în domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi $i nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul
www.dacoromanica.ro
277
Dumnezeu să-l nimicească şi să*l piardă şi să-l batjocorească In domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar In veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu, la cumplita şi nelndurata judecată, unde nu este făţărnicie. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, cari au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este In veci.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Stan mare ban şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Staico stolnic şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi eu, Ion, care am scris In cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 6 zile, de la Adam curgători, în anul 7055 <1547).
      ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 533 (Tismana, 1/14). Orig., perg. (43 X 32,5), pecete atîr-nată, căzută. Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 79 v - 81, 335, f. 19-21 şi 711, f. 66-68.
      EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Ticmana, .235—240, Trad. Nipolăescu-Plopşor Mon. j. Dolj, V, 57-58; D.I.R., B, 356-358.
       1 Loc rupt.
233                                            1547 (7055) iunie 19, Bucureşti.
       f MhAOCTÎIO E0>KÎK5, îw fflnpHd BOEBOAd K rOCnOAHHT» BT»[c]cOH 3EMAH &ITpOB-AdX’HHCKOE, CHHT» BEAHKdrO H np'fcAOKpdrO PdAydd BOHBOAd. ^dBdT rOCOOACTBO MH cîe noBE/vbme rocnoACTBd mh noqTEHOMS h baacteahhS, h npT»BOM8 c'KB'kHHKS roc-noACTBO mh, ?K8ndH8 PiAYA beahkomS Awrw^ET h ckc chhobh ch eahu,hm Eon», npH-nScTHT, HKO>KE A* HM ECT £AHH dll,HrdH, flO HM6 ToMd, nOHEJKE HM ECT CTdpd H npdBd H a'KahhS.
       d nOTOM, npHHAE nOMTEHOM^ npdBHTE/tIO rOCnOACTBO A\H, »8ndH8 PdA^A BEAH-kom8 Aivrw^ET, npEA rocnoACTBo mh, rtpe ame 8 cb^tom» MOHdCTHp rAaroAEMdro ToBopa toe auaraH, no hme Toma, paAî a^uie poaîteaîem Ero h paAî HEroBS a$w$, WT HErOB A°6P0M BOAIO, Aa HM ECT ROM'bHS.
       Tora paAî, A<*A®X H rocnoACTBo mh cb1»tom8 MonacTHp toe au,HrdH, e>ke ect bhiue riHcauS, taKOHCE Aa ect whhh8, bt» w^asS 8 cB'bTOMS MonacTHp rAaroAEMdro ToBOpa H HE WT KOrOHCA^ HEnOThlKHO<BEHO>1, nO p'fcH rOCflOACTBd MH.
       Ge>ke h cb^a^teaiem nocTdBA'kEM rocnoACTBo mh: HcSnaHS Ehhthat» ehb ABOpHHK H HCSnaH EdpS8/\ BEAHKH AKOpHHK H TEprE BHCTHQp H EdA’fe CfldTdp H ^dH nEJfdp-HHK H AhHK8a KOMHC H Hp’kB&t BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, AP^HIM nOpTdp.
       Dhc 8 ahkhh rpaA E8K8pEipî, M^cEu,a iohîe eî a^hh, b A'fcT xbhe.
       t Iw fflîpH'b BWEBWAd, MHAOCTÎA KOKÎA TOcnOAHHI».
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara ţJngrovlahiei» fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinştitului şi vlastelinului şi primului sfetnic al domniei mele, jupanului Radul marele logofăt şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i |ie un ţigan, anume Toma, pentru că îi este veche şi dreaptă de dină,
27?
www.dacoromanica.ro
      Iar după aceea, a venit cinstitul dregător al domniei mele jupan Radul mârele logofăt Înaintea domniei mele, de a dat sfintei mănăstiri numite Govora pe acel ţigan, anume Toma, pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui, de a lui bunăvoie, să-i fie pomană.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri pe acel ţigan, care este mai sus-scris, să fie ocină, de ohabă la sfinta mănăstire numită Govora şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
    * * Iată martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Bărbul mare vornic şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Drăghici portar.
      Scris in minunata cetate Bucureşti, luna iunie 19 zile, In anul 7055 <1547>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S.I.,nr. 536 (Govora, XXV/7). Orig.,hîrtie (30,5X21), pecete timbrată. Cu «.traducere din 1797; altă traducere ibidem, ms. 447, f. 401v — 402.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 358—359. Facs. ibidem, 520.
      1Loc rupt.
234                                                  <1547) iunie 19, Bucureşti
       f MhAOCTÎIO KO>KÎK>, Iw ffiHpHd HOHBOAd H rOCnOAHH’H B*hCOH 3EMAH J>rrpOB-A4XHHCKOE, CHH*K BEAHKdrO H A«>KpdrO 2a\\[AA BOHBOA#. ÂdBdT rOCnOACTBO MH CIE noKErttHÎE rocnoACTKd mh cb^tomB MOHacTHpS raarortEAvaro Tosopa, hko3<e a,a hm ECT CEAO no HME GTOHHdHHH BTvCH H C"KC BTi.COM XC,T‘>PC“V'. "OHE5KE ECT CTdpd H npdEd WHHHM, A^AHHS.
    ’.k noTOM ect HA\aa ivtu,8 hpSmehSa 9ewa®p8 nptHÎE npEA rocnoACTBO mh CTvC Tp03aB CTvC HETOM CH WT /^TvEipH. fl rOCn&ACTRO MH C$AHX H rAEAdX CKC BTvCH HECTHTHMH npdBHTEAÎEM TOCnOACTBa MH nO npdBA$ H nO 3dK0H H BHA'feX rOcnOACTBO MM H KHHTE APSfH rOCnOAdpÎE np-k>KAE HdC BHBUJE FIOKOHHH. H AM®^ rocnoACTBO MH BÎ EOA'kpH WTU.8 HrSMEH 0EU>A®p8 H X®TdpHHK. H TdKO ECT HdUJEA TOE Kj BOA'fepH ndKH no'xovap cT«fpH. H wcVaujE rpo3dB cr heTom ch wt 3dK0H wT npEA rocnoACTBO mh.
       GEro paAÎ. hm AM«X H rocnoACTBO a\h cB-fcTOMS MonacTHpS toe ceao e>ke ECT no EHUJE nHCdH, I3KOHCE A A HM ECT WHHH8 BTk WXdB8 BTw B-fcKH H HE WT KOrO>KA8 HEnOT’KKHOEEHO, nO pEM TOCnOACTBO MH.
       Ce>KE H CBEAETEAÎEA\ nOcTdBAHX rocnoACTBO AMJI MîSnaH EhHTHATv BHBUJE ABOPHHK h HcSnaH EapsSrt beahkh abophhk h »8ndH PdAY<' beahkh Awrw<|iET h TEprE bhcthhjp ii KdA'b cnaTap h /^dH nExapHHK h Ahhk8a komhc h IIp^eSa beahkh hocteahhk. HcnpdBHHK
EdpB8A BEA ABOpHMK.                                                 __
  __' ' H d3 nHcax, GTOHKd TikSpdUj, 8 rpdA ESkSpeijjh, MtcEu,a (ohîe 0î a^hh, b A-feT
X3HS.
       f îw fflîpM-fe BWEBWAd, MHAOCTÎA SORTA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie satul anume Stoicianii toţi şi cu tot hotarul, pentrii că este veche şi dreaptă ocină, dedină.
   •• Iar apoi, părintele egumen Teodor a avut pîră înaintea domniei mele cu GrozaV şi cu ceata sa din Dăeşti. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege
www.dacoromanica.ro
279
şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni răposaţi care au fost Înaintea noastră. Şi am dat domnia mea părintelui egumen Teodor 12 boieri şi hotarnic. Şi aşa au aflat cei 12 boieri iarăşi după vechiul hotar. Şi au rămas Grozav cu ceata sa de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri acel sat carfe este mai stts-scrisj ca să-i fie ocină de ohabă in veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Baddă spătar şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Barhul mare vornic.
      Şi eu, Stoica Tăuraş, am scris in cetatea Bucureşti, luna iunie 19 Zile, In anul 7056 <1548>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 554 (Gtivora, VI/6). Orîg., hirtie (31 X 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere; alte traduceri ibidem,ms. 234, f. 125, 447 ,f. 153v — 154 şi 463, f. 16.
      Văleatul greşit. Datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 382 (sub 1548).
235                                               1547 (7055) iunie 20, Bucureşti,
       ţ /SLhaoctîio bowîio, Îw Mhpma bohboaa h rocnoAHiCk b’bcoh semae iîrpoK-
AAyÎHCKOE, CHH’k BEAHKArO H nptAOKpArO PaAV'' KOHBOAA. A<*KAT rOCnOACTBO <UH CÎE noE'kAEHÎE rocnoACTBA mh ca8r rocnoACTEA mh TatSa ckc ciihobh ch, eahi^hm Ewi AACT, BKOKE A<l «8 ECT WMHHM 8 Gt’BHEIIIH HErOB AEA H WT CEA©, H WT n©AE, H WT nOCBSAE, nOHEJKE M8 ECT CTApA H npABA WHHH8 H A EAHH». d nOTOM, [1AKH ECT TdT8-AWB CkC CHHOBH CH A EA IVT WMHH8 AHEEICEIA CH rp030BA B’kCEX’ WT nOCE^AE H WT CEAO h wt noAE, noHEJKE npÎHAE TposAKA npEA rocnoACTBO mh taîke ch AME h 8aomh no 8HKA CH Tat8a HAA HEHHO A EA WT W11HH8, HAA K'BCEX’, 3A HEHHO AOEpOM BOAK>. H CAKH AA ECT >KHTEAHHU,E TatSaWB, nO HME HtrA, WT AEA dA’BMAHOB CTApOrA EAHH EEHHH8 AEAHHU.8 ^pArOMHpOB WT FIOCBSAE H WT CEA© H WT n©AE, nOHEJKE nOKSnH HtrA SA HEHHO np'bKÎE WT dA-KMAH 3A $H ACIlpH. H I1AKH nOK8nH Tat8a F HHE H nOA WT Ă HHB WT HAH-MIOA SA Ă KOHH H aEH8 M8 ECT T ACIipH.
       H nAKH noK8nH EHpTon wt Gtaiihioa F hhb h noA wt ă hhb sa eahh koh h u,eh8
M8 ECT T ACFipH.
       H nAKH noK8nH Tat8a noA wt eaha aeahhuS wt Eaaava h wt (BLoroui sa (Hi ACnpH H WT CEAO, H WT nOAE H WT HAA BOA# H WT nAAHHHS II WT nOCBSAE. H KApE WT KOAHKO WHHH8 ECT WCTAA WT AEA EAAAyAyH H WT AEA fflorOUJOB, 3AHE2KE ECT nOKgllHA Tat8a noA wt whhh8 EAAAyAyH h dloroui. H nAKH noKSnH Tat8a i hhb wt EAAAyA h wt Moroui 33 w AcnpH h aaae rocnoACTBO mh koh.
       CEro paaî, AAAojf H rocnoACTBO mh TatSaob, bkojke aa m8 ect e*k whhh8
H B*K WJfABS, HHM H CHHOEOM H BH8KOM H nplîBHSMETOM H HH WT KOrOJKE HEnOT"KKHO-beho, no pE>i rocnoACTEA mh.
       GeJKE H CB’kA’hTEAÎE IIOCTAKA'fcEM TOCnOACTBO MH.' /K$nAH EHHTHA'k EHBIUE ABOpHHK H >K8nAH GtAH BEAHKH BAH /KhACKH H >K8nAH EAPB8A BEAHKH AROpHHK H H<8nAH PAAyA BEAHKH AWrW$ET H TEprH BHCTÎHp H EAA'fc CnATAp H GtAHKO CTOAHHK H ^.AH. nEyApHHK H A'HK8a KOMHC H np*KB8A BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, PAAyA BEA AWrWijtfT. IIhc A3, EaPB8a rpAMATHK, BTi rpAA E8k8PEI1IH, MECEU.A I0HÎE K A»H E AlST x3HE.. t îw (KîpHA BWEKWAA, MHAOCTÎM BOHCÎM rOCnOAHHK.
280
www.dacoromanica.ro
      f .Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi,domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, Tatul cu fiii săi, cîţi Dumnezep îi va da, ca să-i fie ocină în Stăneşti, partea lui şi din sat şi din cîmp şi de pretutindeni, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină, Iar apoi, iarăşi, să-i fie lui Tatul cu ^fiii săi partea de ocină a nepoatei sale Grozava, toată de pretutindeni şi din sat şi din cîmp, pentru că a venit Grozava înaintea domniei mele de a dat şi a aşezat pe unchiul său Tatul peste partea ei de ocină, peste toată, de a ei bunăvoie.
      Şi iar să fie soţiei lui Tatul, anume Neaga, din partea, lui Alăman cel bătrîn un vecin, delniţa lui Dragomir, de pretutindeni şi din sat şi din cîmp, pentru că a cumpărat Neaga pe zestrea ei de la Alăman, pentru 550 aspri.
      Şi iar a cumpărat Tatul 3 ogoare şi jumătate, dintr-un ogor de la Nanciul pe un cal şi preţul J^i este 300 aspri.
      Şi iar a cumpărat Chirtop de la Standul 3 ogoare şi juipătate dintr-un ogor, pentru un cal şi preţul lui este 300 aspri.
      Şi iar a cumpărat Tatul jumătate dintr-o delniţă de la Vladul şi de la Mogoş, pentru 450 aspri şi din sat şi din cîmp şi diu apă şi din munte şi de pretutindeni. Şi oricît din ocină a rămas din partea lui Vladul şi din partea lui Mogoş, pentru că a cumpărat Tatul jumătate din ocina lui Vladul şi a lui Mogoş. Şi iar a cumpărat Tatul 2 ogoare de la Vladul şi de la Mogoş, pentru 800 aspri. Şi domniei mele i-a dat calul.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Tatul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Stan mare Dan al Jiului şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghe vistier şi Badea spătar şi Staico stolnic şi Dan paharnic şi Diicul comis şi Pirvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Am scris eu, Barbul grămăticul, în cetatea Bucureşti, luna iunie 20 zile, iiţ anul 7055 <1547>.
     ' f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 537 (Cîmpulung, VIII/2^. Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1843; altă traducere ibidem, ms. 204, f. 94.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 359—360. Facs. ibidem, 521.
236                                                1547 (7055) iunie 30, Bucureşti.
       ţ il&HiiocTîie ko>kîk>j Iw ffinpMd KOEB(>A<i h rocnoAHH’t bticoh 3eamh îfrrppoB-AdJfÎHCKOH, CHHTi BEAHKdrO H nptA°Bpdro PdA$A BOEBOA- A^dT rOCilOAPTBO MH CÎE noKE/vtHÎE rocnoACTBd umh cA8r rocnoACTBd mh E8q8ddT cndTap <ct> chhobh ch, no HME $P’KU,HA'K, HKOÎKE Ad HM ECT ErtdTd, KOAHKO H3BEpET HErOB AEA B’BCd H 8 REpOKEU, NEros aea Btcd h 8 (wvtKAEijjH HEros a£a KiiCd, 3 AP#r aea 8 Gmhaeijjh noK8nH E8h8-AdT WT CHHOBE IIOTOAEB nO HME HErOE H HHKOrtd <H> HBTiHHUJ H Iţl'KpBdH H IIp’KCTp’K-BdH, 3d T $AOpHHT’K, dCnpH POTOBH.
      . H (ldKH Ad m8 ECT E8n8AdT CK CHHOBE WMHH'K 8 REIJJEpd H PEMHU,d h Hbhhu,h H RhPEMOUIHHK H E8AOE1PH H 3dBA’KUldHH H T8AOpOKU,H A EA HErOB B*KCd, (ÎOHEJKE m8 ect cTapa wmiHd, npdEd, a ap^sh aeaobe wt IlEipEpa h Rhjiemoujhhk h Pehhlu h Hkhhu,h H ESâ'BEiiJH 1 noKSnH E3M8aaT wt BpaT ch AahhSa 3a bî ^aophhttv, acnpn totobh,
HErOBE AE ah B’KCEJf.
www.dacoromanica.ro
281
       H ndK noKSnH K8>i8AdT 8 Hsi^JEpd h 8 Hhpeaao(ijhTk h 8 Hkhhu,h h 8 E8aoef|jh a EA IlETOAEK BTiC 3 d B| $AOpHHT'K, denpH rdTOKH, dAH nOK8nH KSmSAJT WT CHHOEE ReTOAeB; Hd HAU H'krOE H HHKOAd H HKTiHHLll H JţKpEdH H IlECTpTiBdH 1 HHJf AEA BTiCE, H npOAdAOLUE WT HHX’HE AO^pO BOAt, KdlCO EEKE METEX A<> «E HMdT HdA THy IVHJIHE, ipo c8T BHlliE FIHCdHE.
       TdKO Ai AP’^JKHT ESMSAdf CffdTdp CEC CHHOEE CÎ W4HH& 8 IlEl|JEpd WT nOAOBHH'fe TpETH AE^ H 8 HHpEMOUiHHK WT*1 FIOAOBHHE +jpETH AEA ă 8 <PEH>HH^ WT FIOAOBHHE TpETII AEA H 8 HbHHU,H WT nOAOBHHE TpETH AEA H 8 E8AOEIPH WT FIOAOBHHE TpETH A£A.
       H ndK noKSnH E8n8AdT wmhhe 8 IlEiuEpd h 8 Mhpeaaoujhhk h 8 Pehhue h 8 Hkhhu,h H 8 K8AOEIJJH WT CHălk H’BrOEE WT IldAEUi, no HAXE llA’hCdH, 3d 1 jfiAOpHHT'K, denpH rOTOBH, fcbrOBE AEAH B’hCE.
       H ndK noK8nHA E8*<8AdT cndTdp wmhh8 8 IlEi^JEpd h 8 Hiipeaxoujhhk h 8 Peuhu,e h 8 Hbhhu,h <h 8 E8ao>eiijh wt chh'k EopAdTOB wt IldAEiii, no haae Ctpoe, 3d aî eJsao-pHHT'k, <denpH >rOTOBH, H'krOBE AErtH ETiCE. flAH A<« APT*>KHT E8M8AdT endTip W<FHri8 8 Het|JEpd WT IldAElliCKH AEA TpETH H 8 HHpEAAOWHHK WT IldAEUiCKH AEA Ft 8 PE4HU.E WT IldAEUiCKH AEA F AEA H Ş HeHHHH <WT IIdAEllJckH> AEA F AEA ti 8 E8AOEIJJH WT IldAEUiCKH AEA F AEA, dAH WT CBErd AXECTd METBp'kTH AEA IldAEUiCKH . . . METBpVTH AEA, nOK8nHA K8n8AdT TpETH AEA 3d Kd iJlACOpHHT'K, dCnpH> FOTOBH.
       H ndK noK8nHA K8»)8AdT wmhh8 8 IlEitiEpd h 8 Hhpeaxoujhhk h 8 Pemhueh 8 Hbhhuh H 8 E8AOEl|iH WT CHH'K TEnUJEE, nO HAAE GTEndH, HEroB AEA BtCdX, 3d S «jsAOpHHT'k <dCnpH> rOTOEH , dAH WT nOAOBHHE IlEl|iEpd H PE4HU.E H HeHHU,H H 8 E8AOE[|iH nETH AEA TEnUiEB ; Td>KE nOK8nHA . . . WT T03H nETH AEA TEnUiEB METEp’kTH AEA nOK8nHA E848AdT 3d S ijSAOpHHT’K denpH rOTOB’K, nOHEJKE A<« AA8 A<UE W4HH8 [W4HH8] 8 RHpOKTkU,H WT METEpliTH AEA r AEA <H 8 H>BHHU,H WT HETBP’KTH AEA F AEA H WT CpEAHE H WT METEp'KTH AEA F AEA H WT GaHBHHE WT METBp’KTH AEA F AEA, d AP^r AEA H WT W4HH8 SHpOBHE.
       H ndK noK8nH K8n8rtdT whhh8 h 8 Ehpoehe hetepTvTH aea ETvcd h 8 fiăptMd-HOKU.H METEplkTH AEA B’KCE H W4HHE GTpEHTHHHK HETEpTvTH AEA BTkCE H WT CaHEHME HETBpliTH AEA B’KCE WT CHHOEE <I>p'kU,HA'k, nO HAHE GTdHS H PdA8, 3d KS «jiAOpHHTIv, denpH rOTOBH.
       Gsro pdAî, AAA°\" H rocnoAcTEd a\h KSnSddT’K ck hhx chhoehh, bkojke aa HX ECT B*K W4HH8 H Eli W^dES, HHM H CHHOBEAI HAIi H BH8KWA\ H npEE<H84ETO/n HA\. H> np*KAAAHKd A A HtcT. H HH WT KOrOÎKE HEnOT*KKHOEEHH, nO pEM TOCnOACTEd MH.
       Ge>KE H CEtAETEAHE nOCTdBA’fcEAH TOCnOACTEd AMT. HCSndll EhHTHATv EHEU1E ABOp-HHK H HCSndH GTdH EEAHKH EdH KpdrttECKH H >K'8ndH KdpESrt EEAHKH AKOpHHK H HCSndH PdAVA EEAHKH AOrOi(iET H TsprU EHCTHtap H EdA’fc CndTdp H AhHK8 KOAliHC H CTdHKO CTOAHHK H ^dH nE^dpHHK H IIpHiESA EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, PdA^A BEA AOTO^ET.
       H d3, HwH, <HCnHCdX> E*k HdCTOAHH TpdAV E8K8pEI(lH, AlttCEUd IOHÎE Â A^U"^» BTk AtT X3HE.
       f Iw <fflHp>id> BWEBWAd, AliHAOCTÎA EOHCÎA TOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toatfr ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Cuciulat spătarul, <cu> fiii săi, anume Frăţilă, ca să le fie ocină Balta, cît se va alege partea lui toată şi la Ţeroveţ partea lui toată şi la Smileşti partea lui toată şi altă parte la Smileşti a cumpărat-o Cuciulat de la fiii lui Potolea, anume Neagoe şi Nicola <şi> Ivăniş şi Ştărban şi Prăstrăvan, pentru 5 florinţi, aspri gata.
       Şi iar să-i fie lui Cuciulat cu fiii ocină la Peştera şi Reciţa şi Ivinţi şi Ciremoşnic şi Budoeşti şi Zavlăşani şi Tudorovţi, partea lui toată, pentru că li este veche ocină dreaptă. Iar alte părţi de la Peştera şi Ciremoşnic şi Reciţa şi Ivinţi şi Buzăeşti 1 le-a cumpărat Cuciulat de la frate-său Danciul pentru 12 florinţi, aspri, gata, părţile lui toate.
282
www.dacoromanica.ro
      Şi iar* a cumpărat Cuciulat la Peştera şi la Ciremoşnic şi la Ivinţi şi la Budoeşti partea lui Petolea toată, pentru 12 florinţi, aspri gata, insă a cumpărat Cuciulat de la fiii lui Petolea, anume: ,Neagoe şi Nicola şi Ivăniş şi Ştărban şi Pestrăvan \ părţile lor toate. Şi au vîndut de a lor bunăvoie, ca mai mult amestec să nu aibă asupra acelor ocine, care sînt mai sus-scrise.
      Astfel să ţină Cuciulat spătarul cu fiii săi ocină la Peştera, din jumătate, a. treia parte şi la Ciremoşnic, din jumătate, a treia parte şi la <Rec>iţa, din jpmătate, a treia parte şi la ţvinţi din jumătate, a treifţ parte şi la Budoeşti, din jumătate^ a treia parte.
      Şi iar a cumpărat Cuciulat ocine la Peştera şi la Ciremoşnic/ şi la Reciţa şi la Ivinţi şi la Budoeşti de la fiul lui Neagoe din Padeş, anume Vilsan, pentru 10 florinţi, aspri gata, părţile lui toate. Şi iar a cumpărat Cuciulat spătarul ocină la Peştera şi la Ciremoşnic şi la Reciţa şi la Ivinţi <şi la Budo>eşti de la fiul lui Corlat din Padeş, anume Stroe, pentru 11 florinţi ,<aspri> gata, părţile lui toate. Insă să ţină Cuciulat spătarul ocină la Peştera, din partea Padeşască, a treia parte şi la Ciremoşnic din partea Padeşască şi ]a Reciţa, din partea Padeşască a 3-a parte şi la Tvinţi, din partea <Padeşască>, a 3-a parte şi la Budoeşti, din partea Padeşască, a 3-a parte, Insă din tot locul a patra parte Padeşască... a patra parte... a cumpărat Cuciulat a treia parte, pentru 21 fl<orinţi, aspri> gata.
      Şi iar a cumpărat Cuciulat ocină la Peştera şi la Ciremoşnic şi la Reciţa şi la Ivinţi şi la Budoeşti de la fiul lui Tepşe, anume Stepan, partea lui toată, pentru 6 florinţi, <aspri> gata, însă din jumătate Peştera şi Reciţa şi Ivinţi şi la Budoeşti a cincea parte a lui Tepşe; deci a cumpărat, i . din acele cinci părţi ale lui Tepşe a patra parte, a cumpărat Cuciulat, pentru 6 florinţi, aspri gata, pentru că i-a dat ocină la Ţirovăţ, dintr-a patra parte, a 3-a parte <şi la I>vinţi, dintr-a patra parte, a 3-a parte şi din mijloc dintr-a patra parte, a 3-a parte şi din Pruni, dintr-a patra parte, a 3-a parte şi altă parte şi din ocina Virovie.
      Şi iar a cumpărat Cuciulat ocină la Virovie a patra parte toată şi la Mărmanovţi a patra parte, toată şi ocina Streitinic, a patra parte, toată şi din Pruni a patra parte toată de la fiii lui Frăţilă anume Stan şi Radu? pentru 26 florinţi, aspri gata.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Cuciulat cu fiii lui, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi stră<nepoţilor lui. Şi> prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, dypă spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Gherghi vistier şi Badea spătar şi Diicu comis şi Staico stolnic şi Dan paharnic şi Pirvul măre postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi eu, Ion, (am scris> în cetatea de scayn Bucureşti, luna iunie 30 zile, în anul 7055 <1547).
      ţ Io <Mircea> voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul „Porţile de fier“„ Drobeta-Turnu Severin, nr. 1 243. Orig.) perg. (32x39), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută. Fotocopie la Arh. St. Buc.
      EDIŢII. Trad. D./.B., B, 361-362. * 1
  i — ‘     "    T*
     1 Aşa în text.
www.dacoromanica.ro
583
237
                                             1547   (7055) iulie 1, Bucureşti.
f AIhaoctîk» kojkîk», Iui ftlHpHa boeboaa h rocnoAHH'B k*bcoh 3emah JîrrppoK-AdJfHCKOH, CHHTi BEAHKdrO H fiptAGEparO            B6EB6AÎ- A<*K<*T rOCIlOACTKO MH CIE
nOKEAtHÎE rOCnoACTKa MH UIBOM8 HBAOBEKTi, no HME A^MHTpS h ck chhoeh CH, EAMţH m8 Eoni AacT, hkoke Aa m8 ect uiHHHa 8 H-bm-beiijh, uit aeaa ASkamoe uiECTaro aeao H UIT (10AE H UIT r©p8 H UIT BOA» H UIT IIAAHHHS H U»T CEA© H UIT no B"BC8AE, BApt EAHKA ce jfTET HâEpaTH uiECTaro Auo, noHEJKE cIe bhuie ptMEHa uiHHHa bhaa ect CTapa h npsBA uiHHHa AEAÎHa TatSaob, chh8 ASkaiob. d Tat8a npÎHAE np-fcA rocnoACTBO mh, tepe 8a©>kh h nospaTH no A**MHTp8 haa HErosS aea© uit umHHa, aah HaA mect© uit eaho k8ke, Ha hme EtiAinaca h Ha fia/vfc TSpiHAop eahh Ad3, h Ha <I»"bt"bhioh<i Gtp'bmeb
EAHH Ad3, UIT HET0K8 AOEpS BOAIO.
       d noTOM, naKH1 np«AME Tat8a etica HErosa aea© uit H'kmmeiiih, sapE eahka CE JfTET H3EpaTH, A^MHTpOBH 3a xrh ACFipH, UIT HErOBS A*6p8 BOAIO H C"B BOAIO BpA-TlrdM EM8 H BTiCEM MErldUlOM. H TOCnOACTBS MH AM^UIE KOH.
       d nOTOM CH 8t*KKMH A^MHTp8, KaKO at|IE CE CBASIHT TEPE HE UICTaHET HHJfTOJKE uit cp-KAEHHora nAOAa Ero, hh chh*k hh Aiiiticpa, a TorAa Aa e8aet cîe ckce bhuie
nHCaHE UIHHHE CBfrrfcH H EOJKECTBH’feH UptiKBH E>KE ECT 8 KaMEH 8 CEA© HTiA\.*EI|JH. H UiCTaBH CB KAETB6I© A^MHTpS, KaKO ai(IE CE nOKSCHT HliJfT© pA3BAAHTH CÎE TOK-mewTh, ewe ect bhuie iihcaha, a Toro Aa ect npoKAET wr rocnoAa Bora h uit np'fcHHCTîE Ero MaTEpE H UIT THJ CB'kTÎHJf UITEUTi^}, H>KE BTi HhKEH H UIT B'BCfcX CB'fcTHJf H Aa M8 eSaet cBnEpHHua np-fcMHCTA EoroMaTH e>ke eh ect jfpaM h Aa HMa 8hectîe cb Îioaok) h dpHEio h cb npoiHMH ehce B'B3'BnnujE Ha r©cn©A<i HAuiEr© <Eora Iyc8ca XpHCTa> Kp*BB Ero Ha HHJf H Ha H^A^X HX E>KE ECT H K8AET B*B BtKH.
       CEro pdAÎ, AM*X rocnoACTBO mh A^mhtpS, dkohce Aa m8 ect bhuje p’fciEHa <U>HHHa> UIT H’BMMEIţlH, UiECTaro A^O UIT AEaa A8KA1©B B"B UI1HH8 H UlJfaES em8 H CHHOBOM EM8 H BH8K0M H fip'fcBHSHETOM EM8. H KOM8 CE CBASMHT fiptttAE UIT HHJf
cbmp'bt'b, a b*b hhx npTiAAAHKA Aa H’fecT, aH8 ^a ect uicTaBiuux wt hhx* H wt hh uit Koro>KE HEnoT-BKHOBtHO, no ptH r©cn©ACTBA MH.
       Oe>KE H CB'bA'fcTEAÎE flOCTABAtEM rocnoACTBO mh: >k8fiah Ehhtha-b bhbuîh BEAHKH ABOpHHK H KSflAII EApE8A BEAHKH AKOpHHK H >K8naH PaAyA BEAHKH AUirUI$ET H
>k8(iah Gtah beahkh eah Kpaaebckh h >k8iiah toprE beahkh bhctîbp h Eaa^ cnarap h Ahk8a komhc h Aau nEjfapHHK h CTanKO ctoahhk h IIp"bk8a beahkh ii«cteahhk. Hcnpas-HHK, PaAyA BEAHKH AUirUI$ET.
       H as, A'A'HTpîE aîdk, HAiiHcax k"b rpaAy E8k8peiji8, Mtcriţa ioaîe ă a^hti, uit dAaMa tek8i|jhm a^tuim, b-b A*bT x3he.
       f Iui Mîpna suiEBuiAa, mhaoctîa eojkîm rocnoAHHB.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Dumitru şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu li va da, ca să-i fie ocină In Nămăeşti, din partea lui Ducaci a şasea partea şi din clmp şi din deal şi din apă şi din munte şi din sat şi de pretutindeni, oricit se va alege a şasea parte, pentru că această mai sus-zisă ocină a fost veche şi dreaptă ocină, dedină a lui Tatul, fiul lui Lucaci. Iar Tatul a venit Înaintea domniei mele, de a aşezat şi a Înfrăţit de a lui bunăvoie pe Dumitru ţie partea lui de ocină, Insă pe loc de o casă, anume Bădiceasa şi la Valea Turcilor un laz şi la Fătăciunea Stîrcii uri laz.
       Iar apoi, iar a vlndut Tatul toată partea lui din Nămăeşti, oricit se va alege, lui Dumitru, pentru 3 900 aspri, de a lui bunăvoie şi cu voia fraţilor lui şi a tuturor megiaşilor. Iar domniei mele i-au dat calul.
28f4
www.dacoromanica.ro
      Ifţr pe urmă, aşa a .Întocmit Dumitru, ca dacă se va intimpla să nu rămină nimeni din rodul lui de inimă, nici fiu, nici fiică, atunci să fie toate ocinile mai sus-scrise sfintei, dumnezeieştii biserici, care eşt^ de piatră in satul Nămăeşti.
      Şi a lăsat Dumitru cu blestem, ca dacă va Încerca cineva să strice această Întocmire care s-a scris mai sus, acela să fie blestemat de domnul Dumnezeu şi de preacinstita lui mamă şi de 318 sfinţi părinţi cei de la Nicheia şi de toţi sfinţii şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezşu, ţâre li este hram şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţii, care a,u strigat asupra domnului <Dumnezeului nostru Iisus Hristos), singele lui asupra lor şi a copiilor lor, care este şi va fi In veci.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Dumitru, ca să-i fie mai sus-zisa <ocină> din Nămăeşti, a şasea parte din partea lui Lucaci, de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi cui i se va Intimpla dintre di mai intli moarte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă fost mare vornic şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Gherghe mare vistier şi Badea spătar şi Diicul comis şi Dan paharnic şi Staico stolnic şi Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Şi eu, Dimitrie diacul, am scris, în cetatea Bucureşti, luna iulie 1 zi, de la Adam ani curgători, In anul 7055 <1547>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad, CXXXIV/35. Orig., perg. (33,5 x 43), pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XIX ibidem, ms. 5152, f. 77.
      EDIŢII. Trad.         B, 362-363.
      1 Cuvînt scris deasupra rindului.
238                                                  <1547> august 13, Bucureşti,
       f flbMocTî» KoskîE», îw ZttHpMd boeboaz h rccnoAHH'K b'kcoh semae OyrrpoB-
rtd]fHHCKOE, CHHTi BEriHKdrO H np’feAOEpdf'O PdA&M B0EB0A<>. A<,K<,T TOCnOACTBC MH CÎE n6KE<VfcHÎE rOcnOACTKd MH MHCTH-fcHLUOMS H nptWCBELjJEHHOMS WTi;8, ÎErSMEHS 6$pEM WT CB^TdrO MOHdCTHpS SOBEMdrO K03ÎA, HAEJKE ECT JfpdM CB’tT’kE H HEpdS-AEAtEMH TpOHlţE, HKOJKE Ad M8 ECT WMHH8 8 AhEIJJH WT \tfi HBdHOB JlOrt H Ad HM ECT JMdHHHg WT AEA HBdHOB nO/1, ddH JMdHHH E5KE CE 30BET ASnEljJH. IlOHEWE HBdH, WH CH
3drSKH cboemS rrtdKS h kom<1th, sahemce ce Ibah AHrHSrt rocnoAdp'K, a PdA&t boeboa<*
   JfBdTH Ero H WTCEMET (MdB$ EM8, d C'KC KOMdTH £M8 nOMHrtOEdrt ECT Cri$3H TOCnOAC-TBd MS Kp’KCTOMt H AdHMttrt ffiSpEUJdHSrt.
       d nOTOM, npHHAE Kp’KCTOH’k H AdHHSri M8pElUdH8rt npEA recnOACTBd M$ TEPE CE Su.’kHHUJE C'KC WTU$ Er8MEH AeWHTIE WT CBIETOM# MOHdCTHpS WT KosTA H^A Tdw> whhhS, e}ke fcT BHUJE peheho, tepe » npoAdAowd sa xdî|r dcnpH.
       fi nOTCM, HMdUJE C'knpEHÎE HdA Td» WHHH», E>K£ ECT BHUJE pt)f, JipEA TOCnOACTBd MH WTU8 ErSMEH            C>KC CHHOBH HBdHOB EeSOPEB WT TpH KpdTH. H TdKO np^UJE
CHHCBH HBdHOB EHE30PEB, KdKO H)f ECT fipHTECHSrtH KdrtSTEpH WT KoSHA, fl rOCJlOACTBO MH TdEAdJf H cSAHJf C'KC B'KCH HECTHTHMH npdBHTErtÎE TOCnOACTKd MH <H> H3HdHA*X
www.dacoromanica.ro
285
                         rOcnOACTKO MH KdKW CH ECT H3r$EHA HK4H EE330pEK KOMdTH CH CTiC 3Ad JfHTAliHCTBOM. H WCTdUJd CHHOBH Hb4HOK EHE30pE WT 34K0H WT TpH KpdTH WT lip EA rOCnOACTE* MH.
      Csro pdAH, AMOJT H rocnoAcTEO mh cb^to/wS MOHdcTHpS eîke ect bhuie mcdH, KdKO A<> HM ECT B*K WHHH8 H W]fdS8 H HH WT KOrOÎKE HEnOTTiKHOBEHHO, IIO pEH TOCnOACTEd. MH.
                        H XOTdpSrt Ad HM CE SHdET.' I10K$AE ect WT KopH$A DrtEIUHEH, A<» ffiSlCk E^AErtOp H AO MSK'k KoCTErtCp H WT T8M 110 EpEI* EoeSaOB H no fllSirk /Q.'fcEAOB AO Edd'fep
dHAPEiauiOE h a<* GtKd h a® batiMe t|io ce 30EE Eha h no» /HSK'k IIonEAop h no ffigK'fc GtPIiMHHOCEB.
      H CB’kA'tTEAÎE nOCTdEA'kEM TOCnOACTEO MH.' JKSlldH EhHTHATi EHE A80PHHK H ftglldH CTdH BEAHKH EdH KpdAIOECKH H ÎKSlldH EdpS&\ BEAHKH AKOpHHK H ÎKSlldH PdAVA EEAHKH AOrOijSET H ttglldH TsprE BEA BHCTÎIdp H EdA'k BEA CndTdp H AhHK$A BEA KOMMC H GTdHKO BEA CTOAHHK H ,A,dH BEA IlEJfdpHHK H ÎKSlldH Et^SSa BEAHKH nOCTEAHHK. HctipdB-HIIK, EdpE$A BEA AKOpHHK.
      H d3, Ap’KrgAHH WT IIpOpOHH TpdMdTHK, IMCdX B*K CTOAHH TpdA ESKSpEipil; MtCElţd dBrScT rj ABHH, B*K A-kTO X3HS.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată .ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia' mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi preasfinţitului părinte, egumenului Efrem de la sflnta mănăstire numită Cozia, unde este hramul sfintei şi nedespărţitei troiţe, ca să-i fie ocină in Lieşti, jumătate din partea lui Ivan şi să-i fie muntele din partea lui Ivan jumătate, insă muntele care se numeşte Lupeşti. Pentru că Ivan şi-p pierdut capul său şi averile, deoarece s-a ridicat Ivan domn, iar Radul voievod l-a prins şi i-a tăiat capul, iar cu averile lui a miluit pe slugile domniei sale, Cîrstocea şi Danciul Mureşanul.
      Iar apoi, au venit Cîrstocea şi Danciul Mureşanul înaintea domniei lui, de s-au întocmit cu părintele egumen Leontiş de la sfînta mănăstire de la Cozia pe acea ocină, care este mai sus-scrisă, de i-au vindut-o pentru 1 700 aspri.
      Iar apoi, pentru acea ocină, care este mai sus-scrisă, au avut pîră de trei ori înaintea domniei mele părintele egumen Efrem cu fiii lui Ivan Viezure. Şi aşa pîrau fiii lui Ivan Viezure că i-au cotropit călugării de la Cozia. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele <şi> am aflat domnia mea că Ivan Viezure şi-a pierdut averile cu mare hiclenie. Şi au rămas de lege fiii lui Ivan Viezure de trei ori înaintea domniei pi^le.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri care este maitSu&T scrisă, ca sări fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi hotarul ei să se ştie: pe unde este din Cornul Pleşei pînăin Muchea Vedelor şi pînă în Muchea Coastelor şi de acolo, pe Malul Bobului şi pe Muchea Meiului pînă în valea lui Andreiaş şi pînă la Seaca şi pînă la vîlceaua care se cheamă Viia şi pe Muchea Popilor şi pe Muchea Străminoasei.
      Şi martori punem domnia mea: jupan Virttilă fost vornic şi jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Barbul mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Gherghe mare vistier şi Badea mare spătar şi Diicul mare comis şi Staico*marerstolnic şi Dan mare paharnic şi jupan Pîrvul mare postelnic. Ispravnic, Barbul mare vornic.
      Şi eu, Drăgulin grămăticul din Proroci, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, lună august 13 zile, în anul 70&6 <1548).
286
www.dacoromanica.ro
       Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. S95v. Copie şi traducere; alte copii ibidem, ms. 209, f. 141v— 142 şi 215, f. 46—47. Altă traducere ibidem, S. I., nr. 555 (M-tea Cozia, XLIX/3).
       Văleatul greşit. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 365.
239                            <1547 septembrie 1 —1548 aguust 31)' 7056.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihnea 1 voivod, domnul a toată .Ţara Rumânească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am dotpniia mea această poruncă a domnii mele lui Coman şi lui Vlaicului cu fraţii lor Radul şi fratele cel dintîiu, feciorul Oprii, şi cu feciorii lor cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie în Beceni oricîtă să va afla şi să va alege, pentru că iaste a lor bătrlnă şi dreaptă moşie şi descălecătoare.
      Iar după aceia, Coman cu fraţii lui şi cu fratele cel dintîiu, feciorul Oprii, ei au avut pîră înnaintea domniei mele cu Bragă şi cu ceata lui, cum au şi ei într-acea moşie. Iar domnia mea am adunat şi am judecat pe dreptate şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi am dat lui Coman cu fraţii lui şi cu fratele cel dintîi, feciorul Oprii, 12 boiari ca să jure; şi ăşa i-au adus pre dînşii înaintea domniei mele, pre acei boieri toţi, de au jurat.
      Iar Bragă cu ceata lui au luat lege peste dînşii cu 24 de boiari, ca să jure cum iaste moşiia a lor. Deci nicicum n-au putut jura, ci aşa au rămas Bragă cu ceata lor denaintea domniei mele de lege şi de judecată, cum’ de acum înnainte să nu mai aibă treabă cu moşiia Bragă cu ceata lui în veci.
      'Iar Coman cu fraţii lui Vlaicul i Radul cu feciorii lor să aibă a ţine jumătate de moşie, iar ceialaltă jumătate de moşie să o ţie fratele cel dintîiu, feciorul Oprii.
      Drept aceia, am dat şi domniia mea ca să le fie lor moşie neschimbată în veci de nime să fie nemişcată peste zisa domniei mele. Leat 7056.
      Coajnica la popa Lupul protopop.
      Bibi. Acad., CXXVI/194. Traducere din sec. XVIII; altă traducere la Arh. St. Buc., ds. 172, f. 291v- 292.
      EDIŢII. D.I.R., B, 367 - 368.
       1 în loc de Mircea.
240                                    1547 (7056) decembrie 1, Bucureşti.
      <Mircea Vodă); Dat-au domnia lui această poruncă a domnii lui feate-lor Danciului, anume Neaoşa i Stanca i Voica şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor o moşie în Iaşi, jumătate, pentru că iaste’ ac lor moşie veache şi dreaptă de la moşii lor.
      Iar după aceia, avură pîră înnaintea domnii meale featele Danciului cu verii lor, cu Stanciul şi cu Jitian. Şi aşa pîrîiau pă featele Danciului cum au dat ei bani pă acel sat, Stanciu şi Jitian, iar featele Danciului nu au amestecătură. Iar domnia lui au dat Standului şi lui Jitiian leage 12 boiari, ca să jure cum că ei au cumpărat acel sat. Şi au jurat înnaintia domnii meale1 cu acei 12 boiari. Iar featele Danciului, cari sînt scrisă mai sus, iale' încă au luat
                                                                                                267
www.dacoromanica.ro
leage denaintea domnii lui 24 de boieri şi i-au adus Innaintea domnii lui cum că featele Danciului aveau şi iale In Iaşi jumătate şi nu slnt iale datoare <nimic> Stanciului şi lui Jitiian, ce să ţină Stanciul şi Jitiian intr-altă jumătate din Iaşi. Şi au rămas Stanciu şi Jitiian de leage denaintea domnii Iui,
      Şi iar după aceia au cumpărat feciorii Stancăi, Dragotă şi frate-său Voicu din Iaşi partea Neacşăi toată drept florinţi 35, bani gata.
      Pentru aceia, i-au dat şi domniia lui acestor oameni numiţi mai sus, ca*'feă le fie lor moştenire ohamnici, lor i nepoţi i strănepoţi şi clţi Dumnezeu le va dărui plnă In veaci.
      După aceia aiţ iscălit domniia lui şi boiarii divanului domnii lui: jupan Vintila mare vornic i jupan Stan mare ban i jupan Radul Paşadiia mare logofăt i Drăghici vel vistiiar i Badea vel spătar, Radul vel comis i Stoica vel .stolnic, Drăghia vel postelnic. Ispravnic, Radul Paşadiia vel logofăt. .    , Au scris Dobrotă gramaticul In scaunul divanului Bucureştilor, in
luna lui dechemvrie zile 1, anii 7056 <1547>.
      După Şteîulescu, Doc. sl-rom., p. 117—118.
241                                                1547 (7056) decembrie 8.
      ţ /QhAOCTHW EOWHW, Iw fflHpM'k BOEBOAd H rOCflOAHHB RTkCOH 3EMAE XrrpOB-ridjf IHCKOH, CHHB A«EpdrO H KEAHKdTO Pifi,yrtd BOEBOAE. AaKaT rOCIlOACTRO MH CIE IlOREA'fc-HÎE rOCnOACTKd MH (ÎTdHMWrt H CK EpdTHHM CH H CB HHJf CHHORH, EAM|H HM [hm] EorB AdCT, BKOKE Aa HM ECT WMHH8 8 $'kpK'klU£l|JH, AEAd CTdHER BTkCd, KdpE EAHKd CE JfTET H3SjpdTH, nOHEKE 10 ECT Aaaa DTdHd, K*BAa KHCT Hd CROIO CBMp'BT'R, KdKO Aa B8AET BpdTSMEA EHJ, CtAHMIOA H CB EpdTHHM ErO WT TEAEIJIH.
     , d nOTOM, WHH HMdUJE fip8 npEA TOCnOACTBO MH CBC HsdH WT HoKdAE pdAH Tdil WHHH8 BHUJE pEHEHO. H 8 TEM, 83E HBdH WT npEA rOCnOACTRO MH Bf EOrt’fcpH, 3dKWH, KdKO Aa 3dKAET WH KdKO ECT EHAO AaAEHO TdH A EA WMHH8 HsdH8. TdKO, K*BAa BHCT Hd ABHk COpOKWM, Hd CB’kTH AHMHTpÎE, d HBdH HHKdKOHCE HE M05KE A^HECTH SdKWH npEA rocnoACTBO mh, dH8 wcTduiE HsdH wrr 3dK0Hd wt npEA rocnoACTRd mh.
     ' Gsro pdAÎ, HM AaA*X H rocnoACTBO MH GTdH*IIOrt8H CB SpdTHIdM <C>H, QKOXE Ad HM ECT R"B WHHH8 H B*B W)fdE8, HHM H CHHOBOM HM H RH8KWM H np’kR<H8*iETO>M HM. HdEl HHJf np*BAaAHKd Aa hÎcT, h8 Aa ECT WCTdBUMM HM. H HH WT<KOrO)KE HEHOT’BK>HOBEHO, no pEM rOCflOACTRd MH.
      CeHCE H CBEA<ETEA>HE nOCTdKA’kEM rocnoACTBO mh: >K8ndH CT<dH BEA> EdH IKhackh h H<8ndH Kehtha'b bea akwphhk h >K8ndH PdAyA IldiudAÎH bea AwrwijiET, Ap’BrHM BHCTÎQp H EdA'fc CndTdp H Ep*B«IIOH nEfdpHHK H CTdHKO CTOAHHK H A'HK8a KAlOMEp H AParHla BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, RdrtdnH AWrW^ET.
      IlHC M'kcEU.d AEKEMBpÎE H ABHH, B*B A^T X3HS.
      ţ Iw d&HpH'fc BWEBWAd, MHrtOCTIA EOHCÎA rOCflOAHHB.
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul şi cu fraţii .săi şi cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină In Fărcăşeşti, partea Stanei toată, orîcît se va alege, pentru că a dat-o Stana, clnd a fost la moartea ei, ca să-i fie vărului ei, Stanciul şi cu fraţii lui din Teleşti.
     . Iar pe urmă, ei au avut plră înaintea domniei mele cu Ivan din Ciocade pentru acea ocină mai sus-zisă. Şi intru aceasta, a luat Ivan lege dinaintea domniei mele, 12 boieri, ca să jure el că i-a fost dat acea parte de ocină lui
288
                         www.dacoromanica.ro
Ivan. Astfel, cind a fost la ziua sorocului, la sfîntul Dimitrie, iar Ivan nicicum ri-a putut să aducă legea înaintea domniei mele, ci a rămas Ivan de lege'dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea lui Stanciul cu fraţii săi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul Paşadiia mare logofăt, Drăghici vistier şi Badea spătar şi Crăciun paharnic şi Staico stolnic şi Diicul clucer şi Drăghiia mare postelnic. Ispravnic, Ţalapi logofăt.
      Scris in luna decembrie 8 zile, anul 7056 <1547).
      j- Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XXIX/282. Orig., hîrtie (32 x 23) rupt, pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII: Slav. Miletic, 358 — 359. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 118 — 120; Berechet, Cojurătorii, III, 36 — 38. Trad. D.I.R., B, 370. Facs. ibidem, 524.
242                                         1548 (7056) ianuarie 10, Bucureşti.
       f AlHAOCTÎK» BO/KÎK», îw rtlHpHt K&EK0AA H rOCflOAHH'k B'kCOE 3EMAE âJrrppOK-AAJfEHCKOE, CHH'k KEAHKArO H nptAOEpArO PAAVrtA BOEKOAA H rOCMOAHHK. AaKAT re,c-riOACTKd MH C IE nOKEAEHÎE rdcnOACTBA AU) CKtTWMS MOHACTHp TcEOpA H WTU.8 ErSMEII TeIVAWP H BpATÎIAA\ ÎKHBSipi'X' KT* CK’kT’fcX' A\tCTO TAH, IdKOJKE AA HM ECT CEAO CtOH'IA-HVtl no GOaT, C"k BTiCOEM X^TAp, IIOHE/KE HAI ECT CTApA H npABA WHHI1A EIJJEJKE H npHAO-?KEHA WT AlATEpTi PAA\'rt BOEKOAA, rOCnOWAA CaMOHHAK.
       fi IIOTOA\, HAAAUJE WTU.S Er8A\EH ToAOp H C"K BpATIIIJA\ WT CK’kTArO MOHAiTHp, np3 p4A< Toro KHUIE pEMEIia WHHHA CKC rp03AK H C*K METOA\ ErO. H TAKOH nptiuE Pp03AK KAKO TA IlpHTECHHT CK^TA AţOHACTHp. d TOcnOACTBA MH 8 TEM             Pp^SAB
II «IETOM ErO BÎ EOA’fepH, KAKO AA 3AKAET KAKO HJ npHTECHHT CK’kTArO MOHACTHp HAA TOrO WMHH#. fl TEI.-3H BT BOA’kpl nAKHJKE AAAOUIE H 3AKA*kUIE KAKO ECT npABA WMHIIA CK’kTOM# MOHACTHp. TaHCE WCTAUIE Tp03AB WT 3AKOII WT npEA rOCnOACTKA MII.
       OEro pAAÎ, AAA^Jf H rocnoAcTBA mii cK’kTOM# mohacth<p> h wtuS frSMEH
ToA«P H EAATÎMM WT CK’kTArO AAOHACTHp, IAKOÎKE AA HA\ ECT KTi WHHH8 H BTi WJfilKS II B*K K’kKH II HH WT KOrO^’E HEnOTAKHHOBEHO, nO pEH TOcnOACTBA MH.
       GEzKE H CKEAETEAÎE nOCTAKA-kEAl TOcnOACTBA MH’. >K8nAH Bhhtha’k KfAHKH AKOpHHK H /h’SnAH CtAH KEAHKH BAN H >K8nAH PAAVrt k£A AOrOiJjET [li] H AP'Krl,'< BEA BHCTÎap H GOnp-k BEA CIIATAp H CtAIIKO BEA CTOAHHK H RpTiHlOH BEA nEJfApHHK H PAAya BEA KOMHC H ApArîld BEA nOCTtANHK. IIcnpABHHK, PAAV"rt IIaLIIAAIA BEA AOrOlJiET.
       IlHC A3, EAAAyA IIaEK, B*K CTOAHH AHKHH E8l;8p£lpî, M’kcEIJA rEHApHE Ţ A<vHII, K A’kT 3HS.
       t Iw dllpMA KWEBWAA, AţÎAOCTÎM BOttÎA rOCIIOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod-şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri Govora şi părintelui egumen Teodor şi fraţilor care trăiesc in acel sfint loc, ca să le fie satul Stoiceani pe Olt, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, încă şi dăruită de mama lui Radul voievod, doamna Samonida.
       Iar după aceea, părintele egumen Todor şi cu fraţii din sfinta mănăstire au avut pîră cu Grozav şi cu ceata lui pentru acea mai sus-zisă ocină. Şi aşa
339
www.dacoromanica.ro
pîra Grozav că l-a cotropit sfinta mănăstire. Iar întru aceea, domnia mea i-am dat lui Grozav şi cetei lui 12 boieri, ca să jure că sfinta mănăstire I-a cotropit pe acea ocină. Iar acei 12 boieri iarăşi au dat şi au jurat că este dreaptă ocină a sfintei mănăstiri. Astfel Grozav a rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri şi părintelui egumen Todor şi fraţilor din sfinta mănăstire, ca să le fie de ocină şi de ohabă In veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Stan mare ban şi jupan Radul mare logofăt şi Drăghici mare vistier şi Oprea mare spătar şi Staico mare stolnic şi Crăciun mare paharnic şi Radul mare comis şi Draghia mare postelnic. Ispravnic, Radul Paşadia mare logofăt.
      Am scris, eu, Vladul al lui Ilea, în minunatul scaun Bucureşti, luna ianuarie 10 zile, în anul 7056 <1548).
      j- Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 543 (Govora, VI/4). Orig., hîrtie (30,5x20), pecete timbrată. Cu o traducere din 1843; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 124v — 125, 447, f. 153( cu data ianuarie 4) şi 463, f. 16v (fără data zilei).
      EDIŢII: Trad. D.I.R., B, 370-371.
243                                       1548 (7056) ianuarie 12, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voivodQ şi domnu a toată Ţara Rumâ-nească, fiiu marelui şi preabunului Alexandru voivodu x. Dat-amG domnia mea această poruncă a domniei mele Radu i Rate i Vladul i Stanciului i lu Pătru şi Opri cu ficiorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să fie lor jumătate den moşiie lui Ruteşi den Zlătari, pentru că le iaste bătrînă şi dreaptă moşie de moştenire de la Ruteşi, dată tatălui lor, Danciu, de a lui bunăvoe, dennaintea răposatului Vladu voevodQ Călugărul.
      După aceia, aceşti mai di susu zişi omene au avut pîră înnaintea dumni sală cu feciori lui Ruteşi şi cu nepoţii lui. Şi aşa au pirîtu nepoţii lui Ruteşi şi cu feciorii lui Stanu, cumu că n-au dat moşul Ruteşi Danciului acea mai susu-zisă jumătate den moşiia lui den Zlătari, ci o au înpresurat Danciu. Intr-aceia, domneia o au dat feciorilor Danciului lege 12 boere, ca să jure cumu că au dat sîngur Ruteşi jumătate den moşiia lui tatălui lor, Danciului. Şi' au juratu cu acei dosprezici boeri. Apoi, au rămasu nepoţii lui Ruteşi de lege înnaintea Vladului voevodu, iar Branu 2 şi Rate şi Vlaicu 3 şi Stanciul şi Pătru şi Oprea să ţie acea jumătate de moşie a lui Ruteşi în Zlătari.
      Dreptu aceasta şi domniia mea amu dat lor, ca să le fie moşie de moştenire şi honică (!) feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domne mea.
      Iată şi mărturii amu pusu domnia mea pe: jupan Vintilă vel vornicu şi jupan Stan velu ban şi jupan Radul velu logofătu şi Oprea vel spătari şi Drăghici vel vistiari şi Stroe 4 vel stolnicii şi Crăciunu vel păharnicu şi Radu vel comisu şi Draghiia velu postelnicii. Şi ispravnicii, Tudor logofătu.
      Şi amu scrisu eu, Vladu scriitoriu, în scaunu Bucureştilor, în luna lui ghenare 12 zile, vă leatu de la Adamu 7056 <1548 .
      Io Mercea voevodu.
290
www.dacoromanica.ro
       <Pe verso:) S-au tălmăcit !n limba românească după cartea domnească slovenească Întocmită de mine, Deonisie eclisiiarii, dascălii slovonelttioQ, ani de la Cristosii 1815.
       Arh. St. Craiova, XL/1. Traducere.
       EDIŢII. „Naţionalul Vîlcii“, VI (1933), nr. 71, p. 6.
       1 tn loc de: „Radul “
       * în loc de: „Radu“.
       • în loc de: „Vladul“.
       4 în loc de: „Staico“.
244   .                                       1548 (7056) ianuarie 18, Bucureşti.
       f MhAOCTλ EOJKÎEW, llV fflHpHd BOHROA*! H TOCnOAHH'K KTiCOH 3EMAH JJrpp©-KrtdJflfHCKOH, CHH-K lipliAOBpdrO H BEAHKdrO Pifi,yAi BOHBOA$. A&R&T TOCnOACTEO MH
cîw noKtrtEHÎE rocnoACTBd mh crtSrS rocnoACTBd mh, ha hme T8a®P. chhti $p*kt<itob
ABOpHHK IVT Ap'Kr'KUJdHH H CK CHHOBH EM8, EAHI1.HM EofK lipHIlScTHT, HKOWE A* M8 ECT IIpSHASrt H E"KAHHET8a, 3AHE2KE M$ ECT CTdpE H lipdBE WHHHE H (10K3(1EHE WT H<8ndHHU,d CTpoiacd, 3d xdţ dcnpH roTOEH. (I 5K8ndHHU,d CTpoiacd, ivHd ect kSiihaa clE BHU1E PE4EHE WHHHE WT ÂldH'fc SrdpOHE ; H lipOAdA ECT MdH*fc WT <CBOHM>1 A^EpOM BOAIO.
       A K*KA<> ect CKA<>| âldH'fc SrdpOHE, WH JfOKET Ad l<X H3METH8T denpHH T8a«-pOB, CHH*K $p*KTdT0B ABOpHHK. A 8 TEM, rOCIlOACTEO MH TdEAd^ H cSAHJf "0 npd-BA« H no 3dK0ll8, CK B'KCII HKCTHTHM lipdKHTEAÎEA\ rOCIlOACTKd MH H AM»X roc~ nOACTEO AW T8A«p8, CHH"K «Dp-KTdTOE, I3K0HCE Ad ECT EOAEII Ad HX me<t>h8t denpHH ffidHEB 3rdp«HE, KdKO Td W ECT lipOAdA /ttdH'fe TdE WHHHŞ IVT HHJfHS A$BpO BOA IO. A WHd Ad BH npOAdAd AdHCE A® B-K KtKH, nOHEÎKE ECT U’CTdA WT 3dKOH WT npEA rocnoACTEd mh,
       Csro pdAî, AM«X rocnoACTBO mh T8aop8, e>ke ect emuie nHCdH, dkoke Â* m8 ECT B’K U’tJHH’K H K"K W^dETi, HHM H CHHOEOM ErO H BH8KOM H nptkEHSlETOAV EM8 H HE IVT K0r0H<A^ HEnOT*KKHOEEHO, nO pEH rOCIlOACTBd MH.
       H CE’kA'feTEAÎE: KSlldH EhHTHATv EEA ABOpHHK H 2K8lldH PdA\*A EEA AOrO^ET H ApdrHH BHCTHiap H ©lipt cndTdp H Ep-KHIOH nEJfdpHHK H PdAVrt KOMHC H CTdHKO CTOAHHK H AParHla BEA nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, PdAVrt BEA AOrO$ET. _
       IIhc d3, CTOHKd nHCEU.8, 8 rpdA E8K8pEl|IH, M^CEUd rEHdpÎE HÎ AKHH, E A*fcT
X3HS.
       f Iw fflîpHd BWEElVAd, AWAOCTÎA EOÎKÎA TOCnOAHHK.
       ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume Tudor, fiul lui Firtat vornicul din Drăgăşani şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu ii va lăsa, ca să-i fie Prundul şi Călinetul, pentru că ii sînt vechi şi drepte ocine şi cumpărături de la jupaniţa Stroiasa pentru 1 500 aspri gata. Iar jupaniţa Stroiasa, ea a cumpărat aceste mai sus-zise ocine de la Manea Zgarone; şi a vindut Manea de <a lui)1 bunăvoie.
       Şi cind a fost acum, Manea Zgarone, el vrea să-i lepede asprii lui Tudor, fiul lui Firtat vornicul. Iar întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Tudor, fiul lui Firtat, ca să fie volnic să lepede asprii
                                                                                                              291
www.dacoromanica.ro
lui Manea Zgarone, căci a vîndut-o Manea acea ocină de a lui bunăvoie. Şi ea să fie vindută pină în veci, pentru că a rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat domnia mea lui Tudor, care este mai sus scris, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi martori: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Drăghici vistier şi Oprea spătar şi Crăciun paharnic şi Radul comis şi Staico stolnic şi Draghia mare postelnic. Ispravnic Radul mare logofăt.
      Am scris eu, Stoica piseţul, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie 18 zile, în anul 7056 <1548).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 544 (Ep. Rîmnic, LXVII/7). Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 707, f. 244.
      EDIŢII. Trad D.I.R., B, 371-372. Facs. ibidem, 525.
       1 Loc rupt.
245                                            1548 (7056) aprilie 2, Bucureşti.
       f rtlHrtOCTÎK» ECOKÎIO, Iw AlupMd BOEBOAd H rOCflOAHHk ETiCO 3EMdK> JîrrpO-BridXHHCKO, CHHt BEdHKdr? H nptAOKparO PdAV'V BOEBOAd. AdEdT rOCHOACTBO A\H cîio noBEdE<HlE rocno>ACTBd mh ca$3h rocnoAcTBd mh Htr wt II'kh'ktehiî h ckc CHHOBHM CH H UI'KpSdH CKC BpdTOM CH, Hd HME IlEKHt H Htr CKC BpdTOM CH EorAdH <H CKC HHJf CHHOBH >1 EAHII.H HM EorK AdCT, IdKCOKE Ad HM C$T WMHH8 AEd TEprHHEB B"KCt Jf, BdpE EdHKd CE JţTET H3BpdT, EIOHEWE ECT CTdpd H npdBd WMHHS At-AEH8, nOHEÎKE nOKSnHUlE Htr CKC CHHOBH CH H HI’KpEdH CKC BpdTOM CH nEKHt H Htr CKC EpdTOM CH EorAdH AEd TEprHHEB BTiCtjf, WT PoBIIHd AlHKgdWB, AOPH 8 KodHHTHHd, 3d xd H $ dCnpH rOTOBH.
       H ndK nOKSnH CtPOE WT IJESAEHJî H BpdTHEM CH WMHH8 B-KCdX AEd ţ)8dEB, WT PoBHHd A1hk8/\WB AOPH WT KodHHTHHd, 3d Td dCnpH.
       CEro pdAî, AdAOJf h rocnoACTBo mh, hkoîke a<* ha\ ect wmhhS h wx'dBS,
«HM H CHHOBHM HM H BHOKWM H EiptBHOMETOM Hd\ H HE WT KOrCOKE HE[HE]nOT'KK-«OBEHO, nOpH3MO rocnoACTBd MH.
       Ce>KE CBEAETErtt ElOCTdBdtEAt rOCnOACTBd mh: >K8ndH CTdH BEdHKH EdH Kpd-dHECKH H >K8ndH EhHTHA'K BEdHKH Ae®PHHK H >K$ndH PdA\'d BEdHKH dWrWijiET H HtSndH CTdllKO BEdHKH CTOdHHK H KpTkMlOH BEdHKH ElEJfdpHHK H AP1^1™ BEdHKH BHCTHHp H ©Eipt BEA endTdp H PdAV'd BEdHKH KOMHC H APdrHE BEdHKH nOCTEdHHK. HcnpdBHHK, PdAVd BEdHKH dWrWjjiET.
       HcilHCdJf B-K CTOdHH rpdA $ E3k3PE1|JH. n«C MtcEUd dnpHdlE B AKHH, B-K dtT
X3HS.
       Ţ IlV Alupud BWEBWAd, MHdOCTÎA B05KÎA rocnoAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Neag din Pănăteşti cu fiii şi lui Şărban cu fratele său, anume Pecnea şi lui Neag cu fratele său Bogdan <şi cu fiii lor)1, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină toată partea
292
www.dacoromanica.ro
lui Gherghina, oricit se va alege, pentru că este veche şi dreaptă ocină, dedină, pentru că a cumpărat Neag cu fiii săi şi Şărban cu fratele său Pecnea şi Neag cu fratele său Bogdan toată partea lui Ghergina, de la Rovina lui Micul pină in Colintina, pentru 1 500 aspri gata.
      Şi iar a cumpărat Stroe din Giuleşti şi fraţii săi ocină toată partea lui Giulea, de la Rovina lui Micul pină in Colintina, pentru 330 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi jupan Staico mare stolnic şi Crăciun mare paharnic şi Drăghici mare vistier şi Oprea mare spătar şi Radul mare comis şi Draghie mare postelnic. Ispravnic,# Radul mare logofăt.
      Am scris in cetatea de scaun in Bucureşti. Scris luna aprilie 2 zile, in anul 7056 <1548).
      f Io Alircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 26 864. Orig., perg. (37 X 23), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 372-373.
       1 Omis.
246                                                 1548 (7056) aprilie 5, Bucureşti.
       f iIIhaoctîi© boskîek», Iu» llliipMd bohboa*» h rocnoAHHTk btvcoh 3E<m<ih Jfrrppo-BddJfîllCKOH, CHHTk MptAOKpdrO II BErtHKdrO PdAVaa KOHKOA#. AaKaT TOCflOACTEO «W CÎE IIC'K'k/lEHÎE rOCflOACTBd AHH CBtTOiWS GflHCKSflIl© U»T E83Tk8, 0KO>KE Aa *CT EAHH MErttA dU,lirdHHH, Hd HAU PdA\'a CKC dU,lirdHKd CH H CB AEItdAMf CH H BHHOrpdA u»t C’KcbHii, ddii  norodHE, iiohewe ra ect noKAOHHA h a<m cîe bhuje pemehe KOdnaTE
CBtTO/U» EnHCK3nilK> rtlHKd’b dUTU'4>ET, pdAÎ CBOE A&UE. II IIHCdA CE ECT H 8 CB^TH nOMEHHK.
       CEro' pdAî AM®X u rocnoACTBO «u cE’kT’ku EnucKSnîie, bkoke a<* ect B*K WMHH’K H BTk U'JfdE'k II HE IVT KCTO/KA# HEflOT'KKHOBEHO, nO U»pH3M0 rOCIlOACTBd MH.
       Ceuîe h cE’kA’fcTErtîE: u{8ndH Ehhth<vk eeahkh akophhk h wSndH PdAyă
d0r0t|lET H AParH4 KHCTHiap H Olipt CfldTdp H Kp"BMIOH IlEJfdpHHK H PdAVa K0A\HC H GTdHKO CTOrtHHK H AP^'H EEAHKH flOCTEAIIHK. HdipdBHHK, EeHTHA# EEAHKH AKOpMHK.
       H d3, E/KE H3MHpTdJf, GTOHKd IIHCEU», B*K rpdA# ESKSpELJJH, AH’bCEU.d dfipHAÎE E ASHH, E-k <VfeT y3HS.
       ţ Iu» illupMd BU’EEWAd, MHAOCTÎA EOWldV rOCIIOAHHk.
       ■ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei episcopii din Buzău, ca să-i fie un sălaş de ţigani, anume Radul cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi via din Săseni, insă 4 pogoane pentru că a închinat şi a dat aceste mai sus-zise averi sfintei episcopii Miclea logofătul pentru sufletul său. Şi s-a scris şi în sfintul pomelnic.
       Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei episcopii, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
203
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Drăghici vistier şi Oprea spătar şi Crăciun paharnic şi Radul comis şi Staico stolnic şi Drăghia mare postelnic. Ispravnic, Ventilă mare vornic.
      Şi eu care am scris, Stoica piseţul, în cetatea Bucureşti luna aprilie 5 zile, in anul 7056 <1548).
      t 1° Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CXXVI/136. Orig., hîrtie (23 x 33), pecete timbrată, căzută. Copie la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 589.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 373.
247                                           1548 (7056) aprilie 18, Bucureşti.
       Ţ MhAOCTÎIO EOHCllO, Îw illHpHd BOEBOAd H rOCnOAHH'K BTiCOH 3EMAH XrrpO-BAd)(ÎHCKOH, CHH"K BEAHKdrO H nptAOKpdrO            BOEBOAE. ,A,dBdT rOCnOACTKO MH
CIE nOKErttHÎE rOCnOACTKd MH A^UJEpEB GtOHKEB WT ToM^HH, nO HME Kfpd H GtOHK/T, H A^tPEpE ESHKEB, IlHAdE H KEpd H C"K HHJf CHHOBH, EAHU.H HM EorK AdCT, UKO'/KE Ad HM c8T TOMtHHH B'KCH C"K B'KCWM JfOTdpWM H WT GbHHTEIJJH nOAOBHH$, nOHEKE HM eST CTdpE H npdBE WMHHE A^AÎHE WT HdA pOAÎTEAlO CH GTOHKd A^OpHHK.
       A nOTOM, HMdLUE GTOHKd AKOpHHK EpdTCTBO CEC EpdTS CH GOdHHd EHCE MS ECT BHA WT HdA MdTEp'k HdA GbHHTEIJJH. GhE nOAOBHHS WT GbHHTEIJJH BHW ECT ALĂMII GtOHKEBS AKOpHHKS WT HdA WU.8 CH, d ApSrd nOAOBHHd EHAd <ECT> GOdHHEES, 3d-HEJKE K> ECT nOKSnHA. Td>KE CE nOBpdTHLUE WT npEA BdCdpdB BOEBOAd, KdKO Ad ApTi<>KHT> <G0dH>Hd GbHHTEIJJHH B'KCH A«HAE>KE X’TET KHTH <*>HB, d nO CMp'KTH OOdHHEBS, Ad c8T B'KCH Gb<HHTEI|J>H AEipEpEM GTOHKOB8 AKOpHHKS H A EA COdHHEBS, 3dHE>KE CfeUlE GOdHHd CTEpn. TeM p<dAH . . . > nOBpdTHLUE, HKO'/KE BHUIE pt)f. A ©HHd HE A - - - UJET WT EpdTCTBO H WT T/KKMEJKHE . . . nOKAOHHA B"KCE]f KOMdTE PdAV'Ad BOHKO<Ad> K<dA8rE>pd, HE TTîHÎIO CBOE KOMdTE, H8 <H KOM >dTE A'MhEpEM GtOHKEB$. A nOTOM, AdAOJf rOCnOACTKO MH A^iPEpEAft GtOHKOB HHJfHE KOMdTE, <d> ©HHd nplHAE npEA rOCnOACTKO MH TdîKE CE ndKH nOEpdTH, C3KO/KE H np'feXAE C"KC A^UlEpE GtO<HKE>b8. A ©HMd ndKH HE CE ECT AplkXdA 3d EpdTCTBO, dHS CH ECT A<IA KOMdTE GOnpEB CkSPTSA HErOBE H H A^UJEpEM GtOHKEB.
       Toro pdAÎ, AdAojf rocnoACTBO mh a*(|Jepek Gtohkob hehhS a ea wt Gbhh-
TEljJH H TOMtHHH BCH, d ©HMd HH EAHO METtjf Ad HE- HMdT, dHS Ad CH AplkHCIIT HErOB A EA H Ai K AdCT KOM» KE 3HdET, d KOMdTE A^tPEpEM GtOHKEBS AKOpHHK Ad CE BdpgET H HH WT KOrOHCE HEnOT/KKHOBEHHO, nO pEM TOCnOACTBd MH.
       H CB'bA'kTEAÎE: >K8ndH £hHTHA*K BEA AKOpHHK H HCSndH CTdH BEA EdH H VKSndH PdAVrt kea AwrwiJtET h Âp^nmio BHCTHiap h Onpt bea cndTdp h Kp'khioh nEjfdpHHK H GTdHKO CTOAHHK H PdAY*A KOMHC H ,â,pdrÎA BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, PdA\'A BEA AOrOijlET.
       IlHC 8 rpdA B8K8pEt{JH, A\-fcCEU,d dnpHAÎE HÎ AKHH, B AtT x3HS.
       f Iw MîpHd BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicelor lui Stoica din Tomeni, anume Chera şi fiicelor Buicăi, Vilae şi Chera şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da ca să le fie lor Tomenii toţi, cu tot hotarul şi din Svinteşti jumătate, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine, dedine de la părintele lor Stoica vornicul.
294
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, Stoica vornicul a avut frăţie cu Oancea, care i-a fost frate dinspre mamă, pe Svinteşti. Această jumătate din Svinteşti a fost dedină a lui Stoica vornicul de la tatăl său, iar cealaltă jumătate a fost a lui Oancea, pentru că a cumpărat-o. Aşa s-au înfrăţit dinaintea lui Basarab voievod, ca să ţină <Oan>cea Svinteştii toţi, cit va fi viu, iar după moartea lui Oancea, să fie Sv<inteşti)i toţi fiicelor lui Stoica vornicul şi partea lui Oancea, pentru că Oancea a fost sterp. De aceea, s-au şi înfrăţit, cum s-a spus mai sus.
      Iar Oancea nu s-a ţinut de frăţie şi de întocmire... a închinat toate averile lui Radul voievod C<ălugă>rul, nu numai averile sale, <ci şi> averile fiicelor lui Stoica. Iar apoi, am dat domnia mea fiicelor lui Stoica averile lor, iar Oancea a venit înaintea domniei mele de iarăşi s-a înfrăţit, ca şi mai înainte, cu fiicele lui Stoica. Iar Oancea iarăşi nu s-a ţinut de frăţie, ci şi-a dat averea lui Oprea Scurtul, şi a lui şi a fiicelor lui Sto<ica>.
      De aceea, am dat domnia mea fiicelor lui Stoica partea lor din Svinteşti şi Tomenii toţi, iar Oancea să n-aibă nici un amestec, ci să-şi ţină partea lui şi să o dea cui va şti, iar de averile fiicelor lui Stoica vornicul să se ferească. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi martori: jupan Vintilă mare vornic şi jupan Stan mare ban şi jupan Radul mare logofăt şi Drăghici vistier şi Oprea mare spătar şi Crăciun paharnic şi Staico stolnic şi Radul comis şi Draghia mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
      Scris în cetatea Bucureşti, luna aprilie 18 zile, în anul 7056 <1548).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St., Buc., S. I., nr. 546 (Brîncoveni, XIX/1). Orig., hîrtie (32 X 22), rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1860; alte traduceri ibidem, ms. 718, f. 36 şi la Bibi. Acad., MDCLXXVIII/2.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 373-374.
248
                                                     1548  (7056) mai 4.
       f ftiHrtOCTÎIO E05KÎI0, Iw fllHpHd BOHBOAd H TOcnOAIWK KTiCOH 3EMAE XrrpO-BrtdJfHHCKO, CIWK BErtHKdTO II np-fcAOEpdTO PdA\'rt KOHKOAE. AaKaT rocnOACTKO MII CÎK> nOBEAEHÎE TOcnOACTBd MH AIhKAEH H MHJfHEH II K*K3dH CK HETOM CH, BKOKE Aa HM ECT WMHH8 8 KOdCTd PEKEK II 8 BdrtE IIIlipOKd II 8 ElIHWOpd H IlrtdlOrt, nOIIE/KE HM ECT CTdpd II npdBd WMHH8 A^AHHS.
       d nOTOM, HMdLUE AlllKrtt H AlHJfH'fe II KTi3dH CK METOM CH np8 npEA TOcnOACT-Bd MH CKC CTdH H $0dMETE H CB BSpHdrd CK HETOM CH. H Td>KE npEUJE CTdH H d»0dMETE H BSpHdia npEA TOCnOACTEd iUH KdKO ECT EHrt WBH WHHHE, 1*10 c8t BHUJE IIHCdHH, rocncACKH. fi rocnoAcTBd mh cSaix^ h rrtEAdjf no npdBAS h no 3dK0H ck b^cemii HKCTHTHMH npdBHTEAlO TOCnOACTEd MH H 3HdHAwJf TOCnOACTEO MH EpE HE ECT EHrt WBH WMIIHE BHUJE pEHEHH TOcnOACKH, EpE C8T EHrt AlHKrtEH H AlHJfHEH H K'K3dH <CK> HETOM CH WHHH8, A^AHUS, d CTdH H <4»0d>METE H BSpHdld WCTdUJE WT npEA TOcnOACTBd MH WT 3dK0ll.
       ă noTOAt, HA\duiE MHX’H’fe np8 npEA rocnoAcTBd mh ck c<Ec>TpdM sro fliSiiJd. H Td'/KE np8 M8uid npEA rocnoAcTBd mh KdKO a\8 ect a<m Edtpd m8 ch whhho, Ad IIMdT WKOrtO CK EpdTHM CH. ă TOCnOACTEd rt\H 3lldHAC)f EpE HE ECT Adrt Edlpd rt\8 CH 1VHHH8, h8 U’CTdUIE AăSUJd WT npEA TOcnOACTBd A\H WT 3dKOHd.
www.dacoromanica.ro
295
      Gtro pdAb AAA&Jf h rocnOAcTKa mh /Hiikaih h ftlujfHEH h Kt3dH ck ieto«w
CH, HKO/KE A<1 HM ECT 811 UIMHHÎJ H B'K U’JfdKS, HHM H CHHOBHM HM H KHOKOAlS H npl£KN©MET©M8 <H> HH U'T KOTO/KE IIHIIOCT'K >KHOBEHO, 110 pEM rOCllOACTBd MH.
      GEzKE H CKEAETErtE llOCTdBAEHM rOCnOACTKd Mir. ÎKSlldH GTdH BEAHKH Edil JKhiI-CKH H ÎKSndH GOnpt BEAHKH AKOpHHK H A48 COdTdp H HtrOE EHCTÎrap H EOHKO nEJfdpHHK H HeAEAKO CTOAHHK H TdT»A KOMHC II d’p'KlţHA'K BEA nOCTEAHHK.
      IIhc A\tcEU,d MdK> Ă AKHH, KTv A^T x3HS.
      ţ Iw MTpMd BUIEKU'Ad, AMIAOCTÎA EOHCÎA rOCHOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Miclea şi lui Mihnea şi lui Căzan cu ceata lor, ca să le fie ocină în Coasta Rîului şi in Valea Largă şi In Viişoara şi Plaiu, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      Iar apoi, au avut pîră Miclea şi Mihnea şi Căzan cu ceata lor înaintea domniei mele cu Stan şi Foamete şi Burnaia cu ceata sa. Şi aşa pirau Stan şi Foamete şi Burnaia înaintea domniei mele că aceste ocine, care sînt mai sus-scrise, au fost domneşti. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că nu au fost domneşti aceste ocine mai sus-spuse, ci au fost ale lui Miclea şi Mihnea şi Căzan <cu> ceata lor ocină, dedină, iar Stan şi <Foa>mete şi Burnaia au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      Iar apoi a avut pîră Mihnea cu sora sa, Muşa, înaintea domniei mele. Şi aşa pîra Muşa înaintea domniei mele că i-a dat tatăl lor ocină să aibă împreună cu fratele ei. Iar domnia mea am aflat că nu i-a dat tatăl lor ocină, ci a rămas Muşa de lege dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Miclea şi lui Mihnea şi lui Căzan cu ceata lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor <şi> de nimeni neatins după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului, şi jupan Oprea mare vornic şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Voico paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic.
      S-a scris luna mai 4 zile, în anul 7056 <1548>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., MCCXXXI/304. Orig., hîrtie (31 x 21), pecete timbrată.
249                                                      <1548 mai 4 —iulie 2>.
      f l\\HA©CTÎI© EOKÎK», Îu> i\5i<HpMd B0EB0Ad> H rOCnOAHHTi B*KC0E 3EMAH JîlTppC-BAdjfîiicKCE, c<hhtv BEAHKdro h> nptAOEpAr® PdAYAd boeboaa. A^KdT rocn©AcTBfr MII CA$r rOcnOACTKO MH <dlH)f'KHA'KB> H CKC EpdTS EM8 ffidHt H CK HH)( chhobhm HA\ < EAH>U,E HM Il©r"K npHllScTHT, HKOJKE A<> M8 C$T U>MHH$ <8> BaT^UII H & dldpgHHH HETOBE AEAE, nOHEJKE M» C$T CTdpE H npdBE UI4HHE H A’hAHHll.
      d I10TOM, fficHJfMOA'K H SpdT$ EMS di-KH-b HMdUIE lip EH ÎE CKC Toia UIT diTvp-VHH’bHH H CKC GEMt UIT TTkMirbHH H CKC OpSt <CKC> EpdTHIdM CH H CKC KpliCrb CKC BpdTÎiaM CH H CKC PdAVA r8Ul8EH8A CKC SpdjjljTHEM CH H CKC A<U44IOA CKC BpdTlldM C<H> H CK B"KCH METOM Er© np^A rOCllOACTB© MH. H TdKO np’bUJE Toai H CEM-t H G0p3t H Kp'KCT'k H PdAYA TUUlOiaHiJA H A*HMK>A np-bA rOcnOACTBd MH, KdKO HE HMdT MhX'KHA'K H BpdT$ EA\8 HHlJJd U>HHH8 H AeAHH8. fi rOAdlOACTB© M<H>
296
www.dacoromanica.ro
$ T>eai» iweaax H c^Ahx no npABAS h no 3akoh ckc b'Kce/wh mecththavh [h] npABHTEnH TOCnOACTBO AVH H AAA* r<OCnOACTBO AVH> fflHJfMMTv H EpAT E«8 ffl-KHt 3<1K0H iî goaI’^e, tepe a<i 3akaet kako av8 ect npABA[s] ivmhha. H aohecht 3dKOH np’fcA roc*
nOACTBO AVII >1 3AKAEJf KAKO AV8 ECT CTApA H npABA IVMHHS H A^AHH8, d Toia H CeM* II (x)p3'fc H Kp’BCT’k H <PaA\’A> rSwSiaHSA H ^AHMieA H C"kC BTvCH METOM frO, WHH VVCTAHOWE IVT 3<IK0H <WT npt >A <TOCnO>ACTBO AVH.
      H riAK n<OK8nmijE> Mh^ha-k wmhh8 8 BatvAeuih h 8 AIapijhhh wt a*a To ... noAOBHHO'34 yH acnpn totobh. <H npoAAAH c8t> uit <H>Ero AOKpo boaio.
      Oero pmî, <A<ia®X h rocnoACTso ai\h A1>hx”hha’k h epat em8 Al’KH'h, hkovke AA MS c8T <B"K U’MHHS H BTv> W)fAK8 H HHAV H CHHOEHAA HAIV H BH<8K0AA H np’kgHS-METOAV HA\ H HH WT KOrO>KE> H’hUOT’KKHOBEHO, nO pEM TOC nO ACTE A AIH.
      <Ce>KE H OBEAETEAHH nOCTABAAEAX II TOCnOACTBO AVH: >K8nAH ... AKOpHHK H 2K8nAH EnTkMAHSA BEA AWrW^ET H &<M OnATAp H HeAEAIJO CTOAHHK H HtrOE BHC-Tîup II TaT8a KOAVHC <H ^>P’KUHA’K> BEAIIKII nOCTEAHHK. HcnpABIIHK, Ea-kmahSa beaiikh AWriV^ET.
      , dă, PAAyA rpAiVVATHK nHCAJf 8 rpAA • • • .
      ţ Iui rtliipqt bivebwaa, avhaoctîm <eo5kîm rocnoAHHK >.
      ■f Din mila lui Dumnezeu, Io M<ircea voievod) şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul marelui şi> preabunului Radul voievod. Dă domnia mea slugii domniei mele <Mihăilă> şi cu fratele său Manea şi cu fiii lor, citi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină <în> Blădeşti şi în Margini părţile lor, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar apoi, Mihăilă şi fratele său Manea au avut pîră cu Goia din Mărgineni şi cu  Secea din Tîmpeni şi cu Orzea <cu> fraţii  săi şi cu Cirstea cu fraţii săi
şi cu  Radul        Guşuenul cu fraţii săi şi cu  Danciul cu fraţii săi şi cu toată ceata
lui înaintea domniei mele. Şi aşa pîrau Goia şi Secea şi Orzea şi Cîrstea şi Radul Guşoianul şi Danciul înaintea domniei mele, că nu are Mihăilă şi fratele său nimic, ocină şi dedină. Iar domnia mea întru aceasta am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii [şi] dregătorii domniei mele şi a dat <domnia mea) lui Mihăilă şi fratelui său Manea lege 12 boieri, ca să  jure că le este dreaptă ocină. Şi          au adus legea înaintea domniei mele
şi au  jurat         că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar Goia şi Secea şi
Orzea şi Cîrstea şi <Radul> Guşuianul şi Danciul şi cu toată ceata lor ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      Şi iar a cumpărat Mihăilă ocină în Blădeşti şi în Margini din partea lui To... jumătate, pentru 450 aspri gata. <Şi au vîndut ei) de a lor bunăvoie.
      Pentru aceasta, <am dat şi domnia mea) lui Mihăilă şi fratelui său Manea, ca să le fie <de ocină şi de) ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor <şi strănepoţilor lor şi de nimeni) neatins, după zisa domniei mele.
      <Iată şi) martori punem domnia mea: jupan... vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt şi D<an> spătar şi Nedelco stolnic şi Neagoe vistier şi Tatul comis <şi Frăţilă) mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Eu, Radul grămăticul, am scris în cetatea...
      f Io Mircea voievod, din mila <lui Dumnezeu, domn).
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 542 (Căldăruşani, XXXII/1). Orig., hîrtie (36 x 29), rupt, pecete timbrată. Cu două traduceri.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 375-376 (sub data: <1548 mai - 1552 iunie».
www.dacoromanica.ro
297
250
<1548 mai —iulie 2,) Bucureşti.
       f AiHrtOCTÎW EC5KÎIO, IlV AlupMd E©HK©A H r©CIK>AHH'K «B'KCOH 3EMAE <£rrp©>-BAJXHHCKOf, chh'k KEAHKdro h np-kA©Kpdr© <PdAY<JJ KOEK©A<l. A‘*K‘1T rOCnOAcfK© MH> CÎK> nOBEAtwH IE rOCn©ACTKJ MH !K8ndHHUEK E©HITKK, GIKOJKE <Ad HM ECT whhhS 8 . . . > A’fcrt ©dHMEK'K H PdA\'rt8H, EdpE EAHKd <CE JfTET H3Kp.IT>1, nOHEÎKE Td n©<K#llH 2K$ndHHUd BoHKd WT GOdHTk II WT PdAV^ 3<*> x? <<>CnpH rOTOBH>.
       li IIOTOM, /K$ndHKU.d BoHKd HMdUJE llpEHIE np^A <r©Cn©ACTKd MH CKC Kc$J H CIO KpdTIHM Er© pdA? Tdll VVIHIlS MTO ECT KHUJE IIHCdlId. <H TdKO np-fcUJE Ke$J> CKC KpdTIHM Er©, GIKO/KE Ad HJf U’TMETHHT dCnpH <H Ad 83MET IVH CIO KpdTÎEiU CH TdH IV1HH8 HTO E KHUJE IlHCdHd. <fl 8 TEM, rOCnOACTK© MH TrtEAdJf H C$AH]f n© npdKA» H II© 3dK0Hd> CKC K*KCE MKCTHTHMH lipdKHTErtÎE TOCnOACTEd MII H <H3HdHA©X rOCIIOACTKO MH KdKO> HE HMdT Ke$<I CKC KpdTÎEAV CH HH EAH© MCET’fcjf CKC TdH WHHHS KHUJE IlHCdHd. H WCT<HJJE> KEffSd VVT 3dK©H VVT lip^A TOCn©ACTEd MH CKC 3A© CTpdM©T.
       Gsr© <pdAî, AdAOJC h r©cn©ACTK© avh, mk©>ke Ad hm> ect vvmhhS h wjfduS h IIHM, CHH©E©M H BHOK©M H np’kcEHSMETCAJ II HH VVT KOrOHCE > HEIIOT'KKHOBEHO, nO-PH3M0 r©Cn©ACTBd MH.
       Ge>KE CKEA<ETEAÎE n©CTdKrttErt\ r©Cn©ACTBO rt\H:> WglMH GtJH BEA Edil Kpd-AEBCKH H HC^ndH Gdlip'fc BEA <AK©PHHK H /KSlUH BA’K‘rfcH#A> BEA AVVrW<|»ET H AdH CIldTdp H H*kr©E BHCTHldp H BOHK© ltE\'dpHHK H <HEAEAK© CT©AIIHK > H TdT$A K©AVHC H «Jjp’KUHA'K BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, CTdH BEA KdH.
       <Uhc 8 rpdA ESkSpeijih, MtcEU,d . .. >
       ţ Iw AlîpMd BVVEBVVAd, <A\HA©CTÎ/ft K©/KÎ/A r©CII©AHHK >.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn <a toată ţara Ungro)vlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul voievod. Dă domnia mea) această poruncă a domniei mele jupaniţei Voica, ca <să-i fie ocină in...) partea lui Oancea şi a Radului, oricît <se va alege)1, penti-u că a cumpărut-o <jupaniţa Voica de la Oancea şi de la Radul pentru) 3 000 <aspri gata).
       Iar apoi, jupaniţa Voica a avut piră înaintea <domniei mele cu Chefa şi cu) fraţii lui pentru acea ocină care este mai sus-scrisă. <Şi aşa pîra Chefa) cu fraţii lui ca să-i lepede aspri <şi să ia el cu) fraţii lui acea ocină care este mai sus-scrisă. <Iar intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege) cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi <am aflat domnia mea că) nu are Chefa cu fraţii săi nici un <amestec cu acea ocină mai sus-scrisă. Şi a rămas) Chefa de lege dinaintea domniei mele cu rea ruşine.
       De aceea, <am dat şi domnia mea, ca să le) fie ocină şi ohabă şi lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor <şi de nimeni) neatins, după porunca domniei mele.
       Iată martori <punem domnia mea): jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare <vomic şi jupan Vîlceanul) mare logofăt şi Dan spătar şi NeagOE? vistier şi Voico paharnic şi <Nedelco stolnic) şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Stan mare ban.
       <Scris în cetatea Bucureşti, luna... >.
       f Io Mircea voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
       Bibi. Acad., MCLXXVI/1. Orig., hîrtie, rupt, pecete timbrată, stricată.
       Datat după divan.
      1 Omis.
298
www.dacoromanica.ro
251
1548 (7056) mai 7, Bucureşti.
       f MtMOCTÎiO SOWÎEIO, Iw MHpHA E0£B0A<1 H rOcnOAHHlw ETiCOH 3EMAH Jîrrppo-EAJjfÎHCKOH, CHHTk fip’fcAOBP*™ H KMHKddrO PiAYAi KOEKOA4. A<JK<JT rOCnOACTEO MH cîe n«KE<vkHÎc rocn«AcTKd mh Crt8r8 rocnoACTEd mh A'kTKOK ivt ^p*KroEi|i7 h c*k HH)f CHHOBH, ErtHUH HM Kor"K OpHflSCTHT, QKCOKE Ad M8 ECT WHHH8 8 TonEigî, K«A THCM'kHd, nOrtOKHH», EdpE EdHKd CE JfTET HBEpdTH, nOHEHCE M8 ECT CTdpd H fipdBd W4HHd .A'kAÎHd.
   :   A flOTOM, HMdUlE A’kTK0 WT ^p*KrOEl|jT C’Knp’bHIE C’KC KddSrEpH WT THCM’fcHd.
H TdKO np-buiE KddSrEpH np^A r«cn«ACTBd mh KdKO he HMdT A’kTK0 8 TonEigî noao-8HH8, h8 Add ECT CÎE EHU1E pEHEHd WMHHd 8EU.8 A^™*^ KddSrEpWM WT THCAVkHd, Hd CROE C’KMpTkT'K.
       d rocnoACTEO mii, 8 tom, i'aeaax’ h c8ahj ckc mecththm npdBHTEdlEM roc-nOACTBd MH H H3HdHA«X TOCHOACTEO MH KdKO ECT Add 8£11,8 A’bTKWK HErOK8 A£A KddSrEpWM Hd CBOE C’KMp’KT’K, d C’KC A^TKWK A EA WT TonEl|lT HE ECT HMdd HH-EAHd MET'fejf C’KC HErd. 6l|IE>KE HM AM«A' TOCHOACTEO MH A’bTK°K K| KO/ffcpH Ad âdKdET. H SdKdEWE rip^A TOCnOACTEd MH C’KC E| EOd’fcpH H A\dpT8pHCdUl<E . . . > KdKO HE ECT Add 8EU,8 [Â’feTKOE] A-feTK0K AEd WT TonEl|lî h8 ECT Add CKOE A<£d ... H WOTdWE Kdd8<TEpH> WT SdKOII WT np-fcA TOCnOACTEd A\H.
       Gsro pdAî, AdA«X rocnoACTBO mh A^tkor, okohce Ad m8 ect 8mhh8 8 TonEipî,
nOdOEHHS, K-K WMHH8 H E-K WJfdBS, HEM8 H CHHOEWiW EM8 H BH8KWM H np-bBH8METWM EM8 11 HH WT KOrOHCE HEllOTdKHOBEHO, nO pEM TOCnOACTBd MH.
       Ce>KE H CB’kA’feTEdÎE nOCTdEd’bEM TOCnOACTBO MH’. H(8ndH GtdH KEdHKH EdH /KhACKH H JKSridH GOnp’b BEAHKH AKOPHHK H >K’8ndH PdAyd EA'KMd eeahkh dwrw^ET 11 AdH CndTdp II H^rOE EHCTÎrap H EoHKO nEJfdpHHK H HEAEdKO CTOdHHK H TdT8d KOMHC H .«Dp’KU.Hd’K BEdHKH nOCTEdHHK. HcnpdKHHK, Ep’KMlOH WT Bp’KCElllH, nEJfdpHHK.
       H d3, BpdT8d, EHCE HdMp’KTdJf E”K HdCTOdHH rpdA BSKSpEIJIH, M’kcEUd MdHE A A MIE, B d^T X3HS.
       f Iw ffllpld BWEBWAd, MHdOCTÎ/ft KOWÎM TOCnOAHHK.
       ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Detco din Drăgoeşti şi'cu fiii lui, citi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie ocină în Topeşti, lingă Tismana, jumătate, oricit se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină.
       Iar apoi, a avut Detco din Drăgoeşti pîră cu călugării de la Tismana. Şi aşa pîrau călugării înaintea domniei mele că Detco nu are în Topeşti jumătate, ci această mai sus-zisă ocină a dat-o călugărilor din Tismana unchiul lui Detco, la moartea sa.
       Iar domnia mea, întru aceasta am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că unchiul lui Detco, la moartea sa, a dat călugărilor partea sa, iar cu partea din Topeşti a lui Detco n-a;avut nici un amestec. încă am dat domnia mea lui Detco 12 boieri să jure.' Şi a jurat înaintea domniei mele cu 12 boieri şi au mărturisit... că unchiul lui Detco n-a dat partea din Topeşti a lui Detco, ci a dat partea sa şi au rămas călugării de lege dinaintea domniei mele.
       De aceea, am dat domnia mea lui Detco, ca să-i fie ocină în Topeşti jumătate, de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi. jupan Orea mare vornic şi jupan Radu Vilcea mare logofăt şi Dan spătar
www.dacoromanica.ro
29»
şi Neagoe vistier şi Voico paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispavnic, Crăciun din Blrseşti, paharnic.
      Şi eu, Braţul, care am scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 7 zile, in anul 7056 <1548>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 548 (Tismana, II/8). Orig., liirtie (32,5x 23,5), rupt, perete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1844; alte traduceri ibidem, ms. 329, f. 183 şi 335, f. 39.
        EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 120—122. Trad. D.I.R., B, 376—377.
252                                                1548 (7056) mai 8, Bucureşti.
       f MhAOCTÎK» GOJKi'K», îw lîlHpHd BOHBOAd H II rOCnOAHHTk BTkCOH 3EMAH XlTpO-BAdJfHHCKOE, CHHTv BEAHKdrO H np’feA&KpdrO PdAVaa BOHBOAd. AaKaT TCCnOACTEO' A\H
cîe noKErtbHÎE rocnoACTKd a\h ca83ha\ rocnoACTKd a\h Gttihhmhp' cec chhokh ch, EAHU.H A\8 Korii npwiSCTHT, IdKOJKE <Aa> HA\ ECT WMHIlS 8 rOAEiptl, n«>HE/KE nOKSliHUJE U'T GOdHHd WT CEAO MECTO 3d K8KI0 H 3d rpdAHHS H MECTO 3d n'IEAdpCTBO H 3d 4>TkTTkmOH8 H EAHH HHB 3d KOHOI1AE H EAHH nCTOH 3d BHHOrpdA H METHpH HHBE, A^E 8 eaho noAK», a ace 8 AP#r8 noAie, 3d y dcnpn.
       II ndKH noKSiiH Toiwd h Eohko h AParHid h Htr wt $ATii|ioniJH aea H-fcroA<>s
nOAOKHHS H U'T dTkSAdTOE AEA 1 I10A0BHH8 3d $ dCnpH H 34 1 EOACBH.
       II ndKH noKSnH Gttihha\hp h Gtohh methph hhke, ake 8 eaho noAio, d ace 8 AP^rS noAio, dAii noi;8nHWE u'T Gopd 3d t dcnpH.
       GEro pdAî, AaA®Jf H rocnoACTKo a\h hai, ukccke a<* hm c8t bt* u-mhh8 h-.ktv
U'JfdETk HHM H CHHOBOA» HAIt H EHOKOM HA\ H nptBHOHHTOAH HAU II Hll U'T KOrOJKE HE-noTiiKHOBEHHO, no pEM TOCnOACTBd A\H.
       H CBEAETEAHE nOCTdBA*kEA\ rOCnOACTBO AM!.' *>SndH CTdH EEAIIKH KdH KpdAWBCKH H /KSndH Cdnp'b EEAHKII ABOPHHK H >K8ndll AaH EEAIIKH CndTdp H %8ndH PdAVa IÎA>Md EEAHKH AUTUI<j>ET H >K8ndll HtrOE BEA EHCTHIdp H BOIIKO BEA nEJfdpilHK II HeAEAKO EEAIIKH CTOAHHK H TdT8A EEAHKH KOA1HC II ‘PpkUHA'K EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, Aa« K£a cndTdp.
       H d3, APtr^AIIH WT IIpOpOMH, CA OK O CbAEAdBlildrO B*K CTOAIIII TpdAV E8K8p£IJJH, A\’bCEiţd]rAldHE îi AEHH B AtT X3ÎIS.
       ţ IlV rtlîpMd EWEEUIAd, AMIAOCTÎA KOHCÎ-ft rOCIlOAHHIi.
       | Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stănimir cu. fiii săi, ciţi ii va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină in Goleşti, pentru că au cumpărat de la Oancea din sat loc de casă şi de grădină şi loc de stupină şi de fătaciune şi un ogor pentru cinepă şi un pogon de vie şi patru ogoare, două intr-un eimp şi două in celălalt cimp, pentru 400 aspri.
       Şi iarăşi au cumpărat Toma şi Voico şi Draghia şi Neag din Fllfoeşti partea lui Neagul jumătate şi din partea 1 lui Lăudat jumătate, pentru 500 aspri şi pentru 2 boi.
       Şi iarăşi au cumpărat Stănimir şi Stoian patru ogoare, două intr-un cimp şi două in celălalt cimp, le-au cumpărat de la Sora, pentru 300; aspri.
300
www.dacoromanica.ro
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, loi*• şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Dan mare spătar şi jupan Radul Vîlcea mare logofăt şi jupan Neagoe mare vistier şi Voico mare paharnic şi Nedelco mare stolnic şi Tatul mare comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Dan mare spătar.
      Şi eu, Drăgulin din Prooroci, am scris în cetatea Bucureşti, luna mai 8 zile, în anul 7056 <1548).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 549 (Sf. Ioan-Focşani, 1/1). Orig., perg (28x32), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XIX.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 377.
      1 Cuvlnt scris deasupra rindului.
253                                              <1548 mai — iunie) 19, Bucureşti.
       t Mhaoctik» Eoarfio, Iw rtlHpH’k roeroaa h rocnoAiWK ktlcoh 3Ei»ah Jîrrppo-SAAjfîiiCKOH, chh’k BEAiiKdro h np’kAOKpdro PdAyAd boeroaa. AaKaT rocnoAcTBO AMI
ClE nOKEA'bHÎEAV rOcnOACTBO MH CT’KHHA’K CKC CHHOBHM, PdAVA H Ep’KCT’b H GTOHKd H CK HHJf CHHOBH, BdpE EAHU.H HA\ Koi"K AACT, IdKOKE Aa HM ECT WHHIl8 8 CTEKdp A EA flpCEHÎEB H CK EpdTHdM CH H AaHOB CK EpdTlldM CH, B’KCd, U1ECTH AEA H 8 rop8 x 8 boaS h 8 noAii h noceSAE, noiiEHCE noKSnH CT’KHHA’K ckc chhobhm 3d xap dcnpH l’OTPKH WT Kp’KMlOH nEJfdpHHK H WT dpKd H CK EpdTHdM CH H WT AaH CKC EpdTHAI CH. ff nOTOAl, CT’KHHA’K CKC CHHOBHM WT TEH3H xdp dCflpH $ <H> p AaAE <lpKKH CKC rpdTÎIdM CH, d ^ AaAE Kp’KMlOHORS nEJfdpHHK.
       H ndK Gt’KHHA’K CKC CHHOBHAV Aa hm <ECT> WMHH8 8 CTE5Kdp8 WT A EA EOHK’KH METBp’KTII AEA, 3dHE/KE nOKSnH Gt’KHHA’K WT EOHKd 3d df ^SAOpHHTH.
       H ndK Gtkhha’k ckc chhobiia\ aa ha\ ect ohhh8 8 rop8ta, aea Kp’kcteb K’KCd . . . H 8 rops H BOA8 H 8 nOAE, nOHE/KE nOKSnH CT’KHHA’K CKC CHHOBH WT Kp’KCT’t 3d E jjlAOTHHTH.
       II ndK GT’KHHA’K CKC CHHORHAl Aa HAI ECT EAHHO BHIIOrpdAS, nOHEÎKE nOKSnH CT'KHHA'K CKC CHHOBHM Kp’KCT’t 3d  dcnpH TOTOBH.
       SlţlEKE II IlETpS CKC CHHOBHM Aa HAI ECT WMHH8 8 CTEJKdp WT AEA EOHK*KH •lETBp’KTH AEA nOHE/KE nOKSnH IlETpS WT EOHKd 3d Bl «jlAOpHHTH.
       Gsro paaî h rocnoACTBO mh <AaA«X’> hm hko>ke aa hm ect wmhh8 h wjfdBK IIHM H CHIIOEMM HAI II HE WT KOrO/KE HEno[no]T’KKHOBEHO, nO pEM TOCnOACTKd MH.
       GE/KE CBEA'kTEAÎE nOCTdBA’kX' rOCnOACTEO AIHI ’/K’SndH CTdH BEAHKH EdH Kpd-AEBCKHH H >H’8ndH G^np-fe BEAHKH ABOpHHK H PaAV*A BEAHKH AWrW^ET H AaH CndTdp H HbrOE BHCTliap H TdT8A KOMHC H HeAEAKO CTOAHHK H ^p’KltHA’K BEAHKH nOCTEAHHK. IlciipdRHHK, PdAVA BEAHKH AWrW^ET.
       IlHC TEprE rpdMdTHK B*K CTOAIIH rpdA E8k8PEI{|I, M’bCEltd dBrScT el ABHH, e A*T X3HE.
       ţ Iw Allpid BWEBWAA, AUIAOCTÎM EOJKÎM TOCnOAHHK
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea
www.dacoromanica.ro
301
această poruncă a domniei mele lui Stănilă cu fiii lui, Radul şi Cirstea şi Stoica şi cu fiii lor, oriciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină înStejar toată partea lui Arsenie şi a fraţilor lui şi a lui Dan cu fraţii săi â şasea parte şi in deal şi in apă şi în cimp şi pretutindeni, pentru a cumpărat Stănilă’ cu fiii lui pentru 1 100 aspri gata de la Crăciun paharnicul şi,’de la Arca şi cu fraţii săi şi de la Dan cu fraţii săi. Iar apoi, Stănilă cu fiii lui, din acei 1 100 aspri, 600 i-a dat lui Arca cu fraţii săi, iar 500 i-a dat lui Crăciun paharnicul.
       Şi iar să-i fie lui Stănilă şi cu fiii lui ocină in Stejaru, din partea Voicăi, a patra parte, pentru că a cumpărat Stănilă de la Voica pentru 11 florinţi.
       Şi iar să-i fie lui Stănilă şi cu fiii lui ocină in Goruia, partea lui Cirstea toată... in munte şi apă, şi in cimp, pentru că a cumpărat Stănilă cu fiii lui de la Cirstea pentru 5 florinţi.
       Şi iar să-i fie lui Stănilă cu fiii lui o vie, pentru că a cumpărat-o Stănilă cu fiii lui de la Cirstea pentru 30 aspri gata.
       încă şi lui Petru cu fiii lui să le fie ocină in Stejar din partea Voicăi a patra parte, fiindcă a cumpărat Petru de la Voica pentru 12 florinţi.
       De aceea şi domnia mea <le-am dat), ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi Radul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Tatul comis şi Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
       A scris Gherghe gramaticul in cetatea de scaun Bucureşti, luna august 19 zile, în anul 7055 <1547).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., XC/10. Orig., hirtie (31 X 21), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
       Văleatul şi luna nu corespund cu divanul care e din mai-iunie 1548. Actul ar putea fi din aprilie, acelaşi an, dacă marele logofăt nu ar fi Radu Vileeanu ci Radu Paşadia.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 366 (sub: 1547 august 19).
254                                                  1548 (7056) mai 20, Bucureşti.
        f AIhACCTÎM EOÎKÎEW, Iw fllHpMd EOEBOAd M rOCIlOAHHk B’kCOII 3EMAE Jîrrpp©-KrtdJfîHCKOH, CHHTv fip’kACBpdr© H BEAHKdrO PdAY’a BCEEOAE- AaBaT rOCIlOACTKC A\H CÎE HC’BErt'blIHÎE TOCnOACTBd iWH CE’kTOAXS H BC/KECTTvBHOAlS MOHdCTIipS 30EEMdr0 rOEOpd, HAEWE ECT JfPai" MECTHC H CAdEHOH EH &CI1EHÎE np’kCB’feTHE BrtdAmîUE HdUiE EoropoAHUE h nptcHO a^sh AYdpîE, mkcoke Aa ha\ ect wuhh» Ad IlAonSn, wt wspTv-UlHia XpCOdHEH AC EdAt K*IvHHEA8h H AC U'BpivUlHia «DeTHUEH H AC U’EpkUlHId HdWd-TEHSa3h, AC AldTKd Eo8rt8ll H AC X'CTdpSrt KoKSaSII, IIOHEVKE HA\ ECT CTdpd H OpdKd U’HKHd H A’fcAÎHd, ElflEHCE H IICKSlIEHd U'T HOKOHHCTd EjCdpdGE ECEBCA WT EdA'fe U'T 4>*kgEU,EA H WT dHE\|rEH ErO, 3d xd dClipH H fipHAOKEMd CB’feTOrtxS MCHdCTHpS.
        fi nOTOM, HMdUlE H Er&WEH 0EWACp H EpdTHd WT CB’bTH AlOlldCTHP C’kfip'fcHÎE CTvC PdAVa 4*p3llTEUJ H CTvC KoAtdH II CTvC AlHJfkHATv TpdA\dTHK liptA TOCIIOACTBd MH pdAÎ CÎE BHU1E pE'lEHd W'IHHd. fi rOCflOACTBC MH TAE\*dX II C&AHX CTv BTvCH MECTHTHAW lipdBIITEAÎE rOCnCACTBd A\H II npOHTvTOX KHHrS nCKOIIHdrO illc>XCH SCEBCA H H3HdHACX recnOACTEO n\H ACBpE KdK© ECT cîd WMHHd nCKSnEHd WT nOKOHHOrd EdCdpdBE BCEBOA H npHAO/KEHd CB’bTOA/tS MCHdCTHpS. II WCTdUJE PdA\'a 4>p8HTEUJ H KCA\dH H illHX'Um'k rpdAldTHK ll'T 3dK0H WT nptA rOCIlOACTEd MII II WT IiptA ElvC-feM MECTHTHM BCA,fcpWA\
3C2
www.dacoromanica.ro
rccnoACTKd mh. H aaa*X tochoactko mh ce^toaiS aiohacthpS, qkohce a<> hai ect Eh wuhhS h b*k wjfAES h hh wt KoroîKE heiiotaKhoeeho, no psu rocnoACTBa mh.
       Gejke h cEtA^TEAlE nocTAEA'fcjf rocnoACTEA mh: 5K8nAH Gtah eeahkh bah îKhackh h VKSnAH GDnpt eeahkh akophhk h K8nAH Ea-kmahSa eeahkh Awrw$ET h A^H CIlATAp H HtrOE BHCTiap H EohKO nE^ApHHK H Heaeako ctoahhk h TatSa KOMHC H $P*K-UIA-K EEAHKH nOCTEAHHK. HcnpAEHHK, £a*KMAH8A BEA AWrW$ET.
       U A3, EpAT^A, EJKE HAIWCAX Elv rpAA E8K8pEI|lî,- AttCElj,A Al AH E A^HH, K A"tT
X3HS.
       t Iw AlîpHA EWEBlVAA, MHAOCTÎM E05KÎA TOCnOAHHK
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numita Govora, unde este hramul cinstitei şi slăvitei ei uspenii a preasfintei stăplnei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie ocină la Plopul, din obirşia Ursoanei pînă In Valea Ciinelui şi plnă in obirşia Fetiţei şi plriă în obirşia Noatenului, pină în matca Boului şi pînă la hotarul Cocului* pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, încă şi cumpărată de răposatul Basarab voievod de la Badea din Făgeţel şi de la nepoţii lui, pentru 1 000 aspri şi dăruită sfintei mănăstiri.
       Iar apoi, egumenul Teodor şi fraţii din sfinta mănăstire au avut pîră cu Radul Frunteş şi cu Coman şi cu Mihăilă gramaticul înaintea domniei mel& pentru această mai sus-zisă ocină. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit cartea răposatului Moisi voievod şi bine am aflat domnia mea că această ocină este cumpărată de răposatul Basarab voievod şi dăruită sfintei mănăstiri. Şi Radul Frunteş şi Coman şi Mihăilă gramaticul au rămas de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor boieri ai domniei mele. Şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Voico paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
       Şi eu, Braţul,, care am scris în cetatea Bucureşti, mai 20 zile, în, anul 7056 <1548).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 550 (Govora, IX/4). Orig., hlrtie(31,5 X 21,5), pecete timbrată. Cu două traduceri din 1750 şi din 1842; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 194v - 195, 447, f. 190 şi 463, f. 102.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 377r—378.
255                                             1548 (7056) mai 26, Bucureşti.
       t i&HAOCTÎIO E05KÎIO, Iw fflHpMA KOEBOAA H TOCnOAHH'K E*KCOH 3EAIAH «SîrrpO-BAAX’EHCKOE, CHH*K EEAHKAArO H nptAOEpArO PdAYA KOEKOAE. XiEdT rOCnOACTEO AIH CÎE nOB'fcAEHÎE rOCnOACTKA MII H*brOE H ©pc8 H PAAVrt H KoAIAH H ffiApE-K H CK HH)f CHHOEH, EAHU.H HAI EorK A<*CTTi, HKOÎKE A<* HAI ECT WMHH8 8 Kp’kHytHH, AM ToAIEK H BaAEE H £0HK8e E*KCA, EApE EAHKA CE JfTET H3EpATH HH]fHE A*AWBE WT Kp'KHytHH
30a
www.dacoromanica.ro
                          EAH4 8>Kd R’KCd, L10HE>K£ HM ECT CTdpd H fipdBd' IVMHH4 H A^AHHd, EL||E'/KE H (WKSflEHd
                                                  np« a^hh a*A$ rocnoACTKd mh, Ert<u<> boeboa<> KdrtSrEpa.
       A flOTOM, HMdLUE HtrOE H HETOM CH fip$ fipEA rOCIlOACTKd A\H pdAÎ BHUIE pEHEHd IVHHtfS CKC Gt<IHHK><\ H HtrOE H EoHHt H Kp’kCT’K H ^pdrOT-K H ESH, TEpE np'feUJE KdKO H*fe C8T HtrOE H C’K HETOM CH K$nOBdAH KHLUE pEHEHd VVHHHiS IVT Kp-fcHţrkHH, dH$ io c8t npHTHC<H8>AH. A roenoACTBO mh BHA’fcX’ h KHHrS 'PdAydd BOEBOAd 3d KSnOKdl+ÎE, KdKO C$T KSlIHriH B’K A^HH EddAd BOEBOAd KdrtSrEpd 3d  BOrtOBH. H 3d-KrtEAH c8t H T’KA* CKC Bf BOA'fcpH KdKO c8T nOKSnHHH. TdKOHLAEpE H TOCnOACTKO MH AdAOjf H'broE * CK hetom ch ndKH kT EOrt’kpH. H aohecouie Hjf npEA rocnoAcTBd MH H 3dKAEUIE H CBEAETEACTBOBddUIE KdKO H’brOE II C’K HETOM CH, IVHHH C$T KSllHAH KHLUE pEHEHd WHHHd, d HtrOE H PdAVd H CTdHHIOA H EOHHt H PdAVd H T’KMHE, d IVHHh IVCTddlHE IVT 3dKOHd IVT LipEA TOCnOACTBd MH.
       Csro pdAÎ, AMOJC H roenoACTBO mh Rtros h âîpcS ii PdA\'d h Koauh h UldpB’K, taKOJKE A4 HM ECT B-K IVHHHii II K”K IVX’dKS, HHM H CHHOKOM HM H BH$KOM H np’bBHS-«IETOM HM H HH IVT KOPOHCE HEIIOT’KKHOKEHHO, no pEH TOCnOACTKd MH.
       Ge>KE H CBEA’bTEA’b nOCTdB<VfeEM POCnOACTBO mh: >K$ndH GTdH BEriHKH BdH Spd/MBCKH H >K8ndH Gdnp'fc BEAHKH AKOpHHK H HCSndH PdAVrt Ert'KHdHSrt BEAHKH /UVrW^ET H A4” endTdp H HtrOE KHCTÎiap H EohKO nEjfdpHHK H HeAEAKO CTOriHHK H TdT&l KOMHC H ^p-KUHrt-K nOCTEAHHK. EcnpdKHHK, fflorOLU KErtHKH flOp+dp.               __
       H d3, PdAVrt, EHCE HdnHCdX E-K CTOrtHH rpdA E$K8pEL(lî, MtCEUd MdHE ies AHH'K, B’K d’fcT’K X3HS.
       ţ IlV fflHpHd ŞlVEBIVAd, MHdOCTÎA EOJKÎA TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagoe şi Ursu şi Radul şi Coman şi Şarbă şi Cu fiii lor, clţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Crlngeni, partea lui Toma şi a lui Balea şi a lui Voicu, toată, oricit se vor alege părţile lor din Crliigeni, o funie Întreagă, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină Încă şi cumpărată din zilele bunicului domniei mele, Vlad voievod Călugărul.
       Iar apoi, Neagoe cu ceata sa a avut piră Înaintea domniei mele pentru ocina mai sus-zisă cu Stanciul şi Neagoe şi Voinea şi Clrstea şi Dragotăşi Buia, de au plrlt că nu a cumpărat Neagoe şi cu ceata sa ocina mai sus-zisă din Crlngeni, ci a cotropit-o. Iar domnia mea am văzut şi cartea de cumpărătură a lui Radul voievod că au cumpărat In zilele lui Vlad voievod Călugărul pentru 4 boi. Şi au jurat atunci cu 12 boieri că au cumpărat. De asemenea şi domnia mea am dat lui Neagoe cu ceata sa iarăşi 12 boieri şi i-a adus Înaintea domniei mele şi au jurat şi au mărturisit că Neagoe şi ceata sa a cumpărat ocina mai sus-zisă. Iar Neagoe şi Stanciul şi Voinea şi Radul şi Tămne, ei au rămas de lege* dinaintea domniei mele.
                               De aceea, am dat şi domnia mea lui Neagoe şi Ursu şi Radul şi Coman
?i Şarbă, ca să le fie de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor or şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Radul Vîlceanul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Voico paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă postelnic. Ispravnic, Mogoş mare portar.
       Şi eu, Radul, care am peris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 26 zile, în anul 7056 <1548).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Craiova, LXIX/1. Orig., hîrtie (31 x 22), pecete timbrată, căzută.
304
www.dacoromanica.ro
256
1548 (7056) iunie 3, Bucureşti.
t AIhaoctîe jscwîe, Îw MnpMd kohkoa h rocnoAHHk b-kcoe 3emae «frrpo-EAdJHHCKOE K CHHk KEAHKdrO li nptAOE|JdrO PdAYild KOHKOA- A^T ŢOCnOACTKd MH, ciit noKErttHÎE rocnoACTBd mh wbem aioaîe, no hme ErtdAV'' H Gtohks h ck chhokh HM, -CAHltH MS EorK AiCT, HKO>KE A<> hm ECT WHHHS. 8 3rtKTKpEH HdA nETH AErtH (10IIE5KE ECT nOK$nH IVT ffldH'b 3d t dcnpH.
      H ndK.AA ECT ErtdAVAWB H IlKTpOe IVUHHg, dAH AEA HeTKSaWK KtCd, KdpH ErtHKd. CH HSBpdT, nOHE2K| ECT (lOKgnHA WT IlETKS 3d . , j,1 dCnpH. H nOKSnH IVT n-KTpS EAHH hhb 3d ii dcnpH d APSrS hhk IlkTpS wh ect a<ia 3d hetokS a8uj8 EAdAyvuvB. H noH8nn. EddAVA wt CTdia wt Tpkaeujh eahh hhb 3d ii dcnpH. H a*A*X Gtoi3h AEtiiEpd Ero, no hme CopKd, nptKiiE mectS wt KHHSrpdA, ddH eahh 4uah8. H nOKS-TlCHiU .EOKKd WT Hu’dHd WT OSTEipH B HHB 3d pă dCnpH.
      Tord pdAî, AAA^Y h rocnoACTBd mh bkojke apect whhh$, wpKŞ hhm h chhokh HM H BHHKOMS H nptBHSHHTOMS, HE K0P05KE HEn’KTOKH$KEH8, nO pEMEMS TOC-nOACTBd MH.
      (rEHvE CK'bA'bTEdH nOCTdKdtHMS TOCnOACTBO mh: WSndH CTdH BEAHKH EdH Kp"k-AHBECKH H >K$ndH fâfipt BEAHKH AKOpHHK# H >K$ndH Ed'KMdHSrt BEAHKH AWrw4>ET H Ă<>H BEAHKH* <CndTdp Hf1 H'fcrOE BEAHKH KHCTÎIdp H EoHKO BEAHKH <nEJfdpHHk H>* TdT$ri BEA. KOMHC H HtA^AKS BEAHKH CTOAHHK H ‘bp'KU.Hrtk BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, ErtTi-Hd<H$A BEAHKH>2 AWrWjfiET.
      IIhc 8 rpdA 8 ESkSpeljjh, MtcE^d iohîe r cakhh»1, b"k a^tS x3hs.
      f Iw fllHpnd BWEBWAd,. AtHAOCTÎA BO/KFm rOCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Vladul şi Stoica şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină la Zlătărei pe a cincea parte, pentru că a cumpărat de'la Manea pentru 300 aspri!
      Şi iarăşi să fie lui Vladul şi lui Pătru ocină, însă partea lui Petcul, toată, oricit se va alege, pentru că a cumpărat de la Petcu pentru ...1 aspri. Şi a cumpărat de la Pătru un ogor pentru 80 aspri, iar alt ogor Pătru l-a dat lui Vladul pentru sufletul lui. Şi' a cumpărat Vladul de la Staia din Grădeşti un ogor pentru 50 aspri. Şi a dat Stoian fiicei lui, anume Sorea, zestre loc de vie, insă o falce. Şi au cumpărat Boica de la Ioana din Şuteşti 2 ogoare pentru 160 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie ocină, ohabă, lor şi* fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Dan mare <spătar şi)1 Neagoe mare vistier şi Voico mare <paharnic şi)1 Tatul mare comis şi Nedelcu mare stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vilcea<nul mare)1 logofăt.
      S-a scris In cetatea Bucureşti, luna iunie 3 <zile>\ in anul 7056 <1548).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I.,nr. 552 (Ep. Rîmnic,- LXXVI/3). Orig., hîrtie (28,5 x-20,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere la Bibi. Acad., ms. 2 083, f. 217 (cu data martie 3).
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 380.
        1 Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
305
257
                                                              <1548-1549) iunie 10.
       f /HhAOCTÎIO EOJKÎIO, IlV fflHpid BOEROA<> H rOCnOAHHTv B’kCOIC 3EMAE XfTpOR-AdJfHHCKOE, CHH-K REAHKdrO H np-kAOEpdrO PiA,yAA EOEBOAA. &AKAT rOcnOACTEO A»H CHE nOKEiVbHHE rOCnOACTKd MH EaAAVAWB WT O-KPEH, BK07KE A<> M8 ECT W<JHH8 8 BiVK-TTkpEH, EAHO KHHOrpdAi AAH WWIH8 H 8 RdAE, I10HEJKE nOKSllH EaJA^A WT iUdH-fc WT 3dTkT1kpEH, 34 y dCnpH rOTOKH.
       Csro pdAî, hm A*A<>X h ro.cnoAcTBd a\h hkojke a<> m8 ect k~k w<jhh8 h R*k wjfAES
HHM H CHHOROM HM H [e] RH0K0M8 H nptKH8>IETOM8 11 HH WT KOrOJKE HE110T0KH0EEH0M8, no p-t*i rocnoACTBd aw.
       Ge5KE H CEEAETEAHE nOCT4RAEEA\ TOCnOACTEd A\li: XSndH OTdH EEAHKH EdH Kpd-AEBCKH H W8ndH GOfip-k REA AKOPHHK H M(8ndH EA-kHdH8A EEAHKH AWrW^ET H A<*H CndTdp H HErOE EHCTÎAP H HeAEAKO CTOAHHK H EoHKO ndX'dpHHK H TdT8A K0A\HC H 4>p’KlţltA’K 1 SEA I10CTEAHHK. HcnpdRHHK. EaIvIAH^ BEA AWrWijjET.
       IlHC M-bCEUtd IOHÎE r A^HH.
       ţ Iw ffiHpid EOEEWAd, MHAOCTÎM EOJKÎ/ft TOCnOAHHK.
       ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei riiele lui Vladul din Sîrbi, ca să-i fie ocină în Zlă-tărei, o vie, insă ocină şi în vale, pentru că a cumpărat Vladul de la -Manea din Zlătărei, pentru 400 aspri gata.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Nedelco stolnic şi Voico paharnic şi Tatul comis şi Frăţilă1 mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
       Scris luna iunie 10 zile.
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 553 (Ep. Rîmnic, LXXVI/1). Orig., hîrtie (21,5 X 31,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 707, f. 258 (cu văleat 7060) şi la Bibi. Acad., ms. 2 083, f. 217 v.
       Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.J.R., B, 380-381.
       1 Nume scris peste: „Albul".
258                                                        1548 (7056) iunie 12.
       ţ MhAOCTÎIO EOIKÎIO, IlV fflHpia EOHBOA<* H rOCflOAHH'R ETkCOE 3EA1AE XrppOB-AdXHHCKOE, CHHTk BEAHKJrO H np-feAOEpdrO PiftlţM BOHBOA4. A^BdT rOCflOACTBd MH CHE nOREA-fcHHE rOCflOACTBJ MH CtOHK’KE H Ck CHHOA\8 CBOH A8fl8A H C”k HHJf CHHOEHM, CAHUH HM Eork (ipHnScTHT, raKOHCE A<i m8 ECT WHHH8 8 TopHH MHAEipH A EA HEr8HTER flOAOEHHO, nOHEHCE (10K8nH GtOHKJ H CHHOM Ero A8fl8A T4E (10A0BHH0 34 WHHH8 WT He-rSHTd 3A X denpH rOTOEH.
       GEro pdAîi hm-k aaa*x H rocnoACTBd mh, qkowe aa m8 ect E*k whhh8 h wjfdsS,
                         «HM H CHHOBOM «M H BH8KOM8 H np’kBH8>iETOM8. H Edp-b KOA\8 Ck CA84HT CMpTlTS
306
www.dacoromanica.ro
WT HHJf, A nptAAAHKA A<> H'bCT, H8 A<> ECT WCTABUlS. H HH WT K©r©5KE HEnOT’HKHO-EEHOM, nO PH3HM0 rOCnOACTBA MH.
      Geîke h ceeaeteahe nocTAKAEEM rocn©ACTBA mii: >K8nan Gtah bea eah h wSnAH Onpt EEA AKOpHHK H JKSnAH Ea'HMAHBA BEA AWrW^ET H AdH CflATAp II HErOE BHCTHOp H HeAEAKO CTOAHHK H BoHKO nEJfapHHK H Tat8a KOAIIIC H ^ptllHA-k EEA IIOCTEAHHK.
      HhC M'fcCElţA tOHÎE sf A^XH, Eli AtT X3HS.
      f IlV AlHpHd BWEBWA4, A1HAOCTÎM EOÎKLtt rOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stoica şi cu fiul său Lupul şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Mileştii de Sus, partea Neguitei jumătate, pentru că a cumpărat Stoica şi cu fiul său Lupul acea jumătate de ocină de la Neguita pentru 600 aspri gata.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să le fie lor de ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricăruia dintre ei i se va intimpla moărte, iar prădalică să nu fie, ci să fie celui rămas. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vllceanul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Nedelcp stolnic şi Voico paharnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic.
      Scris In luna iunie 12 zile, în anul 7056 <1548).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., LXXIV/180. Orig., hîrtie (21 x 31), pecete timbrată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 381. Facs. ibidem, 527.
259                                                 <1548-1552) iunie 13.
      ţ MhAOCTÎW EOÎKÎEIO, Îw MHpia BOEEOAA H rOCflOAHHTv. A ABAT rOCnOACTB© MH ClE nOBEA’kHÎE rOCnOACTBA MH CA&EM rOCDOACTBA MH ToKCABEB H AdHt,l°AOB, HBOJKE A<> eST BOAHHU,! AP^WATH H WEAAAATH CBCHX nAAHHH8 <3>0EEMAr0 A&EpSWA, 3AHE)KE HM Ect CTApA H (ipAEA WMHHS, A^AHH8 H A<> flACTBHT CEOHJIf WBU.E.
      Gsro pAAÎ, HHKTO A<> HE CM'fcET BAHTOEATH HJf HAH E*K3HMATH HM AX>KM8, EpE TOrA HrtOEEKA E>KE CE nOK$CHT BAHTOEATH HŢ, BEAHKO 3A0 KE I1ATHT. HhAKO AA H'fcCT, no pem rocnoACTBA mh.
      HcnpAEHHK, £a*KMAH8A EEA AWrWijiET.
      Dhc iohîe rţ AkHHi a^t xSHP1.
      ’j* îw rtlîpMA bwebwaa, mhaoctTa eo>kîa rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Tocsabă şi Danciul, ca să fie volnici să ţină şi să stăplnească muntele lor numit Meruol.
      Şi să-şi pască oile pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      De aceea, nimeni să nu outeze să-i tulbure sau să le ia dijmă, pentru că acel om care s-ar încumeta să-i tulbure, mare rău va păţi. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
www.dacoromanica.ro
307
       Ispravnic, Vilceanul mare logofăt.
       S-a scris în iunie 13 zile, anul 7059 <1551>1. t Io Mircea voievod, din .mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 508 (Horezu, 1/2). Orig., hîrtie (20,5 X. 20), pecete limjbrată, căzută. Cu o traducere de la sfirşitul sec. XVIII.
       Datat după Vilceanul mare logofăt.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 381—382.
       1 Văleatul adăugat de altă mină.
260                                              1548 (7056) iunie 24, Bucureşti.
       f ilî.H(\OCTÎK> KOXÎEK>, Iw AiHpMd BOHBOAA H rOCnOAHH’K K'hCOH 3EA1AE OyrrpOK-AdJfÎHCKOE, CHH*K BEAHKdrW H nprkA<’GpdrO PdA$A KOEKOAA. A^KdT TOCnOACTKO MH CÎE nOKEO’kHÎE rOCnOACTKd MH CB’bTOM# MOHdCTHpS rAdrOAEMH K03Î/R H WTlţS cr&WEH ÎEpMOHdJf /HdTEM H RXCEM EpdTÎE, HAEXE ECT JfpdM CB’tT’bH, HEpd3A'bA'bElUH TpOMţE, J3KOXE A<> HM ECT GTkATiTpSKSA WT KoHCKd BTkCTk, CTkC K'KC'KM JfOTdpOM, flOHEXE HM < ECT > CTdpd H npdKd WMHHS, A^A>H8. IIoHEXE nOAOBHHS WT CEA®, AEA Gtohkob, wh ECT noKSnHA etSmeh non fldpHWH wt xgndHHUd Htrd 3d h $a©phhth, d AP^rS ik»ao-KHHS WT TOH G’KA’KTpSK EHAd ECT IlOKAOHHAd WT MdrAddHHd Kdl\8rEpHU,d, CECTpd AP<>' rHAOB H GtOHKWB, E4JE WT npH AHH £ddA<i BOHKOAd Kdd3rEpd, CK’bTOMS AlOHdCTHpS aoBEMdro Ko3î<ft.
       d nOTOM, HMdUIE np8 CK’kTOMS AVOHdCTHpS H WTU» Er8A\EII ÎEpMOHdJf flldTE» HdA CÎE CEA® EXE ECT BHUJE nHCdH (ipEA TOCnOACTKd MH CKC CTdH H C’KC HtrOE. d r®C-nOACTBd MH rAEAdX H c8AH)f CT*C BliCH MECTHTHMH 1ipdBHTEAK> r®CIl®ACTBd MH 110 fipdB H no 3dK0H. H BHAtjf TOcnOACTBO MH H KHHrH CBtTOM$ MOHdCTHpS 3d AtAHHS <H> H3HdHA^X> TOCnOACTEO MH KdKO ECT CTdpd H npdBd WMHHS, AtAHHS CBtTOA\S MOHdCTHpS, d HtrOE H Gt dH METEJf HE ECT HMdA C'KC TdIO CEA O EXE ECT BHUIE nHCdHll IIHKdKOXE, dH8 WCTdUJd WT 3dK0H WT npEA rOCflOACTBO MH.
       Gsro pdAH, A*A*X H rocnoACTBO mh cBtTOA\S MOHdCTHpS wt Ko3Ta h wtuS ErSMEH ÎUdTEIO H B*KCE BpdTUdA\ XHBSL(JHJf B*K CBtTOMS AtOHdCTHpS, IdKOXE A<> HM ECT E*K WMHHS H WJfdBS B K BtKH H HII WT KOrOXE HEflOT’KKHOBEH®, no pEM rOCnOACTBd MH.
       Gs’bA'bTEAE nocTdBAtEM rocnoACTBO mh: x8ndH CTdH bea EdH IKhackh h xSimh OOnpt BEA ABOpHHK H XSlldH IiA’hHdHSA BEA AOrO^ET H A<»H CndTdp H HtrOE BHCTÎUp H BOHKO nEJfdpHHK H HeAEAKO CTOAHHK H TdTSd KOMHC H 4>phUHATi BEA IlOCTtAHHK.
       IlHCd AP^rSUJHH rpdA\dTHK B*K CTOAHH rpdA ESKSpElJlH, MtCEIţd K>HÎE KA ABHH, B’K AtT X3HS.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Cozia, unde este hramul sfintei, nedespărţitei troiţe şi părintelui egumen ieromonah Matei şi tuturor fraţilor, ca să le fie Sălătrucul de la Coisca, tot, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Pentru că jumătate din sat, partea lui Stoica, a cumpărat-o egumenul popa Larion de la jupaniţa Neaga pentru 50 florinţi, iar cealaltă jumătate din acel Sălătruc a fost închinată de Magdalina călugăriţa, sora lui Draghilă şi a lui Stoica, încă în zilele lui Vlad voievod Călugărul, sfintei mănăstiri numite Cozia.
308
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, a avut piră sfînta mănăstire şi părintele egumen ieromonahul Matei Înaintea domniei mele pentru acest sat, ce este mai sus-scris, cu Stan, şi cu Neagoe. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege. Şi am văzut domnia mea şi cărţile sfintei mănăstiri de moştenire şi am aflat domnia mea, că este veche şi dreaptă ocină, dedină sfintei mănăstiri, iar Neagoe şi Stan amestec' n-au avut cu acel sat ce s-a scris mai sus nicicum, ci au rămas de lege Înaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Cozia şi părintelui egumen Matei şi tuturor fraţilor ce trăiesc în sfinta mănăstire, ca să le fie de ocină şi de ohabă in veci şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt şi Dan spătar şi Neagoe vistier şi Voico paharriic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic.
      A scris Drăguşin grămăticul, in cetatea de scaun Bucureşti, luna iunie 24 zile, în anul 7056 <1548).
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 393 v. Copie.
      EDIŢII. Trad. D.J.R., B, 383.
261                                                            1548 (7056) iunie 29.
       *j* iWhaoctTio eovkîio, Iw illiipna RoiiROAa ii rocnoAHH'K ktvcoh 3ea\aio XrrpoK-aax’încKOH, chh"e np'kAOKparo h REnîKaro PaAyn kohroaa. AaKaT rocnoACTRO aah cîk> noKtrtEHÎE rocnoACTsa ami ca83eaa rocnoACTEa a\h CTEnaH h AP^rospaT h ck hi<x’ chhorh CH, HAHU.E HA\ npHnSCTHT <EorK>, IHKO/KE A^ HA\ C$T WMIIH# 8 B'EA'fcHH, HErORE A^AJ, eapE EAHKa CE JfTET H3epaTH, nOHE/KE HAA cST CTJPE H npARE WMHHE H A^AHH8.
       il noTOA\, XEpa KASnap h cec >K8naHHu,a Ero, whh c$t npHT$c[T$]nHT no Ap**-roEpaT ii no CTEnaH ce cTaocthe. fi CTEnaH h AParc,EPaT» whh npniiAOUiE npEA roc-noACTca aah, a rociiOACTBa aah rAEAajf h cSah^ ce r-rcemh mhcththaah npaEHTEAio rocnoACTEO a\h h a^A^JT rocnoACTEa a\h CTEnaHOB h AP^OEpaTOB Aa A/upT$pHcaiiiE npEA rocnoACTEa aui ; chu,e>ke h naKH aaapTSpHcauiE npEA rocnoACTEa aah KaKo a\8 ha\ cSt cTapE n npaEE wihhe h aeahhe.
       Csro paAh A*A*X h rocnoACTEa aih cîk> ehuie imcaHH ivmhhS wrea\3h pehehh aioaîe, hîke cSt eiiuje nncaHH, hko>ke Aa haa ect r"r wmhhe h wx’aeS, hhaa h chhoboaa
HM H HE WT K0T05KE HEIIOT’EKHOEEHHO, n0pH3AA$ TOCIIOACTBa AAH.
       Gejke ii cbeaeteaio nocTaEA’kEA/v rocnoACTEa aah npaR<HTEnîEM rocnoACTEa aah:> HiSnan <CTaH> reahkh saH KpaAERCKH h HcSnaH GOnp’k reahkh akophhkS h xSnan E<ve-ManSA reahkh AoroiJsET h HîSnan AaH keahkh cnaTap h HiSnaH H’kroE reahkh RHCTîrap h HcSnaH Heaeako reahkh ctoahhk h >KSnaH Eohko reahkh nEX’apiiHK h %3naH Tat8a
REAHKH KOMIIC H HvSnaH Op'EU.HA'E REAHKH nOCTEAHIIKS. HcnpARHHK, EATvMaHSA REA AOrO-i}»ET.                   __ _____________
       IlHC AA'kcEU.a IOHÎE K0, R A"kT X3HS.
       Ţ Iw fflîpMa EWEEWAa, a/uiaoctîa eojkîa rocnoAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stepan şi Dragobrat
www.dacoromanica.ro
309
şi cu fiii lor, cîţi le va dărui <Dumnezeu> ca să le fie ocină în Bădeni, părţile lor, oricit se va alege, pentru că sint ale lor vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Iar după aceea, Hera clucerul şi cu jupaniţa lui, ei au cotropit pe Dra-gobrat şi pe Stepan cu sila. Iar Stepan şi Dragobrat, ei au venit înaintea domniei mele, iar domnia mea am căutat şi am judecat cu. toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Stepan şi lui Dragobrat să mărturisească înaintea domniei mele; astfel iarăşi au mărturisit înaintea domniei mele că sint ale lor vechi şi drepte ocine şi dedine.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea aceste mai sus-scrise ocine acestor zişi oameni, care sint mai sus-scrişi, ca să le fie de ocină şi ohabă lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea dregătorii <domniei mele:> jupan <Stan> mare ban al Craiovei şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt şi jupan Dan mare spătar şi jupan Neagoe mare vistier şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Voico mare paharnic şi jupan Tatul mare comis şi jupan Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vilceanul mare logofăt.
      Scris in luna iunie 29, in anul 7056 <1548>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi, Acad., XL/28. Orig., hîrtie (31 x 28,5), rupt, pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 383-384.
262                                                        1548 (7056) iulie 2, Bucureşti.
        ţ AlHdOCTHIO EOXHIO, Îw AlHpMd BOEBOAd H rOCnOAHHTi EHvCOH 3EdAdE XrrpOB-ddjf ÎHCKOE, CHHTv BEdHKdrO H np’fcAOEpdrO PdAydd BOEBOAE. AaK<,T rocnoACTBO MH cuie noBEd'bHHE rocnoACTBd <wh cd8r8 rocnoACTBd <wh Alny'KHd'K iwceu h ck chhobh cu, Tiepa u IIpEAd u np-KBSd u eijjexe eahuh e<v\8 EorK AdCT, iskoxe a<» a\8 h ect 1
WMHHS 8 4>dTdd, 3dHEXE <«8 H ECT CTdpd H npdBd W1HH8, A^AHH8 H nOKSnEHd WT (10K0H-HOrd E*KCKpdEE BOEBOAE, EdpE EdHKd CE JfTET H3EpdTH HEPOB8 AEd H WMHH8. H ndKH AlHJf'KHd'K nHCEU H CK CHHOEH CH Ad ‘«8 H ECT 8 $dTd W1HH8, AEd CHHOBH AoEpHH'fcCEK WT <I>Ts.gEU,E/\, Hd HiWE Mdllt H APdrOdUip H Thk8M H A^EpÎHH, BTkCd, BdpE EdHKd CE JfTET H3SpdTH, 3dHEXE Td W MOKSnH Alny’KHd'K nHCEU 3d UĂT dCnpH rOTOBtl. H ndKH AIh^K-HdTi nHCEU, H CK CHHOEH CH Ad d\8 H ECT 8 $dTd, AEd CTdHOB WT 4>'KUEUEd, K*KCd, nOHEXE IO n0K8nH AJ.HJf'KHd'K nHCEU WT CTdH Sd X denpH rOTOKH. H EIJJEXE AEd CTdHOB II AEd AoEpHHtCEB CHHOBE nOKSnHLUE CE npH A^HH nOKOIIHOrd PdAyd BOEBOAE, EXE nOrHBE Hd PuBHHK. H ndK H AlHJfKHd-K nHCEU H CK CHHOBH CH Ad d\8 H ECT 8 $dTd AEd CtOHKEB KoLUEE BTvCd U AEd EoEB EliCd, 3dHEXE nptXAE Bptd\EHd BHdd ECT npOAdAEHd MOHdC-THpEB WT ToBOpd 3d xd dcnpil TOTOBH. fl nOTOdA, Cd8rd TOCnOACTBd MH AlHJf'KHd'K nHCEU, WH HdAdUJE T'KKA\EXHE CKC WTU8 Er8dl\EH 0EWA<>p8 H CB B'BCEiU BpdT.ltddA WT ToBopd 8 npEA rocnoACTBd <wh, nouTO pdAi EHdo ect AEd Ctohkeb Eouid h Eoeb wt WMHH8 H WT 8XE l&'bTEB. Toro pdAi, AlHy’KHd’K nHCEU BpdTH denpHH CB'bTOdAS AXOHdC-THp8 H 0EWAOp8 Er8dl\EH8 rOTOBH 8 p8k8 xd denpH. ChUE 8TdKdl\HUIE CE WT HHJfh8 AOEpO BOdIO WT npEA rocnoACTBd dAH, KdKO dltEHO HIIŢ CKnpliHHE Ad HE BT^AET <HHK>2WrAdXE. H ndKH AlHy’KHd’K nHCEU H CK CHHOBH CH, laKOXE Ad df»8 ECT 8 4>dTd AEd AdA^dOB I^Hr'K-HECK8d B'KCd, 3dHE/KE Td W AdAE H nOKdOHH CddA AdA$d WT CBOIO A«>KpO BOdIO, EtJJEXE WT npH AKHH EEHTHd'K BOHBOAE, nOMTO < CÎE WMH>2Hd ECT BHpHHKd CKC BHp H CnEHXdd ECT denpH no EHpOBE H nO IdXAEHia ... 2 8 TpHHdAHCET rOAÎHE, CBE denpH rOTOBH XEXEHH. H ndKH AlHJf'KHd'K nHCEU H CK CHHOEH CH H CK EpdTHIdiW CH ApKd H nOn < E >20pTA H CK
310
www.dacoromanica.ro
JIHJf ClfHOBH CM 0KO/KE A<1 HM E$AET IVMHHS WT JfOTdpSA $-fcTEB H IVT KSpcSpd XpC$AWB S3AME, A-l^E AO JfOTApSAS E’fcpEB, BApE EAHK4 CE ]fTET H3EpdTH, AM EdCHEUJEB, 3AHEHCE El li) O ECT AOCTH3AA EdCHEUJ# IVT K*K IlOKOHHOfM E’KC’KpdEd ECEBOAE CK npdBCM H BtpH$ ca$>kb8 TorAd, d cASr rocnoACTEd mh ittHjf'KHA'K iihceu h ck EpdTHQM, dpKd h ncn EopTE, IVHH UI nOKSnHUJE UIT CHHOBH CH EdCHE<UIEK> 3d EA»H KdEdT A^EpC H dCnpH ... 3 (IilH fţlHJf'KHA'K CdM CK CHHOBH CH Ad WE/EdA^ET IIOAOBHH IVT A^ fidCHEUlS A EpdTHE
EiuS flpKd h non Eopte Ad apiiKht AP^rd nodOKHHd 4.
       H ndKH fftHJf’KHA’K IIHCEU, H CK CHHOEH CH Ad M8 H ECT EAHH A'feTE dU,HrdHHH, no HME KocT’fe, IIOHEJKE Td ECT IlOKgnHA UIT IIp’KESd CTOAHHK 3d W dCnpH rOTOEH, EljlE/KE npH AKHH PdAV’^d EOEBOAd. H Ad AH H ECT EAHO dU,HrdHK8 no HME 6AEHd H CK AEU,dM Cil, IlOHE/KE M$ II ECT CTdpd H npdEd A^AÎHd UIT no >KHTErtHHU,d EM$, fflddt.
       CEro pdAî, m8 AdA^X H rocnoACTso mh qkohce Ad hm ect k~k ivmhhS h uijfdES, EM$ H CHHOEOM EM$ H BHOKOM EM$ H np’fcBHSMETOM EM». H BTk HHJf np’KAddHKd Ad HtcT, HS Ad: ECT IVCTdEUJHHM. H UIT HHKOrOJKE HEnOTdKHOEEHO no pEH TOCnOACTEd MII.
       CeîKE CBEAETE[TE]AHE nOCTdKdEJf TOCnOACTEO MHHCSnjH CTdH BEAHKH EdH H >K$-ndH GQnpt BEAHKH ABOPHHK H K$lldH Ea’KMAHSA BEAHKH AOrOljiET H /KSndH A,dH BEA endTdp H H krOE BEA BHCTHtap H fiOHKO BEAHKH nEJfdpHHK H HEAEAKO BEAHKH CTOAHHK H ţ&p’KUHA’K BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, Ea’KMAHSA BEAHKH AOrO$ET.
       H d3, CTdH, HdpEMEHH H HEpEEH TpdMdTHK, E5KE HCnHCd)f KT* rpdAV ESKSpEipH, A\'bcEU,d IOAHE B A^HH, B AtT X3HS.
       •j- Iui MHpnd BUlEBUIAd, A\HAOCTÎM EOJKÎ/ft TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlaliiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Mihăilă piseţul şi cu fiii săi, Ghiura şi Preda şi Pirvul, şi încă cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie1 ocină în Fata, pentru că este a lui bătrînă şi dreaptă ocină, dedină şi cumpărată de la răposatul Băsărab voievod, oricît se va alege partea şi ocina lui. Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi ocină in Fata, partea fiilor Dobrineasăi din Făgeţel, anume Manea şi Dragomir şi Ticuci şi Dobriin, toată, oricît se va alege, pentru că a cumpărat-o Mihăilă piseţul, pentru 980 aspri gata. Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi in Fata partea lui Stan din Făgeţel, toată, pentru că a cumpărat-o Mihăilă piseţul de la Stan pentru 600 aspri gata. încă şi partea lui Stan şi partea fiilor Dobrineasăi le-a cumpărat în zilele răposatului Radul voievod care a pierit la Rîmnic.
       Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi in Fata partea lui Stoica al lui Coşa toată şi partea lui Boia toată, pentru că au fost vîndute dinainte vreme mănăstirii de la Govora, pentru 1 000 aspri gata. Iar pe urmă, sluga domniei mele Mihăilă piseţul, el a avut întocmire cu- părintele egumen Teodor şi cu toţi fraţii de la Govora dinaintea domniei mele, pentru că a fost partea de ocină a lui Stoica Coşa şi a lui Boia şi din funia Fetei. Pentru aceasta, Mihăilă piseţul a întors asprii sfintei mănăstiri şi în mina lui Teodor egumenul gata I 000 aspri. Aşa s-au întocmit de a lor bunăvoie dinaintea domniei mele, ca între ei piră să nu fie niciodată. Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi în Fata partea lui Dădui Ţigănescul toată, pentru că a dat-o şi a dăruit-o însuşi Dădui de bunăvoia lui, încă din zilele lui Vintilă voievod, pentru că <această> ocină a fost bimică cu bir şi a cheltuit 200 de aspri pe biruri şi pe mîncături ...2 în treisprezece ani, tot aspri gata, bătuţi. Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi şi cu fraţii săi Arca şi popa Bortă şi cu fiii lor, ocină din hotarul Fetei şi din Cursura Ursului in jos pînă în hotarul Verei, oricît se va alege, partea lui Basneşu, pentru că a dobindit-o Basneşu de la răposatul
www.dacoromanica.ro
311
Băsăraba voievod atunci cu dreaptă şi credincioasă slujbă, iar sluga domqiei mele Mihăilă piseţul şi cu fraţii, Arca şi popa Borte, ei au cumpărat-o .de, la fiii lui Basneşu pentru un cavat bun şi aspri ...3 Insă Mihăilă şi cu fiii săiisă stăpinească jumătate din partea lui Basneşu, iar fraţii lui, Arca şi popa Borte, să ţină cealaltă jumătate *.
      Şi iar să-i fie lui Mihăilă piseţul şi cu fiii săi un copil de ţigan, anume Costea, pentru că l-a cumpărat de la Pîrvul stolnicul pentru 800 aspri gata, încă în zilele lui Radul voievod. Şi să-i fie şi o ţigancă, anume Elena şi cu copiii ei, pentru că li este veche şi dreaptă dedină de la soţia lui, Malea.
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori am pus domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Oprea mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi jupan Dan mare spătar şi Neagoe mare vistier şi Voico mare paharnic şi Nedelco mare stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Şi eu, Ătan zis şi Roşu grămăticul, care am scris în cetatea Bucureşti, luna iulie 2 zile, în anul 7056 <15'48>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XL/29. Orig., perg. (42 x 27), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 384-385.
      1 De aici şters cu chinovar (v. nota 4).
      * Loc rupt.
      3. Loc răzuit.
      4 Pînă aici şters cu chinovar şi scris pe margine: „leat 7186 <1678) februarie 2 dni, s-au scos din divan“.
263                                                          <1548-1552) iulie 7.
       t MhAOCTÎIO EOKÎIO, Iw <il\HpHd KOEKOAd H rOCnOAHH'R K'K CEH 3EAtAH XrrpOK-rtdjfîHCKOH, cHirk EExiHKdro h np-fcAOKpdro PdAV'rtd KOEKOAd. A<*KdT rocnoACTKO au* cîe < noKEAlsHÎE rocnoACTKd a\h KOA-kpS rocnoACTKd a\h >k8 >ndH8 «bp'KU.HA'K keahkii ilOCTEAHHK H ftgndHS £a4HK8<a8, IdKOJKE A<* HA\ ECT CEA O IţHr*RHEltlH C*R K'KCW’iW> X’0Td~ pWAt, nOHEJKE HAt C8T CTdpH H npdKH WHHHH H A*A<HHH . . . > HKd d8lu8AWK.
       fi nOTWAt, HAtdUIE np’feHlE BHUIE pEH<EHH KOAtpH rOCnOACT8d AltH np*A Eeh>THAT». KOEKOAd H nOTOAt H 8 A^HH PdAV"A KOEKOAd WT <K*K             H WT K'K > EpdTÎUAt CH,
KdKO ECT HHJfHd WHHHd nOAOKHHd . . . TdKO nptllJE, KdKO ECT EHAd nOK8llEHd . . . tl8llj8-AWB IţHrRHEl|JH B'RCH . . . WTEU/K AIhX’HEK, WH ECT AtETHSA dCnpH . . . nptA EhH-T<HA*R KOEKOAd . . . > KdKO C8T <nptAH H np*A PdAVdd 80EK0>Ad . . . nptHÎE H npEA rOCnOACTBd AVU . . . KdKO HAU c8T IIhP"KH< E1|1HH HHJfHd WHHHd nOAOKHHd >.. H AdAW)T rOCnOACTEO AtH 3dK0H <bT EOAtpH> Ad SdKAET, dH8 WCTdUJE <WT 3dK0Hd WT npEA rocnoACTKd AtH>.
       <CEro pdAf, AM<»y h rocnoACTKO aih> >K8ndH8 ţfrp’RUHA’R keah<koavS nocTEA-hiik8 h >K8ndH8 EaahkSaS, uko a<> hau ect k*r whhh8> h k*r wx’dES, hhaiv h chhokcoav
HAt H BHSKOAt H nptKHSUETOAt HAt H HH WT KOrOÎKE HEnOT’RKHOKEHO, n0pH3tVt0 TOC-nOACTKd AtH>.
       <Ge»E> H CKEAfTEAlE nOCTdKA’fc<X’ TOCnOACTKO AtHI ... EA’RH'bHSA keahkh Aoro-i|lET . . .
       IIhC AfkCEU,d IOAÎE 3 <ARHH, K'K A*T . . . >
       t Iw fflHpid KWCEKWAd, AtHAOCTÎA KOJKÎAt TOCnOAHHR >.
312
www.dacoromanica.ro
       t Din mila lui Dumnezeu, Io <Mircea voievod şi domn a toată ţara Un^rb^lahiei, fiul) marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această <poruncă a domniei mele boierului domniei mele) jupanului Frăţilă mai*elfe postelnic şi jupanului Vlaicul, <ca să le fie satul Ţigăneşti cu tot) hotarul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ... a lui Auşul.
       Iar apoi, au avut pită mai sus-zişii <boieri ai domniei mele Înaintea lui Ven)tilă voievod şi apoi şi în zilele lui Radul voievod de <către Mihnea şi de fcătre) fraţii săi, că este a lor jumătate din ocină ... a sa pirau că au fost cumpăraţi Ţigăneştii toţi de ... lui Auşul... tatăl lui Mihnea, el a lepădat aspriî ... înaintea lui Vintilă <voievod ...) precum au <pîrît şi înaintea lui Radul) voievod..., au avut piră şi înaintea domniei mele... că Ţigăneştii le'sini <ocina lor jumătate). Şi am dat domnia mea lege <12 boieri) să jure, dar au rămas <de lege dinaintea domniei mele).
       <De aceea, am dat domnia mea) jupanului Frăţilă marele <postelnic şi jupanului Vlaicul, ca să le fie de ocină) şi de ohabă, lor şi fiilor <lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele).
       <Iată> şi martori pune <domnia mea ...) Vilceanu mare logofăt ...
       S-a scris în luna iulie 7 ...
       | Io Mircea voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
       ■Bibi. Acad., CCCIII/40. Orig., hîrtie, lipsă jumătate din act.
       Datat după Vilceanul marele logofăt şi Frăţilă marele postelnic.
264                                            1548 (7056) iulie 11, Bucureşti.
       t MhAOCTHIO K05KHEI0, Iw flVHpMd BOHBOAd H rOCnOAHH’h BTiCOH 3EMAE JJmpOB-AdJfHCKOE, CHH*K BEAHKdrO PdAyAd BOEBOAd. AdKdT rOCnOACTBO MH CÎE nOBEA'fcHHE rOC-nOACTBd MH EHTdH H CTi CHHOBH CH, taKCOKE Ad HM ECT 8 E8HEl|jH WMHH8, BdpE EAHKd CE JfTET H3BpdTH HErOB8 AEAO CBd)f, flOHEJKE ECT CTdpd H npdBd a£AHH8 H WMHH8. A nOTOM, npÎHAE ElITdH npEA recnOACTBd MH, TdJKE Cl< 8A05KH HErOBd A^UJipd flO HME Htrd Clv CHHOBII CH HdA HETOBd WMHHd, E>KE ECT BHUIE nHCdHO, KdKO Ad CH ECT CB CHHOBH EM8 AptrOlO H COnp'fc TpOHU,E BpdTHM HEpd3AEAEHH, EAHH KdKO H AP^rH WKOAO EpdTHfdAA W no B’hCdX’ WMHHd H jfOTdp^, || WT CEAO H WT CEAHgJE H WT IIOAE H WT Ui8Md H WT nOK8-nEHHE H WT nOCB#AE. H BOAHd HHKOM8 Ad H"fecT npOAdTH. {IkO jfOKET flpOAdTH HAH nOKAOHHTII H"feKOA\8, d HHd HHMT05KE CKC WMHH8 A<* gf MET’feX’dT, H8 Ad ECT CHHOBH
eai8. H rocnoACTBO mh koh AdA^X-
       Gsro pdA>, HM AdA«X rOCnOACTBO A\H, MKOHCE Ad HM ECT WHHH8 H w[T]XdB8f HHM II CHHOBOM HM WT HHKOrOHCE HEIIOTdKHOBEHO, nO WpH3MO TOCnOACTBd MH.
       Cehce cbeahteaie: »8ndH CTdH beahkh BdH /Khackh h HîSndH Bea mo beahkh ABOPHHK H }K8ndH EATiHdHSA BEAH<KH rtWrW>i(iET, HApt BEA CndTdp H HtrOE BEAHKH BHCTÎUp H EoHKO nEXd<pHIIK> H EddA^A ... <He>AEAKO CTOAHHK H TdT8A KOMHC H ^p’KgHA’K nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, <Eor>AdH AWrW^ET.
       H d3, TodAfp rpdMdTHK, micdx 8 rpdAy E8k8pehjh, M-fccEUd ioaie dî akhh, b a^t
X3HS.
       ţ Iw MîpMd BWEBWAd, MHAOCTÎA BOHCÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vitan şi cu fiii săi, ca să le fie ocină în Buneşti, oricît se va alege toată partea lor, pentru că este veche şi dreaptă dedină şi ocină.
       Iar apoi, a venit Vitan înaintea domniei mele de a aşezat pe fiica lui, anume Neaga, cu fiii săi, pe ocina lui, care este mai sus-scrisă, ca să fie cu
www.dacoromanica.ro
313
fiii lui, Drăgoiu şi Oprea, trei fraţi nedespărţiţi, unul ca şi altul Împreună, fraţi pe toată ocina şi hotarele şi din sat şi din selişte şi din cîmp şi din pădure şi din cumpărătură şi de pretutindeni. Şi să nu fie volnic nici unul să viiidă; dacă va vrea să vîndă sau să Închine cuiva, iar întru nimic cu ocina să nu se amestece, ci să fie a fiilor lui. Şi domniei mele au dat calul.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Martori: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt, Idrea mare spătar şi Neagoe mare vistier şi Voico paharnic şi Vladul... Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă postelnic îspavnic, <Bog>dan logofăt.
      Şi eu, Toader gramaticul, am scris In cetatea Bucureşti, luna iulie 11 zile, în anul 7056 <1548).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., CCCVI11/48. Orig., perg. (20 x 27), rupt şi şters.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 386.
265                                               <1548 iulie —1552 iulie) 14.
      f Cu mila lui Dumnezău, creştin Mircea voivod şi domn a toată Ţara Rumânească dintru Ungurie dăscălicată, feciorul marelui şi al preabunului Radului voivod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele Standului cu feciorii lui, Oprea şi Dumitru, şi cu ai lor feciori, ciţi Dumnezău le va da, şi Benea cu feciorii lui, Oprea şi Rădoslav şi Albul şi el cu feciorii lui, ca să le fie lor ocină în Homeşti ci să chiamă Burţuneasca, din partea...1 a treia parte, păntru că au fostu înfrăţit Fiica de a lui bunăvoe. Iară Standul şi Benea, ei au dat 700 de bani aspri dă argint, şi 1 cal bun.
      Iar după aceia, au avut feciorii Stanciului şi feciorii Benii pîră Înaintea domnii mele cu Neagoe ot Ferăşti. Şi aşa zicea Neagoe şi piriia naintea domniei mele In divan cum că n-au avut feciorii Stanciului şi feciorii Benii ocină în Ferăşti. Dreptu aceia domniia mea am căutat şi am judecat pe dreptate şi pe lege cu toţi cinstiţii drigătorii domnii mele şi am dat domniia mea feciorilor Stanciului şi ai Benii lege 12 boiari să jure cum că au fostu înfrăţit Fiica pe Stanciul şi pe Benea. Şi au jurat denaintea domnii mele cu aceşti 12 boiari. Iar Neagoe, el au rămas de lege şi de judecată denaintea domnii mele.
      Drept aceia, am dat domniia mea Stanciului şi cu feciorii lui şi Benii ca să le fie lor ocină stă<tă)toare ohabnică lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi dă nimeni clintiţi să nu fie peste zisa domnii mele.
      Şi mărturii am pus domniia mea: jupan Stan vel ban, jupan Belciu vel vornic i jupan Vîlceanul vel logofăt i Neagoe vistier i Udrea spătariul, Nedelco stolnic i ..-1 vel paharnic i...1 vel postelnic.
      Şi am scris eu, Drăguşin grămăticul, în luna ..-1 14 zile, cînd au fostu numărul anilor 7090 <1582).
      Tălmăcit şi scris de Mihalcea bănişorul ot Radul Dudescul căpitanul.
      Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti, nr. 76 858. Traducere din a doua jumătate a sec. XVIII.
      Văleatul greşit; datat după divan.
        1 Loc alb.
314
www.dacoromanica.ro
266
                                                                1548 (7057) octombrie 7, Bucureşti.
       t fllHAOCTHtt EOtfCHK», Iw fllnpME BOHBOAA, rOCnOAHHTv B~KCOH 3EMAHH JîrrppOB-aajpihckoe, chh*k np^A^pAro h beahkato PaaVa kohboae. Aakat rocnoAcTBA mh che JIOBEAEHÎE TOCnOACTBa MH CA$3E rOcnOACTBd MH K$M8aAT CAOBOnHCATEA CK CHHOBOM, 00 HME 4>paU,HA0 H C’K AHEnCEEM*K, no HME HtTOE H HhKOAA H C~K HHJf KpATHIA, HK05KE AA HM ECT WMHH8 8 H3B0p E’KASr’KpCKH C’K B’KCEM’K JfOTApOM, (10HE/KE HM ECT CTApt H npABE AVOLUHAE.
       d noTOM, npHHAE K8m8aat npEA rocnoACTBa avh, tepe waaoba rocnoAcTBA AVU, (10HE)KE HM ECT npH[npH]THCH$A CHHOBH T$A0p8 AWrWijlET, no HME PaA\’A BEAHKH AWFWlJVET H IIp’KBSA BEAHKH (10CTEAHHK. fi 8 TEM, rOCflOACTBA MH rAEAAJf npAB 3AK0H >1 BHAEjlf KHHTE GTApOTA ftlHp<ME BOEBOA<l> H KHHrE EaAAÎCAAB KOHBOA», CHHlv lllHp*fk 1 £OHBOA H KHHrE A0KP0r<1 PAA\'AA BOHBOAE H CBEJf rAEAAJf H npOMETAJf C’K B'KCEMH HHC-TIITH llpABHTEAHH rOCEIOACTBA A\H. H A*A*X TOCnOACTBA MH CHIO WMHHg IJJ© ECT BHUIE iiiicaho K8m8aat8.
       d nOTOMKÎKE, EIJjEKE CE HE MOKECE SflOKOHTH KSmSAAT IVT «bpAlIHATv H WT ApAI’SA H WT TEprHHE, H"K npHTHCH$LUE TH3H WHHHE IJJO ECT BHUIE nHCAHO, A KSmSaAT HlIJf «SpOMH npEA rocnoAcTBA mh. d rocnoAcTBA mh rAEAAJf h c$AHJf no npAB 3akoh h AAA©)f rOCOOACTBA MH K848AAT8 TH3H WHHHE IJJO ECT BHUI'k nHCAHO.
       d nOTOM"K>KE, EI4JE>KE CE HE MO>KE SnOKOHTH K8h8AAT, IITv CE nOAHHCE dlopOHHA II EoilCIIAO, TEpE npHTHCH$UIE A EA AHEnCEHM*K K$H8aAT0BEM, CHHlv IlETOAEB H S3EUJE AAT WT CBHH H K’KKAOKE, nOA CEAO ; A KgHgAAT'K HHJf cSpOHH npEA rOcnOACTBA MH illOpOHHA H EoHCHA'K. H TAKO npEUIE dlopOHHA H So<H>CHA'K KAKO AA HE HMAT CHH*K HeTOAEB HA TH3H WHHIIE IJIO ECT BHUIE nHCAHO. fi rOcnOACTBA MH rAEAAJf H C&AHJf nO JlpAB 3AK0H. H WCTA WT 3AK0H dlopOHHA II EOHCHAO WT np^A TOcnOACTKA MH.
       H nAK no TOH CE nOAHXîE ftlopO<HHA> H EOHCHAO, TEpE AAAOUJE THH CEAO IJJO ECT BHUIE nHCAHO, AAA©WE H 8a05KHUIE Ea’KHAHSa BEAHKH AWrW$ET. d nOTOMTvîKE CE np’fcllJE K<8h#AAT CTvC> Ea*KHAH8A AWrWi(SET. H TAKO nptUIE Ba-KMAHSa AWrWljlET nOHE/KE IIE ECT WHHH8 H AEAHHE K8h8AAT8, HK ECT BHAE WHHHE TSA^P^ AWrWI^ET. d TOCnOACTBA AVU PA<E>AAJf II cSAHJf C’K B'KCEMH HHCTHTH flpABHTEAH TOCnOACTBA AVH; AAA©Jf 3AK0H KShSaATS AA 3AKAET C*KC bT EOAtpH npEA TOCnOACTBA MH KAKO ECT TAH W4HHA HE-r<OKA>, HE ECT BHAA T^AOpS AWrWijsET. IIoilE/KE H A«HE<CH>2r KSmSaAT bT EOA’tpH, TEpE 3AKAEUIE II AVApTSpHCAUlE npEA TOCnOACTBA MH n»HE>KE ECT CTApA H npABA WMHH8 II iUOUIHAE K8m8AAT H AHEnCEHM.
       CEro pAAÎ, AAA^X’ h rocnoACTBA mh iako>ke aa hm ect wmhhS h wjfAB, hhm 11 CIHIOBOAV Hiff H B’KShSMETOM H npE8H84ET0M HM. H B*K HHX' npKAAAHKA AA H’bcT, H» AA ECT WCTABUIH HM. H HE WT K0T05KE HEnOT'KKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTBA MH.
       OeH{E CBEA^TEAHE nOCTAKAtEAVK TOCnOACTBA MH I XcSnAH CTAH BEAHKH B<AH K>pAAEBCKH H /k'SflAH BEAM’k BEAHKH A^OpHHK H XjSnAH Ea^MAH^A AWrWifVET II ^AP^ ClldTAp II H-trOE BHCTHIHp H HeAEAKO <CTOAHHK . . . > H Tat8a KOAVHC H «bp’KU.HA’K nOC~ TEAIIIIK’K. HcnpABIIHK, CTAH BEAHKH BĂII.
                               BlIC E*K HACTOAHH TpAA E8K8pEI|jH, M*kcEUA WX’TOMBplE 3 AKHH, B*K A^T X3H3.
       t Iw dlîpHA BWEBWAA, AVHAOCTÎAV KOXCÎM TOcnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Cuciulat scriitorul cu fiul său, anume Frăţilă şi cu nepoţii, anume Neagoe şi Nicola şi cu fraţii lor, ca să le fie oţţină la Izvorul Călugăresc cu tot hotarul, pentru că le sint vechi şi drepte moşii.
                         , Iar apoi, a venit Cuciulat înaintea domniei mele de s-a jeluit domniei mele că i-au cotropit fiii lui Tudor logofătul, anume Radul marele logofăt
www.dacoromanica.ro
315
şi Pirvul marele postelnic. Iar intru aceasta, domnia mea am cercetat leffefa dreaptă şi am văzut cartea lui Mircea voievod cel Bătrin şi cartea lui Vladislav voievod, fiul lui Mircea1 voievod şi cartea lui Radul voievod cel Bun; şi toate le-am. cercetat şi. le-am citit cu. toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am dat domnia mea această ocină care este mai sus-scrisă lui Cuciulaţ.
      Iar apoi, încă nu s-a putut linişti Cuciulaţ de către ‘Frăţilă şi de către Dragul şi de către Gherghina,, ci au cotropit acea ocină care este mai’sus.-scrisă iar Cuciulaţ i-a sorocit înaintea domniei mele. Iar domnia mea'am cercetat şi am judecat după legea dreaptă şi am dat domnia mea Iui Cuciulaţ ageastă ocină care este mai sus-scrisă.
      Iar apoi, încă nu s-a putut linişti Cuciulaţ, ci s-au ridicat Morojna şi Voisilă de au cotropit partea nepotului lui Cuciulaţ, fiul lui Petole şi au" luat datul din porci şi găleţile, jumătate de sat; iar Cuciulaţ i-a sorocit inhintea domniei mele pe Mogoina şi Voisilă. Şi aşa pirau Moroina şi Voisilă ca să nu aibă fiul lui Petole la acea ocină care este mai sus-scrisă. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după legea dreaptă. Şi au rămas de lege Moroina şi Voisilă dinaintea domniei mele.
      Şl iarăşi apoi s-au ridicat Moroina şi Voisilă de au dat acel sat care eşie mai sus-scris, l-au dat şi au aşezat pe Vilceanu marele logofăt. Iar apoi s-au pîrit C<uciulat cu> Vilceşnul logofătul. Şi aşa pîra Vilceanul logofătul că nu este ocina şi dedina lui Cuqiulat, ci a fost ocina, lui Tudor logofăt. Iar domnia mea am ceşrcetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele; i-am dat lege lui Cuciulaţ, ca să jure înaintea domniei mele cu 12 boieri că acea ocină este a lui, nu a fost. a lui Tudor logofătul. Pentru că a şi adus. Cuciulaţ 12 boieri de au jurat şi au mărturisit înaintea domniei mele că este veche şi dreaptă ocină şi moşie a lui Cuciulaţ şi a nepoţilor.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină şi ohabă, lor şi fiiloi-lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi Ia ei prădalica să nu fie, ci să fie. celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt si Edrea spătar şi Neagoe vistier şi Nedelco <stolnic ...> şi Tatul comis şi Frăţilă postelHic. Ispravnic, Stan mare ban.                                                  ...
      Scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 7 zile, in anul 7057 <1548>..
      f Io Mircea voievod,, din mila lui Dumnezeu, .domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr.557 (Mitrop. Ţ. Rom., CLXVIII/1). Orig., hîrtie (43,5 x 28,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din sec. XXVIII; altă traducere ibidem, njş.136, f. 307.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 386-387.
       1 VladiSlav al II-lea este fiul lui Dan al II-lea şi nu al lui Mircea. * Omis.
267                                                 <1548> octombrie '20.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voevod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am doţnnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele <lui Radu.D1 cu frate-său şi lui Dragomir cu feciorii, ciţi Dumnezeu îi va dărui, ca să Ie fie:
316
www.dacoromanica.ro
a lor moşie la Pădureţ, de piste tot hotaru, pentru că este a lor bătrină şi dreaptă moşiie de baştină.
       Pentru aceea a avut piră Radu i Dragomir înaintea domriiei mele cu Tatul şi cu Manea. Şi aşa pîra Tatul şi Manea, zicind cum că sunt şi ei părtaşi pe acea moşiie ce scrie mai sus, încă de la părinţii Radului şi ai lui Dragomir, de la Stan şi de la Vladu ...1, ca să fie frate peste moşie. Deci domnia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii boeri ai domniei mele şi am dat domniia mea Tatului şi Manei lege 12 boieri, ca să jure să mărturisească cu sufletele lor cum că au fost zălogi ...1 peste aceea moşiie ...1 dă la părinţii Radului şi ai lui Dragomir, care scrie mai sus, iar ^i nici nu putură să jure cu acei 12 boieri. Şi au rămas Tatul şi Manea de lege şi de judecată dinaintea domniei mele.
       Pentru aceea am dat şi domniia mea Radului şi lui Dragomir, ca să le fie lor moşiie stătătoare şi ohabnică şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor.
       Mărturii am pus. domniia mea pe: jupan Stan vel ban i jupan Belciu vel vornic i jupan Vilcean .. . vel logofăt i proci.
       20 octomvrie, leat 7056 (1547).
       Io Mircea voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
       După Danielescu, Doc. Scundu, nr. 3, p. 441. Traducere.
       Dregătorii din divan corespund anului 1548.
        1 Loc rupt.
268
                                                                          <1549-1550).
       t 3ae kaetobuîh EaaAyvtoK ut /Hhheijjh: wt HSaveijjh, Pom ah h Gtah h P'KAh-eoe ii A/ImkSa h KocTt; wt TSkcoeeijjh, Gtohh h Eapc8a h ©opt h IflEpEaH h ©npHuiKa ; tvT A'Kn8uiaHH, Ap^omhp ; wt IIetpeiiih,
       H copoK aa cK’kTa IlapacKHEa.
       HcnpasHHK, Ep'hXcorE nopTap.
       jr Iw AlupHa EWEEWAa, mhaoctîm eo>kIa rocnoAHHk.
       •ţ Aici1 jurătorii lui Vladul din Miceşti: din Ciumeşti, Roman şi Stan şi .Rădivoe şi Micul şi Costea; din Tucsobeşti, Stoian şi Barbul şi Oprea şi Şerban şi Oprişca; din Lăpuşani, Dragomir; din Petreşti, Darciul.
       Şi sorocul la sfînta Paraschiva.
       Ispravnic, Virjoghe portarul.
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., XI/155. Orig., hîrtie (10,5 x 13), pecete aplicată, stricată.
       Datat după domn şi după portar.
269                                                            <1549-1550).
       t 3ae kaetobuh CTaH EpKc wt iRHHEitiH: wt Ehptiuj, GtMHHcaaB; wt Tmmm-cuEiim, GOaHHa; wt HErptHH, AP<ir®‘v'HP H EtrtELt; wt Mmmeiph, Hwh; wt Hiomeiph, PoMaH h MhkSa; wt Emahaeiijh, Casa; wt H^Kinop'k, Eant; wt Gt^helph, TaTSrt; •WT AhX'BHEIIJH, iîlHAt h REpuaT.
www.dacoromanica.ro
317
      CopoK Ha Po>kaectko HuidHd, Ha ce^th IIetp'k.
      H jfOTdpHHK, raH*k nopTap.
      t Iui filHpHd BlVEKlVAd, MHAOCTI/ft KOHCÎ/ft rOcnOAHHK.
      t Aici jurătorii lui Stan Bîi*s din Miceşti: din Virăş, Stănislav; din Tămăşeşti, Oancea; din Negreni, Dragomir şi Beleţ; din Miceşti, Ion; din Ciumeşti, Roman şi Micul; din Bălileşti, Sava; din Nucşoară, Balea; din Stăneşti, Tatul; din Lihăceşti, Milea şi Cernat.
      Soroc la naşterea lui Ioan, la sfîntul Petru.
      Şi hotarnic, Ganea portarul.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Bibi. Acad., XI/156. Orig., hîrtie (21 X 11), pecete aplicată, stricată.
      Datat după documentul anterior.
270                                         1549 (7057) ianuarie 5, Bucureşti,
       f AIhaoctîio bo/Kîk>, Iui MnpHd BOHBOAd h rocnoAHHK bt^coh 3emae JîrrppSB-
AdJfHCKOE, <CHH*k BEAHK>ddrO H nptAOBpddrO PdAV'A BOHBOAd. AaKaT 1’OcnOACTBO AMI
cîio noB’kAEHÎE rocnoAcTBd a\h u’bomS aioaîe no hme PdAV'A h KpdT Ero <Haîe'h ck>
CHHOBH CH EM8, HAHU.H Eork npEnScTHT, IdKOÎKE Aa HM ECT UI4HHO 8 AhIIHU H U'T W4HHO AHnHHHteKTy . . . NErpEB, BdpH KOAHKO CE JfTET H3BpdTH HHJfHE AEAU’BE.
       II ndKH Aa PaAVrt H Ck KpdT ErO HaÎE W4HHO &Hr8p . . . HHJfltO AEAOBE UIT W4HIIO, BdpE KOAHKO CE JfTET H3KpdTH, flOHEJKE HM C8T CTdpH H npdBH IV4HH0 II A^AHHE. d noTOM, npHHAE PdAVrt H KPdT em8 Haîe nptA rocnoAcTBd mh, ‘tepe Saohchiiie ii no-BpdTIIUIE 110 Uj8p8M CH A^iWHTpS HdA BHIJIE pEMEHH UI4HHE, HdA KTiCHJf, U’T <nOC>B8AÎ, KdKO Aa C8T TpH KpdTÎE HEpd3AEAEHH KTy BEKH.
       H ndKII Aa ECT dldpHEH H CHHOBH EH PdAVa <• . . UI4HH >0 8 CopElflH, A EA WTU.8 EH PdAV^H KTvCdd, BdpE HAHKd CE JfTET H3KpdTH, nOHEKE HM ECT CTdpH H np<dBH*UNHIIE H A^AHHE>. d IlOTOM CE AE>KE MdpHld TEpE 8A0/KH H nOKpdTH CHHOBH EH PdA\*a X HaÎE H 3ET EH A^MHTpS HdA <Co>pEi|JH, KdKO Aa c8T TpH KpdTÎE IIEpd3AEAEHH B*K BEKH. d nOTOA\, npilHAE A^MHTpS np*bA r<OcnOACTBd MH TEP>E CE AME WT CBOEI'O HA\dHÎE 4TO JfOKET HMdTH, HAII CK8AHl|lî, HAH cpEKpO, HAH 3AdT0, HAH A©KH<TOK>, HAH BHHOrpdAE, HAH B8AE tp8, TEpE AME PdAVAH H KpdT EM8 HaÎE, nOAOBHHO IVT CBOHJf HMdHÎE H UIT CT’kWdHÎE, nOHE/KE TdKO CE 8T*KKMHUIE UIT CBOHM A©EpOM BOAIO H UIT np*A A©EPEM AIOAÎE,1 HIJllEÎKE h uit np*kA dHdHÎE KHBUik HiiHcKSn h A8jf0KHHK PoMdH h u’T Tp"kr B83^8: non nihpKdll h non Abfjfdio h non «bp'ku.HA'k H non Kp-kcT-k h PdAVa BdAiOAOE, h ivt AunTa: Ctohka TdAIOB H ffldHt BpdTOAUlB H A^MHTpS TpdMdTHK H flHHKd H TdT8A H EeAEU,. TdKOrEpE 8T*kKMHuiE h uit np^A rocnoAcTBd mh.
       OEro pdAî, hm AdA©X h rocnoAcTBd mh, hhm h chhobh ch hm, mkovke Ad hm ect
U’MIIH-k H Biv WJfdKH'k. H BdpE KOM8 CEASMHT UIT HHJf CEMpTlv np’kîKAE, np’kAdAUKd Ad H*kcT, h8 Ad ECT U’CTdBUIHM. H HE IVT KOrOÎKE HEnOTKkHOBEHHOMS, nO pEM TOcnOACTBA MH.
       Ge'/KE cbeaeteae nocTdKA’kEM rocnoAcTBd mh: ac8ndH OTdH beahkh KdH Kpa-AUIBCKH H }K8ndH E’kAMIO BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH Ed'kMdHSA BEAHKH AUirUI$ET H HAP^ cndTdp H IlErOE BHCTHiap H GT'kHHCAdK nEJfdpHHK H NeAEAKO CTOAHHK H TdT8A KOMIIC H dlp’kU.HA’k BEA nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, EA*kHdH8A BEAHKH AUTUI^ETli.
       H HdMEpTdJf d3 . . . K"k CTOAHH rpdA E8K8pEl|JH, nHC A\’kcEU,d TEHdpÎE E AklIH, B"k A"kT X3H3.
       f Iui AiHpMd BU’EBUIAd, MHAOCTI/ft KOWÎ/ft TOcnOAHHk.
318
www.dacoromanica.ro
      -j- Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul marelui) şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume Radul şi fratelui lui <IUe şi> cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în Lipia şi din ocina Lipiinească ... lui Negrea, oricit se vor alege părţile lor.
      Şi iarăşi să-i fie lui Radul şi cu fratele său Ilie ocina Ungur . .. părţile lor de ocină, oricîte se vor alege, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine. Iar apoi, au venit Radul şi fratele său Ilie înaintea domniei mele de au aşezat şi au înfrăţit pe cumnatul lor Dumitru pe mai sus-zisele ocine, pe toate, de pretutindeni, ca să fie trei fraţi nedespărţiţi, în veci.
      Şi iarăşi să fie Măriei şi fiilor ei Radul <... ocină) în Soreşti, partea tatălui ei Radul toată, oricît se va alege, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine). Iar apoi, s-a ridicat Maria de a aşezat şi a înfrăţit pe fiii ei Radul şi Ilie şi pe ginerele ei Dumitru pe . . . Soreşti, ca să fie trei fraţi nedespărţiţi, în veci. Şi apoi, a venit Dumitru înaintea (domniei mele) de a dat din averpa sa ceea ce va avea, sau scule sau argint sau aur sau vite sau vii sau fiece, de a dat lui Radul şi fratelui său Ilie, jumătate din averea sa şi din agoniseală, fiindcă aşa s-au întocmit' de a lor bunăvoie şi dinaintea oamenilor buni, încă şi dinaintea lui Anania fost episcop şi a duhovnicului Roman şi din tîrgul Buzăului: popa Şerban şi popa Mihaiu şi popa Frăţila şi popaCîrstea şi Radul al Badiului; şi din Lipia: Stoica al lui Talea şi Manea al lui Braţul şi Dumitru gramaticul şi Liica şi Tatul şi Beleţ. De asemenea s-au întocmit şi dinaintea domniei mele.
      De aceea, le-am şi dat domnia mea, lor şi fiilor lor, ca să le fie ocină şi de ohabă. Şi oricăruia dintre ei i se va întîmpla moarte mai inainte, prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Şi am scris eu ... în cetatea de scaun Bucureşti, scris în luna ianuarie 5 zile, in anul 7057 <1549 .
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 558 (Ep. Buzău, LVI/1). Orig., hîrtie (42 X 28,5), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1861; altă traducere ibidem, ms. 172, f. 504.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 388-389.
271                                                 <1549) ianuarie 5, Bucureşti.
       f iIIhaoctik» bokîk1, Îw i\\np>id koekoaa h rocnoAHHii kt*con 3eaiah Xrpoa-A4X*ÎHCKOH, CHHTk A°KpddrO H EEAIIKddrO PdA\"A BOEKOAd. AaKaT rOCnOACTBO AAH CÎE nOBEA'kHIE rOCnOACTKd A\H APar0<WHP H rOHUEH H CKC BpdTÎdAI CH GTpOE H EoHMHATi H HdH H CTk HHJf CHHOBH, EtUlUII <H>A\ Eorli AdCTTi, KIKO/KE Ad HA\ ECT W'IHH# 8 KhWXA$ U’T AEA KdAHH . . . WT B’KAHA'K . . . ECT Aa HA\ ECT A*'» KdAHH$ RTkCd, flOHEJKE HAI ECT CTdpE H npdK<£ WHHHE> H AEAÎHE H nOKSnEHH U'T AEAa<" CH EOHHHAt WT KdAIIH . . . EIJJE WT n<pH A^HH> illAdAÎ KdCdpdBd KOHBOAE nOKOHHdrO.
       d n«T«Ai, AP^c^P h ToHU-k, whh HMdiuE CBnpEHîE npliA r«cn«ACTBd aih c*kc rp03dK H CTkC <HETd> ErW. H TdKO np’kUJE Fp03dB H HETd ErO, KdKO HE cST nOKSllEHII TE\* WHHHE, EHtE c8t BHUIE nilCdHE, WT EoHHHA'K, AEAW'A» AParc"WHP<'K >' FohU,EB, dH8
www.dacoromanica.ro
319
c8t eha npHTECHSrt. A 8 tem, rocnoACTEo mh rAEA4)(M0 H              no npdKO H no
34K0H C*kC B*kCH 4HCTHTHTH llp4RHTEAHM rOCnOACTKd MH H AM^Jf rOCnOACTRO MH IV034KWK H <4ET8> Ero Bl EOAtpH, £,d 34KAET npEA rOcn<>ACTB4 MH, K4KO HE ECT IKttSnHA EoHHIMTv . . . E'/KE c8t KHUIE OHC4HH. A 8 TEM, 1^10346 <H CKC 4ET0A\ HM > HHK4K05KE HE M03KE A<> AOHECHT TEJf BÎ E0A-fcpH npEA rOCnOACTKd MH . . . Fp034K H 4ET0M Ero wt 34koh <wt npEA rocnoACTKd MH>.
       Gei*o p4Aî, AM^y <H rocnoACTKo mh ^pdroMHpos h Tohi^ek h ckc gp4tT4m CH, UK03CE A<J HM ECT R*K> W4HH8 H W)f4E8, <HHM H CHHOBOM HM H Bh8K0M H> nptBH8-4ET0M H WT HHKCTOJKE HEnOT’KKHOBEHO, no pE4 I OcnOACTB4 MH.
       Ge>KE CB<’feAHTE4ÎE> nOCT4B<VfcEM TOCnOACTBO rt\H! K8n4H <Gt4H BEA E4H Kp4AERCKH> H >K8n4H EtA4IO BEA ABOPHHK H »8n4H Ea*K44H8 AWrW^ET H HaP^ cn4T4P H H’brOE BHCTHrap <H> Gt’KHHCA4B nEJfdpHHK H Tat8a komhc h Heaeako ctoahhk H ^PTiUHATi BEAHKH nOCTEAHHK. EcnpdBHHK, Ea*K44H8 <REA AWrWi|iET>.
       line B*K H4CT0A Tp4A E8K8pEl|JH, B*K M-kcEU.4 rEHdpÎE 7, BTi A"bT X3HS.
       f ÎW MHP44 BWEBWA4, MHAOCTÎA KO>KÎ/ft rOCnOAHHB.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi lui Gonţea şi cu fraţii lor, Stroe şi Voicilă şi Nân şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie ocină in Chiojd din partea lui Calin ... de pămînt ... să le fie partea lui Calin, toată, pentru că le sint vechi şi drepte <ocine> şi dedine şi cumpărate de bunicul lor, Voicilă, da la Calin . .. încă din <zilele> răposatului Basarab voievod cel Tină**.
       Iar apoi, Dragomir şi Gonţea, ei au avut plră Înaintea domniei mele cu Grozav şi cu <ceata> lui. Şi aşa pîra Grozav şi ceta lui că nu sînt cumpărate acele ocine, ce slnt mai sus-scrise, de Voicilă, bunicul lui Dragomir şi al lui Gonţea, ci le-a cotropit. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi 'am dat domnia mea lui Grozav şi <cetei> lui 12 boieri, să jure înaintea domniei mele, că nu le-a cumpărat Voicilă ... care sînt mai sus-scrise. Iar Intru aceasta, Grozav <şi cu ceata lui) n-a putut nicicum să-i aducă pe acei 12 boieri înaintea domniei mele ... Grozav şi ceata lui de lege <lnaintea domniei mele).
       De aceea, am dat <şi domnia mea lui Dragomir şi lui Gonţea şi cu fraţii săi, ca să le fie de) ocină şi ohabă <lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi) strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan <Stan mare ban al Craiovei) şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanu logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier <şi> Stanislav paharnic şi Tatul comis şi Nedelco stolnic şi'Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanu <mare logofăt).
       Scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna ianuarie, 5, în anul 7056 <1548).
       f Io Mircea, voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 56—57. Copie cu traducere. Se menţionează că originalul este rupt.
       Văleatul greşit de copist. Datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 388.
320
www.dacoromanica.ro
272
<1549 ianuarie 5 —1552 iulie 16>.
      f MhAOCTÎEIO GO'/KÎEIO, Iw A&HpHd BOHB«Aa H TOcnOAHH'E B"ECOH 3EMAE ă>TTp©-KAdX<HCKOE, CHETE KEAHKdTO H np’kAOGpdTO PdA^A KOHKOAd. ^dKdT TOCnOACTKO MH CÎE nOKEA’kHÎE TOCflOACTEd <MH H©KdKOK> CEC CHHOBH CH H fioHKO H Kocrfe CEC CHHOBH CH H jjSHHCTpS Kp"ECTEH, Aa icT CBC CHHOBH Kp*ECTEH HdA HETOB A EA H K"Epd CEC CHHOBH CH H CEC A'hMJ'fcpdM ETO H QdHd H . . . BdpH EAHIJHM Borii npHnScTHT, QKOHCE Ad HA\ ECT WHHH'E 8 KoTEIIHM» EAHKd CE XTET H3BpdTH WT nO BECOIO XC,TaP8rt 8KOAO MECTO, WT X0TaP A© X0T<dP • • •, nOHEHCE IIOKSiHUJE WT . . . > H WT TdEKOUl H WT EdA'k, CHHHM KOTEH'fccd, dAH nOKSnAEHd B*ECd UjSMd, 3d dCnpH XF. fi WHH WMHC-THUIE TdH lljSMd CEC MOTHK8 H CEC MHOTO M< A\Kd . . . > H AdA©WE K KOHH.
      d K*EAa ECT BHW K"E A^HH PdAyAd BOIlBOAd KdASTEpd, WHHM 83EJf EHlUdll AO-roeJSET TdH WHHH'E 8 CHAOCT H rtlETH8AH dCnpH XT BE3 CBOI3M CH BOA"k. <ă nOTOAl, EipÎH-AE npEA TOCnOACTBd MH HoBdK . . . > H CEC CHHOBH CH H TdKO np'bUJE HoBdK H HETOM CH KdKO HM ECT CÎE EHUIE pEHEHd WHHHd WX’dB'E. d EHUJEH'bcd H CHHOBH EH TdKO EipllUE KdKO HE HM ECT METH8A <dcnpEI 8 CHAOCT. d TOCnOACTBO MH TAEAaX> CEC B'EC'fcMH HECTHTHMH npdBHTEAÎEM TOCnOACTBd MH H H3HdHA©X TOCnOACTBd A\H KdKO ECT TdIO WHHH8 HoBdKOB H HETOM CH nOK8nAEHd WT < . . . JI AdA©X CEM TOCIIOACTKO MH HoBd-KOB H HETOM CH> SdKOH Bl BOA'fcpH, TEpE Ad 3dKAEUJE. H A©HECOUJE TEH3H BÎ GOAtpH np^A TOCnOACTBd MH Ad 3dKAET H 3dKAEUIE H MdpTSpHCdUJE KdKO <ECT TdIO WHHH'E HoBdKOB H HETOM CH. H WCTdUJE> EHUJ'EH'kcd WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTBd MH H MET^Jf Ad HE HMdT.
      H ndKH noK8nu Gtoh wt CrdHHtoA wt HaBOdp'E wt hetok Afd ■ • •
      <Get© paAÎ, A*A*X cem rocnoACTKo mh wkem3h ak>ah>, I3K0>ke a<> ha\ ect WHHH'E H B*E WX’dB'E, HHM H CHHOBHM HM H KHSKOM H np'fcKHSHETOM HM H HH WT KOTOJKA© HEnOT’EKHOBEHO, n0pH3M0 TOCnOACTBd MH.
      <Ge>KE H> CBE<AHT'kAH HOCTdBA'feEM TOCnOACTBd MH: 7K8fldH GTdH BEA BdH KpdAEBCKH> H >K8ndH Kt AH (O BEAHKH A^OpHHK H W8ndH EA"EHdH8 BEA AWTWijiET H HApt Cn-ETdp H HtrOE KHCTÎrap H TdT8A KOMHC H HeAEAKO CTOAHHK H GTEHHCAdB nEXdpHHK II 'Şp'ElţHA’B nOCTEAHHK. H HCnpdBHHK, GTdH BEA BdH ...
      ţ Iw AiHpHd BWEBWAd, AWAOCTÎA <EOWÎA TOCnOAHHE>.
      ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Novac cu fiii săi şi Voico şi Costea cu fiii săi şi fiul vitreg al lui Cîrstea să fie cu fiii lui Cîrstea pe partea lui Bira cu fiii săi şi cu fiicele lui şi Oană şi ..., oriclţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină In Coteniţa, cît Se va alege de peste tot hotarul împrejurul locului, din hotar pînă in hotar <... pentru că au cumpărat de la ...) şi de la Taecoş şi de la Badea, fiii Coteneasei, însă cumpărătura toată pădure, pentru 3000 aspri. Iar ei au curăţit acea pădure cu sapa şi cu mult chin ... şi au dat 2 cai.
      Iar cînd a fost în zilele lui Radul voievod Călugărul, le-a luat Vişan logofătul acea ocină cu sila şi le-a lepădat 3000 de aspri fără voia lor. <Iar apoi, a venit înaintea domniei mele Novac ... > şi cu fiii săi Şi aşa pîra Novac şi ceata sa că îi este această mai sus-zisă ocină, ohabă. Iar Vişeneasa şi fiii ei aşa pirau că nu le-a lepădat <asprii cu sila. Iar domnia mea am cercetat) cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că este acea ocină a lui Novac şi a cetei sale, cumpărată de la <... Şi am dat domnia mea lui Novac şi cetei sale) lege 12 boieri, ca să jure. Şi a adus acei 12 boieri înaintea domniei mele ca să jure şi au jurat şi au mărturisit că <acea ocină este a lui Novac şi a cetei sale. Şi a rămas) Vişăneasa de lege dinaintea domniei melfe şi amestec să nu aibă.
www.dacoromanica.ro
321
      Şi iar a cumpărat Stoia de la Stanciul din Izvoară din partea lui ...
      <Pentru aceasta, am dat domnia mea acestor oameni), ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      <Iată şi) martori <punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei) şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vilceanu mare logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Tatul comis şi Nedelco stolnic şi Stănislav paharnic şi Fră-ţilă postelnic. Şi ispravnic, Stan mare ban ...
      J Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Inst. de istorie „Nicolae Iorga“. Copie.
      Datat după divan.
273                                           <1549—1552) martie 3, Bucureşti.
      t MhAOCTÎIO E02KÎI0, IlV ffîtipMd ROEROAd H rOCIIOAHH’R R-RCOH 3EMAH ă>fTpO-< KrtdjfIhckoh, chh-r KEAHKdro h np’fcAOGpdro PdAyA koeboae>. AaKaT rocnoACTRO mh c!k> nOEEdEHÎIO rOCnOACTRd MH H'feKUlEK H CECTpdM CH GTdHKdR, IdKOOKE A<> HM ECT UI<tHH8 8 GhEHME8, KdpE EAHKd > CE JfTET H3EpdTII R-RCd, IlOHE/KE HM ECT CTdpd H npdEd UIHHII8 H A'hAHHS.
      d noT<OM, npÎHAouiE H'kKUJd npEA rocnoACTRd mh tepe> Saoikeuje 3d HEroRH dHEflCES no HME GTdHHIOA TdH IVMHH8 8 GHKHME8 no R’RCdJf, IdKOJKE <A<> Ajn*>KHT UIH WMHH8>. d RpdTÎH GTdHHIOAUlR, d HME Bp-RH-R H GTdH, HE HMdT HEEAHH METEJf HHI|ld HdA <CÎK» U>MHH8 RHUIE pEMEHd, flOHEÎKE GTdHHIOA CdM> H JfpdHHT no H’kKUJd C/fklld HEM01|JHd A® C’RMP’RTH EH. GErO pdAÎ, 8/I05KH no dHEflCES CH, GTd<HMIOA, HdA TdH U’MHHS, HdA E’RCdJf >. H nOHEJKE GTdHKd, MdTEpE GTdH MIO A OR H Spi^HiVR H GTdHUIR ndiot AM^X wt Hd np-fcA rocnoACTRd mh <croio uimhh8> 8 Ghehhe8 R"Rcd h KOMdTE H CK8AHIJIH R*RCd no C’RMP’RTH EH, I3K0JKE A<> HM ECT <UIMHH8> GTdHHIOAOR II 3p*RH0R H GTdHOK8. H d nOTOM8, A^UIEPEM GTdHK-RR, no HME GT*RHd H d . . . HHIJId MET’kjf Ad HE [he] HMdT no TdH UIMHH8 H KOMdTE H CK8AHIIIH no . . . H GTdHKdR UIHE HE HMdT METdJf HHIJId HdA TdH UIMHH8 GTdHK-RR H H’kKlU’RR H<TO ECT RHUIE J1HCdHd>.
      GEro pdAî) AMevx h rocnoACTRO mh GTdHMiodivR h GTdHH8e h Bp-rh-rr, bkoske Ad <HM ECT R-R UIHHHS H R-R UlJfdES, HHM H CHHOROM HM > H BH8KOM H np*kRH<8HE-TO>M HM H HE UIT KOrOJKE HEIIOT'RKHOKEHORO, n<0 pEM TOCnOACTRd MH >.
      <Ge>KE H CE’kA’kTEAlE nOCTdRA’kEM TOCnOACTRO MH: >K8ndH GTdH BEAHKH EdH KpdAEBCKH H »8ndH E EA 410 BEAHKH AKOpHHK H »8ndH E/\’R4’kH8rt REAHKH AOrOljSET H HCSlWH HAP'k BEAHKH CndTdp II »8ndH HkrOE BEAHKH KHCTÎrap> H Heaeako CTOAHHK H GT-RHHCAdR IlEJfdpHHK H TdT8d KOMHJf H E&p’RlJHA'R BE<AHKH IIOCTEAHHK. HcnpdRHHK . . . >
      <EhC> R-R CTUIAHH rpdA E8K8pEIJJH, M*kCELJ,d MdpTÎE T <ARHH, R-R A^T ...>
      f Iui ffiîP4d RUIERlVAd, mhaoctîa <B0KTd\ rOCnOAHHR >.
      ,t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-<vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod). Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Neacşăi şi surorii sale Stancăi, ca <să le fie ocină in Sibiceu, oricît) se va alege, toată, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, <a venit Neacşa înaintea domniei mele de) a aşezat pe nepotul ei, anume Stanciul, pe acea ocină in Sibiceu, pe toată, ca <să stăpinească şi el ocină). Iar fraţii lui Stanciul, anume Zirnă şi Stan, nu au nici un amestec, nimic, pe <acea ocină mai sus-zisă, pentru că Stanciul singur) a ingrijit-o pe Neacşa, oarbă şi neputinciaosă, pină la moartea ei. De aceea, a aşezat pe
322
www.dacoromanica.ro
nepotul său Standul <pe acea ocină pe toată). Şi pentru că Stanca, mama lu Stanciul şi a lui Zîrnă şi a lui Stan iarăşi a dat dinaintea domniei mele < ocina sa) în Sibiceu toată şi bucatele şi sculele toate după moartea ei, ca să le fie <ocină> lui Stanciul şi lui Zirnă şi lui Stan. Şi iar apoi, fiicele Stancăi, anume Stana şi A... nici nu {(mestec să nu aibă pe acea ocină şi bucate şi scule după ... şi Stancăi, ele nu au amestec nimic pe acea ocină a Stancăi şi a Neacşăi, <care este| mai sus-scrisă).
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Stanciul şi lui Stan şi lui Zîrnă, ca să <le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor) şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după <spusa domniei mele).
      <Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi jupan Idrea mare spătar şi jupan Neagoe mare vistier) şi Nedelco stolnic şi Stănislav paharnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare <postelnic. Ispavnic,, ...).
      <S-a scris) în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 3 <zile, în anul...).
      t Io Mircea voievod, din mila <lui Dumnezeu, domn).
      Bibi. Acad., CXXVIII/219. Orig., hîrtie, rupt, lipsă o treime, pecete timbrată.
      Datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 389-390.
274                                                1549 (7057) martie 5, Bucureşti.
       t MhAOCTÎIO EO>KÎIO, Îw fflHpMd EOEEOAd H I’OCnOAHH'K BMlCCOH 3EMAH ă»ITpO-KAdJfÎHCKOH, CHHTi BEAHKdTO H np'fcAOEpdrO PdAYAd EOEEOAd. AdKdT rOcnOACTEO MH EOAtpHAX rOCnOACVKd A\H CHHOBHM GTdHHIOASH, »8ndH EdAt KOMHC H ErtdHK8rt8H nEppHHK H CKC CHHOEH CH, EAHU.H HM EoCK npHflSCTHT, HKO Ad HM e8AeT WMHH8 8 CEAO IJlEjf>*KHEIflH A EA 8HKdM CH EdAEB K0TECK8A, EdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH. IIOHEÎKE HM ECT EHA CTdpd H (îpdBd WMHHd H A^AHHd EdAEB KoTECKSA. d nOTOM, EHW Td ECT EdCdpdE'K EOEEOAd H npHAOKHW Td ECT 8 MOHdCTHp 8 dprHUJ, d EdA*B KoTECKSA AdA M8 ECT nOAOEHH WT E8ffcHH, rOCnOACKd WMHHd.d WTIVK EdAEH H EAdHK8A8H, GTdHMIOA, noKSnHiv rd ect eha wt ui8p Ero wt EdA'k Koteck8a 3d xr dcnpH h s AdKTH wt Ep8KEUI 1 H EAHH KOHk A0KP"k-
       (î nOTOM, EdA*b H EAdHKSA EHU1E pEMEHH HMdUIE CKlipEHÎE CKC A^MJEpS AwpHH-UIVE, no Hrt\E flHrEAHHd H CKC MKIK EH TsprE, pdAÎ BHUIE pEMEHd WMHHd nOAOKHHd WT ESr-kHH. Td/KE nptlUE dHrEAHHd H TsprE KdKO H)f ECT npHTECHHA EdCdpdE'K EOEEOAd EE3 npdEAS. d 8 TEM, rOCnOACTEO A\H rAEAdJf H cSAH^. CKC K"KCH MKCTHTHAMI npd-KHTEAÎE TOCnOACTEd MH, no npdEAS H no 3dKOH8 H H3HdHA0\* TOCnOACTEO MH KdKO HM C8T CTdpd H npdEd WMHHd, AEAHHd TsprEH H JKEHE EM8, dHTEAHHEH, A^U>EPE dopHHU,WE, dH8 c8T EHAH npHTECHHAH WT EdCdpdE'K EOEEOAd. TEpE AdA^Jf TOCnOACTEO AVH Ttpri H dHrEAHHEH KHlilE pEMEHd WMHHd nOAOEHHd WT ESfkHH, (JJO HM ECT Ed(JJHH8, d EdAEH H EAdHK8A8H AdA^Jf TOCnOACTEO MH Ad CH AP^^HT EHIilE pEMEHd AEA WT IţlE<|S'KHEqjH, qjo ECT EHA 8HKdM HM SdAEB KOTECK8A, pdA> KHUJE pEMEHH dcnpH H U.EHO.
       Gsro pdA'. AdA^Jf rocnoACTEO a\h EdAEH h RAdHK8A8H, chhoeh OtahmioaSh,
BKO/KE Ad HA\ ECT WMHH8 H WJfdES HUM H CHHOEHM HM H EH8kOM H np*kBll8METOA\ HM H HE WT KOrO>KE HEnOT*KKHOEEHO, nO pEM TOCnOACTEd MH.
       CeXCE H CEEAETEAÎE nOCTdEA*kEM rocnoACTEO MH: >K8ndH GTdH BEA EdH Kpd-AEECKH H %8ndH E'fcAMO BEA AB0P»"K H *<8ndH EAMiMdHSA BEA AWrW^ET H W8ndH H*krOE BEA EHCTliap H HeAEAKO CTCAHHK H TdT8A BEA KOMHC H CTTiHHCAdK nEJfdpHHK H 4»pTi-UHATi BEA nOCTEAHHK. HcnpdEHHK, HkrOE BEAH.KH EHCTlldp.
www.dacoromanica.ro
323
      H 43, rcpre, HcnHcax’ k*k ctoahh rpdA ESkSpeiiih, /wkcEu.4 AupTîE e a^hh K /VkT X3H3.
      f IlV fflnpHd KWEBWA4, AUMOCTTA EO>KÎ/ft rOCIlOAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea boierilor domniei mele, fiilor lui Stanciul, jupan Badea comisul şi Vlaicul paharnicul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină în satul Ştefă-neşti, partea unchiului lor Badea Cotescul, oricît se va alege. Pentru că i-ft fost veche şi dreaptă ocină şi dedină lui Badea Cotescul. Iar apoi, a luat-o Basarab voievod şi a dăruit-o la mănăstire la Argeş, iar lui Badea Cotescul i-a dat jumătate din Bugheni, ocină domnească. Iar Stanciul, tatăl lui Badea şi al lui Vlaicul, a cumpărat-o de la cumnatul său, de la Badea Cotescul, pentru 3 000 aspri şi 6 coţi de Brucheş1 şi un cal bun.
      Iar apoi, mai sus-zişii Badea şi Vlaicul au avut pîră cu fiica lui Lorinţ, anume Anghelina şi cu soţul ei Gherghe, pentru mai sus-zisa ocină, jumătate din Bugheni. Astfel pîrau Anghelina şi Gherghe că i-a cotropit Basarab voievod fără dreptate. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege şi am aflat domnia mea că este a lor, a lui Gherghe şi a soţiei lui, Anghelina, fiica lui Lorinţ, veche şi dreaptă ocină, dedină, ci au fost cotropiţi de Basarab voievod. Deci, am dat domnia mea lui Gherghe şi Anghelinei mai sus-zisa ■ocină, jumătate din Bugheni care le este baştină, iar Badei şi Vlaicului le-am dat domnia mea ca să-şi ţină mai sus-zisa parte din Ştefăneşti, care a fost a unchiului lor Badea Cotescul, pentru asprii şi preţul mai sus-zis.
    . De aceea, am dat domnia mea Badei şi Vlaicului, fiii Standului ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Beloiu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi jupan Neagoe mare vistier şi NedelcO stolnic şi Tatul mare comis şi Stănislav paharnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Neagoe mare vistier.
      Şi eu, Gherghe, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 5 zile, in anul 7057 <1549).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe verso:) Această carte o au dat jupîneasa Nedelea cînd au hărăzit viile din Ştefăneşti nepoată-sa jupînesii Elinii postelnicesii.
      Bibi. Acad., XXIX/164. Orig., hîrtie (34 X 22), pecete timbrată.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 390-391. Facs. ibidem, 528.
       1 Bruxelles.
275                                        <1549-1552) aprilie 10.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Mircea voevod şi domn. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugilor domnii mele, anume Pătru arma-şul şi Diicul armaşul, ca să fie moşiia a lor din Mihăeşti, partea lui Voico visti-eriul toată cîtă să va alege să fie partea lui şi o vie care iaste la Şioaş.
324
www.dacoromanica.ro
      Pentru că acest Voico vistiiariul şi-au pierdut toate bucatele ca un om rău şi viclean de către domnia mea. Iar aceşti ce sint zişi mai sus, ei au ajuns cu bună şi credincioasă slujbă către domniia mea.
      Pentru aceia să fie volnici a ţinea şi a stăpîni aceste moşii ce scriu mai sus şi de către nimini să nu aibă nici o bintuială.
      Iar care om B-ar scula şi nu i-ar lăsa a ţinea, unul ca acela mare şi grea pedeapsă va avea de către domniia mea. Intr-alt chip să nu fie, că aşa iaste porunca domnii mele.
      Şi am scris1 eu Vilceanul vel logofăt în luna lui aprilie 10 zile leat 7.
      Io Mircea voevod.
      Arh. St. Buc., Condica m-rii Govora, nr. 447, f. 341 v — 342. Traducere din 1796; alte traduceri ibidem, ms. 234, î. 311 v — 312 şi S. I., nr. 545 (Govora, XXVII/6).
      Datat după Vîlceanu marele logofăt, în domnia lui Mircea Ciobanul.
      EDIŢII. D.J.R., B, 392-393.
      1 în loc de: „ispravnic".
276
<1549—1552) aprilie 25, Bucureşti.
       ţ (Qhaoctîm'eokîm, Îw Mhpm<j bohboa<i h rocnoAHHTi bticSe seaaah Jîrrpo-BAdJfHECKOH, CHH’K BEAHKdrO H nptAOEpdrO PdAyA KOHBOA- A<*R<,T rOCnOACTBO MH CllO nOBEAEHÎM rOCIlOACTBd AAH EOAtpHHS rOCnOACTEd MH %8ndH fflHXHt np’KK’KrtdK, HKOKE A<* A\8 ECT CEAW no HlME HlT’MttHHH BTvC, CTk BliCtAU JfOTdpUMIlTi, IIOHH5KE MH ECT CTdpd H fipdBd WHHHS H AtA«H8. H ECH AOBHBdA WT nOKOHHdrO ErtdHK&l rtWTW'tjSET, EljJH/KE npH A^HH nOKOHHdrO EddAd BOHBOAd XAdBAEHHd, WT EdpE8A rorOSdEB; d TorOUIdE H CHHOEE H nOHH/KE H3r8EH ClC BEAHKOE XHTA-fcHCTBO WT K"k rocnoACTEd mh. d x<8ndH ffinxHt ii Ea<ihk8a AwrwiţET ipo c8t ehuie nHcdHH, whh AOCTHrOUIE C’hC npdBOM H Ch EtpHOA\ CA8îKE8 WT KTi rocnoACTEd MH.
       d nOTOM, CHE EHUIE pEHEHH CEAW, dWH Td ECT npHTECH8Ad WT GTdHKO AKOpHHK. d no C'EMp'ETII GTdHKOB AKOpHHK, d WH Td ECT npHTECH&td WT <GD>1npt AKOpHHK . . . <h w>t <IJI>1Eijs8rt KrtSHdp. d rocnoACTEd MH <rAEAdX H c«ahx> no npdEA* « n* HdKOII, Ck B’hC’k<MH> HECTHTHMH npdBHTErtÎHM TOCnOACTBd MH H HâHdHA^X roc“ nOACTBd MH I3K0>KE ECT CTdpE H n<pdBE WMH>HE H A'feA<HH>1E <... HfSndHS)1 ErtdH-K8A rtWrW+ET H C-h HHX EpdTH dlHXHt np-hK-hAdE H Ch HHX CHHOBH ErO, EAHUHM Eork A'iCV, 0<KO>K>1E Ad A\8 ECT WHHH8 H E*h WXdB, HHAA h CHHOBHAt H HH WT KoroHCE HHnOTHKHO, no PEH rocnoACTEd MH.
       Ge>KE H CBEAETEAE nOCTdEAtEAA rocnoACTEd mh: WSndH GTdH BEAHKT EdH H »8ndll EtAMO BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH EA*kHdH8A BEA AWrWlJsET H (>APt REA cndTdp H HtrOE EHCTHiap H HeAEAKO CTOAHHK H TdT$A KOA\HC H GTTiHHCAdB nEXdpHHK H $pTk-UHA*h EEA nOCTEAHHK. IicnpdBHHK, EtAMO BEA AKOPUHK.
       H dH, GTdH, nHcdX, chh8 /Bhkoawb wt HEroEijjH, e-e ctoahh rpdA E8k8peiji7. IlHCdX AAtctU,d dnpHAÎE KE A^HÎ, BTi. AtT X3HS.
       f Iw fliHpMd B.VEBWAd, AUIAOCTÎA BOJKÎM TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domnic-i mele boierului domniei mele jupan Mihnea pircă-
www.dacoromanica.ro
325
labul, ca să-i fie satul anume Cetăţenii tot, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Şi a fost dobindită de răposatul Vlaicul îogo-făt încă din zilele răposatului Vlad voievod Innecatul de la Barbu al Gogo-şoaei; pentru că Gogoşoaia şi fiii ei au pierdut cu mare hiclenie faţă de domnia mea. Iar jupanul Mihnea şi Vlaicu logofătul, care sînt mai sus-scrişi, ei au dobîndit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la domnia mea.
      Iar apoi, acest mai sus-zis sat, el a fost cotropit de Staico vornicul. Iar după moartea lui Staico vornicul, iar el a fost cotropit de <0>xprea vornicul şi de <Şt>xeful clucerul. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, şi am aflat domnia mea că sînt vechi şi drepte ocine şi dedine <ale jupanului)1 Vlaicul logofătul şi cu fratele lui, Mihnea pîrcălabul şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor ^i fiilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Edrea mare spătar şi Neagoe vistier şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Stănislav paharnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Belcio mare vornic.
      Şi eu, Stan, fiul lui Micola din Negoeşti, am scris, în cetatea de scaun Bucureşti. Am scris luna aprilie 25 zile, în anul 7056 <1548).
      •ţ Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 547 (Valea, X/2). Orig., hîrtie (31X 22), pecete timbrată, c&zntă. Cu o traducere din sec. XX.
      Văleatul greşit; datat după divan.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 374—375 (sub 1548). Facs. ibidem, 526.
       1 Loc rupt.
277                                       1549 (7057) aprilie 26, Bucureşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Ion Mircea voievod şi domn a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Radul voievod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele lui Pătru cu feciorii lui şi lui Bratco cu fetele, anume Stana şi ...1 ca să le fie moşie la Certeji jumătate şi la Iermoneşti jumătate, de preste tot hotarul, din silişte şi din cîmp şi din apă şi din uscat şi din pădure jumătate. Apoi de la Jirov ...1 de la izvorul Cladnicel pînă la gura Coşuştei şi apă Motrului în jos, pînă la hotarul Bucurovei şi la deal pînă la furcele Cernei şi în sus pînă la Geamăna şi pînă la furca Jirovului şi pînă la dealul Clădnicel din jos.
      Pentru aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie moşie ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domnia mea: pe jupan Stan mare ban de la Craiova şi jupan Belciu mare dvornic şi jupan Vîlcean mare logofăt şi jupan ...1 mare ...1 pan ...1 mare vistier şi jupan Tatul mare comis şi jupan Dara mare medelnicer şi Nedelco mare stolnic şi jupan Vîrjoghe mare portar şi Stanislav mare paharnic şi jupan Frăţilă mare postelnic. Şi ispravnic Stan marele ban de la Craiova.
326
www.dacoromanica.ro
      Şi am scris eu, Neicul, în scaunul oraşului Bucureştii, în luna lui aprilie, în 26 zile, anul 7057 <1549).
      Acest izvod s-au scris pe limba românească asemenea după hrisovul slavonesc de Lupp dascălul slavonesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, iar unde nu s-au putut cunoaşte cuvintele la hrisovul slavonesc am lăsat loc aici nescris.
      Eu Lupp dascălul slavonesc am scris.
      Arh. St. Craiova, CCXVIII/1. Traducere din sec. XVIII; o copie a ei, la Arh. St. Buc., ms. 1 232, f. 58.
      EDIŢII. D.I.R., B, 393.
        1 Loc alb.
278                                                    1549 (7057) mai 3, Bucureşti.
       ffllIAOCTÎIO EOJKÎEIO, IwdH'E âlHp'l'k BOHEOA'E H TOcnOA'ip'B BCfcjfE &TpOBAd-JfîdJfE, CHH’E PdAV''0K’,k KOHKOATi.        rOcnOACTBd MOId CE nOBEAEHlE TOcnOACTBHA\*E
A\0HAVE CÎH EOA’kpEAU’E HAAEHEAA'E APdrHU.HE’E H TodAEpEB’E H OtJHOK'K H rtSnOB’E ii GTdHMOB'E h chhobe HjfE, eahko Eoce A^P^ia haite, mko a<* eSaettv hau-e aocto-
IdHÎE CE 3EAAAEI 3HdA\EH’E XîpHUJEUJOBEAU’E BCI3 H Hd 3HdlWEH’E CTdpEH H npdB'E.' HdA"E HEpBH'E APEEO, Hd HfA\Hd H nOTOlWE HdA"E BOCTOKTk HdA*K IIOMOBdAHt|IE, BO KdlWEH’E, NpdB’E BO CTdpEAATv U.p'EKBH H ndKH WT TdiWE npdB’E BO TKxAOpTk H ndK*K BO SUdAftEHli, Hd APEBO H WT TdATE II npEA'fcA’E IIOEOpHHJHAU’E BCId.
       H ndK-E aabti rocnoAcTBd A*îd, qko Ai eSaet’e iiave h IIoEopiii|JH Bcia h ck TOpSjfE Hd ScTlv GtE3H BC0, Hd CTdpEAU’E 3HdAAEIId, 3dHE K8nHB"E AP‘)rHdHE'E CE npE-A^ATv H TodAEpiv HdA*E Ă KpdBE H BOAH EdTpdH’E H pOTdlTE WT COBOARE <WT> 2KeAE3H’E Ildld H WT HldTTy, Kllld31y IIOEOpECKIk H CEA<«H ACMTk U,HTdllCKH CO [cETA\Tk] x3 denpEAMk TOTOBTy.
       H ndKik kSiihb’e AP'h’HU.HE’E co Bck]fE eaiihti ropiv ESbt-e iioatv co dcnpEAMk
XT H AB KOHII ACEPH H3 GTdHHS EOAIdp’k WT TpSlO.
       H lldKTk AiX^ TOcnOACTBd AMd IdEO Ai WAOp>KHT"E II HHHII TOpÎH ETOVKE AXEHET Cld TeHTETIi H HH*E rpOE-E H HH*E /KEHdBH IIOAiairE H HEEdlTE H GfAdHId H Kdnpd, 3dHE BHAtjfE TOcnOACTBd AUa H pSKOnHCH’B WU,d AAOETO PdA$ BOHEOA'E H HH*E pSKOnilCH’E IlfrpSiH BOHEOA’E CTdpEB*E IIHCH’E.
       H ndKTv nOESllHA'E AP'IEHU.IIE’E H WT ChT^ WT GlITEHJH H WT IlETp’E WT CEA*E AhU,E, WT INCITE CE BIIUJUJE AO npEA’fcA’E lIordHH H Hd BOCTOK*E AC ROAd • • ■ IIoho-BdAHIJJE . . . TpOUJH TOTOB’E dcnpH ... H A^EpS . . . AP'U'HUHE’E H TodAEpEBTi. CE EAH3HHATE CBOHAVE H3 CTdHHS H H3 Al’EU.dH’E H H3 EAH3Îld CBO0 METHpEH HdCTII WT flpEA’fcAd IIOHOKdAHIJJE CE TpOUJHAUi TOTOB’E . . . H EAHHTv KOHE AOEpll H AKd KOEEU.H.
       H lldlCE Ad AEP>KHT'E AP-IEHUHE-E H TodAEp’E H CO EAH3HHA\*E CBOHAITE H BO TdAHHd nOA*E H AlScTHlJlTia [F] TpETÎH HdCTTi H BO TKopOdHE ... H HdCTTi ASnOBH nOnO.WE HdA*E BCIO ... rOTOBO dCnpEATE , E\|f H AEE KpdBE ACEpE.
       H ndKTk nOKSnilB’E AP'H’HU.HE’E H TodAEp’E CE CAH3HIIAIVB CBOHA\’E H HdCTE AOCTO-IdHÎE liond WT HhKSAII H WT 4>p8MOUJEH H WT CKpdA<l KCk WT BCH fipEA^AH HBdHOB’E IIOnOE-E H SpdTOB’E ETO A'iH'E, 3dllE npOAdEli EH BIIUJUJE HA\EHIIUJd CE Hd TpOUJÎH TOTOB’E XB dcnp£ H Hd H WBEU.’E.
       H noTOiWE Ad^"11 rocnoAcTBd Aivra, raKO a<* Aephîh cîh EOArapîH biiuje HiWEHHTd cili AOCTOiaHÎE H UIITdHH HEnOCTHAHH HdA’E AKOHA\’E nOBEAEHÎE.
www.dacoromanica.ro
327
       Ce noAOJKH^K h hciiobeahhkh kch eoahph rocnoACTKOATK mohm"k ; >K8ndH"K QTdH'K KEA EdH'K H /KSnJH'K EeAMSHTi KEA BOpHHK'K H ÎKSllJH'K EtAMdHt BEA AOrOi^ETT» H       BEA endTap'K H H'fcrftE BEA KHCTÎEpK> H ÎKSlldH'K TdT8A BEA KOMHCK H ÎK&ldlITk
HEAEAKO BEA CTOAHHKTi H JKSndHTi CTdHHCAdB'K BEA ndJfdpHHK'fc H JKSlldH'k «bpAUHATk BEA nOCTEAHHKt.
       HcnHCd^Tk d3Tk, 3,pdrOMHp'K AOrO^TkTSA, BO rpdA"K ESKSpEipOKTi, M-fccEUA A\dH F, X3H3.
       f Iw AiHpia BU’HKU’A'fc. AIHAOCTÎW EOHCÎIO rOCnOAHHTk.
       Din mila lui Dumnezeu, Ioan Mircea voievod şi domn a toată Ungro-vlahia, fiul lui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor boieri, anume lui Draghiţibă şi lui Toader şi lui Stan şi lui Lupu şi lui Stanciu şi fiilor lor, cîţi Dumnezeu le-a dăruit, ca să le fie moştenire acest pămint numit al Hirişeştilor tot şi pe semnele vechi şi drepte: la copacul roşu, la Cemna şi apoi spre răsărit, pe Pociovalişte, la piatră, drept la biserica veche şi iarăşi de acolo drept la Gilort şi iar la semn, la copac şi de acolo şi hotarul Poborăştilor tot.
       Şi iar am dat domnia mea ca să le fie şi Poborăştii toţi şi cu toţi munţii de la gura Steziei, pe vechile semne, pentru că a cumpărat Draghiţibă şi Toader acest hotar pe 30 de vaci şi boi cornoraţi şi roşii de la Socol <din> Baia de Fier şi de la Neag, cnezul Poborăsc şi şapte sălaşe de ţigani cu [şapte] 7 000 aspri gata.
       Şi iar a cumpărat Draghiţibă cu toţi un munte, Buvtă jumătate cu 3 000 de aspri şi 32 de cai buni de la Stanciu, boierul din Gruiu.
       Şi iar am dat domnia mea ca să stăpînească şi alţi munţi ai lor care se numesc Teiteg şi altul Groapa şi altul Poiana Muierii şi Ciobanul şi Selanele şi Capra, pentru că am văzut domnia mea şi carte de la mina tatălui domniei mele şi altă carte de la mina lui Negru voievod cel Bătrin.
       Şi iar a cumpărat Draghiţibă şi de la Sitea din Siteşti şi de la Petre din satul Liţa, de la Piscu în sus pină în hotarul Poianei şi spre răsărit pînă în apa ... Pociovalişte ... groşi aspri gata ... şi Dobru ... şi lui Draghiţibă şi lui Toader cu rudele lor de la Stanciu şi de la Măţan şi de la rudele lor patru părţi din hotarul Pociovaliştei cu groşi gata ... şi un cal bun şi doi şoimi.
       Şi iar să stăpînească Draghiţibă şi Toader şi cu rudele lor şi în Galiceă jumătate şi Mostiştea a treia parte şi în Joroace ... şi partea lui Lupu al popii peste tot ... aspri gata 1 700 şi două vaci bune.
       Şi iar a cumpărat Draghiţibă şi Toader cu rudele lor de la Nicula şi partea de moştenire a popii şi din Frumoşei şi din Scrada, toate, din toate hotarele lui Ivan al popii şi ale fratelui lui, Dan, pentru că au vîndut ei cele mai sus-numite pe groşi gata 2 000 aspri şi pe 50 de oi.
       Şi apoi am dat domnia mea ca să stăpînească aceşti boieri mai sus-numiţi aceste moşteniri şi ţigani neclintit, după porunca domniei mele.
       Iată am pus şi martori toţi boierii domniei mele: jupan Stan mare ban şi jupan Belciun mare vornic şi jupan Vilcean mare logofăt şi Udrea mare spătar şi Neagoe mare vistier şi jupan Tatul mare comis şi jupan Nedelco mare stolnic şi jupan Stanislav mare paharnic şi jupan Frăţilă mare postelnic.
       Am scris eu, Dragomir logofătul, în cetatea Bucureştilor, luna mai 3, 7057 <1549).
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arhivele Statului din Sremski — Karlovci (R.S.F.Iugoslavia), fondul Patriarhiei. Copie făcută de cronicarul bănăţean Nicolae Stoica de Haţeg în 1831, după un original cu rupturi şi părţi ilizibile.
328
www.dacoromanica.ro
279
                                          1549  (7057) mai 8, Bucureşti.
       f AIhaoctîio eokîeio, Iw AIhpmj boeboa<) h rocnc>AHHTv btvcoh 3emah JJrrppo-BAdX'ÎIICKOH, ClfHTv BEAHKdTO H A^KpjrO PdAyAd BOEBOA#. A‘)K‘IT rOCflOACTEO rt\H CIE IIOBErttHÎE rOCnOACTBd A\H PdA\'A8 IVT HElHMdHd CTvC BpdTÎHA\ H CHHOBOM ErO H GtOH-KTvB CKC EpdTÎHAE H CHHOBHM ErO II A^ CK EpdTÎiaM H CHHOBHM MJf A^pE CK EpdTÎIdM H CHHOBHM HJf H AlHHU.HKTvH CK EpdTÎIdM H CHHOBHM HJf H AP^SaS CK EpdTÎtdA\ II CHHOBHM IIX’ H ASnSrtS CK EpdTÎiaM H CIIHOBIIM HJf, QKO/KE A<* HM ECT WMHIlS S EoftOpivIjJ HHX'hS AErt BTvCd H CK BKCfcM JfOTdpEM, 3dHEWE HM ECT CTdpd H npdBd WHHHd II A^AHM-
       A IIOTOM, IIMdAH C$T PdAyA CTvC HETWM ErO CKnp’tHÎE CKC CTdHMIOA H CKC GTOHKd II CKC nOIM WT IldAE II CKC GtOMH H CKC GtTvHHATv H CKC AdEUl H CK hii^h» mjtS np-kA rocnoACTBd mh. H TdKO np-fciuE GTdH h Gtoiikj h hhj'h» MdT# BTvCd KdKO A<l WTKHIIET WT WHHHd ESftOpdlJJEB EAHO MECTO £>K£ CE 30BET AldTKd ASnOdHEB, A<i rd npiirtEnHT wt WHHHd IIiicKSnEUiHAop. A rocnoACTBO mh niEA^X' m c8a»X H)f CK BTvCH HECTHTHMII npdBHTEAÎEM rOCnOACTBd MH E10 npdBA# H nO 3dKOH H AM*)f rocnoACTBO MH Gt<IH$ H GtOHKTvB H METOM HJf BHUIE pEHEHH 3dKOH Bl EOlVbpH, A<J 3dKA£T pdAÎ KHILIE pEHEHd WHHHd. H 3JKAEAH C»T H WTKHH&tH c8 TO CTdp JfOTdp H $3£AH cSt no Kdd'fc ASnodHEB, no m<itk"k.
       A nOTOM, 83ELUE PdAyA H GTOIIKd H A<IH H AoKPE H AlHHlJHKd h Ap^cSa h A$n8a 3dKOH KA EOrttpH, A<> 3dKAET HdA TEH ÎTl BO/VkpH. H 3dKAEAH C»T PdAyA CKC HETWM ErO CKC KĂ BOATvpH, d GTdH H GTOHKd H nOnd WT IldA'fc H GTOIdH H GtTvHHATv H AdEUl II HlIJf HdTS WCTdUlE WT 3dKOH [WT 3dKOH] WT np^A TOCnOACTBd MH H WT np^A BTvC’kA\H HECTHTIIAIH npdBHTEAÎEM TOCnOACTBd MH.
       A nOTOrtl, H3BdAHAH C$T PdAyA CK ErOB» HdT» H CK yOTdpHHK E5KE H)f CKM AdA rocnoACTBO a\h no whh hiix'hh CKnEpHHu.î wt no ALdTKd EtvEh, no ScTd Gtp,*meeii iio cTdpH yoTdpn h no IIotokS IlAonHAop, Td/Ki wt t#a. no A’fcrt. A* JfOTdpSA Gtp^m-EEEH H A'» X’0T<lP8rt BP'KAETSaSh, KdKO BEBE GTdH H ErOB» HdT# B*KCd MET’kjf’ A<> HE HA\dT B*K BtEII.
       GEro pdAî ii rocnoACTBO a\h a<*AO,V P<*AV<'S h Gtohk-kb h A4”8 » A0KP£ « A\hhu,hkkb h AP-JrSdSB h ASnSrtWB bhuie pehe<hîh>, rdKOHCE A<> hm ect b*k whhhS
II WX’dRS, HHM II CHHO<BOM Hrt\> H BH8K0M H np,kBH$HETWM HM. H Biv HHJf nplvAd/'.HKd Ad H'kCT Biv B'kKH, H» A<> ECT WCTdBUilM\ HM. H HH WT KOrOHIE HEnOTKKHOBEHO, no pEH rocnoACTBd mh.
       Ge/ke h cb^aiteaTe nocTdBA'bx’ rocnoACTBO mh: %8ndH GTdH beahkh EdH /Kha-CKH H >K8ndH EtAHIO BEAH A^OpHHK H >K8ndH EAlvHdHSA BEAHKH AWrWijvET H HtrOE BlICTÎIdp II HHAP'k CnivTdp II TdT8A KOMHC H CTTvHHCAdB nEJfdpHHK H HEAEAKO CTOAHHK II A*pivU,IIAlv BEAIIKH nOCTEAHHK. lIcnpdBHHK, EAlvHdHSA BEAHKH AWrW<|SET.
       H d3, EpdT^A WT HeUEIJJH nHCdU,, E/KE HdHHCdy Biv HdCTOEipÎH rpdA pEKWEMH ESK^pEIJJH, M-kCEUd MdHE H AKHH, WT AA<IA\d TEKSljJdrO AtTWM Biv AlvT x3H3.
       t îw ElIlIpHd BWEEWAd, MHAOCTÎ/ft B05KÎM TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul din Peşceana cu fraţii lui şi fiii lui şi lui Stoica cu fraţii şi fiii lui şi lui Dan cu fraţii şi fiii lui şi Dobre cu fraţii şi fiii lui şi lui Minţica cu fraţii şi fiii lui şi lui Dragul cu fraţii şi fiii lui şi lui Lupul cu fraţii şi fiii lui, ca să le fie ocină la Bojorăşti toată partea lor şi cu toate hotarele, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, Radul cu ceata lui a avut pîră cu Stanciul şi cu Stoica şi cu popa din Pade şi cu Stoian şi cu Stănilă şi cu Laeş şi cu ceata lor înaintea domniei mele. Şi aşa pîrau Stan şi Stoica şi toată ceata lor, ca să scoată din ocina Bujo-
www.dacoromanica.ro
329
răştilor un loc care se cheamă Matca Lupoanei, să o lipească de ocina Pis-cupeştilor.
      Iar domnia mea am cercetat şi i-am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Stan şi lui Stoica şi cetei lor mai sus-zise lege 12 boieri, să jure pentru această ocină mai sus-zisă. Şi au jurat şi au scos acel hotar vechi şi au luat pe Valea Lupoa-nei, pe matcă.
      Iar apoi, au luat Radul şi Stoica şi Dan şi Dobre şi Minţica şi Dragul şi Lupul lege 24 boieri, să jure peste acei 12 boieri. Şi au jurat Radul cu ceata lui cu 24 boieri, iar Stan şi Stoica şi popa din Pade şi Stoian şi Stănilă şi Laeş şi ceata lor au rămas de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor dregători ai domniei mele.
      Iar apoi, Radul cu ceata lui şi cu hotarnicul pe care l-am dat domnia mea au scos pe plrişii lor de pe Matca Văiei, pe Gura Strîmbei, pe vechile hotare şi pe Pirîul Plopilor, apoi de acolo, pe deal, la hotarul Strîmbei şi pină la hotarul Brădetului, ca Stan şi ceata lui mai mult amestec să nu aibă in veci.
      Pentru aceasta şi domnia mea am dat lui Radul şi lui Stoica şi lui Dan şi lui Dobre şi lui Minţica şi lui Dragul şi lui Lupul mai sus-zişi, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi intre ei prădalica să nu fie In veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Indrea spătar şi Tatul comis şi Stă<ni>slav paharnic şi Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Şi eu, Braţul din Negeşti piseţul, care am scris în cetatea de scaun numită Bucureşti, luna mai 8 zile, de la Adam cursul anilor în anul 7057 <1549>.
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Muzeul judeţean Gorj, nr. 24. Orig., perg. (30,5 X 47), pecete timbrată, căzută.
      EDIŢII. Slav. şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 122—124.
280                                             <1549—1552) mai 22, Bucureşti,
       ţ Mhaoctîk» eojkîio, Iu- ffiHpud BOHBOAd h rocnoAHH'k b-ecoh 3emah Xrrppo-
BAdJflHCKOlO, CHH'K BEAHKdrO H np’feAOEpdrO PdAYAd KOHKOAd. J^iRiT rOCnOACTBO MH
cîe noBEA’bHÎE rocnoAcTBd mh cASr rocnoAcTBd mh H'krBn h ce hh£ chhobh ch, eahuJ HM Bora fipHflScTHT, laKOJKE A4 hm ECT WHHHS WT ScTd GAdHH Phehhk H A» H3-EOpSA K'KT'E8u,8AWK H AO H3B0P&A B-KHEH Pea1J AEAd WT H3 rop (lOAOEHHd, BdpE EAHKd CE JfTET HSEpdTH, (10HEJKE nOK&IH IUmSA WT $HKdM CH t&p-Erd 3d xd”p denpH rOTOBH. H AEAd SHKdM CH HtrSAWB B'ECd, WT BOAd H WT cSjfO. nOHEJKE nOKSflH Iltl^A WT SHKdM CH HtirSA 3d xdp denpH rOTOBH. H ndKH nOKSnH IltirSA a EA $HKdAV ch H4;k8aeb E-EcdX 3d xdp denpH roTOBH. H ndKH noKSnH ITferSA AEAdd EpdTOM ch GOnpEB 3d xdp denpH roTOBH.
       H ndKH noKSnH H-ferSA wt chhobh ITbKSAEB whhhS wt T^Mn^HH wt $piird H WT EdpsSA 3d xAT denpH WT CpEEpO, WT B*ECEX X<,TaP<“w-
       H ndKH Ad HM ECT WHHH8 3 T^MEOEtpH, WT AEAd ăiSuidTOB $d8p8A nOAO-BHHd H CEC BHHOrpdAE H MtiCTO 3d K$KE H 3 Wr0p8 H M^CTO WT ropiv, BdpE EAHKd CE HSEpdTH WT AEAHH8 H WT KgnOBdHÎE, nOHEJKE ffiSlUdT d WH nOGpdTHT nO Me-pE$Ud WT CBOH AOHpOM KOAKC, d ffi.Ep’ESUd d WH HSBdAHT WT BHp HI|1E)KE AdBdT p denpH rOTOBH H EAHd ME)f 3d CHp H EAHd CAMHHHd WT M*bcS H EAHd KOJKOK 3d I denpH.
330
www.dacoromanica.ro
      H naKH noKSrm Hiuh wt TMMn-bHy EAHa a'tHraHK'K, Ha hme fliapîHKa, wt Gtoika wt K-kahm'kheiiih, 3a \|ro acnpH. H naKH noKgrrn eahh auaraH, no hme II-ktp8, wt CTan wt npoMKK-K, 3a xă acnpH. Hi|ie>ke c8t khah noKSnEHH teh au^ram k*k Akhh noKOHHaro PaAV^a kohkoaS no beahk8 raaAHS wt npE3 naaHHHa h wt Xan-Kiu &Hr8p8A wt Ghkhio, sa no s k-keaoke wt jkhto p utua ect ea Ha k'kba'k no m acnpH h no Ă ckhhh t-kat^cth h eahh cbhh no p acnpH.
      & nOTOA\ ...1 WT E’KHAElflH TMKMEK CKC AHEI1CEÎH fflaHMEK H C*KC aHEnCElE rortHu,EB, noHE/KE ra ect a<m Tat8a EAHa aiţHraHK-k no eahh aiţHraH aHEncEîH GOaHMEK h Ha aHEncEH Toahi;ek, Aa cktkophiue aeth ; a whh pa3AEAHUiE a tiie3h aeth 8 ak^h, EpE THE3H IţHraHH, a WHH np'bSHBaAH K8nHO nETHaAECET rttT H CKTROpHIHE Ă MOMU.H H I A^UlHpE. Ta>KE H pa3AEAH CE H 83EU1E TaT8rt UHrAHKA-UJH H CKC AK*b MOMIţH H EAHa A*b(|iHpa, aiuncEîH fflaHMEK h aHEncEH rortHu,tH a whh ch 83hmat a HEros u,HraH H CKC AR'fc MOMU.H h a A^UMpa.
      H naKH noK8nH HtrSa wmhh8 8 TAMntHH, wt a ea Shkam ch Op*Kr*KK k cekehh, 3a acnpH.
      Gsro paAî, hm am^JC h rocnoACTBO mh, qkohce a<> ha\ ect wmhh8 h k*k wjfaKS,
HA\ H CHHOKOM HM H Kh8KOA\ HA\ H np-feKHS'IHTOM HM H HH WT KOrOWE HEnOTMK-HOBEHHO, no PEM TOCnOACTKa MH.
      Ge>ke h ckeaeteaîe nocTasA'bEAt rocnoACTsa mh: »c8naH Gtah keahkh eah
KpaAESCKH H >K8naH fi-bAMO KEAHKH A^OpHHK H >K'8naH EA*K<taH8A KEAHKH AWrW^ET H >K8naH Htros khctIep, HAP’b cnaTap h Gt-khhcaak nEjfapHHK h Heaeako ctoahhk h
TaT8A KOMHC H «tp'KU.HA’K nOCTEAHHK. HcnpaKHHK, Ea-KMAHSa KEAHKH AOrOjJlET.
      H a3, Ep*KckH, ejke HanHcay k-k hactoa rpaA ESkSpeijih, M’fecEita mah kb a^hh H WT dAaMa TEK8l(ia rttTOAXO x3fiS.
      t Iw ^Hp^a BWEKWAa, MHAOCTlM KOWlitV TOCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Neagul şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină din gura Rîmnicului Sărat şi pînă la izvorul Cătăuţului şi pînă la izvorul Văii Rele partea de sus, jumătate, oricît se va alege, pentru că a cumpărat Neagul de la unchiul său Frăga, pentru 1 100 aspri gata. Şi partea unchiului său Neagul toată, din apă şi din uscat, pentru că ă cumpărat-o Neagul de la unchiul său Neagul, pentru 1 100 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Neagul partea unchiului său Necula toată pentru 1 100 aspri gata. Şi iarăşi a cumpărat Neagul partea fratelui său Oprea pentru 1 100 aspri gata.
      Şi iarăşi a cumpărat Neagul de la fiii lui Necula ocină din Tîmpeni de la Frăga şi de la Barbul pentru 4 300 aspri de argint, de peste tot hotarul.
      Şi iarăşi să-i fie ocină la Timboeşti, din partea lui Muşat faurul jumătate şi cu vii şi cu locul de casă şi un ogor şi locul din deal, oricît se va alege, din moştenire şi din cumpărătură, pentru că Muşat, el a înfrăţit pe Mereuţă de a lui bunăvoie; iar Merăuţă l-a scos de la bir şi i-a mai dat 100 aspri gata şi un burduf de brînză şi o slănină de carne şi un cojoc de 60 aspri.
      Şi iarăşi a cumpărat Ivan din Tîmpeni o ţigancă, anume Mariica, de la Stoica din Călimăneşti pentru 770 aspri. Şi iarăşi a cumpărat un ţigan, anume Pătru, de la Stan din Procică pentru 1 000 aspri. Şi încă au fost cumpăraţi acei ţigani în zilele răposatului Radul voievod, pe mare foamete, de peste munte de la Hanăş Ungurul din Sibiu pentru 6 găleţi de grîu şi preţul unei găleţi cîte 40 aspri şi pe 4 porci graşi şi un porc cîte 100 aspri.
      Iar apoi, ...1 din Cindeşti întocmire cu nepoţii lui Oancea şi cu nepoţii lui Goliţă, pentru că a dat Tatul o ţigancă după un ţigan al nepoţilor lui Oancea
www.dacoromanica.ro
331
şi al nepoţilor lui Goliţă, ca să facă copii; iar ei au Împărţit acei copii în două, căci acei ţigani, ei au petrecut Împreună 15 ani şi au făcut 4 băieţi şi '2 fete. Deci i-au împărţit: şi Tatul a luat pe ţiganca lui şi cu doi băieţi şi o fată şi nepoţii lui Oancea şi nepoţii lui Goliţă şi-au luat ţiganul lor şi cu doi băieţi şi o fată.
       Şi iar a cumpărat Neagul ocină la Tîmpeni 20 stinjeni din partea unchiului său Frăga pentru 1 500 aspri.
       De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusţ. domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt şi jupan Neagoe vistier, Idrea spătar şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă postelnic. Ispravnic, Vilceanul mare logofăt.
       Şi eu, Birsean, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 22 zile şi de la Adam cursul anilor 7056 <1548 .
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 551 (Ep. Buzău, IV/1). Orig., perg. (30 x 43,5), pecete timbrată. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 173, f. 387.
       Văleatul greşit; datat după divan.
       EDIŢII. Trad. D.J.R., B, 378-379 (sub 1548).
        1 Loc rupt.
281                                               1549 (7057) iunie 6, Bucureşti.
       f iUhaoctiie bo/Kîeio, Iw Aţiipn-fc KOEKO.\d ii rocnoAHHt KtcoE XrrpoKAd-JfHHCKOE 3EMAE, CHHt np'fcAOBpdrO II KEAHKdrO PdA\'Ad KOEKOAd. AdKdT rOCnOACTKO MH CIE nOK’fcAEHÎE rOCnOACTKd MII FSaEK H T8A©P H Ct (IH)f CHHOKE E.UIU.II HM Bort AdCT, IJK02KE Ad HA\ ECT WHHHt 8 EtA^HII WT AEA IlHUJEH nOAOBHHt WT WHHH8, nOHEHCE ECT nOGpdTHA EHUid nO KHUIE pEHEIIH AIOAIE HdA HETOBd WHHHd, d CEJKE AlOAÎE HMEHHTH nilCdHH FSa^I H T$AOP, d U’HII SaOÎKHUIE H nOKpdTHUIE IIO ElUlId HdA HHH08EAI KOMdTE, HAH AldAO HAH AVHOrO, dAH WT npH A^HH PdAyAd KOEKOAd KdASrEpd, KdKO Ad C8T WKOAO TpH KpdTÎE HEpd3AEAEHII Kt K*kKH.
       fi noTOM, HMduiE np*kHîE npEA rocnoAcTKd a\h F8A*k 11 T8Aop ctc EHUid. H TdKO lipEUIE EHUid EpE HE ECT nOKpdTHA HHKOrOJKE HdA TdlS KHUIE pEHEHd WHHHd, dll8 StfidTHUiE ce 3d kr^m. Tem pdAH, TAEAdŢ h c8aî no npdKA$ 'h AM^Ţ rocnoAcTKo A\H F8AEH H TSAOpOK 3dK0H Bl KOA’kpil, Ad- 3dKAET KdKO II)f ECT nOBpdTHA HdA KHUIE pEHEHdrO WHHHd EuUld WT HErOBO AOBpOAl KOAIO. II TdKO HJf A^HECOUIE npEA rOC-nOACTKO MH H 3dKAEUIE.
       H 8 TEM, EHUid 8<j>dTIIUIE CE WT 3dK0H H TdKO Al8 AM^Ţ rOCnOACTKO AMI KĂ KOA’kpil, HdA 3dK0ll F8AEH H TSAOpOK, KdKO Ad WTKptKHJf TEH3E KOA’fepH. II nOCTdBHUIE ARH"K Hd Et3HECEHÎE XpiICTOBO. TdKOrEpE lld COpOK HE A\OrOUIE AOHECHTH KAETOBU.H, dH8 lldpHCdUIE Td WT A^Md. TeM pdAH, WCTdUIE EHUid WT 3dK0H WT OpEA rocnoACTBO mh, a ceîke aioaîe ha\eiihth nHcdHH wnpdBAHUiE ce wt npEA rocnoACTBO mh.
       OEro pdAî, AdA^Ţ h rocnoACTBO aih F8aeh h T8aopok h ct HH)f chhobe, E3KOTKE Ad HM ECT KHUIE pEHEHd WHHHd Kt W>HIH8 II Kt WJfdC8, HM H CHHOKOM HHA\ II KHOKOM H np’kKHSUETOAl HM H HE WT KOrOHCE HEnOKOA’kKHMO, no pEH rOCUOACTKd A\H.
332
www.dacoromanica.ro
      Ce>ke h cE'fcA'fcTErtHE nocTdBn'fcEM rocnoAcTKo mh: wgridH Gt4h beahkh E4h Kpmekckh h xtgruH EtrtHO beahkh akophhk h >K8n4H Ea'KHdHSrt beahkh aoro^ET h Hap* ciidTdp h HtroE bhcthhp h T4T$a komhc h Ctti.hhc<\4B nEjfdpHHK h Hea*ako CTO/UIHK H ^P'MtHrt'b BErtHKH riOCTEMIHK. HcnpdBHHK, Gt4H BErtHKH S4H.
      H 43, ifllHJfSrt IVT Tp’KrOBHljlE AHI3K, D>KE H4HEpT4£ Eli H4CT04HH rp4A# ESkSpEUIH, /WfeCEU,4 WHIE S A^HH, WT dA4M4 TEKSipdrO, Eli rttrO X3H3
      | IlV ffiîpH* BIVEBIVA4, MH/tOCTIA EOJKÎA, POCnOAHHb.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Gulea şi lui Tudor şi cu fiii lor,ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Bădeni din partea Vişei jumătate de ocină1, pentru că a Înfrăţit Vişa pe mai sus-zişii oameni pe ocina ei, iar aceşti oameni scrişi anume, Gulea şi Tudor, ei au aşezat şi au Înfrăţit pe Vişa pe averile lor, puţine sau multe, însă In zilele lui Radul voievod Călugărul, ca să fie la un loc trei fraţi nedespărţiţi In veci.
      Iar apoi, Gulea şi Tudor au avut pîră Înaintea domniei mele cu Vişa. Şi aşa pîra Vişa că n-a înfrăţit pe nimeni pe acea mai sus-zisă ocină, şi s-a apucat de tăgadă. De aceea, am cercetat şi am judecat după dreptate şi am dat domnia mea lui Gulea şi lui Tudor lege 12 boieri, să jure că i-a înfrăţit Vişa pe mai sus-zisa ocină de a ei bunăvoie. Şi astfel i-au adus Înaintea domniei mele şi au jurat.
      Şi întru aceasta, Vişa s-a apucat de lege şi astfel domnia mea i-am dat 24 boieri, peste legea lui Gulea şi a lui Tudor, ca să înfrlngă pe acei 12 boieri. Şi au pus zi la Înălţarea lui Hristos. Astfel, la soroc n-au putut aduce jurătorii, ci au fugit de acasă. De aceea, a rămas Vişa de lege dinaintea domniei mele, iar aceşti oameni scrişi anume s-au îndreptăţit dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea lui Gulea şi lui Tudor şi cu fiii lor, ca să le fie mai sus-zisa ocină de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Tatul comis şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Stan mare ban.
      Şi eu, Mihul diacul din Tlrgovişte, care am scris în cetatea de scaun Buoureşti, în luna iunie 6 zile, de la Adam curgători, în anul 7057 <1549).
      j- Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 559 (Ep. Buzău, XVI/4). Orig., perg. (25,5 X 39), pecete timbrată. Cu o traducere din 1862.
      EDIŢII. Trad.              394.
      . 1 Cuvintele: noAoiHHih wt wmh.iS (jumătate de ocină), adăugate ulterior pe loc răzuit.
282                                                          1549 (7057) iunie 9.
       ţffitMOCTllO E02KÎI0, IlV d&HpH4 BOHEOA4 H rOCnOAHH'K BtCOH 3HMAH JîrrpO-KrtdJptCKOH, CHH~k EEAKK4<rO> H A^^pdrO PiA\[A EOHBOA4. ^4B4T rOCIlOACTBO MH CÎ0 nOBEAlHlE rOcnOACTBd MH CA#3EiW rOCflOACTBd MH, /RhTPEH H Tp03EH, 0KCOKE A<* HM c8t IVHHH8 8 Ăptr’HHtHH B*kC4 H C"K B"kC4 JfOTdpWM, nOHEÎKE HM c8t CT4p4 H np4B4
u’mhh$, a*Aîh8.
www.dacoromanica.ro
335
       fi noTwm, HiuaT np8 ckc KondM h IRowSa. H tako np* *WE KondM h MowSa, KdKO A<* 83HMdET WMHH$ IVT ăluTp* H WT 1^03*. tl rOCnOACTBO AtH 8 TEA\ c8-AHjfMO no npagg h no 3dKOH8 n AM^Jf rocnoACTBO aih (IIhtpeb h Tpo3EB 3dK0H uî EOA*pH H JfOTdpHHK 4,dH WT GTSAHHd, TEpE JfOT’Kp’KCdT. H A^HOCH fi\HTp* H Tp03b TEH3H Bl EOrt-fepH np*A rOcnOACTBd AM), TEpE 3dKAET H AddpTSpHCdT RO HIIJfHE A^UtE KdKO HE HAddT KondM H IHowSa HE EAHO <V)ET*)f CKC TdE WMHHS H HE C$T AdAH EAHHd AEUjS-rSGHHd, KpdBE M, K*KAd c8t CHA SEMEŢ EAHO MAOK*K$ nO TdE WMHHd, dH$ c8t BHAH AdAH TOE AEHjSrSEHHd KOH c8t BHAH BHHOEdTH, d KondM H /IISwSA HE ECT AdAH HE EAHd KpdBd. Gsro pdA?, no BEKIO AdET*}f Ad HE HAddT KondM H MoUjSa CKC TdE WMHHd. fi KOH CE AdHHT KpHB, Ad 83HAtdT <3dK0>1H WT np*A TOCnOACTBd A\H KA KOA'fepH HdA AP^rd 3dK0H. Gsro pdAî wcTdWE KondM h AIoujSa wt 3<>koh.
       Ge>ko pdA>> AdAOJf h rocnoAcTBO a\h (Uhtpeb h rpo3EB, bkoîke Ad hai c<St B*K WMHH8»1 H B*K WJfdE», HHAA H CHHOBH HA\ H HE WT KOrOÎKE HEnOTOKHOBEHO, n&pH3A\0 rocnoAcTBd am).
       GhîKE H CBEA'fcTEAÎE nOcTdBA*E<W8 2 <TOCnOACTBd AMI >JJtvSndH GTdH BEAHKH EdH HÎHACKH H ÎKSndH E*AMO BEAHKH AROpHHK H >K$ndH EaT*M*H8a BEAHKH AOriUjiETd H H-ferOE BHCTHiap H HAP* CIldTdp H GT’KHHCAdB nEJfdpHHK H HEA*AKO CTOAHHK H TdT&t KOA\HC. HcnpBdHHK, d>pTiU,HATi BEAHKH nOCTEAHHK.
       IIhc AVkcEU,d IOHÎE 0 A^HII, B*K A*T 3H3.
       f Iw ftlipMd BWEBWAd, AdHAOCTÎA BO/KÎA rOCHOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Mitrea şi lui Grozea, ca să le fie toată ocina in Drăghiceni şi cu tot hotarul, fiindcă le este lor veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, au avut piră cu Copaciu şi cu Moşul. Şi astfel au pirit Copaciu şi Moşul, ca să ia ocina de la Mitrea şi de la Grozea. Şi domnia mea intru aceasta am judecat după dreptate şi după lege şi am dat domnia mea lui Mitrea şi lui Grozea lege 12 boieri şi hotarnic pe Dan din Studina, ca să hotărnicească. Şi au adus Mitrea şi Grozea aceşti 12 boieri înaintea domniei mele de au jurat şi au mărturisit pe sufletele lor cum nu au Copaciu şi Moşul nici un amestec cu această ocină şi n-au dat o duşegubină 90 de vaci cind s-a fost ucis un om pe acea ocină, ci au fost dat acea duşegubină cei care au fost vinovaţi, iar Copaciu şi Moşul n-au dat nici o vacă. De aceea, Copaciu şi Moşul mai mult să nu aibă amestec cu această ocină. Iar cui i se pare strimb, să ia lege înaintea domniei mele 24 boieri peste cealaltă lege. De aceea, au rămas Copaciu şi Moşul de lege.
       De aceea, am dat şi domnia mea lui Mitrea şi lui Grozea, ca să le fie <de ocină 1 şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
       Iată şi martori punem <domnia mea jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vilceanul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Idrea spătar şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis. Ispravnic, Frăţilă mare postelnic.
       Scris in luna iunie 9 zile, in anul 7057 <1549 .
       t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Bibi. Acad., CLXXXVII/3. Orig., hirlie (31 x 21), pecete timbrată, căzută.
       EDIŢII. Slav şi trad. Ghibănescu, Codrescu, IV, 115—117. Trad. D.I.R., B, 395.
         1 Loc rupt.
         * In original: n»eT4iArkiM<s.
334
www.dacoromanica.ro
283
                                                                 1549 (7057) iunie 22, Bucureştii
       f ftlHAOCTHIO KO/tCHK», Iw MHpHd BOEBOAd H rOCIlOAHH'E BTiCOH 3EMAE JîrrpO-BAdJfHCKOE, CHHTi BEAHKdrO H llp’kAOKpdrO PdAVrt BOIIBOAE. AaKaT TOCnOACTBO AIH CIK> nOBEA’kHME TOCnOACTEd MH WBEM3H MrtOKEU,H 110 HME! firtdA CB CHHOBH CH, AldpEUl H HdHSrt 1 II HWH CB CHHOBH CH H E"BCHK> CB CHHOBH CII H H’krOE CB CHHOBII CH, PdAOE CB ATiUJEpd CH, GOript H CB CHHOBH CH, IpBTpS CB CHHOBH CH, Gea\EH8 H EdA^ H CB HHJf CHHOBH CH, IdKO/KE Ad HA\ ECT WHIIH8 8 GTp'BMEd H 8 Aob8 BdpE EAHKd CE JfTET HSCpdTH HHJfHIO WHHH8 B*BCd, 3dHE>KE IIM ECT CTdpd H npdBd WHHHS, A^AHH8 ElJJEttE WT npH A^HII EddAd BOHBOAd KdASrEpd, dH8 HM ECT EHAd KHHTd 3d A’fcAHHS ’/tCE'/KEHd. 8 EAHO k8KE. Tem pdAÎ CBTBOpHUIE H nOHOBHUIE KHHr8 3d A'feAHHS 8 npEA rOCnOACTBd. A\H.
       H ndKii GOnp’fc Saoîkh h noEpdTH no HdH8 cb chhobh ch HdA HEi’OBd whhh8, HdA. iioaobhhS, 8 GTpnwWEd h 8 Aob. d HdH8d AdAf GOnpEE $ dcnpH totobh; eijje c8t EHAH IIOBpdTHAH 8 npEA PdA^Ad BOEBOAd EJKE norHEE Hd PhEHHk8.
       II ndKH n-BTp8 CB CHHOBH CH Ad M8 H ECT WHHH8 WT AEA EpdT EA|8 filiCHIO, WHHH8 3d C dcnpH, EpE W nAdTH WT Ellp CB C dcnpH TOTOBH H AEA EpdTS CH Hwil, 3dHE>KE W H3BdAE WT EHp CBC Ăl dcnpH.
                          CEro pdAÎ, hai AdA^Jf H rocnoACTBO mh, mko>ke Aa ha\ c8t bti wmhh8 h b"b WJfdES, <HHM> H CHHOBOM HA\, BH8KOM H llp'fcBH8>IETOM HM. H B"B HHJf npTiAdAHKd A<1 H'kCT, H8 Ad ECT WCTdBUIEM HAI. H HH WT KOTOÎKE HEIlOTdKHOBEHO, no pEH TOcnOACTBd MH_ GE/KE CBEAETEAHE: HiSndH GTdH BEAHKH EdH KpdAEBCKH H JKSlldH EtrtMO BEAHKH AKOpHHK H >K8ndH EATiHdHSA BEAHKH AWrWj|>ET H HAP^ BEAHKH CndTdp H H’krOE BEA. BHCTHiap H EoHKO BEA IlEJfdpKHK 2 H HeAEAKO BEA CTOAHHK H TdT8A BEAHKH KOA\HC H <î>p'B~
U.Hrt'B BEA nOCTEAHHK. IIcnpdBHHK, EATiHdHSA BEAHKH AWrW<|SET.          ___
       H d3, GTdlJ, nHCd)f 8 E8K8pEllJH, M’bcEU.d iohîe kb AKHH, B AtT x3H3.
          Iw AlHpHd BWEBWAd, MHAOCTÎA E05KÎA TOCnOAHHB.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor oameni, anume: Vlad cu fiii săi, Mareş şi Nanul1 şi Ion, cu fiii lor şi lui Văsiiu cu fiii săi şi Neagoe cu fiii săi, Radoe cu fiica sa, Oprea şi cu fiii săi, Pătru cu fiii săi, lui Semen şi Badea şi cu fiii săi, ca să le fie ocină în Strîmba şi în Lovu, oricit se va alege ocina lt»r, toatăr pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină, încă din zilele lui Vlad voievod Călugărul, ci le-a fost arsă cartea de moştenire într-o casă. De aceea, au făcut şi au Înnoit cartea de moştenire înaintea domniei mele.
       Şi iarăşi Oprea a aşezat şi a înfrăţit pe Nanul cu fiii săi peste ocina lui, peste jumătate, în Strîmba şi în Lovu, iar Nanul a dat lui Oprea 500 aspri gata; încă s-au înfrăţit înaintea lui Radul voievod care a pierit la Rîmnic.
       Şi iarăşi lui Pătru cu fiii săi să-i fie ocină din partea fratelui său Văsiiu ocină pentru 200 aspri, căci a plătit-o de bir cu 200 aspri gata şi partea fratelui său Ion, pentru că a scos-o de la bir cu 35 de aspri.
       De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie lor de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Iată martori: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Idrea mare spătar şi Neagoe mare vistier şi Voico mare paharnic2 şi Nedelco mare stolnic şi Tatul mare comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
       Şi,eu, Stan, am scris în Bucureşti, luna iunie 22 zile, în anul 7057 <1549 _ t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
www.dacoromanica.ro
335*
        Arh. St. Buc., S. I., nr. 560 (Ep. Rîmnic, C/2). Orig., perg. (21 X 35), pecete timbrată. Cu două traduceri, din 1902 şi 1914.
        EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Strlmba, 13—15. Trad. D.I.R., B, 395—396. Facs. ibidem, 529.
        1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
        * In Ioc de: „ fost mare paharnic11.
284                    <1549 septembrie 1 —1550 august 31> 7058, Bucureşti.
       ţ MhAOCTÎIO GOJKHEIO, Îw illHp4d KOEEOAd H rOCJlOAHH’K KTvCOH 3EAIAE JfrrpOK-AdJf?HCKOH, CHH*K BEAHKdrO H nptAOEpdrO PdAyAd KOEKOAA. 4,dB<!T rOCnOACTKO MH CÎE noKErt’bHÎE rocnoACTKd a\h ca$3em rocnoACTEd mh EasSa ck EpdTHia ch h K)rd ck EpdTHB CH H P©MdH CK EpdTHia CH H CTdHHIOA CKC EpdTHia CH H iHorOUJ CK EpdTHia CH H CK HHJf CHHOKH, EAHU.H HM Eoi”K A<>CT, HKCOKE A<> HM ECT WHHH# '(S Ep’KCTHEHElfJH, HHJfH# AEA, BdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH, IIOHEWE HM ECT CTdpd H lipdKd WMHHd, A'bAÎHd.
d noTOM, noKSnHUJE whhhS 8 Epivcteieheiiih wt aea A'feTKC,K8 nonoBHHS jiohejke jiokS-E1HI1JE 3d xd denpH. H lldKH JIOKSJIHIIJE WT Ep'KK'KWdE A EA Ep’KB’KLţEK H A EA PdAOCAdBWB, dAH T’KMÎW 8 CEA<iAHI{iE, 3d xdjjj dCJipH.
       ă nOTOM c8t npHTHCH$AH KdrtSrEpH WT MOHdCTHp WT flprHUJ nO BHUJE HMEHHTH AlOAlE, TdîKE HM ECT pdCHridAH CErtO 8 HErOB# CHrtOCT npH AKHH PdA$Ad BOEBOA<* EdA$-PEpd H H3METHHAH cST dClipHH KdAOrEpHH BHUJE pEMEHHAţ HrtOK’feU.H HdA AEA EpHB’KLţOB H HdA AEA PdAOCAABOB. H J10T0M HMdlUE nptHÎE nptA rOCnOACTBd MH; TdîKE CHUE nptUJE KdAOrEpH KdKO ECT EHAd AEA EpHB’KltOB H PdAOCAdBOK HHJfH# A'feAHHS. fl 8 TEM, rocnoACTBO mh c8ahjt no npdBA$ h no <34>koh, ckc b’kchaih mhcththmh npdBHTEA Ie rOcnOACTBd MH H BHA’fejf rOCnOACTBO MH KdKO c8t EHAH npHTECHEHÎ BHUJE pEMEHH AIOAÎ WT KdASrEpH.
       Tajke, A&A*X H rocnoACTBO mh EaeSa 1 ck EpdTHia h K)rd ck EpdTHia ch h PoMdH CK EpdTHia CH H CTdHHIOA CK EpdTHBM CH H A&OrOUJ <CK EpdTHHM CH H CK HHJf CHHOKH . . . B’KCd . . • H »3EX WT HH]f dCnpÎH EÎKE c8t METH&IH ...
       <CEro pdAÎ, AM°Jf > H rocnoACTBd mh biiuje pehehiim aioaî, bkoîke a* hm ect <B"K WHHHS H B"K WJfdE# H HH WT KOrO/KE HEnOT’KKIIOKEHO, no pEM> TOCnOACTBd MH.
       CEH<E H CBtAETEAÎE nOCTdBAtEM . . . <nOCTEA >HHK. HcnpdBHJIK, EA’KMdHSrt BEAHKH AWrWijlET.
       . . . E$K$pEI|JH, MtcEUd . . . AkHH . . . X3HH.
       <f Iw iQ.HpHd> BWEBWAd, MHAOCTlA EOHCÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele: Albul cu fraţii săi şi Iuga cu fraţii săi şi Roman cu fraţii săi şi Stanciul cu fraţii săi şi Mogoş cu fraţii săi şi cu fiii lor, clţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină In Cirstieneşti partea lor, oricît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar apoi au cumpărat ocină în Cirstieneşti din partea lui Detco jumătate, pentru că au cumpărat-o pentru 1 000 de aspri. Şi iarăşi au cumpărat de la Cîrjoae partea lui Crivăţ şi partea lui Radoslav, însă numai în vatră, pentru 1 500 aspri.
       Iar apoi călugării de la mănăstirea Argeş au cotropit pe mai sus-numiţii oameni, de le-au risipit satul cu sila în zilele lui Radu voievod Călugărul şi au lepădat călugării asprii mai sus-zişilor oameni pe partea lui Crivăţ şi pe partea lui Radoslav. Şi apoi au avut pîră înaintea domniei mele: deci aşa pîrau
336
www.dacoromanica.ro
călugării că partea lui Crivăţ şi a lui Radoslav a fost dedina lor. Iar Intru aceasta, domnia mea am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am văzut domnia mea că au fost cotropiţi mai sus-zişii oameni de călugări. Deci am dat domnia mea lui Albul1 cu fraţii şi lui Iuga cu fraţii săi şi lui Roman cu fraţii săi şi lui Stanciul cu fraţii săi şi lui Mogoş <cu fraţii săi şi cu fiii lor .. .> toată ... şi am luat de la ei asprii pe care-i lepădaseră...
      <Dc aceea, am dat> şi domnia mea mai sus-zişilor oameni, ca să le fie <de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa) domniei mele.
      Iată şi martori punem ... postelnic. Ispravnic, Vilceanul mare logofăt.
      ... Bucureşti, luna ... zile ... 7058 <1549—1550).
      <t Io Mircea) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 571 (Ep. Argeş, XLIV/8). Orig., hîrtie (40,5 x 28), rupt, pecete timbrată. Cu o traducere din 1911. Copie slavă ibidem, ms. 708, f. 359.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 396-397.
      1 Peste cuvîntul: „Albul“ s-a scris: „Radoslav".
285                                          1550 (7058) februarie 21, Bucureşti.
       f MhAOCTÎIO EOJKÎIO, Iw /lllipMd BOEBOAd H rOCnOAHN'E BTiCSE 3EA\AE ©ITpSB-rtd<JfH>1CKOE, CHETE BEAHKdrO, np-fcAOEpdrO PdAyA BOEBOAd. AaKaT POCnOACTBd MH CÎIO nOBEAEHÎE recnOACTBd A\H CA83EM rOCnOACTBd MH {IrtBSTTi H HApt, raKOHCE Aa m8 ECT U>4HH8 3 P8liJEU,8, EdpH KOAHKO CE JfTET H3EpdTH WT A EA PaAVrt np’EK'EAdES, nOHE/KE A\8 ECT CTdpd H npdBd WMHH8 H A'bAHHd.
          noTOM, HAiduiE flnEOTS h Hap^ npEHÎE np-fcA rOCnOACTBd MH cec Koaow h TodAEp h MdTOc h Mnpsd. H TdKO np-feuiE nptA rocnoACTBd aih Koaoio ii TodAEp H ffidTOC H Mlipid KdKO HMdT U'MHHS np'fcTHCHHAd 8 PoiUEU8 U’T PdAVa np’EK’EAdES, d rocnoACTBd mh cSaîX- a»8 h rdEAdJC m8 cec b'ecemii mhcththmh npdBHTEAto rocnOAc-TBd MH H npOMIKTd >X m8 H KHETE BdCdpdEd BOEBOAd <H> llBHdHAOJf TOCnOACTBd MH KdKO ECT 3dKA E/VE PdAVa np'EK'EAdSSd (OlJjEIKE np^A AEHII PdAVa BOEBOAd CTdpdrO CEC KA KO/VkpH, KdKO ECT npdBd <11 CTdpd ^ A^AHH^d WMHIlS P8UJEU.8. H WT fip'feA rocnoACTBd mh ivcTdUJE wt 3dK0H Koa«w h TodAEp a illdTOc h ftlHpqd.
       GEro pdAî, ny AaACJT rocnoACTBd mm ca83eai rocnoACTBd a*h iIabot-e ii Hap^, IdKOJKE Aa <W8 ECT W4HH8 H W’X’dES, HEM H CHH'EBH HM H BHOKOAI H np^BHOMETOM H HE W’T KOrOÎKE HEnOT-EKHOBEH8, nO pE4 rOCOOACTBd MH.
       GeHCE CB’feA’feTEAH nOCTdBAtHM TOCnOACTBd MH.’ Hi8ndH GTdH BEAHKII EdH, ÎKSndll BEA4IO BEAHKH ABOpHEK H >K8ndH ILvB4dH8A BEAHKH AICTU'^ET, >K8ndH HaP^ BEAHKH CIldTdp, H-krOE BEAHKH BHCTHIdp, GT'EHIICAdB nEJfdpHHK, HeAEAKO CTOAHEK H «bp'EUEA'E BEAIIKH nOCTEAHHK.
       IIhc 8 rpdA8 E8k8pei(1e, AvkcEU,d $EBp8dpîE itd a^hh, bi>. A"kT x3iîh.
       t Iw AlHpid BWEBWAd, AXHAOCTÎM EOÎKÎM TOCnOAHHE.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui, preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, slugilor domniei mele, lui Albotă şi lui Idrea, ca să le fie ocină în Ruşeţu, oricît se va alege din partea lui Radul pircălabul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
www.dacoromanica.ro
337
       Iar apoi, au avut Albotă şi Idrea piră înaintea domniei mele cu Codoiu ■şi Toader şi Matos şi Mircea. Şi aşa pirau înaintea domniei mele Codoiu şi Toader şi Matos şi Mircea că au avut ocină în Ruşeţu cotropită de către Radul pîrcă-labul, iar domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit şi cartea lui Basarab voievod şi am aflat domnia mea că a jurat Radul plrcălabul încă în zilele lui Radul voievod cel Bătrîn, cu 24 de boieri, că îi este dreaptă <şi veche dedină)1 ocina Ruşeţu. Şi au rămas de lege şi dinaintea domniei mele Codoiu şi Toader şi Matos şi Mircea.
       De aceea, le-am dat domnia mea slugilor domniei mele Albotă şi Idrea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi jupan Idrea mare spătar, Neagoe mare vistier, Stănislav paharnic, Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic.
       Scris în cetatea Bucureşti, în luna februarie 21 zile, în anul 7058 <1550>.
       f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St./Buc., S. I., nr. 561 (Ep. Buzău, LXXXVIII/1). Orig., hîrtie (30,5 X 21) pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1852; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 416.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 397. Facs. ibidem, 530.
        1 Loc rupt.
286                                                       1550 (7058) martie 9.
       . . . CtEI1<1H8 flHCKU,8 H KgfMHHU.E ErO, IldpdCKHHEH H Uj8p8 ErOK, A8mhtP8 H CE •HHJf CHHOKH . . . 1, HKOJKE HM ECT WMHHE 8 CErtE flO HME dA8H8 H 8 fidHE H ... 1 8 HoAOBpdUÎ . . . 1 KOAHKE C8T BHrtE P^A^OE IVT SdHE H K8ndHHU.EE Ero . . . 1 , dAH tkct8 GTEnaHOKS, no hme             • 1 h8 GHrt£ c8t iiphtechSte wt bpatîh A8mee>
*>KE c8t 8HKEX1 ASMHTpOB H IldpdCKHBHH, 3dHE>K«E C8T BHAH WCTdrtH MdAdJfHH WT WU,d CBOEI-O, A8m<1-
       ă nOTOM, 8HU.H A^HTPOE H IldpdCKHEHH H3r8BHUJE EHlilE pEMEHE CEAE ..A CEC .ana xuTrt^HCTK0 WT lţ’K rocnoACTEO mh . . .
       d nOTOM, npÎHAE CTEnaH h iu8p8 Ero, A8mhtp8 . . . 1 h npocHUJE ivt rocnOACTEa MH AM WU.8 CEOEM, A8jW£g . . . 1 H Crt8>KGd pdAÎ MTO ECT nOCn8>KHn CTEnaH rOCfJOACTES MH H aaHEJKE HM ECT EHAE H npdEE H CTdpE WMHHE H A^AÎHE.
       CEro paAÎ h rocnoACTEO mh AMojf CTEnaH8 ... 1 h iu8pE Ero, <A8mhtp8>1, aaKOJKE a<> m8 c8t bhuje_pemehe a£aoke A8<w£k • • • 1
       <M-kCEU,a MdpTIE e A^HH, ETv rt^T X3HH>.
       ... lui Stepan piseţ şi jupaniţei lui, Paraschiva şi cumnatului lui, Dumitru şi cu fiii lor...1 ca să le fie ocine în satele anume Alunu şi în Baia şi...1 în Polovragi...1 cîte au fost ale lui Radul din Baia şi ale jupaniţei lui...1 însă partea socrului lui Stepan anume Duma...1 ci au fost cotropite de fraţii lui Duma, unchii lui Dumitru şi ai Paraschivei, pentru că au rămas mici de tatăl lor, Duma.
       Iar apoi, unchii lui Dumitru şi ai Paraschivei au pierdut mai sus-zisele -sate...1 cu rea hiclenie de către domnia mea...1
       Iar apoi, au venit Stepan şi cumnatul lui, Dumitru...1 şi au cerut -de la domnia mea partea tatălui lor, Duma...1 şi pentru slujba ce a slujit Stepan domniei mele şi pentru că au fost ale lor drepte şi vechi ocine şi dedine.
■338
www.dacoromanica.ro
      Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Stepan şi cumnatului lui <i)umitru>1 ca să le fie lor mai sus-zisele părţi ale lui Duma...1 <... luna martie 9 zile, în anul 7058 <1550>.
      După Ştefulescu, Gorjul ist., p. 2—3 şi Polovragii, p. 24, cu anul 1554.
        1 Loc alb in textul editorului.
287                                               1550 (7058) aprilie 9, Bucureşti.
       f ffiHAOCTÎIO KOJKÎEIO, Iui flUupid KOEKOA* H r©CnOAHH*K B"KCOH JfmppOKrtd-JflHCKOH 3EMAH, CHH'K KEAHKdrO H np'feA^pdrO           KOHKOAE. &âRdT r©Cn©ACTB© MH
CÎE nOBEA^HÎE rOCnOACTBA MH CB'fcTOMS H KOJKECTBHOM8 MOHACTHpS raarOAEMHH FoKOpd, HAEÎKE ECT JfpdM np-kcK’kT’kH, MHCT'feH H np'fcBAarOCAOKEH'fcH BAJAÎMHU.E HAIUEH Eoropo-AHU.E H npHCHO AEK’kH fflapÎE H MkCTHOE EH ScflEHÎE, IHK02KE fi,i H ECT UIMHH8 8 H'KH'KI1JEI|IL 8 8CTd TonOAOBUIB, HHJfHd fi,tA B"KCa KapE EAHKA CE JfTET H3BpaTH H WT KOA8 H UIT r©p8 h KOAEHMtE, iioheske hm c8t cTapa h npasa uimhha h A^AÎna, aan noKSnEHa eiiieske. uit npH akhh noKOHHaro EaaAa koekoa KaaSrEpa h noKOHHaro mh p©aîteai© rocnoACTsa. A\H PdfiXAd KOHKOA^-
       ă nOTWM, HMAAH c8T CKnptHÎE UITU.8 ErSMEH Kyp ©EWAUipE CKC AaHHIOA UIT KpMHEi|iH h ckc Gtah, CHH'K Ehaeb uit CimATa, h TaKO np’kuiE A^hhioa h Gtah np'kA. rocnoACTsa mh Kano h^ct ehaa noKSnEHa AiA Ehaeb uit H"kh"kujei|ih, ah8 ect bhaa. npHTECH8na. ă 8 tom, rocn©ACTB© mh raEAajf h c8ahx c*k e"Kch hecthth npaBHTEAÎE rocnoACTsa mh, no npasA8 h no sakuihS h raEAax rocnoACTBO mh h npon-KTax h khhpe noKOHHaro EaaAa boeboae KaaSrEpa h KHHr8 noKOHHaro mh poaTteaio rocnoACTaa mh Aoaparo PaAV^a boeboae h uibpIjtuix rocn©ACTB© mh xaKO ect eha npoAax Beat HErosS a Ea uit H'KH'Kujeijjh noKOHHOM8 EaaAV bohboae, uit cboeuim a^bpom boaio,. 3a xăy acnpH. H npHAOKEHa bhct bhuje pEMEHa uiMHHa uit noKOHHaro EaaAa bohboae 8 cBt-T0M8 H B0>KECTBH0M8 BHUJE PEHEHH0M8 UIBHTta.
       d noTOM, rocnoACTBO mh he bticxot^x A<> ce naaxaT Aahmioa uit Kpmhejjjji H CTaH, CHH'K Ehaeb uit CimaTa uit kphbhh8, aH8 AaA^X hm rocnoACTBO mh saKOH BÎ SOAtpH 3aKaETH H CB'feA’fcTEACTBOBaTH KAK© HtCT EHA a npOAaHa BHUJE PEMEHa UIMHHA. UIT EHAt UIT CBOEUIA'J A*BpOM K0aK>, aH8 ECT BHA npHTECHEH. d A^HMIOA H CTaH B*K3M0r0UJE npHHECTH TEX BOA’fepH A<> CK’bA'bTEaCTBSET HM H A<> 3AKAET HHKAKO, h8 UICTaUJE A“lHMK>a UIT KpMMEipH H CTaH, CHH'K EhAEE UIT CimaTa, UIT3aK0H H CK B'KC'bM. metom hx uit nptA rocnoACTBa mh h uit nptA B'KCkM mecthtem BaacTEaHHUiM roc-noACTsa mh.
       CEro paAi, h rocnoACTBO mh aaa*X bhuje pEMEHa uiMHHa ckc boaehhu,e h ckc-B-KCfeX XCTapE BHUJE pEMEHE EO>KECTBH8 MOHACTHpS, QKOttE A<> H ECT B*K UIMHH8 H U>XaE& H HE UIT KOrOJKE HEnOTaKHOBEHO, nO UipH3M0 rOCnOACTBA MH.
       Cejke h cbeaeteaTe nocTaBA'bx rocnoACTBO mh: HcSnaH CTaH beahkh eah JKîackh, h »8naH EtaMo beahkh akophhk h xSnan Ba^MaH^a beahkh awrunţET h H-kroE bhc-THiap h Hap^ cnaTap h Tat8a komhc h Ct’Khhcaae nsxapHHK h Heaeako ctoahhk h OpM-UlaTv BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpABHHK, GtAH BEAHKH BAH.
       H a3, EpaT8a a, ejke HaMp”KTax b-k hactoeiijIh rpaA pekujemh E8k8pei|jî, M-tcEii^ anpHaIe e~ abhh uit dAaMa tek8i|jîh aIjtuim , b*k atT x3hh.
       ţ Iui flăîpMa BuiEBUiAa, mhaoctîm bojkîm rocnoAHH"K.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite-Govora, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei
3
www.dacoromanica.ro
noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie ocină în Nănăşeşti la guta Topologului, toată partea ei, oricit se va alege şi din apă şi din deal şi mori, pentru că ii este veche şi dreaptă ocină şi dedină, însă cumpărată încă din zilele răposatului Vlad voievod Călugărul şi ale răposatului părinte al domniei mele Radul voievod.
      Iar apoi, au avut pîră părintele egumen chir Teodor cu Danciul din Crăceşti şi cu Stan, fiul lui Bilea din Săpata. Şi aşa pirau Danciul şi Stan înaintea domniei mele că nu a fost cumpărată partea lui Bilea din Nănăşeşti, ci a fost cotropită. Iar întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege şi am cercetat domnia mea şi am (jitit şi cărţile răposatului Vlad voievod Călugărul şi cartea răposatului părinte al domrpei mşle Radul voievod cel Bun şi am aflat domnia mea că a yîndut Bilea partea lui din Nănăşeşti răposatului Vlad voievod de a lui bunăvoie, pentru 1400 aspri. Şi a fost dăruită mai sus-zisa ocină de răposatul Vlad voievod la sfintul şi dumnezeiescul lăcaş mai sus-zis.
      Iar apoi, domnia mea n-am vruţ ca să se plingă de nedreptate Danciul din Crăceşti şi Stan, fiul. lui Bilea din Săpata, ci le-am dat domnia mea lege 12 boieri, ca să jure şi să mărturisească că n-a fost vindută mai sus-zisa ocină de Bilea de a lui bunăvoie, ci a fost cotropită. Iar Danciul şi Stan n-au putut aduce nicicum pe acei 12 boieri ca să mărturisească şi să jure lor, ci au rămas Danciul din Crăceşti şi Stan, fiul lui Bilea din Săpata şi cu toată ceata lor de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor cinstiţilor vlaste-lini ai domniei mele.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea mai sus-zisa ocină cu mori şi cu toate hotarele, mai sus-zisei dumnezeieşti mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domţiia mea: jupan Stan mare ban al Jiului şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Idrea spătar şi Tatul comis şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Prăţilă mare postelnic. Ispravnic, Stan mare ban.
      Şi eu Braţul 1 care am scris în cetatea de faţă numită Bucureşti luna .aprilie 9 zile, de la Adam ani curgători, în anul 7058 <1550).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 562 (M-rea Govora, VII/6). Orig., perg. (53 X 34,5), pecete timbrată. Cu două traduceri: una a lui Lupp dascăl şi alta din 1843; alte traduceri ibidem, ins. 234, f. 133 v — 134 şi 447, f. 164—165.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 398.
       1 Criptogramă: „sueinX®1*.
288                                                         1550 (7058) aprilie 10.
       t /RhAOCTÎIO GOKÎEI0, Iw ffiHpHd BOEK©A<» H rOcnOAHH'h B’BCOH 3EMAE ăîrrpOK-/AdJfÎHCKOH, CHH*h BEAHKdr© H nptAOBpdr© PdA^rtd K©EB©Ae- A^BdT r©cn©ACTB0 MH CÎE flOBEAtHlE rOCflOACTBd MH MECTHtHLUOMg H nptWCBEljlEHOMS U>U,8 ÎEflHCK8(l8 K\fp ÎEpEMHd E83*KCKH H CBfcTtH ÎEnHCKOIlÎE, HKOKE Ad HM ECT WMHH8 8 rpOWAHtcd WT AM Htr8-_A0E K’hKtHdHSA TpETdrO AMd WT HdA KTlCd WT ErtHKd CE )fTET HSBpdTH HErOB AM.
       II©HE>KE BHLUE pEMEHd WMHHd BHrtd ECT lipETHCHEHd WT 8hK8 CH FpOUJdHSA. fl KTiAd JCT BHA npH AEHH nOKOHHOrd PdA^rtd B0EB©Ae> 83r»EE Hd PxBHHK, d >K8ndH AP^EOMEip
340
www.dacoromanica.ro
CIldTdp H N-fcrS/t B^SEUIE Bl EOA'fcpH, TdWE HSEdA'fcUJE KHUJE RHCdHd WMHHd WT FpOUJd-h8a. Toro pdAî, 8ao>kh H'brSA no w8ndH AP<>roMHp cndTdp HdA TpETdro am, a wSndH ApdroAinp cndTdp npHrtOJKHW Hjf ect 8 cE’kT’bn ÎEfiHCKSnHE.
       d noTOM , HAtdUJE np’fcHÎE wu,8 ÎErmcKSnS npEA rocnoACTBd mh ck H-br8A. Td>KE chu.e np’buiE H’ferSrt npEA rocnoACTBd mh KdKO he ect 8ao>kha no >K8ndH APar0iWHP cndTdp H HE HAI ECT WH HBKdAHA WMHHd. A 8 TEM, TOCnOACTBO MH c8AH\' nO npdKA8 H no 3dKOH8, C*k B*KCH npdBHTEAÎE TOCnOACTKd MH H A^AWJf H-fcr8A©B8 3dK0H Bl KOA'fcpH Ad 3dKAET KdKO HE HM ECT H3BdAHA %8ndH AP‘!r0A'HP CndTdp WMHHd H HE ECT EHA 8rtO>KEH WT HErd d WH HH KdKCOKE HE MOHCdUlE 3dKAETÎ HAH AOHECHTH KOA'fcpH npEA TOCnOACTBd MH, dH8 WCTdA ECT WT SdKOHd WT npEA TCOCnOACTBd M>H.
       H ndKH Ad ECT WU.8 ÎEIMCK8n8 H CK-bT-bH ÎEflHCK8nHE WHHHS 8 rpOUl-KH^Cd, WT AEA $OKpH}K'kH TpETdrO AM, nO<HE>KE ECT> nOK8l«A WT «hoKpnJKd 3d ~Ă KpdKE, MTO M8 CE c8t K-K3EAH pdAÎ *AHH MkAOKEKTi EJKE Td ECT 8SHA.
       Csro pdAî, AdAojf wu.8 îEiMCK8n8 h cs-bT-bH ÎEnHCKSnîs, qkohce Ad hm c8t shuie PEMEHHE WMHHE KTv W^dES H B*k 8Kp"bnrtEHÎE H HH WT KOTOÎKE HEnOTMKHOBEHHO, nO pEM rocnoACTBd mh.
       Ce>KE H CB’bA’bTEAÎE nOCTdKA’fcEM TOCnOACTBO MH I KSndH CTdH BEAHKHH KdH KpdAEBCKH H HC8ndH fi-bAMO BEAHKHH AKOpHHK H IKSndH EA"KMdH8rt BEAHKHH AWrW$ET H H-fcrOE KHCTHBP H HAP’b CndTdp H CT-KHHCAdB nEfdpHHKS H TdTSrt KOMHC H HeA^KO CTOAHHK H d'P’kUHA’K BEAHKHH nOCT*bAHHK. HcnpdBHHK, EA*kMdH8A BEAHKHH AOrO^ET.
       IlHCd rEprH AWrW^ET, M-fccEUd dnpHAIE Ţ AKHH, B A*fcT X3HH.
       ţ Iw fflîpMd BWEBWAd, MHAOCTÎA EOJKÎA TOCnOAHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele preacinstitului şi preasfinţitului părinte episcop chir Ieremia al Buzăului şi sfintei episcopii, ca să le fie ocină în Gro-şăneasa din partea lui Neagul Căcăceanul a treia parte, de peste tot, cit se va alege partea lui.
       Pentru că mai sus-zisa ocină a fost cotropită de unchiul său Groşanul. Iar cînd a fost în zilele răposatului Radul voievod, care a pierit Ia Rîmnic, iar jupan Dragomir spătarul şi Neagul au luat 12 boieri, de au scos mai sus-zisa ocină de la Groşanul. De aceea, a aşezat Neagul pe jupan Dragomir spătarul peste a treia parte, iar jupan Dragomir spătarul a dăruit-o la sfînta episcopie.
       Iar apoi a avut pîră părintele episcop înaintea domniei mele cu Neagul. Aşa pîra Neagul înaintea domniei mele că nu a aşezat pe jupan Dragomir spătarul şi că nu el i-a scos ocina. Intru aceasta, domnia mea am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am dat lui Neagul lege, 12 boieri să jure că nu a scos ocina jupan Dragomir spătarul şi că nu a fost aşezat de el. Iar el n-a putut nicicum să jure sau să^ aducă boierii înaintea domniei mele, ci a rămas de lege dinaintea domniei mele.
       Şi iarăşi să-i fie părintelui episcop şi sfintei episcopii ocină în Groşăneasa, a treia parte din partea lui Fovrija, pentru că a cumpărat-o de la Fovrija cu 30 de vaci, ce i s-au luat lui pentru un om pe care l-a ucis.
       De aceea, am dat părintelui episcop şi sfintei episcopii, ca să le fie mai sus-zisele ocine de ohabă şi de întărire şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
       Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Neagoe vistier
www.dacoromanica.ro
341
:şi Idrea spătar şi Stănislav paharnic şi Tatul comis şi Nedelco stolnic şi Frăţilă xnare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul m.are logofăt.
       A scris, Gherghi logofătul, In luna aprilie 10 zile, în anul 7058 <1550). f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 563 (Ep. Buzău, XXXIII/1). Orig., htrtie (33,5 X 23,5), jpecete timbrată, căzută. Cu două traduceri din 1850 şi 1891; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 472.   *
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 399.
289                                                   1550 (7058) <aprilie 25>.
       t MhAOCTÎK» ROÎKKK», Iw /HhP >Md ROHROAd H rOCnOAHH"K R~RCOH 3EMAE XrrpOK-
• AdŢH<HCKOE, CHHR > REAHKdrO H A^Kpdr© PdA\AA KOHKOAE. ^dKdT TOCnOACTRO <MH OÎE flOREAEHÎE TOCnOACTRd MH CHHORH GTdHEllER H CH< HORH A0K >P«TER H CHHORH ^dpOCAdR, BKOÎKE Ad MO ECT WHHH& 8 KoKOp'RlJJH A SîKE H nOd, IIOHEJKE HM ECT (10K<8n>HA CTdHElţ H ^OEpOTlv H 4>dpOCAdR EljJEJKE np<H A^H >H nOKOHHdrO PdAyA BOHROAE WT IIpOHKd 3d <T > denpH.
       ă flOTOM, HMdLUE fip8 (ipEA rOCflOACTRd <MH> CHHORH GTdHEll H CHHORH ^ORpOTliR H CHHORH <4,dpOC>AdR CRC CHHORH IIpOHKER nO HME HEK<dHHd> H KddHH. H TdJKE npEUJE ■CHHORH HpOHK'RR n<pEA> rOCflOACTRd MH, KdKO M$ ECT nOAOWH RdlJJdM CH <IIpO>HKd TdH IVHHH8 3-RAOr HE ECT fipOAdrt. <A TOCnOACTR>d MH rdEAdŢ H c8A«X nO npdRA$ H .no SdKOHS, CR R*RCEMH HECTHTHA\H fipdRHTEAI© rOCflOACTRd MH <H Ad>A$X TOCnOACTRd MH CHHORH GTdHElt H CHHORH A^pOTliR H CHHORH 4>dpOCAdR 3dK0H RÎ BO<dtp>H Ad 3dKAET KdKO MO ECT nOK$<nHA> HE ECT flOAOWHA IIpOHKd 3TvA0r. <H 3dK>dEUJE CHHORH GTdHElt .H CHHORH ^ORpOTlvR H CHHORH <4,dpOCAd>R CRC TEH3H R? BOA'fcpH, <d CHHORH np©>HKTiH nO HME HEKdHHd H KdAHH, W<HH> WCTdWE WT 3dK0H WT npEA TOCnOACTRd <MH>.
       <Gsro pdA>, AdA^X H rocnoACTRO mh chhorh> GTdHElt h Aorpoter h AdpocAdR, fdKOKE Ad M8 ECT R*R WHHH$ H <WXdR8> CHHORHM H RH8KOM H np’kRHSMETOM H HH WT KOrOJKE HHnO<T’R >KHOREHO, nopH3MO rOCflOACTRd MH.
       <Gejke> creaete<aîe> nocTdRHX rocnoACTRd mh: wSfidH GTdH <rea> eah h HCSfldH Eeaho REA ABOPHHK H wSndH <Ea'rha>h8a REA AWrW^ET H H'krOE RHCTHIdp <H H>AP"b endTdp H TdT$A KOMHC H HeAEAKO CTOAHHK H CTTkHHCAdR nEXdpHHK H tf*P"R-iltHA'R REA nOCTEAHHK.
       IlHCd AP^rSUJHH WT IIlKEWCTpH TpdMdTHK, M’kCEU.d <dfipHAÎE KE> ARHH, R"R AtT X3HH.
       ţ Iw AlTpHd RWERWAd, MHAOCTÎM ROJKÎA TOCnOAlIHR.
       f Din mila lui Dumnezeu, <Io Mir>cea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, <fiul> marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia <mea> această poruncă a domniei mele fiilor lui Staneţ şi fiilor lui Dobrotă şi fiilor lui Daroslav, ca să le fie ocină în Cocorăşti 4 funii şi jumătate, pentru că le-a cumpărat Staneţ şi Dobrotă şi Daroslav, încă în zilele răposatului Radul voievod de la Proica pentru <300> aspri.
       Iar apoi, au avut piră înaintea domniei mele fiii Iui Staneţ şi fiii lui Dobrotă şi fiii lui <Daros>lav cu fiii lui Proica, anume Cec<aina> şi Călin. Şi aşa pîrau fiii lui Proica înaintea domniei mele să a pus tatăl lor, <Pro)ica,
• acea ocină zălog, nu a vîndut-o. <Iar domnia) mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am
-342
www.dacoromanica.ro
dat domnia mea fiilor lui Staneţ şi fiilor lui Dobrotă şi fiilor lui Daroslav lege 12 boieri, să jure că a cumpărat, nu a pus Proica zălog. <Şi> au jurat fiii lui Staneţ şi fiii lui Dobrotă şi fiii lui <Darosla)v cu acei 12 boieri, <iar fiii lui Pro>ica, anume Cecaina şi Călin, ei au rămas de lege dinaintea domniei <mele>.
      <De aceea, am dat şi domnia mea fiilor) lui Staneţ şi ai lui Dobrotă şi ai lui Daroslav, ca să le fie de ocină şi <ohabă> fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      <Iată> martori am pus domnia mea: jupan Stan <mare> ban şi jupan Belcio mare vornic şi jupan <Vllcea)nul mare logofăt şi Neagoe vistier <şi I>drea spătar şi Tatul comis şi Nedelco stolnic şi Stănislav paharnic şi Fră-ţilă mare postelnic.
      A scris Drăguşin grămăticul din Şcheostri, luna <aprilie 25) zile, în anul 7058 <1550).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 530 (Ep. Rîmnic, XIII/2). Orig., hîrtie (25,5 X 20) rupt, pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII, după care s-au făcut completările.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 400.
290                                              1550 (7058) mai 11, Bucureşti.
       t dlHAOCTÎie EOÎKHEIO, Iw MHpHd BOHBOAd H rOCnOAHHTi B"KCOH 3EMaE XrrpOK-rtdjflHCKOH, cmn* EErtHKdro h np'kAOfiparo PaAYaa BOHBOAa. AaKaT rocnoACTBO mh cîe noBErttHHE rocnoACTBa mh ca83EM rocnoACTBa mh danSaS wt HEna[na]pH ck Epa-thhm ch h [h] Aapa wt IIIShh ck chhobh ch h chhoeom AparHHOB H EaaAyrtWB, aHEncEH WT CHHH nOKOHHOMS IIISHKEB AKOPHHK» H HETOM HM, EIKOXCE Aa HM ECT EOHHEipÎH B*KCH H c*K BTiCOM JfOTapiUM H KdKdaEU,ÎH B*KCH H CK B*KCOA\ ^OTApOM H IlrtEUiEipiH B*KCH, EE3 MTO ECT AEAHHU.H GOnpEB PtUI,*# CK EpaTHiaM CH H K0KOU.ÎH, flOHEÎKE HM ECT CTApA h npasa whhhS h A^AÎnS.
       (1 noTOA\, HMauiE CKnpEHÎE npEA rocnoAcTBd mh ckc GOnpt P'ku'kS h ck Epa-T» EA\$ H CK HET8 HM. H T4K0 npEUJE P'KU.'KHH, KdKO ECT B*KCE CÎE BHUIE pEHEHE WHHHE HHJfHE AEAOBE H WHHHE, A^AIHE. ti rOCnOACTBO MH, 8 TEM, CSAHJf H rAEA4X HM P4A#,
no npaBA$ h no 34koh8 h ck b*kch <he>1cththmh so<vkpH rocnoACTBa mh h a^A<>X roc* nOACTBO MH P'KU.'KHAOp 34K0H Eî EOA'kpH, Aa 34KAET K4K0 ECT HH]fH4 npdBd WHHHd. îl K*KAa EH H4 A^H*K Aa 34KAET, Ha pOÎKAECTBO EoropOAÎU,E, HH EAHH KAETOBEU, HE A^HAE Aa 34KAET, H8 WCT4UJE PTiUTiHH WT 34K0H.
       d noTOM, naKH npîHAOujE P'ku.'khh npEA rocnoACTBa mm ckc kă EOA'kpH Ha cB’kTH TEWprHE H HHK4K0HCE naKH HE M0HC4UJE 34KAETH, HS naKH WCT4UJE P'KU.'KHH WT 34K0H wt npEA rocnoACTBa mh, K4K0 c8t wctaah h wt npEA EhhthaS eoheoae h w<t>* npEA kt^cem rocnoAaM, epe cîe bhuje pehehe whhhS H3r8EHAH Hjf c8t ejjje np'kA'kAÎ P'ku.'khaoe nptttCAE wt Eaaa bohboaa I^nEiua, a acSnau EaA'h wt IIIShh noxSnHAH
IIX ECT TT^Aa, B"K THE A^HH, npaBOM HErOES CTEHC4HHE.
       CEro paAÎ, hm a&A*X h rocnoACTBO mh dasSaS ck EpaTHiaM ch h Aap^ H ck CHHOBH CH H dHEnCEWM nOKOHHOMS HISHKEB A^OpHHKS H HET» HM, laKOHCE Aa HM CST B*KCE BHUJE pEHEHE WHHHE B"K WHHH$ H B"K WX4E&, HHM H CHHOBOM HM H BHOKOM H np'kBHg-HETOM HA\ H HH WT KOrOKE HEnOTMKHOBEHHO, no WpH3M$ TOCnOACTB4 MH.
       Oehce h cBEAETEaHE nocTdBaEX rocnoACTBO mh: HcSnaH Ot4H beahkh E4H h jKSnaH JitAHO EEAHKH ABOpHHK H HCSndH Ea'KH4<H8a BEAHKH AWr^WcjsET H HtrO<E>1 BHCTHlap
www.dacoromanica.ro
343
H UAPt CIMTJP H TdT»A KO/ttHC H GT’kHHCAdB flEJfdpHHK H HeAEAKO CTOAHHK H l&p'MtHA'k KEAHKH nOCTEAHHK.                                       __ _________________
      IlHC KTi HdCTOAHH rpdAV B8K8pEl4JH, B’k AVfcCEUd A\dHE dî A^NH, B AtTO X3HH.
      t Iw ffiîpMd BWEBWAd, AIHAOCTÎM EOKÎA rOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, eu Mircea voievod şi domri a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Albul din Cepari cu fraţii săi şi Dara din Şuiei cu fiii săi şi fiilor lui Drăghici şi ai lui Vladul, nepoţi de fii ai răposatului Şuica vornicul şi cetei lor, ca să le fie Voiceştii toţi şi cu tot hotarul şi Cacaleţii toţi şi cu tot hotarul şi Pleşeştii toţi, fără ceea ce sint delniţele lui Oprea Răţ&u cu fraţii săi, şi Cocoţii, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, au avut pîră înaintea domniei mele cu Oprea Răţău şi cu fraţii lui şi cu ceata lui. Şi aşa pîrau Răţăii că sint toate mai sus-zisele ocine părţile lor şi ocine dedine. Iar domnia mea, întru aceasta, am judecat şi am cercetat rîndul lor după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am dat domnia mea Răţăilor lege 12 boieri, să jure că este ocina lor dreaptă. Iar cînd a fost la zi ca să jure, la naşterea născătoarei de Dumnezeu, nici un jurător n-a venit să jure, ci au rămas Răţăii de lege.
      Iar apoi, iarăşi au venit Răţăii înaintea domniei mele cu 24 boieri la sfîntul Gheorghe şi iarăşi nicicum n-au putut să jure ci iarăşi au rămas Răţăii de lege dinaintea domniei mele, cum au rămas şi dinaintea lui Vintilă voievod şi dinaintea tuturor domnilor, căci această ocină mai sus zisă au pierdut-o încă strămoşii Răţăilor mai înainte de la Vlad voievod Ţepeş, iar jupan Badea din Şuiei a cumpărat-o atunci, în acele zile, cu agonisita lui dreaptă.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Albul cu fraţii săi <şi>1lui Dara şi cu fiii săi şi nepoţiior răposatului Şuica vornicul şi cetei lor, ca să le fie toate mai sus-zisele ocine de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Vîlcea<nul mare log>1ofăt şi Neagoe vistier şi Idrea spătar şi Tatul comis şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic.
      Scris în cetatea de scaun Bucureşti, în luna mai 11 zile, în anul 7058 <1550).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
      Bibi. Acad., MDXXXVII/16. Orig., hîrtie (41,5 x 27,5), pecete timbrată, stricată^
       1 Loc rupt.
291                                            1550 (7058) iunie 10, Bucureşti-
       f Mhaoctîio kcokîio, Iw Mhpma bohboaa h rocnoAHH’k b-kcoh bemah XrpoE-
AdJflHCKOH, CHHk AOEpddrO H BEAHKddrO PâfitfA BOHBOAd. AaKaT rOCIlOACTKO AHH CÎE fi OK EA 1k— HÎE rOCnOACTKA MH ThX&VWB CTkC CHHOBH CH H fiUoUI CtC CHHOBH CH, A AH CHHOBH Th)(8aWK Hd HME CT’kHHMHp H CT*kHHCAdK H APar0iWHP0K H CHHOBH AHoiuS, Hd HAIIE T^A^P H CTdH, I3K0HCE Aa ECT WMHhS 8 IlA’kC'kHH WT IIOCKSaE TpETddrO A^O, nOHEJKE
344
www.dacoromanica.ro
hm fer ctapa h npasa whhhS h a^AHN#. d«8 ect ehah H3r8BHAH hei-okom KHHrE wt ae-Aîh8 ii MCJaoEaiiiE npEA rocnoACTBa mh Gt-khhawip h T8a«P 1 KaKO ch H3r8EHAH KHHrE.
d rOcn«ACTKO A\H 8 TEM A4A°X WHEM3H AK>AÎE E>KE BHUIE I1HCAHH, Aa CH SmHHHT KHHrE WT AEAHH# KaKO c8t HMAT WT no fip-fcîKAE Bp-fcME WT HHHH rOCnOAapiv, TAKOÎKAEpE ii rocnoACTKO a\h a*A*X wbea\3h aioaîe emce c8t ehuie mcaHH, a<* hm ect whhhS 8 Ha'Kc’feHii TpETaaro aeao, saps eahka ce ^tet H3EpaT HEroeoM aeao, iioheike hm ect cTapa h npasa whhha h A’fcAHHa.
       d nOTOM, npîHAE GttvHh.whp npEA rocnoACTca mii, tepe ch nospaTii HErosS nacTopKH, Ha hme Eoioko h ^paroMH<p> ckc HErosS chhh Ha hme Mh^jio haa HEroso Aeao wt whhh8 wt Ila’KC’bHH, KaKO Aa e8ae wkoao TpH KpaTÎE KaKO eaho AP^ro HaA aeao saijiaM ch Gt-khhmhp h HaA Aeaîh8 h HaA noK8nEH8. d Eoioko h AParc,rt'HP> nac-TopKH Gtiihhmhpok, a whh nospaTHAH HaA HEroK spaT, no fflHX’aio, HaA HEroe8 whhhS H 8 MeP*KT H 8 rSpE-KHEIllH, KaKO Aa ECT naKH TPH EpaTlE HEpaâA’feAEHH ETi E’feKH.
       H naKH Aa hm <ect> TSaopok ckc EpaT ch GTaH whhhS wt aeaa ffiSuiaT, 8iok8 ch, a cttvHJKehh, noHEHCE noKSiw T8a«p h GTaH wt iok8 ch ffl8uiaT 3a p acnpn. II naKH nox8nH T8a®P h GTaH wt aeaa 3’K8a’bcK'K TpETaro aeao 3a tâ acnpn. H naKH noK8nH T8aop h GTaH wt aeaa Kiv3aHa TpETaaro aeao 3a ÎT acnpn. H naKH noK8m T8aop h GTaH wt AE<ia HfcroE TpETaro aeao 3a Ă acnpH. H naKH noK8m T8a«p h GTaH h Gt-khhmhp ck spaTHiaM cu wt A&va Eoeee TpETaaro aeao 3a             < acnpH >. H naKH
noKSnH Gt-khhmhp ckc EpaTîiaM ch h ckc nacTopKH em8, Ha hme Eoioko h AParc,Awip, aeao PaAV*alVE s-Kca 3a X a«ipH.
       Gepo paAÎ, A&A*X rocnoACTKO mii wbem3h aioaîe ejke c8t ehuie iwcaHH, hkoxe
Aa HM ECT CÎE EHUIE WHHHE pEHEHH WHHH8 H WJfaES H HHA\ H CHHOBWM HM H BHOKWM H np-fe-EH8HETOM HM H HE WT KOrO/KE HEnOT-KKHOBEHO, nO pEH TOCnOACTEA MH.
                           . Geike cB-kAETEAÎE nocTasA-kEM rocnoACTKO a\h: jkSimh Gtah beahkh eah h îk8-naH E-kanio beahkh abophhk h »8naH Ekahah Awrw^ET h Hap^ cnaTap h H-bros khctThp
H GT-KHHCAdK rlEX'dpHHK H HEAEAKO CTOAHHK H TaT8A KOMHC H <I>p-KU,HA-K BEAHKH IlOC-teahhk. HcnpasHHK, E-KpworE bea nopTap.
       IIhc 8 rpaA E8k8peiiih, b-k M-fccEua iohîe Ţ a^hh, b-k A-feT x3hh.
       f Iw flUipna EWEBWAa, mhaoctim eojkîe rocnoAHHK.
       <Pe marginea dreaptă, adaos :> IIohejke methh Gt-khhmhp {Iae8awk ctoahhk CEAEM CTOTHHH dcnpH WT npEA fflHpsa BOEBOAl.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tihul cu fiii săi şi lui Moş cu fiii săi, Insă fiii lui Tihul, anume Stănimir şi Stănislav şi Dragomir şi fiii lui Moş, anume Tudor şi Stan, ca să le fie ocină in Plăseni .a treia parte de pretutindeni, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, ci şi-au pierdut cărţile de moştenire şi s-au jăluit înaintea domniei mele Stănimir şi Tudor 1 cum şi-au pierdut cărţile. Iar domnia mea, intru aceasta, am dat acestor oameni, care sînt mai sus-scrişi, să-şi facă cărţi de moştenire, cum au avut de mai înainte vreme de la alţi domni; tot aşa şi domnia mea am dat acestor oameni care sînt mai sus-scrişi, să le fie lor ocină în Plăseni a treia parte, oricit se va alege partea lor, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
       Iar apoi, a venit Stănimir înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe fiii săi vitregi, anume Voico şi Dragomir, cu fiul său, anume Mihai, peste partea lui de ocină din Plăseni, ca să fie trei fraţi împreună, unul cu altul, peste partea tatălui lor Stănimir şi peste dedină şi peste cumpărătură. Iar Voico şi Dragomir, fiii vitregi ai lui Stănimir, ei au înfrăţit pe fratele lor, pe Mihai, peste ocina lor din Gerăt şi din Gurbăneşti, ca să fie de asemeni trei fraţi nedespărţiţi, în veci.
www.dacoromanica.ro
345
      Şi iar să le <fie> lui Tudor cu fratele său Stan ocină din partea lui Muşat, unchiul lor, 4 stlnjeni, pentru că au cumpărat Tudor şi Stan de la unchiul lor Muşat pentru 100 aspri. Şi iar au cumpărat Tudor şi Stan- din partea Zăulească a treia parte pentru 330 aspri. Şi iar au cumpărat Tudor şi Stan din partea lui Căzan a treia parte, pentru 30 aspri. Şi iar au cumpărat Tudor şi Stan din partea lui Neagoe a treia parte, pentru 30 aspri. Şi iar au cumpărat Tudor şi Stan şi Stănimir cu fraţii lor din partea Bobei a treia parte, pentru 60 aspri. Şi iarăşi au cufnpărat Stănimir cu fraţii săi şi cu fiii săi vitregi, anume Voico şi Dragomir, toată partea lui Radul pentru 600 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea acestor oameni care sînt mai sus-scrişi, ca să le fie aceste ocine mai sus-zise ocină şi ohabă şi lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.                                    t
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi j'upan Belciu mare vornic şi jupan Vîlcean logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Stă-nislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Virjoghe mare portar.
      Scris în cetatea Bucureşti în luna iunie 10 zile, în anul 7058 <1550>
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      <Pe marginea dreaptă, adaos:) + Fiindcă a lepădat Stănimir lui Albu stolnicul şapte sute de aspri dinaintea lui Mircea voievod.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 565 (Plumbuita, XI/1). Orig., perg. (24 X 29,5), pecete timbrată, căzută. Cu două traduceri, din 1800 şi din sec. XX.; altă traducere ibidem, ms. 255, f. 71.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B,'401—402.
       1 Cuvintele: „Stănimir şi Tudor“ scrise între rinduri.
292
                                                  1550  (7058) iunie I?.
       f IIhUJET >«8ndH ,A,8MHTp8 BEriHKH EdH KpdriEECKH CÎK> «o» KHHrS CK’kT’kH MOHdC-THpH 30B0M0K» EHCTpHU,d, PdKOJKE fi,i HM c8T E0AEHHU,H EÎKE c8T 8 OdTIU, Hd /BHpHdHU.d, nOHE/KE HM c8T CTdpH H npdBE KOMdTH, flOK8f]EHE, EpE H)f ECT flOK$flHrt Hr8MEH8 fflHCdHA IVT ^dH H IVT GTdH E8TdpiOri H IVT GOdHMd SdEAHO CTvC IVMHH8 HM BCd, BdpE ErtHKO HM CE X'TET HSEpdTH HHJfHE AEdOBE 8 nOrt’k H 8 T0p8 H 8 BOA8 3d T dCfipH rOTOBH. H HMdT CE’feTd MOHdCTHpd EHCTpHU,d H KHHrE rOCflOACKH HdA TE)f KOMdTH, IVMHHE H EOAEHHll,E.
       Toro pdAÎ, HM A<>* H d3 BHTH EH Eli WHHH8 H Eli IV^dES, HH WT KOrO/KE HEnO-T'KKHOE’kHO, [10 MOIO pEM. H HHJfTO A<> HE CM^ET 8/lOÎKHTH CE 8 TEJf KOMdTH CB’kT'feHl MOHdCTHpH ErtHKO ECT TddE8 BrtdC, F10HE1KE TOrd MMOEEKd HMdT TOBOpHTH CTvC MEHE. IlHdKO HEKE EHTH , npE3 MOIO pEM.
       HcîipdBHHK CdM d3, MOIO pEM.
       IlHC IOHÎE Fj AkHHi Eli. d’kT X3HH.
       t Scrie jupan Dumitru marele ban al Craiovei această carte a mea sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie morile ce sînt pe Olteţ, la Miriliţa, pentru că îi sînt vechi şi drepte averi cumpărate, căci le-a cumpărat egumenul Misail de la Dan şi de la Stan butariul şi de la Oancea, împreună cu toată ocina lor,.
346
www.dacoromanica.ro
oricît se vor alege părţile lor, în cimp şi în deal şi în apă, pentru 5 000 aspri gata. Şi are sfinta mănăstire Bistriţa şi cărţi domneşti pe acele averi, ocine şi mori.
       De aceea, îi dau şi eu, să-i fie de ocină şi de ohabă, de nimeni neatins, -după zisa mea. Şi nimeni să nu îndrăznească a se aşeza nici cit un fir din cap în acele averi ale sfintei mănăstiri, fiindcă acel om va vorbi cu mine. Altfel .nu va fi, peste zisa mea.
       Ispravnic, eu însumi zisa mea.
       Scris în iunie 13 zile, în anul 7058 <1550>.
       Arh. St. Buc., S. I., nr. 566 (Bistriţa, XXII/2). Orig., hirtie (31,5 x21,5), pecete nelară, aplicată in ceară albă. Cu două traduceri: din 1847 şi din 1883; alte traduceri ibidem, ms. 194, f. 300 v, 202, f. 157 v - 158 şi 713, f. 568.
       EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 402. Facs. ibidem, 531.
293                                               1550 (7058) iunie 17, Bucureşti.
       ţ fflHAOCTHI© BO>KHK>, Iw AlHpMd <B©EB©Ad H> rOCnOAHHTv K*KCOH 3EMAH JîrppOK-
^djfîHCKeH, chhtv BEAHKaro h Aospar© PdAVrt bohb©ae. A‘jk‘j<t> r©cn©ACTB© mh che
Jl©B-fe/1EH<HE rOCnOACTBd AAH . . . > WT EliTHEllIH, HKO>KE Ad HM E8AE W4HH4 iH.HpK4H©K £K4, <n©HE>KE M>8 ECT CT4p4 H npdKd W4HH4 H A^AHHd, n©HE5KE <Il©K8llH . . . > WI^flllHp-K4<H> HErOE» W4HH8 CB4 WT n©CK8AE 34 *4$ <4Cn>pH H 34 4 K©H 34 T 4CnpHH 34 B B©AH. <H> np©A4AC>X' ®HpK4H TEH3H EHUJE PE4EH4 W4HH4 34 HEr©B8 AOKp© B©AI©. H 114KH Ad *IM B&AE fl434pEE, W4HH4 GT4HKEK CK4, 11©HE>KE <nO>K8llHA Ad34p WT GT4HK4 TEH3H EHUK PEMEH4 W4HH4 34 T 4CnpH. H np©A4A<>X DT4HK4 34 HEr©E© A«Kp©M B©AK> 1. d n©T©M n4KH nOKSnH P4AOX’H<i WMHHTv WT WMHH4 GtTvHHCA4B©B n©A©BHH© 34 Z 4cnpH H 34 E WEpOME 34 HOIT©. H npOAdACX GtTvHHA-K < !> 34 HH)fH8 A»Kp©M B©AK>, H 114kh noK8nH PdAojfH-k WT ^,p4T©MHp HEr©B© AEA© WT M'K3'KpHI|lE CK4 34 4 KOH.H 4 IIOTOM Ad HM K8AE Gt4-II©K p8Adpi©A W4HH"K WT W4HH4 Ed4l©A©K nOAOKHHO, ll©HEJKE n©K8nH Gt4H p8Adpi©A WT Ed4l«A 34 V 4CnpH P©T©BH. H 8 P8HK8 H 8 PSCHHS n©K8nH Gt4H CEC CKE, K4K© Ad JIE IIA14T Ed41©A HHIjJ4 METÎJJf. H np©A4A<>X KdMIOA 34 HHJfH8 A<>Kp©M BOAK». H 114 KH n©K8nH T©A\4 WT Kp’KCTHtaHOE HETOBO A EA© WT W4HH8, K4pE K©AHK©CE %TtT H3Ep4TH CB4, 34 ydC 4CnpH, 4AH Ad HM4T T©M4 H GTp©E WT A^Ad n©A©KHH8, 4 Ap8r© nOAOBHHS A4 ECT KpTkCTEBS. H ndKH 8 ElvMn8UJ©p Ad HM4T T©M4 H GTp©E WT d HHB n©A©KHH8 J| WT A438a EepEB8 HHB 4 H WT K©A BA4T© 4 HHB n©A©BHH8. d II©T©M, ndKH n»K8llH GT4H <p8>A4‘pi©A WT ®H>K4 HHB 4 WT K©A BA4T© 34 . . . <TdHCE CÎE> BHUJE pEMEHH AI©AÎE B*KCH np©AdA°UIE 34 < HHJf H©A\ > A^EpOM BOAK>.
       GEr© pdAî, A\8 AdA©Jf H r©cn©ACTB© mh, raKo;+CE Ad <b>8ae bti wmhh8 h bti WJfdES, HEM, CHH©B©M HM, BH8K©M H np'bBHSMETOAl HM. H HE WT K©r©5KE HEnOT’kKHO-«EH©, n©pH3M8 r©Cn©ACTB4 MH.
       Ge/KE H CB<'bA’fe>TEAHE n©CT4BAÎJEM r©Cn©ACTB© mh: >K8n4H Gt4H BEAHKH B4H KpdAEBCKH H >K8n4H E^AM© BEAHKH AK©pHHK H *8ndH EA-K44H8A BEAHKH AWrW^ET H HAP* CndTdpWA H H-fer©<E> BHCTHtapWA H TdTSA K©MHC8A H HeAEAK© CT©AHHK H Gt-KHHCA4B HE]f4pHHK H OpivIlHAlv BEAHKH n©CTHAHHK.
       IIhc btv rpdAV K8k8peiijh, M’kcEu.a i©hTe UT A^hh, btv a^t© x3hh.
          Iw Alîp44 BWEEWAd, MHA©CTÎA E©>KÎA T©Cn©AHHK.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea <voievod şi> domn a toată ţaraUngro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă <a domniei mele...> din Bătieşti, ca să-i fie toată ocina lui Mirean
www.dacoromanica.ro
347
(pentru că) li este veche şi dreaptă ocină şi dedină, fiindcă (a cumpărat...) de la Mirean toată ocina lui, de pretutindeni, pentru 1 500 aspri şi pentru 1 cal bun de 300 de aspri şi pentru 2 boi. <Şi> a vindut Mirean această mai sus-zisă ocină de a Iui bunăvoie. Şi iarăşi să-i fie lui Lazăr toată ocina Stancăi, pentru că a cumpărat Lazăr de la Stanca această mai sus-zisă ocină pentru 300 aspri. Şi a vîndut Stanca de a ei bunăvoie 1- Iar apoi iarăşi a cumpărat Radohna ocină din ocina lui Stănislav jumătate, pentru 200 aspri şi cu & obroace de grîu. Şi a vîndut Stănilă < !> de a lui bunăvoie. Şi iar a cumpărat Radohna de la Dragomir toată partea lui din Măzărişte, pentru un cal.^ Şi iar să-i fie lui Stan rudariul ocină din ocina lui Baciul jumătate, fiindcă a cumpărat Stan rudariul de la Baciul, pentru 300 aspri gata. Şi In Runcu şi în Rusin a cumpărat Stan cu totul, ca să nu mai aibă Baciul nici un atnestec ; şi a vîndut Baciul de a lui bunăvoie. Şi iar a cumpărat Toma de la Cîrstîan toată partea lui de ocină, oricît se va alege, pentru 1 200 aspri, însă Toma şi Stroe să aibă jumătate din parte, iar cealaltă jumătate să fie a Iui Cirstea. Şi iar în Cimpuşor să aibă Toma şi Stroe dintr-un ogor jumătate şi din lazul lui Berea un ogor şi de lingă baltă jumătate dintr-un ogor. Iar apoi iarăşi a cumpărat Stan rudariul de la Mija un ogor de lingă baltă, pentru <... Deci aceşti) mai sus-zişi oameni toţi au vîndut de <a lor) bupăvoie.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor, fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Idrea spătarul şi Neagoe vistierul şi Tatul comisul şi Nedelco stolnic şi Stănislav paharnic şi Frăţilă mare postelnic.
      Scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 17 Zile, în anul 7058 <1550).
      -f- Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 567 (Mitrop. Ţ. Rom., XCIII/1). Orig., hîrtie (42,5 X.27,5), rupt, pecete timbrata, căzută. Cu o traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 130, f. 522.
      EDIŢII. Trad. D.J.R., B, 403.
        1 Pasajul:,, Aasap» ... a*bp»m ma»“ (lui Lazăr... bunăvoie) şters cu chinovar şi scris deasupra: „HsmavOC P*ava «a Aoro^tT npip, HahSahapB «#*■**“ (a scos Radul mare logofăt înaintea lui Alexandru vodă).
294                                            1550 (7058) iunie 20, Tîrgovişte.
       Izvodul după cartea Mircii voevod, feciorul marelui şi bunului Radu voevod.
       Dat-au domniia mea această poruncă a domnii mele Stoii şi lui Stănislav şi Iui Bran şi Liei şi lui Ion, cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, cq. să le fie lor în Cucuteni partea părinţilor lor, anume Bran şi Badiul, oricît să va alege dupre acea parte de ocină, pentru că iaste a lor bătrină şi dreaptă ocină de la moşi. Şi iar să fie ocină Vladului în Cucuteni den partea unchi-său Stănislav jumătate pînă în Valea Tiselor, pentru că au întorsu aspri lui Berevoe 600 gata dinnaintea domnii mele. Şi iar să fie Vladului şi lui
348
www.dacoromanica.ro
Stănislav şi Lii ocină in Cucuteni partea unchi-său Stănislav din Valea Tiselor plnă in Plăiuleţ, pentru că au întorsu aspri 450 Chiţului. Şi iar au intorsu Stoia ocină in Cucuteni, partea frăţină-său, lui Şărban, drept 440 aspri.
      Şi ca să să ştie hotarul: den valea Posăzii plnă în tîrg şi în cornul cetă-ţejii de jos şi pe plai pînă in munte în sus şi den valea Humei dăspre răsărit in bus pe ţărmurile pajăştii în curmejăşul Ialumiţei în funduri, pen mijlocul Rovinei în sus, în piscul Terterelii, pen jăreadă, pen fireaţe în pripor, in virful dumbrăvelilor şi plaiul plnă în munte. Şi un cal au dat domnii mele.
      Drept aceia, dat-am domniia mea, ca să le fie lor ocină ohabnică şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi întru dînşii gilceavă să nu fie, ci să fie tocmite. Şi într-alt chip să nu fie peste zisa domnii mele.
      Adecă şi mărturii pus-am domnia mea boiarii divanului domnii mele: pan Stan vel ban i pan Bilciul vel vornic i pan Vlăcean vel logofăt i pan Stodăi 1 vel spătar i pan Neagoe vel vistier i pan Stănislav vel paharnic i pan Nedelco vel stolnic i pan Tatul vel comis i pan Frăţină vel postelnic. I <ispravnic>, pan Virjoghie vel portar.
      Şi am scris eu, Florea logofăt ot vă nastolni grad Trăgovişte iunie 20 dni, leat 7058 <1550>.
      Mihai Bărbătescu biv vel comis adevărăm
      Andronache vel vornic za Tîr<govişte>.
      <Pe verso :>
      Iunie 7 dni, leat 7250
      Am trimis la fratele Onofrie arhimandritul, Onofrie ot Tirgovişte, 4 cărţi de Cucuteni să caute cu dumnealui vel vornicul <şi mai jos>:
      Cumpâră<turi> în Cucuteni de Varlaam egumenul:
155 taleri dat lui Dumitraşco şi Barbului 160 pol taleri dat popii Ion şi lui Negoiţă
115 pol taleri am răscumpărat zapise de la oameni cum arată zapisele 26-taleri am chiltuit la hotărnicia aceştii moşii.
    • cin taleri 457, bani 30.
    ‘ 1040 de stînjeni cîte bani 45, fac taleri 390. şi la hotarît, taleri 26 cin cup taleri 416;
      mai trec daţi taleri 41 peste tocmeală, stinjenul cîte bani 45 — să mai punem cîte bani 5, fac taleri 43, bani 40.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 568 (Mitrop. Ţ.Rom., CCXC/1). Traducere din sec. XVIII; altă traducere ibidem, ms. 134, f. 185.
      EDIŢII. D.I.R., B, 404.
       1 în loc de: „Idrea“.
295                                                                1550 (7058) iulie 3.
       t ffllHAOCTllO B05KÎI0, îw fllHpMd ROEROAd H rOcnOAHHTi KTiCOH 3EA\AH JîrrpWR-AdXlHCKOE CHH'K A«EpddrO H BEAHKddrO PdAyAd K«EK«AE- AaK<*T POCnOACTRO MH CÎE nOREA’hHÎE rOCnOACTKd MH ITfcP H CK dHEnCEIO CH EddCÎE H CK SpdTHBM CH H dHEnCEW CH H-tr CK SpdTHQM CH M dHEnCEIO CH dupt CK EpdTHfdM CH H CK HHJf CHHOBH EAHU.H
hm EorK a«*ct, hkowe a<* hm ect wmhhŞ 8 E^rauiH wt no bhvcwm x^TdpwAi, wt ceao
nOAOBHHO WT A\ECTO, dAH EE3 EAHd A’feAHHU.S. H HdKH A<> HM ECT H AP^rd ROAOBHHd WT MECTO ETiHUIH, dAH EE3 TpH A^HXUE, SdpE EAHKd CE JfTET H3EpdTH HHJfHE AM<*£
www.dacoromanica.ro
349
ETiCE, IIOHEKE HM C8T CTdpE H fipdBE IVMHHE, A^AÎHE H nOKSflEHE IVT PdAVA H WIT Gt«HK4 IVT ^OBpSLUd, dAH E1JJEHCE IVT npH A^HH ErtdAd KOEKOA8, 3d yj ACfipH.
       H X’0T<iP ElJiEKE A<> HM CE 3HAET: 8 Bp'KX'SA flldMOTAB H A®P» Ea<IAeHEU8:Gt©-rSrtOK h 8 ep'KX’Sa Ko3îeh.
       ă nOTOM, IVHH HMdLUE fipEHÎE nptJKAE CÎId EptME CKC EtpAMBÎH pdAÎ S HHKE. TdJKE 8 TEM IVHH CKEHpdUJE CTdpH H A0EPH AWAÎ* IVKOAO A\ECT© H HHKdKOJKE HE MOW4LUE CE STdKMHTH H SllOKOHTH CE, dH8 EIJJEKE HMdLUE fip8 H npEA TOCnOACTBO MH KHLUE pEHEHH rtWAÎE KSriHO. Td>KE 83ELUE Htr H CKC dHEnCEW CH 3dKlVH Kî EOrttpH IVT npEA r«Cfl©ACB© MH. TdHfE CKBHpdLUE ETiCH IVHEH EOrttpH IVKOAO MECTO TEpE HM rAEAdLUE p’EA& HO npdBAO H A^HECOLUE Hjf npEA rOCnOACTBO MH BTiCH, TEpE MdpTSpHCdLUE H 3dKrttUJE ChC HHJfHE A^UJE KdKO TdH IVMHH8 BHU1E nHCdHd Htr ChC dHEnCElVM CH, dElipAMBÎH, IVHH IVCTdLUE IVT 3dKlVHd IVT npEA rOCflOACTB© MH d BHLUE pEMEHE IVHEH S HHEE, d U’HH HJf STdKMHLUE TEH3H KOrttpH TEpE A^A^LUE E^ptiMBHAOp TpH HHEE, d Htr Ch dHEnCEH CH Ad HM c8t ndKH TPH HHEE. TdKO HJf IVTdKMKWE A<> APtJKHT.
       GErO pdAÎ, AMW’X’ H rOCnOACTBO MH IZKOWE A<> hm ECT BTi IV4HH8 H Eli IVJfdBS, HHM H CHHOBIVM EM8 E Eh8KIVM H nptBHSMETOM HM. H BdpE KOM8 CE CTiASMHT nptH<AE CTiMpiiTli, d Eli HHJf np'KAdAHKd Ad HtCT, d H8 Ad ECT IVCTdBLUHM HM. H HH lVT'IC©r©3KE HEnOTAKHOBEHHO, fi© pEM TOCnOACTEd MH.
       Ge>KE H CBEAETEAÎE nOCTdEdtEM rOCnOACTBO A\H: W$ndH GTdH BEA EdH EpdAEBCKH, ?K8ndH <Eeam8a >2 EEAHKH AKOpHHK H W8ndH Ert’KM'tHSrt BEAHKH AlvriV^ET* H H^pt Cnd-Tdp H HtrOE BHCTHÎdp H TdTSrt KOMHC H GTtHHCAdB FlEJfdpHHK H HEAEdKO' CTOAHIIK H C»pTiU,HATi BEAHKH flOCTEAHHK. H HCnpdEHHK , . . . 1 WH BEA dpMdUJ.
       H d3, EoCOpiVdB'k (IHCEIţS, nHC MtcEU,d (OAIE f A^HH, Eli rttTO X3HH.
       f îlV /liîpMd BtVEBlVAd, AlHAOCTÎ/ft E05KÎ/ft TOCnOAHHK.
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Neagu cu nepotul său Vlasie şi cu fraţii- săi şi cu nepotul său Neagu, cu fraţii săi şi cu nepotul său Oprea, cu fraţii: săi şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină în Băiaşi de peste tot hotarul, din sat jumătate de loc, însă fără o delniţă. Şi iarăşi să le fie.şi cealaltă jumătate de loc din Băiaşi, însă fără trei delniţe, Oricît se vor alege părţile lor toate, fiindcă le sînt vechi şi drepte ocine, dedine şi cumpăraturi de la Radul şi de la Stoica din Dobruşa, însă încă din zilele lui Vlad voievod, pentru 5 000 de aspri.
       Şi hotarul încă să li se ştie: din vîrful Mamotei şi pînă în Fintina Stogului şi în vîrful Coziei.
       Iar apoi, ei au avut pîră înainte de această vreme cu Cărîmbii pentru 6 ogoare. Deci, întru aceasta, ei au adunat oameni bătrîni şi buni din jurul locului şi nicicum nu s-au putut întocmi şi linişti, ci încă au avut pîră şi înaintea domniei mele mai sus-zişii oameni împreună. Deci a luat Neagu şi cu nepoţii săi lege 12 boieri dinaintea domniei mele. Deci s-au adunat toţi aceşti boieri din jurul locului, de le-au cercetat rîndul după dreptate şi i-au adus înaintea domniei mele pe toţi, de au mărturisit şi au jurat cu sufletelor lor, că această ocină mai sus-scrisă este a lui Neagu cu nepoţii săi, iar Cărîmbii, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele, iar pe mai sus-zisele 6 ogoare, ei, aceşti boieri le-au întocmit de au dat Cărîmbilor trei ogoare, iar lui Neagu cu nepoţii săi să le fie iarăşi trei ogoare. Aşa i-au- întocmit ca să stăpînească.
       De aceea şi domnia mea le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă» lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i se va întîittpla
350
www.dacoromanica.ro
mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi demimeni neatins, după spusa domniei mele.
  t Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al CraioVei, jupan <Belciu>1 * * * * * * 8 mare vornic şi jupan Yilceanul mare logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Tatul comis şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic,...1 on ...1 armaş.
      Şi eu, Cosoroavă piseţul, am scris în luna iulie 3 zile, în anul 7058 <1550).
      t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 569 (M-rea Cozia). Orig., perg. (30X39,5), pecete timbrată, căzută. Cu o traducere din 1911.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 404-405.
        1 Loc rupt.
296                                                 1550 (7058) iulie 5, Bucureşti.
       ţ MhAOCTÎW SOWÎEIO, Îw ffiHpMd BOHBOAd H rOCnOAHHTi BTkCOH 3EMAE JîrrpOB-rtdjfÎHCKOE, CHH'E BEAHKdTO H np’kAOEpdrO PdAyA BOHBOAd. ,A,dKdT rOCnOACTBO MH CÎE noK’kdEHÎE rocnoACTBd mh ca83Em rocnoACTBd mh ffidH'k ce EpdTHiaM ch h cec cijhobh
CH H HEpHHKd CE EpdTHiaM CH H CEC CHHOBH CH H Kp'ECT'k CEC CHHOBH CH, EAHUH HA\ EofE
npHIlSCTHT, I3K0>KE Ai hm ECT WMHHM 8 EpSUIOB 8 AOAHH nOAE WT ^HHCMd IldHKOBH ABd 8>KE H ndKH A<> HM ECT WMHHJB WT ^HHtMd &PAJEB 8 lipEKO AO X0TdP EhUJHHEB r 8>KE. H ndKH Ad hm ECT WMHH* WT ÂHKMd CEC KdMEHH BTiCd, BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH WT nOCB8AE. II ndKH Ad HM ECT WHHH/lv 8 EpdCTOKEU A«d 8>KE H 8 P^AE d 8>KE H 8 GeAHIJJE F 8)KE. H ndKH A<1 HM ECT Hd OEHTEH*bAE d 8>KE H 8 H3Ad3, F 8>KE nOHEXE HM C8T CÎE BHUJE pEHEHE WHHHE CTdpE H npdBE WHHHE H A^AHHE EHUJEM nHCdHE CA83tf TOC-nOACTBd MH EI|JE>KE WT npH A^HH A EA# POCnOACTEd MH EddAd BOHBOAd KddSrEpd. H BHA’fcX’ H npOHETdJf TOCnOACTEO MH H KHHr8 SddAd BOHBOAd EddSrEpd, KdKO HM c8t npdBE KOMdTE, Td>KE 8TEp*EAH)f H nOHOKHŢ POCnOACTBO MH CTdpE KHHr8.
       H ndKH Ad HM ECT ffidHEE CEC EpdTHiaM CH H ?EpHHKd CE EpdTHiaM CH H Kp'ECT'k CEC CHHOBH CH AEA WT WMHH8 GTdHHIOAOK H EpdT8 EM8 AdAE E"ECd, BdpE KOAHKO CE JfTET H3EpdTH WT nOCB8AE, nOHE>KE IO nOK8nHUJE WT OTdHMIOA H WT ,i,dAE 3d xdw dCnpH, dAH Ad HMdTffidH'k CEC EpdTHiaM CH EAHO AEAO WT TdH WMHH8 H ^EpHHKd CE EpdTHiaM CH d AEAO H Ad HMdT Kp'ECT'k CEC CHHOBH CH WT TpETdPO AEAO nOAOBHH8 WT TdH WHHH8. H Ad HM ECT ndKH WHHH/’E 8 Ep8UJOB ffîdHEB H Ert'EKdH H OTpOE H CEC CHHOBH CH H HEp-HHKd H BpEAd H Kp'ECT'k CEC CHHOBH CH H nond ffiHTp'k, Ad HM ECT AEA WT WMHHS HoBd-KOB B'ECd WT nOCB8AE, nOHE>KE IO nOK8nHUJE 3d \Th dCnpH.
       H ndKH noK8nH OTdHKO h ,4,8k8a a nauiH 8 ujhphh8 h 8 AA"EroT8 ţ ndUJH, noHEJKE nOKSriHUJE WT Il8pKdpiOA 3d C dCnpH. H ndKH Ad HM ECT OTdHKO H A8k8A Ă HdUIH, H 8 AA'ErOTS Ş ndUJH nOHE>KE nOK8nHUJE WT XpTirOTd 3d 7 dCnpH. H ndKH Ad HM ECT OTdHKO H ^,8k8A ÎT ndUJH WT BAdT8 AC MEr8p*k, M*kCTO WT A03ÎE, nOHE>KE nOK8nHUJE WT B8PKd-piOA 3d PMB dCnpH. H ndKH nOK8nH OTdHKO H ,4,8k8a H KrtK'EdH Â" ndUJH WT BAdT8 ACPH
8 MEAO nOAEB, nOHE>KE [nOHEJKE] nOK8nHUJE WT Op'EUHA'E H WT CHHOBH EoHKOB 3d CM dcnpH.
       H ndKH Ad ECT £8EE8 H EoK^B KB ndUJH, nOHE>KE nOK8nHUJE WT EpTiCTIIHH 3d ck dcnpH. H ndKH noK8<nH> E8ia h KoKd bÎ ndUJH wt Kp-ECTHiaH, 3d o dcnpH.
       OEro pdA?, hm AdAC)f h rocnoACTBO mh bhujem nHCdHH ca83EM rocnoACTBd mii, HK05KE Ad HM ECT Eli WMHH8 H E'E WJfdE8, HHM II CIIIJOEOM H BH8KOM H np*kBH8>JETOM H HH WT KOrOWE HEnOT'EKHOBEHO, no pEH rOCnOACTBd MH.
www.dacoromanica.ro
351
      GeîKE H CB*A*TErtÎE nOCT4BA*EA\ rdcnOACTBO AIH.' >K8n4H Gt4H BEAHKH E4H Kp4AEBCKH H W8ll4H EtAMO BEAHKII AB*PHHK H )K8(14H Ea’KMJHSa BEAHKH AWrW$£T H Hap* CIMT4p H HfcroE KHCTHtap H GtKHHCA4B nEjlfapHHK H Heaeako ctoahhk h TatSa KOiUyc H Op’KUHA’K BEAHKH flOCTEAHHK. Hcfip4KHHK, Ert'h44H8rt BEAHKH AUTlViJlET.
      IlHCdX 43, E4PBSA rp4M4THK, 8 BSKgpElJIH, A\tCEU,4 K>AÎE T A^HTi, BTi /VfeT X3HH-
      f Iw ftlîp44 KWEBWA4, mhaoctîa kojkîa rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlabiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele lui Manea cu fraţii săi şi cu fiii.săi şi lui Cernica cu fraţii săi şi cu fiii săi şi lui Clrstea cu fiii săi, ciţi Dumnezeu Ie va lăsa, ca să le fie ocină In Cruşov In clmpul de jos, din Dijma lui Paico două funii şi iarăşi să le fie ocină din Dijma lui Urdea dincolo pină în hotarul Vişinei 3 funii. Şi iar să le fie ocină din Dijma cu Pietre, oricît se va alege de pretutindeni. Şi iar să le fie ocină în Brastoveţ două funii şi in Redea o funie şi în Sălişte 3 funii. Şi iarăşi să le fie la Fîntînele o funie şi in Islaz 3 funii, fiindcă sînt aceste mai sus-zise ocine vechi şi drepte ale mai sus-scriselor slugi ale domniei mele, încă din zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul. Şi am văzut şi am citit domnia mea şi cartea lui Vlad voievod Călugărul, că le sînt drepte averi, deci am întărit şi am înnoit domnia mea cartea cea veche.
      Şi iarăşi să le fie lui Manea cu fraţii săi şi lui Cernica cu fraţii săi şi lui Cirstea cu fiii săi toată partea din ocina lui Stanciul şi a fratelui său Dade oricît se va alege de pretutindeni, pentru că au cumpărat-o de la Stanciul şi de la Dade cu 1800 aspri, însă Manea cu fraţii săi să aibă o parte din acea ocină şi Cernica cu fraţii săi o parte, iar Cirstea cu fiii săi să aibă din acea ocină din a treia parte, jumătate. Şi să le fie iarăşi ocină în Cruşov lui Manea şi lui Vile an şi lui Stroe cu fiii săi şi lui Cernica şi lui Preda şi lui Cirstea cu fiii lor şi popii Mitrea, să le fie toată partea de pretutindeni din ocina lui Novac, fiindcă au cumpărat-o pentru 750 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Staico şi Ducul 4 paşi in lat şi 500 paşi în lung, fiindcă au cumpărat de la Purcariul pentru 200 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui Staico şi lui Ducul 4 paşi în lat şi 500 paşi în lung, fiindcă au pumpărat de la Hîrgotă pentru 200 aspri. Şi iarăşi să le fie lui Staico şi lui Ducul 8 paşi din baltă pînă in măgurea, loc de vie, fiindcă au cumpărat de la Purcariul pentru 142 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Staico şi Ducul şi Vilcan 30 paşi, din baltă pînă în capul cîmpului, fiindcă au cumpărat de la Frăţilă şi de la fiii lui Voico, pentru 240 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui Bue şi lui Coca 22 paşi fiindcă au cumpărat de la Clrstiian pentru 220 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Buia şi Coca 12 paşi de la Cîrstiian, pentru 70 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus-scriselor slugi ale domnie1 mele, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Belciu mare vornic şi jupan Vîlceanul mare logofăt şi Idrea spătar şi Neagoe vistier şi Stănislav paharnic şi Nedelco stolnic şi Tatul comis şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Am scris eu, Barbul gramaticul, în Bucureşti, luna iulie 5 zile, în anul 7058 <1550>.
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
352
www.dacoromanica.ro
     Bibi. Acad., CLXXXIV/12. Orig., perg. (32 X 50,5), pecete timbrată. EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 405-406.
297                                             1550 (7058) iulie 28, Bucureşti.
      t MHrtOCTÎtO BOKÎtO, IlV AiHpHd K0HK0A4 H rOCnOAHHK B’KCCH 3EMAH ă>rpp©-BAAjfÎHCKOH, CHHK llp'kAOKpdro] H BEAHKdrO IlV PdA^A KOHBOAd. AaBaT rocnoA^TKd MH CÎtO nOKEA’kHÎE TOCnOACTBd AAH TdT$A, IAKOKE Aa HM ECT WHHH8 8 Gt’KHMEIJIH, nOHEJKE HAI ECT CTdpd H npdBd IVMHHd H A^AHHd.
      ă nOTOAt, npÎHAE TdT8A npEA rOcnOACTKO MU TEpE 8AO/KII CECTpdAI CH GAdKHUd HdA HETBpVTH A^ WT HErOK WMHH8, BdpE KOAHKO CE JfTET H3BpdT, U’T CBOIO A®SpOKOAIO. ă nOTOM nOKSnH flSAIOTIi WT TdT8A WMHH8 CEKEHH EAHH H nOAOBHHd 3d T tt'BHH. 11 ndK noKSnH ASmot'K whhhS iot A©Ad 8 Gtehmeijjh cewehh r sd pii dcnpH.H ndK noKSnu ASmot’K u>hhh8 wt Gopd wt Eavt£hh wmhh8 8 Gt’Khmeujh, cE/keiih r 3d n dcupii. H ndK AaAE ASMOT'K I KpdBE 8 AEUJHr8EHHd ESKOptB, pa AH WMHII8.
      GEro pdAÎ. AMO£ h rocnoAcTKd mii, qko>ke Ad hm ect b*k whhhS h b’K wjfdKS, HHM H CHHOKHAN HA\ H BH8KOA\ H np’kKHSMHTOAl, HH WT KOTOKE HEnOT/T\KHOKEHMO, no pEH rocnoAcTKd a\h.
      Ge>KE CEtA^TEAlE nOCTdBA'fcEM TOCnOACTBd A\H: HCSndll GTdH BEAHKM EdH H fcSnAH EtAHO BEAHKH AKOpHHK II >K8ndH PdAVA EATiMdHSA BEAHKH AWrWjjiET H HtrOE KIICTHHp H HApt endTdp H TdT^A KOMHC H HeA^ABO <CTOAHHK>1 H GT'KHHCAdB r.EJfdpHHK II $p'MJ,HA'K BEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdBHHK, EA*KMdH8A BEAHKH AIVrU'^ET.
      IIhc 8 rpdA E8k8pei|jh, io a Ie kh awh, b-k a^t >3101.
      f îw AlîpHd KWEKWAd, A\HAOCTÎA EOKÎA rOcnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Tatu], ca să-i fie ocină in Stănceşti, fiindcă îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, a venit Tatul înaintea domniei mele de a aşezat pe sora sa Slăviţa pe a patra parte din ocina lui, oricît se va alege, de a sa bunăvoie. Iar apoi, a cumpărat Lumotă de la Tatul ocină un stînjen şi jumătate cu 10 berbeci. Şi iarăşi a cumpărat Lumotă de la Doda ocină în Stănceşti 3 stîn-jeni pentru 150 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Lumotă ocină de la Sora din Băl-teni ocină în Stănceşti, 3 stînjeni, cu 80 aspri. Şi iarăşi a dat Lumotă 5 vaci la deşugubina lui Bujor, pentru ocină.
      De aceea, am dat şi domnia m.ea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor, de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Stan mare ban şi jupan Belcio mare vornic şi jupan Radul Vîlceanul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Idrea spătar şi Tatul comis şi Nedelco <stolnic>x şi Stănislav paharnic şi Frăţilă mare postelnic. Ispravnic, Vîlceanul mare logofăt.
      Scris în cetatea Bucureşti, iulie 28 zile, în anul 7058 <1550).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Arh. St. Buc., S. I., nr. 570 (Ep. Buzău, XXXI/1). Orig., perg. (31 X 24), pecete timbrată. Cu o traducere din 1850; altă traducere ibidem, ms. 171, f. 301.
      EDIŢII. Trad. D.I.R., B, 407.
       1 Omis.
www.dacoromanica.ro
353
A
                                                                       <1546) august 21, Bucureşti.
      | Mhaoctîio kojkîw, Iu» fllHpHa eoeeoaa h rocnoAHH-E k-ecoh 3ha\ae ăîrrpo-KAdXÎECKOE, chh*k BEAHKaro h np^Aosparo Paava KOEKOAa. A<*caT rocnoAcTKO a\h cî» noB’kaEHîE rocnoAcTKa mh Gtah h Tokcae'e h AlaH'fc h Gtohka 11 Eaeoujhh h K8mioa4T
H A0EPa H C"K HHJf CHHOBH, EAHUH HM Eoj"K AacT> I3K0>KE Aa HM ECT tVHHHS 8 EdH-AEEI|IH TpETarO AEAO, 4AH WT nOCK8AE, B4pE EAHK4 <HM CE H3> EpATH MECTO.
      H naKH Aa m8 ect u>hhh8 8 Hwhejjjh tpeth aea, aah wt jiocb8ae> BapE
EAH<Ka HM CE > H3BpaTH AIECTO.
      H naKH Aa M8 ECT IVHHH# $ HEpH'ETEUJH TpETH AEA, aAH WT nOCE^AE, <BapE EAHKa HA\ CE H3Epa>TE MEcTO.
      sIah aeAa Eaeoujhhob B'Eca, jiohoke hm ect cTapa h npasa cevhhha h A^AHHa>. <fl [iotom, HMaujE np8 npEA rocn©ACTK® *h <cec Gtohka h cko IIlEpEaH
H .CEC BpaTHiaM CH, flOHEOKE CÎE BHMUE pEHEHE KOM4TE, 4 IVHE c8T EHAE APtKAAE H fjpHTECHEHE EE3 34KOH4 WT 4HEJ1CEH EaEOUJH<HOB, CÎH BHMUE J1HC4HH, GT0HK4 H IllEpEail CE BpaTHiaM CH.
      ă K"EAa ECT EHA CEA4, WHH JipÎHAOUJE fipEA r0CJ10A<CTB4 MH, TEpE CE JOp’Kllil: ahh8. fi 8 tem paAb rocnoACTKo mh c8ah hx no npasS 3akoh, ce hecththmh npa-BHTEA<ÎH TOCnOACTBa MJT> H H3H4HAWX rOCJlOACTBO MH KaKO c8T EHAE BHUJE pEHEHE KOM4TE H IVHHHE, WHE c8T EHAE 4HEJ1KHIO <EaEOIJJHHOB > BHUJE J1HC4HH, GT4H H ToKCAE-E H ®4Ht H GTOHKA H EAEOUJHH H K8HIOA4T H A0KPa • • ■ WHHHE, 4H8 c8T EHA APtKAAH GTOHKa H IIlEpEaH CE HET4M CH EE3 n8T4. T4KO <WCT4AH c8T G>TOHK4 H IIlEpE4ll CE EpaTHQM CH IVT 34K0H4 IVT npEA rOCJlOACTEA MH.
      GEro paAî, hm aM^JC h rocnoAcTKO mh <aHEnKHio> Eaeoujhhoe, chhobh JÎhhu,ek H GT4HEB, AT^UJEpE EaEOUJHHOB, H>KE c8t BHUJE J1HC4HH, QKOJKE Aa HM ECT K"E «VM<HH8 H B"E WX>aE8, HHM H CHHOBOM HM E BH8KWM H np’bBHSiJETOM HM. H a Bl HHX np*E-AaAHKa Aa H’bcT, <h8 Aa ECT> IVCT4BUJHM HM. H HH WT KOrOJKE <HEnOTEKHOBEHHO>, no ivpH3M8 rocnoACTBa mh.
      Ge>ke h cbeaeteahem no<cT4E>HX rocnoACTEO mh: hcSjiah Gt4h beahkh eah Kp4AEBCK8m H K8J14H EeHTHA"E BEAHKH ACOpHHK H HCSflAH PaAVrt BEAHKH AWriVjjlET H <Eap>e8a cnaTapH TEprE bhcthop h Gtahko ctoahhk h EaA'fc jiexaphhk h AhhkSa komhc
H IIp’EKSA nOCTEAHHK. HcnpABHHK, AP^^H BEA JlOpTAp.                       __
      H a» nHcax, Hau ahkik, b*e ctoahh rpaA E8kopeujh, MtcEU,4 aerScT kă a^hh
B"E AtT x^HE1-
      f îw ALjpHA BWEBIVA4 ,A\HAOCTÎ/ft EOHCIA TOCnOAHHE.
      | Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunjilui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi Tocsabă şi Manea si Stoica şi Baboşin şi Cuciulat şi Dobra şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie.- ocină in Vaideeşti a treia parte, însă de pretutindeni, oricit li se va alege locul.
      Şi iar să le fie ocină in Ioneşti a treia parte, însă de pretutindeni, oricit li se va alege locul.
      Şi iar să le fie ocină în Cernăteşti a treia parte, insă de pretutindeni, <oricît li se va alege> locul.
      Insă toată partea lui Baboşin, pentru că le este veche şi dreaptă <ocină şi dedină).
      <Iar> apoi, au avut pîră înaintea domniei mele <cu Stoica şi cu> Şerban şi cu fraţii lor, pentru că <aceste> mai sus-zise averi, ele &U fost stăpînite şi cotropite fără lege de nepoţii lui Baboşin, <aceştia> mai sus-scrişi, Stoica şi Şerban cu fraţii lor.
354
www.dacoromanica.ro
      Iar clnd a fost acum, ei au venit înaintea domniei <mele de s-au> pîrît de faţă. Iar întru aceasta, domnia mea i-am judecat după legea dreaptă, cu cinstiţii dregători ai (domniei mele) şi am aflat domnia mea că aceste mai sus-zise averi şi ocine, ele au fost ale nepoţilor lui <Baboşin>, mai sus-scrişi, Stan şi Tocsabă şi Manea şi Stoica şi Baboşin şi Cuciulat şi Dobra... ocine, ci le-au stăpinit Stoica şi Şerban cu ceata lor fără cale. Astfel, <au rămas S)toica şi Şerban cu fraţii lor de lege dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea <nepoţilor> lui Baboşin, fiii Aniţei şi Stanei, fiicele lui Baboşin, care sînt mai sus-scrişi, ca să le fie de ocină <şi de) ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar la ei prădalică să nu fie, <ci să fie) celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni (neatins), după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Stan mare ban al Craiovei şi jupan Ventilă mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi (Bar)bul spătar şi Gherghe vistier şi Staico stolnic şi Badea paharnic şi Diicul comis şi Pîrvul postelnic. Ispravnic, Drăghici mare portar.
      Şi am scris eu, Nan diacul, în cetatea de scaun Bucureşti, luna august 21 zile, în anul 7055 1 <1547).
      f Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
      Inst. de istorie „N. Iorga“. Fotocopie după original, rupt şi şters, aflat la Arh-vele Statului din Budapesta.
      Văleatul greşit, datat după divan.
NOTĂ
      Documentul de faţă ne-a parvenit după ce volumul a fost încheiat, motiv pentru care l-am aşezat la sfirşit, în anexă, cu numerotare aparte.
        1 Ultima cifră pare a fi adăugată cu altă cerneală.
355
www.dacoromanica.ro
              LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE
     EDIŢII ANTERIOARE
1526 ianuarie 8 (Ştefulescu, Doc. sL-rom., 87-88).
<1535 iulie - 1545 februarie) (D.I.R., B, 184-185;.
<1535—1545) aprilie 18 (Ştefulescu, Doc. s l.-rom., 101—102).
<1536-1545) martie 3 (D.I.R., B, 202 -204).
1537  iunie 28 (D.I.R., B, 229;.
1538  octombrie 16 (D.I.R., B, 253;. 1540 februarie 23 (D.I.R., B, 266—267;. <1542 ianuarie — 1545 februarie) (D.I.R.
       B, 280).
1544  septembrie 17 (Iorga, Ep. Buzău, 175
       —177 şi Cipariu, Arekiou, 538—539).
1545  februarie 28 (D.I.R., B, 318;.
1545 <martie-iunie> (D.I.R., B, 318-319;.
1545  iunie2 (Ştefulescu, Doc. sl. -rom., 110-112)
<1546) aprilie (D.I.R., B, 335-336;.
1546  aprilie 8 (D.I.R., B, 336-337;. 1546<mai-iunie> (DJ.R, B, 337;.
1546 mal 29 (D.I.R., B, 338;.
1546 iulie 25 (D.I.R., B, 343;.
1546  octombrie 3 (D.I.R., B, 344;.
1547  ianuarie 20 (D.I.R., B, 348;. <1$47> ianuarie 20 (D.I.R., B, 348—349;. 1547 aprilie 26 (D.I.R., B, 349-351;. <1547 după aprilie 26) (D.I.R., B, 35i;. 1547 iunie 25 (D.I.R., B, 36o;.
1547 iulie 2 (D.I.R., B, 363-364;. 1547 august 9 (D.I.R., B, 364;.
1547 august 19 (D.I.R., B, 366;.
1547  august 27 (D.I.R., B, 366-367;,
356
           EDIŢIA NOASTRĂ <1536—1540) ianuarie 8, doc. 3. <1536 februarie-martie), doc, 4. <1536) aprilie 18, doc. 10. <1536) martie 3, doc. 8.
<1536) iunie 28, doc. 19.
1539 octombrie 16, doc. 84.
<1539) februarie 23, doc. 74.
<1542 ianuarie 10—1544 mai 4), doc. 115.
1543 septembrie 17, doc. 150.
                                    i
<1544) februarie 23, doc. 157.
1545 aprilie, doc. 171.
<1544) iunie 2, doc. 162.
<1546) iunie <înainte de 30), doc. 205. <1545) aprilie 8, doc. 172.
<1545) iunie 14, doc. 182.
<1545)   mai 29,   doc. 178.
<1545)   iulie 25, doc. 184.
<1545)   octombrie 3,   doc. 189.
<1546)   ianuarie   20, doc. 195.
<1546)   Ianuarie   20, doc. 196.
<1546) aprilie 26, doc. 199.
<1547 după aprilie 10), doc. 225.
<1546) iunie 25, doc. 204.
<1546) iulie 2, doc. 207.
<1546) august 9, doc. 213.
<1548 mal-iunle) 19, doc. 253.
<1546) august 27, doc. 214.
www.dacoromanica.ro
1547 septembrie 20 (D.I.R, B, 368—369/
1547  <septembrie-noiembrie> 21 (D.I.R,. B,
       369-370/
1548  aprilie 25 (D.I.R., B, 374-375/ 1548 mai 22 (D.I.R., B, 378-379/ <1548 mai—1552 iunie) (D.I.R., B,
       375-376/
1548 iunie 19 (D.I.R., B, 382/
1550 iunie 5 (D.I.R., B, 400-401/
<1546) septembrie 20, doc. 216. 1547 <ianuarie-iulie) 21, doc. 223.
<1549-1552) aprilie 25, doc. 276. <1549-1552) mai 22, doc. 280. <1548 mai 4 — iulie 2), doc. 249.
<1547) iunie 19, doc. 234.
<1547) iunie 5, doc. 231.
www.dacoromanica.ro
             INDICE ONOMASTIC
PRESCURTĂRI, SEMNE
c.     = comună   
j       = judeţ   
lg-     = lîngă   
log.   = logofăt  
menţ.  = menţiune 
mnc.  = municipiu 
m-re. = mănăstire 
or.     = oraş    
SIMBOLICE, LĂMURIRI
pah.   = paharnic 
post. = postelnic 
pt.    = pentru   
ş.a.  = şi alţii  
top.  = toponimic 
V.      = vezi    
vist.  = vistier  
        * asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti.
( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi, prin indicaţia „menţ“., lipsa de contemporaneitate.
< > paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identificările.
—pauza pusă la începutul rindului arată că forma onomasticului este diferită de cea frec* ventă.
(?) semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales traduceri vechi şi copii. Cuvîntul „probabil" — în cazul numirilor dispărute — a fost folosit atît pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cit şi îndoiala în cazurile de omonimie.
        Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate în text. Identificările s-au făcut în funcţie de împărţirea administrativă actuală, indicindu-se, în măsura posibilităţilor, şi împărţirea pe judeţe istorice.
        Trimiterile sînt făcute la numărul documentului.
                                  A
Ada(uge), vinde ocină în Prădăliceşti 160.
Aga, tatăl lui Barbul, stăpin în Ageşti (menţ.) 210.
Aga, vinde parte la Clrlomăneşti 113.
Ageşti, sat {Hagieşti, j. Vlaşca; azi In c. Poeni, j. Teleorman), întărit lui Mihnea pîrcălab ş.a. 210.
Aiaz' 'v. Badea Aiaz.
Alăman cel bătrîn <vătaf) din Stăneşti, familie 11; vinde delniţă 235.
Albota, sat <j. Argeş), părţi ale m-rii Tu-lana schimbate pt. Miceştii de Sus 154.
Albotă din Ruşeţu, întărit cu ocină 285.
Albul din Cepari, slugă domnească, i se întăresc satele: Voiceşti, Cacaleţi, Ple-şeşti şi Cocoţi 290.
Albul (Alb), fiul: lui Balotă, dăruieşte ocina din Viţicheşti, pt. gloabă 12; ~ lui
    Benea, întărit la Homeşti 265; ~ lui Neagoe, se judecă pt. Dăneşti 92; ~ lui Radul portar, întărit cu satele Ce-pari, Căzăneşti ş.a. 24.
Albul, întărit la Cîrstieneşti 284.
Albu vinde părţi la Pietrari 18.
Albul (Alb) vistier, stăpin în Cepari, Căzăneşti şi Bumbueşti 24; vinde satul Ciunteşti (menţ.) 207.
Albul Rogoz (Albul) stolnic, 291; mare stolnic în sfatul domnesc 79—82, 84—87, 91—96, 98—100, 102—105, 108, 110, 113—122, 124—147, 149—157, 159—165 167—169; <eroare:> Fătul 101.
Alexandru voievod, tatăl lui Mircea voievod <eroare) 243.
Alexandru (Mircea) domn al Ţării Româneşti <1568—1577) 293.
Alexenl, sat <j. Oorj), întărit Neagăi ş.a. 186.
www.dacoromanica.ro
359
Alunii, sat <j. Vîlcea), întărit lui Stepan piseţul ş.a. 286.
Amlaşul şi Făgăraşul, în titulatura domnului Ţării Româneşti 8,39, 71,119,180.
Ana, fiica lui Grămadă, stăpînă în Gîr-bovi 33.
Ana, sora călugăriţei Sara, schimbă Ani-noasa cu averile lui Stoica Milco 66.
Anania, episcpp al Buzăului 270; drepturi 150.
Anca, doamna lui Ylăduţ voievod, mama lui Vlad Înecatul, întărită cu parte la Pătrăreşti 31.
Anca, fiica : lui Badiul, înfrăţită pe ocină la Găvăneşti 230 ; ~ lui Dumitru, întărită în Prislop şi Pereni 157.
Anca, i se întăreşte parte în Groşi 48.
Anca, în pricină pt. ocină în Fărcăşeşti şi Teleşti 128.
Anca, vînd: vatră de casă şi grădină în Mihăeşti 17; ~ parte în Mileştii de Sus
    197.
Andrei, închină parte lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Andrei, popă traduce act (menţ. ulterioră) 48.
Andreiaş v. Valea lui Andreiaş.
Andronache, vornic mare de Tîrgovişte (menţ. ulterioră) 294.
Angliei, ţigan 87.
Anghelina călugăriţa <eroare) v. Marla din Goleşti.
Anghelina, fiica lui Lorinţ, soţia lui Gher-ghe, întărită cu ocină în Bugheni 274.
Anini, sat <probabil Valea Anilor, j. Mehedinţi) întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Aninoasa de lg. Tîrgovişte, sat <j. Dîmbo-boviţa; azi în mnc. Tîrgovişte), dăruit Mitropoliei din Tîrgovişte de Basarab şi Radu voievozi 51, 66; întărit Mitropoliei din Tîrgovişte 51, 54, 66, 212-
Aniţa, fiica lui Baboşin, familie (menţ.) A.
Apostol logofăt de la Episcopia Buzăului, traduce act slav (menţ. ulterioară) 187.
Arbune turcul, tatăl Voicăi (menţ.) 17.
Arca din Crasna, fratele lui Stanciul, pierde ocina 205, 206.
Arca, fiul lui Dan, întărit cu fraţii săi în Fărcăşeşti şi Teleşti 128.
Arca, frate cu popa Bortă, familie, întărit cu ocină în Fata 262. 1
Arca, vinde parte în Stejarul 253.
Arefu v. Hareş.
Areşani, locuitori aî satului Arefu 172.
Argeş (Uspenia), m-re, în or. Curtea de Argeş 28; stăpînă de sate, vămi, mori, ţigani 24, 54, 107, 114, 118—120, 135, 204, 215, 274; danie de la Neagoe Basarab 274; pricini 138, 284; egumen 111.
Argeş, oraş <Curtea de Argeş), în pricină cu m-rea Bistriţa pt. satul Stroeşti 164; act domnesc scris în ~ 119.
Argeş, rîu, sate pe <— 65, 228.
Aricea, ţigan 180.
Arsenie, partea lui în Stejarul (menţ.) 253. Arvăteasca v. Harv&teşti.
Athos, munte în Grecia, mănăstiri:
    Dohtar (Sf. Mihail şi Gavril), danie de bani 7;
    Ehsinoh <Xenofon), in pricină pt. satul Recica Dabului 75;
    Hilandar 6;
    Sf. Pavel (m-rea Sf. Gheorghe) danie de bani 4,8; egumen 8;
    Turnul Sî-lui Sava de la Careia, danie de bani 6.
Auşul, cu drepturi în Ţigăneşti 263. Auxentle, diacon la m-rea Tismana 230.
                                      B
Babo, ţigan 110.
Baboşin, nepotul lui Baboşin, familie, întărit la Ioneşti ş.a. A.
Baboşin, tatăl Aniţei şi Stanei, familie, stă-
    fiîn în Ioneşti, Cernăteşti şi Vaideeşti menţ.) A.
Baciovul, baltă domnească <j. Dolj) dăruită lui Ţalapi log. 1.
Baciul, vinde părţi de ocină In Bătieşti
    293.
Badea, clucer din Hotărani dăruieşte m-rii Bistriţa satul Muşcel 184.
Badea, comişi: nepotul lui Badea Cotes-cul, familie, întărit cu ocină în Ştefă-neşti 274; ~ ispravnic în sfatul domnesc 19; ~ în sfatul domnesc v. Badea Zem-lău.
Badea din: Clejani, postelnic, ispravnic 30, 45; ~ din Făgeţel vinde lui Neagoe Basarab ocină la Plopul 254; ~ din Şuiei cumpără ocină (menţ.) 290. Badea, fiul: Coteneasei, vinde parte în Co-teniţa 272; ~ lui Mihnea vist., întărit la Futeşti 152; ~ popii din Tipăreşti, scrie act domnesc 174.
Badea, întăriţi: cu parte în Blagodeşti 148;
    ~la Strîmba şi Lovu 283.
Badea, logofăt scrie hrisov 36'.
Badea, paharnic, ţine zălog ocină la Ostro-vu de la Olt (menţ.) 43.
Badea, pîrcălâb, soţul Caplei, stăpln de sat şi ţigani în Elhoveţul 183.
Badea postelnic mare în sfatul domnesc v. Badea Aiaz.
Badea, scrie act domnesc 158; v. şi Badea log.
Badea stolnic mare <eroare) v. Badea Zem-lău.
Badea, sulger, fratele lui Vlaicu mare log. din Piscani, întărit cu părţi în Ageşti 210.
Badea, ţigani 65, 107, 144.
Badea, vinde parte în Tigveni 114. Badea, vornic, stăpln în Viişoara şi Tiha 65.
360
www.dacoromanica.ro
Badea Aiaz-Izvoranul («— Iaz, ~ al lui Izvoranu) mare postelnic, dă bani cu Împrumut 144, 156;
       in sfatul domnesc 1, 5, 10—15, 17 —24, 26, 27, 29—33, 35—46, 48—52, 54, .56—62, 64—66, 70—73, 75—77, 79 —82, 84—87, 91—100, 102—108, 110, 113; fost mare post. 119, 167; ispravnic 12, 59, 168.
Badea.al Pipercăi (~ al Pipercului), vinde livadă !n Groşi 48.
Badea Cotescul, unchiul lui Badea comis, familie, stăpin in Ştefăneşti şi Bugheni
    «.) 274.
                                                                                 Bmlău (Badea Zăblău) din Budu-
    reşti,
       în sfatul domnesc: mare comis 79— 82, 84—87, 91—106,108, 110,113—117, 119—147,149—157,159,161—165,167— 172; mare paharnic 173—175, 179—183, 186—189, 191—195, 198, 199, 202,-206, 207, 209, 210, 213; mare spătar 215, 219—223, 226—238, 240; <eroare:) mare stolnic 228.
Badiu v. Badu al Badiului.
Badiul din Găvăneştii de Coastă, înfrăţeşte pe fiica şi ginerii săi pe ocină 230. Badiul {2), închină parte in Trestenic lui Dragul clucer 140.
Badiul, ocina lui din Cucuteni întărită fiilor săi 294.
Badhţl, vinde ogoare la Popeşti 19.
                                                                        Bahna, sat <azi în mnc. Drobeta-Turnu Severin), întărit m-rii Tismana 222, 232. Baia de Fier (Baia) ,sat <j. Gorj) 278;
    părţi întărite lui Stepan piseţul ş.a. 286. Baico, întărit cu ocină în Turbureşti 38, 61. Balaur, fiul lui Balaur log., întărit cu ocină la> Bădeni 5.
Balaur logofăt, stăpin, familie, dobîndeşte ocină Ta Bădeni pt. slujbă dreaptă de la Radu <de la Afumaţi) (menţ.) 5. Balaur postelnic, hotarnic 196.
Baldea, tatăl lui Stanciul din Redea lui Florea 39, 41.
Baldovin <p!rcălab), soţul jupaniţei Maria <din Goleşti) dăruieşte Mitropoliei din Tirgovişte vinăriciul boieresc din dealul Ştefăneştilor 27.
Balea din Nucşoara, jurător 269.
Balea, întărit la Săcşorii de Jos şi Ludeşti 78.
Balea, işi înfrăţeşte fiicele pe ocina Zăr-nească 58.
Balea paharnic <din Pietroşani), dăruieşte m-rii Snagov parte cu vinărici In Dealul Cîrciumarilor 132.
Balea, partea lui la Crtngeni 255.
Balotă v. şi Stoica Balotă.
Balotă din Viţicheşti, tatăl lui Oncea ş.a. (menţ.) 12.
Balta, sat <j. Mehedinţi)^ părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Balta, top. la Rădăcineşti 141.
Balta Albă, baltă la Potelu <j. Romanaţi; azi j. Olt) 180.
Balta Calului, baltă <lgt Dăbuleni, j. Romanaţi; azi j. Dolj) întărită lui-Detco mare arm aş 144.
Balta Doamnei <probabil balta Greaca, j. Ilfov), parte din vama* de peşte Întărită m-rii Nucet 136.
Ban, In pricină cu m-rea Bistriţa pt. satul Bogdâneşti 179.
Ban, ţigan 65.
Ban, vind: parte in Bălegoşi 173; m vie la Rădăcineşti 141.
Banco, vinde parte şi loc de livezi In Groşi, la Valea Sasului şi Priboiasa 48.
Bancul din Giuleşti îşi vinde partea 21.
Bandul, fiul Voicăi, întărit la Dăneşti 92.
Banea, ţigan 144.
Barbul nan al Craiovei v. Barbul Craio-vescu.
Barbul <din Boldeşti) mare comis, fiul lui Udrea comis, pierde satul Pirscoveni pt. hiclenie 82;
       In sfatul domnesc 33, 35—46, 48— 52, 54, 56—62, 64—66, 69, 70—73, 75— 77; <erori:) Bucur 48, Radul 69.
Barbu <din Pietroşani), mare vistier, mare spătar, mare vornic; intervine pt. iertarea lui Bălan pîrîş 209;
       in sfatul domnesc: mare vistier 171 —182; mare spătar 183, 187, 189, 191— 195, 197—199, 201, 202, 204, 206, 207, 210, 213, 214, 216; mare vornic 219— 223; 226, 227, 229—238; ispravnic 210, 221, 224, 234, 238; <eroare:) Iarciul 191.
Barbul din: Timpeni vinde ocină 280; a din Tocsobeşti, jurător 268.
Barbul, fiul Agăi, aşează pe ocină sa din Ageşti, pe Vlaicu mare log. din Piscani 210.
Barbul, fiul lui Udrea v. Barbu din Boldeşti.
Barbul grămătic, scrie acte domneşti 235, 296.
Barbul, In pricină pt.. parte la Poenile Zlă-tariului 137.
Barbul, întărit la Săcşori şi Ludeşti 78.
Barbu spătar mare v. Barbu din Pietroşani.
Barbu, unchiul lui Stoica, dobîndeşte ocină in Ruseneşti pt. slujbă credincioasă şi aşează pe nepotul său 29.
Barbul, vinde In Cucuteni (menţ. ulterioara)
    294.
  Barbul vornic mare v. Barbul din Pietroşani.
  Barbul al Gogoşoaiei <mare ban al Craiovei), hiclean, pierde sat (menţ.) 276.
  Barbul Craiovesou, mare ban, fiul lui Preda ban, dăruieşte ocină (menţ.) 29.
  Barbul Craiovescu, mare ban, vlastelin, <fiul lui Neagoe Strehăianul), ctitor al m-rii Bistriţa, Ii dăruieşte sate, bălţi, vii etc.
    180.
  Baroe v. Manea al lui Baroe.
  Basarab voievod v. Neagoe Basarab.
www.dacoromanica.ro
361
Basarab cel Tînăr (Băsărăbiel), domn al Ţării Româneşti <1477—1482> 154, 271.
Basneşu, dobindeşte ocină tn Fata.pt. slujbă credincioasă, de la Neagoe Basarab 262.
*Băbenl, sat (lg. Măteşti, j, Buzău), părţi întărite lui Lupea 102.
Băbenl, sat <j. Vîlcea), parte întărită m-rii Bistriţa 180.
Bftdeni, sat <j. Săcuiani; azi rj. Buzău), părţi întărite lui Mihnea vist. ş.a. 5; părţi întărite lui Oulea ş.a. 281.
B&denl, sat, parte întărită lui Stepan ş.a. 261.
Bădica comis, fratele lui Stroe v. Radu B&dică.
Bădica, ţigan 24.
Bădicea8a. top. la Nămăeşti <j. Muşcel; azi j. Argeş) 237.
B&dilă, întărit la Văsălaţi 30.
Băiaşi, sat <Băiaşu, j. Vîlcea), întărit lui Neagu ş.a. 295.
Băican, ţigan 65.
B&ileşti, sat <azi oraş), silişti domneşti întărite lui Tatul log. ş.a. 1; întărit lui Detco mare armaş 101, 144.
*Bălaci, sat (probabil lg. Gherghiţa, j. Prahova) 49.
Bălan, se judecă pt. Măniaci cu cărţi mincinoase 209.
Bălăceşti, sat (probabil j. Gorj), parte întărită lui Drăghici ş.a. 35.
Băldăluiul v. Gura Băldăluiului.
Bălegoşi, sat (Deleni, j. Buzău), parte întărită lui Stan ş.a. 173.
Bălileşti, sat (j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş, probabil în c. Bălileşti) 260.
*Bălteni, sat (lg. Broşteni, j. Argeş), întărit jupaniţei Caplea 110.
Băltenl, sat (j. Buzău) 297.
Băneşti, sat <j- Prahova), cu munte, întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
Băneştii de pe Neajlov, sat (j. Ilfov), întărit lui Bîrcă pitar 228.
Băneu, se judecă pt. părţi în Văsălaţi 30.
Bărbat, tatăl lui Oprea, stăpîn la Spinu din Lovişte 226.
Bărbătescu v. Mihai Bărbătescu.
Bărbulea, înfrăţit în Stoineşti 203.
Băsărab v. Neagoe Basarab.
Băsărăbiel v. Basarab cel Tinăr.
Băsărăboia v. Despina.
Băteşti, sat, ogor întărit lui Săbian 17.
Bătieşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Vultureşti, j. Argeş) 293.
Băţile v. Buţilea.
Beceni, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Coman ş.a. 239.
Bejan, vinde falce la Tigveni 24.
Bejeşti, sat (Băjeşti, j. Argeş) 185.
Belcio (din Coteşti), mare vornic, în sfatul domnesc 264—267. 270—274, 276— 283, 285, 287—291, 293—297; ispravnic 276.
Beleţ din Negreni, jurător 269.
Benea, întărit la Homeşti 265.
Benea, ţigan 87, 144.
Benga v. Standul Benga.
Bercea, cumpără ocină la Gîrbovi 33.
Bercea, în pricină pentru Stăneşti v. Bor-cea, nepotul lui Tatul vornic.
Bercea, „moşul" lui Stoica, pierde ocină în Rusineşti 29.
Berislăveşţi, sat (j. Vîlcea), parte întărită lui Dolofan vătaf cu ceata sa 77; părţi cu deal întărite lui Boşca 86.
Berivoe, fiul lui Vladul, vinde parte din Comarnic 65.
— Berevoe, pierde drepturi în Cucuteni 294.
Berteşti, sat (j. Ialomiţa; azi j. Brăila) întărit lui Drăghici spătar 65.
Bila, ţigan 65.
Bilea din Săpata, tatăl lui Stan (menţ.) 287.
Bircie, la Gilort, sat (Bircei, j. Gorj), părţi ale lui Stan Ciocuţ 85.
Bistreţ (Bistriţa?), baltă (j. Dolj), parte întărită lui Radu vist. 69; parte dăruită lui Detco mare armaş 144; întărită Tismanei 232.
Bistriţa (Uspenia) m-re, întărită cu sate, mori şi gîrle 164, 167, 174, 175, 179, 180/184, 195, 196, 221, 227, 292; pricini cu m-rea Tismana 10, 49, 199; egumeni 49, 164, 167, 175, 179, 180, 195, 292.
Bistriţa, rîu (afluent al Oltului), m-re-pe ~180.
Bistriţa, silişte şi sat (Bistreţ, j. Dolj) părţi cumpărate de Radu Paisie şi dăruite lui Radu vist. 69.
Bizina, ţigan 65.
Bîca, ţigan 87.
Bîlborea, tatăl lui Oană, închină partea sa din Clocotici lui Oprea vornic 163.
Bîra v. Sten Bîra.
Bîra, întărit la Coteniţa 272.
Bîrca, sat <j. Olt), întărit m-rii Argeş şi lui Pătru pîrcălab 120.
Bîrcă pitar, soţul jupaniţei Irina, întărit cu Băneştii de pe Neajlov, Sîrbii de pe Argeş şi părţi la Româneştii de Jos 228.
Btrleşti, sat (probabil c. Corbu, j. Olt) 52.
Bîrsean, scrie act domnesc 280.
Bîrseanul vornic, călugărindu-se, dăruieşte arte din Cîrciumari cu vecini m-rii nagov 108.
Bîrseşti, sat (j. Argeş), parte cu moară şi pomet întărită jupaniţei Marga ş.a. 24.
Bîrseşti, sat (Bîrseştii de Sus, j. Olt), parte întărită lui Detco mare armaş ş.a. 144; probabil acelaşi: 251.
Bîrseşti, sat (j. Vîlcea), hotare 223; dăruit m-rii Govora de Neagoe spătar 62; întărit lui Dumitru log. 223,
Bîrzeşti, sat, parte întărită lui Radomir vornic şi Drăghici piseţ 22.
Bîrzeşti, sat (j. Vîlcea), părţi întărite lui Neagomir ş.a. 18.
Bîrzo Gîrla, gîrlă la balta Bistreţul 232.
Bîsca, rîu, (afluent al Buzăului) 53.
562
www.dacoromanica.ro
*  Blagodeşti, sat (Lunca, j. Ialomiţa), părţi
    Întărite jupaniţei Caplea ş.a. 148.
Blaj. (Blăjul), sat (j. Romanaţi; azi j. Olt)
< întărit Deicăi ş.a. 104; jumătate, întărit lui Detco mare armaş 144.
*  Blădeşti, sat <probabil j. Prahova), părţi
    întărite lui Mihăilă ş.a. 249.
Blendca, vinde ogor în Băteşti 17.
Boba, partea lui din Plăseni (menţ-1 291.
Boba, etăpînă în Nişcovenii de la Cîlnău şi de la Nişcov- 33.
Boban, ţigan 65.
Bobotea, diac, scrie act domnesc 60.
Bobotnl, baltă la Nedeia <j. Dolj), dăruită lui Detco mare armaş 121.
Bobţj v. Malul Bobului.
Bodăieşti v. Budoeşti.
Bodea, închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Bodeşti, sat <j. Vîlcea), părţi întărite lui Neagomir ş.a. 18.
Bodiu v. Obîrşia lui Bodiu.
Bogdan, fratele lui Coman, în pricină pt. parte în Măneşti pe Olteţ 73.
Bogdan logofăt, ispravnic în sfatul domnesc 264.
Bogdan, scrie acte domneşti 22, 71, 216.
Bogdan, ţigan 144.
*  Bogdăneştii de la Codmeana, sat (Răchi-
    ţele, j. Argeş) întărit m-rii Bistriţa, dania liiî Danciul comis 179, 180.
Bogdăneşti, sat <c. Bujoreni, j. Vîlcea), al m-rii Cozia 71; probabil acelaşi: parte întărită lui Detco vornicul 149.
Boia, vinde partea lui din Fata m-rii Govora 262.
Boica, cumpăra ogoare la Zlătărei 256.
Boiceşti, sat (Buiceşti, c. Butoieşti, j. Mehedinţi) întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Boja, ţigan 144.
Bojin, fratele lui Radul Zăm, răscumpără ocină în Sălcuţa 94.
Bojorani, sat <j. Vîlcea), părţi întărite lui Stoica mare pah. ş.a. 99.
Bojarăşti v. Bujorăşti.
Bolan, ţigan 144.
Bolea Moldoveanu, dăruit de domn cu ocină în Sălcuţa 94.
Boleţ, din Lipia, martor 270.
Boloşin, stăpînpe o jumătate din Călineştil6.
Boloşin stolnic mare în sfatul domnesc 172.
Boluşin mare pitar, hotarnic la Stroeşti 1*4.
Borăseul, sat <j. Gorj) în hotar cu Homneşti 200.
Borean, tatăl lui Stănilă (menţ.) 24.
Borcea, părinţii lui cotropesc satul Orbo-eşli 145.
Boreea, (Bercea) nepotul lui Tatul vornic, întărit în Purcăreni 80,81; probabil acelaşi: Bercea, în pricină pentru Stă-ncşti 103.
Borcea şetrar mare, familie 110; stăpîn în Vieroş, Mărăcineni, Goleşti, Vră-neşti ş.a. 109, 110.
Bordea, ţigan al m-rii Bistriţa 180.
Borea diac, scrie act domnesc 15, 75.
Borsea, în pricină pentru părţi la Văsălaţi 30.
Borte popă, frate cu Arca şi Mihăilă scriitorul, întărit cu ocină în Fata 262,
Boşca pitar, întărit cu ocină şi deal la Beris-slăveşti 86.
Bot v. Stan Bot.
Boul, pîrîu la Plopul 254.
Boul, pîrîu la Stroeşti 164.
Bouroşu, vinde ogor în Crivina Broştenilor 231.
Bozoeşti, top. la Cuca 185.
Brabeţi v. Vrabeţl.
Bragă, în pricină pt. parte la Beceni 239.
Bran, întărit în Cucuteni 294; ~ în Zlătărei, <eroare> v. Radu, fiul lui Danciul.
Bran partea lui în Tigveni 114.
Braneţu v. Brăneţi.
Braniştea, sat (probabil j. Prahova; azi j. Dîmboviţa, c. I. L. Caragiale), în descriere de hotar la Dălbăneşti 91.
Brastoveţ, sat (Brastavăţu, j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi întărite lui Manea ş.a. 296.
Braţul v. Manea al lui Braţul.
Braţul armaş, fratele lui Vlaicul, întărit cu satul Ţigăneşti şi sălaşe de ţigani 42,- 178.
Braţul diac mic, scrie acte domneşti 135, 251, 254; probabil acelaşi: Braţul din Negeşti piseţ, scrie act domnesc 279.
Braţul, întărit la Grabicina şi Şchei 129.
Braţul, vinde ocină la Muşcel 70.
Braţul vornic (eroare) v. Radul vornic.
"Brădăţeni, sat (probabil lg. Jiblea, j. Vîlcea) întărit m-rii Cozia 71.
Br&det, m-re (j. Argeş) 15; cotropeşte satele Brătianii de Sus şi Groşi 171; egumen 15.
Brădet, sat (j. Gorj), în hotar cu Bujorăşti 279.
Br&eşti, sat (j. Buzău) 58.
Br&g&reşti, sat (probabil Pucheni, j. Prahova), jumătate, întărit doamnelor Despina şi Ruxandra 219-
Brăila, judeţ în eparhia Buzăului 150.
Br&neţi, sat (j. Romanaţi; azi Braneţu, j. Olt), întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
’Brătea, sat (probabil Brăteşti, j. Argeş), loc de stupină întărit jupaniţei Marga 24.
Brătianii de Sus, sat (Brăduleţ, j. Argeş) întărit lui Voico ş.a. 171.
Brătilă, partea lui în Nişcovenii de la Niş-cov şi Nişcovenii de la Cîlnău 33.
Brătuleasca, moşie la Tigveni, întărită m-rii Argeş 114.
Breaza, sat (j. Prahova) întărit lui Dră* ghici spătar ş.a. 65.
Bresniţa, sat (j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
www.dacoromanica.ro
363
Breştet, partea lui In TigVeni 114.
Broşteneasca, moşie la Urlaţi <j. Săcuiani; azi j. Prahova), parte întărită lui Stoica ş.a. 40.
Broşteni v. Grivlna Broştenilor.
Brîncoveni, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit lui Detco mare armaş 144.
♦Brusturoasa, sat <lg. Sălătrucu, j. Argeş), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24.
*Buari, sat <lg. Letca Veche, j. Ilfov) 27, 42.
Bucea (Burţi), întărit la Săcşori şi Ludeşti 78.
Buceaci (Buceciul), munte <Bucegi, j. Prahova), parte dăruită Mitropoliei din Tîr-govişte 50; întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
Buceaciu, ţigan 65.
Buciaci, fratele lui Micul, întărit în Miri-leşti şi Cîrpoi 23.
*Bucic&neşti, sat <probabil Bucicani, j. Dolj), parte întărită lui Oncea şi Şer-ban 158.
*Bucina, sat <lg. Jidoştiţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 222, 232.
Buciumişul, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit lui Detco mare armaş 106.
Buciumul de la Cricov, top. la Poenile Zlă-tariului 137.
Bucov, pîrîu 59.
Bucov, sat <j. Săcuiani; azi j. Prahova) vii dăruite Episcopiei Buzăului 211.
Bucşă vornic, ispravnic în sfatul domnesc 113.
Bucur comis, în sfatul domnesc <eroare> v. Barbul din Boldeşti.
Bucureşti, oraş, cetate de scaun
    Şcoala Domnească de la Sf. Gheorghe Vechi din ~ (menţ. ulterioară) 104, 137, 277;
    acte emise în ~ 1, 10—12, 23—26, 52, 54, 57, 73, 74, 82, 87, 106, 115, 122, 123, 136, 137, 139, 154, 170, 171, 173—180, 186, 191—193, 195, 197, 199, 201-204,206,207,209,210,212,214—216, 219, 221—223, 226—238, 240, 242—247, 250—256, 260, 262, 264, 266, 270, 271, 273, 274, 276—281, 283-285, 287, 290, 291, 293, 296, 297, A.
♦Bucureşti, sat <Marcea, j. Vîlcea), întărit m-rii Cozia 71.
Bucurova, top. la Jirov 277.
Budeşti, sat <probabil j. Ilfov) întărit cu silişti lui Teodosie post. ş.a. 142.
Budoeşti (Buzăeşti), sat <Bodăieşti, j. Dolj), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Budulea, tatăl Stancăi, întărit la Soreşti 187.
Bugheni, sat <probabil Bughea, j. Argeş), cotropit de Basarab voievod şi dat lui Badea Cotescul pt. Ştefăneşti 274.
Buia (Bue), cumpără ocină <în Cruşov) 296.
Buia, se judecă pt. parte în Crîngeni 255.
Buica, mama Vilaei şi Cherăi 247.
Bujoara v. Vadul Bujoarei.
Bujor, duşegubina lui ~ 297.
Bujorani, sat <j. Vîlcea>, deal Cu-- vie şi pomet întărit lui Oprea vornic 143.
Bujor&ştt (Bojorăşti) sat, <Gura Bujorăscu, j. Gorj; azi Vîrtopu) ocină întărită lui Radu din Peşceana ş.a. 279.
Bulfa, ţigan 65.
Bumbueşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24; părţi întărite lui Chirca şi Dragolei 97.
Buneşti, sat <c. Cotmeana, j. Argeş), parte cu deal întărită lui Şerban ş.a. 193.
♦Buneşti, sat <Muşăteşti, j. Argeş);• părţi întărite lui Oprea ş.a. 76.
Buneşti, sat, parte întărită lui Vitan ş.a. 264.
Burnaia, cu ceata lui, în pricină pt.- părţi din Coasta RSului Viişoara ş.a. 248.
Burtea, ţigan 219.
Burţi v. Bucea.
Burţunea6ca, moşie la Homeşti, întărită lui Standul ş.a. 265.
But&, vinde vie la Rădăcineşti 141.
Buţilea (Băţile) vinde parte la Săeşorii de Jos 78.
Buvtă, munte <Buha în masivul Parîngului) întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Buzăeşti v. Budoeşti.
Buzău, judeţ, cuprins în Episcopia Buzăului 150.
Buzău, oraş domnesc, tîrg 270; branişte domnească 9;
    judeţul şi pîrgarii din ~ 9; act-emis în — 211; episcopie 187, 211; întinderea eparhiei 150; danii şi întăriri de sate, mori, vii, ţigani 82, 153, 211, 246, 288; scutire de vinărici 83, 122; scaun de judecată 150; episcopi 9, 82, 83, 211; log. de la traduce act 187.
                                                  C
♦Cacalcţi, sat <lg. Cotmeana, j. Argeş), întărit lui Albul din Cepari ş.a. 290.
Calafat (Vadul Vi dinului), vamă <or. Calafat) 224, 232; parte din vama domnească dăruită m-rii Argeş 135.
Calea, fiica Anghelinei călugăriţa, familie, înfiază pe nepoata ei, Caplea, peste'părţile sale din Goleşti, Băltem, Mărăci-neni 110.
Calea, fiica lui Stoica, înfrăţită la BTOşte-neasca 40.
Calea, întărită în Popeşti 198.
Calea <din Brîncoveni), soţia lui Detco mare armaş, fiica lui Peia portar, întărită cu sate, bălţi şi ţigani 144.
— Calia ţigancă 24.
Calea, Mălaiului, drum la Băileşti 101.
Caleca, ţigan 180.
Calin, partea lui în Chiojd 271.
Calohna popă, martor la Nucet 34.
Calotă vornic, stăpîn la Padina 14.
Cambirea, ţigan 107.
364
www.dacoromanica.ro
Camlmr, ţigan 24.
Cană din Negoşina, fratele lui Capotă, stă-pîn, se judecă 64, 181.
Caocea, ţigan 65.
Caplea, jupaniţa lui Badea pircălab, stă-pînă în Elhoveţ 183.
                                                                            Caplea, jupaniţa lui Radul vist. 69; fiica lui Ivaşco, familie, întărită cu părţi în . Goleşti, Bălteni, Mărăcineni ş.a. 110.
Capotă, fratele lui Cană, i se întăreşte parte în Negoşina 64, 181.
Capra, munte <j. Gorj) întărit lui Draghi-ţibâ ş.a. 278.
Caracal, sat <azi oraş) 69.
Careia, <localitate în Grecia, centrul Atho-sului) turnul lui Sava sfinţitul de la ~ 6.
Cătălină, fiica lui Pîrvul, familie, cu ocină în Sălcuţa 94.
Cătălină, mama Irinei, îşi înzestrează fiica cu satele Băneşti, Sîrbi şi Româneştii de Jos 228.
C&z&n v CâzftQ*
C&bel de la Săpatul, baltă <j. Ialomiţa), a m-rii Cozia 71.
C&ca, ţigan 144.
Căcăceanul v. Neagul Căc&oeanul.
Călea, fiul Voicăi, întărit la Dăneşti 92.
C&lim&neşti, sat <azi oraş) întărit m-rii Cozia 71.
’Călimăneşti, sat <lg. or. Rîmnicu-Sărat) 280.
Călin, fiul lui Proica, se judecă pt. Coco-răşti 289.
Călin, fratele lui Oancea, vinde parte la Pruni 220.
Călineşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi •j. Argeş), jumătate, schimbat cu Cer-năteşti, al m-rii Glavacioc 16, 176.
*Călinetul, sat <lg. Căzăneşti, j. Vîlcea) întărit lui Tudor, fiul lui Firtat vornic 244.
*Cătngăreni, saC <Bistreţu, j. Dolj), în hotar 1; întărit m-rii Tismana 232.
*Călug&reani, sat <lg. Cupele, j. Ilfov), întărit m-rii Cozia 71.
Căpăţtna, munte, în hotar cu Hareşul <j. Argeş) 172.
Căpăţtneni, sat domnesc <lg. Poenari, j. Argeş), dăruit pt. slujbă credincioasă lui Radu mare vist. 133; dăruit în parte lui Drâghici spăt. şi Udrişte vist. 159; sat al cetăţii Poenari, în pricină cu Hareşul 172, 189.
•Cărăreni, sat <Hagieni, j. Ialomiţa), întărit m-rii Cozia 71.
Cirfmbii, familie, în pricină pt. ogoare la Băiaşi 295.
*Căseioare, mai jos de Floci, sat <Băiliţa, j. Ialomiţa), cu branişti, întărit lui Dră-ghici spăt. ş.a. 65.
Cfişţnca, munte (?) <j. Buzău), întărit lui Dobrotă ş.a. 146.
Cătăuţul, pirîu <j. Buzău), hotar de Sat 280.
Căzan, cu ceata lui, întărit cu ocine în Măniaci, Coasta Rîului, Valea Largă, ş.a. 209, 248.
Căzan, cumpără în Mileştii de Sus 197.
Căzan din Giuleşti, îşi vinde partea 21.
Căzan (Cazan) grămătic, scrie acte domneşti
    86, 110.
Căzan, partea lui din Plăseni (menţ.) 291.
Căzăneşti, sat <j. Vîlcea), lg. Ocna, în hotar cu Bîrseştii 223; întărit cu vinărici jupaniţei Marga ş.a. 24; vie la ~ întărită m-rii Bistriţa 180.
Ceauru v. Ceurii.
Ceban v. Ciobanul, munte.
Cecaina, fiul lui Proica, se judecă pt. părţi la Cocorăşti 289.
Celei (Celeiu), sat <j. Romanaţi; azi or. Corabia), parte întărită m-rii Bistriţa 174, 175, 180.
Celian, sat <Cilieni, j. Olt), partea lui Do-bre ş.a. 29.
Cemna (?), top. la Hirişeşti 278.
Cepari, pe apa Topolovului, sat <j. Argeş) 290; cu silişti şi munţi, întărit jupaniţei Marga ş.a. 24.
Ceplea v. Stîrcii de la Ceplea.
•Cerăşani, sat <lg. Berevoieşti, j. Argeş), în pricină cu Toplicianii 111.
*Cerăt, sat <probabil j. Ilfov), parte întărită lui Voico ş.a. 291.
Cerna, sat <Cemaia, j. Mehedinţi), în hotar cu Jirov 277.
Cernat din Lihăceşti, jurător 269.
Cemat, nepotul lui Cernat vornicul, în pricină pt. Chinteşti cu m-rea Govora 207.
Cemat, stăpln în Albota şi Hurez (menţ.) 154.
Cemat vornic (menţ.) 207.
Cem&teşti, sat <c. Valea Călugărească, j. Săcuiani: azi j. Prahova), întărit m-ni Glavacioc 16; schimbat pentru jumătate din Călineşti 176.
*CemăteştJ, sat <lg. Ioneşti, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa), parte întărită nepoţilor lui Baboşin, după pricină A.
Cerneţ v. Gura Cerneţului.
Cernica, slugă domnească, i se întăreşte ocină în Cruşov, Redea, Brastoveţ ş.a. 296.
Cemiţa, pirîu la Groşi <j. Vîlcea) 48.
*Ceroveţ, sat <lg .Brezniţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
•Certejl, sat <lg. Jirov, j. Mehedinţi) 229, 232; parte întărită lui Pătru 277.
Cet&ţele, top, la Groşi <j. Vîlcea) 48.
*Cet&ţeIele, sat <lg. Griviţa, j. Ialomiţa), întărit lui Drăghici spătar 65.
Cetăţeni, sat <j. Muşcel ;azi j. Argeş), întărit lui Mihnea pîrcăilab 276.
Ceurii (Ceurii), sat <Ceauru, j. Gorj; azi mutat), întărit m-rii Bistriţa, în schimbul unei jumătăţi din Tismana 49; întărit m-rii Tismana 232.
www.dacoromanica.ro
365
*ChefanI, sat <lg. Căpăţlneni, j. Argeş> domnesc, dăruit lui Radu < Furcă) mare vis-rier pt. slujbă credincioasă 133; ~ al cetăţii Poenari, cotropeşte satul Hareş 172, 189.
Chera, fiica Buicăi, întărită în Tomeni şi Svinteşti 247.
Chera, fiica lui Pîrvul, familie, aşezată în ' Sălcuţa 94.
Chera, fiica lui Stoica vornic din Tomeni, întărită cu părţi în Tomeni şi Svinteşti 247.
Chera jupan, întărit cu satele Găneasa şi Sadova 138.
Chiboroviţa, pîrîu ,în descriere de hotar la Cuca 185.
Chiciura Şoimului, top la Coasta Rîului 209.
Chinteşti, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit m-rii Govora 207.
Chiojd, sat <j. Săcuiani; azi j.; Buzău), părţi întărite lui Dragomir ş.a. 271.
Chirca, fratele Dragolei, întărit la Bum-bueşti şi Clocotici 97.
Chirca vistier mare, în sfatul domnesc 199, 200, 202, 204, 207, 210; ispravnic 167.
Chiriae Grecul, vinde parte din Groşani m-rii Tismana 232.
Chirtop, cumpără ogoare la Stăneşti 235.
Chiţu, partea lui în Cucuteni 294.
Ciclea, ţigan 65.
Cilieni v. Celian, sat.
Cioară, tatăl lui Nan cu ogor în Bălegoşi (menţ.) 173.
Cioban, ţigan 65.
Ciobanul, munte <Ceban, j. Gorj), întărit lui Draghiţibă ş.a. 287.
Ciocade, sat <j. Gorj) 241.
Ciocăneşti, sat <j. Argeş), întărit m-rii Co-zia 71.
Ciochină, partea lui în Sibiceu 146.
Ciochină, ţigan 144.
Ciocuţi v. Stan Ciocuţi.
Ciofrîngeni, sat <j. Argeş), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24; parte întărită m-rii Argeş 114.
Ciomăgeşti v. Ciumăgeşti.
♦Ciorani, sat <probabil lg. Galiciuica, j. Dolj), parte cu silişte întărită m-rii Govora 39.
Ciortea, ţigan 107.
Ciovică, vinde parte la Popeşti 130.
Ciremoşnic, sat <Cireşu, j. Mehedinţi), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Ciumăgeşti, sat <Ciomăgeşti, j. Olt; azi în j. Argeş) 24.
•Ciumeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Argeşelu în c. suburb. Mărăcineni, mnc. Piteşti) 268, 269.
Ciurileşti, sat, întărit lui Dan pah. ş.a. 46.
Ciutea, ţigan 28.
*Cîlceşti, sat <lg. Stăneşti, j. Mehedinţi), parte întărită lui Tatomir ş.a. 105.
Cîlnău (Clănău), pîrîu, afluent al Buzăului; sate pe ~ 33, 38.
Cîmpina, sat <azi oraş), mori la ~ 2.
Cîmpulung, oraş, sat lingă —■ 37.
Cîmpuşor, top. la Bătieşti 293.
Cfndea (Condea), top. la Hareş 172i
Cîndeşti, sat <j. Buzău) 280.
’Cîrciumari (Dealul Cîrciumarilor), sat <Va-> du Părului, j. Prahova), parte cu deal şi vinărici dăruită m-rii Snagev 108, 132.
Cîrjeul, baltă la Recica lui Dabul- (Igi Dă-buleni, j. Romanaţi; azi j. Dolj), întărit lui Datco mare arm aş 144^
Cîrjoaia (Magdalina monahia), dăruieşte m-rii Vadea ţigani 28; vinde părţi în Cîrsti-eneşti 284.
Cîrlig, partea lui la Soreşti 187.
Cîrlomăneşti, sat <probabil j. Buzău), părţi întărite lui Nenu ş.a. 113.
Cîrpoi, sat <Crîmpoia, j. Olt), parte întărită lui Buciaci şi Micul 23.
Cîrstea din Certeji, în pricină cu* m-rea Tismana pt. seliştea Potoceţul 229,' 232.
Gîrstea din Rădăcineşti, vinde livadă 141.
Cîrstea, fiii lui înfrăţiţi pe partea sa-din Coteniţa 272.
Cîrstea, fiul lui Pîrlea, pierde oeina. din Purcăreni pt. hiclenie 80 .
Cîrstea, fiul lui Stănilă, familie, întărit la Stejarul Bilţului şi Goruia 165, 253.
Cîrstea, fratele lui Nan ş.a., întărit la Popeşti 170.
Cîrstea, în pricină pt. ocină la Mărgineni 249.
Cîrstea, întărit cu parte în Groşi 48*.
Cîrstea, partea lui de ocină cumpărată de la Cirstian 293.
Cîrstea popă din Buzău, martor 270.
Cîrstea popă, martor la Nucet 34.
Cîrstea se judecă pt. parte la Crîngeni 255.
Cîrstea, slugă domnească, întărit cu ocine în Cruşov, Brastoveţ, Redea ş.a. 296.
Cîrstea, ţigani 65, 144.
Cîrstea, vînd: parte şi vie in Goruia- 253; ^ parte în Morăşti lq.5; ^ jumătate din Săvestreani 71; s parte din Tig-veni 114.
Cîrstian v. Lazul lui Cîrstian.
Cîrstian din Stoiceani, logofăt, fratele lui Oprea pitar, stăpîn în Nănişeşti* 44, 84; în pricină cu m-rea Govora 68, -84; probabil acelaşi: Cîrstian log., stăpîn în Piscul Cocorului 53; ~, întărit cţr satul Pleşoi. 76.
Cîrstian mare spătar <din Stănceştî)', familie, în pricină cu m-rea Bistriţa pt. ocină la Celei 174;
       în sfatul domnesc: mare spătar 173, 175—182; fost mare spătar 189; ispravnic 181.
Cîrstian (Cîrstian), vînd: ocină la Cruşov 296; ^ toată partea lui de ocină, lui Toma 293.
Cîrstian vornic, schimbă satul Călineşti cu Cemăteşti, al m-rii Glavacioc 16,' 176.
Cîrstieneşti, sat <j. Muşcel; azi c.:'Corbi, j. Argeş) părţi cotropite de m-rea Argeş 111, 284.
366
www.dacoromanica.ro
Cîrstoae, dă zestre ,o livadă lui Radul Vulcanul 48.
Cîrstşane, vinde vie la Viţicheşii 1?.
— Cirstone, ţigancă 65.
Cirstoeea, slugă domnească, vinde parte la Lieşti şi din muntele Lupeşti, dăruit de domn 194, 238.
Cîrtojani, sat <Cîrtojanca, or. Videle), parte întărită lui Radomir vornic şi Drăghici piseţ 22.
Cl&dnîcel (Cladnicel), top. la Certeji 277.
Clănău v. Cîlnău.
Clejani, sat <j. Ilfov) 30, 45.
♦Cliceviţul, sat <lg. Şuşiţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Climent v. Dionîsie Climent.
Clocotici, sat <Bradu ~, j. Argeş: azi j. Vîl-cea), părţi întărite: jupaniţei Marga ş.a. 24; ~ lui Chircă şi Dragolei 97; ~ lui Ion ş.a. 123; ~ lui Oprea vornic 163.
Coadă mare clucer, mare vornic;
       în sfatul domnesc: mare clucer 40, 70, 95, 102, 106; mare vonic 114—147, 149—166; ispravnic 114—116, 122, 129, 134, 137, 147, 149, 163.
Coasta Judelui, top la Brătieni 171.
"Coasta Rîuluf, sat <probabil lg. Măneciu, j. Prahova), părţi întărite lui Miclea ş.a. 209, 248.
Coca, cumpără ocină la Cruşov 296.
•Cocorăşti, sat <Gîrleasca, j. Galaţi), părţi întărite fiilor lui Staneţ ş.a. 289.
Cocoş,^vinde parte din Strîmba 161.
Cocoţii, sat (?) <probabil Cucoiu, j. Argeş; azi j. Vîlcea), întărit lui Albul din Ce-pari ş.a. 290.
Cocu, sat <j. Olt; azi j. Argeş), în hotar cu Plopul 254.
Codmeana v. Cotmeana.
Codmeana, pîrîu <afluent al Vedei) sat pe 180.
Codoiu, se judecă pt. ocină la Ruşeţu 285.
Codreşan, ţigan 65.
Coia, ţigan 144.
Coiani, sat <Mironeşti, j. Ilfov), act domnesc scris în ~ 121.
Coinsca (Coisca), pîrîu <j. Vîlcea), sate pe ~ 24, 260.
Colentina, rîu, sat pe — 245.
Colnice, top la Hareş 172.
Colţea jupan, întărit cu parte în Blago-deşti 148.
Coman, cumpără parte în Urseni 124.
Coman, fiul Neacşăi, vinde parte la Po-ganu 202.
Coman, fratele: lui Bogdan, în pricină pt. ocină la Măneşti pe Olteţ 73; ~ lui Negomir, întărit la Pietrari, Bîrseşti şi Bodeşti 18; ~ lui Vlaicul, întărit la Beceni 239.
Coman, în pricină cu m-rea Govora, pt. ocină la Plopul 254.
Coman, întăriţi: la Cringeni 255; a. în Turbureşti 38, 61.
Coman, stăpîn în Periaţi 230.
Coman, tatăl lui Dan cu moşie în Rătunda (menţ.) 45.
Coman F&g&r&şanul vinde jumătate din Să-, lătrucul de pe Coinsca (menţ.). 71.,
"Comanca cu Vadul (Comani, Vadul Cumanilor), sat <Basarabi; azi în or. Calafat), întărit m-rii Tismana 88, 232.
Comanca, sat <j. Olt), hotare 39, 41.
Comarnic, sat <j. Prahova), întărit lui Drăghici spătar 65.
Comăneasa vinde ocină la Frăsinetul de Cîmpie 39, 41.
Comăneşti v. Gura Com&ştenilor.
Comşa popă, fiul lui Vîlcan, vinde parte la Spinu din Lovişte 226.
Conda mare stolnic, mare vistier;
       în sfatul domnesc: mare stolnic 173— 182; mare vistier 183, 186—188, 191— 195, 197, 198, 203.
Conda, ţigan 63.
Condea v. Cîndea, top.
Copaciu, în pricină pentru ocină la Dră-ghiceni 282.
Copăcel, sat <azi în mnc. Rîmnicyl Vîlcea), părţi întărite lui Stoica mare pah. ş.,a. 99; jumătate întărit doamnelor Despina şi Ruxandra 219.
Corbi, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită m-rii Aigeş 111.
Corchia, ţigan 24.
Corcova, sat <j. Mehedinţi) 229 , 232.
Coresi, scrie act domnesc 54.
Corlat clucer vinde lui Radu cel Marq* satul Curtişoara 62.
Corlat din Padeş, stăpîn la Peştera ş.a. 236.
Corlăţel, sat <j. Mehedinţi), întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
*Cornăţel, tîrg <lg. Mănăstirea, j. Ilfov), act scris în ~ 59.
Cornăţeni, sat <probabil Cornăţel, j. Dîmboviţa), act domnesc scris în 38.
Cornea, ţigani 65, 144.
*Corneni sat <lg. Lunga, j. Ialomiţa), cu vii şi mori, întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
Cornul Pleşei, top. la Lieşti 238.
Cortofleş, fratele Tudorei 24; v. şi Standul Cortofleş.
Corugl, pădure la Hareş 172.
Coruga, ţigan 180.
Coslegi v. Cozlcci.
Cosoroavă piseţ, scrie act domnesc'295.
Costandin dascăl slovenesc la Şcoala .Domnească din Bucureşti, fratele popii Flo-rea (menţ.) 137.
Costea din: Ciumeşti, jurător 268; =: din Cîmpina vinde mori 2; ~ din Giuleşti, vinde partea sa 21.
Costea, fiul lui Vlaicul din Nucet, se judecă pt. Stoiciani cu m-rea Govora 168.
Costea, întărit la Coteniţa 272.
Costea, ţigani 24, 65, 262.
Costea Rantea, ţigan 24.
3«7
www.dacoromanica.ro
Costeşti, sat <j. Argeş), tn hotar cu Stro-eşti 164.
Coşa v. Stoica Goşa.
Coşotă, ţigan 166.
Coşuştea, pîriu <afluent al Motrului) in hotar 277.
Coteana (Coteniţa), sat <j. Olt), părţi Întărite lui Detco mare armaş 144; părţi Întărite lui Novac ş.a. 272.
Cotescul v. Badea Gotescul.
Goteşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 210.
                                      Gotlova Mare, ~ Alică, baltă domnească <j. Dolj), dăruită lui Ţalapi log. 1.'
Gotmeana (Codmeana, Bunavestire) m-re <j. Argeş), Întărită cu vama din peşte de la balta Mamina, 36, 55; in prină pt. părţi la Cuca 185; egumen 36.
Cotroaşă, Închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Covaeiţa, top. la balta Bistreţul 232.
Cozia (Sf. Troiţă), m-re <j. Vîlcea) 90; Întărită cu sate, bălţi, ţigani, vinărici domnesc, găletărit, vama de la Genune şi de la Mamina 36, 55, 71, 194, 238, 260; egumen 36, 71, 90 194, 238, 260.
Cozia, munte <j. Vllcea) 24;. vîrful ~ in hotar cu satul Băiaşi 295
Cozianul v. Elrem Cozianul.
Cozleei, sat <Coslegi, j. Prahova), părţi dăruite de Ţintea mare armaş Episcopiei Buzăului 211.
Cracea <din Boldeşti) mare paharnic, dăruieşte Episcopiei Buzăului vinăriciul din Dealul Verneştilor 122;
        in sfatul domnesc 104—108,110, 113 —147, 149—161.
Craiova (Craiuova), sat domnesc, oraş, scaun, părţi stăpinite de Drăghici spătar şi
Udrişte vist. 159;
        act al banului scris in ~ 184; bani ai ai Jiului passim.
Craiovescu v. Barbu Craiovescu.
Craloveştll (Pirvuleşti) boieri, cotropesc oci-ne 199, 200; ctitori şi donatori la m-rea Bistriţa 227.
Crasna, sat <j. Gorj), parte Întărită lui Stanciul 205, 206.
^Crăceşti, sat <lg. Cilieni, j. Romanaţi; azi j. Olt) 287; părţi Întărite iui Stan Papa 166.
Crăciani, sat <azi in or. Călăraşi), parte Întărită jupaniţei Caplea 110.
Crăciun ban mare al Craiovei, ispravnic in sfatul domnesc 128.
Crăciun din Bîrseşti paharnic mare, stăpin In Stejarul 253;
        in sfatul domnesc 241—247; ispravnic 251.
Crăciun din Hotărani, în pricină cu m-rea Bistriţa 195, 221.
Crăciun, scrie acte domneşti 29, 175, 179.
Crăcinn, ţigan 144.
Crăeştil, ceată de moşneni, in pricină pt. Negoşina 181.
Creţ. v. Plaiul de la Creţ.
Creţeştii de la Argeş, sat <j. Ilfov), jumătate Întărit lui Drăghici spăt. 65.
Creţeşti, sat <lg. Scărişoara, j. Romanaţi; azi j. Olt) 184.
Creţu portar, ispravnic in sfatul domnesc 77.
Creveleşti v. Crlvelestl.
Cricov, piriu <afluent al Prahovei) sat pe ~ 137.
Criva, sat <j. Mehedinţi), parte întărită lui Detco mare armaş 144.
Crivăţ, partea lui in Cirstieneşti 284. .
Criveleşti, sat <Creveleşti j. Buzău) 58.
Crivina Broştenilor, sat <probabil Broş-teni, j. Gorj), părţi cumpărate de Trun-chea 231.
Crimpoia v. Ctrpoi, sat.
*Crîngeni, sat <j. Teleorman), părţi Întărite lui Neagoe ş.a. 255.
Crtngul lui Manea, loc de vie la Popeşti 19.
Crîngure (Cring), top. la Miceşti 167, 180.
Ciu<lcl>, sat <Croici, j. Mehedinţi: azi j. Gorj), părţi întărite lui Iovan ş.a. 13.
Cruşov, piriu la Mirşa 201.
Cruşov, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), ocine întărite lui Manea ş.a. 296.
Cuca, sat <j. Argeş), parte întărită lui Lo-motă ş.a. 185.
Cuciulat, nepotul lui Baboşin, întărit la Ioneşti ş.a. A.
Cuciulat, spătar, scriitor, tatăl lui Frăţilă, familie; Întărit in Smileşti, Ţeroveţ, Izvorul Călugăresc ş.a. 236, 266.
Cucutenl, sat <j. Dîmboviţa), hotare, părţi Întărite lui Stoica ş.a. 294.
*Cuouteni, sat <lg. Şerbăneşti, j. Vllcea), întărit lui Radul vătaf ş.a. 85.
Cuibul Vulturului, top. la Poenile Zlă-tariului 137.
*Cuneşti, sat <lg. Arceşti, j. Romanaţi; azi j. Dolj), parte Întărită lui Stan Papa 166.
Curchl, ţigan 180.
Cursura Ursului, top. la Fata 262.
Curtea de Argeş v. Argeş, oraş.
Curtişoara de pe Olt, sat <j. Olt) 184; schimbat de Radu cel Mare cu Neagoe spătar pt. satul Birseşti 62.
Cuşmiţa, baltă <Potel, j. Olt), întărită m-rii Bistriţa 175.
Cutlumuz v. Athos, m-ri.
            D
Dabul, funia lui ~ la Frăsinetul de Cîmpie 39, 41.
Dade, fratele lui Stanciul, vinde ocină la Cruşov 296.
Dădui, ţigan 65.
Dădui Ţigănescul (Dădui), dăruieşte ocina lui din Fata in schimbul plăţii birului 262.
Daga, ţigan 65.
Dahna, vinde parte in Recica lui Dabul 144.
368
www.dacoromanica.ro
Daina. ţigancă 65.
l>ai, tn fiii săi Stancinl, Arca ş.a., Întărit ti Fărcăşeşti şi Teleşti 128.
Van din' Stndina, hotamic 282.
Dan; fini Ini: Coman, dăruieşte m-rii Dră-ghiceşti moşie In Rătnnda 45; ~ Mii-nea, dărnieşte m-rii Drăghiceşti moşie in Negovani 45; ~ Neacşăi, vinde parte la Pogann 202.
Dan, fratele Ini Ivan al popii, cn parte la Frnmoşei şi Scrada 278.
Dan grămătic, scrie acte domneşti 106,115.
Dan, întărit la 'Bnjorăşti 279.
Dan, nepotnl Ini Stan Ciocuţi, In pricină pt. Şerbăncşti, Cncnteni ş.a. 85.
Dan, paharnic mare, spătar mare, întărit cn părţi in Cinnleşti şi Zgădeşti 46; 'în sfatnl domnesc: mare paharnic 215, 219—223, 226—230, 232—238; mare spătar 248—258, 260—262; is-* pravnic 252; <eroare:) pitar 228.
Dan, partea Ini în Sîrbeşti 180.
Dan, scrie act domnesc v. Dan grămătic.
Dan, tatăl Neacşei, i se întăreşte parte în Groşi 48.
Dan vînd: ogoare la Bălegoşi 173; ~ loc cn cîmp şi selişte la Bîrzeşti 18; ~ mori la Miriliţa 292; ~ parte în Stejarul (menţ.) 253; ~ parte la Strîmba şi Olov 13.
Dan I cel Bătrîn, domn al Ţării Româneşti <1384—1386) 64.
Dan n, domn al Ţării Româneşti <1420— 1431) 139, 142, 181, 229.
Dana, ţigancă 24.
Dancinl comis v. Dancinl Craiovescu.
Danciul, cn parte: în Cruici 13; ~ în Strim-ba şi Olov 13.
Danciul din: Crăceşti, în pricină cn m-rea Govora pt. Nănăşeşti 287; ~ din Iaşi, tatăl Neacşăi ş.a. 240; ~ din Petreşti, jnrător 268.
Danciul, fratele Ini Cncinlat spătar, vinde părţi la Peştera ş.a. 236.
Dandn, în pricină pt. ocină la Blădeşti şi Margini 249.
Dancinl întăriţi: cn mnntele Meruol 259; ~ cn parte în Mîrşa 201; ~ la Peşti-şanii de Sns 162.
Dancinl pîrcălab, postelnic <din Popeşti), dăruit cn satnl Dobruşa pt. slnjbă credincioasă 191; cnmpără ţigani 144.
Dancinl, răzorul Ini ~ în descriere de hotar 34.
Dancinl, stăpîn la Zlătari 243.
Dancinl stolnic, hotarnic 154.
Dancinl, ţigani 63, 144, 180, 219.
Danciul, vinde părţi la Piscnl Voievodnlni şi Bncinmişn 106, 144.
Danciul Craiovescu <Gogoaşă), mare armaş, mare comis, familie, dăraieşte satele Bogdăneşti, Plăviceni ş.a. m-rii Bistriţa 179, 180.
Danciul Mnreşannl vinde părţi din Lieşti şi din mnntele Lnpeşti, dăruite de domn 194, 238.
Daneş, stăpîn la Bogdăneşti 149.
Dara- din Şnici, slngă domnească, i se întăresc satele: Voiceşti, Cacaleţi, Pleseşti şi Cocoţi 290.
Dara mare medelnicer, în sfatnl domnesc
    277.
Darcinl cel b&trfn (Dareinl), partea lui din. Tnrbnreşti (menţ.) 38, 61.
Daroslav, fiii săi întăriţi la Cocorăşti 289.
Darul, vinde partea sa din Tigveni m-rii Argeş 114.
Datco v. Detco din Brîncoveni.
D&duleasa, moşie la Dăneşti 92.
Dfiduleşti, sat, partea lui Dedinl din întărită Ini Dragomir mare spătar 134.
Dăeşti, sat <j. Vîlcea) 234.
*Dălbăneşti, sat <lg. Dărmăneşti, j. Prahova; azi j. Dîmboviţa), părţi întărite Ini Radnl ş.a. 91.
D&neştl, sat, întărit Voicăi ş.a. 92.
Deag, sat <j. Argeş), ocină domnească întărită Im Vlaicn mare log. 59; partea Ini —< pe apa Teleormannlni 59.
Deal, m-re <Dealn, j. Dîmboviţa), dăruită cn parte de moară la Pătrăreşti 31.
Dealnl Cîrcinmarilor v. Cîrciumari, sat.
Dealnl Şcheilor, top. la Viţicheşti 12.
Deba din Stoineşti 203.
Dediul, pierde partea lui din Dăduleşti pt. o dnşegubină 134.
Deica, fiica Ini Doica, întărită la Blaj, îşi înfrăţeşte fiicele 104.
*Deleşti, sat <probabil lg. Deleni, j. Bnzăn), parte întărită lui Radnl 173.
Deonisie v. Dionisie.
Despina (Băsărăboaia, Dospina), doamna Ini Neagoe Basarab 172; întărită cn sate: Brăgăreşti, Ueşti, Drăgoeşti, Copăcelul, Găneasa 217, 219; răscnmpără şi dărnieşte m-rii Argeş părţi în Tigveni şi ţigani 107, 114.
Detco (Datco) <din Brîncoveni) mare armaş, clncer, familie 144; dăruit cu satele Bogova, Nedeia, bălţi şi ţigani pt. slnjbă credincioasă 87, 121, 144; întărit cn sate: Piscn Voieodnlni, Bncinmişn, Recica Dabnlni 75, 106; ispravnic la sfatnl domnesc 104, 111, 157, 162.
Detco din Drăgoeşti, întărit cn jnmătate din satnl Topeşti, dnpă pricină cn m-rea Tismana 208, 251.
Detco din Goreni vinde vie şi lnncă 162.
Detco, fini Ini Inga, întărit în Clocotici 123.
Detco paharnic, bnnicnl Ini Detco mare armaş, stăpîn la Rogova (menţ..) 87.
Detco, vinde partea Ini din Cîrstieneşti 284.
Detco vornic, întărit la Bogdăneşti 149.
Deveselnl, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), hotare 39, 41; întărit Ini Detco mare armaş ş.a. 144.
Dicea întărit cn ocină în Bnneşti 76.
Dieneasca, moşie la Popeşti <j. Teleorman; azi j. Argeş), întărită Ini Mihăilă 130.
Diicnl armaş dărnit cn moşie la Mihăeşti pt. slnjbă credincioasă 275.
www.dacoromanica.ro
36»
Dileul clucer mare, In sfatul domnesc 241.
Diicul comis mare, In Sfatul domnesc 183, 206, 213—216, 220—223, 226—238.
Dijma cu Pietre, — lui Paico, — lui Urdea, topice la Cruşov 296.
Dilca, vinde parte în Jilişte 17.
Dimitrie diac, v. Dumitru Foame.
Dionisie, din clirosul vlădicesc, martor la Nucet 34.
Dionisie, egumen al m-rii Cozia 36.
Dionisie Climent (Dionisie) eclisiarh, dascăl slovenesc, traduce acte (mcnţ. ulterioare) 147, 243.
Dîlga v. Gura Dilgei.
Dîngeşti sat <j. Argeş; azi j. Vilcea), parte întărită jupaniţei Marşa 24; Întărit lui Dolofan vătaf şi cetei sale 77.
Dîrvari, sat <j. Mehedinţi), hotare 101.
Dîrzul din Tigveni, închină partea sa m-rii Argeş 114.
Dobra, fiica lui: Grămadă, stăpînă în Gîr-bovi 33; s lui Pîrvul, familie, aşezată în Sălcuţa 94.
Dobra, mama Neacşei, ii lasă zestre părţi de ocine în Vădenii de Suâ, Preajva şi munţi (menţ.) 98.
Dobra, nepoata lui Baboşin, întărită la Ioneşti ş.a. A.
Dobra, sora lui Tatul, urmaşă la moşie în Hoviza 40.
Dobra, soţia lui Stoica din Costeşti, vinde ocină la Ageşti 210.
Dobra, ţigancă 180.
Dobra, vinde ogoare la Vrabeţi 231.
Dobre, înfrăţit în Celian 29.
Dobre, întărit la Bujorăşti 279.
Dobriin, fiul Dobrineasăi din Făgeţel, familie, vinde parte în Fata 262.
Dobrin, nepotul lui Tatul vornic, întărit în Purcăreni 80, 81.
Dobrineasa din Făgeţel, mama lui Manea ş.a. 262.
Dobromir spătar, i se întăreşte parte la Tătarul de Cîmpie 60.
Dobroslav, în pricină pt. parte in Ruseneşti 29.
Dobrotă, cumpără parte în Groşi 48.
Dobrotă, fiii săi întăriţi la Cocorăşti 289.
Dobrotă, fratele: lui Nan, întărit la Popeşti 170; ~ lui Stoica, întărit la Sibi-ceu 146.
Dobrotă grămătic, scrie act domnesc 240.
Dobrovoe, partea lui în Ohaba (menţ.) 199.
Dobra, cu parte în Pociovalişte 278.
Dobraşa, partea lui din Turbureşti (menţ.) 61.
Dobraşa, sat <j. Vîlcea) 295; dăruit lui Dan-ciu pîrcălab pt. slujbă credincioasă 191.
Doda, fiica lui Oprea, înzestrată la Cîrlo-măneşti 113.
Doda, ţigan 22.
Doda vînd: parte de moşie în Ruseneşti 29; s ocină la Stănceşti 297.
Dohiar v. Athos, m-ri.
Doica din Blaj, stăpîn*104.
Dolj, judeţ, sat în — (menţ. ulterioară) 94.
Dolofan vătaf, întărit în Bereslăveşti, Sto-eneşti, Dîngeşti, Groşani ş.a. 77: v. şi Stan Dolofan.
Domneşti, sat <j. Muşcel: azi j. Argeş), părţi întărite m-rii Argeş 111.
Dorobanţul, în pricină pt. Fieni, Ftntînele ş.a. 131.
Dorothei, egumen al m-rii Govora (menţ.) 207.
Dosotbei, egumen al m-rii Cotmeana 36.
Dospina v. Despina.
Dosul Măguriei, top la Micşani 173.
Draghia (Draghie, Draghiia, Drăghia) clucer mare, ispravnic în sfatul domnesc 121, 131,140,153,156; mare postelnic 240— 247.
Draghia, cumpără parte în Filfoeşti 252.
Draghia, partea lui— la Frăsinetul de Cîmpie 39, 41.
Draghiia, fratele Stoicăi şi al Magdalinei călugăriţa 260.
Draghiţibă, întărit la Hirişeşti 278.
Dragnea, soră lui Gonţea Sterpul, fiul ei înfrăţit în Găvăneşti 79.
Dragobrat, i se întăreşte ocină în Bădeni 261.
Dragoe, braniştea lui la Redea 39, 41.
Dragoe, întărit la Soreşti 187.
Dragoe (Drăgoe) se judecă: pt. Berislăveşti 77; ~ pt. părţi în Văselaţi 30.
Dragolea, sora lui Chirca, întărită la Bum-bueşti şi Clocotici 97.
Dragolea, văr cu Stanciul, întărit la Hareş 189.
Dragoman, vinde părţi din Piscul Voivodului şi Buciumişu 106.
Dragomlr din: Cîrlomăneşti, înfrăţeşte pe Nenul 113; ~ din Giuleşti, închină partea sa lui Fîrtat vornic 21; ~ din Ne-greni, jurător 269; ~ Şchei, vinde partea sa 129.
Dragomlr, fiul -.Dobrineasei din Făgeţel, familie, vinde parte în Fata 262; s lui Scurtu, vinde loc de livadă în Groşi 48; ~ lui Stănimir, înfrăţit în Plăseni 291; ~ lui Tihul, întărit în Plăseni 291.
Dragomlr, fratele lui Stoica, întărit la Cuca 185.
Dragomlr, întăriţi: la Berislăveşti 77; ~ la Chiojd 271; ~ la Dăneşti 92; ~ la Gura Jilţului ş.a. 56; ~ în Muşcel 76; ~ la Pădureţi 139, 267; ~ la Peştişanii de Sus 162; ~ la Preoţeşti 91; s la Săcşori şi Ludeşti 78.
Dragomlr logofăt scrie act domnesc 278.
Dragomlr paharnic mare în sfatul domnesc <eroare> 101.
Dragomlr, părţile lor: în Ohaba (menţ.) 199; ~ la Poenile Zlătariului 137.
Dragomlr portar, fratele lui Oprea vornic, întărit la Clocotici 163.
370
www.dacoromanica.ro
Dragomir postelnic mare <din Boldeşti), în sfatul domnesc 170—182; fost ma-,re post. 189; ispravnic 177, 217.
Dragomir scrie act domnesc v. Dragomir logofăt şi st uricar.
Dragomir spătar <din Cepturi) dăruieşte Episcopiei Buzăului ocină la Groşăneasa 288.
Dragomir spătar mare, întărit cu moşie în Dăduleşti şi Orboeşti 134, 145; in sfatul domnesc 102,           113—124,
    126—132,    134—rl44, 147,   149—164,
     167—171.
Dragomir stăpîn la Posobeşti şi Trestia 129.
Dragomir, strămoşul lui Radu vătaf şi Mi-hail log. (menţ. )85.
Dragomir, tatăl lui Stanciul, cotropeşte par-.te la Spinu din Lovişte 226.
Dragomir, ţigan 144.
Dragomir uricar, scrie acte domneşti 61, 62.
Dragomir, vecin cu delniţă în Stăneşti 235.
Dragomir, via lui in hotar la Pădureţi 139.
Dragomir, vînd: parte în Măzărişte 293; ~ loc de vie la Popeşti 19; ~ ocină în Scăuiani 117.
Dragomir vornic, stăpîn în Şuiei, Podeni, .Pleşeşti, Voiceşti ş.a. 24.
Dragomir al lui Scurtul închină şi vinde m-rii Argeş satul Futeştii de la baltă 118, 119.
Dragomir Mutul, ţigan 24.
Dragoslav, nepoţii lui, în pricină pt. Albota şi Huhurez 154.
Dragotă, cumpără parte în Urseni 124.
Dragotă, fiul Stancăi, cumpără parte în laşi 240.
Dragotă, întărit cu ocina Homneşti 200.
Dragotă, se judecă pt. parte la Crîngeni 255.
Dragul clucer, întărit cu ocină în Pietrari şi Trestenic 116, 140.
Dragul comis, martor în sfatul băniei Craiovei 184.
Dragul, în pricină pt. ocină la Izvorul Călugăresc 266.
Dragul, întărit cu parte în Blagodeşti 148.
Dragul stolnic mare, întărit în Orboeşti 145; cotropeşte ocină la Popeşti 170, . 198;
       în sfatul domnesc stolnic mare; 1, 5, 10—15, 17—24, 26 ,27, 29—33, 35—46, 48—52, 54, 56—62, 64— 66, 70—73, 75—77; fost mare stolnic 85, 106; ispravnic 46, 58.
♦Dranov, sat <probabil lg. Corzu, j. Mehedinţi), întărit lui Detco mare armaş 144.
Drăculea v. Vlad Dracul voievod.
Dr&gan, în pricină pt. parte în Ruseneşti 29.
Drăgan, tatăl lui Dumitru din Bîrzeşti 18.
Drăgan, ţigan 24.
Dr&gan, vinde ocină la Piscul Voievodului 144.
Dr&g&eşti, sat <Drăgăeşti-Ungureni, j. Dîmboviţa)-, parte întărită lui Stan 32.
Dr&găneasa din Nănăşeşti, închină partea sa pt. plata birului 44.
Dr&găşani, sat <azi oraş) 244.
Drăghia v. Draghia postelnic.
Dr&ghiceni, sat <azi în or. Caracal), părţi întărite lui Mitrea şi Grozea, slugi domneşti 282.
Drăghiceşti <Mărgineni> (Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril), m-re <j. Dîmboviţa), metoh: m-rea Fîntînele 115; dăruită cu moşii în Negovani şi Rătunda 45, 182.
Drăghiceşti, sat <j. Prahova), întărit lui Drăghici .spătar <din Mărgineni) ş.a. 65.
Drăghici, cu parte în Criva 144.
Drăghici, fiii săi întăriţi în Morăşti (menţ.) 155.
Drăghici, fratele lui Stoian răufăcătorul, înfrăţeşte pe Stanciul cu munte, vii şi vaduri de moară în Bălăceşti, Glo-gova şi Mănăstirea 35.
Drăghici, nepotul lui Şuica vornic, întărit în Voiceşti, Cacaleţi, Pleşeşti, Cocoţi 290.
Drăghici piseţ, fiul lui Radomir vornic, întărit cu satele: Pietrosul, Mereni, Cîrtojani şi Bîrzeşti şi ţigani 22.
Drăghici mare portar, întărit cu satul Greci; ispravnic în sfatul domnesc 216, 226, 229—231, 233, A.
Drăghici spătar mare <~ al lui Stoican, din Mărgineni) vlastelin, nepotul lui Drăghici mare vornic, familie, întărit cu sate: Mărgineni, Filipeşti, Căpăţî-neni şi ţigani 65, 100, 159; în sfatul domensc: fost mare spătar 10, 11, 13, 65, 79—81, 87, 91, 92, 98, 106, 107, 119, 121, 125, 126, 130, 136, 139, 150, 157, 158; mare ban 170, 171; ispravnic 91, 120, 125, 161.
Drăghici, ţigan 65.
Drăghici, vinde parte şi loc de livezi la Groşi, la Valea Sasului şi Priboiasa 48.
Drăghici vistier mare, în sfatul domnesc 240, 242—247.
Drăghici vornic mare din Mărgineni, bunicul lui Drăghici spătar şi Udrişte vist., familie, stăpîn în Comarnic, Mărgineni şi Filipeşti 65, 100 ; în pricină pt. Negovani 182.
Drăghici vornic <Vintilescu, din Floreşti), ctitor şi donator al m-rii Tismana (menţ.) 199, 225;
    în sfatul domnesc fost mare vornic 1, 10—13, 15, 17—24, 26—29, 31; hotarnic 189.
Drăghina, munte la Brătianii de Su& brăduleţ, j. Argeş) întărit lui Voico şjl 171.
Drăgilă, ţigan 144.
Drăgoe v. Dragoe.
Drăgoeşti, sat <j. Gorj) 251.
www.dacoromanica.ro
371
Drftgoeşti, sat <probabil j. Vîlcea), întărit doamnelor Despina şi Ruxandra 219.
Drăgoi <din Copăceni, frate cu Detco vornic) cu Mihăilă şi Pătru, stăpln în Ungurei 20; cumpără ocine cu pădure in Strîmba 161.
Drăgoi, fiii lui în pricină pt. părţi la Pădureţi 139.
Drăgoi, fiul lui Vitan, fratele lui Oprea, întărit la Buneşti 76, 264.
Drăgoi, fiul Voicăi, întărit la Dăneşti 92.
Drăgoi, tatăl lui Şerban, stăpîn la Comarnic 65.
Drăgoi, vînd: ogor la Dieneasca 130; ~ parte de moşie la Ruseneşti 29.
Drăgoiu, vinde m-rii Cozia satele Jimblea, Şerbâneşti, Brădăţeni ş.a. 71.
Drăgulin grămătic din Prooroci, scrie acte domneşti 85, 238, 252.
Drăguşin grămătic din Şcheostri, scrie acte domneşti 260, 265, 289.
Drăman, fiul lui Vladul, întărit la Dăl-băneşti 91.
Drfngă, ţigan 65.
Drumul Braşovenilor, drum, in descriere de hotar 91.
Drumul din Miez, drum, în hotar cu Tătarul 65.
Drumul Mehedinţului, drum, hotar de sat 223.
Drumul Sasului, top, la Clocotici 163.
Drumul Secărenilor, drum, în hotar la Dălbăneşti 91.
Drumul Tîrgulul, în descriere de hotare 164, 223.
Ducul, întărit cu ocină în Cruşov 296.
Dudure, vinde partea sa din Tigveni m-rii Argeş 114.
Dulea, cotropeşte ocină în Turbureşti 61.
Dulea, ţigan 22.
Duma, socrul lui Stepan piseţul 286.
Duma, ţigan 65.
Duma vornic, întărit cu parte în Mîrşa 201.
Dumbrava, top. la Bălegoşi 173.
Dumbrava lui Naneş, top. la Grabicina 129.
'Dumbrava <Năsipului), selişte <Catanele, j. Dolj), întărită lui Tatul şi Ţalapi log. 1.
Dumbravă portar, ispravnic în sfatul domnesc 17.
Dumitraşco, întărit la Maniaci 209.
Dumitraşco, vinde în Cucuteni (menţ. ulterioară) 294.
Dumitru ban mare al Craiovei, dă cărţi de întărire 205, 206, 292.
Dumitru, cumnatul lui Radu şi llie, înfrăţit la Zoreşti, Lipia şi Ungurei 270.
Dumitru, fiul lui Drăgan, vinde falce la Bîrzeşti 18; ~ lui Radul portar şi al Neacşăi, întărit cu satele Cepari, Căză-neşti ş.a. 24; ~ lui Stanciul, întărit la Homeşti 265.
Dumitru, fratele lui: Micleuş, întărit la Pietrari 18; ~ Oprea pitar şi Cîrstian log., întărit la Nănăşeşti 44; ~ Paras-chivei, familie, întărit la Alunu ş.a. 286;
                                                                            a lui Radul, întărit la Pietrari 18;
       lui Stanciul, închină parte-la; Veţel 169; ~ lui Vlăican, întărit la Plăviceni 147.
Dumitru grămătic v. Dumitru Foame.
                                                                        Dumitru, întărit cu părţi în Nămăeşti 237.
Dumitru logofăt, întărit cu satul Bîrseşti 223.
                                                                        Dumitru logofăt, întărit în Poganu 202.
                                                                        Dumitru, partea lor în: Bogdăneşti • 149; ~ în Cirlomăneşti 113; ~ în Greci 151.
Dumitru, scrie act domnesc v. Dumitru Foame.
Dumitru, tatăl Ancăi, Voicăi ş.a., stăpln la Prislop şi Pereni 157.
Dumitru, ţigan 110.
                                                                        Dumitru, vinde ocină în Supţireni 160.
Dumitru Foame (Dimitrie, Dumitru, Foame) logofăt, grămătic scrie acte domneşti 79, 152, 237; martor 270.
Duna, ţigan 65.
Dunărea, fluviu 87, 232; bălţi la <— 1; sate pe — 144, 222.
Duşa, vărul lui Cortofleş, vinde satul Cepari 24.
Duşa Grecul, fratele Nuşei, dă bani cu împrumut 144.
Duşe, fiii lui vînd vie şi luncă la Goreni 162.
Duţul v. Stan Duţul.
                                        E
Edrea v. Idrea mare spătar.
Efrem (~ Cozianul), egumen al m-rii Cozia 71, 90, 194, 238.
Efrem ieromonah, dăruieşte o vie -Mitropoliei din Tîrgovişte 34.
Ehsinoh <Xenofon) v. Athos, m-ri.
Elena, ţigancă 262.
'Elhoveţul, sat <Coteni, j. Ilfov), întărit jupaniţei Caplea 183.
Elhoviţa, sat <Iloviţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Elina postelniceasa, nepoata jupaniţei Ne-delca, moşteneşte vii la Ştefăneşti (menţ. ulterioară) 274.
Epoteşti, sat <Ipoteşti, j. Olt), jumătate întărit lui Detco mare armaş 144.
Ergheviţa v. Răgheviţa.
Enna v. Irina.
                 F
Farta, moşia lui din Scăuiani (menţ.) 117. Fata, partea ei în Broşteneasca 40.
Fata, sat <probabil Valea Fetei, j. Olt), părţi întărite lui Mihăilă piseţul 262. Faurul, ţigan 107.
Făgăraşul v. Amlaşul şi Făgăraşul, în titulatura domnului.
•'372
www.dacoromanica.ro
Făgărăşanul v. Coman Făgărăşanul.
Făgeţel, pirlu la Brătieni 171.
Făgeţel, sat <j. Olt) 254, 262; parte întărită jupaniţei Marga 24.
Fărcăşeşti (Fărăcăşeşti), sat <j. Gorj), parte întărită lui Dan ş.a. 128; parte întărită lui Stanciul 241.
Fătăciunea Stîrcii, top. la Nămăeşti <j. Muşcel şi Pădureţ, azi j. Argeş) 237.
Fătul, înfrăţeşte pe Dobre în Celiani 29.
Fătul mare stolnic în sfatul domnesc, <eroare> 101.
Ferăşti, sat <Herăşti, j. R. Sărat; azi j. Buzău) părţi Întărite lui Stanciul ş.a. 265.
Fetea, fratele lui Raşa, cumpără locuri cu livezi în Groşi şi Vărateci 48.
Fetiţa, pSrîu la Plopul 254.
FienJ, sat <j. Dîmboviţa), parte întărită lui Stan şi Nan 131.
Fiica, înfrăţeşte pe Stanciul şi Benea la Homeşti 265.
Filcea, grămătic, piseţ, scrie acte domenşti 17, 31, 87, 149.
Filîpeşti (Hilipeşti), sat <j. Prahova) întărit cu munte şi vii lui Drăghici spăt. 65, 100.
Finog, ţigan 110.
•Filfoeşti, sat <probabil lg. Goleşti, j. Vrancea), parte întărită lui Toma ş.a. 252.
Fîntîna Lazului, top. la Brătienii de Sus 171.
Fîntîna Mitrii, top. la Cuca 185.
Fîntîna Stogului, top. la Băiaşi 295.
Fîntîna Ţiganului, top <lg. Cocorăştii-Mis-lii, j. Prahova), locul bătăliei dintre Radul Paisie şi Laiotă Basarab 69.
Fîntînea, top. la Stoieneşti 203.
Fîntînele, m-re, metoh al m-rilor Snagov şi Drăghiceşti (Mărgineni), închinată de Radu Paisie 115.
*Fîntînele, sat <?> <lg. Fieni, j. Dîmboviţa), jumătate întărit lui Stan şi Nan 131.
Fîntînele» sat <j. Romanaţi; azi în Slăveni, j. Olt) 296.
Fînul Judelui, top. la Berislăveşti 86.
Fîrtat vornic din Drăgăşani, (pîrcălab 43), îamilie 244; întărit cu părţi în Giuleşti, Găvăneşti şi Ostrovu de la Olt 21, 43; hotarnic 139.
Floca v. Stanciul al Flocăi.
Floci, oraş <c. Giurgeni, j. Ialomiţa) 65; act domnesc scris în ~ 153.
Florea v. Redea lui Florea.
Florea logofăt, grămătic, scrie acte domneşti 114, 133, 147, 294.
Florea, popă, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească din Bucureşti (menţ. sec*. XVIII) 137.
Florea, vinde partea lui din Tigveni m-rii Argeş 114.
Floreasca, moşie la Tigveni întărită m-rii Argeş 114.
Florei (Floreiu), munte (j. Prahova), parte întărită lui Drăghici fost mare spătar ş.a. 65; părţi întărite lui Mihnea vist. 95.
Flora ierei, dascăl slovenesc, traduce act (menţ. ulterioară) 101.
Foame logofăt v. Dumitra Foame.
Foamete cu ceata în pricină pt. ocine la
Coasta Rîului, Valea Largă ş.a. 248.
Forneş, ţigan. 65.
Fotie, scrie acte domneşti 74, 89, 95.
Fovrija din Groşăneasa, îşi vinde partea 288.
Frficea, tatăl lui Mihnea, în pricină pt. satul Ţigăneşti (menţ.) 103, 178.
Frăga, unchiul lui Neagul, vinde ocină 280.
*Frăsinet, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Budulea ş.a. 187.
Frăsinetul de Cîmpie <Frăsinet-Gară, j. Olt), părţi întărite m-rii Govora 39, 41.
Frăţilă, fiul lui Cuciulat, familie, întărit cu ocine în Balta, Ţeroveţ, Smileşti şi Izvorul Călugăresc 236, 266.
Frăţilă, fratele lui Oprea, vinde loc la Bodeştii de Sus şi de Jos 18.
Frăţilă, In pricină pt. ocină la Izvorul Călugăresc 266.
Frăţilă, popă din Buzău, martor 270.
Frăţilă postelnic mare, întărit în Ţigăneşti 263;
    în sfatul domnesc 248, 250—258, 260— 262, 264—266, 270—274, 276—283, 285, 287—291,293—297; ispravnic 282.
Frăţilă, stăpln la Jirov, ş.a. 236.
Frăţilă, ţigan 65.
Frăţilă,. prinde ocină la Cruşov 296.
Frcja, întărit cu parte la Mîrşa 201.
Framoşei, sat <j. Gorj), părţi întărite lui Drăghiţibă ş.a. 278.
Fuga, ţigan 65.
Fundei, vinde parte în Strîmba 161.
Furcitura Babii, top. la Cuca 185.
Furnicarul, culme, pisc la Birseşti 223.
♦Futeşti, sat (probabil Sătucu, j. Buzău), parte întărită lui Mihnea vist. 152.
Futeştii de baltă, sat (or. Feteşti), întărit m-rii Argeş 118, 119.
                                          G
Ga..., partea lui în Pietrari 18.
Gago, întărit cu părţi în Glrbovi 33.
Gaiţă, fiica lui Stoica, înfrăţită la Broş-teneasca 40.
Galicea, sat (j. Dolj), jumătate întărit lui Drăghiţibă 278.
Ganea, fiica lui ~ vinde parte la Miri-Ieşti 23.
Ganea, portar, hotarnic 269.
Ganea Taurul, vinde satul Păpeni m-rii Cozia 71.
Gavriil eclesiarh, martor la Nucet 34. Gavriil egumen la m-rea Sf. Pavel de la Athos 8.
www.dacoromanica.ro
37a
G&neasa, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) Întărit jupanului Chera 138, 217.
—   G&ojani, sat <Găujani, j. Argeş; azi j. Vilcea), parte întărită jupinesei Marga ş.a. 24.
G&văneşti, sat <j. Buzău), părţi Întărite lui Gonţea Sterpul ş.a. 79; ~din Coastă, parte Întărită lui Badiul ş.a. 230.
Găvăneşti, sat <j. Vilcea), vad de moară
şi ogor Întărite lui Firtat vornic 21.
Geamăna, top. la Jirov 277.
Gemene, baltă <Ciineni, j. Vilcea), vama de la întărită m-rii Cozia 71.
Gemenele, munte <j. Gorj), Întărit lui Nanul ş.a. 162.
Georocel v. Joroacele.
Gherghe, Gheorghe:
Gherghe, in pricină pentru părţi la Nego-şani 182.
Gherghe (Gheighi, Gheorghie) logofăt, grămătic, scrie acte domneşti 118, 119, 253, 274, 288; scrie zapis 90.
Gherghe mare comis, mare vistier <din Pietroşani), fratele lui Toma ban 174; in sfatul domnesc: mare comis 173 —182, 186—189, 191—195, 197— 204, 209, 210; mare vistier 214—216, 219—223, 226—232, 234—238.
Gherghi, nepotul lui Pătru plrcălab, stăpin în Bîrca 120.
Gbergbe, soţul Anghelinei, Întărit cu ocină In Bugheni, după pricină 274.
Gbergbina, în pricină pentru parte la Izvorul Călugăresc 266.
Gbergbina, partea lui la Giuleşti 245.
Gbiura, fiul lui Mihăilă piseţ, întărit cu ocine în Fata şi ţigani 262.
Gbiura (Giura) logofăt, <din Stăneşti), tatăl lui Preda post., primeşte satul Dîlga de la Vlad cel Tînăr 192 ; dăruieşte parte la Redea 47; închină parte în Deag 59; spînzură ucigaş 73; hiclean împreună cu Şerban ban faţă de Radu Paisie, fuge peste Dunăre (menţ.) 87.
Gbiurman, întărit la Brătianii de Sus 171.
Gilort, riu, în hotarul Hirişeştilor 278; sat pe ~ 85.
Giulea, partea lui în Giuleşti 245.
Giuleşti, sat <azi în mnc. Bucureşti), părţi întărite lui Stroe ş.a. 245.
—   Giuleşti, sat <j. Vilcea) părţi întărite lui Firtat vornic 21.
  Giura v. Ghiura.
  Gîciul, stăpin la Negoşina 64, 181.
Gilma M&linişului, ~ Păişului, topice la Stroeşti 164.
Gindea, fiul lui Alăman, întărit la Stăneşti
    11.
  'Gîndeni, sat <Potopinu, j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit m-rii Bistriţa 180.
  Gira, ţigan 65.
  Glrbova, top. la Preoţeşti 91.
  Glrbovi, sat <c. Poşta Cîlnău j. Buzău) părţi întărite lui Gago ş.a. 33; părţi întărite lui Budulea ş.a. 187.
Glavacioc (Glăvăciov, Blagoveştenia) m-re <j. Vlaşca; azi j. Argeş) sate; munte, mori 2, 15, 16, 57, 176, 177; egumen 15, 16, 176, 177.
Glavu, ţigan 65.
Glogova, sat <j. Gorj), parte întărită lui Drăghici ş.a. 35.
Gobliţa, ţigan 180.
Godineşti, sat <j. Gorj), Întărit m-rii Tis-mana 199, 232.
Goe v. Poiana lui Goe.
Gogonea, ţigan 65.
Gogoşe, sat <probabil Gogoşu, j. Dolj), întărit lui Detco mare armaş 144.
Gogoşoaia <Hrusana, jupaniţa lui Danciul Craiovescul), mama lui Barbu mare ban, pierde satul Cetăţeni pentru hiclenie faţă de Mircea Ciobanul 276; v şi Barbu al Gogoşoaiei.
Goia din Mărgineni, In pricină 249.
Goicea, partea lui la Broşteneasca 40.
Golcea, ţigani 65.
Goleşti, sat <azi in mnc. Focşani), parte cu vie, grădină, stupină ş.a. întărite lui Stănimir 252.
Goleşti, sat <probabil Goleştii-Badii; azi In or. Topoloveni) mori întărite lui Borcea mare vist. şi lui Radu vist. 109; părţi întărite jupaniţei Caplea 110; părţi cu mori întărite lui Radu mare log. 216.
— Guleşti, sat <probabil Schitu-Goleşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) vecini din ~ întăriţi lui Lăudat pah. 37.
Goliţă, nepoţii lui schimbă ţigani 280.
Gomoiu, ţigan 65.
Gonţea, fiul lui Manea, înfrăţit în Găvă-neşti 79.
Gonţea, fratele lui Cană, întărit la Negoşina
    181.
Gonţea, întărit în Chiojd 271.
Gonţea, văr primar cu Cană, întărit la Negoşina 64.
Gonţea Sterpul, întărit la Găvăneşti 79.
Gonţu, ţigan 107.
Goreni, sat <Gureni, j. Gorj), vie şi luncă întărite lui Mânui ş.a. 162.
  Gorgan, top. la Dălbăneşti 91.
  *Goruia, sat <probabil lg. Negomir, j. Gorj), partea lui Stănilă, cumpărată de la Cîrstea 253.
  Govora (Adormirea), m-re <j. Vîlcea), sate, mori, ţigani 39, 41, 47, 62, 68, 84, 90, 126, 168, 190, 207, 215, 233, 234, 242, 254, 2^2, 287 ; vamă 55, 127,; egumeni 39, 41, 62, 68, 84, 90, 127, 168, 207, 215, 233, 234, 242, 254, 262, 287.
  Grabicina, pîrîu <j. Buzău) sat pe — 12-
  Grablcina, sat <j. Buzău), părţi întărite
  • lui Braţul ş.a. 129.
  Grădeşti, sat <azi în or. Drăgăşani) 256.
  'Grădiştea de la Cîmpulung, sat <j. Muscel, azi j. Argeş), întărit lui Lăudat pah. 37.
  Grămadă, vinde ocină la Gîrbovi 33.
374
www.dacoromanica.ro
♦Greci, sat <lg. Cirtojani, j. Vlaşca; azi în j. Teleorman), parte întărită lui Drăghici portar 151.
Greci,' sat <probabil în mnc. Bucureşti), act'' 'domnesc scris în ~ 152.
Groapa, munte <în masivul Paringului, j. Gorj), întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Gros v. Nan cel Gros, şi Vlad cel Gros.
Groşani, (Groşeneasa), sat <j. Buzău), părţi întărite Episcopiei Buzăului, dania lui Dragomir spătar 288.
•Groşani, sat <Vînăta, j. Gorj), parte întărită m-rii Tismana 232.
•Groşani, sat <lg. Băbeni, j. Vilcea), parte întărită lui Lebul ş.a. 52.
•Groşani, (Groşi), sat <probabil lg. Dîn-gcşti, j. Vîlcea), hotare părţi vîndute de moştenii satului 48; întărit lui Dolofan vătaf ş.a. 77.
Groşanul, unchiul lui Neagul Căcăceanul 288.
Groşăneasa v. Groşani, j. Buzău.
•Groşi, sat (lg. Brăduleţ, j. Argeş), părţi întărite lui Voico ş.a. 171.
Grozav, din Dăeşti, în pricină pentru Stoi-ceani 234, 242.
Grozav, in pricină pentru parte în Chiojd 271.
Grozava, nepoata lui Tatul, cu parte în Stănesti 235.
Grozea, slugă domnească, întărit cu parte în Drăghiceni, 282.
Grozeştl, sat <j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Gruiu, sat <j. Gorj) 278.
Gruiul Lazului, Silistioarei, topice la Brătianii de Sus 171.
Gruiul lui Scoarţă, top. la Pietrari <j. Vîlcea) 18.
Gudea, vinde parte din Comarnic 65.
Gudlea, ţigan 65.
Gudllşor, ţigan 65.
Gulea, înfrăţit pe ocină la Bădeni 281.
Guleşti v. Goleşti.
Gura Bujorăscul v. Bujorăşti.
•Gura B&ldălululul, moşie şi silişte (lg.
Mărăcinele, j. Dolj), parte întărită m-rii Govora 39, 41.
Gura Cerneţului, pîrîu la Stroeşti <j. Argeş) 164.
Gura Com&ştenilor, sat <Comăneşti, j. Gorj) întărit m-rii Bistriţa 180.
Gura Dîlgei, sat <j. Dolj azi în s. Calopăr), întărit lui Preda post. 192.
Gura Jilţului de la Cîmpul Turcilor, sat <Jilţu, j. Gorj) întărit lui Pătru ş.a. 56.
Gura' Strfmbei, top. in descriere de hotar la Bujoreşti 279.
Gurbăneşti, sat <j. Ilfov) parte întărită lui Voico 291; probabil acelaşi a 112.
Gureni' v. Gorenl.
Guşoianul v. Radu Guşoianul.
                                 H
Habaviţcle, bălţi la Nedeia <j. Dolj), dăruite lui Detco mare armaş 121.
Han&ş Ungurul, din Sibiu, vinde ţigani 280.
Hareş, sat <Arefu, j. Argeş), întărit moş-tenilor 172, 189.
Harvatban mare în sfatul domnesc (eroare) v. Şerban, ban mare.
Harvat logofăt, familie 14, 22; stăpîn de părţi în: Padina, Bîrzeşti, Cirtojani, Băileşti, Piscu Voievodului şi bălţi 14, 22, 101, 106 144.
Haţ&gul (eroare) 8.
Hărv&teşti, sat (Arvăteasca, j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Hera clucer, cotropeşte putea lui Stepan şi Dragobrat din Bădeni 261.
Herăşti v. Ferăşti.
Hilandar v. Athos, m-ri.
Hilipeşti v. Filipeşti.
Hinato, baltă la Nedeia (j. Dolj), dăruită lui Detco mare armaş 121.
Hinoteşti, sat (Inăteşti; azi în mnc. Rîmnicu-Vîlcea), întărit m-rii Cozia 71.
Hirişeşti (Hrişeşti), sat (j. Gorj), întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Hîrgotă, vinde ocină în Cruşov 296.
Hîrs, întărit cu ocină în Turbureşti 38, 61.
                                     Homeşti, sat (j. R. Sărat; azi j. Buzău), părţi întărite lui Stanciul ş.a. 265.
•Homneşti, moşie între Borăscul şi Ohaba (j. Gorj) 200.
Homorîcea, top. la Pădureţi 139.
Hot&ranl, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) 184, 195, 221.
Hoviza, pîrîu şi moşie lg. Urlaţi (j. Săcuiani; azi ]. Prahova), parte întărită lui Tatul 40.
Hrastu, sat (Rastu, j. Dolj), în hotar cu Strîmbele 1; părţi cu vecini dăruite lui Drăghici spătar şi Udrişte vist. 159.
Hrăbarul (Hrăbariul), tatăl Stancăi, cumpără parte în Groşi 48.
•Hrisumuinţi, sat (lg. balta Bistreţul, j. Dolj), întărit m-rii Tismana 232.
Hrişeşti v. Hirişeşti, sat.
Hrusan, ţigan 65.
Hrusana v. Gogoşoaia.
•Huhurezi, silişte (lg. Albota, j. Argeş), părţi schimbate de Lumotă ş.a. cu m-rea Tismana, pt. părţi din Mirceştii de Sus 154.
                                                                   I
Ialomiţa (Ialumiţa), riu, baltă la gura ~ 71; sate pe ~ 65, 174, 294.
Ianciul popă, în pricină pt. ocină în Budeşti 142.
lanul, ţigani 65, 107, 180.
www.dacoromanica.ro
375
Iarolul spătar mare, în sfatul domnesc <eroare>; v. Barbul din Pietroşani.
Iarciul, vinde parte in Mihăeşti m-rii Govora 90.
Iaşi, sat <j. Gorj), întărit fiicelor lui Danciul 240.
Ica, partea sa la Popeşti 198.
Idrea din Ruşeţu, întărit cu ocină 285.
Idrea (Edrea, Indrea) mare spătar, în sfatul domnesc 264—267, 270—273, 276— 283, 285, 287—291, 293—297; <eroare:> Stodă 294.
Ieremia episcop al Buzăului 288.
Ieremia, patriarh al Constantinopolului, martor la Tîrgovişte 150.
Iermoneşti, sat {Jormăneşti, j. Mehedinţi), parte întărită lui Pătru 277.
Ilarlon egumen al m-rii Tismana 10, 199.
llea, tatăl lui Vladul piseţ (menţ.) 193; v. şi Yladul al lui Bea.
Blov, judeţ, găleţi de grîu din ~ 25.
Iile, fiul Măriei, familie, stăpin în Lipia şi Soreşti 270.
Iloviţa v. Elhoviţa.
Inăteşti v. Hinoteşti 71.
Indrea v. Idrea , spătar.
Ioan v. Ion.
Ioana din Şuteşti, vinde ogoare la Zlătă-rei 256.
Ioana, fiica lui Nenu, înfrăţită la Cirlomă-neşti 113.
Ioanichie, duhovnic, martor la Nucet 34.
Ion, Ioan:
— Ioan, dascăl slovenesc, traduce act (menţ. tîrzie) 219.
Ion din Grabicina vinde locuri şi pădure 129; ~ din Miceşti, jurător 269; ~ din Urecheşti, hiclean, pierde ocina 93.
Ion, fiul: lui Iuga, întărit in Clocotici 123; ~ lui Ylad, întărit la Strîmba şi Lovu 283.
Ion, frate cu jupan Oprea, stăpin la Spinu din Lovişte 226.
Ion, întăriţi cu ocini în: Cucuteni 29£; ~ în Scăuiani 117.
Ion, partea lui la Spinu din Lovişte 226.
Ion popă, vinde în Cucuteni (menţ. ulterioară) 294.
Ion (Ioan) scrie acte domneşti 137, 170, 210, 232, 236.
Ion, ţigan 144.
Ion, vinde parte în Popeşti 130.
Ion Coteiu, partea lui din Strîmba (menţ.) 161.
Ion Sirghiuţ scrie act domnesc 200; v. şi Ion, scrie acte domneşti.
Ioneşti, sat <j. Gorj), întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Ioneşti, sat <j. Ylaşca; azi j. Dîmboviţa), parte întărită nepoţilor lui Baboşin, după pricină A.
Iosit diac mic, scrie act domnesc 82.
Iosîl iconom, martor la Nucet 34.
Iova, ţigan 180.
Iova Sîrbul, ţigan 180.
Iovan, fratele lui Zaharia, întărit la Cruicî 13.
Ipoteşti v. Epoteşti.
Irina (Erina), soţia lui Bîrcă pitar, înzestrată cu satul Băneştii de pe Neajlov-ş.a. de mama sa, Cătălină 228.
Islaz, sat <probabil j. Teleorman), funii întărite lui Manea ş.a. 296.
Iuba, întărit la Sibiceu 146.
Iuga, cumpără ocină în Clocotici (menţ) 123; fiii lui în pricină pt. Clocotici 163:
Iuga, întăriţi: la Cîrstieneşti 284; ~ cu parte in Groşi 48.                    , -
Ivan din Ciocade, în pricină pt- părţi la Fărcăşeşti 241.
Ivan din Timpepi cumpără ţigani 280.
Ivan, înfrăţit pe parte la Alexeni 186-
Ivan, întărit cu ocină in Cilceşti, familie 105.
Ivan, scrie act domnesc 215.
Ivan, tatăl lui Pirvul, răscumpără ocină în Sălcuţa 94.
Ivan al popii, cu parte in Frumoşei şi Scrada
    278.
Ivan Viezure, pretendent la domnie, pierde capul şi averile pt. hiclenie 194, 238.
Ivana, soţia lui Stanciul din Veţel 169.
Ivancea grămătic, logofăt, diac mic, scrie acte domneşti 164, 167, 168, 204; scrie act al marelui ban 184.
Ivanco, pierde părţile din Bujorani ş.a. pt. hiclenie 99.
Ivaşco <Golescu>, tatăl Caplei, familie, (menţ.) 110.
Iv&neţ, munte <lg* Goideşti j. Buzău) 58.
Iv&niş, fiul lui Potolea, vinde parte la Smi-leşti ş.a. 236.
•Ivinţi, sat <probabil lg. Cireşul, j. Mehedinţi), părţi întărite lui Cudulat spătar 236.
Izgl&vociul, baltă la Nedeia, dăruită lui Detco mare armaş 121.
Izvoară, sat {Izvoarele j. Olt) 272.
•Izvor, sat {probabil j. Dîmboviţa) 178.
Izvorani, sat {j. Argeş), parte întărită lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Izvoranul v. Badea Aiaz-Izvoranul.
•Izvorul Călugăresc, sat {probabil j. Mehedinţi) ocină întărită lui Cuciulat scriitorul ş.a. 266.
                                                             J
•Jarcovăţ, sat {lg. Brezniţa-Ocol, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Jiblea v. Jimblea.
Jidovştiţa, sat {Jidoştiţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Jilişte, sat ; parte întărită lui Săbian 17.
Jilţul v. Gura Jilţului.
Jimblea, sat {Jiblea, in or. Călimăneşti), întărit m-rii Cozia 71.
376
www.dacoromanica.ro
Jlrov (Virovie), sat <j. Mehedinţi) în hotar cu Certeji 277; părţi întărite lui Cuciu-lat spătar 236.
Jitian din Iaşi, în pricină pt. parte cu fiicele Danciului 240.
Jitian, fratele lui Cană, întărit la Neago-$ina 64.
Jitian stolnic, fiul lui Vasile monah din Frăsinetul de Cîmpie 39, 41.
Jiu, mari bani ai ~ v. Craiova.
Jiu, rlu 1.
Joica, ţigan 65.
♦Jorjani, sat <lg. Băbeni-Bistriţa; azi Bă-beni, j. Vilcea), întărit m-rii Cozia 71.
Jormăneşti v. Iermoneşti.
Joroace, sate <Georocel, j. Dolj), părţi întărite lui Draghiţibă ş.a. 278.
Jugureni, sat, parte întărită lui Săbian 17.
Jupîneşti, sat <j. Argeş), parte întărită jupaniţei Caplea 110; parte întărită m-rii Bistriţa 180.
                                           L
Lacul Iul Nan, lac, în hotar la Dălbăneşti 91.
L&eş, se judecă pt. părţi din Bujorăşti
    279.
<Laiot&) Basarab, (Lăută) domn al Ţării Româneşti <1473—1477) 172.
Laiotă Basarab, pretendent la domnie, luptă cu Radu Paisie la Fîntîna Ţiganului 69.
♦Laiovul de Sus <Saelele, j. Teleorman), în pricină cu m-rea Cutlumuz pt. satul Uda 214.
Lai, întărit la Buneşti 76.
Lalie, munte <j. Vîlcea), vîndut 97.
Lamotă v. Lumotă.
Lata, sat <lg. Griviţa, j. Ialomiţa), în hotar cu Tătarul 65.
Larion, fost egumen al m-rii Cozia (menţ.) 260.
Lavrentie egumen al m-rii Argeş 34.
Laz v. Lazul.
Laz&r, cumpără ocina Stancăi 293.
Laz&r din Padina, megiaş, îşi vinde partea 14.
Laz&r din Stejarul Bilţului îşi vinde partea 165.
Laz&r egumen al m-rii Brădet 15.
Laz&r, vinde parte în Crivina Broştenilor 231.
Lazul Iul Cîrstian, top. la Pietrari 18.
Lazul Oanoel (~ Onei), top. la Groşi 48.
L&cşor, top. la Hareş 172.
L&cşoru, top. la Brătienii de Sus 171.
L&deştt, partea lor în Giuleşti 21.
L&puşanl, sat <j. Argeş) 268.
L&tureanul, ţigan 144.
L&udat paharnic, întărit cu satul Grădiştea de la Clmpulung 37.
L&udat, vînd: parte în Fllfoeşti 252; s doamnei Anca parte la Pătrăreşti 31.
Leaghin din Răgăneşti, îşi dăruieşte ocina Episcopiei Buzăului 153.
Leaot&, întărit în Micşani 173.
Lebul, întărit cu parte în Groşani 52.
Lebul, oprit să strice hotarul la Piscul Cocorului 53.
Lelea, mama Tudorei, cu ocină în Berislă-veşti (menţ.) 86.
Lelea, ţigancă 65.
Leontie egumen al m-rii Cozia 194, 238.
Lep&dat, cu parte în Tigveni 114.
Lepădat din Redea lui Florea vinde parte 47.
Lep&dat, fratele lui Stan, spînzurat pt. uciderea unui ţigan 73.
Lera, ţigan 219.
Lia, i se întăreşte ocină în Cucuteni 294.
Liasa, vinde parte din Tigveni 114.
*Lieştl, sat <lg. Berislăveşti, j. Vîlcea), hotare 238; parte întărită m-rii Cozia 194, 238.
Llh&oeşti, sat <probabil j. Argeş) 269.
Liica din Lipia, martor 270.
*Llp&reştl, de la rîul Ialomiţa, sat <lg. Slă-tioarele, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 174.
Llpla, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Radu ş.a. 270.
Liţa, sat <probabil j. Teleorman) 278.
Livezi, sat <j. Dolj) 184.
Lojii, fratele lui Ylad şi Lomotă, întărit la Cuca 185.
Lomotă v. Lumotă.
Lora din Giuleşti îşi vinde partea 21.
Lorinţ, tatăl Anghelinei stăpînă în Bugheni (menţ.) 274.
Lotreanul, moştean, întărit cu parte în Groşi 48.
Lovişte v. Spinu din Lovişte.
♦Lovu (Olov), sat <lg. Strîmba, j. Gorj) părţi întărite lui Nan ş.a. 13; părţi întărite lui Vlad ş.a. 283.
Luca, fratele lui Vuia grămătic, întărit cu ogoare în Popeşti 19.
Lucaci, partea lui în Nămăeşti 237.
Luciani, sat <j. Dîmboviţa) întărit lui Dră-ghici spătar 65.
Ludeşti, ~ P&s&reanului, sat <j. Dîmboviţa) părţi întărite lui Slav ş.a. 78.
Lumcea, ţigan 87.
*Lumineni, sat <Hagieni, j. Ialomiţa), întărit m-rii Cozia 71.
Lumot&, cumpără ocine la Stănceşti 297.
— Lomot& (Lamotă), fratele lui Vlad şi Lojie, întărit la Cuca 185.
Lumot&, stăpîn în Albota şi Huhurez (menţ.) 154.
Luneeani, sat <Lunca, j. Vîlcea) întărit m-rii Cozia 71.
Lungaş, se judecă pt. părţi la Negoveni
    182.
Lupea, întărit la Băbeni şi Măteşti 102.
Lupeşti, munte <probabil lg. Berislăveşti, j. Vîlcea) partea lui Ivan Viezure întărită m-rii Cozia 194, 238.
Lupoaia, top. la Coasta Rîului 209.
www.dacoromanica.ro
377
Lupp, dascăl slovenesc, traduce act (menţ.
    ulterioară) 104, 277.
Lupşe, ţigan 180.
Lupul, ţiul lui Stoica, întărit în Mileştii de Sus 258.
Lupul (Lupu), întăriţi la: Hirişeşti 278;
    ~ la Peştişanii de Sus 162.
Lupul, partea lui în Micşani (menţ.) 173. Lupul protopop (menţ. ulterioară) 239. Lupu al popii, cu parte în Joroace 278. Luţcan, stăpln la Plăviceni 147.
                             M
Magdalina călugăriţa, sora lui Drăghilă şi a lui Stoica, dăruieşte m-rii Cozia Să-lătrucul de la Coinsca (menţ.) 71, 260.
Magdalina, monahia v. Cîrjoaia şi Maria din Goleşti.
Mahera, vinde ocină în Ungurei (menţ.) 20.
Maica, ţigancă 144.
Malaia, vinde parte în Supţireni 160.
Malcoci v. Radul al lui Malcoci,
Malea din Stoineşti înfrăţeşte pe Mihăilă 203.
Malea, sora lui Chirca, în prieină pt. Bum-bueşti şi Clocotici 97.
Malea, soţia lui Mihăilă log., întărită la Şerbăneşti, Cucuteni şi Mindreşti 85,262.
Malea, ţigancă 65.
Malul Bobului, top la Lieşti 238.
Malul Stejerelului, top. la Brătianii de Sus 171.
Mamaciue, ţigan 166.
Mamiia, întărit la Popeşti 198.
Mamina (Mamino), baltă <Potelu, j. Ro-manaţi-, azi j. Olt) cu gîrle şi vama din peşte întărită m-rilor Cozia, Cod-meana, Govora şi Muşeteşti 36, 55, 71, 127.
Mamota, vîrtul top. la Băiaşi 295.
Manciul din Giuleşti îşi închină partea lui Fîrtat vornic 21.
Manciul, ţigan 144.
Manea v. Crîngul lui Manea.
Manea din Răgăneşti dăruieşte ocină Episcopiei Buzăului 153.
Manea din Zlătărei, cumnatul lui Vladul, vinde parte cu vie 213, 256, 257.
Manea, fiul Dobrineasei, familie, vinde ocină în Fata 262.
Manea, fratele lui Gonţea Sterpul 79.
Manea, fratele lui Mihăilă, stăpîn în Blă-deşti şi Mărgineni 249.
Manea, închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Manea, în pricină: pt. Blaj 104; a pt. ocină în Nucşoara 204.
Manea, întărit cu parte în Groşi 48.
Manea, nepotul lui Baboşin întărit la Io-neşti ş.a. A.
Manea, se judecă pt. parte în Pădureţi 267.
Manea, slugă domnească, întărit cu ocină în Cruşov, Brastoveţ ş.a. 296.
Manea, ţigani 65, 144.
Manea, vînd: ogor la Diieneasca 130; s: parte la Grabicina 129; ~ ocină in Prădăliceşti 160; ~ ocină în Scăuiani 117; ~ parte în Tigveni 114.
Manea vornic v. Manea Pfirşanul.
Manea lui Baroe, vinde partea lui din Micşani 173-
Manea al lui Braţul din Lipia, martor 270.
Manea Negrul, tatăl lui Manea Perşanul vornic 43-
Manea Pftrşanul (Perişanul) vornic, fiul lui Manea Negrul vist., stăpln de sat» şi ţigani la Vieroş şi Mărăcineni 63, 109; in pricină pt. părţi la Ostrovu de la Olt 43; oprit să se amestece în Gîrbovi şi Frăsinet 187.
Manea Yulpariul, în pricină pt. parte la Stăneşti 11.
Manea Zgarone, vinde satele Prundul şi Călinetul 244.
Maniu, partea lui in Bumbueşti şi Clocotici 97.
Mânui, întărit la Peştişanii de Sus 162.
Mara, jupaniţa lui Toma ban, fiica lui Harvat log., in pricină pt. Pietrosul, Mereni, Cîrtojani şi Blrzeşti 22.
Mareea vornic, ispravnic în sfatul domnesc 117.
Marco voievod, fiul lui Radu Paisie, în pomelnicul m-rii Meteore 74, 89.
Mardarie egumen al m-rii Tismana 222, 229, 232.
Mareş, fiul lui Vlad, familie, cu părţi în Strîmba şi Lovu 161, 283.
Mareş, întărit la Pietrari 18.
Marga din Caracal, jupaniţă, vinde parte din siliştea şi balta Bistriţa şi din Poiana Urîţii 69.
Marga jupaniţa, pama Neacşei, familie, întărită cu satele Ceparii de pe Topo-loveni, Căzăneşti, Bumbueşti ş.a.cu mori, selişti şi ţigani 24.
Margini v. Mărgineni, sat.
Maria <din Goleşti) (Magdalina .monahia) soţia lui Baldovin pircălab, dăruieşte Mitropoliei din Tirgovişte vinăriciul din dealul Ştefăneştilor 27; <eroare:) An-ghelina călugăriţa 110.
Maria, fiica lui Dumitru, întărită la Prislop şi Pereni 157,
Maria, fiica lui Radul, stăpină în Zoreşti şi Lipia, familie 270.
Mariica, ţigancă 280.
Marin, ţigan 65.
Marinco, ţigan 65.
*Marmurile, sat <lg. Nedeia, j. Dolj) întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Matca Lupoanei, ~ Yăii, topice la Bujo-răşti 279.
Matei, egumeni ai m-rilor: Bistriţa 195, 196; ~ Cozia 260; a Tismana 208.
Matos, se judecă pt. ocină la Ruşeţu 285,
Maxim, sat 51,
378
www.dacoromanica.ro
Mazăre închină partea lui din Trestenic ••tui Dragul clucer 140.
Măciuca, sat <Oveselu j. Vilcea), parte întărită lui Fîrtat vornic 21.
Măereşti, partea lor în Văselaţi 30.
Măgura, top, la Grabicina 129.
Măgura Ursului, top. la Redea 39, 41.
Măgurea, top. la Clocotici 163.
Măguricea, top. la Pădureţi 139.
Măgurile Lazului, top. la Hareş ,172.
Măiean portar, ispravnic în sfatul domnesc 61.
Măiean, stăpln în Nişcovenii de la Nişcov şi Nişcovenii de la Cîlnău 33.
*Măldăreşti, sat <lg. Mîrşa, j. Ilfov) în pricină de hotar 201.
Măleni, sat, întărit m-rii Bistriţa 180.
•Mălurenl, sat <Colibaşi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) întărit m-rii Bistriţa 180.
Mănâilă v. Văile lui Mănăilă.
Mănăstirea, sat <Valea Mînăstirii, j. Gorj), parte întărită lui Drăghici ş.a. 35.
Măneşti pe Olteţ, sat <Mîineşti, j. Romanaţi; azi în or. Balş), parte întărită lui Stan 73.
Măniaci, sat <Măneciu, j. Prahova), părţi întărite lui Miclea ş.a. 209.
Mănngă din Giuleşti vinde partea sa 21.
Mărfieineni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) întărit lui Borcea mare şetrar şi Ylaicu log. 109; întărit jupaniţei Ca-plea 110.
Mărgineni v. Drăghiceşti, m-re.
Mărgineni (Margini), sat <j. Prahova), întărit lui Drăghici spăt. şi Udrişte vist. cu vinărici şi părpăr 65, 100; părţi întărite lui Mihăilă ş.a. 249.
Mărmanovţi, sat <probabil Mormanul, j. Mehedinţi), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Măsean, se judecă pt. Berislăveşti 77.
Mătan (Motan), întărit în Turbureşti, după pricină 38, 61.
Măteşti, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Lupea 102.
Măţan,' vinde parte la Pociovalişte 278.
Măzărişte, top la Bătieşti 293.
Mecica v. Virtopul Mecichei.
Mehedinţi, v. Drumul Mehedinţilor.
Meiul v. Muchea Meiului.
Mcla, vinde parte la Pietrari 18.
Meleştii, ţigani ai m-rii Bistriţa 180.
Merăuţă, înfrăţit la Tîmboeşti 280.
Mereni, sat <j. Teleorman), parte întărită lui Radomir vornic şi Drăghici grăm. 22.
Mcrnol (?) munte, întărit lui Tocsabă şi Danciul 259.
Meteore (Sf- Gheorghe), m-re < Grecia) dăruită cu obroc anual de bani 74.
Miceşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi comună, j. Argeş) 268, 269; ~ de Sus, părţi schimbate de m-rea Tutana cu Lumotă şi Cemat 154.
Miclea, cu ceata lui, întărit cu ocine în Măniaci, Coasta Rîului, Valea Largă, ş.a. 209, 248.
Miclea logofăt .dăruieşte Episcopiei Buzău vie la Săseni şi ţigani 246.
Micleuş din Bîrzeşti, fratele lui Dumitru, întărit în Pietrari 18.
Micola din Negoeşti, tatăl lui Stan (menţ.) 276.
Micşan, se judecă pt. parte la Spinu din Lovişte 226.
*Micşani, sat <lg. Negoşina, j. Buzău), parte întărită lui Stan ş.a. 173.
Micudu, top. la Broşteneasca 40.
Micul v. Rovina lui Micul.
Micul din Ciumeşti, jurător 268, 269.
Micul din Jugureni vinde ogor 17.
Micul, fratele lui Buciaci, întărit în Cîrpoi şi Mirileşti 23.
Micul, închină partea sa din Tigveni m-rii Argeş 114.
Micul, pierde ocina din Strîmba pt. duşe-gubină 161.
Micul postelnic, ispravnic în sfatul domnesc 112.
Micul, vinde loc de vie la Strîmba 13.
Mihai, Mihail:
—   Mihail din Ciofrîngeni, partea lui în Tigveni 114.
Mihai, fiul lui Stănimir, înfrăţit în Plăseni 291.
—   Mihail logofăt v. Mihăilă grămătic.
Mihaiu popă din Buzău, martor 270.
Mihai vistier, ispravnic în sfatul domnesc
    198.
Mihai B&rb&tescu fost mare comis, martor (menţ. ulterioară) 294.
Mihalcea bănişorul tălmăceşte act (menţ. ulterioară) 265.
Mihăeşti, sat, parte întărită lui Săbian 17.
Mihăeşti, sat <j. Vîlcea), drum la ~, în hotar cu Bîrseştii 223; părţi cu vii şi case cumpărate de m-rea Govora 90; părţi dăruite lui Pătru şi Diicul armaşi pt. slujbă credincioasă 275.
Mihăilă <din Copăceni, frate cu Detco vornic), cu Drăgoi şi Pătru, stăpîn în Un-gurei 20.
Mihăilă, fratele Matei, înfrăţit la Stoineşti 203.
Mihăilă, fratele lui Manea, stăpîn în Blă-deşti şi Mărgineni 249.
Mihăilă (Mihail) grămătic, logofăt, familie, întărit cu satele Şerbăneşti, Cucuteni, Mîndreşti, Fata şi ţigani 85; 262; în pricină cu m-rea Govora pt. ocină la Plopul 254; probabil acelaşi: ~ scrie act domnesc 151.
Mihăilă întăriţi: în Buneşti 76; ~ în Groşi 48; ~ în Popeşti şi Poeni 130.
Mihăilă, vinde parte la Cîrlomăneşti 113.
MQmea, liul lui Balaur log. familie, întărit cu ocină la Bădeni 5.
Mihnea, fiul lui Frăcea v. Mihnea vistier.
www.dacoromanica.ro
379
Mihiiea, fratele Muşei, i se Întăreşte ocină in Coasta Riului, Valea Largă, Viişoara şi Plaiul 248.
MOinea pircălab, fratele lui Vlaicul log. din Piscani familie, Întărit cu părţi In Ageşti şi Cetăţeni 210, 276; pricim pt. mori pe Rlul Doamnei şi Goleşti 167, 216.
Mihnea, vinde ogor la Muşcel 76.
Mihnea vistier, fiul lui Frâcea, familie 178; stăpîn in Bădeni, dobindeşte ocină pt. slujbă dreaptă 5; Întărit cu muntele Florei şi in Fu teşii 95, 152 ;■ in pricină pt. Ţigăneşti 178, 263.
Mihnea <cel Rău), domn al Ţării Româneşti <1508—1509) 28, 33.
Mihnocea, fiii lui se judecă pt. Măniaci 209.
Mfliul, diac din Tirgovişte, scrie act domnesc 281.
Mila, ţigan 180.
Mija, vinde ogor in Bătieşti 293.
Milco v. Stoica Milco.
Milco, boier, soţia şi fiii lui in pricină cu Vlad banul pt. Aninoasa (menţ.) 51.
Milcoaia, soţia lui Milco, in pricină pt. Aninoasa 51.
Mile, cu parte la Pietrari 18.
Milea din Lihăceşti, jurător 269.
Mileşti ,sat <j. Dolj), ~ de Sus, parte întărită lui Căzan şi Toader 197; parte întărită lui Stoica şi Lupul 258; ~ de Jos, parte întărită lui Toader 197.
Miliţa, fiica lui Pirvul, familie, stăpină de ocină în Sălcuţa 94.
Milostea, sat <j. Vîlcea) întărit m-rii Bistriţa 180.
Mimeran din Urecheşti, hiclean, işi pierde ocina 93.
Mlnea, partea lui în Tigveni 114.
Minţica, întărit la Bujorăşti 273; probabil acelaşi: Minţică, vinde parte la Vrabeţi 231.
Mirău v. Mirul.
Mirca, fiul lui Stănislav, în pricină pt. Curti-şoara 62.
Mirean, vinde ocină în Bătieşti 293.
Mircea din Şerbăneşti dăruieşte Mitropoliei din Tirgovişte parte din muntele Bu-ceciul 50.
Mircea, întărit la Poenile Zlătariului 137.
Mircea, se judecă pt. ocină la Ruşeţu 285.
Mircea, ţigan 180.
Mircea <cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1386—1418) 1, 87, 164, 199, 222, 229, 232; ctitor al m-rii Cozia 36; donator la m-rile Cozia, Codmeana şi Tismana 36, 199; carte de la 266.
Mircea <Ciobanul), domn al Ţării Româneşti <1545—1553; 1558—1559) 291; fiul lui Radul <cel Mare) passim; nepotul lui Vlad Călugărul 296.
Mirllă, vinde parte la Popeşti şi Poeni 130.
"Mirileşti, sat <probabil lg. Dobroteşti, j. Teleorman), parte întărită lui Buciaci şi Micul 23.
Miriliţa, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), mori întărite m-rii Bistriţa 292.
Mirul (Mirău), întărit în Săcşorii de Sus. şi de Jos şi in Ludeştii Păsăreahului 78.
Misail egumen al m-rii Bistriţa 49, 292.
Misail gramatic, scrie acte domneşti 6, 7.
Mislea, m-re <j. Prahova), acte domneşti scrise la ~ 58, 138, 145, 165.
Mislea, sat şi ocină <Cocorăşti Mislii, j-Prahova) sarea de la ocnă întărită lui Drăghici spătar 65.
Mltiutelul paharnic, dobindeşte ocină la Urecheşti pt. slujbă credincioasă 93.
Mitrea v. şi Fîntîna Mitrii.
Mitrea popă, întărit cu ocină în -Gruşov 296.
Mitrea, slugă domnească, i se întăreşte ocină în Drăghiceni 282.
Mitropolia din Tirgovişte v. Tirgovişte.
Mîine (Mînea), fiul lui Dan, familie, întărit în Fărcăşeşti şi Teleşti 128'.
Mîine, tatăl lui Dan care dăruieşte moşie-în Negovani (menţ.) 45.
Mîineşti v. Măneşti.
Milmoc, ţigan 65.
Mindrea, ţigan 65.
*Mîndreşti, sat <lg. Şerbăneşti, j. Vîlcea), întărit lui Radul vătaf ş.a. 85.:
Mînea, partea lui din Tigveni intărită m-rii. Argeş 114.
Mînea, stăpîn in Comarnic 65.
Mînea, vinde ogor la Băteşti 17.
Mîrşa, sat <j. Ilfov), parte întărită lui Duma vornic ş.a. 201.
Mlaca Păişei (Mlaca), top. la Groşi 48.
Mlaca Stani, top. la Hareş 172.
Mlădiu, vinde o falce la Pietrari 18.
Mogoş, întărit la Cîrstieneşti 284.
Mogoş mare portar, ispravnic în sfatul domnesc 255.
Mogoş, vinde delniţă la Stăneşti 235.
Molse voievod, domn al Ţării Româneşti <1529—1530), cărţi de la ~ 46, 67, 254-
Moldova, ţară, loc de pribegie al unui hiclean 5.
Moldoveanu v. Bolea
Moma, soţia lui Standul post., stăpînă de sate, munte, mori şi ţigani 96.
Momoel, m-te <j. Gorj) întărit lui -Mânut ş.a. 162.
Morăştl, sat <j. Argeş), parte întărită lui. Vlad portar 155.
Mormanul v. Mărmanovţi.
Moroina, în pricină pt. ocină la Izvorul Călugăresc 266.
Mortatul v. Murtatul.
Mostiştea, sat, parte întărită lui Draghiţibă ş.a.. 278.
Mostiştea de Sus, top. pe Dunăre <lg-. Vîr-ciorova; azi mnc. Drobeta-Turnu Seve-rin) 232.
380
www.dacoromanica.ro
                                    N
Moş cu fiii săi, Tudor şi Stan, intărit în .Plăseni 291.
Moş, întărit la Şchei 129.
Moşul, în pricină pt. ocină la Drăghiceni 282.
Motan v. Mătan.
Motru, rîu, sat pe ~ 277.
Moţea, fiul lui Harvat log., înfrăţit în Pietrosul, Mereni, Cîtojanişi Bîrzeşti (menţ.) 22.
Moţot&, partea lui la Groşi 48.
Movila Oii, top. la Broşteneasca 40.
Movila Ursului, top, la Redea 39, 41.
Muchea Coastelor, ~ Meiului, a Popilor, ~ Str&minoasei topice la Lieşti 238.
Muchea Strîmbei, ~ Telman, topice la Stro-eşti 164.
Muchea Vedelor, top. la Lieşti 238.
Muhcel v. Muşcel.
Muia comis, familie, stăpîn de părţi cu pomet în Bujorani, Uliţa şi Copăcel 99, 143.
Muraşco, ţigan 65.
Mureşanul v. Danciul Mureşanul.
Murtatul, munte <Mortatul lg. Goideşti, j. Buzău) 58.
Muşa din Miceşti v. Cîrjoaia.
Muşa, sora lui Duşa Grecul, dă bani cu împrumut 144.
Muşa, sora lui Mihnea, în pricină pt. ocine la Coasta Rtului, Valea Largă, Viişoara şi Plaiul 248.
Muşa, stăpînă la Nişcovenii de la Nişcov şi de la Cilnău 33.
Muşat din Răgăneşti îşi dăruieşte ocina Episcopiei Buzăului 153.
Muşat, faurul vinde ocină la Timboeşti 280.
Muşat, fratele lui Vladul, înfrăţit la Cîr-lomăneşti 113.
Sluşat, ţigan 65.
Muşat, unchiul lui Tudor şi Stan, vinde parte în Plăseni 291.
Muşat, vinde moşie în Celian 29.
*Muşâţelul, sat <probabil lg. Lacul Rezii, j. Brăila), întărit lui Drăghici spătar 65.
Muşcel, judeţ (menţ. ulterioară) 11.
Muşcel, sat <Valea Muşcelului, j. Argeş), părţi întărite lui Dragomir, ş.a. 76.
Muşcel (Muhcel), sat <j. Romanaţi; azi Dra-novăţ, j. Olt), întărit m-rii Bistriţa 180, 184, 195, 221.
Muşcel, sat <j. Săcuiani; azi j. Buzău), parte cumpărată de jupan Neagu 70.
*Muşcelul, sat <lg. Rădăcineşti, j. Vîlcea), întărit lui Dolofan vătaf ş.a. 77.
Muşeteşti, m-re <Seaca, j. Olt), întărită cu vama de peşte de la balta Mamina şi sălaşe de ţigani 55, 63, 127.
Mutul v. Dragomir Mutul.
Nan, Nanul:
Nan diac, grămătic, scrie acte domneşti 10, 20, 65 100, 105, A.
— Nanul din Săcele, scrie act domnesc 153.
Nan, fiul: lui Cioară, vinde parte la Băle-goşi 173; ~ lui Vlad familie, întărit la Strîmba şi Lovu 161, 283.
Nan, fratele lui Stan, întărit cu ocină in Fieni, plaiul de la Creţ, Fîntînele şi muntele Vaca 131; £ lui Stoica, întărit în Popeşti 170; ~ lui Tatul, înfrăţit la Hoviza 40.
Nan, închină partea sa din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Nan, întărit la Chiojd 271.
Nan (Nanul), ţigani 24, 65, 144.
Nan, văr cu Dragolea, întărit la Hareş 189.
Nan cel Gros grămătic, scrie acte domneşti 123, 126, 159, 180.
Nanciul, vind: ogor la Stăneşti 235; ~ părţi din Tigveni şi Ciofrlngeni, m-rii Argeş 114.
Naneş v. Dumbrava lui Naneş.
Nanuca, ţigan 144.
Nanuş, ţigan 107.
Năm&eşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), părţi cu munte întărite lui Dumitru 237.
*N&nfişeşti (Nănişeşti) la gura Topologului, sat < Gali cea, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită lui Oprea pitar 44; parte cotropită, întărită apoi m-rii Govora 68, 84, 287.
Nisipul, sat <Ceplea, j. Gorj) întărit m-rii Tismana 232.
Neacşa <din Brîncoveni), fiica lui Harvat log., familie, plăteşte datoria tatălui ei 14; stăpînă în Odobeşti, Devesel, Brîncoveni ş.a. 144, 156.
Neacşa <din Drăgoeşti), soţia lui Radu log., ctitoră la Tismana 199.
Neacşa <din Goleşti), mama jupaniţei Ca-plea, soţia lui Ivaşco <pah.), familie 110.
Neacşa, fiica Dobrei, familie, întărită cu părţi de sate: Vădenii de Sus, Preajva şi Simbotin şi munţi: Polatiştea şi Sto-eniţa 98.
Neacşa, fiica lui: Dan, cu parte în Groşi 48; ~ lui Danciul, întărită în Iaşi 240; ~ lui Iuba, Întărită în Sibiceu 146; ~ lui Ivanco, se judecă pt. părţi la Bujorani 99; ~ lui Nenu, înfrăţită la Cîrlo-măneşti 113; ~ lui Slavul, înzestrată de tatăl ei la Săcşorii de Sus 78; ~ lui Stan, înfrăţită la Strîmba şi Lovu 13.
Neacşa, jupaniţa lui Radu portar, fiica Mar-. găi, întărită cu Cepari, Căzăneşti ş.a. 24.
Neacşa, jupaniţa, mama lui Dan, vinde parte la Poganu 202.
www.dacoromanica.ro
381
Neacşa, sora: lui Chirca, în pricină pt. Bumboeşti şi Clocotici 97; a lui Dra-gomir, înfrăţeşte pe Nenu la Cîrlomă-neşti 113; a Stancăi, familie, stăplnă în Sibiceu 273.
Neacşa, soţia lui Dragomir al lui Scurtul, închină şi vinde satul Futeştii de pe baltă, m-rii Argeş 118.
Neacşa a lui Stroe (Stroiasa), jupaniţa lui Stroe, vinde părţi şi sate la Ostrovu, Prundul şi Călinetul 43, 244.
Neacşul, fratele lui Oancea, întărit la Popeşti 170, 198.
Neag v. Neagul.
Neaga, cu parte în Alexeni, înfrăţeşte pe lvan şi Voico 186.
Neaga fiica: lui Dumitru, întărită la Prislop şi Pereni 157; a lui Grămadă, stă-pînă in Gîrbovi 33; a lui Iuba, întărită la Sibiceu 146; a lui Vitan, familie, moşteneşte parte în Buneşti 264.
Neaga, închină partea ei din Trestenie lui Dragul clucer 140.
Neaga jupaniţa, mama lui Piprea, vinde parte din Sălătrucul de la Coinsca şi Siliştea Mîloiului (menţ.) 71, 260.
Neaga jupaniţa, vinde ţigani 144.
Neaga, sora lui Chirca, în pricină pt. Bumboeşti şi Clocotici 97.
Neaga, soţia lui Tatul, întărită în Stăneşti 235.
Neaga a lui Udriştc, cumpără parte la Plă-viceni 147.
Neagoe din : Cîrlomăneşti înfrăţeşte pe Nenu 113; a din Ferăşti, în pricină cu fiii lui Stanciul 265; ~ din Giuleşti vinde partea sa lui Fîrtat vornic 21.
Neagoe din Padeş, tatăl lui Vîlsan, stăpîn la Peştera ş.a. 236; <probabil acelaşi.) trimis să jure înaintea marelui bau 218.
Neagoe, fiul: lui Alăman, întărit la Stăneşti 11; a lui Dragomir, în pricină pt. Dăneşti 92; a lui Frăţilă, nepotul lui Cuciulat, întărit la Izvorul Călugăresc 266; a lui Potolea, vinde parte la Smileşti ş.a. 236; a Voicăi, întărit la Dăneşti 92.
Neagoe fratele: lui Chirca, în pricină pt. parte în Bumbueşti şi Clocotici 97; ~ Neacşăi, în pricină pt. ocine în Vădeni, Preajva ş.a. 98; a lui Teodosie post. v. Neagoe mare vistier.
Neagoe, ginerele lui Badiul, înfrăţit la Gă-văneşti şi Periaţi 230.
Neagoe (Niagoe) grămătic, scrie acte domneşti 129, 172.
Neagoe, în pricină: pt. parte la Crîngeni 255; ~ pt. Sălătrucul de la Coinsca 260.
Neagoe, întăriţi: la Buneşti 76; ~ la Crîngeni 255; a in Groşi 48; a la Pruni 220; ~ în Săcşorii de Sus, de Jos şi Ludeşti 78; a la Strîmba şi Lovu 283; 2: în Zărncasca 58.
Neagoe, partea lui: în Greci 151; 2: în Plăseni (menţ.) 291.
Neagoe, scrie act domnesc v. Neagoe grămătic.
Neagoe spătar, dăruieşte m-rii Govo$i satul Bîrseşti, în schimbul Curtişoarei 6.2.
Neagoe, ţigan 87.
Neagoe, vînd: ocină la Blagodeşti 148; a ogor la Buneşti 76; 2: parte în Trestia 129.
Neagoe vistier mare .fratele lui Teodosie post., întărit la Budeşti 142;
       în sfatul domnesc 248—258, 260— 262, 264—266, 270—274, 276—283, 285, 287—291, 293—297; ispravnic 274.
(Neagoe) Basarab, domn al Ţării Româneşti, (1512—1521), 22, 105, 12», 154, 164, 174, 181, 201, 204, 231, 247; familie 172; stăpîn de sate şi ţigani- 63, 66, 254, 262, 274; danii şi ctitorii 26, 66 199, 254, 262, 274; cărţi de la ~ 46, 168, 285.
Neagomir, fratele lui Coman, întărit ia Pietrari, Bîrzeşti şi Bodeşti 18.
Neagomir, stăpîn la Plăviceni 147'.
Neagoslav grămătic, scrie act domnesc 228.
Neagoslava băneasa (soţia lui Barbu Craio-vescu), dăruieşte ţigani m-rii Bistriţa 180.
Neagoslava, stăpînă la Posobcşti 129.
Neagoşina v. Negoşina.
Neagovan, vinde vie la Sîmbotin- 98.
Neagovani, v. Negovani, sat
♦Neagra, sat (lg. Glavacioc, j. Vlaşca; azi j. Argeş), parte întărită m-rii Glavacioc 177.
Neagul, Neag:
—   Neag, cneazul Poborăştilor, vinde satul 278.
—   Neag, cumpără parte în Fîlfoeşti 252.
Neagu, cu parte la ligveni, pe care'o'vinde
    m-rii Argeş 114.
—   Neag din Pănăteşti, cumpără ccină la Giuleşti 245.
Neagul din Tîmpeni, nepotul lui Neagul familie, stăpîn 280.
—   Neag, fratele lui Bogdan, cumpără ocină la Giuleşti 245.
Neagu, întărit la Buneşti 76.
—   Neag întăriţi: la Dăneşti 92 a la Popeşti 198; a la Scăuiani 117.
Neagu jupan, cumpără ocină la Muşcel 70.
Neagu, nepotul lui Neagu, întărit cu ocină în Băiaşi 295.
Neagul, stăpîn la Posobeşti şi Trestia, 129.
Neagu, unchiul lui Neagu, slăpin în ţiăiaşi
    295.
Neagul, unchiul lui Neagul din Timpcni, vinde ocină 280.
Neagul, vînd : parte la Băbeni 102; a: parte în Fîlfoeşti 252.
Neagul Căcăceanul, stăpîn în Groşăneasa 288.
Neajlov, riu (afluent al Argeşului), «al pe ~ 228.
Necula v. Nicula.
382
www.dacoromanica.ro
Nedeia Mare, — Mici, sate <j. Dolj), şi silişte domnească întărite lui Detco mare armaş pt. slujbă credincioasă 121, 144.
Nedelco <din Bălăci) mare stolnic, în sfatul domnesc 248, 249, 251—258, 260— 262, 264—267, 270—274, 276—283, 285, 287—291, 293—297.
Nedelea jupîneasă, ,(hărăzeşte“ viile din Şte-făneşti nepoatei sale, Elina postelni-ceasa (menţ. ulterioară) 274.
Negeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Vlă-deşti j. Argeş) 279.
Negoeşti, sat 276.
Negoeşti, sat <mnc. Ploieşti), în hotar cu Popeşti, vad de moară la - 19.
Negoit, Negoiţă v. Neguit, Neguita.
Negoiu, munte <j. Argeş) 96.
Negomir v. Neagomir.
Negoşina (Neagoşina, Neguşina), sat <j. Buzău), întărit lui Cană ş.a. 64, 181.
Negovani (Neagovani), sat <Valea Nicovcni, j. Săcuiani; azi j. Prahova) părţi întărite m-rii Drăghiceşti 45, 182.
Negraşu, munte <j. Prahova), întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
Negre, nepotul lui Tatul vornic, întărit în Purcăreni 80, 81.
Negrea, închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Negrea, partea lui din Lipia 270.
Negreiu, ocina lui la Bucicăneşti 158.
Negreni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 269.
Negrită, fiica Neacşăi, vinde parte la Po-ganu 202.
Negrul v. Manea Negrul.
Negru cel Bătrîn voievod (menţ.) 278.
Neguit, scrie acte domneşti 41, 51, 144.
—   Negoit, vinde ocină în Mileştii de Sus şi de Jos 197.
—   Negoiţă <vinde>, în Cucuteni (menţ. ulterioară) 294.
Neguita, vinde parte în Mileştii de Sus 258.
Neguşina v. Negoşina.
Neicul, scrie act domnesc 277.
Nemania v. Ştefan Nemania.
Nenciul, fiul lui Nenu, înfrăţit la Cîrlomă-neşti 113.
Nenciul grămătic, scrie act domnesc 209.
Nenciuleşti, părţile lor la Frăsinetul de Cîm-pie 39, 41.
Năniul din Trestia, îşi vinde partea 129.
Neniul, întărit cu parte în Cîlceşti 105.
Neniul, tatăl lui Tatomir, întărit în Cîlceşti 105.
Neniu, ţigan 65.
Nenu (Nen), familie, întărit la Cîrlomă-neşti 113.
Neza, ţigan 144.
Niagoe v. Neagoe grămătic.
Nicopole v. Vadul Nicopolei.
Nicula, Necula, Nicola:
Nicula din Groşani, cu parte de sat 232.
—   Nicola din Livezi, martor 184.
Nicula din: Padeş, trimis să jure înaintea marelui ban 218; ~ din Tîmpeni (menţ.)
    280.
—   Nicola, fiul: lui Frăţilă, nepotul lui Cu-ciulat, întărit cu ocină la Izvorul Călugăresc 266; ~ lui Potolea ,vinde parte în Smileşti ş.a. 236.
—   Nicola, nepotul lui Pătru pîrcălab, stă-pîn in Birca 120.
—   Nicola, popă din clirosul vlădicesc, martor la Nucet 34.
Nicula (Necula, Nicola), ţigani 107, 110, 144.
Nicula (Necula), unchiul lui Neagul, vinde ocină 280.
Nicula, vînd: parte în Crivina Broştenilor 231; în Frumoşei 278.
Niculcioae, ţigan 144.
Niculoe, ţigan 65.
•Nisipul, sat <Catanele Noi, j. Dolj) în hotar 101.
Nistor, ţigan 65.
Nişcov, pîrîu <afluent al Buzăului), sat pe ~ 33.
Nişcovenii de la Cilnău, sat <probabil Gura Cîlnăului, j. Buzău), părţi întărite Stanei ş.a. 33.
Nişcovenii de la Nişcov, sat <Nişcov, j. Buzău), părţi întărite Stanei ş.a. 33.
Nizh&ret, top. la Poenile Zlătariului <lg. Moceşti, j. Prahova) 137.
Xoatenul, pîrîu la Plopul 254.
•Noian, sat <lg. Piua Pietrii, j. Ialomiţa), în hotar cu Căşcioarele 65.
Novac întărit la Coteniţa 272.
Novac, <vinde> ocină în Cruşov 296.
Nov&ceasca (Novac), moşie la Tigveni întărită m-rii Argeş 114.
Nucet (Sf. Gheorghe), m-re <j. Dîmboviţa), 34; întărită cu vama din peşte de la Balta Doamnei 136; egumen 34.
                                           O
Oană, fiul lui Bilborea, întărit la Clocotici 163.
Oană, întărit la Coteniţa 272j
Oancca, Oncea:
Oancea, Onea v. şi Lazul Oancei»
Oancea diac v. Oancea grămătic.
Oancca (Oncea) din Tămăşeşti, jurător 269; ~ din Tigveni, tatăl lui Vlad, cu parte 114.
Oancea (Oncea), fiul: lui Balotă, vinde şi dăruieşte ocină la Viţicheşti 12; ~ lui Lebul, întărit cu parte la Groşani 52; ~ lui Pîrlea, familie, pierde ocină în Purcăreni pentru „rea hiclenie" 80.
Oancea (Oncea) fratele: lui Călin, vinde parte la Pruni 220; ~ lui Neacşul v. Oancea vătaf; ~ lui Stoica vornic din Tomeni, înfrăţit în satul Svinteşti 247.
Oancea (Oncea) grămătic, diac, scrie acte domneşti 38, 117, 176, 177.
www.dacoromanica.ro
383
Oaneea (Oncea) Întăriţi: în Bucicăneşti 158; in Buneşti 76; ~ in Săcşori şi Ludeşti 78.
Oncea, nepoţii lui stăpîni de ţigani 280.
— Oncea ţigan 65.
Oanoca (Oncea) vătaf, fratele lui Neaoşul întărit la Popeşti 170, 198.
Oaneea vînd: ocină 250; ~ vie -in Cruici 13; ~ grădină, stupină, ogor în Goleşti 252; ~ mori la Miriliţa 292.
Obîrşia Călugărului, top. la Stroeşti 164.
Obîrşia Deşului, sat <probabil Pîrîul Boia, j. Gorj), întărit m-rii Bistriţa 180.
Obîrşia Dracului, top. la Clocotici 163.
Obîrşia lui Bodiu, top. la Grabicina 129.
Obîrşia lui Pătru, top. la Stroeşti 164.
Obîrşia lui Şerbu cel mare, top. la Grabicina 129.
Obîrşia Pietricelii, top. la Grabicina 129.
Obîrşia Pietrişului, top. la Stroeşti 164.
Ocnele Mari (Ocna, Ocna cea Mare) lingă Rîmnic, oraş, tîrg, ocnă; în descriere de hotar la Bîrseşti 223; vie şi pivniţă la întărite jupaniţei Marga ş.a. 24; sare de la ~ 72; act domnesc scris în 140.
Odobeşti, sat <j. Dîmboviţa), Întărit lui Detco mare arm aş 144, 156.
Ohaba, sat <j. Gorj) în hotar cu Homeştii 200.
* Ohaba, sat <lg. Hobiţa, j. Gorj), întărit m-rii Tismana 199, 232.
Olanul, munte <j. Argeş) întărit jupaniţei Marga ş.a. 24.
Olov v. Lovu.
Olt, rîu, sate pe ~ 43, 62, 85, 168, 242.
Olteţ, pîrîu <afluent al Oltului) 232; sat pe ~ 73; mori pe ~ 292.
Oncea v. Oaneea.
Onceştii, ceată la Hareş, întărită in sat 189.
Onofrie, arhimandrit din Tlrgovişte, (menţ. ulterioară) 294.
Onofrie, egumen la m-rea Bistriţa 164, 167, 175, 179, 180.
Oprea diac v. Oprea logofăt.
Oprea din Berislăveşti, vinde loc cu deal din Fînul Judelui 86; ~ din Hareş, întărit in* sat 189; ~ din Rîmnic, scrie act domnesc 226; ~ din Tocsobeşti, jurător 268.
Oprea, fiica lui Radoe, întărită la Strîmba şi Lovu 283.
Oprea, fiul lui întărit la Beceni 239.
Oprea, fiul: lui Benea, întărit la Homeşti 265; s: lui Danciu, întărit la Zlătărei 243; s: lui Oncea vinde parte din Tig-veni m-rii Argeş 114; ~ lui Stanciul, întărit la Homeşti 265; =: lui Vitan, frate cu Drăgoi, moşteneşte în Buneşti 264.
Oprea, fratele lui Frăţilă, vinde parte în Bodeşti 18; ~ lui Neagul, vinde ocină 280; s: lui Roman, în pricină pentru Prislop şi Pereni 157; — lui Vladul, vinde parte la Pietrari 18.
Oprea, întărit: în Buneşti 76; ~ cu livadă şi vie la Rădăcineşti 141.
Oprea, jupan, fiul lui Bărbat, întărit în Spinu din Lovişte 226.
Oprea logofăt, diac, scrie acte domneşti 2, 45, 47, 57, 59, 145.
Oprea medelnicer v. Oprea vornic mare.
Oprea, nepotul lui Neagu, întărit cu parte la Băiaşi 295.
Oprea paharnic, întărit în satul Pleşoi 67.
Oprea pitar, fratele lui Cîrstian log., i se întăreşte ocină la Nănăşeşti 44.
Oprea pîrcălab <din Rîmnic), dăruit cu părţi în Bujorani, Uliţa şi Copăcel pentru slujbă credincioasă faţă de Radu cel Mare 99; vornic 143.
Oprea postelnic, întărit la Veţel 169.
Oprea scrie acte domneşti v. Oprea logofăt.
Oprea spătar mare v. Oprea vornic mare.
Oprea sulger mare <din Sălătruc), ispravnic: în sfatul domnesc 195, în poruncă domnească 196.
Oprea, tatăl Dodei înzestrată la Cirlomă-neşti 113.
Oprea, ţigan 28.
Oprea vinde părţi la Strîmba şi Olov 13.
Oprea, vornici: cotropeşte satul Cetăţeni 276; ~ hiclean faţă de Radu Paisie, pierde ocina sa din Pietrari 116; v. şi Oprea pîrcălab şi Oprea Scurtul.
Oprea vornic mare, spătar mare, mcdel-nicer;
       în sfatul domnesc: medelnicer 177, 178; mare spătar 242-247, mare vornic 248, 250—262.
Oprea al Piperculul, vinde livadă în Groşi 48.
Oprea R&ţ&u, în pricină pentru ocina din Pleşeşti pierdută de strămoşii lui în zilele lui Vlad Ţepeş 290.
Oprea Scurtul (Oprea, Oprea al lui Scurtul) vornic, întărit la Clocotici, după pricină 123, 163; înfrăţit la Svinteşti 247.
Oprişca din Toscobeşti, jurător 268.
•Orbueşti, sat <lg. Adîncata, j. Prahova; azi ). Ilfov), întărit lui Dragomir mare spătar şi fraţilor lui 145.
Orbul, partea lui în Bogdăneşti 149.
Orcan, fiii lui vînd vie şi luncă la Goreni 162.
Orlea, sat lingă balta Mamina <j. Romanaţi; azi j. Olt^ 71; al m-rii Cozia, întărire după pricină cu Vlaicul mare log. 36.
Orşova v. Rîşova.
Orzea, in pricină pentru ocină în Mărgineni 249.
Orzea, vinde parte în Tigveni 114.
Osin din Ciumăgeşti, vinde loc de stupină la Brătea 24.
•Ostrovul de la Olt, dinspre Pădureni, sat <lg. Pădureţu, j. Vîlcea), parte întărită lui Firtat pîrcălab 43.
384
www.dacoromanica.ro
                                            p
Pachina, ţigan 144.
Pade, sat <Padea, j. Dolj), popă 279.
Padeş, sat <j. Mehedinţi ; azi j. Gorj) 218 236.
Padina, sat <j. Buzău), intărit lui Stroe mare spătar 14.
*Padina Orealiova, pe Dunăre, top. <Vîr-ciorova; azi în mnc. Drobeta-T. Seve-rin) 232.
Paico v. Dijma lui Paico.
Paisie episcop (arhiepiscop) al Buzăului 9, 82, 83; dă mărturie pentru o diată 211.
Paisie episcop al Rimnicului, martor 90.
Pană logofăt mare <eroare> v. Radul logofăt mare.
Pană postelnic <eroare> v. Stan, ban mare.
Panga, ţigan 144.
Pangratie, popă la m-rea Sf. Pavel de la Athos 8.
Papa v. Stan Papa.
                                     Paraschiva, soţia lui Stepan piseţul, familie, întărită în Alunu ş.a. 286.
Paşadia v. Radul Paşadia.
Padul, ţigan 65.
Pădure logofăt <din Săcuiani), ispravnic în sfatul domnesc 52, 98, 105, 136, 150, 154,165; ispravnic de poruncă domnească 53.
Pădureţi (Pădureni), sat <j. Vîlcca; azi Scundu) 43; intărit lui Radu ş.a. 139, 267.
Păişa v. Mlaca Păişei.
•Păltinetul, sat <lg. Rădăcineşti, j. Vîlcea), întărit lui Dolofan vătaf ş.a. 77.
*Pănăteşti, sat <probabil lg. mnc. Bucureşti) 245.
Păpeasca, parte la Futeştii de pe baltă 118, 119.
*Păpeni, sat <Hagieni, j. Ialomiţa) al m-rii Cozia, cumpărat de la Ganea Taurul 71.
Părşanul vornic v. Manea Părşanul.
Păsăreanul, parte în satul Ludeşti 78.
Păţeşti, sat <j. Vîlcea) al m-rii Cozia, cumpărat de la Drăgoi 71.
*Pătrăreşti, sat <lg. Hăbud, j. Prahova), parte întărită doamnei Anca 31.
Pătru, Petre, Petru:
Pătru armaşul, dăruit cu moşie la Mihăeşti pentru credincioasă slujbă 275.
Pătru (Petru) <din Copăceni, frate cu Det-co vornic), cu Drăgoi şi Mihăilă, stă-pîn în Ungurei, Strîmba ş.a. 20, 161, 253, 283.
                                     Pătru <din Copăceni, străbunicul lui Pătru), partea lui în Ungurei (menţ.) 20.
— Petre din Liţa, vinde parte 278.
Pătru, fiul: lui Danciul întărit la Zlătari 243, v. şi ~ vinde ocină la Zlătărei; ~ lui Stepan zidarul, vinde ocină la Bucicăneşti 158.
Pătru, intărit: la Buneşti 76; ~ la Certeji Ieromoneşti, ş.a. 277. ~ la Trestia 129.
Pătru pircălab, dăruieşte satul Bîrca m-rii Argeş şi nepoţilor săi, după moarte 120.
Pătru, tatăl Stoicăi, întărit la Gura Jilţului ş.a. 56.
Pătru, ţigani 24, 144, 180, 219, 280.
Pătru, vinde: parte în Veţel 169; ~ ocină la Zlătărei 256, v. şi ~ fiul lui Danciul.
Petru voievod zis Radu v. Radu Paisie.
Pătru Hoţul, ţigan 24.
Pecnea, fratele lui Şerban, cumpără ocină la Giuleşti 245.
Peia portar, familie, zălogeşte satul Odo-beşti 144, 156.
Pera; ţigan 144.
•Pereni, sat <lg. Sălătrucu, j. Argeş), parte întărită Ancăi şi surorilor sale 157.
•Periaţi, sat <probabil Grădiştea, j. Brăila), parte întărită lui Neagoe ş.a. 230.
Perişanul v. Manea Părşanul.
Pestrăvan v. Prăstrăvan.
Peşceana, sat <Peşteana — Vulcan, j. Gorj), în descriere de hotar la Gura Bujo-răscul 279.
•Peştera, sat <probabil j. Mehedinţi), parte întărită lui Cuciulat spătar 236.
Peştera, top. la Groşi 48.
Peştişanii de Sus, sat <j. Gorj), părţi întărite lui Mânui ş.a. 162.
Petcu, vinde parte în Zlătărei 256.
Petrolea v. Potolea.
Petrari, j. Gorj v. Pietrari.
Petre v. Pătru.
Petreşti, sat <probabil j. Argeş) 268.
•Petroviţa, sat <probabil lg. Brezniţa-Oco-lu, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
Piatra lui Hlnsea, top. la Brătianii de Su$ 171.
Piatra Mare, Piatra Neniului dvornic, topice la Hareş 172.
Picior v. Stoica Picior.
Pietrari, sat <j. Dîmboviţa), partea lui Oprea vornic confiscată de domn pentru hiclenie şi dată lui Dragul clucer 116.
•Petrari, sat <probabil lg. Ceplea, j. Gorj), părţi întărite lui Pătru ş.a. 56.
Pietrari, sat <c. Pietrari, j. Vîlcea), părţi întărite lui Negomir ş.a. 18.
Pietriceaua, munte <j. Argeş), întărit ju-paniţei Marga ş.a. 24.
•Pietrosul, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Teleorman), parte întărită lui Radomir vornic şi Drăghici piseţ 22.
Pilitul, ţigan 65.
Pipercul (Piperca) v. Badea al Pipercului, Oprea al ~ şi Radul Pipercăi.
Piprea, fiul jupamţei Neaga, vinde jumătate din Sălătrucul de pe Coinsca (menţ.) 71.
Piscul, munte <în masivul Parîngului> lg. Pociovalişte 278.
Piscul Cocorului, sat <Cocorul, j. Vîlcea) al lui Cîrstian log., încălcare de hotar 53.
www.dacoromanica.ro
385
Piscul Giurgiului, ~ Gorunetuluî, ~ Iul Vlad, topice la Stroeşti 164.
‘Piscul Nisipului, selişte <Cătanele Noi, j. Dolj) întăriţi lui Talul log. şi Ţalapi log. 4.
Piseul Sebeşului, top. la Stroeşti 164.
Piscul Terterelea, top. la Cucuteni 294.
Piseul Varlamului, munte <j. Buzău> 58.
‘Pisenl Voivedu, (Piscul) sat <Prapor, j. Romanaţi; azi j. Dolj), întărit lui Det-co mare armaş 106, 144.
‘Piscupeşti, sat (probabil lg. Vîrtopu, j. Gorj) 279.
Piteşti, oraş <azi mnc->, grădină, livadă şi vad de moară la ~ dăruite m-rii Govora 190; oameni din dau vină-rici la m-rea Rlncăciov 72.
Pitro8ul, top. la Dălbăneşti 91.
Plţurci, fratele lui Vlăican, întărit la Plă-viceni 147.
Pircioaia, ţigan 144.
Pîrîu, sat (c. Godineşti, j. Gorj) întărit cu imunităţi m-rii Tismana 3, 232.
Pîrîu, sat <Pîrîul Boia, j. Gorj) întărit m-rii Bistriţa 180.
‘Pîrîul Ini Mareo, care se numeşte „Drumul fără selişte”, moşie <Brezniţa-Ocol, j. Mehedinţi) întărită m-rii Tismana 232.
Pîrîul Plopilor, pîrîu la Bujorăşti <j. Gorj) 279.
Plrlea, cotropeşte cu fiii lui ocină în Pur-căreni 80.
‘Pîrscoveni, sat (Balta Plopului, j. Buzău; azi Lipia) întărit Episcopiei Buzăului 82.
Pîrşcovel, pîrîu (lg. Godieşti, j. Buzău) 58.
Pîrvul, fiul: lui Ivan, familie, aşează pe fiicele sale pe ocina din Sălcuţa 94; ~ lui Mihăiiă scriitor, familie, întărit cu ocine în Fata şi ţigani 262.
Pîrvu, în pricină pentru Berislăveşti 77.
Pîrvul, mare postelnic, pîrcălab, fiul lui Tudor log. (din Drăgoeşti), familie, întărit la Voinigeşti 188 ; în pricină pentru Izvorul Călugăresc 266;
       hidean faţă de Radu Paisie, fuge peste Dunăre, pierde ocine 87;
       în sfatul domnesc: mare postelnic 203, 206, 213—216, 219—223, 226, 227, 229—238; ispravnic 213.
Pîrvul, scrie act domnesc 182.
Pîrvul stolnic, vinde ţigan 262.
Pîrvu (Cherbeleţ), în pricină cu satul Co-mani pentru nişte boi 88.
Pîrvu (Craiovescu) ban, (fiul lui Pîrvul mare vornic), dăruieşte satul Piscul Voivodului 106, 144.
Pîrvu Craiovescu (Pîrvul) mare vornic, familie, dăruieşte sate şi mori m-rii Bistriţa 167, 180; hotarnic domnesc 91.
Pîrvuleştii v. Craloveştii.
Plaiul, top. la Măneci 248.
Plaiul de la Creţ, ~ lui Clrlig, topice la Fieni 131.
Plăcintă v. Soeol al Iul Plăcintă.
Plăişor, top. la Hareş 172.
Plăiuleţ, top. la Cucuteni 294.
Plăsăleasca, moşie la Dăneşti 92.
‘Flăsenl, sat (lg. Tămădău, j. Ilfov), părţi întărite lui Tihu ş.a. 291.
Plăviceni, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi întărite lui Vlăican ş.a. 147.
Plăviceni pe Şoaş, sat (or. Ocnele Mari) cu vii, întărit m-rii Bistriţa 180; localizare probabilă: act domnesc scris în ~ 134.
‘Plescărenl, sat (lg. Ungheni, j. Argeş), în pricină pentru satul Deag 59.
Pleşa v. Cornul Pleşeî.
‘Pleşeşti, sat (lg. Văleni, j. Argeş), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24; întărit lui Albul din Cepari ş.a., urmaşii lui Şuica vornicul 290.
Pleşile, culme la Hareş 172.
Pleşoi, sat (j. Olt), întărit lui Oprea pah. şi Cirstian log. 67
•Plopul, sat (Rîjleţu — Govora, j. Olt; azi j. Argeş), parte întărită m-rii Govora, dania lui Neagoe Basarab 254.
Ploşceaşca, delniţă la Spinu din Lovişte 226.
Ploştina, sat (j. Mehedinţi; azi în or. Mo-tru), întărit m-rii Tismana 232.
Pobircă, vinde ogoare în Deleşti 173.
•Poborăşti, sat (lg. or. Novaci) întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Pociovalîşte, sat (azi în or. Novaci), în hotar cu Hirişeşti 278.
Pocruia, sat (j. Gorj), întărit cu imunităţi m-rii Tismana 3, 10, 199, 232.
Podeni, sat (j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24.
•Podeni, sat (lg. Arjoci, j. Gorj), întărit cu imunităţi m-rii Tismana 3, 232.
Pocnari, cetate (j. Argeş), satele ci împresoară ocina Hareşanilor 172.
Poenari, sat domnesc (Poienari, c. Corbeni, j. Argeş) 159 ; dăruit lui Radu (Furcă) fost mare post. pentru slujbă dreaptă 133.
Poeni, sat (j. Teleorman), părţi întărite lui Mihăiiă 130.
•Poenile Zlătariului, sat (lg. Moceşti, j. Prahova), părţi întărite lui Mircea 137.
Poganu, sat (j. Olt), parte întărită lui Dumitru log. 202.
Pogoneşti, sat (?) 192.
Pogoruş, top. la Pădureţi 139.
Poiana, deal la Valea Călugărească 26.
Poiana, sat (probabil Poienari, j. Gorj) în hotar cu Pociovalîşte 278.
Poiana, top. la Vrabeţi 231.
•Poiana lui Goe, sat (probabil Goia, j. Argeş), întărit lui Vlaicu mare log. 59.
Poiana Mare, top. la Pietrari 18.
Poiana Muierii, munte (în masivul Parîng, j. Gorj) întărit lui Draghibiţă 278.
Poiana S&cuiului, top. la ocina Zămească (j. Buzău) 58.
Poiana Sării, moşie (?) (probabil lg. Telega, j. Prahova), întărită lui Drăghici spătar 65.
386
www.dacoromanica.ro
Poiana Urîţii v. Ut îţi, sat.
Poioea, ţigan 65.
Polatiştea, munte <lg. Yădeni j. Gorj> 98.
Pologa, ţigan 65.
Polorragi, sat <j. Gorj>, părţi întărite lui Stepan piseţul ş.a. 286.
Popa, ţigan 65.
Popeşti, sat <azi în c. suburbană a mnc. Ploieşti), părţi întărite lui Vuia 19; părţi întărite lui Neacşul ş.a. 170, 198.
Popeşti, sat <c. Popeşti, j. Teleorman; azi j. Arg<_ş>, părţi întărite lui Mihăilă 130.
Porcea, ţigan 65.
Porţile de Fier v. Vîrtejul pe Dunăre.
Posada, topi la Cucuteni 294.
Posada, top. la Grabicina 129.
Posobeşti (Posoba) sat <j. Buzău), părţi întărite Stanei ş.a. 129.
Potelul, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt), întărit m-rii Bistriţa 180.
•Potoceţul, sat şi selişte (lg. Jidoştiţa, j. Mehedinţi), întărite m-rii Tismana 229, 232.
Potolea (Petolea), tatăl lui Neagoe ,Nicola, Ivăniş ş.a. partea lui la Smileşti 236; partea fiului său din Izvorul Călugăresc cotropită 266.
Patrus, nepotul lui Tatul vornic, întărit în Purcăreni 80.
Prahova, rîu, sat pe ~ 91.
Prahoviţa, rîu <Proviţa, afluent al Crico-vului) în descriere de hotar 91.
Pr&v&ţ ban, ispravnic în sfatul domnesc 93       1$9.
•Pi&dăllceşti, sat (probabil j. Rm. Sărat), parte întărită lui Stan 160.
Prfistr&van, fiul lui Potolea, vinde părţi la Smileşti ş.a. 236.
Preajvă, sat (Preajba, azi în, mnc. Tg. Jiu), parte cu. vad de moară întărită Neacşei 98.
Preda, fiul lui Mihăilă, familie, întărit cu ocine în Fata şi ţigani 262; = lui Mihnea vist., întărit la Futeşti 152.
Preda, întărit cu ocină în Cruşov 296.
Preda postelnic <din Stăneşti), fiul lui Ghiu-ra log., întărit cu satul Dllga 192.
Preda stolnic, fratele lui Stoica banul, martor 184.
Predea], top. la Coasta Rlului 209.
Predeal, top. la Poenile Zlătariului 137.
•Preoţeşti, sat (lg. Dărmăneşti j. Prahova; azi j. Dîmboviţa), părţi întărite lui Radu ş.a. 91.
Priba, ţigan 65.
Pribeagul v. Stroe al Iul Dr&ghici.
Priboiasa, top. la Groşi 48.
•Pricopul, sat <lg. Brăiliţa, j. Ialomiţa), întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
•Prior&stia, sat (lg. Brezniţa-Ocol, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 232.
•Prilcpeţul, sat <lg. or. Drobeta-T. Severin), întărit m-rii Tismana 232.
Pripor, top. la Groşi 48.
Prislop, munte (probabil j. Argeş), întărit m-rii Glavacioc 15.
•Prislop, sat <lg. Rădăcineşti, j. Vilcea) parte întărită Ancăi şi surorilor sale 157.
Prislopul Stogului, munte <j. Gorj), întărit lui Mânui ş.a. 162.
Procica, sat (Proşca, j. Buzău) 280.
Pi-cdan vornic, fiul lui Vasile monahul, familie 39, 41.
Prodilă, vinde parte la Băbeni 102.
Proica, vinde părţi în Cocorăşti 289.
Prooroci, sat (Ulmeni, j. Olt), grămătic 85, 238, 252.
Proşca v. Procica.
Proviţa v. Prahoviţa,
Pruncea, hiclean faţă de Radu de la Afumaţi, îşi pierde ocina de la Bădeni 5.
•Prundul, sat (probabil lg. Căzăneşti, j. Vîlcea) întărit lui Tudor, fiul lui Fîrtat vornic 244
Pruni, sat (probabil Proieni; azi în or. Brezoi) parte întărită lui Neagoe 220.
•Pruni, sat (?) probabil lg. Corcova (j. Mehedinţi) 236.
Puica, ţigan 144.
Puişat din Negoşina, vinde funie în sat 181.
Pungă, întărit cu parte în Groşi 48.
Purcariul vinde ocină în Cruşov 296.
Purc&rcni, sat (j. Argeş), parte întărită lui Tatul vornic ş.a. 80.
Purcărcţl, top. la Groşi 48.
                                  R
Racoviţa, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit lui Detco armaş 144
Rada v. Strunga Radei.
Rada, sora lui Stănilă, înfrăţită în Zărneas-ca 58.
Radivoi, popă din- clirosul vlădicesc, martor la Nucet 34.
—   RSdivoe din Ciumeştr, jurător 268.
Radoe, părţile lui în Strîmba şi Lovu 283.
Radohn (Radohna), cumpără ocină în Bă-
     tieşti şi Măzărişte 293.
Radomir închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Radomfr, înfrăţeşte şi Si vinde lui Detco mare armaş satul Recica lui Dabul 144.
Radomir, întărit cu parte în Groşi 48.
Radomir, ţigan 186.
Radomir vornic, tatăl lui Drăghici piseţ, stăpln în Pietrosul, Mereni, Cîrtoţani şi Bîrzeşti şi de ţigani 22.
' Radeslav, partea lui în Cîrstieneşti 284.
—   Rădoslav, fiul lui Benea, întărit la Ho-meşti 265.
Radul comis mare, în sfatul domnesc 240 242—247; (eroare:) 69.
Radul, cumpără: paşi de moşie in Celianj 29; ~ ogoare în Deleşti 173 es ocine în Tigveni 114.
www.dacoromanica.ro
387
Radul din: Baia, stăpîn 286; ~ din Buari
v. Radul logofăt; ~ din Dobruşa, vinde In Băiaşi 295; ~ din Văcăreşti, vinde vie 17.
Radul din ceata Roşceştilor, întărit la Ha-reş 189.
Radul, fiul: lui Alăman din Stăneşti (menţ.) 11; ~ lui Balotă din Viţicheşti işi dă ocina pentru scoatere de la bir 12; ~ lui Balaur log. Întărit la Bădeni 5; ~ lui Danciul, Întărit la Zlătari 243; ~ lui Frăţilă, vinde parte la Jirov 236; ~ Măriei, familie, stăpln la Lipia şi Zoreşti 270; ~ lui Stănilă, Întărit la Stejarul Bilţului 165, 253; ~ fiul lui Stroe din Stoineşti, exclus de la moştenire 203; ~ lui Vladul, întărit la DSlbăneşti 91; ~ vitreg al lui Vladul, Înfrăţit pe ocină la Studina lui Sturza 125.
Radul, fratele: lui Coman, Întărit la Be-ceni 239; ~ lui Dumitru, Întărit la Pietrari 18; ~ lui Lebul Întărit cu parte la Groşani 52; ~ lui Mihnea vist. 152, vinde muntele Floreiu 95, In pricină pentru Ţigăneşti 178; ~ lui Stan cumpără livezi şi locuri In Groşi, ş.a. 48; ~ Stancăi, întărit In Sibiceu 146; ~ lui Vtlcan, vinde parte la Cepari 24.
Radul, grămătici, scriu acte domneşti 25, 69, 120, 128, 155, 190, 249, 255.
Radul, închină partea lui din Trestenic lui Dragul log. 140.
Radul, în pricină pentru parte la Plăviceni 147.
Radul, Întărit: la Brătianii de Sus 171; ~ la Crîngeni 255; ~ cu parte la Gra-bicina 129; ~ cu parte în Groşi 48; ~ la Pădureţi, via lui In descriere de hotar 139 267; ~ la Săcşorii de Sus ş.a. 78; ~ cu ocină In Scăueni 117.
Radul logofăt, cotropeşte în Goleşti 109 <eroare> v. Vlaicu mare log.
Radul logofăt din Buari, în pricină pentru ţigani 42 ; scrie act domnesc 27.
Radul logofăt din Rîmnic, pierde satul Voi-nigeşti pentru hiclenie faţă de Mircea Ciobanul 188.
Radul logofăt, întărit la Veţel 169.
Radul logofăt <Măţilă), ispravnic în sfatul domnesc: 123, 126, 127, 130.
Radul logofăt mare <din Drăgoeşti), fiul lui Tudor logofăt, familie, stăpîn în Voi-nigeşti şi Goleşti 188, 216; cotropeşte ocină la Izvorul Călugăresc 266; danii mănăstirilor Govora şi Tismana 199, 225, 233;
    hiclean faţă de Radu Paisie împreună cu Şerban banul 87; în sfatul domnesc:     mare logofăt 181—183,
    186—189, 191—195, 197—199, 201— 204, 206, 207, 209, 210, 212—215, 219—223, 227—238; ispravnic: 183, 187, 189, 191—193, 201, 204, 206, 207, 209, 212, 220, 222, 227, 228, 232, 235—237; ispravnic de poruncă domnească: 190
        218; probabil acelaşi: postelnic In sfatul domnesc 176, 197; <eroare:) Pană mare log. 191.
Radul logofăt mare In sfatul domnesc v. şi Radul Paşadia şi Radul Vflceanul.
Radul logofăt <Mihăescu), (menţ. ulterioară) 293.
Radul paharnic (?), in sfatul domnesc 231.
Radul paharnic mare In sfatul domnesc v. Radul Paşadia.
Radul, partea lui în Plăseni (menţ.) 291.
Radul, partea lui: la Poenile Zlătariului 137.
teadul ptrcălab, stăpln la Ruşeţu 285.
Radul portar, ginerele jupaniţei Marga şi soţul Neacşei, întărit la Cepari, Căză-neşti, Bumbueşti ş.a. şi cu ţigani 24; probabil acelaşi: ~ ispravnic in sfatul domnesc 29, 56.
Radul postelnic, In pricină pentru ţigan 112.
Radul postelnic In sfatul domnesc v. Radul logofăt mare din Drăgoeşti.
Radul postelnic, întărit cu părţi in Viţicheşti 12.
Radul postelnic mare in sfatul domnesc v. Radu Paşadia.
Radul, stăpln la Posobeşti şi Trestia 129.
Radul, tatăl Măriei, stăpln la Lipia şi Zoreşti (menţ.) 270.
— Radol, tatăl lui Oprea, întărit la Strimba şi Lovu 283.
Radul, ţigani 42, 65, 107, 246.
Radul, văr primar: cu Gago, înfrăţit la Gîrbovi 33; — cu Muja comis, dăruieşte pomet la Bujorani 143.
Radul vătaf mare, familie, întărit cu satele erbăneştii de la Olt, Cucuteni, Mîn-reşti 85.
Radul vătaf mare, fiul lui Neniul, familie, stăpîn in Cîlceşti 105.
Radul, vînd: parte la Băbeni 102; ~ ocină împreună cu Oancea 250; ~ ogor în Crivina Broştenilor 231; a parte la Pietrari 18; ~ parte la Tigveni 24, 114.
Radul vistier <Furcovici), soţul Caplei, stăpîn în Vieroş, Mărăcineni şi Goleşti 109; dăruit de domn pentru slujbă credincioasă cu sate, selişte şi baltă la Bistriţa, Poiana Urîţii, Poienari, Căpăţî-neni, Cheiani 69, 133.
Radu voievod, care a pierit la Rîmnic v. Radu de la Afumaţi.
Radu voievod Călugărul v. Radu PalBie.
Radu voievod cel Bun 266, ~ cel Bătrîn 285 ~ cel Frumos 167 v. Radu cel Mare.
Radu voievod fratele lui Radu Paisie v. Radu de la Afumaţi.
Radu voievod, tatăl lui Mircea Ciobanul şi al lui Radu Paisie v. Radu cel Mare.
Radul vornic (Braţul eroare), dăruit de Radu Gel Mare cu părţi la Bujoreni, Copăcel i Uliţa pentru slujbă credincioasă menţ.) 99.
388
www.dacoromanica.ro
Radul -vornic, fratele lui Tatul vornic, primeşte mori la Purcăreni 81.
Radu al Badiului din Buzău, martor 270.
Radu al lui Malcoci din Stoeneşti 203.
<Radu) Bădica, domn <1523—1524), fratele lui Stroe; se ridică domn în Ţara Românească, pierde satele Viişoara şi Tiha 65, 180; dăruieşte Muşcelul împreună cu fratele lui m-rii Bistriţa 184, 195; vinde ţigan (menţ.) 144.
Radu cel Frumos (Radu Vîlvoi~), domn al Ţării Româneşti <1462—1475) 101, 185;
       carte de la ~ 200.
Radu <cel Mare), (cel Bătrîn, ~ cel Bun, cel Frumos) domn al Ţării Româneşti., <1495—1508), tatăl lui Radu Pai-sie passim; în zilele lui ~ 24, 29, 59, 65, 107, 123, 125, 143, 242, 285, 287; danii 51, 62, 99, 100, 168;
       cărţi de la ~ 15, 84, 147, 154, 167, 222, 266.
Radu <Craiovescu), jupan, dăruieşte m-rii Bistriţa sate 180.
Radu <de la Afumaţi) (Radu voievod, care a pierit la Rîmnic), domn al Ţării Rqt mâneştî <1522—1528), fratele lui Radu Paisie 43,-64, 76, 137, 145, *77, 262, 283, 288; danii şi cărţi: 5, 26, 46, 59 63, 136.
Radu Dudescu, căpitan (menţ. ulterioară) 265.
Radul Frunteş în pricină cu m-rea Govora pentru ocină la Plopul 254.
Radul Furcovici v. Radul vistier.
Radu Guşoianul (~ Guşuenul), în pricină pentru ocină la Mărgineni 249.
Radu Mermelea vinde parte la Bîrseşti 24.
Radu <Paisie> (Petru, ~ Călugărul), domn al Ţării Româneşti, herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului <1535—1545), fiul lui Radu cel Mare, nepotul lui Vlad Călugărul passim;
       stăpîn 69, 121, 133, 159; danii şi scutiri 4, 6—8, 25 27, 55, 72, 74, 83, 87, 89, 100, 115, 119, 121, 133, 135 159;
       boier, îşi închină averile lui ~ 247; luptă la Fîntîna Ţiganului 69, 133; ucide boier pentru hiclenie 188; taie capul pretendentului Ivan Viezure 194, 238 *
       în zilele lui ~ 171, 181, 210, 226, 227, 263, 272, 280, 281, 284, 289; carte de la ~ 199.
Radu Paşadia (Radu) mare paharnic, mare postelnic, mare logofăt; în sfatul domnesc: mare paharnic 1, 5, 19, 162— 165, 167, 168; fost mare pah. 176, 177, 180; mare post. 199, 201, 202, 204, 207, 209, 210; mare log. 240—247;
       ispravnic în sfat: mare pah. *66; mare log. 240, 242, 244, 245, 247.
Radul Plperoîi, frate cu Badea şi Oprea, vinde livadă în Groşi 48.
Radul Surdul, se judecă cu doamna Anca pentru parte la Pătrăreşti 31.
Radul Y&leanul, cumpără ocină la Groşi
48.
Radu Vîlceanul (~ Vîlcea, Vîlceanul Vlă-cean) mare logofăt, în pricină pentru satul Izvorul Călugărului 266;
       în sfatul domnesc 249, 251—258, 260—267, 270—274, 276—283, 285, 287 —291, 293—297 ; ispravnic 249, 254, 256, 257, 261, 262, 270, 271, 279, 280, 283, 284, 288, 296, 297;
       ispravnic de poruncă domnească 259, 275.
Radul Vîlvoi cel Frumos v. Radu cel Frumos.
Radul Vl&duleţei (Radul), vinde pisc în Groşi 48.
Radul Zăm, fratele lui Bojin, întărit în Sălcuţa 94.
Rafeiu, vinde loc la Bodeşti 18.
Rantea v. Costea Rantea.
Rastu v. Hrastu.
Raşa, frate cu Fetea, cumpără locuri la Groşi 48.
Ratea (Rate), fiul: lui Cernat, întărit în Albota, Hahurezi şi Tîrseni 154; ~ lui Danciu, întărit la Zlătari 243.
Ratea (Rătea) vînd: parte la Negoşina 64; a vie la Viţicheşti 12.
Răchita, sat întărit m-rii Bistriţa 180.
Rădăcincşti, sat <j. Vîlcea), livadă şi vie întărite lui Oprea 141.
Ridiche cu ceata, întărit la Hareş 189.
Rădici mare portar, în sfatul domnesc 174; ispravnic 85, 92, 155; <eroare:) mare spătar 85.
Rădivoi v. Radivoi.
Rădoslav v. Radoslav.
Rădulea din Slăneşti 203.
Răgăneşti, sat <Reghineşti, j. Buzău), părţi întărite Episcopiei Buzăului 153.
Răgheviţa, sat <Ergheviţa, j. Mehedinţi), parte întărită lui Detco armaş ş.a. 144.
Răsipă, fiii lui în pricină pentru satul Bahna ş.a. 222.
Rătea v. Ratea.
*Rătunda, sat <probabil lg. Valea Nicovani, j. Săcuiani; azi j. Prahova), parte dăruită m-rii Drăghiceşti 54.
Rătunda, sat (?) în hotarul siliştei Băileş-tilor 101.
Răţăii, familie, în pricină pentru ocină la Pleşeşti 290.
Răţău v. Oprea Răţău.
♦Răzlovul, sat <Jupîneşti, j. Gorj), întărit m-rii Bistriţa 180.
*Recica Dabului (~ lui Dabul), sat < lg. Dăbuleni, j. Romanaţi; azi j. Dolj), întărit lui Detco clucerul 75, 144.
*Reciţa, sat < lg. Cireşu, j. Mehedinţi ) , în hotar cu Bahna 222; parte întărită lui Cuciulat spătar 236.
www.dacoromanica.ro
389
Redea, sat < j. Olt > , funie în ~ întărită lui Manea, Cemica ş.a. 296; Redea Mare, ~ Iul Florei, parte întărită m-rii Govora 39, 41, 47.
Reghineşti v. R&g&neşti.
Ricea, ţigan 65.
Riciaie, ţigan 180.
Rîbov, sat <Rîfov, j. Prahova), părţi lăsate Episcopiei Buzăului de Ţintea mare armaş 211.
Rîmnicu Sărat, judeţ cuprins în Episcopia Buzăului 150.
Rknntou Sărat, rtu, hotar de sat 280.
Rlmnic, oraş < mnc. Rîmnicu Vilcea) 226 ; sat, ocnă lg. ~ 24, 71, 140 ; oameni buni din ~ 90;
       vii ale m-rii Bistriţa în ~ 180; judeţul şi pîrgarii din ~ 90; moartea lui Radu voievod la ~ 177, 262, 283, 288; acte emise în ~ 141—143.
Rîncăciov (Vovidenia), m-re de călugăriţe j. Muscel; azi j. Argeş), dăruită cu inerţie de grtu, sare, vin şi fin '72.
Rîpa, ţigan 65.
Rfşava, sat < or. Orşova) 232.
Rkil Doamnei, tîu (afhient al Argeşului), mori pe ~ 167, 180.
Regova, sat <j. Mehedinţi) dăruit lui Detco mare armaş, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă 67.
Rogoz v. Albul Rogoz.
Roman din Ciumeşti, jurător 268, 269; ~ din 'Stoineşti 203.
Roman, duhovnic la Episcopia Buzăului, martor 270.
Roman, fratele lui Oprea, se judecă pentru Prislop şi Pereni 157.
Roman, închină partea lui din Trestenic lui Dragul clucer 140.
Roman, întăriţi; la Gîrstieneşti 284; ~ la Săcşorii de Sus şi Ludeşti 78.
Româneştii de dos, sat, părţi cu vii şi mori întărite lui Bîrcă pitar 228.
Roşea, fiii lui se judecă pentru părţi la Pădureţi 139.
Roşea, în pricină cu m-area Tismana pentru satul Bahna 222.
Roşea, întărit la Brătianii de Sus 171.
Roşceştii, ceată la Hareş, întăriţi în sat 189.
Roşiorii de Vede v. Ruşi.
Roşul v. Stan Roşul.
Rotundul, top. la Deag 59.
Rovina, pirîu la Gucuteni 294.
Rovina lui Micul, top. la Giuleşti <azi în mnc. Bucureşti) 245.
Rucsandra (Roxanda) doamna lui Radu de la Afumaţi, fiica lui Neagoe Basarab, întărită cu satele Găneasa, Brăgăreşti, Ueşti ş.a. 217, 219.
Rudeanii, boieri (menţ. ulterioară) 67.
Runcu, top. la Bătieşti 293.
Ruptura, sat (probabil j. Mehedinţi) întărit lui Detco mare armaş 144.
Ruseneşti, sat (Rusăneşti, j. Olt), parte întărită lui Stoica 29.
Ruşi, sat <or. Roşiorii de Vede), parte schimbată de Alb vist. cn Staico log. pentru Căzăneşti 24.
Rusin, top. (?) la Bătieşti 293.
Ruşală, ţigan 144.
Ruşeţu, sat (j. Buzău) cu branişti întărit, lui Drăghici spăt. 65; părţi întărite lui Albota ş.a. 285.
Ruşile, top. (?) la Sibiceu 146.
Ruteşi din Zlătari îşi închină ocina lui Dan-ciu 243.
Ruxandra v. Rucsandra.
                      S
Sacul, ţigan 65.
Sadova, sat <j. Dolj), întărit jupanului Chera 138.
Samonida doamna, mama lui Radul cel Mare, dăruieşte m-rii Govora satnl Stoi-ceani 242.
Sara călugăriţa, sora Anei, stăpînă pe toate averile lui Stoica al lui Milea, se înfrăţeşte cu Udrişte vist. şi Stroe spătar -66.
Sasul v. Stan Sasul.
Sava din Bălileşti, jurător 269.
Sara, egumeni: al m-rii Argeş 28; ~ al m-rii Glavacioc 16, 176, 177.
Sava, (fiul regelui Ştefan) Nemania, (arhiepiscop al sîrbilor), ctitor 6.
Sava, ţigan 24.
Savele, top. la Clocotici 163.
Săbian, fiul lui Voico, întărit cu vatră de casă şi grădină în Mihăeşti, vie în Ji-lişte, Băteşti ş.a. 17.
Săcele, sat 153.
*S&cşorii de Sug) ~ de Jos, sat (probabil lg. Ludeşti, j. Dîmboviţa), părţi întărite lui Slav ş.a. 78.
S&cucni, judeţ, ţine de Episcopia Buzăului 150.
Săcuiu v. Piatra S&cuiului şi Poiana Săcu-iului.
Sălane v. Selane.
S&lătrucul de la Coinsca, sat (Sălătrucel, j. Vîlcea) al m-rii Cozia, fost al Neagăi jupîneasa şi al Magdalinei 71, 260.
Sălcişor v. Stănciştor.
Sălcuţa, sat (j. Dolj), parte întărită lui Radul Zăm, Bojin, ş.a. 94.
Săliştea v. Siliştea.
Săliştioara v. Seliştioara.
Săpata, sat (j. Argeş) 287.
Săpatul la balta Căbel, baltă (probabil Săpata, j. Ialomiţa) 71. .
Sărata, sat şi selişte, întărite lui Drăghici spătar 65.
Sărata, vale (j. Brăila), în hotar cu Tătarul 65.
Săseni, sat (j. Buzău), vie a Episcopiei Buzăului 246.
390
www.dacoromanica.ro
*Săvăstreani, sat <Căzăneşti; azi In or. Rm. Yîlcea) al m-rii Cozia, cumpărat de la Solda ş.a. 71.
Scăuiani, sat <Scăueni, j. Vllcea), părţi Întărite lui Ion ş.a. 117.
Scoarţă v. Oralul lui Scoarţă.
Sorada, sat <j. Gorj>, părţi Întărite lui Draghiţibă 278.
Scurtul v. Dragomir al lui Scurtul, Stanciul Scurtul.
Scurtul, tatăl lui Dragomir, vinde parte fn Groşi 48.
Seaca m-re w. Muşeteşti.
Seaca, sat <azi în or. Călimăneşti), al m-rii Cozia, cumpărat de la Drăgoi 71.
Seaca, top. la Lieşti 238.
Secară sulger, hotarnic 189.
Secăria, sat <j. Prahova), Întărit lui Dră-ghici spătar <65.
Seeătura Monii, top. la Hareş 172.
Seoea din Tîmpem, în pricină 249.
Satanele, munte <Sălane, In masivul Pa-ting, j. Gorj), Întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Seliştioasa ţSăliştoara), girlă la Celei 180; Întărită m-rii Bistriţa 175.
Semoa, fiul lui Vladul, Întărit la Dălbă-neşti 91.
Semen (Săman, Semăn) Întăriţi: In Groşi, ou ocină, locuri şi vad de moară 48; ai in Strlmba şi Lovu 283.
Sever in, ţigan 144.
Sf. Ecaterina, m-re v. Sinai.
Sf. Gheorghe, SI. Pavel, m-re, v. Athos.
Sfîrda, baltă la Nedeia <j. Dolj), dăruită lui Detco mare armaş 121.
Sibiceu, sat <j. Săcuieni; azi j. Buzău), părţi Întărite lui Stanciul ş.a. 146, 273.
Sibiu, oraş <azi mnc.) 280.
Sihle, vllcea la Groşi 48.
Silişte, Sălişte:
— Sălişte, sat (?) funii de ocină Întărite lui Menea, Cernica ş.a. 2%.
Siliştea Mîloiului, selişte Întărită m-rii Cozia, cumpărată de la jupaniţa Neaga 71.
Siliştea Seacă, sat şi selişte < Seaca de Pădure, j. Mehedinţi; azi j. Dolj), în descriere de hotare 94.
Sima vistier, ispravnic în sfat 170.
Simbotin, plai <Sîmbotin, j. Gorj), vie Întărită Neacşei 98.
Simeon zis Nemania v. Ştefan Nemania.
Sin, închină partea lui din Trestenic 140.
Sin piseţ, „Întocmitorul de cuvinte" scrie acte domneşti 222, 227.
Sinai, munte <R. A. Egipt), m-rea Sf. Ecaterina de la — dăruită cu obroc anual de bani 89.
Sirghiuţ v. Ion Sirghiuţ.
Sitea din Siteşti vinde parte 278.
Siteşti, sat <azi în or. Novaci) 278.
Simbotin v. Simbotin.
Sîrbeşti, sat <j. Vllcea; azi j. Gorj), parte întărită m-rii Bistriţa 180.
*Sîrbii de pe Argeş, sat <lg. Băneşti, j. Ilfov), întărit lui Biroă pitar 228.
Slrbi, sat <j. Vllcea) 257.
«Sîrbşorii, sat <lg. Tismana, j. Gorj), Întărit m-rii Tismana 199, 232.
Sîrbul, vinde loc la Bodeşti 18.
Slabciul, întărit la Peştişanii de Sus 162.
Slatina oraş, scaun domnesc 62; act scris în ~ 104.
Slatina, top. la Bîrseşti 223.
Slav (Slavul), întăriţi: la gura Jilţului ş.a. 56; si la Săcşori şi la Ludeşti 78.
Slav, ţigani 42, 63.
Slavna v. Valea Slavnei.
Slănicu (Slănicul Sărat), riu <afluent al Buzăului) 58, 129.
Slătioare, sat <j. Ilfov), în hotar cu Orbo-eşti 145.
Slăveiu, ţigan 65.
Slăvtteşti, sat <Plopii ~ , j. Teleorman) boieri din ~ , stăplni la Pleşoi (menţ. ulterioară) 67.
Slăviţa, sora lui Tatul, Înfrăţită în Stănceşti 297.
Slăvuleasa, ţigancă 22.
*Smtleşti, sat <lg. Crăgueşti, j. Mehedinţi), părţi Întărite lui Cuoiulat spătar.
Smlrdăşteţul (Smerdeşteţu), sat <Viaşu, j. Mehedinţi), hotare 191; întărit lui Detco mare armaş 144.
Snagov (Vovidenia), ra.re de călugăriţe <j. Ilfov) metoh 145; vii, vinărici, găleţi de griu, orz şi fin, perper 25, 26, 108, 132; mori 2.
Soare, hotarul lui ~ la Redea 39, 41.
Secol din Baia de Fier, vinde satul Pobo-răşti 278.
Socol stolnic, <din Răzvad), ispravnic In sfat 133.
Socol «1 lui Plăcintă vinde partea lui din Micşani 173.
Sora din Bălteni, vinde ocină la Stănceşti 297.
Sora, fiica: Deicăi, înfrăţită la Blaj 104;
~ lui Dumitra, Întărită la Prislop şi Pereni 157.
Sora, partea ei în Groşi (menţ.) 48.
Sora, sora: lui Stănilă, înfrăţită în Zăr-neassca 58; ~ lui Tatul, urmaşă la moşie în Hoviza 40.
Sora, ţigancă 144.
Sora, vinde ogoare la Goleşti 252.
Sorea, fiica lui Stoian, înzestrată cu loc de vie la Zlătărei 256.
Soreşti, sat <c. Blăjani, j. Buzău), părţi întărite lui Stan ş.a. 187.
Soreşti, sat <probabil Zoreşti, c. Vemeşti, j. Buzău), parte întărită lui Radu ş.a 270.
Soroviţa popă, în pricină pentru Budeşti 142.
Spată uricarul, scrie acte domneşti 188, 214.
«Spatniţa, sat <lg. Vlădeni, j. Prahova; azi j. Dîmboviţa), întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
*Spinişor, sat <probabil lg. Tomeni, j. Ro-manaţi; azi j. Olt), întărit lui Detco mare armaş 144,
www.dacoromanica.ro
391
  Spinu din Lovişte, sat <j. Vîlcea), părţi întărite jupînului Oprea ş.a. 226.
  Sprinten, partea lui la Nănăşeşti 68.
  Sprinceană, ţigan 144.
  Staia din Grădeşti, vinde parte In Zlătărei 256.
  Staia, ţigan 107.
  Staico <din Comăţeni, fiul lui Vintilă mare vornic), mare stolnic, In sfatul domnesc 214, 216—238, 240—247; <eroare:> Stroe 243.
  Staico, întărit cu ocină In Cruşov 296.
  Staico logofeţi: <din Bucov), stăpln la Deag 59; si din Ruşi, dăruieşte şi vinde in Căzăneşti 24, 180.
  Staico mare pitar <eroare> v. Staico Şin-t eseul.
  — Staicu, vinde parte In Recica Dabului 144.
  Staico Şintescul, mare comis, mare vornic, socrul lui Cirstian mare spătar, stăpln In Celei 174; pierde satul Dobruşa pentru hiclenie faţă de Mircea Ciobanul 191; cotropeşte satul Cetăţeni 276; dă bani cu Împrumut 144, 156; în sfatul domnesc: mare comis 1,5, 10— 15, 17—24, 26, 27, 29—31; mare vornic 32, 33, 35—46, 48—52, 54, 56—62, 64—66, 69—73, 75—77, 79—82, 84—87, 91—106,108, 110, 113; fost mare vornic 114—123, 125—128, 130, 132, 134, 136, 139, 140, 142, 144—147, 150—159, 161, 163—165, 167, 168; ispravnic 42, 69,75, 87, 99, 164; <erori:> Stoica 23, 29; mare pitar 48.
  Stan ban mare al Craiovei, postelnic mare, <nepotul lui Mircea Ciobanul); primeşte poruncă de la domn să ia jurămînt 218; In sfatul domnesc: mare postelnic 183, 186—188, 191—195, 197, 198 ; mare ban 202—204, 206, 207, 209, 210, 212—214, 216, 219—223, 226, 227, 229—233, 235—238, 240—243, 245, 247, 248, 250—258, 260—262, 264—267, 270, 273, 274, 276—283, 285, 287—291, 293—297 ; ispravnic: 250, 266, 272, 277; ispravnic de poruncă domnească 208; <eroare:) Pană 187.
Stan butar, vinde mori la Miriliţa 292.
Stan clucer, fratele lui Tatul mare log., dăruieşte jumătate din satul Strlm-bele 126.
Stan, cumpără ocine in Supţireni şi Prădă-liceşti 160.
Stan din: Ciumeşti, jurător 268; ~ din Făgeţel vinde ocina din Fata 262; ~ din Giuleşti, cu parte 21; sl din Goreni vinde vie şi luncă 162; si din Procică vinde ţigan 280; ~ din Tuleşti, In pricină pentru ocină In Tătarul 60.
Stan, fiii lui In pricină pentru părţi la Zlătărei 243.
Stan fiul: lui Bilea din Săpata, în pricină pentru Nănăşeşti 287; ~ lui Frăţilă; vinde parte la JiroV ş.a. 236; ~ lui
     Micola din Negoieşti, scrie acte domneşti, 223, 276, 283, ~ lui Moş, întărit în Plă-seni 291; ~ vitreg al lui Ursu, cumpără funie In Ruseneşti 29.
Stan, fratele: lui Lepădat, întărit cu ocină la Măneşti pe Olteţ 73; s: lui Nan, intă-* rit cu ocină In Fieni, Fîntînele ş.a. 131; si lui Radul, cumpără livezi şi locuri In Groşi ş.a. 48; sl lui Stanciul şi Zlmă, familie, întărit cu ocină In Sibiceu 273.
Stan grămătici, scriu acte domneşti 163, 171; v. şi: Stan, fiul lui Micola, Stan, scrie act domnesc, Stan Duţul şi Stan Roşnl.
Stan, închină partea lui din Trestenic 140.
Stan, In pricină: pentru Coasta Rîului Măniaci ş.a. 209, 248; ~ pentru Sălă-trucul de pe Coinsca 260.
Stan, întăriţi: si la Ciurileşti şi Zgădeşti 46; ~ la Dăneşti 92; ~ cu parte la Drăgăeşti 32; ~ la Gura Jilţului ş.a. 56; ~ la Hirişeşti 278; si la Peştişanii de Sus 162; si la Soreşti 187; st la Strimba şi Olov 13; sl la Zărneasca 58.
Stan logofăt, ispravnic In sfatul domnesc 37.
Stan, nepotul: lui Baboşin, întărit la Io-neşti ş.a. A; sl lui Stan, întărit In Mic-şani 173.
Stan paharnic, cumnatul lui Dragomir al lui Scurtul, închină şi vinde satul Futeştii de pe baltă m-rii Argeş 118, 119.
Stan, partea lui din Fărcăşeşti şi Teleşti întărită nepoţilor -săi Stanciul, Arca ş.a. 128.
Stan pitar, întărit cu parte la Tătarul de Cimpie 60.
Stan pircălab, întărit cu părţi în Bujorenî, Uliţa, Copăcel 99; dă satele Brăgăreşti, Ueşti, Drăgoeşti, ş.a. pentru o datorie 219.
Stan popă din clirosul vlădicesc, martor 34.
Stan postelnic mare v. Stan ban mare.
Stan postelnic (stratornic), fratele lui Muja comis şi al lui Stoica pah., întărit cu părţi In Bujoreni, Uliţa şi Copăcel 99; dăruieşte pomet In Bujoreni 143.
Stan rudar, cumpără ocine In Runcu şi Rusin 293.
Stan, scrie act domnesc 169, 219; v. şi Stan, fiul lui Micola, Stan gramatici, Stan Duţul şi Stan Roşul.
Stan, tatăl: lui Radul, stăpln In Pădureţi 267; ~ Stanei, familie, întărit In Mic* şani şi Bălegoşi 173.
Stan, ţigan 219.
Stan, văr primar cu Gago, înfrăţit la Gîr-bovi 33.
Stan, vlnd: parte In Grabicina 129; sl parte In Morăşti 155; si parte In Pietrari 18;
                                                                               ~ parte la Tigveni 24; sl parte In Urseni 124; si vie la Rădăcineşti 141.
Stan al lui Duţul v. Stan Duţul.
Stan Bîra din Mirceşti, jurătorii lui ~ 269..
Stan Bot, ţigan 107.
392
www.dacoromanica.ro
Stan Cioouţi, stăpîn la Bircie pe Gilort 85.
Stan Dolofan, tn pricină pentru ocină la Săcuiani 117.
Stan Duţul (Stan, ~ al lui Duţul) grămătic, scrie acte domneşti 14, 44, 48, 50, 70, 160; v. şi Stan grămătic şi Stan scrie acte domneşti.
Stan Papa, Întărit la Cuneşti şi Crăceşti 166.
Stan Boşul grămătic, scrie acte domneşti 26, 140, 150, 199, 229, 262; v. şi Stan grămătic şi Stan scrie acte domneşti.
Stan Sasul din Corcova, In pricină pentru selişte la Potoceţul 229. 232.
Stana din Tătărăştii de pe Teleorman, Îşi dă ocina pentru scoaterea de la bir 57.
Stana, fiice;: lui Baboşin, familie (menţ.) A; ~ lui Nanul, Înfrăţită de el pe ocină la Strlmba şi Olov 13; ~ lui Stan Întărită cu ocină In Micşani 173; ~ Stan-căi, familie, fără drepturi de moştenire In Sibiceu 273.
Stana, partea ei la Fărcăşeşti 241.
Stana, soţia: lui Albul, vinde parte In Viţi-cheşti 12; a lui Radul vătaf, Întărită la Şerbăneşti, Cucuteni şi Mlndreşti 85; =: lui Stan pah. Închină şi vinde satul Futeştii de pe baltă 118.
Stana, stăplne: in Nişcovenii de la Nişcov şi de la Cllnău 33; ~ în Trestia şi Poso-beşti 129.
Stanca, cumpără loc In Groşi 48.
Stanca fiica: lui Budulea, Înfrăţită In Gîr-bovi şi Frăsinet 187; st lui Dan, familie, Întărită cu ocine In Fărcăşeşti şi Teleşti 128; ~ lui Danciul, Întărită in laşi 240 ; =; lui Ivanco, In pricină pentru părţi Sn Bujorani ş.a. 99; ~ lui Hrăbar, cu parte In Groşi 48; st lui Stan, înfrăţită In Strlmba şi Olov 13 as lui Nanul, Înfrăţită In Strlmba şi Olov 13; as lui Stoica, Înfrăţită la Broşteneasca 40.
Stanoa, mama lui Stanciul, Zirnă ş.a. familie, lasă partea ei din Sibiceu fiilor ei 273.
Stanca, sora lui Radul, Întărită In Sibiceu 146.
Stanca, vind parte: la Bătieşti 293; ~ la Soreşti 187.        ’
Stanciul ban dă parte 88; probabil acelaşi: Stanoiul ban, ispravnic in sfatul domnesc 94.
Stanciul (Stanciu) din: Crasna, frate cu Arca, Întărit' cu ocină 205, 206; as din Groşani, oprit să strice hotarul la Piscul Cocorului 53; as din Gruiu, boier, vinde muntele Bufta 278; as din Iaşi, in pricină cu fiicele lui Danciul pentru parte 240; ~ din Izvoară vinde parte la Cote-niţa 272.
Stanciul fiul: lui Baldea, vinde ocină la Redea lui Florea 39. 41; ~ lui Dan, familie, Întărit la Fărcăşeşti şi Teleşti 128, 241; =: lui Danciu, Întărit la Zlătărei 243; a: lui Dragomir, în pricină pentru ocină la Spinu din Lovişte 226; as fiul Măriei, nepotul lui Harvat log., In pricină pen-
    tru Pietrosul, Mereni ş.a. 22; ~ fiul Stancăi, familie, moşteneşte ocină în Sibiceu 273.
Stanciul fratele: lui Dade, vinde ocină în Cruşov 296; ai lui Dumitru partea lui în Veţel 169; as lui Vlad, familie, întărit la Sibiceu 146; a: lui Vlăican, întărit la Plăviceni 147.
Stanciul, Închină partea lui din Trestenic 140.
Stanciul, Înfrăţit peste ocine In Bălăceşti, Glogova şi Mănăstirea 35.
Stanciul, In pricină pentru: părţi la Bujo-reşti 279; a: parte la Crlngeni 255.
Stanciul Întăriţi: In Berislăveşti 77; ~ în Cirstieneşti 284; In Fărcăşeşti v. Stanoiul fiul lui Dan; as cu parte In Groşi 48; a în Gura Jilţului 56; a în Hirişeşti 278; ~ In Homeşti şi Ferăşti 200, 265; a In Peştişanii de Sus 162; ~ In Săc-şori şi Ludeşti 78; ss în Văselaţi 30.
Stanciul, partea lui In Recica Dabului 144.
Stanciul postelnic, ispravnic In sfatul domnesc 60.
Stanciul postelnic, soţul Momei, lasă soţiei sate, mori şi ţigani 96.
Stanciul sulger, vărul lui Vlaicul plrcălab, Înfrăţit pe satul Grădiştea de la Clmpu-lung 37.
Stanoiul, tatăl lui Badea comis şi Vlaicul pah., familie, cumpără jumătate din satul Bugheni (menţ) 274.
Stanciul, văr primar cu Dragolea, Întărit la Hareş 189.
Stanciul, vtnd: selişte In Blrzeşti 18; ~ loc In Groşi, la Priboioasa 48; ~ parte In Pociovalişte 278; ~ parte In Popeşti 19; ~ vie In Rădăcineşti 141; ~ In Stăneşti 235; as In Tigveni 114.
Stanciu al Floc&i, vinde baltă 144.
Stanciul Benga (~ al lui Benga), mare postelnic In sfatul domnesc 107, 114—131, 134—169.
Stanciul Cortotleş, vinde părţi In Ohaba 199.
Stanciul Scurtul, hotarnic domnesc 223.
Staneţ, fiii lui Întăriţi la Cocorăşti 289.
Stanimir v. St&nimlr.
Stanislav v. St&nislav.
Stavrie, în pricină pentru parte la Plăviceni 147.
Stănceşti, sat <j. Buzău), părţi Întărite lui Lumotă 297.
♦Stănciştor, sat şi selişte <probabil la Bistriţa, j. Dolj), Întărit m-rii Tismana 232.
Stăneşti, j. Muscel, sat <azi j. Argeş) 269; părţi Întărite fiilor lui Alăman, Gindea şi Neagoe 11; părţi Întărite lui Vladul şi Frăcea 103; părţi întărite lui Tatul 235.
Stăneşti, sat <Stănceşti; azi In mnc. Piteşti), al m-rii Cozia, cumpărat de la Ganea Taurul 71.
Stănilă clucer, mare clucer <din Pietroşani) intervine pentru iertarea lui Bălan
www.dacoromanica.ro
393
     pirîş cu cărţi false 209; ispravnic în sfatul domnesc 223.
Stănilă din Oăvăneşti, îşi închină ogoarele lui Fîrtat vornic 21; ~ <din Pietroşani) v. Stănilă clucer.
Stănilă, fiul lui Borean, vinde parte la Bumbueşti 24.
Stănilă întăriţi: în Gura Jilţului ş.a. 56; ~ în Zărneasca 58.
Stănilă, în pricină pentru părţi din Bujo-răşti 279.
Stănilă, tatăl lui Radul şi Cîrstian, întărit la Stejar şi Goruia 165, 253.
Stănilă, vînd: parte la Bătieşti v. Stănislav, ~ parte la Negoşina 64; sl părţi la Pietrari 18.
Stănimir, fiul lui Tihul, întărit în Plăseni 291.
Stănimir, închină partea lui din Trestenic 140.
Stănimir, întărit eu ocină în Goleşti 252.
Stănislav din Creţeşti, martor 184; as din Vierăş, jurător 269.
Stănislav, fiul lui Tihul întărit în Plăseni 291.
Stănislav, întăriţi: cu ocină în Cucutei» 294;
~ în Gura Jilţului ş.a. 56; ~ în Zărneasca 58.
Stănislav, mare paharnic, în sfatul domnesc 270—274, -276—282, 285, 287—291, 293—297.
Stănislav, tatăl lui Mirca; hiclean faţă de Radul cel Mare, pierde satul Curtişoa-ra 62.
Stănislav, unchiul lui Vladul şi al lui Stănislav, partea lui din Cucuteni întărită nepoţilor lui 294.
Stănislav (Stănilă) vînd: ocină în Bătieşti 293; ~ parte în Pietrari 18.
•Stejarul, sat <lg. Deagu, j. Argeş) 59.
Stejaru (Stejarul Bilţului), sat <j. Gorj; azi Flntînele) părţi vîndute de Crăciun pah. ş.a. lui Stănilă ş.a. 165, 253.
Stepan v. şi Ştefan.
Stepan, fiul lui Tepşe, stăpln la Peştera ş.a. 236.
Stepan, întărit cu ocină în Bădeni 261.
Stepan piseţ, familie, întărit în Alunu, Baia şi Polovragi 286.
Stepan zidar, stăpîn în Bucicăneşti 158.
Stepan Vlădeanu postelnic, stăpln la Ple-şoia (menţ. ulterioară) 67.
Sterpul v. Gonţea Sterpul.
Stezia, pîrîu la Poborăşti 278.
Stîrcea v. Fătăciunea Stîrcii.
•Stîrcii de la Ceple, sat <Ceplea, j. Gorj) 56.
Stoda mare spătar <eroare) v. Idrea.
Stoeneşti, Stoineşti
Steeneşti, pe rîul Coinsca, sat <j- Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită jupaniţei Marga 24.
Stoeneşti, sat <j. Dîmboviţa; azi j. Argeş), părţi întărite lui Roman ş.a. 78.
Stoeneşti, sat <j- Vîlcea) întărit lui Dolofan vătaf şi cetei sale 77.
— Stoineşti, sat, părţi întărite lui Stroe ş.a. 203.
Stoeniţa, munte <lg. Vădeni, j. Gorj) întărit Neacşei 98.
Stoia, cumpără parte: în Coteniţa 272; s în Ungurei 20.
Stoia, fratele lui Cană, în pricină 64; întărit cu parte la Negoşina 181.
Stoia, ginerele liţi Badiul, stăpîn la Găvă-neşti şi Periaţi 230.
Stoia, întărit cu parte în Cucuteni 294.
Stoian, cumpără ogoare la Goleşti 252.
Stoian, din: Tocsobeşti, jurător 268; 2: din Zlătărei, dă zestre fiicei sale un loc de vie 256.
Stoian, fratole lui Drăghici din Bălăceşti, răufăcător (menţ.) 35.
Stoian grămătic, piseţ, scrie acte domneşti 33, 39; probabil acelaşi: Stoian scrie act domnesc 77.
Stoian, în pricină pentru: părţi în Bujorăşti 279; a parte la Popeşti 130.
Stoian, întărit cu ocină în Gura Jilţului, Stîrcii de la Ceple ş.a. 56.
Stoian piseţ v. Stoian grămătic.
Stoian, ţigaa 144.
Stoian, vînd parte: în Cîrlomăneşţi 113; si în Tigveni 114.
Stoica comis (eroare) v. Staico Şintescul.
Stoica din: Bujorani v. Stoiea, paharnic ' mare; ~ din Călimăneşti, vinde ţigancă 280; ~ din Coteşti vinde partea sa din Ageşti 210; ~ din Dobruşa, vinde în Băiaşi 295; ~ din Gurbăneşti, în pricină pentru un ţigaa 112; ~ din -Tuleşti, vinde parte 60; a din Văcăreşti, vinde vie 17; =: din Viţicheşti îşi dă ocina pentru scoatere de la bir 12.
Stoiea fiica : lui Pătru, întărită la Gura Jilţului ş.a. 56; a lui Stoica vornic din Tomeni, întărită în Tomeaişi Svinteşti 247.
Stoica fiul: lui Cîrstea, întărit la Stejarul Bilţului 165; ~ lui Lupea, cu ocină la Băbeni 102; ~ lui Stănilă, întărit cu parte în Stejarul 253; ~ vitreg al lui Vladul înfrăţit pe ocine la Studina lui Sturza 125.
Stoica fratele: lui Dobrotă, întărit la Sibi-ceu 146; ~ lui Draghila şi al Magdalinei, partea lui în Sălătruc (menţ.) 260; ~ lui Drago mir, întărit la Cuca 185; ~ lui Nan, întărit la Popeşti 170.
Stoica gramatic v. Stoica Tăuraş,
Stoica închină partea lui din Trestenic 140.
Stoica, în pricină pentru: părţi în Bujorâşti 279; ~ parte în Sibiceu 146.
Stoica, întăriţi: în Bujorăşti 279; ~ ÎQ Ciurileşti ş.a. 46; ~ în Groşi 48; ~ în Ruseneşti 29; ~ în Săcşori şi Ludeşti 78; ~ în Scăuiani 117; ~ în Zlătărei 256.
Stoica, hotarnic la Cuca 185.
Stoica, nepotul lui Stanciul, vinde selişte la Bîrzeşti 18.
394
www.dacoromanica.ro
Stoica, nepoţii lui Baboşin, se judecă pentru părţi în Ioneşti A
Stoica, oprit să strice hotarul la Piscul Cocorului 53.
Stoica paharnic mare, din Bujorani, familie, întărit cu părţi în: Bujorani, Uliţa, Copăcel 99;
        în sfatul domnesc 79—82; 85—67, 91—98, 100, 103; martor 90.
Stoica piseţul v. Stoica T&uraş.
Stoica, popă din Goreni, vinde vie şi luncă 162.
Stoica portar, întărit la Berislăveşti 77.
Stoica, tatăl: lui Lupul, întărit cu parte în Mileştii de Sus 258; ~ Stancăi, întărită la Broşteneasca 40.
Stoica, stăpîn în Bucicăneşti 158.
Stoica, ţigani 65, 107, 144.
Stoica, urmaşul lui Colţea jupan, întărit cu parte în Blagodeşti 148.
Stoica, vecin din Pleşoi, în pricină 67.
Stoica, vînd: părţi la Pietrari 18; ~ jumătate de sat în Săvăstreani 71; ~ parte în Scăuiani 117; ~ parte în Tigvem 114.
Stoica vornic din Tomeni, tatăl Stoicăi şi al Cherei, înfrăţit cu Oancea pe satul Svinteşti 247.
Stoica al lui Talea din Lipia, martor 270.
Stoica Balotă, vinde munte 97.
Stoica Coşa, vinde parte în Fata (menţ) 262.
                                                                            Stoica Milco (Stoica), toate averile lui întărite Sarei călugăriţa şi surorii ei, Ana 66
Stoica Picicr cotropeşte satul Vădastra Mare 227
Stoica Tăuraş (Stoica) grămătic, piseţ, scrie acte domneşti 202, 212, 234, 244, 246.
Stoiean ban, fratele lui Preda stolnic, martor 184.
•Stoiceani (Stoiciani) pe Olt, sat <lg. Valea lui Albul, j. Vilcea) 68; întărit m-rii Govora, dania doamnei Samonida şi a lui Radu cel Mare 168, 234, 242.
•Stoichiţa, sat <probabil j. Ialomia), jumătate cu mori întărit lui Drăghici spătar 65.
Stoieoş, ţigan 65.
Stofna, fiica Deicăi, înfrăţită la Blaj 104.
Stoineşti v. Stoeneşti.
Stolniceni, sat <j. Vîlcea), drumul ~ , în descriere de hotar 223.
Străminoasa v. Muchea Străminoasei
•Streitnic, sat <j. Mehedinţi), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Streţean, ţigan 24.
Streze, scrie act domnesc 112.
Strîmba, baltă la Urîţi 69.
Strîmba (Strînba), sat <~ Vulcan; j. Mehedinţi; azi j. Gorj) 279; părţi întărite lui Nanul şi Vlad 13, 283; probabil acelaşi: ~ , părţi întărite lui Drăgoi 161.
*Strîmbele, sat < Cat anele, j. Dolj) întărit m-rii Govora 126; selişte întărită lui Tatul log. şi Ţalapi log. 1.
Stroe v. şi Neaoşa a lui Stroe.
Stroe din: Floreşti v. Stroe al lui Dr&ghlci; ~ din Giuleşti, cumpără partea lui Giulea de la Rovina lui Micul 245; ~ din Qrbo-eşti v. Stroe spătar mare.
Stroe, fiul: lui Corlat din Padeş, vinde părţi la Peştera ş.a. 236; ~ lui Drăghici v. Stroe al lui DrăghieL
Stroe fratele lui Bădica v. Stroe postelnic mare.
Stroe, închină partea lui din Trestenic 140.
Stroe, în luptă la Fîntîna, Ţiganului v. Stroe al lui Drăghici.
Stroe, întăriţi: în Chiojd 271; ~ cu parte în Cîmpuşor 293; ~ cu parte în Cruşov 296 ;* ~ în Stoineşti 203.
Stroe paharnic mare v. Stroe al lui Drăghici.
Stroe <postelnic mare), fratele lui <Radul) Bădica, dăruieşte satul Muşcelul 180, 184, 195.
Stroe, scrie acte domneşti 108, 136.
Stroe spătar mare 172; frate cu Dragomir mare spătar, întărit în Orboeşti şi Padina 14, 145; dăruieşte mori în Cîmpina 2; înfrăţit cu Sava călugăriţă şi sora ei, Ana 66;
       în sfatul domnesc 1,5,11—15,17—24, 26, 27, 29—33, 35—46, 48—52, 54, 56, 57, 59—62, 64—65, 69—73, 75—77, 79—82, 84—87, 91—101, 103—106, 108, 110; fost mare spătar 122, 125, 133, 139, 140, 150, 158, 165,168, 169; ispravnic 97, 119, 142, 144, 151, 158, 159, 169.
Stroe stolnic mare <eroare) v. Staico din Cornăţeni.
— Stroie, urmaşul lui Colţea, întărit cu parte în Blagodeşti 148.
Stroe vînd: parte la Dăneşti 92; ~ vie şi luncă la Goreni 162.
Stroe al Iul Drăghici (Stroe, ~ Pribeagul) <din Floreşti), mare paharnic, luptă la Fîntîna Ţiganului împotriva lui Radu Paisie 69, 133;
    în sfatul domnesc: 10—15, 17—24, 26, 27, 29—33, 35—46, 48, 50—52, 54, 56—62, 64—66, 70—73, 75—77.
Stroeşti, sat <j. Argeş), întărit m-rii Bistriţa 164, 180.
Stroiasa v. Neacşa a lui Stroe.
Strunga Radei, top. la Groşi 48.
Studina, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 282; ~ lui Sturza, parte întărită lui Vladul 125.
Stupina, deal la Şchei 129.
Suho v. Şirco.
Supţireni, sat, parte întărită lui Stan 160.
Şuteşti, sat <j. Vîlcea) 256.
*Svinţeşti, sat <lg. Mărgheni, j. Romanaţi; azi j. Olt), jumătate din sat întărită fiicelor lui Stoica şi fiicelor Buicăi 247.
www.dacoromanica.ro
395
                                                             ş
Sârbă, întărit la Crîngene 255.
Şărban v. Şerban.
Şărbăneşti v. Şerbăneşti.
Şchei, sat <probabil Valea Şcheilor, c. Călugăr eni, j. Săcuiani; azi j. Prahova), părţi întărite lui Braţul ş.a. 129.
♦Şcheostrl, sat <probabil Scrioaştea, j. Teleorman) 289.
Şcoala Domnească v. Bucureşti, oraş.
*Şeoaşul (Seoş, Şioaş) sat <azi in or. Ocnele Mari), luat ae la Mitropolia din Ttrgo-vişte şi dat m-rii Argeş 54; ocină întărită m-rii Bistriţa 196; vie dăraită lui Pătru şi Diicul armaşi 275.
Şerb, Şerbu: ,
Şerb, fratele lui Oprea, în pricină pentru Prislop şi Pereni 157.
Şerb, închină partea lui din Buneşti 76.
—   Şerbu, întărit în Groşi 48.
Şerb, partea lui în Berislăveşti 77.
—   Şerbu, ţigan 28.
—   Şerbu, vinde parte în Clocotici 123.
—   Şerbu cel marc v, Obîrşia Iul Şerbu cel mare.
erban, Şărban:
erban ban mare al Craiovei <din Izvorani), hiclean faţă de Radu Paisie, fuge peste Dunăre 87; pierde averile 144; complici cu — 94;
       în sfatul domnesc 1, 5, 10—15, 17—24, 26, 27, 29—32, 35—43, 45, 46, 48—52, 54, 56—62, 64—66, 70—73, 75—77; ispravnic 20; <ero-are:> Harvat 48.
Şerban din Giuleşti, îşi vinde partea 21; v. şi Ş&rban, fratele lui Pecnea; ~ din Tocsobeşti, iurător 268.
Şerban, fiul lui Poldea, vinde parte în Smi-leşti 236.
— Şărban, fratele lui Pecnea, cumpără ocină la Giuleşti 245 v. şi Şerban din Giuleşti; ~ , frate cu Stoia, partea lui în Cucuteni 294.
Şerban înfrăţit cu Vîlcul log. pe partea lui din Buneşti 193-
Şerban, întăriţi: în Bucicăneşti 158; ~ cu parte în Groşi 48.
Şerban, nepotul lui Baboşin în pricină pentru părţi la Ioneşti A.’
Şerban, popă din Buzău, martor 270.
Şerbăneşti, sat <azi în or. Pucioasa) 50.
—   Şerbăneşti, sat <probabil c. Sălătrucel, ]. Vîlcea) al m-rii Cozia, cumpărat de la Drăgoi 71.
Şerbăneşti, lîngă Olt <probabil c. Ştefăneşti, j. Vîlcea),Întărit lui Radu vătaf ş.a. 85.
•Şevăliug, sat <Topolniţa, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 222.
Şintescul v. Stalco Şintescul.
Şioaş v. Şeoaşul.
Şirco (Suho.,.), baltă la Nedeia <MăceşU de Jos, j. Romanaţi; azi j. Dolj), întărită lui Detco armaş 121, 144.
Şoaş, pîrîu <Şeoşul, j. yîlcea), sat pe ~ 180.
ioimul, top. la Grabicina 129. olda, vinde jumătate din Săvăstreani 71. ovlrliug v. Şevăliug. tefan v. şi Stepan.
  tefan (doi), vînd vie în luncă la Gorenil62. <Ştefan) Nemania (în călugărie:    Simion),
    rege al sîrbilor <1168—1196), <tatăl lui) Sava arhiepiscop al sîrbilor 6. Ştefăneşti, sat <azi în mnc. Piteşti) partea lui Badea Costescu dată m-rii Argeş, întărită din nou nepoţilor lui 274; viile jupânesei Nedelea lăsate nepoatei sale Elina postelniceasa (menţ. ulterioară) 274; vinăriciul boieresc întărit mitropoliei din Tîrgovişte, dania lui Baldovin ş.a. 27.
Şteful clucer, cotropeşte satul Cetăţeni 276. Şteful, întărit în Zărneasca 58.
Şteful sulger mare, stolnic mare, ; în statul domnesc: sulger mare 177; stolnic mare 186—188, 191—195, 198, 199, 202—204 206, 207, 209, 210, 213.
Şterban, fiul lui Drăgoi, vinde parte în Comarnic 65.
Ştirbina, top. la Vrabeţi 231.
•Ştiubeiu, sat <lg. Moiseşti, j. Mehedinţi), în descriere de hotar 222.
Ştuba, ţigan 65.
Şuia, vinde loc de arie la Bîrzeşti 18. Şuica vornic, bunicul lui Drăghici şi Vlad (menţ.) 290.
Şuiei (Şuica), sat <j. Argeş) 290; parte întărită jupînesei Marga ş.a. 24.
Şuşiţa, sat <j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 232.
                                          T
Taencoş (Taecoş), fiul Cotenesei, vinde şi înfrăţeşte pe partea lui din Coteniţa 144, 272.
Talea v. Stoica al lui Talea.
Tatoe, ţigan 144.
Tatomir, fiu lui Neniul, întărit în Cîlceşli 105.
Tatomir, fratele lui Neniul, vinde parte la Trestia 129.
Tatomir, vinde parte în Tigveni 114.
Tatul comis mare, <din Buciumeni), în sfatul domnesc 248—258, 260, 261, 264— 267, 270, —274, 276—283, 287—291, 293—297.
Tatul, cumpără loc în Groşi 48.
Tatul din : Cîrlomăneşti, înfrăţeşte pe Nanul 113; 2: din Goreni vinde vie şi luncă 162; =: din Lai ovul de Sus, în pricină pentru satul Uda 214; si din Lipia, martor 270; k din Stăneşti, soţul Nea-
    făi, stăpîn 103, 235; jurător 269; pro-abil acelaşi; Tatul, nepotul lui Tatul
396
www.dacoromanica.ro
    vornic, Întărit In Purcăreni 80, 81; a in Stănceşti, vinde parte de ocină, işi Înfrăţeşte sora 297.
Tatul, fiul lui Lucaci, se Înfrăţeşte cu Dumitru la Nămăeşti 237.
Tatul, fratele lui Nan, Întărit la Hoviza 40.
Tatul, In pricină pentru parte la Pădureţi 267.
Tatul, Întăriţi: la Săcşori şi la Ludeşti 78;
    !n Zămeasca 58.
Tatul logofăt, frate cu Stan clucer, 126; Întărit cu seliştele Strlmbele, Băileşti, Dumbrava şi Piscul Nisipului, pe care a fost Înfrăţit de Ţalapi log. 1; dăruieşte jumătate din satul Strlmbele 126;
    In sfatul domnesc: mare logofăt 97—108, 110, 113—147, 149, 152—164, 169; ispravnic 5, 10, 11, 22, 27, 33, 38, 64, 73, 81, 84, 101, 107, 108, 110; ispravnic de poruncă domnească, 2, 83; de hrisov 74, 89.
Tatul, soţul Neagăi v. Tatul din Stăneşti.
Tatul, stăpin de ţigani 280.
Tatul, ţigan 65.
Tatul, vinde parte la Măteşti 102.
Tatul vornic, lasă nepoţilor săi ocine în Purcăreni 80, 81.                           '
Tatuţea, ţigan 65.
Taurul v. Canea Taurul.
T&m&şeşti, sat <j. Vlaşca; azi în or. Videle> 269.
Tăniişoara, top. la Poenile Zlătariului 137.
Tătar, top. la Groşi 48.
Tătarul, sat <j. Brăila) întărit lui Drăghici spătar 65.
Tătărăştii, de pe apa Teleormanului, sat <j. Teleorman), parte întărită m-rii Glavacioc 57.
Tăuraş v. Stoica Tăuraş.
Teiteg, munte <Taia (?), în masivul Parîng, j. Gorj), întărit lui Draghiţibă ş.a. 278.
Teleormanul, rîu, sate pe ~ 57; semn de hotar 59.
Teleşti, sat <j. Gorj) 241; parte întărită lui Dan ş.a. 128.
Temna, sat <Tîmna, j. Mehedinţi), întărit lui Detco mare armaş ş.a. 144.
Teodor v. Tudor.
Teodosie, Theodosie:
— Theodosie arhiereu la m-rea Sf. Pavel de la Athos 8.
Theodosie (din Periş), mare ban al Graiovei, al Jiului, postelnic, fratele lui Neagoe, întărit la Budeşti 142; întăreşte m-rii Bistriţa satul Muşcelul 184; în sfatul domnesc: postelnic 176, 177; mare ban 189.
Tcpşe, tatăl lui Stepan, stăpin la Peştera ş.a. 236.
Tcşila, sat <j. Prahova), întărit lui Drăghici spătar 65.
Tezluiu, fiul lui Vlad, înfrăţit pe parte la Studina lui Sturza 125.
Theodosie v. Theodosie.
Theodor v. Tudor.
Tia v. Tiha, sat.
Tlcă, ţigan 63.
Ticnei, fiul Dobrineasei din Făgeţel, familie, vinde partea mamei sale din Pata 262.
Tigveni, sat <j. Argeş), parte întărită jupî-nesei Marga ş.a. 24; partea Tigvene-ască de la ~ întărită m-rii Argeş 114.
Tiha, închină partea lui din Trestenic 140.
Tiha, sat <Tia, j. Romanaţi; azi j. Olt), jumătate din ~ întărit lui Drăghici spătar ş.a. 65.
Tihul, tatăl lui Stănimir, Stănislav şi Dra-gomir, întărit în Plăseni 291.
Ţintea, ţigan 65.
Tipicarul, călugăr la m-rea Sf. Pavel de la Athos 8.
Tismana (Uspenia), m-re <j. Gorj) 1; stăpînă de sate, selişti, imunităţi 3, 10, 49, 88, 199, 208, 222, 225, 229, 232; vama de la Calafat 224, 232; în pricină 20, 224, 251; egumeni 10, 199, 208, 222, 229, 232.
Tismana, rîu, întărit m-rii Tismana 10,199, 232.
Tismana, sat <j. Gorj) întărit m-rii Tismana cu imunităţi 3, 10, 49, 199, 225, 232; jumătate întărit m-rii Bistriţa 49, 180.
Timboeşti, sat <j. Rm. Sărat; azi j. Vran-cea), părţi cu loc de casă şi vii întărite lui Neagul 280.
Tîmna v. Temna.
♦Tîmpenl, sat (Cochirleanca, j. Buzău) părţi întărite lui Neagul 280; localizare probabilă 249.
Tîmpeni, sat <j. Olt; azi Movileni), întărit lui Detco mare armaş 144.
Tîrgovişte, oraş, cetate de scaun, 281, 294; sate lingă 66, 212; diac din ~ 282; Mitropolia (Înălţarea) din ~ : sate, munţi, mori, podgorii 50, 51, 54, 66, 212; danii: 34; a lui Radu cel Mare 51; a lui Neagoe Basarab 66; scutiri 27; arhimandrit 294; mitropolit 27, 51.
       acte emise în ~ 5, 6, 13—15, 17, 19—22* 27, 29, 30, 36, 37, 39—45, 47—49, 60—62, 64, 65, 69—72, 77, 79, 84—86, 93—100, 102, 103, 107, 110, 114, 116, 125, 126, 129, 130, 133, 144, 146, 147, 150, 155—159, 162—164, 167—169, 200, 294.
Tîrgşor (Tîrşor), oraş, tîrgşorenii în pricină pentru Dălbăneşti 91; acte emise în ~ 32, 33, 50, 51, 66, 91.
Tîrgu Jiu, oraş (azi ninc.), vînzare de slănini la ~ 206.
*Tîrsa, sat (Costeşti, j. Vîlcea) întărit m-rii Bistriţa 180.
Tîrseni, sat (c. Purcăreni, j. Muşcel; azi j. Argeş), întărit lui Vlaicu şi Ratea 154.
Tîrşor v. Tîrgşor.
Toader v. Tudor.
Toacă, munte, în descriere de hotar la Groşi 48.
www.dacoromanica.ro
397
Tocsabă, întărit cu muntele Meruol 259.
Tocsabă, nepotul lui Baboşin, întărit- Ia loneşti ş.a. A.
•Tocsobeştl, sat <lg. Colibaşi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi în mnc. Piteşti) 268.
Toda, ţigan 144.
Teleae piseţul, serie acte domneşti 84,94, 103.
Tom» ban mare <din Pietroşani, fratele lui Dragomir mare spătar), familie 22; cotropeşte ocină la Bădeni 5; năpăstu-ieşte boieri şi ia pentru o datorie satul Padina 14;
        în sfatul domnesc 1.
Toma, cumpără parte în Goleşti 252.
Toma, întărit cu ogoare în Cîmpuşor ş.a. 293.
Toma, partea lui la Cringeni 255.
Toma, ţigan 233.
Tomenî, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit fiicelor lui Stoica şi fiicelor Bui-căi 247.
Topeşti, sat <j. Gorj) întărit m-rii Tismana cu imunităţi 3, 208, 232; întărit lui Detco din Drăgoeşti 251.
*Topliciani, sat <lg. Albota, j. Argeş), în pricină cu Cerăşanii 111.
Topoliţa, top. la balta Bistreţul 232.
Topolog (Topolov), riu <afluent al Oltului), sate pe 24, 287.
Toporna, baltă şi selişte <la Basarabi, j. Dolj), întărită Tismanei 232.
Trăviţele, baltă la Nedeia <j. Dolj), dăruită lui Detco mare armaş 121.
Trestenic, sat <j. Vlaşca; azi Tomuleşti, j. Teleorman), Vladul, Badiul, Stănimir ş.a. îşi închină ocinele lui Dragul clucer 140.
Trestia, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Pătru ş.a. 129.
Trestioara, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj), părţi întărite lui Pătru ş.a. 56.
Tridih (Dridih), fratele lui Tatul, înfrăţit la Hoviza 40.
Triîa clucer dăruieşte m-rii Glavacioc parte din Tătărăştii de pe Teleorman 57.
Trilul logofăt, scrie hrisov 8.
Troian, deal cu vie <lg. Rlmnicu- Vîlcea), parte întărită jupaniţei Marga 24.
Troineşti , sat <lg. or. Ocnele Mari), al m-rii Cozia, cumpărat de de la Drăgoi 71.
Trunchea, întărit în Vrabeţi 231.
Tudor, Teodor, Theodor, Toader:
—   Toader cumpără ocină în Mileştii de Sus şi de Jos 197.
Tudor din: Curtişoara, martor 184; ~ din Vlădeni, (logofăt), scrie act domnesc 32.
—   Teodor (Theodor), egumeni: al m-rii Argeş 111; ~ al m-rii Govora 39, 41, 62, 68, 84, 90, 111, 127, 168, 215. 234, 242, 262, 287; ~ ieromonah la m-rea Nucet, vinde vie 34.
Tudor, fiul: lui Fîrtat vornic din Drăgăşani> întărit cu satele Prundul şi Călinetu 244 ; ~ lui Moş, întărit în Plăseni 291.
—   Toader grămătic, scrie act domnesc 264.
Tudor, închină partea lui din Trestenic lui
    Dragul clucer 140.
Tudor, înfrăţit pe ocină la Bădeni 281.
—   Toader, în pricină pentru ocină la Ruşeţu 285.
Toader, întărit la Hirişeşti 278.
Tudor (Teodor, Thudor) logofăt <din Drăgoeşti), tatăl lui Radul log. şi Pîrvul mare post., stăpîn in Voinigeşti 188; cotropeşte satul Rogova 87; fără drepturi în Izvorul Călugăresc 266; ucis pentru hiclenie faţă de Radu Paisie 188, 216; în sfatul domnesc, fost mare log. l.
Tudor (Theodor) logofăt, <din Orboeşti), frate cu Dragomir mare spătar, stăpîn 145;
        în sfatul domnesc: 171, 173, 178, 179, 199, 243; vistier 145.
Tudor (Theodor), scriu acte domneşti 4, 12, 92; v. şi Tudor grămătic.
—   Theodor, văr primar cu Muja comis, dăruieşte pomet la Bujorani 143.
Tudor, vinde parte la Veţel 169.
Tudor vistier v. Tudor log. din Orboeşti.
Tudora, fiica: lui Leica, dă ocina din Beris-lăveşti 86; ~ lui Vladul, înfrăţită pe parte la Studina lui Sturza 125.
Tudora, sora lui Cortofleş, vinde satul
Cepari 24.
Tudoran logofăt, scrie act domnesc 1, 19.
Tudoran, ţigan 107.
Tudoran ATgişeanul, îşi vinde partea din Muşcel 76.
Tudorel logofăt, scrie act domnesc 156.
Tudorel logofăt, scrie act domnesc 156.
*Tudorevţi, sat (probabil j. Gorj), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Tuleşti, sat (j. Brăila) 60.
Tupşa, sat (azi Cărbuneşti Sat, ~ Tg. Căr-buneşti) întărit m-rii Bistriţa 130.
•Turbureştî pe Cîlnău, sat (Ig. Fundeni, j. Buzău; azi Batogu), parte întărită lui Baie» ş.a. 38, 61.
Turceanul, în pricină pentru Gura Jilţului, Trestioara ş.a. 56.
Turcln, vecin din Pleşoi, în pricină 67.
Turnul lui Sava, m-re v. Athos.
Turnul Nicopolului, cetate (Tr. Măgurele), vistieria Ţării Romîneşti dusă la ~ 133.
Tutana, m-re (j. Argeş) 1, schimbă părţi din Miceştii de Sus pentru părţi din Albota şi Huhurez 154.
                                                            Ţ
Ţalapi din Bălăci, diac mic, scrie act domnesc 49; ~ din Bîrleşti, din Izvor, diac, scrie acte domneşti 52, 157, 178, 207.
Ţalapi logofăt, înfrăţeşte pe Tatul log. pe seliştea Strîmbele, Băileşti ş.a. 1; ispravnic in sfatul domnesc 200, 241.
Ţara Românească, sate de la întemeierea ei 229, 232; în titulatura domnului: passim.
398
www.dacoromanica.ro
Ţara Turcească, fuga unui boier liiclean în ~ 87.
•Ţereveţ, sat (lg. Brezniţa, j. Mehedinţi), părţi Întărite lui Cuciulat spătar 236.
Ţeţea, ţigan 144.
Ţigăncele, baltă la Nedeia (j. Dolj), dăruită lui Detco mare armaş 121.
Ţigănescul v. Dădui Ţigănescul.
Ţigăneşti, sat <Ursoaia, j. Buzău) întărit lui Frăţilă şi Vlaicul vist. după, pricină 178, 263.
Ţig&nuşa, dăruieşte m-rii Glavacioc parte la Neagra 177.
Ţigărţuiul, baltă la Nedeia <j. Dolj) dăruită lui Detco mare armaş 121.
Ţiia, ţigan 144.
Ţilea, Întărit la Buneşti 76.
Ţintea mare armaş, stăpin în Rihov, Coz-leci ş.a., danie Episcopiei Buzăului 211; în sfatul domnesc, ispravnic 172.
                                     U
Uda, sat <— — Clocociov, j. Teleorman), întărit m-rii Cutlumus 214.
Udrea comis, tatăl lui Barbul mare comis ţmenţ.) 41, 82.
Udrea mare logofăt (?) în sfatul domnesc 172.
Udrea, ţigan 144.
Udrişte v. şi Neaga a lui ~ .
Udrişte, fiul lui Mihnea vist., întărit la Fu-teşti 152.
Udrişte mare vistier, vlastelin, nepotul lui Drăghici fost mare vornic, întărit cu sate şi ţigani 65 ; dăruit de Radu Paisie pentru slujbă dreaptă, şi credincioasă în Căpăţineni, Hrastu şi Craiova 159; întărit cu vinăriciul domnesc şi perpe-rul din satele Mărgineni şi Filipeşti 100 ; înfrăţit cu Sara călugăriţa şi sora ei, Ana 66.
    in sfatul domnesc 1, 5, 10—15, 17—24, 26, 27, 29—33, 35—46, 48—52, 54, 56—62, 64—65, 69—73, 75—77, 79—82, 84, 85, 87, 91—108, 110, 113—147, 149—158, 160—165, 167—170.
Ueşti (Uieşti),sat<j. Vlaşca; azi j. Ilfov), întărit doamnelor Despina şi Ruxan-dra 219.
Uliţa, sat <azi în or. Rimnicu Vilcea) al m-rii Cozia 71; părţi întărite lui Stoica mare pah. ş.a. 99.
Umbrerelul, top la Grabicina 129.
Ungliea Ursului, top. la Preoţeşti 91.
Ungheni, sat <j. Argeş), în pricină pentru Deag 59.
Ungrovlahia (Ţara Românească), in titulatura domnului passim.
Ungurei, sat <Unguriu, j. Buzău), părţi întărite lui Radu ş.a. 270.
Ungurei, sat <probabil lg. Corneşti; azi în or. Tg. Jiu) parte întărită slugilor domneşti Drăgoi ş.a. 20.
Ungurul v. Han&ş Ungurul.
Urdea v. Dijma lui Urdea.
Urecheşti, sat (j. Rm. Sărat ; azi j. Vrancea), părţi întărite lui Mitiutelul 93.
<Urîţi> (Poiana Urîţii), sat <Negoi, j. Dolj), parte întărită jupanului Radu vist. 69.
*Urseni, sat (probabil lg. Cîrligei, j. Gorj), parte întărită lui Coman şi Dragotă 124.
Ursoane, pîrîu la Plopul 254.
Ursu, Ursa, Urs:
Ursu, cumpără parte de moşie în Ruseneşti 29.
—   Urs, fiul lui Vlaicu din Nucet, în pricină, pentru Stoiceani 168.
Ursu, întărit la Crîngeni 255.
—   Ursa, ţigan 110.
Utma, în pricină pentru parte la Plăviceni 147.
Utmeş, vinde parte la Pietrari 18.
                                        V
Vaca, plai ce se zice muntele ~ <j. Dîmboviţa) întărit lui Stan şi Nan, după pricină 131.
Vadul Bujoar&i, moşie îa Nucşoara 204.
Vadul Nicopolei, vad (probabil mnc. Turnu Măgurele), act domnesc scris în ~ 160.
Vadul Vidinului v. Calafat.
*Vaideeşti, sat (lg. loneşti, j. Vlasca; azi j. Dîmboviţa), parte întărită nepoţilor lui lui Baboşin A.
Valea, m-re de călugăriţe, întărire de ţigani 28.
Valea Călugărilor, sat (Valea Călugărească, j. Săcuieni; azi j. Prahova), parte cu vie, vinărici domnesc şi perper întărite m-rii Snagov 26.
Valea Clluelul, pîrîu la Plopul 254.
Valea Cfuşovului v. Cruşovul.
Valea cu Pietrile, top. la Brătianii de Sus 171.
Valea Dracului, top, la Clocotici 163.
Valea Largă, sat (Măneci-Ungureni, j. Prahova), ocină întărită lui Miclea ş.a. 248.
Valea lui Andreiaş, top. la Lieşti 238.
Valea Humii, top. la Cucuteni 294.
Valea Sasului, top. la Groşi 48.
Valea Seacă, top. la Preoţeşti 91.
Valea Slarnci, top. la Bodeşti 18.
Valea Rea, pîrîu (j. Buzău), hotar de sat 280.
Valea Tiselor, top. la Cucuteni 294.
Valea Turcilor, top. la Nămăeşti 237.
Valea Ursului, top. la Pietrari 18.
Varlaam, arhiepiscop la (m-rea) Sf. Eca-terina de la Sinai 89.
Varlaam, egumen, cumpără în Cucuteni ţmenţ. ulterioară) 294.
www.dacoromanica.ro
399
Yarlam mitropolit al Ţării Românoşti 27, 51; judecă pricină între m-ri 49; în sfatul domnesc 10; martor 34.
Yarlam, munte, în hotar cu ocina Zărne-ască <Goideşti, j. Buzău) 58.
•Varovnicele, sate (lg. Schela Cladovei; azi în Drobeta-Turnu Severin) întărite m-rii Tismana 232.
Yasilie monah, tatăl lui Jitian stolnic, dăruieşte m-rii Govora ocină la Frăsi-netul de Cîmpie 39, 41.
Y&c&reşti, sat, vie întărită lui Săbian 17.
Yădastra (~ Mare), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit m-rii Bistriţa 180, 227.
Vădăstriţa v. Yodastriţa.
Y&denii de Sus, sat <azi în mnc. Tg. Jiu) parte întărită Neacşei 98.
Y&ile lui M&n&ilă, top. la Nucşoara 204.
Y&rateci, sat <j. Vîlcea), livezi la ~ cumpărate de Fetea 48.
♦Văselaţi, sat (probabil lg. Dăneşti, j. Gorj) partea Măcreştilor întărită lui Standul şi lui Bădilă 30.
Y&siiu, partea lui în Strîmba şi Lovu 161, 283.
Vede v. Muchea Vedelor.
Ventilă voievod v. Vlad Vintilă.
Yera, top. la Fata 262.
Verbiţa v. Vîrbiţa.
Verneştl, sat <j. Argeş) parte întărită jupa-niţei Marga ş.a. 24.
Verneştl, sat <j. Buzău), vii în dealul ~ ale Episcopiei Buzăului 122.
Yerzea vătaf, martor 184.
Veţel, sat <j. Vîlcea), parte întărită lui Radul log. 169.
Vidin vamă v. Calafat.
Vleroş (Virăş), sat (Făgetu, j. Pădureţ; azi j. Argeş), întărit lui Borcea mare şătrar ş.a. 109.
Vigul, ţigan 24.
Vila, top. la Lieşti 247.
Viişoara, sat (probabil j. Teleorman), întărit jumătate lui Drăghici spătar 65.
Viişoara, sat (?), ocină întărită lui Miclea ş.a. 248.
Vilaia, fiica Buicăi, întărită la Tomeni şi Svinteşti 247.
— Vilae, jupaniţă (din Stăneşti), vinde ţigani 144.
Vintilă comis (din Mărgineni), văr cu Drâ-ghici spătar şi Udrişte vist., întărit cu sate şi ţigani 65.
Vintilă, fratele lui Nan, întărit la Popeşti 170.
Vintilă log. v. Vintilă Florescu.
Vintilă, vinde loc de vie la Popeşti 19.
Vintilă voievod v. Vlad Vintilă.
Vintilă vornic mare (din Comăţeni), fiul lui Radu (Vintilescu) log., ctitor la Tismana 199;
        în sfatul domnesc 1, 5, 10—15, 17— 24, 26, 27, 29—31, 170, 171, 173—177, 179—183, 186—189, 191—195, 197—204 206, 207, 209, 210, 212—216; fost mare
     vornic 32, 33, 36—46, 49—52, 54, 56, 59—62, 64—66, 71, 73, 75—77, 107, 219—223, 226, 227, 230—238; ispravnic 65, 174—176, 214, 219, 246.
Vintilă (Florescu^ logofăt, dăruieşte m-rii Tismana părţi în Ohaba (menţ.) 199.
Virovie v. Jirov.
Vişa din Bădeni, înfrăţeşte pe Gulea şi Teodor 281.
Vişa, jupaniţă, înfrăţită pe satul Grădiştea de la Cîmpulung 37.
Vişa, sora lui Tatul, urmaşă la moşia-din Hoviza 40.
Vişa, stăpînă în Nişcovenii de la Nişcov şi Nişcovenii de la Cîlnău 33.
Vişa, vinde ogor in Crivina Broştenilor 231.
Vişan logofăt, cotropeşte ocină la Coteniţa 272.
Vişan logofăt, ispravnic in sfat 15.
Vişeneasa, soţia lui Vişan logofăt, în pricină pentru Coteniţa 272.
Vişina, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt) 296; întărit m-rii Bistriţa 180.
Vişul grămătic, piseţ, scrie act domnesc 191, 220, 221.
Vitan, tatăl lui Drăgoi, Oprea şi Neaga, aşează pe copiii lui pe ocina din Buneşti 264.
Vitan, ţigan 110.
Vitian, ţigan 144.
Viţicheşti, sat (j. Pădureţ; azi în or. Topo-loveni), parte întărită lui Radu post. 12.
VSlean, fratele lui Radul, vinde părţi la Ce-pari 24.
Vîlcan, întărit cu ocină în Cruşov 296.
Vîlcan, partea lui în Popeşti 130.
Vîlcan, vinde parte la Spinu din Lovişte 226.
Vîlcea, judeţ, găletăritul din orz şi grlu în ~ 71; căşăritul în ~ 180.
Vîlcea, Vîlceanu mare log. v. Radu Vîlcea-nul.
Vîlceaua Podului, top. la Groşi 48.
Vîlceaua Seliştei, top. la Pădureţi 139.
Vîlcul din Pogoneşti, diac, scrie act domnesc 192.
Vîlcul, fiul lui Iuga, întărit la Clocotici 123.
Vîlcul logofăt, slugă domnească, se înfrăţeşte pe ocina de la Buneşti 193.
Vîlsan, fiul lui Neagoe din Padeş, vinde părţi la Peştera 236.
Vîlxan, soţul Neacşei, cumpără părţi în Sîmbotin 98.
Vîltur, stăpîn la Bogdăneşti (menţ.) 179.
Vîrbiţa, sat (Verbiţa, j. Dolj), întărit m-rii Tismana 232.
•Vîrful lui Vlad, sat (lg. Brezniţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 222.
Vîrjoghe mare portar în sfatul domnesc 277; ispravnic 268, 291—294.
•Vîrleţi, sat (probabil Axintele, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov), întărit lui Drăghici mare spătar 65.
Vîrtejul pe Dunăre „la Iuţeli" (Porţile de Fier), trecătoare, pescării la ~ întărite m-rii Tismana 232.
400
www.dacoromanica.ro
Virtoape, top. la Hareş 172.
Vîrtopul Mecichei, munte la Brâtianii de Sus, Întărit lui Voico ş.a. 171.
Vlad, Yladul:
Vlad ban dm Maxim, în pricină pentru satul Aninoasa 51; probabil acelaşi: Vladul ban, ispravnic de jurători (menţ.) 75.
—   Yladul comis, fiul lui Tudor log. <din Drăgoeşti), familie, întărit la Voini-geşti 188; hiclean faţă de Radu Paisie, pierde ocină 87.
Ylad, cumpără ocină la Gîrbovi 33.
Ylad din Miceşti, jurătorii lui ~ 268.
—   Yladul din Sîrbi, întărit cu parte in Zlă-tărei 213, 256, 257; v. şi 2: , fiul lui Danciu.
—   Yladul, fiii lui întăriţi la Dălbăneşti 91,
—   Yladul (Vlaicu eroare), fiul lui Danciu familie, întărit la Zlătărei 243, v. şi ~ din Sîrbi.
Ylad, fiul lui; Iuba, întărit la Sibiceu 146; 2 lui Mihnea visitierul, întărit la Fu-teşti 152; 2 lui Oncea, vinde parte în Tigveni 24, 114; lui Şuica v. Yladul portar; ~ lui Tudor log., v. Yladul comis.
—   Yladul (Vlad), fratele: lui Lumotă, întărit la Cuca 185; ~ lui Mihnea vist., vinde la Futeşti, Stăneşti şi muntele Florei, 95, 103, 152, 235, in pricină pentru Ţigăneşti 178 ; ~ lui Oprea, vinde parte la Pietrari 18.
Vlad (Vladul) grămătic, scrie acte domneşti 40, 125, 130, 139, 243.
Vlad, închină partea lui din Trestenic 140.
—   Yladul, în descriere de hotar la Tătarul 65.
Yladu, în pricină pentru parte la Plăviceni 147.
—   Yladul, în sfatul domnesc 264;
Vlad (Vladul), întăriţi: la Buneşti 76; ~ la Gura Jilţului ş.a. 56; ~ la Ludeştii Păsăreanului 78; ~ cu parte la Stu-dina lui Sturza 125.
Ylad (Vladul) nepotul: lui Stănislav, întărit în Cucuteni 294; ~ lui Tatul vornic întărit în Purcăreni 80, 81.
—   Yladul, partea lor: la Sibiceu 146;
    la Strîmba v. ~ , tatăl lui Mareş şi ~ unchiul lui Mareş; ~ , la Trestenic 140.
Vlad (Vladul) portar, fiul lui Şuica vornic, întărit, în Morăşti, Voiceşti, Cacaleţi ş.a. 155, 290.
Yladul, stăpîni: la Cîrlomăneşti 113; la Nişcovenii de la Nişcov şi de la Cîl-nău 33.
Vlad (Vladul), tatăl: lui Berivoe, stăpîn în Comarnic 65; ~ lui Dragomir, stăpîn • la Pădureţi 267 ; ~ lui Mareş ş.a. întărit la Strîmba şi Lovu 283 ; ~ lui Radu, Stoica, Tezlui şi Tudora, aşează pe fiii lui pe ocina din Studina lui Sturza 125.
—   Vladul, unchiul lui Nan şi Mareş, partea lui in Strîmba 161.
—Yladul vind: jumătate din satul Clocotici 24; a» parte la Măteşti 102.
Vlad voievod v. Vlad Vintilă.
Vlad voievod cel Bătrîn v. Vlad Dracul.
Vlad voievod cel Tlnăr v. Ylad înecatul.
Ylad voievod, fiul lui Radu Paisie în pomelnice 74, 89.
Vlad voievod, tatăl lui Radu Paisie, <ero-are) v. Radu cel Mare.
Ylad vornic, stăpîn la Ruşi (menţ.) 24.
Yladul al lui Bea grămătic, piseţ, scrie acte domneşti 193, 242; probabil acelaşi: ~ scrie act domnesc 189.
Vlad C&lug&rul (~ cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1482—1495), bunicul lui Radu Paisie; în zilele lui 24, 30, 53, 69, 85, 105, 117, 176, 180, 227, 243, 255, 383; stăpîn 24, 100, 287; face danii 24, 179, 285;
       cărţi de la ~ 15, 46, 84, 87, 147, 167, 175, 222, 283, 287, 296.
Yladul cel Gros, vinde satul Vădaslra 180, 227.
Vlad cel Tînăr v. Ylăduţă voievod.
Vlad Dracul (Vlad, ~ cel Bătrîn, Drăculea), domn al Ţării Româneşti <1436—1442, 1443—1446) 20; danie la m-rea Snagov 26;
       carte de la ~ 199.
Vlad înecatul (~ cel Tînăr, Vlăduţ), domn al Ţării Româneşti <1530—1532) 11; 65,276; fiul doamnei Anca 31; danie 42;
       cărţi de la ~ 39, 46, 63 (?), 67, 103, 147.
Ylad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti <1456—1462) 290.
Ylad Vintilă (Vintilă) domn al Ţării Româneşti, <1532—1535) 44, 178, 226, 262, 263, 290; stăpîn 61, 171;
       cărţi de la ~ 39, 46, 67, 103, 125,
    199.
Yladislav I <Vlaicu vodă), domn al Ţării Româneşti <1364—1377), carte de la ~ 222.
Yladislav n, domn al ţării Româneşti <1446—1456) carte de la 266.
Vlaicu <eroare> v. Ylad, fiul lui Danciu.
Ylaicu armaş mare în sfatul domnesc 197; ispravnic în sfatul domnesc 186; hotar-nic domnesc 189.
Vlaicul clucer v. Vlaicul măre logofăt.
Ylaicul din Nucet, familie, vinde satul Stoi-ceani (menţ) 168.
Ylaicul, fiul: lui Lumotă,, familie, întărit în Albota, Huhurezi şi Tîrseni 154; ~ lui Mihnea pîrcălab, nepotul lui Vlaicul mare log., întărit cu părţi la Ageşti 210.
Ylaicul, fratele: lui Braţul v. ~ vistier; ~ lui Coman, întărit la Bcceni 239.
Ylaicul mare logofăt <din Piscani), frate cu Mihnea pîrcălab şi Badea sulger 167, 210, 216; stăpîn în Ageşti, Cetăţeni şi în Deagu 59, 210, 276; în pricină pentru
www.dacoromanica.ro
401
    venitul bălţii Mamina B6; cotropeşte la Vieroş, Mărăcineni şi Goleşti 109, 216; cotropeşte mori ale m-rii Bistriţa 167 ;
        In sfatul domnesc: mare log. 1, 5, 10, 12—15, 17—24, 26, 27, 29—33, 35—46, 48—52, 54, 56—58, 60—62, 64—66, 69—73, 75—77, 79—82, 84—87, 91—96; fost mare log. 98,100; ispravnic 13, 18, 23—26, 31, 32, 39, 41, 43, 44, 49, 50, 51, 54, 57, 62, 72, 76, 79, 80, 82, 86, 90, 96;
        ispravnic de poruncă domnească 3, 9, 16, 28, 47, 55, 63, 68.
                                            clucer, hotarnic domnesc 111. (eroare:) Radul logofăt 109.
Vlaicul paharnic <din Ceteşti), fiul lui Standul, familie, întărit cu ocină în Ştefă-neşti 274.
                                     Vlaicul pîrcălab <din Izvorani), înfrăţit pe satul Grădiştea de la Cîmpulung 37;
        în sfatul domnesc, pîrcălab 51, 173, 175—177, 180; ispravnic 1.
Vlaicul, ţiganul 65, 107.
Vlaicul, vinde parte în Tigveni 114.
Vlaicul vistier <ain Rumceni), familie, întărit în Ţigăneşti 178, 263 ; stăpîn de ţigani 42.
Vlaicu vodă v. Vladislav Vlaicu.
Vlaicu Urgie, în pricină pentru parte la Greci 151.
Vlasie, feciorii lui vînd locuri la Groşi 48.
Vlagie, nepotul lui Neagoe, întărit cu ocină în Băiaşi 295.
Vlădeanu v. Stepan Vlădeanu.
Vlădăşelul, vale la Sălcuţa 94.
Vl&denl, sat (probabil j. Dîmboviţa) 32.
Vl&deni, sat (probabil Vlădaia, j. Mehedinţi) întărit jumătate lui Detco mare armaş 144.
Vlădeşti, sat (j. Vilcea) (menţ ulterioară) 141.
Vl&dila, sat (j. Olt), în hotar 39, 41.
Vlăduleţ, tatăl lui Radul, întărit cu părţi în Groşi 48; v. şi Radul Vl&duleţii.
Vlăduţ voievod v. Vlad înecatul.
Vl&duţă voievod <Vlad cel Tînăr; 1510— 1512) dăruieşte satul Dîlga lui Ghiura log. 192.
Vt&ioan, boier, întărit cu parte la Plăviceni 147.
Vlăsea, partea lui în Bogdăneşti 149.
Vodiţa Mare, pîrîu (j. Mehedinţi) 222, 232.
Vodiţa Mare, sat (?) <lg. Bahna, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 222, 232.
Voica, fiica: lui Arbune turcul, vinde ocină în Văcăreşti 17; ~ lui Danciul, întărită în Iaşi 240; ~ lui Dumitru, întărită la Prislop şi Pereni 157; ~ lui Nanul, înfrăţită de el pe părţi la Strîmba şi Olov 13.
Votca, înfrăţită pe ocină în Clocotici 123.
Voica, întărită la Dăneşti 92.
Voica jupaniţă, întărită cu ocină cumpărată de la Oancea şi Radul, după pricină 250.
Voica, vinde parte la Stejarul 253.
‘Voiceşti, sat (lg. Văleni, j. Argeş), parte întărită jupaniţei Marga ş.a. 24; întărit lui Albul din Cepari ş.a., urmaşii lui Şuica vornic 290.
Voicilă, bunicul lui Dragomir cumpără parte la Chiojd 271.
Voicilă, fiul lui luga, întărit în Clocotici 123.
Voicilă, întăriţi: la Chiojd 271; ~ la Măni-aci 209.
Voicilă, vinde parte la Stoeneşti 78.
Voico, cumpără parte în Goleşti 252.
Voico, (Voicu) fiii lor vînd ocine: în Cruşov 296; x în Groşi (menţ.) 48.
Voico (Voicu), fiul: Stancăi, cumpără parte în laşi 240; ~ vitreg al lui Stănimir, înfrăţit în Plăseni 291.
Voico, grămătic, scrie act domnesc 5, 42.
Voico, înfrăţit pe ocină la Alexeni 186.
Voico, întăriţi: la Brătianii de Sus şi Groşi 171; ~ la Buneşti 76 ; =: la Coteniţa 272.
Voico mare paharnic, în sfatul domnesc 248, 250—252, 254—258, 260—262,264; fost mare paharnic 283.
— Voicu, partea lui la Crîngeni 255.
Voico stăpîn la Trestia şi Posobeşti 129.
Voico, tatăl: lui Săbian, cumpără vatră de casă şi grădină în Mihăeşti (menţ.) 17: x lui Voico, Oprea, Roman şi Şerb, fiii lui în pricină pentru Prislop şi Pereni (menţ.) 157.
Voico, ţigan 107.
Voico, vînd parte: în Buneşti 76; ~ în Tigveni 24.
Voico vistier, hiclean faţă de Mircea Ciobanul, pierde moşie la Mihăeşti 275.
Voico Miscscul, vinde la Clocotici 123, 163.
Voiculeţ, întărit la Buneşti 76.
Voinea, cumpără ocină la Gîrbovi 33.
Voinea, în pricină pentru parte la Crîngeni 255.
’Voinigeşti, sat (lg. Feţeni, j. Vilcea), parte întărită lui Radu mare log. (Drăgoescu) şi fraţilor lui 188.
Voisilă, dă satul Izvorul Călugăresc lui Radu Vîlceanu mare log. 266.
Volijlna, pîrîu (?) la Cuca 185.
Vrabeţi, sat (Brabeţi; azi în or. Motru), întărit lui Trunchea ş.a. 231.
Vrăneşti, sat (j. Muşcel şi Pădureţi; azi j. Argeş) parte întărită jupînesii Ca-plea 110.
Vuia grămătic, frate cu Luca, întărit în Popeşti cu ogoare şi vad de moară 19.
Vulpeui, sat (j. Romanaţi; azi j. Olt), mori în — întărite m-rii Bistriţa 180.
                                        Z
Zaharia, fratele lui Iovan, întărit la Cruici 13.
Zaharia Nenovici, dascăl de limba slove-nească, traduce act (sec. XIX) 29.
402
www.dacoromanica.ro
«Zavlăşani, sat <probabil j. Gorj), părţi întărite lui Cuciulat spătar 236.
Zăbavă, ţigan 65.
Zăblău v. Badea Zemlău.
Zăboga, ţigan 65.
Zăgan, ţigan 24.
Zăm v. Radul Zăm.
Zănoaga, munte <j. Vîlcea) vîndut de Stoica Balotă lui Manii) 97.
Zărneasca, moşie <Goideşti, j. Buzău) întărită slugilor domneşti Stănilă, Steiul ş.a. 58.
Zăuleasca, moşie la Plăseni 291.
«Zăvoaiele, sat <lg. Ruşeţu, j. Buzău) întărit lui Drăghici spătar 65.
Zbuciumatul, munte la Brătianii de Sus întărit lui Voico ş.a. 171.
Zemlău v. Badea Zemlău.
Zgarone v. Manea Zgarone.
Zgădeşti, sat (?) întărit lui Dan pah. ş.a. 46. Zîrnă din Tuleşti, în pricină pentru ocină 60. ZîrnS, liul Stancăi, Irate cu Stanciul ş.a.
    moşteneşte în Sibiceu 273.
Zlătărei (Zlătari) sat <j. Vîlcea), părţi întărite liilor lui Danciul ş.a. 213, 243, 256, 257.
Zoreşti v. Soreşti.
                                 X
<Xcnolon) (Ehsinoh), m-re v. Athoa.
www.dacoromanica.ro
              INDICE DE MATERII
                                     A
acte,
    domneşti: hrisoave 4, 7, 8, 36, 71, 74, 89, 119, 144, 207, 232; cărţi porunci passim; răvaşe de jurători 268, 269; cărţi vechi, fără menţionarea domnului passim; cu menţionarea lui, de la: Vladislav (Vlaicu) 222; Negru Vodă cel Bătrîn 278; Mircea cel Bătrfn 87, 199, 229, 232; Dan al II-lea 139, 142, 229; Vlad Dracul 199; Radu cel Frumos 200; Basarab Laiotă 172; Vlad Călugărul 46, 84, 87, 147, 167, 174, 175, 182, 222, 287; Radu cel Mare 46, 62, 84, 147, 167, 168, 207, 222, 278, 287; Neagoe Basarab 46,168,174, 201, 204, 254, 285; Radu de la Afumaţi 136; Moise vodă 46, 67, 254; Vlad înecatul 39, 41, 46, 67, 103, 147; Vlad Vintilă 39, 41, 46, 67, 103, 125, 199; Radu Paisie 199. ale marelui ban 184, 205, 292; al marelui logofăt 225; zapise 34, 88, 90; furate 92; sparte în divan 97; arse 283; mincinoase 146, 209.
<adunare de stări) 150. arătură, făcută cu sila 53. argint, aspri de ~ 265, 280; florinţi de — 161; obiecte de ~ 20, 35, 36, 110; ~ dat la înfrăţire 270. arhiepiscop 27.
arhierei, iau parte la adunarea de stări 150. arhimandrit 294. arii 18, 48, 203.
armaşi, stăpîni 206; execută pentru pagubă 206; mari ~ stăpîni 87, 101, 106, 121, 144, 156, 211, 275; ctitor 180; hotarnic 189; ispravnici în sfat 104, 111, 157, 162, 172, 295.
aspri 25, 112; în preţuri 2, 12—15, 17—19, 21, 23, 24, 29, 31, 34, 36, 43, 44, 48, 60, 62, 64—66, 69, 71, 76, 78, 86, 90, 94, 95, 97, 98, 102, 106, 116—119, 124, 129, 130, 137, 141, 144, 147—149, 151, 152, 154, 158, 160—162, 168, 173, 180, 181, 187, 194, 197, 210, 213, 220, 227, 231, 232, 235, 237, 238, 245, 249, 250, 252—254, 256—258, 262, 272, 274, 278, 280, 284, 287, 289, 291—293, 296, 297; în obroace 6—8; în danie 25; dăruiţi la înfrăţire 230, 265, 280, 283; în dări
    şi gloabe 13 , 73 , 262 , 283; luaţi pe seama domnească 171; la răscumpărare de ocină 114; în împrumuturi 144, 156; în datorii 107, 205; în despăgubire 206; lepădaţi cu sila 178, 244, 263, 272, 284, 291; întorşi 33, 111, 117, 163, 294; plătiţi turcilor 87; ~ de argint 265, 280. aşezare v. închinare; înfrăţire, aur, în podoabe 110; dat la înfrăţire 270. averi, passim; pierdute pentru hiclenie 94, 194, 238; v. şi hiclenie.
                                        B
bani <dregători>:
    mari ~ ai Craiovei stăpîni 22; dau cărţi 88, 184, 205, 292; ctitori 180; iau ocine, vite şi bani pentru pagube 94, 206; răsplătesc pentru slujbă credincioasă 29, ispravnici: de poruncă domnească 208; de jurămînt 75; ~ mici, opriţi să tulbure privilegiaţi 3; martori 184; în sfat passim. v. Crăciun, Drăghici, Stan,
    ?erban, Teodosie; v. şi ispravnici.
     <monede> 4, 36, 294; v. şi aspri, florini, groşi, taleri, ughi. bălţi 25, 36, 69, 121, 293, 296. băneasă, ctitoră 180.
bănişor, tălmăceşte act (menţ. ulterioară) 265.
bătaie, în divan 67, 226. berbeci, ca preţ în natură 297. bir 44, 161, 283; pe ocină 262; ocină vîn-dută pentru plata ~ 130; scoateri de la ~ 12, 57, 280, 283. biserică, în descriere de hotar 278. bob, în toponimie 238. boi, în preţuri 29, 252, 293; ca preţ în natură 144, 180, 187, 255, 278; luaţi abuziv 88; luaţi de la jurători 185. boieri, stăpîni passim; hicleni 194, 238; iau parte la adunarea de stări 150. bolovani de sare, în mertic 72; la vamă 224. branişti 9, 39, 41, 65, 91. brînză 25, 280. brîu de argint 20. brucheş, coţi de ~ , în preţ 274. burdufe de brînză 25, 280. butar 292.
butoaie de vin 35, 224.
404
www.dacoromanica.ro
                                              c
cal 65; fel şi calitate (buni, româneşti, turceşti) 36, 59, 100 , 144, 179, 180, 227, 265, 293; în preţuri în bani 20, 24, 94, 100, 129, 148, 155, 150, 173, 235, 274, 293; ca preţ în natură 71, 78, 129, 144, 180, 187, 227, 278; în danii 36, 59, 265; in gloabe 12; furaţi 35; omorîţi 179; darea calului 12, 13, 18, 19, 23, 29, 33, 35, 44, 58, 76, 95, 129, 137, 140, 143, 154, 160, 163, 173, 186, 187, 193, 197, 230, 235, 264, 294; ~ de olac 3. car 224.
caso 12, 17, 25, 35, 72, 82; loc de ~ 252. cavat, în preţ 262.
călugări, în pricini passim; martori 90; fac -danie 108.
călugăriţe 25, 72; stăpîne 66, 110, 260 ; face danie 27. cămăşi 35.
căpitan (menţ. ulterioară) 265. căruţe 133. căşărit 180. ceară 25.
cetate de scaun v. Bucureşti, Tîrgovişte. cete 66; a unui boier 290; de moşneni 64, 76, 117, 144, 162, 226, 234, 239, 242, 248, 271, 279, A. cheltuieli 262, 294. cioară, fn onomastică 173. cîmpuri, passim; ~ de sus, ~ de jos 131,
    296.
cînepişte 129.
cluceri, 261; mari, cotropesc ocină 276; stăpîni 62, 75, 116, 126, 140; ctitori şi donatori 57, 184; hotarnic 111; v. şi ispravnici.
colterie, dulamă de ~ 12. cojoc, în preţ 280.
comişi, stăpini 99, 144, 188, 274; martori 184, 294; ispravnic în sfat 19; în sfat passim; v. Badea Zemlău, Barbu, fiul lui Udrea, Diicul, Gherghe <din Pie-troşani), Badul, Staico (Şintescu), Tatul. copil din flori 103, 157. cotropiri de: sate 87, 276, 284; de ocine 68, 80, 92, 109, 171, 189, 198, 199, 216, 272, 287, A. coţi <măsură) 274. covor 12. crap 25.
cruce, în preţ 48. cupe de argint 20. curături 64, 137, 237, 272.
                                       D
danii (miluiri, închinări): domneşti către biserică 36, 51, 115, 274; domneşti către boieri 1; boiereşti către biserică 27, 36, 47, 57, 71, 108, 118, 119, 126; ale unor călugări către mănăstiri 34, 39, 41; ale
    unor moşneni către biserică 45, 50; vîn-zări deghizate 140, 262; cu clauze 39, 41, 183.
dascăli sloveneşti, în menţ. tirzii 29, 101, 104, 219, 243, 277. dat din porci 266.
datări: de la facerea lumii, de la Adam passim; cu indiction 82 ; cu sărbători religioase 26, 192, 269. datorii de bani 107, 219. dăjdii 3.
dări v. bir, cai, găleţi, perper, vinărici. delniţe 129, 295. diacon 232.
dieci, scriu acte domneşti 38, 49, 52, 59, 60, 65, 72, 75, 82, 135, 164, 176, 177, 192, 237, 281, A v. şi grămătici,logofeţi, piseţi.
doamnă a ţării, face danie 107. domnul ţării, passim; dregători, passim-, iau parte la adunarea de stări 150. duhovnic, martor 34. dulămi 12, 230.
duşegubine 3, 106, 134, 144, 161, 282, 288,
    297.
                                         E
eclesiarh 34.
egumeni, cu numele şi mănăstirea 8, 10, 28, 34, 36, 39, 41, 49, 62, 68, 71, 84, 90, 111, 114, 127,     164, 167,  168, 175, 179,
    180, 194—196,   199, 207, 208, 222, 229,
    232, 234, 238,  242, 260, 262, 287, 292,
    294; iau parte la adunarea de stări 150;
    martori 90; cu drept de judecată 3. episcopi 83; martor 90; iau parte la adunarea stărilor 150.
episcopii, stăpine de moşii 153, 246; cu scutiri 122; întinderea eparhiei 150.
                                                                  F
fag, în descriere de hotare 171. faur 280.
fălci de ocină, în preţuri 18, 24; ~ de vie 256.
fătftciune, loc de — 129, 252.
fiare, semne de hotar 58; v. şi fnfierături.
ffn 25, 53.
florini (florinţi) ungureşti 30; de argint 161; In preţuri 30, 71, 161, 165, 199, 236, 240, 253, 260.
foamete 102, 113, 129, 152, 173, 181, 280. frlu 35.
funii de ocină 117, 160, 173, 189, 289, 296, furt de cai 35.
www.dacoromanica.ro
405
                                                          G
gaiţă, în onomastică 40. garduri 129, 230. g&letari, oprelişti 71. g&let&rtt 71, 266.
g&leţi de griu, in scutiri 25; în inerţie 72;
    în preţ 280. girle 174. gloabe 3.
grădină 17; loc de ~ 190, 252. grămătici, stăpîni 19; se judecă 254; scriu acte domneşti 5, 6, 10, 14, 25, 26, 33, 44, 50, 70, 86, 87, 100, 115, 117, 125, 128, 129, 140, 147, 149—151, 160, 163, 167, 171, 209, 212, 220, 221, 223, 228, 235, 238, 240, 253, 260, 262, 264, 265, 289, 296.
grec, în onomastică 144, 232.
grivne, luate la încălcări de hotare 53, 164.
grîu, în dări şi danii 25, 71; la vamă 224;
    în preţuri 280, 293. groşi, în preţuri 278.
                                                            H
haţegani, negustori 20*. herţeg, în titlul domnului Ţării Româneşti 39, 119, 180.
hidenirl faţă de domn: cu pierderea averii 5, 80, 82, 87, 93, 99, 116, 144, 188, 191, 275, 286 ; cu pierderea capului 194, 238. hirotonisire, drept de ~ 150. hotare passim.
hotărnici: domneşti 185, 223, 279, 282; ~ , marele armaş 189; marele pitar 164; portar 269; postelnic 196; stolnic 154; vornic 91, 139; ~ 12 boieri 111, 164, 234 ; 24 de boieri 223; 36 de boieri, din 3 judeţe 189.
hotărniciri: 91, 111, 139, 164, 282, 294. hramuri: Adormirea Maicii Domnului (Uspe-nia), la m-rea Argeş 107, 114, 118—120, 135; la m-rea Bistriţa 164, 167, 175, 179, 180; la m-rea Cutlumuz de la Athos 214; la m-rea Govora 39, 41, 190, 215, 254, 287; la m-rea Tismana 10, 222, 229, 232; Bunavestire (Blagoveştenia), la m-rea Cotmeana 36; la m-rea Glava-cioc 57; Intrarea în Biserică (Vovidenia), la m-rea Rîncăciov 72; la m-rea Snagov 25, 26, 132; Înălţarea (Văznesenia), la Mitropolie 27, 50, 51; SI. arhangheli Mihail şi Gavril, la m-rea Dohiar de la Athos 7; la m-rea Mărgineni (Drăghi-
    ceşti) 45,115,182; Sf. Gheorghe, la m-rea Sf. Pavel de la Athos 8; Sf. Troiţă, la m-rea Cozia 36, 71, 194, 238, 260.
                                                        I
iaz, cu mori 288. iconom, martor 34. iepe, în preţuri 29, 160. ieromonahi 34.
iezer, în descriere de hotare 145. ispravnici, la jurămint, cu 24 de boieri, banul 75; de hrisoave, al doilea logofăt 74, 89; in porunci domneşti: marele ban 208; marele vornic 109, 224; maurele logofăt 2, 3, 8, 16, 28, 47, 55, «3, 68, 190, 218, 259, 275; marele postelnic 217; marele portar 268; marele «luger 196; logofeţi 53, 83; — în sfat: marele ban 20, 128, 250, 266, 272, 277, 281, 287; bani 93, 94, 139; marele vornic 42, 69, 75, 87, 99, 114—116, 122, 129, 134, 137, 147, 149, 163, 174—176, 214, 221, 234, 238, 246, 276; fost mare vornic 65, 164, 219; vornici 113, 117, 467; marele logofăt 13, 18, 21, 23—26, 31, 32, 39, 41, 43, 44, 49—51, 54, 57, 62, 72, 76, 79, 80, 82, 86, 96, 101, 107, 108,
    110,  165, 178, 183, 187, 189, 191, 192, 200, 201, 204, 206, 209, 212, 220, 222, 227, 228, 232, 235—237, 240, 242, 244, 245, 247, 249, 253, 254, 256, 257, 261, 262, 270, 271, 279, 280, 283, 284, 288, 296, 297; fost mare logofăt 207; al doilea logofăt 84; logofeţi 5, 10, 11, 15, 22, 27, 33, 37, 38, 52, 64, 73, 81, 98, 105, 123, 126, 127, 130, 136, 150, 154, 171, 173, 179, 199, 241, 243, 264; marele spătar 97, 181, 210, 252; fost mare spătar 91, 119, 120, 425, 142, 144, 151, 158, 159, 161, 169; marele vistier 274; vistieri 170, 198; marele stolnic 46, 58; stolnic 133; marele paharnic 166; paharnic 251; marele postelnic 12, 177, 213, 282; fost mare postelnic 59, 168; postelnici 45, 60, 112; marele armaş 104,
    111,  157, 162, 186, armaş 172; marele clucer 40, 70, 95, 102, 106, 121, 131, 140, 153, 156, 223; marele sluger 195; marele portar 85, 92, 155, 216, 226, 229— 231, 233, 255, 291, 294, A; portari 17, 29, 56, 61, 77; comis 19; pîrcălab 1; spusa marelui ban 292.
izlaz 296.
                                                      1
îmbrăcăminte 35. împrumut de bani 144, 156. înfierături, semne de hotar 53. înfiere 110.
406
www.dacoromanica.ro
înfrăţiie între: tată şi fiice 13, 40, 94, 18", 230; mamă -şi fiice 104; fraţi 40 ; fraţi vitregi 23, 125, 247, 291; fraţi şi surori 58, 113, 297; veri primari 33; unchi şi nepoţi 79; cumnaţi 270; boieri 1, 22, 37, 66, 193; moşneni 35, 64, 102, 129, 186, 237, 280; vinzare deghizată 144. întocmire (aşezare, tocmeală) 27, 96, 183, 262, 264, 273, 295.
                                                     J
jăreadă, Sn descriere de hotare 294. jitniţa domnească 25.
Judecăţi passim; după legea lui Dumnezeu 51; repetate 11, 105, 171, 178, 185, 239, 240, 279, 281.
Judeţe 25, 71. judeţ! 9, 90. jur&mînt strimb 59.
jurători, şase 43, 112, 130; doisprezece 11, 20, 30, 38, 56, 59, 60, 64, 67, 75, 91, 98, 105, 128, 131, 145, 151, 154, 177, 178, 181, 185, 204, 209, 214, 216, 218, 229, 232, 239—241, 243, 249, 251, 255, 263 265—268, 274, 279, 281, 282, 287—290,, 295; douăzeci şi patru 75,105, 117, 139, 145, 147, 178, 185, 201, 214, 222, 239, 240, 272, 279, 281, 285, 290.
                                                         L
lazuri 48, 237; v. şi curătură. leagăn 116. lege passim.
lemn pentru mori, in preţ 2. litre <măsură> 25. livezi 48, 87, 173, 190, 232. locuri: de casă 129, 237; de arie 18 ; de grădină 190; de vie 13, 19, 129, 256, 296; de livadă 190; de stupină 129; de hrană 48; de fătăciune 129, pustiu 58. logofeţi mari, stăpini şi familie 59, 106, 488, 210, 266; ctitor 36; martor 90; in sfat, passim; v. Ylaicul <din Piscani), Tatul <din Strîmbele), Radul <din Drăgoeşti , Radul Paşadia, Radul Yîl-ceanu; ~ , stăpini 1, 22, 24, 42, 59, 73, 85, 101, 188, 202, 223; cotropeşte ocină 272; face danie 246; se înfrăţeşte 193; hicleni 87, 188; scriu acte domneşti 8, 19, 36, 45, 152, 156, 204, 288, 294; v. şi ispravnici, luncă 162.
lupte pentru tron 69, 133.
                              M
majă de peşte 25. martori passim.
mazăre, in onomastică 140. mănăstiri v. Argeş, Bistriţa, Cotmeaua, Cozia, Cutlumuz, Dohiar, Glavacioc, Govora, Mărgineni, Rînc&clov, Snagov, Sf. Pavel, Tismaua.
măsuri v. coţi, fălci, funii, litre, obroace paşi, pogoane, vedre, mei 18, 68; în toponimie 238. mertice 25, 72. metoh 115. miere 25. mitropolit 27, 51. mîncături 44.
moldovean , în onomastică 94. monahii v. călugăriţe, mori 96; ale bisericii 2, 16, 31, 167, 176, 180, 210, 287, 292; boiereşti 24, 43, 109, 216, 228 ; în preţ 180; vaduri de ~ 19, 21, 35, 48, 98, 190, 215; în preţ 2. moşii v. ocine.
moşneni (megiaşi) passim; izgoniţi din sat 198.
muncă domnească, în scutiri 3. mnnţi 15, 35, 48, 50, 98, 194, 238, 294.
                                     N
nuci 34, 232. nnntă 6 .
                                          O
oaste 133.
oboroc (obroc) <măsură> dc grîu 18, 25. obroc anual în bani 4, 6—8, 89. ocine, (moşii) în Întăriri, vînzări-cumpă-rări passim; cu bir 262, 283; pierdută pentru hiclenie 5; dată pentru duşegu-bină 134 ; v. şi cotropiri, ogoare 17, 19, 173, 235, 252, 293, 295; de cînepă 252.
oi, ca preţ în natură 129, 144, 188, 278; Sn danie 25; la vamă 224; drept de a le paşte pe munte 259. om legat, în scutiri 3. omor 97.
orb în onomastică 149. orz 25, 71.
ostrov în toponimie 43.
                                          P
pahar de argint 36.
paharnici mari, stăpini 99; face danie 122; martor 90; în sfat passim; v. Badea Zemlău, Crăcea, Crăciun din Bîrseşti, Dan, Radul Paşadia, Stănislav, Stoica <din Bujorani), Stroe al lui Drăghici, Voico; ~ stăpîni 37, 46, 87, 93, 132,
www.dacoromanica.ro
407
    253, 274; zălogeşte ocină 43; v. şi isprăvnici.
paşi (unitate de măsură) 29, 39, 41, 230, 296.
pădure passim; curăţită 272. pedepse cu moartea 73, 194, 238. perper 26, 100. pescării la Dunăre 232. peşte 25, 36, 224. pietre de hotar 91, 278. piper 25.
piseţi (scriitori), stăpini 262, 266; scriu acte domneşti 22, 31, 39, 41, 103, 155, 159, 193, 227, 243, 244, 246, 279, 286, 295. pitari, stăpini 44, 60, 228; hotarnic 164. pivniţă domnească 25. pîrcălabi, stăpini 37, 43, 120, 183, 188, 191, 210, 219, 276; in sfatul domnesc 51; ispravnic 1.
pfrga-.i hjtarnici 9; martori 90. plaiuri de vii 13, 35, 131, 231; in descriere de hotar 294.
plăcintă, in onomastică 173. podgorii 25, 51. pogoane de vie 17, 246, 252. pomelnice 74, 246. pomet 24, 143, 203.
popi, stăpini 162, 262; se judecă 279; martori 34, 90; egumen 260; in toponimie 238; în menţiuni tîrzii 48, 294. porci, în preţ 280; dat din ~ 266. portari, stăpini 24, 77, 155, 156; zălogeşte sat 144; hotarnic 269; v. şi ispravnici, posluşnici 3.
postelnici (stratornici) mari, stăpini şi familie 192, 263, 266; în sfat passim; v. Badea Aiaz-Izvoranu, Dragomir, Dră-ghia, Frăţilă, Pîrvul, Radul Paşadia, Stan (din Bujoreni>, Stanciul Benga, Tudosie (din Periş >; ~ stăpini 12, 96, 99, 144; se judecă 112; dau bani împrumut 144, 156; hotarnic 196; v. şi ispvav nici.
prădalică 13, 20, 23, 24, 32, 35, 38, 52, 55, 78, 94, 123, 142, 144, 151, 156, 157, 159, 226, 236, 258, 262, 266, 270, 295, A. preţuri în bani de: sate 24, 66, 71, 106, 118, 119, 168, 180, 227; ocină delimitată 2^)6; munte 278; fălci 18, 24; mori 180; vad de moară 2; lemne la moară 2; vecini (rumâni) 235; ţigani 262, 280; cai 24, 100, 129, 235, 293; porci 280; mei 15, 18; cojoc 280; pahar de argint 36; cruce 48; ~ mixte, în bani şi în natură 24, 71, 94, 144, 161, 180, 187, 227, 262, 274, 278, 293; ~ în natură 12, 20, 29, 44, 78, 129, 155, 160, 173, 235, 255, 278, 280, 293; 297; ~ de ocine nedelimitate passim. pribegie 5.
pricini (judecăţi) între: mănăstiri 10, 15, 49; mănăstiri şi boieri 36, 51, 62, 84, 167, 168, 174, 179, 194, 195, 204, 221, 227, 229, 232, 238, 260; mănăstire şi orăşeni 164; mănăstiri şi moşneni 154,
    171, 177, 185, 234, 242, 254, 287; boieri 43, 66, 85, 99, 112, 147, 163, 216, 263, 266; boieri şi moşneni 130, 142, 151, 201, 250, 261, 274; între orăşeni şi moşneni 91; moşneni 11, 30, 38, 56, 61, 73, 76, 97, 104, 131, 137, 139, 157, 239, 248, 255, 267, 271, 279, 289, 290, 295, A. protopop (menţ. tîrzie) 239. pruni 236.
                                                       R
răufăcător 35. răzor 34. rudar 293. rumâni v. vecini.
                                                            S
sapă 272. sare 65, 224.
sas, în onomastică 229, 232; şi IA toponimie 48.
saţe, în întăriri, danii, confişcări passim; date în datorie de bani 219; în preţuri 24, 66, 71, 106, 118, 119, 168, 180, 227. săcui, în toponimie 58. sălaşe de ţigani 24, 42, 144, 211, 278. scaun de judecată 150. schimburi de ocine şi sate 18, 54. scoateri de la bir 12, 57, 280, 283. scriitori v. piseţi.
scule, de aur şi argint, 35, 44, 92, 110, 270, 273.
secure 64, 137.
sclişti 69, 121, 264.
sfat (divan) domnesc passim.
sfoară de moşie 29.
slav, în onomastică 78.
slănini 20 , 206, 28Q.
sluger v. sulger.
slugi: domneşti, în întăriri passim; în oprelişti 3; ale banului 3, 205; ale marelui vornic 3.
slujbă, în scutiri 3; dreaptă şi credincioasă, răsplătită de domn 1, 5, 24, 29, 62, 69, 80, 87, 93, 99, 106, 120, 121, 133, 144, 159, 166, 188, 191, 262, 275, 286. sobor v. adunare de stări, soroace de judecată 15, 43, 75, 146, 241, 266, 268, 269, 281, 290. spadă ferecată 20.
spătari mari, stăpini 14, 65, 100, 139, 145 Înfrăţit 66; se judecă 174; în sfat passim; v. Badea Zcmlău, Barbu (din Pietroşani) Cristian (din Stănceşti), Dan, Dragomir (din Orbocşti), Oprea (din Sălătruc), Stroe (din Orboeşti);~ stăpini 60,236; v. şi ispravnici.
Stejar, în descriere de hotare 34, 164; în toponimie 59, 165, 253. stfnă 203.
8tfnjeni, unitate'de măsură 129, 291, 294, 297.
408
www.dacoromanica.ro
stolnici mari, stăpini 145, 291; cotropeşte ocină 170, 198; in sfat, passim; v. Albul Rogoz, Conda, Dragul <din Orboeşti), Nedelco, Staico <din Cornăţeni), Şteful; ~ stăpini 262; martor 184; v. şi Isprav-nici.
stratornic v. postelnic stnpi 116. stupini 203, 252.
sulger (sluger), stăpini 37, 210; hotarnic ~ 189; mari, ispravnici 195, 196. svlte 12, 144.
                                                             Ş
şea 35.
şetrar mare, stăpin 109. şoimi, ca preţ in natură 278.
                                          T
taleri, <in menţiune tirzie) 294. t&mîie 25.
tetraevanghel, in preţ 15. tfrn&cop 137.
                                    turci 17, 87, 100; cumpără copii pe vreme de foamete 173; in toponimie 237.
                                           T
elină 17.
iganl: mănăstireşti 28, 63, 71, 107, 120, 180, 211, 233, 246; boiereşti 65, 66, 87,- 96, 109, 110, 120, 138, 144, 183, 262, 278; omorit 73; pricină pentru ~ 112; in toponimie 69.
                                  U
ungur, in onomastică 280. urgie, in onomastică 151. uricari, scriu acte domneşti 62, 214. urs, in onomastică 29, 168, 255, şi in toponimie 18, 91, 262.
                                      V
vaci, in danii şi înfrăţiri 25, 230; luate pentru datorii 205, 206; in gloabe şi duşe-gubine 12, 282, 288, 297; in preţuri 12,
     94,  160, 278; la vamă 224; în toponimie 131.
vaduri v. mori.
vamă din peşte 36, 55, 71, 127; din sare 224; la plai 232; la Vadul Vidinului 135. vătafi, stăpini 77, 85,105; martor 184; oprelişti 3.
vecini (rumâni), mănăstireşti 16, 72; boiereşti 23, 108, 159, 203, 228; cu delniţă, in preţ 235. vedre 25. vin 25, 35, 224. vinăriceri 83.
vinărici: domnesc 25,26,71, 72, 83,100,122, 180, boieresc 24, 27, 132.
. vii: ale bisericii 26, 27, 34, 83, 90, 176, 180, 246; boiereşti 65, 143, 211, 228, 252, 253, 274, 275; ale moşnenilor 12, 13, 17, 23, 35, 139, 141, 162, 213, 231, 256, 257, 270; v. şi locuri de vie. vistieri mari, stăpini 65, 66, 100, 133; in sfat passim; v. Barbu <din Pietroşani), Chirca, Conda, Drăghici, Gherghe <din Pietroşani), Neagoe <din Periş), Udrişte <din Mărgineni): — stăpini 5, 24, 69,
     95,      207; v. şi ispravnici, vistierie jefuită 133.
vite, date la înfrăţire 270; ca preţ in natură 44.
vînzări — cumpărări, passim; pe vreme de foamete 102, 113, 129, 173, 181. vlastelini, stăpini 180, 216, 218, 233; judecă pricini 49, 62, 157, 159, 164, 168, 179, 229. vlădică 34, 51.
vornici mari, stăpini 100; ctitori 180; cotropeşte sat 276; hicleni 116, 191; slugile lui 3; in menţ. ulterioară 294; in sfat, passim; v. Barbu <din Pietroşani), Belcio <din Coteşti), Coadă, Oprea, Staico Şintescu, Vintilă <din Cornăţeni); ~ stăpini 16, 21, 22, 80, 81, 108, 143, 149, 163, 176,201; dau bani împrumut 144,156; hotărnici 91,139,189; oprelişti 187; v. şi ispravnici.
                                                               Z
zapise v. acte.
zălog 30, 43, 144, 156.
zeciuialâ din vinărici 180.
zestre 24, 98, 102, 104, 113, 180, 228, 235.
zidar 158.
zlătar 180.
www.dacoromanica.ro
409
FOTOCOPII
www.dacoromanica.ro
.         - :î-
'v


4-^ '<£»*<«•
        ^ |^    ^ /*                            ?,r st#
f*rtJ ',l,m< "*'*<“|'*|?11 «ţi'f»■« r»* 1« rv^jîfiilV * * U^s,
   ţ}(ÎTi«^rt4'5‘ţ^#U"T*r^3'1""*‘‘                      ^tt**^* ^
<? . * '• ft ■ ..'? r»                  -rr-Â ' ..-rS, >*<•
'"«Ti»,
**/*a^,J*'1* '                                              .,. ^
W < ** ^rrj,- «* *                                        4A<c>i^*./» •
                                                                              I = Doc. nr. 3.

                          -
      fţfj:                                                   vj^test.
      ij^nrrtiumj*» -l««*^/.î,i.1Zw' .5T....-^rĂ^/î.''.... t.,_~.i>,V -—f_’ -rr»V -
     ' , «Vf*.' . rv-‘ J V
       --’ 11 ^ "» J        ^.«h JA7 !! JJL>» „ j*r' .•*  -ţ4 *
     |ttjirtVr*t4r»-ţ i->^fJi nfSjî ‘,rt ‘    „ngyHH          ^
                   ÎTiîw^ţ •**»»Z7rJ«-&t
     ,u. ^L '< ->' „r ®,'jv^. ■* * ,. ar *-■*         '* "
     r/rfn* *w5**m*   *****                WM
*                 4   .• ’
   ' fm ' { •     •* p, f*
,A o< rn^Vffr ,«./•
f.f â
i *Y;
                                                                                         •.■"X
  C- tip*** ’•**+Hţ^* ,x?'                                                  •</*•** 4&>
} fa** nţ*™?** Huh -&P- ■                      ***&*ft                            ,iAU*
  * ,• jf «*£*                    U • spr. T,. £&                           ^ , ~/<r A4«-i
                 v ,._T             / J ., i <2»-/ i'^jj . «f ' pJU *f~y&
                             rtJUMMn*. «n»"« -IJiU ia n««4r**M                             *fV"tf'(4- i
       , tr- *        ^             .,*£, , y~ <3r -            ,      /• -X- «v->         J-^
  &jţ>?1 \Jif*fH.**&*t >£-f'',/r'* bi^f                             ££Ho<7* (fl!i?*i .«;i§js»iţ.';, .
  a *           / j>c             ^ rm\/ ,T ' -*/ *1?                             f* ^
                                             ' /i**'*J* U" n-w^rl-W f»i*.-^iV{                  t».tii4 ^
  fa*Je'îf*irrf,ţ '4r*‘<*'H y^aţiîtt ju’4rlHi«r*                                  ** kj.AW “•'c^/
       *    f* 4 *    ’ XT                     ’ ',^- . -r-                 . .f           t*   1^*
                 >(^^A                         £fi                  e,Au*.H                "J, ’?*
  ^5            .Jj. ^4,«^rtA ş fM"*** ■ fa**                                              ; t..^:r
7
j*Ătfnr
'f - ’          '■
   X’'J
:r.^?
        JV = Doc. nr. 34.
www.dacoromanica.ro
413
414
www.dacoromanica.ro
  l "7.7                 ^ - 'V - ^1^
  rc**#                                   ■
^-"ir^-rt rEfll
   j'j/fiţ'îîtJWnV ^jfl"'■ţ-       t*** ■
   tîtvetf «««^fftrtri              *f/f-'* * -rr-/«*»^v.i .-,1  ¥.*1,.,^ .-rrtiT;?^r<Vt>f<r* U*ţJ*y‘
   J\ '                                        ( . -*7*              .:• l ', .- -^4‘-" (
' yyf.                    WVxHfieţ*** ^ ','*^1 ' ^ ■f'’ ‘•'^ŞjfjH *!| I'-*',VSL>^ 'Ţ^ţ"* , nj! i*M
—.'îr:                                                             ţnfwr^^* r'r‘f£tf!*'f ,f‘
       </tr,-r'l               *    * 'yţ ^vi-ZV ^,<4^ ‘7'f ,.;^ 7
f »c<’<l
y^^r* '- ■(*/
     ___u

f j
im
,ir.vJl <1*
O         -i^ •.
VI = Doc. nr. 68.
  ff: . £■ -K.fi ■ teAif
                                             t\1 h- - - ,™ - ■,
i \ ^4
?,              •vwwwfmţ
        „* .       £>S1 .5!. ,

"' y*'
„ /f Bl
"j JU ‘Vtif
VII - Doc. nr. 86.
A
www.dacoromanica.ro
    Hitrt/ft/?* iţiţi , U ţ SfTitsft'KiHi-rrjJi ,\<tt Wţvf't'w-Mfi*' *•**
    O ÎJ /]                t-               3^*1 y f , , .
VIII = Doc. nr. 103.
416
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
417
418'
www.dacoromanica.ro
                                  _      <3/0
"£: f *$                                                  -..
ta T^


                      J ^ i ^yj    ^
._ ]^v^.;_f "Ţ^rtc'         T''^YIfG*T’^^^
'«•V»i2m;^          Ş 2 A*,*
        ,1 - ^ i    ^y ^ ii".—A ţ .' <-rŢ.. ^ ^j1 * * —. ' jgy .
P”^-1"     ^ Y”" ""J-"
ţM** |;‘y v~'Ţ-.»:*jr^sH*tjrrS>
, ^         (" ,!' yj^T «* «■(*?      ,to^>
* -7         ^       ^^ Hrf*%
                                      XI = Doc, nr. 176.
www.dacoromanica.ro
414
XII — Doc. nr. 183.
420
www.dacoromanica.ro
XIII = Doc. nr. 188.
www.dacoromanica.ro
T' ’■ V—lv|^-/r T -- •   Tnrv'-rv
ic T" OCT?F J. S-7      ^

                 rw^&~ ~
/-*t '7 t ■„
>VS^ C-?i-*Ht^„*,
,-f] Jrf VJU^jt 4{ .'T-/r <                î~> u
  •V _      V 'A , zîjuajtitAfzf* {S'f'fSt** ■*T,,f/"^f,1 ■*•**'iMfrf* • .f
                                                         L JJ*- X.J
                                                                                                                                                                                                                                                                                JfT^1 -
_               {.' ffisas .) !
HT3r^j;j ■> v-/ ’^-'.^ţj     J- -
 n
/XfV"'

:'. I

t " -^q
7‘".(‘* ui-ftjt-

?*-*' •
                                                                                                                                                                                                                                                                      *
îfejr* ,• T '
   ■¥-
11
i
■■:'^
":-vi
■: *
■* t
                                                                                                                                                                                                           ; "i - • ■■l
                                                                                                                                                                                                            '. î
                                                                                                                                                                                                           „..VI
                                                                                                                                                                                                           J. ;*
.         ■' t * *■■■. .H ■. 'vr: * rf-A,; :-yiAi' X. i v_-
       XIV = Doc. nr. 205.
422
www.dacoromanica.ro
isaggir igiŢT*»;»7® ^rr:.- •
E; j .* a **»-'. ~ ?*$£.:-'T. i __ ,. */ . ■>»- nV «
îfeSiQf

- t
j- *iv/-
Atf
                                                                                                                          \ .
^’"Jl^V"?’'' -:S > \ X
'       gŞ':»7>*\ >V' • -s\
                                                                                                               ţaS&.'ÂÎ^ • ••■
XV
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ^ -4.
Doc, nr. 211.
www.dacoromanica.ro
m
www.dacoromanica.ro
flN                                                           .
  /| 4* ri**»"■*î r^tţ«viVHn 'v* /*** f 4i ■4S,|iT' ^ ’ţks. ^ v *-Jfc-. ’:
fS:*:
                  XVII = Doc. nr. 234.
www.dacoromanica.ro
XVIII = Doc. nr. ,241.
42$
www.dacoromanica.ro
1
XIX = Doc. nr. 258.
427'
www.dacoromanica.ro

  (  ' "ii U ^                           *> - (AT- v*       O
  J~ A*A f I jyc WffaJA4*y                   Mi»Tt|W^^!Ml<;j H ■ ţ*1*"
  fr *I w-vfr*«fW iţ+if/     ’/,*"           ^-wJ^ ■ ^<T<^ţy(*
  ^     .    .1 'fŢ/
  ^jjcyry !"•' W +»**■ M£    ll'i**'** $tCL0Av*fWl^:.*lik^h*%\0xXirlt**?fctC?CHt
                     ' , rr c* ^T'                     / - T -' .'x 'V
     M^vy* i W     ifft .£?*«i^K |ţ•V'jW^ih***4trtf*t¥.fi4ţt**/w ***
  ,r 1 *-                             ,  * ;      rv^-'T'/ «*-i
  s7*        &*+% Tr/^            'r _.vrr. „______5, .’.*-Jj-A' jrf/.^
                                j*yrjrJaMt,ruf’f^*itfr-                   ---
     kViHw       *tv< w uA^ixJi+jjiţţţrftfrrit               ^ a-yittj# *-***?
  £                                                                          ?J|r
         "AM114 f **' ** £
   *< v^r-vâT«j;^......»g. ^^7rv<AfxH • -î^
                                     XX = Doc. nr- 274.
428
www.dacoromanica.ro
      CUPRINS
Frefaţă ................................. V
Piescurtări-Bibliografie ................... IX
Rezumatele documentelor ................... XII
Resumds des documents ................... XXXIII
Docuipente................................... 1
Lista documentelor cu date rectificate 356
Indice onomastic .......................... 359
Indice de materii ......................... 404
Fotocopii ................................. 411
429
www.dacoromanica.ro
                                Redactor: MIRCEA SUCIU Tehnoredactor: SONIA BÂRZEANU
                    Bun de tipar: 9. III. 1981. Format 16/70 x 100. Coli de tipar: 29. C.Z. pentru biblioteci mari: 9(498) (001..12) 9(498.1)      ..1536:1850“ (001-12. C.Z.
                                pentru biblioteci mici: 9(498)
                                                   Tiparul executat sub comanda nr. 1447 la
                                                 întreprinderea poligrafică „13 Decembrie 1918“, str. Grigore Alexandrescu nr.89—97 Bucureşti
                                                    Republica Socialistă România
www.dacoromanica.ro
                  www.dacoromanica.ro