111 > m ii ji... i u ’
IffliiISilfflşfiyiâiiiiifi
                                                                                                              ACADEMIA
                                                                                                         DE ŞTHNJE SOCIALE Şi ,, POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Documenta

ipil’ild
                        B.ŢflRfl ROMĂNCflSCă
                                  VOLUMUL. III
  EDITURA
  ACADEMIE!
  REPUBLICII
  SOCIALIST!
  ROMÂNIA
V
t1 «;i, .' < i /
ROMANI AE
<c     ' =
I TARA > ROMANEASCA
                                             voi. III
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE
 Documenta
   ROMAN IAE H ISTORICA
                      COMITETUL DE REDACŢIE
           MI HAI BERZA, CONSTANTIN CIHODARU, DAMASCHIN MIOC, FRANCISC PALL, ŞTEFAN PASCU şi ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU
EDITURA ACADEMIEI RE PU B LI C 11 S O C I AL I S T E ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
     ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA“
         B.ŢflRa ROMflNeascâ
                VOLUMUL III
                              (1526-1535)
               VOLUM ÎNTOCMIT ÎN CADRUL SEMINARULUI DE PALEOGRAFIE SLAVĂ, CONDUS DE
                           DAMASCHIN MIOC
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                            Bucureşti, 1975
www.dacoromanica.ro
                                  MEMBRII SEMINARULUI
                                   (In ordinea contribuţiei)
         OLIMPIA DIACONESCU, CORALIA FOTINO, MARIETA ADAM, RUXANDRA CĂMĂRĂŞESCU, SAŞA CARACAŞ, ANICUŢA POPESCU, ADOLF ARMBRUSTER, CONSTANTIN REZACHEVICI, RADU CONSTANTINESCU, MANOLE NEAGOE, IANCU BIDIAN, MATEI CAZACU, MIRCEA GROSU şi HERBERT JAEGER.
                                Alcătuitorii indicilor:
                       OLIMPIA DIACONESCU, MARIETA ADAM şi MIRCEA GROSU.
www.dacoromanica.ro
                  PREFAŢĂ
     Volumul al III-lea al seriei B din colecţia DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA cuprinde actele interne ale Ţării Româneşti din anii 1526—1535.
     Cele 215 documente autentice — din care 15 inedite, iar 170 cu textul slav publicat tot acum pentru întîia dată — conţin date numeroase şi importante din istoria Ţării Româneşti în faza imediat premergătoare instaurării dominaţiei otomane. O sumă de acte atrag atenţia asupra vieţii politice interne de ciîncene frâmîntâri, cu cinci schimbări de domni într-un răstimp scurt, cu înlăturări violente ale unora din ei, cu ultimele zbateri ale Craioveştilor, cei care au condus destinele ţârii vreme de aproape 40 de ani. Societatea românească cunoaşte în continuare manifestări ale luptei de clasă a ţărănimii (vezi îndeosebi doc. nr. 72, 114, 156), contradicţii în sinul clasei stăpînitoare, între domn şi boieri, cu hicleniri şi confiscări de moşii (nr. 55, 107, 141, 184, 188, 197), între boieri (nr. 1, 16, 42 ş. a.), între boieri şi reprezentanţi ai clerului (nr. 10, 66,187, 208 ş. a.). Instituţii medievale româneşti, reprezentative pentru epocă (darea calului, prâdalica, înfrăţirea, jurâtorii), sînt bogat ilustrate în documentele volumului; de asemenea ele conţin date despre viaţa economică: agricultură, comerţ, meşteşuguri (a se vedea trimiterile la indicele de materii).
     După forma în care s-au păstrat documentele, 180 sînt originale şi 7 copii, toate în limba slavă, 26 de traduceri mai vechi şi 2 rezumate în limba română. La sfîrşitul volumului s-au adăugat două documente de conţinut îndoielnic.
     în covîrşitoare majoritate, anume 209 acte, au fost emise din cancelaria domnească (65 de la Radu de la Afumaţi, 22 de la Moise Vodă, 44 de la Vlad Înecatul, 64 de la Vlad Vintilâ şi 14 de la Radu Paisie), 4 sînt date de mari dregători şi 2 de clerici.
     După materialul pe care au fost scrise cele 180 de documente păstrate în original, 83 sînt pe pergament şi 97 pe hîrtie.
     Actele volumului au fost culese din următoarele fonduri: 157 de la Arhivele statului Bucureşti, 40 de la Biblioteca Academiei R. S. România, 7 după diferite publicaţii, 5 de la Muzeul judeţean Gorj, 2 de la Muzeul municipal Bucureşti, cîte unul de la Biblioteca centrală de stat, Arhivele statului Craiova, Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ şi o arhivă particulară.
V
www.dacoromanica.ro
     Toate documentele din volum au fost transcrise şi traduse, după metodele adoptate de colecţie, de către membrii seminarului de paleografie slavă al Institutului de istorie „Nicolae lor gaîn cadrul desâvîrşirii pregătirii lor profesionale. Transcrierile şi traducerile actelor au fost apoi revizuite după original de către conducătorul seminarului.
     La pregătirea tehnică pentru tipar au colaborat Marieta Adam şi Olimpia Diaconescu, iar la alcătuirea indicilor a ajutat şi Saşa Caracaş.
     în anexă se prezintă 20 de fotocopii ale unor documente dm volum, pentru ilustrarea grafiei.
VI
www.dacoromanica.ro
         PRESCURTARI-BIBLIOGRAFIE
Bulat, Documente.
Danielescu, Doc. Scundu. D.I.R.,B.
D.I.R., B., XIII, XIV, XV şi D.I.R., R; XVI/1.
Florescu şi Pleşia, Condica Văcăreştilor.
Florescu, Vintilă I.
Gherasim Timuş, Mitropolia.
Ghibănescu, Codrescu.
Haşdeu, An. ist.
Ionaşcu, Sora lui Vlad Înecatul.
Ionaşcu, Biserici.
Ionaşcu, Bolintin.
Iorga, St. şi doc.
= Bulat, T. G., Documente, în „Revista istorică", XII (1926).
                         = Danielescu, C., Documente din comuna Scundu-Vîlcea, în „Arhivele Olteniei", XVIII (1939).
                         = Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veac. XVI, voi. II, Bucureşti, 1951.
= Documente privind istoria României. B. Ţara Românească, veac. XIII, XIV şi XV, Bucureşti, 1953; veac. XVI, voi. I, Bucureşti, 1951.
= Florescu, George D. şi Dan Pleşia, Condica Văcăreştilor, în „Studii", 19 (1966).
= Florescu, George D., Vintilă I din Cornăţeni, în In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucureşti, 1944.
                         = Gherasim Timuş, Mitropolia de Bucureşti, în „Biserica ortodoxă română", XVII (1893—1894).
= Ghibănescu, Gh., Documente, în „Teodor Codrescu", IV (1934).
= Haşdeu, B. P., Archiva istorică a României, I, 1, Bucureşti, 1865.
= Ionaşcu, I., O soră necunoscută a lui Vlad Înecatul, în „Revista istorică română", XIII (1943), fasc.
   III.
= Ionaşcu, I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, Craiova, 1934.
= Ionaşcu, I., Vechimea mănăstirii din Pădurea cea Mare de la Bolintin, în „Revista istorică română", VII (1937).
= Iorga, N., Studii şi documente, V, Bucureşti, 1903.
VII
www.dacoromanica.ro
Leonăchescu, Slroeşli-Argeş. Miletii.
M iletiâ-Agura.
Nandriş, Athos.
Năsturel, Istoricul N ăsturelilor.
Nicolaescu, Doc. Vlad Vintilă.
Nicolaescu, Hrsisov Radul vodă.
Nicolaescu, Doc. sl.-rom.
Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj. Panaitescu.
Sacerdoţeanu, Acte.
Soveja, Acte inedite.
Ştefulescu, Doc. sl.-rom. Ştefulescu, Tismana.
Venelin.
= Leonăchescu-Năndraşu, N., Slroeşli-Argeş. Documente şi mărturii, Bucureşti, 1971.
= Miletic, L., A*k«—poAVkHHT'b h r^XHira cam^hcx* iihc-amhocti. II. Hom Eaa](o E-kArdPCKH tpaaioth oti Epdiuorv, în „Sbornik", Sofia, XIII (1896).
= Miletic, L. şi D. Agura, A1*®-powMiHTfe h i-^Khata cAAK-bHCKA nHCAUNocTk, în „Sbornik" Sofia, IX (1893).
= Nandriş, Gr., Documente româneşti In limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos, Bucureşti, 1936.
= Năsturel, General P.V., Istoricul leagănului Năstu-relilor, în „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", X (1909).
= Nicolaescu, Stoica, Domnia lui Vlad Vintilă de la Slatina tn lumina unor noui documente inedite 1532—1535, în „Arhivele Olteniei", XV (1936).
= Nicolaescu, St., Un hrisov al Radului vodă de la Afumaţi din 1528 mai 18, în „Convorbiri literare", XXXVI (1902).
= Nicolaescu, St., Documente slavo-române cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul In sec. XV şi XVI, Bucureşti, 1905.
= Nicolăescu-Plopşor, C., Monografia judeţului Dolj, în „Oltenia", V (1944), aug. 1.
= Panaitescu, P. P-, Documentele Ţării Româneşti, Bucureşti, 1938.
= Sacerdoţeanu, Aurelian, Două acte haţegane şi unul vilcean, în „Analele Academiei române", Mem. Secţ., Ist., seria III, XVII (1935—1936).
= Soveja, Maria, Acte inedite din cancelaria domnească Ţării Româneşti din secolele XVI-XVII, în „Revista arhivelor", în voi. XXXV(1973), nr. 1.
= Ştefulescu, Al., Documente slavo-române relative la Gorj (1406-1665), Tîrgu-Jiului, 1908.
= Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a IlI-a, Bucureşti, 1909.
= Venelin, I., BAaxo-6oAzapcKix uau ffaKO-CAae.HHCKin zpaMombi, St. Peterburg, 1840.
VIII
www.dacoromanica.ro
                REZUMATELE DOCUMENTELOR
    1.     <1526—1528 aprilie 4>. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vintilă portar şi surorii lui, Sora, mai multe sate, munţi şi ţigani, în urma unor judecăţi.
    2.     1526(7034) ianuarie 7, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra, dăruită de Ţigănuşa (Cu fotocopie în anexă, pl. I).
    8.     <1526> ianuarie 7. Radu de la Afumaţi voievod porunceşte lui Puţa din Neagra să dea lui Sava egumenul de la m-rea Glavacioc cartea de înfrăţire cu Ţigănuşa (Cu fotocopie în anexă, pl. II).
    4.     1526 (7034) februarie 6, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii Muşeteşti sălaşe de ţigani.
    5.     1526 (7034) martie <1>, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voico ocină la Hăeşti.
    6.     1526 (7034) martie 31, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora sălaşe de ţigani.
    7.     1526 (7034) aprilie 1, Bucureşti. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi la Dunăre.
    8.     1526 (7034) aprilie 3, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mănăstirilor Glavacioc, Bolintinu, Nucet, Strîmbul şi Muşeteşti partea domnească din Balta Doamnei.
    9.     1526 (7034) aprilie 20, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Sinu armaş un sălaş de ţigani.
    10.     1526 (7034) mai, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte popii Dragomir un loc de stupină, numit Stupina Gramei.
    11.     1526 (7034) mai 18, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu vornic şi lui Tudoran şi Dobre, fiii lui Dragomir, satul Mogoşeşti pe Argeş şi ţigani, în urma unor judecăţi.
    12.     1526 (7034) mai 18, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voîco comisul şi lui Tatu postelnicul jumătate din satele Leurdeni şi Muşeteşti şi munţii Muşetescu, Piscul şi Căpăţîna, precum şi înfrăţirea cu surorile lor.
    18.     1526 (7034) mai 18, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte fiicelor lui Voico partea tatălui lor din Veţel, în urma unei judecăţi.
/X
www.dacoromanica.ro
     14.     1526 (7034) mai 19, T î r g o v i ş t e. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte jupanului Alexandru, fiul lui Harvat logofăt, ocine în Studina.
     16.     1526 (7034) mai 20, T î r g o v i ş t e. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte jupaniţei lui Barbu ban satul Stroeşti, pe care ea îl lasă după moarte m-rii Bistriţa.
     16.     1526 (7034) mai 30, T î r g o v i ş t e. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş părţi de ocină în Ştefăneşti, în urma unei judecăţi.
     17.     1526 (7034) mai 30, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Manea vornic şi lui Tudor logofăt şi jupaniţelor lor, Dumitra şi Vlădae, părţi în ocina Stoicenilor.
     18.     1526 (7034) iunie 1, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Neagoe mare vistier şi rudelor sale mai multe sate şi ţigani, în urma unor judecăţi.
     19.     1526 (7034) iunie 7, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stanciul şi cetei sale satul Cerăţelul, în urma unor judecăţi.
     20.     1526 (7034) iunie 12, Bălgătaci. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Radu Runcenescu ocina lui din Stăneşti, pe care a înfrăţit pe nepotul său Radu postelnic.
     21.     1526 (7034) iulie 1, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Oprea Drăghicescu nişte ţigani.
     22.     <înainte de 1526 iulie 6). Magdalina monahia dăruieşte lui Gînştea cel bătrîn şi fiilor săi un loc de casă în Miceşti.
     23.     1526 (7034) iulie 6, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mănăstirii de la Corbii de Piatră ocine în Valea Oraşului şi în Bujoară, în urma unei judecăţi.
     24.     1526 (7034) iulie 7, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte lui Fîrtat clucer un loc domnesc, numit Matca Verzei.
     25.     1526 (7034) iulie 12, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Radu mare logofăt, soţiei sale Voica şi altor rude ale lor mai multe sălaşe de ţigani, în urma unei judecăţi.
     26.     1526 (7034) iulie 20, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Dobre al Neagăi şi altora ocinele Olteanca şi Peşceana.
     27.     1526 (7034) iulie 25, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stoica mare şetrar, Stan spătar, Manea şi fraţii lor ocine în Grădiştea de Sus şi muntele Grădişteanu.
     28.     1526 (7034) iulie 26, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu clucer şi fraţilor săi ocine în Stăneşti, Berivoeşti şi Drăgăneşti, în urma unor judecăţi.
     29.     1526 (7034) august 6. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu clucer un copil de ţigan, în urma unei judecăţi.
     30.     1526 (7034) august 21, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş vecinii Flămînzeşti, cu ocina lor.
     31.     1526 (7034) august 22, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş un metoh şi un loc cu mori, mai jos de Piteşti.
     82.     1526 (7034) august 29, Tîrgovişte. Călugăriţa Magdalina îşi lasă averea, ocinele şi ţiganii fiului ei Ivaşco şi nepoatelor ei Maria, Calea şi Velica.
     88.     <1526 septembrie 1 — 1527 august 31> 7035. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Vărbila ocinele dăruite de Dragomir spătar.
X
www.dacoromanica.ro
     84.     1527 (7035) februarie 27, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voico şi lui Dragoslav ocine la Voiceasca.
     85.     <1527> aprilie 23, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mai multora ocine în Blăjeşti, Codreşti, Trestenic, Glavacioc şi Tămăşeşti.
     86.     1527 (7035) aprilie 26, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte Vişei, fiica Ancăi, ocine în Broştenii de la Crivină, Vrabeţi ş.a.
     87.     1527 (7035) mai 3, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte Neacşei, Momei ş.a. ocinele tatălui lor Ganea din Mirileşti, Jid şi Liseni.
     88.     1527 (7035) iunie 12, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Fîrtat clucer ocine în Momoteşti, precum şi înfrăţirea cu Stoian şi Manea.
     89.     1527 (7035) iulie 2, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Bojica şi lui Oprea cu fraţii şi cu ceata lor ocină în Nenciuleşti, în urma unei judecăţi.
     40.     1527 (7035) iulie 19, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Radu Goran spătar şi fratelui său Albu şi unchilor lor jumătate din Iaroslăveşti, în urma unei judecăţi (Cu fotocopie în anexă, pl. III).
     41.     1527 (7035) iulie 19, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stanciul grămătic şi rudelor sale ocine în Lupia, în urma unei judecăţi.
     42.     <1527 s e p t e m b r i e — 1528 aprilie 4; august — noiembrie), Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Snagov dealul cu viile de la Valea Călugărilor, cu vinăriciul şi perperii partea domnească şi un vad de moară în Cîrciu-mari, pe Cricov.
     43.     1527 (7036) septembrie 10, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Peia portar ocină în Studina, în urma unei judecăţi.
     44.     1527 (7036) septembrie 24, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stan şi cetei sale ocină în Cîrbeşti, în urma unei judecăţi.
     45.     1527 (7036) octombrie 9, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte Mitropoliei gîrla Saltava şi bălţile Covîrluiaşul, Strîmbul şi Tigveanul.
     46.     1528 (7036) februarie 2, Bucureşti. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana partea domnească din vama de la Vîlcan (Cu fotocopie în anexă, pl. IV).
     47.     1528 (7036) aprilie 4, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Bistriţa ocine în Tîrsa, dăruite de Pîrvu mare ban.
     48.     <1528> aprilie 20. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana toată vama de la Vîlcan.
     49.     1528 (7036) aprilie 21, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş ocine în Futeşti şi balta din faţa satului.
     50.     1528 (7036) aprilie 28, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte fiicelor Bucuresei părţile lui Bucur, Bunilă, Stănilă şi Dragomir din Şasa, în urma unei judecăţi.
     51.     1528 (7036) mai 5, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş jumătate din Piteşti, însă din sat, din moară şi din vamă.
     52. 1528 (7036) mai 25. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş, jumătate din satul Piteşti, din vecini din cîmpul de hrană, din moară şi din vamă. De asemenea moara de la Dîrzul.
     58.     <1528> mai 30. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Curtişoara.
XI
www.dacoromanica.ro
     54.    1528 iunie 1. Radu de la Afumaţi voievod dă călugărilor m-rii Tismana venitul vămii de la VQcan (Cu fotocopie in anexă, pl. V).
     55.    1528 (7036) iunie 3, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii Argeş jumătate din Piteşti şi din moară şi din vamă, partea lui Oancea vistier, care s-a hiclenit faţă de Neagoe Basarab voievod.
     56.    1528 (7036) iunie 6, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mai multora ocine în Băjeşti şi în Miceştii de Sus.
     57.    1528 (7036) iunie 7, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Turnul lui Arbanaş de la Athos un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ia, 300 aspri.
     58.    1528 (7036) iunie 26, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Şerban şi fratelui său Neagoe Pilea ocini la Străhaeţ, peste care ei s-au înfrăţit.
     59.     1528 (7036) august 16, M-rea Argeş. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana satul Varonic, în urma unei judecăţi.
     60.    1528 (7036) august 25. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Firtat clucer altă ocină în Momoteşti, în urma unei judecăţi.
     61.     1528 (7037) septembrie 2, Piteşti. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Ivaşco paharnic ocine în Goleşti şi Mărăcineni, satele Vierăşul şi Duşeştii, precum şi ţigani, în urma unei judecăţi.
     62.     1528 (7037) septembrie 7, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Muşeteşti ocine în Căzăneşti pe Topolov, în urma unei judecăţi.
     68.    1528 (7037) <septembrie — decembrie> 15, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Balea ocină în Hurezi, precum şi înfrăţirea cu Staico pîrcălab.
     64.    1528(7037) octombrie 28, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii de la Argeş ocine în Tigveni.
     65.    1528 (7037) octombrie 29, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Plopul, în urma unei judecăţi.
     66.    1528 (7037) noiembrie 10, Tîrgovişte. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş ocină în Corbi şi în Domneşti, în urma unei judecăţi.
     67.    1528 (7037) noiembrie 10. Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana ocină în Podeni, dăruită de fiii lui Roman, pentru că n-au putut s-o plătească de bir (Cu fotocopie în anexă, pl. VI).
     68.    <1529> februarie 11. Moise voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din vama de la Vîlcan (Cu fotocopie în anexă, pl. VII).
     69.    1529 (7037) aprilie 14, Piatra. Pîrvu mare ban al Craiovei lasă moştenire m-rii Tismana satul Turcenii.
     70.    1529 (7037) mai, 12, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte m-rii Bistriţa satele Blădeşti şi Muşcelul şi trei sălaşe de ţigani, danii ale lui Stroe postelnic.
     71.    1529 (7037) mai 12, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte m-rii Bistriţa satele Găneasa şi Gîrcovul dăruite de Pîrvul ban la moartea lui, precum şi vama de la Vidin.
     72.    1529 (7037) mai 12. Moise voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dăjdiile şi slujbele, dăruindu-i căşăritul din munţii Vîlcii.
     78.    <1529> mai 12. Moise voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dăjdiile şi slujbele, în afară de bir, de haraci şi de oastea cea mare (Cu fotocopie în anexă, pl. VIII).
XII
www.dacoromanica.ro
     74.     1529 (7037) mai 12, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi.
     75.     1529 (7037) mai 12, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Vîlcan.
     76.     1529 (7037) mai 13, Tîrgovişte. Moise voeivod întăreşte mănăstirilor Govora, Nucet şi Muşeteşti jumătate din vama de la Runcu.
     77.     1529 (7037) mai 17, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte lui Dobrotă şi altora ocine în Bălărie şi in Dibăceşti.
     78.     1529 (7037) mai 24, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte lui Giura paharnic satul Dranoveţi, de schimb cu părţi din Găojani.
     79.     <1529—1530> m a i 26. Moise voievod dă m-rii Glavacioc ca zălog părţile de ocine din Călineşti şi din Neagra ale lui Radu al lui Văsiiu, pînă la terminarea unei judecăţi (Cu fotocopie în anexă, pl. IX).
     80.     1529 (7037) iunie 1, Tîrgovişte. Moise voievod dăruieşte m-rii Cozia două părţi, iar m-rii Cotmeana a treia parte din bălţile Căbălul şi Comatul.
     81.     1529 (7037) iunie 10, Bucureşti. Moise voievod întăreşte lui Peia portar ocine la Epoteşti, în urma unei judecăţi.
     82.     1529 (7037) iunie 11, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte lui Radu şi lui Coadă clucer cu ceata lor ocine în Placico şi în Glodeni, în urma unei judecăţi.
     83.     1529 (7037) iulie 4. Moise voievod întăreşte m-rii Argeş şi Drăgoteştilor mori şi vaduri de moară pe Argeş.
     84.     <1529> iulie 16. Moise voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din vama de la Vîlcan, iar cealaltă jumătate să fie domnească (Cu fotocopie în anexă, pl. X).
     85.     1529 (7037) iulie 27, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Plopul, în urma unei judecăţi.
     86.     1529 (7037) iulie 28, Tîrgovişte. Moise voievod dăruieşte m-rii Ostrov un mertic anual de 2000 aspri, bucate, vin şi 1000 bolovani de sare de la Ocnele Rimnicului.
     87.     1529 (7037) august 3. Moise voievod întăreşte lui Pîrvu cu fraţii săi ocină în Turceni, dăruită de Pîrvu ban, pentru credincioasă slujbă şi sînge vărsat.
     88.     1529 (7037) septembrie 25, Craiova. Barbu ban al Craiovei întăreşte m-rii Bistriţa stupăria din Murgaş şi cinci sălaşe de ţigani (Cu fotocopie în anexă, pl. XI).
     89.     1529 (7038) octombrie 31. Moise voievod întăreşte Mitropoliei din Tîrgovişte satul Aninoasa, în urma unei judecăţi.
     90.     1529 (7038) noiembrie 24, Tîrgovişte. Moise voievod întăreşte lui Drăghici mare comis şi lui Udrişte postelnic vinăriciul domnesc din Mărgineni, Filipeşti,. Călineşti şi Cricoveni.
     91.     1530 (7038) mai 22, Cîmpul Glupavilor. Moise voievod întăreşte lui Detco din Drăgoeşti jumătate din satul Topeşti, în urma unei judecăţi cu m-rea Tismana.
     92.     1530 (7038) iunie 15, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte mănăstirilor Govora, Nucet şi Muşeteşti jumătate din vama de la Runcu.
     93.     1530 (7038) iunie 23. Vlad înecatul voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dăjdiile şi slujbele întărindu-i şi căşăritul din munţii Vîlcii.
     94.     <1530—1531> iunie 25. Vlad înecatul voievod porunceşte lui Frăţilă vătaf cu ceata lui să părăsească moşia Varonic a m-rii Tismana.
     95.     1530 (7038) iunie 25, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din Celeiul, dăruit de Barbu ban Craiovescu şi fraţii săi.
XIII
www.dacoromanica.ro
     96.     1530 (7038) iulie 6, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod dăruieşte mănăstirilor Snagov şi Tinganu ocina Girla Lungă.
     97.     1530 (7038) august 7. Barbu mare ban al Craiovei şi fratele său Drăghici postelnic întăresc m-rii Cozia satul Orlea cu bălţile.
     98.     1530 (7038) <august>20, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Sadova ocinele Nedeia şi Zăvalul, precum şi ţigani, danii ale lui Pîrvu mare ban Craiovescu.
     99.     <1530 septembrie 1 — 1531 august 31>. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vîlcu din Rămeşti ocine şi livezi în Rămeşti şi Bîrzoteni.
     100.     <1530 octombrie — 1531 iulie), Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Cotmeana vinăriciul de la Ocna şi din găleţile domneşti de la 200 de case dintr-un judeţ.
     101.     1530 (7039) octombrie 4, Bucureşti. Vlad înecatul voievod dă lui Fîrtat pîrcălab, pentru credincioasă slujbă, ocină în Brătâşani, partea fiilor lui Buşagă, care au pierdut-o cu hiclenie.
     102.     1530 (7039) octombrie 25, Bucureşti. Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Sf. Ecaterina de la muntele Sinai un obroc anual de 15 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ia, 500 aspri.
     103.     <1530—1531) octombrie 29. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Grădiştea (Cu fotocopie în anexă, pl. XII).
     104.     1530 (7039) noiembrie 15, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte episcopiei din Buzău ocine în Verneşti.
     105.     1530 (7039) noiembrie 16, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Turceni, dăruit de Pîrvu ban (Cu fotocopie în anexă, pl. XIII).
     106.     1530 (7039) noiembrie 27, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vintilă mare clucer jumătate din Conţeşti, schimb pentru părţi în Drăgăneşti, precum şi şase sălaşe de ţigani.
     107.     1531 (7039) ianuarie 9, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din satul Băbeni, dăruit de Barbut ban (Cu fotocopie în anexă, pl. XIV).
     108.     1531 (7039) ianuarie 9, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Gîrcovul, dăruit de Pîrvul ban şi de urmaşii lui (Cu fotocopie în anexă, pl. XV).
     109.     1531 (7039) ianuarie 22. Vlad înecatul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Oprea din Piscani şi Vîlcul şi Duşman din Vîrloni.
     110.     1531 (7039) ianuarie 27, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vintilă mare clucer şi soţiei sale Voica satele Cornăţeni, Conţeşti, Udeni, Cliciul, Miclăuşani şi Costeşti precum şi ţigani.
     111.     <1531—1532) februarie 16. Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Tismana vama de la Vilcan, între Olteţ şi Severin.
     112.     1531 (7139) aprilie 18, Tîrgovişte. Vlad înecatul întăreşte lui Drăghici mare vornic satele Dinţeşti, Fîsîiani, Dobreni, Vladimireşti şi părţi în Roşii.
     113.     1531 (7039) aprilie 25, Tîrgovişte. Vlad înecatul dăruieşte m-rii Castamonit de la Athos un mertic anual de 6 000 aspri, iar călugărilor care vor veni după el, 600 aspri.
     114.     1531 (7039) mai, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate.
XIV
www.dacoromanica.ro
      115.      1531 (7039) iulie 10, Bucureşti. Vlad înecatul voievod Întăreşte lui Fîrtat pîrcălab un ostrov pe Olt şi ocine în Sîrbi şi Măciuca.
      116.      1531 (7040) septembrie 18. Vlad înecatul voievod dă voie m-rii Tismana să facă sat la Vadul Bistreţului, cu vecinii cîţi se vor aduna, pe care-i scuteşte pe timp de 2 ani de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de bir şi de oastea cea mare (Cu fotocopie în anexă, pl. XVI).
      117.      1531 (7040) octombrie 24, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Glavacioc nişte vii la Topoloveni, în urma unei judecăţi cu m-rea Nucet.
      118.      1531 (7040) noiembrie 5, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Iarciu din Iaroslăveşti şi lui Iarciu din Mihăeşti satul Iaroslăveşti, în urma unei judecăţi.
      119.      1531 (7040) noiembrie 5, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Erciu din Iaroslăveşti şi Erciu din Mihăeşti pe satele lor, Iaroslăveşti şi Mihăeşti.
      120.      1531 (7040) decembrie 17, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Stoia pitar şi jupaniţei sale Stana părţi în Rogojina, Roşia, Petreşti şi Hermani, precum şi înfrăţirea cu unchii săi Mirciu, Nan şi Lai.
      121.      1532 (7040) martie, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vlad şi altora ocină, de la Ursuna pînă în Slănic şi la Poiana.
      122.      1532 (7040) martie 6. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bolintin un vad de moară la Răstoacă.
      123.      1532 (7040) aprilie 23, Tîrgovişte. Vlad înecatul voievod dăruieşte lui Hamza mare ban al Jiului şi al Craiovei toată Craiova, cu toate satele, ţiganii, viile, morile şi seliştele, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, cu vărsare de sînge.
      124.      1532 (7040) mai 2, Piteşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Mihăilă ocine în Popeşti.
      125.      1532 (7040) mai 25. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Snagov satul Drăgoeşti, în urma unei judecăţi cu megiaşii din sat.
      126.      1532 (7040) mai 28, Piteşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Radul şi altora ocină în Nucşoara, în urma unei judecăţi cu m-rea Argeş.
      127.      1532 (7040) iulie 4. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Nan şi fratelui său Stan ocine în Fiiani, Comarnic şi Vaca, în urma unei judecăţi.
      128.      1532 (7040) iulie 14, Piteşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Roman spătar şi soţiei sale Stanca satul Runcul, în urma unei judecăţi.
      129.      1532 (7040) iulie 21, Piteşti. Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii de la Muşeteşti moşii în Predeştii.
      130.      1532 (7040) iulie 24, Piteşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vlaicu clucer un copil de ţigan, în urma unei judecăţi.
      131.      <1532—1533> august 14, Piteşti. Vlad înecatul voievod dă răvaş de boieri jurători.
      132.      1532 (7040) august 16, Greaca. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Fîrtat pîrcălab ocine în Oteştii de Jos, în urma unei judecăţi.
      183.      1532 (7040) august 16, Greaca. Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Snagov vinăriciul din Dealul Cernăteştilor.
      134. 1532 (7040) septembrie 1, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte jupanului Albu, fiilor lui şi fiicelor, ocine în Lăngeşti, Rîugeni şi Găureni.
XV
www.dacoromanica.ro
     185. 1532 (7041) septembrie 18, Bucureşti. Vlad Înecatul voievod întăreşte lui Fîrtat pîrcălab munţii Peştera şi Tomescu.
     186. 1532 (7040) septembrie 18, Bucureşti. Vlad Înecatul voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi la Dunăre.
     187.    <1532—1533> noiembrie 14. Vlad Vintilă voievod porunceşte lui Stan din Hotărani să lase în pace satul Muşcel, al m-rii Bistriţa, dăruit acesteia de Stroe postelnic şi Pîrvu ban.
     188.    1532 (7041) decembrie 2, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Mihăilă şi altora ocine în Pîcleni.
     189.    <1532—1533> decembrie 6. Vlad Vintilă voievod porunceşte din nou lui Stan vornicul din Hotărani să lase în pace satul Muşcelul, al m-rii Bistriţa, dăruit ei de Pîrvul ban şi Stroe postelnic.
     140.    1532 (7041) decembrie 11, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra.
     141.    1532 (7041) decembrie 29, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Vlaicu clucer cu fraţii şi nepoţii lui mai multe sate, părţi de sate şi sălaşe de ţigani.
     142.    <1533> ianuarie 10. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana vama Calafatului.
     143.    1533 (7041) ianuarie 12, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Marea Lavră de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 1 000 aspri.
     144.    1533(7041) ianuarie 16, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte mai multor mănăstiri partea domnească din Bălţile Doamnei.
     145.    1533 (7041) ianuarie 26, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Dohiiar de la Athos un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 400 aspri.
     146.    1533 (7041) februarie 2, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş satele Prăvălenii şi Iaşii, în urma unei judecăţi.
     147.    1533 (7041) februarie 2, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş două sălaşe de ţigani, în urma unei judecăţi.
     148.    1533 (7041) februarie 7, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte mai multora ocină în Breţculeşti, în urma unor judecăţi.
     149.    1533 (7041) februarie 12, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Bistriţa morile de pe Rîul Doamnei, în urma mai multor judecăţi.
     150.    <1533> martie 18, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Lăudat clucer şi soţiei sale Voica jumătate din Runcu, cu mori şi vii.
     151.    1533 (7041) martie 19. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana se-liştea Bistreţul şi scuteşte vecinii, ciţi se vor aduna, de toate slujbele şi dăjdiile pe timp de 3 ani, în afară de bir şi de oastea cea mare (Cu fotocopie în anexă, pl. XVII).
     152.    <1533—1534) aprilie 7. Vlad Vintilă voievod porunceşte vameşilor de la vadul Vidinului să lase în pace pe călugării de la Tismana să-şi ia vama ce li se cuvine.
     158.    1533 (7041) aprilie 15. Vlad Vintilă voievod împuterniceşte pe călugării de la Argeş să-şi apere braniştea, rîul şi pădurea, de lîngă Flămînzeşti, care sînt ale mănăstirii.
     164.    1533 (7041) aprilie 15, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş un metoh şi locul numit Geamănă, din jos de Piteşti.
XVI
www.dacoromanica.ro
     155.     1533 (7041) aprilie 16. Vlad Vintilă voievod întăreşte dania jupaniţei lui Barbu ban, făcută m-rii Bistriţa, anume satul Stroeştii şi nişte ţigani.
     156.     1533 (7041) aprilie 18, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate.
     157.     1533 (7041) aprilie 26. Vlad Vintilă voievod întăreşte luiMicşan cu fiii săi şi lui Vlaicu cu fraţii şi fiii săi ocine în Negeşti şi Uliţa.
     158.     <1533 mai —decembrie), Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Cemica şi altora ocine în Izvoară, Ostra, Rusineşti şi Selişteni.
     159.     1533 (7041) mai 2, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Xeropotam de la Athos un obroc anual de 5 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
     160.     1533 (7041) mai 27, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte jupaniţei Neacşa, lui Danciu comis şi lui Stanciu satele Dobruşa, Dragodăneşti şi Măzărani, pe care ei s-au înfrăţit.
     161.     1533 (7041) mai 30, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Barbu mare postelnic şi nepotului său Detco postelnic satul Aninii de Jos şi mai multe selişti, în urma unei judecăţi.
     162.     1533 (7041) iunie 3, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana două selişti, numite Călugărenii, lîngă Bistriţa (Cu fotocopie în anexă, pl. XVIII).
     168.     <1533 iulie 2>. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş balta Săltava cu toate iezerele.
     164.     1533 (7041) iulie 27, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Vatopedi de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 800 aspri.
     165.     1533 (7041) august 28, Piteşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte hotarul satului Milostea, al m-rii Bistriţa, pe unde a fost fixat din vremea lui Neagoe Basarab.
     166.     1533 (7042) septembrie 5, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Peia portar, soţiei sale Neacşa şi fiicei lor Calea satul Odobeştii, în urma unei judecăţi.
     167.     1533 (7042) septembrie 10, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Peia portar ocină în Recica lui Dabul.
     168.     <1533) septembrie 18. Vlad Vintilă voievod scrie orăşenilor din Piteşti, Argeş şi Rîmnic să dea de ştire celor ce trec cu marfă pe la vadul Diiului să plătească vamă m-rii Tismana.
     169.     1533 (7042) octombrie 13, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Oprea sluger şi rudelor sale sate, ocine, munţi, vii şi ţigani.
     170.     1533 (7042) noiembrie 3, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora satele Glodul şi Hinţa, cu munţii, în urma mai multor judecăţi.
     171.     1533 (7042) noiembrie 15, Curtea de Argeş. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora o ocină în Bircieşti, în urma unei judecăţi.
     172.     1533 (7042) noiembrie 15, Curtea de Argeş. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora jumătate din balta Mamina, dăruită de Neagoe Basarab.
     178.     1533 (7042) noiembrie 18, Curtea de Argeş. Şerban vornic, Barbu postelnic, Diicu şi Vlaicu pîrcălabi dăruiesc m-rii Argeş trei mori la Gura Geamănei, din jos de Piteşti.
     174.     1533 (7042) decembrie 27. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Bistriţa ocine în Miriliţa (Cu fotocopie în anexă, pl. XIX).
2 — Documentc-România — c. î77                                     XVII
www.dacoromanica.ro
     175.    1534 (7042) martie 17, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte hotarele oraşului Gherghiţa.
     176.    1534 (7042) aprilie 3, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Snagov ocine în Dobruşeşti, dăruite de Tudor logofăt.
     177.    <1534> aprilie 7. Vlad Vintilă voievod întăreşte mitropoliei din Tîrgovişte satul Aninoasa.
     178.    1534 (7042) aprilie 27. Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, botniţei m-rii, 800 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
     179.    1534 (7042) mai 10, Argeş. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Oprea şi rudelor sale părţi de ocină în Posmag. '
     180.    1534 (7042) mai 23, Slatina. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Băr-bulea şi lui Lupa ocină în Studina, în urma unei judecăţi.
     181.    <1534 s e p t e m b r i e — 1535 iunie). Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Homor din Moldova un sălaş de ţigani.
     182.    1534 (7043) septembrie 6, Fureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana mai multe selişti, în urma unei judecăţi.
     188. 1534 (7043) septembrie 6, Fureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Ţigulea pîrcălab şi rudelor sale mai multe ocine în Pîrscov, Muşcel, la Lacuri şi în dealul Săsenilor, precum şi mănăstirea din Valea lui Purcal.
     184.    1534 (7043) septembrie 12, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Vlaicu mare logofăt şi fraţilor lui ocine şi ţigani în Spinişor, Stîngăcea şi Fră-toştiţa.
     185.    1534 (7043) decembrie 11, Buzău. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Slăvilă şi altora ocină în Sibiceu, în urma unei judecăţi.
     186.    1534 (7043) decembrie 18, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana mai multe sate, selişti şi bălţi.
     187.    1534 (7043) decembrie 27, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cozia mai multe bălţi, cu venitul lor, în urma unei judecăţi, precum şi satele Cărărenii şi Luminenii.
     188.    1535 (7043) ianuarie 11. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Corlate, în schimbul oraşului Tismana, pe care îl dă m-rii Tismana.
     189.    1535 (7043) ianuarie 19, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Cană, Gîciul, Vlad şi Muşa ocine în Negoşina, Criveala şi Cernăteşti.
     190.    1535 (7043) martie 27, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte episcopiei din Buzău o vie şi o livadă cu pomi, dăruite de Vasile călugărul.
     191.    1535 (7043) martie 29. Vlad Vintilă voievod întăreşte jupanului Stoica din Văcăreşti ocine in Corbi şi Văcăreşti.
     192.    1535 (7043) martie 30, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana dreptul de a pescui în rîul Tismana şi de a-şi paşte vitele, de la sat pînă la munte.
     198.    1535 (7043) martie 31, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cozia ocine în Lieşti şi Pleşile Hotăranilor.
     194.    1535 (7043) aprilie 1, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte episcopiei din Rîmnic ocine în Poieni, Frăsinet, Cacova, mori, vie şi ţigani.
XVIII
www.dacoromanica.ro
     195.     1535 (7043) aprilie 10, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş mori în Berileşti, pe Ialomiţa, în urma unei judecăţi. De asemenea îi dăruieşte satul Fălcoi, în schimbul satului Şeoaşul, pe care îl dă Mitropoliei din Tîrgovişte.
     196.     1535 (7043) aprilie 18, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Dan spătarul şi rudelor sale satul Ciurileştii, în urma unei judecăţi.
     197.     1535 (7043) mai 7, Buzău. Vlad Vintilă voievod dăruieşte episcopiei din Buzău ocine în Pîrscoveni şi Cucuteni şi-i întăreşte o ocină în Groşani, dăruită de Toma banul.
     198.     1535 (7043) mai 15, Tîrgovişte. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Vlad şi Stanciu ocină în Vlădeşti.
     199.     1535 (7043) iunie 5, Slatina. Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cut-lumuz de la Athos ocine la Uibăreşti, în urma unei judecăţi.
     200.     1535 (7043) iunie 7. \had Vintilă voievod întăreşte lui Fîrtat pîrcălab ocine în Lăleşti, Drăgăşani şi Murgeşti, în urma unei judecăţi.
     201.     1535 (7043) iunie 10, C r a i o v a. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Braţul şi altora ocine în Drăghiceni, Valea lui Soare şi Lihăceni.
     202.     1535 (7043) iulie 12, T 1 r g o v i ş t e. Radu Paisie voievod dăruieşte lui Vlaicu mare logofăt şi lui Detco postelnic mai multe selişti.
     203.     1535 (7043) <i u 1 i e> 13, Bucureşti. Radu Paisie voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocină la Brătienii de Sus.
     204.     1535 (7043) iulie 22, T 1 r g o v i ş t e. Radu Paisie voievod dăruieşte lui Ţalapi logofăt mai multe selişti din pustiu, loc domnesc, pentru credincioasă slujbă în ţări străine.
     205.     1535 (7043) iulie 30, T î r g o v i ş t e. Radu Paisie voievod întăreşte lui Şerb şi altora ocine în: Negraşii de Sus şi de Jos, Bodineşti, Costeşti, Borotbeni, Romanaţii Costei şi Bărbăteşti.
     206.     1535 (7043) august 9, Tîrgovişte. Radu Paisie voievod întăreşte lui Detco vornic şi fraţilor săi ocina numită Ungureni, în urma unei judecăţi.
     207.     1535 (7043) august 30, Tîrgovişte. Radu Paisie voievod întăreşte lui Vlad şi fraţilor săi Neagoe şi Comşa ocină în Zorileşti, precum şi înfrăţirea cu Dragomir.
     208.     1535 (7043) septembrie 1, Tîrgovişte. Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Govora satul Plopul, în urma unor judecăţi.
     209.     1535 (7044) septembrie 1, Tîrgovişte. Radu Paisie voievod întăreşte lui Radu şi fratelui său Stoian ocină la Stroeşti, precum şi înfrăţirea cu unchiul lor, Ion din Stoiceşti.
     210.     1535 (7044) septembrie 9, Tîrgovişte. Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Glavacioc satul Scăeşti şi nişte ţigani, dăruiţi de Hamza ban şi soţia lui, Slavna.
     211.     1535 (7044) octombrie 24, Bucureşti. Radu Paisie voievod întăreşte lui Vlaicu mare logofăt ocine în Stăneşti, cu munţi, în urma unei judecăţi. De asemenea, nişte sălaşe de ţigani.
     212.     1535 (7044) octombrie 28, Bucureşti. Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Govora mai multe bălţi, dăruite de Vlad voievod Călugărul (Cu fotocopie în anexă, pl. XX).
     213.     1535 (7044) noiembrie 23, Bucureşti. Radu Paisie voievod întăreşte lui Mihnea postelnic ocină în Bădeni şi nişte ţigani.
     214.     1535 (7044) decembrie 10. Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Argeş ocină în Tătari, în urma unei judecăţi.
XIX
www.dacoromanica.ro
    215.   1535 (7044) decembrie 11, Bucureşti. Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Sf. Arhangheli satele Vlădeşti, Buneşti şi Urlueşti, vii în Copăceni şi ţigani, dăruiţi ei de mai mulţi boieri.
                         DOCUMENTE ÎNDOIELNICE
    A.     <1532> mai 22, Bucureşti. Vlad înecatul voievod întăreşte lui Bolea şi lui Ion ocina Plăcicoiul.
    B.      <1534> mai 23, Bucureşti. Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Stan Sturza şi altora ocină în Studina de Jos.
XX
www.dacoromanica.ro
            RESUMES DES DOCUMENTS
     1.     <1526—4 a y r i 1 1528). Le voîfevode Radu d’Afumaţi confirme au portier Vintilă et ă sa soeur, Sora, des villages, des monts et des tziganes, aprfes jugements.
     2.     7 j a n y i e r 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîfevode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Glavacioc une terre k Neagra, don de Ţigănuşa. (Photocopie en annexe, pl. I).
     8. 7 j a n y i e r <1526). Le voîfevode Radu d’Afumaţi ordonne â Pută de Neagra de remettre â l’hfegoumfene Sava du monastfere de Glavacioc l’acte d’affrferissement avec Ţigănuşa. (Photocopie en annexe, pl. II).
     4.     6ffevrier 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîfevode Radu d’Afumaţi fait don au monastfere de Muşeteşti des familles de tziganes.
     5.     <ler> marş 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîevode Radu d’Afumaţi confirme â Voico une terre â Hăeşti.
     6.     31 marş 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîfevode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Govora des familles de tziganes.
     7.      Ier a vrii 1526 (7034), Bucarest. Le voîfevode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Tismana Ies droits de douane de Calafat et plusieurs lacs et marais au Danube.
     8.     3 a v r i 1 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîfevode' Radu d’Afumaţi confirme aux monastferes de Glavacioc, Bolintinu, Nucet, Strîmbul et Muşeteşti la terre princifere de Balta Doamnei.
     9.     20 a v r i 1 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîfevode Radu d’Afumaţi confirme â l’„armaş“.(prfevot) Sinu une familie de tziganes.
     10.     Mai 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîevode Radu d’Afumaţi confirme au pretre Dragomir un emplacement de rucher, connu sous le nom de Stupina Gramei.
     11.     18 mai 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au „vornic" Vlaicu et â Tudoran et Dobre, fils de Dragomir, le village de Mogoşeşti sur l’Argeş et des tziganes, apr fes jugements.
XXI
www.dacoromanica.ro
    12.     18 m a i 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voWvode Radu d’Afumaţi confirme au „comis“ Voico et au „postelnic" Tatu, la moitiă des villages de Leurdeni et Muşeteşti, Ies monts Muşetescu, Piscul et Căpăţina, biens pour lesquels ils se sont affrărăs avec leurs soeurs.
    18. 18 mai 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voievode Radu d’Afumaţi confirme aux filles de Voico la terre de leur pfere â Veţel, aprfes jugement.
    14.     19 mai 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voivode Radu d’Afumaţi confirme au „jupan" Alexandru, fils du logothfete Harvat, des terres â Studina.
    15.     20 m a i 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voivode Radu d’Afumaţi confirme â l’ăpouse du „ban" Barbu le village de Stroeştii, qu’elle Ifegue au monastfere de Bistritza.
    16.     30 m a i 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voivode Radu d’Afumaţi confirme au monastăre d’Argeş des parts â Ştefăneşti, aprfes jugement.
    17.     30 m a i 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voi'ăvode Radu d’Afumaţi confirme au „vornic" Manea, au logothăte Tudor et â leurs ăpouses Dumitra et Vlădae des parts & Stoiceni.
    18.     1“ j u i n 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voievode Radu d’Afumaţi confirme au grand trăsorier Neagoe et â ses parents des villages et des tziganes, aprfes jugements.
    19.     7 j u i n 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voi'ăvode Radu d’Afumaţi confirme & Stanciul et â son groupe le village de Cerăţelul, aprfes jugement.
    20.     12 j u i n 1526 (7034), Bălgătaci. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme â Radu Runcenescu, sa terre de Stăneşti pour laquelle il s’est affr6r6 avec son neveu le „postelnic" Radu.
    21.     Ier j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme â Oprea Drăghicescu des tziganes.
    22.     <A v a n t le 6 j u i 11 e t 1526>. La nonne Magdalina fait don â Gînştea le vieux et & ses fils d’un emplacement de maison ă Miceşti.
    23.     6 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au monastăre de Corbii de Piatră des terres ă Valea Oraşului et â Bujoară, aprăs jugement.
    24.     7 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi fait don au „clucer" Fîrtat d’une terre princiăre connue sous le nom de Matca Verzei.
    25.     12 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme tzigrand logothfete Radu, â son ăpouse Voica et ă d’autres parents plusieurs familles de au ganes, aprăs jugement.
    26.     20 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme â Dobre al Neagăi et â d’autres Ies terres d’Olteanca et Peşceana.
    27.     25 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voiăvode Radu d’Afumaţi confirme au grand „şetrar" Stoica, au spathaire Stan, ă Manea et ă ses frăres des terres â Grădiştea de Sus et le mont Grădişteanu.
    28.     26 j u i 11 e t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au „clucer" Vlaicu et â ses frăres des terres ă Stăneşti, Berivoeşti et Drăgăneşti, aprfes jugements.
    29.     6 a o O t 1526 (7034). Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au „clucer" Vlaicu un enfant de tzigane, aprfes jugement.
    80.     21 aoOt (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere d’Argeş Ies serfs de Flâmînzeşti, avec leur terre.
    81.     22 a o A t 1526 (7034), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi fait don au monastfere d’Argeş d’un „metoh" avec emplacement de moulin, en aval de Piteşti.
XXII
www.dacoromanica.ro
     32.     29 aoftt 1526 (7034), Tîrgovişte. La nonne Magdalina lfegue son avoir, ses terres et ses tziganes, â son fils Ivaşco et â ses niăces Maria, Calea et Velica.
     83.     <l«r septembre 1526—31 a o O t 1527) 7035. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastăre de Vârbila, Ies terres dont le spathaire Dragomirlui en a fait don.
     84.     27 f â v r i e r 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme â Voico et â Dragoslav des terres â Voiceasa.
     85.     23 avril <1527>, Tîrgovişte. Le voivode Radu d’Afumaţi confirme â plusieurs des terres â Blăjeşti, Codreşti, Trestenic, Glavacioc et Tămăşeşti.
     86.     26 a v r i 1 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voiâvode Radu d’Afumaţi confirme â Vişa, fille d'Anca, des terres ă Broştenii de la Crivină â Vrabeţi et autres.
     87.     3 mai 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme â Neacşa, Moma, et autres, Ies terres de leur pâre Ganea de Mirileşti, Jid et Liseni.
     88.     12 j u i n 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voiâvode Radu d’Afumaţi confirme au „clucer11 Fîrtat des terres â Momoteşti, ainsi que l’affrărissement avec Stoian et Manea.
     89.     2 juillet 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voiâvode Radu d’Afumaţi confirme â Bojica et Oprea avec leurs frferes et leur groupe une terre â Nenciuleşti, aprfes ju-gement.
     40.     19 j u i 11 e 1 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au spathaire Radu Goran, â son frfere Albu et â leurs oncles la moitiă de Iaroslăveşti, aprfes jugement. (Photocopie en annexe, pl. III).
     41.     19 juillet 1527 (7035), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au scribe Stanciul et â ses parents des terres â Lupia, aprfes jugement.
     42.     <s e p t e m b r e 1527—4 avril 1628; aoOt—novembre), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Snagov la colline et Ies vignobles de Valea Călugărilor, avec la dîme sur le vin et Ies revenus princiers des vignobles, de mâme qu’un guâ de moulin â Cîrciumari, au bord du Cricov.
     48.     10 septembre 1527 (7036), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au portier Peia une terre â Studina, aprăs jugement.
     44.     24 septembre 1527 (7036), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme â Stan et â son groupe une terre â Cîrbeşti, aprfes jugement.
     45.     9 octobre 1527 (7036), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu d’Afumaţi fait don â l’archevăchă metropolitain de la riviăre de Saltava et des ătangs de Covîrluioşul, Strîmbul et Tigveanul.
     46.     2 f â v r i e r 1528 (7036), Bucarest. Le vo'iăvode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Tismana la part due au prince de la douane de Vîlcan. (Photocopie en annexe, pl. IV).
     47.     4 a v r i 1 1528 (7036), Tîrgovişte. Le voiâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastăre de Bistritza des terres â Tîrsa, donation du grand „ban11 Pîrvu.
     48.     20 a v r i 1 <1528). Le voîăvode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere de Tismana tous Ies droits de douane de Vîlcan.
     49.     21 avril 1628 (7036), Tîrgovişte. Le voiâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastfere d'Argeş des terres ă Futeşti et l’etang situâ au devant du village.
     50.     28 a v r i 1 1528 (7036), Tîrgovişte. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme aux filles de Bucureasa Ies parts de Bucur, Bunilă, Stănilă et Dragomir de Şasa, aprfes jugement.
     61. 5 m a i 1528 (7038), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi fait don au monastăre d’Argeş d’une moitiă du domaine de Piteşti, notamment du village, du moulin et des droits de douane.
XXIII
www.dacoromanica.ro
     52. 25 m a i 1528 (7036). Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi fait don au monastâre d’Argeş de la moitiâ du village de Piteşti, des serfs, du champ k labourer, du moulin et des droits de douane, ainsi que du moulin de Dârzul.
     58. 30 m a i <1528>. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre de Govora une terre â Curtişoara.
     54.     Ier j u i n 1528. Le vo'ievode Radu d’Afumaţi fait don aux moines du monastâre de Tismana du revenu de la douane de Yîlcan. (Photocopie en annexe, pi. V).
     55.     3 j u i n 1528 (7036), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’ Afumaţi fait don au monastâre d’Argeş d’une moitiâ du donpaine de Piteşti, du moulin et des droits de douane, part du trâsorier Oancea, qui a trahi le voîâvode Neagoe Basarab.
     56.     6 j u i n 1528 (7036), Tîrgovişte. Le vo'ievode Radu d’Afumaţi confirme â plusieurs des terres â Băjeşti et â Miceştii de Sus.
     57.     7 j u i n 1528 (7036), Tîrgovişte. Le vo'ievode Radu d’ Afumaţi confirme au monastâre de Turnul lui Arbănaş du mont Athos une somme annuelle de 3 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser, d’une somme de 300 aspres.
     58.     26 j u i n 1528 (7036), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi confirme â Serban et â son frere Neagoe Pilea des terres â Străhaeţ, pour lesquelles ils se sont affrârâs.
     59.     16 a o ft t 1528 (7036), Monastâre d’A r g e ş. Le vo'ievode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre de Tismana, le village de Yaronic, aprâs jugement.
     60.     25 a o ft t 1528 (7036). Le vo'ievode Radu d’Afumaţi confirme au „clucer" Fîr-tat une autre terre â Momoteşti, aprâs jugement.
     61.     2 septembre 1528 (7037), P i t e ş t i. Le vo'iâvode Radu d’ Afumaţi confirme â l’âchanson Ivaşco plusieurs terres â Goleşti et Mărăcineni, Ies villages de Yierăşul et Duşeşti, ainsi que des tziganes, aprâs jugement.
     62.     7 septembre 1528 (7037), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’ Afumaţi confirme au monastâre de Muşeteşti des terres â Căzăneşti sur le Topolog, aprâs jugement.
     63.     15 <s e p t e m b r e—d â c e m b r e> 1528 (7037), Tîrgovişte. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme â Balea, une terre â Hurezi, ainsi que l’affrârissement avec le „pîrcălab" Staico.
     64.     28 octobre 1528 (7037), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre d’Argeş des terres â Tigveni.
     65.     29 octobre 1528 (7037), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre de Govora une terre â Plopul, aprâs jugement.
     66.     10 novembre 1528 (7037), Tîrgovişte. Le voîâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre d’Argeş une terre â Corbi et â Domneşti, aprâs jugement.
     67.     10 n o v e m b r e 1528 (7037). Le vo'iâvode Radu d’Afumaţi confirme au monastâre de Tismana une terre â Podeni, don des fils de Roman, pour n’avoir pu en verser la taille. (Photocopie en annexe, pl. VI).
     68.     11 f â v r i e r <1529>. Moise voîâvode confirme au monastâre de Tismana la moitiâ des droits de douane de Vîlcan. (Photocopie en annexe, pl. VII).
     69.     14 a v r i 1 1529 (7037), Piatra. Le grand „ban" de Craiova, Pîrvu legue au monastâre de Tismana le village de Turcenii.
     70.     12 m a i 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîâvode confirme au monastâre de Bistriţa Ies villages de Blădeşti et de Muscelul et trois familles de tziganes, dons du „postelnic" Stroe.
XXIV
www.dacoromanica.ro
     71.     12 m a i 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîâvode confirme au monastere de Bistritza Ies villages de Găneasa et de Gîrcovul, don du „ban“ Pîrvul â sa mort, ainsi que Ies droits de douane de Yidin.
     72.     12 m a i 1529 (7037). Moise voîâvode affranchit plusieurs villages appartenant au monastere de Bistritza de toute obligation et corv£e et lui fait don des redevences en frommage des monts de Vîlcea.
     78. 12 mai <1529). Moise voivode affranchit plusieurs villages du monastere de Bistriţa de toute obligation et corvâe, hormis la taille, le tribut et la levâe gânârale (oastea cea mare). (Photocopie en annexe, pl. VIII).
     74.     12 mai 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîâvode confirme au monastere de Tismana Ies droits de douane de Calafat et plusieurs âtangs.
     75.     12 mai 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîevode confirme au monastere de Tismana Ies droits de douane de Vîlcan.
     76.     13 m a i 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîevode confirme aux monastâres de Govora, Nucet et Muşeteşti la moitie des droits de douane de Runcu.
     77.     17 mai 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîâvode confirme â Dobrotă et autres des terres â Bălărie et Dibăceşti.
     78.     24 mai 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîevode confirme ă l’ăchanson Giura le village de Dranoveţi en ăchange de parts â Găojani.
     79.     26 m a i <1529—1530). Moise voîevode donne en gage au monastere de Glavacioc jusqu’â la fin d’un jugement des parts ă Călineşti et ă Neagra appartenant ă Radu et ă Văsiiu. (Photocopie en annexe, pl. IX).
     80.     ier j u i n 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise vo'iăvode confirme au monastere de Cozia deux parts et au monastere de Cotmeana la troisiăme part des etangs Căbălul et Comatul.
     81.     10 j u i n 1529 (7037), Bucarest. Moise voîevode confirme au portier Peia des terres ă Epoteşti, aprfes jugement.
     82.     11 juin 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîevode confirme â Radu, au „clucer" Coadă et ă leur groupe des terres ă Placico et ă Glodeni, aprăs jugement.
     83.     4 j u i 11 e t 1529 (7037). Moise votevode confirme au monastere d’Argeş et aux Drăgoteşti des moulins et des guâs de moulins au bord de l’Argeş.
     84.     16 juillet <1529). Moise votevode confirme au monastere de Tismana la moitte des droits de douane de Vîlcan se râservant l’autre moitiâ. (Photocopie en annexe, pl. X).
     85.     27 j u i 11 e t 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise voîevode confirme au monastere de Govora des terres â Plopul, aprfes jugement.
     86.     28 j u i 11 e t 1529 (7037), Tîrgovişte. Moise vo'iâvode fait don au monastere d’Ostrov d’une redevence annuelle de 2 000 aspres, de grains, de vin et de 1 000 blocs de sel d’Ocnele Râmnicului.
     87.     3 a o 6 t 1529 (7037). Moise vo'iâvode confirme â Pîrvu et â ses frâres une terre â Turceni, don du „ban“, Pîrvu, pour avoir fid&lement servi jusqu’au sacrifice du sang.
     88.     25 s e p t e m b r e 1529 (7037), C r a i o v a. Le „ban“ de Craiova Barbu confirme au monastere de Bistritza le rucher de Murgaş et cinq familles de tziganes. (Photocopie en annexe, pl. XI).
     89.     31 octobre 1529 (7038). Moise voîâvode confirme â l’archevâchâ mâtropoli-tain de Tîrgovişte le village d’Aninoasa, apr&s jugement.
XXV
www.dacoromanica.ro
     90.      24 novembre 1529 (7038), Tlrgovişte. Moise voîfevode confirme au grand „comis" Drăghici et au „postelnic" Udrişte la dîme due au voîfevode sur le vin de Mărgineni, Filipeşti, Călineşti et Cricoveni.
     91.      22 m a i 1530 (7038), Cîmpul Glupavilor. Moise voîfevode confirme â Detco de Drăgoeşti la moitife du village de Topeşti, aprfes jugement avec le monastfere de Tismana.
     92.      15 j u i n 1530 (7038), Tîrgovişte. La voîfevode Vlad le Noyfe confirme aux monastferes de Govora, de Nucet et de Muşeteşti la moitife des droits de douane de Runcu.
     93.      23 j u i n 1530 (7038). Le voîfevode Ylad le Noyfe affranchit plusieurs villages du monastfere de Bistriţa de toute obligation et corvfee et lui confirme Ies redevences en frommage des monts de Yîlcea.
     94.      1530 — 25 j u i n 1531. Le voîfevode Vlad le Noyfe ordonne ă l’intendent Fră-ţilă et â son groupe de quitter le domaine de Varonic du monastfere de Tismana.
     95.      25 j u i n 1530 (7038), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad de Noyfe confirme au monastfere de Bistritza la moitife de Celeiul, don du „ban" Barbu Craiovescu et de ses frferes.
     96.      6 j u i 11 e t 1530 (7038), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad de Noyfe fait don de la terre de Gîrla Lungă aux monastferes de Snagov et de Tînganu.
     97.      7 aoO t 1530 (7038). Le grand „ban" de Craiova, Barbu et son frfere le „postelnic" Drăghici confirment au monastfere de Cozia le village d’Orlea avec Ies fetrangs.
     98.      20 <a o ft t> 1530 (7038), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad de Noyfe confirme au monastfere de Sadova Ies terres de Nedeia et de Zăvalul, ainsi que des tziganes, dons du grand „ban" Pîrvu Craiovescu.
     99.      <ler septembre 1530—31 a o fl t 1531>. Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme â Vîlcu de Rămeşti des terres et des vergers â Rămeşti et Birzoteni.
     100. <o c t o b r e 1530—j u i 11 e t 1531> Bucarest. Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme au monastfere de Cotmeana la dîme sur le vin d’Ocna et des prfelfevements sur Ies boisseaux de graines dus au prince par 200 maisons d’un dfepartement.
     101.      4 octobre 1530 (7039), Bucarest. Le voîfevode Vlad de Noyfe fait don au „pîrcălab" Fîrtat, pour avoir fidfelement servi, d’une terre â Brătăşani, part des fils de Buşagă, qui l’on perdue par trahison.
     102.      25 octobre 1530 (7039), Bucarest. Le voîfevode Vlad le Noyfe fait don au monastfere Sainte Catherine du mont de Sinai une somme annuelle de 15 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser une somme de 500 aspres.
     103.      29 octobre <1530—1531). Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme au monastfere de Bistritza le village de Grădiştea. (Photocopie en annexe, pl. XII).
     104.      15 novembre 1530 (7039), Bucarest. Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme â l’fevfechfe de Buzău des terres â Verneşti.
     106.      16 novembre 1530 (7039), Bucarest. Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme au monastfere de Tismana le village de Turceni, don du „ban" Pîrvu. (Photocopie en annexe, pl. XIII).
     106.      27 novembre 1530 (7039), Bucarest. Le voîfevode Vlad le Noyfe confirme au grand „clucer" Vintilă la moitife de Conţeşti, en fechange de parts â Drăgă-neşti, ainsi que six familles de tziganes.
     107.      9 j a n v i e r 1531 (7039), Tîrgovişte. Le voîevode Vlad le Noyfe confirme au monastfere de Bistritza la moitife du village de Băbeni, don du „ban" Barbu. (Photocopie en annexe, pl. XIV).
XXVI
www.dacoromanica.ro
      108.      9 j an vier 1531 (7039), Tîrgovişte. Le voievode Vlad le Noyâ confirme au monastâre de Bistritza le village de Gîrcovul, don du „ban“ Plrvul et de ses-descendants. (Photocopie en annexe, pl. XV).
      109.      22 j an vier 1531 (7039). Le voi'âvode Vlad le Noyâ confirme l’affrârisse-ment d’Oprea de Piscani avec Vîlcul et Duşman de Vîrloni.
      110.      27 janvier 1531 (7039), Tîrgovişte. Le voi'âvode Vlad le Noyâ confirme au grand „clucer" Vintilă et â son âpouseVoica Ies villages de Cornăţeni, Conţeşti, Udeni, Cliciul, Miclăuşani et Costeşti, ainsi que des tziganes.
      111.      16fâvrier <1531 — 1532). Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme au monastere-de Tismana Ies droits de douane de Vîlcan, entre Olteţ et Severin.
      112.      18 a v r i 1 1531 (7139), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme au grand „vornic" Drăghici Ies villages de Dinţeşti, Fîsîiani, Dobreni, Vladimireşti et des-parts â Roşii.
      113.      25 a v r i 1 (7039), Tîrgovişte. Le voi'âvode Vlad le Noye fait don au monastăre de Castamonit du mont Athos une redevence annuelle de 6 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser une somme de 600 aspres.
      114.      M a i 1531 (7039), Bucarest. Le voi'âvode Vlad le Noyâ confirme au mo-nastăre de Koutloumouz du mont Athos plusieurs villages.
      115.      10 j u i 11 e t 1531 (7039), Bucarest. Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme-au „pîrcălab" Fîrtat un îlot sur l’Olt et des terres â Sîrbi et Măciuca.
      116.      18septembre 1531 (7040). Le voi'âvode Vlad le Noyâ permet au monastfere-de Tismana de fonder un village â Vadul Bistretzului, avec Ies serfs qui se rassembleront et 1’ affranchit pour une durâe de deux ans de toute obligation et corvâe, hormis la taille et la levâe generale (oastea cea mare). (Photocopie en annexe, pl. XVI).
      117.      24 octobre 1531 (7040), Tîrgovişte. Le voiâvode Vlad le Noyâ confirme au monastăre de Glavacioc des vignobles â Topoloveni, aprfes jugement avec le mo-nastăre de Nucet.
      118.      5 novembre 1531 (7040), Bucarest. Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme â Iarciu de Iaroslăveşti et â Iarciu de Mihăeşti le village de Iaroslăveşti, aprfes jugement.
      119.      5novembre 1531 (7040), Bucarest. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme l’affrârissement de Erciu de Iaroslăveşti avec Erciu de Mihăeşti pour leurs villages de Iaroslăveşti et Mihăeşti.
      120.      17 decembre 1531 (7040), Bucarest. Le voiâvode Vlad le Noyâ confirme au „pitar" Stoia et â son âpouse Stana des parts â Rogojina, Roşia, Petreşti et Her-mani, ainsi que l’affrârissement avec des oncles Mirciu, Nan et Lai.
      121.      Marş 1532 (7040), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme â Vlad et d’autres une terre s’âtendant de Ursuna k Slănic et â Poaina.
      122.      6 marş 1532 (7040). Le vo'iâvode Vlad le Noyâ confirme au monastâre de-Bolintin un guâ de moulin â Răstoacă.
      123.      23 a v r i 1 1532 (7040), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad le Noyâ fait don. â Hamza, grand „ban" du Jiu et de Craiova, de tout le domaine de Craiova, avec Ies villages, Ies tziganes, Ies moulins et Ies emplacements d’anciens villages, pour avoir-fidâlement servi jusqu’au sacrifice du sang.
    124.    2 m a i 1532 (7040), Piteşti. Le vol'âvode Vlad le Noyâ confirme â MihăilS. des terres â Popeşti.
XXVII
www.dacoromanica.ro
     125.     25 mai 1532 (7040). Le voîâvode Ylad le Noyâ confirme au monastâre de Snagov le village de Drăgoeşti, aprâs jugement avec Ies paysans libres du village.
     126.     28 m a i 1532 (7040), Piteşti. Le voîâvode Ylad le Noyâ confirme k Radul ■et a d’autres une terre k Nucşoara, aprâs jugement avec le monastâre d’Argeş.
     127.     4 j uille t 1532 (7040). Le vo'iâvode Ylad le Noyâ confirme a Nan et a son frâre Stan des terres a Fiiani, Comarnic et Yaca, aprâs jugement.
     128.     14 j u i 11 e t 1532 (7040), Piteşti. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au .spathaire Roman et k son âpouse Stanca le village de Runcul, aprâs jugement.
     129.     21 juilet 1532 (7040), Piteşti. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au monastâre de Muşeteşti des domaines k Predeşti.
     180.     24 j u i 11 e t 1532 (7040), Piteşti. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au „clucer" Vlaicu un enfant de tzigane, aprâs jugement.
     181.     14aoftt <1532—1533>, P i t e ş t i. Le voîâvode Vlad le Noyâ dâsigne des boyards cojureurs.
     132.     16 aoftt 1532 (7040), Greaca. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au ^.pîrcălab" Fîrtat des terres a Oteştii de Jos, aprâs jugement.
     133.     16 a o 0 t 1532 (7040), Greaca. Le voîâvode Vlad le Noyâ fait don au mo* nastâre de Snagov de la dtme sur le vin de Dealul Cernăteştilor.
     184.     ler septembre 1532 (7040), Bucarest. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au „joupan" Albu, k ses fils et k ses filles des terres k Lăngeşti, Rîugeni et Găureni.
     135.18 septembre 1532 (7041), Bucarest. Le voîâvode Vlad le Noyâ ■confirme au „pîrcălab" Fîrtat Ies monts de Peştera et de Tomescu.
     136. 18 septembre 1532 (7041), Bucarest. Le voîâvode Vlad le Noyâ confirme au monastâre de Tismana Ies droits de douane de Calafat et plusieurs âtangs et marais au Danube.
     187. 14 novembre <1532—1533). Le voîâvode Vlad Vintilă ordonne a Stan de Hotărani de ne plus importuner le village de Muscel, don du „postelnic" Stroe et du „ban" Pîrvu au monastâre de Bistritza.
     138.     2 dâcembre 1532 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă confirme a Mihăilă et k d’autres des terres a Pîcleni.
     139.     6 dâcembre <1532—1533). Le voîâvode Vlad Vintilă ordonne k nouveau au „vornic" Stan de Hotărani de ne plus importuner le village de Muşcelul, don du „ban" Pîrvul et du „postelnic" Stroe au monastâre de Bistritza.
     140.11 dâcembre 1532 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă confirme au monastâre de Glavacioc une terre a Neagra.
     141.     29 dâcembre 1532 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă confirme au „clucer" Vlaicu, k ses frăres et a ses neveux plusieurs villages, des parts de villages et des familles de tziganes.
     142.     10 j an vier <1533). Le voîâvode Vlad Vintilă confirme au monastâre de Tismana Ies droits de douane de Calafat.
     143.     12 j an vier 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă fait •don au monastâre de La Grande Lkvra du mont Athos d’une somme annuelle de 10 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser d’une somme de 1000 aspres.
     144.     16 j a n v i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă confirme ■â plusieurs monastâres la part princiâre de Bălţile Doamnei.
XXVIII
www.dacoromanica.ro
     145.      26 j a n v i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad Vintilă fait don au monastfere de Dochareion du mont Athos d’une somme annuelle de 3 000 as-pres, et aux moines qui viendront l’ancaisser, d’une somme de 400 aspres.
     146.      2 f fe v r i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au monastfere d’Argeş Ies villages de Prăvălenii et Iaşii, aprfes jugement.
     147.      2 f fe v r i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîevode Vlad Vintilă confirme au monastfere d’Argeş deux familles de tziganes, aprfes jugement.
     148.      7 f fe v r i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîevode Vlad Vintilă confirme â plusieurs une terre â Breţculeşti, aprfes jugements.
     149.      12 f2 v r i e r 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîevode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Bistritza Ies moulins du bord de Rîul Doamnei, aprfes jugements.
     160.      18 marş <1533>, Bucarest. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au „clucer" Lăudat et â son epouse Voica la moitife de Runcu, avec moulins et vignobles.
     161.      19 marş 1533 (7041). Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Tismana l’ancien emplacement de village de Bistreţul et affranchit tous Ies serfs qui s’y etabliront de toute obligation et corvee pour une durfee de trois ans, hormis la taille et la levfee gfenerale (oastea cea mare). (Photocopie en annexe, pl. XVII).
     162.      7 a vrii <1533—1534). Le voîfevode Vlad Vintilă ordonne aux douaniers du gufe de Vidin de ne plus impifeter sur Ies droits de douane reconnus aux moines de Tismana.
     163.      15 a v r i 1 1633 (7041). Le voîfevode Vlad Vintilă autorise Ies moines d’Argeş â defendre le taillis, la rivifere et la foret des alentours de Flămînzeşti, biens du monastfere.
     164.      15 a vrii 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîevode Vlad Vintilă confirme au monastfere d’Argeş une maison et l’emplacement dfenommfe Geamănă, en aval de Piteşti.
     166. 16 a v r i 1 1533 (7041). Le voîevode Vlad Vintilă confirme la donation faite par l’fepouse du „ban" Barbu au monastfere de Bistritza â savoir le village de Stroieşti et des tziganes.
     156.      18 a vrii 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Koutloumz du mont Athos plusieurs villages, aprfes delimitation.
     157.      26 a vrii 1533 (7041). Le voîfevode Vlad Vintilă confirme â Micşan et â ses fils, tout comme â Vlaicu, â ses frferes et ses fils, des terres â Negreşti et Uliţa.
     168. <Mai-dfecembre 1533), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme â Cernica et autres des terres â Izvoară, Ostra, Rusineşti et Selişteni.
     159.      2 mai 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîfevode Vlad Vintilă fait don au monastfere de Xferopotamo du mont Athos d’une somme annuelle de 5 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser d’une somme de 500 aspres.
     160.      27 m a i 1533 (7041), Bucarest. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme â la „joupanitza" Neacşa, au „comis" Danciu et â Stanciu Ies villages de Dobruşa, Dragodă-neşti et Măzărani pour lesquels ils se sont affrferfes.
     161.      30 mai 1533 (7041), Bucarest. Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au grand „postelnic" Barbu et â son neveu le „postelnic" Detco le village d’Aninii de Jos et plusieurs emplacements d’anciens villages, aprfes jugement.
     162.      3 j u i n 1533 (7041), Bucarest, Le voîfevode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Tismana deux emplacements d’ancien village, dfenommfes Călugărenii, prfes Bistritza. (Photocopie en annexe, pl. XVIII).
XXIX
www.dacoromanica.ro
     168. <2 j u i 11 e t 1533>. Le voîâvode Vlad Vintilă confirme au monastăre d’Argeş l’âtang de Săltava avec tous Ies viviers.
     164.      27 j u i 11 e t 1533 (7041), Tîrgovişte. Le voîâvode Vlad Vintilă fait don 4u monastfere de Vatopâdi du mont Athos d’une somme annuelle de 10 000 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser d’une somme de 800 aspres.
     165.      28 a o O t 1533 (7041), Piteşti. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme Ies limites du village de Milostea du monastfere de Bistritza, lâ ou elles ont ătă fixees du temps de Neagoe Basarab.
     166.      5septembre 1533 (7042), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Vlad Vintilă confirme au portier Peia, â son âpouse Neacşa et & leur fille Calea le village d’Odobeşti, apr&s jugement.
     167.      10 septembre 1533 (7042), Tîrgovişte. Le voîăvode Vlad Vintilă ■confirme au portier Peia une terre k Recica lui Dabul.
     168.      18 septembre (1533). Le voîăvode Vlad Vintilă ăcrit aux citadins de Piteşti, d’Argeş et de Rîmnic pour qu’ils fassent connaître â ceux qui transportent leurs marchan-•dises au guă de Diiu (Vidin) qu’ils doivent payer la douane du monastăre de Tismana.
     169.      13octobre 1533 (7042), T î r g o v i ş t e. Le voîăvodeVlad Vintilă confirme au „sluger” Oprea et â ses parents des villages, des terres, des monts, des vignobles et des tziganes.
     170.      3 novembre 1533 (7042), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Govora Ies villages de Glodul et deHinţa, avec leurs montagnes, apr&s jugements.
     171.15 novembre 1533 (7042), Curtea de Argeş. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre de Govora une terre â Bircieşti, aprfes jugement.
     172.      15 novembre 1533 (7042), Curtea de Argeş. Le voîevode Vlad Vintilă confirme au monastâre de Govora la moitiă de l’ătang de Mamina, don de Neagoe Basarab.
     173.      18 n o ve mb re 1533 (7042), Cu r t e a de Argeş. Le „vornic“ Şerban, le „postelnic” Barbu, Ies „pîrcălab” Diicu et Vlaicu font don au monast&re d’Argeş de trois moulins â Gura Geamănei, en aval de Piteşti.
     174.      27 dâcembre 1533 (7042). Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre ■de Bistritza des terres â Mirilitza. (Photocopie en annexe, pl. XIX).
     175.17 marş 1534 (7042), Tîrgovişte. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme Ies limites de la viile de Gherghiţa.
     176.3 a vrii 1534 (7042), Tîrgovişte. Le volăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre de Snagov des terres k Dobruşeşti, dons du logothăte Tudor.
     177.      7 avril <1534>. Le voiâvode Vlad Vintilă confirme â l’archevăchă mătro-politain de Tîrgovişte le village d’Aninoasa.
     178.      27 avril 1534 (7042). Le voîâvode Vlad Vintilă fait don au monastăre de Chilandari du mont Athos d’une somme annuelle de 10.000 aspres, â l’hopital du mo-nastfere, d’une somme de 800 aspres et aux moines qui viendront l’encaisser, de 500 aspres.
     179.10 mai 1534 (7042), Argeş. Le vo'iâvode Vlad Vintilă confirme â Oprea et & ses parents des parts â Posmag.
     180.      23 mai 1534 (7042), Slatina. Le volăvode Vlad Vintilă confirme & Băr-bulea et k Lupa une terre â Studina, aprăs jugement.
     181.      <septembre 1534 — j u in 1535>. Le vo'iâvode Vlad Vintilă fait don au monastăre de Homor en Moldavie d’une familie de tziganes.
XXX
www.dacoromanica.ro
     182.      6 septembre 1534 (7043), F u r e ş t i. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre de Tismana plusieurs emplacements d’anciens villages, aprfes jugement.
     184.      6 septembre 1534 (7043), F u r e ş t i. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au „pîrcălab“ Ţigulea et ă ses parents des terres â Pîrscov, Muşcel, Lacuri et Dealul Săsenilor, ainsi que le monastăre de Valea lui Purcal.
     184.      12 septembre 1534 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au grand logothfete Vlaicu et ă ses frferes des terres et des tziganes ă Spinişor, Stîngăcea et Fratoştiţa.
     185.      11 dăcembre 1534 (7043), Buzău. Le vo'ievode Vlad Vintilă confirme ă Slăvilă et â d’autres une terre ă Sibiceu, aprfes jugement.
     186.      18 dăcembre 1534 (7043), Tîrgovişte. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre de Tismana des villages, des emplacements d’anciens villages et des âtangs.
     187.      27 dâcembre 1534 (7043), Bucarest. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre de Cozia plusieurs ătangs avec leurs revenus, aprfes jugement, ainsi que Ies villages de Cărărenii et Luminenii.
     188.      11 j a n v i e r 1535 (7043). Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Bistritza le village de Corlate en âchange de la viile de Tismana dont il fait don au mo-nastfere de Tismana.
     189.      19 j a n v i e r 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme â Cană, Gîciul, Vlad et Muşa des terres â Negoşina, Criveala et Cernăteşti.
     190.      27 marş 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme â l’eveche de Buzău un vignoble et un verger, dons du moine Vasilie.
     191.     29 marş 1535 (7043). Le voîâvode Vlad Vintilă confirme au „joupan“ Stoica de Văcăreşti des terres ă Corbi et ă Văcăreşti.
     192.      30 marş 1535 (7043), Tîrgovişte. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Tismana le droit d’etre le seul â pâcher dans Ies eaux de la riviăre de Tismana et de faire paître ses bestiaux, depuis le village ă la montagne.
     193.      31 marş 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă fait don au monastfere de Cozia de terres â Lieşti et Pleşile Hotăranilor.
     194.      ler a v r i 1 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme ă l’ăvechă de Rîmnic des terres â Poieni, Frăsinet et Cacova, des moulins, un vignoble et des tziganes.
     196.      10 a v r i 1 1535 (7043), Tîrgovişte. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au monastăre d’Argeş des moulins â Berileşti, sur la Ialomiţa, aprfes jugement. De meme il fait don du village de Fălcoi, en ăchange du village de Seoaşul, qu’il donne ă l’archevăchă mătropolitain de Tîrgovişte.
     196.      18 a v r i 1 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Vlad Vintilă confirme au spathaire Dan et â ses parents le village de Ciurileşti, aprfes jugement.
     197. 7 mai 1535 (7043), Buzău. Le voiâvode Vlad Vintilă fait don ă l’âvâchâ de Buzău de terres ă Pîrscoveni et Cucuteni et lui confirme une terre ă Groşani, don du „ban“ Toma.
     198.15 mai 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Vlad Vintilă confirme â Vlad et â Stanciu une terre ă Vlădeşti.
     199.      5 j u i n 1535 (7043), Slatina. Le voîevode Vlad Vintilă confirme au monastfere de Koutloumouz du mont Athos des terres ă Uibăreşti, aprăs jugement.
     200.      7 j u i n 1535 (7043). Le voîăvode Vlad Vintilă confirme au „pîrcălab“ Fîrtat des terres â Lăleşti, Drăgăşani et Murgeşti, aprăs jugement.
XXXI
www.dacoromanica.ro
     201.      10 juin 1535 (7043), Crai-o va. Le vo'iâvode Vlad Vintilă confirme â Braţul et â d’autres des terres ă Drăghiceni, Valea lui Soare et Lihăceni.
     202.      12 j u i 11 e t 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu Paisie fait don au grand logothete Vlaicu et au «postelnic » Detco de plusieurs emplacements d’anciens villages.
     208.      13 <j u i 11 e t> 1535 (7043), Bucarest. Le vo'iâvode Radu Paisie confirme â Dragomir et â d’autres une terre â Brătienii de Sus.
     204.      22 juillet 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu Paisie fait don au logothăte Ţalapi de plusieurs emplacements d’anciens villages, domaine princier, pour avoir fidMement servi dans des pays âtrangers.
     205.      30 juillet 1535 (7043), Tîrgovişte. Le voîâvode Radu Paisie confirme â Şerb et â d’autres des terres â Negraşii de Sus et Negraşii de Jos, Bodineşti, Costeşti, Borobeni, Romanaţii Costei et Bărbăteşti.
     206.     9 a o 0 t 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iâvode Radu Paisie confirme au «vornic» Detco et â ses frăres la terre dite Ungureni, aprăs jugement.
     207.      30 a o 0 t 1535 (7043), Tîrgovişte. Le voi'evode Radu Paisie confirme â Vlad et â ses frăres Neagoe et Comşa une terre â Zorileşti, ainsi que l’affrârissement avec Dragomir.
     208.      ler septembre 1535 (7043), Tîrgovişte. Le vo'iăvode Radu Paisie confirme au monastăre de Govora le village de Plopul, aprăs jugements.
     209.      ler septembre 1535 (7044), Tîrgovişte. Le voîăvode Radu Paisie cofnirme l’affrferement fait par Ies frferes Radu et Stoian sur leur terre de Stroeşti â leur oncle Ion de Stoiceşti, qui Ies afrăre sur son betail.
     210.      9 septembre 1535 (7044), Tîrgovişte. Le voi'evode Radu Paisie confirme au monastăre de Glavacioc le village de Scăeşti et des tziganes, don du « ban » Hamza et de son ăpouse, Slavna.
     211.      24 octobre 1535 (7044), Bucarest. Le voi'ăvode Radu Paisie confirme au grand logothăte Vlaicu des terres â Stăneşti, avec des montagnes, aprăs jugement, ainsi que des familles de tziganes.
     212.      28 octobre 1535 (7043), Bucarest. Le voîăvode Radu Paisie confirme au monastăre de Govora plusieurs ătangs, don du voîăvode Vlad le Moine. (Photocopie en annexe, pl. XX).
     218. 23 novembre 1535 (7044), Bucarest. Le voi'ăvode Radu Paisie confirme au «postelnic * Mihnea une terre â Bădeni et des tziganes.
     214.      10 decembre 1535 (7044). Le voîăvode Radu Paisie confirme au mo-nastfere d’Argeş une terre â Tătari, aprfes jugement.
     215.      11 dicembre 1535 (7044), Bucarest. Le voîăvode Radu Paisie confirme au monastăre des Saints Archanges Ies villages de Vlădeşti, de Buneşti et d’Urluieşti, des vignobles â Copăceni et des tziganes, dons de plusieurs boyards au monastăre.
                                DOCUMENTS DOUTEUX
     Â. 22 mai <1532>, Bucarest. Le voîăvode Vlad le Noye confirme â Bolea et ă Ion la terre de Plăcicoiul.
     B. 23 mai <1534> Bucarest. Le voîăvode Vlad Vintilă confirme â Stan Sturza et â d’autres une terre â Studina de Jos.
XXXII
www.dacoromanica.ro
             DOCUMENTE
                                             l
<1526—1528 aprilie 4>.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vintilă portar şi surorii lui, Sora, mai multe sate, munţi şi ţigani, în urma unor judecăţi.
       t AJhaocthio eotkhio, Îw PiAyA EOHEOAa h rocnoAHH-k b-rcoh simah Jîrrpw-eaaxYhckoh, chhk np-kAOEparo h BEAHKaro <PaAVA KOHROAa. AaBdT rocnoACTEO mh elfi noRiAtHVi rocnoACTsa mh> K$naH$ Ehhthas nopTap# h ck chhoeh iro, iahko m$ Eopk AdCT, h cicTpa iro no ha» Gopa, chkojki Aa hm ict ciAa no hme...> 4*8-pllflH1 * 3 BTiCHX H IVT Gc)AOEII(1H TpH AfA0Bf H WT A*A IIllpB#AOE A*a A,K#AWK K-KCa H wt <...EhhthaS> nopTap wt k-k ahhh Bacapana ROHROAa h EpagigiH e-rch h Kp*K-niifiH R-kCH h K-kMnoA8nuaH8A e-kch h KTaAtnoA<#HgtHH...> BtcH h naaHHHa $gpti|ioM KTkCa h fiHTtpa B-kca h Kp'h.nntiHH Hora Ko3iB.. .. A°P« 8 KaAUH A#mie h wt EmaHH Kapi KOAHKO et Kf HSEpaTH HH)f A<a H WT CIAO H WT < . . . . nAaHHHO.
       <H ai^Hranu, na ha».. ..> h Tohiioa ck a'Mmh ch h Gt^eSa c-k a^^mh ch h dflaivk c-K a^^mh ck. IIohhki hm c8t CTapi h <npaEi wmhhc h a‘AHH!>.
       <fl noTOAl np-kiui ef> Ehhtha'k nopTap h cicTpa iro Gopa npiA rocnoACTKO mh ctc aH(\)r(H ch, chhoeh ITkTpoE, no hmi <....H>MaTH e*kcc ehiiic nHcanf h aiţuraHH KaKO Ad HMa»T h whh a*a ciiC uihhmh wkoao <....cfCTpa> fro Gopa. Ttpf HSEaAHU» khhph noKOHHora PaAyaa EOHEOAa, poAlTWk rocnoACTBa a\h h khhph iHHXH-k KO<HEOAa.. .. > h khhp Bacapac eoheoaS kako ci ict eh a WTM’fcTHSA xgnJH
Hfcr# Bpara wt chhoeh ch, wt n-kTp# h wt Kp-kCTlfaH---------- h wt hhj cimi, kako
Aa MJT-fcjf Ad HC HMaiOT HH IAHH Ad Hl HMaT WT HHJf HaA CHfX CfAdX H K°Ma-T«x_____ as }K8naH Bpara H*p8, KaKO Ad c#t npoKAtTH koh xol»,tT hhm Ad™ wt
       1  De aici înainte s-a scris cu chinovar între rînduri următorul text:
                         Ai <CT HX*« O C( 1-bAiTH nOACSilT BKO C«Ad Cil» BXCd BklUlf PlHIHarO EhhThAd noprapa, no IX
CirAd HdCTd-’ H «Al rOCnOAAPlM 3«AtA«<---BXC1 >dUld CX POAHIUH «ro H BX3AUIA «XC» HdCT mohacthpckSio.
Ex AKHdiKI îw Md@(d EdCdPdIU «OISOAkl, KA ««A’bpH WT-----------BklUI< BXCIO----- KW)C "Pxakl)f KTHTOPUX
AdPOBdX cIaîki hipbiho nHCdAlt cb<a«t«ab8hijjii» chu«. HcnHcag d3, %APHip« HxciSpia btop<h Awro$rr>.
3 — Documente-România — c. 377                                                                         1
www.dacoromanica.ro
CHf)f KOAUTIJf BHUIi <p(H(HHI . . . . > H WT HHfJf |}K( E'h3MnHUJt Ha TOCnO^a Eord H cnaca Hdimro ÎHcyca XpHCTd, kp-ke irw Ha HHjf h Ha HfAtX «x k-k BfcKH, a/HHH.. . •
       . ...jKSnaH Ehhtha-e nopTap h cicTpa rro, Gopa koh wt hhx yoi|JtT a<*th hah
WT CHH08H Hy WT.. •• KOAHKO CI Kf H3EpdTH WT HHJf nat/UlH WT CHIJf KOMdTfX KHUJf nHCdHtx A*     npoKAfTH.. . .jKSnaHa Bpara Htra h ocpdMOTHUJl h wckoeouu
sa KpaA® KdK© (ct h 8 AP^fX1 rocnoAapfX • • • • h JKgndH Ehhtha'k nopTap k-k ai»hh pecnoACT^a a\h; a r©cn©AcTKo mh TdKOJKAfpn kha*X KdKo «ct rauit.. •• wct-ibhx ne t«X KHHrtx np'bJKAHHjfi rocnoAax^ KdKo (ct SnHCdH©.
       Gir© paAT, AM®X- ■ ■ ■ h nptBH8KOA\ hm. H sape <ko>m8 ci caShht nptJKAi c-kai-
p-hT WT CHHOEH EHHTHATi H WT. . . .
       Gexe CEtAtTlAH.. .. <%g>naH ITp-keSa sau biahkh KpaafECKH <h wSimh.. ..> PdAYA bhkujh AWPW^tT biahkh .... h jKSndH T8a®P e£ahkh .... ctoahhk h A,parHH KOMHC H EaAt H illHYHt BtAHlţH nOCTfAHHl^H.... HcnpaEHHK, EdAdSp AOrO^tT.
     t îw PaAya BWJBWAa, aihaoctYa eojkTa rocnoAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui <Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele), jupanului Vintilă portar şi cu fiii lui, cîţi ii va da Dumnezeu şi surorii lui, anume Sora, <ca să le fie satele, anume) Fureştii toţi şi din Odobeşti trei părţi şi din parte lui Şerbul, partea lui Devul toată şi din <...lui Vintilă) portar din zilele lui Basarab voievod; şi Brăgeştii toţi şi Cîrpeştii toţi şi Cîmpu<lungeni ...) toţi şi muntele Fureştilor tot şi Vitera toată şi Cîmpulungeanul tot şi Piciorul Caprei..., pînă la Piatra lui Duma şi din Beceani, oricît se va alege partea lor şi din sat şi din <munţi>.
     <Şi ţiganii, anume: ...) şi Goiciul, cu copiii săi şi Sîrbul cu copiii săi şi Maţea cu copiii săi. Pentru că le sînt vechi <şi drepte ocine, dedine).
     <Iar după aceea), s-au pîrît Vintilă portar şi sora lui, Sora, înaintea domniei mele cu nepoţii lor, fiii lui Pătru, anume... să aibă toate cele mai sus scrise şi ţiganii, <ca să) aibă şi ei parte cu dînşii deopotrivă, ... <sora lui), Sora. Deci, au arătat cartea răposatului Radul voievod, părintele domniei mele şi cartea lui Mihnea voievod ... şi cartea lui Basarab voievod, că s-a lepădat jupan Neagu Braga de fiii săi, de Pătru şi de Cîrstian ... şi de seminţia lor, ca să nu aibă niciun amestec, niciunul dintre dînşii să nu aibă din acele sate şi averi... jupan Braga Neagu, ca să fie blestemaţi care le vor da lor din aceste averi mai sus <zise ...) şi cu aceia care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, în veci, amin.
     ... jupan Vintilă portar şi sora lui, Sora, care dintre dînşii va da, sau dintre fiii lor, din ... cîţi se vor alege din neamul lor, din aceste averi mai sus scrise, aceea să fie blestemaţi... pe jupan Braga Neagu şi l-au batjocorit şi l-au smuls de barbă, precum este şi la alţi domni ... şi jupan Vintilă portar în zilele domniei mele. Iar domnia mea deasemenea am văzut cum este <scris> mai sus, ... am lăsat după acele cărţi ale domnilor dinainte, precum este scris.
     De aceea, am dat <şi domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor) şi strănepoţilor lor. Şi oricui i se va întîmpla mai înainte moarte, dintre fiii lui Vintilă şi dintre ...
2
www.dacoromanica.ro
      Iată martori: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi... jupan Radul fost mare logofăt şi jupan Tudor <mare logofăt) ... stolnic şi Drăghici comis şi Badea şi Mihnea mari postelnici... Ispravnic, Balaur logofăt... t Io Radul voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
      <însemnare din secolul XVII, peste rîndurile 3-5 din text, cu cerneală roşie): Să fie ştiut celor ce li se cuvine a şti despre aceasta, că toate aceste sate ale mai sus zisului Vintilă portar, cînd a ajuns el domn ţării, s-au sculat rudele lui şi au luat toată partea mănăstirii. Deci, în zilele lui Matei Basarab voievod, 24 de boieri au descoperit toată <ocina> pe care primii ctitori au dăruit-o. Şi aceasta prin scriere roşie se adevereşte astfel. Am scris eu, Udrişte Năsturel, al doilea <logofăt>.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 278 (Ep. Buzău, XXXVII/1).
          Orig., perg., rupt, lipsă o treime, pecete timbrată.
          Cu O trad. din 1850.
          Datat după domn şi sfat: data ar putea fi extinsă şi asupra anului 1525 inceptnd
          cu luna septembrie.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 19—20 sub <1526 iulie—decembrie).
                                          2
1526   (7034) ianuarie 7, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra, dăruită de Ţigânuşa.
        t fllHAOCTf» BO>K'flO, îw PiA\fA BOHBOAa H rOCnOAHHh KTvCOH SfMAH £rrpO-
kajxYhckoh, chhtv KMHMro h nptAOKpdro PiAYA bohboa*. A^t pooioactbo am
CMC nOKlrttHHf rOCnOACTK‘i A\H CBtTOAAS AtOHaCTHpS HapHU,afMH FaTvBTiMWB, HA*>K( (CT XPiM H WBHTtrtH nptCBtTtH, MHCT010 H nptGAarOCAOBfcHOlO BAa A^HOIH H3UI( BorC'pOAl’U,f H npHCHO A^KOIO fllapHf H CAaBHOK» (H GAarOBtl4J(HH( H MhCTHtHUJOA\S WTltS frSMfH» VfpdlOHdX Gasa H BTvC(A\ CBtTGJM H GO>K(CTBHHM HHOKWAt >KSbSI4J(M rti CB'kToio auctS t^io»1, raKowe A& HiH {ct Bape koahko 68AfT 8 Htrpa npasH Afrt IţHrTvHguiW wt nocBSA* koah<k>1o {CT X^Tap ktrp(B, noH(>K( [noH(>K(] a\S cSt EH Al IţHPTvHSUKH CTapt H npaBt WMHHt H A^A^HO1.
        ă noTWAi IţHrivHSuia, wh ch (ct Saojkha an(nc((M ch na a bhuk p(h(hoio wmh-hS, bko Aa m<8 c8t>x Hac/vkAHHU,H no h(a\S, a wh Aa HA\aT noM(CTK h noKoio wt HHX- A wh HHK0( nOA3S HtCT <HA\aA>1 WT CBOHX CH aH(nC(H, h8 BTv AVfeCTt no4(-cth h noKoio ropMaHun ctSa h H(n<0K0io h hh mh>1aocth. TaKO IţHr’hHSuia wt Bp-bM( oK( (CT cHit( BHAt, a wh npYHA* np(A rocnoACTBa aih <K8nno>K( CTkC o^ohx CH aH(nC(H H HSBaAHB HX WT BTvC(X (Mg WMHH(, aH8 Bap( KOAHKO (CT H(P0B A*A <WT Htp>1pa npHAOJKH CB( H AaAf k-g cstTH aiohacthp Fatvbtvmws wt np(A pocnoACTsa A\H, BKO Aa (CT CR-feTOAlS <MOHaC>1THp8 Biv SKptnA(HH( H GO>K(CTB|HHA* HHOKWAt R"k J1HHJH H nOKOlO, a H(m8 H POaVt(AHM (AlS B<-b>MHO( BTvCnOA\HHdHHf.
       1 Loc rupt.
3
www.dacoromanica.ro
                   Gir© pmYj AM*X h rocnoACTRo mh CRtTOMS mohacthpS h wTiţg irgMfHg
            H R1CIM EpATGIM, HKO HM C»T RTk WMHHtS H U^ARS H HH IVT K©P«5KI HlnOTTiKHO'
KiHi (> R-bKH, no piu rocnoACTRj mh.
       Gi H CKiA^TiAHi nOCTJKA-blM POCnOACTKO MH: JKglIAH IIpi^SA EAH KpAAIRCK©-m8 h jkSiiah ^pjrm ehkijji a^ophhkS h jkBiiah fllAHt IIipijjahSa akophhk h JKgiMH PdAVA EHRUIi AOrO$IT H KSlIAH ©IWA©P AOPC>4ifT H HtrOi KHCTHjp H ^PJPOMHP cnjTjp h PaaVa ncxAPHHK h PaaVa komhc h IIIfpEJH ctoahhk h Eja^ H ^pjp8a eiah-
IţH nOCTiAHHIţH.
       H AS, Tat8a, i»C X8AOf P8K nHCAX E'R HACTOAHH rpAA Tp’hPOKHItll, MtCfl^A PCHApYC 3 AlkHH, Klk A-bT xSAA-
       HcnpAEHHK, ElkAASp AOPO^fT.
       ţ îw PaAVA EWiEWAA, MHAOCTHA EOîKYA POCnOAHHTk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Glăvăciov, unde este hramul şi lăcaşul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei blagoveştenii şi preacinstitului părinte, egumenului ieromonah Sava şi tuturor sfinţilor şi dumnezeieştilor călugări, care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie, cît va fi în Neagra partea dreaptă a Ţigănuşei, de pretutindeni, cît este hotarul Neagrăi, pentru că au fost ale Ţigănuşei vechi şi drepte ocine şi dedine.
     Iar apoi, Ţigănuşa, el şi-a aşezat pe nepoţii săi peste mai sus zisa ocină, ca să-i fie moştenitori după el, iar el să aibă cinste şi odihnă de la ei. Iar el nici un folos n-a avut de la nepoţii săi, ci în loc de cinste şi odihnă, cea mai amarnică defăimare şi neodihnă şi nici o milă. Astfel Ţigănuşa, de vreme ce a văzut aşa, iar el a venit înaintea domniei mele împreună cu nepoţii săi şi scoţîndu-i din toate ocinile lui, însă, cît este partea lui din Neagra, le-a dăruit toate şi le-a dat sfintei mănăstiri Glăvăciov, înaintea domniei mele, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi odihnă, iar lui şi părinţilor lui de veşnică pomenire.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri şi părintelui egumen şi tuturor fraţilor, să le fie lor de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins în veci, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşanul vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Theodor logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Radul paharnic şi Radul comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici.
     Şi eu, Tatul, care cu mina slabă am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 7 zile, în anul 7034 <1526>. Ispravnic, Balaur logofăt.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 299 (Glavacioc, IV/3).
         Orig., hîrtie (22 x 29), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1952; altă trad. ibidem, ms. 223, f. lOv—11.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 1-2. Facs. Ibidem, 419.
4
www.dacoromanica.ro
3
<1526> ianuarie 7.
             Radu de la Afumaţi voievod porunceşte lui Puţa din Neagra să dea lui Sava egumenul de la m-rea Glavacioc cartea de înfrăţire cu Tigănuşa.
       t Aîhaocthw BoatffK, <îw PdAyA ko>1ik«A‘1 h rocnoAHHk. IIhiuit rocnoACTRO
MH TfSf, n&ţo WT H-brpd H T4K03H TH POBOpHAt rOCnOACTKO AIH K4KO g <4dC>1 MIO KiUI 83PHTI CHK5 KHfrS POCIIOACTBA MH, 4 TH 8 T0M3H MdC IMfA4UJ Tfpf A4B4UJ (A<HX8 K>1HHr8 l|IO (C<T> IV gMHHHA CK lţHr”fcH8UJ4 34 BP4TCTEO 8 pSKg IVTlţy irSAMH» <6>14B( WT rA’kB'KMOr. H A<> H* 8MHHHUJ HHK4KO, Hg fl,i IO AdW, nOHIJKI AOEP» Ai SH4HTi «<JK>1t nO 3A0 IVT TfEf HfKf I14THT HH fAHH HAOBfKg. H 4 HHO HfKf BHTH, nO pf4 POCnOACTKd AUf.
       Hcnp4BHHK, EdAdSp AOPOfjffT.
       IIhc rfHdpYf s akhti.
       t îw Paava sivfBivAd, mhaoctYa eokYa rocnoAHH’K.
      t Din mila lui Dumnezeu, <Io Radul)1 voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Puţo de la Neagra şi astfel îţi vorbeşte domnia mea: în ceasul în care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu în acel <ceas>1 să cauţi să dai o carte ce ai făcut-o cu Ţigănuşa, de frăţie, la mina părintelui egumen Sava de la Glavacioc. Şi să nu faci în alt chip, ci să i-o dai, pentru că bine să ştii că mai rău decît tine nu va păţi nici un om. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Balaur logofăt.
      Scris ianuarie 7 zile.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 280 (Glavacioc, IV/9).
          Orig., hîrtie (20 x 29), pecete aplicată.
          Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 223, f. 13v.
          Datat după actul anterior.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 2. Facs. Ibidem, 418.
                              4
1526   (7034) februarie 6, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii Muşeteşti sălaşe de ţigani.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domnii a toată ţara Ungro-vlahii, fiiul bunului şi marelui Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce să numeşte Muşeteştii, unde iaste
       1 Loc rupt.
5
www.dacoromanica.ro
hramul preasfintei, preacuratei, preablagoslovitei stăpînii noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioarii Măriei, cinstita ei adormire, ca să fie sălaşe de ţigani, anume Badea cu fii lui şi Dădui cu fii lui, feciorii lu Gote şi Nica cu fraţii lui şi cu fii lui, feciorii lui Hină. Pentru că aceşti ţigani ce sînt zişi mai sus au fost ai domnii mele şi domnia mea i-am adaos sfintei mănăstiri de la Muşeteşti ca să fie ei de întărire, iar domnii mele şi răposaţilor părinţilor domnii mele să-mi fie spre vecinică pomenire nesfîrşită, în vdci.
     Pentru aceia, aceşti ţigani ce sînt scrişi mai sus, ai domnii mele, i-am dat domnia mea sfintei mănăstiri şi fraţilor carii lăcuesc în sfînta mănăstire de la Muşeteşti, ca să le fie lor moşie şi ohabnică şi vecinică şi de niminea să nu aibă nici o supărare, după porunca domnii mele.
     Iată şi mărturii am pus domnia mea: jupan Pîrvul ban Craiovei i jupan Drăghici vel dvornic i jupan Radu logofăt i Neagoe vistier i Dragomir spatar i Radul al Danciului comis i Peia portar i Radul paharnic, Şărban stolnic i Giura i Badea marii postelnici.
     Şi am scris eu, Vişan, în cetatea Tîrgoviştii, în luna lui fevruar în 6 zile, leat 7034 <1526).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209, f. 404.
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R., B., 2-3.
                                   5
1626 (7034) martie <1>, Tîrgovişte.
                          Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voico ocină la Hăeşti.
       t AlHAOCTfW E<0»K'ffK>, îw PiAYA KOHKOA<* H POCnOAHHTi KTiCOH SEA\AH £<rrppOKA4X'>THCKOH, CHHTi npiAOSpdrO PiAyM KOHKOAf- A<*K4T POCnOACTKO AtH cit noKCA-kHTf rocnoACTKd <a\h> cA$r$ rocnoACTK4 a\h IIohko h cec chhokhav ch no hau
Gt4H H EAHIţH Alg KfT A<*CT <Borh>, BKOJKE A<* HAI fCT 3 XliIlţlM Kdpf KOAHKO HfrOK
A(A BEC, nOHEJKE AtS ICT <CT4p4 H> np4B4 WMHH4........... H 13 ... . BE UMJHH*..........
4  IVMHH4...... A<> ECT A*M<M CH>....         4 APS™ HH^TO <A4 HE HAt4T> METfcjfb
H4A BHUJE WUHHf. H HH WT KOPMKE HEnOTTiKHOBEHO, no <WpH3A\S rOCnOA>CTK4 A\H.
       GeEAEtEaYe: JK&ldH ITePKŞA KP4EBECk8a H >K8n4H AP^HM <BEA AKOP>HHK H >KŞ-n4H PiAYA KfAHKH AOPOj|sET H HtrOE KHCTHiap H APAr<OA\Hp C>ndTdp H PiAYA ni-JfdpHHK H P4AVa KOAAHC H EdAt H Kp’HCTHiaH BEAHIţH nOCTEAHHIţH. Hcnp4KHHK, E4pE8A np'EK'EAAE.
       IIhC Biv Tp'kPOKHlJlE, AVfeCElţd A\4PtTE <i> A(Hk, BT» A^T xSAA-ţ îw PdAVa BWCKWA4, AUHAOCtYa KOJKTa rOCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei <mele> slugii domniei mele Voico şi cu fiii săi, Stan şi cîţi îi va mai da <Dumnezeu>, ca să le fie la Hăeşti ori cît este partea lui, toată, pentru că îi este <veche şi> dreaptă ocină........de ocină......iar ocina......să fie acopii-
6
www.dacoromanica.ro
lor <săi>.... iar altul nimeni <să nu aibă) amestec pe ocinile de mai sus.
Şi de nimeni neatins, după <porunca> domniei mele.
     Martori: jupan Pîrvul Craiovescul şi jupan Drăghici <mare> vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Radul paharnic şi Radul comis şi Badea şi Cîrstian mari postelnici. Ispravnic, Bar-bul pîrcălab.
     Scris în Tîrgovişte, luna martie <1> zi, în anul 7034 <1526).
     | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., Doc. munteneşti, 1/2.
         Orig-, hîrtie (28 X 21,5), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Slav şi trad. Soveja, Acte inedite, 43—44.
                                    6
1526   (7034) martie 31, Tîrgovişte.
                            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora sălaşe de ţigani. f /HHrtocTf» rojkhw, Kw P<UVrt kohkwai h rocnoAHHh ktiCoh s(Aiah £rrpw-
RAIJfHHCKOH, CHHh KEAHKJPO H A0EP<lr® PMYa1 &OHKWA<». AiiiT COCnOACTKO A\H cYe nOSEAtHHE rOCnOACTK<i A\H CRtTOAlS AlOlldCTHpS 30K0A\dP0 POKOpd, HAt%( fCT JfpdAl H WKHTtAW nptuHCTHf H np’tîEAjrocAOKfH'bH kajahhhhe Hiuif EoropoAHUE H npOCHOA^Kl dlapîf HHCTHOE H CAdSHOE EH 8CMHHE, IZK02KE fi,i Al8 fCT dlţHrdHH no HAlE : AdA Ch AElţdAl CH H KoCTk Ch CHHOKH CH H E^A^ d» CHHOKH CH H Eli ah ia H AP#** EaiA'b C-h CHHOKH CH H fldA H EdA* H KoCTfc H ©A4K H /^IHHIOA H CHHORE KoCTEH C"h A*‘ IţdAHH CH H EJA^ H P<«AVA H AM8A H XpgCAH, nOHEJKE KHUIE I1HCAHH dlţHPJHH HJf npH-AOJKH AtOHAX’Hia AldPAdAHHd 8 CK-bTH AlOHdCTHp CKOH PA/tf A8ulf-
                     H nAKi a*1 ais ect (ahh meaea anHPdHH no ha\e HahSka ch a^aih ch haieiiem
r*HA H T<!HK4 H IldpdCKHRd, dAH A«PH K8A*T A\OHd)(HE flldrAdAHHd K"h JKHKEJf A<* "8 CgT HEHHE HJ nOTP'bBS dUHrdHH HahSKA C'h CHHOKH CH, A no ChAip'hTH dJdrA<*AHHE ndKH dlţHPdHH A<* C8t CR-feTOA\8 AHOHdCTHpS-
       H ndKH A<t Al8 fCT CK’bTOAlS AHOHiCTHpS EAHH HEAEA dUHrdHH HAlEHEAI IIEHA Ch CHHOKH CH HdHŞKd H fllsUldT H PdA\fA H Kocrk H EdA’fe» nOHEJKE H nOK8nH TEr8AlEH Awpoecx» WT AlOHd^Hia tlldrAdAHHd 3A xT acnpY.
       6epo pdAÎ H rocnoACTKO ahh AM0)! CK’bTOAiS AiOH4CTHp8 Tokop8, okojke fl,& Al8 ECT R"h WHHH8 H K"h WX'dKg H HH WT KOPOJKE HEnOTAKHOREHHO, npE3 pEH POCnOA” CTKd AHH.
       dlfJEME H CREAHTEAH nOCTdKHAl POCnOACTKO /HH : >K8ndH8 IIpTiRSA KEAHKH KdH KpdAEKCKH H JKSndH dJdHt IlEpUldH KEAHKH AKOpHHK H >K8ndH T8AOP KfAHKH AOrOtJSET H JKgndH HtPOE RHCTHtap H APilr®'HHP CndTdp H PdAVA HEJfdpHHK H IIlEpEdH CTOAHHK H AP^HH KOAIHC H EdA"t H AP‘lr8rt REAHI^H nOCTEAHHHH- HcnpdKHHK, EdAd8p AOrOt^fT. IIhc /HtCEltd AldpTIE Âî A^HT» R'h rPM Tp-hrORHipt, K-h AtT xSAA-t îw PdAVA RWEKWAd, AIHAOCTHA EOJKl'/ît POCnOAHHh.
7
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri ce se cheamă Govora, unde este hramul şi lăcaşul preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei şi slăvitei ei uspenii, ca să-i fie ţiganii, anume: Lai cu copiii săi şi Costea cu fiii săi şi Bădea cu fiii săi şi Bădia şi alt Bădea cu fiii săi şi Lalu şi Badea şi Costea şi Slav şi Danciul şi fiii lui Costea cu copiii lor şi Badea şi Radul şi Dădui şi Hrusan; pentru că mai sus scrişii ţigani i-a dăruit monahia Magdalina sfintei mănăstiri pentru sufletul său. Şi iar să-i fie un sălaş de ţigani, anume Nanuca cu copiii săi, anume Găcea şi Taica şi Paraschiva. Insă cît va fi monahia Magdalina Intre vii, să fie pentru trebuinţa ei ţiganca Nanuca cu fiii săi, iar după moartea Magdalinei, iarăşi să fie ţiganii ai sfintei mănăstiri.
     Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani, anume Pecea cu fiii săi, Nanuca şi Muşat şi Radul şi Lai şi Costea şi Badea, pentru că i-a cumpărat egumenul Dorotei de la monahia Magdalina, pentru 5 000 aspri.
     De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri Govora, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, peste spusa domniei mele.
     încă şi martori am pus domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Manea Perşanu mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Radul paharnic şi Şerban stolnic şi Dră-ghici comis şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Balaur logofăt. Scris în luna martie 31 zile, In cetatea Tîrgovişte, în anul 7034 <1526). t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 281 (Govora, XXV/2).
          Orig., perg. (30,5 x 35,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1797; altă trad. ibidem, ms. 447, f. 401.
          EDIŢII. Trad.             3.
                                    7
1526  (7034) aprilie 1, Bucureşti.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi la Dunăre.
       ţ AIhaocthio BMKHio. îw Pi\\fA roieoaa H rocnoAHHii KiccoH simah ifrrpo-KAAJfHHCKOH; CHHTi RIAHKirO H np-bA*6PArO PMVAI KOIKOA*-               rOCnOACTRO MH
elf noaiA-kHYl rocnoACTRd mh cRbTOAt» mohacthp* HjpHiţjiAuro THCM-biu, xpamoki
H WKHT-bAlO CB-brbH np-felHCTbH H nptBAarOCAOBfH'kH BAAAHtHIţf HAUJOH BoropOAHUI h npHCHO a^kh dl aphb h ifcniaro h CAdExaro ia 8cntxfr H hjctjshhkS h smhtIA» CAORICXdrO CTdAA XpHCTORA HIpAMXJJf (SyRCTPATHI H R-kCfc BpdTHIM, lAHIţH C8T R'k CBtrTHH MOHdCTHpg, A'JKAT r0Cn0AcTK0 mh RAMA KdAd^dTg, I2K0SKI Ai HM^C8t K'k IVMHHg H R'fc WJfdRS. H A^ 83HMAIT RAAtS WT KdAdi|*AT: WT K»H, dCfipH S H WT ROAd, ACIipH r H WT KpAKd, ACIipH B H WT A&* WElţl, ACnpjJ H WT RP’bŢHUJA I1IUIHH-Iţl, R ACIipH H WT CTO KpglUlţH, F KpSlUlţH, WT R03IAHHHI RHX0, ACIipH T*
8
www.dacoromanica.ro
       Ehctpiu h EtAo Eaat8 h DaattvHK c8t wmhhS h wpB8 h A"tAHh8 : u»a Y
pHB, 7 pHB$. H WT TSia MAKAp MAAO BAATO, AtAKApS KCAHKO, A<> KjAA^ATA, WT Y pHB, 7 pHSg. H HA TAH BAATA, 1(10 JfTfT COAHT Clv KOpABH, WT KOpABA ACIipH A WT HACAA> ff <«CnpH, WT KOAA A ACIipH, WT TOBAp HA KOH», ACIipH 7. H BAATO WT Ka" AUHH, WT Ţ PHB, 7- ©T EaATHI^S A® G(B(pHHA, MAKAP MAAO KAATO HAH rOAtlMO. WT Y PHB, 7.
       BipOKf 3AKAHHAHY| (lOCTABA'kCT rOClIOACTBO MH KAKO no ClvMpivTH rOCnOACTKA mh Koro H3B(pfT rocnoAK EorK bhth roenoAApik Eaaujkoh 3ia\aw wt cp’KAHHHiro nAOAA rocnoACTKA MH hah wt ckpoahhkh rocnoACTBA mh hah, no rp-kctjf HAUiHjf, WT HHOnAtHHHHK, A* A1{1( nOHfTlT H STBP’KAHT cYf nOBCA'kHYC P0CI10ACTKA A\H, TOPO rocnoAK Eopk a<* BtbptvAHt h noMTtT h ctv)(pahht b-k tociioacteo (ro. fliptAH no-nip(T H HtnoiTtT H Hf gTKpTvAHT, topo rocnoAK fiorK A* non(p(T (PO H noepAMHT H »BH(T 3AC TtAOAt, A BTv E'KAHPHJf KtlVb ASUlf (PO. H A<* HMAT gMfCTHIO C-fc, HSA<K> H CTv flpHIAM, CTv HHtMH I)$AtHA HJK( BrK3rKnHUl( HA TOCnOAA EorA H CnACA HAUlfPO îycUCJ XpHCTA H KpivB IrO HA HHJf H HA 4(A0Jf H)(, QKOXtt H B'KA*T K-fe Kt-KH, A/HHH.
       ©Hf CgT CBIA^TiAHI: JKgflAH IIpTvKSA BAH KpAAIOBCKH H JK8IIAH /V,pArH4 KfrtHKH ABOPHHK H JKSflAH PaAVA BIAHKH AOrO^tT H /^PATOMHP enATJp H H-krol KHCTHtap H PaAVA KOA\HC H PaAVA m^ApHHK H nilpEAH CTOAHHK H EaA^ H KpTvCTHlAH B(AHlţH IlOCTIAHHIţH. HenpASHHK, EAAASP AOPO$IT.
      llHC /Htcllţj AnpHAHI 7 AbHH, Biv PPAA E8K8p(ipH, Biv AtT 3AA-f îw Pa ava bwibwaa, awaoctYa eojkYa pocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramul şi lăcaşul sfintei, preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi nastavni-cului şi învăţătorului turmei celei cuvîntătoare a lui Hristos şi ieromonahului Eustratie şi tuturor fraţilor cîţi sînt în sfînta mănăstire, dă domnia mea vama Calafatului, să le fie de ocină şi de ohabă. Şi să ia vamă de la Calafat: de cal, 6 aspri şi de bou, 3 aspri şi de vacă, 2 aspri şi de două oi, un aspru, de un sac de grîu, 2 aspri şi de o sută de bolovani <de sare>, 3 bolovani, de butoiul de vin, 10 aspri.
      Bistreţul şi Balta Albă şi Platăţu sînt ocine şi ohabă şi dedină: din 10 peşti, un peşte. Şi de aici, pînă la Calafat, fie baltă mică, fie mare, din 10 peşti, 1 peşte. Şi la acele bălţi ce se va săra cu corabia: de corabie, 30 aspri, de luntre, 15 aspri, de car, 4 aspri, de povară pe cal, 2 aspri. Şi balta de la Cameni, din 10 peşti, unul. De la Blatiţa pînă la Severin, fie baltă mică, fie mare, din 10 peşti, unul.
      încă blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul Dumnezeau să fie domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui. Iar dacă va călca şi nu va cinsti şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei,
                                                                                              9
www.dacoromanica.ro
care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sîngele lui asupra lor şi copiilor lor, precum este şi va fi în veci, amin.
     Aceştia sînt martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Dragomir spătar şi Neagoe vistier şi Radul comis şi Radul paharnic şi Şerban stolnic şi Badea şi Cîrstian mari postelnici. Ispravnic, Balaur lcgofăt.
     Scris luna aprilie I-a zi, în cetatea Bucureşti, în anul 7034 <1526).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St., Buc., S.I., nr. 282 (Tismana).
          Orig., perg. (33 x 34), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII ; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 590v—591.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 4.
                                 8
1526  (7034) aprilie 3, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mănăstirilor Glavacioc, Bolin-tinu, Nucet, Strîmbul şi Muşeteşti partea domnească din Balta Doamnei.
      f AIhaocthw eojkhio, jfw PdAV* BOlBOAd h rocnoAHHt eticoh simah £rrpo-
KAdJflHCKOHj CHHB nptAOEpddrO H BIAHKddPO PdAVAd BOfKOAf- AdBdT rocnoACTBo MH Cl'w nOKfAtH'l'W rOCnOACTKd AIH CEtTkl/H H KO>KfCTKfHHHM ItpUtEdAt H U’EHT'fcACX’ AtOHd-CTHpdAt rAdrOAfA\HA\ pATiKTiMOKS H EoAHHTHN# H H8mIT®A\ H 6TptA\B8A8 H /HSuji-til(Joa\, raKOJKf A<) hm e8a{ wt Kaatj rocnojKAHHd aca rocnoACKH, Bdpt koaHko ci JfTlT HSSpdTH rOCnOACKH \tA WT ît pHEH Ă A^ CI g3HMdT TlM CE’fcTHfH MOHdCTH-pdjf TdKO A<l PdSAfAHT KdASrepH TOH pHE$ Hd MfTHpH MfCT. TdJKf TpH «JfCT A^ *CT IAN# A*A PA'KB'KMOBgj APSl’S A*A EoAHHTHHS, APSI’J IfCT HSMlTS, d «JlTBpTkTd MfCT Ad ICT HdA TIH AKf MOHdîTHpdJf, GtPTiMESAS H /HSllJf TflJJO/H, A<1 CH K pd3AfAHT Hd ABOie-
      IIoHDKE IJf IlOMHAOBdJf POCnOACTBO MH HI IVT H’brAf WT KOMdTl AWA" CKHJf, H8 IVT rOCnOACKH KOMdTl, OKI ICT BHA riOCTdBAlHO HJJIJKI WT np-fejKA* NdC BHBUJPrO IlOKOHHOPd EdCipdBd BOlBOAd- G3h ICT E’h3BpdHHA Tdl® A(A BHTH rOCnOACKd, d rOCnOACTKO A\H pdCA\0TpHJf/H0 STEpTiAHTH TlH CBtTHI MOHdCTHpd H HHOKOM OK» E-K HIIO nptBHKdlOT EHTH HMd Eli SKptnAfHÎ'f H BTi nHIJJS, A^HJIJf PdA'f POATtIAIJC rocnoACTBd a\h h pociioactb.1 a\h bimhoio BiiCnoAtHHdHVi.
      Gipo pdAÎ. hm AMCJC h MHAOBdjf h pociioactbo mh, raKOJKl Ad hm ict wmh-
HS H WJfdES H HH IVT KOrOJKI HIIIOTAKHOKIHO H HlIlOpSllilHO H HHKTO A'* MlTlJfdT HdA TfH BHUJI piMIHI KOMdTl, BI3 CJMH KdAtJrlpH, HH BfAHKH CTOAHHK, HH BdHOBH CAŞ-Pl, HH BIAHKOMg AKOPHHKlî, HH HHH HHKTO, nOHIJKI Edpf KTO C| EH IIOKSCHA BdHTOEd-TH HAH SdAPTiHtdTH ipo ICT ACCTOdHÎd npdBAd, TO TdKOKdPO HAOBIKd BIAHKO 3AO HMdT ETiCnpHfTH IVT KTi TOCnOACTEO MH, I3K0JKI HIBTipHHK H np’bCTiRnHHK cTf IlOKl-AtH'fl rocnoACTBd mh-
10
www.dacoromanica.ro
      6ljje>ks h no HdUJHX' wt SAtujHHX npniiJfCTKHio, kopo H3KfptT rocnoAk Eopk BH-th ck HacrttAHHKH no c'kMp'kTH rocnoACTEd a»h ham wt cp'kAfMHaro nrtOA<i rocnoA'
CTKd AIH HrtH WT CkpOAHHKa POCIlOACTBd <MH H/1H no PptCSJf Hdli]H\' WT HHOIlASAtSHHK, Ai dl|J£ nOMTfT H nOHOKHT H STKp'kAHT H CkJfpdHHT CIW nOKfrttHÎf rocnoACTEd mh, TOPO POCnOAk Eopk Ai IlOMSTET H BTKP’kAHT H CkJfpdHHT KT» POCnOACTKf EPO. fll(]S-rtHJKt he noMTET h he nOHOKHT h h£ Step^aht h H£ CkJfpdHET cYs IlOKEiVkHYS POCnOA" CTsa mh, h8 pa3opHT h nopSujHT h nonspET H nocpdMHT, pocnoAk Eopk a<i p<i no* pSUIHT H nonEpET H HE C'kX’P'IHHT H IlOCpdittHT BT» POCnOACTEt EPO H A<l H H/ttdT SMECtTE C-k IlOAOE H Ck ilpHN H C"k Hlltrt\H YO^AEHE E>KE B'k3knHliiE Ha pocnoAd EoPd cnaca HdUJEPO IycScd Xpnrrd, Kp-kB epo Ha NHjf h Ha HEA’tJC «y e>ks ect h BSAfr
B BtKH, c'A\HH-k.
       Geme h ceEaeteaYe nocTdB/vkEM pociioacteo a\h : ft&idH IIp-kESa eeahkh EdH KpaaEBCKH H /^paPHH eheujh abophhk h flldHt beahkh abophhk h PaAVrt khe aopo$et H ©EWAWpk KEAHKH AOPOijSET H ,A,pdPO<MHP CnaTap H HtPOS BHCTHIdp H AdHMWrt nEJfdp-HHK H 4»paPHH KOMHC H IIIfpEdH CTOAHHK H EdA* H /i,pdP8rt EEAHlţH nOCTEAHMl^H.
       H a3-k, n-kASps, e>ke nncaje R-k AHRHt ppdAt Tp-BPosnipE, MtcEiţd anpHaVs F AkHk, ETk a-kT x3aA-
       t îw PaAVrt BWEBlVAd, AtHaOCTÎA EOJKYa POCnOAHH-k.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintelor şi dumnezeieştilor biserici şi lăcaşului mănăstirilor numite Glăvăciov şi Bolintin şi Nucet şi Strîmbul şi Muşăteşti, ca să le fie lor din Balta Doamnei partea domnească, ori cît se va alege partea domnească, din 20 peşti, 4 peşti, ca să ia acele sfinte mănăstiri astfel, ca să împartă călugării acei peşti în 4 părţi. Deci, trei părţi, o parte să fie a Gla-vaciovului, altă parte a Bolintinului, altă parte a Nucetului, iar a patra parte să fie a celor două mănăstiri Strîmbul şi Muşăteşti, ca s-o împartă în două.
     Pentru că le-a miluit domnia mea, nu de altundeva, din averile oamenilor, ci din averile domneşti, care au fost aşezate încă mai înainte de noi de răposatul Basarab voievod. El a ales ca această parte să fie domnească, iar domnia mea am socotit a întări acelor sfinte mănăstiri şi călugărilor ce locuiesc într-însele să le fie de întărire şi de hrană, pentru sufletul părinţilor domniei mele şi domniei mele veşnică pomenire.
     De aceea, le-am dat şi le-am miluit şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă şi de nimeni neatins şi nestricat. Şi nimeni să nu aibă amestec asupra acelor averi mai sus zise, în afară de călugării înşişi, nici marele stolnic, nici slugile banului, nici marele vornic şi nici altcineva, pentru că oricine va încerca a turbura sau a opri ceea ce se cuvine pe dreptate, un om ca acela mare rău va primi de la domnia mea, ca un necredincios şi călcător al acestei porunci a domniei mele.
     încă şi după trecerea noastră din cele de aici, pe cine va alege domnul Dumnezeu a fi moştenitor, după moartea domniei mele, fie din rodul inimii domniei mele, fie din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi
                                                                                         11
www.dacoromanica.ro
să-l păzească in domnia lui. Iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi nu va păzi această poruncă a domniei mele, ci o va strica şi o va rupe şi şi o va călca şi o va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să nu-1 păzească şi să-l batjocorească in domnia lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei, Drăghici fost vornic şi Manea mare vornic şi Radul fost logofăt şi Theodor mare logofăt şi Dragomir spătar şi Neagoe vistier şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici.
     Şi eu, Pădure, care am scris în minunata cetate Tîrgovişte, luna aprilie 3 zile, în anul 7034<1526>.
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 283 (Glavacioc, XXXIV/2).
          Orig., perg. (40 x 43), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. de la începutul sec. XVIII.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 5-6.
                                9
1526   (7034) aprilie 20, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Sinu armaş un sălaş de ţigani.
     f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radu voevod. Dă domniia mea această poruncă o domniei mele jupanului Sinu armaşu şi fiului său anume Vlaicul şi copiilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie un sălaş de ţigani din ţiganii domniei mele, anume Negre şi cu femeia lui anume Vişa şi cu copiii lor, pentru că i-a cumpărat de la domnia mea pentru un ca 1 murg, drept 1400 aspri.
     Drept aceea, am dat şi am miluit pe sluga domniei mele mai sus zisă cu aceşti ţigani, să-i fie de moştenire lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricăruia dintr-înşii se va întîmpla moarte mai nainte, apoi între dlnşii să nu se vînză, ci să rămîie urmaşilor lor. Şi de către nimeni să nu se clintească, după zisa domniei mele.
     Iată şi mărturii a pus domniia mea: jupan Pîrvul vel ban Craiovei şi jupan Drăghici biv dvornic şi jupan <Manea vel dvornic şi jupan)1, Radul
vel ban Craiovei2 şi jupan......1 şi jupan Teodor vel logofăt şi jupan Neagoe
vistier, Dragomir spătar, <Danciul>1 paharnic, Drăghici comis, Şerban stolnic, Badea şi Dragul vel postelnici. * *
        1 Loc rupt.
        * In loc de: biv vel logofăt.
12
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Neguiţă grămăticul, în cetatea de scaun Tîrgovişle, luna aprilie 20 zile, în anul 7034 <1526>.
     Ispravnic, Pană Dedeiu armaş.
     Io  Radul voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn.
         După C. Danielescu, Doc. Scundu, în „Arh. 01t.“, XVIII (1939), p. 439.
         Trad. după orig. slav.
                                        10
1526   (7034) mai, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte popii Dragomir un loc de stupină, numit Stupina Gramei.
                    f AIhaoctYio bokYoo, îw PdAVA kcxkoaj h rocnoAHHk b<tvCoh> siaiai £rrpo-
BAdX'iHCKOH, CHHTi nptAOEPdrO H BtAHKdrO PdAVA- b,iK4T TOCIIOACTB© AIH df IlOKfAfc-hY( rocnoACTBd aih non» /V,p<jroMHp H c-h hhx chhobh, fAHiţfAt <Eork>AdCT, I3ko>ki Ad Al8 fCT AUCTO 3d CTSnHHS 8 TAdB A°AHH «frpTvCHHlT, I4J0 Cf SOBfT Gt8|1HH<I Tpd-AtfH, Hd KAdAfHHtf, UIT ropHH rt\fCT0 o" CTvJKTvHH <H KT A>0AHH KH CMWMHH, nOHI-
              >Kf » noKSnH non1 /k,pdroAiHp wt âobpoaihp, 3d c" dcnpH. H aucto ai8 wt 3rop8 CTSnHHfH, no boa8 8 a ca A°ph.. ..a wt Kam™*1! os cmmxhh h c-h B'hCd koa8. 6(ro pdAY, ai8 AM®X H rocnoACTBO aih non8 ÂpdroAiHp h c-k chhobh ch,
BKOWf Ad Al8 ICT Biv WMHH8 H Bl, 8)fdB IM» H CHHOBOAI (Al8 H BHSKOAI H np-fcBH»-MfTOAl (Al8. H npVMrtHKd Ad HfcCT B-K B-kKH. H HH WT KOrOXC HHlOTMKHOBfHHO [bIHHo], no pm rocnoACTBd mh.
       HcnpdKHHK, TdTSrt <AOrO>4SfT.
       H dS, GtOQH CAOBOnHCIl^, HCnHCdX K"K AltCflţd AddH. . . . A^HH, Biv HdCTOAHH rpdA XpivroBHi|if, wt (Iaaaiu t<i*i(h>h .. .. x3aa>
       ţ îw PdAyA <BwfKWA>, aihaoctYa ewkYa roenoAHHK.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele popii Dragomir şi cu fiii săi, cîţi îi va da <Dumnezeu>, ca să-i fie loc de stupină în capul de jos al Frăsinetului, ce se cheamă Stupina Gramei, la Fîntînă, din locul de sus 70 stînjeni <şi din> cel de jos, 28 stînjeni, pentru că a cumpărat popa2 Dragomir de la Dobromir, pentru 200 aspri. Şi locul lui din sus de stupină, pe apă în jos, pînă... de la Fîntînă 77 stînjeni şi cu toată apa.
     De aceea, i-am dat şi domnia mea popii Dragomir şi cu fiii săi, să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi pră-dalica să nu fie în veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
       1 non scris deasupra rîndului.
       2 „Popa“ scris deasupra rîndului.
ÎS
www.dacoromanica.ro
     Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Stoian scriitor, am scris în luna mai .. - zile în cetatea de scaun Tîrgovişte, de la Adam cursul... 7034 <1526>.
     t Io Radul (voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 283 bis (Nucet, II/6-— 7).
           Orig., perg. (27,5 x 35), rupt, pecete timbrată.
           Cu o trad. din sec. XVIII-, altă trad. ibidem, ms. 457, I. 16. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 6.
                                      11
1526   (7034) mai 18, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu vornic şi lui Tu-doran şi Dobre, fiii lui Dragomir, satul Mogoşeşti pe Argeş şi ţigani, în urma unor judecăţi.
       t IHhaoctYio eojkTio, Îw PaaYa rohroaa h rocnoAHH'E k-rcoh 3(aiah Xrrppo-
BAAX'ÎHCROH, CHHTi AOSpArO H KfAHKATO P<UYrt ROHROAA. &AZAT POCnOACTRO AIH CÎI
nosfAtHif rocnoACTKA aih noqHT(HHOAi8 EOAtpHH» rocnoACTBA aih JKSfiahS Eaahr8a8 AR0PHHK8, CHH8 TlP-RR, H CTi CHHORH CH H CHHOKOAI ,4pArOA1Hp8, CHHTv EAAHR8AOR, nO HAM T8A°P<JH H A,OEpe H CE CHHORE, fAHHH HAI Eop-R npHflSCTHT, HKOJKf A,A HAI C8T C(AA no HAMH8 AîorOUIEipH R-RCH CE R1K0AI J|fOT4pOA\ ipo C/RT WT nO flpPHUJ, nOHI* JKf HAI CAT CTAPH H npAKH WHHHHg H AIAHH8, AH8 C8t npHTICHIHH IVT GtAHRO AO-ro<jsfT ivt npn AbHH Eaaaa roiroaa, AfAA rocnoACTRj aih.
       6pl HAI ICT 83IA CE KP’fenOCTHIO H CE CHAWAl GtAHRO AOrOtjllTA IVT TlPA, IVTlţJ EAAHR8AOR H IVT EaAHR8a, WTIJ^A /^PAPOAIHPOR, Tfpi HAI fCT R"E3fA fllo-POUlfMJÎH R-ECH, Tipf HX KT A<*A AlOHACTHpS IVT KoAAVkHA H AlOHACTHpS WT T8TA-HA, A MfPfH EaAHKSaS flAESAOR .... A IVH HAI (CT AAA H3PAAÎ d!oPOUJfl|lTH 8 P8CH WT EtAH TpfTH AfA; A HHX hi HAI CSt EHAH P8CH AIHpHH, h8 HAIAAH CgT CEnpiHH» WT AIHOPJX CTPAHAX-
       TARO KTklA (CT EHA npH AEHH SHRA rOCnOACTRA AIH nOKOHHHO /HaAAÎ EaAAA ROHROAA, a EaAHKSa HlPIR H A.PAPOAIHP, chhe EaahrSaS, a whh C8t npiAH H nOT8-jkhaH npiA Eaaaa rohroaa, Ţipi c8t HcnpocHAH hhxhi saiphhS (HopouieipTh- H haia-AH C8T CEnplHHIO CEC KJASPtPHH DKf C8t KHUIf nHCAIJHH. H TARO, EaAA ROIROA CSAH* uif no npARAi H no 3akoh8 h aaa Kt Eaahk8a8 h spatSkaS iai8 /^papoaihpS hhxh8 W1HH8 illOPOUmpTH RTKH, A RAAgPipOAl AM* AIA GtAHKOK AOPOijMT WT P8CH IJKf C8T
no EtA*.........
       il nOTOAl, nAKH npH ARHH nOKOHHHOAlS EaCAPARI ROHROAf. a kaaSpiph WT Koa-Ai'kha h kaaSpiph wt TStjha......... c8t npHTECHSAH no <Eaahk8>aa h no ApAPOAIH'
PA, Ţipi HAI R-EâllUf AIorOUlfpi'H RTkCH, A JKSnAHHU(A XpSCAHHA HAI R'E3(AH AIAH
GtAHROR AOPO^IT WT P8CH, nonlJKI <(CT EHAA AlOipHA H CEC RptnOCTÎIO >................ A
EaahrSa H Apapoaihp, wiih wctaiijI ees HH IAHO ciaa.
       Taro, wt KpfcAU «ki noAApORAX PocnoAE Eope cec pocioactro Eaaujroh, po-
CnOACTRO AIH EHTH P0CI10AHHE, A JK$nAH EAAHR8A Ak®PhHR8 H CHHOSH ^pAPOAlHpOR,
14
www.dacoromanica.ro
OJ'raiUEUICUODEp'MMM
61
                                                                           •ţxaţ uj v&y x
-hpj.q J.m‘aovasdy huohhs J.m hhhpjh^ip voh,hpj.q ............hw oaj.oVouooj Vîdu J.m
hoxpb apdu vhVpheh sw idu. ‘dnwojpdY vhhhhs orti aviJ.3.VodaoV j.Vpd oivoa odsoV oioaa j.m hw paj.oVouooj Vîdu a.j.odaoY aVHHdu ‘woj.ou y -ho hwp^iiV a.3 voihHpj.*)
hhhpjh'tip ......8w îdîJ. hw paj.oVouooj Vîdu J.m hohpb apdu 8J.odaoY AhVpbeh
dHwojpdV h ho WEiHJ.pda 3.3 vdihHPJ.9 j.m aovgady H3ohho J.m 3.HiH3M.Hdu 3.J.39
pj ovna ‘woj.ou y -<HduoP> Jip* pe hhp ..............J.m 3.j.odaoY ph jovps $ ohîwh
ph HJV3PJ.30U vHa j.oi 8hp ‘shhVîV $HHh<w 8(*HWOJPdY J.39 vna : Vîd J.39 wh oara J.ÎPHE 93 PV HP3HU8 imH3 J.09 Oltl HHHPJH^l 30V0lhHPJ.Q gJ.03Pd PB H WOJ.OU y
                                                                               •HO HWPfiîV 3.0 HPWhOJJ
HHHPJHtip îiiuEg Hapu h îduop p_* oipj. papy J.m aovwhHfV wîsohho jmnj.Pdaou ‘jdaoV h HPdoVftx ‘aodmvojpdY îăoHHO ‘woj.ou y -Hduop £x îaîa vpapVodu vna j.o» jfpd ‘HjrtiîhHoy ivîo paoJîH hj.hj.pvu hj.8hjhj.o 9JKow63.a îh dmvojpdY p ‘oaHoy ho âaafi j.m gdpjHJ-oHa îduo nvpVodu Hvna J.80 îjkîhou ‘shhVîV vp3ohîwh J.01 J(h idi ‘mjHog ho «aoig vîV ‘Hj.rtnhHoj[ j.hj.pvu ho rV oxpa ‘Hduop p* pb ‘papg J.m voii»
-HpY 8 JOVFE SHPWhOJţ fiHHHPJHhP OIOJ. J.0Î VHSrJ.OOU SdHWOJPdY ‘WCJ.OU y
                                                                                            •hohpb J.m
jmpj.3M oaHog p ‘gdHwojrdY hhhpjh^ip j.oî vpV 8sj.oVouooj oioao h rVoaioa apdpopg ‘oapx ’oivos odsoV oioao J.m ‘oanog «w ohhs wpo ‘aaVvao ph ‘ho mvptojV 3.0 HPWhOJI HP0HU8 9IUHa J.09 Oft) HHHPJH^IP OJOJ. VPV J.09 8W 03P3 9V0SHO8 |3PdP0 -py Vîdu 3.dHWOJPdY vpoHd8j.dPW J.09 îdu. j.09 vHVpasH hijieihjîw h ndţvoa hsohw h iVoaHoa îrpdpopg Vîdu vna<8J.ou j.oî dHWOJPdY p ‘pdmvoj'dY *•*<" iihhpjh^ip HJ.9B8 vşj.oJ(oa.a oanog gwi 8*H8 p ‘îVoanoa japdpopg HJ.3.di\3.o j.m «EHva y
              •gdHWOJPdY 8HJ1V1V J.0Î VH3 H 8aj.0îh3.J.M H «HiVod 8SOJÎH 8W«aq.O -3.3 H HO OIHJ.31h H d.V 30JIH VHJ.PVU J.01 HO îdlJ. HO WOHOUIHP SdHIVOJPdY **-31 vra
-odrVou Tv$HHPvy ţtw pxhs p ‘aodHwojrdY fiaVpao ph vna j.oî pV3.a p ‘HHPmagg J-m oaHog ho W83H3 $HHVq.V J.oî «vhs .‘ pdmvoj. dY hw psj-oVouooj sdgm vranaoV J.01 apu capa shhhpjh^i aiipwhoy fij-oapd j.m j.iphb îo pV hvp .‘ho hwp^iiV 03.0 vcnhHPJ.0
H HO HWPlniV 03.0 HPWhOy JHIWH cu ‘HHHPJHtlP JLV^-Vîh HHVî Î3CHH0 JÎHH 3.0 H îdaoY h jHPdoVsx ‘hw paj-oVcuooj pdgm ‘gdHwojpdY wcaoKHo j.oî wh pV natu fj
                                                                                             •83PjfA'.3.a
H fiHHhm 3.a j.83 wh pV ca^i hw oaj.oV«uo«J H JfoVpV wh ‘^Vpd ojî©
                                     •ida«Y H SHPdcVfj_ ‘aodHwcjpcY wiacHHO h saHH -doaV svJaHPvg shhVîV Har du h HdrJ.o J.83 Si p ‘j.pwh ih pV f^q.Jîw prhHH Hj.rtiim«j -OIP 03.0 P ‘ShhVîV H08J 8 J.îîj?CJCV ojh'J.© J.rwH imtîhou ‘ioîpb j.shjpj.0 j.?J.J{ J(h oapa h Haow j.ij.X capa 3.j.idu io pV ‘îHHîdu3.o j.pwh j.îj.A ojca 03.0 HHm p ‘ih dpa -PW HVH JHdHW J.IV89 WH HVH ‘j.î^OJCV 03HPJ.§ V|V J.M VîV OJPJ-îdJ. H38J 8 J-H>H -3.dV pV Hnm p ‘rvio j.î^ojov ojhpj-q vpV j.oî wh oap p ‘wcduavpa p ‘8«HVq.V h SHiiHhm Hapdu h HdPJ.o J.83 wh imtihoh ‘adnwojpdY woaoHHs h saumoaV Svaanpvg Hi.rtmnojojy j.8o pV cavi ‘im8V Xhh 3.3 ‘ndq.vca Hw^H03.a 03.3 îjkchith hw o?j.o -V«U30J JfoVpV ‘OaPX ‘ShOSPE CU H sVSPdU OU HW PPJ.oVoU30J HV|J.0lva HHHdrj.0 H HWHJ.HJ.09h 03.0 H HW 03J.OVOUOOJ ^H'VSS H JfpVîVJ OHP^ ‘HW 03J.oVOUOOJ JflVH3 Ol idi ‘pVoaioa pVpvg j.Vpvjy ssojhhh 9mj,VpaBH h iHHHrtiPa h iHHHhm papdu H Hdpj.o J.83 wh orti ‘H.i.rtiîmojour wh 8HHV9V j.83 HVHsodusH idiJ. ‘pnHrj.sx *L<M H PHq-wVojf j.m Hduavpa 33.3 hw phj.oVou30j Vîdu oi.iH9du3.o SAfwh HHm p ‘îdaoY h i:pdoV8x
1WA CK EpATHEAI CH, Tfpt IM tipOAM* Ap<irOAIHp8 H CHHOKOAI fro LţIO C8T BHUlf ŞI1H-<MHH, T^AOPAHS H /V,OEpi, 3i xMf JCIipH.
       Gfro pmî, hai AMojf H tociioacteo a\h raKOJKf a<i hm c8t ciAd h <h;himhh
HKf C$T KHUif SnHCdHHH KTk IVMHHS H KTk WXVIE8, HHAI H CHHOKOAI HJC H KHSKOAIS H np'kKHSHCTOAlS HX H Bdpf KOAlS Cf CTuiSMHT fipt>KAf C'hMpikT'K WT HHJf, i Eli HHJf np-KAdAHKd A<J H-kCT, H8 A<1 *CT IVCTdKUJHAl HJf. H HH WT KCTWKI HlflOTTiKHOKfHHOIO, no ivpH3A\oH rocnoACTKd aih.
       GtJKI CKfA'feTHAHI nOCTABA-kCAI TOCflOACTEO AIH: WiSfMH IIp'fcKSA BlAHKH EdH RpjACKCKH, JKSlldH /^pdrHM BfAHKH ABOPHHK H KSlMH PdA\'A KfAHKH AOTO0IT, HtrOl KHCTHiap, AP'X'OAIHP CndTdp, PdAyA MjfdpHHK, PdAVA KOMHC, nifpEJH CTOAHHK, EM^ H /^pdr8A BfAHIţY nOCTIAHHUH.
       H d3, fiHUJdH CAOKOdkCTdKAlkUJdrO, IIHCd^ Bt CAdKHHHAI rpdA Tp-KrOKHl{ie A\t-Cflţd A\dlO fff AhHlk, TfKSlJMrW Bit AtT xSAA- HcnpdKHHK, EdAdgp AOrO^CT.
       f îw PdA\'A KWtKWAd, AIHAOCTT/ft ECiJKYA rOCriOAHHh-
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Vlaicul vornicul, fiul lui Cega şi cu fiii săi şi fiilor lui Dragomir, fiul lui Vlaicul, anume Tudoran şi Dobre şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satele, anume Mogoşeştii toţi, cu tot hotarul, ce sînt de pe Argeş, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină, ci au fost cotropiţi de Staico logofăt din zilele lui Vlad voievod, bunicul domniei mele.
     Căci a luat Staico logofăt cu puterea şi cu sila de la Cega, tatăl lui Vlaicul şi de la Vlaicul, tatăl lui Dragomir, de le-a luat Mogoşeştii toţi, de i-a dat mănăstirii de la Cotmeana şi mănăstirii de la Tutana, iar lui Cega şi lui Vlaicul al lui Albul ..., iar el le-a dat pentru Mogoşeşti în Ruşii de la Vedea a treia parte; iar lor nu le-au fost Ruşii în pace, ci au avut pîră din multe părţi.
     Astfel, cînd a fost în zilele unchiului domniei mele, răposatul Vlad cel Tînăr voievod, iar Vlaicul al lui Cega şi Dragomir, fiul lui Vlaicul, iar ei au pîrît şi s-au plîns înaintea lui Vlad voievod, de şi-au cerut baştina lor, Mogoşeştii. Şi au avut pîră cu călugării care sînt mai sus scrişi. Şi astfel, Vlad voievod i-a judecat după dreptate şi după lege şi a dat lui Vlaicul şi vărului său, lui Dragomir, ocina lor, Mogoşeştii toţi, iar călugărilor le-a dat partea lui Staico logofăt din Ruşii ce sînt pe Vedea ...
     Şi apoi, iarăşi, în zilele răposatului Basarab voievod, iar călugării de la Cotmeana şi călugării de la Tutana... au cotropit pe Vlaicul şi pe Dragomir de le-au luat Mogoşeştii toţi, iar jupaniţa Hrusana le-a luat partea din Ruşi a lui Staico logofăt, pentru că <era tare şi puternică ...>, iar Vlaicul şi Dragomir, ei au rămas fără nici un sat.
     Astfel, din vremea în care domnul Dumnezeu ne-a dăruit cu domnia Ţării Româneşti, ca domnia mea să fie domn, iar jupan Vlaicul vornicul şi fiii lui Dragomir, Tudoran şi Dobre, iar ei au avut pîră înaintea domniei mele cu călugării de la Cotmeana şi de la Tutana, de şi-au cerut dedina lor Mogoşeştii ce le sînt vechi şi drepte ocine şi baştine şi au scos cartea lui Vlad voievod cel Tînăr, de a văzut-o domnia mea. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii şi bătrînii vlasteli ai domniei mele, după dreptate şi după
16
www.dacoromanica.ro
lege. Astfel, am dat domnia mea dimpreună cu toţi boierii, cu sufletele lor, ca să fie Mogoşeştii lui Vlaicul vornic şi fiilor lui Dragomir, pentru că le este lor veche şi dreaptă ocină şi dedină iar călugărilor, şi dacă le-a dat Staico logofăt sate, iar ei să ţie in Ruşi a treia parte, din partea lui Staico logofăt şi dacă le va fi în pace sau măcar că nu, ei cu cine vor avea pîră să se pîrască cum vor putea şi cum îi va ajunge legea, pentru că are Staico logofăt dedină în Ruşi, iar cu Mogoşeştii să nu aibă niciun amestec, pentru că este veche şi dreaptă dedină a lui Vlaicul vornicul şi a fiilor lui Dragomir, Tudoran şi Dobre.
     De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă.
     Şi iarăşi să fie fiilor lui Dragomir, cumnatul domniei mele, lui Tudoran şi lui Dobre cu fiii lor, nişte sălaşe de ţigani, anume Cociman cu copiii săi şi Stanciul cu copiii săi. Insă să se ştie de lucrul lui Cociman, ţiganul, că deasemeni l-a dobîndit cumnatul domniei mele Dragomir: i-a fost de moştenire unchiului său Voico din Bucşani; iar cînd a fost la nunta lui Dragomir, iar unchiul său Vlaicul1 l-a dăruit nepotului său Dragomir, de şi-a plătit darul său şi cinstea sa şi toată familia şi stăpînirea lui. Şi a fost dedină lui Dragomir.
     Iar aproape de moartea lui Basarab voievod, unchiul său Voico a vrut să ia ţiganul de la Dragomir, iar Dragomir s-a plîns înaintea lui Basarab voievod şi a scos mulţi boieri şi megiaşi de a mărturisit Dragomir înaintea lui Basarab voievod că i-a dat lui acel ţigan, care este mai sus scris, Cociman cu copiii săi, la nuntă, însuşi unchiul său Voico, de a lui bunăvoie. Astfel, Basarab voievod şi domnia lui i-a dat ţiganul lui Dragomir, iar Voico a rămas de lege.
     Iar apoi, Dragomir a pus pe acel ţigan, Cociman, zălog la Danciul din Baba, pentru 1000 aspri, ca să-şi plătească Conţeştii, partea unchiului său Voico, căci i-a numit-o dedină, pentru că erau vînduţi lui Oprea vistier de unchiul său Voico, însă Dragomir n-a putut ajunge ca să plătească satul său Conţeştii, pentru că l-a vîndut cu mai mult de 1000 aspri. Şi apoi, fiii lui Dragomir, Tudoran şi Dobre, au întors fiilor lui Danciul din Baba acei 1000 aspri şi iarăşi au luat pe ţiganul Cociman cu copiii săi.
     Iar apoi şi pentru lucrul lui Stanciul ţiganul, care este mai sus scris, să se ştie cum îi este rîndul: a fost a lui Dragomir ocină şi dedină şi a fost pus anume zălog la Dobrotă din ... pentru 1400 <a6pri>. Iar apoi, a fost cotropit de fiii lui Arsu, de Stanciul cu fraţii săi şi Dragomir a scos pe Dobrotă ... lege dreaptă dinaintea domniei mele, de i-a ... ţiganul Stanciul cu copiii săi. Şi apoi a venit Dobrotă înaintea domniei mele, de a lui bunăvoie pentru binefacerea ce i-a făcut Dragomir, de i-a scos lege dreaptă din faţa domniei mele ... Stanciul ţiganul de la fiii lui Arsu, de la Stanciul cu fraţii săi... de l-a vîndut lui Dragomir şi fiilor săi, care sînt mai sus sorişi, Tudoran şi Dobre, pentru 1400 aspri.
     De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie satele şi ţiganii, care sînt mai sus sorişi de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei i se va întîmpla mai înainte moarte, la ei prădalica să
      1 Aşa în text.
4 — Documente-România - c. 377
17
www.dacoromanica.ro
nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei, jupan Drăghici mare vornic, jupan Radul mare logofăt, Neagoe vistier, Dragomir spătar, Radul paharnic, Radul comis, Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici.
      Şi eu, Vişan scriitor, am scris în slăvită cetate Tîrgovişte, în luna mai 18 zile, anul curgător în anul 7034 <1526). Ispravnic, Balaur logofăt.
      f Io Radul Aroievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., LX/26.
          Orig., perg. (54 x 44), şters, pecete timbrată.
          EDIŢII. Slav si trad. Nicolaescu, Hrisov Radul vodă, 1036 — 1043. Trad.
          D.I.R., B., 6 — 8.'
                                      12
1526  (7034) mai 18, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voico comisul şi lui Tatu postelnicul jumătate din satele Leurdeni şi Muşeteşti şi munţii Muşe-tescu, Piscul şi Căpâţîna, precum şi înfrăţirea cu surorile lor.
     t Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Românească, fecior marelui şi preabunului Radului voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele boiarului domniei mele, jupanului Voicul comisul şi Tatullui postelnic şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor moşie satul Leurdenii jumătate, din pădure şi din cîmp şi din dialul cu viile. Şi din Muşăteşti iarăşi jumătate de preste tot hotarul. Şi muntele ce să chiamă Muşătescu tot. Şi iar muntele care să chiamă Piscu cu faţa despre soare răsare, despre Zîrna, pînă în Buldurul de piiatră cel galben, pîn Poiana Volpii şi trage de să închee drept Poiana Ursului. Şi iar muntele ce să chiamă Căpăţîna cu faţa Boreţului. Pentru că aceste moşii sînt ale lor bătrîne şi drepte, din neam în neam.
     După aceea, au venit Voicul comisul şi cu Talul postelnicul înnaintea domniei mele cu surorile lor, anume Calea şi Muşa şi aşa s-au tocmit ei singuri de a lor bunăvoe, cum de să va înlîmpla lor moarte mai nainte de surorile lor, alt nimene amestec să nu aibă cu părţile lor de moşie, nici fratele lor Lăudatul, nici vărul lor Paşadiia, nici nepoţii lor, nici nimeniia din neamul lor, fără numai Calea şi Muşa ce s-au numit mai sus; drept acele surori ale lor încă să aibă a căuta cu pomenire pentru păcatele lor.
     Apoi Voico şi Tatul, ei s-au înpărţit de către fraţii; şi să-şi ţie Lăudatul satul lui; şi au pus şi jurămînt pă sfînta evanghelie, la sfînta mitropolie în oraşul Tîrgoviştii: cum cine dintre dînşii va strica această tocmeală, să fie proclet de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Voico şi Tatullui, ca să le fie moşiile lor cu munţii ce să răspund mai sus stătătoare şi ohamnice, lor şi
18
www.dacoromanica.ro
feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de nimene să nu să clătească, după zisa domniei mele.
     Că iată şi mărturii am pus domniia mea pă: jupan Pîrvul vel ban de la Craiova i jupan Drăghici biv vel vornic i jupan Manea Perişanul vel dvornic i jupan Radul biv vel logofăt i jupan Neagoe vistier şi Dragomir spatar i Danciul paharnic i Drăghici comis i Şărban stolnic i Badtl i Dragul mari postelnici.
     Şi au scris1 Ivan portariul, în oraşul Tîrgoviştii, în luna lui mai 18, leat 7034 <1526).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 284 (Ep. Argeş, XVI/8).
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R.,B., 9.
                                          13
1526   (7034) mai 18, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte fiicelor lui Voico partea tatălui lor din Veţel, în urma unei judecăţi.
       f iHhaocthio eoîkTeio, Iw Paa\'a koeko i,a h rocnoAHich bkcoh seaiah &rrpo-BAAXHHCKOE, CHHk KEAHKArO H nptAOEpArO PaA\rAA BOEBOA'l'- fi,dKdT rOOlOACTBO AtH
cit noaiAhiiHf rocnoACTBA AtH A>»|JEpoAt Eohk8, no hamhS Ehiua h Echea h Hah-k
H Ck HHX CHHOKH, E/tHlţH HAt Eork A<ICT, laKOJKE A<> HAt C»T 8 fitl^EA BApE KOAHKO CE )(TET H3SpATH AfA EAipOAtS CH KoHtOE H WT nOAlO H WT nAAItHHS, nOHEJKE HAt
ect ctapa h npasa wuhhS, a^Aî’i'S.
       il nOTOAt, HAtAUlE A^P* EOHKO npHTECHEHHE IVT GTJHM8A H IVT IIkTp8 H WT A,SAtHTpS. TaKO, npHHAOUlE          EoHKO npfl, rOCnOACTKi AtH TA ce JKAAOBiUJE. (I
8 TOAt, rOCnOACTKO AtH HAt rAEAAJf pAEOTg H C8AH)( C'k «EkCTHTHAtH npAKHTEAH POC-nOACTBA AtH. TaKO HAHAOX rOCnOACTBO AtH KAKO ECT EHA W4HH8, AtAHHS EA1|JA CH ElOHKOBS, A GtAH48a H II-kTpS H ASAtHTpS, WHH WCTAU1E WT 3AK0HA WT npEA rOC-nOACTBA AtH.
       Gsro PAA'I, HAt A<U«)f H TOCnOACTKO AtH A'BW®1" EoH’tO, E>KE CgT BHU1E nHCAHE, I3K0JKE A<l hai C8t Bk W4HH8 H Bk W^AES HHAt H CHHOBOAt HAt H KHSKOAt H nptB-HSMETOAt HAt. H BAPE KOAtS CE npHASlHTH nplîJKAE C'kAtp'kT'k, A np*kAAAHKA A<* HtCT Eli BtKH. H HH WT KOrOJKE HEnOTkKHOSEHO, 110 pE4 rOCnOACTBA AtH.
       GfWf H CBtAlTEAHE: <}K8na>2H llpkBSA EAH <KpAAEBCE>2H H JKSnAH <Ap<frH>23 EHBU1E BEAHKH AKOpHHK, JKgnAH dlaHfc IIEPUIAH8A BEAHKH AKOpHHK, OKSnJH PaA^A EHK BEA AWrWt|SET, T8AOP BEA AWPWJjSET» HtrOE BHCTi’rap>,2 ĂpAPOAtHp CnATAp, /(AHUgA nEJfapHHK, /^pArHM KOAtHC, niEpEAH CTOAHH< H fiAAt H ApArgA BEAHIţH <noCT>2E< A>2-HHIţH. HcnpABHHK, HbAH nopTAp.
       IIhC 8 Tp^rORHipE, AfbCEUA AtAH HT AEHH, K AtT *3ÂÂ- HhC A3 HCTpATHE AHIAK-t iw PaAV1' RWEBWAA, AtHAOCTÎA eoîkYa rocnoAHHk.
      1 în loc de ispravnic; vezi şi actul următor.
      2 Loc rupt.
19
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicelor lui Voico, anume: Vişa şi Voica şi Nană şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie în Veţel oricît se va alege partea tatălui lor, Voico, şi din cîmp şi din munte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
     Iar apoi, au avut fiicele lui Voico cotropire de la Stanciul şi de la Pătru şi de la Dumitru. Astfel, au venit fiicele lui Voico înaintea domniei mele şi s-au jeluit. Iar întru aceea domnia mea am cercetat lucrul <lor> şi am judecat cu cinstiţii dregătorii domniei mele. Astfel am aflat domnia mea că a fost ocina dedina tatălui lor Voico, iar Stanciul şi Pătru şi Dumitru, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta, le-am dat şi domnia mea fiicelor lui Voico, care sînt mai sus scrise, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i se va întîmpla moarte mai înainte, iar prăda-lică să nu fie în veci, şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martorii: <jupan)J Pîrvul ban<al Craiovei)1 şi jupan <Draghi>1-ci fost mare vornic, jupan Manea Perşanul mare vornic, <jupan Radul fost mare logofăt, Tudor mare logofăt, Neagoe vistier)1, Dragomir spătar, Danciul paharnic, Draghici comis, Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Ivan portar.
     S-a scris la Tîrgovişte, luna mai 18 zile, în anul 7034 <1526). Am scris eu, Istratie diac.
     ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muz. de Artă al R.S.România Col. Stampe, nr. 4.
          Orig., perg., pecete timbrată.
                                     14
1526 (7034) mai 19, Tîrgovişte
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte jupanului Alexandru, fiul lui Harvat logofăt, ocine în Studina.
                  ţ AIhaocthio eojkYiio, îiv Pifi,yA boibwa*) h roenoAHHk bicoh simai £prpOEA4)(Y-
HCKOI, CHHk BIAHK44PO H nplA«Kp44rO Pifi,yAâ KOlKWA». AdK‘,T rOCFlOACTH© MH cYl F10KI-aihYi rocnc>ACTK4 mh jksiuhS fbu<g4HAP8, chh8 wsimhş XdpsdTg          H chhobh
IMS IAHU.Y HM E0Pa npHnSCTHT, HAH CHHOBH HAH A’UfHpfi BKO A * HM ICT 8 Gt»A*H4 B4pf KOAHKO ICT AfA WT WHHHg GTKHHMHpWK. IIOHIHil ICT BHA G’TKHHMHp S4PSBHA ÎT KOHH HOKOHH4rO X4PB4T4 AWPW^IT4; T4KO ICT nAATHA GTkHHMHpg TIH ÎT KOHH CKC TOH IVHHHg l|10 ICT BHUII 8I1HC4H4 CTiC CBOHIO A«>EpS BOAIO.
       1 Loc rupt.
20
www.dacoromanica.ro
       H imk A<> hm ict 8 Gt#aiii4 wt am rgroK iioaobhhS noHttKt ie noKgnH îks-imh XdpKdT WT rsra sa jf acnpt, mh npoAM* wt ckok> a»kP8 boaw. H naK aa hm (CT 8 GtSahm ApSrd AM wt wmhhs GTkHHMHpwB sapi koahko hm ci xtIt HSEpaTH cad, noul»» noKynH WTkiţk fLtHgdHApS, XapBdT AoroiJjfT, wt GTkHHMHp sa *ac acnpt, aau naK npoAM* GttwHhmhp wt ckoio a®eP8 koaio h c*kc 83HdHYt bv ctM MfVHiauiwM, (i{i(>ki npu a^hh Eacapast kohkwa*»
       fl noTOM, HMauif chnpfHYf chhk XapBdT8B, flaiKCdHApS, c-kc Eaunt np*A rocnoA-CTBO <HH HdA K-kCfM BHU1I pfMfHf WMHHf. TdKO rOCnOACTBO A\H rAfAdJC H C8A«X Ckc MkCTHTHMH EOA'kpH rOCnOACTEd MH 110 npdBA# H no SJK0H8- H rAfAdJf rOCnOACTKO MH <H KH>1Hrl EdCdpdEf BOlBOAf H TdKO H3HdHA*X TOCnOACTKd MH, KdKO HM c8t CTd-pl n<pa>1Kl WMHHf H nOK8nlHC WT WTAlţ'k (LlfgdHAPOK, 5K81MH XdpRdT AOPO^IT, d EdHMf, WH WCTd WT nplA rOCIlOACTBO A\H WT SdKOH-
       H ndK a<• hm (ct 8 GTSAMd am fiAdA^os h EpdTYraM IM8 E’kAHA’k h KpCTHHHS AUCT8 si ciamYi nani g h 8 A^apot8 A*PH npts KjKAMdwa; noHtatt nou8-nu îKsnJH XapBdT Awrw^iT tipt npH a^hH Eacapasf BotawAf wt EAdA^aa h wt Epa-tYqm fro t|io C8T KHUif nucdHH sa ? acnpt. H niK a<> hm ict 8 GtSahu wt wmh-H8 4,parOCAdBWB sapi KOAHKO Kl Ct HSEpdTH WT HCrOB AM nOAOKHH8, nOHfîKf 10 nOK8-nH w8ndH8 XapsaTS sa g acnpt.
       Gtro paAY, hm AM^IT h rocnoACTBO mh %8naH8 flAHKCdHAP# h chhobwm
fM8, 13 KO Al HM C8t E-kCfX cYf BHIlff pfMfHf WMHHf H KOAUTf B"k WJfdEI HIMS H CH-HOBWAV fA\8 H BH8KWM H np’kBH8MtTWA\ HM. H BTi HHJf nikpAdAHKf Al H^CT, dH8 Al fCT WCTdKUlHM HM. H Hf WT KOrOHtt HfnOTMKHO<BfHO>1, no pfM TOCnOACTBd A\H.
       GfiKf H CBtAfTfAYf nOCTdBAtfM TOCnOACTBO MH: H<8niH IlMpKSA KpdAfBCKH EdH H >K8ndH /^parHM EHBUlf AB»PHHK H Ht8ndH flldHt nepUldH8A KfAHKH A^OpHHK H PdAVl EHBUlf AWrwijSfT H >KgndH T8ACP BfAHKH AWrWljSfT H AparoMHp CndTdp H Htrof BHCTHiap H A,dHM»A nfppHHK H A,p-krHM KOMHC H IUfpEJH CTOAHHK H EdAt H /^parSA BfAHlţH nOCTfAHHU,H. HcnpdBHHK, AlMX'Mt nOCTfAHHK.
       H as, GTdHMiOA XapBiT, b-k mmh A^rau,H, nncajc b"k hictoahh rpdA Tp-krcEHtiit,
MtCflţd MdHf ©Y AEHk, B-k AtT xSAA-
       f îw PaAVA EWfBWAa, a\haoctYa eohîYa rocnoAHHk.
      ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Alexandru, fiul jupanului Harvat logofăt şi fiilor lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, fie fii,fie fiice, ca să-i fie în Studina ori-cît este partea de ocină a lui Stănimir. Pentru că a pierdut Stănimir opt cai ai răposatului Harvat logofăt; astfel, a plătit Stănimir acei opt cai cu această ocină ce este mai sus scrisă, de bună voia sa.
      Şi iar să-i fie în Studina din partea lui Guga jumătate, pentru că a cumpărat-o jupan Harvat de la Guga, pentru 600 aspri, însă a vîndut-o de bună-voia sa. Şi iar să-i fie în Studina altă parte din ocina lui Stănimir, oricît se va alege, toată, pentru că a cumpărat-o tatăl lui Alexandru, Harvat logofăt, de la Stănimir, pentru 1200 aspri, însă iarăşi a vîndut Stănimir de a sa bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiaşilor, încă din zilele lui Basarab voievod.
      1 Loc rupt.
21
www.dacoromanica.ro
      Iar apoi, a avut pîră fiul lui Harvat, Alexandru, cu Bancea înaintea domniei mele, pentru toate mai sus zisele ocine. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii boieri ai domniei mele, după dreptate şi după lege. Şi am cercetat domnia mea şi cartea lui Basarab voievod şi aşa am aflat domnia mea că le sînt vechi şi drepte ocine şi cumpărate de tatăl lui Alexandru, jupan Harvat logofăt, iar Bancea, el a rămas de lege înaintea domniei mele.
      Şi iar să-i fie în Studina partea lui Ylad şi a fraţilor săi, Bădilă şi Cîrstian, loc de vatră 60 paşi, iar în lungime pînă peste vîlcea; pentru că l-a cumpărat jupan Harvat logofăt, încă din zile lui Basarab voievod, de la Yladul şi de la fraţii lui, ce sînt mai sus scrişi, pentru 100 aspri. Şi iar să le fie în Studina din ocina lui Dragoslav, oricît se va alege din partea lui, jumătate, pentru că a cumpărat-o jupan Harvat, pentru 60 aspri.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Alexandru şi fiilor lui, să le fie toate aceste mai sus zise ocine şi averi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşanul mare vornic şi Radul fost logofăt şi jupan Tudor mare logofăt şi Dragomir spătar şi Neagoe vistier şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Mihnea postelnic.
      Şi eu, Standul Harvat, între diecii cei mici, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 19 zile, în anul 7034 <1526>.
      | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 285 (Bistriţa, XXIV/5).
          Orig., hîrtie (22,5 x 31,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1844 ; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 109v—110 ; 202, î. 193—
          194 şi 713, f. 649v—650v.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 10 — 11. Facs. Ibidem, 419.
                                     15
1526 (7034) mai 20, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte jupaniţei lui Barbu ban satul Stroeştii, pe care ea îl lasă după moarte m-rii Bistriţa.
      f fllHrtOCTHIO EOHOEIO, îw Pifi,\A ROEKOAA H rOCflO^HHK KlvCCOH &rrpORA4X'fH-
ckoh 3emah, CHH4 nptAOEpddro h KMHKdro Paavaa koeroaY-                rocnoACTKO mh
cTe nosE/vknii rocnoACTRa mh uecthtoh xcSnAHHiţE EaperaS eahsaorş, hko aa h ect GtPOELJJTH R-kCH H RTvCOM Jf^TApOM, nOHEJKE H ECT CTApA H npARA WUHHA H A^AHNA.
      A nOTOAl, HAUUIE WSnJHHIţA EAHOKHKt CRnp-kHÎE CTvC T’RE’lvH H CTvC «EATJ EA\Ş, TEpE npEUiE TtvSTvM h «eata m8 K4KO c8t (iphthchSah ei|ie wt JKgnJH EapeSa sihSa» Taro rocnoACTKO mh paeaax h cSahx no npjKAS h no 3akoh8 c-r «eecththmh soA-k-
pH POCnOACTRA A\H, TEPE AM^X TASTvMi} H CTv >JAT0M CH 3AK0H Rf EOA’kpH, 3 A— 22
www.dacoromanica.ro
KrtIT H AUpT8pHC.iT fipfcA rOCflOACTBJ AIH KiKO tCT fipHTHCHSrt TliETiM H MATA IM# WT >K8rMH BapESrt E4H&A, A IVHH Hf B-K3rt\0<r0>Uie SaKrtfTH, HtS IVCTJUJl WT SdKOHd.
       Glro paAT, A<!A»X h rocnoACTS© aih «gruHHnt eahobhkio, bko a<i h *ct b-k
IVMHH» H Eli WX^Eg.
       IIoto/m c( ah*{ jkSimhhm e^hoehkw Ttpe npHAOWH GtpohuTh btiCH h tph Mt-AtAV <JU,HrdHH CBtTOrtV» AMJHJCTHPS WT EHCTPHlfk, HKO X* H (CT BTi MIiCTa H BTi rMAUT BTi BtKH. flrtH, A®Krtf pm<T EHTH MgriAHHIVI EHU1C pfMfHd 5KHBA, C4AU Ad CH WErtaASfTa CfAO H 3U.HIMHH BHUIf flHCAHH, i fi? CKAţpiiTH HfrOBd &A C8t CBtTOA\8 MOH4CTHp8 BTi IVUHHiS H BTi lV)f4E8 H HH WT KOrMKf HfnOTKKHOBJHHO, nO lVpH3A\$ rocnoACTBa aih.
       ©B’kA'feTfAi'f: >K8ndH IIpiiBgA bcahkh eah h >K8ri4H ^parHM bcahkh akophhk h HtSruH PaAVrt k{ahkh AoroetT, Htrof BHCTi’rap. Ap^oaihp ciutjp, PaAVrt nejfapHHK, PaAV KOAUK, IIlfpBlH CTOAHHK, fiAAt H AP‘ir8rt Kf/lHHH nOCTfrtHHU,H.
       H as, rfHivycH, f>Kf Hcnncax 8 Tp^rosHipe, A\tcsu,a auh k" a^hh, b AtT x3aa-
       HcnpaBHHK, GtOHK4 riOCTfrtHHK.
       t iw PaAVA bivjbivaj, awaoctYm kow'ia rocnoAÎHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei jupaniţe a banului Barbul, ca să-i fie Stro-eştii toţi şi cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, a avut jupaniţa băneasa pîră cu Tăbăci şi cu ceata lui, de au pîrît Tăbăci şi ceata lui că au fost cotropiţi încă de jupan Barbul ban. Astfel, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu cinstiţii boieri ai domniei mele, de am dat lui Tăbăci şi cu ceata lui lege 12 boieri, ca să jure şi să mărturisescă înaintea domniei mele că a fost cotropit Tăbăci şi ceata lui de către Barbul ban, iar ei n-au putut să jure, ci au rămas de lege.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei bănese, să-i fie ei de ocină şi de ohabă.
      După aceea, s-a ridicat jupaniţa băneasa de a dăruit Stroeştii toţi şi trei sălaşe de ţigani sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca să-i fie de cinste şi de pomenire în veci. însă, cît va fi mai sus zisa jupaniţă în viaţă, singură să stăpînească satul şi ţiganii mai sus scrişi, iar după moartea ei, să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Martori: jupan Pîrvul mare ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Radul mare logofăt, Neagoe vistier, Dragomir spătar, Radul paharnic, Radul comis, Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici.
      Şi eu, Moisi, care am scris în Tîrgovişte, luna mai 20 zile, în anul 7034 <1526>. Ispravnic, Stoica postelnic.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 28G (Bistriţa, LVI/1).
          Orig., hîrtie (29,5 x 26,5), pecete aplicată.
          Cu o trad. de Ia sfîrsitul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 561;
          202, f. 443 şi 713, f. 776.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 11; Leonăchescu, Stroesti-Argeş, 23—24. F a c s.
          D.I.R., B, 420.
23
www.dacoromanica.ro
16
1526 (7034) mai 30, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş părţi de ocină în Ştefăneşti, în urma unei judecăţi.
     t iHhaoctYw gojkTho, Îw PiA,YA KOfKOA<i h rocnoAHHii b-kcoh 3(mah &'rrpoEA4« jfHHCKOf, cHHh BlrtHKjro H np-kA^sparo PiAYA k*(boa**           r**n*ACTRO mh ch(
nostafHHf rocnoACTKa mh cBtTOMS MOHacTHpS wt flprHui, mf tcr XP-H» npmkcrfcH, MHCT'bH h np'bEadrocaOKfH'bH BAaAHMHiţi hjiih EoropoAHu,( H npncHO A^KH dJapw H MBCTH5H (H genfHHf, QKOKf AA M8 (CT Cfao Ha HM( ijlfijShHfipH, KOAH<0 (CT EHA A*A
A*hSAaT»s H a^ GTaHMWAOK bt»c(, hoheri kt noKSntHi «|i{ wt Eacapasi KOfBOAa, 3a xĂ^Y «npn.
       fi noTO/H, HAiauK chnpeHHf np{A rocnoACTBO a\h cbc d-hSAaT h CaC GTaHMWA; TaKO 83( A’htJA'i’r h GTaHHWA saKOH wt np{A rocnoACTBO aih bj1 eoaYhph, a* saKArr kjko (ct eha npHTtcHfHo wt SacapaE( bo(boa*, a h( c8t npoAaaH wt cko( boa», fl
WHH H( MOrdlill SaKA(TH, aH8 WCT-Ulf WT 3JK0H-
       G(po paAH, A^A^X h rocnoACTBO mh, bkohm Aa hm (ct kt» wmhh$ h bt» wxa-
K8 H B*h 8KpUIA(HY( estTOM» MOHJCTHP8, BTi flHLJlS KpaTHEIM, A POCnOACTKi MH H ne AH rocnoACTga mh b-k BtHHO( BitcnoMHHdHH(, A0HAtJ*c( ctoht cetTOMS MOHacTHpg. H hh wt KorojKf H(n0T(KH0B(HH0, no p(M rocnoACTaa MH.
       HcnpjBHHK, TpHijsa Aoro4»T.
       IlHC A\'H ~A A^HH, E-h AtT xHAA*
       t îw PaAya bw(bwap. awaoctYm eohcYa rocnOAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Argeş, unde este hramul preacinstitei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie satul anume Ştefăneşti, cît a fost partea lui Lăudat şi partea lui Stanciul, toată, pentru că a fost cumpărată încă de Basarab voievod, pentru 14 000 aspri.
     Iar apoi, au avut pîră înaintea domniei mele cu Lăudat şi cu Stanciul; astfel, au luat Lăudat şi Stanciul lege înaintea domniei mele 12 boieri, să jure că a fost cotropită de Basarab voievod şi n-au vîndut de voia lor. Iar ei n-au putut să jure, ci au rămas de lege.
     De aceea, am dat şi domnia mea, să-i fie de ocină şi ohabă şi de întărire sfintei mănăstiri, de hrană fraţilor, iar domniei mele şi copiilor domniei mele de veşnică pomenire, cît va sta sfînta mănăstire. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Trifa logofăt.
     Scris mai 30 zile, în anul 7034<1526>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 288 (Ep. Argeş, XIX/2).
          Orig., hîrtie (28 X 21), pecete aplicată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 12.
24
www.dacoromanica.ro
17
1526 (7034) mai 30, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Manea vornic şi lui Tudor logofăt şi jupaniţelor lor, Dumitra şi Vlădae, părţi de ocine în ocina Stoicenilor.
       t E-h XpHCTd Eon EAirWK'kpH'l’H H EAArOMBCTHBHH H XpHCTOAWEfKHH H C4AUV-Îw PdAV4 KOHKOA4, CHHTi BEAHKArO H nptAOEpdrO PaAV'AJ KOfBOA*. A\H-rtOCTHlV/H EOHîYwAI H EOÎKYwAI A'P®k4HHH(M WEAAA4El(J$AIH H rOCnOACTBSElJjSAIH B”BCEH SEA1AH ^rrpOBAiXYHCKOH, (tJJtJKe H 34f]A4HHHCKH/H CTpAHHAAI, flAIAALUS H 3>Ar4f4lilS X*P’ U,fr. EAAronpOHSBOAH rOCnOACTBO A\H CBOHAI EAArHM np0H3B0AEHHHEA1, MHCTH H CS-kTAHAI cp-BAiţBAi rocnoACTBA aih iako npocA bhth npocAABABUjAro aie Eon H ha np-kcTOA-fe CBtTOnOMHBUJHX pOAÎTErtk rOCnOACTAA MU, CTi CrtAiOE E'ESHECCUJArO. ©E>KE, B-BCnOAlEH/K rOCnOACTBO AIH I3K0 AIHOSH 8EW U,4pHE K"B EţipCTBHIA CH BECEaHUJE CE, H* AIAAH U, pCTKHta HEEECH4T0 HACrttAOKAHJE. TaU(JH EO CE H 43 HE TiKMH» CE IţApCTEO HCnpASHTH, H* H WT npH-CHHJf CBOHJf CBAIATptTH E>KE C8t IipHCHHH HCTHHHH H IlpABOB'kpHKIH AIHOrO nOCrtgJKHSHJHX H HH KVETOÎKE HEH3EEPHUJE CE, i HXCE Bp.TOAl /HOHAI A44UJE []AEl(jY, HA Kp*BB CEOHX HEnOlJJ*-AtUJE P^aY TOCnOACTEO AIH H3AHI3TH, I3K0 EAArO KOPEHE MBCTH-kHlijYH KOEHHH IlrtWA IipHHECE.
       TtA! pjaY a ipoKax- rocnoACT o aih ceh b-bcehbcthh EAArw wepashhYh h nptnOHHTAHHHH, HXCE HA A E’BCkAlH MBCTHAIH A<1P®S HACTOElfJAA cYH XPHCC,K8rt rOCnOACTBA AIH, np-fcnOMETEHHAI EOrt-fepOAl H BAACTEAOAI rOCIlOACTBA AIH, nAMEHCE H3 KAtfiYAI rOCnOACTBA AIH ÎKSnAHS /H‘Hfc AEOpHHKi H ÎKSn.Hg T8A«P8 AOrOEjsETg H >KSnAHHU,E HAI A$AIHTP4 H Ea-EAAE H CB HH)f CHHOEH EAHIţH HAI Eoi"B np'knSCTHT'B, I3K0 Ai HAI ECT EAHA KOAIATg WHHHHg WT WMHHg GtOBMAHHOAI, 1(10 (CT EHAA WTKHH&tl WT EOA-kpH ^p*BKt$AEl|10AI, 1(10 C8t WHH nAATHAH PJAY TA» KOAIATS WMHHS EAHA A^AJSrSEHHS; nOHEJKE ECT EHAA CTApJ H npAPA WHHHHg H A^AHH8 teai eo-A-kpOAl, E5KE C8t EHUIE gllHCA.IHH WT no JK&lJHHEţE HAI.
       fl noTOAi, hmiuie c-BnpEHHE JKSnjH YHiHt A^opHHK h hcSeiah T8a«P AWrW$ET npEA rOCEIOACTSA AIH CBC CHHOEH Ea'BKSaOE, no HAIE /^pArOTA CB EpATHia ch h CB Him|rEWAI ApArOTAî, 3APAAY ta» koaiatS wmhh$ WT whhhha Gtohmahoai. Tako rocnoACTBO mh hx c8a«X h norAEAAX pjkotS no npAKA® sakohs cb hbcththaih h
CTAPHAIH EAACTEaYE rOCnOACTBA AIH, H3HJA0X TOCnOACTEO AIH KAKO C8t E*B3HAIAAH H npHTECH^AH EOA-kpH Ap-BKSAEI|IOAI TA» K0AIAT8 WMHHg KpOAVk pJAÎ EAHA ASuJ(rt$EHHt$. H EI|1E}KE WTH"B YErgMEH /^OpO0EIO WT CE'kTArO AlOHACTHpi TAArOAEAIH 1’OBOpE H AIHO-sh AlErHiauiH npYHAOUiE npEA rocnoACTEi aih TipE cbea^teacteobaiue kako ect ta»
KOAIJT$ WHHH8 WT WHHHS GtOHMAHOAI CTAPA H npAEJ WMHHg A^Ahh8 >K8nAH8 YHjhe /^KOpHHKtf H 2K8nAH$ T8A®P8 AOrOEflETS H HCSnAHHI^E HAI /i,t$A1HTpj H EaIlAAE, AAH ECT EHAA npHTECH»A4 H nOr$EAEHH4 pJAÎ TOH A8lUEr8EHH8 WT EO<vkpEJ( /i.p'BKSAEIIlOAI.
       Tako rocnoACTEo aih hx cbeetobax h no 3Akoh8 npAsS hx cg^HX*"0 c’b k*bch
CTAPHAIH EOA-kpH rOCnOACTBA AIH TEpE nOBpATHUEE ETiCA A^UlErgEHHS H KPAKE, /k,p4r0* T8 CB HETOAI CH W SA PAaY TA» K0AIAT8 WMHHg, A WHHHA K*BCA A'* KT HCgnAHS
YdAHE akophhkS h KSnAHtS Tsaop» Aoro^lTg h acSnAHHiţE hai, ^Saihtpe h Ea-baae, C’B CHHOZOAI HAI, nOHEHEE HAI ECT CTAPA H npAKA WHHH» H A^AYHg.
       ©Ero paaY, hai A^A°X h rocnoAcTso aih, qko A'* Kt k-b whhhS h e-b WXAE8 HHAI H CHHOAEAI HAI H K*B HHX np-BAArtHKS A<1 «tCT HH EAHgtfiH, Hg Ai KT
                                                                                                       25
www.dacoromanica.ro
WCT/KWHAI HJf H HH WT KOrOHtf flOT^KKHHOKEHHO, nO WFH3AI0I0 rOCflOACTEd AIH, flOMEBUJH WT WKHHEEPO KdAld H WT CKHHHWEPO EdAld H WT IlHEAdpCTKd H WT KAEAdpCTKO H WT AHJKAIH H WT CEHOKOC'fE H WT TdAflH H WT E03 H WT EI0E03, pEKUUH WT KliCfJf CrtSjKEdJf H AA>KEdJ(, EAHKO CE WEpdTdWT KTi CdAtOWAPI^dKHHO H nOA WBA CTHW
rocnoACTKd aih, iiohe>ke Ed.)E tko ce eh (iokschuje hj( eahtosath ham no sabobhth HJf dlJJE KAdCT PAdES, TW TdKOKdPO MAOK'fcKd 3A0 T WprlE JfOlHfT E-KCnpVETH WT rOînOA-CTEO AIH, I3K02KE HAOSEKd HEflOCAŞ llJAHKd CIH flOKEA'kHHE POCnOACTdd AIH-
       &JJEKE H SJKAHHdHHE nOCTdKAtEAI TOCnOACTKJ AIH, KdKO no CTiAipTiTH rOOlOACTEd AIH, KOPW H3BEPET POCnOAK Eorh EHTH rOCnOAHHTi H WEAdAdTEA EaAUJKOH 3 E Al AH HAH WT
cpiAHHHdro nAWAd rocnoACTsd aih hah wt cbpoahhkh rocnoACTKd aih hah no rptcEjf
HdllJHJf WT HHO nA'kAlEHHK, fi,A dlJJE nOMETET H CEJfpdHHT H STKpTiAHT H nOHOEHT CIH JfpH-cokSa rocnoACTKd aih, topo rocnoAK fiori Ad SteptiAHt h iiometet h CkjfpdHHT e-k POCnOACTKt Ero, dlJJEAH HE flOHETET H HE CTiJfpdHHT H HE nOHOKHT H HE STKpTiAHT, H* pd30pET H nonEpET H pdCHnET H flOCTfd.MHT CIH JfpHCOKgA POCnOACTKd AIH, TWPW PO-cnoAh fiori Ai rj pd3opET h nonEpET H pjchiiet h nocTpdAiHT k-k pocnoACTdt epo, 3A1 TtAOAl d Eli B8A84JH)( EtK A^UiŞ EPO H Al HAIJT ShECTÎW CTk TpTiKAETrIAI flpHE H C-i HSAdd H Ad ECT npOKAET WT THf CK"kTHH EopShOCHH WTIJH H>KE E*K HHXEH nptEHKdlOlliOAl H Ad HAI.IT 8‘IECtTW C-K Hi$Ad H C-i HHtAIH ISAIHH, EJKE KT^A-nHLUE Kt IlHAdTS Hd rocnoAd fiord H cndcd h.ujepo i'veScd Xphctj h pekoiue: „pj-CfU&HH EPO, pdeniKHH" H KptEt EPO Hd HHJf H Hd HEAdJf HJf, E>KE ECT H BSAET Kt KtKH, dAIIH.
       GE>KE H CSEAtTHAHE nOCTdKAtSAI POCnOACTEO AIH : KSridH IlptEgA EEAHKH EdH KpjAEKCKH, >KSndH ApdPHH EHKLUHJf AKOpHHK, KgridH PdAV'A EHKLUHJf AOPO^fT, H-fcPOt KHCTHiap, /V,pdPOAIHp CndTjp, /V,pdPHM GTOHKdHOK KOAIHC, /\,dHHIOA [lEJfdpHHK, UlEpEdH CTOAHHK, EdA^ H /V,pdPSA KEAHljT nOCTfAHHljT.
       II d3, fiHUJdH, E>KE HdriHCdJf Et HdCTOAHH H CAdKHH PpJA TptrOKHI|lE, AffcCElJd AldlfE îl AtHd, Ei AtT x3AA-
       tl-V PdAV'A EWEEWAd, AIHAOCTIA SOKIA POCnOAHHi.
      t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit pe mine şi pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele cu slavă m-a înălţat. Iată, mi-am adus aminte domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţiile lor, însă puţini au moştenit împărăţia cerească. De aceea, m-am străduit şi eu nu numai a îndrepta această împărăţie, ci şi de a socoti de cele veşnice ale noastre, de cei ce sînt de-apururi adevăraţi şi drept credincioşi, care mult au slujit şi întru nimic nu s-au arătat necredincioşi, nici duşmanilor mei nu şi-au întors spatele, ci necruţînd a vărsa sîngele lor pentru domnia mea, după cum rădăcina bună aduce cel mai curat rod^
      De aceea, am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit acest de faţă hrisov al domniei mele, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, preacinstiţilor boieri şi vlasteli ai domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Manea vornic şi jupanului Tudor
26
www.dacoromanica.ro
logofăt şi jupaniţelor lor, Dumitra şi Vlădae, şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie o bucată de ocină din ocina Stoicenilor, ce a fost cotropită de boierii Drăculeşti, care au plătit pentru această bucată de ocină o duşe-gubină; pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a acelor boieri, ce sînt mai sus scrişi de la jupaniţele lor.
      Iar apoi, au avut pîră jupan Manea vornic şi jupan Tudor logofăt înaintea domniei mele cu fiii lui Vîlcu, anume Dragotă cu fraţii săi şi cu nepoţii lui Dragotă, pentru acea bucată de ocină din ocina Stoicenilor. Astfel, domnia mea i-am judecat şi am cercetat lucrul după dreaptă lege, cu cinstiţii şi bă-trînii vlasteli ai domniei mele şi am aflat domnia mea că au luat şi au cotropit boierii Drăculeşti această bucată de ocină numai pentru o duşcgubină. Şi încă părintele egumen Doroteiu de la sfînta mănăstire numită Govora şi mulţi megiaşi au venit înaintea domniei mele de au mărturisit că acea bucată de ocină din ocina Stoicenilor este veche şi dreaptă ocină dedină a jupanului Manea vornic şi a jupanului Tudov logofăt şi a jupaniţelor lor, Dumitra şi Vlădae, însă a fost cotropită de boierii Drăculeşti pentru acea duşegubină şi pierdută.
      Astfel, domnia mea i-am sfătuit şi după lege dreaptă i-am judecat, cu toţi bătrînii boieri ai domniei mele, de au întors toată duşegubină, 90 vaci, lui Dragotă cu ceata lui, pentru acea bucată de ocină, iar toată ocina să fie a jupanului Manea vornic şi a jupanului Tudor logofăt şi a jupaniţelor lor, Dumitra şi Vlădae, cu fiii lor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie niciodată, ci să fie urmaşilor lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele, începînd de la vama oilor şi de vama porcilor şi de albinărit şi de găletărit şi de dijmă şi de cositul finului şi de tălpi şi de căiături şi de podvoade, adică de toate slujbele şi dăjdile cîte se află în stăpînirea de sine stătătoare a domniei mele, pentru că oricine ar încerca să-i tulbure sau să-i supere pe ei, chiar şi cît un fir de păr din cap, un om ca acela rău şi urgie va primi de la domnia mea, ca un om care nu ascultă de această poruncă a domniei mele.
      încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimji domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui, iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va risipi şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească, să-l nimicească şi să-l risipească şi să-l batjocorească în domnia lui, aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu de trei ori blestematul Arie şi cu Iuda şi să fie blestemat de 318 sfinţi purtători de Dumnezeu ce au fost la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu acei iudei, care au strigat către Pilat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „răstigneşte-!, răstigneşte-!11', şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei, jupan Drăghici fost vornic, jupan Radul fost logofăt, Neagoe vistier, Dragomir
                                                                                                27
www.dacoromanica.ro
spătar, Drăghici al lui Stoican comis, Danciul paharnic, Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici.
      Şi eu, Vişan, care am scris în slăvită cetate de scaun Tlrgovişte, luna mai 30 zile, în anul 7034<1526>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                                         Arh. St. Buc., S.I., nr. 287 (Govora, VI/3).
                                                     Orig., perg. (47 X 39), pecete atîrnată, căzută.
           Cu o trad. din 1843; alte traduceri ibidem, mss. 234, f. 121 — 123; 447, f. 151 — 152 şi 463, f. 13-14.
                                        EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 177; D.I.R., B., 12 — 14.
                                    18
1526 (7034) iunie 1, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Neagoe mare vistier şi rudelor sale mai multe sate şi ţigani, în urma unor judecăţi.
       t fi-R XpHCTd Bord, ErtdrOK-kpHÎH H XpHCTOAIOEHrYH H KrtdronfCTHK'fH H CdMOAPIv->KdKHIH, Itv PdAYA ROfKOAd, CHHR RfAHXdrO H IipkAOKpdrO PdAyAd ROCROA*, MHAOCtYWM-R EMKllVM-RH EOMYCM'R A^^hICM-R, OEAdAdMl|lSiMY H rOCI]OACTR»yH|J3MY KTvăCOH 3 CM AH Oyrrp0RAd)fYHCK0H, CJJOKC H 3dllAdHHHCKklMR CTPdHd.WR, flMAdUli H «DdrdpdUlS JfCpiţCrR. EddrOnpOH3ROAH rOCnOACTRd MH CROHMR EAdrRIAtR npOH3ROACHTfAUi 1HCTIH H CK-kTAH-mr cp-rahcair rocnoACTR i mY, oro npocddRHTH npocddRAivUJdro au Bord h Hd npk-CTOA'b CR'kTonoMHRUjYHX pwaYtjaIt rocnc>AcTRd mh c-r CAdROM Kiv3H(c(UJdro mm. Gcjkc R-RcnoMtHMy rocnoACTRO mh hko mhwsh oyEiv i^dpYc r-r iţdpc-rRk ch rccc-
AHUJM CC, HM AldAH HfEfCHdrO IţdpCTRYd HdCAkAC>RdUJ/¥\. T-Rl|JH EO CC H d3R HC TTvHYM CC ItdpCTEO HCIipdKHTH, H« WTIipHCHHX'R CROH^ C"RAldTpkTH «KC CMT IIPHChYH H HCTHHHRI H npdROR-bpHi'H, d AlHlVrW nOCA>y»CHRUIHX H HHR-R9T0>KC HCH3K-bpHUlM CC HH?KC EpdriVM MOHM AdUlf nAClflH HM Kp-RRA CiOH HCnotiiMA-kuiM, pdAH rocnoACTKd MH H3AYdTH, raxo IVT EAdrO KOpCH'k HHCTH'kHUIH CJAORhTh I1AOA npHHCCC-
                    TtM pi ah, AdpoRdX' rocnoACTRo mh clh h r-rcchicthYh h EAdrowEpdSHYH
H np'knOHTCHfH H>KC HiA ERCkiUY HiCTHTHMl A«PWK HdCTOM 4J«M, CRH X’PHCOKgA rO-CnOACTRO MH npknOHTCHHRlHM'R E»AkpWM rOCI]C>AcTKd AtH, lldUHKC H npdRHTCrtYC H3
KMipc rocnoACTRi mh, hcSimh Hkroc rcahih sHCTYdp h jkhtcahhiic cro KdnAk c-r chhorc ch h c-r A’uticpc ch, cahi^h hm Eori. npHnoycTHT h uiayp» CM»y HC»yndH GTdHK» h >KoyndH3 Hp-RKoyAi h c-r hH£ chhorh h ATupcp*, CAHlţH hm Eor-R npH-AdCT, ra^OJKf Al HM CCT CCAd nO H-VUlg; ^MrO.UHpCl|lYH R-RCH C-R K-RCWM JfOTdpWM H ^pdrOCAdlCAC R-RCH H dlorMUKt(lH r-rch H dJ-RrO\-pSHH R-RCH H EoyKORgA KCC h GoyyjpHJ RRCd1 h ©A-rkHHm R-RC-k h OyAMkHfH r-rch h Kaiohioa noAORHHd h Kh-CkAClţŞA RfC H KopHMltfASA RCC H :>ynCpCl|lTH R-RCH H r-RWJKdHYH R-RCH H PoycYH HJKC CifÎT HVIJKC Tp-RTOSHlflC R-RCH H USntUJHjA, R*pC KOAHKO CCT AP"WKJA GtJHKO AO-
               1 Cuvintele :„h Coy^pm s"au şters şi s-a scris deasupra: „h wr flAHâdHAp8“.
28
www.dacoromanica.ro
poGit h EoyAfcca E'krk h UpiksoyAiijiYH ktiCH h h flHHHWdCd BikC-b h KavpiijjYh BlkCH H HlrOlUlYH BlkCH H 8 THTlqjH nOAOBHHO H oy EoyMKOIl|lYH nOAOBHHO H EoyAf-1||Yh BlkCH H &HBlkPttJjYH KTkCH H GTOHKkHO|lYH KTkCH H E^A'bHYH nOAOBHHO H 8 ^pt-rikHft|JH Â A'fertt H WT EHHdpHM H WT CK(, A A^at H 8 EpikKlkHft|IH Bdpi KOAHKO ICT AP^aA GtAHKO aoroetT H 8 rpAMliAHTiAl nOAOBHHO H s IIYlTPH nOAOBHHO H WT rpikrtO H WT C8X® nOAOBHHO H oy 4,’kAHrtOK nOAOBHHO H WT no B/UTaX' H WT csx'®) cei no nortOKHHo, noHOKi hm cat CkAa cYa cfaa mto cat ehuii no hahh8, HcnncaHi CTapi h npaBi romati h wmhhi h a^A^m, n®K»ynAtHi h a®cth>kihi c-k npaswM caoyjKKWM wt a^A^h h wt np-kA^AH Hjf.
       (lAH, WT HYH WT BHUIi piHIHYH CIAdX', IHM CAT >KgndHg HtPOiB EHCTYapiO noKoynafHf wt pwAYTlAb iro Gokoa h wt oyHKi ipo Khpkj, whh HMdjfA cuip'bHYi, pjAH T c(aa HMfHfM: ThhuiYh h EoyMKoiijjYH h EoyAKpYH H OVHEikpiniYH h GTOHKktffijiYH, noHijKi wctj KnpKa AATk>K8H paAY H’btoH Tosapi Toypm kjko Aa ci naaTHT. H no cikMpikTH Khpkie h Gokoaok, wcTauii cHHOBi hm, Hfcpoi KHCTYapik h CHHOBi Khpkie, flUapi-b h Kp-kMOTA h GTOHKa, a^Vkih'ih a4 naaTHT. Toro pjaY> apaAH, a^t^ho, mto wcta F HpKa h Gokoa, a ToypiţYH npYHAo-
UIA H oy$4THUJA CHHOBH KnpKiB H GoKOAOBHK, a CHHOBH KHpKiB, WHH CA WT/H’kT* HAUii, fljdpMfc H FptMOTA, WT WHOH AAVKHO H SMfcTHAUlA Ci H WT KOMdTH, Ţipi A WCTdBHUIA nOPklHATH. fl GTOHKd, CHHh KHpKOKk H HtPOI KHCTYdph, CHHk GOKOAOB, a WHH HHfeKOMCi Hi BlkCX'OT'bX'A WCTdKHTH KOMdTH nOPklHATH pdAY WHO BHUIi piMiHHO A^Tkr HA nAATHUIA A^TuTOKi T"kM ToyPUIMlk, (pi CH nOCTdBHIUA KO-
MaTH oy saaor oy EapsSaa kjh RpaaiKCKorA h oy BaA'k A^P^k h oy fTaKoya kh-CTYap. H a noTWM, ch npoAdA* Hfcpoi Gokoaobh kb ceoa aiupxa h TpoyA«oi cti-HtaHYi, MTO iCT HMdAk, Ţipi HCKoyHHX’ TiJfSH T ClAJJf» gTO CAT BHUI( oynHCJHi H nOCTABAlHi CAT EHAl oy SdAOP oy BHUI( piMfHHYH EOA'kpiX’-
       GiPO paAY, ai|liAH>Ki KTkOJfCTlT CHHOBI fllapMOg H KptMOTlkB HtKAKO CknptTH HAM HCnpoCHTH WT TtX'31 BHUIi 7 CiAdJf WT HtPOI BHCTYdph HAH WT CHHWBi iPO, â WHH HHKKaO \A Hi HMaT AMTkjfA, ipi Ci CATk WTATkTHAAH H nOPoyBHAH CdMlk poAY* T(At HM, /HapMd H Kp-bMOTA, itfliJKi WT npfcA pWAYTirttO POCnOACTKd mY, nOKOHHHO-
M8 PaAya BOiBWAa, KdKo Aa Hi haiute hhmto Mii^b^A dlaput h Kp^mota cb Ti)f-sh 7 ciAax’ HHKOPAaîKi.
       H naKH Aa hm kt oy Gmpvjk r ah hj epoAK koa<hhmhh wt Kphkob p AtA H oy â$8MJ(ţH p^ A'kA, nOHiHCi iCT nOKAOHHAK IIpOAIH WT CBOA A®ePOKOAIO >K8ndHS Gtahko AOPoeiToy.
       H Aa hm (ct oy raoA’kHH A'ka Eopa^hor KTwct, sapi koahko ca XTtTK
HâepaTH WT KiMHHH H WT BOAfHHIţi H WT WMHHA WT nOAlO, nOHIJKt A iCT nOKAOHH” AH CdM’k EoPAAH WT CBOA A®EP®BOAA GTAHKO AOPO0iToy.
       H naicki Aa hm <iCT> MiA-bAH aiţHpaHH, no hmihh: GTdH ck A^aMH ch h ck BpaTYaM ipo b h HoMpikAa c-k chhorh ch h GTinaH Ck A^aMH ch h PaAya c’k CHHOBH CH H EpjT IPO /l,oyMHTpoy H YHYa Clk A^aMH CH H aHI\|/TIO CH 7 H HaH Ck AMXaMH CH H IwBd Ck CHHOKh IPO H KdHKO Ck A^AMH CH H HhKOAA Ck A’ktXaMH CH
H 4,®A* ce A’ktMMH ch h napH-ba Ck A'ktxaMH ch h A,oaah cik A'kiXaMH ch h Iloy-na c-k A'ktxaMH ch h A,8mhtp8 C’k chhoeh ch H HoypdHta Ck chhorh ch h GTinaH Ck A’kixaMH ch H XaM3j ck A^^aMH ch h Gtiq C'k a^Hamb ch h Gtah Ck A'k* IXAAUi CH H &PAt Ck CHHOBk iPO H lldBAl Ck CHHOBk iPO H Hh»0 Ck A*HaMH CH H
                                                                                                    29
www.dacoromanica.ro
Ao3aha ce a^HJA\h ch h Eaa* ce a^mh ch h fLrMHHk ce a^H^h ch h PaAV-'»'* c-h a^H/khh ch h ţ©ypj ce a^mh ch h Eaw ce A'ktV'AtH ch h 6t,h ce a^Hjmh ch h hota ce a*H<m*h ch h P*na ce chhoeh ch h Tortaui ce chhobh ch h Xoyt ce
AtuaMH CH H EpAT Alg GaAKK H foy-AA CE AfclVIMH CH H HHKA CE Atl^MH CH H CE dHJtJrfio CH r H firt-EKoyA CE A'kiV'AtH CH H Ee;iu CE a^M^h ch h Tepa ce a^H^h CH H /\oV’AtHTp>V’ C-E A^MH CH H Tortt CEA^iHH CH H fioyHOE CE AM^H CH H <£YEppA CE AfcHJMH CH H Xp©yCAHE CE A^IVI'HH CH H (rTAHi H CE BpjTK CH Tortk H PjAVAK CE A'kHIA'H CH H AftTEA4TE CE A^H^'H CH H APoyr P^AV^li C"E CHHOKH CH H KwCTt CE CHHOKH CH H I0HKOyA CE CHHOBH CH H HEPpHAM CE CHHOBH CH H IIonjpM CE CHHOBH CH H <I>ETt CE CHHOBH CH H PaAVAK CE AM4"” CH H H-EH>yiţM CE A^l^aAtH CH H hlVCTk C-E A^^AtH CH H XpiiCA CE A'k^^H CH H fiA'HKjyA CE                               CH
H IlApjCKEBA CE A^JAtH CH H P*A8*V* C-E CHHOEH CH H KoCTt CE CHHOBH CH H HAHk CE CHHOBH CH H Ha.KOE CE CHHOBH CH H KoyAUlMHM CE A^M/HH CH H Ilonpt-KE CE AfclţAAIH CH H Kwia CE A^U^MH CH H TlutHAt CE A^"» CH To.MOIO CE CHHOBH CH H EATJ CE A^IMMH CH H K-E\OyrEp*y<t H MATH EM$ ToyAOpj H EACHAKA CE AfclţA'HH CH H XpiiPOTA CE Afe^MH CH H Tf3A0yiO CE A^H^H CH H IIoypHHKf CE CHHOKH CH H fiOPA^HE CE CHHOKH CH H IlAHfc CE A^AIH CH H 2KoyHA CE A^HA-MH CHHToyroyMAH HopTAHK H I AH^MA H HtKUJA CE A^WM CH H Â'EHHoyAtCE H 6pHH4 H /HaHKHMI H EaHA H fllOMA CE A^^MH CH H TETpAAE H tHHJfEHATi H /Hh-XAIO H E H4E H AAKHAA H KHHOyA CE A’feHAAtH CH H AlMppA H E>yAAT H EorAAH H 3r*4k H ThHKA H ApAPCHHK CE A'tfO/H CH H GrtX H IîţTpKKA H ©3oyHE H XAiMO H r*At H IHPA H flAAE H PjAyA CE A^TWAt HAtE H EoyHPt H EjHrJAA H IlTiTpjy H KgAEIO H PAA\rA CE 3ET fTO H rAHAlCHE H IÎAKA/Vfe H A5*1114 C"E CHHOKH CH H Eh-U1AH H K I'PKI'A H AJahaEAA H XpSC H rp03t CE A^TWAt CH H IIoyABK©yKM H TtHlţt H HaH H KopTO^AfllJ CE C 1HOBH CH H EMAHKA H Top^H H tHoyKia CE CHHOKH CH H HoKAH H KOTH<M H PjA\'A H TaHI^S H GtAHHIOA H G>E40pA CE CHHOBH CH H EoBA H 6pHHI H     illHIlSHC CE A^H’AtH CH H Pi\\[A\ CE CHHOBH CH,'       HllSpE CE A**M     CH H AP^'
roio     ce ahv> ch1, iiohexe hm cme ctape h npisE whhhi h          a^AHhe h noKoyn.tEHE.
        H   n KEI A<l HiU ECT KHHOrpiAY' WT Tp-ErOSHI|lE, IIOHEXE   HM CMTE O-IHIIE  H A'kAHHE.
        fl  noTWAt, npYHAOuiM npbA rocno pctba mh HoyriAH           Hkroî khctY p    ii hchtea-
HHI^M (ro, KAHA'k H UiypfE Ero, GtAHKO H Hp’EBoyA, TEPÎ CE oyi”E^AIHUJE H SCTPOHK-UIM CM H nOcpiTHKUJM CM H’A B*ECkX EHUIE pEHEHHE KOMATH, CEAAJf H AlţHPAHH, laKOJKE AJ CH CMT EPAtYa HEpASA'kAEH'l’H B*E B’kKEI. HOHEJKE llpYHAE np^A POCnOACTBO AtH JKoytlAH H-kPOE BHCtYaP-E, TEPE nOKpATY HAA CBOH UlipH GtAHKO H np-EB&l HIA HEPOst KOA1ATE, A'kAHHE, CfAAX’ H AI^HPAHH, A UJgpH tMH, (jTJHKO H lipsita, I1AKEI oyT'EKAtHUIM H nOKpATH-U1M Htrol BHCtYjPA H CE CHHOKH CPOHA\ HHJflIE KO/HATE, CEAAXH AlţHPAHH, fi4 CH CMT EPAtYa, EAHHE K KO APoyPE. H (ÎAKEI oyT'EKAlHUIM AKO CM X^HIET CEAoyMHT np kJKA* CEAtp-ETE HtPOE BHCtYaPS, A KOAtATH EA\8, CEAA H AI^HPAHH A< CMT CHHOJOA\Tv EAlS H Uljyp.'AtE EPO, GtJHKO H IIp-EB^A. ă GtAHKO H IIp-EB^A IIAKEI OyT’EKAtHlHM, KJKO AKO CM HAIE CAoyHHTE OE'kAVE CEiUp’ETE np'kPKAE IVT HkPOE KHCTYA.)-b, A KOMATH HAt, CEAA H /IţHPAHH, A<> CMT HtPOE EHCPfApS H CHHOBH EPO H CHHOKtAI HAI. IIOHE-XE CM TAKO oyTOK/UHUlM CAAtf WT CBOEX A®KpOBCAIO WT np^A POCnOACTBA A\H, KAK» AA CH CMT EpjTYA HEp]3AtAEHIH HAA K*ECEX KOMATE, CEAAX H AI^HPAHH, EXE CMTE BHUIE HCnHCAHHEX- H HHKTO WT HHX A<> HE EMAET EOAIIHI^H IlOBpATHTH H pi30-pHTH TTvKMEXE H EpjTaCTEO cYa, EXE CM CMTE oyT*EKAIHAH H nOEpATHAH WT np'kA
      1 Adaus de altă mînă pe margine: Hn8p< c-k auw ch h fl,p\rw> ck a«u< ch.
30
www.dacoromanica.ro
rocnoACTKd mh, hh HtroE KHCTfdpx h hh uisph eavS, GTdHKO h IIp-kB8AK, Ad he KTkAfT KOAHHIţH, nO CKMpiiTH HtrOEK KHCTfdpK, H3KdAHTH H nOAVtTdTH CHHOKH EM» UIT HdA HHXhE KOMATE H CEAd H dlţHPdHH, flOHEÎKE CA TdKO oyTTiKAVHUIM WT np^A
rocnoACTKd avh wt ckoex aoepoboaio. fl K'M.d ce he h ijfOAHT chhokh wt H’kroE kh-CTVdpK H HH CHHOKH WT GTdHKO H WT Hp'kKoyAK, d TOrAd Ad CATX KOMdTE H CE-rtdjf H dlţHPdHH <A'K>>4IEPWiU HJf. H np^AdAHlţE Ad HE BAAET HHKOrAdJKE.
       11 KTvAd CE HE JfOlJJETH OBpACTH WT HtrOE KHCTYdPK H WT GTdHKO H WT IIp-feSSA HH CH.E03H HH A’UPEPE» R'fcCE KOMdTH, CEAd H dlţHPdHH, EJKE CATK KH1UE HCHH-CdHE, Ad CATi CKtTOMS MOHdCTHpg WT BhCTPHI^S H Cg^TOrtES AVOHdCTHpg WT IV KOpg H CKtTOMg MOHdCTHpS WT K©TMtHd H Ck^tOiVES AVOHdCTHpg WT flprHUJ KTi-
K»ynt, k*k nnijiA, a hhavk h pwaYteaea\k hm* h chhokwm h at^epeavk hau Ad havk
ECT KTv KtMHOE K'kCnOAVHHdHl'E, 3d A8AVA. H rOCflOACTK© AVH HAVK npOCTHJf KWH.
       Gepo paAH h rocn©ACTK© mh hm AdAwX, «ko Ad em ectk k-k wmhha h k-k WJfdKA) HHMK H CHHOKWAV HAVK H KHgHETWAV HJfK. H d JJE KOAVg WT HHJfK CAoyHHTK CTvrtEp-KTh nptJKAE, d KTv HHJf npivAddHKd Ad HtCT, HA Ad ECTK WCTdKUlYHAV HJfK, nOMEBLUH WT WKHMOErO KdAVJ H WT CkHhYeEP© KdAVd, WT nMEAdpCTKJ H WT KTiKrtdp-CTKd1 H WT AHJKAEH H Wt CEH© KOCÎd H WT TdAnH H WT K03 H WT n©AK03K, pEK-I11E WT K'KC'kjf Crtoy>KKdJf H AdMBd)f rOCn©ACTBd AVH KEAHKHWE H AVdAEJf H EAHXd CA WEptTdETK E-K CdAV© AP^^dKHOH 3EAVAA H ©BAdCTfA POCn©ACTKd AVH. H HHKT© Ad HJf HE CAVkET BdHTOKdTH, HH CoyAHH, HH EHPhYH, HH ElOSWAHHKjpH H HH dpMdlHH H hh hhkto wt CA»yrdjf H wt npdsHTEivfejf rocnoACTKd mh, no chaaem hx noAVHAo-CTEX H no pdEOTtX rocnoACTKd mT. IloHEME KTO CA X^IEET nOKOyCHTH BdHTOKdTH HJf HAH n03d3dKHTH H^ dljJE ECT KAdC EAHH, d TaKOKdrO MAOKEKd HAVdTK KTiCnpYATIE BEAHK© 3AW H wpr'l'l© WT rOCn©ACTEd A\H, laKOHCE HEK'kpHHKK H nOCpdMHTEAK H np'fe-CTAnHHKK cYEMJ} nOSEAtHII© POCn©ACTKd AVH.
       SljJEKE H 3dKAHHdHYE nOCTdKAtETK rOCn©ACTKO A\H, KdKO n© CluttPTkTH TOCnOA' CTKd MH, KOrO H3EEPETK TOCnOAK B©PK EKITH POCnOAdph EAdlUKOH 3EMAH HAH WT
cp-KAYHHdro nAWAd rocnoACTKd mh, hah wt c-kpwahhkk rocnoACTKd aeh, hah no rp-k-
Cty HdLUHXK, WT HHHOnAEMEHHHKK, Ad dljJE nOHTiTETd H oyTBpTiAHT H nOHOKHT CTiH XPHeosoyA rocnoACTKd MY, Twro rocn©AK Ror-K Ad ©XteptiAHt h noH-KTET h c-KXPd-HHT K-K rOCnOACTdt Er©; d dlJJEAH HE nOH-KTETK H HE C-KXPJHHTK H HE ©yTKpTiAHTK H HE nOHOKHTK, HA pdSOpHTK H nonEpETK H pdCHnET H nOCpdMHTK cYh XpHCOKOyAK rocnoACTKd a\Y, Twro rocnoAK Bor-k Ad pd30pHTK Er© h nonEpETK H pdcnnETK h nocpdAEHTK k-k rocnoA-CTKk Ero H Ad oysYETK Ero 3AE TbAWAV, d K-K KAAM |jTHArK Ktiyb A^VEEEd Ero. H Ad HiU-TK oyH’KCTIE CTv ÎSA®* H Ck TpikKAATHAVK flpYd H Ad AV©y ECT CKnOCTdTHHHd nptMHCTdd BorOAUTH Hd CTpdlUHtAMv H HE AHl^EAVtpHtAVK CA \H'41E H Ad HAVdTK oy-HtCTYE C-K HHtA\Y 3AWHpdBHIHX Î$AEH HJKE K’K3'KnHUJA Hd TOCn©Ad R©rd H CndCd HdUJEr© IyCSCd XpHCTd: „pdenEHYH, pPCnEHIH Ero“ d Kp-kKK Ero HdA HH^K H HdA HAA'bX H^K, H>KE ECT H A® CEP© A^ !E H BAAETK B"K KtKKI, dAUH.
       Ge>KE H CKtA'bTEAfE nOCTdKA'feEiWK POCnOACTK© A\Y: JKoyndHK np-KKOyA KEAH5H EdHK KpdAEBCKH H }K>yndHK /^pdPHH KEAHKH Ak©PHHKK H WoyndHK PdA©yAK KEAHKH AO-PO0ET, 4,pdPOA\HpK CndTdpK, PdAoyAK nEXdpHHKi H PdA©yAK KOA\HC, IIlEpEdHK CTOAHHK, BdA'k H APdPdyAK KEAHUfH nOCTEAHHl^H.
       1 Cuvintele: h #r K-kSA4pcT«4 sînt scrise deasupra rîndului.
31
www.dacoromanica.ro
                   H 43S X^VAYh K-K KHCTHdptJf Tdjfd PpdTt1 2 CdOBO CklIHCSTlitk, |2K( HdnHCd^
             K-k HdCTOdK AHKH-bdi\k rpMt rddrodfiuYH CddBHOH Tp’kroKHifif, Arkcfiţd loyHYd 7 H
WT âAd<Ud TlK*L(ldrW iVkTh *3ĂA-
       f îw PdAoy-d BWfRiVAi aumoctYa kojkYa rocnoAHHK.
      f In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu cel ce m-a proslăvit pe mine şi pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele cu slavă m-a înălţat. Iată mi-am adus aminte domnia mea că mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţiile lor, însă puţini au moştenit împărăţia cerească. De aceea, m-am străduit şi eu nu numai această împărăţie a îndrepta, ci şi de a socoti de cele veşnice ale noastre, cei care sînt de-a pururi adevăraţi şi drepţi credincioşi, care mult au slujit şi întru nimic nu s-au arătat necredincioşi şi nici duşmanilor mei nu au întors spatele, ci necruţînd a vărsa sîngele lor pentru domnia mea, după cum rădăcina bună aduce cel mai curat rod.
      De aceea, am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, acest de faţă hrisov al domniei mele, care stă deasupra tuturor cinstitelor daruri, preacinstiţilor boieri ai domniei mele, încă şi dregători din casa domniei mele, jupanului Neagoe mare vistier şi soţiei sale Caplea, cu fiii săi şi cu fiicele sale, cîţi îi va lăsa Dumnezeu şi cumnatului său jupan Staico şi jupanului Pîrvul şi cu fiii şi fiicele sale, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie lor satele, anume: Dragomireştii toţi, cu tot hotarul şi Drago-slavele toate şi Mogoşeştii toţi şi Măgurenii toţi şi Bucovul tot şi Suharna toată1 şi Olteniţa toată şi Ulmenii toţi şi Cliuciul jumătate şi Chiseleţul tot şi Gornăţelul tot şi Descupereştii toţi şi Găojanii toţi şi Ruşii ce sînt mai jos de Tîrgovişte toţi şi Lupşanul, oricît a ţinut Staico logofăt şi Budeasa toată şi Plrvuleştii toţi şi Aninoasa toată şi Clăteştii toţi şi Negoeştii toţi şi în Ti-teşti jumătate şi în Bumboeşti jumătate şi Budeştii toţi şi Uibăreştii toţi şi Stoicăneştii toţi şi Budenii jumătate şi în Drăgăneşti patru părţi şi din vinărici şi din toate, patru părţi şi în Bărcăneşti oricît a ţinut Staico logofăt şi în Grămăditele jumătate şi în Pietri jumătate şi din girlă şi din uscat jumătate şi în Deadilov jumătate şi din bălţi şi din uscat, toate pe jumătate, pentru că aceste sate ce sînt mai sus scrise pe nume, le sînt vechi şi drepte averi şi ocine şi dedine, cumpărate şi dobîndite cu dreaptă slujbă de moşii şi de strămoşii lor.
      Insă, pentru unele din mai sus pomenitele sate, ce sînt ale jupanului Neagoe vistier, cumpărate de părintele său Socol şi de unchiul său Chirca, ei au avut pîră, pentru cinci sate, anume: Titeştii şi Bumboeştii şi Budeştii şi Uibăreştii şi Stoicăneştii, pentru că a rămas Chirca dator să plătească pentru nişte marfă turcească. Iar după moartea lui Chirca şi a lui Socol,
       1 In criptogramă: iweqrk.
      2 Cuvintele: „h Chipiu »ici“ s-au şters şi s-a scris deasupra: „h wt JIahIahapS".
32
www.dacoromanica.ro
au rămas fiii lui, Neagoe vistierul şi fiii lui Chirca, Mareea şi Creciotă şi Stoica, să plătească datoria. Pentru aceasta, pentru datoria care a rămas de la Chirca şi Socol, iar turcii au venit şi au apucat pe fiii lui Chirca şi ai lui Socol, iai fiii lui Chirca, Mareea şi Creciotă, ei s-au lepădat de acea datorie şi s-au lepădat şi de averi, de le-au lăsat să se piardă. Iar Stoica, fiul lui Chirca şi Neagoe vistierul, fiul lui Socol, ei în nici un chip n-au vrut să lase să se piardă averile pentru acea mai sus zisă datorie, ci au plătit datoria acestor turci, de şi-au pus averile zălog la Barbul ban al Craiovei şi la Badea vornic şi la Albul vistier. Şi după aceea, şi-a vîndut Neagoe al lui Socol şi marfa lui şi agoniseala cu trudă, ce a avut, de a răscumpărat aceste 5 sate, ce sînt mai sus scrise şi au fost puse zălog la aceşti mai sus zişi boieri.
     De aceea, dacă vor voi cumva fiii lui Mareea şi ai lui Creciotă să se pîrască sau să ceară din cele de mai sus cinci sate de la Neagoe vistierul sau de la fiii lui, iar ei nicicum să nu aibă amestec, căci s-au lepădat şi le-au pierdut înşişi părinţii lor, Mareea şi Creciotă, încă dinaintea părintelui domniei mele, răposatului Radul voievod, ca să nu aibă nici un amestec Mareea şi Creciotă în aceste 5 sate, niciodată.
     Şi iarăşi să le fie în Smîrci trei părţi şi la vadul de moară de la Cricov trei părţi şi la Afumaţi trei părţi, pentru că le-a închinat Prodan de a sa bunăvoie jupanului Staico logofăt.
     Şi să le fie la Glodeni partea lui Bogdan toată, oricît se va alege din vecini şi din mori şi din ocina din cîmp, pentru că le-a închinat însuşi Bogdan de a sa bunăvoie lui Staico logofăt.
     Şi iarăşi să le <fie> sălaşele de ţigani, anume: Stan cu copiii lui şi cu doi fraţi ai lui şi Ciomîrda cu fiii săi şi Stepan cu copiii săi şi Radul cu fiii săi şi fratele său Dumitru şi Mia cu copiii săi şi un nepot al său şi Nan cu copiii săi şi Iova cu fiii lui şi Caico cu copiii săi şi Nicola cu copiii săi şi Dode cu copiii săi şi Parnaia eu copiii săi şi Dodan cu copiii săi şi Pupa cu copiii săi şi Dumitru cu fiii săi şi Puraneia cu fiii săi şi Stepan cu copiii săi şi Hamza cu copiii săi şi Steia cu copiii săi şi Stan cu copiii săi şi Uglea cu fiii lui şi Pavel cu fiii lui şi Ianiu cu copiii săi şi Lozan cu copiii săi şi Balea cu copiii săi şi Alădin cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Giura cu copiii săi şi Bao cu copiii săi şi Stan cu copiii săi şi Coia cu copiii săi şi Rîpa cu fiii săi şi Golaş cu fiii săi şi Hogea cu copiii săi şi fratele său Slav şi Dula cu copiii săi şi Cică cu copiii săi şi cu 3 nepoţi ai săi şi Vîlcul cu copiii săi şi Bercea cu copiii săi şi Tega cu copiii săi şi Dumitru cu copiii săi şi Golea cu copiii săi şi Bunoe cu copiii săi şi Fiera cu copiii săi şi Hrusan cu copiii săi şi Stan şi cu fratele său Golea şi Radul cu copiii săi şi Lepădat cu copiii săi şi alt Radul cu fiii săi şi Costea cu fiii săi şi Iancul cu fiii săi şi Negrilă cu fiii săi şi Popară cu fiii săi şi Fetea cu fiii săi şi Radul cu copiii săi şi Nănuţă cu copiii săi şi Costea cu copiii săi şi Hîrs cu copiii săi şi Vlaicul cu copiii săi şi Parascheva cu copiii săi şi Răduţa cu fiii săi şi Costea cu fiii săi şi Nan cu fiii săi şi Nacoe cu fiii săi şi Cumpănă cu copiii săi şi Popîrche cu copiii săi şi Coia cu copiii săi şi Gălilea cu copiii săi şi Gomoiu cu fiii săi şi Bata cu copiii săi şi Călugărul şi mama lui, Tudora şi Yasilca cu copiii săi şi Hîrgota cu copiii săi şi Tezlui cu copiii săi şi Purniche cu fiii săi şi Bogdan cu fiii săi şi Panea cu copiii săi şi Juna cu copiii săi şi Gugucea şi Ciortan şi Candală şi Neacşa cu copiii săi şi Dănciuleasă şi Erina şi Maichina şi Bana şi Moma
5 - Documente-România - c. 377                                              33
www.dacoromanica.ro
cu copiii săi şi Tetrade şi Mihăilă şi Mihai şi Bance şi David şi Chiţul cu copiii săi şi Măra şi Bulat şi Bogdan şi Zgîcea şi Ţinea şi Dragsin cu copilul său şi Slav şi Petrica şi Ozun şi Hamo şi Gîlea şi Ghiga şi Lai şi Radul cu copilul lui şi Bunghea şi Bangala şi Pătru şi Culeiu şi Radul cu ginerele său şi Ganmeci şi Cacalea şi Duşa cu fiii săi şi Vişan şi Curchia şi Mandela şi Hîrs şi Grozea cu copiii săi şi Pulcucă şi Ghenţea şi Nan şi Cortofleş cu fiii săi şi Bădica şi Gorun şi Muchia cu fiii săi şi Ciocan şi Cotică şi Radul şi Gonţu şi Stanciul şi Feciora cu fiii săi şi Bota şi Erina şi Minune cu copiii săi şi Radul cu fiii săi; Ipure cu copiii săi şi Drăgoiu cu copiii săi1 pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine şi cumpărături.
     Şi iarăşi să le fie viile din Tîrgovişte, pentru că le sînt ocine şi dedine.
     Iar apoi, au venit înaintea domniei mele jupan. Neagoe vistier şi soţia lui, Caplea şi cumnaţii lui, Staico şi Pîrvul, de s-au întocmit şi s-au aşezat şi s-au înfrăţit peste toate mai sus zisele averi, sate şi ţigani, ca să fie fraţi nedespărţiţi, în veci. Pentru că a venit înaintea domniei mele jupan Neagoe vistier, de a înfrăţit pe cumnaţii săi Staico şi Pîrvul peste averile, dedinele, satele şi ţiganii săi, iar cumnaţii lui, Staico şi Pîrvul, iarăşi au întocmit şi au înfrăţit pe Neagoe vistier şi cu fiii lui peste averile, satele şi ţiganii lor, să fie fraţi, unul ca şi celălalt. Şi iarăşi au întocmit că de se va întîmpla mai înainte moarte lui Neagoe vistier, averile sale, satele şi ţiganii, să fie ale fiilor lui şi ale cumnaţilor lui, Staico şi Pîrvul. Iar Staico şi Pîrvul iarăşi au întocmit, că de se va întîmpla lor amîndurora moarte mai înainte de Neagoe vis-stier, iar averile lor, satele şi ţiganii, să fie ale lui lui Neagoe vistier şi ale fiilor lui şi ale fiilor lor. Pentru că astfel au întocmit singuri de a lor bună voie dinaintea domniei mele, ca să fie fraţi nedespărţiţi peste toate averile, satele şi ţiganii, ce sînt mai sus scrise. Şi nimeni dintre ei să nu fie volnic să schimbe şi să strice întocmirea şi frăţia aceasta, care s-au întocmit şi înfrăţit dinaintea domniei mele, nici Neagoe vistier şi nici cumnaţii lui, Staico şi Pîrvul, să nu fie volnici, după moartea lui Neagoe vistier, să scoată şi să alunge pe fiii lui de pe averile, satele şi ţiganii lor, pentru că aşa s-au întocmit dinaintea domniei mele de a lor bunăvoie. Iar cînd nu se vor afla fii din Neagoe vistier şi nici fii din Staico şi din Pîrvul, iar atunci să fie averile şi satele şi ţiganii, fiicelor lor, iar prădalice să nu fie niciodată.
     Iar cînd nu se vor afla din Neagoe vistier şi din Staico şi din Pîrvul nici fii şi nici fiice, toate averile, satele şi ţiganii, ce sînt mai sus scrise, să fie ale sfintei mănăstiri de la Bistriţa şi sfintei mănăstiri de la Govora şi sfintei mănăstiri de la Cotmeana şi sfintei mănăstiri de la Argeş împreună, de hrană, iar lor şi părinţilor lor şi fiilor şi fiicelor lor să le fie de veşnică pomenire, pentru suflet. Iar domnia mea le-am iertat calul.
     De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor; şi încă cui dintre ei i se va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor, începînd de la vama oilor şi din vama porcilor, din stupărit şi din găletărit2 şi din dijmă şi din cositul finului şi din tălpi şi din cărături şi din podvoade, adică din toate slujbele şi dăjdile domniei mele mari şi mici şi cîte se află în ţara de
                      1 Adaus de altă mină, pe margine: „Ipure cu copiii săi şi Drăgoiu cu copiii săi“.
      * „din găletărit“ scris deasupra rîndului.
34
www.dacoromanica.ro
sine stătătoare şi stăpînirea domniei mele, Şi nimeni să nu îndrăznească a tulbura, nici sudeţi, nici birari, nici povodnicari, nici armaşi şi nici nimeni dintre slugile şi dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii şi după treburile domniei mele. Pentru că cine va încerca să-i tulbure sau să-i păgubească chiar şi cît un fir de păr, un astfel de om va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, ca un necredincios şi batjocoritor şi călcător al acestei porunci a domniei mele.
     Încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va nimici şi va călca şi va risipi şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l lovească şi să-l calce şi să-l risipească şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la înfricoşata şi nefăţarnica judecată şi să aibă parte cu alţi iudei rău nărăviţi, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hri-stos: „răstigneşte-1, răstigneşte-l“, iar sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi pînă în ziua aceasta şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Radul mare logofăt, Dragomir spătar, Radul paharnic şi Radul comis, Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici.
     Şi eu cel mic între vistiernici, umilul Rratea1, scriitorul de cuvinte, care am scris în minunata cetate de scaun, ce se cheamă slăvită Tîrgovişte, luna iunie 1 şi de la Adam cursul anilor 7034 <1526>.
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 289 (Cotroceni, LIX/2).
          Orig., perg. (57 x 47), pecete atîrnată, căzută.
          Cu o trad. din 1843.
          EDIŢII. D.I.R., B., 14-18.
                                     19
1526 (7034) iunie 7, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Standul şi cetei sale satul Cerăţelul, în urma unor judecăţi.
       t flÎHrtOCTHW EOftYfK, îw PdAYA BOlBOA** H rOCnOAHHk KVkCOH SCAtAH Xrrpo-kaaxYhckoh, cHHh np-bAOBpdro h BfAHKjro PaaVaa ko(koa<> AaK<,T rocnoACTBO [roc-noACTKo] mh cY( noBM-kHYf rocnoACTKd mh Gtjhmioa h ctv chhobh im8, cahhh hm
      1 Criptogramă.
35
www.dacoromanica.ro
Eor-h A^CT H ^,OKpOA\HP CK EpdTHiaMH CH H K*HAA CT» dHEIlCEiaMH CH H AttPi CK EpdTHI3A\H CH H n-hTpS CK EpdTH HA\H CH H Gt<H CK EpdTHIdMH CH, IdKOHCE A<< HM C*T HfpTkUMSrt KEC H CK KTiCEM JfOT'dpOM HO K^A* ECT CTdpH P^P, nOHEJKE HM ECT CTdpd H IipdBd WHHHd H nOK&lEHd WT PdAVrt KOiWHC H WT TTiCTd <CH> K&ldHHIţd HtKUJd, Sd X JcnpH, ELpE npn a^hh /Hajaî EdCdpdK koekoa*)’ HdpHUdEMdro IţuiTvASuj.
       (I nCTOM, C8T HA\dA CKnpfHl'f CKC HdHSrt, CHHTk /i/feTKOK, npH AKHH ŞHKg roc-nOACTKd A\H firtdA*) KOfKOAd HdA ’lEp'KlţEA H CSt WCTdA HdHSA WT SdKCH. fl nOTOM IldKH CE CSt npErtH CKC GddK WT Ap-KAWKCK Hd EdCdpdK KOHKOAd HdA TdH whhhS 1410 ECT KHUlE pEHE Jd H ndKH WCTd GAdK IVT 3dKOH IVT npEA EdCdpdK KOHKOAd- fl noTOA\, ce noAHrHS GAdK tepe copohh no GTdHiioA h idTd Ero 1410 cst khuie nncdHH npEA rocnoACTKd a\h, TdKO iaKO npHHAOUJE npEA rocnoACTKO mh.
       (I rocnoACTKO mh s tea\ rAEAdjf H cSAHjf no npdKAS H no 3dK0H8 ckc hkcth-THA\ npdKHTEAHEA\ POCnOACTKd A\H H HA\ PAEAdJf KHEPE IflO HMdUIE IVT AlAdA? EdCdpdK KOEKOAd IţurKASUl H IVT EddAd KOEKOAd H IVT EdCdpdKd KOEKOAd- TdKO H3HdHA0)f rocnoACTKO UIH KdKO ECT TdH IVHHHS 30K0MdP0 HEpTvUEASA CTdpd H npdKd IVHHHd AE* AHHd GTdHMIOAOK H CK HdTdA\ EPO, IflO CST kHUIE nHCJHH, nOKSnEHd IVT PdAYA KOMHC. fl GAdK WCTd WT 3dK0H WT npEA POCnOACTKO A\H.
       GErO pdA’f, H POCnOACTKO A\H HA\ AM^X GTdHMIOAOK H CKC CHHOKH EPO EAHIţH HM Eop-K AdCT H AocpOAMIpS CK EpdTH ldA\H CH H K*HAd CK dHEnCEIS/HH CH H AHPd CK EpdTHI3A\H CH H IpKTpS CK KpdTHIdMH CH H GTdH CK KpdTHIdMH CH, IdKO Ad HM ECT KK WHHHS H K-K WpKS HHA\ H CHHOKOM HM H KHSKOM H npEKHSKOA\ HM. H Kd-PE KOA\S CE CAS1HT WT HHJf npEJKAE C’KAţp'KT'K» d KTv HHJf npikAdAHKd Ad HtvCT, HS Ad ECT WCTdKUlHM HM. H HH WT KOPOÎKAO HEnOT-XKHOKEHHO, nO pEH POCnOACTKd A\H.
       GE CKEAETEAHE nOCTdKAEX POCnOACTKd mh: XgndHg IIp'KKgA KpdAEKCKH KEAHKH BdH H >KSndH /^p-KPHM EHKUIH AKOpHHK H JKgndH iRdHtv llEpUldHSA KEAHKH AKOpHHK H XUldH GEWAOP KEAHKH AOPO$ET H JKgndH PdAVrt EHKUIH AOPOlJSET H HtrOE KHCTHIdp H A,pd* POA\Hp CnETdp H PdAVd nEjfdpHHK H IUfpKdH CTOAHHK H A.P'KPHH KOMHC H EdA"b H ApdPgA KEAHKH nOCTEAHHI^H. HcnpdKHHK, EHUIdH AOrOijSET. __________
       IlHC KTv TpTkPOKHLJIE, AVfcCEIţd (OHVid 3 AKHTk, K AlîT x3AA •
       t fw PdAVd KWEKWAd, mhaoctYm bojkYa rocnoAHHTi.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia [domnia] mea această poruncă a domniei mele lui Stanciul şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, şi lui Dobromir cu fraţii săi şi lui Cînda cu nepoţii săi şi lui Liga cu fraţii săi şi lui Pătru cu fraţii săi şi lui Stan cu fraţii săi, ca să le fie Cerăţelul tot şi cu tot hotarul pe unde sînt vechile hotare, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi cumpărată de la Radul comis şi de la soacra < lui >, jupa-niţa Neacşa, pentru 600 aspri, încă din zilele lui Basarab cel Tînăr voievod, numit Ţăpăluş.
      Iar apoi, au avut pîră cu Nanul, fiul lui Detco, în zilele unchiului domniei mele, Vlad voievod, pentru Cerăţel, şi a rămas Nanul de lege. Iar apoi, s-au mai pîrît cu Slav din Dărmoxă la Basarab voievod pentru acea ocină care e mai sus zisă, şi iarăşi a rămas Slav de lege dinaintea lui Basarab voievod.
      După aceasta, s-a ridicat Slav de a sorocit pe Stanciul şi ceata lui care sînt mai sus scrişi înaintea domniei mele, aşa că au venit înaintea domniei mele. Iar domnia mea întru aceea, am cercetat şi am judecat după dreptate
36
www.dacoromanica.ro
şi după lege cu cinstiţii dregătorii domniei mele şi le-am cercetat cărţile pe care le-au avut de la Basarab cel Tinăr voievod Ţăpăluş şi de la Vlad voievod şi de la Basarab voievod. Astfel am aflat domnia mea că acea ocină numită Cerăţelul este veche şi dreaptă ocină, dedină a lui Stanciul şi cu ceata lui, care sint mai sus scrişi, cumpărată de la Radul comis. Iar Slav a rămas de lege dinaintea domniei mele.
     Pentru aceasta şi domnia mea i-am dat lui Stanciul şi cu fiii lui, ciţi îi va da Dumnezeu, şi lui Dobromir cu fraţii săi şi lui Cînda cu nepoţii lui şi lui Liga cu fraţii săi şi lui Pătru cu fraţii săi şi lui Stan cu fraţii săi, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintre ei i se va întîmpla moarte mai nainte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan Pirvul Craiovescu mare ban şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşanul mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Radul fost logofăt şi Neagoe vistier şi Dra-gomir spătar şi Radul paharnic şi Şerban stolnic şi Drăghici comis şi Badea şi Dragul mari postelnici, Ispravnic, Vişan logofăt.
     S-a scris în Tîrgovişte, luna iunie 7 zile, în anul 7034 <1526).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 16.
          Orig. perg. (29,5 x 31,5), pecete timbrată, căzută.
                                   20
1526 (7034) iunie 12, Bălgătaci.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Radu Runcenescu oeina lui din Stâneşti, pe care a înfrăţit pe nepotul său Radu postelnic.
       t AJhaoctYi© sokYeio, Iw Pmva kohkoaa h rocnoAHHk r-rcoh 3Emae &rrpo-KitdX’YHCKOlO, CHHk nptAOEpjrO H RE/KHKOv'lM          KOHKOA4- A^T rOCIlOACTKO
mh cYf noKfjvbHYf rocnoACTRj mh Pmva PShmeheckva, hkojke a<> ha\ (ct 8
Or’kHflIlH, Kdpf K4AHKO Cf HBSpAT HEPORŞ A^, nOHEJKE HM fCT CTdfiâ H npdRd WMHHd
h A'tAHHg np<iK4. fl noTOM, npYHAf Pmva PşhmeheckSa npfA rocnoACTRd mh, npi
gAOKHUJE no P^AVA nOCTfAHH*C$ dHEnCEHM CH HM TAH RHUlf nHCdHHd IVMHHŞ, 3d HfrORd AOEPJROAIO, K4KO A<> CŞT EPAtYb HfpASAtAfHHH A° R*k K'kKH- £ TOM rOttlOACTRO MH
npocTHX koh.
       Gepo p<jaY, hm AMWJf h rocnoACTRo mh, qkome a* m8 (ct R"k wmhhS h R’k WJfdEg HHM H CHHWROM HM H RHgKOM HM H nptRHglETOM HM. fl noTOM, Kjpf ROHM CE IVT HHX npH/tStHTH C'hM'kPT’k nptKAL * K”k «W np'hAAAHKA A* HtCT, AH» A<* (CT R-k WCTiRUlEHM. H HH WT KOPOHCE HEnOrAKHOEEHHO, no WPHSMO POCnOACTRd MH.
       Geme h creaeteaYe nocTARAtEM rocnoACTRj mh npaaHTEMM rocnoACTRj mh: Kgnaitf np-kRSA eah Kpaaokckh H ttSniHg Apaphh ehruie a^ophhkş h JKSnaH# fflairk
1 Loc rupt.
37
www.dacoromanica.ro
IlfpIlIdHgA BfdHKH A^OpHHKS H %8IMH8 <PdA»A>1 EHBUlf dOPO^SIT H K8II4H8 T8A®P8 KfdHKH doro^CT h Htroi khctThpS h AParo<MHP cndTdpS h XimKA n<ax<«pHHK8>1 h ApdPHM KO/HHC H nifpBdHg CTOAHHK8 H BdA'b H ApdPgd KIAHIţH IlOCTfAHHIţH, IMMHKf H3 KUJM POCnoACTBd <MH.
       H as, Tom4, (>K( HdMfpTax- HcnpasHHK, fflama npivKaaaE. IIhc 8 E-har-vran, arfccfiţa khYc £f a^hh, b atT xsaA-
       t Iiv PaASa Btv(BtvA<)> duniocTLa eoxYca rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Radul Runcenescul, ca să-i fie în Stăneşti oricîtă se va alege partea lui, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină dreaptă. Iar apoi, a venit Radul Runcenescul înaintea domniei mele, de a aşezat pe Radul postelnic, nepotul său, peste această mai sus scrisă ocină, de a lui bună voie, ca să fie fraţi nedespărţiţi pînă în veac. Intru aceasta, domnia mea am iertat calul.
      De aceea şi domnia mea le-am dat, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar apoi, oricui dintre ei i se va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea pe dregătorii domniei mele: jupan Pirvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşanul mare vornic şi jupan <Radul>1 fost logofăt şi jupan Tudor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici, aşijderea din casa domniei mele.
      Şi eu, Toma, care am scris. Ispravnic, Oancea pîrcălab.
      Scris in Bălgătaci, în luna iunie 12 zile, în anul 7034 <1526>.
      f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CVIII/51.
          Orig., perg. (26 x 29,5), pecete aplicată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 18-19.
                                     21
1526 (7034) iulie 1, Tîrgovişte.
           Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Oprea Drăgkicescu nişte ţigani.
      f AIhaoctYio eojkYmo, Iw PaAY* BOCKOA4 h rocnoAHHh bbcoh scmah JîrrpoEaa-XYhckoh, chhk np-kAOBpJro H EfaHKaro PaAya kockoa<i. AaBaT rocnoACTBo mh cYi noEM'kHHf rocnoACTiu mh jkSiuhs ©np-fe AparHMfCKSa h ca chhokh ch HiroHita
1 Loc rupt.
38
www.dacoromanica.ro
H.......1 Sa Ci Afi|jfpMt h fi|if iahi^h ai# Eork A-JCT, QKOJKf MU aa ict 4tţHrdttH no
HAlf (liA Ck AHţAAtH H TdHKd Ck Aft4AIH CH.
       IIOHfKf CgT EHAH KHUlf I1HC4HHH dl^HrdHHH HCSlUHHItf GtAHKI. TdKO, WT Kpt-Mt HKf Cf fCT nptCTdKHild JKgndHHl^d ©TdHKd H HHKTO WT CHHOBH fH Hf CI WKpt-TOUlf, d KHUlf KnHCdHHH dltHIMHH HSBpdUlf Cf CTdPH H npdKH dl^HrdHH KSndHHlţf didH-AfH H AadH WT AIATH fH JKSildHHHf ©TdHKf. (I 1IOTOAI, npHHAf >K$ndHH^d <MdHAd H Ck KkCfdltH CHHOBH fH npfA TOCnOACTKO AIH, Tfpf CH IlOAlHAOKdUlf np*kKH BpdTOHIA MU Onpt /^pdrHHfCKUil Ck KHUlf gnHCdHH dl^HrdHHH.
       H ridKH noKSnu hcSimh COnpt iţnraHKd TdHKfB, no HAtf /^oBpd, c'k chhobh ch H A'bWtPt CH WT np-kBtta Sd 7 dcnpH H 3d AKd dl^HrdHKf.
       Gfro pdAT, ai# AM^JC rocnoACTao mh %8imhS OnpfH ckc chhobh ch, Qkojki
Ad MU fCT dtţHIMHH K’k WMHHg H K’k W£dBS fAlS H CHHOBOAI fAI<# H B>2HSK0At H npt -KHŞMfTOAt. H K'k HH)f np^AdAHI^H A<> HtCT- H HH WT KOrOXCf HfnOTAKHOKIHHO, no WPH3AI# TOCnOACTKd AIH.
       Gf gBO CKf<AfT>2filHf : JKSildH Ilp'kKSA KpdilfBCKH E<dH>2H JKgridH ^pdPHH KfAH-KH A^OPHHK H JKSildH PdAVA KfAHKH AOrO^fT H HtrOf KHCTHdp H ÂpdTOAlHp CndTdp H PdAVrt nf^dpHKK H PdAV'' KOAIHC H IUfpEdH CTOAHHK H EdAt H i0H)fH-b KfAHIţH nOCTfAHHl^H. HcnpdBHHK, KliSdH nHTdp.
       H d3, GTOIdH AHfHfA, HCnHCd)f p»K8 CknHCdKUldrO K'k HdCTOAHH rpdA Tp-k-rOKHl|lf, lOAYf 7 AkHH, K’k AfcTO x3AA-
       ţ !w PdAVrt BwtBWAA, aihaoctYa boikYa rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Oprea Draghicescul şi cu fiii săi Negoiţă şi ...ul1 şi cu fiicele şi încă cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie ţiganii, anume Lai cu copiii săi şi Taica cu copiii săi.
     Pentru că aceşti mai sus scrişi ţigani au fost ai jupaniţei Stanca. Astfel, din vremea în care a murit jupaniţa Stanca şi nu s-a aflat nici unul dintre fiii ei, iar mai sus scrişii ţigani s-au ales vechi şi drepţi ţigani ai jupaniţei Manda şi daţi de mama ei, jupaniţa Stanca. Iar apoi, a venit jupaniţa Manda şi cu toţi fiii ei înaintea domniei mele de a miluit pe vărul ei Oprea Drăghicescul cu mai sus scrişii ţigani.
     Şi iarăşi a cumpărat jupan Oprea pe ţiganca lui Taica, anume Dobra, cu fiii ei şi fiicele ei, de la Pîrvul, pentru 400 aspri şi pentru două ţigănci.
     De aceea şi domnia me am dat jupanului Oprea cu fiii săi, ca să-i fie ţiganii ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui <şi>2 nepoţilor şi strănepoţilor. Şi la ei prădalici să nu fie. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată deci martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Radul mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Radul paharnic şi Radul comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Căzan pitar.
1 Text ras.
4 Loc rupt.
39
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Stoian diecel, am scris, cu mina scriind, în cetatea de scaun Tîr-govişte, iulie l-a zi, in anul 7034 <1526>.
     Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CVIII/38.
          Orig., perg. (26 X 31), pecete aplicată.
          Trad. la Arh. St. Buc., ms. 173, f. 588.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 20—21.
                                   22
<înainte de 1526 iulie 6).
            Magdalina monahia dăruieşte lui Ginştea cel bătrin şi fiilor săi un loc de casă in Miceşti.
       f H3R0rtfHYfiW WTitj h nocn-kuifuYf cum h CKKp’kiimiYfM CE-feToro mom^Ta iRdrAdAHHd HcnHCdjf cYio ahct-k wboais maokikti. no hau .- r^ip-b GTApt Tv ChIHOBH CH YHHK8A H PdT-k H MKUAI, AM^T 8 d9HMfl|lH IA HO AMCTO A0M4IUH0 H3rOpf dAH KOH nOTOMHH, KOAHKO CTOf 7 A® AM, nO AtHOPO HHI|10. T<IKO AM^X 3d A8UJ8 IVTltAAtH H 3d AIOIO A8W8-
       GE’kA'bTCAH cgT dHinctg a\h fr&ufu IwcHjjrt h eoa^ph wkoao haai: wt AIh-
MCipik, AgAtOT^, WT USpK'KptHH, EaAA8A, WT IhiCKAHH, fLlliAtAH, WT KdpAKAA, KdpAKAA WT ^pAfUieipH, EApHdEd WT &TAp P'KTHEOEipH, Ka1wK8a CTOAHHK, WT GTTwHfipH, flldHt dHCHdp, WT EpdTYiaHH, A,pArOAtHp, CUH'K dlorOUJOBIk.
       IIO CHJf, A3*K AtOHd]fT<l iRjrAAAHHA, d31k AM°X WT AIOIO WMHHg CTAPA H llpd-Bd A^AHHd.
       flipe KTO Cf WGptipfT no AIOIO CTuWpTkTTk fii AIH nOnfpfT AlOf nOEfA-kHVf, HAH BOA’kpHH hah KdAgrfpii aa nontptT, rocnoAt Ror*K a^uji iro h aa k»A* tptkKait h npoKACT wt Bord h wt auhi rptuiHd. ILhhh.
     f Cu voia tatălui şi ajutorul fiului şi cu săvîrşirea sfîntului duh, Eu monahia Magdalina am scris această carte acestui om anume Gînştea cel bătrîn cu fiii săi Micul şi Ratea şi Iachim, am dat in Miceşti un loc de casă din sus insă lingă piriu, cit să stea o casă, mai mult nimic. Astfel am dat pentru sufletul părintelui meu şi pentru sufletul meu.
     Martori sint: nepotul meu egumenul Iosif şi boierii din jurul nostru: din Miceşti Lumotă, din Purcăreni Vladul, din Piscani Alăman, din Caracal, Caracal, din Dărmăneşti Varnava, din Rătivoeştii Vechi Vîlcul stolnic, din Stăneşti Manea Vulparul, din Brătiani Dragomir, fiul lui Mogoş.
     După aceasta eu, monahia Magdalina, am dat eu din ocina mea veche şi dreaptă dedină.
     încă cine se va afla după moartea mea să-mi calce porunca mea sau boier sau călugăr să-i calce domnul Dumnezeu sufletul lui şi să fie de trei ori blestemat şi afurisit de Dumnezeu şi de mine păcătoasa, amin.
          Bibi. Acad., XI/72.
          Orig., hîrtie (26 X 31), pecete aplicată.
          Datat după documentul care urmează.
40
www.dacoromanica.ro
23
1526 (7034) iulie 6, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mănăstirii de la Corbii de Piatră ocine în Valea Oraşului şi în Bujoară, în urma unei judecăţi.
       t YHhaoctYio eowYio, jfw PjaVa kohkoaj h rocnoAHirh k'ecoh 3MU» «frppo-BAdXHHCKOH, CHHTi BfrtHKdPO H nptAOEpdPO PifiyA4 BOHBOA*. A^dT POCnOACTKO MH cYt nostA-bHYio rocnoACTBd mh CBtTOMS mohjcthpu 30R0MdP0 wt Kopeh wt IlYHia-TP’h) XP^SîkYH nptCBtTHI MHCTtH H nptEitdPOCAOBfHtH KAJAHIHIţC HdLLIC H npYHCHO AtKH IBdpYE h moh4XH< ffldPAddYHf, racoKi Ad hm kt 8 Udat Edpotu8a8H wt tai (CT CT0I3A Klip}KTi8 A® PtKd H WT TA* KT CTOBA K-kpjK-kS A® EpdAVA ©Crtd-TSHlfH i wt t8* a® IIhckSa HipHdTOB 8 pophYh a® im<jhYhh8, a wt t8( no ptKd HtpHdTOB 8 POpHYH a® IlAdHYHHS H nddHHHSd BTiC, d WT ptKd HtpHdTOB HdA IbUUld H IldtLIId B’ECd, nOHttKf M8 KT CTdpd H npdBd A*AHH<J< WMHHd.
       il nOTOM, HMdX C-hnpfHYHe MOHdXYHl ffldPAdrtHHd C-hC fllHpKdH H CEC HdH8 H H CEC PdAV^ H CEC BdPEgd. TdKO POCnOACTKO MH AM®X ^HPKdHg H AP&KYHHOM fro 3dK0H BŢ EOrttpYHJ TdKO KMAd EtUIH Hd AHHli, d fllHpKdH H APS^HHd fPO, WHYH ho Morouif A®HfCTH Sy EoatpYH, dH8 wcTduif wt sdKOH. Hm AdA®wi tih soatpYH BHUIf pfMfHO CBtTOMg MOHdCTHpS. H X®TdpHHK BHd HM fCT /i,pdP0MHP BpdT <IUgH>1-
KCB. H ndKH A<< M8 KT Eli E8?KWd7E A*rt.. .-1 BliCdX, nOHEJKt ndKH HM KT...........1
H AldrAddYHfH CTdpd h npdBd whhh$.
       (I nOTOM, ndKH HMdUK MOHdXYHf fl!dPA<dAYHd>1 CUipfHfl CEC PdTt, dHHnC(H8 flldHdHrtOK. TdKO 83»X PdTt £y SOdtpYH, Ad 3dM*T KdKO TdB whYh8 m8 kt ehao npoAdd wt dloroui h wt K-epweS, hs m$ ict a<*a Ad ct XPdHHT a®Ph
KfT EHTH JKHB dlMHMHA'E, d no CM'EP'ETYlO flJ-KHTiHrt A<* KT ndK WHHH8 K'KpMI# H iHorotu; d PdTt ndKH wcTd wt 3dKOH. H cktbopha kt ia1” khhpS e(3 HcnpaBg h iTEKHd kt. TdKO POCnOACTBO MH IO pd3APdX KHHPd H AM®X WMHH8 CBtTOMg MOHd-CTHP8 H iHdPAdAYMH, BKOJKt C8t AdrtH TIH3YH By EOrttpÎH H /i,pdPOA\Hp X0T‘,PHHK8-
       Gtro pdAY, H m8 aM®X h pocnoACTBO mh a<« m8 kt b-e wihh# h 8XdEg h
Hf WT KOPOWt HlnOT'EKHOBIHO, no Wp(3M8 POCnOACTBd MH.
       Goke cbeAtTidYf: >K8ndH8 Hwd EdH h raSndH dldHt biahkYh akophhk h >k8-ndHg Tsa®P8 biahkYh aopo^et h Htpoi bhctYbp h A,pdP0MHp cndTdp H ^hmioa ni-XdpHHK H ĂPAfHM KOMHC H WfpKdHS CTOrtHHK, BdAt H /^pdP8A BCAHI|,Yh noCTlAHHt^H. HcnpdBHHK, ^8Md AKOPHHK.
       Uhc lOdYf s AbH'K $ TpiiroKYiiJl, b'e dtTO x3aa«
       t Kw PdAV"A BWEBWAd, mhaoctYm eohcYm rOCnOAHHh.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numită de la Corbii de Piatră, hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre şi pururea
1 Loc rupt.
41
www.dacoromanica.ro
fecioară Maria şi monahiei Magdalină, ca să-i fie In Valea Oraşului, de unde a stat Cîrjău pînă la rîu şi de unde a stat Cîrjău pînă la Bradul Oslatunii, iar de aci pină la Piscul lui Cernat în sus, pînă in munte, iar de aci pe riul lui Cernat In sus, pînă în munte şi muntele tot, iar de la rîul lui Cernat, peste Pleşa şi Pleşa toată, pentru că îi este veche şi dreaptă dedină, ocină.
     Iar apoi, a avut pîră monahia Magdalina cu Mirean şi cu Nan şi cu Radul şi Barbul. Astfel domnia mea am dat lui Mirean şi cetei lui lege 12 boieri. Astfel, cînd a fost la zi, Mirean şi ceata lui n-au putut să aducă pe cei 12 boieri, ci au rămas de lege. Ci au dat aceşti boieri mai sus zisei sfinte mănăstiri. Şi hotarnic le-a fost Dragomir, fratele lui <Şui>1ca.
     Şi iar să-i fie în Bujoară partea ..A toată, pentru că iar îi este ..A şi Mag-dalinei veche şi dreaptă ocină.
     Iar apoi, iarăşi a avut monahia Magd<alina>1 pîră cu Ratea, nepotul lui Mănăilă. Astfel a luat Ratea 12 boieri, să jure că această ocină i-a fost lui vîndută de Mogoş şi de Cîrjău, ci i-a fost dată să se hrănească cit va fi în viaţă Mănăilă, iar după moartea lui Mănăilă, să fie ocină iarăşi a lui Cîrjău şi a lui Mogoş; iar Ratea a rămas iarăşi de lege. Şi a făcut o carte fără ispravă şi este mincinoasă. Astfel, domnia mea i-am rupt cartea şi am dat ocină sfintei mănăstiri şi Magdalinei, aşa cum au dat cei 12 boieri şi Dragomir hotar-nicul.
     De aceea, am dat şi domnia mea să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată, martorii: jupan Pîrvul ban şi jupan Manea mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Duma vornic.
     Scris iulie 6 zile în Tîrgovişte, în anul 7034<1526>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 290 (Ep. Argeş, XVI/9).
         Orig., hîrtie (22 X 31,5), pecete aplicată.
         Cu o trad. din 1914.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 21-22.
                                         24
1526 (7034) iulie 7, Tîrgovişte.
              Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte lui Ftrtat clucer un loc domnesc, numit Matca Verzei.
       t fflHrtOCTH» EOJKH», îw PdAY* ROfROA'* H rOCDOAHHk R'kCOH SfAMH XrrfW-(MJJfHHCKOHj CHHk nptAOBpjPO H KMHK4P0 PdAV'1 MIMA»*                   P0CI10ACTK0 MH CY|
I10KI<VfcHHf POCnOACTKJ AUi Citgp P0CI10ACTBJ MH, $PVP4T$ KitKUdp, QKOTKI A * «8
1 Loc rupt.
42
www.dacoromanica.ro
KT 8 fA,Hd MfCTS rOCnO^CKH, 30BfM4r0 dl4TK4 EfPSfH, WT 8CT4 ToPMHCfH H WT 8CT4 fi-kfH cil Gxopiţd H e-h HLlplUJld WT #CT4 B'kfH ^pAfgAgH H WT Kp’KX# A^* aSaSh h wt wsp’hiuHio TorhfacfH, noHfJKf no.wHAOKAX rocnoACTB® <wh bkoîkj m8 KT WT TOH MKTO, 4J0 KT BHUlf I1HC4HO, WMHHg H K'k WX4EHHAI H CHHOKOM HM H KHMWM H np-fcKHSqfTOM HM- H B4Pf K0M8, Ct CKAgMHT nptîKA* ChAtp-fcTh 4 Eli HHX nphA<IMIK<l A<* HtCT, H$ A4 KT WCT4KHUJ HM- H HH WT KOrOJKf HfnOThKHOKf HHO,
no pfq roenoACTSd mh.
       OfîKf CKfAfTfAYf nOCTABA'kfM rOCnOAcTKO MH -■ }KSn4H8 UpkKgA KfAHKH S4H KpdAHBCKH H JKSndH» /^pdPHq BHKUIf A<E0PHHK> 5K8>aniH8 AldH-k KfAHKH AE®PHHK$ H
>K8ndH8 PdAVrt khkuii Aoro$fT h <}K8>1ndH8 0gA*P BfrtHKH Aorof|ifT h Rfcrof bhcthbp H A,P4rOMHP endTdp H A,4HM»A nfXdPHHK H A(P‘,rHq K0MHC H nifpBdH CTOAHHK H EsA'b H A,pdr8A KfAHtţH nOCTfAHHl^H- RcnPdBHHK, &4A48P AOPO^fT.
       H 43 nHC4X, $AOp-k TP4M4THK, KTi CTOAHH PP4A TphPOBHHJf. IlHC AVkCflţA »AYf 3 A^HH, KTi AtT x3ÂĂ-
       f îw PdAyA KWfKWAd, MHAOCtY/A EOîKY/ft, POCnOAHHK.
       <Pe verso:> f wt ^,oa fi'fcpA'fc-
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Fîrtat clucer, să-i fie lui un loc domnesc, ce se chiamă Matca Verzei, din gura Togăiasei şi din gura Văii cu Scoarţa şi Jarăştea şi din gura Văii Dracului şi din vîrful dealului şi din obârşia Togăiasei, pentru că a miluit domnia mea, ca să-i fie lui acel loc, ce este scris mai sus, de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor, lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla moartea mai înainte, la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Pirvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost (vornic)1, jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Thudor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Balaur logofăt.
     Şi am scris, eu Florea gramatic, în cetatea de scaun Tîrgovişte. Scris luna iulie 7 zile, în anul 7034 <1526).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Pe verso.) -+• din Verdea de Jos.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 291 (Ep. Rîmnic, LXX/1).
          Orig. hîrtie (29,5 X 22), pecete aplicată, stricată.
          Cu o trad.; altă trad. la Bibi. Acad., Arhiva Ghenadie Enăceanu, voi. IV (fost ms. 2530), f. 333.
          EDIŢII. Trad. D.1.R.,B., 22—23. Facs. Ibidem, 421.
1 Loc rupt.
43
www.dacoromanica.ro
                           OJ'BDIUEUIOJODBp'MMM

                                                                         •ţdiu oot t
                                                       JplHHVJXOOU HtiHI<vja VfiJP>dV H H ^.Vpg ‘aHHVoxo Hpadim ‘^Hwoa v-AVpj ‘aHHdpftu bjiVpiiipji v-AVpj ‘dpxpuo dHwoj -rdV h demxoHa HaHvja          hpiiSsk h aHHdoaV Hanvia hHJ3.dY hpusjk h naoaivpdg
                   Hra HaNvia vgaa-djj Hpugat ; hw oaxoVouooj wi^-vspxoou mwxţVn) h iaci*)
        •hw paxoVouooJ HowBHdm ou ‘oHHiaoHaa'xouiH ia<ojoa xm in h -WHmapxom X3j pV 8h ‘HrtiSHVi HH xoq.H pV HtiHvpVa.du JtHH 3.a p ‘iVa^-du a.xa.dwa.3 XHhgv» 13 Xhh xm gwoa irtip j| wh     woxihflHa  h wh woaoHH?   H whh ‘gapXm         3.3 h ftHHhm
     HHPJH^lP HV^-Vlh HHlhld   WIHa H|3   Xft3 WH OHB ‘PVldp H VOlhHPY         IWH OU ‘303
-HOg H30HH3 ‘XPda xm H3 WMH3UIHP 3.3 H H3 H30HH3 3.3 VgyLdfJ fiHPUg» H H3 H» -OHH3 3.3 xi$ojov v^Vpj supus* hw oaxoVouooj h J(oVpV H WH ‘jlVpd OJ10
                                                                                          *)}KOXhHH
a.a Hoapg xm iinpxom aiVdog hsohho p •mHSKSvoou xoi wh orti woaaisvs woapdu JlVpd ‘hw paxoVouooj ^.vixuVod ‘pVoanoa vAVpj xm h pdufivpg pVoa >Hoa pVpvg xm ‘hw paxoVouooj woViV xm hhpohus imHa xgo iau HHPJHtir hehhx 33.3 aHHdoaV Hpajj       hfusîk HPaovnwou vna      xoi oapa hw            oaxoVouoox
Xox^dam h pVoanoa v^Vpj hw paxoVouooj woivixjiVod urna h iduoapx ‘pdugvpg pVoanoa pVpvg hw paxoVouooj woViV urna hw oaxoVouooj whpVjvj h hw paxoVouooj HVixopva         nwidpxo   H HWHxnxoih     3.3 Hoapg apdu          h ftxoapd
XpVivjou h J(hV$3 Xh hw oaxsVousoj oa?x hhpshus imna xgo iau ‘hhpjh^ip HHihid lima Hp JlVpd j[rtiixHaa.vQ xm aiVdog naoHHO 3.3 iHHidua.3 RXpwh ‘woxou p
                                        •pVoanoa vJIVpj xm ‘hw paxsVousoj oivixhV -od xm h pdufivpjj pVoaHoa pVrvg hw paxoVouooj woViV hhhV Hdu iaurt» ‘fiami -doaV Hpajj hpu$h< xm ‘wh ^.vixHVod xm woaatfvs woHdia h woapdu 3.3 hhih<hx3
-OV H HHHVţV H HHHhrn HaPdU HdPX3 Xfi3 WH H33.3 HHPJHtlP HHP3HUS HHHlhld 10IH3 HJ13 1HUHOU    ‘H3 HWPÎIlV 3.3       aiJOh3.a3.J PHHPJHtl H H3 HWPfolV 3.3 SdXHWfiY
H H3 HWPtllV   3.3 dHWOJPdV H        H3 HWPtllV 3.3 VOlhHPY      H H3 HWPVllV 3.3 OaHOţJ H
H3 HWPtllV 3.3 mOVH{p H H3 HWP*»V 3.3 iVlU^J H H3 HWPtllV 3.3 Ş.Vpg H H3 HWP^l -iV 3.3 XPHJ[{ : gHIWH OU ‘iHHHPJJplP HV^-Vlh Xg3 wh pV oaei ‘xopVHdu 3J0g WH H^l -HV1 iaOHH3 J(HH 3.3 H PVldp H VOlhHPV 8H1WH OU ‘aOSiHOg ‘H30HH3 ‘H3 WmHOUÎHP 3.3
h v8a3.d]j RHPu8a< oii Sxrda 3.3 h ‘H3 HaoHHS 3.3 ‘lanog ‘gwi SYihhvix -Ha{ h fixi^fojov ţwoaHVia              ‘rv^Vpj gHPu8a< ‘hw       paxsVousoj   wjirtiwa bh
1 a{lhPU ‘HW   P3X3V0U30J fiHHd^VOa SWOHHHIXHhOU HW               P3X3V0U30J   x<IJlH4V>^a
-ou ij[3 hw oaxoVouooj xpapy 'PVoaHoa v^Vpj ojpauvia H ojpdaoV 3HH3 ‘HoasHJiXpva -odJJ^ hvwis ho33.a 3.HHV0U30J h pVoanoa v.Wpj mj ‘onj[a<oa ‘oujxoovHfy 4.
                                                            'ifvospnf witn
vuun u% ‘luvăţi »p d§v\vs aijniu wut joj ajv dpnu uojp îs voioj^ spos idiios ‘rpJoSoi suma npvţj mj 9}&jvjui powioo ijvuinjy v\ ap npv}j
                                                •e^uoSjjx ‘51 «lini (ţ£Oi) 95St
       H 43, EHUldH CAOKCTiCT <.. ..MM HanHC^Jf K'h>1 HACTOrtHH PpAA4 Tp-hrCRHlJII,. A\-fcCfU,a KAHf Bţ <AKHH>1 IVT Oa^AM T^IP-TO A(T x3rtA-
       f îiv PaAVA BivisivAa, mhaoct'Ca kokTa rocnoAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Radul, marelui logofăt şi soţiei lui, Voica, cu fiii săi, fratelui ei, jupan Pîrvul şi cu nepoţii săi, fiii lui Boico, anume Danciul şi Preda şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie sălaşele de ţigani, anume: Ignat cu copiii săi şi Badea cu copiii săi şi Repede cu copiii săi şi Miloş cu copiii săi şi Yoico cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Dragomir cu copiii săi şi Dumitru cu copiii săi şi ţiganca lui Răvăciog cu copiii săi, pentru că aceşti mai sus zişi şi scrişi ţigani toţi le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine şi dobîndite cu dreaptă şi credincioasă slujbă de părintele lor, de jupan Ivan vornicul, încă din zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul şi de la părintele domniei mele, de la Radul voievod.
     Iar apoi, au avut pîră cu fiii lui Bordea din Slăviteşti pentru aceşti mai sus zişi ţigani, care sînt mai sus scrişi. Astfel, domnia mea i-am judecat şi am cercetat lucrul şi legea dreaptă, cu cinstiţii şi bătrînii vlasteli ai domniei mele şi am cercetat domnia mea cartea bunicului domniei mele Ylad voievod Călugărul, asemenea şi cartea părintelui domniei mele Radul voievod şi am aflat domnia mea că a fost miluit jupan Ivan vornic cu aceşti ţigani care sînt mai sus scrişi de bunicul domniei mele, de Ylad voievod Călugărul şi de Radul voievod, părintele domniei mele, pentru slujba dreaptă ce le-a slujit. Iar fiii lui Bordea au rămas de lege întru nimic.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, jupanului Radul logofăt cu fiii săi şi jupanului Pîrvul cu fiii săi şi cu nepoţii săi de frate, fiii lui Boico, anume Danciul şi Preda ca să le fie aceste mai sus zise sălaşe de ţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor. Şi de i se va întîmpla cuiva dintre ei moarte mai înainte, la ei prădalice să nu fie niciodată, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Neagoe mare vistier şi Dragomir spătar, Radul Paşadia paharnic, Radul comis, Şerban stolnic, Badea şi Dr<a-gul)1 mari postelnici.
     Şi eu, Vişan alcătuitor de cuvinte <am scris, în)1 cetatea de scaun Tîr-govişte, luna iulie 12 <zile>, de la Adam anul curgător 7034 <1526).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCXVI/3.
          Orig., perg. (24 x 34), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. modernă.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 23-24.
1 Loc rupt.
45
www.dacoromanica.ro
26
1526 (7034) iulie 20, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod intăreşte lui Dobre al Neagăi şi altora ocinele Olteanca şi Peşceana.
      Hrisovul Radul vodă, prin care dă întru stăpînire toată moşiia Olteanca şi toată moşiia Peşceana lui Dobre al Neagăi i lui Vladu, să le fie întru moştenire.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radul voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele lui Dobre al Neagăi şi cu feciorii lui, anume Dan şi Şerban şi Toma cu fraţii lui şi cu feciorii fii-său şi Vladul cu nepoţii feciorilor lui şi Stan cu fraţii lui şi Radul cu fraţii lui şi cu feciorii lor şi cu nepoţii lor, ca să le fie lor moşie toată Olteanca şi toată Peşceana, din dealul Peşcenii pînă în hotarul Cermegeştilor. Şi să aibă a ţine Dobre al Neagăi şi cu feciorii lui ce sînt mai sus scrişi opt părţi dintr-aceste moşii ce scrie mai sus, pentru că iaste a lor moşie bătrînă şi dreaptă de la părinţii şi moşii lor.
      Drept acâia, le-am dat şi domniia mea, ca să le fie lor moşie întru moştenire şi ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor. Şi între dînşi vînzare să nu fie. Şi după moartea lor, să fie celor ce rămîn după dînşii. .Şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domnii mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea boerii divanului domnii mele: jupan Pîrvul vel ban al Craiovei şi jupan Dragomir1 vel vornic şi jupan Manea Perişanul vel vornic şi jupan Radul biv vel logofăt şi jupan Theodisie2 vel logofăt şi Neagoe vistierul şi Dragomir spatariul şi Danciul paharnicul şi Drăgan3 comisul şi Şerban stolnicul şi Dragul vel postelnic.
      Şi s-au scris în cetatea Tîrgoviştei, în luna lui iulie 20 dni, vălcat 7034 <1526).
      Io Radul voevod.
      Hrisovul cel adevărat sîrbesc să află la moşteni, fiindcă au şi ei moşie într-acest hotar.
          Bibi. Acad., ms. rom. 5722, f. 7v.
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R., B., 24.
      1   în loc de „Drăghici".
      *   în loc de „Theodor".
      3   în loc de „Drăghici".
•46
www.dacoromanica.ro
27
1526 (7034) iulie 25, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stoica mare şetrar, Stan spătar, Manea şi fraţii lor ocine în Grădiştea de Sus ş i muntele Grădişteanu.
       t fflHAOCTH» EOWHEIO, îw PaAYA E0HE0A4 H rOCflOAHHh ElkCOH 3IMAH £rrpO-BAA^HHCKOH, CHHh np-feAOEpjrO H KlAHEAPO PjAVA EOHBOA'- AJKJT rOCnOACTKO MH chk> noEiA-kmi rocnoACTKJ mh caşsim rocnoACTKA aah AIami h ck epat$ im8 Kpk-
«HOH H CTk HHJC CHHOKH, EAHI^H HM Eork fipHflSCTHT, IAKO fi,i HM ICT 8 Tp^AHItlA Top-H4 A*A HlJfTAHEK H TSA®POK WT WMHH$, Kipl KOAHKO CI XTtT H3SP4TH H WT EOAf* HHIţS H WT EOAA nOA1 H WT nAAHHHg nO HAU Tp^AHlfiaHiJA, nOH|}KI HM C$T CTApI H npAKl WMHHE H A^AHHf.
       fl nOTOM, npHHAf dJAHk CTk KpjTiJ IMS KpikMICH npiA rOCIIOACTIU A\H Ţipi CH Saowh no >K$naH Gtohka b#ahkh uiitpap» h no Gtah cnATApgA h ci hhx kpathi,
HMIHIM A0EP°C<UK H A^TK0> H CTk HHX CHHOKH, fAHIţH HM fiori A'CT, H1A A*A Hl^TAHlK H HIA AfA TsA«P«K, HaA nOAOKHHJJ, ipi T4KOH HJf «AOJKH iHAHt CTk EpAT (MS KphMIOH WT npfA rOCnOACTEA MH HAA TIH3H EOAtpH, IJKI CST KHUlf PIMIHHH, AAH WT HlrOKS A«EP0 KOAIO, KJKO A<* CH C8T ETiCH EpATHE H!p;3AIAHHH, IAHH KAKO H ApSr, Eli KtKH.
       H KOH HM npOCTHX TOCnOACTKA AtH.
       Giro paaY ha\ AM*X h rocnoACTBO mh EOA-fepHHÎ rocnoACTKA mh JKjjnsHS GtOHKK KEAHKOM8 UlfTpapiO H JKSnjHNg GtAHHS enlTAp H flJAHl H CTk HHX KPATHI, fAHI^H CST EHUJI SnHCAHHH, IAK0KI A* HM ICT Klk WHHHg H BTk W^AE», HHM H CHHOKOM HM H BHSKOM H npiKH^MITOM HM. H BApf K0M8 CI CTulSMHT WT HHX nptJKAI CTiiHPTiTA) AA Eli HHX npTkAAAHKI Ad HfcCT, H8 A* fCT WCT4K-UIHM HM. H HH WT KOrOKAC HinOTMKHOSlHO, nO PEM TOCnOACTEA MH.
       GlJKI CEIACTIAHI nOCTAEA’klM rocnoACTBO MH : WgnAH IIpikBSA KpAAIECKH BAH H KSnAH AP*™M EHEUIH AEOPHHK H >«8n .H /llAH’k IlfpUIA EIAHKH ASOpHHK H KgnAH
Paava ehîujh AoroijsET h >KSnAH T»a®P8 kiahkh AorojJsiT h Hfcrof ehcthiap h Ap*1"
rOMHp CniTjpS H A‘>H‘1I*A BorAAHOK nlXAPHHK H AP*™4 KOMHC H niipSAH CTOAHHK H BAAt H APArSA KlAHIţH nOCTlAHHIţH. FlcnpAEHHK, UlfpESA AKOpHHKg.
       H A3 HCnHCAXj T8A0PAH CAOEOnHCATIA, Eli AHKH’b AMCTO IJKI TAArOAlT CI rpAA Tp1irOEH4J(, MtCII^A lOAHI Kl AEHH, KTi AtT x3AA-
       t îw Paava ewiewaa, mhawctYa bo>kYm rocnoAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro* vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, Manea şi cu fratele său Crăciun şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie la Grădiştea de Sus partea de ocină a lui Nehtan şi a lui Tudor, oricît se va alege şi din moară şi din apă jumătate2, şi din muntele numit Grădişteanul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      1 Cuvintele „h wt i»a« n#*" sînt scrise deasupra rîndului.
      2 Cuvintele: „şi din apă jumătate" sînt scrise deasupra rîndului.
47
www.dacoromanica.ro
     Iar apoi, a venit Manea cu fratele lui, Crăciun, înaintea domniei mele de şi-au aşezat pe jupan Stoica mare şetrar şi pe Stan spătarul şi cu fraţii lor, anume Dobroslav şi Detco, şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, pe partea lui Nethan şi pe partea lui Tudor, pe jumătate, căci aşa i-au aşezat Manea cu fratele său Crăciun înaintea domniei mele pe acei boieri, care sînt mai sus spuşi, însă de a lor bunăvoie, ca să fie toţi fraţi nedespărţiţi, unul ca şi altul, în veci.
     Şi calul le-am iertat domnia mea.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea boierilor domniei mele, jupanului Stoica mare şetrar şi jupanului Stan spătar şi lui Manea şi cu fraţii lor, cîţi sînt scrişi mai sus, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre ei i se va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea-, jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşa mare -\jornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Tudor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul al lui Bogdan paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Şerbul vornic.
     Şi am scris eu, Tudoran scriitorul de cuvinte, în minunatul loc ce se cheamă cetatea Tîrgovişte, luna iulie 25 zile, în anul 7034 <1526).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 292 (Cîmpulung, 1/1).
          Orig., perg. (28 x 34,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1843; altă trad. ibidem, ms. 204, f. 3. EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 25.
                                  28
1526 (7034) iulie 26, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu clucer şi fraţilor săi ocine în Stăneşti, Berivoeşti şi Drăgăneşti, în urma unor judecăţi.
       ţ AIhaoctTk» eokYek, Îw PdAVA k®*k®A* h rocnoAHHk stccoH semah &rrpo-kiMxThckoh, CHHk np-feAOKparo h BMHKaro PaAya roeroae. ÂaeaT rocnoACTRO mh cYe noKfa’bHÎf rocn«ACTK‘! mh Go<vkpoM rocnoAcrsa mh ksimhS EjtaHK$a$ KaiouapS h jKtînaHg AlHXH’k h ck EpaTHiaMH ch h Ch hhx chhorh, eahi^e hm Bort Aaci\ kikojke Aa HM ECT HHXHH AEA 8 GtKHEI|JH, KApE EAHKO HM CE XTET H3EPATH HHXHH A^ WT HaA EMC X°'I’dP8 H H<*A RtCE CEAHIjlH, WT ROKHE, H WT ROAEHHIţE (16A0RHHH8 H WT naaxHHax sape iiokSae ^et hmath Gtkheiiihh, iioheike hm c$t EaahkSaS h EpaTHiaM emS CTapE H npaRE [h npaRE] h a'Ahhhe, wmhhhe h iiokSiiehhe wt wtei^k hx. wt >k8-
48
www.dacoromanica.ro
                     OJ'EDIireUIOJOOep'MMM
                                                                           Ut "3 - *!OţtnoH-3)U>anu>oa - 9
hpu8>k h xi$ojov umana vAVpj hpusw h amdoaV Hsmvia                    hpus>k h amdoaV
mana hHJPdy hpus>k h hps HHsaivpdg V8sa.dg hpuSsk iihvixiVihs H oag i^)
                                                                               HW P3X3V0U30J h|d OU
              ‘0HHI30HHHYX0UIH liKOJOH XM HH Jf ‘WH WHfTIHPXOm X3) WH PV fiH ‘HilţS W HftlSuVlHH
              X3^x pV i3HvpVa.du Xhh a.a p ‘xHhgvM.3 axa.dwa.3 iVw^-du Xhh xai 13 swoh g
•WH 0Xlh8H3Ş.dU H WH oafiHS H WH W030HH3 H WHH *83PJfrtl 3.3 H 8HHhA1 3.3 133.3 p Xfi3 WH PV «DU ‘WHHJhld IITIHa HW 08X3V0U30J H XoVpV WH ‘A,VPd OJIQ
                                    •xpXixiw IH PV «kiVjhh aiHXHQf hsohhs h dpuvag ^.HPIP P ‘fidOJ 8 HWPdHHIS as HXHX3Hh8 8V83HPVg 8HPU8>K HHHhlH HVH3 XlxX lV8« OU H ajHOJiV viV xiaos 13 orti ‘HitiiHa-xg 8 8V8aHPvg viV HXPdasH 13 pnhvi idps ‘Xq.xiw aiuXHjp HaouH3 H dpuvsg V^W J-pwh ih pV ohph ‘hw oaxsVousoj Vidu xm h phohps xm impxsm sh ‘jovps hvpxsai hvhh xao iîkihou ‘hxivhps jmfijow m hhai
‘BluXHJip H30HH3 H dPUVSg JţJlPHA B ’JmVPS HVH3 X3) IH ‘HHHVIX30U 8dX3p HPU8JK xm aiuXHjty H30HH3 H dPUV83 ¥*<’SB hvhushou h hvhh 83 «hp* ‘Hd^-voa Va sihXhjp woaoHH3 H dpuv8g ainpţy hw oaxsVousoJ XoVpV H hw pbxsVousoj Hdq.voa HWHXHxsah M.3 8hohps ou h sVaPdu ou XpVivj hw 0 X3V0U30J ‘OHPX HW 03X3V0U30J Vidu BIhXhHJ H30HH3 3.3 H dPUVSS          319 VSMHPVg HPU8* IHHldU imPWH ‘WOXOU P
                                  •sfca* Hdusp ohu8h ‘hfshu xsi imna ohhvi xai X3i ih HiîKavV inia ohph ‘Hds|.vo3 jia H«m a.3 v8Hhpv*j shpussk vivhps xsi hhpu g ’Hdusp *px 3PVP>pLdu ^.VPg xm jovps HvpwadV hvhs xss iau ‘3IhXhhj woaoHHs h HdusP v* dnwsg 3IHPJP 333 HIJKHVV VH3 X31 Oftl VHXPVU X3I HAI ‘PSJIHFVJ 8HFU8JK VIVHPS X3I PV33 ‘OHP£ 'HdUîP ^P* PS ‘aiHXHJp H80HH3 8 H HdU3P_Px ‘dPUVfiţf ^.HPJp 8 HdU3P HHHIhld imna ps ‘Hitiioandig xm h Hrtmia.XQ xm iHHihid imHa pvis Xş.x jovps hvpioxs hvhh xss wh 03P3 ‘Hd^voa Aa Xhix 33 imivars h pVoaioa papvsjVPvg Vidu xm Hdţvoa Aa imiS8 mm ‘8Wi iHXPda h v8hhpv*j hpu8îk ‘hhhvixsou 8dx3.g shpuSik HaoHHd y -hhhvixsou 8dxag phpu8>k xm hvpsoush h 83 ohph ‘vSaHPvg Vph 8t<u imnxpaXndu nnm ‘^hXhijf h dpuvsg q.HPjy ‘AVPd wix 8 p ‘idusp sihXhqa wosohhs p idusp £x dpuv8g ajHpţy ‘hhhvixsou 8dx3.g 8hpu8>k ‘8w prtipa h»K3vV vh3 xsi orti ixpwoh hhXhh xhxpvu H3 pV ohph HHrtiioaHdig H HHrtiiH3X0 ‘ ixpwoh IHP3HU im Ha ps ^hXhqa 9,13 h dpuv8g q.HPjp 333 iHHidu 8Wi iHXPda h 8v83HPvg 8»ru8>K imPWH ‘woxou p
                         •idusp ^kfx HHH<ih>id imna ps HrtiioaHdig xm ^.hXhqa 8 vh* -ovps Xh um ‘apvpjiadu q.Vpg ohpx ‘idusp ifx ps ‘3Pvp»3.du q.Vpg 8 HHrtiioaHdig p ‘idusp px ps ‘dpuvsg 4HPUf 8 vhjkovps 'mrtimaxQ ‘ihhpshu imHa ixpwoh 133.3 1^3 xai H3 nm ‘HHHvixsou s^xa-jj 8hpus>k Hxa.dvva.3 a.a p -spvxp xm hpxi|?P3 hhVi ps h HHHHmdS xm sXoh ohVi ps v833ixog xm imHUsaou hhpu oi idix Xh idixpw ao h hs WPHXPda as 8v83HPvg ijkhV is Hm ‘hhhvixsou 8dxag 8«pu8îk Hxadwas ou p
                                                •HHHdovţ o ps ‘vaasixog xm ‘8amvix -3ou 8t*xau hpu8jk ‘Xh a^ixm xm ihhiu8hou h iHHHhm iapdu h idpxs 8wi wetHXPda h svfiaHPvg X83 i>KiHou ‘aoHPMdag viV xiaos is orh ‘viV nxidx HXPdasPd xixX is ohhvom idPa ‘viV PHxidx XidPxoX isaa ou H woihioandig Shhhpvu 8 h domSaj ou h updawg «u H 83IJ oauvig ou H dPxoX 8sa.a Vph viV PHXidx HrtiiH3.jadV 8 g
                                                                          *woHPha.uog q.rtiHvi3 xm H
oiHrtios xm h adPxoX 833.a xm viV PHXidx HrtiioaHdig 8 x3) wh pV hhpu g
                                                                                                •adaoV
               Hoa hhVi ps h Hdu3P dPx ps ‘OJI pHxpda xm h ^.sd0 xm ‘shhhvixsou 8dxag hpu
0fWAWP BfAHKH AOrOiJjfT H HtrOI EHCTHiap H /k,P<JrOA\Hp Cfl4T4p H fcâmKA nfJfApHHK H ,\p4rHM KOAIHC H IIIfpKdH CTOAHHK H               H ApdrSA BEAHIţH flOCTfA< HH >lţH.
HcnpaBHHK, T<iTSA AOrOiJifT.
       H 43, GtOHM Ahhk> *** ICT K-K A\4AH A» BUH, HCflHCAX Klk H4CTOANHH PpAA Tp’KrOBHIflt, AltCflţA lOAHf KS A*>HH, K AtT xSAA<
       f Iiv P4AVa KivtsivAa, a\haoctYa kojkTa, rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupanului Vlaicul clucerul şi jupanului Mihnea şi cu fraţii lor şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie partea lor în Stăneşti, oricît se va alege partea lor de peste tot hotarul şi de peste toată seliştea, din pomet şi din moară jumătate şi din munţi, pe ori unde aveau Stăneştii, pentru că sînt ale lui Vlaicul şi ale fraţilor lui vechi şi drepte [şi drepte] şi dedine, ocine şi cumpărate de tatăl lor, jupan Pătru postelnicul, de la Orzea şi de la fraţii lui, pentru 1 100 aspri şi pentru un cal bun.
      Şi iarăşi să le fie în Berivoeşti a treia parte de peste tot hotarul şi din pomet şi din seliştea Copăcenilor.
      Şi în Drăgăneşti a treia parte de peste tot hotarul şi pe Râul Mare şi pe Năvrap şi pe Rîuşor şi în muntele Berivoeştilor şi pe toate hotarele a treia parte, oricît se va alege a treia parte, care se numeşte partea lui Bărcan, fiindcă sînt ale lui Vlaicul şi ale fraţilor lui vechi şi drepte ocine şi cumpărate de tatăl lor, jupan Pătru postelnicul, de la Cotescul, pentru 70 florini.
      Iar după moartea jupanului Pătru postelnicul, s-a ridicat Vlaicul cu fraţii săi şi cu mama lor de au cumpărat-o iarăşi de la Cotescul cu o stofă de urşinic şi cu un caftan de atlas. Iar la moartea jupanului Pătru postelnic, el a zălogit toate aceste averi mai sus scrise, Stăneştii, la Manea Vulpar, pentru 1 000 aspri, iar Berivoeştii la Badea pîrcălab, pentru 1 500 aspri; astfel, Badea pîrcălab, el i-a zălogit la Mihnea din Berivoeşti pentru mai sus zişii 1 500 aspri.
      Iar apoi, jupan Vlaicul şi fraţii săi au avut pîră cu Manea Vulpar şi cu Mihnea pentru mai sus scrisele averi, Stăneştii şi Berivoeştii, ca să-şi plătească averile lor, ceeace a fost dator tatăl, lor, jupan Pătru postelnic, lui Manea Vulpar, 1 000 aspri, iar fiilor lui Mihnea, 1 500 aspri. Iar pentru aceasta, Manea Vulpar şi Mihnea, ei au apucat pîră asupra lui Vlaicul, cum că au şi cumpărat de la jupan Pătru postelnic. Iar fiii jupanului Pătru postelnic, jupan Vlaicul şi fraţii lui, ei au luat 12 boieri dinaintea lui Vladislav voievod şi au jurat cu acei 12 boieri că le-au stat zălog aceste mai sus scrise sate, din Stăneşti şi din Berivoeşti, pentru mai sus zişii aspri la Manea Vulpar, 1 000 aspri şi la fiii lui Mihnea, pentru 1.500 aspri. Astfel, cînd a jurat Vlaicul, el a plătit tot ceeace a fost dator lui Manea Vulpar, 1 000 aspri şi fiilor lui Mihnea, cari au ţinut zălog de la Badea pîrcălab, 1 500 aspri. Şi iarăşi a jurat jupan Vlaicul cu acei 12 boieri că mai mult nu este dator, decît este mai sus scris, la un loc 2 500 aspri.
      Iar apoi, jupan Vlaicul a avut pîră cu Manea Vulpar şi cu fiii lui Mihnea Înaintea domniei mele. Astfel, domnia mea am cercetat după dreptate şi
50
www.dacoromanica.ro
după lege cu cinstiţii boieri ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Manea Vulpar şi fiilor lui Mihnea 24 boieri să jure că au şi cumpărat Manea Vulpar şi fiii lui Mihnea de la jupan Pătru postelnicul, n-au fost zălog. Iar Manea Vulpar şi fiii lui Mihnea n-au putut să jure, fiindcă au fost rămase zălog, ci au rămas de lege şi dinaintea domniei mele, ca să nu aibă amestec Manea Vulpar şi fiii lui Mihnea, oricît se va alege partea lui Vlaicul in Stăneşti, ce se numeşte partea lui Degone şi pe unde vecinii jupanului Vlaicul vor fi curăţat cu securea în pădure, iar Manea Vulpar şi fiii lui Mihnea să nu se amestece nicăieri.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea mai sus zişilor, ca să le fie toate a-cestea de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi cui dintre ei se va întîmpla mai înainte moarte, la ei prădalica să nu fie niciodată, în veci, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată deci şi martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Theodor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Stoian diac, care este între diecii cei mici, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iulie 26 zile, în anul 7034<1526>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., XCV/10.
          Orig., perg. (36 X 38), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 25-27.
                                   29
1526 (7034) august 6.
              Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Vlaicu clucer un copil de ţigan, în urma unei judecăţi.
        t fllHAOCTHIO SOXfrlO, Iw PdAVrt KOfKOAd H rOCflOAHHk KlvCOH 3IAUH &rrpo-BjMXYHCKOH, CHHh KfAHKdTO PdAVdd KOfKOA*- A,dKdT rOCflOACTKO jMH elf nOK(rt'bH<lfl ro'cflOACTKd MH KOA'fepHHŞ rocnOACTRd MH JKgfldHS iî<MHK8jl8 KAgldpS, I3K0JKI A** HM
fer cahh roma dUHrdH no hau Esa^p, i|io icr eha wcTdA wt diţHrdHH MOHdjpu
fUdrAd/tHHI, tpt fCT EHA pOJKAfHk CTv (AHO dUHrdHKS KttadHd EjUHKSaOKJ RAgldp. TdKO, AP33H dlţHrdHH WHH Hjf npHAOJKH MOHdXYd flldrAdAHHd K*k CK"feTH MOHdCTHP 8 (IprHUI. fl TOH ROMA BHI1K p(H(H0 dUHTdHCKH WCTd 8 PŞK8 >KtjniH8 EitdHK8A0S KAStdp, T(pi Pi fer pdCTHA WT Mi A A® KMHK.
        fl noTOM, HMdim np(HÎ( JKgndH EaahkSa RAŞHdp h RdASrfpH wt flpnmi np(A rocnoACTKd mh h sive pT-buu RdA8r(pn Ad 83(MdT h toh roma dUHrdHTCRH; d roc-
1 Loc rupt.
                                                                                                 51
www.dacoromanica.ro
iioactko aiui hi MA*X KAAlîripoM $3Ith, noHiKi ci hsepatoh koijIa rocnoACKH <mH-pah a* tCT-
      Gir© pAAY» rocn®AcTKO mh noMHAOKdX' *8imh EuUHkSa KAgodp ck khuii pmiH»
AtţHPAH, i KdrtSrlpH A* HI MITIJfJT, HŞ A* ICT HtSllAHŞ EaAHK8/18 Krt8*Jdp8 H CK BpA-tY<0M CH, K"K W^HHH H K-K WX4E8, HHM..........1 HH WT KOrOîKI HlnOT/KKHOKIHO, 11»
pin < rocnoACTRA mh>1.
      dăţciiţa ayrgcT s a«»hh, <K*k AfcT)1 xsaa* t Iw PaaYa kwikwaa, mhaoctYa eokYa rocnoAHW».
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Vlaicu clucer, ca să-i fie un copil de ţigan, anume Budur, care a rămas din ţiganii monahiei Magdalina, căci a fost făcut cu o ţigancă a jupanului Vlaicul clucer. Astfel pe ceilalţi ţigani i-a dăruit monahia Magdalina sfintei mănăstiri a Argeşului. Iar acel copil de ţigan mai sus zis a rămas în mina jupanului Vlaicul clucer, de l-a crescut de mic pînă s-a făcut mare.
      Iar apoi, jupan Vlaicul clucer şi călugării de la Argeş au avut pîră înaintea domniei mele şi au tot vrut călugării să ia şi acel copil de ţigan; iar domnia mea nu am dat călugărilor să-l ia, pentru că s-a ales acel copil să fie ţigan domnesc.
      De aceea, domnia mea am miluit pe jupan Vlaicul clucer cu mai sus zisul ţigan, iar călugării să nu se amestece, ci să fie al jupanului Vlaicul clucer şi cu fraţii <săi de)1 ocină şi de ohabă, lor...1 şi de nimeni neatins, după spusa <domniei mele)1.
      Luna august, 6 zile, <în anul)1 7034 <1526).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 293 (Valea, XVIII/2).
          Orig., hlrtie (30,5 x 22), pecete aplicată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 27-28.
                                 30
1526 (7034) august 21, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş vecinii Flămîn-zeşti, cu ocina lor.
      t AJhaocth» eojkhiio, Iw PjaYa kohkoa*) h rocnoAHHK k-kcoh simah &rrpOK/u-Xhhckoh, chh\ nptAOBp-iro h KfAHKaro Paaya koiroai-            rocn©ACTKO mh chm
(lOKfAtHHf rOCnOACTKA MH CRfcTOM# MOHdCTHpg HdpHU,dfA/urO fipPHUlg, HAIKI ICT XPiM nptcKtTHf, HHCTtH h nptEAdroCAOKiHtH kaaahmhui Hduif EoropoAHtM, npH-CHO A>KtH didpHI, HK02KI A* ICT BIHHHHH <f AAMMH3ll|)HH tVH H Ck K\CA WMH-
1 Loc rupt.
52
www.dacoromanica.ro
114 1(1» CIM X0T4PHC4X rOCnOACTKO MH flCL Tpjro r)OKOHH4rO E4C4P4EC BOHKOA#. Tjjkc tCT JfOT4pHC4T CA8r4 roCflOACTBl MH WgllAH EaAAYA nOCTCAHHK no E4/vk Sfl|IO/H no H4 IţPTkKB» H 8 a*a, 8 Kp*kct8, a<»*‘ AO Atrt Koct(I|iom h wt T»a A° nHCKSrt B'kA'MAftH H BAA'k no KHUJt, WT EpHH A4ÎKI A® A^A Toiioaok; nOHfJKC m8 (CT CB-kTOMg MOHACTHP8 CTApA H (1P4B4 WMHH4 H A*AHH4, HOHfîKf IO AM* nOKOHHArO EACAPABA KOHKOAA T4H OMHHt CB4Kf, (>K( C$T KHUIC I1HC4HHI, Eorik a<* «8 npoCTH A8iu8 cro.
              Gfro P4AT, AJA°X h rocnoACTKO mh cstTOMS a\oh4Cthp$, bkokc a<• m8 cct Klv OMHHŞ H R*H OpE8 CK'kTOMŞ MOH4CTHp8 H HH WT KOrOJKAO HfnOTMKHOKCHO,
no p(M rocnoACTBA mh.
              Gijki ckcaetIahc nocTABAtfT rocnoACTso aui: kSiiah lipsita Kpaackckh eah h W8I14H ApMrHH EHKUIHC A^OPHHK H XgIMH iIÎ4Ht HfpiU4 BIAHKH AK®PHHK H K8I14H
PjAVa ehbuih Aoro4»T H }K8n4H T8aop kcahkh Aoro^CT h Htroc bhcthhp h AP<*ro~ MHP CnCTAp H A<*H,|I9A n<X<>PHHK H A.P'hrHH KOMHC H niipEAH CTOAHHK H EAAt H APArSA ECAHI^H nOCTtAHHlţH ■ HcnpAEHHK, EjAdSP AOrO^SfT.
       H 43 HCnHC4X, TSAOP4H rpjM4THK, Elv CTOAHH rp4A TpivrOKHIIIIf MtCfl^4 4Kr»CT K4 A^HH, BTk AtT x3AA-
       t îw PiAYA EWIKWA4, MHAOCtTa EOJKYM rOCnOAHHa.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să-i fie vecini Flămînzeştii toţi şi cu toată ocina ce am hotărnicit domnia mea pe urma răposatului Basarab voievod. Astfel, a hotărnicit sluga domniei mele jupan Vladul postelnic pe valea Flă-mînzeştilor, pe la biserică şi în deal, la Cruce, pînă în dealul Costeştilor şi de aici pînă în piscul vîlcelei şi valea în sus, de la Bria pînă în dealul Topo-lovului; pentru că îi este sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină şi dedină, deoarece i-a dat răposatul Basarab voievod acele ocine toate, ce sînt scrise mai sus. Dumnezeu să-i ierte sufletul.
             De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pîrvul Craiovescul ban şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşa mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Tudor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Balaur logofăt.
     Şi am scris eu, Tudoran gramatic, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 21 zile, în anul 7034 <1526).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 294 (Ep. Argeş, II/3).
          Orig., perg. (25 X 40,5), pecete timbrată.
          Cu o trad.
          EDIŢII. Trad. D.1.R.,B., 28.
53
www.dacoromanica.ro
                                         SI
1526 (7034) august 22, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş un metoh şi un loc cu mori mai jos de Piteşti.
       t fllHAOCTHI® BOJKH», îw PiAY* B0EB©Aa H rOCnOAHHh B'KCOH 3EA\AH £mp©-BAajfHHCKOH, CHHh nptA®Bp<ir© H BEAHK4P0 PdAV'' KOfKOAf- A^dT rOCnOACTKO MH cTE nOKfdtHTf rOCnOACTKd A\H CBtTOMg MOHdCTHpS WT flprfUJ H MHCTHEHUJOA\$ WTIt$ Hr$A\fH$ rfwprf H B'hCHMH BpdTHtd/MH ?KHB$l|IHM BTi CBtîTfM A\ECTE TOM, IdKOKE Aa HM ECT no A®AE WT IlHTEllIH METOJf H A\fCT0 B*h BOAEHHl^dMH.
       (lAH Aa HM CE <3>Hd ^dp: WT A®aHH B0AEHH1^<E>, A®AE HO pEK$ M3^A0B, d no        WT AOrtHH BOAEHHI^E A®a* 7 pdCKpdK A® IlAOnUJOp, d WT HaOMIIOP IţfpMi}-
pdUI$A A® CdAMf, d WT C4AME npfKO Kh KpliA® S $CTd BAIiMEAgUJHE, d WT BOA'HHIţE WT srop, WT nAOn AK®P®K8 BHUJE, 1? pdCKpdK, d WT TSd KAhMAW, d A®AE A® nHCK$, d wt nHCK$ a®a( $ noA ©BptJKHi® A®Kaf ce ceeahhht X'®’raP naK$ Ch A®aH* batx-
MEA$LU4.
       GErO pdA'f, HM AaA®)( H POCnOACTEO MH H CTi MECTO CKtTOMS MOHdCTHPS Aa HM ECT BTi WMHHHS H Eli W^dBS, d H4AUKE H MEA®M HdUlEM KT, BtMHOE E'bCnOMHHd-hYE. H HH WT KOPOJKE HEnOTEKHOBEHHO no pEM POCnOACTBd MH-
       GbEAETEAHE: JKgndH IIpTiBŞA KpdAHECKH KdH H JKŞlldH AParHM KHBIUE AE®P* HHK H JKŞndH rtldHt BEAHKg AK®PHHK H HCSndH PdAVa BHBUIE AOPO^ET H KglIdH 0EW-Awp eeahkS Aoro^ET h HtroE ehcthiep h APar0MHP cndTdp h ÂdHMtoA ndppHHK h ApdPHM KOMHC H UlEpBdH CTOAHHK H EdAt H APar$a BE<AH>1HH nOCT<EAHHIţ>1H. H HCnpdKHHK, GTOHKd nOCTEAHHK-                                                           _
       <H d>13, 0AOp-k, IIHCdJf KTi CTOAHH PpdA Tp1iPC»BHl|JE, M’kCEIţd dBPJJCT KE <AhHH>1, BTi AtT x3AA-
       t îw PdAVa BWEswAd, mhaoctYm gojkTa rocnoAHHE.
     t Din, mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Argeş şi cinstitului părinte egumen Gheorghe şi tuturor fraţilor, care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie pe din jos de Piteşti metoh şi loc cu mori. însă să se ştie hotarul: de la moara din jos pe rîul Iazului în jos, iar pe uscat de la moara din vale, în jos 100 de paşi pînă la Plopşor, iar de la Plopşor ţărmuraşul pînă la salce, iar de la salce peste deal la gura vîlceluşei; iar de la moara de din sus, de la plopul curţii în sus 20 de paşi, iar de aicea vîlceaua iar în jos, pînă la pisc, iar de la pisc în jos pînă după Obrejie, pînă se împreună hotarul iarăşi cu vîlceluşa de jos.
     De aceea le-am dat şi domnia mea şi cu loc sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, iar nouă şi copiilor noştri de veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
1 Loc rupt.
54
www.dacoromanica.ro
     Martori: jupan Pîrvul Craiovescul ban şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Theodor mare logofăt şi Neagoe vistier şi Dragomir spătar şi Danciul paharnic şi Draghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Şi ispravnic, Stoica postelnic.
     <Şi>1, Florea, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna august 22 <zile>1, în anul 7034 <1526>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 295 (Ep. Argeş, XXXVIII/3).
         Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 28-29.
                                         32
1526 (7034) august 29, Tîrgovişte.
            Călugăriţa Magdalina îşi lasă averea, ocinele şi ţiganii fiului ei Ivaşco şi nepoatelor ei Maria, Calea şi Velica.
     întru numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh.
     Eu călugăriţa Magdalina scriu această carte a mea, după cum am şi aşăzat cu cuvîntul mieu cel credincios. însă întîiu să se ştie ce am dat feciorului mieu, anume Ivaşco: Goleştii toţi şi cu toate hotarele şi cu toate viile şi cu pimniţa şi cu toată trebuinţa şi Mărăcinenii cu tot hotarul şi cu morile şi Vierăşul tot şi cu tot hotarul şi moşia de la Topliceni, partea Stoicăi Dolofan toată, oricît să va alege şi stupina de la Deag şi stupina de la Budeşteni şi casele şi pivniţa din Cîmpulung.
     Şi ţiganii, anume: Ciochină cu copii lui şi Darciul cu copii lui şi Yoina cu copii lui şi Mîrza cu copii lui şi Bacre cu copii lui şi alt Darciul cu copii lui şi Buna cu copii lui şi Parnica cu copii lui şi Nana cu copii lui şi Lala cu copii lui şi Scorţea cu copii lui şi Badea cu copii lui şi Slav cu [cu] copii lui şi Paşiva cu copii lui şi Bădişor cu copii lui şi Ciodat cu copii lui şi Sîrbul cu copii lui şi Bogdan cu copii lui şi Stan cu copii lui şi Ţiţea cu copii lui şi Titinichea cu copii lui şi Şuclea cu copii lui şi Dula cu copii lui.
     Şi iar să să ştie ce-am luat eu, călugăriţa Magdalina, al mieu, să fiu volnică preste aceia pînă cînd voiu fi cu viiaţă. însă ţiganii, anume Bejan cu copii lui şi Radul cu copii lui şi Nedea cu copii lui.
     Aicea să să ştie zestrea nepoatei mele Măriei: Băltenii toţi şi cu tot hotarul şi ţiganii, anume Macea cu copii lui şi Curchi cu copii lui şi Peponea cu copii lui şi Marin cu copii lui. Şi iar să-i cumpere Ivaşco o vie, însă din hotarul Goleştilor, drept 2 000 aspri.
1 Loc rupt.
55
www.dacoromanica.ro
     Aicea să să ştie zestrea Călii, însă Slănicul cu tot hotarul pe unde iaste şi viia din sus, cât îi va fi partea, şi ţiganii, anume: Mălae cu copii lui şi Bă-dilă cu copii lui.
     Şi iar zestrea Velicăi: din Dobroeşti, cît iaste partea lui Stan şi ţiganii, anume: Bobina cu copii lui şi Starcea cu copii lui şi Lepa cu copii lui. Ca să fie ale lor de moştenire şi ohabnice şi de baştină, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintru dînşii i s-ar întâmpla moarte mai nainte, iar aceste moşii să nu să vînză, ci să rămîe celor ce vor trăi din se-minţiia lor. Şi într-alt chip de nimeni să nu să clătească, după zisa mea.
     Iată dar sînt mărturii: Radul logofăt Măţilă i Şuica dvornic i Dragotă dvornic i Vladul banul i Vlaicul cliucer cu jupîneasa lui, Neacşa. Şi de la Argeş, Dumitru şi Pătru Drăgotescul şi cliseariul şi Radoslav şi Tudoran şi Stanislav şi Tatul cu feciorii lui şi Mareea logofătul şi Tocsaba vătaful şi Stoica spătar din Beleţi şi Neagoe spătar i Balotă birciul i Radul tăbla-riul i Radul i Potros ot Porcăreni i Cînda i Oprea ot Dobroeşti i popa Bobe ot Goleşti şi Goleştii toţi şi Mărăcinenii toţi şi Misea şi Roman din Rudeni şi Dragomir Căul şi Brătiian din Brătiiani şi Neagoe din Găleşăşti şi Colfu şi Palmeş şi Radul portariul şi Standul, feciorul lui Purcilâ. Şi într-alt chip să nu fie, după zisa mea.
     Şi am scris eu, Stoica logofăt, în scaunul oraşului Tîrgoviştii, în luna lui Avgust 29 dni, leat 7034 <1526).
     Acest izvod s-au scris pe limba rumânească asemenea de pe cartea cea slovenească de Lupp dascălul slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti.
     t Az Lupp dascal slov. izpisah.
         Bibi. Acad., XXIX/128.
         Traducere; alte traduceri ibidem. XXIX/129 şi XXIX/152.
         EDIŢII. D.I.R.,B., 29-30.
                                       33
<1526 septembrie 1—1527 august 31) 7035.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Vărbila ocinele dăruite de Dragomir spătar.
     Hrisovul răposatului Radul voivod, sin Radului voivod, pentru un munte, de la leat 7035 <1526 — 1527).
     Dat-am domnia mea învăţătura domnii mele boiariului domnii mele, jupînului Dragomir spătar, ca să-i fie lui un munte, care moşie iaste domnească, den matca Vărbilii, pă Valea Călugărilor, pînă în Predeal şi pă Predeal pînă în bîrşiia Şoimului şi iar pă Predeal pînă în bîrşiia Ursoaii şi pînă în Piscul Tocililor, pentru că s-au fost ales moşiia domnească, iar domnia mea am miluit pă acest mai sus zis boiariu al domnii mele pentru slujba ce au slujit domnii mele.
56
www.dacoromanica.ro
     Iar apoi, au fost avut jupînul Dragomir spătar piră înnaintea domnii mele cu Mehedinţii, pentru această mai sus zisă moşie, iar domniia mea am căutat cu toţi boiarii domnii mele şi aşa am dat domniia mea jupînului Dragomir spătar 12 boiari, ca să aleagă acestă ocină şi hotarăle. Şi am dat pă Manea din Băteşti, ca să-i strîngă aceşti 12 boiari şi au ales cu sufletele lor şi au hotărît peste tot, după locuri ce sînt mai sus zise. Pentru acea, am dat şi domniia mea jupînului Dragomir spătar, ca să fie moşiia lui.
     Şi iar să fie dîn matca Yărbilii, dîn ceia parte pînă în Lacul Lungu şi din Lacul Lungu, pă Predeal, pînă iar în Piscul Tocililor şi pă calea Lacului Lungu pînă în apa Cricovului, pentru că au cumpărat jupîn Dragomir spătar dă la Drăgan, alegînd drept 400 aspri gata.
     Şi iar să fie lui partea Stropilii şi a fraţilor lui, cit au fost cumpărat Stropolea de la călugării dă la Znagov, pentru că au cumpărat jupîn Dragomir spătar dă la feciorii Stropolii, drept 700 de aspri gata.
     Iar apoi, au venit Dragomir spătar înaintea domnii mele, de au dat şi au adaos cu toate cu aceste ce sînt mai sus zise moşii pă sfînta mănăstire Vărbila pentru sufletul lui şi al moşilor şi al părinţilor, ca să le fie lor vecinică pomenire şi călugărilor dă hrană şi dă întărire.
     Pentru aceia, am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri Vărbila, să aibă a stăpîni aceste moşii cu bună pace şi să-i fie ohabnice în veci şi dă nimini mutat, dupre porunca domnii mele.
     încă şi mărturii am pus domniia mea pe: pan Pîrvul mare ban al Craiovii i Drăghici biv vel vornic. Şi ispravnic, Pădure ot Tirgovişte.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Mărgineni, nr. 454, f. 284 v.—285.
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R., B., 30-31.
                                           34
1527   (7035) februarie 27, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Voico şi lui Dragoslav ocina Voiceascâ.
       <f AIhaoctYio eomîYio, iw PiAYA BoesoAd h> rocnoAHHiL bilcoh 3Ia»ah Jîrrpo-KAdJfYHCKOH, CHH-k PdAYA BOlKOAd. <AdKaT rOCIlOACTKO AtH cYe nOKfAtHYt roo-nOACTKJ A»H lîOHKO H /^parOCAdK H Ck HHJf CHHOuH, CAHIţe HA» Eor"k AaeT, <raK0>Kf
Ad HA» (CT WMHH8 8.........> ttaflJJH, A*rt AfA®*8 HA» fi$HK0, WMHHd 1(10 ce SOSIT
fiOH4dCKd....... d WT fiOHKO, d dHl\|/lH fiOHKO, 110 HA»I fiOHKO H ^pdrOCAdB. . . .
rOCflOACTKO A»H I10A»HA0BdA C"k SHUII (lHCdHd WMHHd, laKOJKe Aa hA» **1*      W4HH8 H
K*k IvydKg HA» H CHH0B0A»> HA» H EHgKOA» H np’kBHS'llTOA» HA». H npTiAdrtHKd A<> MfeCT. H hh <wt kopojki HinoT’kKHOsCHO, > no pi4 rOCnOACTKd A»H.
       GsIAeTlAHl: JKSlldH Hp-kESA KpdAlBKH EdH <H WglldH AParHll KHBUII> A^OpHHK H KSfldH (HdHt BlAHKH Ab°Phhk h JKSlldH PdAVA KHBUII <A0r0i|sfT H WSlldH ©I0A0P>
                                                                                                   57
www.dacoromanica.ro
BEAHKH AOrO0ET H XAM3A BHCTHlap H PMVA CI1ATAP H ^AMICA <HippHHK H ApArHH KO ><WHC H IIIlpEAH CTOAHHK H fi^At H ^pArgA BEAHI^H IlOCTEAHHIţH.
                 H A3, GtOEJH, IHICA^ BTk Tp1irOBHl|IE, $EBP8ApYE KS, K AtT xSAE...
      <t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi ) domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Radul voievod. < Dă domnia mea această poruncă a domniei > mele lui Voico şi lui Dragoslav şi cu copiii lor, cîţi Dumnezeu le va da, < ca să le fie ocină în ...> uceşti, partea bunicului lor Voico, ocina care se chiamă Voiceasca ... de la Voico, iar nepoţii lui Voico, anume Voico şi
Dragoslav...... domnia mea am miluit cu mai sus scrisa ocină, ca să le fie
<de ocină şi de ohabă lor şi fiilor) lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi pră-dalica să nu fie. Şi <de nimeni neatins), după spusa domniei mele.
      Martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei <şi jupan Draghici fost) vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost <logofăt şi jupan Theodor) mare logofăt şi Hamza vistier şi Radul spătar şi Danciul (paharnic şi Draghici) comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici.
      Şi eu, Stoian, am scris In Tirgovişte, februarie 27, în anul 7034 <1527).
          Bibi. Acad., DXCII/17.
          Orig., perg. rupt, pecete timbrată.
                                  35
<1527 (7035) > aprilie 23, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mai multora ocine în Blă-jeşti, Codreşti, Trestenic, Glavacioc şi Tămăşeşti.
                    t AIhaocthio eojkYeio, tuf PaaYa bohkoaa h rocnoAHHk e*m:oh semăn ifrrpo-
KAlJfHHCKOH, CHHk EEAHtATO H np-fc^OEpArO PmVA BOHKOAA. ji,AKAT rOCIlOACTKO <MH
cYe noBEA-buTE rocnoACTKA mh CA8r rocnoACTOA mh £Iae8aok> c*k epathem ch YHah-
MNA H GtAH H c-h HH)f CHHOKH CH, IAKO A** HM ECT 8 EaTiJKEIPH WUHhS WT A&» Hwh8 HHBE K, <IIOHEJKE nOKSnHIUE WT Hwh, SA P ACIIpH H WT> A** Eape8a8, HHEA 7 nOHE->ke va noKSmmjE wt EapeSa sa iT AcnpE h wt A*a Kopheh, hhea 7, iiohejke ta no-K8<I1HI1IE WT Hopu-b, SA H ACIIpH H WT A^ BlipEK >, HHEA 7, IIOHEKE TA IIOKSilHlllE WT EtpA, SA OA ^CnpE H WT A*A EaANaS, HHEA 7, IIOHEJKE VA nOK$l1HUJE WT Eaana,
sa g <AcnpE.........> h Gtjh haa APSrA iioa, iiohejke tako noKonHUJE.
              H A<l fCT ilAE^AS 8 KoAPEIjJH H 8 TpECTEHHK H 8 PVlASAHOH, EA<PE KOAHKO CE HSEpATH, nOHEJKE > CgT CTApE H npAsE WMHHE, A^AHHE. ă nOTOM np<ÎH>AE AaE8 lip EA
rocnoACTEO mh tepe ch 8ao>kh ckoh epathe, Mawna h Gtahmna <haa cYe ehiue
pEMEHHE WMHHE, HAA IIOAOKHHO, SA HETOKO A^pO KO>AIO.
                    H nA<H a<> tCT nong /Dhphe h civc chhoeh ch h A'wpfP» ch AI8iua H Gtaha
H EhUJA H GtOHKTi H EI|IE EAHI^H HM E<Oriv...........> EAPE KOAHKO CE JfTET HSEpATH
HErOB A**, nOHEJKE M8 ECT CTApA H llpAEA WHHHA, AM.HHA. fi nOTOM llpHAE non tfÎHpUE
npEA rocnoACTEA mh........... haa k-eca whhh8 epathe hepasaeaehh.
58
www.dacoromanica.ro
       H I14KH A<l KT PMVA h c1kC CHHCKH ch h Ea-ukhjih, WT A*a K8AfH................1
WT (rTp«l, 34 7T 4Cnpf.
       H njKH A4 fCT Emk>a8 $ T-hMikUmjJH, wt a{a HtrofK, aHMfrcic EorA4HJK, HHKf 7, <IWH*5Kf IlOKSllHUJf WT H’krol, 34 PK 4CnpH, H WT A{a> H"br8AOK, HHK4 7,. nOHfJKI P4 (ICKitaH WT <Hfr4, 34 ÎT 4Cnpf H WT AfA ESpAfAfH, HHK4 4, nOHfîKt P4
noKSnH wt H(P4, 34 7 4cnpH...........> noniK, hhk4 7 noHtJKi r4 noKSnH wt ©h>u,
34 gk <4cnpH>. H rocnoACTKO mh hm npocTHjf koh.
       Gfro p4A’f, hm am* h rocnoACTKO mh laocoatf a<* hm cct st wmhnS h k"K
W£4S8 HHM H CHHOCOM HM H Bh8K0M> H np-feKHSMITOM HM H HH WT KOrOJKt HtllOTTv-KHOKfHHO, no WpHSMO T0Cn0ACTB4 A\H.
       GlXf CKfAfTSAHI rOCnOACTB4 mh: JKSnJH IIp^ESA E4H H 5K8nJH ^pi^nm shk AKOPHHK H M4H'k RfA> A&®PHHK H >KSI14H ThwA^P BfAHKH AOTO^fT H X4M34 KHCTHI3P H P4AVa Cn4T4piO H /^AHMWA Ilf)(4pHHK H Ap'KrHM KOMHC H <IUfpE4H CTOAHHK H EdA^t H /^4HMIOA KEAHlţH nOCTfAHHlţH>. HcnpdKHHK, EdA^ 34ME4K AOrO^fT.
       H TatSa AOro^jsET nHC kTv ahbhh rp4A Tp-ErosHijif, A\tcfiţ4 dnpHAl'f kt a^hh, <KTi AtT x3A?>.
       t îw P4AVa KWfBWA4, <MHAOCTÎIO EOJKIIO rOCnOAHHh>.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă dofhnia <mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Albul) cu fraţii săi Manciul şi Stan şi cu fiii lor, ca să le fie lor în Blăjeşti ocină, din partea lui Ion 2 ogoare, <pentru că le-au cumpărat de la Ion, pentru 100 aspri. Şi din) partea lui Barbul 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la Barbul, pentru 50 aspri şi din partea lui Cornea 1 ogor pentru că l-a cumpărat <de la Cornea, pentru 50 aspri şi din partea Bîrei) 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la Blra, pentru 74 aspri şi din partea lui Badiu 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la Badiul, pentru 60<aspri...) şi Stan peste cealaltă jumătate, pentru că aşa au cumpărat.
     Şi să-i fie lui Albul în Codreşti şi în Trestenic şi în Glavacioc <oricît se va alege, pentru că) sînt vechi şi drepte ocine, dedine. Iar după aceea, a venit Albul înaintea domniei mele de şi-a aşezat pe fraţii săi Manciul şi Stan-ciul <peste acele mai sus zise ocine, peste jumătate de a lui bună voie).
     Şi iar să-i fie popii Mircea şi cu fiii lui şi cu fiicele lui, Muşa şi Stana şi Vişa şi Stoica şi încă cîţi Dumnezeu ..., oricît se va alege partea lui, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceea, a venit popa Mircea înaintea domniei mele ...peste toată ocina, fraţi nedespărţiţi.
     Şi iar să-i fie lui Radul cu fiii săi în Blăjeşti, din partea Budei...1 de la Stroe, pentru 50 aspri.
     Şi iarăşi să-i fie lui Badiul în Tămăşeşti, din partea lui Neagoe, nepotul Bogdanei 2 ogoare, <pentru că le-a cumpărat de la Neagoe, pentru 120 aspri şi din partea) lui Neagul 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la dînsul, pentru 80 aspri şi din partea Burdelei 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la <dînsul,
      1 Text ilizibil un rlnd întreg, din cauza îndoiturii documentului.
5»
www.dacoromanica.ro
pentru 70 aspri...) popii 1 ogor, pentru că l-a cumpărat de la Oncea, pentru €2 <aspri>. Iar domnia mea le-am iertat calul.
      De aceea, am dat şi domnia mea <să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor) şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca ‘domniei mele.
      Iată şi martorii domniei mele: jupan Pirvul ban şi jupan Dră<ghici fost vornic şi Manea vel)vornic şi jupan Tiodor mare logofăt şi Hamza vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi <Şerban stolnic şi -Badea şi Dragul mari postelnici). Ispravnic, Badea Zambac logofăt.
      Şi Tatul logofăt a scris în minunata cetate Tîrgovişte, luna aprilie 23 iile, <în anul 7035) <1527).
      f Io Radul voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 296 (Ep. Argeş LXIX/2 şi LI/2.
          Orig. perg. (36 x 23), lipsă o treime pecete timbrată, căzută.
          Cu trei traduceri din sec. XVII, 1753 şi începutul sec. XX, după care s-au făcut
          completările.
          Data, după traducerea veche.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 31-32.
                                  36
1527   (7035) aprilie 26, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte Vişei, fiica Ancăi, ocine în Broşteni.
       t ÎHhaoctY» eokheio, fiv PdAVA boeboaa h rocnoAHHi ktiCoh scaiah Jfrrpo-BAdxTHCKOH, chhe np-kA«Epdro h KfAHKdro Paava KOHSOA». k&z&T rocnoACTKO aih che noBfrttHHf rocnoACTEd mh abmjepem Ahreh, no hau Rhuieh h ckc chhokh ch, oatoau
Ad HM (CT>1 IVMHH8 8 EpOip-kHH IVT KpHEHHS EAh8 HHB8 H 8 <hpdCHH IVT EoA^PH ndK 7 HHS8 H IVT AfA E5KE CE 30EET nOKSnIAd IVT ffiliirb njK EAH8 HHK H IVT Epd-EEIţH 7 HHBd, nOHEJKE HM AM* RHUJEH, E5KE ECT KHU1E pEMEHHO MdTH Al8 flHKd npHKHK» K-h AVfeCTO A^KHTOK H K-h AVfeCTO C8KH8.
       &Ero pdAÎ hm AMoy h rocnoACTKO mh Khuieh c-kc chhobh ch, qkoke a<* hm
E8AET Rlk IV1HH8 H Eli lV£dE8 EH H CHHOBOAI EH, EH8KOM H np-kRHŞMETOM EH. H Eli HHJf < Ad H"kCT>2 np'hAdAHKd. H IVT HHKOTOJKE HinOTMKHOREHO, no PEM POCnOACTKd MH-
       GseaeteaYe: Ht8njH IIpiiSSA Kp aEeckh eah h >K8njH Ap'M’HM eheuie akophhk h
>K8ndH flldH* KEAHKH AKOPHHK H »8ndH T8Aop AOrO^ET H HtPOE EHEUIE EHCT'fiap H XdMSd beahkh EHCTÎiap h PjaVA cndTdp h A^hmioa nEX’dpHHf H Ap^hm komhc h JIIlpEdH CTOAHHK H filAt H XP‘lr8A KEAHU.H nOCTEAHHipi. HcnpdRHHK, TSA*P EEAHKH AOPOi|SET.
       H d3, A8M1TP8 IVT M AH nHCIţH, nHCdX $ Tp-HTORHIIJE, Mtcll^d dnpHAÎE KS AEHH, IVT IlAdMd T(K8l(lY B AtT x3AE-
       f îiv PdAVA sivEaivAd, mhaoctYm eoikYa rocnoAHHi.
1 Omis.
* Loc rupt.
60
www.dacoromanica.ro
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicei Ancăi, anume Vişa şi cu fiii săi, <ca să-i fie)1 ocină la Broşteni de la Crivină un ogor şi la Frasinul de la Poduri iar un ogoi şi din partea care se chiamă cumpărată de la Mănea iar un ogor şi din Vrabeţi un ogor, pentru că le-a dat zestre Vişei, care e mai sus scrisă, mama ei, Anca, In loc de vite şi în loc de haine.
     Pentru aceasta, i-am dat şi domnia mea Vişei cu fiii săi, ca să le fie da ocină şi de ohabă ei şi fiilor ei, nepoţilor şi strănepoţilor ei şi între ei <să nu fie)2 prădalica. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Pîrvul Craiovescu ban şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Tudor logofăt şi Neagoe fost vistier şi Hamza mare vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
     Şi eu, Dumitru, dintre diecii mici, am scris la Tîrgovişte, luna aprilie 26 zile, de la Adam cursul <anilor>, în anul 7035 <1527).
     f Io Radul voievod din mila lui dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., MDLXXXVII/3.
         Orig., perg. (26 x 40), pecete timbrată, stricată.
                                    37
1527   (7035) mai 3, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte Neaoşei, Momei ş. a. ocinele tatălui lor Ganea din Mirileşti, Jid şi Liseni.
       t fflHAOCTlf» eoxhii©, îw         BolBOAd h rocnoAHHk K’hCOH siaiah £rrpo-
BMXHH<eKOf, chhk KirtHKdro h nptAospdro îw PdAyA> kohboa».              roenoACTB©
mh chi noBirttHHi roenoACTBd mh aţipim T<ih(e, <HtKwiH h ĂIomih> h tfModpiH
H TjHIH H CB HHX CHH©BH, IAHU.H HAI E©rB npHnSCTHT, <ldK©>KI A<* HAI KT wmhh8> a ăăHPHAII|jT AfA WTU,K HM TdHIH ETKd H $ IKhA H 3 Ăh<CIHH A*a> TdHIH CEd, Bdpl IAHKd CI H3BPJTH A«A> WTIUJ HM TdHIH, <Bdpi IAHKO Cl> XT1T HdHTH A*A TdHlB, IIOHRKI HAI ICT CTdpd H lipdBd WMHH* <H AfcATH8>. fl $ TIM, 11© C'kAtp’kT’k TdHIB, HI WEpfcTl Ci APSr CHHTi WT TdHt, <H$ TBmTi© Clfl> AtW'P*-
       Tord pdAl, roenoACTB© mh rkMOTpHX KdK© ict chhti ©tk A<'kH»P*> «AHO Kd© H> AP^r© H miiJKi HMdT noMtHS p©aTt!aTi wt A’aaifP*-
       Gir© pdAl, <AM*X roenoACTB© aih> a^WP* rdHiH bhuji p*x. HtKiniH h
dloMIH H $A©aplH <H TdHlH>i 0KO5KI A<* HM K8a<»T KTKI A*A> WTkltk HAI B'h. WMHH& H B’k <WX’dBg HHM H CHHOBOM HM H> EH$K©M H np’kBHSMlTOM HM. H B-k HHX np’kA'MHKd A<* HteT, < B*k BtKH. H wt HHKoroîKi HixioTAKHOBiH©, no piM r©cn©A-CTBd MH.
1 Omis.
* Loc rupt.
61
www.dacoromanica.ro
       GkIA<T(aY|. >K$n4H Ilp-KKSA <K(A EdH RpAAEECKH H> JKglIdH         KHKUlf AK»p-
HHK H KSndH flldtfk KfAHKH A^OPHHK H KSndH T8<A<»P Kt A AWrW^lT H HtrOf> KHKU1I KHCTfrap H XdAlkSd KHCT'fiap H PdAVA CfldTdp H ^AHMIOA nfJlfapHHK H ^parHM <KOA\HC h nitpsaH ctoahhk h> EdA’fc h £,Par8A KfAHiţH nocTtAHHiţH. HcnpacHHK, TdTfcA AW-rw^fT>.
       H as, ^8MHTp8, nuc 8 TpiiroRHiiie, AtaH r <a^hh, kt» a^t xIă*>. t îw PaAVA RwtRWAa, mhaoctYa <go>kYa rocnc>AHHK>.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, <fiul marelui şi preabunului Io Radul) voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele fiicelor lui Ganea, <Neacşei şi Momei) şi Floarei şi Ganei şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, <ca să le fie ocină) în Mirileşti toată partea tatălui lor Ganea şi în Jid şi în Li<seni, partea) lui Ganea toată, oricît se va alege partea tatălui lor Ganea, oricît) se va afla partea lui Ganea, pentru că le este veche şi dreaptă ocină <şi dedină). Iar întru aceasta, după moartea lui Ganea nu s-a aflat alt fiu din Ganea, <ci numai aceste) fiice.
      De aceea, domnia mea am cercetat că este fiul ca şi <fiicele, unul ca şi) altul şi încă părinţii au pomană de la fiice.
      De aceea <am dat domnia mea) fiicelor lui Ganea mai sus zise, Neacşei şi Momei şi Floarei <şi Ganei), ca să le fie <toate părţile) tatălui lor de ocină şi de (ohabă lor şi fiicelor lor şi) nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei pră-dalică să nu fie, (în veci. Şi de nimeni) neclintit, după spusa domniei mele.
      Martori: jupan Pîrvul <mare ban al Craiovei şi) jupan Draghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Tu<dor mare logofăt şi Neagoe) fost vistier şi Hamza vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Draghici (comis şi Şerban stolnic şi) Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Ta-tul (logofăt).
      Şi eu, Dumitru, am scris în Tîrgovişte, mai 3 (zile, în anul 7035) (1527).
      t Io Radul voievod, din mila (lui Dumnezeu, domn).
          Bibi. Centrală de Stat, LXXX/5.
          Orig., hîrtie, lipsă treimea din dreapta, pecete aplicată, căzută.
                                   38
1527   (7035) iunie 12, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Fîrtat clucer ocine în Mo-moteşti, precum şi înfrăţirea cu Stoian şi Manea.
       t ÎHhaoctY» gojkYw, Îw PaAVA RwiRWAa h rocnoAHHK RtcoH scaiah &rrpo-ka.ix'Yhckoh, chhr KfAHKaro H nptAOKparo PaAVA RwjRWAf. A*aKaT rocnoACTRO a\h cYi noRiA-kHYi rocnoACTfta aih BOA'bpHHS rocnoACTBa mh wgnaHS $pRTdT$ KAttMapS H ck
CHHORI IA\S H A^U^P* CH, f AHIţH Mg EorK npHAdCT, I3K0 Aa (CT 8 flj0AWT{l(IH, wt a*a GToamvK h /HaHfR tpjth a*a wt HH’fHa wuhhhS, Rapt f AHKd ci jfTiT hs-EpaTH. IIohkki npYHA* Gtohh h RpaTS ch ÎDaH’fc npfA rocnoAcTRd aih, Ţipi AaA^UJI
62
www.dacoromanica.ro
H 8aO>KHIHE no JKDllAH d>pkTAT KAKWAp HAA HErOB# IVMHH# IVT /HoAtOTEIflH, HAA TpETH AfA, A AH EE3 HH (AHO CHAOCT H HEBOAW, AH# TA 8AOKHIUE WT CBOWJf AOKpŞBOAW, KAKO AA CH C»T EpATHf HEPA3AEAEHH, H HHJf H CHHOBf HAI, A° B’kKH- H TOCnOACTBO AIH npOCTHX KOH.
      Gero paaT) aaaoJC h rocnoACTBO aih «SnaHiJ OpbtatS kaShapS, ct chhobh ch
H A^HJfPf CH, I3K0 AA hai ECT B-K IVHHHHg g dlOAIOTEipH TpfTH A*A WT IVHHHg GtO-IAHOB H dlAHEB B-K IVHHHS H BTi lV£AEg EAIg H CHHOBWAI E/Hţ}. H BTi HHJf (lpkAAAHKA A A HECT, HtS AA ECT IVCTABIUHAI HAI. H HH WT KOrOKE HEnOTXKHOBEHHO, no WpHSAIg rocnoACTBA aih
      Gejke h cbeaeteaTe nocTAKA-feET rocnoACTBO aih. wgiuH IIp-reSa beahkh eah KpAAEBCKH H >K8llAH /^pArHI EHBUIH A^opHHK H IKgllAH iMaHt BEAHKH AK0PHHK H JKgllAH PaAVa EHBUIH AOrO^ET H JKŞI1AH TflVAWP BEAHKH AOrO^ET, XAAI3A KHCTHlAp, PaAVa CIUT Ap, /^pArHM KOAIHC, /^AHMIOA (lEfApHHK, OlEpEAH CTOAHHK, EaA^ H h{Mr$A BEAHIţH nOCTEAHHHH.
      HcnucAX as, T»awp Aha*. b-k hactoahh h caabhhh rpAA TpkroBHifif, b-k whYe
AVkCflţA BY A^HA, B A-kT X3ĂE.
      HcnpABHHK, TEIVAWP BEAHKH AOrOl|lET.
      f Iiv PaaVa bivebivaa, aihaoctYa eokYa rocnoAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Fîrtat clucer şi cu fiii lui şi cu fiicele sale, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie în Momoteşti, din partea lui Stoian şi a lui Manea a treia parte din ocina lor, oricît se va alege. Pentru că au venit Stoian şi fratele său Manea înaintea domniei mele, de au dat şi au aşezat pe jupan Fîrtat clucer pe ocina lor de la Momoteşti, pe a treia parte, însă fără nici o silă şi nevoie, ci l-au aşezat de a lor bunăvoie, ca să fie fraţi nedespărţiţi, şi ei şi fiii lor, pînă în veci. Şi domnia mea le-am iertat calul.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Fîrtat clucer, cu fiii săi şi fiicele sale, ca să le fie de ocină la Momoteşti a treia partea din ocina lui Stoian şi a lui Manea de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pîrvul Craiovescul mare ban şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Teodor mare logofăt, Hamza vistier, Radul spătar, Draghici comis, Danciul paharnic, Şerban stolnic, Badea şi Dragul mari postelnici.
      Am scris eu, Tudor diac, în cea de scaun şi slăvită cetate Tîrgovişte, în luna iunie 12 zile, în anul 7035<1527>.
      Ispravnic, Teodor mare logofăt.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 297 (Ep. Rîmnic, LXVII/1).
          Orig., perg. (28 x 40,5), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 707, ff. 241,
          243 şi la Bibi. Acad., Arhiva Ghenadie Enăceanu, voi. IV (fost mr. 2530), f. 334.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 32-33. Facs. Ibidem, 422.
63
www.dacoromanica.ro
39
1527  (7035) iulie 2, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Bojică şi lui Oprea cu fraţii şi cu ceata lor ocină în Nenciuleşti, în urma unei judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, fiiul marelui şi preabunului Io Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bojică şi frăţeni-său Dragomir şi feciorilor lor, ca să fie lor moşie în Nenciuleşti, dintr-a patra parte doao funii, pentru că este a lor moşie veche de la moşi. Şi să aibă Oprea şi cu fraţii lui, cu Stan şi cu Badul şi cu Radu şi cu Dănuleţi, dintr-a patra parte, a cincea parte, pentru că este a lor moşie ohabnică, bătrînă şi veche.
     Iar după aceia, au avut Bojică şi cu fraţii lui şi Oprea şi cu fraţii lui şi cu ceata lui judecată cu Bîrlan şi cu ceata lui şi cu Moica şi cu ceata lui şi cu Moş şi cu ceata lui. Şi s-au judecat înaintea domniei mele şi domnia mea am cercetat şi am judecat dinpreună cu toţi cinstiţii îndreptătorii domniei mele-Şi au luat Bojică şi cu fraţii lui şi cu ceata lor 12 boiiari şi au mărturisit şi au jurat înaintea domnii mele, precum că sînt hotărîte şi întărite aceste moşii, carele sînt mai sus scrise. Pentru aceiia, domnia mea am ruşinat şi am bătut pre Bîrlan şi cu ceata lui şi au rămas de judecată dinnaintea domnii mele şi dinnaintea boerilor domnii mele.
     Pentru aceiia, am dat domnia <mea> Bojicăi şi fraţilor lui şi Opri şi fraţilor lor şi cu ceata lor, ca să fie lor moşie vecinică şi ohabnică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui să va întîmpla moarte mai nainte, să nu fie volnic să vînză partea lui într-altă parte, ci să rămîe asupra urmaşilor lui, ce au rămas vii. Şi de nimenea nici o supărare să nu aibă, după hotărîrea domnii mele.
     Şi mărturii am pus domniia mea: jupan Pîrvul vel ban al Craiovei şi jupan Drăghici vel dvornic i jupan Manea vel vornic, jupan Tudor vel logofăt şi Amza vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis i Şărban stolnic şi Badea şi Dragul marii postelnici. Şi ispravnic, Tudor vel logofăt.
     Şi am scris eu, Nanul grămăticul, în Tîrgovişte, în luna lui iulie 2, la leat 7035<1527>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cotmeana, nr. 357, f. 82v— 83. Traducere-, altă trad. ibidem, ms. 359, f. 58.
          EDIŢII. D.I.R., B., 33-34.
64
www.dacoromanica.ro
40
1527  (7035) iulie 19, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Radu Goran spătar şi fratelui său Albu şi unchilor lor jumătate din Iaroslăveşti, in urma unei judecăţi.
       f AIhaoctYio KOJKYfw, îw Pmya EOisoAd h rocnoAHH-B b-ecoh s(aiah £rrpo-
BAa^HHCKOH, CHH'B EtAHKdPO PdAYA KOfROAd. A,dKdT rOCnOACTKO A\H C'l'f nOKfrttHYf
rocnoACTSd mh ca$3(m rocnoACTSd mh w8ndH8 ropdHS cndTdp H EpdT iro Haeşa » SHKdM CH EAdHK$A H /i,dHHIOA H Cii HHJf CHHOEH, fAHU,H HAI EoPTi npHnSCTHT, laKOJKf AAHM (CT 8 MpOCA'BKdfJH no A, riOllf/Kf HM fCT CTdpd H npdKd H AfAl'HHd, wmhhS-
       H ndXH aa hm (ct a*a £aa\vaob wt Mpoca*be(I4jh btica h wt haa wmhhS h
IVT HdA BOAfHHU,» nOA. IloHfJKf (CT EHAd WCTdAd TdH fi,lA EddAYAOH np’BAdAHKJ,
npH a^hh poAÎT(At rocnoACTBd mh PdAYA ko(eoa<J. fi PdAYA Topah a»cth3aa (ct Tdio wmhhş cb npdBAOM H b(phom ca&keoa\ wt poaYt(aio POCnOACTEd A\H.
       fl nOTOM, TopdH endTdp H CB EpdTHI3A\H CH H CB $HKdM CH HMdllJ( CBnp(HY( CBC BpdTd CH MpMIOA np(A rOCnOACTEO MH pdA? BHI1J( p(M(HH0 WMHHH( WT MpOCA'B-E(1{IH. TdKO, np( MpMIOA HJA TopdH CB BpdTHtaMH CH, KdKO fi,i HJf H3EdAHT WT HdA WMHHi WT BpOCA-BEd^H. II POCnOACTEO MH CSAHX HJf CTi KTiCfiW MBCTHTHMH EOA'kpH rocnoACTBd mh no npdsAS H no 3dKon8, H H3HdHA0jf rocnoACTRO mh KdKO c( (ct nOEp.THA PdAYA TopdH CB MpMIOA HJA E*BC( KOAUT(, Rjp( KOAHKO (CT HAIdA PdAYA TopdH H 8 GcJA-BHa^H H nOCE$A(- H»H(2K( TdKO C( CŞT gTdKMHAH H|K>K( WT np(A nO-KOHHOMŞ pOAÎTfAlO POCnOACTEd MH PdAYA KOtKOAd : dl|)(AHJK( AacT Eop-b PdAYA# TopdH A®KHTH CHHOEH, d WHH AA CH CJJt EpdTH( H(pd3A(A(HH WT HdA K,|kCf KHUJ( p(-M(H( K0A\dT( CB MpMIOA, (AHH EpdT KdKO H AP^P- TdKO H rOCnOACTEO MH A^A^X HAI Ad AP^^HT KdKO H A® C'BAA H KdKO H (CT UTdKAlHA PdAYA Topdll. fl MpMIOA WCTd
wt sdKOH wt np(A rocnoACTEO mh.
       G(ro pdA'f hm AM»X h rocnoAcTdO a\h, hkojki Ad hm (ct wmhh# h SpE hhm
H CHHOEOM HM H BH$K0At H nptEH$M(TOAI HM. H E-B HHJf np"BAdAHKd A<> «tCT. H HH WT KOPOJKI H(nOTMKHOE(HHO, no p(M POCnOACTEd MH.
       Gr(A(T(AH(: >K$ndH IIp-BESA KpdAfBCKH EdH H JKŞndH /^pdPHM EHEIU( AKOpHHK H ÎKSndH (HdHt KfAHKH AKOPHHK H ÎKSndH PdAYA BHEIIK AOPOjjUT H ÎKŞndH 0(WAOp E(AH-KH AOPOJJmtS H Ed'BCdH EHCTHlap H PdAYrt endTdp H 4,dHMIOA nfppHHK H /i,pdPHM K0-MHC H ni(pEdH CTOAHHK H BdAt H ApdPgA E(AHU,H nOCT(AHHU,H. HcnpdKHHK, 0(WAOP KfAHKH AOPO^(T.
       H d3, GtOI3H PpdMdTHK, (>K( HdnHCdX' CHI3 KHHPd E"B HiCTOAHHH PpdA SOEOMdPO Tp-BPOSHIfK, M-bCIHd »aY( &i AIiHH, R AtT x3A(.
       f (w PdAYrt RWlEWAd, mhaoctYa eojkYa rocnoAHH-B.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele jupanului Goran spătar şi fratelui lui, Albul şi unchilor săi Vlaicul şi Danciul şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie în Iaroslăveşti jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă dedină, ocină.
7 — Documente-România — c. 377                                                    65
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să le fie partea lui Vladul din Iaroslăveşti toată şi din ocină şi din moară jumătate. Pentru că a rămas acea parte a lui Vladul prădalică, încă din zilele părintelui domniei mele Radul voievod. Iar Goran a ajuns acea ocină prin dreaptă şi credincioasă slujbă de la părintele domniei mele.
      Iar după aceea, Goran spătar şi cu fraţii săi şi cu unchii săi au avut pîră cu fratele său Iarciul înaintea domniei mele pentru mai sus-zisele ocine din Iaroslăveşti. Astfel, a pîrît Iarciul pe Goran cu fraţii săi, ca să-i scoată de pe ocina de la Iaroslăveşti. Iar domnia mea i-am judecat cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele, după dreptate şi după lege, şi am aflat domnia mea că s-a înfrăţit Radul Goran cu Iarciul peste toate averile, oricîte a avut Radul Goran şi în Olăneşti şi pretutindeni. Pentru că astfel s-au întocmit încă înaintea răposatului părintelui domniei mele Radul voievod: iar dacă va da Dumnezeu lui Radul Goran să capete fii, iar ei să fie fraţi nedespărţiţi peste toate mai sus-zisele averi cu Iarciul, un frate ca şi altul. Astfel şi domnia mea le-am dat să ţină ca şi pînă acum şi aşa cum a întocmit Radul Goran. Iar Iarciul a rămas de lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Martori: jupan Pîrvul Craiovescul ban şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Draghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Şi eu, Stoian gramatic, care am scris această carte în cetatea de scaun numită Tîrgovişte, luna iulie 19 zile, în anul 7035 <1527).
      Ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 299 (Ep. Rîmnic, LIII bis/1).
          Orig., perg. (23 x 36), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1820.
          EDIŢII. Trad. D.1.R.,B., 34-35.
                                         41
1527   (7035) iulie 19, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Standul grămătic şi rudelor sale ocine în Lupia, în urma unei judecăţi.
      j- dlHAOCTHie KOKHie, îw PmVa boceoa*1 H rocnoAHHTk atcoH 3 cm ah &rrpa-kaaxYhckoh, cHHik iip-fcAOKparo h aCAHKaro PaAV'Ui kockoa*- A^t rocnoACTao mh chc noBCA-kHYc rocnoACTK<1 mh CA8r8 rocnoACTaa mh Gtahmioas ppamathks ct epathom ch h ck npiiKH EpATiamAÎc hm, chhokh A0GPHH0K’ hkokc A<i hm cct 8 ASnYia noao-
KHHO K-hCaX H WT AP8™ nOAOKHHl nOA CTk KlkCCM JfOTApOM, nOIC^A* HM c8t CTJpYH XOTapC, WT KT» XpliHCIflH, WT pCK8 WT BAOMHHIţS WT EpOA KaAUrCPHIţCM, WT CAM
moctk, npaao no ap^mS a4^* A® rM hsacsct wt KpShpS, a wt t8h $ noac npaao 66
www.dacoromanica.ro
no rpmuiS A° ^at'mSiu Kpvuiok, noHfwe hm (ct ctjpa h npAKd whhh8 h xoTdc
CTdp H flpdK.
       H noTOM, HMdmf Gtamioa aYhkS np8 np(A rocnoACTKd aw c-k chhokh A.’bTKOK wt ESkuuhh sa pjaî (AH° hhk8 i|io (ct koa Kp'hHrS 8 camk X°Tdp ta( hsa(S(t Ap»m wt Kp^HrS . TdKo rocnoACTKO a\h C8AHX no npJKA8 H AM°X rocnoACTso mh Gt4hhi9a8 AÎraKS £y EOAtpn M hm pa(AAt paeotS tamo no m(cto toh hhk8 hY( (ct AKO EgA<Th CHHOKOM A,(TKOK CH Td AP^HT,' d dKOAH EgAfT GtAHHSaOK AYtaKg Ad ch ra WEAdA8(T.
       fl CHHOKH A’fcTKOK H( C8T A^dKdAH A<*pY HM XT,T TAfAdTH THI33H EOA’bpH pdEOTS no nos(A,kHH( rocnoACTKd mh dH8 cgT nouiaH c-hc hhx»8 cha8 T(p( c8 wpa-AH TJH HHKg. ă nOTOM, GTdHMIOA (CT ChEPdA THIdSH EOA’bpH Tfpf CgT noUIAH Hd XOTJP H SKdAH C8T H CHHOKH A,(TKOR d WHH H( Cg XTfM A®HTH, d EOA’kpH Cg WCTdKHAH C-h HHX»( ASUIA Ad (CT TOH HHKg GT4HMgAOK8 A’fiaKg. fl nOTOM, CHHOKH 4,(TK0K (ip(>K( H( Cg J(T(AH WCTdRHTH GTdHMIOA 8 MHp, dH8 CT0I3X 8 AHU,g
np(A rocnoACTKd mh. <ă rocnoACT>1Kd mh cgAHX c*h *ucththmh npdKHT(aT( pocnoA-
CTKd MH H WCTdUIf CHHOKH /^(TAOK WT 3dK0H8. BdpdAY 1|J0 (CT...........1H TdH HHk8
npt3 p(h(hTio rocnoACTKd a\h Td.. .-1 A- -1 WT chX pphkh(.
       Gfro paAY, hm AdA°X H rocnoACTKO <a\h raKO Ad hm (ct>1 h hhk8 h WMHHd
R'hCdX BHUlf p(H(< Hd ■ • . . >1 KTi WWH8 H Eli W^dEg.
       H ndK Ad HM (CT GTdH<MIOAOK AYl2Kk Ch EpdTYlKM CH> H CT» fip-REH EpdTH-M(ATi CHHOKH ^OEpHHOK, EpdHHlfid IfiO (CT 8 <&8hA8 rp*hA(K AUr» EAdTd ■ ■ .-1 ErtdTg np*hT(K, nOH(>K( HM (CT CTdpd H npdKd HSEpdH(Hd WT HH^HH P©aYt(aY( WT A,dH H WT A,OEpTHH. . . .1 HHJfTO M(T(X» A<< Hf HMdT K"h K’bKH- H HH WT KOPO>K( HfflOTAKHO-KfHHo, no wpHSMS rocnoACTKd mh.
       Gpk( h ck<(ahto1aY( noCTdKA’k(M'h rocnoACTKd mh: JK8imh IIp-usSA k(ahkh
EdH Ii pdA(KCKhlM H 2K8fldH /^pjPHH EHKU1( AKOpHHK H JKSfldH d9dH-b II(pilldH$A KfAHKH AKopHHKS h îkSimh PdAya ehkiik aoro^fT h >K8niH 0(wawp k(ahkh aoro^(T h Ea-h-âdH KHCTYiapS h PdAya cndTap h Aahm8a nexapHHKg h A,pdrHi koawcS h UlfpEdH ctoahhkS h EdA'b h Aparga k(ahi^h iioctmhhuh. HcnpaKHHK, EaaaSp Aoro^(T.
       H d3h, AjHMHTP# AYiaKS, mt HCnHCdX K-h CTOAHYH PPdA Tp-hTOKHl(l(, MtC(l^d H8aY( Ai»h’k> K-h AtT xSA(.
       t iw PdAya KW(KWAd, mhaoctYa eo>kYa rocnoAHHh-
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Stanciul gramaticul, cu fraţii săi şi cu verii lui primari, fiii lui Dobrin, ca să le fie la Lupia toată jumătatea şi jumătate din cealaltă jumătate, cu tot hotarul, pe unde le sînt vechile hotare, dinspre Hrăneşti, din riul Ialomiţei, de la Vadul Călugăriţelor, chiar de la pod, drept pe drum, tocmai pină unde iese din Crîng şi de aici în cîmp, drept pe Grind pînă la Fătăciunea lui Cîrcei, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi hotar vechi şi drept.
     Şi după aceea, a avut Stanciul diac pîră înaintea domniei mele cu fiii lui Detco din Bucşani, pentru un ogor ce este lingă Crîng, chiar la hotar,
1 Loc rupt.
07
www.dacoromanica.ro
unde iese drumul din Crîng. Astfel, domnia mea am judecat după dreptate şi am dat domnia mea lui Stanciul diac 12 boieri să le cerceteze treaba acolo, pe loc, al cui este acest ogor; de va fi al fiilor lui Detco, să şi-l ţină ei şi de va fi al lui Stanciul diac, să şi-l stăpînească el. Iar fiii lui Detco n-au aşteptat pînă să le cerceteze acei boieri treaba, după porunca domniei mele, ci s-au dus cu sila de au arat acel ogor. Iar apoi, Stanciul a adunat pe acei boieri de au mers la hotar şi au chemat şi pe fiii lui Detco, iar ei n-au vrut să vină. Iar boierii au lăsat cu sufletele lor ca acel ogor să fie al lui Stanciul diac. Iar după aceea, fiii lui Detco încă nu au vrut să lase în pace pe Stanciul, ci au stat de faţă înaintea domniei mele. <Iar domnia)1 mea am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi fiii lui Detco au rămas de lege, pentru că ..A şi acel ogor, peste spusa domniei mele, şi ..-1 de la aceştia grivne.
     De aceea, le-am dat şi domnia <mea ca să le fie)1 şi ogorul şi ocina toată mai sus zisă, de ocină şi de ohabă.
     Şi iarăşi să-i fie lui Stan<ciul diac cu fraţii lui)1 şi cu verii lui primari, fiii lui Dobriin, braniştea ce este în Fundul Gîrlei, între balta ...1 Balta Pîrtei, pentru că le este veche şi dreaptă şi aleasă, de la părinţii lor, de la Dan şi de la Dobriin ..A nimeni amestec să nu aibă, în veci. Şi de nimeni neatinsă, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Manea Perşanul mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Badea şi Dragul mari postelnici. Ispravnic, Balaur logofăt.
     Şi eu, Dimitru diac, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 19 zile, în anul 7035 <1527).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 298(Căldăruşai, Ll/4—5).
         Orig., perg. (32,5—36,5), pecete aplicată, căzută.
         Cu o trad. din sec. XVII; altă trad. ibidem, ms. 721, f. 650—651v.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B„ 35—36.
                                           42
<1527 septembrie—1528 aprilie 4; august-noiembrie), Tîrgovişte.
           Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Snagov dealul cu viile de la Valea Călugărilor, cu vinâriciul şi perperii partea domnească şi un vad de moară în Cârcimari, pe Cricov.
      f R’KelCB’bTOMlî EOJKICTKHOiM# nOCA-kA^EIIll IlHCdHHE plKUJO/Mtl: „fflHAOCTH X0IJ18, i HI KP'hTB'k". H II4KH 0KO„iHHAOCTHH’fc/UH WlţtlJJdlT CA rptCH" H „E/U5KHHH MHAOCTHBH 0KO tYH II0MH/I0B4HH E8AIt“.
1 Loc rupt.
68
www.dacoromanica.ro
Hkojkj npopoMicKd A8X0HacHttJfHa 8cTH fAdroAiT: „EAdftiu mSjk mhaSi h k*kc
AkH k HdCAdKAdiT Ci POCnOAOBH". GHia SE© WT KOJKiCTBHdPO IlHCdHHi gBlAfKUlf, lldKH CAHIUAJfOM npOpOMiCKd A&X&M CBtTHAI PAdPOAil|lY, QKO : „Gahiuhti Sko IţdpTf H pdSSM’fcHTi, HdBHKH’fcTi CMAYi KOHI^IM SlittAH, K’kHSlllHTI APTOKH|iYh MHOJKiCTKd H rp^AC^iH Ci W HdpOA’fey I23HK, I3K0 AAHA BHCT WT rOCnOAd AP’kWAKd KdM H CHAd WT KHUIH’fcPO". PdSSM’fcBIlli SKO 13KO K-kCfAI K’k pSKdJf K03KHH CST, iAHKO pl|liT SBO KOMOKA& WT HAC POAdBdiT. Hm SKO BAdMiH H Tp’KKAAHCiH HJKt EorOAdHHOi EOPdTCTKO AOBP’k pACTAMAiT H A’fcAdtT K’k TAHH’k EorOB'KpSMIHYH iA\S TdAdHTk, I3K0 SBO SCAHIIIHT BAAPH SBO H CAAAKH IVH rA3C pdAOBdHHf:          „EAdrHH pdKf H B-bpHf,
BTkHHAH K’k pdAOCT POCnOAA CKOiPO“. GhI3 SKO CAHUIdKUli, nOAOKdCTJKi H ham B’kHHAIATH WT SAiUIHHjf 13KO Al AAO BptAKHA H nptpAHA CST, HKOKi H PAdPOAiTk 13K0: „E.’kCdKd CA ABA SiMA'kHA a® BP’k AlfHA fCT“. IIoAOE3fT>Kf H HAM nOpfRHOKATY H>Ki np’bJKA* HAC EHBUIHM EAdPOMiCTHKBHHM H CK’kTOnOMHKIllH»1 HM rOCnOAAM, HJKi 3iAIHdd AOBP’fc SCTpOHKUJi H CHI3 AOBP’k, nptnpOBOAYKUlHX H CHMH SiMHHAIH HfKfCHAA lipHlVBP’fcTHIlli BAArAA H CH^ HACAtAOBAIlli, A SiAIHA 3fM<HHA\ WCTABHUlf>X.
       Giro paaY h as, h>k( B’k Xphcta Bora BAdroK-kpHH h KAdroMicTHBH h Xphcto-
AIOBHKH H CAMOAP*k>KABHHH liV PaAYA BOCBOAA, EO>KHfK> AIHAOCTHIO rOCnOAHHk B*kCOH SiMAH XrrpOKAAJfHHCKOH, CHHTw BiAHKAPO H nptAOKpATO PdAV’Ad KOHKOAf, JKtAAHHtM S’kJKAiAi^ K’k B'kCiMiCTHHM H EOJKiCTKHHM HP’kKKdM, nO npOpOMiCKOMS CAOKO: HAUKf WBpdSOM >KiAAiT lAiH HA CTOMHHKH KOAHHI, CHI^f JKiAAiT A^UIi MOd K’k K*kCf CB’bT’bH H EO>KJCTKHrbH iVBHT’kAH ckIjtapo mohacthpa rocnoAA EorA H CIIACA HdUlirO îy-cSca XpHCTA, A<i WEHOKHMO H MHASiMO, iAHKO HAM nO CHA’b.
       Giro paaT, a^bat rocnoACTKO mh cw noKiA-kHHi, phcobSa rocnoACTKA mh CB’feTOMS MOHACTHpS H WBHTiAH P AdPOAiMdPO Gh^PORS, HARKf fCT JfpdM nptCKtTtH, MHCT’kH H np’kBAArOCAOBCH’kH BAAAYiHI^C HAI1JOH EoropOAYlţi H (IpHCHOA'kB'kH YHapY 13 H HiCTHO iH B’kBiAiHHi, 13KO A<> HM iCT A’fcA SA BHHOrpAA* WT 1I0I3HA f}Kf SOBfAWH IVT EdA’k KAA8rfpOM, MfTBp’kTH A*A, f AHKO TirAHT WMHH8 A® BOA< TlAf)KHH8 H WT flAAHHHC (AHKO HM Cf JfTfT HSBpATH A*A CBtT0M8 MOHACTHpS, nOHlJKf M8 fCT EHW CTAPA H lipdBd WMHHA CBtTOA\8 MOHACTHpS.
       ă nOTOM, IIOCAAA fCT nOKOHHOrA EACApABf BOfBOAA Gtohka WT R03A-bHI0, Tfpf (CT nOIMfAAW THI3 WMHH8 CkC BY'TH BOA’kpH, nO HMfHS, ESTA H EpATA H fiOHMHATw
HdroHfBS h GOahmj wt ^paai^Y h IUonA-fe h MHKA-b wt IIIonAfiiiY              h Ghm8a
h Gtah h AparoMHp wt Ko3AtM h Kpahha wt Gt*hmihiY h rpost wt n*kA8P<> Ţipi C8T nOrAiAAAH H HSBpaAH c8t H AAAH TOH WMHHg BHUIi piMiHHO, KAKO iCT EHW CH CTAPA H lipdBd WMHHA CB’kTOMS MOHACTHpS.
       GiPO paAY HM AM»x H rocnoACTKO MH TAKOripi CB-bTOMg AţOHdCTHpg BHUIi piMiHHH A’fcAH. H il(Ji}Ki HJf npHAO>KH)f TOCnOACTBO MH CB*bTOAIg MOHACTHPS BHHApHH H nrpnipH nio ci XTtT hsbpath rocnoACKH bhhaphh, 1410 kt aoctoahhi rocnoAcTBA MH WT HAA A^A i>Ki iCT BHUIi SnHCAH, pAAY AS UI» TOCnOACTBA MH H pOAÎTiAHIM rocnoACTKA MH, A<1 >cT CB’kTOMS MOHACTHpS B’K gKptnAiHHi, A KpATHHM XHBSl{lHX K’k nHt(JS h a rocnoACTKO mh h poaYtiahia\ rocnoACTKA mh, k*k K'bHHOi K'kcnoMH-HAHHi.
       H 11AKH A<! hm BSAiT S Kp-kMHMApH, S KpHKOB, iAHH EpOA SA BOAiHHIţS, noHi>Ki pa noKSnH wti^S irSMiHS Gabi h ck epathqm wt Ep’kctHSA wt EpoifitHH SA AB’k AI^HPAHKi. GiPO        HM A<IACX H POCnOACTKO AIH CBtTOMS AlOHACTHpS,
1 Loc rupt.
69
www.dacoromanica.ro
BKOHtf A<i hm E$A(T E*E IVMHHS H E*E wXdE$ H WT HHKCTCOKf HillOTAKHOEfHHO, no
ivpHSMo rocnoACTKa mh.
       GipfJKf h saKAHHaHHi nocTdBAtfM rocnoACTso mh : no rtMp'hTH rocnoACTsa mh, Koro H3E(p(T rocnoAk Hora ehth rocnoAHHE EaauiKOH 3emah, uit cp’KA^naro naoAa rocnoACTsa mh hah wt c-epoahhke rocnoACTsa mh hah, no rp-tciy Hauin^, WT HHO nAtMtHHK, ai|lf nOMfTlT H CEJfpdHHT H nOHOEHT H STRp-KAHT CHf XPHCOESA rocnoACTEa a\h, Toro rocnoA^ Eora a<* r<> noi(T(T h CEjfpdHHT h step'eaht e’e rocnoACTEt tro; a aifitAH h( nonfTlT h hi c-EXpdHHT h hi noHOEHT H Hi Step-eaht, h»k pasopHT h nontptT h pacHnHT, Toro rocnoAi» Bora a<* •*<* Hi noMfTfT h hi C’EJfpdHHT H Hi STEp-hAHT Eli rocnoACTEt iro, HA paâOpHTK H nontpHT H pacHnHT H nocpaMHT h a<> m8 Sehjt Eope 3Ai TtaoM, a e-e eSa'WHX Etiţt a^uic iro h Aa a\8 tcT c-hnocTaTHHiţa npIcMHCTdd EorOMaTH Ha CTpauiHtMH HiAHiţiMtpH-kM cSa*-H A<> HMaT ttaaCTHIO CEC K>AO» H CE Tp'EKAfTHM flpYia H CE HHtMH HiSAiHi, tJRt E-ES-EnHuii Ha rocnoA<> Bora h cnaca Hauiiro îycScd XpHcra, kp-ee iro Ha hhx H Ha 4iA<>X HJf, fîKf iCT H E$AiT E"E stKH, aAlHH.
       GfJKf H CEiAiTiAHi nOCTSKAtCM rOCnOACTEO MH ■' JKSlldH UpiiE^A KpdAfBCKH EiAHKH EaH H JKgndH ^,parH4 EHEUli A^OPHHK H JKSlldH Ntroi EiAHKH A^OPHHK H HiSnaH ©ewAwp EiAHKH aoro^iT h Ea-ecah ehcthiap h PdAyA cnaTap h 6tahko niXapHHK H ^parH4 KOMHC H iilipEAH CTOAHHK, <Apdr$A> ĂlHXHt EiAHIţY nOCTiA-hhi;Y. HcnpaEHHK, TpYijsa aoro^iT.
       H as, /^SAiHTpS $oaMi, twt HanHcax g rpaA Tp'E<roEHi|ii>, e atT xiă.
       f îw PaAya EwiEWA<)> mhaoctYa eojkYa rocnoAHHE.
      t Urmînd atotsfînta, dumnezeiasca Scriptură, care zice: „Milă vreau iar nu jertfă". Şi iarăşi că: „Prin milostenii se curăţă păcatele'1, şi „Fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi". Cum şi gura proorocească inspirată de duhul sfînt <zice>: „Fericit bărbatul care miluieşte toată ziua, acela se îndulceşte întru domnul'^. Acestea dar, din dumnezeiasca Scriptură ştiind, iarăşi am auzit proorocul prin duhul sfînt zicînd că: „Ascultaţi dar împăraţi, şi înţelegeţi, învăţaţi judecători din marginile pămîntului, luaţi aminte cei ce stăpîniţi mulţimile şi vă mîndriţi cu mulţimile limbilor, că de la domnul vi s-a dat stăpînirea şi puterea de la cel de sus". Inţelegînd, dar, că toate în mîinile lui Dumnezeu sînt şi cît vrea el dă fiecăruia dintre noi, însă fericit şi de trei ori fericit cel care bogăţia dată de Dumnezeu bine o foloseşte şi lucrează în taină talantul ce i-a încredinţat Dumnezeu, că va auzi acel glas bun şi dulce de bucurie: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria domnului tău". Acestea dar auzind, se cade şi nouă a înţelege că toate sînt de scurtă vreme şi trecătoare; precum şi zice că: „Toată slava pămîntească vremelnică este". Ni se cade, dar, şi nouă a rîvni către binecinstitorii <şi sfînt răposaţii)1, care au fost înainte de noi împăraţi şi domni, care cele pă-mînteşti bine chivernisind şi acestea bine cîrmuindu-le, cu acestea pămîn-teşti au cîştigat bunurile cele cereşti şi le-au moştenit, iar cele pămînteşti, <pămîntului le-au lăsat)1.
1 Loc rupt.
70
www.dacoromanica.ro
     De aceea şi eu, întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinsti-torul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi prea-bunului Radul voievod, cu rîvnă am dorit către atotcinstitele şi dumnezeieştile biserici, după cuvîntul proorocesc: după cum doreşte cerbul la izvoarele apelor, aşa doreşte şi sufletul meu către atotsfintele şi dumnezeieştile lăcaşuri ale sfintei mănăstiri a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Ii-sus Hristos, ca să înnoim şi miluim, cît ne va fi cu putinţă.
     De aceea, dă domnia mea această poruncă, hrisovul domniei mele, sfintei mănăstiri şi lăcaşului numit Snagovul, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei vovidenii, ca să-i fie dealul de vie de la Poiana, ce se cheamă şi de la Valea Călugărilor, a patra parte, cît ţine ocina pînă în apa Teleajenului. Şi din munte, cît se va alege partea sfintei mănăstiri, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri.
     Iar după aceea, a trimis răposatul Basaraba voievod pe Stoica din Coz-leci, de a cercetat acea ocină cu 12 boieri, anume: Buta şi Brata şi Voicilă al lui Nagone şi Oancea din Urlaţi şi Şoplea şi Miclea din Şopleşti şi Şteful şi Simul şi Stan şi Dragomir din Cozleci şi Craina din Stănceşti şi Grozea din Pădure, de au cercetat şi au ales şi au dat această ocină mai sus zisă, că a fost veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri.
     De aceea, am dat şi domnia mea aşijderea sfintei mănăstiri dealul mai sus zis. Şi încă am adăugat domnia mea sfintei mănăstiri vinăriciul şi per-perii ce se va alege vinăriciul domnesc, ce se cuvine domniei mele de pe tot dealul, care este mai sus scris, pentru sufletul domniei mele şi al părinţilor domniei mele, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor ce trăiesc în ea de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, de veşnică pomenire.
     Şi iarăşi să le fie în Cîrcimari, pe Cricov, un vad de moară, pentru că l-a cumpărat părintele egumen Sava şi cu fraţii de la Bîrseanul din Broşteni, pentru două ţigănci. De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu a fi domn al Ţării Româneşti, din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va nimici şi va călca şi va risipi, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească în domnia lui, ci să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul lui, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie protiv-nică preacurata maica lui Dumnezeu la înfricoşata şi nefăţarnica judecatăi. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Teodor
                                                                                         71
www.dacoromanica.ro
mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic, <Dragul>1 şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Trifa logofăt.
     Şi eu, Dumitru Foame, care am scris în cetatea de scaun Tîr<govişte>1, In anul 703 ...
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                                Arh. St. Buc., S.I., nr. 302 (Snagov, XXIV/1).
                                                           Orig., perg. (36 X 42), pecete căzută.
          Cu o trad. din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, ms. 354, f. 82v—83 şi 458, f. 14v—16 şi la Bibi. Acad., XX/265.
                                                                     Datat după domn şi sfat.
                                                             EDIŢII. Trad. D.I.R., 2?., 36—38.
                                              43
1527   (7036) septembrie 10, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod intăreşte lui Peia portar ocină în Stu-dina, în urma unei judecăţi.
       ţ fllHAOCTHWM BOWHWM, !w PdAVA KOHKOA4 H rOdlOAHHTk KTiCOH 3EMAEI obVr-pORAdJflHCKOH, CHHTk A©EparO H REAHKarO PaAVAA KOHKOAf. XdKdT rOCnOACTRO MH cYl noR(A-kHYl rocnoACTKa mh mecthtoa\8 BOA-kpHHg rocnoACTKa mh xgnaHg ITff nopTapg h •cii HHjf chhore, eahi^h M8 Eorh AACTTk, raKOJKE Aa Mg ict 8 Gt8ahh4 A(a GtA-HHMHpg KTkCJ, capi KOAHKO Kt CE H3EpaTH.
       IIOHIHEE 10 ECT EHA IlOKgllHA XglMH XapRaT AWrW$IT WT GTaHHMHp-kCK H wt chhore H£, 3a xâc acnpH, Eipt npH a^hh Eacapaef rohroae.
       fi (iotoai, hauuje cuipehYe wgnaH Deci nopTap c*k chhorh GTaHHMHp-kciK npEA rocnoACTRa mh, c-k /HH^aHAik c-k EpaTHiaM ch, tepe npiuit KaKO ivhh he cg suaAH KiiAa ict KgnHA jKSnaH XapsaT Aivrw^ET h ivt toh iţiHo HHi|ia whh H-kcT ha. Tem PaaY, rocnoACTRO mh A'A*X chhokom GTaHHMHp-kcEK sakoh s EOA-kpH Aa saKAET ECJKO HI Cg 3HaAH H HHl|ia WHH HECT gSEA. H COpOK HM nOCTaRH^ POCIIOACTRO MH HJ pO>KAECTEO EorOPOAHlţH. il dSHJfJHAlk CTw EpaTYtaAX CH HE MOrOUIE AOHECTH EOA-kpH HJ AhHlk, Hg WCTaUlE WT SJKOHa.
                   Giro paAY h rocnoACTRO mh a^X wSnaHg Uee nopTap», bko aj '«S ect r’r
             WIHHg H R~h WJfAKg HEMg H CHHOKOM EMg H IM WT KOrOJKE HlnOT'KKHOKEHHO, nO p«
roenoACTKa mh.
     GK-kA^TiAYi: wsnaH IIpi^RgA Kpaaekckh keahkh saH, wSimh Htroi keahkh A^op-HHK, XgnaH 0EWAWP KEAHKH AWPW^ET, HEgliaH Bai^AH KEAHKH KHCTHQP, XgnJH PaAVA« keahkh cnaTap, Gtahko nfyapHHK, ^parHM komhc, DIepeah ctoahhk, Ăp^HJA » fflHjfH-k KEAHI4H nOCTEAHHUH. HcnpAHHK, KpTwCTHiaH AWTWiJSET.
       H a3ik, /I,aHHioA Awrw^JiT, ehei HanHcax’ k*k hactoahh rpaA TpivroKHipi, Mtciiţa CinTlMKpYl Ţ AhHH, KTk A-kT xSAS.
       t Iw PaAVrt kwekwaa, mhaoctYa coxYa roenoAHHh.
1 Loc rupt.
72
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Peia portar şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie în Studina partea lui Stănimir toată, oricît se va alege. Pentru că a cumpărat-o jupan Harvat logofăt de la Stănimireasa şi de la fiii ei, pentru 1 200 aspri, încă din zilele lui Basarab voievod.
     Iar apoi, a avut pîră jupan Peia portar cu fiii Stănimiresei înaintea domniei mele, cu Mihail şi fraţii săi, de au pîrît că ei n-au ştiut cînd a cumpărat jupan Harvat logofăt şi din acel preţ ei nimic n-au mîncat. Pentru aceasta, am dat domnia mea fiilor Stănimiresei lege, 6 boieri, să jure că n-au ştiut şi că ei nimic n-au luat. Şi soroc le-am pus domnia mea la naşterea maicii domnului. Iar Mihail cu fraţii săi n-au putut aduce boierii la zi, ci au rămas de lege.
     De aceea şi domnia mea am dat jupanului Peia portar, să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei, jupan Neagoe mare vornic, jupan Theodor mare logofăt, jupan Vîlsan mare vistier, jupan Radul mare spătar, Staico paharnic, Drăghici comis, Şerban stolnic, Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Cîrstian logofăt.
     Şi eu, Danciul logofăt, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna septembrie 10 zile, în anul 7036 <1527).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 300 (Bistriţa, XXIV/7).
          Orig., hîrtie (21,5 x 31,5), pecete aplicată.
          Cu două traduceri, una din 1796 şi cealaltă din 1844; alte traduceri ibidem,
          mss. 194, f. 110; 202, f. 194 şi 713, f. 648.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 39.
                                           44
1527   (7036) septembrie 24, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Stan şi cetei sale ocină în Cîrbeşti, în urma unei judecăţi.
              f /Dhaocth» eojkTho, Îw Paaya KofKoAd <h rocnoAHirH K'hCOH simah %rr>1> poKAdjfHHCKOH, chhh KfAHKdro h np-kAOEpdro Iw PdAVrt KOf«KOA>1* AdKdT vocnoA-
CTKO MH CÎI nOEtA’kHÎt rOCnOACTKd AI\H GTAHgA H C-HC EpATHfM CH H CTkC HATAM CH H CTkC.. . .x, BKOKf A<> HM tCT 8 KTwpEHjlH WMHHA KTkCd Kdpf KOAHKO <Cf XX*T H3-EpATH >1, IlOHftKf HM fCT CTApA H npAKA WHHHA H A^AThA- fl nOTWM, HMAlUf GtAHŞA CTwC EPATHfM CH <H CHC 9ATAM CH H CTkC------------>* nplA TOCnOACTEA MH----------1 XTfjJ
TA'KKfhjTh a<* 8.... ipoM1, a rocnoAcTKo mh AM^X Gtahsaok cikC epathim ch bY EOA'kpH H X®T<,<PHHK>1 BaPBSa nApKAAAE A<> HM X®TApHCA IVMHHA WT K’KP<Bfl|lH.. . >*.
       1 Text neciteţ.
73
www.dacoromanica.ro
       GtPO paAÎ> THH3H ff KOrttpH, WHH XO™PHCaim H ST-KKMHIIJf HX 110 TpSIOrt ...1 TaKo eapf koh wt hhx «f x^fT ap^^th no k8a( <c8t X0TapHcaaH>1 fidps8a nap-
KaaaE c-kc rY EoatpH h no k#a* * hm c$t st-kkmha a w........1 wmhhj no BHUif. fi
noTW/H, npHAf JKşnaH BapR8a nap<Kaaas.......>x Ttpt CREAfTfaCTEORdUK KaKo hx
C8T gTIKAtHAH no H.......1 WT HHX...........1 a WHH Aa H3P8EHT WMHHa no KHUlf
wt.......1 h AM°X ^TaHgaoK h c-kc EpdTHtM ch raKo a<> hm cct k-k wmhhs h Bt
wxas a....... an1 GTdHga h crc EpaTHfat h c-kc BaaA.........1 aw r-e A.........1
wt.......1 xiT acnpH a* kt Gtahsaor cec spaTHfM ch.............1 Ha Gtohme sa-
Pf KOAHKO fCT HIPOK 4,lA RlCd...... 8a1..........1 3a X aCnPH «!<(*« BE A*HH
Bacapasa BO<CBOAd>.......1 HMaT GTauşa caM wt am Gtohkib noa. fi Gtah..........1
       H naK a<* kt GTaHSaoK c-kc chhobh ch (aho ahbaae 8 3-kboio h (aho ctaHipf
8 cfao, noHHKf hx kjjiih Gtah8a wt Gtahmo IlatT-b h wt dJora, sa p" acnpH......1
(Aho cfaHi|i( 8 cfao, noHHKf io noKsnHU» wt Hwh sa a acnpH. fl noTwai, AaAf hm
kt X0Tap8a wt pophh no K#Af kt X0TaPHcaa BoMdH h Baja2................1 rocnoA-
CTBa th Tfpt hm AMOWf rY EoatpH x^TapSA no 3aV4iHUiopgA h wt tşh...............1
no Aoab ©tahtor a°PH 8 RopHMUta.
       Gfpo paAλ c-km AM«X........1 wmhhm h re wxaE hhm h chhobom hm h
RHgKWM H nptKHSMfTWM HM H HH WT KOPOOKf HfnOT"KKHO>^R{HO, no p(M POCnOACTBa MH.
     GsEAfTCaYf rocnoACTBa mh : wşnaH ntp<R8a B(a EdH KpaafBCKH, >K8ridH Htrof sta AB0PHHK>1 H »8naH Tsa«P8 sfaHKH noro^HT h fia-RCdH bhctYqp h PaAV^ cna-Tap h Gtahko ncxapHHK <h AparHM komhc h III(pEaH>1 ctoahhk h Kp’bctYoh nopTap H /\<paP8A H /0HXHt BfaHUH nOCTfaHHUH>1.
       IIhc as, /f/fcTKo rpaMaTHK, $ Tp’hroRHiţif, Mtcnţa cfimRpYf kă <Abhh, etl at>Th xsas.
       t îw PaA\rA BwfswAa, mhaoctYa eo>kYm rocnoAHHh.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod <şi domn a toată ţara)1 Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Io Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stanul şi cu fraţii săi şi cu ceata sa şi cu...1 ca să le fie în Cîrbeşti ocina toată oricît <se va alege)1 pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar apoi a avut Stanul cu fraţii săi
<şi cu ceata sa şi cu ..-)1 înaintea domniei mele...1 Tîlveştii să ..-1 iar domnia
mea am dat lui Stanul cu fraţii săi 12 boieri şi hotarnic Barbul pîrcălab să le hotărnicească ocina de la Cîr<beşti......>1.
     De aceea, acei 12 boieri, ei au hotărnicit şi i-au întocmit, pe Gruiul „-1 astfel, oricine dintre ei nu va stăpîni pe unde <a hotărnici)1 Barbul pîrcălab cu 12 boieri şi pe unde i-a întocmit ...1 ocina de mai sus. Iar după aceea, a
venit jupan Barbul pîrcălab........1 de a mărturisit cum i-a întocmit pe ,...1
dintre ei....1, iar ei să-şi piardă ocina de mai sus din....1 am dat lui Stanul
şi cu fraţii săi ca să le fie de ocină şi de ohabă....1 Stanul şi cu fraţii şi cu
Vlad.....1 2 000 aspri să fie lui Stanul cu fraţii săi ...1 a lui Stoica, oricît este
partea lui, toată....1 pentru 600 aspri încă în zilele lui Basarab voievod.....1
are Stanul singur din partea lui Stoica jumătate, iar Stan...1
      1 Text neciteţ.
      * Cuvintele h Kjua sînt scrise deasupra rîndului.
74
www.dacoromanica.ro
     Şi iar să fie lui Stanul cu fiii săi o livadă în zăvoi şi o selişte în sat, pentru
că a cumpărat Stanul de la Stancio Pletea şi de la Moga pentru 100 aspri.....1
o  selişte în sat, pentru că a cumpărat de la Ion pentru 30 aspri. Iar apoi le-a
dat hotarul din sus pe unde au hotărnicit Coman şi Vlad2........1 domnia mea
de le-am dat 12 boieri hotarul pe Zlăştişorul şi de acolo ..-1 pe Valea lui Stait pînă la Cornăţel.
     Pentru aceasta am dat.......1 ocină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor
şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Martorii domniei mele: jupan Pîr<vul mare ban al Craiovei, jupan Nea-goe vel vornic1) şi Tudor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic <şi Drăghici comis şi Şerban)1 stolnic şi Cîrstiian portar şi D<ragul şi Mihnea mari postelnici)1.
     Am scris eu, Detco gramatic, în Tîrgovişte, luna septembrie 24 <zile, în anul)1 7036 <1527).
     | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 17.
         Orig. perg. (27 X 40), pecete aplicată, stricată.
                                       45
1527   (7036) octombrie 9, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte Mitropoliei girla Saltava şi bălţile Covîrluiaşul, Strîmbul şi Tigveanul.
       t AShaoctYio ecokYw, Îw PaAya bohboaa h rocnoAHHii ancore simah Xrrppw-SAdXYHCKOio, CHHh np-feA^paro H KfAHKaro PaAyaa rocboa- A,aKaT rocnoACTso mh cYf nosfrttHYf rocnoACTsa mh csfrkH H KfAHifkH ivkpkei flÎHTponoAHt, haom *ct jfpaM K-bSHfciHYf rocnoAa Bora h cnaca Haimro Icyca XpHCTa, iokojk* A<*Mg (Cr rp-Kaa Ha HMf Gt-ATasa, wt raasa rp-Mfa ivt ar op a«PH ao $cra KaMtmţS h a<*
EoHHHA H C-K EtCfM EAATOKf, <HA>3 HAU KOKp-hAŞQIlIŞA H GTphMEgA H THrBtHŞA, AOPH AO KOAa ^»HdKt, nOHfJKf npHAOKH rOCnOACTKA MH H ŞKp-bnH CKtTa H BlAHKa iţikPKRa dÎHTponoAYa c-k cYf EHuif pfnfHf rp’aaf h EaaTf, raKo>Kf Aa m8 fer ei ivhhhjj H RTk IV^aEŞ H Aa *CT Kli nOKp-bnafHYf CBfTtH H RfAHIţ-bH Itp-kKKf iîÎHTpOnOAHf H EpaTHfM nHipg, d rOCnOACTKO A\H H pOAYTfAf/H rOCnOACTKA A\H R’B RtHHOH [h] KtcnoMHHaHYf. H hhX wt Koro>KAf HfnoT'KKHOBfHHO, no wpH3A\o rocnoACTsa mh. Gtwt h CBfAiTfaYf nocTaBA-kfT rocnoACTBO mh: KgnaH IIp'hBSA KpaafBCKH
KfAHKH E4H H XgnaH             EHKIlIf SfrtHKH ABOPHHK H JKgnAH NtrOI BfrtHKH AKOPHHK
H HtgnaH ©fWAwp b{ahkh aoro^fT H EaicaH rhcthp h PaAya cnaTap h Gtahk<o naxapHHK>1 h AparHHH komhc h DIipeah ctoahhk h APar8* h                    BfAHiţH noc-
TfAHHIţH. HcnpaBHHK 0HVAIVP BfAHKH A0r0$fT.
       H as, KopfCH A'bk, HanHcax k-b hactoahh rpaA Tp^roRHiţif, Mtcfiţa ivxtombphi e AHH B'h A’kT xSAS.
       f Iw PaAVa BivfKWAa» mhaoctYa eojkha rocnoAHHB.
       1 Text neciteţ.
      2 Cuvintele „şi Vlad" sînt scrise deasupra rîndului.
      8 Loc rupt.
75
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi marei biserici a Mitropoliei, unde este hramul înălţării domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie gîrla, anume Săltava, din capătul glrlei de sus plnă la gura Came-niţei şi pînă la Voinna şi cu toate bălţile, anume Covîrluiaşul şi Strlmbul şi Tigveanul, plnă la apa Dunării, pentru că am dăruit domnia mea şi am întărit sfintei şi marei biserici a Mitropoliei aceste mai sus zise gîrle şi bălţi ca să-i fie ei de ocină şi de ohabă şi să-i fie de întărirea sfintei şi marei biserici a Mitropoliei şi fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele <le veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Şi eu, Coresi diac, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna octombrie 9 zile, în anul 7036<1527>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 301 (Mitrop. Ţ. Rom., CXII/1).
          Orig., hîrtie (30,5 x 21), pecete aplicată.
          Cu o trad. din 1775; altă trad. ibiaem, ms. 135, f. 182.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 38—39.
                                  46
1528   (7036) februarie 2, Bucureşti.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana partea domnească din vama de la Vîlcan.
       t fflHAOCTHIO KOîKYIIO, îw PdAVA K«HK«Ad H POCnOAHHk. ^dKdT POCnOACTKO MH
cit noKtatHYf r«cn«AcTKd mh cahTOM» mohacthp# wt THCAVkHd hki m8 ict XP&u şcmhYi EoropoAHiţf, hkoîki a<* *8 ict k4M4 wt no Eamc4H8> i|io ict aia rocnoA* crsd mh csa. Oo/UHAOKdX H npH<AO>>KHj( rocnoACTKo mh cstTOio XPAaa 8cmhYi Eopo-pOAHltf 4 EP4THI3M A* ‘CT BH nHI|lg H KptnAlHYl, 4 POCnOACTKO MH H POaYtIAHM PO-CnOACTBd MH K'k K'bMHOf K’kCnOMHHJHYl.
       Gipo pjaY, kaaşpiph wt ca-feTOio <moh4cthp8, hki ict khuii, a* c»t boahhiih CKC CYlO KHHP8 POCnOACTKd MH A<> CH $3IM4T K4M4 OKI £TlT KHT np4K0. H HHTXO A4 HM HI CMtfT E4HTOB4TH HAH A«C4AHTH npl3 CYlO KHHP8 POCnOACTBi MH. Hh4KO A4 H-bcT, no pis rocnoACTKd mh.
       HcnpABHHK» TpH+^A AWPW+IT.
       DhC 8 ESKŞpilllH, 4»Kp84pYf B A^HH, B iffcT x3AS. f Iw P4AVa KWIBWAd, MHAOCtYa EOKYa POCnOAHHk.
76
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismana, căreia ii este hramul uspenia născătoarei de Dumnezeu, ca să-i fie vama de pe Vîlcanu, toată partea care este a domniei mele. Am miluit şi am dăruit domnia mea sfintului hram al uspeniei născătoarei de Dumnezeu, ca să fie fraţilor de hrană şi de întărire, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
     De aceea, călugării din sfînta mănăstire, care este mai sus <zisă>, să fie volnici cu această carte a domniei mele să ia vama care le va fi dreptul. Şi nimeni să nu îndrăznească să tulbure sau să supere peste această carte a domniei mele. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Triful logofăt.
     Scris în Bucureşti, februarie 2 zile,în anul 7036 <1528).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 303 (Tismana).
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 133 v.
          EDIŢII. Slav. şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 89. Trad. D.I.R., B., i0\
          Facs. D.I.R.,B., 423.
                                   47
1528   (7036) aprilie 4, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod intâreşte m-rii Bistriţa ocine în Tîrsar dăruite de Pirvu mare ban.
       t rfltMOCTTtt BOKftte, Iiv Pdfi,YA BOfKOA*) H rocnoAHHTi KTiCOH atMAH ifrrpo-BddJffriCKOH, CHH'E KMHKdro H npt AOEpdrO PdAyM KOfKOA'*- AiRiX COCnOACTKO MH CHfe nOKfrttHHf rOCnOACTKi MH CB'fcT’fcH, EO>KfCTKHtH MOHdCTHpS fXl rrtdrOMMH EHCTpH-Ud, HAf>Kf ecT jfpjM nptcatvkH, mhct-Bh, nptKAJrocrtOKfHtH BAdAHMHitf HdiiK Eoro-pOAHttf, npHCHO A^KH (Hdp'fd, l3K0>Kf A'J M8 (CT UWHHg AM III(pBdH0K H CHH»B(M fro, Edp( (dHKd ce H3EpdTH 8 TpiiCE, nOHOKt npOM(HHIU( >KgndH IIp'ERgd KfrtHKH BdH CEC OI(pEdH,' Td«M AM* DRpEdH CE CHHOKH CH HHM tVMHHg EHUJf ŞfJHCdHd 8 TpikCE A* (CT >K8ndH np-EEŞA BMHKH BdH, A HtgnJH Ilp-RE^d BdH TdK0r(p( AMf HfrOEJ IVMHH8 Bdp( KOrtHKO HMdT 8 EpiutglC &A (CT III(pBdH8 H CHHOKfM frO IVMHX8.
       H ndKH A'J HM (CT CEtTOMg MOHdCTHPS tVMHHg AM APlir'JH H AM 00np(H C"E EpdTHIdM CH H AM GTdHMIOrtOR CE EpdTHHM CH H AM lîOHKO CE BpdTHQM CH H AM E8H(H ce EpdTHIdM CH H AM GOnptti CE EpdTHIdM CH H AM (»TdH CE EpdTHIdM CH H am G3np(H CE EpdTHlaM CH, B'EC( HfrOB( AM0E(, Bdp( MHKO pip(T HMdT 8 Tp-ECE, nOH(>K( npOM(HHUI( BHI1K SllHCdHH Tp'EC'fcHHH HHJfHH (VMHH( CE HtSndH IIp-EsSA KfrtHKH BdH,’ TdKO A^A^UK Tp’EC'fcHHH H(rOE( UWHH( RTittJf, MHKO HMdT 8 Tp-ECfcHH, >K8ndH8 nP-EB8d8 BdH, d >K8ndH IIp’ERSd BdH TdKOr(p( AM* CKOtO CMC BMC ipO C( SORCT Gd'ETHtOpd fl,â     Tp-ECtHOM ipO c8t BHUK SnHCdHH.
77
www.dacoromanica.ro
       H IMKH A<* HM tCT CK’tTOMS MOHdCTHpg A*A H'fePOMHp CK EPJTHHM CH H Onp(H CTv EpATHQM CH, riOHftK* npOMCHHUlf C-hC HfgIMH IIpTkEŞA BfAHKH KJH, Ttp* AMOiui H’kroMHp h fânpfc c-k spathqm ch ktvci Hfronf A*M Kapf Iahko hmat £ TpikCtHH, â jkSfuh IIpTvKgit kjh TaKorfpf AM* hm xAc <*cnpH pctokh, Tfpf noKtsnH f ŞîKf WT âltAg/iapH WT GpikKgA H WT AShkM H WT CTdHMttA H WT Gopj H WT nifpEdH; AM* t*hx3h T 8>«e a<i c8t HtroMHp» h fânpfH ck ep^thibm ch whhh# h w^asa.
       H naKH Aa HM jct a*<* HfcroTTx h chhoeom fro, sape îahko hmjt 8 TpikCiv, noHfJKf npoMEHH >K8naH IIp^eSa eah c-kc HtroT-h h c-k chhoeh fro; tjko am* Ht-roTii HfroK A*a eva, eapf faHKO hmjt g TptvCK, a »SnaH IIp'hBgA eah TaKortpf AaA* HfroK a*a wt 4,0i;pH>niHH Bivca.
       ii noTOA\ npHHA* wSnAH IIptieSa, KpaatscKH eah, npfA rocnoACTBO mh Tfpf npHAOWH KTiCf KHIIIf gnHCJHH WMHHHf CEtTOMS MOHdCTHpU KHUJf pfMfHd.
       Gfro pdA'i', Mg am«X H rocnoACTBO mh, raKOJKi Aa m8 kt wmhhs h w^abs
H HH WT Korowf HfnOTTvKHOBf HO, 110 pfH rOCnOACTKd A\H.
       GBfAfTfAHf : WSridH IIp'hBgA Kpd.UBCKH EdH H ftSriAH /\pdrH4 EHKUJH AKOpHHK H WgndH flidHt BfAHKH AKOPHHK H KgriAH 0fWA®P BfAHKH AOrOfjsfT H fi/UvâdH BHCTHiap H PaAVa cndTdp h Gtahko ntxapHHK h A,P-thh komhc h IUfpEdH ctoahhk h /^parga h iMHXHt RfAHlţH nOCTfAHHUH. HcnpdEHHK, ©fWAOp BfAHKH AOrO^fT.
       H d3, MHororptuiHTH Gtoibh rpaMdTHK, f>Kf HanHcax e-k TpivroBHiiif, A\tciu,d anpi'AHf a A^hh, e-k atT xiĂs.
       f !w PdA\'A BwfBWAa, avhaoctTa eo>kTa rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei <şi> dumnezeieştii mănăstiri care se numeşte Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei, preabinecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria, ca să-i fie ocină partea lui Şerban şi a fiilor lui, oricît se va alege în Tîrsa, pentru că a schimbat jupan Pîrvul mare ban cu Şerban; astfel a dat Şerban cu fiii săi ocina lor mai sus scrisă din Tîrsa să fie a jupanului Pîrvul mare ban, iar jupan Pîrvul ban deasemenea a dat ocina lui oricît are la Bîrluiu să-i fie ocină lui Şerban şi fiilor lui.
      Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri ocină partea lui Drăgan şi partea lui Oprea cu fraţii săi şi partea lui Stanciul cu fraţii săi şi partea lui Voico cu fraţii săi şi partea lui Bunea cu fraţii săi şi partea lui Oprea cu fraţii săi şi partea lui Stan cu fraţii săi şi partea lui Oprea cu fraţii săi, toate părţile lor, oricît vor avea în Tîrsa. Pentru că tîrsenii mai sus scrişi şi-au schimbat oci-nele lor cu jupan Pîrvul mare ban; astfel, tîrsenii şi-au dat toate ocinele lor, cîte au în Tîrseni jupanului Pîrvul ban, iar jupan Pîrvul ban a dat de asemenea tot satul său, care se numeşte Slătioara, să fie tîrsenilor, care sînt mai sus scrişi.
      Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri partea lui Neagomir cu fraţii săi şi a lui Oprea cu fraţii săi, pentru că au schimbat cu jupan Pîrvul mare ban, de au dat Neagomir şi Oprea cu fraţii săi toate părţile lor ori cîte au în Tîrseni, iar jupan Pîrvul ban de asemenea le-a dat 4 200 aspri gata, de au cumpărat 5 funii din Mădulari de la Sîrbul şi de la Micul şi de la Stanciul şi de la Sora
78
www.dacoromanica.ro
şi de la Şerban; au dat acele 5 funii, ca să-i fie lui Neagomir şi lui Oprea cu fraţii săi ocină şi ohabă.
     Şi iarăşi să le fie partea lui Neagotă şi a fiilor lui, oricît au la Tîrsa, pentru că au schimbat jupan Pîrvul ban cu Neagotă şi cu fiii lui; astfel şi-a dat Neagotă partea lui toată, oricît are în Tîrsa, iar jupan Pîrvul ban, de asemenea şi-a dat toată partea lui din Dobriceani.
     Iar apoi, a venit jupan Pîrvul, ban al Craiovei, înaintea domniei mele, de a dăruit toate ocinile mai sus scrise sfintei mănăstiri mai sus zise.
     De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Manea mare vornic1 şi jupan Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staicu paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Şi eu, mult păcătosul Stoian gramatic, care am scris în Tîrgovişte, luna aprilie 4 zile în anul 7036<1528>.
     ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 304 (Bistriţa, 1/5).
          Orig., perg. (55 x 35,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1777 ; alte traduceri ibidem, ms. 192, f. 134; 201, f. 8v—9v şi
          713, f. 635v—636 şi la Arh. St. R. Vîlcea, Condica m-rii Bistriţa, ms. 72, nr. 5.
          EDIŢII. Trad., D.I.R., B., 40-41.
                                          48
<1528) aprilie 28.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana toată vama de la Vilcan.
       t AJhaoctYio eoîkTeio, lw Paaya koiboaa h rocnoAHim kTiCşh siakah &rpo-KAAX'mcKow, cHHk np-fcA°Kparo PaaYa koeboa4- Aabat rocnoACTKo ahh cbetoauS a»o-
H4CTHP8 HdpHIţAEAliarO THCAI14H4, raKO/KI Aa ECT B4M4 $ Ea1lK4H4 B*hC4, B4pE KOAH-KO KE EHT. H HHT.{0 AP^rŞ METajfS Aa HI HAMT CkC TOH K4A\Ş, IIOHEJKE ChAll I10AIUI-AOBdA H npHAOJKHA rOCnOACTBA MH TOH B4A»S l|IO ECT BHUIE I1HC4HO, K4K0 A^ A\8 ECT KaTaroAHHS heiiotuoiobeho, a« JKHkota rocnoACTsa aih.
       GeI*0 P4AÎ| HHJfTO AIETajfS Aa HE HA14T H Aa HE E4HT0B4T HH wt npaaHTEAH rocnoACTsa a\h, hh ivt ak°P rocnoACTBA a»h, hh hhxto Aa he carfeET AocaJKAaiT HAH E4HTOB4T lipEA CHIO KHHrŞ rOCI10ACTB4 MH- SI KTO CE EHW IIOKSCHA E4HTOB4T, 4 TOP4H HA0BEK4 3A0 KE H4THT WT rOCnOACTB4 AHH. fl HHO HE KE EHT, 110 pil rOCnOA" CTK4 A»H.
       HcnpaKHHK, Eaaagp bea AoroijsET.
       IIhc anpHATE ic a^hh.
       f îw Paaya kwebwaa, mhaoctYa eojkYm rocnoAHHh.
      1 După alte documente, Manea este acum: fost mare vornic.
79
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului Radul voievod. Dă domnia mea sfintei mănăstiri numite Tismana, ca să-i fie vama de la Vilcana toată, oricît va fi. Şi nimeni altul să nu aibă amestec cu acea vamă, pentru că am miluit şi am dăruit domnia mea acea vamă, care este mai sus scrisă, ca să-i fie in tot anul neatinsă, cit va fi viaţa domniei mele.
      De aceea, nimeni să nu aibă amestec şi să nu tulbure, nici din dregătorii domniei mele, nici din curtea domniei mele, nici nimeni să nu cuteze să supere sau să tulbure înaintea acestei cărţi a domniei mele. Iar cine ar încerca să tulbure, acel om rău va păţi de la domnia mea. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Balaur mare logofăt.
      Scris aprilie 20 zile.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 305 (Tismana, XC/1).
          Orig., hîrtie (31 x 22), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII ; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 134 v.
          Datat după domn şi Balaur, marele logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 41-42.
                                  49
1528   (7036) aprilie 21, Tlrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş ocine în Futeşti şi balta din faţa satului.
       t          ASjfWA' BOÎKYHAMi BOAYaMJ, Ct'fH CgT CHHOKE BOÎKYH, QKO>K( pEHE
KOJKECTKHYh anOCTOAi EMS>KE Kt CAfcA TEKSUJHJf HÎKE fipABAEAIOSHTEAHE H baawehYh IVH PA AC PAAOKAhYE HAIOipE OyCAklUJaTH : „IIpYHA^TE BAAPOCAOKEhYH IVTltA M0EP0 HACAtASHTE oyPOTOKBAHHOE KAM HApCTBO WT CAOWEhYa A\HP8, BtSAAKAJf E0 CE A^TE MH HCTH BtSWAAAAJf e( H HAflOHCTl A\E, CTpAHEHk KEJf M Bt TAA\HHlfH H flOCAOyJKHCTE
       GkIH $B0 CAAAHAHIIJYH PA dC BAAPAATBOpfIJJHA\ gCAKIUJATH EPO BtK8(lt>KE H KtHHTH Bt IfdpCTKO HEBtCHOE H HACAt AHHKlVAt BbITH BAAPKJHM OHEM I3JKI 0K0 HE BHAE H OyjfO HE CABIUJA H HA CptAU* HkAOBEKg HE Bt3KJAE, IAÎKE ŞP0T0BA EoPk AlOBElJjYHM EPO. TAKOÎKAE H PptlliHHE tVTCHAAEAMJE Kt IVPHk BtHHYH ŞCAHUJATH ECt BKO HE Ctjf-Pahujhm rocnoAA Eopa sanoBEA, hhjke aahioijja, hhjke JKEAoyipA, hhjke BOAHA HH Kt TEMHHItH CgqjJ HH nOCtTHKUJHAMi, HH I10CA8JKHBI1JHM.
       GYra $S0 A\KJ nOMHHAEIUE HE IIOA^EAET WTAAPATH KptMEHJ, HAH HAC HE BtAtUM Kt KbJH HAC POCnOAk HAIIJ tipYHAET H BtCAKO HEPOTOKHJf H HE HMglJJE CBtTHA, HH Kbl CEO* POptlfJHy, HH BAtUJHX WBptqjEHHH HA 8B0 AIJJE H TEUJKHM BptMEHEM IVAP’tWHMH ECA\0 H AIOTOW CTpEAOlO Pptjf pAAY 8H3BHJ(lVAt CE. Ha TOCnOAB HJUJh IcgC XpHCTOC KlEAPk H MHAOCTHBk ECTE, Kt BtCEM P8HH IipOCTHpAET BKO IVTlth Kt Kt3AIOBAEHHOM8 CHHg. GiAA BO pEH KtCEHECTHYHA\H H nptHHCTHA\H CBOHMH gCTH: „BKO HE JfOipS CtA\ptTH pptUJH0A\8, HA I3K0 OBPATHTH CE ms H JKHB8 EHTH ; H HI npYHAOX npH3KATH npABAEHYl,
80
www.dacoromanica.ro
ha rp'kuiHHH R*k noKJJHYc". EIkotke AHorYu wEHTkAH no aeps aoepoaeteaYh aokpaajke AtAA AH0r00Epd3Hd C8t Chip'kM AIOSOR, AHAOCTHIffc, nOCTk H R*k3 *p-kîKHYf, K'kpA, HAAOKAA; H QKO AIHOrhirp'bUIHUJf H HHSgRAEKOAHX AHAOCp*kAHE R*h3ROAHT H AIHAgETk H CHHOnOAOÎKEHYd «lOEA'fcETk pdAl T'kMYlO WEpdlflEHYd. MkOJKE pflf: „HE X01!18 C*kAp*kTH rptllIHOAlS, HA QKO OEpdTHTH CE EA8 KHBg EHTH H R*kHHTH R*k pJAOCTk rOOIOAJ CEOIrO".
       Gtro pAAir HHÎKE nptH<A( HAC EklRUIH RAdAdTEAYE, IţApH( H KHE3H, cYa CAklUIEI|JE 3EAAkHd A^BPE B*k CkAHpEHH gCTpOHRUIE H CHAM1 HEEECHd npHWEptTOUIA H IţApCTKYA HEEECHddrO CnOAOEkJIHA CA, QK07KE H npopOKk ^.ARHAk PAArOAtTk : „EaAHCCHHHAUKC WTngCTHUIA CA EESAKOhYj H HAtJKE npHKpHUIA CA rptCH; EAAKEHk AAK EAgTKE HE-RTiAtHHT rOCnOAk rptp“* H nAKhi: „HaKE OEpdSOA TKEAAETk EAEHk HA HCTOH-HHKkJ ROAhYE, CHl^E JKEAdET A8UIA AtOA K TEBt EO>KE“.
       ©HlţE HCEAAX H K’kJKA^A'bX H d3k R*k XpHCTA EoPA EAArOK"fcpHHH H „EAArOlHCTHRYH H EOrWAXXPAHHAH H CAAOAP'kJKJRHYH Kw PaAVa RfAHKklH ROEROAd H TOCnOAHHk E*kCOH 3EAAH ^rpORAAXYHCKOH H 1I0A8HARYI0 CklHk REAHKddrO H np^OEpArO H CK'kTOnOMHRUlAArO îw PaAV'U BOEROAf, npYHAHCAO C*k R-kC-kA Cp*kA(MMk H EAdrklHA npOHSKOAEHYEAk Ad BSAtdAO HORYE KTHTOPH H JfpdHHTEAHE H WEHORHTEaYE H WfenHTfAH CR*kl|llHHYE H HECTHYE OBklTEAH nptCKtTEH MECTbH npfc EAdrOCAOREHHE H EAAAYhHI^C HAUIOH, EoropOAHIţH H npHCHO A^BtH fHdpYf H MECTHOE EH SCMhYE, AOHdCTHpţ) HApHI^AEAATO flprHUI, QKOHCE
Ad mu ect $ 3>oyTEL(jH a*a Aabsawk Poross cri, noHEHCE npYHAE JKoynAH Aaesa ABopHHKd Poro30R npEA rocnoACTRd ah Ttpt io noAdA* h npHAOTKH a*a Ero R*kCd CRtTOAg RHUIE pEMEHOA\$ XPdA\g, CdAt, CROHWA\ AOBpWAIROAlO ASU1E CROA pAA? H ASUIE PAaY poaYteaio EAg HdHgA Poro3 h noMTO pjaT poAYTEA-k Ero Hahra wh ch ect 3drklH$A TAARIVA pAAY CklHd CROErO flAKgAA ABOpHHKA.
       H ndKkl Ad A3 ECTk 8 $STEl(JH AfA EaAEK CRA, nOHEJKE 10 nOKgnH ErSAEHA TEivprYd h epatYe1 sa xd'cii dcnpH.
       H Ad A\$ ECTk TJKOHEAf 8 ^OyTELfjY IVT nOA CEAd METRp*kTH A*A> A*AA ©irbCERd CKd, noHEJKE io noKoynH etsaeha h epatYe wt cr^th aohacthp2 wt COirfcck 3d xîi dcnpH, TEpE E npHAOJKH CRtTOA^ AOHACTHpg.
       H Ad A8 ECTk EAATd CRd EJKE ECTk npOTHR$ CEAWA <Y»8TEl(J0A8 A®PH A® ndAdET 3 /V,8h:rs h no eea^sex ipo ectk semaeha w cAgra rocnoACTRd ah HCoyndH HtroE REA A^OPHHK3, Ad ECTk CK^TOAg AOHdCTHpS nOHEJKE 10 npHAOHCH TOCnOACTRO AH QKOHtE Ad ECTk RHUIE pEMEHHOAR XPAA» H CR^TOAtg AOHdCTHp» WMHHR H R*k WJfAER HH WT KOrOIKE HEnOTAKHOSEHHO. H Ad <CTk BOIKECTRHklA HHOKWA QHCE R*k HEIO HCH-RgHJHX R*k nHt|l8 H R*k OyKp-knAEHYE, d TOCnOACTRO AH R'klHOE R*kCnOAHHduYE.
       Blijeke h sakahhahYe nocTdRA-kEAk rocnoACTRO ah, kako no c*kAp*kTH rocnoACTRd aih, Koro H3EEpET rocnoAk Eork suth rocnoAdpk h weaaaatea EAdUiKOH 3eaiumo hah wt cp-kAEMHdiro nAOAd rocnoACTRd ah hah wt ckpoAHHKk rocnoACTRd ah hah, no rptCEy HdUIHX, WT HHO nAAEHIK, Al|lE KTO nOMETET H 8TRp*kAHT H nOHORHT H cky-PAHHT CkH XPHC0R3A rOCnOACTRd AH, TOrO rOCnOAk Eork Ad nOHETET H 8TKp*kAHT H c-kjfPdHHT r*k rocnoACTRt Ero; d aijieahîke he noHTET H he nouoRHT h he rtept^aht h HE C-kXPdHHT C*kH XPHCORSA rocnoACTRd AH, HA pdSOpET H nonEpET, TOrO rocnoAk Eork HE noHTET H HE 8TRp*kAHT H HE Ck^pdlIHT R*k TOCnOACTRt ErO, HA Ad TA 8EHET
       1 Cuvintele: „irSMiH* ... tp*Tli“ sînt scrise ulterior, cu altă cerneală.
       2     „       nir8iHiHH4 ... a «hacthp", la fel.
       3     „       woYnaH ... abophhk, de asemenea.
8 — Documente-România — c. }77
81
www.dacoromanica.ro
SA< T-fcAWM, A B'k ESAS>|IHM Ktlţt ASIUJ «ro. H A<* M» tCT CTUlOCTATHHlţS nptMHCTA Eoro MATH HA CTPAUJHtM H HfAHIţfM'kpH'fcM CgAYl|l*j HA<>KI AHIţfAVbpYt tffcCT H A* HAUT Oymerlt CK IoyAOW H c% TpVCAfTHM HpYCtO H CK HHtMH IoyAiHf OKI Kts«-nHuif ha rocnoA<i BorA h ciiaca HAuicro IcgCA Xphcta h pcicoiu*: „Kphs tro ha hac" H HA «ICA^X HX> tiKf (CTk H E8A<T K-K KtKhl.
       Gijki h CK-kAtTfAYf: Koy'iiAH IIptagA bcahkh eah Kpaaibckh h jkSiiah /^pathm
EUKUIH AKOpHHK H JKOyilAH R-feTOI EfAHKH AKOPHHK H KglIAH ©flVAOP EHB AOrO^CTk H MOy’llAH fi-KAAgp BfAHKH AOrOijUT H fiAtCAH BHCTHI3P H PAAVVt d»gpKOKHK» CIMTAp H GtAHKO nCXApHHK H AP‘*rHMH KOMHC H nifpEAH CTOAHHK H ÂPArgA H flÎHyH-k BfAHIţH nOCTfAHHIţH. HcnpAEHHK, ^PTiTAH flOCTCAHHK.
       âSh, ITkASpf, HAI1HCAX B’K HJCTOAHHH rpAA TpTkrOKHl|JI, AVfcCEIţA AlipHAYC KA AHh, KTv A'bT xSAS.
       Iw Paaya BWfKWAA, mhaoctYa eomYa rocnoAHHk.
     t Ciţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, precum a spus dumnezeiescul apostol, căruia mergind pe urmă cei iubitori de dreptate, aşteaptă a auzi glasul fericit de bucurie: „Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la facerea lumii, că flămînd am fost şi mi-aţi dat să mănînc, însetat am fost şi m-aţi adăpat, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit44.
     Acest glas cel mai dulce îl vor auzi făcătorii de bine şi în acelaşi timp vor intra în împărăţia cerurilor, să fie moştenitorii bunătăţilor pe care ochiul nu le vede, urechea nu le aude şi pe care inima omului nu le pătrunde, dar pe care Dumnezeu le pregăteşte celor ce-1 iubesc. Asemenea cei păcătoşi, trimişi în focul cel veşnic, vor auzi că n-au păzit poruncile domnului Dumnezeu, că nu l-au săturat, nici cînd a fost flămînd, nici cînd a fost însetat şi nu l-au cercetat şi nu i-au slujit, nici cînd a fost bolnav, nici cînd a fost în temniţă.
     De aceea noi, amintindu-ne că nu trebuie să amînăm, neştiind t rupul, nici ceasul în care va veni domnul nostru şi pe fiecare ne va găsi nefiind gata şi nu vor avea luminile lor aprinse, nici nu vor veghea, pentru că încă cu grea povară sîntem împovăraţi şi am fost răniţi de săgeata cea neîndurată a păcatului. Ci domnul nostru Iisus Hristos este îndurător şi milostiv, către toţi îşi întinde mîinile ca un tată către fiul său cel iubit. Pentru că singur a spus cu preacurata şi preacinstita sa gură: „Că nu vreau moartea păcătosului, ci că să se îndrepte şi viu să fie; că n-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă14. Precum sînt multe lăcaşuri după măsura faptelor bune, iar faptele bune sînt în multe chipuri, ca: iubirea, milostenia, postul şi înfrînarea, credinţa, nădejdea; că pe mulţi păcătoşi şi copleşiţi cu milostenie îi ridică şi numai pentru îndreptare şi-a jertfit chiar pe fiul său, după cum zice: „Nu vreau moartea păcătosului, ci ca să se îndrepte şi să fie viu şi să intre întru bucuria domnului său“.
     De aceea şi cei care au fost mai înainte de noi stăpînitori, împăraţi şi cnezi şi au auzit acestea, pe cele pămînteşti bine le-au orînduit întru smerenie şi prin acestea au aflat cele cereşti şi s-au învrednicit de împărăţia cerească, după cum grăieşte şi proorocul David: „Fericiţi cei cărora li se iartă fărăde-
82
www.dacoromanica.ro
legile şi li se şterg păcatele; fericit este bărbatul căruia domnul nu-isocoteşte păcatele". Şi iarăşi: „După cum doreşte cerbul după izvoarele apelor tot aşa doreşte sufletul meu către tine, doamne".
     Tot astfel am dorit şi am însetat şi eu, întru Hristos Dumnezeu, bine-credinciosul şi binecinstitorul şi de Dumnezeu păzitorul, singur stăpînitorul, Io Radul mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al Podunaviei, fiul marelui şi preabunului şi sfîntrăposatului Io Radul voievod, am primit din toată inima şi cu bunăvoinţă ca să fim ctitori noi şi ocrotitori şi înnoitori şi întăritori ai sfîntului şi preacinstitului lăcaş al preasfintei, cinstitei şi prea-binecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, mănăstirii numite Argeş, ca să-i fie la Futeşti partea lui Albul Rogoz toată, pentru că a venit jupan Albul Rogoz vornic înaintea domniei mele, de a dat şi a dăruit toată partea lui sfîntului hram mai sus spus, singur, de buna voia lui, pentru sufletul său şi pentru sufletul părintelui său Nanul Rogoz şi pentru că părintele său Nanul şi-a pierdut capul pentru fiul său Albul vornic.
     Şi iarăşi să-i fie în Futeşti partea lui Badea toată, pentru că a cumpărat-o egumenul Gheorghie şi cu fraţii de la Badea, pentru 1 250 aspri.
     Şi să-i fie de asemeni la Futeşti din jumătatea satului a patra parte, partea lui Oneasa toată, pentru că a cumpărat-o egumenul şi fraţii din sfînta mănăstire de la Oneasa, pentru 8 000 aspri, de adăruit-o sfintei mănăstiri.
     Şi să-i fie balta toată, care este în faţa satului Futeşti, pînă unde dă în Dunăre şi pe semnele pe care le-a însemnat sluga domniei mele jupan Neagoe mare vornic, ca să-i fie sfintei mănăstiri, pentru că a dăruit-o domnia mea, ca să-i fie ocină şi ohabă mai sus numitului hram şi sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins. Şi să fie dumnezeieştilor călugări care trăiesc în ea de hrană şi de întărire, iar domniei mele de veşnică pomenire.
     Încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va înnoi şi va păzi acest hrisov al domneiei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări şi nu va păzi acest hrisov al domniei mele, ci-1 va strica şi-l va călca, pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească, să nu-1 întărească şi să nu-1 păzească în domnia lui, ci să-i ucidă aci trupul şi în veacul viitor sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la înfricoşata şi nefăţarnica judecată, unde nu este făţărnicie. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis, „sîngele lui asupra noastră" şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci.
     Iată şi martori: jupan Pirvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul Furco .ichiu spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Drăgan postelnic.
83
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Pădure, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna aprilie 21 zile, în anul 7036 <1528).
      ■f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                                 Arh. St. Buc., S.I., nr. 306 (Ep. Argeş, XXII/13).
                                                     Orig. perg. (52 x 43), pecete atîrnată, căzută.
          Cu o trad. din sec. XVIII; alte traduceri ibidem, mss. 168, f. 399 şi 708, f. 331v— 332.
                                                              EDIŢII. Trad. jD./.J?., B.t 42-44.
                                  50
1528  (7036) aprilie 28, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte fiicelor Bucuresei părţile lui Bucur, Bunilâ, Stânilâ şi Dragomir din Şasa, în urma unei judecăţi.
      t fllHAOCT'fio eojkTw, Hw PdAVA kohboaa H rocnoAHH'a BtcwH 3Ia\ah ©yrrpo-BrtdXTHCKOH, CHHh (iptAOBpddrO H BlAHKddrO 9iAYA ^OHBOAE. /\dBdT rOCnOAcTBO MH c'lt nOBlAtHl'f TOCnOACTBd MH E8K8ptCI H CaC AtWtplM CH, no HME ©TdHKd H Apd-roAH h COnpHuid h Copa h cac HHjf chhobhm, raKowi a<> «8 ict 8 IUaca am E8ks-pWB B’hCd, nOHfJKf HM (CT CTdpd H npdBd WMHH8, A^AHHS H am ESHHAWE, MlTBpaTH AM, noHf>Kf noKgnHim wt EShha-b, 3a M3 acnpH. H A* «8 ict am Gt-ehhawb h A.P'JroMHpwR saca, noHifti noKSnHun wt chhokh GttiHhawr h AparoMHpwB, sa xac acnpu.
      d noTWM, HMauii E8K8ptc<E>KWM alipim np8 <nptA>1 rocnoACTBO mh cac A8mhtp8, chhb fiAtcdHg, noHixti npi A8mhtp8 KdKo ict ehaa npaA<MHKd h H3BaAH HtKOH KHHrH AKJKAHKH. d rOOIOACTBO MH PAIAdJC H C8AHX C"aC MBCtHTHMH EOAtpH rocnoACTEa mh h H3H4Hawx KdKo hi ict eha4 npaAdAHKd, Hg ict eha4 amI^PM* B8E8ptci tah wmhh8 eh iui pimiho, a A8auitp8, wh ict wctaa wt 34Koh wt nptA rocnoACTBa a\h h pd3APdJf M8 KHHrH.
                   Giro paAÎ, AMwjf rocnoACTBO mh AnaiupiM EgKSptci, raKOJKi a<* hm ict Ba
WMHHg H Ba WJfdEg HHM H CHHOKWM H BH8KWM H np’kKHgMITWM HM. H Bdpl K0M8 ci nptJKA* ckajjmh caatpaTa, np-aAdAHKd a<* «tCT, aH8 a<> ict wctbuiim hm. H hh wt kopojki hmotakhobiho, no wpH3MO rocnoACTBd MH.
      GlJKI CBEAtTEAH ICT: HtflIdH npaeSA BEAHKOM8 EdH RpdAEBCKOMS H >K8naH /^parHM EHS AKOpHHK H JKSnaH Htroi KlAHKH aeophhk H >K8nan ©iWAop EHB awpw-4sit h >K8naH Eaaagp biahkh Awrw^siT h EAagdH bhcthibp h PiAYA cnaTap h Gtjh-ko nijfapHHK H AparHw koaihc h BIipsaH ctoahhk h ApargA h fllHjfH'fc kiahu,h no-CTIAHHU.H. HcnpaBHHK, PoMdH rpdMdTHK.
      H a3, Gt4hmioa, bki HanHcajf a-a HdCTOA rpaA 30BOAtaaro Tp'aroBHiii!, Mtci-iţa anpHAYi kh A*xa, b AtT x3ĂS.
      | îw PdAV* BwiBWAa, mhaoctYa eojkTa rocnoAHHa.
       1 Text neciteţ.
84
www.dacoromanica.ro
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Bucuresei şi cu fiicele sale, anume Stanca şi Dra-golea şi Oprişa şi Sora şi cu fiii lor, ca să le fie în Şasa partea lui Bucur toată, pentru că le este veche şi dreaptă ocină dedină şi partea lui Bunilă a patra parte, pentru că au cumpărat de la Bunilă pentru 47 aspri. Şi să le fie partea lui Stănilă şi a lui Dragomir toată, pentru că au cumpărat de la fiii lui Stănilă şi ai lui Dragomir pentru 1200 aspri.
     Iar apoi, au avut pîră fiicele Bucuresei <înaintea> 1 domniei mele cu Dumitru, fiul lui Vîlsan, deoarece a pîrît Dumitru că a fost prădalică şi a scos nişte cărţi mincinoase.
     Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii boieri ai domniei mele şi am aflat domnia mea că acea ocină mai sus-zisă n-a fost prădalică ci a fost a fiicelor Bucuresei, iar Dumitru, el a rămas de lege dinaintea domniei mele şi i-am spart cărţile.
     De aceea, am dat domnia mea fiicelor Bucuresei ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i se va întîmpla moarte mai înainte, prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martorii sînt: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Dragbici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt şi Vîlxan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Draghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Roman gramatic.
     Şi eu, Stanciul, care am scris în cetatea de scaun numită Tîrgovişte, luna aprilie 28 zile, în anul 7036 <1528>.
     | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 18.
          Orig. perg. (25 X 28), pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. $l.—rom., 90—91.
                                       91
1528   (7036) mai 5, Tîrgovişte.
              Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş jumătate din Piteşti, însă din sat, din moară şi din vamă.
       t dlHrtecT'f» eojkYw, iw Pi\yA kohkoa<i h rocnoAHH* k’moh suiA&t XrrpoKrtdxT-HCKOH, CHHTi KfrtHKdrO H A^KP‘H’0 PdAy<t eohkoa<<- A‘IK‘,T rocnoACTK* CHI nOBt<VkHYt rOCnOACTKd MH CK-fcTOMg H EOJKJCTBHOMg MOHdCTHpS WT flprHUJ, HABKt <CT JfPdiW H wKHT-fertH np’kCK’k'rkH, MHcrfeH np’kEddrocdOKHrbH KAdAHiHiţtH Hduit EoropoAÎb* H npHCHO AIBfcH iftdp'ft H MJCTHOW fH gCnfHHt H MfCTH’bMUJOMg WTIţS           frpMOHdXS
Kyp TfWprHf H KlkCfM CStipCHO HHOKWM >KHK8I|1( Eli CKtTOMS MfCT8 TOMg, tdKO Ai
        1 Text neciteţ.
85
www.dacoromanica.ro
HM ICT nOA<OKHHO> WT ]IHTCI|1H H WT CfAS H WT BOAIHHIM H WT BAMI, WT CKf i|i« ict ehiv xfA KgnaHŞ Goahmi KHCTHtapa.
       IIoHfHCi noKSnHjf rocnoACTKO mh wt spathi GOhmikS h wt HiroBO aMHPS, sa xîT acnpH. fl noTWM rocnoACTso mh npHaosKHjf bt, cb^th mohactHp», bko Aa ict CE-kTOM8 MICTŞ Klv (Kp-klMlHYl H EOHUCTKHHM HHOKWM K'K nHI|l8 H KTk SCTpAE», A
                             rocn*ACTBo mh h poaYtiaim pociioactko mh, B-kiHol b’kmiomhhahYi.
                   Giro paAY, hm aM^X h pociioactbo mh iako Aa hm eBait kt, wmhhş h wxaeş
                          H HH WT KOrOJKf HinOT’hKHOBIHO E*k B'kKH, 110 WpH3M0 rOCIlOACTBd MH.
       Ceia^tiaYi : jkşiiah IJpTleSa eah Kpaai bckh h 5K8na« ASairk ntpiHdHşa eheuihX Akophhk h JKUnaH Htroi akophhk h jkSimh <0ioa<’P>1 bhbuih aoto^it h >K8naH Ea-aaşp AoroijjfT h fia'hădH BHCTHap H PaAya cnaTap H GTdHKo nix’apuHK H APa™*! ko-mhc h RIipeah ctoahhkS h APa|,8a H dlH^H-k nocTiaHHiţH biahiih.            _
       H dă, TatSa HâuHprdX ei* hactoahh rpaA Tpi,roBHi|if, M-kciiţa mah T a^mh,
                                                                                    B A'feT xlĂS.
       HcnpasHHK, EiiAdŞp biahkh aoro^fT.
       ţ jfw PaAya BiviBWAa, aihaoctYa eojkYa rocnoAHHh.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri de la Argeş, unde este hramul şi lăcaşul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi preacinstitului părinte egumen ieromonah chir Gheorghie şi tuturor sfinţilor călugări care vieţuiesc în acel sfînt loc, ca să le fie jumătate din Piteşti şi din sat şi din mori şi din vămi şi din tot ceea ce a fost partea jupanului Oancea vistier.
       Pentru că a cumpărat domnia mea de la fraţii lui Oancea şi de la fiica lui, pentru 30 000 aspri. Iar apoi, domnia mea am dăruit la sfînta mănăstire, ca să fie acestui sfînt loc de întărire şi dumnezeieştilor călugări de hrană şi de folosinţă şi domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins în veci, după porunca domniei mele.
   Martori: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Manea Perşanul fost vornic şi jupan Neagoe vornic şi jupan <Teodor> 1 fost logofăt şi jupan Balaur logofăt şi Y’îlsan vistier şi Radul spatar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici.
     Şi eu, Tatul, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 5 zile, în anul 7036 <1528>. Ispravnic, Balaur mare logofăt.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 307 (Ep. Argeş, XLIV/2).
          Orig., htrtie (21,5 x 30), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 44.
1 Loc rupt.
86
www.dacoromanica.ro
52
1528   (7036) mai 25.
             Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii de la Argeş jumătate din satul Piteşti, din vecini, din cîmpul de hrană, din moară şi din vamă. De asemenea moara de la Dîrzul.
       f /HhaoctY» kojkYe», Iw PaAyA boeboaa h rocnoAHHk bicoh seaiah &rrpo-
KAdJflHCKOH, CHHK KfAHKdrO H nptAOKpdrO PdAyAd BOEKOA*-             TOCnOACTKO AIH cYE
noKfAtHTf rocnoACTKd aih cBfcTOAis h eojkectbhoais aiohacthpS wt flpnuijş, ejke
TAarOACAlTH, HAfJKf ECT XPdAI WEHTtAH nptCBtT'feH, MHCTtH H IiptEAdrOCAOBEHt H EAaAHMHi^e HauioH EoropoAHaf h npHCHo a*kh IHapYa h cstTOH eh sciiehYe h MkCTHfc-hiuoaiS wth8 ErgAifHŞ Yepaiohax Kyp ruvprfe h biceai kokectbhhai hhokoai whbşijihx Bl CRfcTOAtS AlfcCTO TOAIg, QK02KE Aa HAI Kt CEAO nOAORHHg WT IlHTEI|lY, WT REMHH-HH nOA H WT I10AE E2KE ECT 3d JfpaHg I10A H WT BOA’feHHHY I10A, a AH BOA^HH^E EJKE
c8t ha Api38a creai h wt saAta iioa, no t.skaii>k8 ewe ect Stikaiha »8naH TatSa AOrO^ET H CI KOAtpH H AlfrTtaillH WT WKOAO.
       IIoheke noKgnH rocnoACTSo aih wt PaAyA, spaT GOdHMfRjs h wt at^P# *ai8, sa xa acnpH. ă noTOAi rocnoACTRO aih npHAOJKHjf bhuie pemehhh $ cR-feTOAig AioHdCTHpS flprHiuS, Aa Al8 c8t aiohacthpS ei 8Kp-kiuiEHYE h cstTHAi hhokoai ri nni|i8, a ro-CnOACTBO AIH Bl B’feHHHOE BlCnOAlHHdHYf.
       Gsro paAf, hai MA*X H rocnoACTEO aih cr^toaiS aiohacthpS bi whhh8 h ei WXAB8 H WT HH KOrOJKE HEI10TAIKH0BEH0, no pEM rocnoACTKd AIH-
       Gejke cbeaeteaYe : a<8<ndH npi>1B8A beahkh sau KpaAEBCKH H JKfcnaH /(parHM <ehb bea>1 akophhk h jkSimh NtroE BEAHKH AK0PHHK H <%8na>1H <T>28AWP KHBU1E Aoro^ET h »8naH EaaaSp beahkh aopo^et h Eaicah bhctYhp h PaAyA cn<aT>1ap h Gtahko nEyapHHK h /i,parHM koaihc h OlEpsaH ctoahhk h /(parSA h dilHXH-b <b>1eah(^Y nocTEAHHi^Y. HcnpaBHHK, TpH^a aopo^iet.
       H d3, /(8aihtp8, nuc Ai-kcEiţa aiah ke a^hh, r A-kT x3ăs. t îw PaAyA BWERWAa, aihaoctYa eohcYa rocnoAHHk.
       t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri care se numeşte de la Argeş, unde este hramul şi lăcaşul preasfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi sfintei ei uspenii şi cinstitului părinte egumen ieromonah chir Gheorghe şi tuturor dumnezeieştilor călugări care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie jumătate din satul Piteşti, jumătate din vecini, jumătate din cîmpul care este de hrană şi jumătate din mori, însă morile care sînt la Dîrzul toate şi din vamă jumătate, după întocmirea care a întocmit-o jupan Tatul logofăt şi cu boierii şi megiaşii din jur.
1 Loc rupt.
87
www.dacoromanica.ro
      Pentru că a cumpărat-o domnia mea de la Radul, fratele lui Oancea şi de la fiica lui, pentru 30 000 aspri. Iar după aceea, domnia mea am dăruit cele mai sus zise la sfinta mănăstire Argeş, ca să-i fie mănăstirii de întărire şi sfinţilor călugări de hrană, iar domniei mele de veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martorii: jupan <Pîr>1vul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici <fost mare)1 vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi <jupa)xn <T)1udor fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihneamari postelnici. Ispravnic, Trifa logofăt.
      Şi eu, Dumitru, am scris, luna mai 25 zile, în anul 7036 <1528). t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 308 (Ep. Argeş, XLIV/3).
          Orig., hîrtie (22 x 29), pecete timbrată.
          Cu o trad.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 45.
                                          53
<1528) mai 30.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Curti-şoara.
       f AIhaoctYio eojkYio, Iw PdAYa ko(k«a<> h rocnoAHHk e-ecoh s(ma( Jîrrrppo-SAdXHCKOf, cHH"k b(ahkapo h np-kA^cpapo h noKOHHdro BrtdA<* *2 BO(BOAd. A»aKaT cocn«A‘ CTBd MH CY» nOBfcA(HY( rOCnOACTKd MH CEkTOMS MSHACTHp (ÎK( Hdp((ţd(T C( Tosopa, HAfJKe (ct xp<*m S«i(hY( np-fccBfcTH KoropoAHHC iakojk( Aa hm (ct wmhh8 8 KSpm-uioapa, wt A*a nones Rp-kAdHOK noAOEHH h wt np(3 kecim x^rap, a uiecTaro a**» H nortto h wt ui8m h wt soAa h nocB»Afj wt xoTaP A° yoTap, noHfîK( cYk> wohhs khiuc p(m(h8 a rocnoACTKd mh cem e^sm paAY (aha AcmSrScHHS, noH(%( şeha c8t chhoeh nontR Rp'kAdHOB (ahh MAOEdrk T(p( (ct 8aipia. Tajne, 8 t(m, pocnoACTBd mh KOMAT( H( CkM WEp(TAA, Aa 8S(Md(M CY» A(u|8p8EHh8, HM CkM 8S(A POCnOACTEd mh wt Ala sa WMHH8 noniE Rp'kAdHOB noAOEHHS, np(3 e-kcim X0TaP-
       fl noTOM, rocnoACTKa mh c-km noMHAoyEAA no cA8r rocnoAcTsa a\h, no Rop-aat8, cec cYto A^a sa wmhh8, raKOJKf Aa « npnxpaHHTH h Aa e8a(t pocnoACTBd MH E-kCnOMHHAHY(.
       (I ca8r rocnoACTsa mh hk( ehui( p(x, KopaatS, h^ct mopa-e AP'UKdi’ cYk> bh-iiiI p(M(u8 wmhhS, hm (ct ceteopha npoAaAfHa- fl 8 t(m, rocnoAcTsa mh h( X0|V^ WCTAEHTH npOAaCT*k AP8C8 EOAkpHH8> HM CkM nAKH nOKSnHA rOCnOACTBd MH WT KopAAT8 T(p( CkM A<M x7 ACnpH POTOEH KopAdTOH. fl nOTOMg, POCnOACTBd MH .
       1 Loc rupt.
      * în loc de: PiAfA*.
88
www.dacoromanica.ro
c-rm a<*P«kaa h noMHAO\'saA Ha cetTa MOHJCTHP (îKf KHUJfptjf, BKOJKf a<> k»A« cet-TOMŞ MOHACTHP KTk STapKJKAlHYf, A POCII© ACTK<* MH A<> A'H B»Af BTi HCnOMHHAHff RTi R-kKH.
       Gf<r©> pjaT, 3AKAfHAHYf fipf>Kf nocTARAkfM pociioactra mh kop© ctBfpfT ro-cnoA^ Eop'r ehth pociioaapk no ckMpiiTh pociioactra mh, hah wt cp'RAH* pociioa-
CTRa MH HAH WT CfpOAHH POCIIOACTRA A\H HAH HHO IlAfMfHHK H JfOipfT IIOMHAO^RAT H SKptnHT H HhCTHTH H JfOlJJfT (10H0RHT Cfl© KHHP POCIIOACTRA A\H, TOPO POCIIOAK EopS Aa ra mrcthth crc pocn©ACTRÎf h Aa haiut aSuiş fp© noKoiHYt efivkx, amhh; a kopo jfoipfT noncpiT h pasopHT cTto noMHAoy-RAHTf h R'RcnoMHHAHYf rocnoACTRa mh, topo pocnoAR Eop8 Aa pa nonfpfT h Aa pasopHT T'fcA© epo R-fciffc h Aa hmat «k-cTf» crc R>Aa h ct HpYa h c-rc hhh Y8a*h txt RHiStiiHiiif hi rocnoAa Bora: kprr
fP© HA HHX H HJ MIA «a HHJf, Aa fCT lipOKAfT WT THf WTUR fJKf Rh HfKfH.
       GfJKf H CR£AfTfAf lIOCTAKA'kfM POCnOACTRA MH : 2K8I1AH IIpiiRSA EAH H JKSflAH APTvPH*! EHRUlf AEOPHHK H JKSflAH HkPOf BfAHKH ABCPHHK H JKSflJH T»AOP BfAHKH AO-PO$fT H JKgllAH BAKCAH BfAHKH RHCTYiap H PaAVa BfAHKH cnaTAp H ApaPHM B(A komhc H GtAHKO RfAHKH nf^apHHK H llIfpEAH CTOAHHK H ^.PAPSa H flJHJfH'fc RfAHKH flOCTtA-HH^H. H HClipARHHK, T$A*P BfAHKH AOPO^fT.                                   __
       Hcnncax’ A3, Pat-S AWPw^fT, b’r hactoa ppaa Tp-RP©RHijif, MtcfiţA mah a abhh, WT dAaMA R-K A-kT x3H.
       f jfw Paava BwfRWAA, mhaoctYio Eojkiio, rocnoAHHR.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului şi răposatului Vlad1 voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri care se numeşte Govora, unde este hramul uspeniei preasfintei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Curtişoara, jumătate din partea popii Vîrlan şi de peste tot hotarul a şasea parte şi din cîmp şi din pădure şi din apă şi de peste tot, din hotar pînă în hotar, pentru că această ocină mai sus zisă a luat-o domnia mea pentru o deşugubină, pentru că au ucis fiii popii Vîrlan un om, de a murit. Astfel, întru acestea, domnia mea nu am găsit averi, ca să le iau pentru această deşugubină, ci am luat domnia mea din partea de ocină a popii Vîrlan jumătate, peste tot hotarul.
     Iar după aceea, domnia mea am miluit pe sluga domniei mele, pe Corlat, cu această parte de ocină, ca să se hrănească şi să fie domniei mele spre pomenire.
     Iar sluga domniei mele, care este mai sus zisă, Corlat, nu a putut să ţină această ocină mai sus zisă, ci au făcut-o vinzătoare. Iar întru aceasta, domnia mea nu am voit să-l las ca să o vîndă altui boier, ci am cumpărat-o domnia mea de la Corlat, de i-am dat 5 000 aspri gata lui Corlat. După aceea, domnia mea am dăruit şi am miluit sfînta mănăstire care este mai sus zisă, ca să-i fie acestei sfinte mănăstiri de întărire, iar domniei mele să-mi fie de pomenire în veci.
     Pentru aceasta, încă şi blestem am pus domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn după moartea domniei mele sau din inima domniei mele sau din rudele domniei mele sau din alt neam şi va milui şi va
      1 în loc de: Radul.
89
www.dacoromanica.ro
Întări şi va cinsti şi va Înnoi această carte a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească cu domnia şi sufletul lui să aibă odihnă In veci, amin; iar cine va călca şi va nimici această miluire şi pomană a domniei mele, cu care domnia mea am miluit, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-i nimicească trupul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor. Şi să fie blestemat de cei 318 părinţi de la Nicheia.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Pîrvul ban şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Vîlsan mare vistier şi Radul mare spătar şi Drăghici mare comis şi Staico mare paharnic şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Şi ispravnic, Tudor mare logofăt.
     Am scris eu, Ratea logofăt, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 30 zile, în anul de la Adam 7008 <1500>.
     | Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 309 (Govora, IV/1).
         Orig., perg. (32 x 30), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, ms. 234, f. 83 şi 447, f. 103.
         Văleatul greşit; datat după sfatul domnesc.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., £., veac. XIII-XV, p. 269 sub 1500; D.J.R., B.,
         411-412.
                                        54
<1528) iunie 1.
              Radu de la Afumaţi voievod dă călugărilor m-rii Tismana venitul vămii de la Vîlcan.
       t dlHAOCTH» K02KHI0, îw PdAVA KOIKOAd H rOCnOAHHK. ^dBdT POCnOACTBd AltH cVe noBCA-fciift rocnoACTBd ami KdAgrtpoAit wt csfeTo/Hg AitouacTHpS wt TncAvkHd, okojke Ad CgT BOAHHtţH CTkC CV» KHHTH rOCnOACTBd AltH Ad CH 83fA\dfT Kddltd WT fiATkKdHg, HKf ICT AOCTOdHYf CBfcTOAtg AtOHdCTHpg, WT BKCH A»AYf *1*0 KglIgfT HAH JfTfT npoAdTH h wt ca8pe rocnoACTBd ahh h wt CASrc eahob h wt CAgri ebcim EOA-kpoAi; AldKdp CK KHHrH TOCnOACTEd AltH Ad CH E8A*T, mu Ad CH nAdljldT Bd.vtd.
       H HHTKO Ad HAU Hf CAirkCT SdlipCTHT HAH SdAPhJKdTHH BdAlld, Opf3 CY» KHHPg TOC-riOACTBd AltH, tpt KTO H(K(T nOCAgUldTH WT KHHr rOCIIOACTBd A\H Ad CH BdAtd nAdUl-TdT, d KdASrCpH fJKf K( EHTH nOCAgUlHHItH CEtCTOAIlg AltOHdCTHpg Ad CgT BOAHHI1H ChC KHHP rocnoACTBd AIH Ad HJf THrAHT Tfpf Ad CH AdKdT KdAld. fl KTO JfTM* CKOHHT HdA HHJf, d TOPdH HAOBfKd SAO l|lfT ndTHT- ă HUO H(K( EHT, no pEM POC-nOACTBd AtH*
       HcnpdBHHK, EhAdgp BfAHKH AOPOijsfTg.
       IIhc Avbctiţd iohYe d a^hh-
       t îw Pa ava BwfBWAd, a\haoctYa EowYat rocnoAHHh.
90
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele călugărilor din sfînta mănăstire de la Tis-mana, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele să-şi ia vama de la Vîlcanu, cît se cuvine sfintei mănăstiri, de la toţi oamenii care vor cumpăra sau vor vinde şi de la slugile domniei mele şi de la slugile banului şi de la slugile tuturor boierilor; măcar cu cartea domniei mele dacă vor fi, tot să-şi plătească vama.
     Şi nimeni să nu îndrăznească a-i împiedica sau a le opri vama peste această carte a domniei mele, căci cine nu va asculta de cartea domniei mele ca să-şi plătească vama, iar călugării care vor fi posluşnicii sfintei mănăstiri să fie volnici cu cartea domniei mele să-i tragă ca să dea vama. Iar cine se va ridica asupra lor, acel om rău va păţi. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Bălaur mare logofăt.
     Scris luna iunie ziua l-a.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 310 (Tismana, XCI/31).
          Orig., hîrtie (22 x 21), pecete aplicată, căzută.
          Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din 1912; altă trad. ibidem, ms.
          329, f. 134.
          Datat după domn şi Balaur, marele logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 45-46 Facs. Ibidem, 424.
                                       55
1528   (7036) iunie 3, Tîrgovişte.
Tjj          Radu de la Afumaţi voievod dăruieşte m-rii Argeş jumătate din
             Piteşti şi din moară şi din vamă, partea lui Oancea vistier, care s-a hiclenit faţă de Neagoe Basarab voievod.
       f E'bCi CKtTOMŞ KOJKfCTKHOMS (lOCiVkASHtrf IlHCdHYf, piKUlOAflS I „YHhAOCtH pUlg* d Hi JKP'RTB’fe". H (ldKH: „HkO MHAOCTHH'kAMI WIVkUldfT Ci rptCH". <Edd>1}KiHH, A/IHAOC-THBH, DKO TYH (lOMHAOBdHH KOyA*TK. MKO^Ki fipopOliCKd A*XWM HJCHIJliHd oyCTd PAd-rodiT: „EAdKiHk auajk MHdŞiH Kic A^Hb HdCddXAdfT ca pociioaokh". Ghid ŞEO WT EOJKiCTBHdPO IlHCdHYi SBiAtBUIi, ndKH CAHUld^WM npopOKd A»XWM CB*THAA PAdPOAilJld: „HkO CAHUIHTt ŞEO IţdpYi H pd38AVkHTi, HdBHKH’kTi CAA'ff              SiAllAH, BTvHŞUIHTi
APiOKf(|iiH MHOKiCTBd h rp'bAfWHX’ct w HdpoA’hX' taSHKb, raKO A<*Hd EbiCT wt POCdOAd. APTvJKdEd BdM H CHdd W BHUlH'krO. Pd3ŞM-kBUIi gEO HKO BCk B'b pSKdX EOJKYH C3t, idHKO               KOAMMKAO WT HdC IlOAdEdlOT". Ha 8EO EAdJKfHb H TpTiEAdJKiHb,
HJKi EOrOAdHHOH EOPdTCTBO AOEpfc pdCTdMdiT H A<>AdiT B'b TdHH’k EOPSB'bpgMiHYi iM8 TdAdHTb, I3K0 8EO gCIIAHUIHTi EAdPkl SEO H CAdAKH WH PAdC pdAOBdHYi: „EAdPblIi pdEi H B-kpHK, BTvHHAH B'b pdAOCTb rOCflOA* CBOiPO". Ghd BEC CAHUldEUli, dOAOEdiTJKl
1 Loc rupt.
91
www.dacoromanica.ro
M HdAI K-KHHMdTH WT 3A(UJHHX> HKO AldAO RptAlfHd H nptX^AHd CXT, laKOÎKf H PAd-POAfTa, I3K0: „filiCkKd CAdBd SfAIAhHd A^BptMfHd fCT“. IIoAOEdlllfJKf H HdAI nopfB-HOBdTH HÎKf npt>KA* HdC SHBUJHAI EA1P04KCTHBHHAI H CBfcTO H n04HBUIHX IţdpYfAI H POCnOAdAI H>Kf 3fAIHd A«Kp'fc8CTpOHKUIf H CHia A^Kpt nptHpOKOA'l'KUlHX H CHAUt SfAlHHAIH HfKfCHd npHWEp-kTOUIH EAdrdd H CHX HdCA"kAOBdUJf, d 3fAIHd 3fAIHHAI WCTdBAkllIf.
       GfPO pdAÎ H d3k, HJKf K-k XpHCTd EoPd EAdPOEtpHHH, EAdP04kCTHBHH H XPHCTOAIOEHBYH CdAIOAP'kJKdBHHH, IlV PdAyA BOfBOAd, EOÎKYfIO AIHAOCTHW POCnOAHHk fi-kCOH 3fAIAH XrrpOKAdXHHCCKOH, CHHk BfAHKdPO H nptAOKpdPO PdAyAd EOfEOAL >KfAd-HlfAI Kl^AfA'kXh K"k B’kCfHkCTHHAI H EOJKfCTBHHAt IţlxpKBd, nO npop04KCKOAI)$ CAOEO: HAIÎKf lVEpd3WAI JKfAdfTk fAfHk Hd HCT04HHKH BOAHiH, CHIţf >KfAdfTk A^Wa AtOd K"k KTiCf CK'kT'bH <H> 1 EOJKfCTBHtH IVEHT’kAH CB'kTdPO AlOHdCTHpd POCnOAg EoPOy H CndCOy HdllIfAlg Icgcs XpHCTg, WEHOBHAIO H AIHAgfAlO fAHKO HdAI no CHA'k.
       Gfpo pdAÎ A^BdT nocnoACTKO aih chh xPHCobSa pocnoACTBd aih cb^toaiS •AlOHdCTHpg H IVEHT-bAH PAdPOAfAlYH ăprHUlg, HAOKf fCT XPAAI np'kCB'fcT'kH, HkCT'fcH H nptSAdPOCAOBJHHtH BAdA^HIţt HdUlOH EoPOpOAHlţf H npHCHOH A'tK'kH ffldpYd H CB"tTOH fH gtnfuYf HfaCTH'kHIlIOAtg WTIţg fP8AlfH8 TpOAlOHdX Kyp nwppYf H K"kCf Al EOÎKfCTKHHAI h-HOKOAI JKHB$l|JH B*k CB^TOAIg AfkCTO CfAlg, BKO Ad HAI ESAfT nOAOBHHg IVT IlHTfl|jY, UIT HdA B"kCOAI X^TdpiVAI H IVT BdAld nOA H WT BOA'fcHHlţY nOA, nO TAwKAlfHff <f>Kf >2 fCT CkTBOpHA nOCAdHOPd C<A>xgPd POCnOACTBd AIH, KglIdH TdTgA AOPOijsfT H Ck B-kCHAIH EOA'kpH H AlfPYiaUlH fJKt CgT IVKOAO IIhTUIIOAI, Ck HHX AgUlf, IVT HdA K"kCfX nOA. IIOHOKf THia nOA EHAd fCT G3dH4fB8 KHCT<Hiap>18 ; TdKO nOTOAl, K-kAa Cf SXHTAfHH GDdH4d BHCTHiap, d tVH gKpdXf WT HAtdHlf nOKOHHOAlg EdCdpdBf BOHBOAf JKHATH i|>AO-pHHTH y no Hf denpH, <{JKI>1 84HHHT dcnpx xKxB H fl|Jf CPCEPO 3d HfKOf nOTHpt, 3d xH denpH, KgnHO 4HHHT xA dCnpH.
       fi nOTOAl, Ck H3BOAtHYtA\ SOftYfAI, A^A* HdAI POCnOAk EoPk BklTH CHHk<H Hd»1 «AtAHHIţY riOKCHHOAIg EdCdpdBf BOfBOA* H B*k CTOA pOAYTfAYfAI HdUJHAI, EAdUIKOH 3fAIAf. H TKO EklUJf IVCTdHKf 0dH4fBg BHCTYldpg H Ck HHXHO CTfJKdHYf, B’kCd nplH" <AO>1UltHd pSKg POCnOACTBd AIH.
       £ TfAI, POCnOACTBO AIH PAtA^X H C8AHX CTk B-kCHAIH MhCTHTHMH npdBHTtAYl H EOA'kpH PocnoACTBd AIH, no npdBAS H no SdKOHS H TdKO HAI EklCT C$A : KdKO TKO nOPHEt B-k XHTAtHCTBO, d CBOlAlg CTfHfdHHYt H KOAIdTf A* CgT POCnOACKt. ii POCnOACTBO AIH 8 TfAI, SAtHAOCTHKHX Cf HdA KOH EHUlf WCTdHl^Y G0dH4fB BHCTfiapg H WT CTfKdHYf fAl8 ... 1 Hd pgKg POCnOACTBd AIH I APS^O BlkCf HAI AM*X> ,:8 TTiHYIO 14JO H3EpdX TOH HfPOB AfA nOA UIT IIhTCI|jT, 3dpdAV BHUJf pf4fHHH x dCnpH, KdKO M (CT nAdTfHO WT TOH HAIdHYf nOKOHHOAlg EdCdpdBf BOfBOA*. H nOTOAl, POCnOACTBO AIH nAdTHX KHUlf pf4fHH0 IţfHO WT KHCTYiapg POCnOACTBd MH POCnOHIAI'f 4rtenHHf nOKOHHOAIg EdCdpdBf KOHBOAf, Tfpf nOKSnHX TOH A*A GddH4fB KHCTYiapg, nOA WT IlHTfl|lY, sa xA denpH. H nOTOAl, npHAOHIH CB-kTOMS AlOHdCTHpg IVT âpPHUlg QKO AA tCT CB-kTO/Hg AltCTJJ B*k SKp-fcnAfHYf, d CK’kTH/H, EOJKfCTBHHAI HHOKOA1 K*k nHI|IS, d POCnOACTBO AIH H pO^YTfAYfAI <POCAOACTKd AIH, Kk4HOf K’kCnO>1AIHHdHYf.
       Gfro pdAY, HAI AaA^X POCnOACTBO aih izko Aa hai esact whhh» h K-k
WXAEg H WT HHKOPOHtf HfnOTAlKHOBfHHO, nO WPH3AIO POCDOACTKd AIH, K*k K'kKH-
      1 Loc rupt.
      2 Omis.
92
www.dacoromanica.ro
       Siliixci sakahhahYe nocTaKA-bfjtt pociioactko a\h: no onwp'kTH rocnoACTEA a\h, Koro H3E(piT roenoAh Bort ehth rocnoAHHk Eaauikoh 3ea\ae hah wt cp-EAHmaro iiaoaa roenoACTKa aih hah wt ciipoAHHK pociioactba a\h hah, no rp-fecty haiuhx, wt
HHOflAf AtfHHK, AA AIJIE IlOMETET H STEpEA^TIi H CkJfpaHHT H nOHOKHT CHH XpHCOEjJA TOCnOA~ CTKa aih, twpo rocnoAt Eoni A<* 8TB<p,kAHT>1ii h eiometet h ckxpahht e-k roc-noACTE-k fro; a aitifAH HinoHETft h HloyTBp'kAYTk h he ckxPahht, h* pa3opHTh h nonfpfTk h pacnnHT h nocpaatHT chh xphcobşa roenoACTEa a\h, <t>1opw rocnoAK Bort A4 ra pa3opHT h nontptT h pacHnHT h noepaAiHT e-k rocnoACTEt fro h aa a\8 Semit 3A< TtAOA\, a Eli ESA'blPHX B-klţ-k, ASIUA fro H AA A\S (CT CKnOCTATHHIţA npfcMkCTYAA BorOA\ATH Ha CTpaiUHtM H HfAHIţfAI-kpH-kAI C$AHlJJf H AA HAiaT SmEctYio Ck K)aok> h eii tpiiKaethm flpfra h h ci HH'kAiH YioA(h, H»cf Eii3iinHUiE Ha rocnoAA <Bora>1 h enaea Haimro Icyca Xphcta h pfKouif: kpke fro HaA hhx h Ha heaax Hjf, ejke ect
H ESA*T Kt BtKhl, AA\HH.
       GflCf CEEA(TEAYE IIOCTABAtfAMi POCnOACTEO A\H : 2K<$I1AH IIpiiE>1SA KpaAEECKH eah h MtSnaH ^parHH ehbiue aboPhhk h JKSnAH Htrof eeahkh akophhk h jkSimh ©fwAop EHBlUE AOrO$fT H JKŞflAH BaAdgp EEAHKH AOPO^ET H <BAliCaH KHCT>1Yrap H PaAV*A enaTap h Gtahko nEjfApHHK H /\ParH4 koa\hc h IUfpEAH ctoahhk, ApargA h eeahi^Y nocTEAHHi^Y. HenpaHHHK, TpYijsa <Aor>1o<ijsfT>1.
       H a3, Aşmhtpş <rpjA\aTiK>1, nHc $ TpkrosHiiJE Avkefiţa iohYe F a^hh, b a^t x3Âs.
       f îw PaAyA eoeewaA) mhaoctYa BojkTa rocnoAYHk.
       <Pe versor....1 ciiH whhea ect ap^^aa a^h roromoi.
      t Urmînd atotsfintei, dumnezeieştii Scripturi, care spune: „Milă vreau, iar nu jertfă". Şi iarăşi: „Prin milostenii se curăţă păcatele". „Fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi11. Precum şi gura proorocească inspirată de duh spune: „Fericit bărbatul care miluieşte şi în toată ziua se îndulceşte întru domnul11. Acestea dar aflînd din dumnezeiasca Scriptură, iarăşi am auzit pe proorocul cel inspirat de duhul sfînt care spune: „Ascultaţi dar împăraţi şi înţelegeţi, pătrundeţi-vă judecători ai capătului pămîntului, auziţi stăpî-nitori ai mulţimilor şi cei ce vă mîndriţi cu mulţimea limbilor că stăpînirea voastră vă este de la domnul şi puterea de la cel de sus. înţelegeţi deci că toate sînt în mîinile lui Dumnezeu care, pe cît vrea, dă fiecăruia dintre noi11. Dar, fericit şi de trei ori fericit acel care face să crească bine bogăţia dată de Dumnezeu şi care foloseşte în taină talantul dat lui de Dumnezeu ca să auziţi acel glas bun şi dulce de bucurie : „Slugă bună şi credincioasă intră în bucuria domnului tău11. Aceasta dar auzind, ni se cuvine şi nouă să ne ridicăm de la cele pămînteşti, că sînt de scurtă vreme şi trecătoare, precum şi spune că: „Toată slava pămîntească este vremelnică11. Se cuvine să rîvnim şi noi către cei mai dinainte binecinstitori şi sfîntrăposaţi împăraţi şi domni care au întocmit bine cele pămînteşti şi acestea bine le-au cîrmuit şi prin acestea pămînteşti au dobîndit bunurile cereşti şi pe acestea le-au moştenit iar cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat.
      Pentru aceasta şi eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul, bine-cinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi prea-
1 Loc rupt.
93
www.dacoromanica.ro
bunului Radul voievod, am ridicat dorinţa către atot cinstitele şi dumne-zeieştile biserici, după cuvîntul proorocesc: în ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, astfel doreşte sufletul meu către atotsfîntul <şi)x dumnezeiescul lăcaş al sfintei mănăstiri a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-I înnoim şi să-l miluim pe cît ne este în putere.
     De aceea dă domnia mea acest hrisov al domniei mele sfintei mănăstiri şi lăcaşului numit Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea bine-cuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi sfintei ei uspenii şi preacinstitului părinte egumen ieromonah chir Gheorghie şi tuturor dumnezeieştilor călugări care trăiesc în acest sfînt lăcaş, ca să le fie jumătate din Piteşti, de peste hotarul şi din vamă jumătate şi din moară jumătate, după întocmirea <pe care)2 a făcut-o sluga trimisă de domnia mea, jupan Tatul logofăt şi cu toţi boierii şi megiaşii care sînt în jurul Piteştilor, cu sufletele lor, de peste tot jumătate. Pentru că acea jumătate a fost a lui Oancea vistier; astfel, după aceea, cînd se hicleni Oancea vistier, iar el a furat din averea răposatului Basarab voievod 400 galbeni florinţi a cîte 55 aspri, <care>1 fac aspri 22 000 şi încă argint pentru nişte potire pentru 8 000 aspri, fac împreună 30 000 aspri.
     Iar apoi, cu voia lui Dumnezeu, ne-a dat domnul Dumnezeu să fim fiu <şi)x urmaş răposatului Basarab voievod şi în scaunul părinţilor noştri, al Ţării Româneşti. Iar ceea ce i-a rămas lui Oancea vistier şi cu agonisita lui, toate au venit la mîna domniei mele.
     Intru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregători şi boieri ai domniei mele, după dreptate şi după lege şi astfel le-a fost judecata: dacă cineva piere în hiclenie, iar agonisita şi averile să fie domneşti. Iar domnia mea, întru aceasta, m-am milostivit de cei ce au fost urmaşii lui Oancea vistier şi de agonisita lui ..A la mîna domniei mele; toate celelalte le-am dat, afară numai ce s-a ales partea lui, jumătate din Piteşti, pentru acei mai sus-zişi 30 000 aspri, ca să fie plătită din aceasta averea răposatului Basarab voievod. Iar după aceea, domnia mea am plătit mai sus-zisul preţ din vistieria domniei mele doamnei Despina a răposatului Basarab voievod, de am cumpărat acea parte a lui Oancea vistier, jumătate din Piteşti, pentru 30 000 aspri. Iar apoi, am dăruit sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie sfîntului loc de întărire, iar sfinţilor, dumnezeieştilor călugări de hrană, iar domniei mele şi părinţilor <domniei mele, veşnică)1 pomenire.
     De aceea, le-am dat domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de către nimeni neatins, după porunca domniei mele, în veci.
     încă blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti fie din rodul inimii domniei mele fie din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cins- * *
      1 Loc rupt.
      * Omis.
94
www.dacoromanica.ro
tească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi, ci va strica şi va călca şi va nimici şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l risipească şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare, sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la înfricoşata şi nefăţarnica judecată şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului <Dumnezeu)1 şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi care au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan <Pîrvul)1 Craiovescul ban şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt şi ^îlsan)1 vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic, Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Trifa logofăt.
     Şi eu, Dumitru <gramatic>1 am scris în Tîrgovişte luna iunie 3 zile, în anul 7036 <1528).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Pe verso:) ...1 această ocină au ţinut-o fiica Gogoşoaei.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 311 (Ep. Argeş, XLII/1).
         Orig., perg. (60 x 51,1), pecete atîrnată, căzută.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 46-48.
                                         56
1528   (7036) iunie 6, Tîrgovişte.
              Radu de la Afumaţi voievod întăreşte mai multora ocine în Băjeşti şi in Miceştii de Sus.
        t AIhaoctYio eokYiio, îw Pmya kohkoaa h rocnoAHHa k-kcoh semai &rpoKAa-XYhckoh, CHHh npiAosparo PdAY4a boiboaY- A4k4t rocnoACTBo mh cYi noafA-kiiYf ro-«noACTKd mh IlIfpeS c*a chhoki ch, iahuh m# Bora Aact, qko a4 m8 ict 8 B’a-H«t|iH a<a GtahmSaok K*aca, sapi koahko hm ci hskipŞt, noHiîKi » noKSnH EIips wt ©TaHUŞA, sa x7 acnp». H aa m# ict IIIipEŞ ca chhokijm, wt a*a Hau», iah# hhb# i|io ci sobi UYitphui, (iohoki io kSiih wt HaH, sa îT acnpi. H imk IIIips ca
CHHOKI CH, lldK A4 MŞ ICT (AH* HHe8 l|l© MD (CT HA C(AHI|», lldK WT A*rt HdHg, D
BaH«i|iH, noHiKi ra kSiih mips wt Hah, sa A w<e>p«k xaiba.
        H H-feroi c*a chhoki ch A4 mş ict naic D Emkiijih iah8 hhb8 ha chahii», no-hrki ra kşiih H-feroi wt Hah, sa 7 acnpi.
        H chhokh ^paqfKH, ha hau Baa'k h fflHpna h /^Smhtp# h Bohko h PdAY* H GtAH H ca HHX CHHOKH, IIAK A4 HM ICT D EkJKIHlH A*A SHKdM CH BpATŞAOK KTkCa, sapi KOAHKO HM CI HSEipgT, nOHifti IO KMlHUIi CHHOKH &PAHIK, KHUJI piHIHH, WT EpA-
t8a, sa a koaokh acbph h sa a kpaki ca maikam h sa 7 wkpok jkhta h sa iah4 iranSpa.
1 Loc rupt.
95
www.dacoromanica.ro
             H GOnp-fe c-k chhokc h c-k ijsYtacTpS ch, ha hau ILih8a, c*k chhokc ch, hko Aa hm ict 8 ropHH AIh>4(i{jh am Eapkok Kiica, nonfJKf noKSriH GOnp-b c-k chhok(
             CH H C-K ijsYraCTp» CH, HjptMtHH IldHgA, WT AhlfJtpH BmPKOK, IVT OrTvHdt H WT flldA-b,
sa $ acnpc.. .
       H rocnoACTE» aih c'i'h ktiCH aM^uu koh rocnoACTKO aih.
       Gero paAY H rocnoACTKO aih hai aMoX» 'aKOJKt a<* hai jct Kt iwhhS h Kt
             WX'dES HHAI H CHHOKOAI HJC, RHSKOAI H np(KHg<J(TOAI HJf Kt R-kKKI. H Kt HHJf nptA<>-AHKd A<* HtCT, Hg Aa HAI (CT WCTdKUJHAI H HH WT KOPOJKt HfnOTtKHOKfHO, . no
pt4 rocnoACTKd aih-
             Gk(ACT(AH(: JKBndH IIptBgA KCAHKH EdH HpdAfKCKH H JK^ndH /^pdTHM EHKUJH Ako<phhk> h JKgndH H-broc kcahkh Akophhk h JKSnaH 0ewA«P bhkujh Aoro^fT h ’KS-
ndH EiKAdSp KfAHKH AOrO^CT, fiAtCdH KHCTHIdp, PdAVA CndTdp, ^,pdPHM KOAIHC, GTdH-KO nfX'dpHHK, HlfpEJH CTOAHHK, ^pdrgA H flÎHX’Hb nOCTfAUHlţH.
       H d3h, SapHdKd AoroijsfT, HanHcax st ahkhh ctoa TphroKHijJf, HanHcax Aifcci-l^d KHY( S AkHh, K A-bT xSĂS.
       HcnpdKHHK, BoHHd nopTdp.
       t îw PdAVA KWHKlVAd, aihaoctYa eojkYa rOCnOAHHE.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Şerb cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie la Băjeşti partea lui Stanciul toată, oricît i se va alege, pentru că a cumpărat-o Şerb de la Stanciul, pentru 1 000 aspri. Şi să-i fie lui Şerb cu fiii lui din partea lui Nan un ogor care se numeşte Pietriş, pentru că l-a ,cumpărat de la Nan, pentru 80 aspri. Şi iarăşi să-i fie lui Şerb şi fiilor lui un ogor care este la selişte, tot din partea lui Nan, Sn Băjeşti, pentru că l-a cumpărat Şerb de la Nan, pentru 4 obroace de pîine.
      Şi lui Neagoe cu fiii lui să-i fie în Băjeşti un ogor la selişte, pentru că l-a cumpărat Neagoe de la Nan, pentru 100 aspri.
      Şi fiilor lui Dracea, anume Balea şi Mircea şi Dumitru şi Voico şi Radul şi Stan şi cu fiii lor, iarăşi să le fie în Băjeşti partea lui Braţul, unchiul lor, toată, oricît se va alege, pentru că au cumpărat-o fiii lui Dracea mai sus zişi de la Braţul, pentru 4 boi buni şi pentru 4 vaci cu lapte şi pentru 2 obroace de grîu şi pentru o pănură.
      Şi lui Oprea cu fiii lui şi cu fiiastrul său, anume Panul, cu fiii săi, ca să le fie la Miceştii de Sus partea lui Bîrcă toată, pentru că a cumpărat-o Oprea cu fiii săi şi cu fiiastru său, numit Panul, de la fiicele lui Bîrcă, de la Stănae şi de la Malea cu 500 aspri.
                                                                      î
      ............................................................... »
      Şi toţi aceştia au dat domniei mele un cal pentru domnia mea.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, în veci. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele. 1
      1 Urmează două rînduri şi jumătate şterse cu chinovar.
96
www.dacoromanica.ro
     Martori: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt, Vîlsan vistier, Radul spătar, Drăghici comis, Staico paharnic, Şerban stolnic, Dragul şi Mihnea postelnici.
     Şi eu, Varnava logofăt, am scris în minunatul scaun Tîrgovişte; am scris în luna iunie 6 zile, în anul 7036 <1528).
     Ispravnic, Voina portar.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., MCLXXII/2.
          Orig., perg. (27 x 33,5) pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 48-49.
                                          57
1528   (7036) iunie 7, Tîrgovişte.
              Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Turnul lui Arbanaş de la Athos un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ia, 300 aspri.
        f Bahuh A8)foMb eojkYhmk koaYmh cuh c#t cunosc EojkYh, iakojkc pcmc eo-
KCCTKHU AIlOCTOAb, CA\ŞJKC Kt CA^A TCKSlJJC H>KC lIpdKAC AIOEHTCaYC H EAAJKChYH WHb TAdC pdAOBAHYd MANIJJC gCAHUJATH: „IIpYHAtTC EAArOCAOKCKH WTIţA MOCPO HACA"feA8HTC 8POTOKAHHO CCT BAM U,tpCTRO IVT CAŞJKChYa MHp8, Kt3AAKA]f K© CC H A<>CTC MH IACTH, Rt3>KC>KA‘«X' Ct H NilIOHCTC MC, CTpAHCHb EC^ H KtKCAOCTC MC, HAP EC^ M WAfOCTC MC, EOACHb H Kt TCMHHU.H H riOCA8>KHCTI MH“. GuH SE© PAAC CAAAMAHUIH EAAPATKOpC-1JJYM SCAHUJATH CPO KtKjjnOKC H KtNHTH Kt HApCTRO HCECCHOC H HACAfcAHHKWM BHTH EAAPUM IVNCM a>KC WK© NC KHA< H 8](0 NC CAHU1A H HA CptAU* MbAOKCKS NC KtSHAE/ tajKC SroTOKA Bora ANECipYAtb cpo. Takojkac h rptuiHHC wtchaacmhc Kt wrnt K-ki-HYH 8CAHIUATH CCT, IAKO NC CtJfpAHUJHM POCIIOAA EOPA SAlIOK'feA, HHJKC AAMI01|JA, HHJKC <JKC>JKA8ipA, HHJKC EOAHA, NH Kt TeMHHU,H CŞipa, HH (lOCtTHKUJHMb, HH nOCAJJJKHKUlHMb.
        GYd $EO MU n0MHHAI01|JC NC nOAOEACT WTAAPATH BptMCHA HAH MAC HC R-feAfiP* Kt KUH MAC TOCnOAb HAUJb npVHAfT H KtCAKO HC POTOKHJf HC HMgl|JC CR-feTHAHHKU CROC POptipHX HH EAHPHX WEptipCT HH- Hm 8EO AIJJC H TCIUKUM EptMCHCM WAPbJKH-MH CCAtO H ANTON CTpCAON Ppfcjf PMY SIASKHJfWM CC. Hm POCnOAb HAUJb !hC8C XpHCTOC ipCAPb H MHAOCTHBb CCT, Kt KtCCM p8Hf npOCTHpACT IAKO WT^b Kt BtSAN-EACHOM8 CUH8, CAM EO pCMC MCCTHHAtH H IJptMHCTHMH CKOHAtH 8CTH IAKO: „Hc JfMP# CtAtptTH PptUJHOMS, HM IAKO WEpATHTH CC CA\8 H 5KHB8 EHTH H HC npYHA«X HpY3KA-TH npAKAfHYC, HM PptUJHHH Kt J10KAAhYC“. MkOJKC MHOPYH WEHTtAH no MCp8 A«EpO-ACTCaYH, ACKpAÎKC A’fe'»'* MHOPO WEpASHA, CUptM: ANEOBb, MHAOCTHHt, nOCT H KtS-ApVKAHYC, RtpA, HAAfJKAa H IAKO MHOPU PptUJHHX H HH Kt38 KACKOMHX MHAOCUpAYC BtSBOAHT H MHA8CT H CUHO IIOAOKChYa CIlOAOEAtCT pAAY TtMYN WEPAIJJChYa, lAKOttC pCMC : Hc X«P8 CbAlpbTH PptUJHOMS, HM IAKO WEpATHTH CC CMS H JKHB» EHTH, KtHH-TH Kt pAA«CT pocnoAA ckocpo“.
9 — Documente-România — c. 377                                                        97
www.dacoromanica.ro
Giro paAÎ h hjm npf>KA* hjc ehkuih B<UAJTfAÎf i^apTc h kmsh, cTa CAHumţif, siawik Ha A*6pf K’k CMiHpfHH ŞCTpOHBUJf H CHMH HfBfCHJ npHWBpbTOlUf H HapCTKÎf HfBfCHd-ro cnoAOBHUJl cc, raKO>Kf npopOK-k /^asHAK rddrodfTk: „EddKfHH HMJKf wngCTHim ct EEsaKOHTa H HMJKf npHKpHUif cf rptcn, EaaHifHK Mg>K fMgftf Hf KiiMfHHT fMg ro-cnoAK rptya“. H naKH „fiuwf wBpasivM }KfaafT fafH Ha HCTOHHHKki koahYi, cmţf >KfaafT ASUja Moa k TfBf, BOJKf“.
       Ghi;i K-UKAfafX H K-kSAWBHX1 H a3, ktv XpHCTa Sera BaarostpHTH H BorOM-jfpaHHMH h caiVkOAP^iBHH, Iw PaAVA KfdHKfH soCKOAa h rocnoAHHiv btvcoh siamh ^rrppOKaayTHCKOH H IIoA8HdKYK>, ckihk RfaHKaro h nptAOBparo h CR-bTonoiHKiuaro Kw PaAV^i BOfKOAf, npYnaiHCMO ct» K-kctiw cp-kAiţfMk h BaarHM npoHSKOAfHYfMk, hko m B8A<MO HOKH KTHTOpYf H XP<>HHTfaYf H WBHORHTfaTf, HJKf KTv GatT-bn Top-b 00WH-cr’bH nfpHKOa-b np'bHHCTYf EoropoAHiţH, CKbtţifHHYf h HfCTHff wBHTbdH CK-bTdro h caaRHaro kmhko MŞHfHHKd H noEbAOHOci^a TfwprYa H HJKf kt» CRbTHjf WTiţa Hjuifro apyYfpapya h MioAOTKopiţd XpHCTOKd, Hhkoah, uapHiţafMare flpBdHauiKH IlHprK h 8mh-hhcmo wEpOK cs-bTKif wBHTbdH xF acnpf h cntH3$ npHXOAdpHM BpaTHaM v acnpH-H Ai npHpAHT BpaTHia KaTa roAHHf no EoroBsafHYf, Ai 83HMdioT wcpoK CKbTkif MOHacTHpS, A'i fCT cs'b’rbH H ivBHT'baH kt» SKpbiMfHHf, a uaM, stiHOt K'kcnoMHHd-HYf. Xi ct nOMtHÎifiWO CTk CBtTHMH KTHTOpH H KTkCtX K’kSlMdUlfHYdX' KTv Iţp-hKBH H Ha TpanfBS no k-k^a*? h ai ct nofT napananc R-k cşbot8 no BfncpHH h Kt HfAfaio aHTSprYio ctBopHO h Ha Tpanf3$ npnafBKf h Aa cf noMtHSfaio a«ha‘xe h ctoht CKtTklH MOHaCTHpK, laKOJKf Cf flOMbHSfT CB'kTKJf KTHTOpYf H IţdpYf BAdrOHkCTHKYH no npbcTaKafHYH Hjfk, Aa mh ct not fAHHt a^t» 8 roAHipS koahbo ctsopHO Bfifp h aa8Tpa aHT8prYa ckeopho h Tpantsa, raKOWf ct tkopht cKtTkiM kthtopwm h Eaa-rOHbCTHBHM h npaKOcaaBHhiM iţapfMk H rocnoAaA\k.
       H a3k rptuiHYH h mkhujhh, Kopfcn, H>Kf HanpkTax cY» KHHrS st ctoahYh rpaAa TptrOKHipf, Mtcfiţd lOHYf 3 a^hh, k a-bT xsas.
       ţ Iw PaAya swfKWA) mhaoctYa eojkYa rocnoAHHk.
     t Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia mergîndu-i pe urmă cei iubitori de dreptate aşteaptă acel fericit glas al bucuriei a-1 asculta: „Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la alcătuirea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi m-aţi adăpat, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit11. Deci acest glas dulce îl vor auzi făcătorii de bine împreună şi vor intra în împărăţia cerească şi vor fi moştenitori ai acelor bunuri pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu au intrat, pe care Dumnezeu le-a pregătit celor ce-1 iubesc. De asemenea şi păcătoşii trimişi în focul veşnic să audă că n-au păzit porunca domnului Dumnezeu nici pe cei flămînzi, nici pe însetaţi, nici pe bolnavi, nici pe cei ce sînt în temniţă, nici nu i-au cercetat, nici nu i-au slujit.
     Acestea deci noi amintindu-ne, că nu se cade a întîrzia vremea sau ceasul, neştiind în care ceas domnul nostru va veni şi tot nepregătiţi şi neavînd făcliile noastre arzînd, nici veghiind ne va afla. Chiar şi cu grea sarcină sîntem împovăraţi şi de apriga săgeată a păcatului sîntem otrăviţi. Insă domnul
98
www.dacoromanica.ro
nostru Iisus Hristos este darnic şi milostiv, către toţi întinde mina, ca un tată către fiul preaiubit, căci singur a zis cu atotcinstita şi preacurata sa gură că: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu şi nu am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă". Căci sînt multe lăcaşuri pe măsura faptelor bune, iar faptele bune sint in multe chipuri, adică: dragostea, milostenia, postul şi înfrinarea, credinţa, nădejdea şi pe mulţi păcătoşi şi pe cei căzuţi jos cu milă îi ridică şi îi miluieşte şi i-a învrednicit şi de jertfa fiului, numai pentru a-i îndrepta, căci spune: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi viu să fie, să intre în bucuria domnului său".
     Pentru aceea şi cei care au fost înaintea noastră stăpinitori, împăraţi şi cnezi, acestea auzind, cele pămînteşti în pace bine le-au întocmit şi prin acestea cele cereşti au dobîndit şi de împărăţia cerească s-au învrednicit, precum spune proorocul David: „Fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi li s-au acoperit păcatele, fericit bărbatul căruia Dumnezeu nu-i socoteşte păcatul". Şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul spre izvoarele apelor, astfel doreşte şi sufletul meu către tine, doamne".
     Astfel, am dorit şi am iubit şi eu, întru Hristos Dumnezeu, binecredin-ciosul şi de Dumnezeu păzitorul şi singur stăpînitorul, Io Radul mare voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al Podunaviei, fiul marelui şi preabunului şi sfîntrăposatului Io Radul voievod, am primit cu toată inima şi cu bunăvoinţă, ca să fiu nou ctitor şi păzitor şi înnoitor acelei în sfîntul munte al Athosului, grădină a preacuratei născătoare de Dumnezeu, sfinţitului şi cinstitului lăcaş al sfîntului şi slăvitului mare mucenic şi purtător de biruinţe Gheorghe şi celui între sfinţi, părintele nostru arhierarh şi făcător de minuni al lui Hristos, Nicolae, numit Turnul lui Arbanaş şi am făcut obroc sfîntului lăcaş 3 000 aspri şi cheltuiala fraţilor care vor veni, 300 aspri. Şi să vină fraţii în fiece an după Bobotează, să ia obrocul sfintei mănăstiri, să fie sfîntului lăcaş de întărire, iar nouă veşnică pomenire. Să fim pomeniţi cu sfinţii ctitori şi în toate strigările în biserică şi la trapeză, pretutindeni şi să se cînte paraclis sîmbăta după vecernie şi duminica liturghie sobornicească şi la trapeză băutură şi să fim pomeniţi cît stă şi sfînta mănăstire, precum se pomenesc sfinţii ctitori şi împăraţii binecinstitori după răposarea lor, să ni se cînte într-o zi pe an colivă sobornicească, seara şi dimineaţa liturghie sobornicească şi trapeza cum se face sfinţilor ctitori şi binecinstitorilor şi drept slăviţilor împăraţi şi domni.
     Şi eu păcătosul şi cel mai mic, Coresi, care am scris această carte în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iunie 7 zile, în anul 7036 <1528).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., Fotografii, XXVII/19.
          Fotocopie după orig., la m-rea Hilandar de la Athos.
          Altă fotocopie la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, 39.369.
          EDIŢII. T r a d. D.I.R., B., 49-51.
99
www.dacoromanica.ro
58
1528  (7036) iunie 26, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Şerban şi fratelui său Neagoe Pilea ocini la Strâhaeţ, peste care ei s-au înfrăţit.
       t AJhaoctYw bojkYm, Îw Paa^a kohkoa<i h rocnoAHHT, KtcoH seaiah iîrrppo-
BAAJfYHCKOH, CHH*h BEAHKAPO H nptAOBpAPO PaA^AA E0HK0A<1. A.AKAT POCnOACTBO MH
cTe noBEAtHYt rocnoACTBA a\h ca8P8 pociioactba a\h IUepeah h c-k chhobh ch, eahi^h
HM Bop-h npnngCTHT, QK02KE A<> HM (CT 8 GTp’hJf'HUj WT AIA Kp’hMKHOB, 1VT UIECTAPO A*A IlOAOBHHg, (ÎOHEKE HA\ ECT CTdpA H npABA whhh8, A^AHNA. H (1AK A* fCT IIlEpEAHg 8 GTp’hJf'HU» U'T 8*E EAAEB, IVT UIECTAPO AfA IÎOAOKHH8, I70HEJKE tO noK8nHA UIepbah ivt EdAt sa y AcnpH. fl iiotom, npYHAE UIepbah npEA pociioacteo
A\H TEpE gAOKH H IIOEpATH 110 BpAT EPO HfcPOE UHAfc HAA cYE BHUlE pEHEHE IVHHHE, HAA ETkCfcjf A<> ECT HfcPOE ilHAt C-hC CHHOBH IIlEpEAH BpATHE HEpASAEAEHH, EA«H KAKO H AP^PH, B*h BtKH. H KOH HJf npOCTHJf POCIIOACTEO MH.
       Gepo paah h pociioacteo mh hm a<iA®X» bkoke a<> hm ect kti ivnHHg h BTk IVJfdB HHiW H CHHOBWM HM H BHgKWM H npfcBHgHETWM HM- H BApE KOMg CE Cfc-A8HHT IVT HHJf nptîKAE C'KA\p'KT, A Eli HHJf npTiAAAHKA A<> HtCT, Hg A<> ECT IVCTB-U1H HA\ H HH WT KOPO>KE HEnOTtKOBEHO, no pEM POCIIOACTBA MH-
       GEHCE H CBEAETEaYH IlOCTABAtEM POCIIOACTEO A\n: OKgllAH UptBgA BEA EAH KpAAEBCKH H >K8llAH £,pAPH4 EHB A^OpHHK H >K8llAH HtPOE> BEAHKH ABCPHHK <H JKgflAH ©EOAOP EHB AOPO$ET H 5K8I1AH EAAAgp BEA AOPOljlET H 5KgllAH> EaTvCAH BHCtYEP <H 5KgllAH> PAA8A BEAHKH CIlATAp H GtAHKO IlEJf ApHHK H HlEpE<AH CTOAHHK> H Apărui KOMHC H ApAPŞA H dlH^Ht KEAHlţH IlOCTEAHHIţH. HcnpABHHK, KptiCTYiaH <AOPO^SET>-H AS, IţAAAflH PpAMATHK, EJKE HAIlHCAJf K"K CTOAHH PpAA Tp-hrOSHIflE, MtCEIţA IOHYE KS AkHH, KTi AfcT xSAS.
       | ]fiv PaaVa bivebwaa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHH'K.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Şerban şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie în Străbaeţ, din partea lui Crăciun, jumătate din a şasea parte, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi iar să-i fie lui Şerban în Străbaeţ, din funia lui Balea, jumătate din a şasea parte, pentru că a cumpărat-o Şerban de la Balea pentru 400 aspri. Iar apoi, a venit Şerban înaintea domniei mele de a aşezat şi a înfrăţit pe fratele său Neagoe Pilea peste aceste mai sus zise ocine, peste toate să fie Neagoe Pilea cu fiii lui Şerban fraţi nedespărţiţi, unul ca şi ceilalţi, în veci. Şi domnia mea le-am iertat calul.
     De aceea şi domnia mea le-am dat ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintre ei se va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: <jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Dragbici fost vornic şi jupan Neagoe) mare vornic <şi jupan Theodor
100
www.dacoromanica.ro
fost logofăt şi jupan Balaur mare logofăt şi jupan) Vîlsan vistier <şi jupan Radul mare spătar şi Staico paharnic şi Şerban <stolnic> şi Draghici comis şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Cîrstiian <logofăt>.
     Şi eu, Ţalapi gramatic, care am scris în oraşul de scaun Tîrgovişte, luna iunie 26 zile, în anul 7036 <1528).
     ■f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 112 (Mitrop. Ţ. Rom., CXLIX/3).
         Orig., perg. (34 x 21), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., XIII, XIV, XV, 253-254.
                                   59
1528 (7036) august 16, M-rea Argeş.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana satul Varonic în urma unei judecăţi.
       t AIhaocthio EowYfio, îw PaAVrt koekoaa h pocnoAHH-h b-bccoh sfAMH Jîrrppo-
BAdX<YHCKOH, Cx'HH'h BfAHKddrO H nptA®KPddPO PdAyAA KOfKOAf-             rOCnOACTBO
AM cYl nOKfrttHHJ rOCflOACTBd AM CBtTOAtŞ A\OH<dCTHp8 30>1B0Mar0 THCMtHd, XP4" rt\8>Kf nptcBtThH BAdA^Hitf HdUJOH EopopoAMtl, npHCHO A'feKH iHapYH, MKCTHOf gciKfnYf h>* np'knoAOEHdPo wTita Hdiufpo Hhkoahau, raKOKf Aa a\8 fCT RapoBHHKSA ETiCd C"k KTvC<OA\ X®TaP0rt\>1, nOHfîKf A\8 fCT CTdpd H npdBd WMHH8, AfAIH8. fipfJKf WT np-hBarO CTiH3AAHHf CBtT0A\8 AttCTO.
       <fl no>*TOA\, HA\auj( cuipîHHt WTits (pşauh Kyp SţpciA»1 c-kc Al ar Of h c-h ^pTiilHAii npfA rocnoACTKS am HdA<cYf cfAO>* EuIpobhhk8a. TfAf, rocnoACTBo am, PAfAax H c$ahx cii MhCTHTHAiH BAacTfAH rocnoACTBa am, no npa<BA8>1 H no sakohS, h PAfAax pocnoACTao am CTJpfAt KHHPf CBtTOAiş AitCTfX npaKg WMHH8, A<AHH$.
       Jî TfM, fipfJKf npHAOAMX Cf CpTkAh» POCnOACTBd AM HdHAOEpf PAfAATH H nOCH-Aax rocnoACTO mh B’kpHora EOA'fcpHHJ rocnoACTBa aih acSnaH Eaps8A npucJAdE H wh TAKOJKAfpf PAfAAT IO Clv BTvCH KOA'fcpH AUAHHA1 CTv EfAHIţHAM, fAHlţH C$T 8 CJJACTBO AlfXfAHHltH, H HCTHHHO HAHnOUlf AfA*‘H!J CB-kTOMS AtOHdCTHPS. H WCTdUJf dfldPOf H 4>pTOtHA-k WTSdKOHWT nptA POCnOACTBS AIH.
       Gfro paAY, MA*X H npHAOJKHX H rocnoACTBo am CBtTOA\8 XPart'8>Kt topo KHUlfpfMfHHO, raKOJKf A* «8 fCT K"K WMHH8, 8XdE8 H Hf WT KOPOJKf HfWCK*AHO H HfnoKOA'kEHMO, nopHSAio rocnoACTBa mh.
       Of>Kf cBfAfTfAHf nocTaKA'fcfT rocnoACTao aih: atSnjHS IIp'kkSa bîa sau Kpa-AHBCKH H M$naH /^piPHM BHBUlf A^OPHHK H HCSnaH RkPOf BfA AKOpHHK H «8ndH Tsa^p BfA Aoro^fT, RaivCah KHCTHiap, PdAya ^SpKiv cniTap, Gtahko ntxapHHK, /^parHM KOAMC, IUfpEiH CTOAHHK, /i,pdP8A H AÎHXHt KfAHl|Y nOCTfAHHItY. HcnpdKHHK, TpH$J AOPOfjHT.
       H a3, HfpSHT AMoropp'kiuHaro, hj3Hbaio cf nHCfiţş, HcnHcax 8 CB-fcTOA\8 a\o-HacTHpS flprHiuS, Avkcfiţa dKrycT sy A^ha, b A-fcT x3as.
       t îw PaAya EwfEWAa, amaoctYa eoîkYa rocnoAHHk.
1 Loc rupt.
101
www.dacoromanica.ro
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramul prea-sfintei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare, pururea fecioară Maria, cinstitei uspenii (şi)1 preacuviosului părintelui nostru Nicodim, ca să-i fie Varovnicul tot cu tot (hotarul)1, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină, încă de la întîia întemeiere a sfîntului loc.
     (Iar)1 apoi, a avut pîră părintele egumen chir Efr(em)1 cu Magoe şi cu Frăţilă înaintea domniei mele pe (acest sat)1 Varovnicul. întru aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele, după dreptate şi după lege, şi am cercetat domnia mea cărţile vpchi ale sfintei mănăstiri şi am găsit domnia mea că este al sfîntului loc dreaptă ocină, dedină.
     întru aceasta, încă m-am îndemnat din inima domniei mele a cerceta mai bine şi am trimis domnia mea pe credinciosul boier al domniei mele jupan Barbul pîrcălab şi el deasemenea a cercetat cu toţi boierii mari şi mici cîţi sînt în judeţul Mehedinţi, şi cu adevărat au aflat dedină sfintei mănăstiri. Şi au rămas Magoe şi Frăţilă de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat şi am dăruit şi domnia mea acestui sfînt hram mai sus spus, ca să-i fie de ocină, ohabă şi de nimeni nescăzut şi neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată martori pune domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt, Vîlsan vistier, Radul Furcă spătar, Staico paharnic, Draghici comis, Şerban stolnic, Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Trifa logofăt.
     Şi eu, Neguit multpăcătosul, zis piseţ, am scris în sfînta mănăstire Arghiş, luna august 16 zile, în anul 7036 (1528).
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., MCCXXXI/56.
         Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată.
         Traduceri la Arh. St. Buc., mss. 330, f. 155v şi 335, f. 46.
         EDIŢII. T r a d. D.I.R., B., 51.
                                      60
1528 (7036) august 25.
           Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Fîrtat clucer altă ocină în Momoteşti, în urma unei judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul vodă, domn a toată Ţara Rumânească, fiiul preabunului şi marelui Radul vodă. Dat-am domniia mea această poruncă a domniei mele boiarului domniei mele jupan Furtat2 clucerul şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui ocină în Momoteşti partea lui Dragomir toată, cît să va alege.
       1 Loc rupt.
      2 în loc de „Fîrtat“.
102
www.dacoromanica.ro
     După aceia, au avut pîră jupan Fîrtat clucerul înnaintea domniei mele pentru acia moştenire, ce scrie mai sus, pentru suhat. Iar domniia mea am căutat şi am judecat cu toţi boiarii domniei mele, după dreptate, şi să cade domniei mele a lua, pentru că n-au rămas din Dragomir nici fecior, nici fată, ca să fie acea ocină domnească.
     Pentru aceia, domniia mea am miluit cu acea parte de moşie din Momo-teşti pă slugile domnii mele jupan Tudor portar, jupan Ştefu stolnic cu acea parte de moşie din Momoteşti.
     Iar după aceia, jupan Furtat clucerul, el au fost cumpărat de la Dragomir toată acea parte de moşie, scriindu-se jupan Tudor portar i pan Ştefu stolnic; au fost luat Dragomir aspri 2.000; şi un cal domniei mele.
     Pentru aceia, am dat domniia mea jupan<lui> Fîrtat clucer, feciorilor lui, ca să le fie lor ocină ohabnică, nepoţilor lor, strenăpoţilor, de nimene nedăspărţit şi după moarte precum au dat-o şi o au lăsat el, aşijdere şi după zisa domniei mele.
     La această şi mărturii: jupan Pîrvul vel ban Craiovescul i pan Neagoe vel vornic i pan Theodor vel logofăt i Yîlsan vistier, Radul spatar, Staico paharnic, Drăghici comis, Sărban stolnic i Dragu i Mihnea veliţii postelnici. Judecător, în loc de vornic za Argeş, Dumitru plrcălab.
     Şi am scris eu, Florea, din diiacii cei mici, august 25 dni, 7036 <1528>.
         Arh. St. Buc., Condica episcopiei Rîmnic, nr. 707, f. 241v—242.
         Traducere.
         EDIŢII. D.I.R., B., 52.
                                     61
1528 (7037) septembrie 2, Piteşti.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Ivaşco paharnic ocine în Goleşti şi Mărăcineni, satele Vierăşul şi Duşeştii, precum şi ţigani, în urma unei judecăţi.
       t dlHAOCTYlO EOJKHflO, îlV PdA^d KOHKOAd H rOCnOAHHh R'hlCOH SfMdH &rrpo-KddJfHHCKOH, CHHk KfdHKdrO H nptAOBpdrO PdAY'14 KOHKOA*- A<*BdT fOCnOACTKO MH CHt nOBfiltHHf rOCnOACTKd MH EOdlîpHHS rOCnOACTKd MH, KglMH# HgdlUKO nfJfdpHHKg H cil CHHOKH CH [(dHIţY HA\] H CB A'MIKpf CH, fdHIţH HM Borii npHngCTHT, HKO A* HM ESA8T 8 rOAfipH TpH A'AOBf H 8 dA'Kp’KMHH'kHH IVT A*AYh$, IVHHHg, lldKH TpY AfdOKl. ă HdA MfTKpTiTH A^ IVT IWlllH H IVT iH'BP’BHHH'kHH, IVT CTdpO» IVMHHS A<) fCT SHK8 IMS, KlkHAfH, CB CHHOKH CH.
       H IVT CTJpH dlţHrJHH fldKH A<* CgT JKgniHg HgdlUKO CB CHHOKH CH TpH A*AOKl, d HdA HfTKp-BTH A* HM fCT gHKg (MS K'BHA'H) nOHOKf BHUlf pfMfHHH KOMdTt, Ctdd H dlţHrdHH, flOd IVT K-BCfX CgT JKgfldHS HsdUIKO rKJfdpHHKS CTdpf H npJKf WMHHf H A^" AHHf, d HdA AP8<*d nod ipo ict bhw a<a K-bha*B8, d ivh (ct nouifd cdM K-BHAd np(A A*A<>m h npfA pOAYTfdio rocnoACTKd mh, Iiv PdAY’rt bohkoa<», T*pf (ct noBpd-
THd %8ridHd EddAOBHHd np-BKdddES H A<*A MS fCT flOdOKHHg IVT K-BCIJf KOMdTf IMg, IlOHBKf CST EHdH HSrgBfHH IVT K*BHAd, Tfpf CgT np*BAddHKf H rOCflOACKf IVCTddH.
                                                                                             103
www.dacoromanica.ro
       H iiotoai, jkşimh Eaaaobhh np'uuAaE, wh ect AocTHrHga c-k npaKOM h kephoai caskbş wt Kiv a*A8 h poAHTfa» rocn©AcTKa aih, îw Paayaa kohkoa<i> khuje koaiate
Kiice.
       H naKH A<i kt wşnaHŞ HKauiKo nExapHHKg c-k chhokh h A’wPfPf ch EEptujŞA KiiC, civ kt^coai x°'raP'K H Asujei*j'^ KllCH> ct* ktiCoai x®T<1P®i"> hohejke Hjf fcT no-KgnHA poAHTfaKi fiHg, kşiuh EaAA®KHii npTvKaaaBS, wt Eaahkşa h wt Geaieh h chhokh SaHHioA'fccEK, sa xrijr acnpH h 3a a kohh A®kph.
       H noToai, JKgnaH HEaujKo, nfppHHK, whîke HAiaujE c'Wip’feHHf wt KtHAA h wt AtOHaCTHpa /ngUJfTfHJH dlaHEK IlfpUJJHOK 3a KTWE KHUJE PE4EHH KO/HATE, CEAA H aiţH-raHH. H nptujt K-khaa h KaAşrEpÎH KaKo a<i Ssaişt wt tex koaiate iioaokhhS.
       1£ TEAI, POCnOACTBO A1H CŞAHX H PAfAAX CTi HECTHTHAIH KTWH lipaKHTEAH POC-
noACTKa aih h AMwjf pocnoACTKO aih wsnainj Hkaujko nExapHHKS 3akoh aih eoa^ph. H a°hech hx> Ttpf 3aPAEAAUj( h AiapTSpHcaujE npEA pocnoACTKa aih kako ai» cşt cTapE h npaBE whhhe h npaKo hcthho npHTExaHHE poaYteaeai eaiş, qko>ke khuie 8Ka3a ce. H wcTaujE K’kHAa h kaaSpeph wt 3akwh npEA pocnoACTKO aih, kako keke hhhh-coîke a<i he aietexat K-uea** h KaaSPEpH HaA khiue pehehh koaiate xcgnaH# HKaujKO
nEXapHHKS, AH($ CaAI A4 CH AP^^KET H W'MaAAET’K KOAtaTE IJIO CŞT KHIUE nHCaHH.
       Geto paA'f, hai AM°X h pocnoACTKO aih JKSiiahS Hkaujko nExapHHKŞ ck chhokh CH H A’WPfpf CH KTi WHHH8 H KTi WXABŞ, HEAl8 H CHHOKOAI EAl8, BH$KOAI H nptBHSHETOAl EAlS. H Kt HHX Ai HfcCT nptAAAHKA Kt KfcKH.
       Gejke ckeaeteahe: mSeiah lIptKSA Kpaaekckh eah h wşnaii HtroE keahkh A^op-
HHK H WSllAH 0EWAWP KEAHKH AOPO$ET H EAtCAH KHCTHHp H PaAYA CnaTap H GtAHKO
nsxapHHK H Apaphm koaihc h IIlEpEau ctoahhk h Ap^Sa h il/lHXH'k keahi^Y nocTfAHHnY. HcnpaBHHK, Rhueah aopo^Jset.
       H a3, AHAIHTpt $OAAIE CW1HCATEA, EXE H HanHCAX 8 Kapouj IlHTEIflY, AltCElţa CEriTEAlKp’/E K A^HH, WT fJAAAia TERTIP! K AtT x3A3.
       t îw PjAVrt KWEEWAa, aihaoctYa boxYa rocnoAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Ivaşco paharnicul şi cu fiii lui [cîţi îi va] şi cu fiicele lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să le fie în Goleşti trei părţi şi în Mărăcineni din dedină, ocină, iarăşi trei părţi. Iar a patra parte din Goleşti şi din Mărăcineni, din ocina cea bătrînă, să fie a unchiului său Cînda cu fiii săi.
      Şi din ţiganii vechi iarăşi să-i fie jupanului Ivaşco cu fiii săi trei părţi, iar a patra parte să fie a unchiului său Cînda, pentru că mai sus zisele averi, sate şi ţigani, jumătate din toate sînt ale jupanului Ivaşco paharnic ocine şi dedine vechi şi drepte. Iar peste cealaltă jumătate, ce a fost partea lui Cînda, Cînda a venit singur înaintea bunicului şi înaintea părintelui domniei mele, Io Radul voievod, de a înfrăţit pe jupan Baldovin pîrcălab şi i-a dat jumătate din toate averile lui, pentru că au fost pierdute de Cînda, de au fost prădalice şi au rămas domneşti.
      Iar apoi, jupan Baldovin pîrcălab, el a dobîndit toate averile de mai sus cu slujba dreaptă şi credincioasă de la bunicul şi părintele domniei mele, Io Radul voievod.
104
www.dacoromanica.ro
      Şi iar să fie jupanului Ivaşco paharnicul cu fiii săi şi fiicele sale Vierăşul tot, cu tot hotarul şi Duşeştii toţi, cu tot hotarul, pentru că i-a cumpărat părintele său jupan Baldovin pîrcălabul, de la Vlaicul şi de la Semen şi de la fiii Banciuleasei, pentru 3700 aspri şi pentru patru cai buni.
      Iar apoi, jupan Ivaşco paharnicul a avut pîră din partea lui Cînda şi din partea mănăstirii Muşeteşti a lui Manea Perşanul pentru toate averile mai sus zise, sate şi ţigani. Şi plra Cinda şi cu călugării că să ia jumătate din acele averi.
      întru aceea, domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupanului Ivaşco paharnicul lege 48 de boieri. Şi i-a adus de au cercetat şi au mărturisit înaintea domniei mele că îi sînt ocine vechi şi drepte şi dreaptă şi adevărată agonisită a părintelui lui, cum s-a arătat mai sus. Şi au rămas Cînda şi călugării de lege înaintea domniei mele, ca nici Cînda, nici călugării să nu se mai amestece cu nimic asupra acelor averi mai sus zise ale jupanului Ivaşco paharnicul, ci singur să-şi ţină şi să stăpinească averile care sînt mai sus scrise.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea jupanului Ivaşco paharnicul cu fiii săi şi fiicele sale de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalică să nu fie în veci.
      Iată martorii: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Yilsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Vişan logofăt.
      Şi eu, Dimitru Foame scriitor, care am scris în oraşul Piteşti, luna septembrie 2 zile, de la Adam curgători, în anul 7037 <1528>.
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., LXXVIII/97.
          Orig., perg. (32,5 X 49), pecete aplicată.
          Copii Ia Arh. St. Buc., mss. 479, f. 32 şi 710, f. 642.
          Traduceri ibidem, S.I., nr. 312 şi mss. 348, f. 103—104 şi 349, f. 5—6.
          EDIŢII. T rad. Năsturel, Istoricul Năsturelilor, 210; D.I.R.,B., 52—54.
                                    62
1528 (7037) septembrie 7, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Muşeteşti ocine în Căză-neşti pe Topolov, în urma unei judecăţi.
      t /HhaoctIî© eokYw, Îw PdAVrt ROHfROA<> h rocnoAHHK ktxCoh s«a\ai© £rpo-KAdjfH<CKOf, chha npfcAOKP<Jro> h REAHKdro PdAVrtd Rohkoa<. biter rocnoACTR© a\h c'i'w noKCAtHl'e rocnoACTRd a\h cstT-coAtâ a\ohjcthph 30B©>A\dro /HşmfTfipH, raKO Ad hm ict s K'KS’hHfipH no TonoAoa am <Htr8Ag R'aedX', n©H(>Kf »> noKAOHH Hfcr
KgridHg AldHEB ABOPHHK.
105
www.dacoromanica.ro
       fl noTO/M, hmiiue KJA»rt<pH chnpfHVf cic K’k3'KHH|iH> npfA rocnoACTRd mh. fl rocnoACTKO mh paiaax h csa^X11 Ch hicththmh iipaehteaYe <rocnc»AcTRA mh, Ttpt A<*A°X> rocnoACTRO mh KAAjjripwM wt dlsujfTHpH, kako AP"***’!' MtTojfgA kkc h ckc <KOAfHHn$, a K'R3'khei|ih> a<* APiOK^T AfA Htr» ktiCa, noHHKf hx Stakmha roc-nOAc,T2C> MH KAKO Ak A<P'^*fT M"fcCTO SA MtCTO> A K’hS'hHil^HH MfTf]f8 fi,A Hf HMAT CTiC MfTOXUA H ChC ROAfHHlţS.
       G<fro pa\h, am*X rocnoACTRo mh> CK-fcTOMg mohacthpS iakoxu aa hm ict MfTOX^A H ROACHHl^A R-fc W««I<H8 H RTi WJfAES H HH> WT KOrOJKf HMOT/liKHOKlHHO,
no pi«i rocnoACTRA mh.
       GRfAfTiATf iioct<ARA*kfa\ rocnoACTso mh: jksiiah IIptieSa reah>kh eah KpA-AfKCKH H ÎKSlIIH Htrot <R(AHKH AKOpHHK H JK8llAH> ©fWAWp KIAHKH AWrOjţfT H EaTlCAH EHCTHiap h PaaVa cnA<tap h Gtahko ikxaphhk, /k,p-RrH4 ko>mhc h IUipeah ctoahhk H /V,pAr8A H dlHXHk KEAHlţH nOCT<fAHHlţH. HcnpARHHK. ..>
       H AS, A.HMHTP8 rpAMATHK, »>KE HAnHCAX K”h CTOA 8 <Tp'hPOKHl|H; A\tCiI^A «11-TfMRpYl 3 A^HH, R’h AtT x3A3>-
       t Iw Paava ewirwaa, <a\haoctYa eojkYa rocnoAHHii>.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţaraUngro-vlahiei, <fiul preabunului) şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei <mănăstiri> numite Muşeteşti, ca să-i fie în Căzăneştii pe Topolov partea <lui Neagul toată, pentru că a> închinat-o Neagu jupanului Manea vornic.
     Iar după aceea, călugării au avut <pîră cu Căzăneştii) înaintea domniei mele. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători <ai domniei mele, de am dat) domnia mea călugărilor de la Muşeteşti, ca să ţină metohul tot şi cu <moara, iar Căzăneştii) să ţină toată partea lui Neagu, pentru că i-a întocmit domnia mea, ca să <ţină loc pentru loc), iar Căzăneştii să nu aibă amestec cu metohul şi cu moara.
     <De aceea, am dat domnia mea) sfintei mănăstiri, ca să-i fie metohul şi moara de ocină <şi de ohabă şi) de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori pune <domnia mea: jupan Pîrvul mare) ban al Craiovei şi jupan Neagoe <mare vornic şi jupan) Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi <Staico paharnic, Drăghici) comis şi Şerban stolnic şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. <Ispravnic ...).
     Şi eu, Dimitru gramatic, care am scris în scaun în <Tîrgovişte, luna septembrie 7 zile, în anul 7037) <1528).
     ţ Io Radul voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 313 (Seaca, VIII/1).
          Orig., hîrtie, lipsindu-i o treime, pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1857; alte traduceri ibidem, mss 209, f. 401 şi 367, f. 17 v.
          Copie slavă, ibidem, ms. 712, f. 336 (după care s-au făcut completările).
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 54. F a c s. Ibidem, 425.
106
www.dacoromanica.ro
63
1528 (7037) <septembrie-decembrie> 15, Tîrgovişte.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte lui Balea ocină în Hurezi, precum şi înfrăţirea cu Staico pircălab.
     Hrisovul Radului voevod prin care dă întru stăpînire Balei moşie în hotarul Hurezi, ca să-i fie moştenire partea lui ce i să va veni, înfrăţind şi pe un Staico.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi preabunului Radu voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domnii mele Balei, ca să-i fie partea lui de moşie din Hurezi oricîtă să va alege, pentru că iaste a lui bătrînă şi dreaptă moşie de moştenire.
     După aceia, au venit Balea înaintea domnii mele de au înfrăţit înaintea domnii mele pe Staico pîrcălabul pe această moşie ce iaste mai sus scrisă, cu a lui bună voe, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci, însă Balea pe jumătate şi Staico pe altă jumătate. Şi într-aceia, au dăruit pe Balea cu 80 de aspri. Şi domniia mea le-am ertat calu.
     Drept aceia, le-am dat şi domniia mea, ca să le fie lor întru moştenire şi ohabnice, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strenepoţilor lor. Şi căruia din-tr-înşii i să va întîmpla moarte, într-înşii vînzare să nu fie în veci, ci să fie celor ce vor rămîne. Şi de niminea să nu să clătească, după cuvîntul domnii mele.
     Pus-am şi mărturii domniia mea pe: Pîrvul vel ban al Craiovei şi pe jupan Drăghici biv vel dvornic şi jupan Neagoe vel vornic şi jupan Tudor vel logofăt şi Yîlsan vistierul şi Radul spatariul şi Staico paharnicu şi Drăghici comisul şi Şerban stolnicul şi Dragul şi Mihnea veliţii postelnici. Şi ispravnic, Theodor vel logofăt.
     Şi eu, Varlaam, carele am scris în scaunul cetăţii Tîrgoviştii, în luna lui ...1 15, văleatul 7037 <1528>.
     Io Radul voevod.
          Bibi. Acad., Condica m-rii Morunglavi, nr. 5722, f. 8.
          Traducere.
          Lunile după văleat şi Sfatul domnesc.
          EDIŢII. D.I.R., B., 55.
                                          64
1528 (7037) octombrie 28, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii de la Argeş ocine în Tigveni.
       t flliMocTHio eojkhio Iw PiAV* BofKOAd H rocnoAHHE KtcoH sfAMf &rrppo&na-XYhckoh, cHHk KfnHKdro H np-feA^paro PaAV'U koikoa<». A,jb4t rocnoACTBo mh cYr nogfcvfciiYf rocnoACTKa <mh csfeTO/ug H eojkicti»kho/w8 wt Ilpraui mohjcthpş, ham»
       1 Loc alb.
107
www.dacoromanica.ro
OJ'EDIUBUIOJODBp’MMM
801
                                                     ■oiujBTjBd 9Jbui jsoj :aţsa iniouBa z
                                                                                   •qiB ooq ,
                           ■bhhVouooj vj.}Koa waj.oovhw ‘pV^ajMa vAVpj 4.
                                                                          •gVgx' J.q.V a.8
‘a.H3V Ha jj.dswoJ.J(rti ptajoqw ‘jrtiHaoja.dj, VFdj hhvcj.ofh a.a AroHuoH t-- -<gp g
                                                                              -j.j$ojov HdoJ.a P$Hdj,
             ‘BHHBPdUOg J[toHHVJJ.30U qHjtHQJ H geip qVpg H BHHVOJ.3 HPadiJJJ H OHtVOB hHJrdV H
jBHHdpJfîu voihhpY h drj.puo vAVpj h dEM-ona Htoa.vg h j.3$°jov hbhvjb doVftx HPU8JK H BHHdoaV HBHVJB JOJţg HPH85K H BHHdoaV imaHa hHJtdV HPUSBi H HB33JV -pdg hps hbhvjb v8aa.dg hpusb< :hw obj.oVoudoj Jfjvarj.oou 3j.v3j.3V3ao h jjkjq
'HW P8J.3V0U30J OlVgHdJJ OU ‘OHJBOHBB’J.OUJH JHiOJOB J.M HH H 8apJf/M a.S H gHHh/M a.» J.3I 8W PV JKOBPI 8dHJ.9PHOW 8WOJ.qB3 HW 03J.3V0U30J H JfoVPV ‘jj,VFd OJJQ
                                                                                    ■wmHvoa wodaoV
8h^hh j.m hvp ‘jjVoiv HHjhjd jmHa h.i.9 jmoVpVodu h jmoVpV h jmHHovaou J(h jhmhpe ‘mHJdg J.m dHX9PHow ppj.qao Ah huSbou îHHhm jHjhjd jmua 3J.9 joa.a obpj,
                    ’HdU3P A pg ‘SHHhffl H3 jVfVodU HHPfllPLdf|?OJ| J.A» VSSHQ VOthHPJ.Q hbpu g -Hduop Hd pg ‘HhVPtj? Hdj. jVpVodu     jqg     hbpu H "Hduop o pg ‘poa.a vjV Sbojjh
H9 JVpVodu vAVPj HBPU H -HdU9P hJx Fg       P33.B SHHhM SBOJJH H9    jVPVodU B3J.VJJ B.HH3
•v8drV hbpu g ■ Hduop Hd pg pooa.a 8HHhm shAhh ho jmoVpVodu ho hbohh3 a.o qvpiy hbpu g • Hduop hj. pg poa.a gHHhm ShAhh ho jmoVpVodu ho hbohho a.o t" • • h>pu g
                                              ■ Hduop A Pg ‘P3B.B fiHHhM gBOJJH HO jVpV -cdu vSVpvg hbpu g -Hduop jtj? pg ‘Ajao ho jrha.a H Shhhm $hAhh ho jmoVpVodu ho naoHiao a.o aoroanog hbpu g -Hduop ih pe ‘hivou a.o h jVpbhv oihj.oph ohVj jVpVodu Hpaia.g hmpu g -wttHvoa wodaoV wmhobo j./w hv? ‘Hduop A pe ‘SdHJ.opHow Swoj.qso poa.a 8HHhm 8hAhh ho JmoVpVodu ‘«ivj J.pda ‘B'dSJ.o.ţg hbpu g -hsoj.oj Hduop o pg ‘gdHJ-oPHoiv SwoJ.qao 8hhhm poa.a ho jVpVodu ajHpjy phjh< hbpu g -Hduop h pg ‘jitiroKPn 8 hvp ‘jbhh paV JVpVodu jHpoanog hbpu h Hduop v pg ‘ara3Pha.Hog vjV bhh hhVj jVpVodu vAVpvg hbpu g                        -Hduop    Hd pg      jbhh paV HHhdsx
jVpVodu hbpk g -Hduop pa pg ‘bhh        hhVj j^-H             JVpVodu      hbpu g -w/nnvoa
-wodaoV 8hXhh j.a» Hduop ad pg 8dHxopHow 8ivoj.q.a3 waopharaog vjV j.a» joa.a jaovjV jhAhh ho jmoVpVodu hfj.q h hpV h v8VFvg h q.Vpg h PhHPo hhpu g -8dHJ.oPHOw 8(voj.^.ao hd gm8V pg a.aopha.aog vjV Sbojjh jVpV h hhovbou rhnpţg hbpu g
                                        -Hduop X pg ‘gdHJ-opHow 8W0J.3.B3 8HHh/n 8hAhh poa.a Vph j./m chhbovou jmoVpVodu 8wj hbohho h J.pVa.ujy hbpu g -Hduop u Fg Poa.a ShAhh ho jmoVpVodu q.dug) hj 8ad8J.opu h hj hbohho h jnpoJ.oa.dg hbpu g
                                  ■Hduop ad pg ‘8dHJ.3PHow 8woj.q.ao Poa.a waorha.aog vjV 8hXhh ho jmoVpVodu vAVpj h pbhoj.q 8wj hbohho h vganpvg hbpu g -Hduop Ao pg ‘oivoawodaoV sbojjh j.m 8dHJ.opHow 8woJ.ţao Poa.a SHHhm gaojjn qJ.oa.dg jVpVodu hb u g -Hduop ho pg ‘8dHJ.opHow 8woj.qao Poa.a 8hhh/m Sbojjh qdov^> jVpVodu hbpu g -Hduop Jjj pg^gdHJ-opHow gwoj.qao jaSa oa.o h poa.a sh^hh jmoVpVodu ho Jdjj. ‘Swj hbohho a.o h wMHvoa wodaoV sbojjh j.aj jdsVSV îVmdu hbpu g
                                                                                 -gmsV oioao Fg jVSa
Sw pV JBiOBEi ‘AtHVOB wodaoV Sbojjh j./w gdHJ.3pnow swoj.qao vsga.dV hhovbou h jVpV oi jb<jhou ‘wjitna jiIihvpVjo a.o h HJ.pdagH j.jxX jo pbhvj adpa poa.a aovsEa.dV vjV SHHh/n HHqaJHX 8 SW pV jb«obei ‘jahjuos pij jonxoah H JAdpjy jhbjV OHOHdu H H^VodoJog HomPH A^iHhAVPva Hqujaovoojpvaqdu H HqxoHh ‘Hqxqaoqdu WPdA xoJ
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri de la Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie la Tigveni ocină, partea lui Dîrzul toată, oricît se va alege şi cu vatra caselor, pentru că a dat-o şi a închinat-o Dîrzul sfintei mănăstiri de a lui bunăvoie ca să-i fie pentru sufletul său.
     Şi a venit iarăşi Dudure de bună voia lui şi cu fiii lui, de au vîndut toată partea lor şi cu casele sfintei mănăstiri, pentru 700 aspri. Şi iar a vîndut Florea toată ocina lui sfintei mănăstiri, pentru 250 aspri. Şi iar Cîrstea a  vîndut toată ocina  sfintei mănăstiri de bună voia  lui, pentru   210 aspri.
     Şi iar Vlaicul şi fiii lui, Stoica şi Radul, au vîndut sfintei   mănăstiri
toată partea lor Novăcească, pentru 120 aspri. Şi iar Cîrstoane şi fiii ei şi fiul ei vitreg, Oprea, au vîndut toată ocina lor, pentru 80 aspri. Şi iar Lepădat şi fiii lui au vîndut jumătate de peste toată ocina lor sfintei mănăstiri, pentru 600 aspri.
     Şi iar Oancea a închinat şi a dat partea lui din partea Novăcească sfintei mănăstiri pentru sufletul său. Şi iar Oancea şi Badea şi Vlad şi Dan şi Stan au vîndut sfintei mănăstiri toate părţile lor din partea Novăcească, de bună voia lor, pentru 120 aspri. Şi iar a vîndut Neagu un ogor, pentru 21 aspri. Şi iar Turcul a vîndut două ogoare pentru 150 aspri. Şi iar Vladul a  vîndut un ogor din  partea Novăcească, pentru 30   aspri. Şi iar Voicoane
a  vîndut două ogoare, încă în pajişte, pentru 50 aspri. Şi iar soţia lui Manea
a vîndut sfintei mănăstiri toată ocina ei, pentru 200 aspri gata. Şi iar Custură fratele lui a vîndut sfintei mănăstiri toată ocina sa, pentru 400 aspri, dar de bună voia lui. Şi iar Băjan a vîndut o curătură de livadă şi cu pomi, pentru 50 aspri. Şi iar Voicoane cu fiii săi au vîndut ocina lor şi casele cu tot, pentru 510 aspri.
     Şi iar Vladul şi-a vîndut toată ocina sa, pentru 400 aspri. Şi iar ...1 cu fiii săi şi-au vîndut toată ocina lor, pentru 350 aspri.
     Şi iar Malea cu fiii săi şi-au vîndut toată ocina lor, pentru 150 aspri. Şi iar Darul, fiul lui Ilie, a vîndut toată ocina lui, pentru 750 aspri. Şi iar Radu şi-a vîndut toată partea sa, pentru 70 aspri. Şi iar Neag a vîndut trei fălci, pentru 150 aspri. Şi iar a vîndut Stanciul Căruntul din Ciofrîngeni ocina sa, pentru 400 aspri.
     Astfel, toate aceste ocine mai sus zise le-a cumpărat sfînta mănăstire de la Argeş, pentru că le-au închinat şi le-au dat şi le-au vîndut aceşti oameni mai sus numiţi, însă de bunăvoia lor.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic, jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Danciul paharnic 2 şi Drăghici * *
      1 Loc alb.
      * Danciul este: fost mare paharnic.
100
www.dacoromanica.ro
comis şi Şerban stolnic şi Badea Aiaz şi Mihnea postelnici. Ispravnic, Trifa al doilea logofăt.
     Şi eu ...1 am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna octombrie 28 zile, în anul 7037 <1528>.
     ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 314 (Ep. Argeş, XII/1).
          Orig., perg. (39 X 29,5), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. din 1796; altă trad. ibidem, ms. 168, f. 69.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 55-57.
                                   65
1528 (7037) octombrie 29, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Plopul, în urma unei judecăţi.
       t dÎHrtOCTHW EOKYftO, îw Pifi,yA BOEBOAa H rOCnOAHHTk BTkCOH &rrpplVKA4XTH-CKOH SEMAH, CHHTv BEAHKJarO H nptAOGpdaPO PâA\A BOEBOAE. AaKaT rOCflOACTBO ahh cYe nosfivkHHC rocnoACTKd a\h CK'kTodtg /HJHdCTHpg soBEAUaro Tosopa, X’Pja'85ke ycnfHHf np'kMHCTYc BnaAÎHHiţE HaujEE EoropoAHitH H npHCHOA'bB'bH dSapYH, hkojke m m8 ect W4HH8 8 ILtonga, wt A^aHHa &pc#EB a$P* 8 AMHHf Ileeo/M h a° WEp’kiuHE A^iplpO/H H A° WBpT»UJA EgglUOpSAgH H A°Pf 8 Kgp/H’KTgpa HOTHHOB H A°Pf 8 AIUTKg EeaHkoa^ fioaa, no autko bhuje, A°p( 8 pTapsA Koksb, noHEKE » noKgnn noKOH-HOA^ B'hC'hpKE BOfBOAd CB^TOAlg AHOHACTHpg SKpfcnAEHHE WT fiaA’fe C* AHEnCWM CH M WT TaTgA cb noAP8>KHE epo H wt Hkoamh ce noAP8*« epo, sa xa acnpH.
       3 noTO/H, npHHAi wti*8 ErgAlEHg kYp ©eoawp npEA rocnoACTKa ahh Ttpf hamuie npEHtu HaA Taio whhh8 c-h dlH^aHA rpaAiaTHKSA. II noTOAi, rocnoACTBO a\h c8AYpi m paeaax no npaBA8 H no saKon c-b mecthth/HH baacteah rocnoACTBa aih h AM«X CBtTOM8 AionacTHpg, a ÎVlHX’aHA ppaAiaTHK wCTauu wt saKon, KaKo autex» «ke a<* JlE HAIUT.
       Gepo pjaY, AM«X h rocnoACTBO aih <CBtTO>/H8 XPaiW8, Aa *8 ect bti wmhh# h wjfaB8 h ni wt kopoke HfnoTKKHHOBfHHo, no pfM rocnoACTKa AHH.
       Gejki h cbiaitiahi nocTaBAffT rocnoACTBO ahh : JKgnaH IIphKSA bea sau Kpa-ahbckh h >K8naHiv AP‘»'H|i bhbuii akophhk h KgnaH Htroi bea a^ophhk h >K8naH 0EOAWP BEA aopo^et, Ea-bcan bhctYhp, PaAyrt *I‘8pkobhkio cnaTap, Gtjhko nijfapHHK, ^parHM KOA1HC, OlEpSaH CTOAHHK, ,\paP8A H AlHX’H’k BEAHIţH I10CTEAHHIIH.
       H d3, Hep8HT, EKE HCnHCaX, /Htcma WJfTOAlBpHE K0 8 CBtTOA\8 dlHTpo-jioahio, b AtT xIas. HcnpaBHHK, PaA^KaH BEA nopTap.
       t Iw PaAVA BwEBwAa, ammoctYa eojkYa rocnoAHHB.
      ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, hramului uspeniei
        1 Loc alb.
110
www.dacoromanica.ro
preacuratei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie ocină la Plopul, din valea Ursoaei pînă in Valea Clinilor şi pînă la obîrşia Fetei şi pină la obîrşia Bouşorului şi pînă la curmătura Noatinului şi pînă la matca Boului Mare, în sus pe matcă, pînă la hotarul Cocului, pentru că a cumpărat-o răposatul Băsărab voievod întărire sfintei mănăstiri de la Badea cu nepoţii săi şi de la Tatul cu ceata lui şi de la Icoman cu ceata lui, pentru 1000 de aspri.
     Iar apoi, a venit părintele egumen chir Theodor înaintea domniei mele de a avut pîră cu Mihail grămătic pentru acea ocină. Iar apoi, domnia mea am judecat şi am cercetat după dreptate şi după lege, împreună cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat sfintei mănăstiri, iar Mihail grămătic a rămas de lege, ca mai mult amestec să nu aibă.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfîntului hram, ca să-i fie de ocină şi ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Pîrvul mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt, Vîlsan vistier, Radu Furcovichiu spătar, Staico paharnic, Drăghici comis, Şerban stolnic, Dragul şi Mihnea mari postelnici.
     Şi eu, Neguit, care am scris, în luna octombrie 29, în sfînta Mitropolie, în anul 7037 <1528). Ispravnic, Radovan mare portar.
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 315 (Govora, IX/2).
         Orig., hîrtie (33 x 22,5), pecete timbrată.
         Cu două traduceri din 1749 şi din 1842 ; alte traduceri ibidem, Mitropolia
         Ţ. Rom., CCCXIX/4 şi mss. 234, f. 192v-193; 447, f. 188 şi 463, f. 100.
         EDIŢII. Tr ad. Ionaşcu, Biserici, 210 \D.I.R., B., 57—58. Facs. D.I.R.,B., 426.
                                           66
1528 (7027) noiembrie 10, Tîrgovişte.
             Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Argeş ocină în Corbi şi în Domneşti, în urma unei judecăţi.
.......AO 8CTd BTiH <H «IT Tgld> (IO KOAHHK A* CfKlpHipf, no KOAHHKg H AO <■ . ,H WT
T8ia npdBO KT, rp8»A> r-hWH npABo no Ai&cf <ao k8k>$ WT COUHIU no A°AE aakwb AO EgK8 <H4A nA-hUIA TOnOAH H WT t8I3 nO> M8KE AO E8k8 OfKdpWB. .. AOPH 8 h wt P-kK8 TocnoxAf no aoa8 Tnptiuw<B npdso ao n$T AldKH I}lHpE8B> no AHiţf AiSlimfAg AO n<8T r,BE'K>BHl|l8 H no CEAHlţlE AO MbŞK8 GfKdpOB no AO<Af npdBO AO ngT> H WT Tgra npdBo 8 cpfA Ad38 Htro<iB> H wt t8H npdBO g IlgT EdA» Ao ddHHHH npdBO g 3ro<p-b no Kpaio E3Epd ao Goao>b4h, npaeo e*ae cgT ctoqah EOA-kpH ChC pTdpHHKOAl, WT T8ia npdBO no EdAIOB <XgAW A° t8t, H fldKH HdA PfKH> AO AlSK-k Taoa8p(awp aoph... noA JCOTdpgA IIofHfpeHAop, noHEKE ect bha a** <GTdNWB. GErO piAÎ GTdNMIOA C-lk APSJKHHTvCH H BoAt> C-lk APSJKHHd CH Al’kTEX<Tk A^> HE HAtdT HdA CTE WHHHE BHUIE flHCdHE CB^TOAlg MOHdC<THp8 . . . flprHUjSA. H ndK Ad Ect CkT0M8 MOHdelii
www.dacoromanica.ro
THpg 8>            tAHHAfA l|10 <pAAf> HM4AH nptHÎI Kyp riWprVf HfrgMIH C-KC JKSflAH
ffiAH-fc <npmudHgA arophhk npiA rocnoACTKA mh. ..> wt m$k( wt KMt np-fc msk( a^ph $ n-KA^MfA h wt irHASWA np-fc m»k( no aoph 8 <ao KMt> nncK$A8H h wt tsh np-fc M$<KI> AOPH 8 BpikX’ H WT Tgia MgK-fc CAfA\H(H A<> X0T,1P<8A GaTvHHKWK nOAOA( nOHfJKI rAfAAUlf TfM> EHUlf nHCAHH kT EOA-fcpH H G*K4pA JfOTApHHK TAKO H4H-AOUif K4KO Ct>T CTApf H <np4KH WMHHH CKfcTOMg M0H4CTHp8> 30B0A1H flprHW.
       Cir© paaY AM«y h rocnoACTBo mh CBfcTOMg mohacthps, ck©;ki Ai m» ict r-k
<WWHHI H RTv WJfAEf H HI WT KOrOÎKt> HlriOTTiKHOBIHHO, no WpHSMg TOCnOACTKA MH.
       GtXl CKfAfTfAH: 3K»nAH np-KKSA E4H KpAAIBCKH <H >K$n4H HfcrOf AKOpHHK> H KgnAH ©8A«P KlAHKH AWrO^fT H X8n4H fuVBCAH EfAHKH BHCTY4p H PMYa CnATAp <H ApAPHM KOA\HC H IIIlpKAH CTOAHHK > H GtaHK© n(XAPHHK <H ApArSA H flSHJfHfc BlAHIţH nocTf ahhhh . >
       <HcnHC4X’ K-K rpAA TpTvrOEHipf RhIIIAH AWP©$IT AWCtU,4> H©IA\KpHI Y AHH <RTv A-fcT x3A3>.
       t îw P<aaYa KwfROAA, mhaoctYm eohcYm rocnoAHHE>.
       <Verso:> ţ KapTi ETvTpTvHTv a< wkoaoa Ropehaop Atcnpi K-epcteihiijih uih Aicnpi
. ..Tp-K 4ATI CATi.
      ...pînă la gura văiei <şi de acolo) pe colnic, pînă la secărişte, pe colnic şi pînă la <... de acolo drept în Gruiul) Găiei, drept pe muchie, <pînă la fagul) de la sociş în josul lacului, pînă la fag <pînă în pleaşa plopului, de acolo pă) muche, pînă la Fagul lui Secară ... pînă în deal. Şi de la Rîul Doamnei pe Valea Cireşului <pînă în drum drept Maca lui Ştirbu) pe faţa Muşcelului pînă <în calea Găbă)viştei şi pe selişte pînă în Mărul lui Secară pe valea <drept pînă în cale) şi de aci, drept prin mijlocul Lazului lui Nea- ' goie şi de aci, drept la Drumul lui Badea, pînă la anini, drept în sus, <pă marginea lacului, pînă în Solo)van, drept unde au stat boierii cu hotar-nicul, de aci drept pe Valea <Hudei pînă în dud şi iar preste rîu) pînă în Muchea Glodurelor, pînă ... sub hotarul Poenăreilor. Pentru că a fost partea <lui Stan. Pentru aceasta, Stanciul cu ceata lui şi Bolea) cu ceata sa, amestec să nu aibă peste aceste ocine mai sus scrise <ale> sfintei mănăstiri <Argeşul>.
      <Şi iar să fie sfintei mănăstiri) în Domneşti o parte, pentru care au avut pîră chir Gheorghe egumenul cu jupan Manea <Părşanul vornic înaintea domnii meale...), de la muchie, pe calea de lîngă muchie pînă în păducel şi de la păducel, pe muchie, pînă la fagi <pină în calea) piscului, de acolo pe muchie pînă în vîrf şi de acolo muchia culmei, pînă în hotarul <Slăni-cului, în jos, pentru că au căutat acei) 12 boieri mai sus scrişi şi Secară hotarnicul. Astfel au aflat că sînt vechi hotare <drepte moşii ale sfintei mănăstiri) numite Argeş.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie <moşie ohabnică şi stătătoare şi de nimeni) neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori <am pus domnia mea): jupan Pîrvul ban al Craiovei <şi jupan Neagoe vornic) şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Vilsan mare vistier şi Radul spătar <şi Drăghici comis şi Şerban stolnic) şi Staico paharnic <şi Dragul şi Mihnea mari postelnici).
      <Şi s-au scris în oraş în Tîrgovişte de Vişan logofăt, în anul 7037 <1528), luna) noiembrie 10 zile.
112
www.dacoromanica.ro
      t Io R<adul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn).
     <Pe verso :> Carte bătrînă de ocolol Corbilor despre Cîrsteeneşti şi despre... tră alte sate.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 317 (Ep. Argeş, XVI/5). Orig., hîrtie (29 X 22), rupt.
           Cu două traduceri, după care s-au făcut completările. EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 58-9.
                                    67
1528 (7037) noiembrie 10.
            Radu de la Afumaţi voievod întăreşte m-rii Tismana ocină în Podeni, dăruită de fiii lui Roman, pentru că n-au putut s-o plătească de bir.
       f MhaoctT» boîkTeio, îw PMVA kohboaa h rocnoAHHh r-rcoh 3Emah Xrpo-RAAX'lHCKOH, CHHK nptAOEpArO H BEAHKArO PAAVA BOHROA*- AAKaT rOCnOACTKO A\H cT» iioreaehTe rocnoAcTsa aih cRtToMS mohacthps HApHitAEMAr© THCMtHA, haejk* ectxpaai nptCKtTtH, MHCTkH H nptEAarOCAOKfHVf RAAAHMHlţE HAUJOH EorCpOAHlţf H npHCHO A"bKH /HapHta H MECTHOE ScnEHl'E, HKO dtg ECT WMHH8 g IIoAfHH BApE EAHKO CE XTfT EPATH AfA PoMAHg, BPAT$ EAAAHg, CEA, nOHEJKE (O AaA01ue CHHORH PoMAH$ WT HH)(Hg AOKpOKOAK>, AA ECT CBtTOA\g AWHACTHpS, (10HEJKE NE AlOrS WHH M *® nAAEJIAT SA EHp.
fi rocnoACTRo mh k> h3raaT h wt ehp.
       GEro paaT mS A^A^X h rocnoACTRO mh CR’fcTOMg aiohacthpS hko aa MS ect
R-h WMHHS H R*h WXAGS CRfcTOMg MOHACTHpg A® RTi RfcKH, no WPH3M0 rOCIlOACTRA MH HEnOTKKHOREHHO.
       Gejke cbeaeteaYe nocTARAfcEM rocnoACTRo mh: jk^iiah IIp-REgA Kpaaerckh cah H >Kg(lAH APAI’HM EHRUJE AK®PHHK H JKSllAH HtrOE REAHKH AK®P**HK H HCglIAH 0EU>AWp REAHKH AOTOtjiET H EaTiCAH RHCTHtap H PaAVa CnATAp H GtAHKO nEXApHHK H IIIfpCAH CTOAHHR H Â,PArHM KOMHC H /(PArSA H dlH^Ht REAHKH ElOCTtAHHltH. HcnpAKHHK, 0EWAWP REA AWrWE|SE'>''
       IIhc a3, Paava A'iraK, MtcEiţA hwemrpTe Ţ akht*> rti a1st xsĂ3. t îw Paava rwerwaa, mhaoctYa eo>kYa rocnoAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei adormiri, ca să-i fie ocină in Podeni, oricît se va alege partea lui Roman, fratele lui Bălan, toată, pentru că i-au dat-o fiii lui Roman de bunăvoia lor, ca să fie sfintei mănăstiri, pentru că nu pot ei să o plătească de bir. Iar domnia mea am scos-o şi de la bir.
10 — Documente-România ~ c. 377
113
www.dacoromanica.ro
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri, neatinsă în veci, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Pîrvul ban al Craiovei şi jupan Draghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Vîlsan vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Şerban stolnic şi Draghici comis şi Dragul şi Mihnea mari postelnici. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Am scris eu, Radul diiac, luna noiembrie 10 zile, în anul 7037 <1528).
     j- Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 316 (Tismana, XXVIII/1).
          Orig., hîrtie (29,5 x 21,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 294 şi 336, f. 1.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 59. Facs. Ibidem., Vil.
                                   68
<1529) februarie 11.
             Moise voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din vama de la Vîlcan.
       ţ AIhaoctY* bokYc, îiv YHohch KOtROAA h rocnoAHHk. ^abat rocnoACTKO «H clff nOBCAtHHYf rOCnOACTR<1 /HH CKtTO/HS H EOJKfCTBHO/Hg /HOHACTHP'k 30Bf/Haro Thc-M’kHa, iaKc>K( aa M8 ict saAia ivt Rakkaha (ioaobhhs, aaH ivt GDatîhs A4** A°
6fBtpHH8, nOHOKE Cif,M flOMHAOKAJf rOCflOACTKO MH CKtTO/HS MCHaCTHpTk CTiC Cfl BA-Aia (>Kf (CT KHUlf IIHCAHHO.
       G(rc pa ah, hh^to a<* hi CAVfeiT eahtivkath hah HtuTC a^aYth, hh caSpa/H rocnoACTKO aih, hh caSre EOA-fepCKH.
       H kh, CASre >K8naH$ /V,nwraHS nocTfAHHKg, $ Mac oki Ssphth cYio khhpS roc-ncAcrga mh, a kh w toai3h hac a<* paiaati Ţipi Aa kh KapgfTf ivt ta» ka/HS ncAOKHH», noHE>K( ra cam iiomhaobax rccnoACTaa aih CRfcTOMg mohjcthpe, bkc»K(
AA M8 fCT CK-kTOMS /HOHACTHP8 SKptflAlHYf H Kk I1HI|IA EpATHOM, A POCflOACTKO AIH stMHHOi B'kCnOAlHHAHHi. HhAKO AA HtCT, no ptM POCflOACTKA MH-HcnpABHHK, 0ÎWAWP8 AWrlVi|s«T.
       IIhc $fEpgapYf AY a^hh.
       f fiv flloycY KivfBWAAi mhaoctYa kojkYa rccncAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, ca să-i fie jumătate din vama de la Vîlcan, însă de la Olteţ şi pînă la Severin, pentru că domnia mea am miluit sfînta mănăstire cu această vamă, care este mai sus scrisă.
      De aceea, nimeni să nu îndrăznească a tulbura sau a supăra cu ceva, nici slugile domniei mele, nici slugile boiereşti.
114
www.dacoromanica.ro
     Iar voi, slugile jupanului Drăgan postelnic, în ceasul cînd veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi din acel ceas să căutaţi să vă feriţi de acea jumătate de vamă, pentru că am miluit domnia mea sfînta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrană, iar domniei mele veşnică pomenire. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Scris februarie 11 zile.
     t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 318 (Tismana, XCII/51).
          Orig., hîrtie (31 x 22), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad- ibidem, ms. 329, f. 135 v. (sub
          martie 1).
          Datat din domnia lui Moise voievod şi după Theodor mare logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 59—60. Facs. Ibidem, 428.
                                   69
1529   (7037) aprilie 14, Piatra.
            Pireu mare ban al Craiovei lasă moştenire m-rii Tismana satul T urcenii-
      t Et H/Uf wrtţa h chiu h cstToro ASfri. fls 8eo, paE KiUAHKg rocnoAS Bor» H cnacs hjihimS KycScg Xphctş, IIptKsa Ban KpaaEKCKH, fa» E-kf ksiiho Kt cem catTf ct RtcEjf Bac, a<*>ke a° crro kpeme, a A»fc 8E8 pa... 8HH Mt Bora h Kt-3rtK>EH a« wt cptA sac h paaAEaH Mt wt cEro AWpa csEauro, aa h wt zac.
      ©Ero paA^i spaTHia mo a h poahhiih h ap»3H kb skeaehhe sa<M>H h Btckrft wc-TaKUlHM, A<) ECT WT ipO MH ECT <EkM> WCTEJKaHHE WT cEaajf, aa WKHHSJf H AMOJf CKtTOAtŞ MOHaCTHp», apjfHMaHAPHU ThCMEH» CEaO no HME T8p<MkHH> BHCH Ai ECT Kt nmţiS h 8KpEnaEH<TE>, a Mirk kb remhoe BtcnoMHHaHHE.
      Twro paAÎ) spaTHia Moa h bh RtcH, shiti <ep>h che CEaajf mh c8t npasE h AEAHHE. Toro paAfj EE3 A«CJ*AEHTE WCTaKHJf CKfcTOMS <MOHa>CTHp». fl aipE KTO npO<THKH CE WT EpaTHia Moa HaH WT> pOAHHltH HaH AP83H WT HHOfiaEMEHHK EI0K8" chth ce haut pasopHTH HaH KtsETH, Toro rocnoAK Borh a<i paaopHT h nonspET Ero H A<• HMaT MaCTHE Ck îlOAOW H Ck TPtKaETHM flpYE H Ck HHEM YlOAEHE, EHÎE EkSk-nHUiE hi rocnoAa Bora HauiEro, KptK Ero hj HHjf h hi meae hj h a<i kt npoKaET WT THY WltH EKE C8t Kt HhKEH.
      Gejke csEAETEaHE nocTasatEMt: EapeSa ^kTKo ehcthup h Xjmsj rhctYhp h A^^HTP8 napcaaiE h JKhtYuh CToaHHK h BakcaH khctYhp h IUkpEaH CToaHHK h ţ)8pa nEjfapHHK h Hpoa<ih aieaeahhmep h IIeh nopTap <h IIt>Tp8 csayEp, ukoîke a-»
ICT HEnOTtKHOKEHHO.                        ___
      IIhc PiAyA rpjMJTHK, MtcEiţa anpHa aY AKHH. ________
      Rk chh A^o^ KHCT np'kcTasaEHYE Ero, Kt afcT x3a3, 8 IlHHTpt.
     f In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh.
     Eu dar, robul stăpînului domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, Pîrvul ban al Craiovei, care am fost împreună într-această
                                                                                            115
www.dacoromanica.ro
lume cu voi toţi, pînă în vremea aceasta, iar acum m-a despărţit Dumnezeu şi m-a iubit din mijlocul vostru şi mă desparte de această lume a vieţii deşarte şi de voi.
      De aceea, fraţii mei şi rudele şi alţii, spre ştiinţa voastră şi a tuturor celor care rămîneţi, să fie: că din ce mi-a fost agonisita de sate, eu am desprins şi am dat sfintei mănăstiri, arhimandriei Tismana, satul anume Tur-<cenii) toţi, ca să fie de hrană şi întărire, iar mie de veşnică pomenire.
      De aceea, fraţilor mei şi voi toţi, să ştiţi că aceste sate îmi sînt drepte şi dedine. De aceea, fără supărare le-am lăsat sfintei mănăstiri. Iar dacă se ■^a împotrivi cineva <dintre fraţi sau din) rude sau alţii din alt neam se vor încerca să strice sau să ia, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeului nostru sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor şi să fie blestemat de 318 părinţi care sînt la Nicheia.
      Iată martori punem: Barbul Detco vistier şi Hamza vistier şi Dumitru pîrcălab şi Jitian stolnic şi Vîlsan vistier şi Şerban stolnic şi Giura paharnic şi Prodan medelnicer şi Peia portar <şi Pă)tru sulger, ca să fie neatins.
      Am scris, Radul grămătic, luna aprilie 14 zile.
      în această zi a fost moartea lui, în anul 7037 <1529), la Piatra.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 319 (Tismana, XL/2).
          Orig., hîrtie (27,5 x 21) rupt, pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 536; 336, f. 169 şi 711,
          î. 145v—146.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 60.
                                    70
1529  (7037) mai 12, Tîrgovişte.
             Moise voievod întăreşte m-rii Bistriţa satele Blădeşti şi Muşcelul şi trei sălaşe de ţigani, danii ale lui Stroe postelnic.
       t dlHAOCTflO GCOKIfM, îw iHoHCH KOHKOAd H rOCIIOAHHH K"KCOK> 3 f Al AH £rpO-K/UJfTHCKOH, CHHK KfAHKPr© H A«Ep<irO lî/MAfc'MK KOHKOAT. AjPBdT rOCnOACTKO MH CYl noB-k/ieHif rocnoACTKj a\h cr^tcimS a\ohpcthp8 30K0/M<irc> EHCTpiiitS, habke kt ypp/H nptcK-feT-feH, MHCTtH, nptEAdrocAOKCHtH BAdA^Hne HawfH EeropoAHiţt H npHCHOAtKH YIDpYf H MKCTHOH fH 8cnfHΫ, taKOJKf A & KT CMC EjThAtipY K-hC1 H YHsumMSA K-hC1 H MfA-kAÎ         TpH, nOHfJKf lipHACOKH h AM* * JKsiuh» GTpof nOCTfAHHKS Hd
nptCTJKAfHÎf t/H8 CKtT0/H8 AlOHACTHp» WT EHCTpHH», taKCOKf A“* 'W* KT KT» W9HH» H K-h WX’dES cVf KHUJf pfMfHf CfAd H PgHrPHH, KJKO Ad C»T CstTOAt» AlOHACTHp» KT» SKptnAfHff H EpATÎraM K*K nHip», d KglMHg GTpof nOCTfAH<HK>28 Eli KtMHOf KliCnO-
MHHaHYf.
        1 Cuvînt adăugat cu altă cerneală.
       * Omis.
116
www.dacoromanica.ro
                    Gfro <paAlf>1 h rocnoACTRO a\h a^A^JT CRtTOMg a\oh.:ctYps, taxc»Kf a<* * /H# kt
             Klk W4HH# H R'h WJfaKS H Hf WT KOrOJKf HfNOT'hKHOBfHO, no WpH3A\0 rOCnOACTRA AM.
      H CB’kAtTfaYf nocTasatf/H rocnoAcTRO am: atgiiaus APirH4 ehkuii riahkh ABophhkS h >«8naH Htrof riahkh akoPhhks h K8naH$ 0twAwp8 riahkh AorojjifT h AparoMHp BHCTHiapS h PaAVA cnaTapg h Gt-’hko nf)fapHHK8 h AparH1» koamc h EaAt 03 CTOAHHKŞ H PAAVA KfilHKH (lOCTfAHHK8. HcnpARHHK, @fWAWp8 BlAHKH AOrO^lT.
      IlHC RTk CTOAHH rpAA TpTkrORHtpl, iHtCflţa AUH BY A^Hlk, BTk AtT x3A3.
      f îw AIwhch KWKWAa, amaoctYa rokYa, rocnAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie satul Blă-deştii toţi2 şi Muşcelul tot2 şi trei sălaşe de ţigani, pentru că a dăruit şi a dat jupanul Stroe postelnic la moartea lui sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca să-i fie de ocină şi de ohabă aceste sate mai sus zise şi ţiganii, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrană, iar jupanului Stroe posteln<ic>3 de veşnică pomenire.
      <De>1 aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Dragomir vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Badea <A)iaz stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 12 zile, în anul 7037 <1529}.
      ţ Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 322 (Bistriţa, XIX/1).
           Orig., hîrtie (31 X 22), pecete aplicată.
           Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 164 v—165; 202, f. 112
           şi 713, f. 565v— 566.
           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 61. Facs. Ibidem, 429.
                                     71
1629 (7037) mai 12, Tîrgovişte.
              Moise voievod. întăreşte m-rii Bistriţa satele Gâneasa şi Gîrcovul dăruite de Pîrvul ban la moartea lui, precum şi vama de la Vidin.
        f AUhaoctYio koîkYw, tw AIohch ROHROAa h rocnoAHMii r-kcoio 3IAIah £rrppo-RAajfYHCKOH, chh'k np-kAOKparo h Efamcaro EaaAHCAasa rohroaa- Aa&rr rocnoACTRO aih <Yf no&fA'knYf rocnoACTKa <wh CK'kToanS aaohjcthp8 3CRfAMro Ehctphivr, hahm kt
        1 Loc rupt.
        * Cuvînt adăugat cu altă cerneală.
        * Omis.
117
www.dacoromanica.ro
jfpMi np'kcs’b’rbH, MHCT-bH h npicE^arocAosdrkH kaaaYihiie haujeh BorcpoAYiţE h npH-cho a^kh /Ha;Ye h ikcthoh eh gcnEHYE, hkojke a<* Mg ect ceao Trui-bca k-kca h Tpik-kokSa KikC h KaMt ivt Eahhk> a*a t|io ect AP^aa wgnaH Ilpi^ga eah k-kca h mea^aY aHHraHH s, iioheke iiphaojkh H ame JKgndH flp-ksSA e^h Ha nptcTasaEHYE eai8 ck*-TO/Hg MOHJCTHpS IVT BHCTpHIţg, QKOJKE A* M$ ECT K*K IVIHHg H K*K WJfdKg CYE EHUIE PEHEHE CEA a H ai^HPJHH) KdKO Ai CgT CKtTOAIg AlOHJCTHpS K*K gKptflAEHfE H KpjTHHAI KTk lIHtllS, a KgfldHS npikKgAg KdHS KlîlHOE KlkCIIOAiHHdHYE.
        Gepo pjaY, h rocnoACTKO ami AM^JT cs-kTOMg «oHacTHpg, okojke a^> Mg cSt K-K IVIHHg H K-h IV^aEg H HHJf IVT KOPOJKE HEIlOT'kKHJKfHE, nO WpHSMO POCflOACTKJ AM.
        H ckeaeteaYe nocTasA'kET rocnoACTSo au.- kSiuh Ap*kph>i ehkuie keahkh ak°PHHk h JKgnan Htrof keahkh Akophhk h jk$iuh ©eivaivp keahkh aopo^et h jk8iuh Ap^oamp keahkh KHCTHiap h Paaya cnaTap h (îtahko nijfapHHK h A.p'KrHi koaiihc h BaAt Qs ctoahhk h PaAyA keahkh docteahhk. HcnpaKHHK, ©eivaop keahkh aopo^et.
        H aa, Kopech A^QK> HanHcay k-k hactoahh rpaA Tp-hroKHipE, AvbcEiţa amh kY
AKHH, K A-kT xăĂi.
        f Iiv eHivhch BivEKivAa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHik.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei adormiri, ca să-i fie tot satul Găneasa şi Gîrcovul tot şi vama de la Vidin, toată partea pe care a ţinut-o jupan Pîrvul ban şi cu 6 sălaşe de ţigani, pentru că a dăruit şi a dat jupan Pîrvul ban Ia moartea lui sfintei mănăstiri de Ia Bistriţa, ca să-i fie de ocină şi de ohabă aceste sate mai sus zise şi ţiganii, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrană, iar jupanului Pîrvul ban de veşnică pomenire.
      De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Dragomir mare vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Badea <A>iaz stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Şi eu, Coresi diiac, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 12 zile, în anul 7037 <1529>.
      f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 324 (Bistriţa, XLII/1).
         Orig., hirtie (22 X 31,5), pecete aplicată, căzută.
         Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 202, f. 372—373 v.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 61-62.
118
www.dacoromanica.ro
72
1529  (7037) mai 12.
            Moise voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dajdiile şi slujbele, dâruindu-i şi câşăritul din munţii Vîlcii.
      t eHhajctie eowYe, !w flloycH boeboaa h rocnoAHHE e'ecoh 3Emah &rrpoBA4-^Vhckoh, chh» nptAoapiro h keah capo Raaahcaaea eoheoaa. A4k4t rocnoACTEO mh
c'fw lIOEtA'kHHf rOCnOACTEA MH CEAOBOA1 CBfcTOAIg AlOHACTHpg WT EHCTpHlţg, no HAM IIIiwuigA h E'hB'kHHH H flSHAocrk h II-ep-eBa h UotEaş cec eaatş h RoAtcTpa h r-KHA'bHHH H ILvETgpEHJHH H &TpOEI|IHH H T^irkCA H FpiUCgA, HKOJKE A4 CgT CAO-EOAHO H MHpHO WT KlWlJf CAgJKEtjf H Ad^EE^, EAHKO CE WEpETAET R’E SE Al AH POC-nOACTBO MH.
      ©EPO P4AT, HHTKO A4 HE CAVkET E4HTOB4TH'. HH ABOPHHK, HH E4HH, HH CAtJPE E4HCKH, HH rOCnOACKH, HH CAtJPE EOA-kpCKH, HH BEAHlţHWE B4T4CH, HH M4AH, HH EAHH HEAOBEKE A4 Hl HA14T MET’kjf CEC WHEH CEAdJC EHUJE PEHEHH, Hg C4MH KAAgPEpH WT CBtTOMg AlOHACTHpg A4 C8T EOAHH WEA4A4TH CEAdJC CH H BEHHHH, flOHEHCE TKO CE EH IlOKgCHTH EAHTOEATH HAH HtHTO A^CATH, A TOrAH HEA0BEK4 SAO KE fldTHTH. HhO HEKE EHTH.
      GlPO PAAÎ, eh, EEHHHH BIiCH, AA CAgUIATE WT EPgAlEHgA H WT nOCAgKHHlţH CBtTOMg AlOHACTHpg- ă TKOH HEKE CAgllJJTH WT EAC, A WTl^U EPgMEHg A4 ECT eOAEH
AocaaYth h nEAEnuiATH no cboio          A4 p4 A^hecht ceesah g pociioactbo aih-
      H noTWAi riAKH a4 ^8 e8aet cb^toio mohacthpS K'ELUfpHia wt paahhhh Kavje, EApE 1|J0 ECT A°CT04HH TOCnOACTBA MH, nOHEKE noMHAOEAX POCnOACTEO MH CK*kTOAIg MOHACTHpS KAKO CgT nOAlHAOEAAH H AP8SH CTjpH POCnOA^PH, EHCE CgT EHAH nptJKAE wt rocnoACTEO aih- Hho aa h^ct, no pm pociioActba aih.
      HcnpABHHK, ©EWAOP BEAHKH AWPW^ET.
      Iluc M’kCEIţA MAH BY A^HH, E A-kT xSĂS.
      t Iw fllwycH kweewaa, aihaoctYa eohcYa rocnoAHHE.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moise voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satelor sfintei mănăstiri de la Bistriţa, anume Şeoşul şi Băbenii şi Milostea şi Pîrîul şi Potelu cu balta şi Vodastra şi Gîndeniişi Vîltureştii şi Stroeştii şi Găneasa şi Gîrcul, ca să fie slobode şi în pace de toate slujbele şi dăjdiile cîte se află în ţara domniei mele.
     De aceea, nimeni să nu îndrăznească a-i tulbura, nici vornicul, nici banii, nici slugile banilor, nici domneşti, nici slugile boiereşti, nici vătafii cei mari, nici cei mici, nici un om să nu aibă amestec cu acele sate mai sus zise, ci singuri călugării de la sfînta mănăstire să fie volnici a stăpîni satele lor şi vecinii, pentru că cine s-ar încerca să tulbure sau să schimbe cu ceva, acel om rău va păţi. Altfel nu va fi.
     De aceea voi, toţi vecinii, să ascultaţi de egumenul şi de posluşnicii sfintei mănăstiri. Iar cine nu va asculta dintre voi, iar părintele egumen să fie volnic să-l mustre şi să-l pedepsească după fapta sa, să-l aducă legat la domnia mea.
119
www.dacoromanica.ro
       Iar apoi, iar să-i fie sfintei mănăstiri căşăritul din munţii Vîlcea, oricît este ce se cuvine domniei mele, pentru că am miluit domnia mea sfînta mănăstire, după cum au miluit şi alţi domni bătrîni, care au fost mai înainte de domnia mea. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
       Ispravnic, Theodor mare logofăt.
       Scris luna mai 12 zile, în anul 7037 <1529). f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 320 (Bistriţa, LXIV/313).
           Orig., hîrtie (22 x 32), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1795; altă trad. ibidem, ms. 192, f. 16.
           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 62; Leonâchescu, Stroesti-Argeş, 24. Facs.
           D.I.R., B., 430.
                                        73
<1529) mai 12.
             Moise voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dâjdiile şi slujbele, in afară de bir, de haraci şi de oastea cea mare.
      f AIhaoctYio eoîkYio, Kw /Ho\-ch KofsoAA h rocnoAHHh.            rocnoACTKO
mh cTe noBM’kHHf rocnoACTaa m<h cK-kTOMS M0HacTHP8> wt EhctphhS h wiţs fr8-MfH8 fllHCaHA, raKOJKI A<! M8 CŞT CfAf CKtTOMS MOHaCT<HpS no HMf fi-KAaCTpa> H
noTtaSa h rp-KKOKSa h Heatio h F-kha^hh h ÎDsuihmSa h refeca wt c$<actko
PoMaHaiţH> CAOEOAHO H MHp'lkH’fc WT RTkCfJf CAgJKEaX’ H A'UKEaX', HAHXa Cf HJJfOAHT Kiv sCdM-k <rocnoACTaa mh, ttimYio> EHpş anaauifTaT H i|io cct AocToaHYf xaPa* MIOK H 8 KOHCK8 KfAHK8 <\i JfOAHT, i WT AP8>3H CA8jKEf)f H AAJKEfJf WT KKCf A<* C8T caoeoahh h /WipHC h h( Ha iahh paEOT <rocnoACTKa a\h a4 Hf pasoTafT», noHfJKf jct npocHA rocnoACTKO mh.
      Giro paAY> hhj(to a<> Hfc C/Mt EaHTOsaTH hah ŞA<-b3HTH k*k cf Aay> cKfcTOMŞ
MOHACTHpS, HH KfAHIţH KVTaCH, HH MAAH, HH C8AHH, HH EHpivHH <HH HH HHJfTO WT
CAgrtx’» rocnoACTKO mh hah 8 npaaHT'bAio rocnoACTaa mh, ttvmhio a-* c3t boa[a]-HHIţH KaA8rfp<H H nOCA8UIHHIţH> CB-bTO/HŞ MOHACTHpS 8A(3HT-k H paEOTaTH U1HHMH-fl AP8rO TKO Cf <nOK8CHT> EaHTOKaTH HAH H-tUlfrO ACCaAYTH fAHKO fCT fAHH Krtac rAass, ToraH <haokIk 3ao Kf> naTHT. Hhako Hf<Kf> eht, no peo rocnoACTaa mh. HcnpaEHHK, T$a<>p BfA <Aoro^fT>.
      <ÎHaY kY>-
      t îw ÎHwhch KWfKWA, mhaoctYa ceojkYa rocnoAHHK>.
     | Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele <sfintei mănăstiri) de la Bistriţa şi părintelui egumen Misail, ca să fie satele sfintei mănăstiri <anume Vădastra) şi Potelul şi Gîrcovul şi Geleiu şi Gîndenii şi Muşcelul şi Găneasa din judeţul <Romanaţi> slobode şi în pace de toate slujbele şi dâjdiile, cîte se află în ţara <domniei mele, numai) birul să-l plătească şi ceea ce se cuvine pentru
120
www.dacoromanica.ro
haraci şi în oastea cea mare <să meargă, iar de celelalte) slujbe şi dajdii de toate să fie slobozi şi în pace şi la nici o treabă <de a domniei mele să nu lucreze), pentru că i-a iertat domnia mea.
     De aceea, nimeni să nu îndrăznească a tulbura sau <a intra în satele) sfintei mănăstiri, nici vătafii cei mari, nici cei mici, nici judeţii, nici birarii, <nici nimeni altul din slugile) domniei mele sau din dregătorii domniei mele, numai călugării <şi posluşnicii) sfintei mănăstiri să fie volnici să intre şi să lucreze cu dînşii. Iar altul care <s-ar încerca) să tulbure sau să schimbe ceva, măcar cît un fir de păr din cap, acel <om rău va) păţi. Altfel <să> nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Tudor mare <logofăt>.
     <Mai 12).
     f Io Moisi voievod, din mila <lui Dumnezeu, domn).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 325 (Bistriţa, LXII/119).
          Orig., hîrtie, rupt.
          Cu o trad. din 1795; după care s-au făcut completările; altă trad. ibidem, ms.
          192, f. 16.
          Anul, după domn şi marele logofăt; luna şi ziua după traducerea veche.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 63. Facs. Ibidem, 431.
                                        74
1529   (7037) mai 12, Tîrgovişte.
              Moise voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi.
        f AIhaoctTic sojkYio, Îw AlwycH eoekoaa h rocnoAHHt ktiCoh sea/iah &rpo-
KAdJfÎHCKOH, CHH-K KfAHKdrO H np-feAOKpddrO EAdAYCAdKd KOHKOAf AaKaT rocnoACTBo a\h cYe nosEA’knYE rocnoACTKd aih cstTOAig AioxacTHpg aoKoaiuro THCMtHd,
H WEHTEAIO CKtTtH, np’klHCT'kH H np'feEAdrOCAOREH'kH KAdAYuHttE HdUlfH BoropOAHlte H npHCHO aebh dlapTia h HECTHaro H CAdKHdro ea SciiehYe h xdCTdEHHKS h şxhteaio CAosicxaro CTdAa XpHCTOKd, h EpAioxax 6yKCTpdTfE h K’hctAi EpdTYfM EAHtţH c$t kti catTi'H aioh acthps, AdKaX rocnoACTBo a\h saAia KdAd$dT$, laicoatE Aa hai c$t rti wxhhş h ki wxaEg. H a a Sshamet EdAiS wt KdAd$dT$, wt kox, acnpY shwt koAa, r h wt Kpasa, acnpH £ h wt ak* wkhe, acnpg h wt cpt-mţia nuiEXHiţg, acnpx k h wt cto
KpSUJELţH, 1 KpSUIEItH H WT S03EAHHIJIS KHXO, dClipH 7-
        fiHCTpEHS H BEAI» EAdTŞ H IlAATEIţSA C$T WHHHg H WXdES H A^AHHg: WT 7 pHEik, pHEŞ 7. H wt Tgia, Aiaxap MdAo eaato, Aianap eeahko, a® KdAd^dTd, wt 7 pHSik, pHES ”a. H Ha TdH eaata, ipo ket coahth wt KopaEa, acnpH Â, wt HdCdA, ac-acnpH ?Y H wt KOAd, acnpH a h wt Tosap Ha kohio, acnpH r h wt BAdTHiţş A® GEKEpHxa, AldKdp AldAO, AldKdp KEAHKd, WT 7 pHETi, a.
        6i|iEHtE saKAHHaHYio nocTdRA-kioT rocnoACTKa a\h, KdKO no CTuHpTiTH roc-noACTsa aih, Koro hseepet rocnoAHHk fiori ehth rocnoAap 8 IlAduiKOH 3eaiah, wt cpTkAHxxaro naoAd rocnoACTKd aih hah wt ckpoahhkh rocnoACTKd aih hah, no rp’kckx haihex, wt HxonA'kAiEHHK, Aa <*i|iE noxETET h wtkpt»aht cYio
                                                                                                    121
www.dacoromanica.ro
ypHCOBOA rocnoAc'rB‘i mh, topo rocnoAk fiorii A* BtkptvAht h no*iJT(T H CTiypdHHT kti rocnoACTKj fro; dipfAHJKf nonfpiT h h( no*iTfT h hc 8TBp’hAH'|’> topo poc-noAii fiori» A4 nonfpfT h hi noMTfr h hc Stbp’baht, Toro rocnoAB fiori» a<> nontpfT fro h nocTpd/MHT h şehit sa* tmom, a bt» GgAnpHr B-feivky asw* fro. H Ad HMdT SMICTTiO cil lOSAd H Ch flp'ffiaM H CB HH’kMH ÎŞAMA H>Kf B'hS'UIHUJE Hd rocnoAd fiord h cnacj Hdiufro îycşca XpHCTd h kptik fro Hd hhj( h Hd «itAojf Hjf, I3K0JKI H KliAfT BTi B’kKH, dMHH.
        GTra cgT CBiAÎTfdTr. kSimh ^papiw bhbuj( akophhk h jkSiuh Htrof kcahkh
AKOPHHK H JKJJfldH ©tWA^PS BfAHKH AWrO^fT H JKSfldH 4,pdPOA\Hp BfAHKH BHCTliapŞ H JKSlldH PdAY'A BMHKH CndTdp H JKSlldH CTdHKO BMHKH (lfydpHHK H KglMH ^pdPHH Bf-AHKH KO.HHC H fidAt BfAHKH CTOAHHK H PdAV^ BfAHKH IlOCTfAHHK- HcnpdBHHK, 0fWAWp8 BfAHKH MVrO$fT.
        H dS, ^Pdro/HHPS, HOlHCdy BTi CAdBHOlO PpdA TpiirOBHipf, MtCflţj MiHta jrf ABHd, Eli A’bT x3AH.
        t îw /HwycH KWfKWAd, mhaoctTa bokITa rocnoAHHK.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramul şi lăcaşul sfintei, preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi nastav-nicului şi învăţătorului turmei cuvîntătoare a lui Hristos, ieromonahului Eustratie şi tuturor fraţilor cîţi sînt în sfînta mănăstire, le-am dat domnia mea vama de la Calafat, ca să le fie de ocină şi de ohabă. Şi să ia vama de la Calafat: de cal, 6 aspri şi de bou, 3 şi de vacă, 2 aspri şi de 2 oi, un aspru şi de sacul de grîu, 2 aspri şi din o sută de bolovani de sare, 3 bolovani şi de butoiul de vin, 10 aspri.
     Bistreţul şi Balta Albă şi Plateţul sînt ocină şi ohabă şi dedină: din 10 peşti, un peşte. Şi de aci pînă la Calafat, fie la baltă mică sau mare, din 10 peşti, 1 peşte. Şi la acele bălţi, cine va săra, de corabie, 30 aspri, de luntre, 15 aspri şi de car, 4 aspri şi de o povară pe cal, 2 aspri şi de la Blatiţa pînă la Severin, fie <baltă > mică, fie mare, să se ia un peşte din 10.
     încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn în Ţara Românească din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă va călca şi nu va cinsti şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aci trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, după cum va şi fi în veci, amin.
     Aceştia sînt martorii: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Dragomir mare vistier şi jupan Radul mare spătar şi jupan Staico mare paharnic şi jupan Drăghici mare
122
www.dacoromanica.ro
comis şi Badea mare stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Şi eu, Dragomir, am scris în slăvită cetate Tîrgovişte, luna mai 12 zile, în anul 7037 <1529).
     f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                                             Arh. St. Buc., S.I., nr. 321 (Tismana).
                                                  Orig., perg. (29,5 X 42,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 591; 337, f. 320v—321; 771, f. 68 (sub martie 12) şi 1218, f. 46—47.
          EDIŢII. Slav şi trad. Haşdeu. Arh. ist., I, 1, 30—31. Trad. Nicolă-escu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 44—45; D.I.R., B., 63—64.
                                         75
1529   (7037) mai 12, Tîrgovişte.
                  Moise voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la \îlcan.
       Eoftf nOAIOSH.
       t /Hhaocthio BOKHEK, Hw /HwycH Koeso4,a h rocnoAHHh b-kcoh 3f<HAH GOvr-rpwBAAjfYHCKOH, chhti nptAOGparo h BfAHKdro EAdAHcnasa KOfBOAf- A,akat rocnoACTR^ aih cHie noREatHHf rocnoACTsa aih CBtTomg moiucTHpg soBfMarw Thcmaha, hahk* ecT jfpam nptcE'kT'kH H MHCTbH h npfcBAarocAOBfHfcH nan AHHHiţf haiua EoropoAHitf h npHCHOAEBA dlapHC H MHCTHOf gCMHHf, ISKOHff Aa Mg fCT CKtTOAIg MOHiCTHpg BJAIA. wt            a ah wt GOaTfivh Aa>K( a® Gikiphh, nano ict ap'ukha h 8 Paa&ia sof-
BOAa, TJKO>KAfpf noAtHAosajf H rocnoACTaa aih h npHAoîKHjf tom» CBtTomg micto, iaK0>Ke Aa mg ecT kt» wMHHg h b-k wjfaBg cBfiTOMg aiohjcthp».
             Gero paA’fj B'hcajf MAOKfK-h Aa ch naaipaT baaij ea» mg îct n;asa bac ipo ecr AOCToaHHf rocnoACTBa aih. H hh îahh maobck-k ak8cat Aa HtcT, hh cagra rocnoA-
CTBi MH, HH)Kf CAgPA BfAKKOMg KAH JKhACKH, HH CAgrA BfAHKOMg AKOpHHK, HH CAgPA BfAHKOMg AOPOfjSfT, HHJKf CAg3f BfAHIţfM BOA-kpWM HH AIAAHM, HH HH HHKTOJKf WT
cagSfjf rocnoACTBa mh hah wt npAKHTfnfjf rocnoACTBa mh AKgcaT Aa H-kcT h hh (AHh EDfEfin ;h h3 np(3 naaiiHHg hhh» wt APSra ctpahb aiakap bhth wt koh ctpaho Kf bhth, a wh rtiCjx MAOKfKTi Aa ch naaipaT sania h hhktoh« hh iahh acnpg hah ASkjt Aa Hf 3anptTHT, noHfftf to tjkobapo maorim ipo Kf cf bh noKgcHTH 3a ip-R-JKATH HAH SanptTHTH HAH HtMTO ChKpHTH, BfAHKO 3A0 H WpPHIO B’hCnpHQTH Kf WT Kii rocnoACTBa mh- Hhjko Hf Kf bhth, no 3anoB-kcTYio rocnoACTBa aih, fpf noniHAosax <rocnoACTKO mh> H gKptnHX h npHAOîKHX tom» CB-fcTomg micto Aa fCT bti nHipg EpATHHM, a rOCnOACTBO MH BfMHOfH B'hCnOMHHJHHIO.
       Gfro paAf B-hcax MAOBHCh Aa ch naaipaT sania hah Boa-kpHH hah bba* *®h Kf BHTH. fl KOH HfKf CH nAlipAT BAMA, A KAAgrfpH H3 CK-kTAAPO MOHJCTHpg AA c8t BOA-HHIţH Ch Ch» KHHrA rocnoACTBa MH aa M8 83HMAfT BAMA ipo Mg Kf BHTH npAKA, A AH Kf3 Hfroso A®KP®K®M® H AA Alg ChTKOpHT A®CaA H CKAHAAAg H 3AA CTpAMOT.
              H AA fCT npOKAfT WT THY HJKf KTk HfKfHCKH CB"kTH BOPOHOCHHHH H WTI^H, noHfftf Bikcajf ipo fCT a®JT®A*k rocnoACTKA mh wt tah bam8 aa BgAfT CB’kTOMS
AtOHACTHpS BKf fCT BHUlf nHCAHO, AA AP8P® HHKTOJKf MfTfJf Aă Ht HMAT gAfCTH KTk. Hfia, nOHfJKf IO AAA®]f POCnOACTKO AIH CB'bTOMg MOHACTHpg, BKOJKf AA mg fCT B*h
                                                                                                123;
www.dacoromanica.ro
             WMHH» H K-K WX<1B8 CE-bTOAVS A\0H4CTHp8 H HH WT KOrOJKAW HfnOTAKHOKfHO, nO WpH3MO
rocnoACTga mh.
       HcnpjBHHK, Eaps&i /V/feTKwa npiiK4Ads.
       H 43 HcnHcajc, Tsa«P<ih c/tosonHCfiţS, k-k ctoahh rpaA Tp-hreaHipi, Avkceiţj MM kT AHH, KTv AtT x3Ă3.
       f Hw dlwycH KWISWA4, mhaoctITa eojkTa rocnoAHHh.
     Doamne ajută.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie sfintei mănăstiri vama de la Vîlcanu, dar de la Olteţ pînă la Severin, precum au ţinut-o şi sub Radul voievod, tot aşa am miluit şi domnia mea şi am dăruit acestui sfînt loc, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri.
     De aceea, orice om să-şi plătească vama care este după dreptate, tot ceea ce se cuvine domniei mele. Şi să nu fie scutit nici un om: nici sluga domniei mele, nici sluga marelui ban al Jiului, nici sluga marelui vornic, nici sluga marelui logofăt, nici slugile boierilor celor mari, nici ale celor mici şi nimeni altul din slugile domniei mele sau dintre dregătorii domniei mele să nu fie scutit. Şi nici un şebeşan de peste munţi, nici din altă parte, ori din care parte va fi, ci ca orice om şi acela să-şi plătească vama sa. Şi nimeni nici un aspru sau ducat să nu oprească, pentru că un astfel de om care s-ar încerca să reţină sau să oprească ori să ascundă ceva, mare rău şi urgie va primi de la domnia mea. Altfel să nu fie, după porunca domniei mele, căci am miluit domnia mea şi am întărit şi am dăruit acestui sfînt loc, ca să fie de hrană fraţilor, iar domniei mele veşnică pomenire.
     Pentru aceasta, orice om să-şi plătească vama, sau boier, sau oricine va fi. Iar cine nu-şi va plăti vama, călugării din sfînta mănăstire să fie volnici cu această carte a domniei mele să-i ia vama care le va fi dreptul, chiar fără învoirea lui şi să-i facă ocară şi scandal şi rea ruşine.
     Şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia, pentru că tot venitul, care este al domniei mele de la această vamă, să fie al sfintei mănăstiri care s-a scris mai sus şi nimeni altul să n-aibă amestec a intra în ea, pentru că domnia mea am dat-o sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Ispravnic, Barbu al lui Detco pîrcălab.
     Şi am scris eu, Tudoran scriitor, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai 12 zile, în anul 7037 <1529>.
     f Io Moise voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 323 (Tismana, XCII/53).
          Orig., perg. (34 x 34), pecete timbrată.
                      Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, Tismana, XCVI/160
          şi ms. 329, f. 135.
          EDIŢII. Slav. şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.—rom., 92—95. Trad. D.I.R.,
          B., 64-65.
124
www.dacoromanica.ro
76
1529  (7037) mai 13, Tîrgovişte.
             Moise voievod întăreşte mănăstirilor Govora, Nucet şi Muşeteşti jumătate din vama de la Runcu.
       f dlHAOCTYtt EOJKIW, îw fllOHCH EOHBOAH H rOCnOAHHTi E-ECEH SEAIAH &IT-pOBAdJffHCKOE- faiRiT TOCnOACTEO AtH C'f£ nOBEAtHYE rOCIlOACTKd MH CEtETO/Hg AlOHdC-THpg H WEHTtAH ToEOpg H MHCT’bhQJOAtS WTgg ETgAlEHj K\'p /^OpOTfW H E’ECEAt Kpd-tYDAI, EOKECTKHHAI HHOKOAI, KHkSIJJHX' BTi CKtTH AtOHdCTHpg, HKO fi,i HAI ECT g PgHKg EdAIA CEC /HOHdCTHPg WT HSMET IIOAOEHHS, CEC /HOHdCTHpg WT flflgUJET£l|JH, AtOHdCTHpO/Hd HAA TpH, EAHHd KHKO H APS™, A<» fCT gpHK CEtETOAlg AlOHdCTHpg, I10HEJKE HM npHAOKHJC TOCnOACTEO A\H, fi,d HM ECT HEEIOTAKHHOBEHO, HHOKOAI E*E llHI|lg, d Hd/H E*E E'kMHOE B'KCElO/HHHdHHE.
       Gfro paA'f noTO/H, kopo H3EEpET rocnoAE fiorii ehth rocnoAHHE fuiduiKOH 3E/HAH, TdKOÎKAE Ad HCflA'EHHT H gTBpliAHT, HKOJKE ECT llHCdHHO H pEMEHHO; d dlJIEAH HE HCnA-kHHT H HE gTBP'EAHT H HE IIOHOBHT, d WH Ad AdCT WTE-feT Hd CTPdUIHt H HEgAIEITHOH CgAHlgH H Ad /H# ECT CECnOCTdHHIţd nptMHCTd EoPO /HdTH. HhO H"bCT, no pehh rocnoACTEd am.
       Ge>ke cbeaeteaYe : KgndH AP’hrH>< ehbuie akophhk, KgndH HtroE eeahkh AKOPHHK, JKSfldH T^AOP EEAHKH AOrOjJSET H ^pdrOAlHp EEAHKH EHCTHHp H PdAVA KEA CndTdp H CTdHKO BEA IldJfdpHHK H AP1*™4 KEA KOAIHC H EdA^ BEA CTOAHHK H PdAVA EEAHKH nOCTEAHHK.
       H d3, PdA\'A rpd/HdTHK, nHCdEUiaro ejke Hd4p'ETdj( b*e rpdA Tp-EroEHijiE, /tvkcEgd AldH rf AEHH E AtT x3Âi.
     HcnpdEHHK, T^AOP KEA AOrOEjSET.
       f îw flSwHCH BWHEWAd, AIHAOCtY/R EOKYa rOCElOAHHE.
     | Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri şi lăcaşului Govora şi preacinstitului părinte egumen chir Doroteiu şi tuturor fraţilor, dumnezeieştilor călugări, care trăiesc în sfînta mănăstire, ca să le fie jumătate din vama de la Runcu împreună cu mănăstirea de la Nucet şi cu mănăstirea de la Muşeteşti.
     Deci, acestor trei mănăstiri, uneia ca şi celeilalte, să le fie uric sfintelor mănăstiri, pentru că le-am dăruit domnia mea, ca să le fie neatins, călugărilor de hrană, iar nouă de veşnică pomenire.
     De aceea, apoi, pe cine va alege Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, asemenea să împlinească şi să întărească după cum este scris şi spus. Iar dacă nu va împlini şi nu va întări şi nu va înnoi, iar el să dea răspuns la judecata cea înfricoşată şi neîndurată şi să-i fie potrivnică preacurata maica a domnului. Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Iată martori: jupan Drăghici fost vornic, jupan Neagoe mare vornic, jupan Tudor mare logofăt şi Dragomir mare vistier şi Radul mare spătar şi Staico mare paharnic şi Drăghici mare comis şi Badea mare stolnic şi Radul mare postelnic.
125
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Radul grămătic, cel care am scris,am scris in cetatea Tirgovişte tn luna mai 13 zile, în anul 7037 <1529>. Ispravnic, Tudor mare logofăt. | Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 326 (Govora, XXV/3).
           Orig., hîrtie (29,5 x 22), pecete aplicată, căzută.
           Cu o trad. din 1797; altă trad. ibidem, ms. 447, f. 344. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 65-66. Facs. Ibidem, 432.
                                    77
1529   (7037) mai 17, Tirgovişte.
            Moise voievod întăreşte lui Dobrotă şi altora ocine în Bălărie şi în Dibăceşti.
       t ISIhaccth» eoîkYeio, Iw /Hohch boekoa<i h rocnoAHWk. kecoh 3Emak> Jîrrpo-
BAdJfHHCKOE. &ASAT rOCnOACTBO MH CHE flOKWkHHI rOCnOACTBd MH A.OEpOT'k H EpdT CH AparHCH, CTi CHHORH CH H TdT»A CTi EpdTHEM CH H CB CHHORH CH H Edlfk CECTi CHHORH CH H AhlftPH CH, I3K0>KE Aa HM ICT g E’kAtpHE TpITH A,tA.
       H ndKH a<* kt TdTgAg h epat ch /k,paroA\Hp# $ Ahktvmeljih wt a*a TatSaok «HTRphTH A*A, nOHEKE HM CgT CTdpE H npdRE WMHHE, A^AHHE. H ndKH Aa KT TdTgAg h Aparo/HHps wt A,tA EdHfH ÂY hhbe, noHEKE noKSnHiiiE sa $h acnpH h k sur wt nocTdK, fipf npH a^hh Eacapasa Koae h Pjasa Eoae ejke sarHHf hj Phehhk1 2.
       Gfro paAY, hm AM»X h rocnoACTRO mh, izkoke Aa hm ect rti wmhh8 h rti W^dEg HM H CHHOBOM HM H RHb’KOM HM H nptRH#METOM HM H HH WT KOrOJKE HHK>-t'Kkhobehho, no wpHSMg rocnoACTBd mh.
       Ge>ke creaeteahe rocnoACTBd a\h : ftgniH ^piirHM ehriiie reaekh abophhk h }K3njH Htros reahkh abophhk h «Snau ©ewaop reahkh Aoro$ET h AparoMHp rhc-THiap H PdAya cnaTap h Gtjhko nEjfapHHK H Ap-urnu komhc h EdAt ctoahhk h PjA\*a beahkh nocTEAHHK. HcnpasHHK, YHiiAdio nopTdp.
       IIhc as, PdAyA wt fi&ipH, b*k ahbhh rpaA Tp-hroRHijiE, MtcEiţa MdE sY A^hh, K A’feT x3Ă3.
       t Iw IHwhch BwEBWAa, mhawctYm eokYa rocnoAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dobrotă şi fratelui său Draghie şi cu fiii săi şi lui Tatul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi lui Ganea cu fiii săi şi fiicele sale, ca să le fie în Bălărie a treia parte.
      Şi iar să-i fie lui Tatul şi fratelui său Drago mir în Dibăceşti a patra parte din partea lui Tatul, pentru că le sint vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iar să-i fie lui Tatul şi lui Dragomir din partea lui Banea 11 ogoare, pentru că le-au cumpărat cu 550 aspri şi 2 viguri de postav, încă in zilele lui Basarab voievod şi a lui Radul voievod care a pierit la Rimnic1.
     1 Pasajul: „H imkh ... Phshhk" scris contemporan pe margine.
     2 Pasajul „Şi iar... Rîmnic“ s-a adăugat contemporan pe margine.
126
www.dacoromanica.ro
      De areea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martorii domniei mele: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Dragomir vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Badea stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Mălaiu portar.
      Am scris eu, Radul din Buari, în minunata cetate Tîrgovişte, luna mai 17 zile, în anul 7037 <1529>.
      t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCCXCIX/60.
          Orig., perg. (24,5 x 29,5), pecete timbrată.
          Alt orig. la Arh. St. Buc., CCXCIII/1.
          Copie la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, 26.910.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 66-67.
                                  78
1529   (7037) mai 24, Tîrgovişte.
            Moise voievod întăreşte lui Giura paharnic satul Dranoveţi, de schimb cu părţi din Gâojani.
       AIhaoctTio eojkTw, Îw (Hohch [YHobhaa]1 boIkoa h rocnoAHHK kicoh scamh £rppOK/UX’HCKM, CHHH BlrtHK4rO H lip'kAOEpjrO ErtMHCrtlB B0IB0A- Â4B4T rOCnOACTBO /HH cfe nosiAMTi rocnoACTBa /HH iiohtchho/H$ EOA'kpHHg rocnoACTBa /Uh wşiuh flşpa nippHHK H cil CHHOSHH, IAHU.IA1 XpHCTi Bora <A<*CT>2, laKOJKt Al «<W8 ICT CIAO Xpa-H0Kfu,H, aia Gtjhmios cşAyfcpioA, (iohoki (ct ehaj CTjpa h npasa wmhhş h a^ahhş.
       (I noTJM, npHHAt 6t4hmS4 caŞjkip Tipt auhhuii ck JKSnaH ţlşpa nfppHHK, Tfpi AM* Gtjhmioa cAgmip cia© Apato&iiţH bhuii pimiho Hiroa a*a, JKşnaH (JşptH ni^apHHK ivx n;iA rocnoACTaa MH, a JKşnaH ţlşpa nijfapHHKŞA AM* Gtjhmioa CASvfcpiOA HfroK a*a
IVT rivWJKaHH, l|10 ICT KŞI1HA WT 4>A0p"k.
       Giro pjah hai AiA<>X h rocnoACTso    mh jkşiuh  ŞspiH       niyapHHK h ci» chhobh
I3K0  A* HM BSA<T BH11JI PIMIHHO ApaHOBlttH  B-K WMHHH H Eli             fAlŞ H CHHOBfAI
IMŞ, SHŞKO <H>® BHSMHTOM. H E'h HH)f np'kAAAHKA A<* «tCT Sil B"bKH. GlîKI H WT HHKoriJKf HfnoT'hKHOslHHO, no p|M| rOOlOACTBA AIH.
       G^tAHTlAYi: JKşnaH /^parH«i ehbuii    ak^phhk,  JKŞiraH H-kroi biahioi    abophhk
h HtşnaH ©iwAop biahkh Aoro^fT h Pjasa       cnaTap h /^paroMHp bhcthhp   h       Gtahk©
nfjfapHHK h /^parHM komhc h EaA't ctoahhk h PaA&\ h Eaam biahuh nocTiAHHiţH.
       Ils, AS'HHTpş, nHcay ş rpaA Tp-BroBnipi, M-kctiţa auh îca, A-tT x3as.
      1 Cuvînt adăugat de copist.
     2 Omis.
127
www.dacoromanica.ro
     Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi [Movila]1 voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Giura paharnic şi cu fiii, cîţi Dumnezeu <i-a dat)2, ca să-i fie satul Dranoveţi, partea lui Stanciul sulgerul, pentru că i-a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, a venit Stanciul sluger de a schimbat cu jupan Giura paharnic, de a dat Stanciul sluger satul Dranoveţii mai sus zis, partea lui, jupanului Giura paharnic dinaintea domniei mele. Iar jupan Giura paharnicul a dat lui Stanciul slugerul partea lui din Găojani, ce a cumpărat de la Florea.
     Pentru aceasta i-am dat şi domnia mea jupanului Giura paharnic şi cu fiii, ca să-i fie mai sus spuşii Dranoveţi de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor <şi>2 strănepoţilor. Prădalica să nu fie, în veci. Iată şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Drăghici fost vornic, jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Radul spătar şi Dragomir vistier şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Badea stolnic şi Radul şi Badea mari postelnici.
     Eu, Dumitru, am scris în cetatea Tîrgovişte, luna mai 24, anul 7037
<1529).
           Arh. St. Buc., Condica m-rii Stăneşti, nr. 725, f. 71. Copie.
           EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 67.
                                  79
<1529—1530) mai 26.
            Moise voievod dă m-rii Glavacioc ca zălog părţile de ocină din Călineşti şi din Neagra ale lui Radu al lui Văsiiu, plnă la terminarea unei judecăţi.
            f dÎHAOCTHW BOÎK'l'fW, Iw ffloHCH KOfKOAd H rOCIIOAHHTi ETiCOH 3EAIAI9 &rrpO> KiUJfHHCKOH. faiZiT rOCflOACTB© MH CHE IlOBEA'kHHE rOCEIOACTEA MH CBlîTOM# AIOHAC-
thp$ âOBOAuro Tajbamos h wtu,8 erSAUHS Gabeh h epathem ejke kheBt kt» to
CKtT® MtCTO, I2K0JKE A*1 AP^HT 3AA©r A** PAA&tyH filiCHIOB WT KlkAHHEI|IH, BApl KOAHKO CE X"r(T H3KP4TH Afrt PAA&tyH, IlOHEXf HX nOCTAKH 2K8E1AH Paa#a SAAor wt npiA rocnoACTB© mh a«kae ci             npiTH ct» Boaouihh npiA roc-
nOACTEO MH A11 WMHCTHT H Ai SlipABHT WMHHE KHUIE (1HCAHE WT KTi BOAOUIHH, A*1 C$T npAEE KOMATE CBfcTOM# MOHACTHpS, I3K0JKE HAI ECT EHW TTiK/HEJKE H WT (iptrE. H EHW CST CKtTOMS MOHACTHPS- TaKO AlflE WMHCTHT H SnpAKHT >K#flAH PAA8A EHUIE flHCAHE WMHHE WT KT» EoAOUIHH, i WHE A<> C»T KOMATE CBtTOMg AIOHAC- * 8
      1 Cuvînt adăugat de copist.
      8 Omis.
128
www.dacoromanica.ro
THpg QKOÎKf H WT IJptîKAf. fl AKOAH 2K8<naH Pa>XAlJA Hf KfT MOKH HSKdAHTH KO-AtaTf khuii nHcaHf wt kti Eoaoujhh, a t*ka<* WTiyj fr8<MiH8>1 11 h Kpa-rHia wt CKtim MOHacTHp a<* HiwaT p<isot8 h npfTH cf rac jkSimh PaA^a Eichiok npfA roc-
nOACTEO MH.
      Gfro paAlf, hhtko a<* Hf CMtfT 3dAPVKdTH ham sanptTHTH KdMJrfpoM 1410 Kf EHTH A^TOaHHI CStTO/HŞ /HOHdCTHpg. H TH, EoAOUIHHf, A* Cf BdpgfUI WT THH KfMH-hh am KtfnaH PaA^ayH, HH1410 Ai Hf sanptTHui CKtTOM» MOHdCTHps a*ka{ Kfui CTaTH aft^fM cikC >K8naH PaA\fA npfA rocnoAc™ mh. Hho a<* «tCT, no pff roc-noACTsa mh.
      HcnpasHHK, wti^ EAdAlK».
      IIhc mt ks a>»hh.
      f îw dJwHCH EWfEWAa, mhaoctYa eotkYa rocnoAHHTi.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Glavaciov şi părintelui egumen Sava şi fraţilor care trăiesc într-acest sfînt loc, ca să ţină zălog partea lui Radul al lui Văsiiu din Călineşti, oricît se va alege şi din Neagra, oricît se va alege partea lui Radul, pentru că jupan Radul le-a pus zălog dinaintea domniei mele, pînă ce se va pîrî cu Boloşin înaintea domniei mele, ca să cureţe şi să îndrepte ocinele mai sus scrise de către Boloşin, să fie averi drepte sfintei mănăstiri, după cum le-a fost întocmirea mai dinainte. Şi au fost ale sfintei mănăstiri. Astfel, dacă va curăţa şi va îndrepta jupan Radul ocinele mai sus scrise de către Boloşin, iar ele să fie averi ale sfintei mănăstiri, ca şi mai înainte. Iar dacă jupan Radul nu va putea să scoată averile mai sus scrise de la Boloşin, atunci părintele egumen şi cu fraţii din sfînta mănăstire să aibă treabă şi să se pîrască cu jupan Radul al lui Yăsiiu înaintea domniei mele.
     De aceea, nimeni să nu îndrăznească să ţină sau să oprească călugărilor ceea ce se va cuveni sfintei mănăstiri. Şi tu, Boloşine, să te fereşti de acei vecini, partea jupanului Radul, nimic să nu opreşti sfintei mănăstiri, pînă ce nu vei sta faţă cu jupan Radul înaintea domniei mele.
     Altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, părintele vlădica.
     Scris în mai 26 zile.
     t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St.,Buc., S.I., nr. 327 (Glavacioc, IV/6).
         Orig., hîrtie (28,5 X 22), pecete aplicată.
         Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 223, f. 13.
         Datat după domn.
         EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 67-68. Facs. Ibidem, 433.
      1 Loc rupt.
11 — Documente-Rominia — c. 377
129
www.dacoromanica.ro
80
1529   (7037) iunie 1, Tîrgovişte.
              Moise voievod dăruieşte m-rii Cozia două părţi, iar m-rii Cotmeana a treia parte din bălţile Căbălul şi Comatul.
       t EtiCE cK-kTO/HS eoaectbhoaiS nocAtASE'^E IIhc<ihhi« pEKtugMg: „YHhaocth X^S A HE JKp'KTi'k11; H (1AKH I3K0 „dlHAOCTHH’kMH WlţtlIIAET CA rpfcCH"; H IlaKH: „BaAKEHH /HHrtOCTHKHH, I3K0 TH nO/HHAOBAHH E^AEt". MkOJKE npopOMECKA AttfO'MCHIIJEHd 8CTA PAA* POAET’E: „BaAWEh:* ittAJKE /HHAgEH BTvC A^l HaCrtAJKAAET CA POCIIOAOKH". ©HE SEC WT EOWECTBHdro IIhcahhe sbeaebujh iukh cahuiaxwm npopoKa rAaroAEijja A^Xwm ck^th/H I3K0 gEW: „GaHUIHTE IţapHE H pASg/H'fcHTE HdBHKHtTE CAAYE KOHl^HA 3fi\\rtHi\\ E-BHg-UJHTE API^KEIUEH AtHOAECTBA H rp^AEIJlEH CE IV HApOA’kX I33HK, I3K0 A<* HA EHCT WT
rocnoAa APtK'iBa ba/H h chaa wt BHUiHtro". Passambuje $eo qko b-eca b-e pskax eo-
>KHH CgT H EAHKO X^ET $EO KO/HS>KAW WT H'C nOAABAET. Ha 8GO EAAWEHE H Tpik-eaaaeh'e hjke eopoaahhoe EaarcTBO AOEp'kpacTaMaET h a^aaet bt» TAHHk Borş bv PSmehhh E/Hg tjaaht, qko Seo cahujht eaaph h caaakh wh paac paAosaHHE: „BaarH paEE h B'kpnHH k-ehhaT b-e paAOCT rocnoAa cboepo".
       Oho 8EO CAHUJ1BUJH, nOAOEAET HAM KTiHH/HdTH WT 3AEUJHHX» I3K0 AtAAO Ep-k-
aieha H>Kf nptxoA^ cjjt. IIoheike paapoaetti: „fi-EcaKa caaba a® Kp-kAUHJ ect“. H mho3H iţapYE b-e napcTBHia ch beceahuje ce, ha aman HEEEcuaro iţapcTBHia HACAfeAOBauiE. IIo-AOEaUJE >KE HAM IlOpEBHOBATH npE?KAHHA\ EAAPOMECTHBHAI H CB'kTOIlOMHBUJHAt rOCnOAAAH, HJKf 3EMHA AOEP’kgCTpOHBUJH H CHEI AOKP'fe IiptnpOfiOAYKUJH H CH/HH 3EAIHHAIH HEEECHd npEWEpETOUJE EAaraa chx HJCA-kAOKauiE, a 3E/Hha 3E<whhm wcTaBHUiE.
       Ge $eo a3, k-e XpHCTa Bora EAaroB-kpuHH h eaapomecthkhh h Xphctoaioehkhh, Iw iOwycH boebwaa h rocnoAHH-E b-ecoh 3Eaah &rrpivsA xhhckoh, chhe np-kAOEparo H BEAHKarO EaAAYcaAKA BOEBOAE, EOJKHEW A\HAOCTHIO H EOJKHEiW AdpOKAHHHf/H, WEAA-AaElflOAtH H rOCnOABSEIflOAH B-ECOH 3EAAAH ^PPpOBrtdXHHCKOH, ElflEHCE H 3AI1AAHHHCKHAA CTpaHaaa, fLwaaius h <l>arapaujj5 X(PU(r> PEbhS» iiocaeaokath apekhhaa iţapEAtE h poc-
nOAU]^» HJKE 3-EAtA-E HA B*E ErtAPOA'bTEACTBO H AMpuE nptnpOKOA'flUE H HEEECTHOAtg
iţapcTBHio cnoAOEHUiE ce. IlaKH BikCnoAaEHS rocnoACTBd aiih caobo nppooKa ^ehaa H napj PAAPOAEIJia: „BaAAEHH HAUKE WTnSCTHUJE CE EE3AK0hYH H HAAAE npHKpHUIE CE PP'kCH. BaAAEH-E At8}KE EAtgAE HE B'EAVkHHT POCnOA"E Pp^Xa". H IlaKH: „HAIAE WEpA30.W JKf-aaet eaeh ha hctomhhkh bwahhe, chi^e aeaaet h A^tua a\oa k teee, Eojke". Ohi^e B"E-JKAEA'kx H rocnoACTBO aih k-e XP^S h wehteahe np-kcB-bT-bH, MHCTtH, np'bEAaroc-AOBfHtH BAAAYmHI^E UAUIEE BorOpOAHIţE npHCHOA'kKEI AlapYE, CA4BH0 eh eaapobei|iehYe h CBtTO/Hg AAOHACTHpS HApH^AEAdarO KoAAVkHA H HHCTH-kUIOAIt$ WT^JJ EPgAAEHg KHp
Hhaohe h dlapAapHE h b-ecea CB-kTHAa, eomectbhhai hhokwah np'kEHBAEiiiHX k-e toh
CB'kTH AltOHACTHp, QKOAE A<> ECT EAATOBE 1(10 /MS C8T AWHE H tipHAOJKEHH WT npEHCAE HAC EHEUIHX pocnoAa H EAAAATEAH, ha HA\E KAEA-EAgA bac h KoamtSa bac C-E B-ECAAItH HHX PpTvAA/HH H CE IlEpilEpEAIH H C"E BltCWA» A«X°A*K TEX EAATAAAH.
       flrtH WT CHE BHUIE pEMEHHJ EAATJX Ai C»T CB-feTOAItS AAOHACTHpS WT Ko3HO AKA AEAA, A TpETHE AiA Ai Kt CBtTOAItS AltOHJCTHpS WT K<>AA\HHA IIOHEJKE WT BP'k AAE 1(10 AAE nOAAHAO POCnOA”E BoPTk CE fiAAUlKOH 3eaAAH, A POCnOACTBO AH WEp-kTOX CAH CB-kTH AOHJCTHp WT npt>KAE HAC EHEUIHX POCflOAApA npHTECHEHH H CYE
130
www.dacoromanica.ro
BHWf pCKHHi RAATiJC WT HHJf 83HAMAH. fl rOOlOACTSO MH IMKM SAPAAT CH* KHIIIf fif-tffHf JfpAAfOKf H STRPTkJKAtHHf PiAlf R'bpH HAUJOH JfpHCTHtaHCKA, A rOCnOACTRO iMH nOAlHAOEAX’ H npHAOJKHX CHM CKlETHM MOHJCTHpAM, HM fCT KTi nOKp-knAfHHf H RTi nHIJlS GpATHIAM fJKf }KHR8t|IHJf K*k TOH CK'fcTO MfCTO.
       ă nOTOM, MOAHM Cf WTgS HJCTAKHHK8> EApf KOM$ CA84HT CA KHTH HrSMfH R-k TOH AMCTO CK-kTO H npOfrSMHS H CRH|lfHHKW/H H CTApi^fM H AHHKOHWM KAKO npH JKHBOT TOCnOACTKA WH CI WT nOIT RATA H(AYa( 8 fAHH AhH^ KjMtp IlApAK/tHC Ck KOAHKOM H npHACKKO/H A 8Tpfc CK’kTAA H GOJKfCTRHA AfT8prHf Cfw KOAHEOM H npHAtKKO/H-
fl no npHuiiCTKHC rocnoACTRA mh, a<* <hh cf wt no{T K4'rj roAHHf 8 *AHH A11”11
„HHlWpWMHO" Ck KOAHROM H npHAfRKOM, A STP’fe CK’bTAA AfT8prHf C’hBOpHO C"k KO-AHSOAK H npHACKKOAA H A^H Cf MHHHT TpAPf3 JfTHTOpCKA H HHIJIOM pASAAATH lACTHf no CHAt CKtTOMg AlOHACTHpS, pAAÎ A8WA MOAJ A AtflC <Hf HCnA>'kHHTl H HI C'HRP'MHHTl CTA MOA npOllipHHf AIORO KOH WT RAC A<*CH A^T WTKfT npfA CTpAIUHtîM H Hf 8/HHT' HtA» c8AH1|IOAA f}Kf g8aV, AMHH.
       IIOTOA», MOAHM H TfGf, MHCTHTH H MHAOCTHKH rOCnOAApli, KOrO H3GlpfT TOC-noA’k Bon» ehth rocnoAHHTi k-k Rajiukoh 3f/HAH hj MfCTO hjuj{a»8 cM-fepfHHf roc-noACTiS, iako h rocnoACTaS, iako h rocnoACTao th a<* HcnA’kHHUif CHf Hiujf WKf-IflAHHf K'k GAArH, nAKtf A^UIA PAAÎ H nOMfHJ TOCnOACTKl TH H pWAÎTfAfitt rOOlOACTSA th H pwaTtmia» rocnoACTK) th, iako CHf haiue xhcorSah uf pa3ophth, ha iiakh 8TKP-RAHTH WT EOrOAAHHAPO TH TOCnOACTRS.
       îI nOTOAA, At|JO KTO AP'k3HtT 83fTH HAH npHKOC«8TH pSlţlt CKOH pASOpHTH H nopSUIHTH CHIO HAUI8 XPHCOR8A HAH WT Cp-kAHHMHArO nAOAA rocnoACTRA MH HAH WT C-KPWAHHKH rocnoACTRA MH HAH, nO rp-bctx HAUIHX’, 1]1T HHOnAfAUHHK, A<> A^CT WTKfT npfA rOCnOA[A]WAI Bor8M CkTKOpiUArO HfRO H 3fA1AH H RHUlf pfffHH CR-kTH XpAAf, AA HM fCT CknfpHHK np^A EoîKHfM C8AH1110M H Ai HMIT 8lfCTHIO Ck lO^WlO H Ck flpHia H C-k HHHMH YSAfHf E>Kf R'k3'knHUIf Hi rocnoAA BorA H CnACA HAUlfrO îyCgCA Xphctj: „pAcnAHH tro, pAcnfHH", Kp'kS fro ha hhx’ h hj HfACX’ HJf *** (ct h g8a«t R*k RtKH, AAiHH.
       GreActhahe: ?KgnAH ^p-krHM ghrujhx akcphhk h ?K8nAH Htrof Rfahkh akcphhk h ?K8nAH T8a»P reahkh Awro$fT h ^pjroMHp rhctTiap H PaA8a CnATJp H Gtahko nfXApHHK H           KOMHC H EAAt CTOAHHK H PaA8a nOCTfAHHK. HcnpARHHK, fHoroui
AWrOffSTiT.
       H A3 8go HcnHCAy, TSAopAH AiHoro rptujHtiro, r-r ahehhm aHcto f?Kf taa-TOAfT CM rpAA Tp*krORHttlf, R-K AifCfl^A lOHTf i A^HH, R-k A~kT x3Â3. f jfw fflwHCH RWERWAA, MHAOCtYM GOJKYM rOCnOAHHh.
     t Urmînd intru tot sfînta şi dumnezeiasca Scriptură, care spune: „Milă voiesc, iar nu jertfă“; şi iarăşi că: „Prin milostenii se curăţă păcatele11; şi iarăşi că: „Fericiţi cei milostivi, că aceia vor fi miluiţi", după cum zice şi gura profetului cea inspirată de duh: „Fericit bărbatul care miluieşte In toate zilele, acela se îndulceşte întru domnul". Acestea dară aflîndu-le din sfînta Scriptură, iarăşi am auzit proorocul spunînd prin duhul sfînt: „Ascultaţi dar, împăraţilor şi înţelegeţi, cuprindeţi-vă judecătorilor din marginile pămîn-tului, auziţi cei ce stăpîniţi mulţimile şi vă mîndriţi de limbile noroadelor, că de la Dumnezeu vă este dată stăpînirea şi puterea de la cel de sus". Şi înţelegînd că toate sînt în mîinile lui Dumnezeu şi cît voieşte el dă fiecăruia dintre noi. Insă acela este fericit şi de trei ori fericit, care bine sporeşte
                                                                                     131
www.dacoromanica.ro
bogăţia cea dată de la Dumnezeu şi lucrează In taină talantul cel încredinţat lui de Dumnezeu, ca să audă acel glas de bucurie, bun şi dulce: „Robule bun şi credincios, intră întru bucuria domnului tău“.
      Acestea dar auzindu-le, se cuvine nouă să înţelegem despre cele de aici, că de scurtă vreme sînt şi trecătoare. Pentru că spune: „Orice slavă este vremelnică11. Şi mulţi împăraţi s-au veselit în împărăţiile lor, dar puţini au moştenit împărăţia cerească. Se cuvine nouă să rîvnim la acei domni bine-cinstitori şi sfîntrăposaţi, care cele pămînteşti bine le-au întocmit şi pe acestea bine cîrmuindu-le prin acestea pămînteşti au aflat bunurile cele cereşti şi pe acestea le-au moştenit, iar pe cele pămînteşti, pămîntului le-au lăsat.
      Iată dar şi eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, rîvnind să urmez pe împăraţii şi domnii cei vechi, care au petrecut cele pămînteşti întru binefacere şi în pace şi de împărăţia cerurilor s-au învrednicit. Şi iarăşi şi-a amintit domnia mea cuvîntul proorocului David împăratul, zicînd: „Fericiţi cei cărora li s-au iertat fărădelegile şi cărora li s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul căruia domnul nu-i va socoti păcatul11. Şi iarăşi: „în ce chip doreşte cerbul după izvoarele apelor, tot astfel doreşte sufletul meu după tine, doamnei11. Astfel a rîvnit şi domnia mea după hramul şi lăcaşul prea-sfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, slăvitei ei blagoveştenii şi sfintei mănăstiri numite Codmeana şi preacinstitului părinte egumen chir Andone şi Mardarie şi tuturor sfinţilor, dumnezeieştilor călugări, care trăiesc în această sfîntă mănăstire, ca să-i fie bălţile, care-i sînt date şi dăruite de către domnii şi stăpînitorii de mai înainte de noi, anume Căblălul tot şi Comatul tot, cu toate gîrlele lor şi cu perperii şi cu tot venitul acelor bălţi.
      Iar din acele bălţi mai sus zise, să fie două părţi ale sfintei mănăstiri de la Cozia, iar a treia parte să fie a sfintei mănăstiri de la Codmeana, pentru că din vremea în care m-a miluit Dumnezeu cu Ţara Românească, iar domnia mea am găsit aceste sfinte mănăstiri cotropite de către domnii de mai înainte de noi şi acele bălţi mai sus zise luate de la ele. Iar domnia mea iarăşi pentru mai sus zisele hramuri şi pentru întărirea credinţei noastre creştineşti, am miluit domnia mea şi am dăruit acestor sfinte mănăstiri, ca să le fie de întărire şi de hrană fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc.
      Şi apoi, mă rog părintelui nastavnic, oricui s-ar întîmpla să fie egumen în acest sfînt loc şi proegumenului şi preoţilor şi stareţilor şi diaconilor, ca în tot timpul vieţii domniei mele, să mi se cînte în fiecare săptămînă, într-o zi seara, paraclisul cu colivă şi cu băutură, iar dimineaţa să mi se cînte sfînta şi dumnezeiasca liturghie cu colivă şi cu băutură. Iar după moartea domniei mele, să mi se cînte în fiecare an într-o zi seara „fără prihană", cu colivă şi cu băutură, iar dimineaţa sfînta liturghie în sobor cu colivă şi băutură şi să mi se facă masă ctitorească şi să se împartă săracilor să mănînce, după puterea sfintei mănăstiri, pentru sufletul meu; iar dacă nu veţi împlini şi nu veţi săvîrşi aceste rugăciuni ale mele, oricare dintre voi va da răspuns înaintea înfricoşatei şi neînduratei judecăţi, care va fi, amin.
132
www.dacoromanica.ro
      Mă rog apoi şi ţie, cinstitule şi milostivule domn, pe care-1 va alege Dumnezeu să fie domn în Ţara Românească, în locul smeritei noastre domnii, ca şi domnia ta să împlineşti aceste făgăduinţe ale noastre, iarăşi pentru sufletul şi pentru pomenirea domniei tale şi a părinţilor domniei tale, ca să nu se strice acest hrisov al nostru, ci în domnia cea dată ţie de Dumnezeu, iar să-l întăreşti.
      Iar apoi, dacă cineva va îndrăzni să le ia sau să întindă mîinile lui să strice şi să clintească acest hrisov al nostru sau din rodul domniei mele sau dintre rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, să dea răspuns înaintea domnului Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului şi sfîntul hram mai sus zis, să-i fie potrivnic înaintea dumnezeieştii judecăţi şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos: „Răstigneşte-1, răstigneşte-1" sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
      Martori: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Dragomir vistier şi Radul spătar şi Staico paharnic şi Drăghici comis şi Badea stolnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Mogoş logofăt.
      Şi eu, Tudoran mult păcătosul, am scris în minunatul loc care se numeşte cetatea Tîrgovişte, în luna iunie I-a zi, în anul 7037 <1529>.
      t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 328 (Cozia, XL/3).
          Orig. perg. (49 X 40,5), pecete atîmată, căzută.
          Cu o trad. din 1849; alte traduceri ibidem, mss. 215, f. 414—416; 357, f. 9—10;
          359, f. 5v—7.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 69-70.
                                    81
1529  (7037) iunie 10, Bucureşti.
            Moise voievod întăreşte lui Peia portar ocine la Epoteşti, in urma unei judecăţi.
     „Moisi voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului, marelui Vladislav voevod" către „boierul domniei mele jupan Peia portarul" „şi soţia lui, Neacşa, fata lor Calea şi fiii", dîndu-i moşie în „Epoteşti, partea lui Stan stolnicul banului". O pusese zălog „Stan stolnic" pentru 2500 de aspri „8 KgndH Xjprjt /toro^e-r"1 în zilele răposatului Basarab voevod", „pentru a se plăti de Preda banul": „epj Gt<ih ctoahhk imami» 8 rcahko carpt-umiTf; tmk>, xrfu» IIpCA^ A* w sapskh no Gt<ih ct»ahh'<8a, iimito pm k Gtah XdSHA HtKH AB'M/M IIpfAfK EdH“2
       1 „Ia jupan Harvat logofăt".
       2       „Căci Stan stolnicul a căzut în mare greşeală; astfel, a vrut Preda să-I piardă pe Stan stolnicul, deoarece Stan i-a prăpădit nişte dulame Iui Preda banul".
133
www.dacoromanica.ro
     „Boierii: Neagoe mare vornic, Theodor mare logofăt, Dragomir vistiiar, Radul spătar, Stanco1 paharnic, Drăghici comis, Badea Iaz stolnic, Radul „postelnicu“, Badea postelnic.
     Scrie Oprea.
         După N. Iorga, Studii şi documente V. p. 170—171.
         Rezumat după orig. slav, pecete căzută.
                                   82
1529 (7037) iunie 11, Tîrgovişte.
             Moise voievod întăreşte lui Radu şi lui Coadă clucer cu ceata lor ocine în Placico şi în Glodeni, în urma unei judecăţi.
       f AShaoctYio eowYio, Îw flflwycH BOEKOAa h rocnoAHHB KtcoH 3Eaiah Oyrrpo-baaxYhckoh, cHHh beahkapo h np-kACEparo Kaaahcaab boekoaa.                rocnoACTKA
aih chh noKfrt-kHHf rocnoACTBA aih EOA-fepoAl rocnoACTBA aih »8nAH8 PaAya h KgnAHHg KwaAii kaiomap8 h YHahki h AIhpma h Kupcthbh h ct hhx chhobh, eahu,h hai Bort npHngCTHT, iakojke a a hai ect 8 IIaamko bape koahko ce xTfT
HSEpaTH HHXH» A* *A H 8 rAOA^HHH TAKOPEpE KOAHKO CI p’*'1’ HSEpaTH HH^HIO AfA H Ha ©AHTElJJH, Bapi KOAHKO CI XTfT HH^HIO A*A H Ct [MAHHhS 30B0AIAP0 PaAHAa, noHEKi hai cgT CTapE h npaKE H AMjHHE wmhhhe.
       fl noTOAl, >K8naH PaAyA h )K8naH Koaat* KAioqapg h ct metaai ch hauX8 ctnpiHHE npiA rocnoACTEa aih ct iflairk akophhk h ct epathgiai iro paAÎ khuie SnHCAHE WMHHHE. TaKO POCnOACTEO AIH C8AHX HX ct KtCEAEH MECTHTHAIH EOAtpH rocnoACTEa a\h, no npAEAO h no sakoh8. H eha^X rocnoACTKO aih khhpa Kacapaea BOEEOAA H KHHPA PAAyA EOEEOAA, KAKO Cg SAKAEAH npH A^HH Eacapaea eoeeoaa ctc £f EOA-kpH h npH a^hh PaaVa eoeeoaa ctc ka EOAtpn. Tako, g teai, naKH aaA<>X POCnOACTEO AIH »gnAHg PAAyAg H JKgnAHS KoAAIv KAIOMAP8 Ct METAAI CH KA EOA'kpH H ACHECOU1E H npEA POCnOACTEO AIH TEpE SAKAl H AAACU1E Ct HHXHH A8H1E, KAKO HAI cgT >K8naH8 PaaVaS h KgnAHg KoaAt kaiomapS h metoai hai ctape h npAEi H a*AYhhe, WMHHHE. fl YQaH-k AKOPHHK Ct EPATHOAI CH WCTAU1E WT SAKOH WT npEA POCnOACTKA AIH.
       ©epo paaY, hai AAA®X h rocnoACTEO aih, bkojke Aa hai e8aet wMHHg h wxaE8 HHAI H CHHOEEAI HAI H BHgKOAl H npfcKHSMETOAl HAI. H Kt HHX nptAAAHKA Aa HtCT-H HH WT KOPO)KE HEnOTtKHOEEHO, nO pEM POCnOACTKA AIH.
      ©KEAfTEAYE:... 2 A,paroAiHp <bhctYep>2, Gtahko nixapHHK, Apaphm koaihc h EaA't
CTOAHHK H PAAyA H EAA"h KEAHU,H nOCTtAHHU,H. HcnpAKHHK, ElHTHAt3 CTOAHHK.
       H as, Gtoiah rpaAiATHK, e>ke HanHcax at hactoahh ppaa TptPoaYipE, Kt AVkcEU,a iohhYe aY AhH1l> E atT xSÂs.
       f Iw fllwycH KWEKWAa, aihacctYa eojkYa pocnoAHHk.
       1 în loc de: Staico.
       * Loc rupt.
       ? Lectură nesigură.
134
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Yladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele jupan Radul şi jupan Coadă clucer şi Manca şi Mircea şi Cîrstian şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie în Placico, oricît se va alege partea lor şi în Glodeni de asemenea cît se va alege partea lor şi la Oliteşti oricît se va <alege> partea lor şi cu muntele ce se cheamă Radilă, pentru că sînt ale lor vechi şi drepte şi dedine, ocine.
     Iar după aceea, jupan Radul şi jupan Coadă clucer şi cu ceata lor au avut pîră înaintea domniei mele cu Manea vornic şi cu fraţii lui pentru mai sus scrisele ocine. Astfel, domnia mea i-am judecat cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele, după dreptate şi după lege. Şi am văzut domnia mea cartea lui Basarab voievod şi cartea lui Radul voievod, cum au jurat în zilele lui Basarab voievod cu 12 boieri şi în zilele lui Radul voievod cu 24 boieri. Astfel, întru aceasta, iar am dat domnia mea jupanului Radul şi jupanului Coadă clucer cu ceata lor 24 boieri şi i-au adus şi înaintea domniei mele, de au jurat şi au dat cu sufletele lor că sînt ale jupanului Radul şi ale jupanului Coadă clucer şi ale cetei lor vechi şi drepte şi dedine, ocine. Iar Manea vornicul cu fraţii săi au rămas de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori:...1 Dragomir <vistier>1, Staico paharnic, Drăghici comis şi Badea stolnic şi Radul şi Badea mari postelnici. Ispravnic, Ventilă2 stolnic.
     Şi eu, Stoian gramaticul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, în luna iunie 11 zile, în anul 7037 <1529).
     f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CCCXCVII/12.
         Orig. perg. (34 x 40), şters şi rupt, pecete timbrată.
         Trad. la Arh. St. Buc., ms. 454, f. 236 v.
         EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 70-71.
                                    83
1529 (7037) iulie 4.
             Moise voievod întăreşte m-rii Argeş şi Drâgoleşlilor mori şi vaduri de moară pe Argeş.
       t /UHitOCTHK EOJKHfW, Iw dlwHCy KOHKOAJ H rOdlOAHHTk KlkCOH Sf/UitH &rr-pOKiUXYHCKWH. A<IK4T rOCIlOACTKO iWH cY( IlOKfjt'bHYf rOCnOACTKJ <UH CKtTO/H» MOHJC-THpg wt flprHui, HAttKt (ct )fp4/U8 ScnwYf nptCKtrkH, MkcrbH, nptEitaroCiDKfHYf *
      1 Loc rupt.
      * Lectură nesigură.
135
www.dacoromanica.ro
             K/UAfrHIţf H4UI0H EorOpOAHIţH, npHCHO AtKH Alăpta, KKOJKE Aa dig *CT KOA'HHItS IVT
             sropf g flprHUi, a AptiPotehiTh Aa H/H c8t boahhhi^S ivt cp-kA^ H EpOAS [h gpoaS]
IVT SAOAt l|10 fCT IVT KOACHHIţg.
             H nOTO/H, Aa KPJTHT KlAgPEpH /k,p*POTfipOM CO «npH 3dpaAÎ TaH IVMHHg 1|10 cg ehah KsnHrtH ^p-KroTdtiHH ivt IUspB, iioheke ce sTTkKMHiuf KaagrfpH C-h A,P*P0" tehiTh ivt npEA rocnoACT&o <uh, a<* AP'Wkht Ka;o ce cg gT*K<UHAH, rhlue iihc4hho. ă Kap< koh ivt HHjf he ke AP^aT K4<o ce c8 st^k/uhah ivt npEA rocnoACTRg
/HH, HAH KaaSrEpH, HAH Ap^POTEIIJHH, 3AO IflET I1JTHTH-
Hhako he ke ehth, no <pE>JM pociioactr4 a\h.
       HcnpJRHHK, 0EIVAWP KEAHKH AOPO^ET.
       IIhc <1'8>1a'fE a A<»hh, k A-fcT x3Ă3. f îlV flllVHCH KlVEKlVAa, MHAOCTÎA E02KÎA POCIIOAHHi.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Argeş, unde este hramul uspenia preasfintei, curatei, prea binecuvîn-tatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria, ca să-i fie moara de din sus de Argeş, iar Drăgoteştilor să le fie moara din mijloc şi vadul [şi vadul] care este din jos de moară.
     Iar apoi, să întoarcă călugării Drăgoteştilor 270 de aspri pentru acea ocină pe care au cumpărat-o Drăgoteştii de la Şerbu, pentru că s-au întocmit călugării cu Drăgoteştii dinaintea domniei mele, ca să ţină Drăgoteştii după cum s-au întocmit şi este scris mai sus. Şi oricare dintre ei nu va ţine cum s-au întocmit dinaintea domniei mele, fie călugării, fie Drăgoteştii, rău va păţi. Altfel nu va fi, după <spusa>1 domniei mele.
     Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Scris iulie 4 zile, în anul 7037 <1529). t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 329 (Ep. Argeş, XXXVIII/4).
          Orig., hîrtie (31 X 21,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 71 — 72. Facs. Ibidem., 434.
                                      84
<1529) iulie 16.
            Moise voievod întăreşte m-rii Tismana jumătate din vama de la Vîlcan, iar cealaltă jumătate să fie domnească.
      t /MhaoctTk eojkYw, Iiv eHivhch kohkoaa h rocnoAHHi. AaKaT rocnoACTKo <uh
CHE nOKE/VteHHf rOdlOACTKa /HH CB-feTO/Hg H BOWECTRHO/Hg A\0H4CTHpg 30B0/H4P0 THCM-fcHA, I3K02KE Aa HM ECT IVT B4M4 £AlkK4HEH I10A0KHH4, nOHEJKE IlOAAHAOBajf POC-noACTKO mh cs-kTaa aiohacthp- d APSca iioaobhh4 Aa ict ckaaa rocnoACTsa <mh.
       1 Loc rupt.
136
www.dacoromanica.ro
       Gfro pJAf A<* H-kcT hh EAHh 4A0&fK-h dKgcdT, hS r-kch a<>k<it KdAid npdsd, l|10 fCT AOCTOdHM KdMf. H Ad C»T KOAHHUH KdASPfpH A<l CH 83HAIdfT KdAld WT K^CH A»AT H HHTKO fi.i HAI Hf CAVfefT SdAPtKdT, (10Hf>Kf TOPdH 4A0BfKd 3A0 Kf ndTHT. fi HHO hf Kf EHT, no pf4 POCnOACTBd MH-
       HcnpdEHHK,_@fWAWp EfAHKH AOPO$fT.
       IIhc icaYi sr AhHH.
       t îw fllWHCH EWfEWAd, AIHAOCtYm eokYa POCnOAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, ca să-i fie din vama de la Vilcana jumătate, pentru că am miluit domnia mea sfînta mănăstire. Şi cealaltă jumătate să fie scală a domniei mele.
     De aceea, să nu fie nici un om scutit, ci toţi să dea vama dreaptă, cit este ce se cuvine vămii. Şi să fie volnici călugării să-şi ia vama de la toţi oamenii şi nimeni să nu îndrăznească a o opri, pentru că acel om rău va păţi. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Scris iulie 16 zile.
     t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 330 (Tismana, XCII/3).
          Orig., hîrtie (30 x 21), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIir, altă trad. ibidem ms. 329, f. 135v.
          Datat după domn şi marele logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 72. Facs. Ibidem, 435.
                                         85
1529 (7037) iulie 27, Tîrgovişte.
            Moise voievod întăreşte m-rii Govora ocină în Plopul, în urma unei judecăţi.
       ţ fllHAOCTYlO EOÎKTiO, îw dlWHCH BOHKOAd H POCnOAHHk BtCOH 3fAlAf JÎPPPO-EAdXYHCKOH, CHHk np-feAOEpZPO H BfAHKdPO EAdAfCAdBd BOHKOAd- A,dRdT rOCnOACTKO MH CK^TOAtg AlOHiCTHpS SOBfMdPO POKOpd, HA*>Kf fCT XP<IM 4HCTH0H H CAdKHOH fH SCIlfHHf np'bcK'bTHf EiUAH4Hitf HJUif EoropoAHitf H npHCHOA'taH dldpHf, hkoîki a4 hm kt W4HHS AA IlrtOnSrt, WT CdEphUIHf £pCOiHf, A° Edrtt K-hHHfASH H a® ©EpUUHf tţfH h A° (x EpikUiHf Hmt(hMi a* ffidTKd Ko8a8h h a° XoTdpSA KSkşaSh, HOHfJKf MAI fCT CTjpd H npdRd W4HHd H A^AHHd, ff|lf9Kf H nOK&lfHd WT nOKOHHHOPd EdCjpjR BOHKOA WT EdA’fe WT           H WT dHf\j.'fH fPO 3A xd ZCIipH H npHAOHCfHd CR'fcTOAVg AtOHdCTHpg.
       fi nOTOM HAAdUlf YfPSMfH AopO0fH H EpdTHi WT CKtTH A\OH.XTHp CUipfHHf CT* d^HXdHA PpiMdTHK npfA POCnOACTBd MH pdAl CHf KHUlf pf4fHHd W4HHd. ă POCnOACTKO AtH PAfAdX H c8AHX Clv 4fCTHTHMH lipdKHTfAHf POCnOACTBd AIH H H3HdHA©X rOCnOACTAO MH A^KPf KJKO CHJ W4HHJ fCT nOK&lfHd WT EdCdpdS KOHKOA* H IipHAoHtfHJ CE'fcTOAlS AlOHdCTHpS. H fljlf POCnOACTKO AUI AdA®X EOA’kpH KY, KdKO A<l HAI PAfAdX pdEOTS H pfA fi|ifîKf no A^BPf: H EOA'kpH, no hamhj: wt Hashhui, PdAV'' H Gtois, wt KpfiţH, KOMdH H Ea-EKSa H GTOHKd, WT R-hASPTvPH, EAdAV* H ApdPOMHp, WT Ap-UKTiHfl|JH,
                                                                                             137
www.dacoromanica.ro
AP'kttMSlţ H fipOMHH. TaKO, IVbHC EOAtpH IMEA4UJE H A©Kpf HiHAOUlt KdKO (CT T4H
(VMHxa noKSncua wt fiacapaca eohsoa<i h npnao^EHa csfeTO/US MonacTHpS. Gfro pjaT, ehiuc micaHH soatpH AMowf no hh^hS a$iu8 T4H wmhhS a<* *ct CBtTOA\8 MOHacTHpS, a iUHpHa AHias wcTd wt 3<!kohj wt npfA rocnoAcTBd a»h.
       Gero paAT h rocnoAcTao aih AMOX CBfcTOMS AtoHdCTHpg bko a<• hai ect eti
WMHHg H Kli WJfdBA H HH WT KOrOJKf HfflOTTiKHOKEHHO, (10 PE9H rOCnOAcTK4 MH.
       GfJKf h CBtA^TfaHf: JKgnaH ^,parHMH bheuih akophhk h «Snau Htrof eeahkh Abophhk kSimh h 0Eo,\wp eeahkh AorojjiET H AparoAtHp ehctTbp h PaaY’'' cnaTap H ^,parHM komhc h Gtahko ntxapHHK h EaA'b ctoahhk h PaAV1' nocTfAHHK. HcnpjRHHK, 0iWA®P KEA AOro4sfT.
       H as, Ctobh, nHc $ Tp-ktoehuje, kmhe K3 a«h, a-bT xSâs.
       t îw /HwycH kwhkuvUj ameaoctYa bojkYa rocnoAHH'h.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Yladislav voievod. Dă domnia mea sfintei mănăstiri numite Govora, unde este hramul cinstitei şi slăvitei uspenii a preasfintei stăpînei noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie ocină la Plopul, de la Obîrşia Ursoaiei pînă la Valea Cîinelui şi pînă la Obîrşia Fetiţei şi pînă la Obîrşia Noatenului, pînă la Matca Boului şi pînă la Hotarul Cucului, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină, încă şi cumpărată de răposatul Basarab voievod de la Badea din Făgeţel şi de la nepoţii lui, pentru 1000 aspri şi închinată sfintei mănăstiri.
      Iar apoi, egumenul Dorotei şi cu fraţii din sfînta mănăstire au avut pîră cu Mihail grămăticul înaintea domniei mele pentru această ocină mai sus zisă. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi bine am aflat domnia mea că acea ocină a fost cumpărată de Basarab voievod şi închinată sfintei mănăstiri. Şi a mai dat domnia mea 12 boieri ca să cerceteze lucrul şi rîndul încă şi mai bine.
      Şi boierii, anume: din Aluniş, Radul şi Stoia, din Creţi, Coman şi Vîlcu şi Stoica, din Călugări, Vladul şi Dragomir, din Drăjeneşti, Drăjenuţ şi alţii. Astfel, aceşti boieri au cercetat şi au găsit că este această ocină cumpărată de Basarab voievod şi dăruită sfintei mănăstiri. De aceea, mai sus scrişii boieri au dat pe sufletul lor ca acea ocină să fie a sfintei mănăstiri. Iar Mihail diiac a rămas de lege înaintea domniei mele.
      De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Dragomir vistier şi Radu spătar şi Drăghici comis şi Staico paharnic şi Badea stolnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Şi eu, Stoian, am scris în Tîrgovişte, iulie 27 zile, în anul 7037 <1529).
      f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 331 (Govora, IX/1).
          Orig., hîrtie (21 x 31), pecete aplicată, căzută.
          Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1842; alte traduceri ibidem, Mitropolia Ţ. Rom., CCCXIX/5; mss. 234, f. 192; 447, f. 188v-189 şi 463, f. 100v-101 (sub iulie 20).
          EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 211; D.I.R., B., 72 — 73. F a c s. D.I.R.,B., 436.
138
www.dacoromanica.ro
86
1529 (7037) iulie 28, Tîrgovişte.
             Moise voievod dăruieşte m-rii Ostrov un mertic anual de 2 000 aspri, bucate, vin şi 1000 bolovani de sare de la Ocnele Rimnicului.
       f fljHAOCTTw eojkVw, flJoHcH eohkoaa h rocnoAHHh kticow 3Ea\ah ^rrposAJ-XHCKOW, CHHh nptAOEpjrO H BEAHEITO EaIAHcaAKA E0EE0AE- IKeAAhTB BTiCnpHEXOAl KTv B-hCE HECTHOMS E0>kTEA\ U.P’EKBAM, nO npOpOKOAAg CaPbŞt „Hm>KE WEP430M JKEA4ET EAEH Ha HCTOHHHKH BOAHHE, CHU.E >KBA4ET H A^UJE AWi K TEEE, E0>KB“. H E14KH “BaAJKEH aihaSeh bec a^hb hacaajkaaet cTTa rocncAOKH11.
       Gero paA'f, tt^hih eo ce h as kti ktiCE/M cstmu h eo>kectkhha\ iţp’EK&i/H, HaHnaME kt» btiCemecthoais, CKtToaiS mectc AvoHacmpa pEKOA\aro GOctpob, haejke ect XpaA\ nptcstTtH, mjcrkH h nptEAarocAOKEHtH bapa^hi^e hauieh, Eoropc>A'<u,E h npHCHO AEBH illapHE H MECTHOH H CAABNPH EH POKAECTEO.
       Ge>KB BHA'tXOA» IVECtpHKUia EA<TOHECTHEHHX CE'feTOIlOMHBUiHX TCCnCA^X»
H nptAtAÎ HiiUHX h npoA\HCAHx rccncACTB» a\h (iphpehth h SteptiaVth h nc>A\HAOKaTH h NasHpaTH wt eahko ecaio avoijjhh no HauioH cHAt ivt BoroA')^1’0 haaa weaact, rkojke h AP8SH CTapH rocnoAApYE npE«AE rocnoAcrso aih ehkuie, raKO a<< ect wepok CKtTPMS AVOHacTHpS katapoahhe no xb acnpH, bkp a<< npHX^AHT cectpe wt catTH aiohacthp Ha e'eckp'ecehYe rocnoAHHE, a* 83HiWd»T wepok CKtToaiS a/iohacthpş. H IVT Cj$AcTBO EaTiHA KTiErtE aAH WEPOHE >KHTd 7 H EHAIEH WEpOHE p H WT BHHdpHH
rocnoACKP ivt Phehhk no c beape bhho KaTaroAHHE h ivt GOkhex ivt Phehhk no xT
KpSmEU,H coa KaTaroAHHE.
       TYra E'EC'kx npHAOJKHX rocnoAcrso aih a<i c8t bti noKptnAEN'fs CEtTOAtg a\o-HaCTHpg H HECTHtHUIHAl HHOKHHEAA Eli nHl|l8, A NAAIÎKB ETi E'klHOE BECnOMHHAHYE H POAHtEAEM HamHAA. H AIHA0CTHK4 np’kMHCTHE KAaAÎHHHE HAUIOH EorOpOAftlA A<l CnOAO-eht hh kti AECHaro CToaHVa, haeke e'ech xo^Bt hoaSmhth, a* hh kSa* noMOijiHHna H np-kcTJTEAHHna Tonaa h c-e eaiiie/HH moahtbaaih aMHH.
       HcnpaBNHK, ©EWAop beahkh aopoe|iet.
       H a3, KopECH, eîke funucax b*e HacTOAHHH rpaA Tp'EroBHUiE, AVkcEi^a ioaTe KH AHHH, IVT ilAiMA TEKglJlHX AtTd x3A3 ■
       t îw iHwHCH EiVEBivAa, mhaoctTa eojkTa rocnoAHHE.
       ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Am ridicat dorinţă către atotcinstitele biserici ale lui Dumnezeu, după cuvintul proorocului: „în ce chip doreşte cerbul după izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu către tine, doamne"! Şi iarăşi: „Fericit este cel care miluieşte în fiecare zi, acela se îndulceşte întru domnul".
       De aceea, mă străduiesc şi eu către atotsfintele şi dumnezeieştile biserici, mai cu seamă către atotcinstitul, sfîntul loc al mănăstirii numită Ostrov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei naşteri.
139
www.dacoromanica.ro
     Iată am văzut-o sărăcită de binecinstitorii, sfîntrăposaţi domni, moşii şi strămoşii noştri şi m-am gîndit domnia mea să înnoiesc şi să întăresc şi să miluiesc şi să păzesc pe cît ne este în putinţă după puterea noastră, a stăpînirii cea dată nouă de Dumnezeu, ca şi alţi bătrîni domni, care au fost mai înainte de domnia mea, ca să-i fie obroc sfintei mănăstiri în fiecare an cîte 2000 de aspri, ca să vină surorile de la sfînta mănăstire la învierea domnului să ia obrocul sfintei mănăstiri. Şi din judeţul Vîlcea, găleţi, însă obroace de grîu 200 şi de orz obroace 100 şi din vinăriciul domnesc de la Rîmnic cîte 200 de vedre de vin în fiecare an şi din Ocnele de la Rîmnic cîte 1000 bolovani de sare în fiecare an.
     Acestea toate le-am dăruit domnia mea, ca să fie de întărire sfintei mănăstiri şi preacinstitelor călugăriţe de hrană, iar nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire. Şi milostiva, preacurata stăpîna noastră, născătoare de Dumnezeu să ne învrednicească să şedem la dreapta, unde toţi vor să fie primiţi, să ne fie ajutătoarea şi ocrotitoarea noastră caldă şi cu rugăciunile voastre, amin.
     Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 28 zile, de la Adam, ani curgători 7037 <1529).
     f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc. S.I., m. 332 (Ep. Argeş, LXX bis/2).
         Orig., perg. (31,5x44), pecete atîmată, căzută.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B„ 73-74.
                                         87
1529 (7037) august 3.
             Moise voievod întăreşte lui Pîrvu cu fraţii săi ocină în Turceni, dăruită de Pîrvu ban, pentru credincioasă slujbă şi sînge vărsat.
       t fllHAOCTYlO EOHCTlO, Î’w fllwHCH EOHXOAd H rOCnOAHH-K EtCOH SIAIAl £rro-KiMjflTHCKOH, chh'k np^Aoaparo h EtAHKaro &AdAHCAdEd EOHBOAd.         t rocnoACTso
mh c'(f noKfAtHlf rocnoACTEd aih ca$p8 noKoHHOAiS IIptEgA sah, no hau IIptaSA h ci» EpdTViaM CH . . - H Ha» H Xi» H Ct HH)f CHHOKH, lAHIţHKI HAI EoPt A<*CT, BK05KI AJ HAI ICT WMHHS CIAHipt 4-fcnAfH ropHfe EtCd, CB EtCOM JfOTdpOAl, Bdpl IAHKA CI XTIT H3EPATH.
       H ndKH A<l HM ICT WT TgPMdHH nOAOEHHA WT HdA KtC XOTAPOAI, nOHIJKI ICT CTApl H npdBf WMHHl H A^AHHf, nOHOKI C$T EHAH Casat IIptEŞA EAHj TAKO HA CtMptT IPO, WH ICT nOMHAOBdA Ct THB WMHHI kHUIC ptltHHl CA83I IPO, IIptK8A H Cil EPATHQAI CH KHUlf plMIHHH, nOHIWI CŞT A0CTHPHi?AH WT Kt IIptEgA EAH Ct npdEOM H E'fcpKOM CASJKEOM H CtC KptEO npOAHTHIAt HA BtCfcKO MICTO. Tor AH (tâA'f HX ICT nOAlHAOEAA, HKO nO CtAiptTH irO A<l HM ICT HH WT KOPOJKI HfllOTtKHOKIHHO.
       Giro paaT AAA^X h rocnoACTKo aih, iako a<> hai Kt whhh8 h Kt wxaeş, hhm H CHHOKOAI H KHgKOM H npfcEH8«HTOM HM. II Kt HHX nptAAAHKA H^CT. H HH WT kopowi HinoTtKHOKiHHO, no <wphsmo rocnoAcTBA MH>.
140
www.dacoromanica.ro
      GlJKI CKIAfTMHI nOCTJKAtl.tt POCnOACTEO /HH: 2K8I14H /\,pjPH4 BHEU1H <AKOpHHK>
h jkSiuh fi-broi eiahkh akophhk h kSimh 0iwa«»P eiahkh AorocjsiT « kSfuh </\,pj-roMHp KHCTHiap H PjaVa cnjTJp h> Apaphh koa\hc h Gtjhko nixapHHK h E4A"k ctoa-HHK H PiAY^ EIAHKH IIOCTIAHHK. H HCIlpdKHHK, ©IWAOp EIAHKH ACTO^T.
      IlHC AVfcCflţ4 JBrSCT r A^HIl, B AtT x3A3. t fw dlwHCH eivikivaa, mhaoctTa gojkYa rocnoAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii răposatului Pîrvul ban, anume Pîrvul şi cu fraţii săi... şi Nan şi Dan şi cu fiii lor, ciţi Dumnezeu le va da, ca să le fie ocină seliştea Ceplea de Sus, toată, cu tot hotarul, oricît se va alege.
     Şi iar să le fie din Turceni jumătate de peste tot hotarul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine, deoarece au fost slugile lui Pîrvul ban-, astfel, la moartea lui, el a miluit cu acele ocine mai sus zise pe slugile lui, pe Pîrvul şi cu fraţii săi mai sus zişi, pentru că le-au căpătat de la Pîrvul ban cu dreaptă şi credincioasă slujbă şi cu sînge vărsat în tot locul. Pentru aceasta, i-a şi miluit, ca după moartea lui, să le fie de nimeni neatins.
     De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie. Şi de nimeni neclintit, după <porunca domniei mele>.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost <vornic> şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan <Dra-gomir vistier şi Radul spătar şi> Drăghici comis şi Staico paharnic şi Badea stolnic şi Radul mare postelnic. Şi ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Scris în luna august 3 zile, în anul 7037 <1529>.
     f Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCCVIII/47.
          Orig., perg. (28 x 43), rupt şi şters, pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 74-75.
                                         88
1529 (7037) septembrie 25, Graiova.
            Barbu ban al Craiovei întăreşte m-rii Bistriţa stupăria din Murgaş-şi cinci sălaşe de ţigani.
      t G3t JKSflJH EjPBSa EIAHKH E4H KpAAIBCKH: llHIlJfT CT(0 MOI» KHHrg CE-fcTOAlV M4H4CTHP8 PAdrOAIAUrO fiHCTPHIţg, HKOJKI A* M8 ICT ll4IA4pTf WT AlgprjU] KTkCaX, C-k ECHX I14IAH. H Ai MV ICT 4IAIAT AlţHIMHH, H4 HMi: P4A»MHp C*k A*MMH CH
H flpHqa c-k AUtJMH ch h A,jh48A c-k a>U<imh ch h T»44 ev AfiţAUx eH h Eack c-k
AUţ4MH CH, nOHIJKI ICT EHA MHAOEdAH H4UIIAIH pOA^TlAl H IIOKOHHOra flp-kESA K4H. T4K© H 43 MHA0K4X CEtT0M8 MOHdCTHp# CUC TIH3H KOM4TI IJKI C8T EHIUi I1HC4HH,.
                                                                                           141
www.dacoromanica.ro
GIKOftl A & KT CEtTOMS MOH4CTHPS H K’k W9HHS H RTi             HHOKOM (IHIJlS, i HAM,
SIMHO K’HCnOMHHAHYl. H Hf WT KOTOKI HMOTEKHHOKfHHO.
       d noTOM, no HduidX’ CiMpvrk, Kdpt Kord           HSEfpfT rocnoAB fiorii bhth
EAdCTfAfH H WEAAAATIA K*K cY< /HfCTO WT EpATlf HAUJIJf HAH WT CkpOAHHIţH HAUJI HAH no rptCIX’ HAIUIX’ WT HHO IlAf/MHHK TlpI C( XOIIIIT nOHOKHTH H SKPMHTH. Uh8 CI XOIjlfT nOKSCHTH ETiSH/HATH H npfcCTgllHTH HAUII^ SAIlOKtA H PA3KAAHTH CYl X’PHCOljSOA, Toro fiorii A* PA30PHT iro H A1 fi 8BHIT THY CKfcTH WTlţH f>Kf C8t Eli Hikhi h M ClnplT cil npfMfCTA HA CTpd IIIHH/H CSA^f HAfXff AHIţlMIpH HfCT H M H/HAT MACtYi© CK HlOAWM H CK Tp-KKAITH/H flpYB H Ai cf CSAHTIi CK HIMHCTHKHMH W UlSlO nptCTOAg npiACTdTtA».
             Gijki CKfAiTiAio nocTdBjvfciMS: %8nAHg Paaya komhc h kSiiahS lila nopTdp H JKSndHS Gtohka ctoahhk h jkSiiah8 Hhk8aa abophhk h >k8iiah IlpfAd ctoahhk h jkSiiah
OllAJfHSA H ngUJKdpgA np'hKAAAES H (rTTiHHCAdKg lip’hK'MAEg.
       HHC A3, fi'KAdgp rpdAAdTHKj MţCflţA CfflTf/HBpYt K( A^HK, KTi AtT x3A3.
      f De la jupan Barbul mare ban al Craiovei: scriu această carte a mea sfintei mănăstiri numită Bistriţa, ca să-i fie toată stupăria din Murgaş, cu toţi stupii.
      Şi să-i fie sălaşele de ţigani, anume: Radomir cu copiii săi şi Aricea cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi şi Ciucea cu copiii săi şi Basea cu copiii săi, pentru că i-au miluit părinţii noştri şi răposatul Pîrvul ban.
      Aşa şi eu am miluit sfînta mănăstire cu acele averi, ce sînt mai sus scrise, ca să fie sfintei mănăstiri şi de ocină şi de ohabă, călugărilor de hrană, iar nouă, veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins.
      Iar după aceea, după moartea noastră, ori pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie vlastelin şi stăpînitor în acest loc, dintre fraţii noştri sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam, să înnoiască şi să întărească. Iar de va încerca să ia şi să calce porunca noastră şi va strica acest hrisov pe acela Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă 318 sfinţi ce sînt la Nicheia şi să se pîrască cu preacurata la cumplita judecată, unde nu este făţărnicie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie de trei ori blestemat şi să se judece cu necredincioşii care stau la stînga scaunului <lui Dumnezeu).
      Iată martori punem: jupan Radul comis şi jupan Peia portar şi jupan Stoica stolnic şi jupan Nicula vornic şi jupan Preda stolnic şi jupan Spahiul şi Puşcarul pîrcălab şi Stănislav pîrcălab.
      Am scris eu, Bălaur gramatic, luna septembrie 25 zile, în anul 7037 <1529).
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 333 (Bistriţa, LXV/450).
           Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), pecete aplicată, căzută.
           Trad. ibidem, ms. 194, f. 384.
           Datat din 1529, nu era de la 1 ianuarie şi nu de la 1 septembrie, deoarece e menţionat Pirvu ban ca răposat. El moare la 14 aprilie 1529.         • •
           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 75. Facs. Ibidem, 437.
142
www.dacoromanica.ro
89
                                                                   1529 (7038) octombrie 81.
            Moise voievod întăreşte Mitropoliei din Tirgovişte satul Aninoasa, in urma unei judecăţi.
      t AIhaoctYio bmkY», Îw ÎHwhch bohkoaa h rocnoAHHh e-bcoh seame XrrpoBAA-XYhckoh, chht» np-kAOBparo h BEAHKaro EaaaYcaaba eoHKCAa. A^t rocncACTBo MH che noKfA'bHHf rocnoACTBa mh CEt’rkH H BEAHivkH iţphKBE rtJHTponoaYH wt TpTkroKHnif, raKOKt Aa Hat îct cea© Ahhhoaca BT»ca, c-k B-hcoM xc,'r<iPc,M> hoheîke hm ect CTapa h npasa whhha, eijjeke noKSntHa wt noKotHora EacapaBE boheoA'* wt Gtohka cHHh ÎBhakwe, 3a xa acnpH.
      fl noTOM, HA\aiuf cE-bTaa /HHTponoaYf c-kc Eaja^a h ct»c Eepha H ci»c Gtohka, cHHh AIhakwb, chnpEHi'E np-bA rocnoACT»^ a\h pjaT bhuje pehehha whhhi, ţepi np-kuiE EaaAVA h EEpna KaKo ect ehaa bhuie pehehhj whhha hhm CTapa h npasa whhha h A'bAHHa. fi GtOHKA, CHHh ÎHHaKWB, TdKO>KAE np-feUJE KAKO ECT BHAJ HEresa EHIUE pEHEHHA WHHHA. fl rocnoACTKO mh taeaax H cşahx ctv B'hC'kAm HhCTHTHMH npaKHTEAYE rocncAc’TE'i MH H HCTHHHO H3HJHAOX ^OCnOACTBC MH KAKO ECT BHW BHLUE pEHEHHA WHHHA nOKtJnEHA wt noKofHora Eacapjee bohboaa wt Gtohka, chhk EHhakwb, sa bhuje pehehho e^eho h npHAOKEna cE-kT-kH /HhtpoiioaYh, a Eaiava h Eephj h Gtohka wctauje <wt>* sjkohj wt npEA rocnoACTKa mh KdKo beke Aa he metexat hja bhuie pemehha whhhj hhkopaahce
                                                                                       Eli B’kKH-
                   Geto pjaY h pociioactbo mh A*A*X CE'kT'kH iHHTponoAYn, qkojke Aa HM ect
             Eli WHHH# H Eli WXaBS H HH WT KOPOJKE HEFIOTMKHOBEHHO, EIO pEM rOCnOACTBa MH.
             GE>KE H CBkAETEAYE nOCTABAkET rocnoACTBO MH: 2K$IMH XpiPHM BHEIUH ABOp-HHK H JKSlUH HkPOE BEAHKH ABC>PHHK H JKSflAH T^ACP BEAHKH AOPO^ET H KglMH AP‘)PilH
iioctEahhk h AparcMHp bhcthqp h Paava ceiatap h AparHM komhc h Gtahko nExap-hhk h Ehhthati ctoahhk h PaAVa hocteahhk. Hciipjbhhk, iHorouj aopo^et.
      DhC WXTOBpfH Aa ABHA, BTi AkT x3AH.
      t îw /Dwhch EwEEWAa, ameaoctYa eoîkTa rocnoAHHh-
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi marei biserici a Mitropoliei din Tirgovişte, ca să-i fie satul Aninoasa tot, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, cumpărată încă de răposatul Basarab voievod de la Stoica, fiul lui Milco, pentru 30 000 aspri.
     Iar după aceea, a avut sfînta Mitropolie pîră cu Vladul şi cu Bercea şi cu Stoica, fiul lui Milco, înaintea domniei mele pentru ocina mai sus-zisă, de s-au pîrît Vladul şi Bercea că mai sus-zisa ocină le-a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar Stoica, fiul lui Milco, de asemenea pîra că a fost a lui ocina mai sus-zisă. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi adevărat am aflat domnia mea că ocina mai sus-zisă a fost cumpărată de răposatul Basarab voievod de la Stoica, fiul lui Milco,
1 Loc rupt.
143
www.dacoromanica.ro
pentru preţul mai sus-spus şi dăruită sfintei Mitropolii, iar Vladul şi Bercea şi Stoica au rămas <de>1 lege dinaintea domniei mele, ca mai mult să nu se amestece niciodată, în veci, la ocina mai sus-zisă.
      De aceea şi domnia mea am dat sfintei Mitropolii, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins după spusa domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Dragan postelnic şi Dragomir vistier şi Radul spătar şi Drăghici comis şi Staico paharnic şi Yintilă stolnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Mogoş logofăt.
      Scris în octombrie 31 zile, în anul 7038 <1529>. t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 334 (Mitrop. Ţ. Rom.), XXXIV/2).
          Orig., hîrtie (31,5 X 22), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1862; alte traduceri ibidem, mss. 127, f. 270 şi 134, f. 11.
          Copie ibidem, ms. 706, f. 4.
          EDIŢII. Slav. Venelin, 144-145. Trad. D.I.R., B., 75-76.
                                          90
1529 (7038) noiembrie 24, Tîrgovişte.
             Moise voievod întăreşte lui Drăghici mare comis şi lui Udrişte postelnic vinâriciul domnesc din Mărgineni, Filipeşti, Călineşti şi Cricoveni.
       t dJHrtOCTVw EOOK'fKi, îw dlOHCH K0fK»A4 H rOCn»AHHI> K-hCOH 3MMH &rrp»KiUXY-hckoh, cHHh BfAHKaro KA4AYCA4K koikoaa. /V,4K4T rocnoACTKO mh cYi nosfA'kHHfM POcnoA-CTKA lUH nOMTiHH/M fipjKHTfrtH rOCnOACTEA AIH, KgrMHg /l,P<iPHU BlrtHKH KOAIHC H JKgnaH» â?APHI|JC nOCTMHHKS H CK HHX CHHOKH, fAHlţH HAI EoPh A<iCT, QKCOKf HM fCT BHHJpHM |}KI KT A^CTOaHHC rOCnOACTBA MH WT X0TJP dî’kPOHIfbHO/H H $HAHIlf(JJOM H KpHKO-KtHO/U H K’MHHflJJOM, BApf frtHKO CI XTIT H3SPATH EHHApHU POCnOAcK#> nOHIWI HAI
kt noKgnfH» npnKf ivt ILuaa boiboaa KaaSpipa H uit Paaya ko(e»a<i 3a Ak4 k«hh
AOKPH.
       Tako, pocnoAcTKO aih npH3ptx ctapi khhp( AP»3*" rocnoA^PH npt>KAf hac bhbuk. T-kMKi h POcnoACTKC> ahh chi^e c-kmhhhx h AM®X rocnoACTBO aih bhuji piuikhm npa-
BHTEAH rOCn»AcTBA MH. H POCnOACTBO MH AMOWIX 7 KOHh A^HPK.
       Gipo paaT hm am*X h PocnoACTBO mh, qkcoki aa hai ,ct whhh» h wx^kS,
HHM H CHHOBfAl HM H BHgKOAl H nptBHŞUITOM HAI. H HH uit KOPOÎKI HinOTTiKHOBfHO, no pfu rocn»AcTEA mh.
       GeiaitIahi: >K8naH Htroi BfAHKH ahophhk H >K8naH Tşa^P kiahkh aopo4sit H PaAVA BHCTHiap H IlgiOA cnaTAp h Gtahko nfXapxHK h Eihthati ctoahhk h PaaVa IIOCTfAHHKS. HcnpABHHK, fllorOUJ rtWrUI^SIT.
1 Loc rupt.
144
www.dacoromanica.ro
      H as Gtobh rpa/HUTHK, e>ke HanHcax 8 ppJA Tpu'OBHijif, MtcEiţa hocrpYe ka AkHk K atT »3aH.
      t îw AIwycH RwfRWAa, mhaoctYa eo>kYa rocnoAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstiţilor dregători ai domniei mele, jupanului Drăghici mare comis şi jupanului Udrişte postelnic şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie vinăriciul ce se cuvine domniei mele din hotarul Mărginenilor şi Filipeştilor şi Cricovenilor şi Călineştilor, oricît se va alege vinăriciul domnesc, pentru că le este cumpărat încă de la Vlad voievod Călugărul şi de la Radul voievod, pe doi cai buni.
     Astfel, domnia mea am văzut cărţile vechi ale altor domni care au fost mai înainte de noi. Astfel şi domnia mea aşa am făcut şi am dat domnia mea mai sus zişilor dregători ai domniei mele. Şi au dat domniei mele un cal bun.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Neagoe mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Radul vistier şi Puiul spătar şi Staico paharnic şi Ventilă stolnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Mogoş logofăt.
     Şi eu, Stoian grămătic, care am scris în cetatea Tîrgovişte, luna noiembrie 24 zile, în anul 7038 <1529).
     t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., A.N., LX/1.
          Orig., perg. (36 X 25), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 76—77. Facs. Ibidem, 438.
                                             91
1530   (7038) mai 22, Cîmpul Glupavilor.
              Moise voievod întăreşte lui Detco din Drăgoeşti jumătate din satul Topeşti, în urma unei judecăţi cu m-rea Tismana.
       t fllH/lOCTHIO EOÎKHEIO, Iw flloHCH ROEBOA4 H POCnOAHHTi E’fcCOH SEMAH £rrpp0-B/UJfHHCKOH, CHHTk nptAOGpaPO H REAHK4P0 RiUAYcA4B8 BOEBOAE. AaK,|T rccnoACTBO MH CHW nOBEA'kHHE rOCnOACTR4 MH CA$r$ rOCnOACTRa MH >K8n4H8 AtTKO WT Ap-*" POEtpH H C-KC CHHOEH CH EAHIţH A\$ Boriv fipHfltJCTHT, I2K07KE A4 M8 ECT 8 TonEipH koa Thcm4H4, aah iioaorhhS, ()ohe>ke mS ect CTapa H npaBa omhh4 h AfAHHa h noicSnEHa ei|ie npH AhHH fiaaAa ROEROAa KaagrEpa, 4H8 ect khw npHTECHEHa wt kaaSpepeh Thc-meheh EtpEatE npu ahh noKOHHaro Eacapasa ROEROAa. H noTOM HAtaxS A^TK0 wt Ap*" roEtjiH npEHHE C'r KaaSrEpHH Thcm^hem npEA rocnoACTBa mh, a rocnoACTRo mh tem paAY norAEAax h cSa^X cik iiomtehhaih, CTapa npasHTEAHE rocnoACTRa mh no npasAS h no CTapHE saKOHS h HSHaHA°X rocnoACTBa mh k4ko m8 ect A^tkok8 CTapa h 12
                                                                                                       145
12 — Docuroente-România — c. 377
www.dacoromanica.ro
npasa wihh4 h AtAHHd h noKSniHd ci^ioke npH a^hh Ea4A<J bojboa4 RaaSrtpa. fi Kaag-rfpHH THC/M-kHCH, ivhh ivcTauic wt 3aK0Ha wt npfA rocnoACTKa mh KaKO no k(k( HHMHCOKf /HfT'kjfS A<« Hf HMdT <BTi BtKH)1.
                   Gfro paA'f) A4W h rocnoACTso /hh kSimhs ^/feTKOBS c-h chhobh ch, laKowe
             Aa M# fCT B-h WMHHŞ H B*h WJfdK», Hf/Hg H CHHOBO/H fM8 H BH8KOM H/H H nptBHS-
m(to/H hm. H Bape kom8 cf chaSMHT npt>KAf chiwp-hT-h a B-h hhx np*KAaaHKa Aa n-kcT, h8 Aa kt    wct4buihm hm. HaH ichv> Hf    kc cf h<jht chhh,    hh <ahh cHHk, a
wHHHf h KOMaTt     [h ivMHHf] Aa     fcT A'uptpaM CH, Koro WT Hfro     Cf POAHT. H HH
wt «oro»! HfiiOT'KKHOBfHO, no pfM rocnoACTBd /HH.
       GfîKf h CBfA'bTfaHf nocTaB/vfefT rocnoACTBa mh: kSimh Gtohk4 E/VUt4T8/t efAHKH akcphhk h   jkSiuh PdAV'1   EHBUiH aoro^CT h KşnaH /Doroui     Bf/tHKH aoro^fT
<h kSimh PaAVa     KHCTHfpSa h>1  I18V8a cnaTap h OnpHui nfjfapuHK h PaASa komhc h
^APHihc cto/uihk h EaA'b nocTfaHHKSa. HcnpaBHHK,.. .2 Eapcg/t npikKaaas.
       H a3 HcnHcajf, T8a«P4h mtcftţS, e-b Iloaio TasnaBHWM, /H-bcftţa aiaH kb aehb, B*h atT xiăfi.
       t îw fflwHCH BWfBWAa, MHaocTlA eohcYm rocnoAHH-K.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Moisi voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vladislav voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui jupan Detco din Drăgoeşti şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în Topeştii de lîngă Tismana, însă jumătate, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărătură încă din zilele lui Ylad voievod Călugărul, însă i-a fost cotropită de călugării de la Tismana, încă în zilele răposatului Basarab voievod.
     Iar apoi, a avut Detco din Drăgoeşti pîră cu călugării de la Tismana înaintea domniei mele. Iar domnia mea întru aceasta am cercetat şi am judecat cu cinstiţii, bătrînii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după legea veche şi am aflat domnia mea că îi este lui Detco veche şi dreaptă ocină şi dedină şi cumpărătură, încă din zilele lui Vlad voievod Călugărul; iar călugării de la Tismana, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult să nu aibă nici un amestec, <în veci)1.
     De aceea şi domnia mea am dat lui jupan Detco cu fiii lui, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui. Şi oricui i se va întîmpla înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Cînd însă nu se vor afla fii, nici un fiu, iar ocinele şi averile [şi ocinele] să fie ale fiicelor sale, care se vor naşte din el. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Stoica Bălţatul mare vornic şi jupan Radul fost logofăt şi jupan Mogoş mare logofăt <şi jupan Radul vistier şi)1 Puiul spătar şi Opriş paharnic şi Radul comis şi Udrişte stolnic şi Badea postelnic. Ispravnic ...2 Barbul pîrcălab.
         1 Text ilizibil.
         a Loc alb.
146
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Tudoran scriitorul, în Cîmpul Glupavilor, în luna mai 22 zile, în anul 7038 <1530).
     t Io Moisi voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 335 (Tismana, II/6).
          Orig., perg. (27 x 40), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, A.N., MMDCCCLVI/7 şi mss. 329, f. 182v şi 335, f. 38-39.
          EDIŢII. Trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 95—96; D.I.R., B., 77 — 78.
                                   92
1530   (7038) iunie 15, Tîrgovişte.
             Vlad înecatul voievod întăreşte mănăstirilor Govora, Nucet şi Mu-şeteşti jumătate din vama de la Runcu.
       t /HhaoctTio sowTew, Eaaaa boiboaa h rocnoAHH'k b-kc[c]oh 3<a»aio ^rrpo[o]BAAX’HHCKO(, CHH-K nptAOBPAPO KAMSlţf BOHBOAt- A.AKAT POCnOACTBO A»H cî'e nOKfAtni'f rOCnOACTBA A»H CBfcTOAIS H E03«CTBH0AIS MOHlCTHp8 H WBHTfcAH pikoaih ToBOpj H MHCTHtHUlOMS WTIţS tPgAKHg ^.OPOTflO H B’kCIA» EPATYaAI CKC 3<HBgl|JHX’ BTw CBfcTHX' M-kcTO to, iakohh aa a»8 <ct iioaobhhS wt baa»a PShksawb Kgnno ck CK-kTAA
MOHACTHPA PAAPOAEAIAPO HgHIT H Ck CBtTA MOHACTHPA 30B0A»AP0 AIgUKT<l|JH, KAKO HAA TON n<OAO>1EHH8 WT BAA»g C$T TpH A<rt TpfTfA» AIOHACTHPAA», (AHA KAKO H APSrA, AA tCT SPHK CBtTHHA» A»OHACTHp<A», nOH<3« C8t EHAt nOAlHAOBAHf WT HHH rocnoAApYc npt3<A< hac ehbuiih.
       TAK03<A<P< H roenOACTBO AIH HJf nOMHAOBAJf H npHAOJKHJf CK-kTHM TfcAI TplA» AlOHACTHpfAI IAKO fi,i HA» ICT npHA£3«H0 TAIO BAAlS HHlOT'kKHOBfHHO CB’kTHA» A»OHAC-THptAI H HHOKOAI B'K nHipS, A HAA» BTi B’kMHOf K1vCI10A»HHAHÎJ-
       Gero paaY, kopa rocnoA"K Eor-k HSEfpfT no hac ehth rocnoAApt Eaauikoi 3fA»AI0, TAK03<<A<P< AA HCnA>1*KHHT H JJTBP'KAHT, IAK03« <CT nHCAHHO H PEMlHHO A AI|KAH3<f H< HCnATwHHT H 8TBprKA<HT>1 H nOHOBHT, A WH AA AACT WTB"kT HA CTpAUlH-k/H C8AHl|lV H \4 A\S fCT CTU10CTATHHIţA np'fcMHCTAA EoPOAIATH. fl HHO H"fcCT, no ptM rocnoACTBA a»h.
       Gf3<£ H CB-kAtTtAVl nOCTABA-kfAI rOOlOACTBO AIH: 3<gnAH APAPHM ehbuih k<a ABOpHHK H 3<8nAH <T|>1WAWP K£A AWrw#<T EHBUIH H 3<$nAH IlilpEAH BEA ABOpilHK H 3<8nAH Ea-K^AH B<A AWPW#<T H A,PA<rOA»>1Hp CnATAP H PaAVa BHCTHQP H ÂAHMIOA KOAIHC H GTAHKO CTOAHHK H GtZHKO K£A nOCT<£A>1HHK. HcnpAEHHK, EaIiSaH K<A
awpwi|kt.
       H A3, GtAH /k,84WK rpAAIATH<, (3<E HAnHCAJf B'K PpAA TpivPOKHIIIf, AVfcCEIţA KhY< <f ABHH, K AtT x3AH.
       f Kw EaJAI BW(BWAA) AIHAOCtTa E03<Ta POCnOAHHTw.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului Vlăduţ voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri şi lăcaşului numit Govora
1 Loc rupt.
147
www.dacoromanica.ro
şi preacinstitului părinte egumen Dorotei şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie jumătate din vama Runcului dimpreună cu sfînta mănăstire numită Nucet şi cu sfînta mănăstire numită Muşeteşti, ca peste acea jumătate din vamă să fie trei părţi la trei mănăstiri, una ca şi cealaltă, să fie uric sfintelor mănăstiri, pentru că au fost miluite de alţi domni care au fost înaintea noastră.
     De asemenea şi domnia mea le-am miluit şi am dăruit acestor trei sfinte mănăstiri, ca să le fie dăruită această vamă neatinsă sfintelor mănăstiri şi călugărilor de hrană, iar nouă de veşnică pomenire.
     De aceea, pe cine-1 va alege domnul Dumnezeu să fie după noi domn al Ţării Româneşti, <de asemenea să împlinească)1 şi să întărească, după cum este scris şi zis; iar dacă nu va împlini şi nu va întări şi nu va înnoi, iar acela să dea răspuns la înfricoşata judecată şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan <Te)1odor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlcsan mare logofăt şi Dra<gom>Mr spătar şi Radul vistier şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico mare postelnic. Ispravnic, Vîlcsan mare logofăt.
     Şi eu, Stan al lui Duţul gramatic, care am scris în cetatea Tîrgovişte, luna iunie 15 zile, în anul 7038 <1530).
     | Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 336 (Govora? XXV/4).
          Orig., hîrtie (21,5 x 29), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 447, f. 24—25.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 80. Fac s. Ibidem, 439.
                                         93
1530  (7038) iunie 23.
            Vlad înecatul voievod scuteşte mai multe sate ale m-rii Bistriţa de toate dajdiile şi slujbele, intărindu-i şi căşâritul din munţii Vîlcii.
       t AJhaocthio K<o>KT>1fw Iui Eaaa RofRWAa h rocnoAHHk ktkCoh SfiHAf Xrrpo-BAAXYHCKOf, CHHh KEAHK4TO H npfAOEparO EaAAJ BOEKUIAA- AaKaT rOCnOACTKO AltH cYw nOBfAfHYtt roCHOACTRA AtH CfAORfM CR-feTO/HS MOH4CTHP8 UIT fiHCTPHlţS, no HAM IUflV-UlgA H E'kB'fcHH H fllHAOCTC-fc H II'kP'hgA H flOTEAg CTk EA4TOAH H fioAACTpa H r^HA'h-
hhh h IL&ATgpnpYH H GtpoeiiiYh h Hea^ioa ct rivPAa h dîSumfASA h TncAvkHa H
rptAHipt, QKO A * C8T CAOEOAHf H MHPHl UIT BliCEX CASJKEtX H A^B^X fAHKO Cf UlEp-kTAfT E*k CAAAOAPI^KaBHOf SfAlAlO rOCnOACTRa A1H-
       Gfro paAY, hhxto A* hx he cairkfT E4htor4th, hh akophhiih, hh aam, hh
CASrf E4HOKH, HH KfAHltH RATaCH, HH AA4AH, HH HH HHXTO UIT CASrfX HAH UIT lip4KH“
<ti>aYi rocnoACTRa akh nocHAafaaHX no akhaocthhex»
1 Loc rupt.
148
www.dacoromanica.ro
       6l|ll H KAUlfpYta A-* HM ICT WT IlAlkHHHI RaAMIB. IIOHftKI llOMHAWR4]f Clfa RTkCiy KHUlf IlHCdHl A* C#T CKtTOA\8 MOHdCTHpS K*K WKptlIAlHYlO H EpdTYoAl R-R nHI|lg, 4 rocnoACTRO mh h pwaYtia» pociioactbj *»h rti <stM>1H»f E’kcnoAtHdHYi.
       <Gfro pd>xAY <hhtko A1»1 hi ookScht e4htob4th ai|ic ict baac pajeS, noma» TKO CI JfTlT nOKSCHTH <KdHTO>1KdTH, d TOP4H HAORIK ElAHKO SA» H WppYlO HM4T
BTkcnpViTi wT rocnc>ACTRO aui. HHdKO hi ki ehth, no pm PocnoACTEd aih. HcnpdRHHK, SAitCdN eiahkh aopo$it.
       IlHC IOhYq KT AbHH, R-K AfeT x3AH-t Iw KAdA RWtRWAd, mhaoctYa eokYa rocnoAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele satelor sfintei mănăstiri de la Bistriţa, anume: Şeoşul şi Bădenii şi Milostea şi Pîrîul şi Potelu cu balta şi Vodastra şi Gîndenii şi Vîltureştii şi Stroeştii şi Celeiul cu gîrla şi Muşcelul şi Tismeana şi Grădiştea, ca să fie slobode şi în pace de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara de sine stătătoare a domniei mele.
      De aceea, nimeni să nu îndrăznească a le tulbura: nici vornicii, nici banii, nici slugile banilor, nici marii vătaşi, nici cei mici, nici nimeni dintre slugile sau dintre dregătorii domniei mele, trimişi după milostenii.
      încă să le fie şi căşeria din munţii Vilcii. Pentru că am miluit toate acestea mai sus scrise să fie sfintei mănăstiri de întărire şi fraţilor de hrană, iar domniei mele si părintelui domniei mele de veşnică pomenire.
      <De aceea, nimeni să)1 nu îndrăznească a-i tulbura nici cît un fir de păr din cap, căci cine se va încumeta a-i tulbura, un om ca acela va primi mare rău şi urgie de la domenia mea. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic , Vîlsan mare logofăt.
      Scris în iunie 23 zile, în anul 7038 <1530).
      ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 337 (Bistriţa, LXIII/277).
          Orig., hîrtie (21,5 x 31,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1795; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 18v şi 713, f. 698—699.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 81—82; Leonăchescu, Stroeşti-Argeş, 25.
                                        94
<1630—1531) iunie 25.
           Vlad înecatul voievod porunceşte lui Frâţilă vătaf cu ceata lui să părăsească moşia Varonic a m-rii Tismana.
      f AIhaoctYio soatYio, Iw Baaa roiroa<> h pocnoAHHh. IIhuiit pocnoACTRO 'HH
TIEI, «hp-kllHAI K4T4UII H C*k MdTdiH CH H T4K03H EH POROpHM POCnOACTRO MH SdpdAY CAHJ WMHH4 CEtTOMS MOHdCTHpS I5KI PA4rOAIMYH THCAltHd, 110 HMI WHHHd fidpOMHHK,
       1 Loc rupt.
149
www.dacoromanica.ro
noHfiKf npÎHAf wtu,s irjjAMHiî 6$pem8 Ttpi ci noTSiKH wt sac h Kasa rocnoACTK» /Mh KaKo ra kjhtobath h fiphthchSth h e8aY ki CTapa h npasa wmhha h a^AHhS CK’kTO/Mjj /MOHacTHpg KHUJf ptMCHHO/M whhhS, h8 feT A-hraAH npCA PiAyM bohboa<L ktiA<» fCT aohichah HfKOH raasc, «ano ict eh a a TaH wmhha sauia. TaKo bh ict mhhha khhtS, ,ţa io AP^^fTf. fl wiht PaAV^ KofKOAa ict Hauiea KaKo HtCTe HataaH eh hh IAH8 /WTfX'S Ch tjh wmhh8, h$ ra tcTe nptivhCTHAH. H ct»tbopha ict PaAya boh-BOAa Hfross KiiHrS, \i ct RdPSHTi wt toh aucto cstToaiS moh:cthpş, epe robiţi H/«a cKaHA^ i* H A1 A<>k<iti khh^ irg/HiHg a<> » pa3ApaT.
       To<ra>1H pa ah, 8 Mac 1410 yokiti yapHTH khhtS rocnoACTsa <mh, a bh 8 to/H <HaC A^ CI KapgHTf WT>1 Ta» WMHH8 BHIIJI pmtHHO, EapOMHHKga, 1(10 CCT CBtTOaiU aioHJc<THpU THcarkHS epe a®kP® A<> SHaiTi»1, epe xokiti s/ia wprTio h cKaHAaai BlicnpHeTH <wt kt» rocnoACTBa mh- Hhjko1 ne mit bhth, no pm rocnoACTKa /hh.
       HcnpasHHK, Ea-bcjh aopo$it biahkh.
       <IIhc>1 a\tceu,a whYi ke a^hh.
       <t îw EaaAa>1 BweswAA aaHaocTHA eokha rocnoAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea ţie, Frăţilă vătaşe şi cu ceata ta şi aşa îţi vorbesc domnia mea pentru o ocină a sfintei mănăstiri, care se numeşte Tismana, anume ocina Yaromnic, pentru că a venit părintele egumenEfrem de s-a plîns de voi şi a spus domniei mele că îl bîntuiţi şi îl cotropiţi şi că mai sus zisa ocină este veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri, ci aţi minţit înaintea lui Radul voievod, cînd i-aţi dus nişte capete, că a fost acea ocină a voastră. Astfel v-a făcut carte, ca să o stăpîniţi. Şi iarăşi Radul voievod a aflat că n-aţi avut nici un amestec cu acea ocină, ci l-aţi înşelat. Şi a făcut Radul voievod cartea lui, ca să vă feriţi de acel loc al sfintei mănăstiri, căci veţi avea scandal; şi să daţi cartea egumenului să o rupă.
     De aceea, în ceasul în care veţi vedea cartea domniei mele, iar voi în acel <ceas să vă feriţi de)1 acea mai sus zisă ocină, Varomnicul, care este a sfintei mănăstiri <Tismana, căci bine să ştiţi)1 că rea urgie şi scandal veţi primi <de la domnia mea. Altfel)1 nu va fi, după spusa domniei mele.
     Şi ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
     <Scris>1 în luna iunie 25 zile.
     <| Io Vlad)1 voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad. MCCXXXIV/2.
         Orig., hîrtie (31 x 21), lipsă o parte, pecete aplicată, căzută.
         Traduceri la Arh. St. Buc., mss. 330, f. 154, şi 335, f. 43v—44.
         Datat după marele logofăt.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 99—100.
1 Loc rupt.
150
www.dacoromanica.ro
95
1530  (7038) iunie 25, Tîrgovişte.
            Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din Celeiul, dăruit de Barbu ban Craiovescu şi fraţii săi.
      t fllHAOCTH» ECUKIEIO, ifw Ram BOEBOAd H rOCflOAHHE BTiCOH 3EAEAE JfrpOBAd-
XYhckoe, chhk beAHKdro h npfAOBpdro Rama boeboa*- ArdKdT rocnoACTBO mh cYe no-
BEAEhYE rOCnOACTBd MH CEfeTOAtg AfdHdCTHpg 30K0Mdr© EHCTpHmJ, HAOKE (CT XPdM nptCBtTtH H nptEAdroCAOKEHtH EAdAYHHIţE HdliJEH EorOpOAÎIţE, I3K0 Ad HM ect »Ie-AtlOA nOAOBHH», EI0HE2KE HAI ECT CTdpd H npdBd WHHHd.
      d noTWM ei*je h wEpETOjf rccnoACTEO mh h kha^x khhte a*A$ rocnoACTBA
MH RAdAd KOEBWAd KdASrEpd, KdKO ECT EHA flOMHAOKdH no JKSfldH EdpB$A EdH f!pdAEBCKH H EpdTYHM Ere, d JKSfldH KdpB$A EdH H ETiCH BpdTYldM EM$, WHH npYAOJKHUJE H Ad‘ AOUJE CBtTOMg XPdA'8 4J® ECT KHIiiE nHCdK H CBtTOMS AWHdCTHpS Ad HAI ECT Eli B’kHHOE E-hCnOMHHdHfE- fl riOTOAf, CBtTdrO iWOHdCTHpŞ KSnHIUE H AM®WE EIOKOHHOAMJ EdCdpdEE BOEBIVAE xA4s dCnpE 3d cYe BHUIE pEHEHd WHHHd ^EAtlOA-
      Gep© pdA'f, AMOX H rocnoACTBO a\h CBtTOAHJ MOHiCTHpS h ErSMEHOAE h npoE-r$AtEH$M H AYiaKOHOM H BOCEAI BpdTYl3A\ EÎKE KHBglfJHX’ Eli CBfcTtM A\tCTk TWAE, 0KO Ad HM ECT Eli WHHH» H Eli IVXdEg H HE WT KCTCOKE HEEIOtJKKHOBEH©, no
pEH recneACTBd mh.
      GEîKE H CEEAtTEAl'E noCTdBAtEM rOCnOACTEO MH : JKSfldH OlEpBdH BEAHKH AKO-PHHK H W&ldH RiUKCdH BEAHKH A©r©$ET H /(pdrOMHp CndTdp H \dHMI«A KOAtHC H Gt.HKO CTOAHHK H &APHWE nEXdpHHK H PdAyA BHCTHtap H GTdHKO (IOCTEAHHK. H HC-npdBHHK, RAACdH BEAHKH A©r©$ET.
      H d3, GTdHHIOA XdpBdT, IIHOd^ Eli Hd CTOAHH rpdA TpiirOBHl|IE, AVkCElţd lOHYd KE AEHh, Eli AtT x3AH-
      t Iw Raja EWEEWAd, aehaoctYm eohom rocnoAHHK.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, unde este hramul preasfintei şi prea binecuvîntatei stăplnei noastre, născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie Celeiul jumătate, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină. Iar apoi, încă am şi aflat domnia mea şi am văzut cărţile bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul, cum a miluit pe jupan Barbul ban Craiovescu şi pe fraţii lui, iar jupan Barbul ban şi toţi fraţii lui, ei au dăruit şi au dat sfîntului hram ce este mai sus scris şi sfintei mănăstiri, ca să le fie de veşnică pomenire. Iar apoi, sfînta mănăstire a cumpărat şi a dat răposatului Basarab voievod 4 500 aspri pentru această mai sus zisă ocină, Celeiul.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri şi egumenilor şi proe-gumenilor şi diaconilor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Dragomir spătar şi Danciul comis şi Staico stolnic şi
                                                                                           151
www.dacoromanica.ro
Udrişte paharnic şi Radul vistier şi Staico postelnic. Şi ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
      Şi eu, Stanciul Harvat, am scris în cetatea de scaun Tirgovişte, în luna iunie 25 zile, în anul 7038 <1530).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 338 (Bistriţa, LII/2).
          Orig., hîrtie (22,5 x 32), pecete aplicată.
          Cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 77; 198, f. 4; 202, f. 408 şi 713, ff. 611 (fragm.), 814.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B. 82-83.
                                            96
1630 (7038) iulie 6, Tirgovişte.
              Vlad înecatul voievod dăruieşte mănăstirilor Snagov şi Tînganu ocina Gîrla Lungă.
        t Rt» XpHCTd Bord, ErtJPOB'fepHHH H ErtdPOMECTHKHH H XpHCTW/HOEHBHH H CdiHO-AP’ttKdBHHH Kw RrtdAd BOEBOAd, CHHK npkAPEpdPO H EErtHKdPO firtdAd KOfKOAf, EOÎKYEIO /HHrtOCTYEIO H E0>KTE/H A^POBdHHE/H WErtdAdHtlOMH H rOCnOACTB8(l|lHiHH BTiCOH 3E/H/IH ^rrppOKddXYHCKOH, ELpE>KE H 3dnrtdHHHCKHA\ CTpdHd/H, fl/H/ldUJg H ^dPdpdUlg H XtPtH’S-B/tdPOnpOH3EO/tH rOCnOACTEO MH CEOHM ErtdPH/H np0H3B0dEHHHE/H, CTk MHCTH/H H CE-kTiUi/U
cpTvAiţf^. noHEJKf BHA'bywM eko npfcîKA* HiC eheujhx lupii h rocnoAdX Bor» noc/vk-
A&WHH (IHCdHÎE HCnrt'EH'kEipHH nOSE/VkHYE POCnOAd HdUJEPO Iyc8cd XpHCTd <H 3HAdKUJH>1 H SKpdCHEUlf CE-kTHI IţpikKBH H /HOHdCTHpEJf AS111* CBOE pdAY, EoPg AOKpk gCTpOHEUJE.
        TtiWJKE T%1|JH EO CE H d3, HE TTi>IHIO CTk IţdpCTBO <HCnpdBHTH, HA H POCnOAd Bord>1 BTkCEA^OJHO BTk3dlOEHTH K'hKJjn'bjKE CK E/ldPH/HH A'&'H POCnOAHHkjKE E/tdPO StPOEHE BE/tHIO ECT H Ck BTiCE/H EO pglţE IipOCTHpdET. <6pE EO Cd/H pEMC CTkO1 CSOH/HH H HHCTHH/HH OgCTHH/HH QKOJKE: „HE XolH8 CTuHpVTH PptUJHHKg, HA OKO WEpdTHTH CE E/Hg ÎKHBg <EHTH, EpE HE npHHAOX>1 npH3BdTH (ipdBAEHYH, HA rptlUHHKH Hd nOKddHYE H HE npOCTO EO pEH PP'kUJHHX) H/R Hd nOKddHYE”; I3KOÎKE /HHOPH WEpd3H C8t nOKddHYE, QKOJKE H /HHOPO WEHT'kdH no /Hfcpfc A^EpHHJC A^H, A^EpdJKE A^AI /HHOPO WKpd3Hd CgT: /IIOEWB, </HH/10CTHH'k, nOCTK, BTiCApTkJKdHYE»1, KTk CH/H EO H 6$PEA\ GHpHQHHH P/ldPO/tET: CHJlHH/H E<k CKp"hE-fcX H Eli TK/HHHIţH nOCElfldE H HHH1|IHH/H CU10/H01|IHHK E*AH... 1 HJCHTHTE/l, EAOEHIţdM nOCkTHTE/t M TOEOia POCnOAB BoPK EIOCkTHTE BTk AKHE C^AHYH H A<> SASHHUII EAdPddrOE H Hd A*cHOE...1
       GEPO PJAY, H POCnOACTBO /HH dl|lf HE skJKAE . . -1 EC/H’R H PpSEOCTHE HCndlkHEH, nOpEBHOBdX H POCnOACTBO /HH npkîKA* PEMEHHM POCnOAdM H IţdpYE/H, <E5KE 3IAtHd/H>1 AOEpk SCTPOHBUJE H POOIOAS -Borş E/tdPO 8POAHBU1E. GHlţE H POCnOACTBO /HH KHA'kX CE-kTHI IţlkPKEH H MOHdCTHpEX WCTdEUJE BE3 nOCkTHTE/tYE... 1 UJHX CE. TdJKE oyEO C-luMOTpHX rOCnOACTEO /HH E/1HKO nO CH/Vk WT EOPOAdHHdPO Hd/H BAdCT’h H HHKO/Hg OV CHAOCTHIO HE CVTBOpHX, H* WT POCnOACTBO iHH— 1 POCnOACTBd /HH npHdOJKHX CE/Hg CBtTO/Hg H EOJKECTBHO/H» WEHT’k/tH MOHdCTHpg EJKE HdpHIţdEMH GHtPWE, HAEJKE ECT
1 Text ilizibil.
152
www.dacoromanica.ro
XpdAI MICtHOI R-RXIAIhYI npfcCR-kTfcH RAdAH<MH>Hf HdUlOH EoropOAHlţH H npHCHOAtRH ffidpYl H CKtTO/HjJ H EOHttCTRHOAtŞ WBHTtrt», AlOHdCTHpŞ 30E0AIHI TAHPdH HA*»* ICT XPJM
cp-fcTtHYt rocnoAd Eord h cnacd HJiuiro îycşcd XpHCTd, taKOKi Ad hai cat rpTutj, WT HAfîKf CI HJMHHdlT, A® T-RAIESpiipH, C-R B'RCWM X^^WAI, 3dHIKI IO
npHio>KHX pocnoACTgo aih tiaih CR-kTH/HH khuii pimihhh mohjcthpjx» Ad aih ict r-r
SKp-knAlHÎI H EpdTHlA* HJKf R-R Htld JKHRglJlHX, R*R nHIflŞ, <1 A^AWIA H POAYtIAIA\ rocnoACTRa aih h pocnoACTEd aih k-rmhoi R-RCnoAiHHdHYi, a®hai»i ctoht CR-k-rn* AftOHdCTHpdX- H Ad M( ŞlIHUItT R-R CR-feTOlO npOCKOMHAH» H R-R CK-kTHX nOATbHHHtX, Ad ci nOAVkHgCM C-R CRkTH/HH KTHTOpH R*R RTkCkX RPAdUltHHdX RTk HPTkKRH. ă FIO
np-kcTJRAfHYi rocnoACTKd aih, Ad haijai r-r poahho iahh a^h-r, rimips napjKAHc c-r
KOAHRWAI H npHAlRKWAI H HOlJIHOf EA’fcHTl, d 3d gTplHYl CR KOAHROM H npHAlECKWAI
epaTHiaAi no r-rcaas-
       Gipo pmY AdA®X rccnoACTRO aih h npHAOKHX rhuii Spimihhh.m cr^tha» Aionac-
THpdAI, I3KOJKI Ad HAI ICT WMHHŞ H R-R WXdE H HH WT KOPOJKI HlnOKOAtEHAlO, no wpH3Aio rocnoACTKd AIH-
       Giro paAY aioaio h PocnoACTso th, rocnoAHni h EpdTl, HdCAkAHHKWAl hiiuhai, Koro HSEiptT rocnoAR Eopr ehth rocnoAHHR no HdinfAig cAikptHOAiS rocnoACTRO, Ad imSmhti EorR h Ad nocntuiHT tI A^Xk cstm, ipoîki aih npHAOKHXWAi, pocnoACTRO th HdHnam npHAOKH H ştkp-rah h R'RcnoAiknH npopoKd rAdroAtijid: „pdCTOMH h a<ict O^ROPHAl“, npdSAd IPO npfcEHKdlT R-R EkKH RtKJJ AlOEO l|JO gEO TpfcEglT npoAAVKH CAOECCH, t>K| AWpa AltpHUIH, R’RSAPkpHT CA H POCnOACTRd TH.
       (llJIEKI H 3dKAHHdHYt nOCTdEA-klAI POCnOACTRO A\H, KdKO no C'RAIp'RTH POCnOACTEl AIH, KOPO H3EIPIT POCnOAK EOPR EHTH POCnOAdpK H WEAdAdTlA EddUJKOH 3|AIAH HAH WT Cp-RAfMIUPO nAOAd POCnOACTRd AIH HAH WT CRPOAHHKH POCnOACTRd AIH HAH, no PptCfX HdUIHX, WT HHO nAEAIIHHK, dlJllAH nOMITIT H nOHOBHT H StE’RPAHT CTiH XPh" CORgA POCnOACTRd AIH, TOPO POCnOAR EoPK Ad nOMITIT H C-RXPdHHT H 8TERPAHT r-r rocnoACTEi iro. ti d-iiEAHftt hi noniTiT H h( nouosHT h hi Ste^paht, hs pasopHT H nopSuiHT h nonipiT h nocpjAlHT, topo pocnoAR EorR Ad nopguiHT h nompiTH noc-pdAlHT E*R TOCnOACTR-k IPO H Ad HAIdT SMdCTYf C-R Î8AOIO H C-R Tp-RKAETHAI HpHEAI H C-R HHkAlH YoyAIH, E2KI R-R3-RnHUII Hd POCnOAd EoPd H CndCd HdUI.'PO ^CgCd XpHCTd, Kp-RR fPO Hd HHX H Hd H*A(X HX> tXf fCr H E8AfT E*R RkKH.
       GftKI H CEIAITIAHI nOCTdEA-klAI POCnOACTEO AIH: JKgndH /V,pdPH1 EHEUIH AKOPHHK H HîSndH OlWAWp EHEUIH AOPOijMT H H{$ndH XdAISl RHCTHiap H KftldH IUlpEdH RIAHKH AROPHHK H KgnJH Ed-RCdH RIAHKH AOPO^fT H ^pdPOAtHp CndTdp H PdAV4 RHCTHiap H %APHI|ll nlXdpHHK H AdHMIOA KOAIHC H GTdHKO CTOAHHK H GtJHK'O WT IllHHTII|lH ElAHKH nOCTlAHHK.
       H d3, H2KI R-R AldAtX AHIdlM<X IţdAdnH, OKI HdnHCdX R-R HdCTOAHH PpdAS Tp-RPORHIflI Altcil^d IOaY| S ARH E A-kT xSAH.
       t ]fw EAdA RWfKWAd, AIHAOCtYa EOHIYA POCnOAHHR.
      -j- în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, al Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bună-
1 Text ilizibil.
153
www.dacoromanica.ro
voinţă, cu inimă curată şi luminată, pentru că am văzut că împăraţii şi domnii, care au fost mai înaintea noastră, urmînd Scriptura dumnezeiască au împlinit porunca domnului nostru Iisus Hristos <şi zidind)1 şi împodobind sfintele biserici şi mănăstiri pentru sufletele lor, bine s-au întocmit către Dumnezeu.
     De aceea dar şi eu m-am străduit, nu numai această împărăţie ca <s-o cîrmuiesc, ci şi pe domnul Dumnezeu)1 din tot sufletul a-1 iubi, împreună şi cu fapte bune, căci mare este bunătatea lui Dumnezeu şi către toţi mîinele întinde. <Căci singur zice cu)1 sfînta şi curata gura sa, că: „Nu vreau moartea păcătosului, ci ca să se îndrepte şi să fie viu, <căci nu am venit)1 spre a chema pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă şi nu numai cuvinte zadarnice, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă"; căci sînt multe chipuri ale pocăinţei, precum sînt şi unele lăcaşuri, după măsura faptelor bune, căci faptele bune în multe chipuri sînt: dragostea <milostenia, postul şi înfrînarea)1. Către acestea dar şi Efrem Sirianul spune: „Pe cei aflaţi în necaz şi în temniţă să-i cercetezi şi şi celor săraci fii ajutor ... îndestulător şi văduvelor cercetător, ca şi ţie să-ţi dea cîntare domnul Dumnezeu în ziua judecăţii şi să te învredniceşti de bunătăţile şi la dreapta ...1.
     Pentru aceasta şi domnia mea încă aflîndu-mă în neştiinţă şi plin de netrebnicie am rîvnit şi domnia mea la cei de mai înainte, domni şi împăraţi, <care pe cele pămînteşti)1 bine cîrmuindu-le, au plăcut bine şi lui Dumnezeu. Astfel şi domnia mea am văzut sfintele biserici şi mănăstiri rămase fără sprijinitori ...1 Astfel dar şi le-am cercetat domnia mea, după cît putinţă ne este dată din stăpînirea dată nouă de Dumnezeu şi nimănui silă nefăcînd, ci de la domnia mea...1 domnia mea am dăruit acestui sfînt şi dumnezeiesc lăcaş, mănăstirii, care se cheamă Snagov, unde este hramul cinstitei vovidenii a prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi sfîntului şi dumnezeiescului lăcaş, mănăstirii ce se cheamă Tînganu, unde este hramul întîmpinării domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să le fie Gîrla Lungă, de unde se începe, pînă în Tim-bureşti, cu tot hotarul, pentru că am dăruit-o domnia mea acestor sfinte mai sus zise mănăstiri, ca să le fie de întărire şi fraţilor ce trăiesc într-însele de hrană, iar bunicilor şi părinţilor domniei mele şi domniei mele veşnică pomenire, pînă ce vor sta sfintele mănăstiri. Şi să mă scrie la sfînta proscomidie şi în sfintele pomelnice, să mă pomenească cu sfinţii ctitori la toate strigările în biserică. Iar după moartea domniei mele, să am pe an o zi, seara paraclis cu colivă şi băutură şi priveghere de noapte, iar la utrenie cu colivă şi băutură, fraţilor de pretutindeni.
     De aceea, am dat şi domnia mea şi am dăruit mai sus ziselor sfinte mănăstiri, ca să le fie lor ocină şi de ohabă şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     De aceea, rog pe domnia ta, doamne şi frate, urmaşul nostru, pe cine îl va alege domnul Dumnezeu să fie domn după smerita noastră domnie, să te înveţe Dumnezeu şi să te grăbească duhul sfînt, ca la cele ce noi am dăruit, domnia ta mai mult să adaugi şi să întăreşti şi aminteşte-ţi de proorocul care spune: „împarte şi dă săracilor", dreapta lui va rămîne în
      1 Text ilizibil.
154
www.dacoromanica.ro
veacul veacului; că de ce oare ar trebui să mai îndelungim vorbele, căci cu măsura cu care măsori, vei fi măsurat şi domnia ta.
     încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn şi stăpîn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va înnoi, nu va întări, ci-1 va strica şi-l va nimici şi-l va călca şi-l va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească, să-l calce şi să-l batjocorească în domnia lui, să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Hamza vistier şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Dragomir spătar şi Radul vistier şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico din Ştinteşti mare postelnic.
     Şi eu, cel între diecii, cei mici, Ţalapi, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 6 zile, în anul 7038 <1530). f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 339 (Snagov, III/l).
         Orig., perg. (47 x 36), pecete atîrnată, căzută.
         Cu o trad. din 1843; alte traduceri ibidem, mss. 353, ff. 14—15,16—17; 354 f-
         8v—9 şi 458, f. 13.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 83-85.
                                      97
1530  (7038) august 7.
            Barbu mare ban al Craiovei şi fratele său Drăghici postelnic întăresc m-rii Cozia satul Orlea cu bălţile.
     f Scriu eu, jupan Barbul marele ban al Craiovei, această carte a mia sfintei mănăstiri ce să chiiamă Cozia, unde să prăzdnuiaşte hramul pogorîrei sfîntului duh, ce se zice Rusaliile, ca să fie o ocină ce să chiamă Orlea cu tot hotarul cît are, din hotar pînă în hotar, pre unde sînt hotarăle cele bătrîne, pre apă şi pre uscat şi cu bălţile, cît ţine balta de la Orlea, care au fost date încă mai denainte de la răposaţii părinţii noştri şi de la unchi şi de la fraţii noştri, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus de ajutor, iar noao să ne fie de spesenie sufletelor şi trupurilor noastre.
     Dirept aceaia şi eu cu al mieu preaiubit frate, jupan Drăghici postelnic, dat-am această ocină sfintei mănăstiri, ca să fie moşie ohabnică ei şi tuturor posluşnicilor şi fraţilor întru Hristos păn în veci şi de către niminea bîntuială să n-aibă peste porînca noastră.
155-
www.dacoromanica.ro
     Că iată şi blestem am pus: deci pre carele va alege domnul Dumnezeu după moartea noastră a fi diregător în locul nostru, <a> u <di>ntr-altă parte, au din neamul nostru, <a>u din păcatele noastre, au din fraţii noştri, deca va cinsti şi va întări şi va direge şi va înnoi această scrisoare a noastră, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească pre el şi să aibă parte cu apostolii şi cu mucenicii şi cu dreptăţii; iar carele nu va cinsti şi nu va feri şi nu va înnoi şi nu va întări, ci va sparge şi va călca aciastă scrisoare a noastră, pre acela domnul Dumnezeu să-l ucigă pre el şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi cu ceialalţi iudei şi să fie blestemat de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia, amin.
     Deci iată şi mărturii: jupan Vişan dvornic şi jupan Nicula dvornic şi jupan Stoica din Dobreşti şi Cazan şi Sperlan de la Hamarade şi Neagoe Pilea şi Stanciul Perşa stolnic şi Dieniş şi Stănislav pîrcălab.
     Şi eu, Şerban diiac, care am scris, meseţa august 7 dni, dinceputul lumii cursul anilor, văleat 7038 <1530).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 340 (Cozla, XLVII/4).
          Traducere; alte traduceri ibidem, mss. 209, f. 107 şi 215, f. 261.
          EDIŢII. D.I.R., B., 85.
                                  98
1530  (7038) <august> 20, Tîrgovişte.
            Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Sado va ocinele Nedeia şi Zăvoiul, precum şi ţigani, danii ale lui Pirvu mare ban Craiovescu.
     Cu mila lui Dumnezeu, Io Vladul voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul bunului şi marelui Vlăduţi voevod. Dat-am domniia mea această poruncă a domnii mele sfintei mănăstiri ce se chiamă Sadova, unde iaste hramul sfîntului Nicolae, ca să-i fie moşie Nedeia şi Zăvalul cu toate ho-tarăle, pe unde au fost hotarăle cele bătrîne, pentru că îi iaste bătrîne şi drepte moşii de moştenire şi date de răposatul Pîrvul banul al Craiovei.
     Drept aceia şi domniia mea am dat şi am miluit, ca să fie sfîntului lăcaş de întărire şi domnii mele pomenire.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani, anume Nicola cu ţiganca lui şi cu copii lui, pentru că iar iaste dat de Pirvul banul al Craiovei.
     Drept aceia şi domniia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să fie de întărire şi fraţilor întru hrană, iar domnii mele întru pomenire. Şi de nimine să nu să clătească, după porunca domnii mele.
     Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Hamza vel ban şi jupan Tudor vel logofăt1 şi jupan Şerban vel vornic şi jupan Vîlsan vel logofăt şi Radul Vucovici 2 vel vistieriu şi Drăghici vel spătar şi Danciul comisu şi
      1 în loc de „fost mare logofăt". 4 Radul Furcovici.
156
www.dacoromanica.ro
Staico stolnicu şi Staico vel postelnic. Şi ispravnici, Şerban vel vornic şi Vîlsan vel logofăt.
     Şi am scrie eu, Dragomir logofăt, în Tîrgovişte, ghenar 20, leat 7038 <1530).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Sadova, nr. 295, f. 50.
          Traducere; alte traduceri ibidem, mss. 355, f. 68—69 şi 715, f. 1059 (sub ianuarie 20).
          Luna, după sfatul domnesc.
          EDIŢII. D I.R., B., 81 sub <iunie-august>.
                                   99
<1530 septembrie 1 —1531 august 31>.
           Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vîlcu din Rămeşti ocine şi livezi în Rămeşti şi Rîrzoteni.
     | Cu mila lui Dumnezeu, Io Yladul voevod a tot pămîntul Ţării Rumâ-neşti, feciorul marelui şi preabunului Vladul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Vîlcului de la Rămeşti şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da, precum le-am dat lor ocină în Rămeşti, în siliştea satului un loc de casă, precum l-au cumpărat Vîlcul de la Lupşă, drept 40 bani gata.
     Şi iară au mai cumpărat Vîlcul o falce de la Slav, dreptu un porcii. Şi iar au mai cumpărat Vîlcul o livade de la Dan, drept 40 de aspri.
     Şi iar au mai dat Vîlcului ocină în Bîrzoteni partea lui Stănilă toată, precum o au cumpărat-o Vîlcul de la Stănilă, drept 50 de aspri, din Lucavăţ pînă în deal.
     Şi iară au mai cumpărat Vîlcul 2 livezi de la Stan, drept 30 de aspri. Şi iar au mai cumpărat Vîlcul 2 livezi de la Drăgoiu, drept 30 de aspri. Şi iar au mai cumpărat Vîlcul de la Stan 2 livezi de la Oprea, drept 60 de aspri.
     Şi iar au mai cumpărat Vîlcul şi cu frate-său Stan partea lui Stănimir toată şi partea lui Drăgoiu toată şi partea Stanciului toată şi a frăţine-său toată şi partea lui Stănilă toată, să le ţie frăţeşte. Şi iar au mai cumpărat Vîlcul i Stan de la aceşti oameni ce scriu mai sus aceste părţi, drept 120 de aspri gata, carii sîntu din fîntănă pînă în ulmu.
     Şi iară au mai cumpărat Vîlcul şi Stan şi Vîlcul şi Neacşul un plai, anume Cocora, de la un Pătru de la Genuneni, drept 60 de aspri. Şi iar altu plai, u vă cist1 de a lor bunăvoe, de la Stoia şi de la fraţii lui, Standul şi Neacşul.
     Şi iar au mai cumpărat Vîlcul o livade de la Dragomir din Rămeşti, drept 50 de aspri. Şi iar au mai dat şi domniei mele un cal.
       1 Intru cinste.
157
www.dacoromanica.ro
     Pentru aceia, am dat şi domnia mea Vîlcului şi feciorilor lui, ca să le fie lor moşii ohabnice în veci.
     Leat 7049 1 <1541>.
     <Adăugat ulterior:) Datu-s-au de pe cumpărătoarea din Bîrzoteni 32, bani 24.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 345 (Hurezi, VIII/1).
           Traducere.
           Datat după domn şi văleatul probabil.
           EDIŢII. D.I.R., B., 79—80. sub <1530 iunie—1532 septembrie).
                                           100
<1530 octombrie —1531 iulie) Bucureşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Cotmeana vinâriciul de la Ocna şi din găleţile domneşti de la 200 de case dintr-un judeţ.
       t E’hCfCK'kTOAUtî, EOÎKECTKHOMS nOCAt A#El(IH IIhC^HÎE pEKIUOM#: „fllHAOCTH yoipS, a uf JKpvrst“. H imkh, bko: „fllHAOCTKH'kAHH <wifkijidiOT ci rp-tCH“. H nJKH: „Eita-JKEHk MHAOCTHRH >, GKO THH nOMHAOKdHH B8A*T“, BKOJKf npopOMECKd A8)fWMHdCHl(l£HJ 8ct( rAdroAET: „Ejwukch a»sjk auhaSh h <K-hc A^x'h HdCAdîKAdiOT c£ rocnoAOKH". 6ia 8eo wt BOKECTBEuaro Han>HcahYf $K£AtKUJ£, naKH CAHUiaywM npopoTKCKa a8-£iva\ catTHM rAdroAEipH, bko: „Gahujhte Sro iţapHE <h pa3$AfkHTf, HdKkiKHtTE c8A-0 KOHiyEAt 3EMAH, K"BH8UIHTI> AP^^ClflCH rOCnOAd AAHOJKECTBa nptAlw B3HKW Hd-poA'b B3H:, bko Aa«d bhct wt rocnoAd AP’^iUaa KdM h chaj <wt BHUiH'kro>. Pa-38/HtKUIf SbO BKO KTkCd Bl pSKdjf EOÎKYH CyT, EAHKO Jf01!10 8KO <KOM>$JKAO wt Hac noAARJET. Ha; oyso BAdJKEH h tpmba<okeh hh« Boro<Aauo£ BoraTCTBO A^apt PdCTdMdET H A'b'U(V> R"h TdHHt EOr8K'hp8*K EHkH EAiS TJ>AdHTTk, bko 8bo 8cah-ujht BaarHH 8eo <h CAdAnVH wh raac pdAoajHYa: „Eaar'fH paEi h K'kpHiH, kehhah> B'h paa,ocT rocnoAa csocro". Ghb caHUUbujc noA®ad£T?KC h U’iU K’BHH/HaTH wt 3AfUi-HHjf bko amao Ep'bMEHHa h np'kTjfOAHd c8t, bkojke h rAdroAET bko: „E-hc-kKa caa-sa srMA'KHj a® <Kpt/HFHa ect>“; noA®Bd£TjK£ h HdAi nopERHoaaTH hjki np-kJKAt <hH/H BaaroHKCTHKYHAi h CKtTonoMfKiuwm rocHOAaAt, hjke 3£>A\Hd A®spt sctpohkuie <h cTa A®Kpt> np-knpoKOAHBUJH H chmh 3£A\HHAiH HEREcua npH<WBptTOUJ£ BAarai h chx HJCAtAOKaUlt, a 3£A\Hdd 3EMHÎH/H WCTdKHlU£>.
       <Gt SBO H d3k, B'h XpHCTa Eord>, BA TOB-kpHHH H EAdrOMECTHEH H XpHCTOA»-BHsH h ca<A\c>AP'k>Ka3HH, Iw RAaAyA ROEKOAa, chhti B£AHKddro> H np-kAosparo Eaa-Aa EOHBOAa, <HJK£ no MHAOCTH BOWYWM H KiUJEAtH AiOAHTEd/HH, WRpETdEMHAt roc-noAHHk EiiCfH 3 f Ai ah &rrpwsAaxYHCKOH, h wt fiaararo Eora npHUJEAUJg AiH k-e Sa\e U JKEAdHYE ETOKAfAtyOAi K"h BTiCEOkCTHifAi E0JKYHA\ HPTvKKdAi, no npopOMTiCKOAtS CAOK8: „Ha\JK£ WBpa30Ai JKEAdfT EAEHHd HCTOHHHKH KOAKHH, CHiyE JKfAdfT <ASUia A\Od K TfEf, Eojke“. ... h cnaca Ha>uuro IycŞca XpHCTa a^ wbhokhaio h mha8ea\o eahko h <caat ect A\cipno> ... rAaroAEA\aro KoAAitHi2, ha^ke ect XP<>^ nptcKtTH ... a<> hm ect kmc
      1 Văleatul probabil 7039.
      2 Cuvînt şters şi scris deasupra: „Ko3ln“
158
www.dacoromanica.ro
KHIUpHM FAHXO FCT WT H4A ©KH4 . . . npHAOJKH rOCFFOACTEO AW H gKP'fenH CstTO/H# H EOftFCTAHCO/HJ . . . M0H4CTHP» . . •> rOCFlOACTBA A\H, K1KO Ai H/H FCT HFFIOTAKHOKFHO kt» .. . rocnoACTKa a\h wt ki»eaosf rocnoACTKa mh wt k8kf c, 4ah wt c$a ...
npH JKHBOT» r»CnOACTB4 A*H A<* tCT CE-feTOAt# MOH4CTH<p8> . . . ET» WHHHg H ET» W^AEt? H HH WT KOTOJKf HFnOT£»KHO<EFHHO, no WpH3/H$ rocnoACTB© AWF>.
       <6i4iEL|iE h 3jkahh4h7f nocT4BAtlA\ rocnoACTso aih, K4KO no cii/Mp'kTH rocnoA-CTE4 /HH, K0r«> HSEFpFT rOCnOA’k Bori» EHTH rOCnOAHH» BaAUJKOH 3f/HAf <HAH WT cpivAHMHaro nA©A<i rocnoACTaa a\h, hah wt ci»poahhkh haujh hah no rp'fecFjf rauiHjf, WT HHOnA(A\(HHK>, 4’4JF nOMFTFT H CT»)(P4HHT H nOHOBHT H 8TEpT»AH<T CT»H JfpHCO-k8a rocnoACTEa auf, Toro rocnoAi» Eon» aa noMfTtT H ct»)(P4hht h 8tbpt»aht kt» rocnoACTst fro. fi al(ifah> hf noMCTCT h hf ci»xpaHHT h hf noHOEHT h hf <8tbpt»-AHT, h8 pasopHT h nopSuiHT H nonFpFT h nocpaAHFT, Toro rocnoAi» Eori» a<i nop8-UIHT H nonFpFT H nOCpJMHT> H HF 8TEpT»AHT El» rocnoACTs-fe Fro H Aa A\8 FCT CTi-nocTaTHHL^a nptHHCTa <Eor©AUTFpi» Ha cTpauiHfcA* h hf&whth»/H cSahujf, haokf ah-IţFAVkpHF H’bCT H Aa HAUT SMFCTTF C1»C I$A^A\ H C1»C TpT»> KAFTO/H flpHia H CI» HHttAtH ioach <h>kf Ei»3i»nHuiF Ha rocnoAa Sora h cnaca HauiFro îycSca Xphcta h pfkouif: KpT»B Fro Ha HHJf H H4 MFAajf H)f>-
       Gfjkf cefaftfahf nocT4EAt<F/H rocnoACTEO /Hh:> ... AsopHHK h JKgnaa Bat»-CJH EFAHKH AOrOijsFT . . . H Gt4HK© IIIhhTFCKSĂ EFA <nOCTFAHHK> . . . Il8K8pFl|IH, AVk-cFiţa .. .
       <f îw Eaaa\pa ewf>ewa4, a\haoctTa eojkVm rocnoAHHi».
      t Urmînd atotsfinta, dumnezeiasca Scriptură, care zice: „Milă vreau, iar nu jertfă". Şi iarăşi, că: „Prin milostenii <se curăţă păcatele". Şi iarăşi: „Fericiţi cei milostivi), că aceia vor fi miluiţi", după cum grăieşte gura proorocului, inspirată de duhul sfînt: „Fericit bărbatul care milueşte, <căci în fiecare zi se va îndulci de domnul". Acestea dar, din dumnezeiasca) Scriptură aflînd, iarăşi auzind pe proorocul care grăieşte prin dugul sfînt, că: „Auziţi dar împăraţi <şi înţelegeţi, pătrundeţi-vă judeţi ai marginilor pămîntului, pricepeţi) stăpînitori şi domni ai mulţimilor, limbă peste limbile popoarelor, că de la Dumnezeu vi s-a dat stăpînirea şi puterea <de la cel de sus). Inţele-gînd deci că toate sînt în mîinile lui Dumnezeu şi dă cît vrea fiecăruia dintre noi. Ci fericit şi de trei ori fericit cel ce <cheltuieşte şi împarte bogăţia dăruită de > Dumnezeu şi talentul încredinţat lui în taină, ca să asculte acel bun <şi dulce glas de bucurie: „Bunule şi credinciosule rob, intră) în bucuria domnului tău".
      Acestea auzind, se cuvine şi nouă să pătrundem cele de aci căci sînt de scurtă vreme şi trecătoare, precum şi spune că: „Orice slavă pămîntească <este vremelnică" >; ni se cuvine dar şi nouă să rîvnim către <binecinstitorii şi sfîntrăposaţii domni dinaintea noastră, care) cele pămînteşti bine întocmin-du-le <şi acestea bine) petrecîndu-le şi prin acestea pămînteşti au dobîndit bunurile cereşti <şi acestea le-au moştenit, iar cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat).
      <Iată dar şi eu, în Hristos Dumnezeu), binecredinciosul şi binecinsti-torul şi de Hristos iubitorul şi <singur stăpînitorul, Io Yladul voievod, fiul marelui) şi preabunului Ylad voievod <care după mila lui Dumnezeu şi după
                                                                                            159
www.dacoromanica.ro
rugăciunile voastre ne aflăm domn a toată ţara Ungrovlahiei şi de la prea-bunul Dumnezeu mi-a venit în minte şi am ridicat dorinţa către atotcinsti-tele dumnezeieşti biserici, după cuvîntul proorocului: „în ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, astfel doreşte <sufletul meu către tine, doamne"... şi mîntuitorului) nostru Iisus Hristos să înnoim şi să miluim cu cît ne <este cu putinţă...) numită Codmeana 1, unde este hramul preasfintei... ca să-fie tot vinăriciul cît este de la Ocna ... am dăruit domnia mea şi am întărit sfintei şi dumnezeieştii (mănăstiri...) a domniei mele ca să-i fie neatins, în... a domniei mele din găleţile domniei mele de la 200 de case, însă din judeţul... în viaţa domniei mele, să fie sfintei mănăstiri... de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, (după porunca domniei mele).
     (încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele pe cine) va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, (sau din rodul de inimă al domniei mele sau din rudele noastre sau, după păcatele noastre, din alt neam), dacă va cinsti şi va păzi şi va înnoi şi va întări (acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă) nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va înnoi şi nu va (întări, ci va călca şi va strica şi va nimici şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l batjocorească) şi să nu-1 întărească în domnia lui şi să-i fie potrivnică preacurată (maică a lui Dumnezeu la straşnica şi neîndurata judecată, unde nu este făţărnicie şi să aibă parte ca Iuda şi cu) de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, (care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor).
     Iată martori punem (domnia mea) ... vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt ... şi Staico Şintescul mare (postelnic)...
     Bucureşti, luna ...
     (t Io Vladul voie)vod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 346 (Cozia, XLVII/2).
          Orig. perg., lipsă 2/3 din document.
          Cu o copie şi trad. din 1914.
          Datat după domn, sfat şi locul de emitere.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 78—79 sub <1530 iunie—1532 septembrie>.
                                        101
1630 (7039) octombrie 4, Bucureşti.
            Vlad înecatul voievod, dă lui Firtat pircălab, pentru credincioasă slujbă, ocină în Brătăşani, partea fiilor lui Buşagă, care au pierdut-o cu hiclenie.
      f fllHAOCTHIO EOWftlO, îw £itdA          H rOCOOAHHIi K'kCOH 3CAIAH &rrpoBAd-
XVhckoj, chhb KtAHKdro h npfcAOKparo £aja4 koikoa** A4k4T rocnoACTKo aih cfc no-KtAtHYc rocnoACTKd aih aoA'kpHHS ronoACTKd aih kBimh $pvrdT8 np’hKjAds cac
CHHOKH CH, CAHItH HAI EorB fipHflSCTHT) BKW A4 Al8 (CT WNHHg g Bp’KlVfcUldHH A‘*
     1 Cuvint şters şi scris deasupra: Cozia.
160
www.dacoromanica.ro
CHHOBH BSUJdrfKS CBi, Bdpf KOAHKO Cf XTfT HSEpdTH             A*rt H WMHHg H A°~
EHTOK H CKgAHlJJf H KgKf H BliCJ KOAtdTH 410 Cf SOEfT HAH JKHBH HAH AipikTBHj ipi CHHOBH EgllMrA, IVHH CH SdrSEHUJf IVMHHg H K0M4TH CkC SAi XHTAtHCTiO WT POC-flOACTSO MH, A EOrttpHHS rOCnOACTKd MH f>Kf (CT KHIUC IlHCdHO, JKSridH «fpVMT np*h-KdAdE, AOCTH>K( CkC npdBOM H BfpHOAt CAgftSg WT KTa POCnOACTBO /HH.
       Gfro pjaY h rocnoACTKo mh hm aMoJC» QKOHtf A<* ai8 jct ivmhhS h kt*
HAI H CHHOBOM HAI H BHgKOAt H nptKHSMITOM HAI H HH WT KOPOftf HfllOT/KKHHOBfHO,
no pm rocnoACTBd mh-
       Gijki CBtAtTiAHC jKgndH ^pdrHM akophhk H wSnaH T»a«P AOroţfT H MglMK IIIipEdH BfAHKH A*OPHHK H 7K8I14H luVkCdH BfAHKH AlVPlV^fT H P4At*A BfAHKH BHCTHHP h Apar hm Gtohkahos biahkh ciut ap h &APHi|Jf biahkh ntxapHHK h 6tahko Hp-kBdHOB
BfAHKH CTOAHHK H ^AHMIOAS EoPAAHOB BfAHKH KOMHC H &T4HKO BfAHKH nOCTfAHHK.
HenpasHHK Tiopa Aivrw$fT8.
       dă, EaaaVa rpaMjTHKj nHc 8 E8k8piljjh, M-fccftta ivxtombpT1 Â A^hh, k
AtT x3A0.
       t Iw Eaaaa BivfBivAa, mhaoctYa ecokIa rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele jupanului Firtat plrcălab cu fiii săi, clţi Dumnezeu li va lăsa, ca să-i fie ocină in Brătăşani toată partea fiilor lui Buşagă, oricît se va alege partea lor şi ocină şi dobitoace şi scule şi case şi toate averile ce se cheamă ori vii, ori moarte, căci fiii lui Buşagă, ei şi-au pierdut ocina şi averile cu rea hiclenie faţă de domnia mea, iar boierul domniei mele, care este mai sus scris, jupan Firtat plrcălab, a dobindit cu dreaptă şi credincioasă slujbă către domnia mea.
     De aceea şi domnia mea i-am dat, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată martori: jupan Drăghici vornic şi jupan Tudor logofăt şi jupan Şer-ban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Radu mare vistier şi Drăghici al lui Stoican mare spătar şi Udrişte mare paharnic şi Staico al lui Pîrvan mare stolnic şi Danciul al lui Bogdan mare comis şi Staico mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Eu, Vladul gramatic, am scris în Bucureşti, luna octombrie 4 zile, în anul 7039 <1530).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
            Arh. St. Buc., S.I., nr. 341 (Ep. Rîmnic, LX — ter./l).
            Orig., hlrtie (32 X 22), pecete timbrată.
            Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 2083, f. 53. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 85-86. 13
13 — Documente-Rominia — c. 377                                                               1 61
www.dacoromanica.ro
102
1530   (7039) octombrie 25, Bucureşti.
              Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Sf. Ecaterina de la muntele
              Sinai un obroc anual de 15 000 aspri, iar călugărilor care dor veni să-l ia, 500 aspri.
       t         ASjfWM EOJKYhAI KOAHMH C8t, CHN C8t CUHOBf BO>kYH, pfMf BOJKfCT-
KIhTH anOCTOAB, fMOyftf KTvCrttA TfKOyiJlYH HJKI npdBA'b AIOEHTfAHH H BAaîKfHHH WH raac paAosaHYa Haioiţif oycahiuaTH: IIpYHA'bTf BAarocaoBfHYH wiţa aiofro, HacatAc-yHTf OyrOTOBaHHOf RliH HapCTBO WT CAOJKfHYd AIHpd, B-BSaaKiy EO Cf H A<<CTf MH racTH h KVKiWAJJt h HanoHCTf am, Har h wA"bacTf am, eoam h btx t(mhhi^h h nocaSWHcTf mh“. Ghh oyso BAarw H RaaroTBopfiiJHHAt oycaHiuaTH kt raac KTxKoy-ntîKf h KTkHHTH Bik paAWCT rocnoAa CROfro. TaKO»Af H rpbiUHYH WTCHaafAiHAi k'k wrHh B-kMHYH, raxo Hf CTvjfpaHUjHHAN sanosbA rocnoAHHW h hh aam«i|ia hi HanHTdB-
UJHHAl, hh «(«Afilia Hf HdnOHBUIHHAI, HH HAra Hf IVAtBUlHHM, HH BOAH$ HAH KTv TAAlHHIţH nOCAgîKHBUIHHAI. GYf oyBO CAHIU$l|Jf W A^UlfBHHHy nOTptEd OyBO fCT Hf WTAdrafT Cf AhHf WT A^Hf HAH HdCWB ajJf EOAfH AIHOrHAIH WBAOKfHHH fCAlhl H rf?KKHHA\H rp-kyB Hy cahuiSt Eaaraaro BAdAHKoy piKiuaro bko: „Hf npHH<A^X’> npjBAfHHH npHSBaTH, h-k rpbuiHYf Ha noKddHYf" h Hf npocTO pfm rptuiHHHy, h-k Ha noKaaHYf rast, bko noKddHYa aiHorH oBpaaH: aioeob, npasAa, HHCTOTd, nwcTk, aih-aocthhb h nponaa Baaraa A^aa hxm eopobh sro<AHBUi>aa coyT, bkohh h weh-TkAH a\hoth coyT no Mtpfy a^ephx A'ba. GYa oyco h hha /HHor^a cahiuhai wt EoroASJfHOBfHHaro IlHcaHYa, f>Kf Ha noASg hjai pfMfHHd coyT.
       Tt«>Kf oyso ai|if h KTwbxo tiuiihh EAdraiHy A'ba, h-k hi Aiuorof AiHAocpiiAYf saaAHHHOf B’KSHpafATh, bko rp-buiHHHX’ paAY npbKAOHHinaro HfEa h chUihAUiaro, HAt5K( A o <pa>sYa wEpaaa carkpHBiuaaro cf, bko Aa h:c rpbuiHHHy ropb K-k3KfAdfT h cbjho noAO>KfHYa oyAocTOHT; B-baiu eo bko k-k s-KC-kai rp-buiHHHAi pjjkjj npocTHpafT, ras-fc, BKO Hf yOTf C'hcHp'hTH rpblUHO/Hg, HK KdKO WEpdTHTH Cf f/HOy H JKHBJJ EHTH.
       GYa oyso wt EoîKecTBHHHy IIhcjhTh cahuihm h wsijiaro BaaAHKg oyAiHaocp-hAHTH cf w hjc rp-feuiHHHX' aioaH/H cf H Ha Eaara A'baa wepathth na ui a cp-hAM H aihcah. Gpf EHA'bXwai ogEo b*k cYa Bp-baifHa CB-kTKif aioHacTHpf h CB-kiiifHYa h napcKYf hptjc-BH B'b AIH03-kH HOyjKAH, 13KO WT EAarOMfCTHBYHy H CS'bTOnOIHEUIHHJf iţapYu H rocno-Aa^ WECHp'bBUiHHjf h AiHorHjf k-k KOHhMHO/Hg 3anoCTbHYw a® AocirkBiuHHX’ paAÎ oy-AiaafuYa EAaroM-hCTYa <h paAY rptya HauiH^>, Haunaif HH<f b-k CR-bT^H Top-b GHHaH-CTbn; HAfutf APfBAf ihbh ce Bort EorgroAHHKoy CBOfaig h EorOHaip-hTaHHYH saxoH Eoroy. Ho npocYrauYH Hjf EaaroHfCTHS'bH Bbpf ypHCTHaHCKOH h EaaroMfCTHBYf ^aplf TAAIO oyso B'KSABHr'K CYH B'hCfMHCTHKIH X<aM HAIf np'blHCT’bH H npbEAdrOCAOBf-h-kh HauiH EoropoAHi^H h npHCHOA^BH MapYf, caasHaro ff EaaroBbi|ifHYf, HAf>«e h CBbTOf H AIHpOTOHfHYf AIOI|lH CRbTKIf BfAHKO AlgMfHHIţS <6KdTfp>HHH AfîKfT. PaAHÎKf HauiHy rpbjf, raKoutf npbAsapuif p-bx’WAi wt EAaroifCTHBHH iţapYu H jfTHTWpH wech-pbsUIHHy cYh K-hCf CB’bTHH/H AlbCTOBf HHfHJf nOAUl’hAHIHHAI H AIHOr» WT HH)f IUCH-
AUfaiHai, fu<f wt npaBocaaeHaaro wEHiaa.........ai|if aioiuho oyTpivrHSTH, h-k B'hCfRH**
Afi|iH oko chai Aa HSEpawiT npaaocAaBP, fu<f B*k c-hEAiOAfHYf Aa oyKp-bnHT.
162
www.dacoromanica.ro
       Glro pj^v, oyEO h /UKi rp-kiUHH CoyipE niAf>KA<ttl PM^ P<*kh Xphctobh, dSk oyso Iw fflrtJA'i' firtJA boeboa4j eowYem (ipoaihcawai wsp’kTJEMYH rocnoAHMk B'k Eaiuikoio 3fMA», ckjhk nptAOKpJaro fiAiAyiţi bohboai, eha^xw/H wt tex bhuie pe-
MIHHHHX CTpdHdX BTkCTOHHHX CH B'kCEHECTHHH AIHHCH A°PH KTi SindAV SCTP'kAWEUJHX Cf BKO Al|IE TAf WT npdBOCAdBHHHX IţdpYl H TOCnOA<*X B’k3<H0>KH0 EgA^T WEP'kCTH ce, H"K noMOipH h noKp’bnrtwTi cb^toe MOHdCTHpd KHA’bXWM oyso HAVknYd H ckTBopHxw<H WEpOK K'hC'hMHCTHO/HS XP4*1# EoroMdTfpH Hd B'kC’kKoy roAHHg A4 npHXOAHT EpdTfd WT CB-fcTOrO MdHdCTHpd A4 WTHOCET 8 CE’kTHH /HOHdCTHp (10 xff dCnpH WCEtH cnEH-3E EpdTYdM no $ dCnpH, A4 KHKdIT. GYl K’KMHHHXWM H ChH HdUI XPHCOEgd B'k CBfc-TlAlk MOHdCTHpg nOCAdXWAI A4 CTOHT HEnOKOdtEHMd, /HdAJdJKS I5KI CkTBOpEHHd ICT KHHrd A4 » EpiTÎd WEpOKd pdAÎ npHHOCET.
       EdMKE /HOAHAIl B’kCEHECTHH AHIţE, 4ECTHHH WHE ErSAiEHE H Ck KlkCIMH EorOHOC-HHAIIH CBllfJfHHHKH H CTdpifH BTiCEX.HÎKE Co^T B’k CKtTOiH AtOHdCTHpS EPdT?d, dl|lC ICT SE3 A^4%A4h^c CK-bTIHI BdUlOH, I3KO A4 Cf B’k nHl|18 Eli CB’fcTOAIl'k nOAfkHHHKg CB-fc-TOH npOCKOMHAHH, d3k Iw flfiAdAY <EitdA> KOIKOAd H AIldTH /HOd, rOCnOJKAd flHKd H iUdTipH EH PdAdj A4 Ct nOET EAHE AMA B’k HEA*4», IrAdîKE KH X^KETH, CKtTdd AHTgprfd Ck npHAE IKOAIi AtklHCE EAHKO WEtl(ldXW/U, A0HAt}Kt *CMO ÎKHBH H Eli EorO-AdHHOH HJA\ EilJCTH H A4 ct nOCHAdET CB^TOAtg XP4/H8 EorO/UdTlpH.
       ©ErO PJAY, WTtfH CK-kTH, AIIOAHTE CI B’k TdHWkX BdUIHX B’k Eoroy pdAY WT
HdC rptUIHHX........Eork gAEriHTH WT TIJKKkl H AUHOrHX HdUIHX rp^XWB. H Elfii B-k
OV’KtAEHYE KdUIOlO CEtTHHE A4 *CT pdAY H HddM MHOrdd TP8A45 **E KHA^XWM c84ld EpdTd BdUlOH, <WTIfd> HdUlErO YEpAiOHdX EdpAddAV, pdAY CS’kToy TOM$ XP4448 EorO-MdTEpH H H HdHndME B’kpOBdXWAIl ErO,’ TdKO HdMH WT B-k EAHKO EtA» EtCMO AiH no-
T"k.......MHOrO rptUJHYE. ă dlflE OVA^tHET Eork HdUlH A^HH H ÎKHBOTd C*k MOAHT-
Bd<HH CB’kTEHd/HH BdUIH/MH, HAM/HO npHAESKHO B"k KHEOTJ HdUIEPO HCn<A’kHH>TH BHU1E pEMEHHH WEPOK. TordH pJA^ <MOaHM WTIţH CB’kTH P4AY WTlţd Hd'JIErO YEpMOHdX4 EapAddMd, I3K0 A4 HAldT MECTk H nOKOHLţlE np'kEHBdTH B*k BdC B*k CB'kTHHM /H-bCTO TOH.
       IIo HllUEMftE WT 3AIUIHHX nptUJECTBYlO KO/Hg B'kpSMHTk TOCnOAk Eork no HdC EHTH BAdAdAUS EddUJKOH 3ea\AE H WT HdUIHX ^(AHX HdH WT CkpOAHHKk HlUJHXi B'kCt <EAdrOB’kpHH > XPHCTHI3HHH, EJKf nOHETdET <H nOHOBHT> CkH XPHCOB^A, <TOCnOAk Eork, CkTBOpUIdrO 3E/HAIO H HEEJ, A4 nOHETET H 3A* H Eli E^A^HX Btl^tX> H A4 Mg <ECT (îpt-ACTdTEAHH(^d> Hd CTpdUJH’k/H C$aY np-kHHCTdd ErO MdTH H CBtTdd AlgMEHHlţ! @KdTEpHHJ H K-kCE CE’kTHH WT BtKd Eoroy SrOAHBUJH, dMHHKJ d KOE HE nOHOBHT H HE (lOMkTET, H*k K-k 3dEAEHYE WCTdBHT, A4 A^T WTB’bTk Eli CTpdUJHHH A^Hk CgAHHH.
       TkJJKE, W np’kHHCTHE EorOMdTH, npYHMH WT HiC rp-kUlHklX H HEAOCTOHHH CEOHX pdEH CYE AUAOE npHHOUlEHÎE TBOJ EO WT TdOHX TEEE (ipHHOCH/H MHAOCTHIO EO CHHd TBOErO H Eord HlUJErO H TBOH/HH np'kHHCTHMH AlOAHTBd/HH B-kC-k HiB*kp$HEHdd C8T. TtAlJKE, BAdAYHHI^E, MOAHTBHHIţd H SdCT^nHHI^d, EoyAY HdAlk Hi CTpdlllH’kM H BTOpt/H npHUJECTBHio CHHd TBOEro h Eorj HiUiEro rocnoAd îycgcd Xphctj, EMoyJKE Ck WTifEAi CAdBd H nOKAJHkHYE H c% nptCB-kTklH/H ASXWMj B*k BtKH B’kKWAl, dAlYH.
       HcnpdBHHK, EA*kgiH B:AHKOA\8 AWrW^ETg.
       H d3, EorAdH rpiMdTHK, CAVkpEHHYE CHHk ^HMHTpS, K^nHX BOX» H HdHp’kTJX XPHCOEgA B*k rpdA Esk8PE1||YM, Al-kCEIfi WXTOAIKpYE KE AkHk, B A-kT x3A0.
       t Iw EAdA BWEBWAd, AIHAOCTYA EOXYa POCnOAHHk.
163
www.dacoromanica.ro
     t Cîţi cu duhul lui Dumnezeu se poartă, aceia sînt fiii lui Dumnezeu, spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i cei iubitori de dreptate, aşteaptă să audă acel glas de fericire: „Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci am flăminzit şi mi-aţi dat să mănînc şi am însetat şi m-aţi adăpat, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit“. Acest glas bun deci au a-1 auzi cei făcători de bine şi în acelaşi timp a intra în bucuria domnului lor. Astfel şi păcătoşii trimişi în focul veşnic să audă că n-au păzit poruncile domnului şi nici n-au hrănit pe cei flăminzi, nici celor însetaţi nu le-au dat să bea, nici pe cei goi nu i-au îmbrăcat, nici pe cel bolnav sau din temniţă nu l-au slujit. Acestea dar auzindu-le pentru cele sufleteşti, trebuie să nu amînăm din zi în zi sau ceasuri, chiar dacă şi de multe şi grele păcate sîntem împovăraţi, să ascultăm pe bunul stăpîn spunînd că: „N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţăa şi nu cuvinte zadarnice pentru cei păcătoşi, ci vădind la pocăinţă, căci sînt multe chipuri ale pocăinţei: dragostea, dreptatea, curăţenia, postul, milostenia şi alte fapte bune, care sînt plăcute lui Dumnezeu, precum şi lăcaşurile multe sînt după măsura faptelor bune. Acestea dar şi alte multe le auzim din Scriptura de Dumnezeu inspirată, care sînt spuse pentru folosul nostru.
     De aceea, dar, dacă fiecare ne străduim pentru faptele bune, dar nădăjduim spre marea milă a stăpînului, care pentru păcătoşi a coborît cerurile şi coborînd pînă in chipul robului s-a smerit, ca să ne ridice sus pe noi păcătoşii şi ne-a învrednicit de jertfa fiului; căci ştim că tuturor păcătoşilor le întinde mina, vădind că nu vrea moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu.
     Acestea dar din dumnezeiasca Scriptură le auzim şi ne rugăm stăpînului celui de obşte să se milostivească de noi păcătoşii şi să îndrepte către faptele bune inima şi gîndul nostru. Căci am văzut în aceste vremuri sfintele mănăstiri şi sfinţitele şi împărăteştile biserici în multă nevoie, ca fiind sărăcite de binecinstitorii şi sfîntrăposaţii împăraţi şi domni şi multe ajunse la deplină pustiire pentru micşorarea dreptei credinţe <şi pentru păcatele noastre), mai ales cea din sfîntul Munte Sinai, unde de demult s-a arătat Dumnezeu celui plăcut de Dumnezeu al său şi < i-a încredinţat)1 lui Dumnezeu legea de Dumnezeu alcătuită. După răspîndirea dreptcinstitoarei credinţe creştine şi binecinstitorii împăraţi au ridicat acolo atotcinstitul hram în numele preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi slăvitei ei blagoveştenii, unde zac şi moaştele sfinte şi de mir izvorîtoare ale sfintei marei mucenice <Ecater)ina. Pentru păcatele noastre şi după cum am spus mai sus au sărăcit de binecinstitorii împăraţi şi ctitori acest atotsfînt loc, căzînd în stăpînirea necredincioşilor şi mulţi dintr-înşii prigoniţi, <ca să-i poată rupe) de obiceiul pravoslavnic, dar atot-văzătorul ochi a dat aceasta, să apere pe dreptcredincioşi în păstrarea obiceiului pravoslavnic, să-i întărească.
     De aceea, deci şi noi păcătoşi fiind şi pentru nădejdea robilor lui Hristos, eu deci, Io Vlad voievod cel Tînăr, în gîndul lui Dumnezeu aflîndu-mă domn în Ţara Românească, fiul preabunului Vlăduţ voievod, am văzut aceşti atot-
      1 Omis.
164
www.dacoromanica.ro
cinstiţi călugări in aceste părţi răsăritene mai sus zise îndreptîndu-se pînăla apus, că doar undeva vor putea afla din împăraţii şi domnii dreptcredincioşi pentru ajutorarea şi întărirea sfintei mănăstiri, căci am văzut dintre bărbaţii şi domnii binecinstitori puţin străduindu-se din toată inima către o astfel de faptă. De aceea şi <noi> după putere ne-am străduit din averea dată nouă de Dumnezeu şi am făcut obroc atotcinstitului hram al maicii lui Dumnezeu, în fiecare an să vie fraţii de la sfînta mănăstire să ducă la sfînta mănăstire cîte 15 000 de aspri afară de cheltuieli, iar cheltuiala fraţilor cîte 500 de aspri. Am făcut să fie acestea şi acest hrisov al nostru l-am trimis la sfînta mănăstire să stea neclintit, iar cartea cea mică este făcută ca s-o aducă fraţii pentru obroc.
     Pe voi toţi, vă rog, preacinstite feţe şi cinstite părinte egumene şi cu toţi preoţii şi stareţii, purtători de Dumnezeu, toţi cîţi sînt fraţi în sfînta mănăstire, dacă este fără supărarea sfinţiilor voastre, ca să fiu scris în sfîntul pomelnic al sfintei proscomidii, eu Io<Vlad> cel Tînăr voievod şi mama mea doamna Anca şi mama ei, Rada, să ni se cînte într-o zi pe săptămînă, cînd veţi voi, sfînta liturghie cu băutură, iar noi cîte am făgăduit, cît timp sîntem vii şi în stăpînirea dată nouă de Dumnezeu, mereu să se trimită sfîntului hram al maicii lui Dumnezeu.
     De aceea, sfinţi părinţi, rugaţi-vă în tainele voastre către Dumnezeu pentru noi păcătoşii ... ca Dumnezeu să uşureze grelele şi multele noastre păcate. Şi încă să fie cunoscut sfinţiilor voastre pentru altă mare trudă pe care am văzut-o că este a fratelui vostru <părintele> nostru ieromonahul Yarlaam pentru acel sfînt hram al maicii lui Dumnezeu pe care mai ales l-am crezut ; astfel ne-am străduit <in cită sărăcie eram şi am împlinit făgăduiala, noi> mult păcătoşii. Iar dacă Dumnezeu prelungeşte zilele noastre şi viaţa noastră, cu rugăciunile sfinţiilor voastre, vom împlini cu străruinţă în viaţa noastră, mai sus zisul obroc. Dş aceea, vă rugăm sfinţi părinţi pentru părintele nostru ieromonahul Yarlaam, ca să aibă cinste şi odihnă, să petreacă la voi în acel sfînt locaş.
     Iar după trecerea noastră dintre cele de aci, cui va încredinţa domnul Dumnezeu să fie după noi stăpînitor al Ţării Româneşti sau dintre copiii noştri sau din rudele noastre, orice <binecinstitor> creştin, dacă va cinsti şi <va înnoi) acest hrisov, <domnul Dumnezeu, făcătorul pămîntului şi al cerului să-l cinstească şi aci şi în veacurile viitoare) şi să-i fie Sprijinitoare> la cumplita judecată preacurata maică a lui Dumnezeu şi sfînta mucenică Ecaterina şi toţi sfinţii care din veacuri au plăcut lui Dumnezeu, amin; iar cine nu va înnoi şi nu va cinsti, ci va lăsa în uitare, să dea răspuns la cumplita zi a judecăţii.
     Tu, o preacurată maică a lui Dumnezeu, primeşte de la noi păcătoşii şi nevrednicii tăi robi acest mic prinos al nostru, căci ale tale dintru ale tale îţi aducem, căci pentru mila fiului tău şi a dumnezeiescului nostru şi cu rugăciunile tale preacurate toate sînt îndreptate. De aceea, stăpînă, fii rugătoare şi mijlocitoare nouă la cumplita şi a doua venire a fiului tău şi a Dumnezeului nostru Iisus Hristos, căruia împreună cu tatăl slavă şi închinăciune şi cu prea-sfîntul duh, în vecii vecilor, amin.
165
www.dacoromanica.ro
     Ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
     Şi eu, smeritul Bogdan gramatic, fiul lui Dimitru, am cumpărat pielea şi am scris hrisovul în cetatea Bucureşti, luna octombrie 25 zile, în anul 7039 <1530).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCCXCVII/13.
          Orig., perg. (52 X 39), rupt şi şters, pecete atîrnată, căzută. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 86-89.
                                     103
<1530—1531) octombrie 29.
             Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Grădiştea.
       f iMhaoctTw eomITio, Iw Ra<u bohboa<> h rocnoAHH'h. Aabat rocnoACTBo aih cYl noKfAtHVf rocnoACTBA mh csfcTOMS mohacthpş wt EhctphhS, hkome cşt
BOAHHU.H Ch CfwAl KHHrwM POCflOACTBA A1H, Ttpt CH A^P^HT HErOBg CIAO 110 HA» rp-SAHUlt, KAKO Ai HM EŞA* WMHHŞ, KAKO PA C»T ATiPWAAH H WT fiptJKA* H Ai CH gSHAIAT ETiCA A^EŞ 1{10 KT WT HAA «AO, IlOHfKI TA AM*X H POCIIOACTKO AlH Ai (CT CK-feTOA\8 AlOHACTHpŞ.
       H EH, CAŞSf KgflAHg CtAHKO BEAHKOAIg tlOCTfAHHKŞ, Ai CC KApŞfTf WT TOH CIAO, RIKI Ai HI MITIJfATI.
       fl koa\8 ce mhht KpHBO, a wh A<> npfHAiT ahi» npiA rOCIlOACTKO MH, A<> CI npiT; a a» ttm<> A<> A^P^ht kaaSpiph toh ciao. H a hho a<i HtcT, no pm roc-nOACTBA A1H.
       HcnpABHHK, RaTiCAH BEAHKH AOrO$IT.
       IIhc wX'TOMKpYe Ke a^hh.
       t Iw Raaa rwirwa<>, khhaoctYa eomITa rocnoAHHik.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca să fie volnici cu această carte a domniei mele de să-şi stăpînească satul său anume Grădiştea, ca să le fie ocină, după cum l-au ţinut şi mai înainte şi să-şi ia toată dajdia ce este din sat, pentru că l-am dat şi domnia mea, să fie al sfintei mănăstiri.
     Şi voi, slugile jupanului Staico mare postelnic, să vă feriţi de acel sat, mai mult să nu vă amestecaţi.
     Iar cui i se pare strîmb, iar el să vină faţă înaintea domniei mele, să se pîrască; iar pînă atunci să stăpînească acel sat călugării. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
166
www.dacoromanica.ro
      Scris în octombrie 29 zile.
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 342 (Bistriţa, XVII/1).
           Orig., hîrtie (20,5 x 38,5), pecete timbrată, căzută.
           Cu o trad. din 1849; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 204; 202, f. 8 şi 713, f. 573 (cu văleatul 7001).
           Datat după domn şi marii dregători amintiţi în act.
           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., XIII, XIV, XV, 214 şi XVI, voi. II, 89. Fac s. Ibidem, 440.
                                          104
1530   (7039) noiembrie 15, Bucureşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte episcopiei din Buzău ocine în Ver-neşti.
       t fllHAOCTHIO E02KHIO, îw ILWA KOKOA4 H rOCnOAHH'h BTiCOH SfAMH £rrpOEaa-jfHCKOH, chhk BfrtHKaro h np-bA^paro KaaAa BOfROAf-             rocnoACTRO mh ch(
noRt/UHHf rocnoACVRa mh CR-kTOMg MaHacTHpS MHCKSnHf wt Egsikg, qkox» A<> HM (ct ivmhhS 8 B(pHU|iH wt A** d/lHxauaoES a noroH-b h no a, noHOKf noKgnH wTKtţg fnHCKsn-h IlaHcYf wt Ata^aua 3a wof acnpu. IlaK notcgnu wt A<*h h wt G3np-b 7 noroirfe sj \Jr acnpn. H naKH noKSnn wt H*br k noroi» h noa sa pTTf acnpH. H A<> cf SHa(T toh M-bCTO, (pe tcT a« KoahhkSa <b{M0p8aWK.
       Gfro paA’f h rocnoACTJO mh aM«X h noMHaoRJX cR-fcTOMS mkts, QKOJKf a<i
Mg fCT E’h WMHHS H WJfaBS HfnOKOAtEHMO Eli EfKH, Î10 SpH3MS POCnOACTRa MH.
       Gokj csfAfTfAHf nocTaRa-bfT rocnoACTSo mh; «SnaH AP'THm kheiiih akophhk h H<8naH ©fwAwp eheuih awrwijsfT H KSnaH UlfpRan beahkh akophhk h HtSnjH EaiicaH RfaHKH awrwtjstT h Paaya khcthhp H Ap^hm cnaTJp H ^aphiih nfjfapHHK h ©TaHKo ctoahhk h A^hmioa komhc h GTaHKO seahxh nocTfaHHK. UcnpaEHHK, Ea-hcaH bMhkh AWPWjjsfT.
       H a3, lifta rpaataTHK, mtcajf e-k ctoahh rpaA ESksphjjh, Mtcuţa hoimreTi *V
ATiHH, Eli AfeT xSĂ0.
       t lw fiaaA RwfKWAdj mhawctYm bwkYm rocnoAHHi.
       <Pe verso :> f GYa KHHra 3a EfpHfijiH, KaKO jct Rf3 khha?hm ao3HJ.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri episcopiei de Buzău, ca să-i fie ocină în Verneşti din partea lui Mihail 4 pogoane şi jumătate, pentru că a cumpărat părintele episcop Paisie de la Mihail pentru 875 aspri. Iarăşi a cumpărat de la Dan şi de la Oprea 5 pogoane pentru 700 aspri. Şi iar a cumpărat de la Neagu 2 pogoane şi jumătate pentru 125 aspri. Şi să se ştie că acest loc este pînă în Colnicul Feciorului.
167
www.dacoromanica.ro
     De aceea şi domnia mea am dat şi am miluit sfîntul loc, ca să-i fie de ocină şi ohabă, neclintit în veci, după porunca domniei mele.
     Iată martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theo-dor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Staico stolnic şi Danciul comis şi Staico mare postenic. Ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
     Şi eu, Peia gramatic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 15 zile, în anul 7039 <1530>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Pe verso „Această carte pentru Verneşti, că este via fără vinăriciu“.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 343 (Ep. Buzău, XXVI/2 bis).
         Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete aplicată, căzută.
         Cu o trad. din 1850; altă trad. ibidem, ms. 171, f. 186v—187.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 89—90.
                                         105
1530   (7039) noiembrie 16, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Tismana satul Turceni, dăruit de Pîrvu ban.
       t AIhaoctTio eojkYio, Îw Eaaaa kohkoaa h rocnoAHHk rkcoh 3(a\ai Jîpppokaa-XThckoh, chhk Aosparo H np-bB(AHK4ro Eaaa* kohkoac- AdK,,T rocnoACTRo mh c'f» nOBfA'feHYf rOCnOACTKil MH CR-feTOM» AiOHdCTHpS ApXHMAHApHia THC/tfblM, BK0>KI A<1 hai (CT CfAO no HMf TSputHHH RfcCH, IlOHOKf HX (lpHA0}KH nOKOHHAPO 3K8I14H1 IIpiiK8A3 B4H4, 13K0>Kf A<* Mg (CT n0M(H8 K'k KtKH-
       Giro paaY> hm aM®X h pociioactko mh, laKOii» A<> hm ict wmhhS h wx<>E8 h KAAgripWM K'k nHl{18, estTOMS M0H4CTHP» R"k SKp-fcflAlHfl, 4 rocnoACTKo MH K’k R'kMHOI K’kCIlOMHHAHYl. H HH WT K0P05KH H!nOTMKHOK(HHO, no p(M POCI10ACT&4 MH.
       Gf>Kf h CR’bA'bTfA'^ nocTABA-fcfM pociioactea mh: >K8n<m8 /Ip'krHM akophh<k> H JKgndHS TlWAopS AoroijsfTS h KSnixS IUipEAH r(ahkh akophhk h 5K$ii4x8 Bai^ah RlAHKH AOro4s(T H PâA\fA RHCTHiap H ^p-kTHX Cll4T4p H ^APHUK IKX^.’HHK H AaXMIOA KOMHC H GtAHKO CTOAHHK H JKgllAH GtAHKO IIlHHTfCKgA KlAHKH IlOCrfeAHHK.
       IlHC R-k PPJA E8K8p(l|IH 43, II.IH rp4M4THK, MtCIl^A XOfAtKpft ST A^'H, K*k A’feT x3MÎ. HcnpiEHHK, TlopA AOPOjjsfT.
       t îw Ea4A4 KWfKWA‘1. MHAOCtTM EO>KTa, POCnOAHHk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul bunului şi preamarelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri arhimandria Tismana, ca să-i fie satul anume Turcenii toţi, pentru că i-a dăruit răposatul jupan Pîrvul banul, ca să-i fie pomană în veci.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă şi călugă-gărilor de hrană, sfintei mănăstiri de întărire, iar domniei mele de veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
  168
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Theo-dor logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vilcsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi jupan Staico Şintescul mare postelnic.
      Am scris în cetatea Bucureşti eu, Nan grămătic, în luna noiembrie 16 zile, In anul 7039 <1530>. Ispravnic, Ghiura logofăt
      t Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 344 (Tismana, XL/3).
          Orig., hîrtie (30,5 x 21,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1845; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 536v şi 336, f. 169v—170.
          EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 97 — 98. Trad. D.I.R.,
          B., 90. Facs. D.I.R., B., 441.
                                           106
1530   (7039) noiembrie 27, Bucureşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vintilă mare clucer jumătate din Conţeşti, schimb pentru părţi în Drăgăneşti, precum şi şase sălaşe de ţigani.
       f dlHAOCTVW EOJKVki, !w &MA BOHKOAJ H POCIlOAHH'k KTkCOH SIMA» &rrpOBAdX’HH chhti np-kAOKpdro h BiAHKdro fiAdAd kohboac /V,dKdT pociioactko aih cY( noRlAtHYl roc-IIOACTBJ MH nOMTfHHOAtS npdBHTlA» rOCflOACTRd MH JKSniH» ElHTHA’k BlAHKOMŞ KAlOMdpŞ H C'k CHHOBH CH, (AHH( HM EoPa fipHflSCTHT, QKOÎKI HAI (CT AfA KdAt}P(pWAI WT /V/fcA, nOAOBHH8 WT KoHltflţlH, flOHOKI SAAICHHUK KAAŞrtpH WT /k,tA T(p( AM0U1< HHAI AfA WT KoHIţdllY, CRI, JKSfldHŞ BhhTHA-K KAKIMAP», d KgfldHg EHHTHA'K KAlOMdp WH AM' HlPOB» A'd WT ApsriiHdtiH, CRd, C'k BOAfHHIţdMH, KdAŞPIpWM WT /^tA, IIOHHKC HM (CT BHW npdBd H CTdfU WMHH» H A'AHHg XttfldHg EHHTHATk KAlOMdp. TdKO Cf CgT gTMKMHAH KdA8r(pH CdAIH WT CBOHM A^CPOAIBOAIO, WT np<A POCnOACTBd AIH, HdA BHIIKpiHlHHH WMHHl.
       H ndK AJ >KgndH EhhTHA-K KAlOMdpg C'k CHHOBH CH, (AHIţl hai Eork npH-IîŞCTHT, HfA-kAH WT dlţHPdHH, no HAU RoCT* C'k A^H^MH CH H GddB CTw AfclţdMH CH H DşAHKJ c-k A'bHA.UH CH H ElA* C-k A^ HA AIH CH H HfidH C'k AltHdMH CH H KoHAd C'k A'bltdMH CH, nOHOKf HAI C(JT CTdpf H npdBH WHHHH H A'AHHH-
       GlPO pdAÎ, HM MAOX H POCnOACTBd AIH KgndHg EhHTHATi. KAlOMdp# 13KO Ad HAI (CT B-k WMHHg H B*k WJfdE# HHAI H CHH5BOAI HM H RhSKOM H npIRHŞMITOM# HAI. H Bdpi KOM# CI CkASMHT WT HHX npt>KA( C'kMP'kT'k, d B-k HHJf np'kAAAHKd Ad HtcCT, Il8 Ad (CT WCTdBIUHAI HM. H HH WT KOP03KI H(I10T<KKH5K(HO, no p(M POCnOACTBd MH-
       G(5K( CB(A(T(AH nOCTdBA-k(M TOCnOACTBd AIH: 3K#lldH# /k,pdPHM BHBIUHJf AKOpHHK
H JKSnan Oiwawp bhbuih aopoj|s(t h JKftidH XdMSd biahkh BdH h ftgndH IIIipBdH
B(AHKH AKOPHHC H JKtJlldH RA'kgdH £(AHKH AOPOl|s(T H PdAY* KHCTHHP H ApdPHM CndTdp H XAPHI|I( MJfdpHHX H GTdHKO CTOAHHK H /V,dH>(IOA KOMHC H Gt3HKO BIAHKH nOCTlA-HHK. HcnPdBHHK, IIIipBdH KfAHKH AKOpHHK.
       H dS, Ap-kPOlO ppdMdTHK, HdnHCdJf B*k HdCTOA PpdA EŞKSPdJIH, ATkCllţd HOIM-BpY( K3 A •‘Hi, B AtT xSÂfci.
       ţ Kw EddAi BwlKwAd, mhaoctYa koîkYa rocnoAHiik.
169
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele jupanului Ventilă mare clucer şi cu fiii săi, ciţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie partea călugărilor de la Deal, jumătate din Conţeşti, fiindcă au schimbat călugării de la Deal, de au dat toată partea lor din Conţeşti jupanului Vintilă clucer, iar jupan Vintilă clucer, el a dat toată partea lui din Drugăneşti, cu mori, călugărilor de la Deal, fiindcă a fost a jupanului Vintilă clucer dreaptă şi veche ocină şi dedină. Astfel s-au întocmit călugării singuri, de a lor bunăvoie, dinaintea domniei mele, peste mai sus zisele ocine.
      Şi iarăşi să-i fie jupanului Vintilă clucer cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, sălaşele de ţigani, anume: Costea cu copiii lui şi Slav cu copiii săi şi Pulica cu copiii săi şi Belea cu copiii săi şi Ivan cu copiii săi şi Conda cu copiii săi, fiindcă le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea jupanului Vintilă clucer, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui i se va întîmpla dintre ei moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Hamza mare ban şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlcsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Staico stolnic şi Danciul comis şi Staico mare postelinic. Ispravnic, Şerban mare vornic.
      Şi eu, Drăgoiu grămătic, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 27 zile, în anul 7039 <1530).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., A.N. CXVI/3.
          Orig., perg. (29 x 44), pecete timbrată, cu legenda: „Ihi-kT îu> Kaaa bohioa*
          h rm> BA4UIK0H...“.
          Cu o trad. de la Începutul sec. XX.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 90—91.
                                    107
1531   (7039) ianuarie 9, Tîrgovişte.
             Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa jumătate din satul Bâbeni, dăruit de Barbul ban.
       t dJHAOCTl» BOKHIO, îw Ea4A BOIKOA4 H rOCnO^HHk K*hCOH Sf/HAH &rrp«RAd-XlHCKOf, chhk BMH'taro h np-kAocparo Ea4a<i rocroa<i. AasaT rocno^cTRo jtui elf noK-krtfHlff rocnoACTRd a\h cs-kTOAtS iWOHdCTHpg iMaroafiWH EhctphuS, cro»» a<> fCT (lOrtOKHHd WT E'KB'kHH, noHftKf /H8 KT CTdpd H npdBd WMHHS CR-feTO/H» iUOHdCTHpg.
       ă iioto/M, kt bha toh cirto GTdfRH. TdKo ©Tata HSrSCH ftjlf WT CTdpOra, EaaAa RofROAa Kaagrfpa cb saom xhta{hctro, a >KgnaH EapcSa r4h a^th»» wt
170
www.dacoromanica.ro
IÎA4A4 K0IK0A4 Ck flpdBAOAth H BfpHOAt CAgKSOAl WT Iut4A4 KCKEOA^. fl 8 TtM, ©T4I3 IMKH CC STkKAtH CkC 2K8I14H E4pE$A E4H, K4K0 A<* AtS SMHHHT AtHp WT Kk EA4A4 KOt-R0A4, 4 HlAtS A<* C$T "ÎO/H4TH GtAEBH, I10A0BHH4 WT RliE-kHH-
        fl nOTO/H, XSllJH E4pE&t E4H Cl|lC nOKSnH WT Gt4I4 EHIUC pCMCHO ClAO, [wt Gt4Q], 34 X? 4CnpH. 1'jKO KgrMH E4psg4 E4H npHAOKH H I10AIHA0E4 CkC TOH CfAW IJKt EHIUC p-kXOAl CBtTOMS /HOH4CTHP8 |}Kt CCT EHIUC nHC4H4, HKOJKI A* CCT Cb1îT0M$ /H0H4CTHp8 E*k SKp-bnrtCHYlO, 4 HlAt#, Kk E'kMHOC EkCnOMHH4uYC.
        Giro p4AY, a*<A«X h rocnoACTKO aih, gko a4 cct Kk wmhhS h Kk wX4E$
CBtTOA\$ AtOH4CTHpg E"k K’kKH H HH WT KOrOHCC HCnOTkKHOECHO, no PCU TOCnOACTB4 MH.
        GcîKC H CBCA'kTCA'k nOCT4E4*bCT rocnoACTKO <HH: KglMH ^p4rHM EHBUlC AKOp* HHK H KglMH TjJAOP EHKUlC AWrW$(T H 2K8ll4H EQCpE4H KfAHKH AKOpHHK H >K8n4H X4A\S4 BCAHKH E4H HfAkCKH H P4AVA BHCTHI4p H /^p4rHM Cn4T4p H â?APHI|lC <nCX>4pHHK H A^HMIOA KOA\HC H Gt4HKO CTOAHHK H Gt4HKO nOCTCAHHK.
        H 43, P4AVa rp4/H4THK, OKI H4nHC4X 8 CTOAHH Tp4A Tp'krOKHIflC, /HfcCflţA TC-H4pYC 0 A<^HH, B*k A-kT x3A0-
        t îw Ka4A EWCBWA4, MHAOCtYa EOHCYa TOCnOAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie jumătate din Băbeni, pentru că este veche şi dreaptă ocină a sfintei mănăstiri.
     Iar după aceea, a fost acel sat al lui Staia. Astfel Staia l-a pierdut încă din vremea bătrînului Vlad voievod Călugărul cu rea hiclenie, iar jupan Barbul ban l-a dobîndit de la Vlad voievod cu dreaptă şi credincioasă slujbă către Vlad voievod. Iar întru acesta, Staia iar s-a tocmit cu jupan Barbul ban, ca să-i facă pace dinspre Vlad voievod, iar lui să-i fie averea lui Staia, jumătate din Băbeni.
     Iar după aceea, jupan Barbul ban încă a şi cumpărat de la Staia mai sus zisul sat [de la Staia] pentru 1 000 aspri. Astfel, jupan Barbul ban a dăruit şi a miluit cu acel sat care este mai sus zis sfînta mănăstire care este mai sus scrisă, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire, iar lui, de veşnică pomenire.
     De aceea, am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri în veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Hamza mare ban al Jiului şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico postelnic.
     Şi eu, Radul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 9 zile, în anul. 7039 <1531).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 348 (Bistriţa, IY/16).
         Orig., hîrtie (22 x 29,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1795; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 229; 201, f. 157 şi 713,
         f. 737v—738v (cu văleatul 7037).
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 91-92. Facs. Ibidem, 442.
171
www.dacoromanica.ro
108
1531  (7039) ianuarie 9, Tîrgovişte.
             Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Gîrcovul, dăruit de Pîrvul ban şi de urmaşii lui.
       t fflHAOCTY» COWfo», Iw EAdA KOIBOAA H rOCnOAHHk KTiCOH 3 IAU AH &rpOBAd-XIHCKOI, CHHK KfAHKddTO H np-feAOKpdrO EaM** BO(KOAd- AdKdT POCnOACTKO MH cYi nOK-kAfHTf rOCnOACTKd MH CKtTOA*# AlOHdCTHpg HdpHUtdfiHdrO EhCTPHULS, laKMKI Ai M# ICT CIAW Hd HAU PpkKOKgA BhC, Ch KhCOAl X0T‘,(K,'M> "OHIJKI (lO/HHAOEd KgiMHS IlphKgA SdH CK-kTd AtOHdCTHpS HA*>KI (CT XPiM CR-fcTOI H CAdKHOf (H SCMnITI.
       11 no CAUphTH KglldHd IIphB$Ad BdHd H IIJ]( npHAOHCHUlf KSlMHg IllipSdH KlAHKH AKOpHHiî H KglldH EAkCdH KlAHKH AWrWijsIT H Ch HHJfHl KgridHHULI, Hd HAU KglldlMtţd iUdprd H XtflMHHM EaBA-H» Ţipi H lipi npHAOHCHUU KHU1I plHIHO CIAW H WMHHg CK'bTOMS /HOHdCTHpjJ I5KI ICT KHU1I pIHlHd. H HH^TO KIKI Ai HI HAUdT Am”kXS «M CIAd H KOMdTH, Kdpi fAH.-CO CI XTIT HdHTH g TOH CIAO, dHg Ai CgT KOAHHIţH KdAgrlpH ChC cTlO KilHTg POCnOACTBd MH, A^l CH WEAdAdIOT CdAWI KOMdTH, {pi A^A^UJI KHU1I PIHIHH EOA’kpH KdKO Ai CgT TOH CIAO H WHHHg Eh gKp-fenAfHYl CK"kTOAl8 MOlIdCTHpS, d HHAţ Bh B’kMHOIH KhCnOMHHdHTl.
       Giro pdA? AM&X h rocnoACTBO aih, qkoki aa ict CK-kTOAtg MOHdCTHpg kk WMHHg H BĂ WXdEg H HH WT KOrCOKI HlnOThKHOBlHO, nO pil rOCnOACTKd AtH.
       GlîKI H CBIAtTIA-k nOCTdBAtiM POCnOACTBO AIH: JKgnd.4 ^.phrHM EHBU1I ABOp-HHK H KglIdH T«AOP EHKUJI AWrW$IT H >K8ndH niipEdH BIAHKH A&OpHHK H KglIdH EAkCdH KlAHKH AWrW^IT H JKglldH XdA\3d KlAHKH SdH KAhCKH H PdAYA KHCTHHp H APirH4 CndTdp H ^APHtpi niXdpHHK H A.AHHWA KOAIHC H GTdHKO CTOAHHK H GTdHKO nOCTfcAHHK.
       03        PdAYA> H5KI HdnHCdX BTk CTOAHH TpdA TphrOKHipi, AfkCIlţd rlHdp 0 AhHH, & AtT x3A0.
       ţ îw BAdA BwiBWAd, mhaoctYa eokTa rocnoAHHh
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie satul anume Gîrcovul tot, cu tot hotarul, pentru că a miluit jupan Pîrvul ban sfînta mănăstire unde este hramul sfintei şi slăvitei uspenii.
      Iar după moartea jupanului Pîrvu ban, încă au dăruit jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi cu jupaniţele lor, anume jupaniţa Marga şi jupaniţa Vlădaie, deci iarăşi au dăruit mai sus zisul sat şi ocină sfintei mănăstiri, care este mai sus zisă. Şi nimeni mai mult să nu aibă amestec cu satul şi cu averile, oricîte se vor afla în acel sat, ci să fie volnici călugării cu această carte a domniei mele să-şi stăpînească singuri averile, căci au dat mai sus zişii boieri ca să fie acel sat şi ocină de întărire sfintei mănăstiri, iar lor, de veşnică pomenire.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
172
www.dacoromanica.ro
     Ială şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan. Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi jupan Hamza mare ban al Jiului şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico postelnic.
     Eu Radul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 9 zile, în anul 7039 <1531).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 347 (Bistriţa, XLII/2).
           Orig., hîrtie (22 x 27,5), pecete timbrată.
           Cu o trad. din 1847; altă trad. ibidem, ms. 202, f. 372v—373v. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 92—3. Facs. Ibidem, 443.
                                    109
1531  (7039) ianuarie 22.
            Vlad înecatul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Oprea din Pisconi şi Vîlcul şi Duşman din Vîrloni.
       f AIhaoctYio bomcYio, Iw £<asa kohboas> h rocnoAHHK KtccH siaaah &rrpo-&iUjţ<hhckoi, chhk n>p-kA«ap<iro H BfAHKsro Easaa bohboa». A<,k<,t <rocnoACTso m>h cYi noBiA-kHYi rocnoACTBA mh ©npiK, uckojki a<* hm ict> 3 Ep'baohh wmhhş hsa
A>A EATdCgAWK H <AgUIM>4H8, RSpI IAHKS Ci JfTIT H3BpJT..........Hfr A*A. fl nOTOM
A<1 fCT EaTiKSaWK <H A8UIM4H>8 WMHHŞ 8 IlHCKOHH HJA A‘A COnplK, BSpi <IAH>KA Ci HSEpjT Hiros8 a*a, noHi>Ki npYHAOT n>piA pociioactba mh Eaucşa h A,u»uiamh npiA rocnoACTEJ mh, t<»p>» ci noepjTHUii ckc GOnp-k wt Hhcko<hh, hko>jki <a*>> hm st GOnpt 8 fipiAOHH u»mhh8 hsa A*a Eaik<8awb> h A8uimsh8, a A8uimsh a<* haut h £a*k<k8>a whhhş ş IIhckohh, bkmki a* c8t epsth h.pssaiaihhh b’k K-kKH.
       Gir o pjaI) <AA>AoX H rocnoACTRo mh, qkojki a<* hm ict kt, whhhş h k-k WX4B8 HHM H CHHOKIVM HM i BHOKWM <H npfcBH8>MITOM HM H A<* «CT HinOTMKHOKiHHO,
no pm rocnoACTBS mh.
       GiKi H nOCTSKAtlM <rOCnOACTBO MH H> CKtAtTlAYi: >K8n4H XsM34 BIAHKH BSH KpSAiECKH H SKgnSH /V,psrHH BHEllli BIAHKH <ABOpHHK> H »8n4H 0iU»AU»P BHKUli BIAHKH AWrW$(T H »8n4H MipBSH BIAHKH AK0PHHK H >K8nJH <£A*hSSH KlAHKH> AOrO-
iJsiT h >K8nsH PsAVA biahkh bhct<Yh>p h AP‘,rHM cnsTjp H ^A<PH1|1( nijţspHHK H. Aahhioa komhc h> Gtahko ctoahhk h <Gts>hko h EsaIe BiSHiţH <nocT-kAHHiţH>. <HhC> MtCilţS riHSpYi KK A4HH, Bl A^T xSĂ9 U»T flA^AU. t Kw Eaaa kwibwas, mhaoctYm eojkYa rocnoAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io V<lad voievod) şi domn a toată ţara. Ungrovlahiei, <fiul> preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă <domnia> mea această poruncă a domniei mele lui Oprea, ca <să-i fie) ocină în Vîrloni pe partea lui Vîlcul şi <a lui Duşm)an, oricît se va alege ... partea lui. Iar apoi, să-i fie lui Vîlcul <şi lui Duşman) ocină în Pisconi pe partea lui Oprea, oricît
                                                                                            173
www.dacoromanica.ro
se va alege partea lui, pentru că au venit Înaintea domniei mele Vîlcul şi Doşman, înaintea domniei mele, de s-au Înfrăţit cu Oprea din Pisconi, ca să aibă Oprea ocină în Vîrloni pe partea lui Vîlcul şi a lui Duşman, iar Duşman şi Vîlcul să aibă ocină în Pisconi, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci.
      Pentru acesta, am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi să fie neatins, după spusa domniei mele.
      Iată punem <domnia mea şi> martori: jupan Hamza mare ban al Craio-vei şi jupan Drăghici fost mare <vornic> şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan <Vîlxan mare> logofăt şi jupan Radul mare vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte <paharnic şi Danciul comis şi> Staico stolnic şi Staico şi Balea mari <postelnici>.
      <Scris> luna ianuarie 22 zile, în anul 7039 <1531> de la Adam.
      ■ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Actele Cumpănaşu I. Dumitru, com. Grădişte, jud. Yilcea.
          Orig., hîrtie (29 X 21), rupt şi pătat, pecete aplicată, căzută.
                                     110
1531  (7039) ianuarie 27, Tîrgovişte.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vintilă mare clucer şi soţiei sale Voica satele Cornâţeni, Conţeşti, Udeni, Cliciul, Miclăuşani şi Costeşti, precum şi ţigani,
      t Intru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul, blagocestivul şi de Hristos iubitoriu, singur stăpînitoriu, Io Vladul voievod, feciorul preabunului şi marelui Vladul voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stă-pîn şi domn a toată Ţara Rumânească, încă şi laturilor plaiurilor, Amlaşului şi Făgăraşului povăţuitoriu. Bine am voit domniia mea, cu bunăvionţa mea şi cu curată şi luminată inima domniei mele, a proslăvi pre Dumnezeu, cel ce m-au proslăvit pre mine şi pre scaunul celor ce întru sfinţenie au adormit părinţilor domniei mele cu mărire m-au înălţat. Iată dar, mi-am adus aminte domniia mea că mulţi, adecă împăraţi întru împărăţiile sale s-au veselit, ci puţini au moştenit împărăţiia cerească. Sîrguit-am şi eu nu numai înpărăţiia aceasta a îndrepta, ci a<m> socotit şi pentru cei ce sînt pururea ai noştri, carii sînt totdeauna adevăraţi şi drepţi credincioşi, mult slujind şi întru nimic nu s-au îndoit, nici cu vrăjmaşii miei au dat spatele şi nici sîngele său nu l-au cruţat pentru domniia mea a-1 vărsa; ci dar, pentru cei buni, ce sînt pururea ai noştri, a socoti, carii totdeauna sînt adevăraţi credincioşi.
      Pentru aceia şi domniia mea am dăruit acest cu totul cinstit şi bine închipuit şi mai întîiu decît toate darurile ceste de acum mai cinstit acest hrisov al domniei mele, preacinstitului boiariului domniei mele Vintilă vel cliucer şi soţiei lui, jupînesii Voicăi şi cu feciorii lor, anume Staico şi
174
www.dacoromanica.ro
..-1 şi încă oricîţi le va mai dărui lor Dumnezeu, ori feciori, ori fete, ca să le fie lor satele anume Cornăţenii toţi, cu tot hotarul şi Conţeştii toţi, cu tot hotarul şi Udenii toţi, cu tot hotarul şi Cliciul tot, cu tot hotarul şi din Miclăuşani jumătate şi Costeştii toţi.
     Şi iar să fie jupanului Vintilă cliucer şi soţiei lui, jupînesii Voicăi şi feciorilor lor, să le fie moşie la Ştirbeşti din partea Nănciului jumătate, pentru că o au cumpărat jupan Vintilă cliuceriul de la Nenciul din Ştirbeşti, drept 1 200 aspri gata.
     Şi iar să le fie lor sălaşăle de ţigani, anume Grozea cu copiii lui şi Slav cu copiii lui şi Costea cu copiii lui şi Badea cu copiii lui şi Fetea cu copiii lui şi iar Costea cu copiii lui şi Belea cu copiii lui şi Ivan cu fraţii lui şi cu copiii lui şi Slav cu copiii lui şi Pulica cu copiii lui şi Negre cu copiii lui şi...1 cu copiii lui şi Fratea cu copiii lui şi Ignat cu copiii lui şi Bancea cu copiii lui şi Bordea cu copiii lui şi Stoica cu copiii lui şi Leuştean cu copiii lui şi Miho cu copiii lui şi Slav cu copiii lui şi Guldea cu copiii lui şi Necula cu copiii lui şi Cioară cu copiii lui şi Epure cu copiii lui şi Roşea cu copiii lui şi Oprea cu copiii lui şi Manea cu copiii lui şi Manciul cu copiii lui şi Hădîr cu copiii lui şi Marcoci cu copiii lui şi ...1 şi Dabul cu copiii lui şi Nebunul cu copiii lui şi Curca cu fraţii lui şi cu copiii lui.
     Pentru că toate aceste mai sus zise bucate, sate şi ţigani sînt ale lor bătrîne şi drepte moşii şi de baştină şi de cumpărătoare de jupan Vintilă cliucer şi de părinţii lui şi de moşii lui. Iar după aceia, au venit jupan Vintilă cliucer şi soţiia lui, jupîneasa Voica, de s-au tocmit şi au dat ei singuri, de a lor bunăvoie, dinnaintea domniei mele, cum pînă cînd vor fi ei vii, iar ei singuri să stăpînească toate bucatele ce s-au zis mai sus, satele şi ţiganii, iar după moartea jupînului Vintilă cliuceriul şi a soţiei lui, jupînesii Voicăi, ori cine va rămînea din feciorii lor sau din ...l, ei singuri să stăpînească aceste mai sus zise bucate, sate şi ţigani; iar de nu vor rămînea din jupan Vintilă cliuceriul şi din soţiia lui, jupîneasa Voica ...1 toate cele ce s-au zis mai sus bucate, sate şi ţigani, vînzătoare să nu fie, ci să fie ...1, pentru că aşa au tocmit şi au dat jupan Vintilă cliuceriul şi soţiia lui, jupîneasa Voica, singuri ei, de a lor bunăvoie, dinnaintea domniei mele, şi dinaintea tuturor celor bătrîni boiari ai domniei mele. însă dintru aceste mai sus zise bucate, sate şi ţigani, iale au fost pierdute şi perite, însă făr de nici o hiclenie, ci cu sila şi făr de de dreptate, ale lor fiind, alţii le-au fost luat şi le-au fost ţinut. Iar întru aceia, domniia mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii cei bătrîni boiari ai domniei mele şi am adeverit domniia mea cum că au fost ale jupînului Vintilă cliuceriul bătrîne şi drepte moşii de baştină. Şi încă după aceia, au şi mai cîştigat jupan Vintilă cliucer cu dreaptă şi credincioasă slujbă şi cu vărsare de sînge pentru domniia mea.
     Pentru aceia, am dat şi domniia mea jupanului Vintilă cliucer şi soţiei lui, jupînesii Voicăi şi feciorilor lor ce s-au zis mai sus, ca să le fie lor aceste toate ce s-au zis mai sus, bucate şi moşii, sate şi ţigani întru moştenire stătătoare şi ohabnice lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor şi întru
       1 Loc alb.
175
www.dacoromanica.ro
dinsele vînzare să nu fie, ci să fie celor ce vor rămînea dintru dînşii şi de nimenea să nu se clătească în veci, după zisa domniei mele.
      Încă şi blestem am pus domniia mea, cum după moartea domniei mele, pre carele va alege domnul Dumnezeu a fi domn namestnic Ţărăi Rumâneşti au din fiii domniei mele au din rudeniile domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, de va cinsti şi va întări şi va înoi acest hrisov al domniei mâle, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să întăreascăi şi să-l păzească întru domniia lui •, iar de nu va cinsti şi nu va întări şi nu va înoi, ci-1 va strica şi-l va călca şi nu-1 va lua în seamă pre acest hrisov al domniei mâle, pre acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 întărească, nici să-l păzească întru domnia lui, şi să fie treclet de 318 sfinţi părinţi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu trecletul Aria şi cu alţi jidovi, carii au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: „restigneşte-1, răstigneşte-1 pre el‘c, sîngele lui asupra lor şi asupra feciorilor lor, carele iaste şi pină astăzi şi va fi în vâci, amin.
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Drăghici biv dvornec i jupan Theodor bîv logofăt i jupan Hamza vel ban i jupan Şărban vel dvornec i jupan Yîlxan vel logofăt i Radul vistiearul i Drăghici spatariul i Udrişte peharnic i Danciul comisul i Staico stolnic i Staico vel postelnic. Ispravnic, Theodor biv logofăt.
      Şi eu, Coresi logofăt, am scris in scaunul oraşului Tirgoviştii, în luna lui ghenarie 27 dni, leat 7039 <1531).
          Institutul de istorie „Nicolae Iorga“.
          Traducere din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după originalul slav.
                                      111
<1531—1532) februarie 16.
            Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Tismana vama de la Vilcan, între Olteţ şi Severin .
      f fllHAOCTYlO KOJKYiO, Iw EildA BOIBOA<> H rOCnOAHH-k B*kCOH siaiah Xrrpo-BAdXYHCKOH, CHHh BIAHKdPO EiMA BOIrOA*. A4B4T rOCIlOACTBO iHH cYlO (lOBIrttHYl POC* nOACTBd AIH CBtTOiMg /HOHdCTHpg PAdrOAliHH THCAidHd, HAOKI iCT      npfcCBfcTfcH,
MhCTtH, nptEAdPOCAOBtH BAdAHHHIţl HdUlt npHCHO A^BO AldpYl H MkCTHO fH gCIHHYl, HK05KI A4 MV ICT BdiHd WT fiA-kKJH, dAH WT ©ATlU$ A<> GfBfpHH.
      H B'kCdK'k •JAORlK'k A4 CH IMdt|ldT flpdRd RdAld, I5KI ICT A°cTOdHYl POCIIOACTEd iHH. H HH IAHH MAORlKTi A4 HtCT dKSCdT, HH CAgPI POCIlOACTRd iHH, HH CAgPI Ed-HOBfiM, HH CrtSPI BIAHKH AKOpHHK, HH BIAHKH AWPW^lT, HH HHHJ WT llpdKHTlAH POC-nOACTEd AIH H HH IAHH UlfEfUldH WT npfS IlAdHHHg, HA EtCdX MAORlK'k A4 CH IlAd-l|ldT RdiHd, nOHlftl HAOBIKd l|IO Kf CI IlOKgCHTH A4 «f IIAdl|ldT BdAld, d TOPdH MAOElKd EfAHKO SAO H WprHIO XTfT R-kClipYHAIdTH WT POCnoACTEO iHH, IlOHiJKI CAAI nO/HH-AORdA POCnOACTEO iHH CkC TdIO EdiHg. H A4 C»T CA83H CEtdTOAl8 iHOHdCTHPg EOAHHIţH Ad SSHiHdT CEd BdAld H BIS HHXHO BOAIO.
176
www.dacoromanica.ro
       H HHJfTO fl,i HI CAVkfT SAAP'kK'lTH npfA KHHPH rOCIlOACTKA iUH, riOHttKf KTO Cf XTfT nOKgCHT 3dAP1kîK<JTH, i TOP MAOKfKA CK HHITOJKf Hf Cf I1A4THT, TfcMtt CI
paaka. Hho Hf:<f eht, no pfq rocnoACTso a»h.
       HcnpjKHHK, ITlkASPf AWPWijSfT.
       H nHCdJf A3, GtOIBH, AttCflţA 4fEPt50Plf SV A^HK.
       t Iw fiAAA BIVfBWA*», MHAOCtYa KOÎKYA POCnOAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre, pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie vama de la Vîlcan, însă de la Olţeţ, pînă la Se-verin.
      Şi fiecare om să-şi plătească vama dreaptă, ceea ce se cuvine domniei mele. Şi nici un om să nu fie scutit, nici slugile domniei mele, nici slugile banului, nici slugile marelui vornic, nici ale marelui logofăt, nici alţii dintre dregătorii domniei mele şi nici un şebeşan de dincolo de munţi, ci fiecare om să-şi plătească vama, pentru că omul care se va încumeta să nu plătească vama, iar acel om va primi mare rău şi urgie de la domnia mea, pentru că am miluit domnia mea cu această vamă. Şi slugile sfintei mănăstiri să fie volnice să ia toată vama şi fără voia lor.
      Şi nimeni să nu cuteze a opri, înaintea cărţii domniei mele, pentru că cine se va încumeta a opri, iar acel om cu nimic nu va plăti, decît cu capul. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Pădure logofăt.
      Şi am scris eu, Stoian, în luna februarie 16 zile.
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 349 (Tismana).
          Orig., hîrtie (31 X 22), pecete aplicată, căzută.
          Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi de la începutul sec. XX; altă
          trad. ibidem, ms. 329, f. 132v—133 (sub martie 16).
          Datat din domnia lui Vlad înecatul.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 93. F a c s. Ibidem, 444.
                                     112
1531   (7039) aprilie 18, Tîrgovişte.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Drăghici mare Dornic satele Dinţeşti, Fîsîiani, Dobreni, Vladimireşti şi părţi în Roşii.
       f AShaoctYio eokYiio, Iw Raaa ROfKOAA h pociioahhti r-kcoh 3Ca\ah &rrpo-KAAXYHCKOH, CHHlv KfAHKdPO EaAA ROfKOAA-          T POCnOACTRO A\H cYf nORfAtHYf POC-
nOACTKA A\H nolTfHHOAAg RAACTfAHIIg H fipTiROAUS C'KK'kTHHKg POCnOACTRA MH 3K8IMH ÂPiPHq RfAHKH AKOPHHK H Ch CHHOKH CH, 0KO A* Mg fCT WIHhS WT IlgT SjlOAOE
14 — Documente-Româaia — c. 377                                                    177
www.dacoromanica.ro
AMI A® CTrtTdlS H ndK A<tt«f A® Bp’BSO, Kipi KOrtHKO (CT A‘A HHKgrt(B IVT PoUIYH BT»Cd, nOHfJKf nOKgnHrt WSridH ApdPHH AKOPHHK IVT IlHKgrtd IVT PoUIIH 3d 7 $AOpHHH WMTH H 34 p lVKIţ( H 3d TpH MMtAÎ WT d^HPdHH H 3d (AHO KOH AOSp-fc IVC(A<UH H IVESSA^H H 3d (AHO Kd$TdH Aospik- 3dHOK( fCT npOA<*rt HHKSrtd IVT CBOd A^EpO so/vk (Lp(>K( ivt npH a^hh n«K»(HHdro PdAVAd ko(boa<* ixi norHEf Hd Phmhhk, ddH E(3 HH CAHIIOC CHrtOCTIt IVT np^A POCnOACTKd MH H IVT nptA MfrYtaUlOM HM, KdKO Ad HtCT BOrtfH HHTKO IVT HHJf nOspdTHTH Clld TdKMOKfd H npOAJHYd.
       H ndK HtSndHS ApdrHij akophhkS cHiţe \i (mS c$t cim ixe ct soe(t AhhivijjYh
BT*CH H 4>'hC'hiaHYH B"KCH H AoSptHYH E*hCH H firt'KAl'MHpf ipYH KT»CH, [10H(>K( (MS cSt CTdpH H npdBH IVMHHf H Ctrtd 3d A^AHHf (MS.
       6(ro pdAY h rocnoAcrso mh a<>A®X JKgndHg A,parHM bMHkh akophhks, iaKo Ad MS CgT cY( bHUI( p(M(HH( IV*JHH( H CMd KT» IVMHH( H lVpB( (M&K( H CHHOB(M IMS, BHSKOMHM H nptBHSM(TOM. H BT» HHJf npivAdMIM A<) HtcT, HS \i CgT IVCTdBUKM HM. H wt HHKorowA$ H(noT'hKHOB(Hiio, no ptnH rocnoACTBd MH.
       H CRtAtTMYc wgndHg A,parHn emhkh akophhk1 h wSridH IbvhgdH bmhkh mv-PlV^fT H PdAVA BHCTYiap H XpdrO/HHp endTdp-K1 H &APH1{J( MJfdPHHKT» H /\,dH4»rt KOMHC H ©TdHKO CTOrtHHK H H ©TdHKO B(dHKH nOCT’fertHHK. HcnpdBHHK, RiVh^dH BMHKH
rtorojJ1*’!’-
       H HJnHCdJf d3, H(rSHT, B-h HJCTOrtHH PpdA Tpi»rOBHI{J(, Mtcdţd dnpHrtY( HT AKhh, b /vfeT xiăe.
       f iiv firtdA BIV(BIVA> EOJKYa MHrtOCTfA POCnOAHHi.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin şi primului sfetnic al domniei mele jupan Dră-ghici mare vornic şi cu fiii săi, ca să-i fie ocină de la Drumul Baiului pînă la stîlp şi iarăşi pînă la salcie, oricît este partea lui Nicula din Roşii, toată, pentru că a cumpărat jupan Drăghici vornic de la Nicula din Roşii pentru 100 florini galbeni şi pentru 100 de oi şi pentru trei sălaşe de ţigani şi pentru un cal bun înşeuat şi înfrîuat şi pentru un caftan bun. Pentru că a vîndut Nicula de a sa bună voie, încă din zilele răposatului Radul voievod, care a pierit la Rîmnic, însă fără nici o silă, înaintea domniei mele şi înaintea megiaşilor lor, ca nimeni dintre ei să nu fie volnic a întoarce această întocmire şi vînzare.
      Şi iarăşi, jupanului Drăghici vornic astfel să-i fie satele care se numesc Dinţeştii toţi şi Fîsîianii toţi şi Dobrenii toţi şi Vladimireştii toţi, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine şi sate de moştenire ale lui.
      De aceea şi domnia mea am dat jupanului Drăghici mare vornic, ca să-i fie aceste mai sus zise ocine şi sate de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Şi martori: jupan Drăghici mare vornic1 şi jupan Vîlcsan mare logofăt şi Radul vistier şi Dragomir spătar1 şi Udişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi alt Staico mare postelnic. Ispravnic, Vîlcsan mare logofăt.
      1 în acest timp mare vornic era Şerban, iar mare spătar Drăghici.
178
www.dacoromanica.ro
     Şi am scris eu, Neguit, în cetatea de scaun Tirgovişte, luna aprilie 18 zile, în anul 7039 <1531).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 350 (Cotroceni, II/l).
           Orig., perg. (25 x 40), pecete, timbrată.
           Cu o trad. din 1742; atlă trad. ibidem, ms. 692, f. 79.
           EDIŢII. Trad. Florescu, Vintilă /, 209—211; D.I.R.,B., 93—94.
                                     113
1531  (7039) aprilie 25, Tirgovişte.
             Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Castamonit de la Atkos un mertic anual de 6 000 aspri, iar călugărilor care vor veni după el, 600 aspri.
       t fit HME H CrtdKoy H MECTt H nOJfBdAg liptCBtTHH H EE3Hd4EHHE H EAHOC-MipHHE H JKHSOTBOpElJJOH H HEpdSA* AHAtEH TpOHIţM rAdrOAIOT WTItd H CHHd H lipfc-catTdro MXi H fAHHOro BtcE stAti|J<iriv Bord, hjke BtCE he wt ehthe st bhthe npHKEAUlOdlS CAOBOM CBOHAt CtCTdBAbllIdrO H nptCKtTH HM CBOHM H JKHBOTEOpH/H ASjfWAt oyTEp'hAHEUIdrlV HEEW H BtCEMKI CAKHHE, 4HHH 3E/HAI0 BtCb EJKE Hd HEH, MO-ptJKE H BtCE IdJKE Bt HHEM CkipEM BECE BHAHMd H HEBHAH/Hd HJKE MHAOCTHIO CKOEIO HElipt-
sptEUidriv piva MkAOBikmiCKkiH ndAUiYH norKiEHgTH nptcT*nAEHHYE pdAY SdnoBtAH Ero ejke Eli pdH HJKE Kt SAEMt lipt AtAWM HdlllYHMk APfKAE pgKO lipOCTpkTHEM Kt AP«$ Cf HEAHHOT3 HJKE Ct CtA\pkTt HCXWAdT2HBUlS BtCEM MHpS, HM EipHKAWH HEEECd H Cb> HHAE H Kt EiptKOH JKH3HH MHAOCTHIO CBOEIO KtSAKhirHS H n^Tk nOKddHHE MHWrW IVEpdSHE HdM A<ipOBd, OKU MHAOCTHIO Bt CKtTUHJf IţptKKdJf H EAEHHEHJf H KtCEHO-ipHUHJf H CAdBOCAOBEHbHX, HHHJKE I10CTWM H 3EMAEHHHM Kt3 APtJKdHHEM, EJKE ECT KtCEM CTpdCTEM Wp JKEHHE H Kt EorS npHCBOEHHEM, HHHJKE MHAOCTHHIdMH HJKE Kt TptEOBdHHE H Kt CBfcTHHM IţptKBdM pgKOfipOCTptTHE no rOCI10A$ CAOBOpEKUlOMS: GdEAdJKEHHHJf MHAOCTHJf H MHA&ipYHJf BEC A^HK IlOAtHAOSdH EHTH H rOCIIOAOKH HdCAd-AHTH CM. GE SE© CAkIUJdBUIE WT CKtTIH)f nHCHHHJf oyKEpHpUO CE APUCAU» CptAHEA\ IdKO EAH3t rOCnOAK KtCEM npH3klEdEI{JHHM ErW Bt HCTHHH3 H EtCEM CptAHEM.
       flst $BO, MHAOCTYlO EOJKTiO EAdrOMHCThiEH, HJKE EAdrOHECTklIO JKHAdTEA H JfPH-CTOAIOBHK, HJKE XfHCTd HdCAdAYTH CM JKHAdEM, îlV EAdAd EOHEOAd EOJKHEM A<ipO-KdHHEAt Bt HdCTOMtpEH BptMA WEAdCT HMEA BAdUIKOE 3EAVAE KtJKAEAbjf MHOrUM JKHAdHHEM Kt IIEpHKOAlO EiptCK'kTUE H nptCAdKHUE KAdAHMHIt* HdUJOH BoropOAHltE H npHCHO A'tKYH dldpYH, HJKE ECT Bt GEtTbH Topt fleOHCTt pdSSMEKUlI IdKO HEgAW* EHdM EHTH Kt BHI1IE pEMEHHHM HCIipdKAEHHWM HCnpdBHTH EJKE IV TPSAOAIOEkl H (VT nOCTET H WT HHUJf CHM nOAOEHHH U, CErO pd \H H3E0AHJfWM EAHKO MOl|IHO pgKOlipOC-THpdTH EM Kt CE-feT-bH EOJKHIO IţptKRdM MOAEIflE CE H glIOEdEM HJ AtHAOCptAE Cpb-AOBEAItd H BAAAYkS CHX PdAH SASMHTH rptx HdUlYH UIT ETHE H EAdrklX « cbohX he SASMHTH HdC H JKHEOTd EEHHdl’UI H IţdpCTSHId ErW HdCAtAHHKOM EHTH, EJKE E3AH 3AS4HTH HdM BAdrOAdTYlO ErO, dAlHH.
179
www.dacoromanica.ro
       EHAfJt* 1"0 BO CK-kTKIf EOJKHf IţpTiKEH H IţApCKklf MOHACTHpfX IVT CKfcTO I104H-KUIHHjC H np-b*AHHJf XTHT0PH WECHpHKUJtHX H Eli AIHOPKIX HŞÎKAdX H WCK8A«hYHX CŞipYHX K'K HdCTOfipHX KpfcMAHH H pSKOnpOCTpivTHfM IlOAtOipH WT XPHcTHiaHH EAA-rOMfCTHEYHX K'K TP'kEOKdHHIO I|I8I|IHX HdHIlAHf H>Kf K’K GK'bTOH Topii fleOHCT'feH C8* ifidro nfpHKOAa npfccK-bT'kH Eoro AiATfpH.
       IIpTHAf KO K'K HAAII WOTJţH AIOHAX 6yMHHI H K'KSB'kCTH Hd« W liptSRIKAHRIf H W AIHOPKIX HoV^A^X h TfCHOTdX TfX CKfcTHHX iHOHACTHpiXj HJKI CŞT K'K CK’feTWH RHUlf pfHIHOH ropfc flGOHCTfH, IlAÎHÎKf W CK^TWAIt AIOHACTHP8 HApHlţdfAIH KdCTJAItONHT XPdAIUKf CK'bTdPO, CAAKHAPO lip'KKO AURHfHHKA, APXHAYbKA GtI^AHA, HKO K'K AIH03IA» UrCK^AfHHCAI H TfCHOTH CglJIH >KH KOipHAUKf K'K CKtTOAIg AltOHACTHpS CKIstYhAI AlHH-XWAi jkhtYi eaapomhcthbo h ck cAvbpiHHo AitSAPHfA» i>Ki w XpHcrf Eo3f npHXoA'h-IJjYhAI. AÎH, WA K'KCtPO Cp-KA>ţ<I IIOAIHCAH K'K ...1 HSKOAHXAIO fAHKO AlOipHO IV Eoro K-KpSMfHdPO HdAI HAIfHHf Ad CKTKOpHX«0 AUpTHK CKtTOAlŞ AdOH/CTHpg H K'K nOKpfcllAfHHf TfX Hf AOCTdTCTKdX- H CHl^f K'KHHHHXWAtj BKO Ad [Ad]X®* AHT’K EpdTHB WT CKtTdrO AlOHdCTHpd Hd K'KC’fcKO AtTO AVkCflţd PfHdpYf Ad K’KSH" A\diOT AtfpTHP no xs dcnpn, Ef3 cnfHse; d cnensd EpdTHHAi npHX0Afc>J<HM, no x dcnpn. Gf gEO CHl^f WEtipdXMO AdKdTH Hd E’KC'bKO2 AfcTO, AOHA^f fCAIH K'K HdCTOAIJIH/H JKHTHIO H K'K fiorOAdHHOH HdAI KAdCTH Hflipf THHOKfHO.
       6ip»Kf h no tm wt sahjihhx HdAi npHWfCTKYio, irwjKf EAdroKOAH Eop'k ehth no HdC HdCAfAHHK WEAdCTH C(H pfKlilf EAdlUKOH 3fAlAH, fAI&Kf AdpgfT fioi”K HWf K'K EAdPOHfCTH JKHTfACTKOKdTH TdKORdPO AIOAHAI POCIlOAtM HdWfAI IycgC XpHCTOC H np’fe-(KtTOlO Eoro AldTfpYlO H CK'feTKIHM, CAdKHHAI H WT POCnOAd CKfAfTfACTSOKdHHA\ np’KBO AIAiMfHHKWAI dpXHAYia<KO>HdA! GTfjjsdHWAI H CK BliCedUH CKfcTHAIH HJKf EoPŞ WT EtKd oyPOAHRUJHAI, SAlHAOCpfaY{ H AlHAOEdHHf HAIfTH K’K CK’feTOlO KHUJf pfHfHOlO POpf fl6WHClVkH nepHKOAlO nptHHCTEIH EoPO AldTfpH H cYia HdAIH CKTKOpfHOI CK^TOAlS MOHdCTHpS KHUJf pfHfHOAIS KdCTdAIO<HH>TS> HtnOTBOfHTH, HH gAldAHTH, H-K lldHf OyTKp'KAHTl H HC-nA-K'lHTH CBOfrO pdAY ASUlfKHdPO H TÎSAfCHdPOH 3APdBYf H CndCdHHl H Ad ESA(T nOAIOIII-K H SdCT-MlAfHHf nptHHCTdd EoPO AlkdTH H CK^TKI dpXHAYaKWHd ©Tf^dHd, SA* H Hd CTpdlUHHM H HfAHl^fAUpHHHAI C^AYipg, dA\HH-                     ^
       IlHCdX K’K HdCTOA AHKHH PpdA Tp-RPORHIJIf, AltCfl^d dnpHA Kf AHH, WT flA<dA»d> TfKSUIHX AfcT x3A0 •
       GOt^H CKtTYH nOAUJHdfTf H Pp-bUJHdPO ©TdH PpdAldTHK H>Kf HdMfpTdX*
       Iw EAdA KWfKWAd, AIHAOCTYa EOJKYa POCnOAHHK.
      t în numele şi în slava şi cinstea şi lauda preasfintei şi fără început, de o fiinţă făcătoarei de viaţă şi nedespărţitei troiţe, adică a tatălui şi a fiului şi a preasflntului duh şi a unuia atoatevăzătorul Dumnezeu, care toate din nefiinţă în fiinţă le-a prefăcut, prin cuvîntul său le-a alcătuit şi prin preasfîntul şi făcătorul său de viaţă duh a întărit cerul şi toate cele ale soarelui, a făcut pămîntul şi toate de pe el, marea şi toate din ea, adecă toate cele văzute şi nevăzute, care prin mila sa n-a îngăduit ca neamul omenesc căzut să piară din pricina călcării poruncii lui, cea de la strămoşii noştri cei din vechime în raiul din Eden cînd au întins mina către pomul din care au mîncat, meritlnd astfel moartea întregii lumi, ci a coborît cerurile şi s-a îndurat şi la viaţa dinţii prin mila sa i-a ridicat şi calea pocăin-
      1 Loc rupt.
      1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
180
www.dacoromanica.ro
ţei în multe chipuri ne-a dăruit-o, unii prin miluire în sfintele biserici şi priveghere în toată noaptea, rostiri de slavă, alţii prin post şi înfrînare faţă de cele pămînteşti, care sînt molipsire a tuturor patimelor, şi apropiere de Dumnezeu, alţii prin milostenii spre nevoi şi prin întinderea mîinii către sfintele biserici, după al domnului cuvînt rostit: „Fericiţi cei milostivi şi cei ce miluiesc în toată ziua, că aceia vor fi miluiţi şi se vor desfăta întru domnul". Acestea deci auzind din sfintele scripturi, ne-am încredinţat prin gîndul inimii, că domnul este lîngă toţi cei care-1 cheamă întru adevăr şi din toată inima.
     Eu deci, din mila lui Dumnezeu binecinstitor, care de bună cinstire sînt doritor şi de Hristos iubitor, care sînt doritor a mă desfăta întru Hristos, Io Vlad voievod, prin darul lui Dumnezeu, avînd în vremea de faţă stăpînirea Ţării Româneşti, am dorit cu multă rîvnă către grădina preasfintei şi preaslă-vitei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, care este în Sfîntul Munte al Athosului, pricepînd că ne este cu neputinţă nouă a împlini cele mai sus zise virtuţi, adică iubire de muncă şi de posturi şi de altele asemenea acestora, pentru aceasta am voit, cît se poate, prin întinderea mîinii către sfintele biserici ale lui Dumnezeu, rugîndu-ne şi nădăjduim la mila celui ce vede inimile şi a stăpînului nostru, pentru acesta a căpăta ştergerea păcatelor şi de ale lui bunuri a nu ne lipsi şi de viaţa veşnică şi a fi moştenitor al împărăţiei lui, de care ne vom învrednici prin bună dăruirea lui, amin.
     Văzînd deci sfintele biserici ale lui Dumnezeu şi mănăstirile împărăteşti sărăcite de sfînt răposaţii de mai înainte ctitori şi în multe lipsuri şi scăderi fiind in vremurile de astăzi şi cu ajutor prin întindere de mînă căutînd pentru trebuinţă de la binecinstitorii creştini, mai ales cea din sfîntul munte al Athosului, fiind grădina preasfintei maici a lui Dumnezeu.
     A venit deci la noi părintele monah Evghenie şi ne-a vestit despre petrecerea şi multele lipsuri şi strîmtorări ale acelor sfinte mănăstiri, care sînt în sfîntul mai sus zisul munte Athos, mai ales despre sfînta mănăstire numită Castamonit, hramul sfîntului, măritului întîi mucenic, arhidiacon Ştefan, că în multe lipsuri şi strîmtorări sînt cei care locuiesc în sfînta mănăstire, sfinţii monahi <care duc> viaţă binecinstitoare cu smerită înţelepciune, care întru Hristos Dumnezeu au venit. Noi deci, din toată inima cugetînd la ..-1 am voit, cît este cu putinţă, din averea ce ne-a încredinţat Dumnezeu, să facem mertic sfintei mănăstiri întru întărirea acelor neajunsuri. Şi aşa am făcut, ca să vie fraţii de la sfînta mănăstire în fiece an, în luna ianuarie, să ia mertic cîte 6 000 aspri afară de cheltuială; iar cheltuiala fraţilor care vor veni, cîte 600 aspri. Aceasta deci am făgăduit a da neclintit în fiece 2 an, pînă ce vor fi în viaţa de faţă şi în puterea dată nouă de Dumnezeu.
     încă şi după plecarea noastră din cele de aici, pe cine va binevoi Dumnezeu să fie după noi urmaş al acestei stăpîniri, adică al Ţării Româneşti, cui îi va dărui Dumnezeu şi în bună cinstire va vieţui, pe unul ca acela îl rugăm pe domnul nostru Iisus Hristos şi pe preasfînta maică a lui Dum-
       1 Loc rupt.
       2 Cuvînt scris deasupra rîndului.
181
www.dacoromanica.ro
nezeu şi pe sfîntul, măritul şi de domnul mărturisitorul, cel dinţii mucenic, arhidiaconul Ştefan şi pe toţi sfinţii cari din veac au plăcut lui Dumnezeu, să aibă miloserdie şi milă către grădina preacuratei maici a lui Dumnezeu, a sfîntului mai sus zis munte Athos şi această danie făcută de noi sfintei mănăstiri mai sus zise, Castamonit, să n-o înlăture, nici s-o scadă ci mai bine a întări şi împlini pentru sănătatea şi mîntuirea sa sufletească şi trupească şi să-i fie ajutor şi sprijin preacurata maică a domnului şi sfîntului arhidiacon Ştefan, aici şi la înfricoşata şi nefăţarnica judecată, amin.
      Am scris în minunata cetate de scaun Tîrgovişte, luna aprilie 25 zile, de la Adam cursul anilor 7039 <1531).
                   Sfinţi părinţi, pomeniţi şi pe păcătosul Stan gramatic, care a scris.
      | Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 351 (Mitrop. Ţ. Rom., V/l).
          Orig., perg. (54 x 41), pecete atîrnată, căzută.
          Cu o trad. din 1864.
          EDIŢII. Slav. Venelin, 147-150. Trad. D.I.R., B., 94—96.
                                      114
1531   (7039) mai, Bucureşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate.
       t fiCfKHAUS H nptEddrOdtS H2KC Kt TpOHIţH CddBH CC Bor», CddKd H nOJfKddd, HJK* KtCd WT HEEHTYd Kt EHTYf npHBEAWOdllg H CAOBOAt CKOHdlt CtCTdKdtUIOdltS H np-bCK-bTHMH CKOHAt AttfOAt «TKptAHKUJOdlUJ H 110 CddIO JfOTHYHdltH np-feCT8lldtHYtAt 3d-KHCTHIO SdOEf HdHEdHHKd WT Bord XKddHKUlIHX' C( dlHdOCptAYtdlt CKOHdlt Hf WCTJKdt-Hddro nOrKlEHSTH CHp-fcM pOAd HhdOKEHCKdrO, P8KO npOCTptTYd pdAY H?Kf Kt pdH APfKAf HdUlYHJf np'bWTIţh EHKIUdrO Hi lip'bKdOHHK HEEfCd CtUlfAUlddrO H WTdl CKOEOAHK AtHorHdtH wepdSH ngT noKddHYd AdpOKdKUJddro h wt KtcdKoro poAd H3EpdKUiddro, fXt no EddrOTBOpfHYlO Eor8 SrOAHKUJHX CHHkl H HdC<vkAHHKH IţdpCTKYd CKOfKO ct AtddKUJO/M8.
       Gfro pdAY h dst, hjki XpHCTd Bord EddrOR’fcpHYH h XphctoaiokhkYh h EAdrORlpHIH îw EddA KOHBOAh, EOJKHEIO dllHdOCTYlO, rOCnOAHHh KtCOH SfdldKI 2frpOKddXYH, ÎKfddE H>K{ Bt EddrOHCCTHH H XpHCTOdIOEHKYH HdCTOfflflff RP'kdlf npOUJiAUJHX H CKtTYe EOJKH1 IţptKKf RtSAHrllIHHJf H SKpdCYKUlHHX BddHtfHHYHX JfTHTOptJf H EddrOHfCTYBHHX U,dp£X’ H«* nfpHKOdH np-feCR-feT-kH EorO AtdTfpH BKpdCdKUlYHX HÎKI Kt GR'kT'bH Topt BeOHCTt, HAOKC H EddrOHfCTHsYH H XpHCTOdIOEHKYH nptAKA HdUJIi, îfw /Dupid KMHKYH KOHKOAd, CRIctYH H KtCfHfCTHKI XPddt cddKHddro np-fcwEpdJKfHYd rocnoAd Bord h cndcd Hduifro Îyc8cd XpHCTd WEHOEHK XTHTOpYlO 1CT frO CtAfddB Stdtdhl EddUIKOH.
       Ilo CHX>K( HdUJYHX PdAY rp-b^OK, CH CS-bTÎH AtOHdCTHp HdpHIţdfdlYH KOTrtHdlJJC, AtHOrHHJC pdAY H8>KAdX WECHpfcKUJd EHd H nOpSUJfHd,' WEP'bTHHCf frO CHIţE WEfTUldBUld pOAYTfd HdlU EddA KOHKOAd fdHKO Kt3AtOJKl nOHOBH H gKp-knH. Do CHpKI H dltH, EdHKO KtSAtOrOXAtO nOTEptAH^/HO H HAtdAtO H Etfjf KtCfrAd nOTKptXtAdTH H WEHO-KHTH EddrOAtTYlO XpHCTOBOIO.
182
www.dacoromanica.ro
       Hk wEAMf, sa noKptnAfHYf CRtTOMU mohacthps cfaa npHAOJKHjfoai hjki c8 ehaa wt npt>KAf npHAOJKfHA WT EAAPOMfCTHKYHX POCnOAAX H KAACTfAf CROI paA? nOMtHk. ©Ept-TOXOAI EO H Cf Ai CKtTAPO MOHACTHpi WT CSCfACTK8fl|iHX AIHOPO WT HHX WTIMUiYHX. GfPO paAY c8 EHAH nOCAAAH WT MICTHTfX H KfpHYHJf KAACTfAH SCSlMHa ĂlHAKa CTOA-hhka h xgnaHa Hhh*hoaa, Aa HSEfpsT no £y EoatpH a®ePH hj ktiCako cîao, a<> X®TJPf nOCTAKfT WT B'kCtX CTpAHiX no CTipOM JfOTApg AiONACTHpCKHX ClAfX-
       H Hi cfao MHptujoB-k h KaAsrfpaHH H AJapYhhho h HSEpaujf H>Kf c$t ch: jks-naH K-esah wt Tophh HHptuios; %8naH Eohka wt nifpE'kHfipH; h wt GAATHHf, >Kgn:H HoKpiutYf, non Ahmhtpk KiAMt, PiAVrt IlfUJrHSAaK, Paa8 dJHAt, Gtoh Toaioh,
               Pi AU, CbJHk <I>fTfK; WT HlfpE'kHflIJH, /\,piPOIO H PiAVA! WT HHptUiOKA, ApiPOMHpj
                                    wt dlHAKOBa, AIhX<iha GpiwEtjA h Paaomhp wt /^OEpfijiH h roia.
       H HiHAOUlf X®T-P ’ÎHptUIORJJ no CTapfM X0T<1PU nOMHHUKH WT X0TJP niapEAHf-i|ioai, np-fexoAHT ©at ha paakU wctporU, ha* A®Af noTOKOM no cptA wctpoka, npexoAH sapokU h naAi na eaps H A mut x®tap c-kc K'kHfijJH H hakh nptxoAH ©at H HAfT noTOKOM H AtrtHT X®T<*P CTvC ^>p'kHOKUHAI, npfXOAHT HA HgT H A*AHT X0TaP GTp-kXapfuU, npfXOAHT Eipg h HAfT ha <no>xTOK noafM nptxoAHT EapU KfAHkU h HAfT noAfAi h naAA hi IIotok ^KfHfCKH h HAfT noTOKOM ha gcTYf TonHAHipg. Toh EfUlf XOTAPHA npf>KAf JKfinAH EiAHKA, no HfM PiAV^k enjTip, no HfM 6fWAOp rhc-THiap h HaUaat h cYh no hhx Tparg H no hhx Bi<Af>xsfx.
       H X®TAP KiAgPfpAHOM nOMHHf WT ngTA pfKOMOf IIi>KH4Jf, HAfT HA A^A, Hi UoTAH H HAfT no ngTfM HA K'kCTOK H AfAHT X®TAP IUipKiHfipH, npfXOAHT Uifc’MU H HAfT noAfAi, nptxoAHT IIotok PoTapfuixH eahs GfAHipa PoTipfijiY h HAfT noAfM no ngTk H HCXOAHT HA ngT H HAfT nUTfAi HA K'kCTOK, npHXOAHT T8$f H naAA HA WEpTi-UiYf nOTOKA IIp'kAfUJKHM, PAf A°X°AH X®TiP EgHHflUKH H HAfT nOTOKOM HA nOAA AH( H hcxoaht ha noAfAi h HAfT noAfM Hi sanaA h a<aht x°tap cec IIpfAfiiiHH h naAA ha IIotok IUohacthpckh h HAf noTOKOM kt» sctYa TonHAHificKi h hcxoaht ha ASapHug. Toh Etuif xotapha xgniH Eaahka h no HfAi /^hmhtpah. H chx no hhx TpAPg H no HHX EfAfSfX-
               Ha cfAO AamijiY estAtTfAHf: wt EfpHHAtHH, Paava h 4,papom<hp>1 h /k,pa>Kf h Hah; wt Kp'kMUHtHH, IIapaa h IlfTps; wt Kop&t, Ilfpo h Ăoephh; wt Hskoapm,
$pAHKO.' WT Kp-kMgHHfHH, ţ&pATb, WT E*kCfl|lH, BaAA H HtKUJgA; WT HUMfT, EaahkUa CniTAp.
       H CfMU Cf AS X®TAP nOMHHf WT C9aTA KHUlf KpHSHHf KopHfT H HCXOAHT HA Kf-AHKH KPSUIKU, HAfT pivTOM EpiHfUJCKHM HA A^A, H HAfT HA K'kCTOK AU^PAROM, A<AH XOTAP Ck ©CTPA H HCXOAHT HI KfAHKH AAE H HAfT nOAfM HA POAUiAg H HCXOAHT HA IlST HHKOnOACKH, tUH fCT KAMfH H HAfT nUTfAI HA nOAA A«f, niK HAfT HA SA~ njA, nptxoAH noAfAi h ha* a$ePakom, hcxoah ha n«T ha a®a, BORf cf Pscka, ha* nUTfAi HA H3KOP nOTOKOAt, nAK HA (x>AT, ©ATOM POpt, PAf nOMHHf X°TAp. ToH EfUlf X®TApHA Paava cniTip h ch no hhx Tparg-
       Ha ctAOM Komahka h TioprfRf ck IIptcAon CK-bAtTfAYf: wt HlKtwcTpf, HfpHAT, fHaub Kt>iKa, wt EkKMAfitiH, HIfpe; wt E-kctipY, Epata h Eaaaua >ksa<U; wt Kp-kHVAHH, Paaua; wt KptufitiH, ^parYia h Tpoujah; wt /^OAHfra Aaiowea, Apaha H GtAHHIOA H ^AOEA; WT llAtUlOB, AParoMHP, CkJHi HtKUJfS H fiiKA.
               H cYfM CfAOM XOTAP nOMHHf WT II^TA IlHKOnOACKOPA H HAfT nAAHHOM GaUJKOM H HAf HI POMHAS H HAf HA Eipg H HCXOAHT Hi ToMHAg EoHHtPOKS, Ck^OAM Hi nOTOK
1 Loc rupt.
183
www.dacoromanica.ro
Kaamaiisio, Ha kpsujks h ha* Ha MorYAjj maa8 H ha* Ha b'Wtok Ha maah noTOK, npopAH T8*fr* Ha c$x8 sap$ h hcxoaht Ha noAC, Ha MorYa8 h ha* noACM, naA* Ha Aoaha rp-Mi Kosmh, a**h x®TaP ci» Heahcivi» h npcxoAH a°a h ha* noACM, naA* ta* cc ckCTaw wba TpoiaHA, a*ah X0TaP c1k Gpt»bh h P8ch, nan Ha noA8Hoi|iYc n$-tcm XaHcapfHJKHM, a® pacngTia, ta* cc A*aht n8T wt IUkcwctpc, nan ha* Ha sa-naA noa(m» mhmo YHarspt Eacriuxc, a*ah x®tap c Eticciijh, ha* ©RptwwM, npt-X®aht a8k$ ha eptA a®ahh*, naA* Ha KaAMkiţgio h hcxoaht pt»tom Rpahcbcm H hc-X®ah Ha II8t BHKonoACKH, Ha MorHA8 h a*aht x®tjP c KptHuaHH h OIvhijjh, ha* II$tcm HHKonoACKHM, ta* cc ct»ctai« ct»c xc^apoM. H toh BCiuc yoTdpHA Paava cnaTap, no hcm >K8naH Kotaha h ch naKH no hhx Tpar8 h no hhx bcac3cj(<
       H CCAHI|ia 30K0A\H G8ppA H ©AHA H BoppA H GSXAH H AP^rA CCAHIIIA CEA, CAHKA C$T WKOAO BAATA KaAMAIţ8ia A® IÎ8TA GBHIJJOBCKOra nOMtBWH WT BpOAA GbHIJJOE-CKorA ropt a® Ghkhp cec baata h rptAA. H ha ccao XpvrtijJH, x®t<,Phhk Gtcmh cnATjp. GstAtTfAYc: EaAt KotcckS h EIahapti wt /\parHH; /\ah h Gpi»B$A wt HaroMHpci|iH; Gtpoc h EaAt wt ASmYqhh; PtnCA* h Paso h A9hx<iha wt Kavt$-PC1|ih; lîlcpE wt EopostHH; WT EoTtHH, ^parocAAB.
       H cc/HS jfOTap noMHHC wt baac Cdaipasc h ha*t Ha raasS fflfiiaKC EIhkohc, npcx®A«T Bp-hAA h hcxoaht Ha n$T, Ha bcahk$ AHn8 H a**ht x®TaP ci» V*/t*HHC, nan ha* ha AJspmhhtc h a*aht xotap c EoTtHH, npcxoAH Bp"KAa» naA* 8 noTOK xotapckh h A*aht x®TaP c ASmThhh, nptxoAHT flprHWCA h ha*t cacmchom, amh x®TaP ci» A,parHM, naK ha* cacauhom, npcxoA«T b n$Ta H a**h X®'*'aP C-K AIhX’Mijih, npcxo-AHt pktk Eoaa*b, naA* ha pnnK noASAjj, npcxoAHT A8r8 ha bcahkh occh h a*aht XOTAP CT»C EliTYfHJH, np(X®AH flprHIIIIA H EpT»A®, nAKH nAA* 8 BAAt G9/HPA3CB H BAAt ©MpA3fE B-hC WT ÂprHUICA, 1|10 C8 KSnHAH KAAgrCpH npY CTPHI48 TOCnOACTBA
mh Paa^aS bohboa* wt K*k3ah apAMUi.
       THH.M B-KCC Aa HM CgT El» WMHH8 H Bl» WXABJJ HH WT KOPOÎKC HCnOTTiKHO-BfHHO, no pCM rocnoACTEA mh. H hhxto a<* hx h* cMttT nptCTSnHTH hah nop8uiHTH ChIH BHUJC P*M(HHYh X®TaPH» nOHOKC TKO CC EH nOK8cHA npCCTSnHTH HX» to takobYio HMAT npYCTH BCAHKO 3AO H THCB WT TOCnOACTKO MH.
       Gokc h sakahhahYc nocTABAtCT rocnoACTBo a\h: no ctuHpt»th rocnoACTEA mh K«ro HSBCpCT rocnoAK Bora bhth rocnoAHHh Eaaujkoh 3ca\au hah wt cpTiA^Haro nAOAa rocnoACTEA mh hah wt cbpoahhk haiuhx hah, no rptccx haujhx» wt HHonAC-
AfCHHK, Aa ai^JC KTO nOMIiTCT H nOHOBHT H StePIiAHT CYC nOECAtrfC rocnoACTEA AMI, Toro rocnoAK fiori» Aa nomiTCT H 8tbpt»aht ei» rocnoACTB-b cro; a aijiCAH HC nOMTkTCT H HC STEpi»AHT, H8 pASOpHT H nonCpCT H nOCpAMHT CYC nOBCACHYC rocnoACTEA mh, a Toro rocnoAK fiorK, c'kteophbiuh hcba h scmaio, a<* ra sbhct sac tcao, a ei» b8a*>|JH st a^hm cro, H Aa hmat mactYio c-k Ksaa h flpfCM h c-k Y8a*h h>kc BT»3T»nHUJl Ha rocnoAa Bora, cnaca Haincro jf^cgca Xphcta KT» IIOHTHHCKOMS IIhAATS H pCKOUJC <„Erh3MH, K1»3/HH>1 H pACn'KHHYH Cro‘‘, KpiiE cro HA HHX H HA MCA*X HX> «>KE CCT H B8ACT El» EtKH, AMHH.
       IIhc 8 E8K8PHJJH, Altceva MaH... AhHH, E AtT xSÂe.
       îw Eaaa <bwcewaa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHi»>1.
       npH CroyMCHS KPMOHAX8 G^MOHS.
1 Loc rupt.
184
www.dacoromanica.ro
     t Atotvăzătorului şi preabunului, celui în troiţă slăvit Dumnezeu, slavă şi laudă, care toate din nefiinţă în fiinţă le-a prefăcut şi prin cuvîntul său le-a creat şi prin duhul său preasfînt le-a întărit şi pe cei care s-au depărtat de Dumnezeu prin voinţa şi îndemnul invidiei începătorului răului, prin mila sa nu i-a lăsat să piară, adică neamul omenesc, pentru întinderea mîinii cea în rai a străbunului nostru cel de demult, ci s-a îndurat, coborîndu-se din ceruri şi i-a slobozit din păcat, dăruind în multe chipuri calea pocăinţei şi din tot neamul alegînd pe cei care au bucurat pe Dumnezeu prin fapte bune, i-a făcut fii şi moştenitori ai împărăţiei sale.
     De aceea şi eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi binecinstitorul, Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată ţara Ungrovlahiei, rîvnind către binecinstitorii şi de Hristos iubitorii, care au trecut din vremea de acum şi au ridicat şi au împodobit sfintele, dum-nezeieştile biserici, fericiţii ctitori şi binecinstitorii împăraţi, care au împodobit grădina preasfintei maicii lui Dumnezeu, care este în Sfîntul Munte Athos, unde şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul străbunul nostru, Io Mircea marele voievod, a înnoit sfîntul şi atotocinstitul hram al slăvitei preobrajenii a lui Dumnezeu şi a mîntuitorului nostru Iisus Hristos, făcîndu-1 ctitorie a Ţării Româneşti.
     După aceştia, pentru păcatele noastre, această sfîntă mănăstire, numită Cotlomuz, a fost împovărată de mari nevoi şi s-a stricat; a aflat-o astfel sărăcită părintele nostru Vlad voievod şi pe cît a putut a înnoit-o şi a întărit-o. După acestea şi noi, după cît am putut am întărit şi încă o vom întări şi o vom înnoi întotdeauna prin binefacerea lui Hristos.
     Dar pentru întărirea sfintei mănăstiri am dăruit satele care fuseseră mai dinainte dăruite de binecinstitorii domni şi vlastelnini, pentru pomenirea lor. Am aflat însă şi satele sfintei mănăstiri, multe din ele luate de către vecini. De aceea, au fost trimişi dintre cinstiţii şi credincioşii vlastelini, jupan Milco stolnic şi jupan Cinciul, ca să aleagă cîte 12 boieri buni la fiecare sat, să aşeze hotarele dinspre toate părţile pe vechile hotare ale satelor mănăstireşti.
     Şi la satul Cireaşov şi Călugăreni şi Maricino au ales pe aceştia: jupan Căzan din Cireaşovul de Sus; jupan Boica din Şerbăneşti; şi din Slatina, jupan Ciocîrlie, popa Dimitru Calcea, Radul Peşghizdav, Radul Milea, Stoia Gomoi, Radul, fiul lui Fetea; din Şerbăneşti, Drăgoiu şi Radul; din Cireaşov, Dragomir; din Milcov, Mihail Sîrbul şi Radomir şi din Dobreşti, Goia.
     Şi au aflat hotarul Cireaşovului pe vechiul hotar, începînd de la hotarul Şerbăneştilor, trece Oltul la capul Ostrovului, merge la vale pe pîrîu prin mijlocul Ostrovului, trece pîrîul şi cade în baltă şi desparte hotarul cu Că-neştii şi iarăşi trece Oltul şi merge pe pîrîu şi despre hotarul cu Dreanoviţa, trece pe drum şi desparte hotarul Străhareţului, trece peste baltă şi merge la pîrîul cîmpului şi trece peste o baltă mare şi merge pe cîmp şi cade în Pîrîul Femeii şi merge pe pîrîu la gura Topiliştei. Acesta a fost hotărnicit mai înainte de jupan Balica, după el, Radul spătar, după el, Theodor vistier şi Lăudat şi aceştia pe urma lor şi după semnele lor.
     Şi hotarul Călugărenilor începe de la drumul numit Pajişte, merge la deal, la Potan şi merge pe drum spre răsărit şi desparte hotarul Şerbăneş-
                                                                                       185
www.dacoromanica.ro
tilor, trece pădurea şi merge pe cîmp, trece peste Pîrîul Rotăreştilor, lingă seliştea Rotăreşti şi merge pe cîmp, pe drum şi iese la drum şi merge pe drum la răsărit, străbate tufele şi cade la obîrşia Pîrîului Prădeşcului, unde ajunge hotarul Buiceştilor şi merge pe pîrîu la miazăzi şi iese la cîmp şi merge pe cîmp la apus şi desparte hotarul cu Predeştii şi cade la Pîrîul Mănăstirii şi merge pe pîrîu la gura Topiliştei şi iese la Mariţa. Acestea le-a hotărnicit jupan Balica şi după el, Dimitran. Şi aceştia pe urma lor şi după semnele lor.
     La satul Dăneşti, martori: din Berindeni, Radul şi Dragom<ir> şi Draje şi Nan; din Crăciuneni, Parda şi Petru; din Corbul, Pero şi Dobrin; din Iz-voară, Frîncu; din Crăciuneni, Fratea; din Băseşti, Vlad şi Neacşul; din Nucet, Vlaicul spătar.
     Şi hotarul acestui sat începe de la Olt, mai sus de crivina Cornetului şi iese la părul cel mare şi merge pe dealul Vraneştilor la deal şi merge la răsărit, pe Dumbravă, desparte hotarul cu Ostra şi iese la stejarul cel mare şi merge pe cîmp la movilă şi iese la Drumul Nicopolei, aci este o piatră şi merge pe drum spre miazăzi, iarăşi merge la apus, trece peste cîmp şi merge pe Dumbravă şi iese la drum, la valea care se chiamă Rusca, merge pe drum pînă la izvorul pîrîului, iarăşi la Olt, pe Olt în sus, pînă unde începe hotarul. Acesta l-a hotărnicit Radul spătarul şi aceştia pe urma lui.
     Pentru satul Comanca şi Ghiurgheva cu Prislopul, martori: din Şchei-oastre, Cernat Manea Checica; din Băcăleşti, Şerb; din Băseşti, Brata şi Vladul judeţ; din Crîngeani, Radul; din Creţeşti, Draghia şi Troşan; din Laiova de Jos, Dracea şi Stanciul şi Udoba; din Pleşov, Dragomir, fiul Neacşăi şi Baca.
     Şi hotarul acestor sate începe din Drumul Nicopolei şi merge pe padina Saşca şi merge la movilă şi merge la baltă şi iese la Movila Voinegului, iese la pîrîul Călmăţuiului, la păr şi merge pe movila mică şi merge la răsărit, la pîrîul mic, străbate tufele, la balta seacă şi iese la cîmp, la movilă şi merge pe cîmp, cade la vale, la Gorunul lui Cozma, desparte hotarul cu Ivaneţ şi trece valea şi merge pe cîmp, cade unde se întîlnesc amîndouă Troianele, desparte hotarul cu Sîrbii şi Ruşii, iarăşi merge spre miazănoapte pe drumul Hansăreştilor, pînă la răspîntia unde se desparte drumul de la Şcheioastre, iarăşi merge la apus, pe cîmp, peste Măgura Băseştilor, desparte hotarul cu Băseştii, merge pe Obrejie, trece lunca între dealuri, cade la Călmăţui şi iese la dealul Vraneştilor şi iese la Drumul Nicopolei, la movilă şi desparte hotarul cu Crîngianii şi Măceştii, merge pe Drumul Nicopolei, unde se întîl-neşte cu hotarul. Şi acestea le-a hotărnicit Radul spătar, după dînsul jupan Cotana şi aceştia iarăşi pe urma lor şi după semnele lor.
     Şi seliştele numite Sura şi Saca şi Cioara şi Suhaia şi alte selişti toate, cîte sînt în jurul bălţii Călmăţuiului, pînă la Drumul Sviştovului, începînd din Vadul Sviştovului în sus, pînă la Sichir, toate bălţile şi gîrlele.
     Şi la satul Hîrteşti, hotarnic Stepan spătarul. Martori: Badea Cotescu şi Şandru din Drăghici; Dan şi Sîrbul din Nagomireşti; Stroe şi Badea din Luciani; Răpede şi Razo şi Mihail din Vîltureşti; Şerb din Voroveni; din Boteni Dragoslav.
     Şi hotarul acestui sat începe de la valea Omrazei şi merge la capul Mlacăi Şiconei, trece culmea şi iese la drum, la teiul cel mare şi desparte
186
www.dacoromanica.ro
hotarul cu Gemine, merge iarăşi la Murminte şi desparte hotarul cu Botenii, trece culmea, cade la pîrîul hotarului şi desparte hotarul cu Lucianii, trece Argeşelul şi merge pe culme, desparte hotarul cu Drăghici, iarăşi merge pe culme, trece peste două drumuri şi desparte hotarul cu Mihăieştii, trece dealul Boldei, cade în rîpa podului, străbate lunca la frasinul cel mare şi desparte hotarul cu Bătieştii, trece Argişelul şi culmea şi iarăşi cade în valea Qm-razei şi valea Omrazei toată, de la Argişel, pe care au cumpărat-o călugării în zilele unchiului domniei mele, Radul voievod, de la Căzan armaşul.
      Acestea toate să le fie de ocină şi de ohabă, de nimeni neatins, după spusa domniei mele. Şi nimeni să nu cuteze să calce sau să strice aceste mai sus zise hotare, pentru că cine s-ar încumeta să le strice, unul ca acela va primi mare rău şi mînie de la domnia mea.
      încă şi blestem pune domnia mea: după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele noastre sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va batjocori această poruncă a domniei mele, iar aceluia domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului, să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu iudeii care au strigat asupra domnului Dumnezeu, mîntuitorul nostru, Iisus Hristos, către Pilat din Pont şi au spus: <„ia-l, ia-1)1 şi răstigneşte-l“, sîngele lui asupra, lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
      Scris în Bucureşti, luna mai ... zile, în anul 7039 <1531). t Io Vlad <voievod, din mila lui Dumnezeu, domn)1.
      Sub egumenul ieromonah Simion.
          Bibi. Acad. Fotografii, XXVII/18.
          Fotocopie după orig. la Muntele Athos.
          Altă fotocopie la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, 39.364.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 96-99.
                                     115
1531   (7039) iulie 10, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Fîrtat pîrcălab un ostrov pe Olt şi ocine în Sîrbi şi Măciuca.
      ţ Mhaocthk sokhk, îw RajaV koikoh rocnoAHHk k-kcoh 3(mah £rr-
pOBAJJfHHCKOH, CHHK fiptAOEpjrO H BfAHKJPO BAJAV BOfBOAJ-               rOCflOACTBO <Hlf
cVf nosfrt-fcHVf rocnoACTKj mh EontpHHS rocnoACTSJ mh wgnaHg $pvrjT npiiKiL/MK8
H Ck CHHOKH CH, fANt^H H/H Eorh AACT, I3K05KI A<> HM fCT fAHJ 0CTpOKg I|I9 tCT hj <x)at$, noHHKf to noKSnmui wt KgfiJHHtti HtKuis sa xaţ acnpH.
1 Loc rupt.
187
www.dacoromanica.ro
       H lldKH A* ((T JKSIJdHtJ <I>pVrdT8 Iip'liK'fcAAElI 8 G^PKHH HHKE AY, II0HE3KE t»
jiokşiihiiie wt chhokh [ch] 3dropuEB8 3a t|ro acnpH. H naKH aa hai ect »8naii8 $p-kTaT8 np'fc<K'K>aaE8 ck chhwbh ch 8 ASaiiok*, wmhho, sape koahko ce j(tet HsepaTH wt am KAtcan h wt am dlanEH h wt am Kocteh h c*c kpwa wt ko-Aehhu,8, noHtJKf i« noKsnHiuc wt fiA-KcaxS h wt ASant H wt Koerfe, sa iv» acnpH rOTOBH.
       Gfro paAÎ hm AMwjf h rocnoAcTBO mh raKOJKE <...»8naH8 «Sp'hTdT» npikKM-Aas8 A'J hm (ct b’k> 1 wmhhk h st wjfass hhm h chhoeom hm h ehokom h nptB-H8METOM HM. H sape K0A18 CE ChAŞMHTŞ WT HH)f nptJKAf C'hMP'kTfcj np'MdAHKd A<> HtCT, H8 Ai (CT WCTdBlUHMŞ HM H HH WT KOPOJKE HEI10T/KKH0EEH0 Biv BtKH, no pEM
rocnoACTEa a*h-
       Gejke cbea(teahe: «snans /i,parH4 eheuje akophhk» h wşnanş 0ewawp ehbiue Aoro^fT h >K8naH IIlEpsanş beahkh arophhk8 h JKsnans JLrhCdH beahkh Aoro^crS h PaAVA KHCTHiap h /\?'hPH4 cnaTap h &aphi(J( nEjfapnHK h /^hmioa komhc h Gtahko CTOAHHK H H GTdHKO BEAHKH I10CTEAHHK. HcnpdBHHK, TdT»A AOrW^ET.
       H d3 «JMopt, ejke nHcax 8 rpaA E8K8pEi(JHH, MtcEiţa waYe Ţ abh-k, e a^t x3a0.
       f Ifw fiaaAV ewekwaa, mhaoctYm kojkYa rocnoAHHii.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Fîrtat pîrcălab şi cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie un Ostrov care este pe Olt, pentru că l-a cumpărat de la jupaniţa Neacşa, pentru 1 500 aspri.
     Şi iarăşi să fie jupanului Fîrtat pîrcălab în Sîrbi 14 ogoare, pentru că le-a cumpărat de la fiii lui Zagorcea, pentru 770 aspri.
     Şi iarăşi să fie jupanului Fîrtat pîrcălab cu fiii săi ocină în Măciuca, ori-cît se va alege din partea lui Vîlsan şi din partea lui Manea şi din partea lui Costea şi cu vad de moară, pentru că a cumpărat-o de la Vîlsan şi de la Manea şi de la Costea, pentru 970 aspri gata.
     De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca <să-i fie jupanului Fîrtat pîrcălab de ocină şi de ohabă)1 lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui i s-ar întîmpla dintre dînşii mai înainte moarte, prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins în veci, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi alt Staico mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Florea, care am scris în cetatea Bucureşti, luna iulie 10 zile, în anul 7039 <1531).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 353 (Ep. Rîmnic, LXVII/2).
          Orig., hîrtie (22 X 32), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. la Bibi. Acad., Arhiva Ghenadie
          Enăceanu, voi. IV (fost ms. 2530), f. 337.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 100 — 101. Facs. Ibidem, 445.
1 Loc rupt.
188
www.dacoromanica.ro
116
1531  (7040) septembrie 18.
             Vlad înecatul voievod dă voie m-rii Tismana să facă sat la Vadul Bistreţului, cu vecinii cîţi se vor aduna, pe care-i scuteşte pe timp de doi ani de toate slujbele şi dăjdiile, în afară de bir şi de oastea cea mare.
              t /HhaoctYio kojkTio, Kw Baaa eohroaa h rocnoAHHi r-rcoh 3fMAH iîrpoRAA-jfHHCKOH, chhs nptAOKpAro h KfAHKaro Haaa eohroaa- Aakat pociioactro a\h cYf
IIOKfAtHHf rOCnOACTRJ MH CRtTOA\8 A\OH4CTHp$ WT THCA\tH4, QKOKf £4 fCT ROAfH WTlţS frSAUHS VfpMOHaX1 TfWjJjAH A4 gHfHHT CfAO HA EpOA IlHCTpflţOK.
                    Gfpo paaTj RApf koahi^h rhhhh Cf jfTfT hckSiihth 8 tah ccahlpe aa c8t a\hphh
H CAOEOAHH WT R-RCf^ CAS^Et^ H AAKEfJf H pABOTfJf, f AHK4 Cf HAJfOAHT Eli CAMO-APVK4RH0H SfMAlO rOdlOACTRA MH, IlOHfKf IO npOCTHJf rocnoACTRO MH HA R AtT, KAKO HH KAEAf, HH ACIipH WT COKOA, HH IVT r8K, HH WT KOH, AA Hf nAAIflAT, HH AHHÎ-MApHf HH EAAtAIIIAPHf, HH A8IHEP8EHHf, HH PAOBf AA Hf TfpAIOT, HH HliAOEfKA CKfSAHA AA Hf ROAHT, HH IVElţf, HH KpARf, HH KOHH AA HAI Cf Hf 83HMAI0T, HH KOHH AA Hf JfPAHHT, HH HH4T0, IlOHfKf IO npOCTHJf POCIIOACTKA MH TliHIO EHp AA IMAIflAT H RfAHKO ROHCKO AA HHHfT, HH HHHTO. H AA CgT lipOHJfHH H WT KTi WTIţg IP8A\fH8 WT CKt-TOMg MOHACTHPg, TTiHHIO AA I1A3HT HJ EA4T0 CRtTOMg MOH4CTHp8, A AP8PO HH4T0-Gfro paaY, hhhto aa hm Hf CMtfT eahtoeath, hh eahh, hh CAgrf eamax, hh RfAHIţH RAT4CH, HHJKf M4AH, HH HHH HHJfTO WT CAgPfjC HAH WT fipARHTfAfJf lIOCHAAfMHJf rOCnOACTRA MH no MHAOCTHHfJf, IlOHttKf TOPA IkAOKfKA 1(10 Cf XTfT nOKSCHTH EAHTOEATH HM fAHKO fCT EAAC PA4R4, A TOrA MkAOKfKA RfAHKO 3A0 H WprHIO JfOKf R'h-CnpHfMATH WT Kli POCnOACTRO MH, nOHfXf 10 npOCTHX rocnoACTRO MH HA K AtT.
       ă KTiAA KHAHM rocnoACTRO MH fpf Cf KT SlfHHA CfAO, A rocnoACTRO MH nAKH JfOKIO nOMHAOEATH, KAKO AA HM E8A* H POCIIOACTRO MH H POA^TfAlO POCnOACTRO MH R*h RtlHOf BtCnOMHHAHHf- H A HHO <Hf>2Kf EHTH, nO pfM POCIIOACTKA MH. HcnpARHHK, riopj AOPO$fT.
       IlHC MtCflţA CfnTfMEpVf Hî AKHH, RTi AtT x3M-t îw EaAA RWfRWAA, MHAOCTHM EOJKHA rOCnOAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Tismana, ca să fie volnic părintele egumen, ieromonahul Teofan, să facă sat la vadul Bistreţului.
      De aceea, oriciţi vecini se vor aduna în acea selişte, să fie în pace şi slobozi de toate slujbele şi dăjdiile şi muncile, cîte se află în ţara de sine stătătoare a domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea pe doi ani, ca nici găleţi, nici aspri de şoimi, nici de lupi, nici de cal să nu plătească, nici dijmărit, nici vămeşit, nici duşegubine, nici gloabe să nu poarte, nici om legat să nu ducă, nici oi, nici vaci, nici cai să nu li se ia, nici cai să nu hră-
1 Omis.
18»
www.dacoromanica.ro
nească, nici nimic, pentru că i-am iertat domnia mea, numai birul să-l plătească şi oastea cea mare să o facă, alta nimic. Şi să fie iertaţi şi de către părintele egumen de la sfînta minăstire, numai să păzească la balta sfintei mănăstiri, iar alta nimic.
      De aceea, nimeni să nu cuteze a-i tulbura, nici banii, nici slugile banilor, nici marii vătafi, nici cei mici, nici nimeni altul dintre slugile sau dintre dregătorii trimişi de domnia mea după milostenii, pentru că acel om care s-ar încumeta să-i tulbure măcar cît un fir de păr din cap, iar acel om mare rău şi urgie va primi din partea domniei mele, pentru că i-am iertat domnia mea pe doi ani. Iar cînd voi vedea domnia mea că s-a făcut satul, iar domnia mea iarăşi îl voi milui, ca să-mi fie şi domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire. Şi altfel să <nu>x fie după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ghiura logofăt.
      S-a scris în luna septembrie 18 zile, în anul 7040 <1531>.
      t Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 356 (Tismana).
          Orig., hîrtie (32 x 22), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 593.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 101. Facs. Ibidem, 446.
                                       117
1531  (7040) octombrie 24, Tîrgovişte.
            Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Glavacioc nişte vii la Topoloveni, în urma unei judecăţi cu m-rea Nucet.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad, voevod, domnul Ţării Rumâneşti, feciorul marelui şi preabunului Vladului voevod. <Dat-am domnia mea) sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Glavaciogul, hramul preacinstitei, de Dumnezeu născătoare, cinstita a ei bunavestire, ca să-i fie viile ot Topoloveni, pentru că este bătrînă şi dreaptă ocină şi de moşie, dată încă de răposatul Vladul vodă Călugărul, moşul domniei mele şi de Gherghina pîrcălabul şi încă şi de alţi răposaţi domni, care au fost mai denainte de noi, ca să fie sfintei mănăstiri şi lăcuitorilor călugări de hrană şi de întărire, iar domniei mele vecinică pomană. Şi vinărciu domnesc şi boeresc n-au fost, pentru că au ertat toţi domnii ce sînt zişi mai sus.
      Iar după aceia, sfînta mănăstire Glavaciogul şi părintele igumenul chir Sava avut-au pîră cu călugării şi cu mănăstirea de la Nucet înnaintea domniei mele, aşa vrînd călugării de la Nucet să ia de la sfîntul loc ce scrie mai sus a zecea vinărici. Iar într-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptul şi pre lege, cu toţi cinstiţii dregătorii domniei mele şi aşa am dat domnia mea mănăstirii Nucetul, să nu ia de la sfînta mănăstire Glavaciogul
1 Omis.
190
www.dacoromanica.ro
nimic, în veci, pentru acel vinărici. Şi au rămas călugării de la Nucet de lege şi de judecată dinnaintea domniei mele, cum amestec să nu mai aibă.
      Drept aceia, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri Glavaciogul, să fie ertată de vinăriciul domnesc şi boeresc, că să fie sfintei mănăstiri de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele în veci pomenire şi de către nimeni neclătit, peste zisa domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Drăghici vornicul i jupan Tudor logofătul i jupan Şerban vel dvornic i jupan Vîlsan vel logofăt i Radul vistieru i Drăghici spătarul i Udrişte paharnicul, Danciul comisul, Staico stolnicul, Staico vel postelnic. Ispravnic, Staico vel postelnic.
      Scris în Tîrgovişte, luna octombrie 24, leat 7040 <1531).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Glavacioc, nr. 223, f. 112—113.
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R., B., 102.
                                           118
1531   (7040) noiembrie 5, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Iarciu din Iaroslăveşti şi lui Iarciu din Mihăeşti satul Iaroslăveşti, în urma unei judecăţi.
       t fllHAOCTHIO SOKHtt Iw EaAA<I BOEBOA<i H E'OOIOAHH'E K'ECOH 3EMAE &rrpOK*
aax'i'hckoh, chh'e KEAHKdro h np-bAOKpjro Eaaaa koekoa->. A1k‘,t rocnoACTKo mh cYe noKentHTw rocooACTBi a\h ca83Em rocnoACTKi mh KgnAHg MpmoAS wt Mpacaa-BEIJJH H KţnAHg MpilOAgia dSHJfA<4IH,I3K0ÎKI      HM C$T Qp’ECA’EBEIJIHH K'ECHX' CE
B’ECWM JfOTApW/H, nOHEHCE H/H ECT CTApA H npAîA WMHHtS H A^AHH8.
       ă nOTOM, HMIIIIE C-UIPEhTE fipfA rOCnOACTKA MH CEC CHHOSH ropdHWK. H TAKO npiUIE CHHOKH TopAHlVKS, KiKO H.WAT WT MpMCAOBEIJIH nOAWBHHO. \f TEM E’OCnOACTBO AVI CSAH^ H K-hSp-bjf pjKOTS no npABAS H no SAKOHg KOJKYEK», cil B*ECHJf MECTHTH/HH npAKHTEAEM rocnoACTBA mh H npoiETJjf rocnoACTKo mh khhpe CTApVfM rocnoAApH H WKpttTWJf rocnoACTKo MH KAKO K"ECE cTE KHUIE pEMEHE WMHH8 A^AHH$ DJpMIOAWK, A CHHOKH TopjHlVK HH EAHO METkjfg HE HAMT, AH$ WCTAUIE WT npEA E’OCnOACTBA MH-
       ©Ero piaT hm MWX rocnoACTKo mh Mpmioawk, raxo \a hm cct k'e wmhhs h
B-E WJfAKg, HHM H CHHOBIVM HM H KHijKW/H H nptKHgHETO/HS H/H. H HH WT KOE’OJKE HEnOT*EKHOBEHO no pEH POCnOA^TBA /HH.
       Gejke h ckeaeteaem nocTJB/vfcEM rocnoACTKo mh: )K$nAH APjrHM A^P*<hk h HCSnAH TsAWp AWrW^ET H XjnAH IIIlpKAH BEAHKH ABOPHHK H HCftlAH Ea*ECAH BEAHKH AWrW$ET H PjAVa BHCtTHP H AP'1™4 CniTAp <H> &APHl|IE HEJfApHH’C H A‘JHMI<>A K0" /HHC H GtJHKO CTOAHHK H GtAHKO WT IUhhTE1|1H BEAHKH nOITEAHHK. HcnpABHHK, P'E-AHH BEAHKH nopTAPg.
       H AS HcnHCAX, GOnpt tpamathk, k'e <AH >1KH~bM /Htcrk rpAAV K8K8pEi|iir. Uh» 9 <boHlUOp CMtCCEIţA»1 HOE/HBpfE 7 A^X'E, B A~kT ^SM-f îw Ea a a kwekwaa mhaoctîa kojkTa rocnoAHHE.
1 Loc rupt.
191
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, jupanului Iarciul din Iarăs-lăveşti şi jupanului Iarciul din Mihăeşti, ca să le fie Iarăslăveştii toţi, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, au avut plră înaintea domniei mele cu fiii lui Goran. Şi aşa au plrît fiii lui Goran, că au jumătate din Iarăsloveşti. La aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat pricina după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit domnia mea cărţile bătrînilor domni şi am aflat domnia mea că toată acea mai sus zisă ocină, dedină este a Iarcilor, iar fiii lui Goran nici un amestec nu au, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea, le-am dat domnia mea Iarcilor, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Tudor logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar <şi> Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico din Şinteşti mare postelnic. Ispravnic, Rădici mare portar.
     Şi am scris eu, Oprea grămătic, in minunatul loc, cetatea Bucureşti. Scris în foişor, luna noiembrie 5 zile, în anul 7040 <1531>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 357 (Ep. Rîmnic LVIII—bis/2).
          Orig., perg. (44,5 x 28,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. ibidem, ms. 707, f. 275.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 102—3. Facs. Ibidem, 447.
                                         119
1531    (7040) noiembrie 5, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte înfrăţirea dintre Erciu din Iaroslâ-veşti şi Erciu din Mihăeşti pe satele lor, Iaroslăveştii şi Mihăeştii.
       t AIhaocthio eojkYw, Iw KaaA'1 koekoa<> h rocnoAHHk r-kcoh sumau ă>rrpoE-
AAjfVCKOH, CHHT» K'kAHKAI,0 H lip-fcAOBPArO £AAA<> R0(B0A<1- XMiT rOCIlOACTKO AIH CHf
iiokeaehTe rocnoACTKA aih CAgiMAVR rocnoACTKd aih xgHAHg Sp-hM&i wt Spocaakeijih H np-hKHEpATSMEA <?PTkMgA WT dJHpflflH H Clv HHJf CHHOKH, EAHlţH HM Eorlk npHIlSCTHT, I3K05KE A * HM CgT IftpOCA4EflJIH KlvCH, Ch KTiCOM ^OTApOAI.
       H l)4K A<> hm CgT 8 ĂIhX’4H|<H, Kjpl KOAHKO CE HSKEpET AM MpTiUgAOB K'KCE, nOHEXE HAI ECT npjKA H CTifii WUHHg, A^AHHg.
       ă ijotoai, npHHAE (ŞpvHta wt /Hh^euiu h 6pvuoa wt Mpoca-rkeuih npfcA
roCIlOACTKA AIH TEpE CE nOEPATHUIE WT HHX’HOM A0KPCiRC’AE HJA BpOCAAKEIUH H HAA dlHX4EI|IH, KAKO AP^HCHTH BptMgA WT dlHXAEIJIH UETKP’KTH AM WT HpOCAAREipH, A Sp-hMgA WT BpOCAAEEIUH A<> APVKHT g dlHJfAEIJIH WT AM SpitMgA, IIOAOKHHA.
192
www.dacoromanica.ro
      <GjPO P4A* HM A<*>A®y H POCnOACTSO MH, BKOJKf A<» hm C)$T EHUlf pfMlHf ciaa, wmhhS h wxasS hm h chhoehm hm h bhsmetom h nptsHSMfTOM hm. H sapt kom8 wt hhx ckaSmht nptîKA* C’hMP'hT, a e-k hhj npxAaAHKJ a a HtcT, h8 a<* kt WCT42I1JHM HM. H HH WT KOPOJKE HfnOT'KKHOKJHO, nO PEM POCnOACTEa MH.
      Ghke h ceeaeteaYe rocnoACTBa mh: xgnaH ÂP^hm keahkh ak°Phhk h xSnau ©EWAwp EHEiuH eeahkh aopo^et h JKSnau Hlipeau eheujh <akophhk>1h jKgnjH <ba-k>-cau eheujh awpwjJkt h JKgnjH PaAVA keahkh ehctTdp h ^.paPHM cnaTap h <^aph>|J(> nixapHHK h ,A,4hm8a koauic h Gtjhko ctoahhk h APS** Gtjhko <beahkh> jiocteahhk. HcnpJEHHK, PaAYMTw nopTap eeahkh.
      H as-K, rVgpa aopo^et, uanHcax e-k hactoahh ppaAV ESKgpfijiH, MtcEiţa hoim-EPHE T A^H'k, E A-feT x3pA\.
      t îw fiAAA<i EWEBWA<*. MHAOCtYa BOXYa POCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, jupanului Erciul din Eroslă-veşti şi vărului său primar, Erciul din Mihăeşti şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie Iaroslăveştii toţi şi cu tot hotarul. Şi iarăşi să le fie la Mihăieşti oricît se va alege partea lui Iarciul toată, pentru că le este dreaptă şi veche ocină, dedină.
      Ia după aceea, au venit Erciul din Mihăieşti şi Erciul din Iaroslăveşti înaintea domniei mele, de s-au înfrăţit de bunăvoia lor peste Eroslaveşti şi peste Mihăeşti, ca să ţină Erciul din Mihăeşti a patra parte din Iaroslăveşti, iar Erciul din Eroslaveşti să ţină în Mihăeşti din partea lui Erciul, jumătate.
      De aceea, am dat şi domnia mea, ca să fie mai sus zisele sate, ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martorii domniei mele: jupan Drăghici mare vornic1 şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban fost «(vornic)1 şi jupan <Vîl>san fost logofăt şi jupan Radul mare vistier şi Drăghici spătar şi <Udrişte> paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi alt Staico <mare> postelnic. Ispravnic, Rădici mare portar.
      Şi eu, Ghiura logofăt, am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna noiembrie 5 zile, anul 7040 <1531).
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
<Pe verso:) Cărţile lu Tănase Ologul.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 358 (Ep. Rîmnic, LVIII/1).
          Orig., hîrtie (28,5 X 44,5), şters, neciteţ, pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1778; alte traduceri ibidem, mss. 178 f. 2 (cu data iunie 8) şi 707,
          f. 225v—226.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 103-104.
     1 In acest timp în alte documente Drăghici apare ca fost mare vornic, iar Şerban ca mare vornic.
15 — Documente-România — c. 377
193
www.dacoromanica.ro
120
1531  (7040) decembrie 17, Bucureşti.
            Vlad înecatul voievod întăreşte lui Stoia pitar şi jupaniţei sale Stana părţi în Rogojina, Roşia, Petreşti şi Hermani, precum şi înfrăţirea cu unchii săi Mirciu, Nan şi Lai.
       ţ flÎHaocTYio eo>kYk>, îw ErtdA bo(e»a<> h rocnoAHHk KlkcoH 3(Ma( JîrrppoKrtd-XÎfcKOf, chh» BiAHxaaro h nptAOEpjdro fiaaAd BcesivATi. AdEdT r©cnoAcTB© mh cTt noEtaiHYi rocnoAcTK<i mh caşra rocnoACi-Ed mh >K8ndH8 Gtob romp h MgnaHHiţl (M» GTdMH, BK0>KI A<> M (CT IVMHHd $ PorOKHHd, A^ WTlţ8 GTdHfK ETiCd, WT PorOJKHHJ n»/1 H Poui’fia CBd H CTi B-hClVM XPTdpiVM, flOHOKf HM <ICT EHA>1 CTdpg H
npjBg whhhS Hejhwm, ivTiţş Gtjhjk. O iiotivm, Hkjh ivt np(}«A( cY( Ept/Hf (ct ttaOKHd A'hWb ch Gtjhj h ce EpdTYraM ch Hejhhwe, cec /Hhphw H HaH h flaa KdKO a<> h cşt iktYh <epjth>1, (aho KdKO APSro.
       H naK a& Mg (ct 8 UfTpfuiH HdA m(tepeth a^> noHf>Kf (ct noKŞiKna ivt <AkHH>1 EdCdpdB EOfElVA H IVHHHŞ H llddHHHd IJjO C( 30B(T tfIY(p*klVB8d, sa xE acnpH.
       H naK a<> hm (ct 8 XfpMdHH WHHHd ivt bec yoTap naA m(tepeth A*d, nc-hhk( (ct noKŞiKHd ivt HKdH cec EpaTYiaM ch AIhphio h HdH h daa, sa xdp acnpH. H cşt A<>dH koh Ha EacapaE eo(eiva(.
       Giro paAY, AM^jf h rocnoAcrEC mh MgnaH Gtoh(h h wsndHHiţ( (ms GTdH(H H dÎHpHW h Hang h flaaş, raKOJKf a<> hm c$t umjhhş h wjfdE hhm h chhoewm h
H EHŞKIVM H np’bEHg'KTlVM HM. H dKO H( WCTdH(T IVT GtOH CHHOKH, d EHUlf gnH-
cana ivMHiia a<> (ct at^P* Gto(e. H hh ivt Koronu hhiottiKhokhiho, no wpHsa\o rocnoACTEd mh.
       Gdk( h ck(aît(aY( nocTdEd(M rocnoACTBO am: JKşndH Ap’kthm ehbuihx e(ahkh ABOPHHK H JKglldHŞ TgAWP EHKUIHX B(dHKH dOrO^fT H JKglldH IilkpEdH BfdHKk AKWP" HHKg H HtgndHg fhVECdH B(dHKH dOrO(jS(T H PdAV'd BHCTYap H ^pkrH>J CnATdp H &APHI(I( IKJfdpHHK H ^aHMIOd KOMHC H GTdHKO CTOdHHKJJ H GTdHKO KfdHKH nOCT-bd-HHK$a. HcnpasHHK, EaikCaH BfaHKH aoro^fT.
       H d3, Hauga caoK., H3nHcax b-e rpaA ESKgpdUH, Mtcdţa a««kpY( St aehh, ETk atT "dÎM.
       t !tv KadA EivfKWAd, mhaoctYa eojkYa rocnoAHH-h.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, jupanului Stoia pitar şi jupaniţei lui Stanei, ca să le fie ocină în Rogojina, partea tatălui Stanei toată, din Rojojina jumătate şi Roşia toată şi cu tot hotarul, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină a lui Ivan, tatăl Stanei. Iar apoi Ivan, de mai înainte vreme a aşezat pe fiica sa Stana şi cu fraţii lui Ivan, cu Mircea şi Nan şi Lai, ca să fie cinci <fraţi> unul ca şi altul.
1 Omis.
194
www.dacoromanica.ro
     Şi iar să-i fie In Petreşti a patra parte, pentru că a fost cumpărată din zilele lui Basarab voievod, şi ocina şi muntele ce se chiamă Mierăovul, pentru 2 000 aspri.
     Şi iar să le fie în Hermani ocina de peste tot hotarul, pe a patra parte, pentru că a fost cumpărată de Ivan cu fraţii săi, Mircea şi Nan şi Lai, pentru 1100 aspri. Şi au dat un cal lui Basarab voievod.
     Pentru acesta, am dat şi domnia mea jupanului Stoia şi jupaniţei lui, Stana, şi lui Mircea şi Nan şi Lai, ca să le fie ocină şi ohabă lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar dacă nu vor rămîne fii din Stoia, iar mai sus scrisa ocină să fie. fiicei lui Stoia. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Tudor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico mare postelnic. Ispravnic, Vîlsan mare logofăt.
     Şi, eu, Nanul piseţ, am scris în cetatea Bucureşti, luna decembrie 17 zile, în anul 7040 <1531>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 19.
         Orig., perg. (31,5 x 44), pecete timbrată.
         EDIŢII. Slav şi trad. Ştefulescu, Doc. sl.-rom., 98—100.
                                          121
1532  (7040) martie, Tîrgovişte.
            Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vlad şi altora ocină, de la Ursuna pină in Slănic şi la Poiana.
     f Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul prea bunului, marelui Vlad voevod. Dat-am domniia mea această carte a domnii meale slugii domnii meale anume Vlad şi Stoica şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, ca să fie lor moşie de la Ursăna pin’la Slănic şi de la hotarul din sus pîn’la Măgura lui Lungaş şi pe hotar în sus pîn’la Gorun şi de la Piscul lui Gorun pîn’la Slănic şi pre Valea Muşcelului, printre Stînca Slănicului şi pîn’la ulmu şi pîn’la Curmătura Prajelui şi prea Valea Prajelui pîn’la Glod şi pîn’la Gura Ursonii. Pentru că au cumpărat-o boiariul domnii mealece s-au zis mai sus de la Pădure logofăt dreptu 500 aspri, şi alta au cumpărat-o de la Braţul şi de la feciorii Onci, drept 1 050 aspri.
     Şi iarăşi să fie lui Dumitru doao fălcele de la Poiană din sus, pentru că au fost de la Dragosina, soara noastră.
     Pentru acesta, am dat domniia mea, ca să fie lui moşie, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lor şi de nimenea să nu se clătească, după zisa domnii meale.
195
www.dacoromanica.ro
      Iată dar şi mărturii am pus domniia mea pre jupan Drăghici biv vel dvornic şi pre jupan Tudor biv vel logofăt şi jupan Şerban vel dvornic şi Vlăsan logofăt şi Furca vistiiar şi Drăghici spatar şi Udrişte paharnic şi Dragul stolnic1 şi Danciul comis şi Stoica2 postelnic. Şi au fost ispravnic Pădure logofăt.
      Şi am scris eu, Tudor logofăt, în scaunul Tîrgoviştii, mart, leat 7040 <1532).
           După I. Ionascu, Sora lui Vlad Înecatul, în „Rev. ist. rom.“, XIII (1943), fasc. III, p. 62-63.
           Copie după trad.
                                    122
1532   (7040) martie 6.
             Vlad Înecatul voievod întăreşte m-rii Bolintin un vad de moară la Răstoacă.
     Hrisov Vladului v-vd ce-1 dă părintelui Athanasie egumenul, ca să ţie un vad de moară la Răstoacă, pă care făcîndu-să moară cu ajutorul numitului egumen, s-au închinat la m-rea Bolintinul.
          Arh. St. Buc., M-rea Mihai Vodă, VIII/70, f. 4.
          Rezumat.
          EDIŢII. Ionaşcu, Bolintin, p. 334, nr. VIII.
                                     123
1532   (6040) aprilie 23, Tîrgovişte.
            Vlad Înecatul voievod dăruieşte lui Hamza mare ban al Jiului şi al Craiovei toată Craiova, cu toate satele, ţiganii, viile, morile şi seliştele, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, cu vărsare de sînge.
       t dÎHAOCTHiVM eokhw, jfur E<u,i, eoisoa** h rocnoAHm, b^com simai £rrpo-RrtdXTHCKOW, CHHk BlAHKdHV H npfcAOEpdrO E/ldAd KOIKOAd- AdKdT rOCIlOACTKO MH cTie nosiAtHHi rocnoAcvKd mh noiTfHHOMg BAdCTMHHŞ rocnoACTsâ mh, naqHJKH hc
KMlllHM POCnOACTKd MH, îKgfldHg XdMgSd KfAHKOMg E4H8 IKHACKOMg H KpdrtlKCKOMg H Ch CHHOEH CH H C-k Ahipipi, Kapi (AHIţH Mg E0Pk npHIIgCTHT, QKOJKI Ad Mg ICT * *
       1 In acest timp mare stolnic era Staico.
       * în Ioc de Staico.
196
www.dacoromanica.ro
KpddfBd RTrfd <CTkC KTkCOM JfO> ^dpiV/H H Clk KlkCfM CfAd H CfAHIjJd H CK AltHrd-HH/HH H CTk              H EAdTdMH H CTi BHHOrpdAf, Kdpf fAHKO fCT AP^dA... 2
JKgtldH EdpEgA H IlpfAd SdH, nOHfJKf A^CTHHCf cik npdKAOM H KtpHOM CAgKEOM H CTi KpikKO (ipOAHTHf IVT KTk rOCnOACTKO /HH. HSBdAT M8 (CT EHW KpTkKO CAVfcllJfHH© IVT HfrOKd pOAHHS, dHfncTtO. H TdKOWAfP* * *l|U A^CTHÎKt IVT Kli rdCndACTKd /HH cil npdKAOM H K'kpHO/H [h] CAgKEO/H.
       Gfro paAÎj «8 AAA*X h rocnoACTKO /HH KgnaHg Xaaisa Kdug gfAHKOAtg cYf
KHUJf pfHfHHH H gllHCdHH KOAIdTf, CfAd H dlţHrdHH H BHHOrpdAf H KOAWHIţt H EAd-Tdjf H CfaHIjJdX’, raKOJKf Ad MS C8t KTk IVHHHHg H KTk IVJfdEg, fAlS H CHHOKfAI H KHO-KOMS H nptKHS<Mf>TO/«8. H Kapf KOMg Cf IVT HHHJf CIAgHHTH nptîKAf CT^HpTkTH, d KTk HHHJf npikAddHKM Ad HfcCT HHKOrAdHCf, Hj$ Ad *CT WCTdKUJHAI fAlg. H HH IVT KOrOKf HfnOT/RKHHOKfHHO Ad Mg (CT, ntpHSMO («Of rOCnOACTKd AIH.
       Gf)Kf CBtAfTtdHf nocTdKattAt rocnoACTKO mh : ksihh /^pikrHH Ehhthaicksa BfAHKH ABOPHHK H >KSndH ©flVAWP BfAHKH rtOrO^fT H HîgtldH EATkâdH EHKUlf AOrOjjifT H PdAVd KHCTHiapTk H /V,pTkrH1 CtlTkTdpTk H GTdHKO CTOAHHHK, GTdHKO KOAtHC, ^APH-IjJf (KJfapHHK, PdAVd nOCTfdHHK.
       H dH, GTdH HfpgfH, f*f HdllHCdJf KTk HdCTOAHHH PpdAd TpTkr©KHl|lH. H SlIHCd Cf cYf KHHrS KTk AhHtk cg-kTOro KfAHKO AtStfHHKa h noK-kA*HOCiţd rtivprHia, M-kCflţd an;Hd ier akhh. HcnpdBHHK, 0OA\d EdH. Eik TOm TfKgifiHjf wt flAd/Hd.
      t Itv RiUA KivfKivAd, mhawctYa eokYa rocnoAHWk.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Ylad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin al domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Hamza mare ban al Jiului şi al Craiovei şi cu fiii săi şi cu fiicele, oricîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie Craiova toată, <cu tot ho>Harul şi cu toate satele şi seliştele şi cu ţiganii şi cu morile şi bălţile şi cu viile, oricît au ţinut ...2 jupan Barbul şi Preda ban, pentru că a dobîndit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă şi cu vărsarea sîngelui pentru domnia mea. I s-a dovedit şi amestec de sînge din neamul lor, ca nepot. Şi de asemeni a dobîndit-o şi de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea jupanului Hamza mare ban aceste mai sus zise şi scrise averi, sate şi ţigani şi vii şi mori şi bălţi şi selişti, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricăruia dintre dînşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalică să nu fie niciodată, ci să fie celor rămaşi ai lui. Şi să-i fie de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici Vintilescu mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Staico stolnic, Staico comis, Udrişte paharnic, Radul postelnic.
       1 Loc rupt.
       * Loc şters, ilizibil.
                                                                                                                 197
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Stan Roşul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte. Şi s-a scris această carte în ziua sfîntului mare mucenic şi purtător de biruinţe Gheorghe, luna aprilie 23 zile. Ispravnic, Thoma ban. In 7040 <1532> curgători de la Adam.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad. CLXXXIV/17.
         Orig., perg. (26 x 45), pecete timbrată.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 104.
                                    124
1532   (7040) mai 2, Piteşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte lui Mihâilâ ocine în Popeşti.
       t dlHdOCTHio eojkYio, Îw fiddA bohkoa<i h rocnoAHHt rtvCoh 3fMdH Xrrpo-KAdX’HHCKCH, CHHt KEdHKdro H nptAOKparo RrtdAVHf bohkoae- XiKaT rocnoACTKO mh cYe noKC/vkHfc rocnoACTKd mh dlHjfiiHdTi c-ac chhobh ch, KdpE BdHiţH hm Bora npH-nşcTHT, bkojkb a<> hm îct whhh8 $ HontipH wt 8îke <ţIo>1pMH (ioaobhhS, ddH wt PEkm ivT Tmopmjh npdKO no BonMMEd h npBS IISpKdpiOd a°PH 8 X'0T‘|P * *Iokmh£ijiom ddH HdA wt ivmhhş Hio ce sobet GnMpTSpH. H ndK 8 nod» 7 HHBE Sd M ndUJH, noHfJKf noKgnHiue fliHjf'BHd'a bhiue pBMEHd whhh$ wT^opd wt IIonfijiH, Sd 7 koh ndt-chhk h ittHd koh io 7. H a<m fCT dcnpH totokh c .
       H d noTOM ndK noKgnHiue filHjt'BHd'B wt GTdH Hobhkm r hhke wt tphaket ndiuH, ddH eahh no           ndiuH, b hhke wt dAMHKdTd a<>PH 8 rddKBdB K-aHHEnHdop
d EAHH HHK WT HSKOp KM pEKM, 3d 7 dCnpK-
       H ndK noKSnHUJE AIh^haiv wt Ap'aroio wt IIonEipH cEA’bHVE 8 c£do, 8 Aat*-
TOTd WT CEdO A°PH 8 Hd'BHdWd GOdHEH H UJHpOKd T nmiH ddH WT WHHHd 0HtCKd wt a^ Ap^oiowk, Sd 7 dcnpH2. H rocnoACTKO mh am* 7 koh ndtcHHK.
       Gsro pdAlj hm AM°;t H rocnoACTKO mh bkojke aa *ct filHjfdHdS kk whhhş H Kh WJfdES H HSM8 H CHHOBOM EM8 H RHŞKOM H nptBH8HET0M EM8 H KdpE KOM8 CE WT HHX CdSHHTH nptJKAE CTvMpTvTTi, d Kli HHJf np'BA'JdHKd fi,i HtCT, H8 A<< KT WCTdBUJHM EM8- H HH WT KOrOJKE HEnOTMKHOKEHO, no pEH rOCnOACTKd MH.
       GEJKE H CBEAfTEdYE nOCTdKHJf rocnoACTKO MH: %8ndH8 XdM3d EdH8 H %8ndH /^plkrHH KEd3 ABOpHHK H JKSOdH T8AOP BBdHKH dWrW$ET H PdAV^ KHCTHIdp H Ap-hrHH endTdp H ^APHipe nEJfdpHHK H GTdHKO KOMHC H GTdHKO CTOdHHK H (JlOpd BEdHKH noCTEdHHK. HcnpdBHHK, Kp-aCTHidH dwrw$ET.
       IlHC 8 rpdA IlHTElJlY, MdHE K AIiHH, K dtT x3M.
       t fiddA BwEBWAd, MHdocTÎM eojkYm rocnoAHHa.
      1 Text răzuit.                                        __
      * Penajul: „H iuk noKSnHuii /HHX'VHA'k u>r         a* 7 4cnpH“ şters cu chinovar.
      ? Cuvînt scris deasupra rîndului.
198
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlăduţ voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Mihăilă cu fiii săi, oricîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină la Popeşti din funia <Cio>răi jumătate, însă din apa Teleormanului drept pe Copăcel şi peste Purcariul pînă la hotarul Ciocăneştilor, însă din ocina care se chiamă Spărturi. Şi iar în cîmp 3 ogoare de 40 paşi pentru că a cumpărat Mihăilă ocina mai sus zisă de la Ciora din Popeşti pentru un cal vînăt şi preţul calului 200 <aspri>. Şi a dat aspri gata 200.
     Apoi iar a cumpărat Mihăilă de la Stan Ciovică 3 ogoare de treizeci de paşi, însă fiecare cîte zece paşi, 2 ogoare de la Adîncata pînă la capetele Cîinepilor, iar un ogor de la Izvor spre rîu, pentru 80 aspri.
     Şi iar a cumpărat Mihăilă de la Drăgoi din Popeşti vatră în sat, în lung din sat pînă la Vîlceaua Oanei şi în lat 10 paşi, însă în ocina Eneasca, din partea lui Drăgoi pentru 70 aspri1. Şi domniei mele i-au dat un cal vînăt.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui Mihăilă ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui dintre ei i se va întîmpla mai înainte moarte, între ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lui. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hamza ban şi jupan Dră-ghici mare2 vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Staico comis şi Staico stolnic şi Giura mare postelnic. Ispravnic, Cîrstian logofăt.
     S-a scris în cetatea Piteşti, mai 2 zile, în anul 7040 <1532). f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, nr. 39 070. Orig., perg. (24 x 33,5), pecete timbrată.
                                     125
1532   (7040) mai 25.
              Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Snagov satul Drăgoeşti, în urma unei judecăţi cu megiaşii din sat.
       f AIhaoctY» kojkYew, Îw Baaa k©hkoa<i h rocnoAHHh RivCOH seaiae âîrrpo-RAAjfYHCKOH, CHHTk REAHKArO H npfcA©KpArO BaAA KOfBOA* A<,k<IT COCnOACTKO cY» nOKfAtHi'f CStT0/M8 AtOHACTHpg 3©K(AUr© GHArWR, HKOJKf A* «8 (CT C(A0 /k,pTk.rOEL|JH, nOHEWE Atg (CT CTApA H fipAKA WMHHg, AtAHHg.
       II noTOAt, HAtAUK KAAgrEpH np(HY( np(A rocnoACTR® <hh c^c AtHrYiauiH wt c(ao H g3HAMUJE PTAPHHK «iJllAH KoHKA npTkKTkAAB WT Ko»EL|JH H RV KOA’bpH: WT GtO-HMELPH,           H dJoUJ H GaAK H GtAHWWA H GTOtaH H WT GnvrfeHY, BoHMHAIi H
      1 Pasajul „Şi iar a cumpărat Mihăilă de la Drăgoi... pentru 70 aspri", şters cu chinovar.
      a Cuvîntul „mare“, scris deasupra rîndului.
199
www.dacoromanica.ro
WT KpvrSNtllJH, fioHMH/Vk H WT E-h>K*ipH, firtdAV" H /HdpKO H WT IlHCK8[CK8]pH, Htrof H ndK Hfcof H WT TptM, G/JJf/PP nfJfdpNHK, Tfpf JfOT.Rp.Rim KdKO AAP’WKHT CBtTO/ug MOHdCTHps a A*rtOKf, d AUrYdUiH A<* AP^ht NdA nmrd A^o.
       Gfpo pdAÎ AM®Jf <h rocnoACTao»1 /HH ck^to/HS <MO>1HdCTHP8, ranoJKf a<* «8 fCT Eli WMHH# H KTi WJfdBg H HH WT KOPOJKt Nf<nOTTiKNOKfNO, 110 pfM POCIIOA-<TKd        flprtA KdHCTrap2 3.
       DhC /MtCfl^d MdH Kt, Klw /VbT xSM. f îw ErtdAd KWfKWAd, /HH/IOCTHA EOJKHM rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă sfintei mănăstiri numite Snagov, ca să-i fie satul Drăgoieşti, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină.
     Iar apoi, au avut călugării pîră înaintea domniei mele cu megiaşii din sat şi au luat hotarnic pe jupan Coica pîrcălab din Cojeşti şi 12 boieri: din Stoi-ceşti, Drăghici şi Moş şi Slav şi Stanciul şi Stoian şi din Spăteni, Voicilă, şi din Crătuneşti, Voicilă şi din Băjeşti, Vladul şi Marco şi din Piscuri, Nea-goe şi iar Neagoe şi din Greci, Sahat paharnic, de au hotărnicit ca să ţină sfînta mănăstire patru părţi, iar megiaşii să ţină peste a cincea parte.
     De aceea, am dat <şi domnia mea)1 sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, <după spusa domniei mele)1.
     <Ispravnic>1, Arghel clisiarhul2.
     S-a scris în luna mai 25 zile, în anul 7040 <1532).
     f Io Vlad voievod, din mila Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 359 (Snagov, XVI/1).
          Orig., hîrtie (30 X 20), pecete aplicată, căzută.
          Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1867; alte traduceri ibidem, mss. 354,
          f. 50v şi 458, f. 48v—49.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 105.
                                      126
1532   (7040) mai 28, Piteşti.
              Vlad înecatul voievod întăreşte lui Radul şi altora ocină în Nucşoara, în urma unei judecăţi cu m-rea Argeş.
        f AIhaoctYwm, Eo»Ytw/u, Îw Eam KOtKOA<J H rocnoAHNii ai»coH 3t/H/tH &rpo-KrtdJfHHCKO» CHHTi EertHKdPO H np-bAOEpdPO firt<JA<l SOfKOA*- A(1K‘JT POCIIOACTKO /HH CYl 110-Kf/VkHHf POCllOACTKd MH CrtJJSf.U POCnOACTK/J MH P/JAVrt8 CkKPdTYHAlH CH H Cil CHHOKH CH H AIhPKH CK CHHOKH CH H Kp-kCTb C-K BPItY/IMH CH H cil CHHOKH CH H /t,pdPO/HHP CK
       1 Loc rupt.
       * Cuvintele „flpr/A kahcW adăugate ulterior.
      3 „Arghel clisiarhul", adăugat ulterior.
200
www.dacoromanica.ro
EpdTYdMH CH H Ch CHHOEH CH H HdH Ch EPJtThMH CH H CE CHHOKH CH H GtOBH Ch EpjTÎ-QMH CH H Ch CHHOEH CH H flAEŞA Ch EpdTYdMH CH H Ch CHHOEH CH H EdpBŞA Ch EpdTYdMH CH H CHHOEH CH H E$K8P C 'hSpdTHdMH CH H Ch CHHOEH CH H IlOIl AlHfKd Ch EpdTYdMH CH H Ch CHHOEH CH H fliHX'hHA'h Ch BPdTYdM CH H C"h HHHJf CHHOEH CH H fioHKO Ch CHHOEH fM8, fAHIţf H)f Eop-h npHngCTHT, HKOJKf A<> HM KT WMHH8 8 HŞKUJOpM, Edpf KOrtHKO Cf X’rf’r H3EpdTH HfrOBŞ WMHH8 H nOKŞMHM H Edpf nOK)JAf KT BHW nOKŞnfHd ivt JKgndHHm Kp'hJKfW'df; noHf>Kf noK8nHUj( hx tjh whhhş fififJKf npn a^hh noxoH-HdPO E-hCKpdBd BOfEOAf, 3d xA denpH.
       (I nOTOM, HMdUJf TfH3H AlOA'lf BHUJf pfHfHHH CUipfHHf ChC KfAŞr'hpHH WT âprnuj. TdKo nptujf KfAŞriipYH HdA cYe ehuh pfufuH aioaYi» kjko a * hm noEpdTHuif TdH denpH H Ad hm 83MflUf WMHHHd.
       X t»m rocnoACTso mh c8a»X h PAfAdX no npdBAS h no 3dK0HŞ ChC mkth-
THMH EOA'bpH rOCnOACTEd MH H3HdHA0X POCnOACTBO A\H KdKO HM KT CTdpd H n<pdBd IVHHH-h H A"k>1A^H',‘ H nOK$nCHd WMHH8 WT CSOHX TP8A«OIO H CTfJKdHHf. H A<> M8 KT PdA8A8 H Ch CHHOEH CH H HHB, nOHOKf M8 AMOUlf fAt8 A'fcTK0 WT CEOHWM AOEpOM EOAHW/H.
       XoTdp-h A<l Cf SHdfT nOKSA* XT{T KHTH: WT PtKd Kp8>JfH AO ddKŞA k8 A/|-hp8A H WT t8H AO KdpnfHSA WT n8T, WT Kip8nfH8 AO PtKd RoAHHHfAWE, WT T8H ptKd HHH3 AOdf Amt AO dtcnfAfj WT flteneA? A<IH<f A® KdAUHH ţlfAlfHH, WT KdMfHH ţţtMfHH AO iMdAŞA MEA'hKfB, WT IHdAŞA /H'hpSAWE npdEO AO PtKd fiOAf* HHI^fE, WT TSia no PtKd EoAfHHIXfK HH3 AOAf A<»*« AO fifAHKdPO PkKd H WT T8H hs ropHH no PtKd E8kopcb A^f Ao epoA, wt epoA EsJKopfs no PtKd IUksawe AdJKf ao Taoa<
       Gfpo pdAY, hm AM®X h rocnoACTEO a\h, raKOJKf a<> hm kt wmhh8 h wxdE8
HHM H CHHOEOM HM H KHOKOM HM H nptEHSMfTOM HAI H WT HH KOPOJKf HfnOTMK-HOKfHO, no WpH3MO POCnOACTEd MH.
       Gf>Kf CBfţfTfAHf nOCTdBAtfM TOCnOACTEO MH: WgndH AP^HMH EHEUif EfAHKH AEOpHHK H JK$ndH TSA®P EHEUif EfAHKH AWPWjJsfT H JKgndH OlfpEdH EfAHKH AE°pHHK H JKSniH fid-hgdH KfAH-CH AOPOiJsfT H PdA\rA EHCTHI3P H AP^^HHH CfldTdp H &APHl(lf nfXdpHHK H A'IH'J'OA KOMHC H GTdHKO CTOAHHK H Gtjhko noCTfAHHK. HcnpdEHHK, TdT8A AOPOijifT'h.
       H d3, ©TdH rpdMdTHK, HWf HdMHpTdX 8 CTOA IlHTfl|lH, MtCflţd MdH KH A^HH, K-h AtT TfK8l(lHX WT flA<>Md x 3M, fHA'l'KTO.
       t îw EaJA EWfEWAd MHAOCtYa EOJKYM, POCnOAHH-h.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele: Radul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Mirca cu fiii săi şi Cîrstea cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Dragomir cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Nan cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Stoian cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Albul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Barbul cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Bucur cu fraţii săi şi cu fiii săi şi popa Mirca cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Mihăilă cu fraţii săi şi cu fiii săi şi Voico cu fiii lui, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină la Nucşoara, oricit se va alege ocina şi cumpărătura lor şi ori pe unde a fost cumpărată de la jupaniţa Cirjoae, pentru că au cumpărat
1 Loc rupt.
201
www.dacoromanica.ro
ei această ocină încă din zilele răposatului Basarab voievod, pentru 4000 aspri. Iar după aceea, au avut aceşti oameni mai sus spuşi pîră cu călugării de la Arghiş. Astfel pîrau călugării pe aceşti mai sus zişi oameni ca să le întoarcă acei aspri şi să le ia ocina.
     întru acesta, domnia mea am judecat şi am cercetat după dreptate şi după lege, cu cinstiţii boieri ai domniei mele <şi> am aflat domnia mea că le este veche şi dreaptă <ocină şi)1 dedină şi cumpărată cu truda şi agoniseala lor. Şi să-i fie lui Radul şi cu fiii săi un ogor, pentru că i l-a dat Deatco de a lui bunăvoie. Şi hotarele să se ştie, pe unde vor fi: de la Rîul Crucei pînă la Lacul cu Mărul şi de aici pînă la carpenul din drum, de la carpen pînă la Rîul Colnicelului, de aici pe rîu în jos pînă la Lespede, de la Lespede pînă la Pietrele Gemene, de la Pietrele Gemene pînă la Malul Mărului, de la Malul Mărului drept pe Rîul Morii, de aici pe Rîul Morii în jos pînă la Rîul Mare şi de aici în sus pe Rîul lui Bujor pînă la vad, de la Vadul lui Bujor pe Rîul Şesului pînă la Glod.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea să le fie ocină şi ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Tudor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlxan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Stan gramatic, care am scris în scaunul Piteşti, luna mai 28 zile,, în anul curgător de la Adam 7040 <1532), indiction.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., DXCII/205.
          Orig., perg., rupt, pecete aplicată, căzută.
          După sfat, pare a fi din 1531.
                                     127
1532  (7040) iulie 14.
           Vlad înecatul voievod întăreşte lui Nan şi fratelui său Stan ocine în-Fiiani, Comarnic şi Vaca, în urma unei judecăţi.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nan cu fratele său, anume Stan şi cu fiii lor, ca să le fie ocină în Fiiani două părţi şi la Comarnic jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi la Vaca jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
1 Loc rupt.
202
www.dacoromanica.ro
     Iar după aceea, au avut Nan cu fratele său piră cu Dragomir portar înaintea domniei mele. Aşa pira Dragomir că mama lui a avut ocină şi bunicul ei, ocină.
     Iar la aceasta, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege, cu cinstiţii dregători ai domniei mele. Astfel am aflat domnia mea că n-a avut bunicul lui ocină, ci a rămas Dragomir de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat domnia mea lui Nan cu fratele său Stan şi cu fiii lor, ca să le fie ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlcsan mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Danciul comis şi Staico stolnic şi Staico postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Am scris eu, Oprea scriitorul, luna iulie 14 zile, în anul 7040 <1532).
     t Io Vladul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          După D.I.R., B., XVI, voi. II, p. 105-106.
          Originalul slav de la Biblioteca Academiei nu a putut fi găsit.
          După sfat, pare a fi din 1531.
                                     128
1532  (7040) iulie 14, Piteşti.
            Vlad înecatul voievod întăreşte lui Roman spătar şi soţiei sale Stanca satul Runcul, în urma unei judecăţi.
     Cu mila lui Dumnezeu, creştin Vladul voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei, feciorul marelui şi preabunului Vladul voievoda. Dat-am dom-niia mea această carte a domnii mele lui Roman spătar şi jupînesei lui, Stancăi, ca să le fie lor satul Runcul tot, cu tot hotarul, pentru că le iaste bătrînă şi dreaptă moşie de la moşi jupînesei Stancăi; iar fiind înpresurat de la Piscul Măguri muchea în jos, pînă în apa Sămnicului.
     Iar după aceea <Roman spătar) şi jupîneasa Iui, Stanca, ei au avut pîră înaintea domnii mele cu feciorii lui Ion din Goleşti, pre nume Albul şi Stan şi Cîrstea şi Oancea. Iar domniia mea am judecat şi am căutat pe dreptate şi pre lege înpreună cu toţi cinstiţii diregătorii domnii mele şi am dat domniia mea lege lui Roman şi Stancăi, jupînesei lui, 12 boiari, ca să mărturisească şi să jure înnaintea domnii mele cum au fost înpresurată această moşie de feciorii lui Ion. Iar Roman şi Stanca, ei au adusu 12 boiari înaintea domnii mele de-au mărturisit şi au jurat cum au fost înpresurată din Piscul Măgurii, piscul în jos, pînă in apa Simnicului de feciorii lui Ion din Goleşti. Şi au rămas feciorii lui Ion de lege.
     Iar după aceia, au luat şi feciorii lui Ion 24 de boiari, ca să strîmbeze legea lui Roman şi Stâncă şi a celor 12 boiari, iar ei nici cum nu putură să-i
                                                                                        203
www.dacoromanica.ro
aducă la zi pre acei 24 de boiari şi la sorocul ce-i fusese pus, ci iară au rămas •de lege.
      Drept aceia, am dat domniia mea lui Roman şi jupînesei lui, Stancăi, ca să le fie lor moşie ohabnică şi de cătră nime nesmintită, după cuvintul domnii mele.
      Şi iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Amza vel ban Craiovei i jupan Drăghici vel dvornic i jupan Tudor logofăt i Radul vistier i Drăghici spatar i Radul comis1 i Vintilă stolnic1 i Radul Paşadiia vel postelnic. Şi ispravnic, Radul vel vistier.
      I az, Oprea, napisah u Piteşti, iulie 14, văleat 7040 <1532).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Fedeleşciori, nr. 271 f. 881v—882.
          Traducere.
          EDIŢII D.I.R., B., 106.
                                    129
1532   (7040) iulie 21, Piteşti.
                         Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii de la Muşeteşti moşii în Predeşti.
      Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul2 voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiiul marelui Vlad voievod. Dat-am domnia mia această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Muşeteşti, unde iaste hramu adormirii preacuratei stăpînei noastre, născătoarei de Dumnezeu şi pururea fecioarii Măriei, ca să fie la Predeşti partea lui Mogoş şi partea lui Stan toată, oricîtă să va alege a lor, partia lui Mogoş şi partea lui Stan, pentru că li-au cumpărat Manea dvornicu de la Mogoş şi de la Stan, drept 1500 aspri gata, încă din zilele răposatului Radului voevod.
      Pentru acesta, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, pentru că să fie sfintei mănăstiri moşie ohabnică şi stătătoare şi de nimine să nu aibă nici o supărare sau sminteală, după porunca domniei mele.
      Iată şi mărturii am pus domniia mea: jupan Drăghici vel dvornic i jupan Tudor vel logofăt i Radul vel vistier şi Drăghici spatar i Radul paharnic i Vintilă stolnic i Staico comis i Radul vel postelnic. Şi ispravnic, Tudor vel logofăt.
      Şi am scris eu, Stan, la Piteşti, în luna lui iulie 21 dni [de zile), leat 7040 <1532).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 209 f. 402v—403.
          Traducere.
          EDIŢII. D.I.R., B., 107.
       1 în acest timp mare comis era Staico Şintescul, iar mare stolnic, Staico al lui Pîrvan.
      2  în loc de „Vladul“.
204
www.dacoromanica.ro
130
1532 (7040) iulie 24, Piteşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Vlaico clucer un copil de ţigan în urma unei judecăţi.
       ţ iHHAOCTHW EOJKHW, Iw EddA KOHBOAd H POCnOAHHV BltCOH 3IAIAI £ppo-BAdXHHCKOI, CHHTt BlAHKdPO IÎAdA<l MHROAA- AiRiT rOCnOACTBO AIH cYlO IICBlAtHHt rocnoACTBd aih noMTiHOAig npdEHTiAio rocnoACTKd aih, KgndHg EaahkSa KAiOHdpg ii Ch CHHOEH CH H CV EpdTHIdAIH CH, lAHIM Alg EoPh npHIlgCTHT, I3K0ÎKI fi,â HAI ICT Ţ CHH WT dlţHPdHHH, HAII1IOAI E8A8P, f>Kl ICT WT IAHd dlţHPdHKg HCglldHg EAdHKgA KAlOMdp pOAHA, Hd HAII dlţHPdHKg &TdHd, CK IAHH dUHPdHHH WT flprHUI, lipi1 K* *A<* Cg EHAH AlOHdXYf ilIdPAAAHHIB WT KopEH.
       H nOTOAl CYtO AlOAlKg WT ItHPJHHH, d WHHH HSAIITHgUII fi,4 Pd HAfT CBHHI. ii KglldHg EAdHKgA KAlOMdpg, WH Td g3IX H HCIlHTdX H POAYhI H Cit dlţHPdHKg.
       H IIOTOAI, npYHAOUII KIAgPApYH WT CB-feTOAIg AlOHdCTHpS KâKO A<l g3HX cYw AtTTI dUHPdHHH. ă TOCnOACTKO A\H CgAÎX’k H PAlAdXTk Cit mCTHTHAAH npdEHTIAH
rocnoACTBd aih h HdHAOx pociioacteo aih2, hkoîki cgT şt/Reaihah h wt noKOHHdPO PdAVAâ EOHEOAf, KdKO APTt>KHT KglldHg EddHKgA KAlOMdp cYlO dtţHPdHHH, d Kl-AgritpYH WT CR^TOAIg AlOHdCTHpg ... 3 A<* HAI AAKdT KglldH EAdHKgA KAWMdp IAHH . ..3 TdKO Td A<*KdT 8 AHIţg CY...3 8 CE'tTOAIg AlOHdCTHpg.
       Gipo pdAY, hai AM«X h pociioacteo aih cYw au,h -diiHH, i3kojki a<> hai ict ev W<MHHg>3 H WX<JK, !Al8 H CHHOEH lAlg H EHOKOAI lAlg H lip'bEHgMITOAl IPO H WT HH-Koro>Ki hmotakhoeihho, no PIH POCIlOACTEd AIH.
       Gi>ki ceiactiahi: >K8ndH Apvphh eiahkh akophhk h K8ndH Giwawp eiahkh AOPO^fT H PdAVA BHCTHiap H ÂpltPHM CnAITdp H PdAyA MXdpHHK H EHHTHAV CTOAHHK H Gt.HKO KOAIHC H PdAVA nOCTlAHHK. HcnpdEHHK, TlOpd AOPO^IT.
       H d3, GTdH, HdpfHIHÎH AYraK, HCIlHCdX 8 IlHTlipH, AVbCIlţd IOaY{ KA A^HH E A-bT x 3AI.
       f îw fiAdA EWIEWAd, AIHAOCtYA EO>kYA POCnOAHHIt.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Vlaicul clucer şi cu fiii săi şi cu fraţii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie un fiu de ţigan, cu numele Budur, care este născut dintr-o ţigancă a jupanului Vlaicul clucer, numele ţigăncii Stana, cu un ţigan de la Argeş, încă de pe cînd au fost ai monahiei Magdalina de la Corbi.
      Iar apoi, pe acest băiat de ţigan, iar ei l-au lepădat, ca să-l mănînce porcii. Iar jupan Vlaicul clucer, el l-a luat şi cu ţiganca şi l-a crescut 8 ani.
      Iar apoi, au venit călugării de la sfînta mănăstire ca să ia pe acel copil de ţigan. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat cu cinstiţii dregători ai
      1 „iipiu scris pe margine.
      * „rocnoAcno mh“ scris deasupra rtndului. ? Loc rupt.
205
www.dacoromanica.ro
domniei mele şi am aflat domnia mea, că s-au întocmit şi de către răposatul Radul voievod, ca să ţină jupan Vlaicul clucer pe acest ţigan, iar călugărilor •de Ia sfînta mănăstire să le dea jupan Vlaicul clucer un ...1 precum a şi dat de faţă acest ...1 la sfînta mănăstire.
     De aceea, i-am dat şi domnia mea pe acest ţigan, ca să-i fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată martori: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Radul postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Şi eu Stan, numit diac, am scris în Piteşti, luna iulie 24 zile, în anul 7040 <1532>.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 360 (Valea, XVIII/1).
          Orig., hîrtie (20,5 x 30), pecete aplicată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 107—108.
                                            131
<1532—1533> august 10, Piteşti.
             Vlad voievod dă răvaş de boieri jurâtori.
       ................... wt Hd nitpsdH .................... wt IHhmeijjh, Gtjh h
E/UHKgrt h K)rd ........ h Hwh h ni'ps h ndK niips h IUi$gA............... wt *Ik>-
MilJJH, PlAHKOf H Eo)f H P0AUH H dlH)('KHrt'K ........... H GOnpHUIdHgA H GiKdp-K
KAlOMdp. GopOK Hd CKtjTOf IldpdCKHBH.
       IIhc aerSCT ÂV A^hhx1 8 IIhtiiph.
       ţ !w firtdA swiKWAd, a\haoctYa eojkYm rocnoAHHk.
      ... de la Şerban ... din Mirceşti, Stan şi Vlaicu şi Iuga ... şi Ion şi Şerb şi iar Şerb şi Şteful ... din Ciumeşti, Rădivoe şi Boh şi Roman şi Mihăilă ... şi Oprişanul şi Secară clucer. Soroc la sfînta Paraschiva.
      Scris în Piteşti, august 14 zile.
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CCCIII/38.
          Orig., hîrtie, lipsă o parte.
          Datat după locul emiterii şi după domn.
1 Loc rupt.
206
www.dacoromanica.ro
132
1532 (7040) august 16, Greaca.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Fîrtat pîrcâlab ocine în Oteştii de Jos, în urma unei judecăţi.
                   ţ ÎHhaocth» KoîKHfio, Kw Raaay- bohboa* h rocnoAH'h becoh BfiUitH i>rppo-
             EildXHHCKOlO, CHHK BfAHKArO H A^EpirO RaAAV KOHBOA<>. fi,AKAT POCIIOACTEO iUH CHf
             n»Eta(HY( pocnoACTKii mh EOAkpHHjj pociioactea aw ksimhS 4>ptvTjt8 np-BirEAAB h
CE HHX CHHOEH (itHIţH HAI KoPh npHIlSCTHT, QKOKf A<> MS tCT $ CIAO G3tO|IHH A^HH AfA /^paMfB H A*A ĂloilIOE, Bjpf fAHKJ Cf HSEpjTH HHX><H A'AOBf, flOHOKf HM CgT noKAOHH chi A(A°Kf A,PAma h Moui ftpfHtf npH a^h noxoHHArA Racapaca eoheoae.
             H noTOM hm cf cbashhth CEnpkHYf jkSiuhS <î>p-kTaTS np'KK'Kaac nptA roc-noACTsa mh ce Gtohkj h c-e Ohmi h ta<o npfcuif, kako a<• Hf haiet KHuif pfMMS
BOAkpHHg POCnOACTEJ MH <I>pTiTAT np'EK’KAaE. H TOCnOACTEO MH 8 TfM HX CSA^X11 no npasAS h AM°X rocnoACTEo mh Gtohme h ©hmibs 3jkohe bY EOAtpH m 3jk-AfT. Tako, Gtohka h ®H>id, a whh HH.wKOJKf Hf Atowaiuf saKArrH, hş wctabuii wt sakoh wt npfA pociioactbo a\h-
                   Gfro paAÎ a\8 a^A^X h rocnoACTso mh BOAkpHHg pocimactba mh 3>p-et<it
npTvKTuiaK <H CE CHHOEH CH> 1 HKOJKf A<> A\g KgAfT B*E WMHHg H WX<IBS, HfMg H CH* HOEOM fAVg H BHgKOM H npkBHgHfTOM fA\g H HH WT KOPOJKAO HHlOT'EKHOEfHO, no wpH3Mo pocnoACTsa mh.
       Gijki h CEtA^TiAHi nocTaEAtfM PocnoACTEo mh: hcsimh /^parHH bmhkh akop* hhkS h >KsnaH XaM3a sah /Khackh h hcsimh ©iwawp bcahkh aopo^it h UIipsaH EHEUlf AKOPHHKS H RaTvCAH EHEUlf AOrO^fT h Pjava 3>spkobhkio EHCTHDp H A,paPHM cnaTap H Paava wt <Fao>iI4jh ikxaphhk h Gtahko komhc h RihthaS ctoahhk h PaAVa IIaiuaa'îi eiahkh ctpjtophhkS. HcnpjEHHK, Tiopa AoroţfT.
       H asii, Bopt rpaMATHK, HanHcax 8 ciao TptKa, Arfccfiţj ayrycT sf A^hh> B AfcT x3M-
       t îw Raaa bwhswa<>> mhaoctYm eohcYm rocnoAHHE.
      ■f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Fîrtat pîrcălab şi cu fiii lui, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie în satul Oteştii de Jos partea lui Dracea şi partea lui Moş, oricît se vor alege părţile lor, pentru că i-au Închinat aceste părţi Dracea şi Moş, încă din zilele răposatului Basarab voievod.
      Iar apoi, i s-a întîmplat pîră jupanului Fîrtat pîrcălab înaintea domniei mele cu Stoica şi cu Oncea şi aşa au pîrît, ca să nu aibă mai sus zisul boier al domniei mele Fîrtat pîrcălab. Iar domnia mea, la acesta, i-am judecat după dreptate şi am dat domnia mea lui Stoica şi lui Oncea lege 12 boieri, să jure. Astfel, Stoica şi Oncea, iar ei nicicum nu au putut să jure, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele.
1 Loc rupt.
207
www.dacoromanica.ro
     De aceea, i-am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupanului Firtat pircălab <şi cu fiii lui)1, ca să-i fie de ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Hamza ban al Jiului şi jupan Theodor mare logofăt şi Şerban fost vornic şi Vilsan fost logofăt şi Radul Furcovichiu vistier şi Drăghici spătar şi Radul din Floceşti paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Radul Paşadie mare stratornic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Şi eu, Borea gramatic, am scris în satul Greaca, luna august 16 zile, în anul 7040 <1532).
     Ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 361 (Ep. Rîmnic, LXVII/3).
         Orig., hirtie (31 X 21,5), pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. la Bibi. Acad., Arhiva Ghenadie
         Enăceanu, voi. IV (fost ms. 2530), f. 339.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 108. Facs. Ibidem, 448.
                                          133
1532   (7040) august 16, Greaca.
             Vlad înecatul voievod dăruieşte m-rii Snagov vinăriciul din Dealul Cernâteştilor.
              t dÎHrtOCTVw bomYic, Îw fiddA BOiaoAd h rocnoAHHii btiCoh semah £rrpp»-BAixTfCKWH, chhti KEAHKdro h nptAOEpdrro EuidAd socKOAd. JKfddHYi K’kcnpTiaxwM
K'fc B'KC'ECB’fcTHOMS H EOJKYEM Iţp’BKBdM, no npOpOqfCKOMg CdOBO! „HmîKI WEpiSOM MfddfT idfHHk Hd HCTOMHHKH BOAhYE, CHI^I JKI/ldlT ASUlf MOd K TlKI EoJKl“. H IUKH: „E/UJKEHk Mg* IXt MHdSfT Hi CKdKH A^HTi, HdCddKAdfT CA rOCI10AOBH“.
       Glro pdAV TAipHEO H d3k K*k              CK^TH/H BOJKICTBHHM IţP’hKB'fcAIV, HdH-
ndME KTk EOHCCCTBHOMg CB"tT0iW8 MtCT$ MOHdCTHpj pfKO/HddrPO GHtrOB», HA**I fCT Xpm np-feCBtTOi, qHCTOf h nptEddrocdOBiHHOi biuaIihiie HdUioH EoropoAHiţf h npHCHO A(bh diipYca, qtcTHOf H CddKHOf E'hbiaehYe ih ... EdiroK’bpHHX H ut EddroqfCTH-bYhx CKtTonouHBUiHX rocnoAdXV A*aY m np*A*AY HduiHX h B-hCdX POaY Hduifx, <Iw fiddA boeboa pfBHOKdX H> rocnoACTso mh noHOKHTH h Stbp'kahth h
nOMHdOKiTH H Hd3HpdTH <CKtTH WEHTfd cYa nO> HdUlOH CH/Vk WT EOPO-AdHHddrrO Hd/M WEddCTTi, BKOJKI H AP83H CTdpH rOCIlOAdpH . - - POCnOACTBO MH AMOX) BKOJKI Ad #3HMdlT KddSrfpH BAC BHHdpHI WT A"kd8d HipH’k.Tl-ipHdOp, TfpfX • ' ■ l*OAHHd HMOKO/VfcKHMO, BKOJKI ICT CB-kTOdftS flVtCTO BTi nOKpfcll-AiHHf, d epjtYi b-k nHip8, d rocnoACTEd mh h poahtiah rocnoACTso mh h A «MX rocnoACTBd mh, eahiih HdM Eork ... rpkcH rocnoACTEd mh bti b^uhoi K’KcnoMH-HdHHf.
1 Loc rupt.
208
www.dacoromanica.ro
             Gfro pj^T h CKtAtTMH nocTAKAtfT rocnoACTKO a»h . .. npasHTfAH rocnoACTKO AVH: HAHfiptKAf >KgnaH8 XdAISa KEAHKH E4H 2KHACKH H >K8n<4H8 ^,parHM^> KEAHKH AKOPHHK
H>K8nJH8 TgASPS wt Ap-Krofiyt keahkh Aoro$fT$ h jksiuh Eawah <khs keahkh ao-P02|SET> H JKgrUHlJ IIICPSAH EHKUJEX' KfAHKH ASOPHHK8 H kSimh Pa AVA keahkh khc-<TÎiap h ^.parHM cna>Tapg H PaAYrt wr 4>aomEiph beahkh nEjfapHHKg h Ehhthat» wt
KopHfipH <CTOAHHK H >K8|UH> GT4HKO IIlHHTfCKgA KEAHKH KOAtHC H PaAYA n^UJlA'fra h BaAt KfA>iu,H <nocTEAHHU,H. H HcnpaKHHK, Tiopa Aoroj)sE>Tb.
                   H 43, tchhYeYehax, e>ke ect k-k aiaah AHiau,^ wanHcaY A»tcEu,a <4Kr$CT sf
AhHH,> KT» AtT x3A\. IlHC 8 CEAO <TptK>a.
      f îw Baja EivHKiVAa, aihaoctYa eomYa rocnoAHHh.
     ■j- Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Ylad voievod. Am ridicat dorinţa către atotosfintele şi dumnezeieştile biserici, după cuvîntul proorocesc: „în ce chip doreşte cerbul către izvoarele apelor, aşa doreşte sufletul meu către tine, doamne". Şi iarăşi: „Fericit bărbatul care miluieşte în fiece zi, acela se va îndulci de domnul".
     De aceea, silindu-mă şi eu către atotsfintele, dumnezeieştile biserici şi mai ales către dumnezeiescul sfînt loc, mănăstirea numită Snagov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoarea de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, cinstitei şi slăvitei ei văvidenii ... binecredincioşi şi de la binecinstitorii sfînt răposaţi domni, moşi şi strămoşi ai noştri şi întregul nostru neam, <Io Ylad voievod, am rîvnit) şi domnia mea să înnoiesc şi să întăresc şi să miluiesc şi să îngrijesc <acest sfînt lăcaş), după puterea noastră, din stăpînirea dată nouă de Dumnezeu, precum şi ceilalţi bătrîni domni ... domnia mea am dat, ca să ia călugării tot vinăriciul din dealul Cernăteştilor, deci ... an, neclintit, ca să fie sintei mănăstiri de întărire, iar fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele şi copiilor domniei mele, cîţi Dumnezeu ne va <da după) păcatele domniei mele, de veşnică pomenire.
     De aceea şi martori punem domnia mea <pe toţi) dregătorii domnie mele, mai întîi pe jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan <Drăghici> mare vornic şi jupan Tudor din Drăgoeşti mare logofăt şi jupan Yîlsan <fost mare logofăt) şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Radul mare vistier <şi Drăghici) spătar şi Radul din Floceşti mare paharnic şi Yintilă din Corneşti «(stolnic şi jupan) Staico Şintescul mare comis şi Radul Paşadia şi Badea mari postelnici. «(Ispravnic, Ghiura) logofăt.
     Şi eu, Filcea1 2, care este între diecii cei mici, am scris, luna «(august 16 zile), în anul 7040 <1532). S-a scris în satul <Greac)a.
     ţ Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., XX/15.
          Orig., hîrtie (30 x 22), rupt, pecete aplicată.
          Cu o trad. din sec. XVIII ibidem, XX/266, după care s-au făcut completările.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 109.
      1 Criptogramă = Filcea.
      2 în criptogramă.
16 — Documente-România — c. 377
20 9
www.dacoromanica.ro
134
1532 (7040) septembrie 1, Bucureşti.
            Vlad înecatul voievod întăreşte jupanului Albii, fiilor lui şi fiicelor ocine In Lăngeşti, Riugeni şi Găureni.
       t AIhaoctYio eokYiio, Îw EaaAa kohkoaa h rocnoAHHTv k-hcoh siaiah £rpo-KAdxYHCKOH, CHHh KiAHKdro H np^ACEpadro Eaaa( kohkoai- A>AKdT rocnoACTKO aih cYi nostA-kHYt rocnoACTKd aih ca83Iai rocnoACTKd aih «SnaH» Eae» h Ch chhokh iai8, no ham Gtah h Eajhksa h Hfcroi h a^T^P^ (ai», 3ohka h HtKUJd h c-h CHHOKH HAI, (AHlţH HAI EOPIi npHnSCTHT, I3K0 A,A HAI ICT 8 diKHgllJJH nOAOKHHg, Ch KTiCOAl pTApOAl H Ch B0A(HHlţl, Kdpl KOAHKO CI JfTfT HSEpdTH HH^HO A^> P*S-yfcHH MITKp'hTH A*A H 8 ClAHlflI t(IO CI 30KIT T'hSp'kHH MITKp’hTH A*A, nOHIJKl HAI (CT CTdpl H npjKf WMHHI, A*ATh(. H njKH Ai HAI ICT WMHHg KOA AaIH^KUIH, WT EdAt
^parHHiK aoai, a®          ha^i hai ict ctaph xcrap, ipi noKgmit KgnaH Eae8 wt
A$aihtp8 h wt /LÎSwdT, sa th acnpH.
       H naKH Ai hai ict whhh8 no EdAi Iţp-hKBt, iahh Kp-vron, ipo ci 30eit IIo EdAi, Atirio kaai h Aiirio spiroAi, noHHKi naKHf noKgnn »8naH Aae8 wt dlHKUidH, 3a gs acnpH.
       A noTOAi, npfHAf >K8nan Eae8 npiA rocnoACTsa aih, Ta ch saoskh ai>>(i(P( CH BHlilf pmiHHI, 3oHKd H HtKUJd, HaA WMHHf H Ha A CKdKI KOAiaTH, KOAHKO HAIdT. 0AH AOkaI ESAfc HîSnaH Eaes >khk h chhokh iai8, whh caAiH Ai ch weaaaait whhhi h KOAiaTH, a A'upfP^ AUTixa aa hi haiat. A no c-hAip’hTH >K8naH8 Oae8 h chhokiai IAI8, K<’hAA H>* 1im CI HdHTH HHXTO WT HHJf, TOH Eorh HI AACT, <d> 1 TOPAA A a C8t CKdKI KOAiaTH A’MPfpM IAl8, nOHOKI 8S0 CHl^l CH ICT STTiKAIHA ckoh KOAId-
th, [tfiiJKi npH a^hh Eacapasi kohboac- H kha(X h nponiTax rocnoACTKO aih h khh-ri EacapaEHHH. H aaa ict koh. TdKoripi h npiA rocnoACTKa aih, wh ch stakaih
CKOH KOAiaTH, KiKO ICT 3A( nHCdHO.
       Giro paAY, hai aaa*X h rocnoACTKO aih, raKOfti aa hai ict k-k whhh» h kt»
WXAE8, HIAI8 H CHHOKOAI lAlg H KH8K0.il H npfcKHSKOAl lAlg. H Kdpt KOAI» CI ChaSHHT WT HHX nptHîAf C'hAip’hT’h, A K"h HHX nphAAAHKd A A HICT, HJJ Ai (CT WCTaKUJHAI hai. H hh wt KoroK! HinoTAkKHOKiHO, no pm rocnoACTKd AIH.
       H ckiaitiaYi nocTaKA-kiT rocnoACTKO aih: >K8ndH AparHM eiahkh aeophhk h >K8naH Tiwawp kiahkh AorojjsiT h »8naH UIipsaH khkujh aeophhk h »8naH Ea-hcaH BHKiiiH Aoro^iT h PaAVA bhctYqp h ^.parHH cnaTap H PdAyA mxapHHK h GTaHKO <K0> 2AIHC H EHHTHA'h CTOAHHK H Pa AVA KlAHKH nOCTlAHHK. HcnpasHHK, TlOpa AO-POljMT.
       H as, TSawp, HcnHcax 8 rpjA Eskspiujh, Alteia cinTtAiKpYi 7 a^hh, k a^t Sai. f îw Eaaa kwikwaa, aihaoctYa eo>kYa rocnoAHHh.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţaraUngro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele jupan Albu şi cu fiii lui,
      1 Loc rupt.
      1 Omis.
210
www.dacoromanica.ro
anume Stan şi Vlaicul şi Neagoe şi fiicelor lui, Zoica şi Neacşa şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie în Lăngeşti jumătate, cu tot hotarul şi cu morile, oricît se va alege lor şi în Rîugeni a patra parte şi în seliştea ce se chiamă Găureni a patra parte, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine, dedine. Şi iar să le fie ocină lîngă Lăngeşti, de la Valea Draghinei în jos, pînă la hotar, unde le este vechiul hotar, căci a cumpărat jupan Albu de la Dumitru şi de la Muşat, pentru 350 aspri.
     Şi iar să le fie ocină pe Valea Bisericii, un vîrtop ce se chiamă Pe Vale, între vale şi între mal, pentru că iar a cumpărat jupan Albu de la Micşan, pentru 67 aspri.
     Iar apoi, a venit jupan Albu înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiicele sale mai sus-zise, Zoica şi Neacşa, pe ocine şi pe toate averile, cît are. Insă pînă va fi viu jupan Albu şi fiii lui, ei singuri să-şi stăpînească ocinile şi averile, iar fiicele amestec să nu aibă. Iar după moartea jupanului Albu şi a fiilor lui, cînd nu se va mai afla nimeni dintre ei — ceea ce Dumnezeu să nu dea — iar atunci să fie toate averile fiicelor lui, pentru că astfel şi-a întocmit averile sale, încă din zilele lui Basarab voievod. Şi am văzut şi am citit domnia mea şi cărţile lui Basarab. Şi a dat şi calul. De asemenea şi înaintea domniei mele, el şi-a întocmit averile, cum este scris aici.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui dintre dînşii i se va întîmpla moarte mai înainte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de către nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Şi martori pune domnia mea : jupan Drăghici mare vornic şi jupan Teodor mare logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Şi eu, Tudor, am scris în cetatea Bucureşti, luna septembrie ziua 1, în anul 7040 <1532>.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 354 (Mitrop. Ţ. Rom., C/l).
          Orig., hîrtie (32 x 22), pecete timorată.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 137, f. 347v—348.
          După divan, este din anul 1532; diacul, fiind prima zi a unui nou văleat, în
          virtutea obişnuinţei, l-a scris pe cel vechi.
          EDIŢII. Slav. Venelin, 151—152 sub 1531 sept. 1. Trad. D.I.R., B.,
          110 F a c s. D.I.R., B., 449.
                                               135
1532  (7041) septembrie, 18, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Firtat pîrcălab munţii Peştera şi Tomescu.
                    t diHrtOCTHW SOJKHie Iw firtdA KOfKOAd H rOCflOAHHK KTvCOH 3fMdH cfrrpOKrtd-
XThckoh, chht» BfdHxaro h np-bA^sparo RaaAy KOfawAd. A^t rocnoACTKO mh chi noai-AtHHC rOCIlOACTBd MH HfCTHTOMS npdBHTfAie rOCnOACTBd MH »8ndH8 <bpVr4TS np’UC'WMKg
                                                                                               211
www.dacoromanica.ro
H Cfc CHHOEH CH, fAHUH HM Eorh fipHflŞCTHT, HKOÎKf ^ M$ fCT fA»0 flAiHHHS IfJO Cf SOBfT IlfUlTfpf, AW PpATfE H EpjT fM» B"HCd, Kjpf KOAHKO Cf JfTfT H3EpdTH H A<* Mg fCT A^ PdAV'' H GtOHK£B8 H GtTiHHCA<1B8 H A*A A4”# H GTOHKfE H GtTUIHC-AdB» H EpjT fA\S Htrof, TdKOJKAfPf BTiCd, KOAHKO Cf JfTfT H3EpdTH-
       H ndKH A') MS fCT WT IlAdHHHd qjo Cf SOKfT ToMfCKg, WT ACA ÎwH h wt AfA A^MHTpS H K-hHAfES, nOAOEHHg, riOHfJKf CHI3 AfAOEf WT flAJHHHS WHH flOKAOHHUlf npdEHTfAM rOCnOACTBd A\H f>Kf EHUlf riHCdHHS WT CBOfA\S A°GpOMBOAK> H IIOMTO fCT HJf H3KJAHA H WT A(H03H EHpOBf.
      Gfpo pdA'f h rocnoACTKo mh AMOX cYta BHUif pfnfHHf a^h wt fMd.iHHS npdBH-TfAlO rOCnOACTKd MH, JKgfldHS 3>p-HTdT8 np-kKTiAdES, QKOJKf A^ M» fCT WMHH8 H El» W^dEg HM H CHHOEOAt HM H EHOKOM H nptEHOHHTOM HM- H Hf WT KOPOJKf HfflOThK-HOSfHHO, nopH3A\S rOCnOACTEi MH-
       GfJKf h CEfACTfAHf noCTdEAtfM pociioactbo mh: xSimh Ap^™4 KfAHKH A&«P-
HHKS H JKSfldH TSAOPS BfAHKH AWPWfjsfT# H JKgfldH XdM3d EdHS ffiHACKH H «SlliH nifpEdH EHEUlfX EfAHKOMS AKOPHHK H JKSndH EAIiâdH EHEUlf BfAHKH AOPO$fT8 H Pd-AYA8 BfAHKH EHCTHiapS H AP"*™4 BfAHKH CfldTdpS H PdAyA» WT ^AOHflfjTH tlfXdpHHK H (rTdHKO KOMHC H EHHTHATi CTOAHHK H PdAYAS UdUldA'ff BfAHKH nOCTfAHHK. HctiP-JE-HHK, rwpd AOPOfjsfTg.
       H d3, EoPAdH PpdMdTHK, fJKf HdnHCdX» MfcCflţd CftlŢfKpHf HÎ A^HH, H HdCTOA PpJA EgKgpflJjTH H WT flAdAtd TfK&JJddPO, K*K AtfT 'x3A\d.
       t îw EAdAd EWfEWAd, A\HAOCtTm EOJKYm POCnOAHHK.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Fîrtat pîrcălab şi cu fiii săi, cîţi Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un munte ce se cheamă Peştere, toată partea lui Ratea şi a fratelui său, oricît se va alege. Şi să-i fie partea lui Radul şi a lui Stoica şi a lui Stănislav şi partea lui Dan şi a lui Stoica şi a lui Stănislav şi a fratelui său Neagoe, de asemenea toată, cit se va alege.
     Şi iarăşi să-i fie din muntele ce se cheamă Tomescu, jumătate din partea lui Ion şi din partea lui Dumitru şi a lui Cîndea, pentru că aceste părţi de munte, ei le-au închinat dregătorului domniei mele, care este mai sus scris, de a lor bunăvoie şi pentru că i-a scos şi de la multe biruri.
     De aceea şi domnia mea am dat aceste mai sus zise părţi de munte dregătorului domniei mele, jupanului Fîrtat pîrcălab, ca să-i fie ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Hamza ban al Jiului şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlcsan fost mare logofăt şi Radul mare vistier şi Drăghici mare spătar şi Radul din Floceşti paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul Paşadie mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
212
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Bogdan gramatic, care am scris, luna septembrie 18 zile şi cetatea de scaun Bucureşti şi de la Adam curgători în anul 7041 <1532). f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                             Arh. St. Buc., S.I., nr. 362 (Ep. Rîmnic, LXVII/4).
                                                          Orig., hîrtie (31,5 x 21), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. de la Bibi. Acad., Arhiva Ghena-die Enăceanu, voi. IV (fost ms. 2530), f. 341.
                                           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 111. Facs. Ibidem, 450.
                                               136
1532  (7040) septembrie 18, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte m-rii Tismana vama de la Calafat şi mai multe bălţi la Dunăre.
                    t /HhaoctY» eoîkYio, Îw fi am BOHBOAd h rocnoAHHE b-ecoh 3(amh £rpoBAd-
JfHHCKOH, CHHE nptA°KPdPO H BlAHKdPO fiddA BOHKOAd- /(dBdT POCnOACTBO MH Cl'f nOKfdtHHf POCnOACTBO AtH CstTOAtS MOHdCTHp8 HdpHIţdfMdPO THCAttHd, )fpdMS>Kf H WEHT&AH CBtTtH H fiptMHCTfcH H nptEAdPOCAOB(HfeH BAdAHHHIţH HdlHOH EoPOpOAHH( H npHCHOAtlBH fHdpHta H MKCTHdPO H CAdSHdPO (A $Cn(HH( H HdCTdBHHKjJ H 8MHT(AIO CAOB(CHdPO CTdAl XpHCTOBd YfpMOHdJC 0W$JH H KTkCfM EPdTHfM (AHKO CAT Eli CBtTH MOHdCTHpS, A^T POCnOACTBO MH EdAtd KdAd$dT8, A & HAt CAT WMHHţ H WjfdE. H A<l 83HMdT BiM8 WT KdAd$dT: WT KOHH, dCnpH S H WT BOAd, dCnpH T H IVT KpdKd, dCnpH S H WT UlElţf dCnpg H WT KptTHl|ld nUJ(HHlţ( K dCnpH H WT CTO KpSUll^H, r KpyillIţH, WT B03HAHHH8 BHH8, dCnpH Y.
       E»CTp(lţ8 H EtAO ErtdTJ H riddTlvm, CSt WMHH8 H WJfdEŞ H A^AŢOi» : H WT f pHEH, 7 pHET» HAH WT POAtAAO EAâTO HAH AtdAO EAdTO, A« KdAd^dTd, WT T PEIEH, i • H Hd TdH EAdTJ MIO JfTf COAHT CE KOpdEH H WT KOpdEd, dCnpH 7, WT HdA CM> <Y dCnpH, WT KOAd A dCnpH H WT TOKdpd Hd KOHK>, dCnpH 7. H EAdTO WT KdAWHH WT Ţ PHEH, 7 H WT fiAdTHIţd A° GfKtpHHd, AtdKdp AtdAO EAdTO, MdKdp POAtMO WT Y
pHEH, 7.
       Slfj(W( H 3dKAHHdHHf nOCTdEAtCAt POCnOACTEd AtH'. KdKO no C'EAtp'ETH POCnOA' CTKd AtH KOPO H3EfpfT POCnOAE BoPE EHTH POCnoAHHE IlAdllKOH 3fAtAI0 HAH WT Cp-E-AHMHdPO nAOAd POCnOACTEd MH HAH WT CEpOAHHKd POCnOACTEd MH HAH, no pptctjc HdUJHX WT HHO nAfMfHHK Ad dljlf nOMTfT <H ST>1EpTkA«T CY( nOBfAtHHf POCnOACTEd aih, topo pocnoAE Bora, a<* Stept^ht h noMcrfT h CEjfpdHHT et» rocnoACTBt epo; d41 (ah nonepiT h ni no«T(T h hi step-eaht, topo pocnoAE Eope m nonep(T (po h noepdMHT H 8EH(T 3A( TfeAO, d BTk EAAHJf           A^UId (PO. H A* HAldT 8<J(CTH(
Ce HsAfa H CE flpHia H CE HHtMH YgAfHf H5K( BT» 3-EnHUH Hd POCnOAd EoPd H CndCd Hdinepo jfcycd XpHCTd h kp-ebe (po Hd hhjc h Hd m(ao)C hjc, iaKo>K( h e-eact e-e
EtKH, drtAHH.
             Gh CAT CB-bA’bTlAW: JKSndH XdMSd BIAHKH EdH H JKgndH /^PTiPHH E(AHKH A^«' PHHK H JKgndH @(WAWPS BfAHKH AOPOîJSfT H 5K8ndH IU(pEdH EHEUlH A^OPHHK H JKJMldH
1 Loc rupt.
213
www.dacoromanica.ro
fi/TKCdH SHKIUHX’ AOrO^IT H PiAYA BHCTHI3P H           CIMT4P H PiAYA n(X<ipKHK H
Gtjhko komhc h Ehhthati ctoahhk h Paaya kmhkh iioctcahhk» HcnpaKHHK, Tiopa
AOrO^CT.
       H d3î_A<rhP°w i’paMjTHK, nHC 8 rp^A ESkspeiph, MtcfLţa cfimMKpYf ht a^hh,
B*K AtT x3Ăl.
       f Iw Eaj^a bwibwaa, mhaoctYa eoMa rocnoAHHK.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramului şi lăcaşului sfintei şi preacuratei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii şi nastavnicului şi învăţătorului turmei celei cuvîntătoare a lui Hristos, ieromonahul Theofan şi tuturor fraţilor cîţi sînt în sfînta mănăstire, le dă domnia mea vama Calafatului să le fie ocină şi ohabă. Şi să ia vama de la Calafat: de cal, 6 aspri şi de bou, 3 aspri şi de vacă, 2 aspri şi de două oi, un aspru şi de sacul de grîu, 2 aspri şi din o sută de bolovani <de sare), 3 bolovani, de un butoi de vin, 10 aspri.
      Bistreţu şi Balta Albă şi Platăţ sînt ocină şi ohabă şi dedină: din 10 peşti, un peşte sau din baltă mare sau din baltă mică, pînă la Calafat, din 10 peşti, unul. Şi la acele bălţi, cine va săra cu corabia şi de o corabie, 30 aspri, de majă, 14 aspri, de car, 4 aspri şi de povară pe cal, 2 aspri. Şi balta de la Cameni, din 10 peşti, unul şi de la Bistriţa pînă la Severin, fie baltă mică, fie baltă mare, din 10 peşti, unul.
      încă şi blestem punem domnia mea: ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă va călca şi nu va cinsti şi nu va întări, pe acela domnul Dumnezeu să-l calce şi să-l batjocorească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi Arie şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce şi va fi în veci, amin.
      Aceştia sînt martorii: jupan Hamza mare ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
      Şi eu, Drăgoi gramatic, am scris în cetatea Bucureşti, luna septembrie 18 zile, în anul 7040 <1532>.
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 355 (Tismana).
         Orig., hîrtie (31,5 x 21,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 591v—592.
         După divan, este din 1532; probabil anul de la ianuarie.
         EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 111-112. Facs. Ibidem, 451.
214
www.dacoromanica.ro
137
<1532—1533) noiembrie 14.
           Vlad Vintilă voievod porunceşte lui Stan din Hotărani să lase în pace satul Muşcel, al m-rii Bistriţa, dăruit acesteia de Stroe postelnic şi Pîrvu ban.
                  f flSHAOCTHW boîkheio, îw Eam rohroa-i h rocnoAHH'h. IIhiuet rocnoACT**
MH TfEf, GtAHE WT Xot-KPJHH, H C*K dHEflCEH CH H TAK03H KH rOKOpHM rOCnOAcTRO MH, tlOHEÎKE npHHAOUJE K<M»rEpHH CBtTOMg MOHACTHpg WT EHCTPHIVh H A^HECOUIE KHHPE
             npEA PocnoAc,TK<i mh. T<iko RHAfcJC h rocnoACTRo mh kako ra ect a,aa 6tpoe noc-
TEAHH'l H IIpiiRgA BAHgA CKtTOiM» MOHdCTHpS P^AÎ A^IUE HM. 3dT0 H TE POROpHM POCnOACTKO MH, KdKO fi,â CE BdpSEIUH WT CfrtO Hd HME dlgllWEA, EpE Td ECT ©TpOf nOCTfdHHK H IIp'KBSd EdHSrt CRtTOMg MOHdCTHPS-
      6EPO PdA’f» Ad rd WCTdBHUJ g MHP, A'J ce KdPgEUl WT HErd, TEpE A4 P'J AP*K>KHT KddSrEpHH KJKO Pd ECT AP'**'!'' H WT n© nptîKAE, nOHEÎKE C8AHX CK KTkCH npdRH-TEdHE rOCnOACTKd MH, KdKO A A ECT CRtTOMg MOHdCTHpS. H BdpE 4)0 fCH S3EA WT CEAO KE A'J KPdTHIU A° EAHH KAdC PAdBS, RdPE 4J0 ECT WCTdBHA Hd CKMp-KTIv TEJf EOdtpH. HHdKO fi,â HE g>)HHHIll, no pE>) TOCnOACTBd MH-HcnpdBHHK, AP^H1) REA Akc,PHHK-IIhc hoekpYe ÂY a^hh.
      t Kw EddA BWEBWAd, mhaoctYa eohîYa rocnoAHHt.
      ■)■ Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea, ţie, Stane din Hotărani şi cu nepoţii tăi şi aşa vă spunem domnia mea că au venit călugării sfintei mănăstiri de la Bistriţa şi au adus cărţile înaintea domniei mele. Astfel am văzut şi domnia mea că i-au dat Stroe postelnicul şi Pîrvul banul sfintei mănăstiri, pentru sufletele lor. De aceea, îţi şi spunem domnia mea, ca să te fereşti de satul anume Muşcel, căci l-au dat Stroe postelnicul şi Pîrvul banul sfintei mănăstiri.
      De aceea, să-l laşi în pace, să te fereşti de dînsul, ca să-l ţie călugării, cum l-au ţinut şi de mai înainte, pentru că am judecat cu toţi dregătorii domniei mele, ca să fie al sfintei mănăstiri. Şi orice ai luat din sat, vei înapoia pînă la un fir de păr din cap, orice au lăsat la moarte aceşti boieri. Altfel să nu faci, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Drăghici mare vornic.
      S-a scris în noiembrie 14 zile. t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 363 (Bistriţa, XIX/2, LX/5).
          Orig., hîrtie (21 x 28,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1844 ; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 164v şi 202, f. 112v—113.
          Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Drăghici mare vornic.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 112—113.
215
www.dacoromanica.ro
139
1532   (7041) decembrie 2, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Mihăilă şi altora ocine în Pîcleni.
      f Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul marelui şi bătrinului şi preabunului Radul voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domniei sale slugii domniei sale, lui Mihăilă cu fraţii săi şi Ţigulii cu fraţii săi, ca să le fie lor moşie la Pîcleni, a lor parte, oricîtă să va alăge, pentru că iaste a lor veche şi dreaptă moşie de la strămoşi.
      Şi iar să fie lui Mihăilă şi lui Cîrstiian partea lui Căprioară de Pîcleni, toată, pentru că o au cumpărat Mihăilă şi Cîrstiian de la Căprioară, drept 1000 aspri gata. Şi calul i l-au ertat domniia sa.
      Pentru acesta, au dat şi domniia lui ca să le fie lor întru stăpînire şi ohabnică lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domniei sale. Şi între dînşii mai mult pricină să nu fie.
      Iată şi mărturii au pus domniia lui pe: jupan Hamza velichii ban Craio-vescul i jupan Drăghici vel dvornic i jupan Tudor vel logofet i jupan Radul vel vistiar i Drăghici spatar i Radul ot Floceşti paharnic i Staico Şintescu comis i Vintilă stolnic i Radul Paşadiia vel postelnic. Ispravnic, Dumbravă portar.
      S-au scris in Tîrgovişte, meseţa dechemvrie 2 dni, leat 7041 <1532).
          Arh. St. Buc., A.N., XL/1.
          Traducere.
          EDIŢII.             113.
                                    139
<1532—1533) decembrie 6.
            Vlad Vintilă voievod porunceşte din nou lui Stan vornicul din Hotărâm să lase în pace satul Muşcelul, cd m-rii Bistriţa, dăruit ei de Plrvul ban şi Stroe postelnic.
      f dSHiiocTlfie eokTem, Îw Baaa kohboaa h rocnoAHHB. IIhujit pociioactko a/ih
EOA'fcpHHS rOCnOACTKA AIH, KSiMHS GtAHS AKOPHHK WT XOT-fcfMHHH H TAK03H TH roeopHM rocnoACTEO aih sapaaY PaeotS whoh ciao, ha ham dăSuiifASA, txi ra kt
AAA DpTvBŞAA EJH8 H GtPOE nOCTfAHHKS CKtTOAAS AAOHACTHpg UIT EHCTpHIlS
ceoh a8ui<> A rocnoACTso aih th ckaa pncAt kako a<> cf aapSiui, a th hi ct kapSkaa,
KAKO TH CKM piKAlv rOCflOACTKO AAH.
216
www.dacoromanica.ro
        Gfro pm’i'j wt mac 1410 gspHUJ cYio khhtS rocnoACTEA mh, d th wt Toro vaca A<* Cf BApSfLU UIT TOH CfAO, fpf Hf HMAUJ HH fAHd MfTfcjfS HdA TOH CfAO, nOHfîKf Td fCT A,iA TfHSH EOAtpH pAAY CBOH A^Uit. H BfKf A<* Cf Hf [1AAKAT KAAgrfpH npfA roc-nOACTKd MH UIT TfBf, fpf SAO KfUI (ldTH. HhAKO Hf Kf EHTH, no pfH rOCnOACTKA MH.
        HcnpdsHHt, Tiopd AorofjsfT.
        IIhc ACKfdtKpTf s a^hh.
        f Iui Baaa swfKUiA<i> mhaoctYa bokYa rocnoAHHii.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea boierului domniei mele, jupanului Stan vornicul din Hotărani şi aşa îţi vorbim domnia mea pentru treaba acelui sat, anume Muşcelul, pe care l-au dat Pîrvul banul şi Stroe postelnicul sfintei mănăstiri de la Bistriţa pentru sufletul lor. Iar domnia mea ţi-am spus ca să te fereşti, iar tu nu te-ai ferit, cum ţi-am spus domnia mea.
      De aceea, din ceasul în care vei vedea această carte a domniei mele, iar tu din acel ceas să te fereşti de acel sat, căci nu ai nici un amestec la acel sat, pentru că l-au dat acei boieri pentru sufletele lor. Şi mai mult să nu se plîngă călugării înaintea domniei mele de tine, căci rău vei păţi. Altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Gbiura logofăt.
      Scris în decembrie b zile.
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 365 (Bistriţa, XIX/3, LX/5).
           Orig. hîrtie (32,5 X 23), pecete aplicată.
           Cu o trad. de la 1844; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 164, 202, f. 113 (datat
           dec. 1) şi 713, f. 773 (datat 7002 dec. 1.
           Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Ghiura logofăt.
           EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 114.
                                          140
1532 (7041) decembrie 11, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Glavacioc ocină în Neagra.
      t AIhaoctYio eohcYio, Iui Ham KOfKOAA h rocnoAHHk BtcoH sf/tMH £rrpo-BAAJfYHCKOH, CHHk Kf AHKATO H lipfcAOEpArO PjAyAA BOHSOAf- XiKiT COCnOACTKO A\H CYf nOBfA^HYf rOCnOACTKA MH CK^TOiMS H EOXfCTKHOMg XPAM8 H UIBHTfAH MOHACTHpg 30BfMArO rAMKIkHOB, HA^Kf fCT )(pAM npfcCKfcTfcH, UHCT^H H np'fcEAArOCAOBfHH'fcH BAAAlHÎlţf HAUJOH EorOpOAYltf H npHCHOA*KM dlApYia H «JfCTHOH fH EAArOKfcljlfHYf H «JkC-THtHUJOMg UFTIţS fr$MfH8 GAKfH H BlkCfM EpJTYiaM, f>Kf UI XpHCTt KHK814JHX’ KTv CBfTArO AA'feCTA CfrO, iaKO/Kf A<* HM E8AfT U14HHS 8 ITfcrpA A^ PAAyAOK dlAHAfK BTiCAJf, fAHKA Cf HSBpAT, nOHf>Kf IO flOKSflH UITIfK fr$MfH GARA UIT PjAyA dlAHAfK SA xT ACIipH rOTOKH, A^KAf fCT EHA PAftlfA 2KHK.
      Gfro paaY, hm a*A*X h rccnoACTBO mh ck^tomS mohacthpS bhiuI pfufHHo TaMBIlMORSa, IHKO>Kf A* M8 fCT B*lk UI>IHH$ H RTi UIJfAKg H UIT HHKOrOJKf HfnOTMK-HOKfHHO, no pfl rOCnOACTBA MH-
217
www.dacoromanica.ro
        GBfAITI<rtH(:JK8>1nilH       KMHKH AROPHHK H JKglldH ©fWAOP KMHKH rtOTW-
4s*T H JKgfldH XdM3d KfilHKH EdH H KglIdH IUfpEdH EHKUlf A^OPHHK H fijTkCdH EHBUlf jtwrw$tT h PdAViţ khctYhp h AP‘,rH4 cndTdp h â>APHi|J<f n^eppHHK h Gtjhko komhc H GtJHKO np-KKdH^ilOK CTOdHHKg H PdAV'1 (lOCTfrtHHK. HciipdKHHK, Kp'kCTTldH iiwrwijwT.
        JlHC d3, 4,8MHTp8 <J>0dAU 8 TpTtrOBHJJl, MtCflţd AtKtMBp'l't rr A^HH; Elv rt’bT x3<ttd.
        ţ Iw fiddA RWfKWAd, aumoctYa eojkYa roenoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfîntului şi dumnezeiescului hram şi lăcaş, mănăstirii numite Glăvăciov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei blagoveştenii şi preacinstitului părinte egumen Sava şi tuturor fraţilor celor ce trăiesc întru Hristos în acest sfînt loc, ca să le fie ocină în Neagra, partea lui Radu al lui Mandea, toată, cît se va alege, pentru că a cumpărat-o părintele egumen Sava de la Radul al lui Mandea, pentru 5 000 aspri gata, cînd era Radul viu.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri mai sus zise, Glăvă-ciovul, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Martori: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Hamza mare ban şi jupan Şerban fost vornic şi Vîlsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte paharnic şi Staico comis şi Staico al lui Pîrvan stolnic şi Radul postelnic. Ispravnic, Cîrstian logofăt.
      Am scris eu, Dumitru Foame, în Tîrgovişte, luna decembrie 11 zile, anul 7041 <1532).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 364 (Glavacioc, IV/4).
          Orig., hîrtie (20 X 29,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 233, f. 11.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 114—115. Facs. Ibidem, 452.
                                        141
1532 (7041) decembrie 29, Tîrgovişte.
            Vlad VintUă voievod întăreşte lui Vlaicu clucer cu fraţii şi nepoţii lui mai multe sate, părţi de sate şi sălaşe de ţigani.
      t Rt Xphctj fiord, EitaroE'kpHTH h EndroMKCTHsTH H XphctojiioehkYh h ca-dtoAPioKdsHYH, Kw findA* EOHEOAd H rocnoAHHiv, ciute np-kAOEparo h KfaHKdro PdAVrt SOlKOAd, /HHdOCTYwdt EOTKYW/H H EOXCYfdt A<>P0ftlHYf/ll, WBddAdfipg/liH H
1 Loc rupt.
218
www.dacoromanica.ro
rocnoACTEginJg/HH ETiCO io 3 e ai ah ^rrppoK^yTHCKow, hjjckc 3anaaHHHCKHai ctpahaai, B/Haauis h 4>arap4iu$ jfepiţir. EaaronpoH3KoaH rocroAOTEo aih crohai EaarH/H npoHSKoafHTf/H, mhcthai h cectahai cp-EAiteai rocnoACTsa AIH, BKO npOCAaKHTH npocaaKA’EUiaro ate Bora h ua np-fecToat cKtTonoHHEUiHX poAYTeat rocnoA* ctka aih h ce caaeoio EiiSHecciijaro aie. Ge»e EEcnoAitH* h rocnoACTEO mh, BKO A1H03H $B0 LţapHC KTi IţapCTBHB CH ECCMHlllf CI, HA AI/MH HfEfCHdrO iţapcTBHra HacatAOEauic, t'ehjh eo ce h as ne tt^hhio ce ijapctko HcnpasHTH, h-e h w npHCHH csoHjf c'hittaTP'kTH e»e c$t npncxH hcthhh h npasoK-fcpHH auioro nocaSKHffUiex h hh K*k MTos<e Ne HSstpHuie ce, hh»! Kparwai aiohai a*uii naetfiH ckohjt, h$ kp'eee ckohx" uenoip^Atuie HsaBTH paaY rocnoACTKa aiH bko wt eaapo Kopewie MkCTHtHUiHH caao-ehhh naoA npHHtcf.
       Teai paaY, A'IPOkax' h rocnoACTEO aih cch h k-eci'ikcthTh h EaaroiVEpasHH, h»c HaA KiiCtMH hkcththaih a^Pws H CTotnj/Af, cYh xphcoeSa rocnoACTea /HH, npasHTeai» rocno^.cTEa aih »gnaHg EaaHKgag KaionapS h c'e epathbai ch, kSimh AlHXHt ctoa-hhk8 h BaAt H auenceic H/H n-ETps, chh*e non# H-kroes h c*e hhx’ chhoeh, fauiţT Hai Bora npnnScTHT, bko»! a<> Hai e8a!’t ceao Ha Hau H'Enp'ETtuYii eIlCH, ce k*e-cwai pTapwAi h wt ceaHip-fc Al'EMeuiauwai h Bo3hbhwai iioaokhho h naaHHH# raaro-aeaiH MsepSa e*ec, none»! Hai cSt CTape h npase whhhc h EJijJHHe.
       H a<> Hai ecT 8 BepHKoei|iY h $ Ap-ecehuijh wt Ga*ehhk tpeth a*a wt haa e’ec yoTap h 8 clampe Kon’EMaHwai h no k'ecix' ceaHipe^ h no pfcKS BpaTHes h no ptK$ H*EEpanoE h PniSuiopSa, hh^hi A<a, h Ha naaHHHg e»e soseaiaro BepHsoecKga tpith Afa, ipo ce 3ok!t a^ E’epkihwe, e’ec, noHime Hai c$t CTape h npase whhhC thb tpith Aeaosi h noK^neiie wt WTeiţk Hai »$naH II’ETpg hoctiahhk wt E^prah wt Eipheohjih h wt Kotcck&i aeophhk, 3a o $aopHHH grp'ECKH, eipe npH a^hh EaaAa eoieoa* Kaagrepa.
       H naKH Aa Hai ier g IlHCKaHH wt uaA e'ec xotap noaosHHo h ua ROAS h hj cgjfo, a wt uaA AP^ra noa, uiecni a ca, noue»e noK»ne »3nau Eajhk$a kaiohap h c-e EpaTHBai ch <wt>* flpejsa, aia flpjfUE k*eca, 3a xsy acnpn. H A<a He<rpe>1E E*Eca, epc io noKgnn wt /^paroaiup, chhe Herpes, 3a xKjf acnpu. H wt a*a B4A!k âE'Eip'ka» noa, epe KSnnuie wt âsnup-ka» sa xăo acnpn. H wt A<a EajaY-aoE, EpaT âs'Eijj'ka», noa, noue»e io noKonHuie wt EaaAya, sa xâT acnpn. H wt Aea uiecTH EHUiepeneHe, A<a BaA<s B&irapHH R^ca, epe io noKonHuie wt BaAt sa x£\f acnpH. H wt a ta âa-EaiauoE cahh aiecTo sa K$Ke, epe ra KgnHuie wt fla-E-aiau 3a ch acnpH- H wt Ata Gtobhoe Eaesui CAua aHsaAC, epe io hokaohh ca ai flaeHiu wt ckohw/H A^Epwai boaio »3nax^ EaaHKRaR Kaionapg.
       H naK Aa hai ecT $ PaKOKHiţa MeAfatuoR A<a ipo ecT AP"E»Ja IlIepE ih aeophhk, noue»e io a^A* niepsau aeophhk Kgnaug EaaHKSag KaionapS wt ckoio aoepokoaio; h no-toai io h noKttaH »3nau EaaHK$a Kaionap wt »SnaH DlepeaH aeophhk 3a caha casat wKOEaHa, sa xl acnpH.
       H n» Aa hai ecT 3 Bp-ee-etciph h 8 Bp-EHCipY, wt haa e'ec jfoTap, AfA BapESaoK eah h EpaT ero /k.p'ErHH, eva, epe Bapsga sau h EpaT ero ÂparHM whh H3r$EHiiie cec jfHTAtHCTKO wt Kik EaaAa ROHEOAa. (1 soatpHH rocnoACTKa aih, »9nan EaaHKSa Kaionap, wh aocth»! ce npaRwai h Eepuwai cag»Ewai wt k-e EaaAa eoh-R*Aa. fl noToai, cYe EHUiepeneuHe KoaiaTe, ceaa h aiţHrauY, A<a »8naim BapKSaoa eah h EpaT ero ^p’ErHH whhc ce HSHiHAouie h noKgneH! wt »8naH EaahkSa Kaionap,
1 Loc rupt.
219
www.dacoromanica.ro
JlOHfftf Eapgga EJH H EpaT fro /^pivPHM WHH WCTamf AAVKNH fMHHg WT Eahh xM acnpu h fatHHS wt Opt^osa xiT acnpH. H -rfex acnpH whh shuh iţapfEH, wt HaA EpoAosf, wt pa3aor Tf^TtpAap sama iţapfsS, Gkhha<P HfafEH. H BfaHKa npfHÎf hmaa ict noKdHHora EaaAa BOHBOAa wt ke OopTf Tfjf paAV acnpH. H naaTHa ict Hfrosa rocnoACTEa toc AaEr, ehuicpcmchh acnpH, x*T acnpH. H BECX’OT'kX rocnoACTso MH Aa 83HAIUM CEH EHUICPCMCHC A*Er WT HaA TfHSH EOakpH KOH AP^KCT KO/tUTf
EapEgaos EaH h Aparamo, a whh naAWinc h MHAHAkuif cc rocnoACTBg mh nano Aa mx noMHaosa/H rocnoACTso a\H cec i|io naaTHX rocnoACTso mh aaet BapsSaoE EaH, I3K0 Aa H/H CC Ha3E4W H nOK&lfHf cYC KHUlCpCMCHC KOMaTI. H CEC 1|10 EH AOCTHKaa Eoa~kpnhS rocnoACTEa mh, JKgnaH fiaaHKga Katonap wt ke noKOHHora EaaAa BOHBOAa, ccaa h at^HraHH khuicpcuchhc, mhhht iţCHa acnpH xrxY^.
        H naKH Aa Hat cct noa wt epoa h wt eoaehhiii wt KpEurgpf, noHRKC k noKaoHH ?K$naHHM fâaHMOHf h ce chhe cro Gtohka, wt ceoio aoepoeo/.io, kako Aa ch cgT AKa EpaTÎc.
        H n:KH Aa hm c8t Mta-kA? at^HrJHH, no hmc Gcecphh ce AfiV*a\H ch h fioHHa ii Ekaqo ce aimmh ch h Gtmmh cec uigpH KaparSia h Gpjfa h ck a*M/H ch, no-hcjkc hm cgT CTapH h npasH ai^HraHH h a^A^hh.
        H nan Aa hm aiţHraHH «\aHMioa ce A^aMH ch h flSnpqa ce A^aMH ch h PaAya ce Afiţaaui ch h Eohko ce Afinam ch h Kgak ce AfMMH ch h PaA**a h As«a ce a^mh ch h iM-'akom rSiţSa h dgnuia HHKgaa ce AfiţaMH ch h rpo3-fc ce a<Mmh ch h dJoB h EpaTSa h EaTa h GTaH ce A^aatH ch h IlapacKHBj ce a*Mmh ch, fpf cgT khah EapsSawB saHg H EpaT im8 AparHiS, tako whh H3rgEHUif ce XHTa-kHCTSo; a JEgnan EaaHKSa Kaio-qap h c*e EpaTHiaM ch a whh AOCTHroiui ce npasoM h KkpHOM caSîkewm tih3H EHuif aiţHraHH.
        H naK Aa hm cct iahh aiţHraHHH no hmi Ehka ce a'Mmh ch, fpf hm ict CTapH h npasH aiţHraH.
        H naK Aa (ct wgnaHg EaaHKga KaionapS H EpaTg fatS /Hh^hih h EaAfH h aHfnetS HM IlETpg g r,EB’EHfl|lH fîKf no BOAf TfalOpMiH, noa, H 8 WMHHg fWf fCT Hi noaf raaroafMH Kahhob noa, noHOKf hm ict CTapa h np.!Ba WMHHa h noKSntHa wt WTi^h hm EaHKO npa a^hh a*Aa rocnoACTEa mh Eaa \a boiboaY Kaagrfpa wt Akţvk cnaTap, 3a xb acnpH h wt TtprH.ia np-EBivias 3a p wbi^i, a\H ainwpf, mhh acnpH xjc.
        âaH EpaT fro EaA~k Aa MfTfjfiT FebehihiTh Aoahh bech h ce becom X0-TapfM H b qfatA’f ai^HraHH, no HMf EHKa ce A^aMH ch h APSrH ko hm x«Uje'T' H3spaTH. H aHfncno hm IIetpS Aa haut mitbpeth Afa wt no BECfjc cfaa h wmhhc KHUJfpfqfHHf h IAHh Mfa-kA a^HrJHHH wt chhobh Tpo3fB i^nraH.
        fi frAa Hf xokct c* hahth chhobh wt wSnaHa EaaHKSaa Kaionap h wt EpaT fro /HHXH’k, to fiorE Aa Hf AacT, TorAa Aa cSt beci KOMiTf, cfaa H ai^HraHH EpiT fro EaAfH H cfCTpa hm GTaHKa h aHfncfS hm IIetpS, Aa cSt tph spaTHf, a HaA ccao PaKOBHiţa Aa Hf aifTfXiT, Hg no cempeth JKSnaHa EaaHKSa Kaionap H /HHXHfH CTOAHHKS Aa fCT. PaKOBHlţi nOAOBHHO H CE BOAfHHl^a, fAHKO fCT EHA Afa «SnaHg EaaHKSaos BEca, S aiOHacTHpa wt Eaaf h fAHH MfakA ai^HraH, no HMf rpost ce Af^^aaiH ch, aaH Ef3 wHora BHUJf nncaH IIetpwb, fpf Stmkmh cam xcSnan fiaaHKSa Kaionap H            ctoahhk ce cbohwai i33hkwm a A«KAf ^TfT ehtM
hcheh, Aa caatH WEaaAafTE KOMaTf, cfaa h aiţurJHH. H koh hm npocnix rocnoACTso mh.
        Gfro pjaY h rocnoACTso mh hm AaA^X H<SnaH8 EaaHKgaS KaionapS h EpaTg fa\8 JKSnaH» /HnXHfH cToanHKg h EaAfH h aHfncts hm IIetpS h ce hhx chhobh, DKOJKf Aa HA\ E^AfT THia BECk KHUlfpfMfHHf KOAMTf, Cfaa H ai^HraHH ee wmhhS
220
www.dacoromanica.ro
H KTv WX'aKS HHM H CHHOKWM HM H KHSKOM H nptKHSHETOM HM H HH WT KOrOKt heootmkhokehho, no W£H3A\0 POCnOACTRA MH.
       Buieke h 3akahh4hYe nocr.'KAtCM rocnoACTKO a\h kjko no c^p'kth rocnoACTK* MH, Koro H3KfpfT POCnOAk EoPk KHTH POCrOA<ipk EaAUIKOH 3ea\AH, HAH WT CpTiAE-MHaro nAOAa rocnoACTKa mh hah wt ckpoahhkh rocnoACTKa a\h hah, no rptcEX, HaiUHX’j WT HHHO nAEMEHHK, A<* <T-MC nOHETET H CkXP4HHT H STKpTiAHT H nOHOKHT cVh jfPHC0K8^ rocnoACTKa mh, topo rocnoAk Kopk Aa noHTET H ckjfpanHT H St-KPTiAHT K-k POCnOACTKt EPOJ a dipEAH HE nOHETET H HE CkXPdHHT H HE StKPTiAHT h he noHOBHT, h8 pasopET h nonspET h nocTpaA\HT c'i'h xphcobSa rocnoACTKa a\h, a TOPO POCnOAk BoPk A<* p<* HE nOUETET H HE C'kX'PaHHT H HE STKp-kAHT H A<* M8
Sehet 3ae Ttao a K-k bSauphx st^E a8ws Ero h Aa mS ect c-knocTaTHHi^a npfcuHCTd EorOMaTH Ha CrpOUIHliM CgAHUlE H Aa HMaT SHECTHE Ck ÎSA*>K> H Ck TpTiKA£THA\ flpYra h ck HHtMH YSaehe e>ke K'kS'knHUJE Ha rocnoAa Bora h cnaca HauiEro lycgci
XpHCTd H pEKOUIE Kp'kK EPO Ha HHX H Ha HEA<>X HX, £>KE ECT K~k KtKH, aMHH.
       Gejke h ckeaeteaYe nocTdKAtSM rocnoACTKO mh : «SnaH Aptiphh keahkh A^op-
HHK H JKgnjH 0EWAWP KEAHKH AOPOijSST H JKSndH XaMSa KEAHKH K4H 2KhACKH H JK8-
naH UlepKaH bhkuie keahkh abophhk h JKgndH fia-kcaH khkuje keahkh Awrw$ET h PaAV^ khctYhp h Apărau cnaTap h PiAYA nsxapHHK h Gt4hko koa\hc h Gtahko nprkKa\8AWK ctoahhk h PiAYA keahkh nocTEAHHK. HcnpaKHHK, Tiopa KTOpH AWrW$ET.
       H a3^ Kopech nHcsiţş, eke Hanncax K-k HacTOAHH rpaA Tp'kroKH.ps, Avfcciivi AEkemkpYe k0 AkHH, a wt âAaa\a tekSuiY K-k aIjt x3au.
       îw fiaaA KWEKWAa, a\haoctYa kokYa rocnoAHHk.
     t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos-iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Ylad voievod şi domn, fiul preabunului şi marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu,, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă în scaunul sfîntră-posaţilor părinţi ai domniei mele. Acestea amintindu-mi şi domnia mea, că mulţi împăraţi s-au veselit, însă în împărăţiile lor, ci puţini au moştenit împărăţia cerurilor, m-am silit dar şi eu, nu numai această împărăţie a o îndrepta, ci şi a îngriji de cele veşnice ale mele şi de cei ce sînt întotdeauna adevăraţi şi cu dreaptă credinţă, care mult au slujit şi întru nimic nu au şovăit, nici nu au întors spatele duşamanilor mei, ci nu au cruţat sîngele lor a-1 vărsa pentru domnia mea, după cum rădăcina bună aduce rodul cel mai cinstit.
     De aceea, am dăruit şi domnia mea aceast atotcinstit şi cu frumoasă faţă, care stă mai presus de toate cinstitele daruri, acest hrisov al domniei mele, dregătorului domniei mele, jupanului Vlaicul clucer şi cu fraţii săi, jupanului Mihnea stolnic şi lui Badea şi nepotului lor Pătru, fiul popii Neagoe şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie satul, anume Năpîrtenii toţi, cu tot hotarul şi din seliştea Măceşanilor şi a Bozianilor jumătate şi muntele numit Iazerul tot, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi baştine.
     Şi să le fie în Berivoeşti şi în Drăgăneştii de la Slănic a treia parte de peste tot hotarul şi în seliştea Copăcenilor şi pe toate seliştele şi pe rîul Bratiei şi pe rîul Năvrapului şi Rîuşorul, părţile lor şi la muntele care se
                                                                                           221
www.dacoromanica.ro
cheamă Berivoescul a treia parte, care se cheamă partea lui Bărcan, toată, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine aceste părţi, a treia, şi cumpărate de părintele lor jupan Pătru postelnic de la Bărcan din Berivoeşti şi de la Co-tescul vornic, pentru 70 de florini ungureşti, încă din zilele lui Vlad voievod Călugărul.
     Şi iarăşi să le fie în Piscani, de peste tot hotarul jumătate şi la apă şi la uscat. Iar din a doua parte, a şasea parte, pentru că a cumpărat jupan Vlaicul clucer şi cu fraţii lui de la Arfa partea lui Arfa toată, pentru 2400 aspri. Şi partea lui Negre toată, căci a cumpărat-o de la Dragomir, fiul lui Negre, pentru 2 600 aspri. Şi din partea lui Badea Zvîşteală jumătate, căci au cumpărat de la Zvîşteală, pentru 1070 aspri. Şi din partea lui Vlad, fratele lui Zvîşteală, jumătate, pentru că au cumpărat-o de la Vladul, pentru 1300 aspri. Şi din a şasea parte, mai sus scrisă, partea lui Badea Bulgarul toată, căci au cumpărat-o de la Badea pentru 2400 aspri. Şi din partea lui Alăman un loc de casă, căci l-a cumpărat de la Alăman, pentru 250 aspri. Şi din partea lui Stoian Aleuş o livadă, căci a închinat-o însuşi Aleuş de a sa bunăvoie jupanului Vlaicul clucerul.
     Şi iarăşi să le fie în Racoviţa Medeleanului partea pe care a ţinut-o Şerban vornicul, pentru că a dat-o Şerban vornicul jupanului Vlaicul clucerul be a sa bunăvoie; şi după aceea, a şi cumpărat-o jupan Vlaicul clucerul de la jupan Şerban vornic, pentru o sabie ferecată, de 2 000 aspri.
     Şi iarăşi să le fie în Bărbăteşti şi în Brăneşti, de peste tot hotarul, partea lui Barbul ban şi a fratelui său Drăghici, toată, căci Barbul ban şi fratele său Drăghici, ei au pierdut-o cu hiclenie faţă de Vlad voievod. Iar boierul domniei mele, jupanul Vlaicul clucer, el a dobîndit-o cu dreaptă şi credincioasă slujbă faţă de Vlad voievod. Iar după aceea, aceste mai sus scrise averi, sate şi ţigani, partea jupanului Barbul banul şi a fratelui său Drăghici s-au aflat şi cumpărat de jupanul Vlaicul clucerul, pentru că Barbul banul şi fratele său Drăghici, ei au rămas datori eminului din Vidin cu 40 000 aspri şi eminului din Rahova cu 50 000 aspri. Şi aceşti aspri erau ai împăratului, de la vaduri, din socoteala lui tefterdar başa al împăratului, Schinder Celebi. Şi mare pîră a avut răposatul Vlad voievod din partea Porţii pentru acei aspri. Şi a plătit domnia lui acea datorie, mai sus zişii aspri, 90 000 aspri. Şi am vrut domnia mea să iau acea mai sus zisă datorie de la acei boieri oare ţineau averile lui Barbul ban şi ale lui Drăghici. Iar ei au căzut şi s-au rugat la domnia mea, că să-i miluim domnia mea cu cît am plătit domnia mea datoria lui Barbul ban, ca să li se cheme şi cumpărate acele mai sus zise averi. Şi cu ceea ce a dobîndit boierul domniei mele, jupan Vlaicul clucer de la răposatul Vlad voievod, satele şi ţiganii mai sus zişi, împlineşte preţul de 13 500 aspri.
     Şi iarăşi să le fie jumătate din vadul şi din moara de la Crîngure, pentru că a închinat jupaniţa Oancioane şi cu fiul ei Stoica, de a lor bunăvoie, ca să fie unul altuia doi fraţi.
     Şi iarăşi să le fie sălaşele de ţigani, anume: Severin cu copiii săi şi Voina şi Belcio cu copiii săi şi Stepan cu cumnaţii săi, Caraguia şi Erha şi cu copiii săi, pentru că le sînt vechi şi drepţi ţigani şi dedină.
222
www.dacoromanica.ro
      Şi iarăşi să le <fie> ţiganii: Danciul cu copiii săi şi Mircea cu copiii săi şi Radul cu copiii săi şi Voico cu copiii săi şi Culea cu copiii săi şi Radul şi Duca cu copiii săi şi Malcoci şi Guţul şu Lupşa şi Nicula cu copiii săi şi Grozea cu copiii săi şi Moia şi Braţul şi Bata şi Stan cu copiii săi şi Paras-chiva cu copiii săi, căci au fost ai lui Barbul ban şi ai fratelui său Drăghici. Astfel, ei i-au pierdut cu hiclenie, iar jupanul Vlaicul clucer şi cu fraţii săi, iar ei i-au dobîndit cu dreaptă şi credincioasă slujbă pe acei ţigani de mai sus. Şi iarăşi să le fie un ţigan, anume Bica cu copiii săi, căci le este vechi şi drept ţigan.
      Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul clucerul şi fratelui său Mihnea şi Badea şi nepotului lor, Pătru, in Găvăneşti, care este pe apa Teleormanului, jumătate şi în ocina care este pe cîmpul numit la Clinei, jumătate, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi cumpărată de părintele lor, Baico1, din zilele bunicului domniei mele Vlad voievod Călugărul, de la Leţea spătarul, pentru 2 000 aspri şi de la Gherghina pîrcălabul, pentru 100 de oi, însă mioare, care fac 1200 aspri.
      însă fratele său Badea să aibă amestec în Găvăneştii de Jos tot şi cu tot hotarul şi la 2 sălaşe de ţigani, anume Bica şi cu copiii săi şi al doilea, pe care şi-l va alege. Iar nepotul lor Pătru să aibă a patra parte de peste toate satele şi ocinele mai sus zise şi un sălaş de ţigani din fiii lui Grozea ţiganul. Iar cînd nu se vor mai afla fii din jupanul Vlaicul clucerul şi din fratele său Mihnea, aceasta să nu dea Dumnezeu, atunci să fie toate averile, satele şi ţiganii ale fratelui lor Badea şi ale surorii lor Stanca şi ale nepotului lor Pătru, ca să fie trei fraţi.
      Iar la satul Racoviţa să nu se amestece, ci, după moartea jupanului Vlaicul clucerul şi a lui Mihnea stolnicul, să fie Racoviţa jumătate şi cu moara, cît a fost partea jupanului Vlaicul toată, la mănăstirea de la Valea şi un sălaş de ţigani, anume Grozea cu copiii săi, însă fără acel mai sus scris al lui Pătru, căci au întocmit înşişi, jupanul Vlaicul clucer şi Mihnea stolnic, cu limba lor. Dar pînă ce vor fi vii, singuri să-şi cîrmuiască averile, satele şi ţiganii. Şi calul li l-am iertat domnia mea.
      De aceea şi domnia mea le-am dat jupanului Vlaicul clucerul şi fratelui său jupanului Mihnea stolnicul şi Badei şi nepotului lor Pătru şi cu fiii lor, ca să le fie acestea toate mai sus scrise averi, sate şi ţigani de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va strica şi va călca şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, iar pe acela Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata mamă a lui Dumnezeu la cumplita jude-
       1 Aşa în text.
223
www.dacoromanica.ro
cată şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi iudei care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlsan fost mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Staico al lui Pîrvan stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Ghiura al doilea logofăt.
     Şi eu, Coresi scriitorul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna decembrie 29 zile, iar de la Adam anul curgător 7041 <1532).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 366 (Valea, XVI/2).
          Orig., perg. (67 x 50), pecete atîmată, căzută.
          Cu o trad. din 1911.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 115-118.
                                    142
<1533) ianuarie 10.
                        Vlad Vintilâ voievod întăreşte m-rii Tismana vama Calafatului.
             t AIhaoctYio eoîkYio, jfiv ErtdA kohkoa<J h rocnoAHHi. kt^cSh 3Eaae &rrpiv-KrtdxTwcKow [3fAWf], cHHk nptAOBpdro H KfrtHKdro PdAV* kohkoa<«. AaKaT rocnoA-
CTKO AH CÎK> nOKf/AfHYf POCnOACTKd AH CKtTOAS AOHJCTHpS HJpHMEAdPO ThcA4H4, X'pdASWE H IVEHTt/AH CKtTtH nptMHCTHt H nptBA JrOCAOKtHE KAdAHUHlţE HJUJOH Eo-
ropcAHitH h npHCHOAtKH dJapTfa h mtictharo h caaaHaro ea Scnoffl, hkojke Aa ect aama Kaaa^aTitaSH H kti3Ha<jt ivt koh s acnpu h ivt aoaa acnpu phwt kpjke acnpa "k h ivt ake wkiiUE 7 acnpg h ivt ak* WEpoaut numiHiţs k acnpa, ivt cto KpşuniH acnpa1 7 h wt bo3EahhiiS acnpa 7-
       G*ro paAÎ h rocnoACTBd ah hak am^X h hhjctc he cmeet a<> APT^t hh eaho aaac raaBŞ, iiohe>ke Tora meaobeiu 3ao ke naTHT ivt rocnoACTBa ah. Hho Aa HtcT, no pE4 rocnoACTsa ah.
       HcnpaKNHK, r»pa aopo<|set.
       IIhc rEiiapYE T a^hh.
       t îiv fiaaA KivEKivAa, ahaivctYa eo>kYa rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, hramul şi lăcaşul sfintei, preacuratei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoarea de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei şi slăvitei ei uspenii, ca să-i
      1 Peste ,,«npH“ scris cu altă cerneală: „kp8uhu“.
224
www.dacoromanica.ro
fie vama Calafatului şi să ia de cal, 6 aspri şi de bou, 3 aspri şi de vacă, 2 aspri şi de două oi, un aspru şi de două obroace de grîu, 2 aspri şi de o sută de bolovani <de sare), 3 bolovani şi de butoi, 10 aspri.
      De aceea şi domnia mea am dat şi nimeni să nu cuteze a opri nici cît un fir de păr din cap, pentru că acel om rău va păţi de la domnia mea. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ghiura logofăt.
      Scris ianuarie 10 zile.
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 367 (Tismana, XCI/32).
          Orig. hîrtie (30,5 x 21), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 595.
          Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Ghiura logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 118—119. F a c s. Ibidem, 453.
                                      143
1533  (7041) ianuarie 12, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Marea Lavrâ de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 1 000 aspri.
       t 6ah4H ASX'lVM IlOTKHIMk KOAHMHH, CHH C8t CMHOKf BOTKHH, pili BOJKfCTKHHH anocToat, (m8>K( k-k cat a tikSlpYh h>ki npasAt abehtiah H BaawiHHH wh raac paAosaHYi hailjjhh ScamuaTH • „IIpHHAtTt BaarocaoBiHYH tvnţa aioiro, H’caaASHTi 8 roTosamoi saa» [ţapcTso wca8>kihYi MHp8, s-kSJAKajf bo ci h A4<c>ti a»h dcti h B'hSDKAaX' H HanoHCTf mi, Har h WAtac-ri mi, boaih h K-k TiMHHiţf nocaSJKHCTi mh“. Ghh 8BO BaarHMk BaaroTsopiitiHM 8cahujath h wh raac s-kKgntTKi h k-khhth k-k paAocT rocnoAa CRoiro. TaxoKAf h rptuiHHHA» WTCHaaiMHHM s-k wrH-k KtHHHM, dko hi Ck^paHUiHM 3 anost a rocnoAHHto, H hh awHa h( HanuTasuiUHat, hh JKiJKASipa Ha-noHKUJHHM hh Hara hi ivAtasuiHHm, hh boahS hah s* *k timiihuh nocaBiKHRUiHHM. Ghm 8bo caHUişipf ivt a^ujibhhx' noTptea 8bo kt hi waaraniiH AkHk wt a^hi hah lacoaii, a'4ii bo h MHorHMH Wiîaojkihh icmh H tijkkhmh rptjfHH cahuiha* Baaraaro BaaAYs8 pisuiaro dko: „Hi npYHd,o]f, pmi, npasAtHHH npHSsaTH, hh rptumHi Ha nosaaHYi"; h hh npocTO pini rptuiHHX'j ha Ha nosaMf ost aiiHoro wsp<3H c8t: aiobok, npasAa, HkC-TOTa, nocT, aihaocthhi h nponaa, Baaraa Ataa hhm KorosH BroAHO c8t, dkojki h WBHTtaH no iwtpf MHorH c8t aokphh A ta. <GY>a 8bo aiHoraa cahuiaa wt soro-AtJfHosiHHaro HncaHYi îmi Ha noasg Haa* prima cşt. Tta»>Ki 8so a-* c« K'kctso T’kipH icmh BaarHH Ata, ha Ha aiHora....1 saaAYnkHH s'kSHpaia», dko rptuiHHHX’ paAY nptKaoHuiaro....2 ckuiiAuiaro h Aawi paBHa WEpaSH ca/itpusuiaro, dko a<» Ha rptUJHHHX’ ropt K’kSBIAfT H CHHO noaOJKIHYl «AOCTOHT. fitaitH 8EO DKO K-k BTiCtMH
       1 Loc rupt.
       * Text ilizibil.
17 - Docuraente-Rominia — c. 377                                                                   225
www.dacoromanica.ro
rp-kuiHHHAi pgK8 npocTHpAfAi apt taKo: „Hf X'0Tf ctvAiptvth pp-kuiHOAig, h* oko wk-pATHTH Cf fM8 H ÎKHBg KHTH“.
       GHA 8KO WT EOÎKfCTBHHJfTv IlHCAHYf CAHUIHM H WEljlAPO BATvAYkO gMHAOCpivAHH WT MAC rp'klUHHHX, AIOAHAI Cf, H HA ITAIPA A^AA WEpATHTH HAUIA CpivAUA H MHCAH. EhA^^OM 8KO Biv CHIA Ep-kAlfHA CB'kTHf AlOHACTHpA H CKtlIifHft H IfApCKHf IfpivKKH Biv AIH03fH H8ÎKAH, IAKO EAAPOIkCTHBHJf H CB-kTOnOMHBUlHHJf IfApHf H rOCnOAAXlv WBCHP'fcBUIHHJf H AIHOPHHJf KTv KOHHAHOAIg 3An0E"kCTHI0 A®CnkBUIHHJf PAAH 8AIA-rtfHYf EAAPOMIvCTHf, 8BH Pptjf PAAH HAUlfJflv, HAHIIAMf HîKf KTv GKtTtH Topt fl0WH-CTtH, nepHEOAH np"kMHCTHf EopOAIATfpH C814JHH aiohacthph.
       H CfPO PAAT> CHlff BTvMHHHJfOAl H WBflJllJfOAl cl HkCTHOAlS H lfApCKOAt8 aiohac-THp8 pfKOAIOAIg EfAHKAl AiKpAA, HîKf ICT PAAKA KTvCfH GstTtH Topt, HA*** AfîKHTIv MkCTHH AUV14JH nptnOAOGHArO WTlfA HAUlfrO fleAHACHf flTOHCKAPO, IAKO nptABAPHUlH ptjfOAl, WT EAAPOqivCTHKHHJf IfApH H JfTHTOpH WKCHptKUlHHJf, CHM KTvCf CBtTHMK MtCTOMh Biv nOAP^MHf HfMkCTHEHJf H nOUlfAUlHAIIv H AIHOPO IVT HHJf HACHaSIMHM IVT npABOCAAEHArO WEH1AA, Alflf AIOU1HO IVTTp'M’HtÎTH, HA KTvCfKHAfUIHH IVKO CHM AA KTv3-KpAHHMi IVT fipABOCAABHIAÎKf KTv CTvBAfOAfHHH AA SKp-fcnHTIv.
      Gfro PAAV H AIH PptUlHH C8l|lf, HJAfîKA# PAAHJf PABH XpHCTOKH, A3K gEO, îw EaAAV KOHBOAA, EOÎKHfAllv fipOAWCAOM WBptTAfittHH POCnOAHHIv fiAAUJKOfO SfMAH H C-h EOrOAAHHfAIH MfA'f, fflHpiA, KHAtjfOAl WT Tfjf BHUlf pfMfHHJf CTpAHAJf KTvCTOMHHJflv CH KTvCf MfCTHHH AIOHACH A<>PH KTv 3dniA8 gCTpivMHBUlH Cf, IAKO Alflf rA* WT npABOC-AAEHH IţapHf H POCnOAAAtlv BTv3AIOÎKHO KgAf tVEP’kCTH Cf KTv nOMOIJlHH nOKp’knAEHTf CBtTA AlOHACTHpA. EHA^pM, KO, IVT BAArOmvCTHKHHJf AtgîKHH H rOCnOAA KTv TAKO” KOAI8 A^aS, T'KlflflfJHJf Cf KTvCf CpivAHO T"kAIÎKf H AIH fAHKO flO CHA'k nOTUIlA^OM Cf IVT EoPOKTvpgHfHAPO HAAI HAltHYf H CVrBOpHJfOAl IVBPOK KTvCf HkCTHOAlS JfpAAlS CKtTOPO np-fcnOAOKHArO WTlfA HAUlfrO fl0AHACHf TohCKH, HA B'KCf rOAHHS AA npHHAfT BpATVf WT CBtTAPO AlOHICTHpA AA WAHfCHT W 8 CB-feTH AtOHACTHpik no xT ACnpH H CIlfHSg BPATHIAAI npHJfOAfUJIAI'K no x7 ACtipH. GfH B'KMHHHJfOAl CTvH HAUlf YPHCObSA, SHfHHJfOM, KTi CB-kTH AIOHACTHP nOCAA^OAl A A CTOHT; AIAAAÎKf KHHrA fîKf CKTBOpfHA fCT, AA» BPATHIAAIh WBpOKA pAAH fipHHOCHT.
        GfrO pAAH, WTl^H CBtTH, BAC/Kf AlOAHAHv B'hCHCE’kTHAHHf, 4KCTHHH WMf frgAlfHf H C-K BlvCfAIH KOrOHOCHHAIH CKfLJJfHHHH H CTAplţH, BTvCHJf fîKf c8t BTv CB"kTH AlOHACTHpS BpATHf, Al|Jf fCT Kf3 A^CAÎKAfHYf CBtTHHH BAUIOH, IAKO AA Cf BTi nHUl8 BTi CE-kTHAHv (lOAlkHHKS g CB"kTOf fipOCKOAlHAHIO H pOAYTfAH AIH H A3TV, ÎW EaAAV KOHBOAA H MfAA HAUlHJf H 8 nOAI-kHHKh ClvBOpHO H AA Cf flOfTli fAHH ABHK Biv HfAfrtt CB*kTAi AHTSprHf KlvAd KH pKfTf, Clv flpHAfGKOAl, A rOCflOACTEO AIH fAHKOAI WatipA^AI 4,0-HA*ÎK* fCAlO ÎKHEOT H Biv EorOAAHOf HAAI BAACT, CHf AA IIOCHAAAIO CBtTOAlS AltCTO CfA\8, pfKUJHAIH EfAHKA AABpAA.
       no HAiufAiîKf ivt SAfWHHjf nptuifCTBHf, koai8 BivpSqHTii rocnoAiv Boriv no HAC BHTH BAAAAAU8 EaAUJKWH .SfAlAH, HAH WT MfAH HAUlHJf HAH WT ClvpOAHHKlv HAUlf HAH, no rptcfjflv HAUlHJf; WT HHO nAfAlfHHXS, BlvCAKH BAArOMIvCTHBH JfPHCTHQHHH, AA Al|lf nOHfTfT H nOHOBHTlv H gTBpivAHTK H ClvJfpAHHT ClvH JfpHCOKgA rOCnOACTBA AIH, rocnoAiv Eoriv HîKf b-k TpoHifH caabhaih, Toro rocnoAiv Eoriv aa noifTfTiv h 8t-BpivAHTlv H dvXPAHHTlv H 3Af H Biv K8Afl|lH Btlf-k H AA Al8 fCT n0AI01|!HHlfA HA CTpilUH-kAI H HfAHlfHAI-kpHA C8A np^UHCTA BOrOAIATH H np-knOAOKHArO WTlfA HAUlfrO fleAHACHf TOHCKAPO H BlvCH CB-kTH, fîKf WT B-kKA KOPOgPOAHKUlf. fl HîKf Hf nOHOBHT,’ HH nOHTfTTv, H« Biv SABBfHYf WCTABHTlv, AA AACT WTBtTlv Biv CTpAUiHHH A^Hlv C8AHHH.
226
www.dacoromanica.ro
      THMHJKf, W HP'kMhCTd EOrOAUTH H np-kllOAOKHf IVMI flOdHdCHf, lipHHMH WT HJC, rptlllHTHX H HfAOCTOHHHX CBOH p<IE CHf AUAOf npHHOUKHTf, TKOd EO WT TKOHJf T(E( IipHHO-CHT, MHrtOCTH» EO CHHJ TBOfrO H fiord HdUJCrO H TBOHMH np'kMbCTHMH MOAHTBdMH B'KCd H.'M B'KpSMIHHd CStTv. T’fcHKf, EAdAHMHIţt, AUMOCTHBHHIţX H SdCTSnHHIţX E8aY HaM-K Ha CTpawH-bM h RToptMiv npHuifCTBHio CKiHa TBOfro H Bord Hduuro, rocnoAa ÎHcyca XoHCTa ■ Gmşîki, ck WTiţmirk caasa h noKaaH-bHV h c-k nptCR-kTHMTv A8X*Mh
Biv BtKH B-kKOM, aAlHH-
      HcnpasHHK, ţţiopa BToparo aoro^cr-
      H as, Eopfc AţiOK, »k( HanHcax k-k caaRHOi rpaA TpivroBHi)if, Micuţa rCHapîi bY a<vHH, b-k atT xSMa.
      t îw fiaaAa KWCBWAa, ammoctYa eoh<Ya rocnoAHHb.
     f Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, zice dumnezeiescul apostol, căruia călcîndu-i pe urmă cei iubitori de dreptate şi acel fericit glas al bucuriei s-au învrednicit a-1 auzi: „Veniţi binecuvîntaţii tatălui meu, de moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la alcătuirea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc şi am însetat şi m-aţi adăpat, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi m-aţi slujit". Aceste bunătăţi deci şi acest glas să asculte cei care fac bine şi totodată să pătrundă în bucuria domnului lor. De asemenea şi păcătoşii trimişi în focul veşnic <să audă) că n-au păzit porunca domnului şi nici n-au hrănit pe cei flămînzi, nici pe cei însetaţi nu i-au adăpat, nici pe cei goi n-au îmbrăcat, nici bolnavului sau în temniţă au slujit. Acestea deci auzind despre cele sufleteşti, trebuie deci a nu amîna din zi în zi sau ceasul, căci deşi sîntem şi prin multe îngreunaţi şi prin grele păcate, auzim pe bunul stăpîn zicînd că: „N-am venit, zice, a chema pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă"; şi nu cuvinte zădarnice pentru cei păcătoşi, ci pentru pocăinţă sînt multe chipuri: dragostea, curăţenia, postul, milostenia şi altele, faptele bune care sînt plăcute lui Dumnezeu, ca şi lăcaşurile, după măsura faptelor bune, multe sînt. Acestea dar multe am auzit din Scriptura inspirată de Dumnezeu, căci spre folosul nostru sînt cele spuse. Pentru aceasta deci, ne-am grăbit spre faptele bune, ci la multe ..-1 ale stă-pînului ne uităm, căci de cei păcătoşi s-a îndurat ..-1 s-a pogorît şi în chipul robului s-a smerit, ca pe noi păcătoşii în sus să ne ridice şi chiar jertfirea fiului n-a cruţat. Ştiind deci că întinde mîna către toţi cei păcătoşi, căci spune: „Nu vreau moartea păcătosului, ci ca să se îndrepte şi viu să fie".
     Aceasta dar din sfînta Scriptură auzim şi stăpînului obştesc ne rugăm să se milostivească de noi păcătoşii şi spre faptele bune să întoarcă inimile şi gîndurile noastre. Văzînd deci în aceste vremuri sfintele mănăstiri şi sfinţitele şi împărăteştile biserici în multe lipsuri, căci au sărăcit de binecinstitorii şi sfînt răposaţii împăraţi şi domni şi multe într-o pustiire desăvîrşită au ajuns din pricina scăderii bunei cinstiri, aceasta din pricina păcatelor noastre, mai ales mănăstirii de la Sfîntul Munte al Athosului, grădina preacuratei maici a lui Dumnezeu.
      Şi pentru aceasta, aşa am făcut şi ne-am făgăduit cinstitei şi împărăteştii mănăstiri, numite Marea Lavră, care este capul întregului Sfînt Munte, unde zac cinstitele moaşte ale preacuviosului părintelui nostru, Athanasie
1 Loc rupt.
227
www.dacoromanica.ro
Atonianul, cum am spus, sărăcită de binecinstitorii împăraţi şi ctitori, toate aceste sfinte locuri au intrat în stăpînirea necredincioşilor şi au căzut şi pe mulţi dintre ei i-au chinuit pentru obiceiurile dreptcredincioase, ca să poată să-i desfacă de ele, însă atotvăzătorul ochi de aceasta, de păcate să-i ferească, în dreapta credinţă să-i întărească.
     Pentru aceasta şi noi păcătoşi fiind, cu nădejdea de robi ai lui Hristos, eu deci, Io Vlad voievod, din cugetul lui Dumnezeu aflîndu-mă domn al Ţării Româneşti şi cu copilul meu dat de Dumnezeu, Mircea, am văzut despre aceste mai sus zise laturi, aceşti întrutotul curaţi monahi, care au pornit din răsărit pînă în apus, ca oriunde vor putea afla dreptcredincioşi împăraţi şi domni spre ajutorul şi întărirea sfintei mănăstiri. Văzînd deci binecinstitorii bărbaţi şi domni străduindu-se din toată inima către o atare faptă, de aceea şi noi, după putere ne-am străduit, din avutul încredinţat nouă de Dumnezeu şi am făcut obroc atotcinstitului hram al sfîntului, preacuviosului părintelui nostru Athanasie Atonianul, în fiecare an să vină fraţii de la sfînta mănăstire, să ducă în sfînta mănăstire cîte 10 000 aspri şi cheltuiala fraţilor care vor veni cîte 1 000 aspri. Iată şi am făcut acest al nostru hrisov, l-am făcut, l-am trimis să stea în sfînta mănăstire, cartea însă cea mică, ce este făcută, o dau fraţilor s-o aducă pentru obroc.
     Pentru aceasta, sfinţi părinţi, atotluminate, cinstite părinte egumene şi cu toţi purtătorii de Dumnezeu preoţi şi călugări bătrîni, toţi care sînt în sfînta mănăstire fraţi, dacă vă este fără supărare sfinţiilor voastre, ca să scrie în sfîntul pomelnic în sfînta proscomidie şi pe părinţii mei şi pe mine, Io Vlad voievod şi pe copiii noştri şi în pomelnic sobornic şi să se cînte intr-o zi pe săptămînă sfînta liturghie, cînd veţi voi, cu băutură, iar domnia mea cît am făgăduit, cît sînt în viaţă şi în puterea dată nouă de Dumnezeu, acestea să trimitem acestui sfînt loc, adică Marei Lavre.
     După trecerea noastră din cele de aci, cui îi va îndredinţa domnul Dumnezeu să fie după noi stăpînitor al Ţării Româneşti sau dintre copiii noştri sau din ruda noastră sau, după păcatele noastre, din alt neam, orice bine-cinstitor creştin, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele, domnul Dumnezeu cel în troiţă slăvit, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească şi aici şi în veacul viitor şi să-i fie lui ajutoare la înfricoşata şi nefăţarnica judecată preacurata maică a domnului şi preacuviosul părintele nostru Athanasie Atonianul şi toţi sfinţii care din veac au plăcut lui Dumnezeu. Iar dacă nu va înnoi, nici va cinsti, ci va lăsa în uitare, să dea seamă la înfricoşata zi a judecăţii.
     Pentru aceasta, o preacurată maică a domnului şi preacuvioase părinte Athanasie, primeşte de la noi, păcătoşii şi nevrednicii tăi robi, acest mic prinos, ale tale dintru ale tale, ţie îţi aducem prin mila fiului tău şi a Dumnezeului nostru şi prin ale tale preacurate rugăciuni toate ne sînt încredinţate. Pentru aceasta, stăpînă, fii milostivă şi mijlocitoare nouă la înfricoşata şi a doua venire a fiului tău şi a Dumnezeului nostru, domnului Iisus Hristos. Lui însă, cu tatăl mărire şi închinăciune şi cu preasfîntul duh în vecii vecilor, amin.
     Ispravnic, Giura al doilea logofăt.
228
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Borea diac, care am scris în mărita cetate Tîrgovişte, în luna ianuarie 12 zile, în anul 7041 <1533).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad. Fotografii, XXVII/20.
          Fotocopie după orig. la m-rea Lavra de la Athos.
          Cu un rezumat în lb. franceză ibidem, ms. 4783, f. 1 şi 25.
          Altă fotocopie la Muzeul de istorie a Muncipiului Bucureşti, 39.362.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 119-121.
                                    144
1533  (7041) ianuarie 16, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte mai multor mănăstiri partea domnească din Bălţile Doamnei.
       t ÎHhacctYi© kojkTio, Îw BaaA<i B©HB©Ad h r©cn©AHH-H Ktcoio 3Emah &rppo-Krtax'iHCKOH, chh k npkA®Kpar© H BfAHKaro Paa^aa BOfBOAd. A,4k4T pcciicactb© mh cYf noKfatH'ft r©cn©ACTKa mh cstTHM MOHacTHpfM 30BfMaro fllSiniTfipH, hauk( (ct XpaM nptcatTtH, 4HcrkH h nptsaarocaoKfH-kH KaaA'fwHU.f HamfH, E©r©p©AHU,f h npHCH© AtKH dlapYf h uicth©h eh gcnfHYf h CBfcTOMg MouacTHpS raaroAEMH GHtPws, hauk( kt XpaM nptcstTtH, HHCTfcH h nptEAarocAOBfHt BaaAYqHiif HaiutH, BoropoAHiţf h npHCH© a^kh YHapYi h hkthoh eh K'hafAfHff h CBtTOMg MonacTHpS HapHttafataro HgqfTga, HAf>«f fcT          CBfcTar© h caasHar© beahko AtgqfHHKa h n©E-kA©H©ciţa
rtwprYf KanaA©KHHCKHf h cBtT©A\S MonacrapS sokcmh Eoahhthh, ha'ke (ct xp44* nptcKtTtH, MHCTtH h np'bEAar©CAOK(irkH saaAYqHitf HauifH, EoropoAHU,f h npHCH o AtBH fflapHf H qfCTHOH EH EAar©K'bl|lfHYf H CBtTOAJ» MOHaCTHpg EJKf Hapfll Cf Gt~ ptMEgA, hahke kt XP44* CB-kTar© h npknoA©EHaro wTiţa Haaifro apxYfpapxa h q»-A©TKopua H-bKoaaf /UapHAHKHHCKHf, hkojke a a hm c8t eaata ipo cf soKfT Tocnox-aYhha ip© fCT eha rocnoACKJ aia e-kca. H A4 c«t KgnHO c*k cs-fcTa MouacTHpa wt I'A'KH'KqWE H C-K CE'kTa MOHaCTHPJ WT TSTaHd, Tfpf A4 Cf KliSHMafT K-KC A®X°A*K ip© fCT WT HJA TAI EHIIlf pfqfHa EAaTgJ aAH A* KT CE’kTa MOHaCTHpa WT ĂliUlf-TfipH naA fAHd a<a> 4 GHtrosSA HaA AP^ra a*4> a HSmitSa HaA AP^ra aia, a Bo-ahhthhSa naKH HaA AP^ra a*<a> 4 Gtp-wme8a n>1aKH HaA APS1*4 A*4> 4 ratibti4ob8a <niKH>1 HaA AP^ra a*a, a TSTana n’KOJKAfPf HaA AP^ra AM A4 pasA'kA'kfT ip© Kf EHT A*X»A*K TOf EH’Jlf pfqEHf EAaTE EpaTCKH, KliîKA© HaA CEOHX CH A*4-
       Hohejke r©cn©ACTB© mh eha^X KHHra n©K©HH©ra BaaA4 b©hb©aa h hhh(m r©c-n©AapHf npt?KA« r©cn©ACTE© mh eheiue, kpk© cgT ehae cYf bhuje pfqfHf cBtTHf a\©-nacTHpf n©MHA©EaHf h gKptnafHf ckc cYf BHiuf pfqfna EaaTa. Taa© h r©cn©ACTE© mh TaKOHtAfpt A4AWX H npHA©JKHT cYa EHUJf pfqfHHa EAaTa TfM CEkTHfAl A\©HaCTHpfM EîKf CgT EHUJf nncauf, I3K© A4 KT B'k IlOKpknAfuYf CEkTHM H EOWECTBHHM MOHaC-THpaM H EpaTHiaM >KHB8ipH B’K CEkTHf MOHdîTHpfX B'K llHipS, A r©CIJ©ACTE© MH H P©aYtiahim r©cn©ACTsa mh, b’k skqH©f B-kcnoMHHaHYf. H hhx wt Korowf heiiotmk-H©BfHH©, n© wphsmo r©cn©ACTsa mh.
1 Loc rupt şi şters.
229
www.dacoromanica.ro
              Gl>KI H CKlA<TlAHl (lOClMBiVfcfT rOCflOACTRO MH: WglldH XiMSd BlAHKH E<JH KpdAfBCKH H W&ldH ^p-kPHM BfAHKH AKOPHHK H JKSfUH 0IWAWP BfAHKH AWrW$tT K
              PjAVa bhcthqp h /V,piirHM cndTdp h A<1HqK’A nfxapHHK h Gtvhk© komhc h Ehhtha-k
CTOAHHK H PiA,YA KtrtHKH nOCTlAHHK. HttipJBHHK, Tldpj AWPW^lT.
                    H <13, KoptCH, mt HjnH<ca>x B’k hjctoahh ppm Tp'kroRHLpi, A\tcfiţ4 riHdplfe
sf AkHH> K AtT x3MA.
        t îw fiaaAa BWfswA^» mmoctVa eohoa rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Muşeteşti, unde e&te hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi sfintei mănăstiri numite Sneagov, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei vovidenii şi sfintei mănăstiri numite Nucetul, unde este hramul sfîntului şi slăvitului, marelui mucenic şi purtător de biruinţi Gheorghe din Capa-dochia şi sfintei mănăstiri ce se cheamă Bolintin, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei blagoveştenii şi sfintei mănăstiri ce se cheamă Strîmbul, unde este hramul sfîntului şi preacuviosului părintelui nostru, arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae din Mira Lichiei, ca să le fie bălţile ce se numesc ale Doamnei, ce a fost partea domnească toată. Şi să fie împreună cu sfînta mănăstire de la Glavaciov şi cu sfînta mănăstire de la Tutana, de să-şi ia tot venitul ce este de la aceste mai sus numite bălţi; însă să fie sfînta mănăstire de la Muşeteşti pe o parte, iar Sneagovul pe <altă parte, iar Nucetul pe altă parte, iar Bolintinu iarăşi pe altă parte, iar Strîmbul)1 iarăşi pe altă parte, iar Glăvăciovul iarăşi pe altă parte, iar Tutana de asemeni pe altă parte şi să-şi împartă frăţeşte,, fiecare pe partea sa, ce va fi venitul acelor mai sus zise bălţi.
     Pentru că domnia mea am văzut cartea răposatului Vlad voievod şi ale altor domni; care au fost înainte de domnia mea, că au fost aceste mai sus numite sfinte mănăstiri miluite şi întărite cu aceste mai sus zise bălţi. Astfel şi domnia mea de asemenea am dat şi am dăruit aceste mai sus zise bălţi sfintelor mănăstiri, ce sînt mai sus scrise, ca să fie de întărire sfintelor şi dumnezeieştilor mănăstiri şi fraţilor care trăiesc în sfintele mănăstiri de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Danciul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
1 Loc rupt.
230
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna ianuarie 16 zile, în anul 7041 <1533).
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 368 (Seaca, VII/1).
          Orig., hîrtie (30,5 x 20,5), pecete aplicată, căzută.
          Alt orig. la Bibi. Acad., XX/105.
          Cu o trad. din 1849; altă trad. ibidem, ms. 367, f. 16 v—17.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 121-2.
                                      145
1533  (7041) ianuarie 26, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Dohiiar de la Athos un obroc anual de 3 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 400 aspri.
       f Eli XpHCTd Bord, E/MrOK'tpHlH, SAdPOHSCTHBYH H XpHCTOAIOEHBH, îw EdrIAd KOHKOAd, CHH-k EMHKdrO H A®KPJr® PdAVAd BOHBOAE, EOJKHWAt A\HAOCtYwA\ H EO->khea\ eatYhiU npoHSBOdtHHMt wEddAdfipoiHH h rocnoACTBOEipSAtH K-kcfH 3Ea\ah Xpppo-KddXiHCKOH eijjeke h 3dnAdHHHc«HAt CTpdHdM UiUdd'jjy h 4>drdpjiu8 xfPtfr- Eddpo-
np0H3B0AHX0AVk IVT POCnOAd A<>HhYhA\ HH BAdPHAUl np0H3B0ASHYEAVk HHCTHAVR Cp-KA"
HfiWK, hko npocddEHTH npocAdEiTEUidro hh rocnoAd. Gr Seo K'kcnoAvkHSBUJE hko
AtHOSH 3EA\aThA\ H HESCCHdd npHWEptTOUJE I3K0 EOKECTBEHdd BHCdHYE CBEAEtEACTBSET : „Koy'MK’ TKOpHTf A®HA1>KI vp-KP £Ct“. (rEPO pdAÎ, nopEBHOBdXWAIt HJKE npEKAE HdC EHEUJYH/H H>KE 3EA\Hd AWpHO npknpOBOAHUJE H ndKH 3EA»Hdd 3EMAH WCTdBHUJE H KTi HEEEChYHAVK EAdrYHAtH npHAEIlHUJE CE.
       Gl>KE H AtH 3ptl|IE H CAHU1EI|1E BTDKAf AfXOAV K"K MECTHOM» AtOHdCTHpS pfKOAVdPO /\,WXHtapii, XP^SME H OEHT-kAH CE-bTHX EECnA-KTHHX dpXYHCTpdTHPd ÎDHXdHAd iioheike npYHAOtUE spdTYd wt cB-fc-roro aioh/cthpj h npHHEcouiE nHCduYE h WEkipdHY. AVOfPd POAYtEAE PdAVAd BOHBWAf • (rCPO pdAÎ, WT^H CE'kTH AtH EHA’tX0'" H npHHHAtHXMO CEtTfH AtOHZCTHpS C*K E*KCEAt SCpiiAHEA» H WEtlJJdXMO CE A<>          «
Hd30BEAtO XTHTOPH CB^TOAUg MOHdCTHp# C*K npElKHHA’H CB'fcTOnOMfBUJCX POCnOAd. H «UHHHXAtO WEpOK CB-fcTOAUJ AVOHdCTHp#, npYHAET EpdTHd WT CB'kTOPO MOHdCTHpd KdTd POAYhE Hd K’KCKPECEhYE XpHCTOBO, fi,â oy3HAtdET WEPOK CE^TOAtg AlOHdCTHPS no xP dCnpH H EpdTHIZAV Cn£H38, KpOAlE WepOKd, no y denpH. ToH ce WEflJJdXMO A<> AP*K JKZTH HMOT'kKHHOBEKHO, fi,â iCT WEpOK CE^TCAI# AtOHdCTHPS, EOJKECTKHHA» HHO-KWA» Hd nOTpkEg EAHKO ECT H&KAd CE'kTOAUg AVOHdCTHpS A<> CE flOKpfflA'bX» HdAlJKE Ad ECT E*K E'blHOE E’kCnOAUHHdHYE.
       QYE CE WEEtpdXAtO AokAE CMO >KHBH, 8 POCnOACTBS, A^KdTHi d no HdC KOPO H3eepet rocnoAiv Eor-k ehth rocnoA^P*K EdduiKOH Simah hah wt HdtuErd cp’kahh-HOPd nAOAd HAH WT UdUJEX C-KPOAEHKH HAH WT HHHOnAEAlEHHK, KO/H» A<* EoP*K EAd-rOMECTHBH, KTO nOHOEHT H TEpiiAHT CYE XPHC0K#rt H TEP"KAHT WEpOK CE’fcTOAtS AtOHdCTHpS, I3K0JKE ECT 3AE K’RMHHEHO HAH dI|JE HdCTdBHT A^X^ CE’kTH EI|1E WT EHUIE npHAOJKHTH, TO TdKOEdPO A<> nOAlHA#ET POCnOAd BoPTv H oV'KP’fcnHT ETv POCnOACTE-fc EPO H E-K E*KAEt(lYHAirK B’klţE A<> A<>CV EM8 POCnOATv Eor*K nOA^HHTH EAdPHAl E>KE SrOTOBd AtOE’KtpYHM'k EPO E1KE W AKHAE npEACTOdHYE POCnOAHH*K fi,A CnOAOEHT, iMHH.
                                                                                              231
www.dacoromanica.ro
       IIhc as, MHoroivkujHYH Eor^aH, oki tct k-k «aah AHiaiţEX, avkcend rmapTe
KS AhHH, H K-h CTOAHH rpdA TpTvrOKHipe, WT                 TKBlJJdrO, K AtT xS/Hd.
       f îiv Eaaa kivckiva<i. mhaoctYa kojkTa rocnoAHHi.
     f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vlad voievod, fiul marelui şi bunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, domnind şi stăpînind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit cu bunăvoinţa dată nouă de domnul, cu inima curată, a proslăvi pe domnul cel ce m-a proslăvit. Iată dar, mi-am adus aminte că mulţi au ales cele cereşti pentru cele pămînteşti, precum şi sfînta Scriptură mărturiseşte: „Faceţi negustorie pînă este tîrgul16. De aceea, am rîvnit către cei ce au fost înainte de noi, care cele pămînteşti cu pace le-au cîrmuit şi iarăşi pe cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat şi către cele cereşti prin cele bune s-au alăturat.
     Acestea văzînd şi auzind şi noi, am dorit către cinstita mănăstire numită Dohiiar, hramul şi lăcaşul sfîntului fără de trup arhanghelul Mihail, pentru că au venit fraţii de la sfînta mănăstire şi au adus scrisoarea şi făgăduinţa părintelui meu Radul voievod. De aceea, sfinţi părinţi, am văzut şi am primit sfînta mănăstire cu toată osîrdia şi am făgăduit a ne numi ctitor al sfintei mănăstiri cu cei de mai înainte sfîntrăposaţi domni. Şi am făcut un obroc sfintei mănăstiri, ca să vină fraţii de la sfînta mănăstire în fiecare an la învierea lui Hristos, să ia obrocul sfintei mănăstiri, cîte 3 000 aspri şi fraţilor, cheltuială, în afară de obroc, cîte 400 aspri. Aceasta am făgăduit a ţine neatins să fie obroc sfintei mănăstiri, dumnezeieştilor călugări de trebuinţă, cîte ste nevoia sfintei mănăstiri, ca să se întărească, iar nouă să ne fie de veşnică pomenire.
     Aceasta am făgăduit a da, cît vom fi în viaţă, în domnie; iar după noi, pe cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii noastre sau din rudele noastre sau din alt neam, cărui binecinsti-tor îi va da Dumnezeu, cel care va înnoi şi va întări acest hrisov şi va întări obrocul sfintei mănăstiri, după cum s-a făcut aici, sau dacă îl va îndemna sfîntul duh încă mai mult a adăuga, pe unul ca acela să-l miluiască domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui şi în veacurile viitoare să-i dea domnul Dumnezeu să primească fericirea ce e pregătită celor ce-1 iubesc pe el şi locul de-a dreapta domnului să cîştige, amin.
     Am scris eu, mult păcătosul Bogdan, care este între diecii cei mici, luna ianuarie 26 zile şi în cetatea de scaun Tîrgovişte, de la Adam curgători, în anul 7041 <1533>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 369 (Slobozia, 1/3).
          Orig., perg. (40 x 36), pecete atîrnată, căzută.
          Cu o trad. din 1911.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 122-123.
232
www.dacoromanica.ro
                   oj-raţuemcuoDep'MMM
zzz
                                                                           •ţdnj ooq x
                            •a.HHVeU30J wj.jkos wjlxoovhw ‘pVmairtia \ pvg mj 4-
                                   ■pwbx xq.v 'La ‘Hrtigaix PwvVy xai ‘HHaV a iJLdPSda -isj? p*noq.w ‘irtiHaoj'Ldj; VrdJ hhvoxoph 'ta Xpshuoh ‘HHXPWPdJ q-du© ‘bp jj
                                                                                               X3s|?OJOV
Pdoij ‘HHiiarduan -mhhvixoou hhhvib sujiypmpn vAVpj h hhhvoxo a.vHXHHg h ohwoh chhpxq h aHHdPjfiu vAVfj H dpxpua hHJPdV H ',rA*L3Ha v^ PJ M                 HP3a.vg hpu
-8* h aHHdoaV HPadini [hpuSw h] hpusw h his HJ.Hvia pbwpx hpusw h xis|:ojov HUHvia doVsj; hpusw h aHHdoaV hhhvib hHJPdV hiu$}k : i.i.vjxqViso h iskiq
                 ’HlVSjl HWq.HHa.3 H Wm^IÎ a.3 H WmjVgjj a.3 ]HX3?h XPWH pV a.jeg aVouaej ojox XHVa.dax8 <ih> h xixiheu ih Hvirtip ;ojj’q-axaxeuaej a.a xFaeveu h a-jog a.Veuaoj a.XHHPdJ(a.3 pj pV ‘hw FaxaVouooj 8JHHH 01^3 XHVa.dax8 H XlXlhOU )rtip pV ivwi£ Hoam vg a.dVeu30J hxhs a.jeg a.Vouaej xidis&H ojoh ‘hw psxsVou -3oj nxa.dwa.3 ou oara hw eaxaVeuaej w1q.vapj.30u ijihphhvhps h «Kirtii H
                                       'HW PBX3V0U30J hld OU ‘0HHIS0HHa.X0U3H IJKOJOH xai HH H fiapjfm a.a h SHHhm a.a J.33 WH pV UKoaei ‘HjLmjg h HAHq.va.aa.dg x»Ka.dV pV mHJdy xm dHX3PH0W ppxq.aa p ‘HHrtiiHa.3a.vg xiwa.dV hj fV eapa ‘lAvouodx -Hjy Hqj.q.33 hw oaxoVouaoJ H JJoVpV h iA5Kiwaa.x fb PVoaioa pv^Vpj 8jhhs hw oaxoVeuooj JfPX3hodt<u H -hw oax3'ţeu3ej> Hdq.voa HWHXHxaah H3a.a a.3 XpVivj h jfaVSa hw osxoVouoj y -HHrtijHa.g h HHrtuHa.3a.vg h wovhs 3a.3 ‘8VaPdu sia h irt.HV -83 bis i&8 aiVHPjp v^Vpj p ‘pVeaiea hohohi HHaV Hdu Ha PVa.a ‘woxou y •oiveawodaeV 8h*hh hvp'ov» j.Vrd ovia iihhhhw idix ‘Haa.a H(rtHHa.g aiVHPQf amvJiVPj iVpV hai ‘FAijdPvg pajVPva p ‘H3a.a HJLitnna.3a.vg aij.vouodXHţy Hqj.q.aa aiVHPjp v^Vpj IVpV idix ‘HAiHdPVQ phjiVpvh a.tu.Ai aa.3 Hwaa.x$ ia idix ‘oaxsVou -30J 8aoj]H Vidu aiVHPjp vJIVpj iVHAdu ‘PVoaioa pvJIVpj hhV Hdu ‘woxou y
                         •pvi3 j|.VPd pv}3 x«3 pV ‘H3a.a HjiHq.va.aa.dn H Hj.mgj x«Ka.dV hs pV mHJdy x« fldHxornow ppxq.aa p ‘JfH3a.a a a.3 H.irtnHa.g aa.3 ijvouodxHjy prxq.33 paovHwou 8wi oaxoVouooj ohpj, phoVouooj h panvpVa.du iv.Ha xai idix pshv -pVa.du fvpj.3m j.33 aih3 Hrti3Ha.g xm rHHaovou FJSdV xm g Hduap a* pb ‘dPXHU HP^lfl xm pi8j xai HHrtiiHa.g xm ohhsovou hushou awi oaxsVousoj p ‘iihHaoja.dj, 8 i^vouodxHSp ppxq.33 PVoaioa i3Pda.3a.g Hdoaxa.3 ijki iwq.da xm ‘woxou g
                           •IHHJdy XA1 8dHX3PH0W (twcxq.33 8HHVq.V H 8HHHA1 papdu H J(pdPX3 X83 33K3HOU ‘wodpxojt wo3a.a a-3 ‘H3a.a Hj.mBj h wodpxojf woaa.a a.3 ‘H3a.a HiHq.va.aa.dn »wh ph <pvia> xai jjw pV ijkohb ‘ijhiusS oiioHXaah H ijidpjp HBq.V 0H3Hdu h iViAVodojog hohiph itiHhjVPva Hq.Hiaov30JPvaq.du h HqxsHh ‘Hqxq-saqdu WPdX X3i ihhVh ‘mHJdg xm gdHxapnow 8woxq.as hw paxaVouaoj ij.nqviaou i.ia hw o?xaVou30J xpapy -PVoaioa pvJIVpj ojpdaoVq-du h ojpshvih a.HH3 ‘hos3haJ[pvh -odJJ^ ivwis H03a.a a.HHVousoj H PVoaioa Vpvg mj ‘oiHXoa oiHX30VH{p
                           •ţivodpnC wun vuun ui ‘ii&dj ii nwfpapjd aptvs idSuy iu-ui djiduvjiii poddiod ppijui^ pvjA
                                                              •eţSuoâJix ‘Z euenjqej (ţţQi) 8891
9H
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Argeş, unde este hramul prea-sfintei, curatei, şi preabinecuvîntatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei adormiri, ca să-i fie <satele> anume: Prăvălenii toţi, cu tot hotarul şi Iaşii toţi, cu tot hotarul, pentru că sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ale sfintei mănăstiri de la Argeş.
     Iar apoi, din vremea cînd a făcut Basarab voievod sflnta Mitropolie de la Tîrgovişte, iar domnia lui a cumpărat jumătate din Băneştii de la Ruia de la Ştefan pitar, pentru 20.000 aspri, iar cealaltă jumătate din Băneşti a rămas prădalică, de a fost prădalică şi domnească. Astfel, domnia lui a miluit sfinta Mitropolie cu Băneştii toţi, iar sfinta mănăstire de la Argeş să ţină Iaşii şi Prăvălenii toţi, să fie sate pentru sate.
     Iar apoi, in zilele lui Radul voievod, a venit Radul al lui Mandea inaintea domniei sale, de s-a întocmit cu părintele vlădica Elarion, de a dat Radul al lui Mandea sfintei Mitropolii Vîlsăneştii toţi, iar vlădica Elarion, el a dat lui Radul a lui Mandea Băneştii toţi, de au schimbat sat pentru sat, însă de a lor bunăvoie.
     Iar după aceea, cînd a fost în zilele lui Moisi voievod, iar Radul al lui Mandea a luat fără judecată şi fără dreptate, cu sila şi Vîlsăneştii şi Băneştii. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am citit domnia mea cartea lui Radul voievod de întocmire şi am dat şi domnia mea sfintei Mitropolii ca să-şi ţină Vîlsăneştii, iar sfînta mănăstire de la Argeş să ţină Prăvălenii şi Iaşii, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va întări această carte a domniei mele, să-l păzească domnul Dumnezeu şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, aceluia domnul Dumnezeu <să-i dea) să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei.
     Iată şi martori: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Hamza mare ban şi jupan Şerban vornic şi jupan Vîlsan logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi. Staico comis şi Vintilă stolnic , şi Radul Paşadia mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Şi eu, Oprea grămătic, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna februarie 2 zile, de la Adam cursul, în anul 7041 <1533).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 370 (Ep. Argeş, II/4).
         Orig., hîrtie (21,5 X 31,5), pecete aplicată, căzută.
         Cu o trad. din 1796; alte traduceri ibidem, mss. 168, f. 21 şi 708, f. 341v—342.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 123—4. F a c s. Ibidem, 454.
234
www.dacoromanica.ro
147
1533    (7041) februarie 2, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş două sălaşe de ţiganir în urma unei judecăţi.
             f eHhaoctY» KOKHEM, îw Baaa b©ek©a<i h rocnoAHHR SICOH 3EMAE XrrpoKAJ-XThckoh, chhtv KEAHKJro h nptAocparo Pjava koekoa<1' it rocnoACTRo mh cYr
nORfAtHff rOCnOACTKd MH CBkTOMS MOHACTHpg WT flpPHUI, HK05KE A<i M8 ECT MEiVfc-AH JI^HPJHHH, HA HME 3orOptH CKC A^M CH H Kp-RCTllAH Ch A'MM CH, E10HEÎKE M8 ECT CTApAJf H EipARH H A<>HH WT BtCApAKE K0EKC>A<1 CR’kTOMJJ M0HACTHP8 WT flp-rnui. fi eiotom, hau wtu,8 ErgMfH wt flprHUi c-hnpEHYE [npEHYe] npEA poceioactra MH CkC ErgMEHg WT ^A H TAKO CEnpEUIE ErgMEH WT A,tA KAKO cYH RHUIE pEMEHH A-U,Hr<JHH WHH CjJT MOHACTHpER WT A,tA. fl rOC[lC>AcTRO MH CSAHJf H PAEAAJf C*k KlvCH MhCTHTHMH EOAtpH rOCElOACTRA MH H WKp'feTOJf rOCnOACTKO MH KAKO CY RHUIE pEMEHH AU,HrAHHH, A WHH C8T CB’fe'rfeH A\OHdCTHp8 WT flprHUi MHAOBAriH WT BlCRpARE ROE-ROAf, <1 CR-kTaa A\0HACTHp8 HH EAHO HE HMAT, Hg WCTA ErgMEH wt A,EA wt sakoh wt npEA rocnoACTRA mh. fl eiotom, whh ce c-rmhphuie wt npEA rocnoA,CTBA mh. GEro paaY AM«Jf rocnoACTBO a\h CBtTOA\8 mohacthp8 wt flprHUi, laKOJKE
A<1 M$ ECT CYH RHUIE pEMEHH AlţHrAHHH RTi WMH:ij$ H RTk WJfAEg H HH WT K<OrO>X5KE <HEnO>1T'RKHOEEHHO, [10 pEH rOCIlOACTKA MH.
                    Gejke h creaetea<Ye> 1 jkseiah A,parHHH beahkh ak«Phhk h JKgriAH Tsaop reah-
KH AOrOEjSET H K8riAH XAM3A REAHKH RAH H KgrUH IIlEpEAH AKOPHHK H JKgflAH £a1-C4H AOrOijlET H PaAVA RHCTHfap H A,pArHM CE1AT Ap H PaAVA IlEJf ApHHK h Gtahko komhc h Ehhtha-r ctoahhk h Paaya IlauiaAYta beahkh eiocteahhk. Hceiparhhk, Tiopa
AOrOEjiET.
       IIhc as, C3np-k, 8 Tp-trosHiiiE, ^ERp8apYE b A^hh, br A-kT xImă. f Iw Baaa rwebwaa, mhaoctYm EoîkYa poceioahhr.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să-i fie sălaşele de ţigani, anume Zogorean cu copiii săi şi Cîrstian cu copiii săi, pentru că îi sînt vechi şi drepte şi dăruite de Basarab voievod sfintei mănăstiri de la Argeş. Iar apoi, a avut pîră părintele egumen de la Argeş înaintea domniei mele cu egumenul de la Dealul şi astfel pîra egumenul de la Dealul că aceşti mai sus-zişi ţigani sînt ai mănăstirii de la Deal. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele şi am aflat domnia mea că aceşti mai sus-zişi ţigani ei sînt ai sfintei mănăstiri de la Argeş miluiţi de Basarab voievod, iar sfînta mănăstire n-a avut nici unul, ci a rămas egumenul de la Dealul de lege dinaintea domniei mele. Iar după aceea, ei s-au împăcat dinaintea domniei mele.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Argeş ca să-i fie aceşti ţigani mai sus-zişi de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
235
www.dacoromanica.ro
     Iată şi martori: jupan Draghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Hamza mare ban şi jupan Şerban vornic şi jupan Vîlsan logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul Paşadia mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
     Am scris eu, Oprea, în Tirgovişte, februarie 2 zile, în anul 7041 <1533). t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 371 (Ep. Argeş, LXIX quatuor/2).
          Orig., hîrtie (31,5 x 21,5), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 124-125.
                                          148
1533   (7041) februarie 7, Tîrgovişte.
              Vlad Vintilă voievod întăreşte mai multora ocină în Breţculeşti, în urma unor judecăţi.
       f fllHAOCTYlO BOJKYlO, Îw EaJAJ BOHROAJ H POCIlOAHHt BtCOlO 3IMAH £>PPppO-bajxYhckoh, CHHt nptAOBparo h RfAHKaro Eajaj 1 kohkoaj- XMiT pociioactko mh cYc noKiAtHYi rocnoACTBd mh ca$3IM rocnoACTBa mh, hj hmi: Koput h /k,ptPHH h IIaB$A H YHHpiJd H KptCTt H Ct HHX CHHOBH, lAHlţH HM EoPt npHIUJCTHT, DKOJKI AJ HM fCT WHHHS $ EpfltKSAdtlY, KJpl IAHKJ ICT BHA WMHH# A^AS HM EpIlţKOK, KtCJ, ct KtcwM xoTapwM, iiohijki hm (ct CTJpa h npjRA wmhhs h a^A^S-
       fl nOTOM, WHH HMAUlf CtlIpluYl npiA POCnOACTBJ MH CtC Gtjhiioa WT ffltp-M(1{IH, P4AY nOAOBHHO WT cYa KHIUi plMlHJ WMHHtJ- fl PocnoACTKO MH 8 TIM PAI A ax H C$AHX c1k MhCTHTHMH npJBHTfAHf POCIIOACTKJ MH H A4A°X POCI10ACTKO MH Kop-HIH H AtParHUN H AaK8a8 H JlHpMf H KptCTIH 3JK0H, KA BOAtpH, Al SlKAfT KJKO hm ict CTapa h npaaa ivhhh8, AtAY«t}. Tjko, whh aohicwiui tih ka BOAtpH h saKAiuii wt npiA rocnoACTKa a\h, Ctahmhja wt iHtpmipH h ct bpjthbm, hj HMI GflHlttAI H AjH H mips H &pCHAt, WHH WCtJUII WT SJKOHJ WT npiA pociioact-BJ MH.
       fl noTOAi, jkSiuh fltSAJT kaiomjp h jksimh TpHjju khcthbp h Gtjhmioa ct EpJTHBM ch, whh fiJKH npiuii npiA pociioactkj mh^kjko KopHt h ^pirnu H HabUa H dlHpua H KptCTt, WHH HI C8t A°H‘CHAH TIH KA BOAtpH npiA POCnOACTKJ MH H HI CgT SJKAIAH- fl POCnOACTBO MH 8 TIM I1JKH pili KopHlH Ct EpJTHBM CH AJ A®“ HICHT H ETOPH PIA TIH KA BOAtpH- TjKO, WHH I1JKH HX AOHICOUII H BTOpH PIA H SJKAiiui wt npiA POCnoACTRJ mh, j JKgnaH OtgAaT kaiomjp h jksiuh TpH$a khc-THBP H GtJHMIOA Ct BpjTHBAl CH, WHH IIJKH WCTJUII H BTOpH piA WT npiA l'OC-nOACTBJ MH.
       Gipo pjaY, PocnoACTKO mh AaA^X KopuiH H ^ptiphm h AabijaS h fflnpnH, H KptCTIH, BKOJKI Aa HM ICT 8 Ep!tţK8Afl|IH WMHH8 A»A8 HM Epil^KOS KtCA, Kt WMHH8 H Kt WXaBg, HHM H CHHOKOM HM H BH8KOM H nptKHgMlTOM HM. H Kt HHX
       1 în loc de: P^aY*.
236
www.dacoromanica.ro
npnvMAHKJ A* * HtCT, HtJ A<> Kt IVCT4BUIHM HM. H HHX WT KOrOJKI HflIOTMKHOBfHO,
no pin rocnoACTBd mh.
       GfWf h cecAfriAHi nocTJBii-bfT rocnoACTKo mm: jkSiuh Xamsa BfAHKH bjh KpdAfKCKH H JKgfUH AP'U’H^ BfAHKH A^OpHHK H WglMII OfWAlvp BfAHKH AOrO^IT H JKSfUH niipBJH BHKUJf BfAHKH AOrOiJUT1 H JKglldH EuVkCJH BHKUlf K(AHKH AOPOiJUT H P<JAVA BHCTHrap h AP’M’Hh cnaTAp h A<l|u|0il ntppHHK h Gtahko komhc h £hhthai CTOA'IHK H PiAYA BtAHKH flOCTfAHHK. HcnpjKHHK fuThCAH BHKUlf BfAHKH AOrO^fT.
       H as, KopicH, i>Kf Hanncax b-k hjctoahh rpM Tp-hroKHiiif, Alteia 4fKp8apTc 3 ABHH, K AtT xSMJ.
       t Iw £aja<i KWiKivAa, aihaoctYa bo»Ym rocnoAHH-h.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad2 voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, anume: Cornea şi Drăghici şi Albul şi Mircea şi Cîrstea şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Breţculeşti, oricît a fost ocina bunicului lor Breţco, toată, cu tot hotarul, pentru că le este lor veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Şi după aceea, ei au avut pîră înaintea domniei mele cu Stanciul din Mărceşti pentru jumătate din această mai sus-zisă ocină. Iar domnia mea întru aceea am cercetat şi am judecat, cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lui Cornea şi lui Drăghici şi lui Albul şi lui Mircea şi lui Cîrstea lege 24 boieri, să jure că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Astfel, ei au adus pe acei 24 boieri şi au jurat înaintea domniei mele, iar Stanciu din Mărceşti şi cu fraţii, anume Spiţelea şi Dan şi Şerbu şi Ursilă, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      Şi după aceea, jupan Lăudat clucer şi jupan Trifa vistier şi Stanciul cu fraţii săi, ei iarăşi au pîrît înaintea domniei mele că Cornea şi Drăghici şi Albul şi Mircea şi Cîrstea, ei nu au adus pe acei 24 boieri înaintea domniei mele şi nu au jurat. Iar domnia mea, întru aceea, iarăşi am zis lui Cornea cu fraţii săi să aducă pentru a doua oară pe acei 24 boieri. Astfel, ei iarăşi i-au adus pentru a doua oară şi au jurat dinaintea domniei mele, iar jupan Lăudat clucer şi jupan Trifa vistier şi Stanciul cu fraţii săi, ei iarăşi au rămas şi în al doilea rînd dinaintea domniei mele.
      De aceea, domnia mea am dat lui Cornea şi lui Drăghici şi lui Albul şi lui Mircea şi lui Cîrstea, să le fie lor la Breţculeşti toată ocina bunicului lor Breţco, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost mare logofăt3 şi jupan Vîlsan fort mare logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Danciul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul maro postelnic. Ispravnic, Vîlsan fost mare logofăt.
      1 în loc de: amphhk
      * în loc de: „Radu“
      ? în loc de: „fost mare vornic".
23 T
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Coresi, care am scris in cetatea de scaun Tirgovişte, luna februarie 7 zile, în anul 7041 <1533).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 372 (Nucet II/8—9).
           Orig., perg. (25 x 40), pecete timbrată, căzută.
           Cu o trad. din 1741 şi un facsimil; altă trad. ibidem, ms. 457, f. 75v—76. EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 125-126.
                                         149
1533   (7041) februarie 12, Tirgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Bistriţa morile de pe Rîul Doamnei, In urma mai multor judecăţi.
       t YMhaoctYio eojkTw, Îw Eaaaa eoheoaa h rocnoAHH-h k-kco» 3emah &rrppoa-
AdJfVHCKOH, CHHTi npkAOKp3rO H EEAHK3rO PMV'U koikoae. A!K<*T rOCnOACTEO A1H cYE nOKfrttHÎ'f rOCnOACTBA AIH CK*TOAl8 /HOHacTHpS 30KEAi\3ro Bhctphi^s, HAlXf ECT XPAAI JipkCfikTkH, MHCTkH H npkKA3r«CAOBEHkH KA3AYuYltE H3U1EH BorOpOAHUE H npHCHOA'kKH liidp'ff H MECTHOH EH ScnEHYE, I3K0JKE A3 Al» *CT KOATiHHItl EJKE C$T HO PfcKg FoCnOJK-AEK, KOA KpiiHrS H CKC MECTO EAHKO ECT, WT TOnOAE A$ TOnOAE, IIOHEJKE Al8 ECT KHA CT3P3 H npAKA WMHHS, A^ATeS, EipEJKE WT nPH A4HH X$K3BH PiAHY* KOHKOA3, riOHEJKE CgT KHAE AOCTHJKEHE H AOKHE3AH WT JKgllAHA Kp’kMEg KHCTHIUp WT BHUIE PEMEHO PAAVrt<l KOHKOAA, CAgWKg PJA’C f5KE AU} ECT KHA nOCAJ}5KHA.
       fl no ChAtpiiTH >Kl}nAH8 KpiDKES KHCTHiapS, 3 TOH BHUIE pflEHHO KpOA 33 KO-AliHHltS, WH ECT KHA CT0I3A n8CT0 H 33THCHEH. fi WT Kpk/HE EJKE ECT 33n8CTEA TOH KPOA 33 EOA'kHHU.E, 3 AlErHiaUlH WT dlHUEipT, WHH C8t npHTHCHgAH CÎA WIHHS. fl IlOTOM, AIHMEIJjYH, WHH CST nOKAOHHAH ChH KPOA 33 KOA"kHHlţE JKgn3H8 lipii EgAS AKOPHHKS WT CEOHWM ACKpOA\, KOAHWA1, npH A*»HH Ea!A3 KOHKOA3 K3A$rEp3. TdKO JKgnAH IIp-kE^A ABOPHHK, W H ECT 8AOJKHA EAHO C$ACTKO CKC AIHAOCTk rOCnOAHHA CH, TEpE ECT SMHHHA TOH 133 CKE C KC AIOTHKE H Ch KOpHTAAlH H 81HHHA CH ECT H EOA"a-HHItE H AP'ETKAA EX ECT JKgnAH IIpivEgA AKOpHHK CÎE KOA’KHHItE AOKAE ECT KHA 5KHK TK&IAH IIp-kESA AKOPHHK, WH ECT AP^AA ChH KpOA H CTi KOAtHHIţE, 3 AIhiEIJiYH, WHH CH CgT AP’a’KAAH WUHH8.
       ă nOTOAl, K"KA3 KH npH ABHH GtAPH PaaSAA EOHEOAA, CHHk Sa3A3 KOHEOA3 KdASrEpA, 3 ÎK8n3HHH3 KpiOKE03HE npEUIE npEA HErOK3 rOCnOACTE3 K3KO ECT KHA CfE BHUIE pE1EH3 W-lHHj npHTHCHE.13 WT AtErHiaUlH WT AHhMEIIiY. TaKO AOHECHA ECT Kp'k-JKEW3HE Elf KOA-kpH H 33KAEUII WT nplA KHUIE pEMEHH P3AYAA KOHKOAA CkC TEH KÎ KOA'kpH» TEpE CH H3KJAY EAHK3 AU} ECT KHt HEHHI W1HH8," 3AH ECT KHA H ChH KHUIE pEMEHH KpOA 33 EOA^HHI^E 8 T3E WHHHJ. TjKO >K8n3HHH3 KpiiJKEWJHE HE K’hCXOT'k [HE KTiCXOT-k] HH KJKO AA npkTH HAH AA 83HM3T CkH KpOA 33 BOA^HHItE, H8 C3AI WT HEHHOH AOKPOAA KOAHWAI AAA* C%H KHUIE pEMEHO KpOA 33 KOA'EHHItE CB'kTOAlS AIOH3CTHP8 WT BHCTpHItS. H 3JnHC3 CE RTi CK*TH nOMtHHKOX *1 CK-kTOlO npOCKO-
aihahe.
       Il nOTOAl, KTkAA KH npH AkHH RA3ASlt3 E0H10A3, 3 >KSn3H GD3HU3 WT B3T» WH no-KSnH WT >K8n3MHlt3 KpTiîKEW3HE EAH'3 ECT KHA HEHHOH A*rt WT WMHHg WT dlHUEIflH, 3AH
238
www.dacoromanica.ro
e(3 cm KHUif peheho spoA s<i KOATkHHHE, sa t acnpH. Tano >K$naH COama wt EaTio, ivh ch ecT AP^aa whhhS, a xaagrcpH, whh c8t AP’bKaaH BOAtHHiţf 8 a\Hp H cao-soahh.
       d noTOM naKH, Ki»Aa eh npu a^hh ALuaY PaAyaa KCHROAa, a >K8naH (x)aHMa ivt EaTio, ivh naKH npfuif KdKo Aa 8shm<.t cYe bhuie peiehe boa'khhi^c wt KaaSrEpH H 83ia ect £t Eoa’bpH Aa «8 raEAaT pfA8 TaM8 aiectS, a GCuvkpH h iMErHiauiH hh-KaKoîKf hi AJA^uiE em8, H8 AaA^uif naKH cBtToaiS mohacthps.
       d noTo/H naKH KTkAa eh npH a^hh KaaAa BOHROAa, cHHTk Eajasheb bohboaS, a KgnaH Eajhksa KAionap, ivh j$3E cTf bhuie pehehI BOATkHHiţE ivt KaaSrEpH ctw ch-aoai H EE3 cgAHifH H he CToraa ect ahiac ckc KaagrEpH. H AP’bKaan tx ect a»PH c-hAa, npH akhh rocnoACTBa mh.
       d >K8naH Ea-hcaH aoroi|sET H KaagrcpH, whh npYHAOWE npEA ro:noACTKa a\H Tfpf npfuif kako ect 83Ea EaahkSa saiOMap cYe bhiue pehehe boa^hhi^e cb chawm h ee3 hh EAHa c8ahi|ie. d »8naH EaaHKga kaiohap taxoîkaepe npEUiE kako c8t cTe bhuie pEiEHf boaehhi^e hemS ctape h npasE ivmhhe; h hsbaaY EaaHKSa Kawnap h KHHrE sa noKSnEHYE. d KaagrEpH KHHrE he HiuauiE, noHOKE tx c8t sarSEHAH KTkAa c8t natHHAH 8rpH aioHacTHpa h nocfenuan c8t h KaaSrEpH, TorAa c$t sarHHSaH h KHHrE. TdKo r«cn«AcTBCi mh g tem raEAajf H cgAHX CTk hecththaih npaBHTfaHE rocnoACTBa am h AaA^X r«cn«ACTBO a\H »8naHg EaTkCdHS aoro$ET8 h KaaSrEpwM 3dK0H ff BoatpH, Aa Han raEAaT pea$ no npasAS aaH tamo, 8 aucto. Tano tehsh bY BoatpH h ctw jfOTapHHxa, >K8naH PjAya aoro^ET, whh raEAauiE h wsp-kTOUiE kako ect sna noKao-HEH CTkH BHUIE pEHEHO EpOA 3a ROAVIHIţE WT ÎKgnaHHHa Kp’hKElvaHE CRtTOMS mo-HacTHPS! tako h whh ei|ie AaA^uiE CBfeTOiw8 MOHacTHpS, a fiaaHKSa KgioHap, wh naKH he BtcjfOTfe Aa wctakht KdKo Aa vouiE tehsh bY EoafcpH wt npEA rocnoACTBa mh CK'kTOiUS mohicthp8, h8 npEUiE kako Aa 83HuaT h wh saKOH Aa 3axaET. d îks-naH Ea-Kcan aoro^rr h KaaSrEpH, w ih he AaA«>uiE ea\8 saKOH, noiTO paAÎ AP^îKauiE fiaaH<$a Kaionap boa'bhhi^e, h8 naKH 83E >K8naH EaiicaH aoro^ET h KaayrEpn saKOH h KTopH pEA cbe REani^H eoa-kpH, na hme: Apt^the BEaHKH akcphhk h TSA&P REaHKH aoro^ET H A.P’kphm BEaHKH cnaTap h EaAt flras h GTaHKo komhc h V»pa aoro^ET H A-hSAaT Kaionap H ©TOHKa Ko3a-kH akophhk h A,8a\a abophhk h ©Tan akophhk h flloroui cgdyap. TaK® teh ff Eoa'bpH, whh naKH raEAauiE no npasAS h no saKOH8 h wsp'kTouiE >K8naHHi^a Kp-hîKEWJHE nHcaHa rt^ cstTH nomtHHKoy h hh eahh wt hh£ he cmt n hkochtvth ce croio p$K$ HSRaAVTH cm bhuie pemeho hmeha >K8naHHi^E Kp"h>KEWdHE, eîke pehe ce no KjaSrEpcTBO HaivEHJ lIlarAaaHHa wt cr^th noa\tHHKO)f. TaKOîKAEpE h rocnoACTRO aiH KgnHo cbc wtuti BaaAÎKa AlHTpo^aH h cbc cTe bhuie pemihh soa'kpH H H ci APS3H B*hcH Eoa'kpH rocnoACTBi a\h he c.wbjfa\o H3BaAYTH cm bhuie peheho Ha\EHa wt CR'fe-TH noaiVtHHKOJf» H8 WCTasHJfMO CKH BHUIE pEHEHO HMEHa Aa CE nOai-kHSET RTk CB'kTOlO npocKoaivHAHE h Aa cgT cTe bhuie pe-jehe roa^uhi^e CR'kToatS anouacnipS. Taxo EaiH-K8a Kaionap wcTa wt saKOHa wt npEA rocnoACTRa a\H.
       Gsro paAV h rocnoACTR® a\h AaA°X CB'kToatg axoHacTHpiî raxoncE Aa a\8 ect
cTe BHUIE pEHEHE BOAkHHtţE RTk WHHH8 H RTk WJfaBS H HHJf WT KOrOîKE HEnOTTkKHOREHE RTk B'kKHj no wpH3a\o rocnoAcTBa mh.
       Gehce h CREAETEaYs nocTasatET rocnoACTSo a\h: 5K8nai Xaa\3a BEaHKH eah KpaaERCKH H >K8naH AP'W’H,, BEaHKH abophhk h JKSnaH ©ewawp BEaHKH aoro^ET h >K8naH IIlEpGdH bhbuie BEaHKH Ab0Phhk h PaAVrt RHCTYiap h ApTkrHM cnaTap h A,aH-4K.A nE^apHHK H GTdHKO KOMHC H fiHHTHATk CTOAHHK H PaAVA BEaHKH nOCTEaHHK. HcnpaRHHK, /k/kTKO nOCTEAHHK.
239
www.dacoromanica.ro
             ___ H <13, KopfCH, OKI HJnHCJX K"K H4CT0AHH rpdA TpikrOEHlIJi, M-ketlVI ^(KP8<>P
KT AhHH, Kli <vfcT X3Mi.
       t îw £<i<ia<i koikoa<i, iuhaoctYa eojkYa rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri, anume Bistriţa, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoarea de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie morile ce sînt pe Rîul Doamnei, lingă crîng şi cu locul cit este, din plopi pînă în plopi, pentru că i-a fost veche şi dreaptă ocină, dedină, încă din zilele lui Radul voievod cel Frumos, pentru că au fost cîştigate şi dobîndite de jupan Cîrjeu vistier de la mai sus zisul Radul voievod, pentru slujba ce i-a slujit.
     Iar după moartea jupanului Cîrjeu vistier, iar acest mai sus amintit vad de mori, el a stat pustiu şi astupat. Iar din vremea în care a fost părăsit acel vad de mori, iar megiaşii din Miceşti, ei au cotropit această ocină. Şi după aceea, Miceştii, ei au închinat acest vad de mori jupanului Pîrvul vornic de bunăvoia lor, în zilele lui Vlad voievod Călugărul. Astfel, jupan Pîrvul vornic, el a pus un judeţ cu mila domnului său, de a iacut acel iaz tot cu sapele şi cu cazmalele şi şi-a făcut şi mori şi le-a ţinut jupan Pîrvul vornic aceste mori, cît timp a fost viu jupan Pîrvul vornic, el a ţinut acest vad şi cu morile, iar Miceştii, ei au ţinut ocina.
     Şi după aceea, cînd a fost în zilele lui Radul voievod cel Bătrîn, fiul lui Vlad voievod Călugărul şi jupaniţa Cîrjeoane a pîrît înaintea domniei sale că a fost această mai sus zisă moşie cotropită de megiaşii din Miceşti. Astfel, a adus Cîrjeoane 12 boieri şi a jurat înaintea mai sus zisului Radul voievod cu acei 12 boieri, de şi-a scos cită a fost ocina ei, însă a fost şi acest mai sus zis vad de mori în această ocină. Astfel, jupaniţa Cîrjeoane nu a vrut nicidecum să primească sau să ia acest vad de mori, ci singură, de bunăvoia ei, a dat acest mai sus zis vad de mori sfintei mănăstiri de la Bistriţa. Şi s-a scris în sfîntul pomelnic, la sfînta proscomidie.
     Şi după aceea, cînd a fost în zilele lui Vlăduţ voievod, iar jupan Oancea din Batiu, el a cumpărat de la jupaniţa Cîrjeoane cît a fost partea ei de ocină din Miceşti, însă fără acest mai sus zis vad de mori, pentru 300 aspri. Astfel jupan Oancea din Batiu, el şi-a ţinut ocina, iar călugării, ei au ţinut morile în pace şi slobozi.
     Şi după aceea, iarăşi, cînd a fost în zilele lui Radul voievod cel Tînăr şi jupan Oancea din Batiu, el iarăşi s-a judecat ca să ia aceste mai sus zise mori de la călugări şi a luat 12 boieri, ca să-i cerceteze rîndul, acolo la faţa locului; iar boierii şi megieşii nicicum nu le-au dat lui, ci le-au dat iarăşi sfintei mănăstiri.
     Şi după aceea, iarăşi cînd a fost în zilele lui Vlad voievod, fiul lui Vlăduţ voievod, iar jupan Vlaicul clucer, el a luat aceste mai sus zise mori de la călugări cu sila şi fără judecată şi n-a stat de faţă cu călugării. Şi le-a ţinut pînă acum, în zilele domniei mele.
             Iar jupan Vîlsan logofăt şi călugării, ei au venit înaintea domniei mele, de au pîrît că a luat Vlaicul clucer aceste mai sus zise mori cu sila şi fără nici
240
www.dacoromanica.ro
o judecată. Iar jupan Vlaicul clucer de asemenea a pîrît că sînt aceste mai sus zise mori ale lui vechi şi drepte ocine; şi a scos Vlaicul clucer şi cărţi de cumpărătoare. Iar călugării cărţi nu au avut, pentru că le-au pierdut, cînd au jefuit ungurii mănăstirea şi au tăiat şi pe călugări, atunci au pierit şi cărţile. Astfel, domnia mea la aceasta am cercetat şi am judecat, cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea jupanului Vîlsan logofătul şi călugărilor lege, 12 boieri, să le cerceteze rîndul după dreptate, însă acolo la faţa locului. Aşa, aceşti 12 boieri şi cu hotarnicul, jupan Radul logofătul, ei au cerut şi au aflat că a fost închinat acest mai sus zis vad de mori de jupaniţa Cîrjeoane sfintei mănăstiri; astfel şi ei încă l-au dat sfintei mănăstiri.
     Iar Vlaicul clucer, el iarăşi n-a vrut să lase cum au dat aceşti 12 boieri înaintea domniei mele sfintei mănăstiri, ci a pîrît, ca să ia şi el lege să jure. Iar jupan Vîlsan logofăt şi călugării, ei nu i-au dat lui lege, pentru că ţinea Vlaicul clucer morile, ci iarăşi a luat jupan Vîlsan logofăt şi călugării lege în al doilea rînd, toţi boierii mari, anume: Drăghici mare vornic şi Tudor mare logofăt şi Drăghici mare spătar şi Badea Aiaz şi Staico comis şi Giura logofăt şi Lăudat clucer şi Stoica Cozleci vornic şi Duma vornic şi Stan vornic şi Mogoş sluger. Astfel, aceşti 12 boieri, ei iarăşi au cercetat după dreptate şi după lege şi au aflat pe jupaniţa Cîrjeoane scrisă în sfîntul pomelnic şi nici unul dintre ei nu a îndrăznit a atinge cu mina lui pentru a scoate acest mai sus zis nume al jupaniţei Cîrjeoane, ce şi-a zis pe călugărie numele Magdalina, din sfîntul pomelnic. Aşijderea şi domnia mea împreună cu părintele vlădica Mitrofan şi cu aceşti mai sus zişi boieri şi şi cu toţi ceilalţi boieri ai domniei mele, n-am putut scoate acest mai sus zis nume din sfîntul pomelnic, ci am lăsat acest mai sus zis nume să se pomenească la sfînta proscomodie şi să fie aceste mai sus zise mori ale sfintei mănăstiri. Astfel Vlaicul clucerul a rămas de lege înaintea domniei mele.
     De aceea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie ei aceste mai sus zise mori de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins în veci, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost mare vornic şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Danciul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Detco postelnic.
     Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna februarie 12 zile, în anul 7041 <1533>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 373 (Bistriţa, XLVI/2).
          Orig., perg. (31 X 49), pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. din 1847; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 595v—596 şi 202,
          j ggg__39Q
          EDIŢII. Slav şi trad. Nicolaescu, Doc. sl. rom., 255—264. Trad. D.I.R.,
          B., 126-128.
18 — Documente-Roinînia — c. 377                                                241
www.dacoromanica.ro
150
1533  (7041) martie 18, Bucureşti.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Lăudat clucer şi soţiei sale Voica jumătate din Runcu, cu mori şi vii.
       f YHhaoctYwm eojkYwm, Iw Eaja boEkoa<i h rocnoAHH-h btvc[c]oh 3Emah ^rrposA^YHCKOH, chhk A°sp<iro h bEahkato PdAVA koheoA')- A^t rocnoACTKO mh cYi noKfdtHHE rocnoACTEd mh kşihhS Khptoiuî nopTdpS qkoke Ai a\S ect $ PShkş iVT npEKO GOrtTS nOAOEHHg CK BTvCOM JfOTApOM, [10HE/KE M$ ECT CTdpd H npdBd unhhS H A'bAHHd.
       fl itotom, npYHAE wSiuh KapTon nopTdp npEA rocnoACTKO mh tepe ch AAA* cterpS imS ?K8ndHHiţE Eohke npEKHE cm «şiuh KHpTon wt ckoeo a«spoboa». il «8-ndH AlvSAdT BEAHKH KA»4<ip H KglMHHlţ:) EA\8 fioHKd nOAdpOKd Ero CTvC EAHH TSp-CKdrO KOH’b WCEţAAH H 8B03AdH H CKC EAHH WBAt4 CkHtS H CTvC EAHd AOJKHH# CpEEpivHd 3d C denpE.
       Gsro pdAY aM^JC h rocnoACTKO mh ;k8iuh8 YlivSAdTS beahkomS kaiohapS h KSndHHiţE imS Eohke h c-k hhjc chhobe eahi^h hm EorK nptnşcTHT, qko a<* hm ect
8 P8hK8 I10A0KHH8 C-K BOAEHHI^E H C-K BHHOrpAA* H CTv BlvCOHM JfOTApOM KdpE KOAHKO ECT AP^HEdd >K8ndH KHpTOn nopTdp, Ai HM ECT Biv W4HH8 H Biv W^dB^ HHM H CHHOBEM hm H BHgKOM H nptBH84ETOM HJf. H Biv HHJf tipTvAAAHKE Ai H"kCT H8 Ad ECT WCTdBUJHM HM- HH IVT KOrOWE HEnOTMKHOBEHO, no pE4 TOCnOACTEd AtH.
       GEJKE CBEAtTEAHE nOCTdBAtEM TOCnOACTBO MH: JKtJridH XdMSd BEAHKH EdH
ÎKhackh h >K8ndH APdrH4 beahkh a*°Phhk h jkSiiah T^A^P keahkh aoi*o$et h jkş-
ndH niEpEdH EHkUJE AKOPHHKg H JECSflAH EaTvSah EHBUJE AOPOEjsET H PaAYa BHCTHHp H APdE*H4 endTdp H PdAVrt nEJfdpHHK H GTdHKO KOMHC H EhhtHAIv ctoahhk h PdAVrt IIdUJ.IAYia nOCTEAHHKlv.
       H HCnHCdJf Biv H ’CTO.lHH PpdA IlŞKtîpEIJIH AVkCElţi MdpBYE HY A^HH Biv A"kT
x3Md.
       t îw fiddA kwEkwaj» mhawctYa eojkYa rocnoAHHK.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupanului Chirtop portarul, ca să-i fie la Runcu de peste Olt, jumătate, cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar apoi, a venit jupan Chirtop portar înaintea domniei mele, de i-a dat surorii lui, jupaniţei Voica zestre, însuşi jupan Chirtop, de a sa bunăvoie. Iar jupan Lăudat mare clucer şi jupaniţa lui, Voica, l-au dăruit cu un cal turcesc înşeuat şi înfrîuat şi cu o haină de postav şi cu o lingură de argint de 200 aspri.
     De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Lăudat mare clucer şi jupaniţei lui, Voica, şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie la Runcu jumătate, cu mori şi cu vii şi cu tot hotarul, oricît a ţinut jupan Chirtop portar, să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi ai lor. De nimeni neatins, după spusa domniei mele.
242
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlcsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul Paşadia postelnic.
      Şi s-a scris in cetatea de scaun Bucureşti, luna martie 18 zile, in anul 7041 <1533).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., LXX/38.
          Orig., perg. (30,5 X 32), pecete timbrată.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 128-129. Facs. Ibidem, 455.
                                            151
1533  (7041) martie 19.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana seliştea Bistreţul şi scuteşte vecinii, cîţi se vor aduna, de toate slujbele şi dăjdiile pe timp de trei ani, în afară de bir şi de oastea ce mare.
       t iDHrtocT'fw kojkTio, Tw E<ua BOHBOAd h rocnoAHHk. /k,dBdT rocnoACTso <hh C'l'w flOBErttHHE rOCnOACTKd (HH CBtTHE BOJKECTTiKHO/HS /HOH-CTHP8 SOBOAIdrO ThC-AVfcHd, HAfJKf ECT Jfpj(tt nptCBtTtH, HHCTfeH H nptErtdrOCrtOKEHfcH KiMAfrHItf HdlIIHH, EoropOAHltf H npHCHOAfKHH flldPHE H CBtTOH fH SCflEHHE, HKO Ad H/H ECT CEdtipt l|IO CE 30SET IlHCTpElţgA, KdKO BdpE KOAHlţH BE4HHH pKIT CE HCKSlIHTH 8 TOrd AIECTd l|J0 ECT BHUJE ElHCdHO, d WHH Ad C»T MHPHH H CdOBOAHH WT B’kCdX’ CdSjKKd H AdJKEdJf EAHKd CE HdJfOAHT B*h SEMAE rOCflOACTKd <HH ? rOA^HH. ilOHEJKE H)f CTiM npOCTHA rOC-nOACTBO <UH KdKO A<* nddipdT HH denpH WT COKOA, HH WT b8K, HH WT CEHO, HH WT KOHH, HH K^Edk A<* HI fMdipiT, HH HHlJJd, H8 TkHHIO KHp A* nddipdT H BErtHKd BOHCKd A<> C-kTBOPHT, d BEKE AP8CO HHipd Ad HE nddipiT.
       GErO PdAV, HHJfTO Ad HJf HE CMfcET EdHTOBdTH HrtH TErdHTH Htl|IO EpE TOrd HkdOBEKd BEAHKO 3A0 H WprHIO JfOKE HMdTH WT ICk rOCnOACTBO <HH. fl HHO HE ME KHTH, no PE4 rOCnOACTBd <HH* HcnpdBHHK, A,PdrH4 BEAHKH A^OPHHK.
  IlHC (HtCElţd iMdPTÎE er ABHH, KTk (VfcT x3(ttd.
       f îw fiddA BWEBWAb mhaoctYa eojkYa rocnoAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi sfintei ei adormiri, ca să-i fie seliştea ce se cheamă Bistreţul, ca oricîţi vecini se vor aduna în acel loc, ce este mai sus scris, iar ei să fie în pace şi slobozi de toate slujbele şi dăjdiile, cîte se află în ţara domniei mele 3 ani. Pentru că i-am iertat domnia mea, ca să nu plătească nici aspri de şoimi, nici de lupi, nici de fîn, nici de cai, nici găleata să nu plătească, nici nimic, ci numai birul să-l plătească şi oastea cea mare să facă, iar mai mult alta, nimic să nu plătească.
243
www.dacoromanica.ro
     De aceea, nimeni să nu îndrăznească a tulbura sau a trage ceva, căci acel om mare rău şi urgie va avea din partea domniei mele. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
     Ispravnic, Drăghici mare vornic.
     Scris în luna martie 19 zile, în anul 7041 <1533>. t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 374 (Tismana).
          Orig., hîrtie (30,5 x 20), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 610 v. EDIŢII. Trad. D.J.R..B., 129. F a c s. Jbidem, 456.
                                          152
<1533—1534) aprilie 7.
            Vlad Vintilă voievod porunceşte vameşilor de la vadul Vidinului să lase în pace pe călugării de la Tismana să-şi ia vama ce li se cuvine.
      t /HhaoctTio eojkTeio, Kw Eaaa koeroaa h rocnoAHHk. IThujet rocnoACTKo mh
KAM KAMEUJWM WT /i,HHCKOMS EpOA$ H TAK03H KH TOKOPHAl rOCHOACTRA MH, KAKO $ MAC tpo JfOKETf Ş3pHTf CTtO KHHrS rOCHOACTKA MH, 4 KH $ T0M3H MAC rAEAATE KAKO KApf VVT ipO Bp'kAtfHA IjJO )fOK(T A°HTH KAA$rfpHH WT CK-feTO/HS MOHACTHpS HAH CKOEM8 CAS3E WT THCMfcHCK» TA/HO HA EpOA8, A KH KApf KOAHKOAtS (CT EHAA kama MOHiCTHpcKHY wt no np-kKA* ci» Kpt/UfHA, npH akhh AP^rn rocnoAApHM H wt ckaa HAnperf eijje>ke jl,a cşt koahhhh Sshamth ktvCax kama awhjcthpckhx, POHEJKf rA Ch.A\ nOMHAOKAY rocnoACTKo MH CKtTOM» MOHACTHptJ.
      Gfro PAAV, HHipJ A A HE SAnptTHTE, HHJKE EAHKOKE SA EAHH KAiC rAAK», IJIO CE SOKETk, AHS KkCJY KdMŞ fi,A CH Ş3HMAT HHJfHA A**» H HO MHOTO HE HplHAET 3 npEA rocnoACTKA mh a^ ce oajkat wt kac, EpE KOA-fc aa shata EpE ke te hmath 3AH P’bMH WT K"k rOCnOACTKO A\H. Hho HE KE KHTH, HO pEM POCHOACTKA MH.
      <H HCnpAKHHK, TlOpA AOrO^ET»1.
      <IlHC> ArkCEltA AnpHAi'E 3 AbHli.
      f îw Eaaa kwekwaa, mhaoctYa ko>kYm rOCOOAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea vouă, vameşilor de la Vadul Diiului şi aşa vă grăiesc domnia mea, că în ceasul în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi în acel ceas să căutaţi ca în orice vreme vor veni călugării de la sfînta mănăstire sau slugile lor de la Tismana acolo la vad, iar voi oricltă a fost vama mănăstirii mai înainte de această vreme, în zilele altor domni şi de acum înainte încă să fie volnici a lua toată vama mănăstirii, pentru că am miluit domnia mea sfînta mănăstire.
1 Textul din paranteze, după traducerea veche.
244
www.dacoromanica.ro
      De aceea, nimic să nu opriţi, nici cît un fir de păr din cap, ce se spune, ci toată vama să şi-o ia, partea lor. Şi mai mult să nu vină înaintea domniei mele, să se plîngă de voi, că bine să ştiţi că veţi avea rele cuvinte de la domnia mea. Şi altfel nu va fi, după spusa domniei mele.
<Ispravnic, Ghiura logofăt)1.
      <Scris> luna aprilie 7 zile. t Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 375 (Tismana).
          Orig., hîrtie (28,5 x 20,5) pecete aplicată, căzută.
          Cu o copie slavă din 1912 şi două traduceri, de la sfîrşitul sec. XVIII şi din
          1912; altă trad. ibidem, ms. 329, f. 592 v.
          Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Ghiura logofăt.
          EDIŢII, Trad. D.I.R.,B., 130.
                                             153
1533   (7041) aprilie 15.
            Vlad Vintilă voievod împuterniceşte pe călugării de la Argeş să-şi apere braniştea, riul şi pădurea, de Ungă Flăminzeşti, care sint ale mănăstirii.
      t Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domnu. Dat-am domniia mea această poruncă a domni mele sfintei şi dumnezeştii mănăstiri Argişul şi părintelui igumenul ieromonah Ilarion şi tuturor fraţilor din sfînta mănăstire, pentru ca să fie volnic cu această carte a domnii mele să apere braniştea din Piiatră, de lingă Flăminzeşti, de sus, cită ţine moşia mănăstirii, pin în hotarul Albeştilor şi ca să apere şi riul, ca să nu vîneze nime peşte, şi pădurea de amîndoao părţile de rîu, din hotarul din Piiatră, de lingă Flăminzeşti, cum am zis mai sus şi pădurea de amîndoao laturile de rîu, pin în hotarul Albeştilor.
      Pentru aceasta, nime să nu îndrăznească a călca măcar o urmă sau să vîneze peşte; iar de s-ar ispiti cineva să tae pădurea sau a vina peştele, acel om rău să se pedehsascâ şi să fie călugării volnici să-l apuce şi să-l certe pă [pă] acel om. Iar nime să nu cuteze peste zisa domni mele, nici pădure a tăia, nici peştele să vîneze, pentru că acelui om i se va tăia mîna. într-alt chip nu va fi, după zisa domnii mele.
      Şi am scris Vişan logofăt, aprilie 15, 7041 <1533).
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 377 (Ep. Argeş, II/5).
          Traducere.
          EDIŢII D.I.R.,B., 130.
1 Textul din paranteze, după traducerea veche.
245
www.dacoromanica.ro
154
1533   (7041) aprilie 15, Tîrgovişto.
              Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş un metoh şi locul numit Geamănă, din jos de Piteşti.
       t /HhaOCtT» BOBI», Kw lÎAdl, KOIKOA‘1 H rOCnOAHHk K-hCOH 3lA\Al &Prp«BAd-X'Thckoh, cHHii BfitHKdro h npfcAPEpdro Paa^aa BOfBOAd- A^T’ rocnoACTB» mh cTe nOBtiVkHYl rOCnOACTKA MH CstlTOAIg EOKICTBHOAlg AlOHdCTHpŞ PAdPCAtAIH flpPHUI H MHCTHlHUIOAlS IVTlţB IPgAMHŞ tpAlOHdX SddpYlVH H BTiCI/H BpdTYldAI IVT TOH CB-fcTdPO IVBHTtA-fe, IdKMKt A<* H/H <ICT> no A«Al IVT IlHTlIJJH, AlITOX H AUCTOAI CTi BOA'HH-IţdAIH L|J« C| SOBIT A«CTtf ţldAThHd. &AH A* H/H CI               IVT 110 A^AHH IVT
eoa*hhu,8, A«Af no pln8 Msşaivb, a no c8x8j ivt a^ahh boaihhi^I, 8 a«a£, p pdSKpdKH AO IlAOnUIOp, A IVT llAOmilOp IţtpMgpdUlgA AP CdAMl, A IVT CdAMl nplKO KTi Bp\A* 8 gCTd BA-KMIaSUIIH, A IVT Kli BOAIHHl^l WT SPOp IVT nAOT AKO-POBS BHUII K pd3KpdKH, A IVT T8ia BA'M'fclVd 8 A*Af> AP nHCKTv, A IVT nHCKTv 8 AOAl, noA G3Ept>KTio, apkaI ci c-kiahhhx XPTdp8 ndKH c-h apahi ba^iia^uia. IIo-HIKI CY» IVMHHg ICT CTdpd H npdBd IVMHHŞ H A^A^S Cb1îTOA|8 /HOHdCTHPg.
       (l nOTOAAi H/HdUII CTvnpiHYl IVTlţS IPŞAIIH IPA\0HAX ©AdpHIVH CTvC AIHK8rt npTv-KdAds h cec Baahk^a np*KKAAdE h c*k aP^3H /HirYrauiH ivt HaopjHH. H TdXO npiuii AYhkşa h EaahkSa npiiKPAPBH H A\£PHrauJH npiA rocnoACTBd AM, ipl cY» bhuii pi-MIH8 IVHHh8 ICT HHXHS. ă POCnOACTBO AIH C8AHX H PAlAdJC Cil BrKCH BOtpn roc-noACTBd mh no npdBA8 h no SdKong eojkYiw h hshahapX kako ict CTdpd ivhhh#
CBtTOAIg AWHdCTHpS, A A^HKSa H EaAHKSa np'KKAAJEH H /HIPYldUIH HHTKO /HlTtX8 HI H/HdKT HdA CYlO BHUII plMIHg IVMHH8, dH8 IVCTdUII IVT S.KOH IVT nplA POCnOACTBO AIIH H IVT nplA KTwCI/H KO/ltpH POCnOACTKd /HH-
       Gipo pmY, AMPX POCnOACTBO aih ck£toai8 <hohacthp8, okoski a a hai ict
CY BHUII plMUtg IVMHHg Biv IVMHH8 H BT» IVXdEŞ H HH IVT KOrOIKI HlnOTKKHOBlHHO,
no pm pocnoACTBd aih.
       Giski h cbIa^tIaYi: wSnau AP‘lrHM biahkh a*ophhk h SK8ndu XdAASd eiahkh
BdH TKhaCKOMS H >K)jndH 0IIVAPP AOPO^fT H H<8ndH nilpEdH EHBUII AKOpHHK H JKgndH EahiSah ehbuii AoroţiT h PdAVrt KHCTHiap h APdrHlJ cndTdp H Paaya ni-
XdpHHK H GTdHKO KO/HHC H EHHTHAlk CTOAHHK H PdAVA OfdUId A,Yl3 BlAHKH nOCTlAHHK. HcnpdBHHK, fiHUldH AOPOljlIT.
       H ds, (x)npt rpdAidTHK, ucnucdx 8 Tp-hroBHitit, M-kciiţd dnpHAYl ÎY a^hh, Bik
AtT xSĂÎd.
       ţ îiv fiAdA BlVlBWAd, AIIHAOCtYA EO>KYa POCnOAHHTv.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Argeş şi cinstitului părinte egumenului ieromonah Elarion şi tuturor fraţilor din acel sfînt lăcaş, ca să le fie din jos de Piteşti metohul şi locul cu morile ce se cheamă locul Geamăna. Insă să se hotărnicească de din jos de moară, pe rîul Iazului în jos, iar pe uscat, din jos de mori, în jos 100 paşi, pînă la Plopşor, iar de la Plopşor, ţărmuraşul, pînă la salcie, iar de la salcie, peste deal, la gura vil-
246
www.dacoromanica.ro
celuşei, iar dinspre moară în sus, de la gardul curţii în sus, 20 paşi, iar de acolo* pe vîlcea în jos, pînă la pisc, iar de la pisc în jos, sub Obreajie, pînă se împreună hotarul iarăşi cu vîlceluşa de jos. Pentru că această ocină este veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri.
     Iar apoi, a avut pîră părintele egumen, ieromonahul Elarion, cu Diicul pîrcălab şi cu Ylaicul pîrcălab şi cu alţi megiaşi din Izvorani. Şi astfel au pîrît Diicul şi Ylaicul pîrcălabii şi megiaşii înaintea domniei mele, că aceste mai sus zise ocine au fost ale lor. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat, cu toţi boierii domniei mele după dreptate şi după legea lui Dumnezeu şi am aflat că este veche ocină a sfintei mănăstiri, iar Diicul şi Vlaicul pîrcălabii şi megiaşii nici un amestec n-au avut peste această mai sus zisă ocină, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele şi dinaintea tuturor boierilor domniei mele.
     De aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri, să-i fie această mai sus zisă ocină de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Theodor logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlcsan fost logofăt şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Radul Paşadia mare postelnic. Ispravnic, Vişan logofăt.
     Şi eu, Oprea grămătic, am scris în Tîrgovişte, luna aprilei 15 zile, în anul 7041 <1533).
     t Io Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 376 (Ep. Argeş, XXXVIII/5).
          Orig., hîrtie (21 x 28,5) pecete timbrată.
          Cu două traduceri.
          EDIŢII T r a d. D.I.R.,B., 131. F a c s. Ibidem, 457.
                                    155
1533   (7041) aprilie 16.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte dania jupaniţei lui Barbu ban, făcută m-rii Bistriţa, anume satul Stroeştii şi nişte ţigani.
       f fHHdocTlfio eoîkYio, îw EadA ROHKOAd ktvCoh semah &rpoEdd]fYHCKOH, chhti. npfcAoapdro H EfdHKdro PdAya ROHROAd. AaKaT rocnoACTRO mh cYio noscaCHYl roc-nOACTKd MH MECTHTOH TKglMHHlţS EdpE8d EdH, IdKOWE Aa fCT GTpOfqjYH RTvCH H KTvCOM XOTdpOM, nOHEJKf M$ fCT CTdpd H npdKd H A^AHH», W4HH8.
       (I nOTWM, HMdUJf ÎKSndHHltd EdHOKHKE npfHVf CTvC TtvETv4 H CTvC MdTd TfpE npcuic TtvETv4 H 4dTd MU K4KO C8t npHTHCHgaH fqjf IVT ÎKSndHTv BdpESa EdH. TdKO H rocnoACTKO mh CSA^X h ra(AaX no npdKA$ H no sdKOH civc mccththmh npdEHTfdH rOCnOACTKd MH, Ttpj AaA®X rOCnOACTEO MH TtiETiMYIO rkC MdTOM CH SdKOH Ef EO-atpH, Aa SdKdCT h Aa MdpTSpncdT no npdKAS h no SdKOH nptA rocnoACTBd mh, KdKO
                                                                                                  247
www.dacoromanica.ro
(CT npHTHCHSrt TliE-KM H CKC M4T4 EM$ JK8EI4H fi4pE&A E4H, 4 WHH HE KTiSMOrOllIE 34KAETH, H$ IVCT4I1IE IVT S4KOH.
       (Jepo paAH, A*A*X H rocnoACTEa axh jkSeiahhhe eahoehke, hkojke Aa m8 ect ivmhhS k-k wx'aES.
       IIOTIVM, WSlIAHHlţS E4H9KHKI flpHAOJKH CEAO 6tPOE1(1H CEtTOMg MOH4CTHp8 IVT BHCTPHHS EIlCH C*KC ETiCOM )(OT4pOM IVT CT4pH AkHH IVT IlHCKSA BaAAV’AOB A°Ph g Pa1lM4 /H-KAHHHU18ASH, A«PH 8 IIHCK8A HlKtEÎASH IVT 3rop H IVT T8ia np4EO 8 #CT4 H IVT TSia no K4AE A«P« 8 IIHCK8A tygpVHKg H IVT IIHCK8A RwpUHEg AOpH 8 caIeme h ivt t8h, catME A^pH 8 ivEptuiYE EoaokokS H IVT Tgra 8 IIhckSa rOpgHETSASH IVT 3ropTi H IVT TgO no CAlEME A°PH 8 TaIlAIM D-klOllig a8H H IVT t8I3 Eipts ©Ep-huiYia RdAgrEposS h ivt T$ra a*** 8 CdEpmiifia II-kTpoES h ivt Tgra no caeme a°PH 8 ©Ep-kuilia IIYetphuiSaSh h ivt TSia ckej( no caeme A^pH 8 A"kk8 8 iVEp-KUiYia n»T Tp-hr8A8H h ivt A^k A«P« 8 /BISke GtpTiMeeh h A«P« 8 X°T4P8a KoCTEI(1HAOP H IVT T8ia A^E 8 EHSKt TEAkM4H no ptK4 TOp A^P” 8 £<ME P8A\-kH4-i^HAOp h ivt T$ra aoPH 8 IIhcksa KtnpmvpEH-
       H E1(1E flpHAOJKH CK-kTOrtAS MOHiCTHpS TpH MEAtAH 4lţHr4HH, H4 HME: TorAHI^A CEC A^4A\ CH H Kop8HT4 CKC Af^M CH, ÎeIISPHHH CTiC A*taM CH H ^dHMIOA Kop-EHlţEK CEC AEMM CH H flflEHa CEC A^MM CH H 0KIVK C-KC A^^ CH H EAHHO HH-T4HK4, H4 HME ^4^HH4 H CEC A^MM CH, I3K0JKE A<> HM ECT Eli MfCTTi H Eli n4MET Eli EtKH. AaH ACKAE EHTH JKHKJ >Kgn4HH1^8 EHIUE pEMEHA C4A14 A<> CH IVEAAAUfT’ CEAO H 4U,Hr4HH EHU1E [IHC4HH, 4 no CliMpliTH HETOK4 Aa CtÎT CEtTOA\8 MOH4CTHpU IVMHH8 Eli IVJfAEg H HH IVT KOrOJKE HEEIOT'EKHOKEHO, no IVpHSMO TOCnOACTE4 MH-
       GEJKE nOCT4BAtEMTi CE^A^TEaVE rOCnOACTKA MH: JK8fI4H XParHq KEAHKH AKOpHHK H JKgri4H XdMS-J KEAHKH E4H ÎKHACKOMg H JKSIMH T^A^P AWrlVjfSET H JK8II4H IIlEpEdH EHEUIE KEAHKH AKOPHHK H JK8fI4H Ba1iC4H AOrOjjSET H JKgfUH PdAV'' KHCTYiap H JKSfUH
^parHH cridTdp h jKSri4H Gtahko komhc h JKSndH ^aphuh naxapHHK h MSnaH Gtahko
CTOAHHK H ?KSndH ElliSAiJT KAIOM4P H JKgndH PdAVa KEAHKH nOCTEAHHK. HcnpdKHHK, ©T4H AWrlVi|SET.
       Hhc anpHAYE sY Akhh, k e a^t x3At4-
       t h' BA4A KIVEBIVA4, A\HAOCtYm KOJKYa POCnOAHHk.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitei jupaniţe a lui Barbul ban, ca să-i fie Stroeştii toţi şi cu tot hotarul, pentru că îi este veche şi dreaptă dedină şi ocină.
      Iar apoi, a avut jupaniţa băneasa pîră cu Tăbăci şi cu ceata lui, de a pîrît Tăbăci şi cu ceta lui că au fost cotropiţi încă de jupan Barbul ban. Astfel şi domnia mea am judecat şi am cercetat după dreptate şi după lege cu cinstiţii dregători ai domniei mele, de am dat domnia mea lui Tăbăci cu ceata sa lege, 12 boieri, să jure şi să mărturisească, după dreptate şi după lege, înaintea domniei mele că a fost cotropit Tăbăci şi cu ceata lui de jupan Barbul ban, iar ei n-au putut să jure, ci au rămas de lege.
      De aceea, am dat şi domnia mea jupaniţei băneasa, ca să-i fie ocină de ohabă.
      După aceea, jupaniţa băneasa a dăruit satul Stroeşti sfintei mănăstiri de la Bistriţa, tot, cu tot hotarul, din zile de demult, de la Piscul lui Vlad pînă la Gîlma Mălinişului, pînă la Piscul Şcheaului din sus şi de aici, drept la
248
www.dacoromanica.ro
gura Cerneţului şi de aici, pe vale, pînă la Piscul lui Giurgiu şi de la Piscul lui Giurgiu pînă la culme şi de aici, culmea, pînă la obîrşia Boului şi de aici la Piscul Gorunetului din sus şi de aici pe culme pînă la Gîlma Păiuşului şi de aici, peste Obîrşia Călugărului şi de aici pînă la Obîrşia lui Petru şi de aici pe culme pînă la Obîrşia Pietrişului şi de aici, tot pe culme pînă la stejar, la obîrşie, Calea Tîrgului şi de la stejar pînă la Muchea Strîmbei şi pînă la hotarul Costeştilor şi de aici, pînă în Muchea Telmanii, pe rîu în sus, pînă In Valea Rumânaţilor şi de aici pînă la Piscul Căprioarei.
      Şi încă a dăruit sfintei mănăstiri trei sălaşe de ţigani, anume: Gogliţa cu copiii săi şi Corunga cu copiii săi, Iepurici cu copiii săi şi Danciul al lui Corbiţă cu copiii săi şi Meţa cu copiii săi şi Iacov cu copiii săi şi o ţigancă, anume Dafina, cu copiii săi, ca să-i fie de cinste şi de pomenire, în veci. însă, pînă va fi în viaţă jupaniţa mai sus zisă, ea singură să stăpînească satul şi ţiganii mai sus scrişi, iar după moartea ei, să fie ai sfintei mănăstiri ocină de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori pune domnia mea: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Tudor logofăt şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlsan logofăt şi jupan Radul vistier şi jupan Drăghici spătar şi jupan Staico comis şi jupan Udrişte paharnic1 şi jupan Staico stolnic1 şi jupan Lăudat clucer şi jupan Radul mare postelnic. Ispravnic, Stan logofăt. Scris în aprilie 16 zile, în anul 7041 <1533). t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 378 (Bistriţa, LVI/3).
           Orig., hîrtie (21,5 X 31), pecete aplicată.
           Cu două traduceri din sec. XVIII şi din 1844 ; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 562; 202, f. 444V.-445 şi 713, f. 776V-777.
           Un alt original, hîrtie (21,5 x 31,5) pecete aplicată, căzută, cu acelaşi conţinut afară de descrierea hotarului şi de an, ibidem, S.I., nr. 379 (Bistriţa LVI/2) cu o trad. din 1844; alte traduceri ibidem Ep. Argeş LXIX bis/1 şi mss. 192, f. 561 v. şi 202, f. 443v—444.
           EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 131—132; Leonăchescu, Stroeşti-Argeş, 25—26.
                                    156
1533  (7041) aprilie 18, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilâ voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos mai multe sate.
     Celui ce vede toate şi preabunului, care în troiţă să slăveşte, slavă şi laudă, carele toate ca să fie în facere a adus şi cu cuvîntul său le-au înpreunat şi cu preasfîntul său duh le-au întărit şi pă cel ce cu singură a sa voinţă şi călcare cu zăvistie pă începătorul de rău de la Dumnezeu despărţindu-se cu Indurările sale nu l-au lăsat să piiară, adecă pe neamul omenesc pentru întin-
       1 Probabil: foşti.
249
www.dacoromanica.ro
derea mîinilor a cărora credinţa şi mai veche înaintea părintelui au fost, ci aplecînd cerurile s-au pogorît şi din stricăciune slobozind în multe chipuri cale pocăinţii au dăruit şi din tot neamul l-au ales, care după bune fapte Dumnezeului plăcînd s-au făcut fii şi moştenitori înpărăţii sale.
      De aceia şi eu întru Hristos Dumnezeu, binecredincios şi de Hristos iubitoriu şi singur stăpînitoriu, Io Vlad voievod şi domn, cu mila lui Dumnezeu, a toată ţara Ungrovlahiei, dorinţa care întru binecredincioşii şi de Hristos iubitorii, la cuviincioasă vreme au petrecut şi sfintele biserici au rădicat şi au înpodobit fericiţii ctitori, binecredincioşii înpăraţi, care perivolele preasfintei maicii lui Dumnezeu au înpodobit, care în Sfînta Gora Athona, unde şi binecredincioşii şi de Hristos iubitorii, strămoşii noştri Io Mircea marele voievod, sfintui şi preacinstitul hram slăvitei preobrăjenii domnului şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, înoind ctitoriia, l-au făcut în Ţara Rumânească.
      După aceia, pentru păcatele noastre, aceasta sfîntă mănăstire ce să cheamă Cotlomus, pentru multe trebuinţe s-au fost învechit şi stricat şi găsind-o aşa învechită şi alţi răposaţi domni, care au fost mai nainte noastră, cît s-au putut şi au înoit-o şi au întărit-o.
      După aceia şi noi, cît am putut, am întărit şi încă am totdeauna să întăresc şi să o înoesc cu darul lui Hristos şi fiindcă la întărirea sfintei mănăstiri am adăogat sate care au fost mai denainte adăogate de binecredincioşii domni şi oblăduitori pentru a lor pomenire, căci am găsit şi sate sfintei mănăstiri din cele în fiinţă multe dintr-însale luate.
      Deci şi eu am văzut şi am procitit pitacul întru domnul răposatului Basarab voievod şi lui Radul voevod cel Tînăr şi am găsit precît satele sfintei mănăstiri sînt alese şi hotară puse de boeri hotărnici. Au fost atunci înaintea lui Basarab voevod Milcu stolnic i Cinciul spatar şi au pus hotară pă dreptate pă hotară vechi din toate părţile satelor mănăstireşti, care sînt aceste sate a lui jupîn Căzan ot Cereşovu de Sus şi lui jupîn Boica or Şerbăneşti i ot Soatine1, jupîn Ciocîrlie şi popa Dumitru Galcia i Radul Peşghizdav, Radimil, Stoia Gomoiu, Radi sin Fete, ot Şerbăneşti, Drăgoiu i Radul, ot Cireşov, Dragomir, or Milcova, Mihăilă Sîrbul şi Radomir, ot Dobreştii, Goia. Şi au găsit hotarul Cireşovu pă bătrîne hotare, începînd din hotarul Şerbăneştilor, trece Oltu la capu Ostrovului şi merge în josul rîului păn <în> mijlocul Ostrovului, trece de rîu şi cade la lacul şi desparte hotarul cu Căneştii şi iarăşi trece Oltul şi merge pă rîu şi desparte hotarul cu Dranoveţii şi trece la drum şi desparte hotarul Străhareţii, trece lacul şi merge spre răsărit pă cîmpu şi trece lacul cel mare şi merge pă cîmp şi cade la rîul Jiului şi merge pă rîu la gura Topiliştii. Aceasta a fost hotărnicit mai nainte jupîn Balica, după dînsul, Radul spătar, după dînsul, Tudor vistieru i Lăudat şi aceasta, după a lor trăsură, după ale lor semne.
      Şi hotarul Călugărenilor să începe din drumul ce să numeşte Pajişte şi merge la deal la Potan şi merge pă drum spre răsărit şi desparte hotarul Şerbăneştilor, trece pădurea şi merge pă cîmp, trece <peste Pîrîul) Rotăreştilor, aproape de siliştea Rotăreştilor şi merge pă cîmp, ese la drum şi merge pă drum spre răsărit şi trece prin tufe, cade la obîrşiia rîului Prădici, unde vine hotarul Bucel şi merge pă rîu spre amiiazăzi şi ese la cîmp şi merge pă cîmp
1 Cuvînt adăugat ulterior în traducere.
250
www.dacoromanica.ro
spre apus şi desparte hotarul Sprădeştii şi cade la Rîul Mănăstiresc şi merge pă rîula gura Topiliştii şi ese la Mariţa. Aceasta a fost hotărnicit jupîn Balica şi după dînsul, Dumitran şi aceasta după a lor trăsură şi după ale lor semne.
     La satul Dăneştii mărturii: ot Berindeiu, Radul i Draguman i Druja i Nan, ot Crăciuneni, Parda i Pătru, or Corbul, Pere i Dobrin, ot Izvoru, Flîncu, ot Crăciunei, Fratea, ot Băseşti, Vlad i Neacşul, ot Nucet, Vlaicul spatar.
     Şi acestui sat hotarul începe de la Rîul Vînăt, merge spre răsărit la Vîl-ceaoa lui Drăghici, desparte hotarul Suibăreştii şi merge la deal şi merge pă Dumbravă, pă Drumu Ruşilor şi cade pă uscat în jos, iarăşi merge pă drum, ese din Dumbrava şi lasă drumul la dreapta şi merge pă cîmp, cade la Călmâ-ţui, să numeşte Iazurile Dobitoacelor şi desparte hotarul Stoiianeştii şi merge pă Călmăţuiu la gura Badidei, departe hotarul cu Crăciuneni, iarăşi merge spre amiiazăzi păn Dumbrava şi desparte cu Nucetul, cade la Obrejie, la malul de jos, trece lucu1 la moşoroiu, cade la rîu şi pă rîu sus la hotar. Şi aceasta a fost hotărnicit Radul spatar i Tudor vistierul şi aceasta, după a lor trăsură şi a lor semne.
     Şi satul Laova, mărturii: de Laova de Jos, Codra i Dracia, ot Pleşov, Cince Peribaca i Dragomir sin Neacşu, ot Şcheostre, Cernat i Manea Checica, ot Băcăleşti, Şerbu, ot Băseşti, Brata i Vladul, ot Crăngian, Radul Mleacom, ot Creţeşti, Draghiia i Troşan, ot Ostra, Dan, sin Staiu i Vîlcul...1 Odoba i Stanimir, sin Neacşi ...2 şi acestui sat hotar ..-1 din Oltu sus de lingă <cri)vinele Cornetului şi ese la pîrîul3 cel mare, merge pă Gura Corbului în jos şi merge spre răsărit drept, desparte hotarul cu Ostra şi ese la cel mare ...2 şi merge pă. cîmp la moşoroiu şi ese la Drumul Nicopoli şi ...2 piiatră şi merge pă drum spre miiazăzi şi iarăşi spre apus trece pă cîmp şi merge pă Dumbrava şi eşind la drum în jos ce să chemă ...2 şi merge pă drum la izvor, apoi iarăşi la Olt, pă Olt, de unde începe hotarul. Aceasta au hotărnicit Radul spătar şi aceasta, după a lor trăsură.
     Şi satul Comanca i Ghiurghiuv cu Preslog, mărturii: ot Şcheostre, Cernat i Manea Checica, ot Băcăleşti, Şerbu, ot Băseşti, Brata i Yladu sudţu, ot Crăngeni, Radul, ot Creţeşti, Draghiia i Troşan, ot Laiova de Jos, Dracia i Stan, ot Pleşov, Udoba i Dragomir, sin Neacşu i Baca. Şi acestui sat hotarul începe din Drumul Nicopoli şi merge pă padinele Saşche şi merge la moşoroiu şi merge la lacul şi ese la Moşoroiu Voineagului, să pogoară la rîul Călmăţu-iului, la părul şi merge la movila cea mică şi merge spre răsărit la pîrîul cel mic, trece prin tufe la lacul uscat şi ese la cîmp, la movila şi merge pă cîmp, cade în jos la ...2 desparte hotarul cu Ivaneştii, vine în jos şi merge pă cîmpr cade unde să înpreună amăndoăo Troianurile, desparte hotarul cu Sîrbii şi Ruşi şi iarăşi merge spre miiazănoapte pă drumul Hansarac, pînă la răs-pîntie, unde să desparte drumul ot Şcheostre şi merge spre apus, pă cîmp aproape de magure Băseştilor, desparte hotarul cu Băseştii, merge pă Obrejiia, trece lucu1 din jos, la Călmăţuiu şi ese pă Gura Corbului şi ese la drumul Nicopolii, la movila şi desparte hotarul cu Crăngeni şi cu Măneşti, merge pă
      1 în loc de: „luncă".
     * Loc alb.
     3 în loc de „părul cel mare" cf. doc orig., D.R.H..B., voi. II, dec. 105.
251
www.dacoromanica.ro
Drumul Nicopoli, unde se înpreună aceste hotare. Şi aceasta au fost hotărnicit Radu spatar şi după dînsul jupan Cotana, şi aceasta iarăşi după a lor trăsură şi după a lor semne.
     Şi siliştile ce să chiamă Sură i Seaca i Ciora i Suhaia şi alte silişte toate cîte sînt împrejuru braţ Călmăţuiu pînă în Drumul Sfiştovului, începînd din Vadul Sfiştovului sus, pînă la Sichir, toate bălţile şi gîrlele.
     Şi la satul Hră^eştii)1 hotarnic Stepan spatar. Mărturii: Bade Cotescul i ot Drăghici, Şandru i Dan i Sîrbul, ot Neagomireşti, Stroe i Bade, ot Luciian, Repede i Răzor i Mihail ot Vîltureşti, Şerbu ot Voroveni, ot Boteni, Drago-slav. Şi acestui sat hotarul începe din vale ot Mraze şi merge la capul Mlachi Şiconi, trece dealurile şi ese la teiu cel mare şi merge hotarul cu Gemeni şi iar merge la Murminte şi desparte hotarul cu Boteni, trece dealurile, cade pă rîul hotarului şi desparte hotarul cu Luciiani, trece Argeşul2 şi merge pe culme, desparte hotarul cu Drăghici, iarăşi merge pe culme, trece 2 drumuri şi merge hotar cu ...1 şi desparte Gura lui Borde, cade la Gura mai jos, trece lucu la frasinul cel mare şi merge hotar cu Batieştii, trece Argeşul2 şi malul, iarăşi cade în vale în Mraze şi valea Mrazi toată din Argeş2, ce au cumpărat călugării în zilele bătrînului Radul voevod, de la Căzan armaş.
     Şi satul Suhaia, hotarul să se ştie care au pus Basarab voevod şi hotarnic au fost Rîca portar şi au hotărnicit cu 12 boeri, anume: Vanciul ot Comişan, Costea i Dan ot Vătăşan, Balotă ot Piiatră, Şerbu ot Bucureşti, Razmir i Nan ot Bereşti i Dădui i Micul ot Crăceşti, Neniul of Sînburul, Mihail ot Mitreşti.
     Mai nainte au fost trimis ...1 înaintea părintelui domniei mele Vlaicul ot Nucet cu 12 boieri, iar acum am dat şi domniia mea după trăsura lor, precum au dat şi au întocmit mai înainte răposaţii domni să fie şi de la domnia mea asemenea. Şi hotar este din Gura ..A stîlpu şi merge pă cîmpu răspîntie la Grădişte, la stîlpu, iarăşi merge pă cîmp la altă Grădişte şi iarăşi merge pă cîmp, la marginea Găvanului, este stîlp, iarăşi merge pă cîmp, trece drumul Găurici în mijlocul Găvanului este stîlp, iarăşi merge pă cîmp la altă Grădişte, iarăşi merge pă cîmp ...1 Grădiştea cea mică, este drum şi la drum este stîlp, încă pă unde au ales Basarab voevod.
     Asemenea am dat şi domniia mea ca să fie aceste mai sus zise sfintei mănăstiri moşii ohabnice şi de nimine neclintite, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem puiu domniia mea: după moartea domniei mele, pă cine va alege Dumnezeu să fie domn Ţării Rumâneşti din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din neam strein, dacă va cinsti şi va înoi şi întări, pă acela Dumnezeu să cinstească şi să întărească, iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va strica şi va călca şi va ruşina, pă acela Dumnezeu să omore aici trupul şi în veacul viitor sufletul său. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu procletul Aria şi cu ceilalţi jidovi, care au strigat la Dumnezeu izbăvitoriul nostru, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor, care este şi va fi în veci, amin. * *
       1 Loc alb.
       * în loc de „Argeşel“.
252
www.dacoromanica.ro
     Mărturii: jupîn Hamza vel ban al Jiului i jupan Drăghici vel dvornic i jupan Tudor vel logofăt, Radul vistier, Drăghici spatar, Staico comis, Radul ot Flocet păharnic, Vintilă stolnic i Radul vel postelnic. I <ispravnic>, Vişan logofăt.
     Şi eu, Neguit, am scris în Tîrgovişte, în luna lui april 18, leat 7041 <1533).
     f Io Vlad voevoda, milostiiu bojiu, gospodin.
     S-au tălmăcit din cuvînt în cuvînt, după limba slavonească în limba românească, 1833 mart 5 Bucureşti, şi pă unde a fost şters s-au tras dungă. Vasile N. Nenovici.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 380 (Clocociov, 1/2).
          Traducere din 1833; cu o copie din 1880.
          Altă trad. ibidem, ms. 205, f. 4v— 6.
          EDIŢII Nandriş, Athos 62 — 69; D.I.R.,B., 133 — 136.
                                      157
1533    (7041) aprilie 26.
              Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Micşan cu fiii săi şi lui Vlaicu cu fraţii şi fiii săi ocine în Negeşti şi Uliţa.
       t dlHrtOCT'f» eojkRw, îiv Eaaa koieoa/I H rocnoAHHx ktvCoh 3Ia\ah &rrpo-kaaxYhckoh, cHHh EMHidro Paa\"aa roiroaI- A<,K<IT rccnoACTRO a\h cil nom-bHii rOCnOACTKA /HH EOAtpWM rOCnOACTKA /HH fllHKIlJA>l8 H Ch CHH02H I/H8, KOH H3ElpHT BHtY CHHOKH HAA WHHH8, EoA^ H BAAHK8A, H EOA’fcpiVAt rOCnOACTKA /HH, 5K3fIAH8 BAAHK8A EHsUJf KAIOHAP8 H Ch EpATflAM CH, JK8nAH fllHXH’k H BdA^t H Ch HH)f CHHOKl, I3KO A<l HA\ ICT 8 HfytUJH H 8 &AHTA1 WT HAA KTkCA WMHHA ClrO KHUII PIMIHHA MIT* Kp-KTdrO AIA, KApl lAHKA C| ^TIT H3EPATH WMHH8 AM fllHKWAH8, nOHOKI /H8 (CT
AIhkuiah8 A'kAHHa h npiRA wmhha.
       â n«T»At, npVHAf dlHKUiaH nptA rocnoACTKii /HH tj şaoxh *8iMH Eaahksa kaio-Mjp flOK8A* CI          HAHTH WMHH8 MHKU1AH8 8 HlVIMlH H 8 XaHTA1 HAA nOAOXHHA
nocKjAf H 8 ciao Hfytiiii haa ciaihio kski/H h haa ktwix wkokhi3)( h haa koAIHHu.8
flOAOKHHA, KAKO AJ WT 5K8nJH EaAHKSa KAIOMAP EpAT ChC CHH8 dlHKIUAHOK, EaAHK8A HA A*** HAA K’hClJf WMHHI fllHKlUAHOK- (l AP®!* CHHh dÎHKIUAHOK, EoA^. A<l H/HAT TOKO/H n« S HHKl HA WEI nOAl H 83 ropl H A°Af, KAKO tCT 8TMK/HHA /HHKUIAH H 8 KHHP PiAyAi KOIKOAf, KlKI AA HI /HlTfejfAT. fl AP8PH H|l{ A*-» CHHH ÎHHKUIAHOK,
Baaava H Paava» HHrAl hhmtojki a<« "* ahtiat haa wmhha kaiiiam h/H AIhkiiijh8,
flOHIWI H)( H3/HITHH CAM AIhkIIIAH WT HAA WHHH8 H WT/HITA CI WT HHJf, ipl KHUII 3AH H HinOMTIHH EhICT WT HHJfi TAKO HI AM* H/H WMHH8 H KO/HATl BaAAVa H ^MV** H8 lllll H 3AKAHHAHÎI nOCTAKH CAM IHHKUJAH WT npiA rOCnOACTKA MH H WT nplA MlrYiaUlH, KAKO KApl KTO )fOl|JlT PA30PHTH cYl© TMK/HI5KI /HHKIUAHOK, AA WT TO npoKAlT wt thy WThits Hhkihckh-
       Oiro paaY, H/H aM«X h rocnoACTRO mh khuii pimihhhm EOA-bpo/H rocnoACTKA /HH dlHKUIAH8 C*K CHHOKH IM8, E/IAHX8A H BoA"t H JK8HAH8 &AAHK8A KAIOMAP8 H CI
       1 Cuvintele: „h 8 Xahta" şterse cu chinovar.
253
www.dacoromanica.ro
EpdTYiaM CH H CTk HHJf CHHOKH tYB KHUIf IIHCdHH WMHHI. H KOH AM«UM rOCflOACTKO
mh; h rocnoACT^o mh hm aM«X, raK0 AA hm cct k-r umjhhş h u’X'JGS hhm h
CHHOROM HM, KHgKOM H npfcKHŞMfTO/H. H KTi HHJf npikAMHKd Aa MICT.
       GMAITMY»: XglUII XdM3<l EdH H JKŞIldH APArHlJ K(A AKOPHHK H JKŞtldH 0fW-AWp Bta rtWrW^fT H nifpKdH KHKUIf AKOPHHK H EifKCdH AlVriV^T H EdpKŞA A'fe’rK0K H ApdroMHp cndTdp h ToMd kjh h PdAV’rt khctYhp h APJrH'* cndTdp h ^aPHUH nt-XdpHHK H GTdHKO IIp’kKdH&l H PdAXA niydpHHK RfA h Gtjhko komhc h Bhhthati CTOdHHK H PdAVA KfdHKH nOCTMHHK. HciipdKHHK, fiHUldH AWrW^fT.
       H J3, $ojm[, nHcjx, dnpHdYf ks a^hh k dtT x3/Hd.
       f IlV ErtdA KWfKWAJ, MHdOCTYA E05KYA rOCIlOAHHi.
     j- Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, lui Micşan şi cu fiii lui, pe care i-a ales să fie fii peste ocină, Bodea şi Vlaicul şi boierilor domniei mele, jupanului Vlaicul fost clucer şi cu fraţii săi, jupan Mihnea şi Badea şi cu fiii lor, ca să le fie la Negeşti şi la Uliţa1 de peste toată această ocină mai sus zisă a patra parte, oricît se va alege ocină partea lui Micşan, pentru că îi este lui Micşan dedină şi dreaptă ocină.
     Iar apoi, a venit Micşan înaintea domniei mele şi a aşezat pe jupan Vlaicul clucer pe unde se va afla ocină a lui Micşan la Negeşti şi la Uliţa1, peste jumătate, pretutindeni şi în satul Negeşti peste vatra caselor şi peste toate pometurile şi peste moară, jumătate, ca să fie jupan Vlaicul clucer frate cu Vlaicul, fiul lui Micşan, în două, peste toate ocinele lui Micşan. Iar celălalt fiu al lui Micşan, Bodea, să aibă numai peste 6 ogoare, în amîndouă cîmpurile, şi de sus şi de jos, cum a întocmit Micşan şi în cartea lui Radul voievod, iar mai mult să nu se amestece. Iar ceilalţi, încă doi fii ai lui Micşan, Vladul şi Radul, nicăieri nici-un amestec să nu aibă peste ocina tatălui lor Micşan, pentru că i-a lepădat însuşi Micşan de pe ocină şi s-a lepădat de dînşii, căci au fost răi şi nu a fost cinstit de dinşii; astfel nu le-a dat ocină şi averi, lui Vladul şi lui Radul. Ci încă şi blestem a pus însuşi Micşan dinaintea domniei mele şi dinaintea megieşilor, că oricine ar vrea să strice această întocmire a lui Micşan, să fie acela blestemat de 318 părinţi din Nicheia.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea mai sus zişilor boieri ai domniei mele, lui Micşan cu fiii lui, Vlaicul şi Bodea, şi lui jupan Vlaicul clucer şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, aceste mai sus scrise ocine. Şi au dat domniei mele calul. Şi domnia mea am dat să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi la ei prădalică să nu fie.
     Martori: jupan Hamza ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Şerban fost vornic şi Vîlsan logofăt şi Barbul al lui Detco şi Dragomir spătar şi Toma ban şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Udrişte
      1 Pasajul „şi la Ulita“, şters cu chinovar.
254
www.dacoromanica.ro
paharnic şi Staico Pirvanul şi Radul mare paharnic şi Staico comis şiVintilă stolnic şi Radul mare postelnic. Ispravnic, Vişan logofăt.
      Şi eu, Foame, am scris aprilie 26 zile, în anul 7041 <1531).
      | Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 381 (Cîmpulung, X/l).
          Orig., hîrtie (21,5 X 31), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 204, f. 125.
          EDIŢII Trad. D.I.R..B., 137.
                                         158
<1533 mai—decembrie), Tîrgovişte.
             Vlad Vintilâ voievod întăreşte lui Cernica şi altora ocine în Izvoarâ, Ostra, Rusineşti şi Selişteni.
       IlOJKE nOMOSKI !
       f fiii XpHCTd fiord \ EAdrOBtpHYH H KiUrOMfCTHKlfH H XpHCTBOţfAlOBHBklH H C> MOAPTi>KdKHTfH, Kw firtdA <KOHKOAd, CHHTk BEAHXdrO H AOBpdrO PdA\'AJ KOHKOAd, MH-AOCTY» EOJKYiO SOKYEM A^pOBdHYEM, WBAdAd>El|JO ^MH H r0Cn0ACTK01,'f4J0MH KTvCOH 3EMAH ^rrpposrtdxTfCKOH, elpejke 3dn<AdHHHCKHM CTpiHdM, UiUAdUiŞ h 4»drdpdUi8>JCEpHEr. Brtd-ronpOH3BOAH rOCnoACTBO MH CBOHM BAdrklMk npoHSBOAEHYEMk, 4HCTHHM <H CBfcTAHM cp-kAUfM rocnoACTKd mh h AMOBdjf rocnoACTBO mh cTe k-kcE4E>cthYh H BAdrowspdS-HHJf H npfenOMTfH'l'H, H*E HM S'fcC’hMH 4ECTKIMH < A<ipOB HdCTOElfJEH, cTf XPHCOB8A rOC-nOACTBd MH CA8rdM> rOCnOACTBd MH HEpHHKd WT H3BOdpM, CTv CHHOBH CH, no HME nitpEdH h rwpSH ... eahi;h m8 fiorii npHnSCTHT H Gtmhhcaab H THKOyt H Gte-ndH . . . KoTtHd H Kp-KCTk H &TEndH»V, ChIHk GTEndHWS H CTkC 8H»VKd CH PdM H EdCt ... M>V t* fior-K AdCT, I3K0>KE Ai hm fCT W4HH* 8 HSBOdpM, AtA HfpHHKTkH KTkCdX) nOHEJKE . . . XwMHHOb8a8H AO 8 IIhCK8a BhSOYhYHAOPS H IVT fiHCK»YA fi»"
TEHHIţEH A<* • • • AO oy fiATildWd.......H $ KpTkTOIlHfAk H no 8 - ■ - A'A • • • dMH-
ae H no 8 fiivAHt AopH 8 KA’kM'bivd i|io ni A* 8 K-kAAVM^Y» no ropf ivt IIo^v G3b-u,eb8 ... hmYhae h no 8 ddioy-A GTMHrd4EB h no 8 Aakoya /l/feroK h no 8 I\tdBdd IIaiui ... aoYh-
       H ndKH Ai hm ect 8 IIoae fiivrAEH 1 A^d ivt W4HH8.
       H ndKH Ai hm ect 8 G3cTpd ... h ivt Pschheiiih no wt aoime k>YA* ce wbe ©atmuiopS h ivt M’kr>yPJ «b'feTEH ao 8 KdMEHH hm ect xoTdp>Yrt h iviHHd fipv HEIfJHAlvp KTkCdJf H GEAHip^hYh BTiCHH . . . BE W4HHI H A^AHHE.
       Gsro pdAY, hm AMOX h rocnoACTBd mh, raicoJKE Ai hm ect ktv ivihhe h bti
WJfdEE <HHM H CHHOBOM HM H BH8KOM H np-feBH84ET0M>. H KdpE <KO>/U8 CE JfTET WT HHJC HdHnpt>KA* CTkMpVrh, d BTi HHJC npikAlAHKd A<* HfcCT. <H HH IVT KorOJKE> nfnoTMKHOBEHHO, no pE4 rocnoACTdo mh.
       6i|jexe h 3dKAUHdHY( nocTdBA'kEMh rocno I.CTBO <mh: Koro H3>SEpHT rocnoAk fiori BkiTH rocnoA<ip»Y fiAdUKivH 3emah hah wt cpiiAE4Hdro nAOAd rocnoACTso mh, 1
      1 Cuvînt scris deasupra rîndului.
255
www.dacoromanica.ro
<HAH WT CKPOAHHKH HAUJHX, HAH [10 > rp-bckX HAUJHX, HAH WT HHOIlA'bAMHHK, Tt Al(K nomTfT h noHOKHT h rhXPJHHT <cYl XPHcokSa rocnoACTEA MH, TOPO POCIIOA*» Korii AA nOHJTJT H C1iJfPA>HHT H oyTBp%AHT Eli rOCIlOA'fc *PO; AldJItAhl HWOMHTfT H Hl-C-hXPAHHT <H Ht oyTKpliAHT, H8 (lOHlfpfT H PA30PHT H 3AEB{hY{ WCTABHT, TOPO rocnoAK Eorh aa nopguiHT H nonfpfT ... h aa haiat şmacthio c-k flpÎA h c-e HHfc-MH »A*H HKt K’KS’KlIHUlf HAA <POCnOAl IlOrA H Cil CA HAUItPO lyCSCA XpHCTA H PC-KTiT : „BTi3MH, B*K3MH H PACIHHH IPO”,- KpivK fPO HAA>HHX H HA «AAX «X f*f fCT H KAAfT B*K B’kKKJ, AMHHh.
       GW« H CK'kA'^TtAYf <nOCTAKA'kfT rOCnOACTBO MH:     2K$IMH X<!M3A> EfAHKEl
EAH JKHACKH H HCSnAHK         KfAHKH A^OpHHK H KoyiKAH 0fWA<>P BCAHKH AWPW-
$fT H HCglUH nitpEAH EHB Ak0PHHK H KgllAH ILVECAH EHB AWPW^fT H JK8llAH> GtAH-KO EEICTHIApS H Âp’w'h<< CIlATApS H PAAoyA nfXApHHKOy H EhHT<HA*K CTOAHHK H GtAHKO KOAtHC H I)ApE$A Bf AHKH > (lOCTfAHHK. HcnpAEHHK, TlOpJ AOPO^fT.
       H A3, $HA>rk HAnHCAX, 8 PpAA TpiiPOBHljH, M^CUţA ■ ■ .
       f <îw SAAA EWtEWAA>, MHAOCtYa BOCCIA POCnOAHHh.
     Doamne ajută!
     f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitoruî şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad <voievod, fiul marelui şi bunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu), stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al <părţilor de peste munţi, Amla-şului şi Făgăraşului) herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu cinstită <şi luminată inimă a domniei mele şi am dăruit domnia mea acest atot)cinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este mai presus de toate cinstitele <daruri, acest hrisov al domniei mele slugii) domniei mele Cernica din Izvoară, cu fiii săi, anume Şerban şi Gorun ... clţi li va lăsa Dumnezeu şi Stănislav şi Ticuci şi Stepan ... Coteana, şi Clrstea şi Stepan, fiul lui Stepan şi cu nepoata sa Rada şi Basea ... Dumnezeu îi va da, ca să le fie ocină în Izvoară, partea lui Cernica toată, pentru că ... Hominovului pînă în Piscul Vizuniilor şi din Piscul Coteniţei pînă în ... pînă în Vîlcea ... şi în Vîrtopiel... şi pe Bădie în vîlceaua ce cade în Călmăţui, mai sus de Drumul Oilor ... şi pînă în Lacul lui Stîngăcea şi pînă în Lacul lui Deag şi pînă în Capul Pleş .....................................................................
     Şi iar să le fie în Cîmpul Bogdei două părţi de     ocină.
     Şi iarăşi să le fie în Ostra ... şi din Rusineşti     şi pînă unde  se abate
Oltişorul şi din Măgura Fetei pînă la Pietre le este hotarul şi ocina Vrăneş-tilor toată şi Selişteanii toţi ... ocine şi dedine.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă <lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor). Şi oricui dintre ei i se va întîmpla moartea mai înainte, la ei prădalica să nu fie. <Şi de nimeni) neatins, după spusa domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea: pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii        domniei mele <sau din
rudele noastre sau, după) păcatele noastre sau din alt neam,       dacă va cinsti
şi va înnoi şi va păzi <acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi) să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi <şi nu va întări, ci va) călca şi va strica şi-l
256
www.dacoromanica.ro
va lăsa uitării, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce ... şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra <domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: „ia-1, ia-1, şi răstigneşte-l“, sîngele lui asupra) lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi In veci, amin.
     Iată şi martori <pune domnia mea: jupan Hamza) mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan <Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi jupan) ... Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Vintilă <stolnic şi Staico comis şi Barbul mare) postelnic. Şi ispravnic, Ghiura logofăt.
     Şi eu, Filcea, am scris în cetatea Tîrgovişte, luna ...
     <Io Ylad voievod), din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., CLXXXII/5.
          Orig., perg., rupt, pecete atfrnală, căzută.
          Datat după sfatul domnesc.
          EDIŢII T rad. D.I.R.,B., 138.
                                    159
1533 (7041) mai 2, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Xeropotam de la Athos un obroc anual de 5 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
             t Eli XpHCTa Bora, EaaroE'fepHUH h EaaromcTHRYH h Xphctoaioehbhi h camo-APkXtasHHYH h EorivAtnoMasaHHlTH Iiv Eaaa BOHBOAa, chhk Kiamcaro h A^paro PaAyaa
B0H30AL MHrtOCTHK» BOTKHIO, EOKYIAIV IipOHSEOalHHfM WEAaAA£l|IOiW)3 H rOCnOACTKŞA-4j8mU e’kcoio siaiah ^rrposaaxHHCKoe h clp»k( sanaaHHHCKHm crpamiaM SamamS H $arapauis h XfPăe,v RaaronpoHSEOAHXWM ivt BorSAAHHHHHAt EaarHHM iipohsboaIhhhm m-kcthYhm cp-KAăfM qko n<poc>1aaEa-KUiiHH Bora. 6i 8eo B’kcnoAt'kHABiui qko mho3I 3IMAKHHMH HfEICHa lipHlVEp'kTOIlJf IZKO EOTHICTEHA IlHCaHHf CStAtTlrtCESlT: KSlIAIC TEOPHTH AOHAOKC Tpkr CTOHT. GlPO paAY, nopfBHOBAJfOM <f>Kl npi>1H<Af Hac EH&UIIAt. tMt sfAtua nptnpoKOAHUjf, h naKH SfAtua ivcTasHUif, h k-k hieichhmh EaarHHAtH A^ah npHAtnHuif ca.
       Gh>K( H MH ăptipl H CM<0Tp>1{l|iH B'kJKAlA’feXWM Kla MHCTHOAtS AtOHACTHpg 30E(Ataro gHponoGaM iuphboau nptcBtT’feH, ‘MCT'fea h np'kEAarocaosfHtH b^ah^u,! haiui BoropoAHitl h npHCHOAtBtH fflapYM, h>ki b-e Gs-kT-ka Top-k flewHCT'kH, ha*>ki
ICT XPAM CBtTKJH M AtAMAHHlţH H>K{ B’k GfBaCTHf. H npHHICIVIIU IVEHMHHOf ErtdrOC-AostHHi h nHcaHHi h ivE-kipjHYf nptTKAHtH EAaroMiiCTHBYH rociioAapH H poaYtiahi rocnoACTBO aih.
       GtPO paAY, WTKltH CK’bTKl, BHA’feXMO H npYHAtHXAtO CBtThlH AtOHaCTHp Cil EkCIM BcpkAHJM H WE-kipaXAtO CI Aa cH <Hd3>HBdfA\0 XTHTOPH CBtTOM» MOHdCTHP»
      1 Loc rupt.
19 - Documente-Romănia - c. 377
257
www.dacoromanica.ro
C-h npt>KAHHM CKtTOnOWHBUiHJf rOCn»A<>X H gqfHHJfM© WBp©K CBfcT©M$ MOHiCTHPg, A a npHJfOAHT EpaTHC WT <CKbTOM8>1 MOHaCTHPS KdTdr»Afr"U HJ A^Hk BH'JJt piqlHH© M MgqtHHlţH A<i KT»SklMil©T WEp©K fi© x7 dCfipH H CfHHSS EpdTHBM npH£©AtlJJHM JJ n. . .1 no $ denpH. Ton WBtllldJfM© AdKdTH HfnOTAKHOSlH© A<> *CT MipTHK CStTOMb M©-HdCTHpS H BOJKfCTHklM HHOKOM Hd nOTptsS IAHK© (CT HjJ>KAd CBtTOMg MOHdOTHPg, Ad noKptnHT, d hamjki Ad *ct sbqkHH©f K-kcnoMHHdHHi.
       GYl CH WEtipdJfM© A®Kdf CM© >KHKH 8 r©Cn©ACTB$ AdKdTH.
       K©rw H3KfpfT no Hdc rocnoAh E©rk bhth rocnoAdpk st Eadiucoio 3<mah, hah wt cp-kAHWHdr© naoAd rocnoACTEO mh, Han wt nduitx rptcijf hah, wt HHonat-MfHHK KOMg AdCT E©ra BddroqfCTYEHX kto noHOBHT h gTspkAHT cYh )(PHC©k8a r©c-nOAOTEO MH H gKptnHT WBPWK CEtTOMg MOHdCTHPg, I3K0JKI ICT SA* EVOIHIHH©, HAH HdCTdEHT A8Xk CKtTklH (l|IC H WT EHUlf npHA©5KHTH, TOP© POCnOAk E©Pk Ad Pd no-mhaSht h gKptnHT bti rocnoACTKt fr© h bt» k$a«PHM Kt hi, Ad AdCT rocnoAK Eork noA$qHTH sadra, ijki grgTOsa atoEtHJHM irw txi w a<chmh nptACToaHYt rocnoAHHA Ad cnoAOBHT ir©, dMHH.
       HcnpasNHK, Ehwah aoro^CT.
       H d3k, ©TAH qipKlH MHOrOrptUIHYH, HJKI HCnHCdX BTi AHBHklH rpdA Tp-kPO-EHipf, MtCflţd [MbCEHd] Mat K~ AkHH, K-h A^Hk nptnOAOBHdPO WTktţd HdUltrO fledHdCYf flaHgaHAP'kCKH, E atT xSMd.
       t îw EadA KWtKWAd, mhaoctYa eohcYa rocn»AHHk.
     t în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul şi uns de Dumnezeu, Io Vlad voievod, fiul marelui şi bunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, cu voia lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. Am binevoit din bunăvoia dăruită nouă de Dumnezeu, cu inimă curată, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit. Aceasta deci amintind că mulţi prin cele pămînteşti au dobîndit cele cereşti, căci dumnezeiasca Scriptură mărturiseşte: „Să faci negoţ cît este tîrg“. Pentru aceasta, au rîvnit cei care au fost înaintea noastră, care cele pămînteşti au cîrmuit şi iarăşi cele pămînteşti pămîntului au lăsat şi către cele cereşti, cu fapte bune s-au alipit.
     Acestea deci şi noi văzînd şi cercetînd, am dorit către cinstita mănăstire numită Xiropotam, grădină a preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ce este în Sfîntul Munte al Athosului, unde este hramul sfinţilor 40 mucenici, cei de la Sevastia. Şi au adus obişnuita binecuvîntare şi scrisoare şi făgăduinţa binecinstitorilor domni de mai înainte şi a părinţilor domniei mele. Pentru aceasta, sfinţi părinţi, am văzut şi am primit sfînta mănăstire cu toată osîrdia şi ne-am făgăduit ca să ne numim ctitori ai sfintei mănăstiri cu sfîntrăposaţii domni de mai înainte şi am făcut obroc sfintei mănăstiri, să vie fraţii de la sfînta mănăstire, în fiecare an, la ziua mai sus zisă a celor 40 de mucenici, să ia obrocul, cîte 500 aspri şi cheltuiala fraţilor cari vor veni... cîte 500 aspri. Aceasta am făgăduit a da neclintit, să fie mertic sfintei mănăstiri şi dumneze-
      1 Loc pătat.
258
www.dacoromanica.ro
ieştilor călugări de trebuinţă, cit este nevoie sfintei mănăstiri, să se întărească, iar nouă să ne fie veşnică pomenire.
     Aceasta ne-am făgăduit a da cît vom fi vii, în domnie.
     Pe cine va alege după noi domnul Dumnezeu a fi domn în Ţara Românească sau din rodul inimii domniei mele sau, după păcatele noastre sau din alt neam, cui îi va da Dumnezeu dintre cei binecinstitori, cine va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele şi va întări obrocul sfintei mănăstiri, cum este aici făcut sau îl va îndruma duhul sfînt încă şi mai mult a dărui, pe unul ca acela domnul Dumnezeu să-I miluiască şi întărească în domnia lui şi în veacul viitor să-i dea domnul Dumnezeu a primi bunurile ce a pregătit celor ce l-au iubit pe el, care să-l învrednicească cu aşezarea de-a dreapta domn-nului, amin.
     Ispravnic, Vişan logofăt.
     Şi eu, Stan roşul, preapăcătosul, care am scris în minunata cetate Tîr-govişte în luna mai 2 zile, în ziua preacuviosului părintelui nostru Athanasie al Alexandriei, în anul 7041 <1533).
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S. I., nr. 382 (Mitrop. Ţ. Rom., V/2).
          Orig., perg. (43 X 53), pecete atîrnatâ, căzută.
          Cu o trad. din 1864.
          EDIŢII. Slav. Venelin, 155-157. Trad. D.I.R.,B., 139-140.
                                    160
1533 (7041) mai 27, Bucureşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte jupaniţei Neaoşa, lui Danciu comis şi lui Stanciu satele Dobruşa, Dragodâneşti şi Măzărani, pe care ei s-au înfrăţit.
       ţ MhaoctYio kojkYio, fw Eaiasa EOiKOAd h rocnoAHHTvRivCOH simai ^rpoRAdXHCKOi, chhtv KCAHKdriv h npiAOKpdrw Paava K*fKOA> AdKdT rocnoACTao aih cf» noaiAiHYio rOCnOACTKd AIH KgndHHIţlR H-fcKUJIvR H CHHg fH, flO HiWfc /(pdrOMHp H KglIAH /(dHUBA KOA1HC H Clv CHHOSH CH H GTJHlgA, CHHJJ GTdHUgrtOR flOpTdpK>A H CTvC CHHORH CH, (AHI\t MŞ Bor8 AdcT> QKOÎKI Ad HAt CgT CfAd no HAM AOBPSWd RTvC, Clv RlvCOAt £OTjpOM H CTv CHAHIfldX, CfAH DKTv Clv 30RHT /(pdrOATvHf l(IH H dîlv31vpdHHH RlvCOAt, Clv RlvCOM X«* TdpOAt, nOHIJKI HM ICT CTdpd H npdEd WMHHg H A*AYh8-
       fi noTOM, npHHA^uid rhiui piiihh EOA'kpH npiA rocnoAcrso mh, Tlpi ch no-SpdTHUK Hd^ cYa RHUlf piMlHd ClAdX, KdKO Ad cf CgT TpH KpdTH HtpjSAlAlHH. flAH wsndHHiţd H-kKUid civ chh8 CH ApdroAtHp Ad AP^:K'Ik,r *AHC> A(a, d wgiidH AA husa KOAIHC, WH AA AP^’K’KV APS*" AtA, A GTdHIŞA ndKH AP8r A*A, nOHIJKI TdKO »TdK-aihujiv wt npiA rocnoACTRO aih. fi noTOM, koh wt hhx Xolt,fT PacapatY cYm ttvK-
AUJKlvA IJKTv $TTvKiWHllll WT npiA TOCnOACTRd MH, d TOr A* Td H3MITHHT WT HdA RHIUI piMIHd WUHHd.
       Giro pdAY aaA°X h rocnoACTRO AtH rhiui pmiHHAl sOA-kpoM, hkoîki Ad hm C8T cYm RHIUI plMIHd WUHHd Rlv WXdElv HHM H CHHOROM HM H RHŞKOM HM H nplR-hSmitom hm h hh wt Korowi HinoTivKHORiHOM, no pm rocnoACTRd mh.
259
www.dacoromanica.ro
                   Ginţi H cbiaYtmYi nocTJB/UX rocnoACTBO mh: JKgruH XdMSd bmhkh k<jh ^K'ka-
CKOM H JKgnJH ApdrHW BMHKH ^.BOPHHK H JKŞrUH TgA®P BMHKH MmwjUT H JKŞfldH ni-hpBdH KHEUJTi ABOPHHK H JKSfldH fUlCdN EHEUJH AWriV$(T H &TJHKO BHCTYiap H
             A,odrH9 cnjTjp h P*AYA nfXdpHHK h Gimhxo komhc h Ehhthati ctcmhhk h EdpEg*
EMHKH nOCTfrtHHK. H HCnpdEHHK, XdMSd bmhkh bjh.                      ____
                IIhc as, GOnpt, $ EsxsptiiiH, M-kctiţd m<ih k§ a**hh, b-k x5âu.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vladul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele jupaniţei Neacşa şi fiului ei, anume Dragomir şi jupanului Danciul comis şi cu fiii săi şi lui Stanciul, fiul lui Stanciul portariul şi cu fiii săi, cîţi le va da Dumnezeu, ca să le fie satele anume Dobruşa toată, cu tot hotarul şi cu viile şi cu siliştele, satele care se chiamă Dragodăneşti şi Măzărani, toate, cu tot hotarul, pentru ca le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar după aceea, au venit mai sus zişii boieri înaintea domniei mele, de s-au înfrăţit pe aceste mai sus zise sate, ca să fie trei fraţi nedespărţiţi. Insă jupaniţa Neacşa cu fiul ei Dragomir să ţină o parte, iar jupan Danciul comis să ţină altă parte şi Stanciul iarăşi altă parte, pentru că aşa s-au întocmit înaintea domniei mele. Iar apoi, care dintre dînşii va strica această întocmire, pe care au întocmit-o înaintea domniei mele, iar acela să fie lepădat de peste mai sus zisa ocină.
      De aceea, am dat şi domnia mea mai sus zişilor boieri, ca să le fie această mai sus zisă ocină de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi jupan Şărban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul mare postelnic. Şi ispravnic, Hamza mare ban.
      Am scris eu, Oprea, în Bucureşti, luna mai 27 zile, în anul 7041 <1533>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 176.
          Copie; altă copie ibidem. ms. 710, f. 808—809.
          Traduceri ibidem, S.I., nr. 384, din 1859 şi ms. 349, f. 392,
          EDIŢII. Trad. D.I.R., B., 140.
                                      161
1533 (7041) mai 30, Bucureşti.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Barbu mare postelnic şi nepotului său Detco postelnic satul Aninii de Jos şi mai multe selişti, tn urma unei judecăţi.
      dlHAOCTYlO KOÎKYiO, Iw EridA8A EOfBOA H rOCIWAHH’k EkCOH SfMAH XrjOEAdXHHCKOf, CHirk BMHKdro h npfAocpdro Pa/wm bo(b«a* \arat rocnoACTEo mh cYw nosMmYf rocnoACTBd mh nouTiHO/Hg npdBHTMto, nAiOKt hs kt»uik> rocnoACTSJ mh, jkSimks
260
www.dacoromanica.ro
Eapesas biahkcms nocTlAHHKB H c-b chhosh im8, iahi^i M8 Borş nfrkngCTHT H AHl-x|rlf8 IMS JKSnAH A|TK0 I10CTIAHIK8 H C"B CHHOBH lAtg, lAHlţH HM Bor» A<JCT8 I3K05KI AA HM ICT CiAO no GaTJlHHl^B, Ha HMTi IIhHHHH IVT A*'»'* BTiCH, CK K’KCOJfOM X°~
TapoM ivt KHuif, ivt 8CTa A0EPfKH A<> Eaata IIoHrYHHBS h cbahuii wt imaeS
KcpHUţHAOAOE WT POpI H CHAHl|rfc 1(10 CB 30BIT BaEHHlţH H CHAHI|rfc G8P A° EaA“ Ta UoHrHHOK h chahi{i^ IJIhpkohhhYh h CHaHip'k BatvMhYh h CHaHitrk G'BPKObsash h cHAHttrk Xa-kmiv>K(a8a8h h cb B’hcajf jfOTapoBi h 8 rop h 8 A^a, noHixi b'bcix' hm cst CTjpa h npaaa ivhhh8 h a^AHhs. H (i|i( h£ aoctbkauji h ivt kb rocnoACTsa mh cb npasAOM H biphom caBîkeb.
       fl noTOM, HAtaui’B CBnpiHYi npiA rocnoACTsa mh cb >K8naH Ra-bcah Aivnv^fT, ah8 naKH ci st'bkawui'b ivt nplA rocnoACTsa mh.
       Glro paAH, A'iA^X’ h rocnoACTEO mh }K8naH8 EapE8A8 cb chhobh ch h ahh|tY8 H<8naH A‘tko iioctiahhk cb chhobh^, ibkohci a^ hm ict b'bcix cYi bhuii pihiho ciao h
WMHH8 B-B IVHHH8 H B"B IVpBHHM H CHHOBOM HHM H BH8K0M H np'kBH8HHT0M HM H HI IVT Koronci HlnOTOKHOBlHO, no plH rOCnOACTBa MH.
       Gijki h cbiahtiaYi iio<c>t<:ba{|m rocnoACTBO mh: >K8naH XaM3a bia bah JK-ba-kom h >K8naH APdrHH bia akophhk h ?K8naH @iivaop bia Aivriv^lT h HC8naH DI-bp-eah ehbllii aeophhk h >K8naH Ba-bcah ehbutb aiwiv^it h Ap^comhp cnaTap h Tom a BA I H AP^rHH BIA CnATAP H GtAHKO BIA BHCTYiap H PaA&t BIA nlJfapHHK h Gtahko KOAIHC H BHHTHATv CTOAHHK. HcnpABHHK, 0IIVAOP BlA AIVriV^lT.
       IIhc as, Gdnp-fc ahkoh,1 8 rpaA EsKgpfuiH, Mfcciiţa mah 7, a^t xSMâ.
     Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător, încă şi din casa domniei mele, jupanului Barbu mare postelnic şi cu fiii lui, cîţi îi va lăsa Dumnezeu şi nepotului lui, jupanului Detco postelnicul şi cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să le fie satul pe Slăpniţa, anume Aninii de Jos toţi şi cu tot hotarul, de sus, din gura Dobrei pînă la Balta lui Ponghină şi săliştele de la capul Cornă-ţelilor în sus şi siliştea care se chiamă Babinţi şi siliştea Suha pînă la Balta lui Ponghină şi siliştea Ştircoviţei şi siliştea Vlădenii şi siliştea Sărăcovului şi siliştea Hălmăjelului şi cu toate hotarele şi în sus şi în jos, pentru că toate le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine. Şi încă le-au dobîndit şi de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă.
     Iar după aceea, au avut pîră înaintea domniei mele cu jupan Vîlsan logofăt, ci iarăşi s-au împăcat înaintea domniei mele.
     De aceea, am dat şi domnia mea jupanului Barbul cu fiii săi şi nepotului lui, jupan Detco postelnicul cu fiii, ca să le fie toate cele mai sus zise, satul şi ocinele, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Dragomir spătar şi Toma ban şi
         1 în loc de: aTbk.
261
www.dacoromanica.ro
Drăghici mare spătar şi Staico mare vistier şi Radul mare paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     Am scris eu, Oprea diaconul,1, în cetatea Bucureşti, luna mai 30 zile, anul 7041 <1533).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Vieroş, nr. 479, f. 32—33.
          Copie-, altă copie ibidem, ms. 710, f. 629.
          Traduceri ibidem, din 1859 şi S.I., nr. 385 şi ms. 349, f. 453—454. EDIŢII. Trad. D.I.R., B„ 140-141.
                                    162
                                                              1533 (7041) iunie 3, Bucureşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana două selişti, numite Călugărenii, lingă Bistriţa.
       t AIhaocthio gokhcio, Îw EiUAY eohboaa h rocnoAHHK k'kcoh scaiah Jîpppo-ba^hhckow.          rocnoACTKO aih CHf noBtAfHYe rocnoACTKA aih cstTtH aiohacthpj
PAdrOAfAlHf THCAVbHA, laKOÎKf AA A\8 (CT KOA EHCTPHItS H CCAHlflA 30B0AIAP0 K-hAŞ-rivptHHH, nOHfJKf Alg fCT CTdpd H (îpdEA WMHHg H A^AHN» CB'kT'tH AtOHACTHpS OKI fCT EHUJf [1HC4H4. TdKO H POOIOACTBO A1H Atg AAA®X AA AlS fCT WMHhS H tVXAEg H HH HH£T0}K( A\tTtX» A A H( HAIAT, flOHOKf EHA^T rOCIIOACTEO AIH HHHf CTApH KHHPf • Gfro pjaI hai aaA°X pociioactbo aih, raKoxf aa ai8 cct hf noKOA-feehaio no IVPH3M0 TOCnOACTEA A1H.
                   GfîKf H CElA'bTfAHf nOCTABAtfT POCnOACTEO AIH: KSlMH XAAI3A BCAHKH EAH
             IKhackh h kSimh APArHi ecahkh aeophhk h jkSimh QiwAwp bcahkh aopo^st h IUepeah
EHBUJf AKOPHHK H EaIwCAH EHEUU AOPO^fT H ApdPHM CIIATAP H GtAHKO EHCTHIApS H PdAYA nippHfK H GtAHKO KOAIHC H E(HTHA'k CTOAHHK H EaPE$A BCAHKH IIOCTCAHHK. IIhc 3 rpdA ESKgpcipH, Altcum whYc r AhHH> Rt AtT xSaia. t îw EaAA EWfEWAAt AIHAOCTYa SWJKYa POCnOAHHB.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana, ca să-i fie lingă Bistriţa două selişti ce se cheamă Călugărenii, pentru că îi sînt veche şi dreaptă ocină şi dedină sfintei mănăstiri, care este mai sus scrisă. Astfel şi domnia mea am dat să-i fie ocină şi ohabă şi altul nimeni amestec să nu aibă, pentru că am văzut domnia mea alte cărţi vechi.
     De aceea, am dat şi domnia mea, să-i fie neclintit, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Şerban fost
      1 în loc de „diacul".
262
www.dacoromanica.ro
vornic şi Vîlsan fost logăfăt şi Drăghici spătar şi Staico vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Barbul mare postelnic.
      Scris în cetatea Bucureşti, luna iunie 3 zile, în anul 7041 <1533). f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 386 (Tismana, LXVI/1).
          Orig. hîrtie (31,4 x 22), pecete aplicată.
          Cu o trad. din 1846; alte traduceri ibidem, mss. 330, f. 426 v. şi 337, f.356v—357. EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mort. j. Dolj, 48; D.I.R.,B., 141—142. F a c s. D.I.R.,B., 458.
                                           163
                                                                                   <1533 iulie 2).
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş balta Săltava cu toate iezerele.
       f flÎHAOCTHIO KOJKHM îw fiAAA KOEKOAd H rOCflOAHHTi ETiCOH 3EMAH JîrpOKAA-JfHCKOE, CHHTi BfAHK'rO PaAVAA EOEBOAf- A‘,KJT COCnOACTBO A\H cTld IlOBfA'fcHHE TOC-nOACTEd A\H CRtTOA\8 H EOHîECTBHOMg MOHACTHpA rAArOAEMArO HprHUl3, HAEKE ECT JfPAM nptCBtTEH, MHCTtH H IiptBAArOCAOBEHtH BAAAHMHIţE HAUJOIO, EorOpOAHUE H lipH-CHOA^EtH dlApHia H HECTHOB AH SCflEHHE, IAKOHîE \A HM ECT EAATA BÎKB CE 30BET CTiATAKA H C-K BTiCEAI IA3EpEM H IVT TOpHH J(OTApl>A no 8 fioHHA H 110 g ITkpSUlSA AOPH A® ToprAHSA PliCSjfATER H (IAKH WT A®rt JfOTApgA WT KAMEH 110 rpgMA38A
              Epahseuioe h mehîas Cakspe h no Aiih&kae a®PH a® R'kpkke Eaşaîhhkom. IIohejke
              VA ChAl nOMHAOEAA TOCnOACTEO A\H CEtTAA MOHACTHpS, IAKOSKE ECT EHW IIOMHAOBAW
                     H ivt hhhejc rocnoA-ip'i'E nptîKAE rocnoACTzo mh, cec ci'e pemeha keiuie eaate.
              Csro PAAÎ H TOCnOACTEO MH IlOMHAOBAJf CEtTAA MOHACT<HPA HKO A<l *CT KO-îkectbhha\ hhokoai HA noTptEg, a roc<noACTEO a\>h H poaTteaem TOCnOACTKA AltH ...
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Arghiş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie balta care se cheamă Săltava şi cu toate iezerele şi din hotarul de sus, pe la Voina şi pe la Păruşul pînă la Gorganul Răsuhatei şi iarăşi din hotarul de jos, de la piatră pe Grumazul Brînzeşului şi între Secure şi pe Lănujde, pînă la Biserica Curve-lor. Pentru că am miluit domnia mea sfînta mănăstire, cum a fost miluită şi de alţi domni dinaintea domniei mele, cu aceste mai sus zise bălţi.
      De aceea şi domnia mea am miluit sfînta mănăstire <ca să) fie dumnezeieştilor călugări la trebuinţă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele... <Pe verso:) Balta Futeşti.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 387 (Ep. Arşeş, XXII/9 şi LXIX bis/2).
          Orig., hîrtie (21 X 12,5), fragment (lipseşte partea inferioară).
          Cu o trad. din 1912 şi un extras după care s-a completat data; altă trad. ibidem, ms. 708, f. 332 v.
          EDIŢII, Trad. D.I.R.,B., 142. Facs. Ibidem, 459.
263
www.dacoromanica.ro
164
1533 (7041) iulie 27, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Vatopedi de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 800 aspri.
       t fiii HAIE WTlţa H CHH4 H CBljTOPO Ag^a, CK-kTUC TpWHlţE fAHH0C0\'l}JHaa H Hfpa3A'baHMa H aioahtbaaih nptnHCTKiE EoroauTEpE h kaaaTwhhe haluoh EoropoAHUE H npHCHOAtstH illapT^, KoyElHOJKE H BliCbX CK'bThIHJf-
       fl3k Bii XpHCTa Sora, EaaroBtpHYH h EAaponkCTHEYH h XphctoaioekikYh, îw Ea4A boeeoaa, eokYeio aihaoctYeio weaaaae 3Eaiae OypppoKpaxYHCKOE, jkeaahTe HAitET
KTi. S0KECT3HKIAIH H CBtTKIAIH IţptKSaMH H Kli HH04ECK0AI8 4HH8, EHA^X oyBO l\A)-CKHC AIOH4CTHPH H>KE CK BEAHKHAI TPoyAWAI H CK TlilJiaHYEAI WT EA4P04KCTHSYHX
iţapîc h rocnoAax wt wchobahTa b-k3abh?kehhYhxk h oyKpauiEHHHX b-k cY4>ke EptaiEHna WT CBtTOnOMHKUJHX KTHTOptJf WECHpEBIUHXK H Bli T'bCHOT'b A\H03t H CKpiiSH EO>KE-
ctehhhai hhokwai npbEEiEa*4)HHM, speijie TaKOKai nipcKaa 3A4hTa ceIsteihx npiiKBaax WBCTUiasujai h poyuiHAiaa, nonEKE npÎHA* K"k naaik wthk haiiie YEnHCKonk jfwaea$k H crapua 0CWAOPHTJ wt u,apCKf( h cbeijjehhYe wehteah HapHnaEAiYH fiaTwnEAY, ejke ect Eli nWA KPHAHE CfitTbH Topt fleWHCTkH ElEpHKOAH nptMHCTKIE KA4AYMHHE H4UJE Eo-ropOA'fl^E H npHCHOAtBKI aHap'l'H H npHHECOUIE JfpHCOBjJrt CEtTOnOMHBUJHXIi A*AWAI H PoaYteaYe rocnoACTsa mh h eha^xk h E-KspEEHOBax Hcna-KHHTH wepok CB-feTOAiS
AltCToy T0AI8, I3KO AA HAliAI H POCIOACTEO AIH Eli BtnHOlO nOAVbHg, I3KO HAI4T H npt>KAHHX CBtTonowHRUiHHX u,apTe h rocnoAaxv
       H ce npoaiHCAHXwai, w eahko no CHAt h aap8 AAP0B:nHtAi haai wt KKiiuntro npoaiHCAj, ck noataraTH CB-feTOAiS aiecto toai# h eo cahuijx’wai h wt nptcAABHHHX mioaece np<CE’kTKif hkohe nptMHcrYE Eopoaaatepe, h>ke ect Bii ce^toaiS aiohacthps
TOAlS npt>KAE EHTH AI0H4CTHP8 Eli TWAI AltCTb, WCT43IU8 WTpOMETj WT pOAÎTEAt CBOErO Eli TWAI AlfeCTO H EKISIUg AtT» EAHH$ Toy nCCA^A Bli3 stCTHEUlg WTpOMET» POaYteae ch oko nptiHCTaa np-fenHTAEPO, ha<ke *ct ce^thu watap.
       ©epo paA'f, chi;e b-kmhhhxwai h weeejiaxaio ce toais h impckoai# aiohacthpS bhuie pEtEHHOAi, fiaTwnEA‘f>       nptcBtTKiE BAaA'lwiţE haide, EopopoaYue h npuc-
HOAtBU YHapYH h hhctho eh EAAPoatiiiEHYa, hko Aa npHXOAfr epatYa wt cstTOrw AionacTHpa KaTa pwaYhe AitcEiţi rEnapYa, Aa B*K3HAiaET wepok cb^toais AionacnipS no xT acnpH, aa wthocht b-k ce^th AionacTHP, EpaTYaai cnEH3g kpoaie aiepthk4 no w acnpH. fl wt ToraH aiepthk4 aa ce a abat oy koahhu» no x7 acn;H, aa EoyA*T sa noTptE» EpaTYiaai txt ce WEp-kTAET b-k eoahh^S, aa h whh aihaSetk Bora 3a H4U1E ASUlf- GYa CHIţE E’K’IHHHXWAI H WEE(|iaXOAI EoPg, XOTEU1» AA EoyACT HEnOTAK-hobehho aohae>ke ecaih r-k nacTOEi|JHAi »hthh b-k EoroAannoE h aik cYwh weaacth-TtAlHCE H AIOAHAI CE H npHnaAAEAIk Kli nptnHCTOlO H nptCAaKHOE BAaAYnHIţH H EoropoAHUE h npHCHOAtBKi dlapYH: w, nptnHCTaa h K'KCEntTaa AiaTH KgnHO ck npt-nOAOEHHAIH WTHH, npfHAIH CYE AI4AOE AAPH WT H4C rptlHHHHX; I3K05KE CK1HK TEOH, Bork, EA4AYk i>KE AIOH, POCnOAK îyCRC XpHCTOC npHETi BAObYE WHOH AKfc l|ETE h wc-tabaehYe rpkxu'.u eh aapobabiii^. Che^e, K-KCEntTaa aiath AioAHTaoy w nac rptuiHHHX CKTEopH k-k POcnoAoy Bopg aioeaiS h cnacoy nauiEAig îycScS XphctS, oko aa aihopoe epo aihaockpaYe na aihaocta noABHruiH w mc Ainoro pptuiHHX, hko aa aihaoctehk
264
www.dacoromanica.ro
H flOMOlJJHHK H nOKpOKHTlrt H4AH EoVA*T RTv HACTOHJJHAH JKHtYH AA HH CTvJfpAHHT H|-Kpt>K4,fHHHX' WT Kpar BHAHAHHHJf H HIKHAT'WHHX' H KOHlIţ EAAr HJCTOlljJAPO ÎKHtYa M AApSiT haah. E-k cTp<uuHHH>Ki coVA ktopapo ipoba npHiuicTKHia ciioaoeht hh tkohahh AHOAHTK 'AHH W A*CH8W IPOBA nptCTOAa CTdTH H }KH3Hk KtMHt H CnOAOKHT HH C-k nptKHKaH'fa Ck oyrOAKMUHHAHH IAH8 WT K-feKJ H HapCTiV» IPO HACAtAHHKWAH ghth, aahh i.
       TklJKI, B’kCmkCTHHH WMI fPSAHlHl H WTIţH H KTvCH EpATYlA, lAHIţHt CTl BTk CBtTHH AHOHACTHpS TOAH8, AHOAHAHO CI KAUlOH CR-feTHHf nOAHHHAlTf H HAC BTv CKtjTklHJf BAUJHJf AHOAHTBAJf H Aa KH HaCTasHT A8yB CBtTkl, A<* <MH CI IIOIT K-k «A«HH8 IAHH
AIhk cR-feTaa AyTSppYa ck iia.mkahcoah K-k yPAAH-k «-feToro h CAAKHaro npopoKA h nptAHTHMI H Kp-kCTHTfAt ÎWAHHA, frO C8t WEHOBHAH POaYtIaYI rOCnOACTKi AHH H AA rOpHT KAHAHAO Hl»yCkllHO npfA CR-feTklHAH WKpA3WAH nptMHCTKII BoPOAHATlpI, M»AA TKOpHlţWAt, 3a AHO 19 A^UI# H POAYtIaYI POCflOACTBA AHH. H nAKkl AA AIH CI I10IT K*k KIAHKOH t^p-kKBf HA B-kCAKHH AltCIIţk IIO MlTHpH AHTtipPlH C"k riApAKAHCOAH npH JKHB0T8, a no c-kAip-kTH c-k koahiwah, isKojKi ci noiT oycknuiHHAH. Takoîka*P* h npt>KAi pf-mihha Ay-TSprYa ijki ict K-k K-kc-bKoio ciaahhiah aa ci noiT npH jkhbotS c-k napa-KAHCWAH, A no C-kAtp-kTH no MHh8 oyC'knUlHHX', C-k KOAHKWAH.
       H naKKi no «Kt iva 3aiuihhhx haukahS npHUiiCTKYio, kopo eaapoboaht rocnoAB EoPlv EHTH TOCnOAHHk &AAUIKOH 3fAHAH, HAH WT HaUifPO CplAIMHAPO (1A0AA, hah WT HJUIH C-kpWAHHKH HAH HHk HlîKTO WT lipAîOCAAKHHHJf, IAH85KI AApSiT fiork POCriOA" CTBO BaAUIKOI, Al|lf CkJfPAHHT H nOHOBHT CkH JfPHCOByA H HCflATvHHT cYf HAUIIAHH WE-kiiiAHYa, aa h.wat naAHO ju h noKpOKk wt rocnoAA Bora H wt npfeMHCTkii Boro-AHJTfpe. fl AlfllAH KTO APTvSHIT WT ITH HAH PA30PHTH cYl HAAHH WEHJJAHHOI, AA AHS ICT C-knOCTATHHI^J 3Al H Biv EoyA*WHX' Ktlţt nptMHCTAA. HaAHKI H TfcAH H?KI no HAC HCnA-kHHT, I3K0>KI AHH WKtlIJAX’OAH CI, AA AApSiT POCflOAB Eork EAAPOAATk CKOIO ahhaoctiv h a*ch8io ctath npfecTOAi rocnoAA Eopa h cnaca hauiipo lycsca Xphcta, a.HHHH.
       H nHCAJf A3, 4,8AHHTp8 $OAAHf, CAOBOnOAHOSATlA, Biv CTOAHH PPAA TpTvPOiHipl, AHtCIlţA 10AII K3 ABHH, WT flAAAHA TIKSIJjYh, B AtT x 3AHA •
       HcnpAKHHK, 0IWAOP KIAHKH AWPW^lT.
       t Kw Baaa kwibwa» ahhawctYa eo*Ya rocnoAHHh.
     t In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, sflntă troiţă de o fiinţă şi nedespărţită şi cu rugăciunile preacuratei maici a lui Dumnezeu şi a stă-pînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, dimpreună şi cu toţi sfinţii.
     Eu, în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, stăpînind ţara Ungrovlahiei, avînd dorinţă către sfintele şi dumnezeieştile biserici şi către cinul călugăresc, am văzut deci împărăteştile mănăstiri, ridicate din temelie şi împodobite cu mare trudă şi cu străduinţă binecinstitorilor împăraţi şi domni, însă în aceste vremuri, sărăcite de sfîntrăposaţii ctitori şi în multe greutăţi şi supărări petrecînd dumnezeieştii călugări, văzînd atari împărăteşti zidiri ale sfintelor biserici părăsite şi dărîmate, pentru că a venit la noi părintele nostru episcopul Ioasaf şi stareţul Theodorit de la împărătescul şi sfinţitul lăcaş numit Vato-pedi, care este sub poalele Sfîntului Munte Athos, grădină a preacuratei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi au adus
                                                                                              265
www.dacoromanica.ro
hrisovul sfîntrăposaţilor bunici şi părinţi ai domniei mele şi am văzut şi am rîvnit a împlini obrocul acelui sfînt loc, ca să am şi domnia mea veşnică pomenire, cum au şi cei de mai înainte sfîntrăposaţi împăraţi şi domni.
     Şi aceasta am gîndit, ca din cit este după puterea şi darul dăruit nouă din gindul de sus, a ajuta acel sfînt loc, căci am auzit şi de preaslăvitele minuni ale preasfintei icoane a preacuratei maici a domnului, care este în acea sfîntă mănăstire, înainte de a fi mănăstirea în acel loc, a rămas părăsit un copil de părintele său în acel loc şi a stat un an acolo -, în urmă a vestit copilul pe părintele său că preacurata l-a hrănit, unde este <acum> sfîntul altar.
     Pentru aceasta, aşa am făcut şi ne-am făgăduit acestei sfinte împărăteşti mănăstiri mai sus zise, Vatopedi, hram al preasfintei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei blagoveştenii, ca să vie fraţii de la sfînta mănăstire în fiece an în luna ianuarie, să ia obrocul sfintei mănăstiri, cîte 10 000 aspri, să ducă în sfînta mănăstire, fraţilor cheltuială, în afară de mertic, cîte 800 aspri. Iar din acel mertic să se dea la bol-niţă cîte 1 000 aspri, să fie pentru trebuinţa fraţilor care se află în bolniţă, ca şi ei să roage pe Dumnezeu pentru sufletele noastre. Aceasta aşa am făcut şi am făgăduit lui Dumnezeu, vrînd să fie neclintit, cit sînt în viaţa de faţă şi în această stăpînire, dată nouă de Dumnezeu.
     De aceea, ne şi rugăm şi cădem către preacurata şi preamărită stăpînă şi născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria: o, precurata şi atot-cîntată maică, dimpreună cu preacuvioşii părinţi, primeşte acest mic dar de la noi, păcătoşii, precum fiul tău Dumnezeu, stăpînul meu, domnul Iisus Hristos a primit de la acea văduvă doi bani, dăruindu-i iertarea păcatelor. Aşa, atocîntată maică, fă rugăciune pentru noi păcătoşii către domnul Dumnezeul meu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos, ca multa lui îndurare s-o mişte cu milă către noi multpăcătoşii, ca să fie milostiv şi ajutor şi ocrotitor nouă în viaţa de faţă şi să ne păzească neatinşi de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi şi sfîrşit bun al vieţii de acum să ne dăruiască. La înfricoşata judecată a celei de a doua a lui veniri să ne învrednicească, prin rugăciunile tale, a sta de-a-dreapta scaunului său şi de viaţă veşnică a ne învrednici cu petrecerea cu cei cari i-au plăcut din veac şi să fim moştenitori ai împărăţiei lui, amin.
     Tu, însă, atotcinstite părinte egumene şi toţi părinţii şi toţi fraţii, cîţi sînteţi în acea sfîntă mănăstire, ne rugăm sfinţiilor voastre, pomeniţi-ne şi pe noi în sfintele voastre rugăciuni şi să vă îndrume duhul sfînt, să mi se cînte într-o zi pe săptămînă sfînta liturghie cu paraclis în hramul sfîntului şi măritului prooroc şi înainte mergător şi botezător Ioan, ce l-au înnoit părinţii domniei mele şi să ardă candelă neadormită înaintea sfîntului chip al preacuratei născătoare de Dumnezeu făcătoare de minuni, pentru sufletul meu şi al părinţilor domniei mele. Şi de asemenea să mi se cînte în biserica mare în fiece lună cîte patru liturghii cu paraclis în timpul vieţii, iar după moarte, cu colivă, cum se cîntă celor adormiţi. De asemenea şi mai sus zisa liturghie care este în fiece săptămînă să se cînte în timpul vieţii cu paraclis, iar după moarte după cinul celor adormiţi, cu colivă.
     Şi, iarăşi după a noastră plecare dintre cei de aici, pe cine va binevoi domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul nostru de inimă sau dintre rudele noastre sau oricine dintre dreptcredincioşi, căruia îi va dărui Dumnezeu domnia Vlahiei, dacă va păzi şi va înnoi acest hrisov
266
www.dacoromanica.ro
şi va împlini această făgăduinţă a noastră, să aibă ajutor şi ocrotire de la domnul Dumnezeu şi de la preacurata maică a lui Dumnezeu. Iar dacă cineva va îndrăzni a lua sau strica această făgăduinţă a noastră, să-i fie potrivnică, aici şi în veacul viitor preacurata. Nouă însă şi celor care după noi vor împlini, după cum ne-am făgăduit, să ne dăruiască domnul Dumnezeu mila sa şi starea de-a-dreapta scaunului domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, amin.
     Şi am scris eu, Dumitru Foame, scriitorul de cuvinte, în cetatea de scaun Tirgovişte, în luna iulie 27 zile, de la Adam cursul, în anul 7041 <1533).
     Ispravnic, Theodor mare logofăt.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., Fotografii, XXVIII/21.
          Fotocopie după orig. la m-rea Vatopedi de la Athos.
          Altă fotocopie la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, 39.367.
          EDIŢII, Trad. D.I.R.,B., 142-144.
                                          165
1533 (7041) august 28, Piteşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte hotarul satului Milostea, al m-rii Bistriţa, pe unde a fost fixat din vremea lui Neagoe Basarab.
       f /Hhaocthw bokhio, Kw Eaaa ROHBoaa h pocnoAHifh k-kcoio seaeah ifpppoRAA-JfHCKOK, CHHTk AOBpjrO H BEAHKAPO S&&\ţA& KOHROAE- A<*KAT POCnOACTRO /HH CY» 1)0-KlrttHi'f rOCnOACTBd /HH CRtTOAlS /H0H4CTHPŞ 30ROAIAPO EHCTPHltS, I3K0 A<1 'H8 ECT JfOTapSA HAA CEAO CRtCTO/Hg /HOHACTHPg HO HAIE flÎHAOCTE, RApE no KtJA* C8t X0™' PHCAAH npH ARHH nOKOHUHO/HŞ fiACAPABE KOHBOAf, nOHEÎKE HAI ECT CTAP8 H npARŞ X0* TAP».
       H nOTOAl, npHHAOlllE fiEpEIjlHH H ChpEEIjJH np(A rOCnoACTBO /HH, TEpE npEUJE KAKO AA hs/HEtuht x^tapşa CB-kTOAiş aioucthps no APSi’S aiecto. fl rocnoACTKO am C8AHX H rAEA^X C'RC MkCTHTHAIH npABHTEAH rOCnOACTKA /HH H A4A*X rOCnoACTBO AIH CKtTOAl» /HOHACTHpS KAKO A<» AP'KWHT KApE no KgA* *CT X^TApHCAA npH A^HH EaCA-pABE BOHKOAE, Epl ECT CTAP X0T<JP- ^ BEpElJIH H GltpBEIjlH IVCTAIUE WT 3AKOH npEA
rocnoACTKO aih.
       Gepo paa!» hai aM^X h pocnoACTso aih.hkojke a* hai ect k-k wmhhş h kt».
WXAB# H HH WT KOPOJKE HEnOTAKHHO, no PEM POCnOACTKA A)H.
       GfJKE CBEAETEAH nOKTAKA'kEAI POCnOACTKO /HH: ÎKSnAH XAAI3A bah IKhackh h jkSiiah AP<,rHM bea ab°Phhk h JKSnAH Tsaop rea awpw^et h JKSnAH IIIepbah bhbiuh
AROPNHK H ÎKSnAH EaKCAH EHBUIE AWPW$ET H GtAHKO RHCTYiap H kftuw CnATAP H PiAYA nEXAPHHK H EhhTHA"K CTOAHHK H GtAHKO KOAIHC H EaPBŞA REAHKH nOCTEAHH-KS. HcnpAKHHK, TlOPA AWPW$ET-
       H AS E>KE nHCAX, KpTkCTfc ppAAIATHK, 8 IlHTEljlYH, AltcCEI^A A\'P8CT KH AhHH, K AtT x3/HA.
       t Iw EaAA RWERWAJ, AIHAOCtYa B0>KYA POCnOAHHh.
267
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Bistriţa, ca să-i fie hotarul In satul sfintei mănăstiri anume Miloste, ori pe unde au hotărnicit în zilele răposatului Basarab voievod, pentru că îi este vechi şi drept hotar.
      Iar apoi, au venit Bereştii şi Sîrbeştii înaintea domniei mele, de au pîrît ca să schimbe hotarul sfintei mănăstiri pe alt loc. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea sfintei mănăstiri ca să ţină ori pe unde a fost hotărnicit în zilele lui Basarab voievod, căci este hotar vechi. Iar Bereştii şi Sîrbeştii au rămas de lege înaintea domniei mele.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi şi jupan Şerban fost vornic şi jupan Vîlsan fost logofăt şi Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Barbul mare postelnic. Ispravnic, Ghiura logofăt.
      Şi eu care am scris, Cîrstea gramatic, în Piteşti, luna august 28 zile, în anul 7041 <1533).
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 388 (Bistriţa, X/l).
          Orig., hîrtie (21,5 x 31), pecete timbrată.
          Cu o trad. de la sfirşitul sec. XVIII; alte traduceri ibidem, mss. 192, f. 437,
          201, f. 275 şi 713, ff. 566, 607.
          EDIŢII Trad. D.I.R.,B., 144-145. Facs. Ibidem, 460.
                                                166
1533 (7042) septembrie 5, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Peia portar, soţiei sale Neacşa şi fiicei lor Calea satul Odobeştii, în urma unei judecăţi.
       f iHhaocth» eojkTio, iw £aaa koieoaa h rocnoAHH’h e%coh 3Imai &rrposA4-XYhckoh, cmrk RiAHKAro h nptAOKparo Paavaa koiboaa. Aarat rocnoACTRe mh cYi noKiAtHft rocnoACTKA mh homtihhoms EOAtpHHS recnoACTKJ aih, îk$(uh$ Oua nop-
TApS H KHTfAHHIţA IMS JKgflAHHlţH HtKIlIf H A'WI'IM HA* K.'At H (l}lf lAHUţH CHHOKH HAI Kl AACT Bork, iaKO>KI Ai HM ICT CIAO ©AOKIipTH B'kCH CTk RTiCOM XOTAP8, nOHOKI HA* ICT CTAPA H llpAKA WTOHHS H A'bAHHŞ JKSlUHHHIB HtKIUlR WT HAA MATIpS CH fllA-pYia, Ipt ICT EHA A<IA JKSnAH I&AHMI1I KAieiAp AVIJIpi MS CH dl-ipTfK npHKYl, c-kH kh-Ulf pmiHS CIA».
       ([ noTOAA, >k$iiah lina nopTAp li HtSnAHHUţi HtKUia hmauii cmipihYi npiA roc-nOACTKJ AIH CkC nplkBH EpATHUAYf JKŞnAHHlţl HtKIM, CkC GtAH H C-lkC TatSa. fl rocnoACTR» mh csahx h imiaaX ha* plA$, no npARA# H no ctaph sakoh h ck r^ch iicththmh BOA-fepH rocnoAcraA mh. H npouiTAX rocnoACTRO mh h KHHrs £aaa koi-
268
www.dacoromanica.ro
             ROA<* Ka/\grfpj h H3H4haoX rocnoACTKo mh kako ect hsmethha Hhauj kawup n»
             M4TEP8 Gt4H8 H T4T8a8 OT H4A KOM4TE, nOTTO p4AY ECT EtrAk g EA’kACTBO CkC
             (Aho cMJrS. TdKo Ot4h h TiTtta wctauie wt 3akoh wt npfA rocnoACTKd mh K4K»
MfTtX'S BEKE A<> Hf HM4T.
       Gfro paAY AM«X h rocnoACTK> mh jkSimhS II(H nopT<ap>1S h JK8naHHu,E H’kKUKK I3K0JKE A<• hm ECT K<’k>1 W4HH8 H KTv WX'aES, HHM H CHHOBOM HM H KHg-KOM H nptKHitafTOM HM H HH WT KOrOJKE HlnOTTvKHOBfHHO, 00 pE4 rOCnOACTKa MH-
             GfJKf h c&ea<teaYe nocT4BitteM rocnoACTKo mh : >K$n4H Xa.«3J eekhkh eah. JKhackh h JKSnaH AP'irwi beahkh akophhk h kSimh Tewawp keahkh Aoro$fT h 4,pa-
THH CniTap H (rTAHKO EHCTl'iap H PaAVrt IlE\'apHHK H &T4HK0 KOMHC H fÎHHTHiVk CTOAHHK H EapEgA BEAHKH I10CTEAHHK. HcnpdBHHK T^AWp BEAHKH rtOrO^ET.
       H 43, GDnpfc rpaMdTHK, ejke HcnHeax 8 Tp-kroBHitiE, M-fecEiţa ceiitembpYe T a^hh, KTi itfcT x3MB-
       t îw Ea4A KWE&WA4, mhaoctYa E©>KY/?i rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această, poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Peia portar şi soţiei sale jupaniţa Neacşa şi fiicei lor Calea şi încă fiilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie satul Odobeştii toţi, cu tot hotarul, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină a jupaniţei Neacşa de la mama sa Maria, căci l-a dat zestre, jupan Ianăş clucer, acest mai sus zis sat fiicei sate Maria.
     Iar apoi, jupan Peia portar şi jupaniţa Neacşa au avut pîră înaintea domniei mele cu verii primari ai jupaniţei Neacşa, cu Stan şi cu Tatul. Iar domnia mea am judecat şi le-am cercetat rîndul, după dreptate şi după legea veche şi cu toţi cinstiţii boieri ai domniei mele. Şi am citit domnia mea şi cartea lui Vlad voievod Călugărul şi am aflat domnia mea că a lepădat Ianăş clucer pe mama lui Stan şi a lui Tatul de pe averi, deoarece a fugit in curvie cu o slugă. Astfel, Stan şi Tatul au rămas de lege dinaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă.
     De aceea şi domnia mea am dat jupanului Peia portar şi jupaniţei Neacşa, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Teodor mare logofăt şi Drăghici spătar şi Staico vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul mare postelnic. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
     Şi eu, Oprea grămătic, care am scris în Tîrgovişte, luna septembrie S zile, în anul 7042 <1533).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CCXC/8.
         Orig., hîrtie (21 x 30), pecete aplicată.
         Trad. la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, ms. 31.277, f. 49.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 145-146. Facs. Jbidem, 461.
      1 Loc rupt.
26»
www.dacoromanica.ro
167
                                                   1633 (7042) septembrie 10, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilâ voievod întăreşte lui Peia portar ocină în Recica lui Dabul.
       t flÎHdocTY» eoskYio, Kw eohk«A4 h rocnoAHHK btiCOH 3(mah XrrppoBdd-jhhckoi, cHHk sMHKaaro h np-kA«E;ddro Pjav^ KOHBOAd. AdBdT rocnoACTBO mh cTi noKidtH'fi rocnoACTKa mh nwT(HHOMS EOMbpHHS rocnoACTEd mh KSndHS lleia nopTap
H Ck CHHOBH CH, CdHI^H (MS fiOPk npHnSCTHT, I3K0JKI Ad MS (CT IVMHHS jj PtMKd A,dESMVB B*kCJ Ck E*kClVM Jf^TdpiVM.
             IIOHlJKI (CT EHIV CTdPd H npdEd WMHhS H A^AHHS 2Kht(S. O nOTOM, HMdjfS npS ^HT-k ckc H(roEH MtrHiaujH pdi,Y cTe khuj( p(m(h$ ivmhhS. TdKO npniif wkhi m(ph-
             laUJH KdKO HMdT H WHH IVMHHS 8 P’feMKd KSllHO CkC JffHT’fe. fl POCnOACTKO MH, 8
            t(m rd(AdX h c8ahJ( no npdBAS; H aohjch TKhtK khhp EddAd BOHBOAd Kd<iSr(pd h khhp PdA^d BOHBOAd (rTdpord npiA rocnoACTEd mh h npomTdX rocnoACTBO mh wbh(
KHHP( H H3HdHAWX rOCnOACTEO MH KdKO CjJT TKhtIB CTdPf H npdBf WMHHl H A^A^S, d HfrosH MfrHtaujH, d ivhh wcTdUJi ivt 3dKWH WT npiA rocnoACTEd mh.
       fi noTOM ci ahhcc khuii pmiHora EOdkpHHS rocnoACTEd mh KSnduS Una nop-Tdp, Ţipi noKSnH cY( ehuii pmiHd ivmhhS ivt IKHT'k h ivt chhobh 2Kht(b h ivt epdTYia (MS pdAY xd acnpH totobh, P'kMKdd B*kCd ck bt^wm xoTdpwM. âdH npoAdAf JKHTk WT CEOHIVM A^EPOM BO/UOM H CT» CHHOBH CH H Ck EPdTYdM CH IVT np(A
                                              rocnoACTEd mh- H rocnoACTBO mh AdACUJ( kivh.
       Giro pdi,Y AdA^X H rocnoACTBO mh EOAkpHHS rocnoACTEd mh JKSnauS Iliia nopTap, raKOJKi Ad ms (ct ivmhhS h ivjfdES (mS h chhobom (ms h khSkwm h np'kK-h8m(tivm (ms- H np*kAddHKd Ad H'kCT. H h( ivt Korovaa h(iiotmkhob(ho, no pfcM rocnoACTEd mh.
       G(sk( CEkA'kT(dH: KSndH XdM3d biahjh EdH h xSndH /^p-krHM biahkh akop-HHK H KSndH 0IWAWP E(dHKH dlVPlV^fT H GTdHKO BHCTHOp H /^pdrHM CndTdP H PdAYA WJfdPHHK H GTdHKO KOMHC H EfHTHd"k CTOdHHK H EdPESd B(dHKH nOCT(<lHHX. HcnpdBHHK, Ed-kCdH /UVriV^fT.
       HcnHCdX as, Gtpoi, 8 rpdA Tp'kroBHHK, Mfccdţd c(nT(MBpY( Y Aehh, k MfcT
                                                                                        x3MS.
       t îw EddA Biv(divAd, mhaoctYa bojkYa rocnoAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele, jupanului Peia portar şi cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Recica lui Dabul toată, cu tot hotarul.
     Pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a lui Jitea. Şi apoi, a avut Jitea pîră cu megiaşii săi pentru această mai sus zisă ocină. Aşa pîrau aceşti megiaşi că au şi ei ocină în Recica împreună cu Jitea. Iar întru aceasta domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate; şi a adus Jitea cartea lui Vlad voievod Călugărul şi cartea lui Radul voievod cel Bătrîn înaintea
270
www.dacoromanica.ro
domniei mele şi am citit domnia mea aceste cărţi şi am aflat domnia mea că sint ale lui Jitea vechi şi drepte ocine şi dedină, iar megiaşii lui, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
     Iar după aceea s-a ridicat mai sus zisul boier al domniei mele, jupan Peia portar, de a cumpărat acestă mai sus zisă ocină de la Jitea şi de la fiii lui Jitea şi de la fraţii lui, pentru 1000 aspri, gata, Recica toată, cu tot hotarul. Insă a vîndut Jitea de a lui bunăvoie şi cu fiii săi şi cu fraţii săi dinaintea domniei mele. Şi au dat domniei mele calul.
     De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, jupanului Peia portar, ca să-i fie ocină şi ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată martorii: jupan Hamza mare ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul mare postelnic. Ispravnic, Vilsan logofăt.
     Am scris eu, Stroe, în cetatea Tîrgovişte, luna septembrie 10 zile, în anul 7042 <1533).
     ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, nr. 30.390.
          Orig., hîrtie (21 X 30,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1892.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 146. Facs. Ibidem, 462.
                                        168
<1633) septembrie 18.
            Vlad Vintilă voievod scrie orăşenilor din Piteşti, Argeş şi Rimnic să dea de ştire celor ce trec cu marfă pe la vadul Diiului să plătească vamă m-rii Tismana.
       t fllHrtOCTHIO EOJKYi©, îw RaAA B©HK0AA H rOCTOAHH-k. IlHUIfT rOdlOACTK© AIH RAMH, RApOlUAHOAt WT IlHT(l|JH H WT flpPHUJ H WT PHBHHK H TAK03H KH POKOpHAt rocnoACTaa aih kako 8 hac ip© SspHTf cTi© khhpş rocn©ACTRa A\H» A EH 8 tom Ijdc A A A4B<m PAAC KTvCfM MkA©SfK©M, KAK© A<> CH 1MATHT BAAtA Hi RP©A HA 8 p8k8 ca8p8 CBtTOMS m©hacthp8 wt THC,vvkHa: wt ct© kp8uj(uh c©a p Kp8uifi(H C©A H WT K©H acnpH S H WT B©A AC[ipH P H WT KPAB AC[ipH B H WŢ WBHH acnpH a h wt RpiîTHipf nwfHHHH acnpH b h wt roshahhus RHHa acnpH f- Ch bt»cb aa cf naaTHT kako kt noRfA-feHH p©cn©^CTRA abh.
       a TK© HM nuATHT CHt rt»« RAM(, a ca8rf KAAgpfpf A a c8t roahhuh MAtn-CATH HJf H nafHHTH T©PA *JkA©RlKA H HHJfT© A4 H{ CAB'bfT KAHT©RAT MkA©B(K8 CR'b-T©iW8 «©HACTHPS, EPE T©PA MfA©BfKA BEAHK© 3A© H WPPHI© )(©KET HAtAT WT KT» P©C-nOACTBA AtH. H A HH© AA HtCT, n© pE<MH PCCnOACT^BA AtH.
       HcnpABHHK, rtopa AWPW+fT.
       IlHC AttceitA C(nT(ABBpH( HT A^Hlt.
       f jfw BaA\ BWfBWAA, AtHA©CTHA KOJKHA P©CnOAHHk.
      1 Loc rupt.
271
www.dacoromanica.ro
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn. Scrie domnia mea vouă orăşenilor din Piteşti şi din Argeş şi din Rîmnic şi astfel vă vorbesc domnia mea, că în ceasul în care veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi în acel ceas să daţi de ştire tuturor oamenilor, ca să-şi plătească vama la vad la Diiu, în mina slugii sfintei mănăstiri de la Tismana: de la o sută bolovani de sare, 3 bolovani de sare şi de cal, 6 aspri şi de bou, 3 aspri şi de vacă, 2 aspri şi de doi berbeci, un aspru şi de sacul de grîu, 2 aspri şi de butoiul de vin, 10 aspri. Toate acestea să se plătească cum este porunca domniei mele.
      Iar cine nu va plăti toate aceste vămi, slugile călugărilor să fie volnice să-i pedepsească şi să prade pe acel om. Şi nimeni să nu îndrăznească să tulbure pe omul sfintei mănăstiri, căci acel om mare rău şi urgie va avea de la domnia mea. Şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele.
      Ispravnic, Ghiura logofăt.
      Scris luna septembrie 18 zile. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 389 (Tismana).
          Orig., hîrtie (31 x 21,5) pecete aplicată.
          Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din 1912; altă trad., ibidem, ms.
          329, f. 593 v.
          Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Ghiura logofăt.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 147. Facs. Ibidem, 463.
                                         169
1533 (7042) octombrie 13, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Oprea sluger şi rudelor sale sate, ocine, munţi, vii şi ţigani.
      EoWf IIOMOSH!
      t Kt Xphct4 Bora E<uroEtpHi'H h saaromcTHBYH h Xphct&uoehkYh h ca/woAPt-kjkhTh îw Ka4A koikoa4, chhk BtaHKaro h nptAosparo PaAya co(boa4, mhaocthumi
SOKYwMH E05KÎIVM A4?OR4HHtM, WE44A4fipo\fMH H rOCnOACTRŞfipOiWH BHCOH SfMAH Oy* rrppooKMX’YtcKOH, (qjfmi h 34im4hhhckhm ctP4H4M, flMA4in$ h «barapauiS jffpiur. Eaaro-npoHssoaH rocnoACTKO mh cbohm EaarHM npoHSBoafHHMt h mhcthmk h cbIîtahm cptA* iţMtk rocnoACTsa mh eiko npocaasHTH npocaaKatuJaro au Bora h na np-bcroaa poaYtmio rocnoACTEa mh, ct cajsoio KtSHfcfUiaro m*. Giro paAÎ, «fWEatHHX’ cf h h4Uihhm npHCHHHM H lip'knOMTfHHHM BOAtpWMk H C’kB'fcTHHKlVAI EOAUJHt nOTBptJKAfHHI CTwMH-
hhth h ŞKpauiHTH jfPHcoKSiiH H4U1HX’ A*A°X H P®ATtmh h EpaTHtay h hhmhx npt*-Al H4C EHKUlHJf KtCfX’.
      Gfro paAY Aaposax cTh stcHMfCTW H np-kno'rriHTH h EaaroivEpaaHHH,
H4A KtetMH MICTHTHMH H A4pOB HdCTOfipfH, CHH JfpHCOBSa POCnOACTE4 MH, nptnOI-tihhhmh Boatpu pociioactro MH «8naH Qnpt cSaşap» h EpaTS mi» ^paroMHp h ct
272
www.dacoromanica.ro
np-KBH BPdTHWAHiaM CH ^parOAlHP# H Pafl,\A H A,AH H GTAHMIOA H Cb HHX CHHOBH, CAHUH HAI Eorb IipHnSCTHT, BApC CbIHOBH, BApC A*>(JCPC> I3KOJKC A<> HAI CCT G'bA'b-TpiÎKtÎA B'bC, Cb BbCOAl JfOTApWAI H Cb nAAHHHOAl CH, nO HAU KAbbgMCIţgA H dCTHH* HA WT HfAtla H IIY(TPHMAWA H WT IlfptHH nOAOBHHO H nOAOBHHO WT nAAKHHO Ile-P'kHOAl, ipo CC 30BCT KAbESMC^A, nOHCKC HAI CiÎT CTApH H npABC WMHHC H A^A^HC H noKSncw.
       H naK     cct >K8naH8 GOnpCH cgAgaptî h epat8 cai8 AparoAuips wt IIpHCAon
nOAOBHHO H WT nAAHHHii LpO CC SOSIT KSp’bASUIA, naKH nOAOBHHO H BHHOrpAA WT ClH-BC3H WT PhEHHK, BApC KOAHKO CCT EHA GT&HglţWB B'bCAJf.
       H miaIîaT anHraHHHH, no haic HhkSaa Cb achaaih ch h Bont cb acmaih ch noHOKl Hjf ict noKSnHA Eaigg cai$ JKgnaHiî frâu akophhkSa wt epatS cai8, KgnaH Pa\,\'A cnaTapS, 3a cahh koa wkosah h ci s TCACrapH, sa nOAOBHHO wt boa^hh^ h sa ph acnpH; h ApSrH aiţHrjH no haic Gtah c-b aci^aih ch, noHOKC ai8 cct CTapa H npasa wmhha h A'bAHHC.
       H naKH aa cct KSnaHli AparoAtHpS cb epathcai ch PaAVA h AaH h Gtah-mioa MCatAY ahhtahh no haic Hbah cb a^aaih ch, noHOKC hai cct CTapa h npasa w-
MHHA H A<tA>HH8.
       H naKH aa cct KSnaHi! GOnpCH cSagapS h epatS c<u8 AP‘,r0iWHp8 H C'K npbRH EpaTHMCAYiaAi ch KSnaHli APAraAiHpS h PaAV^ h Aah h Gtahmioa 8 Bcaa Pcka sape CAHKa cct HCros AfA, noHOKC hai cct CTapa h npasa wmhha H A^A^na wt wmhha G-bA-bT^KliAliH H WT WMHHA UcptHHAWp.
       H naKH aa hai cct wmhhS wt wmhhi IIochhch, sape cahka ce xosc H3epath npOAAAJ WT EaACYC CHhKATiSUJOB Cb EpaTH 13Al CH H Cb MCTOAt CH, nOHCJKC HAI H3AIC-thSuic KSnaH ©npfc cSagmap h epatS cais «iSnaHiS APar0A'HP8 H cb np-bsH epath-MCAVtaAi ch HeSnaH Apatoaihp» h Paava h Aah h Gtahmioa, acnpH, «ne c8t aaah Eaachcb, xat acnpH roTOKH h cahh koh Aigpr#, A^pii.
       H naKH A a cct »8naH8 GOnpcn cSagapS h epat8 cai# APAroaiHp#, wt cahh nAAHHH no haic A'kcnCA’fe, TpCTaro a cai, noHCJKC npiHAC Gtah Aoa^ah npCA roc-nOACTBO AIH, WT CBOIO AOEpOBOAlO, TCpC HAI nOKAOHHUJC WT TOAI# nAAHHHg, CJKC CCT BHU1C nHCAH, TpCTaro ACAA.
       H naKH aa cct caai k&iah Gdnpcu csagHiapS caha khhoppaa wt P’bA'bHHhci(ih, noHCHCC 10 noKSnH Ht$naH GOnpb c&iga.'S wt Gtaii KbTiJH wt P-bA^HucipH, 3a \f acnpH roTOBH.
       H naKH aa cct K8naH$ GOnpcn cSAgapS h ncSnaiamcH cai8 Paach h cb hh^ CHHOBH, CAHIţH HAI Eor*b npHnOCTHT, 8 <J>AHT*HtAC H 8 EcpHClJJH H 8 JlA’bMKOHH H 8 r$gci(JH h 8 KophS h 8 Emhphx, «Ape koahko cct acaobc xSnaHHi^CH Paach. H naKH Aa HAI CCT 8 AoHMCIfJH H AA Heroafc1 TAKO^ACPC 1|10 CCT A CA JK&iaHTlţCB PaA»H.
       H 4 noTOAi, naKH haia^S JKgnaHS Onp-fc h HcSnaHHiţa cro Paaa cbc hckoh baa-XTc npCHÎc npCA pomioactro aih, paaT a*a Paach, okc cct eha 8 Kopn» h 8 ^ohmc-
LJJH H AA HerOAt; H C8t EHAH npOAAAH TĂU BHUIC pCHCHH ACAOBC WT TXOfJA HC^nAH
G3npCH /Hath KSnaHYiţCH Paach, ncSnaHHiţa Eohka h wt JKgnan E-bcYio h wt Eaa^ whcaish kaaxYc, aah ha haic noncs Gtahmioa h Hcp^ack h Cb mctoai ch. H tako nptuic nona Gtahmioa h Hcr*Afc npcA rocnoACTsa aih kako c8t nox^nHAH cYh khuic PCMCHH WMHHC WT HC&lAHHIţA EOHKA, TAlIjlA HC^nAH COnpCH C^Agap^A H WT E*bcYlO H wt Ea\t.
       1 Pasajul: „H imkh a* hm ier 8 A°h>«i|ih h a« H«roA"fe“ şters cu chinovar.
20 — Documcntc*România — c, 377                                                                     273
www.dacoromanica.ro
       fl ©y tem, rocnoACTK® a\h paIa*» h c8aV c-k R'kCH hecththmh h CTdpYE np J-bhteaYe rocnoACTKd a\h, no ctaph 3<jkoh eojkYwm h Hjf HdHA^Y rocnoACTso /HH KdKO ECT SHA nond GTdHHWA H HErMAfc HEKOH BAdJfYE, d CYE BHUlE pEHEHH WHHHE CAT npdBE a^AÎhe >K8ndHHU,fH PdAEH, >KSndHHU,d jKSndH» OnpfH. H koh rocnoACTBO mh.
       Gfro pdAY, AMojf rocnoACTBO a\h JKSndHS OnpEH h KSndHHiţEH emş PdAEH Ad H3METH&T denpTH WHEM3H EAdJf'lE, d WHHHd A<1 H/H ECT WMHH8 H WJfdBS HHMH H CklHOBOM HA\ H BHSKOMk H nptKH84HTOA\ HA\ H HH WT KOrOJKE A<> KT HEflOTAKHOBE-ho, no pE4 rocnoACTBd a\h.
       61JIEKE H SdKAHHdHYE rocnoACTBO A\H IlOCTdKAfcEMk, KdKO no C'kMp'kTH POC-
noACTBd mh, Koro H3eepht rocnoAK Bork bhth rocnoAdpk EAduiKOH 3emah hah wt cp'kAEHHdro nAOA<» rocnoACTBd mh hah wt ckpoAHHKd rocnoACTBd a\h hah, wt rptctjf HdUJHV, HAH WT HHOflAEMEHHKk, TO A<> W* nOMHTET H nOHOBHT H SKptllHT H ŞTBp'kAHT H CkJfpdHHT CYlO XPHCOBt’A TOCnOACTBd A\H, TOPO TOCnOAk Bork A<1 nOMTET H SKptnHT H CkJfpdHHT B-k TOCnOACTBt Ero ; dJJEAH HE Il&HTET H HE SKpfcllHT H HE Ck)fpdHHT, dHŞ pdsopHT h nocTpdMHT h nonfpHT, topo rocnoAk Bork a<* Sehet h nopdSHT H pdcH-nET, 3AE TtAO, d K-k e81,E4JHA\ Btlţt A^UJS Ero. H A<> HAVdT 84dCTH» C-k HaC>10 h ck iTpYe h ck HHtA\H H8A*he, hjke B'kS'knHUiE Hd rocnoA* Bord H cndCd HdUIErO îy-C8Cd XpHCTd H pEKOUIE: Kp'kB ErO Hd HHJf H Hd HEA’bjf HJf, EJKE ECT H EAAET B'k BtKH, dA\YH-k.
       GEîKE H CBtAtTEAYE nOCTdBAtEA\k TOCnOACTBO MH: JKSfldHS XdMSd BEAHKH EdH
IKhackh h >K8ndH Ap-krHM beahkh akophhk h »8ndH ©ewawp beahkh Aoro^ET h KSnjHS
IIlEpEdH BHBUIE BEAHKH A^OpHHK H >K8lldH Ed'k'ŞdH EHKUJHJf BEAHKH AOrO^ET H JKSndll GTdHKO EHCTHiapS H KtifldH EAdAVA EdH H KtifldH ^,pdrOA\Hp endTdpS H PdAyA BHBUIE BHCTHiapS H ToAVd EdH H /^p'krHH CndTdp H PdAyA IlEJfdpHHK H GTdHKO KOMHC H EHHTHA-k CTOAHHK H BdpESd ^ETKOKHKIO nOCTEAHHK- Hcil.JdBHHK, T^AOp BEAHKH AOrO$ET.
       H C’kCTdBA'kUldrO H P8k8 CknHCdEUldrO <$HA4d, EJKE Eli AldAH AHia^, B-k npkSKpdUJEHHd H AHBHd rpdAd Tp'krOBHyiE, MtCEIţd WXTOAIEpYE rY A^Ht; K"k A-feTOAl TEKSipdrO WT flAdAtd x3ME.
       t îw Eaaa BivEBWAd, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHk.
     Doamne ajută!
     ■ţ In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpînind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă şi cu curată şi luminată inimă a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, cel ce m-a proslăvit şi pe scaunul părinţilor domniei mele, cu slavă m-a înălţat. De aceea, ostenindu-se şi ai noştri pururea preacinstiţi boieri şi sfetnici mai mult să facă şi să înfrumuseţeze hrisoavele moşilor, părinţilor şi fraţilor noştri şi ale altora toţi, care au fost mai înainte de noi.
     Pentru aceasta, am dăruit acest de faţă întru tot cinstit şi preacinstit şi cu frumoasa faţă, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, acest hrisov al domniei mele, preacinstiţilor boieri ai domniei mele jupanului Oprea slu-gerul şi fratelui lui, Dragomir şi cu verii lor primari, Dragomir şi Radul şi
274
www.dacoromanica.ro
Dan şi Stanciul şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ori fii, ori fiice, ca să le fie Sălătrucul tot, cu tot hotarul şi cu muntele său, anume: Clăbuceţul şi Letniţa, din Nedeia şi Pietriceaua şi din Pereni jumătate şi jumătate din muntele Perenilor, ce se numeşte Clăbuceţul, pentru că le sînt vechi şi drepte ocine şi dedine şi cumpărături.
     Şi iar să fie jupanului Oprea sulgerul şi fratelui lui, Dragomir, din Prislop jumătate şi din muntele ce se numeşte Curăluşa, iarăşi jumătate şi via din livezile de la Rîmnic, oricît a fost a lui Stănuţă, toată.
     Şi sălaşele de ţigani, anume Nicula cu copiii săi şi Boţea cu copiii săi, pentru că le-a cumpătat tatăl lui, jupan Dan vornicul, de la fratele lui, jupan Radul spătarul, pentru un car ferecat şi cu 6 telegari, pentru jumătate din moară şi pentru 150 aspri; şi alt ţigan, anume Stan cu copiii săi, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Şi iar să fie jupanului Dragomir cu fraţii săi Radul şi Dan şi Stanciul sălaşele de ţigani, anume Ivan cu copiii săi, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Şi iar să fie jupanului Oprea sulgerul şi fratelui său Dragomir şi cu verii lor primari, jupan Dragomir şi Radul şi Dan şi Stanciul în Rîul Alb, oricît este partea lor din ocina Sălătrucului şi din ocină Perenilor, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Şi iar să le fie ocină din ocina Poenei, oricît se va alege, vîndută de Vlasie lui Miclăuş cu fraţii săi şi cu ceata sa, pentru că le-a lepădat jupan Oprea sulgerul şi fratele său jupan Dragomir şi cu verii săi primari, jupan Dragomir şi Radul şi Dan şi Stanciul, asprii, care i-au fost daţi lui Vlasie, 1300 aspri gata şi un cal murg, bun.
     Şi iar să fie jupanului Oprea sulgerul şi fratelui său Dragomir, dintr-un munte, anume Lespedea, a treia parte, pentru că a venit Stan Dolofan înaintea domniei mele de a sa bunăvoie, de le-a închinat din acest munte, ce este mai sus scris, a treia parte.
     Şi iar să fie jupanului Opres sulgerul, singur, o vie din Rădăcineşti, pentru că a cumpărat-o jupan Oprea slugerul de la Stan Cătun din Rădăcineşti, pentru 400 aspri gata.
     Şi iar să fie jupanului Oprea sulgerul şi jupaniţei lui Rada şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, în Fîntînele şi în Verneşti şi în Plăciconi şi în Gu-geşti şi în Cornu şi în Acirih, oricît sînt părţile jupaniţei Rada. Şi iarăşi să le fie în Doiceşti şi la Negolea1 de asemeni ce este partea jupaniţei Rada.
     Şi după aceea, iarăşi au avut jupan Oprea şi jupaniţa Rada pîră cu nişte vlahi înaintea domniei mele pentru partea Radei, ce a fost în Cornu şi în Doiceşti şi la Negolea; şi au fost vîndute aceste mai sus zise părţi de soacra jupanului Oprea, mama jupaniţei Rada, jupaniţa Voica şi de jupan Văsiu şi de Badea acelor vlahi, însă anume popii Stanciul şi lui Negolea cu ceata lui. Şi astfel au pîrît popa Stanciul şi Negolea înaintea domniei mele că au cumpărat aceste mai sus zise ocine de la jupaniţa Voica, soacra jupanului Oprea slugerul şi de la Văsiu şi de la Badea.
     Şi întru acestea, domnia mea am cercetat şi am judecat cu toţi cinstiţii şi bătrînii dregători ai domniei mele, după legea veche a lui Dumnezeu şi am
      1 Pasajul „Şi iarăşi ... la Neagolea", şters cu chinovar.
275
www.dacoromanica.ro
aflat domnia mea că au fost popa Stanciul şi Negolea nişte vlahi, iar aceste mai sus zise ocine sînt drepte dedine ale jupaniţei Rada, jupaniţa jupanului Oprea. Şi domniei mele <au dat) calul.
     Pentru aceea, am dat domnia mea jupanului Oprea şi jupaniţei lui, Rada, să lepede asprii acelor vlahi, iar moşia să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din ruda domniei mele sau, din păcatele noastre, sau din alt neam, acesta de va cinsti şi va înnoi şi va întări şi va împuternici acest hrisov al domniei mele, pe acesta domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi, ci va strica şi va batjocori şi va călca, pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă şi să-l nimicească şi să-l risipească, aici cu trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlcsan fost mare logofăt şi jupan Staico vistier şi jupan Vladul ban şi jupan Dragomir spătar şi Radul fost vistier şi Toma han şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul Detcovichiu postelnic. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
     <Şi> am întocmit şi am scris cu mina, Filcea, între diecii cei mici, în preafrumoasa şi minunata cetate Tîrgovişte, luna octombrie 13 zile, în cursul anilor de la Adam 7042 <1533).
     •ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., Peceţi, nr. 101.
         Orig., perg. (52,5 x 43,5) pecete atîrnată.
         Traduceri la Arh. St. Buc., S. I. şi ms. 173, f. 7 — 8.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 147-149.
                                           170
1533 (7042) noiembrie 3, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora satele Glodul şi Hinţa, cu munţii, în urma mai multor judecăţi.
       ţ /HhaoctYio eojkYio, Îw E<\m kockoa h rocnoAHHk b-kcoh                 £rrpoB<t<>-
XHCKOH, CHHk BfrtHKdrO H lipfAOEpdrO PMY'M KO(KOA<>- h&K&T rOCFlOACTKO MH CHf no-Kf/ltHfc rOCnOACTKd MH CBtTOM8 H EOJKtCTkKHOMg <UOH<I<THP8 PAdrOAfMH ToHOpd, HAfîKf fCT XP4M npteatTtH, MHCTtH H liptK<t<irOC<tOHfHtH B/tMYlHIţf H4IU0H EOPO-poAliţf h npHCHOA'fcBH dldpHia h «kctho ta ScmhYc h «kcth{huiom8 WTiţ8 ir8<vUH8
TflVAOP H B*kC(M EpdTHISM KHb81JjYm B*k CKtTO<VV8 MfCTO TOM8, QKOIKI A<> HM ICT
276
www.dacoromanica.ro
TaOASa K-KC, C*K K'KCdM £OTdpOM H XtJHlţd B'kCdX> CTk KTiCOM JfOTdp H c>k HHXH0 n/UHHHO, (10HEIKE c8T CTdpE H npd3E W1HHE H A^AHHH CKtCTOMS AlOHdCTHpg, (t|lf WT CTdpE A*»HH WT KlkAd ECT fÎAdlllKd 3(MAE H WT K"KAd CCE iipikKE H CE 3HAdA CKlCTH MOHdCTHp. Ah8 CHE KHUIE pEMEHd CEAd EHAH C»T ItpETHCHEHE.
       ti iiotom, cTdparo PdAyAd ROHsoAd, chha KiAHKaro RaaAa KOHKOAd KaaSrfpa, Bor» Aa hm    npoeTH A^uje, wh e (iokSiiha cHf khuie pEMEHd CEAd wt Kp-kCTt h      wt
met8 ems 3a   XT acnpH potokh, 3dpdAY A<> k8ae ckc noKOH, kes hh     ea»8     npt? wt
HHKCTOîKe, K*K K'tKH-
       fl noTOM, KaaSrEpH wt CKfcTd MOHacTHp, koh c8 bhah TorAa, HMaaH c8t c-knptHVf np(A dlHjpu KOHKOAd h c-k Kp'KCTfc h ck dHEncuraM ch. TdKO /Bu^he koh-KOAa raEAa pfA no npdKA* h HauiEa ect kako c8t che bhiue pEMEHa c(aa npasa whhhS ck1ctoa\8 MOHacTHp, Ei|fE h noKSnaEHE wt     cTaparo PdAyAd KOHKOAa. Tano Kp’kCT'b
H aHEIICH Ero <WCTdKHT WT 3JK0H, iiptA     fflHJfHt 60(80A•
       fl ilQTOAt CKtTd MOHacTHp HMdUIE nptHYO1 2 C"K CTdHMSA H CK $pdlţHA*K H CK
EpaTSa h ck ip($dH H ck metom hj( uaA <he khuie pdEHd c(aa. Tako npEuiE ch khuie PEmehh a8aYe k8ko c8t hh^ha cEdd. ă pocnoACTKd a\h c8aY h raEAa no npaBAE h no 3dK0H, CK K*KCH HECTHTHAIH iipdKHTEaH POCIlOACTKd A\H H npOMETd KHHrH CTdp(A\8 Pd-Ayaa KOHKo;a h dăHjfHE KOHKOAd h HdHAojf rocnoACTKd mh Kaxo c8t CTapE h npaKE WMHHE CKtCTOAlS MOHdCTHp El|IE H (10K8nAEilE WT PdAyAd KOHKOAa, 3d xT dCnpH- TdKO, GTdHHIOA H ^p’KlţHA’K H I}lE$dH H fipdTSd, WHH WCTdUIE WT 3dK0H EipEA P0CI10A" CTKd A\H, KdKO KEKH METEJf HE HMdT, K*K B*KKH.
       G(ro paAY, AaAWJf H rocnoACTKd mh ckIctom MouacTHP h wt^S epSmeh h BpdTHHM, I3K0 Aa HM ECT KHUIE pEMEHd CEAd H nAdHHHd K*K WHHH8, B*K WJfdB, HH WT KOrOWE HEnOT’KKHOBEHO, no p(H POdlOACTKd MH-
       Gejke ckeacteah nocTdBA'bEMS rocnoACTKd mh: xSnau XdMsa keahkh sau h kSimh /\,parH4 keahkh akophhk h w8iidH Qewaop keahkh awpwi|set h jkSimh niEpeau khkuie keahkh ABcpxHK h xSiidH Ed-KCdH AWrW^ET H ^parHH endTdp H Gtahko khc-tYbp h PaAya mjfapHHK h Gtahko komhc h Ehhtha'k ctoahhk h BapkSa keahkh DOCTEAHHK. HcnpdKHHK, 0EWAOP KEAHKH AWPWlJSET.
       fl3 nHC AtCHUIH AHdlţEX K~K CTOAHH rpdA TpOPOKHUIE, AVfcCdţd HOEMKpHE P AKHH, KTi AtT xSMK.
       t îw Baaa KWEKWAd, awaoctYa kojkYm rocnoAHHK-
       f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn â toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Govora, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi cinstitului părinte egumen Teodor şi tuturor fraţilor care trăiesc în acest sfînt loc, ca să le fie lor Glodul tot, cu tot hotarul şi Hinţa toată, cu tot hotarul şi cu munţii lor, pentru că sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ale sfintei mănăstiri, încă din zilele de demult, de cînd este Ţara Românească şi de cînd s-a zidit întîi sfînta mănăstire. Ci aceste mai sus zise sate au fost cotropite.
       Şi după aceea, bătrînul Radul voievod, fiul marelui Vlad voievod Călugărul, Dumnezeu să-i ierte sufletul, el a cumpărat aceste mai sus zise sate
        1 Loc rupt.
                                                                                      2 77
www.dacoromanica.ro
de la Cîrstea şi de la ceata lui, pentru 5 000 aspri gata, pentru ca să fie cu pace, fără nici o pîră de la nimeni în veci.
      Iar apoi, călugării de la sfînta mănăstire, care au fost atunci, au avut pîră înaintea lui Mihnea voievod cu Cîrstea şi nepoţii săi. Astfel, Mihnea voievod a cercetat rîndul cu dreptate şi a aflat că sînt aceste mai sus zise sate dreaptă ocină a sfintei mănăstiri, încă şi cumpărate de bătrînul Radul voievod. Astfel Cîrstea şi nepoţii săi <au rămas de lege dinaintea lui Mihnea voievod.
      Iar după aceea, sfînta mănăstire)1 a avut pîră cu Stanciul şi cu Frăţilă şi cu Braţul şi cu Ştefan şi cu ceata lor pe aceste mai sus zise sate. Astfel au pîrît mai sus zişii oameni că sînt satele lor. Iar domnia mea am judecat şi am cercetat, după dreptate şi după lege, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit cărţile bătrînului Radul voievod şi Mihnea voievod şi am aflat domnia mea că sînt vechi şi drepte ocine ale sfintei mănăstiri încă şi cumpărate de Radul voievod, pentru 5 000 aspri. Astfel, Stanciul şi Frăţilă şi Ştefan şi Braţul, ei au rămas de lege înaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă, în veci.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri şi părintelui egumen, şi fraţilor, să le fie mai sus zisele sate şi munţi de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban şi jupan Dră-ghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlsan logofăt şi Drăghici spătar şi Staico vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul mare postelnic. Ispravnic, Theodor mare logofăt.
      Am scrie eu, cel mai mic între dieci, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna noiembrie 3 zile, în anul 7042 <1533).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 391 (Govora, III/3).
          Orig., hîrtie (31 X 20,5), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 234, f. 61v—63 (cu văleatul
          7041), 447, f. 53-54 (cu văleatul 7041) şi 463, f. 106 v.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 150-151.
                                        171
1533 (7042) noiembrie 15, Curtea de Argeş.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora o ocină în Bircieşti, în urma unei judecăţi.
      t iHHrtOCTT» boîkYw, Iw RiUA K0fB0Ad h rocnoAHHh k-moh scaiuih Xrrppo-KA4XYfCK0H, CHHk RfrtHKdPO H nptAOEparO PiA,}[A KOfSOAf- A‘,K‘,T rOCIl»ACTEO mh cY» noKMtHYf rocn©ACTK4 mh CR-feTOMg moh4cthp8 wt Tosopa CMgHtf cct             np'kc-
      1 Loc rupt un rînd întreg, completat după traducere.
278
www.dacoromanica.ro
K-fcTtH, iHCT-fcH, nptEAdrOCAOBEHtH BAdAT'IHHE H4I1IE EorOpOAHIţH, npHCHOAtBH dlapHQ H MECTHOH EH SCIIEhYE H WTlţS ErSMEHjJ Kyp ©fWAWP H BTiCEM EPdTHE WT CB-kTaro aiOHacTHpa, hkojke a<i hm ect $ Ehpiheijih a*a Hephatob B-hcax* Rapt eahka CE {«Ki H3BPATHT HErOK AM WT IVMHHS, KdpE KOAHKO ECT KSnOBdA HfpHdT H Kapf
kcahko ect AOCTHJKaa wt iiokohhoim PaAya boeboa*» chhk KaaSrcpa, noHEîKE k ict noK$nHA X«Epir* PaAya eoiboa» chhr KaaSrcps, wt Hephat sa pM ^aophhth
grpikCKH.
      fl noTOM, HdiauK wth8 ei*8meh ©fwAwp h r'kch spân» wt CK-fcTdro mohac-THpa np-kH'fE np(A rocnoACTBd mh crc Ctahmioa YUhpmeb; tako np-kuiE GTdHMiOA dlHPMEs npEA rocnoACTso mh, kako ect EHaa cYw bhiue iihcaha wihhs hepob a^AHhS. fl rocnoACTBO mh 8 tem imeaa h c8aY» no CTapn saKOH eojkYwm h cr b-rch mec-ththmh h CTapH npaBHTEaH rocnoACTBa mh h H3HaHAOjf rocnoACTKO mh h s KHHra noKOHHaro PaAyaa boekoae nptAOEparo, chhk Eam boekoae Kaagp<Epg> kako io ect noKSnHa wt HEpxaT, 3a pM $aophhth cf» wmhhS h io npHaoxHa CK-fcT-fcH bojkect-BHkH MOxacTHp», naMET paA'f- fl GTdHii®A YHhpmeb he eaho AUTfcjf he hmat h wcTaBUiE wt saKOH wt npEA rocnoACTBa mh.
      Gepo pa ah am«X H pociioactbo mh cs-kTOMS mohacthpS wt ToKopa, qkohce Aa m8 ect bti wmhhS h br wXaB H hh wt kopoîke Aa ect heiiotmkhobehc, no pem
POCnOACTBO MH.
      H cskA’kTEaiE nocTasakEM rocnoACTBa mh: xgnaH XaMSa kea Bau H jkSimh AP'KrHH BEaHKH AEOPHHK H JKŞlldH TgAOPS KEAHKH AOrO^ET H GtAHKO BHCTHIdpS H
Api»rH4 cnaTapS h PaAya nE^apHHK h GTaHKO koa\hc h Ehhthar ctoahhk h EapeSa nocTkaHHK. HcnpaBHHK, T8a«P bea AwrwjJsET-
      IThc as, $HA>ia rpdMdTHK, 8 AK°P EprHui, M-kcEiţA hoemkp'Ye eY a^hh, e-r
akT xImr.
      j- îw EaaA kwebwa<i, mhaoctYa eoîkYa rocnoAHHR.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri din Govora, căreia îi este hramul pre^sfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen chir Theodor şi tuturor fraţilor din sfînta mănăstire, ca să le fie în Bircieşti partea lui Cernat toată, oricît se va alege partea lui de ocină, oricît a cumpărat Cernat şi oricît a dobîndit de la răposatul Radul voievod, fiul Călugărului, pentru că a cumpărat-o Radul voievod cel Bun, fiul Călugărului, de la Cernat, pentru 140 florinţi ungureşti.
     Şi după aceea, a avut părintele Theodor şi toţi fraţii din sfînta mănăstire pîră înaintea domniei mele cu Stanciul al lui Mircea; astfel a pîrît Stanciul al lui Mircea înaintea domniei mele că a fost această mai sus scrisă ocină a lui de moştenire. Iar domnia mea întru aceasta am cercetat şi am judecat, după legea veche a lui Dumnezeu şi cu toţi cinstiţii şi bătrînii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea şi în cartea răposatului Radul voievod Preabu-nul, fiul lui Ylad voievod Călugărul, că a cumpărat de la Cernat, pentru 140 florinţi, această ocină şi a dăruit-o sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, pentru pomenire. Iar Stanciul a lui Mircea nu are nici un amestec şi a rămas de lege înaintea domniei mele.
279
www.dacoromanica.ro
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri de la Govora, sâ-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul postelnic. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
     Am scris eu, Filcea grămătic, în Curtea de Argeş, luna noiembrie 15 zile, în anul 7042 <1533>.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 392 (Govora, IV/2).
          Orig., hîrtie (31,5 x 20,5) pecete timbrată, cu legenda: f Tu> Ea*a («hioa* cm
          PiAV* i«h>«a< h roenoAHHk.
          Cu o trad. din 1842; alte traduceri ibidem, mss. 234, f. 88—89, 447, f. 344 şi
          463, f. 139 v.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 151.
                                          172
                                                1533 (7042) noiembrie 15, Curtea de Argeş.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Govora jumătate din balta Mamina, dăruită de Neagoe Basarab.
       f /Rhaocthio eojkYw, Îw Kam KotoOAd h roenoAHHk bacoh 3{aiah £rrppo-kaaxTcckoh, chhk kcAHKdro h np-kAOBparo Paava eockoaa. fi,iZAT rocnoACTso a\h cYto nogfrttHYf rocnoACTKd mh CKtTkH, eo)K(ctbhkH aiohacthp$ pocoAtdro Tosopd, (AtSMtf ICT JfpdM np’kCE’h’rkH, MHÎTtH, np’kEAJrOCAOKfH’kH KAdAYMHItf HdUJOlO BoropOAYltf, npucHo A’hBH /HdpHia h mhcthoh eh 8cn(Hi'( h wti^S (rgAtoi Kyp 0(wawp h btvC(m EpdTHf WT CKtTOrO MOHdCTHpg, I2K0>K( Ad HM (CT (lOAOKHHO WT EAdT» WT IHd-MHHTv, (>K( (CT H3EdAHA nOKOHHOrd EdCdpdElv KO(BOA WT Udp8 TSpCK», T(p( (CT nO-MHrtOBdrt H ŞKptnHA CEtTdd MOHdCTHpd L|JO (CT KHUK ŞnHCdHd ndAI(T pdAÎ-
       GfPO pdAÎ, H POCnOACTBO MH TdKOJKAfP* nOAtHAOKdJf H SKp-knH CK'kTdd AtOHdC-THP (>K( (CT H HdHBHUK nHCdHd CTvC cYlO EAJTS WT /HdMHHg IfJO (CT BHUK nHCdHd, I2K0>K( Ad (CT CBkTkH MOHdCTHpg Biv nOKpknrtfHYf, d MHCTHlvHUKM HHOKOAI, (>K( JKHsSipS Biv cskTOMS jfPdMS c(m8 b k nmjiS, d rocnoACTBd mh H poaYt(a(m rocnoA-
CTKd MH Bk9H0( BTvCnOMHHdiVU, Biv BfcKH. H HH WT KTvPO>K( Ad (CT HHIOTJKKHO-B(HHO, no 8PH3M0 POCnOACTBd A1H.
                    G(>K( H CE’kA’kT(AH( rocnoACTBd A\H nOCTdBrttfM 1 »8ndH XdMSd E(AHKH EdH
              JKhackh h JKgndH AP'KrHM k(ahkh abophhk h »8ndH 0(wawp b(ahkh aopo^ut H
>K8ndH IIIfpEdH EHEUKX E(AHKH AKOpHHKSrt H »8ndH fiATvgdH EHKUKJf B(AHKH AOPO^HT H JKgndll GTdHKO B(AHKH BHCTHiap H KgndH AP1*™4 CndTdpg H !«8ndH PdAVA Ild-UldAHId n(JfdpHHK H CÎTdHKO IIlHHT(CK8A BfrtHKH KOMHC H EhHTHATv CTOAHHK H Edp-E8a A(TK0EHKK BtAHKH nOCTfrtHHK. IIcnpdBHHK, TSAOP B(A AOTO^T.
       H d3 HdnHCdJf, $HAMd rpdMdTHKSrt, Biv AHBHdd AK0Pd WT flprHUi, MkC(lţd HO(spYia (Y abhtv wt flAdMd THîSipdro a1it x3Mb.
       t !w EddA BW(EWAd, mhaoctYa eojkYm rocnoAHHiv.
280
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri numite Govora, căreia îi este hramul preasfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi părintelui egumen chir Theodor şi tuturor fraţilor din sfînta mănăstire, ca să le fie jumătate din balta de la Mamina, pe care a scos-o răposatul Basa-rab voievod de la împăratul turcesc, de a miluit şi întărit sfînta mănăstire ce este mai sus scrisă, pentru pomenire.
     De aceea şi domnia mea de asemenea am miluit şi am întărit sfînta mănăstire, care este mai sus scrisă, cu această baltă de la Mamina, ce este mai sus scrisă, ca să-i fie sfintei mănăstiri de întărire, iar cinstiţilor călugări, care trăiesc în acest sfînt hram de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele, veşnică pomenire în veci. Şi de nimeni să nu fie atins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Theodor mare logofăt şi jupan Şerban fost mare vornic şi jupan Vîlcsan fost mare logofăt şi jupan Staico mare vistier şi jupan Drăghici spătar şi jupan Radul Paşadia paharnic şi Staico Şin-tescul mare comis şi Vintilă stolnic şi Barbu Detcovichiu mare postelnic. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
     Şi am scris eu, Filcea gramaticul, în minunata Curte de Argeş, luna noiembrie 15 zile, de la Adam curgători, anul 7042 <1533).
     I Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 393 (Govora, XXIV/1).
          Orig. hîrtie (20,5 x 32), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1848; alte traduceri ibidem, mss. 234, f. 315, 447, f. 301v—302
          şi 463, ff. 57, 58 v.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 152. F a c s. Ibidem, 464.
                                      173
1533 (7042) noiembrie 18, Curtea de Argeş.
           Şerban vornic, Barbu postelnic, Diicu şi Vlaicu pircâlabi dăruiesc m-rii Argeş trei mori la Gura Geamânei, din jos de Piteşti.
      frb HAM WTUa H CHHd H CatTOrO ASP*
      t IIhujct wSndH nicpsdH akophhk h wSnaH EapsgA [ioctcahhk h A,Yhk8a h EaahkŞa napKdAdSH eYw Haine khht8 cstTOA\8 a\ohacthp3 wt flprmn, e»e auj cct JfPdAl nptCBtTtH, HHCTtH <H> nptSAdrOCAOBeHtH BAdAHUHlţC HdUie, EorOpOAMlf, npHCHO AhBHH eHapYia h hhcthoc M SentHYe, 0fco>K<e> Ai «S c8t r KOAtHlitf no AOAf WT IlHTCipH, IVT ^CTd ţtAUH{H, nOHfJKf Ct$T BHA HAUlC CTdpH H npdBC WMHHf
h A^AÎwe.
      ă noTOAi c3t ehah npHTtCHfHf WT noKOHHora Eacapasa bocboaa, Tfpe c$t AAAH CBtTOAl» AtOHdCTHp C>KE BHUlf nHCAHA.
281
www.dacoromanica.ro
       fl noTOiu mh ch HAiaa nptHYf ckc KaaSripH npfA BaaAa KOfKOAd nptAocparo, chhk B.iaHKaro h np^A^cparo PaAo^a koekoae h H3Ka vha ckm koa^hYi^i ot Kaa8-rfpH w<t>1 npfA KaaA koikoa* c-kc kY Koatpn, nomJKf ny c-km a^hecha Tfpf cSt 34Kamh h HCTHHCTKOsaaH naA HHyuf A&ut> Kano cjjt nauif CTapn a^aIhl cYf 7 ko-aYhhhi-
       fl noTOiW h naKH npHao»«H>1yoM chh khuk pmfHH koa^hhhi c&tTOiu» aiohjc-mpS, HKf fCT khuie nncana naaMT paAY h Aa cf SnHuifyM© k-k noMtHHKS na cstTOf npocKoMHAHf- H Aa ect cstTO.wS mohjcthp, 1(10 ect KHUif nncana k-k noKptnafnYf, a BpaTYf MHCTHfHUifai hhoxoa\, mt khk8i|i8 k-k CK"feTOA\8 yp4M8 cfiWS k-k nni|i<8>1, a HdMWf rptUlHHHM K-K K'feMHOf K’kCnOMHHdHYf H HH WT KOrOJKf HfnOTifvKHORfHO, npf3
cYh iiauif ptMH.
       H sapi Koro ci yoipfT H3BfpHT uit nauif miae nan wt ckpoAHHxa nauify.. -1 tko yoi|ifT KpaTHT n pacHnfT h pasopHT n noTAnxaT cYw n<auf TTvKiWfJKYio, top rocno\a Eor-K ai a\$ KpamT a#w8 na CTpauiHYn a<*hti ctwvvptwth ch h Aa «8 p-kcnnfT H SkYît tro 3Af Ttao, a k-k hh stK a»1*** fro. H Aa kt c-k HwAf n c-k flpYia n c-k nntiu ioache, fftf K-kS-MiHiuf na rocnoAa Bora H cnaca nauifro îycSca XpncTa, Kp-kK fro Ha hhx H hj HfAay Hy, mf n k-ka^t k-k KfcKH, auhh.
       Ilnc a3, 4>Hana rpaaiaTHK, k-k ahkhh /^kop flprmu, Mtcfiţa HofiURpnf hy ahh, K*h atT x3MK.
     In numele tatălui şi al fiului şi al sfintului duh, amin.
     t Scriu jupan Şerban vornic şi jupan Barbut postelnic şi Diicul şi Vlaicul pircălabi această carte a noastră sfintei mănăstiri de la Argeş, căreia îi este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie 3 mori din jos de Piteşti, de la gura Geamănei. Pentru că au fost ale noastre vechi şi drepte ocine şi dedine. Şi după aceea, au fost cotropite de răposatul Basarab voievod, de le-a dat sfintei mănăstiri ce este mai sus scrisă.
     Şi după aceea, am avut plră cu călugării înaintea lui Vlad voievod Prea-bunul, fiul marelui şi preabunului Radul voievod şi am scos morile de la călugări dinaintea lui Vlad voievod cu 12 boieri, pentru că i-am adus de au jurat şi au adeverit pe sufletele lor, că sînt ale noastre vechi dedine aceste trei mori.
     Iar apoi, iar am dăruit aceste mai sus zise mori sfintei mănăstiri, ce este mai sus scrisă, pentru pomenirea şi să ne scrie în pomelnic, la sfînta prosco-modie. Şi să fie ale sfintei mănăstiri, ce este mai sus scrisă, de întărire şi cinstiţilor fraţi călugări, care trăiesc în sfîntul hram, de hrană, iar nouă păcătoşilor, de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, înaintea acestei spuse a noastre.
     Şi oricine s-ar alege dintre copiii noştri sau din rudele noastre sau ..-1 dacă cineva va întoarce şi va risipi şi va strica şi va călca această întocmire a noastră, aceluia domnul Dumnezeu să-i întoarcă sufletul în ziua straşnică
      1 Loc rupt.
282
www.dacoromanica.ro
a morţii şi să-i risipească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veac sufletul lui. Şi să fie cu Iuda şi cu Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce va fi în veci, amin.
     Am scris eu, Filcea grămăticul, în minunata Curte de Argeş, luna noiembrie 18 zile, în anul 7042 <1533).
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 394 (Ep. Argeş, XIX/3).
          Orig., hîrtie (21 X 28,5) patru peceţi inelare timbrate.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 152-153. Facs. Ibidem, 465.
                                     174
1533 (7042) <decembrie> 27.
            Vlad Vintilâ voievod întăreşte m-rii Bistriţa ocine în Miriliţa.
       f dlHrtocTH» gojkî'w, Iw Eaaa KOfKOA<i h rocnoAHHt KtcoH sf<vuH &rrppo~ kaaxYeckoh, chhTi beahkapo h nptAOEpdro Paaya ko(eoa<i. A‘,kjt cociioactba aih cYio
nOKfrttHYf rOCnOACTBd AIH fpMOHdX' frSAIfHS K\-p dlHCAHA H B'KCfAI KpATHf f>Kf «SBTiipS KTi CBtTAA AIOHACTHPA PAAPOAfAIH BHCTpHU,Ti, lAKOJKf A * HM (CT WHHH8 8 dflHpHAHIVK AfA         K'KCAX’ H AfA GtAH EgTApgA E'KCAX' H AfA ©AHHtKS EtCA^, BApf CAHKA
Cf X'l’fT HSSPATH HHX’HC AfAOKf 8 dSHPHAHlţA, nOHfJKf IWKSllHIlJf WTlţS fr&HfH H KtCCAI BPAtYC (}K( C$T BHUJf I1HCAHH WT CBfcTAPO AlOHACTHPAJf WT A,AH H WT GtAH BtiTApti h wt GOahha, 3A îl ACnpH rOTOBH.
       Gîtro paaY, AMojf h rocnoACTBA aih WT148 fr&MfH h b-kciai epatYi wt csfc-TArO AIOHACTHPA WT EHCTPHIţg, lAKOJKf A<) *CT CBtTOAlS AIOHACTHJ& Eli WMHH8 K Kli WXAB8 H HH WT KOPOJKf fi,â (CT HfllOTAKHOKfHO, 110 plH rOCllOACTBA AAH-
       CfJKf H CR-tA^TlAYl nOCTABA'bfT POCIIOACTKO aih: 5K8I1AH Xaaisa kcahkh eah TKhACKH H 3K8|1AH Ap’KPHH KfAHKH AEOPHHK H JKgllAH T8AOp8 KfAHKH AOPO^fT h Ctahko KHCTHiap h AP^f’HM ciiatap h Paava nfXApHHK h Ctahko koaihc h Ehhthati ctoahhk H BaPE8a lIOCTfAHHK. H<CnpABHHK>, T8A»P BfA AOrO^fT.
       IlHC <AfKfAIBpYl> K3, K rttT xSAIB. t îw Eaaa bwcbwaa, aihaoctYa eokYa rocnoAHHii.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele ieromonahului egumen chir Misail şi tuturor fraţilor, care vieţuiesc în sfînta mănăstire numită Bistriţa, ca să-i fie ocină în Miriliţa, partea lui Dan toată şi partea lui Stan butarul toată şi partea lui Oancea toată, oricît se vor alege părţile lor în Miriliţa, pentru că le-a cumpărat părintele egumen şi toţi fraţii care sînt mai sus scrişi, din sfînta mănăstire, de la Dan şi de la Stan butaru şi de la Oancea, pentru 5000 aspri gata.
     De aceea, am dat şi domnia mea părintelui egumen şi tuturor fraţilor de la sfînta mănăstire de la Bistriţa, ca să-i fie sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
283
www.dacoromanica.ro
      Iată şi martori pune domnia mea: jupan Hamza mare ban al Jiului şi jupan Drăghici mare vornic şi jupan Tudor mare logofăt şi Staico vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Barbul postelnic. Ispravnic, Tudor mare logofăt.
      Scris (decembrie)1 27, în anul 7042 <1533). t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 395 (Bistriţa, XXII/1).
          Orig., hîrtie (20,5 X 31), pecete aplicată.
          Cu două traduceri din 1847 şi din 1883; alte traduceri ibidem, mss. 194, f. 300
          202, f. 157 şi 713, !. 567 v.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 153—154. Facs. Ibidem, 456.
                                    175
1534   (7042) martie 17, Tîrgovişte.
                 Vlad Vintilă voievod întăreşte hotarele oraşului Gherghiţa.
       t fi'fc XpHCTd Bord, KAdroK-kp:iTH H EAdromvCTYEYH h h XphctoaioeYh h cdMOA-ptlKdKHYH, îw firtdAV BOfKOAd, CHHh ElAHKdrO H np’kAWEpdrO Pi/^fAA KOEKOAd, MH-AOCTYWM SOJKYwM H EO>KYEM A^pOBdHTtM, WBAdAdEl(10M8 H rOCnOACTBSfipOMH BTvCOH 3EMAH ^rrpOKddJf'l'HCKOH, CI4JOKE 3dnA4H'fHC,<HM CTpjHdM, flMAdUlS H 4>drdpdUl8 H X'fpu.frS. EddronpoH3BOAHX rocnoACTBO mh, ceohm EAdrHM ii;oh3boaehYea\, mhcthm h CKtTAHM Cp-KAHtM rOCf» i,CTBd MH 13KO npOCAJEYTH npOCAdSAtUJdrO ME Ford H Hd np’feCTOA’fe CK’fcTOnOMHBUlHJf pOAHTEAlO rOCTOACTEO MH, I3KO 8EO MHOSH IţdpHC E*k IţdpCTEYia CH KECEAHIUE CE, HM MdAH HEEECHdrO IţdpCTEYlE HdCAhAOBdUlf. T*M|1HX EO CI H d3 HI TTvMYiO CI IţdpCTEO HCnpdsYTH, HM H W lipHCHH CKOHX C'kMdTp’fcTH EJKE C»T npdEOE’kpuYH Aluoro ()OCA3>KYEUIH}f H HH El HHMTOJKI UHJKE KpdrOM MOHM A41111 nAiipH, hm KpivE8 ceohx noijiMAt ci pdAY rocnoACTEd mh H3ah>3th h EAdro KOPIhYH MhCTHEHUIEH CdAOEHHE I1AOA npYulCH.
       Tem pdAY, A'ipa'EdX h rocnoACTEO mh ckh etvcemkcthYh h EAdrowspdSHYH, h nphnoMTdHfH, hjke udA EikCtMH AdpoB udCTOEi|iEH ce, cYh xphcwkSa rocnoACTEd MH, EdpWUlŞ rocnoACTEd MH 3VV2EMdrO riprYlţM. I3K0ÎKE Ji,A HM CE 3HdET» XOTdpii l|IO c8t WKOAO WT KdpiVUI TOCnOACTEO MH, Kd<0 CSt JfOTdpHCdAH CEC EY - THM EO-A’kpivAi whhhhSe rocnoACKH wt riprHiţEKS.
       H nOCTdKHUIE WT HdA BopŞC np-EKO XWTdp Hd MdA$ H ndKH Hd                8 rpHH*
AWE H ndKH Hd p-ECTOdKd H d ndKH Hd KOAlţW A^AlEpiiBEE H ndKH Hd TonOdYl WT HdA ESKUJd’tWK, nOAOHCl XWTdpS H(, SAEHYlţWp H ndKH Hd KpiHrS YQlHEpEB .. -2 nOAg JfOTdp H ndKH...2 8 hÎAOA\<HHU,d>, WT HdA PliCHnHHMH, nOAOJKE XdT,1P H,1A TpH AdKŞpEE H ndKH HJA /HdA .. .2 8 npWTHS EdAd-JHK WT HdA IlECTpt, nOAOKE ^OTdP Hd TOnOAHd MdAd, Hd EdHK8 H ndKH nOAOJKE Hd nondAYd, Hd pECniiHTYE, Hdţ &HI3hYh,
        1 Luna s-a completat după traducerea din 1847.
       2 Text ilizibil.
284
www.dacoromanica.ro
iioaojke xo'r<JP ha ct8a(h(i^'k, ua KochhthhB h naKH iioaojke xoTdP Hd ropraHg h naKH Ha KOAEHTtţii Poam, haa AJhaehih KpYkivb 1 HaA EYiahYh, naA imae (1Hck8a8h ivt uaA fâpAoqop, noioîKE x'c,TdP wnfT na aiaaB ITpaxjfWKKO, HaA TonoAT, beahkB. H x°" TapHHK, KSnAH IlHHTfHS «liTAp. ©Hl^E CE BTUCAIHUIE TEHSH KV EOatpH H Ck X«Tap-HHK, EKOJKE Ad CE SHaET X®TAp(BE BApiVUJOAI.
       Gepo pa^Y, hai aaawx h rocnoACTso aih, iakoîke aa hai ect ivhhhS h et, w-XaeB hhaiB h hh ivt Koro>KAw HEnoT'kKHOBEHO) no piq roenoACTBA MH.
       6         EljJEJKE H SAKAH HAhTE nOCTABAtEAI rOOlOACTBA AIH, KJKO flO C'kAip'kTH POC-nOACTEA AIH, KOPO HSBEpET rOCnOA'k EoPk EHTH rOCIlOAap H IVBaAAATEA Eaaujkoh 3eaiae hah ivt cp-hAfHHaro iiaivaa roenoACTBA aih hah ctiPoahhkB roenoACTBA aih HAH, no rptCEX HAUJEX, HAH IVT HHOnAEAlEHHK, AA AlfJE KTO flOWTHT H nOHOEHT H c-kxpahht h StbptvAht cYe xphcobivai roenoACTBA aih h noKptnHT cîe hauje aahYe h aihaoeahYe, Toro rocnoATv fiori, aa noqETET h aa ta ctiXPahht h eioaihaobat s-k TocnoACTE-fe epo h aa haiat noAioip h noKposS ivt pocnoAa fiora h cnaca HAUJEro KycBcA XpHCTa h ivt npbwHCTH Ero aiathpe h ivt CEtToro apxYspapxa Hhkoaae MIOAOTaop^a dÎHpHAEKHHCKH H IVT E'hC'feX CE-kTAXI, H IVT E’kKA fiorB 8< PO >AHBU1HX> fi AIJJEAH KTO HE nOMETET H HE IIOHOBHT H HE CkXPAHHT cYh XPYcOEBA roenoACTBA AIH h he noKptnHT cYe HaujE npHAOHEEHYE h aihaoeahYe, hB pa3opHT h nopBuiHT h nonEpgT, topo pocnoAi» fiori, h nptqHCTA KorB aiath aa pa Bbhet aa pa nopSuniT h nocpa* AIHT h noncpsT 3AE TtAOAl, a BT, beaujjhx            aSuje fro. H AA haiat Shecthio
CSAlipS C-k ÎAOIO H Tp-kKAETHAI fi pH IA Al H Ck HH'fcAIH HBAEH, EJKE Brk3rknHUJE HA rocnoAA Hduicro îycBcA Xphcta, kpt,b Ero ha hhx h ha heaax^ hx, ejke ect h eB-
AETT, BT, EtKH, AAIHH.
       Gejke h cbeaYteaYe nocTABAtEAi roenoACTBA aih : JKSnaH Ap-kruq eheuie ak®P~
HHK H JKgflAH TeIVAOP EHBUJE EEAHKH AlVPlVljlET H JKtSnaH niEpEAH EEAHKH AROPHHK H «SnAH EaT,SAH EEAHKH AUTlVljjET H KWlAH EaPBBA EEAHKH EAH KpAAHECKH H JKgnAH fiAAAVA BAH H K&IAH /^parOAlHp EHEUIE CniTAp H JKSflAH ToAIA BAH H JKgnAH /^HHKBA H GTAH EEAHKH np’kKkAABH IIOEHApCKOAtB <rpdAA> H JKBnAH PaAV"A ‘î’BpK'k EHEUIE EEAHKH EHCTHIAP H JKBnAH /k,pAPHM EEAHKH CnATAp H JKBnAH GtAHKO EEAHKH RHCTHQp H JKBnAH c^APHIIIE <EHE KEA EHCTHIAP> H JKBnAH PaAVa IlAUlAAYia EEAHKH nEXAPHHK H JKBnAH Gtahko ivt IIIhhteiiih eeahkh koaihc h JKBnAH Shhthai, eeahkh ctoahhkB h xcBnau EapbBa AfcTKOBHKio eeahkh hocteahhkB. HcnpAEHHKH, ucBnan EatiSah eeahkh AlVPIVljlET H filapna AlVPlVlJiET.
       H aa, Aiuoro rp-kuiHYux h aiehuihhx AHtan^x, $Aop-fe, ejke kt, hameptax ct,h XPHcobBa rocnoACTEo aih ei, hactoahh rpaA Tp^roRHiţiE, Ai-bcEi^a aiaptYe sY a^hh, TEKBI|IHX A*kTlVAI IVT fiAAAIA AIV CEA'k, BT, A"kTO X3AIE.
       f îiv £aaa eiveeivaa, aihaoctYa bohcYa rocnoAHHk.
      f în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod, fiul marelui şi preabunului Radul voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpSnind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului şi herţeg. Am binevoit domnia mea cu a mea bunăvoinţă, cu curata şi luminata inimă a domniei mele, să proslăvesc pe Dum-
      1 Pasajul „mă Mh««|ih Kphimuk şters cu chinovar şi scris un alt text în româneşte (vezi traducerea).
285
www.dacoromanica.ro
nezeu, cel ce m-a proslăvit şi pe scaunul sfîntrăposaţilor părinţi ai domniei mele <m-a ridicat), căci mulţi împăraţi în împărăţiile lor s-au veselit, însă puţini au moştenit împărăţia cerească. De aceea şi eu am sîrguit nu numai a îndrepta această împărăţie, ci a socoti pentru cele veşnice ale noastre către cei cu dreaptă credinţă mult au slujit şi întru nimic n-au întors spatele duşmanilor domniei mele ; ci sîngele lor necruţîndu-1, pentru domnia mea l-au vărsat şi rădăcina bună a adus rod cinstit şi mănos.
     De aceea, am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit, care este mai presus de toate darurile, acest de faţă hrisov al domniei mele, oraşului domniei mele ce se cheamă Gherghiţa, să i se ştie hotarele ce sînt împrejurul oraşului domniei mele, precum s-a hotărnicit de 12 boieri ocina domnească din Gherghiţa.
     Şi au aşezat de la Borus primul hotar la mal şi iarăşi la părul în grind şi iarăşi la răstoacă şi iarăşi la colţul dumbravei şi iarăşi la Plopii de la Bucşan, au pus hotar la Ialomicioara şi iarăşi la crîngul Mînerei ..A jumătate de hotar şi iarăşi ...1 în Ialomiţa, de la Răsipnici, au pus hotar la cele trei lacuri şi iarăşi pe malul ...1 în dreptul Balacicului de la Pestrea, au pus hotar la plopul mic, la Baicu şi iarăşi au pus la preoteasa, la răspîntie, deasupra Vianii, au pus hotar la fîntînă, la Cosintin şi iarăşi au pus hotar la gorgan şi iarăşi la moara Rodei, la Mileştii de la Cricov2 deasupra Vianii, la capul piscului de la Orlocior, au pus hotarul iarăşi la malul Prahovei deasupra plopului celui mare. Şi hotarnic <a fost) jupan Pintenul spătar. Aşa au întocmit aceşti 12 boieri şi cu hotarnicul, ca să se ştie hotarele oraşului.
     De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină şi de ohabă lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn şi stăpînitor al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudeniile domniei mele sau, după păcatele noastre sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va păzi şi va împuternici acest hrisov al domniei mele şi va întări această danie şi miluire a noastră, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l miluiască în domnia lui şi să aibă ajutor şi ocrotire de la domnul Dumnezeu şi mtnt.nit.nnil nostru Iisus Hristos şi de la preacurata lui maică şi de la sfîntul arhierarh Nicolae făcătorul de minuni din Mira Lichiei şi de la toţi sfinţii, care din veac i-au plăcut lui Dumnezeu. Iar dacă cineva nu va cinsti şi nu va Înnoi şi nu va păzi acest hrisov al domniei mele şi nu va întări această danie a noastră şi miluire, ci o va nimici şi o va strica şi o va călca, pe acela domnul Dumnezeu şi preacurata maica lui Dumnezeu să-l ucidă şi să-l lovească şi să-l batjocorească şi să-i nimicească aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui. Şi să aibă parte la judecată cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin. * *
       1 Text ilizibil.
      * Pasajul „ la Mileştii de la Cricov“ şters cu chinovar, iar pe margine e adăugat româneşte, tot cu chinovar: „Aceştia Mileştii cu tot hotarul iaste al mănăstirii Tînganul unde iaste hramul stretenii, ce cu acest hotar Gherghiceanii treabă nimic să n-aibă. Şi s-au scos cu chinovar aceştia Mileştii după judecată, in zilele măriei sale domnului nostru Io Şerban voievod. Ispravnic, Barbul Bădeanul vel logofăt, v leat 7193".
286
www.dacoromanica.ro
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Teodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlcsan mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Vladul ban şi jupan Dragomir fost spătar şi jupan Toma ban şi jupan Diicul şi Stan mari pîrcă-labi ai <cetăţii> Poenarilor şi jupan Furcă fost mare vistier şi jupan Drăghici mare spătar şi jupan Staico mare vistier şi jupan Udrişte <fost mare vistier) şi jupan Radul Paşadia mare paharnic şi jupan Staico din Şinteşti mare comis şi jupan Vintilă mare stolnic şi jupan Barbul Deatcovichiu mare postelnic. Ispravnici, jupan Vîlcsan mare logofăt şi Mareea logofăt.
     Şi eu mult păcătosul, cel mai mic între dieci, Florea, care a scris acest hrisov al domniei mele în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna martie 17 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7042 <1533). t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh St. Buc., S.I., nr. 396 (Mitrop. Ţ. Rom., CCLXXXIX/1).
          Orig., perg. (52 x 42), pecete atîmată, căzută.
          Cu trei traduceri, una din sec. XVIII, iar celelalte din 1864 şi 1865; altă trad.
          ibidem, ms. 128, 71—72.
          EDIŢII, Slav. Venelin, 159—161. Trad. Gherasim Timuş, Mitropolia,
          846-848; D.I.R.,B., 154—156.
                                     176
1534  (7042) aprilie 3, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Snagov ocine în Dobruşeşti, dăruite de Tudor logofăt.
       f dÎH/lOCTHW KOJKHfW, Iw EddA K0IE0A<1 H rOCnOAHHlk KTvCOH SIMdH ifrrppo-BitdXlHCKOH, CHHh EIMlKdrO H np’kAOKpdrCxPdAV'U KOlKOAd. AdKdT rOCnOACTKO MH»1 c'fw nOKldlHlCl rOCnOACTKd MH CK’kTOMS H E0>KICTKH0M8 MOHdCTHpg HdpHltdfMdrO GtrkrOE, CHAfJKf fCT XPdM np’tCE'kT’kH»1, MHCT'tH H nptKAdrOCACKtHtH KrtdAlMHltl HdUJOlO BorOpOA'fU,f H npHCHO A*KA iRdpYf H MHCTHO IA K-KKIAIHTI, (3K05KI Ad HM < ICT . . . >1M(rHtalII9M MITKp'KTdrO A*''® WT K'KCJX W**HH8 KOAHKO ICT <Ff >pM'KHtl|10M .. -1 HM’kUJI np-bHVf C-KC MlrHIdUIHM, CKC EitdAVd H C’hC E*!***®1 H CKC GTdHlţHKd H
ckc chhosom hx, npi \ rocnoACTKd mh. & tim, <r®cnoACTKo mh rdiAdX H c8AHX no»1 npdKAS h no 3dKono h ckc k"kchx micththmh npdEHTMYf rocnoACTEd mh h H3HdHA®X rOCnOACTKO MH E'k CK’kTdlO MOHdCTHpS OKI ICT nHC EHUlf Kl HrS EildAVdd EfitHKdrO BOlEOAd CTdpord H IJKI A®CTH}KI C'kMP'KT'K Hd ClilO BrtVTkHH H ndKH Td-KOHCAfpf h KH<HrS Bd>cdpdEd CTdpord BOlEOAd OKI A®Hicomi npfA rocnoACTKd mh. H npOMlTdX rOCnOACTBO MH wnl KHHrl H H3HdHA®X P®CnOA®TBO MH KdKO C8t nHCdHH <3d MITEp K>1TdrO AHdd.
       H ndKH A®HIC®U1I KddSrlpH WT CEfcTdl MOHdCTHp H KHHrS E'kC'KPdEf BOlEOA* CTdpord H H3HdHA®X rOCnOACTKO MH KdKO ICT KgnHd ftgndH TSa®P ilOrOtjsiT 3d
          1 Loc şters, ilizibil.
287
www.dacoromanica.ro
pH ACnpH (AHO AfA WT AMPHIAUIH EHU1( piMiHHH, H nAKHXf H CH( npHAOJKHA ?K8nAH T»A»P AOrOj|HT CBtTOAlS AtOHACTHpS CKOfPO        Afc'UK- H CHlţf WEptTOJf POCnOACTKO
AIH KAKO C8T <AP'K*<1AH>1 KAA8P(pH WT C Kt TOM 8 AtOHACTHpS (l|IH WT nptîKAMIH nOUKAKHAlHX POCnOAAX CTApHHAI . . -1 AA*f A® A^hT( POCnOACTKO AIH.
       ToPAH PAAÎ AM®X h POCnOACTKO AIH A<* AP^*(t KAA8r(pH WT CKtTA AIOH^CTHP T(H TpH ACAA WT no BTiCAJf W4HH8.
       H no chai, npÎHA( WTiţg (p8amh8 Gaba (paiohaj( np(A rocnoACTKA aih T(p( 83(U1( KT EOAtpH KAKO aa c* X*riPHCifr- H AAA®Jf POCnOACTKO AIH X®1^PHHK «8-nAH Ga)(AT nfjfApHHK WT Tp(MH, KAKO Ad HJf JfOTApHCdfT c1lC T(H3H Kf EOAtpH. H TAKO AIApTSpHCAIlie WKTî Kf EOAtpH npfA POCnOACTBA AIH KAKO (CT 8EHA (1.HH Pp-EK, (IJJf WT AAKHA, npH CTApHAIH A^H-EAIH, 8 fiAAt /H'EHAATŞ, A_ C(AO A,0Ep8-njflfjm nAATHAH c8T ASllJErSEHH8 WHOAl8 rptKg. TaJK(, AAA®UJf WBH kt EOAtpH CE CKOHWAI A8UKAI KAKO (CT JfOTAp SMlpUIAPO PP"EK8 MtCTOAl WT fiAAt ffi-EHAATg. AaH nAKH AA Cf 3HA(T, WT KptAlf (JK( (CT JfOTAPHCAA «8nAH GaJ(AT nfjfApHHK H CEC T(H3H KT EOAtpH, A AKPHtAllJH AA HAIAT nOAOBHHO WT BOAA, 8 X®T<1P UJ® fCT_POp( 8 fitpA(A(, A®PH 8 X®TAp8 l|IO nOCTABHIlif no A®a8. fl nOTOM npl'HAOUJf WH(H kY EOAtpH H B*ECnpOCHIll( (P8AKHA GABA CE B(AHKOH 8AIHA(HY(, KAKO A<i HJf nOAIHA8(T CE HtKOAHKO 8MHH8, A WTU,g (PSAIfHg 8MHAOCTHKH C( g TOM H nOMHAOBA HJf CEC TpH g}Kf. Hm A1|J( B*ECX01|J(T EHTH A®EPHH npHIATfAHf CKtTOAlS AlOHACTHpS, A WHH AA AP*E?K(T WH(H TpH 8>K(, A A1|J(AH 8EO EHAH H WHH ilMPHiaWH 3AH H HfnpHIATfAH CKtTOAIg MOHACTHP8, A BHI1H pfHfHf TpH 8JK( AA HJf API^T nAKH KAA8P(pH WT CBtTA AlOHACTHp, nOKSA» HM AAA®UH WH(H Kf EOAtpH-
       Gfro paaT, Aaa®X h P®cnoACTBO mh cstTOM8 aiohacthps, iakojki aa hai (ct
B*E WMHH8 H B*E WJfAE8 B*E BtKH H HH WT KOPO}K( HWIOT’EKHOBHHHO, no WPH3AI0 POCnOACTBA AIH-
       Gf>Kf H CK(AtT(Al'( nOCTAKAt(AI POCnOACTKO AIH.' HCSnAH ^pAPHM EHEIIK B(AHKH AKOPHHK H JKSflAH T(WA®P"E CTApOPA EHEIIK KfAHKH AOPO^fTTk H 2K8nAH OlfpEAH'E KfAHKH AEOPHHK-E H JK8nAH"E fuTECAirE B(AHKH AOrOfJSfT'E H JKgnAH EaPESaHi CHH"E lIp(A(B, B(AHKH EAH KpAAfRCKH H JK8nAH"E EaAAVA EAH H JKSnAH /^pAPOMHp K(AHKH CnATAp*E H }K8nAH ToMA EAH H JKSnAHTi /^YHK8a H JKSnAHTi GtAHTi K(AHIţH2Kf np"EKA-AAEH IIo(HApCKOAl8 PpAAV H HCSnAH PaAVa $8PKM EHEIIK KHCTHiap H /^pAPHH K(AHKH CnATAp H GtAHK® KfAHKH KHCTHQp H GtAHKO WT IIlHHT(l|lH B(AHKH KOAIHC H «g-nAH fiHHTHAM KfAHKH CTOAHHK H 2K8nAH EApE8A /V,tTKOKHKIO K(AHKH nOCTfAHHK. HcnpABHHK, fiAAHK8A nOCTfAHHK.
       H A3 (>Kf HAHp-ETAJf, G3npt A'fOK, K"E HACTOAHH PPAA Tp-EPOKHlţK, AltCHţA AnpHAYf P AEH"E, TfKSli-HAI AtTOAl WT flAAMA A® CfAt, B AtT xSAIB.
       t îw fiAAA KWfEWAA, MHAOCTYm EW*Ym POenOAHHE.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului <Radul voievod. Dă domnia mea)1 această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Snagov, <unde este hramul preasfintei)1 şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei văvidenii, ca să-i fie ..-1 megiaşilor a patra parte din toată ocina cită este a <Gh)ermăneştilor...1
        1 Loc şters.
288
www.dacoromanica.ro
au avut piră cu megiaşii, cu Vladul şi cu Berivoe şi cu Stanţica şi cu fiii, înaintea domniei mele. Intru acestea, <domnia mea am cercetat şi am judecat)1 după dreptate şi după lege şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea în sfînta mănăstire, care este mai sus scrisă, cartea marelui voievod Vlad cel Bătrîn, pe care l-a ajuns moartea în satul Bălteni şi iarăşi deasemeni şi cartea lui Basarab voievod cel Bătrîn pe care le-au adus înaintea domniei mele. Şi am citit domnia mea acele cărţi şi am aflat domnia mea că au fost scrise pentru a patra parte.
     Şi iarăşi au adus călugării de la sfînta mănăstire şi cartea lui Băsărab voievod cel Bătrîn şi am aflat domnia mea că a cumpărat jupan Tudor logofăt pentru 150 aspri, o parte de la megiaşii mai sus zişi, şi iarăşi şi pe aceasta a dăruit-o jupan Tudor logofăt sfintei mănăstiri pentru sufletul său. Şi astfel a aflat domnia mea că au ţinut călugării din sfînta mănăstire încă de la trecuţii domni bătrîni ...1 pînă acum, în zilele domniei mele.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea să ţină călugării de la sfînta mănăstire aceste trei părţi de peste toată ocina.
     Şi după aceasta, a venit părintele egumen Sava ieromonahul înaintea domniei mele, de a luat 12 boieri, ca să se hotărnicească. Şi i-am dat domnia mea hotarnic pe jupan Sahat paharnic din Greci, ca să le hotărnicească cu aceşti 12 boieri. Şi au mărturisit acei 12 boieri înaintea domniei mele că a fost ucis un grec, încă de demult, în zilele vechi, în Valea lui Măilat, iar satul Dobruşeştii au plătit duşegubina acelui grec. Apoi, au dat acei 12 boieri cu sufletele lor că este hotarul unde a fost omorît grecul locul din Valea lui Măilat. Insă iarăşi să se ştie, din vremea în care a hotărnicit jupan Sahat paharnic şi cu aceşti 12 boieri, iar megiaşii să aibă jumătate din apă, în hotarul ce este sus la Verdele, pînă în hotarul ce l-au aşezat din jos. Şi după aceasta, au venit acei 12 boieri şi au rugat pe egumenul Sava cu mare umilinţă, ca să-i miluiască cu cîteva ocine, iar părintele egumen s-a milostivit întru aceasta şi i-a miluit cu trei funii. Ci încă de vor fi buni prieteni ai sfintei mănăstiri şi ei să ţină aceste trei funii, iar dacă ei vor fi megiaşi răi şi neprieteni ai sfintei mănăstiri, mai sus zisele trei funii să le ţină iarăşi călugării din sfînta mănăstire, pe unde le-au dat acei 12 boieri.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, să-i fie de ocină şi de ohabă în veci şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Teodor cel bătrîn fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi jupan Barbul, fiul lui Preda mare ban al Craiovei şi jupan Vladul ban şi jupan Dragomir mare spătar şi jupan Toma ban şi jupan Diicul şi jupan Stan mari pîrcălabi ai cetăţii Poenari şi jupan Radul Furcă fost vistier şi Drăghici mare spătar şi Staico mare vistier şi Radul Paşadia mare paharnic şi Staico din Şinteşti mare comis şi jupan Vintilă mare stolnic şi jupan Barbul Deatcovichiu mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul postelnic.
      1 Loc şters.
21 — Documente-România — c. 377
289
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, care am scris Oprea diiac, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna aprilie 3 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7042 <1534>. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 397 (Snagov, IV/1).
          Orig., perg. (28 X 40,5) pecete timbrată, căzută.
          Cu o trad. din 1852; altă trad. ibidem, ms. 354, f. 12.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 156-7.
                                      177
<1534) aprilie 7.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte mitropoliei din Tîrgovişte satul Ani-noasa.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn. Dat^am domniia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi marei Mitropolii de la Tîrgovişte, ca să-i fie satul anume Aninoasa tot şi cu viile, pentru că am dat domniia mea cum au fost dat şi Io Basarab voevod şi de la Radul voevod, aşijderea şi domnia mea am dat sfintei Mitropolii, ca să-i fie moşie ohabnică, iar altul nimenea să nu aibă amestec.
      Pentru aceasta, tu, Vladule bane, şi voao slugilor Vladului banul, carii veţi fi la acest sat, în ceas ce veţi vedea această carte a domniei mele, iar voi întru acest ceas să vă feriţi de acest sat şi nimica amestec să nu aveţi. Şi ori ce veţi fi luat de la acest sat, iar voi să lasaţi şi nimica să nu luaţi, nici un păr din cap. într-alt chip să nu fie, după zisa domniei mele.
      <Ispravnic>, Şărban vel dvornic.
      S-au scris aprilie 7 dni.
          Arh. St. Buc., Condica Mitrop. Ţ. Rom., nr. 127, f. 282.
          Traducere.
          Datat din domnia lui Vlad Vintilă şi după Şerban mare vornic.
          EDIŢII. DI.R.,B., 157—158.
                                    178
1634 (7042) aprilie 27.
            Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Hilandar de la Athos un obroc anual de 10 000 aspri, botniţei m-rii, 800 aspri, iar călugărilor care vor veni să-l ridice, 500 aspri.
       t fitcf CK-fcTOMS, EOJKfCTikKHOMg nocAfeA&ipt IIhcjhYe pEKIilOMS: „ÎHhaocth X0l||g, 4 Hf JKpikTKX, OKO MHAOCTHHfrMH WIVfclflJET CA PptCH”. H I14KH : „Ea45K{-
HHH MHAOCTHkYH, HKO tYH nOMHAOKJHH ESAETTk”, HKOJKt npOpOUTiCKA          H4CHI{lEH4
8CT4 PA4rOA{TTi : „EaAJKIHTw AftAXTh AAHA8EH BfC AhH1k, H4CA45KA4ET CA rOCnOAOKH”.
290
www.dacoromanica.ro
       GYM 8E0 WT EOÎKECTliBHArO* OHCAhYE gR'kA'kEUJE IMKH CAHUJAXOAIt npopOMliCKA raaroaluja ASyoMi». CK'kTHMK hko Seo : „£cahujhte iţapHE H pa38M-kHTf h HAEHKH-b-Tf C^AÎra KOHlţEMli SEMAHAVk, BEHgUJHTS AP^WElflEH A\H0>KSCTB4 H PpiiAElflEH CE W HapoAfcjC HSHKk, rano aaha ekict wt rocnoAa apoasa bam h chaa wt KHWHtro”. PaS$AVkEUJS $EO I3KO E-KC-k)f Eli p$KA EoJKHta CAT H EAHKO JfOtylfT oyEO K0M02KA8 IVT Hac nOAAEAST, HA JJEO EAAJKEhYH H TpiiEAa>K£HHH H>KE EOPOA,AHOH EOPATliCTEO A®“ spt piCTAMAET H A^AETli Eli TaHH’k EOPSRlipSHEHH EA\$ TAAAHTTi, I3K0 8eo 8cah-ujfTh EaarH $eo caaakh wh raac paAOEAHYa; „EaapYh pase h skpHYn, e-khhah [ka-hhah] bti paAocTik rocnoAa CRofro”. GYta cahuiaruie, noAOEaiuiKE h ham e-euhaiath wt 3ARUHHHX, laKO AtaAOKp-kAiKHa h nptxoAHa cat, hkojke h PAaroAETii: „Eiic-kica caaba ikAOREKA ACRptMfHa cct”. IIoAOEauj£>K£ h HaAVk nopEEHOEATH np-kKAHHAVk EAAPOMECTHrYHM H CBETOnOMHEUJHXk rOCnOAAXli, HKE 3EMAliHaa A^Ep-k oyCTpOHRUJE H cYia AOKpt npknpoEOAHEUJHX, chaah 3£matihhmh heeecha npHWEptTiuf Eaaraa h chx
HaCA'kAOBA'JfE, a 3EMAliHa 3EMHH.Uk WCTAEAliUJE.
       Gejke $ko h asii, hîke Eli XpHCTa Bora, EaaroK-kpHYH H BopoaixpahhmYh h KAaroHkCTHEHH H caMOAPivJKaBHYH, Iw Bhhthaa sofKOAa, HapHiţaEMH Ba a a roeeoaa, MHAOCTHEIO EOJKHEIO POCnOAApii H WEAaAaTfA’k E-KCOH 3EMAE XrPppOORAAXYHCKOH, >KE-AAhYE B-k^AfA-kX^Tk K-k BliCSHkCTHOMg H EOJKHEM IţpiiKBaMli no npopOMliCKOM$ CAO-Eo: „Hm?KS WEpA30M JKEAASTli EAEHli Ha HCTOMHHKH EOAHHE, CHlţE JKEAAETTi H A$W* MO a k teee, Eo>ke“. fîHA’kBUJE 8eo, laKO paAH HaUJHX rptxos, 8MAAHUJE CA eaapo-MkCTHEaro rocnoAa, h>ke eojksctbhhh h CBti4JEHYE iţpiiKBH E'kCTaEA'kXA h gicpaujaXA H MHAOEAXA, HAHtlAMf HKS Eli Ge^T^U Topt BeOHCIţtH, H>KE Eli lIEpHBOAH npt-MHCTHE EOPOMATH, IţApCKHE CE'klţlEHYE H WEHTtAH EEAHkYE AABpH CpiiECKHE, CB'kTdi MOHACTHpS PAAPOAEMH ^HAAHAap, HJKE ECT XPAM nptCE-kT-kH, MHCTtH H nptEAarOCAO-BEH-kH EAAAYmHI^H HAUJOH EoPOpOAYlţH H npHCHOAtKtH MapYE H MkCTHOEA ta BTiBEAE-hYe eti CBtTaaxii cstTHXk, Ero>KE EiiSAEHroujE h ckSAauJE cii aihoi»ha\ tp8a»a» CBtTH GHMEWH, HOBH MHpOTOHElVk H CE'kTHTEA'k H MtOAOTEOpEt^ GaEA H SmHHHXMO WEPOK CB'fcTOAAg MOHACTHpS xŢ ACIipH H 3A EOAHHI^S, E>KE E^AtT SA ItOTP'kES EOAE-tţlHM, W acnpEX, TEpE AA ItpYHAET'k RPATHI3 KATA TOAHHH A<> npYHMAETTi EHUlEpEMEHtJ WEPOK CR-fcTOM» AAOH4CtHP$; TEpE A<* HAET IţEAO A® CE-kTOrO MOHACTHpU H EpATHtaM
npHXoAftliHAt, cnEH38 $ acnpEX- Aa npYHA*Trk epatho ha sptAiE no cstToio Eorotas-aehYe, ta<o>KE BHUiEp-kxoAmi, aa npHH.wacT’k, Aa ect CE-fcTOAtU h eoîkectiiehoaaj} napc-KOMS MOHACTHpS Eli oyKp-knAEHYlO H Eli SCTpAE» H MECTHfHUJHAATi HHOKOAVk, nptEH-kateahem Eli .CE-kTOro avkcTO tomU. eii nHi|i3 h Eli np'kEHEAHTE, a haaajke h poaY-TEaYEMTi HAUlHAIli, Eli K'klHOH R’kCnOAlkHHAHYE.
       H AA CE nOAII-kHSEAIk H cil CEtTHMH XTHT0PH Kli EliC^Xk Bli3rAaUJfhYa Eli IţpiiKBHX H HA TpjnES», no BliCAAS H M CE nOETli MkCTHHIO napACAHCli Eli CAEOTli no bemephYh h b-k hea^aio ctJTpa aa hh ce noETii cs-kTaa AHTSprYto ckeopho h cii KOAHEOMli H npHAEEKOAilli, HEnp'kAA'kHHO H AA HH gnHUIETA Eli CE-kTOlO npOCKOMHAHIO H Eli CK-kTHXli nOAI'kHHKtJ, AC 5KHEOTA HAUIEPO. H no CliAlkpiiTH HAUJOH fl,i MH CE MHHHT'k naAAETli, KOAHEO CIlEOpHO H CR'kTAA AHTSpPHQ H HA TpanE30, KAKO ECTli W-EHHHO 3A EAArOHkCTHEHH IţApHE, TBOpHTE H£H3AA"kH0 A®HAE>K£ CTOHTli CR'kTAA AilOHAC-THpli. H no CHXTij WTIţH CR'kTHHX'k H E0P0E0A3HH, AIIOAHTE EoPA H W AlHt Pp'fcllJ-HOM8 H A-kHHEarO Eli CE'kTHX'k KAUJHX'k TAHHAXli.
       H naKH, no ehce wt 3AEuihhx’E hauieaus npHuiECTEHto, epo>ke eaapoboahtii roc-noA*k Bop’k ehth PocnoAapii h weaaaatIati rtwCoh 3Emae Xppppoeaaxhhckoh, hah WT HAUIEPO CpTiAWHAPO nAOAA HAH WT HAUJHXlk CkpOAHHKll HAH HHli HtKTO WT npa-
                                                                                                 291
www.dacoromanica.ro
KOCAABHHX'k AAgMH H rOCnOA<>X’k, Al|li (lOHOKHT'k H gTBp'kAHT'k H C'kXPAHHT'k CkH XpHCOKgA-k TOCnOACTKA MH H HCIIA'kHHT'k CÎI HAUli WEfel(IAHYf H mhaokahYi HAH iro HACTASHTk A8X^ CRtTHX’k Jlflf H EHUil npHAOJKHTH H MHA0B4TH CBtTAA MOHACTHp'k,
hkojki fCT sa* B'kMHHiHo, Toro aa HAiJT’k noMoipYio wt rocn»AJ EorA H ciiaca Hi* uifro îycgcA XpHCTi h noKpoR-k wt np’kHHCTHf fro AiiTfpH H wt csfeTOPO Ghaiiw-HA HOEH AIHpOTOHlţA H WT CBtTOPO HOACTEOpIţA GaEA H WT RkC’kX'* CBtTHX’E» H>KI WT EtoKA EOP» 0\TOAHBUJHHXTk H Ai A<*p8*T'k 1’OCIlOA'k E©l"k EAAPOAlT"k CROI MH-AOCT-k H E'k CHIAVk BtHt npOBOAHTH Eli EAArOHkCTHIO H llpAEOCAAEHYH H KOHilţ-k EAAP'k E'k ESAf^HHATk Etlţl JKH3H"k StHHOH H WT AICHAI CTATH npfcCTOAA POCnOAA EoPA H CI) AC A HAUlfrO lycSCA XpHCTA, AAtHH'k.
      HcnpABHHK EHCT TlOpi AOrO$IT.
      H HAHp'kTAX'k cTh XPHCOkSA pgKg AIHOPOPptUJHAPO H AUHUIAPO E'k llHCATfAHI, GDnp’te ahhk, E'k AfbcnţA anpHA ks a^hh, TfKgifiHX a^toai E’k AfcT xsaie. t îw EaAAA EWfBWAi, AIHAOCTTa EOJKYa POCnoAHHk.
   f Urmînd atotsfînta, dumnezeiasca Scriptură care zice: „Milă vreau, iar nu jertfă, căci prin milostenii se curăţă păcatele". Şi iarăşi: „Fericiţi cei milostivi, căci aceştia vor fi miluiţi", căci gura proorocului inspirată de duh spune: „Fericit bărbatul care miluieşte în fiecare zi, căci se desfată întru domnul". Acestea deci cunoscînd din dumnezeiasca Scriptură, iarăşi am auzit proorocul vorbind prin duhul sfînt: „Ascultaţi deci împăraţi şi pricepeţi şi vă învăţaţi judecători ai marginilor pămîntului, pătrundeţi-vă voi cei ce stăpîniţi mulţimile şi vă mîndriţi cu limbile popoarelor, că stăpînirea vă este dată de la domnul şi puterea de la cel de sus". Înţelegînd deci că toate în mina lui Dumnezeu sint şi cît vrea dă fiecăruia dintre noi, ci fericit şi de trei ori fericit cel ce bogăţia dată de Dumnezeu bine o foloseşte şi creşte în taină talantul încredinţat lui de Dumnezeu, incit să audă acel bun glas dulce al bucuriei: „Bunule şi credinciosule rob, pătrunde în bucuria domnului tău". Acestea auzind, se cuvine şi nouă să ne amintim despre cele de aci, că slnt scurte şi trecătoare, după cum se şi spune: „Orice mărire a omului pînă la o vreme este". Se cuvine deci şi nouă a rîvni celor de mai înainte binecinstitori şi sfîntrăposaţi domni, carele cele pămînteşti bine le-au întocmit şi acestea bine au petrecut, prin aceste pămînteşti au dobîndit bunurile cele cereşti şi acestea moştenind, cele pămînteşti pămîntului le-au lăsat.
     Iată dar şi eu, cel în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Dumnezeu păzitorul şi binecinstitorul şi singur stăpînitorul, Io Vintilă voievod, zis Ylad voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi stăpînitor a toată ţara Ungrovlahiei, am rîvnit cu dorinţa către atotcinstitele şi dumnezeieştile biserici, după cu-vîntul proorocului: „în ce chip doreşte cerbul spre izvoarele cu apă,aşa doreşte şi sufletul meu către tine, Dumnezeule". Văzînd dar, că din pricina păcatelor noastre, s-au împuţinat binecinstitorii domni, care au ridicat, au înfrumuseţat şi au miluit dumenezeşti şi sfinţite biserici, mai ales cele din Sflntul Munte Athos, care este grădina preacuratei născătoare de Dumnezeu, împărătescul şi sfinţitul lăcaş marea lavră sîrbească, sfînta mănăstire numită.
292
www.dacoromanica.ro
Filandar, care este hramul sfintei, curatei şi prea binecuvântatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei vovidenii in sfinta sfintelor, pe care l-a ridicat şi zidit cu multă trudă sfîntul Simeon, noul izvoritor de mir şi sfîntul şi făcătorul de minuni, Sava şi am făcut obroc sfintei mănăstiri 10 000 aspri şi pentru bolniţă, care va fi pentru trebuinţa bolnavilor, 800 aspri*, ca să vină fraţii in fiecare an să primească mai sus zisul obroc al sfintei mănăstiri, ca să meargă intreg la sfinta mănăstire, iar fraţilor care vor veni cheltuială 500 aspri. Să vină fraţii la vremea sfintei Bobotezi, cum am spus mai sus, să primească, să fie sfintei şi dumnezeieştii impărăteşti mănăstiri de întărire şi de trebuinţă şi preacinstiţilor călugări, trăitori în acel sfint loc, de hrană şi de trai, iar nouă şi părinţilor noştri, de veşnică pomenire.
     Şi să fim pomeniţi cu sfinţii ctitori în toate strigările în biserică şi la trapeză, peste tot şi să cînte cinstitul paraclis simbătă după vecernie şi duminică de dimineaţă să ni se cînte sfinta liturghie sobornică şi cu colivă şi băutură, neschimbat şi să ne scrieţi în sfinta proscomiedie şi în sfîntul pomelnic, tot timpul vieţii noastre. Şi după moartea noastră, să ni se facă pomenire, colivă sobornică şi sfinta liturghie şi la trapeză, cum este obişnuit pentru binecinstitorii împăraţi, faceţi neschimbat cît timp va sta sfinta mănăstire. Şi după aceasta, sfinţi părinţi şi temători de Dumnezeu, rugaţi pe Dumnezeu şi pentru mine păcătosul şi leneşul în sfintele voastre taine.
     Şi iarăşi, după trecerea noastră dintre cele de aici, pe cine va binevoi domnul Dumnezeu a fi domn şi stăpînitor a toată ţara Ungrovlahiei sau din rodul inimii noastre sau dintre rudele noastre sau oricare dintre dreptcre-dincioşii bărbaţi şi domni, dacă va înnoi şi va întări şi va păzi acest hrisov al domniei mele şi va împlini această făgăduinţă şi miluire a noastră sau îl va îndruma duhul sfint încă şi mai mult a dărui şi a milui sfinta mănăstire, decît este aici făcut, acela să aibă ajutor de la domnul Dumnezeu şi mintui-torul nostru Iisus Hristos şi ocrotire de la preacurata lui maică şi de la sfîntul Simeon noul izvoritor de mir şi de la sfîntul făcător de minuni Sava şi de la toţi sfinţii, care din veac au plăcut lui Dumnezeu şi să-i dăruiască domnul Dumnezeu bunătatea milei sale şi în acest veac să petreacă in bunăcinstire şi dreaptăcredinţă şi sfirşit bun in veacul viitor al vieţii veşnice şi să stea de-a dreapta scaunului domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, amin.
     Ispravnic a fost Ghiura logofăt.
     Şi a scris acest hrisov mina mult păcătosului şi celui mai mic intre scriitori, Oprea diac, în luna aprilie 27 zile, cursul anului în anul 7042 <1534>.
     j* Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., Fotografii, XXVII/22.
          Fotocopie după orig. la m-rea Hilandar de la Athos.
          Altă fotocopie la Muzeul de istorie a Municipiului Bucureşti, 39, 363.
          EDIŢII. Trad, D.I.R.,B, 158—159.
293
www.dacoromanica.ro
179
1534   (7042) mai 10, Argeş.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Oprea şi rudelor sale părţi de ocină în Posmag.
       t iHiM0CTYi« eojkToo, îw    a a KofKOAA h rocnoAHHt k’ecoh s(aiah Jîrrpo-
ka4xYhckoh, chhil EfAHKdro h nfrfcAOEparo Paayaa KotKOAf- AdK‘JT rocnoACTEo mh CU noKM-kuYc rocnoACTA aih GOnpfn H c-a EpdTHBAţ ch, ha ham AIhkiuah h Jîpc8 H ca chhokh ch H ca np'aEHHAi epath>maY, iUdH-fc h PaT-k H ca hhx chhokh, laKojKf Aa hai ict whhh8 8 IIocAiarS wt a (a ApiroAtHpwK H epathiaai fAi8, Hwh8 h Gtah8 H ţ)8pvf, noaoBHHO, noul»! noKSnnx GOnp-k H ca epathiaai ch illHKiiiAH h Xpc8 h ca np’aEHHAi epath>maY fllAH-k h PaTfe wt Apapoaihp H wt bpatYaiai *ai8, Hwh h Gtah h ţlSpyf, EHUif p-knfHO hhx AfA noaoKHua sa $ acnpn.
       H naKH aa hai cct GOnp-kK h ca <BpaTYtaAi ch AIhkiiiah h £pc8 h ca hhx> CHHOKH WHHH8 8 IIoCAtArS A*A AParOAlHpWK CKAX» KApf (AHKO WCTAAA HiCnpOAAHHa, noHOKC npYHAt AparoAiHp nptA rocnoACTEo aih Ttpt 8aoîkh h a*X hipok a*a k'kcax' wr Ho<cAiar8 C3n>p» h ca EpaTYiaAi ch /Hhkiuahs h &pc8, wt HfroKO a«kpwaikoaio. H nax Aa ai8 kt COnpiB H epatYiaai ch wt a*a Hwh8 h Gtahwk h yşpvS, apa-tYiaai AparoAiHpwK, wt ipo cct hhipoaahha, noaosHHa, nouţa» npYHAf Hwh h Gtah h ţlSpyf npiA rocnoACTEo aih Tfpf 8ao>kh h noEpATHiiit no OSnp-fc h ca epathbai CH dlHKIllAH H &pC8 H Ca CHHOKH CH HAA AfA WT HoCAIAr, H4A nOAOKHHA WT CKOHWAA CH ACapOAlKOAIO.
       H Aa fCT GOnpfH c-a epathiaai ch AIhkiuahS h Jfpc8 h ca chhokh ch, 8 IlocAiar wt a<a Raaayawk, a A'aobc, noHtîKf noKgniiujf wt Kaaaya, sa w acnpH. H naKH Aa ict GOnpfH c-a epatYiaai ch fllHKiUAHg h Jîpcg, 8 IlocAiar, wt aia Hjhwb h Giaiahwk r-TH Afa, noHtjKf noK8nHiuf wt Hah h wt Gcaiah sa $ acnpH. H Aa tCT fQancH h PaTfH H c-a chhokh ch wt a*a GfAtAHWB noaoKHHa, cpc noKgnHiuf wt Giauh 3a ch acnpH- H rocnoACTBS aih a^Acuic koh.
       Gero paAY, hai AaA®X H rocnoACTEo aih, HKOJKf Aa hai e8ait tYia E’hCf kh-IU( pf4fHHf K’a WHHH8 H KTi WX<1K8, HHAI H CHH0K0AI HAI, BH8KOAI H np^KH^HCTOAl HAI. H K*a hhx np*aAaAHKa Aa ukcr, K*a b£kh. H wt HHKoroîK* HtnoTAKHOKfHHo, no pm rocnoACTKa aih-
       GKfAfTfaYt: >K8naH /^parHM ehbuih kcahkh akophhk h K8nAH ©fWAwp ehruk kiahkh Awrw$fT h >K8naH HIepeah keahkh akophhk h JKsnAH Iutecah beahkh Awrw-4sfT h »8naH Eape8a Kpaackckh eah h /^paroAiHp cnaTap H Toata kah h AYhk8a h Gtah np-aKaaaEH Uoehapckh h Paaya 08PK*a bhctYiap h /^parHM cnaTap h PaAya ncxapHHK h Gtahko bhctYiap h Ctahko koaihc h EHHTHa-a ctoahhk h EapE8A Kf-ahkh nocTfahhk. H HcnpaKHHK, Tiopa awrw^CT.
       fl3 Asaihtps, mtc 8 âprHm, Aitcipa aiah Y A^hh, k atT xSaik.
       t îw Eaaa KWfKWAa, aihawctYa eojkYa rocnoAHHa.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Ylad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Oprei şi cu fraţii săi, anume Micşan şi Ursu şi cu fiii lor şi cu verii lor primari, Manea şi Ratea şi cu fiii lor, ca să le fie ocină în Pos-
294
www.dacoromanica.ro
mag din partea lui Dragomir şi a fraţilor lui, Ion, Stan şi Giurge, jumătate, pentru că a cumpărat Oprea şi cu fraţii săi Micşan şi Ursu şi cu verii primari Manea şi Ratea, de la Dragomir şi de la fraţii lui Ion şi Stan şi Giurge, mai sus zisa lor parte jumătate, pentru 500 aspri. Şi iarăşi să-i fie Oprei şi cu <fraţii săi Micşan şi Ursu, cu fiii lor), în Posmag toată partea lui Dragomir, oricît a rămas nevîndută, fiindcă a venit Dragomir înaintea domniei mele de a aşezat şi a dat partea lui toată din Posmag Oprei cu fraţii săi Micşan şi Ursu, de a lui bunăvoie. Şi iarăşi să-i fie lui Oprea cu fraţii săi din partea lui Ion, a lui Stan şi a lui Giurge, fraţii lui Dragomir, din ceea ce este nevîndută, jumătate, fiindcă au venit Ion şi Stan şi Giurge înaintea domniei mele, de au aşezat şi au înfrăţit pe Oprea cu fraţii săi Micşan şi Ursu şi cu fiii lor peste parte din Posmag, peste jumătate, de a lor bunăvoie.
     Şi să fie Oprei cu fraţii săi Micşan şi Ursu şi cu fiii lor în Posmag, din partea lui Vladul, 4 părţi, pentru că au cumpărat de la Vladul, pentru 800 aspri. Şi iarăşi să fie Oprei cu fraţii săi Micşan şi Ursu, în Posmag, din partea lui Nan şi a lui Semăn a 3-a parte, pentru că au cumpărat de la Nan şi de la Semăn, pentru 500 aspri. Şi să fie Manei şi Ratei şi cu fiii lor din partea lui Semăn jumătate, pentru că au cumpărat de la Semăn, pentru 250 aspri. Şi domniei mele au dat calul.
     De aceea, am dat şi domnia mea, ca să le fie acestea toate mai sus zise de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la ei pră-dalică să nu fie în veci. Şi de nimeni neatins, după zisa domniei mele.
     Martori: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vîlsan mare logofăt şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Dragomir spătar şi Toma ban şi Diicul şi Stan pîrcălabi de Poenari şi Radul Furcă vistier şi Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico vistier şi Staico comis şi Yintilă stolnic şi Barbul mare postelnic. Şi ispravnic, Ghiura logofăt.
     Eu, Dumitru, am scris în Argeş, în luna mai 10 zile, în anul 7042 <1534).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Bibi. Acad., CCI/3.
         Orig., perg. (23 x 50), pecete timbrată, căzută.
         EDIŢII, Slav. şi t r a d. Ghibănescu, Codrescu, 1—3 (sub martie 10). T r a d.
         D.I.R., B., 160.
                                       180
1534   (7042) mai 23, Slatina.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Bărbulea şi lui Lupa ocină în Studina, în urma unei judecăţi.
       t (HhaoctTw kojkTio, Îw Eaaa bohkoa<i h rocnoAHHh rtvcoh simai JfrrppoKAa-XYhckoh, cHHk KfriHKdro h npfcAOEparo Paav kohiroaY* XiRiT rocnoACTRo aih cYi noRtA-kxYf rocnoACTRd mh EtiPesaih H dgrUH, bkojki a<i ai# ict wmhhş $ Gt$am<>
WT IAMA tJjKI nOAORHHg, flOHIJKI HM ICT CTdpd H fipARJ WMHH# H A*AHH$.
235
www.dacoromanica.ro
       fl iiotom, hmaiui np8 E'kpB&vk H flsna np-bA rocnoACTBa mh ci Aoepocaak» H c-k dJHjfSA h e-k A,paroMHp8 h tako np-fewi Ăobpocaab h fllHjfgA h AparoMHp» KaKO ra c8t hmaah h whh a^AHM» g chi &ki, i*jo ict bhuji nncaHO, iioaobhho. fl pocnoACTKO mh paiaajc h c8a«X c-k...1 uicththmh npasHTiAHi pomioactba mh h HSHaHA«X rocnoACTKO mh a*6P> kako ra ict npoAaa ^ospoc/usS h fljHygA h ,\pa-roMHp HiroK» A(^ wt 8>ki ap^sim MirHiauioM. H wctauii Aospoc/us Ck mitom ch wit saKOHa wt npiA rocnoACTsa mh.
       Gfro paaL hm AM*]f h rocnoAcTKC> mh E-kpEgAlH h flSnlH, bkmki a<> hm
ICT WUHHg H WJfaEg HIMg H CHHOBOM IMg H KH8KOM H nptBHOHITOM IM» H HH WT
Koro>KAi HinoTAKHOKiHO, no wpHSMO rocnoACTBa mh.
       Ghki h ckiaitiahi nocTAKAix rocnoACTKO mh: KgnaHg y^parHH ehbuji biahkomS
AKOPHHK» H JKgflAHg 0IWAWP EHBUJI BlAHKOMg AWriV$lT H Kgnaug niipsaH BlAHKOMg
<Abophhk8 h wgnaH^g ILvkâaH biahkom8 AwruujiiT h Mgnaug <Eaps8A>1 kia eau KpaAiECKH h ÂparoMHp <cnaTap> 1 h Toma eahs h PaAyA ehcthbp h _\parHM cna-Tapg h Gtahko KHCTHiap h Ehhthatv ctoahhk h Gtahko komhc h Paava namaAHia myapHHK h EapEgA AtTKOBHKio biah hoctiahhk.                ___
       fl3 Hcnncay, EaA'fe nHciţg, 8 Gaathha, Mfccma mah kt a^hh, ktv a^t xsmb. f jfw Eaaa bivibivaa, mhaoctYa bojkYa rocnoAHHh.
      f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bărbulea şi lui Lupa, ca să le fie ocină în Studina, jumătate dintr-o funie, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
      Iar apoi, au avut pîră Bărbulea şi Lupa înaintea domniei mele cu Do-broslav şi cu Mihul şi cu Dragomir. Şi aşa pîrau Dobroslav şi Mihul şi Drago-mir că au avut şi ei dedină jumătate din această funie, ce este scrisă mai sus. Iar domnia mea am cercetat şi am judecat cu ..-1 cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea bine că au vîndut Dobroslav şi Mihul şi Dragomir, partea lor din funie altor megiaşi. Şi a rămas Dobroslav cu ceata sade lege dinaintea domniei mele.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea lui Bărbulea şi lui Lupa ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare <vornic şi jupan) Vîlcsan mare logofăt şi jupan <Barbul>1 mare ban al Craiovei şi Dragomir <spătar>1 şi Toma ban şi Radul vistier şi Drăghici spătar şi Staico vistier şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Radul Paşadia paharnic şi Barbul Deat-covichiu mare postelnic.
      Şi am scris eu, Badea scriitorul, în Slatina, luna mai 23 zile, în anul 7042 <1534).
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 398 (Bistriţa).
          Orig., perg. (26 x 35,5), pecete timbrată.
          Copie slavă ibidem, ms. 712, f. 353.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 161.
         1 Loc şters, ilizibil.
296
www.dacoromanica.ro
181
<1534 septembrie—1535 iunie).
            Vlad Vintilă voievod dăruieşte m-rii Homor din Moldova un sălaş
            de ţigani.
      f K'k XpHCTd Bord, EAdrORtpHH H EAdrOHICTHBH H XpHCTOAIOEHBH H CdAlOA" P'KKdBHH, îw fiAdAd KOHBOAd, CHHh nptAOEpdTO H BIAHKdPO         BOHKOAI, KOJKÎWAI
AIHAOCTYWAI H HOSTIA! A^POBdHYiAI, WEAdAdnjJgAIH H rOCnOACTBSlIJjSAIH KliCOlO SIAIAi &rrppOBAd]fYHCKOIO, HJJOKI H SdnAduHHCKHAt CTpdHdAI, flAfAdlUg H $drdpdUlS jfipiţir. EAdronpoH3soAH rocnoACTEo aih csohai EAdrHAi npoHSBOAiHYiAi, hicththai h ck^tahai cp'kiţiAf rocnoACTBd aih, hko npocAdBHTH npocAdBA'huidro aii Bord h Hd npkCTOAt CB-kTOnOMHBUlHX pOA^TlAt rOOlOACTBd AIH H C"k CAdBOI B'kSHECIUIdrO AU. GOKI gEO EHA'fey H rocnoACTBO aih, bko nptWAl HdC ehbuihx iţdpYl h rocnoAdjf, whh nocAfc-ASUJiYh IlHCdHTi HCflATiH'klHIHJf nOBiAtHYl rOCnOA-1 HdlUlrO lyCSCd XpHCTd, CK3HAdKUIi H oyKpdCHEUli CBtTHl IţipKBH H AlOHdCTHpdJf A*UII CROI, pdAT A<>Ept SCTpOHKUli K'K Eoroy- Giro pdAT, nopiBHOBdjf H rocnoACTBO aih nptKAl PIhihhhai rocnoAA^ H iţd-pHi oki a^uji cboi pdAT AOEpt SctPohbuii h rocnoA* Bor# EAdroSroAHKUii. Tdwi Seo, CKMOTpHjf h rocnoACTBO aih iahko no cHA-k H no npHAHKdHTi wt BordAdHHo ict HdAI WEAdCT H npHAOJKHJf CIAlS CEfeTOAfg H EOÎKICTBHOAlS WEHTtAH AlOHdCTHpS 30KI-Aidro Xoaiwp, haoki ict jfPdAi np-kCK’kTkH, MHCTkH H np'kEAArocAOBiHirkH KAdAYiHiţi HduifH BoropoAHt^i H npHCHo a<eh AAdpYi h hhcthoh ih ScmhYi; rocnoACTBO aih npH-AO>KH]f H AM®Jf CBtTOAlS AlOHdCTHP# IAHH HIA'kA dUHPdHHH, HAIIHIAI PdAÎHd H CK HHPdHKd CH, HAKd H Ck S CHHOEH CH, laKOHU \A CgT CBtTOAIg AlOHdCTHpg K'k no-Kp-knAIHTl H HHCTH'kHUIHAI H EOKICTKHAI CBil|liHHAI HHOKOAI K'k nOKOlO H K'k nOCAS-uiictbS, d rocnoACTBO aih h poaTtiahiai rocnoACTBd aih Bt stiHoi R'kcnoAiHHdHYi.
      Tiai pdAT, aMojf h rocnoACTBO aih, bkoki a<> cSt wkh khuii pimihh dtţHrdHH CBtTOAlS AtOHdCTHPS Biv WMHHg H K'k WJfdES H WT KOPOJKI HMOTAKHOKiHHH K'k Bt-kh, no wpHSAio rocnoACTBd aih.
      Giro pdAT, MHCTH’kHUIH WTHH CE-kTH H BorgKOdSHH np'kEHBdltflOH K'K CBtTd AlOHdCTHP BHUIi piMIHHd, AIOAIO BH CK HAIIHOAI EOXTlAI, CkTBOpUIdrO HICO H SIAIAI H H 3d AlOAEg np-kMHCTSlO IPO AldTipK, npÎHAIHTI H EAdPOAdpHTI H HdC SCpTkAHO EAd-rOCAOKHTI H <AIOAHTl> Bord H W HdUIIJf C'krptlUIHYi K'K CK"kTHJf BdUIHJf TdHHdJf.
      6i|iiHCi H SdKAHHdHTi nocTdKA'kiAi rocnoACTBO aih: Koro HSEipiT H A'PSiT roc-nOAK BorK CK nOAIdSdHTiAI ... B-K EAdrOHHCTHKYlX XPHCTHOHHX, A<1 «MM* nOHlTIT H STEpiiAHT H CKjfpdHHT H iiohorht ckh X’Phcok8a rocnoACTBd aih, Toro rocnoAK BorK noHiTiT h st<kp-kAHt h a* c*KjfpdHHT> K'K rocnoACTBt iro; d di|ii Koro Ci nOKSCHT K-KSHAIdTH H nOTKOpHTH, nopgUIHTH H pdSOpHTH KHUII pIHIHHO WEtlfldHTi H no<Aioi|iK rocnoACTBd aih> a<> mi noiiTiT hhîki noifiAAHT iro, h8 a<> 8khit sai TtAO, d K'K KSAIUIHX K-kH-k ASUId iro H Ai -«8 ICT CknOCTdTHHtţd <np-kHHCTd Bo-rOAIdTH,> H A<> ICT Tp'KKAlT WT THT BorOHOCHH WTIţH, HJKI K'K HHKiH H Aj HAIdT SMICTHIO C-k ÎsAOIO H C-k TP-KKAITHAI flpTl H C-K <HHHAIH IOAIH, OKI B’KS'UIHUIi HdA rocnoAd> Hduuro Iyc$cd XpHCTd h pikouii Kp-ut iro HdA hh£ h Hd «UAdjc Hjf, oki ICT H k8AIT K'K K-kKH, dAlHH.
297
www.dacoromanica.ro
      Gfîfîl H CK-kA^TIAYl I10CT<AKa1îA\ rOCIIOACTRO A\H! WŞlMH ^pjrHM EHKUlf A^Op-HHK H 5K8>nAH @(IVA0P8 KHKUlf AWrW^fT H WSlIAH OlfpEAH KfAHKH AKOpHHK H WSlIAH RAAHKŞA KfAHKH AOrO$fT H HtflIAH E<IP<e8a K4H Kp4AfRCKH> H 4,p*rHM CflATAp H &APH1<f EHCTHOP H PAAVA ffpPHHK H GtAHKO KOA1HC H liHHTHATi CTOAHHK H KM* flfilS KfAHKH <nOCTfAHHK>.
      H A3, HAH HAMpikTAJf .. .
      f îw EaAA KlVfKWAA, <A\HAOCtYa EOWYa TOCnOAHHh>.
     t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vlad voievod, fiul preabunului şi marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoinţă, cu cinstita şi luminata inimă a domniei mele, pa să proşlăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi pe scaunul sfîntrăposatului părinte al domniei mele cu slavă m-a înălţat. Iată dar am văzut şi domnia mea, că cei ce au fost înaintea noastră împăraţi şi domni, urmînd Scriptura şi îndeplinind porunca domnului nostru Iisus Hristos, au zidit şi au înfrumuseţat sfintele biserici şi mănăstiri pentru sufletele lor, bine întocmindu-se faţă de Dumnezeu. Pentru aceasta, am rîvnit şi domnia mea, către domnii şi împăraţii zişi mai înainte, care pentru sufletul lor bine au întocmit şi domnului Dumnezeu bine au plăcut. Astfel dar, am socotit şi domnia mea după putere şi după prilej, din stăpînirea cea dată nouă de Dumnezeu şi am dăruit acestui sfînt şi dumnezeiesc lăcaş, mănăstirea ce se cheamă Homor, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre şi de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii; domnia mea am dăruit şi am dat sfintei mănăstiri un sălaş de ţigani, anume Radina cu ţiganca sa Ilca şi cu 6 fii ai săi, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi cinstiţilor şi dumnezeieştilor ieromonahi pentru odihnă şi în ascultare, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
     Pentru aceasta, am dat şi domnia mea, ca să fie aceşti mai sus zişi ţigani sfintei mănăstiri de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatinsi în veci, după porunca domniei mele.
     De aceea, cinstiţi părinţi sfinţi şi de Dumnezeu temători, care trăiţi în sfînta mănăstire mai sus zisă, vă rog în numele lui Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămîntului şi pentru ruga preacuratei lui mame, primiţi şi mulţumiţi şi pe noi din inimă ne binecuvîntaţi şi <rugaţi> pe Dumnezeu şi pentru păcatele noastre în sfintele voastre taine.
     încă şi blestem punem domnia nea: pe cine-1 va alege şi-l va dărui domnul Dumnezeu cu ungerea ... dintre binecinstitorii creştini, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela Dumnezeu domnul sâ-1 cinstească şi <să-l întărească şi să-l păzească) în domnia lui; iar pe cel care se va încerca să ia, să clintească şi să strice mai sus zisa făgăduinţă şi <ajutor ale domniei mele) să nu-1 cinstească şi să nu-1 ajute pe el, ci să-i ucidă aici trupul, iar în viitor sufletul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu) şi să fie blestemat de tfei ori de 318 părinţi purtători de Dumnezeu, cei de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu de trei ori blestematul Arie şi <cu alţi necredincioşi iudei, care au strigat asupra sîngelui
298
www.dacoromanica.ro
domnului) nostru Iisus Hristos şi au spus: singele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem <domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi> jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul <ban al Craiovei) şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare <postelnic>
     Şi eu Nan am scris ...
     f Io Vlad voievod, <din mila lui Dumnezeu, domn).
         Bibi. Acad., LXXXV/50.
         Orig., perg., lipsă o treime.
         Datat după domn şi sfat.
         EDIŢII. T r a d. D.I.R.,B., 164—165 sub <1534 noiembrie—1535 mai>.
                                       182
1534   (7042) septembrie 6, Fureşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana mai multe seliştiT în urma unei judecăţi.
       t ftlHAOCTYio kojkTio , îw Ram bohboaa h rocnoAiWE Btcoio seaiaio &rrpw~ eaa^Yhckoh, chite np-fcAOKparo h beahkapo Paaya<1 kohboaa.            rocnoACTEO aih
cYe nOEfAtHYt rOCnOACTBA AIH CK-kTOM» H S05KECTEH0AI8 AlOHACTHpg HApHIţAEAtAPO ThC-MtHA, HAHKE ECT JfpAAI nptCKtTtH H MHC'rkH H np'kEAAPOCAOKEHHHE BAAAYMHIţE HAUIOH
BoropoAYitE h npHCHoAEK'kH fflapYH h mecthoe eh ^ciiehYe h hactabhhkS wth$ epsaiehS
KVP To$dH H E-KC-kAl BJKE W XpHCTfc SPAtYE, I3KOJKE HAI C*T CEAHIflH WEA Ga-
pobu,h ş Eaathhivk h Hecthmebo h TonopHo h Gopohha h weoio Kaaşpepobiih h Tp8$El|lYH H IlHiaTpA H (xiB'bAHHŞA H &Hr8pEHH BTiCH, nOHIJKE c3t EHAE CTAPE H npABE WMHHl H A'bAYHE CB-kTOAlŞ A\OHACTHp8 WT THCATkHA, AM*HE EIJIEJKE WT CTApH POC-
noAApn nptoKAf rocnoACTEO aih eheuie.
       ă rlOTOM, HAIAJf C-Knp-kHYE WTIţg Er8A\EHS To^AH npEA POCnOACTBA A\H CEC CHHOEH GtOEEŞ WT Kon’EMAHH, CEC n-ETp» H CEC ^pTiPOlO, fiXt EAHA CEAHI|IE l|IO CE SOBET ^HPŞPEHH1. £ TEAI POCnOACTBO MH CSAHJf ti PAEAAJf HAI PAEOT», no npABA# H no 3AK0H# CE B<TiC>H BAACTEAYE POCnOACTBA AIH H npOMETAJf POCnOACTBO AIH H K<HHPH OTApHAt TOCnOAApH, nOKOHHOAlS îw diHPME BOHBOAA, îw 4,AH EOHEOAA H KHHPS
PoaYteaio pocnoACTBA mh Iw PaaYaa kohboaa 3i cYe ceahuie JîhpSpehh1, h3 hshah-AOJf rocnoACTEO AIH KAKO ECT EH a A AM(hA H npHAOJKEHA, H 3MHHEHE KHHPE C*E BEAHKOIO KAET$g- TAKO H rocnoACTEO AIH AAACJT H npHAOJKHJf cYe BHUIE PEMEHA CEAHlflE £hpS-pEHH, A II-ETPS H AP'KrowJ WHH WCTAUIE WT 3AK0HA WT npEA POCnOACTEA AIH.
       GEro paaY h rocnoACTEO aih a<*Ao)C CB-feTOAi# h eojkectbhomş aiects, raKOJKE AA HAI ECT K-E WIHH» H B*E WJfAE# H HH' WT KOP05KE HEnOTMKHOBEHO, no pEM POC-
noACTSA aih.
       1 „SHrSpiHH" tăiat cu chinovar.
290
www.dacoromanica.ro
        GiKf h cbcahteaYe nocTAKAtfT rocnoACTKO aih: JKSnaH AP’M'HM beahkh np'k-K4A4E H JKSnjH IIIfpK4H BEAHKH A^OPHHK H JK8f)4H IÎA4HK8A BEAHKH AWrW^fT H JK8f)4H ^paro/MHp cnaTap h JKSnaH Tom4 e4h h kSiiah Apărem cnaTap h PiAV* nejfapHHK h 6t4Hko komhc h Bhhthati ctoahhk h EaAt firas beahkh iiocteahhk. Hciipakhhk, T<et8a Awrw^fT.
        H as, IţaaanH, ejke HanHcajf 8 $8pEipH, AEtcEiţa ceeitembpYe s a^hh, siv A-kT iiur. t Kw &A4A BWEBWA4, AIHAOCTYa EO>KYa rOCflOAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, unde este hramul preasfintei, curatei şi preabinecuvîntatei stăpinei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi nastavnicului, părintelui egumen chir Tofan şi tuturor celor intru Hristos fraţi, să le fie seliştele: amîndoi Sagoveţii la Blatniţa şi Pesticevo şi Toporno şi Sogoina şi amîndoi Călugărenii şi Trufeştii şi Piatra şi Obedinul şi Ungureii, toţi pentru că au fost vechi şi drepte ocine şi dedine ale sfintei mănăstiri de la Tismana, date încă de către vechii domni ce au fost înaintea domniei mele Iar apoi, a avut pîră părintele egumen Tofan înaintea domniei mele cu fiii lui Stoe din Copăceni, cu Pătru şi cu Drăgoiu, pentru o selişte ce se cheamă Ungureii1. întru aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat, lucrul lor, după dreptate şi după lege, cu toţi dregătorii domniei mele şi am cetit domnia mea şi cărţile vechilor domni, a răposatului Io Mircea voievod, a lui Io Dan voievod şi cartea părintelui domniei mele, Io Radul voievod pentru această selişte Ungureii1, ci am aflat domnia mea că a fost dată şi dăruită şi cărţile făcute cu mare blestem. Astfel şi domnia mea am dat şi am dăruit această mai sus zisă selişte Ungureii, iar Pătru şi Drăgoiu, ei au rămas de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea şi domnia mea am dat sfîntului şi dumnezeiescului loc, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici mare pîrcălab şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Dragomir spătar şi jupan Toma ban şi jupan Drăghici spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Ţalapi, care am scris In Fureşti, luna septembrie 6 zile, în anul 7043 <1534>.
     ■ţ Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 399 (Tismana, LXVI/2).
         Orig., hîrtie (21 x 31,5), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1846; altă trad. ibidem, ms. 337, f. 358—359.
         EDIŢII, T rad. Nicolescu, Doc. Vlad Vintilă, 117—119; Nicolăescu-Plopşor, Mon. J. Dolj., 49—50 (sub septembrie 7); D.I.R.,B., 161—162. Facs. Nico-laescu, Doc. Vlad Vintilă, 118.
       1 „Ungureii** şters cu chinovar.
300
www.dacoromanica.ro
185
1534  (7043) septembrie 6, Fureşti.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Ţigulea pîrcălab şi rudelor sale mai multe ocine în Pîrscov, Muşcel, la Lacuri şi în dealul Săsenilor, precum şi mănăstirea din Valea lui Pur cal.
      t AIIhaoctYio eojkY», Îw &<tdA kohkoaj h rocnoAHick btvCok> siawi© XrpoRdd-XYhckoh, chh-r A^Kpdro h RlAHKdro PdAydd BOHBOAd. A,dKdT rocnoACTKO mh cYf no-EfittHYi rocnoACTKd mh EOdtpHHS rocnoACTBd mh KgndHg IţHrgiVk np-kK-k^dEg h ce.
EpdTHQM CH, ^dilHKd H dldHt, H Ck HHX CHHOKH, tAHIţH HM E©Pk AiCT H Ck dHI-»|ril CH, YDHKd'k H Qdhd H HWH, H C’K CHHOKH CH, QKOHCt Ad Mg ICT WMHHg 8 IIp-kCROE TpITH AfiţJ nOHIÎKI HM IT CTdpd H npdKd WHHHg A^Alnd. H ndKH A® HM ICT WHHHg 8 iHgUJUtd TpfTH A IA- H A<> HM Ci SHdIT JfOTdp T IIpiiCKOBgd; IlOHlHCf HM ICT CTdpd H npdKd WHHHg A^AYnd.
      H ndKH Ad kt IţHrttaiH ck chhobh ch h Ck a’wjhp* ch MOHdCTHpd wt ILmi IlgptdAWK. fi APSSH AIOAYI wt HlrOBg HITg Ad HI MlTiXdT, H8 Ad ICT IţHPgAfB Ck CHHOKH CH, HJ HAUEaJAVA H AdMKl H Edpegd H Kp<TwC>THHH H dloUlgA H IţHPgAHt H HtPgA H dldHt WHHHg Ad ddKgpI WKOAO, nOKgA* HM CgT XOTdpii, nOHIHCI H A«C-THJKI Ck npdKWM H KlpHOM CAgHCEWM WT K*k fidCdfUEd KOlKOA, TdKOJKAlpI H WT K-k rocnoACTKO mh. (Iah wt toh khuii ptniHd WHHHg wt ddKSpt, a IţHrgAt npo-AdA< TdTSAWK h PdAVdWK h HtrSAgH H EdpsgAH noaoKHno Sd xdic dcnpH H iah» epoa Sd KOAtHHivk 8 koas fiss-kWM. fl IţHrgAfc wCTdUH HdA AP8ra noaosHHd wt WHHHg.
      H ndKH Ad (ct IţHrgam Ck chhokh ch î a** wt whhho wt K-kctx 8 A^a (x'kctHOM, noniKi rd noKgnH IţHrgAt wt E’kAHd’h Sd th 1 dcnpH, dAH khhoppja ckc
MICTO.
      Gipo pdAY hm AdA^X H rocnoACTKO mh, hkojki Ad hm cgT K-k WHHHg h K-k WXdEg HIM8 H CHHOKWM IA\g H KH8KWM H nptBHgHITOM IA\g. H B’k HHX np’kAdAHKI Ad HICT, Hg Ad ICT WCTdKUJHHM H HH WT KOrOKf HMOTMKHOKIHO, no plH POCnOACTSd MH.
      Gijki h CBfAiTfAHi nocTdBdtiT pocnoACTao mh: KgndH /\pdPHH eiahkh np'k-
K'kAdB H JKgndH nifpBdH KIAHKH AKOPHHK H JKgndH EddHKgA KIAHKH AWPW$fT H KgndH /\pd-POMHp endTdp H KgndH T0Md EdH H KgndH ApdPHH endTdp H ^APHI|iI KHCTHiap H PdAVd nfXdpHHK H GTdHKO KOMHC H EHHTHA'k CTOAHHK H EdAt 0(33 KIAHKH nOCTfAHHK. HcnpdBHHK, HtrOf IIpdKMIţ CTOAHHK.
      H d3, IţdAdnH, OKI HdnHCdX 8 ®8PIl|JH, MtCII^d CMTIA\KpYl S A^H-k, K dtT xSMT. f îw EadA KWfKWAd, a\haoctYm eohcYa rocnoAHHb.
     I Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Ţigulea pîrcălab şi cu fraţii săi, Dalica şi Manea, şi cu fiii lor, cîţi le va da Dumnezeu şi cu nepoţii săi, Miclea şi Oana şi Ion, şi cu fiii lor, ca să le fie ocină în Pîrscov a treia parte, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Şi iar să le fie
     1 Ulterior s-a adăugat cifra: xŢ.
301
www.dacoromanica.ro
ocină în Muşcel a treia parte. Şi să li se ştie hotarul: Pîrscovul; pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
     Şi iar să-i fie lui Ţigulea cu fiii săi şi cu fiicele sale mănăstirea din Valea lui Purcal. Iar alţi oameni din ceata lui să nu se amestece, ci să fie a lui Ţigu lea cu fiii săi, anume: Vladul şi Daleca şi Barbul şi Cîrstian şi Moşul şi Ţigulea şi Neagul şi Manea, ocină la Lacure împrejur, pe unde le sînt hotarele, pentru că a cîştigat cu dreaptă şi credincioasă slujbă de la Basarab voievod, de ase menea şi de la domnia mea. însă din această mai sus zisă ocină de la Lacure, Ţigulea a vîndut lui Tatul şi lui Radul şi lui Neagul şi lui Barbul jumătate, pentru 1 200 aspri şi un vad de moară pe apa Buzăului, iar Ţigulea a rămas peste cealaltă jumătate de ocină.
     Şi iar să-i fie lui Ţigulea cu fiii lui 5 părţi de ocină, din toate, în dealul Săsenilor, pentru că a cumpărat-o Ţigulea de la Bădilă, pentru 3501 aspri, însă vie cu loc.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi la ei prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici mare pîrcălab şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Dragomir spătar şi jupan Toma ban şi jupan Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Neagoe Pravăţ stolnic.
     Şi eu, Ţalapi, care am scris în Fureşti, luna septembrie 6 zile, în anul 7043 <1534).
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 400 (Ep. Buzău, XLVIII/2).
          Orig., perg. (32 x 40), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1850; altă trad. ibidem, ms. 172, f. 422.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 162-163.
                                          184
1534   (7043) septembrie 12, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Vlaicu mare logofăt şi fraţilor lui ocine şi ţigani în Spinişor, Stîngăcea şi Frătoştiţa.
       ţ dJHrtocTlK» EOKlfio, jfw EddAa kohboa<* H rocnoAHHt BitcoH              &rrpo-
SAdXlHCKOH, CHH’k KfAHKddrO H (lp-bAOBpddrO Pifi,yAi ROfsOAd- A‘,k‘,t rOCnOACTKO <HH cYi noEfivkHYl rocnoACTKd mh nouTEHHodtş npdKHTfrtto rocnoACTKd <hh, >k8imhh$ E/UHK$A$ KMHKOMŞ illVriV$(T$ H Ct BpdTHRI frO, JKSfldHHŞ d/lupt CTOAHHKŞ H EdA'b, H CTk HHJf CHHIVKH,        HM Eorli npHIlgCTHT, l3K0>Ke A<> HM BŞAtT K^CE KOMdTf
     1 Corectat apoi în: 10 350.
302
www.dacoromanica.ro
PibyAWK WT CnHHHUJOp H EpdT# fro fiAdAVAWK> wmhhjj $ CnHHHQJOp H $ Gt*h-ri<M H $ ^PJTO^IHH*, TdXOripl HHJfHt A^oal, Rdpl tAHKd CI X"rfT H3BPJTH H ClAO H AHHrAHH H KHHCrpdA* H MCHTO H A*EHTWK H CRI l|IO C»T KOAtdTI PaAV’aWwk h
epat iro, (iohihci Paava h EPaT (ro' <• whh HX Hsr^EHUii ckc 3aaa x’hta^hctk0> |1|JI WT K*K IlOKOHKOrd dlA4AY £aAA<* KCHSOA<i- 6pf ICT BHW PdAYA C'hEHpdTlA Erip 8 C^ACTEO |A,WAHH JKha, Ţipi ICT riOEtr-KA CKC EHp H C-RC           fiAdUIKOH 31 Al Al
H u,dp(K» npiKo A,shar, crc xa dcnpH. fl noKOHHord £aaaa ROHROAd wh rd ict a«» THTdA Ch npdBO C$A H Ch BTi3/HW>KH0 WT K*R MhCTHTOH IIopTI H $4S‘,THA TA ICT <H no n>1pdRA8 CSAÎA’h rd KT H A«CTH3d IPO SdKWH norgEHTH CH rAdB# H H3PJJEH iro no A'fc'UV/tt iro, kako iahh         fi koaiati hX khuji pimihhi no/HHAORdA ict
BHUII plMIHHO npjEHTlAlO POCnOACTKA AIH.
       TaKO H POCnOACTEO A\H ChMWTpHy H i$TAKAIHX CTk npARHTIA'fl POCnOACTKd A\H H H3EPAUII CI XHTA'bHl KOAIdTI H TdKOMCAlPf H POCnOACTRO AIH IlOAlHAORdX CTjC R-RCI RHUII plMlHHl KWAIATI BHUII plMIHHO lipdRHTlAlO rOCIIOACTKd AIH >KgndH IiAdHKgA AWPW-iJSfTT» H C*R EpjTHia IPO, laKOHCI Ad HAI ICT Et WMHHJJ H Eli W^dEdE, HH/H H CHHOEW/H HAI H BH&KWAI H np-kEH^MlTWAI HAI H HH WT KOrwWI HMOTAKHOBIHO, no piM POCnOACTEd MH.
       ©OKI H CEt AITIaYI nOCTdEA'kiAI POCnOACTEO AIH- JKSlldH /^pdrHM EHEUJI AEOPHHK H MiStldH T^AWP EHEUJI AWPWlfSIT H KgridH UIipEdH ElAHKH AKOpHHK H K&ldH EdpS$A EdH H A,pdrHM endTdp H â>APHI{Jt EHCTHQp H ©TdHKO KOA1HC H PdA\'A MXdpHHK H EhHTHA-R CTOAHHK H EdAI ElAHKH nOCTlAHHK. HcnpdBHHK, EdAt fll33 EIA nOCTiAHHK.
       H d3 H3nHCdX> KocopwdR* rpdAidTHK, $ rpdA Tp'KroEHilJi, AVkcnţd ciriTlAiKpYl
ff A^HH» RT» AlST xiĂÎP.
       f îw fiAdAd BWlEWAd» AIHAOCtYA EOJKYa POCnOAHH-R.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Ylaicul mare logofăt şi cu fraţii săi, jupanului Mihnea stolnic şi lui Badea, şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie toate averile lui Radul din Spinişor şi ale fratelui său Vladul, ocină în Spinişor şi în Stîngăcea şi în Fratoştiţa, de asemenea părţile lor, oricît se va alege şi satul şi ţiganii şi viile şi griul şi vitele şi toate ce sînt averile lui Radul şi ale fratelui său, pentru că Radul şi fratele său, iar ei le-au pierdut cu rea hiclenie, încă de la răposatul Ylad voievod cel Tînăr. Căci a fost Radul strîngător de bir în judeţul Jiul de Jos, de a fugit cu birul şi cu haraciul Ţării Româneşti şi al împăratului peste Dunăre, cu 30 000 aspri. Iar răposatul Vlad voievod l-a ajuns cu dreaptă judecată şi cu putere de la cinstita Poartă şi l-a prins şi l-a judecat după dreptate şi l-a ajuns legea să-şi piardă capul şi l-a ucis după faptele sale, ca pe un hiclean. Iar averile sale mai sus zise le-a miluit mai sus zisului dregător al domniei mele.
     Astfel şi domnia mea am socotit şi am întocmit cu dregătorii domniei mele şi s-au ales averile hiclene şi de asemenea şi domnia mea am miluit cu toate mai sus zisele averi pe mai sus zisul dregător al domniei mele jupan
     1 Loc rupt.
303
www.dacoromanica.ro
Vlaicul logofăt şi cu fraţii lui, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Draghici fost vornic şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Barbul ban şi Dră-ghici spătar şi Udrişte vistier şi Staico comis şi Radul paharnic şi Vintilă stolnic şi Bade mare postelnic. Ispravnic, Badea Aiaz mare postelnic.
      Şi eu am scris, Cosoroavă gramatic, în cetatea Tlrgovişte, luna septembrie 12 zile, în anul 7043 <1534).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 401 (Valea, XVI/3).
          Orig., hirtie (31,5 x 21), pecete timbrată cu legenda:  îu> Ema «ohioai, cuh-a
          P«A8a4 I0HB0A4, rocnOAHHA...
          EDIŢII. T r a d. Nicolăescu-Plopşor, Mon.j. Dolj, 50—51; D.I.B.,B., 163—164.
          Facs. D.I.R.fB., 467.
                                   185
1534  (7043) decembrie 11, Buzău.
             Vlad, Vintilă voievod întăreşte lui Slăvilă şi altora ocină în Sibiceu, în urma unei judecăţi.
       Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod şi domn a toată Ţara Rumâ-nească, feciorul prebunului şi marelui Radul voevod. Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele lui Slăvilă şi Stanciului şi lui Nan şi fetei Stanciului, anume Briia, şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor Sibiciu părţile lor de moşie, oricîte li se va alege, pentru că iaste a lor bătrlnă şi dreaptă moşie de la stremoşi, den Piiatra Corbului pină în matca Blşcii şi muntele ce să chiamă Tega şi la Căşăuca orice li se va alăge partea lor. Insă Briia să aibă numai treabă peste partea tătîne-său, Stanciului, pentru că i-au fost dat-o însăş Stanciul ei.
      Iar dup<ă> aceasta, au avut pîră cu fraţii Balii ot Hinţeşti, pentru o înfrăţire, de pîriia fraţii Balii, cum că s-au înfrăţit cu Slăvilă şi cu fraţii lui pe aceasta mai sus zisă moşie. Deci, domnia mea am judecat după dreptate şi după lege şi am dat fraţilor Balii lege 12 boieri, să jure cum că s-au aşezat Slăvilă şi l-au înfrăţit pre el peste a lor moşie. Şi sorocul le-am pus domnia mea la sîntă Mariia mică, ca să aducă lăgea. Deci ei n-au putut să aducă, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele.
      Pentru aceasta, am dat şi domniia mea lui Slăvilă şi fraţilor lui ce scrie mai sus, ca să le fie lor moşiia întru stăpînire, feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor şi pricină să n-aibă în veci şi de către nimenea să nu să clătească, den zisa domniei mele.
      Şi mărturii am pus domniia mea: jupan Drăghici biv vel vornic i jupan Şărban vel dvornic i jupan Theodor biv vel logofăt i jupan Vlaicul vel logofăt i Udrişte vistiar i Drăghici spatar i Staico comis i Vintilă stolnic i Badea vel postelnic.
304
www.dacoromanica.ro
     Ispravnic, Oprea logofăt.
     S-au scris în tîrgul Buzăului, decliembrie 11, 7043 <1534>.
     I rumăneşte s-au tălmăcit de Vasilie dascăl de la sfînta episcopie a Buzăului, iulie 1 dni 7258 <1740).
         Bibi. Acad., CXXVI/119.
         Traducere.
         EDIŢII. D I R,.B., 165-166.
                                           186
1534   (7043) decembrie 18, Bucureşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana mai multe sate, selişti şi bălţi.
       t Biv 34K0Ht noKf/rb rocnoAk Eork ceihobom ÎcpacaCbom ha B'kC'bKo A-bTO ACCCTCTEOKATH WT CAHKA AipC CTOKHT H CHX <KfAtl|J( AIIOCTOAH CK'bTHH H EOrOHOCHH WTlţH> H ChRtl|jaUlf HA nO/HOipk H HA EAArOA'bTCACTRO <A8lllAM HAIIJHAO H np-bA^UK HAM HCAOM, WBH MOAHTBOIO H EA'bHÎCM H IlOCTO/H, WBH MHAOCT HHtMH WTrpllKATH CA WT B-KCtX rptjfOflAMHi'H.
       <GOKC H ASTO, BAArOUCCTHBHH H XPHCTOAIOEHRHH H CAMOAPTia{AEHHH îw BhHTH/TK BOfBOAd, HApHgACMArO EaAA<J BOHBOA4, <CklHk E<AHKArO> H flp-bAORpArO Pifi,yAâ EOfBOA* H rOCnOAHHk BTiCOH 3CMAH ^rrpOBA/lXVHCKOH, B’kCIlOMHHAiRllJC rOCnOACTBO AtH CAORO CTApiţA HtKOf, <IAKO pCKUJf. . . . CTb>KAHfA> RptAVk lipHHAt H K8f1HM <M'kAP^CT'fAi H CkMHptHTC KTv HAM. . . . > (îpHHfCTH RTi RptMC CX.\i H ETiA^MOCTH.
       <Gf>KC 8EO H A3 KTvîKAfA'kjf> WT AKHAA WTIţA CTATH <H IlAAAAiT > HA CAA10/M8 XphctS gAp8 Eoro haujcmS h np-kHHCTtH cro matcph, c>kc cct XP4* CBtTAro 8c-IIChYa CM HÎKC KTv ThCM'bHA H A^P^RAX CTiH R'kCCHCCTHH H EAAr00EpA3Hl'H H flp-bllOHC-TfHHÎ'H,      HAA E'kCbMH HfCTH H A4>0B HACTOMI|IMH cTh XPHcok8a rOCIIOACTBA AtH
AtOACEHHKOM rOCnOACTKA /HH HCr$AUH$ YCpOAlOHAX 0(Wj|iAH H BTiCb EpATHIAM WEpt-TAAipHM CA Eli CR-bTOC WEHTfAH TOC, I3K0H» \â M8 CCT CE'bTO/HS H EO?KCCTRHOM$ MOHACTHpS PAArOAEMH THCMAHA, CfAA 110 HMf: THCMAHA H Ck E"kCOM XOTApOM H IIoK-p8l3 H Ck E-kCOM XOTAPOM H rOAHHCI|JHH R*kCH H Ck R~kCOM XOTApOM H Gp'kEUJOpHH R*kCH H Ck R-kCOAt X°TApOM H GOXAEA ETiCt H Ck E~kCOM XOTApOM H TonClJJHH R"kCH H Ck K”kCOM X0T/|P0<vl H IIoA'bHHH, EApC KOAHKO CC XT*T H3EPATH A*a CK'bTOM# MOHACTHpS H IlAOqiHHA E*kCA H Ck K"kCOM XOTApOM H GT'kHHdlIHH, EApC KOAHKO CC XTtT H3EPATH A{rt CR-kTOMg MOHJCTHp8 H rp03Cl|JHH E"kCH H Ck BTiCOM XOTApOM H HACHIlSA, EApC KOAHKO CC XTtT H3EPATH AfA CE'bTOMS MOHACTHp# H BISlUHlţA H XHAOlpHIţi H Ck E'kCbMH CCAHIirbMH H IIOTOHCIţSA H JKaPKOECUSa H WEA EApORHHUCAC H EgHHHA Ck R-kCOM X®T<IP0M H HCTPORHUA H IIpCKp-kCTHia H KAHHCECg8A H EaXHA H HAXOKI.IţA H Hcp-pOECgdA H Ck E'kCbMH CCAHI|lbMH H A^ dHrkHCIUKO H AtA P8U1CU1KO H IlHCTpA H <T8pHHHC>llJH H ©EtAHHSA H G'kAHCJUOpA.
       H J1AK A* KT CRtT0M8 MOHACTHpS-----------KORHH 8 fiAATHHIţC H IICCTHHCEO H To-
IIOpHA . . . . IţAE A8H H EAATA 1110 <CC 30BCT EhCTPCUSA. . •> CCAHL(JC . .. WEC KAA8rCpOEIţH
22 — Documcnte-România — c. 377                                                    305
www.dacoromanica.ro
H IlHATpA H Tp8^f>4IH H BtAHH’fc KopSH1 H EhCTPHI^A CK KACAAiH JfOTdpWM H ctAH-LfJlAI H &HP8pfH H . . • • TA . . . nOHtJKI cYl KTiCiy CIAA C$T CTApI H (îpARt WHHHl H At-AHHI--- CRtTOAl# AlOHACTHpt?. .. 2KAAIUJ 1338a A®PH I1AKH IlAAAtT 8 2KAAIUJ. . . KliCOAl XOTAPOAI ipi C»T CRtTOAlS MOHACTHpS.... CIAO &HP$PIH. H HAIAU1I npf hYC KAAgrtpHH WT THCAltHA <.. .. CTkC IIlvTpS> H CTvC /^PTvPOtO, ChlHOKH &T»iaC(K,* <A POCnOACTKO AIH CEAI PAIAdy H C8AHX> no CTdpHH 3AKOH CTv HlCTHTHAIH CTAPHI npABHTIAHI <POC-noACTKd AIH H WKP'bTOy» H POCnOACTKO AIH ipl ICT EHW CIAO J>MP8piHH CTApA H npdKd <WMHHTi> CKtTOAl# AlOHACTHpS H 11)11*1 H nOKttltHA TAH WHHH# H|lt npH A^HH YMHPMt KOHKOA, WT GtAHHWA, CHHTv YHaXPHHIK 3A IAHH KOH AOKpTi H 3A RY-•• H 3A R HAOKHKH
h 3d iahh norac wt cpiEpo. Taro wctauji chhorh Gtohmik, H'etp» h Aprpo», wt
3AKOHA WT npiA POCnOACTRA AIH KAKO HH4HC0JKI nO Kt Kt AIITtyS AA HI HAIAT.
      GtPO PJAY, AAA®X H POCnOACTRO AIH CKtTOAlS H EOJKfCTKHOAlS AlOHACTHpS l|IO ICT EHUlf SflHCAHOj QKOKf ^A Al8 fCT RTi WHHHg H RTi W^AK» CRtTOAIg AIOHACTHPS, A POCnoACTR» AIH H PWAYtîAHIAI POCnOACTRA AIH S’E KlHHOI RTvCnOAlHHAHYf H HH wt KOPO«A<> HtnOTAKHOKfHHO, no WPH3AI0 POCflOACTKA AIH.
      GfJKf H 3AKAHHAHY| nOCTARAtfAI POCnOACTRO AIH, KAKO no CTkAip-KTH TOCnOACTKA AIH, <KOPO> H3EIPIT POCnOATv EoPli RHTH POCnOAHWK EaAUIKOH SlAlAH HAH WT CP’H-AHmhato iiaoaa pocnoACTRA aih hah wt rhpwAHHKH pocnoACTRA aih hah, no rptcty HAUlHy, WT HHO nAIAIIHHK AA Al|ll flOMITIT H STKPTiAHT H CTkJfpAHHT H nOHOKHT cYlO ypHCO-K$A pocnoACTRA AIH, TOPO POCnoA’k EoPli AA StKP'KAHT H IIOHITIT H CTiXPAHHT KTi rocnoACTRt tro; a alpiah Ht iiohitit h hi Strp'eaht k hi ctiXPAhht h hi noHORHT, HAI PA30PHT H nonipiT H nOCpAAlHT, TOPO TOCnOA^ EoP’h AA TA PA30PHT H AA TA nontplT H AA PA noepAAtHT KTi POCnOACTat IPO H AA PA 8EHIT 3AI TtAOAl, A KTk R8AH14JHX Ktl^t ASUJA IPO H AA dig ICT CIvnOCTATHHHA nptHHCTAA IPO EoPOAIATipH HA CTPAUlHtAI H Hlg/HHTHOAI CEAHLĂI HAIKI AHI^IAltpHI HtCT H AA HAIAT SHfCTHI H C-K Î8AO* H Cil flpY* H Cil HHtAIH Y8AIH, fXi KlS-MlHUII HA POCnOAA BOPA H CnACA HAUlirO îyCSCA XpHCTA H plKOUII: KpiiK IPO HA HHJf H HA MIA AX HX-
      ClJKI H CRIAtTlAHI nOCTARAtlAI POCnOACTRO AIH: HCgflAH ^PTiPHH RIAHKH fipii-KAAAS <PPJAA Il0IHApCK0rA>, KtiflAH 0IWAWP EHRUIHX AOPO^IT H KftlAH IUipEAH KlAHKH Arophhk h wgnAH Ea'HkSa riahkh aopo^it h kiMiah /V,hhk3a h JKSnAH EaahkSa npii-
KAAAEH H *811 AH BaPESa EAH KpAAlRCKH H ^.piiPHH CIUT AP H &APH>|II KHCTYlap H PaAVa niyAPHHK H GtAHKO KOAIHC H filHTHAK CTOAHHK <H BdAt> RIAHKH nOCTtAHHK- Hc-npjRHHK, TatSa RTHPH AOroţlT.
      H A3li HAnHCAX, T8AOPAH CAOKOnHCIH, Rli CTOAHH PPAAA E8K8PH4JH, AltCII^A AIKfAIRpYl HY AkHh, WT HAAAIA TIKS4IAPO AITOAI, Rli AtT x3AIP. t îw Eaaaa rwirwaa, aihaoctYa eo>kYa pocnoAHHh.
     t In lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel să dea în tot anul zeciuială din cîte vor agonisi şi acestea <cunoscînd sfinţii apostoli şi purtătorii de Dumnezeu părinţi) ne-au sfătuit pe noi spre ajutor şi facere de bine <a sufletelor noastre) şi ne-au lăsat nouă, fiilor lor, ca unii cu milostenie şi priveghere şi post, alţii cu milostenii să ne curăţim de toate păcatele.
     <Iată deci şi eu) binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpî-nitorul, Io Vintilă voievod numit Vlad voievod, <fiul marelui) şi preabunului Radul Voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, amintindu-mi domnia
1 „EtAHir* K«p3Ha scris deasupra cu altă cerneală.
306
www.dacoromanica.ro
mea de cuvîntul unui oarecare stareţ care spune: „Vremea supărării a sosit, să cumpărăm <înţelepciune şi pace; către noi ...> să aducem în vremea judecăţii şi a răsplăţii**.
     <Iată deci şi eu doresc) a sta <de-a dreapta) tatălui <şi am căzut) la însuşi Hristos împăratul şi Dumnezeul nostru şi preacurata maica lui, ce este hramul sfintei sale uspenii, care este la Tismana şi am dăruit acest atotcinstit şi cu frumoasă faţă şi preacinstit acest de faţă hrisov al domniei mele, ce este mai presus de tote cinstele şi <darurile> rugătorilor domniei mele, egumenului şi ieromonahului Theofan şi tuturor fraţilor ce se află în acest sfînt lăcaş, ca să-i fie sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri numite Tismana, satele anume: Tismana şi cu tot hotarul şi Pocruia şi cu tot hotarul şi Godineştii toţi şi cu tot hotarul şi Sîrbşorii toţi şi cu tot hotarul şi Ohaba toată şi cu tot hotarul şi Topeştii toţi şi cu tot hotarul şi Podenii, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri şi Ploştina toată şi cu tot hotarul şi Stănceşti, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri şi Grozeştii toţi şi cu tot hotarul şi Năsipul, oricît se va alege partea sfintei mănăstiri şi Şuşiţa şi Jidoştiţa şi cu toate seliştele şi Potoceţul şi Jarcovăţul şi amîndouă Varovnicele şi Bucina cu tot hotarul şi Petroviţa şi Precîrstia şi Clicevăţul şi Bahna şi Ilhoviţa şi Ceroveţul şi cu toate săliştile şi partea Ligăcească şi partea Ruşească şi Pietra<şi Turcineşti...) şi Obedinul şi Sălcişoara.
     Şi iarăşi să-i fie sfintei mănăstiri... în Blatniţa şi Pesticevo şi Toporna... şi balta ce se <cheamă Bistreţul) ... seliştea, amîndouă Călugărenii şi Piatra şi Trufeşti şi Bedin-Corzii1 şi Bistriţa cu tot hotarul şi săliştele şi Ungureii... pentru că aceste sate sînt vechi şi drepte ocine şi dedine ale sfintei mănăstiri... Jaleş, iazul pînă ce cade în Jaleş ... cu tot hotarul, ce sînt ale sfintei mănăstiri... satul Ungurei. Şi au avut călugării de la Tismana... cu Pătru şi cu Drăgoiu, fiii Stoiasei; <iar domnia mea, am cercetat şi am judecat) după vechea lege cu cinstiţii şi bătrînii dregători <ai domniei mele şi am aflat) domnia mea, că a fost satul Ungurei veche şi dreaptă <ocină a sfintei) mănăstiri şi încă cumpărată această ocină încă din zilele lui Mircea voievod de la Stanciul, fiul Marinei, pentru un cal bun şi pentru 12 ... pentru două paftale şi pentru un brîu de argint. Astfel, au rămas fiii Stoiasei, Pătru şi Drăgoiu, de lege înaintea domniei mele, ca nicicînd mai mult amestec să nu aibă.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, ce este mai sus scrisă, ca să-i fie de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe <cine> va alege domnul Dumnezeu a fi domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, după păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va întări şi va păzi şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l întărească şi să-l cinstească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări şi nu va păzi şi nu va înnoi, ci va nimici şi va călca şi va batjocori, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească, să-l calce şi să-l batjocorească în domnia lui şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sufletul lui şi să-i fie po-
       1 „Bedin Corzi", scris pe deasupra cu altă cerneală.
307
www.dacoromanica.ro
trivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la înfricoşata şi nemiloasa judecată, unde făţărnicie nu este şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos şi au zis: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare pîrcălab <al cetăţii Poienari), jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Diicul şi jupan Vlaicul pîrcălabi şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic <şi Badea) mare postelnic. Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
     Şi eu am scris, Tudoran scriitor de cuvinte, în cetatea de scaun Bucureşti, luna decembrie 18 zile, de la Adam cursul anilor, în anul 7043 <1534).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
                                                    Arh. St. Buc., S.I., nr. 402 (Tismana, 1/10).
                                        Orig., perg. (52 x 40), rupt şi şters, pecete atîrnată, căzută.
         Cu două traduceri, una de la sfîrşitul sec. XVIII şi alta din 1844; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 79, 335, f. 13—15 şi 711, f. 17—18.
                                EDIŢII. Trad. Ştefulescu, Tismana, 223—226, sub <1532—1535)
                                                                                      166-168.
                                       187
1534  (7043) decembrie 27, Bucureşti.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cozia mai multe bălţi, cu venitul lor, în urma unei judecăţi, precum şi satele Cărărenii şi Lu-minenii.
       f fii siKOH'k noKCitt r©cn©At Bort ckihwai Ihcpacackoa\, ha Rtc-kKO a^to a‘-C|TCTK©KATH KtCt CAHKA AI|IC KT© CTAJKCT H CY* A*cfTAK npHHICTH P«Cn«AHH$ BorŞ CK©CA\$, Kt WlVbl|J{HklJf CKOHJf rptjfOnAAf«Ti. GcH oyEO KHA'bjf CK'bTÎH AEIOCTOAH H BOrOHOCHlH WT^H, npCAAUCA HA A» nOCiltAHHIfM HA ll©Al©l|l)i, KAir©A'feTlACTK© A^WAAIV HdUIHA\, WbYH A1©AHTKA H EA^HYlAtt H FIOCTOAtt, WkYH A1HA©CTHHCI© H n©KAiaHYfAl WrptBATH CC W KtCtKHJf rptyonAAfHfC H Cl|ll ©yrOTOKATH ©yCAKIUJATH TAAC WH EAdrlH h rAAroAK>ipi'H; „IIpTua^tc Kt aihIc KtcH Tps>KAAt©i|iHA\ ca h as ©yn©K©H KAC. Hd©y-MHTH B© CA WT A\CHC, IAK© EAArH CCAlt H KpOTOCTÎI H CAtHpCH CptAUCM, KtSAlHTC Hr© /HOC HJ CCEC, ur© E© A1©H EA Ar© CCT H EpC.WC Al©l AlrK© ICT H CHAlt WEptl|IITHI noK©H A6UJ‘Jl" kauihav h aoct©hhh ESAfrc «ycAUUiiTH eaatYh paac ccttvîkc :npfHAtti EAArOCAOKfHTH WTtţH At©CrW, HACAtASHTC ©yr©T©KAHH©f KAA1 U,ApCTKfl WT CAŞ>KIhYa A\HpŞ, KtSAAKAX E© CC H A^CTC AUi I3CTH, KtJKCÎKAAJf E© CC H HAITOHCTC AIA, HAr H B©ACH H Kt TCA\HHU,H n©CtTHCTC A\C H FIOCAtÎJKHCTl AUi“. GhAUC SE© WEpASH Cll©-A©EHTH CA Kt MAC CAAhYH EAAr©E©iaSHYH XPHCTYiaHCH KtHHTH Kt PAA©CT r©CI)©AA CK©irw.
            Ger© PJAH, KHAtX©A\ H HAHnpOKAHH HAC EHKUIH KAAAATCaYc, pCKUlCJKC H HApYl H KHASH H CTC CAHUiClIlC, 3EMHA A^EpC oyCTP©HKUU H CHAlH HCECCHAT©, (ipHWEptTI TAACS
308
www.dacoromanica.ro
H EOKECTKEHHdrO npopOKd CKtTdPO H BddrOWTIţd ,Â,dKHAd „KddîKEHt MgMt MHdgET KECt A'vH’h, HdCddJKAdET CA rOCnOA®8H{‘. H ndKH, I3K0: „fllHdOCTHHAAW WU,tl(JdET CA PptCH{t.
      ©EPO PJAH H d3, H2KE Kt XpHCTd Bord, KddrOKtpH'lH H BddrOMECTHKYH H CdMO-AptWdKHYH, îw EHHTHdt KOEKOAd, MHdOCTYlO EOÎKYEIO rOCnOAdpt H WEddAdTEdk KtCOH 3EMdE ^rrpOSddXÎHCKOH, npYHAUECMO Ct KtCEA\ CptAHEMt H EddrHA\ npOH3KO-AEhYEM Kt cYEMg RtCE CKtl(JdHHOA\g BOWECTKEHHOMg XPdMg CKtrtH H >KHKOTKOpAI|IOH HfpaSAtrtHiUtH TjJOHIţH, MOHdCTHp rddrOdEA\YH KosYA, EPOJKE Kt3ARH>KE H gKpdCH CK'bTOnOMHEUJHX Iw (IlHpMJ KOEKOAd GTdpdrO, laKOJKE Ad fCT CKtTOMg MOHdCTHpg BddTOKE IVT GtndTIfd A®PH gCTd IfldOKHHIţg H WT T»A AdW* * A® Ai^HdKS H A® rpHHA^- fldH Aa HMdT CKtTdA MOHdCTHp AECETdrO pHBd H nfpnfphl TdKOWAEpE KdKO fer ehw Ada H wt npe>KAf rocnoAdpYE Hac ehkiije.
      H  ndKH Ad ECT       CKtTOMg MOHdCTHpg rptAd KtBtdglOdgH H Ct  RtCtMH npf'
eaafaf h ct KtctMH     ra3fpeaf h HpHKdaga HfrAH. TkhYw KdagrepH Ad  HMdT pdEOT
CtC TEH3f I33fpf d AP8r HfJfTO Ad Hf AUTEXdT, HH CKHatpH WT EdpOW WT $dOM, HH EptHHUldpH, HH HHk HHXTO, nOHEJKE CgT CTdpf H npdBf WHHHE H AfAHHE WT /SlHpM'k KOEKOAd &Tdperd CKtTOMg A\OHdCTHpg.
      A noTOM, KdatîrEpH wt CKtTdA MdHiCTHp HiWdUJE ctnpEHYE <npfA>1 rocnoACTRd MH CtC Toa\d EdH 3d pdAH IIpHKddgd 'lErAHj EpE X®Tt Toa\d B4H Ad npETHCHET, TEpE Ad  rd KtSMET.   A KdagrEpH npYHAOUJd aHU,E npEA rocnoACTRd mh  h nptuit ct
ctc ToiWd BdHd- A     rocnoACTKO mh, g tem, c»ahx hx no npdKAg h    no 3dKOHg h
raEAdX hm P«A8j ct KtctMH hkcthtemYh npdKHTfaYE pocnoACTKd mh h raEAdX rocnoACTKO a\H CTdpE khhte Mhphek KOEKOAd ©Tdpdro h khhp PdA^ad KOEKOAd ©Td-paro H H3HdHA°X rocnoACTKO MH KdKO CgT KtCE cYE KHIUEPEHEHE KOMdTl CTdpE H npdKE AtAHHE CKtTOMg MOHdCTHpg, d ToMd EdH HH EAHHO KHHP HE HMd H HH EAHHO Mt-TtX», Ht X®Tt ^ cHdOM Ad npHTtCHHT. TdKO, TOMd EdH WCTd WT SdKOH WT npEA TOCnOACTKd MH, KdKO KtKE MtTEXg Ad HE HMdT, Hg Ad CgT CKtTOd/lg MOHdCTHpg Kt WHHHg H Kt WXdSg.
      H lldKH Ad CgT CKtTOMg MOHdCTHpg CEadX Hd HME KtpptptHYH H AgdMIHtHYH TOIţH, Kg TOT X°Tdp8a UIH Kg MOpHdE2, nOHEHCE CgT CTdpE H npdKE WHHHE CKtTOM8 MOHdCTHpS. H WT T8H, RdpE KOaHKO EpdHHt|lEX CgTt Hd TEX WHHHE CKtTOM» MO-HdCTHpS, HHXTO Ad HE CMtET Ctl^HTH HH EAHO np»T HdH 0^3tTH HH EAHO APEKO, EpE TOPdH HaOKtKd rocnoACTKO MH rd XMEM WEtCHTH WT TOrdH AP(Ed.
      H ndKH Ad ce 3HdET nEpnEpkl WT KOad Ct PHBOM HaH WT Kt3EaHHl^E ctc khhom HaH EgAE 1(10 KE CE npOAdTH Hd WHHHg CKtTOMS MOHdCTHpS HaH XTtT KHTH nHEaH HaH KHHorpdAE HaH rpdAHHE HaH wkoijiYe, d whh Ad ce nadipdT nEpnEpH h KdMdUJEpYA H KHHdpHH H CKEX AdHÎEg CKtTOMS MOHdCTHpg, nOHEJKE cYE KtCEX CgT npHdOJKEHE CKt-TO/Hg MOHdCTHpg EI|lE npH CTdpdMH A^HtMH CKtTOnOHHKUJHX TOCnOAdX-
      A nOTOM, HHXTO Ad HtCT KOdEH 40KHTH HaH 3JPpdAHTH KHIUEpEHEHE EadTOKE, HH EOAtpHHH, HH KdpOUJdHH, HH X®PdHH, HH HHH HHXTO EE3 SHdHYlO H EE3 KOalO Kdag-PEPOM, EpE TOrdH HaOKtKd REaHKg A®CdA^ ndTHT- OhI(EXE, nOMHaOKdX H npHaOJKHX H rocnoACTKO MH CKtTOMg MOHdCTHpg, I3K0JKE Ad CgT cYa KtCEX Kt nHyig H Kt KpE-ElatnYE CKtTOMg MOHdCTHpg H MlvCTHtHUlHM HHOKOM, HJKE Kt HEM ÎKHKgt(IHX, d HdMJKE
       1 Omis.
       * Aşa în text.
309
www.dacoromanica.ro
H pOAHTfArfM HJIUHAIlk B-fc BtMHOi BTiCnO.UHHdHYl H HH WT KOrOJKI HMOKOAIEHAIW, no WpH3AlS rOCnOACTKd AIH.
                    H flJJfJKf H 34KAHHdHYl IIOCTdBAAIAI POCflOACTBO AIH, KdKW 110 HAC, KOPO H3EtplT
             rocnoA'K Eork ehth rocnoA^piv Eaaujkoh 3iaiah hah wt cpivACiHaro naoAd rocnoA-
CTBd AIH HAH ClvpOAHHK POCflOACTBA AIH HAH, flO PptCIJf HdUIHX, HAH WT HHO flAtAlt-HHHK, A<i ALţJC KTO flOMlTIT H flOHOKHT H STBIpAHT cYlAI» IlORlAtHYl POCflOACTBd AIH, TOPO POCnOATk Bop-k AA IIOMITIT IPO H flOHOKHT H 8TKIPAHT H C-kJfpdHHT IPO Eli rocnoACTKt ipo; aijiiah hi iiohhtit h hi oytbi<p>aht, "8 nonipiT h nopşuiHT h noc-PAAIHT CYlAlS nOKlAtHYl POCflOACTBA AIH, TOPO POCnOA*K BoPTv AA Pd flOpSUIHT H
             nocpaAlHT h aa oYeYit ipo 3At t^aoai a k-k e8a8l|JIAI stui a8uj8 ipo h aa haiat
             OYMICtYiO CTk Î8AO» H Clk TP’BKA’feTS HpYAAI H CTk HHtAIH Y^AIH IJKI K-K3TJIHUJI HA
             pocnoAd Bora h cnaca Hdiuiro Îc8ca Xphctj kp-bb-b ipo ha hhx h ha miaaX hj(, hki
ICT H E8A<T Eli EtKH, AAIHH.
       Giîki h cstA^TiAYi nocTABAAiAi PocnoACTKO aih: HfSnaH AparH4 biahkYh npik-K-hAAES IIolHdpCKOAlS ppdA8 H JKSlldH 0IWA&P CTAPH EHEUJI AOPOljsiT H JKSflAH IIIlipEAH biahkYh A&OPHHK H JK8I1AH BaAHKSA BIAHKYH AOPOfjSIT H }K8flAH EapE8A EAHgA KpdAlBCKH H JKSflAH /^YhkSA np-kKAAAE H ÎK811AH APAPHH BlA CIlATAp H JKgflAH OyAPHIJJt BIAHKH rhctYhpio h HfSnaH Paa^a biahkYh nixapHHK H JKgruH Gtahko biahkYh koMhc h JKSiuh Khhtha-b biahkYh ctoahhk h kSimh EaA^ flYas biahkYh (ioctiahhk. HcnpaBHHK, TatSa btopYh AorofjsiT.
       H A3 ijki HanHcax, fânpt caobockiihcatia, b-b biahkYh ppaa BgKgpmjH, Aitctiya
AIKlAIBpYl K3 AhHH, TIK81|JHAI AtTWAI WT flAAAIA A® Ctat, B AtTO xSAIP.
      t In lege a poruncit domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, ca în fiecare an să dea zeciuială din tot ceea ce vor dobîndi şi această zeciuială să o aducă domnului Dumnezeului său pentru curăţirea păcatelor lor. Acestea dar ştiin-du-le sfinţii apostoli şi părinţi purtători de Dumnezeu, ne-au lăsat nouă celor din urmă <urmaşi> pentru ajutorul şi binefacerea sufletelor noastre, ca unii cu rugăciuni şi veghere şi post, alţii cu milostenie şi pocăinţă, să ne curăţim toate păcatele şi să fim gata să auzim acel glas bun care spune: „Veniţi către mine toţi cei ce vă trudiţi şi eu vă voi împăca. învăţaţi-vă de la mine, că sînt bun şi umil şi smerit cu inima, luaţi jugul meu asupra voastră, căci jugul meu este bun şi povara mea este uşoară şi prin aceasta veţi afla liniştea sufletelor voastre şi veţi fi vrednici să auziţi glasul bun, care este: Veniţi binecu-vîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la facerea lumii, căci am fost flămînd şi mi-aţi dat să măninc, însetat am fost şi mi-aţi dat să beau, gol şi bolnav şi în temniţă m-aţi cercetat şi mi-aţi slujit44. Iar acest chip se cuvine a se învrednici în ceasul judecăţii creştinului temător de Dumnezeu să intre în bucuria domnului său.
      De aceea, am văzut şi pe stăpînitorii care au fost înaintea noastră, adică împăraţii şi cnezii şi auzind aceasta, cele pămînteşti bine le-au întocmit şi prin aceasta au dobîndit cele cereşti, după cum spune dumnezeescul prooroc sfintul şi părinte al lui Dumnezeu, David: „Fericit bărbatul care miluieşte în fiecare zi, acela se îndulceşte de domnul14. Şi iarăşi că: „Prin milostenii se curăţă păcatele44.
             Pentru aceasta şi eu, cel în Hristos Fumnezeu, binecredinciosul şi bine-cinstitorul şi singur stăpînitorul, Io Vintilă voievod, din mila lui Dumnezeu
310
www.dacoromanica.ro
domn şi stăpînitor a toată ţara Ungrovlahiei, primim din toată inima şi cu bunăvoinţă către acest atotsfinţit şi dumnezeiesc hram al sfintei şi de viaţă făcătoarei nedespărţite troiţe, mănăstirea numită Cozia, pe care a ridicat-o şi a înfrumuseţat-o sfînt răposatul Mircea voievod cel Bătrîn, ca să fie sfintei mănăstiri bălţile de la Săpatul pînă la gura Ialomiţei şi de acolo pînă la Dunăre şi pînă la Grind. Insă să aibă sfînta mănăstire al zecelea peşte şi perperii, asemenea cum au dat şi ceilalţi domni ce au fost înaintea noastră.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri gîrla Căbălăului şi cu toate privalele şi cu toate iezerele şi Privalul Cegăi. Numai călugării să aibă treabă cu acele iezere şi altul nimeni să nu se amestece, nici schilerii din Oraşul de Floci, nici bră-niştarii, nici nimeni altul, pentru că sînt ocine vechi şi drepte şi dedine de la Mircea voievod cel Bătrîn ale sfintei mănăstiri.
     Iar după aceea, efilugării de la sfînta mănăstire au avut pîră <înaintea>1 domniei mele cu Toma banul, pentru Privalul Cegăi, căci a voit Toma banul să cotropească, ca să-l ia. Iar călugării au venit de faţă înaintea domniei mele şi s-au pîrît cu Toma banul. Iar domnia mea, la aceasta, am judecat după dreptate şi după lege şi le-am cercetat rîndul cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am cercetat domnia mea şi cărţile vechi ale lui Mircea voievod cel Bătrîn şi cărţile lui Radul voievod cel Bătrîn şi am flat domnia mea că sînt toate aceste averi mai sus zise, vechi şi drepte dedine ale sfintei mănăstiri, iar Toma banul nu a avut nici o carte şi nici un amestec, ci voia cu sila să cotropească. Astfel, Toma banul a rămas de lege înaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă, ci să fie ale sfintei mănăstiri de ocină de de ohabă.
     Şi iar să fie sfintei mănăstiri satele anume Cărărenii şi Luminenii toţi, cu tot hotarul şi cu morile, pentru că sînt ocine vechi şi drepte ale afintei mănăstiri. Iar de acolo, oricite branişti sînt pe acele ocine ale sfintei mănăstiri, nimeni să nu îndrăznească să taie nici o nuia sau să ia vreun copac, căci pe acel om domnia mea îl voi spînzura de acel copac.
     Şi iar să se ştie, perperitul de carul cu peşte sau de butoiul cu vin sau orice se va vinde pe ocina sfintei mănăstiri sau de vor fi stupi sau vii sau grădini sau pomet, iar ei să-şi plătească perperii şi vămeşitul şi vinăriciul şi toate dările sfintei mănăstiri, pentru că toate acestea sînt dăruite sfintei mănăstiri încă din zilele vechi ale sfîntrăposaţilor domni.
     Iar după aceea, nimeni nu este volnic să pescuiască sau să zăgăzuiască bălţile mai sus zise, nici boierii, nici orăşenii, nici ţăranii, nici nimeni altul, fără ştirea şi fără voia călugărilor, căci acel om va păţi mare certare. Astfel am miluit şi am dăruit şi domnia mea, ca să fie acestea toate de hrană şi de întărire sfintei mănăstiri şi cinstiţilor călugări, care trăiesc în ea, nouă şi părinţilor noştri de veşnică pomenire şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea, ca după noi, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti sau din rodul inimii domniei mele sau rudenia domniei mele sau, după păcatele noastre, sau din alt neam, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări această poruncă a domniei mele, pe acela
      1 Omis.
311
www.dacoromanica.ro
domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l înnoiască şi să-l întărească şi să-l păzească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va întări, ci va călca şi va strica şi va batjocori această poruncă a domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l batjocorească şi să-l ucidă, aici cu trupul lui, iar în viaţa viitoare sufletul lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie de trei ori blestemat şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos, sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, care este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici mare pîrcălab al cetăţii Poenari şi jupan Theodor cel bătrîn fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Craiovei şi jupan Diicul pîrcălab şi jupan Drăghici mare spătar şi jupan Udrişte mare vistier şi jupan Radul mare paharnic şi jupan Staico mare comis şi jupan Vintilă mare stolnic şi jupan Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
     Şi eu care am scris, Oprea scriitorul de cuvinte, în marea cetate Bucureşti, luna decembrie 27 zile, cursul anilor de la Adam pînă acum, în anul 7043 <1534>.
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 371—372.
          Copie.
          Traducere ibidem, ms. 209, f. 251v—253.
          EDIŢII. Trad. D.1.R..B., 168-170.
                                  188
1535  (7013) ianuarie 11.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Bistriţa satul Corla te, în schimbul oraşului Tismana, pe care îl dă m-rii Tismana.
       f YHhaoctYio bojkYw, îw Baia KOfROAd h rocnoAHH-a ktwcoh 3fAtAf XrrpoRAd-XfHCKOH, chhti aMHKdro h nptAoapdro PdA^A ROfROAd. AdsdT rocnoACTRO mh cYe
riOKfAtHYf rOCIlOACTBd MH CBtT0A\8 /HOHdCTHpS WT EHCTpHIţd, RKOÎKf Ad           fCT
CfAO no HAU KopAdTt, RTk WMHH8 H RTk W^dEg.
       H noTOAl, HMi% chnptHYf CK-kTdd mohdCTHpd wt Ehctphm rac CRtTdd mo-HdCTHpa WT THCMtHd npfA POCnOACTEd AtH pdAY THCAVkHd. fi TOCnOACTKO AtH WT“ CKVtfX EHCTpHlţfE WT RdpOIU WT THCAVfcHd, Tfpf A<*A^X CBtTOMS MOHdCTHpS WT THCMtHd. fi nOMTO WTCK'hAtX «^TOM# MOHdCTHpg WT BdpOUJ WT THCAVkHd, d rocnoACTso AtH CTkMOTpHjf H noPAfAdJC ca mrcthtHAIH npdBHTidYf rocnoACTKd AtH, Tfpe nOAlHAOBdX CR'bTOAtS MOHdCTHpS WT EHCTpHIţd CTkC CfAO RdTkCdH AWPW$fT, fîKf fCT HdH BHUlf nHCdH, nOHHKf BATkCdH AWPW$fT 3dPHH8 CTk 3AJ JfHTA"kHCTKO WT KTk POC-noACTBO mh. ă rocnoACTso mh aM^X M kt csfeTOAig aioh dCTHptf btw wxp'knAfHYf H rOCnOACTRO MH RtHHYH KTkCnOMHHdHYf H HfnOTTkKHORfHO, no pfM rocnoACTKd MH.
       GftKf h CEfAfTfdYf nocTdRA'kfM rocnoACTBO mh: KSndH /t,pdPH4 EfAHKH np’a-K’aAdE rpdA» JIOfHdpCKO H HCSndH TgA*P$ EHRUlf AWPW$fT H KgndH IUfpEdHg RfAHICH
312
www.dacoromanica.ro
AROPHHK H JKgnJH fLtdHK&t RiAHKH AWrW+fT H JKgndH EdpEŞjt EdH KfAHKH KpdAiBCKH H
«SndH /V,pdrHM cndTdp h £aphijh khcthibp h PMV^ nijfdpHHK h Gt<ihko IU{ht{ck8a
RfAHKH KOMHC H EdA'h M3 EfAHKH IlOCTfAHHK. HcnpdKHHK, EjtdHKgit RMHKH lUVrWifriT. H i3, TdRPHA, e>Kf HdnHCdX, Mtciiţd riHdp'fe Âf arhh, b-k ivfcT x3,v\r. t tw ILua RWfsivA'J) mhaoctYa kojkYa rocnoAHHi.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voeivod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Bistriţa, ca să-i fie satul, anume Corlate, de ocină şi de ohabă.
     Iar după aceea, au avut pîră sfînta mănăstire de la Bistriţa cu sfînta mănăstire de la Tismana înaintea domniei mele, pentru Tismana. Iar domnia mea am scăzut Bistriţei, din oraş de la Tismana, de am dat sfintei mănăstiri de la Tismana. Iar pentru că am scăzut sfintei mănăstiri din oraş de la Tismana, iar domnia mea am socotit şi am cercetat cu cinstiţii dregători ai domniei mele, de am miluit sfînta mănăstire de la Bistriţa cu satul lui Vilsan logofăt, care este mai sus scris, pentru că Vîlsan logofăt a pierit cu rea hiclenie faţă de domnia mea. Iar domnia mea am dat să fie sfintei mănăstiri de întărire şi domniei mele veşnică pomenire şi neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Draghici mare pircălab al cetăţii Poenarilor şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Draghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico Şentescul mare comis şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Şi eu, Gavril, care am scris în luna ianuarie 11 zile, în anul 7043 <1535).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 403 (Bistriţa, XLIV/1).
          Orig., hîrtie (21,5 x 30,5) pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1849; alte traduceri ibidem, mss. 202, f. 376 şi 713, f. 569.
          EDIŢII. Tr a d. D.I.R.,B., 171
                                         189
1535  (7043) ianuarie 19, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Cană, Gtciul, Vlad şi Muşa ocine in Negoşina, Criveala şi Cernăteşti.
                   t YHhaocthio kojkhio, Îw E/UA'J emeoA'I h rocnoAHHii ktiCoh semah &rrpo*
KjMX?HCKOH, CHHTi np-feAOKpddPO H REitHKAirO PdAYAd BOEEOAY-        rOCnOACTKO MH
cYw noBfAtHYe rocnoACTKd mh caSseai rocnoACTRd aih K<jh* h rVihM h c-b hh£ chhoeh, taHiţHKC hm Eork npHnScTHT, laKOJKf a & hm eSa* 8 HtrOUJHHd wuhhS am GtIiHH/UVK1 H PdwTfR KlkCd, Edpf iitHKd Ci JfTiT HSEpdTH flOHiOKi> K IlOKgnHlUi WT GTkHHillk H WT PMTk, 3d xR$ dCnpH-
       1 Pasajul „aKowe... CT-kHHAwa“ a fost şters cu chinovar.
313
www.dacoromanica.ro
       H IMf A<l HMdT KjH-K H C-h CHHOKH CH IV4HHŞ 8 KpHKtAM IVT A(A r-IiMKAWK TpcTjro AfA, noHOKE hm (ct am cam Punea ivt cko» AOEpoEOAio WT npfA rocno-
ACTKd MH-
       H njK Eam# h cectpa cro iHSuu a<* hm cct 8 Hiph-ethijh hh^hh a^h ivt
IVHHHS, Kjpc (AHKJ HM CE HSEpaT, IlOHOKf HM Kt CTdpd H np4RA UMJHH8 H A^A?11#-
       fi noTWM, HMaujf iipehYe np(A rocnoACTsa mh Kah-k ce Gtoh h HanApfc pmY CHI3 KHUIE pEMEHO IVHHH# IVT H'brOQJHHd1. fi rOCIIOACTKO MH H4 TWM HM IMEA^jf P<®OT
H c»ahx Hjf no npasA# ciic ki»cemh «hkththX npjKHTMHjf rocnoACTKd mh h npomTdjf H ctape KHHrf Eacapasf koekoaY hhhem rocnoAaM npfcjKAE Hac ehkujhjt h ivBptTojf rocnoACTKo mh kako Gtoh h HaHApt hh eah» metej^ hi hmit haa Ta» ivmhhe, hş ivctjiue ivt saKOH ivt np-bA rocnoACTRi mh- H rocnoACTKo mh npocTHjf koh.
       Gepo paAY hm AMojf n rocnoACTKo mh liant H rtHwas, hkojke aA hm e$a* ivmhh# h st ivjfaES hhm h chhokivm hm, khSkom h np'bRHSHETOM hm. H nptAaaHKa Aa H-fccT Kt K'bKH; H hh ivt Koro>KE heiiotmkhokehho, no peh rocnoACTKa mh.
       Gejke h ckea*teaYe nocTagatEM rocnoACTKo mh: jkSimh Apărui ehkuih A&ep-hhk H jkSfmh T8A0P ehkuih aoro^ET h jkSihh OTepeah beahkh akophhk h %#imh EaaHKSa beahkh aopo$et h k8iuh Eapeşa KpaaEKCKH eah h Tomj eau h AJhkSa npt-Ktaas H /\,parH4 cnaTap h XaPHIJH khcthhp h Paaya mjfapHHK h Gtahko komhc h fiHHTHat ctoahhk h EaA'b fln3 beahkh iiocteahhk. HcnpaRHHK, Tatsa aivriv$ET.
       HcnHcajf as, IltASP< <uvriv$ET, Kt rpaA TptroKHMiE, MtcEiţa rEHapYi ©Y A^Hk,
Kt AtT x3MP.
       t Kw EaaAa kivekiva<i, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHk-
     | Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlagiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele Cană şi Găciul şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie la Negoşina ocină, toată partea lui Stă-nilă2 şi a lui Rîtea, oricît se va alege, pentru că au cumpărat-o de la Stănilă şi de la Rîtea, pentru 2 500 aspri. Şi iar să aibă Cană şi cu fiii săi ocină în Criveală, din partea lui Găciul a treia parte, pentru că le-a dat-o însuşi Găciul de a lui bunăvoie dinaintea domniei mele.
     Şi iarăşi, lui Vlad şi surorii lui, Muşa, să le fie la Cernăteşti părţile lor de ocină, oricît li se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, au avut pîră înaintea domniei mele Cană cu Stoia şi Nandrea pentru acea mai sus zisă ocină de la Negoşina3. Iar domnia mea la aceasta le-am cercetat treaba şi i-am judecat după dreptate, cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi am citit şi cărţile vechi ale lui Basarab voievod şi ale altor domni, care au fost înaintea noastră şi am aflat domnia mea că Stoia şi Nandrea n-au nici un amestec cu acea ocină, ci au rămas de lege dinaintea domniei mele. Şi domnia mea am iertat calul.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, lui Cană şi lui Găciul, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi prădălica să nu fie în veci. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      1 Pasajul: „Groa... H-trouimu" a fost şters cu chinovar.
      * Pasajul: „ca să le fie ... Stănilă", şters cu chinovar.
      3 Pasajul: „cu Stoia ... Negoşina", şters cu chinovar.
314
www.dacoromanica.ro
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Toma ban şi Diicul pircălab şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Yintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Am scris eu, Pădure logofăt, In cetatea Tîrgovişte, luna ianuarie 19 ziley in anul 7043 <1535).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 404 (Ep. Buzău, LVII/1).
           Orig., perg. (27,5 x 41,5) pecete aplicată, căzută.
           Cu o trad. din 1852; altă trad. ibidem, ms. 171, f. 422. EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 171-172.
                                 190
1535  (7043) martie 27, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte episcopiei din Buzău o vie şi o livadă cu pomi, dăruite de Vasilie călugărul.
       t /HhaoctYio eojkYeio, Îw Rmm koekoa<i h PocnoAHHii e-kcoh semăn £rrpo-eaaxYhckoh, chhk KEAHKdro H nptAOKparo £a\\aa eoheoae. AaKaT rocnoACTBO mh cTe
nOBEAtHTE POCnOACTBd MH CEtT-bH H EOHCECTBHtH H BEAHlftH ItpTvKKE EllHCK8nYE WT EgStg, IZKOXE Aa HM ECT EAHd BHHOrpdA EdCHAHEB KdA»PEp8 CTvC MECTO H WE0(||YE. flOHEJKE Al8 ECT EHAd npdBA W4HHA H CETEOpEHA WT RaCHATE. fl nOTOM, npYHAE lip EA.
rocnoACTBd mh kaa8pep EachaYe, TEpE npHAOXH h a<*AE wt ehuie pemehho ehhoppaa
CBtTtH EnHCKSnYE, IIOAOEHHA. fl AP#™ nOAOBHHA, UIH Aii CH AP^HÎHT, AOKAE JfTET EHTH JKHK, a no HErOB CTvMpivTK Aa ECT H APS™ nOAOBHHA CKtTtH ItphKEE, EpE gT-MKMH TAKOH CAM EaCHaYE KAAgrEp CEOHUIM QSHKOM H AaA< H npHAOÎKH cYlA EHUIE SnHCAHA EHHOPPAA CBtTOMg MECTg, flA^f HEPOK» A#Ui8; HCnHCA CE E% CBtTHJf nOMtHHK.
       Geto paaY, m8 AM°JC h rocnoACTEo mh CEtTtH H EEAtittH itpkKBE EiiHCKSnYE, BKOJKE Aa HM E»AET TOH KHHOrpAA E-h WIHHg H Eli WJ(AS8 H WT HHKOPOXE HinO-TMKHOBEHHO, no pEl POCnOACTEA MH.
       GeeaeteaYe: acgnaH /Spahii akophhk h JKSnAH 0ewawp eheuie awpwjJiet h JKSndH nitpSAH EEAHKH AEOPHHKS H NCgndH EAAHKgA BEAHKH AWPW4s<T H ÎKSnAH EdpEgA KdH' JKhackh h /^parHi cnaTap h &aphi|ie bhctYiap h Pa^a nijfapHHK h Gtahko komhc h. Ehhthab ctoahhk h EaAt Ataş eeahkh nocTEAHHK. HcnpdBHHK, TatSa awpweJset. H AS, Z^8MHTpg, nHCAJf 8 TpliPOKHipE, MtCEI^d MApTYE K3 A^HH AtT xSMP.. t Kw EaAA BWEBWAd, MHAOCtYm EO«Ym POCnOAHHK.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această, poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii şi marei biserici a episcopiei din Buzău, ca să le fie o vie a lui Vasilie călugărul cu loc şi pomet. Pentru că a fost dreaptă ocină şi făcută de Vasilie. Iar apoi, a venit înaintea domniei
                                                                                             315
www.dacoromanica.ro
mele călugărul Yasilie de a adăugat şi a dat jumătate din via mai sus zisă sfintei episcopii. Iar cealaltă jumătate, el să şi-o ţină, cît timp va fi viu, iar după moartea lui, să fie sfintei biserici, şi cealaltă jumătate, căci aşa a întocmit însuşi Yasilie călugărul cu limba sa şi a dat şi a adăugat această vie mai sus scrisă sfîntului loc, pentru sufletul său; s-a scris în sfîntul pomelnic.
     De aceea, i-am dat şi domnia mea sfintei şi marei biserici a episcopiei, ca să-i fie acea vie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori: jupan Drăghici vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Jiului şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Dumitru, am scris în Tîrgvoişte, luna martie 27 zile, în anul 7043 <1535>.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Pe verso): Această carte a lui Vasilie pentru vie. Cartea pentru locul lui Vasilie unde este Ţigănia, locul de hotar.
          Bibi. Acad., CXXVI/26.
          Orig., hîrtie (31 x 21,5), pecete aplicată.
          Trad. la Arh. St. Buc., ms. 172, f. 524.
          EDIŢII. Slav. Miletic — Agura, 355—356 (sub noiembrie 27).
          Trad. D.I.R., B., 172—173.
                                  191
1535  (7043) martie 29.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte jupanului Stoica din Văcăreşti ocine în Corbi şi Văcăreşti.
      1535        (7043) martie 29. Cu mila lui Dumnezeu, creştinul Vlad voevod, domn fiind a toată Ţara Românească, feciorul marelui şi preabunului Radu voevod. Dat-au domniia lui această poruncă a domnii lui, lui jupan Stoica ot Văcăreşti şi tutulor feciorilor lui, cîţi Dumnezeu îi va dărui, pentru ca să-i fie lui ocină în Corbi şi în Văcăreşti, veri cîtă să vă alege încă partea lui Neagoie, care au fost dă zestre. Şi au răscumpărat jupan Stoica ocina de la jupan Neagoe, feciorul lui Dumitru vistieru, partea lui toată, za aspri 6000. Şi iar să fie jupan Stoicăi ocină în Corbi, partea Tatului, din sus de Văcăreşti.
     Şi iar au cumpărat jupan Stoica partea Borcii şi a fii-so, Dumitru vistiiaru, za aspri 500 aspri şi drept un cal bun domnesc.
     Drept aceia, domniia lui au dat jupan Stoichii ca să-i fie lui aceste ocine ce sînt mai sus-zise, pentru ca să-i fie ohabnice şi statornice feciorilor lui, nepoţilor şi strenepoţilor şi într-alt chip să nu fie, peste zisa domnii lui.
     Şi mărturii am pus domniia lui: pan Theodor biv vel logofăt i jupan Şerban vel dvornic i jupan Vlaicul i jupan Barbul vel ban i Drăghici spatar
316
www.dacoromanica.ro
i Udrişte vistieru i Radul paharnic i Stoica comis1 i Vintilă stolnic i Badea postelnic. (Ispravnic) Drăgoi stolnic.
     Şi am scris eu, Oprea.
          După G. D. Florescu şi D. Pleşia, Condica Văcărestilor, în „Studii11, 19 (1966), p. 969.
          Copie după trad.
                                  192
1535  (7043) martie 30, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Tismana dreptul de a pescui în rîul Tismana şi de a-şi paşte vitele, de la sat pînă la munte.
      f /HhaoctYio eojkYio, Îw Eaaa bohroaa h rocnoAHHt RtcoH 3Eaiah Xppppo-BddX’HHCKOH, cHH-h nptAOKpAPo h reahkapo Paayaa bohboaY. AaK4T rocnoACTRA AIH cTk> noKfrttHi'f rocnoACTKd aih CR-kT-fcH aiohacthpS soroaiapo TncAi-kHA h wtii# tpg-AIEHA H AIOAEEHHKA POCnOACTBA AIH 0EWi|SAH, IAKOJKE HHX™ PA Ut CAfktT AOBHTH PHk8 no ptKg TncAttHCKoio, hhjke ah aokhtok aa nacHT, e»aY koh aokhtak, wt CfAO H3 POP8 A^PH A® nAAHHHS EE3 TTiMYiO KAAgPEpH WT AlOHACTHpS TuCAltHA A A C»T KOAHHU.H AOBHTH H AOKHTAK AlOHACTHpCKHAI A A fCT BOAfH nACHTH A HH HHMÎf AOKHTAK A A Hf CAltET         nACHTH EE3 BOA'k KAA8PEpWAI, HH EOA'kpCKH, HH BAAUIKH, HH
HH HHXTO.
      H TKO Cf EH nOKgCHTH E8AY BfAHKH, E8AY AIAAH npHCTtnHT cYia WPH3AI0 POC-noACTBA a\h, a toh pa meaoreka Aa kt npoKAtT wt npkMHCTYA 8cmhYe EoropoAHiv* H WT B'hCkX CBtTHX EoPOHOCHHX WTIfK H 0EWl|SAHWAt KAET$8 AA HAIAT.
      ToAIS H WT TOCnOACTBO AIH BfAHKO 3A0 H WprYlO X0KfT BtCnpHiaTH WT Kt POCnOACTBO AIH. Ha RtCEKOPA MKAOBEKA AA ce BApSET no nOBEA-kHYE H no WPHSAIO roc-nOACTBA AIH.
     GtJKE H CBEAtTEAYE nOCTABAtEAI POCnOACTBO AIH: JKgnAH ^piPHM EHBIUE AKOpHHK H JKSnAH 0EWAOP EHBIUE AOPOl|SET H >K8nAH IIlEpEAH BEAHKH A^OpHHK H ÎK8nAH EaAHKSaIi BEAHKH AWPOlJlET H JKgndH EApE8A BEAHKH EAH 2KHACKH H 8nAH APACHI CnATAp H 2K8nAH ^APHipE BHCTHtap H PaA^A IlAUlAAYA ntXApHHK h Gtahko koaihc h Ehhtha CTOAHHK H EAA~k da3 nOCTEAHHKS. HcnpjBHHK, EaAHK8a BEAHKH AWPO$ET.
      H A3, ^pjPOAlHp, HCnHCAXAlO, Bt CTOAHH PpAA TptPOKHlJlE, Altcfu,4 AIApTYE T A^H, Bt AkT x3AIP.
      f îw Eaaa bwebwaa, aihaoctYa eojkha rocnoAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Tismana şi părintelui egumen şi rugătorului domniei mele Theofan, pentru ca nimeni să nu cuteze a vina
      1 în loc de: Staico.
317
www.dacoromanica.ro
peşte pe rîul Tismanei, nici dobitoc să nu pască, ori al cui dobitoc, din sat în sus pînă la munte, fără numai călugării de la mănăstirea Timsana să fie volnici Eă vîneze şi să aibă voie să pască dobitoacele mănăstirii, iar alt dobitoc al nimănui să nu cuteze să meargă să pască, fără voia călugărilor, nici boieresc, nici al vlahilor, nici altul al nimănui.
     Iar cine s-ar încumeta, fie mare, fie mic, să calce această poruncă a domniei mele, iar acel om să fie blestemat de preacurata adormire a născătoarei de Dumnezeu şi de toţi sfinţii părinţi purtători de Dumnezeu şi să aibă blestemul lui Theofan. Acela şi de la domnia mea mare rău şi urgie va primi din partea domniei mele. Deci orice om să se ferească, după porunca şi hotărîrea domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Jiului şi jupan Drăghici spătar şi jupan Udrişte vistier şi Radul Paşadia paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Şi eu, Dragomir, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna martie 30 zile, în anul 7043 <1535>.
     f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 405 (Tismana, 1/11, 1/20, f. 2v—3).
          Orig. perg. (32,5 X 42), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1859; alte traduceri ibidem, mss. 329, f. 170v—171 şi 335,
          f. 12-13.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 173.
                                  193
1535   (7043) martie 31, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cozia ocine în Lieşti şi Pleşile Hotăranilor.
                   t ZHHrtocTÎ'K» eojkYik», Îw EjUA sofsoAd h rocnoAHH’h irhcott SMi/if Oyrpo-
KrtdXHCKOf, CHH'h nptAOBpdrO H KtAHKdrO PiA&A KOfKOAd. /k,4BdT rOCflOACTKO MH CHI noaldtHYl rOCIlOACTBd MH CBtTOMg MOHdCTHpg WT KoSHA, HAUKf ICT XP-M CKfcTd Tpomţf rocnoAd Bord h cndcd Hdiutro îycgc Xphctoc, raicw Ad «8 ict w<jhh8 8 dHfipH nod H IlAfUIHAf XoT'KpdHOM S'fcCH, flOHlJKI HX nOK^nHUlf KddSrlpH WT Bond H WT fllSrt H WT fi-hpd, 34 denpH xKC, drtH Hd nodl, d Hd nddHHH KddgrlpH MITIX# Ad HI HMdT.
             Toro pdAH, AM«X H rocnoACTBO mh cstTOMg MoHdCTHp, cuconet Ad ict R’h WMHHS H WXdEŞ. H HH WT KOrOHCI HinOT’hKHOKIHHg, no WpHSMO rocnoACTKd dtH.
       Cinei h CEhA'hTidYf noCTdBdiiM rocnoACTBo mh: ncgndH ^pdrHM ehbuii akophhk h neSridH T8aop ehkuii doroţiT h ne&idH OI-vpEdH eia akophhk h ncgndH JLuHKSd ei-dHKYH dOrO$lT H JKSfldH BdpE&t EdH&t KpddlRCKH H HCgndH ToMd EdH H ÎKUnd’l /^HHKŞd BIAHkYh np’hVhitdE H ^p-hrHM CndTdp H OyAPHipI KHCtYhP H PdA»d n-KXddpHHK h Bhh-
318
www.dacoromanica.ro
THdTi CTOdHHK H &T4HKIV KOMHf H Ed^t (UVCT fcdHHKgd. HdlpdRHHK, fiddHKS/l RfdHxYH divrivţfT.
       H koh npocTHX' nocnoACTKO mh.
_ H 43, ©TdH SpHKdp, OKI nHCd^ HdCTOdHH rpjA Tp'brORHipi, dftcllţd MdPTHi Ai A^HH, KTi dtT x3Mr.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri de la Gozia, unde este hramul sfintei troiţe a domnului Dumnezeu şi mîntuitorului nostru Iisus Hristos, ca să-i fie ocină în Lieşti jumătate şi Pleşile Hotăranilor toate, pentru că au cumpărat călugării de la Zopa şi de la Leul şi de la Bîra, pentru 2.200 aspri, însă la cîmp, iar la munte călugării amestec să nu aibă.
      De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri ca să-i fie de ocină şi ohabă. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Graiovei şi jupan Toma ban şi jupan Diicul mare pîrcă-lab şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Badea postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      Şi calul l-am iertat domnia mea.
      Şi eu, Stan uricariul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna martie 31 zile, în anul 7043 <1535).
          Arh. St. Buc., Condica m-rii Cozia, nr. 712, f. 398.
          Copie.
          Traduceri ibidem, mss. 209, f. 137v—138 şi 215, f. 43.
          EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 174.
                                  194
1535   (7043) aprilie 1, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte episcopiei din Rimnic ocine în Poieni, Frăsinet, Cacova, mori, vie şi ţigani.
       t 6dHlţH A&XOM EOJKYHMTi KOAH/MH c8t, cYh c8t C bl HORI Ko:kYH H «KOHţl pIMf
rojkictkhh dnocTOiTb, imSjki rtv cma ti/c$i(ih, hjki npdRAidWEHTfdft h eddKiH-b wh rade pdAORiHÎf Hdiipi oycdHui.TH ict: „IIpYHAtTi r/idroc/ioKiHYf WTUd Moiro, HdCiVk-AtÎHTf 8 rOTORdHOI RdM IţdpCTKO WT CdOKIHYa MHpS, R'bSddKdJf EO CI A<>CTl MH laCTH, RTiJKIJKAdJf H HinOHCTI Ml, CTP-lHd H BTiRlA^CTl Ml, Hdrd H WA*I3CTI Ml, EO/llH H RTk TIMHHIţH H IMCdlJKHCTf MH11. GYH        PddC SddrHH EddPdd TKOptlflHM ŞCdHUIdTH
ICT KTiKSn-kHtl H KTiHHTH Eli pdAOCTTw POCflOAd CKOlrO. TdKOJKA* H Pp^UIHYl WT-CHMdMHM RTi WrHTi K’klHHH oyCdHUIdTH ICT BKO: Hi CbJftMHIljYtHM rOCIJOAd Bord SdnORIA, HHJKI dilMIOipd, HHJKI JKIJKAiWd, HHJKI EOdHd, HH BTi TtMHHIţH cSl|ld H HIIIO-CITHRUIHMH H HinOCAŞJKHRUIH HM.
319
www.dacoromanica.ro
       GYra 8eo noMHHaEipE, hi noAOEafT WT/uraTH KptAifHa hah mac, hi B-kAEipE k-b khh Mac rocnoA^ Haui npÎHAfT h BtcaKo HEroTOKEX hh kaeiphx wEpupfT hh. Ha OyEO ai|IE H TEIUKHAI EpEMEHHM rp-fc^WM WAPI^KHMH ECMH H AIOTOIO CTpEAO» Kpa>«YEIO rpfx paAÎ oyf3BH)fivM ce B*EcaKOH noTp(Ea kt iţEAKa h Kpauio npHTEijiH Afno ect, Ham ko noAKHr maa ect t-ekaio>ke K-K3HeHJKH,\fTH 3aaa, rocnoAa>KE k-bce a^uiho k-e3aio-EHTH E-KKSirkH» H KA4PHMH A^AH, POCnOAHEÎKE EAarOoyTpOEHf BfAHf ECT, K*K KTiCfM
eo pSi^E npocTHpaET. Gaat eo peme b-ecemhcthmh ckohaw mbcthhmh gcTH, iakoke: „He xoipS c'KAtp'KTH rp-kuiHOAiS, ha wepjthth ce em8 h JKHBg ehth. He npYHAox EO n<pa>1EA^HH npH3EaTH, ha rp-bmHHE Ha noKaaHYE“. H he npocTO peme crp-k^uiHYE, ha Ha noKaanYE, noHE^KE aiho3h wEpasn cat noKaaHVE, hkojke h mhopo WKHTfcAH no AiEpE Aoeph aea, AOEpa>KE A^aa mhopo ivepa3hh: aiokob, mhaocthhe h nocT h e*k3AP'k-jkahYe, KTi chm, BEpa, HaAEKAS h HHa AiHora CAHmHM wt kojkecteha ITHcaHYH. E-kca ©yso Ha noA38 HaM, ha gEo ai|iE h CAHmHM, ha he tkophai, qko >khtehckh<mh h>1 CgETHHMH MHpa CEPO HH3g KAd'IHAIH ECAIH H nonEMEHEMH. Ha WEAME Ha CnaCOEO MH-AOCpiiAYE E'K3HpaEI|lE, HaA"kfM CE, BKO MHOPO rp-bmHHX H HH3g EA-bKOMHX MHAOCpliAHE BTi3K0AHT H AWAgET H ElflEJKE H CklHOnOAOJKEHYl HE AHIIIAET PAAY TTiMHIO WEPAIJIEhYE. GHMH oyso WEPA3H CnO^OEHT CE E'kCaKH E0P0E0I33HHKH XPHCTHEIHHH KliHHTH E*K pa-AOCT rocnoAa CEOEro.
       Gepo paAY, Sbeae^om qko npEAAHHA\ h Hac EHKmE kaaaateaYe, pekiuh?ke h iţapYE
H KHE3H cYia CAHUJEipE, 3EMH4M4 A^^pE gCTpOHKIUE H CHMH HEEECHa npHWKp-fcTOUlE PAACS EOJKECTKHdro npopoKa b-k u,apHHX H EopowTita, _\aKHAa: „EAawEH-h aimjk MHAgEH b*kc Abh-k HacAa»AaET ca rocnoAOBH". H naKH, raKo. „ffllHAOCTHH-kAM wiţEipaET ce rp-kCH“.
       GwJKE BHAEBUlf H MH, EOJKYEIO AtHAOCTYlO, Îw EhHTHA-K KOHBOAa h rocnoAHHii BTiCOH 3E/HAH J>rppOBAaXYHCKOH, JKEA4HHEAI H geptAHEM KTvJKAEAEX KTi CE'kl'kH, BEAHIţtH, EOJKECTBHtH U,p-kKBE YEnHCKgnHE WT PhEHHK, HaHnaME K"B K-KCECK-kTOA\8 H WCK-kl|IEHOMg h Eo>KECTEHOMg XP^Aig h wehtea cskTOPO h nptnoAOEHaro WTi^a HaiiiEro apxYEpapxa h MioAOTKopi^a Hhkoaae AAhphahkhhckh h MbCTHkHmoMg wti^8 YEnHCKgng Kyp IlaycYE,
HKOWE Aa HAI ECT WMHHg 8 IIoEHH, WT AEA $HiaTOB H EATiC4HOK TpETH AEA, nOHEKE npYHA^mE cbiHOBH <E>HiaTOB npEA rocnoACTsa mh tepe noKAOHHmE cs-kTkH YinHCKgnHE WT HHXHO AEAOEE TpETArO AEA, AAH WT CEOHWAI AOKPWAIKOAHWM.
       ă nOTOAl, CKASMH CE HEKOEMg MAOEEKg CKMp-KTli WT HAA T4H WMHHS. *£ TEM, TOCnOACTBO AIH HE HaHAOX AOEHTOK, Aa MH HCnA-KHHT TOH A^mfPgEHHS, Hg g3EX hm rocnoACTBO aih wmhhS 8 pa3Aor A8mEr8EHH8. d wti^8 YfnHCKSnS AewhtYe he K-KCXOTk wcTasHTH wmhh8 CB’kT’feH YfnHCKgnnE 34phh8th, au8 AaAE $ acnpn, tepe ra HCKgnn wt k*k rocnoACTso mh.
       H naKH Aa ect cs-bT-kH YfnHCKSnYi wmhhs 8 4>p-kchhet, wt aea Gt4hok, wt noA 8ae, tpeth aea, noHEHCE io noKAOHH Gtah wt hepobS AOBpoMBOAHWM. H naKH Aa ect CK-kT-kH YenncKSnHE wmhh8 8 ^p-kchhet, noHEJKE ra noK8nH Ea-KcaH aopo^et wt HosaK, 3a xfîjr acnpn.
       H naKH Aa ect cKkTkn YEnncKSnHE wmhh8 g Kanosa, aea <G>1tohkek, noHEJKE IO nOKAOHH EoA~k, KpaT Gtohkeb, WT CBOIO AOKPWMKOAHWM, <aAH>1 WMHHa ECT EHAa EHpHHKa.
       H naKH Aa ect cB-kT-kH YEnncK8nHE AK-b koa*khhi^e 410 cgT eha Hkroi A&op-HHKg, noHEJKE H npHAOJKHX H AaA^X POCnOACTKO MH CK-kT-kH YEnHCKgnHE, OKOHCE Aa Mg
      1 Loc rupt.
320
www.dacoromanica.ro
OJ'EDIireiUCUOOEp'MMM
tzc
                                                                                                   llţ -3 — rţur LUO^{-3]U3CUTUOQ — tz
                                                                             •ţdtu ooq T
ptiHHXpxsoua.© X3I 8w pV H ©Ji PmftV q.toq-a wirhHVfta 3.8 p WA)vq.x iVs xinafi ftw pV h xHVa-daxft ih h XHHPdJfa.3 ih h xixhou jh pj pV 3.j©g a.V©U3©J ojox p ‘hw phxoVouooj vfta©3Hd,X H3.3 xnwpdsou h xidiuou h XHdOEPd 8h ‘xhhohou ih h xHVa.daxft ih h XHHFdj(a.3 ih h xixhou ih *rtip p Ioji q.ax3Vou3©J 3.8 ©Ji xHVda.sxft H XHHPdJh.3 pV h xixhou PV a.j©g t<3.V©U3©j ©jox ‘hw> phVouooj vfta©3Hd)( ©ip T<XHaoH>ou h xHVda.axft h xHHPdXa.3 H xixhou srtir t<pV> ‘HHHiwq.vu ©hh xa) JfmnPH ia^.dJ ou ‘hvh hw phxoVouooj HHHHVoda.3 xa) hvh hw paxoVouooj pVovu 0JPHhiVa.d3 xai hvh Hvwig Hoampvg a.dpV©U30J HXHa a.j©g a.Vou3©J xidiasH ©joh ‘hw paxo -Vouooj Hxa.dwa.3 ou ©apa hw ©hxoVouooj wiq.vapxoou ij.hphhvhpe h jaijrtig
        •hw phxoVouooj ©wsHdAi ou ‘ihi8©hh3.x©uih ihcojoh xai hh h Haq.a a.a ijhivu -q.daou u xa wh pV ixoaci ‘HH3IHHH3HJ ihuShshuiji wohjxjixos h «oxţa) hhpj -irtip h pvi3 <ihhha) iHihidimna q.33.8 eip XoVpV hw oaxoVouooj h aVpJ ©JIO *H3 WPlllV 3.3 H H3 PHHPJHtl 3.3 vAVpj WH PH *IP Vlh H 8 |dlltl3.V H H3 flHHPJHll 3.3 ^.Hig h _p pdirti3.V h H3 shhpjhIi 3.3 vShjij h Vih p^ 33.3 H idirti3.V V 33.3 ixoţdHg iwh ou ‘^Vq-vih hhpjh^ip oa.3 ihuShshuiji ppxq.83 PHHy pVhjousoj paovHWou Hapu H
                                                                 *H3 HWPtllV 3.3 ‘vAVPJ '8W| XPda H H3 HWPtllV 3.3 HHHVig H H3 HWPlllV 3.3 q.Vpg H H3 PHHPJHll 3.3 q.dU£) H jd|ltl3.V a 3.3 H H3 PHHFJHtl 3.3 Vfladpg H JlVîh V 33.3 H Pd|ltl3.V P^ 3^*3 P3q.VOIhHig iwh ou ‘HHPJHtiP HoajH 33.3 iHUftH3HU]Ji txq-as Voaioa V.AVPJ PaOVHWOU HHPU U
         *H3 PHHPJlrtl 3.3 Eiog H Vlh HHVl 33.3 H H3 PHHPJHll 3.3 q.dUg) H Pd|ltl3.V _P 33.3 H H3 PHHPJHll 3.3 VftXPJ, IWH PH ‘HPJHllP HHVI X3I WH PV HaPU H *OJI MlIftV JlVPd <£ Vlh 33.3 H ldirtl3.V J 33.3 H H3 PHHPJHll 3.3 «dX3.g IWH OU ‘HHPJHtlP JlVq.V|h HoaiH 33.3 iHuSasHUiji ppxq.a3 pVoaHoa apdpspg h xsi vpaovHWou ‘woxou p •flapjfrtl 3.8 H ftHHHA) 3.8 !HUftH3HUlJl Hq.H8X3IM<0a H HqJ.q.83 XS3 PV 1HP3HU IDIH8 IHHHA) q.33.8 H|3 iHdUOP X PE ‘PHPO PUOU Xrtl fiHHhrtl PHHU3lV PVa{0U30J HUftaOU H8PU JJ •HdU3P X PS ‘|P0m3.7l3.X Xrtl SHHhiH PHHU3lV PV*0U30J ‘|Ve XlM ‘HUftaOU H8PU H
                                                         •HdU3P lap* FE ‘q.X33.dg xm SHHhitt ijlxHMiy HuSaou Hapu H *HdU3P £* pe ‘vftaHjp xm SHHhm uxuffliy fiufiasHUij), HuSaou Hapu H *Hdu3P sa^px pe <P3q.H3.woj xm Shhhm iixnmiy SuSa3HU)| Huftaou Hapu H ’HdU3P £ PE <q.dU(Ţţ) XA) ftHHHM J|XHA)iy SUSa3HU!| HUSaOU HHPU H *HHH!WOU HOHHVia oioxq.83 3.3 SIVI Pl)HHH(3.dU3.3 H PHUIX0 XHmHUfi 13 PV H .‘HdU3P H3P* PE ‘iHUftH -3HUIJI Hq.xq.83 PHUIXQ XA) ftHHHAI IjXHAIiy SufiH3HUIJ. fttlXA) HUfiHOU HHPU H
                                 •IHIftV OIOHHIH JlVPd PE 1HUSH3HUIJ Hq.Xq.83 VPdJOHHB HOX IVpV H HHiOVHdU Ol WOXOU P ‘HdUOP IUPE <HH3P0 HI0HVH XA1 PHHp PVHC0U30J HUftHOU H IJKIHOU ‘ftHagg PH VPdJOHHa OHV) lHU(ta3HU!Jl Hqxq.33 X3I PV HHPU H
                     •{tHIWOU HHI8 3.8 HW 08X3V0U30J P ‘IHU&H3HU1JI HqXq.83 l|H|VUq.da8 <3.3 X3I> PV ‘ipJipg {(UftaOHUIJl S^IXA) q.V03 HXHa IHOjf |VJ OV ‘1IHH8 ‘HIHU&H3HU -II q-vpa ou oaxodpvihu xai oxoiw oh Vi ihu^hohuiji Hqxq.33 X31 pV hhpu h
                                                                                  •IIHPHHW0U33.8 IOHhq.8 3.8
HW PSX3V0U30J WlHVIXHVod H HW 08X3V0U30J P ‘l|H|VUq.dH{( 3.8 X3I PV ‘IHUSH3HU -IJl Hq.xq.83 3J.30W XA) HH80V0U HOX XoVPV H XlOKOVHdU HW 03X3V0U30J H ‘©HPJ, 'imaHa hw oaxsVouooj iVatidu HdpVouooj HsSdV fi PV3.3 oV H HVP»3.dV 83 pj idi ‘HHH3HJ Voa 8XV(X) PH f)X30W XA) HHaOVOU IHUftH3HUIJl HqXq.83 X3I PV HHPU H
                                                                                               "l|HPHHIV0U33.a
               lOHhia HW P8X3V0U30J WIHVIX|VOd H HW 08X3V0U30J P filtlHU 3.3 H !|HiVUq.dHft 3.8 X3|
nptMKCTd BorOiMdTH Hd CTpdUJHtiM C&AHWf H &A HMdT SHiCTHf CT» îgA«» H C*h Tp-hKAfTYiM flpTfKO h c-k HH'kiUH YioAfHf mu B’kS’hnHWf Hd rocnoA'J Bord <H> CndCd Hduifro lycScd Xphctj h pfKOiuf.- kpt»k tro Hd hhx’ h Hd MfA^X «y i'Kf ier h b8a*t
BTi ECKH, dMHH.
       GjîKI H CK(A<T(dHf nOCTdKdttiM rOCnOACTKO iMH: JKŞfldH ^,pdrHM BHBI1IH AKOPHHK H kşimh @{wawp bhsuih Aoro^rr h wşndH IIIepBdH bjahkh akophhk h wşimh Ea<ihk8a BfAHKH AWrW$fT H JKŞfldH BdpBŞA BfAHKH BdH KpdAfBCKH H JKglldH TOiMd BdH H JKŞfldH
^pdrHi cndTdp h &APH11JC bhcthop h Paava nfjfdpHHK h Gtahko koimhc h Bhhthati
CTOAHHK H BdAt Bas BfAHKH flOCTfAHHK. HcnpdBHHK, TdT8A AWrW^CT-
       H d3, IţdAdflH AHQK, f>Kf HdMp-KTdy KT* HdCTOrt rpdA TpT»rOKHI4JJ, AVkCflţd dnpHAHf 7 A1»H1»5 WT flAdMd TJKSlUr, Eli rttT xSMT.
       t îw PdAyd EWfEWA'l; MHAOCtTa EOJKTa r«CnOAHH-h.
     t Cîţi se poartă cu duhul lui Dumnezeu, aceştia sînt fiii lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiescul apostol, căruia pe urmă mergîndu-i iubitorii de dreptate şi cei ce aşteaptă să asculte acel fericit glas de bucurie: „Veniţi binecuvîntaţii părintelui meu, să moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii, căci am flămînzit şi mi-aţi dat să mănînc, am însetat şi mi-aţi dat să beau, străin am fost şi m-aţi cercetat, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi mi-aţi slujit". Deci acest glas bun îl vor auzi făcătorii de bine şi împreună vor intra în bucuria domnului lor. De asemenea şi păcătoşii trimişi în focul veşnic vor auzi precum că: n-au păzit poruncile domnului Dumnezeu, nici pe cel flămînd, nici pe însetat, nici pe bolnav, nici pe cei ce sînt în temniţe nu i-au cercetat şi nu i-au slujit.
     Aceasta deci amintindu-ne, nu se cuvine a întîrzia vremea sau ceasul, neştiindu-se în ce ceas va veni domnul nostru şi ne va găsi nepregătiţi şi ne-veghind. Căci chiar dacă sîntem ţinuţi cu grele sarcini ale păcatelor şi sîntem răniţi de săgeata înveninată a diavolului, pentru păcate, fiecare are nevoie de tămăduire şi este plăcut a alerga la tămăduitor, căci nevoinţa noastră mică este, numai să urîm cele rele, pe domnul din tot sufletul să-l iubim, împreună şi cu fapte bune, dumnezeieşti, căci îndurarea domnului mare este şi către toţi întinde mîinile. Căci însuşi spune cu preacurata, cinstita sa gură, că: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi viu să fie. Căci n-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă". Şi aceasta nu numai vorbă zadarnică, ci la pocăinţă, pentru că multe chipuri sînt ale pocăinţei, precum şi multe lăcaşuri după măsura faptelor bune, căci faptele bune sînt în multe chipuri: dragoste, milostenie şi post şi înfrînare, pe lîngă aceasta, credinţă, nădejde şi alte multe, auzim din dumnezeiasca Scriptură. Toate spre folosul nostru dar, deşi le auzim,nu le facem, ca nişte trecătoare vieţuitoare ale lumii acesteia, sîntem traşi în jos şi cuprinşi de rele. Dar privind la mila mîntuitoare, nădăjduim, ca nişte mult păcătoşi şi căzuţi jos, că ne va ridica şi ne va milui, căci nu s-a dat în lături nici de la jertfa fiului său, numai pentru îndreptarea noastră. Deci, în acest chip se cuvine ca fiecare creştin cu teama lui Dumnezeu să se cuprindă în bucuria domnului său.
     De aceea, am văzut cum stăpînitorii care au fost înaintea noastră, adică şi împăraţii şi cnezii, aflînd aceasta, cele pămînteşti bine întocmindu-le şi cu aceasta dobîndindu-şi cele cereşti, după spusa dumnezeiescului prooroc între
322
www.dacoromanica.ro
împăraţi şi părinte al lui Dumnezeu, David: „Fericit bărbatul care miluieşte în fiecare zi, căci se va îndulci de domnul1'. Şi iarăşi: „Prin milostenie li se şterg păcatele".
     Acestea văzîndu-le şi noi, din mila lui Dumnezeu, Io Vintilă voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, dorind şi îndreptînd silinţă către sfînta, marea, dumnezeiasca biserică a episcopiei de la Rîmnic, mai ales către atot-sfîntul şi sfinţitul şi dumnezeiescul hram şi lăcaş al sfîntului şi preacuviosului părintelui nostru arhiereul şi făcătorul de minuni Nicolae de la Mira Lichiei şi cinstitului părinte episcop chir Paisie, ca să le fie ocină în Poieni, din partea lui Fiat şi a lui Vllsan a treia parte, pentru că au venit fiii lui Fiat înaintea domniei mele, de au închinat sfintei episcopii din părţile lor a treia parte, însă de a lor bunăvoie.
     Iar după aceea, i s-a întîmplat moarte unui om oarecare, pe acea ocină. La aceasta, domnia mea nu am aflat vite, ca să-mi împlinească acea duşe-gubină, ci le-am luat domnia mea ocina pe seama duşegubinei. Iar părintele episcop Leontie n-a vrut să lase ocina sfintei episcopii să se piardă, ci a dat 500 aspri, de a răscumpărat-o de către domnia mea.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii ocină în Frăsinet, din partea lui Stan, dintr-o jumătate de funie, a treia parte, pentru că a închinat-o Stan de a lui bunăvoie. Şi iarăşi să fie sfintei episcopii ocină în Frăsinet, pentru că a cumpărat-o Vîlsan logofăt de la Novac, pentru 5 700 aspri.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii ocină în Cacova, partea lui Stoica, pentru că a închinat-o Bodea, fratele lui Stoica, de a lui bunăvoie, însă ocina a fost birnică.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii două mori care au fost ale lui Neagoe vornic pentru că le-am dăruit şi le-am dat domnia mea sfintei episcopii, ca să-i fie de întărire şi de jrană şi domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii jumătate din podul de la Olt, lingă Rîmnic, pentru că l-au ţinut şi pînă acum la alţi domni, care au fost înaintea domniei mele. Astfel şi domnia mea am dăruit şi am data acea jumătate din pod sfintei episcopii, ca să-i fie de întărire, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii un loc de prisacă pe valea episcopiei, în sus, pînă unde va fi voia părintelui episcop Paisie, ca să fie de întărire sfintei episcopii, iar domniei mele pomană în veci.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii o vie la Ocna, pentru că a cumpărat-o doamna Anca de la Iliaş Sasul, pentru 3 585 aspri, iar după aceea a dăruit şi a dat acea vie sfintei episcopii pentru sufletul ei.
     Şi iarăşi a cumpărat părintele episcop Leontie ocină de la Stepca pentru sfînta episcopie, pentru 1250 aspri; şi să se scrie Stepca şi soţia lui în sfîntul marele pomelnic. Şi iarăşi a cumpărat episcopul Leontie ocină de la Oprea, pentru 200 aspri. Şi iarăşi a cumpărat episcopul Leontie ocină de la Româ-neasa, pentru 1427 aspri. Şi iarăşi a cumpărat episcopul Leontie ocină de la Micul, pentru 1 000 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Lentie ocină de la Cîrstea, pentru 1 025 aspri.
323
www.dacoromanica.ro
     Şi iarăşi a cumpărat de aici doamna Despina ocină de la Hănăşoaia pentru 600 aspri. Şi iarăşi a cumpărat doamna Despina ocină de la popa Oană, pentru 600 aspri; toate aceste ocine mai sus scrise să fie ale sfintei şi dumnezeieştii episcopii de ocină şi de ohabă.
     Iar după aceea, a miluit şi Basarab voievod sfînta episcopie cu nişte sălaşe de ţigani, anume Pătru cu ţiganca sa şi cu 3 fiice şi cu 1 fiu, pentru sufletul său. Şi iar să le fie un ţigan, anume Tatu cu ţiganca sa şi cu 1 fiică şi Oprea cu ţiganca sa şi cu un fiu şi Coia cu ţiganca sa.
     Şi iarăşi a miluit Radul voievod sfînta episcopie cu nişte ţigani şi anume Nenciuleasa cu 1 fiică şi 4 fii şi Barbul cu ţiganca sa şi cu 2 fiice şi Oprea cu ţiganca sa şi Badea cu copiii $ăi şi Velichi cu copiii săi şi fratele lui, Radul, cu copiii săi.
     Şi iarăşi a miluit doamna Anca sfînta episcopie cu sălaşe de ţigani, anume Chirfote cu 4 fiice şi cu 1 fiu şi lanul cu ţiganca sa şi cu 1 fiică şi Benea cu ţiganca sa şi 2 fiice şi 1 fiu anume Radul cu ţiganca sa şi cu copiii săi.
     De aceea şi domnia mea am dat aceste mai sus zise ocine, sate şi ţigani sfintei, dumnezeieştii episcopii a Rîmnicului, ca să-i fie de întărire în veci şi de nimeni neatinse, după porunca domniei mele.
     încă şi blestem punem domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să fie domn al Ţării Româneşti, sau din rodul inimii domniei mele sau din rudele domniei mele sau, pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti şi va păzi şi va întări şi va înnoi acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti şi nu va păzi şi nu va întări şi nu va înnoi, ci va nimici şi va călca şi va batjocori acest hrisov al domniei mele, iar pe acela domnul Dumnezeu să nu-1 cinstească şi să nu-1 păzească şi să nu-1 întărească şi să-i ucidă aici trupul, iar în veacurile viitoare sulfetul lui şi să-i fie potrivnică preacurata maică a lui Dumnezeu la cumplita judecată şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu alţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîn-tuitorului nostru Iisus Hristos şi au spus: sîngele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Toma ban şi jupan Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Ţalapi diacul, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna aprilie ziua 1, de la Adam curgători, în anul 7043 <1535>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., Peceţi, nr. 9 (Ep. Rîmnic, LXV/1).
          Orig., perg. (67,5 x 48), pecete atîrnată.
          Cu două traduceri de la sfîrşitul sec. XVIII şi din sec. XX.
          EDIŢII. Trad. Bulat, Documente, 338—341 ; D.I.R.,B., 174—177.
324
www.dacoromanica.ro
195
1535  (7043) aprilie 10, Tîrgovişte.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Argeş mori in Berileşti, pe Ialomiţa, în urma unei judecăţi. De asemenea ti dăruieşte satul Fâlcoi, în schimbul satului Şeoaşul, pe care îl dă Mitropoliei din Tîrgovişte.
       ţ Eli XpHCTd Bord, EddrOEtpHVH H XpHCTUMIOEHBH H CdMOAP’kîKdEHYH, IlV EHHTHdt BOHEOAd, CHHTi npbAOEpdPO H ElAHKdrO PdA^dd EOHEOAI; EOÎKYKi MHdOCTY» H EOJKHIM AdpOSdHYtMk, IVEddAdUIUi MH H POCnOACTEStlflii MH BTwCOH SIMdH &PPppOEddtfTH-CKOH, IlflIMI H SdnddHHHCKHM CTpdHdM, flMddUlti H $dPdpdUJii JftpiţlP. Bddr0np0H3E0dH)( POCnOACTEO MH CBOHM EddPHM npOHSBOAlHHIM, «JHCTHM, CBtTdHM CpT^IM POCnOA" CTKd MH, I3KO npOCddBHTH npOCAdEAUlUPO Mi EoPd H Hd nptCTOdl CEtTOnOHHBIUH POAYtIM POCnOACTEd MH, CTw CddBOf BTkSHIClUJd Ml. GlJKI ţ)EO EHAtX H POCnOACTEO MH HKOJKI np-kJKAI HdC EHEUlf^ IţdpYl H POCHOAdJf EOPJJ n»CdtA8|I(IH IlHCdHYf HCnd-K-HtlIflH nOBIdbHTl POCnOAd HdUJIPO îyCJJCd XpHCTd Ck3HAdEUJf H 8K<pdC>HEUJI CE'kTHI IţP'kKBH MOHdCTHpd A^UK CEO! pdAY AOEpt gCTpOHBUJf K”k EOPJJ.
       T’bMTKI oyEO T’klflH EO CI H d3, HM T’k'jYtO CI IţdpCTBO HCnpdEHTH, HM H POC-nOAa E’kCI a ii UI HO B*k3M0EHTH B'kKiintJKI H EddTHMH A'tdH POCnOAHHIJKl EddPOOV'T-POEHIO EldHKOlO ICT K’fc E*kCfM EO pSlţl (îpOCTHpdTH. GdM EO plH B'kClHlCTHHMH CEOHMH H HHCTHHMH JiCTH I3K0: „Hi XOtflg C’kMP’kTH PP'btUHHKU'M, HK OEpdTHTH CI IMS H jkhbS ehth“ h „Hi npYHA«X K0 npdBAlHYH npdSBdTH, hk pptuiHYH Hd noKddHYi.“ Dohijki MHOSH WEpd3H CjJT flOKddHYl, AOSpdKI A^dd A\HOPO WEpdSHd C8t: dIOEOE H MHAOC-THHI, nOCT H E’E3AP’k»dHYl H ndMIT HICKOHHdlMM. Kk CHM Il$piM GHpHIdHHH PAd-POdITk: „G’kipH B’k CKp’kE’bX H E-k TIMHHIţH nOCblJJd IH H HHlflHMk C*k II0M01|IHHK E8AY, (ldAUJEM nOKptnHTId H CHPHM HdCHTHTId, EAOEHIţdM nOCbTHTid, Ad TOEOH POCnOAK EoPk nOCtTHTId B’k A^Hk CMAHH H Ad 8dii<JHUll EddPdPO IPO A'CHddPO np-bA-CTOdHYl".
       GlPO PdAY H POCnOACTEO MH, d'-JJI HfBbîKbCTKYl IVEIdTk ICHM H ppseoctYio HCnd-kHIH, nOplEHOEdX POCnOACTEO MH nptîKAI plHIHHHM POCnOAAd H lAdpYl IMI A8UII CEOI PdAY AOBpt SCTpOHBUJI H POCnOA$ Borş EddPOgPOAHSIlJI. Ghi^i H POCnOACTEO MH EHA’bX SKO CE’tTH Iţp’kKEl H MOHdCTHpdJf WCTdBUH EI3 nOCbTHTIdYl H Wpd Cdd-EdtfUJHX CI E-k CHI HiiîKHd sptMIHd. TdîKI JJEO rkMOTpHJf H POCnOACTEO MH IdHKO no CHiVb H no npHAUKdHYt WT EoPOAdHHOI HdM WBddCT H HHKOMg JJCHAHOCtYiO HI C-kTEOpHX, HM IVT npdEAI POCnOACTEO MH npHdOJKHJf CkH CBtTOMS MOHdCTHpS Pdd-POdlMYH HpPHUJ, HAIJKI ICT np-bCEhT-bH, HHCTbH, npbEddPOCdOBIHbH EddAYlHI^M HdUJl H npHCHO AfKH /HdpYl H 4HCTH0 IH SCniHYl H HlCTHIHUJOMS WT^S Y|p8MIH8 Kyp IldHCYl YlpOMOHdXS H E*kCIM EpdTHI3M JKHBtUJHJ B*k CEbTIM MICTb TOMS, HKOJKI Ad HM CST EOAIHHI^I no MdOBHH^S oy CldO ElpHi\IL|JH, nOHIJKI CST EHdH AddH H C’kTEOplHI CBbTOMS MOHdCTHpg nOKOHHdPO EddAd EOHEOAd ^AdHdfHdPO, dHg EHdH C8T npHTIC-HSdH WT PdAyd •î’SpKOEHK EHCTHQp.
       fl POCnOACTEO MH ii TIM PdIAdX H C8AHX no npdBA^ H SdKOHti, C’k B'kCbdAH «JICTHTHMH npdEHTIdYl POCnOACTEd MH H WKSnHOJKI C’k MHTpOnOdHT EddUJKOH 3lMdH, Kyp EdpddM H H3HJHA«X POCnOACTEO MH KdKO CgT EHdH cVl3 BHUJI plHIHHI BOAlHHIţ! AddH H CkTEOplHI IVT nOKOHHdPO EddAd BOHBOAI CBbTOMg MOHdCTHpg EMUII piHIHO,
                                                                                            325
www.dacoromanica.ro
d GpOA KOAfHH^fAţ EHW fCT (10KA0HHA W T KoTfc H tVT EpdTd fMg O AHA H dHflICftt CH Gt<JHKO CKtTOA\S MOHdCTHpg BHUlf pfMfHA.
       fl (10 TOM, IUKH fCT EHA (îpHTfCHgA WT PAfi,yA $>SpKOBHK EHCTHdpg. A POC-nOACTKO A\H g TfA\ TdKOÎKAfpf CgAHJf H PAfAdJf no 3dKOHg EOJKHIO, (10 [ipdBA8> C'EC IVTUg KAdAYKd Kyp KdpAdM H Cli BTiCtMH MfCTHTHAW (îpdBHTfAYf POCflOACTBd MH.
H BHAt rocnoAcTBO mh h KHfPf APS3EM pocnoAdpYf npfc>KA* pociioacteo mh khkui£
H IVKptTOX' TOCnOACTBO MH KdKO CgT EHAH CTra BHUlf pEMEHf BOAfHHU,f H CEC EPOA lipdKf H CTdpt CKtT0A\8 MOHdCTHPS.
       H ndKH A<> KT CBtTOMg MOHdCTHPS CfAO no HAlt $«AKOH ETiCH, CE BECWA1 JfOTdpOM H CEC BHHOrpdA H CEC TPH BOAfHHU,f, (lOHfJKf AdA^X H (îpHAOJKHJf POCflOA” CTBO A1H CBtTOMg AlOHdCTHpg CE CH CtAO BHUlt pfMfHO, (10HT0 pdAY 83fjf POCflOACTBO MH AP^rO CfAO CBtTOMg A\OHdCTHpg WT flprHllI, no HMf IIIfWdUJgA, Ttpt Pd CEM AJA H npHAOJKHA CBtTtH, EfAHIţtH AÎHTponOAHf WT TpTiPOKHipf. GHlţf gCTpOHJf H lipH-AOHCHX POCflOACTBO MH, raKOJKf Ad fCT CBtTOMg MOHdCTHpS RTi gKptflAfHYf, d EpdTHdM ^ h flHipS, d POCflOACTBO MH H pOA'lTfAHfM rocnOACTBd MH BTi BfHHOf B-ECnOMHHdHTf H Hf WT KOPOTKf Hf (10TA\KH0Bf HO, nopH3MO POCnOACTBd MH-
       6tfJE H 3dKAHHJHYf flOCTdBAtfM POCnOACTBO MH, KdKO no C’EMp'ETH POCnOACTBd MH, KOPO H3BtptT P0C110AE EoPR EHTH POCflOA^PE H WEAdAdTfAE EAdUUKOH 3fMAH, dl|lf nOHHTfT H nOHOBHT H gTBpiiAHT CEH JfpHCOBgA POCnOACTBd MH, TOPO POCnOAE EoPE Ad Pd flOHHTf T H A<l rd gTBpTiAHT Eli POCflOACTBt fPOJ d dIJlfAHHCf Hf IlOUHTfT, pd3opHT h nopguiHT H nonfpfT x’PHcoKgA pocnoACTBd a\h, topo pocnoAE Eope A<• Cd nopguiHT h nontptT h nocpjMHT k-e rocnoACTBt tro h Ad HMdT 8*kctYio ce K>aom H CE TpfKAfTHM flpHfM H CE HHfMH YgAfH f}Kf R-ESiaiHUlf Hd POCnOAd Eopd H CndCd HdUffPO jfycgcd XpHCTd H Ad fCT npOKAfT WT THţ WTlţH HJKf K*E HfKfH-
       Gf>Kf H CBfAETfAYt: XSnJH AP-'CHM EHKUlf AKOPHHK, JKglldH GfWAOP EHKUlf AWPW-fţfT, WSflJH IIIfpE H BfAHKH AKOPHHK, 2Kg(ldH EAîHKgA BfAHKH AlVPWf|lfT, 2Kg(ldH EdpKŞA BfAHKH EdH KpdAfBCKH H ToMd EdH H JIJfHKgA ItpUCdAdE H A.PdPH'J CndTJP H &APHW BHC-THiaps h PdAYd UauidAYid BfAHKH nfXdpHHK h Gtahko komhc h Ehhthati ctoahhk h EdAt Hra3 BfAHKH nOCTfAHHK- HcnpdEHHK, KAdHKtta BfAHKH AOPOfţfT.
       H d3, MHOrOrptUlHH fioPAdH, f?Kf HiflHCdJf K-E CTOAHH rpdA Tp-EPOBHl|lf, Mtcfl^d dnpHAYf T AkHH, B A-feTO x3MP-
       t Iw EAdAd BWfBWAd, <mhaoctYm>1 boîkYa rocnoAHHE
      t In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpînitorul, Io Vintilă voievod, fiul preabunului şi marelui Radul voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpinind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei, încă şi al părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului herţeg. A binevoit domnia mea, cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe Dumnezeu, care m-a proslăvit şi m-a ridicat cu slavă pe scaunul sfintrăposaţilor părinţi ai domniei mele. Iată dar, am văzut şi domnia mea că Împăraţii şi domnii care au fost înaintea noastră, urmînd Scriptura lui Dumnezeu, împlinind poruncile domnului nostru Iisus Hristos, au zidit şi au împodobit sfintele biserici <şi> mănăstiri pentru sufletele lor, bine întocmindu-le către Dumnezeu.
1 Loc rupt.
326
www.dacoromanica.ro
     De aceea, silindu-mă şi eu la acesta, nu numai a cîrmui această împărăţie, ci şi pe Dumnezeu a-1 iubi din tot sufletul, împreună şi cu fapte bune dumnezeieşti, căci îngăduinţa lui Dumnezeu mare este, căci către toţi întinde mîinile. Căci însuşi a spus cu atotcinstita şi curata sa gură, că: „Nu vreau moartea păcătosului, ci să se îndrepte şi să fie viu“. Şi: „N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă". Pentru că multe chipuri sînt ale pocăinţei, faptele bune sînt în multe chipuri: dragostea şi milostenie, post şi înfrînare şi pomenire neîncetată. Către acestea Efrem Şirul spune: „Celor ce se află în supărări şi în temniţe fii ajutător şi celor săraci sprijinitor, celor căzuţi întăritor şi orfanilor împlinitor, văduvelor ajutător, pentru ca domnul Dumnezeu să-ţi fie sprijinitor în ziua judecăţii şi să dobindeşti bunurile celor ce stau la dreapta lui11.
     De aceea şi domnia mea, deşi cuprins încă de neştiinţă şi plin de greutăţi, am rîvnit domnia mea către mai înainte zişii domni şi împăraţi care pentru sufletele lor bine au întocmit şi pe domnul Dumnezeu cu bine l-au bucurat. Astfel şi domnia mea am văzut sfintele biserici şi mănăstiri rămase fără sprijinitori şi slăbite în aceste vremuri de nevoi, de aceea am îngrijit şi domnia mea, după putere şi după prilej, din averea dată nouă de Dumnezeu şi nefăcînd nimănui vreo silă, ci din cele drepte cuvenite domniei mele am dăruit acestei sfinte mănăstiri numite Ardeş, unde este <hramul> preasfintei, curatei, prea binecuvîntatei stăpînei noastre şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii şi cinstitului părinte egumen chir Paisie ieromonahul şi tuturor fraţilor care trăiesc în acel sfînt loc, ca să le fie morile de pe Ialomiţa, în satul Berileşti, pentru că au fost date şi clădite pentru sfînta mănăstire de răposatul Ylad voievod înecatul, ci au fost cotropite de Radul Furcovici vistier.
     Iar domnia mea întru aceasta am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele şi împreună cu mitropolitul Ţări’ Româneşti, chir Yarlaam şi am aflat domnia mea că au fost acele mai sus zise mori date şi clădite de răposatul Vlad voievod pentru sfînta mănăstire mai sus zisă. Iar vadul morilor a fost închinat de Cotea şi fratele lui, Oană şi de nepotul lor, Staico, sfintei mănăstiri mai sus zise.
     Iar după aceea, iarăşi au fst cotropite de Radul Furcovici vistier. Iar domnia mea întru aceasta de asemenea au judecat şi am cercetat după legea lui Dumnezeu |i după dreptate cu părintele vlădica chir Yarlaam şi cu toţi cinstiţii dregători ai domniei mele. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni care au fost înaintea domniei mele şi am aflat domnia mea că au fost aceste mai sus zise mori şi cu vadul drepte şi vechi <ocine> ale sfintei mănăstiri.
     Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri satul, anume Fălcoi, tot, cu tot hotarul şi cu via şi cu trei mori, pentru că am dat şi am dăruit domnia mea sfintei mănăstiri acest sat mai sus zis, pentru că am luat domnia mea un alt sat de la sfînta mănăstire de la Argeş, anume Şeoaşul, de l-am dat şi l-am dăruit sfintei, marei mitropolii din Tîrgovişte. Astfel am întocmit şi am dăruit domnia mea, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
327
www.dacoromanica.ro
     încă şi blestem pune domnia mea, ca după moartea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeu să îie domn şi stăpinitor al Ţării Româneşti, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări acest hrisov al domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în domnia lui; iar dacă nu va cinsti, ci va strica şi va schimba şi va călca hrisovul domniei mele, pe acela domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l calce şi să-l batjocorească în domnia lui şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie cel de trei ori blestemat şi cu ceilalţi iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeu şi mîntuito-rului nostru Iisus Hristos şi să fie blestemat de 318 părinţi care au fost la Nicheia.
     Iată şi martori: jupan Drăghici fost vornic, jupan Theodor fost logofăt, jupan Şerban mare vornic, jupan Vlaicul mare logofăt, jupan Barbul mare ban al Craiovei şi Toma ban şi Diicul pîrcălab şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul Paşadia mare paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Şi eu, mult păcătosul Bogdan, care am scris în cetatea de scaun Tîrgo-vişte, luna aprilie 10 iile, în anul 7043 <1535>.
     f Io Vlad voievod, <din mila)1 lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 406 (Ep. Argeş, XIX/3).
          Orig. perg. (38 X 46), pecete atîmată, căzută.
          Cu două traduceri, una de la începutul sec. XIX, iar cealaltă din sec. XX.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 177-179.
                                       196
1535 (7043) aprilie 18, Tîrgovişte.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Dan spătarul şi rudelor sale satul Ciurileştii, în urma unei judecăţi.
       ţ IHhaoctVio eojkhio, iw Kaja ROEKOAa h rocnoAHHik ethcoh semae iîrpoKaa-XÎhckoe, chhil KE/tHKiro h np^A^paro PaAita koekoa4. AAKiT rocnoACTKo mh cit no-KfrttHYE rocnoACTRd mh cassem rocnoACTKo mh /^ihş cnaTapg h c-k chhokh, Kk. hme
GtJH H Gt/JHK/J,          EM8 H EI|IE KO/tHIţa CHHOKE X0KtT Eor"k EM8 npHIIŞCTHT H
CHH*a spiTYraM em8, no hme EorAan h EBkuie h Ea-kcan h c-k hhx chhokh h c-k npt-
KHEpaTHEM HEAYiO, GTOHK4 H GtMH C"k CHHOKH H Ck EpiTH EMŞ PaAY* H KoHM h lOlVKdH C-K CHHOKEM EAHIţH HM Eoi~k npHngCTHT, I3K02KE A<l HM (CT CEilO ’IlOpHAElpHH KkCH H CK KkCEM JfOTapOM, nOHEHtE HM ECT CTjpf H npjKC WHHHE, A'kAHHS.
       fi noTOM, hmjiiie CKnpfHHH np(A rocnoACTKo mh c-k Ep'kTHiaH h c-k hetom ch H C-k HaH H GT-kHHrt-k H r<IAE H Ck HETOM. X tem, rocnoACTKo mh cşahx h imea<»X ckc hecththmh r/uctemm rocnoACTKo mh h khaox rocnoACTKo mh h khhpS CTapora PaAgaa koekoae ivnora XgEiKg 3a a^AHhS h eipe npouHE rocnoA^pY* npfcJKA* rocnoA-
CTKO MH EHSIUE, KHHPE 3a A'bAHHS. Hh8 IVCTaUJI EpkTHIZH H Ck APSHtHM EM8 WT
1 Loc rupt.
328
www.dacoromanica.ro
sjkoh wt npiA rocnoACT^o <mh, k<ko kikTh AUTtX"*1 A<> hi haijt iua cT»o rhuii pi-ilfHHO ClAO. flHŞ WCTdllJI WT 3JK0H <wt npfA rocnoACTRi <MH>-
                   <Giro paA^, A<i>A®y h rocnoACTso aih qkoki a<* H/M ict r-r wmhhi h r"R
WJfdEI HAI H CHHOKO/H HAÎ H BHOKO/H HAI H np-kKHS>UTOM HAI. <H> Rjpl KOMŞ CTut8>IHTH WT HHJf npt>KAi C’RAlp'RTH H HI WCTJUII HH fAHH WT<pOK. . . . >l A^ HI WCT4UII lipTk-
             Amhkj, jh8 a<> ict A^ipi (iUS- ®t HHKorojKi hmotakhoeih», no wpH3Aiw rocnoA-
                                                                                       CTKd AIH.
       Ginii ckiaitiahi nocTdKAiy rocnoACTRO aih: wSimh ^<parH>i>1 frRpK'kAjEA IIoiiuppcK»M8 rpaAV h kSiijh ©iwawp ehruii awrw^iT h jkşiuh niepsdH riahkh Abophhk H jkşiuh EajhkSa riahkh awrw^iT h jkSiijh Ejpeşa ejh KpjairckYh h Apaniii <cnaTjp h>1 &APHi|ii RHCTHiap h Eihthaii ctoahhk h PaAVA nippnHK H Gtahko <KO>AIHC H EiA'fc nOCTlAHHK. HcnpdRHHK, T/ITŞA AWrWijsiTŞ.
       H as, Gtah, OKI Hcnncax k-k ahrhh rpjA Tp-hroRHijii, Avfcciiţd jnpHaYf hY A^hh, KTi rttT x3A\P.
       t îw Eaja RWlRWAa, aihaoctha eojkYa rocnoAHHii.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Dan spătarul şi cu fiii lui, anume Stan şi Stanca, fiica lui şi încă cîţi fii îi va da Dumnezeu şi cu fraţii lui, anume Bogdan şi Bucşe şi Vîlsan şi cu fiii lor şi cu verii lor primari, Stoica şi Stan cu fiii şi cu fraţii lor, Radul şi Coica şi Iovan, cu fiii, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie satul Ciurileştii toţi şi cu tot hotarul, fiindcă le este veche şi dreaptă ocină, dedină.
     Iar după aceea au avut pîră înaintea domniei mele cu Brătian şi cu ceata sa şi cu Nan şi Stănilă şi Gale şi cu ceata. întru aceasta, domnia mea am judecat şi am cercetat cu cinstiţii vlasteli ai domniei mele şi am văzut domnia mea şi cartea bătrînului Radul voievod cel Frumos, de moştenire şi încă şi ale celorlalţi domni, care au fost înaintea domniei mele, cărţi de moştenire. Ci a rămas Brătian cu cetaşii lui de lege înaintea domniei mele, ca mai mult amestec să nu aibă în acest sat mai sus zis. Ci a rămas de lege <dinaintea domniei mele).
     <Pentru aceea), am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină, de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. <Şi> ori cui se va întîmpla dintre ei moartea mai înainte şi nu va iămîne nici un urmaş ..-1 să nu iămînă prădalice, ci să fie a fiicelor lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martori am pus domnia mea: jupan D^ăghici)1 pîrcălab al cetăţii Poenari şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Drăghici <spătar>1 şi Udrişte vistier şi Vintilă stolnic şi Radul paharnic şi Staico <co)mis şi Badea postelnic. Ispravnic, Tatul lopofăt.
1 Loc rupt (menţiune în copie).
329
www.dacoromanica.ro
      Şi eu, Stan, care am scris în minunata cetate Tîrgovişte, luna aprilie 18 zile, în anul 7043 <1535).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 27.
           Copie şi trad. din 1925 după orig., perg. EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 179—180.
                                   197
1535  (7043) mai 7, Buzău.
             Vlad Vintilă voievod dăruieşte episcopiei din Buzău ocine tn Pîr-scoveni şi Cucuteni şi-i întăreşte o ocină în Groşani, dăruită de Toma banul.
       t ÎHhaocthk» kojkYio, Îw Emia ROtROAd h rocnoAMua b-kcoh stdwu &rrppoBdd-JfVHCKOH, CHHTi BldHKdrO H nptAOKpdrO PiAtfAi ROtROAd- AdKdT rOCnOACTRO mh cYi noBt<vkHYt rocnoACTRd dlH cBkT'fcH h KOîKiCTRKkH tnHCKgnYt wt Tp-ar Egs-bg h mict-hchuio/h8 WTi^g înncKgng IldHcYt, mt nptEHRdiT k-k cYb RpfcdiiHd k-k TdKOKdro CR-fc-TdPO dttCTd, QKOÎKt Ad dig ICT WMHHg 8 IIp'ECKOR'kHH WT A^d AdHMIOd MITBpTOMrO Aid h wt Aid HtrSdOR TptTdro Aid h Aid E-k/itiioB K-hCd, noHtact H3r8EHuit pdA'f tAHd ASuitrgBHHS.
       H Ad dig 1CT WT Aid rdRptH TptTdro Aid WT WMHHg, tpt IO 1CT HâRdAHd ApdrOMHp endTdp WT TPH EHPOKt.
       H ndKH Ad dig ict A(d G/urih h Aid iM8a?g ih RiiCd, noHtfti k cgT noKdO-HHdH APdCOdlHpg cniTdpg GdJRd H dl8>Kg (H WT HHJfHg AOKpOMROrtHWM.
       H ndKH Ad dl 8 fCT WMHH1...1WR CHHOR1M, nOHOKI ICT gdOKHd 1AHH H1POR Epd-T8M1A8 HdA HIPOrS WMHHg, KdKO Ad dig ICT A«BPt- H ndKH ICT gdOJKHd Tdro H no-KdOHHd ICT WT HtrORg A^npOMROdlO ,A,pdrOMHp8 CndTjpS TP1TH Aid WT WMHHg WT Jlp'bCKOK'kHH) Tfpl Td ICT HSRdAHd HS EHp. H Bdpt nOKgAl ICT X°AHd ApdPOdWP endTdp C-KC iy BOdkpH Ttpt CgT nOCTdlUlHdH H JfOTdpHCddH tY|3 BtCIJf WMHHg Ad CgT cstTOdig tnHCKgnYt.
       H ndKH Ad dig ict g EgKgTkHH wmhh8 Aid Âpdrodttip cndTdpg Bdpt KOdHKO ict BHd GTOHKdHWB RTiCdX.
       (I no tom, APdrodiHp endTdp wh ch sdrHHH Rivctx hipori KOMdTf c-h Sdd X”-TdtHCTRO WT K*K POCnOACTRO dlH H ilJJt H IMdBg CH SdPgEH J d CtC cYld BHUII ptMfHt WMHHt d POCnOACTRO dlH nOMHdOBdX H npHdOKHX CRtTtH InHCKgnYt WT figS-Kg, BKOJK1 Ad Mg ICT BTi nOKpkndtHYt CStTOMg dlICT# H MkCTHtHUIHdl EpdTYldiMH B’k nHipg H r*k gcTpdsS, d rocnoACTsg mh h poAYTtdYtdl rocnoACTRd mh b-k R-kHHoi noM-kHg.
       H nd<H Ad Mg ict ... <CB*kTOdig tnHCKgnYt g rpouidHH>2 Aid <M'KHior>2ikB H ÎHdHiB B’KCdX Bdpt < tdHKO Ct JfTHT HSBpdTH )lOH1>2}K1 C( CgT nOBPdTHdH H SdOÎKH iQ'unord h ÂldHk no »8ndH Tomi BdH hja nodosHHg <wt>2 TpouidHH, ddH wt hhxh8
        1 Loc şters.
        2 Loc rupt şi şters.
330
www.dacoromanica.ro
AOEpo/WKOrtW. fl jKSnaH Toa\4 eah, wh io AAM h npHAOJKH naKH cstTtH tnHCKSriHf, taKOJKf a<* tCT CKtTo<H8 aicctS kt, noKptriACHfc h EpaTHia/M kt» nmiiB, a JKSnaHS
ToAU EaHS Eli KtMHSf IlOAitHg.
       Gfro pa^V, A<*A®X h rocnoACTKO /Hh CRtTfeH fnHCKgni'f, raKOJKf a<* ect E-hCtX KHUlf pfMfHf WMHHt KT, WMHHg H KT, U^EiS. H A<* C8t KOAHHlţH KfMHHH WT Up’hCKOK A<* CE XP‘*HHT HaA WMHHg WT TpOUjahH. H HH WT KCTOJKI HfnOTTiKHKfHHO,
no pfM rocnoACTKd <hh.
       GfJKf h CKfAfTfayf nocTaKACX rocnoACTKO mh.- kSimh ^parHM ghbuic akophhk h >KSnaH 0£ivAwp eheuk aopo^et h >KSnaH nicpEan kcahkh aeophhk h JKSnan Ea<ihk8a kcahkh aopo^et h kSimh BapEga kcahkh Ean BpjAfKCKH h ^parHM cnaTap h &APHi(if KHCT'frap h PaA\'A ntxapHHK h Gtmhko koaihc h Ehhthat, ctoahhk h EaAt flias KCAHKH nOCTlAHHK. HcnpAKHHK, TdTgA AOPO^ET.
       H a3, GOnpt, Hcnncax 8 Tpi,r ES3t,8, AidHC 3 a^hk, k AtT xSĂIr.
       t îw EaaA EivfKivA'1» aihawctYa ewjkYm rocnoAHHK.
     | Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii episcopii din tîrgul Buzăului şi preacinstitului părinte episcop Paisie, care vieţuieşte în această vreme în acest sfînt loc, ca să-i fie ocină la Pîrscoveni, din partea lui Danciul a patra parte şi din partea lui Neagul a treia parte şi partea lui Beleţ toată, pentru că le-au pierdut pentru o duşegubină.
     Şi să-i fie din partea lui Gavrea a treia parte de ocină, căci l-a scos Dra-gomir spătar de la trei biruri.
     Şi iar să-i fie partea Slavei şi partea bărbatului ei, toată, pentru că i-au închinat-o lui Dragomir spătar Slava şi bărbatul ei de a lor bunăvoie.
     Şi iar să-i fie ocinele fiilor lui ..-1, pentru că a aşezat pe un văr al său peste ocina lui, ca să-i fie bun. Şi iarăşi a aşezat Gago şi a închinat de a lui bunăvoie lui Dragomir spătar a treia parte de ocină din Pârscoveni, de l-a scos de la bir. Şi ori pe unde a umblat Dragomir spătarul cu 12 boieri, de au stîlpit şi au hotărnicit toate acele ocină, să fie ale sfintei episcopii.
     Şi iar să-i fie în Cucuteni ocină partea lui Dragomir spătar, oricît a fost a lui Stoican, toată.
     Iar apoi, Dragomir spătar, el şi-a pierdut toate averile cu rea hiclenie către domnia mea şi încă şi capul şi l-a pierdut, iar cu aceste mai sus zise ocine domnia mea am miluit şi am dăruit sfinta episcopie din Buzău, ca să-i fie de întărire sfîntului loc şi preacinstiţilor fraţi hrană şi odihnă, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele veşnică pomenire.
     Şi iarăşi să fie sfintei episcopii în Groşani partea lui Măniuga şi a lui Manea toată, oricît se va alege, pentru că s-au înfrăţit şi au aşezat Măniuga şi Manea pe jupan Toma ban peste jumătate din Groşani, însă de a lor bunăvoie. Iar jupan Toma ban, el le-a dat şi le-a dăruit iarăşi sfintei episcopii, ca să fie sfîntului loc de întărire şi fraţilor de hrană, iar jupanului Toma ban veşnică pomenire.
1 Loc şters în orig.
331
www.dacoromanica.ro
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei episcopii, ca să-i fie toate acele mai sus zise ocine şi de ohabă. Şi să fie volnici vecinii de la Pîrscov să se hrănească pe ocina de la Groşani. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
                Şi eu, Oprea, am scris în tîrgul Buzău, mai 7 zile, în anul 7043 <1535).
     | Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 407 (Ep. Buzău, LXXII/1).
          Orig., hîrtie (39 x 28), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1852; altă trad. ibidem, ms. 173, f. 150.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 180-181.
                                  198
1535 (7043) mai 15, Tîrgovişte.
                        Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Vlad şi Stanciu ocină în Vlădeşti.
       t dlHrtOCTVw BOXHCK», Iw EddA ROHEOA* H POCnOAHH'K ETkCOH SfMAH JfPPpO-EAdJfHHCKOH, CHH-K EtAHKdPO H lip'kAdBpdrO Pâfi,9tfA KOfKOA*- A'*K'*T POCnOACTEO AIH cTW nOKfACHHf rOCflOACTKd AIH EddA8A8 H KpdT8 EAI8 GTdHMtOA# H HpfîKf H CTk HHJf CHHOKH CH, tAHlţH HAI EoPli npHnSCTHT, DKOHCf A A HM fCT 8 EaMA^HH nOAOEHH» WT WMHH8, dAH BfS A*A GhaCK, nOHIJKt Mg fCT CTdpd H lipdKd WMHHd H A*AHHd.
       H        AA ct SHdfT £OTdp&l WMIHIH: WT K*K BdpOUI, EdA'k XOTdp8A#H A®“
PH 8 IIpHBd H npis p-kKd WT K-K KdAŞPlpH A®PH PA* ndAdlT 8 *I(pS8A H WT ropH WT ClAO WT K-K MpOCA*K{ipH. E WH A<* SHdfT £OTdp8A EdA'k EtHpOCAdKŞ H WT t$h no CA'KAl'k EiAfpfH aa** a® ksae H3aI3ht 8 Uhck8a Kotpo$ohioa8H h ndKH WT K-K MpOCA*EfipH npl3 pfcKd A^PH 8 A^A XgjfSpfSOM H WT T8l A<> dd38A EoHHlK, nOHRKf HA\ fCT CTdpd H npdEJ WMHHd H A^A^Hd-
       Ofpo pdAÎj AM*)f H rocnoACTso A1H EAdA#A8 H KpdT8 IM8 GTdHMWA# H npiîKf H CTk HHjf CHHOKH CH A<* HM ICT K’H WMHH8 H K*K WJfdKS HHM H CHHOKOA1 HM H KH8KOAI H nptKHSMlTOAl HM. fl np*KAAAHKH AA wfeCT. H HH WT KOP05KI A<> HinOTMKHOBIHO,
no pii pocnoACTKd aih.
       (ÎKlAtTlAHf nOCTdKA-klM POCnOACTKO AUi: HC8ndH AP*1™ EHEUIHJf AKOPHHK H HC8ndH OfWAWp KHKU1HX’ AOPOijslT H JKgndH nifpKdH KfAHKH A^OpHHK H ÎKSndH fiAdHK&l keahkh aopo4«t h ac8ndH Edpc8A BdH Kpaaikckh h Ap"*™4 cndTdps h &aphiiie khc-
THUP H PdAdVrt MJfdpHHK H (rTdHKO KOMHC H EtHTHA'h CTOAHHK H EdA't flU3 KlAHKH flOCTlAHHK. HcnpdEHHK, EoA-fe nopTdp.
332
www.dacoromanica.ro
       H 43 HCfiHcay, Tsaop^h, Ei ctoahh rpaA Tp-aroEmpE, AitCEiţa auh ey a^hh,. K*K 4-feT xSMP.
       t Iw fiaaA KWfKWAa, amiaoctYa koîkYa rocnoAHHk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul şi fratelui lui, Stanciul şi încă şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie în Vlădeşti jumătate de ocină, însă fără partea lui Silea, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Şi încă să se ştie hotarul ocinei: dinspre oraş, Valea Hotarului pînă în Priba şi peste rîu dinspre Călugări pînă unde cade în Cerbul şi din sus de sat dinspre Iaroslăveşti. Şi să se ştie hotarul Valea Miroslavu şi de aci pe culmea Vederei pînă unde iese în Piscul Cotrofoniului şi iarăşi dinspre Iaroslăveşti peste rîu pînă în dealul Huhurezilor şi de acolo pînă la Lazul lui Voi-nea, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     De aceea, am dat şi domnia mea lui Vladul şi fratelui lui, Stanciul, şi încă şi cu fiii lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Iar prădalica să nu fie. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Bolea portar.
     Şi eu, Tudoran, am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna mai ÎS zile, în anul 7043 <1535).
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Craiova, XXXIV/1.
          Orig. perg., (27 X 39), pecete aplicată, căzută.
          Copie şi trad. la Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 29.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 181-182.
                                  199
1535 (7043) iunie 5, Slatina.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte m-rii Cutlumuz de la Athos ocine la Uibăreşti, în urma unei judecăţi.
       t iHHaocTYw eokTk», Îw Ea4A4 kohkoaa h rocnoAHtrk etiCO» seamh fâyrpo-ka4xYhckoio, chh-k nptAOEparo H KMHKaro PaAyaa roekoaE- A4k4t rocn*AcTRO mh cYe noKfa-feHYE rocnoAcraa mh ck^tom» moh4Cthp8 soseau! KotaojM£3, taicoatc a* MS CCT EAHO WMHhS l|IO ECT KOA &HS*kpEI|IH, (fio ECT CHW 83EA4 IVT HtrOE AKOPHHK npa A«H PaAyaos kohkoa», iioheske ect saaa CTapa H npaaa wmhhS h a^A^h», 4hs ect EHaa npHTHCHEHa h S3Eaa wt Htroe a^ophhk C’k chaom h ees npasAS.
33a
www.dacoromanica.ro
        il noTO/H, KdASrtpH wt catTd MOHdCTxp ?KdrtOBduJf np(A rocnoACTKd mh paAT cTd KHui( p(-i(Hd whhx8> fl rocnoAcrso mh, 8 rfM, rAJAdjf h csa^ civ mkcth-
THMH npdKHTfrtHf TOCnOACTBd MH H HSHdHAO^ rOCnOACTKO MH KdKO fCT EHrtd CTdpd H npdSd WHHH8 H A^AHHS CKfcTOMS AWHdCTHpg H nOKSIKHd IVT nOKOHHdrO PdAVrtd KOfKOAd, CHHTv firtdAf KOfBOAf KddSrfpd, WT hHPKd, 3d xY denpH, A<1 fCT CB-bTO/H8 /HOHdCTHpS Biv noKptndfHTf h Biv rnups. TdKO, rocnoACTEO mh AaAojf KdAgrfpoM wt CBtTd /HOHJCTHPS XOTdpXHK ITlvTpS WT Ga IvSHAflJIH H CTvC rV KOrttpH fi,d JfOTdpHCdT no K»A* C8T EHAH CTdpH yOTdP*. TdKO, C$T JfOAHAH JfOTdpHHKd H CTv TfH rY EOrttpH, Tfpf C8T JfOTdpHCddH H IlOCTdKHAH CST CTA'MIH no KgA* OST EHrtH CTdpH JfOTdpf. H E(K( CHHOBH HfcrOÎK A^OpHHK HHlfld A\(T(^ Ad H( HMdT CTvC cYd EHUlf pfMfHd WXHH8-Gtro pdAÎ, rocnoACTEO MH A<*A°y CBfcTOMS MoxdCTHpS, laxoftf a<* ^8 *ct Biv WMHH8 H Biv WJfdEg H HHX’ WT KOrOKf HfflOTOKTvHOBfHO Biv BtKH, no WpHSMO
rocnoACTBd mh.
        GjJKf H CKfAfTMHf nOCTdBdtfT TOCnOACTBO MH KSIldH /^pivrHH EHBUlt A^OP* HHK H K8ndH ©fWAWp EHBUlf AWrW^fT H ftglldH IUfpEdH BfAHKH AK0PHHK H JKSlldH EddHKgA BCAHKH dWrW^CT H KglldH EdpCgA B(AH<H EdH KpdACBCKH H KglIdH ToMd EdH H A.P'U’HM endTdp H ^APHlflI BHCTHiap H PdAVrt niXdPHHK H GTdHKO KOMHC H EHH-THdlv CTOdHHK H EdA"fc 03 BfAHKH flOCTfrtHHK- HcnpdBHHK, TdTŞA BTOPH AWrWiJSfT.
        H d3, KopCCH, fJKf HdflHCdJf Biv XdCTOAHH BdpOUJ GddTHHd, A\-kCf(ţd K>HÎf ? A^HH, B AfeT xSMr.
        t îw EddA4 KOfKOAd, /HHaoctYm eojkYa rocnoAHHk.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Cotlomuz, ca să-i fie o ocină, ce este lingă Uibăreşti, care a fost luată de Neagoe vornic în zilele lui Radul voievod, pentru că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină, ci a fost cotropită şi luată de Neagoe vornic cu sila şi fără dreptate.
     Iar apoi, călugării de la sfînta mănăstire s-au jeluit înaintea domniei mele pentru această ocină mai sus zisă. Iar domnia mea, întru aceasta, am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că a fost veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri şi cumpărată de răposatul Radul voievod, fiul lui Vlad voievod Călugărul, de la Chirca, pentru 10 000 aspri, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi de hrană. Astfel, domnia mea am dat călugărilor de la sfînta mănăstire hotarnic pe Pătru din Slăvileşti şi cu 12 boieri, ca să hotărnicească pe unde au fost vechile hotare. Astfel, au umblat hotarnicul şi cu acei 12 boieri, de au hotărnicit şi au pus stîlpi pe unde au fost vechile hotare. Şi mai mult fiii lui Neagoe vornic nici un amestec să nu aibă cu această ocină mai sus zisă.
     Pentru acesta, domnia mea am dat sfintei mănăstiri, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins în veci, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi Toma ban şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul al doilea logofăt.
334
www.dacoromanica.ro
     Şi eu, Coresi, care am scris în oraşul de scaun Slatina, luna iunie 5 zile, în anul 7043 <1535>.
      f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         După Gr. Nandriş., Doc Atkos, p. 70.
         Orig., hîrtie la m-rea Cultlumuz de la Athos, pecete aplicată.
                                200
1535 (7043) iunie 7.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Firtat pîrcălab ocine în Lăleşti, Drăgăşani şi Murgeşti, în urma unei judecăţi.
       t fllHAOCTH» B0>KHW, Iw EAdA BOHBOAd h rocnoAHHk r-ecoh 3£a\ah â'rrpo-KrtAJfHHCKOH, CHHTi BfAHKdrO H np^A^BparO PdAVrt BOHKOAf- /\dBdT pociioactko MH cYf (lOBfA’kHYf POCflOACTEd MH (10HTfHHOM8 BOA’fepHHS rOCnOACTKA AIH JKgnaHg <I>piiTdTg np'BKdAAKg H Cil CHHOBH CH I3K0 A<* HM fCT 8 dMAflJIH H 8 ApTiP'MlIdHH H 8 fll$p-gnpH noHf>Kf hm c8t CTapf h npaBf wnHHf a^aThi.
       H iiotom, HMduif np’kHTf c-kc Gtahkj wt Phbhhk npfA rocnoACTBd aih haa CYf EHUlf pfHfHf KOMdTf H CfAd, Tfpf fipfUJf GTdHKd 110 JKSfldHS «bpiiTdT KdKO fCT dHCnccia, 8*HH(Ha wt BpdTd ims. ă pociioactbo mh 8 TfM csahx no sakoho c-k kc-ththmh npaKHTfAlf rocnoACTBd mh h aM^ pociioactko mh 3dKOHK ky boa^pY, GTdHKf wt Phbhhk kako a<• SdKAfT npfA PocnoACTaa mh fpf fCT chTBopfHd wt BpdTd KHuif pcHfHora BOAtpHHa rocnoACTBd mh >K8naH8 <bpvraT8 npiiKiiAaE8j a wua Hf Morouif Aa 34kact, hS wcTauif wt SdKOHd wt npfA PocnoACTKd mh.
       Gfro paAY aM®X h pociioacteo mh EOA'kpHHs PocnoACTKd mh bko Aa hm c*t
BTi WHHHf H B-fc WXAB8 H HH WT KOPOÎKf HflIOTMKHOKf HO no pfMh POCI10ACTKd MH-
       Gf>Kf h CKfAfTfAYf nocTdBHX rocnoACTBO mh: jkSiijh /^ptiphi ehbuih abophhk
H >K8naH UlfpBdH EfAHKH ABOpHHK H JKSlldH EAdHK8A BfAHKH AWPWfJUT H ^piiPHH
cnaTap h £aphi|K bhcthqp h PdAVA nixapHHK h GTdHKo komhc h EfHTHAii ctoahhk H fidAt flias BfAHKH nOCTfAHHK. HcnpdEHHK, TdT8A AOPOf|jfT.
       llHC (OHff 3 AHH, B AtT xSMP.
       f îw EAdA BWfBWAd, mhaoctYa boîkYm rocnoAHHh.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului bioer al domniei mele, jupanului Fîrtat pîrcălabul şi cu fiii săi, ca să-i fie în Lăleşti şi în Drăgăşani şi în Murgeşti, pentru că îi sînt vechi şi drepte ocine, dedine.
      Iar apoi a avut pîră cu Stanca din Rîmnic înaintea domniei mele pentru aceste mai sus zise averi şi sate, de a pîrît Stanca pe jupan Fîrtat, că este nepoată, făcută de fratele lui. Iar domnia mea întru acesta am judecat după lege, cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea lege, 12 boieri, Stancăi din Rîmnic, ca să jure înaintea domniei mele că este făcută
                                                                                               335
www.dacoromanica.ro
de fratele mai sus zisului boier al domniei mele, jupan Fîrtat pircălab. Iar ea n-a putut să jure, ci a rămas de lege dinaintea domniei mele.
     De aceea, am dat şi domnia mea boierului domniei mele, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Scris iunie 7 zile, în anul 7043 <1535>. f Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 408 (Ep. Rînuiic, LXVII/5).
           Orig. hîrtie (21 x 29,5) pecete timbrată.
           Cu o trad. de la sfîrşitul sec. XVIII; altă trad. ibidem, ms. 707, f. 242. EDIŢII. Trad. D I R.,B., 182-183. Facs. Ibidem, 468.
                                 201
1535 (7043) iunie 10, Craiova.
            Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Braţul şi altora ocine în Drâghi-ceni, Valea lui Soare şi Lihăceni.
      t flţHAOCTHW KOJKHIO, Iw lîiMA KOHKOAa H rOCnOAHH'K BtCOH 3EAtAH &rrpOKAd-JfHHCKOH, CHH’K KfAHKarO PdAVA KOHKOAa. ^,iB.iT roenoACTKO AtH cYf noRirt-kHTf roe-
noACTKa <hh EpaTSA h flAAt h et chhokh ch, eikosu Aa ha\ ict wmhh8 8 AP'W’H"
M4HH, A*A H4HOK RTkCa H WT CfAHt|lf H WT nOAAlO, IlOHttKf Vi nOKgnHlUf BpaTSA h flAAt wt Han, sa T acnpY. H naK noKSnn BpaTSa h flAAt uit Hac, cpaT Hahwb, AfA AakSaok wt Ap^hmaiih 8 ciao cfAfnYf, sa § aenpn. H naK noK8nHui( Epat8a H flAA'fe wt dlHpua wmhh8 8 AP'krHqann 8 cfA0 H 8 noAio a«PH 8 piK*, aAH wt A(a ĂlHpnfK noa, sa t acnpY.
      H naK noKgnH M-kh'kha'k h Gtah h Aa» H ^Tan H ck HHjf chhokh wmhh8 8 fiaat Goapcs, wt ceahipc 83 A*ai, wt TpiTa 8jke noa, cpc ra noKSnmuE wt E8irk H wt Hana wt fllapoTHH, 3a xâc acnpH, aah AaAauiE dl-urhHAii h Gtah acnpH w TaKo a<* c8t HaA A«a A<a, a Oran h Aah whh AaAouif acnpH y, TaKo Aa c8t HaA TPITH a<a.
      H naK noKgmum Ap**™» H T8a®P h ck chhokh ch wmhh8 g ceahiiie GoapiK, AfA AanoK k'kca, noufKf ra noKgnHUif wt Aa«, sa ta acnpH. H naK noKgnHUifJ^ptraH h T8ac>p wmhh8 wt KoatoKapiOA, BpaT AanoK, wt HfroK A*a, tpith A*a, sa pY acnpH. H naK noK8nH AP'WMH wmhh8 8 rtHXVUHH, aea Gtahok h aea HtrotoAWK, KVijf, sa Tg acnpH, aAH wt Tphha8a Hahok g noa» a»P« g X0TaP fflapoTHirkHWAi. H naK noKgnH AP^ra» WT dÎHpua 8 ceao g AP'KrHqaHH amcto sa rpaAYH^, aAH 8 ctAHipi, sa m acnpH.
336
www.dacoromanica.ro
       H IMK nOKgnH P/JAVa cr^ CHHOKH CH WMHh8 g /l1P'KrHM4HH, WT Aak Ţ IUUIH SA (T AcnpH. H iiak noKgnn Paava KpAfK ck chhokh ch wmhh8 8 dHX'R'MHH, 8 A^ak, 8 nOAK>, WT GtAH 3T IUUIH, SA pMf ACIipH.
       H IMK IlOKgnHUJf EaAOTTi CK CHHOKH CH WMHH8 WT EoHKO WT AHX'fc'MHH îi' iiauih, sa priiT AcnpH, aah 8 AhX'khahh.
       H imk (iokSiih Epat8a h diniiAAT h Eohko h c-k hhjc chhokh wmhhs wt Etuu8p 8 Ahx'kmahh a iiauih, sa tq AcnpH, wt Tphha^a Hahok a® k8a* ct xotaphcat ckc GoApf. H h rocnoACTKO aih aM^uii (AHh koh Ai8pr.
       Gtro piAÎ, hai AMOJC h pociioactko aih hko a& hai cgT kti wmhh( h k-k
WJfAEg H HHAI H CHHOKOAl H KH8KOA! H nptKHglfTOM HM H KApf KOM8 Ci WT HHJf CAgMH npiiîKAf CTkMp'KT'K, A Kt HHJf liptAAAHKf A* «tCT, Hg A* CMT WCTAKUIHAI HAI. H HH WT KOrOJKi HtnOTMKHOKCHHO, [10 pfM P0CI10ACTKA AIH.
       GfJKf H CKEAtTiAYC !10CTAKH)f POCnOACTKO MH: }K$nAH AptrHM KHKUIH AKOpHHK H JKSlUH 0fWAWp KHKUIH AOrO^iT H JKgllAH lUcpKAH KCAHKH A^OPHHK H 5K8|1AH BAAHK8A KIAHKH AWrW^iT H             CIIATAp H &APHUU KHCTHlAp H PaAVa IlfJfApHHK H GtAHKO
KOMHC H BiHTHAt CTOAHHK H EdAt fllA3 KCAHKH I10CTCAHHK. HcnpAKHHK, TAT8A AWrW^CT.
       H A3, IţAAAnH XAPKAT, nHC 8 KpAIOKA, AltCClţA lOHIf f A^HH, Kt AtT xSAIP.
       t IW EaAA KWiKWAA, AIHAOCTYA KOJkTa POCnOAHHIk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Braţul şi lui Aldea şi cu fiii lor ca să le fie ocină în Drăghiceni, partea lui Nan toată şi din selişte şi din cîmp, pentru că au cumpărat-o Braţul şi Aldea de la Nan, pentru 300 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Braţul şi Aldea de la Albu, fratele lui Nan, partea lui Alb din Drăghiceni în vatra satului, pentru 60 aspri. Şi iar au cumpărat Braţul şi Aldea de la Mircea ocină în Drăghiceni în sat şi în cîmp pînă la rîu, însă din partea lui Mircea jumătate, pentru 300 aspri.
     Şi iarăşi au cumpărat Mănăilă şi Stan şi Dan şi Stan şi cu fiii lor ocină în Valea lui Soare, din selişte în vale, din a treia funie, jumătate, pentru că au cumpărat-o de la Bunea şi de la Nan din Marotin, pentru 1200 aspri, însă au dat Mănăilă şi Stan 800 aspri, astfel ca să fie peste două părţi, iar Stan şi Dan, ei au dat 400 aspri, astfel ca să fie peste a treia parte.
     Şi iarăşi au cumpărat Drăgan şi Tudor şi cu fiii lor ocină în seliştea lui Soare, partea lui Dan toată, pentru că au cumpărat-o de la Dan, pentru 330 aspri. Şi iarăşi au cumpărat Drăgan şi Tudor ocină de la Cojocariul, fratele lui Dan, din partea lui, a treia parte, pentru 110 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Drăgan ocină în Lihăceni, partea lui Stan şi partea lui Neagoiul, toate, pentru 360 aspri, însă de la Grindul lui Nan, în cîmp, pînă la hotarul Marotinenilor. Şi iarăşi a cumpărat Drăgan de la Mircea în sat în Drăghiceni un loc de grădină, însă în selişte, pentru 40 aspri.
     Şi iarăşi a cumpărat Radul cu fiii săi ocină în Drăghiceni de la Alb 10 paşi, pentru 100 aspri. Şi iarăşi a cumpărat Radul al lui Craia cu fiii săi ocină în Lihăceni, în vale, în cîmp, de la Stan, 17 paşi, pentru 195 aspri.
     Şi iarăşi a cumpărat Balotă cu fiii săi ocină de la Voico din Lihăceni, 15 paşi, pentru 188 aspri, însă în Lihăceni.
24 — Documente-România — c. 377                                                 337
www.dacoromanica.ro
      Şi iarăşi au cumpărat Braţul şi Lepădat şi Voico cu fiii lor ocină de la Bălaur, în Lihăceni, 30 paşi, pentru 360 aspri, de la Grindul lui Nan, pînă unde se hotărăşte cu Soare. Şi domniei mele au dat un cal murg.
      De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi oricăruia dintre dinşii i s-ar întîmpla mai înainte moarte, iar la dînşii să nu fie prădalice, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
      Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Şi eu, Ţalapi Harvat, am scris în Craiova, luna iunie 10 zile, în anul 7043 <1535).
      t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., ms. 1232, f. 33.
          Copie şi trad. din 1908, după orig., perg.
          EDIŢII Trad. Nicolaescu, Doc. Vlad Vintilă, 119—120; D.I.R., B., 183—184.
                                  202
1535 (7043) iulie 12, Tîrgovişte.
            Radu Paisie voievod dăruieşte lui Vlaicu mare logofăt şi lui Detco postelnic mai multe selişti.
      ţ fllHrtOCTHW EOJKHilO, Iw PdfitfA ROHROA* H rOCnOAHHTk RTvCOH SI/HAH XrrpO-EAdJfHHCKOH, CHHlk nptAOEpdrO H KiltHKdrO PdAVitd ROHKOAi. AdKdT POCnOACTRO MH cTk> noKi/vkHli rocnoACTRd mh nouHTiHHOMg RAdCTiAHHg rocnoACTKd aih HtgndHg KddHKgAg RiAIIKOMg AOrO^ITg H JKgndHg /^tTKO nOCTIAHHKg, BKOlKi fi,A HAI (CT CHAHlJIHAi WT no AiCHilţglO l|IO Ci SORIT KptBORgA H KAtHORgA WT 8CTHI WEp%-UIHf H npt>KRd H R8K0RI40P8A H EdPAHHHlţHH H EdAd4Hlţd H M3gn4d WT Cgjfd CH-AHlJIi AOPH 8 GOEP'RUIHf. IIOHttKC THI3 K'RCf W4HHI t|IO C»T RHUlf gnHCdHI, WHI HJf AOCTHrouii EOAtpH rocnoACTRd aih ipo c8t khuii pimihhh wt K’k rocnoACTRO aih c-r npdROM h RipnoM ca8>keom rocnoACTRd mh i|io mh cgT nocAgwtHAH rocnoACTRd MH, d rocnoACTRO MH nOMHAORdJf HJf, dAH WT HdA RTiCIJf W4HHIX (5KI CgT RHUII m-CdHI, d KgndHg EAdHKgAg AOrO^iT A<> M8 C8T TPH AfAORl, d XgnJHg /i,tTK0 noc-TIAHHK Ad Mg fCT MITRP'hTdPO A*A, nOHUKI TdKOH HJf nOAUiAORdJf POCnOACTRO AU|.
Giro pdAÎ hm <a<>A>1ox H rocnoACTRO mh a<> hm ict wmhh8 h wjfdBd hhm h
CHHOROM HM H RHgKOM H npiRH84IT0M <H HH WT KOrOJKA* Hi>]nOTMKHORfHO no pi4
rocnoACTRd mh.
      Giki H criAtTiAHi: >K8ndn AP’U’Hw EHEUJHjf Akophhk h JRgndH ©IWAWP EHEUJHjf AOrO^IT H KgndH niipEdH RIAHKH AKOPHHK H MgndH 0WMd EdH H MgndH EdpEgA EdH KpdAfRCKH H AP'w’H4 CndTdp H ^APH1|II RHCTHiap H PdAyA MJfdpHHK H GTdHKO KOAIHC 1
       1 Loc rupt.
338
www.dacoromanica.ro
H E<hth<vk ctoahhk h EdA'fc flras kiahkh iiocti ahhk. HcnpasHHK, PaAya nauiJAfta BMHKH (HJfjpHHK.
       H 33 HCflHCaf TSAOP3H CAOBOIIOAOJKHTMIO KTi CTOrtHH TP3A Tp’hl’ORHIJJl, AttCCIIM lOAHf KT AhHli Kli AtT xSiHr.
       ţ Kw Pjav* EwfKwAa mhaoctVa eoîkYa rocnoAHH-K.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului vlastelin al domniei mele, jupanului Vlaicul mare logofăt şi jupanului Detco postelnic, ca să le fie siliştele de pe Desnăţuiu, care se cheamă Virbovul şi Cleanovul, de la gură pină la obirşie şi Preajva şi Bucoveciorul şi Vardinţii şi Balaciţa şi Iazupcea, de la Siliştea Seacă pină la obirşie. Pentru că toate acele ocine care sint mai sus scrise, le-au dobindit boierii domniei mele, care sint zişi mai sus, de la domnia mea cu dreaptă şi credincioasă slujbă a domniei mele, pe care mi-au slujit-o domniei mele, iar domnia mea i-am miluit, insă de peste toate ocinele, care sint mai sus scrise, iar jupanului Vlaicul logofăt să-i fie trei părţi, iar jupanului Detco postelnic să-i fie a patra parte, pentru că astfel i-am miluit domnia mea.
     De aceea, le-am dat domnia mea, ca să le fie ocină şi ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor <şi de nimeni)1 neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Thoma ban şi jupan Barbul ban al Craiovei şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Radul Paşadia mare paharnic.
     Şi am scris eu, Tudoran logofăt, în cetatea de scaun Tîrgovişte, luna iulie 12 zile, în anul 7043 <1535>.
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh St. Buc., S.I. nr. 410 bis (Valea, XVI/4).
          Orig. hîrtie (33 X 21), pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1911.
          EDIŢII. Trad. D I.R.,B., 185—186. Facs. Ibidem, 469.
                                        203
1535 (7043) <iulie> 13, Bucureşti.
           Radu Paisie voievod întăreşte lui Dragomir şi altora ocină la Bră-tienii de Sus.
     f Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radului voevod. Dă domnia mea aceasta poruncă a domniei mele lui Dragomir Căul cu fiii săi şi lui Turcul cu fiii săi şi lui Duca cu fiii săi şi lui Voicu cu fiii săi, veri cîţi Dumnezeu îi va da, ca să le fie lor Brătienii de Sus trei părţi de ocină, cîte au fost părţile lor, 1
       1 Loc rupt.
339
www.dacoromanica.ro
pentru că le este bătrînă şi dreaptă ocină de moştenire de la Brătienii de Sus, trei părţi. Şi după aceea, mai nainte de aceste vremuri, el, Vlad voievod numit Ventilă, le-a fost împresurat aceste mai sus zise ocine de le-a dat mănăstirii de la Brădet, cu silă şi fără dreptate, şi încă i-a fost şi alungat de pe ocinele şi bucatele lor. Pentru că i-a fost pîrît egumenul Mihail înaintea lui Ventilă voevod şi le-a aruncat multă năpaste şi puţin a fost de n-au pierit. Iar după moartea lui Ventilă voevod şi domnia mea le-am căutat lucrul şi am judecat cu toţi cinstiţii aleşii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după legea lui Dumnezeu. Şi am aflat domnia mea şi am văzut şi cărţile altor domni bătrîni, care au fost mai naintea domniei mele, cum că le este bătrînă şi dreaptă ocină şi moştenire.
      Drept aceea le-am dat şi domnia mea, ca să fie ale lor părţile cu toate hotarele vechi, pe unde au ţinut moşii şi strămoşii lor: din Valea Aninilor, unde dă la rîu, şi pînă la carpenul de la hotar, şi deacolea pe hotar pînă la Valea Humei, şi de acolo pe crîngu pînă la Gruiul Secăturii, şi pe Valea Secăturii şi pînă la Valea Lazului şi pînă la Malul Stejarului, şi de acolea pe sleme pînă la Chicioră pe Predeal pînă la Calea Călugărului, de la Calea Călugărului la vale pînă la Gruiul Seliştii şi pînă la Fîntîna Seliştii, şi de acolea pe hotar pînă la fagul din cale, şi de acolea pe valea Făgeţelelor pînă la malul Făgeţelelor, de acolea pînă la sleme şi pe sleme pînă la Coasta Judelui şi cu muntele carele se cheamă Drăghina şi Vârtopul Ursului, ca să le fie lor de ocină şi ohabnică lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de către nimeni neclintită, după zisa domniei mele. Şi ver cui s-ar în-tîmpla mai nainte moarte de la dînşii, vînzare să nu fie, ci să fie urmaşilor lor, iar călugării din Brădet să n-aibă nici un amestec, în veci.
      Iată şi mărturii aşează domnia mea: pe jupan Drăghici dvornic şi jupan Tudor biv logofăt şi jupan Şerban vel dvornic şi jupan Vlaicul vel logofăt şi jupan Toma <ban> şi jupan Barbul Craiovescul banul şi Stroe spatar şi Udrişte vistier şi Radul Paşadiia paharnic şi Staico comis şi Ventilă stolnic şi Badea Iaz postelnic. Ispravnic, Vlaicul vel logofăt.
      Am scris eu, Bora din diacii cei mici, în locul cetăţii Bucureşti, luna iunie a 13-a zi, în anul 7043 <1535).
      t Io Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          După St. Nicolaescu, Doc. Vlad Vintilă, în „Arh. 01t“, XV (1936), p. 120—121 (sub iunie).
          Trad. după orig. slav., perg., în posesia locuitorilor din Brătienii de Sus, pecete timbrată.
          Luna, după sfatul domnesc.
                                  204
1535 (7043) iulie 22, Tîrgovişte.
            Radu Paisie voievod dăruieşte lui Ţalapi logofăt mai multe selişti din pustiu, loc domnesc, pentru credincioasă slujbă în ţâri străine.
      t îHhaoctVw bojkVw, Îw Pmva kohk©a<* h rocnoAHH'k b-kcoh smmh &rrppo-BiuyHHCKOW, chhti a©bP<u,o h EfAHKaro PaAyAa bohkoaV. 4,asaT rocnoACTKO am cTra nosMtHYf rocnoACTaa mh KOAtpHHS rocnoACrsa am mşiuhŞ IţaaJnH AU>ru>$fT$ hct»
340
www.dacoromanica.ro
SpiTYiaM CH H CB HHX’ CHHOBHM CH, fAHlţH HM Bora npHflSCTHT, lAKOJKf HM CJJT CfAHlJJt WT npfKO 1KHAI9, l|JO Cf 3©BfT GTpBMEfAf, ETiCt^ H CB KAATA H CB r*pAA H KoTAOKfAf KTkCbjf H EAJTA H PP"BAA H 8 IlOA» H ^,liAlBpABa H’BCHngAgH B’BCA H A» ^CTAp K’hAgnvP'fcHWM H WT TJJH A® X’®TJP XP;)Ct8awr- DoHfJKf cTl3 Cf AHljJH H WHHHf EH AH C8T WTflSCTHHf MfCTO rOCll©ACK8 rOCnOAcTKA MH, A rOCflOACTBO MH noMHAOKdX no EOAtpHHi rocnoACTBA mh BHuif iihcah, no >k8iiah IţAAAfiH Awr«|sfT ca8>kes paaY f>Kf MH fCT nOCAgJKHA TOCnOACTBO MH no MtOJKAfM 3fMAf CB fipAKWM H BfpHWM Bfpg.
       TfM paaY ha\ AM^X h rocnoACTBo aih raKOJKf a4 hm fCT b’b wmhhS h b’b
WX’AKg H Nf WT KOPOJKf HfllOTAKHOBfHS no WpH3MtS TOCnOACTBA MH-
       Gf>Kf H CBfA^TfAYf nocTJEA'bfM rocnoACTso mh: kSiiah Apaphh akophhk h jeSfiah TfWAopo Awrwf|sfT h kSiiah IIIfpsAH Efahkh akophhk h Kgnan EaahkSa BfAHKH aw-rOijSfT H JKSllAH B-ipEgA BfAHKH BAN KpAAfBCKH H 2K8I1AH ToMa[Ma] BAN H &TpOf CnATAp h 4*APHijif BHCTHiap h Paava IIaiuaaYq nfjfApnHK h Gtahko komhc h Ehntha-b ctoanhk H EaAt fll33 BfAHKH nOCTfeAHHKg. HcfipABHHlţH EaAHKSa BfAHKH AWrO^fT H I]If$gA CTOAHHK8.
       H A3 /^aaroMHp HcnHCAţ’ cVto khhpS, b’b ctoanh ppaa Tp*BroEHi{if, MtcfiţA ioaTi KB A^H1» K’B A^T x3A»P.
       | îw Paava BWfBWAA, MHAOCTffA sokYa rocnoAHNk.
     ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Ţalapi logofăt şi cu fraţii lui şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie seliştea de peste Jiu, care se cheamă Strîmbele, toată şi cu balta şi cu gîrla şi Cotloavele toate şi balta şi gîrla şi în cîmp şi Dumbrava Năsipului toată şi pînă la hotarul Călugărenilor şi de aci pînă la hotarul Hrastului. Pentru că această selişte şi ocine au fost din pustie, loc domnesc al domniei mele, iar domnia mea am miluit pe boierul domniei mele, mai sus scris, pe jupan Ţalapi logofăt pentru slujba pe care mi-a slujit-o domniei mele în ţări străine, cu dreaptă şi credincioasă credinţă.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea, ca să le fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Theo-dor logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi jupan Toma bun şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Radul Paşadia paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt şi Şteful stolnic.
     Şi eu, Dragomir, am scris această carte în cetatea de scaun Tîrgovişte luna iulie 22 zile, în anul 7043 <1535>.
     f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., 411 (Govora, X/l)
          Orig. hîrtie (21 x 33), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1797; alte traduceri ibidem, Govora X/l3 (nr. 1) şi mss. 234,
          î. 197V.198; 447, I. 203 şi 463, f. 43 (sub iulie 25).
          EDIŢII. Trad. Nicolăescu-Plopşor, Mon. j. Dolj, 52 — 53; D.I.R.,B., 186.
          Facs. D.I.R.B., 470.
                                                                                             341
www.dacoromanica.ro
205
1535 (7043) iulie 30, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte lui Şerb şi altora ocine in: A’egraşii de Sus şi de Jos, Bodineşti, Costeşti, Borotbeni, Romanaţii Costei şi Bărbăteşti.
       t fllHAocTYio softYfie, !w PdAya KOHKOAa h rocnoAHHii bilCoh 3fMAH Jîrpo-KiUXHHCKOH, CHHTi AOEpdrO H BfAHKdrO PdAYd KOHKOAd. \iRd’r rOCnOACTBO MH CÎd nOK'kdfHYf rOCnOACTKl MH WKOM8 HAOBfK* *k, no HMf IUfpE, Ch CHHOKH CH> tAHl^H HA\ Bork npHngCTHT, QKOKf Ad ms fCT wmhhs 8 Topun HfrpdUIH, HfroK aia <EhCJ>, fAHKd CI H3EpdT, nOHOKf Mg fCT CTdpd H npdKd WHHH8 H A'kAHHS- A nOTOM, npHHAC mipB npfA rocnoACTEd mh Tfpf ch saojkh no ^hgictph ch, no HMf Aldirk HdA «f-roK8 A*a wt wihh8 8 TopuH Hfrpduin, aah iua TpfTdro Afa. H ndKH a4JM8 ict whhhs a(a epdTS fMţ PdAya noA, nouoKf rd fCT noKSnHA wt PdAya, 3d ch dcnpH.
       H HdKH Aa fCT rgPKdHOK HfPOK A*a WT WMHH8 8 TopHH HfrpdUIH, Kdpf CAHKO Cf H3BpdTH, nOHHKf M8 dCT CTdpd H npdKd WHHH8, A^A^- A nOTOM, TsPBdH npHHAf wh npfA rocnoACTEd mh tum ch saoKH A'mnpf *m8 no hau H-kKiua h MapTd H Adxd H HfcroAf, fUJfJKf cahi^h M8 AdCT Bork, HdA Hfr©B8 A*a, raKo>Kf Aa ch C8T CfCTpf CAHHd KdKO H APS^ WT WKOAO, dAH no CkMP"kTH IMS TOPAd Aa WBAdAafT KHUlf pfHfHd WHHHdJ dAH KTiAd Hf Cf HdHT CHHTi WT TfeAO fro.
       H ndKH H-fer 8ao>kh A*uii'Pa fM8 HdA HfroBd a ta dAH K’kAd Hf cf HdHTH chh*k wt T-kAo fro, d A^UJfPt fa&8 Aa fCT wkoao.
       H ndKH Aa fCT ©TdH8, <f*f>x 8ao»h HdA wroKS A*a wt wihh8 <no $hh-CTpH CH, no KoT-kHS H no rdAflU>1, dAH HdA A'I'C Afa2; dAH KVAd Hf Kf EHTH AOEpH, TOrAd Hf KfT HAtdTH WHHH8-
       H ndKH Aa fCT fiOHKO WT BoAHHfllIH HfrOKS Afd WT WHHH8 8 BoAHHflJlH H 8 HfrpdUIH, Kdpf fAHKd Cf HSEpdTH, nOHfJKf M8 fCT CTdpd H npdBd WHHH8, A^A^S-fi noTOM Hohko Saojkh no $hqctph fM8, no HMf /k,8AWTp8 h Ohm^ <HdA HfroK8 AfA>X WT WHHHf, dAH HdA 0'POÎ dAH Ad rd <nOHfTfT>1. H ndKH, dKO Hf e8a<t AOEPH, Aa fCT BOAfH Aa H3KdA«T WT HfrOBO A*a.
       H ndKH ffldHSA noKsnHA whhhs 8 A°ahh HfrpauiH, A*a non Hfroio wt <A*a>1 GTdHHIOAOK <nOAOKHHO WT HdA ©TOHd HfrOK8>1 Afd H WT HdA CHHOKH £,AHOE d HHK H noA, 3d îjrY dcnpH-
       H ndKH Aa HM fCT BdAIOAOK, CHH’k BfpHMkK, WHHH8 8 KoCTflflH, A** CHHOKH dlHX”UIA'k KTiCdJf, HOHfîKf rd fCT noK8nHA, 3d V-11 dcnpH H Sd r KOAOKf H 3d K KpdKf.
       H ndKH nifpK WT KoCTfl|IH 8AOJKH Astupe CH no HMf ©TdHd H F8Hd H TOT* HdA HfrOKf WHHHf WT KoCTflJIH H WT B'kpE'kTflIJY, dAH ©TdHd Ad fCT HdA A"'’® AfA wt wmhh8; d no CkMpvrH fM8, K-kAa Hf cf HdHT chhokh wt T'kAO fro, Aa fCT APSrd A*a wt whhh8, Ad fCT E8h« h Tot».
        1 Loc rupt.
       * Pasajul: „«*« Saojkh... A-ro a«a“, şters cu roşu.
342
www.dacoromanica.ro
      H naicH a<* ict nonfR Htroi wmhh8 8 PoAtoHaiţH wt d^sau, wt am chho-roai dlgpgtK A*ro a^, noHBKf ra kt noKtfnHA non Htroi wt H4A chhokh dflgpgiK, sa xh acnpH. H njKH wt uaA chhokh d38pu<B e hhri, ijjo ict noKgnHa wt h4a hh^ sa a KOrtoKH, iahh hhb wt rop, a iahh wt a®*1-
      H naKH Aa kt Ct4hor ctk chhokh ch whhh$ _8 PoAioHditYH Koctih i|io ict noKgnHA wt IIIipBaH, wt aia Koctib iioaokhho wt s-po hhr, houijki noKgnHA wt IIlepsaH sa ch acnpH.
      H naKH Aa ict dlaHiH c-bc chhokh ch whhh8 8 Poaioh4hYh Koctib, ipo ict noKgnHA wt P4a8a, wt am Koctib, noa wt s-po am, sa ch acnpH.
      H naKH Bo'iko 8aokh wt EopostHKa, no dHincHWAi wt cictpi, no hmi nvrp8
H IHh^A H Ch. CHHOKH CH, 8 EopOKtHKd, H4A HIPOK8 WMHHŞ, 4AH KOAHKO (CT BTi JKHKOTt IPO, Aa KT BOAlH C4AV WSA4A8IT HfrOKO KOAtdTl) A HO ChAip'hTH IPO A4 KT
aHi\|riHM ch. Aah kşki im8 Aa ict UvrpoK H ckc wboijjYio. ..2 a no koauti iaiş A<> WBaaAaiT h jkhtiahhm haiş; Taxo>KAipi ano whh w noHlTaiT, a koauti Aa cşt aHH|TCIHH CH.
      H naKH Gt4h h /HSpge h tOsiHKa 8aokhuii ci ciCTpa ch Apapoai haa a-p« Aia. H pochoactko mh koh.
      Gipo paA'f, H pocnoACTBO aih haa A4A®Jf wkiai kticIai iahi^h cşt no hau khiui nncaHH h ckc HHjf chh»kh, uko Aa hai e8ait kt, whhhş h kt» w^asS, hhm h chho-KHM H KHŞHITOAA <H nprk>1KHS4IT0A\ HAI H HH WT K0P02KI HMOT'hKHOKK HO, HO wp>2— hsai8 pocnoACTsa aih.
      GskI h CK-bA^TiAVi pocnoACTKa aih : >KgndH Apaphh bhbuii abophhkr h acgnaH 0gA®P BHKUlf AOPOljsITŞ H JKgHdH IIIipBaH BlAHKH A^OpHHK8 H WgnAH Ea<1HK8a KiAHKH AoroijuTTi h @wAia Ban h EapsSa bah TKhackh h Gtpoi cnaTap h &aphi(J{ khcthhp h PaAya EauiaAYia nijfapHHK h Gtahko kwaahc h Eihthaa ctoahhkS h EaAt £33 BlAHKH nOCTMHHK’h. HcnpdKHHK, EA4HK8A BlAHKH AOPO$IT.
      HcnHcajf as, Eopfc, wt mihuih ATranY, K*k caaKHOio Avkcro pikoaih TpikPOBHipf, Alteii^a ioaYi a a^hk h wt flAaaia tik8(|jh atTO xSAip.
      t îw PaAVA bwckwaa, aahaoctYa eojkYi pocnoAHHK.
      <Adaos contemporana
      t H naKH Aa ci shii kako kt noKSnHA chhokh EaA<t&> w<t> KoctiijiY, Ha hau GraHMiOA H ^papoAtHp h Gt4h h /V,8a\htps h Eaahksa hipobi whhhş g Koc-TiipY wt A,H4 --2 H WT G3aHHa h wt IţHAfc h wt ^p'hitHKa h wt ToaAip wt
EgHKJjY, Ţipi CgT nOKpaTHAH HIPOBI WMHH8 TIJ( BHUIi C$T nHCAHH AIOAYIj Tipl C8T A4a acnpH xÂfc potokh h chi^i shait ipi cgT no&paTHT hipokI wmhh#.
      HcnHcajf as Paaoaahp p-henon.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul bunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestui om, anume Şerb cu fiii săi, cîţi îi va lăsa Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Negraşii de Sus, partea lui <toată>, cît se alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină şi dedină. Iar după aceea, a venit Şerb înaintea domniei mele, de a aşezat pe fiastrul său, anume Manea peste partea lui de ocină din Negraşii de Sus, însă peste a treia parte. Şi iarăşi
       1 Pasajul „H iukh a* «ct non«...wT aoa“ şters cu roşu.
       2 Loc rupt.
343
www.dacoromanica.ro
să-i fie ocină partea fratelui său Radul jumătate, pentru că a cumpărat-o de la Radul, pentru 250 aspri.
     Şi iarăşi să fie lui Gurban partea lui de ocină în Negraşii de Sus, oricît se alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceea, Gurban a venit înaintea domniei mele şi astfel a aşezat pe fiicele lui, anume Neacşa şi Marta şi Dana şi Neagole şi încă cîte i-ar da Dumnezeu, peste partea lui, ca să fie între ele, surori, una ca şi cealaltă, de ocol, însă după moartea lui, atunci să stăpînească ocina mai sus zisă; însă dacă nu se va afla fiu din trupul său.
     Şi iarăşi Neagu a aşezat pe fiicele lui peste partea lui, însă dacă nu se va afla fiu din trupul lui. Iar fiicele lui să fie în ocol.
     Şi iarăşi să fie lui Stan, care a aşezat pe partea lui de ocină <pe fiiaştrii săi, pe Coteanu pe şi Galeş), însă pe a patra parte1; iar dacă nu vor fi buni, atunci nu vor avea ocină.
     Şi iarăşi să-i fie lui Voico din Bodineşti partea lui de ocină în Bodineşti şi în Negraşi, oricît se va alege, pentru că îi este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar după aceea, Voico a aşezat pe fiiaştrii lui, anume Dumitru şi Oancea peste partea lui de ocină, însă peste a noua; însă să-l cinstească. Şi iarăşi, dacă nu vor fi buni, să fie volnic să-i scoată de pe partea lui.
     Şi iarăşi Mânui a cumpărat ocină în Negraşii de Jos, partea popii Negoiu, din partea lui Stanciul jumătate şi de la Stoia partea lui şi din ocina fiilor lui Dan un ogor şi jumătate, pentru 710 aspri.
     Şi iarăşi să-i fie lui Badiul, fiul lui Berilă, ocină în Costeşti, partea fiului lui Mihăilă toată, pentru că a cumpărat-o, pentru 450 aspri şi pe trei boi şi pe două vaci.
     Şi iarăşi Şerb din Costeşti a aşezat pe fiicele sale, anume Stana şi Buna şi Totea, peste ocinele lui din Costeşti şi din Bărbăteşti, însă Stana să fie peste a patra parte de ocină; iar după moartea lui, dacă nu se vor afla fii din trupul lui, să fie cealaltă parte de ocină, să-i fie Bunei şi Totei.
     Şi iarăşi să fie popii Neagoe ocină în Romonaţii de la Muzan, din partea fiilor lui Murgea a patra parte, pentru că a cumpărat-o popa Neagoe de la fiii lui Murgea, pentru 680 aspri. Şi iarăşi de la fiii lui Murgea, două ogoare pe care le-a cumpărat de la dînşii pe doi boi, un ogor din sus, iar celălalt din jos2.
     Şi iarăşi să fie lui Stan cu fiii săi ocină în Romonaţii Costei, pe care a cumpărat-o de la Şerban, din partea lui Costea, jumătate din al şaselea ogor, pentru că a cumpărat de la Şerban, pentru 250 aspri.
     Şi iarăşi să-i fie lui Manea cu fiii săi ocină în Romonaţii lui Costea, pe care a cumpărat-o de la Radul, din partea lui Costea, jumătate din a şasea parte, pentru 250 aspri.
     Şi iarăşi Voico din Borobeică a aşezat pe nepoţii lui de soră, anume: Pătru şi Mihul şi cu fiii lor în Borobeică peste ocina lui, însă cît va fi viaţa lui, să fie volnic singur să-şi stăpînească averea lui; iar după moartea lui, să fie a nepoţilor săi. însă casa lui să fie a lui Pătru şi cu pometul ...3 iar
      1 Pasajul „care a aşezat ... a patra parte", şters cu roş.
      2 Pasajul „Şi iarăşi să fie popii ... din jos“, şters cu roşu.
      ? Loc şters.
344
www.dacoromanica.ro
peste bucatele lui să stăpînească şi soţia lui; de asemenea dacă ei o vor cinsti <pe ea>, averile să fie ale nepoţilor săi.
     Şi iarăşi Stan şi Murgea şi Iubenca au aşezat pe sora lor Dragole peste a patra parte. Şi domniei mele au dat un cal.
     De aceea şi domnia mea le-am dat tuturor acestora, cîţi pe nume sînt mai sus scrişi şi cu fiii lor, ca să le fie de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martorii domniei mele: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Thudor fost logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Ylaicul mare logofăt şi Thoma ban şi Barbul ban al Jiului şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Radul Paşadia paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Am scris eu, Borea, dintre diecii mai mici, în slăvitul loc numit Tîrgo-vişte, luna iulie 30 zile şi de la Adam curgător, anul 7043 <1535).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
     <Adaos contemporan :> + Şi iarăşi să se ştie că au cumpărat fiii lui Badea din Costeşti, anume Stanciul şi Dragomir şi Stan şi Dumitru şi Ylaicul ocina lor la Costeşti de la Dici ...1 şi de la Oancea şi de la Ţilea şi de la Frăţica şi de la Toader din Buneşti, de au înapoiat ocina lor acestor mai sus zişi oameni, de le-au dat 1600 aspri gata şi astfel ştie că şi-au întors ocina.
     Am scris eu Radomir răspopa.
         Bibi. Acad., XX/154.
         Orig., perg. (40 x 43), pecete timbrată, căzută.
         Cu o trad. din 1847 după care s-au făcut completările.
         EDIŢII. Trad. D.I.R..B., 187-189.
                                 206
1535 (7043) august 9, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte lui Delco vornic şi fraţilor săi ocina numită Ungureni, în urma unei judecăţi.
              t AJhaoctYio bojkYiio, fw PjaVa aoisoAa h rocnoAHH't k'kcoio siaiaio &rrpo-KiUXYHCKOK», CHHt KIAHKdJrO H llp'fcAORp.MI'O Psfl,yAS KOIKOA$. faiKAT rOCnOACTKO AIH
cYi noKM-bHYf rocnoACTzd am EcxvkpwM rocnoACTsa am,                  A'fcTK0 Akophhk h
CI EpdTHlaAI fro, Apt™1* H ITfcTpS H /HhX'IMA'K H C-K HHX CHHOKH, Bdpl iAHtţH HAI
Eoro npHngCTHX, hkoîki a4 hai e8a*t wijhh3 ipo ci sosit ^hpSpihh, s-sca, sapi
KOAHKO CI XT,T HSEpATH, (IOHI3KI HAI ICT CTApA H npASA WMHHS, A«AHH8 H IlOKSlHHd ii|ji9Ki wt npu a(AH hai, npH a^hh CTApora Raam soisoA'k, wt Gtaha h wt fllaxipa, sa s >jaui8 cpiEp’KHi h sa a norac cpiEp-uio h sj 7 caeaio wkosaho c-k cpiEpoAl h sa 7 koh.
       1 Loc şters.
345
www.dacoromanica.ro
       fl nOTO/M, ^tTiCO H epJTHQ/H HAt, WHH HMAUlf CMipfHft CEC KAASrfpH WT ThC-MtHd np(A rocnoACTKd aih pmY tah ehuh pmiHt wmhhti, (iohok( K’KcxoTkuif kaaş-npH Ş3fTH H npHTHCnSTH. fl 3 TtAi, rOCIKACTEO AIH TACAaX H c8AHX HAI H Cb MfC-THTHAIH (ipdBHTfAHf rOCI10ACTBA AIH, 110 npAKA# H no 3AK0H8 H npOMHTdX H EHACX
rocnoACTEo aih h khepi ctapoai» EaaaS eoiboa» <3 a noKSniHYf > h H3hahaoX rocnoA-
CTKO AIH KAKO HAI fCT CTdpd H npABA IV4HHS A*Ahh8 JKSndHŞ /^tTKO ASOpHHKŞ H Bpd-
THI3M iai8 h noKgnfHA ivt a*A h wt npfA*A hai, Gtoiah h ITktps, wt hm Gtah H dldXtpt. fl KdAgrepHH IVT THCAltHd HH CAHH AUTtX8 Ad Hf HAIdT no CHC BHUif pfWfHd WHHhS, HŞ IVCTdUJf IVT SdKOHd IVT npCA TOCnOACTSd AIH.
       Gfro pdAV H rocnoACTEo aih aM«X JKBndH» A,tTKo akophhks h c-k EpdTÎiaM
CH ApiirOM H n-KTpS H YIIHX’EHATi, E*KCd BHUif pfMfHd W4HH8 &HrŞpfHH, laKOJKf Ad HAI fCT B'b WHHHg H Eli WXdSŞ, HHM H CHHOBIVAt HAI H EHgKOM H fiptRHSWfTOAi HAI. H Eli HHX np-hAdAHKd Ad HfaCT, Htî Ad fCT IVCTdBUJHM HAI. H HH WT KOPOJKI HlllO-T'hKHOBfHHO, (10 plM TOCnOACTdd AiH.
       GfJKf H CBfAETfATf nOCTdBAtfT TOCnOACTBO MH: JKSfldH /^pdrHM A^OPHHK H JKSfldH 0{IVAOP AOrO^fT H JKSflJH UJfpEdH BfAHKH AP®P»HK H JKŞfldH EAdHKŞA EfA AO-rOijsfT H JKSfldH <EdpE$A> KpdAfECKH EdH <H> ^pdPHM EHBlUH CndTdp H &APHipf BHC-THiap h Gtpo( cndTdp h PdAVA nfXdpuHK H Gtphko komhc h Ehhthati ctoahhk h EdAt Hias EfA nOCTfAHHK. HcnpdEHHK, EAdHKŞA BfA AOrO^fT.
       H d3, Tea^P) f>Kf HcnucdX 8 rpdA TAdroACAid TpiiroBHifif, Mtcnţd dSrScT 0 AhHH, E AkT xiÂF.
       t îlV PdAVA ElVtElVAd, AIHAOCtYa EOJKYA POCnOAHHb.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierilor domniei mele, jupanului Detco vornicul şi cu fraţii lui, Drăgoi şi Pătru şi Mihăilă şi cu fiii lor, oriciţi leva lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină care se cheamă Ungureni, toată oricit se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină şi cumpărată încă de strămoşii lor, in zilele bătrînului Vlad voievod, de la Stan şi de la Mahera pe două ceşti de argint şi pe un brîu de argint şi pe o sabie ferecată cu argint şi pe un cal.
     Iar după aceea, Detco şi fraţii lui au avut piră cu călugării de la Tis-mana înaintea domniei mele pentru acea mai sus zisă ocină, pentru că au vrut călugării să o ia şi să o cotropească. Iar întru acesta, domnia mea am cercetat şi i-am judecat şi cu cinstiţii dregători ai domniei mele, după dreptate şi după lege şi am citit şi am văzut domnia mea şi cartea lui Vlad voievod cel Bătrîn, de cumpărătură şi am aflat domnia mea că le     este veche şi dreaptă
ocină, dedină a jupanului                         Detco   vornicul şi a fraţilor lui şi cumpărată de
bunicul şi străbunicul lor, Stoian şi Pătru, de la Stan şi de la Maherea. Iar călugării de la Tismana nici un amestec să nu aibă pe acele mai sus zise ocine, ci au rămas de lege înaintea domniei mele.
     De aceea şi domnia mea am dat jupanului Detco vornicul şi cu fraţii săi, Drăgoi şi Patru şi Mihăilă, toată mai sus zisă ocină, Ungureni, ca să le fie de ocină şi de ohabă,                        lor şi fiilor lor  şi nepoţilor şi strănepoţilor lor.
Iar la dînşii prădalică să nu fie,                       ci să fie  celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni
neatinse, după spusa domniei mele.
346
www.dacoromanica.ro
       Iată martori pune domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Theodor logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan <Barbul> ban al Craiovei <şi> Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Stroe spătar şi Radul paharnic şi Staico comis şi Vintilă stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Şi eu, Tudor, care am scris Sn cetatea numită Tirgovişte, luna august 9 zile, în anul 7043 <1535>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Bibi. Acad., XL/22.
          Orig., perg. (34 x 46), pecete timbrată, căzută.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 189—190.
                                   207
1535 (7043) august 30, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte lui Vlad şi fraţilor săi Neagoe şi Comşa ocină în Zorileşti, precum şi înfrăţirea cu Dragomir.
       t /Hhaocthw sokhio, Îw PaAya KOHKOAa h rocnoAHH-a ktvcoh siaiah £rrpo-ka4xThckoh, chhk biahk4po h nptAoaparo PaAyaa kohkoa4. AaKaT rocnoACTso aih cYi noKiatHYi rocnoACTEa aih EaiAya c-kc spaima ai ch Htroi h KoAiuia h chhokh cu hai, laHiţi Bor-h npHnScTHT, raKOJKf a a hai cgT whhhS 8 SopHafipH hipobi a<a, eapi koahko ci jfTfT HsspaT, noHiwi hai cSt CTapa h npaaa wmhha, a^AIhS. fl HOTOAl npHHAf BaaAya cac KpaTOAi ch, Htroi H Koaiuja, npiA rocnoACTKO aih Ţipi nospa-thuk h saojki no AparoAtHp HiA hipok a*a, a Aia, wt cboi Acepo Koat, k.ko Aa cSt epaTHf Hipa3AtatH{, e-k k^kh.
       H naK npHHAC Ropha-k npiA rocnoACTso aih Ţipi nccpaTHiut h Saojki no Apa-rOAlHp HAA (AHO AIICTO WT KgKI WT CKO( A«KpO KOAI.
       Giro paAl, hai AMojf h rocnoACTso aih, qkoki Aa hai c$t wmhhS h wps
HHAI H CHHOEH HAI H nptEHOUfTOAl HAI. H B4pi KOAIO CI AgHHT nptjKA* C'hAlp'hT, X Bl» HHJf npiiAaAHKa Aa HtCT, h8 Aa *CT WCTaEUIHAI. H HI WT KOPOJKI HfnOTTvKIIOKlHO,
nopHSAio pocnoACTBa aih.
       Gijki citAiTMt nocTasAtiAi pocnoACTso aih: xta niipsan biahkh K4H h KgndH /^PTiPH»! BHKUlf AKOpHHKg H >Kgn4H TUACP EHKUII AOPO^IT H >Kb'fl4H ECHTHAIi. KIAHKH AKOpHHKg H >KSn4H GTpOI Cn4T4p H ^APHIIll KHCTHiapiO H ApAPgA CTOAHHKg H Gtahko koaihc h PaAya IlauuAHf niyapHHKS H EaAt Ms siAHKg nocTtaHHKga. Hc-npaBHHK, Ea4hk8a biahkh aopo^it.                  __
       IlHC g CTOA 8 Tp’hPOBHIIII, Altcllţa ABPSCT 7 AKHH, K AtT xSAIP.
       t îw PaAya bwiboaa, aihaoctYm eojkYa rocnoAHH'k.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vladul cu fraţii săi, Neagoe şi Comşa şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Zorileşti partea lor, ori-cît se va alege, pentru că le este veche şi dreaptă ocină, dedină. Iar apoi, au
                                                                                            347
www.dacoromanica.ro
venit Vladul cu fraţii săi, Neagoe şi Comşa, înaintea domniei mele de au înfrăţit şi au aşezat pe Dragomir pe partea lor pe a patra parte, de a lor bunăvoie, ca să fie fraţi nedespărţiţi, în veci..
      Şi iar a venit Zorilă înaintea domniei mele de a înfrăţit şi a aşezat pe pe Dragomir pe un loc de casă, de a lui bunăvoie.
      Pentru acesta, le-am dat şi domnia mea ca să le fie ocină şi ohabă lor şi fiilor lor ţi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor. Şi oricui i se va întîmpla mai înainte moarte, iar la ei prădalica să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea : jupan Şerban mare ban şi jupan Dră-.ghici fost vornic şi jupan Tudor fost logofăt şi jupan Ventilă mare vornic şi jupan Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Dragul stolnic şi Staico comis şi Radul Paşadie paharnic şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
      S-a scris în scaun în Tîrgovişte, luna august 30 zile, în anul 7043 <1535> t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Muzeul judeţean Tg. Jiu, nr. 20.
          Orig. perg. (38,5 x 33,5) pecete timbrată, stricată.
          EDIŢII. Slav şi t r a d. Ştefulescu, Doc. sl. rom., 103 — 104.
                                           208
1535 (7043) septembrie 1, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Govora satul Plopul in urma unor judecăţi.
       t AUhaoctITio eojkTw, jfw Paava eoekoaa h rocnoAHHt atcoH 31/Hah &rrpo-KAaXfHCKOI, CHHh ElAHKAPO H A^PAPO              EOIEOAA. /^lEAT POCnOA^TEO AM) cYl 1)0-
K’kAftifl POCIlOACTKd AM) CE^TOM# /HOHJCTHpS PAAPOAEAM) ToKOpd, QKOJKI fi,d          ICT
CIAO 1410 CI 30EIT ILlOngA E%C, CE E*ECOAA JfOTdpOA/l, nOHEHtl ICT EDA CIAW IlAOnSA CK’kTO/US MOHdCTHpS CTApA H npARA W4Hh8 H A^A^H».
       fi nOTO/H, DMA IUI WTIţS IPSAMhS 0IWAWP H IlpOMHH ETiCH KAASPlpH IVT CKtTtH
/HOHacTHpS npiuYi npiA Kihthati eoeeoae paaY khuii pmiuo ciaw cec iHhxaha rpa-
AAATHK, Tipl flptlUf dlHXAHA PpAMATHK KAKO H'feCT CTdpH X^TApTi IIOKSA* AP^^T KdASPIpH WUHHg. TdKO, 8311111 KAASPlpH EY EOAtpH H /HdHt nOpTAp X0T‘1PHHK» TlpI CI XOTapHCAUli KAASPlpH H HSEpAHHUII AtA WT WMHH8 CEtTOA\8 /HOHACTHP8 WT ICE dlHXAHA PpAMATHK H IlOCTdEHIlll X^TApA: WT AAATKA Hopp^KliH 1)0 gCTA E08A8H, A® WBp'EllIHia &PCOHIB H A° WBp'EllIHia ^pCOIK, A° SCTA fidAt K*EHIA8H H WT EdA-fe K-eheash, a® WBp'EllIHia x wt wBp'KiUHi K-eheash, a® WGpunHta 4>ithiiih h wt WBp'EllIHia <&ETHIţEH, npdKO nplK» Cp-kAH ESMHHSASH H IIAKH WT TOA* 8 /HATK8 «Data £eahka, no AsnodHi a° wbp-euihi H wt wBpuiiYa dsnoAHin, a® WBp-EUiHia HoatI-HgAgH h wt wEp-fciuHia HoatIh8a8h, a® matka EoSash, ropi, A® X0T,,P8rt KokSaSh. TdKO, KHA^X H POCnOACTKO /HH KAKO CgT kHU)E piMEHi WMHHg CTJpl H npAKl Xc’'r‘>P*-Gepo paaY? A*A*X h PocnoACTEo mh ceIeto/Hs mohacthpS, ipo ect eh iui nH-CJHd, CIAW IIaOIISa, CE EliCOAt X0T‘,P°‘H> CTdpd H npAEA W4HH8 H A^AThS CStTOjHS
348
www.dacoromanica.ro
MOIMCTHPB IVT ToEOpj, Eli WMHHŞ H BTi WJfASS CK'tiTOMS AlOHACTHpg H HH WT KOrOJKt HHIOTdtKHOKEHO, 110 pEM POCIIOACTA/I /HH.
                    (rECAfTE/Vfc nOCT/IEA-kEM POCIIOACTS/I A1HI WSllAH ^p-KrHI AKOpHHK H HiSnAH
             T$a*P aopiwJht h wşimh IUepcaH eeahkh kah Kpjaeeckh h jkSiiah Eehtha’k eeahkh
             AEOPHHK H %3lMH EaAHKSA EEAHKH AIVPW$ET H GtPOE CIIATAp H PaAVrt HEppHHK H
             ^paryA ctoahhk h Gtahko koaihc h EaA'b flras eeahkh hocteahhk. HcnpaEHHK, EaahkSa
                                                                                EEAHKH AlVriVE^ET.
       H as, Paava ppaAiaTHK, ejke HanncaX’ e*k ctoahh rpaA Tp-hrosEijiE, nHC ArfccEtţA CEnTEMKpTE, 7 A^HH» KTv A^T x3ÎHP.
       t Iw PaAVA kweewA/I, /HHaoctTa bo»Ya rocnoAHHii.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, ca să-i fie satul care se cheamă Plopul tot, cu tot hotarul, pentru că a fost satul Plopul al sfintei mănăstiri veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, au avut părintele egumen Theodor şi toţi ceilalţi călugări de la sfînta mănăstire pîră înaintea lui Vintilă voievod pentru mai sus zisul sat cu Mihail gramatic, de pîra Mihail gramatic că nu este hotarul cel vechi pe unde ţin călugării ocina. Astfel, au luat călugării 12 boieri şi pe Manea portar hotarnic, de s-au hotărnicit călugării şi au ales partea de ocină a sfintei mănăstiri de către Mihail gramatic şi au aşezat hotarul: din matca Ciorîcăi la gura Boului, pînă la obîrşia Ursoaiei şi de la obîrşia Ursoaiei, pînă la gura Văii Cîinelui şi de la Valea Cîinelui, pînă la obîrşia Cîinelui, pînă la obîrşia Fetiţei şi de la obîrşia Fetiţei, de-a dreptul peste mijlocul Bu-cinului şi iarăşi de acolo la matca Fata Mare, pe Lupoane, pînă la obîrşie şi de la obîrşia Lupoanei, pînă la obîrşia Noatenului şi de la obîrşia Noate-nului, pînă la matca Boului, în sus, la hotarul Cocului. Astfel, am văzut şi domnia mea că sînt ale mai sus zise ocine vechi şi drepte hotare.
     De aceea, am dat şi domnia mea sfintei mănăstiri, care este mai sus scrisă, satul Plopul, cu tot hotarul, veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri de la Govora, de ocină şi de ohabă sfintei mănăstiri şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Tudor logofăt şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Radul paharnic şi Dragul stolnic şi Staico comis şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Vlaicul mare logofăt.
     Şi eu, Radul gramatic, care am scris în cetatea de scaun Tîrgovişte, scris luna septembrie 1 zi, în anul 7043 <1535).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh St. Buc., S.I., nr. 412 (Govora, IX/3).
          Orig. hîrtie (31 x 21,5) pecete timbrată, căzută.
          Cu două traduceri, una din 1797 şi alta din 1842; alte traduceri ibidem, Mi trop.
          Ţ. Rom., CCCXIX/6 şi mss. 234, f. 193v-194 ; 447, f. 189vşi 463, f. 101v-102.
          Data 7043 sept. 1 corespunde cu anul 1534. 1 sept. fiind ziua anului nou, după
          era bizantină, s-a scris din nebăgare de seamă cifra anului precedent.
          Anul 1534 nu corespunde nici cu domnia lui Radu Paisie, nici cu boierii menţionaţi în sfat.
          EDIŢII. Trad. Ionaşcu, Biserici, 211—212; sub 1534; D.1.R.,B., 190—191.
                                                                                             349
www.dacoromanica.ro
209
1535 (7044) septembrie 1, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte lui Radu şi fratele său Stoian ocină la Stroieşti, precum şi înfrăţirea cu unchiul lor, Ion din Stoiceşti.
      Izvorul ce s-au scos dupe o carte a Radului Vodă, feciorul marelui şi preabunului Radul Voievod.
      f Dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele Radului din Stroeşti, partea tătîne-său Budii, toată partea, pentru că iaste a lor bătrînă şi dreaptă ocină şi moşie. Iar după aceia, au venit Radul şi cu frate-său Stoian înaintea domnii mele, de a lor bunăvoe, de au băgat pe unchi-său Ion din Stoiceşti pre a lor parte de moşie din Stroieşti, peste toată, ca să fie fraţi nedespărţiţi în veci, iar unchi-său Ion, iar el încă, iar dinaintea domnii mele, aşijderea de a lui bună voe, au înfrăţit pre nepoţii lui, Radul şi Stoian, şi cu ai lor feciori şi cu feciorii lui pre ale lor dobitoace cîte au avut, vii, preste toate aşijderea ca să fie în veci nedespărţiţi. Şi un cal roibu au dat domnii mele.
      Drept acesta, am dat domnia mea, ca să le fie lor întru moşie statornică, lor şi feciorilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi oricui să va întîmpla dintr-înşii mai nainte a muri, iar întru dînşii vînzare să nu fie, ci să rămîe la dînşii. Şi de către nimeni nepoticnit, peste zisa domnii mele.
      Şi încă şi mărturii am pus domnia mea pe: Drăghici dvornic, Tudor logofăt, Şerban marele ban al Craiovei şi Vintilă marele dvornic şi Vlaico marele . logofăt, Udrişte vistier, Drăghici spătar, Radul păharnic, Dragul stolnic, Staico comis, Badea postelnic, Stroe portar.
      Şi iaste scrisă de Filcea logofăt în cetate în Tîrgovişte, meseţa septembrie 1 dni, leat 7044 <1535>.
          Bibi. Acad., Fotografii, LXXXI/557.
          Fotocopie după o traducere din sec. XVIII.
                                                 210
1535 (7044) septembrie 9, Tîrgovişte.
             Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Glavacioc satul Scâeşti şi nişte ţigani, dăruiţi de Hamza han şi soţia lui, Slavna.
       t /Hh^octT» eojkY», îiv P-jaV'1 KOHBOAi h rocnoAHHt e-kccoh srMiUi S>rrpfW-kiUxYhckoh, chh'k np'kAOBpdro h kiahk4to PjaV'14 kohkoa<>-              rocnoACTBO mh
cYf nosf/vkHYf rocnoACTKd <hh CB-feTOM» moimcthpS tupHiţafAMro rVnwK'kior, ha<JKI fCT YP4M MfCTHOi H nptC/UZHOf EA4rOKfcl|lfllYf KAdAHMHIţf H4Uli EorOpOAYH* H llpHCMO AfBH iHdpYd, HKOÎKI          ICT CCAO Gk-KII^Yh S'KC, CK K'KCWAI XdT<,PWM H MM'kAf
350
www.dacoromanica.ro
WT JlţHPJHH no HMf fioHKO H P<1AVa h BoPA^H H P<lAVrt H dljHMIOA H EfSPOMfH H Xpgca h Gtjh h E8»u H CdnpHiu h ^onpa h Gtjhka, noHfMf hm a*»A< h iiphaohch
nOKOHHJPO Xd/H3d EJH H4 HfPOB# C'h/Hp'hT'K pJAY U<0 C( IIOrpfEfA 8 CK'kTOC /HOHJCTHp. fl no c-KMp-KTH (po H a*»A< h cuipSJKHHHJ fpo Gajkhj pjaY A8w<* (PO, A<* tCT Cst-tom8 MonacTHpS b-k SKptnafnYc, a sp<rrYHM b-k mops, a noKOHHapo XaM3a Ean, wh Aaa ciwH ctrto h ai^HpaHH okc c8t ehuic ppkhhh, Aa M(j kt b-k EtHHOf B-KcnoMHHanYf.
      Gcpo pjaY, hm am»X h rocnoACTBo mh, dkmkc Aa ict CEt-roAtg moiucthps BTk whhh$ h k'h w^aes h wt hhkopojki HfnoTMKHOBfHHO no 0pH3M$ pocnoACTEa A\H.
       G*jk* ceca(t(aY(m nocTasatfM pocnoACTEa mh: m8imh /k,p-KrHu eheuic akophhk h JKgnaH T8AOP <EHsuif aw>Vw4kt h wSnaH UlfpEaH bcahkhh S4H KpaafECKH h ncsnan BHHTHA'K BfAHKH AKOpHHK H 3K8IUH Ra4HK8 E<fAHKH AU^WţfT H /KtSnjH ToAU E4H h JKgnaH /k,piwPHM eheuk cna<Tap h X>1aphi|i* EHCTHiap h Gtjhko koa\hc h PjAyA mx’apHHK h GTpof cna-rap h Apjpsa ctoahhk h EaAt Ma bmhkh nocTMHHK. Hcnpa-BHHK, TaT8A AWPWjjHT.
       IIhc as, IwchjJs ppaaMTHK, b-k ppaA Tp-KroBHipi, Mtcciţa cfimspYf e a^he, BTk A"kv x3MA-
       t Iw PaAya BwfEivAa, mhaocthm ewîkYa pocnoAHHik.
      t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Glăvăciog, unde este hramul cinstitei şi preabinecuvîntatei blagoveştenii a stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, ca să-i fie satul Scăeştii tot, cu tot hotarul şi sălaşele de ţigani, anume: Voico şi Radul şi Bogdan şi Radul şi Manciul şi Bezgomen şi Hrusa şi Stan şi Buna şi Opriş şi Dobra şi Stanca, pentru că i-a dat şi i-a dăruit răposatul Hamza ban la moartea lui, pentru ca să se îngroape în sfînta mănăstire. Iar după moartea lui, i-a dat şi soţia lui, Slavna, pentru sufletul lui, ca să fie sfintei mănăstiri de întărire, iar fraţilor de hrană. Iar răposatul Hamza banul, el a dat acest sat şi ţiganii, care sînt mai sus zişi, ca să-i fie de veşnică pomenire.
      De aceea, i-am dat şi domnia mea, ca să-i fie sfintei mănăstiri de ocină, şi de ohabă şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
      Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupanTudor fost logofăt şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi jupan Toma ban şi jupan Drăghici fost spătar şi Udrişte vistier şi Staico comis şi Radul paharnic şi Stroe spătar şi Dragul stolnic şi Badea Iaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
      Am scris eu, Iosif gramatic, în cetatea Tirgovişte, luna septembrie 9 zile, în anul 7044 <1535).
      t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 414 (Glavacioc, XVIII/1).
          Orig., hîrtie (21,5 x 31), pecete aplicată.
          Cu două traduceri, una din sec. XVII şi alta din 1882; altă trad. ibidem,
          ms. 223, f. 94.
          EDIŢII. Trad. DI R.,B., 191.
       1 Loc rupt.
351
www.dacoromanica.ro
OJ'BDIUBUIOJODBp'MMM
                                                                              ZSE
                                                                            •ţdnj ooq t
•WMHVoa wodaoV wMHoao xm hw paxoVouooj Vidu xm 8xii|?mjmv 8V8*HPvg 8hpu8H{ hhovhou h iVpV JfH idix ‘hw paxoVouooj Vidu uoxdug h vfixpj, iVujdu ijkihou ‘ho wiYihhv$.V a-o h HdaoV HHHhia laV ‘ftuoxdHjj swi «xpda h aovfixpx viV Vph xm Hitim -^.X«) 8 XO| WH PV HO WBHXPda a.0 H OXlţAMAlP fiVfiHHPVg ftHFUfiHi HHPU JJ HaOXOJ HdUOP PS ‘HI HHOHHO XM H aovoihHPXQ fiHIJK XM HO WBHXPda a.0 H Xlî|?MJ -MV VgHHFVg HPU8* HURMOU Ol IXIHOU ‘POa.a V|V SOJIH ‘aiXOg aOVOlhHPXQ V|V HltllH -a.xg 8 xoi WH PV ho wEiHXPda *0 h rxi^oijaiv fwaaHivg ftHrufiJK hhpu h
                                                 ■pvHaoa phVi h ho» hhVi h op* Hduop H30X0J |VpV idix ‘lOldPUVfig ^.HPJP XM iaHH 1HX H HXPPU XH HM XlîjlMJ -MV VgHHPVg HPU8IK P ‘«dPUVfig HIHPJtf vAVPJ XM IHlVpVodU HVH3 XfiO iaHH OHHVOH util fj -wmhvoh WMdaoV WMHoao xm ‘hw paxoVouooj Vidu xm ‘ho wvinxpda a.o h 8X«j?MJMV 8V8«HPvg rhpurjk ‘bmvAVpj viV ‘ftHHhM PHHihid înma poa.a pp mihhovhou h iihoVpV idix 'ioj^h h ^.Vhwj ‘8npwa.vp uaoHuo hw paxoVouooj Vidu imoVHJidu kkihou *poa.a smvAVpj «wi 8»ho viV ‘pviV ojpxidx )(pxa.a 8HPwa.vp viV xm HrtiiH .^xg 8 XOI WH pV ho WBHXPda a-o h 8*U$mjmv 8V8»HPvg 8«pu8>k hhpu jj
                                                       -hw paxoVouooj Vidu xm Hduop HHihid imua noa-a 8Wi shxivv jj -8dpuv8g hihpjp Hduop HHHihid imua hh3m xhx -pda pV o apa 'ho WBHXPda a-o h 8*lis|?mjmv 8V8*HPvg shpus* Hapu JJmVpV hw paxo -Vouooj Hd^.voa Hoa-a a.o h hw oaxoVouooj ‘oapx ‘OHiti oHHihid imua ps 'voidpuvsg HiHPjy wmvho a-o h oivoa sia 8HHhM PHihid iiDHa Pţ<j.o> ho WBHXPda a.o h xis|?mj -mv vftHHPVg hpu8>k vpVodu vna xoi oapa HW oaxoVouooj XoVhph h hw paxoVouooj iHvixuapdu HWHXHXoih a-o JfnVso h J(pVivj hw oaxoVouooj ‘pVa-o Ha pVa.a p •Hduop -1\0* ps ‘oivoaiH ps 'voidpuvsg hihpjp 8»HhM PHihid imua pp imMVpVodu 8» ‘hxhh -Hh8 oapa oapHH impwH ih hhm 'ho WBHXPda a-o xis)?mjmv vsanpvg hpusjk ‘oapx •RHHhM PHHihid imHa pp j.Vpd voidpuvsg ^.hpjp oa-o ipidua-o impwH Hapu ho wanxpda a-o xi$mjmv vsanpvg hpu8>k ‘sVoanoa hohojp HHaV Hdu Ha pVa-a ‘woxou p
                                      •ja-vV OHHihid imua iox xoi ho vhVpush h Hd^v -oa jia oa-o WMVoaioa wmvAVpj Vidu vivaps xoi hm xi$mjmv vsaHPvg hpu8>k ‘oapx •Hduop X* PS jmvpb hhVi jiVpd voidpuvsg 3-HPţp oa-o iVoaioa pvAVpj pjohhobou Vidu ho WBHXPda a-o h xis|?mjmv vsaHPvg hpu8>k ipidua.o impwH ‘woxou p
           •8HHV^.V h 8HHhM papdu H Pdpxo ho WBHXPda a.o H 8J*is|îmjmv svsaHPvg 8HPU8W vh3 xoi iatiHOU ‘HWpYiHHa-Voa a-o h voidpuvsg ^.Hpgi vpjKa-dV xoi orti ‘viV Hxoim ‘jimiHa-xQ 8 8HHhM xoi wh pV ijkohb ‘xnxosuHdu a-jog wh jitinvi ‘naon -ho JKhh a-o h ho WBHXPda a.o h 8*lJ5|î‘Wj‘mv swoanvia svsanpvg 8hpu8>k 'hw paxo -Voujoj jţ,itia-a sh latihpu ‘hw paxoVouooj oivixuapdu swoHHixhou hw paxoVouooj i.i.h^.v -ibou ip hw oaxoVouooj xpapY 'iVoaioa pvAVpj ojpauvia h ojpdaoV^-du auno ‘oioaonjiJf -pvaoddjj^ hvwie oiooa-a a-HHVouooj h pVoanoa vAVpj mj 'oi.i,a<oa oij.xoovuţp 4-
                                                                •luvSţ} ap
aivjvs ajhu vauaiuasv a<j -tipoapC tăun muun m ‘ţjuniu no Lţj§au -vig mj ouioo ivJoSoj ouviu now\A mj ot§ojvjm po<tow<t oţswj npvu
                                                         •ps0Jti3tia ‘fz auqraopo (ţţQi) S8SI
       H Il|lt Ai HM C8T IUMHHHH, Bdpl KOAHKO CI XTIT HSBpdTH IVBIM3H IVt KHUIC pl-IIHI IVMHHHI, dAH flrtdHHHS Hd HMI l|JO CI SOSIT AAoMdtd H ll|Jl H nO AP83hJT nAd-HHHHjf, n<0 K^>1A< CI XTIT HSKPdTH IVT IIAdHHHH IVKIM3H IV1HHHI, nOHRKI IVBI BHUII HMIHHTI IVMHHHI KTkCH C8T BHAH CTdpl H npdKl A^A^HHI, IVMHHHI, i nOTOM HX n/UTH CB CBOHIVAI...1 dCnpH.
       H IMKH KftldHS EddHKSdS AlVrlV+ITS H CB BpdTHIdM CH Ad MS C8T MlrttAlf dlţH-PJHH, no HMI; HHK&ld CB dlţHrdHKg CH H CB A'MMH CH H PdAVrt Clk dlţHrdH<K8 CH h cb A(>1lţdMH CH H AP#.-* HHK&td CB dl^HrdHKS CH H CB A^dMH CH H CB Ulgp M8, II’KTpS H CTk CHHOSH CH. HoHlIKI IVKH BHUII plIIHHH dlţHrdHH BHA HX ICT nOKSnHA EddAd EOHKOAd Ehhth.vb wt nplS nAdHHHg, <Ad c8t roc^noACKH. TdKO, rocnoACTKo mh noMH/tosdX no noiTiHord npdBHTiAio rocnoACTBd mh no scSn.H Ea^hksa Aivriv+iT, pjaT npdsd h BlpHd CAglKEd IÎKI MH nOCASJKHT POCnOACTKS MH.
       fî niKH HCSniHS EaJH<K8a8 AIVPIV>14iIT8 H CB KpiTHHM CH Ad HM C8T MlA-kAlf dlţHrdHH, no HMI:    JKHT-t CB AfUdMH CH, Hd HMI KoCT"t H AldHfc H ÂdHHIOA H
EdA^Hd H Ck A<UdMH CH H ÂdHHIOA CB A'lţdMH CH, no HMI TdHKd H. . .J8a H I\liA*
H fflSUld H iUdpHia.......2 IIOHIHCI IVHHH BHUII plMIHH dlţHrdHH, WHH C8T BHAH Ed-
AHKIB; TdKO fidAHKd WCTdA ICT Bit MHOTOX A^POSlX TSpiţIM, IV BTtCIX AA*BrOKIX MHHHT dcnpu Xpîîi. H nAdTHAH CI C8t IVBHH B-BCH BHUII pmiHH denpH CBC hamhYi rocnoACKd h ivCTduil ivehh ehuii pmiHH diţurdHH roenoACKH bhth rocnoACTBd mh. TdKO, rocnoACTEO mh noMHAOBdX no noMTiHord npdBHTlA'k rocnoACTBd mh, no JKSfldH EddHK&l AIVTAI||»T CBC IVBHH BHUII plIIHH dllHrdHH, pdA? npdKd H BlpHd CASîKKd l>KI MH nOCdSJKHT rOCn»ACTB8 MH.
       H ndKH >K8ndH8 Ea<ihk8a8 Aivriv^iTS h cb BpdTHBM ch Ad hm c8t mia^aY dUÎrdHH, no hmi ^pdroMHp cb di^HrdHKS ch h cb A*UdMH ch, nOHiîKl HX noKSnH IVT nplKO nAdHHHS, 3d xdpfi dCnpH. H IldSA CB dlţHPdHKS CH flpMtHKd H CB A**tdMH ch, Hd hmi TdHdCHi h /D’BHiKHHd h cb dHinctivM ch G3npt, nOHOKI HX nOKSnH >K8-ndH EAdHK8A AUTlV+lT, 3d xdT dCnpH. H AdHHIOA CB dlţHrdHKS CH Htrd H CB A‘~ IţdMH CH ţţlOpyiO H CB A^'^ipd CH IldpdCKHKd, nOHIKI HX nOKSnH K&ldH ElldHKSA AIV-rlvţlT, 3d IpH dCnpH. flrtH CBH dlţHrdH, AdHMWA CB A^dMH CH BHUII plMIHH, IVT BptMI l>KI HX ICT nOKSnHA JKSfldH EddHKSA Aivriv+IT, IVHH ndAOUH H 8 P8K iMhkai AIVNVl|MT8, TdKO, 3d LţtHO ipo ICT BHUII nHCdH; d >K8ndH EddHKSA AWrlV^IT, IVH HX ICT nOK8nHA H IVT dlHKAt, 3d T dCnpH. H Edld CB dl^HPdHKS CH flHKd H CB AflţdMH CH, no HMI PdAVA H KoCT’b H ^OSpOTHH H II'BTpS H CB AfUdMH CH, nO-hijki HX n0K8nH JKSndH EaahkSa Aivriv$(T,3d xdv denpH. 3ah noAOBHH ivt iţluo ICT A<*rt TlprH endTdp. (I nOTlVM, CI ST'BKMH «SndH EddHK8A Aivriv+IT CBC TipfH cndTdp pdA'f iţtHO BHUII pimihho, Ţipi m8 AdA* AP»3H dUHrdHH, no HMI PdAVA Cl1 dUHrdHKd CH H CB IA«0 A*Hd H CB IAHd A^W-*, 3dHIÎKI A<* 1H8 HipdSA'tAH MlA^AS.
       Glro pdA'f H rocnOACTBO mh AdA«X >K8ndH8 EddHKSdS Mvriv$lT8 H cb spd-THI3M CH, BKOIKI Ad HM C8T cYl B*BCI BHUII plMIHHl KOMdTI, CIAd H dUHPdHH, B*B IVMHH8 H B-B lvVdB8, HHM H CHHOBOM HAI H BHSKOM H nptBHSHITOM HM. H B'B HHX np-BAdAHKI Ad HtCT, H8 Ad C8T IVCTdBUIHAI HM. H HHHX WT KOrOÎKI HlnOT'BKHOBIHHO, no ivpHSMO rocnoACTBd mh.
       Giîki h cbia*tiahi nocTdBAtiT rocnoACTKo mh : îKsndH AP’krH‘* bhbuii ak«P-HHK H JK8ndH GllVAWp BHBUII AWrlV^CT H >K8ndH IUlpedH BIAHKH BdH KpdAlBCKH H
      1 Loc rupt.
      a Loc alb aproape un rînd.
25 — Documente-România — c. 377
353
www.dacoromanica.ro
JKSfldH lÎHHTHA'k BfAHKH ABOPHHK H JKSlMH £aJHK8a BIAHAHKH AWrWjjUT H Ap'krHMH CnJTjp H ^APHip» KHCTHiap H PAAVA nlfJpHKK H Gtahko KOMHC H              ctoahhk
H EdAfc BfAHKH nOCTIAHHK. HcnpABHHK, EHHTHA'k KfAHKH AKOPHHK.
__ H ia, KopfCH, ijki HJnHCJX’ B*k hjctoahh rpAA ESKSpnjiY, MfcciuA wjfTOBpY* KA AbHH H WT flA'SMA TfKSllIHX’, B A"bT xSMA-
       f îw PjaV^ bwiswaj, aihaoctYa bohcYa tociioahhk.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, încă şi din casa domniei mele, jupanului Ylaicul mare logofăt şi cu fraţii săi şi cu fiii lor, cîţi le va lăsa Dumnezeu, ca să le fie ocină în Stăneşti, a şasea parte, ce a ţinut Manea Vulpariul, şi cu morile, pentru că a fost a, jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     Iar după aceea, au avut pîră jupan Ylaicul logofăt şi cu fraţii săi înain) tea răposatului Radul voievod cu Manea Vulpariul pentru un zălog de 1000 aspri. Astfel, jupan Vlaicul logofăt, el a jurat înaintea lui Radul voievod cu 12 boieri şi şi-a scos acea mai sus zisă datorie.
     Iar apoi, cînd a fost în zilele lui Moise voievod, jupan Vlaicul logofăt cu fraţii săi iarăşi au avut pîră cu Manea Vulpariul pentru această mai sus zisă ocină. Astfel, jupan Vlaicul logofăt cu fraţii săi, ei n-au avut altfel cum face, ci au vîndut acea mai sus zisă ocină lui Manea Vulpariul, de nevoie, pentru 9.700 aspri.
     Iar cînd a fost acum, domnia mea am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am aflat domnia mea că a vîndut jupan Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi acea mai sus zisă ocină fără voie şi de silă lui Manea Vulpariul, pentru preţul mai sus zis. Astfel, domnia mea şi cu toţi boierii domniei mele am dat iarăşi jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi, ca să întoarcă aceşti mai sus zişi aspri lui Manea Vulpariul. Şi i-au lepădat toţi mai sus zişii aspri înaintea domniei mele.
     Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi în Stăneşti din partea îui Alăman vătaf a treia parte, partea fiului lui, Radul, toată, pentru că au venit înaintea domniei mele fiii lui Alăman, Gîndea şi Neagoe, de au dat şi au închinat toată acea mai sus zisă ocină, partea lui Radul, jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi, înaintea domniei mele, de a lor bunăvoie. Şi încă, cîte ogoare au fost vîndute de Radul lui Manea Vulparu, iar jupan Vlaicul logofăt le-a plătit şi acele ogoare- de la Manea Vulpariul, de a dat 1200 aspri gata şi un cal şi o iapă.
     Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi în Stăneşti partea lui Stanciul al lui Boţea, toată partea lui pentru că a cumpărat-o jupan Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi de la femeia lui Stanciul şi de la fiii ei, pentru 700 aspri gata.
     Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi în Stăneşti din partea lui Tatul şi a fratelui lui, Chirtop, doi vecini buni şi cu delniţele lor, pentru că au venit Tatul şi Chirtop înaintea domniei mele, de i-au dat şi i-au închinat jupanului Vlaicul logofăt înaintea domniei mele, de a lor bună voie.
354
www.dacoromanica.ro
     Şi Încă să le fie munţii, oriclt se vor alege ale tuturor acelor mai sus zise ocine, Insă muntele anume care se cheamă Momaia şi Încă şi pe alţi munţi, pe unde se va alege din munţii acelor ocine, pentru că toate acele mai sus numite ocine au fost vechi şi drepte dedine, ocine, iar după aceea, le-au plătit cu asprii lor ..A
     Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi sălaşele de ţigani anume: Nicula cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi Radu cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi alt Nicula cu ţiganca sa şi cu copiii săi şi cu cumnatul lui, Pătru şi cu fiii săi. Pentru că acei mai sus zişi ţigani au fost cumpăraţi de Vlad voievod Vintilă de peste munţi, ca să fie domneşti. Astfel, domnia mea am miluit pe cinstitul dregător al domniei mele jupan Vlaicul logofăt pentru dreapta şi credincioasa slujbă pe care mi-a slujit-o domniei mele.
     Şi iarăşi să-i fie jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi sălaşele de ţigani, anume: Jitea cu copiii săi, anume Costea şi Manea şi Danciul şi Badina şi cu copiii săi şi Danciul cu copiii săi, anume Taica şi ...1 şi Glde şi Muşa şi Maria ...2 pentru că acei mai sus zişi ţigani, ei au fost ai lui Badica; astfel Badica a rămas în mari datorii la turci, toate datoriile fac aspri 150 000. Şi s-au plătit toţi acei mai sus zişi aspri cu averea domnească şi au rămas acei mai sus zişi ţigani să fie domneşti, ai domniei mele. Astfel, domnia mea am miluit pe cinstitul dregător al domniei mele, pe jupan Vlaicul logofăt, cu acei mai sus zişi ţigani, pentru dreapta şi credincioasa slujbă pe care mi-a slujit-o domniei mele.
     Şi iarăşi să le fie jupanului Vlaicul. logofăt şi cu fraţii săi sălaşele de ţigani, anume Dragomir cu ţiganca sa şi cu copiii săi, pentru că i-a cumpărat de peste munţi cu 1 150 aspri. Şi Paul cu ţiganca sa Armeanca şi cu copiii săi, anume Tanasie şi Mînjina şi cu nepotul său Oprea, pentru că i-a cumpărat jupan Vlaicul logofăt, pentru 1 300 aspri. Şi Danciul cu ţiganca sa Neaga şi cu copiii săi Giurgiu şi cu fiica sa Paraschiva, pentru că i-a cumpărat jupan Vlaicul logofăt, pentru 750 aspri. Insă acest ţigan, Danciul cu copiii săi, mai sus zişi, din vremea în care i-a cumpărat jupan Vlaicul logofăt, ei au căzut în mîinile lui Miclea logofăt, aşa, pentru preţul care este mai sus scris; iar jupan Vlaicul logofăt, el i-a cumpărat şi de la Miclea, pentru 300 aspri. Şi Baia cu ţiganca sa Anca şi cu copiii săi, anume Radul şi Costea şi Dobrotin şi Pătru şi cu copiii săi, pentru că i-a cumpărat jupan Vlaicul logofăt, pentru 1 400 aspri. Insă jumătate din preţ l-a dat Gherghi spătar. Iar apoi s-au tocmit jupan Vlaicul logofăt cu Gherghi] spătar pentru preţul mai sus zis, de i-a dat alţi ţigani, anume Radul cu ţiganca sa şi cu un copil şi cu o fiică, pentru ca să nu i se împartă sălaşul.
    . De aceea şi domnia mea am dat jupanului Vlaicul logofăt şi cu fraţii săi, ca să le fie aceste toate mai sus zise averi, sate şi ţigani, de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor. Şi la dînşii să nu fie prădalice, ci să fie celor rămaşi ai lor. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele. * *
      1 Loc rupt.
      * Loc alb aproape un rînd.
355
www.dacoromanica.ro
       Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost vornic şi jupan Theodor fost logofăt şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Drăghici spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Vintilă mare vornic.
       Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 24 zile şi de la Adam curgători, în anul 7044 <1535). ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
           Arh. St. Buc., S.I., nr. 416 (Valea, XVI/5).
           Orig., perg. (55 x 40,5) pecete timbrată, căzută.
           Cu o trad. din 1911.
           EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 192-194.
                                        212
1535 (7044) octombrie 28, Bucureşti.
             Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Govora mai multe bălţi, dăruite de Vlad voievod Călugărul.
       t AIhaoctY» gojkY», Îw Paaya kohkoa<> h rocnoAHHiv r-kcow scmae £rrppo-baaxYhckoh, chh-k nptAOGparo H beahkapo Paayaa KofKOAf- AaKaT PocnoACTso mh cYl nOKfA'kHHf rOCnOACTBd MH CK^TOMH MOHdCTHpŞ 30BtA\dr0 Tosopa, HAEXE ICT jfpaM np’bCK’bT’bH, MHCT-feH h np-feGAdrocAOKiH-kH KAaAYMHiţc hauieh EoropoAHi^i h npu-CHOAtBHM dlapHf H MHCTHOH fH SCMHYI, QKOJKf Aa Mg ICT GA4TO SOBIMH IIopOTg h dHi|rfcB4 h rp"KAa h uit GOpaoka IVkSAo Aa%i A® Bhpot, noHtJKi c8t ehah AaAH mit noKOHHora Eaaa4 kohkoaa KaA8npa h uit hhhhx rocnoAapHf nptJKA* POCnOACTBO MH EHKUIC.
       H TAKOÎKAEpE H POCnOACTBO MH fl|lf AaA®X H nOA\HAOK4X CR-feTA MOHACTHp CkC cYl BHUII pCMfHHf KAAtEXj HKOJKI Aa M8 fCT RTv WMHHU H B*K UlpK» H EpATHIAM b’k iihi|i8, a pociioactro mh h poahtiaem rocnoACTBa mh b*k R'kMHoi G'KcnoAuiHaHYi. H HHX UIT K0P05KE HfnOTKKHORfHO, no WpHSMO POCI)OACTB4 MH.
       HcnpdKHHK, OfOAWP awpuu|sit.
       H as, Kopfcu, txt HanHcay k-k hactoahh ppaA ESKSpiipY, Mtciiţa wj[tom-BpHI KH AKHH, B*K A*T x3MA>
      t îw PaAYa BWfBWAa> mhaoctYm gojkYa rocnoAHHG.
      Ţ Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Govora, unde este hramul preasfintei şi curatei şi preabinecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria şi cinstitei ei uspenii, ca să-i fie bălţile numite Pirotu şi Lişteava şi Gîrla şi de la Cuibul Vulturului pînă la Pirot, pentru că au fost date de răposatul Vlad voievod Călugărul şi de alţi domni, care au fost înaintea domniei mele.
356
www.dacoromanica.ro
     Şi de asemenea şi domnia mea încă am dat şi am miluit sfînta mănăstire cu aceste mai sus zise bălţi, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi fraţilor de hrană, iar domniei mele şi părinţilor domniei mele de veşnică pomenire. Şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Ispravnic, Theodor logofăt.
     Şi eu, Coresi, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti, luna octombrie 28 zile, in anul 7044 <1535).
     ţ Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 417 (Govora, XXIII/3).
          Orig., hirtie (30,5 x 21,5) pecete timbrată, căzută.
          Cu două traduceri, una din 1848 şi alta din 1911; alte traduceri ibidem, ms.
          234, f. 314 v. şi 447.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 194. Facs. Ibidem, 471.
                                        213
1535 (7044) noiembrie 23, Bucureşti.
            Radu Paisie voievod întăreşte lui Mihnea postelnic ocină în Bădeni şi nişte ţigani.
       t (Hhaocthio eojkYio Îw PaAVA ko*koaa h rocnoAHHh etwCoh siaiah Jîrrpo-eaaxYhckoh, chhk np’kAosparo H BiAHKaro PiaSai ko(koa<- A<tE<tT rocnoACTEo aih chi noKiAtHli rocnoACTsa aih soA'kpHH» rocnoACTEd aih atfnJH fllHXH'fc iioctcahhk
C*h CHHOEH CH, (AHltH HAI JfTIT Eork A4CT, laKOKI HAI iCT 8 fi^A^HH IVT A‘A
SoptcK/R ipo (ct noKSnHA aiath i.to «Snamuta Gtaha Eivcax, nouisKi npYHA< aiath iro, HtSnaHHita Gtaha np^A rocnoACTaa aih Ţipi ch aaa* hhxhio a*a e'ecax chh8 ta, k&iah AIhxhie nocTiAHHK, aah ivt hhxhio a^RPOM boa».
       H A4 «ct aiţHiMHH, no hau: Heah c-bc a«*îaai ch h Hhk8aa c-kc a«44m ch, noHHKi chiu ci STAtKAiHuji wt npiA rocnoACTEd aih h wt npfA R'hllAI AllrY-flUOAl KAKO no ChAiphTH JKSndH rtÎHXHlK nOCTfAHHK HHXTO A4 HfcCT EOAlH HSBAAYtH AldTH iro WT IUA KOAIdTH H IVT K8/00 dlHXHlBS nOCTlAHHK, dH» CdAld A4 «CT BOAHd IVEA4A4TH H 3dAPk?KdTH.
       (I no c’EAi'vpTH KSndHHiu Gtihib aa «ct R'kcfcx koamth, aitHrdHH ipo ci
XTIT H3EP4TH IVT KOAIAtY KSnAHHIUE GtAHIH WgnAH rtÎHXHlB nOCTiAHHK H CHHOEOAI iro, A APS3H epatTi dlHX- iR nocTiAHHK, no hau PaaV'a h Baiava, hhiijo AiiTtx» AA Hi HAIdT CTkC KOAIdTH AldTHAl CH MgndHHIU GTdHlK.
       Giro paAf hai aaa^X rocnoACTso aih MSndH (Hhxhik nocTiAHHK» cec chhoeh
CH HKOMi AA hai fCT ETi IVHHH» H E'k WXdKS HHAI H CHHOEOAI HAI H EH»K0AI H nptE-
hBhitoai hai. H sapi koaiS ci xtit ceaShht ivt hhx npfcJKA* c-hAtp'kTk a k-k hhx
nphAAAHKi AA H'fcCT, H» AA C8t WCTABIUHAI. H HH IVT KOrOSKI HlnOTlKHOBlHO, no pm rocnoACTA aih.
       Gijki h catAtTiAi nocTABAtiAi rocnoACTEA aih: kUiah AP'KrH‘1 AR^Phhk h MttMH T»A«P AOrO$iT H }K8nAH IIIipSAH EiAHKH EdH KpaAiECKHAI H KgndH EhhtHATv EiAHKH ARWPHHK H JK&ldH EaiHk8a BiAHKk AOrO+IT H ToAld KdH H GTpOi Cm»Tdp h &ap**MJ< rhctYqp h PatVA mxapHHK h Gtahko koaihc h APAr&t ctoahhk h Eia^ fll33 EiAHKH nocTiAHHK. HcnpdBHHK, He1vH8UI CTOAHHK.
357
www.dacoromanica.ro
       H dSh, ^HMHTpS PpdMdTHK, nHC $ rpdA fi^KSpClfJH, NOCMEpYf KP AhHH B A^T xSMA-
       t îw PdAyA bwcewaa, mhaoctVa eowVa rocnoAHHE.
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei mele, jupanului Mihnea postelnicul cu fiii săi, cîţi îi va da Dumnezeu, ca să-i fie în Bădeni, din partea Zorească, tot, cît a cumpărat mama lui, jupaniţa Stana, pentru că a venit mama lui, jupaniţa Stana înaintea domniei mele de a dat părţile ei toate fiului ei, jupanului Mihnea postelnicul, însă de a ei bunăvoie.
     Şi să-i fie ţiganii, anume: Ivan cu copii săi şi Nicula cu copiii săi, pentru că astfel s-au întocmit înaintea domniei mele şi înaintea tuturor megiaşilor, ca, după moartea jupanului Mihnea postelnicul, nimeni să nu fie volnic să scoată pe mama lui de peste averi şi din casa lui Mihnea postelnicul, ci ea singură să fie volnică să stăpînească şi să ţină.
     Iar după moartea jupaniţei Stana, să fie toate averile, ţiganii, cît se va alege din averea jupaniţei Stana, ale jupanului Mihnea postelnicul şi ale fiilor lui, iar alţi fraţi ai lui Mihnea postelnicul, anume Radul şi Vladul, nici un amestec să nu aibă cu averile mamei lor, jupaniţa Stana.
     De aceea, i-am dat domnia mea jupanului Mihnea postelnicul cu fiii săi, ca să-i fie de ocină şi de ohabă lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Şi oricui i s-ar întîmpla dintre dînşii mai înainte moarte, iar la dînşii prădalică să nu fie, ci să fie celor rămaşi. Şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Drăghici vornic şi jupan Tudor logofăt şi jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan • Vlaicul mare logofăt şi Toma ban şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Ivănuş stolnic.
     Şi eu, Dimitru gramatic, am scris în cetatea Bucureşti, noiembrie 23 zile, în anul 7044 <1535>.
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 418 (Ep. Buzău, XVI/1).
          Orig., hîrtie (22,5 X 31,5), pecete timbrată.
          Cu o trad. din 1862; altă trad. la Bibi. Acad., CXXVI/15.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 195.
                                        214
1535 (7044) decembrie 10.
     Radu Paisie voievod întăreşte m-rii Argeş ocină în Tătari, în urma unei judecăţi.
       t YHhaocth» eojkhkj, \w PaaVa kohkoaa h rocn«AHHii k-kcoh scmah &rrp?o-okaaxYhckoi, chhti np-kAocparo H KtAHKddro PdAyAd kohkoa*- A‘|bat rocnoACTEo a\h CHW nOBCA-kHTC rOCnOACTKd MH CKtŢOA\8 <A\OHdCTHp> NdpHtldfMdrO flprHUl, HAfXtt
358
www.dacoromanica.ro
ict jfpdM np’kcB'kTdd, 4HCTHO h nptEddrocdOBtHd KAdAÎMHi^d Hduic BoropoAHUE, 0KOXU Ad M8 (CT W4HHŞ 8 TtTdpH WT BlxîKHigl, l{10 ICT AP^Kd/t TiprHHd llp'fcKdAdE BdpE KOAHKO ICT KHAO nOKŞflHA WT KopMdH endTap H WT K-KSdH Si xS denpH.
       H lldKH A<1 HM ICT BdAEK A** WT W4H08 WT T-kTdpH, Kdjl EAHKd HM CI JfTIT HSKpdTH HlrOKŞ A*Aj IIOHEJKE K> IIOICAOHH EdA* TiprHHfK ItpUCdAdE, flOMTO pdA? 8fPM* eahomS chh8 iahh koh no hmi P8yt. II noTOM... <riprHHd>1 2 npixKdAdK, Ţipi AM* WBEJf ETKCEf W4HHE CK-fcTOM» MOHdCTHpŞ HdpHlţ<dEA\drO flpriUJ>1.
       d noTOM, imkh ci AHrauii kaaŞteph khuie pemehh tep<e noKSnHA wt ha noKOH>-Hora Eacapas kohkoa* sa xî h j acnpn h iahh kwh. il hot<om, Bscapas»1 koikoa
AdA* TOH W4HH8 CK-kTOM» MOHdCTHpS KHUlf pfllHO' d nOTOM <HMdUJE npSp1 Kd-
A8ripH npiA rocnoACTKo mh c-kc KtSdH, ipi takoh np-kuii Kix3aH Kdxo a<> 83HMdlT
nOAOBHHg WT W4HH8 WT TlxTdpH. d POCnOACTKO MH 8 tim pdAY rAEA<>X H ^AHX cil MlCTHTHlM npdBHTlAYlM rOCnOACTBd MH H AiA*X rOCnOACTEO MH KdA8ripHM bT bo-AtpH, Tlpl rMAiX MECTO H HEAM°HJ* Ai HMdX nOAOBHH8 RlxSdH WT W4HH8, HŞ HM AdAOmi 4ETBpixTH A*A WT W4HH8. H yOTdpHHK, BdpE8A ASOPHHK...2 no HME WT fioMEOpnvltJH, ^,dH H WT BhTTxHEI|IH, E8Ad H WT TdEpOB, AÎHX'TxHA'h H WT PdKOKHlţd, H-kHIOA H A>PdrH*’ WT EA'MdHH, KlilHAd, WT KSpTkHH, EHAdH, WT (xHHrSp’bHH, OdHd, WT /HHp4El{iH, HtKUjSA, WT ^,'hp’KLJJH, TodA*P H WT PrK3MHpEL|JH, KoMdH H WT HoEHdpH, GTOia.
       Gijke h cbeaiteaYe nocTdEAtEM rocnoACTBO mh: »8ndH OIipsaH beahkh BdH
KpdAEBCKH H JKSndH ^.PdrHM ABOPHHK H JKSfldH TSA«P AWrW^ET H JK8fldH BiHTHATx BEAHKH ABOPHHK H JKSfldH ILldHK8A BEA AWrWjJUT H EdA* flld3 BlA nOCTlAHHK. Hc-npdBHHK, TdT8A AWrw4S8TTx.
       IlHC MtCEIţd A*<*<VtBpYE T AhHd, KTx AET xSMA.
       t îw PdAV'' BOHBOAd, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHK.
     f Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Un-grovlahiei, fiul preabunului şi marelui Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei <mănăstiri> numite Argeş, unde este hramul preasfintei, curatei şi prea binecuvîntatei stăpînei noastre, născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Tătarii din Văjişte, pe care a ţinut-o Gheor-ghina pîrcălab, oricît a cumpărat de la Corman spătar şi de la Căzan pentru 6000 aspri.
     Şi iarăşi să-i fie partea de ocină a lui Balea din Tătari, oricît i se va alege partea lui, pentru că a închinat-o Balea lui Gherghina pîrcălab, deoarece a furat unui fiu al său, anume Rugea, un cal. Iar apoi, <a venit)1 Gherghina pîrcălab de a dat toate aceste ocine sfintei mănăstiri numite Argeş.
     Iar apoi, iarăşi s-au ridicat călugării mai sus zişi, de au cumpărat de la răposatul Basarab voievod pe 5 000 şi 600 aspri şi un cal. Iar apoi, <Basarab>1 voievod a dat acea ocină sfintei mănăstiri mai sus zise. Iar după aceea, au avut călugării pîră înaintea domniei mele cu Căzan, căci aşa pîra Căzan, ca să ia jumătate din ocina de la Tătari. Iar domnia mea pentru acesta am cercetat şi am judecat cu cinstiţii dregători ai domniei mele şi am
       1 Loc rupt.
      2 Loc alb.
359
www.dacoromanica.ro
dat domnia mea călugărilor 12 boieri, de au cercetat locul şi nu au dat ca să aibă Căzan jumătate din ocină, ci au dat a patra parte din ocină. Şi ho-tarnic, Barbul vornic ...1 anume : din Bomborăşti, Dan şi din Yităneşti, Buda şi din Gabrov, Mihăilă şi din Racoviţa, Neniul şi Dragne, din Yîlceni, Cînda; din Curteni, Bilan, din Singureni, Oană, din Mirceşti, Neacşul, din Dărăşti, Toader şi din Răzmireşti, Coman şi din Poenari, Stoia. •
     Iată şi martori punem domnia mea: jupan Şerban mare ban al Craiovei şi jupan Drăghici vornic şi jupan Tudor logofăt şi jupan Ventilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Badea Aiaz mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Scris în luna decembrie 10 zile, în anul 7044 <1535>. f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 419 (Ep. Argeş, XXXIII/2).
          Orig., hîrtie (21,5 x 31,5) pecete aplicată, căzută.
          Cu o trad. din 1911; altă trad. ibidem, ms. 708, f. 319 (sub 1525 dec. 4).
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 195-196. F a c s. Ibidem, 472.
                                          215
1535 (7044) decembrie 11, Bucureşti.
             Radu Paisie voievod intăreşte m-rii Sf. Arhangheli satele Vlădeşli, Buneşti şi Urlueşti, vii in Copâceni şi ţigani, dăruiţi ei de mai mulţi boieri.
       f fllHAOCTHIO KMKH», Iw P^AV* KOIBOAJ H rOCflOAHHK KTvCOH 3IM/M £rrpO-KjUXTHCKOI, CHH"K BlAHKdPO H ACKparO PaAy'U ROlKOAl-                rOCnoACTKO MH elfi
             nos-bitiHYi rocnoi,CTKa mh ckIîtomS, eokictrhomS mohjcthpS wt flpx’aHria-E, hai-ict X'P‘,A' cK-kTYHjf H Elcna’bTHHjf apx’aarriaa fllHX'aHA h raRpHHa, iaKO>Ki a<* «8 ICT EpaHHlirb, Bdpl IdHKa tCT WKOAO CRtTOMS MOHaCTHpS H CtAi, Ha HMl BiVKAl*
HjYh, aau Ala TKhthhhwr h BpaTHaM im», K-kcaje h sapi laHKa ci x"r,T HSEpaTH Aia dIa<His h>x EpaTHiaM imS, B’Kca H wt KO<Aa>1 h wt cSjf, «aA R"eci x°'r<*P'K-IIohuki cifra rhiui puihh ehah c8t npasi h CTapi whhhi JKSnaH» GOnpis np’k-K'Kaas H k&mh PaAyawR akcphhk h noKgniHi <wt>x TKhthqh h wt fllaHt. fi no-tom, G3np-k np-kKaaaB h PaAya ab<*P>1 hhk, whh aM°iui elfi rhiui pihihhh whhhhI CKtTOM» MOHacTHpS WT flpx’aarrial, izkmki hm c$t noM-kHS ce r^kh.
       H naKH A<* ict CR’kTOMS MOHacTHpS RHHorpaA^ wt Bonoma H c’K RtcoH MteTO, nc»Hi>Ki naKH npHawwH cr^tom» MOHacTHp GOnp-k np'HK'taaB h PaAya akop-
HHK HHJfHl paAY A8lUl.
       H naKH a<i ict cR’kTOMS MOHacTHpS ciaa, Ha hmi EShihjTh h &pa8njiH rtich
H C-K RTkCOA\ X’OTapl.
1 Loc rupt.
360
www.dacoromanica.ro
       H MlAtAÎ dlţHrdHH, Hd HM* IlSHrHHd H CTv A<^A\H CH H 110 BlAHKdPO CHHd IBd H C-K A<M‘MH H Bota K'hAA'hpap&t H C*h A*H4MH.
       IIoHlJKI cTia KH<U1( p*4*H* CCAd H>1 HlAtA^ dUHrdHHH BHAl Cl$T (ipdBf H CTdpl IVMHHC, AtAHHl GtJhS np'KKTvrtdsS H CHHOBIM (Mg, EdAt H KHpKd. H A«Krtl JKHE Gtjh np'SK'BAdB h chhosh *m8 EdAt H KHpKd, a4 ah c8t (VBtipfHY* ktv po:iioa8» tdKOJK* AA CI AACT cY* BHllIC pCMfHl CIAd H dlţHrdHH CBtTOM» MOHdCTHpS WT flpX44-rr«Ad. ă cTvMpikTTk npHcntuic hx. ă no csohwm cTvMpivTTk, d «8ndH EAdHK$A np'KK-K-AdB H JKŞfldHHH* *M$, H'kKUia H JKUlJdH GTOHKd dJMdUI, IVHH CS*A*TlACTBORdllJI np«A rocnoACTso mh SdpdAY cY* shuii pimihh ko/vuti, ciAd h diţnrdHHH, KdKo cSt bha* A4H( IVT Gt4H np'KK'fciMS H IVT CHHOSH (Mg, EdAt H KHpKd, CStTOM» MOHdCTHP# IVT flpXddrrlAd, QKOHCI A4 *CT POAÎTIaYIM HM H HHM H CHHOBOM HM EtMHOI K-hC-(lOMHHdHYl.
       HaH E8ia CTk A<MMH CH BHAO *CT WT (îptîKA* IVTKWHO C9npfB fipikK'lkAdK, 4 CHHOSH CH CdnplB (îpikKTkAdB, H4 HM* IltKUld H CTk dHlflcYldMH CH H CHHOSH AaB8-AlVE H CHHOSH PdAVAlVE AKOpHHK, GTOHK4 4pM4Ul H A3&K4, IVHH rd AM®WI ndKH CstTOMg MOHdCTHpSi I3K0JKI A4 *CT KTv (lHipg H BTv nOKAtflA* hY|, d HdMtHK H pOAÎ* TtAtM HM BtHHOI Biv (10MtH8. GYld AM*WI H fipHAOJKHllJ* CEtTOMS MOHdCTHpg IVT
np*A rocnoACTSo a\h.
       Ghh*, aM^X h rocnoACTso mh, raKo»c a4 m8 (ct siv iv>jhh* h s-s ivX4bi h ivt hhkopojki HinoTikKHOsCHO, no pin rocnoACTsd mh.
       Giki cbiaitiah* nocTdBA*x rocnoACTso mh : K8ndH AP"*™4 bhsuk bca a^ophhk h
JKSfldH 0IIVAWP BHSUK SfA AlVriVifelT H JKSfldH IUfpBdH S«AHKH BdH JKtACK* H JKgfldH E* HTHATk Bf AHKH A^OpHHK H JKgfldH EddHKgA BlAHKH AlVriV$*T H GTpO* CndTdp H &APH4.1 BHCTHtap h PdAVA n*X4pHHK8 H GTdHKO komhc h Ap^pSa ctoahhk h EdAt ECAWKH nOCTkAHHK. HcnpdEHHK, TdT$A AUTIV+IT.
       H ds, GTdH ATiaKik, ijk* HcnHcdX siv HdCTOAHH rpdAV B8k8p*i|jh, Mtcnţd A«-KIMSpY* dY A^Hh, B AtT x3MA>
       f Tiv PdAYA BiviBivAd, mhao:tYm bojkYa rocnoAHHh.
        Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi bunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Arhanghel, unde este hramul sfinţilor şi celor fără de trup arhangheli Mihail şi Gavril, ca să-i fie braniştea, oricît este in jurul sfintei mănăstiri şi satele, anume Vlădeştii, însă partea lui Jitian şi a fraţilor lui, toată şi oricît se va alege partea lui Manea şi a fraţilor lui, toată şi din apă şi din uscat, peste tot hotarul.
      Pentru că acestea mai sus zise au fost drepte şi vechi ocine ale jupanului Oprea pîrcălab şi ale jupanului Radul vornic şi cumpărate de la Jitian şi de la Manea. Iar apoi, Oprea pîrcălab şi Radul vornic, ei au dat aceste mai sus zise ocine sfintei mănăstiri de la Arhanghel, ca să le fie pomană în veci.
      Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri via de la Copăcel şi cu tot locul, pentru că iar au dăruit sfintei mănăstiri Oprea pîrcălab şi Radul vornic pentru sufletele lor.
      Şi iarăşi să fie sfintei mănăstiri satele, anume Buneşti şi Urluieştii toate şi cu toate hotarele.
      1 Loc rupt şi şters.
361
www.dacoromanica.ro
     Şi sălaşele de ţigani, anume: Punghina şi cu copiii săi şi pe fiul cel mare al lui Jae şi cu copiii şi Boia căldărarul şi cu copiii.
     Pentru că aceste mai sus <zise sate şi)1 sălaşe de ţigani au fost drepte şi vechi ocine, dedine ale lui Stan pîrcălab şi ale fiilor lui, Badea şi Chirca. Şi plnă cînd au fost vii Stan pircălab şi fiii lui, Badea şi Chirca, au făcut făgăduială către Dumnezeu, ca să dea aceste mai sus zise sate şi ţigani sfintei mănăstiri de la Arhanghel. Iar moartea i-a ajuns pe ei. Iar după moartea lor, jupan Vlaicul pircălab şi jupaniţa lui, Neacşa şi jupan Stoica armaş, ei au mărturisit înaintea domniei mele pentru aceste mai sus zise averi, sate şi ţigani, că au fost date de Stan pîrcălab şi de fiii lui, Badea şi Chirca, sfintei mănăstiri de la Arhanghel, ca să fie părinţilor lor şi lor şi fiilor lor veşnică pomenire.
     Insă Buia cu copiii săi au fost de cumpărătură încă dinainte împreună ai lui Oprea pîrcălab, iar copiii lui Oprea pîrcălab, anume Neacşa şi cu nepoţii săi şi fiii lui Albul şi fiii lui Radul vornic, Stoica armaş şi Muja, ei i-au dat iarăşi sfintei mănăstiri, ca să fie de hrană şi de întărire, iar lor şi părinţilor lor de veşnică pomenire. Acestea le-au dat şi le-au dăruit sfintei mănăstiri înaintea domniei mele.
     Astfel am dat şi domnia mea, ca să-i fie de ocină şi de ohabă şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare ban al Jiului şi jupan Vintilă mare vornic şi jupan Vlaicul mare logofăt şi Stroe spătar şi Udrişte vistier şi Radul paharnic şi Staico comis şi Dragul stolnic şi Badea mare postelnic. Ispravnic, Tatul logofăt.
     Şi eu, Stan diac, care am scris în cetatea de scaun Bucureşti luna decembrie 11 zile, în anul 7044 <1535).
     t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
         Arh. St. Buc., S.I., nr. 420 (Zlătari, XII/1).
         Orig. perg. (37 X 33), pecete timbrată.
         Cu o trad. din 1745; altă trad. ibidem, ms. 725, f. 276 v—277.
         EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., 196-197.
1 Loc rupt şi şters.
362
www.dacoromanica.ro
                 DOCUMENTE ÎNDOIELNICE
                           A
<1532) mai 22, Bucureşti.
             Vlad înecatul voievod întăreşte lui Bolea şi lui Ion ocina Plăcicoiul.
       f flflHrtocTVno eomYi», Îw EaaAyA KCHsoAa h rocnoAHHK ekcoh simai &rrpo-BitajfHCKOio, cHHt siaHKaro h nptAOEparo Eaaa eohroa. XiRiT cocnoACTEO mm cYio nosiA-bHYi rocnoACTEO mh EoaIHb h Îwhoe h h Îwh h ckc chhokh hm8 iahhijkh EoCK np-fcnSCTHTTk, BKOXI Aa M8 ICT WMHHO HaIlMEOIOA ETiC, CKC E’KCX'OTapOMS WT nOA H WT IU8M H WT BOAa H C1k EHHOrpaAV H CKC E'KCaX CHA-blirb ClAOR H CK A«)fC* Aok WT iiockSaL wt no E’Kcax xcT<*P*KH- H K-fcAiSH jfCTapoEH Aa ci shait: wt Kp-KCT AP^SH ClAOKH WT X4TaP AA>KI A» TpSlO, WT T8JKAO A^pn JfOTApOMS &P4TK-TOpHAWK H S'KpHa, WT T8>KAH AA>KI AO X'ot‘iPom8 XoA«EtHHM8AWE, WT T8>KAO
Aaa<f ao Xct<*Pcm8 fflHpAapHAWE h aajki ac koahhhivi aa k’ktp'Ijho, wt t8>ka« HA’bT Aa^l ac XcrapwMS Baa^hhm8. BautoKi io ict ceohm8 CTapa h npa&A<* A"fc-AYhho wt a^aYho wt npt3 a^aYhho cnoKaaa wt nponYio CTapH rocnoAapn AP'bKHtuil.
       TfcM paaY h rocnoACTEO mh noHORHA 8tkp*kaY cYio wmhh8 h a^aYhho ckc cYio <K>Hir rocnoACTEO mh. Giro paAY AM«X h rocnoACTEO mh Aa M8 ict wmhhho-WJfAKK H CHHOKH HM8 H KHOKOM<H np'kKH>OHHTOM8 H WT hi KOPOÎKAH hwot'rkho* K-kHH H nOpHSMO rocnoACTEO MH.
       Gijki cK-kAiTiaio nocTaEA-kHMS pocnoACTBo mh: >K8naH Ap^hh kiahkh akcp-hhk h }K8naH Gtahko eiahkh nwrwţiTK h «Snan XaMsa eah h >K8naH PaAya ki-ahkh ehctYqpSa h ^pTirHH cnaTap h GTaH ctoahhk h Gtahko kcmhc h PaAya Ila-ujaaYa nocTiAHHK. H HcnpasHHK, Tfopa awrw^iT.
       Uhc asK, IţaaanH rpaMATHK, r*k ctoahh rpaA E8k8phih, M-fcciiţa Mato kk a^
HH WT âA<iM K*K A-bT xsîţMS.
       f îw EaaAya KwiKWAa, mhaoctYio eojkYio poctoahhk.
363:
www.dacoromanica.ro
     t Din mila lui Dumnezeu, Io Vladul voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Bolea şi lui Ion şi altui Ion şi cu fiii lor, cîţi Dumnezeu le va lăsa, ca să le fie ocină Plăcicoiul tot, cu tot hotarul, din cîmp şi din pădure şi din apă şi cu vie şi cu toată siliştea satului şi cu venitul de pretutindeni, de peste tot hotarul.
     Şi semnele hotarului să se ştie: din crucea celorlalte sate, din hotar pînă la grui, de acolo pînă la hotarul Urlătorilor la Zîrna, de acolo pînă la hotarul Hodobenilor, de acolo pînă la hotarul Mirlarilor şi pînă la moara de vint, de acolo merge pînă la hotarul Aldenilor. Pentru că este a lor veche şi dreaptă dedină de la moşi, de la strămoşi, dobîndită de la alţi vechi domni, de demult.
     Pentru aceea şi domnia mea am înnoit şi am întărit această ocină şi dedină cu această carte a domniei mele. Pentru acesta, am dat şi domnia mea să le fie ocină, ohabă şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după porunca domniei mele.
     Iată martori punem domnia mea: jupan Drăghici mare vornic şi jupan Staico mare logofăt şi jupan Hamza ban şi jupan Radul mare vistier şi Drăghici spătar şi Stan stolnic şi Staico comis şi Radul Paşadia postelnic. Şi ispravnic, Ghiura logofăt.
     Am scris eu, Ţalapi gramatic, în cetatea de scaun Bucureşti, luna mai 22 zile, de la Adam în anul 69971 <1489>.
     t Io Vladul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I., nr. 352 (Tismana)
          Orig. (?), hîrtie (29,5 X 26), pecete timbrată.
          Copie slavă şi trad. la Bibi. Acad., XXLV/9. îndoielnic, după dată şi sfatul domnesc.
          EDIŢII. Slav. şi t r a d. Panaitescu, 376 (sub 1489).
          Trad. D.I.R.,B., 412—413 sub <1531-1532).
                               B
<1534) mai 23, Bucureşti.
             Vlad Vintilă voievod întăreşte lui Stan Sturza şi altora ocină în Studina de Jos.
                    t dJHAOCTfio sojkVio, Iiv fiadA eohboa^ h rocn»AHH'K k-kcoh s(ma( £rrpo[po]-
              KrtdX'VHCKo, caut sJrtHKdro h nptAOspdro PdAVrt( kohjkoaî- A‘1k‘1t rocnoACTKo mh
cT noKiA-feHTi rocnoACTKd mh Gt<m Gt8ps( ctc spdTHdM’h iro, ctc chhokhm, (ahhh hm Horii a<ict h Gtohkk h rac HH)f chhokh, (ahi^h hm Horii a^t h rposasf rac EpdTHdMTi (ro, CliC CHHOBH,           HM Horii A^T H EAliHAICKSA CtC BpdTHiMTi JTO,
CKC CHHOKHM, (AHIţH HM Horii A<>CT H EliPKSrt H ChC EpiTHdMK (rO, CliC CHHOKHM,
       1 Data scrisă pe loc răzuit.
364
www.dacoromanica.ro
KitHIţH HM Eoi”k A-1CT, HKMKf AJ hm fCT WMHHg WT X9a GtSAHHA, 8 GtSP3"K(1H^ n«HOKf hm*k fCT cTapa h npasa wmhh8 h a*AHh8.
                    Gtr» paAH, hm amoJT h rocnoACTKo mh cTt bhuk pcmchh awa*> hkojkti. A<t
             HM ICT BT». WMHH& H B*h W)(aE8 HM*K H CHHOEfM HM*k H BHSKOM'k H Ilp'kKHSMfTOMTl
                                       h Hf wt KoroJKAo HfnoT'KKHOBfHO, no pfM rocnoACTEa a\h.
       GfîKf h cK-bAtTfAHf nocTaiA-tiT rocnoţcTso mh: }K8naH8 A,panm ehbuiC bi-AHKOM# AKOPHHKB H >K8nan8 @IWAWP BHKUlf BCAHKOMB AWrO$fTlk H jKSnaHg IIItpeaH BtAHKO/H8 AKOPHHKl H EaTiCAH BlAHKgM» AOrW$fT H JKSnAH Eapstfo BfAHXH BAU KpaaIbckh h ĂparoMHp cnaTap&t h Toma eah8a h PaAYAf ehcthqp h Apathm cna-tap8a h Gtahko KHCTHiap h Ehhthaa ctoahhkSa h Gtahko komhc h PaAyAf Ha-uuAHa najfapHHK-K h EapcSa /k.'tTKOKHK» rcahkh ooctiahhk.
       H ase h HcnHcajf, Eaa* nHceu,8, 8 rpaA ESkBpiijih, Mtcfiţa mah kt a^hh, B-h.
                                                                                       A'kT xSAR-
       f îw Eaaa bwirwaa, mhaoctYa eojkYa rocnoAHHk.
     •j- Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungro-vlahiei, fiul marelui şi preabunului Radul voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan Sturza cu fratele său şi cu fiii, cîţi îi va da Dumnezeu şi lui Stoica cu fiii lui, cîţi îi va da Dumnezeu şi lui Grozav cu fratele său şi fiii, cîţi îi va da Dumnezeu şi lui Blîndescul cu fratele său şi cu fiii, cîţi îi va da Dumnezeu şi lui Barbul cu fratele său şi cu fiii, cîţi îi va da Dumnezeu, să le fie ocina din Studina de Jos, de la Sturzeşti, pentru că le este veche şi dreaptă ocină şi dedină.
     De aceea, le-am dat şi domnia mea acestor mai sus zişi oameni ca să le fie de ocină şi de ohabă lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neatins, după spusa domniei mele.
     Iată şi martori pune domnia mea: jupan Drăghici fost mare vornic şi jupan Theodor fost mare logofăt şi jupan Şerban mare vornic şi Vîlsan mare logofăt şi jupan Barbul mare ban al Craiovei şi Dragomir spătarul şi Toma ban şi Radul vistier şi Drăghici spătarul şi Staico vistier şi Vintilă stolnic şi Staico comis şi Radul Paşadia paharnic şi Barbul Deatcovici mare postelnic.
     Şi eu am scris, Badea scriitorul, în oraşul Bucureşti, luna mai 26 zile, în anul 7032 <1524>.
     t Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
          Arh. St. Buc., S.I. nr. 383 (Bistriţa, XXIV/4).
          Orig., perg. (29 X 41,5), pecete timbrată, căzută.
          Îndoielnic. Scrisul este altul decît cel adevărat al lui Badea, mai recent; formule neobişnuite. Data nu corespunde cu domnia.
          Vezi şi I. R. Mircea, Catalog, sub. nr. 408.
          EDIŢII. Trad. D.I.R.,B., XVI, voi. I, 201 sub 1524.
365
www.dacoromanica.ro
         LISTA DOCUMENTELOR CU DATE RECTIFICATE
EDIŢII ANTERIOARE
1489 mai 22 (Panaitescu, 376)
1500 mai 30 (D.I.R.,B., 269)
1524 mai 23 (D.I.R.,B., XVI, voi. 1, 201) 1526 ianuarie 8 (Ştefulescu,
       Doc. sl.-rom., 87—88)
<1526 iulie-decembrie> (D.I.R., B., 19—20) <1530 iunie—1532 septembrie)
       (D.I.R.,B., 78-79)
<1530 iunie—1532 septembrie)
       (D.I.R.,B., 79-80)
1530  <iunie-august> 20 (D.I.R.,B., 81)
1531  septembrie 1 (Venelin, 151—152) <1531-1532) mai 22 (D.I.R..B., 412-413) <1532—1535) decembrie 18
       (Ştefulescu, Tismana, 223—226)
1534 martie 10 (Ghibănescu,
       Codrescu, 1 — 3)
1534 septembrie 1 (Ionaşcu,
       Biserici, 211 — 212)
1534  septembrie 7 (Nicolăescu-Plopşor,
       Mon. j. Dolj, 49—50)
<1534 noiembrie—1535 mai) (D.I.R.,B., 164-165)
1535  iunie 13 (St. Nicolaescu,
       Doc. Vlad Vintilâ, 120—121)
1535 octombrie 23 (Sacerdoţeanu,
       Acte, 222—225)
1535 noiembrie 27 (Miletic-Agura,
       355-356)
EDIŢIA NOASTRĂ
  v. <1532) mai 22, doc. A. v. <1528) mai 30, doc. 53. v. <1534) mai 23, doc. B.
  Eliminat, fiind din <1536), ianuarie 8. v. <1526—1528 aprilie 4) doc. 1. v. <1530 octombrie —1531 iulie), doc. 100.
  v. <1530 septembrie 1—1531 august 31), doc. 99.
  v. 1530 <august> 20, doc. 98. v. <1532) septembrie 1, doc. 134. v. <1532> mai 22, doc. A. v. 1534 decembrie 18, doc. 186.
  v. 1534 mai 10, doc. 179.
  v. 1535 septembrie 1, doc. 208.
  v. 1534 septembrie 6, doc. 182.
  v. <1534 septembrie—1535 iunie), doc. 181.
  v. 1535 <iulie> 13, doc. 203.
  Eliminat, fiind din 1536 iunie 23.
  v. 1535 martie 27, doc. 190.
366
www.dacoromanica.ro
                      INDICE ONOMASTIC
                 PRESCURTĂRI, SEMNE SIMBOLICE, LĂMURIRI
c.    = comună    
f.    = fost      
j-    = judeţ     
lg.   = lingă     
log.  = logofăt   
menţ. = menţiune  
m-re  = mănăstire 
or.   = oraş      
pah.  = paharnic  
post. = postelnic 
spăt. = spătar    
stol. = stolnic   
ş.a.  = şi alţii  
top.  = toponimic 
V.    = vezi      
vist. = vistier   
* asteriscul indică numiri dispărute ale unor aşezări omeneşti.
( ) paranteza rotundă cuprinde variantele numelor şi, prin indicaţia „menţ.“, lipsa de contemporaneitate.
< > paranteza ascuţită indică intervenţiile şi identilicările.
— pauza pusă la Începutul rindului arată că forma onomasticului este diferită de cea frecventă.
(?) semnul de întrebare, pus imediat după nume, exprimă Îndoiala relativ la scrierea corectă a numelui — mai ales traduceri vechi şi copii. Cuvintul „probabil" — în cazul numirilor dispărute — a fost folosit atlt pentru a exprima lipsa de preciziune a localizărilor, cit şi îndoiala în cazurile de omonimie.
       Imediat după toponimic s-au dat indicaţiile geografice menţionate in text. Identificările s-au făcut in funcţie de Împărţirea administrativă actuală, indiclndu-se, In măsura posibilităţilor, şi împărţirea pe judeţe istorice.
       Trimiterile slnt făcute la numărul documentului; documentele Îndoielnice slnt însemnate cu litere.
367
www.dacoromanica.ro
A
♦Aclrih (?), sat <Cerih? probabil j. Buzău), parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sluger 169.
Adincata, top. <probabil la Popeşti, j. Teleorman; azi j. Argeş) ogoare vîndute de Stan Ciovică lui Mihăilă 124.
Afumaţi, sat (j. Ilfov), părţi întărite cu imunităţi lui Neagoe mare vist. 18.
Aiaz v. Badea Aiaz.
Alădin, ţigan 18.
Al&man, boier din Piscani vinde loc de casă 141; martor 22.
Alăman, vătaf, familie, partea lui din Stă-neşti (menţ.) 211.
Albeşti, sat <j. Argeş) în hotar cu Flămîn-zeşti 153.
Albul v. şi Vlaicul al lui Albul.
Albu (Alb) din Drăghiceni, frate cu Nan, cu parte 201.
Albul, fiii săi donatori la m-rea Arhanghel, familie (menţ.) 215.
Albiţi, fiul lui Ion din Goleşti, familie, în pricină pentru Runcul 128.
Albul, frate cu Goran spăt., familie, întărit peste parte cu moară în Iaroslăveşti 40.
Albu, jupan, tatăl lui Stan ş.a., familie, stăpîn în Lăngeşti, Răugeni şi Găureni cu mori 134.
Albul, slugă domnească, frate cu Manciul şi Stan, stăpîn în Blăjeşti, Codreşti şi Glavacioc 35.
Albul, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Albul, slugă domnească, nepotul lui Breţco, întărit peste parte în Breţculeşti 148.
Albul, vistier ţine zălog sate ale lui Neagoe mare vist. (menţ.) 18.
Albul Rogoz (Albul), vornic, fiul lui Nanul, dăruieşte parte în Futeşti m-rii Argeş
    49.
Aldea cumpără părţi în Drăghiceni 201.
Aldeni, sat (j. Buzău) în hotar cu Pleşcoi A.
Aleuş v. Stoian Aleuş.
Alexandru, jupan, fiul lui Harvat mare log., stăpîn în Studina 14.
Almaşul v. Amlaşul şi Făgăraşul.
368
Almăjelu v. Hălmăjel, sat.
Aluniş, sat <j. Olt) 85.
Amlaşul şi Făgăraşul, în titulatura domnului 17, 18, 80, 96, 110, 141, 145, 158, 159, 169, 175, 181, 195.
Amza v. Hamza.
Anca, doamnă, mama lui Vlad (înecatul) şi fiica Radei, dăruieşte vie şi ţigani episcopiei Rîmnicului (menţ.) 194; în pomelnicul m-rii Sf. Ecaterina de la Sinai 102.
Anca, mama Vişei, înzestrează pe fiica sa cu ogoare în Broştenii de la Crivină, în Frasinul de la Poduri şi Vrabeţi (menţ) 36.
Anca, ţigancă 211.
Andone, egumen al m-rii Codmeana (1529) 80.
Aninii de Jos pe Slăpniţa, sat (probabil Valea Anilor, j. Mehedinţi) întărit lui Barbu mare post. şi nepotului său Detco post. 161.
Aninoasa, sat (j. Dîmboviţa; azi în or. Tîrgovişte) întărit lui Neagoe mare vist. ş.a. 18; Mitropoliei din Tîrgovişte dania lui Neagoe Basarab 89, 177.
Arbănaş v. Athos.
Arfa, partea lui în Piscani 141.
Argeş (Argeşul, Argheş, Arghiş, Argişul, Adormirea), m-re (în or. Curtea de Argeş);
    loc de metoh 31, 154; sate, vecini, păduri, branişti, bălţi, ţigani 16, 18, 29, 30, 49, 51, 52, 55, 64, 66,126,130,146,147,153,163,195, 214; mori 31, 51, 52, 55, 83, 154, 173, 195; vămi 51, 52, 55;
    egumeni 31, 49, 51, 52, 55, 66, 147,
    153, 154, 195;
    act domnesc scris la ~ 59.
Argeş (Arghiş, Curtea de Argeş), oraş, tîrg 32,83; drumul tîrgului 155; orăşenii obligaţi să plătească vamă m-rii Tismana la vadul Diiului 168; vornic de ~ 60;
    acte domneşti scrise în ~ 171, 172, 179; act particular scris în ~ 173.
www.dacoromanica.ro
<Argeş), rîu; drept de pescuit rezervat m-rii Argeş 153.
Argeşel ((Argeşul <sic>, Arghişel), pîrîu, sate pe~ll, 114, 156.
Ârghel, „clisiarh”, ispravnic 125.
Arghiş, Argişul v. Argeş.
Arhanghel (M-rea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril), m-re <j. Vîlcea; azi în or. R. Vîlcea), întărire pentru sate, vie şi vatra m-rii, donatori 215.
Aricea, ţigan 88.
Armeanca, ţigancă 211.
Arsu, tatăl lui Standul (menţ.) 11.
Athanasie, egumen al m-rii Bolintin (1532)
    122.
Athos (Sfînta Gora Athona, Sfîntul Munte al Athosului), munte < Grecia), mănăstiri:
Castamonit, danie de bani 113; Cotlomus (Cotlomuz, Preobrajenia), ctitorie a Ţării Româneşti, sate 114, 156, 199;
Dohiiar (Sf. Mihail) întărire de obroc 145;
Filandar (Vovidenia) <Hilandar>, danie de bani 178;
Marea Larvă (Sf. Atanasie), danie de bani 143;
Turnul lui Arbănaş (Sf. Gheorghe şi Sf. Nicolae), danie de bani 57; Yatopedi (Blagoveştenia), danie de bani, stareţ 164.
Xiropotam, danie de bani 159.
B
Baba, sat <probabil Babele, j. Vlaşca; azi Neajlovul, j. Ilfov) 11.
*Babinţi, silişte <lg. Corlăţel, j. Mehedinţi), întărită lui Barbul mare post. şi Detco post. 161.
Baca din Pleşov, hotarnic la Comanca ş.a. 114, 156; v. şi Cince Peribaca.
Bacre, ţigan 32.
Badea, Badiul, Badul:
Badea v. şi Drumul lui Badea.
Badea din Costeşti, tatăl lui Stanciul, Dra-gomir ş.a. (menţ.) 205.
Badea din Făgeţel, vinde parte în Plopul 65, 85.
Badea (Bade) din Luciani, boier liolarnic la Hîrteşti 114, 156.
—   Badiul, fiul lui Berilă, cumpără parte în Costeşti 205.
Badea, fiul lui Stan pîrcălab, donator la m-rea Arhanghel (menţ.) 215.
—   Badul, frate cu Oprea, Stan ş.a., întărit în Nenciuleşti 39.
Badea, frate cu Vlaicul clucer (mare log.) şi Mihnea stolnic, stăpîn în Găvăneşti, Piscani ş.a. 141, 157, 184.
—Badiul întărit peste ogoare în Tămăşeşti 35.
Badea, pîrcălab, dă bani cu împrumut şi ţine zălog parte în Berivoeşti 28.
Badea, postelnic mare] în sfatul domnesc (1526—1527, 1529 ... 1532) 1, 2, 9, 11 — 15, 17—21, 23—25, 27, 28, 30, 31, 34—41, 78, 81, 82, 91,109,133; <eroare>: Bolea 109.
Badea postelnic mare în sfatul domnesc (1528 oct. 28; 1534 — 1535) v. Badea Aiaz.
Badea, scriitor de acte domneşti (1534) 180, B.
Badea, stăpîn în Cornu şi Doiceşti, <unchiul) lui Oprea sluger din Sălătruc 169.
Badea stolnic mare v. Badea Aiaz.
Badea (Bădea, Bădia), ţigani 4, 5, 25, 32, 110, 194.
Badea (Badia) <diferiţi) vînd:      ogor în
    Blăjeşti 35;   ~ parte în Futeşti 49;
       parte din Novăceasca 64; ~ parte în Plopul v. Badea din Făgeţel.
Badea vornic <din Cojeşti) ţine zălog sate (menţ.) 18.
Badea Aiaz (Bade, Iaz); în sfatul domnesc: mare stolnic (1529) 70, 71, 74, 76—78, 80—82, 85, 87; mare postelnic (1528?, 1534-1535) 64, 181-211, 213, 215; ispravnic în act domnesc 184; jurător 149.
Badea Bulgarul (Badea), partea lui în Piscani 141.
Badea Cotescu (Cotescul, Bate Cotescu), vornic stăpîn în Drăgăneşti şi Berivoeşti 28, 141; boier, hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Badea Zambac, logofăt, ispravnic în act domnesc 35.
Badea Zvîşteală (Zvîşteală), partea lui în Piscani 141.
Badica v. Bădica.
Badidea, top. la Dăneşti <Dăneasa, j. Olt) 156.
Badina, ţigan 211.
26 — Documente'România — c. 377
369
www.dacoromanica.ro
Badiul, Badul v. Badea.
Bahna, sat <j. Mehedinţi; azi in or. T. Se-verin> Întărit m-rii Tismana 186.
Baia, ţigan 211.
Baico „părintele” lui Vlaicul clucer, Mihnea stol. ş.a. 141 <probabil eroare) v. şi P&tru post.
Balcu, in descriere de hotar la Gherghiţa
    175.
Baiul v. Drumul Baiului.
Balaclcul <Bălaciul?> de la Pestrea, top. la Gherghiţa <j. Ilfov; azi j. Prahova) 175.
Balaciţa, silişte <Bălăciţa, j. Mehedinţi) dăruită de domn lui Vlaicu mare log. şi Detco post. 202.
Balaur, Bălaur:
— Bălaur, gramatic scrie cartea marelui ban (1529) 88.
Balaur (Bălaur), logofăt;
    mare logofăt în sfatul domnesc (1528) 49—52, 55, 56, 58; ispravnic în acte domneşti 1 — 3, 6, 7, 11, 24, 30, 41, 48, 51, 54.
—Bălaur vinde parte în Lihăceni 201.
Baldovin, pîrcălab, părintele lui Ivaşco pah., stăpîn în Vierăş şi Duşeşti; înfrăţit în Goleşti ş.a. (menţ.) 61.
Balea din Hinţeşti, fraţii săi în pricină pentru Sibiceu (menţ.) 185.
Balea din Tătari închină parte de ocină pentru că a furat un cal 214.
Balea, fiul lui Dracea, familie, întărit peste parte în Băjeşti 56.
Balea întărit în Hurezi 63.
Balea, ţigan 18.
Balea vinde funia sa din Străhaeţ 58.
Balica (Balică), jupan, hotarnic la Cireaşov şi Călugăreni 114, 156.
Balotă, birciu, martor în diata călugăriţei Magdalina <Maria din Goleşti) 32.
Balotă, boier din Piatră, hotarnic la Suhaia 156.
Balotă cumpără parte în Lihăceni 201.
Balta Albă, baltă la Bistreţ <j. Dolj), vama din peşte întărită m-rii Tismana 7, 74, 136.
Balta Doamnei (Bălţile Doamnei), baltă <probabil balta Greaca, j. Ilfov), partea domnească întărită m-rilor Glavacioc, Bolintin, Nucet, Strîmbul şi Muşăteşti 8, 144.
Balta Iul Ponghină, baltă <probabil lg. Valea Anilor, j. Mehedinţi) în hotar cu Aninii de Jos 161.
Balta Plrtel, baltă <la Lipia, j. Ilfov) întărită lui Stanciul gramatic 41.
Bana, ţigancă 18.
Bancea, în pricină pentru Studina 14.
Bancea (Bance), ţigani 18, 110.
370
Banciuleasa, fiii săi vind în Duşeşti (menţ.) 61.
Banea întărit în Bălărie; vinde ogoare în Dibăceşti 77.
Bangala, ţigan 18.
Baniţa Udoba v. Udoba.
Bao, ţigan 18.
Barbul ban v. Barbul Cralovescu, bani.
Barbul cumpără parte în Lacure 183.
Barbul fiul lui Preda mare ban v. Barbul Craiovescul.
Barbul, fiul lui Ţigulea pircălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel, Lacure ş.a. 183.
Barbul întărit peste parte în Studina de Jos B.
Barbul jupan v. Barbul Craiovcscu, ban mare, fiul lui Neagoe Strehăianul.
Barbul pîrcălab, ~ postelnic mare v. Barbul Deatcovicl.
Barbul, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126; în pricină pentru Valea Oraşului 23.
Barbul, ţigan 194.
Barbul vinde ogor în Blăjeşti 35.
Barbul, vornic <din Pietroşani), hotarnic la Tătari 214.
Barbul al lui Detco v. Barbul Deatcovici.
Barbul Bădeanul, mare logofăt, ispravnic în act domnesc (1685) 175.
Barbul Craiovescu (Barbul), ban <mare) al Craiovei, <fiul lui Neagoe Strehăianul) (menţ.) 15, 155; familie 123; stăpîn, donator la m-rea Bistriţa 18,95,107.
Barbul <Cralovescu), ban mare al Craiovei (1529 menţ ... 1532), frate cu Drăghici post. 97, 141; donator la m-rile Bistriţa şi Cozia 88,97; viclean, pierde satele Bărbăteşti şi Brăneşti 141 .
Barbul Craiovescul (Barbul), ban mare al Craiovei (1534—1535), fiul lui Preda mare ban 176; în sfatul domnesc 175, 176, 179-181, 184, 186-199, 202-206, B;
      <eroare:> Pîrvul 180.
Barbul Deatcovici (Barbul, -—> al lui Detco, ~ Deatcovichiu, ~ Detco, ~ Detco-vichiu), mare postelnic, stăpîn în Aninii de Jos ş.a., familie 161; dăruieşte mori m-rii Argeş 173;
    pîrcălab: hotarnic, cercetează pricină 43,59;
    în sfatul domnesc: fără dregătorie (1533) 157; mare postelnic (1533—1534) 158, 160, 162,165—167, 169—172,174—176, 179, 180, B; ispravnic în acte domneşti 5, 75, 91;
    martor în diata lui Pîrvul ban, vistier (1529) 69.
www.dacoromanica.ro
Basarab voievod v. Matei Basarab.
Bsarab (Băsăr ab); <Neagoe Basarab), domn al Ţării Româneşti <1512—1521) 8, 11, 42, 43, 44, 77, 81, 91, 95, 120, 126, 132, 165: soţul doamnei Despina 55; ctitor şi donator: la m-rea Argeş 16, 30, 147, 173, 214; la mitropolia din Tîrgovişte 89,146,177; la m-rea Govora 65, 85; la episcopia Rîmnicului 194; unui boier 183;
    scoate balta Mamina de la turci 172; cărţi menţionate de la ~2, 14, 19, 82, 134, 156, 189.
Basarab cel Bătrîn <Laiotă), domn al Ţării Româneşti <1473—1477), carte de la rw 176.
Basarab cel Tlnăr, Ţăpăluş, domn al Ţării Româneşti <1477—1482), carte de la ~ 19.
Basea întărit peste părţi în Izvoară ş.a. 158.
Basea, ţigan 88.
Bats^ ţigani 18, 141.
Batieşti v. Bătieşti, sat.
—*Batiu, sat <Colţu, j. Teleorman; azi j. Argeş) 149.
Băbeni, sat <j. Vîlcea) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 93, 107.
Băcăleşti, sat <j. Teleorman) 114, 156.
Bădea v. Badea.
Bădeanul v. Barbul BădeanuL
Bădeni, sat <j. Săcuiani; azi j. Buzău), partea Zorească întărită lui Mihnea post.
    213.
Bădia v. Badea.
Bădica, Badica:
—Badica, <probabil Radul Bădica domn al Ţării Româneşti 1523) dator la turci 211.1
Bădica, ţigan 18.
Bădie, top. la Coteniţa <j. Olt) 158.
B&dilft, frate cu Vlad şi Cîrstian, vinde parte în Studina 14.
Bătilă, ţigan 32.
Bădiţă vinde parte cu vie în dealul Săse-nilor 183.
Bădişor, ţigan 32.
Băjan vinde livadă cu pomi m-rii Argeş 64.
♦Băjeşti, sat <lg. Măriuţa, j. Ilfov) 125.
Băjeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), părţile lui Stanciul şi ogoarele lui Nan întărite lui Şerb ş.a. 56.
Bălan, frate cu Roman, cu parte în Podeni (menţ.) 67.
Bălaur v. Balaur.
Bălăciţa v. Balaciţa, silişte.
Bălărie, sat <j. Vlaşca; azi Valea Plopilor, j. Ilfov), parte întărită lui Dobrotă ş.a. 77.
*Bălgătaci, sat <Tărtăşeşti, j. Ilfov > act domnesc scris în ~ 20.
*Bălteni, sat <lg. Broşteni, j. Argeş) dat zestre de călugăriţa Magdalina nepoatei sale Maria 32.
Bălteni, sat <j. Ilfov), Vlad voievod cel Bătrîn mort la ~ 176.
Bălţatul v. Stoica Bălţatul.
Bălţile Doamnei v. Balta Doamnei.
Băneştii de la Ruia, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) parte dăruită de Neagoe Basarab Mitropoliei din Tîrgovişte; schimbat cu Radul al lui Mandea 146.
Bărbăteşti, sate: parte pierdută de Barbul ban şi fratele său pentru viclenie, dăruită de domn lui Vlaicul clucer ş.a. 141; partea lui Şerb întărită fiicelor sale 205.
Bărbulea întărit peste parte în Studina 180.
Bărcan din Berivoeşti, stăpîn în Drăgăneşti ş.a. (menţ.) 28, 141.
Bărcăneşti, sat <probabil j. Ilfov) părţi întărite cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Băsărab v. Basarab.
Băseştl, sat <j. Teleorman; azi Călmăţuiu) în hotar cu Comanca 114, 156; v. şi Măgura Băseştilor.
Băteşti, sat <j. Prahova; c. Brazi, or. Ploieşti) 33.
Bătieşti (Batieşti), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi c. Vîltureşti, j. Argeş) în hotar cu Hîrtieşti 114, 156.
Beceanl, sat <Beceni, j. Buzău), părţi întărite lui Vintilă portar <Vlad Vintilă) şi Sorei 1.
Bedinu Corzii v. Obedin, sat.
Be]an, ţigan 32.
Belcio, ţigan 141.
Belea, ţigani 106, 110.
Beleţ pierde parte în Pîrscoveni pentru o duşegubină 197.
Beleţi, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 32.
Benea, ţigan 194.
Bercea, în pricină, împreună cu Vlad banul, pentru Aninoasa 89.
Bercea, ţigan 18.
♦Bereşti, sat <probabil lg. Nicolae Titu-lescu, j. Olt) 156.
Bereşti, sat <j. Vîlcea) în pricină de hotar cu Milostea 165.
Berevoeşti v. Berivoeşti, sat.
Berilă, tatăl lui Badiul cu parte în Costeşti (menţ.) 205.
♦Berileşti pe Ialomiţa, sat <lg. Bucu, j. Ialomiţa), mori întărite m-rii Argeş 195.
Berindeiu (Berindeni), sat <j. Olt) 114, 156.
Berivoe, megiaş din Ghermăneşti, în pricină cu m-rea Snagov 176.
371
www.dacoromanica.ro
Berivoescul, munte <j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Vlaicul clucer, Mihnea stolnic ş.a. 141.
Berivoesti, sat <Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Vlaicu clucer, Mihnea stolnic ş.a. 28, 141.
Bezgomen, ţigan 210.
Bica, ţigan 141.
Bilan din Curteni, jurător 214.
♦Bircieşti, sat <probabil j. Romanaţi; azi j. Olt), partea lui Cernat întărită m-rii Govora 171.
Biserica Curvelor, top. la balta Săltava <j. Ialomiţa) 163.
Bistreţul (Mistreţu,    Bistriţa?), baltă
    <j. Dolj) 162; vama din peşte întărită m-rii Tismana 7, 74, 136, 186.
Bistreţul (Bistreţ), silişte <j. Dolj); drept de slobozie acordat m-rii Tismana 116, 151.
Bistriţa (Adormirea), m-re <j. Vîlcea); sate, stupărie, munţi, imunităţi, ţigani 15, 18, 47, 70—73, 88, 93, 95, 103, 107, 108, 137, 139, 155, 165, 174, 188; mori 149; vamă 71; căşăritul din j. Vîlcea 72, 93; egumeni 73, 174; prădată de unguri 149.
Bistriţa, sat <j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
Bîra vînd: ogor în Blăjeşti 35; ~ părţi în Lieşti şi Pleşile Hotăranilor 193.
Blrcă, tatăl Stănaei şi al Malei, partea lui în Miceştii de Sus (menţ.) 56.
Bîrlan cu ceata lui, în pricină pentru Nen-ciuleşti 39.
*Bîrluiu, sat <Bărăşti c. Morunglav, j. Romanaţi ; azi j. Olt), parte dată în schimb de Pîrvul ban lui Şerban, pentru parte în Tîrsa 47.
Bîrseanul din Broşteni, vinde vad de moară la Cîrcimari 42.
Bîrzotdni, sat <j. Vîlcea; în or. Horezu), părţi şi livezi întărite lui Vîlcul din Rămeşti 99.
Bîşca, rîu <Bîsca Rozilei, afluent al Buzăului), sat pe 185.
Blatniţa (Blatiţa), top. <probabil la Măceşul de Jos, j. Dolj), sate şi bălţi la ~ 7,74, 136, 182, 186.
Blădeşti <?>, sat, întărit m-rii Bistriţa, dania lui Stroe post. 70.
Blăjeşti, sat <j. Vlaşca; azi Blejeşti, j. Teleorman), părţi întărite lui Albul slugă domnească ş.a., cumpărătură de la Barbul, Cornea ş.a. 35.
Blîndescul, întărit peste parte în Studina de Jos B.
Boari v. Buari, sat.
Boba, ţigancă 18.
Bobe, popă din Goleşti, martor 32.
372
Bobina, ţigan 32.
Bodea, fiul lui Micşan, familie, întărit în Negeşti şi Uliţa 157.
Bodea închină partea fratelui său, Stoica din Cacova, episcopiei Rîmnicului 194.
*Bodineşti, sat <probabil lg. Negraşi, j. Vlaşca; azi j. Argeş), parte întărită lui Voico ş.a. 205.
Bogdan v. şi Danciul al lui Bogdan.
Bogdan, frate cu Dan spătar, familie, stăpîn în Ciurileşti 196.
Bogdan, gramatic, diac mic, fiul lui Dimi-tru (1530 ... 1535) 102; scrie acte domneşti 102, 135, 145, 195.
Bogdan închină parte în Glodeni, cu moară şi vecini, lui Staico log. (menţ.) 18.
Bogdan, ţigani 18, 32, 210.
Bogdana, bunica lui Neagoe care vinde ogoare în Tămăşeşti (menţ.) 35.
Bogdăneştii de la Cotmeana v. Vîltureşti, sat.
Bogdea v. Cîmpul Bogdei.
Boh din Ciumeşti, <jurător> 131.
Boia (Buia), ţigani 215; căldărar 215.
Boica, jupan din Şerbăneşti, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Boico, fiul lui Ivan vornic, familie; stăpîn de ţigani (menţ.) 25.
Bojică (Bojica), frate cu Dragomir, întărit peste funii în Nenciuleşti 39.
Boldea (Gura lui Borde), top. la HSrtieşti <j. Muşcel, azi j. Argeş) 114, 156.
Bolea cu ceata lui, în pricină cu m-rea Argeş 66.
Bolea întărit în Plăcicoi A.
Bolea, portar, ispravnic în act domnesc 198.
Bolintin (Bolintinu, Bolintinul, Blagoveş-tenia), m-re <j. Ilfov); întărire pentru vad de moară 122; ~ venituri la bălţi 8, 144.
Boloşin, în pricină pentru Călineşti şi Neagra 79.
*Bomborăşti <?>, sat <probabil j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
Bora v. Borea.
Borcea, tatăl lui Dumitru <mare> vistier, familie, partea lui în Văcăreşti (menţ.) 191.
Borde v. Boldea, top.
Bordea din Slăviteşti, fiii săi în pricină pentru ţigani (menţ.) 25.
Bordea, ţigan 110.
Borea (Bora), gramatic, diac mic, scrie acte domneşti (1532 ... 1535) 132, 143, 203, 205.
Boreţul, munte <Boureţul, lg. satul Nucşoara j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Voicul comis, Tatul post. ş.a. 12.
www.dacoromanica.ro
♦Borobeică, sat <lg. Negraşi, j. Vlaşca; azi j. Argeş), partea lui Voico întărită lui Pătru şi Mihul, după înfrăţire 205.
♦Borus, sat <j. Ilfov; azi Independenţa, j. Prahova) în hotar cu Gherghiţa 175.
Boţea v. Stanciul al lui Boţea.
Boteni (Botâni), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) în hotar cu Hîrtieşti 114, 156.
Boţe, ţigan 169.
Boul, pîrîu la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 85, 208.
Boul, pîrîu la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Boul Mare, pîrîu la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65.
Boureţul v. Boreţul, munte.
Bouşorul, pîrîu la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65.
*Boziani, selişte <lg. Berevoeştii, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Vlaicu clucer, Mihnea stolnic ş.a. 141.
Braga v. Neagu Braga.
Brata din Băseşti, boier hotarnic la Co-manca ş.a. 114, 156.
Brata din Urlaţi, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Bratia, rîu <j. Argeş), selişte pe ~ 141.
Braţul cumpără în: Drăghiceni 201; ~ în Lihăceni 201.
Braţul, frate cu Dracea, familie, partea lui în Băjeşti (menţ.) 56.
Braţul, în pricină cu m-rea Govora pentru Glodul şi Hinţa 170.
Braţul, ţigan 141.
Braţul vinde moşie lg. Slănic 121.
Br&det, m-re <j. Argeş) în pricină pentru părţi în Brătienii de Sus; egumen 203.
•Brăgeşti, sat <probabil lg. Vintilă Vodă, j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi surorii sale 1.
Br&neşti, sat, parte pierdută de Barbul ban şi fratele său pentru viclenie; dăruită de domn lui VTaicul clucer ş.a. 141.
•Brătăşani, sat <Şopîrliţa, j. Romanaţi; azi j. Olt), parte şi case ale fiilor lui Buşagă confiscate pentru viclenie; dăruite lui Fîrtat pîrcălab 101.
Br&tiian din Bratiani martor în diata Magdalinei din Goleşti 32.
Brătian, cu ceata sa, în pricină pentru Ciurileşti 196.
Br&tiani (Brătiiani), sat <Brăduleţ, j. Argeş) 22, 32; Br&tienii de Sus, hotare; luat de Vlad Vintilă şi dăruit m-rii Brădet; părţi întărite lui Dragomir Căul ş.a. 203.
Breţco, bunicul lui Comea, slugă domnească ş.a.; partea lui în Breţculeşti (menţ.) 148.
•Breţculeşti, sat <lg. Băleni, j. Dîmboviţa), parte întărită lui Comea ş.a., după pricină cu Stanciul din Mărceşti ş.a. 148.
Bria, în hotarnica Flămînzeştilor <or. Curtea de Argeş) 30.
Briia, fiica lui Stanciul, întărită peste parte în Sibiceu 185.
Brînzeş v. Grumazul Brînzeşului.
Broştenii de la Crivină, sat <j. Mehedinţi), ogor întărit Vişei 36.
•Broşteni, sat <j. Săcuiani; azi în or. Urlaţi, j. Prahova) 42.
•Buari, sat <*Boari lg. Letca Veche, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 77.
Bucel v. Buiceşti, sat.
•Bucina, sat <lg. Jidoştiţa, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
Bucinul, top. la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 208.
Bucoveciorul pe Desnăţui, silişte <j. Mehedinţi; azi j. Dolj) dăruită de domn lui Vlaicul mare log. şi Detco post. 202.
Bucovul, sat <j. Săcuiani; azi j. Prahova) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Bucşan v. Plopii de la Bucşan.
•Bucşani, sat <lg. Micşuneşti Moara, j. Ilfov) 41.
Bucşani, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 11.
Bucşe, frate cu Dan spătar, familie; stăpîn în Ciurileşti 196.
Bucur, slugă domnească, întărit în Nucşoara 126.
Bucur, soţul Bucuresei, tatăl Stancăi, Dragolei ş.a., cu parte în Şasa (menţ.) 50.
Bucureasa, soţia lui Bucur, familie întărită în Şasa 50.
Bucureşti, oraş, cetate de scaun; foişor 118; menţiuni tîrzii 156; Şcoala domnească din /->■' 32; acte domneşti scrise în 7, 46, 100—102, 104—106, 114, 115, 118-120, 134-136, 150, 160-162, 186, 187, 203, 211-213, 215, A,B.
•Bucureşti, sat <probabil lg. or. Alexandria) 156.
Buda din Vităneşti, jurător 214.
Budea, tatăl lui Radul din Stroeşti, familie, partea lui în Stroeşti (menţ.) 209.
Buaa, partea lui în Blăjeşti 35.
Budeasa, sat <j. Argeş) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Budeni, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), parte întărită cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Budeşfâni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), stupină lăsată moştenire de» monahia Magdalina fiului său Ivaşco 32.
Budeşti, sat <probabil j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
                                                                                                     373
www.dacoromanica.ro
Budar, ţigan 29, 130.
Buia v. Boia.
Bulceşti (Bucel?), sat <j. 01t> în hotar cu Călugăreni 114, 156.
Bujoară, moşie la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) Întărită m-rii Corbii de Piatră 23.
Bujor v. Rîul Iul ~ şi Yadul lut Bujor.
Bulat, ţigan 18.
Buldurul de piatră cel galben, top. <la Rucăr, j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotarul muntelui Piscu 12.
Bulgarul v. Badea Bulgarul.
Bumboeşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Buna, fiica lui Şerb din Costeşti, familie, aşezată de tatăl său peste părţi în Bărbăteşti ş.a. 205.
Buna, ţigănci 32, 210.
Bunea schimbă împreună cu toţi tîrsenii, toată partea sa din Tîrsa pentru Slă-tioara 47.
Bunea vinde parte în Valea lui Soare
    201.
Buneşti, sat <probabil c. Cotmeana, j. Argeş) 205.
*Buneşti, sat <lg. Urluieşti, j. Argeş) întărit m-rii Arhanghel 215.
Bunghea, ţigan 18.
BunUă, partea lui la Şasa (menţ.) 50. Bunoe, ţigan 18.
Burdelea, ogorul lui la Tămăşeşti 35. Buşagă, fiii săi vicleni, pierd parte în Bră-tăşani (menţ.) 101.
Buta, bier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Buzău, episcopie:
    sate şi vii 104, 190, 197; în menţ. uit. 185, 190; episcopi 104, 197.
Buzău, rîu, vad de moară pe ~ 183. Buzău, tîrg:
    vii ale episcopiei 190; ţigănie (menţ. uit.) 190;
    biserica episcopiei 190;
    acte domneşti scrise în ~ 185, 197.
C
Cacalea, ţigan 18.
Cacova, sat <Piscu Mare, j. Vîlcea), parte întărită episcopiei Rîmnicului 194.
Calco, ţigan 18.
Calafat (Vadul Diiului, vad la Diiu), vamă <or. Calafat, j. Dolj) întărită m-rii Tismana 7, 74, 136, 142, 152, 168; orăşenii din Piteşti, Argeş şi Rîmnic obligaţi să dea vamă m-rii Tismana la ~ 168; parte dăruită de Pîrvul ban m-rii Bistriţa 71.
Calcea, Calcia v. Dumitru Calcea.
Calea, fiica lui Peia portar şi a Neacşei <din Brîncoveni), familie, stăpînă în Epoteşti şi Odobeşti 81, 166.
Calea, <fiica> Magdalinei călugăriţa <Maria din Goleşti), înzestrată în Slănic cu vii şi ţigani 32.
Calea, soră cu Tatul post., Voicul comis ş.a.; înfrăţită în Leurdeni şi Muşeteşti, cu munţi, păduri şi vii 12.
Calea ... v. şi Drumul • ••
Calea Călugărului, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Calea Tîrgulul <la Curtea de Argeş) în hotarul Stroeştilor 155.
*Cameni, sat cu baltă <*Vadul Cumanilor; azi Basarabi, or. Calafat, j. Dolj) întărit m-rii Tismana 7, 136.
Cameniţa (Piatra?), top. la Săltava <lg. Pietroiu, j. Ialomiţa) 45, 163.
Cană, slugă domnească, întărit în Nego-şina şi Criveală 189.
Candală, ţigan 18.
Cantacuzino v. Şerban Cantacuzlno.
Caplea, soţia lui Neagoe m. vist. <nepoata lui Vlad Călugărul), familie, stăpînă în Dragoslavele, Dragomireşti, Mogo-şeşti ş.a. 18.
Capul Pleş... top. la Izvoare <probabi) j. Olt) 158.
Caracal, boier din Caracal, martor pentru Miceşti (ante 1526) 22.
Caracal, sat <Păuleasca, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 22.
Caraguia, ţigan 141.
Castamonit m-re v. Athos.
Cazan v. Căzan.
Căbălui (Căblălul), baltă şi gîrlă <Căbălul, j. Ialomiţa) întărite m-rii Cozia 80, 187.
Călineşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte cu vecini zălogită de Radul al lui Văsiiu m-rii Glavacioc; pricină cu Boloşin 79.
Călineşti, sat <j. Prahova), vinăriciul domnesc întărit lui Drăghici mare comis şi Udrişte post. 90.
374
www.dacoromanica.ro
Călmăţui (Călmaţui), rîu <j. Teleorman), sate pe /— 114, 156, 158.
*Călugăreni lg. Bistriţa <Bistreţu), silişti <j. Dolj) în hotar cu Strîmbele 204; întărite m-rii Tismana 162, 182, 186.
•Călugăreni, sat <Cireaşov, j. Olt), hotare; întărit m-rii Cutlumuz 114, 156.
C&lugări, sat <j. Olt) 85.
Călugărul, ţigan 18.
*C&neşti, sat <*Cîineşti, lg. Arceşti, j. Ro-manaţi; azi j. Olt) în hotar cu Cireaşov 114, 156.
Căpăţîna, munte <j. Argeş) întărit lui Voicul comis, Tatul post. ş.a. 12.
Căprioară, partea lui în Pîcleni 138.
•Cărăreni, sat <Hagieni, j. Ialomiţa) cu vii, vinărici, grădini, pomet, mori, stupi întărit m-rii Cozia 187.
•Cârpeşti, sat <*Crăpeşti lg. Vadu Soreşti, j. R. Sărat; azi j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi surorei sale 1.
Căruntul v. Standul Căruntul.
Căşăuca, munte (?) <Căşoca, j. Săcuiani; azi j. Buzău), părţi întărite lui Slăvilă ş.a. 185.
Cătruneşti v. Crătuneşti, sat.
Cătun v. Stan Cătun.
Căul v. Drago mir Căul.
Căzan, Cazan:
Căzan, armaş .stăpîn în Hîrtieşti 114, 156.
— Cazan din Hamarade, martor în cartea marelui ban 97.
Căzan, jupan din Cireaşovul de Sus, hotar-nic 114, 156.
Căzan, pitar, ispravnic în act domnesc 21.
Căzan vinde parte în Tătarii de la Văjişte
    214.
Căzăneşti pe Topolov, sat <c. Milcoiu, j. Argeş; azi j. Vîlcea), metoh şi moară întărite m-rii Muşeteşti 62.
Cega v. şi Privatul Cegăi.
Cega, <spătar>, tatăl lui Vlaicul vornic, familie, stăpîn în Mogoşeşti (menţ.) 11.
Celebi v.| Schinder Celebi.
Celeiu (Celeiul) din j. Romanaţi, sat cu gîrlă <azi or. Corabia, j. Olt) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 73, 93, 95.
Ceplea de Sus, sat <j. Gorj) dăruit de Pîrvul ban slugilor sale Pîrvul ş.a., pentru slujbă dreaptă 87.
Cerăţel (Cerăţelul), sat <Ţerăţelul, Copă-cioasa, j. Gorj) întărit lui Stanciul, Dobromir, Cînda ş.a. 19.
Cerbul, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea) 198.
Cermegeşti, sat <j. Vîlcea) în hotar cu Peşceana 26.
Cernat v. şi Piscul lui ~ şi Rîul lui Cernat.
Cernat din Şcheioastre, boier hotarnic la Comanca şi Laiova 114, 156.
Cernat, partea lui în Bircieşti (menţ.) 171.
Cernăteşti, sat <j. Buzău), vinăriciul domnesc întărit m-rii Snagov 133; parte întărită lui Vlad şi surorei sale Muşa
    189.
Cerneţul, pîrîu la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Cernica, slugă domnească din Izvoară, tatăl lui Şerban şi Gorun, stăpîn în Ostra şi Rusineşti 158.
•Ceroveţul, sat <*Ţarovăţ lg. Bahna, j. Mehedinţi; în or. T. Severin) întărit m-rii Tismana 186.
Checica v. Manea Checica.
Chicioră, top. la Brătienii de Sus <Brădu-leţ, j. Argeş) 203.
Chlrca, fiul lui Stan pîrcălab, frate cu Badea, stăpîn în Buneşti şi Urluieşti cu ţigani (menţ.) 215.
Chlrca, unchiul lui Neagoe vist., tatăl lui Mareea, Creciotă şi Stoica, stăpîn în Titeşti, Bumboieşti, Uibăreşti ş.a. (menţ.) 18, 199; dator la turci 18.
Chirfote, ţigan 194.
Chirtop, portar, frate cu Tatul şi jupaniţa Voica, cumnat cu Lăudat mare clucer, stăpîn în Runcu şi Stăneşti 150, 211.
Chiseleţul, sat <Chiseleţ, j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Chiţul, ţigan 18.
Cică, ţigan 18.
Cince Peribaca din Pleşov, boier hotarnic 156; v. şi Baca.
Cinciul, spătar, vlastelin, hotarnic al satelor m-rii Cutlumuz (menţ.) 114, 156.
Cioara, Ciora:
— Ciora din Popeşti, vinde parte 124.
Cioara (Ciora) lg. balta Călmăţui, sat <j. Teleorman; azi Năvodari) 114, 156.
Cioară, ţigan 110.
Ciocan, ţigan 18.
•Ciocăneşti, sat (?) <j. Teleorman; azi j. Argeş) în hotar cu Popeşti 124.
Ciochină, ţigan 32.
Ciocfrlie, jupan din Slatina, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Ciodat, ţigan 32.
Ciofrîngeni, sat <j. Argeş) 64.
Clomfrda, ţigan 18.
Ciora v. Cioara.
Ciorîca, pîrîu <afluent al Vedei) la •Plopul 208.
Ciortan, ţigan 18.
Ciovică v. Stan Ciovică.
Cireaşov (Cirâşov, Cirâşovu), sat <j. Olt; or. Slatina), hotare, întărit m-rii Cutlumuz 114, 156; Cireaşovul de Sus 114, 156.
Ciucea, ţigan 88.
375
www.dacoromanica.ro
Ciumeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi Argeşelul, j. Argeş în or. Piteşti) 131.
Ciurileşti, sat întărit lui Dan spătar ş.a., după pricină cu Brătian ş.a. 196.
Cîinele (Valea Cîinelui), pîrîu la *Plopul (Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 208.
Cîinepi, top. la Adîncata <j. Teleorman; azi j. Argeş) 124.
Cîineşti v. Căneşti sat.
Cîmpulung, <oraş) <j. Muşcel; azi j. Argeş), case şi pivniţă ale unor boieri 32.
Cîmpulungeanul, munte <j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi surorei sale 1.
Cîmpulungeni, sat (Cîmpulungeanca, j. R. Sărat; azi j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi surorei sale 1.
Cîmpul Bogdei, top <probabil la Izvoare, j. Olt) 158.
Cîmpul Glupavilor v. Glupavi, sat.
Cînda din Dobroeşti, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Cînda din Vîlceni, jurător 214.
Cînda întărit în Cerăţel 19.
Cînda, unchiul lui Ivaşco pah., stăpîn în Goleşti şi Mărăcineni 61.
Cîndea dă parte din muntele Tomescu lui Fîrtat pîrcălab, pentru că l-a scos de la bir 135.
Cîrbeşti, sat <j. Gorj, azi în or. Tg. Jiu), parte întărită lui Stanul şi cetei sale 44.
Cîrcei v. F&tăciunea lui Cîrcei.
•Cîrcimari pe Cricov, sat <Vadu Părului, j. Prahova), vad de moară întărit m-rii Snagov 42.
Cîrjeu (Cîrjău), vistier, stăpîn de părţi şi mori la Valea Oraşului şi Bujoară (menţ.) 23, 149.
Cîrjeoae, Cîrjoane jupaniţă v. Magdalina, călugăriţă.
Cîrstea <din Glod), vinde satele Glodul şi Hinţea (menţ.) 170.
Cîrstea, fiul lui Ion din Goleşti, familie, în pricină pentru Runcul 128.
Cîrstea, gramatic, scrie act domnesc (1533) 165.
Cîrstea întărit peste părţi în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
Cîrstea, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Cîrstea, slugă domnească, nepotul lui Breţco, întărit peste parte în Breţculeşti 148.
Cîrstea vînd: episcopiei Rîmnicului 194 ; aparte în Tigveni 64.
Cîrsteeneşti, sat <c. Corbi, j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu Corbi 66.
376
Cîrstian, fiul jupanului Neagu Braga, familie 1.
Cîrstian, fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie; stăpîn în Pîrscov, Muşcel, Lacure ş.a.
    183.
Cîrstian, frate cu Vlad şi Bădilă, vinde parte în Studina 14.
Cîrstiian întărit peste parte în Pîcleni 138.
Cîrstian (Cîrstiian), logofăt, ispravnic în act domnesc 43, 58, 124, 140.
Cîrstian, părţile lui în Placico, Glodeni şi muntele Rădilă 82.
Cîrstiian, portar în sfatul domnesc (1527) 44.
Cîrstian, postelnic mare în sfatul domnesc (1526) 5, 7.
Cîrstian, ţigan 147.
Cîrstoane vinde împreună cu fiul ei vitreg, Oprea, parte în Tigveni 64.
Cl&buretul, munte al satelor Pereni şi Sălătruc <j. Argeş) 169.
Clăteşti, sat (j. Ilfov; azi în or. Olteniţa) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Cleanovul pe Desnăţui, silişte (j. Mehedinţi) dăruită de domn lui Vlaicu mare log. şi Detco post. 202.
*Clicevăţul, sat (lg. Şuşiţa, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
Clina, cîmp la Găvăneşti <c. Purani, j. Teleorman) 141.
Clinciul (Cliciul), sat <j. Ilfov), parte întărită lui Neagoe mare vist. ş.a. 18; întărit lui Vintilă mare clucer 110.
Coadă, clucer, stăpîn în Placico, Glodeni şi muntele Rădilă 82.
Coasta Judelui, top. la Brătienii de Sus (Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Cociman, ţigan 11.
Cocora, plai <j. Vîlcea) întărit luiVîlcul slugă domnească, Stan ş.a. 99.
Cocu (Cucu), sat <j. Argeş) în hotar cu Plopul 65, 85, 208.
Codmeana m-re v. Cotmeana.
Codra din Laiova de Jos, boier hotarnio 156.
Codreşti, sat (probabil *Codrişeşti lg. Buc-şani, j. Vlaşca; azi j. Teleorman), părţi întărite lui Albul slugă domnească şi fraţilor săi, după înfrăţire 35.
Coia, ţigani 18, 194.
Coica, pîrcălab din Cojeşti, boier hotarnio la Drăgoeşti 125.
Coica, văr primar cu Dan spătar ş.a., frate cu Stoica ş.a., stăpîn în Ciurileşti 196.
Cojeşti, sat (j. Ilfov), pîrcălab 125.
Cojocariul, frate cu Dan, partea lui în Valea lui Soare 201.
www.dacoromanica.ro
Colîu, martor Sn diata călugăriţei Magda* lina 32.
Colnicul Feciorului, top. la Verneşti <j. Buzău) 104.
Coman v. şi Icoman.
Coman din Creţi, jurător 85.
Coman din Răzmireşti, jurător 214.
Coman, hotarnic <la Cîrbeşti) 44.
*Comanca, sat <Dorobanţu, j. Olt; azi j. Teleorman), hotare; întărit m-rii Cutlumuz 114, 156.
Comani v. Cameni, baltă.
Comarnic, sat <j. Prahova; azi oraş), parte întărită lui Nan şi lui Stan, după pricină cu Dragomir portar 127.
Comatul, baltă <c. Făcăeni, j. Ialomiţa) intărită m-rilor Cozia şi Cotmeana 80.
*Comişan, sat <probabil lg. Seaca, j. Teleorman) 156.
Comşa, frate cu Vladul şi Neagoe, întărit peste parte în Zorileşti 207.
Conda, ţigan 106.
Conţeşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa), partea lui Voico din Bucşani 11; întărit lui Vintilă mare clucer 106, 110.
Copăcel, sat <j. Vîlcea; azi în or. Ocnele Mari); vie dăruită m-rii Arhanghel de Oprea pîrcălab şi Radul vornic 215.
Copăcel, top. la Popeşti <j. Teleorman; azi j. Argeş) 124.
Copăceni, sat <c. Băleşti, j. Gorj) 182.
*Copăceni, silişte <c. Berevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Vlaicul clucer, Mihnea stolnic, ş.a. 28, 141.
Corbi, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 130; hotare; parte întărită m-rii Argeş 66.
•Corbi, sat <Văcăreşti, j. Dîmboviţa), parte întărită lui Stoica din Văcăreşti 191.
Corbii de Piatră (Adormirea), m-re <j. Muşcel; azi j. Argeş), ctitoria monahiei Magdalina, întărită peste sate 23.
Corbiţă, ţigan 155.
Corbul v. Gura Corbului.
•Corbul, sat <probabil lg. Dăneasa, j. Olt) 114, 156; v. şi Vrăneşti.
Coresi, diac, logofăt, scrie acte domneşti (1527 ... 1535) 45, 57, 71, 86, 110, 141, 144, 148, 149, 199, 211, 212.
Corlat, slugă domnească, dăruit de domn cu parte în Curtişoara 53.
Corlate, sat <j. Dolj), pierdut de Vîlsan log. pentru viclenie; dat m-rii Bistriţa în schimbul unei părţi din oraşul Tismana 188.
Corman, spătar, vinde parte în Tătarii din Văjişte 214.
•Cornăţelul, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Corn&ţel, sat <Corlăţel, j. Mehedinţi) în hotar cu Aninii de Jos 161.
Cornăţel, top. <la Cîrbeşti, j. Gorj) 44.
Cornăţeni (Corneşti), sat <Cornăţel, j. Dîmboviţa) 133; întărit lui Vintilă mare clucer 110.
Cornea, slugă domnească, nepotul lui Breţ-co, întărit în Breţculeşti 148.
Cornea vinde ogor în Blăjeşti 35.
Corneşti v. Cornăţeni, sat.
Cornet, top. la *Laiova <Saelele, j. Teleorman) 114, 156.
•Cornu, sat <probabil lg. Plopu, j. R. Sărat; azi j. Brăila), parte întărită jup. Rada a lui Oprea sluger, pricină cu vlahii
    169.
Cortofleş, ţigan 18.
Corunga, ţigan 155.
Cosintin, în descriere de hotar la Gherghiţa <j. Ilfov; azi j. Prahova) 175.
Coslegi v. Cozleci, sat.
Cosoroavă, gramatic, scrie act domnesc (1534) 184.
Costea din Vătăşani, boier hotarnic la Suhaia 156.
Costea, partea lui în Romonaţii Costei (menţ.) 205.
Costea vinde parte cu vad de moară în Măciuca 115.
Costea, ţigani 6, 18, 106, 110, 211.
Costesti, sat <j. Argeş) în hotar cu Flă-mînzeşti şi Stroeşti 30, 155.
Costeşti, sat <j. Argeş; azi oraş), părţi întărite lui Badiul şi fiicelor lui Şerb 205.
Costeşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa, ~ din Deal), întărit lui Vintilă mare clucer 110.
Cotana jupan, hotarnic la Comanca ş.a. 114, 156.
Cotea, frate cu Oană, dăruieşte vad de moară în Berileşti m-rii Argeş 195.
Coteana, sat (?) <j. Olt) 158.
Coteanu, fiu vitreg al lui Stan, frate cu Galeş, aşezat de tatăl său peste parte în Negraşi 205.
Coteniţa, sat (?) <Coteana, j. Olt), în hotar cu Izvoară 158; v. şi Piscul Cotcniţei.
Cotescu, Cotescul v. Badea Cotescu.
Cotică, ţigan 18.
Cotloavele, baltă şi gîrlă <lg. Negoiu, j. Dolj), loc domnesc în pustie dăruit lui Ţalapi log. pentru slujbă dreaptă 204.
Cotlomus, Cotlomuz m-re v. Athos.
Cotmeana (Codmeana, Blagoveştenia), m-re <j. Argeş); sate, vinăriciuri, bălţi, per-peri, găleţi domneşti 11, 18, 80, 100; egumen 80.
Covirluiaşul, baltă <lg. Sălta va, j. Ialomiţa) întărită Mitropoliei 45.
377
www.dacoromanica.ro
Cozia (Sf. Troiţă, Rusaliile), m-re <j. Vîl-cea>; ctitori 187 ; sate, vinăriciuri, bălţi, perperi, găleţi domneşti 80, 97, 100, 187, 193.
Cozleci v. Stoica Cozleci.
Cozleci, sat <Coslegi, j. Prahova) 42.
Cozma v. Gorunul lui Cozma.
Craia v. Radul al lui Craia.
Craina din Stănceşti, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Craiova, <oraş>:
    sate şi silişti în împrejurimi 123; mori, vii, bălţi, ţigani 123; act domnesc scris în ~ 201;
    bani de^l, 2, 4—9, 10—14, 17, 18, 20, 21, 24—28, 33, 34, 37, 39, 41—45, 47, 49—52, 56, 58, 59, 61—67, 69, 88, 97, 98, 109, 128, 144, 148, 149, 175, 176, 179-181, 186-189, 193-199, 202, 204, 206, 208-211, 213, 214, B; bani ai Jiului 75, 107, 108, 132, 133, 135, 141, 150, 154-156, 158, 160-162, 165, 166, 169, 172, 174, 190, 192, 205, 209, 215; ban al Jiului şi al Craiovei
    123.
Craiovescu, Craiovescul v. Barbul ~ şi Pîrvul Craiovescul.
‘Crăceşti, sat <lg. Cilieni, j. Romanaţi; azi j. Olt) 156.
Crăciun, partea lui din Străhareţ 58.
Crăciun, slugă domnească, frate cu Manea, stăpîn în Grădiştea de Sus cu moară şi muntele Grădişteanul 27.
Crăciunei (Crăciuneni), sat <j. Olt) 114; în hotar cu Dăneşti 156.
Crăngeni, Crăngiani v. Crîngianii, sat.
Crăpeşti v. Cărpeşti, sat.
Crătuneşti, sat <Cătruneşti, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 125.
Creciotă, fiul lui Chirca, văr cu Neagoe vist., familie 18.
Creţeşti, sat <c. Sprincenata, j. Olt) 114, 156.
Creţi, sat <j. Olt) 85.
Cricov, pîrîu <Cricovul Sărat, afluent al Prahovei), sate pe~33, 42, 175; vad de moară pe~18.
•Cricoveni, sat <Ghirdoveni, j. Dîmboviţa), vinăriciul domnesc întărit lui Drăghici mare comis şi Udrişte post. 90.
Criveală, sat <Creveleşti, j. Buzău), partea lui Găciul întărită lui Cană 189.
Crîng, top. la Lupia <Lipia, j. Ilfov) 41.
*Crîngianii (Crăngeni, Crăngiani), sat <j. Teleorman) în hotar cu Comanca 114, 156.
Crîngure <pe Doamna), top. <la Miceşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) vad de moară la 141.
Cruce <a lui Basarab voievod), top. la Flămînzeşti <în or. Curtea de Argeş)
    30.
Cucu v. Cocu, sat.
‘Cucutoni, sat <c. Lipia, j. Buzău), partea lui Dragomir spătar pierdută pentru viclenie, întărită episcopiei de Buzău
    197.
Cuibul Oriei, top. la balta Pirotul <Orlea, j. Romanaţi; azi j. Olt) 212.
Culea, ţigan 141.
Culeiu, ţigan 18.
Cumani v. Cameni, sat.
Cumpăna, ţigan 18.
Cur&luşa, munte <probabil j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită lui Oprea sluger şi fratelui său Dragomir 169.
Curca, ţigan 110.
Curchi (Curchia), ţigani 18, 32.
Curmătura Prajelui, top. <la Slănic, j. Prahova) 121.
Curtea de Argeş v. Argeş.
‘Curteni, sat <j. Vlaşca, probabil lg. Gălă-teni; azi j. Teleorman) 214.
Curtişoara, sat <j. Olt), partea popii Vîrlan, cu pădure dăruită de domn m-rii Govora 53.
Custură, frate cu Manea, vinde parte în Tigveni 64.
D
Dabul v. şi Recica lui Dabul.
Dabul, ţigan 110.
Dădui din Crăceşti, boier hotarnic la Su-haia 156.
Dădui, ţigan 4, 6.
Dafina, ţigancă 155.
Daleca, fiul lui Ţigulea pîrcălab, întărit în Pîrscov ş.a., familie 183.
Dalica, frate cu Ţigulea pîrcălab şi cu Manea, întărit în Pîrscov ş.a., familie
    183.
378
Dan <diferiţi) cu părţi în: muntele Peştera 135;~în Valea lui Soare 201.
Dan din Bomborăşti, jurător pentru Tătarii din Văjişte 214.
Dan din Nagomireşti, boier hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Dan din Ostra, fiul lui Staiu, boier hotarnic la Laiova 156.
Dan din Vătăşani, boier hotarnic la Suhaia 156.
www.dacoromanica.ro
Dan, fiii săi vînd ogor în Negraşii de Jos (menţ.) 205.
Dan, fiul lui Dobre al Neagăi, frate cu Şerban şi Toma, întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Dan, frate cu Dragomir ş.a., stăpîn în Sălătrucul, Pereni ş.a., familie 169.
Dan, frate cu Stanciu din Mărceşti ş.a., în pricină pentru parte în Breţculeşti
    148.
Dan, sluga banului, dăruit cu părţi în Ceplea de Sus şi Turceni pentru slujbă dreaptă 87.
Dan, spătar stăpîn în Ciurileşti, familie 196.
Dan, tatăl lui Stanciul gramatic (menţ.) 41.
Dan <diferiţi> vinde: partea sa din Novă-cească 64; livadă în Rămeşti 99; ~la Verneşti 104; ~la Miriliţa 174.
Dan, vornic <Durduca>, tatăl lui Oprea sulger, familie, stăpîn de ţigani (menţ.) 169.
Dan <I>, domn al Ţării Româneşti <1384— 1386) ; carte de la ~ 182.
Dana, fiica lui Gurban, aşezată de tatăl său peste parte în Negraşii de Sus, familie 205.
Danciul v. şi Radul al Danciului.
Danciul comis v. Danciul al lui Bogdan.
Danciul din Baba, împrumută bani şi ţine zălog un ţigan (menţ.) 11.
Danciul, fiul lui Boico, stăpîn de ţigani, familie 25.
Danciul, frate cu Vlaicul, unchi lui Goran spătar <din Olăneşti) ş.a. întărit peste parte şi moară în Iaroslăveşti 40.
Danciul, logofăt scrie act domnesc (1527)
    43.
Danciul paharnic v. Danciul al lui Bogdan.
Danciul pierde parte din Pîrscoveni pentru o duşegubină 197.
Danciul, ţigani 6, 25, 88, 141, 155, 211.
Danciul al lui Bogdan (Danciul) <din Popeşti), înfrăţit cu jupaniţa Neacşa şi cu Stanciul în Dobruşa, Dragodă-neşti şi Măzărari 160; în sfatul domnesc: mare pah. (1526—1527) 8, 9, 12-14, 17, 20, 23, 24, 26-28, 30, 31, 34-41; <f.) mare pah. (1528?) 64; mare comis (1530—1532) 92, 95, 96, 98, 101, 104—110, 112, 115, 117—121, 126, 127; mare pah. (1533) 144, 148,
    149.
Darciul, ţigan 32.
Darul, fiul lui Ilie, vinde parte din Tigveni 64.
David, ţigan 18.
D&nciuleasă, ţigancă 18.
Dăneşti, sat <Dăneasa, j. Olt), hotare; întărit m-rii Cutlumuz 114, 156.
Dănuleţi, frate cu Oprea ş.a., întărit în Nenciuleşti 39.
Dărăştî, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), 214.
Dărmăneşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 22.
*Dărmoxă, sat <lg. Bobu, j. Gorj) 19.
Deadllov, sat <Mihai Bravul, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), parte cu baltă întărită lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Deag v. Lacul lui Deag.
Deag, sat <j. Argeş), stupină lăsată de monahia Magdalina fiului său Ivaşco-32 ; v. şi Dici...
Dealul (Deal), m-re <j. Dîmboviţa; or. Tîrgovişte), sate şi ţigani 106, 147; în pricină 147.
Deatco v. Detco.
Deatcovichiu, Deatcovici v. Barbul Deat-covicl.
Dedeiu v. Pană Dedeiu.
Dediu v. Dădui.
Degone, partea lui în Stăneşti (menţ.) 28.
*Descupereşti, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Desnăţuiu, rîu, silişti pe ~ 202.
Despina, doamna lui <Neagoe) Basarab» rimeşte de la Radu de la Afumaţi ani datoraţi lui Neagoe Basarab 55; dăruieşte ocini episcopiei de la Rîm-nic 194.
Detco, Deatco:
Detco v. şi Barbul Deatcovici.
— Deatco dăruieşte un ogor la Nucşoara lui Radul slugă domnească 126.
Detco din Bucşani, fiii lui în pricină pentru Lipia cu Stanciul grămătic (menţ.) 41.
Detco <din Brîncoveni), postelnic, nepotul, lui Barbul Deatcovici mare post., dăruit de domn cu silişti la Vîrbovul şi Cleanovul 202; stăpîn în Aninii de Jos-ş.a. 161; ispravnic în act domnesc 149.
Detco din Drăgoeşti, jupan, stăpîn în Topeşti 91.
Detco, frate cu Stoica mare şetrar, Stan spătar şi Dobroslav, stăpîn în Grădiştea de Sus 27.
Detco, gramatic, scrie act domnesc (1527)
    44.
Detco postelnic v. Detco din Brîncoveni.
Detco, tatăl lui Nanul, în pricină pentru Cerăţel (menţ.) 19.
Detco, vornic, frate cu Drăgoi, Pătru şi Mihăilă, stăpîn în Ungureni 206.
Detcovichiu v. Barbul Deatcovici.
37»
www.dacoromanica.ro
Devul, partea lui din Odobeşti întărită lui Vintilă portar şi surorii sale Sora (menţ.) 1.
■*Dibăceşti, sat <lg. Bălăria, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), părţi întărite lui Tatul şi fratelui său Dragomir 77.
Dlcl... 205.
Dleniş, martor în cartea lui Barbul ban <31.
Dilcul din Izvorani, mare pîrcălab al cetăţii Poenari, în pricină cu m-rea Argeş pentru mori la gura Geamănei 154, 173;
    în sfatul domnesc (1534, 1535)     175,
    176, 179, 186, 187, 189, 193, 195.
Diiu, oraş <Vidin R.P. Bulgaria), Vadul Diiului v. Calafat.
Dimitran v. Dumitran.
•Dinţeşti, sat <lg. Radovanu, j. Ilfov) întărit lui Drăghici mare vornic 112.
Dînzul închină partea lui din Tigveni m-rii Argeş 64.
Dîrzul, top. (?) <lg. Piteşti), mori cumpărate de domn şi dăruite m-rii Argeş 52.
Doamna v. Rîul Doamnei.
Dobra, pîrîu la Aninii de Jos <probabil Valea Anilor, j. Mehedinţi) 161.
Dobra, ţigănci 21, 210.
Dobre, fiul lui Dragomir cumnat cu Radul de la Afumaţi, stăpîn în Mogoşeşti, familie 11.
Dobre al Neagăi, tatăl lui Dan, Şerban şi Toma, întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Dobrenii, sat <j. Ilfov, probabil c. Văreşti) întărit lui Drăghici mare vornic 112.
*Dobreşti, sat <lg. Curtişoara, j. Olt) 114, 156; probabil acelaşi 97.
Dobriceani, sat <Dobriceni, j. Vîlcea >, parte luată prin schimb de Pîrvul mare ban de la Neagotă şi dăruită m-rii Bistriţa 47.
Dobrin din Corbul, boier hotarnic la Dă-neşti 114, 156.
Dobrin (Dobriin), tatăl lui Stanciul grămătic, întărit în Lupia (menţ.) 41.
Dobroeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), partea lui Stan lăsată de Magdalina <jupaniţa lui Baldovin pîrcălab) Velicăi 32.
Dobromir întărit în Cerăţel 19.
Dobromir vinde loc la Stupina Gramei 10.
Dobroslav, cu ceata sa, în pricină pentru ocină în Studina 180.
Dobroslav, frate cu Stoica mare şetrar, Stan spătar şi Detco, stăpîn în Grădiştea ae Sus 27.
Dobrotă, frate cu Draghie, întărit peste parte în Bălărie 77.
380
Dobrotă, în pricină pentru ţigan zălogit
    11.
Dobrotin, ţigan 211.
Dobruşa, sat <j. Vîlcea) întărit cu vii şi silişte jupaniţei Neacşa din Strejeşti, lui Danciul comis ş.a., înfrăţire 160.
Dobruşeşti, sat <c. Snagov, j. Ilfov), în hotar cu Ghermăneşti; duşegubină 176.
Dodan, ţigan 18.
Dode, ţigan 18.
Dohiiar m-re v. Athos.
Doiceşti, sat <probabil Cioara Doiceşti, j. Ialomiţa; azi Bărăganul, j. Brăila), parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sluger, după pricină cu vlahi 169.
Dolj v. Jiul de Jos, judeţ.
Dolofan v. Stan ~ şi Stoica Dolofan.
Domneşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), hotare; părţi întărite m-rii Argeş 66.
Dorotei, egumen al m-rii Govora (1526... 1530) 6, 17, 76, 85, 92.
Doşman v. Duşman.
Dracea (Dracia) din Laiova de Jos, boier hotarnic 114, 156.
Dracea închină partea lui din Oteştii de Jos lui Fîrtat pîrcălab (menţ.) 132.
Dracea, tatăl lui Balea ş.a. cu parte în Băjeşti (menţ.) 56.
Dragbia (Draghie) din Creţeşti, boier hotarnic la Laiova 114, 156.
Drăghici v. Dr&gbici.
Draghie, frate cu Dobrotă, întărit în Bălărie 77.
Draghicescul v. Oprea Drighicescul.
Draghina v. Drăghina munte şi Valea Draghinei.
Dragne, diu Racoviţă, jurător 214.
*Dragodăneşti, sat <lg. Dobruşa, j. Vîlcea) întărit după înfrăţire jupaniţei Neacşa <din Strezeşti), lui Danciul comis şi fiilor lui Stanciul portar 160.
Dragole înfrăţită de fraţii săi, Stan, Murgea şi Iubenca în Romonaţii Cos tei (?) 205.
Dragolca, fiica Bucuresei, familie, întărită în Şasa 50.
Dragomir cumnat cu Radu de la Afumaţi v. Dragomir fiul lui Vlaicul.
Dragomir (Draguman) din Berindeiu, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Dragomir din Brătiani v. Dragomir Ciul.
Dragomir din Călugări, jurător 85.
Dragomir din Cireaşov, boier hotarnic 114, 156.
Dragomir din Cozleci, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Dragomir din Pleşov, fiul Neacşei, boier hotarnic la Comanca şi Laiova 114, 156; <eroare>: Stănimir 156.
Dragomir din Rămeşti, vinde livadă 99.
www.dacoromanica.ro
Dragomir din Şuiei v. Dragomir, frate cu Şuica.
Dragomir, fiul lui Badea din Costeşti, familie, cumpără parte la Costeşti 205.
Dragomir, fiul lui Dan vornic, familie, stăpîn în Sălătruc, Pereni ş.a. şi în munţii Clăbucetul, Curăluşa ş.a. 169.
Dragomir, fiul lui Negre, vinde partea tatălui său din Piscani 141.
Dragomir, fiul lui Vlaicu vornic şi cumnat cu Radul de la Afumaţi, familie; stăpîn în Mogoşeştii pe Argeş <spătar> (menţ.) 11.
Dragomir, fiul Neacşei <vorniceasa din Stre-zeşti>, stăpîn de sate, silişti şi vii în Dobruşa, Dragodăneşti şi Măzărari 160.
Dragomir, frate cu Radul ş.a., familie, stăpîn în Sălătruc, Pereni ş.a., şi în munţii Clăbucetul, Pietriceaua ş.a. 169.
Dragomir, frate cu Şuica, hotarnic la Valea Oraşului 23.
Dragomir, în pricină pentru parte în Stu-dina 180.
Dragomir, logofăt, scrie acte domneşti în Tîrgovişte (1529 ... 1535) 74, 98, 192, 204.
Dragomir, <diferiţi>, partea lui în: Nen-ciuleşti, frate cu Bojică 39; ^în Dibă-ceşti, frate cu Tatul 77; <—■> în Posmag, familie 179; <—'în Şasa (menţ.) 50.
Dragomir, popă, cumpără loc de stupină la Frăsinet 10.
Dragomir, portar, în pricină pentru Fiiani, Comarnic şi Vaca 127.
Dragomir scrie act domnesc v. Dragomir logofăt.
Dragomir, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Dragomir spătar v. şi Dragomir fiul lui Vlaicul.
Dragomir, spătar mare, vistier mare; danii m-rii Vărbila 33; pierde pentru viclenie satele Pîrscoveni şi Cucuteni, tăiat 197;
    în sfatul domnesc: mare spătar (1526) 2, 4-9, 11-15, 17-21, 23-28, 30, 31; mare vistier (1529) 70, 71, 74, 76—78, 80—82, 85, 87, 89; mare spătar (1530) 92, 95, 96; f. mare spătar (1531 ... 1534) 112, 157, 161, 169, 175, 176, 179, 180, 182, 183, B.
Dragomir, ţigani 25, 211.
Dragomir vinde parte în Momoteşti lui Fîrtat clucer 60.
Dragomir vistier v. Dragomir spătar.
Dragomir vornic mare <eroare> v. Dră-ghici Vintilescu.
Dragomir Căul din Brătiani, fiul lui Mogoş; întărit peste părţi în Brătienii de Sus 203; martor 22, 32.
Dragomireşti, sat <j. Dîmboviţa), întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Dragosina, sora lui Vlad înecatul, stă-pînă în Poiană (menţ.) 121.
Dragoslav din Boteni, boier hotarnic la Hîrtieşti 114, 156.
Dragoslav, nepotul lui Voico, întărit în Voiceasca 34.
Dragoslav vinde parte la Studina 14.
Dragoslavele, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Dragotă, fiul lui Vîlcu, în pricină pentru Stoiceni 17.
Dragotă, vornic, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Dragosin, ţigan 18.
Dragul în sfatul domnesc: mare postelnic (1526-1528) 2, 6, 8, 9, 11-15, 17— 20, 23-28, 30, 31, 34-45, 47, 49- 53, 55, 56, 58—63, 65 —67; mare stolnic (1532?, 1535) 121, 207-211, 213, 215.
Draguman v. Dragomir din Berindeiu.
Draje (Druja) din Berindeiu, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Dranoveţi (Dreanoviţa), sat <Dranovăţ, j. Romanaţi; azi j. 01t>, în hotar cu Cireaşov 114, 156; parte întărită lui Ghiura paharnic 78.
Drăculeştii, boieri, cotropesc Stoicenii pentru neplata unei duşegubine 17.
Drăgan comis <eroare> v. Dr&ghicl al lui Stoican.
Drăgan întărit în Valea lui Soare, ş.a. 201.
Drăgan, postelnic, jupan <ginerele lui Calotă mare vornic); slugile sale la vama Vîlcan 68; în sfatul domnesc (1529) 89; ispravnic 49.
Drăgan schimbă împreună cu toţi tîrsenii, toată partea sa din Tîrsa, pentru Slă-tioara 47.
Drăgan vinde la Vărbila 33.
*Drăgăneşti, sat <probabil la Gura Ocniţei, j. Dîmboviţa), părţi cu vinărici întărite cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
*Drăgăneştii de la Slănic, sat <lg. Aninoasa, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), părţi întărite lui Vlaicu clucer ş.a. 28, 141.
Drăgăşani, sat <j. Vîlcea, azi oraş), parte întărită lui Fîrtat pîrcălab, după pricină cu Stanca din Rîmnic 200.
Drăghiceni, sat <j. Romanaţi; azi în or. Caracal, j. Olt), părţi întărite lui Braţul şi Aldea 201.
Drăghicescul v. Oprea Drăgbicescul.
Drăghici v. şi Vîlciaoa lui Drăghici.
Drăghici comis v. Drăghici al lui Stoican.
381
www.dacoromanica.ro
Dr&ghici din Stoiceşti, boier hotarnic la Drăgoeşti 125.
Drăghici pîrcălab v. Dr&ghici Yintilescu.
Dr&ghici, postelnic, frate cu Barbul <Cra-iovescul II> ban (1530, menţ. 1532); Întăreşte m-rii Cozia satul Orlea cu bălţile 97; pierde pentru viclenie părţi in Bărbăteşti şi Brăneşti 141.
Dr&ghici, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) în hotar cu Hîrteşti 114, 156.
Dr&ghici, slugă domnească, nepotul lui Breţco, Întărit în Breţculeşti 148.
Drăghici spătar v. Dr&ghici al lui Stoican.
Drăghici vornic v. Dr&ghici Yintilescu.
Dr&ghici al lui Stoican (Drăghici) <din Mărgineni) 17;
    Întărit peste vinăriciul domnesc din Mărgineni, Filipeşti ş.a. împreună cu <fratele său> Udrişte 90; în sfatul domnesc: mare comis (1526— 1529) 1, 6, 8, 9, 12—14, 17, 19, 20, 23, 24, 26—28,30, 31,34—45,47,49—53, 55, 56, 58—67, 70, 71, 74, 76—78, 80— 82, 85, 87, 89; mare spătar (1530— 1535) 98, 101, 104—110, 115, 117 -121, 123, 124, 126—130, 132—136, 138, 140, 141, 144, 146—150, 154 — 158,   160—162, 165—167,      169—172,
    174-176, 179-202, A, B; f. mare spătar (1535) 206, 209—211; jurător 149;
    <eroare>: Drăgan 26.
Dr&ghici Yintilescu (Drăghici) < Florescuh mare vornic, pîrcălab al cetăţii Poenari stăpîn în Dinţeşti, Fîsîiani ş.a. 112; în sfatul domnesc: f. mare vornic (1526... 1535), 2, 4, 5, 7-9, 11-15, 17-21, 24-28, 30, 31, 33-42, 45, 47, 49, 50, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 63-65, 67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 85, 87, 89, 92, 96, 101, 104—110, 112, 115, 117, 118, 120, 121, 126, 127, 175, 176, 179-181, 184, 185, 189, 190, 192—195, 197—211, 213—215, B; mare vornic (1531—1533) 119 (?), 123, 124, 128-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146—151, 154 — 158, 160—162, 165—167, 169—172, 174, A; mare pîrcălab al cetăţii Poenari (1534-1535) 182, 183, 186, 187, 196; ispravnic în act domnesc 137; jurător 149;
    <eroare>: Dragomir 26.
Dr&ghina, munte <j. Argeş) la Brătienii de Sus 203; v. şi Yalea Draghinei.
Drăgoeşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 133.
Dr&goeşti, sat <c. Peştişani, j. Gorj), 91.
Dr&goeşti, sat <j. Ilfov), întărit m-ni Sna-gov după pricină cu megiaşii 125.
Dr&goi din Popeşti vinde partea sa 124.
Dr&goiu din Şerbăneşti, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Dr&goi (Drăgoiu), fiul lui Stoe din Copăceni, familie, în pricină pentru Ungureni 182, 186, 206.
Dr&goi (Drăgoiu), gramatic, scrie acte domneşti (1530, 1532) 106, 136.
Dr&goi, stolnic, ispravnic, în act domnesc
    191.
—   Dr&goiu, ţigan 18.
—   Dr&goiu vinde partea sa şi livezi din Bîrzoteni 99.
Drăgotescu v. P&tru Dr&gotescu.
Dr&goteştii în pricină cu m-rea Argeş pentru morile de pe Argeş 83.
*Dr&jeneşti, sat <probabil lg. Spineni, j. Olt) 85.
Dr&jenuţ din Drăjeneşti, jurător 85.
Dreanoviţa v. Dranoveţi.
Drug&neşti, sat <c. Floreştii Stoeneşti, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), parte cu mori dată în schimb de Vintilă mare clucer m-rii Dealul 106.
Druja v. Draje.
Drumul... v. şi Calea • ••
Drumul Baiului, sat pe ~ 112.
Drumul lui Badea, drum la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Drumul Nicopolei <prin j. Teleorman) 114, 156.
Drumul Oilor, <în j. Olt) 158.
Drumul Huşilor, drum la Dăneasa <j. Olt) 156.
Drumul Sviştovului (~ Sfiştovului) <prin Teleorman, spre Şiştov, R.P. Bulgaria) 114, 156.
Duca întărit peste părţi în Brătienii de Sus 203.
Duca, ţigan 141.
Dudure vinde în Tigveni 64.
Dula, ţigani 18, 32.
Duma v. şi Piatra lui Duma.
Duma, vornic, ispravnic în act domnesc 23; jurător 149.
Dumbrava, top. la Dăneşti <Dăneasa, j. Olt) 156.
Dumbrava (Dumbravă), top. la *Laiova <Saelele, j. Teleorman) 114, 156.
*Dumbrava N&sipului, loc domnesc în pustie <Catanele, j. Dolj), dăruită lui Ţalapi logofăt 204.
Dumbravă, portar, ispravnic în act domnesc 138.
Dumitra, jupaniţa lui Tudor log. din Drăgoeşti, familie, stăpînă cu imunităţi în Stoiceni 17.
Dumitran (Dimitran), boier hotarnic la Călugăreai 114, 156.
382
www.dacoromanica.ro
Dumitru, Dlmltru:
Dumitru dăruieşte partea lui din muntele Tomescu lui Fîrtat pîrcălab, deoarece l-a scos de la bir 135.
Dumitru din Argeş, martor în diata călugăriţei Magdalena 32.
Dumitru, fiul lui Vilsan, în pricină pentru Şasa cu fiicele Bucuresei 50.
Dumitru grămătic v. Dumitru Foame.
Dumitru, în pricină pentru Veţel 13.
Dumitru<diferiţi> partea lui în: Băjeşti, familie 56; ~ în Bodineşti şi Negraşii de Sus, familie 205; în Costeşti, familie 205;—în Poiană 121.
Dumitru, pîrcălab<din Cepturoaia) ispravnic 60; martor în cartea marelui ban 69.
—Dimitru, tatăl lui Bogdan gramatic (menţ.) 102.
Dumitru, ţigani 18, 25.
Dumitru vinde parte în Lăngeşti 134.
Dumitru, vistier <mare>, fiul lui Borcea şi tatăl lui Neagoe, stăpîn în Văcăreşti (menţ.) 191.
Dumitru Calcea (Dimitru Calcia), popă din Slatina, hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Dumitru Foame (Dimitru, Dumitru, Dimitru Foame), diac, gramatic, scriitor (1527 ... 1535) 36, 37, 41, 42, 52, 55, 61, 62, 78, 140, 157, 164, 179, 190, 213.
Dunărea, fluviu de hotar 184; bălţi şi gîrle la~45, 49, 187.
Duşa, ţigan 18.
Duşeştl, sat, parte vîndută de fiii Bănciu-lăsei, Vlaicul şi Semen, şi întărită lui Ivaşco paharnic 61.
Duşman (Doşman) din Vîrloni, înfrăţit de Oprea din Pisconi 109.
Duţul v. Stan al lui Duţul.
£
Efrem, egumen al m-rii Tismana (1528 ... 1531) 59, 94.
Elarion (Ilarion), egumen al m-rii Argeş (1533) 153, 154.
                                                               Elarion, mitropolit al Ţ. Rom. (1533) 146. Eneasca, ocină la Popeşti <j. Teleorman;
                                                               azi j. Argeş) întărită lui Mihăilă 124. Epoteşti, sat <Ipoteşti j. Olt), partea lui Stan stolnic întărită lui Peia portar 81.
Epure (Ipure, Iepurici), ţigani 18, 110, 155. Erciul v. Iarciul.
Erlia, ţigan 141.
Erina (Irina), ţigănci 18.
Eroslăveşti v. laroslăveşti.
Eustratie, Istratie:
—Istratie, diac, scrie act domnesc (1526) 13. Eustratie, nastavnic al m-rii Tismana (1526, 1529) 7, 74.
Evghenie, călugăr de la Athos 113.
F
Fagul lui Secară, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Fata (Fata Mare), pîrîu la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65, 208; v. şi Fetiţa.
Făgăraşul v. Amlaşul şl Făgăraşul.
Făgcţel, sat <probabil j. Olt) 85.
Făgeţele, pîrîu la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Fălcoi, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) dat cu vii şi mori de Neagoe Basarab m-rii Argeş 195.
Fătăciunea lui Cîrcei, top. la Lupia <Lipia, j. Ilfov) 41.
Fecioara, ţigan 18.
Fetea (Fete), tatăl lui Radul boier hotarnic la Cireaşov (menţ.) 114, 156.
Fetea, ţigani 18, 110.
Fetiţa, pîrîu la *Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 85, 208; v. şi Fata.
Fiat, partea lui din Poieni (menţ.) 194.
Fierra, ţigan 18.
Fiiani, sat <Fieni, j. Dîmboviţa), părţi întărite lui Nan şi fratelui său Stan, după pricină cu Dragomir portar 127.
Filandar m-re v. Athos, m-ri.
Filcea, diac mic (1532, 1533) 133, 158, 169; grămătic (1533) 171, 172, 173; logofăt (1535) 209.
Filipeşti, sat <].• Prahova), vinăriciul domnesc întărit lui Drâghici mare comis şi Udrişte post. 90.
Finţeşti v. Hinţeşti, sat.
Fîntîna, top. la Stupina Gramei 10.
FSntîna Seliştii, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Fîntînele, sat <probabil j. Săcuiani; azi j. Prahova), parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sluger 169.
383
www.dacoromanica.ro
Fîrtat (Furtat), clucer, pîrcălab, stăpîn de sate, munţi, ş.a. în Momoteşti, Brătăşani ş.a. 24, 38, 60, 101, 115, 132, 135, 200.
•Fîsîianii, sat <lg. Radovanu, j. Ilfov) întărit lui Drăghici mare vornic 112.
Fl&mînzeştii. sat <în or. Curtea de Argeş) întărit m-rii Argeş 30, 153; biserică 30.
Flîncu v. Frîncu.
Floarea, fiica lui Ganea, întărită în Miri-leşti, Jid şi Liseni, familie 37.
•Floceşti (Floceştii de pe Sabar, Flocet), sat <Dumitrana, j. Ilfov; azi în or. Bucureşti) 132, 133, 135, 138, 156.
Floci v. Oraşul de Floci.
Florea, grămătic (1526) 24, 31; diac mic (1528 ... 1534) 60, 115, 175.
Florea vinde parte în Găojani 78.
Florea vinde parte în Tigveni 64.
Foame v. Dumitru Foame.
Frasinul de la Poduri, top. <probabil la Broşteni, j. Mehedinţi) parte întărită Vişei 36.
Fratea din Crăciunei, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Fratea, ţigan 110.
Fratoştiţa, sat <j. Dolj; azi în or. Filiaşi), părţi întărite lui Vlaicul mare log. 184.
Frăsinet, moşie <probabil lg. Comanca, j. Vîlcea), părţi întărite episcopiei Rîm-nicului 194.
*Fr&8inet, sat (?) <j. Dîmboviţa), loc de stupină întărit popii Dragomir 10.
Frăţiei vinde parte în Costeşti 205.
Frăţilă, în pricină cu m-rea Govora pentru satele Glodul şi Hinţa 170.
Frăţilă, vătaf, cu ceata sa în pricină pentru Varomnic 59, 94.
Frîncu (Flîncu) din Izvoară, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Fundul Gîrlei, top. <probabil Fundu, j. Ilfov; azi c. Gruiu), branişte întărită lui Standul diac ş.a. 41.
Furcă, Furcovichiu, Furcovici v. Badul Furcovici.
•Fureşti, sat <Izvorul Dulce, j. Buzău) întărit cu munte lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) ş.a. 1; acte domneşti scrise în ~ 182, 183.
Furtat v. Fîrtat.
Futeşti, sat cu baltă <j. Ialomiţa; azi or. Feteşti), părţi cu baltă întărite m-rii Argeş 49, 163.
G
•Gabrov, sat <lg. Pielea, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
Gago închină partea sa din Pîrscoveni lui Dragomir spătar deoarece l-a scos de la bir 197.
Gale, cu ceata sa, în pricină pentru Ciuri-leşti 196.
Galeş, fiul vitreg al lui Stan şi frate cu Coteanu, aşezat în Negraşii de Sus 205.
Ganea, fiica lui Ganea, întărită peste părţi în Mirileşti, Jid şi Liseni, familie 37.
Ganea, tatăl Neacşei, Ganei ş.a., cu părţi în Mirileşti, Jid şi Liseni (menţ.) 37.
Ganmeci, ţigan 18.
Gavrea dă partea sa din Pîrscoveni lui Dragomir spătar ca să-l scoată de la bir 197.
Gavriil scrie act domnesc (1535) 188.
Gâbăviştea, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Găcea, ţigan 6.
G&ciul, slugă domnească, cu părţi în Nego-şina şi Criveală 189.
G&leşăşti, sat <c. Budeasa, j. Argeş) 32.
G&lilea, ţigan 18.
Găneasa j. Romanaţi, sat <azi j. Olt) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 71—73.
G&nştea cel bătrîn, tatăl lui Micul, Ratea şi Iachim, dăruit cu loc de casă în Miceşti 22.
Găojani, sat <probabil Valea Merilor, j. Olt), parte schimbată de Giura pah. cu Standul sluger 78.
•Găojanii, sat <lg. Mănăstirea, j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
*Găureni, silişte <probabil c. Vlădeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Albu şi fiilor săi, Stan, Vlaicul, Neagoe 134.
Găurici, sat <j. Teleorman), drum la ~156.
Găvanul, top. la Suhaia <j. Teleorman) 156.
Găvăneştipe Teleorman, sat <j. Teleorman), fost al lui Leţea spătar şi Gherghina pîrcălab, întărit lui Vlaicu clucer ş.a. 141; ~ de Jos întărit lui Badea, fratele lui Vlaicu clucer 141.
Geamăna, sat <j. Argeş; or. Piteşti), hotare <31 > 154; metoh şi loc cu mori întărite m-rii Argeş <31 >, 154, 173.
Gemeni (Gemine), sat <Gemenea Brătuleşti, j. Dîmboviţa) în hotar cu Hîrteşti 114, 156.
384
www.dacoromanica.ro
Genuneni, sat <j. Vîlcea) 99.
Ghenţea, ţigan 18.
Gbeorgbe (Gheorghie), egumen al m-rii Argeş (1526 ... 1528) 31, 49, 51, 52, 55, 66.
Gbergbi, spătar, stăpîn de ţigani 211.
Gbergbina, pîrcălab <de Poenari, unchiul lui Radu cel Mare) (menţ.) stăpîn în Topoloveni, Găvăneşti ş.a. 117, 141; donator la m-rile Glavacioc şi Argeş 117, 214.
Gbergbiţa, oraş domnesc <j. Ilfov; azi j. Prahova), ocina oraşului, în pricină de hotar cu Mileştii 175.
<Gbe>rm&neşti, sat <j. Ilfov) în pricină de hotar cu satul Dobruşeşti 176.
Gbiga, ţigan 18.
*Gbiurgbiuv (Ghiurgheva), sat <lg. Călmă-ţuiu, j. Teleorman), hotare, întărit m-rii Cutlumus 114, 156.
Giura (Ghiura), logofăt <ctitor al m-rii Stăneşti) (1526 ... 1534); al doilea log. 141, 143;
    ispravnic în acte domneşti 101, 105, 116, 130, 132-136, 139, 141-144, 146, 147, 152, 158, 165, 168, 178, 179, A; scrie act domnesc 110; jurător 149.
Giura, paharnic stăpîn în Dranoveţi şi Găojani 78; martor 69; probabil acelaşi: Giura, mare post. în sfatul domnesc (1526, 1532) 4, 124.
Giura, ţigan 18.
Giurge (Giurgea), frate cu Dragomir, Ion şi Stan, partea lui în Posmag 179.
Giurgiu, ţigan 211.
Giurgiu v. Piscul lui Giurgiu.
Gîde, ţigan 211.
Gilea, ţigan 18.
Gîlma M&linişului, Gîlma Păiuşului, topice la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Gîndea, fiul lui Alăman vătaf şi frate cu Radul şi Neagoe, închină parte din Stăneşti 211.
*Gindenii j. Romanaţi, sat <Potopinu; azi j. Olt), întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 73, 93.
Gfrcovul (Gîrcul) j. Romanaţi, sat <azi j. Olt), întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa, dania lui Pîrvul mare ban 71—73, 108.
Girla<?), gîrlă la Orlea <j. Romanaţi; azi j. Olt), întărită m-rii Govora, dania lui Vlad Călugărul 212.
Girla Lungă, gîrlă <Pietroiu, j. Ialomiţa), dăruită m-rilor Snagov şi Tînganu 96.
Glavacioc (Glavaciogul, Glavaciov, Glăvă-ciog, Glăvăciov, Bunavestire), m-re <j. Vlaşca; azi j. Argeş), sate, vii, bălţi, ţigani 8, 117, 140, 144, 210; scutire de
    vinărici domnesc şi boieresc 117; ţine
    ocine zălog 79;
    egumeni 2, 3, 79, 117, 140.
Glavacioc, sat <j. Vlaşca; azi j. Argeş), părţi întărite lui Albul slugă domnească ş.a., înfrăţiri 35.
Glodeni, sat, parte întărită cu vecini, mori şi imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18; parte întărită jupanului Radul, lui Coadă clucer ş.a. 82.
Glod, top. la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126; v. şi Mucbea Glodurilor.
Glod, top. <Slănic, j. Prahova) 121.
* Glodul, sat <j. Vîlcea; or. Băile-Govora) cu munte stăpînit de m-rea Govora de la întemeierea ţării; răscumpărat de Radul cel Mare de la Cîrstea şi dăruit m-rii 170.
•Glupavi, sat <probabil lg. Mirău, j. Vlaşca; azi j. Ilfov), act domnesc scris în Cîmpul Glupavilor 91.
Godineşti, sat <j. Gorj), întărit m-rii Tis-mana 186.
Gogliţa, ţigancă 155.
Gogoşoaia v. Hrusana.
Goia v. Gruiul Goiei.
Goia din Dobreşti, boier hotarnic la Cirea-şov 114, 156.
Goiciul, ţigan 1.
Golaş, ţigan 18.
Golea, ţigani 18.
Goleşti, sate <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) cu vii, stăpînite de Ivaşco pah. şi de unchiul său Cînda 32, 61; popă 32.
Goleşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 128.
Gomoi, Gomoiu v. Stoia Gomoi.
Gomoiu, ţigan 18.
Gonţu, ţigan 18.
Goran, spătar, fiul lui Radul Goran, familie, în pricină pentru Iaroslăveşti 40, 118.
Gorganul Răsubatei, top. la balta Săltava <j. Ialomiţa) 163.
Gorun v. şi Piscul Iul Gorun.
Gorun, fiul lui Cernica slugă domnească şi frate cu Şerban, întărit în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
Gorun, ţigan 18.
Gorunul lui Cozma, top la *Comanca <lg. Dorobanţu, j. Teleorman) 114.
Gote, ţigan 4.
Govora (Adormirea), m-re <j. Vîlcea), sate, munţi, bălţi, ţigani 6, 18, 53, 65, 85, 170—172, 208, 212; parte din vama de la Runcu 76, 92;
    egumeni 6, 17, 65, 76, 85, 92, 170—172, 208.
Grama v. Stupina Gramei.
Grădiştea, sat <probabil j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 93,103.
27 — Documcntc-Romania — c. 377
385
www.dacoromanica.ro
Grădiştea, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş, în or. Cîmpulung) ~ de Sus, parte întărită lui Stoica mare şetrar ş.a. înfrăţit cu slugile domneşti Manea şi Crăciun 27.
Grădiştea (Grădişte), topice la Suhaia <j. Teleorman) 156.
Grădişteanul, munte <j. Muşcel, lg. Cîmpulung; azi j. Argeş), parte întărită lui Stoica mare şetrar ş.a. înfrăţiţi cu Manea şi Crăciun slugi domneşti 27.
•Grămăditele, sat <lg. Largu, j. Buzău), parte întărită cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Greaca, sat <j. Vlaşca; azi j. Ilfov), acte domneşti scrise la ~ 132, 133.
Greci, sat <j. Ilfov) 125, 176.
Grind, top. la Gura Ialomiţei <j. Ialomiţa) 187.
Grind, top. la Lupia <Lipia, j. Ilfov) 41.
Grindul lui Nan, top. la Lihăceni <Liiceni, j. Romanaţi; azi j. Olt, în or. Caracal) 201.
Groşani, sat <j. Buzău), părţile lui Măniuga şi Manea dăruite de Toma ban episcopiei de Buzău, înfrăţire 197.
Grozav întărit în Studina de Jos, de la Sturzeşti B.
Grozea din Pădure, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Grozea, ţigani 18, 110, 141.
Grozeşti, sat <j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 186.
Gruiul ..., top. la Cîrbeşti <j. Gorj; azi în or. Tg. Jiu) 44.
Gruiul Găiei, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Gruiul Secăturii, Gruiul Seliştii, topice la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş)
    203.
Grumazul Brînzeşului, top. la balta Săltava <j. Ialomiţa) 163.
Guga vinde la Studina 14.
•Gugeşti, sat <Brădeanca, j. R. Sărat; azi j. Brăila), parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sluger 169.
Gugucea, ţigan 18.
Guldea, ţigan 110.
Gurban, tatăl Neacşei, Neagolei ş.a., aşează pe fiicele sale peste parte în Negraşii de Sus 205.
Gura Corbului, top. la *Laiova <Saelele, j. Teleorman) 156; v. şi Vrăneşti.
Gura Ialomiţei, sat (?)<j. Ialomiţa) 187.
Gura lui Borde v. Boldea.
Gura Ursonii ( ~ Ursănei), top. <la Slănic, j. Prahova) 121.
Guţul, ţigan 141.
H
Hamarade, sat (?) <probabil pe Amaradia) 97.
Hamo, ţigan 18.
Hamza (Amza) <din Obislav), mare ban al Jiului şi al Craiovei; vlastelin, din casa domnească 123; familie 123, 210; stă-pîn peste satul Craiova cu mori, bălţi, vii şi ţigani 123; dăruieşte Scăeştii m-rii Glavacioc 210; în sfatul domnesc: vistier (1527) 34—39; <fost> vistier (1530) 96; mare ban (1530—1533) 98, 106-110, 124, 128, 132, 133, 135, 136, 138, 140, 141, 144, 146—150, 154—158, 160-162, 165-167, 169-172, 174, A; ispravnic în act domnesc 160; martor în diata banului 69.
Hamza, ţigan 18.
♦Hansăreşti (Hansarac ?), sat (?) <lg. Dorobanţu, j. Teleorman), drum la ~114, 156.
Harvat v. şi Stanciul ~ şi Ţalapi Harvat.
Harvat, logofăt (menţ), tatăl lui Alexandru 14; stăpîn în Studina 14, 43; dă bani cu împrumut şi ţine ocină zălog 81.
Hădîr, ţigan 110.
386
Hăeşti, sat <probabil j. Gorj), parte întărită lui Voico, slugă domnească şi fiului său Stan 5.
Hălmăjel, sat <probabil Almăjelu, j. Mehedinţi) întărit lui Barbu post. ş.a. 161.
Hănăşoaia vinde parte <în Ocna) doamnei Despina 194.
•Hermani, sat <probabil lg. Petreşti, j. Gorj), parte întărită lui Stoia pitar, Mirciu ş.a. 120.
Hină, ţigan 4.
•Hinţa, sat <j. Vîlcea; or. Băile Govora) cu munte stăpînit de m-rea Govora „de cînd este Ţara Românească”; răscumpărat de Radu cel Mare de la Cîrstea şi dăruit m-rii; pricini cu Stanciul ş.a.
    170.
Hinţeşti, sat <Finţeşti, j. Săcuiani; azi j. Buzău) 185.
Hîrgota, ţigan 18.
Hîrs, ţigan 18.
Hîrteşti (Hrăteşti), sat <Hîrtieşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), hotare; întărit m-rii Cutlumuz 114, 156.
www.dacoromanica.ro
*Hodobeni, sat <Odobeni Ig. Sătuc, j. Buzău) în hotar cu Pleşcoi A.
Hogea, ţigan 18.
Hominovul, top. la Izvoare <j. Olt) 158.
Homor (Uspenie), m-re <c. M-rea Humor, j. Suceava) dăruită de domnul Ţării Româneşti cu ţigani 181.
Horezu v. Hurezi, sat.
Hot&rani, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) 137, 139; v. şi Pleşile Hotăranilor.
Hrastu, sat <Rastu, j. Dolj) în hotar cu Dumbrava Năsipului 204.
♦Hrăneşti, sat <lg. Lipia c. Gruiu, j. Ilfov) hotare 41.
Hrăteşti v. Hîrteşti, sat.
Hrusa, ţigancă 210.
Hrusan, ţigani 6, 18.
Hrusana, jupaniţă <fiica lui Gherghina pîrcălab şi soţia lui Danciul Gogoaşă Craiovescul), stăpînă în Ruşi (menţ.) 11; numită Gogoşoaia 55.
Huda v. Valea Hudei.
Huhurezi, deal la Vlădeşti <j. Vîlcea) 198.
Humor v. Homor.
Hurezi, sat <Horezu, j. Romanaţi; azi j. Olt), parte întărită lui Balea 63.
I
Iachim, fiul lui Gănştea cel bătrîn, familie, dăruit cu loc de casă în Miceşti 22.
Iacov, ţigan 155.
Iala, ţigan 32.
Ialomicioara, pîrîu <afluent al Ialomiţei) 175.
Ialomiţa, rîu, baltă la gura ~ 187; sate şi mori pe~41, 175, 195.
Ianăş, clucer, familie, stăpîn în Odobeşti (menţ.) 166.
Iancul, ţigan 17.
Ianiu (lanul), ţigani 17, 194.
Iarei, familie din Iaroslăveşti 118.
Iarciul (Erciul), slugă domnească din Iaroslăveşti înfrăţit cu vărul său Iarciul din Mihăeşti 119; pricină 40, 118.
Iarciul (Erciul), slugă domnească din Mihăeşti înfrăţit cu vărul său Iarciul din Iaroslăveşti 119; pricină 118.
♦Iaroslăveşti (Eroslăveşti, Iaraslăveşti, Iarăs-lăveşti), sat <Priporul, j. Vîlcea) în hotar cu Vlădeşti 198; înfrăţiri, pricini între Radul Goran spătar, Iarcii ş.a. 40, 118, 119.
Iaşii, sat <Valea laşului, j. Argeş) întărit m-rii Argeş 146.
Iaz v. Badea Aiaz.
Iazerul, munte <Iezărul, j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Vlaicu clucer ş.a. 141.
Iazul, top. la Geamăna <j. Argeş; azi or. Piteşti), mori pe~31, 154.
♦Iazupcea pe Desnăţui, silişte <probabil lg. Veleni, j. Mehedinţi; azi j. Dolj), dăruită de domn lui Vlaicul mare log. şi lui Detco post. 202.
Iazurile Dobitoacelor (Rîul Boilor), top. la Dăneşti <Dăneasa, j. Olt) 156.
Icoman, cu ceata lui, vinde în Plopul (menţ. ) 65.
lezărul v. Iazerul.
Ignat, ţigani 25, 110.
Ilarion v. Elarion.
Ilca, ţigancă 181.
Ilhoriţa, sat <Iloviţa, j. Mehedinţi), întărit m-rii Tismana 186.
Iliaş Sasul vinde doamnei Anca vie la Ocna 194.
Ilie, tatăl lui Darul care vinde în Tigveni (menţ. ) 64.
Ioasaf, episcop de la Athos (?) 164.
Ion dăruieşte parte din muntele Tomescu pentru că a fost scos de la biruri 135.
Ion din Goleşti, tatăl lui Albul ş.a. (menţ.) 128.
Ion din Stoiceşti, unchi lui Radul şi Stoian, se înfrăţeşte cu nepoţii săi pe parte în Stroeşti 209.
Ion, frate cu Dragomir, Stan şi Giurge, cu parte în Posmag 179.
Ion <diferiţi> întăriţi cu părţi şi vie în Plăcicoiul A.
Ion, jurător <probabil la Miceşti) 131.
Ion, nepot lui Ţigulea pîrcălab, stăpîn în Pîrscov, Muşcel ş.a., familie 183.
Ion vinde ogoare din Blăjeşti 35.
Ion vinde o selişte <la Cîrbeşti) 44.
Iosif, egumen, nepotul călugăriţei Magda-lina, martor (a. 1526) 22.
Iosif, grămătic, scrie act domnesc (1535) 210.
Iova, ţigan 18.
Iovan, văr primar cu Dan spătar, stăpîn în Ciurileşti, familie 196.
Ipoteşti v. Epoteşti, sat.
Ipure v. Epure.
Irina v. Erina.
Istratie v. Eustratie.
Iubenca, frate cu Stan şi Murgea, înfrăţeşte <probabil în Romanaţi) pe sora sa Dragole 205.
387
www.dacoromanica.ro
Iuga, din Miceşti, jurător 131.
Ivan, portar, ispravnic în acte domneşti 12, 13.
Ivan, socrul lui Stoia pitar; aşează pe fiica sa Stana peste părţi în Rogojina ş.a., familie 120.
Ivan, ţigani 106, 110, 169, 213.
Ivan, vornic, socrul lui Radul Măţil, mare log., familie, răsplătit de Vlad Călugărul cu danie de ţigani (menţ.) 25.
*Ivaneţ (Ivaneştii), sat (?) <lg. Dorobanţu, j. Teleorman), în hotar cu Comanca 114, 156.
Jae, ţigan 215.
Jaleş, rîu <afluent al Jiului), iaz 186.
Jar&ştea, sat (?) <Jaroştea, j. Vîlcea) în hotar cu Verdea 24.
*Jarcoveţul, sat <c. Brezniţa, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
*Jid, sat <lg. Brebeni, j. Olt), parte întărită fiicelor lui Ganea 37.
Jidoştiţa, sat <j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
Ivasco, paharnic, fiul Magdalinei din Goleşti, familie, stăpîn în Goleşti, Mără-cineni, Vierăş ş.a. 32, 61.
Iv&nuş, stolnic, ispravnic în act .domnesc 213.
Izvoară (Izvorul), sat <Izvoare, j. Olt) 114, 156; părţi întărite lui Cernica slugă domnească ş.a. 158.
Izvor, sat (?) <j. Argeş), ogor vîndut de Stan Ciovică lui Mihăilă 124.
Izvoranl, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi în or. Piteşti), pîrcălabi şi megiaşi în pricină cu m-rea Argeş pentru părţi la Geamăna 154.
Jitea, ţigan 211.
Jitea vinde satul Recica lui Dabul, după pricină cu megiaşii 167.
Jitian, partea lui Vlădeşti (menţ.) 215. Jitian, stolnic, martor 69.
Jiu, bani de ~ v. Craiova, bani.
Jiu, rîu, selişte pe 204.
Jiul v. şi Pîrful Femeii, pîrîu.
Jiul de Jos, judeţ, strîngător de bir 184. Juna, ţigan 18.
L
Lacul cu Mărul, top. la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Lacul lui Deag, Lacul lui Stîng&cea, lacuri la Izvoare <j. Olt) 158.
Lacul Lungu, lac la Vărbila <j. Săcuiani; azi j. Prahova) 33.
Lacure, sat <probabil Lacu, c. Odăile, j. Buzău), parte întărită lui Ţigulea pîrcă-lab ş.a. 183.
Laiova v. Laova, sat.
Lai, frate cu Ivan ş.a. înfrăţiţi cu nepoata lor Stana în Rogojina, Roşia ş.a. 120.
Lai, ţigani 6, 18, 21.
*Laova, sat <Saelele, j. Teleorman), hotare; întărit m-rii Cutlumuz <114), 156; Laiova de Jos 114, 156.
Lavra m-re v. Athos.
Lazul lui Neagole, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Lazul lui Voinea, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea)
    198.
L&leşti, sat <Leleasca, j. Olt), parte întărită lui Fîrtat pîrcălab după pricină cu Stanca din Rîmnic 200.
388
*Lăngeştl, sat <lg. Furnicoşi, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte cu mori întărită lui Albu şi fiilor săi 134.
Lănujde (?), top. la balta Săltava <j. Ialomiţa) 163.
Lăudat, boier hotarnic la Cireaşov 114, 156.
Lăudat (Lăudatul), clucer mare, soţul Voicăi, familie 12, 150; în pricină pentru parte în Breţculeşti 148; în sfatul domnesc (1533) 155; jurător 149; probabil acelaşi: Lăudat, în pricină cu m-rea Argeş pentru parte în Ştefăneşti (1526) 16.
Leleasca v. Lăleşti, sat.
Leontie, episcop al Rîmnicului (1535) 194.
Leordeni v. Leurdeni.
Lepa, ţigan 32.
Lepădat cumpără parte în Lihăceni 201.
Lepădat vinde parte în Tigveni 64.
Lepădat, ţigan 18.
Lespede, top. la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
www.dacoromanica.ro
Lespedea, munte <j. Argeş; azi probabil Vîlcea>, parte închinată de Stan olofan lui Oprea sluger ş.a. 169.
Letniţa de la Nedeia, munte <j. Argeş> întărit lui Oprea sluger ş.a. 169.
Leţea, spătar vinde parte în Găvăneşti (menţ.) 141.
Leul vinde părţi în Lieşti şi Pleşile Hotăra-nilor 193.
Leurdeni, sat <Leordeni, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş), parte cu vii întărită lui Voicul comis, Tatul post. ş.a. 12.
Leuştean, ţigan 110.
*Lieşti, sat <lg. Berislăveşti, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită m-m Cozia
    193.
Liga întărit în Cerăţel 19.
Ligăceasca, moşie la Tismana <j. Gorj) întărită m-rii Tismana 186.
Lihăceni, sat <Liiceni, j, Romanaţi; azi j. Olt în or. Caracal) în hotar cu Maro-tinul 201.
Lipia v. Lupia, sat.
Liseni, sat <Lisa, j. Olt), parte întărită fiicelor lui Ganea 37.
Lişteava, baltă <probabil j. Dolj) întărită m-rii Govora 212.
Lozan, ţigan 18.
Lucăvăţ, pîrîu <Luncavăţul, afluent al Oltului) 99.
Luciani (Luciiani), sat <Lucieni, j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu Hirtieşti 114, 156.
*Luminenil, sat <Hagieni, j. Ialomiţa) cu vii, grădini, pomet, mori, stupi, întărit cu perper m-rii Cozia 187.
Luminov v. Hominovul.
Lumotă, boier din Miceşti, martor 22.
Lungaş v. Măgura Iul Lungaş.
Lupa întărit peste parte în Studina 180.
Lupia, sat <Lipia, j. Ilfov), hotare; parte întărită lui Stanciul gramatic ş.a., după pricină cu fiii lui Detco 41.
Lupoane, pîrîu la ‘Plopul <Rîjleţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 208.
Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala domnească din Bucureşti (menţ. sec. XVIII) 32.
Lupşa, ţigan 141.
Lupşanul, sat <probabil j. Ilfov; azi j. Ialomiţa), părţi întărite cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Lupşă vinde parte în Rîmeşti 99.
M
Maca (?) Iui Ştirbu, <mlacă> la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Macea, ţigan 32.
Macrea, logofăt, ispravnic în act domnesc 175.
Magdalina (Cirjoae, Cîrjoane), călugăriţă, jupaniţa <Muşa) din Corbi, familie 22; stăpînă în Miceşti şi Nucşoara 22, 126, 149;
    ctitoră la m-rea Corbii de Piatră 23,130 ; donatoare la m-rile Argeş şi Bistriţa 29, 149; probabil aceeaşi: Magdalina călugăriţă, dăruieşte ţigani m-rii Govora 6.
Magdalina, călugăriţă <Maria din Goleşti), mama lui Ivaşco, familie, diată 32.
Magoe, în pricină pentru Varovnic 59.
Mahera (Maherea) vinde parte în Ungureni (menţ.) 206.
Maichina, ţigancă 18.
Malcoci, ţigan 141.
Malea, fiica lui Bîrcă, vinde parte în Miceştii de Sus 56.
Malea vinde parte în Tigveni 64.
Malul Mărului, top. la Nucşoara<j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Malul Stejarului, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ j. Argeş) 203.
Mamina, baltă <Potel, j. Romanaţi; azi j. Olt) scoasă de Basarab voievod de la turci; parte întărită m-rii Govora 172.
Manca, stăpîn în Placico, Glodeni şi muntele Radilă, familie 82.
Manciul, frate cu Albul slugă domnească şi Stan, întărit peste părţi în Blăjeşti, Glavacioc ş.a. 35.
Manciul, ţigani 110, 210.
Manda, jupaniţă, vară cu Oprea Drăghi-cescul, familie, stăpînă de ţigani 21; v. şi Radul al lui Mandea.
Mandela, ţigan 18.
Manea, Mânui, Mănea:
—Mânui cumpără părţi în Negraşii de Jos
    205.
Manea, din Boteşti, ispravnic de hotărnicie 33.
Manea, fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel şi la m-rea din Valea lui Purcal 183.
Manea, fiul vitreg al lui Şerb, aşezat peste parte în Negraşii de Sus 205.
Manea, frate cu Custură cu parte în Tigveni (menţ.) 64.
389
www.dacoromanica.ro
Manea, frate (?) cu Ratea, familie, întărit peste părţi în Posmag 179.
Manea, frate cu Stoian, înfrăţeşte pe Fîrtat clucer în Momoteşti 38.
Manea, frate cu Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel şi la m-rea din Valea lui Purcal 183.
Manea înfrăţeşte în Groşani 197.
Manea întărit peste parte în Romonaţii Costei 205.
Manea, portar, hotarnic la Plopul 208.
Manea, slugă domnească, frate cu Crăciun, stăpîn peste parte cu moară în Grădiştea de Sus şi muntele Grădişteanul 27.
Manea, ţigani 110, 211.
Manea (Mânea) <diferiţi> vînd: parte la Broştenii de la Crivina 36; parte cu vad de moară în Măciuca 115; ~parte în Vlădeşti (menţ.) 215.
Manea Checica (Checica) din Şcheioastre, boier hotarnic la Comanca ş.a. 114, 156.
Manea Perşanul (Manea, ~ Părşanul, <~Peri-şanul, ~ Perşa, ~ Perşanu), mare vornic, vlastel, din casa domnească, familie, stăpîn în Stoiceni 17; în pricină pentru Domneşti, Glodeni, ş.a. 66, 82; ctitor al m-rii Muşeteşti, donator 61, 62, 129;
    în sfatul domnesc: mare vornic (1526— — 1527) 2, 6, 8, 9, 12-14, 19, 20, 23, 24, 26—28, 30, 31,34—41, 47; fost vornic (1528) 51.
Manea Vulparul ( ~ Vulpar, ~ Vulpariul, ~ Vulparu) din Stăneşti dă bani cu împrumut şi ţine zălog, pricini 28, 211; martor 22.
Mareea, fiul lui Chirca, familie, stăpîn în Titeşti, Bomboeşti ş.a. 18; probabil acelaşi: Mareea, logofăt, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Marco din Băjeşti, boier hotarnic la Dră-goeşti 125.
Marcoci, ţigan 110.
Mardarie, egumen al m-rii Codmeana (1529) 80.
Marea Lavră m-re v. Athos.
Marga, jupaniţa lui Şerban mare vornic, familie, dăruieşte Gîrcovul m-rii Bistriţa 108.
Maria, fiica lui Ianăş clucer, soacra lui Peia portar, familie, stăpînă în Odo-beşti (menţ.) 166.
Maria, nepoata călugăriţei Magdalina <Maria din Goleşti), familie; înzestrată în Bălteni 32.
Maria, ţigancă 211.
*Maricino, sat <*Mărăcini, probabil lg. Greci, j. Romanaţi; azi j. 01t> întărit m-rii Cutlumuz 114.
390
Marin, ţigan 32.
Marina, mama lui Stanciul stăpîn în Un-gurei (menţ.) 186.
Mariţa, top la *Călugăreni <lg. Cireaşov, j. Olt; or. Slatina) 114, 156.
Marotin, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj) în hotar cu Lihăceni 201.
3Iarta, fiica lui Gurban, familie, aşezată de tatăl său peste parte în Negraşii de Sus 205.
Matca Verzei, loc domnesc <Verdea, j. Vîl-cea) în hotar cu Jaroştea, dăruit lui Fîrtat clucer 24.
Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti <1632—1654) (însemnare sec. XVII) 1.
Maţea, ţigan 1.
*Măceşani, silişte <j. Muşcel, probabil lg. Berevoeşti; azi j. Argeş), parte întărită lui Vlaicu clucer, Mihnea stolnic ş.a. 141.
•Măceşti (Măneşti), sat (?) <lg. Dorobanţu, j. Olt; azi j. Teleorman) 114, 156.
Măciuca, sat <j. Vîlcea), parte întărită lui Fîrtat pîrcălab 115.
M&dulari, sat <j. Vîlcea), funii cumpărate de Neagomir şi Oprea din Tîrsa de la Sîrbul, Micul ş.a. 48.
Măgura Băseştilor, top. la *Comanca <lg. Dorobanţu, j. Olt) 114, 156.
Măgura Fetei, top. la *Rusineşti <Mihăeşti, j. Olt) 158.
Măgura lui Lungaş, top. <la Slănic, j. Prahova) 121.
Măgureni, sat <j. Prahova) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Măilat v. Valea lui Măilat.
Mălae, ţigan 32.
Mălaiu, portar, ispravnic în act domnesc
    77.
Măliniş v. Gîlma Mălinişului.
Mănăilă cumpără parte în Valea lui Soare
    201.
Mănăilă, nepotul său Ratea în pricină pentru Bujoara (menţ.) 23.
Măndeşti v. Mandea şi Radul al lui Mandea.
Mănea v. Manea.
Măneşti v. Măceşti, sat.
Măniuga înfrăţeşte pe Toma ban peste partea lui din Groşani 197.
Mărăcineni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) cu mori, lăsat de monahia Magdalina fiului său Ivaşco pah. 32; părţi întărite lui Ivaşco şi unchiului său Cînda 61.
Mărăcini v. Maricino, sat.
Mărceşti, sat <j. Dîmboviţa) 148.
www.dacoromanica.ro
Mărgineni, sat <j. Prahova), vinăriciul domnesc întărit lui Drăghici mare comis şi Udrişte post. 90.
Mărra, ţigan 18.
Mărul lui Săcară, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Măţilă v. Sadul Măţilă.
Măzărani, sat <Măzărari, j. Vîlcea) întărit jupaniţei Neacşa, lui Danciul comis şi lui Stanciul, după înfrăţire 160.
Medeleanul v. Racoviţa Medeleanului.
Mehedinţa, sat <j. Săcuiani; azi j. Prahova) în hotar cu Vărbila 33.
Mehedinţi, judeţ, boieri din ~ 59.
Aleţo, ţigancă 155.
Alia, ţigancă 18.
Miceşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 131; loc de casă dăruit de monahia Magdalina lui Gînştea cel bă-trîn 22; megiaşii în pricină cu m-rea Bistriţa 149;        ~ de Sus, partea lui
    Bîrcă întărită lui Oprea ş.a. 56.
Aliclăuş cu ceata lui, cumpără parte în Poiana 169.
Aliclăuşani, sat <Micloşani, j. Muşcel; azi j. Dîmboviţa), parte întărită lui Vintilă mare clucer 110.
Aliclea, din Şopleşti, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Aliclea, logofăt, cumpără ţigani 211.
Miclea, nepotul lui Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel, m-rea din Valea lui Purcal ş.a. 183.
Micloşani v. Aliclăuşani, sat.
Alicşan, frate cu Oprea şi Ursu, familie întărit peste părţi în Posmag 179.
Alicşan, tatăl lui Bodea ş.a., stăpîn în Negeşti şi Uliţa 157.
Micşan vinde parte pe Valea Bisericii 134.
Micul din Crăceşti, boier hotarnic la Suhaia 156.
Micul, fiul lui Gînştea cel bătrîn dăruit cu loc de casă în Miceşti, familie 22.
Alicul <diferiţi> vînd: funie în Mădulari 47; ~ ocină episcopiei de Rîmnic 194.
Alierăovul, munte al    satului   Petreşti <j.
    Gorj) întărit lui Stoia pitar, Mirciu ş.a. după înfrăţire 120.
Mierlari v.   Alirlari. sat.
Mihaeşti, Mihaieşti v. Mihăeşti, sat.
Mihail, Alihăilă:
—    Alihăilă din Ciumeşti, <jurător> 131.
—    Alihăilă din Gabrov, jurător 214.
Mihail din    Mitreşti,   boier   hotarnic  la
    Suhaia 156.
Mihail din    Vîltureşti, boier   hotarnic  la
    Hîrteşti 114, 156.
Mihail, egumen al m-rii Brădet (1535) 203.
Mihail, fiul lui Stănimir, în pricină pentru parte în Studina 43.
—   Alihăilă, fiul său vinde parte în Costeşti
    (menţ.) 205.
—   Alihăilă, frate cu Detco vornic, familie, stăpîn în Ungureni 206.
Mihail, grămătic, în pricină cu m-rea Govora pentru Plopul (1528 ... 1535) 65, 85, 208.
—   Alihăilă, întărit peste părţi în Popeşti, Adîncata şi Izvor 124.
—   Alihăilă, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
—   Alihăilă, slugă domnească, întărit peste părţi în Pîcleni 138.
Alihai (Mihăilă), ţigan 18.
Mihail vinde parte în Verneşti 104.
Alihail Siibul (Mihăilă —) din Milcov, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Mihăeşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) în hotar cu Hîrtieşti 114.
Alihăeşti (Mihaeşti, Mihaieşti), sat <j. Vîlcea) 118; înfrăţire între Erciul din Iaroslăveşti şi vărul său lardul, din ~ 119.
Mihăilă v. Mihail.
Alihnea din Berivoieşti, în pricină pentru Stăneşti ş.a. ţine zălog (menţ.) 28.
Alihnea, postelnic <din Bădeni) fiul Stanei şi frate cu Radul şi Vladul, stăpîn 213;
    în sfatul domnesc: mare postelnic (1526 -1528) 1, 21, 42-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67; ispravnic în act domnesc 14.
Alihnea, stolnic <din Piscani), fiul lui Pătru post., frate cu Vlaicul mare log. şi cu Badea, stăpîn în Piscani, Berivoieşti, ş.a. 28, 141, 157, 184.
Mihnea <cel Rău), domn al Ţării Româneşti <1508—1509), cărţi de la~l, 70.
Miho, ţigan 110.
Alihul, în pricină pentru parte în Studina 180.
Mihul, nepotul lui Voico şi frate cu Pătru, înfrăţit peste parte în Borobeică 205.
Alilco, stolnic, vlastelin, ispravnic de hotărnicie al satelor m-rii Cutlumuz (menţ.) 114, 156.
Milco, tatăl lui Stoica în pricină pentru Aninoasa (menţ.) 89.
Milcov (Milcova), sat <Milcovu, j. Olt) 114, 156.
Milea v. Radul Milea.
*Mileşti de la Cricov, sat <azi j. Prahova) în hotar cu Gherghiţa 175.
Milostea, sat <j. Vîlcea) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 93, 165.
391
www.dacoromanica.ro
MIloş, ţigan 25.
Minune, ţigan 18.
Mlrca, popă, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Mirca (Mirean), slugă domnească, întărit
    fteste parte în Nucşoara 126; cu ceata ui, în pricină pentru parte în Valea Oraşului 23.
Mircea v. şi Stanciul al Iul Mircea. Mircea, fiul lui Dracea, familie, întărit peste parte în Băjeşti 56.
Mircea, fiul lui Vlad <Vintilă> voievod 143.
— Mirclu, frate cu Ivan, Nan şi Lai, stă-pîn în Rogojina, Roşia ş.a. 120. Mircea, partea lui cu loc de grădină în Drăghiceni 201.
Mircea, popă, înfrăţeşte pe fiicele sale Muşa, Stana, Vişa şi Stoica 35.
Mircea, slugă domnească, nepotul lui Breţ-co, întărit în Breţculeşti 148.
Mircea, stăpîn peste părţi în Placico, Glo-deni şi muntele Radilă 82.
Mircea, ţigan 141.
Mircea cel B&trîn, domn al Ţării Româneşti <1386—1418> 186; ctitor la Co-zia 187; ~la Athos 114, 156; cărţi de la ~ 182, 187.
•Mlrceştl, sat <Comoara, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
*MirileştI, sat <lg. Dobroteşti, j. Teleorman), parte întărită fiicelor lui Ganea
    36.
Mirlliţa, sat <Mirila, j. Romanaţi; azi j. Olt), părţile lui Dan, Stan butarul şi Oancea întărite m-rii Bistriţa 174. *Mlriari, sat <*Mierlari, lg. Pleşcoi, j.
    Buzău) în hotar cu Pleşcoi A. Miroslavu v. Valea Mirosiavu.
Misail, egumen al m-rii Bistriţa (1529, 1533) 73, 174.
Misea, martor în diata călugăriţei Magda-lina 32.
*Mitreşti, sat <probabil lg. Ţigăneşti, j. Teleorman) 156.
Mitrofan, mitropolit al Ţării Româneşti (1533) 149.
Mitropolia din Tîrgovişte, ctitorie a lui Neagoe Basarab 146; stăpină de sate, bălţi şi glrle 45, 89, 146; face schimb 146; act domnesc scris în ~ 65; mitropolit 146.
Mineri, crîng lg. oraşul Gherghiţa <j. Ilfov;
    azi j. Prahova> 175.
Mfnjina, ţigan 211.
Mirza, ţigan 32.
Mlaca v. şi Maca.
Miaca Şiconei (~Şiconi), top. la Hîrteşti <j. Muşcel şi Pădureţi; azi j. Argeş) 114, 156.
392
Mleacom v. Radul Mleacom.
Moga vinde livadă şi selişte <în Cîrbeşti) 44.
Mogoş, logofăt; mare logofăt în sfatul domnesc (1530) 91; ispravnic în acte domneşti 80, 89, 90.
Mogoş, partea lui în Predeşti (menţ.) 129.
Mogoş, sluger, jurător 149.
Mogoş, stăpîn în Bujoară — împreună cu Cîrjău — (menţ.) 23; probabil acelaşi: ~, tatăl lui Dragomir boier din Bră-tiani (menţ.) 22.
*MogoşeştI pe Argeş <Argeşel>, sat <lg. Băjeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) al lui Vlaicul vornic ş.a., cotropit de Staico mare log. 11.
Mogoşeşti, sat <probabil j. Dîmboviţa) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Moia, ţigan 141.
Molca, cu ceata lui, în pricină pentru părţi în Nenciuleşti 39.
Moise (Moisi), domn al Ţării Româneşti (1529, 1530) 146, 211; fiul lui Vladi-slav voievod, dă cărţi 68, 70 — 87, 89 — 91; donator 80, 86;
    <eroare>: Moise Movilă 78.
Moisi scrie act domnesc (1526) 15.
Moma, fiica lui Ganea, familie, întărită peste părţi în Mirileşti, Jid şi Liseni
    37.
Moma, ţigancă 18.
Momaia, munte al satului Stăneşti <j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Vlaicul mare log. 211.
Momoteştl, sat <j. Vîlcea; azi în or. Dră-găşani), părţi întărite lui Fîrtat clucer
    38, 60.
Morminte v. Murmlnte, top.
Moş, Moşul:
Moş cu ceata lui, în pricină pentru părţi în Nenciuleşti 39.
Moş din Stoiceşti, hotarnic la Drăgoeşti 125.
— Moşul fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie, întărit în Pîrscov, Muşcel, m*rea din Valea lui Purcal ş.a. 183.
Moş închină parte din Oteştii de Jos 132.
Movila 78 <eroare> v. Moise, domn.
Movila Volneagului (Moşoroiu —), top. la •Comanca <lg. Dorobanţu, j. Olt) 114, 156.
Mraze v. Omraza.
Muchea Giodureior, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Muchea Strîmbei, Muchea Teiman, topice la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Muchia, ţigan 19.
Muja, fiul lui Radul vornic, familie, donator la m-rea Arhanghel 215.
www.dacoromanica.ro
Muntele Sinai v. Sinai.
Murgaş, sat <j. Romanaţi; azi j. Dolj), stupărie întărită m-rii Bistriţa, dania boierilor Craioveşti 88.
Murgea, fiii săi vînd parte în Romonaţii de la Muzan (menţ.) 205.
Murgea, frate cu Stan, Iubenca şi Dragole înfrăţeşte pe sora sa 205.
Murgeşti, sat <c. Dobroteasa, j. 01t>, parte întărită lui Fîrtat pîrcălab, după pricină cu Stanca din Rîmnic 200.
Murminte, top. la Hîrteşti <j. Muşcel; azi j. Argeş) 114, 156.
Muşa din Corbi v. Magdalina.
Muşa, fiica popii Mircea, înfrăţită de tatăl său 35.
Muşa, soră cu Vlad, întărită peste parte în Cernăteşti 189.
Muşa, soră cu Voicul comis, Tatul post. ş.a., înfrăţită peste părţi în Leurdeni şi Muşeteşti cu vii, păduri şi munţi 12.
Muşa, ţigancă 211.
Muşat, ţigan 6.
Muşat vinde parte în Lăngeşti 134.
Muşătescu, munte <c. Nucşoara, j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Voicul comis şi Tatul post. 12.
Muşăteşti (Muşeteşti, Adormirea), m-re <Seaca, j. Olt), ctitoria lui Manea Perşanul 61, 62, 129; sate, bălţi, vămi, mori, ţigani 4, 8, 61, 62, 76, 92, 129, 144.
Muşăteşti, sat <j. Argeş), parte întărită lui Voico comis şi Tatul post. 12.
Muşcel v. şi Valea Muşcelului.
Muşcel, sat <c. Vipereşti, j. Săcuiani; azi ]. Buzău), parte întărită lui Ţigulea pîrcălab ş.a. 183.
•Muşcelul (Muşcel) j. Romanaţi, sat <Dra-novăţ; azi j. Olt) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa, dania lui Stroe post. şi Pîrvul ban 70, 73, 93, 137, 139.
Muşcelul, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Muzan v. Romonaţii de la Muzan, sat.
N
Nacoe, ţigan 18.
Nagomireşti v. Neagomireşti, sat.
Nagone v. Voicilă al lui Nagone.
Nan, Nanul:
Nan v. şi Grindul lui Nan.
Nan din Bereşti, boier hotarnic la Suhaia 156.
Nan din Berindei, boier hotarnic la Dă-neşti 114, 156.
Nan din Marotin vinde parte în Valea lui Soare 201.
— Nanul, fiul lui Detco, in pricină pentru Cerăţel 19.
Nan, frate cu Albu, partea lui in Drăghi-ceni 201.
Nan, frate cu Ivan şi Mirciu, familie, stă-pîn în Rogojina, Roşia ş.a. 120.
Nan, frate cu Stan, stăpîn în Fiani, Comarnic ş.a. 127.
Nan (Nanul), grămătici (?), piseţ, scrie acte domneşti (1527 ... 1535) 39, 105, 120, 181.
Nan, în pricină pentru Ciurileşti 196.
Nan întărit peste parte în Sibiceu 185.
Nan, partea lui in Posmag 179.
Nan, sluga banului, frate cu Pîrvul şi Dan, dăruit cu părţi în Ceplea şi Tur-ceni 87.
Nan, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126; în pricină pentru Valea Oraşului 23.
Nan, ţigani 18.
Nan vinde ogoare la Băjeşti 56.
— Nanul Rogoz (Nanul), tatăl lui Albul Rogoz vornic, pierde capul pentru vina fiului său (menţ.) 49.
Nana, ţigan 32.
Nană, fiica lui Voico, familie, întărită peste parte în Veţel 13.
Nandrea, în pricină pentru parte în Nego-şina 189.
Nanuca, ţigani 6.
Nanul v. Nan.
N&nuţă, ţigan 18.
•Năpîrteni, sat <Berevoieştii Ungureni, j. Muşcel; azi j. Argeş) cu munte, întărit lui Vlaicu clucer, Mihnea stolnic ş.a. 141.
Năsipul v. şi Dumbrava N&sipului.
N&sipul, sat <c. Ceplea j. Gorj), parte întărită m-rii Tismana 186.
Năsturel v. Udrişte Năsturel.
N&vrap, pîrîu <la Berevoieşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 28, 141.
Neacşa, fiica lui Albu, familie, stăpînă în Lăngeşti, Răugeni şi Găureni 134.
Neacşa, fiica lui Ganea, familie, stăpînă în Mirileşti, Jid şi Liseni 37.
Neacşa, fiica lui Gurban, familie, aşezată de tatăl său peste parte în Negraşii de Sus 205.
Neacşa, jupaniţă <fiica lui Harvat mare log.), soţia lui Peia portar şi mama Calei <din Brincoveni), stăpînă în Epo-
                                                                                                     393
www.dacoromanica.ro
    teşti şi Odobeşti 81, 166.
Neaeşa, jupaniţa lui Vlaicul pîrcălab (clucer) şi iiica lui Oprea pîrcălab, martoră în diata Magdalinei călugăriţa 32; pentru daniile făcute m-rii Arhanghel 215.
Neaeşa, jupaniţă <din Strejeşti), mama lui Dragomir, stăpînă în Dobruşa, Drago-dăneşti şi Măzăreni 160.
Neaeşa, jupaniţă, soacra lui Radul comis, stăpînă în Cerăţel (menţ.) 19.
Neaeşa, jupaniţă <Stroeviţa>, stăpînă în Ostrovul de la Olt 115.
Neaeşa, mama lui Dragomir din Pleşov (menţ.) 114, 156; <eroare:> Neacşu 156.
Neaeşa, ţigancă 18.
Neacşu cumpără plaiul Cocora 99.
Neacşul din Băseşti, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Neacşul din Mirceşti, jurător 214.
Neacşul, frate cu Stoia şi Stanciul, vinde plai 99.
Neacşu tatăl lui Dragomir v. Neaeşa, mamă.
Neag v. Neagul.
Neaga v. şi Dobre al Neag&i şi Privalul Neg&i.
Neaga, ţigancă 211.
Neagoe v. şi Lazul Iui Neagoie.
Neagoe din Găleşăşti, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Neagoe din Piscuri, boier hotarnic laDră-goeşti 125.
Neagoe, fiul lui Alăman vătaf, familie închină parte în Stăneşti 211.
Neagoe, frate cu Stănislav, partea lui din muntele Peştere 135.
Neagoe, frate cu Vladul şi Comşa, întărit peste parte în Zorileşti 207.
Neagoe întărit peste ogor în Băjeşti 56.
Neagoe (Neagoie), jupan, fiul lui Dumitru <mare> vistier, familie, stăpîn în Văcăreşti 191.
Neagoe, nepotul Bogdanei, vinde ogoare în Tămăşeşti 35.
Neagoe, popă, tatăl lui Pătru şi ginerele lui Pătru post., cumnat cu Vlaicul clucer (menţ.) 141.
Neagoe, popă, cumpără parte în Romonaţii de la Muzan 205.
Neagoe, slugă domnească, fiul lui Albu, familie, stăpîn în Lăngeşti, Răugeni şi Găureni 134.
Neagoe, spătar, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Neagoe al lui Socol (Neagoe), soţul Caplei <nepoata lui Vlad Călugărul), din casa domnească 18; stăpîn în Dragomireşti, Mogoşeşti, Uibăreşti ş.a. 18, 194, 199; în sfatul domnesc: mare vistier (1526)
    2, 4—9, 11—15, 17, 19—21, 23—28, 30, 31; fost vistier (1527) 36, 37 ; mare vornic (1527—1529) 42—45, 49—53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 81, 85, 87, 89, 90; hotarnic 49.
Neagoe Basarab v. Basarab domn.
Neagoe Pilea, frate cu Şerban, înfrăţit peste părţi în Străhaeţ 58 ; martor în cartea marelui ban 97.
Neagoe Pravăţ, stolnic, ispravnic în act domnesc 183.
Neagoie, fiica lui Gurban, familie, aşezată de tatăl său peste parte în Negraşii de Sus 205.
Neagomir vinde toate părţile lui din Tîrsa şi cumpără în Mădulari 47.
*Neagomireşti (Nagomireşti), sat <lg. Bo-teni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 114, 156.
Neagotă dă toată partea sa din Tîrsa pentru parte în Dobriceni 47.
*Neagra, sat <lg. Glavacioc, j. Vlaşca; azi j. Argeş), părţi întărite m-rii Glavacioc 2, 3, 79, 140.
Neagu aşează pe fiicele sale în Negraşii de Sus 205.
Neagul cumpără parte în Lacure şi vad de moară pe Buzău 183.
Neagul, fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel, Lacure ş.a. 183.
Neagul (Neagu) închină partea lui din Căzăneşti pe Topolov lui Manea Per-şanul mare vornic 62.
Neagul pierde parte în Pîrscoveni, pentru o duşegubină 197.
Neagu (Neag) <diferiţi> vînd: ogor în Tămăşeşti 35; ~ ogoare şi fălci în Tigveni 64; ~ parte în Verneşti 104.
Neagu Braga, tatăl lui Vintilă portar <Vlad Vintilă) ş.a., desmoşteneşte pe fiii săi Pătru şi Cîrstian; stăpîn în Brăgă-reşti, Piciorul Caprei ş.a. (menţ.) 1.
Nebunul, ţigan 110.
Necula v. Nicula.
Nedea, ţigan 32.
Nedeia v. Letniţa de la Nedeia.
Nedeia, sat <j. Dolj), parte întărită m-rii Sadova, dania lui Pîrvul ban 98.
Nega v. Privalul Negii.
Negeşti, sat <c. Vlădeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită lui Micşan, Vlaicul clucer ş.a., după înfrăţire 157.
Negoieşti, sat <j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Negoiţă v. şi Neguiţ.
Negoiţi, fiul jupanului Oprea Drăghicescul. nepot de văr jupanului Manda, stăpîn de ţigani 21.
394
www.dacoromanica.ro
Negoiul, partea lui în Lihăceni 201.
Negoiu, popă, partea lui în Negraşii de Sus 205.
Negolea cu ceata lui, „vlah”, în pricină pentru părţi în Cornu şi Doiceşti 169.
*Negolea, sat <probabil j. Ialomiţa, lg. Bărăganul; azi j. Brăila), parte întărită jupaniţei Rada după pricină cu „vlahi” cărora le leapădă asprii 169.
Negoşina, sat <j. Buzău), părţile lui Stă-nilă şi Rîtea întărite lui Cană şi Găciul, după pricină cu Stoia şi Nandrea 189.
Negraşii, sat <j. Vlaşca; azi j. Argeş), partea lui Voico din Bodineşti 205; ~ de Jos, partea popii Negoiu ş.a. aşezări, înfrăţiri; ~ de Sus, părţi întărite lui Şerb, Manea ş.a. 205.
Negre, tatăl lui Dragomir, partea lui în Piscani 141.
Negre,, ţigani 9, 110.
Negrilă, ţigan 18.
Neguit (Neguiţă), piseţ, grămătic, scrie acte domneşti (1526 ... 1533) 9, 59, 65, 112, 156.
Nehtan, partea lui în Grădiştea de Sus şi în muntele Grădişteanul 27.
Nănciul din Ştirbeşti vinde parte 110.
Nenciuleasa, ţigan 194.
Nenciuleşti, sat <j. Teleorman), părţi întărite lui Bojica şi Oprea cu ceata lor, după pricină cu Bîrlan cu ceata lui 39.
Neniul din Racoviţă, jurător 214.
Năniul din Sînburul(?), boier hotarnic la Suhaia 156.
Nenovici, Vasile N., tălmăceşte document slav (1833) 156.
Nica, ţigan 4.
Nicodim, <ctitor şi egumen) al m-rii Tis-mana (menţ.) 59.
Nicola v. Nicula.
Nicopole <oraş R.P. Bulgaria), Drumul Nicopolei prin Ţara Românească 114, 156.
Nicula din Roşii, vinde parte 112.
Nicula (Necula, Nicola), ţigani 18, 98, 110, 141, 169, 211, 213.
Nicula, vornic, martor în cartea marelui ban 88, 97.
Noatenul (Noatin), pîrîu la *Plopul <Rîj-leţul Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65, 85, 208.
Novac vinde parte în Frăsinet 194.
Novăceasca, moşie la Tigveni <j. Argeş), vîndută şi închinată de Oprea ş.a. m-rii Argeş 64.
Nucet (Nucetul, Sfîntul Gheorghe), m-re <j. Dîmboviţa) în pricină pentru vii 117 ; întărită peste venituri de la bălţi 8, 144; ~ peste vama de la Runcu 76, 92,
*Nucet, sat <lg. Dăneasa, j. Olt) 114; In hotar cu Dăneşti 156.
Nucşoara, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), hotare; cumpărat de Radul, Cîrstea ş.a. de la jupaniţa Cîrjoaae <Muşa din Corbi), pricini cu m-rea Argeş; popă. 126.
O
Oană v. Vîlceaua Oanei.
Oană din Singureni, jurător 214.
Oană, frate cu Cotea, familie dăruieşte m-rii Argeş vad de moară din Berileşti
    195.
Oana, nepot lui Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pîrscov, Muşcel, Lacure, ş.a. 183.
Oană, popă, partea lui în Ocna 194.
Oancea, Oncea:
Oancea din Urlaţi, hotarnic la Valea Călugărilor 42.
—   Oncea, fiii săi vînd părţi la Gura Ursa-nei <la Slănic) (menţ.) 121.
Oancea, fiul lui Ion din Goleşti, familie; în pricină pentru Runcul 128.
—   Oncea, fiu vitreg al lui Voico din Bodineşti, frate cu Dumitru, aşezat de tatăl său peste părţi în Bodineşti şi Negraşii de Sus 205.
Oancea închină partea sa din Novăcească m-rii Argeş 64.
— Oncea, în pricină pentru părţi din Oteştii de Jos 132.
Oancea, jupan din Batiu, vistier, stăpîn în Piteşti, Miceşti ş.a.; pierde averea pentru hiclenie (menţ.) 51, 52, 55, 149; probabil acelaşi: Oancea pîrcălab, ispravnic în act domnesc 20.
Oancea (Oncea) <diferiţi) vînd: parte în Costeşti 205; aparte în Miriliţa 174; ~ ogor în Tămăşeşti 35.
Oancea vistier v. Oancea din Batiu.
Oancioaie, jupaniţă, mama lui Stoica, se înfrăţeşte peste parte din vad şi moară în Crîngure 141.
*Obedin (Bedinu Corzii, Obiedin), sat şi silişte <Corzu, j. Mehedinţi), întării m-rii Tismana 182, 186.
395
www.dacoromanica.ro
•Obîrşia Călugărului, ~ lui Pătru, ~ Pietrişului, topice la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Obreaji, top. la Dăneşti <j. Olt) 156.
Obrejie (Obrejiia), top. la "Comanca <lg. Dorobanţu, j. Teleorman) 156.
Obrejie (Obreajie), top. la Geamăna <j. Argeş, or. Piteşti) 31, 154.
Ocna, <tîrg şi ocnă probabil or. Ocnele Mari), vie dăruită episcopiei Rîmni-cului 194; vinărici întărit m-rii Cot-meana 100; mertice de sare pentru m-rea Ostrov 86.
Odobeni v. Hodobeni, sat.
Odobeşti, sat <j. Dîmboviţa), dat zestre de lanăş clucer fiicei sale Maria; întărit lui Peia portar şi fiicei lui, Calea din Brîncoveni 166.
'"Odobeşti, sat <j. Buzău), părţi întărite lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) 1.
'"Ohaba, sat <lg. Hobiţa, j. Gorj), întărit cu imunităţi m-rii Tismana 186.
Ol&neşti, sat <j. Vîlcea; azi or. Olăneşti), părţi întărite lui Radul Goran ş.a. 40.
♦Oliteşti, sat <*Uliteşti, Mărginenii de Jos, j. Prahova), parte întărită jupanului Radul, lui Coadă clucer ş.a. 82.
Ologul v. T&nase Ologul.
Olt (Oltu, Oltul), rîu, Ostrovul pe ~ 114, 115, 156; pod peste ~ (la Rîmnic) 194; sate pe ~ 114, 150, 156.
Olteanca, sat <c. Glăvile, j. Vîlcea), întărit lui Dobre al Neagăi, Vlad ş.a. 26.
Olteniţa, sat <j. Ilfov; azi oraş), întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Olteţ, rîu <afluent al Oltului), hotar al vămii de la Vîlcan 68, 75, 111.
Oltişorul, pîrîu la "Rusineşti <probabil Mihăeşti, j. Olt) 158.
Omraza (Mraze, Valea Mrazi), vale <lg. Văleni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 114, 156.
Oncea v. Oancea.
Oneasa vinde parte din Futeşti 49.
Oprea cumpără împreună cu fiul său vitreg, Panul, parte în Miceştii de Sus 56.
Oprea, diac v. Oprea, grămătic.
Oprea din Dobroeşti, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Oprea din Pisconi înfrăţit de Vîlcul şi Duşman din Vîrloni 109.
Oprea, fiu vitreg al Cîrstoanei, vinde parte în Tigveni 64.
Oprea, frate cu Micşan, familie, întărit peste părţi în Posmag 179.
Oprea, frate cu Stan, Badul ş.a.; întărit peste parte în Nenciuleşti 39.
396
Oprea, grămătic, diac, scriitor de cuvinte (1529 ... 1535) 81, 118 127, 128, 146, 147, 154, 160, 161, 166, 176, 178, 187, 191, 197.
Oprea, livezile lui în Bîrzoteni 99.
Oprea, logofăt, ispravnic în act domnesc 185.
Oprea, pîrcălab <din Rîmnic), familie, dăruieşte m-rii Arhanghel parte din Vlădeşti (menţ.) 215.
Oprea <diferiţi) schimbă împreună cu toţi tîrsenii, toată partea lor din Tîrsa, pentru Slătioara sau pentru Mădulari 47.
Oprea, scriitor de cuvinte v. Oprea, grămătic.
Oprea sluger, fiul lui Dan <Durduca> vornic, familie, stăpîn de sate, vii, munţi şi ţigani în Sâlătruc, Pereni, Clăbucet ş.a. 169.
Oprea, ţigani 110, 194, 211.
Oprea vinde parte din Verneşti 104.
Oprea vinde parte <probabil la Valea Episcopiei) 194.
Oprea, vistier, stăpîn în Conţeşti 11.
Oprea Dr&ghicescul (Oprea, ~Draghicescul) jupan, tatăl lui Negoiţă, familie, stăpîn de ţigani 21.
Opriş, paharnic, în sfatul domnesc (1530) 91.
Opriş, ţigan 210.
Oprişa, fiica lui Bucur şi a Bucureasei, familie, stăpînă în Şasa 50.
Oprişanul, jurător <probabil la Miceşti) 131.
Oraşul de Floci, oraş <j. Ialomiţa), schilerii din ~ opriţi să se amestece la bălţile m-rii Cozia 187.
Orlea, sat cu baltă <j. Romanaţi; azi j. Olt) dăruit de Craioveşti m-rii Cozia 97; v. şi Cuibul Oriei.
Orlocior, top. la Gherghiţa <j. Ilfov; azi j. Prahova) 175.
Orzea vinde parte cu pomet, moară şi munţi la Stăneşti (menţ.) 28.
Oslatuna 23.
"Ostra, sat <Slobozia Mîndra, j. Olt; azi j. Teleorman), în hotar cu Laiova 114, 156; parte întărită lui Cernica din Izvoară ş.a. 158.
Ostrov (Naşterea Fecioarei Maria), m-re de călugăriţe <j. Vîlcea; în or. Călimă-neşti), obroc în bani, grîu, orz, vin şi sare; sărăcită 86.
Ostrov pe Olt, ostrov <j. Olt) 114, 156.
Ostrov pe Olt, <dinspre Pădureni) <j. Vîlcea; probabil lg. Drăgăşani), cu vad de moară întărit lui Fîrtat pîrcălab 115.
Oteştii de Jos, sat <j. Olt), părţi închinate de Dracea şi Moş lui Fîrtat pîrcălab 132.
Ozun, ţigan 18.
www.dacoromanica.ro
p
Paisie, egumen al m-rii Argeş (1535) 195.
Paisie, episcop al Buzăului (1530, 1535) 104, 197.
Paisie, episcop ^1 Rîmnicului (1535) 194.
Pajişte, top. la *Călugăreni <Cireaşov, j. Olt; azi în or. Slatina) 114, 156.
Palmeş, martor în diata călugăriţei Mag-dalina 32.
Pană Dedeiu, armaş, ispravnic în act domnesc 9.
Panea, ţigan 18.
Panul, fiastru <fiu vitreg) lui Oprea, întărit peste parte în Miceşti de Sus 56.
Paraschiva (Parascheva), ţigani 6, 18, 141,
    211.
Farda din Crăciuneni, boier hotamic la Dăneşti 114, 156.
Parnaia, ţigancă 18.
Parnica, ţigan 32.
Paşadia, Paşadie v. Radul Paşadia.
Paşiva, ţigan 32.
Patan v. Potan.
Paul, ţigan 211.
Pavel, ţigan 18.
Pădure, logofăt <Radul Pădure din Să-cuiani) vinde moşie <lg. Slănic) 121; ispravnic în acte domneşti 33, 111, 121; scrie acte domneşti 8, 49, 189.
•Pădure, sat <probabil lg. Plopul, j. Săcu-iani; azi j. Prahova) 42.
Păiuşul v. Gîlma P&iuşului.
Părăul v. Fîrîul, sat.
*Părdeşti (Prădeşti), sat (?)<lg. Cireaşov; azi în or. Slatina) în hotar cu Călugă-renii 114, 156; v. şi Fîrîul F&rdeşcului.
Părşanul v. Manea Ferşanul.
Păruşul, top. la balta Săltava <j. Ialomiţa)
    163.
Pătru v. Obîrşia lui P&tru.
F&tru (Petru) din Crăciuneni, hotamic la Dăneşti 114, 156.
F&tru din Genuneni vinde plaiul Cocora 99.
F&tru din Slăvileşti, boier hotamic 199.
F&tru, fiu desmoştenit al lui Neagu Braga, familie, fiii săi în pricină cu Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod > pentru Fureşti, Odobeşti, Cîmpulungeni ş.a. 1.
F&tru, fiul lui Stroe din Copăceni, frate cu Detco vornic ş.a., în pricină pentru Ungureni 182, 186, 206.
P&tru, fiul popii Neagoe şi nepotul lui Vlaicul clucer ş.a.; familie, stăpîn în Piscani, Berivoeşti, Drăgăneşti, ş.a. 141.
F&tru, în pricină pentru Veţel 13.
F&tru întărit în Cerăţel 19.
F&tru, nepot lui Voico şi frate cu Mihul„ înfrăţit în Borobeică 205.
P&tru, postelnic <din Piscani) (menţ.) tatăl lui Vlaicul clucer, Mihnea stolnic ş.a.; familie, stăpîn in Stăneşti, Berivoeşti, muntele Berivoescul ş.a. 28, 141; v. şi Baico.
F&tru, sluger, martor în diata banuluii Pîrvul Craiovescul 69.
P&tru, străbunicul lui Detco vornic, Pătru ş.a., cumpără parte în Ungureni (menţ.)
    206.
F&tru, ţigani 18, 194, 211.
F&tru Drăgotescul, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Pecea, ţigan 6.
Peia, gramatic, scrie act domnesc (1530) 104.
Peia, portar, soţul Neacşei, familie 81, 166; stăpîn în Odobeşti, Studina, Epoteşti,. ş.a. 43, 81, 166, 167; în sfatul domnesc (1526) 4; în cărţile Craioveştilor 69, 88.
Peponea, ţigan 32.
Pere v. Pero.
•Pereni, sat <lg. Sălătruc; j. Argeş),, parte cu munte întărită lui Oprea sluger şi rudelor sale 169.
Peribaca v. Baca şi Cince Peribaca.
Pero (Pere) din Corbul, boier hotamic la Dăneşti (menţ.) 114, 156.
Perişanul, Perşa, Perşanu v. Manea Per-şanul şi Stanciul Perşa.
Pesticevo la Blatniţa, silişte <probabil Măceşul de Jos, j. Dolj) întărită m-rii Tismana 182, 186.
Pestrea, top. <lg. Gherghiţa, j. Ilfov; azi j. Prahova) 175; v. şi Balacicul de la Pestrea.
Peşceana, moşie <Peşteana, j. Vîlcea) în hotar cu Cermegeşti 26.
Peşghizdav v. Radul Peşghizdav.
Peştere, munte <probabil j. Vîlcea) parte întărită lui Fîrtat pîrcălab 135.
Petra v. Piatra.
Petreşti, sat <c. Bărbăteşti, j. Gorj), parte-întărită lui Stoia pitar şi rudelor sale 120..
Petrica, ţigan 18.
Petroviţa, sat <probabil lg. Brezniţa, j.. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186..
Petru v. F&tru.
Piatra v. şi Cameniţa.
Piatra, sat <probabil j. Olt), Pîrvul mare ban mort la — 69.
Piatra (Pietra), sat şi silişte <Petra, j. Mehedinţi) întărite m-rii Tismana 182,. 186.
Piatră, sat <j. Teleorman) 156.
397“
www.dacoromanica.ro
Piatră, top. la Flămînzeşti <în or. Curtea de Argeş), branişte volnicită m-rii Argeş 153.
Piatra Corbului, munte <j. Săcuiani; azi j. Buzău) In hotar cu Sibiceu 185.
Piatra lui Duma, munte <probabil j. Săcuiani ; azi j. Buzău) în hotar cu muntele Piciorul Caprei 1.
Piciorul Caprei, munte <j. Săcuiani; azi j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi Sorăi 1.
Pietre, top. la *Rusineşti <probabil Mihăeşti j. Olt) 158.
Pietrele Gemene, top. la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Pietri, sat <Pietrile, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Pietriceaua, munte <j. Argeş; azi j. Vîlcea) întărit lui Oprea sluger.Dragomir ş.a.169.
Pietriş, top. la Băjeşti <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş> 56.
Pilea v. Neagoe Pilea.
Pintenul, spătar, hotarnic la Gherghiţa 175.
Pirot (Pirotu), baltă <probabil la Orlea, j. Romanaţi; azi j. Olt) întărită m-rii Govora 212.
Piscani, sat <c. Dărmăneşti, j. Argeş) 22; părţi întărite lui Vlaicul clucer 141.
Pisconi, sat <probabil Piscoiu, j. Gorj), parte întărită lui Oprea Vîlcul şi Duşman după înfrăţire 109.
Piscu, munte <probabil j. Muşcel; azi j. Argeş) întărit lui Voicul comis şi Tatul post.; hotare 12.
Piscul Căprioarei, top. la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Piscul Coteniţel, top. la Izvoară <Izvoare, j. Olt) 158.
Piscul Cotrofoniului (?), top. la Vlădeşti <j. Vîlcea) 198.
Piscul lui Cernat, top. la Corbii de Piatră <j. Muşcel; azi j. Argeş) 23.
Piscul lui Gorun, top. <lg. Slănic, j. Prahova) 121.
Piscul Gorunetului, ■— lui Giurgiu, ~ lui Vlad, Piscul Şcheaului, topice la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Piscul Măgurii, top. la Runcul <j. Argeş; azi j. Vîlcea) 128.
Piscul Tociţilor, top. la Vărbila <j. Săcuiani; azi j. Prahova) 33.
Piscul Vizuinilor, top. la Izvoară <Izvoare, j. Olt) 158.
•Piscuri, sat <Măriuţa, j. Ilfov) 125.
Piteşti, cetate, oraş domnesc, scaun; sate şi locuri în jurul oraşului 31, 154 ; mori 31, 51, 52, 55, 154, 173; stăpîniri ale m-rii Argeş 31, 51, 52, 55, 154; jumătate din vama oraşului întărită
398
    m-rii Argeş 51, 52, 55; orăşenii obligaţi să plătească vamă la Vadul Diiului 168;
    acte domneşti scrise în ~61, 124, 126, 128-131, 165;
    ~sat, partea lui Oancea vist. dăruită de domn m-rii Argeş 51, 52.
Pîclăni, sat <probabil Pîclele, j. Buzău), părţi întărite lui Mihăilă ş.a. 138.
Pîrîul (Părăul), sat <j. Gorj), întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 93.
Pîrîul Femeii ( ~ Jiul), Pîrîul Mănăstirii (Rîul Mănăstiresc), Pîrîul Părdeşcului (Prădici), Pîrîul Rotăroştilor, pîrae la Cireaşov şi *Călugăreni <lg. Cireaşov, j. Olt; or. Slatina) 114, 156.
Pîrscov (Pîrscovul), sat <j. Buzău) în hotar cu Muşcel; parte întărită lui Ţigulea pîrcălab ş.a. 183.
•Pîrscoveni (Pîrscov), sat <Balta Plopului, c. Lipia j. Buzău) părţi întărite episcopiei Buzău; dreptul vecinilor de a se hrăni pe ocina de la Groşani 197.
Pîrtea v. Balta Pîrtci.
Pîrvan v. Staico al lui Pîrvan.
Pîrvul ban mare v. Pîrvul Craiovescul.
Pîrvul <din Ruşi), jupan, cumnat cu Neagoe mare vist. şi <uepotul lui Vlad Călugărul), familie, stăpîn în Dragomireşti, Dragoslavele ş.a. 18.
Pîrvul, jupan, fiul lui Ivan vornic, frate cu Voica şi Boico, familie, stăpîn de ţigani 25.
Pîrvul, sluga banului Pîrvul Craiovescul, frate cu Nan şi Dan, dăruit cu părţi în Ceplea de Sus şi Turceni pentru slujbă 87.
Pîrvul vinde ţigani 21.
Pîrvul, vornic <Craiovescul, fratele lui Barbul ban), stăpîn de vad şi mori pe Rîul Doamnei (menţ.) 149.
Pîrvul Craiovescul (Pîrvul, Craiovescu) <fiul lui Pîrvul vornic), mare ban al Craiovei stăpîn de sate, vamă şi ţigani în Tîrsa, Blrluiu, Turceni ş.a. 47, 69, 71, 87, 88, 98, 105, 108, 137, 139; danii: slugilor sale 87 m-rii Bistriţa 47, 71, 88, 108, 137, 139; m-rii Sadova 98;' m-rii Tismana 69, 105; diată 69;
    în sfatul domnesc mare ban (1526—1529) 1, 2, 4—9, 11—15, 17 — 21, 22—28, 30, 31, 33-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-—67; <eroare> 180 în loc de Barbul.
Pîrvuleştii, sat <c. Măneşti, j. Dîmboviţa) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
Platăţ (Platăţu, Plateţul), baltă <j. Dolj) întărită cu vama din peşte m-rii Tismana 7, 74, 136.
www.dacoromanica.ro
Plăcicoiul, sat <Pleşcoi, j. Buzău>, parte cu vie şi pădure întărită lui Bolea ş.a.; hotare A.
•Plăcicoiu (Placico), sat <Brădeanca, j. R. Sărat; azi j. Brăila), parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sluger 169; localizare probabilă: parte întărită jupanului Radul, Coadă clucer ş.a. 82.
Pleaşov v. Pleşov, sat.
Pleş ... v. Capul Pleş...
Pleşa, top. probabil la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 23.
Pleşcoi v. Plăcicoiul, sat.
Pleşile Hotăranilor, moşie <?> întărită m-rii Cozia 193.
Pleşov, sat <Pleaşov j. Olt; azi j. Teleorman) 114, 156.
Pletea v. Stancio Pletea.
Plopii de la Bucşan, top. la Gherghiţa <j. Ilîov; azi j. Prahova) 175.
Plopşor, top. la Geamăna <j-Argeş; or. Piteşti) 154.
•Plopul, sat <Rîjleţu Govora, j. Olt; azi j. Argeş), hotare; părţi întărite m-rii Govora 65, 85, 208.
Ploştina, sat <j. Mehedinţi; azi j. Gorj) întărit m-rii Tismana 186.
Poarta <Otomană> 141, 184.
Pocruia, sat <j. Gorj), părţi întărite m-rii Tismana 186.
•Podenl, sat <lg. Arjoci, j. Gorj), parte dăruită m-rii Tismana de fiii lui Roman pentru că nu o pot plăti de bir 67; părţi întărite Tismanei 186.
Podunavia, în titulatura domnului Ţării Româneşti, 49, 57.
Poenari (Poienari), cetate <j. Argeş) pîrcă-labi de ~ 175, 176, 179, 186-188, 196.
Poenari, sat <Schitu Poienari, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
Poenărei, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu Corbi 66.
Poiana, deal la Valea Călugărilor <probabil Valea Călugărească, j. Săcuiani; azi j. Prahova) 42.
Poiana, sat <c. Perişani, j. Argeş; azi j. Vilcea), partea lui Vlasie întărită lui Oprea sluger ş.a. 169.
Poiana, top. <lg. Slănic, j. Prahova), partea Dragosinei, sora lui Vlad înecatul 121.
Poiana Ursului, Poiana Volpii, topice <j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu muntele Piscu 12.
Poieni, top. la Comanca de Munte <j. Vîlcea), părţi întărite episcopiei Rîm-nicului 194.
Poienari v. Poenari, Poenărei.
Ponghină v. Balta lui Ponghină.
Popară, ţigan 18.
Popeşti, sat <j. Teleorman; azi j. Argeş), hotare; părţi întărite lui Mihăilă, cumpărate de la Stan Ciovică ş.a. 124.
Popîrche, ţigan 18.
Porcărăni v. Purcăreni, sat.
•Posmag, sat <lg. Nucet, j. Ialomiţa), părţi întărite lui Oprea, Micşan, Ursu ş.a.
    179.
Potan (Patan), deal la *Călugăreni <Cirea-şov, j. Olt; or. Slatina) 114, 156.
Potclu (Potelul), sat <j. Romanaţi; azi j. Olt) întărit cu baltă şi imunităţi m-rii Bistriţa 72, 73, 93.
•Potoceţul, sat <lg. Brezniţa, j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
Potros din Porcărăni, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Prahova, rîu, oraş pe — 175.
Prajel, Praja v. Curmătura Prajelui şi Valea Prajelui.
Pravăţ v. Neagoe Pravăţ.
Prădeşcul, Prădici v. Pîrîul Prădeşcului.
•Prăvăleni, sat <lg. Valea Danului, j. Argeş) întărit m-rii Argeş 146.
•Preajva pe Desnăţui, silişte <probabil lg. Bucovicior, j. Mehedinţi; azi j. Dolj) dăruită lui Vlaicu mare log. şi Detco post. 202.
•Precîrstia, sat <lg. Gura Văii, j. Mehedinţi; azi în or. Turnu Severin) întărit m-rii Tismana 186.
Preda, fiul lui Boico şi nepotul lui Ivan vornic, familie, stăpîn de ţigani 25.
Preda, stolnic, martor în cartea marelui ban 88.
Preda <Craiovescul>, mare ban (menţ.) familie 123, 176; stăpîn în Craiova 123; păgubit de Stan stolnic 81.
Predeal, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Predeal, top. la Vărbila <j. Săcuiani; azi j. Prahova) 33.
Predeşti v. şi Părdeşti, sat.
Predeşti, (?), sat, părţi întărite m-rii din Muşeteşti, dania lui Manea vornic 129.
Pr&log v. Prislopul, sat.
Priba, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea) 198.
•Prislop, sat <lg. Rădăcineşti, j. Argeş; azi j. Vîlcea), parte întărită lui Oprea sluger şi lui Dragomir 169.
•Prislopul (Prăslog), sat <probabil lg. Căl-măţuiul, j. Teleorman), hotare; întărit m-rii Cutlumus 114, 156.
Privalul Cegăi, top. lg. Căbălul <j. Ialomiţa) întărit m-rii Cozia după pricină cu Toma ban 187.
Privalul Negăi, top. lg. Căbălul <j. Ialomiţa) întărit m-rii Cozia 187.
Prodan închină părţi din Smîrci, Afumaţi şi vad de moară lui Staico log. 18.
                                                                                                     399
www.dacoromanica.ro
Prodan, medelnicer, martor la diata lui Ptrvul Craiovescul ban 69.
Puiul, spătar In sfatul domnesc (1529—1530) 90, 91.
Pulcucă, ţigan 18.
Pulica, ţigan 106, 110.
Punghina, ţigan 215.
Pupa, ţigan 18.
Puraneia, ţigancă 18.
Purcal v. Valea lui Purcal, m-re.
Purcariul, top. la Popeşti <j. Teleorman; azi j. Argeş) 124.
Purc&reni (Porcărâni), sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 22, 32.
Purcilă, tatăl lui Stanciul, martor Sn diata călugăriţei Magdalina (menţ.) 32-
Purniche, ţigan 18.
Puşcarul, pîrcălab, martor în cartea marelui ban 88.
Puţo din Neagra, în pîră cu m-rea Glavacioc
    3.
R
•Racoviţa, sat <Izvoru, c. Gogoşari, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) 214.
Racoviţă, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş, în or. Piteşti), parte cu moară lăsată de Vlaicul clucer şi Mihnea stol. m-rii Valea 141; ~ Medeleanului, parte dată de Şerban ban lui Vlaicul clucer 141.
Rada, jupaniţa lui Oprea sluger, fiica jupa-niţei Voica, stăpînă în Fîntînele, Ver-neşti, Plăcicoi ş.a. 169.
Rada, mama doamnei Anca şi bunica lui Vlad <înecatul), în pomelnicul m-rii din Sinai (menţ.) 102.
Rada, nepoata lui Stepan, familie, întărită peste părţi în Izvoară, Ostra şi Rusineşti
    158.
Radi v. Radul.
Rădici v. Rădici.
Radilă, munte <Rădila, j. Prahova), întărit jupanului Radul, lui Coadă clucer ş.a.
    82.
Radimil v. Radul Milea.
Radina, ţigan 181.
Radomir din Milcov, boier hotarnic la Ci-reaşov ş.a. 114, 156.
Radomir, răspopă 205.
Radomir, ţigan 88.
Radoslav, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Radovan, portar mare, ispravnic în act domnesc 65; v. şi Rădici.
Radul, ban mare <eroare>: v. Radul Măţilă.
Radul, comis în sfatul domnesc (1532) <probabil eroare» 128.
Radul, comis, ginerele Neacşăi, stăpîn în Cerăţel (menţ.) 19.
Radul, comis în sfatul domnesc (1529) 91; martor în cartea marelui ban 88.
Radul comis (1526) v. Radul al Danciului.
Radul <diferiţi) cumpără parte: în Dră-ghiceni 201; ~ în Lacure şi vad de moară la Buzău 183.
Radul diac v. Radul, grămătic.
Radul din Aluniş, jurător 85.
Radul din Berindeiu, boier hotarnic la Dăneşti 114, 156.
Radul din Buari, scrie' act domnesc (1529) 77; v. şi Radul grămătic.
Radul din Crîngeni v. Radul Mleacom.
Radul din Floceşti (Flocet) v. Radul paharnic mare.
Radul din Purcăreni <vornic>, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Radul din Sălătruc v. Radul, spătar.
Radul din Spinişor, frate cu Vladul, stăpîn de părţi, vii şi ţigani în Stîngăcea, Fra-toştiţa ş.a., strîngător de bir, viclean (menţ.) 184.
Radul din Stroeşti, fiul lui Budea, familie, înfrăţeşte pe unchiul său Ion din Stoi-ceşti 209.
Radul din Şerbăneşti, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. (menţ.) 114, 156.
Radul, fiul lui Alăman vătaf, familie, partea lui din Stăneşti (menţ.) 211.
Radul, fiul lui Dracea, familie; întărit în Băjeşti 56.
Radul (Radi), fiul lui Fetea din Slatina, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
Radul, fiul lui Micşan, familie; dezmoştenit, împreună cu fratele său Vladul, de tatăl lor 157.
Radul, fiul lui Vlaicul şi frate cu Stoica, vinde parte în Novăceasca 64.
Radul, frate cu Dragomir ş.a.,familie, stăpîn în Sălătruc, Pereni ş.a., 169.
Radul, frate cu Mihnea postelnic <din Bădeni) şi cu Vladul 213.
Radul, frate cu Oancea vistier, vinde parte din Piteşti cu vecini, mori şi vămi 51, 52.
Radu, frate cu Oprea, Stan ş.a.; întărit în Nenciuleşti 39.
Radul, frate cu Şerb, vinde parte în Negraşii de Sus 205.
400
www.dacoromanica.ro
Radul, grămătici (dieci) neidentificaţi (1528 ... 1535), scriu: diată pentru marele ban 69acte domneşti 67, 76, 107, 108, 208; v. şi Radul din Buari.
Radul în pricină v. Radul, slugă domnească.
Radul întărit în Blăjeşti 35.
Radul întărit peste părţi în Olteanca şi Peş-ceana 26.
Radul jupan, cu ceata lui, stăpîn în Placico, Glodeni şi muntele Radilă 82.
Radul logofăt v. Radul Măţilă.
Radul, paharnic mare (1526, 1533—1535) v. Radul Paşadia.
Radul, paharnic mare din Floceşti (Flocet) (1532—1533), în sfatul domnesc 129, 130, 132-136, 138, 141, 146, 147, 150, 154, 156-158, 160-162, 165-167, 169-171.
Radul, partea lui din muntele Peştere 135.
Radul portar, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Radul, postelnic mare (1529 ... 1533) v. Radul Paşadia.
Radul, postelnic, nepotul lui Radul Run-cenescul, înfrăţit de unchiul său peste parte în Stăneşti 20.
Radul, scriu acte domneşti v. Radul, grămătici.
Radul, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Radul, spătar din Sălătruc, frate cu Dan <Durduca> vornic, familie; stăpîn de ţigani (menţ.) 169.
Radul, spătar, hotamic la Cireaşov, Laiova şi Comanca (menţ.) 114, 156.
Radul, spătar mare (1527—1529) v. Radul Furcovici.
Radul, tăblariul, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Radul, ţigani 6,18, 32, 141, 194, 210, 211.
Radul, vărul lui Oprea sluger, familie, stăpîn în Sălătruc, Pereni ş.a., cu munţii Clăbucet, Pietriceaua ş.a. 169.
Radul, văr primar cu Dan spătar ş.a., familie; stăpîn în Ciurileşti 196.
Radul <diferiţi> vînd parte în: Romonaţii Costei 205 ; ~ în Tigveni 64.
Radul, vistier mare (1529—1534) v. Radul Furcovici.
Radul voievod cel Bătrîn, ~ cel Bun v. Radul cel Mare.
Radul voievod cel Tînăr v. Radul de la Afumaţi.
Radul voievod, fiul lui Radul cel Mare v. Radul de la Afumaţi şi Radul Paisie.
Radul voievod, fiul lui Vlad Călugărul şi al lui Vlad v. Radul cel Mare.
Radul voievod, fiul lui Vlad voievod 129 <eroare> v. Vlad înecatul.
Radul <vornic> 32 v. Radul din Purcăreni.
28 — Documentc-România — c. 377
Radul vornic (fost) în sfatul domnesc (1526) 2.
Radul vornic, tatăl lui Stoica armaş şi Muja <comis>, stăpîn în Vlădeşti ş.a.; dăruieşte m-rii Arhanghel sate şi ţigani (menţ.) 215.
Radul al lui Craia, partea lui în Lihăceni 201.
Radul al Danciului, mare comis, în sfatul domnesc (1526) 2, 4, 5, 7, 11, 15, 18, 21,
    25.
Radul al lui Mandea, stăpîn în Vîl-săneşti, Băneştii de la Ruia şi Neagra 140, 146; probabil acelaşi: Radul al lui Văsiiu, jupan, stăpîn în Călineşti şi Neagra 79.
Radul Bădica domn v. Bădica.
Radul cel Frumos (Radul), domn al Ţării Româneşti <1462 ... 1478>, dăruieşte lui Cîrjeu vist. morile de pe Rîul Doamnei 149; carte de la ~ 196.
Radul <cel Mare) ( ~ cel Bătrîn, ~ cel Bun, ■—’ Preabunul), domn al Ţării Româneşti <1495—1508> 61, 156; fiul lui Vlad Călugărul 11, 25, 141, 149, 170, 171, 199; frate cu Vlad cel Tînăr 10; tatăl lui: Radul de la Afumaţi 1,2, 4—21, 23—31, 33—45, 47—53, 55—65, 67; ~ al lui Radul Paisie 202—215; şi al lui Vlad Vintilă 138, 140—142, 144-150,154,155,157-161, 163, 165— 167,169—176,179—186,188—193,195— 201, B; unchiul lui Vlad înecatul 114; danii m-rii Govora 170, 171; donator la Athos 199; „vinde” vinăriciul domnesc, pe cai 90;
    dă cărţi 1, 25, 145, 167, 170, 171, 182, 187; <erori>: Vlad 53, 148.
Radul <de la Afumaţi> ( ~ cel Tînăr), domn al Ţării Româneşti <1522, 1525—1529) 129, 130, 149, 156, 211; fiul lui Radul cel Mare 1, 2, 4—21, 23—31, 33—45, 47—53, 55—65, 67; nepotul lui Vlad Călugărul 11, 25; nepot de frate al lui Vlad cel Tînăr 11, 19; cumnat cu Dra-gomir 11;
    danie m-rii Muşeteşti 4; donator la Athos 57; danie unor boieri 24, 29; dă cărţi 1—21, 23—31, 33—67; cărţi de la ~ 75, 82, 94, 146, 157,177, 194; pierit la Rîmnic 77, 112.
Radul Furcovici ( ~ Furcă, ~ Furcovichiu, Radul) cotropeşte mori în Berileşti 195; în sfatul domnesc: mare spătar (1527 — —1529) 34—45, 47, 49, 50—53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 81, 85, 87, 89; mare vistier (1529—1533) 90— 92, 95, 96, 98, 101, 104-110, 112, 115, 117-120, 123, 124, 126-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-157,
                                                                                 401
www.dacoromanica.ro
    A; fost mare vistier (1533—1534) 169, 175, 176, 179, 180, B; ispravnic în act domnesc 128; <eroare>: Radul Vucovici 98.
Radul Goran (Goran), tatăl lui Goran spătar, familie, stăpîn în Iaroslăveşti (menţ.) 40, 118.
Radul Măţilă <din Buiceşti), fost mare logofăt, soţul Yoicăi şi ginerele lui Ivan vornic, familie, stăpîn de ţigani 25; în sfatul domnesc (1526 ... 1530) 1, 4, 5, 7—9,11—15,17—21,24,26—28, 30, 31, 34, 38, 40, 41, 91; hotarnic 149; martor 32;
    <eroare>: mare ban 9.
Radul Milea (Radimil) din Slatina, hotarnic la Cireaşov ş.a. (menţ.) 114, 156.
Radul Mleacom (Radul) din Crîngeni, boier hotărnicia Comanca, Laiovaş.a. (menţ.) 114, 156.
Radul <Paisie>, domn al Ţării Româneşti <1535—1545) fiul lui Radul cel Mare 202—215;
    danii unor boieri 202, 204; dă cărţi 202—215.
Radul Paşadia (Radul, ~ Paşadie, ~ Paşa-diia) văr cu Voicul comis, Tatul post. ş.a., familie 12;
    în sfatul domnesc: mare paharnic (1526, 1533-1535) 2,4-7, 11, 15, 18, 19, 21, 25, 172, 174-176,    179-184, 186-
    211,  213,  215, B; mare postelnic
    (1529 ... 1533) 70, 71, 74, 76,-78, 80-— 82, 85, 87, 89, 90, 123, 128—130, 132—136, 138, 140, 141, 144, 146—150, 154-157, A;
    ispravnic în act domnesc 202.
Radul Pădure v. Pădure log.
Radul Peşghizdav, boier hotarnic la Cireaşov ş.a. (menţ.) 114, 156.
Radul Runcenescul, înfrăţeşte pe nepotul său Radul post. peste parte în Stăneşti 20.
Radul Vucovici v. Radul Furcovici.
Rahova, oraş <R.P. Bulgaria), eminul din ~ creditor al lui Barbu ban 141.
Rastu v. Hrastu, sat.
Ratea, fiul lui Gănştea cel bătrln, frate cu Micul şi Iachim, dăruit cu loc de casă In Miceşti 22; probabil acelaşi: Ratea, nepotul lui Mănăilă în pricină pentru Bujoară 23.
Ratea, frate cu Manea, familie; întărit peste părţi în Posmag 179.
Ratea (Rratea) logofăt, vistiernic „mic” (1526, 1528) scrie acte domneşti 18, 53; în criptogramă 18.
Ratea, partea lui în muntele Peştere 135.
Razmir din Bereşti, boier hotarnic la Suhaia (menţ.) 156.
402
Razo (Răzor) din Vîltureşti şi Luciani, boier hotarnic la Hîrteşti (menţ.) 114, 156.
Rădăcineşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea), vie întărită lui Oprea sulger 169.
Rădici (Rădici), mare portar, ispravnic în act domnesc 118, 119; v. şi Radovan.
Rădila v. Radilă, munte.
Rădivoe din Ciumeşti, <jurător) 131.
Răduţa, ţigan 18.
Rămeşti, sat <Rîmeşti, j. Vîlcea; azi în or. Horezu), parte cu loc de casă şi livadă întărită lui Vîlcul 99.
Răpede v. Repede.
Răsipnici, sat <Răsimnicea, j. Ilfov) în hotar cu Gherghiţa 175.
Răstoacă, pîrîu <afl. al Argeşului), vad de moară întărit m-rii Bolintin 122.
Răsuhata v. Gorganul Răsuhatei, top.
Rătivoeştii Vechi, sat <Retevoeşti, j. Muşcel; azi j. Argeş) 22.
*Răugeni, sat <lg. Aninoasa, j. Muşcel; azi j. Argeş), părţi întărite lui Albul şi fiilor săi 134.
Răvăciog, ţigan (menţ.) 25.
Răzmireşti, sat <Răsmireşti, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
*Recica lui Dabul, sat <lg. Dăbuleni, j. Romanaţi; azi j. Dolj) întărit lui Peia portar, cumpărătură de la Jitea 167.
Repede (Răpede) din Vîltureşti, boier hotarnic la Hîrteşti (menţ.) 114, 156.
Repede, ţigan 25.
Retevoeşti v. Rătiveeştii Vechi.
Rica,portar, hotărnicia Suhaia (menţ.) 156.
Rîmeşti v. Rămeşti, sat.
Rîmnic, episcopie; sate, vii şi vinăriciuri, prisăci, mori, ţigani, venitul de la podul de peste Olt 194; episcop 194.
Rîmnic, oraş domnesc, tîrg <Rîmnicu Vîlcea) 200;
    în hotar cu Vlădeşti 198; podul de la Olt lg. <■*' 194; via lui Oprea sulger 169; vinăriciuri întărite m-rii Ostrov 86; orăşeni obligaţi să plătească vamă la vadul Diiului 168; biserica episcopiei 194;
    Radul <de la Afumaţi) mort la ~ 77, 112.
Rîpa, ţigan 18.
Rîtea vinde parte în Negoşina 189.
Rîul Alb, top. la Sălătruc <j. Argeş) 169.
Rîul Boilor v. Iazurile Dobitoacelor.
Rîul Colnicelului, Rîul Crucei, Rîul lui Bujor, pîrae la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Rîul Doamnei, rîu <afluent al Argeşului), sat pe ~ 66; mori pe ~ 149.
www.dacoromanica.ro
Rîul lui Cernat, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 23.
Rîul Mare, piriu la Nucşoara şi Drăgăneşti <j. Muşcel; azi j. Argeş) 28, 126.
Rîul Mănăstiresc v. Pîrîul Mănăstirii.
Rîul Şesului, pîrîu la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Rîul Vîn&t, piriu la Dăneşti <Dăneasa, j. Olt) 156.
Rîuşor (Rîuşorul) pîrîu <afluent al Bratiei) sate pe ~ 28, 141.
Rodea, moara Rodei la Gherghiţa 175.
Rogojina, sat <j. Gorj), parte întărită lui Stoia pitar ş.a. 120.
Rogoz v. Albul ~ şi Nanul Rogoz.
Roman din Ciumeşti, <jurător) 131.
Roman din Rudeni, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Roman, frate cu Bălan (menţ.) partea lui din Podeni, pierdută pentru neplata birului 67.
Roman, grămătic, ispravnic în act domnesc (1528) 50.
Roman, spătar, soţul Stancăi, stăpîn în Runcul 128.
Romanaţî, judeţ, sate ale m-rii Bistriţa scutite de slujbe şi dăjdii 73.
Romonaţii Costei ( — lui Costea), sat <Ro-manaţi, c. Negraşi, j. Argeş), părţi întărite lui Stan şi Manea 205; ~ de la Muzan, parte întărită popii Neagoe 205.
Româneasa vinde ocină la Ocna <Mare)
    194.
Roşea, ţigan 110.
Roşia, sat 112; întărit lui Stoia pitar, soţiei sale Stana ş.a. 120.
Roşul v. Stan Roşul.
•Rot&reşti, silişte <lg. Cireaşov, j. Olt; azi în or. Slatina) în hotar cu Călugăreni 114, 156; v. şi Pîrîul Rot&reştilor.
Rratea v. Ratea, logofăt.
Ruddni, sat <j. Argeş) 32.
Ruia, top. la Băneşti <j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa) 146.
Rumănaţi v. Valea Rumănaţilor.
Runcenescul v. Radul Runcenescul.
Runcu de peste Olt, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), parte cu vii şi mori întărită lui Chirtop portar şi Lăudat mare clucer
    150.
Runcul, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) întărit lui Roman spătar şi Stancăi, după pricină de hotare cu fiii lui Ion din Goleşti 128.
Runcul (Runcu) vamă, parte întărită m-ri-lor Govora, Nucet şi Muşeteşti 76, 92.
Rusca, vale la *Laiova <Saelele, j. Teleorman) 114.
*Rusineşti, sat <probabil Mihăeşti, j. Olt), parte întărită lui Cernica din Izvoară ş.a. 158.
Ruşeasca, moşie la Tismana <j. Gorj) întărită m-rii Tismana 186.
Ruşii de la Vedea (Ruşi), sat <j. Teleorman, or. Roşiorii de Vede) în hotar cu Co-manca 114, 156; parte dată în schimb de Staico logofăt lui Cega vornic ş.a., apoi m-rii Cotmeana 11.
•Ruşii mai jos de Tîrgovişte, sat <lg. Lazuri, j. Dîmboviţa) întărit lui Neagoe vist. şi rudelor sale 18.
S
Saca v. Seaca.
Sadova, m-re <j. Dolj), întărire pentru ocine şi ţigani, dania lui Pîrvul mare ban 98.
•Sagoveţi la Blatniţa, silişte <*Saghevăţ, probabil lg. Măceşul de Jos, j. Dolj) întărită m-rii Tismana 182.
Sabat, paharnic din Greci, hotamic la Do-bruşeşti ş.a. 125, 176.
Sasul v. Iliaş Sasul.
Saşca (Saşche), padină la Comanca <Doro-banţu, j. Olt; azi j. Teleorman) 114, 156.
Sava, egumen al m-rii Glavacioc (1526, 1529-1530, 1532) 2, 3, 79, 117, 140.
Sava, egumen al m-rii Snagov (1527—28, 1534) 42, 176.
Săcară v. Secară şi Mărul lui Săcară.
Sălătrucul, sat <probabil Sălătrucel, j. Argeş; azi j. Vîlcea) cu munte întărit lui Oprea sluger, Dragomir ş.a. 169.
•Sălcioara, sat <probabil lg. Bistreţ, j. Dolj) întărit m-rii Tismana 186.
Săltava, baltă <j. Ialomiţa), parte întărită Mitropoliei 45; parte întărită cu toate iezerele m-rii Argeş; hotare 163.
Sămnicul v. Simnic.
Săpatul, baltă <probabil Săpata, j. Ialomiţa) întărită cu imunităţi m-rii Cozia 187.
•Sărăcov, silişte <lg. Vlădaia, j. Mehedinţi) întărită lui Barbu şi Detco postelnic ş.a. 161.
Săseni, deal <j. Buzău), părţi cu vie întărite lui Ţigulea pîrcălab 183.
403
www.dacoromanica.ro
•Scăeşti, sat <lg. Bîrca, j. Dolj) întărit m-rii Glavacioc, dania lui Hamza ban 210.
Schinder Celebi, tefterdar başa; boieri rămaşi datori lui ~ 141.
Scoarţa v. Valea cu Scoarţa.
Scorţea, ţigan 32.
Seaca, ~ Bătrînă v. Siliştea Seacă.
Seaca (Saca) lg. balta Călmăţui, selişte <j. Teleorman) întărită m-rii Cutlumuz 114, 156.
Sebeş, cetate <j. Alba), sebeşani obligaţi să plătească vamă la Vîlcan 75, 111.
Secara v. Sichir, sat.
Secară, clucer, hotarnic la Domneşti ş.a. 66, 131; v. şi Fagul lui ~, Mărul lui Săcară.
Secătura v. Graiul Secăturii şi Valea Secăturii.
Secure, top. la balta Săltava <j. Ialomiţa)
    163.
Semăn, partea lui în Posmag 179.
Semen vinde satul Duşeşti (menţ.) 61.
Serban v. Şerban.
Severin, oraş (?) <or. Drobeta-Tumu Seve-rin) 7, 74,136; hotar al vămii de la Vîlcan 68, 75, 111.
Severin, ţigan 141.
Sfîntul Munte al Athosului, Sfînta Gora Athona v. Atbos.
Sfiştov v. Sviştov.
Sibiciu, sat <j. Săcuiani; azi j. Buzău), părţi întărite lui Slăvită ş.a. după pricină cu fraţii lui Bolea din Hinţeşti
    185.
Sichir, sat (?) <probabil Secara, j. Teleorman) în hotar cu balta Călmăţuiului 114, 156.
Silea, partea lui în Vlădeşti (menţ.) 198.
Siliştea Seacă, silişte <Seaca de Pădure, j. Mehedinţi; azi j. Dolj) în hotar cu Iazupcea 202.
Simion, egumen al m-rii Cutlumuz (1531)
    114.
Simnic (Sămnic), pîrîu la Runcu <Şimnicu j. Argeş; azi j. Vîlcea) 128.
Simul, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Sinai (Muntele Sinai), munte <R. Arabă Egipt) m-rea Blagoveştenia (?) <Preo-brajenia) de la ~ dăruită de domn cu obroc 102.
Singureni, sat <j. Vlaşca; j. Ilfov) 214.
Sinu, armaş, tatăl lui Vlaicul, stăpîn de ţigani 9.
Sînbural (?), sat 156; v. şi Slrbi.
Sîrbeştii, sat <j. Vîlcea) în pricină de hotar cu Milostea 165.
Slrbi, sat <c. Şuşani, j. Vîlcea), ogoare întărite lui Fîrtat pîrcălab 115.
•Sîrbi, sat <lg. or. Roşiorii de Vede, j. Teleorman) în hotar cu Comanca 114.
*Sîrbşori, sat <lg. Tismana, j. Gorj) întărit m-rii Tismana 186.
Sîrbul v şi Mihail Sîrbul.
Sîrbul din Nagomireşti, boier hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Sîrbul, ţigani 1, 32.
Sîrbul vinde funia sa din Mădulari 47.
Slatina (Soatine ?) , oraş de scaun 199; sate şi locuri din jur; popi 114, 156; acte domneşti scrise în .—■ 180, 199.
Slav din Dărmoxă, în pricină pentru Cerăţel
    19.
Slav din Stoiceşti, boier hotarnic la Dră-goeşti 125.
Slav, ţigani 6, 18, 32, 110.
Slav vinde falce din Rîmeşti 99.
Slava închină partea ei din Pîrscoveni lui Dragomir spătar (menţ.) 197.
Slavna, soţia lui Hamza ban, dăruieşte satul Scăeşti cu ţigani m-rii Glavacioc (menţ.) 210.
Slănic, pîrîu la *Năpîrteni <Berevoeştii-Ungureni, j. Muşcel; azi j. Argeş) 141.
Slănic pîrîu <afluent al Vărbilăului) 121.
Slănic, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) în hotar cu Domneşti 66; parte dată zestre Calei de călugăriţa Magdalina 32.
Slănic,sat (?) <j. Prahova), parte cumpărată de Vlad slugă domnească ş.a. de la Pădure log. ş.a. 121.
Slăpniţa (?), pîrîu la Aninii de Jos <probabil Valea Anilor, j. Mehedinţi) 16.
Slătioara, sat <j. Vîlcea) cu moară dat în schimb de Pîrvul mare ban tuturor tîrsanilor pentru Tîrsa 47.
Slăvilă, stăpîn în Sibiceu 185.
Stăvileşti, sat <Plopii-Slăviteşti, j. Olt; azi. j. Teleorman) 199.
Slăviteşti, sat <probabil j. Vîlcea) 25.
Smîrci, sat (?) <probabil j. Ialomiţa; azi j. Prahova) parte întărită cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
Snagov (Sneagov, Znagov, Vovidenia), m-re <j. Ilfov) sate, ocine, vii şi vinăriciuri, munţi, bălţi şi gîrle 33, 42, 96, 125, 133, 144, 176; moară 42; drept de a lua perperii de la Valea Călugărilor 42; egumeni 42, 176.
Soare v. şi Valea lui Soare.
Soare, seliştea lui în Valea lui Soare 201.
Soatine v. Slatina.
Socol, tatăl lui Neagoe mare vist., <log.), stăpîn în Titeşti, Bumboeşti, Budeşti ş.a. (menţ.) 18.
*Sogoina la Blatniţa, silişte <probabil lg. Măceşul de Jos, j. Dolj) întărită m-rii Tismana 182.
404
www.dacoromanica.ro
Solovan, top. la Corbi <j. Muşcel; azi Argeş>
    66.
Sora, fiica lui Bucur şi a Bucureasei, familie, stăpînă în Şasa 50.
Sora, soră cu Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi Pătru, stăpînă în Fureşti, Odobeşti ş.a. 1.
Sora vinde funia sa din Mădulari 47.
Spahiul, jupan, martor în cartea marelui ban 88.
Spărturi, ocină la Popeşti <j. Teleorman; azi j. Argeş) întărită lui Mihăilă 124.
Sp&teni, sat <Speteni, c. Bărcăneşti, j. Ialomiţa; azi j. Ilfov) 125.
Sperlan din Hamarade, martor în cartea marelui ban 97.
*Spinişor, sat <or. Filiaşi, j. Dolj), părţi întărite lui Vlaicul mare log.; pierdute de Radul şi Vladul pentru hiclenie 184.
Spiţelea, frate cu Stanciu din Mărceşti ş.a., în pricină pentru Breţculeşti 148.
Staia pierde Băbenii pentru hiclenie faţă de Vlad Călugărul (menţ.) 107.
Staico comis, Staico din Şinteşti v. Staico Şintescu.
Staico, fiul lui Vintilă mare clucer şi al Voicăi, stăpîn în Cornăţeni, Conţeşti, ş.a. 110.
Staico, jupan, cumnat cu Neagoe mare vist. v. Staico paharnic.
Staico <mare> logofăt <din Ruşi), stăpîn în Lupşanul, Ruşi şi Bărcăneşti, familie 18; cotropeşti satul Mogoşeşti şi îl dăruieşte m-rilor Cotmeana şi Tutana (menţ.) 11.
Staico, nepot lui Cotea şi Oană, dăruieşte m-rii Argeş vad de moară în Berileşti
    195.
Staico (Staicu), mare paharnic <fiul lui Staico mare log. şi nepot lui Vlad Călugărul), jupan, din casa domnească familie, întărit cu sate şi ţigani în Dra-gomireşti, Dragoslavele, Ruşi ş.a. 18; în sfatul domnesc: mare paharnic (1527— 1529)     42-45,    47,   49-53, 55, 56,
    58—63, 65 — 67, 70, 71, 74, 76—78, 80—82, 85, 87, 89, 90; mare logofăt (1532) A;
    <eroare>: Stanco 81.
Staico, pîrcălab, înfrăţit de Balea pe ocina lui din Hurezi 63.
Staico al lui Pîrran (Staico);
    în sfatul domnesc: mare stolnic (1530—
    1532)  92, 95, 96, 98, 101, 104—110, 112, 115, 117 — 120, 123, 124, 126, 127, 140, 141, A; <fost mare) stolnic (1532,
    1533)  155, 157;
    <eroare>: Stan stolnic A; probabil acelaşi: Staico, mare vistier (1533, 1534)
    158, 160—162, 165—167, 169—172, 174-176, 179, 180, B.
Staico Şintescu (Staico, ~ Şentescul, ~ Şintescul) din Şinteşti, mare postelnic apoi mare comis 103; în sfatul domnesc:         mare postelnic
    (1530, 1531) 92, 95, 96, 98, 100, 101, 104—110, 112, 115, 117—121, 126, 127; mare comis (1532—1535) 123, 124, 129, 130, 132—136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-158, 160-162, 165—167, 169—172, 174—176, 179— 211, 213, 215, A, B; ispravnic în act domnesc 117; jurător 149;
                                                                             <erori>: Stoica 121, 191.
Stait v. Valea Iui Stait.
Staiu, tatăl lui Dan din Ostra (menţ.) 156.
Stan, Stanul:
Stan, boier hotarnic la Valea Călugărilor (menţ.) 42.
Stan, butar vinde partea sa din Miriliţa m-rii Bistriţa 174.
— Stanul, cu ceata sa întărit cu ocină şi livadă în Cîrbeşti 44.
                                                            Stan <diferiţi) cumpără parte în: Romonaţii Costei 205; ~ în Valea lui Soare 201.
Stan dăruieşte episcopiei de Rîmnic parte de ocină în Frăsinet 194.
Stan diac v. Stan, grămătici.
Stan <din Goleşti, fiul Măriei şi tatăl Velicăi), partea lui în Dobroeşti (menţ.) 32.
Stan din Hotărani v. Stan, vornic.
Stan din Laiova de Jos v. Standul.
Stan din Miceşti, <jurător> 131.
Stan, fiul lui Badea din Costeşti şi frate cu Stanciul ş.a., cumpără ocină în Costeşti 205.
Stan, fiul lui Dracea, familie, întărit peste parte în Băjeşti 56.
Stan, fiul lui Ion din Goleşti, frate cu Albul ş.a., în pricină de hotar cu Runcul 128.
Stan, fiul lui Voico slugă domnească, întărit peste parte în Hăeşti 5.
Stan, frate cu Albul slugă domnească şi cu Manciul, întărit peste părţi în Blă-jeşti, Trestenic ş.a. 35.
Stan, frate cu Dragomir ş.a., partea lui în Posmag 179.
Stan, frate cu Murgea şi Iubenca, înfrăţeşte pe sora lor Dragoleîn Borobeică (?) 205.
Stan, frate cu Nan, întărit peste părţi în Fiiani, Comarnic ş.a. 127.
Stan, frate cu Oprea ş.a., întărit în Nenciu-leşti 39.
Stan, frate cu Vîlcul din Rîmeşti, cumpără părţi în Bîrzoteni 99.
405
www.dacoromanica.ro
Stan <diferiţi> grămătici, diac, scriitor, uricar, scriu acte domneşti 113, 126, 129, 130, 193, 196, 215; v. şi Stan al lui Duţul şi Stan Roşul.
Stan întărit în Cerăţel 19.
Stan întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Stan, logofăt, ispravnic în act domnesc 155; v. şi Stan, grămătici.
Stan, nepotul lui Dan spătar, familie, stăpîn în Ciurileşti 196.
Stan, nepotul lui lanăş clucer, în pricină pentru satul Odobeşti 166.
Stan, partea lui din Corbi întărită m-rii Argeş 66.
Stan, partea lui în Lihăceni 201.
Stan, partea lui din Predeşti întărită m-rii Muşeteşti (menţ.) 129.
Stan, pîrcălab de Poenari, familie, stăpîn în Buneşti şi Urluieşti 215; în sfatul domnesc (1534) 175, 176, 179.
Stan schimbă, împreună cu toţi tîrsenii, toată partea sa din Tîrsa, pentru parte în Slătioara 47.
Stan scrie act domnesc v. Stan, grămătici.
Stan, slugă domnească, fiul lui Albu, familie, stăpîn de sate, selişte şi mori în Lăngeşti, Răugeni ş.a. 134.
Stan, slugă domnească, fiul lui Dan spătar, familie, stăpîn în Ciurileşti 196.
Stan, spătar, familie, înfrăţit peste parte din Grădiştea de Sus şi muntele Gră-dişteanul 27.
Stan, stolnicul banului Preda, zălogeşte moşia sa din Epoteşti (menţ.) 81.
Stan (?), stolnic în sfatul domnesc A.
Stan, tatăl vitreg al lui Coteanu şi Galeş, aşază pe fiii săi peste parte în Negraşii de Sus 205.
Stan, ţigani 18, 32, 141, 169, 210.
Stan uricariul v. Stan, grămătici.
Stan vinde livezi în Bîrzoteni 99.
Stan vinde partea Novăcească din Tigveni m-rii Argeş 64.
Stan vinde parte în Ungureni (menţ.) 206.
Stan, vornic din Hotărani, stăpîn în Muşcel 137, 139; jurător 149.
Stan al lui Duţul scrie act domnesc (1530) 92; v. şi Stan grămătici.
Stan Cătun vinde vie în Rădăcineşti 169.
Stan Ciovică vinde ogoare în Adîncata şi Izvor 124.
Stan Dolofan închină partea sa din muntele Lespedea lui Oprea sulger ş.a. 169.
Stan Roşul, scrie acte domneşti (1532, 1533) 123, 159; v. şi Stan, grămătici.
Stan Sturza întărit în Studina de Jos de la Sturzeşti B.
Stana, fiica popii Mircea, înfrăţită de tatăl său 35.
Stana, fiica lui Şerb din Costeşti, familie, aşezată de tatăl său peste părţi în Costeşti şi Bărbăteşti 205.
Stana, jupaniţa lui Stoia şi fiica lui Ivan, stăpînă în Rogojina, Roşia ş.a. 120.
Stana, jupaniţă, mama lui Mihnea post. din Bădeni ş.a.; cumpără partea Zorească (menţ.) 213.
Stana, ţigancă 130.
Stanca din Rîmnic, în pricină cu Fîrtat pîrcălab pentru Lăleşti, Drăgăşani şi Murgeşti 200.
Stanca, fiica lui Bucur şi soră cu Dragolea ş.a. întărită în Şasa 50.
Stanca, fiica lui Dan spătar, familie, stăpînă în Ciurileşti 196.
Stanca, fiica lui Pătru post. şi sora lui Vlaicul clucer ş.a., familie, aşezată de fraţii săi în Năpîrteni, Berivoeşti, Dră-găneşti ş.a. 141.
Stanca, jupaniţă, mama jupaniţei Manda, stăpînă de ţigani (menţ.) 21.
Stanca, jupîneasa lui Roman spătar, stăpînă în Runcul 128.
Stanca, ţigancă 210.
Stancio Pletea vinde selişte şi livadă <la Cîrbeşti) 44.
Standul, cu ceata lui, în pîră pentru ocină în Corbi 66.
Standul, cu ceata lui, întărit în Cerăţel 19.
Standul diac v. Standul grămătic.
Standul (Stan) din Laiova de Jos, boier hotarnic la Comanca ş.a. (menţ.) 114, 156.
Standul (Stanciu) din Mărceşti, frate cu Spiţelea ş.a., în pricină pentru Breţ-culeşti 148.
Standul din Stoiceşti, boier hotarnic la Drăgoeşti 125.
Standul, fiul lui Aron, cotropeşte ţigani 11.
Standul, fiul lui Badea din Costeşti şi frate cu Dragomir ş.a. 205.
Stanciul, fiul lui Dan v. Standul grămătic.
Standul, fiul lui Purcilă, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Stanciul, fiul lui Stanciul portar, înfrăţit în Dobruşa, Dragodăneşti şi Măzărani 160.
Stanciul, fiul Marinei, vinde m-rii Tismana satul Ungurei (menţ.) 186.
Stanciul, frate cu Dragomir şi văr cu Oprea sulger, familie, stăpîn în Sălătrucul, Pereni ş.a., cu munţii Clăbucetul, Pietriceaua ş.a. 169.
Stanciul, frate cu Stoia şi Neacşul, vinde plaiul Cocora 99.
406
www.dacoromanica.ro
Standul, frate cu Vladul, întărit peste parte în Vlădeşti 198.
Standul, grămătic (diac) fiul lui Dan, familie, întărit cu ocine şi baltă în Lipia (1527) 41; probabil acelaşi: ~scrieact domnesc (1528) 50.
Standul, împreună cu Lăudat, în pcicină cu m-rea Argeş pentru Ştefăneşti 16.
Standul, în pricină cu m-rea Govora pentru Glodul şi Hinţa 170.
Standul, în pricină pentru Veţel 13.
Standul, partea lui în Negraşii de Jos 205.
Standul, popă „vlah”, în pricină pentru părţi în Cornu, Doiceşti şi Negolea 169.
Standul, portar, tatăl lui Standul, înfrăţit în Dobruşa, Dragodăneşti şi Măză-rari (menţ.) 160.
Standul schimbă împreună cu toţi tîrsenii, toată partea sa din Tîrsa pentru parte în Slătioara 47.
Standul scrie act domnesc 50; v. şi Standul grămătic şi Standul Harvat.
Standul, sulger, schimbă partea lui din Dranoveţi pentru parte în Găojani 78.
Standul, tatăl Briei, întărit peste parte în Sibiceu, Căşăuca ş.a. 185.
Standul, ţigani 11, 18.
Standul <diferiţi> vinde: funia sa din Mă-dulari 47 ; ~ parte în Băjeşti 56; ~ parte în Bîrzoteni 99.
Standul al lui Boţea, partea lui din Stă-neşti (menţ.) 211.
Standul al lui Mircea, în pricină cu m-rea Govora pentru parte din Bircieşti 171.
Standul Căruntul din Ciofrăngeni, vinde în Tigveni 64.
Standul Harvat <fiul lui Toma ban şi nepotul lui Harvat mare log.>, diac mic, scrie acte domneşti (1526, 1530) 14, 95; v. şi Standul diac.
Standul Perşa <Perşanul?>, stolnic, martor în cartea marelui ban 97.
Stanco, paharnic <eroare> v. Staico.
Stanţica, megiaş din Ghermăneşti, în pricină cu m-rea Snagov 176.
Starcea, ţigan 32.
Stănae, fiica lui Bîrcă şi soră cu Malea, vinde parte în Miceştii de Sus 56.
St&nceşti, sat <j. Mehedinţi; în or. Stre-haia>, parte întărită m-rii Tismana 186.
St&nceşti, sat <j. Prahova) 42.
St&neşti, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş) 22; părţi cu pomet, mori, şi munţi întărite lui Vlaicul mare log., fiul lui Pătru post. 28; delniţe cu rumâni închinate de Chirtop portar 211.
St&neşti, sat <probabil j. Vîlcea) întărit lui Radul Runcenescul ş.a. după înfrăţire 20.
St&nilă în pricină pentru Ciurileşti 196.
Stănilă, partea lui din Şasa (menţ.) 50.
St&nil& <diferiţi> vînd părţi din: Bîrzoteni 99; din Negoşina 189.
St&nimireasa, mama lui Mihail, vinde parte în Studina 43.
Stănimir 156 <eroare> v. Lragomir din Pleşov.
St&nimir, tatăl lui Mihail, vinde parte din Studina (menţ.) 14, 43.
Stănimir vinde parte din Bîrzoteni 99.
Stănislav <diferiţi) cu părţi în muntele Peştere 135.
Stănislav întărit peste părţi în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
Stănislav, martor la diata călugăriţei Mag-dalina 32.
Stănislav, pîrcălab, martor în cartea marelui ban 88, 97.
Stănuţă, partea lui de vie la Rîmnic <Vîlcea> (menţ.) 169.
Steia, ţigan 18.
Stepan, Ştefan:
—   Ştefan în pricină pentru Glodul şi Hinţa 170.
Stepan întărit peste părţi în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
—   Ştefan, pitar vinde parte în Băneştii de la Ruia 146.
Stepan, spătar, hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Stepan, tată şi fiu, stăpîni în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
Stepan, ţigani 18, 141.
Stepca vinde ocină episcopiei Rîmnicului 194.
Stircoviţa v. Ştircoviţa, sat.
Stînca Sl&nicului, top. <lg. Slănic, j. Prahova) 121.
Stîngăcea v. şi Lacul lui Stîngăcea.
Stîng&cea, sat <Stîngăceaua, j. Mehedinţi), părţi pierdute de Vladul şi Radul din Spinişor pentru hiclenie, întărite lui Vlaicul mare log. 184.
Stoe din Copăceni, fiii săi Pătru şi Drăgoiu în pricină cu m-rea Tismana pentru seliştea Ungureii (menţ.) 182.
Stoia din Aluniş, jurător 85.
Stoia din Poenari, jurător 214.
Stoia, frate cu Stanciul şi Neacşul, vinde plaiul Cocora 99.
Stoia în pricină pentru ocină în Negoşina 189.
Stoia, partea lui în Negraşii de Jos 205.
Stoia, pitar, soţul Stanei şi ginerele lui Ivan, stăpîn în Rogojina, Roşia ş.a. 120.
Stoia Gomoi (Gomoiu), boier hotarnic la Cireaşov ş.a. 114, 156.
407
www.dacoromanica.ro
Stoian, bunicul lui Detco vornic ş.a., partea lui in Ungureni (menţ.) 206.
Stoian diac, diecel v. Stoian grămătic.
Stoian din Stoiceşti, boier hotarnic la Drăgoeşti 125.
Stoian, frate cu Manea, Înfrăţit cu Fîrtat clucer in Momoteşti 38.
Stoian, grămătic (diac, diac mic, diecel, scriitor) scrie acte domneşti (1526 ... 1532) 10, 21, 28, 34, 40, 47, 82, 85, 90, 111.
Stoian, frate cu Radul, familie, se înfrăţeşte pe parte de moşie din Stroeşti
    209.
Stoian, slugă domnească, întărit in Nucşoara 126.
Stoian Âleuş închină livadă din Piscani lui Vlaicu clucer 141.
Stoiasa, soţia lui Stoe din Copăceni , fiii ei Pătru şi Drăgoiu în pricină cu m-rea Tismana pentru Ungurei (menţ.) 186.
Stoica, armaş, fiul lui Radul vornic, familie, donator la m-rea Arhanghel
    215.
Stoica comis v. Staico Şintescu.
Stoica din Beleţi v. Stoica spătar.
Stoica din Cozleci (Stoica Cozleci), vornic ispravnic de hotărnicie 42; jurător 149.
Stoica din Creţi, jurător 85.
Stoica din Dobreşti, Stoica din Văcăreşti v. Stoica jupani.
Stoica, fiul jupaniţei Oancioaie, înfrăţeşte pe Vlaicu clucer peste vad şi moară în Crîngure 141.
Stoica, fiul lui Chirca, familie, zălogeşte sate pentru datoria tatălui său la turci 18.
Stoica, fiul lui Milco, în pricină cu Mitropolia din Tîrgovişte pentru Aninoasa
    89.
Stoica, fiul lui Vlaicul şi frate cu Radul, vinde partea Novăcească din Tigveni 64.
Stoica, fiul (?) popii Mircea, familie, înfrăţit de tatăl său 34.
Stoica, frate cu Bodea, partea lui în Cacova 194.
Stoica în pricină cu Fîrtat pîrcălab pentru părţi în Oteştii de Jos 132.
Stoica întărit peste moşii <lg. Slănic>, cumpărate de la Pădure log. ş.a. 121.
Stoica întărit în Studina de Jos de la Sturzeşti B.
Stoica, jupan din Dobreşti, martor în cartea marelui ban 97.
Stoica, jupan din Văcăreşti, stăpîn în Corbi şi Văcăreşti 191.
Stoica, logofăt, scrie testamentul călugăriţei Magdalina (1526) 32.
Stoica, partea lui <la Cîrbeşti> 44.
Stoica <diferiţi>, părţile lor din muntele Peştere 135.
Stoica, postelnic, ispravnic în act domnesc 15, 31.
Stoica, postelnic 121 v. Staico Şintescu.
Stoica, spătar din Beleţi, martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Stoica, stolnic, martor în cartea marelui bau 88.
Stoica, şetrar mare, frate (?) cu Stan spătar ş.a., înfrăţit în Grădiştea de Sus şi muntele Grădişteanul 27.
Stoica, ţigan 110.
Stoica, văr primar cu Dan spătar ş.a., frate cu Stan, Radul, Coica şi Iovan, stăpîn în Ciurileşti 196.
Stoica Bălţatul, mare vornic în sfatul domnesc (1530) 91.
Stoica Cozleci v. Stoica din Cozleci.
Stoica Dolofan, partea lui la Toplicăni (menţ.) 32.
Stoican <din Mărgineni> v. Drăgliici al lui Stoican.
Stoican, partea lui din Cucuteni (menţ.) 197.
Stoic&neşti (Stoiianeşti), sat <j. Olt) în hotar cu Dăneşti 156; întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. ş.a. 18.
•Stoiceni, sat <lg. Valea lui Albu, j. 01t>, parte întărită lui Manea vornic, Tudor log. ş.a., după pricină cu boierii Drăcu-leşti 17.
"Stoiceşti, sat <Chiroiu, j. Ilfov> 125; Ion din ~ înfrăţit în Stroeşti 209.
Str&haret (Străhaeţ), sat <Strihareţ, j. Olt; azi în or. Slatina) în hotar cu Cireaşov 114, 156; părţi întărite lui Şerban şi Neagoe Pilea după înfrăţire 58.
*Strîmbele, sat şi silişte din pustie <Cata-nele, j. Dolj); silişte cu baltă şi girlâ dăruită lui Ţalapi log. 204.
Strîmbul, baltă <lg. Săi tava, j. Ialomiţa) întărită Mitropoliei 45.
Strîmbul (Sf. Nicolae), m-re <Găiseni, j. Vlaşca; azi j. Dîmboviţa), întărire pentru parte din Bălţile Doamnei 8, 144.
Stroe din Luciani, boier hotarnic la Hîr-teşti 114, 156.
Stroe, partea lui în Blăjeşti 35.
Stroe, portar în sfatul domnesc (1535) 209.
Stroe, postelnic mare <frate cu Radul Bădica voievod) (1529 ... 1533) dăruieşte m-rii Bistriţa Blădeşti, Muşcelul şi ţigani 70, 137, 139.
Stroe scrie act domnesc (1533) 167.
Stroe, spătar în sfatul domnesc (1535) 203—210, 213, 215.
408
www.dacoromanica.ro
Stroeştii, sat <j. Argeş), hotare 155; întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa, dania <Neagoslavei> jupaniţa lui Barbul ban 15, 72, 93, 155.
Stroeşti, sat <Fierbinţii de Sus, j. Ilfov), înfrăţire între Radul din ~ şi unchiul său Ion din Stoiceşti 209.
Stropîlea (Stropolea), partea lui în Yărbila (menţ.) 33.
Studina, sat <j. Romanaţi; azi j. Olt), părţi întărite lui Alexandru, fiul lui Harvat log. 14; parte întărită lui Peia portar 43; parte întărită lui Bărbulea şi Lupa 180; ~ de Jos, de la Sturzeşti, parte întărită lui Stan Sturza ş.a. B; v. şi Sturzeşti, sat.
Stupina Gramei, loc de stupină <la Fră-sinet) întărit popii Dragomir 10.
Sturza v. Stan Sturza.
•Sturzeşti, sat <lg. Studina, j. Romanaţi; azi j. Olt) B; v. şi Studina.
*Suha, silişte <lg. Corlăţel, j. Mehedinţi) întărită lui Barbul <Deatcovici> mare post. şi nepotului său Detco post. 161.
Suhaia lg. balta Călmăţui, sat şi silişte <j. Teleorman), hotare 156; întărite m-rii Cutlumuz 114,156.
*Suharna, sat <lg. Clăteşti, j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi familiei sale 18.
Suibăreşti v. Uib&reşti.
•Sura lg. balta Călmăţui, silişte <lg. Năvodari, j. Teleorman) întărită m-rii Cutlumuz 114, 156.
Sviştov (Sfiştov), oraş <R. P. Bulgaria), drum şi vad la ~ 114, 156.
Ş
Şandru din Drăghici, boier hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Şasa, sat <j. Gorj), părţi întărite Bucuresei şi fiicelor sale, după pricină cu Dumitru, fiul lui Vîlsan 50.
Şărban v. Şerban.
Şcheau v. Piscul Şcheaului.
Şcheioastre (Scheostre), sat <probabil Scri-oaştea, j. Teleorman) 156; în hotar cu Comanca 114.
Şentescul v. Staico Şintescu.
•Şeoaşul (Şeoşul), sat <j. Vîlcea; în or. Ocnele Mari) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 93; luat de la m-rea Argeş şi dăruit Mitropoliei din Tîrgovişte 195.
Şerb, Şerbu, Şerbul:
Şerb (Şerbu) din Băcăleşti, boier hotarnic la Comanca şi Laiova 114, 156.
Şerbu din Bucureşti, boier hotarnic la Suhaia 156.
Şerb din Costeşti, tatăl Stanei, Bunei şi Totei, aşază pe fiicele sale peste părţi în Costeşti şi Bărbăteşti 205.
Şerb (Şerbu) din Voroveni, boier hotarnic la Hîrteşti 114, 156.
Şerb, frate cu Radul şi tatăl vitreg al lui Manea, părţile lui în Negraşii de Sus 205.
Şerbu, frate cu Stanciu din Mărceşti, Spiţelea, Dan şi Ursilă; în pricină pentru Breţculeşti 148.
Şerb întărit peste părţi şi ogoare în Bă-jeşti 56.
Şerb, <jurători> 131.
—   Şerbul, partea lui din Odobeşti, întărită lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) (menţ.) 1.
—   Şerbu vinde ocină pe Argeş Drăgoteş-tilor 83.
—   Şerbul, vornic, ispravnic în act domnesc 27.
Şerban (Şărban), ban mare, familie 108; stăpîn în Racoviţa Medeleanului 141; dăruieşte: Gîrcovul m-rii Bistriţa 108, mori la gura Geamănei m-rii Argeş 173;
    în sfatul domnesc: mare stolnic (1526 — 1528) 2, 4—9, 11 — 15, 17 — 21, 23—28, 30, 31, 34-45, 48, 50-54, 56, 57, 59-68; mare vornic (1530 — 1531, 1534— 1535) 92, 95, 96, 98, 101, 104-110, 115, 117 — 119, 121, 126, 127, 175, 176, 179—206, B; fost mare vornic (1532 — 1533) 132-136, 140, 141, 146-150, 154, 155, 157, 158, 160-162, 165, 169, 170, 172; mare ban al Craiovei (1535) 207—211, 213, 214; mare ban al Jiului 215; ispravnic în act domnesc 98, 106, 177; martor în cartea marelui ban 69; <eroare:> mare logofăt 148.
Şerban, diac, scrie cartea marelui ban (1530) 97.
Şerban, fiul lui Cernica slugă domnească şi frate cu Gorun, întărit peste părţi în Izvoară, Ostra şi Rusineşti 158.
Şerban, fiul lui Dobre al Neagăi şi frate cu Dan şi Toma, întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Şerban, <jurător> 131.
Şerban mare logofăt v. Şerban, ban.
409
www.dacoromanica.ro
Şerban schimbă împreună cu toţi tîrsenii, toată partea sa din Tîrsa pentru Bîrluiu 47.
Şerban, slugă domnească, înfrăţeşte pe fratele său Neagoe Pilea peste părţi în Străhaeţ 58.
Şerban stolnic mare v. Şerban, ban mare.
Şerban vinde funia sa din Mădulari 47.
Şerban vinde parte în Romonaţii Costei 205.
Şerban vornic mare v. Şerban, ban.
Şerban <Cantacuzino), domn al Ţării Româneşti <1678 — 1688) (în menţ. ulterioară) 175.
•Şerbăncşti, sat <lg. Dobrotineţ, j. Olt), în hotar cu Cireaşov şi Călugăreni 114, 156.
Şerbu, Şerbul v. Şerb.
Şicone v. Mlaca Şiconei.
Şimnic v. Simnic, pîrîu.
Şintescu v. Staico Şintescu.
Şinteşti, sat <probabil Sinteşti, j. Ilfov; în or. Bucureşti) 96, 118, 175, 176.
Şoimul, top. la Vărbila <j. Săcuiani; azi j. Prahova) 33.
Şoplea, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
•Şopleşti, sat <lg. Corlăteşti, j. Prahova; azi în or. Ploieşti) 42.
Ştefan v. Stepan.
Ştefăneşti, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş în or. Piteşti), părţi întărite m-rii Argeş, după pricină cu Lăudat şi Stanciul 16.
Ştefnl, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Şteful, <jurător> 131.
Şteful (Ştefu), stolnic, dăruit de domn cu parte în Momoteşti 60; ispravnic în act domnesc 204.
•Ştirbeşti, sat <lg. Poenarii Moşteni, j. Vlaşca; azi j. Ilfov) partea lui Nenciul cumpărată de Vintilă mare clucer 110.
Ştirbu v. Maca lui Ştirbu.
Ştircoviţa, silişte <j. Mehedinţi) întărită lui Barbu Deatcovici mare post. şi Detco post. 161.
Şuclea, ţigan 32.
Şuica vornic, frate cu Dragomir hotarnic 23; martor în diata călugăriţei Magda-lina 32.
Şuşiţa, sat <j. Mehedinţi) întărit m-rii Tismana 186.
T
Taica, ţigani 6, 21, 211.
Tanasie, ţigan 211.
Tatul, cu ceata lui, cu parte în Plopul 65.
Tatul cumpără în Lacure 183.
Tatul, frate cu Dragomir, stăpîn în Bălărie şi Dăbăceşti 77.
Tatul închină împreună cu fratele său Chirtop <portar>, delniţă cu vecini din Stăneşti lui Vlaicul mare log. 211.
Tatul, logofăt, al doilea logofăt (1526 ... 1535) scrie acte domneşti 2, 35, 51; ispravnic în acte domneşti 10, 28, 37, 115, 126, 127, 182, 186, 187, 189, 190, 194, 196, 197, 199—201, 210, 214, 215 ; hotarnic la Piteşti 52, 55.
Tatul, nepotul lui Ianăş clucer, în pricină pentru Odobeşti 166.
Tatul, partea lui în Corbi 191.
Tatul, postelnic, frate cu Voicul comis, familie, stăpîn în Leurdeni, Muşăteşti cu vii şi peste munţii Muşătescu, Piscu şi Căpăţîna; înfrăţeşte pe surorile sale 12; probabil acelaşi:       Tatul, martor
                                  în diata călugăriţei Magdalina 32.
Tatu, ţigan 211.
T&b&ci cu ceata lui, în pricină pentru Stroeşti 15, 155.
410
T&măşeşti, sat <j. Vlaşca; azi în or. Videle, j. Teleorman), părţi întărite lui Badiul ş.a. 35.
T&nase Ologul, cu părţi în Iaroslăveşti (menţ. ulterioară) 119.
•Tătarii din Vîjişte (Tătari), sat <lg. Schitu Poienari, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) parte dăruită de Gherghina pîrc. m-rii Argeş; partea lui Căzan 214.
Tega, munte <j. Săcuiani; azi j. Buzău) întărit lui Slăvilă ş.a. după pricină cu fraţii Bolii din Hinţeşti 185.
Tega, ţigan 18.
Teodor v. Tudor.
Teofan v. Theofan.
Teleajen, rîu, sat pe 42.
Teleorman, rîu, sate pe124, 141.
Telman v. Muchea Telman.
Tetrade, ţigan 18.
Tezlui, ţigan 18.
Theodor v. Tudor.
Theodorit, stareţ al m-rii Vatopedi de la Athos (1533) 164.
Theodosie, mare logofăt v. Tudor.
Theofan (Teofan, Tofan), nastavnic al m-rii Tismana (1531 ... 1535) 116, 136, 182, 186, 192.
www.dacoromanica.ro
Thoma v. Toma.
Thudor v. Tudor.
Ticuci rudă cu Cernica din Izvoară, stăpîn în Ostra, Rusineşti ş.a. 158.
Tigveanul, baltă lg. Săltava <j. Ialomiţa) întărită Mitropoliei 45.
Tigveni, sat <j. Argeş), părţi vîndute şi închinate de Dîrzul, Dudure şi mulţi alţii m-rii Argeş 64.
Ţinea, ţigancă 18.
Tiodor v. Tudor.
Tismana (Uspenia, Adormirea), m-re domnească <j. Gorj), arhimandrie 105; sate, silişti, bălţi, gîrle, vămi de peşte, imunităţi 7, 59, 67, 69, 74, 91, 94, 136, 151, 162, 182, 186, 206; drept de slobozie 116, 151; drepturi din pescuit şi din păscutul vitelor 192; «■>*< din vămi: de la Calafat 7, 74, 136, 142, 168; de la Diiu 152; vama de la Vîlcan 46, 48, 54, 68, 75, 84, 111; drepturi asupra oraşului Tismana 188; egumeni 59, 94, 116, 136, 182, 186,
    192.
Tismana, pîrîu <j. Gorj), drept de pescuit rezervat m-rii Tismana 192.
Tismana, sat <j. Gorj) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 93; ~ m-rii Tismana 186 ; „oraşul” Tismana, parte luată m-rii Bistriţa şi întărită m-rii Tismana 188.
Titeşti, sat <j. Argeş; azi j. Vîlcea) moştenit de Neagoe mare vist. de la tatăl său Socol 18.
Titinichea, ţigan 32.
Tîlveşti, sat <j. Gorj; azi în or. Tg. Jiu) în hotar cu Cîrbeşti 44.
*Tîmbureşti, sat <Borcea, j. Ialomiţa) în hotar cu Gîrla Lungă 96.
Tînganu (Stretenia), m-re <j. Ilfov), întărire pentru sat şi gîrlă 96, 175.
Tîrgovişte, cetate de scaun, oraş domnesc 33; sat lîngă ~ 18; vii 18; acte domneşti scrise în ~ 2, 4, 5, 6, 8—15, 17—19, 21, 23—28, 30, 31, 34-45, 47, 49-51, 53, 55-58, 62-64, 66, 70,71, 74—78,80,82,85,86,90, 92, 95, 96, 98, 107, 108, 110, 112, 113, 117, 121, 123, 138, 140, 141, 143—149, 154, 156, 158, 159, 164, 166, 167, 169, 170, 175, 176, 184, 189, 190, 192—196, 198, 202, 204—210; diată scrisă în ~ 32;
    Mitropolia din ~ ctitorie a lui <Neagoe> Basarab 146; sate şi vii 89, 146, 177, 195; jurămînt făcut la — 12; act domnesc scris la ~ 65.
*Tîrsa, sat <Costeşti, j. Vîlcea), părţi dăruite m-rii Bistriţa de Pîrvul mare ban după schimb cu toţi tîrsenii 47.
Toader v. Tudor.
Tocsaba, vătaf, martor la diata călugăriţei Magdalina <din Goleşti) 32.
Tofan v. Theolan.
Togăiasa, top. la Verdea <j. Vîlcea) 24.
Toma (Thoma), ban (1532—1535), ginerele lui Harvat mare log.), dăruieşte Groşanii episcopiei Buzău 197; în pricină pentru Privalul Cegăi 187; în sfatul domnesc 157, 161, 169, 175, 176, 179, 180, 182, 183, 189, 193-195, 199, 202-205, 210, 213, B; ispravnic 123.
Toma, fiul lui Dobre al Neagăi, întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Toma scrie act domnesc (1526) 20.
Tomescu, munte <la Comanca, j. Vîlcea; în or. Băile Olăneşti), parte întărită lui Fîrtat pîrcălab 135.
Topeşti de lg. Tismana, sat <j. Gorj), parte întărită lui Detco din Drăgoeşti 91; întărit m-rii Tismana 186.
Topiliştea, pîrîu la Cireaşov şi Călugăreni <j. Olt; or. Slatina) 114, 156.
*Toplicâni, sat <j. Argeş), partea lui Stoica Dolofan lăsată de monahia Magdalina fiului ei Ivaşco 32.
Topolov, dealul Topolovului <or. Curtea de Argeş) în hotar cu Flămînzeşti 30.
Topolov, rîu <afluent al Oltului), sat pe ~ 62.
Topoloveni, sat <j. Pădureţ; azi oraş, j. Argeş), vii cu vinăriciuri întărite m-rii Glavacioc, dania lui Vlad Călugărul şi Gherghina pîrcălab 117.
Toporna (Topomo), baltă (?) şi silişte <la Basarabi, j. Dolj) întărită m-rii Tismana 182, 186.
Totea, fiica lui Şerb din Costeşti, aşezată de tatăl său peste părţi în Costeşti şi Bărbăteşti 205.
<Transilvania) „de peste munţi”, sebeşani obligaţi să plătească m-rii Tismana vamă la Vîlcan 75, 111; ţigani cumpăraţi din ~ 211.
Trestenic, sat <Tomuleşti, j. Vlaşca; azi j. Teleorman), părţi întărite lui Albul, slugă domnească ş.a., după înfrăţire 35.
Trifa (Triful), logofăt al doilea, ispravnic în acte domneşti 16, 42, 46, 52, 55, 59, 64.
Trifa, vistier, în pîră pentru ocină în Breţ-culeşti 148.
Troiane, top. la *Comanca <lg. Dorobanţu, j. Olt; azi j. Teleorman) 114, 156.
Troşan din Creţeşti, boier hotarnic la Comanca şi Laiova 114, 156.
411
www.dacoromanica.ro
^Trufeşti, sat şi silişte <lg. Corzu, j. Mehedinţi) întărite m-rii Tismana 182,
    186.
Tudor Theodor, Toader:
Tudor cumpără părţi în Valea lui Soare
    201.
Tudor, diac v. Tudor, logofăt.
—   Toader din Buneşti, partea lui în Cos-teşti 205.
—   Toader din Dărăşti, boier hotarnic 214.
Tudor din Drăgoeşti v. Tudor, mare logofăt.
—   Theodor (Teodor), egumen al m-rii
    Govora (1528 ... 1535)  65, 170—172,
    208.
Tudor, <mare> logofăt <din Orboeşti) dăruieşte parte în Ghermăneşti m-rii Snagov (menţ.) 176.
Tudor, logofăt (diac) (1527 ... 1535), scrie acte domneşti 38, 121, 134, 206.
Tudor (Teodor, Theodor, Thudor, Tiodor, cel bătrîn), mare logofăt din Drăgoeşti; vlastelin din casa domnească, familie, în pricină pentru Stoiceni 17 ; în sfatul domnesc: mare logofăt (1526 ... 1533) 1, 2, 6, 8, 9, 13, 14, 19, 20, 23, 24, 26-28, 30, 31, 34-45, 47, 59-67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 81, 85, 87, 89, 90, 123, 124, 128-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-158, 160-162, 165-167, 169-172, 174; fost mare logofăt (1528 ... 1535) 49 — 53, 55, 56, 58, 92, 96, 98, 101, 104— 110, 115, 117—121, 126, 127, 175, 176,
    179—181, 184—199, 201—211, 213— 215, B ;
    ispravnic în acte domneşti 35, 37—39, 44, 47, 53, 63, 67, 68, 70—74, 76, 83— 87, 110, 129, 161, 164, 166, 169-172, 174, 212; jurător 149;
    < eroare:) Theodosie 26.
Tudor, partea lui din Grădiştea de Sus şi din muntele Grădişteanul 27.
Tudor, portar, stăpîn în Momoteşti 60.
Tudor scrie act domnesc v. Tudor, logofăt.
Tudor (Theodor) <mare> vistier, hotarnic la Cireaşov şi Dăneşti (menţ.) 114, 156.
Tudora, ţigancă 18.
Tudoran, fiul lui Dragomir, cumnatul lui Radu de la Afumaţi, familie; stăpîn în Mogoşeşti 11; probabil acelaşi: ~ martor în diata călugăriţei Magda-lina <din Goleşti) 32.
Tudoran, logofăt (grămătic, scriitor de cuvinte) (1526 ... 1535), scrie acte domneşti 27, 30, 75, 80, 91, 186, 198, 202.
Turcenii, sat <j. Gorj) întărit m-rii Tismana, dania lui Pîrvu mare ban 69, 105; parte dăruită de Pîrvu mare ban lui Pîrvul, Nan ş.a. 87.
*Turcineşti, sat <lg. Ploştina, j. Gorj), întărit m-rii Tismana 186.
Turcul întărit peste părţi în Brătienii de Sus 203.
Turcul vinde ogoare din Tigveni m-rii Argeş 64.
Turnul lui Arbănaş v. Athos, m-ri.
Tutana, m-re <j. Argeş) întărită cu sate şi bălţi 11, 144; pricini 11.
Ţ
Ţalapi, diac, grămătic scrie acte domneşti (1528 ... 1535) 58, 96, 182, 183, 194; v. şi Ţalapi Harvat.
Ţalapi, logofăt, jupan (1535), dăruit de domn cu silişti, bălţi şi gîrle în Strîmbele, Băileşti ş.a. pentru slujbă în ţări străine
    204.
Ţalapi Harvat <nepotul lui Harvat mare log.) scrie act domnesc (1535) 201; v. şi Ţalapi diac.
Ţara Românească, redobîndeşte baltă de la turci 172;
    sate de la întemeierea ţării 170; boieri fugiţi cu haraciul ţării 184.
Ţarovăţ v. Ceroveţul, sat.
412
Ţerăţelul v. Cer&ţelul, sat.
' 'igănia v. Buzău, tîrg.
Ţigănuşa, unchiul lui Puţa, înfrăţeşte pe nepotul său în Neagra 3; danie m-rii Glavacioc 2.
Ţigulea, fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie; întărit în Pîrscov, Muşcel ş.a. 183; probabil acelaşi: —stăpîn în Pîcleni 138.
Ţigulea, pîrcălab, familie; stăpîn de sate şi vad de moară în Pîrscov, Muşcel, ş.a. 183.
Ţilea vinde parte în Costeşti 205.
Ţiţea, ţigan 32.
www.dacoromanica.ro
u
... ucesti, ocina Voicească întărită lui Voico şi lui Dragoslav 34.
'Uddni, sat <lg. Boteni j. Dîmboviţa), întărit lui Vintilă mare clucer şi soţiei sale Voica 110.
Udoba (Odoba) <Baniţa Udoba) din Laiova de Jos, hotarnic la Comanca ş.a. (menţ.) 114, 156.
Udrişte <din Mărgineni, fiul lui Stoican), postelnic, mare stolnic, mare paharnic şi mare vistier scutit de vinăriciul domnesc din Mărgineni, Filipeşti ş.a. 90; în sfatul domnesc: stolnic (1530) 91; mare paharnic (1530—1532) 95, 96, 101, 104-110, 112, 115, 117-121, 123, 124, 126, 127, 140; fost mare paharnic (1533) 155, 157; mare vistier (1534-1535) 175, 181, 183 - 207,209-211, 213, 215.
Udrişte Năsturel, logofăt al doilea (menţ. din sec. XVII) 1.
Uglea, ţigan 18.
*Uibăreşti (Suibăreşti), sat <lg. Drăgă-neşti, j. Olt) în hotar cu Dăneşti 156, 199; întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
... ul, fiul jupanului Oprea Draghicescul, familie, stăpîn de ţigani 21.
Vaca, munte <j. Dîmboviţa), parte întărită lui Nan şi Stan, după pricină cu Dragomir portar 127.
Vadul Călugăriţelor, top. la Lupia <Lipia, j. Ilfov) 41.
Vadul Cumanilor v. Cameni, sat.
Vadul Diiului v. Vidin.
Vadul lui Bujor, top. la Nucşoara <j. Muşcel; azi j. Argeş) 126.
Vadul Sviştovului (~ Sfiştovului), vad <la Zimnicea, j. Teleorman), hotar al bălţii Călmăţui 114, 156.
Vale, top. la 'Valea Bisericii 134.
Valea, m-re <Ţiţeşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) dăruită de Vlaicul clucer cu parle de sat, moară şi ţigani, după moartea sa 141.
Valea Aninilor, top. la Brătenii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
*Valea Bisericii, sat <probabil Plaiul Bisericii, j. Muşcel; azi j. Argeş), parte întărită jup. Albu şi fiilor săi 134.
Valea Călugărilor (Poiana), sat <Valea Călugărească, j. Săcuiani; azi j. Pra-
Ulita, sat <j. Muşcel; azi j. Argeş), părţi întărite lui Micşan şi Vlaicul fost clucer 157.
Uliteşti v. Oliteşti, sat.
Ulmeni, sat <j. Ilfov) întărit cu imunităţi lui Neagoe mare vist. şi rudelor sale 18.
'Ungurei (Ungureni), sat <lg. Corneşti, j. Gorj; azi în or. Tg. Jiu) întărit cu imunităţi m-rii Tismana, dania lui Mircea voievod 182, 186; localizare probabilă: parte întărită lui Detco vornic ş.a.. după pricină cu m-rea Tismana 206.
Urlaţi, sat <j. Prahova; azi Oraş) 42.
Urlători, sat <j. Buzău; azi Valea Nucului) în hotar cu Pleşcoi A.
Urluieşti, sat <j. Argeş), întărit m-rii Arhanghel 215.
Ursilă, frate cu Stanciu din Mărceşti ş.a.; în pricină pentru Breţculeşti 148.
Ursoaia, pîrîu la 'Plopul <Rîjleţu Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65, 85, 208.
Ursoaia, top. la Vărbila <j. Săcuiani; azi j. Prahova) 33.
Ursona (Ursăna) v. Gura Ursonii.
Ursu, frate cu Oprea şi Micşan, familie, întărit peste părţi în Posmag 179.
V
    hova) în hotar cu Vărbila 33; parte ca vie, vinărici şi perper întărită m-rii Snagov 42.
Valea Cireşului, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Valea Cîinelui, pîrîu la 'Plopul <Rîjleţu Govora, j. Olt; azi j. Argeş) 65, 85. 208.
Valea cu Scoarţa, top. la Verdea <j. Vîlcea) 24.
Valea Dracului, top. la Verdea <j. Vîlcea) 24.
Valea Draghinei, top. la 'Lăngeşti <lg. Furnicoşi, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 134.
Valea Hotarului, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea)
    198.
Valea Hudei, top. la Corbi <j. Muşcel; azi j. Argeş) 66.
Valea Humei, top. la Brătienii de Sus-<Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Valea laşului v. Iaşii, sat.
Valea Lazului, top. la Brătienii de Sus-<Brăduleţ, j. Argeş) 203.
4ia
www.dacoromanica.ro
Valea lui Mâilat, top. la Dobruşeşti <c. Snagov, j. Ilfov> 176.
Yalea lui Purcal, m-re <probabil lg. Pîrscov, j. Buzău) întărită lui Ţigulea pîrcălab ş.a. 183.
Yalea lui Soare, sat şi silişte <Valea Soarelui, j. Romanaţi; azi j. 01t>, părţile lui Bunea, Nan ş.a. întărite lui Mănăilă ş.a. 201.
Yalea lui Stait, top. <la Cîrbeşti, j. Gorj; azi în or, Tg. Jiu) 44.
Yalea Miroslavu, top. la Vlădeşti <j. Vîlcea> 198.
Yalea Muşcelului, top. lg. Slănic <j. Prahova) 121.
Yalea Oraşului, moşie <probabil lg. Muşe-teşti j. Argeş) „unde a stat Cîrjău”, întărită m-rii Corbii de Piatră 23.
Yalea Prajelui, top. <Praja lg. Slănic j. Prahova) 121.
Yalea Rumânaţilor, top. la Stroeşti <j. Argeş) 155.
Yalea Secăturii, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Yanciul din Comişani, boier hotarnic la Suhaia 156.
Yardiniţii pe Desnăţui, silişte <Gvardeniţa, j. Mehedinţi) dăruită de domn lui Vlaicul mare log. şi Detco pah. 202.
Yarlaam, ieromonah de la m-rea Sf. Ecate-rina de la Sinai 102.
Yarlaam, mitropolit al Ţării Româneşti (1535) 195.
Yarlaam scrie act domnesc (1528) 63.
Yarnava, boier din Dărmăneşti, martor
    22.
Yarnava, logofăt scrie act domnesc (1528) 56.
*Varomnic (Varomnicul, Varovnicele, Va-rovnicul), două sate <lg. Schela Cla-dovei, j. Mehedinţi; azi în or. Turnu Severin) întărite m-rii Tismana după pricină cu Frăţilă vătaf şi ceata sa 59, 94, 186.
Yasilca, ţigancă 18.
Yasilie, călugăr, dăruieşte vie episcopiei de Buzău 190.
Yasilie, dascăl din episcopia de Buzău, tălmăceşte act (1740) 185.
Vatopedi v. Atlios, m-ri.
Văcăreşti, sat <j. Dîmboviţa) în hotar cu Corbi, partea lui Neagoe întărită jupanului Stoica 191.
Vărbila, m-re <j. Săcuiani; azi j. Prahova) dăruită cu munte şi părţi de Dragomir spătar 33.
Vărbila, pîrîu <afluent al Cricovului Sărat)
33.
414
Vădastra (Vodastra) j. Romanaţi, sat <azi j. Olt) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 73, 93.
Văjişte, pîrîu la <Schitu Poenari, j. Ylaşca; azi j. Teleorman) 214.
Văronicele v. Yaromnic, sat.
Văsiiu v. Radul al lui Văsiiu.
Yăsiu, jupan, stăpîn împreună cu jupaniţa Voica şi Badea în Cornu, Doiceşti şi Negolea 169.
•Vătăşan, sat <lg. Voevoda, j. Teleorman) 156.
Vedea, rîu, sat pe—'11.
Vederea (?), top. la Vlădeşti <j. Vîlcea) 198.
Velica, fiica călugăriţei Magdalina <Maria din Goleşti) înzestrată în Dobroeşti 32.
Yelichi, ţigan 194.
Ventilă v. Vintilă.
Verdea, sat <j. Vîlcea), în hotar cu Jariştea, loc domnesc întărit lui Fîrtat clucer 24; ~ de jos 24; v. şi Matca Yerzei.
Verdele, top. la Dobroşeşti <c. Snagov, j. Ilfov) 176.
Yerneşti, sat <j. Buzău), părţi cu vie întărite episcopiei de Buzău 104; parte întărită jupaniţei Rada a lui Oprea sulger 169.
Vetrele v. Vitera, munte.
Veţel, sat <j. Vîlcea), partea lui Voico întărită fiicelor sale 13.
Viani, top. la Gherghiţa <j. Ilfov; azi j. Prahova) 175.
Vidin (Diiul), oraş <R. P. Bulgaria), emi-nul din ~ creditează boieri din Ţara Românească 141; vamă pentru ~, vadul Diiului v. Calafat vamă.
Yierăşul, sat <Vieroş, j. Pădureţ; azi Făgetul în or. Piteşti, j. Argeş) cumpărat de Baldovin pîrcălab, tatăl lui Ivaşco pah., de la Vlaicul, Semen ş.a. 32, 61.
Vintilă (Ventilă) din Cornăţeni <fiul lui Radul); mare clucer, familie, stăpîn în Conţeşti, Cliciul ş.a. 106, 110; în sfatul domnesc: mare stolnic (1529... 1535) 82, 89, 90, 128 — 130, 132 — 136, 138, 144, 146—150, 154, 156 — 158, 160 — 162, 165-167, 169 — 172, 174 — 176,      179—187,   189—206, B; mare
    vornic (1535) 207—211, 213—215; ispravnic în act domnesc 211; <eroare?>: din—Momeşti 133.
Vintilă portar, voievod v. Vlad Vintilă domn.
Vintilescu v. Drăghici Vintilescu.
Vişa, fiica Ancăi, înzestrată cu ogoare în Broştenii de la Crivină, Vrabeţi ş.a. 36.
www.dacoromanica.ro
Vişa, fiica lui Voico, familie, întărită peste parte în Veţel 13.
Yişa, fiica popii Mircea, înfrăţită de tatăl său 35.
Yişa, ţigancă 9.
Yişan, logofăt (1526... 1533) scrie acte domneşti 4, 11, 17, 25, 66, 153; ispravnic în acte domneşti 19, 61, 154, 156, 157, 159.
Yişan, ţigan 18.
Yişan, vornic, martor în cartea lui Barbul ban 97.
Yit&neşti, sat <j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
Vitera, munte <Vetrele, j. Buzău) întărit lui Vintilă portar <Vlad Vintilă voievod) şi Sorei 1.
Yîlcan, vamă de la Olteţ pînă la Severin întărită m-rii Tismana 46, 48, 54, 68, 75, 84, 111.
Vîlcea, judeţ, căşăritul întărit m-rii Bistriţa 72, 93; găleţi de grîu şi orz dăruite m-rii Ostrov 86.
Yîlceaua Oanei, top. la Popeşti <j. Teleorman; azi j. Argeş) 124.
Yîlciaoa lui Drăghici, top. la Dăneşti <Dăneasa, j. Olt) 156.
*Yîlceni, sat <Botoroaga, j. Vlaşca; azi j. Teleorman) 214.
Vîlcsan v. Vîlsan.
Yîlcul cumpără, împreună cu alţii, plaiul Cocora 99.
Vîlcu din Creţi, jurător 85.
Yîlcul din Ostra, boier hotamic la Laiova 156.
Vîlcul din Vîrloni, înfrăţit de Oprea din Pisconi 109.
Yîlcul, slugă domnească din Rămeşti, întărit peste părţi şi livezi în Rămeşti şi Bîrzoteni 99.
Yîlcul, stolnic din Rătivoeşti, martor 22.
Vîlcu, tatăl lui Dragotă, în pricină pentru Stoiceni (menţ.) 17.
Vîlcul, ţigan 18.
Vîlsan, fiii săi închină parte în Poieni episcopiei Rîmnicului (menţ.) 194.
Vîlsan, frate cu Dan spătar ş.a., familie, stăpîn în Ciurileşti 196.
Vîlsan, tatăl lui Dumitru, în pricină pentru Şasa (menţ.) 50.
Vîlsan vinde parte în Măciuca 115.
Vîlsan (Vîlcsan, Vîlxan, Vlăsan), vistier mare, mare logofăt, <fiul lui Furcovici) şi soţul Vlădaei 108; stăpîn în Corlate, Gîrcov şi Frăsinet 108, 188, 194; în pricină pentru Anini şi mori pe Rîul Doamnei 149, 161;
    în sfatul domnesc: mare vistier (1527, 1528) 40-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67 ; mare logofăt, f. mare logofăt (1530
    -1534) 92, 95, 96, 98, 100, 101, 104-106, 108-110, 112, 115, 117—121, 123, 126, 127, 132—136, 140, 141, 146— 148, 150, 154, 155, 157, 158,160—162, 165, 169, 170, 172, 175, 176, 179, 180, ?!
    ispravnic în acte domneşti 92—95, 98, 102—104, 112, 120, 148, 167, 175; martor 69; viclean 188.
Vîls&neşti, sat <probabil j. Argeş) întărit Mitropiliei din Tîrgovişte 146.
•Vîltuieşti, sat <*Bogdăneştii de la Cot-meana, Răchiţele, j. Argeş) întărit cu imunităţi m-rii Bistriţa 72, 93.
Vîltureşti, sat <Vultureşti, j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 114, 156.
Vîrbovul pe Desnăţui, silişte <Vîrvor, j. Dolj) dăruită de domn lui Vlaicul log. şi Detco post. 202.
Yîrlan, popă, partea lui din Curtişoara pierdută pentru că fiii săi au ucis un om
    53.
•Vîrloni, sat <probabil lg. Ocracu, j. Vîlcea), parte întărită lui Vîlcul, Duşman şi Oprea din Pisconi, după înfrăţire 109.
Vîrtopul Ursului, top. la Brătienii de Sus <Brăduleţ, j. Argeş) 203.
Vlad, Vladul:
Vlad v. şi Piscul lui Vlad.
—   Vladul, ban <din Cepturoaia) (1526) martor 32; probabil acelaşi: în sfatul domnesc ban (1533, 1534) 169, 175, 176.
—   Vladul ban <din Maxim) în pricină, împreună cu Bercea, pentru Aninoasa 89, 177.
—   Vladul boier din Purcăreni, martor 22.
—   Vladul din Băjeşti, boier hotamic la Drăgoeşti 125.
Vlad din Băseşti v. Vlad, judeţ.
—   Vladul din Călugări, jurător 85.
—   Vladul din Iaroslăveşti, partea lui rămasă prădalică (menţ.) 40.
—   Vladul, fiul lui Micşan, frate cu Bodea ş.a., dezmoştenit din Negeşti şi Uliţa 157.
—   Vladul, fiul lui Ţigulea pîrcălab, familie, stăpîn în Pirscov, Muşcel şi m-rea din Valea lui Purcal 183.
Vlad (Vladul), frate cu Badea Zvîşteală, partea lui în Piscani 141.
Vlad (Vladul), frate cu Bădilă şi Cîrstian, vinde parte în Studina 14.
—   Vladul, frate cu Mihnea post. din Bă-deni şi fiul jup. Stana, dezmoştenit 213.
Vlad, frate cu Muşa, întărit în Cernăteşti 189.
415
www.dacoromanica.ro
—   Vladul, frate cu Neagoe şi Comşa, întărit peste parte în Zorileşti 207.
—   Vladul, frate cu Radul din Spinişor, viclean, pierde părţi în Stîngăcea, Fratoş-tiţa ş.a. 184.
—   Vladul, frate cu Stanciul, întărit peste parte în Vlădeşti 198.
—   Vladul, gramatic, scrie act domnesc
    (1530) 101.
Vlad, hotamic, împreună cu Coman <la Cîrbeşti) 44.
—   Vladul în pricină pentru Aninoasa v. Vlad ban.
Vlad (Vladul) întărit peste părţi în Olteanca şi Peşceana 26.
Vlad întărit peste parte <în Cîrbeşti) 44.
Vlad (Vladu, Vladul), judeţ din Băseşti, boier hotarnic pentru Dăneşti, Co-manca ş.a. (menţ.) 114, 156.
—   Vladul, megiaş din Ghermăneşti, în pricină cu m-rea Snagov 176.
—   Vladul, partea lui în Posmag 179.
—   Vladul, postelnic, hotarnic la Flămîn-zeşti 30.
Vlad, slugă domnească, întărit peste parte <lg. Slănic) 121.
Vlad (Vladul) vinde ogor din partea Novă-cească 64.
Vlad voievod bătrînul v. Vlad cel bătrîn şi Vlad Dracul,
Vlad voievod, bunicul lui Radul de la Afumaţi, Vlad înecatul şi Vlad Vintilă v. Vlad Călugărul.
Vlad voievod, tatăl lui Radul voievod 53; ~ tatăl lui Vlad voievod 148 <erori> v. Radul cel Mare.
Vlad, Vladul voievod, tatăl lui Vlad înecatul şi unchiul lui Radul de la Afumaţi v. Vlad cel Tînăr.
Vlad Călugărul (Călugărul, Vladul —), domn al Ţării Româneşti <1482—1495) 91; tatăl lui Radul cel Mare 25, 149, 170, 171, 199; bunicul lui Radul de la Afumaţi 11, 25, 61; <>~'lui Vlad înecatul 95, 117; '"'lui Vlad Vintilă 141; vinde vinăriciul domnesc 90; danii m-rii Govora 212; unui boier 107;
    cărţi de la~25, 166, 167.
Vlad cel Bătrîn <probabil Vladislav Vlaicu), domn al Ţării Româneşti <1364—1377) 206.
Vlad cel Tînăr, domn, fiul lui Vlăduţ v. Vlad înecatul.
Vlad cel Tînăr (Vlad, Vladul, Vlăduţ),domn al Ţării Româneşti <1510-1512), tatăl lui Vlad înecatul92,93,95,96, 98-102, 104-112, 114-121, 123-130, 132-— 136, 149, A; unchiul lui Radul de la Afumaţi 11, 19; pedepseşte boieri
416
    vicleni 184; donator la Athos 114; cărţi de la <—'11, 19.
Vladul <Dracul> (Vlad cel Bătrîn), domn al Ţării Româneşti <1436 — 1442, 1443 — 1446) mort la Bălteni; carte de la ~ 176.
Vlad înecatul (Vlad, Vladul, Vlad cel Tînăr), domn al Ţării Româneşti <1530—1532), fiul lui Vlad cel Tînăr 92,            93,
    95,   96,  98—102, 104-112, 114-
    — 121, 123-130, 132-136, 149, A; şi al doamnei Anca 102; frate cu Dra-gosina 121; nepot de frate lui Radul cel Mare şi strănepot lui Mircea cel Bătrîn 114; nepot lui Vlad Călugărul 95, 117;
    dăruieşte mori m-rii Argeş 195 ; dăruieşte obroc m-rii de la muntele Sinai 102; confiscă averea unor boieri vicleni; în pricină cu Poarta pentru venitul vadurilor 141;
    dă acte 92 — 96, 98 — 136, A; carte menţionată de la ~ 144; <eroare> : Radul 129.
Vlad Vintilă (Ventilă, Vintilă, Vladul), domn al Ţării Româneşti <1532 — 1535) 208; fiul lui Radul cel Mare 138, 140—142, 144-150,154,155,157-161,163,165-167,      169-176,   179-186, 188-193,
    195 — 201, B; tatăl lui Mircea 143; frate cu Sora 1; nepotul lui Vlad Călugărul 141, 170; cotropeşte sat 203; cumpără ţigani 211; donator la m-rea Homor 181; ~ la Athos 143, 145, 156, 159, 164, 178; dă acte 137—201, B; portar, stăpîn în Fureşti, Odobeşti ş.a. 1.
•Vladimireşti, sat <j. Ilfov) întărit lui Drăghici mare vornic 112.
Vladislav Vlaicu v. Vlad cel Bătrîn.
Vladislav <M>, domn al Ţării Româneşti <1523—1525) 28; tatăl lui Moise voievod 70—72, 74, 75, 78, 80—82, 85—87,
    gg__gj
Vladul v. Vlad.
Vlaico, Vlaicul clucer v. Vlaicul mare logofăt.
Vlaicul din Izvorani v. Vlaicul pîrcălab.
Vlaicu din Miceşti, <jurător) 131.
Vlaicul din Nucet v. Vlaicul spătar.
Vlaicul, fiul lui Badea din Costeşti, frate cu Stanciul ş.a. 205.
Vlaicul, fiul lui Micşan, familie, întărit peste părţi în Negeşti şi Uliţa 157.
Vlaicul, fiul lui Sin armaş, stăpîn de ţigani 9.
Vlaicul, frate cu Danciul şi unchiul lui Goran spătar, întărit peste parte cu moară în Iaroslăveşti 40.
Vlaicul (Vlaico), mare logofăt, vlastelin, din casa domnească 202, 211; fiul lu i
www.dacoromanica.ro
    Pătru post. şi frate cu Mihnea şi Badea, familie 28, 32, 141, 157, 184; stăpin în Piscani, Berivoeşti, Stăneşti şi pe Desnăţui cu mori, munţi şi ţigani 28, 29, 130, 141, 149, 157, 211 ; dăruit de domn cu sate, vii şi ţigani 184, 202; clucer 28, 29, 32, 130, 141, 149; fost clucer 157;
    în sfatul domnesc: mare logofăt (1534— —1535) 181 — 183, 185 — 201, 203 — 206, 208 — 211, 213 — 215; ispravnic în acte domneşti 188, 192, 193, 195, 203—208; martor în diata călugăriţei Magdalina 32.
Vlaicul, pîrcălab din Izvorani, soţul Neacşei, familie, mărturiseşte pentru danii făcute m-rii Arhanghel 215; în pricină pentru Geamăna 154; donator la m-rea Argeş 173; în sfatul domnesc (1534) 186.
Vlaicul, postelnic, ispravnic în act domnesc 176.
Vlaicul, slugă domnească, fiul jupanului Albul, familie, stăpîn în Lăngeşti, Rău-geni şi Găureni 134.
Vlaicul, spătar din Nucet, hotarnic pentru Dăneşti (menţ.) 114, 156.
Vlaicul, tatăl lui Stoica şi Radul, vinde partea sa din Novăceasca 64.
Vlaicul, ţigan 18.
Vlaicul unchiul lui Dragomir 11 v. Voico din Bucşani.
Vlaicul vinde, împreună cu alţii, satul Duşeşti (menţ.) 61.
Vlaicul al lui Albul (Vlaicul), tatăl lui Dragomir, familie, stăpîn în Mogoşeşti (menţ.) 11.
Vlaicul al lui Cega (Vlaicul) vornic <din Bucşani>, fiul lui Cega, văr cu Dragomir, stăpîn în Mogoşeşti 11.
Vlasie vinde parte în Poiana 169.
Vl&dae, jupaniţa lui Manea <Perşanul> vornic, familie, stăpînă în Stoiceni 17.
Vlădaie, jupaniţa lui Vîlsan mare log., familie, donatoare la m-rea Bistriţa 108.
Vlădeni, silişte <probabil Vlădaia, j. Mehedinţi) întărită lui Barbu post. şi Detco 161.
Vlădeşti, sat <j. Vîlcea), hotare: parte întărită lui Vladul şi fratelui său 198; părţile lui Jitian şi Manea întărite m-ni Arhanghel 215.
Vlăduţ voievod, tatăl lui Vlad înecatul v. Vlad cel Tînăr.
Vlăsan v. Vîlsan.
Vodastra v. Vădastra, sat.
Voica, fiica lui Ivan vornic, soţia lui Radul mare log., familie, stăpînă de ţigani 25.
Voica, fiica lui Voico, soră cu Vişa şi Nana, întărită peste parte în Veţel 13.
Voica, jupaniţa lui Lăudat mare clucer şi soră cu Chirtop portar, înzestrată în Runcu 150.
Voica, jupaniţa lui Vintilă mare clucer, stăpînă în Cornăţeni, Conţeşti, Udeni ş.a. 110.
Voica, jupaniţă, mama Radei, soacra lui Oprea sluger, stăpînă în Cornu, Doiceşti ş.a. (menţ.) 169.
Voiceasca, ocină întărită lui Voico şi Dragos-lav 34.
Voicilă din Crătuneşti, boier hotarnic la Drăgoeşti 125.
Voicilă din Spăteni, boier hotarnic la Drăgoeşti 125.
Voicilă al lui Nagone, boier hotarnic la Valea Călugărilor 42.
Voico, Voicu:
Voico, bunicul lui Voico şi Dragoslav cu parte în Voiceasca (menţ.) 34.
Voico (Voicul), comis, frate cu Tatulpost. ş.a. înfrăţeşte în Leurdeni şi Muşă-teşti pe surorile sale Calea şi Muşa 12.
Voico cumpără parte în Lihăceni 201.
Voico din Bodineşti, familie, aşează pe fiii săi peste părţi în Negraşi ş.a. 205.
Voico (Vlaicul) din Bucşani stăpîn în Conţeşti, dăruieşte ţigan nepotului său Dragomir spătar (menţ,) 11.
Voico din Lihăceni, vinde parte 201.
Voico, fiul lui Dracea, familie, întărit peste parte în Băjeşti 56.
Voico, împreună cu toţi tîrsenii schimbă toată partea sa din Tirsa, pentru parte în Slătioara 47.
—-Voicu, întărit peste părţi în Brătienii de Sus 203.
Voico, nepotul lui Voico şi frate cu Dragoslav, întărit în Voiceasca 34.
Voico, slugă domnească, întărit peste parte în Nucşoara 126.
Voico, slugă domnească, tatăl lui Stan, întărit peste parte în Hăeşti 5.
Voico, tatăl Vişei, Voicăi şi Nanei, partea lui în Veţel (menţ.) 13.
Voico, ţigani 25, 141, 209.
Voicoane vinde ogoare în Tigveni 64.
Voicu, Voicul v. Voico.
Voina, portar, ispravnic în act domnesc 56.
Voina (Voinna), top. la balta Săltava <j. Ialomiţa) 44, 163.
Voina, ţigani 32, 141.
Voinea v. Lazul lui Voinea.
Voroveni, sat <j. Muşcel şi Pădureţ; azi j. Argeş) 114, 156.
Vrăbeţi, sat <Brabeţi-Horăşti, j. Mehedinţi; azi or. Motru, j. Gorj), ogor întărit Vişei 36.
Vraneşti, deal în hotarul *Laiovei <Saelele, j. Teleorman) 114; v. şi Corbu.
29 — Documente-România — c. 377
417
www.dacoromanica.ro
•VrăneştI, sat <lg. Dorobanţu.j. Teleorman), Vulpar, Vulpariul, Vulparu, Vulparul v. parte întărită lui Cernica din Izvoară Manea Vulparul. ş.a. 158; v. şi Corbu.                       Vultureşti v. Vlltureşti, sat.
Vucovici v. Radul Furcovlci.
                              X
Xiropotam v. Athos.
                                      Z
Zagorcea, fiii săi vind ogeare in Sîrbi (menţ.) 115.
Zambac v. Badea Zambac.
Zăvalul, sat <j. Dolj) întărit m-rii Sadova, dania lui Pîrvul ban 98.
Zgicea, ţigan 18.
Zîrna, munte <j. Braşov) în hotar cu muntele Piscul 12.
Zîrna, sat <Zărneştii de Slănic, c. Cernă-teşti, j. Buzău) în hotar cu Plăcicoi A.
Zlăştişorul, pîrîu <la Zlăşteni, c. Drăgu-ţeşti; or. Tg. Jiu) 44.
Znagov v. Snagor.
Zogorean, ţigan 147.
Zoica, fiica jupanului Albul, soră cu Vlaicu ş.a.; stăpînă de sate, selişti şi mori în Lîngeşti, Răugeni, Găureni ş.a. 134.
Zopa vinde ocini în Lieşti şi Pleşile Hotă-ranilor, m-rii Cozia 193.
Zorească, ocină la Bădeni <j. Săcuiani; azi j. Buzău) întărită lui Mihnea post. 213.
Zorilă înfrăţeşte pe Dragomir In Zorileşti
    207.
Zorileşti, sat <Zorleşti, j. Gorj), parte întărită lui Vladul, Neagoe ş.a. 207.
Zvîşteală v. Badea Zvîşteală.
418
www.dacoromanica.ro
INDICE DE MATERII
A
acte:
    domneşti: hrisoave de danie 55, 57,80, 96, 100, 102, 113, 143, 145, 159, 164, 178, 181; hrisoave de întărire 17, 18, 42, 49, 110, 114, 141, 156, 158, 169, 175, 186, 187, 194, 195; cărţi, porunci :pas-sim; dispoziţii 3, 46, 94; scutiri 72, 73, 93, 116, 117; răvaş de jurători 131; cărţi numite „mici” 102, 143; scrise în oraşe: passim; scrise in sate 20, 132, 133, 183; scris în mănăstire 59; sparte, mincinoase 23, 50; cu pasaje scoase cu chinovar 1, 124, 157, 175, 189, 205; menţiuni de acte mai vechi de la Dan I, Mircea cel Bătrîn, Ylad Ţepeş, Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrîn, Basarab cel Tînăr, Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlad cel Tînăr, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Vlad înecatul 1, 11, 14, 19, 25, 59, 82, 90, 94, 95, 118, 134, 137, 144—146, 149, 156, 157, 162, 166, 167, 170, 171, 176, 182, 187, 189, 195, 196, 203, 206; cărţi pierdute 149; boiereşti 69, 88, 97, 173; date de călugăriţe 22, 32; v. şi dieci, grămătici, logofeţi, piseţi, şi scriitori, albinărit 17.
aluniş 85.
anini, în toponimie 66, 161, 203. arătură, ogor arat 41. arbănaş, în toponimie 57. argint, podoabe şi obiecte 55, 150, 186, 206. arhimandrie v. mănăstiri, armaşi, stăpîni 9, 114, 156; ispravnic de act domnesc 9; opriţi de a tulbura privilegiaţi 18; martor 215. armeancă, în onomastică 211. aspri, în preţuri 6, 9,   10, 14, 16, 19, 21,
    28, 32, 33, 35, 43,   44, 47, 49-53,  55,
    56, 58, 60, 61, 64,   65, 77, 83, 85, 89,
    95, 99, 104, 107,    110, 115, 120, 121,
    124, 126,  129, 134, 138, 140, 141,  146,
    149, 150,  167, 169, 170, 174, 176,  179,
    183, 189,  191, 193, 194, 199, 201,  205,
    211,214; ~ în danii 57, 86,102,113, 143, 145, 159, 164, 178: ~ în împrumuturi şi datorii 11, 28, 81, 141, 211; zălog pentru ~ 211; ~ la înfrăţire 63; ~ la duşegubină 194; taxe vamale în ~ 7, 74, 75,136,142,168; bir şi haraci în ~ 184; în obligaţii fiscale 116, 151; echivalenţe cu galbeni 55. aşezare v. înfrăţire, atlas, caftan de — 28. averi, confiscate pentru hiclenie 55, 101, 110, 141, 184, 197; v. hiclenie.
B
bani <dregători>:
    stăpîni, familie 15, 18, 47, 69, 71, 87, 88, 95, 97, 98, 105, 107, 108, 123, 137, 139, 141, 155, 197;
în sfatul domnesc: mari bani ai Craiovei, 1, 2, 4-9, 11-15, 17-21, 23-28, 30, 31, 33, 34, 36-45, 50, 51, 56, 58-60, 62-67, 109, 128, 138, 144, 148, 149,
419
www.dacoromanica.ro
    175,  176, 179-181, 186-189, 193-199, 202—204, 208—211, 213, 214, B; mari bani ai Jiului 107, 108, 132, 133, 135, 141, 150, 154-156, 158, 160-162, 165, 166, 169, 172, 179, 190, 192, 205, 215; mari bani <numai numele) 35, 47, 49, 52, 53, 55, 61, 98, 106, 110, 124, 136, 140, 146, 147, 157, 167, 170, 171, 184, 191, 206, 207; bani 157, 161, 169, 175,
    176,  179, 180, 182, 183, 187, 189, 193— —195, 199, 202—205, 210, 213, A; mare ban al Jiului şi al Craiovei 123; ispravnici în acte domneşti 123, 160; opriţi să tulbure privilegiaţi 72, 93,116; martor 32;
    stolnicul banului 81;
    slugile banului 8, 54, 72, 75, 87, 93, 111,
    116, 177;
    v. şi Barbu Craiovescu, Hamza, l’îrvu Craiovescu, Şerban, mari bani; bani <monede> v. aspri, ducaţi, florini, grivne, perperi.
barbă, smulsă 1.
bălţi 114; întărite Mitropoliei şi unor mănăstiri 7, 8, 44, 49, 72, 74, 80, 93, 97, 114, 136, 144, 156, 163, 172, 186, 187, 212; unor boieri 18, 123, 204; pază la ~ 116; în descrieri de hotare 41, 114. băneasă, stăpînă 15, 155. bătaie, pentru pîră nedreaptă 39.
berbec, taxă vamală pentru ~ 168. bir, plătit de sate privilegiate 73,116,151; scoateri de la~ 67, 135, 197; furt ai banilor din—184.
birari, opriţi să tulbure privilegiaţi 18, 73;
    fuge cu banii birului 184; martor 32. biserici, în toponimie 134, 163; în descriere de hotar 30.
boi, în preţ 56, 205; taxe vamale pentru <—> 7, 74, 136, 142, 168. boieri (jupani) :
    stăpîni: passim; ctitori şi donatori 33, 61, 62, 210; v. şi danii; scos de la bir 135, 197; dau bani cu împrumut 28, 81; datorează bani 18, 141, 211; dezmoştenesc 1, 157, 166; hicleni 55, 107, 141, 184, 188, 197; slugile lor 54, 72, 75; v. şi cete, hotărnici şi jurători, botniţe 164, 178.
bolovani de sare 7, 74, 86, 136, 142,168. branişti 41, 153, 187, 215. brăniştari 187.
brîie, de argint, în preţuri 186, 206. bulgar, în onomastică 141. butar 174.
butoaie de vin, taxe vamale pentru ^ 7, 74, 136, 142, 168, 187.
C
caftane, în preţuri 28, 112. cai
    fel şi calitate 150, 169, 186; în preţuri 9, 28, 61, 90, 112, 124, 169, 186, 191, 206, 209, 211, 214; taxe vamale pentru ~ 7, 74, 136, 142, 168;
    ~ pierduţi 14; ~ furaţi 214; scutiri de a da şi a hrăni ~ 116, 151; v. şi darea calului.
car cu peşte 7, 74, 136, 187; ferecat, cu preţ 169.
carpeni, în descrieri de hotar 126, 203. casa domnească, dregători din ~ 17, 18, 20, 25, 123, 161, 211. case, gospodării 100; în oraş 32; locuri de ~ şi ^ în sate 22, 64, 99, 101, 141, 157, 205, 207, 213. cazmale 149. căldărar 215.
călugări (fraţi, monahi) donatori v. danii; ~ străini, veniţi după mile 102, 113, 143, 145, 159, 164, 178; jefuiţi şi ucişi 149; în onomastică şi toponimie 18,
420
    85, 155, 203; slugile călugărilor 152, 168.
călugăriţe (monahii) donatoare 6, 22, 23, 29, 130; diata unei ~ 32; în toponimie 41; v. şi mănăstiri.
căprioară, în onomastică şi toponimie 138, 155.
cărături, scutire de ~ 17, 18. căşărit 72, 93.
ceşti, de argint, în preţ 206. cetaşi 196.
cetăţi v. Foenari; ~ de scaun v. Bucureşti, Piteşti, Tîrgovişte.
cete, de boieri 82; a unui pîrcălab 183; a unui vătaf 94; de megiaşi 15, 17, 19, 23, 39, 44, 65, 66,155,169,170,180,196. cheltuieli de drum ale unor călugări străini 57, 102, 113, 143, 145, 159, 164, 178. cireş, în toponimie 66. cîmpuri, de sus, de jos 157. cînepă, în descrieri de hotare 124. clisiari, martor 32; ispravnic în act domnesc 125.
www.dacoromanica.ro
cluceri mari, stăpîni, familie 106, 110, 148, 150; în sfatul domnesc 155; ~ stăpîni 24, 28, 29, 60, 82, 130, 141, 157, 166; jurători 131, 149; martor 32; înfrăţit 38; face abuz 149. cojocar, în onomastică 201. comişi:
    stăpîni 12, 19, 90, 160; în sfatul domnesc (comişi, mari~) 1,2,4—9, 11—15, 17-21, 23-28, 30, 31, 34-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76—78, 80-82, 85, 87, 89, 91, 92, 95, 96, 98, 101, 104—110, 112, 115, 117— 121,123, 124, 126—130, 132—136, 138, 140, 141, 144, 146—150,       154—158,
    160-162, 165-167, 169-172, 174-176, 179-211, 213, 215, A, B; jurător 149; martor 88. copaci, oprelişte de a tăia 187. corăbii cu peşte sărat, taxe vamale 7, 74, 136.
cositul finului, în scutiri 17, 18. cotropiri 11, 13.
criptogramă, semnătură în ~ 18. crînguri, în descrieri de hotare 41, 203. curătură 64.
curte domnească 48, 173; foişor la ~ 118;
    curţi 31, 154; v. şi Curtea de Argeş, curve în toponimie 163. curvie, boieroiacă fuge în ~ cu o slugă 166.
D
danii (miluire, închinare):
    domneşti către biserică (Mitropolie, episcopi, mănăstiri) 4, 8, 30, 46, 48, 51—53, 55, 57, 65, 68, 76, 80, 85, 86, 89, 96, 100, 113, 143—147, 156, 159, 164, 171, 173, 178, 181, 187, 188, 194, 195, 197,199, 212, 214; către boieri, pentru „slujbă dreaptă şi credincioasă” 24, 25, 29, 33, 60, 95, 107, 123, 149, 184, 202, 204, 211;
    ~ale doamnei către biserică 194;
    ~ boiereşti către biserică 33, 47, 49, 69-71, 88, 95, 97, 98,105,107,108, 129, 137, 139, 173, 176, 197, 214, 215; către boieri sau slugi boiereşti 11, 21, 87,189; ^ale unor jupaniţe către biserică 15, 149, 155;
    ~ ale unor călugări şi călugăriţe către biserică 6, 22, 29, 122, 130, 190;
    ~ale unor megiaşi către biserică 2, 64, 67, 194, 195, 197;
    ^ între rude 150;
    ^ cu efect pe timpul vieţii sau după moarte 6, 15, 23, 141, 155, 190; „închinări” <vînzări deghizate) 18, 62, 67, 132, 135, 141, 149, 169, 211. darea calului 18, 20, 27, 35, 38, 56, 58, 60, 63, 90, 99, 120, 124, 134, 138,141,157, 167, 169, 179, 189, 193, 201, 205. dascăli sloveneşti «(menţiuni tîrzii) 32, 185. datări de la facerea lumii: passim; după sărbători religioase 123, 159. datorii 11, 211; <~la turci 18, 141, 211. dări (dăjdii) şi slujbe, nespecificate 72, 73, 93, 103; specificate 17, 18, 116, 151; v. şi albinărit, bir, cai, căşărit, cositul linului, dijme, găleţi, munci, oi, om
    legat, perperi, şoimi, tălpi, vaci, vama oUor, vama porcilor, vinărici. delniţe, 211. diaconi 85, 95. diate 32, 69.
dieci, stăpîn 41; scriu acte domneşti 13, 14, 25, 38, 41, 45, 67, 71, 85, 130, 143, 161, 170, 176, 178, 194, 215mici scriu acte domneşti 21, 28, 36, 60, 96, 133, 145, 169, 175, 203, 205; diac scrie act boieresc 97.
dijme, scutiri 17, 18, 116; '-'din peşte 187. doamne, stăpînă 55; donatoare 194; în pomelnic 102; în toponimie 66, 149. dobitoace, confiscate 101; la păşunat 192. domnul:
    titlu: voievod şi domn al Ţării Româneşti: passim; herţegal părţilor de peste munţi, Amlaşului şi Făgăraşului 17, 18, 80, 96, 110, 141, 145, 158, 159, 169, 175, 181, 195; stăpînitor al Podunaviei 49, 57;
    ctitor nou 49, 57, 149; v. şi danii, locuri şi ocini domneşti 24, 60, 61, 146, 175, 204; v. şi vinărici; cumpără, vinde 51, 52, 65, 85, 90, 146, 171, 211;
    acordă scutiri 17, 18, 72, 73, 93, 116, 117, 187; judecă: passim; cotropeşte 173; scoate baltă de la turci 172; v. şi slugi domneşti, dregători:
    din casa domnească 18, 20, 161, 211; judecă împreună cu domnul: passim;
                                                                                                 421
www.dacoromanica.ro
     plătesc vamă 75, 111; opriţi să tulbure dud, in descriere de hotar 66. privilegiaţi 18, 48, 73, 93, 116.             dulămi 81.
drumuri 126, 156; in descriere de hotare dumbrăvi, in descriere de hotare 114, 156, 41, 114.                                          175.
ducaţi, taxă vamală in ~ 75.                    duşegubine 17, 53, 116, 176, 194, 197.
                                  E
egumeni (ieromonahi, nastavnici) 2, 3, 7, 31, 42, 49, 51, 52, 55, 59, 65, 72-74, 76, 79, 80, 85, 92, 94, 95, 102, 114, 116, 117, 122, 136, 140, 143, 154, 170-172, 174, 176, 182, 186, 192, 195, 203, 208;
    se judecă 66, 147;
fagi, in descrieri de hotare 66, 203. fălci 64, 99.
ferecături 141, 169, 206. fin 151.
fîntîni, in toponimie 10, 99, 175. florini, în preţuri 28, 112, 141, 171; galbeni ~ 55, 122; ~ ungureşti 141, 171. foişor, la curtea domnească 118.
    martori 17, 22; cumpără 6. emini 141.
episcop! 164, 194, 197; ispravnic de act domnesc 79; cumpără 104. episcopii 104, 185, 190, 194, 197. evanghelie 12.
frasini, în toponimie 36; in descrieri de hotare 114, 156. frăsinet 10, 194. frîie 112, 150.
fugă, cu birul 184; în curvie 166. funii 39, 58, 124, 176, 180, 194, 201; in preţ 47.
furturi, de averi 55; de cai 214.
G
galbeni v. florini, garduri 154.
găletărit, in scutiri 17, 18. găleţi, in danii 86, 100; în scutiri 116, 151. gîrle, ale unor mănăstiri 45, 80, 93, 96, 114, 187; ale unor boieri 18, 204. gloabe, în scutiri 116. gorgan, in descriere de hotare 163, 175. gorun, in onomastică 18,158; în toponimie 114, 121. gorunet 155. grădini 187, 201.
haine 150.
haraci, plătit 73; furat 184. herţeg v. domnul, titlul său. hiclenii faţă de domn 55, 101, 107, 110, 141, 184, 188, 197.
422
grămătici:
    stăpîni 41, 65, 85, 208; scriu acte domneşti 9, 24, 30, 39, 40, 44, 47, 55, 58, 62, 76, 82, 90, 92, 101, 102, 104-107, 113, 118, 126, 132, 135, 136, 146, 154, 165, 166, 171, 172, 184, 208, 210, 213, A; scriu acte boiereşti 69, 88, 173; ispravnic de act domnesc 50. grivne, in amenzi 41. grfu (pîine) în preţ 56; găleţi de ~ în danii 86, 184; taxe vamale pentru vaci şi obroace de ~ 7, 74, 136, 142, 168.
hotare vechi 19, 41, 66, 97, 98, 114, 134, 156, 165, 199, 203, 208; ~de sus 44, 121, 163; descrieri de ~ 12, 23, 30, 31, 41, 45, 65, 66, 85, 124, 126, 128,
www.dacoromanica.ro
    154,     155, 158, 163, 175, 185, 198, 203, 208, A; semne de ~ 49,114,156,199, A. hotărnici 1, 59, 114, 156; logofeţi ~ 52, 55, 149; paharnic ~ 125, 176; plrcălabi ~ 44,125; portari ~ 156, 208; postelnic ~30; spătari ~ 114, 156, 175; vistieri ~ 114, 156; vornic ~ 49, 214; oameni fără dregătorii ~ 23, 66, 199. hotărnicii 30, 39, 49, 165; ~cu 12 boieri 33, 44, 125, 156, 175, 176, 197, 199, 208. hramuri:
    Adormirea Maicii Domnului (Uspenia), la m-rea Argeş 16, 30, 49, 51, 52, 55, 64, 83, 146, 163, 173, 195, 214; la m-rea Bistriţa 47, 70, 71, 95,108,149; la m-rea Corbii de Piatră 23; la m-rea Govora 6, 53, 65, 85, 170—172, 212; la m-rea Homor 181; la m-rea Muşeteşti 4, 129, 144; la m-rea Tismana 7, 46, 67, 74, 75, 111, 136, 142, 151, 182, 186; Bunavestire (Blagoveştenia), la m-rea Cotmeana 80; la m-rea Sf. Ecaterina de la Sinai 102; la m-rea Glavacioc 2,117, 140, 144, 210; la m-rea Vatopedi 164; Intrarea in biserică (Vovidenia), la m-rea Hilandar 178; la m-rea Snagov 42, 96, 133, 144, 176;
înălţarea, la Mitropolie 45;
Întîmpinarea Domnului (Stretenia), la m-rea Tînganu 96, 175;
Naşterea Maicii Domnului, la m-rea Ostrov 86;
Pogorîrea Sfîntului Duh (Rusaliile), la m-rea Cozia 97;
Schimbarea la Faţă (Preobrajenia), la m-rea Cutlumuz 114, 156;
Sfîntul Athanasie, la m-rea Lavra de la Athos 143;
Sfintul Gheorghe, la m-rea Turnul lui Ar-bănaş 57; la m-rea Nucetul 144;
Sfîntul Mihail, la m-rea Dohiar 145; la m-rea Arhanghel 215;
Sfinţii 40 de mucenici de la Sevastia, la m-rea Xeropotam 159;
Sfintul Nicolae, la m-rea Turnul lui Arbănaş 57; la m-rea Sadova 98; la m-rea Strîm-bul 144; la episcopia Rîmnicului 194;
Sfintul Ştefan, la m-rea Castamonit 113;
Sfînta Troiţă, la m-rea Cozia 187, 193.
hrisoave v. acte.
I
iazuri, de moară 31, 149; in toponimie 154, 156.
ieromonahi v. egumeni, iezere 163, 186, 187; fn toponimie 141. ispravnici, în acte domneşti: armaş 9; bani, mari bani 123, 160; clisiarh 125; grămătic 50; logofeţi, vtori şi mari logofeţi 1—3, 6, 7, 10, 11, 16, 19, 24, 28, 30, 33, 35-43, 45, 47, 48, 51-55, 58, 59, 61, 63, 64, 67, 68, 70—74, 76, 80, 83-87, 90, 92-95, 101-105, 110-—112, 115, 116, 120, 121, 124, 126, 127, 129, 130, 132—136, 139—144, 146—148,
împărat, turcesc 141, 184. fmpresurare de moşie 128. împrumuturi v. datorii, închinări v. danii, înfrăţiri, înfrăţiri (aşezare) 82, 185, 205; intre rude: tată pe fiice 35, 37, 120, 134, 185, 205; tată pe fii vitregi 205; între fraţi 12,
152, 154-159, 161, 164-172, 174, 175, 178, 179, 182, 185—190, 192—197, 199—201, 203, 205—208,       210, 212,
214, 215, A; mare paharnic 202; pitar 21; pîrcălabi 5, 20, 75, 91; portari, mari portari 12, 13, 56, 65, 77, 118, 119, 138, 198; postelnici, mari postelnici 14, 15, 31, 49, 117, 149, 176, 184; stolnici 82, 183, 191, 213; vlădică 79; mare vistier 128; vornici, mari vornici 23, 27, 106, 137, 151, 177, 211; cîte doi ~ : mare vornic şi mare logofăt 98; mare logofăt şi logofăt 175; mare logofăt şi stolnic 204.
35, 58, 141, 205; unchi pe nepoţi 2, 3, 20, 205, 209; între veri 119, 197; între cumnaţi 18; fără menţiune de rudenie: între boieri 61, 157, 160; între boieri şi megiaşi 40, 141, 197; între megiaşi 109, 179, 207; vînzări deghizate 27, 38,
63.
423
www.dacoromanica.ro
Jaf la o mănăstire 149. jarişte 25.
Jude, in toponimie 203.
Judeciţi:
    între boieri 1, 17, 18, 28, 40, 43, 60, 61, 82, 118, 161, 166, 200, 211; între boieri şi biserică 11, 29, 55, 66, 91, 130, 149, 154, 187, 195, 199, 206, 208, 214;
    între boieri şi megiaşi 14, 15, 25, 33, 127, 128, 132, 148, 155, 167, 169, 196; între mănăstiri 117, 147, 188; între biserică şi slugi domneşti, boiernaşi 65, 85, 89;
    între biserică şi megiaşi 16, 23, 59, 62, 125, 126, 165, 170, 171, 176, 182, 186, 203;
    între boiernaşi şi megiaşi 41;
lacuri, în toponimie şi descrieri de hotare
    33,    66, 126, 156, 158, 175, 183. lavră v. mănăstiri.
laz, în toponimie 66, 198, 203.
legea veche 91, 169, 186.
leuştean, în onomastică 110.
lingură, de argint, în preţ 150.
livezi 44, 99, 141; curătură de livadă 64;
    vii în >'•' 169. logofeţi:
    mari ~ din casa domnească 17, 25; vlasteli 17, 202;
    stăpîni, mari/—'14, 17, 25, 43, 81, 108, 149, 161, 176, 184, 194, 202; stăpîni 11, 18, 121, 204, 211; în sfatul domnesc, foşti mari ~ 1, 2, 4, 7, 8, 11-15, 17-21 24, 26-28, 30, 31,
    34, 38, 40, 41, 49-53, 55, 56, 58, 91, 92, 96, 98, 101, 104-110, 115, 117-121, 123, 124, 126, 127, 132-136, 140, 141, 146- 148, 150, 154, 155, 157, 158, 160— 162, 165, 169,170,172, 175, 176, 179 -
    între slugi domneşti (boiernaşi) 189; între megiaşi 13, 19, 39, 50, 180, 185; ~ repetate 11, 19, 23, 28, 41, 82, 148, 149, 195, 211.
     ~ în faţa domnului: passim. judecător 60.
judeţe 59, 72, 73, 86, 93, 100, 184. judeţi (sudeţi), opriţi să tulbure privilegiaţi 18, 73; hotărnici 114, 156; la făcutul unui iaz 149. jurămînt, pe evanghelie 12. jurători, întocmitori 52, 55; în număr de şase 43; de doisprezece 15, 16, 23, 28, 33, 39, 41, 42, 44, 66, 82, 85, 114, 125, 128, 132, 149, 155, 156, 173, 175, 176, 185, 197, 199, 200, 208, 211, 214; de douăzeci şi patru 28, 82, 128, 148; de patruzeci şi opt 61.
    181, 184-199, 201-211, 213-215, B; mari<—> 1, 2, 5, 6, 8, 9,13,14,19, 20, 23, 24, 26-28, 30, 31, 34- 45, 47, 49— -52, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 81, 85, 87, 89-92, 95, 96, 98, 100, 101, 104-106, 108-110, 112, 115, 117-121, 123, 126-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-158, 160—162, 165—167, 169- 172, 174-176,    179—183,    185—190,    192-201,
    203-211, 213- 215, A, B; ispravnici în acte domneşti v. sub voce; scriu acte domneşti 35, 43, 53, 56, 66, 98, 110, 119, 121, 153, 189, 202, 209; scrie diată 32; martori 32; hotărnici v. sub voce; hiclean 188;
    slugile logofătului 75, 111. lunci 156.
luntri, cu peşte sărat, în taxe vamale 7, 74. lupi, în scutiri 116, 151.
M
majă, de peşte sărat, în taxe vamale 136.
marfă turcească 18.
măgură, în toponimie 158.
mălai, în onomastică 32, 77.
mănăstiri:
    de călugări: passim;
de călugăriţe 86;
lavre, numite arhimandrii 69, 105, 178; zidire 187 •
sărăcite 80, 86, 114, 143, 164, 195; ~străine, dăruite 102, 113, 114, 143, 145, 156, 159, 164, 178;
424
www.dacoromanica.ro
   stăpîne de sate, ocini, vii, bălţi, ţigani,
   vămi, etc.: passim;
   vînd, schimbă 33,106,195; v. şi vînzări-
   cumpărări;
   se judecă 11, 16, 59, 61, 62, 65, 66, 94, 117, 125, 126, 130, 137, 147, 149, 154, 170, 171, 173, 176, 182, 186-188, 199, 203, 206, 208; v. şi judeciţi; jefuită de unguri 149; morminte în ~ 210; act domnesc scris în ~ 59; v. şi egumeni, Argeş, Arhanghel, Bistriţa, Bolintin, Brădet, Cotmeana, Corbii de Piatră, Cozia, Dealul, Glavacioc, Govora, Homor, Muşeteşti, Nucet, Ostrov, Sadova, Snagov, Strîmbul, Tismana, Tînganu;
   mănăstiri străine v. Athos. măr, în toponimie 126. medelnicer, martor 69. măsuri v. butoaie, care, fălci, funii, găleţi, obroace, paşi, pogoane, saci, vedre, megiaşi 14, 180; întocmiri 52, 55, 213; în pricini 125, 154, 167, 176; martori 17, 112, 157; cotropesc 149; au hrisov 26; v. şi danii, judecăţi, mertice (obroace), în bani 57, 102, 113, 143, 145, 159, 164, 178; în natură 86. metohuri 31, 62, 154. milostenii, slugi domneşti după ~18, 93,116.
mitropolie, stăpină 177, 195; jurămînt în ~ 12.
mitropoliţi (vlădici) 146, 149, 195. moaşte 102, 143. monahi v. călugări, mori:
    iaz de ~ 149;
    vaduri de ~ ale unor boieri 18, 115, 141, 183; ale unor mănăstiri 42, 83, 122, 183; părăsit 149;
    ~ale unor boieri 18, 27, 28, 32, 40, 106, 123, 134, 149, 150, 157, 211;
    ~ ale unor mănăstiri 31, 51, 52, 55, 62, 122, 141, 149, 154, 173, 187, 194, 195;
    în preţ 169; în toponimie 126, 175; în descriere de hotare A. morminte, în mănăstire 210; în descrieri de hotare 114, 156.
moştenire 166, 205; v. şi înfrăţiri, prădalică. movile, în descrieri de hotare 114, 156. munci 116.
munţi, căşărit din ~ 72, 93; domneşti 33; ai unor boieri 1, 12, 27, 28, 82, 135, 141, 169; ai unor mănăstiri 42, 170; ai unor megiaşi 13, 120, 185, 193, 211; în descrieri de hotare 23, 192, 203; în toponimie 135.
muşuroaie, în descrieri de hotare 156.
                                   N
nastavnici v. egumeni.                    nucet, în toponimie 8, 76, 92,117,144,156.
noateni 65, 85, 208.                      nuntă 11.
                                      O
oaste, cea mare, obligaţie 73, 116, 151. obroace, măsuri în preţ 56; în taxe vamale 142; v. şi mertice.
ocne, de sare 86; în toponimie 86,100,194. ocol 66, 205.
ogoare 36, 41, 56, 64, 77, 115, 124, 126, 157, 205, 211. ohabă: passim.
oi, în preţuri 112, 141; taxe vamale 7, 74, 136, 142; obligaţie fiscală 116. om legat, a duce, obligaţie 116.
omoruri 53, 149, 176, 184, 194. oraşe v. Bucureşti, Calafat, Cîmpulung, Craiova, Curtea de Argeş, Gherghiţa, Oraşul de Floci, Piteşti, Bîmnic, Severin, Slatina, Tismana, Tîrgovişte. orăşeni, obligaţi la taxe vamale 168; opriţi a face un zăgaz la o baltă 187. orz, găleţi dăruite 86. ostroave, pe Olt 114, 115, 156; în toponimie 86.
P
pafta, în preţ 186. paharnici:
                                                                                           stăpîni 61, 78;
în sfatul domnesc 2,4—9, 11 — 15, 17— 21, 23-28, 30, 31, 34-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80-
425
www.dacoromanica.ro
    -82, 85, 87, 89-91, 95,       96, 101,
    104-110, 112, 115, 117-121, 123, 124, 126, 127, 129, 130, 132-136, 138, 140,141,144,146—150,154—158, 160— 162,  165-167, 169-172,       174-176,
    179-184, 186—211, 213, 215, B; <fost mare > 157;
    ispravnic în act domnesc 202; hotărnici 125, 176; martori 69.
paşi, măsuri 14, 31, 154, 201; în preţ 124. pază, la bălţi şi vad 116. p&ducel, în descriere de hotare 66. păduri 12, 53, 114, 153, 156, A; curăţite cu securea 28. p&nură, în preţ 56.
păr, în descrieri de hotare 114, 156, 175.
pedepse 49, 197; v. şi hiclenii.
perperl (perperit), obligaţii fiscale 42, 80,
    187.
pescuit (vînătoare de peşte) 153, 187, 192. peşte, sărat, în taxe vamale 7, 74, 136; perperi pentru ~ 187; venituri din /~8, 153, 187, 192. piele, pentru hrisov 102. pietre, semne de hotar 114, 156. plseţi, scriu acte domneşti 59, 120. pitari, stăpîni 120, 146; ispravnic în act domnesc 21. pivniţe 32. pîrcălabi:
    stăpîni 28, 61, 63, 101, 115, 117, 132, 135, 141, 154, 173, 183, 200, 214, 215; în sfatul domnesc, mari ai cetăţii Poenari 175, 176, 179, 182, 183, 186—
    188,  196; pîrcălabi 186, 187, 189, 193, 195;
    ispravnici în acte domneşti 5, 20, 60, 75, 91;
    hotărnici 44, 125; martori 69, 88, 97, 215; cercetează pricină 59; ceata pîrcălabului 183. plai 99.
plopi, în descrieri de hotare şi toponimie 31, 65, 66, 85, 149, 175, 208. poduri, în descrieri de hotare 41, 114;
    întărit unei episcopii 194. podvoade, în scutiri 17, 18. pogoane, în preţ 104. pomeni 149, 190.
pomi (pometuri) 28, 64, 157, 187, 190, 205. popi, clisiar 32; stăpîni 10, 35, 53, 126, 141, 194, 205; în pricină 169; jurători 114, 156; martor 32; răspopit 205.
porc, în preţ 99. portari:
    stăpîni, familie 1, 43, 60, 81, 127, 150, 160, 166, 167;
    în sfatul domnesc 4, 44, 209; ispravnici în acte domneşti 12, 13, 56, 65, 77, 118, 119, 138, 198; hotărnici 156, 208; martori 32, 69, 88. posluşnici 54, 72, 73, 97. postav 36, 77, 150. postelnici:
    stăpîni 12, 20, 28, 70, 90, 97, 137, 139, 141, 161, 173, 202, 213; în sfatul domnesc, cîte doi <■»' (mari~) 1, 2, 4-9, 11-15, 17-21, 23-25, 27, 28, 30, 31, 34-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67, 78, 81, 82, 89, 109; cîte unul 25, 70, 71, 74, 76, 77, 81, 85, 87, 90-92, 95, 96, 98, 100, 101, 104-108, 110, 112, 115, 117-121, 123, 124, 126-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-158, 160, 162, 165-167, 169-172, 174—176, 179—187, 189—211, 213— 215, A, B ;
    ispravnici în acte domneşti 14, 15, 31, 49, 117, 149, 176, 184; hotarnic 30; slugile lor 68, 103. potir, în preţ 55.
poveri, în taxe vamale 7, 74, 136. povodnicari 18.
prădaiică (în traduceri: vînzare) scutiri de ~ 9—11, 13, 14, 17-21, 24-28, 32, 34, 36-40, 50, 56, 58, 61, 63, 78, 82, 87, 91, 106, 110, 112, 115, 119, 123, 124, 134, 148, 150, 157, 158, 167, 179, 183, 189, 196, 198, 201, 203, 206, 207, 211, 213; ocine rămase prădalice 40, 50, 61, 146.
preoteasă, în toponimie 175. preţuri:
    de sate 19, 61, 89, 167, 170; de părţi de sate 28, 51 — 53, 120, 141, 146, 211; fălci 64;
    funii 48, 58, 201;
    paşi de ocină 14, 124, 201;
    pogoane 104;
    ţigani 6, 9, 21, 211;
    oi 141;
    cal 124;
    obiecte diverse 55, 141, 150, 206;
    /■»' mixte 28, 61, 211. prisacă 194. pustie, selişti în ~ 204. puşcar, în onomastică 88.
426
www.dacoromanica.ro
                              E
                        rlnri, drept de a pescui în —153, 192. rumâni v. vecini.
                        ruşi, în toponimie 11, 18, 114, 156.
sabie, ferecată, în preţuri 141, 206. saci, de grîu 7, 74, 136, 168. salce, în descrieri de hotare 31, 112, 154. sapă, iaz făcut cu — 149. sare, bolovani, taxe vamale 7, 74, 136, 142, 168; în danie 86. sas, în onomastică 194. sate, drept de a întemeia 116; slobozii 116, 151;      • mănăstireşti, luate de ve-
    cini 114, 156; zălogite 18; acte domneşti scrise în ~ 20, 132, 133, 183; întărite unor feudali, megiaşi, părţi, ocini în passim. scală domnească 84. scaun v. cetăţi, schileri 187.
schimburi de moşii 47, 78, 106, 146, 195. scriitori de acte domneşti 10, 11, 18, 27, 61, 75, 91, 127, 141, 164, 169, 178, 180, 186, 187, B; v. şi dieci, grămătici, logofeţi, piseţi. scule, confiscate 101. scutiri v. domnul, secară, în onomastică 66, 131. secărişte, în descrieri de hotare 66. secure, loc în pădure, curăţit cu ~ 28. selişti 44, 56, 114, 141, 156, 160-162, 182, 201, 204, A; vecini întemeiază sate în ~ 116, 151.
semne de hotar v. hotare, sfatul domnesc:
    obişnuit, complet, cu marii dregători: ban, vornic, logofăt, spătar, vistier, paharnic, comis, stolnic, postelnic (unu sau doi) 6, 7, 15, 21, 23, 25, 43, 60-62, 66, 110, 124, 138, 144, 156, 166, 167, 171, 174;
    şi cu foşti mari dregători 1, 2, 8, 9, 11—14, 17,   19, 20, 24, 26—28, 30, 31,
    33—42, 45,   47, 49—53, 55, 56, 58, 59,
    63-65, 67,   70, 71, 74, 76-78, 80, 85,
    87, 89,91, 92,96,98,101,104-109,115, 117 — 121, 123, 126—128, 132—136, 140, 141, 146—150, 154, 157, 158, 160, 162, 165, 170, 172, 181, 184-185, 190— 192, 197, 198, 200, 201, 206—208, 211, 214, 215, A, B; şi cu alţi dregători (bani, cluceri, pîrcă-
    labi, portari) 4, 44, 155, 161, 169, 175* 176,179,180, 182, 183, 186-189,193-196, 199, 202-205, 210, 213; cu lipsuri 1, 5, 12, 17, 18, 33, 70, 71, 74, 76—78, 80—82, 85, 87, 90—92, 95, 96, 100, 101, 104, 105, 107, 112, 115, 117-121, 123, 126-130, 134, 185, 201, 207, 214, A. sfetnici domneşti 112; v. şi vlastell. sînge vărsat, în slujba domnului 87, 110,, 123.
                                                           sîrbi, ctitori la Athos 178; în onomastică 1, 32, 47, 114, 156; în toponimie 114,
    115, 156, 165, 186.
slav, în onomastică 6, 18, 19, 32, 99, 106, 110, 125. slobozii 116, 151. slugi:
    domneşti 5, 18, 27, 35, 53, 54, 58, 68,. 73, 75, 93, 99, 111, 116, 120, 121, 126, 134, 138, 148, 158, 177, 189, 196; ale banului 8, 54, 72, 75, 87. 93, 111,
    116, 177;
    ale marelui vornic 75, 111; ale marelui logofăt 75, 111; ale marelui postelnic 68, 103; ale boierilor 54, 68, 72, 75; ale călugărilor 152, 168. slujbă, dreaptă şi credincioasă faţă de domn. 18, 25, 33, 40, 61, 87, 101, 107, 110, 123, 141, 149, 161, 183, 202, 204, 211. spahiu, în onomastică 88. spătari:
    stăpîni 27, 33, 40, 128, 141, 169, 196, 211, 214;
    în sfatul domnesc 2, 4—9, 11 — 15, 17—21, 23—28, 30, 31, 34—45, 47, 49—53, 55, 56, 58—67, 70, 71, 74, 76— 78, 80, 81, 85, 87, 89—92, 95, 96, 98„ 101, 104—110, 112, 115, 117—121, 123, 124, 126-136, 132-136, 138„ 140, 141, 144, 146—150, 154—158, 160—162, 165—167, 169—172, 174— 176, 179-211, 213, 215 A, B; hotărnici 114, 156, 175; scoate de la bir 197; jurători şi martori 32, 149. stareţi 80, 164; v. şi egumeni.
42 T
www.dacoromanica.ro
stejari, in descriere de hotare 114, 155; în toponimie 203.
stîlpi, semne de hotar 112, 156, 197, 199. stînjen, în măsurarea hotarului 10. stofă, de urşinic 28. stolnici:
    stăpîni 60, 141, 184; în sfatul domnesc 1, 2, 4—9, 11 — 15, 17-21, 23-28, 30, 31, 34-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80-82, 85, 87, 89-92, 95, 96, 98, 101, 104—110, 112, 115, 117—121, 123, 124, 126-130, 132-136, 138, 140, 141, 144, 146-150, 154-158, 160-162, 165-167, 169, 170-172, 174-
    176, 179-187, 189-211, 213, 215, A, B;
    ispravnici în acte domneşti 82, 183, 204, 213;
    hotărnici 114, 156; martori 22, 69, 88; oprit a se amesteca la venitul bălţilor 8;
    zălogeşte moşie 81. stratornic v. postelnic, stupărit 18.
Stupi 88, 187.
Stupine 10, 32, 88.
sulgeri, stăpîni 78, 169; jurători şi martori 69, 149.
Ş
ţa 112, 150.
ţcheau, în toponimie 155. şcoală domnească, menţ. tîrzie 32.
şerb, în onomastică 27, 56, 114, 131, 148, 156, 205. şetrar, stăpîn 27.
şoimi, obligaţie fiscală 116, 151; în toponimie 33.
T
tălpi, obligaţie fiscală 17, 18.
tăblar 32.
tefterdar başa 141.
tei, în descrieri de hotare 114, 156.
ţigani:
    sălaşe 1, 4, 6, 9, 11, 15, 18, 21, 25, 29, 32, 61, 70, 71, 88, 98, 106, 110, 112, 123, 130, 141, 147, 155, 169, 181, 184,
tîrguri v. Buzău.
troiane, în descrieri de hotare 114, 156. turci, datorii la ~ 18, 211; în onomastică 64, 203.
Ţ
      194, 210, 211, 213, 215; căldărar 215; ţigănci 42, 130; în preţuri 6, 9, 21, 42, 211. ţigănii (menţ. uit.) 190.
U
ulmi, în descrieri de hotare 99, 121. nngurei (ungureni) în toponimie 182, 186, 206.
unguri, jefuiesc o mănăstire 149; în toponimie 186.
uric 76, 92. uricari (în trad.) 193. urs, în toponimie şi onomastică 12, 33, 179, 203.
urşinic, stofă de ~ 28.
V
vaci, în preţuri 56, 205; în taxe vamale 7, vameşi 152.
    74, 136, 142, 168; obligaţie fiscală vămi:
    116; într-o deşugubină 17.                    de hotar 7, 46, 48, 54, 68, 71, 74, 75,
vaduri 116, 141, 152, 168.                       84, 111, 136, 142, 152, 168;
428
www.dacoromanica.ro
    interne 51, 52, 55, 76, 92; la poduri 194;
    din oi şi din porci, obligaţie fiscală 17, 18.
vatră, loc de ' 14. vămeşit 116, 187.
vătafi, stăpîn 211; opriţi să tulbure privilegiaţi 72, 73, 93, 116; cu ceată 94; martor 32.
vecini (rumâni) ai unor boieri 18, 28, 79, 211; ai unor mănăstiri 30, 52, 197; scutiţi de dări 116, 151; nesupuşi 72, 114.
vedre, de vin 86. venituri: passim. viclenie v. hiclenie, viguri de postav 77.
vii, ale unor boieri 12, 32, 123, 150, 160, 169, 183, 184; ale unor mănăstiri şi episcopii 42, 104, 117,     177, 187, 190,
    194, 195, 215; ale unor megiaşi A. vin, taxe vamale pentru 7, 74, 136, 168, 187; în danie 86.
vinărici domnesc, dăruit unor mănăstiri 42, 86, 100, 117, 133, 187; vîndut 90; /■—boieresc 18, 104, 117; cuantum 117. vistieri:
    din casa domnească 18; stăpîni 11, 18, 51, 148, 149, 191; în sfatul domnesc 2, 4—9, 11—15, 17, 19-21, 23-28, 30-31, 34-45, 47, 49-53, 55, 56, 58-67, 70, 71, 74, 76-78, 80-82, 85, 87, 89-92, 95-96, 98, 101, 104—110, 112, 115, 117—121, 123,  124,  126—130,    132—136, 138,
    140,  141,  144, 146-150, 154-158,
    160—162,    165-167,    169 — 172,174—
    176, 179—181, 183—207, 209—211, 213, 215, A, B;
    ispravnici în acte domneşti 128;
    — mic, scrie act domnesc 18; hotărnici 114, 156; martori 69;
    cotropeşte averi mănăstireşti 195; hiclean 55. vistierie 55. vite 35, 184, 194. vînătoare v. pescuit, vlnzări-cumpărări:
    de sate, părţi de sate, ocini, locuri 10,11,
    14, 16, 18, 19, 23, 28, 33, 35, 36, 43, 47, 49—52, 56, 58, 60, 61, 64, 65, 77, 78, 83, 85, 89, 91, 95, 99, 104, 107, 110, 112, 115, 120, 121, 124, 126, 129, 134, 138, 140, 141, 146, 149, 156, 167, 169-171, 174, 176, 179, 183, 186, 189, 191,
    193, 194, 199, 201, 205, 211, 213—215;
    ogoare 115,   211;
    vii 169,   194;
    livadă 44; vad de moară 42; ostrov 115; vinărici 90;
    ţigani 6, 9, 21, 141, 169, 211; v. şi danii şi înfrăţiri, vlahi 169, 192.
vlasteli 88; din casa domnească 123; prim sfetnici 112, 114, 202; judecă 11, 17, 25, 59, 196; donează 114. vlădică v. mitropoliţi. vornici:
    din casa domnească 17;
    stăpîni 11, 17, 18, 25, 49, 62, 66, 82,
    108, 112, 129, 139, 141, 149, 169, 173,
    194, 206, 215;
    în sfatul domnesc, foşti mari — 2, 4, 7-9, 11-15, 17-21, 24-28, 30, 31, 33—42, 45, 47, 49—53, 55, 56, 58, 59, 63-65, 67, 70, 71, 74, 76-78, 80, 85, 87, 89, 92, 96, 101, 104-110, 112, 115, 117-121, 123, 124, 126, 127, 132-136, 140, 141, 146—150, 154, 155, 157, 158, 160-162, 165, 169, 170, 172, 175, 176, 179—181, 184, 185, 189, 190, 192—195, 197—211, 213—215, A, B; mari — 2, 5, 6, 8, 9, 12—14, 19, 20, 23, 24, 26— 28, 30, 31, 34-45, 49-53, 55, 56, 58-67, 71, 74, 76—78, 80, 81, 85, 87, 89— 92, 95, 96, 98,100, 101, 104—106, 108— 110, 115, 117-121, 126-130, 133-136, 138,  140,   141, 144, 146—150,
    154—158,160—162,165—167,169—172, 174-177, 179-210, 213-215; ispravnici în acte domneşti 23, 27, 60, 98, 106, 137, 151, 211; hotărnici 49, 214;
    jurători şi martori 31, 88, 97, 149; opriţi a tulbura privilegiaţi 8, 72, 93; cotropitor 199; slugile lor 75, 111.
                                   Z
zăgazuri 187.                              zăvoi 44.
zăloage, sate 18, 28; ocini 79, 81, 211; zeciuială v. dijme, vămi. ţigani 11.                                 zestre 32, 36,150,166,191.
429
www.dacoromanica.ro
             fotocopii
                u^|grr
     : jfrw~f(*"' -cf-»'<^        : ' &6 uIT . îl- L v
     "Jy.0i/teft*,li **'ar***r»ţ v*it*t}£. JL^y'^F/ <—• <T“ „îf '*r ,« i Ţ.—JSrfr-j-
                                  ' w •_____ Iîf<i fc~ f ■ .'v
     i & m i >£ i0(e* * <H “ţA*** *P f«tet*4 V' v 1 i |c£ j ~Y
     i-                                        tesv ;
                                                          \sî--r» ■
     ^ ".3,a:vry<f fftr—<v^ |V4^V
:f<*ţ8^*'^*e
f‘
• • :.J$. >'. rr* /fev*? i~ - --fow .., ,-; , w’- ^ r^'**"1**»*»
  .rrr^^r^î^»^                              iLk%-^° <?J-*
  5ps* •(V.crv'|v-~ P <- L.a.                            "
                                                                           ■=
    ^ ‘;<r\.^J»iţ!*ti | (§k-‘, rTT~~ k~             Ci^et*
' 'lv <^rj^J 1 ■ '• LSv^S’X# s.| F 0%^w" «—**—> i ::
I = Doc. nr. 2.
430
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
•^ 1 ™««ţr«dZţ^ţ*%*"T“işh*ntţ*’ »*’ ir»,,
'* * - **< ’ ** ■•* - ■ . * M * - . - — .   I-

:<-J-
f ' <
              ?%*~b v-7^4- -v _t c
                J' • j)'f*jrC""
■ ^       ^ r^r^J ^ / JM -V ... ;i^^Jrtrrţ^rrxî-m^
           *T« rttnfU ţtTridţA^rrMfA UtStt-tfxJLj-i^rt*^^^ ' ^^rj'»%JL<în 1 \ '"V-i-
   . fc I     .*. i Jv.l   ' 1.. J :'.» ‘fVv'*i*H'''
;                ; UV."                         r— !                       C                                                               •   !
    <Z?St^C4/*x'*                      err4n^, >u<ifJtr* „fn'v; A\i;/v r-r>                  ><7<        1 -f &iV~.-         <f>»' *Jl r^-'
  *“         ’        ’       *’ '              "’             Kt-S ■■■ '' .: * r--”-J-• *Î4“
***** •4%^^...
  <r"6iv^- Ivt'^tiîwni rfJ ’jm '-sr S't™-
i f 1'Y 7^     ■    ■ - j ' a- •29>' f n
L I I • ll y^^|. - ; <11 . fjy
                                                  III = Doc. nr. 40.
www.aacoromanica.ro
433

           *'                7*            \' . —1-,<  •'f   '   „   «"7  .    ' <
           i              "f*™ - ţ*J"f gi    negi ' mf cgţ.+**' C «T7/v*VWrr^rn
 ^-1" ^ v ^ C *ţ -i-             . 4‘ v ‘. <      ,—     '        <~7     -*i x
 AÎ&rt^ »/v> <^*ţf >> tnism -              i C1'*j <J           ţţ** ^
 rî*#n^A‘^f fi nţ*. 4”- «^V'*v<      \ 4mY/» ^ji • <^ ftţ-ţ m ♦«,.>! o »i .j-ţ-'X
 'fi""”           r^*.-g^tW.f<74n<A.W^.»->.N«ff«<Ar»rU'<f...*/*.»»-fn..ţN '
 i'<                                                                             „„..
 rn‘“’<,|1 iîVrtîSf* '<|^f      .<i*1f)»™-n}<Z'i*.,«x.r'i*;^i.~< «>f...r «ni n^.'T
 V-«*iij»*’1' • ••■’*' ^       _ ■•**•» -•*■                       '  +       ■   ^ '
 v- . _ L
r£^ ■      ' V .''cim S<nV«\,'*^v« • Uf
                  * ♦ ‘
i
|

 i /p j>
 ,>/% m ■
  *4-                  i ’“
■J?- y • *
                                                                                                                                                                      " •&;''1 •••
                                                                                                                                                                          fcJpţV
£
rt
’ i
r
/i
' ’W.
< i
 -77.
 /rf^
 ( %Ă
’■ " _____
**r. .' ’Si     <*
IY — Doc. nr. 46.
www.dacoromanica.ro



»tflţa*ty*
                   €f**C*'      r^î.«Crt»*4«/*     u^VciţTCut
    ci «wwgrtWţ /**«A (*"'"(’'<^<<*\jj*~ţt ţfvjf *^<A
ţp ^                  &r*A\r*f y»<<V^1CTţi<t*v^«Wi •»<Vii>Vrtrg^&y, s^ApSirt
jf" '
       M|fV»

  ^;fl1 ff*«fiM«V ~ "-Sfrtfl 47- cU
                                                        rrrxrviH
CîM- t*i <rn01Krn*

Wk ^rTr,^vv/-. “^'^>f'<' ^frt7yt' ţ***'
-      ‘*:      I f
      ,A-' # ~s
mJS-
                                                ţ ■• ,<v    j
'.:ţ(^ -• ■    i fr-
                        ____RT*£* s **«&<;
                    V = Doc. nr. 54.
www.dacoromanica.ro
--■# ' <T.

                  f”a;“ #*«                     .....- ,r* d,,
                  f^T v<4fîn,„ X?3r                  <— v
     17  *" j j »b ip/jbi &
   *Ţ «rrj.ii          “-•*”<••*( *(îitZt\
     .   '.' ^ V ''T^.----------- ' ^7- -'  • dk       ' ✓., s
                                              -A<ţt <m*«» A^ort^-riwţ* <-!#/** rt*A**rS £/<«»*
   ^ju n.«<jiţJJ ^<jtfHA • |r^M tf v\i^«ţ ff rî^***> »»c^A*v*«'t*'**^
r r*. W* _ ,€ “T^        * Jl" '».'" >-f* ':. jLîm* ^ î ,cr
   !«/*♦<     f*<^fo*'«Tt* rţăgftr** ■ (g-mtAit -rrjrrUg/»^ ry>* <^H ^>lTr<^
                 * <$*** v
f
   <fut£/# a&1* £IT ^ d1! r~r v&'Y.- ^<^-' r'/I— ■■ ^TT&> ra • ^                     ^     «uXy.t    rUjgC;
Ert'i) i*v «r                             'T: >-.-. ^6>v-:
M
uxj
                               VI   = Doc. nr. 67.
435
www.dacoromanica.ro

  ,'*%'■******* Şttptf  »*ruj .           *1M (l 1 n*g(
     *■•  Ik-- "/ < ~*~-' A ^K*\t jvS-%.’ * » '7’K ***"'”"" <-"*y ,*T^“-
                u/w,irnf</*- jljiiw fi f ,h w> fi /ii.'     j rc^ «im
: ,—V       ’! A<___* * J#7—                  *< ',,: ;v ■ .
'n*
         ,rj~ jtvju--^-' 7r-N ’ ■' * /                                f
         £                tt*                  r          f m
\cTTtta* <1 i * v*^tth*f •" *fl^jţ2«rtp£4trtrt*itfj
    ^        ^ J JL. jSL- 1HK - ^ „ «mwS
    C*^1!**^      “     T   ^ minunii »■ 4 ^   '!#"•       '■ ’■ K^?
   1. v~ • âj. v 'fiM.-Ak* i-D-1 *rv- • %*&
ff
llflA %■
J»-s *
u
                                VII = Doc. nr. 68.
                  www.dacoromanica.ro
                                   ; :p v ^'^1. r ^                                     . O ---------------f~ <r .
                                     $               > -ye*”rrx ft                                        ^ t y
y*rt
£*•
y—"X
        • n+stf*'ic <A 44*"**^* *%**»-ţ
CT
y’’*'-           1   '% _ . yr &
<s/*0><fl0rMH,v*
           '^ţlrtV»M«ţ^rtj• MaH^H £«2
                     ^X0irrr‘‘ir,,ţf'X/^iv^ •
       ,V * X 4 f*r rJ< / v f                        ,
                     ‘.:<-Vr   /^~îrr^ r*]> ;
V V  ,3-^t / * 4 y < '
ri*< A • h^VvYaV *        4
              >—-»/ ’ •• ry ->
rM<T^ £ rr/l
h < c£rtţ^ «Mirio^Wj
                                                • m a«Y
<rh
                                             TTriv»»,mÎ\«£*n>**.(ţAr
                                                                                                   /« /
rf»TT «/v<v*i«
rfrrr */v<V
              m-ţ 'oo.'         '-—,•   Lw *^f

f,     y «-“-Y**
*3^* T*Vj<1r1jW .„'
■*■            *r
                                                                                                                           1 ^ ^
                                                                                                                                        .'i "
.f -       ‘      (fT*'      *
tv
VIII = Doc. nr. 73.
43?
www.dacoromanica.ro
  4 y»i                         4^.. *                                      ';
        CMf rtd TT’^1,..,'~7)' 1— ✓       ■             > ' T , /—', . ✓ » •' '
  ,:,.  _     te               -firm/wV^,^trnitţ^ţip^jr*^ jj;/. „^VfA'vvwV
                                       .s^              „■,„#££#* ■             -
  . ^ fyv ™W v*rr#<Tw^               T^i*’^rrţ(r(*A*y>-4lAţ<tAf.-uXiiTf '
                                                                                <nyi^-rn$si*(-vTSryrf.
  v»<3iw(^<Y*4<•-mv<^V* Ttrj<<<j^vmtt^*i*wV^V^j^.y,                         ^
  V                   ,V                  '.^                 • r"'^' ' •_ ,■*—’fţ
                     J                    <‘7n<>/Vi'v^<v<*^<'rriiy><'yH<'<! *'Wrw^<
    • ~ . Jrtm~                Vt*        ._., 'rs '"■ .      ^ ■'T* U Ui
  JfttMW&r .                    w M^Ttiw - o |W// g,rt'fi4ff *'<*>“ *‘ne*ix * - fmteţ
              «,*•■            O r— :         'f <^*£>        .. .              :
  vV^vVr*>,'* »                tV(tmif ’
  <3^^!               £ţt<\ U/y\v*- <<r*ţţ t**• 4rr<f/\iCt-                     /■
   ■     . . m ■.... ■          . ff *                   s *■{*. ^JLM . . _/
           f‘ <v'rr’y‘v’       <^>»y      . fivypk^i^T1frm1 —V
                                           ^' 'ŞâT                          :?1
^(«i(TTlK
,S»W ^
                                         IX = Doc. nr. 79.
438
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
          ^                                            ‘rnsipm......                                      .■■<***,..............
(»# f * ci *f-tit tr'ftf n* mlnftâAtrtÂf- Arta m*Xrtfrt'XJf
C!"f.   '..,/~!C A j 5^71 ??**?* "• ».<“:— ’"!5*~^^-*iA '^V, :. -I
           f~*-£    *' ^ \A \     £*"?**’O***
                                           W*
                                 fp/f»1(/V
                                 j. 'JfJ^,.'          , -'(-v;
     'M‘|rT7" £rj». mVh-vTm                        yî/^ţ»               ^
                           -mn* £tth                  • *’ţW# aţf fi'fiţif/T'|
               iH^â •              . rrfeo*../ ... ^ ftZA^Ltls
’**■ '    '» V r7~r~-              4v <—-   i'y^-v^ ^         ■» J
$itâr4hirV           r-*
    i C4                               î ^            r-*-.,•-)*
ţ<-n| /rtlti/i?vv'^v^/rf.vrHtfv^/u^Y w»v* rrfCţfff <*■!cjs<nta<,''
‘m 4: ^ţpyftmj"V ct4 'aJ( ’*^«**. • • J ■ . */?& .
«*77~ ' I ^'- •   ■:.■ ^., / ^ r~^r* .- ‘i: 'fv J .
  ,4*tttit tn*ţ<^4yf.n*ftfg*1 m ♦» HV^r/rr*1«             M
          —i - . Vi=r~ oc v—~i*      «—4~; :- • fT~ . ( -T
rnTf'vt'
                       LiV       - I# v#'
  ^                     ,< su\fM(ţn ne       t ‘
^*s «ffiBliHl ■ *~~~«.           ■ vv ^ \ /'V~£  , V'Jî/iycrr^mt**#
                             rnr»H^H'+<M iJMţ&v/nţtm* .’ )•-• • <rj\
~rr>{fiV*/rrţ/>ift»/m#n*s m*(rr^/fVvy»' < < «Sh^
  (~t         ^ »-'-v , 7*1          ,—j—i              i—r ("T7'T*^
TT^ 4 s?A/t<ţi rţ>j MJŞ4 jQgfyfîg                f^iT' ^              '
                              XI = Doc. nr. 88.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
           „.J. < Y f rr < <«Yrt wCT<rr*.| Ug* *t/*<»C«               /4 ^ *» trf t, ■ mţii o
  i c~rt~ \\ r^/7~        ' i                ■                           ' if'zr *
                                  Krtc            C i<rr4\*ţţ'A~* ■ f'g^jjTjj' * ‘ rCX^'
                                           e(4 c t*rr4 «<)/<“' •
gFVr•-'^^■',,, . . ' ^ok <*TV— .            •   1:   . ^ » ^4- . ‘ J* ., X.'^-L
'   *    ^•**<4n«f bi,!4^<| j <rr>u<V/*<«^<ţ<r***i^ Y^*Y»Y^'4*'**        ^*”***^*^* *****
   f '- s .    * Vv V\                -vtJlfLm—»          c" * T' " îfn—m ' ' i. { — ^r""1 -
'’^g *rra/*‘(1 «ffi/frg»**t^»»****^1 * j-ţ<|/wVţ^jjuVi^t'*jj‘<j {m-*\^wa<■’|
9 i'a^ti '                    f*           '*
^rrrr4i
                       r ‘T^i-nTv.1 •    *
rw,^4?lh
'Irll)  '4^; v ' {[**" y-,s
                                      J,!‘ —
XIII = Doc. nr. 105.
442
www.dacoromanica.ro
          •                '    £    v./                 1
»m*^«^1’ \n 1 ^^ ^                              m»<£ ;J
                                                            *"*’ ^ • ?(
                                                                                                                                ’<**• |
                                                                                                                                        i
     1 ' fT"            ^         -y*        rft
<\ţV%“** ^"ţ ■ r#”■*—•«■*•                ■ JW 1
  <****'   ■ \ /* « ■ ţ ^.|'-^"'1 ^. . ^ ... '
   %^....!?::.:t:..<r^ fî^z M, ■
                           4^uTmM<t
                                       ^utTfmm"t ct, < mc6^,n
                                                                    4<«W
    . cT -HT/r ^ 'rrrnr ,                                       ,Lj T5-$|
•WT*r "" frtfS?. * "nî^ţ ~/T s
         l-      . v--*—» ■      __L„  1— ..'.»*  . ■          * _ >*\        '*!
-V- * . '
Xfi ‘“M't* :
U W :

r€ rr" r^rC^
                                                        x rvs^^oAi v
       / w »• i,                       * t *
■* tv *« >* 'i*
                                                                                          N ! '4
*.,, ii

XIV = Doc. nr. 107.
443
www.dacoromanica.ro
4y1                                              HimtnfM**i$ţţc\„^V ^
   * ^y~- <"Tr'    ^>v" , V'*T' C^r** 'A ^                   ‘ i * '   |
  Ui<f'”i £fAV1         M^Vrri^ ' J     M'" HA^f> i *t‘Jr*',r,f(*'* "p^ij
           «V              ^ttmA^/f^wTrr i-^«rrt Y, ,,ff1‘{ "'(’•—.{/../«« V
              KiTrfl
  . t < «i,C*       ^             v -~* • ~>*v r.J ^ **^xb
. K ' Sr\f -r ‘i ' i Xr * ^                    7T I / -J ly : • • .J
  yţ'y^/'K*» ^i'4r»v«(«^w %.«**<"# ,*•«**«*<»*»« «»r*    ,„4*' VT^
                                                      "11 rtj. J-yî /nn?
J« J *&             V."      ' *  Jf‘** -ifr. *^T' /r‘<
} t 2               ^                   »*, <~fk li '~S
"t   f,i • I
1   - ! J
                                                 ■ Iv»
.                  Y
                                                                             -   %i--
                                       XV = Doc. nr. 108.
■%•••. •■■: !
www.dacoromanica.ro
*&*<S df'/<~~W,w'w' M^VSUWr-W^y^C rtA i; nr^'<iPK ^ rv iy * "           •     t •
  ‘ <X • >—> »» <—*■       /■*«•»«; ,   ■*■ : >-•%             '•_    •' /—■
n*K^»fir^re**^ • /vi /j JSi. ,,,„.. * ?, Orr- ..;*.' 'V-. • •'"VS
       -■ J      t           a ATT- '"\<< ^,        -rv^^p, w^,.<-.,v'*.-'^'
^ /*/m#j>,|*«< /*•**’?at<^ f/tf ţ.
                                            4-sr'Of-O*
                                                                                       mW -•-•—■■' . v •_. î #:.!
                                                                                                      ****' -rrr/yy» ar*' j^/ţrrAj
7! «iw /■/*»///*•» A/.v/v//»,, „ *   4,4r'Oţ>Of r™
!' fQ           (|T              'nr<f tt*a,4«|n0.« r-W.
gg^^wv^V^/vi/rrfvV _T?           , . >'-'*•'•«wHp'  ^    -      > Tr~
          «_*;: ♦    ( ‘                       /rrr/ÂÎV/vw/v^/rrrv» /V- ^'
g} A"rrrt hrtţi &rn*A&' ***,*              /   ' .,'  ' O'
£f+tn-i/S,           *H* ~ V# ~‘ , t-V*Of             -Vv^ v ]
  A+A+m* j* j _ , •» t f T'„"7 fV*                    -"•*•••*  _i
v^4~
WMiă^
&. 4 3 VA,> W,^ ' ^ .*   ”)2xr'' ^h,Aym^w î
}~kz:™ "t %~ws%. w<2“i;
■• v ■.:__7
                                                                                          rT«—.
’M-
                                      XVI = Doc. nr. 116.
445-
www.dacoromanica.ro

   T St] <■ C, V^g*" «•* »«C«}«»           <m«* ^VcnAi
 m^^rrrA      mU-^TT^v • ' ?¥= 'T-', ~ . >-7*-? ; . *1
 Ai-'' <—»’ < ^                               . ^»uhTl
 **^fmji*t*C* n^mvi»\.    ~~.      "T' ^           ’
 l, J    ^ ^ ' ’ f Of*                W««ff M^<VcT»1tTTt*
                          ^   /7.  <- ■^JL.^-r~L    •
     4c J J . --- . f ţ ’                             ţ.
                       ^              ^ţ/V-7    ' A V'
             'f Ânţ^Zt*"t ^rTZfi: „jXtt", £          ->
 f^r—wî^-‘                  w-^E'fcr ^
 t^V                    4’ ;          fc-^'~ 'lfe~
 îiliLL (rji *:U*       f .           jj >■ r .-,\S *
 -nv. . j-i*   ■**£
,>4^3Kw<^-v...      ,\
XVII = Doc. nr. 151.
www.dacoromanica.ro
XVIII = Doc. nr. 162.
447
www.dacoromanica.ro


     *TJ
                                                                                                                                           N

t^r-sssr-
y ~ i”
H
,, Jv        |i ^                           ir*m*?** **# «Aj#
M. pi yr^':
       ch, rv>7'  -*      . 1;;
*i<>rmiW ’ {-jM ■ ” <**< rnf<nVrnff''
>*p!XdeX . (p*#* -^r
,*p^c|rp^
  C*.            ..** n v-r
                             »#.-<*                     V ? V W#TM #J„;,

v,;^> <'<*'* *

                                                                                              tttM h rt<âi'TTrf fi •M>f Yrîf
t*<*v'
                                                                                        *'*g‘i* ”££ "r ” ‘Jci*»
»* /!» - ’ •• ^IM, 4xj»Â>
*>*•"“ 'Vtr* _    *“ -
v/^-'V^Tr-;' ■ t*/T
 1     Ti ‘ v« wVVj

I:
XIX = Doc. nr. 174.
448
www.dacoromanica.ro
                   ^y^QVT^ţw^.^ »*rj«,|^^ţ/Hr• Vrr!ri^ •
                           ...    * .*' v. ^ k^-7— ' 4#      -'~
»      - *'c#t^'TT""r^ ”'Sj3xr"^
*< _-r-r.. iy ..  '               -* ->       < «*?<—«-*■»> tv, ' ^ rv-
jjp* r' '"ft, (lip TTHfJ ‘          t*ir*tfM#*rfpi4{Mţ<> <v^r*/f-*,«^»A.v>rj
                   •' ^       * Ptkr-'V1-^ c~rJ ^ •.-», ij'v,—>
IT %r-^XZ' ''T;t'f*«'’:3jî' ^«-7 »
£ i’ v * .‘_ ’‘,r""                           ^         ' ^,<y * cr> -vj
«£ utrrv**t** ’I^P*/** ►**#.««     . > _ *, ^ #QL. V'~.^ 7* *~~* ,**%,* #*s*t*{ , ^ ^
| j>?rr^AŢ^ "flr^W *ţ*A»Ttrts>*   ^tf \?tru«*y'f‘4'«'f •' nWnt^^?!^ J
i-    r—-J *,? jH> “ *V                          ^ % *:;$
            .*-yy<ijf£'™'[j *■■>?,f^~jj - ;'"> rt ■ tSâTc^rt H
                                                    Jv, >£,1, f( " " ’S
                   »• -
                   • W- Lr - t» ,
                   Y.-J l-H? <
* ►
                                                                                                                                                               ‘ 4*

XX = Doc. nr. 212.
449
www.dacoromanica.ro
             CUPRINS
        Prefaţă ..................................... V
        Prescurtări—Bibliografie ...................... VII
        Rezumatele documentelor ........................ XX
        Rdsumds des documents ..........................XXI
        Documente.................................... 1
        Lista documentelor cu date rectificate ........ 366
        Indice onomastic............................... 367
        Indice de materii ............................. 419
        Fotocopii ..................................... 430
www.dacoromanica.ro
                               Redactor IIilda Mazilu Tehnoredactor Puîasciiiya Jugăurs
                               Bun de tipar 11 III 1975. Tiraj 830. Hîrtie scris I A Iralafă 83 0o grad alb, formal 1G/70XJ00 de 56 g/m2. Coli de tipar 30,25. C.Z. pentru biblioteci mari 9(498) (001—12) 9(498.1) «1628:1629» (001—12). C.Z. pentru biblioteci mici 9(498) (093)
                                         I. P. „13 Decembrie 1918“ str. Grigore Alexandrescu nr. 89—97. c. 377 Bucureşti.
                                    REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
www.dacoromanica.ro
săsUSoBi!
f'tm
O - -
■o-\
, iH" v
'M
sfv-
CS»;
irHJ:;:
:0:-
=•  -- -- J- ~ —=::_
IHtsiS
                                                                                                                                                                                                                                                                                       z-
iliSiililiMi!
     = -; ' .
llBlli
ilSlsB
Sllllil
SBBBitlWS'SBW^tf B.^..       ..=..„..„ „.  
KSŞSSŞSKiBS^
                          •r„    ,_ r
             - --"=- - _- • - - -■r - ~    —       «. ~J**     ~         - n «•
■iililisii
SH^IŞpSHHS&sSHHs
£i®iş®a01ş5?«l

■li

rnmmmBmmsmu^stMmimmmmmmmmsm
,=,;IBHlliiii{Sglli!!i|lS||Ili|is=Slii|!i|i||îjS
  iţi-:2“• ■ î; i:i—• î?*j^:• V;:Si::i*=5i’^Fil
IBnMHHMWi
■■■■III*
TsilETsi,... " !l . ■ ■ r
ss^SS? |== ;?S5!4^ÎSîS^S'îl^«:«sU‘ăŞ-= ::s?ia-3îriHP5B^5H3Sîf^^aaSsg?âSS5-î:-                      :
                                                                                                                                                                                      i'^::r±:IiHi:•?;^hl^-^iriHl~EK^ÎÎiîiHSrr'^U^irî:HÎ5Î^^!S??=i;.“=^Hil~:IUI-^::v-i::r.:::
'                             , _î>5:=---:_r                                   _.---•